Dictionar Englez Roman Academia Romana Word PDF

 e tun. bloomery ['bluimari] s. (tehn.) cuptor catalan / de reducere directă. bloom ing1 l'blu:mirj] adj. 1. în floare, înflorit. 2. (fig.) înfloritor. 3. (sl.) fără pereche; a ~ fool (un om) prost ca noaptea; a ~ idiot un tâmpit şi jumătate. blooming2 s. 1. ( tehn.) laminor bluming. 2. (electr.) supraluminozitate a imaginii. blooming mill [~ mil] s. (metal.) laminor de profiluri grele, bluming. bloom rolling ['blu:m iroulirj] s. (metal.) prclaminare.



bloom slab [~ sla:b] s. (metal.) platină, lingou plat. bloomy ['blu:mi] adj. 1. (p oetic) în floare; înflorit. 2. (fig.) înfloritor. blooper ['bluips'J s. 1. (amer. si.) gafă (comisă in public)r2. (radio) aparat de recepţie care bruiază radioreceptoare din apropiere. blossom ['bbsorn] I. s. 1. floare, flori (mai ales de pomi fructiferi ). 2. floare; înflorire; in (full) ~ în (plină) floare. II. vb. A. tr. (rar) a produce ca rod. B. intr. 1. a înflori, a îmboboci; a da flori / boboci; to ~ out / forth a îm boboci, a da boboci; (fig.) to ~ out into a se dezvolta în, a se transforma în; seve nteen-year-old Pamela has ~ed out into a beautiful woman la şaptesprezece ani (ai săi) Pamela a devenit o femeie frumoasă. 2. (despre paraşute) a se deschide. blossom-c oloured [~ 'kAlod] adj. de culoarea florii de piersic. blossomed [-d] adj. înflori t; (fig.) înfloritor. blossom-faced [~ feist] adj. cu faţa roşie şi buhăită / puhavă. bloss headed [~ ,hcdid] adj. (despre papagali) cu capul roşu. blossomless [-lis] adj. fără f lori. blossom-nosed [~ inouzd] adj. cu nasul roşu. blossomy [-i] adj. (rar) cu mul te flori, plin de flori. blot1 [bbt] I. s. 1. pată; pată de cerneală; purcoi. 2. pată, s tigmat, prihană, cusur, lipsă; a foul ~ pată ruşinoasă; a ~ in / on the escutcheon o pată p reputaţie / blazon; to hit a ~ a descoperi o pată / un cusur. II. vb. tr. 1. a murdăr i, a mânji; a păta. 2. (fig.) a necinsti, a murdări, a păta. 3. (mai ales to ~ out) a şter ge, a tăia. 4. (fig.) (mai ales to ~ out) a şterge, a spăla, a uita; a ascunde; a clou d has ~ted out the moon un nor a ascuns luna. 5. a grundui, a colora. blot2 s. 1 . (la jocul de table) piesă descoperită. 2. (înv.) punct slab. blotch [bbt/] I. s. 1. pustulă, bub(ul)iţă, bubă; to be all over ~es a fi plin de bube. 2. pată. 3. (sl.) v. b l o t t i n g p a p e r. II. vb. tr. a acoperi cu pustule / bube. blotched [-t] ad j. v. b 1 o t c h y. blotchy [-i] adj. 1. plin cu bube. 2. pătat, plin de pete. bl otter ['bbtar] s. 1. (rar) scriitoraş, scrib. 2. registru (de încasări, arestări etc.). 3. (hârtie) sugativă, sugătoare; hand ~ tampon sugativă. blotterature ['bbtoritfar) s. ( col.) mâzgălitură, mâzgălituri, maculatură ieftină, literatură bună de aruncat la coş. blot b'tesk] adj. 1. (despre tablouri) pictat în tuşe groase de ulei. 2. descris / zugrăvit în culori ţipătoare sa« grosolane. 3. plin de pete. blotting book ['bbtirj buk] 1. s. t op de hârtie sugativă. 2. v.. b 1 o 11 e r (3). blotting pad [~ pred] s. sugativă de b irou; mapă de birou cu sugativă. blotting paper [~ ipeipor] s. (hârtie) sugătoare, sugat ivă. blotto ['bbtou] adj. (amer. sl.) afumat, făcut, cherchelit; ameţit de băutură. blotty ['bbtij adj. plin de pete (de cerneală), plin de mâzgălituri. blouse [blauz, mai rar blu:z, amer. si blaus] s. 1. bluză (de lucru). 2. bluză (ferneiască). 3. (amer. mii.) tunică, veston. Moused [-d] adj. îmbrăcat cu o bluză; purtând tunică. Mousing [-in] s, mate ial de bluză / tunică (v. b 1 o u s e). blow1 [blou] s. 1. lovitură; pocnitură, plesnitu ră; izbitură; pumn; ghiont; at a / one ~, at a single ~ dintr-o lovitură, dintr-o dată; to aim a ~ at a da să lovească în; a lovi; to be at ~s a se bate, a-şi căra lovituri, pumn i unul altuia; to come / to fall / to go to (bandy) ~s a ajunge la bătaie, a se înca ieră; to strike / to deal / to make a ~ at a lovi, a pocni, a izbi; (fig.) to stri ke a ~ for a ajuta; (fig.) to strike a ~ against a contracara, a se opune; it is but a word and a ~ with him n-apucă să spună bine că şi face ce spune; to ward off a ~a p ara o lovitură; a dry ~a) lovitură cu ciomagul; b) (fig.) sarcasm, vorbă sarcastică; sle dge-hammer ~ lovitură de ciocan, lovitură nimicitoare. 2. (fig.) lovitură (a sorţii), năpa stă, nenorocire. blow2 [blou),past blew [blu:],part. trec. blown [blaun] I. vb. A. tntr. 1. a sufla, a bate, a adia; the wind ~s from the north vântul bate dinspre nord; it is ~ing hard e furtună, bate un vânt puternic; (mar.) it is going to ~ hard se va strica vremea, va fi furtună; it ~s e vânt, bate vântul; (fig.) according as th e wind ~s după cum bate vântul. 2. a gâfâi, ' a sufla greu, a răsufla din greu, a respira din greu. 3. a suna; a răsuna; the horn was ~ing (ră)suna cornul; to ~ with a horn a suna dintr-un corn. 4. (mai ales to ~ up) a exploda, a sări în aer; a erupe. 5. (fa m.) a se lăuda, a croi Ia minciuni. 6. (despre muşte) a depune ouă. 7. to ~ in a) a se ivi brusc, a apărea pe neaşteptate /din senin, a da buzna, a năvăli; b) (despre o potecă etc.) a se astupa / acoperi cu zăpadă; (despre vânt) to ~ over a înceta să bată; a trece; t



 ~hot and cold a vorbi când într-un fel, când într-altul; a fi schimbător (ca vântul), a-şi himba mereu părerile. 8. (amer. sl.) a o şterge, a-şi lua tălpăşiţa, 9. (despre balene) a e e o trombă de apă. ~ high, ~ low orice s-ar întâmpla. B. tr. 1. a sufla în; a aţâţa; to ~ als / fire a sufla în foc; he was ~ing his fingers / nails îşi sufla în pumni. 2. a sufl a în, a cânta la, a face să răsune; to ~ the horn a sufla în corn; (fig.) to ~one's own tr umpet a-şi face singur reclamă. 3. (cu sens intr.) a sufla, a bate (compară cu I, A, 1 ); it is ~ing great guns e o furtună puternică. 4. a face, a da drumul la; to ~ bubb les a face băşici de săpun. 5. (mai ales to ~ up) a arunca în aer; (amer. sl.) to ~ one' s cap / cork / lump / noggin / roof/stack / top / topper a) a înnebuni; b) a-şi zbur a creierii; c) a-şi ieşi din ţâţâni; a-1 apuca pandaliile; d) a nu-i mai tăcea gura; e) a i rpreta o bucată muzicală cu brio. 6. (despre muşte) a depune ouă în. 7. (sl.) a cheltui, a risipi, a arunca pe fereastră, a toca (bani). 8. (sl.) a blestema; I'll be ~ed if I know al naibii să fiu dacă ştiu; ~ it! a) mii de draci! la dracu!; b) (amer.) tacă-ţi f leanca / (ţine-ţi) gura! 9. to ~ about (sau abroad) a răspândi, a colporta (zvonuri); to ~ in a) a aţâţa (focul); a aprinde (cuptorul); b) (despre vânt) a îndoi, a turti; to ~ of f a) a desfunda / a purja prin suflare; b) a scoate, a da jos (prin suflare); c) (amer. sl.) a toca (bani); to ~ off steam a) a da drumul la abur; b) (fig.) a s e descărca, a-şi da drumul, a se răcori; c) (fig.) a-şi descărca prisosul de energie; to ~ out a stinge (o lumânare etc.): to ~ out one's brains a-şi zbura creierii; to ~ up a) a sufla în, a aţâţa; b) a arunca în aer, a face să explodeze;



 101 bluejacket



c) (fot. fam,) a mări; d) (fam.) a înjura, a ocărî, a face albie de porci; (amer. sl.) l et's ~ a vorbi urât. 6. (pol.) conservator. he drinks till all is ~ bea până când cade s ub masă' one up hai s-aprindem / să fumăm o ţigară. (sl.) to ~ the gaff a trăda un secret -1 lua / se face turtă; to look ~ a avea o înfăţişare de om abătut, a arăta plouat; (fam.) ngs gura pe dinainte; (sl.) to ~ a fuse / gasket a-i sări ţandăra; (amer. sl.) to ~ fo r canines look ~ perspectivele sunt sumbre, e cam albastru; (fam.) at the ~ moon la a urla din trompetă. II. s. 1. suflare, suflu, boare, amere; to get a ~ a resp ira aer curat. sfântu-aşteaptă, la pastele cailor; once in a ~ moon o dată la o mie de a ni; to beat black 2. (mar.) furtună. 3. (tehn.) aer insuflat vântul furnalului. 4. ( metal.) cantitate de metal and ~ a stâlci în bătaie. II. s. 1. albastru, culoarea alba stră. 2. vopsea / culoare albastră; prelucrată dintr-o dată (prin procesul Bessemer). 5. (auto) explozie de pncu. 6. laudă, albăstreală; sineală. Oxford ~ albastru-închis; Cambri dge ~ albastru-dcschis; Paris ~ albastru de Paris: Berlin ~ albastru de Berlin. 3. (fig.) albastrul cerului, seninul cerului, lăudăroşenie. 7. depunere de ouă (de către m uşte). blow3 [blou] I. past blew [blu:], part. trec. blown [bloun] vb. i»tr. a înflori , a da în azur; (fig.) out of the ~ din (bun) senin. 4. (fig.) mare. 5. (pol.) con servator. 6. (/ani.) v. b l u e s t o c k i n g . 7. pl. ipohondrie, melancolie, spleen; to have the ~s a-1 apuca / a-1 floare. II. s. floare, înflorire. cuprinde melancolia / ipohondria. 8. pl. (muz.) blues. 9. (austr. sl.) ceartă, scandal. bl ow back [~ bjek] s. (mil.) recul al armei. blowball [~bo:l] s. (bot.) 1. păpădie (Ta raxacum officinale); 2. puf de păpădie (când 10. (austr. sl.) gafă. 11. (austr. sl.) per soană cu părul roşu. -0- the Blue and the Gray armata din nord si cea din sud în timpul războiului civil din S.U.A. 1861-1865; Dark este încă pe plantă, formând un balon). Blues studenţi de la Oxford; Light / Cambridge Blues studenţi de la Cambridge (ia blowed [ bloud] part. trec. (pop.) de la b l o w 2 (I). r blower ['blotra ] s. 1. suflător, persoană care suflă: trâmbiţaş, trompetist, gornist. 2. (mai competiţiile sportive); gentl men / boys in ~


 blue blind [~\blaind] adj. care nu poate distinge culoarea albastră. blowlamp ['bl oulsmp] s. lampă de sudat / lipit. blue blood [~ ,bkd] s. 1. sânge albastru, origine aristocratică; aristocrat. 2. (med.) sânge 1 2 3 blown [bloun] pari. trec. de la b 1 o w > (I). vânos. 2 blown adj. gâfâind, cu sufletul la gură; sleit, frânt, blue-blooded [~ 'bUdid] adj. cu sânge albastru; aristocratic. blown metal [~ ,metl] s. (metal.) metal preafinat. bluebonnet [~ibonit] s. 1. bonetă albastră de lână purtată de scoţieni. 2 (fig. înv.) blown-up ['bloun'Ap] adj. 1. (fot.) mărit. 2. aruncat în aer (de o exploz ie). 3. (despre scoţian, luptător scoţian. 3. (ornit.) piţigoi albastru (Parus caeruleus ). 4. (bot.) vineţea, albăstrea (Centaurea cyanus). minge, balon etc.) umflat. 4. ex agerat. blue book [~ buk] s. 1. Carte Albastră (raport oficial al unei comisii par lamentare blow-off ['blou 'of] s. 1. ieşire, evacuare (a apei, aburului etc.). 2. (amer. sl.) fanfaron, lăudăros. 3. (amer. sl.) lovitură de teatru, bombă, ceva senzaţional . sau al consiliului secret în Anglia). 2. (amer.) listă a persoanelor care ocupă funcţi i de blow-out [~ 'aut] s. 1. explozie; erupţie. 2. (electr.) stingerea scânteilor. 3 . rupere, stat în S.U.A. 3. (amer. auto) ghid auto. 4. (amer. univ.) examen. prăbuşire (a unui pod etc.). 4. (fam.) chef monstru, petrecere (zgomotoasă), chiolhan. blue bottle [—ibatl] s. 1. (bot.) albăstrea, albăstriţă, vineţele (Centaurea cyanus). 5, (amer.) izbucnire de ură; ceartă, sfadă. 6. (amer.) tulburări, dezordini. 7. (anta) explozie 2. (entom.) muscă albastră (mare) de carne (Musca vomitoria). 3. (fam.) poliţist. de cauc iuc. 8. (canad.) perioadă de muncă intensă. blue boy [~ boi] s. 1. orfan. 2. (pop.) bu boi. blue brick [~ brik] s. clincher, cărămidă arsă. blowpipe [~ paip] s. 1. (metal.) ţeavă pentru sudat, tub de lipit; sufiai de tăiat cu flacără blue brittleness f 'britlnis] s . (metal.) fragilitate la albastru. ~ autogenă. 2. (tehn.) ţeavă de suflat sticlă. 3. (f am.) avion cu reacţie. 4. (med.) sondă. 5. sarbacană; puşcoci, blue bull [~ bul] s. (zoo l.) antilopă indiană (Boselaphus tragocamelus). blowpot ['bloupot] s. (canad. sl.) p rimus, blue buttons [~ ,bAtnz] s. pl.v. b l u e b o n n e t (4). blowse [blauz] s. v. b 1 o u s c. blue chip [~ 't/ip] s. (ec.) acţiune (de bursă) reprezentând o inve stiţie sigură. blowtorch ['bloutxtfl s.v. b 1 o w 1 a m p. blue coat [~ kout] s. 1. (rar) valet. 2. (rar) soldat / marinar / poliţist (îmbrăcat în blow-up ['blou, Ap] s. 1. explozie. 2. (sl.) morală, dojana, lecţie, predică. 3. (amer.) albastru). 3. (amer. i st.) soldat din armata federală (în Războiul de Secesiune (1861-1865). 4. orfan de la „C hrist's Hospital" din Londra sau de la alte orfelinate (după uniforma crah, falime nt. 4. mărire (a unei fotografii etc.); fotografic mărită, blow wash [~ wo/] s. (av. s l.) jet de gaze supraîncălzite emis de un avion cu reacţie, albastră pe care o poartă). bl owy ['bloui] adj. (pop.) vântos, cu vânt. blue-collar worker [~ kala' 'wo:kor] s. (a mer.) muncitor (manual / industrial) (mai blowzed [blauzd] adj. v. b l o w z y ( 1). ales necalificat). blowzy ['blauzij adj. 1. gras şi rumen, roşu la faţă, roşu în obraji 2. (despre femei) blue devils [~ 'deviz] s. pi. (fam.) 1. ipohondrie, stare de deprimare. 2. (med.) delirium despletit, nepieptănat, neglijent, şleampăt. tremens. bj .t. ['bijel'ti:] s. (amer. sl.) to order a ~ a comanda un sandviş cu slănină, salată şi bl ue disease [~ di'zi:z] s. (med.) cianoză. blue-eyed [~ aid] adj. 1. cu ochi albaştri . 2. (amer. fam.) inocent, naiv; idealist. 3. (amer. roşii (= bacon, lettuce, toma to), 2 blub [blAb] vb. intr. (sl.) prese, de la b l u b b e r (II). si.) beat. 1 r blubber [-o ] s. 1. untură de animale de mare (balenă, focă). 2. (zool.) moluscă (mar ină). blue fear [~ fior] s. (sl.) panică, spaimă, groază, nebunie. blubber2 I. s. plâns(et ), hohote de plâns. II. vb. intr. a plânge cu hohote, a hohoti de blue flag [~ flaeg ] s. (bot.) iris, stânjenel (Iris prismatica; Iris versicolor). plâns; (peior.) a se smiorcăi, a se sclifosi. Blue Force [~ 'fo:s] s. the ~ (fam.) poliţia. 3 blubber ad j. (despre buze) gros, ieşit în afară, răsfrânt (în afară). blue-funk [~ fArjk] i.v. b l u e a r . blubber face [~ feis] s. faţă plânsă. blue-funk school [~ ~ sku:l] s. (glumeţ) sp ecialişti militari care consideră că o flotă blubber head [~ hed] s. (pop.) tâmpit, nerod, tont. puternică este de ajuns pentru apărarea Angliei. blubber-lipped [~ liptj adj. cu buze groase, ieşite în afară. blue gas [~ greş] s. (chim.) blaugaz; gaz de pirogenar e / apă. bluchers ['blu:'t/oz] s. pl. (un fel de) botine bărbăteşti cu şireturi, Blue Gras s (State) [~ igra:s('stcit)] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Kentucky. bludge [bUd3] (austr. sl.) I. vb. intr. a fugi de răspundere sau de o .sarcină grea. II. s. blue gum [~ gAin] s. (bot.) eucalipt australian (Eucalyptus globulus). 1 . treabă uşoară. 2. perioadă de trândăveală. blue hawk [~ ho:k] s. (ornit.) şoim (călător) regrinus). bludgeon ['blAd3*n] I. s. măciucă, ciomag; matracă. II. 1. vb. tr. a lovi c u măciuca / blue heeler [~ hi:lor] s. (austr.) câine ciobănesc. ciomagul. 2. (austr.)



 a şantaja. Blue Hen (State) [~ hcn('steit)] s. (amer. rar) (folosit ca supranume) Statul Delaware. bludgeoner [-o] s. 1. ciomăgar. 2. spărgător / răufăcător care recurge la orţă. 3. (austr.) blueing ['blu:in] s. 1. înălbăstrire, albăstrire. 2. (amer.) sineală, alb ală. 3. (text.) şantajist. , azurare. 4. (tehn.) brunaj, acoperire prin oxidare. r b ludger ['bUd3P ] s. (austr. sl.) parazit, trântor; haimana, hoinar, blueism ['blu: iZ3m[ s. (fam.) v. b 1 u i s m. blue [blu:] I. adj. 1. albastru, azuriu, de azur ; albăstrui; siniliu; dark / navy ~ bluejack ]'blu:d3fek] s. (bot.) stejar pitic d in sudul Statelor Unite (Quercus cinerea; albastru-închis. 2. albastru; vânăt; pământiu, p alid; he turned ~ in the face se făcu vânăt Quercus brevifolia). /pământiu la faţă. 3. învi cu vânătăi. 4. (fig.) speriat, intimidat; abătut, amărât, poso bluejacket ['blu:>d3askit] (fam.) marinar, matelot (făcândparte din cadrele marinei morât, mohorât. 5. (fig.) scârbos , scabros, indecent; to make / to turn the air ~ a înjura, S.U.A.)



 bluejeans 102



blunge [blAnd3] vb. tr. a amesteca sa» a frământa cu apă (argila). bluejeans E'blu:id3i: ns] s. pl. bluejeans, blugi. blunger ['blAnd33r] s. 1. (tehn.) malaxor. 2. perso ană care prepară un amestec / care blue key ]'blu:ki:] s. (poligr.) copie albastră. ma laxează. blue knight ['blumaitj s. cavaler al ordinului Jartierei. blunt [blXnt] I . adj. 1. bont, neascuţit, teşit; obtuz. 2. (fig.) tâmp, obtuz, prost, greu blue laws |~ b:z] s. pl. legi puritane, legi ale puritanilor. Blue Law (State) [~ ib:'stei t] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Connecticut. de cap, încet la judecată. 3. (fig.) din topor, necioplit; aspru, grosolan; nesimţitor. 4. (fig.) blue leg [~ leg] s. (fam.) v. b l u e s t o c k i n g . drept, direct, tăios; sincer, deschis . II. vb. A. tr. a toci, a slăbi, a înmuia, a îndulci. B. intr. blue light [~ 'lait] s . 1. (mar.) foe bengal de semnalizare. 2. (fot.) lumină albastră. a se toci. III. s. 1. ac scurt şi gros. 2. (sl. înv.) bani, parale, monede. blue line [~ .lain] s. (sp ort) linie de serviciu (la tews). blunt angle [~ 'a;rjgl] s. unghi obtuz. Blue M antle [~ .masntl] s. (herald.) mantia stemei britanice. blunt file [~ fail] s. p ilă cu vârf teşit. blue metal [~ metl] s. (mineral.) mată de cupru, argilă vânătă tare grez lunting ['bUntin] s. tocire. Blue Monday [~ inundi] s. 1. (bis.) lunea dinaintea postului marc. 2. (fam.) zi liberă bluntish ['bUntiJ] adj. cam bont etc. v. b l u n t (I). de luni în care nu se munceşte (de obicei făcăndu-se punte). bluntness ['bUntn is] s. 1. lipsă de ascuţime. 2. (fig.) caracter obtuz, prostie, îngustime. blue movie [~ 'mu:vi] s. (fam.) film pornografic. 3. (fig.) asprime, grosolănie. 4. (fig.) ca racter drept sau tăios; francheţe, sinceritate. blueness ]'blu:nis] s. 1. albăstrime, albăstreală. 2. lipsă de tact, necuviinţă. blur [bkt:r] I. s. 1. pată; purcoi. 2. pată care întinde. 3. trăsături sau contururi neclare. blue nose l'blu: 'nouz] s. 1. locuitor d in Noua-Scoţie. 2. oaie de Noua-Scoţie. 4. (fig) pată (ruşinoasă), stigmat. II. vb. tr. 1. a păta, a murdări, a umple de pete. 2. a blue-nose certificate [~ so:'tifikit] s. ( mil. sl.) dovadă că un militar a servit la nord estompa, a face neclar; a umbri, a a dumbri; a pune în umbră; a înceţoşa, a întuneca de cercul polar. (conştiinţa). 3. (fig.) a murdări (reputaţia). 4. to ~ out a şterge. blue-nosed ['blu: 'nouzd] adj. (fam.) 1. c u nasul vânăt. 2. (despre vânt) rece, îngheţat, blurb [bb:b] I. (sl.) s. anunţ redacţional reclamă; prezentare-reclamă (mai ales făcută tăios. pe supracoperta sau clapeta supracoper lei unei cărţi). II. vb. tr. a face reclamă (wnei blue-pencil [~ 'pensii vb. tr. a red uce / a prescurta / a tăia (în scris) un manuscris cu cărţi). creionul albastru; a corec ta (pentru tipografie). blurring ['blo:rirj] s. 1. (T.V.) imagine ştearsă / nedefini tă / neclară. 2. estompare. Blue Peter [~ rpi:tor] s. (mar.) pavilion / semnal de pl ecare (albastru cu alb la mijloc, blurry ţ'blo:ri] adj. 1. plin de pete. 2. estomp at, indistinct, nedesluşit, neclar. litera „P" din cod), Petre albastru. blurt [blo: t] vb. A. tr. (mai ales to ~out) a trânti, a-i ieşi din gură, a-i scăpa. B. intr. blue p igeon [~ 'pid3inj s. (mflr. sl.) sondă de mână. a bleojdi buzele (dispreţuitor). blue po int [~ point] s. pisică siameză cu pete gri-albăstrui. blush [MA/] I. vb. A. intr. (at , for) a roşi, a se înroşi, a se îmbujora (de, din cauza); bluepoint s. varietate de str idie. to ~ all over sau to ~ to the roots of one's hair a se înroşi până în vârful urechilo ; he r blue powder ['blu: .paudo ] s. (metal.) pulbere / praf de zinc. did not ~ to nu s-a sfiit, nu s-a ruşinat să; to ~ as red as fire a se înroşi ca sfecla, a se blu eprint [~ print] I. s. 1. (fot.) copie heliografică / albastră; fotocopie (prin cian otipie), face roşu ca focul, (glumeţ) to ~ like a black / blue dog a se distinge pri n neobrăzare. ozalid. 2. schiţă, proiect, plan de detaliu I execuţie. II. vb. tr. 1. a f ace o fotocopie după, B. tr. (rar) a înroşi, a roşi. II. s. 1. roşcată, îmbujorare (ae ruşi c.); to put smb. to a face o copie heliografică după. 2. a întocmi un plan (detaliat) (cu gen.). the ~ a face pe cineva să roşească; to spare smb.'s ~es a menaja modestia s au pudoarea blue ribbon [~ 'riban] s. 1. panglică albastră. 2. cavaler al ordinului Jartierei. 3. (fig.) cuiva. 2. privire, vedere; at (the) first ~ la prima vedere . prima clasă, calitate superioară. 4. (fam.) bucătar foarte priceput. 5. (mar.) cordo nul albastru blush-coloured [~ ikAlod] aay. roşietic, roz, trandafiriu. (premiu de viteză-record acordat transatlanticelor care fac cursa Atnerica-Europa si blushfu l ['blA/ful] adj. 1. ruşinos; timid, sfios. 2. roşu, rumen, cu bujori în obraji. inver s). blushing ['bU/irj] I. adj. v. b I u s h f u 1. II. s. roşeaţă (în obraji), înroşire. bl



 e ruin [~ .num] s. (sl.) 1. gin. 2. (fig.) poşircă. bluster ['blASto'J I. vb. A. int r. 1. (despre furtună) a urla, a mugi. 2. a zbiera, a ţipa, blue-sky [~ 'skai] adj. 1. (amer.) excesiv, exorbitant, exagerat, inadmisibil. 2. (ec.) a vorbi tare, a face zgomot. 3. a se lăuda, a se făli. B. tr. a teroriza. II. s. 1. urletul I (despr e ţtoliţe de asigurare, hârtii de valoare etc.) de valoare incertă, nesigur. 3. nepracti c. mugetul furtunii. 2. larmă, zarvă, scandal, zgomot mare. 3. fanfaronadă, lăudăroşenie. b ue-sky law [— Io:] s. (jur.) lege reglementând emiterea şi vânzarea acţiunilor şi a 4. amen nţări deşarte, simple ameninţări. -0* to be full of ~ a se grozăvi; a se purta ostentativ. tiilor de valoare. blusteration ['bUsts'rei/pn] s. (amer. fam.) fanfaronadă. blue spar [~ .spa:r] s. (mineral.) azurit. blusterer ['blAstorar] s. 1. fanfaron, lăudăro s. 2. terorist; zurbagiu; cată-ceartă, pricinaş. blue stocking [~ rstokirj] I. s. „bas b leu", femeie „savantă" / pedantă. II. aay. (fam.) blustering ['blAstorirj] adj. 1. lăudăro s, fanfaron. 2. furtunos, năvalnic, impetuos; aprig, pedant, savant, preţios. violen t. bluestone [~stoun] s. piatră vânătă, sulfat de cupru. blusterous ['bUstoros] adj. (ra r) v. h 1 u s t e r i n g. blue streak [~ istri:k[ s. fulger albăstrui. (amer. fam .) to run like a ~ a alerga ca blustery ['bUstori] adj. v. b l u s t e r i n g . fulgerul; (amer. fam.) to talk a ~ a vorbi ca din carte. bo' [bou] interj, hâş! he can't say ~ to a goose a) e foarte fricos, e fricos ca un iepure, blue study [~ 'stAdi] s. meditaţie melancolică. îi e frică şi de umbra lui; b) nu e în stare să omoare ni o muscă, nu-ţi spune nici dă-te bluet ['bluit] s. (bot.) albăstrea, albăstriţă (Centaurea c us). mai încolo. blue-tongue ['blu:tAn] s.faustr. si.) argat. bo2 s. (amer. sl.) a mic, bătrân etc. (folosit numai la vocativ) say, ~, can you break bluetongue s. (vet .) febră catarală a oilor. blue vitriol ['blu: 'vitriol] s. 1. (chim.) sulfat de cup ru, piatră vânătă. 2. (mineral.) this bill ascultă, amice, poţi să-mi schimbi hârtia asta? rbow9, bo:] s. 1. (zoot.) şarpe boa (Boa constrictor). 2. boa, eşarfă de blană sau chalc antit. de pene purtată de femei în jurul gâtului. blue water I~ 'wo:tor] s. mare desch isă. Boanerges [rbouo'no:d3i:z] s. orator fanatic / zelos, cu voce de stentor. blu e-water school [— sku:l[ s. (glumei) v. b l u e - f u n k s c h o o l . boar [bo:r , boorJ I. s. (zool.) 1. vier, porc nejugănit. 2. (si wild ~) (porc) mistreţ (Sus bl ueweed [~wi:d] s. (bot.) iarba-şarpelui (Echium vulgare). . scrofa). II. aay. (ame r. zool.) mascul. bluey [blu:i] I. adj. albăstrui. II. s. (sl.) plumb. board1 [bo: d, bood] I. s. 1. scândură (peste 20 cm lăţime si sub 5 cm grosime); bed bluff1 [blAf] I . adj. v. b 1 u f f y. II. s. mai abrupt şi mai înalt; râpă; faleză. bluff21. s. cacialma, bluf, mistificare; înşelăciune, înşelătorie; to call smb.'s ~a) a nu of ~s pat de scânduri . masă (mai ales cea pe care se ia masa); (la joc) to sweep the se lisa intimidat / speriat; b) a prinde pe cineva în propria-i cacialma. II. vb. tr. (fig.) a ~ a l ua toate poturile; (înv.) to begin the ~ a sta în capul mesei; a groaning ~ o masă îmbelşu gată, plină de toate bunătăţile; above ~ a) sincer, deschis; b) în văzul tuturor, juca tare ntru a intimida (pe cineva); a amăgi; a arunca (cuiva) praf în ochi. sincer, făţiş, deschi s, cu cărţile pe faţă. 3. alimentaţie, hrană, mâncare, întreţinere, masă; bluffcliff[~klifj ~ and lodging masă şi casă; pensiune. 4. raft, poliţă. 5. (mine) galerie de abataj. 6. pl. bluffer ['bUfo'] s. 1. cacialmist. 2. lăudăros, fanfaron. 3. (înv.) hangiu. bluffy [' bUfi] adj. 1. tăios, drept, abrupt, stâncos. 2. (fig.) drept, deschis; cam grosolan, (teatru) scenă; to be on the ~s a fi actor. 7. carton, mucava. 8. carton, copertă. 9. (mar.) bord, bordul vasului, bordee; on ~a) pe vas, pe bord; b) (amer.) în vago n; ~! la abordaj!; neceremonios, care nu ştie multe. the hands on ~ echipajul, oam enii de pe bord; to come / to go on ~ a se îmbarca; to go bluing ['blu:irji s. v. b 1 u e i n g. bluish ]'blu:i/] adj. albăstrui, albăstriu, siniliu, bătând în albastru, cu reflexe albastre. by the ~ a) a cădea; b) (fig.) a fi aruncat peste bord; to swee p the ~a) (mar.) a lua toate punţile; b) a ocupa tot, a pune mâna pe tot. 10. (mar.) aliură; to make ~s a naviga în bluishness [-nis] s. albăstrime, albastru. zigzag. 11. (coustr.) pardoseală, cofraj. 12. (av.) bord. (canad. sport) mantinelă. II. vb. blu ism ['blmizam] s. pedanterie (a femeilor savante). blunder ['blAndor] I. s. greşea lă grosolană, gafă, boacănă; boroboaţă. II. vb. A. intr. A. tr. 1. a acoperi sa» a căptuşi . 2. a ţine în pensiune. 3. (amer.) a întreţine 1. a face o boacănă, a face o gafă. 2. a bâ orbecăi, a dibui, a merge pe bâjbâite / (cai) contra plată. 4. a urca în sa» pe vapor, a a orda, a urca la bord; (amer. şi) a urca pe dibuite; a se poticni. 3. to ~ against / into a se poticni de; to ~ upon a da de / peste, în tren sa» în tramvai. B. intr. 1. (in, at, with) a lua masa, a fi în pensiune (la). 2. (mar.) a întâlni întâmplător. B. tr. . a strica, a face prost; a încurca, a zăpăci. 2. (mai ales to a naviga în zigzag. board



 2 s. conducere, departament, minister; colegiu, comisie, comitet. ~out) a trânti, a-i scăpa din gură, a spune (o prostie). 3. a căuta dibuind; to ~one's way a merge dib uind. 4. to ~away a scăpa, a pierde (un prilej, o ocazie). boardable [-obl] aay. a bordabil, accesibil. board commander ['bo:d ko,ma:ndo'J s. (mar.) pilot comandan t de bord. blunderbuss [~bAs] s. 1. (ist.) un fel de puşcă cu ţeava scurtă si răsfrântă ca nie, board door [~ do:r, ~ door] s. uşă de scânduri. espingolă. 2. om stângaci / greoi / nă g. boarded floor ['bo:did' flo:r, ~ floor] s. pardoseală de scânduri. blunderer ţ'blAn doror] s. 1. persoană care face gafe sau greşeli boacăne. 2. cârpaci, boarder ['bo:dor, boodor] s. 1. persoană care stă în pensiune; pensionar. 2. elev intern. ageamiu, om ne priceput. 3. prostovan, găgăuţă. board fence ['bo:d fens] s. (amer.) uluci, gard de scându ri. blunderhead ['bUndohed] s. v. b l u n d e r e r (3). board foot [~ fut] s. ( amer.) măsură standard pentru materiile lemnoase (l 112 picior blundering ['bUndarir j] adj. 1. nedibaci, nepriceput; greoi, care face greşeli / gafe / boacăne. 2. greşit, eronat. cubic = 2,36 dm3).



 103



boarding [rb:>:dirj,'bD3din] s. 1. podire,pardosire,căptuşirccu scânduri. 2. întreţinere, masă, mâncare, pensiune. 3. panouri de lemn. 4. îmbarcare, urcare (în tren, în avion ele.) boarding house |~ haus] s. pensiune. boarding school [~ sku:l] s. pension, şcoală c u internat; young ladies' ~ pension de domnişoare. boarding-school miss [~ ~ mis] s. (fam.) fetişcana, codană. boarding ship [~ /ip] s. (mar.) vas de control (al amba rcaţiunilor statelor neutre). boarding stable [~ -steibl] s. (amer.) grajd luat cu chirie; staţie de trăsuri. board man ['bo:d man] s. (amer. ec.) agent / curtier la bursa (al unei firme). board meeting [- imiitirj] ş. adunare a conducerii. Board o f Admiralty [~ av 'aedmardlti] s. Amiralitatea. Board of Agriculture [~ av 'aegr ikAltJa] ş. Ministerul Agriculturii. Board of Arbitration and Conciliation [~ av o :bi'trci/n an kanisiliei/n] s. Arbitraj. Board of Assesment [~ av a'sesrasnt] s. (amer.) Camera de Finanţe. Board of Brokers [~ av broukaz] s. sindicatul agenţilor oficiali de bursă. Board of Commissioners [~ av ka'mi/anaz] s. comisie; comitet. b oard of control [~ av kan'troul] s. (canad.) aprox, consiliu municipal. Board of Customs [~ av kAstamz] s. administraţia vămilor. Board of Directors [~ av di'rektaz ] s. Direcţie; comitet de conducere. Board of Education [~ av cdju'kei/n] ş. 1. Mini sterul învăţământului. 2. Consiliul superior al învăţământului. 3. secţie de învăţământ. Bo v ig'zasminaz] s. comisie de examen: comisie examinatoare. Board of Governors [~ av 'gAvanaz] s. conducere (a unei şcoli). Board of Green Cloth [~ av .grirn rkb(: )6] s. (fam.) biliard. Board of Health [~ av 'hel9] s. Ministerul Sănătăţii. Board of In land Revenue [~ av .inland 'revinju:] s. Camera de Finanţe. Board of Managers [~ a v 'masnid3az] s. v. B o a r d o f D i r e c t o r s . Board of Trustees [~ av tr As'ti:z] s. consiliu de administraţie. Board of Visitors [~ av 'vizitaz] s. senat universitar (în S.U.A.). Board of Works [~ av 'wa:ks] s. Ministerul Lucrărilor Publi ce. board partition [~ po:'ti/3n] s. perete de scânduri. board pump [~ pAmp] s. (m ar.) pompă de bord. board room [~ ru(:)m] s. sală de consiliu. board school [~ sku:l ] ş. şcoală primară / elementară publică (comwuilă sau municipală). board wages [~ '\vcid3i 1. bani de masă; bani pentru plata locuinţei şi a mesei. 2. leala în care intră casa şi ma a. board walk [~ ws:k] s. (amer.) pavaj de scânduri, terasament de lemn; promenadă d e scânduri (pe plaja, de-a lungul malului). boarish ['bo:ri/, 'boari/] adj. 1. de porc, porcesc. 2. (fig.) porcesc, animalic; crud, bestial. boar spear [rba:spia] s. suliţă de înjunghiat mistreţii. boast1 [boust] I. s. 1- fală, fudulie, laudă de sine; f nfaronadă; to make (a) ~ of a se lăuda cu, a se făli cu; he made it his ~ to se fălea că, se lăuda că; it is all an empty ~ totul nu este decât fanfaronadă; (prav.) great ~, smal l roast vorbă multă, sărăcia omului. 2. mândrie, fală; he was the ~ of his age a fost mândr /fala epocii sale. II. vb. A. in/r. (about,of) a se iali, a se lăuda, a se fuduli (cu), a se mândri (cu); he ~s about it se făleşte, se fuduleşte cu asta; there is not mu ch to ~ of nu c mare ispravă / scofală, nu c lucru marc. B. tr. 1. a lăuda, a ridica în slăvi. 2. a se făli cu, a se mândri cu, a avea; we can rightly ~ our sea side ne putem pe drept cuvânt mândri cu litoralul nostru. boast2 vb. tr. a ciopli (piatră). boaster 1 l-ar] s. lăudăros, fanfaron. boaster2 s. daltă (a pietrarului, a sculptorului). boas tful [-ful] adj. lăudăros, fanfaron. boat [bout] I. s. 1. ambarcaţi(un)c; barcă; luntre; şalupă; vas, navă, corabie; barcaz, şalandă; submarin; vehicul în formă de barcă; flat-bot ~ barcă cu fund plat; long ~pinasă, barcă lungă; jolly ~ bărcuţă; sailing ~corabie / vas c ze, velicr; (jig.) to be in the same ~ a fi în aceeaşi situaţie, a împărtăşi aceeaşi soartă ) to sail in the same *• a urmări acelaşi scop; a fi de conivenţă cu cineva, a lucra mână î o sail one's own ~ a acţiona pe cont propriu / de unul singur; (fam.) they all row in the same ~ sunt o apă şi un pământ; (mar. si.) to catch the ~ a prinde autobuzul, a veni la timp; (mar. si) to miss the ~ a pierde autobuzul / trenul, a întârzia; (şl.) t o get the ~ a fi condamnat la munca silnică sau deportare pe termen lung; (fig.) t o have an oar in another's ~ a se băga / a se amesteca în treburile altuia; (mar.) g et the ~ ready barOa să fie gata. 2. vas (sosieră etc.) în formă de luntre. II. vb. A. t r. 1. a îmbarca. 2. a transporta cu o barcă. (mar.) to ~ (the) oars a intra ramele. B. intr. 1. (şi to ~ it) a călători cu barca; a face canotaj; a vâsli, a lopăta, a rama; w e went ~ing on the river ne-am plimbat cu barca pe râu. 2. (şl.) to ~ with smb. a Fi de conivenţă cu cineva, a fi complice cu cineva, a fi înţeles cu cineva. boatable [-abl ] adj. 1. navigabil (pentru bărci şi vase mici). 2. (rar) care poate fi transportat eu barca. boatage [-id3] s. 1. călătorie sau transport cu barca. 2. preţul călătoriei sau



 transportului cu barca. boat bridge ['bout brid3] s. ponton, pod pe vase, pod pe pontoane. boat davit [~ 'da?vit[ s. (mar.) gruie de ambarcaţie. boatel [bou'tcl] s. hotel pentru canotori. boater |'boutar] s. 1. vâslaş; barcagiu. 2. canotieră. boat fender ['bout Tenda1"] s. (mar.) tranchet. boat fly [~ flai] s. v. b o a t m a n (2). boatful ['boutfulj ş. 1. pasagerii şi echipajul unui vas. 2. încărcătura unei bărci. oat hook ['bout huk] s. (mar.) cange. boat house [~ haus] s. garaj pentru bărci, h angar pentru bărci, casa bărcilor.



boating ['boutirj] s. 1. canotaj. 2. plimbare cu barca. boat insect ['bout 'insc kt] s. v. b o a t m a n (2). boat keeper [~ iki:par] s. 1. (mar.) paznicul bărcii, marinarul de gardă. 2. cel care închiriază bărci. boatman [~man], pl. boatmen [-man] s. 1. barcagiu. 2. (entom.) ploşniţă de apă (Notonecta sp.). boat race [~ reis] s. concurs de canotaj; regata. boat rope [~ roup] s. (mar.) braţ fals (la scară). boat's crew [~s kru:] s. (mar.) echipaj al unei ambarcaţiuni. [ boat setter — -setor] ş. cârmaci (ca re imprimă ritmul canotorilor). boat song [~ sorj] s. (muz) barcarolă. boat's painte r [~s peintar] s. (mar.) barbetă. boatswain ['bousn, 'boutswein] s. (mar.) nostrom , boţman, şef de echipaj. boatswain's mate [~ z'meit] s. (mar.) ajutor al şefului de e chipaj. boat swing ['bout, swirj] s. leagăn, dulap. boat-tailed [~ 'teild] adj. dc forma unei luntre; aerodinamic, fuzelat. boat train [~ 'trein] s. tren al cărui m ers concordă cu orarul vaselor care navighează (regulat) între Franţa şi Anglia. boat wrig ht [~ rait] s. constructor dc bărci. bob1 [bob] I. s. 1. (tehn.) greutate a pendul ului / balansierului; plumb de sondă; cursor, greutate culisantă (la cântare, balanţe). 2. coadă dc zmeu. 3. plută (la undiţă); râmă, vierme, momeală (în cârlig). 4. v. b o b s 1 . 5. (mar.) sondă. 6. ciorchine (de fructe); mănunchi (de fructe, fiori etc.). 7. moţ, smoc (de păr); perucă scurtă; păr tăiat scurt (la femei); coadă tunsă (la câini sau la cai (muz.) refren; to bear a ~a) a cânta un refren cu corul; b) (fam.) a participa, a da o mână dc ajutor. 9. farsă, poznă, festă; to give smb. the ~ a trage pe cineva pe sfoa ră; a prosti pe cineva. 10. (mine) lovitură uşoară. II. vb. A. tr. 1. a băga, a vârî; to ~ 's head into the room a-şi băga / vârî capul în cameră pentru o clipă. 2. (fam.) a pune, a (cu un gest brusc); she ~bed it on the table îl puse brusc pe masă. 3. (fam.) a fac e; to ~ a curtesey, to ~ to smb. a face o mică reverenţă (cuiva). 4. a tăia scurt (părul, coada). B. intr. 1. a se legăna, a pluti (pe apă). 2. (şi to ~ up and down) a sălta, a d ansa (pe apă); (jig.) to ~ up like a cork a se înviora, a-şi reveni. 3. to ~ for apple s a apuca cu gura merele care plutesc pe suprafaţa apei dintr-un hârdău (joc de copii) . 4. to ~ up a apărea / a se ivi brusc / pe neaşteptate. bob2,/?/, bob s. (fam.) 1. şi ling. 2. flăcău, băiat, cetăţean. Bobadill ['babadil] s. lăudăros / fanfaron fricos (după n personajului din comedia „Every Man in his Humaour" de B. Jonson). bobbed [babd] adj. (despre păr) tuns / tăiat scurt / băieţeşte. bobber1 ['bnbar] s. 1. pescuitor cu undiţ . 2. plută (la pescuit). 3. (sl.) flăcău, prieten, 4. zeflemist; glumeţ, hâtru, bun dc glu me. 5. escroc. bobber2 s. (sport) bober. bobbery ['bobari] s. (pop.) zgomot, sca ndal, tevatură, gălăgie, zarvă; to kick up a ~ a face scandal, a face gălăgie. bobbery pack [~ pa?k] s. haită de câini de diferite rase (pentru vânătoarea de şacali). bobbin ['bobin] s. 1. bobină; mosor. 2. (text.) coclct; fus; cops. 3. (electr.) bobină, păpuşă Ia pilc el ectrice. 4. (tehn.) tambur de troliu. bobbinet [.bobi'nct] s. bobinet, tul (mai ales de bumbac). bobbin lace ['bobin leis] ş. dantelă cu ciocănele. bobbin winder [~ i waindar] s. (text.) maşină de bobinat. bobbish ['bobi/] adj. (sl.) 1. (şi pretty ~) ve sel, voios, bine dispus. 2. sănătos, înfloritor. bobble ['bobi] vb. intr. (fam.) a ţopăi, a sări încoace şi încolo. bobby ['bobi] s. (fam.) poliţai, poliţist; jandarm; (scol. şl.) b ies and thieves dc-a hoţii şi vardiştii. bobby calf [~ ka:f] s. (austr.) viţel de lapte (sacrificat). bobby pin [~ pin] s. 1. agrafă de păr. 2. (tehn.) splint. bobby-socker [~ isoka1"] 5. v. b o b b y s o x e r. bobby-socks [~ isoks] s. pl. (amer. fam. ) şosete purtate de adolescente. bobby soxer [~ isoksa1"] s. (amer. fam.) fetişcană, c odană. bobcat ['bobkaît] s. (zool.) linx (Lynx lynx). bobolink ['babolirjk, -bal-] s . 1. (omit.) bobolinc (Dolichonyx oryzivorus). 2. (amer. fam.) guraliv, flecar, limbut. bobsled ['bobsled] s. v. b o b s l e i g h . bobsledder ['bab-slcdar] ş. (şp ort) bober. bobsledding ['bob.sledirj] s. (sport) 1. bob (ramură sportivă). 2. cursă c u bobul. bobsleigh [slei] s. 1. (sport) bob. 2. sanie (pentru transportul buştenil or). bobstay [~stei] s. (mar.) subarba bompresului / coloanei. bobtail [-teii] I . s. 1. ciuinp, coadă tăiată. 2. coadă scurtă. 3. cal sau câine cu coada tăiată. 4. ţfam.) vagabond. II. adj. v. b o b t a i 1 e d. bobtailed [-d] adj. berc, cu coada tăiată.



 bobwhite ['bob'liwait] s. (omit.) specie de prepeliţă din America de Nord (Colinus v irginianus). boche [bo/] (peior.) I. s. neamţ; Fritz; teuton. II. adj. nemţesc; teut on. bocage [bou'ku:3] s. (arte) motiv decorativ cu pomi, ramuri şi frunze. bock be er ['bok bia1"] s. berc de martie, varietate de bere germană. bocking ['bokirj] s. (stofă de) lână aspră. bod [bod] s. (fam.) ins, individ, tip. bode1 [boud] I. vb. tr. 1 . a prevesti, a proroci, a prezice, a prevedea, a indica prin semne, a fi preves titorul (cu gen.). 2. a presimţi. II. s. (înv.) prevestire. bode2 past de la b i d e . bodeful [-ful] adj. prevestitor dc rău, cobitor.



 bodega 104



bodega [bou'diigo, to'd-] s. 1. bodegă; beci cu vinuri sau whisky. 2. (amer. rar) băcănie în care se vinde şi vin sau whisky la sticlă. bodement ['boudmant) s. augur, preve stire, piază, semn prevestitor, profeţie. bodge [bod3] vb. tr. (re.e.) a cârpi, a cârpac i. bodger [tod3ar] s. I. (reg.) cârpaci. II. adj. (austr. si.) de proastă calitate. bodhi tree ['boudii tri:[ s. (bot.) smochin sfânt (Ficus religiosa). bodice ['bodi sj s. corsaj, pieptar; sutien. bodied ['todid] adj. (în cuvinte compuse) cu corpul ; big-~ corpolent, trupeş; full-~wine vin tare. bodikin ['bodikin] inter;', (vulg. ) la dracu! la naiba! bodiless ['todilis] adj. fără trup, fără formă materială. bodilize [' odilaiz] vb. tr. a întrupa, a întruchipa. bodily ['bodili] I. adj. trupesc, corporal , fizic. II. adv. 1. personal, în persoană; he came ~ a venit personal. 2. în întregime, complet; trup şi suflet; to set about (sau upon) a thing ~ a se apuca de ceva, ne precupeţind nimic. boding ['boudirj] I. adj. de rău augur, de piază rea. II. s. preves tire. bodkin ['bodkin] s. 1. sulă. 2. (mar.) pumnal. 3. ac de păr. O- to sit ~ a şedea înghesuit între două persoane; to walk ~ a se plimba cu două persoane la braţ. bodle l'bo dl] s. 1. monedă scoţiană în valoare de 116 peni. 2. (jig.) lăscaic, para chioară. Bodleian [bod'li(;)an, 'bodlian] adj. bodleian (referitor la biblioteca întemeiată de Sir Tho mas Bodley la universitatea din Oxford în 1602). body ['todi] I. s. 1. corp; trup; to keep ~ and soul together a-şi duce zilele, a trăi, a rezista; devoted ~ and soul devotat trup şi suflet; ill in ~ and mind bolnav trupeşte şi sufleteşte.,2. cineva, per soană, om, ins, individ, cetăţean; any human ~oricine; ~for ~ unul după altul; (fam.) wh at is a ~ to do? ce e de făcut? a curious old ~ un bătrân curios; (fig.) a lean ~ un s chelet; not a single ~ nimeni, nici un suflet; a wise ~ un om deştept; a poor ~un (om) sărac, nevoiaş. 3. (si dead ~) cadavru; leş, hoit, stârv. 4. statură; fizic, înfăţişar 5. corp, parte principală (a ceva); naos, navă (de biserică); tulpină (de pom); ţeava (ae puşcă); (telm.) batiu, cadrul maşinii; ~ of a book partea principală a unei cărţi (fărăpre nări etc.); ~of the order textul ordinului. 6. (av.) fuzelaj; (auto) caroserie. 7. grup de oameni, corp; ~of electors corpul electoral. 8. (mii.) unitate; ~ of ca valry detaşament de cavalerie. 9. organ; corporaţie, organizaţie; elected ~ organ ales ; local government ~ organ administrativ local; leading bodies organe de conduce re; autonomous bodies organe autonome; diplomatic ~ corp diplomatic; legislative ~ corp legislativ; learned ~ societate savantă; in a ~ împreună, in corpore. 10. mulţim e, masă; majoritate; a great ~of facts o mulţime de fapte. 11. consistenţă, densitate re lativă (a uimi lichid); capacitate de acoperire (a vopselii). 12. alambic; retortă. 13. sistem, totalitate; the whole ~ of mankind toată omenirea; ~ of divinity siste m teologic / dogmatic; ~ of laws codice, cod. 14. (si heavenly ~) (astron.) corp ceresc, astru. 15. (petrochimie) blaza. 16. (ceramica) pastă. II. vb. tr. (şi to ~ forth) a întruchipa; a da formă (cu dat.). body bag [~ ba?g] s. sac de dormit. body blow [~ blou] s. (sport) lovitură la corp (box). body-building [~ .bildin] s. (spo rt) culturism. body check [~ t/ek] s. (sport) bodicec, blocaj corp la corp. body cloth [~ kb(:)8] s. pătură (pentru cai). body clothes [~ kloudz] s. pl. lenjerie / rufărie de corp. body coachman [~ tout/man] s. vizitiu (al unui prinţ). body coat [~ kout] s. haină care vine ca turnată. body colour [~ ikAla'] s. culoare de aplicaţie, culoare acoperitoare / opacă. body guard [~ ga:d] s. escortă, gardă personală. body hole [~ houl] s. groapă, canal. body lifter [~ ,lifcor] s. v. b o d y s n a t c h e r . body linen [~ ilinin] s. rufărie / lenjerie de corp (mai ales albituri de bumbac ). body plan [~ pla;n] s. secţiune transversală. body politic |~ 'politik] s. stat. body post [~ ipoust] s. (mar.) etambou. body shop [~ /op] s. (auto) atelier de c onfecţionat sau de reparat caroserii. body slam [~ stem] s. (sport) aruncare a adv ersarului cu spatele pe saltea (la lupte). body snatcher [~ isnast/a'] s. 1. hoţ d e cadavre (pentru disecţie). 2. (amer.) ţintaş / trăgător de elită. 3. (amer.) antreprenor are îi ademeneşte pe lucrători. 4. (amer.) reporter care descrie activitatea persoanel or cu vază. 5. (amer. mii. fam.) brancardier. 6. (amer. fam.) antreprenor de pompe funebre. bodysuit ]'bodisju:t] s. rochie scurtă şi mulată. bodywise ['todiwaiz] adj. trupesc, corporal. bodywork ['todiwa:k] s. caroserie, corpul trăsurii / automobilu lui. Boeotian [bi'ou/ian, -/an] I. adj. 1. din Bcoţiâ. 2. (jig.) incult, neinstruit, necultivat, needucat, prost. II. s. 1. locuitor din Beoţia. 2. om incult, prost,



 tâmpit. Boer [buoc, 'bouar, bo:'] I. s. bur (colonist olandez din Africa de Sud). II. adj. de bur, aparţinând burilor; ~ war Războiul Burilor. boff [tof] s. 1. (amer. s i.) râs cu hohote. 2. (teatru) replică plină de umor, care stârneşte râsul. 3. (teatru) suc es de casă. boffin ['bofin] s. (fam.) savant care lucrează la un proiect, invenţie sau armă secretă din însărcinarea guvernului. bog1 [tog] I. s. mlaştină, mocirlă, băltoacă. II . intr. a intra în băltoacă. B. tr. 1. a înnămoli, a înfunda într-o mocirlă. 2. (fam., şi f get ~ged down a se împotmoli; (sl.) to ~ up a încurca, a zăpăci. bog2 s. gogoriţă, speriet are. bogberry ['togtori] s. (bot.) răchiţică (Vaccinium oxycoccus).. bog bilberry [~ i bilbari] s. (bot.) afin (Vaccinium uliginosum). bog earth [~ o:0j s. teren mlăştinos .



bogey ['bougi] s. v. b o g i e . boggle ['togi] vb. A. intr. 1. (at, about) a se speria (de); a ezita, a şovăi (faţă de, în faţa). 2. a face o treabă de cârpaci, a lucra d ială. 3. a fi făţarnic I ipocrit. B. tr. 1. a speria. 2. (amer.) a pune în încurcătură sau o situaţie dificilă. boggier ['toglo'] s. 1. om şovăitor; (om) fricos, laş. 2. (fig.) cârpa i, boggy ['togi] aay. mlăştinos, mocirlos, cu băltoace. boghead ['toghed] s. (mineral. ) bituminit, boghead. bog-hopper [~ .hopa'] s. (amer. glumeţ) irlandez; persoană de origine irlandeză. boghouse [~haus] s. (pop.) latrină. bogie ['bougi] s. 1. trăsurică / teleagă cu două osii. 2. (ferov.) boghiu, cărucior. 3.v. b o g y (1,2,3). bog land ['t og la:nd] s. 1. ţinut mlăştinos, teren mlăştinos. 2. (fam.) Irlanda. bog lander [~ (lands' ] s. 1. locuitor al mlaştinilor. 2. (fam.) irlandez. bog Latin [~ ilastin] s. (fam .) latinească de baltă / stricată. bogle ['bougi] s. 1. fantomă, arătare, nălucă, spectru. sperietoare, gogoriţă, momâie. boglet ['toglet, -it] s. (rar) mlaştină mică, mocirlă. bog m ['tog mas] s. (bot.) coada-mâţei-de-baltă (Sphagnum). bog oak [~ ouk] s. (geol.) lemn fosilizat (gasit în mlaştini). bog orange [~ orina3] s- (foni.) cartof. bog ore [~ o;] s. (mineral.) limonit. bog peat [~ pi:t] s. (mine) turbă de baltă. bog reed [~ r i:d] s. (boi.) trestie, stuf, papură. bog trotter [~ itrotar] s. 1. locuitor al ml aştinilor. 2. (glumeţ) irlandez. bogue [boug] s. estuar, gură de râu. bogus ['bougas] I. adj. fictiv, născocit, inventat, închipuit, imaginar, fals. II. s. 1. (amer.) băutură d in rom şi sirop. 2. (filatelie) mărci fanteziste. bogus affair [~ o'feo'l s. escroch erie. bogwort ['togwa:t] s. v. b o g b e r r y. bogy ['bougi] s. 1. diavolul, ne curatul. 2. fantomă, nălucă, stafie, arătare. 3. sperietoare, gogoriţă, momâie. 4. v. b o g e (1,2). 5. (fam.) poliţist. 6. (amer. av.fatn.) avion inamic (mai ales japonez). bogyman ['bougiman] s. „omul negru" (în limbajul şi jocurile copiilor). bohea [bou'hi: ] s. sort de ceai negru. Bohemia [bou'hkmja, -mia] s. boemă, viaţă de boem sau lume a boemilor. Bohemian [bo»'hi:mjan] I. s. 1. locuitor din Boemia. 2. ţigan. 3. boem (ar tist, literat). 4. (ist.) husit. II. adj. 1. de boem. 2. ţigănesc. bohor ['bouhoo', -ho:r] s. (zool.) antilopă vest-africană (Cervicapra bohor). bohunk [rboUih,\r]k] s. (amer. sl.'peior.) muncitor necalificat, salahor (mai ales din sud-eslul Europe i: de la „Bohemian" şi „Hungarian"). boiar [toja: r , rar 'toia r ] s. v. b o y a r. b oii1 [toii] I. vb. A. intr. 1. a fierbe, a clocoti, a da în clocot; the kettle is ~ing fierbe ceainicul. 2. (fig.) a fierbe, a clocoti, a se supăra, a face spume la gură; to make smb.'s blood ~ a face pe cineva să turbeze / să-şi iasă din minţi (de furie) my blood ~ed within me fierbea sângele în mine; to ~ with rage a spumega de furie. 3. to ~ away a scădea din fierbere; to ~ down to a se reduce la; to ~ over a) a da în foc, a se revărsa (aVn cauza fierberii); b) (fig.) a deborda, a fierbe, a nu mai putea, a-şi ieşi din piele; to ~ down with rage a fierbe, a face spume la gură de mânie I furie; to ~fast a fierbe în clocote; to ~ up a) a fierbe, a clocoti; b) (fam.) a mocni, a fi pe punctul de a izbucni. ^ to keep the pot ~ing a) a-şi câştiga pâinea / e xistenţa; a ţine casa; b) a întreţine buna dispoziţie / antrenul (la o petrecere etc.). B. tr. 1. a fierbe; a pune la fiert; a lăsa să fiarbă. 2. to ~ away / down a) a lăsa să scadă (la foc); b) (fig.) a condensa, a prescurta (o poveste etc.). 3. (text.) to ~ of f a) a trata cu o soluţie fierbinte; b) a degoma. II. s. fierbere; punct de fierbe re; to bring to the ~ a duce la punctul de fierbere; to keep on / at the ~ a (me n)ţine la punctul de fierbere. boil2 s. (mea'.) furuncul, abces. boiled [-d] aaj. 1. fiert, clocotit. 2. (sl.) beat. boiled dinner [~ 'dinar[ s. mâncare din came si diverse zarzavaturi fierte. boiled linseed oil [~ >linsi:d 'oil] s. ulei de in fiert. boiled shirt [~ /a:t] s. (amer.) 1. cămaşă scrobită (mai ales cu plastron, pentru frac). 2. (fain.) (om) spilcuit, dandi. 3. (fam.) tip scorţos. boiler ['boite'] s . 1. cazan (cu abur); (mar.) căldare; boiler; (amer.) to burst one's ~ a ajunge pr



 ost, a ajunge rău; a o scrânti, a da greş; (amer.) to burst smb.'s ~a) a strica socote lile cuiva; b) a juca un renghi cuiva. 2. (amer. sl.) locomotivă. 3.pl. verdeţuri bu ne de fiert. 4. (amer. sl.) pipă. boiler capacity [~ ko'pssiti] s. (telm.) capacit ate a cazanului. boiler face [~ fcis] s. peretele cazanului. boiler factory [~ ' fa;ktari] s. (amer. fam.) întrunire zgomotoasă; vacarm, larmă. boiler fluid [~ 'fluQid ] s. (telm.) dezincrustant. boiler house [~ 'haus] s. (telm.) staţie de cazane, sa la cazanclor. boiler-maker [~ imeika'] s. 1. cazangiu. 2. (amer. sl.) bărbat cu su cces la femei. 3. (amer. sl.) pahar cu bere şi puţin whisky; (prin extensie) orice bău tură alcoolică tare; ~'s delight whisky foarte tare de calitate inferioară. boiler pla te [~ pleit] s. tolă / tablă de cazan. boiler room [~ ru;m] s. (telm.) secţia (de) caz ane; sala cazanelor. boilersmitli [~smiG] s. cazangiu. boilery ['toilari] s. fab rică (de săpun etc.). boiling ['toilin] I. s. fierbere, clocot(ire). -0- (sl.) the w hole ~ toată şleahta / banda, toţi. II. adj. 1. (despre apă) ~ hot opărit; care fierbe, ca re clocoteşte; înspumat. 2. (fig.) tumultuos; agitat, pasionat, înflăcărat. to be in ~ wa er a fi la aman l ananghie. boiling heat [~ hi:t] s. temperatură de fierbere.



 105 Bon



B. tr. 1. a zăvori; a fixa cu un bulon ele. (v. — 1,3). 2. a înfuleca, a înghiţi pe nerăsuf ate / boiling house [~ haus] s. sărărie. fără să mestece. III. adv. glonţ; săgeată; ~ uprig ept ca o săgeată; ţeapăn. boiling point [~ point] s. punct de fierbere. boit 2 1. s. sită, grătar. II. vb. tr. (şi to ~ out) a cerne; a cerceta, a examina, a investiga; boiloff ['boib(:)fl s. 1. (cosm. si.) pierdere de carburant sau de vapori (în timpul n umărătorii inverse). 2. (text.) degomare. to ~ to the bran a cerceta cu atenţie / amănunţi t. boilover ['boiliouvg1"] s. 1. (austr. si.) eveniment / întâmplare cu sfârşit neprevăzut . 2. dare bolt boat ['boult bout] s. barcă (ce poate fi folosită pe o mare agitată). în fierbere / clocot / undă. bolter1 ['boulte1"] s. 1. (amer. pol.) dizident. 2. cal nărăvaş. 3. (austr.) persoană care boily ['boili] adj. coşuros, furunculos, plin de coşuri furuncule. se sustrage de la judecată. boisterous ['boisteros] adj. 1. violent, f urtunos, zgomotos; vehement, excesiv. 2. foarte bolter2 s. sită, grătar. vesel. bolt ing1 ['boultirj] s. 1. fixare cu buloanc; închidere cu buloane. 2. zăvorâre. boîsterousn ess [-nis] s. violenţă, furie; impetuozitate. bolting2 ş. cernere, cemut. boko ['bouko u] s. (si.) nas. bolting cloth ['boultin kb6] s. suport textil rezistent din mătas e sau nailon (pe care se boia ['bouta] s. boia (laţ de vânătoare cu bile metalice folo sit de indienii din Mexic si montează peruci, se execută broderii etc.). America de Sud). bolting mill [~ mil] s. (tehn.) ciur, grătar, maşină de chimire. bold [bould] ad j. 1. curajos, îndrăzneţ, cutezător, viteaz, neînfricat, brav, temerar; I make boltless [' boultlis] adf (poetic) neînsoţit de trăsnet. ~ to say îndrăznesc să spun; put a ~ front on he matter apucă-te cu curaj de chestiunea bolt nut ['boult -nAt] s. (tehn.) piuliţă. a sta. 2. obraznic, neruşinat, neobrăzat; (as) ~ as brass neruşinat / neobrăzat la culme; Bolton counts ['boulten kaunts] ş. pi. bumbăcel foarte fin, aţa de bumbac de calitate to make ~ with a-şi permite (cam) mult faţă de/cu. 3. încrezător în sine, sigur de sine. su erioară. 4. (despre scris) citeţ, clar, reliefat, apăsat; proeminent; to stand out in ~ relief a ieşi bolt rope ['boult roup] s. (mar.) grandee. puternic în relief. 5. ab rupt, stâncos. 6. (fig.) puternic, îndrăzneţ; mare; larg; ~ views vederi boltsprit [~spr it] j . v . b o w s p r i t . largi, concepţii îndrăzneţe; ~ imagination imaginaţie bogată. bolus fboubs] s. 1. bol, pilulă mare (pentru animale). 2. bilă. 3. bulgăre (rotund) de bold face [~ feis] s. 1. obraznic, neruşinat. 2. (poligr.) (si ~ type) caractere grase / pământ. aldine. borna fboumo] s. comisariat de poliţie (în Africa Centrală). boldfaced [~ feist] adj. 1. obraznic, neruşinat, neobrăzat, impertinent. 2. (despre scri s) bomb [bom, amer. mai rar şi bArn] I. ş. 1. bombă; mină; grenadă; mic vas de război; gros 3. (poligr.) cu caractere grase / aldine / bold. atom ~ bomba atomică; delayed-ac tion ~ bombă cu explozie întârziată; hydrogen ~ bold-hearted [~ -hu:tid] adj. inimos, cu tezător, îndrăzneţ. bombă cu hidrogen; flying / winged ~ bombă rachetă; pellet ~ bombă cu b 2. (fig.) bold letter [~ ileta1"] s. (poligr.) aldină, grasă. bombă. 3. (amer. fam.) eşe c, fiasco. 4. (amer. sl.) automobil. 5. container de plumb (pentru boldly ['boul dli] adv, 1. cu curaj, curajos, cu îndrăzneală. 2. cu obrăznicie, cu neruşinare, materiale radioactive). II. vb. A. tr. 1. (av.) a bombarda, a lansa bombe (de)asupra (cu obraznic. gen.). 2. (av.) to ~ up a încărca cu bombe. 3. (av.) to ~ out a priva de l ocuinţă prin boldness fbouldnis] s. 1. curaj, îndrăzneală, cutezanţă. 2. obrăznicie, neruşi ombardare, a lăsa pe drumuri prin bombardare. B. iutr. (av.) to ~up a încărca bombele. neobrăzare. 3. proeminenţă, reliefare; caracter ţipător. 4. caracter abrupt (al ţărmului). mbard I. [bom'bo:d, bam-] vb. tr. 1. (rni/.f av.) a bombarda. 2. (fig.) a bombar da, bold-spirited ['bould 'spiritid] adf tare de înger, curajos, cutezător, îndrăzneţ. a a salta (cu întrebări etc.). II. ['bombu:d] s. (ist. mii.) bombardă, balimcz (ţun de mare bole1 [boul] s. (boţ.) trunchi; tulpină; buturugă. calibru). bole2 s. (mineral.) bol ( humă colorată). bombardier [rbomba'dbr, -bo:d-] s. 1. (av.) bombardier, avion de bom bardament. bole3 s. (mai ales scoţ.) 1. dulap în perete / zid-2. deschizătură în zid (pent ru uşă sau 2. (mil.) caporal de artilerie. 3. (canad.) autosanie cu şenile. fereastră). bombardment [bom'baximsnt, bam-] s. 1. (mil.) bombardament, bombardare; bolero s . 1. [bo'leorou, ba'l-, -'lis-] (muz.) bolero (dans spaniol). 2. ['bobrou] boler ou preliminary ~ pregătire de artilerie. 2. (fiz.) bombardament; ~ by ions bombard ament (vestă scurtă, cu sau fără mâneci). ionic; ~ particle particulă de bombardament, part culă-proiectil / incidenţă. boletus [bou'li:Os] s. (bot.) ciupercă, burete (genul Boletu



 s). bombardon [bom'bu:dn, amer. şi 'bornbadan] s. (muz.) bombardon (instrument de bolide ['boulaid, -lid] s. bolid, meteor. fanfară); bastuba. bolivar fboliva] s. u nitatea monetară din Venezuela. bombasic [bom'baesik] adf (rar) gălbui. Bolivian [bo livian, ba'l-] adj., s. bolivian. bombasine [rbomba'zim,'—] ş. (te*t.) un fel de fin et. boliviano [bo.li:'vju:nou] s. unitatea monetară din Bolivia. bombast ['bombass t] s. bombasticism, stil umflat / preţios. boli [boul, bol] s. (bot.) capsulă cu sem inţe (huieosebi la in sau bumbac). bombastic(al) [-ik(al)] adf bombastic, umflat, preţios. bollard ['bobd] s. (mar.) bolard, baba (de chei / amarare), bintă. bombasti cally [-iksli] adv. (în mod) bombastic, cu preţiozitate. bollix ['boliks] vb. tr. (şi to ~ up) (amer. fam.) a cârpaci, a strica; a încurca, a da (un bombastry ['bombastri ] s. (rar) v. b o m b a s t . plan etc.) peste cap. m bomb bay ['bom bei] s. (av ., mil.) compartiment de bombe. bolo l'boulou] s. 1. bolo, cuţit lung cu lamă curbă al filipinezilor. 2. (amer. mii. si.) Bombay duck ['bombei dAk] s. 1. (zool.) spec ie de peşte din Oceanul Indian (Harpodon prost trăgător / ochitor / ţintaş. nehereus). 2. (gastr.) delicatese preparate dintr-un peşte mic, uscat, originar din Oceanul bolo gna [ba'lounjo] s. salam de Bologna. Indian. holograph ['boubigru:f] s. (fiz.) b olograf. bombazeen [.bomba'zim, DAIII-] s. v. b o m b a s i n e . bolometer [bou 'bmitor] s. (fiz.) bolometru. bomb carpet ['bom .ka:pit] s. (av.) covor de bombe . boloney [bo'Iouni] ş. (amer.) 1. salam de Bologna. 2. (si.) vax, apă de ploaie, pr ostii, bomb disposal squad [~ disipouzl 'skword] s. (/nil.) echipă de neutralizare a bombelor [leacuri. 3. (si.) boxer prost / slab. 4. (si.) cauciuc de automobil sau camion. 5. (electr.) necxplodate. cablu electric izolat. bomb dropper [~ 'd ropa] s. (av.) lansator de bombe, ochitor, bombardier. bolsa ['boulsa:] s. 1. sc himb. 2. bursă. bomb dropping [~ idropirj] s. (av.) lansarea bombelor (din avion). Bolshevik ['bol/svik, -/iv-] I. s. bolşevic. II. adj. (de) bolşevic. bomb-dropping gun [~ ~ 'gAn] s. (mil.) aruncător Brandt. Bolshevism ['bol/avizm, -Jlv-] s..bolşevi sm. bombe [bo:b] s. (gastr.) un fel de îngheţată în formă de trunchi de con sau piramidă. B lshevist ['bol/svist, -jiv-] I. adj. (de) bolşevic. II. s. bolşevic. bomber ['bomar] s. 1. (mil.) aruncător de bombe sau grenade. 2. (av.) bombardier, avion Bolsheviz ation [.bol/a vai'zei/pn] s. bolşcvizare. de bombardament. bolshevize ['bol/avaiz] vb. ţr. a bolşeviza. bomb fuse ['bom fju:z] s. (mil.) focos de bombă. bolster ['bouls tor] I, s. 1. pernă (mare, lungă); căpătâi. 2. căptuşeală. 3. grindă. 4. (tehn.) bomb-happy pi] adf (mii, sl.) care suferă de neurastenie din pricina crapodina / bucşa fusului; cuzinet; suport; guler; apărătoare de frecare. 5. (med.) compresă. II. vb. tr. 1. a s prijini; a pune un căpătâi sub. 2. (şi to ~ up) (fig.) a susţine, a sprijini bombardamente lor. bombing fbomirj] s. bombardare; bombardament; aruncare de grenade. (o perso ană, o chestiune). 3. a îndemna; a da ghes (cu dat.); a instiga, a aţâţa. 4. a arunca bomb ing machine [~ mafi:n] ş. (av.) avion de bombardament, bombardier. cu perne în. 5. ( sl. amer.) to ~ up a umple cu nimicuri, cu banalităţi (mai ales un articol bombing p lane [~ -plein] s. v. b o m b i n g m a c h i n e . de ziar). bomb load ['bom lo ud] s. încărcătură de bombe (la bord). bolster case [~ keis] s. faţă de pernă. bombola ['bo la] s. (chim.) retortă pentru sublimarea camforului. bolsterer ['boulstaro1"] s. s usţinător, sprijinitor. bombous ['bombas, 'bAm-] adj. bombat, convex. bolstering ['b o ul ster in.] s. 1. căptuşire cu perne. 2. sprijinire, susţinere, sprijin. bomb-proof ['bom pru:l] (mil.) I. adj. care rezistă la bombe, rezistent la bombardament. bol ster plate ['boulsta iplcit] s. (tehn.) placă de reazem / presiune. boit1 [boult] I. ş. 1. săgeată; (jig.) to have shot one's ~ a-şi epuiza resursele / argumentele II. s. (şi ~ shelter) adăpost contra bombardamentelor, adăpost antiaerian; cazemată. bombrelea se slip ['bomriilirs 'slip] s. (av.) lansator de bombe. etc.; a spune principalu l; a spune ce a avut de spus. 2. fulger; trăsnet; (fîg.) a ~ from the bombshell ['bo m/al] s. 1. bombă, proiectil, explozibil, grenadă. 2. (amer. sl.) persoană blue un ful ger din (bun) senin, o lovitură de trăsnet / neaşteptată. 3. (tehn.) zăvor, trăgător; piron ui, pivot; bulon, bolţ, şurub, nit; dorn; limbă (de lacăt). 4. (fam.) fugă; to make intere santă (mai ales femeie) care atrage imediat atenţia asupra sa; bărbat bine; femeie /do a ~for a fugi după, a o lua la goană după, a se năpusti după. 5. (amer. pol.) dezertare b ine. {dintr-un partid, de la un principiu etc.). 6. înghiţire pe nerăsuflate (a mâncării). 7. legătură bombshelter [~fcltar] s. adăpost contra bombelor / antiaerian. {de vreasc uri). 8. bucată, cupon (de stofă). 9. (mil.) percutor. 10. (mar.) sul de pânză de bomb t hrower [~ i8rou3r] s. (mii.) 1. aruncător de bombe. 2. aruncător de grenade. vele. I I. vb. A. iu/r. 1. a o lua la fugă / la sănătoasa / la goană; a se duce glonţ, a zbura 3.



 anarhist. (ca o săgeată); a goni; a fugi mâncând pământul. 2. (despre cai) a sări într-o pa 3. (amer. bombus ['bombas] s. (med.) 1. vâjâit în urechi. 2. chiorăială (în intestine). pol ) a pleca din partidul său; a nu sprijini / a nu susţine pe candidatul partidului său. Bon [bon] s. sărbătoarea lanternelor (în Japonia).



 bona fide 106



bona fide ['bouno Taidi] (lat.) adj. adv. de bună-credinţă; ~ offer ofertă serioasă; ^purc haser cumpărător serios. bona fides [~ Taidiz] (lat.) s. bună-credinţă. bonanza [bou'nasnz a] s. (amer.) 1. (mine) zăcământ bogat (»*ai ales aurifer). 2. (Jam.) succes (neaşteptat), reuşită (neaşteptată); (fig.) to strike a ~ a da de o mină de aur. bonanza farm |~ fa:m] s. (amer.) gospodărie înfloritoare. bonasus [bo'neisas] s. (zool.) 1. bivol sălbatic a merican (Bison bison). 2. bizon (Bison bonasus). bon-bon ['bonbon, 'bombon şi pron unţia franceză] s. (fr.) bomboană. bonce [bons] s. 1. bilă (mare). 2. joc cu bile. bond1 [bond] I. s. 1. legătură; economic ~ between town and country legătură economică dintre o raş şi sat. 2-pl. lanţuri, cătuşe; Fiare; (fig.) întemniţare; sclavie, robie; in ~s a) la î oare; b) în robie, înrobit. 3. (te/m.) cuplare, îmbinare, legătură, asamblare; conexiune. 4. (chim.) legătură; valenţă; liant, aglomerant. 5. forţă de reţinere. 6. obligaţie; conven ai ales pi.) datorie; (ec.) obligaţiune, bonuri, titluri de rentă. 7. gaj, garanţie (p entru mărfurile nevănmite). 8. (scot.) ipotecă; -0- to stand ~for smb. a-si lua răspunde rea pentru cineva, a se pune chezaş. 9. (constr.) asiză. II. vb. ţr. 1. a întări, a fixa ( cărămizi etc.). 2. a emite (bonuri).?», a lăsa (marfă) la vamă până la plata taxelor. 4. (s a ipoteca. bond2 (ist.) I. s. iobag. II. adj. de iobag. bondage ['bondid3] s. 1 . vasalitate, iobăgie; robie, sclavie. 2. (Jig.) dependenţă, atâmare. bondager f-3r] s. (scoţ.) argat; clăcaş. bonded ['bondid, amer. şi -ed] adj. asigurat cu bonuri; depozitat la vamă. bonded warehouse [~ 'weahaus] s. antrepozit. bonder1 fbondo1"] s. v. b o n d s t o n e. bonder2 s. ţăran norvegian. bondholder ['bondihouIdsr] s. (com.) deţinăt or de obligaţii sau bonuri sau titluri de rentă. bonding capacity ['bondin ko-passit i] s. (chim.) putere liantă / de legare. bonding (ware) house [~ ('weo)haus] ş. antr epozit. bonding power [~ rpauor] s. (constr.) capacitate de priză; putere liantă. bo ndland ['bondla^nd] s. (ist.) pământ arendat în schimbul clăcii. bondless ['bondlis] adj . (fig.) neîncătuşat, liber. bondmaid ['bondmeid] (ist.) (femeie) iobagă; roabă, sclavă. bo dman [~mon],pl. bondmen [~mon] s. (ist.) 1. iobag; şerb; clăcaş. 2. rob, sclav. bond p aper [~ ipeipo1"] s. 1. hârtie de valoare / de bancă; efecte, titluri, valori. 2. hârt ie velină. bondservant [~iSo:vpnt] s. 1. v. b o n d m a n. 2. garant. bondservice [-isorvis] s. serbie, iobăgie; robie, sclavie. bondslave [~sleiv] s. sclav, rob bo ndsman [~zmon] s.l.v. b o n d m a n . 2. garant. bond stone [~ stoun] s. (constr .) piatră / cărămidă (transversală) de legătură; bloc de aneoraj. bondwoman [-iwumsn], pl. dwomen [~


 ne glue |~ glu:] s. clei de oase. bone culegător de oase. 2. hoţ'de cadavre. bonehead [~hed] s. (amer. fam.) cap de v. v. b o n e -' 1 a z y. bone-Iazy [~ eş.



grubber [~ .grAbor] s. (pop.) 1. strângător / bone-handled [~ ihaendld] adj. cu mâner de os. lemn, prost, tâmpit. bone-idle [~ iaidl] ad Jcizi] adj. (fam.) puturos, grozav de len



bonelet ['bounlit] s. oscior. bone meal ['boun mi:l] s.v. b o n e d u s t . bone oil [~ oil] s. ulei animal / de oase. bone picker [~ .piksr] s. v. b o n e g r u b b e r (1). bone porcelain [~ ipo:slin] s. v. b o n e c h i n a . bone powder [~ ■paudoH s.v. b o n e d u s t . boner ['bouno1"] s. (amer. si.) gafă; boroboaţă; to p ull a ~ a o face de oaie. boneset ['boun set] s. (bot.) tătăneasă (Symphytum officinal e). bone setter [~ tseto1"] s. 1. meşter „drege-oa.se"; (glumeţ) chirurg ortoped. 2. ( fam. înv.) birjă, trăsură de.piaţă. bone shaker [~ faior] s. 1. foc (î« aer lib er), rug; foc pe munte; to make a ~ of a pune pe foc, a arde. 2. (amer. si.) chişt oc de ţigară rămas de la altcineva. bonhomie ['bonomi şi pronunţia franceză] s. (fr.) bonom e. boniface ['bonifeis] ş. (si.) hangiu, cârciumar (după numele personajului din comed ia „The Beaux' Staratgem" de Farquhar). bonification [ibDnifi'kei/sn] s. (ec.) pla tă a dividendelor. boniness ['bounines, -nis] s. conformaţie osoasă. bonism ['bonizpm] s. (filoz.) concepţie filozofică potrivit căreia lumea este bună, dar ar putea fi şi mai bună. bon mot [ibo:n 'mou şi pronunţia franceză] s. (fr.) vorbă de duh / spirit. bonne [bo :n, bAn] s. (fr.) bonă. bonne amie [pronunţia franceză] s. (fr.) 1. prietenă bună. 2. iubi tă. bonne bouche ['bon 'buf] s. (fr.) bucăţică delicioasă, trufanda, delicatesă. bonnet ['b nit, amer. şi -et] s. 1. bonetă, beretă, scufie; căiţă; căciulită; bonetă scoţiană; to vale ~ a scoate respectuos pălăria. 2. (tehn.) capotă (de automobil); înveliş de protecţie; cap c, grilă, glasă, grătar, sită. 3. (mar.) bonetă (velă). 4. (fam.) părtaş, complice, tăinuit vb. tr. 1. a trage (cuiva) pălăria pe ochi, peste urechi. 2. a stinge (focul). bonn et man [~ msen] s. muntean scoţian (din Highlands), Highlander. bonnet piece [~ ip i:s] s. (ist.) veche monedă scoţiană de aur. bonnet rouge [pronunţia franceză] s. 1. bonet a frigiană a republicanilor francezi de la 1793; 2. (fig.) republican; anarhist; r adical. bonny ['boni] adj. (scot.) 1. (mai ales despre o fată) frumos, arătos, mândru. 2. (fam.) sănătos, plin de sănătate / viaţă. 3. bun. 4. (rar) vesel, voios. bonny clabber ~ tklasbor] s. (amer. irl.) lapte închegat / covăsit; lapte acru. bon ton ['born 'to :n] s. (fr.) bonton. bonus ['bounos] I. s. 1. premiu; tantiemă, gratificaţie / primă; Christmas ~gratificaţie de Crăciun; cost-of-living ~ indemnizaţie acordată în cazul scumpi rii costului vieţii; ~ to policy-holders beneficiu suplimentar acordat asiguraţilor; ~ for special risk spor de periclitate. 2. (euf.) mită, şperţ, sfănţuială. II. vb. tr. a a orda prime, gratificaţii etc. bon vivant [ibo:n,ivi:'va:n şi pronunţia franceză] s. (fr. ) om de petreceri. bony ['bouni] adj. 1. OSOS, făcut din oase. 2. ciolănos, cu oase mari şi proeminente; this fish is very ~ peştele ăsta e numai oase. 3. tare, inflexibi l. bonza ['bonza] s. (austr. si.) v. b o n z c r. bonzary ['bonzori] s. mănăstire bu distă. bonze [bonz] s. bonz. bonzer ['bonzo1"] adj. (austr. si.) de mâna / clasa întâi. bonzery [bonz^ri] s. v. b o n z a r y. boo [bu:] I. interj. 1. muu! 2. (exprimă pr otest) nu! II. vb. A. intr. a protesta. B. tr. 1. a huidui. 2. to ~out a alunga (un câine etc.) boob [bu:b] I. s. 1. v. b o o b y (1). 2. (si.) gafa. II. vb. intr . (sl.) a face o gafa. boobery ['buibori] s, (amer. sl.) 1. prostii, nerozii, go gomănii, tâmpenii. 2. adunătură de gogomani / imbecili. booby ['bu:bi] s. 1. prost, tont , neghiob, nătărău, tâmpit. 2. ultimul (la un concurs). 3. (omit.) pasărea-smintită (Sula b ssana). boobyish [-i/] adj. prost, tont, nătâng. boobyism [-izpm] s. prostie, tâmpenie . booby prize [~ ipraiz] s. premiu acordat ultimului concurent; premiu de consol are. booby trap [~ itrsep] s. 1. (amer. mii. fam.) exploziv ascuns într-un obiect cu aspect inofensiv (ceas, stilou etc.). 2. glumă proastă. boodle1 ['bu:dl] s. 1. lu me, mulţime; the whole (kit and) ~ of them toată şleahta. 2. grămadă; teanc, maldăr. 3. (am r. sl.) raită, şperţ (mai ales în politică). boodle2 s. (sl.) prost, tont, nătărău. boodler s. (sl.) şperţar, persoană care ia mită. boogie-woogie, boogy-woogy ['bu:gi -wu:gi] s. boogie-woogie, stil în jazz; dans, booh interj., vb. v. b o o . boohoo [bu:'hu:] I . vb. intr. a plânge în hohote. II. s. hohot de plâns. booing ['bu:irj] s. huiduială. bo



 ok [buk] I.s. 1. carte, volum, cărţulie, broşură; ~in boards volum cartonat; bound ~ vol um legat; second-hand ~ a) carte veche (de anticariat); b) (fig.) carte de mâna a doua; stitched ~ volum broşat; ~ of reference ghid, carte de consultare; ~ with pr ints volum ilustrat; by (the) ~ca la carte, cum scrie la carte, după tipic; dealer in second-hand ~s anticar; to be at one's ~s a studia, a învăţa; to cut open a ~ a tăia o carte / foile unei cărţi; to dip into / glance over / skim through a ~ a frunzări / a răsfoi o carte; to forswear one's ~ a renunţa la studii, a nu mai învăţa; to knowlike a ~ a şti precis; to know off ~



 107 boost



book notice [~ -noutis] s. scurtă prezentare a unei cărţi noi. a şti pe de rost / pe din afară; (si.) to know one's ~s a se pricepe; to mind one's ~s a studia cu atenţie / sâr guitor; to pore over one's ~s, to stick to one's ~s, (amer. fam.) to hit book of account [~ sv 3'kaunt] ş. (ec.) registru de conturi. the ~s a studia cu atenţie; a sta cu nasul în cărţi; a buchisi, a toci; to read a ~ through book of Common Prayer [~ av ikoman 'prsa1"] s. carte de rugăciuni (a bisericii a citi o carte (din scoarţă în sc oarţă); to speak like a ~ a vorbi ca din carte; the ~ fell anglicane). flat on the m arket cartea nu aavut nici un succes de librărie; to take a leaf out of smb.'s boo k of receipts and expenditures [~ av ri'shts and iks'pendit/az] ş. (ec.) registru de ~ a imita pe cineva; to be in smb.'s good ~s a fi bine văzut de cineva; to be i n smb.'s venituri şi cheltuieli. bad / black ~s a fi prost văzut de cineva, a fi pe lista neagră a cuiva. 2. the Book Biblia. book padding [~ -pasdin] s. maculatură (li terară). 3. carte (ca diviziune a unei lucrări literare); cânt, canto. 4. text, libret (de operă). 5. caiet; book plate [~ pleit] s. etichetă cu numele posesorului cărţii, ex libris. bloc, carnet. 6. (ec.) registru; to call / bring to ~ a cerc socoteală, a trage la răspundere; book post [~ poust] s. serviciul poştal al imprimatelor (cu ex cepţia ziarelor). to keep the ~s a ţine contabilitatea; does that suit your ~? vă conv ine? vă aranjează? book prop 1~ iprop] j . v. b o o k s u p p o r t . intră în planurile dv.? 7. listă, tabel; to be on the ~s a fi (trecut) pe lista. 8. primele şase book rack [~ raek] s. v. b o o k s h e l f . poturi ale uncia din părţi (la wliist). 9. (în v.) document, uric, hrisov. 10. to throw the ~ book-read [~ red] adj. citit. at (sl.) a) a pedepsi cu asprime; b) a condamna cu sancţiune maximă. II. vb. A. tr. 1. a trece book-reading [~ iri:dirj] adj. ~ public publicul cititior. într-o carte sa u într-un registru; a înregistra. 2. a comanda; we are heavily ~ed avem book rest [~ rest] s.v. b o o k s u p p o r t . multe comenzi de onorat. 3. a lua sau a elib era bilete pentru / la; all (the) seats are ~ed book review [~ ri-vju:] s. recen zie a unei cărţi; ~s recenzii, critică (titlu de rubrică (up) toate locurile sunt vândute. 4. a invita, a pofti, a angaja (un actor, un orator); I shall permanentă într-o rev istă). ~you for Friday evening te poftesc / aştept vineri scara; I'm ~ed (up) for th is evening book reviewer [~ rivju:ar] s. recenzent (de carte). deseară sunt prins / reţinut (în altă parte), mi-am aranjat alt program pentru deseară. 5. pas. book room [ ~ ru(:)m] s. sală de lectură (într-o librărie). (fam.) a o păţi, a se prinde. 6. to ~ in a onta (un salariat) la venire. 7. to ~ off / out book scorpion [~ -ska:pjan] s. ( zool.) scorpion de cărţi (Chelifer cancroides). a ponta (un salariat) la plecare. B. intr. 1. to ~ in a semna (în condică) la venire, a ponta bookseller [~iselar] s. li brar, vânzător de cărţi; second-hand ~ anticar. la sosire. 2. to ~ off / out a semna (în c ondică) la plecare, a ponta la plecare. bookselling [~isclirj] s. vânzare de cărţi. book able f-ablj adj. care poate fi reţinut sau rezervat. bookshelf [~jelf] s. raft / p oliţă / etajeră pentru cărţi. book agent ['buk leidjsnt] s. (amer.) agent de cărţi, persoan e procură (la domiciliu) bookshop [~Jbp] s. librărie. cărţile cerute. book shoulder [~ i /ouldar] s. v. b o o k s u p p o r t . bookateria ['buka'ti(3)ria] s. librărie cu autoservire. book slide [~ islaid] s. dulap de cărţi cu uşa glisantă. 1 bookbinder ['buk ibainda "] s. legator de cărţi. bookstall [~sto:l] s. 1. stand de cărţi. 2. chioşc de ziar e. bookbindery [~ibaindari] s. (mai ales amer.) legătorie. bookstand [~sta3nd] ş. 1. v. b o o k s h e 1 f. 2. v. b o o k s t a l l . bookbinding [~ibaindirj] s. 1, legatul cărţilor. 2. legătorie de cărţi (ca meserie). bookstore [~stD:r] s. (amer.) librări . bookbinding press [~ 'preş] s. (poligr.) presă de legătorie. book support [~ sa-po:t ] s. suport de carte. r book canvasser ['buk ika3nvss3 ] s. v. b o o k a g e n t . book-taught [~ to:t] adj. citit, învăţat. bookcase [~kcis] s. dulap pentru cărţi; bibli otecă; etajeră (cu cărţi). book trade [~ treid] s. 1. industria cărţii. 2. comerţ cu cărţi. m.) librari, vânzători book club [~ ikUb] s. cerc de lectură. de cărţi. book concern [~ ■ka 'sam] s. (amer.) (casă de) editură. book type [~ taip] s. literă de text. book cover [ ~ ikAva1"] s. copertă de carte. bookwork [~wa:k] s. 1. producţie / imprimare de cărţi. 2 . (scol.) (întrebări de examen book credit [~ -kredit] s. (ec.) credit în cont. referi toare la) informaţii cuprinse în manuale sau cursuri. book creditor [~ ikreditar] s. (ec.) creditor în cont. bookworm [~wa:m] s. 1- (eutom.) molie de cărţi. 2. (fig.) şoare



 ce de bibliotecă, molie book debt [~ idet] s. (ec.) datorie în cont. a cărţilor. book de btor [~ idctar] s. (ec.) debitor în cont. bookwright [~rait] s. (rar, peior.) scri itoraş, scrib. booked [bukt] adj. (despre,locuri) ocupat, angajat, reţinut, vândut. bo oky ['buki] (fam.) I. adj", v. b o o k i s h. II. s. buchet. booked up ['bukt 'A p] adj. 1. (despre un hotel etc.) fără camere libere / disponibile; Boolean ['bu:lia n, -jan] adj. (mat., log.) boolean, care aparţine teoriei matematicianului care nu mai poate primi clienţi. 2. foarte ocupat, fără (pic de) timp liber / disponibil. eng lez George Boole (18J5-1864). book ends ['buk endz] s. pi. suporturi laterale de carte, suporturi-presă. Boomer State ['bumia steit] s, (amer.) (folosit ca supran ume) Statul Oklahoma. booker ['bukar] s. 1. controlor (de omnibus). 2. contabil. boom1 [bu:m] s. 1. (mar.) verfafor, estacadă, lanţ de închidere a unui port, tangon; book fancier ['bub fsnsia1"] s. bibliofil. lower the swinging ~! încrucişaţi tangonul! 2. (tehn.) braţul macaralei; contrafişă. 3. (av.) r book folder [~ ioukb ] s. supraco pertă. longeron. 4. (constr.) brâu (de arc). book hawker [~ tho:ksr] s. vânzător ambulan t de cărţi. boom 2 1, s. 1. bubuit, detunătură. 2. înviorare, activitate bruscă / neaştepta ezvoltare, book holder [~ .houldar] s. 1. (teatru, înv.) sufler. 2. v. b o o k s u p p o r t . avânt (mai ales în comerţ şi industrie); perioadă de succes (al unui produs, unei cărţi book house [~ haus] s. editură (de cărţi). etc.) 3. reclamă zgomotoasă, vâlvă, s 4. realizare tehnică experimentală căreia i book hunter [~ .hAntar] s, bibliofil. se p revede un mare viitor. II. vb. A. intr. 1. a bâzâi, a zumzăi. 2. a (h)urui; a bubui. b ookie ['buki] s. (Jam.) bookmaker. booking ['bukirj] s. 1. înregistrare, trecere în catastif. 2. rezervare / reţinere de bilete 3. a produce vâlvă / senzaţie; a face vogă. 4. (despre preţuri) a creşte vertiginos. B. tr. (şi to ~ up) a face reclamă pentru / în juru l (cu gen.), a trâmbiţa. frje spectacol, avion, tren etc.). boom-and-bust [~ and 'bA St] s. (amer. fam.) perioadă de avânt economie urmând unei booking clerk [~ ikkrk] ş. ca sier (la o cosă de bilete). booking office [~ lOfis] s. 1. casă de bilete (la căile fe rate, la teatru etc.). 2. (amer. crize /depresiuni. r boomer ['bu:ma ] s. 1. (au str. zool.) cangur gigant mascul (Macropus rufus). 2. (zool.) ferov.) magazie / depozit de bagaje; parcel ~ (birou de) mesagerie. castor canadian (Castor canadi ensis). 3. (amer. ec.fam.) speculant de bursă care mizează booking order [~ o:d3r] s . (ec.) foaie / bon de comandă. pe creşterea acţiunilor. 4. (amer. sl.) lucrător sezonie r / itinerant. bookish ['buki/] adj. de carte; din cărţi, livresc, savant, pedant. b oomerang ['bu:marsnj s. bumerang. bookishness [-nis] s. caracter livresc; pedant erie. boom excavator ['bu:m 'ekskavcita1"] s. (tehn.) excavator cu braţ. book jack et ['buk ^aekit] s. supracopertă. boomlet ['bu:mlit] s. (ec.) conjunctură favorabilă. bookkeeper [~iki:par] s. contabil. boom passenger [bu:m 'pa?sind3ar] s. (sl.) puşcăr iaş (pe bordul unui vas). bookkeeping [~maindidn is] s. gustul cititului. boorishness [-nis] s. bădărănie, mojicie. bookmobile [~moubi: l] s. bibliotecă volantă (montată pe un autovehicul), caravană boose [bu:z] s., vb. intr . v. b o o z e. cu cărţi. boost [bu:st] I. vb. A. tr. 1. a ridica, a urca; a aburca,



 a ajuta (cuiva) să se ridice. 2. (fig.) bookmonger [~-mA.ng3r] s. anticar. a spri jini / a susţine cu căldură / înflăcărare. 3. (fig.) a mări, a ridica (preţuri, salarii). b uslin [~ iiiuzlin] s. (text.) organdi (folosit în legatarii). 4. (electr.) a mări te nsiunea, voltajul (cu gen.). 5. (tehn.) a mări presiunea (motorului); book name [~ neim] s. termen savant / livresc.



 booster 108



a mări explozia (cn gen.). B. in/r. 1. a fi foe şi pară. 2. (despre preturi) a creşte re pede. II. s. 1. sprijin, ajutor. 2. ridicare, mărire, sporire (« salariilor, preturi lor ele.) 3. (electr.) tensiune suplimentară. 4. (fam.) reclamă, propagandă. booster [ 'bu:stor] s. 1. ajutor, sprijin(itor). 2. speculant. 3. agent de publicitate. 4. (electr.) supravoltor, supravoltor-devoltor. 5. (mine) activant (flotaţie); dispo zitiv auxiliar. 6. (auto) servomotor, servomecanism, motor auxiliar. 7. (telm.) booster. booster brake [~ 'breik] s. (telm.) servofrână. booster rocket [~ -rokit] s . (av.) rachetă acceleratoare, rachetă auxiliară de decolare. boosting charge ['bmstir j itjd:d3l s. (electr.) sarcină (electrică) parţială. boot1 [bu:t] I. s. 1. gheată, bocanc , botină; high / riding ~ cizmă (de călărie), ciubotă; ~ and saddle semnal de trompetă la c valerie pentru urcarea în şa; the ~ is on the other side / leg a) s-au schimbat lucr urile, e alta situaţia (acum); b) altul poartă răspunderea; to die in one's ~s, to die with one's ~s on a) a muri subit, a nu muri de moarte bună; b) a muri la datorie / post; (fam.) to get (the order of) the ~ a fi dat afară, a primi paşaportul; (fam. ) to move / start one's ~s a se urni din Ioc, a (o) porni la drum; to have one's heart in one's ~s a muri de frică, a i se face inima cât un purice; ~s and all (aus lr.) din toată inima, cu tot avântul. 2. pl. (sport) ghete de fotbal. 3. (ist.) obez i (instrumente de tortură). 4. burduf (ae trăsura). 5. (auto) portbagaj. II. vb. A. tr. 1. a lovi cu cizma. 2. (fam.) a da afară, a concedia. 3. to ~ out / round a iz goni, a da afară. B. intr. a-şi încălţa ghetele, a-şi pune ghetele. boot21. s. (i/iv.) folo , câştig, profit; to ~ca adaos, în plus, pe deasupra; to no ~ zadarnic, degeaba, inuti l. II. vb. intr. (fnv.) a ajuta, a fi de ajutor (cuiva); what ~s it? la ce bun? la ce foloseşte? ce rost / sens are? III. vb. intr. a folosi; it ~s not n-are rost , n-are nici o noimă, e zadarnic / inutil. boot3 s. (amer. mii. fam.) boboc, răcan, recrut. bootblack [~btek] s. (amer.) văcsuitor, lustragiu de ghete. boot camp [~ . kamip] s. (mii.) tabără de instrucţie pentru recruţi. bootee ['bu;ti:,'-'-, -'-] s. 1. b otină, ghetuţă (ae damă). 2. botoşel împletit (ae copil). Bootes [bou'outi:z] s. (aslron.) oarul (constelaţie si semn al zodiacului). booth [bu:<5] s. 1. baracă, tarabă, chioşc, p răvălioară, magherniţă, dugheană. 2. cabină telefonică. 3. (radio, TV, cin.) cabină cu izol că / acustică, cabină insonorizată. 4. cabină de studiu individual (în laboratorul fonetic de limbă). boothed [bu:<3d, -8t] adj. cu barăci etc. (v. b o o t h). bootikin ['bu: tikin[ s. cizmuliţă. bootjack ['bu:td3aîk] s. 1. trăgătoare de cizme. 2. (telm.) supapă de rticulaţie; cârlig pentru instrumentat. -0- (amer. fam.) (as) clear / plain as a ~ s implu ca bună ziua. bootlace [~leis] s. şiret (de ghete). bootlast [~ki:st] s. calap od. bootleg [~leg] I. s. 1. carâmb de cizmă. 2. (telm.) înveliş de protecţie; cot. 3. (min e) gaură neexploatată. 4. (amer. mii. si.) cafea proastă. 5. (amer. fam.) băuturi spirto ase de contrabandă. II. vb. A. intr. (amer. fam.) a face comerţ cu băuturi spirtoase d e contrabandă sau de fabricaţie proprie. B. tr. (amer. fam.) a vinde la negru (băuturi spirtoase). bootlegger [~,leg?r] s. (amer. fam.) 1. contrabandist de alcool. 2. (sl. rar) vânzător de automobile vechi. bootless1 ['bmtlis] adj. zadarnic, inutil, fără rost; ~ effort efort zadarnic. bootless2 adj. fără ghete sau cizme; desculţ, cu picio arele goale. bootlessly [-li] adv. zadarnic, fără rost. bootlessness [-nis] s. zădărnici e, inutilitate.. bootlick ['bu:tlik] (sl.) I. vb. A. tr. a linguşi (pe cineva), (f ig.) a linge (cuiva) tălpile. B. intr. a fi un linguşitor ordinar / lingău. II. s. lin guşitor ordinar, lingău. bootlicker [~llikar] s.v. b o o t l i c k (II). bootmaker [ ~imeikarJ s. cizmar, ciubotar. boots [bu;ts] s. 1. băiat de serviciu pe etaj (la u n hotel). 2. (fam.) flăcău, tip, individ (numai în compuşi) lazy ~ leneş; he was running l ike old ~ alerga ca un smintit. 3. (mil. sl.) ofiţerul cel mai tânăr (al regimentului etc.). 4. (sl.) membrul cel mai tânăr (al unui club etc.). boot top ['bu:t top] s. c arâmbul cizmei. boot tree [~ tri:] s. calapod. booty l'bu:ti] s. pradă, captură; to pl ay ~a) a pierde dinadins (pentru a atrage jucătorul), b) a-şi ajuta partenerul sau c omplicele să câştige. booze [bu:z] I. s. (fam.) 1. rachiu, băutură. 2. chef, beţie, petrece e. 3. cârciumioară, bombă. II. vb. intr. a face o beţie, a chefui, a bea, a petrece, a o face lată / de pomină. booze fighter [~ ifait3r] s. (sl.) v. b o o z e r (1). booze r ]'bu:z3r] s. 1. (fam.) sugativă, suge-bute. 2. (sl.) cârciumioară, bombă. boozeroo [.b uizs'ru:] s. (N.Z. sl.) 1. chef, beţie. 2. „bombă", tavernă. boozy ]'bu:zi] adj. (fam.)



 beat, pilit, cherchelit, afumat. bop1 [bop] s. (muz.) bop, stil de jazz. bop2 (s l.) I. vb. tr. a lovi, a da în (cw pumnul, cu o bâtă etc.). II. s. lovitură. bo-peep [bo u'pi:p] s. 1. dc-a v-aţi ascunselea, de-a mijoarca. 2. (fig.) atitudine neserioasă s au înşelătoare, uite popa, nu e popă; (si fig.) to play ~ a se juca de-a v-aţi ascunselea. bopper ['bops'] s. (muz.) 1. interpret de jazz care cântă în stilul bop. 2. admirator al stilului bop (de jazz). bora1 ['bouro] s. bora (vânt uscat si rece care bate p e coastele de nord-est ale Mării Adriatice). bora2 s. (anglo-indian) negustor sau vânzător mahomedan. boracic acid [to'nesik 'sesid] s. (chim.) acid boric. borage ]'b orid3, 'bAr-3 s. (bot.) limba-mielului (Borago officinale). borak ['bo(:)ra;k] s . (austr.) zeflemea, derâdere; remarcă sarcastică; to poke ~ a t a lua în râs / zeflemea, a face haz de. borax1 ]'bo:rasks] pl. si boraces ['bo:roisi:z] s. (chim.) borax.



borax2 s. (amer. sl.) marfă ieftină I de duzină (mai ales piese de mobilier). borax so ap [~ soup] s. săpun borax. borborygmus [ito(:)to'rigm3s],pl. borborygmi [-mai] s. (med.) borborigm, borborism. Bordeaux [to:'dou si pronunţia franceză] s. bordo (vin ros»). Bordeaux mixture [~ .mikst/3r] s. (Iwrt.) zeamă bordeleză. bordeaux red [~ red j s. roşu-închis, bordo. bordel ['bo:dl] s. (înv.) 1. bordel, casă de toleranţă. 2. prostit e. border ['bo:d3r] I. s. 1. hotar, graniţă; lizieră, margine; ţărm; limită; the Border hot rul dintre Anglia şi Scoţia. 2. tiv(itură), margine, bordură, chenar. 3.pl. (teatru) suf ite, culise laterale (atârnate). 4. (telm.) platbandă. II. vb. A. ir. 1. a hotărnici, a mărgini. 2. a tivi. B. intr. 1. (fig.) a se asemăna (la caracter etc.). 2. to ~ on / upon a se mărgini cu. a se hotărnici cu, a se învecina cu; a fi vecin cu; ~ing upon insanity vecin cu nebunia. borderer [-or] s. vecin, mărginaş, locuitor de la graniţă. b ordering [-irj] s. 1. mărginire, învecinare etc. (v., b o r d e r II). 2. (telm.) bo rdurare; răsfrângere. borderland [tadstendl s. 1. regiune / zonă de graniţă I de frontieră. 2. (fig.) vecinătate, regiune intermediară sau apropiată. borderline [~lain] s. 1. (li nie de) graniţă, frontieră, hotar; linie de demarcaţie. 2. (mat. fiz.) linie limitrofă, li mită. Border pricker [~ iprikar] s. (ist.) v. B o r d e r r i d e r . Border rider [~ .raid3r] s. (ist.) tâlhar sau haiduc la graniţa dintre Anglia şi Scoţia. border set [~ set] s. (mat.) frontieră. Border States [~ steits] s. pl. (ist.) 1. (amer.) sta tele Delaware, Maryland, Kentucky, Missouri etc., care nu au ieşit din Uniune, rămânâiul de partea guvernului federal în Războiul de Secesiune. 2. nume generic pentru Finla nda, Polonia, Estonia, Letonia si Lituania. border station [~ .steijan] s. (fero y.) staţie de frontieră. border stone [~ stoun] s. (constr.) bordură. bore1 [to: r , t oorJ I. vb. A. tr. 1. (telm.) a sfredeli, a găuri, a (per)fora, a aleza. 2. (fig.) a-şi face / a-şi croi (drum) cu greu. 3. (fig.) a plictisi; he ~s me to death mă plic tiseşte de moarte. B. intr. 1. a se sfredeli. 2. to ~ to a răzbate (până) la. II. s. 1. gaură făcută cu sfredelul, sfredelitură. 2. (mii. telm.) calibrul ţevii. 3. (telm.) alezaj . 4. (mine) gaură de sondă. 5. treabă / muncă / ocupaţie plicticoasă; what a ~! ce plictise lă! 6. om plicticos; as big a ~ as the Thames tunnel un om din cale afară de plictic os. bore2 s. flux subit şi violent al mării (ia gurile înguste de râu). bore3 past de la b e a r 2 . boreal ['borisl] adj. boreal, septentrional, nordic, de miazănoapte. boreal aurora [~ o:'ro:ra] s. aurora boreală. Boreas ['to.riass,amer. -rios] s. (p oetic) Boreas, vânt deniiazănoapte, crivăţ. bored [to:d, bood-] adj. plictisit. bore dia meter ['bD:dai'a;mitor] s. (telm.) calibru, diametru interior; alezaj. boredom [ 'to:dom, 'boad] s. plictiseală; urât. J bore dust ['bo: ,dAst] s. (telm.) făină de sfred el. bore hole [~ houl] s. (mine) sondă, gaură de sondă / mină; foraj, sondaj. borer ['to :rer[ s. 1. (telm.) sfredel, burghiu; tapă, carotieră; aparat de găurit, foreză. 2. (min e) muncitor perforator; sondor. 3. (entom.) numele unor larve care găuresc lemnul; viermele I cariul-corăbiilor (Teredo navalis). bore worm ['to:iWo:m] s. (entom.) viermele / cariul-corăbiilor (Teredo navalis). boric ['b:>:rik] adj. (chim.) boric . boric acid [~ ixsid] s. (chim.) acid boric. boring ['boirirj, 'terarirj] I. ad j. 1. sfredelitor; pentru / de sfredelit sau găurit. 2. plicticos. II. s. 1. sfred elire, sfredelit, găurire. 2. (nune) sondă; deschizătură. 3. (geol.) galerie. boring mac hine [~ nw'fhn] s. (telm.) perforator; alezor; sondeză. boring mill [~ mil] s. (te lm.) maşină de găurit / alezat / frezat. boring rig [~ rig] s. (mine) instalaţie de fora j; turla sondezei. boring rod [~ rod] s. (mine) bora de sondare; prăjină de foraj / sapă. borings ['torinz, 'toarirjz] s. pl. 1. (telm.) făină de sfredel; şpan. 2. (mine) p raf de la perforare / foraj. 3. (mine) sondaje, perforări. boring spindle ]'bo;rin 'spindl] s. (tehn.) arbore port-burghiu. born [bo:n] I. part. trec. de lab c ar



 adj. (folosit numai la diateza pasivă) născut; ~in 1925 născut în 1925; ~ of sickly mot her născut dintr-o mamă bolnăvicioasă; to be ~ a se naşte; a lua naştere; new~nou-născut; s l— născut mort; in all one's ~ days toată viaţa (lui), dc-a lungul întregii sale vieţi. II. adj. înnăscut, din naştere; a poet ~ un poet înnăscut. borne fbo:n] part. trec. ae la b e a r 2 purtat; născut (la diateza activă); she has never ~ children nu a avut nicioda tă copii. borne [bo:r'nei] adj. (fr.) mărginit, limitat; îngust (la minte). boron ]'bo :ron, -ron] s. (chim.) bor. borough 1'bAra] s. 1. oraş mic, orăşel, târg; country ~ comu nă cu peste 50 (XX) de locuitori; municipal ~ a) municipiu, oraş cu administraţie loca lă autonomă; b) (amer.) v. ~ (2); Parliamentary ~ oraş reprezentat în parlamentul englez (am 1832); close / pocket ~ oras sau district în care alegerile se găsesc de fapt s ub controlul unei singure persoane; the four royal ~s in Scotland: Edinburgh, St irling, Linlithgow, Lanark; the Borough: Southwark (cartier londonez, pe malul d rept al Tamisei); (ist. înv.) rotten ~targ cu un număr mic de alegători, dar care îşi păstr se dreptul de ă alege doi deputaţi în Camera Comunelor. 2. (şi municipal ~) (amer.) unul din cele cinci districte ale New York-ului. 3. (amer.) târg; comună, sat (în unele st ate). borough English [~ 'irjgli/] s. (jur.) transmiterea averii imobile fiului sau fratelui cel mic.



 109 bottom carnage



borrow [*borou] vb. tr. 1. (of, from) a împrumuta (de la); a lua cu împrumut (de la) . 2- (fig.) a împrumuta, a lua, a-şi însuşi. borrowed days ['boroud dciz] s. pi. 1. prim ele 11 zile ale lunii mai (în Cheshire). 2. ultimele trei zile din martie (în Scoţia). borrower ['borouo1"] s. cel care ia cu împrumut; constant ~ persoană care tapează mer eu pe alţii de bani. borrowing Pborouin] s. (luare cu) împrumut. borsch [bo:t.f] s. (rus) borş, ciorbă. Borstal Institution ['bo:stl linsti'tju/an] s. casă de corecţie pent ru delincvenţii minori. Borstal system [~ 'sistim] S. sistem de pedepsire a infrac torilor minori pe o perioadă, in funcţie de comportarea lor. borzoi ['bo:zoi] s. (ru s) ogar. bos [bos] I. s. 1. insucces, nereuşită, eşec. 2. soluţie greşită, răspuns greşit. b. intr. I. a nu izbuti, a da greş. 2. a greşi, a nu nimeri. boscage [!toskid3] s. ( poetic) boschet, crâng, tufăriş. bosh1 [bo/] I. s. (fam.) prostii, vax, fleacuri, tâmpen ii, absurdităţi. II. vb. tr. (scol. si.) a necăji, a cicăli, a tachina. III. (interj.) p rostii! fleacuri! aiureli! bosh2 s. (înv.) schiţă, ciornă. bosh3 s. (teh/i.) 1. baie pen tru răcirea instrumentelor. 2. etalaj (al furnalului). bosk [bosk] ş. v. b o s c a g e . boskage ['boskid3] s.v. b q s c a g e. bosker ['bosky] adj. (austr. si.) ex celent, minunat, foarte bun. bosket ['boskit] s. boschet; crâng, dumbravă. bosky ['b oski] adj. crângos; împădurit. bos'n ['bousn] s.v. b o a t s w a i n . bosom ['buzam, amer. şi 'bu:-] I. s. 1. piept; sân. 2. (fig.) sân; inimă, adânc, adâncime, străfund; in th of one's family în sânul familiei (sale); ~ of the sea străfundul mării. 3. (fig.) inim a, suflet. 4. (amer.) piepţi falşi de cămaşă. II. vb, tr. 1. a tăinui, a păstra în taină, a e; (fig.) a house ~ed in trees o casă ascunsă (vederii) de pomi. 2. (înv.) a ascunde în sân. bosom friend [~ frend] s. prieten apropiat / bun / intim, bosom pocket [~ 'po kit] s. buzunar de la piept. bosomy ['buzami] adj. (despre femei) pieptoasă, cu sâni mari. bosquet ['boskit] s. v. b o s k e t. boss1 [bos] I. s. 1. stăpân, patron, jup an. 2. (amer.) conducătorul unei organizaţii locale burgheze. 3. şef de echipâT4rYmine) (prim-)maistru miner. 5. (constr.) contramaistru. II. vb. A. tr. a fi patronul ( cu gen.), a conduce; to ~ the show a sta în frunte, a conduce. B. intr. a conduce; a face pe stăpânul. III. adj. 1. principal, conducător, de bază. 2. (sl.) minunat, groz av. boss21, ş. 1. cucui; umflătură; gheb, cocoaşă. 2. (telin.) colţar, bridă; îngroşarc, bo tură; gheară de fixare. 3. (telin.) opritor, reazem. 4. (mine) stoc de minereu. 5. ( arlut.) ornament în relief. 6. butucul roţii; bucşa roţii. II. vb. A. tr. 1. a lucra în re lief. 2. a strunji (butucul roţii). B. intr. (scol. sl.) a da greş, a da chix, a o s crânti. boss3 adj. (scot.) gol (pe dinăuntru), fără conţinut; sec, boss-eyed ['bosaid] adj . (sl.) 1. saşiu. 2. vătămat la un ochi. bossiness ['-inis] s. comportare autoritară; ma niere autoritare; aere de şef. bossism [-iz3m] s. (amer.) 1. puterea / domnia patr onilor. 2. (pal.) politică de grup / clică. bossy1 [-i] adj. 1. ieşit în afară, reliefat. 2. cu ieşituri, eu cucuie, cu cocoaşe. 3. autoritar; autocrat; despotic; patronal. b ossy2 ş. (amer.) (apelativ şi euf) vacă; viţel. boston ['boston] s. 1. boston (joc de cărţi . 2. vals Boston (vals lent). bot [bot] ş. v. b o 11. botanical [bo'tamikal, ba't] adj. botanic. botanical garden [~ 'ga:dn] s. grădină botanică. botanical geography [ ~ d3i'ogrofi] s. geografie botanică. botanist ['botanist] s. botanist. botanize [' botenaiz] vb. tr. şi intr. a botaniza. botany ['botani] ş. 1. botanică. 2. Botany pres e, de la B o t a n y B a y . Botany Bay [~ bei] s. (sl.) surghiun, exil; condamn are, ocnă, servind ca loc de exil (după golfid cu acelaşi nume din Noua Galie de Sud, Australia); to go to ~ a fi deportat. botch [bot/] I. s. 1. petec. 2. (jig.) luc ru de cârpeală. II. vb. A. tr. 1. a cârpi, a petici prost, a cârpaci. 2. (jig.) a cârpaci, a strica, a lucra ca un cârpaci la. 3. (jam.) to ~ up a strica, a încurca (un aranj ament, o situaţie etc.). B. intr. a lucra ca un cârpaci. botcher [-or] ş. cârpaci, execu tant prost. botchily [-iii] adv. ca un cârpaci, de mântuială. bot fly ['bot fiai] s. ( entom.) tăun (Tabanus bovinus). both [bou8] I.pron. amândoi, ambii; ~of us (noi) amând oi; ~ of them (ei) amândoi, ambii; ~are wrong amândoi se înşală; tell them ~ that spune-lc amândurora / la amândoi că. II. adj. amândoi, ambii; look at it ~ ways priveşte chestiune a pe amândouă feţele / din ambele puncte de vedere. III. con/. ~ ... and... atât... cât şi. .; şi... şi...; ~ morning and evening şi dimineaţa şi seara; he speaks ~ English and Frenc h vorbeşte atât engleza cât şi franceza. bother ['bo<5or] I. s. 1. bătaie de cap, grija, g riji; necaz(uri). supărare. 2. plictiseală. II. vb. A. tr. a supăra, a necăji, a cicăli, a



 bate la cap; don't ~ me! lasă-mă în pace!; I can't be ~ed with it now nu-mi pot bate capul cu asta acum. -0* (fam.) oh, ~ it! la naiba, iadracu! drăcia dracului! B. in tr. (about) a-şi face griji, a se necăji, a se nelinişti (din cauza). botheration [ibo tfa'rei/sn] I. ş. (fam.) v. b o t h e r (I). II. (interj.) ce necaz rni-e! ce păcat! ; la naiba.



bothersome ['bodasam] adj. plicticos, supărător; turbulent. bo-tree ['bourtri:] s. 1 . (bot.) smochin sacru (ficus religiosa). 2. Bo-Tree arborele sacru al indienilo r budişti, aflat la Buddh Gaya, în India, sub care se spune că Buda a avut revelaţia div ină. bott [bot] s. (entom.) larva tăunului (v. b o t fi y). bottine [ba'tim] s. 1. c izmuliţă, botină (de damă). 2. (med.) proteză metalică pentru picior. bottle1 ['botl] I. s. 1. sticlă, şip, clondir; carafa; flacon; hot water ~ termofor, buiotă; to be fond of t he ~ (amer. fam.) to hit the ~ a-i plăcea să bea, a-i fi dragă băutura; over a ~ la un p ahar (de vin); to crack a ~ of wine (with smb.) a) a destupa o sticlă de vin; b) a bea o sticlă de vin (cu cineva). 2. biberon; to bring up with the ~ a creşte (copii ) cu biberonul. 3. (jig.) vin. 4. (telin.) ramă de formare. II. vb. tr. 1. (şi to ~ off) a turna (vin etc.) în sticle. 2. to ~ up a) (jig.) a-şi stăpâni, a-şi reţine (mânia et ; b) a încurca, a stânjeni (circulaţia). bottle2 (mv.) I. s. snop; mănunchi de fân; to loo k for a needle in a ~ of hay a căuta acul în carul cu fân. II. vb. tr. a lega în snopi. bottle bomb [~ bom] s. (mil.) sticlă incendiară. bottle brush [~ brA/] s. (bot.) 1. coada-calului (Equisetum arvense). 2. coada-mânzului (Hippuris vulgaris). bottle c harger [~ -tfa:d33r] s. aparat de umplut sticlele. bottle coaster [~ tkousta1"] ş. suport pentru sticle. bottled ['botld] adj. 1. de sticlă, la sticlă. 2. (fig.) reţinu t. bottle-fed child ['botlfed 't/aild] ş. copil crescut cu biberonul. bottle fille r [~ rfnV] s.v. b o t t l e c h a r g e r . bottle friend [~ frend] s. prieten d e băutură / chef / pahar. bottle gas [~ gaes] s. gaz lichefiat, aragaz. bottle glass [~ glu:s] s. sticlă groasă verde-închis, din care se fac buteliile / sticlele. bottle gourd [~ guad] s. (bot.) tidvă (Lagetiaria vulgaris). bottle grass [~ gro:s] s. ( bot.) mohor (Setaria viridis). bottle-green [~ gri:n] adj. verde-închis, de culoar ea sticlelor. bottle head [~ hed] s. (jam.) cap de lemn, tâmpit. bottle-headed ţ~ .h edid] adj. (fam.) bătut în cap, prost. bottle holder [~ ihoukto1"] s. 1. manager al boxerului (în timpul luptei), secundant. 2. (Jig. fam.) ajutor, sprijinitor, susţinăto r; inspirator, sfătuitor; complice. bottle house [~ haus] s. fabrică de sticle. bott le man [~ man] s. băutor serios. bottleneck [~nek] s. 1. gât de sticlă. 2. trecere îngus tă, porţiune de drum îngustat. 3. (fig.) loc îngust, piedică, stavilă. 4. timp mort în flux tehnologic; gol (temporar) de producţie. bottle nose [~ nouz] s. (fam.) 1. nas umf lat; nas mare. 2. nas roşu. bottle-o(h) ['botl'ou] s. (austr. sl.) cumpărător ambulant de sticle goale. bottle opener [~ toupna1"] s. cheie de destupat sticle, decaps ulator. bottle party [~ ipa:ti] s. petrecere intimă la care fiecare invitat aduce ceva de băut. bottle screw [~ skru:] s. tirbuşon. bottle stopper [~ -stopa1"] s. 1. picolo; spălător de sticle; (glumeţ) comisionar; (peior.) head cook and ~ fată în casă la t ate. 2. aparat de spălat sticlele. bottling Pbotlirj] s. îmbutclicrc. bottom ['botam ] I. s. 1. fund; bază; parte de jos; poale; capăt; ~ of the table capătul mesei (cel m ai îndepărtat de vorbitor); ~ of a hill poalele unui deal; ~ of a glass picior de pa har; from top to~de sus până jos; togo to the ~ a se scufunda, a se duce la fund; to touch ~ a) a atinge fundul, a da de fund; b) (fig.) a atinge miezul acţiunii; c) (mai ales despre preţuri) a atinge nivelul cel mai scăzut; d) a bea cupa (amărăciunilor) până-n fund; the ~ of the sea fundul mării; (fam.) I wish him to the ~ of the sea lua -1-ar naiba, ardc-1-ar focul să-1 ardă; his name stands at the ~ of the list numele lui e la sfârşitul listei; (fam.) ~s up! (bea) până-n fund! (fig.) to have no ~ a fi fără f nd, a fi inepuizabil; (fig.) there's no ~to it nu arc sfârşit, e fără fund. 2- (fig.) ba ză, fond; miez. adânc, străfund; at the ~of one's heart în adâncul sufletului; from the ~ of the heart din adâncul inimii, din toată inima; to get down to /at the ~ of a ajun ge la fondul (cu gen.), la miezul (cu gen.), la esenţa (cu gen.); good at the ~ bu n în fond. 3. sol; rocă subjacentă / din culcuş. 4. (constr.) bază, temelie, fundament. 5. (vulg.) şezut. 6. (jig.) cauză, pricină, motiv; to be at the ~ of a fi cauza (cu gen. ), motivul (cu gen.), a sta la baza / la spatele (cu gen.). 7. fund (alscaunului ). 8. vatră, podea, fund, podină. 9. (mar.) carenă, fund; vas; pavilion; foul ~ fund rău ancorat; double ~ dublu fund; flat ~ fund plat; ship ~ up vas cu chila în sus; no ~! fără fund! the goods were brought in foreign ~s mărfurile au fost aduse pe vase st



 răine; in neutral ~s sub pavilion neutru. 10. (telin.) bucşă de etanşeitate, inel de fun d. 11. (amer.) vale, depresiune, râpă. 12. sedimente, drojdie, reziduu. 13. rezistenţă, soliditate. 14. (atr.) de jos, inferior; jos; din fund; dindărăt; din spate, anterio r, de bază, fundamental, principal; ~price ultimul preţ, preţul cel mai scăzut; ~rung tr eaptă inferioară, cea mai de jos; one's ~dollar ultimul (său) dolar. <* to knock the ~ out of an argument a respinge un argument; a lua (cuiva) terenul de sub picioare , a lua apa de la moară; to stand on one's own ~ a sta pe picioare proprii, a fi i ndependent. II. vb. A. tr. 1. (on, upon) a clădi, a construi, a întemeia (pe) (şi fig. ). 2. a pune fund la. 3. a atinge fundul (cu gen.); a măsura fundul (cu gen.). 4. a goli până la fund. 5. a afla cauza (cu gen.), motivul (cu gen.); a-şi da seama pe de plin de, a înţelege. B. intr. (rar, fig.) to ~ upon a se întemeia pe, a se baza pe. bo ttom anvil [~ -amvil] s. (telin.) nicovală de căldărar / pentru funduri. bottom board [~ bo:d] s, 1. (metal.) placă de modele, platou pentru forme. 2. (mar.) panou de b arcă. 3. (constr.) podea, pardoseală. bottom box [~ boks] s. (metal.) cutie de forma re inferioară. bottom captain [~ -kasptin] s. (mine) supraveghetor. bottom carriag e [~ ikîerid^] s. (telin.) şasiu.



 bottom casting 110



4. to ~ smb. into doing smth. a sili pe cineva prin intimidare sau mistificare să facă bottom casting |~ ika:stirj] s. (telm.) turnare prin sifonare. ceva; to ~ smt h. out of smb. a obţine ceva de la cineva prin intimidare sau înşelăciune. bottom-center [~ .sentoc] s. (telm.) pistonul motorului. II. s. 1. lovitură bruscă şi surdă. 2. salt, săritură; with a ~ dintr-un salt. 3. elasticitate. bottom channel [~ 't/ainal] s. c anal colector. 4. (fig.) fanfaronadă, laudă. 5. (amer. si.) eliminare,dare afară, conc ediere. III. adv. brusc, bottom chisel [~ itfizl] s. (telm.) contradaltă, grifă, cuţit oi. pe neaşteptate, dintr-o dată; lovindu-se, ricoşând; ~ went the door uşa se deschise cu bottom cover [~ ik\var] s. capac inferior. bottom door [~ do:'] s. 1. (mar.) gu ră / deschizătură în puntea navei. 2. (mine) uşa zgomot; to come ~ into a room a intra val vârtej, a da buzna, a intra ca o furtună. IV. interj. poc! trosc! de la fund a unui siloz. bouncer [-3r] s. 1. fanfaron, lăudăros, mincinos. 2. fanfaronadă; exagerare; mi nciună bottomed ['botamd] adj. flat— boat luntre, barcă cu fund lat; straw-~ chair sca un de gogonată / sfruntată. 3. munte de om, namilă, matahală, zdrahon. 4. ceva de mari p roporţii, paie; leather-~ cu fundul de piele. hardughie etc. 5. (com.) cec fără acoper ire. 6. (amer. si.) persoană angajată să dea afară bottom fermentation ['botsm ifemen'te ijsn] s. (telm.) fermentaţie inferioară. clienţii bătăuşi sau scandalagii în barurile de no e. bottom flap [~ flsp] s. (telm.) fund de golire / care se deschide. bouncing [ -in.] I. adj. sănătos, plin de sănătate, voinic, robust, viguros, zdravăn. II. s. bottom g lade [~ gleid] s. v. b o 11 o m l a n d . 1. salturi (ale automobilului); hurducăt uri. 2. (av.) salturi ale avionului la aterizare. bottom ice [~ ais] s. gheaţă de (l a) fund. bouncing Bess [~ bes] s.v. b o u n c i n g B e t . bottom land [~ lamd) s. luncă (inundabilă); vale. bouncing Bet [~ bet] s. (bot.) floarea-călugărului, odogac , săpunariţă (Saponaria bottom landing [~ .tendin] s. (mine) rampa unui puţ. bottomless ['botemlis] adj. 1. fără fund, insondabil; de nemăsurat, nesfârşit. 2. (despre officinalis ). bound1 [baund] I. s. 1. (mai ales pl.) hotar, graniţă, limită; limitare, delimitare ; to put scaune) fără fund. 3. (fig.) fără margini, fără hotar (în sens negativ). bottom le ['botsm >levl] s. 1. (metal.) pod, bază, vatră. 2. (mine) orizont inferior / / to s et ~s to a (de)limita, a îngrădi; to drink within ~s a bea cu măsură; to keep within ~s a nu exagera, a ţine măsura, a cunoaşte măsura; curiosity beyond all ~s curiozitate de f und. bottomman ['totsmnwn], pi. bottommen [-mon] s. (mine) gurar, muncitor la gu ra care întrece orice măsură; that is beyond all ~s asta întrece orice măsură / limită; thi asses the ~s asta e culmea / prea de tot; it is within the ~s of possibility e c u putinţă, puţului. ţine de domeniul posibilului; within ~s moderat, cu moderaţie, cu cumpă are; out of all bottom millstone ['botam 'milstoun] j . v . b o t t o m l e v e l . ~s dincolo de orice limită/ măsură; my fury knew no ~s mă cuprinse o mânie cumplită, bo tom moraine [~ mo'rcin] s. (geol.) morenă de fund. nu-mi mai puteam stăpâni mânia. 2. pi atră de hotar. 3. teren îngrădit. II. vb. A. tr. bottommost ['botsmmoust] adj. cel mai de jos, cel mai din fund; ultimul. bottom pillar ['botam ipita'J s. 1. (mine) p ilier de siguranţă al puţului. 2. (constr.) stâlp 1. a limita, a restrânge, a reduce, a de limita. 2. a hotărnici, a servi ca hotar pentru, a marca hotarul. B. intr. to ~ on / upon a se mărgini cu, a se hotărnici cu. de bază. bound 2 1. vb. intr. 1. a sări, a săl ta, a ţopăi, a sări într-o parte. 2. a fugi, a alerga repede. bottom pit [~ pit] s. străfu nd, prăpastie, abis. II. s. 1. săritură, salt; a forward ~ un salt înainte; to advance b y leaps and ~s a înainta bottom pitching [~ ipit/irj] s. strat de pietriş, de prundiş. bottom plate [~ pleit] s. 1. (constr.) placă de bază / fundaţie. 2. (metal.) placă de t urnare în salturi; at a / one ~ dintr-o săritură, dintr-un salt; to take smth. at the ~ a folosi prilejul favorabil; to take before the ~ a preveni, a preîntâmpina. 2. (p oetic) bătaie puternică a / fund. bottom ring [~ rirj] s. 1. (mine) sabot tăietor. 2. (telm.)inel de etanşare / plafon / punte. inimii. bound 3 1, past si part. tree, d e la b i n d1 (I). II. adj. 1. legat; (fig.) ~ up with strâns bottomry ['botemri] s. («rar.) împrumut pe garanţia corpului sau încărcăturii unui vas. legat de, ataşat de. 2. ligat, legat, ţinut, constrâns, nevoit; ~ to military service obligat bottoms ['boto mz] s. pl. rămăşiţe, resturi, drojdii să satisfacă serviciul militar; he is ~ to succeed tr buie să reuşească, nu se poate să nu bottom sediment ['botain 'sedimont] s. sedimcnt(are ), produs decantat. izbutească; I will be ~ pe cuvântul meu, crede-mă. 3. legat (în piel



 e etc.). 4. (amer.) hotărât, bottomsets [~sets] s. pl. depuneri de fund (într-o deltă). gata, pregătit. 5. constipat. bottom wall [~ wo:l] s. (mine) culcuş. r bound4 aay. ( mar.) (for, to) cu destinaţia; the ship is ~ for Liverpool vasul are destinaţia bott om water [~ .wo:to ] s. apă de adâncime; apă din culcuş / talpă. Liverpool; homeward ~ cu destinaţia portului de origine; (despre încărcătură) de bottom yeast [~ ji:st] s. drojdie de bere de fermentaţie inferioară / de fund. întoarcere; outward ~ gata de a ieşi în larg; whither are you ~? unde mergeţi? unde botulin ['bo:tjulin] s. (med.) toxină botulin ică. botulism ['botjulizsmj s. (med.) botulism, intoxicare cauzată de consumarea uno r vă duceţi? where are you ~ for? încotro? unde te duci? boundable [-obli adj. (rar) c are poate fi (de)limitat. mâncăruri alterate. boundary ]-pri] s. frontieră, graniţă, hotar , limită. boudoir [rbu:dwa:r, -wo:r si pronunţia franceză] s. (fr.) budoar. boundary c ustom [~ ikAStom] s. punct vamal de frontieră. boudoiresque ['bu;dwa:'resk] adj. ( fr.) de budoar. boundary dispute [~ .dispju:t] s. conflict de frontieră. boudoiriz e ['bu:dwa:raiz] vb. intr. (fr. rar) a sta în budoar. boundary layer [~ rleia1"] s . (/iz.) strat limită. bouffe [bu:f] s. operă bufă. boundary lights [~ laits] s. 1. (a v.) luminile de la frontieră. 2. (auto) lumini / lămpi bough [bau] I. s. ram(ură), cra că, creangă; (fig.) to saw off the ~ on which one is de poziţie. sitting a-şi tăia craca d e sub picioare. II. vb. tr. (poetic) a umbri cu ramuri. boundary line [~ lain] s . 1. linie de frontieră. 2, (top.) linie de demarcaţie / delimitare. bough bed [~ be d] s. (canad.) pat / aşternut de cetină. bough-flecked [~ ,flektj adj. (poetic) umbr it de ramuri. boundary mark [~ ma:k] s. v. b o u n d a r y s t o n e . boundary path [~ pu:6] s. (agr.) răzor; hat. bough pot [~ pot] s. 1. ghiveci; vas pentru fl ori. 2. buchet (de flori). boundary stone [~ stoun] s. 1. piatră de hotar. 2. bornă. bought [bo:t] past si part. trec. de la b u y (I). bound electricity ['baund il ek'trisiti] s. (electr.) electricitate latentă. bought book [~ buk] s. (corn.) reg istru de facturi. bounden ['baundpn] (înv.) part. tree, de la b i n d; it is my ~ duty (to) este de datoria boughten ['bo:t3n[ adj. (amer.) cumpărat. mea (să). boughy l'baui] adj. rămuros, stufos, cu crengi. bounder [,baund3r] s. (fam.) 1. om prost crescut, bădăran. 2. ticălos, nemernic, mizerabil. bougie ['bu:3i:, amer. şi.-'-] s. (f r.) 1. lumânare de ceară. 2. (med.) bujie, cateter, sondă. 3. birjă, haraba. 3. (farm.) supozitor. bounderism [-izsm] s. (sl.) ticăloşie. bouillon [pronunfia franceză] s. (fr .) bulion. bouk [bu:k[ s. (scot., dial.) 1. corp, trunchi. 2. (înv.) burtă, pântece, a bdomen. 3. mărime; boundless ['baundlisj adj. nemărginit, nelimitat, fără margini, neţărmur t. volum; cantitate. boundlessness [-nis] s. infinitate, imensitate, nemărginire. bound settler ['baund- setlor] s. geodez, inginer cadastral. boulder ['boulda'J s. 1. galet, piatră rotundă (rotunjită de apă). 2. (geol.) bloc, bolovan, lespede de stâncă erratic ~ bloc eratic. bound shot [~ jot] s. (/nil.) glonte ricoşat. bound water [~ 'wo(:)t3r] s. (agr.) apă legată. boulder clay ['boulds klei] s. (geol.) argilă cu b locuri / eratică. bounteous ['bauntiss, -tjos] adj. 1. darnic, mărinimos, generos, c u mâna largă. boulder period [~ pioriod] s. (geol.) era glaciară. 2. îndestulat, bogat, îm belşugat. boulder stone [~ stoun] s. v. b o u l d e r (1). boulder wall [~ wo:l] s . (geol.) morenă. bounteousness [-nis] s. 1. bunătate, generozitate, largheţă, dărnicie, mă inimie. boule1 [bu:l] s. bară obţinută prin sinteza unor pulberi minerale (în procesul d e fabricare 2. abundenţă, îmbclşugare. a unor pietre preţioase sintetice). bountiful ['bau ntiful] adj. v. b o u n t e o u s . bountifulness [-nis] s. v. b o u n t y (1). boule2 s. mobilă cu încrustaţii. boulevard ]'bu:lva;r, -liv-, si pronunţia franceză] s. bu levard. bounty ['baunti] s. 1. mărinimie, dărnicie, generozitate, largheţe. 2. cadou măr inimos; (corn.) gratificaţic, primă. 3. premiu guvernamental, pentru încurajarea indus triei, boulevard stop [~ 'stop] s. (amer.) intersecţie dirijată. boulevardfer ['bu;l va:dio şi pronunţia franceză] s. bulevardier; filfizon, ţafandache. comerţului, agricultur ii etc., îndemnizaţie, primă (de încurajare). 4. bani destinaţi recru tării. boulevardize u:lva:daiz] vb. in/r. (rar) a bate străzile. bouquet ['bufOkai, bu'kei, amer. şi bou 'kci] s. 1. buchet, mănunchi de flori. 2. buchet, boulimia [bu:'linu3, -p] s. (med .) bulimic, hiperorexie. aromă (a vinului etc.). boulon ['bu:tan] s. (muz.) harfă a negrilor. bouquet bottle [~ 'botl] s. sticluţă de parfum. bounce [bauns] I. vb. A. i ntr. 1. (mai ales despre o minge) a sări, a ricoşa; to ~ into the room a intra valvârt ej / ca un vârtej / ca o furtună, a năvăli, a da buzna în odaie / bouquctin ['bu:kitin si pronunţia franceză] s. (zool.) ţap de regiuni alpine (Capra ibex). cameră. 2. (at) a cio căni, a bate (puternic) (la). 3. (fig.) a exagera; a se fuduli, a se împăuna, bourbon ['buaban, -bon si pronunţia franceză] s. (amer. pol.) 1. democrat, intransigent a se



 umfla în pene, a face pe grozavul. 4. (fam.) to ~ back a-şi reveni, a se reface (du pă cu idei învechite, reacţionar. 2. ['ba:b3nj (si ~ whisky) un/el de whisky din porum b sau un eşec etc.). B. tr. 1. a face să sară; to ~ a ball a bate / a face să sară o minge . 2. (amer. grâu. si.) a da afară, a expedia, a face vânt (cuiva). 3. (si.) a înşela, a păc , a trage pe sfoară. bourbon whisky ['ba:bon ihwiski] s. v. b o u r b o n (2).



 111 box 4



bourdon ['buadn, traadn] s. (fr.) (muz.) 1. tonul bas (la orgă sou cimpoi). 2. (înv. ) refren. bourdoun ş. v. b o u r d o n , bourg [busg] s. burg; castel medieval; or aş-eetatc; oraş vechi. bourgeois1 ['busjwa; şi pronunţia franceză] (fr.) I. s. 1. burghez; petty ~ mic burghez. 2. (ist.) orăşean; târgoveţ. II. adj. burghez, de burghez. bourgeo is2 [bai'dyMs] s. (poligr.) borghis (literă corp 9). bourgeoisie [ibu33wa:'zi;,-3W 9- şi pronunţia franceză] s. (fr.) burghezie. bourgeois-landlord ['buo3Wu: 'laendb:d] adj. burghezo-moşicresc. bourn1 [buan, boan, bo:n] s. pârâiaş, izvoras. bourn2 s. 1. (înv. ) hotar, graniţă. 2. ţel, ţintă, scop. 3. (poetic) tărâm, sferă, domeniu. bourne s.v. b o u . bourn(e)Iess [-lis] adj. fără hotar, neţărmurit. bournous [bos'nuis, -'nu:z] s. burnuz . bourock ['bu:rak] s. grămadă de pietre. bourran ['buran] s. (rus) viscol. bourree ['burei] s. (muz.) bourrec. bourse [buas] s. (jr.) bursă (mai ales pariziană). bouse [bu:z, bauz] vb. V. b o o z c (IX). boustrophedon [.buistra'fidsn] s. bustrofed on. bousy ['bu:zi, bauzi] adj. (fa/u.) cherchelit, făcut, afumat. bout1 [băut] ş. rând, dată; ceva efectuat într-un singur interval de timp / într-o singură şedinţă; tur (la dans) his ~ de data aceasta, de rândul acesta; when it comes to my ~ când îmi vine mic rândul. 2. încleştare, prindere, apucare; încăierare; ~ with the gloves box; to have a ~ at smt h. a încerca ceva. 3. acces (de boală, de tuse). 4. chef, petrecere. bout2 s., vb. v , b o 112. 'bout prep. şi adv. prese, de la a b o u t. boutique [bu:'ti:k[ s. (fr. ) magazin mic cu articole la modă, butic. boutonniere [ibuta'nje1"] s. (fr.) floar e de butonieră. bovey coal fbouvi'koul] s. (mine) lignit din regiunea Bovey (Angli a). bovid ['bouvid] s., adj. v. b o v i n e (1). bovine ['bouvain] adj. 1. bovin ; de bou; din speţa boului; de vite cornute. 2. (fig.) greoi, stângaci; greu de cap, tare de cap. bovine leather [~ 'letfa1"] s. piele de bovine. bow1 [baujl.vb. A. tr. a îndoi, a (a)pleca, a încovoia. to ~ one's thanks a-şi exprima mulţumirile printro înclinare a capului. B. rejl. to ~ oneself out of the room a ieşi din cameră ploconi ndu-sc. C. bur. 1. a se îndoi, a se apleca, a se încovoia. 2. (jig.) (to) a se înclina , a se închina, a se apleca, a face o plecăciune (în faţa) (cu dat.). 3. (fig.) a se sup une, a se pleca, a-şi pleca fruntea/grumazul, a face temenele. 4. to ~downa.se ple ca adânc; to be ~ed down upon one's knees a cădea în genunchi; to ~ up to smb. a se ap ropia de cineva făcând plecăciuni; 4. (fam., fig.) to ~out a ieşi de pe scenă, a se retrag e. II. s. plecăciune, închinăciune, închinare, aplecare; to make one's ~a saluta, a face o plecăciune; a se îndepărta, a ieşi (din scenă etc.). bow2 [bou] I. s. 1. arc (armă); to end / draw a ~ a încorda / a întinde un arc; to draw the ~, to shoot with a ~ a trag e cu arcul; to draw a ~ at a venture a) a trage cu arcul la întâmplare; b) (fig.) a spune ceva şau a face ceva într-o doară; (fig.) to have many strings to one's ~ a avea multe coarde la arc; a dispune de multe resurse; (jig.) to draw a / the long ~ a exagera, a turna gogoşi, a spune minciuni gogonate; (rar) to draw the ~ up to th e ear a pune în joc toată energia, toate puterile, toate resursele. 2. (constr.) arc . 3. (muz.) arcuş. 4. (şi rain ~) curcubeu. 5. (mat.) arc, curbă. 6. nod, rozetă, fundă. 7 . (electr.) troliu, receptor electric. II. vb. in/r. a (con)duce arcuşul. bow3 [ba u] s. (mar.) prova, proră; to be down by the ~ a cădea în bot; with double - pupa la f el cu prova; on the port ~ la babord înainte; ~! intră prova! bow anchor ['bau 


 ['bou3r] s. (muz.) mânuitor al arcuşului. bower anchor [~ isnka1"] s.v. b o w e r2. bower maid [~ meid] s. (poetic) fată în casă. bowery1 ['bauori] adj. sădit cu pomi şau ar buşti; umbros. bowery2 s. (amer.) fermă. bow file ['bou fail] s. (tehn.) pilă de cizcl ator. bow head [~ hed] s. (tool.) balenă grocnlandeză (Balaena mysticetus). bowing [ 'bouirj] s. (muz.) mânuire a arcuşului; manieră de interpretare (la instrumentele cu a rcuş).



bowie knife ['boui' naif] s. (amer.) cuţit lung de vânătoare. Bowie State [~ isteit] ş. (amer. folosit ca supranume) Statul Arkansas. bow instrument ['bou 'instrumontj s. (muz.) instrument la care se cântă cu arcuşul. instrument cu coarde. bowk [bauk] s. (mine) găleată (pentru ridicarea cărbunelui). bow knot ['bou not] s. nod, fundă, rozetă. bowl1 [bouljs. 1. cupă, pocal; (/îg.) the ~ petrecere, chef: the flowing ~ băuturi spi rtoase; (fig.) the golden ~ is broken s-au spulberat toate iluziile. 2. ceaşcă. 3. v ază (pentru flori). 4. strachină, blid, găvan; lighean, bazin. 5. scobitură, adâncitură (a ingurii, talgerului, balanţei etc.). 6. (amer.) amfiteatru. 7. (amer.) stadion (ma i ales în nume proprii). bowl2 I.5. l.glob, sferă, bilă, minge (de lemn). 2. (tehn.) r olă, bilă, rulment. 3.pl. joc cu bile de lemn uşor descentrate; (amer.) (joc de) popic e; (prav.) those who play ~s must expect to meet with rubbers dacă ai intrat în horă t rebuie să joci. II. vb. A. tr. 1. a arunca. a rostogoli (o bilă). 2. to ~out a scoat e din joc sau din formaţie; to ~ over a) a da jos. a scoate din luptă; b) a înnebuni, a face să înnebunească. B. intr. 1. a juca (în) bile. 2. a se rostogoli. 3. a servi ming ea (la crichet); a ţinti mingea (la baseball). 4. to ~along a merge sau a mâna reped e, a goni; to ~ off a părăsi partida, a ieşi din joc; cars were ~ing along the road maşi nile goneau pe şosea. bowlder ['boulda1"] s. v. b o u l d e r . bow-legged ['boulc gd, -.legid] adj. cu picioare strâmbe / arcuite (în formă de O). bowler1 ['boţite1"] s. pălărie tare, melon; (mil. si.) battle ~ cască de oţel. bowler2 s. jucător care serveşte mi gea (la crichet); jucător care ţinteşte mingea (la baseball). bowler hat [~ hst] s. 1. melon. 2. viaţa civilă; (mii. fam.) to give the ~ to smb. a trece pe cineva în viaţa ci vilă. bowline ['boulin] s. (mar.) bulină; nod de scaun simplu; running ~nod de undiţă; ~ on the bight nod de scaun dublu. bowling ['boulin] s. l.joc cu bile (de lemn, uşo r descentrate). 2. (amer.) joc de popice; bowling; ten-pin ~ variantă modernă a jocu lui de popice. bowling alley [~ 


 h a se afla în aceeaşi situaţie cu; to be in one's thinking ~ a se gândi serios; (amer. sl.) to go home in a ~ a muri într-un accident. II. vb. tr. 1. a închide într-o cutie sau ladă, a împacheta. 2. a da în judecată. 3. (bot.) a face incizii (pomilor). 4. to ~ off a despărţi printr-o îngrăditură; to ~ up a) a îndesa, a vârî / a băga strâns; a astupa; ica (o treaba, prin acţiuni stângace); a introduce dezordine în. to ~ the compass a) ( mar.) a spune roza vânturilor; b) (jig.) a face un cerc complet, a isprăvi acolo und e ai început. box2 I. s. 1. lovitură; ~on the ears palmă. 2. (sport) box. II. vb. A. t r. 1. a bate cu pumnul; a căra (Ia) pumni (cuiva); I ~ed his ear l-am pălmuit, i-am tras o palmă, i-am dat o palmă, 2. a boxa cu. B. intr. (sport) a boxa; do you ~? fac i box? boxezi? box3 s. (bot.) cimişir, merişor turcesc, buxus (Buxus sempervireus). box4 (austr.) I. s. amestecare (a turmelor de oi). II. vb. intr. (şi to ~ up) a se amesteca (despre turme de oi).



 Box and Cox 112



Box and Cox [~ and 'koks] s. (glumeţ despre) două persoane care nu sunt niciodată acasă in acelaşi timp (după titlul comediei bufe cu acelaşi nume de J. M. Morton, 1847). box -and-dice ['boksandais] s. jocul de zaruri; (Jam.) the whole ~ toate vechiturile / zdrenţele. box barrow [~ .barou] s. 1. (tehn.) roabă cu pereţi înalţi. 2. (auto) autodu bă, autofurgon. 3. (ferov.) vagon de marfă acoperit. box bottoms [~ 'botamz] s. pl. (mine) praf de cărbuni. box calf [~ 'ka:f] s. box de viţel, box calf, box. boxcar [~ ka:r] s. (amer.) vagon de marfă (acoperit); (amer. si.) to grab an armful of ~s a sări din mers într-un vagon (de marfă) pentru a nu plăti biletul. box casting f~ ikatst irj] s. (metal.) turnare în cutii de formare. box coat [~ kout] s. manta de ploaie . box cramp [~ kramp] s. (tehn.) cuplaj cu manşon. boxen ['boksn] adj. din, de cim işir. box end ['boks end] s. (tehn.) cap de bielă cu capac. boxer1 ['boksa'J s. boxe r. boxer2 s. (austr.) melon, pălărie tare. boxer3 s. (câine) boxer. boxer4 s. particip ant la aşa-nutnita răscoală a Boxerilor in China (1900-1901). box freight car ['boks < freit'ku:r] s, (amer. ferov.) v. b o x c a r . boxful ['boksful] s. o cutie / o ladă plină. boxhaul ['boksihod] vb. intr. (mar.) a face volta. boxholder ['boks.houl da'] s. 1. persoană care a închiriat o lojă (la teatru). 2. titularul unei căsuţe poştale. boxing ['boksirj] s. 1. (sport) box. 2. împachetare. 3. jgheab, uluc. boxing bout [~ băut] s. v. b o x i n g m a t c h . Boxing Day [~ dei] s. ziua darurilor (26 d ecembrie când, după obiceiul englezesc, servitorii, factorii poştali, comisionarii etc . primesc cadouri). boxing gloves [~ gUvz] s. pl. (sport) mănuşi de box. boxing matc h [~ mast/] s. (sport) meci de box. boxing material [~ ma'tiarial] s. (ferov.) p at de balast, patul căii ferate, balast de calc ferată. Boxing Night [~ nait] s. sea ra zilei de 26 decembrie; v. B o x i n g D a y . box keeper [~ iki:par] s. (teat ru) deschizător de loje, plasator (la loje). box letter [~ ileto'] s. scrisoare pe ntru căsuţa poştală. box lobby [~ .labi] s. (teatru) foaier. box lock [~ bk] s. încuietoar e în formă de cutie, cutie-încuietoare. box man [~ man] s. hamal. box number [~ .nAmba r] s. numărul căsuţei poştale (la ziar). box office [~ 'ofis] s. (teatru) 1. casă de bilet e. 2. încasări, reţetă, box-office. 3. reprezentaţie de succes. box plane [~ plein] s. (te hn.) fălţuitor, rindea de nut. box pleat [~ pli:t] s. cută dublă. box respirator [~ ires pareitar] s. (mii.) mască de gaze. box room [~ ru(:)m] s. (cameră) debara, boxă. box s eat [~ si:t] s. 1. (loc pe) capră (in trăsură). 2. (teatru) loc în lojă. box spanner [~ ,s pa;nar] s. v. b o x w r e n c h. box switch [~ swit/] s. 1. (ferov.) controlorul macazului. 2. (electr.) comutator. box-typc [~ taip] adj. în formă de cutie. box-up [~ Ap] s. harababură, neorânduială, talmeş-balmeş. boxwood [~ wud] s. (bot.) cimişir, meri turcesc (Bitxus sempervirens); lemn de cimişir. box wrench [~ rent/] s. (tehn.) c heie tubulară. boxy ['boksi] adj. în formă de cutie. boy [boi] I. s. 1. băiat; tânăr, fecio ; fiu; şcolar; (fam.) be a good ~! sa» come, there's a good ~! fii (băiat) cuminte; my ~ băiete, prietene, amice; old ~a) (apelativ) prietene, amice, flăcăule, băiete, bătrâne; ) dracul, Michiduţă, Aghiuţă; from a ~ din copilărie, de când era copil; he is a mere ~ e d ar un copil; to be past a ~ a nu mai fi copil; (sl.) that's the ~ for me! ăsta-mi place! ~s will be ~s copiii tot copii, aşa sunt băieţii, aşa sunt copiii; (fig.) whippin g ~ ţap ispăşitor; (si.) yellow ~ monedă de aur, guinee; ~ in buttons liftier (la hotel) ; (amer.) lizzie ~ bărbat muieratic; (teatru) principal ~ actriţă care interpretează pri ncipalul rol masculin dintr-o pantomimă; (amer. univ. sl.) rah-rah ~s chiulangii. 2. (pronominal) indică sexul masculin. 3. băiat de serviciu (indigen in Orient). 4. (mar.) mus. 5. (sl.) the ~ şampanie. 6. (amer. fam.) (oh) ~! Dumnezeule (Doamne)! măiculiţă (mamă)! II. vb. A. tr. 1. a juca (un rol) (ut vremea când băieţii jucau rolurile inine). 2. a trata ca pe un copil. B. intr. a se purta ca un băiat, ca un copil. b oyar [bo'ju:r, 'boior] s. boier, moşier. boy-blind [~ blaind] adj. (înv.) necopt, fără e xperienţă. boychild [—t/aild] s. (rar) băiat, băieţaş. boycott ['boikot, -kot] I. vb. tr. a icota. II. s. boicot, boicotare. boycotter ]-ar] s. persoană care boicotează. boycot ting [-in] s. boicotare. boy dancer ['bai. da:nsar] s. dansator tânăr. boyfriend ['b oifrend] s. (fam.) prieten, iubit, curtezan. boy girl [~ ga:l] s. (fam.) băieţoi, fa tă cu apucături băieţeşti. boyhood ['boihud] s. 1. copilărie, adolescenţă. 2. băieţi; total lor, tineri. boyish ['boii/] adj. 1. băieţesc, de băiat; copilăresc. 2. (fig.) copilăros, naiv, prostesc. boyishness ]-nis] s. 1. purtare, înfăţişare sau fire de copil. 2. (jig.)



 copilărie, naivitate, prostie.



boyism ['boiizsm] s. (rar) v. b o y i s h n e s s . boykin ['boikin] s. (rar) băieţaş, flăcăiaş. boyla ['toils] s. (austr:) vraci. boy love ['boi IAV] s. dragoste de copil; dragoste de licean; prima iubire. boy scout [~ 'skaut] s. cercetaş. boyship ['boi /ip] s. (uiv.) v. b o y h o o d . boy's love ['toiz Uv] s. (bot.) lemnul-Domnulu i (Artemisia abrotanum). boy's play [~ pici] s. joc copilăresc, joc de copii (şi fig .); to leave off ~ a nu mai fi copil, a trece de vârsta copilăriei. boy tutor ['boi 'tju:tar] s. elev carc-şi meditează colegii. bozo ['bouzou] s. (amer. sl.) individ, ins, tip. bozzy ['bozi] adj. (pop.) beat criţă. B picture ['bi: ipikt/ar] s. (sl.) f ilm mediocru. bra [bra:] s. (fam.) v. b r a s s i e r e. Brabanter [bra'ba;ntar] s. (ist.) lăncicr, pedestraş. brabble ['brabl] I. vb. intr. a se certa, a se ciondăni , a se sfădi (mai ales pentru nimicuri). II. s. ceartă, sfadă. brace [breis] I. s. 1. legătură, bandaj; proteză; scoabă, susţinător; proptea, sprijin. 2. (mar.) ancoraj. 3. pere he (mai ales ae păsări vânate); (fig.) they are a ~ sunt nedespărţiţi. 4. curea (pentru câi . 5. (poligr., muz.) acoladă. 6. pl. bretele. 7. (tehn.) coarbă, curbină, sucală; ~and b it burghiu ţigănesc. 8. (mar.) braţ. 9. clamă, clemă. II. vb. A. tr. 1. a lega, a fixa, a î tări, a strânge, a sprijini, a susţine, a rezema; a cuprinde. 2. (fig.) a întări (corpul, nervii); to ~ one's energies a) a-şi îndoi eforturile; b) a se stăpâni; c) a prinde cura j. 3. (mar.) a braţa. 4. (amer. sl.) a tapa de bani. 5. to ~ up a da puteri noi, a fortifica, a tonifica. B. intr. to ~ (up) for smth. a) a-şi aduna (toate) puteril e pentru; b) a apela la tot curajul pentru, a-şi lua inima în dinţi pentru. brace game l'breis geim] s. (sl.) joc măsluit. brace jack [~ d3a?k] s. (teatru) proptea triu nghiulară de lemn (pentru sprijinirea decorurilor). bracelet ['brcislit] s. 1. brăţară. 2. pl. (fam.) cătuşe. bracer ['breisa'] s. 1. legătură, întăritură, scoabă. 2. mânecar. 3. plimbare în aer rece. 4. (înv.) medicament întăritor, tonic. 5. (amer. sl.) întăritor (mai les o duşcă de alcool), şnaps. bracero [brcn'searou] s. (span.) muncitor agricol sezon ier mexican. brach [braţ/] s. (mv.) brac, (căţea). brachial ['breikial, -kjal] adj. br ahial. brachialgia [ibraeki'sktys, -d3Ja] s. (med.) brahialgie. brachiocephalic ['brakiasi'fadik, 'brakia'sefolik] adj. (anat.) brahiocefalic. brachiopoda [ibra ki'opada] s. pl. (zool.) brahiopodc. brachyccphalic [ibrskisc'faslik, -si'f-, -k ike'f-] aay. (zool.) brahicefal. brachylogy [bra'kilod3i] s. (lingv.) brahilogie . bracing ['breisirj] I. adj. (despre aer) întăritor, înviorător, întremător. II. s. (const .) 1. lucrări de sprijinire / de şprăţuire / de armare; înţepenire, întărire, fixare, rostu 2. astereală, grătar de şipci. bracing wire [~ waiar] s. 1. (av.) hobană. 2. (tel.) cabl u de contravântuire (a pilonului), ancoră de pilon. brack1 [brak] s. 1. (te.vt.) def ect; (tehn.) crăpătură. 2. (fig.) cusur, defect. brack2 (rar) I. s. sortare (a mărfurilo r). II. vb. tr. a sorta. bracken ['braksn] s. (bot.) ferigă (Pteridium aquilinum). bracken clock [~ klok] s. (entom.) gândacul-grâului (Phyllopertha horticola). brack et ['braekit, amer. si -et] I. s. 1. (si square ~) paranteză (dreaptă). 2. (arltit., constr.) consolă, suport; brachet; guseu; armătură de lampă de perete. 3. (mil.) furcul iţă (la reglajul tragerilor de artilerie). 4. grupă; clasă; categorie; income / wage ~ c lasă / categorie de salarizare; age ~ grupă de vârstă. II. vb. tr. 1. a pune în paranteze. 2. (fig.) a pune pe acelaşi picior, a băga în aceeaşi oală, a trata la fel; don't ~ us wi th them nu ne trata la fel ca pe ei. 3. (mii.) a regla tirul asupra (cu gen.), înc adrând (obiectivul) în furculiţă. bracket crane [~ krein] s. (tehn.) macara consolă. brack et seat [~ si:t] s. strapontină. brackish ['braki/] adj. 1. (despre apă) sălciu, (cam) sărat. 2. greţos. bract [brakt] s. (bot.) bractee. bracteate ['braktiit, -eit[ adj. (bot.) bracteat. bracteolate ['braktialit, -leit] adj. (bot.) cu bracteole. • bra cteole ['braktioul] s. (bot.) bracteolă. brad [brad) s. 1. cui fără floare; caia. 2. p l. (sl.) bani. brad awl [~ o:l] s. sulă. bradbury ['bradb^ri] s. (fam. înv.) bancnotă de o liră sa» de 10 şilingi. Bradshaw ['brad/o:] s. ghid al căilor ferate britanice (a căr ui publicare a fost iniţiată deG.BradshawînlS39). bradsot ['bradsot] s. (vet.) bradsot , enterotoxiemia oilor. bradycardia [,bradi'ko:dia] s. (med.) bradicardie. brady kinesia [ibrsediki'niizja, -kai-1 s. (med.) bradikinezie. brac [breij s. (in nor dul Angliei) mal abrupt / râpos; povârniş, pantă; deal. brag [brag] I. vb. intr. a se lăud a, a se făli, a se grozăvi. II. s. 1. fanfaronadă, lăudăroşenie. 2. fanfaron, lăudăros. III . 1. (fnv.) curajos, viteaz, brav. 2. (înv.) lăudăros, fanfaron, palavragiu. 3. (amer. ) de prima clasă, straşnic, grozav, teribil. braggadocio [ibraga'dout/iou, -t/jou] s . 1. lăudăros, fanfaron. 2. lăudăroşenie, fanfaronadă. braggart ['bragat, -ga:t] s. lăudăro



 nfaron, palavragiu. bragger [braga1] s. lăudăros, fanfaron; farfara, palavragiu. bra ggery ['bragaril s. lăudăroşenie, fanfaronadă.



 113 branch light



Brahman ['brumian] s. brahman. Brahmanee ['bWKnWini:] s. brahmană. Brahmanic(al) [ ibra:'maenik(3l)] adj. brahman. Brahmanism ['bramianizpm] s. brahmanism. brahma( pootra) [ibrcmiaOpuitra)] s. brahmaputra (rasă de găini). Brahmin ['bru:min] s. 1. v . B r a h m a n. 2. persoană cultivată. 3. (ironic) pretins intelectual. 4. (amer.) intelectual aparţinând unei vechi familii americane din Boston sau New York. Brahmin ee ['braimiaii:] s. v. B r a h m a n e c. Brahminic(al) [:mii]] s. brainstorming, discuţie în grup pentru sti mularea dirijată a creativităţii individuale. brain-stricken [~ istrikan] adj. (rar) v . b r a i n s i c k . brain-touched [~ tAt/t] adj. (fam.) atins la creier, bătut în cap. brains trust ['breinz itrASt] s. 1. (amer.) trustul inteligenţei (mai ales gr upul de experţi de pe lângă guvernul S.U.A.) 2. redactorii emisiunii radiofonice brita nice „Listeners' Letterbox" (Posta ascultătorilor). brain trust [brein trASt] s. v. b r a i n s t r u s t (1). brain truster [~ itrAStar] s. (amer.) consilier (mai ales neoficial). brain tunic [~ 'tjumik] s. (anat.) membrană cerebrală. brain twiste



 r [~ itwista1-] s. (amer.) problemă încurcată, şaradă, brainwash ['breinwof:)/] vb. tr. (p sih.) a depersonaliza (prin procedee de spălare a creierului). brainwashing [-in] s. (psih.) spălare a creierului (pentru depersonalizare). brain wave, brainwave [b rein weiv] s. 1. (ftziol.) curent cerebral. 2. (fam.) idee fericită, gând strălucit. 3 . pl. electroencefalogramă, brain work [~ ws:k] s. muncă intelectuală, activitate cere brală. brain worker [~ -w3:kor] s. (muncitor) intelectual, brainy fbrcini] adj. (m ai ales amer.) cu cap, deştept, priceput, inteligent, mehenghi.



braird [bread] (scot.) I. s. primele fire (de iarbă ale unei culturi). II. vb. int r. a răsări; a încolţi, a da (în) colţ. braise [breiz] I. vb. tr. a fierbe înăbuşit (carne) came fiartă înăbuşit. braize [breiz] s. praf de cărbune. brake1 [breik] I. s. frână; dispoz v de frânare; piedică de roată; to put on the ~ a frâna, a pune frâna. II. vb. tr. 1. a frâ a. 2. (jig.) a frâna, a stăvili, a încetini, a înfrâna. brake21. s. 1. (text.) meliţă. 2. ( m.) malaxor. 3. (agr.) boroană, grapă (marc). 4. (mine) elevator cu scripeţi. II. vb. tr. 1. (text.) a meliţa. 2. a frământa (aluatul). 3. (agr.) a grapa, a boroni, a bolov ani (pământul), a sfărâma (bulgări). 4. (mine) a ridica cu elevatorul de mină. brake3 s. (b t.) ferigă de câmp (Pteridium aquilinum). brake4 s. desiş, tufişuri, tufăriş. brake action ~ 'ask/^n] s. frânare. brakeage [rbreikid3] s. 1. frânare. 2. sistem de frânare, ansam blu de frâne. brake air [breik E3r] s. (telm.) aer (de) frânare. brakeband [~bsnd] s . (telm.) bandă / panglică de frână. brake beam [~ bi:m] s. (ferov.) axă triunghiulară. bra e block [~ bbk] s. (telm.) sabot de frână. brake crank [~ kraerjk] s. (ferov.) maniv elă de frână. brake drum [~ drAin] s. (tehn.) tobă / tambur / cilindru de frână. brake head [~ hed] s.v. b r a k e b l o c k . brake lever [~ 'li:v3r] s. (auto) pârghie de frână, levierul frânei. brake load [~ loud] s. (tehn.) sarcină de frânare. brake lock [~ bk] s.v. b r a k e b a n d . brakeman [~ni3n],p/. brakemen [-manjş. 1. (maiales amcr. ) frânar. 2. (mine) mecanic al maşinii de ridicat. brake pipe [~ paip] s. (ferov.) c onducta generală a frânei. brake rod [~ rod] s. 1. (auto) tijă de tracţiune a frânei. 2. ( ferov.) bară de sabot. brakeshoe [~ u:] s. (tehn.) sabot de cale / frână. brakesman [' breiksman], pl. brakesmen [imanjs. v. b r a k e m a n brakestafT['brciksta:f] s. frână. brake strap [breik stra?p] s. (tehn.) panglică / bandă de frână. brake test [~ test ş. (tehn.) încercare prin frânare. brake tester [~ -test3r] s. (telm.) frânometru. brak e van [~ va;n] s. (ferov.) vagon de frânat, vagon de frână. brakewheel [~wi:l] ş. (tehn. ) roată de frână. braking ['breikirj] s. (tehn.) frânare. braking action [~ -a?k/pn] s.v . b r a k i n g. braking coefficient [~ .koui'fijant] s. (tehn.) coeficient de f rânare. braking couple [~ -kApl] s. (tehn.) cuplu de frânare. braking table [~ iteib l] s. (tehn.) tabelă de frânare. braking torque [~ to:k] s. (tehn.) cuplu de frânare. braky ['breiki] adj. plin de tufişuri sau ferigi. bramble ['brcembl] s. (bot.) mur , rug (Rubusfruticosus). brambleberry ['breemblbari] s. (bot.) mură. brambling ['b raemblirj] s. (omit.) cinghiţă alpină, pasărea-omătului (Fringilla montifringilla). brambl y ['braembli] adj. plin de mure. bran [bram] s. tărâţe; much ~ and little meal mai mar e daraua decât ocaua; to bolt to the ~ a cerceta cu dc-amănuntul, a supune unui exam en amănunţit, a ceme. branch [bra:ntf, amer. brasn!/] I. s. 1. creangă, cracă, ramură; wit h spreading ~es cu ramurile întinse. 2. (fig.) ramură, branşă, domeniu, sferă de activitat e, de cunoştinţe; (mii.) armă, felul armei (infanterie etc.). 3. (pol.) organizaţie de b ază. 4. filială, sucursală. 5. (fig.) linie, neam. 6. braţ (de rău); pârâu; ~ of the sea br mare. 7. ramură (a unui lanţ muntos). 8. ramificaţie (a drumului). 9. (tehn.) teu; de rivaţie; ramificaţie. II. vb. A. intr. 1. (şi to ~ forth / out) a se ramifica, a se bi furca; a se lărgi, a se întinde, a se extinde; a se depărta. 2. to ~ off (despre un ve hicul) a intra pe un drum lateral / secundar. B. tr. a împărţi, a diviza. branch bank [~ bsenk] s. (ec.) sucursală a unei bănci. branch box [~ bnks] ş. (electr.) cutie de d erivaţie / branşament. branch circuit [~ isa:kit] s. (electr.) circuit derivat / de ramificare. branch current [~ 'kAr^nt] s. (electr.) curent derivat. branch curve [~ k3:v] s. (tehn.) curbă de derivaţie. branched [bra:nt/t, amer. brasnt/t] adj. 1. ramificat; bifurcat (şi fig.). 2. (în cuvinte compuse) cu ramuri; double-~ cu două ra muri, cu două braţe; (many-) ~ candlestick candclabru cu (mai multe) braţe. branch est ablishment ['bra:ntj isitaîbli/msnt] s. întreprindere anexă, filială. branchia ['brrerjk io] s. pl. (zool., Uit.) branhii. branchiae ['bramkii:] s.pl.v. b r a n c h i a. branchial ['brzerjkial] adj. (zool., Uit.) branhial, referitor la branhii. bran chiate ['brasrjkieit, -kiit] adj. (zool., Uit.) branhiat, cu branhii. branching (off) ['bra:nt/in(:)f), amer. brant/in (of)] s. (tehn.) bifurcare, bifurcaţie, ram



 ificare, ramificaţie; derivaţie, racord, branşament. branchiocardiac ['brserjkiou'kuid iaîk] adj. (anat.) branhiocardiac. branchiogasteropoda l'brairjkiouigEesta'ropads] s. pl. (zool.) branchiogasteropode. branchless ['bra:nt/lis, amer. 'braent/-] a dj. 1. fără crengi. 2. (despre drumuri, canale etc.) fără ramificaţii. branchlet ['bro:nt/ lit[ s. rămurică, rămurca. branch light ['brum// lait] s. candclabru.



 branch line 114



brassil ['brasil] s. (mineral.) pirită. branch line [~ lain] s. 1. (ferov.) cale f erată secundară; ramificaţie; linie deviată. 2. (electr.) circuit derivat. brassily ['br aesili] adv. fără (nici o) ruşine, cu neobrăzare. brassiness ]'bra:sinis] s. 1. sunet me talic al unui instrument sau al unei orchestre. branch office [~ 'ofis] j . sucu rsală, filială. branch pipe [~ paip] s. (telin.) racord, branşament, ramificaţie, crac; piesă de ramificaţie, 2. aspect de tinichea al unui obiect pretins preţios. brass-inla id ]'bro:s'in'leid] adj. încrustat cu alamă. teu. brass money [~ inuni] s. bani de a lamă. branch railway [~ 'reilwei] s.v. b r a n c h l i n e . brass plate [~ pleitj s. placă cu numele locatarului; firmă de medic, comerciant etc. branch society [~ s o'saioti] s. v. b r a n c h o f f i c e . brass plater [~ .plete'] s. (peior.) p arazit al clasei muncitoare. branch switch [~ swit/] s. (electr.) comutator de şun tare. 1 brass rags [~ ragz] s. pi. 1. cârpe de frecat obiecte din alamă. 2. (mar.) o treapă, cârpă branch timber [~ 'timbs "] s. lemn subţire. de şters pe jos; to part ~ with smb. a o rupe cu cineva. branch track [~ trak] s. (ferov.) linie de manevră; linie deviată. brass tacks [~ tasks] s. pi. (sl.,fig.) lucrul principal; let's get down to ~ să trecem la branchy ['bramt/i, amer. 'brant/i] adj. rămuros; ramificat. brand [brand] I. s. 1. tăciune aprins; (poetic, rar) torţă, faclă; (fig.) he is a regular fon dul chestiunii. brass tap [~ tasp] s. robinet de alamă. fire ~ e un târâie-brâu sadea; ( fig.) a ~ from the fire persoană scăpată de la moarte sigură sau de un pericol sigur. 2. fier înroşit. 3. stigmat, semn (făcut cu fierul roşu), danga, brassware [~WE3r] s. vase / veselă de alamă, alămuri. cauterizare; (fig.) fier roşu, semn. 4. marcă de fabrică. 5. f l, calitate, sort; a new ~ of brass winds [~ iwindz] s. pl. (muz.) instrumente d e suflat din alamă, alămuri. matches o nouă marcă, un nou sort de chibrituri; of the bes t ~ de cea mai bună calitate. brass wire [~ 'waior] s. sârmă de alamă. 6. (bot.) tăciune, mălură; arici (pe butuci de vie), carie. 1. (poetic, rar) fulger, trăsnet; brassworks [~w3:ks] s. pl. (metal.) uzină de prelucrare a minereului de cupru; uzină lama unei săbii; sabie. II. vb. tr. 1. a însemna / a arde cu fierul roşu; (fig.) it is ~ed on de elaborare a cuprului. my memory mi s-a întipărit în memorie. 2. (fig.) a înfiera, a sti gmatiza, a pune la stâlpul brassy ['bra:si, amer. 'brasi] I. adj. 1. de alamă; de br onz. 2. (despre sunet) metalic. infamiei; his crime was ~ed by everybody toată lum ea i-a înfierat crima. 3. neruşinat, neobrăzat. 4. zgomotos. II. s. 1. (sport) baston de golf cu vârf de alamă. 2. lovitură dată cu un astfel de baston. brandenbourg ['branda nteg] s. brandenburg. brat [brat] s. 1. (peior.) puşti, pici, ţâcă, mormoloc; progenitură. 2. (mine) strat subţire brander ['braiuto'] I. s. 1. grătar. 2. ciocan de marcare. II. vb. tr. a prăji pe grătar, de cărbune amestecat cu pirită. a prepara la grătar. bratti ce ['bratis] s. (mine) dig de aeraj. branding iron l'brandin. aim] s. fier de ma rcat / de ars. brattish l'brati/] adj. (peior.) copilăresc, de puşti, de mormoloc. b randish ['braaidif] vb. tr. a învârti, a flutura, a agita, a roti (mai ales săbii). br attle ['bratl] (m«i ales scot.) I. s. huruit, tropot, tropăit. II. vb. intr. a hunii , a tropoti, brandling ['brandlirj] s. 1. râmă (ae ploaie). 2. (iht.) somon tânăr. a tro păi. brand-new ['brand 'nju:[ adj. nou-nouţ, (scos) din cutie. bravado [bro'vu:dou], pl. bravado(e)s ]-z] s. bravadă, fanfaronadă, lăudăroşenie, bravură brandy ['brandi] I. s. achiu; coniac brandy. II. vb. tr. 1. a conserva (fructe)m coniac. ostentativă. 2. a stropi (un tort etc.) cu coniac. brave [breiv] I. adj. 1. brav, curajos, vitea z, neînfricat; (as) ~ as a lion viteaz ca un brandy-and-soda [~ and' soudcs] s. co niac cu sifon. leu. 2. minunat, excelent, splendid; a ~show un spectacol minunat , măreţ. 3. sărbătoresc, brandy ball [~ bo:l] s. bomboană cu lichior. strălucit, gătit (de are). II. vb. A. tr. 1. a brava, a înfrunta, a nesocoti (o primejdie). brandy blos som [~ btassm] s. (fam.) 1. coş pe nas. 2. nas roşu de beţiv / băutură. 2. a sfida; a prov oca; 3. to ~ it out a se purta provocator. B. intr. (mv.) a se lăuda, a se brandy bottle [~ tbDtlJ s. sticlă de coniac / rachiu. împăuna, a face pe grozavul. brandy fac e [~ feis] s. (fam.) beţiv, beţivan. bravely [-li] aaV. vitejeşte, bărbăteşte, cu curaj. br ndy-faced [~ .feist] adj. (fam.) cu faţa roşie de băutură. braver [sT\ s. (înv.) lăudăros, faron. brandy mint [~ mint] s. (bot.) izmă, mentă pipărată (Mentha piperita). bravery [' -ari] s. 1. curaj, vitejie, bărbăţie, bravură. 2. strălucire, splendoare, lux. 3. (mv.) br andy-nosed [~ nouzd] adj. (fam.) cu nasul roşu de băutură. lăudăroşenie, fanfaronadă; brava



 randy pawnee [~ 'p3:'ni:] s. (anglo-indian) rachiu sa» coniac cu apă. bravissimo [br a:'visimou] inter/, bravissimo! brandy smash [~ sma;/] s. rachiu amestecat cu apă, zahăr, mentă şi servit cu bucăţi bravo1 ]'bra;vou, -'-, amer. şi 'brcivou],pl. bravo(e)s [ z] s. (ital.) ucigaş plătit. de gheaţă. bravo2 interj, bravo! brandy snap [~ snsp] s. pişc ot cu ghimbir. brandy sour [~ sauor] s. (amer.) rachiu amestecat cu apă, zeamă de lămâie şi un lichior bravura [bre'vuore, -'vjuara] s. (ital. muz.) bravură. amar. braw [br o:, bro:] adj. (scot.) frumos, minunat, ales. brawl [brs:l] I. s. 1. ceartă, scand al; încăierare; ceartă pe stradă. 2. murmur, susur (ae branglesome ['brarjglsam] adj. ce rtăreţ, gâlcevitor. pârâu, de izvor). II. vb. intr. 1. a se certa, a se sfădi. 2. (despre i voare) a murmura, branial ['breinkd, -jal] aay. (rar) cerebral. - . • a susura; th e stream ~s over the stones pârâul curge susurând peste bolovani. brankursine ['brar]k '3:sain] s. (boi.) talpa-ursului (Acanthus sp.). brawler ['bralor[ s. scandalagi u, certăreţ, târâie-brâu. bran-new ['bramdnju:] aay. v. b r a n d n e w . brawling ['brali rj] I. adj. 1. gâlcevitor; gălăgios. 2. (despre izvor) murmurând, şopotitor. brannigan ['b ranigsn] s. 1. chef; chiolhan; petrecere zgomotoasă. 2. tărăboi, tămbălău. II. s. ceartă, s branny ['brani] adj. (despre pâine) cu tărâţe. brawn [bran] s. 1. muşchi, musculatură, for sculară. 2. came de porc sărată. 3. piele brant [brant] s.v. b r e n t g o o s e . bra sh1 [bra/] I. s. grămadă, morman de sfărâmături. II. adj. (mai ales amer.). 1. fragil, bătă ită şi aspră. brawniness ]'bro:ninis] s. v. b r a w n (1). sfărâmicios. 2. (fa/n.) obrazni c, neobrăzat, impertinent, insidios. 3. (fam.) necugetat, brawny ['bro:ni[ adj. mu sculos, vânjos, bine legat. nechibzuit. 4. grăbit; impetuos. braxy ['braksi] (scot.) I. s. 1. carne de oaie bolnavă de dalac. 2. (vet.) v. b r a d s o t. brash2 s. 1. arsuri pe gât, jărăgai. 2. greaţă, senzaţie de vomă, arsuri. 3. (mai ales scot.) II. adj. spre carne) provenind de la o oaie bolnavă de dalac. ploaie cu băşici, ploaie torenţială. bray1 [brei] vb. tr. a măcina, a pisa, a bate. Brasilian [bre'ziljsn, -ion] adj., s. brazilian. bray2 I. s. 1. zbieret (de măgar). 2. sunet neplăcut; bubuit, hârşâit. II. v b. A. intr. bra-slip ['bra:-slip] s. furou-sutien. brass [bra:s, amer. bras] s. 1. alamă; (înv.) bronz; red ~ tombac; the age of ~ vârsta 1. (despre măgari) a zbiera. 2 . a scoate un sunet neplăcut. B. tr. a scoate (nn zbieret); a de bronz. 2. (muz.) alămuri, instrumente de suflat din alamă; suflători în alamă. 3. (fam.) rosti zbierând (un uvânt etc.). ofiţeri inferiori; militarişti; the top ~ ştabii, ofiţerii de stat-major; mil itariştii. 4. placă brayer1 ]'breior] s. pisălog. comemorativă. 5. (tehii.) bucşă. 6. (mar. v.) tun de bronz. 7. (fam.) bani sunători. 8. (fam.) braver2 s. (poiigr.) rolă ungătoa re. neruşinare, obrăznicie; to have the ~ to a avea neobrăzarea să; (/ani.) as bold as ~ braze1 [breiz] vb. tr. 1. a lipi cu un aliaj dur; a suda cu un aliaj de alamă. 2. (fig.) a neruşinat, neobrăzat. -> to come / to get down to ~ tacks / nails a discut a lucruri adevărate, întări, a înăspri, a căli. a vorbi serios; (mar. sl.) to part ~rags wi h smb. a rupe prietenia cu cineva. braze2 vb. tr. a bronza. brazed joint ['breiz d d3^int] s. (tehn.) îmbinare lipită. brassage ['bra:sid3[ s. (ist.) impozit pentru dreptul de a bate monedă (proprie). brazen fbreizn] I. adj. 1. de alamă san bronz. 2 . neruşinat, obraznic, cinic; to tell a brassard [bra'stKd, amer.'—] s. brasardă. ~ li e a spune o minciună sfruntată. II. vb. A. intr. a fi neruşinat, neobrăzat. B. tr. (si t o brassband ]'bra:s'ba;nd] s. (muz.) fanfară. ~ out) a susţine; a afirma fără pic de ruşin e, fără sfială. brass battery ]'~ tetori] s. alămuri, vase de alamă. brazen age [~ eid3] s . veacul de bronz, epoca de bronz. brass beetle [~ ibi:tl] s. (entom.) ileana (C etonia aurata). brazen-browed f~ braud] adj. v. b r a z e n - f a c e d . brassbuttoned [~ .bAtnd] adj. cu nasturi de alamă. r brazen face [~ feis] s. neobrăzat, n eruşinat, obrăznicătură. brass colour [~ ikAls ] s- culoare de bronz. brazen-faced [~ fc ist] aay. obraznic, impertinent, fără ruşine, neobrăzat. brassed-off |'bra:st. of] adj. (av. sl.) plictisit; sătul până-n gât. brazen front [~ frAiit] s. v. b r a z e n f a c e . brasserie {pronunţia franceză] s. braserie. brazetmess ['breiznnis] s. neruşinare, neobrăzare. brass face ['bru:s feis] s. (mv.) neobrăzat, neruşinat. brazier1 ]'breizio r, -3ior] s. mangal, vas pentru jăratic. brass farthing [~ 'fu:Sin] s. (fig.) lucr u fără valoare, fleac, nimic; I don't care a ~ brazier2 s. alămar. nu-mi pasă câtuşi de puţ puţin îmi pasă, nu mă interesează deloc. brazii1 [brs'zil, bri'z-] s. (mineral.) pirită. b ass hat |~ 'hast] s. (mil. sl.) 1. grad superior, ofiţer de stat-major, ştab. 2. (co lectiv) brazii2 s. 1. lemn folosit în vopsitorie (din copaci din genul Cae'salpini a). 2. vopsea militariştii. roşie (extrasă din acest lemn). brassie |'bra:si] s.v. b r a s s y (II). brassiere ['brasisa', -sj£3r, amer., --'-, bra'zia, bro'zio] s. (fr .) brasicră; sutien. Brazilian [brs'ziljsn, bri'z-] aay., s. brazilian.



 115 break1



Brazil nut [bra'zif nAt, bri'z-, -'-] s. (bot.) nucă americană (fruct de Bertholleti a excelsa). Brazil tea [~ ti:] ş. ceai de Paraguay (din Caesalptnia sappan). Brazi l water [~ .wo:t9r] s. (amer. fam.) cafea. Brazil wood [~ wud] s. (bot.) lemn roşu , lemn de mambuco (Caesalptnia sp.). brazing ['breizin] s. sudură cu aliaj reziste nt; lipitură. brazzil [bra'zil, bri'z-] s. v. b r a z i l . brea ['orei] s. (mine) kir, scursori de ţiţei cu pământ. breach [bri:t/] I. s. 1. spărtură, deschizătură; breşă; stand in the ~ a suporta atacul principal; (fig.) a primi lovitura hotărâtoare a po trivnicului. 2. (mar.) val care izbeşte un vas; clean ~ val care izbeşte un vas şi-i r upe catargele; clear ~ val care izbeşte un vas şi nu produce nici un fel de stricăciun i; (fig. înv.) ~ of the day revărsatul zorilor, zori. 3. rupere, întrerupere (a legături lor); without a ~ of continuity neîntrerupt, fără întrerupere. 4. încălcare (a legii, a obl gaţiilor etc.); ~of discipline încălcare a disciplinei, indisciplină; ~ of faith trădare; abuz de încredere; ~of the peace tulburare a ordinii publice; atentat la ordinea p ublică; ~ of professional secrecy violare a secretului profesional; ~ of the law încăl care / călcare / violare a legii; ~ of trust abuz de încredere; ~ of good manners încălc are a etichetei / a bunelor maniere, impoliteţe; ~ of justice nedreptate; ~ of pro mise încălcare a unei făgăduieli (mai ales de a se casatori). 5. interval. II. vb. tr. ( inii.) a face. a deschide o breşă în. a rupe (frontul). bread [bred] I. s. 1. pâine; a l oaf of ~ o pâine; ~and butter a) pâine cu unt; b) (jig.) o bucată de pâine, mijloace de existenţă; a slice of ~and butter o felie de pâine cu unt; to make one's ~ a câştiga o buc ată de pâine, a-şi câştiga existenţa; to have one's ~ buttered on both sides a) a avea foar e mult noroc; b) a-şi îngădui un lux inutil; c) a folosi orice ocazie pentru satisface rea propriilor interese; to break ~ with smb. a împărţi pâinea (pe din două) cu cineva; (p rov.) all ~ is not baked in one oven sunt oameni şi oameni, nu toţi oamenii sunt la fel; (fa/u.) as I live by ~! pe cuvânt de onoare, pe legea mea; brown ~a) pâine din faină necernută (în Anglia); b) pâine neagră, din făină de grâu sau secară amestecată cu fă adesea îndulcită (în S.U.A.); consecrated ~ prescură; household ~ pâine de casă; leavened pâine dospită; ritual ~ colac; unleavened ~ azimă; (înv.) to eat / to take ~ and salt a jura solemn; to eat smb.'s ~ and salt a fi oaspetele cuiva; daily ~ pâinea cea de toate zilele, pâinea zilnică; to have one's ~buttered for life a-şi avea existenţa asig urată, a o duce bine; to know on which side one's ~ is buttered a-şi cunoaşte (bine) i nteresele, a nu ceda nimic de la el; a şti din ce parte bate vântul; to quarrel with one's ~ and butter a renunţa la preocuparea / slujba etc. de pe urma căreia îţi câştigi ex stenţa; (jig.) to take the ~ out of smb.'s mouth a lua pâinea de la gura cuiva. 2. ( jig.) hrană, mâncare, alimente, dc-ale gurii; merinde; ~and cheese mâncare sărăcăcioasă sau oaspătă. II. vb. tr. 1. a hrăni. 2. a găti cu pesmet, a face .,pane". bread-and-butter [ bredn'bAt3r] adj. 1. de copil, copilăresc, tineresc; de lapte; cu caş Ia gură. 2. (fa/ u.) prozaic, de fiecare zi. 3. (jig.) meschin. bread-and-butter letter [~ 'letar ] s. scrisoare de mulţumire pentru găzduire. bread-and-butter miss [~ mis] s. 1. fet iţă de vârsta şcolară. 2. domnişoară mofturoasă / cu nazuri. bread-and-buttery ['brcdn'DAts dj. 1. copilăresc. 2. mofturos, năzuros, fandosit. bread basket [bred .bo:skit] s. 1 . coş de pâine. 2. (sl.) burtă, stomac; he filled his ~ a mâncat pe săturate. 3. (jig.) grâ ar, regiune bogată în grânc. bread board [~ ibo:d] s. 1. fund de tăiat pâine. 2. planşetă ( care se frământă aluatul). 3. (electr.) placă pe care sunt montate, pentru experimentare , circuite electrice sau electronice. bread card [~ikc:d] s. (înv.) cartelă de pâine. bread coupon [~ -ku:p5] s. (înv.) tichet / cupon de pâine. breadcrumb [~krAm] I.s. 1 . miez (de pâine). 2. pi. firimituri (de pame).3. pi. (gastr.) pesmet; salmon with ~ somon „pane". II. vb. tr. a gratina; a face „pane" (peşte etc.). bread cutter [~ ik At9r] s. maşină de tăiat pâine. bread fruit [~ fru:t] s. fructul arborelui de pâine. bread fruit tree [— 'tri: ] s. (bot.) arborclc-de-pâine (Artocarpus incisa sau Gardenia ed u! is). bread grain [~ grein] s. (agr.) cereale de panificaţie. bread knife [~ nai f] s. cuţit de (tăiat) pâine. bread line [~ 'lain] s. (amer.) rând, coadă de şomeri sau de aci pentru primirea ajutorului filantropic. bread maker [~ pmeiks1"] s. brutar. bread manufacture [~ imaenju'fîekt/3r] s. panificaţie. bread room [~ru:m] ş. (sl.) v. b r e a d b a s k e t (2). bread sauce [~ so:s] s. sos din miez de pâine, lapte, c eapă si mirodenii, servit la friptură



 de pasăre.



to ~one's arm a-şi rupe braţul, a-şi fractura braţul; to ~one's back a) a-şi frânge spinare : a se deşela; b) a se distruge, a-şi frânge gâtul; to ~ the back of a) a distruge, a ni mici, a frânge gâtul (cuiva); b) (fig.) a lăsa în urma sa (răul, suferinţele, greutăţile); ne's shins a se lovi la fluierul piciorului; to ~ words with smb. a schimba câteva vorbe cu cineva; to ~ smb.'s head a sparge capul cuiva; to ~ Priscian's head a face greşeli gramaticale; he broke his heart over her misfortune i s-a frânt inima a uzind de nenorocirea ci; to ~ smb.'s heart a frânge inima cuiva; to die of a broke n heart a muri de inima rea / de supărare sau de deznădejde; to ~ hold a se smulge, a scăpa; to ~ the ice a sparge gheaţa (si fig.); to ~smth. (in)to pieces a rupe sau a sfărâma în bucăţi; to ~ a knot a desface un nod, a dezlega un nod; (jig.) to ~ a lance w ith a se măsura cu, a se lua la întrecere cu; to ~one's neck a-şi frânge gâtul; (mil.) to ~step a) a lăsa să meargă (în pas) de voie: b) a pierde pasul; to - company a se despărţi; o ~ (the) silence a rupe tăcerea; the silence was broken by a cry tăcerea fu sfâşiată de u n ţipăt; to ~ smb.'s sleep a tulbura somnul cuiva; a strica somnul cuiva; to ~ the s kin a zgâria pielea; a răni; it ~s no squares nu strică, nu face nici un rău; to ~ (new / fresh) ground a) a desţeleni sau a ara pământul; b) a începe o construcţie, a pune temel ia; c) (fig.) a croi un drum nou / un făgaş nou; a face primii paşi; d) a face un pas în apoi (la boAj; to ~ a way a-şi croi un drum. 2. a rcnunţa'la, a întrerupe; to ~ a cust om a se lepăda de un obicei, a o rupe cu un obicei; to ~ one's journey a-şi întrerupe călătoria, a se opri din drum; (mar.) a face escală. 3. a începe (o pâine, o sticlă); to ~ flask with smb. a bea cu cineva. 4. (jig.) a slăbi, a micşora; a înfrânge; to ~ (the fo rce of) a blow a amortiza / a para o lovitură; to ~ a strike a sparge o grevă; to ~ a child's will a înfrânge voinţa sau încăpăţânarea unui copil; to ~ (down) smb.'s resistanc )frânge rezistenţa cuiva. 5. a îmblânzi; a domestici; a învăţa (un cal); to ~ a horse to ha ss a deprinde un cal cu hamul. 6. (jig.) a sili, a constrânge, a supune; to ~ smb. to a face sau a sili pe cineva să. 7. (jig.) a încălca, a nu se ţine de, a nu(-şi) îndepli i; to ~an appointment a nu veni la o întâlnire; to ~ a law a încălca o lege; to ~ a barg ain a strica un târg; to ~ bounds a se întrece cu firea; a depăşi măsura, a întrece limitel , a întrece orice limită; to ~ faith with smb. a nu se ţine de cuvânt faţă de cineva, a nune făgăduiala făcută cuiva; to ~ a promise a călca o promisiune; to ~ one's word a-şi călca vântul (dat), a nu se ţine de cuvânt. 8. (fîg.) adistruge, a strica, a ruina; it broke h is health i-a ruinat sănătatea. 9. (com.) a ruina, a face să dea faliment. 10. (mil.) a destitui (ofiţeri). 11. a croi, a tăia (un drum). 12. a deschide, a sparge (o bubă). 13. a comunica, a spune, a zice. a exprima; to ~ a matter to smb. a prezenta o chestiune cuiva; a-i propune ceva cuiva; to ~ one's mind to a se destăinui (cuiva) , a-şi spune părerea, a spune ce are pe suflet, a-şi deschide sufletul / inima; to ~ ( a piece of) news to smb. a-i împărtăşi cuiva o veste / o ştire. 14. a chinui, a tortura, a supune la chinuri; to ~smb. (up)on the wheel a trage pe cineva pe roată; (jig.) t o ~ butterflies on the wheel a strivi puricii cu barosul. 15. a schimba (bani). 16. (electr.) a întrerupe, a deconecta, a decupla. 17. (sport) a bate (un record). 18. (text) a meliţa. 19. to ~ asunder a rupe / a frânge / a desface în două, a despărţi; t ~ away a smulge, a rupe; to ~ down a) a dărâma, a doborî, a da jos; b) a sfărâma, a covârş a distruge, a nimici (şifig.); c) a sici, a stoarce; d) a desface în bucăţi, a împărţi, a d za; (chim.) a descompune, a dezmembra; e) a clasifica;/) a analiza; to ~ in a) a deschide cu putere (o uşă etc.); b) a îmblânzi, a domestici, a dresa, a învăţa (un cal); t into a) a sparge, a comite o spargere în; his house was broken into i-au spart ca sa: b) a transforma în, a preschimba în; to ~ barbarians into men a-i civiliza pe ba rbari; to ~of a elibera, a scăpa de; to - s m b . of a habit a dezbăra pe cineva de un obicei; to ~ off a) a frânge; b) a întrerupe brusc; a se lepăda de; (mil.) to ~ off action / combat / the fight a ieşi din luptă; a înceta operaţiunile; c) a rupe. a desfa ce (un angajament etc.); to ~open a forţa, a deschide, a sparge (o uşă); to ~ out a) a rupe, a frânge; b) a smulge; to ~ up; a) a deschide (un butoi etc.); b) a ridica (o şedinţă etc.); c) (sl.) a termina cu; d) a închide (şcolile înainte de vacanţă); a între petrecere); e) (mil.) a lăsa la vatră; f) (fam.) a tulbura, a nelinişti; g) (med.) a vindeca, a învinge (o boală). (sl.) to ~ chins a tapa pe cineva, a împrumuta bani; to ~ bank a sparge banca (la jocuri de noroc, la cazinou); (amer. fam.) to ~even a evita pagubele, pierderile; (sport) to ~ the tape asosi primul, a câştiga cursa; (po l.) to ~ the logjam a reglementa o problemă litigioasă; t o ~ prison a evada; (mil.



 sl.) to ~ship a părăsi vasul fără învoire. B. intr. 1. a se rupe, a se sparge, a se sfărâma se strica, a se frânge, a se zdrobi, a se desface; a se întrerupe. 2. (jig.) a se s trica, a se întrerupe, a lua sfârşit. 3. a apărea, a se ivi. 4. (despre vreme) a se schi mba; a se strica; a se îmbunătăţi; (despre ger) a se lăsa; a se lumina; a se însenina; day s ~ing se crapă de ziuă; the clouds are ~ing norii se împrăştie. 5. (despre un scandal) a izbucni. 6. (despre voce) a se schimba; his voice is beginning to ~ începe să i se s chimbe vocea; his voice broke with emotion vocea îi fu sugrumată de emoţie. 7. (com.) a da faliment. 8. (jig.) a îmbătrâni; a slăbi, a se micşora, a scădea. 9. (mar.) adeferla. 0. to~ away a) (from) a se desface, a se smulge (din); b) (despre ceaţă) a se risipi ; (despre nori) a se destrăma, a se risipi; c) a se desface din încleştare (la box); d ) (sport) a porni înaintea semnalului; to ~ down a) a se ruina, a se dărâma; b) (despr e sănătate) a se şubrezi, a slăbi, a fi în declin; c) a cădea, a se prăbuşi; a suferi o înf un eşec; to ~ forth a) a izbucni; to ~ forth into tears a izbucni în lacrimi: b) a exclama, a izbucni, a sări în sus; to ~ from a se desface din / de; a fugi, a evada din; to ~ from work a întrerupe lucrul, a lua o pauză; to ~ in a) a năvăli, a se năpusti, a da buzna, a da năvală; b) a căpăta acces, a fi primit; c) to ~ in upon a tulbura, a de ranja, a fi un intrus în / la; to break into a) a izbucni; to ~ into (a) laugh a i zbucni în râs, a se porni pe râs, a se pune pe râs; to ~ into sobs a izbucni în plâns / în pine; to ~ into tears a izbucni în lacrimi: b) a sparge, a intra cu forţa; to ~ into a house a forţa o casă, a se introduce într-o casă prin efracţie; to ~ loose ase (c)Iiber a.ase smulge; to ~ off a se rupe; to ~ off from ase desface de: a rupe legaturil e cu; to ~out a) (despre epidemii, incendii, războaie etc.) a izbucni, a se dezlănţui; b) (despre urticarie etc.) a erupe; c) a izbucni, a exclama; to ~ out into laug hter a izbucni în râs; to ~ through a) a răzbate (prin); b) a învinge dificultăţile; a face faţa; to ~ up a) (despre gheaţă etc.) a se sparge; b) a se despărţi;



bread slicer [~'slais3r] s. v. b r e a d c u t t e r . breadstuff's [~stAfs] s.p l. 1. făină, făinuri. 2. produse de panificaţie. breadth [bredO, brctS] s. 1. lăţime; lărgi to a hair's ~a) foarte exact, matematic, la milimetru, la tanc; b) ca prin urec hile acului. 2. ţfig.) lărgime (mai ales de orizont); mărinimie. 3. grosolănie; vorbe ia ră perdea. breadthen [-an] vb. tr. (rar) a lărgi, a lăţi. breadthways [-weiz] adv. în lat, în lăţime. breadthwise [-waiz] adv. v. b r e a d t h w a y s . tree. bread tree ['bre d tri:] s. v. b r e a d f r u i t bread trencher [~ itrcntjV] s. fund de tăiat pâine . 1 bread winner [~ .wina "] s. susţinător al familiei; cap de familie. bread winnin g [~ .winin] s. pâine, câştigarea existenţei. break1 |breik] I. past broke (brouk], part . tree, broken ['broukan] (rar) broke vb. A. tr. 1. a rupe, a sparge, a strica, a frânge, a fractura, a sfărâma, a zdrobi; a întrerupe;



 break2 116



(despre o şedinţă) a lua sfârşit; c) (despre vreme etc.) a se răzbuna, a se însenina; d) (d re breakneck [~nck] adj. periculos, primejdios; at ~pace/speed cu o viteză ameţitoar e. drumuri) a se strica, a deveni impracticabil; e) (despre şcoală) a se închide, a-şi înc hide break-out [~ aut] s. (mil.) spărtură, străpungere, breşă, ieşire din încercuire. porţi o ~ with a o rupe cu, a rupe relaţiile / legăturile cu. (amer. si.) to ~a hamstring break-proof [~ pruf] s. adj. incasabil; care nu poate fi spart. a face tot posib ilul, a se face luntre şi punte, a se da peste cap. II. s. 1. ruptură, rupere, break roll [~ roul] s. v. b r e a k e r r o l l . ' fractură, deschizătură, deschidere, crăpătu ră, despicătură, breşă. 2. întrerupere, pauză, breaksman ['brciksman], pi. breaksmen [-man] (ferov.) frânar. repaus, recreaţie (la şcoli etc.); with an hour's ~ for lunch cu o p auză de o oră pentru breakstone [~stoun] s. pietriş, prundiş. masă. 3. schimbare, întrerupe e; ~ in the voice schimbare a vocii; ~ in the weather breakthrough [~'9ru:[ s. 1 . spărtură, breşă (si util.) 2. descoperire ştiinţifică sau realizare schimbare a vremii, a mpului; ~ of slope schimbare de pantă; ~ in a journey oprire; tehnică căreia i se prev ede un viitor strălucit; realizare epocală care deschide perspective to write to smt h. after a ~ of two years a scrie cuiva după o tăcere de doi ani. 4. zori, noi în ştiinţă ş ehnică. revărsatul zorilor; by the ~ of day în zori, la revărsatul zorilor. S. (amer. po l.) disidenţă. break-up [~ 'Ap] s. 1. prăbuşire; ruină, decădere; ~price preţ de lichidare. închiderea 6. (amer.) greşeală; gafă, boacănă; to make a bad ~ a) a face o greşeală, a fac pas şcolilor (pentru vacanţă). 3. schimbare a vremii (in sprefrumos); ~of the frost înmu iere greşit; b) a deveni falit, a da faliment. 7. (amer.) crah, prăbuşire; scădere bruscă a preţurilor. a gerului; ~ of the ice începutul dezgheţului (v. si b r e a k i n g up) . 8. (geol.) falie, dislocare; mal abrupt. 9. (reg.) o marc cantitate din ceva, puzderie, droaie, breakwater [~iWo:tar] s. dig în care se sparg valurile, sparge-v al; (mar.) spărgător de berechet. 10. (amer.) întorsătură (a lucrurilor), şansă, posibilita prilej; an even ~şanse valuri, etravă. egale. 11. (tel.) limită. 12. (amer. fam:) spa rgere, efracţie. 13. (amer. si.) veste senzaţio breakwind [~wind] s. (austr. agr.) pe rdea de protecţie. nală. 14. (sport) brek, despărţire după încleştare (la box). 15. (poligr alineat. breaky leg ['breiki leg] s. (/atu.) băutură tare. 2 bream1 [bri:m] s. (iht. ) plătică (Abramis brama). break s. trăsură deschisă cu două bănci aşezate în lung. bream2 (mar.) a curăţa carena (unui vas). breakable [-obl] I. adj. care se sparge uşor, frag il, casabil, casant. II. s. pi. obiecte breast [brest] I. s. 1. piept (la om şi an imale); ~of a shirt piept al unei cămăşi; to press fragile sau casabile (veselă etc.). b reakage [-krj] s. 1. rupere, spargere, sfărâmare, avarie. 2. compensaţie sau reducere; smb. to one's ~ a strânge pe cineva la piept; to put up good ~ a-şi etala decoraţiile ; rabat pentru mărfurile avariate. 3. (mine) abataj; sfărâmare (a rocii). 4. (text.) r upere a ~ -to- ~ struggle (box) luptă corp la corp. 2. (mai ales pi.) sâni; to give the ~ to a baby a alăpta un copil, a da sân unui copil; an infant at the ~ un sugaci , un copil de ţâţă. firului. 5. (mar.) spaţiu nefolosit. break-away ['breik s'wei] adj. ~ group grup disident; ~ dress rochie care se desprinde 3. (fig. poetic) suflet, c onştiinţă, inimă; to make a clean ~ of a recunoaşte sincer /deschis. prin simpla tragere a unui şnur; ~ knife cuţit a cărui lamă alunecă în interiorul mânerului 4. cormana plugului. (constr.) partea zidului între pervazul ferestrei şi podea; parapetul ferestrei. 6. (mine) front de abataj. 7. pieptar; platoşă. II. vb. tr. a da piept cu; a lupta pri n apăsarea unui buton. contra, (cu gen.), a înfrunta. breakbone ['breikboun] s. (ame r. med.) friguri palustre. breast band [~ basnd] s. 1. presen, curea sau chingă de sub pieptul calului. 2. (mar.) breakdown ['breikdaun,'-'-] s. 1. epuizare totală a forţelor, sleire completă, colaps; nervous ~ epuizare nervoasă. 2. prăbuşire, ruinare. 3 . (auto) pană. 4. (telul., auto) stricare chingă de sondaj. breastbone ['brestboun] s. (anat.) stern, osul pieptului. / defectare a unui mecanism sa» a unei maşini; pană de motor, avarie; to have a ~ a breast-deep [~-di:p] adj. (care ajunge, care vin e) până la piept. rămâne în pană. 5. (electr.) pană de curent. 6. dans (zgomotos) în care s imbă mereu perechile. 7. împărţire, divizare, repartizare, dezmembrare; împărţire pe catego ; breast-fed [~ .fed] adj. (despre copii) de ţâţă; la supt; ~ child sugar. clasificare. 8. (chim.) analiză. 9. schemă de organizare. 10. (mii.) breşă, spărtură. breast-feed [~ fi; ] vb. tr. a alăpta, a da să sugă; a da ţâţa. breast-feeding [~ .fiidirj] s. alăptat, supt.



 ak-down gang [~ 'ga;rj] s. echipă de depanare. breast glass [~ ,gla:s] s. (med.) p ompă de lapte. break-down lorry [~ 'lori] s. (auto) depaneuză, camion de depanare. 1 r breast harness [~ ,ha:nis] s. ham cu pieptar. breaker ['breika ] s. 1. spărgător (de piatră); persoană care sparge, strică etc.; (fig.) breast-high [~ 'hai] adj. (înalt) până la piept. ~ of idols iconoclast, dărâmător de idoli. 2. contravenient, infractor. 3. (mine) muncitor breast hook [~ huk] s. (mar.) guseul orizontal al etravei; ghir landă. la abataj. 4. (mar.) brizant, talaz, val deferlat; (fig.) ~s ahead! pericol în faţă! feriţi! păzea! 5. (telm.) concasor. 6. (tot.) meliţă; 7. (electr.) întrerupător, tor. 8. (Iiidr.) spargheţ, breast machine [~ rna'/i:n] s. (min.) maşină de havat cu ba ră. pinten, epin; pilă de pod. 9. (telm.) brecăr. breast milk [~ milk] s. lapte de mamă. breast nipple [~ .nipl] s. sfârc, mamelon. breaker2 s. butoiaş (de apă). breast pin [ ~ pin] s. broşa. breaker card [~ ka:d] s. (text.) cardă-brizeză, cardă de degroşarc. breas tplate [~pleit] s. 1. platoşă, cuirasă-frontală. 2. presen, chinga de sub pieptul calulu i. breaker point [~ paint] s. punct de rupere. 3. semn pe piept. 4. (fam.) şemizetă. 5. (fam.) cravată lată. 6. (telm.) tăblie pieptar; blindaj breaker roll [~ roul] s. ( telm.) moară, tambur de concasare. breakeven ['brcikiirvn] I. vb. intr. (ec.) (des pre o firmă, societate etc.) a avea un bilanţ frontal. 7. (telm.) lamă a buldozerului. breastplate microphone [— 'maikrsfoun] s. (tel.) microfon plastron. echilibrat (fără profituri şi fără deficit). II. s. bilanţ echilibrat. breast pocket [~ ,pokit] s. buzuna r de la piept. breakfast ['brekfast] I. s. 1. gustare de dimineaţă, micul dejun. 2. ceasul / timpul micului breast pump [~ pp^mp] s. v. b r e a s t g l a s s . deju n. II. vb. A. tr. a da / a oferi o gustare de dimineaţă (cuiva). B. intr. a mânca de b reast roll [~ roul] s. (telm.) valţ pieptar / frontal, valţ de piept. dimineaţă. breast stroke [~ strouk] s. (sport) bras (la fnot). breakfastless [-lis] adj. care nu a luat gustarea de dimineaţă, pe nemâncate. breast wall [~ wo:l] s. v. b r e a s t w o r k (1). break hemp ['breik hemp] s. (fam.) funia spânzurătorii. breast wheel [~ wi; l] s. (hidr.) roată de apă cu admisie mijlocie. breaking ['breikirj] s. 1. spargere, sfărâmare, rupere. 2. (amer.) desţelenire. 3. spargere breastwork [~ws:k] s. 1. (/nil .) parapet (improvizat). 2. (constr.) balustradă, parapet, a valurilor. 4. (electr .) deconectare. 5. (mine) abataj. 6. (text.) meliţare. 7. (hidr.) rupere a zăgazului . 8. emulsionare. 9. (lingv.) diftongare. 10. învăţare (a cailor). <0- ~ of September mână curentă. 3. («iar.) fronton de dunetă. începutul lui septembrie; ~of new ground a) def işare; b) (operă de) pionierat; ~of the breath [bre6] s. 1. răsuflare, respiraţie; (fig. ) viaţă; to be out of ~ a gâfâi; to catch voice schimbare a vocii. one's ~ a-şi recăpăta re raţia; to hold one's ~ a-şi ţine răsuflarea; to draw ~fl) a răsufla, a respira; b) a trăi, exista; to draw the first ~ a veni pe lume, a se naşte; give me time breaking arr angement [~ s'reina^mant] s. (electr.) separator. to draw ~ lasă-mă să răsuflu; to draw a deep ~ a respira adânc; to gasp for ~ a gâfâi; breaking away [~ s'wei] s. desprinder e, rupere. to hold one's ~ a-şi ţine răsuflarea; to keep one's- to cool one's porridge a tăcea, a nu-şi breaking capacity [~ ka'pa;siti] s. (electr.) putere de rupere. br eaking down [~ daun] s. 1. prăbuşire (si fig.); (chim.) descompunere (a unei da cu păr erea, a nu interveni, a nu se băga în vorbă; to lose one's ~ a-şi pierde I a i se tăia răsu larea; to yield (up) one's ~ / to draw one's last ~ a-şi da duhul, a-şi da sufletul; substanţe). 2. ruinare (a sănătăţii). 3. pană (de automobil etc.). to be short of ~ a resp ra greu, a fi astmatic; all in a ~/all in the same ~(toţi) într-un breaking force [~ fo:s] s. (telm.) forţă de frângere. breaking-in [~ in] s. 1. spargere (a unei usi), e fracţie. 2. dresaj; manej. 3. (radio) suflet, odată, pe nerăsuflate; (fig.) below / un der one's ~ în şoaptă, pe şoptite, încet, în întrerupere în timpul emisiunii. 4. ~ upon a c sation întrerupere a unei conversaţii. barbă; to take ~ a răsufla, a respira, a se odihn i; with bated ~ cu răsuflarea întretăiată; to stop smb.'s ~ a) a gâtui.a strangula pe cine va; b) (fig.) a închide gura cuiva; he has breaking load [~ loud] s. (telm.) sarci nă de rupere. breaking off [~ o(:)fj s. 1. rupere; suspendare (a tratativelor); într erupere; părăsire a foul ~ îi miroase urât gura; his last / dying ~ ultima lui suflare; (fig.) to take smb.'s ~ away a lua răsuflarea cuiva, a lăsa paf pe cineva; (fig.) to waste one's ~ a vorbi în (a lucrului). 2. pauză, oprire (într-un discurs). breaking o ut [~ aut] s. 1. erupţie (de coşuri); izbucnire, dezlănţuire. 2. evadare (a unui vânt / de -a surda. 2. adiere, boare, suflu. 3. (atr. fon.) surd. breathable ['brcOsbl] ad j. respirabil, care se poate respira. deţinut). breathalyser ['bre9olaizor] s. (fi olă) alcoolscop. breaking piece [~ pi;s] s. (telm.) cuplaj de siguranţă. breath conson ant ['breO 'konssnont] s. (fon.) consoană aspirată. breaking point [~ paint] s. (tel



 m.) punct de rupere; limită critică (ae rezistenţă). breathe [bri:<5] vb. A. intr. 1. a răsufla, a respira; to ~ again / freely a respira uşurat breaking strain [~ streini s- (telm.) rezistenţă la rupere / fiambaj. / liber; to ~ heavily a) a respira zgomot os; b) a respira greu. 2. (fig.) a trăi, a exista, a-şi breaking strength [~ strenfi , -rjkO] s. (telin.) rezistenţă la rupere (la tracţiune). duce zilele; a better fellow does not ~ nu se află / n-am pomenit om mai bun ca el. breaking test [~ .test] s. (telm.) încercare la rupere / fiambaj. breaking-up [~ ',\p] s. 1. rupere, sparger e, dărâmare (a unei clădiri); descompunere 3. a mirosi (frumos, plăcut). 4. (despre vânt) a adia. 5. a şopti, a vorbi în surdină. 6. to ~ (a unei substanţe); dezmembrare; fragmen tare; împărţire; repartizare (a lucrului). upon a păta rcnumele, a strica reputaţia (cuiva ). B. tr. 1. a sufla; to ~ in the air a inspira 2. întrerupere. 3. desţelenire (a un ui teren), defrişare. 4. debaclu. ~ of the weather aerul, a trage în piept aerul; to ~ one's last a-şi da ultima suflare, a muri; to ~ a sign înseninare (a vremii). 5. îm prăştiere (a unei adunări); (fam.) destrămare (a unei familii); a scoate, a lăsa să-i scape un oftat. 2. a sufla, a şopti; not to ~ a word / syllable a nu sufla un cuvânt. 3. ( muz.) a sufla în, a cânta din^ 4. to ~ into a insufla; to ~ courage into intrare în va canţă (ia şcoala). smb. a insufla curaj cuiva; to ~ (a) new life into a insufla o viaţă no uă în; to ~ new life break jamb ['breik d3&m] s. (arhit.) prag superior. into a conv ersation a însufleţi o conversaţie. -0* to ~ a vein a lăsa sânge. breakman [~man],pl. brea kmen [-man] s. v. b r e a k s m a n .



 117 brick burner



breathed [bri:<3d] adj. gâfâind. breather ]'bri:<33r] s. 1. suflare, creatură, făptură, fi inţă. 2. inspirator. 3. aparat de respirat. 4. (telm.) regulator de aer. 5. (fam.) e xerciţiu de respiraţie. 6. (/am.) clipă de răgaz. 7. (fam.) plimbare în aer liber. breathi ng ['bri:din] s. 1. respirare, respiraţie, răsuflare. 2. adiere, suflu, boare. 3. (f on.) semn de respiraţie. 4. (fig.) năzuinţă ascunsă / tainică. breathing apparatus [~ .apa' eitas] s. aparat cu oxigen; (av.) ~ for liigh-altitude flying aparat cu oxigen p entru zbor la mare altitudine. breathing hole [~ -houl] s. v. b r e a t h i n g p l a c e (2). breathing mark [~ ma:k[ s. (muz.) pauză de respiraţie. breathing mask [~ ma:sk] s. mască de gaze. breathing place [~ pleis] s. 1. (metr.) cezură. 2. (ent om.) stigmat, deschizătură de respirat. breathing sickness [~ 'siknis] s. (fnv. med. ) astmă. breathing space [~ speis] s. (clipă) de răgaz; (moment de) răsuflare; pauză, între upere; (timp pentru) pauză de respiraţie. breathing spell [~ -spel] s. (amer.) v. b r e a t h i n g s p a c e . breathing time [~ tain)] s. (amer.) v. b r e a t h i n g s p a c e . breathing while [~ wail] s. v. b r e a t h i n g s p a c e . br eathless f'breOlis] adj. 1. (rar) fără răsuflare, care nu respiră; ~ attention atenţie înco dată. 2. cu sufletul la gură; gâfâind. 3. fără vânt, liniştit, calm, senin. breathlessness ] s. lipsă de respiraţie; respiraţie greoaie; gâfâială. breath place ['brc8 pleis] s. loc d odihnă. breath-taking [- .teikin] adj. (fig.) care îţi taie respiraţia. breath time [~ taim] s. v. b r e a t h i n g s p a c e . breccia ['bre/jio] s. (geol.) brccic. brecciated ['bret/ieitid] adj. (geol.) dc / din brccie. bred [bred] I. past si p art. tree, de la b r e e d . II. adj. crescut, educat; ~ in the bone înnăscut, în sânge. breech [bri;t/] I. s. 1. (si ~ end) (mil.) obturator. 2. (mil.) culată. 3. pl. [' brit/iz] pantaloni bufanţi, care se strânitcază la genunchi; (fam.) pantaloni, nădragi; (fig., despre femei) to wear the ~es a) a purta pantaloni, a se purta ca un bărbat ; b) a-şi ţine soţul sub papuc. 4. şezut. II. vb. tr. 1. (mil.) a fixa obturatorul la. 2 . (înv.) a pune pantalonii (cuiva). breech block [~ bbk] s. 1. (mii.) obturator; înc hizător. 2. (telm.) piesă dc închidere. breech cloth [~ .kb(:)9] s. şorţ purtat în jurul şa or de băştinaşii din regiunile calde. breech clout [~ .klaut] s. (amer.) v. b r e e c h c l o t h . breeched ['bri:t/t[ adj. 1. (si în cuvinte compuse) cu pantaloni; a new-~ boy băieţaş care îmbracă pantaloni pentru prima oară. 2. (sl.) bogat. breeches bearer ['brit/iz 'bearaz] s. pl. (pereche de) bretele. breeches buoy [~ .boi] s. (mar. ) gearnandură-sernafor. breeches part [~ pa:t] s. (teatru) rol bărbătesc interpretat d c o actriţă, rol în travesti. breeches pocket [~ 'pokit] s. buzunar dc la pantaloni. b reechless ['bri:t/lis] adj. (mai ales peior. despre scoţieni) fără pantaloni; gol, dez brăcat. breech loader ['bri:t/ .loudar] s. (mil.) armă (dc foc) care se încarcă pe dinap oi / pe la culasă. breech loading [~ iloudirj] I. s. (mil.) încărcare pe la culasă. II, adj. ~ rifle armă care se încarcă pe la culasă. breech lock [~ bk] s. (/nil.) lacătul închi orului. breech ring [~ rirj] s. (mil.) culasă. breech sight [~ sait] s. (mii.) înălţător. breed [bri:d] I. vb. past si part. trec. bred [bred] A. tr. 1. a creşte; a cultiva ; a nutri, a hrăni; to ~ cattle a creşte vite. 2. a creşte, a educa; a man bred at a u niversity un ora cu studii universitare / academice. 3. (fig.) a da naştere la, a naşte, a genera, a cauza, a produce; to ~ ill blood between a semăna discordie / vra jbă / zâzanie între. B. intr. 1. a creşte, a se dezvolta. 2. a fi rodnic, a procrea. 3. a se înmulţi, a se prăsi; to ~ true a naşte progenituri de rasă. 4. to ~ in (and in) a) (d espre animale) a creşte fără încrucişare; b) a se căsători între rude (timp de generaţii); t (and out) a nu se căsători între rude (mai mnite generaţii la rând). II. s. 1. soi, rasă. 2. neam, teapă. breed concrete [~ 'kankri:t] s. (constr.) beton cu zgură. breeder [' bri:dar[ s. 1. crescător; cattle ~ crescător dc vite. 2. animal de prăsilă. 3. (agr.) am eliorator. breeder pile [~ .pail] s. 1. (/iz.) reactor. 2. (auto) regenerator. b reeder reactor [~ ri'jekta] s.v. b r e e d e r p i l e . breeding ['bri:din[ s. 1. gestaţie. 2. creştere (a animalelor); cattle ~ creştere a vitelor; cross ~ încrucişare de rase; the ~ of the teeth dentiţie. 3. maniere; educaţie; creştere; good ~ bune mani ere; bună creştere. 4. (agr.) ameliorare (a raselor, soiurilor etc.). breeding cage [~ kcid3J s. cuşcă dc creştere (a păsărilor). breeding mare [~ mear] s. iapă de prăsilă. br g pen [~ pen] s. ocol pentru creşterea animalelor de rasă. breeding season [~ .si:za n] s. perioadă de reproducere, rut, timpul rutului. breedy ['bri:di] adj. puios, f



 ecund, prolific. breeze1 [bri:z] s. (mine) cărbune mărunt, praf dc cărbune, zgură (de cărb une). breeze2 s. (entom.) tăun (Tabanus sp.). breeze31. s. 1. adiere, vânt lin, boar e; (mar.) vânt, briză; fanning ~ briză slabă; (mar.) stiff ~ briză bună; (amer. fig.) to fa the ~s a face o treabă zadarnică, a căra apă la puţ. 2. (fam.) zgomot, scandal, ceartă; al in a ~ iritat la culme, cu o falcă în cer şi alta în pământ; to kick up a ~ / to raise a ~ a face scandal. 3. noutate; zvon; şoaptă. II. vb. intr. 1. a adia, a sufla lin. 2. ( amer. fig.) a năvăli, a da năvală, a da buzna. 3. (despre vânt) to ~ up a se înteţi, a se î breeze fly [~ flai] s.v. b r e e z e 2 .



breezy ['bri:zi[ adj. 1. cu vânt; vântos, rece, răcoros, proaspăt. 2. a) (despre persoan e) vioi, vesel, deschis, jovial, degajat; plin de vervă; ~ welcome primire cordială (si călduroasă); b) coleric. brei [brei, «mer. brai] s. (biol, med.) suspensie dc ţesut anatomic. brekker ['brckar] s. (univ. sl.) micul dejun. Bren (gun) ['bren gAn] s . (mil.) mitralieră. brent-goose ['brent 'gu:s] s. (omit.) gâscă gulerată (Branta bernic la). brethren ['bredrin, amer. si -ren] (înv.) s. pl.de la b r o t h e r fraţi, conf raţi. Breton ['breton si pronunţia franceză] I. adj. breton. II. 1. breton. 2. graiul breton. Bretwalda [bret'w:>:lda| s. (ist.) conducător al tuturor Britonilor (titi» d at odinioară regilor anglo-saxoni). brerzel ['brctsal] s. covrig. breve [bri:v] s. 1. (poligr.) semnul scurtimii (deasupra vocalelor scurte). 2. (ist.) scrisoare papală. brevet ['brevit] I. s. 1. hrisov, uric. 2. patentă, brevet, decret de numire . 3. (av.) brevet de pilot. II. vb. tr. (mil.) a avansa pe baza unui brevet. bre viary ['bri:vbri, 'brev-] s. 1. prescurtare, breviar; expunere prescurtată, conspe ct, compendiu. 2. (bis.) breviar. brevier [bra'viar, bri'v-] s. (poligr.) petit. brevi mânu ['bri:vai 'mcinju:] adv. (lat.) 1. pe dată, fără zăbavă. 2. cu propria mână, si fără intermediar. brevity ['brcviti] s. scurtime (a vielii etc.); concizie (a vorbi rii ele). brew [bru:] I. vb. A. tr. 1. a fierbe, a fabrica, a prepara (bere). 2. a amesteca, a pregăti, a prepara (puns); a pregăti, a face (ceai); a falsifica (vin ). 3. (fig.) a urzi, a pune la cale, a cloci; to ~ mischief a pune la calc un rău. B. intr. 1. a fierbe7 a fabrica bere. 2. (fig.) a fi în aer, a se pregăti, a se apr opia; (despre un complot) a se pune la cale, a se urzi; a storm is ~ing se aprop to ~ in a bott ie o furtună; there is smth. ~ing se pregăteşte / cloceşte / urzeşte ceva; e and bake in a bag a fi zgârcit, a se calici; (prov.) as you have ~ed, so you mus t drink cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi; cine seamănă vânt, culege furtună. II. s. infuz e ceai san alte plante). brewage [bru;id3] s. 1.fierbere,fabricare (a berii); pr egătire (a ceaiului etc.). 2. fiertură (de plante). 3. infuzie. brewer [bru:ar] s. b erar, fabricant de bere. brewer's barley ['bru(:)az ibo:li] s. (bo;.) orz de ber e (Hordeum dislichon). brewer's yeast [~ ji:st] s. drojdie de bere. brewery ['br u(:)ari] s. fabrică de bere. brew house ['bru; .haus] s. v. b r e w e r y . brewin g ['bru(:)in] s. 1. fierbere a berii, fabricare a berii. 2. cantitate de berc ca re se fierbe o dată. 3. amestec. 4. (mar.) nori de furtună (care se adună). Brewster S essions ['bru:sta 'se/nz] s. (jur.) sesiune judiciară / autoritate care eliberează b revete pentru spirtoase (in Anglia). briar1,2 s. v. b r i e r 1 , 2 . bribabilit y [.braiba'biliti] s. coruptibilitate. bribable ['braibabl] adj. care poate fi m ituit, coruptibil. bribble-brabble ['briblibrsbl] adj. (înv.) certăreţ, gâlcevilor. brib e [braib] I. s. 1. mituire, dare dc mită, corupere. 2. mită. şperţ; (prov.) ~s get in wi thout knocking darurile găsesc întotdeauna uşile deschise. II. vb. A. tr. 1. a mitui, a da mită (cuiva); a corupe, a cumpăra, a sfănţui. 2. to ~ smb. into / to a îndupleca pe c ineva (să facă ceva) prin mituire; to ~ smb. from a abate pe cineva de la (ceva) I a face pe cineva să renunţe la (ceva) prin mituire; he could not be ~d from the path of virtue nu l-au putut abate prin mită de la calea virtuţii. B. intr. a da mită, a of eri mită. bribe devouring [~ di'vauarin] adj. (rar) v. b r i b a b l e . briber [' braibar[ s. 1. mituitor, corupător, şperţar, sfănţuitor. 2. (înv.) vagabond. bribery ['brai ari] s. 1. mituire, dare de mită, corupere; open to ~ coruptibil; not open to ~ in coruptibil. 2. luare de mită, sfănţuială. bribetaker ['braib.teikar] s. persoană care ia m ită. bribetaking fbraib.teikirj] s. luare de mită. bric-â-brac ['brikabraek] s. (fr.) 1. antichităţi, vechituri; rarităţi. 2. mărunţişuri, bibelouri. brick [brik] I.s. 1. cărămi her; chirpici; (fam.) ţiglă, olan; unburnt/ air /dried ~ cărămidă ncarsă; to bake / to burn ~ a arde cărămidă; (fig.) to drop a ~ a face o gafă / o boroboaţă; (fig. si.) to have a ~ i one's hat a fi beat / afumat; (Jam.) like a hundred / thousand / cartload of ~s cu putere; cu toată puterea; (fig.) like a cat on hot ~s (ca) pe jeratic; (bibi.)



 to make ~s without straw a întreprinde, a face ceva fără a avea materialul necesar; a căra apă la puţ, a bate apa în piuă; (amer. sl.) to hit the ~s a) a merge pe jos (prin or aş); b) a face grevă şi a manifesta pe străzi; c) a umbla noaptea pe străzi din lipsă dc ad st. 2. bucată; placă; tabletă; brichetă; box of ~s cuburi (pentru copii). 3. (fam.) băiat bun, băiat de zahăr; he's a dear little ~ e un băiat minunat, e un băiat de zahăr; don't y ou call me an old ~? n-am făcut bine? nu eşti mulţumit de mine? II. adj. de cărămidă, din c dă; de forma unei cărămizi. III. vb. tr. 1. (si to ~ up / in) a zidi cu cărămidă, a acoperi cu cărămidă. 2. to ~in / out a închide printr-un zid, a zidi; to ~ over a clădi deasupra ( cu gen.), a clădi peste; to ~ up a zidi, a închide cu zid. brick-and-mortarism [~ an d 'motorizam] s. (fam. peior.) mania dc a construi (a londonezilor). brick arch [~ a:tf] s. (telm.) arc / boltă de cărămidă. brick axe [~ sks] s. ciocan de zidar. brick bat [~ba;t] I. s. cloţ, deşeu dc cărămidă; to shy ~s at smb. a) a arunca cu bucăţi de cărăm va; b) (fig.) a arunca cuiva săgeţi; c) a ataca pe cineva (înpresă etc.); (fam.) (as) bl ind as a ~ orb ca o cârtiţă. II. vb. tr. a arunca cu cărămizi în. brick-built [~ bilt] adj. (construit) din cărămidă. brick burner [~ .barns'] s. cărămidar.



 brick colour 118



brick colour [~ ikAlar] s. culoare cărămizie. brick-coloured [~ ikAfod] adj. cărămiziu, de culoare cărămizie. brick dust [~ dAst,'--] s. făină de cărămidă. brick factory [~ tfaskt i] s. fabrică de cărămizi. . brickfield [~fi:Id] s. cărămidărie. brick fielder [~ .fi:ld3r] s. (si.) vânt fierbinte de nord (în Australia de Sud). brick fuel [~ fjual] s. brich ete (de cărbuni). brick furnace [~ 'famis] s. v. b r i c k k i l n . bricking-in i 'brikirj 'in] s. (constr.) înzidire. brick kiln ['brik kiln, -kil] s. cuptor de ar s cărămidă. bricklayer [~ileiar] s. 1. zidar. 2. (ist.) the Bricklayer (porecla lui Be n Jonson). bricklaying [—«Iciirjl s. aşezare a cărămizilor, zidire. brickley ['brikli] adj . (amer.) fragil, sfărâmicios. brick machine ['brik ma'/im] s. presă de cărămizi. brickmak er [~iineikor] s. cărămidar. brick mason [~ .meisn] s. v. b r i c k l a y e r (1). b rick masonry [~ -meisnri] s. (constr.) zidărie de cărămidă. brick pavement [~ ipeivmant] s. (constr.) pavaj de clincher / cărămidă. brick-red [~ red] adj. v. b r i c k - c o l o u r e d . brick setter [~ iseta] s. v. b r i c k l a y e r (1). brick settin g [~ isetirj] s. (constr.) l.v. b r i c k m a s o n r y . 2. eaptuşire, înzidire. br ick wall [~WD:1] s. perete sau zid de cărămidă; (jig.) to run one's head against a ~ a încerca marea cu degetul; (fam.) he can see through a ~ poate face orice, toate îi sunt cu putinţă. brickwork [~wa:k] s. l . v . b r i c k masonry.2.eaptuşire,înzidire.3.p i.cărămidărie, fabrică de cărămizi. bricky ['briki] I. adj. 1. plin de cărămizi. 2. de cără idă. 3. cărămiziu. II. s. (fam.) cărămidar, zidar. brickyard ['brikja:d] s. cărămidărie. br ['braidl] I. adj. de mireasă; de nuntă. II. s. petrecere de nunta; nuntă. bridal attir e [~ 3rtai3r] s. v. b r i d a l d r e s s . bridal bed [~ bed] s. pat de nuntă. br idal dress [~ dres] s. rochie de mireasă. bridal march [~ mu:t/| s. marş nupţial. brid al tour [~ tuor] s. voiaj / călătorie de nuntă. bridal wreath [~ ri:0] s. (coroniţă de) lăm ride [braid] s. 1. mireasă; to give away the ~ a conduce mireasa (până) la altar; the ~ and the bridegroom mirele şi mireasa; tinerii însurăţei. 2. (poetic) mireasă, logodnică; oţie; the ~ of the sea Veneţia. bride bed ['braid bed] s. (poetic) pat de nuntă. bride cake [~keik] s. tort de nuntă. bridegroom [~gru(;)m] s. 1. mire. 2. tânăr căsătorit. bride groom's man [—z mam] s.v. b r i d e s m a n . bridemaid ['braidmeid] s.v. b r i d e s m a i d . bridesmaid [~zmcid] s. domnişoară de onoare. bridesman [~zman],pl. bri desmen [-man] s. primul cavaler de onoare. bridewell [~wal, -wel] s. casă de corecţi e; închisoare (după numele închisorii lo/uloneze „Si. Bride's Well"). bridewort [~wa:t] s. (bot.) creţuşcă (Spiraea ulmaria). bridge1 [brid3l I. s. 1. pod; punte; ponton; Bri dge of Sighs Puntea Suspinelor (la Veneţia); ~ of boats, pontoon ~ ponton, pod de pontoane; raft ~ pod de plute; (ftg.) gold /silver ~calea unei retrageri onorabi le. 2. (mar.) punte, covertă. 3. (anat.) rădăcina nasului. 4. (muz.) scăunel (la vioară). 5. (tehn.) pragul focarului. 6. (electr.) punte; sunt; in ~ în paralel. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ across / over) a arunca / a construi un pod sau o punte peste; (f g.) a umple; a înfrânge, a birui, ă învinge; this difficulty can be ~d over această dificu ltate poate fi înfrântă; to ~ a gap a concilia puncte de vedere opuse, a aplana diverg enţele. 2. (sl.) a înşela (prin abuz de încredere). B. intr. a se bolti; a face podul (l a lupte, gimnastică). bridge2 s. bridge. bridge arm [~ a:m] s. (tehn.) ramură a punţii , braţ al punţii (de măsurare). bridge boat [~ bout] s. ponton. bridge box [~ boks] s. (electr.) cutie cu punte electrică. bridge building |~ ibildirjj s. (constr.) pon tarc, construire / montare a unui pod. bridge fiend [~ fi:nd] s. jucător de bridge pasionat. bridge head [~ hed] s. (mil., fig.) cap de pod. bridgeless ['brid3lis ] adj. (despre un curs de apă, prăpastie etc.) iară pod. bridgeman ['brid3mon],p/. bri dgemen [-man] ş. paznic de pod. bridge party [~ rpa:ti] s. seară de bridge. bridge p ier [~ pior] s. (constr.) picior de pod; pilă; palee. bridge player [~ pleiar] s. jucător de bridge, bridgist. bridge's place ['brid3iz pleis] ş. (constr.) amplasamen t de pod. bridge stockade ['brid3 sto.keid] s. estacadă. Bridget ]'brid3it] s. (am er. fam.) servitoare. bridging board I'brid3in bp:d] s. 1. scară mobilă. 2. (constr. ) punte de scânduri. bridging joist [~ d3oist] s. (constr.) chingă, stinghie, traver să. bridle ['braidl] I. s. 1. frâu, căpăstru; to give a horse the ~ a da frâu calului, a d a drumul calului. 2. (te/m.) flanşă, bridă; cadru de sertar. 3. (jig.) frâu; to put a ~ on one's tongue a-şi pune frâu gurii; to give the ~to a da frâu liber (cuiva). 4. (mar .) cablu de amaraj; iabă-de-gâscă. II. vb. A. tr. 1. a pune frâu (cuiva). 2. (fig.) (şi to



 ~ in) a ţine în frâu,



a înfrâna. 3. a ţine sus; to ~ the head a umbla cu nasul pe sus, a umbla ţanţoş. B. intr. t ~ up a) a-şi ţine nasul sus; b) a se mânia, a se face foc şi pară, a-i veni dracii. bridl e hand [~ hsend] s. mâna stângă a călăreţului (cea care ţine frâul); (fig.) he has got the him îl are la mâna. bridle leather [~ 'Ietîar] s. piele tăbăcită în vârtej. bridle money [~ i] s. bacşiş (dat unui rândaş). bridle path [~ pa:0] s. drum (mai ales de munte) pentru călăreţi. bridle rein [~ rein] s. frâu. bridle-wise [~ waiz] adj. (amer.) (despre cai) c are ascultă de frâu. bridoon [bri'durn] s. frâu iară zăbală. brief [bri:f] I. adj. scurt, c ncis; to be ~ ca să fiu scurt, ca să nu lungim vorba. -0- in ~ pe scurt, în câteva cuvin te. II. s. 1. rezumat, compendiu, scurta expunere. 2. (jur.) dosarul unui proces . 3. (jur.) scurtă expunere a cazului sau a dovezilor apărării; to hold a ~ for smb. a apăra pe cineva. 4.' (jur.) proces; procese, clienţi, clientelă; to have plenty of ~ a avea clientelă mare / procese multe; to take a ~ a lua un proces; to throw down one's ~ a renunţa să mai conducă un proces. 5. scrisoare papală. 6. (amer. mii.) misiune de luptă. 7. pl. chiloţi scurţi de damă. II. vb, tr. 1. a rezuma, a face un scurt rezum at al / o scurtă expunere asupra (cu gen.); (jur.) a depune concluziile asupra (cu gen.). 2. a încredinţa (u/iui avocat) conducerea unui proces. 3. (amer. mii.) a ins trui (aviatorii îtuuntea zborului etc.), a da o misiune de luptă. 4. a da (cuiva) in strucţiuni, a face (cuiva) un instructaj. brief bag [~ basg] s. 1. mapă de avocat. 2 . servietă, taşcă, geantă. brief case [~ keis] s. v. b r i e f b a g . briefing ['brirfi n] s. 1. (jur.) încredinţarea conducerii procesului unui avocat. 2. v. b r i e f (II , 3). 3. scurtă informare. briefless ['bri:flis| adj. (despre avocaţi) fără procese / cl ientelă. briefly ['bri:fli] adv. 1. (în mod) concis, rezumativ. 2. pe scurt, în câteva c uvinte; fără multă vorbă. briefness ['bri:fnis] s. scurtime, conciziune. brief snatcher ['bri:f rsna3tfar] s. (sl.) hoţ de buzunare, pungaş de buzunare. brier1 ['braior] s. 1. (bot.) iarbă-neagră mediteraneană, erica (Erica arborea). 2. pipă făcută din lemn de ia bă-neagră. brier2 s. (bot.) 1. măceş, trandafir sălbatic, rug (f?osa canina); Austrian ~ t randafir galben (Rosa lutea); sweet ~ (Rosa rubiginosa). 2. tufă de mărăcini. briery [ 'braiari] adj. plin de mărăcini; ţepos, spinos. brig1 [brig] s. 1. (mar.) bric, vas cu două catarge. 2. (amer. mar.) arest / închisoare la bord. 3. (scoţ.) punte, pod. brig 2 s. (mii. sl.) 1. general-maior, general de brigadă. 2. colonel brigadier, colone l comandant al unei brigăzi. brigade [bri'geid] I. s. 1. (mil.) brigadă. 2. brigadă, d etaşament; fire ~ brigadă de pompieri; (fam.) black-coat ~ funcţionari, funcţionărime. II. vb. tr. a reuni într-o brigadă, a vărsa (o baterie) la brigadă; to be ~d with smb. a fi în aceeaşi brigadă cu cineva. brigade major [~ 'meid33r] s. (mii.) aghiotant de briga dă. brigadier [rbriga'diar] (mii.) s. 1. (mv.) colonel brigadier (ojîţer de Stat Major la comanda unei brigăzi)- 2. (mil.) general de brigadă; comandant de brigadă (corespu nzător gradului de general-maior din armata română). 3. (ist.) subofiţer în armata napoleo niană. 4. caporal din cavalerie sau artilerie (în armata franceză). brigadier general f ^enarpl] s. (mii.) 1. (înv.) general de brigadă; comandant de ~ brigadă. 2. (amer.) general de brigadă; adjunct al comandantului de divizie. brigadiership bbriga'dia/ ip] s. (mil.) grad sau funcţie de general de brigadă. brigand ['brigond] I. s. tâlhar, brigand, hoţ de drumul mare. II. vb. tr. (rar) to be ~ed a fi atacat de tâlhari. br igandage [-id3] s. tâlhărie / hoţie de drumul mare, brigandaj. brigandine [-i:n, -dain ] s. (înv.) za, cămaşă de zale. brigandish fi/] adj. tâlhăresc, de brigand. brigandism [-iz m] s. v. b r i g a n d a g e . brigantine ['brigantain, -ti:n] s. (mar.) brigant in(ă). bright [brait] I. adj. 1. luminos; senin; strălucitor, scânteietor, sclipitor; ~ colours culori strălucitoare; (as) ~as burnished silver, (as) ~ as a button, (as ) ~ as a new pin strălucitor de-ţi ia ochii; (amer. pop.) ~in the eye beat, afumat, cu chef. 2. (despre sunete) clar, sonor, cristalin. 3. (despre lichide) clar, li mpede, transparent. 4. poleit, lustruit. 5. (fig.) strălucit, minunat, glorios; a ~period o perioadă strălucită, o perioadă glorioasă. 6. (jîg.) inteligent, ager, deştept (n ie mare), sclipitor, scânteietor; spiritual, plin de duh. 7. (fig.) grozav, straşnic , minunat; (fam.peior.) she's a ~article! ce mai poamă! ce mai bucăţică! 8. (jig.) vesel , optimist, atrăgător, plăcut; the ~ side of things partea plăcută a lucrurilor; to look o n the ~side a privi lucrurile optimist, a privi jumătatea plină a paharului. II. adv . strălucitor; the sun shone ~ soarele strălucea puternic; (fam.) ~ and early devrem e. brighten [-n] vb. A. tr. (si to ~ up) 1. a face să strălucească; a lumina (si fig.) ; a aţâţa (focul). 2. (fig.) a înviora. 3. a glorifica, a slăvi, a preamări. 4. (tehn.) a p



 lei, a lustrui, a da lustru; a curaţi. B. intr. (adesea to ~ up) 1. a se lumina, a se însenina; a deveni (stră)lucitor. 2. (fig.) a se înviora; a se însenina; a prinde ia r curaj. 3. (mil.) to ~ up a redeschide focul, a reîncepe focul. bright-eyed ['bra it aid] adj. 1. cu ochi luminoşi; cu ochi vioi. 2. (fig.) ager, vioi. bright-haire d [~ head] adj. (cu părul) blond, bălai. brightish ['braitij] ady. destul de luminos etc. (v. b r i g h t I). bright-minded ['brait-maindid] adj. spiritual, plin de spirit / de duh. brightness ['braitnis] s. 1. strălucire, luciu; foc. 2. (fig.) d eşteptăciune, agerime, pătrundere, perspicacitate; vioiciune. brights ['braits] s. pl. (sl.) ustensile metalice de bucătărie. Bright's disease [~s di'zi:z] s. (med.) boal a Iui Bright, nefrită cronică. brill Ibril] s. (iht.) calcan (Scophthalmus rhombus).



 119 Britishism



brilliance ['briljsns] s. strălucire, splendoare, pompă. brilliancy [-i] s. v. b r i l l i a n c e . brilliant ['briljant] I. adj. 1. strălucitor, scânteietor. 2. (fig. ) strălucit, eminent, splendid, ilustru; genial. II. s. 1. briliant. 2. (poligr.) diamant (caractere mici de 4 puncte). brilliant green [~ gri:n] s. (chim.) vcrdc -strălucitor; pigment verde-intens. brilliantine bbriljan'tim,'--'-,'—] s. briantină. brilliantness ['briljantnis] s.v. b r i l l i a n c e . brilliantwise ['briljont waiz] adv. ca un briliant. brim [brim] I. s. 1. margine (mai ales de pahar, ceaşcă e tc.); full to the ~ plin până SUS. 2. bor (al pălăriei). II. vb. A. tr. a umple până SUS (u pahar etc.). B. intr. 1. a fi plin până sus, a deborda. 2. to ~ over a se revărsa, a da peste margini, a deborda; he ~s over with health debordează de sănătate, e plin de sănătate. brime [braim] vb. intr. (despre mare) a deveni fosforescentă; a avea sclipir i fosforescente. brimful ['brimful,'--] adj. 1. (despre un pahar etc.) plin până sus , până în vârf, cu vârf. 2. (poetic, despre ochi) plin de lacrimi. brimless ['brimlis] adj . (despre pălărie) fără bor(uri). brimmed [brimd] adj. 1. (/frai ales în cuvinte compuse, despre pălărie) cu bor(uri). 2. v. b r i m f u l . brimmer ['bruna1"] ş. pahar plin. b rimming ['brimirj] adj. v. b r i m f u l . brimstone fbrimstan] s. pucioasă, sulf. brimstony [-i] adj, de pucioasă, de sulf; sulfuros. brindled ['brindld] adj. dung at, vărgat, în dungi, bălţat. brine [brain] I. s. 1. apă de mare; apă sărată. 2. saramură; e sare. 3. (poetic) marc, ocean. 4. (fig.) lacrimi. II. vb. tr. a săra. brine bath [~ ba:0] s. baie de apă sărată. brine-gauge [~ gcidj] s. (tehn.) saturometru, salinom etru. Brinell hardness [bri'nel iha;dnis] s. (/iz.) duritate Brinell. Brinell ma chine [~ raa/i:n] s. (te/m.) durirnetru Brinell. Brinell point [~ .paint] s. (fîz. ) unitate Brinell. brine pit [brain pit] s. salină. bring [brirj],past şi part. tree , brought [bra:t] vb. tr. 1. a aduce, a căra, a lua cu sine, a duce cu sine, a duc e, a mâna, a împinge; a conduce; that ~s us nearer the mark aceasta ne aduce mai apr oape de chestiune / de miezul chestiunii; this wind generally ~s rain vântul acest a aduce de obicei ploaie; what ~s you here? ce (vânt) te aduce aici? ce vânt te-a abăt ut încoace? you ~ grist to his mill îi dai apa la moară; he tried to ~ me to his way o f thinking a încercat să mă aducă la punctul lui de vedere; ~ me to the station (con)dumă la gară. 2. a produce, a naşte. 3. (fig.) a aduce (cu sine), a pricinui, a cauza, a produce, a determina, a atrage (după sine); the medicine has not brought me any r elief medicamentul nu mi-a adus nici o uşurare; it brought them their death lc-a a dus / pricinuit / cauzat moartea. 4. (jur.) a depune (o plângere); a deschide, a i ntenta (un proces); I shall ~ an action against him îl voi da în judecată. 5. to ~ abo ut a) a săvârşi, a îndeplini, a înfăptui, a realiza; b) a pricinui, a cauza, a aduce (cu si e); a produce, a prilejui, a ocaziona; to ~ again a readuce, a aduce din nou; to ~ along a aduce cu sine; to ~ around v. t o ~ r o u n d ; to ~away a lua cu sin e, a duce cu sine; to ~ back a) a aduce înapoi, a înapoia; b) (fig.) a readuce în memo rie, a reaminti; to ~ down a) a aduce jos, a (s)coborî; b) a reduce, a micşora (preţur i); c) a doborî (un avion); d) a împuşca (o pasăre); e) (fig.) a descuraja, a demoraliza ; f) (fig.) a cerc, a atrage (o judecată, o pedeapsă); (mil.) to ~ down fire a desch ide focul; to ~ down the house a stârni aplauze furtunoase (la teatru, la o întrunir e); to ~ forth a) a naşte, a făta; b) (fig.) a da naştere la, a cauza, a pricinui; to ~ forward a) a aduce în faţă; a scoate la iveală; a pune în lumină; b) a favoriza, a părtin a recomanda; c) a prezenta, a înfăţişa (o propunere, un motiv); d) (rar) a publica (lucrăr i literare); e) (ec.) a reporta, a trece (un cont); to ~ home a) a duce acasă; a c onduce acasă; b) (fig.) a lămuri, a explica, a face limpede, a limpezi; to ~ i n a) aduce înăuntru, a introduce; b) a aduce (tai venit); c) a prezenta (o propunere, un proiect de lege); d) a importa; (jur.) to ~ smb. in guilty a declara vinovat pe cineva; to ~ into question a pune la îndoială; to ~ into a aduce în; a face să; to ~ int o accordance a pune de acord, a pune în armonie / în concordanţă; to ~ into account a pu ne la socoteală. a calcula, a socoti; (ec.) to ~ into the books a înregistra, a trec e în registre; to ~ into danger a pune în pericol, a primejdui; to ~into disrepute a discredita, a compromite, a scoate nume rău (cuiva); to ~ the heart into one's mo uth a da glas simţirii; to ~ into notice a face cunoscut; a preveni, a aminti; to ~ into step a sincroniza, a face să se conformeze; to be brought into the world a



 fi adus pe lume, a se naşte; to ~ off a) a scoate, a face să dispară; b) a abate, a înde părta; c) a îndupleca; d) a scăpa, a salva; e) a îndeplini, a executa; a-i reuşi; to ~ on a) a aduce (încoace); b) a pricinui, a atrage după sine; c) a începe (o luptă); to ~ on the tapis a aduce pe tapet, a pune în discuţie; to - out a) a scoate afară; b) a expri ma, a rosti; c) a dezvălui, a aduce la lumină; d) (teatru) a pune în scenă, a monta; e) a sublinia;/) a scoate în lume; g) (mil.) a trimite în spatele frontului; to ~ over a) a câştiga de partea sa, a convinge; b) (ec.) a reporta (un cont); to ~ round a) a readuce în simţire; a pune pe picioare; b) a câştiga de partea sa, a convinge; to ~ thr ough a) a face să treacă prin; b) a face sănătos, a scăpa (pe un bolnav); a ajuta să treacă bine prin greutăţi; c) a pregăti la un examen; to ~ to a) a aduce la; a duce la; anot her hour's ride brought him to the village după încă o oră de mers călare, ajunse în sat; b a face să, a determina să; a hotărî să; a convinge să; I could not ~ him to acknowledge hi fault nu l-am putut face să-şi recunoască vina; c) a readuce în simţiri, a face să-şi revi e was brought to himself a fost readus în simţiri; d) (jig.) a aduce la, în; to ~ to b eggary / poverty a aduce la sapă de lemn; to ~ smb. to death a băga pe cineva în mormânt ; to ~ to an issue a hotărî, a aduce o rezolvare (cu dat.), a rezolva, a soluţiona; to ~to book a trage la răspundere; to~to light a lămuri, a aduce la lumină;



to ~ to nothing a nimici, a distruge, a spulbera; to ~ to obedience a aduce la a scultare; to ~ to a pretty pass a face să ajungă într-un hal iară de hal; to ~ to bear i nfluence upon a folosi influenţa asupra (cu gen.); to ~ to pass a săvârşi, a realiza, a în făptui; to ~ to terms a face să cadă la învoială; to ~ to the test a supune la probă, a exa ina, a cerceta. a verifica; to ~ to trial a da în judecată; (mor.); the ship is brou ght to vasului i s-a tăiat vântul; to ~ together a) a aduce/a strânge laolaltă; b) (fig. ) a împăca, a reconcilia: t o ~ under a) a supune; b) a repartiza, a trece (într-o cat egorie); to ~ up a) a aduce sus: a ridica, a aburca; b) (fig.) a creşte, a educa; he was brought up with much care a fost crescut cu multă grijă; c) a menţiona, a amint i; it was brought up in conversation a venit vorba despre aceasta în cursul discuţie i; d) a atrage (după sine), a aduce; one word ~s up another vorba vorbă aduce; e) (c orn.) a transporta (un cont); f) (jur.) a da în judecată; g) (fam.) a vărsa, a da afară, a scuipa; to ~ up blood a scuipa sânge; (mil.) to ~ up the rear a încheia plutonul. bringdown ['brirjdaun] s. (amer. si.) muzică trista / deprimantă (de jazz). bringer ['brings1"] s. aducător. bringer-up [~ Vp] s. educator. brinish ['braini/] adj. c am sărat. brink [brirjkj s. 1. margine (de prăpastie); (fig.) in the ~ of the grave eu un picior în groapă; la un pas de moarte; (jx)etic) on the ~ of eternity la poart a veşniciei; on the ~ of ruin Ia un pas de ruină /de faliment; în pragul falimentului; on the ~ of being sold pe punctul de a fi vândut, gata-gata să se vândă. 2. ţărm, mal (mai ales abrupt, stâncos). brinkmanship [~man/ip] s. (şi ~ policy) politica din pragul răz boiului / de pe marginea prăpastiei. brinkmonger [~.niArjg3r] vb. intr. a sprijini politica din pragul războiului. briny ['braini] I. adj. sărat. II. s. (fam.) mare, ocean; to do the ~ a plânge. briny deep [~ »di:p] s. v. b r i n y f l o o d . briny flood [~ fUdj ş. (poetic) the ~ marea. brio ['bri(:)ou] s. (muz.) brio, vioiciune. brioche ['bri(:)ou/. a/, amer. şi -'- şi pronunţia franceză] s. (jr.) brioşă. briquette [b i'ket] I. s. brichetă (de cărbune). II. vb. tr. a bricheta. briquetting press [bri'k ctirj preş] s. (tehn.) presă de brichetat. brise-bise ['bri:z'bi:z] s. brizbiz. bris k [brisk] I. adj. 1. activ, vioi. iute, agil, sprinten: energic. 2. (despre aer) proaspăt; (despre aer, vânt) rece, răcoros. 3. (despre foc) viu. 4. (despre timp) plăcu t, amuzant. 5. (despre băuturi) spumos. II. vb. A. tr. (şi to ~ up) a anima, a însufleţi , a insufla viaţă (cuiva); a aţâţa (focul); a-şi iuţi (pasul). B. intr. 1. (şi to ~ up) a s ra. 2. a se pune la punct, a se spilcui. 3. to ~ about a se mişca repede. brisken [-n] vb. tr., vb. intr. v. b r i s k (II, A, B 1). brisket ['briskit, amer. şi -ke t] s. piept (de pasăre etc.). brisket beater [~ 


 3. to ~ with a abunda în, a fi plin de; to ~ with difficulties a fi plin de dificu ltăţi. bristle fern [~ fa:n] s. (bot.) straşnic, acul-pământului, feriguţă, ruginită (Asple trichomanes). bristle grass [~ gro:s] s. (bot.) mohor (Setaria sp.). bristle-lik e [~ laik] adj. cu ghimpi, cu ace, ţepos. bristliness l'brislinis] s. 1. ţepi, ghimp i. 2. zbârlirc (şi fig.). bristly l'brisli] adj. zbârlit, aspru; ţepos. Bristol board [' bristl ba:d] s. carton de Bristol. Britannia [bri'tasnja, amer. şi -nia] s. (poeti c) Marea Britanic (de asemenea ca personificare a Marii Britanii sub forma unei femei - pe monede etc.). Britannia metal [~iinetl] s. metal britanic (aliaj de p lumb, aramă şi antimoniu, uneori zinc). Britannian [bri'tsenjon] adj. (rar) v. B r i t i s h . Britannic [bri'tasnik] adj. britanic (numai în limbajul diplomatic, ca titlu al regelui sau reginei); His / Her ~ Majesty Maiestatea Sa Britanică; (titul atură) The Embassy of Her ~ Majesty Ambasada Maiestăţii Sale Britanice, Ambasada Marii Britanii. britannicize [bri'tamisaiz] vb. tr. a angliciza. britholite ['briGala it] s. (mineral.) britolit. Briticism ['britisiz^m] s. anglicism (idiom folosit în Ajiglia, dar nu şi în S.U.A.). British ['briti/J I. adj. britanic, englez, englezes c. II. s. the ~ englezii, britanicii. British bottoms [~ -batamz] s. pi. (mar.) pavilion britanic. British Canadian ['briti/ ka'neidjan, -ian] I. s. canadian de origine britanică, canadian anglofon. II. adj. 1. aparţinând canadienilor de origine britanică sau canadienilor anglofoni. 2. caracteristic canadienilor de origine bri tanică sau canadienilor anglofoni. British English [~ angli/] I. s. engleza vorbită în Marca Britanic. II. adj. aparţinând englezei vorbite în Marea Britanic. Britisher [Tb riti/ar] s. (amer, fam.) britanic, englez. British gum [~ gAin] s. (chim.) dextr ină. Britishism ['briti/izam] s.v. B r i t i c i s m .



 British thermal unit 120



British thermal unit ['briti/. da-.rast ju:nit] s. unitate britanică de măsură pentru căldură (= 0,252 calorii). British warm [~ wo:m] s. (mil.) manta militară (scurtă). Brit ish wine [~ wain] s. vin britanic (preparat în Marea Britanie din alcool de strugu ri importat). Briton ['brton] s. 1. (ist.) briton, brit. 2. (mai ales poetic) br itanic, englez; North ~ scoţian. brittle ['britl] adj. 1. fragil, sfărâmicios. 2. deli cat; dificil, arţăgos; (prav.) glasses and lasses are ~ ware paharele şi femeile sunt lucruri delicate. brittleness [-nis] s. fragilitate. brittlish [-if] adj. destul de fragil, cam sfărâmicios. britzka ['britsko] s. (rus) brişcă. broach1 [broutf] I.s. 1 . frigare. 2. (telm.) brosă, alezor; burghiu, sfredel; sculă de broşat, sulă. 3. (arhit. ) turlă. 4. deschizătură. II. vb. tr. 1. a desfunda, a pune canea la (un butoi). 2. a mări, a lărgi (o gaură). 3. a publica, a anunţa, a da publicităţii, a pune pe tapet, a supu e discuţiei (o chestiune); to ~ a subject a pune un subiect în discuţie, a aborda un s ubiect. 4. a ciopli (piatră); (telm.) a broşa, a aleza. broach2 (mar.) vb. A. tr. to ~ a ship to a lansa o navă pe vânt / curent. B. intr. (îi to ~ to) (despre nave) a căde a între valuri; a cădea travers pe vânt / curent. broacher [-or] s. autor, creator, in iţiator. broaching [-in] s. (telm.) broşare. broad [brad] I. adj. 1. larg, lat; (jig .) it is as long as it is ~ e tot una, tot un drac. 2. larg, întins, cuprinzător, va st. 3. (fig.) larg, cuprinzător, liberal; îngăduitor, tolerant; înţelegător. 4. mare, limpe e; senin, pronunţat; in ~ daylight ziua-n amiaza mare; ~ hint aluzie vădită / transpar entă. 5. general, în linii mari; in a ~er sense într-un sens mai larg. 6. aspru, groso lan, necioplit. 7. (fon., despre sunete) deschis. II. adv. 1. (în mod) larg. 2. li ber, deschis, făţiş. 3. pe deplin, în întregime; ~awake treaz de-a binelea. 4. cu accent p ronunţat. III.s. 1. v. b r e a d t h 1 . 2. (amer. si.) fată, femeie; prostituată. Bro ad-acres [~ .eiksz] s. pi. (fam.) the (land of the) ~ Yorkshire. broad arrow [~ 'a?rou[ s. semn oficial informă de săgeată aplicat pe anumite obiecte (pe pietre de ho tar, pe hainele puşcăriaşilor). broad axe [~ a:ks] s. bardă. broad-backed [~ baskt] adj. spătos, lat în spete. broad bean [~ bi:n] s. (bot.) bob (Vicia faba). broad-bladed [~ ibleidid] adj. cu tăiş lat. broad-blown [~ bloun] adj. în plină înflorire (şi fig.). . b oad-bosomed [~ 'buzomd] adj. cu pieptul mare. broad-bottomed [~ 'bntamd] adj. 1. cu fundul mare. 2. (fig.) construit sau aşezat pe o bază largă. broad-brim [~ 'brim] s. 1. pălărie cu boruri mari. 2. (fam.) quaker. broad-browed [~ braud] adj. cu frunt ea lată. broadcast ['bradkaist] I. vb. A. tr. 1. past si part. tree, broadcast ['b radka:st] sau mai rar broadcasted ['bro;dka:stid] a transmite (prin radio), a ra diodifuza. 2. a răspândi, a împrăştia, a difuza. 3. a arunca (seminţe etc.). 4. a televiza, a transmite prin televiziune. B. intr. past broadcasted, part. trec. broadcast, amer. broadcasted 1. a transmite prin radio, a emite; a vorbi sau a cânta la radio etc. 2. a susţine un program televizat; a apărea într-un program televizat. II. adj. 1. semănat; împrăştiat, risipit, răspândit, difuzat. 2. radiodifuzat, transmis prin radio. . televizat. III. s. 1. emisiune de radio. 2. cuvântare, mesaj etc. radiodifuzat. 3. program de radio. 4. televizare. broadcaster [-3r] s. (amer.) 1. (radio) crai nic; comentator. 2. (radio) transmiţător, emiţător. 3. post / staţie de radio. 4. (agr.) s emănătoare (mai ales de iarba si trifoi). 5. (amer.) (T.V.) crainic. 6. (amer.) post sau societate de televiziune. broadcast fertilization ['bradka:st rf3:tilai'zci /3n] s. (agr.) aplicare a îngrăşământului prin împrăştiere. broadcasting [-in] s. 1. emisiu diofonică. 2. transmisie (prin radio), radiodifuzare. 3. emisiune de televiziune. 4. televizare. broadcasting compensator [~ 'k3mpenseitor] s. (radio) compensator de radio. broadcasting engineering [~ ,end3i'ni:>rin] s. radiotehnică. broadcasti ng station [~ istcijsn] s. radiostaţie, staţie de radio(difuziunc). broadcasting tra nsmitting station [~ tramz'mitirj stei/an] s. staţie de radioemisiune. broadcast s ower ['bro:dka:st 'souor[ s. (agr.) semănătoare prin împrăştiere. broadcast telegraphy [~ ti'legrefi] s. (tel.) difuzor telegrafic. broadcast transmitter [~ -trEens'mit3r ] s. (tel.) emiţător radio, radioemiţător. broad-chested ['brad. t/estid] adj. cu pieptu l lat. Broad Church [~ itfait/] s. (bis.) curent liberal în biserica anglicană. Broa d Churchman [~ itjaitjmsn] s. (bis.) adept al curentului liberal din biserica an glicană. broadcloth [~kta(:)0] s. (tot:) 1. postav negru subţire (dublu lat); ţesătură scăm tă de bumbac; ţesătură de bumbac albită din fire fine unice scmipoplin. 2. (amer. tot.) (ţe



 ură) poplin. broad clover [~ 'klouvs1"] s. (bot.) trifoi roşu (Trifolium pratense). broad-cut [~ kAt] s. sort de tutun tăiat gros. broaden ['bradnl vb. A. tr. a lărgi, a lăţi, a extinde. (muz) to ~ the time a executa mai larg o măsură; to ~ smb.'s outlook a lărgi orizontul cuiva; (despre un actor, instrumentist) to ~ one's style a-şi îmbogăţi i nterpretarea cu noi mijloace de expresie. B. intr. a se lărgi, a se lăţi, a se extinde ; his face ~ed (out) into a grin faţa i se destinse într-un zâmbet larg, zâmbi cu gura până la urechi. broad-eyed ['brad aid] adj. 1. cu ochii mari. 2. cu o vedere pătrunzătoar e (şifig.). broad-faced [~ feist] adj. 1. cu faţa mare. 2. (înv., fig.) deschis, since r. broad faking [~ ifcikin] s. (sl.) joc necinstit (la cărţi).



broad-fronted [~ .frAntid] adj. cu fruntea lată; cu capul mare. broad-gauge [~ gei d3] adj. 1. (ferov.) de sau cu ecartament larg; «railway cale ferată cu ecartament l arg. 2. (fig.) cu orizont larg, cuprinzător. broad-headed [~ 'hedidj adj. brahicef al. broad-headedness [~ ihedidnis] s. brahiccfalic. broadish ['bradi/J adj. 1. c am larg; destul de larg, destul de lat. 2. cam aspru, cam nestăpânit. broad jump ['b rad 'd3Ainp] s. (amer. sport) salt în lungime. broad jumper [~ 'd3Amp3r] s. (amer. s/x>rt) săritor în lungime. Broadlander [~lfendsr| s. locuitor din „East-Anglia". bro ad-leafed [~ li:ft] any. cu frunza lată. broad-leaved ['brad li;vd] adj. v. b r o a d - l e a f e d . broad-leaved forest [~ 'forist] s. pădure de foioase. broad-le aved trees [~ tri:z] s. pl. foioase. broadly ['bro:dli[ adv. (în mod) larg etc. (v . b r o a d I),- ~ speaking în general vorbind; în linii generale, în linii mari. broa d-minded ['brad'maindid] adj. eu orizonturi largi, eu vederi largi, eu mintea de schisă; (fam.) descuiat. broad-mindedness [-nis] s. 1. orizont larg; vederi largi; spirit de toleranţă. 2. (peior.) conştiinţă prea elastică. broad-mouthed ['brad mauod] adj 1. cu gura marc. 2. (înv., fig.) de ruşine, neruşinat. broadness ['bradnis] s. 1. vul garitate, grosolănie; asprime, neruşinare. 2. v. b r e a d t h , -v- the ~ of smb.'s speech accent pronunţat în vorbire. broad Scotch ['brad 'skot/] s. accent scoţian pro nunţat. broadsheet [~/i:t] s. foaie mare de hârtie cu text tipărit pe o singură parte; f oaie volantă, pamflet; afiş, plaeardă, pancartă. broad-shouldered [~ '/ouldod] adj. lat în umeri. broadside [~said] s. 1. (mar.) bordee, bord, flanc, travers (al unei nav e). 2. (mar.) tunurile unui bord; salvă de bord; to fire a ~ a trage o salvă de bord (ae la babord sau tribord); to exchange ~s a schimba focuri. 3. (fig.) potop de ocări sau înjurături. 4.v. b r o a d s h e e t . broadside fire [~ ifaior] s. (mar.) (salvă de) foc de la babord saw tribord. broadside sea [~ si:] s. («rar.) mare de tr avers; valuri de travers. broad-sighted ['brad'saitid] adj. (fig.) cu vederi lar gi. broad stone [~ stoun] s. piatră lată, dală de piatră. broadsword [~so:d] s. spadă, pal oş, sabie lată. broadtail [—teilj s. 1. oaie cu coadă lată. 2. coadă grasă de oaie. broadwa ~wei[ s. stradă principală; drum mare, şosea. broadways [~weiz] adv. în lat, în lăţime, în l lăţimii, pe lăţime. broad weaver [~ iwi:v3<] s. ţesător de mătase. broad-winged [~ wirjd] j. cu aripile mari; cu aripile larg întinse. broadwise [~waiz] aav. v. b r o a d w a y s . broad worm [~ wa:m] s. (zoo/.) panglică, tenie. broady ['bradi] s. (sl.) stofă, postav. Brobdingnagian [ibrsbdirj'naîgian] I. adj. gigantic, uriaş. II. s. uriaş, gigant. brocade [bro'keid, bra'k-] s. (tot.) brocart. brocaded [-id| adj. (text .) de brocart. brocatelle [ibroka'tel] s. (tot.) imitaţie de brocart. broccoli ['b rokoli, amer. -koli] s. (it., bot.) conopidă italiană (Brassica oleracea hotrytis). broch [brohl s. (ist.) turn (de apărare) rotund al Picţilor. broche ['brou.fi] I. ad j. (text.) broşat. II. s. brocart. brochure [bn)'jyu;)r, -'/joor] s. broşură. brock [b rok] s. (zool.) viezure (Mustela meles); stinking ~dihor puturos, dihor (Mustela putorius). ■ brockage ]'brokid3] s. monedă defectuoasă. brocket ['broket, -itj s. (zo ol.) cerb de doi ani. brocoli ['broksli, -koli] s. v. b r o c c o l i . brog [br ag] s. coarbă, burghiu cu coarbă. brogan fbrougan, bro'gaîn] s. (amer.) v. b r o g u e 1 . brogue1 [broug] s. pantof (grosolan); bocanc; gheată; fishing ~s cizme de pes cuit. brogue2 s. accent provincial (mai ales irlandez). brogueneer [ibrougo'nior ] s. irlandez. broider ['broida1"] vb. tr. (înv.) v. e m b r o i d e r . ' . broid ery ['broidori] s. (înv.) v. e m b r o i d e r y . broil1 [broil] s. zarvă, scandal, gălăgie; încăierare, sfadă, ceartă. broil2 I. vb. A. tr. a frige la grătar, a prăji, a coa a foc). B. intr. 1. a se prăji, a se frige, a se coace. 2. (fig.) a se prăji la soar e. 3. (fig.) a arde, a se consuma; to ~ with impatience a arde de nerăbdare. II. s . 1. fierbinţeală,-arşiţă; jar, jeratic. 2. carne friptă la grătar, friptură, grătar. broil r] s. scandalagiu, târâie-brâu. broiler2 s. 1. grătar. 2. pui bun de fript la grătar. 3. (



 fam.) zi foarte călduroasă, caniculă, arşiţă. 4. (amer. ferov.) vagon (restaurant) cu grăta broke [brouk] I.past de la b r e a k x (I); (înv.)part. trec. de la break1 (I). II . adj. 1. (inv.) arat, desţelenit. 2. (mai ales în expresii ca stony /dead ~) ruinat , falit; (sl.) he's ~ e lefter, n-are o lăscaic. broken ['broukan] l.part. trec. d e la b r e a k 1 (I). II. adj. 1. spart, sfărâmat, fărâmiţat. 2. (fig.) (desprefăgăduieli e ) călcat (în picioare), neîmplinit, nerespectat. 3. (fig.) distrus, frânt. 4. (fig., des pre limbă) stricat. 5. (fig., despre voce) spart; întrerupt. broken-backed [~ baskt] adj. cu spatele frânt / încovoiat. broken-bellied [~ belid] adj. (med. pop.) bolnav de hernie, vătămat, surpat, boşorog.



 121 brown-faced



broken-bodied |~ 'bodid] adj. v. b r o k e n - b e l l i e d . broken bread [~ b red] ş. firimituri, resturi de îa masă. broken-down [~ 'daun, '—] adj. 1. (despre sănătate) ruinat, distrus; (despre forte) epuizat. 2. răvăşit, pustiit, la pământ. 3. stricat, frânt, avariat. broken-footed [~ Tutid] adj. şchiop. broken-fortuned [~ fo:t/jnd] adj. ru inat. broken ground [~ 'graund] s. 1. pământ arat. 2. teren accidentat. broken-heart ed [~ 'hci:tid] adj. cu inima zdrobită / frântă, distrus (de durere). broken-heartedne ss [~ 'ho:tidnis] s. deznădejde, disperare. broken horse [~ 'ho:s] s. cal încercat ( la ham sau călărie). broken-kneed [~ 'ni:d] adj. 1. cu genunchii zdrobiţi. 2. şchiop. br okenly ['broukanli] adv. cu întreruperi, întrerupt; convulsiv. broken meat ['broukan pmi:t] s. resturi de mâncare. brokenness ['broukannis] s. 1. caracter accidentat (al terenului)- 2. zdrobire (a intimi). broken money ['brouton 'nuni] s. bani măru nţi, mărunţiş. broken number [~ 'nAinbor] ş. (mat.) fracţie. broken-spirited [~ 'spiritid] dj. distrus (sufleteşte); deznădăjduit; abătut. broken spirits [~ 'spirits] s. pi. deznăde jde, întristare adâncă. broken stone [~ 'stoun] s. piatră spartă. broken tea [~ 'ti:] s. c eai slab. broken water [~ 'wo:t3r] s. valuri mici ale mării, berbeci; mare agitată. broken weather [~ 'wc<3or] s. vreme nestabilă / schimbătoare. broken wind [~ 'wind] s. tignafes (la cai). broken-winded [-id] adj. bolnav de tignafes (despre cal). broken-winged [~ wind] adj. cu aripa sau cu aripile frânte. broker |'brouk9r] s. 1 . tclal, negustor de vechituri. 2. mijlocitor, intermediar, comisionar; broker, agent (de bursă); samsar, misit; curtier. 3. (jur.) executor, portărel. 4. om de afa ceri. 5. (amer. fam.) traficant de stupefiante. brokerage [-id3] s. 1. samsarlâc, provizion, misitic. 2. (fin.) curtaj; brokeraj. broker's row [-z rou] s. hală de v echituri. broking ['broukirj] s. v. b r o k e r a g e . brolly l'broli] s. (si.) 1. (corupt din u m b r e l l a ) umbrelă. 2. (av.) paraşută. brolly hop [~ hop] s. (a v. si.) săritură cu paraşuta. bromacetone [broum'zesitoun] s. (chim.) bromacetonă. broma mine [broum'aîmain, broma'main] s. (chim.) bromamină. bromates ['broumcits, -mits] s . pi. (chim.) bromaţi. brome grass ['broum gra:s, mai rar bru:rn gra:s] s. (bot.) obsigă (Bromus). brornic acid ['brournik 'a?sid] s. (chim.) acid broinic. bromide ['broumaid, amer. şi -mid] s. 1. (chim.) bromură. 2. (amer. fam.) persoană banală, obişnui tă, plicticoasă. 3. (amer. fam.) (fig.) banalitate; expresie stereotipă; loc comun. br omidic [brou'midik] adj. (amer. fam.) plictisitor, care te face apatic, care te face să dormi; a ~ speech discurs plictisitor, discurs care te adoarme, discurs so porific. bromine ['broumim] s. (chim.) brom. bromine number [~ -nAiiiba1"] s. (c him.) indice de brom. bromine water [~ -wo:tor] s. (chim.) apă de brom. bromite [' boumait] s. (chim.) bromit. bromometry [brou'momitri] s. (chim.) bromometric. br onc [brorjk] s. (sl.) v. b r o n c o . bronchi ['brorjkai] s. pi. (anat.) bronhi i. bronchia ['brorjkis, -kj-] s. pi. (anat.) v. b r o n c h i . bronchial ['bror jkiol, -kjol] adj. (anat.) bronhial; the ~ tubes bronhiile. bronchial ways [~ we iz] s. pl. (anat.) căile respiratorii. bronchitis [brorj'kaitis, bron'k-] s. (med. ) bronşită. broncho ['broqkou] s.v. b r o n c o . bronchocele ['brorjkousi:l, ibrorj ko'si:li] s. (med.) guşă. bronchopneumonia ['brorjkounju'mounjo] s. (med.) bronhopne umonie. bronchoscope fbrorjkoskoup] s. (med.) bronhoscop. bronchoscopy [bron'kos kspi] s. (med.) bronhoscopic. bronehotomy [brorj'kntami] s. (med.) bronhotomie. bronco f'brorjkou] s. 1. (amer.) cal sălbatic sau pe jumătate sălbatic. 2. (canad. sl. ) englez (mai ales imigrant, de condiţie socială inferioară). broneo ['brouniou] s. (a mer.) cal sălbatic. broneo buster [~  paudor] s. pudră de bronz, bronzite [' bronzait] s. (mineral.) bronzit, piroxen rombic. brooch [brout/ amer. şi bru:t/] s . broşa, agrafa, pafta, brooch pin [~ pin] s. ac de broşa. brood [bru:d] I. s. 1. pu



 i clociţi; (peior.) neam, familie, soi; copii, ţânei, puradei; progenitură. 2. liotă, droa ie; grămadă. II. vb. A. tr. 1. a cloci, a scoate (pui). 2. a hrăni.



3. (jig.) a nutri. B. intr. 1. a cloci. 2. (ftg.) (on, over) a medita (melancoli c) (la. asupra). 3. to ~ on / over a) a se gândi la, a pune la cale, a urzi; he wa s ~ing over schemes of vengeance se gândea la planuri de răzbunare b) a plana; night ~ed over the plain noaptea se aşternu peste câmpie; there is a storm ~ing over us n e ameninţă furtuna. 4. (poetic) a se apropia; there was something ~ing se pregătea cev a, plutea ceva în aer. brooder [-3r] s. 1. persoană veşnic adâncită în gânduri (mai ales ne ). 2. (mai ales amer.) bruder (aparat jyentru creşterea puilor ieşiţi din clocitoare); incubator, clocitoare. 3. găină clocitoare, cloşcă. broodhen ['bru:dhen| s. cloşcă. brood are [~ nieor] s. iapa de prăsilă. broody ['bru:di] s. 1. (şi ~ hen) cloşcă. 2. (jig.) om c ufundat în gânduri; om dus pe gânduri; visător; om veşnic neatent / distrat / preocupat. b rook1 [bruk] vb. tr. (în propoziţii negative) a suferi, a răbda, a admite; the matter ~s no delay chestiunea nu suferă nici o amânare; I will ~ no insolence nu tolerez im pertinenţa. brook2 s. pârâu, gârlă. brooklet [-lit] s. pârâiaş, râuleţ. brooklime ['bruklai t.) bobornic (Veronica beccabunga). brook trout [~ traut] s. (Uit.) păstrăv european (indigen) (Salmo trutta fario). broom [bru(:)m] I. s. 1. (bot.) grozamă, mătură, drob (specii din genurile Cytisus şi Genista). 2. mătură; (prov.) new ~s sweep clean sita nouă cerne bine. II. vb. tr. a mătura. broom corn [~ ko:n] s. (bot.) mătură (Sorghum vul gare). broomie ['bru(:)mi] s. (austr.) măturător (în şura unde se tund oile). broom rape [~ reip] s. (bot.) verigei (Orobanche). broomstick [~stik] s. coadă de mătură; (faur. ) to marry over the ~sau to jump (over) the ~ a se lua fără cununie; a trăi în concubina j. brosprese. de la b r o t h e r s (înformule denominative). broth [bro(:)0] s. f iertură, ciorbă, supă, bulion; black ~ supă neagră (a spartanilor); Scotch ~ ciorbă de cap e berbec cu orz şi legume; (irl.fam.) a ~ of a boy un băiat de zahăr, o bomboană de băiat brothel ['broGl] s. bordel, casă de toleranţă, lupanar. brother ['brAt)or] s. 1. (pl. brothers) frate; full ~frate bun. frate de sânge; the brothers Brown, the Brown b rothers fraţii Brown; (com.) Jones Brothers, Jones Bros firma fraţii Jones. 2.pl. br ethren ['bretJrin] (Jig.) frate, tovarăş; camarad, confrate, coleg. 3. pl. brethren (bis.) frate. brother chip [~ t/ip] s. (fam.) tovarăş, camarad, coleg. brother-germa n [~ ^omian] s. frate bun, frate de sânge. brotherhood ['brAtJohud] s. 1- frăţie, frat ernitate; chinovie. 2. breaslă, tagmă, oameni de aceeaşi profesiune. 3. (amer.) sindic at (mai ales al feroviarilor). -0" literary ~ cenaclu literar. brother-in-arms [ 'brAdarin'a:mz] s. camarad / frate / tovarăş de arme. brother-in-law ['brA<3rinIo:], pl. brothers-in-law ['brAdozinlo:] s. cumnat. Brother Jonathan ['brActo V^onaOan ] s. iancheu (poreclă a nord-americanilor). brotherless ['brActelis] adj. fără fraţi. br otherlike ['brAtJolaik] adj., adv. v. b r o t h e r l y . brotherliness ['brAdal inis] s. frăţie, purtare (ca) de frate. brotherly 1'brAtJoli] I. adj. frăţesc, fratern, de frate. II. adv. frăţeşte. brother uterine ['brA<3or 'ju:tarain] s. frate după mamă, fra te uterin. brotherwort ['brAttewoit] s. (bot.) cimbru, cimbrişor (Thymus sp.). bro ugham ['bru(:)3in. amer. şi 'brouam] s. 1. caretă, trăsură închisă, cu două locuri, trasa d n singur cal. 2. (au/o) automobil vechi cu caroserie tip cupeu. brought [bro:t] past şi part. trec. de la b r i n g . brow [brâu] s.l. sprânceană; to knit /pucker one's / the ~sa-şi încrunta sprâncenele, a se încrunta. 2. (pae/ic) frunte. 3. expresie a feţei, mină; to clear up one's ~ a se lumina la faţă; to smooth / unbend the ~ a-şi descreţi fru ntea; to put up one's ~ a se posomori la chip. 4. ieşitură (de stâncă etc.); pantă abruptă; margine (deprăpastie). 5. (mar.) schelă. 6. (mine) galerie transversală. brow ague [~ .eigju:] ş. migrenă, durere de cap. browbeat [~bi:t], past browbeat, pari. trec. bro wbeaten [~bi:tn] vb. tr. a speria, a băga groaza / spaima în, a băga în spericţi (prin pri viri sau cuvinte); a teroriza; a se adresa cu aroganţă (cuiva); to ~ smb. into doing smth. a teroriza / a brusca pe cineva ca să facă ceva. brow-bound [~ baund] adj. (p oetic) încununat (cu lauri etc.). brown [braun] I. adj. 1. brun, brunet, oacheş, caf eniu, murg; Iight-~ hair păr castaniu-desehis. 2. pârlit, bronzat, ars de soare; bătut de vânt. 3. (text.) nealbit, crud, aspru. (sl.) to do ~ a trage pe sfoară, a înşela; (a mer. sl.) to do up ~ a) a duce la bun sfârşit, a face temeinic; b) a trage o sfântă de băt aie; c) a trage pe sfoară; to do a goose ~ a rumeni o gâscă. II. s. 1. culoare cafenie ; culoare închisă. 2. obiect sau animal de culoare brună (de ex. murg). 3. (sl.) monedă de aramă (mai ales în valoare de I12 penny). 4. (ci/j.) to fire into the ~(of them) a trage în grămadă (fără a cruţa puii). III. vb. A. tr. 1. a colora (în) brun / (în) cafeni



 (metal.) a smălţa, a glazura; a bruna (armele). 3. (sl.) I'm ~ed off (with it) sunt sătul până în gât, mi s-a acrit, mi-e lehamite. 4. to ~ a troop of men a trage în grămadă. ntr. a se înnegri, a se colora în brun / în cafeniu; a se bronza, a se pârli. brown bear [~ ibeor[ s. (zool.) urs brun (Ursus arctos). brown belt [~ belt] s, (sport) ce ntură maro (acordată unui jucător de judo). Brown Bess [~ besj s. (ist. mii.) puşcă cu cre mene (sec. XVIII). brown bread [~ bred] s. pâine neagră. brown coal [~ koul] s. lign it; cărbune brun. brown-faced [~ feist] adj. cu faţa oacheşă.



 brown-haired 122



brown-haired [~ head] adj. cu păr castaniu. brown hay [~ hei] s. (agr.) fân brun. br own hematite [~ 'hematait] s. (mineral.) limonit, hematit brun. brownie1 ['braun i] s. un anumit tip de aparat fotografic. brownie2 s. spiriduş (al casei). brownie 3 s. membră minora a organizaţiei „Girl Guides" (= cercetase). brownie4 s. 1. (austr.) aprox. cozonac cu stafide. 2. (amer.) aprox. (felie de) tort de ciocolată cu nuci . browning ['braunirj] s. 1. (metal.) smălţare, glazurare; brunare. 2. bronzare (a p ielii). 3. rumenire (a cărnii). 4. pralinare (a migdalelor). Browning s. (revolver ) browning. Brown, Jones and Robinson I'braun, rd30unz on 'robinsn] s. englezi(i ) simpli / de rând /obişnuiţi. brownness ['braunnis] s. culoare brună / închisă. brownoff [ braun'ofj vb. tr. 1. (fam.) a descuraja; to be ~ed off a fi descurajat, a nu fi în apele sale. 2. (mii. si.) a mustra (un inferior). brownout [~'aut] s. 1. (amer. ) reducerea iluminatului străzilor şi vitrinelor (pentru economisirea energiei elect rice). 2. (austr.) eclipsă parţială. brown paper [~ rpeip3r] s. hârtie de împachetat (gri) . brownshirts [~'Jb:ts] s. pi. (pol.) Cămăşile Brune (nume generic pentru nazişti). brow nstone [~stoun] s. (amer.) gresie / piatră de construcţie; (fam.) votul / sufragiul claselor avute. brown study [~ 'stAdi] s. melancolie, visare, reverie; to be (lo st) in a ~ a sta dus pe gânduri. brown sugar [~ '/ugar] s. zahăr nerafînat. brown ware [~ Vs3 r ] s. vase de lut. brownwort |~'wo:t] s. (bot.) buberie. iarbă-neagră (Scro phularia nodosa). browse [brauz] I. vb. A. tr. 1. a mânca, a roade (frunze etc.). 2. a paşte. B. intr. 1. (on) a paşte, a mânca (din). 2. (şi to ~ among) a răsfoi (cărţi); a otoci (prin biblioteci). IH.s. 1. lăstare, vlăstare, mlădiţe. 2. curăţire a mlădiţelor. bro [~irj] s. (infor.) parcurgere (a unui text, fişier). bruck [brAk] s. (canad.) aut obuz mixt pentru pasageri şi mărfuri / bagaje. Bruin ['bru(:)in] s. 1. (pop.) MOŞ Mart in. 2. (lit.) ursul din epopeea animalieră medievală „Roman de Renart". bruise [bru:z] I. s. vânătaic; contuziune, umflătură. (amer. si.) to go on a ~ a se îmbăta, a se afuma. . vb. A. intr. 1. a boxa. 2. to ~ along a călări în goana marc. B. tr. I. a strivi; a măcina. 2. a stâlci; a face vânătăi (cuiva); ~d fruit fruct bătut / atins (de grindină). \ iser [-sr] s. l.\atlet-profesionist, boxer. 2. (opt.) aparat pentru şlefuitul lent ilelor. bruit [bru:t] (înv.) I. s. zvonuri, vorbe. II. vb. tr. (şi to ~ about /abroa d) a răspândi, a împrăştia (zvonuri); it is ~ed about / abroad that se zvoneşte că. brum1 [ ra] vb. intr. a bombăni. Brum2 J. (fam.) (oraşul) Birmingham. brumal ['brmmslj adj. de iarnă, iernatic. brumby f'brAmbi] s. (austr. fam.) cal care nu a fost pus la ha m; cal sălbatic. brume [bru:m] s. ceaţă, negură, pâclă, fum; abur(i). brummagem E'brAm^om] . s. articol / obiect ieftin, prost sau fals; monedă falsă. II. adj. 1. ieftin, pros t, fals. 2. fabricat la Birmingham. brummish ['brAini/] adj. (fam.) fals, de cal itate dubioasă. brumous [rbru:ni3s] adj. iernatic, de iarnă; posomorât, ceţos, neguros. brunch [brAiit/] s. (fam.) masă luată între „breakfast" (micul dejun) şi „lunch" (masa de p z). brunet(te) [brm'net] s. brunetă, fată sau femeie oacheşă. Brunswick line ['brAnzwik lain] s. (ist. Angliei) dinastia de Hanovra (1714-1901). brunt [brAnt]ş. l.to'i, f oc (al luptei); (mii.) atac principal; to bear the ~(of the attack) a suporta at acul sau presiunea (inamicului); a duce greul luptei. 2. (fig.) partea cea mai îns emnată; I had to bear the ~ of his displeasure asupra mea şi-a vărsat tot focul; to be ar the ~ of the expense a suporta grosul cheltuielilor; to bear the ~ of the wor k a-i reveni partea cea mai grea a lucrului / muncii. brush1 [brA/I I. s. 1. per ie. 2. pensulă, penel; (jig.) penel, arta / maniera pictorului; (fig. fam.) pictor . 3. coadă (stufoasă) (mai ales la vulpe); (si.) to save one's ~ a scăpa teafăr, cu piel ea întreagă. 4. periere, periat, dat cu peria; give it another ~ mai lustruicşte-1, ma i lucrează la el, mai ciocăneşte-I (fa/».) to make a ~ a o ştergea spăla putina, a da bir fugiţii. II. vb. A. tr. 1. a peria, a curăţa, a şterge cu peria. 2. a peria (părul). 3. a atinge uşor. 4. to ~ aside a da la o parte, a înlătura (un gând, o obiecţie, o dificultat e); to ~ away a mătura (dând la o jxirte); to ~ down a) a peria, a curăţa cu peria; b) ( fam.) a certa, a mustra; to ~off (sl.) a respinge (pe cineva); to ~ out a) a mătur a (o cameră); b) a suprima, a şterge (un detaliu, cu pensula); to ~ up a) a curaţi, a aduce în ordine, a pune în ordine, în rânduială; b) (fig.) a reîmprospăta cunoştinţele de; ~ up my French trebuie să-mi reîmprospătez cunoştinţele de franceză. B. intr. 1. a peria. 2 (fig.) a fugi (mâncând pământul), a goni. 3. to ~ against a atinge uşor; to ~ by a trece



 ca o săgeată pe lângă; to ~ off a o zbughi, a fugi ca din puşcă; to ~ up a) a se curăţa; b) pune la punct, a se găti. brush2 I. s. tufiş; tularie, desiş, hăţiş. II. vb. tr. 1. a sădi tufişuri. 2. a curăţa (un teren) de tufăriş (şi to ~ out). brush3 s. 1. ciocnire, încăiera t a / the first ~ de la primul contact, de la prima întâlnire. 2. (med.) criză, atac. brush4 s. (austr. sl.) fată; femeie tânără. brush-fire war [~ faio'wo:r] s. război local. brush grass [~ grc:s] s. (bot.) bărboasă, sadină (Aiulropogon sp.).



brushing machine ['brAjirj mo'/im] s. (tehn.) maşină de periat / scămoşat. brushless ['b rAjlis] adj. berc, fără coadă. brush maker ['brA/ -meikor] ş. perier. brush-off [~ of] s . (amer. fam.) 1. curte respinsă, refuzată. 2. refuz abrupt, net. brush-up [~ 'Ap] s . 1. periat; to have a ~ a i se peria rapid haina şi pălăria. 2. (fig.) to give one's English a ~ a-şi mai reîmprospăta cunoştinţele de engleză. brush wolf [brAj wulf] s. (canad zool.) coiot (Caniş latrans). brushwood [~wud] s. 1. tufarie, desiş, hăţiş. 2. uscături, v eascuri. brushwork [~wo:k[ s. 1. lucru cu pensula. 2. (stil de) mânuire a pensulei , tuşă. brushy ['brAjil adj. 1. ca peria, ca o perie, asemănător cu peria. 2. (despre sp râncene etc.) stufos, des. brusque [bru(;)sk, brAsk şi pronunţia franceză] I. adj. aspru , brusc, răstit. II. vb. tr. a brusca, a se purta aspru cu. brusqueness [-nis] s. bruscheţe; brutalitate. Brussels disease ['brAslz diizi:z] s. (vet.) tuse contagio asă a calului. Brussels sprouts [~ sprauts] s. /;/. (bot.) varză de Bruxelles (Brass ica oleracea gemmifera). brut [brju:t] adj. (despre vin) sec. brutal ['bru:tl] a dj. 1. brutal, aspru; crud. 2. (fam.) scârbos, dezgustător. 3. sălbatic, violent; arbi trar. brutalisrn [-izprn] s. v. b r u t a l i t y . brutality [bru:'tselîti] s. br utalitate, asprime, cruzime. brutalization [bru:talaizci/pn] s. 1. abrutizare, înd obitocire. 2. brutalizare. brutalize ['brurtelaiz] vb. A. tr. 1. a abrutiza, a înd obitoci. 2. a brutaliza, a se purta brutal cu. B. intr. 1. a se abrutiza, a se înd obitoci. 2. a trăi ca vitele. brutally ['brurteli] adv. brutal, cu cruzime; sălbatic . brutalness ['brutelnis] s. (rar) v. b r u t a l i t y . brute [bru:t] I. adj. 1. brutal; de brută, animalic. 2. crud, nemilos. 3. inconştient, fără raţiune. II. ş. 1. an mal, dobitoc. 2. (fig.) dobitoc; bestie, fiară, brută. 3. the "(folosit ca pl-) (fig -) instincte animalice sau de fiară; -0* it is a ~ of a job este o muncă ingrată; what a ~ of a day! cc vreme oribilă! brutify |'bru:tifai] vb. tr. a abrutiza; a îndobito ci. brutish [rbru:ti/] adj. 1. brutal, aspru, sălbatic; de brută, de fiară. 2. animali c. 3. grosolan, necioplit; redus, mărginit, prost; ncraţional; arbitrar. brutishness [-nis] ş. 1. brutalitate. 2. bestialitate. 3. abrutizare. bryology [brai'otodji] s. (bot.) briologie. bryozoa [ibraio'zouo] s.pl. (zool.) briozoare. Brythonic [b ri'Oonik] I. adj. breton. II. s. 1. breton. 2. (limba) bretonă. B station f-bbstei /pn] s. (mar.) staţie radio de bord. bubble ['DAbl] I. s. 1. băşică; bulă (de aer, mai ale s în lichid carefierbe);balon. 2. balon de săpun; (fig.) himeră; the ~ Reputation acel lucru van numit Renume; to prick the ~of smb.'s expectations a spulbera speranţel e cuiva. II. vb. A. intr. 1. (şi to ~ out /up) a face băşici / bule, a se băşica; (despre gaze într-un lichid) a barbota. 2. (şi to ~ over / up) a fierbe, a clocoti, a debord a (si fig.); he ~d over with fun era plin de haz, era un izvor nesecat de glume. B. tr. 1. a amesteca, a agita. 2. (rar) a înşela, a minţi. bubble-and-squeak [~ and ' skwi:k] s. 1. friptură (rece) cu varză sau legume. 2. (fig.) găunoşenie, lipsă de fond; deş rtăciune, vanitate; lăudăroşenie. bubble car [~ ko:1"] s. (fam.) automobil mic cu acoper iş transparent în formă de cupolă şi uşă frontală. bubble company [~ -kAmpsni] s. societate oma / fictivă. bubble glass [~ gla:s] s. (tehn.) nivcl(ă) / bulă cu aer. bubble gum [~ gAinj s. (amer.) gumă de mestecat. bubbler [rbAblor] s. (chim.) vas spălător, barboto r. bubble scheme |~ ski:m] s. afacere veroasă; proiect dubios. bubble-top car [~ t op'ka:[ş. v. b u b b l e c a r . bubbling ['bAblirj] s. (chim.) barbotare. bubbly ['bAbli] I. adj. 1. (despre vin) spumos. 2. (despre sticlă) cu goluri. II. s. (fam .) (vin) spumos; şampanie. bubbly jock [~ d3ok] s. (fam.) curcan. bubo [tbju:bou] s. (med.) buboi. bubonic [bju(:)'bonik] adj. (med.) bubonic. bubonocele [bju:'bo nosi:l] s. (med.) hernie inghinală. bubs [bAbz] s. pi. (vulg.) bust, sân, piept. buc cal ['bAkol] adj. (anat.) bucal. buccaneer [.bAko'nior] I.ş. corsar, pirat, aventu rier. II. vb. intr. a fi corsar /pirat, ase ocupa cu pirateria. Bucentaur [bju:' sentor] s. (mito!.) bucentaur. bucephalus [bjmscfolos] s. (fam.) cal de călărie. buc k1 [bAk] I. s. 1. (zool.) mascul, bărbătuş; ţap; berbec; căprior; iepuroi; as hearty / mer ry as a ~ vesel ca un juncan. 2. lovitură cu copita, copită (a calului). 3. (înv.) fan te, om spilcuit. 4. (amer. peior.) indian din America de Sud; ~nigger negru. 5.



 (şl.) negustor de mărunţişuri. 6. (amer.sl.) dolar; to pass the ~a fugi de răspundere, tr când-o asupra altcuiva. II. vb. A. intr. 1. (zool.) a se împerechea. 2. a se ridica în două picioare. 3. a lovi cu copitele. 4. (amer.) to ~ against a se opune, a rezis ta; a opune rezistenţă, a se ridica împotriva (cu gen.); to ~ up a) a se înviora, a (re) devcni energie; b) a prinde curaj; c) a se grăbi. much ~ed vesel, încântat, mulţumit. B. tr. to ~ off a da jos, a arunca, a azvârli jos (din şa); to ~ up a încuraja (pe cinev a să continue); a stimula, a insufla / da curaj; take, drink that, it'll ~ you up! ţine, bea asta, o să-ţi dea curaj! buck2 I. s. 1. (amer.) capră (de tăiat lemne). 2. (mai ales amer.) cal de gimnastică. II. vb. tr. 1. a tăia cu ferăstrăul. 2. a sfărâma (minereu)



 123 bugle man



buck3 I. s. leşie. II. vb. tr. a spăla cu leşie. III. adj. (despre ploaie) pătrunzător, ca re te udă până la piele. buckaroo bb/\ko'ru:] s. (amer.) cow-boy. buck basket ['bAk 


 l. sl.) tovarăş de cort; camarad, buddy-buddy ['bAdi 'bAdi] adj. (amer. sl.) foarte prietenos, intim, bud eye ['bAd ai] s. (bot.) mugure vegetativ. budge1 fbAd3J vb . A. intr. (mai ales în pro\x)ziţii negative) a se mişca, a se clinti, a se urni; I'll not ~an inch a) n-o să mă clintesc; b) (f\g.) n-o să cedez o iotă; if you dare ~



dacă faci o mişcare, la cea mai mică mişcare. B. tr. (mai ales în propoziţii negative) a ur i, a mişca. budge2 s. blană de mici. budgeree bbAdsa'ri:] adj. (austr. pop.) excelen t, grozav, fain. budgerigar |'bAd3ri:iga:r] s. (omit.) papagal pitic (Melopsitta cus undulatus). budget l'bAd3it. amer. şi -et] I. s. 1. (înv.) pungă; sac; tolbă (şi conţin tul lor). 2. (fig.) rezervă, depozit; a ~ of news o grămadă/o mulţime de noutăţi. 3. buget, plan financiar; to introduce / open the ~ a prezenţa bugetul, a prezenta un raport / o dare de seamă asupra bugetului; to pass the ~ a vota bugetul; ~ statement for the year raport / dare de scamă asupra bugetului pentru anul; household ~ buget a l unei familii. II. vb, A. intr. to ~ for a prevedea în buget, a trece în buget; to ~ for a certain expenditure a prevedea anumite cheltuieli în buget. B. tr. 1. a al oca, a repartiza (din buget); 2. a socoti, a calcula, a planifica (cheltuielile) . III. adj. care nu necesită mari cheltuieli. budgetary ['bAd33tari] adj. bugetar. budget shop ['bAd3it /Dp] s. (amer.) magazin cu preţuri modeste. budless ['bAdles ] adj. fără muguri. bud opening ['bAd loupnirj] s. (bot.) dezmugurire. buff [bAf] I. s. 1. piele de bivol; piele groasa de bou. 2. (jig.) piele de om; in (the) ~ în p ielea goală, în costumul lui Adam; to strip to the ~ a sc despuia, a se dezbrăca la pi elc. 3. culoarea pielii de căprioară; galben-dcschis. 4. (amer. fam.) v. b u g (1). II. adj. 1. din piele groasă. 2. de culoarea pielii de căprioară; galben-deschis. 3. ( mil.) the Buffs regimentul East Kent al armatei britanice. III. vb. tr. 1. a lus (sl.) to trui cu piele sau cu discuri cu abrazivi. 2. a amortiza (lovituri etc.) ~ it a se dezbrăca. buffalo ['bAJblou] î.s. l.(zool.) bivol; bour (Bosprimigenius). 2.(zool.) bizon american (Bison americanus). 3. (amer. pop.) negru. II. vb. tr. (amer. fam.) a teroriza, a intimida. Buffalo Plains State [~ pleinz 'steit] s. ( amer.) (folosit ca supranume) Statul Colorado. buff brick ['bAf brik] s. cărămidă smălţuită buffer ['bAib1"] s. 1. (tehn.) tampon, amortizor. 2. (pol.) v. b u f f e r s t at e . 3. amortizor de zgomot. 4. (mi/.) amortizor de recul. 5. (auto) bară de pro tecţie. 6. (cib.) memorie intermediară. 7. (chim.) soluţic-tampon. -0- (sl.) old~a) băia t vesel; b) prieten; c) prost, nătărău. buffering [-in] s. v. b u f f e r s t r i k i n g . buffer memory ['DAfa -memari] s. (infor.) memorie intermediară / tampon. buf fer state [~ steit] s. (pol.) stat tampon. buffer striking [~ «straikinj s. (ferov .) tamponarc. buffer tank [~ tcerjk] s. (tehn.) vas / rezervor tampon. buffet1 [ 'bAfit, amer. şi -et] I. s. 1. lovitură; ghiont; pumn. 2. (jig.) lovitură. II. vb. A. tr. 1. a lovi; a înghionti. 2. a lupta împotriva, (cu gen.) /CU. 3. a zgâlţâi. B. intr. l. to ~ with a lupta cu; to ~ to a-şi croi drum spre (lovind cu coatele în dreapta si în stânga). 2. a boxa. buffet2 s. ['bAfit, amer. bo'fci, bjm'fei] 1. bufet; servantă: 2 . bufet, bar; cold ~ bufet rece, răcituri, preparate reci. buffet car ['bAfit ko: r , amer. bs'fci ka:, bju'fcika:] ş. (ferov.) vagon cu bufet. buffeting ['bAfitirj ] s. (av.) oscilaţie / trepidaţie a fuzelajului. buffet luncheon [~ 'Unt/^n] s. gust are (uşoară). buff leather ['bAf .IctJs1"] s. piele de bizon. buffo ['bufou], pl. bu ffi ['bufi] s. actor comic de estradă. buffoon [bA'fu:n. ba'f-] I. s. bufon, măscărici , caraghios, nebun. II. adj. de bufon. III. vb. tr. to ~ it a face pe bufonul. b uffoonery [-sri] s. bufonerie, caraghioslâc. buffoonish |-i|] adj. de bufon, de măscăr ici. buffy ['bAfi] adj. (sl.) cherchelit, ameţit, afumat, aghesmuit. bug [bAg| I. s. 1. (şi bed ~) ploşniţă (Cimex lectularius). 2. (mai ales amer.) insectă, gândac. 3- (ame . sl.) defect tehnic. 4. (amer. sl.) microb, bacterie. 5. (amer. sl.) nebunie. i dee nebunească / fixă. 6. (amer. sl.) nebun; to go ~s a înnebuni, a se scrânti. a o lua razna; (amer. sl.) to put a ~ in smb.'s ear a şopti cuiva ceva la ureche, a-i băga c eva în cap; a vârî un fitil. 7. (amer. sl.) microfon secret; to plant a ~ a instala un microfon pentru ascultarea în secret a convorbirilor. 8. (amer. sl.) pasionat, ne bun (după), fanatic (în cuvintele compuse: movie ~, camera ~ etc.). 9. (amer. sl.) d ificultate, neajuns; I see a ~in the deal după mine afacerea are un neajuns. 10. ( infor.) virus. big ~ ştab, grangur, marc mahăr. II. vb. tr. a pune microfoane pentru a intercepta convorbiri. bugaboo [~3bu:J s. 1. sperietoare, gogoriţă. 2. (fig.) spa imă, coşmar, motiv de îngrijorare; that new type of weapon was the enemy's ~ noul tip de armă (de luptă) era spaima inamicului. 3. (amer. sl.) panică. 4. (amer. fam.) cuvin



 te urâte, limbaj violent şi trivial. bugbear [~beor] s. v. b u g a b o o (1,2). bugg er1 l'bAga1"] s. 1. (jur.) pederast, sodomit. 2. ticălos. bugger2 s.v. b u g h u n t e r . buggery [-i] s. (jur.) pederastie, sodomie. buggy1 ['bAgi] s. 1. trăsură cu un cal; (în colonii) cabrioletă. 2. (wme) vagonct-pfatforrnă, buggy2 adj. plin de ploşn iţe, invadat / năpădit de ploşniţe. buggy3 adj. (amer. sl.) ţicnit, lovit eu leuca, într-o te. bughouse ['bAghaus] (amer. sl.) I. s. casă de nebuni. II. adj. anormal, nebun, sărit, ţicnit; to go ~ a înnebuni, a se sminti. bug hunter [~ thAnt9r] s. (fam., glum eţ) entomolog. bugle1 ['bju:gl] I. s. 1. corn de vânătoare; (nul.) goarnă; buglă. 2. (sl.) nas, bec; to blow the ~ a sufla nasul. II. vb. intr. a suna din corn sau goarnă. bugle2 s. mărgea (lungă, neagră). bugle3 $. (bot.) vincriţă (Ajuga reptans). bugle call [~ ko:l] s. (semnal / sunet de) goarnă. bugle man [~ man] s.v. b u g l e r .



 bugler 124



bulging ['bAktyrj] I. adj. 1. umflat; puhav, buhăit; bulbucat; holbat, globulos, b ugler ['bju:glor] s. (/nil.) gornist. protuberant; ~ eyes ochi bulbucaţi. 2. ieşit în afară, proiectat în afară. II. s. 1. proiectare bugle rod ]'bju:gl rad] s. cârjă de episco p. în afară, bombare. 2. buhăire. buglet ['bjiuglit] s. goarnă mică, claxon (de bicicletă). bulging die [~ dai] s. (tel///.) matriţă de umflat. bugloss [rbju:gbs] s. (bot.) lim ba-boului, viperină (Ecliiitm vulgare). bulgy ['bAkty] adj. v. b u 1 g i n g . bug -planting ['bAg .plamtin] s. instalare a unui microfon pentru ascultarea în secret bulimia [bjm'limis] s. (med.) bulimic; (fig.) lăcomie, aviditate, cupiditate. a c onvorbirilor: bulimy ]'bju;limi] s. v. b u l i m i a . bug test [~ .test] s. (am er. si.) test de inteligenţă; test psihologic. bulk [bAlk] I. s. 1. volum, mărire, cir cumferinţă; grosime. 2. masă, mulţime, majoritate; buhl [bu:l] s. mobilă în stilul „Boule" incrustaţii din bronz etc.). build [bild] I. vb. past si part. trec. built [bilt] A. Ir'. 1- a construi, a clădi, a zidi, a ridica, the ~ grosul. 3. corp, structură. 4. (inv.) pântece; piept; trup, corp; cadavru. 5. (mar.) a înălţa; (fig.) to ~ castles in the air a clădi castele în Spania. 2. (fig.) a crea, a făuri, încărcătură (a vasului); t reak ~ a începe descărcarea; laden in ~ încărcat în vrac. a clădi. 3. (si.) a face, a confe ona (haine, arme); I'm built that way aşa sunt (făcut) to sell in ~ a vinde cu ridic ata, cu toptanul. II. vb. A. intr. 1. (mai ales t o ~ 1 a r g c) eu; I'm not bui lt that way nu corespunde principiilor mele, nu pot să fac aşa ceva, eu a avea volum sau importanţă; a părea mare sau important. 2. (si to ~ up) a se umfla, nu sunt aşa, nu sunt un astfel de om. 4. to ~ in / into a zidi, a închide cu un zid; to ~ up a cr eşte în volum. B. tr. 1. a îngrămădi, a îndesa; a turna la grămadă. 2. a stabili greutatea construi, ăridica,a înălţa; b) (fig.) a întări, a întrema; c) a zidi cu cărămidă (o fereast cături). bulk cargo [~ 'ka:gou[ s. încărcătură în vrac. o usă); d) a zidi de jur-împrejur; monta (o maşină)./) a acumula, a aduna / a strânge bulk factor [~ ifsektor] s. (chim.) factor de compresibilitatc. laolaltă. B. intr. 1. a clădi, a construi; (fig.) to ~ on sand a clădi pe nisip / în aer. 2. a fi bulk freight [~freit] s. v. bulk c a r g o . arhitect. 3. to ~ upon a se baza pe, a se bizui pe. II. s. 1. forată; construcţi e, stil. 2. statură, bulkhead [~hed] s. 1. (mar.) bulmea, cloason, perete etanş / de spărţitor. 2. (constr.) conformaţie a corpului. 3. (sl.) croială (a hainei), fason, stil , formă, proporţie. builder ['bilda'J s. 1. constructor, ziditor. 2. (fig.) creator, făuritor, constructor, ziditor. boiandrug, perete etanş, batardou. 3. acoperiş (al un ei anexe la clădire). 4. anexă, dependinţă; grajd. 3. arhitect. 4. antreprenor. 5. zidar . bulk oil [~ ail] s. (mine) ulei vărsat. builder-upper [~ r .Apnr] s. (amer.) age nt de publicitate, persoană expertă în arta bulk production [~ praidAkJan] s. producţie în seric, producţie în masă. reclamei. ' bulky ['bAlki] adj. mare, voluminos; cuprinzător; corpolent, voinic, trupeş. building ['bildirj] s. 1. clădire, construire, zidire (s i fig.); house in course of ~ casă bull1 [bul] I. s. 1. taur, buhai, bivol (de ase menea masculul balenei si al altor animale în construcţie. 2. clădire, construcţie; edif iciu. 3. pi. dependinţe, acareturi; anexe. mari); (fig.) a ~in a china-shop persoa nă greoaie şi stângace, urs, elefant; (fig.) to take 4. construcţii. 5. confecţionare (în i dustria cauciucului). the ~ by the horns a apuca taurul de coarne; like ~ at a g ate cu o falcă în cer şi alta în building and loan association [~ on 'loun o.sousiai/snj s. v. b u i 1 d i n g s o c i e t y . pământ, supărat foc; (amer. sl.) percentage ~ p oliţist care ia mită; (amer. sl.) to shoot building area [~ 'sario] s. v. b u i l d i n g g r o u n d . / to throw the bull a trăncăni, a flecari; a vorbi în dodii. 2. sp eculant la bursă (a la hausse); building brick [~ brik] s. cărămidă de construcţii. to go a ~ a specula creşterea valorilor la bursă; the market is all ~s valoarea acţiunilor b uilding contractor [~ kontraikto'] s. (constr.) antreprenor. este în creştere. 3. th e Bull (aslron.) Taurul (constelaţie şi semn al zodiacului.) 4. muscă building enginee r [~ iena3i'ni3r] s. inginer constructor; şef de şantier, diriginte de lucrări. (centr ul ţintei); he made ten ~s a nimerit de zece ori în centrul ţintei, a făcut zece „muşte". b ilding frame [~ freim] s. scheletul unei clădiri. -v- John Bull englezul, englezii . II. vb. A. tr. a ridica (cursul acţiunilor la bursă). B. intr. building ground [~ graund] s. 1. teren pentru / de construcţie. 2. şantier de construcţie. 1. a specula r idicarea valorilor la bursă. 2. (despre valori) a se ridica. 3. (fig.) a căpăta buildi



 ng impost [~ rimpoust] s. (arhil.) impostă. importanţă sau influenţă. 4. (amer. fam.) a tăi piroane. III. adj. 1. mascul; ~ fly tăun building-in [~ 'ini s. (constr.) încastrar e, înzidire, astupare, umplere, închidere. etc. 2. mare, mătăhălos. 3. (despre cursul pieţe ) în creştere. building journal [~ id33:m?l] s. (constr.) carnet de şantier. bull2 s. bulă (papală). building land [~ tend] s. v. b u i l d i n g g r o u n d (l). bull3 s . 1. absurditate, prostie, neghiobie; gafă; (fig.) Irish ~absurditate în exprimare. building lease [~ li:s] s. arendare a unui teren pentru construcţii. 2. (înv.) glumă. building material [~ maitisrial] s. material de construcţie. bulla ['bub, 'bA-],pl . bullae [-li] s. 1. (med.) bulă. 2. (zool.) protuberantă osoasă. 3. (ist.) building o ffice [~ ofis] s. birou de construcţii. bulă; papal ~ bulă papală. building slip [~ slip ] s. (mar.) cală de construcţie. bull baiting ['bul 'beitirj] s. (ist) asmuţire a taur ilor (cu câini). building society [~ so.saiati] s. societate de credite pentru con strucţii, societate bull calf [~ ka;f[ s. tăurean, tăuraş, malac. imobiliară. bulldog [~do g] I. s. 1. buldog. 2. (fig.) om încăpăţânat sau tenace. 3. (univ.) însoţitor building stat [~ isustiks] s. pl. (folosit ca sg.) statica construcţiilor. al unui p r o c t o r . 4. (înv.) tun; (fam.) revolver, pistol. 5. (fam.) pipă. 6. (amer. sl.) prima bui lding stone [~ stoun] s. piatră de construcţie. ediţie de dimineaţă a unui ziar. II. adj. î căpăţânat, dârz, tenace. III. vb. tr. (amer.) 1. a building timber [~ itimbor] s. lemn de construcţie. doborî (un taur apucându-l de coame şi răsucindu-i gâtul). 2. v. b u l l d o z e . building-up food [~ Ap'fu:d] s. (med.) alimente analeptice / energetice. bul ldog ant ['buldog sent] s. furnică mare australiană cu muşcătura dureroasă (Mvrmecia build ing yard [~ ja;d] s. 1. (mar.) şantier naval. 2. v. b u i l d i n g g r o u n d (2 ). sp.). build-up ['bildiAp] s. 1. progres; dezvoltare; creştere; acumulare; the r ate of ~of the bulldoze ['buldouz] vb. ir. 1. a sfărâma în bucăţi mici, a fărâmiţa (minereu . space programme ritmul de dezvoltare a programului spaţial; the rate of ~ in spa ce 2. a curăţa şi nivela cu ajutorul unui buldozer. 3. (fam.) a şantaja, a speria, a băga î sperieţi; expenditures ritmul de creştere a cheltuielilor necesare programului spaţia l. 2. (/nil.) a intimida, a ameninţa cu siluirea, a forţa, a sili, a constrânge. acumu lare de trupe şi mijloace militare în vederea unei operaţii. 3. (amer. fam.) publicita te bulldozer [-sr] s. 1. (constr.) buldozer. 2. (fam.) tiran, bestie, brută. zgomo toasă. bulldozerman ['bulidouzomonLpl. bulldozermen [-man] s. buldozerist. built [ bilt] past si part. trec. de la b u i l d . bullet ['bulit, amer. şi -ct] s. 1. gl onţ, plumb; ghiulea; to put a ~ into smb. a băga un built-in [~ 'in] adj. (despre du lapuri etc.) zidit în perete; (despre grădini etc.) înconjurat glonte în cineva, a împuşca e cineva; random / stray ~ glonte rătăcit; every ~ has his de clădiri; (despre bârne etc .) zidit, încastrat. billet ce ţi-e scris, în frunte ţi-c pus. 2. plumb de plasă, de năvod au de undiţă. 3. (mii. built-up area [~ 'Ap 'soris] s. (zonă de) aglomeraţie urbană. sl.) pl. mazăre. built-up frog ['bilt Ap 'frogl s. (ferov.) inimă din şine. bullet head [~ hed] s. 1. om cu capul rotund. 2. (amer.) om încăpăţânat / îndărătnic. bulb [bAlb] I. s. 1. ., a/iat.) bulb; ~ of the eye globul ocular. 2. rezervor, cuvetă bulletin ['buliti n, -bt-[ I. s. buletin; scurtă dare de seamă; adeverinţă. II. vb. tr. a aduce (de termom etru). 3. lampă electrică, bec (electric); tub electronic. 4. balon, balonaş, glob. la cunoştinţa publică, a vesti (printr-un buletin). 5. băşică. 6. umflătură. II. vb. intr. 1. to ~ out) a se umila; a se bulbuca. 2. (despre bulletin flash [~ fia;/] s. (amer .) scurt comunicat (transmis prin radio) în legătură cu căpăţâna de varză) to ~ up a se rot mersul alegerilor. bulbaceous [bAl'beiJosl adj. 1. bulbos. 2. umflat, bulbucat; holbat. bullet-proof ['bulit pru:f] adj. rezistent la gloanţe; blindat; antiglonţ. bulb angle ['bAlb >a;rjgl] s. 1. (metal.) oţel în bramc. 2. (mar.) cornier în bulb. bu ll-faced ['bul l'eistj adj. cu faţa lată. bulbar ['bAlba'] adj. (anat.) bulbar. bull fiddle [~ fidl] s. (amer. sl.) violoncel. bulb iron ['bAlb .aion] s. (metal.) oţe l în platine. bullfight(ing) [~fait(irj)] s. luptă cu taurii, luptă de tauri. bulb oni on [~ lAiijan] s. (bot.) ceapă (Allium cepa). bullfighter [~fait3r] s. toreador. . bulbous ['bAlbss] adj. v. b u l b a c e o u s . bullfinch [~fint/] s. 1. (omit. ) botgros (Pyrrhula pyrrhula). 2. gard viu des cu şanţ. Bulgarian [bAl'gesrisn, amer . si bul'g-] I. s. 1. bulgar. 2. (limba) bulgară. II. adj. bulgar, bull fly [~ fla i] s. (entom.) 1. tăun (Tabanus bovinus). 2. streche (Hypoderma bovîs). bulgăresc. bul l frog [~ fog] s. (zool.) broască-bou (Rana catesbeiana). Bulgarie [bAl'gaîrik] adj. v. B u l g a r i a n (II). bullhead [~hed] s. 1. (iht.) chefal (Mugii auratus). 2. (iht.) zglăvoacă (Coitus gobio). bulge [bAld3] I. s. 1. umflătură, convexitate; coco aşă; protuberantă. 2. (n/ar.) santină, 3. (fam.) cap de bou, cap sec, tâmpit, neghiob. bul



 lheaded rail [-id rcil] s. (ferov.) şină cu două coroane. fundul calei. 3. (mar.) disp ozitiv de apărare împotriva minelor. 4. (geol.) cupolă. 5. (mai ales the ~) (amer. sl. ) precumpănirc, superioritate, avantaj, supremaţie; to have / get bullhorn ['bulho:n ] s. corn de taur; (fig.) to show the ~ a opune rezistenţă; a-şi arăta the ~on a avea un avantaj faţă de, a o lua înaintea (cuiva). 6. (fam.) umflare apreturilor; colţii. bulli on ['buljsn, -lian] s. 1. lingou de aur sa» argint. 2. dantelă sau ciucure din fir d e creştere, hosă (ia bursă); the post-war ~in student population creşterea considerabilă a populaţiei şcolare în anii postbelici. II. vb. A. i//tr. (si to ~out) 1. a se proiect a în afară, aur. bullion dealer [~ 'di:b r ] s. (si.) zaraf. a ieşi în relief; a se bomb a. 2. a se deforma, a se buhai. 3. (amer. fam.) to ~in a da buzna bullionist ['b uljanist, -lian-] s. partizan al circulaţiei monedelor metalice. (înăuntru); to ~ off a o zbughi, a pleca glonţ; to ~ for a se repezi la (//sa etc.). B. tr. a Bullion S tate ['buljan steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Montana. ticsi, a umple (un sac, o pungă); a umfla (obrajii cu aer).



 125 bunk3



bullish ['bull/] adj. 1. ca un taur; ca un bivol. 2. încăpăţânat, îndărătnic. 3. (cow.) (de bumper [bAinps1"] I. s. 1. pahar plin (până sus / ochi); ~ after ~ pahar după pahar. 2 . (teatru sl.) sală plină; the house is a ~ sala este plină până la refuz. 3. (amer. ferov .) preţuri) în creştere. 4. (amer.) optimist. bull moose ['bul mu:s] s. (amer.) jxirti zan fervent al lui Theodore Roosevelt (în campania tampon; amortizor. 4. (au/o) ba ră de protecţie, bamper. 5. (a/r.) foarte mare, extraordinar. 6. (atr.) gogonat. 7. (austr. sl.) chiştoc, muc dc ţigară. II. vb. A. tr. 1. a umple ochi. prezidenţială dinaint ea primului război mondial: 1912). 2. a ciocni cu paharul plin. B. intr. a bea pah are pline. bull nun [~ nAn] s. (canad. si.) călugăr. bullock ['bubk] s. bou, taur ju gănit. bumper bag [~ bteg] s. (tehn.) amortizor pneumatic. bullocker ['bufok3r] s. (austr.) conducător de atelaj cu boi. bumper crop [~ kn>p] s. recoltă excepţională / re cord. bullock puncher ['butok -pAnt/3r] ş. (austr.) v. b u l l o c k e r . bumper harvest [~'ho:vist] s. v. b u m p e r c r o p . bullocky ['butaki] (austr.) I. s . 1. v. b u 11 o c k c r. 2. limbaj „birjăresc". II. adj. referitor bumpiness ['bAin pinis] s. caracter accidentat (al terenului). la îngrijirea vitelor sau conducerea atelajelor cu boi. bumping ['bAmpin] adj. mare, puternic. bull point ['bul -poi nt] s. (fam.) avantaj; (semn de) superioritate. bumpkin1 ['bAmpkin] s. bădăran, ţopârlan , necioplit. bull puncher [~ -pAnt/3r] s. (amer.) cow-boy. bumpkin2 s. (mar.) gh iu. bull ring [~ -rin] s. arenă de corida, arenă pentru luptele cu taurii. bumpkinis h ['bAmpkinij] adj. dc bădăran, mojicesc. bull's eye [~z ai] s. 1. fereastră ovală, luca rnă ovală sau rotundă. 2. lupă. 3. felinar eu bumpologise [bAni'pol3d3aiz] vb. iutr. (am er. fam.) a se ocupa cu frenologia. sticlă măritoare. 4. (mar.) cap de berbec. 5. (m ar.) hublou fix. 6. (mii.) centrul ţintei, lovitură bumpology [bAm'pol3d3i] s. (amer . fam.) frcnologie. reuşită; to hit / to make / to score the ~ a nimeri ţinta (şi fig.). 7. ceas de buzunar de bumptious ['bAmp/ss] adj. îngâmfat, încrezut, plin de sine, fud ul, trufaş. modă veche. 8.pl. gloanţe, drajeuri. 9. (constr.) ochi de bou. 10. (au/o) ochi de pisică. bumptiousness [-nis] s. (fam.) îngâmfare, fudulie. bull's wool ['bulz wul] s. (austr. si.) prostii, fleacuri; flecăreală, trăncăneală. bumpy ['bAmpij adj. (desp re drum) accidentat, plin de hârtoape. bulltrout ['bultraut] s. (Uit.) păstrăv europea n (Salmo trutta). bumpy flight [~ flait] s. (av.fam.) zbor cu pierderi dc altitu dine / cu goluri dc aer. bull-voiced [~ vsist] adj. cu (o) voce de taur. bumsqua bbled ['bAmskwobld] adj. (amer. fam.) zăpăcit, năucit. bullweed [~wi:d] s. (bot.) vineţe a, floarea-grâului, albăstriţă (Centaurea cyanus). bun1 [bAn] s. (un fel de) chiflă cu sta fide; (fam.) to take the ~ a câştiga / a ocupa primul bullwhack [~/tWEek] vb. tr. (a mer.) a biciui, a bate. loc, a lua lozul; (fam.) it takes the ~asta le bate pe t oate, le întrece pe toate; e de necrezut. bullwacker [~waîk3r] s. (amer.) bivolar, păz itor al unei cete de bivoli din Vestul (amer. sl.) to have a ~ on a) a fi beat; b) a fi narcotizat. //(depărtat. bun2 s. 1. urechilă, iepuraş. 2. veveriţă (îu basme). bull acker's language ['bulwaeksz 'Ia3rjgwid3] s. (amer.) limbaj grosolan. bun3 s. (şi ~ hat) melon, pălărie tare; to do one's ~ a-şi ieşi din fire. bull work ['bul ws:k] s. ( amer.) salahorie. Buna ['bums] s. (chim.) cauciuc sintetic Buna. 1 bully ['buli] I. s. 1. (înv.) iubit, ibovnic. 2. târâie-brâu, (om) gâlcevitor. 3. huligan, bunce [bAns] s. (sl.) bani, câştig. bătăuş. 4. lăudăros, fanfaron; (fig.) tiran. 5. codoş; peşte. 6. (m rforator. 7. came bunch [bAn//] I. s. 1. mănunchi, legătură, legăturică; ~ of keys legătură mănunchi conservată. II. vb. tr. a se agăţa de. a nu lăsa în pace; a teroriza, a intimida ( ai ales la de chei; ~of grapes ciorchine de struguri; (sl.) ~of fives mână, pumn, ci nci; ~of flowers scoală pe elevii mai slabi); a brusca, a brutaliza. buchet dc flo ri. 2. (fam.) grup, ceată, şleahtă; he is the best of the ~ este cel mai bun bully21. adj. (amer. fam.) de prima clasă, de prima calitate, straşnic; ~ boy bun băiat, dintre ei. 3. (amer.) cireada. II. vb. A. tr. (şi to ~ together) 1. a înmănunchea, a lega, s traşnic băiat. II. interj, (fam.) bravo! ~ for you! bravo (ţie)! a strânge. 2. a pune la grămadă, a îngrămădi. B. iutr. 1. (şi to ~ out) a ieşi în afară, a se bully (beef) [~ (bi: conserve de carne de vacă. proiecta în afară; (despre o clădire) a se clătina. 2. a se înmă chea, a se strânge; a se bully boy [~ boi] s. (amer. si.) tip grozav, as. îngrămădi. bul ly gamester [~ 'geimst3r] s. (fig.fam.) pungaş. bunch planting [~ ■plumthj] s. (agr. ) semănat în cuiburi. bullying ['buliirj] adj. 1. neruşinat; sfruntat. 2. lăudăros, fanfar



 on. bunchy ['bAn//i] adj. 1. ieşit / proiectat în afară; umflat, bulbucat. 2. cocoşat. 3 . care bullyism ['buliizpm] s. lăudăroşenie, fanfaronadă. creşte în mănunchiuri / ciorchine . (mine) (despre straturi) aşezate neregulat. bullyrag ['bulirsg] vb. tr. v. b a l l y r a g . bunco ['bAijkou] (amer.) l.s.v. c o n f i d e n c e g a m e .II. vb . tr. 1. a trişa, a înşela bulrush ['bulrA/l s. (bot.) pipirig, ţipirig, rogoz (Scirpus spj; trestie, papură; (jig. îuv.) (la cărţi). 2. a jecmăni, a fura (prin înşelăciune). to s knot in a ~ a căuta nod în papură. buncombe ['bAnkom] ş. (amer.) v. b u n k u m . bulru shy f-i] adj. cu (mult) pipirig. buncomite ['bAijkamait] s. amer. palavragiu, vo rbă-lungă. bulsh [bul/] s. (mil. si.) 1. prostii, gogoşi. 2. (fig.) sforăială. 3. (fig.) p aradă. buncosteerer ['bArjkou.sti3r3r] s. (amer. sl.) escroc, şarlatan, pungaş. bulwar k ['bulw3(:)k, -wo:k] I. s. 1. zid, val; bastion, fortăreaţă. 2. zăgaz, zid, dig. bund [ bAnd] I. s. 1. chei (în Japonia şi China). 2. dig, zăgaz (în India). 3. (fam.) alianţă, 3. mar.) parapet, sparge-val. 4. (fig.) bastion, apărător. II. vb. tr. 1. a întări cu un zi d, ligă. II. vb. tr. a îndigui, a zăgăzui, a apăra cu un dig. bastion etc. (v. 1,1,3). 2. (jig.) a sluji drept bastion pentru. bunder [-ar] s. (anglo-indian) 1. debarcade r, chei. 2. port. bulwark main rail [~ mcin rcil] s. (mar.) copastic. bundle ['b Andl] I. s. 1. legătură, legăturică, maldăr; snop, sarcină; ~ of nerves ghem bulwark stay [ stei] s. (mar.) montantul parapetului. dc nervi. 2. pachet. 3. (amer.) sul, val (de hârtie). 4. (text.) 20 hanks dc fir de in (1 hank bum [bAm] I. s. 1. (vulg.) şe zut, dos. 2. trântor, leneş, pierde-vară; (amer.) vagabond, - 768 m). 5. to drop one's ~ (austr. sl.) a) a intra în panică, a se pierde cu firea; b) a-şi hoinar, haimana; b eţivan. 3. (prese, de la b u m b a i l i f f ) aprod. II. adj. (sl.) 1. necinstit; pierde orice nădejde. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a lega mănunchi, a înmănunchea; a fa ce condamnabil, de condamnat, blamabil. 2. prost, inferior. III. vb. iutr. 1. a umbla de colo sul; a împacheta. 2. (fa/u.) to ~ away /off/ out a expedia; a da paşap ortul (cuiva); I ~d până colo. a umbla Iară rost, a trândăvi, a tăia frunză la câini; a tră coteala altuia. him off l-am expediat, i-am făcut vânt, am scăpat de el. B. iutr. mai ales to ~ in / off/ 2. (amer. sl.) a bea în neştire. out (fam.) a o lua din loc, a o şterge, a spăla putina, a se căra; ~ off / away! şterge-o! bum bailiff [~ 'beilif] s. ( peior.) aprod. întindc-o! bumbarge [~ba:d3] s. v. b u m b o a t . bundley [-i] adj . greoi, mătăhălos. bumble ['bAtlibl] vb. intr. (înv.) a bâzâi, a zumzăi. bundook ['bAnduk] (anglo-indian) puşcă. bumble bee [~ bi:] s. (entom.) bondar, bărzăun(c) (Bombus terrest ris). bun duster ['bAn idAst3r] s. (amer. sl.) tânăr cu apucături efeminate, tânăr amator de bumbledom ['bumbldam] s. (fa/u.) birocratism, ifose de mic funcţionar (după numel e reuniuni mondene. personajului Bumble din „Oliver Twist" de Dickens). bung [bAij ] 1.5,1. cep (de butoi), vrană. 2. cârciumar, birtaş. 3. (sl.) minciună; tragere bumble foot ['bAmbl fut] s. picior strâmb. pe sfoară, înşelătorie. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up / down) a astupa; a pune cepul Ia; ~ed-up bumble-footed [~ Tutid] adj. cu picioare strâmbe. bumble puppy [~ -pApi] s. (fam.) joc prost, joc de ageamiu (la cărti, la t enis); joe dc nose nas înfundat. 2. (şi to ~ up) a învineţi (un ochi în cursul unei bătăi); scoate din circulaţie. 3. (şl.) a arunca, a azvârli (pietre etc.). B. in/r. (sl.) to ~ off a o şterge, a o lua whist jucat nereglementar. la fugă. III. adj. (austr. sl.) 1. mort, răposat. 2. falit; to go ~ a) a da ortul popii, a-şi da bumbler ['bAmbhr] s . v. b u m b l e b e e . duhul; b) a da faliment. bumbo ['bAinbou] s. punş rece. b ungalow ['bArjgslou] s. parter sau casă cu verandă (gen vilă), bungalou. bumboat 1'bAm bout] s. barcă pentru aducerea de provizii pe un vas. bungee jumping ['bAiid3i .dj Ampin] (sport extrem) săritură cu coarda elastică de la bumf [bAmfl s. (sl.) 1. hârtie i gienică; (jig.) maculatură. 2. pl. hârţoage, documente. marc înălţime, bungee jumping. bum ezer ['bAm ifri:z3r] s. (şl.) haină scurtă. bungfunger ['bAn.ifAggs'"] vb. tr. (amer.) a uimi, a ului. bummer ['bAni3r] s. 1. (pop.) haimana, hoinar. 2. (amer.sl.) re porter dc mâna a doua; bung hole [~ .noul] s. vrană. om politic neimportant. bungle ['bAijgl] I. vb. A. tr. (şi to ~ up / out) a strica, a cârpaci; a face de mântuială. bum p1 [bAinpj I. s. 1. ciocnire, izbitură, lovitură. 2. umflătură, bubă, cucui. 3. protu bera tă, ieşitură, creastă (înfrenologie); (fam.) înzestrare, dăruire, talente; the ~ of localit . intr. a lucra prost, a lucra ca un cârpaci; a lucra de mântuială. II. s. 1. muncă sau un simţ dezvoltat al orientării. 4. (av.) gol dc aer. S.pl. (av.) tulburări atmosferic e. 6. (auto) treabă de cârpaci; muncă de mântuială. 2. greşeală; boacănă; încurcătură. bung lucrător prost, cârpaci. ŞOC; hop. II. vb. A. tr. 1. (against, on) a Iovi, a izbi (de) . 2. a lovi pupa (luntrei din faţă, bunglesome [-sam] adj. neîndemânatic, stângaci, nepric eput. la canotaj) cu prova. 3. (amer. mil. si.) a împuşca. 4. (amer. sl.) to ~ off a



 îndepărta cu bungling [-in] I. adj. prost (făcut), făcut dc mântuială. II, s. cârpăceală. omorî, a răpune. 5. to ~ up (fam.) a mări, a face să crească, a umfla (preţuri bunion [bAni an] s. (anat.) mont. etc.). B. intr. to ~ against a se ciocni dc, a se izbi de; (fam.) to ~ into smb. a întâlni pe bunk1 [bAijk] I. s. 1. pat dc cazarmă; prici. 2. ca bină de dormit, cuşetă. II. vb. intr. cineva din întâmplare, a se întâlni nas în nas cu cin III. adv. brusc, deodată, pe neaşteptate, fără veste; to come ~on the floor a cădea, a se lungi pe duşumea. IV. interj. (amer.) 1. a sta culcat pe pat. 2. a se culca. 3. a îm părţi patul (cu cineva). <- (mit. sl.) to do ~ fatigue a sta în cazarmă şi a trage la aghi oase. : tronc! zdup! poc! buf! bunk2 (sl.) I. s. fugă; to do a ~ v. b u n k l (II) <*. II. vb. intr. a o şterge, a o tuli. bump2 I. s. strigătul bâtlanului dc stuf. II. vb. intr. (despre bâtlanul de stuf) a striga, bunk3 s. (amer. sl.) v. b u n k u m . I a ţipa.



 bunker 126



burglar ]'ba:glar] s. spărgător, hoţ. bunker ['bArjkal I. s. 1. (mar.) buneher de cărbun i; ash ~ cenusar. 2. (sport) obstacol (mai «ies de nisip) pe terenul de golf. 3. ( mil.) cazemată, fort. II. vb. A. ir. 1. a încărca burglarious [ba:'glsarias] aay. de s pargere. cărbune sau combustibil pe. 2. (golf) a trimite (mingea) în gaură. 3. (fig.) a aduce încurcături burglarize |'ba:glaraiz] vb. tr. a sparge, a comite o spargere l a / în. (cuiva), a băga în bucluc. B. inir. 1. a se încărca cu cărbune sau combustibil. 2. despre burglary ]'ba:glari] s. spargere, furt cu spargere, furt prin efracţie. min gea de golf) a nimeri în gaură. burgle ['ba:gl] vb. tr. (scot-fam.) 1- v. b u r g l a r i z e . 2. a jefui, a jecmăni, a prăda. bunkery [-i] adj. sărăcăcios, mizerabil. burgo master ['ba:gou'Uia:star, -goiin-] s. 1. primar (în oraşele olandeze, flamande şi bunk house ['bAijk haus] s. (amer.) baracă cu priciuri pentru muncitori forestieri, ge rmane):!, (omit.) goeland (Lărus sp.). cărbunari etc. burgoo [ba:'gu:,'--]s; (mar. s l.) păsat din făină de ovăz. bunko ['bAnkou] s., vb. v. b u n c o . burgundy ['ba:gandi] s. vin roşu de Burgundia. bunkum f'bAnkam] s. fraze sforăitoare, vorbe, vorbărie (goa lă), flecăreală, pălăvrăgeală; burial ['berial] s. înmormântare, îngropăciune. discurs dema that talk is ~ toată discuţia asta e vorbărie goală; to talk ~ a bate burial feast [~ fi ;st] s. praznic (la înmormântare). apa în piuă, a îndruga verzi şi uscate. burial ground [~ graund] s. cimitir, ţintirim. bunky ['bArjki] s. (amer. fam.) tovarăş de cameră sau pat; prieten, amic. burial mound [~ maund] s. tumulus. bunnia ţ'bAnja] s. (anglo-india n) neguţător, prăvăliaş. burial place [~ plei.s] s. loc de veci. bunnick ['bAnik] vb. ir. (pop.) a snopi în bătaie, a omorî în bătaie. burial service [~ .sa:vis] s. (bis.) liturghi a morţilor (în biserica anglicană). 2 bunny ['bAni] s. v. b u n . burial stone [~ stou n] s. piatră funerară. 1 bunt [bAnt] s. 1. (mar.) burta / umflătura pânzei; bază a vergii. 2. partea umflată a burial yard ]~ja;d] s. v. b u r i a l g r o u n d . unui năvod. burin ['bjuarin] s. (poligr.) ştihd / ac de gravat. 2 bunt 1. vb. tr. a lovi, a i zbi (cu capul, cu coarnele); a înghionti; a da un ghiont (cuiva); burke [ba:k] vb. tr. (mv.) 1. a sugruma, a gâtui (fără urme, cu scopul de a vinde cadavrul a împunge. II . s. lovitură (cu capul), împunsătură (cu coarnele); ghiont. pentru disecţie). 2. a muşamal za (o chestiune). 3. a opri, a întrerupe (dezbateri etc.). 3 bunt s. (bot.) mălură (Ti lletia triîici). burl [ba:l] (/«At.) I. s. nod (în firul stofei). II. vb.tr. a curăţa de n oduri. bunting1 ['bAntirj] s. 1. stofă pentru steaguri, etamină. 2. (fam.) steaguri. 3. (mar.) burta burlap ['badfep] s. pânză de saci I pentru ambalaj. pânzei; astar; pa vilioane. burlesque [bo:'lesk] I. s. 1. parodic; satiră; caricatură. 2. (muz.) burlc scă. 3. (amer.) bunting2 s. (omit.) presură (Emberiza sp.) cirl ~ presură-bărboasă (Emberi za cirlus); farsă. 4. (amer.) teatru de varietăţi; spectacol de varietăţi. II. vb. tr. a p arodia. III. adj. black-headed / reed ~ presură-dc-grădină (Emberiza hortulana); yello w ~ presură-aurie burlesc, comic, grotesc, caraghios. / -galbenă (Emberiza citrinell a). burley ['ba:li[ s. v. b e r 1 e y . bunt lines ['bAnt lainz, amer. şi 'bAnt li nz] s. pl. (mar.) cargafungi; sacheţi. burleycue ['ba:likju:] s. (amer.) v. b u r l e s q u e (I). bunton ţ'bAntn] s. (mine) inoază (în puţ). burly ['ba:lij adj. 1. solid , mare, gros; mătăhălos, voinic, zdravăn. 2. tare, zgomotos. buoy [boi, amer. şi 'bu:i] I. s. (mar.) geamandură; baliză; to make fast to a ~ a lega Burmese [ba:'mi:z,'-'-] s. 1. (limba) birmană. 2. birman. , la geamandură. II. vb. A. tr. (mai ales to ~ up) 1 . (mar.) a baliza, a lega la geamandură. burn1 [ba:n[ s. (scof.) pârâu, izvor, 2. (mar .) a menţine la suprafaţa apei. 3. (mar. rar) a ridica Ia suprafaţă. 4. (mar.) a baliza, burn2 I. past si part. trec. burnt. ]'ba:nt] vb. A. tr. 1. a arde, a prăji; (fig. ) she has a marca cu geamanduri. 5. (fig.) a susţine, a întreţine (speranţe etc.); a îmbărb , a înviora, money to ~ are atâţia bani că nu mai ştie ce să facă cu ei; to ~ the candle at th ends a da curaj (cuiva); he was ~ed up by the news ştirea 1-a înviorat / 1-a remo ntat. B. intr. a-şi irosi forţele; to ~ daylight a) a folosi lumină artificială în timpul zilei; b) a-şi strica (mar.) a se menţine la suprafaţa apei, a se menţine în stare de plut ire. sau obosi vederea; c) a căra apă la puţ, a bate apa în piuă; to ~ the midnight oil a lucra buoyage ['baiidş] s.(mar.) balizaj, balizare. până noaptea târziu / până la ore mici; to ~ one's boats a-şi tăia toate căile de retragere; buoyancy ['baiansi] s. 1. (mar.) flotabilitate, stare de plutire; volum de carenă; cmersiune. (fig.) to ~ one's fin gers a-şi frige degetele, a se arde, a se prăji; to ~ the water a prinde 2. (fig.) o



 ptimism, vioiciune, energic sufletească; elasticitate; he lacks ~ îi lipseşte somon cu ostia, la lumina faclelor; to ~ the earth / wind / (amer. breeze); to ~ up the vioiciunea, c un la-mă mamă. 3. tendinţă de urcare (ia bursă). 4. (fiz.) forţă ascensională a) a goni cu automobilul; b) a fugi mâncând pământul; his money ~s a hole in his / port antă. pocket banii lui nu fac mulţi purici, e tot cu mâna în buzunar; (sl.) ~ him! să-1 ia naiba! buoyant ['baiont] adj. 1. (mar.) plutitor, flotabil. 2. (fig.) optimist, plin de viaţă, vioi, (să) dea ciuma în el!; to ~ the Thames a găsi iarba de leac, a face un lucru de necrezut; elastic. 3. (despre valori la bursă) în urcare. to ~ alive, to ~ to death a arde de viu; (sl.) to ~ the ken a trăi într-un han fără a plăti buoy float [ 'boi flout amer. si 'bu:i flout] s. (mar.) plutitor de geamandură. chiria; (sl.) t o ~ the planks a sta jos multă vreme. 2. (med.) a arde, a cauteriza. 3. a arde buo y rope [~ roup] s. (mar.) gripie. (mâncarea), a afuma. 4. (fig.) a arde, a mistui, a consuma. 5. (jig.) a aprinde. 6. (sl.) a păcăli, buplever [bju'plcvar] s. (bat.) urechea-icpurelui (Rupleurum sp.). bur [ba:r] I. s. 1. (bot.) ghimpe, ţep, ac, spi n (al unei plante). 2. (boi.) scai, scaiete a trage pe sfoară. 7. to ~ away a arde ; a risipi (prin raze etc.); the sun ~s away the mist (Cirsium lanceolatum); to stick like a ~ a se ţine scai; a se prinde ca un scai. 3. (bot.) soarele împrăştie negur a; to ~ down a arde, a distruge prin foc până în temelii; to ~ off brustur(e) (Arctium lappa). 4. (fig.) om cicălitor, neagă, scai, belea, pacoste. II. vb. tr. a arde, a în depărta prin ardere; to ~out a) a arde, a face să ardă (până la capăt) b) a lăsa fără adăpo incendiu); to ~ to ashes a preface în scrum; to ~ to death v. t o ~ a 1 i v e; a s coate ghimpii etc. to ~ up a) a aprinde; b) a arde complet, a face să ardă complet. B. intr. 1. a arde; a se buran [bu:'ru:n] s. (ras) viscol. burberry ['b3:b3ri[ s . palton impermeabil; stofă impermeabilă (după numele firmei). bronza, a se prăji. 2. a arde, a dogori; a lumina; to ~ bright a arde cu flacără vie, alumina puternic. 3.(fi g.) a. arde (de nerăbdare, de dorinţă), ase mistui, a se consuma; to ~ with burbot [rb a:bat] s. (i/K.) mihalţ (hota Iota). burden1 |'to:dn] I. s. 1. povară, greutate, sar cină, încărcătură (şlfig.); răspundere; to be fever a arde, a avea temperatură. 4. to ~ awa rde complet / în întregime; to ~ down a ~ to smb. a fi o povară pentru cineva; to thro w off a ~ a se scutura de o povară. 2. (fig.) a arde de tot, a se preface în cenuşă; (fi g.) to ~ into a se întipări în, a lăsa urme adânci apăsare; durere. 3. (mar.) tonaj. 4. che tuieli. 5. (min.) rocă sterilă / nefolositoare. ■■ (yur.) în; the spectacle of social inju stice ~t into Burns' soul spectacolul nedreptăţii sociale * ~ of proof onus probandi , sarcina / obligaţia de a dovedi. II. vb. tr. 1. a încărca. 2. (fig.) 1-a impresionat adânc pe Bums / i7a lăsat urme de neşters; to ~ out a) a arde complet; b) a se strica , a se defecta (prin ardere); to ~ up a arde puternic. II. s. 1. arsură. 2. stigma t, a împovăra, a îngreuna, a împila, a asupri. burden2 s. 1. (muz.) refren. 2. temă. subie ct; idee principală, esenţă, fond; laitmotiv; semn cu fierul roşu; danga. 3. (amer.) lum iniş creat în urma unui incendiu. 4. arderea to keep up the ~ of the discourse a-i d a înainte, a continua să vorbească în acelaşi fel. vegetaţiei pe o bucată de pământ destina rării. burnable ]-abl] I. adj. inflamabil. II. s. pl. materii inflamabile. burdene r [-ar] s. asupritor. împilator. burner [-ar] s. 1. persoană care arde ceva. 2. bec, duză. 3. (tehn.) injector, arzător. burdensome [-som] adj. împovărător, apăsător; oneros; u, chinuitor. burnet ['ba:nit, amer. si -net] s. (bot.) sorbestrea (Sanguisorba officinalis). burdock ['ba:dak] s. (bot.) 1. brustur (Arctium lappa). 2. scai, s caiete, pălămidă (Cirsium burning ['bo;nirj] I. s. 1. ardere, mistuire, consumare. 2. (tehn.) ardere, prăjire, calcinare; lanceolatum). 3. holeră, scaietele-popii (Xanthi um spinosum). bureau [bjua'rou, 'bjuarou],pl. bureaux [-z] şi bureaus [-/.] s. 1. birou, masă de lucru. călirc. 3. (min.) lărgirea găurilor de puşcare (prin explozii). II. adj. arzător, fierbinte; 2. (amer.) şifonier. 3. birou; oficiu; agenţie, departament; secţie; direcţie; comitet; political ~ matter / question chestiune arzătoare; (cineget ică şi fig.) ~ scent urmă proaspătă; ~ shame ruşine cumplită; (fig.) to stand upon ~ coals ta ca pe jar / ghimpi. ~ birou politic; organisational ~ birou organizatoric. bu rning glass [~ gla:s] s. (opt.) lentilă de convergenţă. bureaucracy [bjus'rakrasi, -'r ouk-| s. 1. birocraţie, birocraţi. 2. birocraţie, birocratism. burning oii [~ aii] s. 1. păcură; petrol lampant. 2. ulei de ars. bureaucrat ['bjuaroukrast, -rak] s. biroc rat. burnish ]'ba:ni|] I. vb. A. tr. a curaţi, a polei, a sclivisi, a şlefui, a lust rui; a bruna bureaucratic [ibjuarou'kratik, -ra'k-] adj. birocratic. (otelul). B . intr. a (stră)luci. II. s. strălucire, lustru. burele ['bjuaralei] s. (filatelie) burelaj. burnisher |-a r ] s. 1. lustruitor, şlefuitor. 2. polizor, oţel lustruit; u



 nealtă de polizat. burette [bjus'ret] s. (chim.) biuretă. burnous [ba:'nu:s] s. burn uz. burg [ba:g] s. 1. (amer. fain.) oraş. 2. (ist.) burg. oraş-cetatc. oraş medieval. burnouse [bo:'nu:z] s. v. b u r n o u s . burgee ]'ba:d3i:] s. (mar.) ghidon, fl amură, fanion. burnt [ba:nt] I. past şi part. trec. de la b u r n 2 (I). II. adj. ar s; calcinat; a ~ child burgeon ['ba:d39n[ (poetic) I. s. mugur(c), boboc; (v)lăsta r. mlădiţă. II. vb. A. intr. a dreads the fire cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt. î guri, a îmboboci (şi fig.). B. tr. (mai ales to ~ out / forth) a da (muguri). burnt coal [~ koul] s. cocs natural. burger ['ba:gar] s. (amer.) 1. (un fel de) cârnat d e porc (prese, de la h a m b u r g e r ) . burnt gas [~ gass] s. (tehn.) gaz de ardere. 2. (sandviş din) chiflă cu cârnat de porc. burnt offering [~ 'oferirj] s. (bib i.) holocaust. burgess ]'ba:d3is, -d3es] s. 1. cetăţean al unui oraş municipal. 2. (is t.) membru al parlamentului, reprezentând un b o r o u g h sau o universitate. bur nt steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel ars; oţel supraîncălzit. burgh ['bAra] s. (şi sufix) o raş scoţian (corespunde englezescului b o r o u g h ) . burp [ba:p] s. sughiţ; râgâială. r urgher fbo:go ] s. cetăţean, „btirger" (în Germania şi Olanda). burn gun [~ gAn] s. (amer. mii. sl.) „căţea" (puşcă) mitralieră.



 127 business tour



burr1 [bs:T] I. s. 1. zgomot, (h)uruit (de maşină etc.). 2. (fon.) pronunţare vclară a l ui r (î/i nordul Angliei). II. vb. intr. (fon.) a pronunţa un r velar. burr2 s., vb. v. b u r . burr3 s. 1. (telm.) bavură, grat. 2. daltă triunghiulară. 3. piatră de moară. 4. piatra de ascuţit, tocilă. 5. calcar. burr4 s. (astron.) halo (lunar). burro ['tr a:rou],p/. burros [Tba:rouz] s. (span.) măgar, asin. burrock [*b3:rok] s. iezătură; mi c stăvilar pe râu. burrow ['bArou] I. s. 1. vizuină, gaură, ascunziş, adăpost. 2. (min.) ro sterilă. II. vb. intr. 1. a-şi săpa o vizuină; a se ascunde în vizuină. 2. (adesea to ~ int ) a scormoni (prin arhive, cărţi etc.). bursa ['baisa], pl. şi bursae [-si:] s. 1. (an at., biol.) bursă, bursiculă. 2. (înv.) cămin studenţesc (în Evul Mediu). bursar E'b3:s3r] . 1. (univ.) contabil; casier; trezorier; econom (la universităţi). 2. bursier (la o universitate scoţiană). 3. (înv.) student al unei universităţi (în Evul Mediu). bursary [] ş. 1, bursă, stipendiu. 2. (mai ales univ.) casierie. 3. (scoţ.) expoziţie. burse [bxs ] s. 1. (com. înv.) bursă. 2. pungă, portofel. 3. v. b u r s a r y (1). burst [ba:st] I. vb. past şi part. trec. burst [bs:st] A. mtr. 1. a plesni, a crăpa; a face exploz ie, a exploda; (fig.) I am simply ~ing to tell you ard de nerăbdare să-ţi povestesc. 2 . to ~ asunder a crăpa (în două); to ~ away a pleca în grabă; to ~ forth a) a ţâşni; b) (de răni) a se deschide; c) to ~ forth from a se desprinde (brusc) de; to ~ forth into song a începe (brusc) să cânte; to ~ from a) a se desprinde de; b) a ţâşni din; c) (despre ocnaşi) a evada din; to ~ in upon smb. a da buzna peste cineva; to ~ into a pătrunde în, a intra în; (despre pomi) to ~ into blossom a înflori: to ~ into flame a fi cupri ns de flăcări, a izbucni în flăcări; to ~ into laughter a izbucni în (hohote de) râs; to ~ o the room a năvăli / a da buzna în camera; to ~ into tears a izbucni în lacrimi; to ~ i nto view a se ivi brusc / pe neaşteptate; to ~ on a se năpusti asupra; to ~ on the e ar a sc auzi deodată; a izbi auzul; to ~ open a se deschide (brusc); to ~ out a iz bucni; a war had ~ out izbucnise un război; to ~ out crying a izbucni în lacrimi, în p lâns; (fa/n.) to ~ up (adesea scris bust) a suferi o înfrângere sau un accident; to ~ upon (smb.) a-i da (cuiva) prin cap; a înţelege deodată; to ~ with envy a crăpa de invid ie, a nu mai putea de invidie: (despre pomi etc.) to ~ with plenty a se rupe de prea mult rod. B. tr. 1. a arunca în aer, a face să explodeze, a distruge, a nimici; rivers ~ their banks râurile îşi dărâmă malurile. 2. (poetic) a întrerupe, a opri brusc. 3 o ~ open a forţa (o uşă etc.). to ~one's sides (with laughter) a nu mai putea de râs, a râde cu hohote. II. s. 1. explozie (si fig.); ~ of applause explozie / cascadă de ap lauze; ~ of laughter hohote de râs.



bush2 I. s. 1. (telm.) bucşă, bucea, cămăşuială. 2. (mil.) bucşă de amorsare. II. vb. tr. a , a vârî (o bucşă). bush basil [~ 'b^ezil] s. (bot.) busuioc (Ocimum minimum). bush buck [~ bAk] s, (tool.) specie de antilopă (Tragelaphus sylvaticus). bush dog [~ dog] s. (zool.) 1. poto (Perodicticus po/to). 2. specie de câine sud-american (îcticyon v enaticus). f bushed ['bu/tj adj. 1. acoperit cu tufăriş / lăstăriş. 2. (/am.) obosit, „dărâ 3. (canad.) împădurit. 4. (canad.) zăpăcit, ţicnit. 5. pierdut în brusă. 6. (despre păr) s . bushel1 l'bu/1] s. „buşel", aprox. baniţă (unitate de măsură pentru grâne = 36,35 l; comj cu o baniţă = 20 ocale; o oca = 1.520 l în Muntenia şi 1.28S l în Moldova); (bibi.) to hid e one's light under a ~ a pune lumina sub obroc; a-şi îngropa talanţii (în pământ); to meas re other's corn by one's own ~ a judeca pe alţii după sine. bushel2 vb. tr. (amer.) a repara; a transforma (haine bărbăteşti). busher l'bu/ar] s. (amer. sl.) jucător incomp etent (de baseball); jucător dintr-o echipă de categoria a doua (de baseball). bush faller ['bu/ rfo:br] s. (austr.) tăietor de copaci în brusă. bush falling [~ metl] s. (metal.) babit, aliaj de antifricţiune pentru lagăre. bush-jacket [ 'bu/ .d3îekit] ş. v. bush s h i r t . bush lawyer ['bu/ >b:J9r] s. (austr.) 1. (bot. ) mur neozeelandez (Rubus australis). 2. (fam.) jurist amator; profan cu pretins e cunoştinţe de drept. bush league [~ li:g] s. (sport, sl.) divizie sau categorie in ferioară. bush-league adj. (amer.) mediocru; de slabă calitate. Bushman ['bu/mon],pl



 . Bushmen [-mon] s. boşiman. bushman s. locuitor al tufişurilor (în Australia). bush p arole ['bu/ pa.roul] s. (sl.) evadat (dintr-o închisoare). bush plane ['bu/ plein] s. (canad.) avion (uşor) utilitar folosit în zone izolate din nordul Canadei. bushr anger ['bu/ ircind33r] s. 1. (austr.) ocnaş evadat care se ascunde în tufişuri şi trăieşte in prădăciuni. 2. locuitor al unei zone de tufăriş / lăstăriş sau al unei zone împădurite. irt [~ /a:t] ş. sahariană, cămaşă colonială. 2. izbucnire; avânt, pornire. 3. iţire, ivire, iţie bruscă. 4. (adesea scris bust) (fam.) bush sickness [~ isiknis] ş. (austr. agr.) carenţă în cobalt a solului. chef, petrecere; he is on the bu(r)st chefuieste, petrece . 5. rafală (de armă automată). bush telegraph [~ iteligru:f] s. (glumeţ) răspândire rapidă veştilor, zvonurilor etc., burster [-ar] s. 1. persoană care aruncă ceva în aer (prin ex plozie). 2. exploziv; radio-şanţ / trotuar. încărcătură explozivă. 3. (şl.) spărgător. 4. ( , prăbuşire (însoţită de zgomot). bushwhacker Hhwasko1"] s. 1. (amer.) locuitor al desişuri or de pădure, (ftg.) ţăran. 5. (si.) ceva care stârneşte admiraţia prin dimensiuni, forţă e we went in for a regular 2. (ist.) partizan (în răzl)oiul civil din S.U.A. ÎS61-Î865). 3 . cuţit pentru curăţitul tufişurilor. ~ ne-am distrat grozav; I got myself up a regular ~ ni-am îmbrăcat la marc fix. 6. (sl.) bushwhacking [~.hw£ekirj] s. (amer.) drumuri pr in păduri şi tufişuri. grabă, zor. 7. (ec. sl.) crah, faliment. 8. (sl.) pâinişoară de doi ny. 9. (amer.) furtună, bushwood [~wud] s. tufăriş, tufişuri. vijelie. bushy l'bu/i] I. adj. 1. plin de / acoperit cu tufişuri. 2. (despre sprâncene, barbă, coadă bursting ['ba stirj] I. s. explozie, plcsnirc, crăparc. II. adj. de explozie, exploziv. etc) stu fos. II. s. v. b u s h i e . bursting charge E~ t/u:d3] s. exploziv, încărcătură explozi vă. business1 ['biznis] s. 1. afacere; ocupaţie; treabă; chestiune; the ~of the day /m eeting bursting shell [~ /el] ş. (mil.) obuz brizant. ordinea de zi; on ~ cu trebu rile, plecat după treburi; (amer. fam.) monkey ~ comportare burst-up ['b3:st'Apj s . (fam.) 1. adunare zgomotoasă; tămbălău. 2. (ec.) crah, faliment. prostească; prostii; gi umbuşlucuri, pozne; to mean ~ a vorbi serios; a avea intenţii serioase; 3. explozie. 4. material exploziv. a se apuca de ceva cu toată seriozitatea sau cu hotărâre; mind your own ~! nu e treaba burstwort [~wo:t] s. (bot.) feciorică (Herniaria glabra). dumitale! vezi-ţi de treaba dumitale!; to send smb. about his ~a alunga pe cineva, a trimite burt [b3:t]s. v. b r i l l . pe cineva la plimbare; what is your ~ he re? ce cauţi aici? he asked (for) my ~ m-a 2 burthen fbatfsn] s. poetic pentru b u r d e n (I). întrebat ce vreau / ce doresc; let us come to ~sa venim la subiect; to have one's hands burton ['b3:tn] s. (mar.) pălăncel. full of ~ a avea (foarte) mu lte de făcut / multă treabă de făcut, a nu-şi vedea capul de Burton (av. sl.) to be gone f or a ~ a cădea la datorie, a muri în timpul unei acţiuni / treabă; that is not the ~ nu despre asta e vorba; my ~ is with you am treabă cu dumneata; ieşiri. (prov.) everybo dy's ~ is nobody's ~ copilul cu prea multe moaşe rămâne / moare eu Burundian [bu'rundj an, -ian] I. adj. din Burundi, burundez. II. s. locuitor din Burundi, buricul nc tăiat. 2. profesie, ocupaţie. 3. activitate comercială, afaceri; dever, clientelă; burun dez. the big ~ marele capital; out of ~ falit; man of ~ om de afaceri; agent; om de încredere; burweed [b3:wi:d] s. (bot.) turiţă, lipici, asprişoară (Galium aporine). ~i s ~afacerile sunt afaceri, frate-frate, dar brânza-i pe bani. 4. firmă, întreprindere (comer bury ['beri] vb. A- tr. 1. a îngropa, a înmormânta; (ftg.) to ~ the hatchet a fa ce / a cială); to set up in ~ / to go into ~ a începe să facă comerţ, a se lansa în afaceri 5. târg: încheia pace; to ~ alive a îngropa de viu; to live to ~ smb. a trai mai mult decât cineva. afacere; chilipir. 6. obligaţie, datorie, îndatorire; drept; to make it one's ~ to a socoti 2. a îngropa, a ascunde; to ~ one's face in one's hands a-şi îngr opa / a-şi ascunde faţa de datoria lui să; a se însărcina să; you had no ~ to do it nu avea dreptul s-o faci, nu în mâini; to ~ one's hands in one's pockets a-şi băga mâinile în buzu ar(c). B. rejl. aveai nici un drept / temei să faci asta. 7. afacere, poveste, ist orie, chestiune; I am sick (ftg.) a se îngropa, a se retrage; to ~ oneself in book s a se îngropa în cărţi. of the whole ~ mă plictiseşte toată povestea asta. 8. (teatru) acţ mimică, gesturi, bus, 'bus [DAS] prese, de la o m n i b u s şi a u t o b u s . I. s . 1. omnibus; autobuz; (jig.) gestică (nu dialog). 


 picolo. business end [~ end] s. partea practică / cea mai importantă a unei chestiun i. busby ['bAzbi] s. căciulă de husar, de artilerist sau de genist (în armata britanică) . business hours [~ tauaz) s. pl. orc de primire; ore când magazinele sunt deschis e. 1 bush [buf] I. s. 1. tufă. tufiş; ~ of hair păr des; to beat about the ~ v. b e a t (I, B). business interests [~ 'intrists] s. pl. interese de afaceri. 2. mari s uprafeţe de pământ nccuHivat, acoperite de tufişuri (în Australia); to take to business-li ke [~ laikj adj. de afaceri; comercial, negustoresc; practic; metodic; precis, t he ~ a deveni pribeag, hoinar. 3. coadă stufoasă de vulpe. 4. (înv.) ramură, mai ales de exact. iedera (servind ca firmă la tavernele din vechea Anglie); firmă de tavernă; ta vernă; good businessman [~man], pl. businessmen [~] s. 1. om de afaceri, comercian t. 2. afacerist, wine needs no ~ vinul bun nu arc nevoie de reclamă. 5. to go ~ a) a pleca în brusă / la businessman: big businessmen mari capitalişti. ţară; a pleca din or aş; b) a-şi lua câmpii, a o lua razna. 6. (canad.) aprox. taiga. 7. (canad.) business manager [~ im«nid39r] s. director comercial. parcelă de teren nedefrişat folosită ca sur să de lemne de foc şi ca loc de păşunat. II. vb. business night [~ nait] s. (pari.) scară sau noapte de şedinţe (a parlamentului). A. tr. 1. a sădi cu tufişuri. 2. (agr.) a boron i. B. intr. 1. a creşte des. 2. (austr.) a campa business relations [~ ri'lci/anz] s. pl. relaţii de afaceri. în brusă. III. adj. (austr.) grosolan, rudimentar, nerafin at. business tour [~ tua r ] s. călătorie de afaceri.



 busk1 128



busk1 [bAsk] s. 1. os de balenă, balenă (de corset). 2. (pop-) corset. busk2 vb. int r. (în nordul Angliei). 1. a se pregăti. 2. a se îmbrăca. 3. a se grăbi, a se zori. busk3 vb. intr. (si to ~ about) (mar.) a (în)crucişa. busker ['bAsk3r] s. 1. scamator. 2. cântăreţ ambulant / de stradă. buskin ['bAskin] s. 1. coturn. 2. (fig.) tragedie; to put on the ~s a scrie în stil de tragedie. bus line ['bAs lain] s. 1. linie de autobu z, traseu. 2. societate de transport care exploatează autobuze. busman ['bAsmnn], pl. busmen [~] s. 1. şofer-de autobuz. 2. taxator (in autobuz). busman's holiday [ ~z 'holodi] s. vacanţă petrecută în ambianţa familiară a muncii de zi cu zi (ca şoferul de obuz care îşi petrece vacanţa călătorind cu autobuzul în calitate de pasager): to take a ~a petrece vacanţa în ambianţa familiară a muncii de zi cu zi. buss [bAs] (


 o should it be ~ my neighbour? cine crezi că era dacă nu vecinul meu? who could have done it ~ he / (fain.) him? cine altul ar fi putut face una ca asta?; is there any one in the house ~ she / (fain.) her? mai este cineva în casă (în) afară de ea? 3. ( si ca prep.) numai nu; all ~; tot(ul), toţi etc.; în afară de; pe punctul; gata; mai-m ai; it is all ~ ready e ca şi gata, e aproape gata; all ~ me toţi până la mine, toţi în afa de mine; it is three o'clock all ~ two minutes e (ora) trei fără două minute; the work is complete all ~ the title cu excepţia titlului, lucrarea este completă / gata; it is anybody's business ~ his e treaba oricui, numai a lui nu; anything ~ orice / tot ce vrei, numai... nu; he is anything ~ a coward e tot ce vrei, numai fricos nu; the last ~ one penultimul; he lives next door ~ one locuieşte două case mai dep arte; he had no sooner left ~ he returned de-abia a plecat şi s-a şi întors. 4. că; he h ad not a doubt ~ this was the man nu se îndoia câtuşi de puţin că acesta e omul (cu pricin a); no question ~ he will do it este neîndoios / sigur că va face asta; not ~ that h e is as diligent as ever he was nu că n-ar fi silitor ca întotdeauna. II. aaV. parti culă numai, doar; she is ~ 9 years old are numai 9 ani, n-are decât 9 ani; ~ (a) lit tle doar puţin, doar un pic; had I ~ known it! (ah) de-aş fi ştiut numai!; from A to B is ~ twenty miles de la A (până) la B sunt numai douăzeci



de mile; ~ now chiar acum, adineaori, acum câteva clipe, III. prep. (delimitările într e but ca prep. şi conj. sunt discutabile) în afara (cu gen.), în afară de, pe lângă, cu exc pţia (cu gen.) (v. ~1,2,3). IV.pron. rel. care să nu; there is not one ~knows them n u există (nici) unul care să nu-1 cunoască; there are few men ~ would risk all for suc h a prize puţini (oameni) nu ar risca totul de dragul unui astfel de premiu. but2 [bAt] s., vb. tr. ~me no ~s (ştii), fără nici un „dar", te rog! but3 [bAt] s. (scot.) pr ima cameră sau camera de lucru dintr-o casă cu două camere. butadiene [ibuitsdai'kn] s . (chim.) butadienă. i butane ['bju:tein] s. (cljim.) butan. butch [but/] s. tunso are scurtă. butcher ['but/a1'] I. s. 1. măcelar, casap. 2. călău, gâde. 3. (fig.) măcelar, m sângeros, călău. 4. (si train ~) (amer.) vânzător de dulciuri (în trenuri). 5. momeală ar icială (pentru prinsul somonului). II. vb. tr. 1. a tăia, a (în)junghia (animale). 2. a ucide, a omori, a măcelări, a căsăpi, a sfârteca. 3. (fig.) a inutila, a denatura. butch er bird [~ told] s. (omit.) sfrâncioc, lupul-vrăbiilor (Lanius sp.). butcher crow [~ krou] s. (omit.) corb australian (Barita destructor). butcherly ['but/sli] adj. sângeros, crud, cumplit. butcher's bill ['but/oz bil] s. 1. notă de plată la măcelar. 2 . lista celor morţi în război. 3. cheltuielile unui război. butcher shop ['but/o. /op] s . (sl.) spital. butcher's meat [~z mi:t] s. carne (în afară de cea de găină şi vânat). butc er's prickwood [~z iprikwud] s. (bot.) cruşân (Rliamnus frangula). butcher's work [~ z wa;k] s. (fig.) măcel, masacru. butcher wagon [~ .waegan] s. (si.) ambulanţă. butche ry ['but/ori] s. 1. abator, zalhana. 2. măcel, vărsare de sânge. butchery business [~ .bizhisj s. comerţ cu came. butler ['bAtla'] s. 1. majordom; chelar. 2. (?nv.) pah arnic. butt1 [bAt] s. poloboc (cu o capacitate de 490,961). butt2 s. 1. (mit.) ţin tă. 2. pl. (mii.) poligon de tragere. 3. (fig.) ţintă, ţel, scop. 4. (fig.) cal de bătaie. butt3 s. 1. capăt gros (a ceva); picior de stâlp; (si ~ of the rifle) pat de puşcă. 2. capăt / muc de ţigară, chiştoc. 3. (ind. pielii) crupon. 4. fund, şezut. butt4 I. vb. A. t r. 1. a lovi cu capul, a împunge. 2. a împunge (cu coarnele). B. intr. 1. (si to ~ o ut) a ieşi în afară, a se proiecta în afară. 2. (at, against) a împunge (cu ace). 3. to ~ag inst / into a se lovi de, a se izbi de; to ~in a se amesteca / a se vârî/ a se băga în. II. s. 1. lovitură (c» capul, cu coarnele), împunsătură. 2. (tehn.) încheietură, îmbinare, 3. balama (la uşă). butt5 s. (iht.) calcan (Scophthalamus maeoeticus şi S. rhombus). butt beer [~ bior] s. (pop.) bere (tare) porter. butt end [~ end] s. 1. v. b u 1 1 3 1 , 2 . (fig.) capăt, fine, final; parte principală, miez, esenţă. butter ['bAtsr] I. s. 1. unt; he looks as if ~ would not melt in his mouth face pe prostul; nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. 2. (fig.) linguşire, tămâiere. 3. (fig. sl. ) slăbiciune, neputinţă. 4. (chim. înv.) clorură anhidrică. II. vb. A. tr. 1. a unge cu unt he knows on which side his bread is ~cd nu renunţă cu una eu două la ceea ce i se cuv ine sau e al lui, nu-1 duci cu una cu două, îşi cunoaşte el interesele; (prov.) fine / k ind / soft words ~ no parsnips vorbele frumoase nu fac varza grasă. 2. (adesea to ~ up) a linguşi, a tămâia. butter-and-egg man [~ snd'egmsn] s. (amer. fam.) 1. mecena în sport. 2. client gras, client care cheltuieşte mult în localurile de noapte. butter ball ['bAtsbod] s. 1. specie de raţă mică aVn America de Nord (Glaucionetta albeola). 2. (fam.) grăsan(ă). butter bean [~ bi:n] s. (bot.) fasole neagră (Plmseolus lunatus).



 butter boat [~ bout] s. 1. untieră. 2. (fig. fam.) linguşire exagerată. butter box [~ boks] s. 1. vas în care se ţine untul. 2. (Div. peior.) olandez. butter bur(r) [~ t e:r] s. (bot.) brusture, captalan (Petasites vulgaris). butter churn [~ t/o:n] s . putinei de unt. butter color [~ ikAlar] s. (amer.) culoare aurie. buttercup [~ kAp] s. (bot.) piciorul-cocoşului, floare-broştească (Ranunculus acer ş.a.). butter dair y [~ idsari] s. untărie. . butter dish [~ di/] s. untieră. butter-fingered [~ .firjg ad] adj. 1. cu degetele moi. 2. neîndemânatic, stângaci. butter fingers [~ ifirjgaz] s . pl. (fain.) neîndemânatic, persoană căreia îi scapă toate din mână. butter flip [~ flip] mit.) culic-cu-spadă, culic-cu-cioc-întors (Recurvirostra avosetta avosetta). butter ine ['bAtori(:)n] s. (amer.) margarina. butterfly [~flai] j . 1. (entom.) flutur e. 2. (sport) fluture (stil de îiutt). 3. (fig.) fante, om spilcuit; persoană superf icială. butterfly bolt [~ boultj s. (tehn.) şurub cu cap fluture. butterfly nut [~ i iAt] s. (tehn.) piuliţă-fluture, piuliţă rotundă cu aripi; mulinet. butterfly screw [~ skr u:] s. (tehn.) şurub cu piuliţă-fluture. butterfly throttle [~ tOrotl] s. (tehn.) clap etă de acceleraţie; vană-fiuture. butterfly valve [~ vslv] s. (tehn.) drosel, fluturaş; ventil fluture. butter leaves ['bAt3r ili:vz] s. pl. (bot.) 1. lobodă-de-grădină (Atri plex hortense). 2. ştevie, steghie (Rumex alpinus). buttermilk [~milk[ s. 1. zer; janţ. 2. lapte bătut. Buttermilk State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) S tatul Pennsylvania.



 129 by-plot



buzz bomb ['bAZ bom] s. (fam.) bombă zburătoare de tipul Vt folosită de Wehrmacht butt er nut [~ nM] s. l.ţbot.) specie de nuc de America, nuc cenuşiu (Juglans tinerea). 2 .pi. (în sudul S.U.A.) salopetă cafenie. 3. (ist. S.U.A.) soldat sau partizan din Răzb oiul (1944). Civil (1861-1865). buzzer ['bAZ3r] s. 1. gânganie bâzâitoarc, bărzăune. 2. si renă; claxon. 3. (electr.) summer; butter pat [~ past] s. medalion / rondelă de unt. buzzer; sonerie; întrerupător automat. 4. (mil. sl.) agent de legătură; transrnisionist . buzzer call [~ ko:l] s. (tel.) apel fonic. butter scotch [~ skotf,'--'-] s. un fel de bomboane (din uni si zahăr); ~ colour culoarea zahărului ars, cafeniu-deschi s. buzz group ['bAZ gru:p] s. (canad.fam.) cerc de discuţii. butterwort [~ws(:)t] s. (bot.) foaie-grasă (Pinguicula sp.). buzz saw [~ so:] s. (amer.) ferăstrău circular ; to monkey with a ~ a se juca cu focul. buzzwig [~ wig) s. 1. (fig.) persoană imp ortantă, ştab, mare mahăr. 2. perucă bogată. buttery ['bAtsri] X.adj. 1. de unt, din unt; untos. 2. (fig.) măgulitor, linguşitor. II. s. by [bai] l.prep. 1. (chiar) lângă, alături de, foarte aproape de; la; în preajma (cu gen.); bufet, cantină, cămară (la universităţi, p ntru provizii si băuturi). buttery hatch [~ 'hart/] s. ferestruică (prin care se ser veşte mâncarea de la bucătărie). ~ the door lângă uşă; he was sitting ~ me şedea lângă mine e lângă ci, alături de ci. 2. pe lângă; prin, pe la; pe, în; we passed ~ the school am trec t pe lângă şcoală; butting ['bMinJ s. 1. hotar, limită, graniţă (sifig.). 2. (metal.) îmbin ap la cap. he came ~ Oxford a venit prin Oxford; ~ the footpath pe cărare, pe pote că; ~ sea pe butting plough [~ plau] s. (agr.) rariţă, plug de muşuroit. mare, cu vaporu l; ~ land pe uscat. 3. cu, pe; we had to go ~ train a trebuit să mergem buttinski, buttinsky [bA'tirjski] s. (amer. si.) persoană băgăcioasă. butt joining [ W id3oinin] s . 1. (conslr.) îmbinare cap la cap. 2. (tehn.) înnădite cap cu trenul; ~ air cu avionu l; ~ bus cu autobuzul; ~ the steamer cu vaporul; ~ airmail cu poşta aeriană. 4. (cu un pron. refl., intraductibil); she lives ~ herself trăieşte singură. la cap. 5. în timp ul; they travelled ~ night au călătorit noaptea. 6. la; -sunlight la lumina soarelui ; butt joint ['bAt d3oint] s. (tehn.) legătură / asamblare / îmbinare cap la cap; joan tă. ~ the light of the lamp la lumina lămpii. 7. cu; to be paid ~ the hour a fi plătit cu ora; buttock line ['bAtok lain] s. (mar.) secţiune longitudinală. ~ the dozen cu duzina; to sell ~ the pound a vinde cu livra; ~ so much more cu atât buttocks ['b Ataks] s. pl. şezut, buci, fese. button ['bAtn] I. s. 1. nasture, bumb; a boy in ~ s paj; servitor în livrea; to sew on a mai mult; he is my senior ~ two years este mai marc cu doi ani decât mine. 8. (temporal) ~ a coase un nasture; undo this ~! d esfă / descheie nasturele ăsta! 2. buton; to press the pe la, în jurul; spre, către; I c ame back ~ five m-ani întors pe la cinci; ~ the end of the ~ a apăsa pe buton. 3. măci ulie, vârf. 4. (bot.) boboc de floare. 5. (bot.) ciupercă tânără week spre sfârşitul săptăm his time între timp. 9. (temporal) până; it will be ready / nedezvoltată. 6. cocardă publi citară purtată la butonieră. not to care a (brass) ~ a-i ~the time you come back va fi gata până când te întorci; I need it ~Monday am nevoie fi perfect indiferent, a nu-1 in teresa câtuşi de puţin; it is not worth a ~ nu face nici cât de el / îmi trebuie până luni l mai târziu). 10. cu, de; câte; pe; day ~ day zi de zi; o ceapă degerată; (vulg.) damn / dash my ~! la naiba! la dracu!; (fam.) he is one ~ short step ~ step pas cu pa s; little ~ little puţin câte puţin; one ~ one unul câte unul; ~ twos sau (amer. fam.) h e has a few ~« missing îi lipseşte o doagă, nu e în toate minţile, e and threes câte doi şi trei; ~ turns pe rând; cu schimbul. 11. după; potrivit (cu sărit (de pe linie); (amer . fam.) he has all his ~ şi e perfect sănătos la cap. II. vb. tr. 1. a flat.); what ti me is it ~ your watch? ce oră este după ceasul dumitale?; ~ the sun după coase nasturi la. 2. a încheia cu nasturi. 3. (mil. si.) ~ed up totul e gata / în ordine; (fam.) soare; ~ the doctor's advice după sfatul doctorului. 12. de (către); a play ~ Shakes peare to ~ up one's mouth a-şi pune lacăt la gură; (fam.) to ~ up one's purse a lega b aicrile o piesă de Shakespeare; it was written ~ him a fost scrisă de el; struck ~ l ightning lovit de trăsnet, trăsnit; forbidden ~ law oprit de lege. 13. după, din; prin ; I know him pungii, a se zgârci. button-down [~ 'daun] adj. (despre cămăşi, bluze etc.) deschis la gât, cu gulerul răsfrânt. ~ sight îl ştiu din vedere; ~ hearsay din auzite; ~ birth prin naştere; to quote ~ memory a cita din memorie; ~chance din întâmplare; to s peak ~an interpreter a vorbi printr-un buttoned-up ['bAtnd'Ap] adj. (fam.) secre



 tos. tălmaci / interpret; he plays ~ ear cântă după ureche; ~ nature din fire; it is you r friend buttonhold [-hould] vb. tr. v. b u t o n h o l e (11,2). buttonhole [~h oul] I. s. 1. butonieră. 2. floare la butonieră. 0 . vb. tr. 1. a coase butoniere ~ his voice după voce este prietenul tău. 14. pe; (inv.) ~ Jove Jupiter! pe legea mea! zău!; " my honour! pe cinstea mea! pe onoarea mea! ~ no means în nici un caz, cu la . 2. a ţine de nasture; a obliga pe cineva să te asculte; (fam.) a agăţa pe cineva. nici un chip; ~ the way apropo, printre altele; ia stai; ~ means of cu ajutorul (cu gen.); buttonhook [~huk] s. croşetă, cârlig (ae încheiat nasturi). prin (mijlocirea); ~ reason of din cauza (cu gen.), datorită (cu aat.),' ~ dint / virtue of button-on [ ~ 'on] adj. (despre gulere etc.) care se închide / încheie / prinde cu nasturi. în vir tutea (cu gen.); ~way of a) prin, via; b) datorită (cu aflt.), în urma (cu gen.), di n buttons ['bAtnz] s. (sl.) băiat de serviciu (într-un hotel). cauza (cu gen.); în vir tutea (cu gen.); c) ca, în chip de. II. adv. 1. aproape, alături, în button switch ['b Atn swit/] s. întrerupător cu buton. preajmă, în apropiere; close / near / hard ~ foarte aproape, (chiar) alături; there was button-up [~ 'Ap] adj. (despre cămăşi, bluze etc.) în chis cu nasturi până la gât. no other person ~ nu mai era nimeni în preajmă. 2. alături, de o parte, la o parte; to lay buttress ['bAtris, -ras] I. s. 1. (constr.) contrafo rt; proptea; culee; pilă; palee. 2. (fig.) ~ a pune de o parte. 3. pe alături; (desp re vreme) to pass ~ a trece, a se scurge. • ■ ~ and * sprijin, reazem, susţinător. II. v b. Ir. a sprijini, a propti, a sluji drept reazem (cu dat.); ~a) curând (după aceea) ; b) treptat, încetul cu încetul; ~and large în general (vorbind); to ~ up by argument s a susţine / a sprijini cu argumente. ~ the by(e) apropo, fiindcă veni vorba. buttr ess dam [~ dasin] s. (hidr.) baraj cu pile-contraforturi. butt strap ['bAt strap ] s. (constr.) eclisă de îmbinare. by-blow [~ blou] s. 1. caz neprevăzut, întâmplare nepre văzută, accident. 2. copil butt welding [~ ,weldirj] s. (metal.) sudare cap Ia cap. nelegitim / din flori, bastard. butty [TjAti] s. 1. (dial.) tovarăş. 2. (mine) inspe ctor de mine. by-book [~ buk] s. carnet de notiţe. butyl ['bju:til[ s. (chim.) but ii. by-ehop [~ t/op] s. (inv.) copil din flori, bastard. butylamine [bju'tibmin] s. (chim.) butilamină. by-corner [~ 'ko:n3r] s. ascunziş, ascunzătoare. butylene ['bj mtilin] s. (chim.) butilenă, butenă. by-dweller [~ ,dweb r ] s. vecin. butyric [bju' tiric] adj. (chim.) butiric. bye [bai] s. (sport) to draw / to have the ~ a fi s cutit de joc. butyric acid [~ 'sesid] s. (chim.) acid butiric. bye-bye1 [~ bai] s. (fam.) nani. butyrin ['bju:tarin] s. (chim.) butirină. bye-bye2 [~ 'bai] inter/ (fam.) pa, la revedere (v. g o o d b y e ) . butyrometer [Fbju:ti'romitor] s. ( chim.) butirometru. by-elections [~ i'lekjpnz] s. pl. alegeri suplimentare / parţi ale. Byelorussian [ibielo'rA/pn] I. adj. bielorus. II. s. 1. bielorus. 2. limba bielorusă. buxom ['bAksamj adj. (mai ales despre femei) drăguţ, atrăgător, simpatic; sănăto durduliu; rumen; vioi, vesel, plin de viaţă. by-end ['bai end] s. intenţie ascunsă, gând tă nuit; interes special. bygone ]~gon] I. adj. trecut, apus; in ~days în vremurile d e demult, pe vremuri. II. s. buy [bai] I.past şi part. trec. bought [bo:t] vb. A. tr. 1. (of, from, at) a cumpăra, a face rost de, a-şi procura (de la); (fam.) to ~ o n tick a cumpăra pe credit; to ~for cash a cumpăra pl. lucruri din trecut (mai ales jigniri, neînţelegeri); let ~s be ~s să uităm ce a fost, cele cu bani peşin / gheaţă; to ~ ig in a poke a cumpăra ceva cu ochii închişi (fără a vedea rele să se spele. marfa); (fam.) to ~ a white horse a arunca banii pe fereastră, a cheltui fără rost, a fi by-hour ['ba i aus r ] s. oră liberă. risipitor. 2. (fig.) a cumpăra, a corupe, a mitui, a câştiga (pe cineva) prin bani. 3. to ~ by-interest [~ 'intrist] s. interese speciale; intere se particulare. back a răscumpăra; to ~ in a) a cumpăra (toata cantitatea), a acapara; b) a cumpăra într-O by-key [~ ki:] s. cheie falsă, şperaclu. cantitate mai mare, a face provizii de; c) a răscumpăra (la o licitaţie); (fig.) to ~ off by-lane [~ lein] s. 1. uliţă lăturalnică. 2. (fig.) ascunziş, ascunzătoare. a cumpăra, a mitui; to ~ out a cumpăr t); she could ~ him out and out era mult mai by-law [~ b:] s. hotărâre a autorităţii loc ale sau a unei organizaţii. bogată decât el; (fig.) to ~ over a cumpăra, a mitui; to ~ u p a cumpăra (tot). 4. (amer. by-line [~ lain] s. (amer.) semnătură la sfârşitul unui artic ol de ziar. jam.) a accepta, a-şi însuşi (punctul de vedere al cuiva). (mil. sl.) to ~ a packet a fi by-liner [~ lains'] s. (amer.) semnatar al unui articol de ziar, ziarist, comentator, rănit. B. intr. a face cumpărături. II. s. (fam.) cumpărătură. editori list. 1 buyer ['baia "] s. 1. cumpărător; (com.) ~s over cererea e mai mare decât ofer ta; (corn.) by-matter [~ .marts'] s. lucru secundar, chestiune secundară. -s marke t piaţă de conjunctură favorabilă cumpărătorului (cu abundenţă de mărfuri la by-name [~ nci



 oreclă. by-office [~ ofis] s. filială. preţuri scăzute). 2. (corn.) achizitor. buying ca pacity ['baiirj ko'pasiti] s. putere de cumpărare. by-paper [~ ,peipor] s. bucăţică de hâr tie. 1 buzz [bAz] I. vb. A. intr. 1. a bâzâi, a zumzăi; a hunii; (despre urechi) a ţiui. 2. si to by-pass [~ pci:s] I. s. 1. ocol, înconjur; derivaţie; drum de tranzit. 2. (tehn.) egalizator ~ about /over (fig.) a zbura în jur. 3. (fam.) a bârfi în şoaptă. 4. (s l.) to ~ off/away a de presiune; ~ roll(er) rolă de ocolire, de by-pass. 3. (elect r.) sunt. 4. (med.) bypass, o şterge / întinde repede. B. tr. 1. a arunca cu putere (pietre). 2. (sl.) a telefona (cuiva). circulaţie alternativă (printr-o intervenţie ch irurgicală). II. vb. tr. 1. a ocoli, a înconjura. II. s. 1. bâzâit, zumzet; huruit; zgom ot de voci; conversaţie generală. 2. (sl.) apel telefonic; 2. a tivi, a împrejmui, a înc inge. 3. (fig.) a ocoli, a evita; a nu lua / a nu băga în scamă. to give smb. a ~ a-i da cuiva un telefon. 3. (mai ales amer.) ferăstrău circular. 4. (mil.) a ocoli punct ele de rezistenţă ale (inamicului). everything went with a ~ totul a mers strună / ca pe roate. by-passer [~ .pa:sor] s. trecător. buzz2 vb. tr. 1. a scurge / a bea până la ultima picătură (o sticla, un pahar). 2. (despre bypath [~pa:9] s. cărare / potecă izol ată sau laterală; drum lateral. by-pit [~ pit] s. (mine) puţ secundar / auxiliar. un a vion) a zbura razant (c» solul sau pe lângă un alt avion). buzzard ['bAZsd] s. (omit.) şorecar, şopârlar, uliul şopârlclor (Buleo buteo). byplay [~plei] s. (teatru) scenă mută; sod. Buzzard State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Georgia. b y-plot [~ plot] s. intrigă secundară (într-o piesă).



 by-point 130



by-point [~ point] s. punct secundar, chestiune secundară. by-product [~ iprodskt] s. produs derivat / secundar. byre ['baia'] s. (în nordul Angliei) staul, ocol. b y-road ['bai roud] s. v. b y - w a y . Byronian [bai'ronisn, -J9n] I. adj. byron ian. II. s. imitator al lui Byron. Byronic [bai'ronik, .baia'r-] adj. v. B y r o n i a n (I). by-room ['bai ru(:)m] s. cameră particulară. by-sack [~ sa;k] s. desagă. byssolite ['bisolait] s. (mineral.) byssolit. by-spel(l) ['bai spel] s. (fnv.) 1. proverb. 2. copil din flori, bastard. by-speech [~ spi:t/] s. (înv.) cuvântare oc azională. bystander [-istamds'] s. spectator, martor. bystreet [~stri:t] s. stradă l aterală, uliţă dosnică, fundătură. by-stroke [~ strouk] s. 1. lovitură întâmplătoare. 2. cr ectă, aluzie. byte (character) ['bait (.kairiktor)] s. (infor.) octet.



Bytown ['baitaun] s. (canad. ist.) (oraşul) Ottawa. by-walk [~ wD:k] s. 1. alee la terală; alee dosnică. 2. (fig.) cale ascunsă; tertip. by-way [~ wei] s. 1. drum de imp ortanţă secundară / (mai) puţin umblat; drum direct; (fig.) ~s of learning potecile mai puţin bătătorite ale ştiinţei. 2. (fig.) ascunziş, tainiţă; cale ascunsă; tertip. by-wit [~ . viclenie, şiretenie. byword [~wo:d] s. 1. zicătoare, zicală, proverb. 2. obiect de b atjocură; subiect de discuţie; he lias become a ~ for iniquity a ajuns de pomină pentr u ticăloşiile sale. 3. poreclă. by-work [~ wg:k) s. 1. activitate secundară, ocupaţii secu ndare. 2. muncă cu ziua / sezonieră. Byzantine [bi'zasntain, bai'z-, 'bizantain] adj ., s. bizantin. Byzantinesque [bitzasnti'ncsk, ibizanti'ncsk] adj. (despre stil) bizantin. Byzantinism [bi'zaîntinizsm, 'bizsntinizam] s. stil bizantin.



 C,c [si:],pl. cs,c's [si:z] I. ş. l . C . c . a treia literă a alfabetului englez. 2 . (muz.) do. II. adj. 1. (mil.) inapt pentru serviciul militar. 2. de categoria a treia, de mâna a treia, prost; rău. Caaba ['ka:ba, 'ka:9ba:] s. (arab) Kaaba, Caab a (clădire sacrii din Mecca). caam [ka:m, kaem] s. (teAt.) pieptene de pasaj (al u rzelii). caama ['kcimia] s. (zool.) 1. mică vulpe sud-africană (Vulpes caama). 2. an tilopă sud-africană (Alcelaphus caama). cab1 [kseb] (prese, de la c a b r io le t). 1.5.1. cabrioletă; trăsură de piaţă, birjă. 2. taxi, taximetru. 3. birjar. 4. (pop.) bordei tractir. II. vb. inîr. (fam., si to ~ it). 1. a merge cu birja; a închiria o trăsură. 2 . a lua un taxi. cab2 s. (prese, de la c a b i n 1,3) 1. marchiza locomotivei, g hereta mecanicului. 2. cabina şoferului (la camion). cab3 s. (si. scol.) fiţuică; juxtă. cabaan [ka'bom] s. (arab) bumuz alb. cabal [kg'bael, ka;'b-] I. s. 1. cabală, int rigă; manevră politică; clică politică. 2. (işt.) the Cabal cabala (poreclă data guvernului popular format pe timpul Iui Carol II 1669). II. vb. intr. (şi to ~ together) a co mplota, a urzi intrigi, a unelti. cabala [ka'baib. ka?'b-] s. v. c a b b a 1 a. cabalist l'kasbalist] s. 1. cunoscător al cabalei. 2. (jig.) mistic. cabalistic bk aeba'listik] adj. v. c a b b a 1 i s t i c. cabalize ['kaîbolaiz] vb. intr. (rar) a se exprima cabalistic. caballero [.kEebs'KjJcrou, -'liarou] ş. (span.) cavaler s paniol. caballine ['kaebalain, -lin] adv. cavalin, ecvestru. caballistic(al) [ik asba'listik^l)] adj. (rar,fam.) v. c a b a l l i n e . cabane [ks'basn. -'bu:n] s. (av.) ferură-suport, antenă de avion. cabane bracing [~ ibrcisirj] s. (av.) tendo r. întinzător, coardă de pian. cabaret ['kaebsrei, 'kaebaretj ş. (jr.) 1. cabaret, bar, dancing. 2. servantă. cabas [ka'ba:s] s. (amer.) coş de voiaj. cabbage1 ['ksebid3] I . s. 1. (bot.) varză (de iarnă) (Brassica oleracea capitala). 2. căpăţână de varza. 3. (ame si.) bani de hârtie, bancnote (şi - leaves). II. vb. intr. (despre varză) a face căpăţână. ge2 I. ş. resturi din stofa clientului, rămase la croitor. II. vb. A. intr. 1. (desp re croitori) a-şi însuşi bucăţi din stofa clientului. 2. (fam.) a şterpeli, a fura. B. tr. . a fura, a şterpeli. 2. (metal.) a comprima (deseurile, resturile) pentru retopir e. cabbage3 (şl. scol.) I. s. juxtă. II. vb. intr. a se folosi de juxta. cabbage but terfly [~ -bAtaflai] s. (entom.) albiliţă, fluture de varză alb (Pieris rapae). cabbag e-head [~ hed] s. 1. căpăţână de varză. 2. (fig. fam.) cap sec, tont, nătâng. cabbage lettu iletis] s. (bot.) lăptuci (Lactuca capitata). cabbage moth [~ mo9] ş. (entom.) boho ci (Mamestra brassicae). cabbage oil [~ oii] s. ulei de rapiţă. cabbage plant [~ plc r.nt] s. (şl.) 1. umbrelă. 2. ţigară de calitate proastă, cui de coşciug. cabbager ['kaebid 3r] ş. (sl.) croitor. cabbage-rose ['kEebid3rouz] ş. (bot.) trandafir de dulceaţă (Rosa centifolia). cabbage stalk [~ sD:k] s. cotor de varză. Cabbagetown ['ksebid3 tăun] s . (canad.) 1. cartier sărăcăcios din partea central-estică a oraşului Toronto. 2. cabbaget own cartier sărăcăcios; mahala. cabbage tree [~ tri;] ş. (bot.) nume generic pentru mai multe varietăţi de palmier (Oreodoxa oleracea, Livistona australis etc.). cabbala [k 3'ba:to, kas'b-] s. (ist.) cabală. cabbalistic [tkaebs'Iistik] adj. cabalistic, ta inic, secret, mistic. cabber E'kzeb3r] s. (fam.) cal de birjă. cabbie ['kaebi] s. v. c a b b y. cabble ['kaebl] vb. tr. a sfărâma în bucăţi (fontă etc.). cab boy ['kaeb bsi] s. (si. univ.) servitor. cabby ['keebi] ş. (fam.) l. birjar. 2. şofer de taxi. cab d river ['kaeb .draiva1"] s. 1. birjar. 2. şofer de taxi. caber ['keiba1"] s. (scoţ.) grindă, bârnă.



Cabernet [ikaiba'nei] s. 1. (struguri) Cabernet. 2. (vin) Cabernet. cab fare ['k aeb fe3r] s. costul unei călătorii cu birja sau taxiul, tarif la birjă sau taxi. cab h ire [~ -hai9r] s. v. c a b f a r e . cab horse [~ ho:s] s. 1. cal de birjă. 2. cal de tracţiune / de povară. cabin ['kzebin] I. ş. 1. colibă, bordei; baracă; magherniţă. 2. ană. 3. cabină; gheretă. 4. (mar.) cabină, salon; (amer.) cabina căpitanului saw amiralulu i. 5. (av.) carlingă închisă. 6. (ferov.) cabină. II. vb. tr. (mai ales la part. trec.) a înghesui (într-o cameră neîncăp㍠toare). cabin boy [~ boi] ş. (mar.) băiat de serviciu. lass [~ kla:s] s. (mar.) clasa a Ii-a. cabin compass [~ tkAinpas] s. (mar.) comp as răsturnat. cabined ['kaebind] adj. înghesuit, ticsit. cabinet ['kaebinit] I. s. 1 . cabinet, birou. 2. muzeu. 3. cabinet (ministerial); guvern, consiliu de miniştri ; inner ~ cabinet de miniştri în formaţie restrânsă (în Anglia). 4- co modă, scrin, casetă . 5. cutie (a aparatului de radio). II. adj. 1. de cabinet (ministe rial), al cab inetului. 2. secret, tainic. cabinet council [~ -kaunsal] s. consiliu de miniştri, şedinţă de cabinet. cabinet crisis [~ -kraisis] s. criză de guvern. cabinet maker [~ im eiksr] s. 1. tâmplar de mobilă fină / de artă, ebenist. 2. (glumeţ) prim-ministru. cabinet



 minister [~ .ministar] s. ministru plin, membru al consiliului de miniştri al guv ernului. cabinet photograph [~ 'foutagrarf] s. (fot.) fotografie (format de) cab inet. cabinet piano [- rpjfenou] pianină. cabinet size [~ saiz] s. (foto.) format (de) cabinet. cabinet varnish [~ iva:ni/] s. lac de mobilă. cabinet wine ['kaebini t wain] s. vin de calitate superioară (din Germania). cabinet work [~ wo:k] s. 1. tâmplărie de mobilă fină / de artă. 2. meşteşugul de ebenist. cabin girl ['kaebin ga:l] ş. .) cameristă. cabin plane ['kaebin plein] s. (av.) avion cu carlingă închisă. cabin subs tation [~ sAb'stci/n] s. (electr.) punct / staţie de transformare. cable ['keibl] I. s. 1. cablu, pălimar, funie groasă. 2. (mar.) cablu, parâmă, odgon, lanţ; to bend a ~ a lega un cablu la ancoră; to pay out more ~ a fila lanţ; how does the ~ grow? încotro se.întinde lanţul? to slip the ~ a filarisi lanţul; (şl.) to cut/ to slip one's ~ a da o rtul popii, a o mierli. 3. (şi~ ('s) length) (mar.) cablu, ancablură (= IS5 m; amer. = 2/9 w). 4. cablogramă; telegramă; ştire (transmisă prin cablu). II. vb. A. tr. 1. a întă i / a fixa cu un cablu, cu o funic etc. 2. a telegrafia, a transmite prin telegr af; a expedia (cuiva) o cablogramă. B. intr. a telegrafia (prin cablu); a trimite o telegramă. cable bearer [~ rbcors1"] ş. (electr.) port-cablu, suport de cablu; con solă pentru cabluri. cable boring [~ rboirin] ş. (constr.) forare cu cablu (cuforeză p ercutantă). , cable box [~ bsks] s. mufă de cablu. cable brake [~ breik] ş. (tehn.) frână cu cablu. cable break [~ breik] s. (electr.) rupere a cablului. cable car [~ ka: r] s. (cabină de) funicular. cable chain [~ t/ein] ş. (mar.) lanţ (de ancoră). cable chu te [~/u:t] s. (electr.) puţ de cablu. cable dredger [~ >dred33r] s. (tehn.) excava tor cu cablu; draghină. cable drilling [*- idrilin] s. (mine) foraj cu cablu; fora j percutant cu cablu de oţel. cable drive [~draiv] s. (tehn.) transmisie prin cabl u. cable-eye f'kciblai] s. (electr.) papuc de cablu. cablegram ['keiblgraem] ş. ca blogramă; telegramă (transmisă prin cablu). cable grip ['keibl grip] s. (constr.) cior ap de cablu. cable guide [~ gaid] s. (tehn.) cablu de ghidaj. cable hoist [~ nai st] s. (constr.) troliu. cablelaid ['keiblleid] adj. (despre funiilodgoane) alcătu it din trei şuviţe. cable length [~ len8] ş. v. c a b 1 e (1,3). cable lug [~ Ug] s. ( electr.) papuc de cablu.



 cable manhole 132



cable manhole [~ iniffinhoul] s. (electr.) cameră pentru cablu, cămin de tragere. ca ble pulley [~ ipuli] s. (ului.) roată de transmisie pentru frânghie. cabler [rkeibl3 r] s. (text.) maşină de cablat. cable railroad ['keibl .reilroud] s. funicular, tele feric. cable reel [~ ri:l] s. (electr.) tambur de cablu. cable rig ['keibl rig] s. instalaţie de foraj cu cablu. cable ring [~ rin] s. inel de suport (al cablului ). cable ropeway [~ .roupwei] s. (telm.) teleferic. cablese ['keibs'lkz, -'li:s] s. stil / limbaj telegrafic / laconic (constă în omiterea cuvintelor ajutătoare si e folosit de corespondenţii de presă şi radio). cable-shackle ['keibL/aekl] s. clemă pentr u cablu. cable ship [~ lip] s. (mar.) cablier. cable shoe [~ Iu:] s. v. c a b l e 1 u g. cable sleeve [~ sli:v] s. (telm.) manşon / cutie de cablu. cable's length [~z IerjO] s. v. c a b 1 e (I,3). cable system [~ isistim] s. 1. (mine) foraj c u cablu. 2. (electr.) reţea de cabluri. cablet ['keiblit] s. (mar.) garlin (parâmă din 3-4 lanţane). cable tier ['keibl itaior] s. (mar.) magazie de parâme. cableway ['ke iblwei] s. 1. cale suspendată, funicular, teleferic. 2. (constr.) macara funicular (ă). 3. (electr.) canal / galerie pentru cabluri. cable wheel ['keibl wi:l] s. (te lm.) 1. roată de transmisie pentru frânghie. 2. (mine) moletă. cablework ['keiblwsrk] s. 1. macara cu cablu, troliu cu cablu. 2. (electr.) întinderea I aşezarea cablului. 3. pl. fabrică de frânghii. cable yarn ['keibl ja:n] s. 1. (mar.) viţă, sfilată. 2-. (tevf.)fircablat. cabling ['kciblirj] s. 1. (mar.) aşezarea sau întinderea cablului, a parâmei. 2. împletire, răsucire (a parâmelor etc.) 3. (arhit.) semiciubuc rond. cablish ['kcibli/] s. (înv.) vreascuri; căzătură, doborâtură. cabman i'kaebmsn], pl. cabmen [-man, men] s. 1. birjar, vizitiu. 2. şofer de taxi. caboodle [ka'bu:dl] s. (sl.) the who le ~a) toată societatea; toată şleahta / droaia / gaşca; b) tot calabalâcul. caboose [ka'b u:s] s. 1. (mar.) cambuză; bucătărie. 2. (amer.) vagon de serviciu (la trenurile de ma rfă); cabina frânarului. 3. (amer.) cuptor în aer liber. 4. (amer.) casă, locuinţă. caboose car [~ ku:r] s. (amer.) vagon de serviciu (la trenurile de marfă) vagon cu frână. cabo tage ]'kaebota:3,-tid3] s. (mar.) cabotaj, navigare de-a lungul coastelor. cabot inage ['kaebstina^J s. cabotinism, cabotinaj. cabrage ['kaebra:3] s. (av.) cabra re, cabraj. cab rank ['ka:b raerjk] s. 1. staţie de trăsuri / birje. 2. staţie de taxi (uri). cabre ['keibr[ vb. intr. (av.) a cabra, a face cabraj. cabriole ['kaîbrioul ] s. (înv.) v. c a b r i o 1 e t. cabriolet ['kasbriouilei] s. cabrioletă. cabstand ţ' kaîbstaind] s. staţie de trăsuri sau taxiuri. caburn ['kaebom] s. (mar.) viţă, sfilată. ca' anny ['ko:'ka:ni, 'ka:-] prese, de la c a 11 c a n n y. I. adj., adv. încet(işor), d omol, lent, fără grabă, liniştit, comod. II. vb. i;j(r. a organiza o grevă perlată / scoţia a'canny strike [~straik] s. grevă perlată / scoţiană. cacao [ks'kaiou, -'keiou] s. 1. (b ot.) arborele de cacao (Tlieobroma cacao). 2. cacao. cacao butter [ko'ka:ou ,bAt 3r] s. (farm.) unt de cacao: cachalot ['kas/afot] s. (mol.) caşalot (Catadon sau P hyseter). cache [ka?/] (fr.) I. s. 1. provizii ascunse de către o expediţie ştiinţifică (p entru alte expediţii sau pentru întoarcere). 2. depozit secret de arme. 3, ascunzătoar e, vizuină. 4. provizii / rezerve făcute de animale pentru iarnă (miere etc.). II. vb. tr. a ascunde, a îngropa (provizii etc.). cachectic(al) [ko'kektik(ol),kae-jadj.( med.)caşectic,istovit,epuizat,slăbitlaextrcm. cachemire [kas/mis, 'kfe/.mis] s. v. c a s h m e r e. cachet ['kas/ei si pronunţia franceză] s. (fr.) 1. pecete / dovadă de autenticitate / de originalitate; semn distinctiv, caracteristică; caşet. 2. (med. f arm.) caşet(ă), bulin.cachexia [ks'kcksis] s. (med.) v. c a c h e x y. cachexy ['kaîke ksi] s. (med.) caşexie, stare de epuizare a organismului. cachinnate ['kaskineit] vb. intr. a rîde zgomotos şi fără măsură; a se hlizi: cacique [kae'si:k, ko's-] s. 1. căpet e de trib indian. 2. (amer. pol. sl.) şef. cack [ksk] s. botoşel. . cackle ['kackl] I. s. 1. cotcodăcit; gâgâit. 2. chicotire, chicotit. 3. pălăvrăgeală; (sl.) cut the ~! gura lăsaţi) vorba! II. vb. intr. 1. a cotcodăci, a gâgâi. 2. (at) a chicoti (pe socoteala; cu gen.), a râde pe înfundate (de). 3. a flecari, a sporovăi, a trăncăni. cackle chuckler [~ .t/Akla1"] s. (sl. teatru) sufler. cackle merchant [~ inratjsnt] s. (teatru, sl. ) autor dramatic. cackler ['kaeklar] s. 1. găină care cotcodăceşte. 2. (Jig.) flecar, gu ră-spartă, moară neferecată. 3. (sl.) clovn. cackling ['kaeklin] s. v. c a c k 1 e (I). cacod(a)emon [ikaekou'di:mon] s. duh rău, spirit malefic; diavol. cacodylate ['ksk oudailit] s. (chim.) cacodilat. cacodylic acid ['kaeka'dilik .aesid] s. (chim.)



 acid cacodilic. cacography [kae'kografi, ka-] s. 1. cacografie, ortografiere greşi tă. 2. scris urât (de mînă). cacophonous [kaVkofonos, ko-J adj. cacofonic. cacophony [ka s'kofsni, ks'k-] s. cacofonie. cactaceous [kaek'tei/as] adj. (bot.) cactaceu; de cactus. cactus f'kîektas],pl. cactuses [-iz] sau cacti ['kasktai] s. (bot.) cactu s (Opuntia cactus). cacuminal [ks'kju:minl, ka-] adj. (fon.) cacuminal.



cad [kaid] s. 1. (fam.) bădăran, mojic. 2. ticălos, nemernic, mizerabil. 3. v. c a d d y1. 4. (înv.) conducător de diligentă, de poştalion, de omnibus. 5. pasager luat din dr um. cadastral [ka'dsestrel] adj. cadastral, de cadastru. cadastral register [~ i red3istor] s. (top.) carte funciară / funduară. cadastral survey [~ .sa:vi] s. (top. ) ridicare cadastrală. cadastre [ks'da:stor] s. cadastru. cadaver [k9'deiv3r, ko'd as-] s. (med.) cadavru. cadaverine [ka'dasvariOn] I. adj. v. c a d a v e r o u s . II. s. (chim.) cadaverină. cadaverous [ks'daîvores] adj. 1. cadaveric, de cadavru. 2. cadaveric, palid ca un mort. caddie ['kaedi] s. v. c a d d y1. caddie cart [ 'kaedi ka:tj s. (sport) cărucior pe două roţi, pentru mingi şi crose de golf. caddis1 [' kaedis] s. (text.) 1. serj. 2. şiret de lână. 3. (înv.) vată; scamă; deşeuri de lână tunsă. s. (entom.) larvă de friganidă. caddis-fly [~ flai] s. (entom.) friganidă (Phryganea s triata). caddish ['kaedi/] adj. grosolan, necioplit, din topor, mojic, mitocănesc; vulgar. caddishness ['kasdi/nisj s. grosolănie; vulgaritate. caddy1 ['kaedi] s. 1 . comisionar, remizier. 2. băiat, flăcăiaş. 3. băiat care aduce / strânge mingile la golf s u tenis. caddy2 s. cutie pentru ceai. cade1 [keid] s. (boi.) ienupăr (Juniperus ox ycedrus). cade21. vb. tr. a domestici. II. adj. domesticit. III. s. copil răzgâiat, puiul mamei, odorul mamei. cădeau [pronunţia franceză] s. (fr.) cadou, dar. cadence [' keidpns] s. 1. (muz.) cadenţă; ritm; tact; modulaţie. 2. (mii.) cadenţă; mers în cadenţă. c e tapper [~ ita;p3r] s. (tel.) generator de impulsuri de timp. cadency ['keidanşi] s. 1. v. c a d e n c e. 2. descendenţii mezinului. cadent ['keidant] adj. 1. cade nţat. 2. (înv.) căzător. cadenza [ko'donzs] s. (muz.) cadenţă. cade oil ['keid oil] s. (chi .) ulei de ienupăr. cadet [ko'det] s. 1. fiul (cel) mai mic; mezin; prâslea; fratele (cel) mai mic. 2. cadet, elev de şcoală militară sau navală. 3. (amer. sl.) codoş; proxen et. cadette [ka'detj s. (austr.) funcţionară (de stat). cadey ['keidi] s. v. c a d y . cadge [ka;d3] (fam.) I. vb. A. tr. 1. a cerşi, a cere. 2. (amer.) a profita / ab uza de generozitatea (cuiva). B. intr. a umbla cu cerşitul / pomana / milogeala; a se milogi; a trăi din pomeni. II. s. 1. comerţ ambulant. 2. cerşit; to be on the ~ a umbla cu cerşitul / pomana. 3. coş sau desagă de cerşetor. cadger ['kaxl30r] s. 1. negus tor ambulant (mai ales de manufactură; vinde adesea la sate şi cumpără produsele ţăranilor) 2. cerşetor, calic, milog. cadgy ['kaed3i] adj. (scot.) 1. vesel, voios. 2. desfrân at. 3. (despre animale) în călduri. cam' ['ka:di, 'keidi] (arab) s. cadiu, judecător m usulman. • cadie ['keidi] s. v. c a d y. cadism ['kaxiizam] s. (fam.) purtare necu viincioasă, bădărănie, mitocănie, mojicie. cadle cup ['ko:dl kAp] s. vas înalt de băut, cu toarte şi, adesea, cu capac. cadmia ['kaidmio] s. 1. (mineral.) calamită, hemimorfit , galmei. 2. (ind. chim.) cadmie, crustă solidificată de zinc. cadmium ['kaedmiam, mjom] s. (chim.) cadmiu. cadmium cell [~ sel] s. (electr.) pilă cu electrod de cad miu; element etalon / normal. cadre [cka:dr, 'ku:dor] s. 1. cadru; plan. 2. (mil .) cadrele active ale unei unităţi. 3. activist, cadru; trained ~s cadre calificate. caduce [ko'dju:si] s. (mitol.) caduceu. caduceus [ko'djmsias, -.Tiss] s. v. c a d u c e. caducity [ka'djmsiti] s. 1. caducitate, caracter efemer / caduc / trecăt or. 2. şubrezenie, stare de ruină. 3. bătrâneţe, senilitate. 4. (jur.) prescripţie extincti caducitate. caducous [ko'dju:k3s] adj. (zool. bot.) caduc, căzător (şi fig.). cady [' keidi] s. (fam.) pălărie (bărbătească sau de copil). c(a)ecal fskkal] adj. (atuit.) cecal. caecum ['sirkaml, pl. caeca [rsi:ks] s. (anat.) cec, cecum. c(a)enogenesis [.si :nou'd3enisis] s. (biol.) cenogeneză. caeoma [si:'ouma] s. (bot.) ceomă. Caesar ['si :zar] s. cezar, împărat, crai, rege; autocrat; to appeal to ~a) a face apel la o ins tanţă superioară, la o autoritate, la un superior; b) (pol.) a face apel la alegători în t impul unor alegeri generale; (bibl.) to render to ~ the things that are ~*s a-i da Cezarului ceea ce este al Cezarului. Caesarian [si'zeorion] adf/'-cezarian, d e cezar; autocrat(ic). Caesarian operation [~ opa.rei/pn] s. (med.) (operaţie) cez ariană. caesium ['si:zjom, -zism] s. (chim.) cesiu. caesium antimony photocell [~ aen'timoni Toutousel] s. (tel.) celulă fotoelectrică cu cesiu şi stibiu. caesura [sk'z juore, -'zjosra] s. (metr.) cezură. cafe ['kaîfei, 'ka:fi] s. (Jr.) 1. restaurant (m ai ales în străinătate). 2. cafea. cafe curtain ['kasfei iksitn] s. (fam.) brizbiz. ca



 feteria [ikasfi'tiaria, -fo't-] s. (amer.) 1. bufet expres, restaurant sau bufet cu autoservire. 2. bufet automat. caffeine ['kaefiim, -fim] s. cafeina, cofeină. •! . Caffer ['krnP] s. (amer.) v. C a f f r e. Caffre s. cafru. caftan ['kaîfton, ka ef taen] s. 1. caftan. 2. halat oriental lung.



 133 caldron



caftaned [~d] adj. îmbrăcat într-un caftan. cage [keid3] I. s. 1. colivie, cuşcă; 2. celulă închisoare, temniţă. 3. (mil.) lagăr de prizonieri. 4. (mine) colivie, vas de extracţie. 5. (cabină de) lift, cuşca ascensorului. 6.(tefm.) rama / cadrul cuzinetului. 7. (sp ort.) poartă (la hochei); cos (la baschet). 8. (metal.) cajă. II. vb. tr. 1. (şi to ~ up) a închide, a băga (într-o colivie, închisoare). 2. (tehn.) a bloca. 3. (sport, fam.) a marca, a înscrie (un gol, un punct). 4. to ~ in a închide; a claustra. cage aeria l [~ icarbl] s. (rad.) antenă cilindrică / colivie. cage antenna [~ asn-tena] J. v. c a g e a e r i a l . cage bird [~ ba:dj s. pasăre de colivie. cage coil [~ koil] s. (electr.) bobină scurtcircuitată / în colivie. cage construction [~ kan.stTAkten] s . (constr.) construcţie cu schelet. cage lift [~ lift] s. (min.) ascensor cu coliv ie. cageling ['keid3lin] s . v . c a g e b i r d . cage mill ['kcid3 mil] s. (in d. chim.) dezintegrator. cage screen [~ skri:n] s. 1. (constr.) grătar-coş. 2. (text .) tambur perforat. cagey ['keid3i] adj. 1. (fam.) evaziv; don't be so ~răspunde d irect, nu ocoli răspunsul, nu te ascunde după deget, nu vorbi în doi peri. 2. (fam.) şir et, viclean. cagoule [ka'gu:l] s. cagulă. cagmag ['ksegmasg] I. s. 1. gâscă bătrână, cu car ea tare. 2. carne proastă; carne tare, iască. 3. cârcotaş; cârciogar; cată, bârfitoare. II. j. anost, searbăd; greţos. cagy ['keid3i] adj. v . c a g c y . cahier [ko;'jei, ka-] ş. (jr.) 1. (înv.) caiet. 2. memoriu. cahill ['ka:hil, 'kei-] s. (pescuit) muscă arti ficială. cahoot [ka'hu:t] s. (amer. si.) tovărăşie, societate, companie; to go --s a împărţ e din două (veniturile şi cheltuielile). caic [ka:'i:k, kai'ik] s. v. c a i q u e. c aiman [kei'masn, ka-, 'keiman] s. v. c a y m a n. Cain [kein] s. (amer. fam.) ia d; dracul (numai în expresii); what in ~? la dracu', ce e?; to raise ~ a face gălăgie / scandal / zarvă / tapaj. Cainozoic [ikainou'zaik, ikeinou-] adj. (geol.) Cainozo ic. caique [kai'i:k, ka:'i:k] ş. (mar.) caic, barcă turcească. cairn [kean] s. 1. movi lă tumulară celtică, tumul celtic; to add a stone to smb.'s ~ a proslăvi pe cineva după mo arte. 2. movilă de pietre (ca semn de hotar, de orientare etc.). cairned fkeand] a dj. cu movile tumulare (celtice). cairngorm ['kean'gomi,'--] s. (mineral.) topaz fumuriu. caisson [ka'su:n, 'keispn] s. 1. (tehn.) casetă. 2. (mil.) cheson. 3. (h idr.) cheson; căsoaie; poartă de doc uscat. 4. (constr.) cheson, clopot. caisson dis ease [ka'su:n diizirz, 'keisan ~] s. (med.) acrocnibolic, embolie gazoasă. caisson pile [~ pail] s. (constr.) pilot-cheson. caisson sinking [~ isinkirj] s. (mine) săpare a puţurilor prin cheson. caissoon [ka'su:n, 'keisan] î . v . c a i s s o n . c aitiff fkeitif] adj. s. (înv. poetic) fricos; mişel, laş; ticălos, netrebnic. cajole [ka 'd30ul] vb. tr. 1. a amăgi (prin linguşiri), a ademeni cu vorbe dulci, a duce cu vor ba / zăhărelul. 2. to ~ into a convinge să, a face să, a aduce la (prin linguşiri, cu vorb e dulci); to ~ smth. out of a obţine / a smulge ceva prin linguşiri / prin vorbe dul ci. cajolement [-msnt] s. linguşire; măgulire; ademenire prin vorbe dulci. cajoler [ -ar] ş. linguşitor. cajolery [-ari] ş. v. c a j o 1 e m e n t. cake [keik] I. s. 1. prăj itură; turtă; chec, cozonac cu stafide, migdale etc.; pesmete (prăjitură); tort; ~s and ale plăcerile / desfătările vieţii; mâncare şi băutură, petrecere, chef; they go/ sell like ~s se vând ca pâinea caldă; to have one's ~s baked a sta bine, a-i merge din plin, a f i cu dare de mână; ~and pudding huzur, viaţă îndestulată; (amer.) hurry up the ~s! repede, răbeşte-te!; my ~ is dough am dat greş, am feştelit-o, am scrântit-o, nu mi-a mers; nu mia ieşit pasienţa; (amer.) to take the — a lua lozul / potul, a-1 apuca pe Dumnezeu de picior; a câştiga; a lua caimacul; a ocupa primul loc; a fi sau a ieşi primul; that ta kes the ~ asta-i culmea, aceasta le întrece / le bate pe toate; (fam.) land of ~s Scoţia; you cannot eat your ~ and have it too şi eu varza unsă şi cu slănina în pod (nu se oate). 2. turtă; bucată; calup (de săpun); tabletă; brichetă; placă. (fam.) you are a ~ of fellow prost mai eşti; (fam.) she is a ~ of a girl e o gâsculiţă. 3. (amer.) a piece of ~ fleac, bagatelă. II. vb. A. tr. a da forma de prăjitură sau turtă (cu dat.). B. intr. 1. a se coace. 2. a se întări; a prinde coajă; a se închega. cake bread [~ bred] s. pâiniş ară cu lapte; franzeluţă. caked coal [~ koul] ş. (/nine) cărbune cocsificat. cake mixer [~ -miksr[ s. (ind.) frământător. cake of nitre [~ av naif] s. (chim.) bisulfat de sodiu . cake room [~ ru(:)m] s. bufet (la teatru). cake walk [~ wa:k] s. 1. (înv.) „cake w alk", dansul negrilor (în mai multe variante; perechea care se distinge primeşte ca premiu o prăjitură). 2. (sl.) petrecere, serbare. caking ['keikirj] s. (ind., tehn.)



 1. aglutinare, sinterizare. 2. tasarc. caking coal [~ koul] s. (mine, ind.) cărbu ne aglutinant. cal [kael] s. (mineral.) wolfrarnit. calabar [ik?eb'ba:r, 'kzebb] s. blană de veveriţă cenuşie. calabash ['kaphas/] ş. 1. (bot.) tigvă (Lagenaria vulgaris) 2. vas sau pipă făcută din tigvă; narghilea. calaber ['k«labr[ s. v. c a 1 a b a r. calab oose ['ka;bbu:s] s. (amer. sl.) gros, pârnaie, închisoare. calamary ['ksebmarij s. ( zoo/.) calmar, sepie (Lo/igo). calamin(e) ['kasbmain] s. (mineral.) calamină, galm ei, carbonat de zinc nativ. calamitous [ka'Iaemitas] adj. 1. dezastruos, fatal, aducător de nenorocire, funest , catastrofal. 2. nenorocit, mizerabil; groaznic. calamity [kas'lamiiti] s. cala mitate, năpastă, nenorocire; mizerie, dezastru; (prov.) ~ is man's true touchstone n enorocirea e adevărata piatră de încercare a omului. calamity howler [~ ihaubr] s. cob e, piază-rea; persoană pesimistă. calamity Jane [~ d3ein] s. (amer.) v. c a l a m i t y h o w l e r . calamity prophet [~ .profit] ş. (amer.) v. c a l a m i t y h o w l e r . calamus [ l l a m a s ] s. 1. (bot.) (şi sweet ~) obligeana, trcstie-mirosi toare (Acorus calamus). 2. (ist.) pană de trestie. 3. (omit.) cotor de pană. 4. (bot .) calamus. calandria [ka'lfendria] s. (ind.) fierbător tubular. calapash ['kselip se/] s. v. c a 1 i p a s h. calash [ka'lasf] s. 1. caleaşca. 2. coş de caleaşca. 3. (înv .) glugă. calathiform ['ka3b6ifa:m, ka'laiti-] adj. concav. calaverite [ikasb'vera it] s. (mineral.) calavcrit. calcaneum [ksfkeinbrnLp/. calcanea [-nb] s. (anat.) calcaneu, calcaneus [kffil'keinbs], pl. calcanei [-niai] s. v. calcaneum. calca r1 ['kcelka:],p/. calcaria [ksel'kEeria] s. (bot., zool.) pinten. calcar2 s. (in d.) cuptor de calcinare. ' calcarate ['kselkareit] adj. (zool.) pintenat, pinten og. calcareous [ksl'kearias] adj. (chim., mineral., geol.) calcaros. calcareous marl [~ ma:l] s. (mineral.) marnă calcaroasă. calcariferous [kaslka'riforas] adj. 1. (geol.) calcaros. 2. (zool.) pintenat, cu pinten(i). calcedony [kasl'sedani] s. (mineral.) calcedonie. calceolaria [ikselsb'learia, -sja'l-] s. (bot.) calceola ria (Calceolaria). calceolate ['kaelsialcit adj. (bot.) calceiform, în formă de papu c. calcic ['kaslsik] adj. (chim.) de calciu. calciferol [kEel'siforal, -roul] s. calciferol, vitamina D. calciferous [kaîl'siforas] adj. (mineral.) calcaros, de v ar. calcification [.ka^lsifi'kei/an] s. 1. (chim., mineral., geol.) calcificare; pietrificare. 2. (anat., med.) calcifiere, calcificare. calcifuge ['kcelsifju:d 3] s. (bot.) plantă caleifugă. calcify ['kaelsifai] vb. A. tr. (mineral., chim., geo l.) a calcifica. B. intr. 1. (mineral., chim., geol.) a se calcifica, a se întări, a se împietri. 2. (anat., med.) a se calcifi(c)a; ase osifica. calcimeter [kaăl'simii t'] s. calcimetru. calcimine fkaslsimain] s. (chim.) vopsea calcaroasă (servitul l a vopsitul plafoanelor şi la facerea stucaturilor); soluţie de var (pentru văruit). ca lculable ['kaelsinabl] adj. (tehn., chim.) calcinabil. calcinate ['kaslsineit] v b. v. c a 1 c i n e. calcination [ikslsi'nei/^n] s. 1. (tehn., chim.) calcinare, ardere; prăjire; căhre; oxidare; prefacere în var. 2. (fig.) curăţire, purificare. calcin ator [ikaslsi'neita1"] s. (tehn., chim.) calcinator. calcine ['kaslsain] vb. A. tr. 1. (tehn., chim.) a calcina, a arde, a prăji; a căli; a oxida; a preface în var; a arde complet. 2. (fig.) a curăţa, a purifica. B. intr. (tehn., chim.) a se calcina; a fi supus la calcinare, a se preface în var. calcined ore ['kzelsaind o:r, ~oar] s. (metal.) minereu prăjit. calciner ['kcelsaina1", -'--] s. 1. (chim.) agent de calcinare. 2. persoană care execută operaţia de calcinare. 3. (tehn.) calcinator, cupt or / cameră de calcinare. calcining ['kselsainirj] ş. (metal.) 1. calcinare. 2. inca ndescenţă. calcite fkaslsait] s. (mineral.) calcit. calcium ['kaslsiam] s. (chim.) c alciu. calcium acetate [~ 'aesitit] s. (chim.) acetat de calciu. calcium bicarbo nate [~ bai'ka:banit] s. (chim.) bicarbonat de calciu. calcium brine [~ brain] s . (chim.) soluţie de clorură de calciu. calcium carbonate [~ 'ka:bancit] s. (chim.) carbonat de calciu. calcium chloride [~ 'kb:raid] s. (chim.) clorură de calciu. ca lcium hydrate [~ 'haidrit] s. (chim.) hidroxid / hidrat de calciu; var stins. ca lcium light [~ lait] s. (fiz.) lumină Drummond. calcium lime [~ laim] s. var nesti ns, oxid de calciu. calcium phosphate [~ fasfeit] s. (chim.) fosfat de calciu. c alcsinter ['kaslkisinta1"] s. (mineral.) travertin. calcspar ['ka;lkspa:r] s. (m ineral.) spat de Islanda. calculable ['kaelkjubbl] adj. calculabil, care se poat e calcula. calculate ['ka^lkjuleit] vb. A. tr. 1. a calcula, a socoti. 2. (jig.) a calcula, a chibzui, a combina, a potrivi. 3. (fig) a cumpăni, a judeca. 4. (ame r.) a presupune; a-şi închipui, a-şi imagina; a se aştepta la. 5. a destina, a meni; a g



 hici (norocul). B. intr. 1. a calcula, a socoti. 2. to ~ (up)on a conta pe, a se bizui pe, a se încrede în; a spera că. calculated ['kaelkjuleitid] adj. 1. calculat, socotit. 2. calculat, intenţionat. 3. ~to menit să, destinat să; ~ for menit / destina t pentru; bun / potrivit pentru. calculating ['kalkjulcitin] adj. 1. de calculat , pentru calculat. 2. prudent, grijuliu, precaut, calculat, chibzuit; cu socotea lă. calculating machine [~ mai/i:n] s. maşină de calculat; aritmometru. calculation [' keelkjulei/an] s. 1. calculare; calcul, socoteală. 2. calculare, judecare, chibzui rc, cumpănire; evaluare, apreciere; presupunere. calculator ['kaslkjuleitar] s. 1. calculator. 2. maşină de calculat; aritmometru; contor. calculus ['kaîlkjubs], pl. ca lculuses [-iz] sau calculi ['kaîlkjuîai] s. 1. (med.) calcul, concreţiune, piatră. 2. (m at.) calcul. caldariurn [ka^'dearbm] s. (ist.) cameră de baie caldă (la romani). cal dera [kaîl'dera] s.fspan. geol.) caldeiră, căldare. caldron ['ka(:)ldrpn] s. v. c a u 1 d r o n.



 caleche 134



caleche [ks'lei/] s. (fr.) v. c a 1 a s h. Caledonia [.kaili'dounio] s. (poetic) Scoţia. Caledonian [ikadi'dounion] (poetic) I. s. scoţian. II. adj. scoţian; (geol. g eogr.) Caledonian, caledonic. calefacient [.kajli'feifsnt] s. (farm.) revulsiv. calefaction [rkadi'fcekjan] s. (tehn.) 1. calefacţie. 2. încălzire, incandescenţă. calenda r ['kadinds', -tan-] I. s. 1. calendar; almanah. 2. calendar bisericesc. 3. opis . 4. listă, tabel; indicator, registru; evidenţă; catalog. 5. (jur.) calendar de terme ne; rol; agendă. 6. (amer.) ordine de zi. 7. ccas(omic) cu calendar. II. vb. tr. 1 . a trece / a înscrie într-un calendar / într-o agendă. 2. a inventaria; a face o listă / un index. calendarial [kadin'deoriol, -da;rist] adj. de calendar; calendaristic. calender1 ['kadinda1-, -tan-] (tehn.) I. s. calandru; tăvălug; mângălău; maşină de satinat tie), satinator. II. vb. tr. a presa, a călca, a netezi; a apreta; a calandra; a s atina. calender2 s. derviş, cerşetor. calendered paper ['kadindsd rpcipa1"] hârtie sat inată / lustruită. calendering ['kadindsrin] s. (text.) calandrarc. calender roll [' kadindo roul] s. v. c a 1 e n d e r1 (I). calender stack [~ staik] s. (ind.) (ca landru) satinator. calends ['kadindz, -lendz, -tandz] s. pl. (ist.) calende, pri ma zi a lunii (la romani); (glumeţ) on/ at the Greek ~ la calendele greceşti, la pas tele cailor, la slantu-aşteaptă. ,calenture ['kadontjU3r, -tfu3r] s. 1. (med.) febră t ropicală (însoţită de delir). 2. (fig.) Mjuri, febră. xalf1 [ku:f], pl. calves [ku:vz] s. 1. viţel; (despre vacă) in/ with ~ gestantă; (bibi. fig.) to kill the fatted ~ a (înjjun ghia / a tăia viţelul cel gras; a întâmpina pe cineva cu bucurie; (mitol.) golden ~ viţelu l de aur. 2. pui (de elefant, balenă etc.). 3. piele de viţel; bound in ~ legat în pie le de viţel. 4. (fig.) viţel(uş), nătărău, prostovan, gogoman. 5. sloi de gheaţă. calP.pl. s s. (anat.) gambă (de la îndoilnra genunchiului în jos), muşchi geamăn. calf dozer [~ -do uzar] s. (tehn.) buldozer mic. calf knee |~ ni:] s. (pop.) picior cu genunchiul lipit, genu valgum. calf leather [~ .leSor] s. piele de viţel. calf-like [~ laik] adj. 1. (ca) de viţel. 2. (fig.) prostesc, nătâng. calf love [~ Uv] S. dragoste de lic ean / de copil / de adolescent. calf paper [~ ipeipa1"] s. (poligr.) hârtie care i mită pielea. calf's foot ]'ka:vz lut, 'kuifsfut] s. piftie din picioare de viţel. ca lfskin ]'ka:fskin] s. piele de viţel. calfs teeth ['ka:f ti:8] s. pl. (anat.) dinţi de lapte. calf time ]'ka:f taim] s. (fam.) adolescenţă, tinereţe. calf wheel [~ hwi:l] s. (mine) tobă de manevră. Caliban ]'kadiba:n, -ton] s. (fig.) monstru, dihanie, na milă. caliber ]'kadibr] s. (amer.) v. c a 1 i b r e. calibrate ['kadibreit] vb. tr . 1. (tehn.) a calibra; a etalona, a grada; a verifica, a ajusta, a regla. 2. (m il.) a calibra. calibrating ['kadibreitirj] s. calibrare; etalonare; (hidr.) tar are. calibration [ikadi'brei/an] s. 1. (tehn.) calibrare; etalonare; gradare; ve rificare, ajustare, reglare. 2. (mil.) calibrare. calibration battery [~ ibaetar i] s. (electr.) pilă etalon. calibration frequency [~ ,fri(:)kw3nsi] s. (electr.) frecvenţă etalon. calibrator ['kadibreito1') s. (tehn.) (aparat) etalon. calibre ]'k a;lltar] s. 1. calibru, diametru. 2. (fig.) calibru, proporţii, valoare, talie. ca liche [ka'lit/i] s. (ind. chim.) caliche. calico ['kadikou], pi. calicos sa» calic oes [-z] s. (tot.) stambă neimprimată; (amer.) stambă imprimată. calicoed ['kadikoud] aa y. îmbrăcat în stambă. calico printer ['kadikou .prints'] s. (text.) textilist care lucr ează la imprimarea pânzeturilor. calico printing [~ 'printirj] s. (tot.) imprimare a pânzeturilor / a stambei. Californian [ikadi'fomtan] I. din California, californi an. II. s. locuitor din California, califomian. californium [iksli'fbmjsm] s. su bstanţă gelatinoasă verzuie de sub carapacea superioară a broaştelor ţestoase (se utilizeaz a supă). calipee ['kadipi:, -kadi'pi:] s. (chim.) californium calipash [ikadipajs] s. substanţă gelatinoasă lipită de carapacea inferioară a broaştei ţestoase (utilizată la caliper log ['kadipo tag] s. (geol., mine) cavernogramă. calipers ['kadipsz] s. pl . v. c a 11 i p e r s. caliph ['kaelif, 'keil-, 'ka:l-] s. calif. caliphate ['ka difeit, -fit] s. califat. calisthenics [.kaelis'Seniks] s. pl. v. c a 11 i s t h e n i c s. calk1 [ko:k] I. s. 1. cui de potcoavă, caia. 2. (amer.) ţintă, crampon. 3. (amer. si.) somn, aţipeală, aromeală, moţăiala. II. vb. tr. 1. (mar.) a călăfătui, a astup câlţi. 2. (tehn.) a ştemui. 3. a bate în caiclc; a potcovi cu hacuri; a bate ţinte la. 4. (sl. mar.) a face să tacă; a-i astupa gura (cuiva). calk 2 s. var nestins. calk3 vb. tr. a calchia (un desen). calked joint ]'ko:kt d3oint] s. (metal.) cusătură ştcinuită.



 calker ]'ko:k3r] s. 1. (mar.) călăfătuitor. 2. (tehn.) ciocan de stampat, ştampator, ştemu itor. calkin ['kadkin, 'ko:kiu] s. cui de potcoavă, caia. calking ['kselkirj, 'ko: kin] s. 1. (mar.) călăfătuire. 2. (tehn.) ştemuirc.



calking chisel ]~ it/izslj s. (tehn.) daltă de ştemuirc. calk weld [ika:k weld] s. ( tehn.) sudură de etanşare. call [ko:l] I.-vb. A. tr. 1. a chema, a striga; a aduna, a strânge, a convoca; to ~ a strike a declara grevă, a intra / a se pune în grevă; to ~ a meeting a convoca o întrunire; to ~ smb.'s attention to a atrage atenţia cuiva asu pra (cu gen.). 2. a chema, a numi; (pasiv) a se numi, a fi numit; what do you ~ that in English? cum i se spune pe englezeşte? he is ~ed Peter se numeşte / îl cheamă Pe tre; to be ~ed after a purta numele (cuiva), a fi numit după; to ~ names a ocărî, a su dui, a înjura. 3. a trezi, a deştepta; ~ me at 7 trezeşte-mă la 7. 4. a considera, a soc oti, a numi; I ~ this a bad joke asta se cheamă glumă proastă. 5. to ~ forward a chema / invita să se apropie. 6. (la jocul de cărţi) a cere (o carte). 7. (la jocul de cărţi) a cere (unui jucător) să arate cărţile. 8. to ~ aside a chema deoparte; to ~ away a) a ch ema, a spune (cuiva) să iasă / să plece; b) a abate, a distrage (atenţia); to ~ back a) chema înapoi, a rechema; b) a lua înapoi; a revoca; a retracta, a retrage (cuvântul); c) a rechema (in memorie, la viaţă); to ~ down a) a chema jos, a striga să vină jos; b) a atrage; a implora; c) (amer.) a dojeni, a mustra; a") a ocărî, a insulta, a injuri a; e) a reduce, a micşora (preţuri); f) a contesta, a disputa; to be left till ~ ed for post-rcstant; this article is much ~ ed for această măsură este cât se poate de bine venită / de indicată; to ~ forth a) a provoca, a da naştere la, a determina, a stârni; b ) a pune în mişcare; to ~ from a chema de la, a striga să vină de Ia sau din; to ~ in a) a chema înăuntru; b) a cere înapoi (o datorie); c) a retrage de pe piaţă, a scoate din ci rculaţie (bani); d) a invita, a chema, a pofti; e) (mil.) a chema sub drapel; to ~ in question a pune la îndoială; to ~ into existence a chema la viaţă, a crea; a realiza , a înfăptui; to ~ into play a pune în joc / în mişcare; to ~ off a) a rechema, a chema îna oi; b) a anula, a rezilia; a opri, a întrerupe; c) a distrage (atenţia); to ~ out a) a striga (nume, numere); b) a chema afară (dintr-o cameră); c) a provoca la duel; d ) a chema la grevă; e) (mii.) a chema sub drapel; to ~ out of abeyance a) a repune în funcţie; b) a chema la viaţă; to ~ over a) a citi (o lista); a face apelul (cu gen.) ; b) a chema (dincoace, pe malul acesta); to ~ to a chema la; to ~ to account a) a trage la răspundere; b) a cerc explicaţii (cuiva); (mil.) to ~ to attention a com anda drepţi; to ~ to mind/ memory/ remembrance a evoca, a rechema în memorie, a(-şi) a minti de; to ~ to order a) a chema la ordine; b) (amer.) a deschide (o şedinţă); to ~ together a convoca (parlamentul); to ~ up a) a chema sus; b) (/nil.) a chema sub drapel; c) a chema (la telefon); d) a evoca, a trezi, a deştepta; e) a supune dis cuţiei (un proiect de lege). B. intr. 1. a striga. 2. a striga, a ţipa; a croncăni, a cârâi. 3. a vizita pe cineva, a face o vizită scurtă. 4. (sl.) a cerşi pe la uşile oamenilo . 5. to ~ about a veni pentru, din cauza; what have you ~ed about? pentru ce aţi v enit?; to ~ after a striga după; to ~ again a veni iar / din nou, a-şi repeta vizita ; to ~ at a trece pe la, a se opri la; (mar.) a face escală Ia; to ~ for a) a întreb a de, a veni după; b) a dori, a cere; c) a aduce; a") a necesita, a cerc, a reclam a, to ~ in a) a intra (înăuntru); b) a veni; to ~ on a) a trece pe la, a face o scur tă vizită (cuiva); a intra la; b) a face apel la, a apela la; a recurge la; c) a che ma, a invita, a pofti; d) a invita să ia cuvântul, a da cuvântul (cuiva); e) a solicit a; (pas.) to be ~ed (up)on to a fi chemat / însărcinat / solicitat să; f) a telefona, a chema la telefon; to ~ out a striga; he ~ed out with pain striga de durere; to ~ upon v. t o ~ o n. II. s. 1. chemare, strigăt, apel. 2. telefon; convorbire tel efonică; semnal / apel telefonic; trunk ~ / (amer.) long distance ~ convorbire tel efonică interurbană; transfer charge ~ convorbire cu taxă inversă. 3. apel nominal, stri gare a catalogului. 4. invitaţie; propunere (pentru catedră, funcţie ele). 5. cerere, vânzare, căutare, solicitare. 6. somaţie, somare (pentru plată). 7. nevoie, necesitate; cauză, motiv; you have no ~ to blush nu ai nici un motiv să roşeşti. 8. (fig.) chemare; glas; the ~ of Nature chemarea naturii. 9. vizită; oprire; (mar.) escală"; to pay a ~ a face o vizită scurtă. 10. urlet, ţipăt, croncănit etc. 11. ţivlitoare. -O- at ~ la disp ziţie, la ordin, gata; on ~ la chemare; Ia dorinţă; within ~ în apropiere, destul de apr oape ca să poată auzi când a strigat; stay within ~ mite duce prea departe (ca sa te p ot striga). calla (lily) ['kacta(-lili)] s. (bot.) cală (Zantedeschia aelhiopica). callable [Traitobal] adj. 1. care poate fi chemat / convocat. 2. (com.) care po



 ate fi achitat înainte de termen. 3. plătibil la cerere. call-back pay ['kodbask .pe i] s. aprox. plată pentru ore suplimentare. call bell ['ko:l bel] s. 1. sonerie; s onerie de apel. 2. deşteptător. call-board [~ to:d, ~tood] s. avizier. call box [~ t oks] s. 1. cabină telefonică. 2. (amer.) post telefonic / cabină telefonică pentru a che ma poliţia, pompierii etc. call boy [~ toi] s. 1. băiat de serviciu, „steward"; servit or; „groom" (pe un vapor, la un hotel etc.). 2. (teatru) băiat care anunţă pe actor când să intre pe scenă. 3. (mar.) mus. call canny [~ 'kami] vb. intr. (scot.) a mâna încet; a merge încet l domol / liniştit / fără grabă. call distributor [~ dis.tribjuto'] s. (tel.) distribuitor de apeluri / de trafic. call draft ['ko:l draft] s. (amer.) v. call -up (1). caller1 ['ko:tar] s. musafir, vizitator, oaspete. caller2 (tel.) persoa nă care face un apel telefonic. callet ['kaditj (aVai.) I. s. 1. prostituată, târfă. 2. femeie arţăgoasă, scorpie. II. vb. intr. a bombăni; a fi arţăgos. call finder ['ko;l 'faind r] s. (tel.) căutător de apeluri. callidity [ko'liditi, kav] s. (rar) viclenie, şirete nie. call girl ['ko:l ga:l] s. prostituată care poate fi solicitată telefonic. call house [~ haus] s. (amer.) casă de prostituţie, casă de randevu. calligraph [ks'ligrof, ka;'l-] I. s. scriere caligrafică. II. vb. intr. a scrie caligrafic. calligrapher ]-3r] s. caligraf. calligraphic [rkadi'gradîk] adj. caligrafic. callîgraphically [oii] aaV. caligrafic.. ' calligraphist [ks'ligrefist, kaî'l-] s. v. c a 11 i g r a p h e r. <



 135 camion



calligraphy [ka'Iigrafi, kas'l-] s. caligrafic, scris, scriere. call-in ['kod'in ] s. (cib.) apel. calling ['ko:lirj] s. 1. chemare, vocaţie. 2. profesiune, meseri e, îndeletnicire, ocupaţie; he follows the ~of a tailor se ocupă de croitorie. 3. stri găt; apel; convocare, invitaţie. calling card [~ ka:d] s. (amer.) carte de vizită. cal ling day [~ dei] s. zi de primire, zi de vizite. calling plug [~ pUg] s. (tel.) buton / fisă de apel. calling signal [~ .signal] s. (tel.) 1. semnal de apel. 2. i ndicativ de apel. Calliope [ka'labpi, ka;'!-] s. 1. Caliope, muza elocinţei şi a poe ziei eroice. 2. calliope (amer.) flaşnetă. calliper ['kslipa1"] s. v. c a 11 i p e r s. callipers ['k«lip9z]s.p/. (tehn.,fiz.) l.şubler; inside ~şublcr pentru diametru in terior. 2. compas forestier. callisthenics [tkam's'GeniksJ s. pi. (folosit ca sg .) gimnastică ritmică / suedeză; pregătire fizică, antrenament; free ~ mişcări libere; exer libere. call key ['korl ki:] s. (tel.) buton de apel. call letters ['ko:l ilets z] s. indicativ al unei staţii de radio sau de televiziune. call loan [~ loun] s. (corn.) împrumut cu condiţie. call-me-to-you [~ mi ta'ju:] s. (bot.) catifeluţă, pansea (Viola tricolor). call number [~ inAmba1-] s. 1. (tel.) număr de apel / de telefon . 2. (biblioteconomie) cotă. call-off [-'ofl ş. 1. rechemare. 2. reziliere; anulare. _ callosity [ks'bsiti, ko'l-] s. 1. calozitate, îngroşarc a pielii, bătătură (mai ales în almă). 2. (fig-) v. c a l l o u s n e s s . callous ['ksebs] I. adj. 1. calos, îngroşa t, întărit; plin de bătături. 2. (fig.) rece, fără inimă, aspru, crud, nemilos; împietrit; . (geol.) strat de suprafaţă. callousness 1-nis] s. asprime, duritate, lipsă de simţire, învârtoşare (a inimii); cruzime. callow ['ka?Iou] I. adj. 1. fără pene, gol(aş). 2. (fig.) tânăr, fără experienţă, crud, nepriceput. 3. (despre ţărm etc.) jos, uşor inflamabil, mlăşt . 1. loc şes, depresiune, luncă sau suprafaţă (uşor) inundabilă. 2. (mine) strat de suprafa all sign [*ko:I sain] s. (ţel.) număr / indiciu de apel. caii slip ['kcd slip] s. (b iblioteconomie) buletin de cerere. call-up ['kohp] s. 1. (mil.) ordin de chemare . 2. (mil.) contingent. 3. (fam.) întâlnire / randevu (cu o femeie de moravuri uşoare) . callus l'kEebs] s. 1. (med.) bătătură (dar nu la picior); calus. 2. (bot.) nod. call word [*ko:l wa:d] s. (cib.) cuvânt / parolă de apel. calin [ka:rn] I. adj. 1. calm, fără vânt. 2. (fig.) calm, liniştit, potolit, paşnic. 3. (fam.) rece, nesimţitor, cu sânge ce; placid. II. s. 1. calm, linişte, acalmie; repaus; (si. mar.) dead ~ nici o suf lare, nici o adiere de vânt, marc moartă. 2. (fig.) calm, linişte, pace. tihnă. III. vb. A. tr. (şi to ~ down) a calma, a linişti, a potoli, a alina, a domoli (şi fig.) B. in tr. (şi to ~down) a se calma, a se linişti, a se potoli, a se ogoi, a se ostoi, a se domoli (sifig-) ■ calmative ['kaslmstiv, 'ko:m-] I. adj. calmant, liniştitor, alinător. II. s. calmant . calm belt ['ka;m belt] s. (geogr.) zonă de calm (ecuatorial). calming ['ka:min] I. adj. liniştitor, calmant. II. s. calmare, liniştire, potolire. calm-minded ['ka:n i>maindid] s. calm, indiferent, cu sânge rece, stăpân pe sine, stăpânit. calmness ['ka:mni s] s. calm, linişte; ~ of mind linişte sufletească. calmy [rka:mi] adj. (jx)etic) linişt it, potolit. calomel ['kaîtemcl, -bum-] s. (chim.) calomel, protoclorură de mercur. calodorant [ikal'oudarant] s., adj. (tehn.) odorizant. calorescence [rkaîb'resns] s. (fiz.) caloresccnţă. caloric [ks'brik, 'kasbrikj I. s. căldură (şifig.). II. adj. calor ic, de căldură. caloricity l'kceb'risiti] s. (fiziol.) putere calorifică. calorie ['kz elari] s. 1. calorie; great ~ calorie mare, kilocalorie. 2. gram/small gramcalor ic. calorie unit [~ rjumit] ş. v. e a 1 o r i e. calorific [ikasb'rifik] adj. calo rific; calorie; termic. calorification [kaibrifi'kei/an, iksbr-] s. degajare de căldură (mai ales animala). calorific capacity [ikasb'rifik kapzesiti] s. putere cal orifică. calorific effect [~ i.fektj s. efect termic. calorific radiation [~ ireid i'ei/n] s. căldură radiantă. calorifics [ikseb'rifiks] s. pl. (folosit ca sg.) (fiz.) termotehnică. calorific value [ikaels'rifik ivaîlju:] s. echivalent tcmiic. calorifi er [ko'brifai1"] s. (constr.) calorifer. calorimeter [ikaîb'rimita1"] s. (fiz.) ca lorimetru. calorimetric(al) [ik£ebri'mctrik(9l, kal,-] adj. calorimetric. calorize [.ksbraiz] vb. tr. (metal.) a alita, a aluminiza. calorstat f'kabslat] s. (auto ) termostat. calory ['ksebri] s. v. c a 1 o r i e. calotte [kă'lot] s. 1. calotă, co



 manac. 2. (arhit.) calotă, cupolă mică, boltă (sferică). 1 3. (tehn.) calota. caltrop ['ks eltrap] s. 1. (ist. mil.) ghiulele mici de fier ţintuite, bucăţi de fier cu vârfuri ascuţi te (aruncate în calea cavaleriei inamice pentru a răni picioarele cailor). 2. (mai a les pl.) (bot.) ghimpe (Centaurea calcitrapa); colţul-babci (Tribulus terrestris). calumet ['kaeljuinet] s. pipă, (mai ales) pipa păcii (simbolul păcii, al împăcării la indi nii din America de Nord); to smoke the ~ together a sc împăca, a face pace, a cădea la ! înţelegere. calumniate [ka'Umnicit, -njcit] vb. A. tr. a calomnia, a defăima, a pon egri, a scoate



calumniation [kOtUmni'ei/^n] s. calomniere, hulire, ponegrire, defăimare, clevetir e. bârfire. calumniator [kaUmni'eit3r] s. calomniator, defăimător, detractor, clevetit or. calumniatory [ka'lAmnieiteriJ adj. 1. calomniator, defăimător, clevetitor, bârfito r. 2. fals. calumnious [ka'Umnbs] adj. v. c a 1 u m n i a t o r y. calumniousnes s [-nis] s. caracter defăimător / calomniator; calomnie. calumny ['kaebmni] s. calom nie, hulire, defăimare; clevetire; bârfeală. Calvary fkaslvari] s. 1. (bib/.) Golgota. 2. calvary patimi, pătimiri, răstignire; (fig.) calvar, chin, tortură, pătimire. calve [ku:v] vb. A. intr. 1. (despre vaci, balene, femele de elefant etc.) a făta. 2. (d espre aisberguri) a sc desface dintr-un gheţar. B. tr. a făta. calves [ku;vz] pl. de la c a 1 f1,2. calving ['k«:vin] ş. 1. (zool.) fătat. 2. (mar.) rupere a unui gheţar. C alvinism ['kgelvinizpni] s. Calvinism. calvish ['ku:vi/] adj. 1. de viţel. 2. (jig .) prostănac, netot, neghiob. 3. (jig.) necopt, crud, ageamiu. calx1 [kaelks], pl. şi calces I'ka3lsi:z] s. cenuşa (a unei substanţe minerale). calx2s. (anat.) calx, călcâi . calyces ['kcilisi:z, 'kasli-] pl. de la c a 1 y x. calyptra [ks'Iiptra] s. (bo t.) caliptră. coif, scufie. calyptrate Ika'liptreitj'adf (bot.) caliplral. calyx [ 'keiliks, 'ka;I-],pl. calyxes ['keiliksirz. 'kasl-] sau calyces [-si:z] s. 1. (b ot.) caliciu, potir. 2. (mine) scule de instrumentat / instrumentaţie. cam [kasm] I. s. 1. (tehn.) cui, deget, bolţ; camă, falcă; excentric. 2. pană de căpăstru. 3. (mine) m să de alegere a minereului. II. vb. tr. (tehn.) a ridica, a îndepărta (cu cama). cam-a ctuated [~ ^ktjueitid] adj. acţionat cu came. camber ['kzenuY] I. s. 1. arcuire, c onvexitate, îndoire, încovoiere, curbură: bombament; bombare; ~of arch săgeata arcului. 2. (constr.) grindă curbată. 3. (av.) curbură (a aripii). II. vb. ţr. a bomba, a curba, a îndoi, a încovoia. camber slip [~ slip] s. (constr.) cintru. cambist ['kamibist] s . agent de bursă, agent de schimb, zaraf.cambium ['kaembjam, -iam] s. (bot.) cambi u. cam brake l'kann breik] s. (tehn.) frână cu camă. cambrel ['kasmbrsl] s. cinghel (câr lig de măcelărie). Cambria ['krembria] s. (poetic) Wales, Ţara Galilor. Cambrian l'kas mbrbn] I. adj. 1. (poetic) vclş, din Ţara Galilor. 2. (geol.) cambrian. II. s. locui tor din Ţara Galilor. cambric ['kciinbrik] s. chembrică, batist, pânză de in foarte subţir e. cam case ['kaem kcis] s. (tehn.) carcasă a camerelor. came1 [kcim] past de la c o m c. came2 s. chenar de plumb (la vitralii). camei ['kremal] s. 1. (zool.) cămi lă (Camelus); Arabian ~ dromader (Camelus dromedarius); Bactrian ~ cămilă cu două cocoaşe (Camelus bactrianus); (prov.) it's the last straw that broke the ~'s back ultima picătură face să se verse paharul. 2. (mar.) macara, gruie; cămilă; ponton de ridicare. c amel bird [~ baidj s. (omit.) struţ african (Strutluo camelus). cameleer [.kasmi'l br, -ma'l-] s. cămilar, conducător de cămile. cameleon [k9'mi:Ibn] s. (poetic) v. c h a m e l e o n . camel hair ['kEeni-plneal s. (text.) păr de cămilă. camelionize [ks'mi ilbnaiz] vb. intr. (rar) a-şi schimba culoarea (asemenea cameleonului). camellia [ ka'irmlia, -'mei-] s. (bot.) camelie (Camellia). camelopard ['ka;mibpo:d, k?'mcb -] s. (înv.) girafa. camelry l'kaîmalri] s. (mii.) trupe călări pe cămile. camel's hair [' kamislz ihea1"] s. păr de cămilă. camel's wool ['kasmalz wu:l] s. păr de cămilă. cameo ['ka miou] s. camec, medalion. cameo printing [~ iprintin] s. (poligr.) imprimare în re lief. camera ['kaemsra] s. 1. aparat fotografic. 2. (arhit.) boltă, încăpere boltită. 3. (jur.) cabinet prezidenţial, cameră de chibzuinţă / deliberare / chibzuială; in ~ în cabin tul preşedintelui (nu hi şedinţă publică); în secret, cu uşile închise. 4. (TV) cameră de l eri. camera coveragef ['kamia^rs ikA.vrid3] s. (7V) unghi de câmp (al camerei de l uat vederi). camera dolly [~ idoli] s. (TV) cărucior al camerei de televiziune. ca mera eye [~ ai] s. (amer. si.) memorie vizuală foarte bună, memorie fotografică. camer al ['kîem^ral] adj. (jur., ec.) cameral. cameralism ['kamioralizam] s. (ec., ist.) cameralism (doctrină economică din sec. XVII şi XVIII care rajwrîeazâ bunăstarea unei naţi la puterea ei monetară şi la acumularea de metale preţioase). camera lucida ['kasmsro .lmsida] s. (fiz.) cameră clară. cameraman [~ masn] ,pl. cameramen [-men] s. 1. fot



 ograf. 2. operator (cinematografic), cameraman. camera obscura [~ ob/.kjuara] s. (joto) cameră obscură. camera tube ['kann^rs tju:b] s. (TV) tub catodic. Cameroonia n [tkasma'rumjan, -bn] I. adj. camerunez. II. s. locuitor din Camerun, camerunez . cam follower ['kasni -folous1"] s. (tehn.) tachet. cam gear ['kaem 'gb r J s. (tehn.) mecanism cu came. camion l'kamijan] s. (fr.) camion.



 camisole 136



camisole ['taemisoul] s. camizol, cămăşuţă cu broderii. camlet ['kgemlit] s. camlot (stofă in păr de cămilă). camomile ['kzemamail, -monm-] s. muşeţel, românită (Matricaria chamomill camouflage ['ka;muflu:3, -msf-] I. s. 1. (mil.) camuflare, mascare. 2. (fig.) c amuflaj, mască, paravan. II. vb. A. tr. a camufla, a masca, a ascunde (şi fig.). B. intr. a se camufla-, a se masca, a se ascunde (şi fig.). camp1 [kasmp] I. s. 1, la găr; tabără; campament; bivuac; (mii.) ~of instruction tabără de instrucţie; summer ~ tabăr vară; to break/ to strike ~ a ridica tabăra; (mil.) to break out of ~ a pleca dintrun lagăr, a părăsi un bivuac. 2. (fig.) lagăr, tabără; the ~of peace lagărul păcii. 3. (agr . 4. (amer.) casă, vilă (în [jădure). -0- to take into ~ a omorî, a ucide. 5. (austr.) loc de adunare / de odihnă pentru vite. II. vb. intr. 1. a ridica / a organiza / a fa ce o tabără; a face un campament; (mii.) a campa, a tăbărî. 2. a se lupta. 3. a trăi în aer ber; a trăi într-o tabără. 4. to ~ out a) v. ~ (II, 3); b) a dormi peste noapte într-un co rt sau în aer liber, a locui (temporar/ câtva timp) în corturi; c) (despre nomazi) a m erge cu cortul; d) (despre turişti) a cutreiera natura. camp 2 (amer.) I. s. 1. af ectare, exagerare; artificialitate; high -exagerare intenţionată; low ~ exagerare ne intenţionată. 2. persoană care afişează un stil afectat. II. vb. A. intr. 1. (si.) a se au toparodia; a afişa un stil afectat (c» autoironie). 2. a fi înzorzonat sau împopoţonat; a se îmbrăca extravagant. 3. a face pe grozavul, a se da mare; a-şi etala cunoştinţele. B. t r. to ~ (up) a interpreta cu afectare; the new actor ~ed up the third act actoru l cel nou a interpretat actul trei într-o manieră afectată. III. adj. 1. afectat, cu i fose. 2. homosexual. campaign [kaîm'pein] I. s. campanie (şi fig.); operaţiuni militar e, expediţie războinică; durata acţiunilor militare / operaţiunilor; expediţie, explorare; cţiune de amploare; press «campanie de presă; (amer. ist., peior.) squaw ~s campanii împ otriva femeilor; (expediţii de pedepsire împotriva populaţiei indiene). II. vb. intr. 1. a participa la o campanie, a servi / a lupta într-o campanie (militară). 2. a org aniza / a face / a dezlănţui o campanie. campaign biography [~ ba'iografi] s. (amer. ) biografia unui candidat (mai ales la postul de preşedinte, publicată în scopuri elec torale). campaigner [k9m'pein3r] s. 1. participant la o campanie; combatant; lup tător; old ~ a) veteran; b) (fig.) cătană bătrână; om umblat, om care a trecut prin multe. . (pol.) susţinător (al unui candidat), agent electoral, manager (în alegeri). 3. orga nizatorul / inspiratorul unei campanii (de presă). Campanian [kaem'peinion] I. adj . din Campania. II. s. locuitor din Campania. campanile [ikasmpo'nidi], pl. camp aniles ]-z] sau campânili [-lai] s. campanilă, clopotniţă, turnul clopotniţei (separat de corpul bisericii). campanology [ikannpo'nDbd3i] s. 1. studiul clopotelor. 2. art a, tehnica sau ştiinţa fabricării clopotelor. campanula [kam'paaijub] s. (bot.) clopoţel (Campanula). camp bed ['kamip bed] s. pat portativ / pliant; pat de campanie. c amp chair [~ tfe3r] s. scaun pliant. camperaft ['ka;mpkra:ft] s. deprindere / pr icepere de a instala o tabără şi a trăi în aer liber. Campeachy wood [kaîm'pi:t/i wu:d] s. emn de băcan (Haematoxylon camţwchîanum). camper ['ka;mp3r] s. 1. turist care practică c ampingul. 2. participant la o tabără de vară. 3. copil dintr-o grădiniţă de zi. 4. atelier obil (pe un şasiu de camion); aprox. rulotă. campestral [bem'pestrai] adj. campestru . camp fever ['ka:mp ifi:v3c] s. boală de tabără, (mai ales) tifos. camp fire [~ fab r ] s. foc de tabără. campfire girl ['kasmpfais gs:l] s. (amer.) membră a organizaţiei „Cam pfire Girls" (pentru fete între 7 şi 18 ani). camp follower [~ ifolou3r] sl. 1. (mii .) vivandier(ă), persoană care însoţeşte trupele, fără a fi militar; pl. personal auxiliar. (pol.) satelit (politic), partizan. campground ['kaempgraund] s. 1. teren pe ca re se amplasează o tabără. 2. loc unde se desfăşoară o adunare religioasă în aer liber (pe a câtorva zile). camphane ['kaemfein] s. (chim.) camfan. camphor ['ksemfsr] s. (ch im.) camfor. camphorated ['kxmfsreitid] adj. (chim.) camforat. camphor ball ['ka smfa ba:!] s. bilă / pastilă de camfor sau de naftalină. camphoric [kaîm'forik] adj. (ch im.) de camfor, camforic. camphoric acid [~ -sesid] s. (chim.) acid camforic. ca mpimeter [kîem'pimitar] s. (mea1.) campirnetru. camping ['kaempirj] s. 1. drumeţie; excursie. 2. camping, campare, aşezare de tabere / de corturi în natură, campament, tu rism. campion1 ['kxmpisn] s- (t«v.) « . c h a m p i o n . campion2 s. (bot.) 1. opăţel ( Lychnis hemoxalis). 2. guşa- porumbului (Silene inflata). cam plate ['ksem pleit] s. disc cu came. camp meeting ['ksemp .mi:tin] s. adunare religioasă în aer liber sa



 u în corturi (care durează mai multe zile). campment l'kaempmant] s. v. e n c a m p m e n t. camporee [ikajmpa'ri:] s. adunare / tabără a cercetaşilor (din organizaţia „Boy S couts" a unui district sau a unei regiuni). campseat ['kaempskt] s. v. c a m p s t o o 1. camp site [~ sait] s. 1. loc de tabără. 2. (mine) loc de depozitare. camp stool [~ stu:l] s. scaun pliant. campus [tempos] s. (mai ales amer.) cetate univ ersitară, universitate, centru universitar, domeniul unei universităţi sau şcoli, ceea c e este cuprins între zidurile şcolii (cu toate clădirile, grădinile, terenurile de sport , fie că universitatea e aşezată în oraş sau în afara oraşelor). campward(s) ['ka:mpw3:dz] v. spre tabără.



cam shaft ['kami /a:ft] s. (tehn.) arbore cu came I de distribuţie. cam sleeve [~ sli:v] s. (tehn.) cuplaj cu dinţi, cuplă cu măsele. cam spindle [~ .spindl] s. (tehn.) arbore cu came / de distribuţie. camwood ['ksemwurd] s. lemn de Baphia nitida. ca n1 [kasn;/orme slabe ksn, kn, krjj, past could [kud, kad] vb. modal defectiv 1. a putea, a fi în stare, a fi capabil, a avea putinţa / posibilitatea; I will do all I ~ voi face tot cc pot, tot posibilul; I cannot but nu pot să nu, nu pot decât să; 2. a şti (să), a se pricepe (să); a cunoaşte; ~you speak English? vorbeşti englezeşte? ~ you wim? ştii să înoţi? 3. a fi posibil, a fi cu putinţă; it ~H he true! nu se poate (să fie ad t), nu-i adevărat; ~ it be true? e posibil? c cu putinţă? serios? zău? se poate una ca a sta? she -^t have done it! nu se poate ca tocmai ea s-o fi făcut! 4. a putea, a av ea dreptul / voie; you ~ go poţi pleca, eşti liber. 5. a putea, a-i fi permis / îngăduit ; ~ I offer you another glass of wine? vă mai pot oferi un pahar (de vin)? can 2 1 . s. 1. bidon. 2. cutie de tablă, tinichea; cutie de conserve. 3. (amer.) închisoare , temniţă. 4. găleată. 5. cană (de metal). 6. (amer. sl.) toaletă; (cameră de) baie. 7. (am ■ sl.) şezut, fund. 8. (fot.) in the ~developat; expus. 9.pl. (amer. fam.) cască (pen truascultat muzică etc.). II. vb. A. tr. 1. a conserva, a pune în cutii de conserve. 2. (amer. sl.) SL da paşaportul (cuiva), a concedia. 3. (amer. sl.) a arunca în închi soare. 4. (amer. sl.) a opri, a pune capăt la (sau cu dat.). B. intr. (amer. sl.) a se opri. Canaan ['keinion] s. (bibl.) Canaan, pământul / ţara făgăduinţei. Canada balsam, ['kzenodo bD;ls3m] s. (chim.) balsam de Canada. Canada jay ['kamoda d3ei] s. (om it.) specie de gaiţă cenuşie din partea de. nord a Americii (Perisoreus canadensis). C anada turpentine [~ 'taipantain] s. v. C a n a d a b a l s a m . Canadian [ks'ne idjon, -dionj I. adj. canadian, din Canada. II. 1. s. canadian. 2. engleza canad iană. Canadian English []ka'neidjan 'irjgli/J s. v. Canadian (II. 2.). Canadian Fr ench [~ frent/] s. franceza canadiană. Canadianism [ks'neidjsnizam] s. canadianism . Canadianization [ks'neidjanai'zei/an] s. adaptare la specificul canadian, (pro ces de) canadianizare. Canadianize [ka'neidjonaizj vb. A. tr. a adapta la specif icul canadian. B. intr. a se adapta la specificul canadian. canaigre [ko'naigri: ] s. (ind.) canaigra. canaille [ko'neil, ka'nai] s. (fr.) (peior.) prostime, ple be, gloată, pleavă. canal [ka'nzel] s. 1. canal (/acut de om); (amer. fam.) the big/ broad ~ Ooceanul Atlantic. 2. (anat.) canal; duet; conduct. canal boat [~ bout] s. 1. (mar.) pinasă. 2. pl. (sl.) picioare murdare care miros urât. canal branch [~ bra:nt/] s. canal lateral. canal by-pass [~ bai pa:s] s. deviaţie, canal de ocoli re. canalization f.kzenolai'zei/an, -li'z-J s. sistem de canale. canalize ['kaen slaiz] vb. tr. a lega prin canale. canaller [ko'na;br] s. (mar.) vas pentru tran sportul mărfurilor (folosit pe canale). canal lock [ks'nsl bk] s. ecluză. canal pond [~ prind] s. (hidr.) bief de canal. canal pool [~ pu:l] s. v. c a n a 1 p o n d . canal ray [~ rei] s. (/iz.) rază anodică / pozitivă. canal wallah [~ iwalo] s. (angl o-indian) vas care navighează pe canalul de Suez. can anode [ka;n sinoud] s. (tel. ) anod cilindric. canape ['kasnspiO), -pei] s. 1. (gastr.) canapea (felie de pâine folosită ca suport pentru anumite preparate, culinare). 2. canapea (specifică Franţei în sec. al XVHI-lea). 3. (la bridge) licitaţie „canape" (de la culorile mici la cele mari). canard [kse'na:d, 'ka;na;d] s. 1. (Jr.) ştire falsă, mincinoasă, zvon, poveste; pl. braşoave, gogoşi. 2. (gastr.) raţă. canary [ko'nsorij I. s. l.fornit.) canar (Serin us canarius). 2. (culoare) galben-dcschis. 3. vin alb dulce (din Insulele Canare ). 4. (amer. sl.) informator, ciripitor. 5. (amer. sl.) cântăreaţă, guristă. 6. dans vioi din secolele XVI-XVI1, în măsura de trei timpi. II. adj. galben-deschis. canary bird [~ bn:d] s. v. c a n a r y (I). canasta [ko'najst-] s. canasta (joc de cărţi). cana ster [ks'nsestoH s. 1. coş de pus foile de tutun. 2. specie de tutun. can buoy ['k asn boi] s. (mar.) geamandură cilindrică cu vârful plat. cancan ['kamkaen, 'ka:nka:n]



 s. (fr.) cancan (dans). cancel ['krcnsal] I. vb. A. tr. 1. a şterge, a tăia, a bifa. 2. a anula, a contramanda, a suprima, a revoca, a tăia; a rezilia (un act); to ~ a leave a anula, a revoca un concediu. 3. a se achita de. 4. a neutraliza, a par aliza; a contrabalansa. 5. a amâna sine die. 6. (si to ~ out) (mat.) a reduce. 7. (înv.) a îngrădi, a îfflprejmui cu un gard. B. intr. (mat.) a se reduce. (mil.) ~/ la lo c comanda! II. s. 1. (poligr.) refacerea / scoaterea unei pagini. 2. (poligr.) r etipărire, foaie retipărită. 3. (mai ales sl.) compostor. canccllate ['kasnsaleit] adj . 1. (anat.) spongios; poros. 2. reticular. cancellated [-eitid] adj. reticular, în formă de reţea sau grătar. cancellation [ckamse'lei/sn, -so'lei-, -si'l-J s. 1. anul are; suspendare; suprimare, desfiinţare, revocare, contramandare, amânare sine die. 2. ştergere, tăiere (ae pe o listă etc.), bifare. 3. (tel.) ştergere, anulare (a «nei impr imări); anulare a unei chemări / convorbiri. cancer |'ka;nsor] s. 1. (med.) cancer, rac. 2. (fig.) molimă, urgie, năpastă, nenorocire. 3. the Cancer (astroh.) Racul (cons telaţie şi semn al zodiacului); tropic of Cancer tropicul Racului. cancerate ['kamss reit] vb. intr. (mea'.) a se canceriza, a deveni canceros. cancer(iz)ation [.ka3 ns9r(aiz)'eij3n] s. (med.) cancerizare.



 137 canonical homomorphism



cancerous ['ksenssrss] adj. (med.) canceros. canch [kaent/] s. (mine) sfărâmarea roc ii prin explozii. ranch hole [~ houl] ş. (mine) gaură de mină orizontală. cancroid ['kee nkroid] I. adj. (zool. med.) cancroid, canceros. II. s. (med.) l. tumoră canceroasă. 2. cancroid (cancer al pielii şi mucoaselor). când ['kaend] s. (mineral.) florspat, fluorit. candelabrum [ikasndi'la:br9m, -da'l-, -'leib-],pl. candelabra [ kaend i'laebra] s. candelabru; policandru; sfeşnic (cu multe braţe). candent fkaendant] ad j. incandescent. candescence [kaen'desns] s. incandescenţă la alb. candescent [kasn' desnt] adj. incandescent până la alb; luminos, strălucitor. candid ['kssndid] adj. 1. sincer, neprefacut; neprihănit, deschis. 2. nepărtinitor, imparţial. 3. de un alb strălu citor. candidacy ['kaendidasi] s. candidatură. candidate ['kaendidit, -deit] s. ca ndidat. candidateship [-/ip] s. v. c a n d i d a t u r c. candidature ['kaend id at/ar, -dat/-, -it/u3r] s. candidatură. candid camera ['kaendidikaemara] s. (foto) aparat de fotografiat (în) miniatură (pentru fotografii clandestine). candid friend ['kaendid frend] s. (peior.) persoană care (sub pretextul prieteniei) spune lucru ri neplăcute, prieten care face pe inocentul, cutră, mâţă blândă. candidness ['kaendidnis] sinceritate, lipsă de prefăcătorie. candied ['keendid] adj. 1. zaharisit, fiert în zahăr. 2. cristalizat, glasat. 3. (fig.) (despre vorbe etc.) mieros, dulce ca mierea, s educător. candied fruits [~ 'fru:ts] ş. pi. fructe zaharisite. candied sugar [~ '/ug ar] s. zahăr candel, zahăr (de) gheaţă. candle ['kaendl] I. s. 1. lumânare; to hold a ~ to the devil a) a abate pe cineva de la calea cea dreaptă; b) a intra în cârdăşie cu dracul, a te face părtaş cu dracul, a fi părtaş la o ticăloşie / crimă; to hold a ~ to smb. a ajut e cineva; a cânta în strună cuiva, a ţine isonul cuiva; (rar) to hold a ~to the sun a căra apă la puţ, a face un lucru inutil; (înv.) to let/ to sell by inch of ~ a vinde ultim ele mărfuri; lighted ~ serată; he cannot hold/ show a ~ to smb., he is not fit to ho ld a ~ to smb. nu e vrednic nici să-i desfacă şireturile de la ghete / să-i sărute tălpile uiva. 2. (fiz.) lumânare (internaţională), wat (unitate de intensitate luminoasă). 3. be c cu gaz. II. vb. tr. a căuta / verifica / a controla (ouă) la lumină/la bec. candle b omb [~ tom] s. (av.) bombă luminoasă. candle end [~ end] s. 1. muc / capăt de lumânare. 2. pl. nimicuri, fleacuri, ciurucuri. candle holder [~ ihoulda1"] s. ajutor; inf erior; persoană în subordine. candle light [~lait] s. 1. lumină de lumânare; lumină artifi cială. 2. amurg, înserare. candlemaker [~ imeika1"] s. lumânărar. Candlemas ['kaendlmas, -mass] s. (rel.) întâmpinarea Domnului. Candlemas bell [~ bel] s. (bot.) clopoţei (Ga lanthus nivelis). candle mould ['kaendl mould] s. formă / tipar pentru fabricarea lumânărilor. candlepin [~ pin] s. 1. un fel de popic. 2. pl. aprox. (joc de) popice. candle power [~ .pausr] 1. (electr.) wat, lumânare, unitate de intensitate lumino asă. 2. (fam.) lumină, lumânare; a burner of 25 ~ un bec de 25 de waţi / lumini. candles tick ['kaendlstik] s. sfeşnic. candle wick ['kaendl wik] s. 1. muc, fitil. 2. (ame r.) cuvertură brodată. candlewood ['kaendl wud] s. 1. lemn de plantă răşinoasă folosit pent u torţe. 2. diferite specii de răşinoase al căror lemn este folosit pentru torţe. can dock ['keen dok] s. (bot.) nufăr galben (Nupher luteum). candour ['kaendar] s. 1. sinc eritate, francheţe. 2. nepărtinire, imparţialitate. can drier ['keen -draisr] s. tobă / tambur de uscare, tambur uscător. candy ['kaendi] I. s. 1. zahăr candel / (de) gheaţă. 2 . (mai ales amer.) bomboană, drops; (pl.) bomboane, dulciuri; (amer.) he'd take a ~from a baby e un om rău / lacom / nemilos / fără inimă. II. vb. A. tr. a fierbe în zahăr; zaharisi, a glasa. B. intr. 1. a se zaharisi. 2. a (se) cristaliza, a forma cri stale. candy floss ['kfendi fbs] ş. 1. vată de zahăr. 2. (fig.) himeră; visuri irealizab ile. candy maker [~ inieika1"] s. (amer.) cofetar. candy store [~ sta;1"] s. (am er.) magazin în care se vând dulciuri, ţigări, reviste etc. candy striper [~ .straipa1"] s. (amer. si.) tânără care ajută voluntar infirmierele dintr-un spital. candytuft [~tAf t] s. (boţ.) limba-mării (îberis umbellata). cane [kein] I. s. 1. (bot.) trestie de ma re; stuf (Calamus). 2. baston, băţ; ~of wax baston de ceară roşie. 3. (şi sugar ~) (bot.) trestie de zahăr (Saccharum ojficinarum). 4. (bot.) rug (de zmeură, de mur). 5. (ind . sticlei) tub de sticlă. II. vb. tr. 1. a bate (cw băţul). 2. a împleti din stuf sau tr estie (mobilă). canebrake ['keinbreik] s. stufăriş / stufar(a)ie; desiş de trestie. cane brimstone [~ 'brimstan] s. (chim.) sulf în bastoane. cane chair [~ 't/ea1"] s. sc aun sau fotoliu împletit (din trestie). canephora [ka'nefsraLp/. caneporae [-ri;]



 s. 1. (în Grecia antică) caneforă. 2. (arhit.) caneforă. caner ['keina1"] s. persoană care execută împletituri din stuf sau trestie. canescent [ka'nespnt] adj. (bot.) cu puf alburiu sau argintiu. cane sugar ['kein -/uga1"] s. zahăr de trestie. cane trash [ ~ itrae/J ş. (ind.) bagasă, trestie din care s-a extras zalxărul. canework f'keinwaik] s. împletitură de trestie. canful ['kaenful] s. conţinutul unui bidon / al unei cutii de tinichea etc.; a ~ of paint un bidon de vopsea. can house ['kaen haus] s. (a mer. si.) bordel.



canicular [ka'nikjub1", kae'n-] adj. canicular, de caniculă, de arşiţă. canicular days [ ~ deiz] s. pl. zile de caniculă, zile caniculare, zilele lui Cuptor. canine I. ['k einain, 'kaen-] adj. canin, câinesc, de câine. II. ['kaenain, 'kci-] s. dinte canin, colţ. canine hunger ['keinain 


 1 ['kaenan] s. 1. regulă, canon, criteriu. 2. (bis.) canon, hotărâre / orânduire soborni cească; lista cărţilor/ textelor biblice socotite autentice. 3. (Ut.) canon (lucrările u nui autor socotite ca autentice); the Shakespeare ~ canonul Shakespearean, opere le (atribuite cu certitudine) lui Shakespeare. 4. (rel.) lista numelor sfinţilor r ecunoscuţi de biserică (la catolici). 5. (muz.) canon. 6. (jxAigr.) canon, corp 56: canon2 s. (bis.) canonic, preot. canon ['kaenjan] s. v. c a n y o n. canonical [ ka'nonikal] I. adj. canonic. II. s. pl. (bis.) veşminte, odăjdii. canonical homomorp hism [~ 'houmon'mo:fiz3m] s. omomorfism canonic / natural.



 canonization 138



canonization [.kaononai'zci/sn, -ni'z-] s. (bis.) canonizare, sanctificare, trec ere în rândul sfinţilor. canonize ['kaenanaiz] vb. tr. (bis.) a canoniza; a sanctifica ; a trece în rândul sfinţilor. canon law ['ksensn b:] s. (jur.) drept canonic. canonry ['kamcnri] s. (bis.) funcţie de canonic. canoodle [ko'nurdl] (sl.) vb. A. tr. a l ua cu binişorol, a duce cu zăhărelul. B. intr. a se mângâia, a se dezmierda. can-opener [' ka3niOuppn3r] s. 1. deschizător de conserve. 2. (amer. sl.) sculă folosită la spargere a unui seif. canopy ['kfenapi] I. s. 1. baldachin; polog; acoperiş, acoperământ; umbra r; şopron, coviltir; (poetic) ~ of heaven bolta cerului; under the ~ pe pământ; what u nder the ~ does he want? ce (naiba) vrea în definitiv? 2. (av.) ccntroplan de avio n. 3. (au/o) apărător de cabină. 4. (şilvj coronament. 5. (mar.) tendă. II. vb. tr. a acop eri cu un baldachin etc. (v.~I). canorous ['kaanaras] adj. melodios, sonor; răsunăto r. Canossa [ka'noss] s. to go to ~ a se duce la Canossa. can rinser ['kaen .rins r] s. (ind.) maşină pentru spălarea bidoanelor. canroy ['kanroij s. (text.) valţ curăţitor, valţ alergător. canst [kaenst, kanst] v . c a n n o t , cant1 [kaînt] I. s. 1. înclinare , înclinaţie. 2. margine tăiată pieziş. 3. (amer.) grindă. 4. împunsătură, lovitură. 5. (co praelevaţie.II. vb. A./r. 1. a tăia pieziş; aecarisa (lemnul), a tcşr;-a4kşona. 2. a înclin . 3. a răsturna. 4. a împinge, a face vânt (cu dat.). B. intr. a se răsturna, a se întoarc e pe o parte. cant 2 1. s. 1. milogeală, sclifoseală, ton plângător, voce plângăreaţă (a un rşetor); vorbire cântată / prefăcută. 2. jargon; limbaj secret / ascuns; argou specific. 3 . făţărnicie, ipocrizie, prefăcătorie. 4. ipocrit, făţarnic, taler eu două feţe. II. vb. in a se milogi, a vorbi tânguindu-se, a se miorlăi, a plânge. 2. a vorbi în jargon. 3. a vo rbi sau a se purta ipocrit / făţarnic. 4. (amer. sl.) a bârfi; a înjura, a cleveti. can' t [ko:nt] v . c a n n o t . Cantab, ['kamtseb] prese, de la C a n t a b r i g i a n. Cantabrigian [ik£ent3'brid3ic?n, -djjsnj. I. adj. din Cambridge, de la sau le gat de universitatea Cambridge. II. s. student sau absolvent al universităţii din Ca mbridge. cantaliver ['kîenta.liv1"] s. v. c a n t i l e v e r (I). cantaloup ['ksn telu:p] s. (bot.) cantalup. cantankerous [kon'tEerjk^ras, kasn't-] adj. gâlcevitor , arţăgos, supărăcios, nervos, cârcotaş. cântar [kaen'ta:'] s. (text.) unitate de greutate tru bumbacul brut (44,4 kg.) cantata [kasn'tcKto, ksn-] s. (muz.) cantată. cant ch isel ['kaent t/izl] ş. (tehn.) daltă de dulgher. cant dog [~ dog] s. (tehn.), ţapină cu gheară. canted column ['kamtid 'kobm] s. (arhit.) coloană cu faţete. canteen [ka?n'ti: n] s. 1. (mil.) bufet, cantină (într-o cazarmă); bucătărie de campanie; dry ~ bufet fără bă alcoolice. 2. cantină, bufet. 3. (mil.) gamela. 4. sufertaş. 5. bidon, ploscă; canist ră; burduf. 6. cutie sau sertar pentru tacâmuri. canter1 ['kasntsr] s. 1. persoană car e vorbeşte în jargon. 2. ipocrit, făţarnic, prefăcut. canter 2 1. s. 1. galop mic şi canter 2. (jig.) preliminary ~plan; introducere, preludiu; to win in a ~ a câştiga uşor o vi ctorie. II. vb. intr. a merge în galop mic. canterbury ['kzentabsri, -beri] s. 1. etajeră (pentru note, ziare etc.). 2. tava de masă (cu despărţituri pentru farfurii, tacâm uri etc.). Canterbury bell [~ bel] s. (bot.) clopoţel, clopoţei (Campanula medium). cantharid ['ksenOorid] s. (entom.) cantaridă. cantharidin [kan'Gaeridin] s. (chim. ) cantaridină. cantharis ['kamQorisj s. v. c a n t h a r i d. cant hook ['kaent hu k] s. cange, pentru prinderea şi fixarea buştenilor (pe apă), ţapină. canthus I'ksenBss]. pi. canthi [-Oai] ş. (anat.) unghi palpebral, unghiul pleoapelor. canticle ['kasnt ikl] s. 1. imn, cântare bisericească. 2. Canticles pl. (rel.) Cântarea Cântărilor. cantile na [ikaenti'limaj s. (muz.) cantilenă. cantilever ['ka3ntili:vor, amer. si -


 . 2. şatră de ţigani. cantle ['ka?ntl] s. 1. bucată; felie. 2. partea din faţă de la şea. c o ['keentou] s. 1. (lit.) cânt (dintr-un poem, epopee etc.). 2. (muz.) soprano. 3. (înv.) cântec; baladă. canton I. ['kaînton, -'--] s. canton (diviziune administrativă). I I. [kan'tum, kasn-] vb. tr. (mii.) a cantona, a încartirui, a caza. cantonal ['kam tonal, keen'tonal] ad/, cantonai, de canton.



Cantonese [ikaîntarni;z] I. adj. din Canton. II. s. locuitor al Cantonului. canton ize fkasntenaiz.] vb. tr. a împărţi în cantoane; to ~ out a despărţi, a separa. cantonment ksn'tummant, kasn't-] s. (mii.) 1. cantonare, încartiruire. 2. (/nil.) bivuac, tabără. 3. cantonament. cantor ['ksento:r, amer. şi -tar] s. cantor, dascăl, cântăreţ bisericesc. cantred ['ksentad] s. unitate administrativă, district cu o sută de sate (în Ţara Galil or). cantref ['kaentrif] s, v . c a n t r c d . cantrip ['kaentrip] s. (scoţ.) 1. vrăji, vrăjitorie, farmece. 2. glumă; festă; mistificare. Cantuarian [ikamtju'esrion] ad j. din Canterbury, referitor la Canterbury. canty ['keenti] s. (scoţ.) vesel. Canu ck [ko'iuk] s. (si.) 1. (în Canada) canadian de obârşie franceză. 2. (amer.) canadian. 3 . cal canadian. canula fkaenjub], pl. şi canulae [-li:] j . v . c a n n u l a . ca nvas ['kasnvos] s. 1. canava, canevas, canafas, pânză tare, pânză groasă; dril; ţesătură (p brodat); prelată, pânză de cort; (mar.) pânză de vele. 2. (fam. mar.) velatură, pânze; to ry a press of ~satt to have plenty of ~ a naviga cu multă velatură; to clap on ~ a măr i velatură; to lie under ~ a rămâne iară vele. 3..(arte) pânză, tablou. 4. (fig.) ţesătură; ; plan, proiect, schiţă. <* under ~ a) (mii.) în corturi; b) (mar.) cu vele. canvasbac k ['keenvasbaek] s. (omit.) specie de raţă sălbatică din America de Nord (Aythya valisin eria). canvas climber [~ iklaima1"] s. (înv.) marinar. canvas cloth [~ kbO] s. pre lată, pânză de cort. canvass ['kaenvas] I. vb. A. tr. 1. a examina, a cerceta. 2. a de zbate, a discuta. 3. a se adresa (cuiva), a aborda, a întreprinde un demers pe lângă. 4. a colinda, a cutreiera (un oraş etc. pentru propagandă etc.); he ~ed the town for subscriptions cutreiera oraşul în căutare de abonaţi. B. intr. 1. a face propagandă elect orală, a strânge voturi (în preajma alegerilor). 2. a căuta comenzi; a face rost de come nzi. 3. a duce muncă de lămurire. II. s. 1. discutare, examinare; dezbatere. 2. prop agandă electorală; muncă de lămurire. 3. (amer.) scrutin. canvassed [-t] adj. (poetic) n avigând cu toate pânzele. canvasser [-r] s. 1. persoană care cutreieră un oraş pentru a fa ce abonamente eţc. 2. (amer.) librar ambulant. 3.p7. echipă volantă, grup care duce mu ncă de lămurire, face propagandă electorală etc. canvassing [-in] s. 1. muncă de lămurire. . propagandă electorală. 3. anchetă, culegere de date statistice. cany f'kcini] adj. 1 . de trestie; ca trestia. 2. plin de trestii. canyon ['ksenisn] s. (span.) canio n, defileu îngust, strungă adâncă (cu pereţi verticali); prăpastie; vale; Grand Canyon Mare e Canion (în vestul S.U.A.). canzonet [iksenzo'net, -zou'n-] s. canţonetă. caoutchene ['kau't/i;n] ş. (plast.) caucen. caoutchouc |'kaut/u(:)k] s. cauciuc; hardened ~eb onit. cap [ksep] I. s. 1. şapcă; beretă; chipiu; bonet(ă), beretă; scufie; tocă; tichie; ca otă; ~and bells tichia prostului, scula de bufon; cu scufie şi zurgălăi; ~ and gown tocă şi robă (îmbrăcămintea studenţilor şi profesorilor, mai ales la ocazii solemne); military ~ ca elă; beretă; to take off one's ~ a-şi scoate şapca, a saluta; to throw up one's ~ a nu m ai putea de bucurie, a jubila; if the ~ fits, wear it dacă te simţi cu musca pe căciulă, taci şi înghite; to fling/ to throw one's ~ over the mill/ windmill a-şi da drumul, a nu ţine seama de nimic, a depăşi orice limită; (scoţ.) to kiss ~s with smb. a bea din ace laşi pahar cu cineva; to put on one's considering/ thinking ~ a judeca ceva cu ser iozitate; a medita la ceva; a-şi lua o înfăţişare gânditoare; to put on the black ~ a da un verdict de condamnare (în Anglia); (fam.) to set one's ~ at/ (amer.) for smb. a um bla să se mărite cu cineva, a vâna un mire; to touch one's ~ to smb. a saluta pe cinev a; ~ in hand a) cu şapca în mână; b) (jig.) căciulindu-se, cu căciula în mână; slugarnic, s mil; (fig.) to pull ~s a se certa, a se sfădi; (pop.) to perk up one's ~ a se găti, a se pune la punct, a se aranja; to fling one's ~ in the ring a provoca la luptă / la întrecere. 2. (bot.) pălărie de ciupercă. 3. înveliş; acoperiş; capac. 4. (tehn.) calot l, bonetă; cap; canulă, capsulă, vârf. 5. (tehn.) piston. 6. (electr.) soclu. 7. (mar.) butuc, şapcă. 8. format de hârtie (14 x 17 ţoii). 9. (jig.) şef, căpetenie; floare; culme. 0. (fig.) om sau oameni cu tocă (universitară); oameni cu cască (jucătorii de rugbi amer ican) etc. 11. (poligr.) (literă) majusculă, verzală. II. vb. ţr. 1. a pune (cuiva) şapca etc. pe cap (v. ~1,1). 2. (scoţ. univ.) a conferi (cuiva) un titlu academic. 3. a acoperi; a înveli; a astupa. 4. (fig.) a încununa, a încorona. 5. a pune o capsulă etc. la (v. I, 4). 6. a depăşi, a întrece; to ~ the climax a întrece toate limitele, a fi din



 cale-afară (în comportare, exprimare); a. se întrece cu gluma; a se depăşi / a se întrece e sine; to ~ it all a pune capac la toate; a întrece măsura; to ~ a quotation a răspun de Ia un citat printr-un citat (şi) mai potrivit; to ~ verses a recita versuri car e rimează cu un vers dat sau încep cu ultima literă sau silabă a acestuia (joc). 7. a fi o culme (cu gen.), a încununa; to ~ the misery, a storm began ca o culme a nenoro cirii, se dezlănţui o furtună. • capability [ikeipo'biliti] s. 1. capacitate; aptitudine ; pricepere; iscusinţă. 2.p/. posibilităţi (nedezvoltate, latente), însuşiri neîncercate, p nţialităţi. 3. (tehn.) productivitate; potenţial. capable ['keipsbl] adj. 1. capabil; vr ednic; talentat, dăruit, înzestrat; îndemânatic, priceput, abil; competent. 2. (jur.) ca pabil, care arc dreptul sau capacitatea legală. 3. ~of capabil de, în stare de, susc eptibil de; ~ of improvement capabil de perfecţionare; ~ of explanation explicabil , care poate fi explicat; ~ of anything capabil de orice. capableness [-nis] s. capacitate, capabilitate; dăruire, înzestrare; îndemânare, pricepere, abilitate; compete nţă. capably.[-1] adv. cu pricepere, cu îndemânare etc. (v. c a p a b l e ) . capacious [ka'pei/as] adj. 1. mare, vast, spaţios, voluminos, încăpător. 2. ţfig.) larg, cuprinzător; ~ mind minte cuprinzătoare.



 139 capriciousness



capaciousness [-nis] s. lărgime, volum, capacitate; cuprindere; caracter cuprinzător / încăpător. capacitance [ka'psesitans] ş. (electr.) reaetanţă capacitivă, capacitanţă, ca e electrostatică. capacitance current [~ 'kArpnt] s. curent capacitiv / de deplasa re. capacitance meter [~ 'mi:tsr] s. eapacimctru. capacitate [ka'pssiteit] vb. t r. to ~ for a face apt / capabil pentru, a califica pentru. capacitive [ka'piesi tiv] adj. (electr.) capacitiv. capacitive feedback [~ Tiidbsek] s. (tel.) reacţie capacitivă. capacitor [ka'pssito1"] s. (electr.) condensator. capacitor motor [~ ' moutş1"] s. (electr.) motor condensator. capacity [ko'pa?siti] s. 1. capacitate, v olum; (despre o sală) packed to ~ plin până la refuz, înţesat de lume; (teatru) to play to ~ a juca cu casa închisă, a face săli pline. 2. (jig.) capacitate; vrednicie; destoin icie; aptitudini, înzestrare; pi. facultăţi, însuşiri; a mind of great ~ o minte profundă / cuprinzătoare; ~ for happiness posibilitate, capacitate de a fi fericit. 3. (fig.) competenţă; it is out of my ~ nu c de competenţa mea, c în afara competenţei mele, mă depă 4. (telm.) capacitate; putere; productivitate, debit, randament; încărcare, sarcină; c arrying ~ capacitate de transport. 5. calitate; in the ~ of an engineer în calitat e de inginer. 6. (jur.) capacitate, competenţă legală. 7. (electr.) capacitate. capaci ty bridge [~ brid-ţ] s. (electr.) punte pentru măsurarea capacităţii. capacity coupling [~ ikAplin] s. (electr.) cuplaj capacitiv. capacity current [~ .kArantj s. (elec tr.) curent capacitiv. capacity factor [~ ifaîkta1"] s. (electr.) factor de utilizare.



capacity house [~ haus] s. sală (de teatru) plină până la refuz / arhiplină. capacity loss [~ bs] s. (electr.) pierdere de capacitate. capacity production [~ praid-vk/n] s. productivitate normală, randament normal. capacity rating [~ ircitirj] s. (te/m .) calculare a puterii. capacity reactance [~ ri'asktans] s. (electr.) reaetanţă cap acitivă, capacitanţă. capacity susceptance [~ ss'scptsns] s. (electr.) susceptanţa capac itivă. cap-a-pie [rkaspa'pi:] adv. din cap până în picioare, din creştet până în tălpi, de s; armed ~ înarmat până în dinţi. capitative ['kaepitativ] adj. (socotit) pe cap de om. ca parison [ka'pserisn] I. s. 1. pătură / învclitoare / cergă pentru cai. 2. găteală, podoabe. Capitol ['kaspitl] s. 1. (ist.) Capitoliu. 2. capitoliu(l),clădirea/ palatul Congr esului S.U.A. II vb. tr. 1. a acoperi cu o cergă (pentru cai). 2. a împodobi, a găti. (la Washington). 3. capitoliu, reşedinţa organelor de conducere şi a adunărilor legislat ive cap bar ['kaep ba:1"] s. (telm.) braţ / suport înclinat. (în capitala diferitelor state ale S.U.A.). cap chisel [~ .t/izl] s. daltă în cruce / crucişă. Capitol Hill ['kas pitl hil] s. colina Capitoliului. 2. (fîg.) Congresul S.U.A. cape1 [keip] s. 1. ma nta cu glugă; pelerină, capă. 2. glugă, capişon. • capitulant [ka'pitjubnt] s. (mii.) capit lant. cape2 s. (geogr.) cap, promontoriu. capitular [k^'pitjub""] I. s. 1. membr u al unui capitul, al unei adunări canonice. Cape Coloured [.keip 'kAbd] s. (în Afri ca de Sud) metis. 2. membru al unei loji masonice. II. adj. capitular, ce ţine de o adunare de călugări sau Cape doctor ['keip .doktar] s. denumire dată unui vânt puterni c care bate în Africa canonici; de lojă masonică. de Sud din direcţia sud-est, considera t a avea o influenţă binefăcătoare asupra sănătăţii. capitulary [-i] s. 1. (ist.) capitular legere de ordonanţe regale aranjate pe capitole). Cape Dutch l~ 'dAt/| s. (limba) afrikaans. 2. capitular, membru al unei adunări canonice sau al unei loji masonice . caper1 ['keipa1"] s. (bot.) 1. caper (Capjxiris spînosa). 2. pi. capere (fructel e şi mugurii capitulate [ks'pitjulcit] vb. intr. a capitula, a se preda. înfloriţi ai caperului). capitulation [koipitju'lci/sn] s. 1. capitulare, predare, capitulaţic (acţiunea de a se preda; caper21. s. 1. salt, săritură, tumbă; danţ; zburdălnicie. 2. ştren , giumbuşluc, poznă; actul sau tratativele de capitulare). 2. pl. Capitulations (ist .) Capitulaţiile (convenţii cu to cut a ~ (şau ~s) v. ~ II. vb. intr. 1. a sari, a fac e tumbe / sărituri / giumbuşlucuri; a puterea otomană, prin care supuşii unor puteri creşt ine se bucurau de anumite privilegii se da (de-a) tumba; a dănţui, a juca, a zburda. 2. a face prostii / ştrengării / pozne / nebunii. în statele musulmane). 3 caper ş. (ma r.) corsar, armator sau căpitan de vas corsar. capitulator [k^'pitjuleits1"] s. ca pitulant, capitulard, persoană care capitulează. capercailye [.kspo'keilji] s. (omit .) cocoş sălbatic / de munte (Tetrao urogallus). capitulum [ks'pitjubm], /;/. capitu



 la [ks'pitjub] s. (bot.) capitul. capercailzie [.ksep^'kcilji, -Izi] s. v. c a p c r c a i 1 y c. cap key ['kasp ki:j s. (telm.) cheie tubulară. caper cutting ['k eips 'kAtirj] s. sărituri, tumbe, giumbuşlucuri. capeskin ['keipskin] s. piele a anu mitor capre, folosită pentru confecţionarea mătutşilor. cap lamp [~ -lasmp] s. (mine) la mpă de miner montată în cască. capless ['kasplis] adj. (despre ventil etc.) fără capac. Cap towner ['keip'tauna1"] s. locuitor din Capetown. capmaker ['kaspimcika1"] $. şepca r. capette [kci'pet] s.v. c a p o n e 11 e. cap'n ['kaspn] s. (pop.) v. c a p t a i n. cap founts ['kasp Taunts] s. pl. (poligr.) (casete cu) verzale / majuscul e. cap nut [kaep nAt] s. (telm.) piuliţă înfundată / oarbă / olandeză. capful ['ka?pful] s. (indicând cantitatea) (of) o şapcă plină, o căciulă plină (de, cu). capon ['kcipsn] s. 1. c on. 2. (jig. înv.) fricos. Norfolk ~ scrumbie afumată. ~ of wind adiere, boare; pală d e vânt. caponette ['kcipo'net] s. (vet.) clapon (obţinut prin administrare de liormo ni sintetici). cap gun ['ka?p gAn] s. v. c a p p i s t o l . caponier(e) [-krepa 'nbrj s. (mii.) caponieră (tranşee acoperită într-o fortăreaţă). cap head ['kzep hed] s. (t .) cap de ţeavă. caponize J'kcipsnaiz] vb. tr. a castra, a claponi., capias ['keipia es, -pjass, amer. şi 'kse-] s. (lat.) (şi writ of ~) (jur.) mandat de arestare; capo n judge |'keip?n d3Ad3] s. (si.) judecător corupt. ordin executoriu. capote [ka'po ut] s. 1. manta cu glugă. 2. manta soldăţească. 3. capot. 4. coş de trăsură. capillarimeter ka:pibri'mi:t9rj s. (fiz.) capilarimetru. poclit; capotă. 5. (au/o) capotă. capillar ity [ikfepi'lasriti] s. (fiz.) capilaritate. cap paper |'kffip'pcip3rj s. hârtie d e ambalaj. capillary [ka'pibri. amer. 'ka?-] I. adj. capilar. II. s. 1. (anat.) (vas) capilar. 2. (fiz.. cap peak |'ka?p pi:k] ş, cozoroc. telm.) (tub) capilar. c apped [kfeptj adj. l.cu şapcă etc. (v.c a p i , 1-7). 2. (jig. în cuvinte compuse) aco perit capillary attraction [~ o'trsk/n] s. 1. (chim., petr.) atracţie capilară. 2. ( jc.) efect capilar. cu: snow ~ acoperit cu zăpadă. 3. (telm.) izolat. capillary bore [~ bo:r] s. (telm.) diametrul interior al capilarului. capper j'krepy] s. 1. (s l.) ofertant plătit (la o licitaţie). 2. (telm.) vană pentru cap de capillary channel [~ 't/aenal] s. (mine) canal capilar. erupţie. capillary flask [~ fla:sk] s. (chim .) balon cu capilar. cappice ['kxpis] s. (mine) grinda cadrului. capital1 l'kasp itl] I. adj. 1. principal, de căpetenie, fundamental.esenţial, vital, necesar; cap p iece ['ka^p pi:s] s. capac. capital. 2. excelent, minunat, splendid; ~speech dis curs minunat, magistral; (fam.) that's capping ['krepirj] s. 1. (constr.) corona ment (superior) din schelet de grinzi; traversă -straşnic! minunat!; we had (some) ~ fun ne-am distrat de minune. 3. (jur.) capital; criminal, penal. II. s. 1. capi tală (oraş). 2. majusculă, literă marc; to speak in ~s a vorbi de umplutură. 2. (constr.) î veliş, umplutură. 3. (mine) strat protector; decapare. capping plate [~ plcit] s. (c onstr.) grindă de centură, cozoroabă, coardă. apăsat (accentuând anumite cuvinte). cap pist l ['kîEp-pistl] s. pistol cu capse. capital2 s. 1. (ec.) capital; acting/ circulat ing/ rolling/ working ~ capital circulant / capple ['ksepl] s. (telm.) dispoziti v de apucat, dispozitiv de prindere. de exploatare; dead ~ capital mort; floatin g ~ capital circulant; monopoly ~ capital caprice [k3'pri:s] s. 1. capriciu; toa nă, naz(uri), moft(uri). 2. (muz.) capriciu. monopolist; share ~ capitalul unci so cietăţi pe acţiuni, fond social; the fight between capricious [ks'pri/as] adj. 1. capr icios, năzuros, mofturos, cu toane. 2. nestatornic, labour and ~ lupta dintre muncă si capital. 2. (jig.) venit, sursă (de profit); to make ~ schimbător. (out) of a sco ate profit din, a realiza venituri de pe urma (cu gen.). 3 capriciousness [-nis] s. capricii, nazuri: caracter capricios. capital s. (arhit.) capitel. capital appropriation [~ s-proupri'ei/snl s. destinaţie a creditelor. capital bonu s ['kaîpitl .bounds] s. (ec.) dividend. capital crime [~ 'kraim] s. (jur.) crimă cap itală. capital goods [~ 'gudz] s. pl. mijloace de producţie. capitalism ['kspitslizp m, ka'pit-, ks'pit-] s. capitalism; monopoly ~ capitalism monopolist. capitalist ['kaspitalist, ks'pit-, kse'pit-] I. s. capitalist. II. adj. capitalist. capita list class [~kla:s] s. clasa capitaliştilor / capitalistă, burghezia. capitalistic [ .kaspita'listik] adj. capitalist, de capitalist. capitalization ['kaspitalai'zci /^n, kasipi-] s. 1. (ec.) capitalizare; transformare în capital. 2. fructificare, valorificare; rentabilizare. capitalize1 ['kaipitalaiz, ka;'pi-] vb. A. tr. 1. a capitaliza, a transforma în capital. 2. a valo rifica, a fructifica; a rentabiliza . B. intr. to ~ upon a scoate venituri din; a-şi face un capital din, a se chivern isi din. capitalize2 vb. tr. a tipări sau a scrie cu majuscule. capital letter ['k



 repitl'lcts1"] s. majusculă, literă mare. capitally ['kspiteli] adv. 1. minunat, exc elent, splendid. 2. extraordinar; extrem. to punish ~ a pedepsi cu moartea, a da pedeapsa capitală. capital offence ['keepitl a'fcns] s. v. c a p i t a 1 c r i m e . capital outlay [~ 'autlei] s. (ec.) investiţii capitale. capital punishment [~ 'pAni/msntJ s. (jur.) pedeapsă capitală, pedeapsa cu moartea. capital repair [~ ri' peor] s. (telm.) reparaţie capitală; reparaţii capitale. capital sentence [~ 'sentens] s. (jur.) sentinţă capitală; condamnare la moarte. capital ship [~ /ip] s. (mar.) navă de linie, navă de luptă. capital stock [~ stok] s. (corn.) capital fix. capital trea son [~ 'tri:zn] s. (jur.) înaltă trădare. capitate ['ka?pitcit] adj. 1. având forma de c ap. 2. (bot.) capitat. capitated [-id] adj. v. c a p i t a t c. capitation [.kae pi'tei/pn] s. 1. calcul / calculare pe cap de om. 2. v. c a p i t a t i o n t a x . capitation grant [~ gro:nt] s. capitaţie; alocaţie pe cap de om, alocaţie individu ală. capitation tax [~ ta?ks] s. impozit pe cap de om. dajdic de cap, capitaţie.



 Capricorn 140



Capricorn ['keeprikoin] s. (astron.) Capricornul, Ţapul (constelaţie si semn al zodi acu lui); (geogr.) the tropic of ~ tropicul Capricornului. capriform ['kacprifcrn ] adj. (zool.) capriform. caprine ['ka;prain] adj. (zool.) căpresc, de capră. caprio le ['ksprioul) I. s. săritură pe loc (a calului), săltătură (azvârlind cu copitele). II. vb in/r. (despre cai) a sări pe loc, a sălta, a zvârli din copite. Capri pants ['ka:pri: pamts] s. pl. pantaloni pescăreşti. caproaldehyde ['kEeprou'addihaid] s. (chim.) al dehidă caprinică. cap rock ['ka^p rok] s. (geol.) strat superior. caproic acid [ks'p rouik 'îesid] s. (chim.) acid caproic. caprolactam [ikaiprou'tektam] s. (plast.) c aprolactamă. capron ['keipren] s. (plast.) capron. caprylic acid [ko'prilik ssidj s. (chim.) acid caprilic. caps [keeps] s. pl. (poligr.) (caractere) verzale, cap itale, majuscule. cap screw ['ka?p skru:] s. (telui.) piuliţă-capac, piuliţă înfundată. cap sheaf [~ fi:f] s. 1. snopul din vârful clăii. 2. (fig.) culme, vârf. cap shore [~ Io:] s. (mar.) epontilă, stâlp, ponţii. capsick ['ksepsik] adj. (si.) afumat, beat. capsic um ['kaspsikom] s. (bot.) ardei (gras) (Capsicum annuum). capsize [ksep'saiz] vb . A. tr. a răsturna (o hârca, o trăsură etc.). B. intr. a se răsturna. capstan ]'ka3pston] s. (mar.) cabestan; man ~! la cabestan! capstan bar [~ ba:r] s. (mar.) manetă de cabestan. capstan engine [~ ientl3in] s. (mar.) troliu, vinci, cabestan. capstan head [~ hed] s. 1. (mar.) păpuşă de cabestan. 2. (tehn.) cap cilindric / găurit / revol ver în cruce / cu găuri radiale. capstan lathe [~ lei8] s. (tehn.) strung revolver. capstan wheel [~ hwi:l] s. (mar.) timonă, roată de cârmă. capstan winch [~ wintf] s. v. c a p s t a n. cap stay ['keep stei] s. (mar.) strai cu cap /de butuc. capstone ['kaepstoun] s. 1. (arhit.) cheia bolţii. 2.pl. (hidr.) înveliş de coronament. capsula r ['ksepsjulo'] adj. capsular. capsulated ['ksepsjuleitid] adj. (biol., bot. ele .) cu capsule sau capsulă; capsular. capsule ['kspsju:l] I. s. 1. (biol., bot. etc .) capsulă. 2. (tehn.) capsulă; creuzet, oală refractară. 3. rezumat; formă condensată a un i articol etc. II. adj. sumar, concis, condensat. III. vb. ir. a rezuma, a conde nsa. capsule novei [~ .novl] s. roman prescurtat, roman sub formă de „digest". capta in ['kajptin] I. s. 1. (mil.) căpitan; (amer. si) comandant de companie, escadron sau baterie; ~ of the day ofiţer de serviciu; 2. (mar.) comandor (in marina milita ră), comandant al unui vas de război; căpitan de vas comercial; ~ of the Fleet şeful sta tului major al marinei; ~ of a merchant navy căpitan de cursă lungă; ~ of the watch şef de cart, (mur.) ~of top şef de gabie. 3. căpitan / comandant de oaste / de oşti. 4. co mandant; şef, căpetenie; (sl.) Captain Armstrong jocheu necinstit; (sl.) Captain Cra nk şef de bandă; (sl.) Captain Grand fanfaron; (sl.) Captain Queernabs coate-goale; (sl.) Captain Queez zeflemist; ~ of industry magnat industrial, cavaler de indus trie, capitalist. 5. căpitan de pompieri. 6. (mine) administrator al unei mine; pr im-miner. 7. şeful clasei, chestor. 8. (sport) căpitan (ai echipei). 9. (sl.) bani. 10. (amer.) ospătar şef; şef de salon. II. vb. A. tr. a conduce. B. intr. a fi şef de cl asă. Captain Cook(er) ['kaiptin 'kuk(or)l s. (zool.) porc sălbatic din Noua Zeelandă ( provenitul, probabil, din porcii domestici aduşi în 1770 de căpitanul James Cook). • cap taincy ['kasptinsi, 'kaîptonsi] s. căpitănie; grad de căpitan. captaincy general [~ 'd3e n3rpl] s. (mil.) comandă supremă. captainess ['ksptinis] s. (rar) (femeie) căpitan. ca ptain general ['kajptin ^ensrol] s. guvernator (al unei colonii). captainless [' kaeptinlis] adj. fără căpitan; fără conducător. captain's bridge ['ka2ptinz,brid3[ s. (mar. pasarelă de comandă. captainship ['ka;ptmjîp] s. 1. v. c a p t a i n c y. 2. arta de a conduce. captation [kEep'tei/n] s. 1. linguşire. 2. (mine, hidr.) captare (a ape lor subterane). captax ['ksptffiksj s. (plast.) mercaptobenztiazol. caption ['ka jp/on] s. 1. legendă (la o fotografie, caricatură etc.). 2. (jur.) arest; arestare. 3. titlu (de articol, de capitol). 4. (cin.) subtitlu, titlu (text.). captious [ 'kajp/as] adj. 1. insidios; viclean; ademenitor. 2. care are mania de a critica, cârcotaş; şicanator; pedant; pisălog. 3. dificil, pretenţios, greu de mulţumit; gâlcevitor cotaş. captivate ['kasptiveit] vb. tr. 1. a captiva, a absorbi, a fermeca, a cucer i, a subjuga, a răpi, a încânta. 2. (fa.) a capta. captivating [-irj] adj. captivant, palpitant, fermecător, cuceritor, atrăgător, care te subjugă. captive ['ksptiv] I. s. pr ins, captiv, prizonier; rob. II. adj. captiv, prins, luat prizonier, luat în capti vitate; to hold ~ a ţine în captivitate; to take/ to lead ~ a lua în captivitate; take



 n ~ by love prins în mrejele dragostei. captive balloon [~ bo'lu:n] s. balon capti v. captive float [~ 'flout] s. (hidr.) flotor captiv. captivity [kasptiviti] s. 1. captivitate, prizonierat; robie; to bring into ~a robi, a subjuga. 2. (fig.) robie; mreje; cătuşe. captor ['ka?pt3r, -to:r] s. 1. persoană care ia în captivitate. 2. (mar.) vas care a capturat o pradă; corsar. capturable ['kaeptjorobl] adj. captur abil; de capturat. capture ['ka;pt/or] I. s. 1. captură; capturare; prindere. 2. p radă, trofeu. II. vb. tr. 1. a captura; a lua în captivitate, a prinde, a face prizo nier. 2. (fig.) a câştiga, a cuceri. 3. (fa.) a capta, a prinde.



capture area [~.eoriol] s. (tel., TV) plan de absorpţie. captured material ['kajpt /od ms'tioriol] s. material capturat, pradă, trofeu; captură. capture efficiency ['k aspţ|ar efi/onsi] s. (fa.) randament / eficacitate de captură. Capuchin ['ksepjujin, -t/in] s. 1. (călugăr) capucin. 2. capuchin manta cu glugă. 3. (zool.) (maimuţă) capucin (Cebus capucintts). capucine ['ka:pjusin] s. 1. (bot.) condurul-doamnei, sultănică ( Tropaeolum majus). 2. (culoare) portocaliu-închis. cap vault ['ka;p vo:lt] s. (con str.) bolţişoară. car1 [ka;rJ s. 1. (si motor ~) (auto)turism, automobil, maşină. 2. vagon (de tramvai, de tren); vagonet; boghiu; (amer.) to go by ~s sau to take the ~s a călători cu trenul. 3. cotigă, teleagă; căruţă. 4. (av.) nacelă (de aerostat). 5. (amer.) nă de ascensor. 6. (poetic) car de triumf; caretă. car2 adj. (scot.) 1. stâng. 2. stânga ci. carabine ['kasrobin] s. v. c a r b i n e. ; " carabineer [ikasrsbi'nio'] s. (mil.) carabinier. caracal ['kajreka:!] s. (zool.) caracal, linx de deşert, râs de d eşert (Lynx caracal). carack ['kffirak] s. v. c a r r a c k. caracol(e) ['kaerakou l) s. (fr.) 1. caracolare, răsucire pe loc (a cablului). 2. (mil. ist.) schimbare a direcţiei unui atac de cavalerie pentru a induce în eroare pe inamic. 3. scară în spir ală. caracol(l)er [-or] s. (rar) călăreţ. car aerial ]'ka;r 


 ation [ka:bS'nci/n] s. (constr.) carbonatare. carbonate I. ['ka:banit] s. (chim. ) carbonat; lead ~ carbonat de plumb. II. vb. tr. ['ka:toneit] a carbonata. carb onated ['ko:bsneitid] adj. (despre băuturi) (carbo)gazos. carbon bar ['ka:bpn bo:r ] s. vergea de cărbuni. carbon black [~ btek] s. negru de fum. carbon block [~ bbk ] s. (electr.) perie de cărbune. carbon bridge [~ brid3] s. 1. (chim.) punte de cărb une; 2. (auto) ancrasare a bujiei. carbon copy [~ ikopi] s. 1. copie cu indigo. 2. (fig.) copie fidelă. carbon deposit [~ di.pozit] s. (tehn., auto) depunere de căr bune.



 141 care



carbon dioxide [~ daioksaid] ş. (chim.) bioxid de carbon, acid / gaz carbonic. car bon dioxide snow [~ ~ snou] ş. (chim.) zăpadă carbonică. carbon electrode [- i'lektroud] s. (electr.) electrod de cărbune. carbon free [~ fri:] adj. fără carbon. carbon holde r [~ 


 cartea / cărţile; (înv. fig.) to speak by the — a vorbi cu precizie; a vorbi ca din cart e; to tell fortunes upon/ by the ~s a da / a ghici în cărţi. 2. cartă, fişă, cartonaş, bile de carton); carte de vizită (format); calling/ visiting ~ carte de vizită; invitatio n -invitaţie; post ~carte poştală. 3. (şi ration ~) cartelă; bread ~cartelă de pâine. 4-cam Party ~carnet de (membru de) partid; ~of terms agendă, (bloc) notes. 5. (amer.) a nunţ, notă (în ziar). 6. roza-vânturi lor. 7. (fam.) om, individ, ins; a cool ~ un om cu sânge rece; an odd/a queer ~ un om ciudat / sucit. 8. (cib.) cartelă (perforată); dia gramă; fişă.



card2 (teAt.) I. s. cardă, bandă cu ace; darac. II. vb. tr. a carda, a dărăci. cardamon ['ka:domon] s. nucşoară (fruct de Elettaria şi Atnomum). cardan ['ka:don] s. (tehn.) c ardan, cruce cardanică, ax cardanic. cardanic suspension [ka:'da;nik sos'penJ>n] s . (tehn.) suspensie cardanică. cardan joint ['ka:don d3oint] ş. (tehn.) cruce cardan ică, articulaţie cardanică, cardan. card bin ['ka:d bin] s. (cibj căsuţă / casetă receptoar e cartele. cardboard [~ bo:d, -bood] s. carton, mucava. card breaker [~ ibreiko1 "] s. (text.) drusetă. card can [~ kasn] s. (teAt.) cană de cardă. card catalogue [~ i kastolog] s. cartotecă; fişier. card clothing [~ iklouoin] s. (text.) garnitură de car dă. car deck ['ko: dek] s. acoperişul vagonului. carder [rka:dor] s. (teAt.) 1. lucrăt or la carde; dărăcitor. 2. cardă, maşină de dărăcit. card field ['ka:d fi:ld] s. (cib.) zon p de cartelă (perforată). card file [~ .fail] s. fişier; cartotecă. card fillet [~ Til i t] s. v. c a r d c l o t h i n g . card holder [~ 


 necazul în vin / băutură; ~ killed the cat a) copilul cu multe moaşe rămâne / moare cu buri ul netăiat; b) grijile îl prăpădesc pe om. 3. grijă, atenţie, băgare de seamă; to take ~ of ea grijă de, a fi atent cu / la, a se îngriji de, a se feri de, a fi cu băgare de seamă la; have a ~! sau take ~! fii atent! bagă de seamă! ai grijă!; (handle) with ~! atenţie! fragil! (inscripţie pe colete). II. vb. intr. 1. (for, of, about) a se îngriji, a a vea grijă (de); the children are ~ d for in our country copiii sunt (foarte bine) în grijiţi în ţara noastră. 2. (for) a se interesa (de), a arăta interes (faţă de, pentru), alăcea; (to) a vrea, a dori, a avea chef (să); to ~ for music a-1 interesa muzica; ai plăcea muzica; not to ~ for meat a nu-i plăcea carnea, a nu fi mare amator de carn e; I don't ~ to go nu vreau, n-am chef să mă duc. 3. to ~ for smb. a ţine la cineva, a iubi pe cineva; he ~s a lot for her ţine mult la ea. 4. a-i păsa; I don't ~ mi-e to t una, mi-e perfect egal; (fam.) I don't ~ if I do sunt gata s-o fac, nu refuz, n-am nimic împotrivă; I don't ~ a brass farthing/ a straw/ a damn/ a button/



 careen 142



a fig/ a feather nu-mi pasă câtuşi de puţin; nu-mi pasă nici atâtica; nu dau o ceapă degera fam.) for all I ~ în ceea ce mă priveşte, cu unul. careen [ko'ri:n] (mar.) I. vb. A. t r. a canarisi, a abate / a înclina în carenă, B. intr. a se canarisi. a se apleca într-o parte. II. s. canarisire, înclinare; on the ~ înclinat, aplecat. careenage [-id3l s . (mar.) 1. canarisire, înclinare. 2. carenaj. careening tackle [ks'rimirj itaekl] s. (mar.) palane de abatere. career [ka'ri?r] I. s. 1. carieră, profesiune; mijlo c de trai; activitate; to carve out a ~ for oneself a-şi face o carieră. 2. progres; înaintare, avansare; succese. 3. viaţă, cursul vieţii. 4. (amer.) profesiune de diploma t. 5. mişcare rapidă; avânt, galop; in full ~ cu toată viteza. II. vb. intr. a se mişca re pede, a goni, a zbura, a mânca pământul. III. adj. profesionist, de profesie, de carie ră. careerism [ko'riarizpm] s. arivism, carierism. careerist [ko'riorist] s. arivi st, carierist. career man [ko'rio mam] s. diplomat de carieră / de profesie. caref ree ['keafri:] adj. 1. fără/ lipsit de griji. 2. fericit, cu inima uşoară, vesel. 3. nepăsă or, insensibil. 4. iresponsabil, nechibzuit; imprudent. careful ['ksaful] adj. 1 . atent, grijuliu; îngrijit; migălos, exact, minuţios, făcut cu grijă; a ~ examination of the question o examinare atentă a chestiunii. 2. atent, cu băgare de seamă, prudent. 3 . neliniştit, îngrijorat. 4. (înv.) trist, abătut; împovărat de necazuri. carefully ['keofu i] adv. 1. cu grijă, atent, plin de grijă; migălos, cu migală. 2. precaut, cu precauţie sa u prudenţă, prudent. carefulness ['keofulnis] s. 1. grijă, atenţie; 2. migală, minuţie, exa titate, acurateţa. 3. prevedere, prudenţă, chibzuinţă. 4. previziune; clarviziune. care-la den ['keo'leidn] adj. îngrijorat, necăjit, împovărat de necazuri. careless ]'keolis] adj . 1. fără griji, lipsit de griji; nepăsător, care nu se sinchiseşte; ~ of consequences fără pese de urmări. 2. uşuratic, fiuşturatic, indolent. 3. neatent; neglijent. carelessne ss [-nis] s. 1. lipsă de griji; nepăsare. 2. neatenţie; neglijenţă; superficialitate. care ss [ka'res] I. vb. tr. a mângâia, a dezmierda, a alinta; a răsfăţa. II. s. mângâiere, dezmi are, alintare. caressing [-irj] aay. mângâietor, ca o mângâiere. caressive [ks'resiv] ad j. mângâietor, dezmierdător; de mângâiere, de dezmierdare. . caret ['kferit, 'keo-] s. (po ligr.) semnul \ folosit Ia corectură: „lipseşte". caretaker ['keaitcik3r] I. s. persoa nă care arc grijă de cineva; îngrijitor, paznic, gardian, păzitor; responsabil. II. adj. ad interim,,interimar. caretaker cabinet [~ 'kaîbinitj v. c a r e t a k e r g o v e r n m e n t . caretaker government [-'gAVsnmont] s. cabinet interimar. care-t roubled ['kEMrAbld] adj. plin de griji. care-worn [~ wo:n] adj. ros / copleşit de griji, necăjit. carex ['kssraks], pl. carices ['kfîorisi:zJ s. (bot.) rogoz (Carex s p.). car examination ['ka:r igzemi.neifn] s. revizia vagoanelor. car fare ['ka: fsor] s. (amer.) costul biletului de tramvai. carfax ]'ka:farks] s. răscruce, răspânti e, încrucişare a patru drumuri sau străzi. car feeder ['ka: ifi:d3r] s. (mine) încărcător / alimentator de vagoane / vagonete. car fleet [~ fli:t| s. parc auto / de automob ile. car frame [~ freim] s. (telm.) şasiul vagonului. cargo ]'ka:gou], pl. cargoes [-/.] s. (mar.) încărcătură, carie. cargo boat [~ bout] s. (mar.) (şi ~ ship) cargobot, v apor de marfă, vas comercial. cargo cluster [~ iklASto'] s. (mr.) reflector folosi t la încărcarea sau descărcarea unui vas (în timpul nopţii). cargo hatch (way) [~ ha3t/ (w ci)] s. (mar.) gură de magazie, bocaport. cargo ship [~ /ipl s . v . c a r g o b o a t . carhop ['ka:hop]s. dnc\ncr(\\ă), membru al personalului care deserveşte un „dri ve-in". Carib ]'ka?rib] s. carib, indian din triburile care locuiau în sudul Indii lor Vestice şi pe coasta de nord a America de Sud. Caribbean I. [-kaîri'bkon, -'bian ] adj. din regiunea mării Caraibilor. II. s. (indian) carib. cariboo ['kceribu:] s . (zool.) caribu (Rangifer tarandus). caribou ['kaîribu:] s. v. c a r i b o o. car icaturable ['kaeriks'tjurabl] adj. care poate fi caricaturizat. caricature ['ka3 rik3'tjuor, -tjoar] I. s. caricatură. II. vb. tr. a caricaturiza, a carica, a face o caricatură (a cuiva). caricaturist [ikaerika'tjuorist, -'tJDSr-] s. caricaturis t. carices ['ksorisi:z] pl. de la car cx. caries ]'k£3rii:z] s. (med.) carie. cari llon [ko'rilj^n] s. (fr.) 1. sunetul emis de mai multe clopote acordate diferit. 2. dangăt de clopote; tragerea tuturor clopotelor. carina [ka;'ri:no] s. 1. (mar. ) chilă. 2. (bot.) carenă, luntrită. carinate ['kasrineit] adj. (bot., zool.) carenat. carinate fold [Teerinit fould] s. (geol.) cută izoclinală / în acoladă. car inspector [ 'ka;r ins.pckf] s. (ferov.) revizor de vagoane. Carinthian [ka'rinOion] I. adj.



 din / de Carintia. II. s. locuitor din Carintia. carioca [ikaîri'ouka] s. carioca (dans). cariosity [ikseri'ositi] s. (med.) cariozitatc, carie a caselor. carious ['kesriosj adj. (med.) cariat. cariousness [-nis] s. v. c a r i o s i t y. car jack ['ka: d3a:k] s. (auto) cric de automobil. cark [ka:k] (înv.) I. s. grijă: necaz , supărare; povară. II. vb. A. tr. a îngrijora, a nelinişti. B. intr. a se zbuciuma, a f i neliniştit, car key ['ka:ki] s. (auto) cheie de contact. carking ['ku:kir]J adj. (înv., despre griji) copleşitor, împovărător, apăsător, care te roade.



carl(e) [ka:l] s. (scot.) 1. ţăran. 2. (fig.peior.) ţopârlan, bădăran, mitocan. 3. (bot.) c pă (Cannabis saliva). carl(e) hemp [~ hemp] i . v . c a r l (e) (3). carler ['ka:l ar[ s. (si.) funcţionăraş, scrib. carlift ]'ka:Iift] s. (auto) elevator auto (pentru l ucrări de întreţinere). carline1 ]'ka:lin] s. 1. (scot.) femeie. 2. (scot.) babă; cotoro anţă. J carline2 s. (mar.) carlingă. carload ['ka:Joud] s. (amer.) vagon (ca măsură), încăr dintr-un vagon. Carlovingian [ika:b'vind3ion] adj. carolingian. Carmagnole [ika: mam'joul] s. cannaniola (cântec şi dans revoluţionar francez în 1793). carman ['kumian], pl. carmen [-man] s. 1. (amer.) manipulant, vatman. 2. căruţaş. 3. (amer. ferov.) luc rător la căile ferate, îngrijitor I reparator de vagoane. Carmelite ['ka:milait. -mol] s. (bis.) (călugăr) carmelit. carminative ]'ka:minotiv] adj., s. (med.) carminativ ; antispastic. carmine ['ku:main] I. s. camiin. II. adj. cannin, roşu aprins. carm inite ['kaniranait] s. (mineral.) carminif. car mover ['ka: .mu:v3r] s. (amer. f erov.) locomotivă de manevră. carnage ['ka:nid3j s. măcel, carnaj, masacru. carnal ['k a:r»l] adj. 1. carnal, trupesc, corporal. 2. lumesc, senzual; sexual. 3. material, pământesc. carnalite ['kamolait] s. (mineral.) carnalii. carnality [ka:'naeliti] s. senzualitate; voluptate, plăcere a simţurilor; patimi / pofte trupeşti; lubricitate. carnal knowledge ['ka:nal 'nolid3[ s. experienţă sexuală, cunoaştere carnală/trupească, rel i / raporturi sexuale. carnallite ['kamslait] s. (mineral.) carnalit. carnassial [ku:'naisi9l] s. (anat.) carnasier. carnation [ka:'nci/.in] l.s.l. carnaţie, colo raţia pielii (omului), ten. 2. (arte) carnaţie (culoare a pielii). 3. (bot.) garoafă ( mai ales rosie) (Dlanthus caryophyllus). II. adj. roşu, rumen. carnation colour [~ ikAlor] s. (culoare) roşu-aprins, stacojiu, rumen. Carnation State [~ steit] s. ( amer.) (folosit ca supranume) Statul Indiana. carnelian [ka'nkljsn, ka:'n-] s. ( mineral.) carncol. carneous ]'ka:nios, -njos] adj. 1. cărnos. 2. (inv.) de culoare a cărnii; asemănător cărnii. carney ]'ka:ni] s. (fam.) vorbe mieroase, linguşiri. carnify ]'ka:nifai] vb. A. intr. (med., despre ţesuturi) a se preface în carne, a se camific a. B. tr. a preface în carne, a carnifica. carnival ]'ka:nivol] s. 1. (bis.) carna val. 2. (fig.) petrecere, carnaval. 3. bâlci, parc de distracţii (care se mută dintr-u n loc într-altul). carnivalesque [.kumiva'lesk] adj. de carnaval. carnivore ]'ka:n ivo:r] s. (zool.) (animal) carnivor. carnivorous [ka:'nivpr3s] aay. 1. (zool.) c arnivor. 2. (med.) coroziv, caustic. carnotite ]'ka:notait] s. (mineral.) caraot it. carob ]'ka:rab] s. (bot.) 1. roşcov (Ceralonia siliqua). 2. roşcovă. carol ['ka?n? l] I. s. 1. cântec vesel. 2. imn, odă, laudă; ditiramb. 3.colind(ă),4. ciripitul păsărilor. II. vb. A. tr. a cânta, a proslăvi (prin cânt). B. intr. 1. a cânta, a colinda. 2. a cir ipi. Caroline [kaîrolain, mai rar -lin] aay. (ist.) 1. carolingian. 2. referitor l a epoca lui Carol 1 sau II din Anglia (sec. XVII). Carolinian [.kasro'linion] ad j. 1. v. C a r o 1 i n e (2). 2. din statul Carolina (S.U.A.). cardl(l)ing ['kaîrs lirj] s. 1. cântări, cântare, cântece; colind. 2. ciripit. carol singer ['kasral rsirpr] s. 1. colindător, urător. 2. bard laudativ, cântăreţ («l gloriei etc.). carom ['ksrem] (am r.) I. s. 1. (la biliard) lovitură prin carambol (aj.). 2. (fig.) ciocnire, caramb ol. II. vb. a face carambol (aj). caromel ]'ka;reiiicl] s. v. c a r a m e 1. car otene ]'ka;roti:n] s. (chim.) caroten; carotină. carotid [ka'rotid] s. (anat.) (ar tera) carotidă. carotin ['kamtinj s. v. c a r o t e n e. carousal [ks'rauzal] s. 1 . petrecere, chef, beţie, chiolhan. 2. (amer.) căluşei, carusel. carouse [ko'rauz] I. s. v. c a r o u s a l (1). II. vb. intr. a chefui, a petrece, a bea, a (se) cins ti; to ~ to smb. a bea în sănătatea cuiva. carousel ['kasrazsl, ika^ru'scl] s. căluşei, ca rusel. carouser [kaTauza'] s. chefliu. carp1 [ku:p] s. (ihl.) crap (Cyprinus car pio). carp2 vb. intr. 1. (at) a se agăţa, a se lega (de), a critica. 2. a găsi pricină, a cicăli; a-1 apuca harţagul. carpal [-al] adj. (anat.) carpian, al încheieturii mâinii. car park ['ka: pu:k] s. parcare, parcaj, parking. Carpathian [kcK'pciSisn, -oio n] adj. din (munţii) Carpaţi, carpatic. carp breeding ['ka:p ,bri:dirj] s. (iht.) ci prinicultură, creşterea crapilor. carpel ['ka:pcl] s. (bol.) carpelă (frunză modificată).



 carpenter ]'ku:pint3r, -ppn-] I. s. 1. dulgher, tâmplar, tcslar; lemnar, bărdaş. 2. (t eatru) maşinist. 3. (mar.) marangoz. II. vb. A. intr. a face lucrări de dulgherie, a lucra lemnăria unei clădiri. B. tr. a ciopli (lemnul). carpenter ant [~ .amt] s. (e ntom.) furnică-de-lemn (Camponalus). carpenter bee [~bi:j s. (entom.) bondar-dc-lc mn (Xylocopavirginica). carpenter chief [~t/i:f] s. (mar.) maestrul lemnar al bo rdului. carpentering ]'ku:pinterirj] s. dulgherit, dulgherie.



 143 carry1



carriage jack [~ d3Eek] s. (tehn.) vinci de vagon. carpenter moth [~ mow] s. (en tom.) sfredeluş, sfredelitorul-roşu-al-sălciilor (Cossus carriage kilometer [~'kitonei/n] s. (pol.) stat cu o marină comercială fo arte dezvoltată / care vântură-lume. 3. (ist. peior.) bancher, om de afaceri hrăpăreţ care olindă vestul american pentru a da lovituri mănoase (în epoca goanei după aur, a cucerir ii vestului etc.); cetăţean face transporturi pentru alte ţari. din nordul S.U.A. care după terminarea războiului civil s-a stabilit în Sud pentru a stoarce carrier pigeon [~ 


 ormat cu participarea nordiştilor (după Războiul de Secesiune din 1861-1865). carrion ['ka^rion] I. s. 1. hoit, leş, stârv; mortăciune; mortăciuni. 2. (sl.) corp, trup. carpe t-bag policy [~bteg 'polisi] s. 1. v. c a r p e t - b a g e r a. 2. (amer.) poli tică 3.. carne ce nu poate fi folosită. 4. (fig.) gunoi, murdărie. II. adj. 1. putred (şifig.): scârbos, respingător. 2. care mănâncă stârvuri. 3. de stârv; ca un stârv. dusă în oiste / de îmbogăţire personală. carrion crow [~ krou] s. (omit.) cioară neagră (Corvus cor ne). carpet bombing ['ku:pit bombirj] s. (mii.) bombardament intens (în care zonel e ţintă carron oil ['kasrsn oil] s. (farm.) liniment din apă de. var şi ulei de in, folo sit pentru sînt distruse succesiv), covor de bombe. carpet knight [~ nait] ş. 1. sol dat mobilizat pe loc. 2. (peior.) erou de salon, ambuscat, calmarea arsurilor. învâr tit. 3. (ist.) cavaler uns nu pe câmpul de luptă, ci în palat. carrot ['kcerot] s. 1. (bot.) morcov (Daucus carota) 2. pi. (fam.) păr roşcat; (om) roşcovan. carpet loom [~ lu:m] s. (text.) război de ţesut covoare. carrot-and-stick policy [~on 'stik'polisi] s. politică de momeli şi ameninţări. carpet rod [~rod] s. vergea pentru fixat covoarele sau preşurile de pe scări. carrot-top fkasrottop] s. (fam.) roşcovan, persoană cu părul r oşu. carpet slipper [~ islipo1"] s. papuc (mai ales bărbătesc); pâslar. carroty ['kanrot i] adj. roşu; roşcat; roşcovan; cu părul roşcat. carpet sweeper [~ iswi:p3r] s. (amer.) as pirator de praf. carrousel ['kasrozol, -kasru'sel] s. 1. căluşei, carusel. 2. baracă d e bâlci. 3. (ist.) luptă carping [ka:pirj] adj. arţăgos; şicanator, cârcotaş, care caută no pură; care se agaţă de cineva, care pune beţe-n roate. între patru cavaleri. 4. (tel.) com utator-adaptor de tensiune. 5. (tehn.) transportor circular. carry1 l'ka;ri] vb. A. tr. 1. a purta, a duce, a căra, a transporta; a înmagazina, a duce car polish [k a: 'poli/] s. (auto) produs pentru lustruit caroseria. în hambar. 2. a suporta, a duce (o povară, greul). 3. a sprijini, a susţine, a ţine. 4. a aduce carpology [ko:'po l3d3i] s. (bot.) earpologie. car pool [~ pu:l] s. 1. parc de automobile (al unei instituţii). 2. mică asociaţie (un venit, procente). 5. a preda, a înmâna, a duce, a tran smite (o scrisoare etc.). 6. a duce, a împinge; to ~ to excess a duce / a împinge la extrem. 7. a lua cu asalt (o fortăreaţă automobilistică. etc.). 8. a convinge; a cuceri , a fermeca, a atrage de partea sa; he carried his audience carport [~ po:t] s. (amer.) garaj improvizat. (with him) şi-a cucerit / vrăjit ascultătorii. 9. a(-şi) impun e, a reuşi să(-şi) impună; he carpus ['ka:pas], pi. carpi [ka:pai, -pi] (anat.) carp, înch eietura mâinii. had carried his point îşi impusese punctul de vedere. 10. a face să fie adoptat; a adopta, carrack ['kasrok] s. (ist. mar.) carac, vas comercial înarmat s paniol sau portughez. a vota; the bill was carried proiectul de lege a fost adop tat / votat. 11. a ţine minte, carrag(h)een ['k£eragi:n] s. (bot.) muşchi irlandez (Ch ondrus crispus). car repair shed ['ka:ri'pe3 /ed] s. (amer. ferov.) depou de vag oane; atelier de zonă. a reţine (şi în operaţiile aritmetice). 12. a atrage după sine, a im lica; a ajunge la; to ~ 1 the conclusion that a ajunge la concluzia că; to ~ convi ction a convinge. 13. a obţine, car reviser ['ka; riivaiza "] s. (ferov.) revizor de vagoane. a căpăta. 14. a prelungi. 15. (amer.) a vinde, a face comerţ cu; a ţine, a a vea; the car revision ['ka: ri'vi3Pn] s. (ferov.) revizie a vagoanelor. carriage ['k£erid3] s. 1. trăsură; trăsură de lux, caretă, caleaşca, echipaj; ~ and pair greengroce arries also fruit zarzavagiul vinde şi fructe. 16. a avea, a conţine, a cuprinde; trăs ură cu doi cai; open ~ trăsură deschisă, caleaşca; close ~ cupeu, berlină. 2. (ferov.) the ook carries many fables cartea conţine multe fabule. 17. a publica; newspapers vag on de pasageri. 3. vagonet. 4. (telm.) car (al maşinii de scris); sanie (de strung ); suport. ~ weather reports ziarele publică buletine meteorologice. 18. (mat.) a reporta. 19. to ~ 5. şasiu; ramă. 6. afet (de tun); dric (de căruţă). 7. transport; cărăuşi paid transport about a) a duce cu sine; b) a duce de colo până colo, a conduce (pe c ineva) prin toate contra plată, transportul plătit; ~ free franco costul transportul ui sau al expedierii, cheltuieli părţile; c) (înv.) a pune în mişcare; d) a împrăştia; to ~ g a) a lua / a duce / a trage de transport. 8. executare, aducere la îndeplinire; adoptare (a unei propuneri), votare (a cu sine; b) a duce mai departe, a continu a să ducă; to ~ away a) a lua / a duce / a trage unui proiect de lege). 9. conducere (a unei afaceri etc.) 10. ţinută, înfăţişare, aer; alură; cu sau după sine; b) (fig.) a ad , a momi; c) (mar.) a rupe, a sfărâma, a mătura de pe bord; d) to ~ away from a înstrăina, a răni, a smulge de la; to ~ back a) a duce îndărăt, mers. 11. (înv.) purtare, comportare . a duce înapoi; a înapoia; b) a-i aminti (cuiva) trecutul; c) a reporta; to ~ befor e a purta carriageable [-abl] adf 1. practicabil, carosabil. 2. transportabil. îna intea; to ~ all/ everything before one a) a fi stăpân pe toate; b) a reuşi în toate; c)



 a nu-i carriage axle ['ka;rid3 -asksl] s. (ferov.) osie de vagon. păsa de nimic; t o ~ down a (a)duce jos, a transporta jos; to ~ forth a) a duce afară, a scoate car riage body [~ .bodi] s. caroserie, carcasă, coş; (ferov.) cutie (la vagon). afară; b) a arăta, a învedera; c) a expune, a prezenta (o părere etc.); to ~forward a) a conti ca rriage builder [~ ibildo1"] ş. (auto) carosier, constructor de caroserii. nua; a d uce mai departe; a da curs (unei chestiuni etc.); b) v. to ~ o v e r ; (b); to in carriage clock [~ kbk] s. (auto) ceas de bord / de maşină. a aduce; to ~ off a) a duce cu sine; a îndepărta, a înstrăina, a răpi, a smulge; b) (fig.) carriage company [~ ikAmpsni] s. societate aleasă. a duce / a băga în mormânt; c) a câştiga (un premiu/ o victo ie/ un avantaj); d) a rezista, carriage deck [~ dek] s. acoperişul vagonului. a nu se trăda, a ieşi, a scăpa cu bine; though frightened he carried it off very well cu c arriage dog [~ dog] s. (câine) dalmatin / dalmaţian / dalmat. toate că era speriat, ni ci n-a clipit măcar; to ~on a) a continua, a duce mai departe; a urmări; carriage ex aminer [~ igrzeemino'] s. (ferov.) revizor de vagoane. b) a săvârşi; a întreprinde; a co nduce (o afacere); to ~ on hostile acts a întreprinde acţiuni carriage forward [~ 'f o:wod] adv. plata coletului la primitor / contra ramburs. ostile; a urzi ceva rău; to ~ out a) a duce la bun sfârşit, a duce (până) la capăt; b) a înfăptui, carriage frame [ reim] s. şasiul vagonului. a îndeplini, a realiza, a executa, a aplica; c) a scoate (mortul); a îngropa, a înmormânta; carriage free [~ fri:] I. s. transport gratuit. II. «dv. franco, plătit, francat, (sl.) ~ me out and bury me decently ei, nu mai spune! fugi de-aici că nu se poate! ei, carriage freight [~ frcit] s. plată pentru transpo rt, tarif feroviar, taci, soro! to ~over a) a trece / a duce / a transporta dinc olo /pe cealaltă parte;/») (corn.) carriage gauge [~ gcid3] s. (ferov.) gabarit de încăr care.



 carry2 144



a reporta, a trece reportul; to ~ through a) a duce (până) la capăt; b) a ajuta, a susţi ne, a sprijini; to ~ the day a câştiga victoria, a ieşi biruitor, învingător; to ~ into ef fect a aduce la îndeplinire, a îndeplini, a executa, a trece în fapt, a aplica; (mat.) to ~ one a ţine unu în minte (în operaţiile aritmetice); (fig.) to ~ too far a împinge (l ucrurile) prea departe; to ~too many guns for one doi pepeni într-o mână nu se pot ţine; cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul; to ~ the war into the enemy's cou ntry a strămuta teatrul de operaţiuni pe teritoriul inamicului; to ~ weight a) a căra o greutate suplimentară; b) (fig.) a avea greutate, influenţă, ascendent, prestigiu. B . refl. a se ţine, a se comporta; to ~ oneself with dignity a se ţine demn, a avea o purtare sau o ţinută demnă. C. intr. 1. (despre armele de foc) a bate. 2. to ~ on wit h somebody a) a umbla cu cineva, b) a trăi / a fi cu cineva; a se ţine cu cineva; a fi cu cineva. carry2 s. 1. transport(are). 2. (mii.) bătaie, tir, tragere (a unui tun); traiectorie (a unui proiectil). 3. (mii.) poziţie cu arma la umăr. 4. (amer.) transbordare. carryall [~io:l] s. 1. sac de mână tip sport; sac de sport, plasă. 2. (a mer.) trăsură închisă cu un cal, cupeu. 3. sanie (canadiană). 4. autodubă, automobil cu băn laterale. 5. camion pentru materiale de construcţie, camionetă, furgonetă. carry forwa rd [~ 'fo:wod) I. s. (ec.) report. II. vb.l. (ec.) a reporta. 2. (telm.) a antre na. carrying ['kasriirj] I. adj. 1. de transport; portant. 2. (telm.) purtător, moşt enitor; transportor. II. s. transport; ducere, cărare. : carrying area [~ isorio] s. (av.) suprafaţă portantă. carrying axle [~ 'aîksl] s. 1. (ferov.) osie purtătoare. 2. ( telm.) ax purtător. carrying bolt [~ boult] s. (telm.) şurub de fixare. carrying cap acity [~ ko'passiti] s. 1. (tehn.) capacitate portantă, portantă. 2. (ecologie) nive l de saturaţie (numărul maxim de organisme suportate de un anumit mediu). carrying c ase [~ keis] s. (telm.) cutie / casetă de transport. carrying-off [~ o:f] s. îndepărta re, deviere, abatere; evacuare; deversare. carrying plane [~ plein] s. v. c a r r y i n g a r e a . carrying power [~ ,pauor] s . v . c a r r y i n g c a p a c i t y . carrying scraper [~ 'skreipor] s. (constr.) screper pe roţi. carryings-on [~z'on] s.pl. (fam.) purtare frivolă / uşuratică, berbantlâcuri; ştrengării. carrying trade [~ treid] s. transport de mărfuri pe apă. carry-on ['kgeri'on] s. (fam.) fiţă, figură, com portare nepotrivită. carry-over ['kferi 'ouvo'] s. 1. rămăşiţe, vestigii ale trecutului. 2 . (contabilitate) report,, car shed ['ku: jed] s. (amer.) depou de tramvaie. car shops ['ka:/ops] s. pi. (amer.) ateliere de căi ferate. carsick ['ka:sik] adj. car e suferă de rău de automobil. carsickness [-nis] s. rău de automobil. car spring ['ka: sprin] s. (ferov.) arc de suspensie la vagoane. car station [~istei/pn] s. (aut o) staţie (de întreţinere) auto. cart [ka:t] I. s. căruţă, car; telegă,cotigă; haraba; cami u cai); trăsură; Whitechapel ~ trăsură uşoară cu doi cai; (fig.) to put the ~ before the ho se a pune căruţa înaintea boilor, a începe greşit / de-a-ndoaselea / anapoda; a face ceva de-a-ndoaselea; (fig.) in the ~ la strâmtoare, la ananghie, la aman. II. vb. A. in tr. a merge cu căruţa etc. (v. 1,1). B. tr. 1. a duce / a transporta cu căruţa ele. (v. 1,1). 2. (fam.) a învinge uşor (la jocuri); (si.) to ~ smb. home a zvânta pe cineva în băt aie. cartable [-obl] aay. (înv.) transportabil. cartage [-id3l s. 1. transport, cărăuşie , cărat (cu tracţiune animală). 2. costul unui transport (cu tracţiune animală). 3. (hidr. ) şariaj. carte blanche ['ka:t 'blam/.-bbmlsipronuntia/ranceza] s. (fr.) 1. blanch et, formular necompletat. 2. ()7g.) puteri depline; libertate deplină (de acţiune); semnătură în alb; îngăduinţa de a invita în numele cuiva (la mese, recepţii etc.). carte de te [~ do vi:'zi:t] s. (fr.) carte de vizită. cartel ['ka:tcl[ s. 1. cartel (forma cea mai simplă de monopol). 2. (pol.) cartel (electoral). 3. (/nil.) acord / conve nţie privind schimbul de prizonieri etc. 4. (înv.) cartel, provocare la duel printro scrisoare. cartelize ]'ka;Wlaiz] (ec.) vb. A. tr. a organiza într-un cartel. B. in/r. a se constitui într-un cartel, a forma un cartel. carter ['ku:tor] s. cărăuş, căruţaş ransportor. Cartesian [ka:'ti:zion, -3ion| (filoz.) I. adj. cartezian, al lui De scartes. II. s. cartezian, adept al filozofiei lui Descartes. Cartesian product [ka:'ti:zjon 'prod\kt] s. (mat.) produs cartezian, mulţime produs. cartful ]'ka:tf ul] s. (indicând cantitatea) ~ (of) car plin (de); a ~ of potatoes o căruţă / un car cu / de cartofi. Carthaginian [ika:Go'd3inion] (ist.) I. s. cartaginez. II. adj. ca rtaginez; punic. carthamus ['ka:0omos] s. (bot.) şofrănel, şofrănaş (Carthamus tinclorius)



 . cart horse ['ka:t ho:s] s. cal de ham / de căruţă / de tracţiune; to work like a ~ a m unci ca un rob, a trage ca un cal de saca. cart house [~ haus] s. şopron pentru căruţe . Carthusian ['ka:6ju:zion[ s. (călugăr) şartrez, cartuzian. cartilage ['ka:tilid3, -t oi-] s. (anat.) cartilaj; zgârci. cartilaginous [ikari'laxrjîninss] adj. cartilagino s. cartilaginous fish [~ fi/] s. (folosit ca pi.) (iht.) peşti ganoizi. car tipper ['kaMipo'] s. (mine) basculator de vagonete. cart jack ['ka:t d3a;k] s. 1. (aut o) cric de automobil. 2. (ferov.) vinci de vagon. cart jade [~ d3eid] s. mârţoagă. car t load [~ loud) s. v. c a r t f u 1; a ~ of foarte mulţi, foarte multe. cart man [ ~mon], pl. cart men [~men] s. căruţaş, cărăuş. cartogram ['ka:togram] s. cartogramă. cartog her [ka:'togrofor] s. cartograf. cartographic [ika:tou'graîfik] adj. cartografic.



cartographic drawing [~ idroiin] s. desen cartografic. cartography [ka:'tDgrofi] s. cartografie, întocmirea hărţilor. cartomancy. ['kaitOHinsnsi, -tom-] s. cartomanţie, ghicit / dat în cărţi. cartometry [ka:'tomitri] s. cartometrie. carton ['ka:tan] s. 1 . carton, mucava. 2. cutie de carton. 3. cartuş de ţigări. 4. (mii.) centrul unei ţinte; lovitură în centru. 5. (constr.) carton asfaltat. cartoon [ka:'tu:n] I. s. 1. caric atură, şarjă, desen comic, desen satiric (mai ales politic). 2. (cin.) desen animat; c olour ~ desen animat în culori. 3. (arte) carton (desenul primitiv iniţial făcut pe ca rton, în mărimea dorită, pentru frescă, mozaic, ţesătură etc.); schiţă pentru un tablou. II tr. a face caricaturi. B. tr. a face caricatura (cuiva), a caricaturiza, a satir iza. cartoon-and-Iive-action picture [ka:'tu;n on laiv 'aik/n' piktjo] s. (cin.) film care combină personaje vii cu desene animate. cartoon feature [~fi:t/or] s. (film de) desen animat de lung metraj. cartoonist [ka:'tunist] s. 1. caricaturis t, desenator de imagini comice, satirice. 2. (cin.) creator de desene animate. 3 . autor de comicsuri. cartoon short [ka:'tu:n 'jb:t[ s. (cin.) desen animat de s curt metraj: cartouche [ka'tu:/] s. 1. (arhil., arte) cartuş(ă), cadru ornamentat (c u picturi sau sculpturi, unde se pune uneori şi inscripţia). 2. (mii.) cartuş; cartuşieră. cartopper ['ka: rtopor] s. barcă mică (ce poate fi transportată pe un autoturism). ca rtridge ['ka:trid3] s. 1. cartuş;încărcătură; blank ~cartuş orb; drill/ dummy/ exercise ~ c rtuş de exerciţiu. 2. (foto) rolfilm, cartuş. 3. (auto) cartuş de demarare, demaror. 4. (tel.) dozăde.pick-up. cartridge belt [~ belt] s. 1. cartuşieră, patron-taş(că). 2. cingăto re de cartuşe. cartridge box [~ boks] s. 1. cartuşieră, tolbă. 2. ladă sau cutie cu cartuşe cartridge brass ['ka:trid3 bra:s] s. (chim.) alamă galbenă (70% cupru şi 30% zinc). c artridge case [~ keis] s. (mil.) tub de cartuş, dulie. cartridge chamber [~ it/eim bo'] s. (mii.) camera cartuşului. cartridge clip [~ klip] s. încărcătură de cartuşe. cartri ge disc [~ disk] s. (tehn.) disc de alimentare. cartridge drum [~ drAm] s. v. c a r t r i d g e d i s c . cartridge extractor [~ iks'traktor] s. (mii.) dispozit iv / gheară de extras tuburi, gheară extractoare. cartridge fountain pen [~ Tauntin' pen] s. stilou cu cartuş. cartridge fuse [~ fju:z] s. (electr.) siguranţă fuzibilă. cart ridge paper [~ 


 din sec. XV-XV1I). 2. filă de bordaj latin sau diagonal. carvel-built [~bilt] adj . (mar.) franc-bord. carvel planking [~'plaerjkinj s. (mar.) bordaj latin. carve n [rka:von] (poetic) part. trec. de lac a r v e. carver ['ka:vor] s. 1. gravor; cioplitor. 2. cuţit pentru tăierea/ tranşarea cărnii (la masă); a pair of ~s cuţit şi furcu ntru tăierea / tranşarea cărnii. carving ['ka:vin[ s. 1. sculptare f sculptură în lemn, pi atră etc.; crcstare în lemn; săpare în piatră sau marmură, cioplitul direct al pietrii, mar urii, săpătura gravorului. 2. tăierea / tranşarea cărnii sau a unei păsări (la masă). 3. (m havaj. 4. (tehn.) scobire, scobitură. carving chisel [~ .t/izl] s. dalta sculptoru lui. carving knife [~ naif] s. v. c a r v c r (2). car wash ['ka:r wo/] s. (auto ) 1. spălat (al maşinilor). 2. staţie de spălare. car washer ['ka: i\vo/or] s. (auto) in stalaţie / staţie de spălat (maşini). caryatid [,kaeri'anid],pl. caryatids [-z] sau cary atides [-di:z[ s. (arhit.) cariatidă. caryophyllaceous ['kaîriofi'lei/os] adj. (bot. ) cariofilat. caryophyllic acid [ikzeriou'filik rfesid] s. (chim.) cugenol, alil guaiacol. caryopsis [.kajri'opsis], pl. caryopsides [-sidi:z] s. (bot.) cariopsă. casai ['keisal] s. sătuc, cătun (în Italia).



 145 cassette



cascade [kses'keid] I. s. 1. cădere de apă, cascadă (mică). 2. (electr.) cascadă, etaj (la bani; to be hard up for ~ a o duce prost cu banii, a fi strâmtorat; to run/to put oneself cuplarea maşinilor electrice). 3. aranjament în falduri suprapuse sau în zigz ag (al unui out of ~ a cheltui toţi banii a(-şi) epuiza toate resursele; to convert/ to turn into ~ a material textil uşor). II. vb. intr. (rar) a cădea ca o cascadă. pre face în bani. 2. (com.) bani peşin, bani gheaţă; numerar; plată în numerar; ~ down cascade onnection [~ fo'nek/an] s. (electr.) legare / montare / montaj / cuplaj în cu bani gata, cu bani lichizi; cu bani peşin; ~ on delivery (prescurtat c o d . ) plata l a cascadă. livrare; ramburs; hard/ ready ~ bani peşin, bani gheaţă; to make up the ~ a f ace casa; cascade converter [~ k3niva:t3r] s. (electr.) convertizor în cascadă. for ~ contra numerar; to pay (in) ~ a plăti în numerar; ~ over excedent; (sl.) equal to cascade cooler [~ iku:tar] s. (tehn.) răcitor cu trepte. ~clasa întâi, straşnic, grozav. II. vb. A. tr. a încasa; a sconta; to ~a bill a încasa o poliţă. cascade decay [~ di'ke i] s. (fiz.) dezintegrare în cascadă. B. intr. (şi to ~ up) a plăti sau a încasa în numerar (ec.) ~ and carry „plăteşte în numerar cascade fall [~ fo:l] s. v. c a s c a d e (1,1). şi transportă ulterior cu mijloace proprii" (condiţii de vânzare în cadrul legii de neutr alitate cascade oiling [~ .nilin] s. (tehn.) ungere cu inele. a S.U.A.); -$■ (sl.) to ~ in a profita de / de pe urina (cu gen.)r a-i reuşi, a-i merge bine casco ['k asskouj s. (mar.) corpul navei, scheletul navei, cocă. în; to ~ in on an idea a prof ita, a trage foloase de pe urma unei idei. cascode amplifier [kaes'koud 'amiplii fabf] s. (tel.) amplificator cascod. cash2 s. (pi. la fel) denumirea monedei de aramă chineze şi indiene. cascode convection [- kan'vek/sn] s. (tel.) montaj cascodă. cash account [~ s'kaunt, '•--] s. (corn.) cont de casă. 1 case [kcis] s. 1. caz; întâmpl are; accident, incident; eventualitate; împrejurare, situaţie; cash and carry arrang ement [~3n'kaeri a'reindşmant] s. (corn.) cumpărare cu plata ~ of conscience caz de conştiinţă; (pop.) a pretty ~ of pickles! frumoasă treabă! a ~ in în bani şi ridicarea ulte ară a mărfii. point un exemplu potrivit / la îndemână; un caz (întru totul) asemănător; as stands cash advance [~ sd'va:ns] s. (corn.) avans (în numerar). după cum se prezintă cazul, aşa cum stau lucrurile; as is generally the ~cum se întâmplă cash assets [~ isese ts] s. (ec.) capital lichid / în numerar. în genere, cum e de obicei cazul; in ~în caz ul (când), dacă, admiţând că, în eventualitatea; cash balance [~ ibasbns] s. (corn.) cont d trezorerie; cont (în numerar) la bancă. in ~ of need la nevoie; in any ~ în orice caz ; in that ~ în acest caz; (înv.) in good ~ cash book [~ buk[ s. (com.) registru de c asă. bine, sănătos; in the first ~ mat întâi, în primul rând; in the ~ of în cazul, în priv h box [~ toks] s. casă de bani; casetă pentru bani. cât priveşte; (înv.) in ~ to/ for gata să, gata de; in your ~în locul dumitale; it is not the cash crop ['ka;/ krop] s. 1. recoltă uşor vandabilă. 2. recoltă pentru vânzare / piaţă. ~ nu e cazul; it's a ~ of who w win se pune întrebarea cine va câştiga; to put the ~ cashew [kaV/u:] s. (bot.) anacar d, arbore tropical din America de Sud (Anacardium that să presupunem că, să admitem că; that alters the ~ asta schimbă lucrurile / situaţia; occidentale). that settles the ~ asta rezolvă problema, atunci problema e rezolvată. 2. (med.) caz, bolnav, cash fl ow [~ flou] s. (ec.) 1. fluxul numerarului (zilnic sau săptămânal). 2. dare de pacient ; (mil.) rănit. 3. (j«r.) proces; caz, speţă; afacere; precedent; fapte, dovezi, probe; seamă asupra încasărilor şi plăţilor în numerar pe o anumită perioadă. pi. practică judecăt tate one's ~ a-şi expune cazul, cauza, argumentele; the ~ cashier1 [ka;'Ji3r] s. c asier. for the defendant apărarea, pledoaria, pentru acuzat; to make out one's ~ a -şi dovedi cashier2 [k3'/br, kas'/-] vb. tr. 1. a da afară, a demite, a concedia, a da lichidarea (cuiva). nevinovăţia. 4. (gram.) caz. 5. (sl.) tip, figură, persoană, caz; hard ~ netrebnic, secătură, 2. (inii.) a debloca; a şterge din controalele armatei; a degrada. 3. a desfiinţa; a da la o puşlama. parte; a respinge (argumente). case2 I. s. 1. ladă, cufăr; cutie; toc; teacă; trusă; ghiozdan; casă de bani; besactea. cashiermen t [ks'/ismant] s. 1. concediere, dare afară; 2. deblocare, ştergere din 2. scoarţă, cope rtă, capacele sau cutia ceasornicului; cigarette ~ tabacheră. 3. (tehn.) înveliş controa lele armatei. de protecţie; carcasă; manta. 4. (poligr.) caşte, casă; lower ~ despărţitură litere mici, cash joint ['ka;/ djoint] s. (constr.) rost netezit cu mortar. cifr e şi semne de punctuaţie; upper ~ despărţitură cu litere mari. 5. (si show ~) vitrină. cash



 keeper [~ .ki:p3r] s. casier. 6. tocul uşii sau al ferestrei. 7. (mil. ist.) (si ~ shot) mitralii. II. vb. Ir. 1. a pune într-o cashless ['kje/lisj adj. fără bani (la e l), fără numerar; lefter. ladă. 2. a pune în ramă, într-un cadru, a înrăma. 3. a căptuşi; a ~d in armour cashmere [k£/'mÎ3 r ,'-'-,'--] s. (text.) caşmir. îmbrăcat în zale, înzăuat. mer. sl.) a cerceta, a cotrobăi; a inspecta; a vedea, a viziona; cashmere silk [~ silk] s. (t«t.) palanchin. the gangster ~d the bank gangsterii au scotocit banca; the critic ~d a new play criticul cash money ['kas/ iiiiAni] s. (com.) numerar, bani gheaţă, bani peşin. a analizat o piesă nouă. 5. (legătorie) a coperta. 6. (amer. sl.) măslui. cash office [~ ofis] s. (corn.) casă, casierie. case bay f bei] s. (te/m.) distanţa dintre două reazeme vecine. ~ cashoo [ks'/u:] s.v. c a s h e w . case board [~ bo:d] s. scândură subţire. cash payment ['kae/ ipcimant] s. plată în numerar. caseboun d ['keisbaund] adj. (legătorie) cartonat; cu coperte tari. cash pipe [~ paip] s. ( mine) burlan de tubaj. cased [kcist] adj. (tehn.) tubat. cash price [~ prais] s. preţ de vânzare contra numerar. cased-butt coupling [~ b\t .kAplirj] s. (tehn.) cup laj cu manşon. cash purchase [~ .p3:tfos] s. cumpărare cu bani peşin. cased glass ['ke ist'gla:s] s. v. c a s e g l a s s . cash register [~ 'red3ist3r] s. (corn.) maşină în registratoare de casă. case-dough ['keisdou] s. (amer. sl.) sumuliţă, sumuşoară. casing [' keisirj] s. 1. (tehn.) astcreală; bordaj; căptuşeală; înveliş; învelitoarc; anvelopă; case ency [keis iim3'd33nsi] s. (med) caz urgent. casc glass ['keis gla:s] s. sticlă al cătuită din straturi de culori diferite, în scop decorativ. capitonare; cofraj, armătură, blindaj; carcasă. 2. (tehn.) lagăr; manta; carter; toc, cutie; case-harden [~ iha;dn ] vb. tr. 1. (tehn.) a căli, a cimenta (otelul). 2. (fig.) a împietri, cămaşă; teacă. 3. (t hn.) încasetarc, capsulare; ramă, cadru; montură. 4. (mine) (coloană de) burlane / de tu baj, manşoane de protecţie; tubare, tubaj. 5. (ind. alimentara) membrană, a face nesimţi tor. înveliş; maţ (natural sau din plastic, pentru cârnaţi etc.). case-hardened [-d] adj. 1. călit; cimentat. 2. (fig.) împietrit, nesimţitor; înăsprit. casing block [~ bbk] s. (mi ne) macara pentru burlane. case-hardening [-in] s. (tehn.) cimentare, călire super ficială. casing cutter [~ rk*t9r] s. (tehn.) cuţit de tăiat tuburi. case history ['kei s ihisBri] s. (med.) istoric / evoluţie a bolii, anamneză. casing dog [~ dog] s. (mi ne) rac (opritor de burlane). casein ['keisiin] s. (chim.) cazeină. casing extract ion [~ iks'traek/sn] s. (tehn.) detubare. casein paint [~ peint] s. (chim.) culo ri de cazeină. casing flange [~ fl^na^] s. (mine) flanşa capului de coloană. case knif e ['kcis naif] s. cuţit (cu teacă). casing head ['keisirjhed] s. (mine) cap de erupţie / de tubing. case law [~ to:] s. (yur.) precedent juridic; jurisprudenţă. casing-he ad gas ['keisirj ga;s] s. (/nine) gaz de sondă. case lock [~ bk] s. încuietoare în for mă de cutie, cutie încuietoare. casing hook [~huk] s. (mine) cârlig pentru manevrarea coloanei. case maker [~ -meik3r] s. (poligr.) maşină de confecţionat scoarţe. casing joi nt [~d3Dint] s. (constr.) rost netezit cu mortar. casemate ['keismeit] s. (/nil. ) cazemată; subterană boltită. * casement ['keismsnt, înv. 'keizm-1 •■ 1- toc de fereastră canaturi. 2. (poetic) fereastră, casing knife [~ naif] s. cuţit folosit la fixarea t apetului. casing-off [~3(:)f] s. (mine) tubare. geam. casing panel [~ .paenal] s . (constr.) panou de cofraj. casement stay [~ stei] s. cârlig de vânt. casing paper [~ Fpeipar] s. hârtie de împachetat / de ambalaj. casement window [~ 'windou] s. (co nstr.) fereastră batantă; oberliht. casing pipe [~ paip[ s. (mine) manşon sau ţeavă de pro tecţie. case note [~ nouţ] s. (amer. sl.) bancnotă de un dolar. casing pulling [~ .pul irj] s. (mine) extragere a burlanelor. case of emergency ['keis av i'ni3:d33nsi] s. caz de forţă majoră. casing spider [~ »spaidar] s. (mine) broască cu pene. caseous ['k eisbs] adj. brânzos; ca brânza. casino [ks'simou, -'zi:-] s. cazinou. case rack ['kc is rzek] s. (poligr.) regal cu case de literă. cask [ka:sk, amer. ka5sk] s. butoi, butoiaş, poloboc, baril. case record [~ 'reko:d] s. (med.) istoric al bolii, anam neză. cask buoy [~ boi] s. (mar.) geamandură (Informă de) butoi. casern(e) [ks'zsm] s. (rar) cazarmă (lângă fortificaţiile unui oraş). casket ]'ka:skit, amer. 'kasskct si -kit] s. 1. casetă, besactea, lăcriţă. 2. (amer.) sicriu, case shift ['keis jift] s. (tel.) i nversiune. coşciug, raclă. case shot [~ /ot, 'keizot] s. (mil., ist.) mitralii. cask et-suit [~sju:t] s. (amer.) haine de înmormântare, veşmintele mortului. case system [~ 'sistim] s. metodă de a-i instrui pe studenţii în drept prin analizarea casque [kssk] s. (ist., poetic) coif, cască; chivără. si discutarea unor procese si sentinţe special alese. casqued [ka?skt] adj. (ist., poetic) cu coif, cu cască. case weed [~ wi:d] s. (bot.) traista-ciobanului, tăşculiţă (Capsella bursa-pastoris). cassation [kaVsci/an, ka's-] s. (jur.) casare, casaţie; Court of Cassation Curte de Casaţie casc work [~



 wa:k] s. (amer.) anchetă socială. r case worker [~ >w3:k3 ] s. 1. infirmieră, soră de oc rotire. 2. asistentă socială, activist (mai ales cu referire la instanţa juridică din al te ţări decât S.U.A. si Anglia). .cassave [k9'su:v3] s. 1. (bot.) manioc (Manihot util issinui). 2. (farm.) tapioca. social (care face anchete cu privire la mediul soc ial). casserole ['kassaroul] s. f/r.) 1. tigaie (cu toartă), cratiţă (de argilă arsă si smă ită). case worm [~ ws:m[ s. (entom.) crisalidă, nimfă, momâie. 1 cash IkxJ] I. s. 1. (fa m.) bani, gologani, parale; to be in ~ a fi în bani / în fonduri; 2. (un fel de) mus aca sau ghiveci (cu carne, legume, cartofi sau orez, învelite în aluat). down with t he ~! jos banii! scoate banii! to be short/ out of ~ a nu fi în bani, a nu avea ca ssette [ks'set] s. casetă.



 cassia 146



cassia ['kassig, amer. si -/is] s. (bot.) 1. casia (Cassia sp.). 2. scorţişor (Cinim moum cassia). Cassiope(i)a [ika?sio'pi:3] s. (mitol., astron.) Casiopeia. cassio peium [.kxsio'piyom] s. (chim.) casiopeiu, luteţiu. cassiterite [kre'stterait] s. (mineral.) casiterit. cassock ['ksessk] s. 1. sutană, rasă. 2. (fig.) faţă bisericească. 3 . (înv.) manta soldăţească. cassolette [.kffisou'let,'—J s. 1. cădelniţă. 2. (gastr.) casol s mic din ceramică, argint, hârtie etc., în care se prepară şi se serveşte câte o porţie de e; formă din aluat, din orez sau din pireu (care se umple apoi cu o tocătură ele). cas sowary ['kasowsari, -war-] s. (omit.) caz.uar (Casuarius); New Holland ~ emu (Dr omaeus). cast [ku:st, amer. kasst] X.past şi part. trec. cast vb. A. ir. 1. a arun ca, a azvârli; (mar.) to ~ anchor a arunca ancora; to ~ ashore a arunca pe ţărm; to ~ the blame on a arunca vina asupra (cuiva); a da vina pe; (mar.) to ~ the lead a arunca sonda; to ~ light upon a arunca lumină asupra (cu gen.); a lumina (si fig.) ; to ~ a net a arunca năvodul, plasa; to ~ lots a trage la sorţi, a da cu zarul; to ~ a shade upon a umbri, a adumbri; to ~ a vote a-şi da votul, a vota. 2. a pierde (dinţii,frunzele),a-şi schimba (coarnele), a-şi lepăda, a-şi schimba (pielea), a se scutur a de (frunze, fiori); (zool.) to ~ the coat a năpârli. 3. (despre animale) a lepăda, a făta mai devreme. 4. (si to ~ up) a număra, a socoti. 5. (teatru) a distribui (rolu ri sau actorii în roluri), a pune (actori) în distribuţie. 6. a brăcui, a alege (cai etc .); a repartiza. 7. (jur.) a obliga să plătească despăgubiri; pasiv a pierde un proces; a fi condamnat la daune. 8. (poligr.) a turna (zaţ etc.). 9. (metal.) a turna (fon ta, oţelul); a turna în forme; a topi. 10. to ~ about a arunca în toate părţile; to ~ asid e a arunca de o parte; a arunca la o parte; to ~ away a) a arunca de o parte, a azvârli, a da în lături, a da la o parte; a respinge, a înlătura; b) (mar.) a arunca pe ţăr pasiv a naufragia; c) (fig.) a ruina, a nenoroci; to — back a arunca înapoi; a întoarc e pe acelaşi drum; to ~ down a) a arunca (în) jos; a dărâma, a ruina, a distruge, a prăbuşi b) a lăsa în jos (ochii); c ) (fig-) a descuraja; pasiv a fi abătut, a fi necăjit, a fi supărat; to —forth a arunca afară; a izgoni; a risipi, a răspândi; a emite, a împroşca; a ; to ~ in a arunca înăuntru; to ~ in one's lot with a-şi lega soarta de; to - (smth.) in smb.'s teeth a i-o spune cuiva de la obraz, a-i arunca cuiva în faţă un reproş; to ~ loose a elibera, a dezlega, a lăsa în voie; to ~ off a) a arunca Ia o parte, a îndepărta ; a se lepăda de, a renunţa la, a se lăsa păgubaş de; b) a(-şi) scoate, a dezbrăca, a lăsa na etc.); c) (fig.) a azvârli, a sfărâma, a rupe (cătuşele), a scutura (jugul); d) a izgon i, a alunga; e) a isprăvi, a termina (munca);/) (mar.) a mola (o parâmă); to ~ off a b oat a pleca în larg cu o şalupă; to ~ out a) a arunca (afară), a concedia; a,face socote ala (cuiva); b) a voma, a vărsa, a da afară, a vomita; c) (mii.) a alege, a brăcui (ca i); (mat.) to ~ out nines a verifica prin diviziune cu 9. to ~ up a) a arunca (în) sus (obiecte, privirile); b) a exala, a răspândi (un miros); c) a aduna; a calcula, a face (o socoteală), a număra, a socoti; d) a vărsa, a voma, a da afară, a vomita. B. intr. 1. (despre lemn) a se strâmba, a se încovoia, a se suci. 2. a aduna, a socoti, a face socoteala. 3. to ~ about a) (mar.) a vira, a face volta, a întoarce; b) (f or) (fig.) a se uita (de jur împrejur), a privi, a trage ochiade (după); a căuta; a co nsidera; â se gândi, a-şi face planul în minte; I was ~ing about in my mind how I should speak to him mă gândeam (în fel şi chip) cum să-i vorbesc; to ~ back a se întoarce; to ~ b yond the moon a) a clădi castele în Spania; b) a vinde pielea ursului din pădure; to ~ off a) (mar.) a molarisi, a lăsa liberă o manevră; b) (fam.) a lăsa locul altor dansato ri; c) (poligr.) a calcula spaţiul grafic necesar pentru tipărirea unui text. II. s. 1. aruncare (a năvodului etc.); azvârlire (a zarurilor etc.); the last ~ ultima şansă, ultimul zar. 2. distanţa străbătută de obiectul aruncat. 3. risc; to put on/ to stake to set a ~ a miza, a pune totul pe o carte, a risca. 4. (poligr.) formă de tipar, ma triţă. 5. mulaj de gips; amprentă. 6. calcul, socoteală. 7. (teatru) distribuţie, actorii care joacă, echipa (de actori). 8. nuanţă, colorit. 9. model, mostră. 10. constituţie, con formaţie, formaţie, plămadă, urzeală, structură (mintală, a caracterului); tip; a mind of a ilosophic ~ o minte cu înclinaţii filozofice, un cap de filozof. 11. stil, manieră, fo rmă. 12. fel, soi, gen, teapă; men of his ~ oamenii de felul său, de soiul său. 13. aer, privire, expresie (afeţei), înfăţişare. 14. (fig.) ajutor, sprijin. 15. întorsătură; abate ~ in the eye privire saşie; to have a strong ~ a privi saşiu, a fi zbanghiu / saşiu. 1



 6. lovitură (violentă), izbitură. 17. topire, călire. 18. rigiditate, lipsă de mlădiere, in lexibilitate, tărie. 19. poznă, farsă, renghi. castability [-a'biliti] s. (metal.) flu iditate. castable [-obl] adj. (metal.) apt pentru turnare. Castanet [ka;sto'net] s. castanietă. castaneous [kss'teiniss] adj. castaniu. castanets [ikassts'nets,'—'] s. pi. castaniete. cast asphalt adj. ['ka:st 'assfasjt] s. asfalt turnat. cast away ['kaisto.wei, amer. rka:s-] I. s. 1. naufragiat. 2. (fig.) paria, condamnat , ostracizat; oropsit al soartci. II. adj. ostracizat, ca un paria; obijduit, re pudiat. cast concrete ['ka:st 'konkri:t] s. beton curgător / fluid. cast curve [~ k3:v] s. (constr.) curbă cumulativă. caste [ka:st, amer. kaxt] s. 1. castă; clasă privil egiată; to lose ~ a-şi pierde locul în societate. 2. (mv.) neam, specie, soi. caste fe eling [~ .fi:lirj] s. spirit de castă. castellan ['kEestslsnj s. castelan; proprie tar sau administrator al unui castel. castellated ['kasteleitid, -til-] s. 1. (c onstruit) în formă de castel sau cetăţuie.2. (despre un loc) cu multe castele. 3. crenel at, (prevăzut) cu turnuleţe şi creneluri. 4. (telin.) crenelat; moletat. caster ['ka:s t3r, amer. 'kaes-] I. s. 1. aruncător. 2. (tehn.) turnător. 3. calculator. 4. presărătoa re (pentru sare etc.), solniţă. 5. rotiţă, rotilă (la mobilă). 6. (mii.) cal scos la reform 7. (teatru) distribuitor de roluri; asistent de regie care face distribuţia. 8. (a uto) unghi de fugă al roţilor. II. vb. intr. a se roti, a se învârti, a se suci (pe roti le). cast house ]'ka:st haus] s. (metal.) hală de turnare; turnătorie; pat de turnar e.



castigate ['kîestigeit] vb. tr. 1. a pedepsi; a bate. 2. a înjura; a critica aspru. 3. a corecta, a îmbunătăţi; a revizui (o lucrare literară). A. (înv.) a curaţi. castigation kfesti'gei/sn] s. 1. pedepsire; bătaie. 2. reproş, reproşuri; critică aspră. 3. corectare, amendare; revizuire (stilistică, a unei lucrări literare). 4. (?«v.) curăţire. câştigător stigeitor] s. 1. persoană care pedepseşte. 2. stilizator. castigatory ['kaestigeitor i j I. adj. care pedepseşte, de pedepsire / puniţiune, punitiv; disciplinar. II. s. mijloc de pedepsire, pedeapsă. casting ['ka:stirj, amer. 'ka;st-] s. 1. aruncare, azvârlire. 2. (tehn.) turnare; piesă turnată. 3. obiect turnat. 4. strâmbare, încovoiere, scorojire (a lemnului). 5. îndepărtare a pământului săpat; îndepărtare sau eliminare a rest lor de orice fel; curăţenie. 6. năpârlire. 7. (poligr.) mulare. 8. (film, teatru) distri buire, stabilirea distribuţiei. casting alloy [~, lastoi] s. (tehn.) aliaj de turnăt orie. casting bed [~ bed] s. (metal.) hală de turnare. casting bottle [~ .botl] s. pulverizator. casting box [~ boks] s. 1. (metal.) cutie pentru forme, şasiu de tu rnătorie. 2. pahar pentru zaruri. casting brush [~ br,\f] s. (metal.) perie de curăţat fonta. casting cone [~ koun] s. (metal.) miez de turnare. casting form [~ fo:m] s. (metal.) lingotieră, tipar. casting gate [~ geit] s. (metal.) pâlnie de turnare. casting house [~ haus] î . v . c a s t h o u s e . casting ladle [~ ileidl] s. (m etal.) oală de turnare. casting machine [~ msi/hn] s. (metal) maşină de turnat. castin g mo(u)Id [~ mould] s. (metal.) formă de turnătorie, tipar. casting net [~ net] s. p lasă,.năvod. casting paste [~ peist] s. (ind.) masă de turnare. casting voice [~ vois] s. v, c a s t i n g v o t c. casting vote [~ 'vout,'—] s. vot decisiv (al preşedint elui, când numărul voturilor este egal etc.). cast iron ['ka:st'aion,'-'--] I. s. fo ntă (turnată), tuci, spijă; annealed/ malleable ~ fontă forjabilă, fontă maleabilă; chilled ase/ hardened ~ fontă dură. II. adj. 1. de fontă, de tuci. 2. (fig.) tare, neşovăitor; de fier; incontestabil, de netăgăduit;—discipline disciplină de fier. 3. stabil, fix, imuab il. castle ['ka:sl, amer. 'kassl] I. s. 1. castel; palat; ~s in the air/ in the sky/ in Spain castele în Spania, castele de nisip. 2. fortăreaţă; cetăţuie; adăpost. 3. (şa rn, tură. II. vb. intr. (şah) a face rocadă, a roca. III. adj. (tehn.) crenelat. castl e builder [~ rbildo1"] s. (fig.) visător, persoană care face într-una proiecte (nereal izabile). castle building [~ .bildin] s. (fig.) himere, proiecte nerealizabile. castled ]'ka:sld, amer. 'kajsld] aay. cu (un) castel. castle hunter [~ ihAnt9rJ s..(sl.) turist care vizitează îndeosebi castelele. castle keeper [~ iki:par] s. int endent de castel. cast line ['ka:st lain] s. (constr.) curbă cumulativă. cast-off [~ 'o(:)f,'--, amer. 'kaest-] I. s. obiect aruncat (la o parte); zdreanţă, vechitură; deşeu , rebut. II. adj. aruncat; dat la gunoi, rebutat. castor1 [tasta, amer. 'ksst-] s. 1. (rar zool.) castor, biber (Castor canadensis). 2. (farm.) castoreurn. cast or2 I. s. 1. v. c a s t e r (I, 3, 4, 5). 2. solniţă 3. (si la pl.) olivieră, serviciu de salată, serviciu de oţet şi untdelemn. II. vb. intr. v . c a s t e r (II). castor beaver [~ibi:var] s. (text.) bobric (ţesături gen loden). castor oii ['ka:ster'oil]



 s. ulei / unt de ricin, riţină. castor-oil plant [~ plcunt] s. (bot.) (arbore de) ri cin, căpuşă (Ricinus communis). castor sugar [rka;sto 


 147 catch lever



casualty insurance [~ in'Juarans] ş. asigurare pentru caz de accident; asigurare m ixtă. cat-and-dog ['ksetanddogî adj. 1. în ceartă / duşmănie, ca câinele cu pisica. 2. dubi casualty list [~ list] s. (mil.) lista pierderilor, lista morţilor, răniţilor şi dispăruţi or. nesigur, speculativ. casualty ward [~ ws:d] s. salon (suplimentar/ temporar) într-un spital; (secţia de) cat-and-mouse [~andmaus] adj. 1. ca pisica cu şoarecele. 2. de expectativă. catapetasma [ikaîtapi'tassms] s. catapeteazmă. urgenţă. cataphoresis [t kastafa'riisis] s. (electr.) cataforeză; clectroforeză. casuist ['kszjuist, 'ka33-] s. cazuist. casuistic(al) [.k£ezju'istik(pl). 'kEe^u-] adj. cazuist(ic). cataphore tic [iksetafs'retik] adj. (electr.) cataforetic. casuistics [iksezju'istiks, kds yu-] s. v. c a s U i s t r y. cataplasm ['kstaplaszsm] s. cataplasmă, oblojeală. cas uistry ['kaszjuistri, 'karjju-] s. 1. cazuistică. 2. joc de cuvinte; sofisticărie. c ataplexy ['kastapleksi] s. (med.) cataplexie. catapult ['kastapAlt] I. s. 1. (is t., mii., av.) catapult(ă). 2. praştie. II. vb. A. tr. casus belli [.keisas'belai, ' ka:sus'beli;] ş. (lat.) casus belli, motiv de război. 1. a bombarda cu pietroaie şi săgeţi (cu ajutorul catapultei). 2. a arunca cu praştia în. caswash ['ka;swof] interj, (am er.) trosc! pleosc! 1 cat [kast] I. s. 1. (zool.) pisică, mâţă, pisieuţă (Feîis domestica); tan, cotoi (mai 3. a catapulta. B. intr. a trage cu praştia. ales he/ Tom ~); barb er's ~ flecar, om vorbăreţ, moara stricată, (fam.) meliţă; (amer. catapult launching ['k&t apAlt ib:nt/irj] s. (av.) catapultare, lansare cu catapulta. si.) fat ~ persoană c are subvenţionează o măsură cu caracter politic; it rains ~s and dogs catapult take-off [~ 'teiko(:)f] s. (av.) decolare prin catapultare. plouă cu găleata; to fight like K ilkenny ~s a se bate ca chiorii, a se lupta pe viaţă şi pe cataract ['kanaraîkt] s. 1. căd ere de apă, cascadă, cataractă. 2. ploaie torenţială, ploaie moarte; (fam. glumeţ) the ~ di it zău, nu cu (am făcut asta); a ~ has nine lives pisica cu băşici. 3. (med.) cataractă, albeaţă (la ochi). 4. (te/m.) cataractă, frână hidraulică cu are nouă vieţi; (amer. rar) a the meal (tub) taină, secret; (amer. fam.) dog my ~s! ulei. pe legea mea! la naiba ! să fiu al naibii! to lead a ~ and dog life a trăi ca câinele cu cataract cylinder [~ rsilind9r] s. (tehn.) cilindru de frână. pisica, a nu se împăca deloc (unul cu altul); enough to make a ~ laugh să râzi să te catarrh [ka'ta:7, ka3't-] s. (med.) catar, gutu rai, răceală. prăpădeşti, să mori de râs; (amer.) like a ~ in a strange garret ca peştele p at, catarrhal [ks'taxal, kse't-] adj. (med.) cataral. stingherfit), jenat; he is like a ~on hot bricks a) nu e în apele lui, nu-i sunt boii acasă; catastrophe [ka't asstrafi] ş. 1. catastrofă; nenorocire; prăpăd. 2. (lit., teatru) b) stă ca pe jăratic, ca e ace, ca pe ghimpi; to look like the ~ who swallowed the canary deznodământ. 3. (ge ol.) cataclism, catastrofa naturală, cutremur (de pământ). a avea o înfăţişare vinovată, a mţi cu musca pe căciulă; no(t) room to swing a ~ catastrophic [rkseta'strofik] adj. ca tastrofal, dezastruos, teribil. n-ai unde să te mişti, e foarte puţin Ioc; to grin lik e a Cheshire ~ a rânji cu gura până catathermal [.kzeta'uannpl] adj. (/iz.)catatemial. la urechi; a se hlizi, a (tot) râde sau zâmbi ca prostul; to let the ~ out of the b ag a da catatonia [ikseta'tounb] s. (med.) catatonic lucrurile pe faţă / în vileag, a divulga un secret; to see which way the cat jumps, to wait cat back ['kast baek] s. (mar.) coadă de capon. for the ~ to jump a vedea încotro bate vântul; (fam.) that ~ won't jump (chestia asta) cat beer ['kaeti bior] s. (amer. mii. si.) lapte. nu ţine, asta nu se înghite / nu prinde / nu merge; to turn the~in the pan a fi transf ug; cat bird [~ba:d] s. (amer. omit.) sturz (Dumetella carolinensis). a da bir c u fugiţii; (prov. înv.) the scalded ~ fears cold water cine s-a fript cu supă, cat blo ck [~ bbk] s. (mar.) macara de capon. suflă şi-n iaurt; (prov.) when the ~ is away t he mice will play când pisica nu-i acasă, cat burglar [~ -b3.gbr] s. hoţ acrobat. şoarec ii joacă pe masă. 2. pl. (zool.) feline. 3. (şi ~o' nine-tails) (mar.) „pisica cu nouă cat call [~ko:l] (teatru) I. s. fluierat. II. vb. tr. şi intr. a fluiera. cozi" (gârbaci cu nouă şfichiuri). 4. (fig.) femeie rea, pisică / mâţa blândă (care zgârie catch [ksetf] t. şi part. trec. caught [kn:t] vb. A. tr. 1. a prinde, a apuca; a pune rău); cată, fe meie gâlcevitoare; otravă, matracucă, paceaură. 5. (mar.) gheară (de ancoră). mâna pe; to ~ ld of a se apuca de, a se prinde de; a prinde, a înhăţa, a captura; ~ me 6. tripied du blu. 7. (amer.) jazbandist; pasionat al jazului, v. şi h e p - c a t. II. vb. A. t r. (doingthat)! cu să fac una ca asta? niciodată! altul, nu eu! mai bine mor decât să fa



 c 1. a bate, a biciui (cu pisica cu nouă cozi). 2. (fam.) a da afară, a vărsa, a vomit a, a voma; una ca asta! să fiu al dracului / naibii dacă o fac! to ~ one's foot a se poticni, a se împiedica; a borî. 3. (mar) a ridica / cafona you will ~ the devil/ d ickens! am să-ţi arăt eu ţie! o să vezi (tu) pe dracul! ai s-o iei pe B. intr. 1. (fam.) a vărsa, a vomita, a voma, a borî. 2. (mar.) a ridica / capona ancora. coajă! to ~sight of a zări, a vedea, a observa. 2. (fig.) a prinde (ocazia, înţelesul, melodia 2 cat s. preşc. de la c a t e r p i l l a r t r a c t o r (amer. fam.) tractor pe şenile. et c.), a surprinde, a înţelege; a nimeri; a găsi, a da de, peste; to ~smb's meaning a pr inde, catabolism [k^'taîbslizpm] s. (biol.) catabolism. a înţelege ideea cuiva, a înţelege ce vrea să spună cineva; to ~ smb.'s eye a-şi încrucişa privirea (cu a altuia), a ţintui p ivirea cuiva, a atrage atenţia cuiva; to ~ the speaker's catacaustic [.kaUa'koisti k] s. (mat.,fiz.) catacaustică. catachresis [.kasts'kriisis] s. (ret.) catacreză. ey e a i se da cuvântul (mai ales în Camera Comunelor); to ~ a likeness a găsi / a surpri nde cataclasis ['ksta'klaesis] s. (geol.) cataclază. 0 asemănare. 3. a prinde, a lua , a se molipsi de; to ~ (a) cold a răci; to ~ (the) measles cataclastic ['kaeta'kl asstikl] adj. (geol.) cataclastic. a se molipsi de pojar, a face pojar. 4. a pri nde, a apuca, a (mai) găsi, a ajunge (Ia timp); cataclinal ['ka^ta'klainsl] adj. ( geol.) cataelinal. to ~the train a prinde trenul; to ~smb. red-handed in the act a prinde pe cineva asupra cataclysm ['ksetaklizsm] s. 1. potop, revărsare mare de ape. 2. (geol.) cataclism; faptului / în flagrant delict; to be caught in the rai n a fi (sur)prins de ploaie. 5. a prinde, a ajunge (din urmă). 6. a prinde, a agăţa; a se prinde de, a se agăţa de; to ~ one's finger cutremur. 3. revoluţie cu caracter pol itic sau social. in the door a-şi prinde degetul în uşă; the boat was caught in the reed s barca s-a prins cataclysmic [.kasta'klizmik] adj. de cataclism; catastrofal. c atacomb ['kaetokoum, -ku:m] s. catacombă, galerii subterane cu morminte; (ist.) th e / s-a poticnit în păpuriş. 7. a reţine, a prinde la strâmtoare, a opri. 8. a lovi, a da; a nimeri; 1 caught him in the eye i-aiii dat un pumn / una în ochi; (fam.) you'll ~ it ai să vezi tu, Catacombs catacombele romane. ai s-o-ncasezi, ai s-o iei pe c oajă. 9. a întrerupe; to—one's/ the breath a i se opri răsuflarea. catadioptre [-ka;t3di 'opt3r] s. (auto) catadioptru, ochi de pisică. 10. a lua (foc); to ~fire a se apri nde. 11. to ~away a lua, a duce, a căra; to ~out a prinde catafalque ['keetsfslk] s. 1. catafalc, năsălie. 2. dric, car funebru. Catalan ['kausbn, -Isen] I. adj. cata lan, din Catalonia. II. s. 1. catalan, locuitor din (cu rnâţa-n sac), a descoperi; t o ~ up a) a ridica; a aburca; b) a prinde (o vorbă etc.) (şi fig.); c) (fig.) a se a lătura (cuiva), a intra în, a participa la etc.; d) a ajunge (din urmă);. Catalonia. 2 . (limba) catalană. e) a întrerupe (un vorbitor etc.);f) (amer.) a pregăti (caii), a înhăm a; g) a apuca (în grabă), catalase ['kaHaleis] s. (chim.) catalază. a înşfacă. B. intr. 1. prinde; a se fixa; a se înşuruba etc. 2. a se răspândi; a fi molipsitor, catalectic [ik sta'lektik] adj. (prozodie) catalectic. catalepsy ['kaHslepsi] s. 1. (med.) cata lcpsic, leşin trecător. 2. (filoz.) (putere de) 3. a se aprinde. 4, a prinde pojghiţă / coajă. 5. to ~at a) a se prinde / apuca de; b) a se bucura de; (amer. si.) to ~ of f a adormi; to ~ on a) a se apuca de, a se prinde de; înţelegere, comprehensiune. b) a înţelege; c) (fam.) a avea succes, a prinde cheag; a ajunge în vogă, a fi la modă; to ~ cataleptic [tkaîts'leptik] adf (med.) cataleptic. over a îngheţa, a se acoperi eu ghe aţă; to ~ up on a se pune la curent eu (noutăţi, modă catalog s., vb. v. c a t a 1 o g u e . etc.); to ~up with a ajunge, a prinde din urmă. II. s. 1. prindere, apucare. 2. pradă, captură. catalography [ikasta'lografi] s. catalografie. catalogue ['ksetsbg] I. s. 1. catalog; listă alfabetică; listă de preţuri; card ~ fişier, catalog 3. profit, înv eală, câştig, afacere (bună); it's not much (of a) ~nu e cine ştie ce afacere; după sistemu fişelor.2. (în şcolile si universităţile americane) registru (de obicei alfabetic),nu e ma rc brânză. 4. viclenie, tertip, şmecherie; pândă; cursă. 5. (tehn.) dispozitiv de listă; pr amă analitică, plan de învăţământ. II. vb. tr. a cataloga; a introduce într-un închidere sa nare; clichet, zăvor, închizător, clanţă; cârlig; taehet; şubler, vană; cremonă, espaniolet hn.) frână; opritor. 7. oprire (a respiraţiei etc.). 8. (muz.) refren. catalog. catalo guer ['kastaibgs1"] s. catalogator, persoană care cataloghează sau alcătuieşte un 9. (pr adă la) pescuit, (cantitatea de) peşte prins. 10. amintire vagă, neprecisă. catalog / o listă sistematică / un registru alfabetic / un fişier. catch-as-catch-can [ikset/azika st/'kam] s. (sport) eatch-can, checi-can „apuca de unde catalogue raisonne [kata'l og rezo'nei] s. (fr.) catalog sistematic (cu scurte explicaţii). poţi" (un stil de l upte libere; stilul luptelor Lancashire); lupte libere. cataloguist l'kaetobgist



 ] s. v. c a t a 1 o g u e r. catch-can [~ ikeen] s. v. c a t c h - a s - c a t c h - c a n . Catalonian [ikans'lounjan, -nisn] adj., s. v. C a t a 1 a n. catch crops [~ krops] ş. pl. (agr.) culturi intercalate. catalpa [ka'taslpa] s. (boţ.) cat alpă (Catalpa sp.). catcher ['ksetJV] si 1. persoană care prinde, apucă etc. 2. agent de poliţie. 3. (tehn.) catalysis [ka'taslisis, -tos*] s. (chim.) cataliză; efect cat alitic / de contact. excavator cu gheare, elevator cu gheare. 4. plasă, năvod etc. 5 . pl. (omit.) păsări de pradă. 6. (electr., tel.) cavitate rezonantă, rezonator de ieşire. catalyst ['kaitslist] s. (chim.) catalizator. catalyst fines [~fainz] s. pl. (c him.) praf de catalizator. catch fly [least/flai]s. (bot.) 1. lipicioasă, guşa-porum belului (Silene armeria). 2. opăţel, catalyze ['kan^laiz] vb. tr. (chim.) a cataliza . lipici, teiţă-roşă (Lychnis viscaria). 1 catalyzer ['kaHalaiza "] s. v. c a t a 1 y s t. catch frame [~ freim] s. grătar, grilă, zăbrele, grilaj. catamaran [ikaetama'ran] s . 1. catamaran (plută cu pânze sau din două bărci unite). catch handle [- 'ha3ndl] s. (t ehn.) manivelă de antrenare. 2. (av.) catamaran (tip de hidroavion). 3. (jam.) sco rpie, cată, femeie afurisită / cicălitoare. catching ['kastjinj adf 1. molipsitor, inf ecţios, care se ia. 2. atrăgător, ademenitor, catamenia [kaşta'mimis] s. (fiziol.) menst ruaţie, (pop.) reguli, soroc, period. ispititor, care te prinde; antrenant. 3. (de spre vreme) variabil, schimbător. 4. care opreşte, catamount ['kfetsmaunt] s. (zool. ) 1. panteră (Felis pardus), 2. râs, linx (Feîis lynx). împiedică, întrerupe, se angrenează pucă, prinde etc. (v. c a t c h I). 3. cuguar (Felis concolor). catch lever ['kast / rli:v9r] s. (tehn.) clichet, declic, dispozitiv de siguranţă.



 catch member 148



catch member [~ 'membs'] s. (tehn.) prinzător, piesă de prindere. catchment ['kaet/m snt] s. 1. (hidr.) drenare, dragare a râurilor. 2. captare, colectare a apelor. 3. bazin de captare / recepţie. catchment area [~ .sorio] s. 1. bazin (de rău), bazin tributar. 2. bazin de captare. 3. (mine) capcană petroliferă. catchment basin [~ .be isn] s. bazin de acumulare a apei / de recepţie a precipitaţiilor; colector de apă. ca tch penny ['kzstl .peni] I. s. 1. ciurucuri, bagatele, marfă ieftină / de duzină. 2. ( f« special despre publicaţii) maculatură; fiţuică; cărticică de duzină. II. adj. ieftin, de nă, de doi bani, de la foc; (şiJig.) mărunt, neînsemnat. catch phrase [~ freiz] s. sloga n, lozincă; vorbe spectaculoase, cârlige. catch pit [~ pit] s. 1. (Iiidr.) puţ de scur gere; bazin de cartare / de limpezire, decantor. 2. (chim.) cuvă de limpezire. 3. (mine) batal. catchpole [~ poul] s. (ist.) zapciu, aprod de târg; preceptor; epist at, subcomisar, agent (al şerifului, al prefectului), agent poliţienesc; vătăman; vătăşel, nicel. catchpoll s. v. c a t c h p o 1 e. catch ring [~ rirj] s. (lelm.) inel de antrenare. catch thread [~ Ored] s. (text.) furculiţă. . catch tray [~ trei] s. (mi ne) taler de colectare. catchup s. v. k e t c h u p . catch weed [~ wi:d] s. (bo t.) turiţă (Galium apariue). catchword [~ wa:d] s. 1. cuvânt de ordine; parolă; lozincă, s logan. 2. (teatru) replică. 3. (poligr.) colontitlu (la dicţionare şi enciclopedii). 4 . articol, titlu de dicţionar. 5. cuvânt rimat, rimă. catch wrench [~ rent/] s. (tehn. ) furcă de prăjini; furcă de prindere. catchy ['kasţ/i] adj. 1. atrăgător, care te prinde, aptivant; plăcut, simpatic. 2. (despre o melodie) care se reţine uşor, care te obsedea ză. 3. şiret, abil. 4. complicat, întortocheat. 5. (despre vânt) care te ia pe sus, năpras nic, puternic. 6. spasmodic. cat davit ['kwt.da;vit, -ideiv-] s. (mar.) gruie de capon. cat distemper [~ dis'temps'] s. (vet.) panleucopenie. cate [keit] s. (mo i ales pl.) (fnv.) bunătăţi; frufanda(le), delicatese. catechism ['kaitikizomj s. 1. c atehism; învăţătură; carte de învăţături religioase (sub formă de întrebări şi răspunsuri). tă de întrebări şi răspunsuri. catechize ['kaaikaiz] vb. tr. 1. a expune sub formă de între răspunsuri; a preda (cuiva) catehismul, învăţătura religioasă (prin întrebări şi răspunsur interoga, a întreba, a examina. 3. a face morală (cuiva), a povăţui, a moraliza, a admon esta. catechol ['kstetfoul, -koul] s. (chim.) pirocatechină. catecholamine [kasti' kolamin] s. (chim., biol., med.) catecolamină. catechu ['kretit/u] s. 1. (chim., b ot.) catechu (argăseală). 2. specie lemnoasă exotică (Acacia catechu). catechumen [jesti 'kju:raen, -min] s. 1. (bis.) catehumen. 2. novice, începător. categorical [.ka?ti'g orikpl, -te'g-] I. adj. 1. hotărâtor, decisiv. 2. categoric, hotărât, necondiţionat. II. s . (filoz.) propoziţie categorică. categoricalness [-nis] s. caracter categoric. cate gorize ['kaîtigoraiz, -gour-] vb. tr. a categorisi, a repartiza pe categorii. cate gory ['kanigari, amer. şi -.gouri] s. categorie; clasă. categoryman [~ msen], pi. ca tegory men [~men] s. (mil.) bărbat apt pentru serviciul de etape sau garnizoană. cat electrode [.kawi'lektroud] s. (electr.) catod. catena [ko'tirns, -tei-], pl. cat enae [ko'tirni, -tei-] s. 1. (fig.) lanţ, şir, serie, scrii legate între ele. 2. (geol .) straturi de pământuri înrudite, catene. catenarian [.kani'nsorion] adj. (mat.) de l anţ, de şir, de serie. ., catenary [ks'timari] I. s. 1. (mat.) catena, lănţişor. 2. (chim. ) catena, lanţ. 3. (electr.) fir de cale. 4. (tehn.) lanţ, lănţişor; cablu de suport. II. adj. în lanţ. catenary suspension [~ sos'pen/an] s. (ferov.) suspensie în lanţ / catenară (a cailor ferate electrice); conductă de cale. catenate ['kaHineit] vb. tr. a lega , a uni, a înseria. catenation [.kasti'nei/an] s. înlănţuire, înseriere. cater1 ['keit3r[ vb. A. tr. a procura, a furniza (hrană); a servi; a deservi. B. intr. to ~ for a) a se îngriji de, a susţine, a întreţine; b) (fig.) a se îngriji de nevoile (cuiva), a ofer i hrană spirituală, distracţii etc. (cuiva); to ~ for the public a se îngriji de nevoile publicului; to ~ to a fastidious appetite a satisface un gust capricios. cater2 s. patru (ochiuri) (la cărţi, zaruri). cater-cornered ['keita.komad, 'kav[ I. adj. diagonal. II. aaV. în diagonală. cater cousin ['keita ,kAzn[ s. prieten apropiat / b un / intim. cater cousinship [~ /ip] s. prietenie strânsă. caterer ['keitoror] s. 1. persoană care aprovizionează; furnizor. 2. (mil.) ofiţer de administraţie. 3. (fig.) di rector de teatru. catering ['keitorin] I. adj. de (de)servire (a populaţiei). II. s. (de)servire (a populaţiei). catering industry [~ 'indostri] s. întreprinderile de (de)servirc a populaţiei. caterpillar ['kaMapiter] I. s. 1. (entom.) omidă. 2. (teh



 n.) şenilă; lanţ-omidă. 3. (înv. fig.) lipitoare; exploatator, cămătar. II. adj. pe şenile, rpilar. caterpillar ordnance [~ b:dnans] s. (/nil.) artilerie motorizată (pe şenile) . Caterpillar tractor [~ .tra;ktar] s. tractor pe şenile, (tractor) caterpilar. ca terpillar transmission [~ traMiz'mi/an] s. (auto) transmisie laterală. caterpillar vehicle [~ .vi:ikl] s. (auto) autoşenileţă. caterwaul ['k


caterwauling [-in] s. 1. v. c a t e r w a u 1 (II). 2. (fig.) muzică drăcească; tămbălău, t i, larmă. cat fever ['kaet .fi:vac] s. (mar. med.) catar (pulmonar), febră. catfight [~ fait] s. luptă / dispută aprigă. cat fiu [~ fiu:] s. (vet.) influenţa pisicii. cat-f oot [~ fut] vb. intr. a merge tiptil. cat gold [~ gould] s. (mineral.) mică galbenă. catgut ['kîetgAt, -gat] s. 1. strună, coardă. 2. (fam.) scripcă, vioară, lăută; instrument u coarde, coardele. 3. (med.) catgut. catgut scraper [~ .skreipar] s. (fam.) lăuta r prost. cat hair ['kaet hsa r ] s. (text.) păr de pisică. . catharsis [ko'6a:rsis, ka:'8-] s. 1. (med.) purgare, purgaţie, curăţire. 2. (lit.filoz.) catarsis, purificare , descărcare, eliberare. cathartic [ka'Qa:tik, kaV9-] adj., s. (med.) purgativ. Ca thay [ka;'0ei ,ka'9-] s. (înv. poetic) China, Chitai. cathead ['kasthed] s. 1. (ma r.) gruie de capon; gruie de ancora, vinci, tambur, argat. 2. (te/m.) mandrină cu şu ruburi de strângere. 3. (mine) mosor fix / automat. cathect [ka'Gekt, ka:-] vb. tr . a stârni pofte în, a excita. cathedral [ka'Ondrsl] I. s. catedrală. II. adj. 1. de c atedrală. 2. oficial; solemn; autoritar. cathedraHc [ikasBi'drslik] adj. de catedr ală. cathepsin [kaVGepsinl s. (biol., chim.) catepsină. Catherine wheel ['kffiSsrin hwi;l] s. 1. roată de foc (artificii). 2. (arhit.) roză, rozetă, fereastră, rotundă. 3. (a crobaţii) roata, tumbă de-a roata, rotire. catheter ['ka:Gitar] s. (chir.) cateter, sondă. catheterize ['kasuiteraiz] vb. tr. (med.) a cateteriza. cathetometer [.kajO i'tamita1'] s. (tehn.) catetometru. cathetus [ka'9i:tas] s. (geom.) catetă. cathod e ['kîeOoud] s. (electr.) catod. cathode(-ray) tube [~(-rei)tju:b] s. (tel.) tub c atodic / cu raze catodice. cathodic [ko'BDdik] adj. (electr.) catodic. cathodic beam [~bi;m] s. (electr.) fascicul catodic. catholic ['kacOalik, 'ku:03lik] I. a dj. 1. (mai ales Roman Catholic) catolic. 2. (bis.) apostolic; catolic; papistaş., 3. universal; larg; atotcuprinzător. II. s. catolic; papistaş. Catholicism [ko'Etoli sizam] s. catolicism. catholicity [.ka:9ou'lisiti, -Gal-] s. 1. catolicism. 2. ( fig.) rigurozitate. 3. (fig.) universalitate. catholicize [ko'Golisaiz] vb. tr. (rel.) a catoliciza. catholicon [ka'Galikan, -lak-[ s. panaceu. catholyte ['kasG alait] s. (chim.) catolit. cathouse ['kaîthaus] s. (amer. si.) bordel. cat ice ['k eetais] s. gheaţă subţire, pojghiţă de gheaţă. cat-in-clover ['kact in'klouvar] s. (bot.) g dei (Lotus corniculatus). cation ['kfetaian] s. (chim.) cation. catipnite ['kaîtai anait] s. (chim.) cationit. catkin ['ka:tkin] s. (bot.) mâţişor, anient. cat lap [~ te p] s. (pop.) 1. ceai foarte slab. 2. poşircă, apă chioară. cat-like [~ laik] adj. pisice sc, (ca) de pisică; motănesc; felin. catline [~ lain] s. (mine) cablu de intervenţie. catling ['kjetlin] s. 1. (rar) pisicuţă, pisoiaş, pisoi. 2. (med.) catgut subţire. 3. (m ed.) scalpel, cuţit de chirurg, bisturiu. 4. (muz.) coardă, strună. catmint ]'ka:tmint ] s. (bot.) cătuşnică, iarba-mâţei, minta-mâţei (Nepeta cataria). cat music ['ka;timju:zik] (amer.) muzică de jazz. cat nap [~ na;p] s . v . c a t s l e e p . catnip [~ nip] s. (amer.) v. c a t m i n t. ' cat-o-mountain [~o'mauntin] s. v. c a t a m o u n t. Catonian [ko'tounian] I. adj. 1. privitor la Cato. 2. (fig.) sever, neînduple cat; incoruptibil; virtuos. II. s. adept al lui Cato. cat-o'-nine-taus ['kaîto'nai nteilz, .kaet-] s. pisica cu nouă cozi, gârbaci cu nouă şfichiuri. catoptric(al) (ka'tap trik(3l)] adj. (fiz.) catoptric. catoptrics [ka'taptriks] s. pl. (folosit ca sg. ) (fiz.) catoptrică, studiul reflecţiei luminii. cat party ['kaH .pu:ti] s. (amer.) reuniune de femei. cats and dogs [~s on 'dagzjs. 1. (amer. si.) valori necotate oficial la bursă. 2. mulţime, grămezi. cat's claw ['kajts kb:] s. (bot.) specie de arb ust cu ghimpi din America Centrală (Pthecolobium unguis-cati). cat's cradle [~s .k reidl] s. 1. (bot.) pătlagină-îngustă (Plantago lanceolata). 2. foarfecă (joc de copii în c re se fac diferite figuri prin împletirea unei sfori). cat's-ear [~ siar] s. (bot. ) 1. buruiană-porcească (Hypochoeris rădicata). 2. v. c a t's foot(2). cat's foot [~s fut] s. (bot.) 1. silnic (Glechoma sp.) 2. siminoc, parpian (Gimplialium dioicum ). cat silver [~ >silvor] s. (mineral.) mică. catskin [~ skin) s. 1. blană de pisică. 2. (si.) pălărioară de mătase. cat skinner [~ .skinar] s. (amer. sl.) tractorist. cat sl



 eep [~ sli:p] s. aromeală, moţăiala, piroteală, aţipeală, somn iepuresc. cat's meat [~ s mi t] s. carne de cal (cumpărată pentru pisici). cat's milk [~ s milk] s. (bot.) laptel e-cucului (Euphorbia sp.). cat's paw [~s pa:]s. l.(mar.)gurădeştiucă. 2-pl. (mar.) mar e cu berbeci. 3. păcălit, persoană înşelată / dusă cu şosele şi momele. 4. (fig.) unealtă; t; ţo make a ~ of smb. a face din cineva unealta sa; a scoate castanele din foc cu mâna altcuiva.



 149 Cavalier State



cauliflower ['koliflau9r] ş. (bot.) conopidă (Brassica oleracea var. botrytis). cat' s tail [~s teii] s. 1. coadă de pisică. 2. guler de blană. 3. nor filamentos. 4. (bor. ) papură (Typha latifolia). 5. (boţ.) coada-calului (Equisetum sp.). cauliflower ear [- ia1"] s. (sport) urechea unui boxer zdrenţuită sau deformată (în urma loviturilor pr imite). catsup ['kaetssp] s. v. k e t c h u p. cauline [Teo:lain] adj. (bot.) ca ulinal, tulpinal. cat's water [Tests iWo:t3r] s. (st.) rachiu de ienupăr. cat's wh isker [~ s -hwisks1"] s. 1. (radio) arc de contact pentru detector. 2. pi. (fig. ) caulis ['ko:lis],p/. caules [-li:z] ş. (bot.) tulpină. autoritate supremă, şef, omul c el mai competent. caulk [ko:k] vb. tr. 1. (mar.) a călăfătui (un vas). 2. (te/m.) a ma ta, a ştemui. 3. a astupa, a umple, (crăpăturile de la ferestre). 4- v. c a 1 k1 (1,1) . cattail [~ teii] s. (bot.) papură (Typha latifolia). 1 caulker [Tco:kar] s. 1. călăfăt uitor. 2. (si.) duşcă. 3. (si.) ceva tare / grozav / enorm; catter ['kaets "] ş. (amer . si.) vagabond care călătoreşte clandestin pe tampoanele vagoanelor de tren, călător clan destin / fără bilet. matahală, cogeamite (omul etc.); una de oaie, una boacănă, minciună go onată. catting ['kauirj] s. rău de mare. caulk seam ['ko:k si:m] s. (mar.) harmuz. c attish [Tcastij] adj. 1. pisicesc, motănesc, cotoiesc; de pisoiaş, de pisicuţă; felin. 2 . (Jig.) causal ['ko:z3l] adj. cauzal. ca un motan; ipocrit, ascuns, mocnit; şiret ; rău, răutăcios. causality [koi'zasliti] ş. cauzalitate. causation [kx'zei/sn] s. 1. ca uzare, pricinuire. 2. cauzalitate. cattle ['kaetîj s. (colectiv) 1. vite; vite cor nute / mari, bovine; breeding ~ animale de prăsilă; Durham ~ vite cu coarne scurte; horned/ black ~ vite cornute; polled ~ vite causative ['ko:zativ] adj. 1. cauzal ; ~ of aducător de, cauzând (cu ac). 2. (gram.) fără coarne; small ~c) vite mărunte; b) (p op.) gângănii, gâze; insecte. 2. (st.) cai. 3. (peior. cauzativ. despre oameni) vite, dobitoace; (şl.) queer ~ societate ciudată; sad ~ femei de strada / cause [ko:z] I. s. 1. cauză, pricină, motiv, temei. 2. cauză, interes; the ~of peace cauza uşoare, dame, prostituate. 4. (înv.) gânganie; gâză; insectă; (fam.) jumping ~ purice. păcii; lost ~a) c uză pierdută; b) (ist.) sistemul sclavagist (apărat de sudişti în timpul Războiului de Sece iune din Statele Unite, 1861-1865); to support the ~ of the workers cattle box [ ~ bsks] s. (ferov.) vagon de vite, bou-vagon. a sprijini cauza clasei muncitoare ; to make common ~ with a face cauză comună cu, cattle breeder [~ 


 tic. 2. (fig.) caustic, muşcător, veninos, înveninat, înţepător, usturător; ~ tongue limbă limbă veninoasă. II. s. (chim.) 1. sodă cattle lifter [Teaetl. Iift3r] s. hoţ de vite. caustică; caustic, coroziv; mordant, bait, decapant; lunar ~ v. c a u s t i c s i l v e r . cattle lifting [~ -liftirj] s. furt de vite. cattleman [~ maen], pl. c attlemen [~men] s. 1. păzitor de vite, îngrijitor de vite; văcar; 2.(jiz.) v. c a u s t i c c u r v e . caustic creeper ['ko:stik ikri:p3r] ş. (bot.) cuforbie australia nă (Euphorbia drummondii). porcar. 2. (amer.) negustor de vite; crescător de vite. c attle market [~ .ma:kit] s. târg / obor de vite. caustic curve [~ ka;v] s. (fiz.) curba caustică. causticity [kD:s'tisiti] ş. 1. causticitate. 2. (fig.) causticitate, sarcasm, ironie muşcătoare, cattle pad [~ psed] s. (austr.) potecă bătătorită de vite. , v rbire usturătoare. cattle pen [~ pen] s. ţarc, obor, ocol, îngrăditură pentru vite. cattle plague [~ pleig] s. (veţ.) pestă bovină. caustic lime ['ko:stik Iaim] s. var nestins. caustic liquor [~ iliks1"] s. (chim.) (soluţie de) sodă caustică, soluţie alcalină putern ică. cattle ranch [~ rasnt/] s. (amer.) fermă de animale / pentru creşterea vitelor, c rescătorie caustic silver [~ rsilva1"] s. (chim.) nitrat / azotat de argint, piatr a iadului. de vite. caustic soda [~ isouda] s. (chim.) sodă caustică, hidrat / hidro xid de sodiu / natriu. cattle rustler [~ .rA.sbr] s. (amer.) v. c a 111 e l i f t e r . cattle shed [~ /ed] s. coşar, grajd. caustify ['kcvstifai] vb. tr. (chim.) a face caustic, a causticiza. cauterant ['koitarsnt] I. s. (med.) agent cauteri zant. II. adj. cauterizant, de cauterizare. cattle show [~ /ou] s. expoziţie de vi te. cauterization [ikoitcrai'zei/an, -riz-] s. cauterizare, ardere. cattle speci alist [~ 'spcjblist] s. bonitor. cauterize [rko;t3raiz] vb. ţr. a cauteriza, a ard e. cattle truck [~ trAk] s. (ferov.) vagon (platformă) pentru transportul vitelor. 1 cautery fkoitari] s. (med.) 1. cauterizare, ardere. 2. fier roşu; (med.) cauter . 3. caustic, cattle wire [~ -wais "] s. sârmă ghimpată. cat train [Tcaet trein] ş. (ame r. şi în Canada) şir de sănii trase de un tractor pe şenile. coroziv. 1 cauting iron ['kD; tirj .aisn] s. (med.) cauter; fier roşu. catty ['kseti] adj. v. c a 11 i s h. caut ion ['ko-.Jsn] I. s. 1. băgare de scamă, atenţie; precauţiune; ~! fereşte-tc! atenţie! catt 2 s. măsură de greutate în ţările Extremului Orient (625 g). păzea! (prov.) ~ is the parent of safety paza bună trece primejdia rea; prudenţa e mama cat typhoid ['kaet rtaifoid ] s. (vet.) panleucopenie. cat walk [~ wD;k] s. 1. (mar.) scară (îngusta); pasarelă îngu stă, culoar, trecere. 2. (constr.) înţelepciunii. 2. prevenire, avertisment. 3. (jur.) cauţiune. 4. (si.) fenomen; minune; arătare; ceva şau cineva neobişnuit, extraordinar. II. vb. tr. (against) a preveni, a avertiza pasarelă, podeţ. 3. (auto) mers foarte înc et. (împotriva). Caucasian [ksi'keizian, -ei3ism] I. ş. caucazian. II. adj. caucazia n, din Caucaz. cautionary ['kx/pnari] adj. de prevenire, de avertizare, prevenit or, de avertisment. caucus [ko:kas] s. 1. (amer. pol. si.) conciliabule / urzeli secrete (ale conducătorilor politici pentru discutarea prealabilă a problemelor pol itice şi organizatorice, a cautionary signals [~ isignalz] s. semnale de avertisme nt. candidaturilor şi sforăriilor în alegeri); sforărie, urzeală, aranjamente, manevre pol itice caution board ['ko:/£>n bo:d] s. (auto) panou indicator / de avertizare; ind icator de sau electorale. 2. (în Anglia, peior.) politică de măsluire a voturilor / de presiuni asupra pericol. alegătorilor; joc de culise, sforării electorale etc. 3. ( austr.) conciliabul, consfătuire / cautionless ['ko:.fanlis] adj. 1. neprevăzător, lip sit de precauţie / de prevedere; imprudent. întrunire a unui grup parlamentar. 2. fără c auţiune. caudal ['ko:dl] adj. caudal, codai, de (la) coadă. caution money ['ko:/3n i iiiAni] s. garanţie, cauţiune, chezăşie; depozit; depunere (mai ales a studenţilor de la O xford şi Cambridge în vederea unor datorii posibile). caudal appendage [~ s'pendidj] ş. (anat.) apendice caudal. caudate ['ko:deit] adj. cu coadă. cautious ['ko:/9s] ad j. precaut, prudent, circumspect, atent; prevăzător, grijuliu. caudle ['ko:dl] I. s. şodo, băutură fierbinte pentru bolnavi (un amestec de vin, ouă, cautiously [-li] adv. p rudent, cu grijă, prevăzător. pâine şi zahăr). II. vb. tr. 1. a amesteca. 2. a pregăti un ş cuiva). cautiousness [-nis] s. prevedere, precauţie. cavalcade [ikasvpl'kcid] s. 1 . cavalcadă, ceată, alai de călăreţi. 2. cavalcadă, galop. caudle cup ['ko:dl kAp] ş. vas î de băut, cu două toarte şi, adesea, cu capac. cavalier [rkarvsTier] I. s. 1. călăreţ; caval rist. 2. (înv.) cavaler, călăraş. 3. Cavalier caught [k:r.t] past şi part. trec. de la c a t c h (I). (ist.) regalist (pe timpul lui Carol 1). 4. (amer.) locuitor al stat ului Virginia. II. adj. cauk [ka:k] s. (mineral.) calcar. caul [ko;lj s. 1. bone tă, scufiţă (de copil). 2. (anat.) căiţă; cămaşă; born with a ~ a) 1. deschis, sincer, fran dru, falnic, trufaş, arogant; fălos. 3. vesel, nepăsător; născut cu căiţă pe cap; />) (jig.



 ocos (în viaţă), născut cu stea în frunte / cu noroc. uşuratic, degajat; frivol, neserios. . Cavalier (işt.) regalist. 3. (anat.) epiploon, pieliţă care acoperă maţele, ţiplă; cavali y [■kjevsTiali] adv. neserios, frivol; degajat, uşor, uşuratic, nepăsător. cavalier poet [ ikaeva'lia-pouit] s. poet curtean / aristocrat / de curte, autor de poezie cauld ron ['ko(:)ldr3n] s. 1. cazan; oală, căldare. 2. (geol.) căldare. cavalerească, mondenă, e legantă (în Anglia, în sec. XVII). caulescent [ko:Tesnt] adj. (bot.) caulescent, cu tu lpină aeriană. caulicle [Teorlikl] s. (bot.) caulicul. Cavalier State [~ steit] s. ( amer.) (folosit ca supranume) Statul Virginia.



 cavalry 150



cavalry ['ksevslri] s. (mil.) cavalerie, călăreţi, călăraşi. cavalryman [~ man, -mam], pl. avalrymen [~men, man] s. (mil.) cavalerist, călăraş. cavalry soldier [~ ,sould33r] s. v. c a v a l r y ni a n. cavate ['keiveit] aay. 1. excavat, scobit. 2. care form ează o cavitate; ca o peşteră. cavatina [ikaîva'tiins] s. (muz.) cavatină. cave1 [keiv] I. s. 1. peşteră; vizuină; văgăună; grotă. 2. cavitate; depresiune. 3. (tehn.) cenuşar; labor fierbinte. 4. (pol.) fracţiune, dizidentă, grupare de opoziţie sau care s-a rupt de pa rtid. 5. (geol.) carst, gol subteran, peşteră. 6. (/iz.) celulă. 7. (constr.) pivniţă. II. vb. A. tr. 1. a scobi, a excava. 2. a aşeza, a pune într-o peşteră. 3. to ~ in a dărâma, a face să se prăbuşească, a surpa. B. intr. 1. a se afunda, a se prăbuşi. 2. (pol.) a se sepa a, a face O fracţiune, a face disidenţă. 3. (despre pământ) a se surpa. 4. to ~ in a) (des pre pământ) a se surpa; a se afunda; b) a se prăbuşi (şi fig.); c) (fig. fam.) a ceda, a b ate în retragere. ■ ' cave2 ['keivi] inter/', (sl. scol.) atenţie! păzea! şase! cave art [ 'keiv u:t] s. artă rupestră. caveat ['keivicet] s. 1. protest, contestaţie, obiecţie; 2. (jur.) opoziţie; contestaţie, notificare de opoziţie, facerea unei contestaţii; to put in/ to enter in a ~ a face opoziţie I contestaţie, a înainta o cerere de suspendare a unei hotărâri judecătoreşti. caveator ['keivieite1"] s. (jur.) autor al unei contestaţii. cave bear ['keiv besr] s. (paleont.) ursul cavernelor. caved-in-arch f'keivd'in a:t/[ s. (constr.) arc în contracurbă. cave-dweller ]'keividwebr] s. troglodit, om a l cavernelor; locuitor al unei peşteri. cave hunting ['keiv ■hAntin] s. speologie. c ave-in [~ 'in] s. (amer. fig.) prăbuşire, faliment. caveman ['keivmaen],pl. cavemen [-men] s.v. c a v e d w e l l e r . cavendish ['kEevandi/] s: un fel de tutun ar omat. caver1 ['keivar] s. (scot.) briză uşoară. caver2 s. speolog. cavern ['kzevg(:)n] s. 1. peşteră, grotă, cavernă, gol carstic; vizuină. 2. (med.) cavernă. cavernous [-as] ad . 1. cavernos, cu multe peşteri. 2. (mea'.) cavernos. 3. (în formă) de peşteră. 4. (despre ochi, gură, obraji etc.) afundat, lăsat, adâncit, găunos, scofâlcit. 5. (despre sunet, vo ce) cavernos. cavetto [ko'vetou] s. (arhit.) cavetă, duşină. caviar(e) ['kasviair, ■--'] s. icre; (de obicei) icre negre, caviar (ca aliment); ~ to the general mâncare a leasă pentru gusturi proaste (cf. „a strica orzul pe gâşte"). cavii ['kasvil] I. s. şicană; chichiţă, cârciog, nod în papură. II. vb. intr. a şicana, a face şicane, a căuta nod în pap neajunsuri. caviller ]-3r] s. şicanator, cârciogar, chiţibuşar; buclucaş. caving (in) ['k eivirj ('in)] s. 1. surpare, prăbuşire, dărâmare. 2. (hidr.) erodare a malului. caving w idth ['keivirj widG] s. (mine) pas de surpare. cavitation [rjkaîvi'teijan, -vo't-] s. 1. (fiz.) cavitaţie. 2. (metal.) formare a suflurilor. cavitron ['kxvitron] s. (fiz.) cavitron. cavity [fceviti] s. 1. cavitate; (anat.) abdominal ~ cavitate abdominală. 2. (geol.) crăpătură în rocă. cavity magnetron [~'ma;gnitron] s. (fiz.) magnetr n. cavity wall ]'ka:viti wo:l] s. (constr.) zid dublu. cavort [ko'voit] vb. intr . (amer.) a sări, a ţopăi, a sălta, a zburda. caw [ko:[ I; s. croncănit. II. vb. intr. a c roncăni, a cârâi. cawk [ko:k] s. (mineral.) calcar. Caxtonian [ikaek'stounbn] adj. ref eritor la tipograful si cărturarul William Caxton (m. 1491). cay [kei] s. 1. recif de corali / coralier. 2. banc de nisip. 3. insuliţă de lângă coastă. cayenne [kci'en,'--] s. 1. (bot.) ardei (iute), ciuşcă, pipăruş roşu (Capsicum frutescens longum). 2. paprică, oia de ardei. cayenne pepper [~ ipepar] s. v. c a y e n n e. cayman ['keimon] s. (zool.) caiman, crocodil / aligator american (Caiman). cayuse [kai'ju;s, 'kaiu: s] s. specie de ponei indian (din vestul Statelor Unite). cease [si:s] I. vb. A. tr. a înceta, a opri; a curma; a face să înceteze, a pune capăt (cu dat.); to "talking a înceta să vorbească; a curma vorba; to ~ payment a) a înceta plăţile; b) a da faliment; ( il.) to ~fire a înceta focul. B. intr. a înceta, a se opri; (poetic) to ~ from slumb er a se trezi, a se deştepta. II. s. încetare; oprire; curmare; without ~ fără încetare, n econtenit, necurmat. cease-fire [~ 


 ). cedilla [si'dib] s. sedilă (semn ortografic). cee [si:] s. denumirea literei c. ceil [si:I] vb. A. tr. (constr.) a acoperi, a înveli; a tencui (tavanul). B. intr . (av.) a atinge plafonul. ceiling [-irj] s. 1. tavan, plafon;.(amer.) to hit th e ~ a se înfuria, a face spume la gură. 2. (fig.) plafon; maximum, nivel maxim (alpr eţurilor etc.). 3. (constr.) acoperire, astereală;



scândură pentru astereală. 4. (av.) plafon de zbor. 5. (meteor.) plafonul norilor. 6. (mar.) paiol, căptuşeală interioară. ceiling block [~ blok] s. (electr.) priză de plafon. ceilinged ]'si:lirjd] aay. (arhit.) cu tavan. ceiling fitting ]'si:lirj'fitirj] s. (constr.) plafonieră. ceilometer [si:'bmit9r] s. (fiz.) aparat pentru măsurarea înălţim ii plafonului de nori. celadon ['setedonj s. 1. verde-palid / gălbui; 2. porţelan tr anslucid chinezesc, cu tentă verzuie. celandine ['sebndain] s. (bot.) rostopască (Ch elidonium maius). celeb [si'leb] s. (sl.) celebritate (prese, de la celebrity). celebrant ['selibrant] s. persoană care slujeşte / oficiază, oficiant; slujitor al alt arului («e obicei preot care slujeşte liturghia). celebrate ['selibreit] vb. A. tr. 1. a sărbători, a celebra; a comemora. 2. a lăuda, a (pro)slăvi. 3. (bis.) a sluji, a of icia. B. intr A. a petrece. .2, â face o slujbă religioasă. celebrated [-id] adj. cele bru, ilustru, renumit, faimos; slăvit. celebrater [-»'] s. v. c e 1 e b r a t o r. c elebration [iseli'brei/sn] s. 1. sărbătorire, celebrare; ceremonie, festivitate. 2. slăvire, preamărire. 3. (bis.) slujbă, oficiere. 4. sărbătoare, veselie, petrecere, chef. celebrator ['sclibreita1"] s. 1. persoană care ia parte la o sărbătorire; conviv; oasp ete. 2. panegirist. celebrity [si'lebriti, sa'l-] s. 1. celebritate, faimă, renume ; slavă; glorie. 2. celebritate, om celebru. celeriac [se'leriaik] s. varietate de ţelină (rădăcina comestibilă). celerity [si'leriti, ss'l-] s. iuţeală, viteză, repeziciune ery ['sebri] s. (bot.) ţelină, ţeler (Apium graveolens, tulpinile comestibile). celest a [si'lesta] s. (muz.) celestă. celeste [si'lest, ss'l] s. azur, albastrul cerului . celestial [si'lest'ial, sa'l-] I. aay. 1. ceresc, celest, (ca) din ceruri. 2. (fig.) minunat, dumnezeiesc, îngeresc, (ca) din cer(uri), splendid. 3. (fig.) virt uos; caritabil, milos(tiv). II. s. 1. locuitor al cerului; (prov.) talk of ~s an d the angels appear vorbeşti de lup şi lupul la uşă. 2. Celestial (fam.) chinez. celesti al body [~ ibodi] s. (astron.) astru, corp ceresc. Celestial Empire [~ 'empab r ] s. (ist.) Imperiul ceresc, China. celestial latitude [~ rlaetitju:d] s. (astro n.) latitudine astronomică. celestial longitude [~ rbnd3itju:d] s. (astron.) longi tudine astronomică. celestial map [~ ma;p] s. hartă astronomică. celestial mechanics [ ~ mi'ka;niks] s. (astron.) mecanică cerească. celestial pole [~ poul] s. (astron.) p ol ceresc. celestine ['selistain] s. (mineral.) sulfat de stronţiu, celestină. Celes tine ['selistain, si'lestain, -tin] s. călugăr celestin. celestite ['selistait] s. ( mineral.) v . c e l e s t i n e . celiac [rsi:ljask] aay. (anat.) celiac. celiac disease ['sidjak di'zkz] s. (med.) steatoree, boala intestinală a copiilor cauzat a de o avitaminoză. celibacy ['selibasi] s. celibat, bu'rlăcie. celibatarian [iselib o'tsorbn] I. aay. necăsătorit, holtei, celibatar. II. s. holtei, celibatar, burlac, becher. celibate ['selibit, -bot] I. aay. necăsătorit, holtei, burlac convins, beche r. II. s. celibat, burlăcie. celite ['sklait] s. (ind.) celit. cell [sel] s. 1. ce lulă (de închisoare); condemned ~celulă a condamnaţilor la moarte. 2. (în diverse accepţiun ) celulă; ~ of the bee celulă'de fagure. 3. (pol.) celulă. 4. chilie. 5. schit. 6. (po etic) mormânt. 7. (poetic) bordei, casă, sălaş. 8. (electr.) element. 9. (av.) celulă. 10. (tehn.) compartiment, deschizătură, cameră. cell animal [~ .aînimsl] s. (zool.) animal monocelular. cellar [rsebr] I. s. 1. pivniţă, beci; (odinioară) cămară. 2. pivniţă (de vinu , cramă; to keep a good ~ a fi bine aprovizionat cu vinuri. 3. (mine) beciul sonde i. II. vb. tr. (si to ~ in) a ţine / a păstra în pivniţă, a pune la beci. cellarage [rsebr id3] s. 1. pivniţe. 2. păstrare, depozitare în. pivniţe. 3. plată pentru păstrarea în pivni agazinaj). cellarer ['setară] s. chelar (la mănăstiri). cellaret [iseb'ret] s. dulăpior / dulăpaş cu vinuri. cellaring ['sebrirjj s. v. c e 11 a r a g e (1,3). cellar kitch en ['sete rkit/in] s. bucătărie (de) la subsol. cellarman ['sebmon, -mai],pl. cellar men ]-mon, -men] s. chelar, pivnicer. cellar way [~wei] s. gang subteran. cellas tic tyre ['selffistik tob r ] s. (auto) pneu blindat (contra gloanţelor). cell con nector ['sel ko'nekto1"] s. (electr.) şnurul bateriei. cell constant [~ ikonstant] s. (tehn.) constanta celulei. cell-damned [~ da?md] aay. (înv.) osândit la detenţie în celulă. celled [seld] adj. 1. cu celule. 2. închis / întemniţat într-o celulă. celliform ]' elifo:m] aay. celular, în formă de celulă. cellist ['t/elist] s. (muz.) violoncelist.



 cello ['t/elou] s. (prese, de la v i o 1 o n c e 11 o) (muz.) violoncel. cellobi ose [.selou'baious] s. (chim.) celobioză. cellophane ['sebfein] s. celofan; ţiplă (fam . fig.) wrapped in ~a) de zahăr, de sticlă, de vată; inaccesibil; b) căruia nu-i ajungi nici cu prăjina la nas, înfumurat. cellophane window [~ iwindou] s. fereastră (ae ţiplă) l a plicuri. cell sap ['sel s«ep] s. (bot.) suc celular. cellula ['seljubj, pl. cell ulae [-li:] s. (fiziol.) celulă (mică).



 151 centre parting



cellular ['scljub1"] adj. 1. (bot., zool., anat.) celular, din celule, de celule . 2. (plast.) celular, poros, spongios. 3. (tel.) celular. cellular pyrite [~ pa i-rait] s. (mineral.) marcasită. cellular tissue [~ 'tisju:] s. (anat.) ţesut celula r. cellulate ['seljuleit] adj, cu celule, din celule. cellule ['selju:l] s. (bio l., av.) celulă. celluliferous [iselju'lifsras] adj. în celule. cellulitis [.selju'I aitis] s. (med.) celulita. celluloid ['seljubid] s. celuloid, ţiplă. cellulose ['sel julous] s. celuloză. cellulosic [selju'lousik] s. material plastic din acetat de c eluloză, celofan etc. Celsius ['sclsjas, -iss] adj. Celsius. Celt [kelt, selt] s. celt. celt [selt] s. (arheol.) unealtă de piatră saw metal (ascuţită sub diferite forme) . Celtic ['keltik, 'seltik] I. adj. celt(ic), al cclţilor. II. s. (limba) celtă. Cel ticism ['keltisizsm, 'sel-] s. 1. obicei celtic. 2. expresie idiomatică de origine celtică. Celtism ['keltizam, 'sel-] s. v. C e 11 i c i s m. Celtist ['keltist, 's el-] s. cunoscător al limbii şi literaturii cclte; specialist în cultura celtică. celtiu m ['sel/iam, 'seltism] s. (chim.) hafniu, celţiu. celtuce f'seltas] s. (bot.) hibr id din ţelină şi salată verde. cembalo ['sembalou] s. (muz.) 1- (ist.) orice instrument de percuţie cu coarde, aprox. ţambal. 2. clavicord; pian. cemensite [smiensait] s. ( constr.) cimenzită. cement [si'ment] I. s. 1. ciment; mastic. 2. liant; substanţă care leagă / cimentează. 3. (fig.) ciment. 4. adeziv, clei. II. vb. A. tr. 1. a cimenta (si fig.). 2. a chitui. B. intr. 1. a se cimenta (şifig.). 2. a face priză, a,lega. cement-asbestos [~asz-bestosJ^(chim.) azbociment. cementation [


 aur ['sento/] s. 1. (mitol.) centaur. 2. the Centaur (astron.) Centaurul (conste laţie). centaurize ['sentDrai3J vb. intr. (rar) a se purta brutal.



centaury l'sentori] s. (bot.) dioc (Centaurea sp.). centenarian [isenti'nrarian] I. adj. centenar, (în vârstă) de o sută de ani. II. s. centenar, om în vârstă de (peste) o tă de ani. centenary [sen'timsri] I. adj. de o sută de ani, centenar. II. s. 1. o su tă de ani, secol, veac. 2. centenar, aniversare a o sută de ani. centennial [sen'ten i^l] I. adj. 1. de o sută de ani; secular. 2. care se petrece / întâmplă o dată la o sută d ani. II. s. aniversare a o sută de ani, centenar. Centennial State [~steit] s. (a mer.) (folosit ca supranume) Statul Colorado. centennium [sen'tenian] s. (rar) o sută de ani, secol. center ['serjta1"] s. (amer.) v . c e n t r c . centering [-i n] s. 1. (te/m.) centrare. 2. (constr.) cintră, cofraj. centesimal [sen'tcsimsl] a dj. centezimal. centesimal balance [~ .bsetons] s. balanţă centezimală. centigrade ['s entigreid] adj. centigrad, împărţit în o sută de grade. centigrade thermometer [~ O^'momit y] ş. termometru Celsius / centigrad. centigram(me) ['sentigram] s. centigram. cen tile ['sentail] ş. (mat.) centilo. centiliter [rsentiili:t9r] s. (amer.) v. c e n t i l i t r e , centilitre E'senti,li:t3r] s. centilitru. centillion [scn'tiljan , -Han] s. centilion. centime [rsa:nti:m -şi pronunţia franceză] s. (fr.) centimă (a sut a parte dintr-un franc). centimeter s. (amer.) v . c e n t i m e t r e . centime tre [,scntiimi:t3r] s. centimetru. centimetre wave [~ weiv] s. (tel.) undă centime trică. centipede l'sentipi:d] s. (zool.) mic miriapod, cârcâiac (Scolopendra sp.). cen tipoise ['sentipsiz] s. (tehn.) centipoise. centner ['sentnar] s. jumătate de chin tal (50 kg; în Anglia, 100 livre sau 45,36 kg); metric/ double ~ chintal (100 kg s au 220,46 livre). centra ['sentra] pi. de la c e n t r u m. centrad ['sentrasd] adf (anat., zool.) spre centru, către centru. central ['sentrsl] I. adf central, d e centru, de mijloc; principal, fundamental; ~idea idee principală / centrală / fund amentală. II. s. (amer.) 1. centrală telefonică. 2. centralistă, operatoare (de la o cen trală telefonică). central bit [~ bit] s. (mine) daltă de sfredel. central computer [~ ksm'pjmta1"] s. (cib.) calculator central. central heating [~ 


 re mediană; atac median. centre-fold [Vsentafould] s. poză care ocupă ambele pagini de mijloc (ale unei reviste). centreing ['sentorin] s. v. c e n t e r i n g. centr e lathe f'senta lei<3] s. (tehn.) strung normal. centre office [~r .sfis] s. 1. centrală telefonică. 2. birou principal. centre parting [~ 'pa:tin] s. 1. cărare la mi jloc. 2. pieptănătură eu cărare la mijloc.



 centrepiece centrepiece [~pi:sj s. 1. ornament din argint / cristal etc. (aşezat în mijlocul une i mese); ornament de pus în mijlocul mesei. 2. partea cea mai atractivă sau importan tă (a unui program etc.). centre seconds hand [~ .sekondzhamd] s. secundar central (la ceas). centre section [~ tsek/pn] s. (av.) plan central: centre tap [~ tcep ] s. (electr.) priză mediană. centric(al) ['sentrik(al)] adj. central, de mijloc, ce ntric. centricity [sen'trisiti] s. centricitate. centrifugal [sen'trifjugal, 'se ntrifjmgal, 'sentri'fjmgsl] I. adj. centrifug. II. s. v. centrifugal machine. ce ntrifugal action [~ lîekfh] s. centrifugare. centrifugal force [-sentrifjugal To:s ] s. (fiz.) forţă centrifugă. centrifugalize [.sentri'fjugolaizj vb. tr. (fiz., telm.) a centrifuga. centrifugal machine [~ ma'Jim] s. (maşină) centrifugă. centrifugal mill [~ mii] s. (telin.) dezintegrator. centrifugal pump [~ pAmp] s. (telm.) pompă cen trifugă. centrifugal washer [~ ,wo/ar] s. (ind.) scruber centrifug(al). centrifuga l wringer [~irirjgar]s.v. c e n t r i f u g a l m a c h i n e . centrifuge ['sen trifju:d3l I. s. (maşină) centrifugă. II. vb. Ir. a centrifuga. centring of arch ['sen trirj ov 'a:t/] s. (constr.) cintru. centripetal [sen'tripitl, 'sentri'pi:tl] ad j. centripet. centrist ['sentrist] adj. (pol.) de centru, moderat. centroid ['se ntraid] s. (mec, geom.) centroidă. centrosome ['sentrosoum] s. (biol.) centrozom. centrosphere ['sentrousfiar] s. 1. (geol.) centrosferă, barisferă. 2. (biol.) centro sferă, centrozom, cytoccntrum. centrum ['sentram],pl. centrums ]-z] sau centra ]-r a]s. 1. centru. 2. (anat.) (inel de) vertebră. centum ['kentem, -turn] adj. (lingv .) centum. \ centuple ['sentjupl] I. adj. însutit, centuplu. II. vb. tr. a însuti, a mări de o sută d#ori; a înmulţi cu o sută. centuplicate [sen'tjurplikeit] I. vb. tr. v. c e n t u p 1 e (II). II. adj. [-kit] v. c e n t u p l e (I). III. [-kit] s. o su tă de exemplare; in ~ în o sută de exemplare. centuplication [isentjuipli'keij^n] s. îns utire; înmulţire cu o sută. centuried ['sent/urid] aay. 1. secular, de secole. 2. foar te vechi. centuries-old ['sent/uriz ould] adj. secular, de veacuri. centurion [s en'tjuorian, -tjuar-] s. (ist.) centurion. century ['sent/uri, -tjur-, -t/ar-] s . 1. veac, secol; o sută de ani. 2. (ist.) centurie. 3. (of) o sută (de); (amer. fam .) o sută de dolari; a ~ of essays (antologie / culegere / volum cuprinzând) o sută de eseuri. 4. (amer. sport) cursă de 100 yarzi, 100 de metri san 100 deniile. centur y note [~ nouţ] s. (amer. si.) hârtie de 100 de dolari, centă. century-old [—ould] adj. v. c c n t u r i e s - o l d . century plant [~ pla:nt] s. (bot.) agavă (Agave ame ricana). ceorl ['tjeo:l] s. (ist.) ţăran liber (anglo-saxon). cephalad ['sefated] aa V. către cap, (în)spre cap. cephalic [se'fadik, si'f-] aay. (anat.) cefalic, de cap, al capului. ' cephalitis [-sefa'laitis] s. (med.) encefalită, inflamaţic a encefalu lui / a creierului. cephalopoda [.sefa'bpada] s. pl. (zool.) cefalopode. 'cept [ sept] prep. (pop.) prese, de / « e x c e p t . ceramic [si'nemik, se'r-, sa'r-] ad j. de olărie; de ceramică, ceramic. ceramics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) ceramică; olăr ie, olărit. ceramist ['serpmist] s. ceramist; olar, specialist în ceramică, artist car e lucrează ceramică. cerârgyrite [si'ra:d3irait, -d3a-] s. (mineral.) cerargirit, argi nt cornos. cerasine ['seresin] s. (mineral.) cerazin, fosgenit. cerastes [si'ras ti;z, se'r-] s. (zool.) viperă cornută (Cerastes cornutus). cerate ['siarit, -reit] s. alifie / unsoare / unguent din ceară, untdelemn şi migdale. ceratin(e) ['seretin] s. ceratină. ceration [si'rei/pnj s. cerare. ceraunograph [sa'ra:nagra:f| s. (tel m.) ceraunograf, aparat pentru înregistrarea fulgerelor. cercaria [sa:'kearia], pl . cercariae ]-rii:] s. (parazitologie) cercar. cercle ['sa:kl] s. (?«v.) cerc. cer e ]siar] I. s. 1. (omit.) caş (la ciocurile păsărilor); caş la gură. 2. ceară. II. vb. tr. cerui, a da cu ceară. cereai ['siarial, 'sja:r-] I. s. 1. (de obicei la pi.) cere ale, grâne. 2. mâncare pregătită din cereale; fulgi de ovăz / de porumb etc. 3.pl. fulgi, erupe; melcişori. II. adj. de grâne, de cereale. cereai bugs [~ bAgz] s. pi. (entom. ) ploşniţele cerealelor. cereal drier [~ draiar] s. (agr.) uscător de cereale. cereali a [,si:ri'eilja, -Iia] s. pl. (lat. agr.) cereale. cereal crops ['siarial kraps] s. pl. (agr.) graminee, cerealiere; cultură de cereale. cerebellar [,sera'belar] adj. (anat.) de cerebel, al cerebelului. cerebellospinal [.seri'bclou'spainsl] a ay. (anat.) cerebrospinal. cerebelium [iseri'belam] s. (lat., anat.) cerebel, cr eierul mic. cerebralization [.seribralai'zei/an] s. (fon.) pronunţare alveolară a un ei consoane. cerebral palsy ['seribral 'palzi] s. (med.) ataraxie, leziune a cen trilor motori. cerebration [iseri'breijpn] s. activitate cerebrală, activitatea cr eierului. cerebric l'serabrik] aay. cerebral. cerebric acid [~ i


 ) acid cerebronic. 152



cerebrin ['serabrin] s. (chim.) cerebron, frenozină. cerebritis [.seri'braitis] s. (med.) encefalită. cerebronic acid [rseri'bronik ,a3sid] s. (chim., biol.) acid c erebronic. cerebrosides ['serobrousaidz] s; pl. (chim.) cerebrozide. : cerebrosp inal [iseribrou'spainal] adj. (anal.) cerebrospinal. cerebrotonic ['serabrou'ton ik, -bra't-] adj. (fiziol., psih.) de factură intelectuală, cu înclinaţii intelectuale; meditativ; introvertit. cerebrum ['seribram] s. (lai. anat.) creier, creierul ma re. cerecloth ['siakla:0] s. 1. muşama; pânză ceruită. 2. (»iv.) giulgiu. 3. (f«v.) (em)pla ture. cerement ['siamant] s. 1. pânză ceruită. 2. pl. (poetic) giulgiu, linţoliu. 3. (ra r) cernit, ceruială. ceremonial [iseri'mounial] I. aoy. 1. ceremonial, de ceremoni e, ritual. 2. ceremonios, formal. II. s. ceremonial; ceremonie; ritual. ceremoni alist [-ist] s. 1. ritualist. 2. formalist, om care ţine la etichetă / la formalităţi / la ceremonie. ceremonious [iseri'mounias] adj. 1. ceremonial; sărbătoresc, festiv. 2 . ceremonios, protocolar, formalist, simandicos; care ţine prea mult la etichetă; fa ndosit, sclivisit. 3. pretenţios, năzuros, mofturos. ceremoniousness [-nis] s. cerem onie; etichetă; protocol. ceremony ['serimani, amer; si -imouni] s. 1. ceremonie; rânduială, rit, datină; slujbă, oficiere, ritual; etichetă, pompă, gală, paradă; formă, pro Master of Ceremonies a) maestru de ceremonii; b) persoană care animează o petrecere, conduce dansul etc.; c) (amer.) comper, prezentator (persoană care prezintă pe acto ri la festivaluri său la spectacolele de revistă); to stand upon ~ a se formaliza, a fi ceremonios, a se ţine de etichetă; without ~ a) fără nazuri, fără (multă) vorbă, ce mai -vura; b) fără ceremonii / pretenţii / fasoane, simplu; without further ~ fără multă vorbă; ~! riu vă deranjaţi] 2. pl. (înv.) semne rele, prevestiri. cereous ['siarias] aay. ca ceara; de ceară. ceresine (wax) ['serasin (wa?ks)] s. (chim.) cerezină. ceria ['sir ia] s. (chim.) sesevioxid de ceriu. ■ ceriferous [si'riferas] adj. care produce sa u secretă ceară, cerifer. cerise [sa'ri:z, si'r-] I. adj. cireşiu, rozalb. II. s. culo are cireşie / rozalbă. cerite ['siarait] s. (mineral.) cerit. cerium ['siiriam] s. ( chim.) ceriu. cerolite ['siarolait] s. (mineral.) cerolit. ceroplastics ['siarou 'plasstiks] s. pl. (folosit ca sg.) ceroplastică (modelaj artistic din ceară). cerot in ['si:rati:n] s. (chim.) alcool cerilic, hexacosanol. cermet ]'sa:met] s. (met al.) aliaj dur din metal sinterizat si o substanţă ceramică. cert [sa:t] I. s. (sl.) l ucru sigur, pont sigur. II. (amer. pop.) adj. v. c e r t a i n (I). II. adv. v. c e r t a i n 1 y. certain ['saltan, -tin] I. aay. 1. anumit, anume, un(ul), oar ecare; a ~ person a) o anumită persoană; b) necuratul; a ~ Jones un oarecare Jones, un anume Jones; ~ people unii (oameni); he felt a ~ joy simţea / încerca o oarecare bucurie; in a ~ degree/ to a ~extent într-o anumită măsură; under ~conditions în anumite c ondiţii. 2. precis, definit, hotărât; he had no ~ abode nu avea locuinţă precisă sa» stabil sigur, categoric, cert, indiscutabil, precis; vădit, evident; it is a ~ fact e un fapt sigur; to my ~ knowledge după cum ştiu, în mod precis; cum te văd şi cum mă vezi; he s ~ to come va veni cu siguranţă, negreşit; 4. încredinţat, convins, sigur; to feel ~ a fi sigur / convins; to make ~ a se convinge, a se asigura; a fi sigur. 5. (mal.) f ixat, definit, determinat. II. s. 1. (rar) un anume, un oarecare. 2. (înv.) sigura nţă, certitudine. 3. (folosit curent) not to know for ~ a nu şti sigur. certainly [-li ] adv. 1. (de)sigur, negreşit, neapărat; cu siguranţă, cu certitudine; categoric; indisc utabil, fără discuţie, fără doar şi poate. 2. fireşte, de bună seamă; cu plăcere; he is ~ b ay azi se simte, fără doar şi poate, mai bine; May I visit him? Yes, ~ pot să-1 vizitez? Fireşte; Will you please bring me a glass of water? Certainly. Sunteţi amabil să-mi a duceţi un pahar cu apă? Cu (cea mai mare) plăcere. certainty [-ti] s. 1. siguranţă, certit udine; fapt sigur / indiscutabil; (log.) principle of ~ principiul identităţii; I kn ow for a ~ ştiu sigur / precis; with ~ cu siguranţă; to a dead ~ cât se poate de sigur, cum nu se poate mai sigur, fără doar şi poate, cum mă vezi şi cum te văd; moral ~ un fapt a roape sigur; (prov.) never quit ~ for hope nu da vrabia din mână pe cioara din par. 2. (mat.) determinare, fixare, definire. certificate I. [soQ'tifikitJ s. 1. cert ificat; adeverinţă; dovadă (scrisă); atestare; ~of birth certificat de naştere; extras (ma tricol); ~of death certificat de deces; ~of poverty certificat de paupertate; ~ of health certificat de sănătate, certificat medical; (ec.) ~ of quality/ warrantee certificat de calitate. 2. (amer.) certificat de absolvire (a scolii secundare).



 II. [sa(:)'tifikeit] vb. tr. a certifica; a adeveri; a elibera un certificat (c uiva) sau o adeverinţă (cuiva); a atesta, a autentifica; (amer.) a garanta valabilit atea (tutui cec, certificând acest lucru pe fa/a lui). certificated [sa(:)'tifikei tid] aay. atestat, certificat; diplomat. certificated teacher [~ 'ti:tfar] s. in stitutor, profesor diplomat sa» atestat. certificate measurement [sa'tifikit ,me3a rmant] s. (ec.) situaţie de plată. certification [iSa(;)tifi'kei/pn, sad-] s. certif icare, adeverire, atestare. certificator [isa(:)tifi'keitar] s. v. c e r t i f i e r. certified ]'sa:tifaid] adj. 1. certificat, atestat. 2. garantat. 3. (med.) declarat iresponsabil / nebun. 4. (med.) încredinţat unui ospiciu. certified mail [ rsa;tifaid 'meii] s. (amer.) (trimitere) recomandată / cu aviz de primire. certifi ed teacher ['sa;tifaid iti:t/ar] s. învăţător, institutor. certifier ['sa:tifaiar] s. ga rant, persoană care certifică / adevereşte.



 153 chair



certify [rsa:tifai] vb. A. tr. 1. a certifica, a atesta, a adeveri; this is to ~ that se adevereşte se sperie de cursă. 2. şişcă; paie tăiate mărunt. 3. resturi, rămăşiţe. ext.) prin prezenta că. 2. to ~ of a) a înştiinţa/ a informa despre; b) a asigura de. B. iutr. (to, puzderie (partea lemnoasă a cânepei, care cade la meliţat). 6. (jig.) plea vă; lepădătura; for) a confirma, a întări, a garanta, a chezăşui (că); I can ~ to his good ct pot lucru de nimic; (fa/n.) none of your ~! isprăveşte cu prostiile! 7. (tel.) pa nglică reflectoare metalizată (pentru perturbarea sistemelor de radiolocaţie). II. vb. tr. 1. a tăia mărunt. garanta că are o purtare bună. 2. (fam.) a-şi râde de, a lua peste p cior, a zefiemisi, a tachina, a necăji. certitude ['sa:titju:d] s. siguranţă, certitud ine. cert money ['so:t >mAni] s. (înv.) impozit anual plătit de arendaş proprietarului . chaff-cutter [~ikAt3r] s. (agr.) tocătoare de paie / staţionară, şişcarniţă. chaffer [pt/ 3r[ I. vb. A. tr. 1. a târgui, a tocmi. 2. to ~ down/away a vinde. B.iutr. cerulea n [si'rmlian, sio'r-] I. adj. (poetic) azuriu, albastru ca cerul. II. s. azur, a lbastrul a se târgui, a se tocmi. II. s. 1. tocmeală, târguiala. 2. (înv.) negoţ, comerţ. c rului. chafferer [-sr] s. negustor, comerciant. cerulean demons [~ -dimianz] s. pl. (fam.) ipohondrie; urât, plictis. chaffinch ['t/asfin/f] s. (omit.) cinteză, cin tez(oi) (Fringilla coelebs). ceruleous [si'ruiliss, sio'r-, -ljss] adj. v. c e r u 1 e a n. cerumen [si'rmmen] s. cerumen, ceară, cleiul din urechi. chaffing ['t/ asfinj s. uzare / uzură prin frecare; (text,) frecare a firelor. chaffy ['t/a:fi[ adj. 1. acoperit cu pleavă, plin de pleavă. 2. (fig.) (bun) de nimic, prost. ceruse ['siaruis, si'ru:s] s. (chim.) 1. ceruză, ştiubeci. 2. cosmetic de ceruză, alifie de şti ubeci, alb de ceruză; dresuri albe. chafing dish ['t/eifirj di/[ s. 1. v. c h a f f e r (2). 2. tigaie electrică; termos electric; lampă de spirt. cerus(s)ite ['sisra sait] s. (mineral.) ceruzit. cervantite [so'vzentait] s. (mineral.) cervantit. c hafing gear [~ gis1"] s. (mar.) protector pentru troţă (ca să nu se roadă). cervelat ['s aivilast, -saivi'Ia:] s. (muz.) un fel de fagot. chagrin ['/asgrin, /a'grim] I. s. necaz, amărăciune, mâhnire, supărare; ciudă. II. vb. tr. cervical ['saiviksl, S9:'vaik] adj. (anat.) cervical, al cefei. (mai ales la pasiv) a mâhni, a amărî, a necăji, a supăr a; a înciuda; to feel ~ed (at, by) a fi mâhnit, a fi amărât (de, din cauza; cu gen.). ce rvicose ['sa:vikous] adj. cu ceafa puternică, cu grumazul tare, tare de cerbice. c hagrined [-d[ adj. supărat, mâhnit, amărât. cervine ['s3:vain] adj. de cerb. cervisia [s oO'visia] s. (fam.) bere. chain [t/ein] I. s. 1. lanţ; lănţişor; (te/m.) ~and buckets el evator cu cupe; noria; (tehn.) cervix ['s3:viks],pl. cervices ['ss:visi:z] s. (a nat.) 1. ceaia, gât, grumaz, cerbice. 2. col ~ and flight lanţ şi rachetă. 2. (mai ales la pl.) lanţuri; fiare; cătuşe; robie; sclavie; in~ s în lanţuri; to put smb. in ~ s a pun e pe cineva în lanţuri. 3. (jig.) lanţ, înlănţuire, şir; (uterin), gâtul mitrei. a link in of proofs o verigă în lanţul de dovezi; (mil.) ~ of command scară ierarhică. cervix uteri [~ rju:t3rai] ş. (anat.) col uterin, gâtul mitrei. 4. (şi Gunter's ~) lanţ, ruletă (măsură lungime = 66 picioare - circa 20 m). 5. (şi ceryl alcohol ['siral 'îelkahDl] s. (ch im.) alcool ccrilic. door ~) lanţ de siguranţă. 6. (text.) urzeală, natră. 7. vipuşcă. 8. ( gr.) lanţ de munţi, cesium ['siiziam] v . c a e s i u m. cess [ses] s. 1. (ir/J impo zit (local); bad ~ to you! a) sa ai parte numai de angarale! şir de munţi, catena. 9 . (chim.) lanţ. 10. pl. (mar.) portsart; lanţuri de sondă. II. vb. tr. să plăteşti până ţichii!; b) lua-te-ar naiba! vedea-te-aş pe năsălie! 2. (scoţ.) impozit 1. a lega cu un la nţ, a fixa cu un lanţ, a înlănţui. 2. a pune în lanţ; a ţine în lanţ; a pune în lanţuri / î up) a dog a pune în lanţ un câine. 3. (jig.) a încătuşa. 4. (fig.) agrar, impozit funciar. essation [se'sei/pn] s. încetare; întrerupere; curmare; oprire; ~ of arms/ hostiliti es a ţintui, afixa;~ed to the desk ţintuit la masa de scris. 5. a măsura, a face lucrări cadastrale încetarea ostilităţilor, încetarea operaţiunilor militare, armistiţiu; (geol.) of deposition pe (un teren). discontinuitate stratigrafică; without ~ fără întrerupere, necontenit. chain argument [~ 'uigjunisnt] s. (log.) sorit. cessation reaction [~ ri.ask/an] ş. (chim.) reacţie de rupere a lanţului. chain armour [~ 'a:ni3r,'-.--] ş. za, zale. 1cesser ['sesa ] ş. încetare, oprire. chain belt [~ belt] s. (tehn.) curc a din fâşii de piele, curca articulată. chain block [~ bbk] s. (tehn.) palan cu lanţ. ce ssion ['scjpn] s. cedare, cesiune, cesionare; ~ of goods cesiune a bunurilor; ~ of rights chain bowl [~ boul] s. (tehn.) scripetc cu lanţ. cedare a drepturilor. c



 essionary [-3ri] s. 1. cesionar. 2. (înv.) falit. chain box [~ bsks] s. (auto) car ter / cutie de lanţ. chain bridge [~ brid3] s. (constr.) pod cu lanţuri, pod suspend at. cesspit ['sespit] s. puţ de decantare; hazna, cloacă; groapă de gunoi. 1 cesspit e mptier [~ 'emptis "] s. (auto) autovidanjor. chain broadcasting [~ 'bn:dku:stirj ] s. (radio) transmitere simultană a aceluiaşi program de către mai multe staţii / de ma i multe radiorelee; retransmisie. cesspit truck ['sespit trAk] s. (auto) autovid anjor. chain cable [~ ikeibl] s. (mar.) lanţ de ancoră. cesspool ['sespu:l] s. 1. v. c e s s p i t. 2. canal de scurgere, hazna; (mine) ~ of a pit jomp al puţului. ch ain chlorination [~ ikbri'nei/n] s. (chim.) clorinare Ia catena. cestoid l'scsto id] ş. (zool.) tenie, panglică, cordea (Taenia solium). chain conveyer [~ k;m'veior] s. (tehn.) transportor cu lanţ. Cestrian ['sestrisn] I. adj. din sau de Chester s au Cheshire. II. s. locuitor din Chester chain cutter ['t/ein .kAtar] s. (mine) maşină de havat cu lanţ. sau Cheshire. chain drive [~ draiv] s. (tehn.) transmisie pri n lanţ; acţionare cu lanţ; angrenaj cu lanţ. cetacea [si'tei/ia, -sis] s. pl. (zool.) ce taceu. chained [t/eind] adj. 1. cu lanţ(uri); catenar. 2. (despre fulger) în formă de zigzag. cetacean [-n] (zool.) I. adj. de cetaceu, de balenă. II. s. cetaceu. chain gang ['t/ein gaerj] s. (amer.) grup de ocnaşi legaţi împreună. cetaceous [si'tei/ias, sias] adj. (zool.) ca balena, de balenă. chain grab [~ grasb] s. (mar.) barbotină. c etane ['si:tein] ş. (chim.) cetan. chaining arrow ['t/cinirj isrou] s. (top.) fişa ( pentru măsurători cu panglica). cetane value [~ ivselju:] $. (chim.) cifră ectanică. cha ining pin [~ pin] s. (top.) v. c h a i n i n g a r r o w , cetine ['si:tin] s. a lb de balenă; spermanţet. chain insulator [~ 'insjulcits'] s. (electr.) izolator-lanţ / catenar; lanţ de izolatoare. chain isomerism [~ 'aisomsrizamj s. (chim.) izomeri e de catena. cetol ['si:tol] s. (chim.) alcool cetilic / paluritic. chain jade [ ~ d3eid] s. (auto) vinci cu lanţ. cetology [si'totad3i] s. studierea balenelor (ra mură a zoologiei). cetyl acetic acid ['si:til a.si:tik 'a?sid] s. (chim.) acid ste aric. chainlet ['t/einlit] s. lănţişor. chain link ['t/cin lirjk] s. verigă / eclisă de la nţ. cevitamic acid [iskvi'tasmik 'aesid] s. (chim.) acid ascorbic, vitamina C. cha in locker [~ -bkor] s. (mar.) puţul lanţului; ~ pipe nară de puţ. Ceylonese [sib'ni:z, ni:s] I. adj. din Sri Lanka (Ceylon), mai ales singalcz. II. s. 1. locuitor din Sri Lanka (Ceylon), mai ales singalcz. 2. (limba) singaleză. chainman ['t/cinman, -ma3n],pl. chainmen [-man, -men] s. (top.) lănţar, măsurător cu panglica. chackle ['tjae kl] vb. iu/r. (dial.) a sporovăi. chain measure ['t/ein .mc33r] s. (top.) măsurare a distanţei cu ajutorul lanţului. chacma ['t/aîkms] ş. (zool.) varietate de pavian africa n (Cynocephalus porcarius). chaco ['t/seko] s. un fel de pământ comestibil (îu Brazili a). chain pipe |~ paip] s. (mar.) nară, tubul lanţului de ancoră, nară pentru cablu. cha d1 [t/asd] s. pietriş. chain pitch [~ pit/] s. (forajpetrolier) pasul lanţului. chai n reaction [~ riiask/an] s. 1. (/iz.) reacţie în lanţ. 2. (jig.) înlănţuire de evenimente. had2 s. (cib.) bucăţele rotunde de hârtie care cad de la perforator. chadburn ['t/aedb an] s. (mar.) telegraf de maşini. chain reactor [~ rii2ektar] s. (/iz.) reactor în l anţ. chain rule [~ ru:l] s. (mat.) regulă conjunctă, regulă de trei compuse. Chadian ['t /Eedian, -djan] I. adj. din Ciad, ciadian. II. s. ciadian, locuitor din Ciad. ch adless ['t/axllis] adj. (tel.) semiperforat. chain saw [~ so:] s. ferăstrău cu lanţ tăie tor. chafe [t/eif] I. vb. A. tr. 1. a freca, a fricţiona; a încălzi (prinfrecare). 2. (fig.) a supăra, chain sling [~ slirj] s. (mar.) sapan de lanţ; atârnătoare de vergă. a ir ita, a mânia. 3. (si.) a zvânta în bătaie, a trage o mamă de bătaie (cuiva). B. intr. 1. a hain slip [~ slip] s. (mar.) papagal pentru lanţ de ancoră. se uza prin frecare, a s e freca, a se roade. 2. (on, upon, against) (despre valuri) a se chainsman ['t/e inzm3n],p/. chainsmen [-man] s. (mar.) sondor. sparge (de). 3. (despre mare) a f i înfuriată / agitată. 4. a fi furios, a se mânia, a-şi ieşi chain smoke ['t/ein smouk] vb. intr. a fuma ţigară de la ţigară / după ţigară, a aprinde din sărite / pepeni / ţâţâni; a f i iritat; to ~ against smb. a se înfuria pe cineva. o ţigară de la alta. 5. (înv.) a se în călzi. II. s. 1. rosătură, rana. 2. (fig.) iritare, supărare, mânie; in'a ~ fierbând chain moker [~ ismouka1"] s. fumător înrăit, fumător care aprinde ţigară de la ţigară. de mânie, foc); to be in high ~ about a fi supărat foc din pricina (cu gen.). chain splice [ ~ splais] s. (mur.) matiseală pe lanţ. 3. (tehn.) uzură prifi frecare. chain stitch [~ stit/] s. tighel, cusătură cu găurele. chafer ['t/ehV] s. 1. (entom.) cărăbuş (Melolontha elolontha). 2. mangal (vas in care chain stores [~ sto:z] ş.pl. magazin cu sucursa le; reţea de magazine aparţinând aceleiaşi varietăţi. se pune jăratic). chafery ['t/cifari] (metal.) cuptor de pudlaj, cuptor catalan. chain tread [~ tred] s. (tehn.) rula



 re pe şenile. chafeweed ['tjeifwiid] s. (bot.) 1. siminoc (Gnaphalium). 2. firicică (Filago chain wale [~ wcil] s. (mar.) port-sart. germanica). chain wheel [~ hwi: l] s. roată de lanţ. chair [t/ear] I. s. 1. scaun (cu spetează), jilţ, fotoliu, (înv.) tro n; arm/ easy/ elbow ~ chaff [t/a:f, amer. tjref] I. s. 1. pleavă, zoană, ciuruială; a grain of wheat in a bushel of ~ un bob de grâu într-o baniţă de neghină; mulţi chemaţi, puţ leşi; (prov.) an old v . a r m c h a i r ; folding ~ scaun pliant; rocking ~ (foto liu cu) leagăn, balansoar; to bird is not caught with ~ pasărea bătrână n-o ademeneşti cu z ană; vulpea bătrână nu take a ~ a lua loc, a se aşeza; (prov.) one man makes a ~ and anoth er man sits in it



 chair-bed 154



unul munceşte şi altul culege roadele. 2. (fig.) loc / fotoliu de preşedinte, fotoliu prezidenţial; (amer.) preşedinte (al unei adunări); to adress the ~ a se adresa preşedin telui; ~! ~! la ordine! to be/ to sit in the ~ a prezida, a fi preşedinte, a ocupa fotoliul prezidenţial; to leave the ~ a părăsi fotoliul prezidenţial, a ridica şedinţa; to put in the ~ a alege ca preşedinte; to take the ~ a lua loc ca preşedinte, a deschid e şedinţa (ca preşedinte). 3. catedră universitară, post de profesor universitar. 4. (amer .) scaun electric; to go to the ~ a fi executat pe scaunul electric / prin elect rocutare. 5. (amer.) locul unui martor la proces. 6. (înv.) lectică, sedan; leagăn cu cai. 7. (ferov.) cuzinet, placă de reazem; sabot de şină. II. vb. tr. 1. a înscăuna; a ins tala (într-o funcţie). 2. a purta pe sus, în triumf (cu scaunul). 3. a prezida (o şedinţă e c.). ehair-bed [~ bed] s. fotoliu pat. chair car [~ ka: r ] s. (amer. ferov.) va gon-salon (cu fotolii). chair days [~ deiz] s. (i//v.) bătrâneţe.. chair lift [~ lift] s. schi lift. chairman ['tfeamonj.pl. chairmen [-man, -men] s. 1. preşedinte; Cha irman of the Council of Ministers preşedinte al Consiliului de Miniştri. 2. (înv.) pur tătorul unei lectici. chairmanship [-Up] s. preşedinţie, calitatea de preşedinte, îndeplin irea funcţiei de preşedinte; preşedinte. chairperson ['t/eo ipo:s:m] s. persoană care pr ezidează. chair warmer [~ 'wo:rnor] s. (amer. si.) leneş, om comod, târâie-brâu; birocrat. chairwoman [~ .wumon], pl. chairwomen ['t/esiwimin] s. (rar) preşedintă. chaise [Je izJ s. (Jr.) 1. diligentă. 2. caretă, caleaşca, faeton; trăsurică (trasa de ponei). chalca nthite [kad'kasnBait] s. (mineral.) calcantit. chalcedony [kad'sedoni, 'kadsidon i] s. (mineral.) calcedonie, cuarţ criptocristalin. chalcocite ['kadkssait] s. (mi neral.) calcazin. chalcography [kad'kogrofi] s. calcografie, săpătură în metale. chalcop yrite [ikadkou'pairait, -'pirait] s. (mineral.) calcopirită. chalcosite ['kadkosai t] s. (mineral.) calcozină. Chaldaic [kad'deiik] I. adj. caldeean. II. s. (limba) caldeeană. Chaldean [kad'di(:)on] I. adj. caldeean; din vechiul Babilon. II. s. 1. caldeean. 2. (î«v.) astrolog, cititor în stele, solomonar, ghicitor; prevestitor. 3. (limba) caldeeană. Chaldee [kad'di:,'-'-] I. adj. v. C h a l d e a n (I). II. s. 1 . v. C h a 1 d e a n (II, 1). 2. v. C h a 1 d e a n (II, 3). chaldron ['t/o:ldr. -7n] s. măsură de capacitate (mai ales pentru cărbuni: 1,66 m3 = circa 750 kg). chalet ['/asiei si pronunţia franceză] s. 1. casă ţărănească în munţii Elveţiei (cu etajele super bănui si acoperişul ascuţit), cabană sau stână în regiunea Alpilor; şalet. 2. cabană, adăp ); vilă în stil elveţian. 3. vespasiană, closet public. chalice ['tfadis] s. 1. (poetic) cupă, potir, pocal. 2. (bis.) potir. 3. (boi.) caliciţi, potir. chalifate ['keilifa et] s. v. c a 1 i p h a t e. chalk [tjb:k] I. s. 1. cretă; as like as ~ and cheese neavând nimic comun, departe ca griva de iepure; to give ~ for cheese a da tărâţe în loc de făină; ~s away/ by a long ~/ by long ~s cu mult; not by a long ~ în nici un caz, ni ci pe departe; not to know ~ from cheese a nu deosebi binele de rău, a crede că tot ce zboară se mănâncă; to walk the ~ a) a merge pe linia de cretă, a ţine drumul drept (pent u a dovedi că nu e beat); b) a se purta fără greş, a se purta ireproşabil; (sl.) to walk/ to stump one's ~s a o şterge, a spăla putina, a da bir cu fugiţii; not to make ~ of on e and cheese of the other a se purta la fel şi cu unul şi cu altul, a fi imparţial / n epărtinitor, a nu fi părtinitor, a nu face discriminări. 2. credit, datorie, veresie, cretă; (sl.) his ~ is up nu mai are credit. 3. răboj, socoteală, numărătoare (la jocuri), cotă (ia curse). 4. (sl.) zgârietură, cicatrice. 5. (the) Chalk (geol.) cretacic, cret aceu. 6. (sl. spor/) outs(a)ider. II. vb. tr. 1. a scrie cu cretă; a desena cu cre tă. 2. a înălbi, a albi, a vărui. 3. a însemna cu creta. 4. to ~ out a schiţa, a-şi însemna ota, a face o notă de; a înscrie (o datorie). 5. to ~ up (fam.) a) a realiza, a dobând i, a marca (un succes, o victorie etc.); b) a trece la socoteală / pe răboj. III. ad j. 1. făcut / scris / desenat cu creta. 2. (sl. sport) necunoscut, neobişnuit, de ou ts(a)ider. chalk head [~ hed] s. (fam.) bun socotitor, cap de matematician. chal king ['t/o:kin[ s. (agr.) cretare, amendarea pământului cu var, amendament calcaros. chalk stone ['tjb:k stoun] s. 1. piatră de var. 2. (med.) noduri de gută, depozit d e uraţi. 3. (înv.) bucată de cretă. chalk talk [~ to:k] s. conferinţă însoţită de desene fă ablă. chalky ['t/o:ki] adj. 1. de cretă; de var; calcaros. 2. (med.) podagros; de gu tă; cu depozit de uraţi. 3. (fot.) care nu redă detaliile (datorită unui contrast excesi v). challenge ['tfadina3, amer. si -end3] I. s. 1. provocare (la întrecere!duellla



 luptă dreaptă etc.), cartel. 2. (/nil.) somare, somaţie, cererea parolei (din partea santinelei etc.). 3. solicitare, cerinţă, cerere; problemă; dificultate. 4. (mar.) sem nal de recunoaştere. 5. (amer.) contestaţie electorală (împotriva dreptului de vot al un ei persoane socotite nedemne). 6. (jur.) recuzare (a unui martor/ jurat etc.); o poziţie, contestaţie; reclamaţie; pretenţie; invocare a unei excepţii; peremptory ~ recuza re fără arătarea motivului (ui procesele penale). 7. desfidere; cutezanţă, îndrăzneală. 8. re, apel. 9. piedică, impediment, obstacol. II. vb. tr. 1. a provoca; a cere socot eală (cuiva); a chema; a lansa o chemare (cuiva); a apela la; to ~ to socialist em ulation a chema la întrecere socialistă. 2. (mii., despre santinelă ele.) a soma; a ce re parola. 3. a solicita, a pune în dificultate, a se impune (atenţiei etc.). 4. (ju r.) a contesta, a recuza, a reclama, a invoca (o excepţie). 5. (amer.) a contesta dreptul la vot (al unei persoane nedemne de a vota). 6. a desfide, a sfida. 7. a pune Ia îndoială, a se îndoi de; a nega, a tăgădui, a contesta; to ~ the accuracy of a st atement a se îndoi de corectitudinea unei afinităţii. 8. a pretinde, a cere (atenţie, re spect etc.). challengeable [-obl] adj. care poate'fi provocat etc. (v. c h a 11 e n g e II); contestabil. challenge-cup [rt/adina'3kAp] s. (sport) cupă disputată (l a concurs), cupă pusă în joc, trofeu, criteriu.



challenger ['t/adinap''] s. 1. persoană care trimite sau face o provocare; persoană care propune o întrecere / o competiţie / o luptă. 2. contestator, oponent, potrivnic, reclamant, împricinat care recuză. 3. pretendent. 4. (sport) challenger, şalanjer (pe rsoană care provoacă la luptă pe campion sau aspiră la titlul de campion); concurent, ri val. 5. persoană care cere socoteală (cuiva). 6. (tel.) interogator; emiţător-pilot de i mpulsuri. challenging [Vslhurjin] adj. 1. interesant; stimulator; incitam. 2. pr ovocator; aţâţător. 3. care te solicită; care te pune la încercare. chalmersite ['t/admozai ] s. (mineral.) cubanit. chalybeate [ko'libiit, kaVl-] I. adj. (despre izvoare) feruginos, conţinând oxid de fier. II. s. apă feruginoasă. chalybite ['kadibait] s. (geo l.) siderit. chain [kaun] s. 1. (înv.) han (numai în: the Great Cham of Tartary mare le han tătar). 2. (fig.) dictator; the Great Cham of Literature poreclă dată scriitoru lui si criticului englez Samuel Johnson (1709-1784). chamacleon [ko'midion] s. v . c h a m e 1 e.o n. chamaelion s. v. c h a m e 1 e o n. chamber ['tfeimbor] I. s. 1. cameră, odaie, încăpere, (mai ales) dormitor. 2. salon, cameră de primire, cabinet , sală mare (in care primeşte un înalt demnitar), sală de recepţie. 3. pl. garsonieră; came e mobilate sau apartament mobilat (pentru chiriaşi celibatari). 4. pl. birouri; un şir de încăperi sau apartamente amenajate pentru birouri; camerele / cabinetele / bir ourile dintr-o instituţie (unae îiuilţiifuncţionari lucrează si primesc pe solicitanţi); ca inet de judecător, cabinetul judecătorului (la tribunal etc.); cameră de chibzuinţă / de c onsiliu / de deliberare; birou de avocat, birourile avocaţilor (la barou etc.). 5. palat; cameră, camere; una din cele două camere ale parlamentului; Chamber of Comme rce camera de comerţ; Chamber of Labour Camera de Muncă; Lower Chamber Camera inferi oară / de jos, Camera Comunelor; (ist.) Star Chamber Camera înstelată. 6. (tehn.) came ră. 7. (mil.) cameră (a încărcătorului); magazie. 8. (mine) vână. 9. v. c h a m b e r p o t I. vb. tr. 1. a închide, a pune, a aşeza într-o cameră; a amenaja (o cameră); a înzestra / prevedea cu O cameră. 2. a sfredeli; a găuri. 3. (mine) a lărgi (fundul unei soiule). chamber acid ['t/eimbor rjesid] s. (chim.) acid sulfuric de cameră (preparat prin procedeul camerelor cu plumb). chamber concert ['tfeimbo .konsot] s. (muz.) con cert de muzică de cameră. chamber counsel [~ ikaunscl] s. (jur.) jurisconsult, consi lier juridic, avocat consultant. chamberer [rt/eimboror] s. (înv.) 1. camerier. 2. (bărbat) afemeiat / muieratic. 3. came ristă. chamber fellow ['t/eimbo ifelou] s. co leg de cameră. chamber gases [~ ,ga;si:z] s. (tehn.) gazele de la camerele de plum b. chamber hangings [~ rhasninz] s. pl. tapete. chamberlain ['t/eimbalin] s. 1. şa mbelan; postelnic; cămăraş (la curţile regale sau princiare). 2. camerier. 3. casier, tr ezorier (al unei bresle etc.). 4. şeful oamenilor de serviciu, fecior-şef; majordom. chamberlet ['tjeimbolit] s. cămăruţă, odăiţă, chiţimie, chichineaţă. chamber lock ['t/eimb hidr.) ecluză cu sas. chambermaid [~ meid] s. femeie de serviciu, cameristă (la hote l; amer. si intr-o casa particulara),- fată în casă, servantă, slujnică. chamber master [~ >ma:stor| s. cizmar care lucrează acasă pentru magazine. chamber mate [~ meit] s. t ovarăş I coleg de cameră. chamber music [~ imju:zik] s. (muz.) muzică de cameră. chamber p ot [~ pot] s. oală de noapte, ţucal, cumar. chamber practice [~ rpraktis] s. (jur.) consultaţii / consultaţie la domiciliu. chamber process [~ iprousis] s. (ind.) proce



 deul / metoda camerelor de plumb. chamber woman [~ iwunran] s. v. c h a m b e r m a i d . chamblet ['tjaeţnblit] s. (tot.) alpaca, lustrin. chameleon [ko'midion] s. 1. (zool.) cameleon (Chamaeleo vulgaris). 2. (fig.) cameleon, om nestatornic (in păreri/ atitudini). chameleonic [koimidi'onik] adj. cameleonic (si fig.) chame leonize [ko'mkljonaiz, -lion-] vb. intr. (rar) a lua diferite culori. chameleonlike [ko'mi:ljonilaik] adj. v. c h a m e l e o n i c . chamfer [t/asnuV] I. s. 1 . jgheab, uluc, renură; scobitură, tăietură; (arhit.) canelură, glaf, ciubuc; (tehn.) holl ow ~ holcher. 2". (tehn.) muchie teşită; faţetă, fasetă, şanfren. II. vb. /r. 1. (tehn.) a cobi, a găuri, a face şanţuri / caneluri în; ariflui;a şanfrena; a canela, a untui, a mole ta. 2. (arhit.) a împodobi cu caneluri sau cu ciubuce. 3. a teşi, a tăia pieziş. 4. (hid r.) a taluza, a teşi. chamfering ['t/amiforirj] s. (tehn.) teşitură, teşire; şanfren; talu z; faţetă. chamois s. 1. ['Jasmwo,:, -wo:] (zool.) capră neagră / sălbatică (Rupicapra rupi apra). 2. ['/asini, /iemwa] piele de căprioară, piele şamoa. chamois leather [~ 


 155 chant



champerty ['t/asmp3(:)ti] s. (jur.) învoială, tranzacţie, înţelegere (ilegala) cu una din părţile litigants, potrivit căreia ofertantul suportă cheltuielile de judecată si în caz de câştig primeşte o parte din suma disputată; vânzare a unui proces. champignon [/sm'pinian ş pronunţia franceză] s. (bot.) ciupercă comestibilă, (mai ales) ciuperca-de-gunoi (Agaei cus campestris). champion ['t/aempbn] I. s. 1. luptător; atlet; as; susţinător, apărător ( al unei cauze, idei etc.); partizan; ~s of peace luptători pentru pace, partizani / apărători ai păcii. 2. (sport) campion, învingător, câştigător al unei probe sa» al unor i, câştigător al unui concurs. II. vb. intr. a apăra; a (se) lupta pentru; to ~ a cause a lupta pentru o cauză. III. adj. (fam.) clasa întâi, de prima mână, de frunte; întâia. cha on lode [~ loud] s. (mine) filon principal. championship ['t/asmpjsn/ip] s. 1. ( sport) campionat; titlu de campion; world ~ campionat mondial. 2. apărare, sprijin ire, susţinere. championship meet [~ mi:t] s. întâlnire / competiţie din cadrul unui cam pionat. champleve ['/smpbvei şi pronunţia franceză] s. (jr.) (arte) săpare în relief; scoa tere în relief. chance [t/o:ns, amer. t/sens] I. s. 1. întâmplare, caz, accident; by ~ din întâmplare, întâmplător; cumva; on the ~ that în cazul când, în.caz că, bazat pe posib a că; mere ~ simplă întâmplare; on the ~ la întâmplare / noroc, pe ghicite; (prov.) an evil ~ seldom comes alone o nenorocire nu vine niciodată singură. 2. soartă, noroc, şansă, haza rd; risc; games of ~jocuri de noroc. 3. reuşită, noroc. 4. putinţă, posibilitate; şansă; pr lej, ocazie; probabilitate; (mat.) theory of ~s teoria probabilităţii; give me a/ano ther ~! a) iartă-mă de data asta! n-am să mai fac (a doua oară)! b) dă-mi prilejul să-ţi do esc contrariul!; long ~risc; şansa îndoielnică; (fam.) a fat~a) posibilităţi mari, şanse ma i; b) (peior.) nici o şansă, nici un fel de perspective; to have an eye to the main ~ a urmări scopuri / interese personale (mai ales mercantile); to stand a good ~ a avea şanse mari / frumoase, a avea perspective bune; to take a/one's ~a-şi încerca no rocul, a risca; a profita de prilej / de ocazie; to try one's ~ a-şi încerca norocul ; there is not the remotest ~ of your finding him n-ai nici cea mai mica şansă de a1 găsi. II. adj'. întâmplător, ocazional. III. vb. A. intr. 1. a se întâmpla, a se nimeri, se afla din întâmplare; I ~d to be at home s-a întâmplat să fiu acasă; din întâmplare eram should you ~ to meet him dacă-1 întâlneşti cumva întâmplător; dacă ţi se întâmplă să-1 înt după cura s-o întâmpla; (si.) ~ to the ducks întâmplă-se ce s-o întâmpla, fie ce-o fi; (înv ~ you went not? cura se face că nu te-ai dus? cum de nu tc-ai dus? 2. to ~ upon a da peste / de, a întâlni din întâmplare. B. tr. (to ~ it) a risca, a-şi încerca norocul; le 's ~ it să riscăm, să încercăm. chance acquaintance [~ s'kweintens] s. cunoştinţă întâmplăt e cause [~ ko:z] s. (mat.) cauză aleatorie, chance child [~ tt/aild] s. copil din flori, bastard. chance corner [- ikArna1"] s. (fam.) musafir / vizitator neaştepta t. chance customer [~ -kAstsms1"] s. client ocazional. chanced [~ 't/o:nst] adj. (rar) întâmplător. chanceful ['t/a:nsful] adj. 1. bogat în întâmplări / în evenimente. 2. lăsat în voia soartei. chance game ['t/a:ns geira] s. joc de noroc. chance hand [~ hcend] s. mâna norocoasă; cărţi bune. chancel ['t/a:ns3l, amer. 't/aen-] s. (bis.) altar ; (fig.) sanctuar. chanceless ['t/d:nslisj adj. fără şanse / speranţe; deznădăjduit, desper t; inutil. chanceless [tja:nslis] adj. fără şanse / speranţe; deznădăjduit, desperat; inuti . chancellery ['t/a:ns3bri, -sila-, amer. -'tfaen-] s. 1. funcţie sau titlu de can celar. 2. cancelariat, cancelarie, biroul unui cancelar. chancellor [rt/a:ns3br, -sib r , amer. 't/a?n-[ s. 1. cancelar (ministru, căpetenie, înalt dregător); Chancel lor of the Exchequer ministru de Finanţe (în Anglia); Lord (High) Chancellor lord-ca ncelar, judecător suprem (în Anglia; prezidează în Camera Lorzilor şi în Chancery). 2. (ist ) cancelar, prim-ministru (în imperiile german şi austro-ungar). 3. prim secretar de ambasadă. 4. rector (la unele universităţi din Anglia). 5. (scot., jur.) primul jurat . chancellorship [-/ip] s. funcţie sau demnitate de cancelar etc. (v. c h a n c e l l o r ) . chancellory [t/amsabri] s. v. c h a n c e 11 e r y. chancelry !'t/a: ns3lri] s.v. c h a n c e l l e r y . chancel table ['t/amssl rteibl] s. (bis.) a ltar jertfelnic. chance medley ['tja:ns .medii] s. 1. (jur.) omor fără premeditare; omucidere accidentală; omor involuntar. 2. întâmplare (nefericită / nefastă), accident. 3. încăierare, bătaie. chance move [~ mu:v] s. (mat.) mutare aleatorie. chancery ['t/a:n sari, amer. 't/asn-j ş. 1. Chancery (jur.) curtea de justiţie a Lordului-Cancelar (s ecţie a înaltei Curţi de Justiţie în Anglia); in chancery a) (jur.) în cercetarea Lordului-



 ancelar; b) la strâmtoare (de exemplu, despre situaţia boxerului al cărui cap e prins de braţul adversarului şi lovit fără cruţare); c) (într-o situaţie) fără ieşire. 2. (amer., rte de echitaţie. 3. arhivă. chancre ['/asrjks1"] s. (şi indurated ~) (med.) şancru tare . chancroid [""JEenkroid] ş. (med.) şancru moale. chancroidal [/asn'kroidsl] adj. (m ed.) şancroidal. chancy ['t/a:nsi, amer. 't/asn-] adj. 1. riscat, hazardat, la nor oc. 2. schimbător, nesigur, variabil. 3. (scot.) norocos, izbutit, reuşit. chandelie r [i/aendi'lbr, -ds'l-] s. candelabru, sfeşnic mare cu braţe; lustru; policandru. ch andelle [faîn'del, /a:n-] s. (av.) şandelă. chandler ['t/a:ndbr, amer. 't/aen-] s. 1. fabricant de lumânări; lumânărar, făclier; negustor de lumânări. 2. negustor (de mărunţişur s ~ (mar.) a) negustor care aprovizionează vasele; b) aprovizionarea vaselor. chan dlery [-i] s. 1. luniânărărie, depozit de lumânări. 2. marfa măruntă.



change [t/eind3] I. s. 1. schimbare, transformare, prefacere, modificare, altera re; a ~ for the better schimbare în bine; ~ of air a) schimbare de aer; b) (tehn.) schimb de aer; (med.) ~ of life climacteriu; vârstă critică; menopauză; ~s of life vici situdinile vieţii; ~ of front (mil.) schimbare de front (şi fig.). 2. variaţie, primen ire; for a ~ pentru variaţie; de data asta. 3. schimb, primcneli (de rufe etc.). 4 . rest; mărunţiş, bani mărunţi; bani potriviţi; small ~a) mărunţiş, bani mărunţi; b) (ftg.) ceva neînsemnat, fleac, flecuşteţ, bagatelă, ciuruc. 5. (corn.) schimb (de bani, valuta etc.). 6. Change (în loc de Exchange) bursa din Londra. 7. transbordare; corespond enţă (pe calea ferată, la tramvai); no ~ for Oxford tren direct spre Oxford / fără transbo rdare. 8. lună nouă. 9. dangăt de clopote (într-o ordine stabilită); melodie cântată de clo e. -0* (fam.) to get no ~ out of smb. a nu scoate nimic de Ia cineva, a nu-i smu lge (un secret/ o părere) nici cu cleştele; to ring the ~s a întoarce pe toate feţele, a întoarce pe o parte şi pe alta; a epuiza toate posibilităţile; (fam.) to put the ~on sm b. a trage pe cineva pe sfoară, a înşela pe cineva; (fam.) to take the ~ out of smb. a se răzbuna pe cineva. II. vb. A. tr. 1. a schimba, a modifica; a altera; a prefac e, a transforma; a converti; a comuta; a înlocui; (mil.) ~ arms! schimbaţi anna! (pe celălalt umăr); to ~ colour a-şi schimba culoarea, a se schimba la faţă; a face feţe-feţe; ~ countenance a se schimba la faţă; a-şi pierde cumpătul; to ~ one's note/ tune a schim ba, a lua alt ton, a schimba tonul; to ~one's mind a se răzgândi, a-şi schimba hotărârea; to ~ hands a) a schimba mâinile; b) a trece din mână în mână; c) a .trece în mâna altuia, î altuia; (Jig.) to ~ the horses in the midstream a face schimbări mari într-un momen t critic sau periculos; (fig.) to ~ one's skin/ spots a-şi schimba părul; to ~ one's tune a întoarce foaia, a schimba macazul; to ~ step a schimba pasul. 2. (jiu.) a schimba (bani, valută etc.) 3. a schimba (trenul etc.). B. intr. 1. a se schimba; a se modifica; a se transforma; times had M! timpurile se schimbaseră. 2. a se sch imba, a se primeni, a-şi schimba hainele sau rufele. 3. a face o transbordare, a s chimba trenul etc. 4. a se acri; a se strica; a se brânzi; a şe covăsi, a se corăsli. 5. to ~ down (auto) a reduce viteza, a schimba într-o viteză inferioară; to ~ over a) (a uto) a schimba viteza; b) (tel.) a trece pe recepţie; to ~ over from... to a trece de la (o metodă etc.) la; to ~ over/round (sport) a schimba locurile / terenul; t o ~ up a schimba într-o viteză superioară. changeability [.t/cind33 'biliti] s. caract er schimbător, variabilitate, mutabilitate; nestatornicie. changeable ['t/eind39bl ] adj. schimbător, schimbacios, variabil, nestatornic, inconstant, inconsecvent; ( m«t.) variabil. changeableness [-nis] s. v. c h a n g e a b i l i t y . change bro ker ['t/eind3 ibrouka1"] s. v. e x c h a n g e b r o k e r . changeful ['t/eind3 ful] adj. (poetic) 1. plin de schimbări. 2. v. c h a n g e a b l e . changefulness [-nis] s. schimbare; caracter schimbător. change gear ['t/eind3 .gb r ] s. 1. (au to) cutie de viteze. 2. (text.) roată de schimb. changeless ['tjeind3lis] adj. nes chimbat, neschimbător; fix; statornic; permanent, neclintit. changelessness [-nis] s. imutabilitate, statornicie, constanţă, neschimbare, caracter neschimbător. changel ing ['t/eind3lirj] ş. (în basme) copil lăsat de elfi în schimbul celui răpit de ei. change ment ['tfeind3ni3nt] s. (rar) schimbare. change-over ['t/eind3'ouv3r] s. 1. (to) trecere (spre / la); the ~ to capitalism (perioada de) trecere la capitalism. 2 . reconstrucţie, transformare. 3. (tehn.) comutare, schimbare; mutare. 4. (auto) s chimbător de viteză. changer ['t/eind33r] s. 1. schimbător, modificator. 2. (înv.) cămătar, zaraf, agent de schimb. change speed gear ['t/eind3 spi:d .gb r ] s. (auto) schi mbător de viteze. change wheel [~hwi:l] ş. roată de schimb. changing [rt/eind3irj] I. adj. 1. schimbător. 2. care-şi schimbă culoarea. 3. (jig.) nehotărât. II. ş. schimbare. cha



 ging room ['t/eind3inru(:)m] ş. 1. (sport) vestiar. 2. cabină de probă (într-un magazin de confecţii). channel ft/Een^I] I. s. 1. canal (natural); albie, făgaş, matcă; firul ap ei, apă navigabilă, talvegul râului; strâmtoare; şenal; the (English) Channel Canalul Mânec i. 2. canal de scurgere. 3. (tehn.) canal, jgheab; scobitură, tăietură; ancoşă; uluc, renu ră, crestătură, nut, falţ, şanţ; lambă şi uluc; fier U. 4. (mar.) pasă; port-sart; şanţ pen . (fig.) cale, drum, făgaş, mijloc; sursă, izvor; the information was received through the usual ~s informaţiile au fost primite pe cale obişnuită; through diplomatic ~s pe căi diplomatice. 6. (te/evi^iune) canal. II. vb. tr. 1. a săpa un canal prin, în; a c analiza. 2. a da drumul pe canal. 3. (constr.) a face jgheaburi, crestături etc. în; a da la rindea pentru ciubucuri. 4. a trimite; a furniza; a îndruma. channel bar [~ ba:r] s. (tehn.) profil U. channel black [~ blask] s. (ind.) un gen de fum de canale. channeler ['t/Een3br] s. sfredcl, burghiu. channelling, ft/senplirj] s. fam. canaluri; sistem de canaluri. channel iron ['t/aenpl 'aisn] s. (metal.) fie r U. channel rail [t/a^n^l reil] s. şină cu şanţ. channel steel [~ sti;l] ş. (tehn.) grindă cu profil U. Channel Tunnel ['t/aenl -tAnl] s. Tunelul Mânecii, Eurotunel. chanson ['/a?ns3n şi pronunţia franceză] s. (fr.) 1. verighetă, inel (cu inscripţie). 2. şansonetă tec de music-hall. chansonnette [./asnsa'nct şi pronunţia franceză] s. (fr.) şansonetă, cân ec. chant [t/a:nt, amer. t/fent] I. s. 1. (poetic) cântec, cântare. 2- (bis.) psalmo diere. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ the praises of) (poetic) a cânta; a slăvi prin cântec. 2. a cânta monoton; a psalmodia; a repeta, a îngâna. 3. a scanda (lozinci). 4. (si.) a lăuda (un cal) la vânzare (ascunzându-i defectele). B. intr. 1. (rar) a cânta. 2. a sc anda.



 chantage 156



chantage [/ain'ta^, 'tjd:ntid3, amer. rt/a?ntid3 şi pronunţia franceză] s. (jr.) (jur. ) şantaj, charts, (sl.) ceai. stoarcere de bani prin ameninţări. char-a-banc ['/arobae n, -bu:n, bo:rj şi pronunţia franceză] s. (fr.) camion cu bănci chantant ['t/amtant, 'tT m- şi pronunţia franceză] adj. (fr.) melodios. (pentru excursii), autocar deschis. cha nter ['t/u:nt9r, amer. 't/am-] s. 1. corist, cântăreţ (mai ales într-un cor bisericesc). character ]'kîeriktar, -rek-l I. s. 1. caracter; fire, natură; a man of ~a) un om d e caracter; 2. (bis.) dascăl, cantor, cântăreţ. 3. (muz.) fluier pentru melodie (la cimp oi). 4. (sl.) şantajist, b) un om cu personalitate; a man of no ~ un om fără personali tate, lipsit de personalitate. înşelător, escroc. 2. reputaţie; he has a ~ for hospitali ty trece drept un om ospitalier, e vestit pentru chanterelle [it/snts'rel, amer. si Jaai-] s. (fr.) 1. (muz.) coarda mi la vioară. 2. (bot.) ospitalitatea lui. 3. recomandare (scrisă), caracterizare; (peior.) that's a pretty ~you are giving us of him frumos ni-1 zugrăveşti, ni-1 descrii frumos (n-am ce zice!). 4. figură, bureţi ga lbeni (Canîharellus cibarius). personalitate, individualitate; personaj, individ; a public ~ personalitate, om cu vază, chantership ['t/a:ntofip, amer. 't/sen-] s. (bis.) funcţia de cantor. chantey ['tfu:nti, t/a;n-, amer. si 'Jam-] s. heirup, cânt ec marinăresc ritmic pentru cor figură marcantă; a bad ~ un stricat; o persoană cu o rep utaţie proastă, un individ dubios, obscur. 5. (fam.) (om) original, excentric, om ci udat, orii straniu; he is quite a ~nu-i ca (la ridicarea poverilor etc.). ceilalţi ; e un tip năstruşnic / original; are ciudăţeniile lui; he makes a~of himself face chant icleer [itfamti'klior] s. (poetic) cocoş, şanticler. chanting ['t/a:tirj, amer. 't/a iii-] I. aay. cântat. II. s. 1. cântare, psalmodiere. 2. scandare pe originalul; vre a să fie o figură, să iasă din comun. 6. (lit.) personaj, erou, figură, întruchipare; rol; e made his first apperance on (the) stage in the ~of Hamlet a debutat (a lozinci lor): pe scenă în rolul lui Hamlet. 7. caracter, (trăsătură) caracteristică; însuşire; cali innate chantor ['tjd:nt3r, amer. 't/am-] s. v. c h a n t e r. ~s însuşiri înnăscute, er editare, caracteristici moştenite; acquired ~s însuşiri, calităţi chantress ['t/a:ntris, a mer. 't/arntres, -trisj s. cântăreaţă. chantry ['t/a:ntri, amer. 't/asn-j s. (bis.) dani e pentru pomenire; capelă (într-o biserică) dobândite, trăsături căpătate în viaţă, în exis the ~ of a friend în calitate făcută pentru pomenirea ctitorului; alte ctitorii sau d anii făcute la biserici în acelaşi scop. de prieten, ca prieten. S. literă, caracter; hi eroglif; cifră; alfabet; scriere; Egyptian ~s hieroglife egiptene; Runic ~s scrier e runică; in large ~s cu litere mari; is this his ~? chanty ['t/amti, amer. 't/am, 7am-] s. v. c h a n t e y. chaos ['kebs] s. 1. haos; abis; genune, hău. 2. (fig. ) haos, talmeş-balmeş, neorânduială, (aceste) e scrisul lui? -0" to be in ~ with a cores punde; a fi consonant cu (cu dat.); to be out of ~ with a nu corespunde (cu dat. ); a nu sta bine (cuiva), a nu şedea bine (cuiva), harababură, învălmăşeală. a nu prinde. 9 autom., tel.) simbol, semn. 10. (înv.) cifru; mesaj cifrat. II. vb. tr. 1. (fig.) chaos-Iike [~ilaik] adj. v. c h a o t i c. a imprima, a săpa, a înscrie. 2. (»ii>.) a caracteriza, a zugrăvi, a descrie. cha'otic [kei'otik] adj. haotic; confuz, dezord onat; alandala. chap1 [t/sep] s. (fam.) băiat, tip, individ, flăcău, fârtat, ortac; merr y ~ băiat vesel; nice character actor ['kserikter 'zekts1"] s. (teatru) actor de c ompoziţie. ~ băiat simpatic, băiat drăguţ; old ~ dragă prietene. character assassination [~ 3iSîesi'nei/n] s. (amer.) defăimare, distrugerea reputaţiei chap2 I. s. crăpătură, ochi, de chizătură. II. vb. A. tr. 1. a despica, a crăpa. 2. a i se ,. unei persoane. character istic [ikjerikto'ristik, -rak-] l.adj. (of) caracteristic, semnificativ, tipic ( pentru). crăpa (măiiiile).3. a fărâmiţa, a toca, a mărunţi. B. intr. a (se) crăpa. chap3 s. ales la pi.) 1. falcă; bot, rât (al animalelor). 2. (glumeţ) falcă; bot (al II. s. 1. ( trăsătură) caracteristică, trăsătură distinctivă, însuşire, calitate. 2. (mat.) caracterist aritmi). omului). 3. (tehn.) falcă de menghină. characteristically [-aii] adv. în mod caracteristic, elocvent, grăitor. chaparajos [t/a:pa:'ra:hous] s. pl. (span, amer. ) pantaloni de cow-boy (din piele sau blană, denumiţi adeseori chaps). characteristi c sheet [iksrikts'ristik */i:tj s. (top.) foaie / tabel de semne convenţionale. ch aracterization [.kaîriktorai'zei/sn, -rak-, -ri'z-j s. 1. caracterizare. 2. arta d e a crea chaparral [it/aspo'rad] s. (bot.) 1. (amer.) desiş de ilice. 2. desiş de mu re. 3. mărăcini.?. chap book ['tjasp >buk] s, carte poporană; carte ieftină de basme, le



 gende sau balade caractere; arta de a exprima, de a reda caracteristicul. charac terize ['kasriktaraiz, -rak-] vb. tr. 1. a caracteriza, a zugrăvi, a descrie ceea ce populare. chape [t/eip] s. 1. copcă (de cataramă); cheotoare. 2. mâner, vârf aurit (l a teacă); este caracteristic / semnificativ pentru; a reda esenţialul (cu gen.). 2. a caracteriza, a distinge; a servi ca trăsătură caracteristică / distinctivă pentru. legătu ferecătură. 3. (in limbaj vânătoresc) coadă de vulpe. character key ['kajrikts ki:[ s. cl apă (de literă) la maşina de scris. chapeau [TaVpou si pronunţia franceză], pl. chapeaux [ -z] s. (fr.) pălărie. 1 chapel ['tjaîpal] s. 1. capelă, paraclis; biserică (a închisorii, a regimentului etc.). characterless ['kasriktelis, -rak-] adj. 1. slab, şters, neexp resiv, anodin. 2. fără nimic 2. biserică neanglicană. 3. (muz.) cor (a capella), capelă (d e obicei la curte). 4. (atelier caracteristic / deosebit, fără individualitate / per sonalitate, oarecare; cu neputinţă de a fi de) tipografie; colectiv sau întrunire a mu ncitorilor tipografi; to call a ~ a chema colectivul caracterizat; insignifiant. la întrunire (mai ales într-o tipografie). character-monger ['ka:rikto, mArjg3r] s. 1. palavragiu. 2. bârfitor, defăimător, detractor. chapel2 vb. tr. (mar.) a manevra ( un vas cu pânze) din cârmă (pană la revenirea character-sum [~SAIII] s. (mat.) sumă de car actere. vântului). charade [J3'ra:d, amer. -'reid] s. şaradă. chapel folk [~,fouk] s. (bis.) neconformişti. charbon ['/a:ban şi pronunţia franceză] s. (vet.) dalac (la cai). chaperon ['jaîporoun] I. s. (înv.) însoţitoare, femeie mai în vârstă sau măritată care char t/a:koul] I. s. 1. mangal, cărbune de lemn / vegetal. 2. (arte) (creion de) însoţeşte o fată tânără cu diferite prilejuri (petreceri, baluri, plimbări). II. vb. tr. a însoţi, cărb cărbune pentru desen. 3. (arte) desen în cărbune. II. vb. tr. 1. a desena în cărbune; a co nduce, a supraveghea (o fată tânără când iese de acasă la plimbare, petreceri ele). a înneg 2. a asfixia, a otrăvi cu mangal. chapfallen ['tjaep ifelon] adj. 1. cu falca atârn ată, pleoştită, lăsată în jos. 2. (fig.) abătut, charcoal brazier [~ ibrsezia'] s. (metal.) ptor de lipit. charcoal breeze [~ bri:z] s. (ind.) praf de mangal. amărât, pleoştit, c u capul în jos. r chapiter ['t/a?pito [ s. (arhit.) capitel (ae coloană). charcoal b urner [~ ,b9:nar] s. cărbunar; (ist.) Charcoal Burners pl. carbonari, cărvunari. cha plain ['ţ/asplin] s. 1. capelan. 2. preot, duhovnic. chaplet ['t/acplit, amer. si -let] s. 1. cunună, cununiţă, ghirlandă (şi fig.). 2. mătănii, charcoal burning [~ ctomirj] carbonizare / mangalizare în bocşă. mărgele; salbă, colier, şirag. 3. (metal.) suport pent u miezuri, suport răcitor, broşa de charcoal crayon [~ 'kreion] s. (artă) cărbune de des en. turnător. chard [t/a:d] s. (bot.) sfeclă foioasă, mangold, (Beta vulgaris ciclă). ch apleted [-id] adj. încununat, cu cunună. chare [t/sar] I. s. 1. lucru la domiciliu. 2. muncă cu ziua, lucru năimit. II. vb. intr. «hapman ['tjajpiuanj s. (înv.) negustor am bulant; boccegiu; telal; negustor de 1. a munci / a se angaja cu ziua; a lucra l a domiciliu. 2. (conslr.) a ciopli piatra cu dalta. mărunţişuri; mămular, tolbaş coropcar, marfagiu. charfolk ['t/a:fouk[ s. lucrători cu ziua. chappie ['t/a=pi[ s. fante, filfizon, marţafoi; dandi, arbitru al eleganţei; om de salon. charge [t/a:d3] I. vb. A. tr. 1. a încărca; a arma; a umple; a satura; a şarja, a pune şarje 1 chappy adj. crăpa t, plesnit, spart. în; to ~ a furnace a şarja / a umple un cuptor. 2. (fig.) a încărca, a împovăra; to ~ one's 2 chappy s. v. c h a p p i e. memory with a-şi încărca memoria cu; to be ~d with care a fi împovărat de griji. 3. a cere (un pref), a pune la socoteală; what do you ~ for it? cât ceri pe(ntru) asta? ce preţ are? chaps [t/sps, Jaepsjs. 1. pl.de la e h apiî's. 2. prese de la c h a p a r a j o s . chaptalization [


 lic; b) citat exact; trimitere exactă; dovadă precisă; mission i s-a încredinţat o misiune importantă, i s-a dat o însărcinare de seamă; b) a acuza ~ of accidents desfăşurarea nepre ută a evenimentelor; ~ of possibilities desfăşurare / a învinovăţi / a învinui de; to ~ wit urder a acuza de asasinat (premeditat), a învinui posibilă a evenimentelor; noian de posibilităţi. II vb. tr. 1. a împărţi în capitole (o carte). de crimă / de omor. B. refl. ~ oneself with a lua asupră-şi, a se însărcina cu / să, a-şi lua răspunderea (cu gen.); he himself with all the risk şi-a luat asupra lui tot riscul. 2. (fam.) a muştrului, a dojeni, a lua la refec, a scărmăna. C. intr. 1. (/nil.) a şarja, a ataca. 2. to ~ up a da năvală. II. s. 1. încărcătură; încărcare, chaptrel ['t/sptral] s. (arhit.) capitel (ae nă). char1 [tjd;r[ I. s. 1. muncă cu ziua sau cu ora (la domiciliu). 2. prese, ae la c h a r w o m a n. sarcină, şarjă, povară, angara; bursting "încărcătură explozivă. 2. gri oblăduire; sarcină, însărcinare, misiune, răspundere, tutelă, custodie; children in ~ of a nurse copii II. vb. intr. a munci cu ziua (la domiciliu); a face curăţenie (in casa) . char 2 1. vb. A. tr. 1. a arde; a carboniza, a preface în cărbune. 2. (gastr.) a p răji la foc încredinţaţi unei doici / unei îngrijitoare; a nurse in ~ of children îngrijito re de copii mic; a frige. B. intr. a arde; a se preface în cărbune. II. s. 1. ceva c arbonizat, ceva ars; / la copii; I am in ~ of this department această secţie e condu să de mine, eu conduc această secţie; (mil.) to be in ~ a comanda, a avea comanda; to give smb. in ~ a da pe cărbune animal, cărbune de oase (pentru fabricarea zahărului). 2. (rar) mangal. cineva pe mâna poliţiei, a preda pe cineva poliţiei; to give in ~ of a încredinţa, a da în char3 s. (i/u.) lipan (Thymallus thymallus). 2. (amer.) păstrăv (Sal mo sp.).



 157 chase1



charley horse [~ ho:s] s. (sport) cârcel, crampă. seama / în grija (cuiva); he gave/ p ut everything under my ~ a lăsat toate pe seama charlie ['t/a:li] s. (fam.) v. c h a r 1 e y1,2. mea / în mâna mea, mi-a încredinţat toate (lucrurile); to put smb. in ~ o f smth. a încredinţa ceva cuiva. 3. pupil, pupilă, orfan sub tutelă; protejat. 4. zălog, i potecă, gaj, amanet. charlock ['t/o:lak] s. (bot.) muştar sălbatic / de câmp / alb (Sina pis arvensis). 5. cerinţă, pretenţie. 6. (corn.) preţ, cost; pl. cheltuieli; speze, reţine ri; at his own ~ pe charlotte ['J"a:l3t şi pronunţia franceză] s. (fr.) sar Iotă, prăjitură din cremă (fructe) şi cont propriu; pe seama sa; ~s forward expedierea sau transport ul în contul cumpăr㍠frişca. torului; at the ~ of la preţul de; what ~ did he make for it? cât a cerut (pentru asta)?; charm [t/a:m] I. s. 1. farmec, vrajă, încântare, descântec; (d espre un medicament) to free of ~ fără plată, gratuit, gratis; ~s included inclusiv sp ezele. 7. taxă; impozit; dare; act like a ~ a avea un efect miraculos. 2. pl. (fig .) farmece, atracţie; nuri, vino-încoace, dajdic, bir, angarale. 8. acuzaţie, vină, învinu ire; to lay to smb.'s ~ a învinui pe cineva, şarm. 3. ciripit, 4. amuletă, talisman; p andantiv. 5. cheie falsă, cheie mincinoasă, şperaclu, a arunca vina pe cineva, asupra cuiva. 9. (jur.) discurs exhortativ ţinut de judecător juraţilor. paspartu. 6.pl. (ame r. sl.) bani, lovele, metal. II. vb. A. tr. 1. a vrăji, a fermeca, a descânta; 10. ( bis.) pastorală. 11. (mil., fig.) şarjă, atac; semnal de atac; to return to the ~a rev eni a conjura. 2. (jig.) a vrăji, a fermeca, a răpi, a cuceri, a subjuga, a încânta. 3. a alina, la atac, a-şi reînnoi atacul. 12. (bis.) turmă; enorie, enoriaşi; parohie; bise rică. a potoli, a linişti (o durere). 4. a domestici, a îmblânzi (un şarpe). 5. to ~ a sec ret out chargeability btja^a'biliti] s. 1. vinovăţie, susceptibilitate de a fi învinui t. of a smulge un secret ca prin farmec. B. intr. a face vrăji. 2. responsabilitat e, răspundere. 3. exigibilitate. charman ['t/a:msen, -man], pl. charmen [-man, -me n] s. lucrător cu ziua. chargeable ['t/a^abl] adj. 1. condamnabil, de condamnat, d e blamat. 2. (with) charmed ['t/a:md] adj. 1. vrăjit, fermecat. 2. (fig.) încântat; I shall be ~ to see you răspunzător, responsabil (pentru, de); to be ~ with a fault a fi răspunzător de o greşeală. voi fi încântat să te văd. 3. exigibil; impozabil; supus unor rale. 4. (despre speze) care revin (cu dat.); these charmer ['t/a:ni3r] s. 1. (m ai ales glumeţ, peior.) cuceritor, crai, berbant, hoţ de inimi; debts are ~ to me ac este datorii îmi revin / trec asupra mea. femeie fermecătoare, nurlie; vrăjitoare, sir enă; fermecătoare. 2. vrăjitor; îmblânzitor de chargeable call [~ ko:I] s. (tel.) convorbi re taxată. şerpi. chargeable cell [~ sel] s. (electr.) acumulator. charming ['t/a:mi n] adj. minunat, fermecător, încântător, răpitor, nurliu, cu chargeableness ['tjo^ablnis] s. v. c h a r g e a b i 1 i t y. vino-ncoace. 1 charge compressor ['t/u:d3 kanVp rcsa "] s. (tehn.) compresor, suflantă. charnel ['t/a:nl] I. s. sepulcru; gropniţă. II . adj. mortuar. charge d'affaires ['/a^eida; Tea1" si pronunţia franceză], pl. charg es d'affaires [~] charnel-house ['t/ainsl haus] s. criptă, cavou, gropniţă, osuar. s. (fr.) însărcinat cu afaceri. charnockite ['tTamakait] s. (mineral.) chamokit. charge e [t/a:d3i:] s. creditor ipotecar. charpoy ['t/a:pDi] s. (anglo-indian) pat uşor. charge equalization [t/a:d3 .ikwalai'zei/n] s. (electr.) compensare de sarcină. Ch arpy impact machine ['/o:pi limpaekt ma'/im] ş. (tehn.) pendul Charpy. chargeman [ 't/a:d3 man] s. artificier. charred bone [t/a:d -boun] s. (ind.) cărbune de oase. charger [Tt/a:d33r] s. 1. persoană care încarcă, umple etc. (v. c h a r g e 1,1). 2. (în v.) charred coal ['t/a:d 'koul] s. (mine) cocs. acuzator. 3. (mil.) încărcător. 4. (mi l.) cal de luptă. 5. (înv.) blid; tavă, tipsie; fund (pentru charry [rt/a:ri] adj. 1. de cărbune. 2. ca de cărbune; tuciuriu. 3. acoperit cu cărbune. tăiat carnea). 6. (metal .) maşină de încărcat, maşină de şarjat. 7. (tehn.) dozator, încărcător. chart [t/o:t] I. s marină. 2. hartă; proiecţie Mercator. 3. diagramă, schemă, 8. (fam.) automobil, maşină (mic chiţă, tabel; genealogical ~ arbore genealogic, genealogie. 4. (med.) foaie de charg e sheet ['t/a:d3 /i:t] s. (jur.) listă de arestaţi / de acuzaţi, cu indicarea vinilor observaţie. 5. top (de şlagăre etc.). 6. (tehn.) abacă, nomogramă. II. vb. tr. 1. a trece, respective (aflătoare la poliţie sau la judecătorul de instrucţie). a înregistra pe o har tă. 2. (jig.) a schiţa, a trasa, a pune pe hartă, a consemna, a însemna. charge storage tube [~ iSto:rid3 tju:b] s. (tel.) tub video-captor. charta ['t/o:ta] s. v. c h a r t e r. charging ['t/a:d3in] I. adj. 1. care încarcă / umple; de încărcare, de umpler



 e. 2. acuzator, chartaceous [t/o:'tci/3s] adj. de hârtie. de acuzare. 3. (mil.) de şarjă, de atac; atacator. II. s. încărcare, umplere etc. (v. c h a r g e I). chart datu m [Xfait -deitam] s. (top.) zero al hărţii (marine). charging apparatus [~ .aspo'rei tas] s. (tehn.) dispozitiv de încărcare. charter [rt/a:tar] I. s. 1. hrisov, uric; d ecret; cartă; lege, constituţie; drept, privilegiu; charging box [~ boks] s. (metal. ) albie, troacă. the Great Charter Marea Cartă a Libertăţilor, Magna Charta Libertatum ( prima constituţie charging bridge [~ brid3] s. platformă de încărcare. engleză, 1215); the People's Charter Carta Poporului (programul cartiştilor, 1838). charging carriage [~ tk?erid3] s. (tehn.) recipient de transport. 2. regulă, ustav, orânduire. 3. v. c h a r t e r party.-O* (mar.) time ~ navlosire pe termen. charging crane [~ kre in] s. macara de încărcare / şarjat. II. vb. tr. 1. a da un hrisov, un uric, un privil egiu (cuiva); a decreta, a acorda, a statua, charging current [~ ikArsnt] s. (el ectr.) curent de încărcare. a întări (o danie, o măsură etc.). 2. (mar.) a navlosi, a afret , a arma. 3. (fam.) a comanda; charging door [~ do:1"] s. (metal.) uşă / gură de încărcare / şarjare. a tocmi, a năimi; a închiria. charging station [~ istcijsn] s. (electr.) s taţie de încărcare (a acumulatorilor). chartered ['t/a:tad] adj. 1. cu hrisov, cu uric , întărit, confirmat (printr-un hrisov etc.). charily ft/earili] adv. 1. atent, grij uliu, cu grijă, cu băgare de seamă, cu luare-amintc, 2- (fig-) privilegiat; autorizat. 3. (mar.) navlosit, afretat. 4. comandat, închiriat. cu atenţie. 2. prudent, cu pru denţă, cu prevedere, cu băgare de seamă. 3. cu zgârcenie, chartered accountant [~ a'kaunta nt] s. (ec.) contabil autorizat. eu chibzuinţă, cu chibzuială. charterer ['t/a:tarar] s. (mar.) navlositor, încărcător, expeditor. chariness ['t/earinis] s. 1. precauţie, pre vedere; grijă; atenţie. 2. economic; chibzuială; Charterhouse [rt/u:tahaus] s. azil de bătrâni la Londra. parcimonie. Charterhouse school [~ sku:l] s. şcoală filantropică la Lo ndra. chariot ['t/serbt] I. s. 1. (ist.) car, căruţă, car de triumf. 2. (poetic) şaretă, ră van. 3. (tehn.) chartering ['t/a:t3rirj] s. (mar.) navlosire. cărucior de macara; pisică. II. vb. A. tr. a duce / a purta într-un car (de triumf). B. ittir. charter m ember ['t/a:tarmembs1"] ş. (amer.) membru fondator (al unei organizaţii). a merge într -un car. charter party [~ ipa:ti] s. (mar. com.) contract de navlosire, închiriere (totală sau charioteer [it/zeria'tiar] I. s. 1. (înv. poetic) căruţaş, vizitiu, surugiu. 2. the Charioteer parţială) a unui vas pentru transportul mărfurilor. (astron.) Viziti ul (constelaţie). II. vb. tr. a duce / a purta într-un car (de triumf), charter plan e [~ plcin] s. avion taxi / de închiriat; (avion) charter. charisma [ka'risma] pl. charismata [-ta] s, 1. aureolă, nimb, aură. 2. calitate de (a Chartism ['t/tiltizam ] s. (ist.) cartism, chartism (mişcare revoluţionară muncitorească se impune ca) conducăto r; capacitate de a stârni entuziasm. charismatic [ikseriz'mjetik] adj. 1. aureolar ; de domeniul reputaţiei, mitului, legendei. în Anglia, 1837-1848). chartist s. 1. ( ec.) specialist în alcătuirea de diagrame referitoare la bursa de acţiuni. 2- înzestrat cu calitatea de a se impune ca lider şi de a stârni entuziasm şi devotament. charitabl e ['t/ceritabl] adj. 1. caritabil; filantrop, mărinimos, generos. 2. milos(tiv); 2 . cartograf. Chartist [tja:tist] I. adj. cartist, al cartismului. II. s. cartist , partizan al mişcării cartiste. darnic, larg la pungă, mână largă, bun la inimă. chartogra r etc. v. c a r t o g r a p h e r etc. charitableness [-nis] s. 1. v. c h a r i t y (1). 2. mila, îndurare. chartreuse [/o:'tra:z şi pronunţia franceză] s. 1. mănăstire, ş reză. 2. (lichior) charity ['t/amti] s. 1. caritate; dragoste de semeni; (prov.) ~ begins at home mai aproape dinţii decât părinţii, cămaşa c mai aproape de piele decât hain 2. milostenie; (operă Chartreuse. chart room ['t/a:t ru:m] s. (mar.) camera hărţilor; cameră de navigaţie. de) binefacere, pomană. 3.pl. instituţi sau opere filantropice / de binefacere. charwoman [rt/a:iwuman], pl. charwomen ['t/ajwimin] s. (înv.) femeie cu ziua, charity box [~ baks] s. cutia milelor; cutie pentru pomeni. îngrijitoare, curăţitoare, ehivuţă. charity boy [~ boi] (ist.) elev la o şcoală filantropică pentru săra harwork [~ wa:k] s. lucru la domiciliu (al unei femei cu ziua). charity girl [~ ga:l] (ist.) elevă la o şcoală filantropică pentru săraci. chary ft/eari] adj. 1. grijuliu , prudent, prevăzător; atent; (of) temător (să nu); to be ~ charityless ft/aeritilis] ad j. lipsit de caritate. of giving offence a căuta să nu jignească. 2. chibzuit, econom, parcimonios; ~ of scump charity school ['t/aeriti sku:l] s. şcoală pentru copii sărac i (filantropică). charivari ['/o:ri'va:ri, /u:-, amer. /o:riva'ri] s. 1. muzică drăcea scă, tămbălău, tărăboi. / zgârcit / reţinut la (vorbă etc.); ~ of words scump la vorbă. cha s] I. s. 1. vânătoare; loc de vânătoare; vânători, participanţi la o vânătoare. 2. babiloni ură, talmcş-balmeş, aiureală. 2. urmărire, goană, alungare, izgonire; (fam.) fugă, alergare



 o give ~ to a) a vâna, a urmări, charlatan ['/u:laten, -tasn] ş. înşelător, şarlatan; vraci agician. a hăitui; b) (fig.) a urmări, a goni după; in ~ of în goană după; on the ~ la vână ; charlatanism [-izam] s. înşelătorie, şarlatanie. Charles's Wain [pt/o:lZiz 'wein] s. ( astron.) Carul Mare, Ursa Mare, Carul cu Boi (fig.) a wild-goose ~ a ) urmărire in utilă, alergătură zadarnică; b) himeră, utopie, vis; aiureală, lucru zadarnic. 3. (sport) s eeple ~ cursă cu obstacole. II. vb. A. tr. 1. (mai ales (constelaţie). mar.) a vâna; a urmări, a goni. 2. (fig.) a urmări, a vâna. 3. a alerga după (la jocuri). charleston l' t/a:lst3n] s. charleston (dans). 1 charley ['t/a:li] ş. (pop.) 1. cumătră vulpe (în folc lor). 2. barbişon (stil Carol I). 3. paznic 4. a alunga, a izgoni. 5. (fig.) a alu nga, a risipi, a împrăştia; to ~all fear a risipi, a alunga orice teamă. 6. (fam.) to ~ up a căuta în grabă (un titlu de carte, un cuvânt, o dată etc.). de noapte. B. rejl. (amer .) a se căra, a o întinde; go ~yourself! şterge-o! cară-te! ia-ţi picioarele la charley2 s . (amer., mii.) litera C, categoria a treia. spinare! simplifică peisajul! C. intr . 1. a alerga, a fugi, a goni. 2. to ~away a fugi. 3. a vâna. Charley Brown [~ bra un] s. (fam.) cabină de comandă a unui vehicul spaţial.



 chase2 158



chase21, s. 1. (mil.) tranşee, gropi, şanţuri, (făcute special). 2. (telm.) scobitură, cre stătură, nevrute). II. s. 1. conversaţie, taifas, discuţie; flecăreală, sporovăială, turuia . ciripit. săpătură, şanţ, renură. 3. (poligr.) ramă (tipografică). 4. montură (a unei piet ase). 3. murmur, susur, clipocit. 4. zăngănit, zdrăngănit, joc. 5. (electr.) vibraţie. II. vb. tr. 1. (telm.) a cizela, a dăltui, a scobi. 2. a săpa, a grava (un ornament în me tal); chatteration ['t/arta'rei/sn] s. (fam., rar) v. c h a t t e r (II, 1). a şte mui, a scoate în relief, a bate cu ciocanul (un metal) pentru a scoate în relief fig uri chatterbox ['t/aetoboks] s. 1. flecar, moară stricată / neferecată. 2. (amer. mii. sl.) sau ornamente. 3. (text.) a moara. mitralieră, ţăcănitoare, căţea. chatter broth (~ b o(:)8] s. (fam.) ceai. chased finish ['t/eist .fini/] s. (te».) moarare. chatterer ['t/anore'] s. v. c h a 11 e r b o x (1). chaser1 ['t/eis3r] s. 1. urmăritor; hăitaş, hăituitor, gonaci, gonitor. 2.(av.) avion de ■chatter pie ['t/eeta pai] s. 1. (omit .)coţofană (Picapica). 2. v. c h at t e r b o x (1). vânătoare / de escortă, de vânător. 3. ar.) vas de escortă, vânător de submarine. 4. v. 1 chatter water [~ ,wo:t3r] s. v. c h a 11 e r b r o t h. c h a s s e . 5 . (sl.) băutură cu care te dregi (după un chef). 6. (teatru fam.) act saw număr chattiness [rt/a:tinis] s. limbuţie. final (al unui s pectacol de varietăţi); acorduri muzicale executate în timp ce spectatorii chatty1 ['t jffiti] adj. 1. flecar, guraliv, limbut, gură-spartă. 2. (mil. mar. sl.) păduchios, părăse sc sala. chaser2 s. 1. (telm.) pieptene de filetat; cuţit pentru filet. 2. gravor (în metale), meşter janghinos, jegos, soios. chatty2 s. (anglo-indian) oală / vas de l ut. care lucrează în metal bătut; ştemuitor. 3. (mine) moară chiliana. 4. (ina\) Roller ga ng; chatwood ['t/a;twud] s. căzătură / doborâtură de arbori. presă. Chaucerian [t/o^sîsrbn] j. al lui Chaucer, privitor la Geoffrey Chaucer (poet englez, chasing1 ['t/eisin ] s. 1. vânare, urmărire, goană, alungare, izgonire, punere pe fugă. 1340-1400). 2. (sl. ) depăşire a normei, întrecere a normei stabilită de muncitori. Chaucerisrn ['t/o:sbrizj m] s. particularitate lingvistică sau stilistică a lui Chaucer. chasing2 s. (telm.) cizelare, gravare; ştemuire, batere cu ciocanul (a ««ui metal, pentru chauffer ['t/o:f 3r, amer. si'/o:-] s. sobiţă de fier, godin. a scoate în relieffiguri sau ornamente). chauffeur [7oufar, -To:r] s. (fr.) şofer (al cuiva), conducător de autovehicule. . c hasing chisel [~ it/izlj s. daltă (ae sculptor, de gravor). chaus ]'t/eios] s. (zo ol.) pisică de trestie (felis cliaus). chasing hammer [~ .hamo'] s. (telm.) baros, ciocan de ambutisat. chaussette f/o'set] s. (fr.) şosetă, ciorap scurt. chasing too l [~ tu:l] s. (telm.) cuţit de filetat. chauvinism ['/ouvinizsm] s. şovinism. chasm ['ka?zsm] s. 1. crăpătură adâncă, fisură adâncă. 2. prăpastie, abis, genune, hău. chauvinis nist] s. şovin(ist). 3. vid, gol. 4. (fig.) prăpastie; contrast. chaw [t/o;[ vb. A. tr. 1. (pop.) a rumega, a mesteca. 2. (amer. sl.) to ~ up a) a face chasmal ['kaîz m^l] aay. de prăpastie, de abis; abisal. chasse1 [/a:s si pronunţia franceză] s. (fr.) (fam.) pahar de lichior (băut) după cafea. harcea-parcea, a snopi, a stâlci în bătaie, a distruge, a răpune (pe inamic, pe adversar); b) a face praf, a face bucăţi; a bucăţi; a măr nţi. B. intr. (pop.) a rumega, a mesteca; chasse2 s. (bis.) raclă (cu moaşte). chasse ['/jesei, amer. -'- si pronunţia franceză] I. s. paşi de dans laterali, (paşi de) trecer e a molfăi, a clefăi, a morfoli. chaw bacon [~ ibeikan] s. (fam.) ţărănoi, mocârţan, ţopârl ioplit, ghiorlan, mitocan. de la o figură la alta / de la un loc la altul. II. vb. intr. a trece de la o figură la alta, a schimba cheap [t/i;p] I. adj. 1. ieftin, necostisitor; fără preţ; devalorizat; ~ and nasty ieftin şi locul, paşii (la balet, la cad ril etc.). chasse-croise [/a'sei krwa'zei] s. (fr.) 1. „chasse-croise", schimbare (la balet, cadril prost; (as) ~ as dirt/ dog ~ ieftin ca braga, pe degeaba, de p omană; ~ labour braţe de muncă ieftine, forţă de muncă la preţ scăzut. 2. (fig.) fără preţ de nimic, ieftin; etc.); mişcare spre dreapta sa» spre stânga. 2. (fig.) mişcare leneşă, mi re moale. to hold smth. ~ a dispreţui ceva, a desconsidera, a deprecia ceva; a nu da un ban, o para chasselas ['Ja?sola?s si pronunţia franceză] s. (fr.) ceasla (vari etate de struguri). chioară pe ceva; to make oneself ~ a nu se purta cum trebuie; a-şi îngădui libertăţi faţă chasseur [/a3'sor şi pronunţia franceză] s. (fr.) vânător. de s desconsidera. 3. (ec.) devalorizat; -dollars dolari devalorizaţi. II. aaV. chassis ['/assiO),amer.si '/a?sis],pl. chassis [7a2si(:)z] sau chassises ['/assisiz] s. (te/m.) (fam.) ieftin; to get off ~ a scăpa ieftin; (sl.) to feel ~ a se simţi pros



 t, a nu-i fi boii acasă; şasiu; ramă. a i se îneca corăbiile; a nu se simţi în largul său, simţi stânjenit. III. s. (înv.) preţ; chassisless body ['Jsesizlis ,bodi] s. (auto) caro serie autoportantă / fără şasiu. (fam.) good ~ ieftin, chilipir, pleaşcă. -*• (fam.) to do on the ~ a trăi de azi pe mâine; chaste [t/eist] adj. 1. cast, neprihănit, nevinovat, curat, virtuos, cu inima curată. 2. (despre a se descurca. stil) sobru, riguros, p ur; simplu. cheapen ]'t/i:p3n] vb. A. tr. 1. a ieftini; a scădea preţul (la; saw cu gen.). 2. (fig.) a chaste-mimosa [~ mai'mousa] s. (bot.) mimoză, sensitivă (Mimosa p udica). deprecia, a micşora valoarea (cw gen.). B. intr. 1. a se ieftini. 2. (înv.) a se tocmi, a se chasten ['t/eistn] vb. tr. 1. a pedepsi. 2, a disciplina, a muştr ului, a dojeni, a aduce la târgui. ascultare. 3. a curaţi, a curăţa, a purifica. cheapen er [-sr] s. (fig.) depreciator, persoană care desconsideră (pe cineva sau ceva). cha stise [t/£es'taiz] vb. tr. 1. a pedepsi, a da / a administra (cuiva) o pedeapsă (mai cheapish ['ti/i:pi/[ adj. destul de ieftin. ales corporală). 2. a mustra aspru, a dojeni sever. Cheap Jack ['t/i:p d3ask] s. (fam.) 1. negustor ambulant, marfagi u, boccegiu, tolbaş, chastisement ['t/astizmant] s. pedeapsă disciplinară; pedeapsă, ped epsire. mămular. 2. coţear, şarlatan, pungaş. chastity ['t/astiti] s. 1. abstinenţă, contin nţă. 2. castitate, feciorie, virginitate. 3. celibat. Cheap John ['t/i:pd3onJ i . v . C h c a p J a c k . 4. sobrietate, rigurozitate, puritate, austeritate (a stil ului). cheap-jack ['t/i:pd3ffik] adj. de duzină, de doi bani. chastity belt [~ bel t] s. centură de castitate. cheaply ['t/i:plij aav. 1. ieftin (v. si c h e a p II) . 2. uşor, lesne, cu uşurinţă. 3. la suprafaţă. chasuble ['t/sezjubl, amer. si 't/ais-] s. bis.) odăjdii, sfită. cheap money policy ['t/i:p iiiuni 'polisij s. (ec.) politica f acilităţilor de scont. chat1 [t/a;t] I. s. discuţie amicală, conversaţie prietenească, taif s, vorbă; idle ~palavre, cheapness ['t/i:pnisj s. 1. ieftinătate; preţ ieftin. 2. (fig .) lipsă de valoare. vorbe de clacă; (fam.) he has too much ~ about him e prea fleca r / vorbăreţ, vorbeşte cheat [t/i:t] I. vb. A. tr. 1. a înşela, a amăgi, a pungaşi; a escro he ~ed me (out) of prea mult / ca o moară stricată; to have a ~ with smb. ă sta de vo rbă / la taclale cu cineva; five dollars m-a înşelat cu cinci dolari, m-a ciupit de ci nci dolari. 2. (fig.) a alunga; a fugi (pop.) hold your ~! (ţine-ţi) gura! tacă-ţi flean ca! II. vb. intr. a sta de vorbă, a sta la de; to ~ the time a(-şi) omorî timpul / vre mea, a-şi petrece vremea; to ~ the journey taifas, a schimba o vorbă cu cineva, a vo rbi de una şi de alta, a pune ţara la cale, a sporovăi. a(-şi) omorî vremea în timpul călăt / drumului. B. refl. a se înşela, a se amăgi; to ~ chat2 s. (bot.) 1. mâţişor. 2. samară. spic. oneself with illusions a se amăgi / a se legăna / a se hrăni cu iluzii, a se lăsa dus / înşelat chat3 s. pl. (mine) steril. de iluzii. C. intr. a înşela, a recurge la înşelă ii; a trişa; to ~ at cards a trişa la cărţi, chate [t/eit] s. (sl. înv.) spânzurătoare. a u a cu cărţi măsluite. II. s. 1. înşelătorie, înşelăciune, escrocherie, şarlatanie, fraudă; c ;tou, ,/£et- şi pronunţia franceză\,pl. chateaux [-z] s. (fr.) 1. castel, cetăţuie, (înv.) put a ~on smb. a înşela pe cineva. 2. înşelător, escroc, coţear, pungaş, şarlatan. palat. 2 ac. cheatable ['t/i:tabl] adj. uşor de înşelat. châtelain ['/astplcin] s. castelan, stăpân. cheatee [t/i:'ti:] s. (fam.) (om) păcălit, înşelat. chatelaine s. 1. castelană, stăpână. 2. cârlig, agăţătoare (ae care se prind cheile cheater [rt/i:t3r] s. înşelător, amăgitor, esc etc.). cheatery ['t/i:U>ri] s. v. c h e a t (II, 1). Chathamite ]'t/a;tomait] s. (ist.) partizan al lui Piu cel bătrân. cheating ['t/i:tirj] s. înşelăciune, escrocherie. chatoyancy [/a'toiansi] s. sclipire. check [t/ek] I. s. 1, şah; to give ~ to a da şa h (cuiva). 2. (fig.) şah; to hold/ to keep chatoyant [/o'toiont] adj. (jr.) sclipi tor, cu ape, bătând când într-o culoare, când în alta; in ~ a ţine în şah. 3. (fig.) piedic ol, impediment, oprelişte; frâu; it was a ~ on şanjant. his ambition a fost o frână pentru ambiţia lui; to have/ to keep a ~ upon smb. a ţine chatoyment [/a'toimont] s. joc d e culori. ^ în frâu pe cineva; men who had no ~ within oameni care erau în stare de or ice; ~s of -g; conscience remuşcări. 4. (sport) placare, oprire. 5. (mil.) înfrângere uşoa ră / neînsemnată. chat potato ['t/îet pa'teitou] s. cartof mic şi stricat. chat show ft/ar t /ou] s.v. t a l k s h o w . ^ 6. pierderea urmei de către un câine de vânătoare. 7. co ntrolor, verificator. 8. control, chatsome ['t/setSAin] adj. flecar, vorbăreţ. verif icare; in ~ sub control, la control; (amer.) loyalty ~ verificarea loialităţii (î« apara tul chattel ['t/Eetlj s. 1. (mai ales la pl.) avere, bunuri, patrimoniu; with al l their goods de stat); (amer.) mail cover ~ cenzurare (secretă) a scrisorilor de către Biroul Federal and ~ s cu căţel şi cu purcel. 2. sclav, rob; iobag. de Investigaţii. 9. ştampilă de control; viză; semn de control, bifa, „văzut"; etichetă. 10. chitanţă (la d rea bagajului); număr (la vestiar! garderobă); contraraarcă, cotor chattel slavery sys



 tem [~ isleivori 'sistim] s. sistemul muncii cu sclavi /cu robi. etc. (tot ce se rveşte pentru control). 11. (amer.) fisă, jeton (la jocuri de noroc); (amer.) chatte ls personal ['t/retlz 'po:sn.?l] s. pl. avere mobilă, bunuri mobile. to cash/to ha nd/to pass in one's ~s a) a se socoti, a plăti; b) (fig.) a da ortul popii, a muri , chattels real [~ rial] s. pl. avere imobilă, bunuri imobile / imobiliare. chatte r l't/aatar] I. vb. A. intr. 1. a sta de vorbă / Ia taclale; a avea o conversaţie, a vorbi, a-şi da duhul; a-şi încheia socotelile pe lumea aceasta. 12. cec; mandat de pl ată (v. si c h e q u e ) . 13. stofă cadrilată / cu pătrăţele mici. 14. carou, pătrat, pătr stofe). a sta de poveste, a flecari, a sporovăi, a trăncăni, a turui. 2. a ciripi. 3. a cârâi; a croncăni; a clămpăni. 4. (telm.) (despre motor) a trepida, a vibra; (despre pie se) a clicheta, a ciocăni, 15. crăpătură,.despicătură (la pomi). II. inter/. 1. şah! 2. (am ) în regulă! c bine! s-a a zăngăni, a zdrăngăni; a juca. 5. (despre dinţi) a clănţăni; his d with cold făcut! III. vb. A. tr. 1. a da şah (cuiva). 2. a cadrila; a orândui, a dis pune în pătrăţele. îi clănţăneau dinţii de frig. 6. a murmura, a susura, a clipoci. B. tr. (vrute si 3. a opri, a reţine, a împiedica; a înfrâna. 4. (spori) a placa, a opri. 5. a verifica, a viza,



 159 cheesiness



a pune viza; a controla; a colaţiona. 6. (mil.) a mustra, a scoate la raport. 7. t o ~ in a elibera, a da contra chitanţă; to ~ out a verifica în detaliu, a verifica min uţios. to ~ off a ştampila (bilele); to ~ through a preda până la capătul parcursului (un bagaj); to ~ up a verifica, a viza, a controla. B. refl. a se opri brusc. C. int r. 1. a da şah. 2. a se opri, a sta locului. 3. (amer.) to ~ out a) a-şi da demisia; a părăsi (slujba etc.); a pleca; b) a achita nota de plată la părăsirea unui hotel; c) (s i.) a-şi da duhul; a da ortul popii; d) a se verifica, a se confirma; e) (ec.) a-şi retrage depunerile;/) a îndeplini cerinţele sa» condiţiile (unui test etc.). 4. (amer.) to ~ upon smb. for an amount a da (cuiva) un cec, a completa un cec pentru o sumă, pe numele cuiva; to ~ with a concorda cu, a corespunde (cu dat.). 5. (despre vo psea ele.) a crăpa, a plesni. 6. to ~ in a face formalităţile de înregistrare (la un hot el etc.). 7. to ~ (up)on a verifica, a controla; a investiga. IV. adj. 1. de con trol, de verificare. 2. în carouri, cadrilat. check analysis [~ a'nsebsis] s. anal iză de control. checkback ['t/ekbcek] s. (re)verificarc (a unei operaţiuni etc.). ch eck band [~ basnd) s. (telin.) bandă de frână. check bar [~ ba:r] s. eprubetă / mostră de control. check book [~ buk] s. carnet de cecuri. check dam [~ dasm] s. 1. (hidr. ) dig antierozional. 2. (mine) dig antiexploziv, dig de siguranţă. check digit [~ di d3it] s. (cib.) număr / cifră de control. checked [t/ekt] adj. 1. cadrilat, în carouri . 2. (fon.) (despre vocale) care se află în silabă închisă. checker1 ['t/ekar[ s., vb. v. c h e q u e r. checker2 s. (amer.) informator, turnător, denunţător, pârâtor, delator. che cker3 s. 1. verificator, controlor. 2. casier. checkerboard [~ bo:d] I. s. tablă d e şah (pentru jucat dame); (agr.) ~ grouping grupare de şah. II. vb. tr. a aranja în păt rate de culori alternative; a ornamenta cu pătrate de culori alternative. checkere d ['t/eksd] aaj'. 1. cu pătrate, în pătrăţele, cadrilat. 2. pestriţ. 3. variat, diferit. ch ck experiment ['t/ek iks'periment] s. experienţă de probă, experiment de control. chec k gauge [~ gcid3] s. (tehn.) măsură, etalon. check-in ['t/ekin] s. înregistrare, preze ntare a actelor (la un hotel, la un ghişeu etc.). checking ['t/ekin] s. 1. oprire, reţinere, împiedicare. 2. verificare, control. 3. înregistrare. checking account [~ , kaunt] s. (amer.) cont curent. checking room [~.rum] s. v. c h e c k r o o m. c heck-key ['t/ek ki:] s. cheie de la o broască cu siguranţă. checkless ['t/eklis] adj. care nu poate fi oprit; irezistibil, (de) nestăvilit. check list ['t/ek list] s. 1 . listă alfabetică sau sistematică. 2. (amer.) listă de alegători, listă / tabel de control check mark ['t/ek ma:k] s. semn de bifare. checkmate ['t/ek 'meit, -'-] I. s. 1 . şah-mat. 2. înfrângere totală, completă. II. inter/, şah-mat! III. vb. tr. 1. a da şah-ma cuiva), a face şah-mat. 2. (fig.) a înfrânge complet, a dovedi, a răpune, a repurta o vi ctorie zdrobitoare asupra (cuiva); a da peste cap; a răsturna planurile (cuiva); a face praf, a ului, a paraliza (pe cineva). check nut ['t/ek lut] s. (tehn.) con trapiuliţă. check-off [~ 'of] s. (amer.) reţinerea cotizaţiilor sindicale din salariu. c heck-out ['/ekaut] s. 1. achitare a notei de plată la părăsirea unui hotel. 2. verific are. 3. (corn.) casă. check pattern fabric [~ .paMn Taebrik] s. (text.) ţesătură în carour i. check-pinochle [~ 'pinokl] s. (amer.) joc de cărţi, combinaţie între pinacle şi bridge. check rail [~ reil,'-'-] s. (ferov.) contramaşină; longrină de deraiere, labă de iepure ; contra-ac. check reading [~ iri:dirj] s. citire a indicaţiilor aparatelor de con trol. checkrein [~ rein,'-'-] s. (la hamuri) strup, crucea hamutului / gâtarului, cureaua vânării. check rod [~ nxl] s. (tehn.) sondă. check roll [~ roul] s. listă (de nu me), catalog. check room [~ ru(:)m] s. (amer.) 1. vestiar, garderobă. 2. cameră de păs trare. checkroom ['t/ekru(:)m] s. (la hotel etc.) cameră pentru bagaje. check rout ine [~ ru:.ti:n] s. (cib.) program de verificare. checkrow [~ rou] (agr.) I. s. 1. semănătură în cuiburi pătrate. 2. semănat în cuiburi pătrate. II. vb. tr. a semăna în cu te. check spring [~ sprin] s. (tehn.) resort de rapel. check strap [~ strap] s. curea de semnalizare, semnal (la tramvai etc.). check taker [~ .teikar] s. 1. (t eatru) controlor de bilete; plasator. 2. (ferov.) conductor. check test [~ test] s. (tehn.) contraprobă. check-up ['t/ek'Ap] s. 1. (amer.) verificare, revizie, co ntrol; viză. 2. control medical. check-up committee [~ ka'miti] s. (amer.) comisie de revizie. check valve ['t/ckva;lv] s. (tehn.) reţinător cu supapă; ventil / clapetă / supapă de reţinere / de oprire / de închidere. check weigher [~ .web r ] s. (mine) no



 rmator, pontator (al vagonelelor din minei). Cheddar ['t/eda'] s. brânză (de) Chedda r. Cheddar cheese l~ t/i:z] s. v. C h e d d a r. chee-chee ]'t/i:'t/i:,'--, -'-] s. (anglo-indian, peior.) 1. eurasiatic. 2. engleză stricată (vorbită de eurasiatici) . cheek [t/i:k[ I. s. 1. obraz; faţă (la om); falcă (la animale); ~ by jowl în strânsă inti itate, cot la cot; nas în nas; to turn the other ~ a întoarce şi obrazul celălalt; with one's tongue in one's ~ nesincer, prefăcut; ipocrit; to one's own ~ numai pentru s ufieţelul său, numai pentru sine. 2. (fam.) obrăznicie, neobrăzare, îndrăzneală, neruşinare uviinţă, tupeu; to have the ~ to say smth. a avea obrazul / neobrăzarea de a spune cev a; (prov.) ~ brings success obraznicul mănâncă praznicul. 3. (tehn.) falcă (a menghinei) ; bac, batiu, vahg,



gingie; montant; pop. 4. (geol.) latură, flanc. 5. (mar.) falcă de gabii. 6. pl. (ma r.) lături, laturi, porţi. 7. (mine) salbandă; perete de filon. II. vb. ir. (sl.) a se purta neobrăzat, fără ruşine cu; a insulta; a înfrunta; a se obrăznici cu. cheek blade [~ leid] s. v. c h e e k b o n e . cheek block [~ bbk] s. (mar.) rai deschis. cheek bone [~ boun] s. (anat.) os malar / zigomatic; pomete; with high ~ s cu pomeţii i eşiţi, cu faţa osoasă. cheek brake [~ breik] s. (auto) frână cu saboţi. cheeker ]'t/i:k9r] obraznic. cheekily E't/i:kili] adv. obraznic etc. (v. c h c e k y). cheekiness [ 't/i:kinis[ s. neobrăzare, obrăznicie, neruşinare; îndrăzneala, tupeu. cheek tooth ['t/i;k tu:8] s. (anat.) măsea, (dinte) molar. cheek varnish [~ iva:ni/] s. (sl.) fard, s ulinian; pavoazare. cheeky ['t/i;ki] adj. obraznic, neruşinat, neobrăzat; îndrăzneţ, cu tu peu. cheep [t/i:p] I. s. piuit; ciripit. II. vb. intr. a piui, a ciripi. cheeper ['t/i:p3r[ s. 1. pui (mai ales de potârniche si de cocoş de munte). 2. (fig.) prunc , broscoi. cheer [t/b r ] I. s. 1. dispoziţie, stare sufletească; (fam.) what ~? cum te simţi?; to be of good ~ a fi bine dispus, a avea chef; to be of bad~afi prost dispus, a nu fi în apele lui, a nu-i fi boii acasă; to take good ~ a-i reveni buna d ispoziţie, a-i veni inima la Ioc; with good ~vesel, voios, bucuros; 2.pl. aclamaţii, ovaţii, urale, strigăte de bucurie; three ~s for him! (de trei ori) ura (pentru el) ! trăiască! (amer. pop.) the Bronx ~ batjocorire, luare în derâdere, zeflemea. 3. încuraja re; words of ~cuvinte de încurajare, de îmbărbătare. 4. veselie, voioşie, bucurie, voie bu nă. 5. trataţie, masă, ospăţ; to make good ~ a petrece, a chefui. 6. (înv.) faţă, aer, înfă b. A. tr. 1. a îmbărbăta, a încuraja; a mângâia, a consola; a înveseli. 2. (si to ~ up) a d uraj (cuiva); a stimula, a da ghes (cuiva), a îndemna. 3. a aclama, a ovaţiona, a ap lauda. B. intr. 1. a se veseli, a fi voios, vesel, bine dispus. 2. a aclama, a o vaţiona, a striga ura. C. refl. 1. a se veseli. 2. a se mângâia, a se consola, a-şi da c uraj, a se îmbărbăta. cheered [-d] adj. v. c h e e r f u l . cheerful [-ful] adj. 1. v oios, vesel, bine dispus, bucuros; optimist, binevoitor, prietenos; (as) ~ as a lark foarte vesel, vesel ca o ciocârlie, plin de voioşie. 2. (despre zi, cer) senin, luminos, însorit. cheerfulness [~fulnis] s. veselie, voioşie, bucurie, voie bună, opt imism. cheerily ['t/brili] adv. vesel etc. (v. c h e e r y). cheerio ['t/bri'ou| interj, (sl.) 1. noroc! să trăieşti! la mulţi ani! la mai mare! 2. noroc (bun)! salutar e! la revedere! cu bine! pa! cheer-leader ['t/ia ,li:d9r] s. (amer. sport) condu cătorul galeriei. cheerless |'t/blis] adj. trist, mâhnit, amărât, supărat, posomorât, fără posac; sumbru, întunecat. cheerly ['t/bli] aaV. vesel, voios, cu voie bună. cheery ['t/bri] adj. vesel, bucuros, vioi, bine dispus, cu chef. cheery-bye [~bai] inte rj, noroc! să trăieşti! pa! cheese1 [t/i:z] s. 1. brânză, caşcaval; a ~ o roată / un calup caşcaval; Cheshire ~ brânză (de) Chester; Dutch ~ brânză de Olanda; Parmesan ~ parmezan; ( prov.) the king's ~ goes half away in parings sunt mulţi muşterii la caşcaval; lac să fi e că broaşte sunt destule; (amer. sl.) to think one is the whole ~ a sc crede buricu l pământului; (despre fetiţe) to make ~s a face o piruetă şi a se ghemui deodată în aşa fel sta să formeze o roată; a face reverenţe adânci. 2. turtă, tot ce aminteşte de aspectul caş alului, de exemplu, merele trecute prin teasc, la fabricarea cidrului. 3. (fam.) pici, barbă-cot. 4. (amer. sl.) tâmpit, cap sec, idiot, om despre care se poate spu ne „nu-i nici o brânză de capul lui", nătărău. 5. (tea.) bobină cu fir. ■ • (si.) to get th a greş, chix; a nu * face nici o brânză; a rămâne cu buzele umflate; (fam.) hard ~ eşec, ru e; (sl.) that's (quite) the ~ (tocmai) asta este! asta ne trebuia! evrika! (amer . sl.) big ~ grangur, ştab, mare mahăr, barosan. 6. (metal.) lingou sau semifabricat pentru bandaje. cheese2 vb. tr. a opri, a înceta, a pune capăt (la; sau cu dat.); ( sl.) ~ it a) vorba! lasă vorba, gălăgia! tacă-ţi fleanca!; b) şterge-o! întinde-o! fugi! sp utina! valea! c) ai grijă! bagă de scamă!; to ~ off (pop.) a descuraja, a tăia clanul (c



 uiva). cheese aerial ['t/i:z .earial] s. (tel.) antenă cu cornet. cheeseburger [~ b3;gsr] s. (amer.) sandviş cu (hamburger şi) brânză. cheese buttons [~ ibAtnz] s. pl. na sturi foarte mari. cheesecake ['t/i:z keik] s. 1. brânzoaică, plăcintă cu brânză, pască. 2. mer.) fotografie a unei vedete; fotografie decoltată. 3. (amer.) frumuseţe frivolă / l ascivă / provocatoare / picantă; nuri, atracţie sexuală, sex-appeal. cheesecake girl [~ 'ga:l] s. (amer.) femeie picantă / cu sex-appeal. cheesecloth ['t/i:z kb(:)6] s. săd ilă, strecurătoare de brânză, tifon. cheesed [t/i:zd] adv. v. c h e e s e d - o f f . ch eesed-off ['t/i:z ds(;)f] adj. (sl.) lehămetit, dezgustat; plictisit, agasat. chee se fly ['t/i;z flai] s. (entotn.) câşiţă, strepede, codat (Piophila casei). cheese head [~ hed] s. (tehn.) cap plat / rotund. cheese mite [~ mait] s. (entom.) strepede (Tyroglyphus siro). cheesemonger [~ iniAng3r[ s. brânzar, negustor de (produse) la ctate. cheese paring [~ .pterin] I- s. 1- coajă de brânză. 2. (fig.) zgârcenie, avariţie. 3. pl. bani adunaţi cu zgârcenie, bani puşi Ia ciorap, economii de avar, avere a unui zgârie-brânză. II. adj. zgârcit, zgârie-brânză. cheese rennet [~ .renit] s. 1. cheag pentru ză. 2. (bot.) drăgaică (Galium venim). cheese renning [~ irenin] i . v . c h e e s e r e n n e t . cheese tube [~ tju;b] s. (text.) ţeava pentru bobine. cheese wort [~ wa:t] s. v. c h e e s e r e n n e t . cheesiness ['t/i:zinis] s. aspect de brânză / brânzos; asemănare cu brânza.



 cheesing cheesing ['t/i:zirjj s. (text.) bobinare. cheesy f't/i:zi] adj. 1. de brânză, brânzos, ca brânza. 2. (sl.) sec, gol, prostesc. 3. (si.) şic, gigea, fercheş, la modă, dichisit , frumos. 4. (amer. sl.) de proastă calitate. cheetah [rt/i:to] s. (zool.) (un fel de) leopard de India, cita (Acinonyx jubatus si alte specii din acelaşi gen). che f [Jef] s. ()r.) bucătar şef, şeful bucătăriei (la marile restaurante, în casele boiereşti, vapoare etc.). chef-d'oeuvre ['/ei 'do:vr, -vor, amer. '/e'- si pronunţia franceză] , pi. chef-d'ocuvres [~] s. (fr.) capodoperă. ch(e)iloplasty ['kailaplaesti] s. (m ed.) cheiloplastie, plastie a buzei. ch(e)ilotomy [kai'btomi] s. (med.) 1. exciz ie (parţială sau totală) a buzei. 2. extirpare a unei excrescenţe din vecinătatea oaselor lungi. cheiromancer s..v. c h i r o m a n c e r . cheiromancy ['kaioromzensi, -r oum-] s. v. c h i r o m a n c y. cheiromantist s. v. c h i r o m a n c e r. chei roptera [ikaio'roptoro] s. pl. (zool.) cheiroptere (liliecii). chela1 ['ki:lo],p l. chelae ['ki:li:[ s. (zool.) cleşte (la crustacee). cheia2 ['t/eilo, 't/i:-] s. (rel. în India) discipol. chelate ['ki:lcit] I. adj. 1. (zool.) (despre crustacee etc.) cu cleşti. 2. (chim.) chelatic. II. s. (chim.) chelat. chelate compound ['ki deit ikompaund] s. (chim.) chelat, compus chelatic. chelate effect [~iifekt] s. (chim.) efect chelatic. chelation [kk'lei/an] s. (chim.) formare de chelaţi. cheli ferous [ki'lifaros] adj. (zool.) (despre crustacee etc.) care are cleşti. chelifor m ['kelifo:m, 'ki:-[ adj. (zool.) în formă de cleşte. chelonian [ki'lounion] I. adj. d e broască ţestoasă. II. s. broască ţestoasa. chemic ['kemik, înv. 'kim-] I. adj. (înv.)l. c rafăcut, falsificat. 2. chimic. II. s. (înv.) 1. farmacist, spiţer. 2. alchimist. 3. c lorură de var. III. vb. tr. a trata cu soluţie de clorură de var (pentru a înălbi). chemic al ['kemikol, înv. 'kim-] I. aay. chimic; ~ bond legătură chimică; ~ agents agenţi chimici ; ~ bleaching albire cu var; ~ fertilizers îngrăşăminte chimice, fertilizatori; ~ war ga ses gaze de luptă; ~ warfare război chimic, cu gaze. II. s. pl. chimicale; preparate , produse chimice. chemical engineering ['kemikal lendji'niorirj] s. tehnologie chimică. chemics ['kemiks, înv. 'ki-J s. pl. (rar) chimie. chemise [/i'mi:z,/o'm-[ s . 1.combinezon,furou.2.v. s a c k d r e s s . chemisette [i/emi'zet] s. 1. şemizetă, bluză. 2. jabou. chemism ['kemizom] s. chimism. chemist ['kemist, înv. 'kim-] s. 1. chimist. 2. farmacist, droghist; at the ~'s la farmacie, la drogherie. chemistr y ['kemistri, înv. 'ki-] s. 1. chimie; agricultural ~ agrochimie; applied ~chimie aplicată. 2. (fig.) alchimie; the ~ of a poet's imagination alambicul fanteziei un ui poet; forul interior al creaţiei poetice. chemist's shop ['kemists /op] s. farm acie, spiţerie, drogherie. chemotherapy [ikemou'Seropi] s. (mea1.) chimioterapie. chemurgy ['kemod3i] s. chimia industrializării produselor agricole. chen [ken] s. (ornit.) gâscă polară (Anser hyperboreus). chenar ['t/i:nu:rJ s. (bot.) platan orienta l (Platanus orientalis). chenille [/o'ni:l] s. şnur, găitan. cheque [t/ek] (ec.) I. s. cec, ordin de plată; to cash a ~ a încasa un cec; to draw a ~ a) a semna, a da un cec; b) a plăti, a onora un cec; (fig.) to give smb. a blank -- a da cuiva poliţă sau semnătură în alb. II. vb. tr. to ~ out a onora (un cont). cheque book [~ buk] s. carn et de cecuri. chequer [i/ekor] I. vb. tr. 1. a linia în pătrăţele, a cadrila. 2. a aşeza, a dispune în carouri. 3. (fig.) a împestriţa, a varia. II. s. l.pl. tablă de şah (ca firmă unui han sau Iurtei). 2. (joc de) dame. 3. stofă cadrilată / în carouri. chequered [' t/ekod] adj. 1. cadrilat; în carouri; (constr.) ~ plate tablă striată. 2. vărgat, împestriţ t. 3. (fig.) schimbător, variabil; ~ fortune soartă schimbătoare. ~ light and shade (j oc de) lumini şi umbre. chequerwise ['t/ekowaiz] adv. în carouri, ca o tablă de şah. che ques [t/eks] s. (poligr.) linie de siguranţă. cherish ['t/eri/] vb. tr. 1. a nutri, a împărtăşi, a îndrăgi (gânduri, speranţe); (fig.) a încălzi la sânul său. 2. a păstra (în va. 3. a creşte, a cultiva cu grijă (plante), a îngriji. 4. a alinta, a dezmierda (cop ii); a răsfăţa, a răzgâia. cherishment [-mont] s. grijă; dezmierdare; gingăşie. chernozem [ no'zjoin] s. fgeol., agr.) cernoziom. Cherokee Rose State ['t/eroki: 'rouz steit ] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Georgia. cheroot [/o'ru:t, /i'r-] s, un fel de trabuc, havană cu amândouă capetele tăiate. cherry ['t/eri] I. s. 1. (bot.) a) vişin (Primus cerasus); vişină; b) cireş (Primus avium); cireaşă; perfumed ~ vişin turcesc rimus malmleb); to make two bites of a ~ (fig.) a) a se trudi pentru o nimica (t oată); b) a fi economicos; c) a se codi, a şovăi, a face nazuri / mofturi. 2. (tehn.) freză profilată cu coadă; freză sferică; alezor sferic. II. adj. vişiniu, cireşiu. cherry a e [~ .spl] s. (bot.) merişor, măr cu fructe mici (Pyrus baceata). cherry brandy [~ ' brasndi] s. cherry brandy; vişinată. cherry-cheeked [~ t/i:kt] adj. cu obraji tranda



 firii, roz la faţă, îmbujorat. cherry chopper [~ 


. cherry crab [~ krab] s. v. c h e r r y a p p 1 e. cherry-merry [~ 'meri] adj. voios, vesel. cherry picker [~ ipikor] s. (tehn.) tută; păianjen din burlan; elevato r de vagonete. cherry pie [~ 'pai] s. 1. plăcintă cu vişine sau cu cireşe. 2. (bot., fam .) vanilie sălbatică (Heliotropium europaeiim). cherry plum [~ pUm] s. (bot.) corcod uş (Primus cerasifera); corcoduşă. cherry red [~ red] s. v. c h e r r y (II). cherry-r ipe [~ raip] adj. (fig.) matur, copt, pârguit, pe deplin dezvoltat. cherry stone [ ~ stoun] s. 1. sâmbure de vişină saw cireaşă. 2. (fig.) fleac, ciuruc, bagatelă, lucru de n mic. cherry sucker [~ .sAkor] j . v. c h e r r y c h o p p e r . cherry tree [~ tri:] s. (bot.) vişin; cireş (v. c h e r r y 1,1). chersonese ['ko:soni:s, -soun-] s . (poetic) peninsulă. chert [t/o:t] s. (mineral.) rocă corneeană; cuarţ; silice, şist sili ciOs. cherty ['t/o:ti] adj. (geol.) silicios, ~ mari marnă cu silice. cherub ['t/e rob],pl. cherubs [-/.] sau cherubim ['t/erobim, -rub-] s. 1. heruvim; înger. 2. (f ig.) copil frumos. cherubic [t/e'ru:bik, t/i'r-, it/o'rA-] adj. înaripat sau bucălat ca un heruvim; nevinovat; ca un îngeraş; angelic; îngeresc. cherubically [-oii] adv. ca un heruvim. cherubim ['t/erobim, -rub-] pl. de la c h e r u b. chervil ['t/o; vil] s. (bot.) 1. haţmaţuchi, asmăţui (Anthriscus cerefolium). 2. antonică (Cluierophyblum ). Cheshire cat ['t/e/o kart] s. 1. pisică din comitatul Cheshire. 2. (fig.) om hl izit / zâmbăreţ / rânjit; to grin like a — a râde / a zâmbi prosteşte / stupid / idiot. che /es] I. s. 1. şah; to play (at) ~ a juca şah. 2. pervaz, toc de fereastră. II. adj. şahi st. chessboard ['tjesbo:d, -bood] s. tablă / masă de şah. chessman ['t/esmaen] s. piesă (de la jocul) de şah. chess player ['t/es ipleior] s. jucător de şah, şahist. chess tour nament [~ .tuonomont] s. turneu şahist /de şah, competiţie şahistă. chess tree [~ tri:] s. (mar.) tachet de mură; babă pentru mura mare. chessycat ['t/esika:t] s. (fam.) pers oană care râde cu gura până la urechi. chessy copper ['t/esi ikopor] s. (mineral.) azuri t. chest [t/est] s. 1. ladă, cufăr, sipet, chivot, lăcriţă; ~ of drawers scrin, comodă. 2. istierie, hazna, trezorerie; fond. 3. (aiiat.) coşul pieptului, piept; (fig.) inimă, suflet, piept; weak ~ plămâni slabi; to suffer from a disease in / of the ~ a sufer i / a fi bolnav de plămâni. chesterfield ['t/estofi:ld] s. 1. palton larg în talie. 2. un fel de divan. chest explorer ['t/est iks'plo:ror] s. (mea!.) stetoscop. ches t note [~ nouţ] s. (muz.) notă de piept. chestnut ['t/estnAt, -not] I. s. 1. (si Spa nish/ sweet ~) (bot.) castan dulce / comestibil (Castanea saliva). 2. (şi horse ~) (bot.) castan porcesc (Aesculus hippocastanum). 3. edible/ sweet ~ castană (comes tibilă / dulce; maroană). 4. castană (porcească); (fig.) to put the ~ s in the fire a-şi a prinde paie în cap; (fig.) to pull smb.'s/ the ~ s out of the fire, to pull the ~s out of the fire for smb. a scoate castanele din foc pentru altul, a face o muncă grea în locul altuia. 5. (zool.) chişiţă (la cal). 6. (fam.) (cal) murg. 7. (fam.) anecd otă / glumă răsuflată, banc vechi; vechitură; papinis (fig.). II. adj. 1. castaniu. 2. mur g. chestnut coal [~ koul] s. (min.) cărbune brun. chestnut-haired [~ -heod] adj. c u părul castaniu, şaten. chestnutting ['t/esnAtin, -stn-, -not-] s. cules de castane . chestnut tree ['t/esnAt tri:] s.v. c h e s t n u t (1,1). chest register ['t/e st 'red3istor] s. v. c h e s t v o i c e . chest trouble [~ .trAbl] s. boală de plămân i cronică, oftică, boală de piept. chest voice [~ vois] s. (muz.) voce sau registru de piept. chest wheel [~ wi:l] s. moară / roată cu cupe. chesty ['t/esti] adj. (amer.) încrezut; încăpăţânat. Chev [t/ev] s. (amer. fam.) (automobil) Chevrolet. cheval-glass [/o vselgla:s] s. (fr.) psihe, oglindă mare mobilă / rabatabilă. chevalier [,/evo'lior] s. 1. (ist.) cavaler. 2. cavaler (al unui ordin). <-'~ of fortune/ industry; caval er de industrie; escroc; aventurier; şarlatan. chevaux de frise [/o'vou do'fri(:)z şi pronunţia franceză] s. pl. (fr.) 1. (mii:) obstacol cu cuie şi ţepi. 2. cuie bătute în tea de sus a unui perete. chevelure [/ov'ljuor şi pronunţia franceză] s. (fr.) păr (de p e cap). cheviot ['t/eviot, 't/i:v-j s. 1. (stofă) şeviot. 2. Cheviot oaie şeviot. chev ron ['/evrsn] s. 1. şevron, tresă pe blazon. 2. (constr.) căpriori. chevvie, chewy ['t /evi] s. (amer. fam.) (automobil) Chevrolet. chevy ['t/evi] I. s. 1. vânătoare; goană, unnărire, hăituiala. 2. strigăt al vânătorilor în timpul urmăririi vulpilor. 3. (jocul) de v-aţi ascunselea, (de-a) prinselea, hoţii şi poteraşii / vardiştii. II. vb. A. tr. a urmări



 a goni. B. intr. a fugi, a alerga, a goni. chew [t/u:] I. vb. A. ir. a mesteca; a rumega; (fig.) to ~ the cud a) a repeta întruna; b) a cugeta, a medita, a cloci , a întoarce lucrurile pe o faţă şi pe alta; (sl. fig.) to ~ the fat/ rag a) a bate capu l (cuiva), a cicăli; a bombăni, a ciocăni, a pisa; b) a strâmba din nas la toate, a nu-i fi nimic pe plac. B. intr. 1. a amesteca; a rumega. 2. (on, upon) a medita, a c ugeta, a chibzui, a să gândi (la). II. s. 1. rumegare, mestecare, mestecat. 2. tutun de mestecat. chewing gum ['t/u:in gAin] s. gumă de mestecat. chiack ['t/aiok] vb. tr. (austr. sl.) 1. a batjocori; a zeflemisi. 2. a tachina. chiaroscuro [ki'u:r os'kjuorou, -ros-] s. 1. (arte) clarobscur. 2. (lit.) folosirea contrastelor (în p oezie).



 chill



chieftainship [-/ip] s. v. c h i e f t a i n c y . chiasmus [kai'fezmss] s. (gra m.) chiazm (inversiune în partea a doua a unei fraze, de exemplu: he rose up and d own sat she). chief wall ['t/i:f WD:1] s. (constr.) perete portant / de rezistenţă. chiff-chaff ['t/if-t/aefj s. (omit.) pitulice verzuie (Phytlopnaeuste rufa). chi bouk, chibouque [t/i'bu(:)k] s. (lure.) ciubuc, lulea turcească cu teavă lungă. chiffo n ['/ifon, /i'fon şi pronunţia franceză] I. s. 1. fular, şal subţire; volan, volănaş, chic k] (fr.) I. adj. şic, fercheş, dichisit, elegant. II. s. şic, eleganţă, dichis. ornament. 2. (te*t.) sifon. II. adj. 1. moale, uşor; subţire. 2. (despre prăjituri etc.) pufos, Chicagorilla [./ika:gou'rib] s. (amer.) gangster din Chicago. chicane f/i'kein, t/i-] (fr.) I. s. şicană; tertip(uri), chichiţe, chiţibuş(uri), stratagemă; moale, care se opeşte în gură. chiffonier [i/if3'ni3r] s. şifonier, dulap (ae haine), garderob. cârcotă. I . vb. A. tr. a şicana, a se agăţa de, a nu lăsa în pace, a necăji, a pisa. B. intr. a umbla cu tertipuri / cu chiţibuşuri, a găsi chiţibuşuri / pretexte, a căuta chichiţe, a căuta chi 't/ifi] adj. (fam.) clipă, minut, secundă. nod în papură. chigger ['t/ig3r] s. (entom.) specie de acarian (Entrombicula alfreddugesi). chigoe ['t/igou] s. (entom.) un f el de purice sud-american sa» vest-indian (Pulex chicanery [fi'keinari] s. 1. v. c h i c a n e (I). 2. sofistică, sofisticărie, despicarea firului penetrans). în patru. chilblain ['t/ilblein] I. s. degerătură. II. vb. tr. a umple de degeraturi, a face să degere. Chicano [t/i'ka:nou] s. (cetăţean) american de origine mexicană. chilblained [-d] adj. cu degeraturi. chi-chi ['t/i:t/i:, '/i:/i:] adj. (amer. peior.) 1. împop oţonat; frivol. 2. preţios, afectat; child [t/aild] Lpl. children ['t/ildrsn, it/uld ran] s. 1. copil; băiat, fiu; fată, fiică; ~ in monden. 3. efeminat. 4. trufaş, semeţ, aro gant. chick1 [t/ik] s. 1. pui, puişor. 2. (amer.) pasăre de curte. 3. copilaş, pui, pu işor. 4. (amer.) arms copil de ţâţă, sugar; ~ of shame copil din flori; ~ of the forest co pil al pădurilor, fată, fetiţă, jună, tânără, păpuşică, fetişcană. 5. (amer.) timid, fricos signă indian («Vn America de Nord); grown-up children copii mari; a naughty ~ un cop il neastâmpărat, rău; a spoilt ~ un copil răsfăţat, răzgâiat; a ~ unborn (un) copil(aş) cu (pe chipiul militarilor). nevinovat, un om nevinovat ca un prunc; to be with ~ a fi gravidă, însărcinată; (prov.) chick2 j . (anglo-indian) storuri sa» portieră de bambus. he that has no children knows not what is love cine nu are copii nu ştie ce înseamnă c hickabiddy [t/ik-bidi] s. (alintător) puişor, puiuţ. dragostea; (fig.) to kiss the ~ f or the nurse's sake a fi făţarnic; (prov.) when children chickadee ['t/ik3di(:)] s. (omit.) piţigoi negru (Parus atricapillus). stand quiet, they have done some harm când copiii sunt foarte cuminţi, înseamnă că chickaree ['t/ikari;] s. (tool.) veveriţă roşi iurus hudsonicus). chicken ['t/ikin] s. 1. pui (de găină), puişor; (amer. şi) găină sa» coc prov.) don't au făcut o poznă; to be a good ~ a fi (un copil) cuminte; (amer. glumeţ, mai ales în vorbirea count your ~s before they are hatched toamna se numără bobocii; s ocoteala de acasă negrilor) this ~ eu; copilul lui tata; be a ~ of the time fii co pilul secolului tău, al vremii nu se potriveşte cu cea de la târg; nu zice hop până (când) u vei sări, nu vinde pielea talc, trăieşte în contemporaneitate; from/ (înv.) of a ~ din c opilărie; (rar) to be past a ursului din pădure. 2. (fig.) copil; she is no ~ nu mai e (nici ea) chiar aşa de tânără; (ea) ~ a nu mai fi copil; (prov.) to throw out the ~ a long with the bath a arunca apa din nu mai c un copil; a trecut de prima tinereţe. 3. (fig.) boboc, ageamiu, nepriceput, om albie cu copil cu tot; ca să omoare musc a îi crapă (cuiva) capul cu ciocanul; (prov.) a lipsit de experienţă. 4. (amer. av. si.) avion de vânătoare. 5. (sl.) tânără uşuratecă; damă. burnt ~ dreads the fire cine s-a frip ciorba / supa, suflă şi-n iaurt. 2. (fig.) copil, 6. (amer.) fetiţă, fată, domnişoară, păpu (amer.) timid, fricos, laş, poltron. 8. (amer.) nevârstnic; he is a mere ~ e un copi l, nu e decât un copil. 3. (fig.) rod, vlăstar; fancy's ~rod al fanteziei. II. adj. de copil / copii, copilăresc, infantil, al copiilor, al copilului. insignă cu vultur (pe chipiul militarilor). child bearing ['t/aild 'bearirj] s. naştere, facere; to be past ~ a nu mai putea să aibă chicken-breasted [~ ibrestid] adj. (med. anat.) cu sternul / pieptul ieşit în afară, rahitic. copii; a nu mai fi tânără. chicken broth [~ bro :)0[ s. supă de găină. childbed ['t/aildbed] s. naştere; facere; to be in ~ a fi lăuză; wom n in ~ lăuză; to die chicken-feed [~ fi:d] s. 1. grăunţe, crupe. 2. (amer.fig.) fleac, n imic, mizilic, vax. 3. (sl.) in ~ a muri din facere / la naştere. mărunţiş, bani mărunţi. c ildbirth ['t/aildtraifi] s. naştere, facere; to die in ~ a muri din / la facere / din cauza chicken-farming [~ »fo:min] s. (amer.) creştere a păsărilor, avicultura. naşteri



 i. chicken heart [~ ha:t] s. (fig.) fricos, iepurilă, pui de găină, om slab de înger. ch ild birthrate [~ it»:8reit] s. natalitate; indice de natalitate. chicken-hearted [ ~ 


 remier, preşedinte al consiliului de chiliad ['kiliasd, 'kail-, -ljaed] s. 1. o mi e. 2. mileniu, o mie de ani. miniştri. Chilian ['t/ilisn] adj., s. v. C h i 1 e a n. r chief rafter [~ 'ra:ft3 ] s. (constr.) căprior de umplutură. chill [t/il] I. ad j. 1. rece, răcoros, friguros; tăios; umed. 2. (fig.) rece, tăios, plin de chiefship [ 't/i:f/ip] s. funcţie de şef / de căpetenie / de conducător; conducere. răceală. 3. (tehn.) călit. II. s. 1. frig; to take the ~ off a încălzi. 2. răceală; frig; fiori chieftain ['t/ kftan, -tin] s. 1. şef, căpetenie, cap, mai-marele, conducător (mai ales de reci; trem ur, tremurat; dârdâială; (med.) ~s and fever malarie; to catch a ~ a răci; a ~ trib); (p oetic) conducător militar; conducător de oaste. 2. hatman. 3. căpitan de haiduci. came creeping over me mă străbătură, mă cuprinseră fiori reci. 3. (fig.) răceală; atitudine rec lacială; to cast a ~over a răspândi o atmosferă îngheţată/ de răceală / în / asupra; chieft i] s. şefie; căpitănie; hătmănie.



 chill casting 162



a îngheţa. 4. (teltm) călire. 5. (lelin.) lingotieră. III. vb. A. tr. 1. (si to ~down/up ) a răci, china closet [~ ikbzit] s. 1. vitrină cu porţelanuri. 2. (amer. sl.) dinţi falşi , dantură a lăsa să se răcească; a înfrigura; he was ~ed to the bone îi intrase frigul în o (falsă). pătrunsese frigul până la oase, era rebegit de frig; it is cold enough to ~ th e blood in China crape [~ kreip] s. (tot.) crep de China. one's veins e frig de-ţi îngheaţă sângele în vine. 2. (fig-) a demoraliza; a paraliza; a înfiora. china green [~ gr :n] s. verde chinezesc. 3. (tehn.) a căli; a turna în lingotieră. 4. (fam. reg.) a dez morţi, a încălzi (puţin). B. inlr. china ink [~ ink] s. tuş (de desen). china insulator [~ 'insjuleito'] s. (electr.) izolator de porţelan. 1. a se răci; a îngheţa. 2. a-i fi fri g; a rebegi, a îngheţa. Chinaman1 [-man],pl. Chinamen [man] s. 1. chinez; ~*s chance şanse foarte slabe chill casting [~ >ka:stirj] s. (metal.) 1. turnare în cochilie. 2. piesă turnată în cochilie. chiller ['t/ilor[ s. 1. om rece / nesimţit / fără inimă, inim e. 2. (telm.) cristalizor de / reduse, nici o şansă; cauză pierdută. 2. (mar.) vas care face călătorii în China. chinaman2 s. negustor de porţelanuri. piatră. chilii ['t/ili] (sp an.) s. 1. (bol.) ardei iute, ciuşcă. 2. (bol.) ardei (gras) (Capsicum anmtum). Chin a red ['t/aina red] s. roşu de China. china shop [~ /op] s. magazin de porţelanuri. - 3. fel de mâncare ardeiat, cu ardei roşu, cu paprica. China silk [~ silk] s. mătase chinezească. chillily ['t/ilili] arfv. (fig.) cu răceală, rece, glacial. Chinatown [~ tăun] s. cartier chinezesc (într-un oraş din altă ţară). chilling ['t/ilirj] s. (metal.) că e. china ware [~ WE3r] s. (articole de) porţelan, porţelanuri. chilling point [~ poi nt] s. find.) temperatură / punct de îngheţare / congelare. Chinawoman [- .wumsn], pl. Chinawomen [~ wimin] s. chinezoaică. chill mould ['t/îl mould] s. (metal.) cochilă, l ingotieră, cochilie/ formă metalică pentru chinch [t/int/J s. (amer. entom.) ploşniţă, pădu -de-lemn (Cimex lectularius). răcire rapidă. chinch bug [~ bAg] s. (entom.) 1. ploşniţă am ericană a cerealelor, ploşniţă de câmp dullness ['t/ilnisj s. 1. frig; umezeală. 2. (fig.) eală. chillun [t/ilsn] s. pl. (amer.) copii, odrasle (în pronunţarea negrilor): all Go d's chimin (Blissus leucopterus). 2. păduche-de-lemn, ploşniţă (Cimex lectularius). chin chilla [t/in't/ilo] s. 1. (zool.) şinşilă (Chinchilla lanigera). 2. blană de şinşilă. toate raslele Domnului. chin-chin ['t/in 't/in] s. (sl. anglo-chinez) 1. (exclamaţie la în tâlnire şi despărţire) salut! chilly1 ['t/ili] s. v. c h i 11 i. chilly 2 1. adj. 1. (de spre vreme) rece, răcoros, umed. 2. înfrigurat, rebegit; I feel very noroc! 2. conve rsaţie ceremonioasă, simandicoasă. ~ mi-e tare frig. II. adv. 1. frig, rece, umed. 2. (fig.) cu răceală. chin-deep ['t/in 'di;p] adv. v. c h i n (I) ( u p t o t h e - ) . chine1 [t/ain] s. 1. şira spinării (la animale); muşchi, spinare, filet. 2. creastă, cu lme, chilly beans [~ bi;nz] s. pl. un fel de iahnie de fasole cu paprica (mâncare mexicană spinare / vârf de munte. foarte răspâtulităîn S.U.A.). chine2 s. strungă, defileu, s. chilness ['t/ilnis] s. v. c h i 11 n e s s. Chinee [t/ai'ni:] s. (amer. fam.) chinez. Chiltern Hundreds ['t/ilton'hAndridz] s. pl. domeniile Coroanei (?« Oxfor dshire şi Chinese ['t/ai'ni:z,'--, -'-] I. adj. chinez, chinezesc. II. s. 1. chine z. 2. (limba) chineză. Buckinghamshire); to accept/ to take the ~ a renunţa la calit atea de membru al Chinese-eyed [~ aid] adj. cu ochi de chinez, oblici. parlament ului (pentru a deveni administratorul domeniile Coroanei). Chinese oil [~ oil] s . (chim.) ulei de tung / de lemn chinezesc. chimb [t/aiin] s. v . c h i m c 2 . Chinese red [~ red] s. (chim.) cromat de plumb roşu. chime1 [t/aim] I. s. 1. dangăt, dăngănit de clopote. 2. (adesea pl.) melodie a clopotelor, Chinese white [~ wait] s . (chim.) alb de China / de zinc, oxid de zinc. dangăt de clopote; clinchet. 3. ar monie, muzică, muzicalitate (a versului); ritm. 4. (fig.) armonie, acord; îmbinare a rmonioasă; in ~ în armonie; to keep ~ with/ to fall into ~ chinic acid ['kinik, assi d] s. (chim.) acid chinic. with a fi în armonie / în acord cu. 5. (tel.) mecanism de sonerie. II. vb. A. intr. 1. a răsuna chink1 [t/irjk] s. poreclă dispreţuitoare dată ch inezilor în S.U.A. armonios. 2. (despre ceas) a bate. 3. (si to ~ over) a vorbi mo noton; a se repeta. 4. (si chink2 [t/irjk] I. s. 1. sunet, clinchet, zăngănit; zornăit . 2. târâit (al greierilor): 3. (sl.) to ~ in) (with) a corespunde (cu dat.), a conc orda (cu), a se potrivi (cu); a fi în armonie sunători, biştari; monedă, ban. II. vb. in tr. a suna, a zăngăni, a zornăi. (cu), a se armoniza (cu). 5. to ~ in a intra în vorbă, a se băga în vorbă, a interveni în chink3 s. crăpătură, despicătură. discuţie. B. tr. 1. a su



 e (clopotele). 2. a repeta, a recita sau a cânta monoton / chink4 s. acces de tuse convulsivă; hohot de râs. tărăgănat. chinkapin ['t/irjkopin] s. (amer. bot.) castan pitic (Castanea pumila). chinked [t/irjkt] adj. crăpat, cu crăpături, plin de crăpături / despi cături. chime2 s. gardină (la butoaie). chinker ['t/irjkor] s. v. c h i n k2 (3). ch imera [kai'mioro, ki'in-] s. 1. (mitol.) himeră; monstru. 2. (fig.) himeră, fantezie , chinky ['t/inki] adj. crăpat, cu crăpături. plăsmuire, fantasmă; închipuire ciudată; vis, uzie. chinlcss ['t/inlisj adj. fără bărbie, cu bărbia intrată mult înăuntru. chimerical [ka erikal, ki'm-] adj. himeric, fantastic, iluzoriu. chin music ['t/in 'mju:zik] s. (pop.) flecăreală, sporovăială, trăncăneală. chiming clock ['t/aimirj kbk[ s. orologiu cu ică. chinned ]t/ind] adj. cu bărbie; double— cu bărbie dublă. chimney ['t/imni] s. 1. coş, ora, hogeag; burlan (de sobă). 2. cămin, vatră, şemineu; open ~ cămin englezesc, şemineu. 3 sticlă de lampă, cilindru. 4. (geol.) crater. 5. horn, chinny ['t/ini] adj. (amer.) guraliv, flecar. crăpătură prin care cineva se poate urca pe o stâncă. 6. (mine) coloană a ruptă de chinook [t/i:'nu(:)k] s. (amer.) 1. vânt cald, foehn (in S.U.A.). 2. Chinoo k jargon minereu. 7. (ind.) coş industrial / de fum / de triaj. englezesc (vorbit de hulienii americani). Chinook State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume ) Statul Washington. chimney beast [~ bi:st] s. (tehn.) coronament de coş. Chinqua pin s. v. c h i n k a p i n. chimney cap [~ ka:p] s. capacul coşului de fum, astupăt oare (a unui coş). r chinse [t/ints] vb. tr. (mar.) a umple cu stupă. chimney cooler [~ iku:lo ] s. (metal.) turn de răcire. r chintz [t/ints] s. (tot.) creton, stambă. chimney corner [~ iko:no ] s. loc lângă cămin / la foc, colţişor lângă vatră; by the ~ la sobei, la vatră. chip [t/ip] I. s. 1. aşchie, ţandăra, surcică, surcea, gătej, şterc, şipcă draniţă; şpan, ciob, zob, frântură, bucăţică; a ~ o n one's shoulder sfidare, provocare; t e/ chimney cowl ['t/imni kaul] s. capac / astupătoare de coş. wear a ~ on one's shou lder a căuta râcă / ceartă, a fi gata de ceartă, a sfida, a provoca; chimney-flue |~ fiu:] s. (canal de) fum, conductă de evacuare a fumului. (prov.) such carpenters, such ~s cum e sacul şi peticul, aşa cap, aşa căciulă. 2. locul, chimney hood [~ hud[ s. (constr .) hotă. crestătura de unde s-a desprins aşchia / ciobul etc. 3. ceva ars; scrijele; b urned to a ~ chimney money [~ .niAni) s. (ist.) fumărit, dajdia fumăritului. chimney piece [~ pi:s] s. cadru de zidărie al căminului / al sobei / al vetrei (pereţi, ars c omplet, cărbune. 4. pl. cartofi prăjiţi / pai; fish and ~s peşte cu cartofi pai / prăjiţi. . fisă, jeton (la jocuri); (amer. sl.) to hand/ to pass in one's ~s a) a se socoti , a se răfui; gură, vârf, prichici, ciubuc, prag, stâlpi şi alte elemente). b) (fig.) a da ortul popii, a-şi da duhul. 6. (mar.) sectoral lohului. 7. pl. (sl.) dulgher, chi mney pot ['t/imnipot] s. 1. olan pentru coşuri. 2. v. c h i m n e y c a p . ciopli tor. 8. pl. bani; monede; to buy ~s a investi bani. 9. ciuruc, mărunţiş, fleac, nimic, chimney-pot hat [~ haet] s. (fam.) cilindru, clac, joben. ceva lipsit de orice valoare; not to care a ~ a nu-i păsa nici cât negru sub unghie / câtuşi chimney stack [~ stîek] s. coş de fum; coşul comun al mai multor sobe, horn. de puţin / defel. 10. pl. p rundiş, pietriş. 11. (fig.) copil, vlăstar, progenitură; a ~ of the chimney stalk [~ sto (:)k] s. 1. coş de fabrică. 2. (mar.) coş. r old block copil ce seamănă leit cu tată-său, c a lui tată-său aprox. aşchia / surcica nu chimney sweep(er) [~ .swi:p(o )] s. coşar, hor nar, curăţitor de coşuri. sare departe de trunchi. 12. (infor.) pastilă. II. vb. A. tr. 1. a strunji, a ciopli; a cresta; chimney tax [~ taeks] s. (ist.) (bir pe) fumărit . a grava (o inscripţie). 2. a teşi (muchiile); a fărâmiţa, a sfărâma, a zobi, a mărunţi, a himney valve [~ vadv] s. (metal.) clapă de fum. fărâme, a sparge. 3. (tehn.) a aşchia; a tăia; a rindelui; a ciopli. 4. (despre puii de găină) chimpanzee [it/impon'zi:, -pam] s. (zool.) cimpanzeu (Simia troglodytes). chin [t/in] I. s. (anat.) bărbie; up t o the ~ a) până în gât, până peste urechi / cap; a sparge (coaja oului). 5. a prăji (cartof ai). B. intr. 1. (si to ~ off) a se desface, a se b) adâncit, absorbit, care nu-şi m ai vede capul de atâta treabă; to take things on the ~ desprinde; a se aşchia; a se sp arge, a se face ţăndări; this china ~s easily porţelanul acesta a înfrunta bărbăteşte o sit a o lua pieptiş / în piept, a nu-şi pierde cumpătul; (fam.) se sparge / ciobeşte uşor / e f agil. 2. (despre piele) a crăpa, a plesni. 3. (fam.) to ~ in keep your ~ up! frunt ea sus! nu te lăsa! to wag one's ~ a se umfla în pene, a se fuduli, a) a intra în joc, a pune miza, a merge; b) a-şi aduce contribuţia; c) a se băga, a se vârî, a se grozăvi. II vb. A. intr. (amer. si.) a trăncăni, a vorbi ca o moară stricată, a nu-i mai a se amest eca; a interveni, a lua parte (la o discuţie etc.). tăcea fleanca, a da cu fleanca, a trăncăni. B. tr. 1. (fam.) a duce la bărbie (vioara etc.) chip basket [~ .ba:skit] s . coş (pentru flori, fructe). chip board [~ bo:d] s. (i«a\) placă aglomerată; plăci aglome



 rate. 2. (amer. si.) a ţine de nasture / de bumb / de vorbă, a nu slăbi (pe cineva). C . refl. şi to ~ oneself up) (sport) a se ridica în mâini (la bare). chip breaker [~ .b reiko'] s. sfărâmător de aşchii. China ['t/aina] s. (atr.) din China, chinez, chinezesc. chipmouk s. v. c h i p m u (c) k. chipmu(c)k ['t/ipniAk] s. (zool.) sol de veve riţă nord-americană; veveriţă siberiana china ['t/aino] s. 1. porţelan, articole de porţela porţelanuri; (fig.) to break ~ a întoarce toate cu susul în jos, a face vraişte; aprox. a intrat nora în blide. 2. (sl.) tamjă, vrajă; (Tamias striatus şi Eutamias sp.). » amor, dragoste; relaţii sexuale; to give a woman a (fine) piece of ~ a face dragoste / a chipmunk ['t/ipniArjk] s. v. c h i p m u (c) k. se culca cu o femeie. Chippenda le ['t/ipsndeil] I. s. stil „Chippendale", rococo (stil de mobilă englezească uşoară, capi tonată, din secolul al XVIII-Iea). II. adj. (stil) Chippendale. china clay [~ klei ] s. (mineral.) caolin.



 163 choler



chloroformize [-aiz] vb. tr. 1. a cloroformiza, a cloroforma. 2. a trata (unfrot iu etc.) chipper1 ['tjlpa'l I. s. (amer.) vorbe, taifas, sporovăială, flecăreală. II. ad j. (amer. fam.) cu cloroform. vioi, vesel, (plin) de viaţă. 2 Chloromycetin [ikb:rom ai'si:tin] ş. (chim.) cloromicetină, cloramfenicol. chipper s. 1. cioplitor; gravor. 2. daltă. chlorophyll ['kbOrafil, amer. 'klou-] s. (bot.) clorofilă. chipping ['t/i pirj] s. 1. fărâmiţare, spargere, crestare etc. (v. c h i p II). 2. aşchie; fărâmă, chlorop e ['kb:rapri:n] s. (plast.) cloropren. siarâmătură; ciob; zob, ţandăra; şpan. 3.pl. (geol.) criblură. 1 chlorotic [kb'rotik] adj. (med.) clorotic. chipping hammer [~ .hzema " ] s. 1. ciocan-daltă. 2. (mar.) rnaţagon. chloroquine ['kb:r3kwi:n, -kwin] s. (chim. ) clorochinină, antipaludic. chippy ['t/ipi] I. adj. 1. (despre cuţit) zimţat, tocit, şt irb(it); (despre marginile unui chlorosis [kb'rousis] s. 1. (med.) cloroză, anemic . 2. (bot.) cloroză, îngălbcnire (a vas) crestat, sfărâmat. 2. (jig.) uscat, sec, arid, ne interesant. 3. (şl.) mahmur; aiurit. II. s. frunzelor). (amer. si.) damă, prostituată. chlorospinel [.kbira'spinM] s. (mineral.) clorospinel. chip screen ['t/ip skri; n] s. (tehn.) sortizor, sortator. chlorous ['kbires, amer. 'klou-] adj. (chim.) cloros. chirk [t/3:k] (amer. fam.)I. (şito~up)vb. A.tr. a distra, a înveseli, a disp une. B. intr. chlorous acid [~ ia?sid] s. (chim.) acid cloros. a se înviora, a se în veseli, a se însenina, a prinde chef. II. adj. vesel, (bine) dispus, înveselit. choc -ice ['t/ok ais] s. îngheţată de ciocolată; îngheţată cu glazură de ciocolată, mareşal, chi ] s. 1. gălăgie; zgomot (de glasuri), larmă, tărăboi, zarvă. 2. ciripit. parfeu de ciocolat chiromancer ['kabroumsens3r, -ram-] s. chiromant, ghicitor în palmă. chock [t/ok] I. s. 1. pană, ic. 2. (tehn.) suport; proptea, reazem, susţinător; bară de chiromancy ['ka i^roumasnsi, -ram-] s. chiromanţie, ghicit în palmă, palmistrie. distanţare, traversă. 3. (tehn.) sabot de frânare; sabot, patina capului de cruce. 4. (mine) chiromantist [ 'kaiaroumcentist, -ram-] s. v. c h i r o m a n c e r . chiropodist [ki'ropadist, t/i'r-] s. 1. (med.) specialist în boli de mâini şi de picioare. susţinere cu stive. 5. (tehn.) saltea; lagăr, cuzinet. 6. (av.) cală de roată. 7. (anat.) ureche. II. vb. tr . 1. (şi to ~ off) a susţine, a sprijini, a propti; a pune o proptea etc. la (v, 1,2 ). 2. pedicurist. chiropody [ki'rspadi, t/i'r-] s. 1. (med.) arta tratării bolilor de mâini şi de picioare. 2. (mine) a susţine / a sprijini cu stive. 3. to ~ up a umpl e, a îndesa, a îngrămădi. chock-a-block [~ a'bbk] adi. 1. (amer.) plin (până la refuz), tic it, doldora, înţesat. 2. pedicură. 2. (tehn.) apropiat; comprimat; aglomerat. chiropte ra [kai'roptara] s. pl. v. c h e i r o p t e r a. chock block [~ bbk] s. (av.) c ală de roată. chirp [t/a:p] I. s. ciripit, tril, cântec (al păsărilor etc.); târâit; sunet stalin / subţire, chock-full [~ Tul] adj. v. c h o c k - a - b l o c k . strigăt ves el. II. vb. A. intr. a ciripi, a cânta, a târâi. B. tr. 1. a ciripi, a rosti repede. c hocolate ['t/okalit] I.s. 1. ciocolată. 2. pl. bomboane de ciocolată. II. adj. de cu loarea 2. a înveseli, a însufleţi, a anima; a încuraja. ciocolatei, ciocolatiu; maro; ca staniu. chirper ['t/3:p3r] s. păsărică / pasăre care ciripeşte. choice [t/ois] I. s. 1. al egere, selecţie; preferinţă, opţiune, optare; a wide ~ selecţie chirpy [Tt/o:pi] adj. (jam .) vesel, voios, vioi, plin de viaţă, însufleţit. chirr [tfa:r] I. vb. intr. 1. (despre greieri) a târâi. 2. (despre porumbei) a ugui, a gunguri, bogată, o largă alegere; by ~ pe alese; a poor ~ o alegere proastă, prost târg; halal procopseală; cules, nu ales; c e s-a găsit, cum s-a nimerit; take your ~ alege (ce pofteşti); a gongoni. 3. (despre trestie) a foşni. II. s. 1. târâit. 2. uguit, gungurit. 3. foşnet (al trestiei). chirru p ['tfirop] I. s. ciripit; piuit; sunet prin care atragi atenţia unui copil sau ch emi at ~ la alegere, după voia inimii, după plac / dorinţă; pe alese; I have no ~ but su nt o pasăre: pui! pui! piu! chior! chior! copi! copi! II. vb. A. intr. 1. a ciripi . 2. (sl.) (despre nevoit să, nu pot face alta decât să, n-am încotro — trebuie să; to have no ~ a-i fi totuna clacheri) a aplauda, a face galerie. 3. a îndemna calul, a face di! / hi! 4. a piui, a striga: / a-i fi indiferent pe care o alege; (fam.) to h ave Hobson's ~ a nu avea de ales, a nu avea încotro; I leave it to your ~ las la a legerea / aprecierea ta; of one's own free ~ a) după pui! pui! B. tr. a îndemna (cal ul). propria alegere a cuiva, la alegere; b) de bunăvoie (şi nesilit de nimeni); for ~ dacă e de chirruper ['t/irop3r] s. (teatru, sl.) clacher, spectator plătit să aplau de. chisel ['t/izl] I. s. daltă; cuţit; cuţitoaie; trepan; (amer. sl.) full ~ din răsput



 eri, cât îl ales / să aleg. 2. ceva ales / select / selecţionat; cremă, caimac, floare, pa rtea cea mai ţin puterile. II. vb. A. tr. 1. a sculpta, a săpa, a ciopli, a tăia (în mar mură etc.) 2. (şi to buna, elita; here is the ~ of the whole garden asta e tot ce e mai frumos din grădină, ~ out) a dăltui, a făţui, a ciopli, a lucra cu dalta etc. (v. ~ II , A, 1). 3. (jig.) a cizela, accasta-i mândria grădinii; the ~ of troops trupe de el ită. 3. asortiment; a great ~ of a stiliza (o lucrare literară). 4. (fam.) a înşela, a t rage pe sfoară. B. intr. 1. a face şmecherii, articles un mare / bogat asortiment de articole. 4. alternativă; opţiune, drept / posibilitate de a alege; without ~ fără scăpar e, fără drept de a alege. II. adj. 1. ales, rar, preţios, a recurge la înşelăciune. 2. (fam ) to ~ in a se baga, a se vârî, a se amesteca. neobişnuit, selecţionat, cel mai bun, de frunte, de elită; ~ texts texte alese; ~food mâncăruri chisel bit [~ bit] s. tăişul unei dă . alese. 2. (înv.) dificil, năzuros, mofturos, pretenţios; to be ~of one's company a-şi alege chisel hammer [~ iha;ni3r] ş. ciocan-daltă. cu grijă prietenii / relaţiile, a fi f oarte pretenţios şau prudent în ceea ce priveşte cunoscuţii. chiselled ['t/izld] adj. cize lat, fin; ~ features trăsături fine, alese. choicely ['t/oisli] adv. cu prudenţă / grija , atent. chiseller ['t/izbr] s. 1. dăltuitor. 2. cizelator. 3. (sl.) pungaş, escroc. choir ['kwab1"] I. ş. 1. cor. 2. (bis.) cor (locul, balconul sau galeria unde cântă c orul chiselling ['t/izlirj] s. (geol.) relief alveolar. într-o catedrală). II. vb. i ntr. şi tr. a cânta în cor. chisel pick ['t/izl pik] s. (mine) târnăcop cu tăiş-daltă. choi ter [~ ma:st3r] s. dirijor / conducător de cor, capelmaistru. chit1 [t/it] s. (pei or.) ţânc, ţâcă, pici, năpârstoc, broscoi, boţ cu ochi; a ~ of a girl o choir stall [~ stor (bis.) bancă pentru cântăreţii din cor. fetiţă (de o şchioapă / de o palmă), un nod / un n fată, un boţ cu ochi. choke1 [t/ouk] I. vb. A. tr. 1. a înăbuşi; a sugruma, a gâtui, a str ngula; a sufoca, a asfixia; chit2 (bot.) I. s. mlădiţă, lăstar. II. vb. intr. a lăstari, a da mlădiţe. 3 chit s. (anglo-indian) 1. notiţă, însemnare; socoteală; scrisoare (scurta). . recomandaţie; (prov,) too much pudding may ~a dog (tot) ce e prea mult strică. 2. (tehn.) a strangula; a amortiza. 3. a umple, a înfunda, a murdări, a prăfui. 4. to ~ b ack v. t o ~ d o w n (b); certificat. chit-chat [~-t/a3t] s. (fam.) vorbă, discuţie scurtă, palavre, taclale, verzi şi uscate, mofturi. to ~ down a) a înghiţi cu greu (hrană) ; b) a-şi înăbuşi cu greu (lacrimile, tulburarea etc.); to~in v. t o ~d o w n (b); to ~ off a) v. ~ I , A, 1; b) (fig.) a închide gura (cuiva), chitin ['kaitin] s. (zool. , chim.) chitină. a reduce la tăcere; c) (fig.) a îndepărta, a înlătura, a scăpa de; to ~ o v. to ~ d o w n chiton ['kaitsn] s. (în antichitatea greacă) chiton, tunică. (b); to ~ up a) (despre bălării) a umple, a năpădi; a umple cu nisip; b) a îndigui; chitterlings [' t/italirjz] s. pl. maţe, măruntaie. a îngrămădi. B. intr. 1. a se îneca (din cauza tusei); se înăbuşi, a nu (mai) putea respira chitty ['t/iti] adj. cu multe mlădiţe / lăstare. (de ulburare, supărare etc.); (amer. fam.) to ~ in a-şi pune lacăt la gură, a-şi ţine limba chi alrous ['/iv^lras, înv. 't/iv-] adj. cavaleresc, de cavaler. chivalry ['/ivslri, înv . 't/iv-| s. 1. (ist.) cavalerism; cavaleri. 2. (fig.) cavalerism,purtare în gură; ( amer.) to ~ up v. t o ~ d o w n. II. s. 1. înăbuşire; nod în gât. 2. (sl.) pâine de închiso . 3. (tehn.) supapă; regulator; drosel; (auto) şoc; clapetă de pornire; jiclor. cavale rească, act cavaleresc. 4. (electr.) bobină de reactanţă. 5. capătul legat al unui sac. 6. (sl.) cravată albă (de frac); chive [t/aiv] s. (mai ales pl., bot.) arpagic (Allium scheonoprasum). ştaif, guler tare, guler drept, cu colţuri. chive garlic [~ gu:lik] s. v. c h i V e. chivied ['t/ivid] adj. frânt de.oboseală, sleit, istovit, extenuat . choke2 s. (bot.) vârf de anghinară. choke-bore [~ bo:r] s. 1. ghint (la puşca de vânătoa re, pentru a împiedica împrăştierea chivvy ['t/ivi] vb. tr. (amer. fam.) a pisa, a bate la cap; a sâcâi (şi to ~ about/along). alicelor). 2. puşcă prevăzută cu acest ghint. chivy /ivi] s., vb. v. c h e v y. choke coil [~ 'kail] s. (electr.) bobină de reactanţă. chl oasma [klu'a;zm3],pl. chloasmata [-ta] ş. (med.) cloasrnă. choke damp [~ dsemp] s. ( mine) gaz asfixiant / sufocant, gaz de mină; aer viciat; mofetă. chloracetate ['kbr' sesiteit] s. (chim.) eloracetat. choked fire ['t/oukt ifaia1"] ş. foc mocnit / moc nind / fumegând. chloral ['kb:ral, amer. şi 'klou:] s. (chim.) cloral. chbke-full [' t/ouk 'ful] adj. ticsit, plin până la refuz, înţesat. chloralkali [kbrr'aîlkalai] s. (chim .) produs clorosodic. chloramphenicol [tklourami'fcnikol] s. (med. chim.) cloram fenicol, cloromicetină. choker ['t/oukor] s. 1. gâtuitor, strangulator. 2. (sl.) cra vată albă (mai ales a clericilor). 3. (sl.) guler tare, ştaif, guler cu colţuri. 4. (ele ctr.) bobină de reactanţă. 5. (tehn.) ciochinar. chlorate ['kb:rit, -reit, amer. 'klou -] s. (chim.) clorat. 6. colier (strâns pe gât). chlorazide [kbir'rezaid, 'kb:r£ezaid] s. (chim.) azotură de clor. choke rod ['t/ouk rod] s. (auto) tijă de la clapeta de



 aer. chloric ['kb(:)rik, amer. 'klou-] adj. (chim.) cloric. chloric acid [~ ises id] s. (chim.) acid cloric. chokidar ['t/oukido:r] s. (anglo-indian) paznic. cho king ['t/oukin] s. (hidr.) colrnatare, sufocare. chloride ['kb:raid, amer. 'klou - şi -rid] s. (chim.) clorură; sodium ~clorură de natriu / sodiu, sare (de bucătărie); ~ o f silver clorură de argint. choking gas [~ igass] s. (mine) gaz sufocant. chlorina te ['kb:rineit] vb. tr. (chim.) a clorina. choky1 ft/ouki] adj. 1. care se înăbuşă (mai ales de emoţie). 2. înăbuşitor, care îţi ia răsuflarea. chlorine ['kb:ri:n, amer. 'klouri(: I. s. (chim.) clor. II. adj. verde-deschis. chlorine gas [~ ga?s] s. (text.) ga z cloros. choky2 s. (anglo-indian) 1. secţie, circumscripţie poliţienească, poliţie. 2. va mă. 3. (sl.) gros, pârnaie, zdup, mititica, răcoare, închisoare. chlorine water [~ .wo(: )tor] s. (chim.) apă de var. chlorites ['kb:raits, amer. 'klou-] s. pl. (chim.) do riţi. cholecyst ['koulisist, 'ko:lisizt] s. (anat.) colecist, vezica biliară, băşica fie rii. choler ['kab1"] s. 1. (înv.) fiere; fire colerică, umoare colerică. 2. (poetic) u ră; mânie, chloroform ['kb(:)r3b:m, amer. 'klours-] I. s. (chim.) cloroform. II. vb. tr. (med.) a cloroforma, a cloroformiza, a narcotiza, a anestezia, a amorţi. supăra re, irascibilitate.



 cholera 164



cholera ['kolara] s. (med.) holeră; Asiatic/ malignant ~ holeră asiatică / malignă / cho rd1 [ko:d] s. 1. (poetic) coardă, strună; to strike/ to touch the right ~ a) a găsi ep idemică; summer ~ dizenterie; holerină. punctul sensibil; a atinge la coarda simţitoar e; b) a găsi nota justă / potrivită. 2. (mai ales anat.) cord coardă, tendon, ligament; nerv; vocal ~s coarde vocale; spinal ~ măduva choleraic [,kola'reiik] adj. (med.) holeric. spinării. 3. (anat.) coardă. 4. (constr.) pilă, culee; coardă; talpă a unei grinz i. 5. (tehn.) choleric ['kolorik, ko'lerik] adj. iritabil, irascibil, iute (la mân ie), coleric, mânios. cholerine ['kalarin, -rain] s. (med.) 1. diaree holeriformă. 2 . primul stadiu al holerei. şnur, funie. cholestane [ka'lestein] s. (chim.) colest an. chord2 s. 1. (muz.) acord; cosrnnon ~ triplu acord. 2. (fig.) acord, armonie . 3. (arte) gamă / armonie (de culori). cholesterin [ka'lestarin] s. (chim.) coles terină. cholesterol [ka'lesterol, -roul] s. (chim.) colesterol. chorda ['ko:da], p l. chordae ]'ko:di:] s. (anat.) 1. v. c h o r d1 (2). 2. coardă dorsală. choline ['k ouliin, 'kali:n] s. (chim.) colină, bilineurină. chordal ]'ka:dal] adj. (muz-, arte) armonic. chondroma [kon'droumo] pl. si chondromata [-ta] s. (med.) condrom, tum oare chord buzzer ['ka:d b\za r ] s. (tel.) buzer cu coardă. cartilaginoasă. chorded ]'ko:did] adj. (muz.) 1. cu coarde. 2. armonic. choo-choo ['t/u: t/u;] (în limbaj ul copiilor) I. s. tren, tu-tu. II. vb. i«tr. 1. a face ca trenul. chore [t/o:r, t /aar] s., vb. intr. (amer.) v . c h a r c . 2. a merge cu trenul. chorea [ko'ria , kou'r-] s. (mea1.) coree. chook ['t/u(:)k] (auslr.). I.s. pui de găină. II. inter/ . 1. pui-pui-pui (când strigi păsările). choree [ko'ri:, 'kouri:] s. (metr.) troheu. 2 . ciugu-ciugu (când strigi porcii). choreograph ['koriagra:/, -grasf] vb. tr. a ad apta pentru balet, a scrie un balet pe terna choom [t/um] s. (auslr. si.) englez . (cu gen.); a face coregrafia la. choose [t/u:z],pastchose [t/ouz],part. trec. chosen ['t/ouzn] I. vb. A. tr. 1. (out, of, choreographer [ckori'agrafar] s. cor egraf. from) a alege, a selecta (din), a opta, a pune ochii pe; a prefera; there is little/ nothing/ choreographic [ikoria'grarfik] adj. coregrafic, de dans. th ere is not much/ not a pin to ~ between them nu e decât foarte mică deosebirea între c horeography [rkori'ografi] s. coregrafie. ele; n-ai de unde alege; ce mi-i unul, ce mi-i altul, sunt la fel amândoi, sunt de aceeaşi choreus [kou'ri:as] s. v. c h o r c e. teapă, sunt amândoi o apă şi un pământ, ce mi-e Tanda ce mi-e Manda; they chose him choriamb ]'ko(:)ria;mb] s. (metr.) coriamb. their delegate l-au ales ca delegat; he cannot ~ but hear n-are încotro, n-are de ales choriambic [>ko(:)ri'sembik] ad j. (metr.) coriambic. — trebuie să asculte, ce poate face decât să asculte?; to ~ sides a-şi alege partenerul / chorine ['ko(;)ri:n, kou'rin] s. (amer.) 1. balctistă, baler ină, dansatoare. 2. coristă. partenerii (ia jocuri). 2. (si to ~ rather) a prefera. 3. a vrea, a voi, a dori; a avea poftă; chorister ]'koristar] s. 1. corist, cântăreţ. 2. (amer.) conducător / dirijor de cor, capel do you ~ to take a walk? vrei să faci o p limbare?; he did not ~ to see her n-a vrut, n-a maistru. avut poftă s-o vadă. B. int r. 1. a alege, a avea de ales; I had to ~ between aveam de C-horizon ['si:ha'rai zan] s. (constr.) rocă-mamă; subsol (la drumuri). ales între. 2. a vrea, a dori; I don 't ~ nu vreau, nu-mi convine; you may do as you ~ choroid ['kouraid]I. adj. (ana t.) coroid. II. s. coroidă. (poţi să) faci cum îti place, fa cum te taie capul, fie cum vrei tu. 3. to ~ up v. t o ~ s i d e s choroiditis [.kouroi'daitis] s. (med.) co roidită. (I,A,1). chortle ]'t/o:tl] vb. intr. 1. a râde zgomotos / cu hohote; a chic oti. 2. a jubila, r chooser ['t/u:za [ s. persoană care alege / selecţionează sau opte ază. chorus ['ko:ras, amer. 'kou-J I. s. 1. cor; ansamblu coral; in ~în cor. 2. refr en. 3. (lucrare choosey [tju:zi] adj. (amer. fam.) mofturos, năzuros; dificil, pre tenţios, exigent; fandosit. pentru) cor, compoziţie corală. II. vb- intr. a cânta în cor, a repeta în cor; a îngâna. choosing ['t/u:zirj] s. 1. alegere, selectare; it is all of your ~tu singur ai ales. 2. (lehn.) choruser ['ko:rasar,amer. 'kou-J s. (înv.) v. c h o r u s s i n g e r . măsurare, dimensionare. chorus girl ['ka:ras ga:l] s. 1 . coristă. 2. dansatoare, baletistă, balerină (mai ales de choosingly [-li] adv. cu pr eferinţă. music-hall). choosy adj. v . c h o o s e y . chorus line [~ lain] s. (ansa mblu de) balet (la revistă). 1 chop [t/op] I. vb. A. tr. 1. a tăia; a despica, a crăpa . 2. a fărâmiţa. 3. a bolborosi, a rosti chorus man [~ mam] s. (teatru) 1. corist. 2.



 balerin, dansator. fără şir (cuvinte). 4. a teşi; a dăltui; a cresta; a scobi. 5. (sport) a lovi de sus (la diverse chorus singer [~ isino'] s. corist. jocuri); a trage ( o bombă). 6. to ~ about a curăţa (cu dalta); to ~ down a tăia, a doborî; chose1 [t/ouz] pa st de la c h o o s e. to ~ off a tăia, a reteza; to ~ up a tăia (mărunt); a toca, a hăcu i, a fărâmiţa. B. intr. (fam.) chose2 f/ouz] s. (fr.jitr.) obiectul unui drept real, o biectul proprietăţii. a mânca cotlete. II. s. 1. tăietură; lovitură (cu securea); săpătură; ră (cu cuţitul, chosen ['t/ouzn] I. part. trec. de la c h o o s e . II. adj. ales, s elect, rar, deosebit, dalta etc.). 2. cotlet; pork ~ cotlet de porc; mutton ~ co tlet de berbec. 3. şişcă (mitrei neobişnuit. III. s. the ~ alesul, cel ales; aleşii. pentr u vite). 4. (sport) ciocan (la box), pistonarc; bombă; smeci, smash. 5, pl. (austr .) chotei [t/o'tei] s. sală de audienţe (în Japonia). întrecere de spart lemne (la un bâlc i de ţară). chough [t/Af] s. (omit.) cioară, stâncă, stăncuţă, ceucă, cioară-gulerată (Colo (mai ales pl.) 1. (anat.) fălci, gură. 2. (geogr.) gură, vărsare, îmbucătură; ~ of monedula the Channel intrarea Canalului Mânecii (dinspre Oceanul Atlantic). choultry ['t/ou ltri, 't/aul-] s. (anglo-indian) 1. han, caravanserai. 2. colonadă (a unui chop 3 1.s. 1.(maiales~and c h a n g e ) schimbare,transformare.2.schimb,troc. templu). 3. («jar.) (mare cu) berbeci. 4. (geol.) falie, dislocare. II. vb. A. tr. a schim ba, a transforma; chouse [t/aus] (sl.) I. s. escrocherie, coţcărie; şarlatanie; mistif icare, înşelătorie. II. vb. to ~ logic a discuta, a despica firul în patru, a veni cu (m ulte) argumente, a întoarce pe tr, a înşela, a amăgi, a escroca, a trage pe sfoară; to ~ s mb. out of his money a stoarce toate părţile, a analiza. B. intr. 1. (despre vânt) a s e schimba. 2. a şovăi, a ezita, a fi / a uşura pe cineva de bani. nehotărât; a sta la / pe gânduri; to ~ and change/ to ~ about a şovăi, a da dovadă de chouser ['t/avsar] s. (sl. ) escroc, pungaş, coţear. nehotărâre; a-şi schimba planurile, concepţiile etc. 3. a face sc imb de cuvinte, a discuta chow [t/au] s. 1. rasa de câini chinezeşti. 2. (amer. sl.) haleală, potol, papă, mâncare. (aprins). 4. to ~ about a) (mar., despre vânt) a-şi schimb a brusc direcţia; b) a se răzgândi; 3. (austr.Tarn.) chinez. a o schimba; to ~ in a se băga, a se amesteca în vorbă, în discuţie; to ~ round v. t o ~ chow-chow [~'t/au] s. 1. a mestec; amestecătură, talmeş-balmeş. 2. marinată. 3. dulceaţă about. chinezească (din coajă tocale si ghimbir). 4 chop s. etichetă, marca fabricii; first ~ (de) prima calitat e. chowdar ['t/audar[ s. (anglo-chinez) prost, tâmpit. ehop-ehop [~ 't/ap] adv., i nterj, repede, iute-iute, îndată. chowder s. (amer.) 1. budincă de peşte sau moluşte. 2. p icnic pe malul mării. chop house [~ haus] s. 1. birt (popular), restaurant ieftin. 2. vamă (în China). chowdry ['t/audri] s. (anglo-indian) şef al unei caste. choplogic ['t/opkxtyk] s. 1. argumentare sofisticată. 2. amator de argumentări sofisticate, C how house ['t/au haus] s. (amer. fam.) 1. restaurant, birt. 2. cantină. persoană car e despică firul în patru. chrestomathy [kres'tomaui] s. crestomaţie. choplogical [-pl] adj. care prezintă argumentări sofisticate; înclinat spre controversă; chrism ['krizam] s. 1. (bis.) mir, untdelemn sfinţit. 2. (bis.) miruire, ungere. 3. (fig.) combati v. balsam. chopped wear ['t/opt ,w£ar] s. (gaslr.) tocătură, carne tocată. chrismal ['kr izmal] adj. de mir, ca mirul. chopper1 ['t/oparJ s. 1. satâr; cuţit de măcelar; cuţit de tocătoare. 2. maşină de tocat. chrisom babe l'krizam beib] s. v. c h r i s o m c h i l d. 3. topor de despicat. 4. (amer.) tăietor de pădure. S. (amer. fam.) mitralieră; căţea . chrisom child [~ t/aild] s. 1. copil în prima sa lună de viaţă. 2. (fig.) copil nevino vat. 6. (electr.) întrerupător (periodic), ruptor. 7. (cib.) cioper, medulator: vibr ator, prăsitor. 3. copil care moare în prima lună. 8. (amer. fam.) controlor de bilete (ia teatru etc.). 9. (sl.) elicopter. 10. (sl.) bicicletă sau Christ [kraist] s. (lisus) Hristos, Mesia, Iisus. motocicletă. 11. pl. (sl.) dinţi. Christ cross [~ kra (;)s] s. cruce, semnul crucii. chopper2 s. (anglo-indian) acoperiş de papură. christ en ['krisn] vb. tr. 1. a boteza, a da nume (cuiva); a porecli. 2. (fam.) a inaug ura. chopper switch [~ swit/] s. (electr.) întrerupător. 3. (i/(v.) a creştina. choppe r wheel [~ /iwi:l] s. (fiz.) generator foto-audio. Christendom ['krisandam] s. c reştinătate. chopping log ['t/apirj log] s. butuc. christening ['krissnirj] s. (bis. ) botez, botezare. chopping sea [~ si;] s. (mar.) mare confuză / cu valuri scurte. Christian l'kristjan, t/an] I. adj. creştin, creştinesc; de creştin. II. s. creştin. ch oppy ['t/opij aay. 1. (despre vânt) foarte schimbător. 2. (despre mare) agitat, frământa t, Christian era [~ 'iară] s. era creştină. cu berbeci / hulă. 3. (lehn.) buclat, încreţit, ondulat. Christian friend [~ frend] s. frate întru Hristos. ■ chopstick ['t/opstik] s. (mai ales la pl.) beţişor, beţigaş (folosit de chinezi şi japonezi Christiania (turn) [ ikrist/i'asnja (ta:n)] s. (sport) cristiană (la schi). în loc de furculiţă). Christianit



 y [.kristi'asniti] s. creştinism. chop suey ['t/op *su:i] s. tocană chinezească (cu ci upercii fasole etc.). christianization [ikristjanai'zei/pn, -t/an-] s. creştinare. christianize ['kristjanaiz, -t/an-] vb. tr. a creştina. chop suey joint [~ 'd3oin t] s. restaurant chinezesc. choral ['ko:rpl] adj. de cor, pentru cor, coral. Chr istian like ['kristjan laik, -t/pn-] I. adj. creştinesc, de creştin. II. adv. creştineşt e. chorale [ko'ra:li, ka'r-] s. (muz.) coral. Christian name [~ neim, -t/pn-] s. nume de botez.



 165 chumming-up



Christless ['kxaistlis] adj. care nu crede în Hristos. Christmas pkrisfmas] s. (pr ese. Xmas) Crăciun; Father ~ Moş Crăciun; (prov.) ~ comes but once a year nu e în toate zilele sărbătoare. Christmas box [~ bales] s. dar(uri) de Crăciun, (bani dăruiţi ca) grati ficaţie de Crăciun sau Anul Nou. Christmas card [~ ka:d] ş. felicitare de Crăciun (trimi să prin poştă). Christmas carol [~ .kasrpl] s. colind(ă) de Crăciun. Christmas flower [~ i flauar] s. (boţ.) spânz (Helîeborus niger). Christmas holiday [~ 'holadi] s. vacanţă de Cră iun. Christmassing ['kristmssirj] s. petrecere sau petreceri de Crăciun. Christmas tide ['kristmos taid] s. sărbătorile / vacanţa Crăciunului (de la 24 decembrie la î ianua rie). Christmas time [~ taim] s. v. C h r i s t m a s t i d e . Christmas tree [ ~ tri:] s. 1. pom de Crăciun. 2. (mine) cap de erupţie; armătura capului de erupţie. 3. (mar.) tabloul luminilor de bord. Christmas tree antenna [~ sn'tena] s. (tel.) a ntenă brad / din pânză de dipoli; antenă os de peşte. Christmas(s)y ['kristmssi] adj. (fam .) de Crăciun, sărbătoresc. Christy ['kristi] s. 1. (sport) cristiană (la schi). 2. (can ad.) melon. Christy minstrels [~ 'minstrplz] s. pi, (amer. în folclor) colindători / menestreli negri (care cântă sau joacă de sărbătorile Crăciunului); trupă de cântăreţi neg psiţi ca negri, care colindă de Crăciun. chroma ['kroums] s. 1. (muz.) semn cromatic. 2. (fiz.) croma, saturaţie (cromatică). chromate ['kroumeit] s. (chim.) cromat. chro matic [krou'maetik, kro'm-] adj. 1. cromatic, colorat. 2. (muz.) cromatic. chrom atic aberration [~ sba'reijpn] s. aberaţie de cromatism. chromaticity ['krouma'tis iti] s. (fiz.) cromaticitatc. chromatic printing [krou'nmik -printirj] s. imprim are în culori. chromatics [krou'msetiks, kra'm-] s. pl. (folosit ca sg.) (fiz.) cr omatică, ştiinţa culorilor. chromatic scale [krou'mastik skeil] s. (muz.) gamă cromatică. chromatism ['kroumstizam] s. cromatism. chromatogram ['kroumstaigraem] s. cromat ogramă. chromatographic [ikroumatou'grasfik] adj. eromatografic. chromatography [i krouma'tografi] s. eromatografic. chromatology [ikrouma'tobdsi] s. cromatologie, ştiinţa culorilor. chromatometer [ikroum9'tomit3r] s. (opt.) colorimetru. chromatos cope [krou'mastaskoup,'-—] s. (opt.) cromatoscop, un fel de caleidoscop. chrome [k roum] s. (chim.) crom. chrome alum [~ r] s. cronicar, cronograf, istoric. chronogram ['knmagrasm] s. crono graina. chronograph ['kronagrarf, -grzef] s. cronograf. chronologic(al) [tkron3'



 bd3tk(3l)] adj. cronologic. chronologize [kra'nofodsaiz, krou'n-] vb. tr. a aşeza în ordine cronologică. chronology [kr3'nohd3i, krou'n-] s. 1. cronologie. 2. tabel c ronologic.



chronometer [kra'nomit3r, krou'n-] s. 1. cronometru; ceas exact; my watch keeps ~ time ceasul meu merge ca un cronometru. 2. (muz.) metronom. chronometer correc tion [~ ka'rek/an] s. (mar.) stare absolută. chronometric(al) [iknrn3'metrik(s>l), -nou'm-] adj. cronometric. chronometry [kra'nomitri, krou'n-] s. cronometric ch ronoscope ['krrmaskoup] s. (fiz.) cronoscop. chrysalid fkrisslid] s. v. c h r y s a 1 i s. chrysalis ['kris9lis],pl. chrysalises ['krisalisiz] saw chrysalides [ kri'sslidiz] s. (entom.) crisalidă, nimfă. chrysanthemum [kri'sEenGsmam, -i'zaa-, -6 im-] s. (bot.) crizantemă, tufănică (Chrysanthemum indicium; Chrysanthemum sinense). C hryselephantine [ikriseli'fasntain] adf (artă) împodobit cu aur şi fildeş / ivoriu; auri u şi ivoriu. , Chrysoberyl ['krisouberil] s. (mineral.) crisoberil. chrysolite ['k risoulait, -sal-] s. (mineral.) hrizolit, crizolită, olivină. chrysophenine [kri'saf anim] s. (chim.) crisofenină. chrysotile ['krisstil] s. (mineral.) crisotil. chub [t/Ab] s. 1. (Uit.) clean (Leuciscus cephalus). 2. (înv.) tont, tembel, nătăfleţ. 3. (am er.) persoană mică şi grasă, dop. chubbed [t/Abd] adj. (fam.) v . c h u b b y . chubby f t/Abi] adj. (fam.) bucălat, durduliu, plinuţ, dolofan; (cao) lună plină; grăsuliu. chubbyfaced [~'feist] adj. bucălat, plinuţ la faţă; rotofei; rubicond. chuck1 [t/Ak] I. s. 1. (bucată de) lemn. 2. (tehn.) manşon / mandrină de strângere / de prindere, dorn; patron; planşaibă; placă de fixare. II. vb. tr. (tehn.) a strânge (la manşon); a prinde; a fixa. chuck 2 1. vb.tr. 1. (fam.) a azvârli, a arunca; (şl.) ~it vorba! taci! lasă gura! să nu zici nici cârc 2. to ~ away a) a arunca, a azvârli (încolo); a da cu piciorul la; b) a pierde (un prilej); a da cu piciorul la (o ocazie); to ~ one's hand in a se pr eda; a se recunoaşte învins, a se da bătut; to ~ out a izgoni, a alunga, a da afară, a s coate afară; to ~ under the chin a apuca de sub bărbie; a mângâia sub bărbie; to ~ up a lăs baltă (o treabă, un sen'iciu etc.); ~(it) up! las-o frântă! las-o baltă! renunţă! lasă-te II. s. 1. azvârlire, aruncare. 2.clătinare (acapului); mătăhăire. 3. v. c h u c k f a r t h ing.4.(şl.) concediere, paşaport; to get the ~ a fi dat afară, a primi plicul; to gi ve smb. the ~ a) a concedia pe cineva, a-i da cuiva paşaportul / papucii; b) a între rupe (legăturile) cu cineva. chuck 3 1. s. 1. pui (de găină). 2. (alintător) puişor. 3. cl oncănit (ai cloştii). II. vb. A. ţr. X. (despre o cloşcă) a chema (puii); a chema, a strig a (găinile etc.). 2. a îndemna (calul). B. intr. a cloncăni. III. interi, pui! pui! pu i! chuck4 s. (sl.) mâncare, crăpelniţă, papă, potol, haleală; (mar.) hard ~ pesmeţi. chuck or [~ ta:b3r] s. (tehn.) coada mandrinei. chuck collet [~ ikolit] s. (tehn.) bucşă e lastică. chucked work ['t/Akt wa:k] s. (tehn.) piesă prinsă în mandrină. chucker [rt/Akar] s. (lovitură de) pumn. chuck farthing ['t/Ak -fa:<3irj] s. un fel de rişca. chuck h ole [~ houl] s. hârtop, groapă (într-un făgaş). chucking ft/Akirj] s. (tehn.) 1. mandrină; ispozitiv pentru prinderea piesei de prelucrat. 2. strângere / prindere în mandrină. c huck jaw ['t/Ak â-ţv.} s. (tehn.) camă a manşonului de strângere. chuck lathe [~ IciJ] s. (tehn.) strung frontal. chuckle1 ['t/Akl] I. vb. A. intr. 1. a chicoti, a râde pe în fundate, a râde, a ricana. 2. (fig.) a jubila, a se bucura; he is chuckling at/ ov er his success se bucură de succesul lui. 3. a cotcodăci, a cloncăni. B. tr. 1. (despr e puii de găină) a chema. 2. a dezmierda, a alinta, a mângâia. II. s. 1. râs(et) (plin) de satisfacţie / de mulţumire. 2. bucurie. 3. cotcodăcit, cloncănit. chuckle2 adj. 1. (mai ales despre cap) mare. 2. necioplit, stângaci, nedibaci, greoi; greu de cap. chuc kle head [~ hed] s. nătâng, cap sec, tontălău. chuckler1 ft/Aklar] s. persoană care râde pe fundate; zeflemist. chuckler2 s. (anglo-indian) cizmar, ciubotar (băştinaş). chuck wag on ['t/Ak iwasgan] s. (amer.) bufet ambulant. chuck work [~ wa:k] s. v. c h u c k e d w o r k . chucky ['t/AkiJ s . v . c h u c k3 (1,1,2). chuddar ['t/Ador[ s. (anglo-indian) 1. şal de lână. 2. manta. 3. linţoliu (pe mormintele musulmane). chuff [ t/Af] s. 1. grobian, bădăran, ghiorlan, mârlan, ţoapă. 2. zgârcit, zgârie-brânză, se arţar. Ag] vb. intr. (despre locomotive etc.) a pufăi, a merge pufăind. chukka ['t/Aka] s. (sport) repriză (la polo de câmp). chum [t/Am] (fa/u.) I. s. 1. prieten, tovarăş; fârtat, ortac; prieten intim / bun / la toartă / la cataramă; surată. 2. tovarăş / coleg de cameră mai ales în căminele studenţeşti). *> (austr.) new ~eolonist nou-venit. II. vb. intr. 1. (şi to ~ together with) a trăi / a locui în aceeaşi cameră/locuinţă (cu). 2. a fi prieteni . to ~ in/up with a) a lua partea cuiva; b) a se împrieteni cu. chumar [t/u'mu:r] s. (anglo-indian) cizmar, ciubotar. chummage ['t/Amid3] s. 1. trai comun (în aceeaşi



 încăpere). 2. (sl.) chef, agapă (cinste făcută după un vechi obicei de un nou deţinut pent tovarăşii săi de celulă). chummery ['t/Amari] s. 1. v. c h u m m a g e (1). 2. cameră, loc uinţă comună (ocupată de mai mulţi tovarăşi de muncă sau studii). chumminess ['t/Aininis] s m.) sociabilitate. churnrning-up ['t/Amin'Ap] s. (fam.) v . c h u rn m a g e (1) .



 chummy 166



chummy ['tfXmi] I. adj. (fam.) sociabil, prietenos; intim. II. s. 1. (pop.) (aju tor de) homar / coşar. 2. (sl.) maşină mică, automobil. chump [t/Amp] s. (fam.) 1. lemn, despicătură, scurtătură, butuc. 2. capăt gros (al unui obiect). 3. (fam.) tont, cap sec / de lemn, vită încălţată. 4. (sl.) cap, căpăţână, dovleac; (sl.) to go off one's ~ a se scr p), a căpia, a înnebuni; he is off his ~ e sărit, are o lampă arsă, îi lipseşte o doagă. 5. m.) bloc, bulgăre. chunk [tjArjkJ I. s. 1. v. c h u m p (1,2,3). 2. (fam.) bucată gr oasă / mare; bolovan; bulgăre, bulz; halcă, ciozvârtă, despicătură, scurtătură etc. 3. om d / îndesat, grăscean; buftea; bondoc. 4. cal vânjos. II. vb. tr. 1. a arunca (cu o scu rtătură) după, a bombarda, a azvârli în, după; a da drumul la. 2. a bate, a burduşi / a zvâ a sminti în bătaie. 3. to ~ up a pune (lemne) în foc. chunking [-in] I. adj. mare, stâng aci, necioplit; a ~ piece of beef o halcă / o ciozvârtă de came (de vacă). II. s. (h)uru it (al unei maşini mari). church [tj"s:t/] s. biserică; Church of England, Anglican Church biserica anglicană; to go to ~ a se duce la biserică; to be of the ~ a fi cle ric, a fi slujitor al bisericii; a fi faţă bisericească; to go into the Church a se fa ce preot, a îmbrăca haina preoţiei; Broad Church biserică cu principii liberale; Establi shed Church biserica anglicană (de stat); Low Church biserica puritană (care a păstrat simplitatea ritualului protestant); Church of Rome biserica catolică; Church of J esus Christ of Lattcr-Day Saints biserica mormonă; High Church biserica protestantă sacramentală (care a adoptat o parte din ritualurile mai spectaculoase ale catolic ilor). church attire ['t/at/ o'taior] s. (bis.) odăjdii, veşminte sfinte / preoţeşti / c anonice. church court [~ ko:t] s. tribunal bisericesc. church father [~ Sa:d3'] s. părinte al bisericii. church folk [~ fouk] s. 1. membri ai bisericii anglicane. 2. credincioşi, oameni bisericoşi. churchful ['t/art/ful] s. (of) biserică plină (de en oriaşi etc.). church goer ['t/o:t/ igouor] s. persoană bisericoasă / care frecventează b iserica, credincios. church law [~ Io:] s. (jur.) drept canonic. churchman ['tfa :tfmon],pl. churchmen [-man] s. 1. teolog. 2. cleric, faţă bisericească. 3. membru al bisericii de stat. church militant [~ .militant] s. biserica luptătoare. church mo use [~ maus] s. (fam.) (as) poor as a ~ sărac lipit (pământului). church music [~ 'mju :zik] s. muzică bisericească / religioasă. church owl [~ aul] s. (omit.) strigă, bufniţă (S rixflammea). church parlour [~ ipa:lor] s. oratoriu, sală de rugăciune. church peopl e [~ ipi:pl] s. membri ai bisericii de stat. church rate ]~ reit] s. dajdie, taxă (pentru finanţarea bisericii). church service [~ iso:vis] s. serviciu divin. churc h spire |~ 


 [t/o:r] I. vb. mtr. 1. a târâi; a ciripi. 2. a vibra II. s. (omit.) privighetoare c enuşie (Sylvia cinerea). churr worm [~ wo:m] s. (entom.) coropişniţă, (coana) chifteriţă (G yllotalpa gryllotalpa). chut [t/At] interj, (exprimatul nerăbdarea) ei! ah! ţţ! chute1 [ju:t] s. 1. cădeîe (rapidă) de apă, cascadă. 2. clină, povârniş, prăvălitură, coastă abru tehn.) plan înclinat, pantă; rostogol; streaşină, uluc, canal, jgheab, teavă, scoc; toboga n; şut, jilip. 4. (nune) clină, povârniş, rostogol. 5. (text.) buncăr de alimentare. chute 2 s. (fam.) (prese, de la p a r a c h u t e) paraşută. chute feeder [~ rfi:d3r] s. ( ind.) alimentator cu jgheab.



chutist ['fu:tist) s. (fam.) (prese, de la p a r a c h u t i s t) paraşutist. chut ney ['ţ/Atni] s. (anglo-indian) condiment preparat din fructe, ierburi acre şi arome . chutty ['t/Ati] s. (austr, sl.) gumă de mestecat. chylde [tfaild] s. v. c h i 1 d e. chyle [kail] s. (fiziol.) chil. chyme [kaim] s. (fiziol.) chim. chymic v. c h e m i c. chymotrypsin ['kaimo'tripsin] s. (chim.) chimotripsină. cicada [si'ka: do, -'keid-], pl. cicadae [-di:] sau cicadas [-doz] s. (entom.) greier(e) (Achet a). cicala [si'kado] j . v . c i c a d a . cicatrice [si'kotris] s. 1. cicatrice , urmă de rană; balafră; zgârietură. 2. (rar) urmă, semn, cicatrisant ['sikotraiznt] adj. ( r. med.) cicatrizant. cicatrix ['sikotriks, si'keitriks],pl. cicatrices [isikotr aiskz, si'keitrisiz] s. (mea1.) cicatrice, balafră (şi fig.). cicatrization [.sikstr afzei/an, -tri'z-] s. cicatrizare. cicatrize ['sikotraiz] vb. A. tr. a cicatriza . B. intr. a se cicatriza, a se vindeca. cicely ['sisili, amer. -soli] s. (bot.) hasrnaţuchi, asrnăţui (Anthriscus sp.); fool's ~ pătrunjelul-câinelui (Aethusa cynapium); rough ~ hasrnaţuchi al măgarului (Torilis sp.); wild ~ haşmaciucă (Anthriscus silvestri s). cicerone [.tfitjo'rouni, .siso'r-J.pl. ciceroni [-m(:)].s. (ital.) cicerone, ghid, călăuză. Ciceronian [-siso'rounion] I. adj. Ciceronian; elocvent; clasic, în stil Ciceronian. II. s. admirator sau bun cunoscător al lui Cicero. •cicisbeo [si'sisbio u, amer. tfkt/iz'beio], pl. cicisbei [-bii, -'beii] sau cicisbeos [-z] s. cifeis beu. cider ['saidor[ s. cidru, vin de mere; all talk and no ~ vorbă multă, treabă puţină. ciderist ['saidorist] s. fabricant de cidru. cienaga ['sje(i)na:go:] s. mlaştină, smâr c, mocirlă; băltoacă. cig [sigl s. (fam.) ţigar(et)ă, cui de coşciug. cigaboo [.sigo'bu:] s (fam.) ţigar(et)ă, cui de coşciug. cigar [si:'gar end] s. ţigară (de foi), trabuc, havană. cigar end [~ end] s. capăt de ţigară (de foi) I de trabuc / havană. cigarer [si'ga:ror] s. fumător de havane. cigarette [.sigo'ret] s. ţigaretă, ţigară. cigarette case [~ keis] s . tabacheră, portţigaret. cigarette holder [~ ihouldo'J s. ţigaret, şpiţ, portţigaret. ciga ette lighter [~ ,laitor] s. brichetă. cigarette paper [~ ipeipor] s. foiţă de ţigară, hârti de ţigarete. cigar holder [si'ga: ihouldor] s. ţigaret (pentru ţigările de foi). cigari fied ['si'gasrifaid] adj. (fam. rar) care fumează ţigări tari. cilery ['silori] s. v. c i 11 e r y. cilia ['silio] s. pl. (aiuit., bot.) cili. ciliary ['siliori] adj. (anat.) ciliar. ciliated ['silieitid] adj. (anat., bot.) (înzestrat) cu cili, cil iat. cilice ['silis] s. cămaşă din ţesătură de păr aspru (purtată mai ales de călugării cat iliform [rsilifo:m] adj. ciliform. cillery ['silori] s. (arhil.) ornamentaţie deco rativă cu frunze (la capitelul coloanelor). cimbia ['simbio] s. (arhit.) cordon, p lintă. cimbric l'simbrik] (ist.) I. adj. cimbric. II. s. limba cimbrică. cimeter ['s imitor] s. (înv.) v. s c i m i t a r. cimex ['saimeks],pl. cimices ['simisi:z[ s. (entom.) ploşniţă de casă, păduche-de-lemn, stelniţă (Cimex lectularius). Cimmerian [si'mio n] adj. 1. (ist.) cimerian. 2. sumbru, întunecos, întunecat; orb. cinch [sintf] (ame r.) I. s. 1. chingă, betelie (de şa). 2. (fam.) strânsoare; putere. 3. ceva sigur, aut entic, pozitiv, adevărat, just. 4. (fam.) ceva hotărât dinainte, soartă, ursită, lucra / p ont sigur. 5. influenţă, control. II. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a înşeua; (fig.) a pune şaua pe. 2. a hotărî, a tranşa definitiv. B. intr. a întări strânsoarea (si to ~ up). cinc a [sirj'kouno] s. 1. (bot.) arborele de chinină, arbore din a cărui scoarţă se extrage c hinina (Cinchona). 2. coajă de Cinchona; chinină; (si ~ bark). cinehophen ['sirjkofe n] s. (chim.) atofan, cincofen. cincture [rsirjkt/uor] s. 1. cingătoare, centură, brâu . 2. încingere, împrejmuire, înconjurare. 3. (arhit.) brâu (la coloane). cinder ['sindor ] I. s. 1. zgură, scorie, cenuşă, ţunder, arsură. 2. cărbune ars, aVir care nu e stins cu d săvârşire; scrum. 3. (mai ales la pl.) cenuşă; to burn to a ~ a transforma în cenuşă; a ard face scrum (mâncarea). II. vb. tr. a arde, a preface în scrum / în cenuşă (şifig.). cinder ox [~ boks] s. 1. cenuşar. 2. (metal.) cameră de zgură. cinder dump [~ dAmp] s. (metal .) haldă de scorie. Cinderella [-sindo'relo] s. Cenuşăreasa. cinder frame ['sindo frei m] s. (tehn.) (grătar) parascântei. cinder grabber [~ rgra?bor] s. (pop.) slujnică, se



 rvitoare. cinder path [~ pa:0] s, (sport) pistă cu / de zgură. cinder pocket [~ .pok it] s. (metal.) oală / colector de zgură. cinder sifter [~ ,siftor] s. ciur pentru c ernutul cenuşii din zgură. cinder track [~ traîk] s. (sport) pistă de alergări, pistă cu zg ră. cine ['sini] adj. cinematografic, de cinema. cineast(e) ['sinia^st] s. cineast . cine-camera ['sinitamoro] s. (cin.) aparat de filmat, camera. cine-film ['sini film] s film (de cinema). cinema ['sinimo, -mo:] s. 1. cinema, cinematograf. 2. (the) cinematografie.



 167 circumcise



scurtcircuit. 8. (mat.) pseudovarietate. ~of action domeniu de activitate. II. v b. A. tr. cinema goer ['sinima g0«3rj s. amator de cinema, spectator de film (pasi onat). a ocoli, a înconjura. B. intr. a se învârti, a descrie un cerc. cinema house [~ haus] s. cinema(tograf). circuit analogue [~ 'asnabg] s. (cib.) circuit analogi c / echivalent. cinema industry [~ -indastri] ş. industria cinematografică. circuit analyser [~ asna.laizar] s. (cib.) analizor de circuit. cinema operator [~ 'opar eitar] s. operator de cinema. circuit breaker [~ -breikar] s. (electr.) 1. rupto r. 2. disjunctor de întoarcere de curent. cinemascope ['sinimaiskoup] I. s. (cin.) cinemascop, (cinematografie pe) ecran lat. circuit breaker oil ['sa:kit, breika r oii] s. (electr.) ulei pentru întrerupătoare. II. adj. în cinemascop, pe ecran lat. cinematic [isini'mastik] adj', cinematic. circuit closer [~ .klouza1"] s. (elect r.) conjunctor. circuit diagram [~ 'daiagram] s. (electr.) schemă electrică / de mon taj / de conexiuni. cinematics [isini'ma3tiks] s. pi. (folosit ca sg.) (fiz.) ci nematică. cinematograph [isini'maetagra:f, -na'm-, -graef] s. cinematograf. circui tous [so(:)'kjuitas] adj. (despre drumuri) cotit, ocolit, şerpuit. cinematograph f ilm [~ film] s. film, peliculă cinematografică. circuit rider ['sa:kit -raida1"] s. (amer. ist.) preot (mai ales metodist care deserveşte mai multe districte şi călătoreşte că are spre enoriaşii săi). cinematographic [isinitmaîta'grasiik, -naim-] adj. cinematogr afie. cinemese [


 nulitate, zero, nimic. 2. cifră; a number of circular saw [~ 'so:[ s. (telm.) ferăs trău circular / disc; freză circulară. three ~s un număr din trei cifre. 3. cifru, cod; scriere secretă; in ~cifrat. 4. monogramă. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ out) a scrie în ci fre, a socoti, a calcula. 2. a cifra, a scrie în cifre. circular scanning [~ 'skse nirj] s. (tel.) explorare circulară. 3. a scrie, a exprima; a cerceta. B.intr. (de spre o notă la orgă) a răsuna fără întrerupere. circular sprinkler ['so:kjula 'sprirjklar[ . (agr.) aspersor rotativ. circular staircase [~ 'steakeis] s. scară în spirală. ciphe rable j'saifarabl] adj. calculabil. circular stiffener [~ 'stifanar[ s. (ind.) i nel de rigidizare. cipher-code typewriter ['saifa koud itaipraitar] s. maşină de scr is cifrat, cipherer ['saifarar] s. calculator, socotitor. circular ticket [~ 'ti kit] s. bilet de circuit, bilet (de călătorie) circular. ciphering ['saifarirj] s. c ifrare; codare, codificare. circular tool [~ 'tu:l[ s. (telm.) cuţit / disc rotund . circular vault [~ 'vo:lt[ s. (arhit.) boltă inelară. cipher mask ['saifa ma:sk] s. (tel.) masca cifrelor. circa ['sa:ka] adv. (lat.) aproximativ, aproape, cam, ci rca, vreo. circulate ['sa:kjuleit,-kjal-[ vb. A. intr. 1. a circula, ase roti, a descrie un circuit; a avea o mişcare circulară. 2. a merge, a rula. B. tr. 1. a răspând i, a difuza; to ~ a petition circadian [sa:'keidian] adj. (biol.) circadian. Cir cassian [sa:'ka?sian, -/ian] I. adj. circazian, cerchez. II. s. l.circazian, cer chez. a răspândi o petiţie (pentru a fi semnată). 2. a transmite. 3. a mânui, a pune în cir ulaţie (bani). 4. a repeta (cifre, în fracţii periodice). 5. (amer.) v. c i r c u l a r i z e (1). 2. (limba) circaziană, (limba) cercheză. Circe ['sa:si] ş. 1. (mitol.) Ci rce (şijig.). 2. (jig.) seducătoare, ademenitoare. circulating ['saikjuleitirj] adj. care circulă, care trece din mână în mână. circulating capital [~ 'kaspitl] s. (ec.) capit l circulant. Circean [sa:'si:an] adj. 1. asemănător Circei. 2. (fig.) ademenitor, se ducător; fermecător. circulating decimal [~ 'desimal] s. (mat.) fracţie periodică. circl e ['sa:kl] I. s. 1. cerc; inel; centură; circumferinţă; coroană, cunună; (mat.) to square circulating fraction [~ Traek/sn] s. v. c i r c u l a t i n g d e c i m a l . th e ~ a găsi cuadratura cercului; arc of a ~ arc de cere; diurnal ~ (astron.) cerc d iurn; circulating head ['sa:kjulcitirj hedj s. (forajpetrolier) cap de spălare. Po lar Circle cerc polar; ~ of curvature cerc de curbatură; (sl.) squared ~ ring (de box); circulating library [~ 'laibrari] s. bibliotecă de împrumut (cu taxe). (fig.) vicious ~ cerc vicios. 2. (fdoz.) cerc vicios. 3. (astron.) orbită. 4. cerc, inel, halo circulating medium [~ 'mi:diam] s. (ec.) mijloc de plată, monedă. (împrejurul lu nii). 5. (fig.) cerc; rotiţă; cuprins; full ~ de jur împrejur. 6. mişcare circulară, circu lating stock [~ 'stok] s. (ind.) flegmă / distilat de recircularc. rotaţie, circuit; ~ of the seasons succesiunea anotimpurilor. 7. ciclu, perioadă; seric. 8. (fig.) circulation [-saikju'lei/an, -kja'l-] s. 1. circulaţie; mişcare circulară. 2. (şi ~ of t he blood) sferă, cerc, domeniu. 9. (fig.) cerc, grup; ruling~s cercuri conducătoare. 10. (teatru) stal; circulaţia sângelui. 3. (ec.) circulaţie; circulaţie monetară / fiduci ară (valori în circulaţie); dress ~ balconul I; upper ~balconul II. 11. regiune, distr ict; raion; circumscripţie, cartier. (despre bani) withdrawn from ~ retras / scos din circulaţie; ~ of commodities circulaţia II. vb. A. intr. 1. (şi to ~ about/ around ) a se învârti, a se roti, a se mişca în cerc; (jig.) mărfurilor. 4. difuzare, tiraj (al z iarelor, revistelor). 5. răspândire (de zvonuri etc.). 6. (telm.) he ~s in their soc iety se învârteşte în societatea lor. 2. a forma un cerc. 3. (mil.) a face circulaţie, rot aţie. 7. (electr.) forţă magnetomotoare. o schimbare de front. B. tr. 1. a înconjura, a cuprinde. 2. a se învârti în jurul (cu gen.); circulation head [~ hed] s. (mine) cap d e spotare. the earth ~s the sun pământul se învârteşte în jurul soarelui. circulative ['sa: juleitiv, -kja-, -lativ] adj. circulator, de circulaţie. circle cutting machine [~ 'kAtirj ma'/im] ş. (telm.) foarfece circular / cu cuţite disc; . circulator ['sa:kj uleitar, -kjal-] s. purtător, răspânditor, propagator; ~ of infection purtător de microb i. maşină circulară de tăiat carton. circulatory i'sa:kjulatari] adj. circulator, ambula nt. circle-dot mode [~ dot moud] s. (cib.) metodă cerc punct. circumambient [i.sa: kam'ffimbiant, -bjant] adj. (despre aer, mediu) înconjurător, ambiant. circler ['sa: klar] s. (poetic) stea. circle segment ['sa:kl isegmant] s. (geotn.) segment de cerc. circumambulate [isaikam'aembjuleit] vb. A. tr. a ocoli, a da târcoale (cu da t.), a face circlet ['sa:klit, amer. şi -let] s. 1. cerc mic, cerculeţ. 2. inel, brăţară, cunună; ~ of flowers înconjurul (cu gen.). B. intr. 1. a se plimba de jur împrejur, a se învârti în jur. 2. (fig.) a divaga, a se abate de la subiect, a nu fi în subiect; a b ate apa în piuă. ghirlandă / cunună de flori. circumambulation ['sa:kam.ffimbju'lei/3n]



 s. 1. ocol, înconjur; ocolire, ocolit. 2. (fg.) circle vision cab(in) ['sa:kl m^n ikaebin] s. (constr.) cabină cu vedere totală. circlip [Tsa:klip] s. (telm.) şaibă arcui toare / elastică; rondelă elastică; inel elastic. sondare, ispitire. circumaviate [


 circumcision 168



circumcision [■S3:kom'si33n] s. 1. circumcizi(un)e, tăiere împrejur. 2. (fig.) tăiere, r educere. circumduction [isoiksm'dAk/on] s. (jur.) anulare. circumference [ss'kAm foraris] s. 1. circumferinţă, perimetru. 2. cerc; circuit. 3. periferie. circumferen tial [soikAmfo'renJol] adj. 1. având formă de cerc, de circumferinţă, rotund; periferic; indirect. 2. înconjurător. circumferential highway [~ 'haiwei] s. drum / şosea de cen tură. circumferential pitch [~ 'pit/] s. (tehn.) pas frontal / aparent. circumfere ntial pressure [~ 'prejar] s. (tehn.) presiune periferică. circumferential stress [~ 'stres] s. (tehn.) tensiune inelară. circumflex ['sstomfleks] s. (accent) circu mflex. circumfluent [ss'kAmflusnt] adj. care curge, udă sau circulă de jur împrejur. c ircumfluous [ss'kAmftos] adj. 1. v. c i r c u m f 1 u e n t. 2. înconjurat de apă. c ircumgyration [>so:komd3aio'reiJ9n] s. rotaţie; învârtire (în jurul axei); călătorie sau mi re circulară. circumjacent [is3:ksm'd3eisant] adj. înconjurător, împrejmuitor. circumlit toral [issiksm'litsrol] adj. care mărgineşte litoralul. circumlocution [iS3:k3ml3'kj u:/sn] s. 1. circumlocuţiune. 2. verbozitate, vorbărie; ocol, vorbire evazivă/ pe ocol ite. 3. (lingv.) perifrază; (glumeţ) Circumlocution Office birou sau instituţie unde înf loresc formalismul şi birocratismul. circumlocutional [-ol] adj. 1. care întrebuinţează circumlocuţiuni / perifraze; bom bastic, plin de înflorituri, complicat. 2. care ocol eşte, evaziv. circumlocutory [iS3;kom'lokjut3ri] adj. plin de circumlocuţiuni / de p erifraze; bogat în cuvinte; ocolit, indirect. circummeridian [issikomme'ridjan] ad j. (astron.), din preajma meridianului ceresc. circumnavigate [iS3:kom'na2vigeit ] vb. tr. a ocoli (pe mare), a naviga în jurul (cu gen.),to ~ the globe a naviga în jurul lumii, a face o călătorie în jurul lumii (pe mare). circumnavigation ['S9:kom in asvi'gei/an, iSo:-[ s. circumnavigaţie; călătorie în jurul lumii. circumnavigator [s3:ko m'spek/an] s. circumspecţie, prudenţă, precauţie, băgare de seamă; vigilenţă, atenţie. circ ive [isoikom'spektiv] adj. 1. circumspect. 2. care cercetează toate în jurul său. circ umsphere [iS3:kom'sfi3r] s. (geom.) sferă circumscrisă. circumstance ['s3:ks>mstans[ I. s. 1, circumstanţă, împrejurare, caz; the ~ that împrejurarea că. 2. pi. împrejurări, c umstanţe, condiţii; under/ in no ~s în nici un caz, nicidecum, niciodată; (prov.) ~s alt er cases totul depinde de împrejurări. 3. detaliu, amănunt, fapt izolat, particularita te; to omit no essential ~ a nu omite nimic esenţial; nici un amănunt important. 4.p l. situaţie materială; in easy ~s cu situaţie materială bună; in reduced ~s cu situaţie mat rială proastă, strâmtorat. 5. ceremonial, pompă; without ~s fără ceremonie. -0* (amer.) not a ~ to nici nu se compară cu; nu e nici pe departe ca. II. vb. tr. a plasa în anumit e condiţii, a pune într-o anumită situaţie. circumstanced [-d] adj. plasat în anumite cond iţii sau împrejurări. circumstantial [iS3:kam'sta;nj3l] I. adj. 1. amănunţit, detaliat, mi nuţios. 2. circumstanţial; întâmplător, accidental, depinzând de împrejurări; ~ evidence do indirecte / adiacente; prezumţie. II. s. 1. detaliu, amănunt. 2. împrejurare; moment îns oţitor; difference between substantials and ~s deosebire între important şi neimportan t / între esenţial şi neesenţial. circumstantiality ['sstoruiStauiSi'suti] s. împrejurare; detaliu; particularitate. circumstantially [iso:k3m'sta3n/3li] aaV. 1. accident al, întâmplător. 2. detaliat, amănunţit. circumvallate [issikom'v.xleitj vb. tr. (ist.) a î conjura cu fortificaţii, cu circumvalaţiuni. circumvallation [isatomvs'lei/sn, -vse' l-] s. (ist.) circumvalaţiune, ridicătură de pământ, şanţ, tranşee. circumvent [.s3:kom'ven



 . tr. 1. a încercui, a întinde o cursă / o capcană (cuiva); a înşela, a păcăli. 2. a răstur nici. 3. a ocoli. circumvention [iS3:k3m'ven/pn] s. înşelare; înşelătorie, înşelăciune, fra clenie. circumvolution |iSo:k3mv3'lju:/an] s. 1. circumvoluţie; (ră)sucire, învârtire. 2 . mişcare sinuoasă, cotire, ocolire. 3. cot(itură), ocol, sinuozitate. 4. (anat.) circ umvoluţie cerebrală. circus ['s3;k3s] s. 1. circ. 2. amfiteatru, arenă. 3. (geogr.) ci rc, vale rotundă între munţi; depresiune închisă; căldare; amfiteatru natural. 4. piaţă rot străzi radiale. circus actor [~ -a?kt3r] s. artist / de circ, circar; jongler. ci rcus floor [~ fb: r ] s. (geogr.) fund de circ / de căldare. cirque [ss:k, sisk] s. 1. (poetic) amfiteatru; arenă. 2. v. c i r c u s (2). cirrh osis [si'rousis] s. (med.) ciroză. cirri ['sirai] pl. ae la c i r r u s. cirro-cum ulus ['sirou' kju:mjulos, -rajal-] s. (nori) ciro-cumulus. cirro-stratus [~'strc it3s] s. (tiori) ciro-stratus. cirrous ['sirss] adj. (despre nori) cu aspect lânos . cirrus ['sires], pl. cirri ['sirai] s. 1. (nor) cirus, nor lânos. 2. (bot.) cârcel de viţă, lujer, curpen. cisalpine [sis'aslpain] adj. cisalpin (situat în partea sudică a Alpilor). cisatlantic [sisat'kentik] adj. situat în partea europeană a Oceanului A tlantic. cis-isomer ['si.s'ais3mor] s. (chim.) isomer cis. cismontane [sis'nunte in] adj. cisalpin, aşezat pe partea aceasta a munţilor. cissoid ['sisoid] s. (mat.) cisoidă,



cist [şist, kist] (ist.) 1. sipet sau cutie pentru unelte sacre. 2. cavou, gropniţă. C istercian [sis'tsjisn, -Jjonj s. (călugăr) cistercit. cistern ['sistsn] s. cisternă, b azin, rezervor («"e apă, ţiţei etc.). cit [sit] s. 1. (peior.) orăşean; negustor. 2. (mii. i.) ţivil, civil. citadel ['sitodal, -tid-[ s. 1. citadelă, cetăţuie, fortăreaţă. 2. (poeti fortăreaţă, bastion; ultim refugiu, liman, adăpost. citation [sai'teifsn, si't-] s. 1. c itat, notă (in josul paginii). 2. enumerare, menţionare; ~ of facts enumerare, menţion are a faptelor. 3. (jur.) citaţie. 4. (amer., mii.) citare pe ordin de zi (pentru merite); to get a ~ a fi citat pe ordin de zi; ~ for a medal ordin / decret de d ecorare; brevet de medalie. citator [sai'teits'] s. (jur.) repertoriul legislati v, indice al codurilor. cite [sait] vb. tr. 1. a cita, a menţiona, a pomeni, a se referi la. 2. (jur.) a soma, a chema, a cita (în judecată), a cere să compară (în faţa trib nalului). 3. a chema, a trezi, a provoca, a stârni. cither(n) ['si9a(:)(n), 'si<53 (n)] s. (muz. ist., poetic) ţiteră, citeră. ciţied ['sitid] adj. cu oraşe. citizen f'sitiz sn] s. 1. cetăţean. 2. orăşean, citadim citizen army [~ .a;mi] s. gardă naţională (engleză) izendom ['sitizandom] s. cetăţenie, stare civilă; naţionalitate. citizenhood ['sitiznthu d] s. cetăţenie, stare civilă. citizenish ['sitizanif] adj. cetăţenesc, civic. citizenry [ 'sitizanri] s. cetăţeni. citizenship ['sitizn/ip] s. cetăţenie, drept de cetăţean; stare ci ilă; naţionalitate, cit-like ['sit laik] adj. (fam.) de burtă-verde, de burghez. citra conic acid ['sitro'konik ia3sid] s. (chim.) acid citraeonic. citral ['sitrel] s. (chim.) citral. citrate ['sitrit, 'sait-, -treit] s. (chim.) citrat, sare a aci dului citric. citrene ['sitrin] s. (chim.) d-limoneu. citric ['sitrik] adj. citr ic; ~ acid acid citric. citrin ['sitrin] s. (biol., chim.) vitamina P. citrine [ si'trkn] I. adj. galben ca lămâia, de culoarea lămâii. II. s. (mineral.) citrin, cuarţ aur iu de Boemia. citron ['sitran] s. (bot.) 1. chitru (Citrus medica). 2. chitră, lămâie dulce. citronella oii [.sitre'nelo oii] s. (chim.) ulei de citronella. citron ye llow ['sitran jelou] s. (chim.) galben de lămâie. citrus ['sitras] s. (bot.) 1. chit ru (Citrus medica). 2. (fructe) citrice (lămâi, portocale, mandarine etc.). cits [si ts] s. pl. (amer. si.) haine civile, îmbrăcăminte civilă, (îmbrăcat) ţivil. cittern ['sito( [ s. v. c i t h e r (n). city ['siti] s. 1. oraş mare, urbe. 2. oraş mare şi vechi (în A nglia). 3. oraş (în S.U.A.); municipiu. 4. the City centrul comercial al Londrei; ce rcurile comerciale şi financiare ale Londrei. city arab [~ ,stsb) s. (si.) haimana , vagabond (la Londra). city article [~ io:tikl] s. articol (de ziar) despre che stiuni financiare sau comerciale; buletinul bursei şi comerţului (în ziare). city bus [~ b/\s] s. autobuz (pentru transportul urban). citycism ['sitisizpm] s. (rar) m aniere orăşeneşti. city college ['siti 4olid3] s. (sl.) închisoarea Newgate (am Londra). city conversation [~ konvo.seijan] s. (tel.) convorbire telefonică locală. city cou ncil [~ -kounsil] s. consiliu municipal. city editor [~ .edits'] s. 1. redactor al rubricii financiare la un ziar. 2. (amer.) redactor care se ocupă de reportaje. ■ city father [~ ifa;d3r] s. (fam.) consilier comunal; edil. city gas [~ gaes] s. (chim.) gaz aerian / de iluminat. city gate [~ geit] s. 1. poartă oraşului. 2. bari



 eră (la mirarea în oraş). city hall [~ ho:l[ primărie (a unui oras). city man [~ mzen] s . 1. londonez din City. 2. om de afaceri. city planning [~ iptenirj] s. urbanism , sistematizare a oraşelor. cityship ['siti/ip] s. teritoriul unui oraş. city state ['siti steit] s. (ist.) polis, cetate (oraş-stat în lumea antică). city wall [~ wo:l] s. zid de apărare a unui oraş, zidul / zidurile oraşului. cityward(s) f'sitiwsdz] adv. spre oraş. city water ['siti iW3:t3c] s. apă de / din conductă, apă din reţeaua de alimen tare a oraşului. civet ['sivit, amer. si -vet] s. 1. (zool.) zibetă (Viverra zibeiha ). 2. parfum de zibetă (obţinut din substanţa conţinută în anumite glande ale animalului). ivet cat [~ ka;t] s. v. c i v e t (1). civic ['sivik] adj. civic, cetăţenesc, de cetăţea n.



 169 clapper claw



clam bake l'klaem ibeik] s. (amer.) 1. picnic, gustare la malul mării cu mâncăruri civ ic block ['sivik 'bbk] s. (caixad.) centru civic. preparate din moluşte. 2. petrec ere zgomotoasă, zaiafet, chef monstru. 3. (radio) spectacol civic centre [~ 'senta 1"] s. centru civic (al unei localităţi). civic-minded [~ 'maindid] adj. cu preocupări obşteşti / cetăţeneşti, cu conştiinţă sau program prost. clamber ['kl33inb3r] I. vb. intr. ~ up) a se căţăra, a se urca, a se agăţa. II. s.căţărare, cetăţenească. civics l'siviks] ş t ca sg.) (jur.) teoria drepturilor şi îndatoririlor cetăţeneşti. urcare. 1 civil ['sivii] adj. 1. civil. 2. cetăţenesc. 3. (jur.) civil, cetăţenesc. 4. politicos, bine crescut, clamberer ['klasmbarc "] s. (bot.) 1. v. c l a m b e r i n g p 1 a n t. 2. curpe n, viţă albă manierat, civilizat; to keep a ~tongue (in one's head) a) a Ii moderat, c umpătat, înfrânat; (Clematis vitalba). clambering plant ['klasmbarin plo:nt] s. (bot.) plantă agăţătoare. b) a fi politicos, bine crescut. clamminess ['klasminis] s. vâscozitat e / vâscozitate umedă, umezeală lipicioasă. civil airport [~ espoit] s. (av.) aeroport c ivil. clammy ['klsemij adj. 1. vâscos, cleios, lipicios. 2. (mai ales despre mână) rec e şi umed. civil aviation [~ -eivi'ei/3n] s. (av.) aviaţie civilă. clamorous ['klamisr as] adj. gălăgios, zgomotos, răsunător, asurzitor. civil buildings [~ 'bildirjz] s. (con str.) construcţii civile. clamour ['kla?ni3r] I. s. 1. larmă, zgomot, gălăgie, vuiet, st rigăt. 2. (jig.) proteste şau civil case [~ 'keis] s. (jur.) proces civil. manifestaţi i zgomotoase. II. vb. A. intr. 1. a vocifera, a striga. 2. to ~ against a striga , civil defence sau defense [~ di'fens] s. apărare pasivă. a vocifera, a ridica prot este împotriva (cu gen.); to ~ for a manifesta pentru. B. tr. 1. a civil engineer [~ -end3i'nbr] s. inginer (constructor), inginer de construcţii civile. civilian [ si'viljsn] I. adj. civil. II. s. 1. pl. populaţie orăşenească. 2. edil, părinte al striga, a rosti zgomotos. 2. to ~ down a sili să tacă; a reduce la tăcere; to ~ into a sili o raşului, persoană având o funcţie în administrarea oraşului. 3. (jur. înv.) civilist, speci stprin strigăte vehemente să; to ~ to a pretinde gălăgios că. clamourer ['klaemara1"] s. p ersoană care vociferează etc. (v. c 1 a m o u r II). în drept civil; jurisconsult, leg ist. clamp1 [klamip] I. s. 1. (tehn.) cârlig, scoabă, clestuţă, gheară, bornă, clamă, şurub ivilian clothes [~ 'kloucfz] s. pl. haine civile. strângere; menghină de mână, falcă / apu cătoare / de prindere, cap de prindere; brăţară; civilian needs [~ 'ni:dz] s. pl. nevoil e populaţiei. bridă, clampă, croşetă. 2. (constr.) etrier, colier, brăţară. 3. grămadă de c dăpostiţi civilian population [~ ipopju'lci/sn] s. populaţie civilă. civility [si'viliti ] ş. amabilitate, politeţe, curtenie, bună-creştere; to exchange civilities şi acoperiţi pe tru iarnă cu paie şi pământ). 4. cuptor de cărămizi; cărămizi aşezate pentru (with smb.) a cuvinte de politeţe sau complimente, a face schimb de politcţuri ars. 5. grămadă de tur bă uscată. 6. (mar.) galoş, tachet. 7. (electr., tel.) dulie, soclu. II. A. vb. tr. 1. a lega, a încleşta, a îmbuca; a încleia. 2. a aşeza (în) grămezi, a face morman. sau de am lităţi cu cineva. B. intr. (fa/n.) to ~ down on a,) a impune restricţii asupra; b) a r educe la tăcere, a „pune civilization bsivilai'zeijan.-li'z-] s. civilizaţie. botniţă" (cu dat.); c) a reprima. civilize ['sivilaiz] vb. tr. a civiliza, a lumina, a educa , a rafina. clamp2 I. vb. iutr. a bocăni, a păşi greoi, cu zgomot. II. s. pas greoi, m ers greoi. civilized ['sivilaizd] adj. 1. civilizat. 2. politicos, bine crescut, educat, instruit. clamp arm [~ a:m] s. (text.) braţ al opritorului. civil law ['s ivil'b:] s. (jur.) drept civil. clamp boit [~ boultj s. (tehn.) şurub de îmbinare. c ivil list [~ 'list] s. listă civilă (alocaţii bugetare pentru întreţinerea familiei regale ). clamp bucket [~ ibAkit] ş. (tehn.) bena cu gheare, cupă de graifăr. civil lorry [~ 'bri] s. (auto) autocamion. clamp collar [~ ikobr] s, 1. (tehn.) inel de strângere . 2. (teAt.) inel de prindere / de civilly f'sivili] adv. politicos, civilizat, bine crescut. fixare. civilness ['sivilnis] s. v. c i v i 1 i t y. clampdown ['k lasmpdaun] s. (fam.) reprimare, represiune; restricţii, reducere la tăcere. civil se rvant ['sivii iS3:vant] s. funcţionar de stat, funcţionar public. clamping ['klaempi nj s. (tehn.) strângere, fixare, încastrare. civil service [~ 'sa:vis] s. funcţie publ ică, serviciu public sau guvernamental. clamping circuit [~ .sarkitj s. (tel.) cir cuit de limitare, limitor. civil-spoken [~ 'spouk^n] adj. politicos în exprimare; manierat, cu vorbire aleasă. clamp nut ['klaemp nAt] s. (tehn.) piuliţă de strângere. ci vil vehicle [~ 'vi:kl] s. autovehicul civil. clamshell ['klasm/el] s. 1. (mine)



 gheare (la maşina de încărcat). 2. (tehn.) macara cu civ(v)y ['sivi] s. (şl.) 1. civil. 2.pl. (mil.) civili; haine civile. graifăr; benă. civ(v)y street [~ stri:t] s. (mil. glumeţ) civilie, ţivilic, viaţă civilă. Clam State ['klasm steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul New Jersey. clabber ['klasbo1"] I. s. (ir/.) lapte acru, bătut s au covăsit. II. vb. intr. (despre lapte) a clan [kleen] s- 1. clan, trib (în Scoţia). 2. clică, bandă, gaşcă. se acri, a se covăsi, a se coagula. clandestine [klam'destin, -tai n, 'klzendistain, -des-] adj. clandestin, secret, ascuns, ilegal. clack [klaîk] I. s. 1. uruit; clărnpăneală; turuiala; zgomot de voci; zarvă (fig.) trăncăneală, clang [klas I. s. zăngănit, zornăit, dangăt, clănţănit; (ră)sunet puternic şi metalic (de flecăreală, b c 1 ac k v a 1 v c . II. vb. iutr. 1. a urui; a clămpăni. 2. a cotcodăci. arme, de cio can, de clopote). II. vb. A. intr. a (ră)suna. a zăngăni, a zornăi. B. tr. a face 3. a c lămpăni, a trăncăni, a cloncăni, a flecari, a bârfi. să răsune, a lovi cu zgomot; to ~ glas together) a ciocni paharele. clack seat [~ si:t] s. (auto) scaun de supapă, clapetă. clangour ['kl^engs'] s. (ră)sunet sau ecou metalic repetat sau persistent. clack valve [~ vaslv] s. (tehn.) supapă sau ventil cu clapă; supapă rabatabilă / cu clapete; c lank [klserjk] I. s. 1. sunet ascuţit. 2. zăngănit (de lanţuri). II. vb. tr. şi intr. a su na, clapete (de reţinere). a zornăi, a zăngăni. ciad [kked] past si part. trec. de la c 1 o t h e. 1. îmbrăcat. 2. învelit. 3. armat, blindat; clannish ['kleeni/] adj. 1. de clan, de trib, tribal. 2. sectar, exclusivist, care împărtăşeşte miplătoşat. prejudecăţile le unui clan / cerc / grup sau partid, care are spirit de clan; partizan. claddi ng ['klaxlirj] s. armătură, armură, blindaj; protecţie. clannishness [-nis] s. spirit de castă, de clan, exclusivism, sectarism. claim [klcim] I. vb. tr. 1. a cere, a pre tinde, a revendica, a cerc ca pe un drept al său; clanship ['klasn/ip] s. 1. apart enenţă la (un) trib, devotament faţă de clan / trib. 2. împăr a solicita; to ~ damages a p inde despăgubiri, compensaţii, daune; to ~ attention a ţire în clanuri; asociere de fami lii sub un conducător. 3. spirit de clan, exclusivism, cerc atenţie, a reclama atenţie ; a solicita atenţie; who ~s this hat? a cui e pălăria asta? sectarism. cui îi aparţine păl a asta? 2. a susţine; he ~s to be the rightful heir pretinde că el e clansman ['kla^ nzmanLpl. clansmen [~] s. membru al unui clan. moştenitorul legal; to ~ the victor y a revendica victoria. 3. (amer.) a adeveri, a confirma, clap1 [klap] I. vb. A. tr. 1. a bate, a lovi, a izbi; a trânti; to ~ the lid of a box a închide a declara. II. s. 1. (to, on, upon) cerere (de), pretenţie la, asupra (cu gen.),* rcclamaţic b rusc capacul unei lăzi; to ~ smb. on the shoulder a bate pe cineva pe umăr; to ~ one 's (cu privire la); drept asupra (cu gen.); to lay ~ to, to put in a ~ for a fac e o cerere sau hands a bate din palme. 2. a băga, a pune, a vârî, a îndesa; to ~ one's h at on one's head petiţie pentru; a avea / emite pretenţii asupra (cu gen.), a pretin de. 2. (mai ales amer., a-şi îndesa pălăria pe cap. 3. (fam.) a face (ceva) repede / în pr ipă / cu zgomot etc.; to austr., mine) (lot de pământ dat în) concesiune (pentru exploat area subsolului); to jump ~ down a lăsa în jos (repede, cu zgomot); to ~ eyes on a-şi arunca sau pune ochii pe, a ~a) a prelua ilegal un teren; b) (jig.) a lua de la cineva în mod ilegal; to stake out a a-şi îndrepta privirile spre; a man (that) I had never ~ped eyes on un om pc care nu-1 ~a) a-şi delimita proprietatea / domeniul; b ) a marca hotarul unui teren. 3. (fig.) a-şi văzusem niciodată; to ~ hold of a pune re pede mâna pe, a apuca repede; she ~ ped on impune sau pretinde drepturile. a dress şi-a pus repede rochia pe ea, şi-a tras (la repezeală) rochia pe ea; I ~ped on my cla imable ['kleimabl] adj. revcndicabil, reclamabil. coat and ran after him mi-am p us repede haina şi am alergat după el; ~ another shilling claimant ['kleimant] s. 1. pretendent, apelant; persoană care are un drept, asupra unui on! mai pune/bagă un şil ing! mai adaugă un şiling! to ~ spurs to the horse a da pinteni calului; to ~ a tric k upon smb. a juca o festa cuiva; to ~ a writ on smb.'s back a întemniţa hieru; aspi rant; ~ to a title aspirant la un titlu. 2. reclamant, jălbaş. claim check ['kleim t /ek] s. (com.) bon sau chitanţă (la predarea unui obiect pentru pe cineva, a baga pc cineva în închisoare; to ~ up a bargain a încheia (în grabă) un târg / o tranzacţie. B- in 1. a bate din palme, a aplauda. 2. a ciocăni (la uşi). 3. a fâlfâi, a reparat etc.). ba te din aripi. 4. to ~ on (fam.) a adăuga la, a mări (preţuri, impozite etc.). II. s. 1 . lovitură, claiming race ['klcimirj reis] s. cursă de cai la care se fac şi vânzări. clai rvoyance [kleo'voians] s. 1. clarviziune, vedere de la distanţă. 2. (fig.) clarviziu ne, pocnet, plesnitură; palmă. 2. trăsnet. pătrundere, perspicacitate. clap2 (sl.) I. s. sculamcnt, blenoragie, gonoree; boală venerică / ruşinoasă / lumească. clairvoyant [klea' vobnt] s. 1. vizionar. 2. (fig.) persoană clarvăzătoare, perspicace. II. vb. tr. a îmbol



 năvi de blenoragie, a da un sculament. clam1 [klami] I. s. 1. (mai ales amer.) mol uscă comestibilă; scoică de râu (Unio; Venus clapboard ['klspbo:d] s. 1. doagă. 2. (amer.) scândură tăiată în formă de pană. 3. draniţă, mercenaria; Tridacna gigas etc.); (as) happy (at high tide) fericit, mulţumit (ca şindrilă, şiţă. peştele în apă). 2. (fam.) om ascuns t / închis / nesociabil, urs. 3. (amer. si.) gură, clap doctor ['klasp .doktar] s. ( sl.) doctor de boli venerice, vencrolog, dermatolog. fleanca, leoarbă. 4. (amer. s i.) tâmpit, cap de lemn. II. vb. intr. a culege moluşte. clap net [~ net] s. plasă pen tru prins păsări şi insecte. clam21. s. frig, umed. II. adj. lipicios; umed şi rece. III . vb. A. tr. 1. a murdări, a păta clapped-out fklasptaut] adj. (sl.) 1. paradit. 2. spetit, istovit. clapper ['klaspâ1"] s. 1. limbă de clopot. 2. (anat,, glumeţ) limbă. 3. cârâitoare, hârâietoare (şi fig.). 2. a încleia, a lipi. B. intr. 1. a fi lipicios; a fi u ed şi rece. 2. (fam.) a fi sau a (pentru a speria păsările). 4. v. c 1 a q u e r . dev eni tăcut, închis sau nesociabil; a tăcea, a amuţi. clapper box [~ boks] s. (ferov.) rea zem, rabotant. clam3 s. (tehn.) cleşte cu arc. clapper claw [~ kb] vb. tr. 1. (înv.) a bate, a distruge. 2. a bârfi, a ponegri, a face clamant ['kleimant] adj. 1. gălăgio s. 2. stăruitor, insistent. 3. (fig.) revoltător, nemaiauzit, praf. strigător la cer.



 clap trap 170



classificationai [-al] adj. de clasificare, clasificator. clap trap ['ktep trap] I. s. 1. tmc verbal etc. destinat să producă efecte. 2. reclamă zgomotoasă / senzaţională. II. adj. 1. sforăitor, zgomotos. 2. ieftin, care urmăreşte efecte classification certi ficate [rklassifi'keifan sa:.tifikit] s. (mar.) certificatul registrului. ieftin e, care caută să facă senzaţie / să bată la ochi. classification mill [~ mil] s. (mine) ins alaţie de sortare. claque [klaîk] s. (Jr.) clacă, galerie, spectatori plătiţi ca să aplaude classificator ['klsesifikeitor] s. (rar) v. c 1 a s s i f i e r. claquer ['klas k3r] s. (fr.) clacher, spectator plătit ca să aplaude. classificatory ['kkesifiikeit sri,kls'sifiksitsri] adj. v. c l a s s i f i c a t i o n a i . classified ['klas sifaid] adj. clasificat; ~advertisments/ ads. mica publicitate; ~data/ clarain [ 'klzerein] s. (mine) clarit. material material de arhivă (secretă); documente / dosa re secrete. clarence ['kkerans] s. trăsură închisă (cu patru roţi si patru locuri). classi fier |'kla;sifaior] s. 1. clasificator; sortator. 2. clasor, aparat de clasat. c larendon ['kterandanj s. (poligr.) egipţiene, grase. classify ['ktesifai] vb. tr. 1. a clasifica; a rândui; a înşira. 2. (univ.) a trece pe listă claret ['klsrat] s. 1. v in (franţuzesc) bordo, (vin de) Bordeaux. 2. (culoare) roşu-închis, bordo. 3. (sl.) sâng e; borş; to tap smb.'s ~ a umple pe cineva de sânge, a face să-i dea (studenţi). 3. a so rta. borşul cuiva. classing ['kla:sirj] s. clasare, sortare; clasificare, categori sire. classis [rkla2sisj,pl. classes ['klsskzj s. (amer. scol.) clasă. claret cup [~ kAp] s. cruşon (din vin roşu). classless ['kla:slis] adj. (despre societate etc.) fără clase. clarification [.kUerifi'keijsn] s. limpezire, clarificare (mai ales a u nui lichid); decantare. classman ['kla:sma;n, -msn],pl. classmen [-mon] s. stude nt care a absolvit examenele clarification bed [~ bed] s. (telm.) decantor. cu d iplomă de merit / cu distincţie. clarifier [rklairifai9r] s. (tehn.) decantor. class mate ['kla:smeit, amer. 'ktes-] s. coleg de clasă. clarify ['khsrifai] I. vb. A. t r. 1. a limpezi, a clarifica, a filtra, a decanta (lichide). 2. (fig.) classroom ['kla;sru(:)m] s. clasă, sală de clasă. a limpezi, a face transparent (stilul etc.); a lămuri; to ~ a dispute a aplana un conflict. class struggle ['klu:s rstrAgl] s. v. c 1 a s s w a r f a r e . , B. intr. a se limpezi, a deveni clar. class warfa re [~ 'wo:fa r ] s. luptă de clasă. clarifying [-irj] I. s. 1. (ind.) cleire a vinul ui, clarificare. 2. clarificare, limpezire. II. adj. Clarificator, edificator. c lassy ['kla:si[ adj. (sl.) a-ntâia, fain, de prima calitate, eminent, distins; ele gant, fin. clarinet [iklarri'net, 'klaîranit] s. (muz.) clarinet. elastic [klaesti k] adj. (geol.) elastic, fărâmicios, detritic. clatter ['ktaol I. s. 1. zăngănit; ciocănit . 2. uruit, zgomot, bătaie (de maşini), păcănit, clarinettist [-ist] s. (muz.) clarineti st. clarion ['klairbn] I. s. 1. (poetic) goarnă, corn, trâmbiţă. 2. sunetul goarnei, al cornului. huruit, zuruit. 3. larmă, zgomot, vuiet. 4. vorbărie, trăncăneală. 5. tropăit. II vb. A. tr. a face să răsune, a lovi. B. intr. 1. a zăngăni, a zurui, a hurui, a păcăni, a ornăi. 2. a flecari, II. adj. (despre sunet) tare, curat; pătrunzător. a trăncăni, a sta l a taifas. 3. to ~ along a tropăi, a lovi din copite; to ~ down a cădea cu clarion ca ll [~ ko:l[ s. chemare puternică. zgomot (a*e pe scară). clarionet [.kheri'net, -rb' n-, 'klaeranit] s. v. c 1 a r i n e t. clattering ['ktetoriij] s. 1. zornăit, zăngănit , turuit; huruit, hârâit, păcănit. 2. bătaie (la clarity ['klaeriti] s. claritate; limpezi me; puritate. motor). clary ['kleori] s. (bot.) iarba Sfântului loan (Salvia sclar ea). clash [kla;/] I. vb. A. tr. 1. a ciocni, a izbi (unul de altul). 2. a zăngăni ( mai ales arme). clattery ['ktaori] adj. uruitor; zăngănitor. B. intr. 1. a se ciocni , a se lovi; a zăngăni. 2. (fig.) a fi în dezacord; (despre interese etc.) claudetite ['kbditait] s. (mineral.) claudetit. a se bate cap în cap, a se ciocni. 3. a se su prapune, a coincide, a avea loc în acelaşi timp; claudication [ikbdi'kei/n] s. şchiopăta t. a se nimeri concomitent. II. s. 1. zăngănit de arme. 2. dangăt (de clopote). 3. (fi g.) ciocnire, clause [kb:z] s. 1. clauză, articol, punct, stipulaţie, condiţie (în contr acte). 2. (gram.) contradicţie, conflict, divergenţă; ~ of interests ciocnire de inter ese, interese contrarii; propoziţie în cadrul unei fraze; main/ principal ~ propoziţie principală; subordinate/ ~ of opinions divergenţă de păreri. secondary ~ propoziţie secun dară / subordonată. clave1 [kleiv] past de la c 1 e a v e1. clashing [-irj] s. 1. ci ocnire; coliziune. 2. (tehn.) scrâşnet; hârâit, zgomot. clave2 s. un fel de castanietă, in



 strument muzical din America latină. clasp [kla:sp, amer. klassp] I. s. 1. cataramă; agrafă, clips, copcă, încheietoare. 2. strângere de mână; îmbrăţişare. 3. (tehn.) cârlig, l, scoabă; târnăcop. clavichord [rklaeviko:d] s. (muz.) clavicord (un fel de clavecin) . 4. (poligr.) agrafă. II. vb. A. tr. 1. a închide, a prinde în copci. 2. a presa, a a păsa; clavicle ['ktevikl] s. (anat.) claviculă. . . a îmbrăţişa; to ~ in one's arms a strân braţe; to ~ smb.'s hand a strânge mâna cuiva; clavicular [kb'vikjubr, klaVv-] aay. cl avicular. r r r to ~hands a) a se lua de mână, a-şi împleti degetele; b) (fig.) a se sol idariza. 3. (telm.) clavier s. 1. [kb'vb , 'kl£evb ] clavir, numele vechi al pianu lui. 2. ['kla;vi9 ] claviatură. a fixa cu scoabe; a strânge. B. intr. (despre plante agăţătoare) a se încolăci. clavis ['kleivisj s. 1. cheie. 2. (fig.) cheie (a unui documen t ele). claw [kb:[ I. s. 1. gheară, unghie; (fig.) to cut/ to clip/ to pare smb.'s ~s a tăia ghearele clasp knife [~ naifj s. briceag. cuiva. 2. labă cu gheare. 3. cl eştele racului. 4. (tehn.) gheară, crabot, grifă, dinte, crenel; clasp lock [~ bk] s. lacăt cu arc. îmbinare în gât-de-lup; foarfece, cleşte; clichet. II. vb. tr. 1. a zgâria, a roade, a'scurma clasp nail [~ neil] s. (ferov.) crampon. (cu unghiile), a rupe, a sfâşia (cu ghearele). 2. a aduna, a strânge (bani). 3. (inv.) a linguşi, clasp nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă divizată / spintecată. a se gudura pe lângă. -0- to ~ hold of a se găţa de, a se ţine scai de, a se crampona de; clasp pin [~ pin] s. ac de siguranţă. 1 clas s [kla;s, amer. kkes] I. s. clasă socială; the working ~ clasa muncitoare; the middl e (mar.) to ~ off the land a se ţine departe de ţărm; ~ me and I will ~ thee serviciu / ~(es) clasa mijlocie, burghezia; the lower middle ~(es) mica burghezie; the up per ~ contra serviciu, o mână spală pe alta. claw bar ['kbbu;r] s. (constr.) pârghie / câr lig de fier. marea burghezie, aristocraţia; the ruling ~es clasele dominante; the ~es clasele posedante. claw beam [~ bi:m] s. (mine) stâlp cu talpă / opincă. II. adj. de clasă. claw bit [~ bit] s. (telm.) daltă, lingură; sfredel cu gheare. class 2 1. s. 1. clasă, categorie; soi, specie; grupă; ~of problems cerc, serie de probleme. 2. (şc oală) clasă; the top of the ~ primul din clasă. 3. (scol., univ.) curs, lecţie, oră; (amer .) claw crane [~ krein] s. (tehn.) macara cu gheară. promoţie (de studenţi). 4. (univ. ) distincţie; to get/ to obtain a ~ a termina cursurile cu claw dog [~ dog] s. (au to) crabot. diplomă de merit / cu distincţie. 5. (ferov., mar., av.) clasă; to travel second ~ a călători clawed [kb:d] adj. 1. cu gheare. 2. zgâriat. cu clasa a doua. 6. f el, soi, specie; calitate, însuşire; in a ~ by itself de prima calitate; claw-footed ['kbifutid] aay. cu gheare la picioare. (si.) it is no ~ nu e bun de / la nimic , nu face nici două parale. 7. (mil.) contingent; leat. claw hammer [~ .hceni3r] s . ciocan cu vârf spintecat; ciocan universal cu gheare (pentru II. adj. de clasă. II I. vb. tr. 1. a clasifica, a clasa. 2. (univ.) a împărţi (cuiva) distincţiile extras cui e). (ca rezultat al examenelor); Tomkins obtained a degree, but was not ~ed Tomk ins a claw-hammer coat ['ktatama kout] s. (glumeţ) frac. absolvit cursurile dar fără d istincţie. 3. to ~ with a pune alături de / la un loc, a pune în clawless ['kbrlis] ad j. fără gheare. aceeaşi categorie, a clasa împreună. claw magnet ['kb: imaignit] s. (elect r.) magnet cu gheare. clay [klei] I, s. 1. argilă, lut, humă. 2. pământ. 3. nămol, noroi. 4. (/îg.) corp, trup class book [~ buk] s. carte de şcoală; manual. class-cleavage [~ .kli:vid3] s. (lingv.) conversi(un)e, schimbarea categoriei gramaticale, omenesc , carne, lut. 5. (poetic) cenuşă, pulbere, praf, ţărână. 6. pipă de lut. (glumeţ) to mois 's ~ a-şi uda gâtlejul. II. vb. tr. a lipi cu lut, a acoperi cu argilă. polifuncţionalis m. clay hand [~ hamd] s. (geol.) intercalaţic de argilă. class consciousness [~ ikon /asnis] s. conştiinţă de clasă. classer ['kla:sor, amer. 'kla>] s. clasificator. clay-be aring [~ .bsorirj] s. (geol.) argilos. clay bond [~ bond] s. liant argilos. clas s fellow ['kla:s -felou] s. coleg de clasă. clay brick [~ brik[ s. cărămidă de argilă, chi rpici, cărămidă nearsă. class field [~ fi:ld] s. (mat.) corpul claselor. clay deposit [~ dîpozit] s. depozit / carieră de argilă. classic ['kkesik] I. adj. 1. clasic, model. 2. (despre îmbrăcăminte) clasică, sobră, simplă. clayey ['kleii] adj. (despre sol) argilos, gleic. II. s. 1. (autor) clasic. 2. specialist în filologie clasică. 3. lucrare clas ică. 4. pi. limbile şi literaturile clasice. 5. îmbrăcăminte sau haină clasică / simplă. cl marl [~ mu:l] s. (geol.) marnă argiloasă. classical [-al] adj. 1. clasic. 2. (despre şcoli, învăţământ ele.) umanistic, literar, „modem", clayey mortar [~ imo:t3r] s. mortar d rgilă. clasic. 3. standard, clasic, tip; acceptat, şablon. clay ground ['klei igraun d] s. sol argilos, sol gleic. classical scholar [~ 'skobr] s. v. c 1 a s s i c ( II, 2). clay industry [~ 'indsstrij s. industria argilei. clay mill [~ mil] s. m alaxor de argilă. classicism ['klssisizam] s. 1. clasicism. 2. studiul limbilor şi l



 iteraturii clasice. 3. (lingv.) limba latină sa» greacă. clay mixer [~ .mikso'] s. (in d.) malaxor de argilă. classicist f'kla?sisist] s, 1. cunoscător sau iubitor al clas icismului; latinist sau elenist; claymore ['kleimo:, -moor] s. sabie scoţiană (cu la ma lungă şi lată). clasicizant; 2. clasicizant; academist. clay mud ['klei niAd] s. (m ine) noroi de foraj. clay parting [~ ipa:tirj] s. (mine) intercalaţic subţire de arg ilă. classicize ['ktesisaiz] vb. tr. a clasiciza, a face clasic. clay pigeon [~ ip id3in] s. 1. (tir) taler. 2. (fam.) fraier. classifiable ['klassifabbl] adj. cla sificabil. clay pipe [~ paip] s. v. c 1 a y (1,6). classification [ikkesifi'kei/ an] s. clasificare / împărţire pe clase; clasare; sortare; gradaţie.



 171 clearstarch



clay plug [~ pUg] s. 1. (metal.) dop de argilă. 2. (/nine) găluşcă de buraj din argilă. cl ay pox [- psks] s. (ind. sticlei) băşici de argilă. clay slip ['klei slip] s. (constr. ) barbotină. clay stone [~ stoun] s. (mineral.) argilit. clay tile [~ tail] s. (co nstr.) olan / ţiglă de argilă. clay wash [~ wa/] s. (foraj petrolier) spălare cu pământ. cl y work [~ wa:k] s. (metal.) zidărie refractară a cuptorului. clean [kli:n] I. adj. 1 . curat, neîntinat, alb; spălat; ~ hands mâini curate; (jig.) to have ~ hands, to keep one's hands ~ a avea mâinile curate, a fi incoruptibil; (fig.) to show a ~ pair o f heels a-şi lua tălpăşiţa, a-şi lua picioarele la spinare; (as) ~ as a pin/ whistle etc. c rat ca lacrima; alb ca zăpada etc.; ~ linen rufe curate; to make a ~ sweep oP a) a scăpa cu desăvârşire de; b) a curăţa, a goli; to make a ~ sweep of smb. a curăţa pe cineva ani; (fig.) to keep a ~ tongue a păstra un secret, a nu trăda un secret, a-şi ţine gura. 2. curat, pur, Iară impurităţi, neamestecat; ~ wheat grâu curat, fără impurităţi; ~timber stea curată (fără noduri etc.). 3. curat, îngrijit, ordonat, rânduit; ~ room cameră curată; make a ~ copy of a scrie pe curat. 4. curat, nefolosit; a ~ sheet (of) paper o coală de hârtie curată. 5. (fig.) curat (moraliceşte), pur; cast; a «conscience o conştiinţ ată. 6. potrivit, adecvat; it isn't the ~ thing nu e ceea ce se cere. 7. (bibl.) c urat, nespurcat. 8.(despreconstituţie, corp) bine făcut, armonios. 9. dibaci, îndemânati c; sprinten; iscusit, măiestrit; ~ stroke lovitură iscusită. 10. curat, net. II. adv. 1. complet, cu desăvârşire, pe de-a-ntregul; dc-a binelea; pur şi simplu; I ~ forgot to ask him am uitat cu desăvârşire să-1 întreb; I was ~ done up eram frânt de oboseală; ~ diff nt cu totul diferit; (pop.) he's ~ off his chump e nebun de-a binelea, e nebun d e legat; to go ~ off one's head a-şi pierde capul cu desăvârşire. 2. drept, direct; to h it ~ in the eye a nimeri / a pocni drept în ochi. III. vb. A. tr. 1. a curăţa, a curaţi; a spăla, a albi; a purifica; a şterge, a netezi, a lustrui (metale), a spăla (aurul); a egrena (bumbacul); a curaţi de nămol (finului Apei); a stoarce (piei); a rafina ( zaharul). 2. to ~ away v. t o ~ o f f ; to ~ down a) a curăţa de sus până jos; b) a mătura ; a şterge (praful de pe pereţi etc.); c) a ţcsăla (caii); to ~ off a curăţa, a şterge; to ut a) a curăţa, a mătura; a curăţa de mâl; b) a goli, a deşerta; c) (si.) a curăţa, a toca i), a lăsa lefter; a decava; to ~ up a) a deretica; a strânge; a freca (duşumelele); b ) a spăla (mănuşi); c) a sfârşi", a isprăvi (treaba). B. intr. a-şi face toaleta, a se pune punct; a se dichisi, a se ferchezui.



clean-up [~Ap,'--] s. (fam.) curăţenie temeinică. clear [kli3r] I. adj. 1. clar, curat , luminos, limpede, senin; ~sky cer senin. 2. transparent, translucid. 3. (despr e greutate, venit, conştiinţă) curat, neîncărcat, negrevat, întreg. 4. liber, deschis; all totul în regulă, drumul liber; all— signal (semnal de) încetare a alarmei (aeriene); ~ passage trecere liberă, călătorie fără incidente; ~ from suspicion în afară de orice bănuia debts fără datorii; (ferov.) ~ line linie liberă (între gări). 5. complet, plin, rotund, î cheiat; a ~month o lună completă / încheiată. 6. (com.) net, netto. 7. (despre sunete, d icţiune) clar, perceptibil, lămurit, limpede, desluşit. 8. limpede, lămurit, uşor de înţele inteligibil, clar, fără echivoc, desluşit; to give a clear account of a explica clar, a lămuri. 9. (despre înţelegere, raţiune, simţ) clar, pătrunzător. to get away ~ a ieşi / cu bine dintr-o încurcătură; in ~ a) (despre un text) clar, necifrat; b) (tehn.) la lu mină; keep ~ of pickpockets! feriţi-vă de pungaşi!; to see one's way ~ a avea drumul lib er, a nu întâmpina obstacole. II. vb. A. tr. 1. a curăţa, a limpezi, a purifica, a face transparent / clar (vinul); (fig.) to ~ the air a limpezi atmosfera, a pune capăt neînţelegerilor; to ~ the dishes a strânge masa, a lua tacâmurile de pe masă; to ~ the ski rts of a restabili renumele (cuiva), a reabilita; to ~ one's throat a-şi drege gla sul, a tuşi uşor. 2. a libera, a curăţa, a goli, a deretica; (war.) to ~ the decks (for action) a se pregăti de luptă; to ~ the way a pregăti terenul. 3. a evacua. 4. a lichi da (mărfitri); a solda, a vinde în total; great reductions in order to ~ reduceri ma ri de preţuri în vederea lichidării. 5. a obţine, a realiza un câştig, un beneficiu net de; he ~ ed £ 1,000 a realizat un beneficiu net de o mie de lire. 6. (corn.) a plăti, a achita, a acoperi, a lichida (o datorie etc.); to ~ the customs a plăti taxele vam ale. 7. a sări (peste un obstacol) fără a atinge; a nu atinge; this horse can ~ 5 feet acest cal poate sări peste un obstacol de cinci picioare. 8. a verifica (pentru s



 erviciul secret). 9. to ~ away a) a strânge (masa); b) a îndepărta; a risipi (îndoielile ); to ~ off a lichida; a plăti, a achita (datorii restante, etc.); to ~ out a) a c urăţa; b) a distruge, a dărâma, a nimici; to ~ up a} a însenina; b) a face ordine în; c) a uri, a descurca, a descâlci (o afacere, o chestiune). B. intr. 1. a se lămuri, a dev eni clar. 2. a trece, a se scurge. 3. to ~ away a) (despre nori) a se risipi; (d espre vreme) a se însenina; b) a strânge masa; ~offa) a scăpa de ceva, a se libera de ceva; b) (despre vreme) a se limpezi, a se lumina; c) (sl.) a ieşi afară, a o şterge; just ~ off at once cară-te imediat; to ~ out a pleca, a se depărta; ~ out! ieşi (afară)! ; to ~ up a) a deveni clar, a se lămuri, a se rezolva; b) (despre vreme) a se limp ezi, a se însenina, a se lumina. III. adv. 1. (în cleanable [-sbl] adj. (rar) care p oate fi curăţit. mod) clar, lămurit, explicit. 2. (uneori întăreşte înţelesul lui a w a y , t h r o u g h ) clean bomb ['kli:n bom] s. (mil.) bombă (atomică) „curată". total, comp let; three feet ~ trei picioare în total, cu totul. 3. la o parte, de o parte. cle an-bred [~ bred] adj. de rasă (pură). clearage ['kli3rid3] s. v. c l e a r a n c e ( 1). clean-built [~ bilt] adj. bine legat, bine făcut. clearance ['khrans] s. 1. cu răţenie, curăţire, limpezire, lămurire. 2. defrişară pădurilor, clean cargo [~ tka:gou] s. ) carie din produse de petrol distilat. desţelenirea ogorului. 3. (ec.) achitarea taxelor vamale; cliring. 4. înlăturarea obstacolelor. clean-cravatish [~ 'krajvsti/] adj. (fam.) ţeapăn, băţos, formal(ist), înştiftat. 5. aprobare pentru părăsirea unei funcţ tat etc. 6. (com.) soldare, lichidare; solduri. clean-cut [~ 'kAt] I. adj. 1. tăia t fin, decupat fin. 2. (bine) pronunţat; ~ features linii 7. operaţiuni de lichidare făcute prin Clearing House. 8. (tehn.) spaţiu, distanţă, joc, luft, / trăsături bine defin te / pronunţate. 3. clar, hotărât, sigur, precis, exact. II. s. (ind. chim.) interstiţiu , lăcaş; lumină. 9. spaţiu liber, spaţiu vătămător (la automobile, tancuri). fracţiune îngu rificare, încercare, autorizare (a unui funcţionar pentru serviciul secret). 11. (mi ne) clean down [~ daun] s. curăţenie radicală sau generală. defrişare, luminiş. 12. (hidr., mar.) gabarit de navigaţie (la poduri). cleaned gas ['kli:nd gxs] s. (mine) gaze e purate. clearance diagram [~ 'daisgrami] s. (ferov.) gabarit. cleaner ['kli:nsr] s. 1. curăţitor. 2. (tehn.) curăţitor de mână; curăţitoare. 3. (metal.) clearance ga(u)ge id3] s. (tehn.) 1. spion. 2. şablon de profil. 3. gabarit de izolare. dăltuitor; deb arasator. 4. aspirator electric / de praf. 5. (ind. c/iim.) epurator. 6. deterge nt. clearance papers [~ ipeipaz] s. pi. (ec. mar.) certificat de vamă; documente a deverind 7. (wine) miner încărcător. 8. (amer.) curăţătorie; to take (smb.) to the ~ (sl.) ) a trage (cuiva) un perdaf, a săpuni (pe cineva); b) a lăsa (pe cineva) lefter, a s cutura / a curăţa achitarea taxelor vamale. clearance sale [~ scil] ş. (cow.) lichidar e (avantajoasă), soldare; vânzare totală/ ieftină. (pe cineva) de parale. clear-bowled [ 'klis -bould] adj. (sport) înfrânt / bătut (la cricket). clean-fîngered ['kli:n>firjg9d] adj. 1. cu degetele curate. 2. (fig.) incoruptibil, corect, clearcole ['kliskou l] s. culoare amestecată cu clei, strat de clei (pentru poleit). onest. clear-cut ['klia'kAt] adj. clar, limpede, lămurit, desluşit, precis, răspicat. clean-full [~ ful ] s. (mar.) cu vele pline. clear cutting ['kliaikAtirj] s. (silv.) taiere rasă. cl ean-grained [~ greind] adj. (despre lemn) fără noduri. cleared billet ['kliad tbilit ] ş. (silv.) lobdă. clean handed [~ ihasndid] adj. cu mâinile curate, (şi fig.); cinstit , onest, nevinovat, clearer ['kliara1"] s. (text.) curăţitor, cilindru curăţitor / egali zator. inocent. clear-eyed fkliaraid] adj. l.cu ochi limpezi. 2. v. e l e a r s i g h t e d . cleaning ['kli:nin] s. 1. curăţenie, dereticare, rânduială, aranjare. 2. desfundare. 3. raşcheclearing ['klisrin, 'klja:-] s. 1. limpezire, lămurire; v . c l c a r (II); ~ of signal darea tare. 4. (tehn.) epurare. 5. curăţire, purjare, unif icare; decantare; făţuire; depresare. semnalului. 2. defrişare (a pădurilor); (tehn.) de gajare. 3. (ec.) plată în compensare, cliring. cleaning datte [~ dast] s. (ind.) bum bac de şters. 4. dezgheţ (al râurilor). cleaning expansion [~ iks'pzen/n] s. (fiz.) ex pansiune de baleiaj. clearing bath [~ bo:G] s. (joto) baie antivoal. cleaning st ation [~ .stei/sn] s. staţi(un)e de epurare. clearing hospital [~ .hospitl] s. spi tal de evacuare. cleanish f'klimi/] adj. curăţel. Clearing House [~ haus] clearingho use s. (ec.) 1. Oficiu de cliring (v. c 1 e a r i n g 3). clean-limbed ['kli:n l imd] adj. zvelt, proporţionat, bine făcut. 2. s. (infor.) centru de adunare, culeger e şi prelucrare a informaţiei. cleanliness fklenlinis] s. curăţenie, puritate. cleanly I . ['klenli] adj. 1. curat, pur, îngrijit. 2. (fig. înv.) curat, nevinovat; cast, nep rihănit. clearing line [~ lain] s. (mar.) aliniament de evitare. clearing marks [~ ma:ks] s. pi. (mar.) semne de balizare; repere de evitare. II. ['klimli] adv. c



 urat. clearing-off [~ 'o:f] s. (com.) socoteală, plată, achitare, lichidare. clean-m achine proof ['kli:n ma'/im pru:f] s. (poligr.) coli de revizie în maşina. clearing of weeds [~ 3v'wi:dz] s. (agr.) plivire. clean-made ['kli:n meid] adj. bine făcut, bine legat. clearing out [~ aut] s. (mine) redeschidere a unei mine. cleanness ['klimnis] s. curăţenie, puritate (şij7g.). clearing station [~ istei/an] s. punct de evacuare. clean oil ['kli:n oil] s. (mine) ulei pur. iară aditiv. clearing tank [~ tasrjk] s. (ind.) cuvă / bazin de limpezire / decantare, decantor; batal. clean p rice [~ prais] s. (text.) preţul lânii spălate. clear liquor ['klia 'likar] s. (ind.) clcrsă. clean proof [~ pru:f] s. (poligr.) coală de revizie, tipar de probă corectat. cleanse [klenz] vb. tr. 1. a curăţa, a purifica. 2. (tehn.) a rafina, a spăla, a limpe zi, a curăţa, clearly l'kliali] adv. clar, în mod evident, cât se poate de limpede. clea rness fklianis] ş. 1. claritate, limpezime. 2. (tehn.) strălucire, luminozitate; a p urifica. 3. a dezinfecta. 4. (stomacul cu un purgativ). cleanser [-3r] s. 1. curăţit or. 2. (med. rar) purgativ. 3. (tehn.) epurator; racletă; râzător. transparenţă; acuitate. 3. (tel.) inteligibilitatc, claritate. clear-obscure ['kli3rob'skjU3r] s. (arte şi fig.) clarobscur, chiaroscuro. 4. detergent, praf de curăţat. clear-sighted [~ 'sa itid] adj. clarvăzător, pătrunzător, prevăzător; prudent; ager; orientat. clean-shaped ['kl :n i/eipt] adj. v. c l e a n - b u i l t . clear-sightedness [~ 'saitidnis] s. c larviziune, agerime, orientare, pătrundere, perspica clean-shaven [~ fcivn] adj. ra s, bărbierit, fără barbă şi mustăţi. citate; prudenţă. cleansing ['klenzirj] s. curăţire, p clear signal [~ isignsl] s. (ferov.) semnal de pornire. clean-skin ['klimskin] s . (austr.) vită care nu a fost însemnată cu fierul roşu. clean sweep ['kli:n iswi:p] s. (amer. pol.) epuraţie; remaniere; schimbare sau mişcare clear-skin ['kliaskin] s. (a ustr.) v. c l e a n - s k i n . a funcţionarilor importanţi (o dată cu schimbarea guve rnului). clearstarch [~ .stu:t/] vb. tr. a scrobi.



 clearstory 172



clerical [-ol] I. s. 1. cleric. 2. v. c 1 e r i c a 1 i s t. II. adj. 1. clerica l, al clerului; preoţesc, clearstory ['kliostari,-sto:ri] j . v . c l c r e s t o r y . bisericesc, eclesiastic. 2. de scris, de scriere; de cancelarie, de învăţăcel, dia c etc.; de clear view screen ['kliovju: 'skri:n[ s. (mar.) curăţitor de geam. r conţop ist (v. c 1 e r k I). clear water [~ iWo:to ) s. (hidr.) apă disponibilă / excedenta ră. clerical error ['klerikal .erer] s. greşeală de transcriere, de copiere. clear way [~ wei] s. (mar.) şenal, canal navigabil. clericalism ['klerikslizsm] s. clerical ism. clear width [~ widO] s. (constr.) lumină. clericalist ['klerikslist] s. cleri calist, adept al clericalismului. cleat [kli:t] s. 1. (telm.) clemă, bornă, cleştuţă, pană, tachet, scoabă, eclisă; şipcă. 2. (metal.) filieră de trefilare. 3. (telm.) ţăruş, opritoar mbă şi uluc; grindă de consolidare clerical work ['klerikal w3:k] s. muncă, lucru de can celarie, de birou; activitate de a galeriilor subterane, îmbinare în lambă şi uluc. 4. ( telm.) plăcuţă, rigletă, stinghie de învăţăcel, conţopistică(rie). susţinere. 5. (geol.) cl al. 6. (mar.) tachet; urechi de ghidare. 7. blacheu. clerihew ['klerihju:] s. ca tren umoristic cu rime împerecheate (inventat de Edmund 8. crampon (la încălţăminte). Cler ihew Bentley). ' clerisy ['klerisi] s. intelectualitate, clasa instruită. cleavabi lity [klkvo'biliti] s. (mineral., geol.) clivaj. clerk [klu:k, amer. kb:k] I. s. 1. slujbaş, funcţionar (de birou), copist; cancelarist; arhivar; clcavable ['kli:vo bl] adj. 1. care poate fi crăpat / despicat. 2. (mat.) scindabil. 3. (mine) socoti tor, conţopist; (com.) correspondence ~ corespondent; persoană care face sau ţine cliv abil. • ■ _ . . . ' cleavage ['kli:vid3[ s. 1. crăpare, despicare. 2. crăpătură, despicătur sură. 3. (fig.) corespondenţa, actele, arhivar; copist; chief ~şcful cancelariei, şef de birou; town ~grefier diferenţă, deosebire, dezacord; neînţelegere; dezbinare; fisură; ~ i n regard to views municipal, ofiţer al stării civile; notar sau avocat care ţine actel e la primărie sau actele deosebire de vederi, păreri împărţite; ~ of society into classes î părţirea societăţii în unei bresle; ~ of the works supraveghetor la binale; (glumeţ) St. Ni holas' ~s hoţi; Clerk clase. 4. (geol., mineral.) clivaj; despicare / desfacere a rocilor; stratificare. 5. (biol.) of the Weather (mai ales glumeţ) stăpânul vânturilor; cel care leagă şi dezleagă vânturile diviziune celulară; diviziune mitotică. 6. divizibilit te naturală. 7. scindare, spintecare, / ploile, solomonar; cel care aranjează toate, fluieră-vânt. (amer.) vânzător, funcţionar comercial; băiat de prăvălie; ucenic, învăţăcel t.) faţă bisericească I despicare. 8. despicătură sânilor; decolteu. ' duhovnicească; ~ in y orders preot, om din cinul preoţesc sau dintr-un ordin religios. cleavage plane [~ plein] s. (geol., mineral.) suprafaţă de clivaj. cleave1 [kliivj, past clave [kle iv] sau cleaved [kli:vd],part. trec. cleaved vb.intr. 1. (to) 3. persoană cu (ştiinţă de ) carte, învăţăcel, mic cărturar, scriitoraş, scrib; intelectual (de a se lipi (de), a ader (la). 2. to ~ to a adera la; a rămâne credincios (unei persoane, unei rând). 4. (înv.) diac, logofeţel, conţopist, scriitor de cancelarie, copist; grefier; impiegat; secre tar. II. vb. intr. 1. a lucra ca funcţionar saw vânzător. 2. a face conţopistică, a face i dei). , cleave2, past clove [klouv] sau cleft [kleft], part. trec. cloven ['klou vn] sau cleft vb. muncă de conţopist. clerkage [-id3] s. 1. (rar) contabilitate. 2. muncă, lucru de cancelarie, de birou. A. tr. 1. a despica, a crăpa, a sparge, a spin teca; a străpunge; to ~ asunder a despica în două. 2. (fig.) a despica, a tăia, a spinte ca (valurile, aerul). 3. a croi; to ~a path through clerkly [-li] adj. 1. caligr afic; cu un scris frumos I caligrafic. 2. (tnv.) învăţat, cu carte, a forest a(-şi) croi o cărare l o potecă printr-o pădure. 4. a tăia (bucăţi). B. intr. 1. a se cult, citit (dar prin nimic excepţional). 3. cărturăresc. 4. preoţesc, clerical, bisericesc, despica, a s e crăpa, a se sparge; a se tăia, a se spinteca; a se despărţi, a se detaşa, a se duhovnice sc. II. adv. 1. caligrafic. 2. functionăreste, ca un funcţionar etc. (v: c 1 e r k I , separa. 2. a-şl croi drum, a-şi tăia un drum. 1,3). cleaver ['kl:vor] s. 1. tăietor (d e lemne etc.); persoană care despică etc. (v. c 1 e a v e2). clerkship [-/ip] s. 1. funcţia de secretar etc. (v. c 1 e r k l , 1,3). 2. caligrafie, scriere frumoasă; sc riere de copist. 2. satâr. clerum ['kliorsm] s. predică ţinută în limba latină (la universi e engleze). cleavers ['kliivoz] s. sg. si pi. (bot.) turiţă, asprişoară, cornăţei, lipici, cai mărunt (Galium eleve [kli:v] s. stâncă, faleză. aparine). clever ['klevor] adj. 1. d eştept, inteligent, isteţ, mehenghi; spiritual, plin de spirit, de cleaving ['klhvir



 j] s. 1, despicare; crăpare; desfacere. 2. clivaj. duh; a ~ child un copil deştept, isteţ; (peior.) you are too ~ by half grozav de deştept cleaving axe [~ seks] s. top or de despicat, secure, pană, raz. cleaving stone [~ stoun] s. (geol., constr.) ar dezie. mai eşti! deşteptule! prea deştept. 2. înzestrat, dăruit, talentat. 3. iscusit, dib aci, cleck [kiek] vb. tr. şi intr. (scot.) 1. a cloci. 2. (fig.) a cloci; a născoci. îndemânatic, capabil; abil; artistic, măiestru, măiestrit; a ~piece of work o lucrare a rtistică cledgy ['kled3i] adj. rezistent, dur, solid. / măiastră. 4. dibaci, abil, şmech er, rafinat. 5. (amer.fam.) simpatic; cumsecade; chipeş. cleek [kli:k],past. claug ht [klo:t] saw cleeked [kli:kt],part. trec. clceked vb. tr. (scot.) 6, sprinten, agil, zglobiu, repede, iute, iute de picior. 7. (sl.) deştept, tare, valabil, hai os, mişto, excepţional. 1. a apuca, a prinde.. 2. a agăţa. 3. a lega, a uni; a lega prin căsătorie. cleverish ['klevari/] adj. deşteptuţ; destul de deştept etc. (v. c 1 e v e r). cleef [kli:t] s. (mine) clivaj (vertical), plan de minimă rezistenţă. clef [klefj s. (Jr. muz.) cheie; F (/bass) ~ cheia de fa, de bas; G (/treble/ violin) ~ cheia c leverly ['klevali] adv. 1. deştept ele. (v. c 1 e v e r). 2. (amer.) sigur, neîndoio s, categoric. de sol; C ~ cheia de do. cleverness ['klevonis] s. 1. inteligenţă, deşte ptăciune, isteţime. 2. agilitate, sprinteneală, cleft1 [kleft] s. 1. despicătură, crăpătură snitură; fisură. 2. (geol., mineral.) clivaj. iuţeală. 3. înzestrare, dăruire. 4. iscusinţă are, abilitate; rafinament; şmecherie. clevis ['klevis] s. 1. lambă, lanţurile crucii (la căruţă). 2. (tehn.) scoabă, clemă; toartă, 3. (telm.) şliţ; fantă. 4. strungă. cleft2 p rt. trec. de la c 1 c a v e2 tăiat, despicat; in a ~ stick într-o situaţie fără gambet, in el, brăţară, capăt de furcă. ieşire, în impas, la strâmtoare, la aman; strâns cu uşa. clew s. 1. ghem (de aţă). 2. (fig.)firconducător; cheie; îndreptar; urmă, indiciu. cleft log [ ~ log] s. (tehn.) lobdă. 3. (mar.) colţ (de scotă); from ~ to earing (fig.) de SUS până jo s. II. vb. tr. 1. a face cleft palate [~ ipadit] s.ţmed.) gură-de-lup. ghem, a înfăşură (în un ghem). 2. (mar.) a strânge (pânzele) pe colţ. 3. (mar.) a isprăvi, cleg [klegl s. (en tom.) tăun, streche (Tabanus bovinus). a termina (o muncă oarecare). cleistogamy [kl ais'togomi] s. (bot.) cleistogamie, autopolenizare. clew garnets ['klu:iga:nits] s. pl. (mar.) cargafungi; contrascotă. clem [klem] vb. A. tr. 1. a înfometa, a face / a lăsa să flămânzească, a flămânzi. clewline [~ lain] s. (mar.) contrascotă. clewrope [~ ] s. v. c 1 e w 1 i n e. 2. a însetoşa. B. intr. a flămânzi, a i se face foame; a fi lih nit (de foame); a fi însetoşat. clematis ['klemstis, kli'meitis, kle'm-] s. (bot.) v iţă-albă, viţă-luminoasă, curpen-alb, cliche ['kli:/ei şi pronunţia franceză] s. (fi.) 1. ( ) clişeu pe zinc; zinc; placă de stereotipie. 2. (fig.) clişeu, ştanipilă; tic verbal, exp resie banală, stereotipă, răsuflată; loc clematită (Clematis vitalba). clemency î'klemansi] s. 1. îndurare, milostivire, clemenţă; blândeţe, bunătate; îngăduinţă, comun, platitudine, e. toleranţă. 2. blândeţe, dulceaţă (a climei). click [klik] I. s. 1. pocnet, pocnitură; zg t scurt; ţăcănit, declic; tic-tac; plcsnet (din clement ['klemont] adj. 1. milostiv, înd urător, clement; blând, blajin, îngăduitor, tolerant. bici). 2. (lingv.) plescăit (în unele limbi sud-africane). 3. crestătură, tăietură (la cai). 2. (despre climă sau anotimp) blând, dulce. 4. clanţă, zăvor. 5. (tehn.) clanţă, închizător, clichet; dispozitiv de siguranţă. 6 t) clench [klcntf] I. vb. tr. 1. a strânge, a încleşta; to ~ one's teeth a-şi încleşta dinţ piedică (la luptă). II. vb. A. intr. 1. a pocni, a trosni; a clăncăi, a ţăcăni; a plesni. (sl.) to ~ one's fist a-şi strânge, încleşta pumnul. 2. v. c 1 i n c h (1,2). II. s. 1. strângere, a se potrivi (de minune); it doesn't ~ nu se potriveşte. 3. (sl.) a-i mer ge bine / în plin, a avea succes. B. tr. a lovi, a pocni, a trânti; to ~ the door a trânti uşa; to ~ one's heels încleştare. 2. nituire. 3. scoabă, clemă; nit. 4, (fig.) argum nt convingător. clepe [kli:p], past si part. trec. clept(e) [klept] vb. tr. (înv.) l . a numi, a chema. together a-şi bate călcâiele, a pocni, a bate din călcâie. III. inter/ , pac! ţac! click beetle [~ bi:tl] s. (entom.) gândac săritor (Hater). 2. a chema, a p ofti. clicker ]'klik3r] s. 1. (com. sl.) şleper, persoană care invită clienţii în magazin / care clepsydra ['klepsidra, -'--], pl. clepsydras [-z] sau clepsydrae [-dri:] s. clepsidră, ceasornic de apă / cu nisip. trage clienţii de mână / de mânecă, prinde-clien . rihtuitor. 3. (tipogr.) paginator. clicket ['klikit] s. clanţă (la uşă). clept(e) [kle pt], post si part. trec. de la c 1 e p e. clickety clack ['kliksti 'kkek] s. v. c 1 i c k e t y c 1 i c k. cleptomania [ikleptou'meinia, -nja] s. cleptomanie, m ania de a fura. clickety-click ['klikoti'klik] interj, (onomat.) taca-taca (zgom otul roţilor trenului). cleptomaniac [ikleptou'meiniak, -njaik] s. cleptoman. cler estory ['klissteri, -sto:ri] s. (arhit.) 1. luminător, lucarnă; fereastră de turlă / de clicking ['klikirj] s. croitul feţelor (ia încălţăminte). turnuleţ. 2. şir de ferestre sau



 estruici de sus. click work ['klik ws:k] s. (telm.) înclinchetaj. client ['klaisnt ] s. 1. (ist. Romei) client. 2. (fig.) protejat, favorit, cirac. 3. client (ai c lergy ['kta^i] s. 1. cler, preoţime, cinul preoţesc. 2. (folosit ca pl.) clerici, feţe bisericeşti; twenty ~ were present au fost de faţă douăzeci de reprezentanţi ai clerului. unui avocat). 4. client, muşteriu, cumpărător (obişnuit). clientage ]-id3] s. 1. client elă, clienţi, muşterii. 2. raporturi dintre patron şi clienţi. clergyman ['kk»:d3i -man], p . clergymen [-mm] s. preot, cleric, faţă bisericească / duhovnicească, popă. clientele [.k li:a:n'teil, -o(:)nt-, -'tel, amer. .klaian'tel si pronunţia franceză] s. (fr.) clie ntelă, clienţi, muşterii; obişnuiţii (u/tui local, hotel, teatru). clergyman's fortnight [ ~z .fetnait) s. concediu în care intră trei duminici. clergyman's week [~z wi:k] s. concediu în care intră două duminici. cliff [klif] s. 1. faleză; stâncă, coastă stâncoasă; upt. 2. ţărm stâncos. cliff hanger [~ ihtengo1"] s. lucrător care se ocupă cu lipitul afişe or, afişor. clergywoman fkb:d3iiWumon],pl. clergywomen l-.wimm] s. (fam.) preoteasă, soţie de preot. cliffsman [~ sman], pl. cliffsmen [-man] s. alpinist, căţărător. cleric f 'klerik] I. s. cleric, faţă bisericească. II. adj.v. c l e r i c a l (II). cliffy [kli fi] adj. stâncos.



 173 cloak-room



climacteric [klai'maskterik, iklaimaîk'terik] I. adj. 1. climacteric, critic; cruc ial. 2. referitor la menopauză / la climacteriu. II. s. 1. (fiziol.) climacteriu, vârstă critică; menopauză; andropauză; the (grand) ~ vârsta de 63 de ani. 2. perioadă criti ig.). climacterical [.klaimxk'teriksl] adj., s. v. c 1 i m a c t e r i c. climac tic [klai'mxktik] adj. culminant. climate ['klaimit] s. 1. climă, climat. 2. (fig. ) climat, atmosferă; mediu, ambianţă; stare sufletească, climat spiritual; mentalitate. climatic [klai'martik] adj. climateric, climatic. climatic divide ]~ di'vaid] s. (meteor.) graniţă / limită climatică. climatography [iklaima'tografi] s. climatografic. climatologic(al) [.klaim3ton'hd3ik(3l)[ adj. climatologic. climatology [rklaima 'tobdîi] s. climatologie. climax ['klaimarks] I. s. 1. punct culminant, culme, apo yeu, vârf. 2. (ret.) gradaţie. II. vb. A. tr. a ridica, a urca, a împinge spre culme / spre punctul culminant. B. intr. a culmina; a se urca; a ajunge la / pe culme. climb [klaim], pasl si part. trec. climbed [-d] sa» (poetic. înv.) clomb [kloum] I. vb. A. intr. 1. (si to ~up) a se sui, a se urca, a se căţăra; (fig.) to ~to power a ur ca pe drumul măririlor; a dobândi puterea, a câştiga influenţă, a parveni. 2. (av.) a lua î . 3. (despre plante) a se căţăra, a se agăţa. 4. to ~ down a) a se da jos, a coborî, a (se) (s)coborî; b) (fig.) a decădea; a cădea; c) a ceda, a bate în retragere, a se da bătut (înt -o discuţie). B. tr. a urca (pe), a se urca pe, a sui; a se căţăra pe; to ~ a rope a se căţăra pe o funie. II. s. 1. urcare, urcuş, căţărare, aburcare; ascensiune; ridicare (si fi . 2. (av.) luare de înălţime; rate of ~ viteză ascensională. climbable ['klaimsbl] adj. ca re poate fi urcat, pe care te poţi urca; accesibil, abordabil, practicabil. climbdown ['klaim'daun] s. 1. coborâş, (s)coborâre. 2. concesie, cedare, compromis (într-o di scuţie). climber ['klaims'] s. 1. alpinist, căţărător, persoană care face ascensiuni. 2. pl gheare de montor. 3. (bot.) plantă agăţătoare. 4. (fig.) om ambiţios, carierist, oportuni st; social ~arivist, carierist, oportunist, ahtiat după măriri; parvenit. 5.pl. scarăc olţar pentru căţărat. climb indicator ['klaim 'indikeit3r] s. (av.) indicator de viteză as enesională / verticală. climbing ['klaimirj] s. (av.) cabraj. climbing irons [~ .ais nz] s. pl. 1. gheare de montor. 2. cuie, ţinte la bocancii alpiniştilor, măsele, puric i. climbing power [~ .paua1"] s. (av.) viteză ascensională. climbing shuttering [~ ' JAtarin] s. (constr.) cofraj glisant. climbing speed [~ spi:d] s. v. c 1 i m b i n g p o w e r . climb joint ['klainLdJoint] s. (constr.) îmbinare cu scoabă. clime [klaim] s. (poetic) 1. climă; climat. 2. meleaguri, pământ, cuprins(uri), tărâm, ţinut. cli ch [klint/] I. vb. A. tr. 1. a ţintui, a bate cu un cui (turtindu-i măciulia); a nit ui. 2. a stabili, a hotărî definitiv, a se înţelege cu privire la, a cădea de acord asupra (cu gen.); to ~ a bargain a încheia un târg, a bate palma. 3. v. c 1 e n c h (1,1). B. in/r. 1. a bate un cui, o scoabă etc. 2. (sport) a se imobiliza, a intra într-un elinei (la box). II. s. 1. (tehn.) cleştuţă, bornă, clemă; scoabă; nit. 2. joc de cuvinte, calambur. 3. (mar.) nod de bulină. 4. (sport) clinei, imobilizare, ţinere (la boa). (sl.) to get the ~ a fi băgat la pârnaie / răcoare / zdup, a intra la gros / zdup, a f i întemniţat, a fi aruncat la închisoare. clincher [TdintjV] s. 1. (tehn.) nit; bulon; scoabă, clamă. 2. (fam.) argument hotărâtor / definitiv / peremptoriu. 3. cârcei. to giv smb. a ~ (fig.) a pune pe cineva la locul său; a-i da cuiva peste nas, a încuia pe cineva. cline [klainj s. (biol.) ansamblu de caractere morfologice sau fiziologi ce. cling [klirj], past si part. trec. ciung [kUrj] vb. intr. 1. (to) a se lipi (de); a se agăţa (de); a se ţine (de); he ~ s to me like a bur/ leech se ţine de mine ca scaiul, ca lipitoarea. 2. (si to ~ together) a se ţine laolaltă, la un loc, împreună; ( despre zăpadă) a se cocoloşi. 3. (despre îmbrăcăminte) a fi colant, a se mula, a lua forma orpului, a fi strâns pe corp, a se lipi de corp. 4. (fig.) to ~ to a se ţine de, a n u renunţa la, a rămâne credincios (cu dat.), fidel (cu dat.); he ~s to his usual argum ents apelează întruna / ţine morţiş Ia obişnuitele sale argumente; o ţine una şi bună, nu s loc. clinging ['klirjirjj adj. 1. lipicios; aderent; nedezlipit. 2. (despre îmbrăcămin te) colant, strâns pe corp. 3. tenace; agăţător. 4. v. c 1 i n g y . clingstone f'klirjs toun] s. (bot.) 1. sâmbure care se dezlipeşte greu de carnea fructului. 2. piersică cu sâmburele lipit de carnea fructului. clingy E'klirji] adj. lipicios, cleios, vâscos ; aderent, tenace. clinic f'klinik] I. s. clinică. II. adj. v. c 1 i n i c a 1. cl inical ['kliniksl] adj. 1. (med.) clinic. 2. (bis.) la palul bolnavului; la un b



 olnav pe patul morţii. clinical hospital [~ 'hospitl] s. clinică. clinical lecture [ ~ 'lekt/9r] s. lecţie clinică. clinical record [~ 'reko:d[ s. (med.) istoricul bolii . clinical thermometer [~ -(sj'momits'] s. termometru clinic / de spital. clink1 [klink] I. s. 1. clinchet, clancăt; zornăit, zăngănit. 2. (scot.) monedă sunătoare. 3. (te n.) clamă, brăţară. II. vb. A. intr. a suna, a clincăni; a zomăi, a zăngăni. B. tr. a face , să clincănc; a face să zornăie / să zăngăne; to ~glasses (together) a ciocni (paharele), a noroc cu cineva a cinsti (un pahar) cu cineva. clink2 s. (sl.) pârnaie, gros, zd up, mititica, închisoare. clink-clank [~ 'kleerjk] s. zăngănit; zornăit. clinker1 [Tclin ks'] I. s. 1. clincher. 2. cărămidă de clincher. 3. (bulgăre de) zgură; lavă răcită. 4. cui ioc pentru tencuială. II. vb. tr. (tehn.) a arde, a coace, a sinteriza. clinker2 s . (sl.) 1. bombă, minunăţie; ceva baban / giugiuc. 2. bombă, ocnă. un tip tare, ceva straşn c / excepţional (de exemplu un cal foarte frumos, o lovitură dibace etc.).



3. (amer. sl.) greşeală, eroare; gafă. 4. (amer.) lucru de calitate inferioară. 5. (amer . muz.) notă falsă. clinker breaker [~ tbreika1"] s. (tehn.) concasor de zgură. clinke r brick [~ brik] s. v. c 1 i n k e r1 (2). clinker-built [~ ibilt] adj. (constr. , mar.) căptuşit cu scânduri suprapuse; construit în clinuri / în sistemul suprapus. clink ering ['klirjkarirj] s. (ind. carboniferă) aglomerare. clinking ['klitjkin] I. adj . 1. sunător, zornăitor. 2. (sl.) grozav, minunat, straşnic, haios, baban, mişto, fain. II. adv. (sl.) foarte, grozav (de), straşnic, pe cinste; ~ good grozav de bun, cla sa întâi, straşnic. clinkstone ['klinkistoun] s. (mineral.) fonolit. clinkum-clankum [ 'klinksm 'klaenksm] s. v . c l i n k - c l a n k . clinoclase ['klainoukleis, -e iz] s. (mineral.) clinoclazit. clinograph ['klainougru:f, -graf] s. (mine) clino graf. clinohumite ['klainou'hju:mait] s. (mineral.) elinohumit. clinometer [klai 'nomta', kli'n-] s. 1. (av., constr.) clinometru. 2. cvadrant, cadran, sfert de cerc. clinometric(al) [iklainou'nietrikfel), -na'm-j adj. clinometric. clinozois ite ['klaina'zouisait) s. (mineral.) clinozoizit. clinquant ['klinksnt] I. adj. strălucitor, voaiant, acoperit cu beteală sau cu lame. II. s. beteală, fluturaşi de aur, lame; (fig.) zorzoane; farafastâcuri; nimicuri, fleacuri. clip1 [klip] I. s. 1. ( tehn.) menghine; scoabă de strângere; scoabă; bomă. 2. clemă; colier, jug; ~ of cartridge rama cartuşului; paper ~ clamă, agrafă (de prins hârtii). II. vb. A. intr. (amer. sport) a placa (la rugbi). B. tr. a strânge (puternic); a îmbrăţişa, a înlănţui; a ţine, a apuca. 1. vb. A. 1. a tunde (mai ales oile). 2. a tăia marginile (c» gen.), a reteza; a de cupa (un articol din ziar etc.) a tăia, a desprinde; to ~ a coin a tăia marginile un ei monede, a rotunji; (fig.) to ~ smb.'s wings a tăia aripile / avântul cuiva 3. a mân ca, a înghiţi (silabe, cuvinte); a poci, a vorbi stâlcit (o limbă). 4. a perfora (bilete de tramvai etc.). B. intr. 1. a tăia, a decupa. 2. a face tăieturi din ziare etc. I I. s. 1. tunsoare, tuns, tundere. 2. lână tunsă. 3. pl. (scot.) foarfecă (pentru tunsul oilor). 4. (sl.) lovitură puternică, bombă. clip 3 I. s. 1. (fam.) mers / umblet iute. 2. iuţeală, viteză; at a fast ~ foarte repede. 3. (amer.) fată obraznică; zgâtie, obrăznic II. vb. intr. a merge repede; a fugi, a alerga. clip board [rklipbo:d] s. planşetă c u clamă pentru hârtii. clip earrings [~ 'iarirjz] s. clipsuri. clip-girl [~ ga:l] s. (amer.) animatoare, damă de consumaţie. clip-joint [~ d3oint[ s. (amer.) bombă, bar rău famat (unde clienţii sunt determinaţi să consume cât mai mult cu ajutorul animatoarelor ). clipovers [~ 'ouvsz] s. pl. ataş pentru ochelari, sticle fumurii ataşate ochelari lor obişnuiţi. clipper1 ['klipar] s. 1. persoană care tunde. 2.pl. foarfecă, foarfeci; f oarfeci de grădină. 3. (tehn.) cleşte pentru tăierea sârmei. clipper2 s. 1. (mar.) clipper (vas cu pânze destinat pentru călătorii lungi). 2. (av.) avion de pasageri (transocea nic). 3. cal iute. 4. (sl.) v. c 1 i n k e r2. clipper3 s. (ein.) clipcr, semnal izator luminos intermitent. clippie ['klipi] s. (fam.) taxatoare la tramvai sau autobuz. clipping1 ['klipin] s. 1. tăietură dintr-un ziar, tăietură / extras de presă; pap er ~ s extrase de presă. 2. (tehn.) tăietură; pl. aşchii; şpan; deşeuri de tablă. 3. tăiere upare. clipping2 adj. (sl.) a-ntâia, tare, clasa una, haios, grozav, straşnic, dibac i, pe cinste, fain; to come in a ~ time a sosi la timp / la tanc. clipping circu it [~ sa:kit] s. (/iz.) (circuit) limitor. clipping room [~ ru(:)m] s. (cin.) ca meră de decupaj, de montare. clipping shears [~ /ia(:)z] s. pl. foarfeci de tuns ( oile). clique [kli:k] (fr.) I. s. clică, gaşcă. II. vb. intr. (fam.) a forma o clică / o gaşcă, a se încârdăşi. cliquey ['kli:ki[ adj. închis, exclusivist, ermetic, inabordabil; ( caracter) de clică, gaşcă. cliquish ['kli:ki/[ adj. v. c I i q u e y. cliquy ['kli:ki ] aay. v. c 1 i q u e y. clish-clash ['kit/ klas/l i . v . c l i s h r a a c l a



 v e r (I). clishmaclash ['kli/msklaîf,'--'-] s. v. c l i s h m a c l a v e r (I). clishmaclaver [iklifni3'kleiv3r,'--,--] (scof.) I. s. trăncăneală,pălăvrăgeală. II. vb. in a trăncăni, a pălăvrăgi. clitoris ['klitsris, 'klai-] s. (anat.) clitoris. divers ['kliva z] i . v . c l e a v c r s . clivis ['klivis] s. (tehn.) clemă de fixare. cloaca [ klou'eika],pl. cloacae [-'ciki:] s. 1. canal de scurgere, şanţ cu zoaie; conductă / ca nal pentru ape uzate. 2. closet, privată. 3. (zool.) cloacă. cloak [klouk] I. s. 1. pelerină, manta, mantie; cloak and sword/ dagger plays piese de capă şi spadă; piese cu muşchetari / cu spadasini. 2. (fig.) înveliş, acoperământ, veşmânt, mantie; giulgiu; mască; snows mantie de zăpadă; under the ~ of loyalty sub masca loialităţii. II. vb. tr. 1. a acoperi, a înveli cu o mantie, a înfăşură într-o mantie. 2. (fig.) a ascunde, a tăinui, a m a. cloakage ['kloukid3J s. (fig. rar) înveşmântare. cloak-and-dagger ['kloukan'drega'] adj. (despre piese etc.) de capă şi spadă, de intrigă, romantic; melodramatic; ~ diplom acy diplomaţie bazată pe acţiuni subversive şi de spionaj. cloaked [kloukt] adj. 1. îmbrăca cu manta. 2. (fig.) ascuns, tainic; mascat. cloak-room ['klouk-ru(:)m] s. 1. ga rderobă, vestiar. 2. (ferov.) casă de bagaje. 3. (fam.) toaletă, closet. 4. (poi.) cam eră de chibzuinţă.



 clobber 174



clobber ['kfobo'] I. vb. tr. 1. a distruge, a bate, a fărâma, a face bucăţi / praf/ bucăţel . 2. a învinge, a covârşi. II. s. 1. clei, pap. 2. cârpeală, cârpăceală. 3. (sl.) ţoale, ţo cloche [kbf] s. 1. clopot de sticlă (pentru experienţe de biologie etc.) 2. pălărie de damă cloş, clop. clochette [klou'Jet] s. (fr.) clopoţei. clock1 [kbk] I. s. 1. ceas, c easornic, ornic (de perete, de masă, de turn); orologiu; pendulă; alarm ~ (ceas) deşte ptător; watchman's/ tell-tale ~ceas de control; (as) regular as a ~/ like a ~ prec is, matematic ca un cronometru; regulat; by the ~ după ceas; the ~ is fast, the ~ gains ceasul merge / o ia înainte; the ~ is slow, the ~ loses ceasul rămâne / merge în u rmă; to put/ to set the ~ back a) a da ceasul înapoi; b) (Jig.) a încerca să opreşti mersu l istoriei; the ~struck the half hour ceasul a bătut jumătate. 2. (cib.) schemă de sin cronizare. ^ o'clock oră, ora...; ceasul...; what o'~ is it? cât e ceasul? ce oră e? i t is seven o'~ by my watch după ceasul meu e (ora) şapte; (fig.) to know what o'~ it is a) a şti ce-1 aşteaptă; b) a se pricepe. 3. (bot.) puf de păpădie. 4. (infor.) tact, o rologiu. II. vb. A. tr. a cronometra. B. intr. to ~ in a ponta la sosire; to ~ o ut a ponta la plecare. clock2 s. baghetă (la ciorap). clock calm ['kbkcmn] s. (mar .) calm desăvârşit. clock cart [~ kn:d] s. fişă de pontaj. clock case [~ keis] s. cutia ce asului; cadrul ceasornicului. , clock dial [~ idaial] s. v. c l o c k f a c e . clock face [~ feis] s. cadran (de ceas). clock finger [~ 'firjgor] s. v. c l o c k h a n d . clock glass [~ gla:s) s. 1. sticlă de ceas. 2. clopot de sticlă (pentru un ceasornic de masă). clock hand [~ ha?nd] s. ac de ceasornic; ac orar. clock he n [~ hen[ s. cloşcă. clock-house [~ haus] s. (amer.) intrare, vestibul (la o fabrică, uzină etc.). clocking-hen ['kbkirj hen] s. cloşcă. clock-like ['kbklaik] adj. (regulat ) ca un ceasornic; matematic; punctual, exact, la tanc. clock maker ['kbk imeiko r] s. ceasornicar. clock meter [~ iini:tor] s. (tehn.) contor cu pendulă. clock sp ring [~ sprirj] s. arc de ceasornic. clock valve [~ vaîlv] s. (tehn.) supapă cu arti culaţie. clockwise ['kbk waiz] I. adj. 1. care se mişcă în sensul acelor unui ceasornic. 2. (tehn.) dextrogir, cu dreapta. II. aaV. în sensul acelor unui ceasornic (stânga — sus — dreapta). clockwork ['kbk ws:k] I. s. mecanism de ceasornic; like ~cu preciz ia mecanismului de ceasornic, ca ceasul, ca un ceasornic. II. adj. 1. precis, ex act. 2. automat. clockwork toys [~ toiz] s. pl. jucării cu arc, jucării mecanice. cl od [kbd] I. s. 1. bulgăre, bulz, drob, grunz, cocoloş; boţ; to turn to ~ s a se face c ocoloaşe. 2. (rar) pământ. 3. (fig.) ţărână, lut; cadavru, leş, hoit, stârv. 4. muşchi de v g.) nătărău, prostălău, netot, haplea. II. vb. intr. 1. a se face cocoloaşe, boţuri. 2. (at arunca cu bulgări (spre, in, înspre). elod-buster ['kbdibAsta'] s. (canad. sl.) fer mier. clod-busting ['kbd.bAstin] s. (canad. sl.) agricultură, lucrarea solului. cl oddish [klodi/1 adj. 1. prostănac; neghiob, netot, nătărău, prost. 2. flegmatic, cu sânge rece. clod hopper ['klod ihopor] s. 1. (peior.) bădăran, ţăran; ghiorlan, ţopârlan. 2. pl. ocanci ţărăneşti. clod hopping [~ ihspirj] adj. ţărănos, bădărănos; de bădăran, mojic. clod t] I.s.nătărău etc. (v. c I o d 1,5). clodpole ['kbdpoul] s. v. c 1 o d (1,5). clod po ll v. c 1 o d (1,5). clog [kbg] I. s. 1. buturugă, buştean. 2. nod, ciot. 3. bulgăre, grunz. 4. piedică, greutate, ghiulea (pentru a împiedica mişcarea). 5. povară, greutate, sarcină (sifig.). 6. (fig.) piedică, obstacol. 7. gheată cu talpă de lemn, sabot. 8. v. ~ a 1 m a n a c. 9. v. ~ d an c e . II. vb. A. tr. 1. a împiedica, a pune piedică («n ui cal). 2. a împovăra; a îngreuna (şi fig.); to ~ one's stomach a-şi încărca stomacul. 3. g.) a împiedica, a opri, a stânjeni. 4. a încurca, a pune în încurcătură. 5. a încălţa cu s tehn.) a colmata, a înfunda, a obtura, a ancrasa. B. tr. 1. (despre ferăstrău ele.) a se murdări, a se umple cu murdărie, a se îmbâcsi. 2. a se închega. 3. a dansa în saboţi, a e step cu saboţii. clog almanac ['kbg 'o:Im:ma!k] s. răboj. clog dance [~ da:ns] s. dans în saboţi, step cu saboţi. clogged ['klogd] s. (tehn.) împiedicat; frânat; înfundat, a tupat; îmbâcsit, ancrasat. clogging ['kbgirj] s. (geol., petrol) colmatare. cloggy [ 'kbgi] adj. 1. îmbâcsit. 2. care se murdăreşte, care se îmbâcseşte uşor. 3. bulgăros, grunţ des, vâscos. clog pack ['kbg pa?k] s. (mar.) (piesă de) umplutură de lemn. cloisonne [ ikbizo'nei] (fr., tehn.) I. s. cloazon, cloazoneu. II. adj. cloazonat. cloister ['kbistor[ I. s. 1. mănăstire; schit. 2. (arhit.) peristil; arc mănăstiresc. II. vb. A. tr. 1. a închide într-o mănăstire, a claustra; a călugări. 2. a înconjura cu o mănăstire. B a se retrage, a se izola (mai ales într-o mănăstire), a se claustra, a se duce la mănăsti



 re. C. intr. v. ~ II, B. cloistered ['kbistsd] adj. 1. (arhit.) cu ganguri bolti te, cu bolţi, boltit, mănăstiresc, cu peristil. 2. închis / zăvorât într-o mănăstire. 3. (f tras, izolat, sihastru, claustrat, cloisterer ['kbistoror[ s. (înv.) călugăr. cloister vault ['kbista vo:lt] s. gang boltit (de mănăstire); peristil. cloistral ['kbistral j adj. mănăstiresc, de mănăstire; călugăresc, monahal, claustrai. cloistress ['kbistris] s. (înv.) călugăriţă, maică. cloke [klouk] s., vb. v. c 1 o a k. clomb [kloum] (înv., jmelic) t şi part. trec. de la c 1 i m b.



clone [kloun] s. (biol.) clon, descendenţa unui tubercul, a unui bulb sau a unei rădăc ini. clonic ['kbnikj adj. (med.) clonic. clonicity [klou'nisiti] s. (med.) cloni citate. cloning ['klounirj] s. (biol.) înmulţire, reproducere vegetativă, donare. clon os ['klounos] s. v. c 1 o n u s. clonus s. (med.) clonus (spasm al muşchilor). clo ot [klu;t, scof. klju:t] s. (sco(.) 1. copită despicată; copită.. 2. (mai ales la pl.) v. c l o o t i e . clootie ['klu:ti] s. (mai ales scot.) 1. copită mică. 2. Clootie diavolul, iicigă-1 toaca, satana. clop [klop] s. zgomot de paşi sau de copite, ţăcănit, b ocănit, tropăit; tropot; ropot. close1 [klous] aaj. 1. închis; încuiat; zăvorât; îngrădit; cutie închisă. 2. închis, înăbuşitor, încărcat, greu; ~ day zi înăbuşitoare, cu zăduf; ~ a viciat. 3. (fig.) tăcut, taciturn, rezervat, discret, închis, retras, izolat, ascuns , misterios; (as) ~as a coffin tăcut ca mormântul; (as) ~as wax mut ca un peşte, care tace chitic; ~ dealing procedeu discret, operaţiune discretă, mod discret de a acţiona ; to keep/ to lie ~ a se ascunde, a se ţine ascuns; to keep oneself ~ a se ţine depa rte / retras; to keep smth. ~ a ţine ceva (în) secret, a tăinui. 4. păzit cu străşnicie, se er. 5. (despre păr etc.) tăiat scurt. 6. (spaţial şi temporal) apropiat; strâns; (despre l uptă) înverşunat; corp la corp; ~ contact contact strâns, legătură strânsă; at ~ quarters î ct direct (mai ales cu inamicul); to come to ~ quarters a se încaieră; to get to ~ q uarters a se apropia; to give ~ chase to a urmări de aproape, a nu slăbi (defel); up on ~ r acquaintance când ne vom cunoaşte mai bine; după ce ne-am cunoscut mai bine; a ~ shave primejdie mare; scăpare ca prin urechile acului; by a ~ shave a) la un pas de, cât.pe ce, mai-mai, ca prin urechile acului; b) cu o foarte mică majoritate. 7. (fig.) apropiat, intim, drag; ~friend prieten apropiat. 8. (fig.) concentrat; m igălos, minuţios; amănunţit; ~ investigation cercetare amănunţită; ~ translation traducere ctă, fidelă, apropiată de original; ~ reading lectură atentă. 9. (despre scris) strâns, com act, înghesuit; (despre litere) mic. 10. (despre stil) concis, plin de conţinut / de miez; legat, închegat. 11. solid, trainic; bătut; ~ texture ţesătură solidă. 12. (despre ş e) aproape egale. 13. zgârcit, calic, cărpănos, avar; meschin; strâns la pungă; he is ~ wi th his money e cam zgârcit. 14. (despre haine) strâns (bine) pe corp. 15. (despre ba ni) greu de obţinut. close2 aaV. 1. aproape; alături; în preajmă; to sit ~ a şedea, a sta î ghesuit; to be ~at hand a) a fi foarte aproape, a fi la îndemână / sub nas; b) a fi fo arte aproape, a se apropia (ca timp); (mar.) ~ in shore chiar lângă ţărm; ~ by foarte ap roape; the post office is quite ~ by poşta e foarte aproape / la doi paşi; (mar.) ~ up la semn; la port; it is ~ upon four o'clock peste foarte puţin va fi ora patru; to come ~ up with smb. a ţine pas cu cineva, a urma de aproape pe cineva; (despre haine) to fit ~ to the body a se potrivi, a sta strâns pe corp; a fi colant / fes t; to follow ~ behind a urma sau a urmări de aproape; this happened ~ upon my retu rn aceasta s-a întâmplat foarte curând după întoarcerea mea; to stick ~ to smb. a se ţine s ai de cineva; there were ~ upon 10,000 people at the meeting la întrunire au luat parte aproape 10.000 de oameni; (prov.) ~ sits my shirt, but ~r my skin cămaşa e mai aproape de piele decât sumanul, mai aproape dinţii decât părinţii. 2. în secret, în taină. e3 [klouz] I. vb. A. tr. 1. a închide; a încuia; a zăvori; a îngrădi; a sfârşi, a încheia, răvi, a termina; to ~ the door upon smb. a) a închide uşa în urma cuiva; b) (fig.) a-şi înc eia socotelile cu cineva, a nu mai vrea şă aibă de-a face cu cineva; he ~d his days a murit; şi-a încheiat zilele; to ~ one's eyes a) a închide ochii, a muri. b) a închide oc hii, a se (pre)face că nu vede; he ~d his eyes for ever a închis ochii pentru totdea una. 2. a strânge, a aduna, a reuni; to ~ the ranks a strânge rândurile. 3. (mar.) a s e apropia de; we ~d the island ne-am apropiat de insulă. 4. (electr.) a închide (un circuit), a bucla (o reţea). 5. to ~ about a înconjura, a încinge, a împrejmui; to ~ dow n a) a închide, a face să-şi înceteze activitatea; to ~ down a factory a închide o fabrică; b) a înăbuşi, a pune capăt (cu dat.); c) (mar.) a închide, a pune (tambuchiurile); to ~ of f a încheia (socoteli); to ~ out (com., fin.) SL lichida; a solda; a încheia (un con t); to ~ round a înconjura; to ~ u p a) a închide; a astupa; to ~up a cask a astupa



 un butoi; b) a lichida, a termina (cu); a isprăvi, a sfârşi; a desăvârşi. B. intr. 1. a se hide; a se încuia; the door ~s well uşa se închide bine; the flowers ~d florile s-au înc his; florile şi-au închis corolele; the wound would not ~ rana nu voia să se închidă. 2. a se apropia; a se strânge, a strânge rândurile. 3. (on, upon) a se înţelege, a cădea de aco d, a se învoi (asupra; cu gen.); to ~ (up)on measures a se înţelege cu privire la măsuri . 4. a se încheia, a se sfârşi, a se isprăvi, a se termina. 5. a se încaieră, a se lua la b ie, la harţă. 6. to ~ about/ on/ upon/ round a se îmbulzi / a se înghesui în jurul (cu gen .), a se înghesui pentru / la; to ~ in a) (despre noapte) a se lăsa, a coborî (oVn înalt uri); b) (with) a se încaieră (cu); c) a se apropia; to ~ on v. ~ (I, B, 3); to ~ to a se apropia de; to ~ up a) (mil.) a-şi strânge rândurile; b) (despre o rană) a se închid e, a se cicatriza; to ~with a accepta, a primi (lupta, o ofertă etc.); to ~ with s mb. a se înţelege cu cineva; a face un târg cu cineva. II. s. 1. încheiere, sfârşit; to bri g/ to draw to a ~ a încheia, a sfârşi, a duce la bun sfârşit; to come to a ~ a se încheia, se sfârşi, a lua sfârşit; ~ of the year încheierea, sfârşitul anului. 2. închidere; încuie căierare. 4. (muz.) cadenţă (sfârşit de frază muzicală). close4 [klous] s. loc îngrădit (ad urul unei catedrale), loc închis. close annealed ['klous s'nkld] s. (metal.) recop t în cutie. close annealing [~ s'niilirj] s. (metal.) recoacere în cutie. close arre st [~ 9'rest] s. arest sever. close attack [~ s'taîk] s. (mii.) atac de Ia mică dist anţă. close binaries [~ 'bainarizî s. (astron.) stele binare stinse. close-bodied [~ ' bodid] adj. (despre îmbrăcăminte) lipit de corp. close-burning [~ 'bamirj] aay. care a rde înăbuşit. close carriage [~ 'kserid3l s. trăsură închisă, cupeu. close circuit [~ 'ss:k s. (electr.) circuit închis.



 175 cloud compeller



close column [~ 'kobm] s. (mil.) coloană în formaţie strânsă. close coupling [~ 'kApling] s. (tel.) cuplaj strâns. close-cropped [~ 'kropt] adj. tuns scurt. close-cross [~ 'kros] (biol.) I. s. încrucişare între indivizii din specii înrudite. II. vb. tr. a încruc işa indivizi din specii înrudite. close-crossing [~ 'krosirj] s. v. c l o s e - c r o s s (I). close-cut [~ 'kAt] s. 1. net, clar. 2. îngust, fin, strâns. closed [klouz d] adj. 1. închis; încuiat; îngrădit; zăvorât; terminat, încheiat. 2. (electr.) închis. clo ircuit television [~ sa:kit 'teliivi3Pn] 1. reţea de televiziune pe circuit închis, reţea de videoficare. 2. reţea de telecinematografe. closed economy [~ i'konsmi] s. (ec.) economie (« unui stat) bazată pe resurse interne şi nu pe comerţul exterior; econo mic independentă. closed-end [~ 'end] adj. (ec.) (despre o societate) eu capital l imitat. close district ['klous 'distrikt] s. (amer.) circumscripţie electorală în care victoria în alegeri a fost câştigată printr-o majoritate neînsemnată. close down [~ 'daun] s. oprirea, încetarea lucrului în urma închiderii întreprinderii. closed sea ['klouzd 's i:] s. mare închisă / interioară («le cărei coaste aparţin unui singur stat). closed shop [ /op] s. întreprindere care angajează numai muncitori sindicalizaţi (în virtutea unei înţel geri cu sindicatul). closed society [~ ss'sabti] s. societate exclusivistă, club r ezervat. closed syllable [~ 'sibbl] s. (fon.) silabă închisă. close fist ['klous Tist] s. zgârcit, avar, zgârie-brânză. close-fisted [~ Tistid] adj. cărpănos, calic, zgârcit, av strâns la pungă. close-fistedness [~ 'fistidnis] s. zgârcenie, calicie, cărpănoşenie. clos fit [~ Tit] s. 1. potrivire strânsă / exactă perfectă (a hainelor etc.); it's a ~ vine strâns pe corp, e fest. 2. (tehn.) ajustaj strâns / forţat / cu strângere. close-grained [~ 'greind,'--] adj. granulat fin, cu granulaţie fină. close-hauled [~ 'hoildj adj. (mar.) cu vânt plin, cu pânzele umflate. close-in fighting [~ in Taitirj] s. luptă co rp la corp; (bov) clinei. closely ['klousli] adv. 1. de aproape, strâns; îndeaproape ; to pursue ~ a urmări îndeaproape; he is ~ related to sc-nrudeşte de aproape cu; we w ere ~ packed together eram grozav de înghesuiţi. 2. (jîg.) (în)deaproape, atent, cu atenţi e, cu grijă, cu băgare de seamă; exact, fidel; I shall consider the matter ~ voi cerce ta chestiunea cu atenţie; to translate ~ a traduce fidel, a Fi aproape de original . 3. intim. closely-knit [~ 'nit] adj. 1. strâns, legat. 2. (fig.) unit, organizat . close-mouthed ['klous'mautfd] adj. tăcut, închis, necomunicativ; cu lacăt la gură. clo seness ['klousnis] s. 1. zăpuşeală, năduf, zăduf; aer îmbâcsit / închis / viciat / greu. 2. ditate; desime. 3. caracter înghesuit (al scrisului); concizie (a stilului). 4. pr ecizie, fidelitate, exactitate (a unei traduceri etc.). 5. (fig.) tăcere, caracter taciturn; caracter retras; singurătate, izolare, sihăstrie, claustrare. 6. (fig.) c aracter aprins, înverşunare (a unei discuţii). 7. (fig.) zgârcenie, cărpănoşie, avariţie, m nărie. close order ['klous 'o:d3r] s. (mii.) formaţie strânsă / compactă, rânduri strânse. se out [~ aut] s. (corn.) lichidare, desfacere totală, soldare; închidere a unui con t etc. close-peopled [~ 'pi:pld] adj. cu o populaţie densă. closer ['klouzar] ş. 1. pe rsoană care încheie / închide / conchide etc. (v. c 1 o s c3 I). 2. dovadă / probă hotărâto / indiscutabilă / convingătoare; argument decisiv / convingător. 3. (tehn.) capac orb , placă de obturare; obturator; flanşă oarbă, cărămidă de capăt. close season ['klous 'si:z perioadă în care e interzis vânatul şau pescuitul. close stool [~ \stu:l] ş. oală de noapt cu capac; ploscă, scaun igienic (pentru bolnavi). closet ['kbzit, amer. şi -ct] I. şl . 1. odăiţă; cameră de lucru, birou, cabinet. 2. dulap (în perete), nişă, firidă; jam ~ buf ulap. 3. cămară, cămăruţă, debara. 4. (şi water ~) toaletă, closet. 5. (înv.) dormitor (mic vb. tr. a închide, a încuia, a zăvorî; to be ~ed with smb. a sta de vorbă (între patru ochi cu cineva, a se închide în birou cu cineva. III. adj. 1. secret, tainic; intim, pri vat. 2. teoretic; de birou; nepractic. closeting ['kbzitin] s. consfătuire secretă, conciliabul. close-tongued ['klous tArjd] adj. tăcut, rezervat, discret. closet se at ['kbzit si:t] s. (tehn.) colac / ramă de closet. closet strategist [~ rstrastig ist] s. (peior.) strateg de birou / de cafenea. close-up ['klousAp,'-'-] ş. 1. (ci n., fot.) (imagine în) prim plan; plan detaliu. 2. (amer.) examinare atentă, minuţioasă. close-up shot saw view [~ 'Jot sau vju:] s. v. c l o s e - u p (1). close vowel ['klous 'vausl] s. (fon.) vocală închisă. closing l'klouzin] adj. 1. de închidere, de înc heiere. 2. (despre noapte etc.) care se lasă. Il.s. 1. închidere, încuiere. 2. încheiere , închidere, sfârşit. 3. (electr.) închidere a circuitului. closing speech [~ spi:tf] s.



 cuvânt de închidere. closing switch [~ swit/] s. (electr.) conjunctor. closing time [~ taim] ş. oră de închidere (a magazinelor, a localurilor etc.) closure l'kIou39r] I . s. 1. închidere. 2. încheiere, sfârşit. 3. împrejmuire, îngrăditură, ţarc, ocol. 4. închi zbaterilor (Parlamentare). 5. (tehn.) obturator. II. vb. fr. 1. a închide (o şedinţă, de zbaterile). 2. a lua cuvântul (cuiva). closure algebra [~ .aeldjibrs] s. (mat.) al gebră de închidere. ciot [kbt] I. s. 1. cheag, cocoloş, grunz (într-un lichid). 2. sânge în hegat; (med.) hernatorn, trornb. 3. (rar) v. c 1 o d (I). 4. (şl.) tâmpit, bou, vaca , tolomac, tămâie, cizmă. II. vb. A. intr. 1. a se face cocoloaşe, boţuri, cheaguri. 2. a se închega, a se coagula; a se îndesi, a se îngroşa (prin evaporare). B. tr. a îngroşa (pri evaporare); a coagula.



cloth [kb(:)0] s. 1. ţesătură, stofă (mai ales de lână); postav, pânză; stofă de bumbac; pe of gold brocart brocart de aur; ţesătură cu fir de aur; bound in ~ legat în pânză; (amer.) out of the whole ~ (o minciună) de la început până la sfârşit; nici o iotă de adevăr în toa ea; (prov.) cut your coat according to your ~întinde-tc cât ţi-e plapuma. 2. clothes [ kloutfz] pl. îmbrăcăminte, haine, strai(e); rufe, rufărie, albituri; (şi bed ~) rufărie de at, lenjerie de pat, aşternut; fatigue ~es haine de lucru; salopetă. 3. cloths [kb8s ] pi. bucăţi de stofă; [şi kb:9s] feluri sau mostre de stofă, stofe. 4. cârpă de şters (pra 5. (şi table ~) faţă de masă; to lay the ~ a aşterne faţa de masă, a pune masa. 6. anteriu asă; uniformă; livrea; to wear the ~ a purta uniformă, a fi soldat, militar; to wear t he (black) ~ a fi preot; gentlemen of the ~ cler, preoţi(me), oameni în sutane. clot h beam ['kb9 bi:m] s. (tex/.) sul de ţesătură. cloth binding [~ rbaindirj] s. legătură în p (a unei cărţi etc.). cloth cap [~ ka?p] s. şapcă. clothe [klou<5], past şi part. trec. clo thed [-d] san (înv., poetic) ciad [klsd] vb. A. tr. 1. a îmbrăca. 2. (jîg.) a îmbrăca, a în a, a acoperi, a găti; spring ~s the land with verdure primăvara înveşmântează pământul cu v to ~ in words a îmbrăca în vorbe, în straiul vorbelor; ~d with authority investit cu aut oritate. B. refl. a se îmbrăca, a se acoperi. clothes [kloucJz] pl. de la c 1 o t h (2). clothes bag [~ bsg] s. coş de rufe. clothes basket [~ 


 8. şal, fular subţire de lână (pentru femei); fişiu. 9. (tel.) ci'cct de umbră. II. A tr. . a înnora; the sky is ~ed over cerul e înnorat, e acoperit cu nori; ~ed weather a) vreme noroasă / urâtă / posomorâtă; b) (jîg.) vreme tulbure. 2. a înnegri, a întuneca. 3. a eri, a înveli. 4. a arunca o umbră asupra (cu gen.), a ponegri, a defăima, a huli. 5. (tehn.) a da patină (cu dat.), a scoate la iveală vinele (lemnului, marmurei); 6. (t ext.) a marmora. B. intr. a se înnora, a se întuneca. cloud attack [~ Stteek] s. (mi l.) atac cu gaze (sub formă de nori). cloudberry ['klaudibari] s. (bot.) un fel de mur (Rubus chamaemorus). cloud-built [~ bilt] adj. (fig.) 1. himeric; fantasmag orie, fantastic, fantezist, de domeniul fanteziei. 2. ceţos, nebulos. cloudburst [ ~ ba:st] s. rupere de nori, ploaie torenţială, ploaie cu băşici / clăbuci / spume. cloud-c apped [~ 'kaspt] adj. (despre piscul sau creasta unui munte); acoperit, învăluit, înco njurat de nori; înalt, falnic. cloud-castle [~ iko:sl] s. castele în Spania, visuri, fantezie, fumuri, castele clădite pe nisip. cloud chamber [~ .t/eimba1"] s. (fiz. , chim.) cameră de ionizare. cloud compeller [~ k9in'pcbr] s. (fam.) fumător.



 cloud-covered 176



t o ~ a musket a întoarce patul puştii (pentru a lovi). 2. a subscrie, a contribui, a cotiza. cloud-covered [~ 'kAvod] adj. acoperit de nori, înnorat, noros. 3. (mii. ) a strica (dispozitivul) prin comenzi greşite, B. intr. a se uni, a se strânge, a s e cloud drift [~ drift] s. trecere, perindare, plutire a norilor. aduna, a se ci slui. cloud-eclipsed [~ i'klipst] adj. ascuns de / în nori.. club(b)able ['kUtrabl ] adj. X. apt pentru a fi admis într-un club / cerc / într-o asociaţie. clouded ['klau did] adj. 1. înnorat, acoperit de nori. 2. (fig.) înnorat, posomorât. 3. (fig.) înceţoşat, eţos. 4. mat. 2. care frecventează cluburile, care are mania cluburilor; sociabil, ( amator) de societate. clubbing1 [kUbin] s. ciomăgeală, ciomăgire. cloud falls ['klaud fo:lz] s. (meteor.) cascadă de nori. clubbing2 s., part. nedefinit de la c 1 u b ( II). cloud-forest [~ .forist] s. (geogr.) pădure tropicală. clubbing offer [~ io(:)f 3r] s. (corn.) ofertă avantajoasă pentru abonamente în grup. cloud gap [~ ga;p] s. (av .) spărtură în nori. clubbist ['kUbist] s. membru al unui club. cloud glass [~ gla:s] s. sticlă mată. cloudiness ['klaudinis] s. 1. înnorare; nori; vreme închisă; întuneric. 2. oarare (la clubby ['kUbi] adj. (fam.) X. (despre atmosferă etc.) prietenos, intim. 2. rezervat unui cerc restrâns, închis; ales, select. stofe). club chair ['kUb t/es r ] s. fotoliu comod / de salon. clouding ['klaudirj] s. 1. înnorare, acoperire c u nori. 2. (fiz.) acoperire. 3. (hui.) mătuire (a sticlei). club coat ['kUb kout] s. blazer, jachetă, veston. i clubdom ['klAbdsm] s. (fam.) cluburi. cloud land ['k laud land] s. (pop. poetic) lume de basm / de vis; utopie. club foot ['kUb 'fut, '--] s. picior strâmb şi scurt, picior diform / bont. cloudless ['klaudlis] adj. fără no ri, senin, clar. club-footed [~ 'futid] adj. cu piciorul bont / strâmb; cu picioar ele strâmbe; diform. cloudless zone [~ zounj s. zonă fără nori. club-headed [~ 'hedid] a ay. căpăţânos, căpos, cu capul mare. cloudlet ['klaudlit, -let] s. nouraş, noruleţ. club ho [~ haus,'--] s. club (clădire). cloud point ['klaud"pointj s. (chim.) punct de tu rbiditate. clubland [~ tend] s. cartierul cluburilor (zonă a londrei, pe lângă Piccadi lly, unde cloud rack ['klaud ra;k] s. 1. v. c 1 o u d d r i f t. 2. zdreanţă de nor. se află cele mai importante cluburi). cloud world [~ wa:ld] s. v. c 1 o u d l a n d . cloudy ['klaudi] adj. 1. noros, înnorat. 2. (despre lichide, corpuri transpar ente) tulbure. club law [~ 'Io:,'—] s. 1. dreptul pumnului / bâtei, dreptul celui ma i tare; legea junglei; 3- (fig-) încurcat, confuz, ceţos, nebulos. 4. (despre vedere , vizibilitate) tulbure, neclar, 2. statut al unui club, regulamentul unui club; codul cluburilor. înceţoşat; redus, slab. 5. (despre marimtră etc.) cu pete sau vine. 6 . (fig.) înnorat, încruntat, clubless ['kUblis] adj. neînscris în nici un club, care nu aparţine nici unui club. posomorât. clubman ['kUbmon, -niEen],pl. clubmen [-man] s. 1. membru al unui club. 2. ciomăgaş, bătăuş. 3. (amer.) om de lume; băiat de viaţă, amator treceri; filfizon, fante, craidon. cloudy place [~ 'pleis] s. (text.) porţiune net oarsă. club mobile [~ 'moubail] s. bufet mobil (pentru trupe, şantiere etc.). clough [kbfj s. 1. strungă, trecătoare, pas, strâmtoare, defileu; văgăună, vâlcea; râpă, clubmoss s,'--] s. (bot.) brădişor, piedicuţăbrânca-ursului (Lycopodium clavatum). prăpastie. 2. ecl ză, zăgaz, stăvilar. 1 club-shaped [~ /eipt] adj. în formă de măciucă, îngroşat la un capăt klaut] I. s. 1. cârpă, buleandră; zdreanţă, petec, (înv.) King/ man of ~s cârpă, om fără vo utec. 3. (sl.) labă, lovitură puternică cu mâna, palmă; ghiont, club sofa [~ 'soufoj s. ca napea comodă / de salon / canapeluţă. dupac. 4. (telm.) cui de tencuială; şaibă. 5. mijlocu ţintei (la tir). 6. flec (la încălţăminte). clubster ['kkbst9r| s. frecventator al unui c lub, al cluburilor. II. vb. tr. 1. a cârpi, a cârpaci. 2. a înveli / a înfăşură cu o bucată pă murdară. club tie ['kUb tai] s. papion, cravată. 3. a îngrămădi în neorânduială, a pune claie peste grămadă. 4. (sl.) a pocni (pe club train [~ trein] s. (ferov.) tren rap id între Londra şi Paris. cineva), a da o labă (cuiva), a lovi, a pălmui, a plesni, a al toi. 5. a ţintui (ghetele) cu cuie club-type insulator [~ taip 'insjuleito'] s. (e lectr.) izolator-bară. mari / cu pureci, a bate ţinte în. 6. a închega, a covăsi (laptele) . clubwoman [-.wumon] s. 1. membră a unui club / a unui cerc / a unei asociaţii. 2. (amer.) 2 femeie cu spirit independent, femeie cu preocupări sociale saw intelectu ale; sufragetă, clout s. prost, prostănac, tont, netot, nerod, nătâng. feministă. clout na il [~neil] s. '(telm.) cui cu vârful turtit / bont; cui cu cioc pentru tencuială. cl uck [kUkj I. s. ciocănit, clocăit. II. vb. A. intr. a cloncăni. B. tr. a chema printr-



 un clove1 [klouv] s. (bot.) cuişor (Eugenia aromatica sau Caryophyllus aromaticus) ; pi. cloncănit. cuişoare; oii of~s esenţă/ulei de cuişoare. 2 clucking hen ['kUkirj hen] s. cloşcă. clove s. (bot.) 1. căţel de usturoi. 2. muguraş. clue [klu:[ s. 1. ghem (ele a(ă . 2. (fig.) fir (al unei povestiri); fir conducător / călăuzitor; clove3 s. greutate d e 3,628 kg (pentru unt sau brânză); greutate de 3,175 kg (pentru cheie, indiciu (al unei enigme, probleme etc.); indicaţie; (mitol.) Ariadnes' ~firul Ariadnei; lână). 4 1 indiciu; to afford/ to give a ~ a indica, a da un indiciu; to break/ to lose th e ~ a pierde clove pastf/e./fl c l e a v e . firul, şirul. 3. (tel., cib.) cod, ci fru. clove gillyflower [~ 'd3ili.flauor] s. (bot.) garoafă (Dianthus caryophyllus) . clueless ['klu:lis] adj. (fig.) fără (un) fir conducător. clove hitch [~ hit/] (mar. ) I. s. nod de măr, foarfecă. II. vb. tr. a înnoda în foarfecă. clump [kUmp] I. s. X. bulgă e de pământ; cocoloş; humă. 2. bucată fără formă; grămadă; cloven ['klouvn] part. trec. de a v e2. teanc; maldăr; pâlc, grup, mănunchi (mai ales de arbori); desiş, crâng, ciritel. 3 . bloc, cloven foot [~ Tut] s. v. c 1 o v c n h o o f. cloven-footed [~ 'futid] adj. 1. v. c 1 o v e n - h o o f e d. 2. (fig.) drăcesc, satanic, stivă (ae lemne); butuc, buştean. 4. talpă dublă. 5. tropăit, bocănit. II. vb. A. tr. 1. a aşeza în grupe. 2. pune talpă dublă (la ghete, cizme etc.). B. intr. a tropăi, a bocăni. diabolic. clump bl ock [~ bbk] s. (mar.) ţest cu rai. cloven hoof [~ 'hu:f[ s. 1. copită despicată; to sh ow the ~ a) a-şi da arama pe faţă, clumps [kUraps] s. pl. joc de societate constând din în trebări şi răspunsuri; aprox. a se (auto) demasca, a se arăta în adevărata sa lumină; b) a a un gând / plan diabolic, a dezvălui / a manifesta un caracter diabolic. 2. Aghiuţă, împi eliţatul, ducă-se-pe-pustii, „portretul". ucigă-1 toaca. clump-sole ['kUmpsoul] s. talpă d ublă. clumpy ['kkmpi] adj. X. marc; îngrămădit. 2. înmănuncheat, (crescând) mănuncloven-hoo ~ 'hu:fd[ adj. cu copita despicată. clover ['klouva'] s. (bot.) trifoi (Trifolium) . -O- to be/ to live in ~ a sta pe roze, a trăi chiuri-mănunchiuri. ca un boier, a h uzuri, a domni. clumsily ['kUmzili] adv. stângaci, cu stângăcie, neîndemânatic. clovered [ 'klouvad] adj. cu trifoi. clumsiness ['kUmzinis] s. neîndemânare, stângăcie. clumsy l'kU mzi] adj. 1. greoi, stângaci, neîndemânatic, nedibaci. 2. necioplit, grosolan, clover leaf ['klouvo li:f] s. 1. frunză de trifoi. 2. încrucişare de drumuri în formă de din topo r, butucănos. 3. fără tact, lipsit de tact. frunze de trifoi (fără nici un pasaj la nivel) . clove root ['klouv ru:t] s. (bot.) revenţel (Geum urbanum). chinch [kUnt/] s. (m ine) argilă refractară. clung [kUrj] past şi part. trec. de lading. clove tree [~ tri: ] s. v. c 1 o v e1. clow [klau] s. poartă de ecluză. cluster ['kUsto'] I. s. 1. cior chine; ciotcâ, mănunchi, mână; ~ of grapes ciorchine de clown [klaun] I. s. 1. om ncciop lit / grosolan / incult / ignorant, ţopârlan, ghiorlan. struguri; a ~ of spectators o mână de spectatori. 2. tufă; ciritel, tufiş, tufărie. 3. roi (ae 2. (teatru) clovn, bufo n, măscărici, nebun, paiaţă, caraghios, mascara (in piese vechi). albine). 4. mână, mănunch pumn, scamă (de obiecte, de daruri). 5. grup; adunare, 3. clovn, măscărici, august-pro stul (la circ, bâlci, panoramă etc.). II. vb. intr. a face pe îngrămădire, acumulare, conc entrare, aglomerare. 6. (mat.) fascicul, 7. (mar.) soare (felinar). 8. (telm.) f ascicul, mănunchi, ciorchine. II. vb. A. intr. 1. a se forma în ciorchine; bufonul / pe paiaţa; a face giumbuşlucuri / clovnerii. a creşte mănunchi(uri). 2. a se forma în roi ; a roi. 3. a se aduna, a se strânge, a se îngrămădi; clownery ['klaunori] s. bufonerie, giumbuşluc, ghiduşii, caraghioslâc, clovnerie. clownish ['klauni/] adj. 1. bădărănos, gros lan, topesc, de ţopârlan. 2. caraghios, de a se lega; memories of the past ~ round t his spot de acest loc se leagă amintiri ale trecutului. B. tr. a aduna, a strânge, a înmănunchea. bufon, de clovn. 3. (fig.) stângaci, greoi. clutch1 [kl/it/] I. vb. A. t r, X. a apuca, a prinde, a înhăţa; a pune mâna pe, a acapara. clownishness [-nis] s. gro solănie, bădărănie. 2. a închide (mâna), a strânge (pumnul). B. intr. to ~ at a se prinde d a se agăţa de; clown's treacle ['klaunZ'tri:kl] s. (bot.) usturoi (Allium sativum). cloy [kloi] vb. A. tr. 1. a îmbuiba; a ghiftui; a sătura. 2. a astupa, a închide. 3. a înţepeni (fig.) to ~at a straw a se prinde, a se agăţa de un (fir de) pai. II. s. 1. ap ucare; strângere; (piciorul unui cal). "0* too many sweets ~ the palate ce-i prea mult nu-i sănătos / bun, înhăţare; ţinere. 2. (pl.) gheare; labe; to fall into the ~es of a cădea în mâinile / în ghearele / în labele (cu gen.) 3. (auto) ambreiaj. 4. (telm.) dinte, crenel; cleştuţă, bornă, clemă; (tot) ce-i prea mult strică. B. intr. a sătura, a fi prea ajuns. cloyment [kal'imont] s. îmbuibare; saturare, ghiftuială, saturaţie, saţietate; scâr bă, clanţă, zăvor, închizător, dispozitiv de siguranţă, clichet; mufă, manşon, cuplă. 5. si ananghie, înghesuială. dezgust. clutch21. s. 1. ouă pe care sade cloşca (găina sau gâscă). cuibar, puii dintr-un cuib. club [kUb] I. s. 1. bâtă, toiag, băţ, măciucă, ciomag. 2. (spor



 ) băţ, baston, crosă. 3. pl. treflă (culoare la cărţi). 4. club; societate, asociaţie, reun e, cerc (motulen, politic, II. vb. tr. a cloci (ouă). filantropic ele). 5. (av.) m anşă. 6. (ind.) lobdă. 7. (telm.) piston. 8. (metal.) ţaglâ. 9. (tel.) clutch bearing ['kU t/.bssrirj] s. (auto) rulmentul ambrciajului. lob. 10. cotizaţie; parte (ae plătit). XX. (fig.) forţă publică; to call for ~s a) a apela, a recurge clutch box [~ boks] s. (text.) lacăt dinţat. la forţa publică; b) a striga, a cere ajutor; ~s! ajutor! II. vb. A. tr. 1. a ciomăgi, a bate; clutch casing [~ .kcisin] s. (auto) carcasa / carter ul ambrciajului.



 177 coal pick



coal [koul] I. s. 1. cărbune. 2. cărbune de pământ, huilă; black ~ huilă (propriu-zisă); cl h disengagement [~ idisin'geid3mant] s. (tehn.) debreicre, debreiaj. brown ~ lig nit, cărbune fosil; stone (sau blind) ~ antracit; wood ~ cărbune de lemn, clutch dis engaging spring [~ idisin'geid3irj sprirj] s. (auto) arc de debreiaj. mangal. -0 - to call/ to haul smb. over the ~s a) a mustra, a dojeni, a certa, a muştrulu clu tch disk [~ disk] s. (auto) disc de ambreiaj. pe cineva, a trage o săpuneală cuiva, un perdaf cuiva; a face cu ou şi cu oţet pe cineva; clutch-fisted [~ Tistid] adf cărpăno s, zgârcit, strâns Ia pungă. clutch gear [~ giar] ş. (auto) pinion de cuplare / de ambre iaj; mecanism de cuplare. b) a descoase pe cineva; a cerc socoteală cuiva; to carr y ~s a înghiţi o ofensă; to carry ~s to Newcastle a căra / a duce apă la puţ, a merge la vi cu strugurii în traistă; (fig.) to clutch holder [~ .houkbr] s. (tehn.) port-filieră. blow the ~s a) a aţâţa focul / pasiunile / patimile, a instiga la ceartă sau revoltă, a bă a clutch-housing [~ -hauzirj] s. (auto) carterul / cutia ambreiajului. fitiluri; b) a pune, a arunca paie pe foc, a turna gaz peste foc; to heap ~s of fire on s mb.'s clutch pedal [~ ipedl] s. (auto) (pedală de) ambreiaj. head a face pe cineva de ruşine, răsplătind răul prin bine. II. vb. A. tr. 1. a carboniza, clutch plate [~ pl eit] ş. (auto) disc de ambreiaj. a preface în cărbune. 2. a aproviziona (o maşină) cu cărbu e. 3. (mar.) a încărca (pe un clutch release [~ ri'li:s] s. v. c l u t c h d i s e n g a g e m e n t . vas) cărbuni. B. intr. (mar., despre un vas) a lua (provizia de ) cărbuni, a se aproviziona clutch shaft [~ Ja:ft] s. (tehn.) arbore primar. clutt er ['kUta1"] I. s. 1. învălmăşeală, îmbulzeală, dezordine, debandadă; harababură, cu cărbun nger ['koul ifengy] ş. (mine) haveză, maşină de havat. talmcş-balmeş; amestecătură, încurcă 2. zgomot, gălăgie, larmă, zarvă; vuiet, coal basin [~ .beisn] s. bazin carbonifer; zăcămâ carbonifer / de cărbuni. tumult, vacarm; tevatură, tapaj, tărăboi, balamuc. II. vb. A. t r. 1. a deranja, a strica ordinea coal-bearing [~ ibearirj] adj. (geol.) carboni fer. (cu gen.), a răvăşi, a răscoli; (fig.) a întoarce pe dos. 2. (amer.) a îngrămădi, a în ucruri într-un geamantan). 3. (şi to ~ Up) a deranja, a răvăşi, a pune în dezordine (liaine . coal bed [~ bed] s. strat de cărbune. coal bin [~ bin] s. (nane) rezervor / buncăr / siloz pentru cărbuni. B. intr. 1. a face zgomot. 2. a vorbi neclar / îngăimat / împie dicat, a bolborosi, a boscorodi, coal-black [~ 'blask] adf negru ca tăciunele, ca smoala, tuciuriu, smolit. a bodogăni, a îndruga, a îngăima, a bălmăji, a mormăi. 3. a se îm ; a se învălmăşi. coal box [~ boks] s. Iadă de cărbuni. Clydesdale ['kalidzdei] s. rasă vig asă de cai de ham din Scoţia. coal brick [~ brik] s. v. c o a I c a k e . clyster [' klistar] I. s. (med.) 1. clizmă, spălătură. 2. clistir. II. vb. tr. a face o clizmă / coal briquette [~ bri'ket] s. v. c o a 1 c a k e . o spălătură (cuiva). coal bunker [~ ibA rjk3r] s. buncăr / siloz / magazie / depozit de cărbuni. clyster pipe [~ paip] s. tu b de clistir. coal-burner [~ iD3:n3r] ş. (mar.) vas cu aburi (care arde cărbuni). Cnote ['si:nout] s. (amer. si.) hârtie de 100 de dolari. coal cake [~ kcik] s. bric hetă (de cărbune). coacervate [ikoua'ssivst, ikou'eesarveit] s. (chim.) coacervat. c oal car [~ ka: r ] s. (amer. ferov.) tender. coacervation [kou.zess'vei/an] ş. (ch im.) coacervaţie. coal chute [~ /u:t] s. (mine) rostogol de cărbune. coach1 [koutfî I. s. 1. (ist.) diligentă, poştalion, (trăsură / căruţă de) poştă; (înv.) by ~ coal culm [~ k mine) praf şistos de cărbune. prin poştă. 2. trăsură de casă, caretă, caleaşca; trăsură de call a ~ a chema coal cutter [~ tkAtar] s. (mine) haveză. o trăsură; a face semn unei trăsuri să se oprească; a lua o trăsură; to get into a ~ a se coal-cutter operator ['koulk Atar opareita1"] s. (mine) havator. urca într-o trăsură; to alight from a ~, to get ou t of a ~ a coborî dintr-o trăsură; (glumeţ) coal-cutting [~ -kAtirj] ş. (mine) havare. to ride in the marrow-bone ~ a merge apostoleşte / pe jos; (fig.) slow ~a) prost, nătâng, coal-cutting machine [~ ma'/im] s . v . c o a l c u t t e r . om greu de cap; îna poiat; b) mocăit, ticăit; c) persoană cu vederi învechite; ~ and pair coal deposit [~ di 'pozit] s. (mine) zăcământ carbonifer / de cărbuni. trăsură cu doi cai; to keep one's ~ a) avea un echipaj (cal şi trăsură); b) a(-şi) ţine coal drill [~ dril] s. (mine) perforator pentru cărbuni. trena, a face lux; to ride in a ~ a merge, a se plimba cu trăsura; (jig.) to drive a ~ and coal dust [~ dASt] s. praf de cărbune, fraisil. four/ six through a călca (legea), a nu respecta (un decret, o decizie, o dispoziţie, o coal-d ust burner ['kouldAs 'ba:n3r] s. (tehn.) injector de cărbune pulverizat. ordonanţă, o



 hotărâre pe motivul că textul e incorect sau neclar). 3. (ferov.) vagon (de coaler ['k oub1"] s. 1. (mar.) vas de transportat cărbuni. 2. cărbunar. pasageri / clasă). 4. aut obuz (şi motor—) (interurban); II. vb. tr. a transporta / a duce / coalesce [tkouo'l es] vb. intr. 1. a se uni, a se alia; a se lega; a se asocia; a se coaliza. a pl imba cu trăsura; a aşeza într-o trăsură. 2. (fig.) a se contopi, a se îmbina. 3. a concreşt a se întrepătrunde. coach21. s. 1. (univ., scol.) repetitor, preparator, meditator ( pentru examene), 2. (sport) coalescence [kous'lesns] s. 1. unire, împreunare, asoc iere; amestecare, contopire antrenor, instructor. II. vb. A. tr. 1. a medita pen tru examene. 2. (sport) a antrena. 3. a face întrepătrundere. 2. (chim.) coalesccnţă. 3. (med.) anastomozare. ~ of councils repetiţii cu (la) (coregrafie). B. intr. 1. a lua lecţii cu un meditator, instructor, antrenor. unanimitate. 2. a da lecţii, a fi antrenor. coal face ['koul feis] s. (mine) front de lucru; abataj. coach bogie [ 'koutf -bougi] s. (ferov.) boghiu de vagon. coal factor [~ ifa^kts1"] s. (corn.) angrosist de cărbune, intermediar între proprietarii coach box [~ bDks] s. capră (de trăsură). minelor şi cumpărătorii cărbunilor. 1 coach builder [~ ibilds "] s. (auto) carosi r, constructor de caroserii. coal field [~ fi:ld] s. bazin carbonifer, regiune c arboniferă. coach dog [~ dsg] ş. (câine) dalmatin, dalmaţian, câine de Dalmaţia. coal fired [~ -faiad] s. (tehn.) încălzit cu cărbune. coach fellow [~ ifelou] s. 1. cal dintr-un atelaj. 2. (şl.) tovarăş de drum / de călătorie. coal flap [~ flasp] s. capac al unei pivn iţe de cărbuni (situat pe trotuar). coach horse [~ ho:s] s. cal de poştă / de diligentă; c al de trăsură. coal gas [~ 'gass,'—] s. gaz de iluminat / de huilă. coach house [~ haus] s. remiză / şopron pentru trăsuri. coal-gas tar ['koulgEes ta;r] s. (chim.) gudron de gaze. coaching ['kout/irj] s. 1. plimbare (sau) călătorie cu trăsura. 2. (univ.) medi tare. coal grab ['koul graîb] s. (mine) graifăr pentru cărbuni. coach maker ['kout/ .m cik3r] s. 1. caretaş. 2. (auto) carosier. coal harbour [~ ihcKba1"] ş. (mar.) port p entru comerţul cu cărbuni. coachman [~ man],pl. coachmen [-men] s. 1. vizitiu, surug iu, birjar. 2. momeală / coal hatch [~ ha?tf] s. (mar.) bocaport de buncăr. nadă / mus că artificială (pentru peşti). coal heaver [~ ihiiva1"] s. cărbunar; persoană care transpo rtă cărbune (cu camionul). coach revision [~ ri


 oata o mină de cărbuni. coagulating agent [kou'zegjuleitin 'eid3nt] s. (chim.) coagu lant. coalmouse [~ maus] s. v. c o a 11 i t. coagulation [kou.Eegju'lei/sn] s. c oagulare, închegare. coalmud [~ nud] s. (mine) şlam de cărbuni. coal naphtha [~ inaefA a] s. (chim.) benzină de cărbune. coagulum [kou'eegjubm] s. (ina*. alini.) coagul. c oal pick [~ pik] s. (mine) picon pentru cărbuni. coak [kouk] s. (mar.) degetar de macara.



 coal pit 178



coal pit [~ pit] s. mină de cărbuni. coal plough [~ plauj s. plug de cărbune. coal plo ugh machine [~ mo'/im] s. (mine) combină minieră, comb(a)ină pentru exploatările carboni fere. coal powder [~ .paud3r] s. cărbune pulverizat, praf de cărbune. coal rake [~ r eik] s. v. c o a 1 s e a m. coal research [~ ri.s3:tf] s. (chim.) studiul cărbunil or. coal scuttle [~ iskAtl] s. ladă saw găleată de cărbuni. coal scam [~ si:m] s. (mine) strat / filon carbonifer. coal slime [~ slaim] s. (mine) şlam de cărbuni. coal slud ge [~ sUd3] s. (mine) şlam gros de cărbune. coal tar (pitch) [~ 'ta:ri (pit/)] s. gu dron de cărbuni / de huilă. coal tipper [~ .tips'] s. (mine) basculator de cărbuni. co al tit [~ tit] s. (omit.) piţigoi negru / mic / de scoarţă (Parus ater). coal vein [~ vein] s. (mine) strat / filon carbonifer. coal washings [~ 'wo/inz] s. pl. şlam de cărbuni. coal whipper [~ i\vipsr] s. (mar.) lucrător sau maşină care încarcă vapoarele cu buni. coal whipping [~ iwipin] s. (mar.) încărcare a cărbunilor pe vase. coaly ['kouli ] aay. 1. asemenea cărbunelui; conţinând cărbune; bogat în cărbune; carbonifer. 2. negru pr cum cărbunele / ca tăciunele, cărbunos. coalyard ['kouIja:d] s. (mine) depozit de cărbun i. coamings ['koumirjz] s. pl. (mar.) ramele tambuchiului, rame de bocaport. coa rse [ko:s, koos] aay'. 1. (despre hrană, alimente) de calitate inferioară. 2. (despr e un material) prost, aspru, gros; nelucrat; mare, cu bobul mare, mascat. 3. (Ji g.) grosolan, ordinar, vulgar; grobian; incult; barbar; nepoliticos; necuviincio s, indecent. 4. (fig.) obişnuit, de rând, comun, banal. coarse crusher [~ 'krA^a1"] s. (telm.) concasor primar. coarse-grained [~ greind] aay. cu bobul mare, cu grăun te mare. coarse-grained wood [~ .wud] s. lemn cu inele anuale late. coarse-groun d cereals [~ .graund'sioriolz] p. pl. uruială; şrot / măciniş grosier. coarse lattice [~ 'lsetis] s. (mat.) reţea numerică nefină. coarsen ['ko:sn, 'kaas-] vb. A. tr. a înăspri, a face aspru sau grosolan. B. intr. a se înăspri, a deveni / a se face vulgar / gros olan. coarseness ]'ko;snis] s. 1. asprime; caracter brut; calitate inferioară. 2. (y7g.) grosolănie, vulgaritate; incultură; barbarie; lipsă de cuviinţă. 3. (fig.) vulgarit ate, trivialitate. coarse ore ['ko:s x r ] s. (mine) minereu bulgări. coarse rovin g [~ .rouvirj] s. (teAt.) semitort gros. coarse slime ['ko:s 'slaim] s. (mine) şla m gros(ier). coast [koust] I. s. 1. coastă, ţărm (de mare), litoral; bold ~ ţărm abrupt 7 povârnit / râpos; faleză cu pantă repede; ironbound ~ţărm stâncos / pietros; shallow ~coast să, mai scund; along the ~de-a lungul ţărmului; (fig.) the ~is clear nu mai e nici o p rimejdie, pericolul a trecut, drumul e liber, nu sunt obstacole. 2. (amer.) munţi acoperiţi cu zăpadă; pârtie de săniuş, derdeluş. 3. (amer.) coborâre a unei pante (cu bicic fără frână sau cu automobilul, fără motor). II. vb. A. intr. 1. a naviga de-a lungul ţărmu a pluti paralel cu coasta. 2. (amer.) a se da cu sania pe derdeluş. 3. (amer.) a c oborî o pantă (cu bicicleta, fără frână sau cu automobilul,fără motor). B. tr. a naviga pe roape de; a urma linia coastei (miei tari, insule etc.). coastal ['koustol] I. a dj. (mar.) de coastă; ~ traffic cabotaj, navigare de-a lungul coastelor. II. s. va s de cabotaj. coastal defence [~ di'fens] s. (/nil.) apărarea coastei. coastal sub marine [~ 'sAbnrarim] s. (mar.) submarin care acţionează în raza coastei. coastal terr ace [~ 'teras] s. terasă marină. coast artillery ['koust a:.tilori] s. (mil.) artile rie de coastă. coaster ['kousts1] s. 1. (mar.) cabotor, cabotier, vas de cabotaj, navă de coastă. 2. tavă de argint (adesea pe rotiţe); tăviţă de plută (pentru paltare, farf cinse etc.). 3. (amer.) persoană care se dă cu săniuţa de pe deal; persoană care coboară un deal cu bicicleta fără frână, sau cu automobilul fără motor. 4. sanie. 5. (austr. si.) vaga ond. coaster brake [~ breik] s. frână de roată liberă. coast guard ['koust ga:d] s. (mar .) paza coastei; (amer.) serviciul de grăniceri marini. coasting ['koustirj] s. 1. (mar.) cabotaj, navigaţie de coastă. 2. (despre vehicule) mers la vale (fără motor). co asting flight ['koustin flait] s. (cosm.) faza de zbor a unei rachete dintre mom entul consumării unei trepte şi momentul aprinderii treptei următoare. coasting trade [~ treid] s. (mar.) comerţ de cabotaj. coasting vessel [~ .vesl] s. v. c o a s t e r ( l ) . Coastland ['koustlcend] s. (amer.) regiunea de coastă a statului Califo rnia. coast line [~ lain] s. linie de coastă, linia coastei, litoral. coast scener y [~ rsimsri] s. priveliştea litoralului, peisajul coastei, decorul ţărmului. coast su rvey [~ so:vei] s. (topogr.) ridicare costieră. coast waiter [~ rweita1"] s. funcţio nar vamal însărcinat cu supravegherea vaselor de cabotaj. coastward(s) ['koustw3d(z)



 ] adv. înspre coastă, în direcţia coastei. coast warning ['koust iwominj s. (mar.) semna l de furtună. coastwise [~ waiz] I. aay. de cabotaj; costier. II. adv. de-a lungul coastei. coat [kout] I. s. 1. haină (bărbătească); jachetă, veston, surtuc, uniformă; tuni (cu patru buzunare); Eton ~ jachetă scurtă şi neagră; dress ~frac; frock ~redingotă, ghero c; ~ and skirt taior; to wear the King's/ Queen's ~ a servi în armata britanică; it is not the ~ that makes the man nu haina face pe om, aparenţele sunt înşelătoare; to dus t a man's ~ (for him) a burduşi pe cineva, a umfla pe cineva în bătăi; to take off one's ~ a-şi scoate haina (pentru a se pregăti de luptă); to take off one's ~ to work a se apuca



cu ardoare /cu înfocare de lucru, a se pune serios pe treabă, a-şi sufleca mânecile; to turn one's ~a) a-şi schimba convingerile; b) a trece în tabăra vrăjmaşă / de partea adversa ului; a fi apostat; to pick a hole in smb.'s ~ a găsi (ceva) de cârtit, a căuta sau a găsi cuiva nod în papură, de criticat la cineva; (prov.) cut your ~according to your c loth întinde-te cât ţi-e plapuma. 2. palton; pardesiu (v. o v e r c o a t si g r e a t c o a t). 3. blană; păr; (la păsări) pene; (la reptile) piele; (la pesti) solzi; to cas t the ~ a năpârli. 4. strat, înveliş; învelitoare; veşmânt; ~ of snow înveliş / strat de ză paint strat de vopsea, tentă. 5. (la fructe) coajă. 6. (med.) membrană. 7. (telm,) îmbrăca rc, făţuirc, căptuşire; astcreală; bordaj; armătură; zidărie. II. vb. tr. 1. a acoperi (cu a, praf, rugină etc.) 2. a îmbrăca. coat card [~ ka:d] s. v. c o u r t c a r d. coated ['koutid] adj. 1. îmbrăcat (cu haină / palton). 2. (despre limbă) încărcat. 3. acoperit cu un strat izolator (de plastic etc.). coated abrasive [~ s'breisiv] s. (ind.) hârti e abrazivă. coated paper [~ 'peipo'] s. (poligr.) hârtie cretată / Kunstdruck. coatee ['kouti:] s. veston scurt şi strâmt (mai ales militar), tunică. coater ['kouta'] s. (i nd. celulozei) maşină de cretare. coating ['koutirj] s. 1. strat, pătură (a"e vopsea etc .); tencuială; spoială. 2. (constr.) astereală. 3. (mar.) bordaj. 4. stofă de haine, de palton; postav. coat-of-arrns ['koutov'a;rnz] s. 1. tunică (purtată de cavaleri pest e armură). 2. (herald.) blazon, stemă, marcă de armorie, armorii.: coat-of-mail [~ 'me ii] s. zale, cămaşă de zale. coat tail ['kout.teil] s. pulpană de haină; coadă de frac. coa tail theory [~ .Biori] s. (amer. pol.) teoria succesului marginal (conform căreia in anii catul au loc alegeri prezidenţiale un mare număr de candidaţi pentru congres îşi d atorează succesul electoral exclusiv prestigiului candidatului prezidenţial). co-aut hor ['kou 'o:Qar] s. coautor; colaborator. coax [kouks] I. vb. tr. 1. ă convinge, a îndupleca (prin linguşiri); he was ~ed into coming here (cu vorbe dulci) l-au îndupl ecat să vină. 2. a linguşi (aVn interes), a măguli, a capta / a ademeni, prin linguşiri, a prinde cu amăgeli / cu şosele şi moinele; to ~ something out of a obţine ceva de la (pr in măguliri, mângâieri etc.). II. s. 1. persoană care ştie să convingă. 2. linguşitor (inte ), măgulitor; ademenitor (prin linguşeli). co-ax [kou'aîks,'-.-] s. l.fmil.) mitralieră coaxială. 2. cablu coaxial. coaxal [kou'asksal] adj. (geom.) coaxial, cu axe coinc idente. coaxer ['koukss'] s. linguşitor, profitor. coaxial [kou'aeksisl] aay. (tel m.) coaxial. coaxial cable [~ 'keibl] s. (electr.) cablu coaxial. coaxing ['kouk sirj] s. 1. măgulire, linguşire. 2. ~ into an action înduplecare (a cuiva) să facă ceva. c ob [kob] I. s. 1. (reg.) matahală. 2. bulgăre, bulz; bloc de cărbune. 3. tencuială de lu t şi paie tocate, vălătuci; perete acoperit cu lut. 4. v. c o b s w a n. 5. rasă de cai mici dar viguroşi. 6. (amer.) cocean, ciocălău; ştiulete. 7. sâmbure de fruct. 8. (entom.) păianjen (Tenegaria parietina). 9. (omit.) pescăruş (Larus marinus). 10. piastru (mon edă). II. vb. tr. 1. a arunca, a azvârli. 2. a bate. 3. (mine) a sfărâma (minereul) cu u n ciocan de mână. cobalt [kou'bo(:)lt, ko'b-, 'koubo:lt] s. 1. (chim.) cobalt. 2. vo psea de cobalt; albastru de cobalt. cobalt bloom [~ blu:m] s. (mineral.) eritrină. cobalt blue [~ blu:] s. (chim.) albastru de cobalt. cobaltic [ko«'bo(:)ltik] adj. de cobalt. cobaltine [kou'bodtain, 'koubodtain] s. (mineral.) cobaltină. cobaltou s |kou'to:ltos] aay. (chim.) cobaltos. cobaya [kou'beijo] s. (omit.) cobai (Cavi a cobaya). cobb [kob] s. v. c o b (1,9) cobber ['kobor] s. (austral.) prieten, a mic, fârtat. cobble1 [lobi] I. s. 1. piatră de pavat. 2. pl. cărbune mare; coţcă, cărbuni c uruiţi. 3. (mineral.) cremene, silice. 4. (geol.) galet. II. vb. tr. a pava, a pie trui. cobble2 I. vb. tr. a repara, a drege, a petici, a cârpi, a cârpaci (încălţămintea). I . s. 1. cârpăceală, petiecală, treabă de cârpaci. 2. (metal.) laminare defectuoasă; rebut d aminare. cobbler [-3r] s. 1. cârpaci, cavaf; (prov.) the ~ must/ should stick to h is last, let not the ~go beyond his last fiecare să-şi cunoască lungul nasului. 2. (fi g.) cârpaci, lucrător prost. 3. (amer.) băutură din vin amestecat cu zahăr, lămâie şi gheaţ



 er.) un fel de plăcintă de fructe. 5. (austr.) ultima oaie care trebuie tunsă. cobbler 's wax ['kobtaz wasks] s. ceară de cizmărie. cobblery ['koblari] s. cârpăceală (şifig.). co ble stone ['kobl stoun) s. v. c o b b 1 e1 (1,1). cobbra ['kobra] s. (austral.) cap, ţeastă, căpăţână. cobby ['kobi] aay. 1. (despre câini, cai) vânjos; îndesat şi puterni ic. cob coal ['kob koul] s. (mine) bloc de cărbune. coble ['koubl, 'kobl] s. (scat .) luntre de pescuit cu fundul lat. cobnut ['kobnAt] s. (bot.) varietate de alun (Corylus avellana grandis)'. coboundary ['kou'baundorij s. (mar.) cofrontieră. co bra ['koubro] s. 1. (zool.) şarpe cu ochelari, cobră (Năja tripudianus). 2. (austral.) cap; craniu, ţeastă. cob swăn ['kob swon] s. (omit.) lebădă (mascul), lebădoi (Cygnus). co wall [~ wo:l] s. perete de lut. cobweb ['kobweb] I. s. 1. pânză de păianjen, păienjeniş; (y7g.) urzeală, mreje, cursă; ~ morning dimineaţă ceţoasă; to blow away the ~ s a lua aer, se aerisi; to have a ~ in one's throat a-i fi sete, a vrea să bea, a avea gâtlejul uscat. 2. ţesătură subţire şi uşoară.



 179 cocksy



3.pl. subtilităţi; chichiţe, subterfugii; the ~s of the law chichiţele / subtilităţile / pă jenişul legilor / dreptului. II. adj. fraged, fragil, plăpând, delicat. III. vb. tr. a acoperi cu o pânză de păianjen, a împăienjeni. cobwebbed [-d] adj. v. c o b w e b b y . c obwebby [-i] adj. 1. plin de pânze de păianjen; acoperit cu păienjeniş. 2. (despre ochi, minte etc.) împăienjenit. coca l'kouko] s. (bot.) coca (arbust din America de sud a le cărui frunze au proprietăţi narcotice) (Erythroxylon coca). coca-cola l~ikouto] s. coca-cola. Cocaigne [ko'kein] s. v. C o c k a i g n e. cocaine [kou'kein, ko'k-, ko'k-, amer. kou'k-, -'-, 'koukoân] s. (chim.) cocaină. cocainism [ko'kcinizam] s. (med.) cocainism. cocainist [ko'keinist] s. cocainoman. cocainize [kou'keinaiz] vb. tr. a trata cu cocaină; a anestezia cu cocaină. cocatalyst [kou'kastolist] s. (c him.) catalizator comun. coccus ['kokos], pl. cocci ['kokai, -ksai, -ksi] s. (me d., biol.) coc (microb.). coccyx ['koksiks] s. (anat.) coccis, cauda. cochinchin a ['kot/in't/ains] s. (omit.) cochinchina (denumirea unei rase de găini). cochinea l ['kot/ini:l] s. 1. (entom.) coşenilă (Coccus cacti). 2. carmin, cânnâz (vopsea). cochi neal insect [~'insekt] s. (entom.) insectă din genurile Nopalia si Opuntia. cochle a ['koklio],p/. cochleae [-Iii: -li:ai] s. (anat.) melcul urechii. cochleare [ik okli'eori:] s. (med.) o lingură (dintr-un medicament). cock1 [kok] L s. 1. cocoş; (o mit.) ~of the wood cocoş sălbatic, cocoş de munte (Tetrao urogallus); game ~ cocoş de lu ptă; Turkey ~ curcan (Meleagris gallopavo); wood ~ becaţă, sitar (Scolopax rusîicola); t o live like a fighting ~ a trai fără griji, a huzuri; that ~ won't fight (asta) nu ( se) prinde, figura (asta) nu merge; old ~! prietene! by ~ (and pie)! la naiba! d race!; ~ and bull story basmul cu cocoşul roşu; (prov.) as the old ~ crows, so crows the young ~ cum e turcul şi pistolul, cum e sacul şi petecul, ce naşte din pisică şoareci mănâncă, aşchia nu sare departe de trunchi; (prov.) a ~ is valiant on his own dunghill fiecare e curajos la el acasă. 2. cântat al cocoşului (noaptea), priveghi; cântători; we s at till the second ~am stat până la al doilea priveghi; până (pe) la cântători. 3. (in faţa ui nume de animal, pasăre, peste) mascul. 4. (şi weathercock) sfârlează de vânt. 5. cocoşul armei. 6. robinet; cana. 7. limba cântarului. 8. ac, indicator (la cadranele solar e). 9. (war.) încăperile echipajului de bord. 10. (av.) scaunul pilotului. 11. condu cător, călăuză, cap; (pop.) (jig.) cocoşul satului; ~ of the school primul bătăuş al şcolii răutăţilor; ~ of the walk persoană importantă / de frunte (în cercul său), grangur, frunta poligr.) ~ and hens acolade prelungite. II. vb. tr. a ridica; to ~ (up) one's ca rs a-şi O ciuli urechile; to ~ one's hat a-şi pune pălăria pe o parte / hoţeşte / şmechereş o ~ one's head a ţine capul sus; to ~ one's eye a face cu ochiul (în derâdere, a neîncre dere); to ~ one's nose aţine nasul sus, a fi sau a umblacu nasul pe sus /în vânt; (mil .) to ~ a gun a trage cocoşul (armei); ~ you up with it! poţi aştepta mult şi bine!



cocked-up nose [~ 'Ap nouz] s. nas câni. Cocker ['kokor] s. according to ~ după Cock er (1635-1675, autorul unui manual de aritmetică); exact, corect, just. cocker1 vb . tr. 1. a alinta, a răsfăţa, a răzgâia (copiii); a drăgosti, a giugiuli; a-i căuta în coar uiva). 2. to ~ up a) a susţine, a ajuta; b) a încuraja; a îndemna; c) a cocoli, a îngrij i. cocker2 s. (zool.) cocker (câine englezesc de vânătoare). cockerel ['kokpr^l] s. 1. cocoşel. 2. (ftg.) tânăr mândru şi bătăuş; moftangiu, cocoşel. cocker sprag ['koks sprang] ne) stâlp de susţinere în abataj. cock eye ['kokai] s. ochi saşiu/ zbanghiu. cock-eye ad j. saşiu, zbanghiu, încrucişat. cock-eyed ['kokaid] adj. (fam.) 1. saşiu, cruciş, zbanghiu , încrucişat, care se uită împrăştiat. 2. oblic, strâmb, şui; ~ politics înşelătorie politi res are (hung) all ~toate tablourile sunt puse/ atârnate strâmb. 3. (şl.) beat, afumat , ciupit. 4. (sl.) aiurea (în tramvai); it looks rather ~ se potriveşte ca nuca în per ete; ce are griva cu iepurele? (mi se) pare cam aiurea-n tramvai. cock fight(ing ) ['kokfait(irj)] s. luptă de cocoşi. - * (fam.) this beats ~! asta le bate pe O toa te, asta le-a pus capac la toate! cock handle [~ -haindl] s. (tehn.) cheie de ro binet. cock horse [~ 'ho:s,'—, -'-] I. s. 1. băţ de călărit (pentru copii). 2. cal de lemn . II. adj. 1. călare. 2. mândru, ţanţoş, fudul, fălos. III. adv. 1. călare. 2. ţanţoş, mând ss ['kokinis] s. 1. îndrăzneală, cutezanţă; obrăznicie, impertinenţă. 2. înfumurare, îngâmf are încredere în sine. cockle1 ['kokl] s. 1. (bot.) neghină (Agrostemma githago). 2. ( agr.) mălură, cărbune. cockle2 s. 1. (zool.) moluscă comestibilă (de forma unei inimi) (Ca



 rdium edule). 2. scoică. 3. barcă puţin adâncă, găoace, coajă de nucă. 4. (amer.) prăjitură 0 zahăr. « * to warm/ to delight/ to rejoice the ~s of smb's heart a-i bucura inima cuiva, a-1 bucura până în adâncul inimii; a face cuiva o marc bucurie; hot ~s bâza (joc). cockle31. ş. creţ, încreţitură, cută; defect, cusur (la o stofă). II. vb. intr. 1. a se în a face cute. 2. (despre mare) a se agita, a spumega, a face spume, a face berbec i. 3- a se înfăşură în spirală. cockle4 s. 1. sobă. 2. cuptor pentru uscarea hameiului. coc boat [~ tbout] s. v. c o c k l e s h e l l (2). cockle bur [~ bo:r] s. (bot.) s caietele-popii, holeră (Xanthium strumarium). cockle shell [~ /el] s. 1. ghioc. 2. luntre mică, găoace, coajă de nucă. cocklet ['koklit] s. (rar) v. c o c k 1 i n g. cock ling ['koklirj] s. (omit.) cocoşel (şi fig.). cock loft ['kokiloft] s. (locuinţă în) pod, mansardă, (locuinţă la) cucurigu. cockney ['kokni] I. s. 1. cockney, londonez de baştină/ get-beget (mai ales din partea de est); orăşean. 2. dialect londonez (mai ales din e stul oraşului). 3. (amer. peior.) orăşean. 4. (înv.) papă-lapte, mototol. 5. (înv.) femeie iorlăită/ afectată. II. adj. (de) cockney. cock2 I. ş. stog (de fân). II. vb. tr. a aşeza î tog(uri). cockneydom [-dom] s. 1. (colectiv) londonezi (V. c o c k n e y I, 1). 2. influenţa cockade [ko'keid] s. cocardă. „cockney-" lor în literatură. cockaded f-id] ad j. cu cocardă. cockneyfy [-fai] vb. tr. (mai ales peior.) a face „cockney", a da un caracter de londonez cockadehood [-hud] s. (rar) prima copilărie. de baştină/ get-bege t; a „londoniza". cockade ore [ko'keid o;r] s. (mineral.) minereu cocardă. cockney k ing ['kokni 'kirj] s. regele „cockney" (personaj popular al cartierelor Cockade St ate [ko'keid steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Maryland. cock-a-do odle-doo ['kokodu:dl'du:] I. s. 1. cucurigu. 2. (în limbajul copiilor) cocoş(el). „coc kney" purtând un costum acoperit cu ornamentaţii de sidef). cockneyism ['kokniizsm] s. accent, pronunţare sau mod de a se exprima al II. interi, cucurigu! „cockney"-lor . Cockagne Iko'kein] s. v. C o c k a i g n e . cock pheasant ['kok'feznt] s. (om it.) fazan (bărbătuş). cock-a-hoop ['koko 'hu:p,'—] (fam.) I. adj. vesel; mulţumit / încânt de sine (mai cockpit l'kokpit] s. 1. arenă, îngrăditură pentru luptele de cocoşi. 2. (jig. ) arenă (de ales în urma unui succes); triumfător, mândru, ţanţoş, fudul. II. adv. vesel, t mfător; lupte); focar de război; ~ of Europe Belgia. 3. (mar.) coepit (scobitură la pu pa unei ţanţoş, fudul, mândru, umflându-se în pene, ncmaiîncăpându-şi în piele. Cockaigne [ ţara unde curge lapte şi miere / unde umblă câinii cu covrigi ambarcaţiuni); cabinele ofiţ rilor inferiori pe vechile vase, folosite ca infirmerie; postul răniţilor. 4. (av.) carlingă, cabina pilotului. în coadă; (glumeţ, peior.) the land of ~ Londra cu împrejurimi le. cock plug [~ pUg] ş. (tehn.) cep de robinet. cockaigner [-or] s., adj. (rar) v . c o c k n e y . cockroach ['kokrout/J s. (entom.) libarcă, gândac negru de bucătărie, şvab (Periplaneta cockalorum [


 t, convins, foarte cock chicken [~ .t/ikin] s. (omit.) cocoşel. sigur; I was ~ of/ about his horse cram absolut sigur că va câştiga calul lui. 2. încrezut, cock crow [~ k rou] s. cântători, zori, auroră, alba (zilei), revărsatul/ faptul zilei. sigur de sine, plin de sine (însuşi); sigur până la încăpăţânare, care nu se îndoieşte de cock crowing [~ v. c o c k c r o w. ceva, care crede orbeşte; dogmatic. 3. inevitabil, ineluctabi l, de neînlăturat. II. adv. cu cocked [kokt] adj. ridicat; ciulit; (despre pălărie) pus pe o parte, pus pe o ureche; (deplină/ marc) siguranţă, convins. şmechereşte, hoţeşte. ( xk in [~ swein, 'koksn] s. v. c o x s w a i n. cocked hat [~ruet] s. 1. tricorn (pălări e cu trei colturi). 2- scrisoare împăturită în cocksy ['koksi] adj. (fam.) încrezut, mândru fălos, ţanţoş, semeţ, fudul, înţepat; obraznic, triunghi. to knock into a ~a) a turti pă sul; b) (sl.) a face praf, a distruge. îndrăzneţ, impertinent.



 cocktail 180



cocktail ['kokteilj s. 1. cocteil (băutură alcoolică preparată dintr-un amestec de difer ite lichioruri). 2. (mai ales la pi.) cocteil, petrecere; swinging ~ s petrecere fără ore fixe / fără ceremonie. 3. cal de curse (dar nu pur sânge). 4. (fig.) parvenit. c ocktailery [-lri] s. salon7 bar unde se servesc cocteiluri. cocktail lounge ['ko kteil laund3] s. bar de hotel. cock-up f'kokiAp] adj. 1. ridicat. 2. (despre pălărie ) pus pe o parte, şmechereşte. cock wrench [~ irent/] s. (tehn.) cheie de robinet. c ocky1 ['kaki] adj. v. c o c k s y. cocky2 s. (austr.fam.) mic fermier. cocky lee ky [~ 'Ii:ki] s. (scof.) supă de găină eu praz. COCO ţ'koukou] s. (boi.) palmier de coco s, cocoticr (Cocos nucijera) (uneori se scrie cocoa, ceea ce duce la confuzii). cocoa s. 1. cacao. 2. cacao (cu lapte sau apă), şocolată. cocoa bean [~ bi:n] s. bob d e cacao. cocoa husks[~ hAsks] s. pi. coji / pleavă de la boabele de cacao. cocoa n ib [~ nib] s. boabe de cacao (curăţate). cocoa-nut ['kouka nAt, 'koukounAt] s. 1. nu că de cocos; (glumei) that accounts for the milk in the ~ acum e limpede de tot / totul e limpede ca bună-ziua / acum s-au lămurit lucrurile; de-aia n-are ursul coadă. 2. (sl.) tigvă, ţeastă, căpăţână, bostan, cutiuţă, scăfârlie. cocoa-nut butter [~ ibAt9r] s s. . cocoa-nut milk [~ milkj s. lapte de cocos. cocoa-nut tree [~ trt:[ s. v. c o c o. cocoa powder fkoukou ipauda'] s. 1. praf de cacao. 2. pulbere neagră, praf de puşcă. cocoa shells ['kouksjelz] s. pi. v. c o c o a h u s k s. coco nut ['kouka nAt] s. v. c o c o a n u t. cocoon [ka'ku:n, ko'k-] (entom.) gogoaşă, cocon (de vier me de mătase etc.). cocoon creel [~'kri:l] s. (tejrt.) ramă pentru coconi. cocoonery [ko'kumsri] s. 1. crescătorie de viermi de mătase. 2. torcătorie (de borangic) gospodăr ie sericicolă; fabrică de mătase, mătăsărie. coco palm ['kouks pa:m[ s. v. c o c o. cocotte ['ka'kot] s. (fr.) cocotă, damă. co-current flow ['kou'kArent flou] s. (hidr.) curen t paralel, curgere echicurentă. cocycle ['kou'saikl] s. (mnt.) cociclu. cod1 [kod] ,pl. cod, rar si cods ]-z] s. (iht.) cod, batog (Gadus morrhua). cod2 vb. tr. (s l.) a înşela, a amăgi, a duce cu preşul, a aiuri. cod3 s. 1. (tehn.) lagăr, cuzinet. 2 / ( bot.) păstaie; coajă, pojghiţă. 3. (anat.) pungă (sinovială, seroasă etc.). 4. v. c o d g e (1,2). cod4 s. (anat.) 1. scrot, pungă. 2. pi. testicule. coda ['kouds] s. 1. (muz .) coda, încheiere. 2. încheiere cu înflorituri. coddle1 f'kodl] I. vb. tr. 1. a îngriji , a cocoli, a obloji (cape un om bolnav); a îndopa. 2. a înveli; a înfăşură; a cocoli, a co coni, a cocoloşi. 3. a răsfăţa, a cocoli, a răzgâia. II. s. 1. răsfăţ, răzgâiată, cocolire. cocolit, belaliu. 3. persoană rea de boală; becisnic, om gubav; valetudinar. coddle 2 vb. tr. 1. a fierbe (la foc mic), a înăbuşi, a fierbe înăbuşit. 2. a coace (mere). code [ oud] I. s. 1. (jur.) cod, codice, corp de legi, codex, pravilă; civil ~ cod civil; criminal ~ cod penal. 2. cod; cifru; sistem de semnalizare; Morse ~ alfabetul M orse; ~of signals cod de semnale. 3. morală; ~of honour codul onoarei. 4. (biol.) cod (genetic). II. vb. tr. 1. (mil.) a cifra (prin cwl), a codifica, a coda. 2. (yur.) a codifica, a reuni într-un cod (legiuiri, pravili etc.). 3. (biol.) a dete rmina codul genetic (cu gen.). codein(e) ['koudii:n] s. (chim., farm.) codeină. co de letters ['koudrletaz] s. (tel.) indicativ de apel. coder ['kouaVJ s. (cib.) c odificator. codex ['koudeks],pl. codexes [-iz], codices ['koudiskz, 'kodisi:z] s . 1. codex, codice; colecţie de manuscrise vechi. 2. manuscris vechi. cod fish ['k od fi/] s. v. c o d1 codger ['kod30r] s. 1. (si rum old ~) om ciudat, original, excentric, trăsnit, aiurit, figură, faţă, tip. 2. flăcău; individ, tip, băiat, cetăţean. co 'kodisilj s. (y'ur.) codicil; apendice, adaos. codification [ikodifi'kei/an, iko ud-j s. codificare, clasare, sistematizare. codify ['ksdifai, 'koud-] vb. tr. 1. a codifica; a sistematiza; a clasifica. 2. a cifra, a codifica, a coda. coding ['koudirj] s. (cib.) codificare, secvenţă de instrucţiuni codificate. codlin ['kodlin] s. (bot.) 1. măr necopt / acru. 2. varietate de mere ieftine (lunguieţe), aprox. si nope. codling1 [kodlin] s. v. c o d 1 i n. codling2 s. (iht.) cod mic (tânăr). cod-l iver oil ['kodlivor'oil] s. untură de peşte. cod oii [~ 'oii] s. v. c o d -1 i v e r o i 1. cod piece ['kcxl ipi:s] s. (ist.) 1. buzunar / pungă pe care o purtau bărbaţii în partea din faţă a pantalonilor, prohab. 2. (fig.) penis, membrul viril. cod's head ['kod zihed] s. (fig.) tâmpit, idiot, găgăuţă, cap de lemn, cap pătrat. coed, co-ed ['kou ed] s. (prese, ae la c o e d u c a t i o n ) (amer. sl.) şcolăriţă, studentă (într-o instit e de învăţământ mixt). co-education |'kouiedju(:)'kei/3n] s. învăţământ mixt; coeducaţie. c



 l school ['kou,edju(:)'kei/3nl sku:l] s. şcoală mixtă. coefficient [ikoui'fi/ant, amer . si ikoue-] I. s. 1. (mat.fiz.) coeficient; indice; factor; ~ of efficiency coe ficient economic. 2. factor ajutător / auxiliar. II. adj. ajutător, auxiliar, compli mentar. coeliac [rsi:liaek] adj. (anat.fiziol.) abdominal, ţinând de burtă / de pântece, celiac.



coenobite ]'si:no«bait, -nob-] s. (rel.) cenobit, monah (membru alunei obştiIcomunităţi, călugăreşti, spre deosebire de sihastru care trăieşte în singurătate). coenogenesis [isin3 enesisj s. (biol.) cenogeneză. coenzyme [kou'enzaim] s. (chim.) coferment, coenzimă. coequal [kou'i:kw3l] I. adj. egal, deopotrivă. II. s. egal. coerce [kou'sis] vb. A. tr. 1. a constrânge, a obliga, a sili; to ~ into silence a face să tacă. 2. a înfrâna; a reprima. 3. a impune; to ~ obedience a impune ascultare. B. intr. a face uz de forţă, a folosi mijloace de constrângere. coercible [kou'o:sibl, -sab-] adj. 1. supus constrângerii / coerciţiunii, care poate fi constrâns / silit / obligat. 2. (fiz-, de spre gaze) compresibil, condensabil. coercion [kou'sijan] s. 1. constrângere, sili re, silnicie, forţare; (yur.) coerciţiune. 2. guvernare prin forţă. Coercion Act [~ Eekt ] s. (ist. yur.) denumire a mai multor legi împotriva Irlandei; lege pentru suspen darea garanţiilor constituţionale. Coercion Bill [~ bil] s. v. C o e r c i o n A c t . coercive [kou'o:siv] adj. (jur.) coercitiv, de constrângere. coercive force [~ fo:s] s. (fiz.) forţă coercitivă (pentru înlăturarea magnetismului). cbessential [kouiosen /al, amer. koue'-] adj. identic, cu aceeaşi substanţă sau esenţă. coetaneous [ikoui'teinis s] adj. v. c o e v a 1. coeval [ko«'i:v3l] I. s. persoană de aceeaşi vârstă / de o seamă cu cineva; contempo ran. II. adj. 1. (with) de o vârstă / deopotrivă / de o seamă (cu); cont emporan, acelaşi leat / contingent (cu). 2. de aceeaşi durată, la fel de trainic / de durabil. coexist ['kouig'zist, amer. koueg'-] vb. i«tr. a coexista. . coexistence [-ons] s. coexistenţă, existenţă laolaltă; peaceful ~ coexistenţă paşnică. coexistent [-snt coexistent. coextensive ['kouiks'tensiv] adj. care are aceeaşi lungime sau durată, c are cuprinde acelaşi spaţiu sau loc. co-factor ['kou'fadcto''] s. (mar.) adjuncţie, co mpletare algebrică. co-feature ['kou,fi:tfor] s. (cinema) film artistic făcând parte d intr-un program dubhi. coffee ['kofi] s. 1. cafea; black / strong ~cafea neagră, f iltru, şvarţ; milk and ~ cafea cu lapte. 2. (ceaşcă de cafea). 3. (fig.) vizită, conversaţi , întâlnire (la care se ia o cafea). 4. (pauză pentru o) gustare. coffee bean [~ bi:n] s. bob de cafea. ■ ■ • coffee berry [~ .beri] s. v. c o f f e e b e a n. coffee bread [~ bred] s. (colac de) cozonac. coffee break [~ breik] s. pauză de producţie. coffe e cake [~ keik] s. v. c o f f e e b r e a d . coffee-coloured [~ .kAlod] adj. ca feniu. coffee cup [~ kAp] s. ceaşcă de cafea. coffee drum [~ drAin] s. v. c o f f e e p o t. coffee grinder [~ igraindor] s. 1. râşniţă de cafea. 2. (mil. sl.) mitralieră, căţ coffee grounds [~ graundz] s. pi. zaţ, drojdie de cafea. coffee house [~ haus] s. cafenea, cafe. coffee man [~ man] s. (înv.) proprietar de cafenea. coffee mill [~ mil] s. râşniţă de cafea. coffee palace [~ ipselis] s. cafenea, cafe. coffee pot [~ pot ] s. ibric, oală, ulcică de cafea. coffee roaster [~ iroustar] s. maşină sau tigaie de p răjit boabele de cafea. coffee room [~ ru(:)m] s. sufragerie sau hol de hotel sau han (unde se serveşte cafeaua etc.). coffee table [~ iteibl] s. măsuţă pentru cafea / ce ai etc. coffee tavern [~ >ta3vo(:)n] s. cafenea, bufet (unde se consumă băuturi alco olice). coffee things [~ Oinz] s. pl. serviciu de cafea. coffee-tree [~ tri:] s. (bot.) cafeu, arbore de cafea (Coffea arabica). coffee wit [~ wit] s. stâlp de ca fenea; intelectual care frecventează cafenelele. coffer ['kofgr] l.s.l. cufăr, ladă; c utie. 2. cufăr / ladă cu bani; (fig.) vistierie, trezorerie, hazna; tezaur; the ~s o f State tezaur public, vistieria/ trezoreria statului. 3. (arhit.) cheson. 4.(hi dr.) cheson,căsoaie, batardou (v.sicof f er dam). 5.(hidr.)bazin,cameră(« unei ecluze) . 6. (mar.) bazin / şantier plutitor. II. vb. tr. 1. a pune bine / deoparte; a tez auriza. 2. (arhit.) a face (un plafon) în chesoane. 3. (mine) a cofra (un pu(). co ffer dam ['kofsdsmj s. (hidr.) coferdam; batardou, cheson, casetă; baraj (de căsoaie ), puntiţă; susţinere impermeabilă. cofferdam recess [~ ri'scs] s. (hidr.) nişă-batardou. c ffin ['kofih] I. s. 1. coşciug, sicriu, raclă; tron, lacră; to drive a nail into smb.' s ~ a băga pe cineva în mormânt / în pământ, a scoate sufletul cuiva, a scurta viaţa cuiva. copită de cal. 3. cornet de hârtie. 4. (mar.) vas vechi (impropriu pentru navigat), barabată, daradarcă, sicriu plutitor. 5. mină de tip vechi. II. vb. tr. 1. a aşeza în sic riu. 2. (Jig.) a închide, a încuia, a ţine sub cheie, a îngropa; a tăinui, a ascunde, a ţin de o parte / sub obroc / în umbră. coffin bone [~ boun] s. os de copită. coffinite ['



 kofinait] s. (mineral.) cofinit. coffin joint [~ d3oint] s. prima încheietură a pici orului la cal. coffin lid [~ lid] s. capac de coşciug. coffin nail [~ neil] s. (sl .) cui de coşciug, ţigară. coffle ['kofal] s. lanţ, caravană de sclavi sau animale legate. coflexure ['kou'flek/9r] s. (tehn.) săgeată. cog1 [kog] s. 1. (tehn.) dinte, zimţ. 2. (fig.) rotiţă, intermediar, curca de transmisie. 3. îmbucătură, îmbinare (la tămplărie). 4 ie) armătură de stive de lemn sau metalice. cog2 vb. A. tr. 1. a înşela, a amăgi; a pungaşi a sfeterisi; (sl.) to ~ a die, to ~ the dice a înăslui zarurile, a juca cu zaruri măs luite, a trişa la zaruri, a trage cu trei. 2. a dinţa,



 181 cold



a zimţui. B. i/itr. 1. a trişa la zaruri, a umbla cu zaruri măsluite. 2. a minţi / a înşela oamenii, a trage lumea pe sfoară. cog3 s. luntre pescărească, lotcă. cogence ['koud3ons] s. v. c o g e n c y. cogency [rkoud33nsi] s. putere de convingere; soliditate, forţă (a argumentelor sau raţionamentelor), puterea unui raţionament; logică (a faptelor). cogent ['koud33nt] adj. convingător; concludent; peremptoriu, de netăgăduit, care te sileşte să-1 recunoşti; raţional, irefutabil, incontestabil. cogged [kogd] adj. 1. dinţat, zimţat. 2. (despre zaruri) măsluit, prefăcut, făcut să câştige. cogger ['kog9r3 s. (sl.) 1 luitor, trişor. 2. păcălici. înşelător, pungaş. 3. linguşitor, lingău, periuţă. cogging ['k metal.) eboşarc; preforjare; prelaminare. cogitable ['kod3itsbl] adj. care poate f i gândit / conceput / închipuit; la care se poate cugeta, imaginabil. cogitate ['Icx rjiteit] vb. A. intr. (upon, over) a cugeta, a (se) gândi), a medita (la, asupra). B. tr. 1. a plănui, a pune la cale. 2. (filoz.) a concepe. cogitation [ifox^i'tei /pn] s. cugetare, gândire, reflectare, reflecţie, meditare; considerare; chibzuire; plănuire. cogitative ['kixrjiteitiv] adj. 1. gânditor, cugetător; care are puterea de a cugeta. 2. (fîg.) profund, meditativ, contemplativ, înclinat spre meditaţie. cognac ['kounJEek, 'ton-] s. coniac. cognate ['kogneit] I. adj. de un sânge, dintr-o mamă; în rudit, apropiat; asemănător, similar; analog; având aceeaşi origine sau obârşie; (lingv.) ~ words cuvinte înrudite / din aceeaşi familie / având aceeaşi rădăcină / familie de cuvinte. . s. 1. (scot. jur.) rudă (după mamă). 2. pi. (lingv.) cuvinte având o origine comună; lim bi înrudite. cognate object Horxrjikt] s. (gram.) complement intern, inclus sau înru dit (de exemplu: to sleep the sleep of the brave). cognation [kog'nei/an] s. 1. (scot. jur.) înrudire (după mamă). 2. (lingv.) înrudire a cuvintelor. cognition [kog'nij sn] s. 1. (filoz.) cunoaştere, cunoştinţă (pe cale raţională); percepere, intuire. 2. (jur. recunoaştere, mărturisire; competenţă, jurisdicţie. cognitive ['kognitiv] adj. care poate fi cunoscut, conceput, gândit; cognoscibil. cognizable ['kognizobl, amer. şi kog'na izobl] adj. 1. cognoscibil, care poate fi cunoscut. 2. perceptibil. 3. (jur.) ca re poate fi urmărit / stabilit / recunoscut; care intra sub jurisdicţia sau în compete nţa unei curţi. cognizance ['kognizans] s. 1. cunoştinţă, cunoaştere, înţelegere; luare în cunoaştere; identificare; to have ~ of a avea cunoştinţă de, a-şi da scama de; to take ~ o f a lua cunoştinţă / act de; to take special ~ a verifica cu deosebită atenţie. 2. compete nţă; within one's ~ în limita competenţei cuiva. 3. jurisdicţie. 4. semn distinctiv / de r ecunoaştere; cocardă; blazon, stemă, marcă. cognizant ['kogniz^nt] adj. l . ~ o f conştien t de, având cunoştinţă de; care-şi dă seama de, care ia cunoştinţă de. 2. competent. cogniz naiz, -'-] vb. tr. (filoz.) a cunoaşte, a înţelege, a găsi înţelesul / sensul (unui lucru); a fi conştient de, a-şi da seama de. cognomen [koginoumen] s. 1. nume, nume de famil ie. 2. poreclă. cognoscente [.konjbu'Jcnti, 'kognou-] s. (i/al.) v. c o n n o i s s e u r . cognoscible [kog'noscitel] adj. (fdoz.) cognoscibil, care poate fi cun oscut. cognovit [kog'nouvit] s. (lat., jur.) recunoaşterea vinii pusă în sarcină (în insta nţă; în fond). cog rack ['kogra?k] s. v. c o g r a i I. cograil [~ reil] s. (ferov.) c remalieră, linie ferată dinţată.



coign(e) [koin] s. (arhit.) unghi, colţ exterior; (fig.) ~of vantage poziţie prielni că (pentru observaţie sau acţiune). coil1 [koil] I. vb. A. intr. 1. (şi to ~up) a se încolă i; a se înfăşură în spirală. 2. a şerpui. B. tr. 1. a înfăşură, a încolăci. 2. (tehn.) a aş u. II. s. 1. (tehn.) funie încolăcită; spirală de sârmă; tobă de cablu. 2. (electr.) bobină uction / Ruhmkorff ~ bobină Ruhmkorff / de inducţie. 3. zuluf. coil2 s. (înv., poetic) larmă, zarvă, tărăboi, scandal, zgomot; harababură, tevatură. coil antenna [~ Een'tena] s. (radio) cadru. coil clutch [~ kUt/[ s. (tehn.) ambreiaj cu arc. coil former ['ko il ifo:morJ s. (electr.) carcasă de bobină. coil-loaded cable ['koil.loudid 'keibl] s. (tel.) cablu pupinizat / încărcat. coil loading [~ iloudin] s. (ţel.) pupinizare. c oil neutralization [~ -nju:tralai'zei/pn] s. (tel.) neutralizare inductivă. coil p ipe [~ paip] s. (tehn.) serpentină. coil spacing ['koil ispeisirj] s. (electr.) pa s de pupinizare. coil spring [~ sprirj] s. (tehn.) arc elicoidal / volut. coil t ap [~ ta3p] s. (tel.) priză de bobină. coin [koin] I. s. 1. monedă; (colectiv) bani; t o pay a man back in his own ~ a plăti cuiva cu aceeaşi monedă; false ~a) monedă falsă; b) fals, plastografie, plagiat. 2. (tehn.) poanson. 3. v. c o i g n (e). II. vb. A.



 tr. 1. a bate (monedă), a bate la tarapana; a stampa, a ştemui; to be ~ing money a face bani, a se îmbogăţi, a deveni putred de bogat. 2. a fabrica, a născoci, a inventa; a făuri. 3. a inventa (cuvinte sau expresii noi). B. intr. a bate monedă. coinage [' koinid3] s. 1. baterea monedei. 2. sistem monetar. 3. inventare de cuvinte sau e xpresii noi; word of modern ~ cuvânt nou format; neologism; modernism. coinbox tel ephone ['koinboks 'telifoun] s. telefon public. coincide [ikouin'said] vb. intr. 1. a coincide, a se suprapune, a corespunde, a se potrivi, a se brodi, a se întâmpl a în acelaşi timp; a concorda. 2. a se asemăna; a fi egal; a fi de acord / de aceeaşi păre re. coincidence [kou'insidans] s. 1. coincidenţă, suprapunere, concordanţă. 2. conformit ate, potrivire, corespondenţă, juxtapunere; brodire. coincident [kou'insidant] adj. 1. care coincide, coincident; care se potriveşte / se suprapune. 2. corespunzător, c orespondent, asemănător. 3. care se întâmplă în acelaşi timp, paralel, simultan, contempora coincidental [kouiinsi'dentl, «kouin-] adj. întâmplător, produs prin coincidenţă. coin coll ct ['koin kailckt] s. (tel.) casetă de monede. coiner ['koino1"] adj. 1. persoană ca re bate monedă. 2. fabricant de monede false, falsificator de bani, calpuzan. 3. ( fîg.) născocitor, plăsmuitor (mai ales de cuvinte). coin operated ['koin 'oporeitid] a dj. (despre un automat) care funcţionează cu monede. coin relay ['koin 'ri(:)lei] ş. ( tel.) releu de încasare. coin slot ['koin slot] s. gaură / deschizătură pentru introduce rea fisei sau monedei (la telefonul public, la automate etc.). coinstantaneous [ ikouinston'teinjss] adj. (absolut) simultan, concomitent. coir ['koior] s. (bot. ) fibră de cocos. coital ['kouitol] adj. (biol.) sexual, de copulaţie, de împerechere; referitor la coit / la actul sexual / la raporturi / contacte sexuale. coition [.kou'i/3n] ş. 1. act / contact sexual, coit, copulaţie; împerechere, împreunare. 2. (înv. , astron.) conjuncţie, întâlnire, atracţie (şi magnetică). coitus ['kouitas] s. (biol.) coi , act / contact / raport sexual, împreunare, împerechere. coke1 [kouk] I. ş. cocs. II. vb. A. tr. a cocsifica, a preface în cocs. B. intr. a se preface în cocs, a se cocs ifica. coke2 s. (amer. fam.) 1. coca-cola, băutură răcoritoare. 2. cocaină. cogway [~ we i] s. v. c o g r a i 1. coke chemistry [~ 'kemistri] s. (chim.) cocsochimie. cog wheel ['koghwi:l] s. (tehn.) roată dinţată / de angrenaj. coke-head ['koukhed] s. (sl .) cocainoman. cog-wheel respiration [~ irespa'rei/pn] s. (med.) respiraţie hârâită / într etăiată. coke oven [~ Vvn] s. cuptor de cocs, baterie de cocsificare. cohabit [kou'h asbit] vb. intr. 1. (rar) a coabita, a conlocui, a locui împreună. cokernel ['kou'ko ml] s. (mat.) conuclcu. 2. a convieţui. 3. a trăi în concubinaj, a trăi împreună (ca soţ şi ; (jur.) a coabita. coker nut ['koukonAt] s. formă greşită pentru c o c o n u t . coha bitant [-ant] s. 1. conlocuitor, tovarăş de cameră. 2-pl. colocatari, vecini. cokey [' kouki] s. (amer. fam.) cocainoman. cohabitation [«kouhzebi'tei/sn, kouihaH s. 1. c onlocuire; convieţuire. 2. concubinaj, coking ['koukinj s. cocsificare. coabitaţie, coabitare. coking coal [~ koul] s. cărbune cocsificabil. coheir ['kou'sa1",'--] s. comoştenitor, coerede. col [kol] s. 1. (geogr.) pas, depresiune. 2. (meteor.) zonă de presiune atmosferică joasă, coheiress [kou'saris] s. comoştenitoare. mărginită de zone de presiune ridicată. cohere [kou'hi3r] vb. intr. 1. a fi legat, a se îmbina; a fi s olidar. 2. a se înlănţui, a avea cola ['kouto] s. (bot.) cola, arbore de cola (arbore tropical ale cărui seminţe se folosesc legătură logică, a fi coerent. 3. (fig.) (with) a s e potrivi, a se acorda, a concorda, a se ca tonice) (Cola acuminata, C. nitida). solidariza, a avea afinitate (cu). 4. a se lipi, a adera. colander ['kAbndor, ' kol-] I. s. strecurătoare, filtru. II. vb. tr. a strecura, afiltra;a cerne, cohere nce [kou'hiar^ns] s. 1. coerenţă, unitate, şir, logică. 2. (jiz.) coeziune. 3. (rar) a d a prin sită. acord. 4. legătură, unire, solidaritate; concordie; contopire; îmbinare. . colatitude [kou'l2etitju:d] s. (astron., geod.) colatitudine. coherency [kou'hio rsnsi] î . v . c o h e r e n c e , colchicum ['kolt/ikom, -lki-] s. 1. (bot.) brânduşă d e toamnă, şofran, şofrănel (Colchicum coherent [kou'hior^nt] adj. 1. legat, înlănţuit; unit hegat; logic. 2. coerent. 3. clar, autumnale). 2. diuretic, alcaloid extras din această planta. limpede, desluşit, consecvent. 4. de acord. colcothar ['kolkaGo1"] s . (chim.) colcotar, crocus, şofran. coherer [kou'hiora1"] s. (radio) co(h)eror. co ld [kould] I. adi. 1. rece; (îngheţat) tun, bocnă; sloi; (as) ~ as ice rece ca gheaţa, c ohesion [kou'hi^n] s. 1. (/iz.) coeziune, aderenţă; atracţie moleculară, forţă de unire. (î eţat) bocnă, tun; ~ bath baie rece; it is ~ e frig, e rece, e răcoare, c umbră; to get 2 . coeziune, unitate, solidaritate, unire. ~ a se răci, a se răcori; it makes my bloo d run ~ (ceva) face să-mi îngheţe sângele în cohesive [kou'hi:siv] adj. 1. capabil de coez iune; aderent. 2. legat, cu şir, cu legătură. vine; îmi îngheaţă sângele în vine. 2. nepăsă



 rent, rece, glacial; flegmatic, pasiv, cohort ['kouho:t[ s. 1. (ist. Romei) coho rtă. 2. (adesea pi.) armată, oaste; trupă; apatic; music leaves him ~ muzica îl lasă rece, indiferent. 3. înfrigurat, cuprins de frig; răcit, îngheţat sloi, tun, bocnă; I am ~ mi-e frig. 4. glacial, nepoliticos, puţin amabil, detaşament; ceată; pâlc. coif [koif] I. ş. 1 . glugă; bariz, batic; bonetă. 2. coif, casca. II. vb. tr. a pune coiful / distant, neprietenos, necomunicativ, nesociabil, lipsit de amabilitate. 5. slab, fără vlagă / p utere, lipsit de vigoare; insuficient; ~ comfort slabă mângâiere, alinare / consolare boneta etc. pe cap (cuiva). care nu ajută la nimic. 6. (despre urma vânatului) slab. 7. imparţial, nepărtinitor, rece, coiffeur [kwa:'f3:r şi pronunţia franceză] s. (fr.) coa for, frizer. r lucid; ~ reason judecată rece / lucidă / calmă. 8. (sl.) demodat, răsufla t, vechi, stătut, coiffure [kwa:'fjuo şi pronunţia franceză] s. (fr.) coafură, pieptănătură zură.



 cold blast 182



cold snap [~ 'snaep] s. val de frig, răcire bruscă a timpului. fumat. 9. mort, fără viaţă, eînsufleţit, rece, dus pe ceea lume. -0- to have smb. ~ a avea pe cineva în palmă / mână / a mână; a strânge pe cineva cu uşa. II. s. 1. frig, răcoare; cold soil [~ 'soil] s. pământ av, umed. (pui de) ger; it is bitter ~ e un frig cumplit / afurisit, c (un) ger de crapă pietrele; to shiver cold sore [~ 'so:'] s. (mea1.) herpes, spuzeală. / to t remble with ~ a tremura de frig, a fi rebegit de frig, a fi pătruns de frig până în cold steel [~ 'sti:l] s. (mii.) armă albă; an inch / a few inches of ~ înjunghiere. măduva o aselor; (rar) to be starved with ~ a muri / a îngheţa de frig; (fig.) to be left col d storage [~ 'sta:rid3] s. 1. păstrare la rece. 2. antrepozit / depozit frigorific . 3. (despre out in the ~ o) a fi primit cu răceală; b) a fi exclus / abandonat; a f i lăsat mofluz / la o un plan, o reformă etc.) abandonare; amânare sine die. parte; to catch / take ~ a răci. -v- (out) in the ~a) singur, părăsit, abandonat; b) nechemat, cold sweat [~ 'swet] s. sudori reci. neinvitat, lăsat pe dinafară, uitat; c) fără adăpost / acoperiş. 2. frisoane, fior de frig; cold test [~ 'test] s. (tehn.) probă / încercar e la rece (a uleiurilor). tremurici, friguri; senzaţie de frig / de răceală. 3. (fig.) răceală, glacialitate, politeţe rece; cold truth [~ 'tru:0] s.'adevărul gol-goluţ / adevăr t. lipsă de politeţe; ostilitate; duşmănie. 4. (med.) răceală, catar, guturai, coriză; ~ in e cold war [~ 'wo:r] s. război rece. head guturai; to have a slight ~ a fi uşor răcit sau guturăit; to have a bad ~ a fi răcit cold water [~ 'wo:tor] s. 1. apă rece; (fig.) to throw ~on a) a tempera, a potoli (avântul rău / tun / cobză. 5. to come in from th e ~a) a se întoarce acasă, a reveni printre ai săi; cuiva, pe cineva); b) a descuraja, a demobiliza. 2. (fig.) duş rece; descurajare. b) a-şi redobândi liniştea. cold wave [~ 'weiv] s. 1. val de frig. 2. permanent rece, ondulaţie făcută la rece. cold blast ['ko uld'bla:st] s. 1. suflare (de vânt) rece, răbufnire de vânt rece. 2. (fig.) cold witho ut [~'widaut] s. (sl.) băutură alcoolică (îndoită cu apa aromată, dar fără veste înspăimânt . cold blood [~ 'bUd] s. sânge rece; in ~ a) hain, fără inimă / milă; b) cu premeditare; c old-work [~'wo;k] vb. tr. (metal.) a prelucra la rece. cu sânge rece, la rece. col e [koul] s. (bot.) 1. (rar) varză (Brassica oleracea). 2. varză de mare (Crambe cold -blooded [~ 'blAdid,'-,--] adj. 1. înfrigurat, cuprins de frig, înfiorat. 2. cu sânge maritima). 3. rapiţă (Brassica juipus). rece, stăpânit, stăpân pe sine. 3. nepăsător, calm, nsibil, placid, indiferent. 4. chibzuit, colectomy [ka'lektami] s. (med.) colect omie, rezecţic de colon. cugetat, premeditat. 5. (zool., despre animal) cu sânge rec e. coleoptera [ikoli'optaro] s. pl. (entom.) coleoptere. cold bloodedness [~ 'bU didnis] s. 1. sânge rece, stăpânire de sine. 2. nepăsare, calm, coleopteron [ikoli'optor en],p/. coleoptera [ikoli'optoroj s. (entom.) coleoptera. indiferenţă, flegmă, flegmat ism; pasivitate, placiditate. coleopterous [.kDli'optsras] aay. (entom.) care ap arţine coleopterelor, de coleoptera. cold brittleness [~ 'britlnis] s. (teim.) fra gilitate / friabilitate la rece. coleoptilc [ikoli'optil] s. (bot.) coleoptil. c old cash [~ \&S] s. bani gheaţă / peşin. coleorhiza [.kolioraiz3],pl. coleorhizae [-zi :] s. (bot.) coleoriză. r cold-cheater [~ 'tjî:ta ] s. pijama groasă. cole rape ['koul reip] s. (bol.) 1. gulie, caralabă. (Brassica oleracea gongylodes). 2. rapiţă cold ch isel [~ 't/izl] I. s. (tehn.) daltă (pentru metal); ciocan pentru ştemuit, ştemuitor. sălbatică (Brassica râpa). cole seed [~si:d] s. (bot.) sămânţă de rapiţă. II. vb. tr. a şie zela, a dăltui. cold coil [~ 'koil] s. (lelm.) tub / spirală de răcire, serpentină. cole slaw [~slo:] s. (amer.) salată de varză (locală mărunt). colibacilosis ['kouliibsesi'lou sis] s. (med.) colibaciloză. cold colours [~ 'kAlaz] s. pl. 1. (arte) culori reci (albastru, cenuşiu etc.). 2. sg. (ina\ sticlei, ind. ceramicii) culoare fixată la re ce. colibri ['kolibri:, k3'li:bri:] s. (omit.) colibri, pasărea muscă (Trochilus sp. ). colic ['kolik] s. (med.) colică, crampă; durere acută. cold cream [~ 'kri:m] s. „cold cream", cremă de faţă. cold cure [~ 'kju9[ s. (ind.) vulcanizare la rece. colicky. ]i] adj. 1. referitor la colici. 2. producând colici. cold cuts [~ 'kAts] s. pl. (a mer.) gustări reci; bufet rece. colicroot ['kolikrmt] "s. (bot.) diferite specii d e liliacee din America de Nord folosite cold deck [~ 'dekj I. s. (amer.) cărţi măsluit e, pereche de cărţi de joc pregătită pentru contra colicilor (mai ales Aletris farinosa şi Aletris aurea). trişare. II. vb. A. tr. a înşela, a trişa (la cărţi). B. in/r. a trişa la a umbla cu cărţi Coliseum [.koli'sism] s. Coliseu(m) (stadion antic de la Roma): măslu



 ite. colitis [kou'laitis] s. (med.) colită, inflamaţia intestinelor. cold-draw ['kou latiro:] past cold-drew [-dru;] part. trec. cold-drawn [-dro:n] vb. tr. collabor ate [ka'laitoreit, kou'l-] vb. i«tr. 1. a colabora, a scrie (la o revistă). 2. a luc ra (metal.) a trage la rece. împreună, a conlucra, a coopera. 3. a da concursul (ina micului), a fi colaboraţionist, a pactiza cu inamicul, a colabora cu duşmanul. colddrawn [~ 'dra:n] adj. (chim., despre uleiuri) extrase la rece prin presare. cold end [~ 'end] s. (metal.) lipitură rece. collaboration [ka.kebs'rei/an, kouil-, -b o'r-] I. s. 1. colaborare, sprijini, concurs, ajutor; cold feet [~ Ti:t] s. (sl. ) frică, tremurici; to have ~a) a dârdâi; a nu mai putea de frică; muncă în comun, conlucra e; to work in ~ (with) a munci în colaborare (cu). b) (mil.) a se teme de front / de luptă. 2. colaboraţionism, concurs dat duşmanului, trădare de ţară, pactizare cu inamicu . ÎI. adj. lucrat în colaborare. cold forge [~ 'h:&s\ vb. tr. (metal.) a forja la re ce. collaborationism [-izam] s. (pol.) colaboraţionism, colaborare cu inamicul, trăd are de cold frame ['kould frcim] s. (agr.) solar. ţară, pactizare cu inamicul (în spec ial în ţările ocujxite de nazişti). cold front [~ frAnt] s. (meteor.) front (de aer) rec e. ■ cold-hammer [~ 'ha:mor] vb. tr. (metal.) a bate (fierul) la rece, a ecruisa p rin forjare. collaborationist [-ist] s. (pol.) colaboraţionist, trădător de patrie (în s pecial în ţările ocupate de nazişti). cold harbour [~ 'ha:bar| s. adăpost (pentru călători) old hardening [~ 'ha:dnirj] s. (tehn.) întărirea metalelor prin batere, ecruisare. c ollaborator [ko'teb3reit9r, kou'l-] s. 1. colaborator: 2. colaboraţionist. collage [kou'la:3] s. (arte) colaj, pictură modernistă făcută prin lipirea unor tăieturi cold-hea rted [~ 'ha:tid,'-,--] adj. insensibil; nemilos, hain, crud, aspru, cu inimă de pi atră, împietrit; neînduplecat, neîndurător. etc. coldheartedly [~ 'ha:tidli] adv. rece, cu răceală, fără milă / îndurare. collagen ['kal3d3en[ s. (biol., chim.) colagen. coldhearted ess [~ 'ha:tidnis] s. neîndurare, lipsă de milă, cruzime. collagist [-ist] s. (arte) p ictor modernist, autor de colaje. coldish ['kouldij] adj. răcoros, destul de rece; it's ~ e cam răcoare / frig. collapsable [ko'kcpssbl, ko'l-] aay., v. c o 11 a p s i b 1 e. cold light ['kould'laitj s. lumină rece. collapse [ka'la3ps, ko'l-] I. s. 1. (şi fig.) prăbuşire; cădere; ~of a cabinet căderea unui cold-Iîvered [~'livad] adj. i pasibil, nepăsător, nesimţitor. guvern / a unui cabinet. 2. dărâmare, surpare; lăsare; dezu flare. 3. (mea1.) colaps coldly ['kouklli] adv. rece, cu răceală, fără politeţe / amabilit ate; fără sentiment, împietrit, (extenuare, slăbire, pierdere rapidă a forţelor, fără sinco naufragiu. 5. pieirc, ruină; crah, eşec, nereuşită; ~ of negotiations întrerupere sau eşec l negocierilor; ~d plans ca o' stană de piatră. năruirea planurilor. II. vb. A. intr. 1. a se nărui, a se prăbuşi, a cădea, a se lăsa. 2. a slăbi cold meat ['kould'mi:t] s. frip ură sau rasol rece. coldness ['kouldnis] s. 1. frig, răcoare, răceală. 2. (fig.) calm, n epăsare, indiferenţă, mult, a fi istovit / extenuat. 3. a se pierde cu firea. 4. (desp re o antrepriză, planuri etc.) a suferi un eşec sa» un crah. 5. a se turti, a se strânge , a se împături, a se îndesa. B. tr. răceală. 3. glacialitate, răceală, lipsă de politeţe / ilitate. a dărâma, a face să se prăbuşească. cold news ['kould'nju.z] s. veste care te lasă ce. cold pack [~ pa;k] s. 1. (mea'.) pungă de gheaţă, compresă sau cataplasmă rece. 2. (ga str.) collapsible [-sbl] aay. 1. reversibil, care poate fi răsturnat. 2. (tehn.) r abatabil; pliant; conservare (prin bain-marie) a fructelor sau legumelor. telesc opic. cold-pack vb. tr. 1. a aplica (unui bolnav) o pungă cu gheaţă, o compresă sau o co llapsible bit [ko'tepsabl 'bit] s. (foraj petrolier) sapă cu lame articulate. cata plasmă rece. 2. (gastr.) a conserva fructe sau legume (prin bain-marie), fără ale fier be collapsible top [~ top] s. (auto) capotă de ploaie pliantă. sau prăji în prealabil. c ollar ['kala'] I. s. 1. guler(aş); Eton ~ guler mare detaşabil; false ~ guler separa t, cold patch ['kould part/] s. (auto) petec cald. detaşabil; lie-down ~ guler răsfrân t; (fam.) to take / to seize by the ~ a apuca de guler (pe cineva). 2. colier, c olan, salbă, gherdan. 3. zgardă; training ~zgardă cu dinţi de fier cold-patch vb. tr. (a uto) a aplica un petec cald (cu dat.). cold pig [~ 'pig] (sl.) I. s. duş, apă rece ( vărsată peste cineva pentru a-l trezi din somn). (pentru dresatul câinilor). 4. jug, h am (la cai); to slip the ~ a scutura jugul; to wear the ~ a purta jugul; a fi sl ugă. 5. (bot.) teacă. 6. (teim.) brăţară; guler; virelă; bucşă, bucea, II. vb. tr. a trezi, unca o căldare de apă rece peste (cineva). cămaşă, garnitură de etanşare, presgarnitură, pr pă, ring, inel; şină, cerc; şaibă, rondelă; cold-roll [~ 'roul] vb. tr. (metal.) a lamina l rece. flanşă. 7. (mine) gura unui puţ de foraj. 8. (mar.) inel de manevră. 9. (gastr.) ruladă. cold setting [~ 'setirj] s. (plast.) întărire Ia rece. 10. îmrejmuire, ţarc; centu ră, oprintiş. against the ~a) în susul dealului; b) (fig.) pieptiş, cold-short [~ 'Jo:t]



 adj. (metal.) fragil la rece. cold shoulder [~ 'Joulda'] I. s. 1. primire rece / glacială; to give smb. the ~ a) a face greu, cu trudă; in~la antrenament, angajat; (fam.) out of ~ fără lucrul slujbă, pe liber, pe dinafară, pe verde; to work up to the ~ a lucra fără odihnă I din greu / pe brânci; cuiva o primire rece, a primi sa» întâmpina p ineva cu răceală; b) a evita pe cineva; to show the ~ a fi rece, rezervat, neprimito r. 2. friptură rece de oaie. II. vb. tr. 1. a face to give a pull at the ~ a da o mână de ajutor. 11. (zool.) colcretă. II. vb. tr. 1. (şi fig.) (cuiva) o primire rece, a primi sau a trata (pe cineva) cu răceală. 2. a evita (pe cineva), a înhăma, a pune zgar dă (cu dat.).2. a lua, a înhăţa, a înşfăca de guler. 3. (sl.) a trece pe numele său, a pune e, a şterpeli, a lua; a apuca. 4. (sport sl.) a placa; a ţine, a evita tovărăşia (cuiva). a apuca de picioare (la r»gbi etc.). 5. a face ruladă, a rula (omletă, carne, prăjitură et c.). cold shut ['kould /At] s. (tehn.) lipitură rece. coldslaw [~'slo:] s. v.c.o l e s l a w. collar beam [~ bi:m] s. (conslr.) riglă, grindă de carpen.



 183 colloquium



collar bone [~ boun] s. (anat.) claviculă. collar day [~ dci] s. zi festivă / de cer emonie. collaret(te) [kota'ret] s. 1. gulcr(aş) de dantelă, guler de blană, boa de pen e. 2. capă, etolă. collarless ['kotolis] adj. iară guler. collar pad ['koto pasd] ş. gâtar , grebănar (la ham). collar work [~ wa:k] s. opintire (a cailor la urcarea unei pa nte). collate [ko'leit, kai-] vb. tr. 1. a colaţiona, a compara, a confrunta, a pu ne alături; to ~ with the original a colaţiona, a confrunta cu originalul. 2. (tipog r.) a verifica (ordinea foilor unei cârti broşate). 3. (rel.) a oferi aceeaşi prebendă ( unui canonic). 4. a alătura, a pune laolaltă. collateral [ko'teteral, ks'l-] I. adj. 1. accesoriu, secundar; suplimentar, eomplimentar; ~ facts / circumstances fapt e / împrejurări secundare; ~ readings lecturi suplimentare / pentru acasă. 2. indirect , colateral; ~relationship înrudire indirectă / pe linie colaterală; ~ security garanţie (suplimentară); măsură de precauţie; ~ evidence mărturie sau dovada indirectă. 3. paralel. II. s. 1. colateral, rudă pe linie colaterală. 2. asigurare suplimentară, garanţie supli mentară. 3. chezăşie, garanţie. 4. (amer.) (rezervă de) capital. collating machine [ko'lci tirj ni3'/i:n] s. (poligr.) maşină de adunat. collation [ko'leijsn, ka'l-] s. 1. col aţionare, confruntare, comparare; verificare. 2. colaţiune, gustare, mezelic, zacusc a, prânz frugal. collator [ko'leito1", ka'i-] s. (tel.) intercalator, interpolator . colleague ['koli:g] I. s. coleg (de funcţie). II. vb. intr. 1. a se coaliza, a s e alia. 2. a conspira, a complota. collect [ka'lekt] I. vb. A. tr. 1. a strânge, a culege, a aduna, a pune laolaltă; a colecta (impozite etc.). 2. a colecţiona. 3. a recăpăta controlul asupra (unui cal etc.); to ~ one's thoughts a-şi aduna gândurile / mi nţile; a-şi vcniîn fire,a-şi reveni; to ~ a horse aţine un cal în frâu. 4. a deduce, a conc e, a trage concluzia (că). 5. a-şi aminti, a-şi aduce aminte. 6. (fam.) a se duce după; a trimite după; he went to ~his suit case s-a dus după valiză / să-şi aducă / ia valiza. B. refl. 1. a se reculege, a-şi (re)vcni în fire. 2. a se concentra, a-şi aduna minţile. 3. a se strânge, a se aduna, a se îngrămădi. C. iutr. a se aduna, a se strânge; a se acumula . II. s. 1. (rel.) rugăciune scurtă (în biserica anglicană şi catolică), molitvă. 2. colect etă. III. adj. (despre telegramă, convorbire telefonică) cu taxă inversă. IV. adv. cu taxă nversă. collectanea [ikolek'teinia, -nja] (lat.) s. pagini alese, culegere de însemnăr i / note; miscellanea, varia, note caleidoscopice. collect call [ko'lekt ko:\] s . (amer. tel.) convorbire cu taxă inversă; to place a ~ a cerc o convorbire cu taxă in versă. collected [ks'lektid] adj. 1. adunat, strâns; acumulat; concentrat; colecţionat . 2. stăpân pe sine, cu sânge rece, calm, liniştit, temperat; cu minţile adunate, concentr at, lucid. collecting band [ka'lektirj basnd] s. (mine) bandă de claubaj. collecti ng bar [ka'lektirji bo:] ş. (electr.) bară colectoare. collection [ko'lekjbn] s. 1. adunare, strângere, culegere; colecţionare. 2. colecţie, culegere. 3. gloată, adunătură. 4. colectă, chetă. 5. perceperea impozitelor; taxare; încasare de bani. 6. pi. examene la sfârşit de trimestru (la Oxford). collection letter [ka'lek/sn i t o r ] s. (ec.) s omaţie de plată. collective [ka'lektiv] I. adj. 1. colectiv, general; unit, reunit. 2. colectivist, pe o bază colectivistă. II. s. colectiv, ansamblu; grupare. collecti ve agreement [~ a'griimantj s. contract colectiv; convenţie colectivă. collective ba rgaining [~ 'bu:ginirj] s. negocierea contractului colectiv (negocieri între munci tori şi patroni pentru stabilirea condiţiilor de muncă şi salarizare). collective farm [ ~ Ta:m] s. (ist.) gospodărie (agricolă) colectivă, colectivă, colhoz. collective farmer [~ 'fa:m9r] s. (ist.) (ţăran) colectivist, colhoznic. collective focussing lens [~ ' foukasin'lenz] s. (fiz.) lentilă convergentă. collective fruit [~ 'fruit] s. (bot.) fruct compus. collective goods [~ 'gudz] s.pl. bunuri obşteşti. collectively [ka'lek tivli] adv. 1. în grup, în ansamblu, cu totul, cu toptanul; în general. 2. pe o bază col ectiva, în colectiv. collective note [ka'lcktiv'nout] s. (pol.) notă comună / colectivă, notă diplomatică trimisă de mai multe state. collective noun [~ 'naun] s. (gram.) sub stantiv colectiv (de exemplu family). collective opinion [~ s'pinjsn] s. părere ge nerală / unanimă. collective ownership [~ 'ouna/ip] s. proprietate colectivă / obştească. collective report [~ ri'po:t] s. (tel.) comunicare circulară, comunicare simultană l a mai multe posturi. collective security [~ si'kjuariti] s. securitate colectivă. collectivism [ks'lcktiviz^m] s. colectivism. collectivity [.kolek'tiviti] s. col ectivitate; comunitate. collectivization [ka.lektivai'zeijbn] s. colectivizare.



 collectivize [ka'lektivaiz] vb. tr. a colectiviza. collector [ka'lekta1"] s. 1. colecţionar; amator. 2. (şi ticket ~) control(or); încasator; perceptor, agent fiscal, cel care taxează. 3. (în India) perceptor, zapciu (persoană care încasează impozitele, avâ d şi unele atribuţiuni de magistrat). 4. (si.) troleu, receptor electric. 5. (te/m.) colector; bazin de apă, rezervor / lac de reţinere; colector / galerie de drenaj; ţea va colectoare; rezervor. 6. (tel.) electrod de captare. 7. (electr.) comutator. collectorship [ka'lekta/ip] ş. funcţie de perceptor, încasator sau zapciu. colleen ['k oliin, -'-] ş. (irl.) fată, fetişcană, codană. college ['kolid3] s. 1. corporaţie; breaslă; legiu. 2. colegiu universitar şi aprox. facultate. 3. (amer., uneori) universitate . 4. (amer.) colegiu (instituţie de învăţământ la care se urinează după absolvirea şcolii s e (high-school) şi după care urmează sau nu universitatea). 5. academie, şcoală specială (m litară, navală etc.). 6. (în Anglia, uneori)



şcoală secundară cu internat (ex. Eton ~). 7. (si.) pension, închisoare, gros, mititica, pârnaie, zdup, internat. college-bred [~bred] adj. educat la colegiu, învăţat. college pudding [~'pudirj] s. plăcintă (mică) cu prune. colleger ['kolid33r] 1. (amer.) v. c o 11 e g i a n (1, 2). 2. (în Anglia) bursier (la Eton College). collegian [ka'li^t on] s. 1. membru al unui colegiu. 2. (fost) student al unui colegiu. 3. (sl.) puşcăr iaş, pensionar. collegiate [k9'ii:d3iit] I. adf 1. universitar, academic. 2. de co legiu. 3. colegial, pe o bază colegială, cu membri egali. II. s. colegial, elev sau student la un colegiu. collegiate school [~ 'sku:l] s. şcoală înaltă / cu pretenţii / de l ux. collegium [ko'li:d39m, -jam] s. 1. (lat.) colegiu. 2. corp de conducere, con siliu conducător, colegiu (al unui minister etc.). collet ['kolit] I s. 1. (la bij uterii) montură. 2. (tehn.) bandă,guler, brăţară.centură, jug, cadru; manşon / de prindere; cşă elastică; inel de mandrină / de strângere / de fixare /de prindere. ÎI. vb. tr. a monta (o piatră preţioasă); ~ ed in gold montat în aur. collide [ka'laid] vb. intr. 1. (with) a se ciocni (cu, de). 2. a se lovi, a se izbi (unul de altul); a se ciocni, a nu se înţelege; a se bate cap în cap, a se contrazice, a contrasta, a fi în contrast, a fi antagonic. collie E'koli] s. (scot.) câine ciobănesc, dulău. collier l'kohV] s. 1. mi ner din minele de cărbuni. 2. cărbunar, negustor de cărbuni. 3. (mar.) vas carbonifer. 4. (mar.) marinar de pe un vas carbonifer. collier's faith ['koltoz fci6] s. cr edinţă (statornică), loialitate nestrămutată. collier's lung [~ Un] s. (med.) antracoză. co liery ['koljori] s. (/nine) 1. mină de cărbuni. 2. zăcământ sau teren carbonifer. colligat e ['koligeit] vb. tr. a corela, a lega, a conexa, a corobora, a pune în legătură, a st abili o corelaţie între (fapte). collimate ['kolimeit] vb. tr. 1. (opt.) a potrivi; a adapta; a ajusta (un telescop, telemetru etc.). 2. a colima, a aduce la linie; a face paralel. collimaticy slit ['koli'meitisi 'slit] s. (fiz.) fanta colimato rului, fantă colimatoare. collimating mark ['kolimeitiq ma:k] s. (top.) indice de referinţă, reper de colimaţie. collimating ray [~ rei] s. (astron., geod., top.) rază de vizare. collimating staff [~ sta:f] s. (top.) miră de vizare. collimation [ikoli' mei/an] ş. (opt.) colimaţie, adaptare, potrivire (a unui telescop, telemetru). colli mator [Tcolimeit3f] s. (opt. av.) colimator. collinear [ko'linja1", -nia1"] adf (geom.) colinear, coliniar, cu o dreaptă comună. collins ['kolinz] s. 1. (amer.) coc teil (amestec de băuturi cu sifon). 2. scrisoare servilă de mulţumire pentru găzduire. c ollision [k9'li33n] s. 1. ciocnire; izbire, lovire; interferenţă; to come into ~ (wi th) a se ciocni / izbi (cu, de). 2. ciocnire, coliziune, accident (de circulaţie). 3. conflict, contradicţie, ciocnire (de interese, opinii etc.); in ~ with în contra dicţie / conflict cu. 4. (fon.) alăturare cacofonică de consoane. collision force [~ f o:s] s. (tehn.) forţă în izbire. collision mat [~ mast] s. (mar.) rogojină. împletitură (cu care se astupă spărturile provocate de o ciocnire). collision quarters sau stations [~ 'kwo:taz sau 'stei/pnz] s. pl. (mar.) posturi de coliziune / de gaură de apă. col locate ['kotokeit, -louk-] vb. tr. 1. a dispune, a orândui, a aşeza, a aranja, a dis tribui, a pune în ordine, a ordona, a pune în regulă. 2. a pune, a aşeza, a alătura, a pun e în acelaşi loc, a pune laolaltă. collocation [ikoto'kei/^n, -lou'k-] s. 1. dispunere , aşezare, orânduire, aranjare. 2. alăturare, împerechere. 3. (lingv.) colocaţie, îmbinare alăturare de cuvinte. collocutor lkD'bkjutor] s. interlocutor, participant la con versaţie. collodion [ko'Ioudian] s. (chim.) colodiu. collodion cotton [~ 'kotn] s. (chim.) piroxilin, nitroceluloză. collodium [ks'loudtom] s. v. c o 11 o d i o n. collogue [ko'loug] vb. intr. (fam.) 1. a sta de vorbă, a avea o convorbire amicală / întinsă, a sta la taifas. 2. a sta de vorbă în taină, a conspira, a complota, a avea un c



 onciliabul. colloid ['kobid] I. s. coloid, substanţă coloidală. II. adj. coloidal. col loidal [ko'loidal] adf coloidal. colloidal coal [~ koul] ş. (mine) cărbune mărunt. col lop ['kolop] s. 1. fleică; felie de carne; (fam.) bucată, bucăţică; ~s and eggs (felii de) şunca cu ouă; Scotch ~s fleică de viţel. 2. (înv.) cută / creţ de grăsime. Collop Monday [ Andi] ş. (rel.) lăsata secului. colloquial [ka'loukwial] adj. 1. colocvial, de conve rsaţie, (în stil) vorbit. 2. (despre limbaj, stil) neliterar; liber, neformal, neîngri jit, cum îţi vine la gură; vorbit, de conversaţie; familiar. colloquial English [~'ingli /] s. limba engleză vorbită / colocvială / familiară. colloquialism [ks'loukwiolizsm] s. expresie neliterară / de conversaţie, colocvialism; exprimare neîngrijită, stil vorbit / neliterar / familiar. colloquially [ks'loukwiali] adv. în conversaţie, ca în vorbire a curentă. colloquialness [ka'loukwtolnis] s. (priceperea de a face) conversaţie agr eabilă, arta conversaţiei. colloquial phrase [ka'loukwial Treiz] s. expresie colocvi ală / familiară / de conver saţie, colocvialism. colloquial powers [~ 'pauoz] s. pl. da rul de a distra lumea, arta conversaţiei. colloquist ['kobkwist, -louk-] s. interl ocutor. colloquium [ka'loukwbm], pl. şi colloquia [-kwb] s. colocviu, discuţie în grup , dezbatere.



 colloquy 184



colloquy ['kabkwi, -louk-] I. s. convorbire, conversaţie, discuţie, colocviu, dialog . II. vb. într. (amer.) a riposta, a-şi arunca replici (in Congresul american). coll otype ['koloutaip, -1st-] s. (fot.) 1. placă fotografică acoperită cu gelatină. 2. colot ipie, fotografie pe placă cu gelatină. collude [ko'l/u:d] vb. intr. (jur., fig.) 1. a complota, a urzi un complot (împotriva unui al treilea). 2. a fi complice, a se înţe lege pe ascuns, a fi înţeles, a cădea la învoială, a se învoi (unul cu altul). 3. a pactiza a intra în cârdăşie. collusion [ko'l/meon] s. 1. (jur.) înţelegere nepermisă sau secretă î uă părţi (împotriva unui terţ): înţelegere pe sub ascuns. 2. urzeală; complicitate, cârdăşi lă. 3. înşelăciune, înşelătorie. collusive [ka'l/u:siv| adj. (jur.) pus la cale / aranjat p tr-o înţelegere nepermisă sa» secretă, tainic, ilicit. collutorium [ikolju'ta:rbm] s. (med .) gargară; apă de gură. s.v.collutorium. collutory ['kaljuitouri] colluvies [k9'l/u:v ii:z, ko»'l-[ s. pi. coluviu, morman, grămadă (de ginuri, moloz etc.). colly ['kali] s . v. c o 11 i e. collyrium ['ka'liriom], pi. collyria [ka'lirb] s. (med.) 1. col ir, apă de ochi. 2. (înv.) supozitor. collywobbles ['kaliwablz] s. pl. (fam. glumeţ) c hiorăială de maţe, durere de stomac, foame. colmatage ['kalmotid3[ (hidr.) s. colmataj . colmation [kal'mei/n] s. v. c o 1 m a t a g e. Colney Hatch ['kouni .hajtj/j s . 1. azil de nebuni de lângă Londra. 2. balamuc, mărcuţa, casă de nebuni. cologarithm ['ko u'lagariOam] s. (mat.) cologaritm. Cologne [ka'loun, a/»er. ko'l-] s. colonie, apă d e colonie. Colombian [ka'lambran] I. adj. columbian, din Columbia. II. s. columb ian, locuitor din Columbia. colon1 ['koubn] s. 1. două puncte. 2. pl. cola ['koub] (metr.) ritm, metru (de două pârul la şase picioare, având un singur accent principal). colon2 s. (anat.) colon (parte a intestinului gros între cec şi rect). colonate [ka 'Iounit] s. (ist. Romei) colonat, servitute. colonel ['kamal] I. s. 1. (mii.) co lonel; locotenent-co Ionel; comandant de regiment. 2. muscă artificială (pentru pesc uit). II. vb. A. intr. (mil.) a avea comandă sa» grad de colonel. B. tr. 1. (mii.) a înălţa la rangul de colonel. 2. (amer.) a se adresa (cuiva) cu termenul de colonel; a trata cu respectul cuvenit. 3. to ~ it a face pe colonelul. colonel Blimp [~ 'b limp] s. militarist saw conservator înrăit; aprox. Moş Teacă; cap tare. colonel commanda nt [~ikamon'damt] s. (mil.) v. c o 1 o n e 1 (1,1). colonelcy ['kainalsi] s. fun cţia gradul de colonel. CoIonel-in-Chief ['ko:n3lin'tJi:f] s. comandant (onorific) de regiment (în armata engleză). colonelship [ksinslfip] s. funcţia sa« gradul de colon el. colonial [ka'lounjsl] I. aaj. 1. colonial. 2. (amer. ist.) din perioada colo nială / până în 1776. II. s. 1. colonist, colon. 2. (amer. ist.) soldat din armata ameri cană în perioada revoluţionară. 3. (amer.) pantof din sec. XVIII, condur. colonial archi tecture [~ 'a:kitektfar[ s. arhitectură din perioada colonială americană (până în 1776). co onial commodities [~ ka'moditiz] s.pl. v. c o l o n i a l p r o d u c e . coloni al furniture [~ Ta:nitj3r] s. (amer.) stil de mobilă din perioada colonială americană (pana în 1776). colonialism [ko'lounjalism] s. colonialism; politică colonialistă. col onialist [ko'lounjalist] I. s. colonialist. II. adj. colonialist. Colonial Offic e [~ 'ofisj s. Ministerul Coloniilor al Marii Britanii. colonial produce [~ 'pra djus] s. (colectiv) (produse) coloniale. colonie [kou'lonik] adj. (anat.) de col on, Ia colon. colonist ['kobnist] s. colonist; colon. colonization [ikobnai'zei/ sn, -ni'z-] s. colonizare. colonize ['kobnaiz] vb. A. tr. 1. a coloniza. 2. (ame r.pol.) a muta temporar (alegătorii într-o altă circumscripţie electorală, cu scopul de a vota de două ori). B. intr. a se aşeza, a se stabili, a se statornici, a se fixa (într -o ţară străină), a emigra. colonizer f-ar] s. 1. colonizator. 2. colon. 3. (amer., pol. ) alegător mutat (temporar, într-o altă circumscripţie electorală, cu scopul de a vota de două ori). colonnade [ikab'neid] s. 1. (arhit.) colonadă. 2. şir dublu de pomi, alee, boltă de pomi. colony ['kalani] s. 1. colonie; aşezare. 2. colonie, ţară colonială, posesi une, stăpânire. 3. (bacteriologie) colonie, cultură, bulion. 4. (biol.) colonie, famil ie, comunitate; simbioză. colophon [kabfon, -fan] s. 1. (tipogr.) notă finală a unei cărţi reproducând sau completând titlul (ia cărţile vechi), colofon. 2. emblema / marca editu rii. 3. (fig.) sfârşit, fine; from title page to ~ din scoarţă-n scoarţă, de la cap la coad colophony ['koloufouni, ko'bfoni, -foni] s. colofoniu, sacâz. color ['kAbrj s. (am er.) v. c o 1 o u r. Coloradan [ikalo'ra:dan, -ra>] I. adj. din Colorado. II. s. locuitor din Colorado. Colorado (potato) beetle [ikob'raidou (p3'teitou)'bi:tl[



 s. (entom.) gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemilineata). coloration [.kAb'r ei/an] s. 1. colorare; coloraţie. 2. (arte) colorit, coloratură; arta de a aplica cu lorile / de a colora / de a da culoare. colorant ['kAbrant] s. (chim.) colorant, materie colorantă, pigment, vopsea, boia. coloratura [rkabra'tuara] s. (ital. muz .) coloratură, înfloritură. coloratura soprano [~ sa'pramou) s. (ital. muz.) soprană de coloratură.



color cast ['kAbko:st] (amer.) I. s. televiziune în culori. II. vb. A. tr. atelevi zaîn culori, a transmite la televiziunea în culori. B. intr. a transmite un program de televiziune în culori. colorific [.kalo'rifik] I. adj. 1. colorant, care colore ază. 2. colorat; pitoresc; frumos. 3. care dă culoare, colorit. 4. (despre stil) înflo rit, colorat. II. s. pl. ştiinţa culorilor. colorimeter [■kAb'rimitar] s. (/iz.) color imetru. colorimetric(al) [>kAbri'metrik(3l] adj. (/iz.) coîorimetric. colorimetris t [.kAb'rimetrist] s. (fiz.) colorimetrist. colorimetry [ikAb'rimitri] s. (fiz.) eolorimetrie. colossal [ka'lasl] adj. 1. colosal, imens, uriaş, enorm. 2. splendi d, magnific, grandios, măreţ, minunat; colosal, formidabil; strălucit. 3. (fam.) groza v, tare, dărâmător, fantastic, uimitor, ca în filme. colossal order [~ 'a:dar[ s. (arhit .) ordin colosal. Colosseum s. v. C o 1 i s e u m. colossus [ka'bsas] s.pl. colo ssi [ka'bsai] colos, gigant, uriaş, titan. colossus-like [~ laik] adv. ca un colos , colosal. colossus-wise [~ waiz] aaV. v. c o 1 o s s u s -1 i k e. colostrum [k a'bstram] s. (fiziol.) colostru. colotomy [ka'latami] s. (mea'.) colotomic, oper aţie la colon. colour ['kAbr] I. s. 1. culoare; nuanţă; complementary ~ s culori compl imentare; cool ~ s culori reci; dark ~a) culoare închisă; b) negru; fundamental ~ s v. p r i m a r y ~s; gaudy ~ s , glaring ~s culori ţipătoare, stridente; light ~culo are deschisă; lively ~culoare deschisă, vie, veselă; oil ~ ulei(uri) pentru pictură; pri mary ~ s, simple ~ s culori fundamentale, primare; secondary ~ s culori secundar e; showy ~ culoare densă, tare, vie, ţipătoare, aprinsă, stridentă; simple ~ s , spectral ~ s culorile spectrale, culorile curcubeului; warm ~ s culori calde; water ~ acu arelă; (fig.) to put a ~ on sau to give a ~ a colora; a da (o) culoare, (un) color it (cu dat.); to put a false ~ on a falsifica, a denatura, a înfăţişa / a prezenta într-o lumină falsă sau denaturată, a răstălmăci; in one's true ~ în adevărata sa lumină sau culoa give some ~ of truth a da o aparenţă sau o nuanţă de adevăr. 2. culoare, vopsea; colorant; pigment; to paint in dark ~s a picta în culori închise; to paint in bright ~s a pic ta în culori vii / strălucitoare / luminoase; to paint in truc ~s a picta aşa cum este , a-1 arăta în culori(le sale) adevărate, în adevărata sa lumină; to paint in false ~s a-1 răta în culori falşe; to lay on the ~s too thick(ly) a exagera peste măsură, a face un luc ru cusut cu aţă albă. 3. culoare în obraji, rumeneală, roşcată; îmbujorare; to change ~ a s imba la faţă (a pali, a roşi etc.); a face / a schimba feţe-feţe; to gain ~ a prinde culoa re, a se rumeni la faţă, a căpăta o mină sănătoasă; to lose ~ a-şi pierde culoarea, a se fa d, a nu mai avea culoare. 4. colorit, înfăţişare, aspect; local ~ culoare locală. 5. prete xt, umbră, nuanţă; motiv, pricină, cauză, raţiune, mobil; under ~ of sub pretextul /masca ( u gen.); he gave no ~ for doing so nu şi-a explicat în nici un fel comportarea. 6. i ndividualitate, personalitate marcantă / pronunţată; nuanţă, caracter specific. 7.pl. stea g, drapel, culori; flamură, stindard; pavilion; steagul, culorile (u/iui club spor tiv etc.); regimental ~s drapelul regimentului; (mii.) to call to the ~s a chema (rezerviştii) sub drapel / sub arme, a mobiliza; (fig.) to come off with flying ~ s a ieşi biruitor, a izbuti, a obţine un succes, a se acoperi de glorie; (mil.) to d esert the ~s a dezerta, a trece la inamic; a trăda culorile ţării; to fear no ~s a nu (avea a) se teme de nici un duşman; to get one's ~s a fi primit într-o asociaţie sport ivă; to give smb. his ~s a primi pe cineva, într-o asociaţie sportivă; a legitima un spo rtiv; (mil.) to join the ~s a intra / a se înrola în armată; to lower / to strike one' s ~s a se preda, a se supune; a pleca steagul; to show one's ~s a) a-şi arăta aparte nenţa politică, a-şi da pe faţă părerile, a da cărţile pe faţă; b) a-şi da arama pe faţă; ( to one's ~ a rămâne credincios până la capăt principiilor sale; (fig.) to nail one's ~s to the mast a) a-şi apăra convingerile pe faţă; b) a fi insistent sau intransigent; c) a n u ceda, a nu se da bătut, a nu bate în retragere; a nu pleca steagul; (fig.) to sail under false ~s a înşela, a amăgi; a fi ipocrit, impostor, făţarnic, a fi lup îmbrăcat în p de oaie; under false ~s a) sub (un) drapel, pavilion fals; b) (fig.) sub o mască s au aparenţă înşelătoare; with ~s flying a) cu drapelele desfăşurate; b) cu floare la pălări the ~s în armata activă, în activitate. 8.pl. haine colorate (nu negre); to dress in



 ~s a nu purta doliu. 9. (muz.) timbru. 10. (amer., presă şi radio) reportaj de cuiba re / atmosferă; fifteen minutes of ~ before the kick off înaintea începerii jocului as cultaţi câteva aspecte de pe stadion; the programme lacked ~reportajul era uscat / n u avea carne. 11. (despre oameni) de altă culoare / rasă decât cea albă (mai ales neagră); diferenţă rasială; man or women of ~ bărbat sau femeie de culoare (mai ales negru sau n egresă). 12. aptitudine de a distinge culorile, 13. pi. (lit.) înflorituri retorice, figuri de stil. off ~ a) ieşit de soare, decolorat; b) (fig.) slăbit, obosit, cam dărâm at, vlăguit; nu în apele lui, căruia nu-i sunt boii acasă; c) (amer. si.) de gust dubios , de prost gust, cam vulgar, topesc, golănesc, de mahala, care nu e de salon / de bonton. II. vb. A. tr. 1. a colora, a picta. 2. a vopsi, a boi; a zugrăvi. 3. a înfr umuseţa; a prezenta într-o lumină personală / subiectivă; a exagera, a împestriţa, a bălţa, tura, a falsifica, a răstălmăci, a deforma; an account ~ed by prejudice relatare defor mată din pricina prejudecăţilor; the motive ~s the act scopul dă caracterul acţiunii; the facts were improperly ~ed faptele nu au fost înfăţişate corect, în adevărata lor lumină. B. tr. 1. a lua un colorit, a se colora, a bate în. 2. (si to ~ up) a se schimba la f aţă,-a roşi; a prinde culoare, a se rumeni, a se înroşi; a se împurpura la faţă. 3. (despre te) a se înroşi, ase pârgui, a se rumeni. III.aaj'. 1. cromatic. 2.colorat,în culori. 3. (fot.) color. colourable ['kAbrabl] adj. 1. în stare / susceptibil de a fi colora t, care se poate colora. 2. plauzibil; verosimil, probabil, veridic, care stă în pic ioare. 3. reuşit, izbutit; ~imitation imitaţie reuşită / izbutită. 4. fals, falsificat, pr efăcut. colouration [ikAb'rei/an] s. v. c o 1 o r a t i o n. colour bar ['kAb ba: r ] s. barieră de culoare, discriminare / segregaţie rasială (mai ales împotriva negrilo r înS.U.A.); apartheid, segregaţie rasială (in Africa de Sud).



 185 com bati vity



colour bearer [~ ib£arar] s. (mil.) stegar, port-drapcl. colour-blind [~ blaind] a dj. 1. (med.) suferind / atins / lovit de acromatopsie sau daltonism. 2. (amer.) imparţial în chestiuni rasiale, care nu face discriminări rasiale, democrat. colour b lindness [~ iblaindnis] s. 1. (med.) daltonism (propriu-zis), aneritropsie; disc romatopsie; acromatopsie. 2. (amer.) imparţialitate în chestiuni rasiale, respingere a discriminărilor rasiale / de culoare. colour box [~ baks] s. 1. cutie cu culori (a unui pictor); cutie de pasteluri. 2. (fiz.) aparat pentru amestecul culorilor . colour break up [~ 'breikAp] s. (tel.) descompunerea culorilor. colour camera [~ ikaemsra] s. (fot.) aparat de fotografiat în culori. colour-carrier [~ ikasria1 "] s. (fiz.) cromofor. colourcast i~ka:st] I. s. l.v. c o l o r c a s t . 2. (po /igr.) dominantadeculoarc.il. vb. v. c o l o r c a s t . colour cinematography [ ~ isinima'tagrafi] ş. ci ne mato graf(ie) în culori. coloured ['kAlad] I. adj. 1. co lorat; dark— de culoare închisă; light-~ de (o) culoare deschisă; high-~ foarte / viu / intens colorat. 2. pictat, vopsit. 3. de culoare, aparţinând altei rase decât celei al be (mai ales despre negri sau pesoane având şi sânge de negru). 4. nuanţat (şi fig.). 5. ( fig.) denaturat, deformat, falsificat; părtinitor; în culori false. 6. colorat, pito resc, frumos. 7. plauzibil, verosimil, veridic, care stă în picioare, care se susţine. II. s. (Africa de Sud) metis; mulatru. coloured people [~ 'pi:pl] s. oameni / p opulaţie de culoare; negri; mulatri; metişi. coloured print [~ 'print] ş. gravură în culor i. colourfast ['kAlafti;st] adj. 1. (despre imprimeuri) care nu iese la spălat. 2. (despre rujuri de buze) care nu se ia. colour film ş. 1. [~film] (fot.) film pent ru fotografii în culori, film color. 2. (cin.) film colorat, producţie în culori. colo ur filter [~ ifiltar] s. (fot.) filtru de lumină, filtru cromatic. colour foil [~ foil] s. (poligr.) foaie colorată. colourful [TeAtefttl] adj. colorat, strălucitor, viu, deschis, luminos; vioi. colourific [-kAla'rifik] adj. animat, interesant, a trăgător, stimulator; plin de contraste. colourimeter [


 ic machine gun [~ o:ta'ma3tik ma'/i:n gAn] s. (/nil.) mitralieră grea Colt. colter ['koultar] s. v. c o u 11 e r. coltish ['koulti] adj. 1. ca un mânz; nărăvaş; zburdalni c, jucăuş, sprinten, zglobiu, vioi, vesel. 2. liber, de capul lui, nesocotit, desfrâna t, fără minte. coltsfoot ['koultsfut] s. (bot.) podbal (Tussilago farfara). colt's t ail ['koultsteil] s. nor colţuros; nor cirus. Columbus Day [ka'Umbas dei] s. (amer .) ziua de 12 octombrie, în care se sărbătoreşte în unele state din S.U.A. descoperirea Am ericii de către Columb. columella [.kalju'mcla] s. (bot., zool., anat.) columelă. co lumniation [kalAmni'ei/pn] s. (arhit.) structură alcătuită din coloane; colonadă. column tray ['kobm trei] s. (petrochimie) taler de coloană. coluber ['koljubar] s. (zool .) 1. şarpe-dc-casă. 2. viperă, năpârcă, norcă. colubrine ['kaljubrain] adj. ca un şarpe; ş r.



columbarium [.kolam'beariam, amer. -'bei], pl. columbaria [ikolam'bE aria] s. 1. (ist. Romei) columbariu, edificiu mortuar, cavou cu nişe conţinând urne funerare. 2.p /. nişe, firide (ale unui columbariu sau crematoriu). 3. hulubărie, porumbar, porumbăr ie. columbary [ko'lAmbari] s. hulubărie, porumbar. columbate [ka'lAmbeit] s. (chim .) niobat, niobiat. Columbian [ka'Umbian] I. adj. 1. referitor la Columb. 2. (ji g.) referitor la America. II. ş. (tipogr.) corp (de literă) de 16 puncte. columbic a cid [ka'lAmbik 'assid] ş. (chim.) acid niobic. Columbine ['kolambain] I. s. 1. Col ombină (personaj din „comedia dell'arte" sau pantomimă, iubita Arlechinului). 2. (bot. ) căldăruşă, cinci-coade, cinci-clopoţci (Aquilegia). II. adj. [amer. şi 'kalambin] ca poru belul (şi fig.) (ca guşa) de porumbiţă. columbium [ko'lAmbiam] s. (chim.) niobiu, columb iu. column ['kalam] s. 1. coloană (cu toate sensurile din română); (mil.) ~ of fours c oloană de marş; ~ of mercury coloană de mercur (la termometru); fifth ~ coloana a cinc ea, spionaj; trădători, agenţi ai duşmanului; ~of smoke coloană/ nori de fum; (anat.) spin al ~ coloană vertebrală, şira spinării; in ~ în coloană; în linie. 2. (amer., mar.) formaţi nie. 3. (fig.) stâlp, sprijin; susţinător; proptea. 4. rubrică (în publicaţii) advertisment ~s rubrici de anunţuri; agony ~ rubrica de dispariţii (în ziare); newspaper ~ coloană, r ubrică de ziar. 5. (în gazetărie) casetă, cursiv; comentariu. columnar [ka'lAnma1"] adj. 1. în formă de coloană. 2. (geol.) cu stâlpi, cu coloane, şistos în sens vertical. 3. (des re ziar) cu coloane. 4. susţinut de coloane. columned ['kalamd] adj. v. c o 1 u m n a r. column foot ['kalam fut] s. (arhit.) baza unei coloane. column galley [~ igasli] s. (poligr.) şif pentru şpalturi / coloane. columnist ['kolamnist] s. (amer. ) comentator, foiletonist, redactor. colza ['kolza] s. (bot.) rapiţă (Brassica râpa). colza oil [~ oil] ş. ulei de rapiţă. coma1 ['kouma] s. 1. (med.) comă; somn letargic. 2. (fiz.) comă. coma2, pl. comae ['koumi:] s. 1. (bot.) fire, moţ (la unele plante). 2 . (astron.) coada unei comete. 3. (fot.) aberaţie asimetrică. comate1 ['kou'meit] s. tovarăş, camarad; companion. comate2 ['koumeit] adj. (bot.) comat. comatose ['kouma tous] adj. (med.) referitor la starea de comă, comatos. coma vigil ['kouma 'vid3il ] s. (med.) comă în care bolnavul rămâne cu ochii deschişi. comb1 [koum] I. s. 1. pieptene ; dressing ~ pieptene de toaletă; large / tooth(ed) ~ pieptene rar; pocket ~ piept ene de buzunar; small-toothed ~ pieptene des. 2. ţesală. 3. darac, pieptene. 4. crea stă (de cocoş), moţ. 5. (teAt.) spată; ac, spin, ghimpe, ţeapă. 6. (şi honeycomb) fagure. 7 oama / creştetul acoperişului. 8. creastă, moţ (ca frizură), streaşină. 9. creasta unui val 0. creastă, coamă, spinare (a unui deal). 11. (electr.) colector, perie, periuţă, peri c olectori (la dinam etc.) 12. gâtul patului (la arma de foc). (fig.) to cut the ~ o f a tăia nasul (cuiva), a descuraja, a întrista; to set up one's ~ a face pc grozavu l / teribilul / nebunul, a se umfla în pene. II. vb. A. tr. 1. a pieptăna, a ţesăla; (fi g.) to ~ smb.'s hair for hiin a trage cuiva un perdaf, o săpuncala, a spăla, a săpuni, a freca, a face cu ou şi cu oţet pe cineva, a lua pc cineva la trei păzeşte; to ~smb.'s hair the wrong way a lua pe cineva în răspăr. 2. (mil.) a curăţa terenul de duşmani. 3. a ercheziţiona, a cerceta, a întoarce cu susul în jos. 4. (teAt.) adărăci,acarda; abate, a d estrăma. 5. a ţesăla; (glumeţ) a bate, a ciomăgi, a dărăci, a tărbăci, a bumbăci. 6. (fam.) to ~ down) a ocărî, a certa, a face cu ou şi cu oţet, a lua la trei păzeşte, a săpuni, a f a, a lua la rost. 7. to ~ out a) a pieptăna; b) (mii.) a face o revizie a soldaţilor lăsaţi mai devreme la vatră, a tria, a purica; c) a epura; a comprima, a concedia. B. in/r. (despre talazuri, valuri) a se sparge. comb2 [ku:m, koum] s. v . c o o m b. combat ['kombat, -bast, 'kAmbat] (jr.) I. s. 1. luptă, bătălie; mortal ~ luptă înverşuna crâncenă, pc viaţă şi pe moarte; single ~ luptă în(tre) doi; duel. 2. pl. (isţ.) turnir (a de arme între cavaleri). II. ['kambat, 'kAm-, amer. şi karn'ban] vb. A. intr. a se b



 ate (for pentru; with cu; against împotriva). B. tr. a (se) lupta cu, împotriva (cui va), a combate, a opune rezistenţă (cuiva). combat airplane [~'eaplein] s. (av.) avi on de luptă. combatant ['kombatant, 'kAm-] I. adj. combatant, luptător, de luptă, comb ativ; de front; combatant. II. s. 1. combatant, luptător. 2. parte combatantă. 3. (j ig.) apărător înfocat. combatant arms [~ 'a:mz] s. pl. (amer. mii.) trupe combatante ( spre deosebire de serviciile auxiliare). combatant forces [~ Ta;siz] s. pl. (mil .) 1. unităţi de luptă. 2. forţe combatante. combatant officer [~ ofisar] s. (mii.) ofiţer combatant (sub rangul de maior). combatant value [~ 'vselju:] s. (mil.) capacit ate de luptă. combatant zone [~ 'zounj s. (/nil.) zonă de acţiune. combat arm ['kombat a:in] s. (mii.) armă combatantă (artilerie, infanterie). combat artillery [~ u:.til ari] s. (mil.) artilerie de sprijin. combat aviation [~ leivi'ei/an] s. (amer. m ii.) aviaţie de luptă (vânătoare şi bombarda ment). combat car [~ ka:r] ş. (amer. mil.) ca e luptă, car blindat, tanc. combat company [~ -kAmppni] s. (amer. mii) 1. companie în formaţie de luptă. 2. companie de pionieri genişti. combat fatigue [~ faiti;g] s. (m ii.) nevroză, teamă de luptă, moral prost / scăzut. combat group [~ gru:p] s. (mii.) gru pă de luptă / de şoc. combative ['kombativ, 'kAm-] adj. luptător,de luptă, combativ; belic os, războinic, aprig, marţial; bătăios. combativeness [-nis] s. combativitate. combativi ty [ikamba'tiviti] s. combativitate.



 combat liaison 186



combat liaison ['komtot li(:>eizon] s. (mil.) mijloace de legătură pe timp de luptă, a genţi ~! fie ce-o fi! n-au decât să vină! (prov.) after rain ~s sunshine după ploaie, vrem e bună; a misfortune seldom ~s alone o nenorocire nu vine niciodată singură. 2. a se întâm pla, sau transmisiuni. a se face, a fi posibil, a fi cu putinţă; how did it ~ (that) ? cum s-a întâmplat (că)? cum combat service [~ rso:vis] s. (/nil.) serviciu combatant / activ. s-a făcut (că)? ~ what may fie ce-o fi, întâmplă-se ce s-o întâmpla. 3. a fi, a s fla, combat suit [~ sju:t] s. (amer. mii.) ţinută de campanie. . a se găsi; the word ~ s on page six cuvântul se găseşte la pagina şase. 4. (în loc de combat unit [~ o'u:nit] s. (mil.) unitate combatantă / de luptă. t o b e c o m e) a se face, a deveni, a se fo rma; a se închega; butter will not ~ untul nu combat vehicle [~ ivirikl] s. (/nil. ) car de luptă. vrea să se aleagă; things will ~ right toate se vor rezolva, totul se va sfârşi cu bine. combat zone [~ zoun] s. (mii.) teatru de operaţiuni, de război; zonă de luptă. . 5. (despre malţ) a încolţi, a răsări. 6. (la imperativ) hai(de)! lasă! ei!; ~, te me all you comb box ['koum toks] s. (text.) caseta pieptenelui. know about it ha i, spune-mi tot ce ştii despre asta; ~, ~, be not so hasty! ei, ei, nu te comb-cas e [~ keis] s. toc pentru pieptene. (mai) grăbi aşa; ei, ei, ia-o mai uşor, mai încet, ma i domol! 7. to ~ about a) a se întâmpla, combe [ku:m] s. v. c o o m b. a se petrece, a se produce; b) a veni făcând un ocol; a veni în mod neoficial sau neanunţat; combed [ koumd] adj. crestat, cu creastă. comber ['koums'] s. 1. (tot.) lucrător la darac. 2. maşină de dărăcit, de pieptănat. 3. val c) (despre vânt) a-şi schimba direcţia; to ~ about . a veni pentru ceva, după ceva; what have you ~ about? pentru ce aţi venit?; to ~ a cross a întâlni, a da de, a da peste, mare, uriaş, talaz, bri/.ant. a se ciocni (întâmplăto ) de; that idea never came across my mind nu mi-a trecut comber waste ['kouma we ist] s. (text.) deşeuri de la pieptănat. niciodată prin minte aşa ceva; (amer.) ~ across ! recunoaşte! dă(-ţi) cărţile pe faţă!; to ~ comb honey ['koum'liAni] s. miere netescuită / ure. combination [ikombi'neijbn] s. 1. combinare; combinaţie (în chimie, sport, şah, j ocuri after a) a veni după, a urma după (sau cu dat.); a veni în urma (cu gen.),' b) a veni după, de noroc); (re)unirc, legătură; amestec; amalgam; concurs de împrejurări; (fiz .) ~of forces a se interesa de, a veni (ea) să vadă; a veni (ea) să ia; to ~ again a r eveni, a veni iar, compunerea forţelor; in ~ în combinaţie; în unire. 2. combinezon, fur ou; pl. corset, a veni din nou; to ~ against a veni împotriva; a se ciocni de; to ~along a) a merge mai (combinaţie de) sutien şi chiloţi. 3. uniune, asociaţie, societate , alianţă, ligă (sindicat, departe, a-şi continua drumul; b) a merge împreună (cu cineva); along! haide! trust etc.); right of ~ dreptul de asociere / de sindicalizare. 4 . coaliţie, clică, gaşcă. să mergem! ~ along with me vino cu mine, hai cu mine; to.~ aroun d v. t o ~ r o u n d ; 5. urzeală, intrigă, uneltire; complot, conspiraţie, conjuraţie. 6. (si motor cycle ~) to ~ asunder a se desface (în două, în bucăţi); to ~ at a) a ajunge la; just let me ~ at him! (aşteaptă) numai să pun eu mâna pe el! să ajung cu numai la el! b) a se năpusti motocicletă cu ataş. 7. pl. (mat.) combinări. 8. (lingv.) cuvânt compus. c ombination car [~ ka:r[ s. (amer.) 1. (ferov.) vagon cu destinaţii multiple. asupr a (cuiva), a se repezi la / asupra (cuiva); to ~ away a) a pleca; b) a se desfac e, a se desprinde; to ~ away none the wiser a pleca (tot) aşa cum a venit / cu buz a umflată / 2. autovehicul pentru mai multe scopuri. cu mâna goală; to ~ back a) a se în toarce, a se înapoia, a se înturna, a reveni; b) a-şi combination gas [~ gses] s. gaze umede I bogate în vapori de benzină. reveni, a-şi veni în fire; c) (sport) a-şi reveni în ormă; a avea o revenire de formă; combination lock [~ fok] s. lacăt secret / cu inele / cu cifru. d) (amer.) a plăti cu aceeaşi monedă; to ~ by a) a trece pe lângă; b) a trece pe acolo / combination room f ru:m] s. cancelaria profesorilor (la Cambridge). ~ prin preajmă / prin apropiere; c) a ajunge la, a atinge; d) (amer.) a trece pe la , a intra; combination string [~ strirj] s. (extracţia petrolului) coloană telescopi că. to ~ down a) a se da jos, a coborî, a descinde; a se lăsa în jos; b) a se transmite din combination suit [~ ş/u:t] s. salopetă, halat, combinezon de lucru. combinative ['kombineitiv, -not-, amer. si kam'bainativ] adj. combinativ; de combi generaţie în g eneraţie; c) a veni, a sosi (aVn capitală în provincie); d) (despre un copac) a fi dob orât, tăiat; e) a fi distrus / ruinat / dărâmat /nimicit, a fi în criză / în jenă financiar predispus la combinaţii. a-i merge rău treburile / afacerile; a fi în declin, a decădea



 , a fi la pământ;/) (amer. fam.) combinatorial [kom.baino'tourial] adj. bazat pe com binaţie, combinatoriu. a se îmbolnăvi, a cădea la pat; g) (despre preţ) a scădea, a se redu e, a se coborî; h) a se combinatorial analysis [~ a'naîtasis] s. (mat.) analiză combin atorie. combine I. [kom'bain, koum-] vb. A. tr. 1. a combina, a îmbina, a legă, a un i, a împreuna, limita, a se restrânge, a se micşora, a se scurta; to ~ down on / upon a) a se năpusti / a amesteca. 2. (chim.) a face să se combine. B. i«tr. 1. (mai ales c u with) a se combina, a se abate / a tăbărî asupra / pe; a ataca (pe cineva) brusc şi cu putere, a se arunca asupra; a se îmbina, a se uni, a se împreuna, a se amesteca (cu ). 2. a se uni, a se asocia, a se b) a dojeni, a mustra, a ocări, a înjura, a insult a; to ~ down on smb. for a sum of money sindicaliza. 3. a fuziona. 4. (chim.) a intra în combinaţie. II. ['kombain, kom'bain] s. 1. (agr.) a cere, a pretinde de Ia cineva o sumă de bani / 6 despăgubire / o compensaţie; to ~ down with a plăti, a scoate (bani); ~down with your money scoate banii; deschide baierile combină, combaină. 2. sindicat patronal, uniune patronală, cartel. combined [ksm'baind] aay. 1. (cldm.) combinat. 2. unit, confederat, federat, federativ, pungii, a pune banii pe masă; t o ~for a) a veni pentru; a veni după; b) a ataca; c) a lua, a ridica (pe cineva); to ~ forth a) a ieşi, a veni afară; a ieşi înainte, a întâmpina; b) a înainta, federal. 3. t, comun. 4. însumat, centralizator. a merge înainte; c) a se depărta; d) a se răspândi; t o ~ forward a) a merge înainte; a ieşi combined diagram [~ 'daisgra™] s. (ferov.) diag ramă însumată. înainte / în faţă; b) a răspunde; c) a-şi oferi serviciile; to ~ from a) a v la, din, combined events [kom'baind i'vents] s.pl. (sport) probă combinată. combined operation [~ lOpa'rei/an] s. (mil.) operaţie comună; operaţie amfibie, operaţie a sosi de la, din; b) a se trage din, de la, a rezulta din, a fi originar din; where do you ~ from? de unde veniţi, de unde sunteţi? what country do you ~ from? din ce ţară su nteţi? combinată. that ~s from your carelessness toate acestea provin din neglijenţa t a; to ~ home a) a se combined water [~ 'wo;tor] s. (geol.) apă de constituţie. combi ner [ksm'bains', koum-] s. 1. combinator, cel care face combinaţii. 2. membru înapoi a; a se întoarce acasă; b) a se duce acasă (la cineva); ~ home with me vino la mine ac asă; c) (mar.) a ancora; d) (fig.) a-şi da seama, a avea mintea cea de pe urmă; al unu i cartel. a se răzgândi, a-şi schimba părerea; to ~ in a) a intra; a sosi, a ajunge (la destinaţie); combing ['koumirj] s. 1. pieptănare, pieptănat, toaletă. 2. (tot.) dărăcit, pi ptănat; ~in! intră! b) a intra într-o funcţie / într-o slujbă, a ocupa un post / o funcţie; a fi la cardare. 3. pl. deşeuri de la pieptănat, părul care cade de la un pieptănat, pe ri, smoc. modă; a deveni monden; d) a începe, a debuta; a intra în uz; that is where t he fun ~s 4. (fam.) săpuneală, spălat, spălătură, scuturătură, chelfăneală, fecuş, ceartă, de începe gluma / nostimada; iată care-i partea nostimă; e) a aduce pe piaţă combing cylin der [~ isilindo1"] s. (tot.) pieptene Circular, cilindru perietor. pentru vânzare; new potatoes are coming in already s-au adus cartofi noi pe piaţă, au combing machi ne [~ ma'/im] s. maşină de dărăcit, dărâcitoare, maşină de pieptănat. şi apărut cartofi noi apărea ca parte componentă, a se găsi, a apărea pe o combo ['kombou] s. 1. (fam.) formaţie orchestrală de jazz; a five-piece ~ formaţie listă / pe un tabel; g) a veni la putere , a fi ales; (amer.) (despre vacă etc.) a făta; to ~ in orchestrală compusă din cinci in strumentişti. 2. (austr. si.) alb care trăieşte cu o femeie between a veni în ajutor, a mijloci, a juca rolul de mijlocitor; to ~ in for a) a avea pretenţie indigenă. la; b ) a contribui cu, a participa cu; to ~in for a good thrashing a primi o bătaie zdr avănă, comb-out ['koum 'aut] s. 1. pieptănare. 2. (fig.) epurare (a unor funcţionari etc .) 3. (fig.) a mânca o calcavurâ; to ~ in well a veni la timpul potrivit, a ajunge c u bine / în stare revizie, puricare, triere suplimentară (mai ales a recruţilor clasaţi anterior). bună (la destinaţie); to ~ into a intra în; to ~ into one's own a-şi primi dr eptul său; to comburent [kom'bjurant, koum-j s. comburant, element care facilitează arderea. ~into danger a fi în pericol; to ~into being/ existence/ life a veni pe l ume, a se naşte, combustibility [komib/ista'biliti, koum-, -ti'b-] s. combustibili tate, inflamabilitate. a lua naştere; a lua fiinţă; to ~ into force a) a intra în vigoar e; b) a se întrema, a prinde combustible [kom'bAstobl, koum-, -tibl) I. adj. 1. co mbustibil, inflamabil. 2. arţăgos, puteri; to ~ into notice a atrage atenţia, a sări în oc hi; to ~into play a începe să funcţioneze irascibil, iritabil, supărăcios, susceptibil, iu te la mânie. II. s. combustibil; material / lucru / să acţioneze; a intra în joc; (mil.) to ~into position a ocupa o poziţie; to ~into possession inflamabil. of a intra în posesia (cu gen.); to ~into property a moşteni o avere; a intra în pâine, combustion [ ksm'bAst/an, koum-] s. 1. combustie, ardere; spontaneous ~ auto- a intra în propri



 etatea (cu gen.), a se procopsi, a se căpătui, a se chivernisi; to ~ into combustie, autoaprindere. 2. (chim.) oxidare, oxigenare. 3. agitaţie violentă; tumult, furtună, sight a apărea, a se ivi, a se arăta (în zare); a fi vizibil; to ~ like a dog at a whi stle a veni freamăt, zarvă; învălmăşeală. la prima chemare; a fi supus / ascultător / blând mieluşel; to ~ near (urmat de combustion chamber [~ it/eirribar] s. (tehn.) cameră d e combustie / de ardere. gerunziu) a fi cât pe-aci să, a fi pe punctul de a (reuşi să); a nu izbuti în / să, a da greş combustion-engine [~ .ena^in] s. (tehn.) motor cu combu stie; external ~ motor cu în; I came near drowning era cât pe-aci să mă înec; to ~ next a fi următorul, a veni la combustie externă; internal ~ motor cu combustie internă. rând, a urma imediat; to ~ of a se trage din, a coborî din, a proveni din, de la, a veni din, combustion mist [~ mist] s. (ind.) combustibil pulverizat. de la, a lua naşt ere din; nothing will ~of it din asta nu va ieşi nimic; nici o scofală; (fam.) f com bustion motor [~ ,mouto ] s. v. c o m b u s t i o n e n g i n e . what will ~ of him? ce se va alege dintr-însul? that ~s of judging by the eye aşa se combustor [ka m'bAstar, koum-] s. (tehn.) cameră de combustie (la motoarele cu reacţie). întâmplă când te iei după aparenţe; to ~ off a) a se îndepărta de; b) (despre nasturi ele.) come [kAin], past came [keim], part. trec. come [kAm] vb. A. intr. 1. a veni, a sosi, a se de taşa, a se desprinde, a se dezlipi, a se desface, a cădea; c) a avea succes, a ieşi di n a se apropia; I am coming vin, sosesc (îndată), iată-mă; smb. is coming vine cineva; înc urcătură; d) a avea loc; e) a scăpa, a se salva;/) (amer.) a o lăsa încurcată, a tăcea; aii is long in coming întârzie (mult), se lasă (mult) aşteptat, vine greu; are there any ca me off satisfactorily totul a ieşit, s-a sfârşit (cu) bine; to ~ off with honours a sfârşi more to ~? mai trebuie să vină cineva?; to ~ and go a veni şi a pleca, a trece pe la cineva; onorabil; he came off a loser a ieşit în pierdere / în pagubă, a pierdut (la joc , într-o afa his hour is ~ i-a venit rândul, i-a sunat ceasul; lightly ~ and lightly go, easy ~, easy cere); he came off clear a ieşit cu bine / basma curată; to ~off wo rst a ieşi cum nu se poate go, as it ~s so it goes de haram am luat, de haram am d at, cum a venit aşa s-a dus; ~ mai rău; a avea rezultatul cel mai prost; to ~ off wi th a small loss a scăpa ieftin; (peior.) life, ~ death pe viaţă şi pe moarte; to ~ prese , de la w h i c h h i s t o ~ (de / din) viitor, to ~ off second best a fi învins, bătut; to ~ off creditably / with credit a ieşi cu bine, care va veni; things to ~ lucruri sau evenimente viitoare / care vor veni; in days to ~ a sfârşi onorabil (cev a) oh! ~off! (it)! a) ce spui! nemaipomenit! extraordinar!; b) las-o în viitor; în z ilele ce vor urma; pleasure to ~ o plăcere anticipată; (fam.) let them all



 187 comfort station



mai moale! asta să i-o spui lui mutu! the dirt will not ~ off murdăria nu vrea să iasă; (fam.) ~ off your high horse/your perch (ia) nu mai (acea pe nebunul/ grozavul! nu te mai îngâmfa atât, nu-ţi mai lua nasul la purtare; (ia) nu te mai umfla în pene!; to ~ on a) a apărea (pe scenă); b) a creşte; c) a progresa, a propăşi, a face progrese, a ave a succes, a prospera, a avea spor, a merge, a-i da înainte; d) a împinge, a izbi, a în ainta; the enemy was coming on duşmanul se apropia, înainta; e) a începe, a se apropia ; it came on to rain începu să plouă; the winter is coming on iarna se apropie; night is coming on se înnoptează, se face noapte;/) (despre o boală) a învinge, a birui; g) (d espre justiţie) a cerceta, a examina, a investiga; ~ on vino la mine! vino încoa'! h ai cu mine! hai! ei! înainte!; hei tu! zău! nu, zău! bă, tu! taci! nu mai spune! şi zi aşa! how are you coming on? cum îţi mai merge? cum merg treburile? (afacerile)?; to ~on s mb. for smth. a face răspunzător pe cineva pentru ceva; a-1 pune să plătească oalele spart e, a se lua de cineva; to ~out a) (despre cărţi, ziare) a apărea, a fi publicat; b) (d espre frunze, flori) a se forma, a se dezvolta; c) a trece un examen; d) a intra / a se pune în grevă, a declara / a face grevă; e) a se arăta, a deveni vizibil, a se i vi, a ieşi la iveală; a se revela;/) (despre o erupţie pe piele) a ieşi; g) (despre imag ini fotografice) a se developa; h) a-.şi face debutul, a debuta, a intra (pe scenă s au în societate); (amer. fain.) to ~ out flat-footed a nu umbla cu mănuşi, a spune (ce va) verde (în faţă) / pe şleau; to ~ out of a proveni, a descinde din; a coborî; to ~out w ith a dezvălui, a da în vileag, a da la iveală, a revela, a zice; ~ out with it hai, s pune ce ai de spus, dă-i drumul; to ~ out on strike a intra / a se pune în grevă; to ~ out again a ieşi din nou, a apărea din nou, a reapărea; to ~ out ill / bad a se doved i nefavorabil / rău, a ieşi rău; to ~ out in one's true colours a) a se arăta în adevărata umină; b) (fig.) a-şi arăta adevărata faţă, caracterul adevărat, a-şi da arama pe faţă; (am out at the little end of the horn a face afaceri proaste, a o pune de mămăligă, a nu se alege cu nimic, a nu face nici o brânză / nici o scofală; (fam.) ~ out of that! nu te mai amesteca! las-o baltă! isprăveşte! termină! to ~ over a) a veni, a sosi (cu ideea de a învinge un obstacol sau de a străbate o mare distanţă); I hope you'll ~over and se e me sper că vei veni (de pe continent) să mă vezi (în Anglia); b) a trece dintr-o tabără î lta sau dintr-un partid în altul; he has ~over to us a trecut de partea noastră; c) a împresura, a lua în stăpânire, a pune mâna pe; a cuprinde, a pune stăpânire pe; a fear ca over me m-a cuprins teama, a pus stăpânire pe mine frica; to ~ right a) a se dovedi exact; b) a se sfârşi cu bine; to ~round a) a vizita; a friend came round last night aseară m-a vizitat / a trecut pe la mine un prieten; b) a-şi veni în fire, a se întrema , a-şi reveni (după un leşin, o boală); c) a se schimba în bine; I hope things will ~ roun d sper că lucrurile se vor schimba în bine / se vor aranja; to ~ short of a) a nu aj unge, a nu fi suficient, satisfăcător; b) a nu-şi atinge ţelul, scopul, ţinta de a; a nu s e realiza; a eşua; to ~ to a) a ajunge la, a veni la; b) a avea valoare de, a cost a, a reveni la (costul de); c) a-şi reveni (după un leşin, după o boală); to ~to action a intra în acţiune; to ~to an agreement a ajunge la o înţelegere, a cădea la învoială, a înch n acord / o convenţie, ~ to my arms vino în braţele mele, vino să te îmbrăţişez; (amer. si. ~ to bat a da de greu, a se lovi de o problemă dificilă; to ~ to blows a ajunge la l ovituri / la palme / la bătaie, a se încaieră; to ~ easy to a nu întâmpina dificultăţi, a-i rge lesne; to ~ to an end a se sfârşi; you will never ~ to any good nu se va alege n iciodată nimic (bun) din tine; n-o să faci nici o ispravă; (fam.) to ~ to grief a) a d a de dracul; a da de greu; a ajunge într-o nenorocire; a fi la ananghie; b) a nu r euşi; to ~ to hand (despre corespondenţă) a sosi; to ~ to harm a avea de suferit, a su feri un rău; to ~ to a head



de tot. 3. a se apropia de, a împlini (o varştă); to ~ eight years old a merge pe opt ani, a se apropia de opt ani. 4. a juca, a face; to ~ a dodge over smb. a trişa / a păcăli pe cineva, a juca o festă / un renghi cuiva; to ~ a hand at cards a juca o le vată. 5. a atinge, a realiza, a face; he cannot ~ that asta n-o poate face, nu poa te ajunge până acolo. come-about ['kAma-baut] ş. (fam.) întorsătură neaşteptată a eveniment cotitură bruscă; surpriză. come-again fkAms'gein] s. (fain.) ceva ce se va repeta în vi itor, revenire. come-and-go ['kAinandgou] s. du-te vino; forfotă. come-and-go peop



 le [~ ipi:pl] s. oameni care vin şi pleacă; flotanţi. come-at-ability f'kAmaste'biliti ] s. accesibilitate, abordabilitate. come-at-able ['kAin'îetabl] adj. accesibil, a bordabil, la care se poate ajunge uşor; uşor de atins. come-back ['kAinbaîk] s. (jam.) 1. revenire, reîntoarcere, repetare; recrudescenţă. 2. retribuţie. 3. răsplată după merit. (text.) lână regenerată; lână semifmă / metisă. (amer. si.) to stage a ~ a-şi lua revanş eabilita; a veni din nou la putere; a-şi redobândi popularitatea. come-by-chance ['k Ambai't/a:ns] s. 1. lucru găsit (din întâmplare). 2. fiinţă întâlnită, întâmplător. 3. întâ 4. copil din flori, bastard. comedian [ko'miidbn, -djan] s. 1. autor de comedii. 2. actor comic; comic; low ~ măscărici, bufon; cabotin. comedie [ka'miidik] adj. (r ar) comic. comedienne [ksimedi'en, k3iini:d- şi pronunţia franceză] s. (fi.) actriţă (în sp cial de comedie). comedietta [ikomedi'eta] s. comedie uşoară. comedist ['komidist] s . autor de comedie, dramaturg comic. comedo ['komidouj.pl. comedones [


 ca, a se ridica, a se cocoţa, a ajunge sus; convenabil; (despre câştig etc.) cum se ca de / cuvine, bunişor, decent. 3. mângâietor, b) (fig.) a ajunge sus; a fi la modă, a ave a trecere, a avea succes; c) a sosi, a veni (către consolator, înviorător; care mângâie / consolează / aduce mângâiere / alinare. 4. (fam.) un loc important, de exemplu din pro vincie într-un oraş mare sau la o universitate); liniştit, mulţumit. 5. bine, sănătos; to f el more ~ a se simţi mai bine. II. s. v. d) (jur.) a apărea, a compărea (î>< faţa justiţiei ; to ~ up to a sosi, a atinge nivelul de corn f o rt e r (4). (sau cu gen.) a se ridica la, a corespunde (cu dat.), a justifica (o speranţă, o aşteptare); comfortable ness [-nis] s. confort, dichis, tihnă; mângâiere. to~ up with a atinge, a ajunge; to ~ upon a) a se ciocni de; b) a ataca prin surprindere; comforter ['kAinfata1"] s. 1. mângâietor, alinător; întăritor, ocrotitor, sprijin; Job's ~ pe neaşteptate; c) a cerc, a formula o cerere (cuiva); he came upon me for damages rău / prost ocrotitor (cin eva care sub pretextul consolării măreşte durerea cuiva). 2. fular mi-a cerut / mi-a r eclamat daune; d) a aşeza (o greutate, o ţxn'ară) pe umerii (cuiva). de lână, şal călduros. the Comforter (biş.) Mângâietorul, Sfântul Duh. 4. (amer.) ■$> (fam.) as they ~ foarte, e xtraordinar (de); to ~ natural to smb. c) a nu prezenta greutăţi plapumă. 5. biberon. 6. (fun.) ziar (cu care se acoperă vagabonzii când dorm în aer pentru cineva; b) a fi în firea cuiva, a face parte integrantă din caracterul cuiva; (amer. liber). si.) ho w ~? cum aşa? de ce? (amer.) to ~ clean a recunoaşte (ceva) în chip sincer, a spune co mforting ['kAmfotirj] adj. 1. care aduce confort. 2. consolator, de consolare / alinare; lot; they have ~ many miles by train ei au venit, au călătorit, au făcut mult e mile cu mângâietor, alinător. trenul; he is coming this way va veni pe acest drum. c omfortless l'kAinfatlis] adj. 1. incomod, lipsit de confort, de înlesniri. 2. nemângâi at, B. tr. (fam.) 1. a face pe, a juca rolul; he ~s the great man face pe grozav ul, se crede neconsolat, fără ocrotire, fără sprijin, Iară alinare. 3. care nu aduce alina re / consolare / om mare; don't try to ~ noble lord over me! nu încerca să faci pe n obilul cu mine, mângâiere, care nu te încălzeşte / înveseleşte. nu-ţi da acre faţă de mine; o ~ a walk a face o plimbare. 2. a exagera, a înflori, comfortlessness [-nis] s. 1 . lipsă de confort, de comoditate. 2. lipsă de consolare / alinare a umfla; to ~ it strong a) a exagera, a o lua tare de tot, a umfla lucrurile, b) a face pe / mângâier e; neconsolare. grozavul, a se făli, a se grozăvi; that's coming it a bit strong! e cam tare! c cam prea comfort station ['kAmfst 'stei/an] s. (amer.) closet public , toaletă.



 comfrey 188



comfrey ['kAmfri] s. (bot.) tătăneasă, iarbă-băloasă (Symphytum officinale). comfy ['kAinfi adj. (fam.) v. c o m f o r t a b 1 e (1,1). comic ['komik] I. adj. 1. comic, um oristic, de râs, caraghios, hazliu, nostim, ridicol. 2. de comedie. II. s. 1. come die cinematografică, film comic. 2. (înv.fam.) v. c o m e d i a n . 3. aspect comic al lucrurilor, comicărie, comedie. 4.pi. (amer.) desene comice, umoristice, (cin.) desene animate (comice); comics, revistă bulevardieră cu desene. comical [-ol] adj. comic, şăgalnic, glumeţ, caraghios, amuzant, nostim, hazliu, ghiduş, cu duh, mucalit. c omicality [komi'kaditi] s. comic, comicărie, comedie, poznă; caraghioslâc, năstruşnicie; p arascovenie; nostimadă. comicalness ['komikplnis] s. v. c o mT c a 1 i t y. comic book ['koraik buk) s. (amer.) comics, revistă dedicată în întregime publicării de poveşti d senate sa» comicsuri; pl. comicsuri. comic character [~ kerikt3r) s. (amer.) perso naj al unui c o m i c s t r i p . comics ['komiks] s. pl. v. c o m i c II (1,2,4 ). comic strip ['komik strip] s. (amer.) povestire sau roman foileton în imagini, poveste desenată, comics. comic-strip balloon [~ bo'lu:n] s. (amer.) dialog; nor c» coadă care pare a ieşi din gura personajelor unui c O m i c s t r i p si care e reze rvat dialogului; spaţiu alb rezervat dialogului în cadrul desenelor unui c o m i c s t r i p . Cominform ['kominfomi] s- (ist- pol.) Cominform, biroul infonnativ al partidelor comuniste şi muncitoreşti. coming [kAmirj] I. s. 1. sosire, venire; ivir e, arătare; apropiere. 2. urcare, suire pe tron. II. adj. (de) viitor, următor, anti cipat, aşteptat, care trebuie să vină, care urmează; promiţător, în devenire; a ~ author un tor care promite (mult), un scriitor de viitor; the~manomul viitorului (fam.)~,s ir! vine! (răspunsulospătarului). coming-in [~'in] s. 1. intrare, venire; sosire. 2. introducere, răspândire (a unui obiect, a unei mode). 3. încasări, intrări. 4. începere, î put, debut (al unui sezon). 5. moment de apariţie (a unor legume etc.). 6. sezon, timp, perioadă, epocă. comingle [ko'rairjgl, ks'm-] vb. tr. si intr. v. c o m m i n g 1 e. coming-out ['kAmin' aut] s. 1. debut, ieşire în lume. 2. apariţie, ivire. Comin tern ['kominten] s. (ist. pol.) Comitem, Internaţionala Comunistă (a treia). comitad ji [,koumi'ta;d3i, ko-] s. (ist.) comitagiu. comitia [ko'mi/io] s. pl. (ist. Rom ei) comiţii. comity ['komiti] s. politeţe, curtoazie; (pol.) ~ of nations recunoaştere a reciprocă a drepturilor şi uzanţelor între naţiuni (curtoazie prin care o naţiune permite recunoaşterea legilor unei alte tari pe teritoriul ei). comma ['koma], commas [-z] sipl. commata [-to] s. virgulă; inverted ~s ghilimele, semnele citării. comma bacil lus ['koino ba.silas] s. (med.) vibrion holeric (Vibrio cliolerae, Vibrio comma) . command [ka'maind, amer. -'mamd] I. vb. A. tr. 1. a comanda, a decreta, a da o rdin, a ordona, a porunci, a conduce. 2. a guverna, a administra. 3. a domni, a domina, a stăpâni; to ~ the seas a stăpâni / a domina mările. 4. (mil.) a ţine sub foc. 5. insufla, a inspira (respect). 6. a dispune, a avea la dispoziţia sa; to ~ a large vocabulary a dispune de / a stăpâni, a poseda un mare număr de cuvinte I un vocabular bogat; to ~ the services of a se folosi de serviciile (cu gen.); yours to ~ la dispoziţia dumneavoastră. 7. a costa, a valora; a produce; a obţine; this article ~s a high price această marfă se vinde scump, cu un preţ ridicat. B. refl. a se stăpâni. C. in tr. a comanda, a domni, a guverna, a se impune. II. s. 1. comandă, poruncă, ordin. 2 . comandă, autoritate, putere, control; to be in ~of a regiment a comanda un regim ent; (mil.) second in ~ ajutor de comandant; under ~ of sub comanda; at ~ la dis poziţia, la ordinele; Fighter Command aviaţie de vânătoare. 3. circumscripţie militară (iu nglia). 4. comandament; the High Command înaltul comandament. 5. stăpânire; dominaţie; c unoaştere; ~ of the air supremaţie a aerului; he has great ~ of the language el stăpâneşte bine limba; he has the ~ of five languages vorbeşte cinci limbi. commandant [ikom on'dasnt, -'da:nt,'—] s. (ofiţer) comandant, şef. command car [ko'mamd ka:r] s. (/nil. ) automobil de campanie, maşina comandantului. commandeer [ikom3n'di9r] vb. tr. 1. a recruta. 2. a confisca, a rechiziţiona. 3. (fam.) a-şi însuşi, a pune mâna pe. commande r [ko'mumda', amer. -'msn-] s. 1. comandant-şef; conducător; căpetenie; ~ of the guard comandantul gărzii. 2. (mar.) căpitan-comandor, ajutor de comandant. 3. (tehn.) mai (de caldarâm), mai (ele matrisit). commander-in-chief [ko'momd^r irit/i:f] s. 1. comandant suprem, ofiţer superior care comandă un district militar. 2. (mar.) comand ant de liotă sau escadră; ~ of a port comandant de port. commander's bridge [ko'mamd



 oz brid3] s. (mar.) pasarelă de comandă. commandery [ka'mamdari] s. 1. funcţie sau ran g de comandant. 2. teritoriu sau district aflat sub autoritatea unui comandant. 3. ramură locală a unei organizaţii secrete. command-in-chief [ko'ma:ndin't/i:f] s. co mandă supremă. commanding [ko'mamdin, amer. -'maend-] adj. 1. conducător. 2. impunător, dominant, impozant, cu autoritate, de prestigiu; poruncitor; ~ eminence înălţime domin antă; ~ speech vorbire impunătoare / poruncitoare. commandite ['komondait, -di:t] s. (com.) comandită. commandment [ko'mamarnont, amer. -'maend-] s. 1. ordin, comandă, autoritate, comenduire, comandament. 2. precept, poruncă; decret; the ~s a) (bis.) cele zece porunci; b) (glumeţ) unghiile de la zece degete (mai ales la femei); c) (glumeţ) zgârieturi, urme de unghii.



commando [ko'mamdou, amer. -'msend-j s. (mii.) 1. detaşament special / de şoc, trupe speciale / de şoc, comando. 2. soldat din aceste trupe. 3. (ist. amer.) expediţie a marilor fermieri împotriva indigenilor. commando man [-main] s. v. c o m m a n d o (2). commando post [~ poust] s. (tehn.) post / masă de comandă. command paper [ko' mamd ipeipo'] s; document guvernamental oficial (supus parlamentului la ordinul Coroanei). command performance [~ ps'foanons] s. reprezentaţie (de teatru etc.) da tă din ordin regal (si la care, de regulă, asistă monarhul). commeasurable [k3'me33K>b l] adj. 1. comensurabil, măsurabil. 2. egal ca măsură, egal în mărime. commeasure [k9'me39 rJ vb. tr. a egala în mărime / măsură, a fi egal în mărime / măsură cu. commem [ko'inem] s. .) v. c o m m e m o r a t i o n (2). commemorable [ka'memarobl] adj. comemorabil , vrednic de a fi comemorat; memorabil. commemorate [ka'memoreit] vb. tr. 1. a c omemora, a aniversa, a prăznui (un eveniment); a păstra amintirea (cu gen.). 2. a po meni, a aminti. commemoration [koimemo'rei/an] s. 1. comemorare, aniversare, prăzn uire. 2. Commemoration sărbătoarea anului academic la Oxford (în amintirea fondării univ ersităţii cu acordarea distincţiilor, a diplomelor de onoare etc.). 3. (bis.) rugăciune de pomenire (a morţilor), parastas. Commemoration Day [~ dei] s. (univ.) v. c o m m e m o r a t i o n (2). commemorative [ko'memsretiv, -reit-] adj. comemorativ, care aminteşte, aduce aminte; care cinsteşte memoria; ~ of amintind de, slujind la c omemorarea (cu gen.), comemorând (cu acuz.), amintind de (cu acuz.). commence [ko' mens] vb. A. tr. a începe; a întreprinde (o acţiune, un proces, un demers). B. intr. 1 . a începe; to ~ with în primul rând, ca să începem cu începutul. 2. to ~ as a debuta ca / calitate de. commenceable f-obll adj. care trebuie să înceapă; de începere. commencement [-mont] s. 1. început, debut. 2. in the ~ la început. 3. ziua conferirii titlurilor universitare la Cambridge şi Dublin. 4. (în instituţiile de învăţământ americane) ziua înm omelor de absolvire; ~ exercises serbare de sfârşit de an. commencer \-s'] s. începător. commend [ka'mend] vb. tr. 1. a lăuda; a recomanda, a propune. 2. (înv.) a încredinţa, a împărtăşi (o taină, o idee etc.); a da în grija I în îngrijirea / pe seama (cuiva); ~ him e devil dă-1 la dracu', dă-1 naibii; to ~ one's soul to God a-şi da sufletul. 3. (înv.) a saluta, a omagia, a trimite salutări / complimente (cuiva). commendable [-obl] a dj. 1. lăudabil, meritoriu; de ispravă, demn de încredere. 2. recomandabil. commendati on [.kamen'dei/an, -man-] s. 1. laudă, elogiu, merit; omagii; complimente. 2. (ame r. mii.) citare, menţionare, recunoaştere a meritelor prin ordin de zi. 3. recomanda re. commendatory [ko'mendatari, ka'm-] adj. 1. laudativ, elogios. 2. de recomand are. commendatory letter f~ iletor] s. scrisoare de recomandare. commendatory po em [~ 


 commentary ['komontari, amer. şi -terii s. 1. comentariu; expunere (critică); runnin g ~a) (radio, T.V.) comentariu la faţa locului (cu prilejul unei ceremonii, al unu i eveniment sportiv etc.); b) (cin.) comentariu (la filme documentare). 2. pl. m emorii. commentation [.komen'teijan, -mon-] s. 1. comentare, explicare, desluşire, tălmăcire (a textelor). 2. adnotare. commentative [ko'mentotiv, kou'm-] adj. (rar) cu comentarii, comentat. commentator ['komenteito', -man-] s. 1. comentator; tălmăci tor. 2. (radio, TV) comentator, crainic; crainic-reporter. commentatorship ['kom enteito/ip] s. funcţie sau activitate de comentator. commenter ['komentor, -mon-, ko'mentorJ s. 1. v. c o m m e n t a t o r . 2. descoperitor, inventator. commerc e ['konio(:)s] s. 1. comerţ (in special angro), negoţ; negustorie, relaţii de afaceri; active ~ transportul mărfurilor de export cu vasele ţării exportatoare; home ~ comerţ i nterior; foreign ~ comerţ exterior; inland ~ comerţ interior; passive ~ transportul mărfurilor de export cu vase aparţinând altei ţări. 2. (fig.) legătură, contact, relaţie; s ; to have no ~ with a nu avea, a nu întreţine nici un fel de legături cu; ~ of ideas s chimb de idei.



 189 commonage



commissioned officer [~ 'afişa1*] s. (mii.) ofiţer numit prin brevet regal (în Anglia) sau commerce destroyer [~dis'troi3rJ s. (mil.) crucişător care atacă vasele comercial e (inamice). prezidenţial (în S.U.A.); non— subofiţer, gradat. commercial [ka'm&.fel] I. adj. 1. comercial, de comerţ, de negoţ, negustoresc. 2. de commissioner [ka'mi/pna1 "] s. 1. membru al unei comisii, al unui comisariat; comisar reclamă, publicitar. II. s. 1. (fam.) v. - 1 r a v e 11 c r. 2. reclamă, anunţ publicitar, program al guv ernului etc. 2. membru al unei comisii parlamentare. 3. împuternicit, delegat spec ial; de reclame (la radio şi televiziune). comisar; High Commissioner înalt Comisar (Regal) (în coloniile şi dominioanele britanice). commercial airport [~ 'eapo:!] ş. (a v.) aeroport comercial. commercial aviation [~ -eivi'ei/sn] s. aviaţie civilă. commi ssion store [ka'mijbn rSto:r] ş. (magazin de) consignaţie. commercial bed [~ 'bed] s . (mine) strat productiv /exploatabil. commissure ['komisjua1"] s. 1. (anat. med .) comisură, îmbucătură; unire. 2. rost, îmbinare, commercial broadcast [~ 'bro:dka:st] ş. amer.) publicitate, reclame, emisiune radio comisură (la drumuri). fonică publicitară ( program radiofonic oferit de o firmă comercială în scopul reclamei). commit [ka'mitj v b. A. tr. 1. a încredinţa, a da în seama / în sarcina / în grija (cuiva). 2. a trimite, a depune (un proiect de lege) în faţa unei comisii. 3. a săvârşi, a comite, commercial car [ ~ 'ka:r] s. (auto) autocamion. a făptui; to ~ bigamy a fi bigam; ~ no nuisance! mu rdăria interzisă!; to ~ suicide a se commercial deposit [~ di'pozit] ş. (mine, geol.) zăcământ exploatabil. sinucide. 4. a aresta, a închide; he was ~ted for theft a fost are stat pentru furt. 5. to ~ commercialese [ksimai/a'liiz] s. stil sau limbaj comer cial. 1 to flames a da pradă focului, a arunca în foc; to ~ a body to the ground a îng ropa, commercial fertilizer [ks'msi/sl 'faitilaiza "] s. (agr.) îngrăşământ artificial, r a înmormânta; (cu ac.) to ~ smb. for trial a da, a trimite pe cineva în judecată; to ~ t o commercial intercourse [~ into(:)kD:s] s. relaţii / legături comerciale. commercia lism [ka'maijbliz^m] ş. spirit comercial / negustoresc, preocupări sau tendinţe prison a trimite la închisoare; to ~ to paper / writing a pune / a aşterne pe hârtie. -> (mi l.) to ~ the command a da comandantului libertate de acţiune. B. refl. 1. a se obl iga, a se comerciale; mentalitate mercantilă. angaja, a-si lua o obligaţie. 2. a se compromite, a se vedea implicat în ceva, a intra la commercialize [ks'moi/alaiz] v b. tr. a comercializa, a vinde, a desface. apă, a da de o încurcătură. 3. to ~ oneself t o a se obliga să, a primi să, a se angaja în / commercial law [ko'mai/al 'Io:] s. drep t comercial. r să, a-şi lua obligaţia să / de a. commercial paper [~ 'peip3 j s. (ec.) hâr tii de valoare. commercial plane [~ 'plein] s. (av.) avion comercial. commitment ika'mitmsnt] s. 1. predare, încredinţare, remitere, deferire, trimitere; (pol.) tri miterea unui proiect de lege în faţa unei comisii. 2. (jur.) punere sub pază / arest, arestare. commercial school [~'sku:l] s. şcoală comercială, şcoală de comerţ. mandat de dep nere / de arestare. 3. obligaţie, îndatorire, sarcină, angajament. 4. săvârşire, commercial seam [~ 'si:m] s. (mine) strat exploatabil. comitere (a unei crime etc.). commer cial solvent [~ 'solvent] s. (chim.) solvent tehnic. r commercial traveller [~ ' tr£evb ] ş. comis voiajor, voiajor / agent comercial. committal [ks'mitl] s. v. c o m m i t m e n t. commercial treaty [~ 'tri:ti] s. tratat de comerţ. committee1 [ka 'miti] s. comisie, comitet; birou; (pol.) ~ of action comitet de acţiune; Committe e of Ways and Means comisie bugetară; (pol.) Committee of the Whole commie ['komi] s. (amer. peior.) comunist, roşu. commination [.komi'nei/^n] s. ameninţare, blestem , afurisenie, răzbunare, pedeapsă House şedinţă plenară pentru discutarea unui proiect de l ge; credentials ~ comisia de mandate; Executive Committee comitet executiv; hang ing ~ juriu pentru acceptarea (în special divină), comminatory ['kominatari, -neit-] adj. 1. cominatoriu, ameninţător, care ameninţă cu picturilor la o expoziţie; Joint Commi ttee comisie mixtă; comisie interministerială sau interparlamentară; nomination ~ comi siunea pentru numirea candidaţilor (în alegerile pedeapsa, cu răzbunarea, cu blestemul . 2. demascator, denunţător, de denunţare. commingle [ko'mingl, ka'm-] vb. tr. şi intr. a (se) amesteca, a (se) uni, a (se) combina. ce vor urma); Peace Committee Comit etul pentru apărarea păcii; (pal., amer. sl.) smelling 1 ~comisie de anchetă; comisie pentru cercetarea activităţii (cu gen.); standing ~comisie commingler [kD'mingla ", ka'm-] s. (tehn.) mixer, amestecător. comminute ['kominju:t] vb. tr. 1. a pulveriz



 a, a pisa, a strivi, a zdrobi, a sfărâma. permanentă; (amer.) steering ~ a) comisie sa u comitet de conducere; b) comisie de control; 2. a bucătăţi, a (îm)bucătăţi, a face bucăţi , a tăia în bucăţi mici; a fărâmiţa, c) comitet de pregătire / de iniţiativă. a împărţi în c.). committee2 [tkomi'ti:] s. (jur.) tutor, curator. comminuted fracture ['kDmi nju:tid ifra?kt/3r] s. (med.) fractură multiplă. Committee English [ka'miti lirjgli/ ] s. (limba) engleză oficială. committee man [~ mam] s. membru al unei comisii, al u nui comitet. comminution [ikomi'nju:/pn] s. zdrobire, strivire, sfărâmare, îmbucătăţire. co mitter [ks'inita1"] ş. făptaş, autor. commiserate [ka'mizareit, ko'm-] vb. A. tr. compăt imi, a avea milă de, a plânge. B. intr. to ~ with a simpatiza cu, a fi alături de (cin eva într-o grea încercare). commix [ko'miks, amer. ko'm-] (înv. poetic) vb. A. tr. a a mesteca, a pune laolaltă. B. intr. (with) a se amesteca (cu). commiseration [kaimi za'rei/sn, ko'm-] s. 1. compătimire, milă. 2. condoleanţe. commixture [ko'mikstJV, ame r. ks'ni-] s. amestec, îmbinare, combinaţie. commiserative [ka'mizsreitiv, ko'm-] ad j. compătimitor, care ia parte la suferinţa cuiva. r commissar [.komi'sa: ] s, 1. co misar. 2. (înv.) v. c o m m i s s a r y . commo ['komou] s. (austr. peior.) comuni st, roşu. commode [ka'moud] s. 1. scrin, comodă, scrin-birou. 2. scaun de noapte (cu oală de commissariat bknmi'sesrial] adj. de comisar. commissariat [ikomi'seariat, -'sasrist] s. 1. comisariat. 2. funcţia de comisar. 3. (m/7.) noapte), scaun pent ru necesităţi. intendenţă, administraţie, serviciul intendenţei. commodious [ks'moudiss] ad . 1. spaţios, larg. 2. (rar) comod, plăcut, lesnicios, tihnit. commissary ['koniisor i, ka'mis-] s. 1. comisar, împuternicit, mandatar, delegat; issuing commodiousness [-nis] s. comoditate, confort. commodity [ka'moditi] s. 1. (mai ales la pi.) ma rfă, produs, articol, bun (de larg consum); ~ subcomisar, comisar adjunct. 2. (mii .) ofiţer de administraţie, de intendenţă; intendent; -of stores intendent militar, şeful depozitului / depozitelor (de echipament, de alimente staple commodities articol e de larg consum; value of ~ valoarea mărfii; (înv.)~ of brown etc.). 3. (amer.) prăvăli e, dugheană, magazin. 4. (amer. mii.) bufet, popotă, cantină, chioşc. paper marfă vândută p redit cuiva care, având nevoie de bani, o revinde pe un preţ 5. serviciu de aprovizi onare, comisariat al aprovizionării; depozit de alimente şi articole scăzut. 2.pl. cer inţe, necesităţi. de consuni. commodity capital [~ .ka;pitl] s. (corn.) capital-marfă. c ommissary general [~ 'd3ensrpl] s. (mii.) intendent general. commodity circulati on [~ rsaikju'lei/^n] s. circulaţia mărfurilor / bunurilor / produ commission [ks'mi/ ^n] I. s. 1. împuternicire, delegare, însărcinare, mandat; autoritate; selor. I cannot go beyond my ~ nu pot trece peste împuternicirea mea. 2. comisie, comisariat, Com modity Credit Corporation [~ .kredit .koipa'rei/n] s. (amer.) agenţie guverna comis ie de anchetă; ~ of bankruptcy comisie însărcinată cu lichidarea falimentelor; Our.) men tală pentru stabilirea preţurilor la produsele agricole. Commission of the Peace com pletul judecătorilor de pace; disarmament ~ comisia de commodity dollar [~ tdotar] s.v. c o m p e n s a t e d d o l l a r . /pentru dezarmare; to be in the ~ a fi judecător de pace (în Anglia). 3. brevet, diplomă, commodity production [~ pra-dAk/sn ] s. producţie de mărfuri. act de numire într-o funcţie (de ojîţer, magistrat sau funcţiona to get a ~ a fi primit commodore ['komadD:1", -doa1"] s. 1. (mar.) comandant de escadră sau divizion; / angajat ca ofiţer; to resign one's ~ a demisiona dintr-o fu ncţie, a părăsi o funcţie; comandant de convoi; ~ 1st etc. class (aprox.) căpitan de rangu l 1 etc. 2. preşedinte al a abandona cariera militară, a demisiona din armată. 4. însărcin are, misiune; to do a ~ unui yacht(ing)-club. a îndeplini o misiune / un ordin. 5. comerţ, negoţ cu comision, remiză, plată, simbrie, common ['koman] 1. adj. comun, gener al, al tuturor, universal; by ~ consent cu leafă cu remiză, comision. 6. îndeplinire, săvârşire, comitere, făptuire (mai aleş a unui asentimentul tuturor, universal; to make ~ cause a face cauză comună cu, a se solidariza, lucru rău); sin of ~ păcat făptuit; ~ of mu rder săvârşirea / comiterea unei crime. * * (mar.) a acţiona în comun. 2. obştesc, public, devălmăşie. 3. obişnuit, familiar, comun, de 0 to come into ~ (despre un vas) a intra în f uncţie / în formaţie / în linie (după construcţie rând, simplu, uzual; ~ sense bun-simţ, în e; a man of no ~ abilities un om cu sau reparaţie); (mar.) to go out of ~ (despre un vas) a trece în rezervă; a ship in ~ vas calităţi neobişnuite / deosebite / ieşite din c mun; the ~run of people oamenii obişnuiţi, gata de navigaţie. II. vb. tr. 1. a numi într -o funcţie. 2. a împuternici, a delega, a autoriza. de rând. 4. (despre haine, îmbrăcăminte obişnuit, ordinar, de rând. 5. răspândit, 3. a însărcina cu; a da o însărcinare / o comand manda (o lucrare) (în special unui întrebuinţat de toţi; it is ~ knowledge c îndeobşte cuno cut; după cum se ştie (prea bine). artist). 4. (mar.) a pregăti (un vas) pentru navigaţi



 e / călătorie; a arma (un vas), a completa, 6. ordinar, vulgar, banal; ~ manners man iere, obiceiuri ordinare, vulgare, grosolane. a recruta (personalul, echipajul v asului), a numi (pe comandantul vasului). 5. (mar.) 7. (bot. zool. tehn. etc.) c omun; de ex.: (bot.) ~ barley orz (Hordeum vulgare) etc. 8. pentru a prelua (un vas); a prelua comanda (vasului). toţi ceilalţi compuşi cu common vezi cuvintele de ba ză respective. II. ş. 1. the ~ obişnuitul; generalul; cotidianul; above / beyond / out of the ~ neobişnuit, excepţional; in ~ (în) commission agency [~ .eid3Pnsi] s. (com.) casă de comision. comission agent[~ ieid3snt] s. (corn.) comisionar, agent, repre zentant al unei case de comun; in ~ with a) o dată eu, împreună cu; b) ca şi, la fel cu, la fel ca, asemenea; to have nothing in ~ with a nu avea nimic comun cu, a nu a vea întru nimic de a face cu; nothing comision. commissionaire [komiij^'nes1", kou 'm-, -sja'n-] s. (Jr.) 1. comisionar (la hotel); trimis, out of the ~ nimic deos ebit, nimic excepţional. 2. (ist. Angliei) starea a treia, poporul. mesager. 2. po rtar; (ist.) the Corps of Commissionaires asociaţia foştilor soldaţi şi 3. ogor / pământ co un; păşune comună, izlaz; (glumeţ) ~ or garden foarte obişnuit, marinari (fondată Ia Londra 1859, pentru a găsi posturi de portari, comisionari etc.). banal. 4. piaţă iară hală. 5. dreptul la folosinţă comună / obştească a pământului, păşunilor commissioned [ka'mijand] ad vând o împuternicire, misiune, însărcinare; etc.; right of ~ dreptul la folosinţă comună, o scă a păşunilor comunale. commonage [-id^] s. 1. dreptul la păşunile comunale. 2. bun obşte c, public. împuternicit, autorizat, primind o însărcinare, un comision. 2. brevetat, c u brevet. 3. (despre un vas) armat, cu echipajul completat / recrutat pentru călător ie. 3. devălmăşie. 4. v. c o m m o n a 11 y.



 commonality 190



commonality [komotoliti] s. 1. devălmăşie, posesiune în comun. 2. caractere / trăsături com ne. 3. răspândire, frecvenţă. commonalty ['komanslti] s. (ist.) 1. cetăţenii de rând, obşte sele; cei de jos, norodul. 2. breaslă, breslaşi. common-and-braid wool ['koman ano" 'breid.wurl] s. (text.) lână cu fibră groasă. common bit [~ 'bit] s. (telm.) burghiu pla t. common block [~ 'blok] s. (mar.) macara de lemn. common case [~ 'keis] s. (gr am.) cazul comun. common clay [~ 'klei] s. argilă obişnuită / grosieră. common council [ ~ 'kaunsil] s. consiliu comunal / municipal. common divisor [~ di'vaiza'] s. (ma t.) divizor comun. commoner ]'komonar] s. 1. cetăţean / om de rând / obişnuit, om din po por / de jos. 2. (rar) membru al Camerei Comunelor; (înv.) first ~ preşedintele Came rei Comunelor. 3. cel care are / care şi-a câştigat drepturile cetăţeneşti; (ist.) cel care are drept de păşunat etc.; breslaş obişnuit care plăteşte toate taxele / care nu are nici o lesnire; (înv.) student fără titlu de nobleţe. common factor ['koman Tackta'] s. (/nat.) factor comun. common fraction [~ 'frajkjsn] s. (mat.) fracţie ordinară / simplă. comm on gender [~ 'd3endar] s. (gram.) genul epicen, genul comun. common-hall [~ho:l] s. primărie. common honesty [~ 'onisti] s. cinste elementară. common labour [~ 'lei bar] s. muncă necalificată. common labourer [~ 'leiboror[ s. muncitor necalificat; s alahor; ziler. common land [~ 'tend] s. izlaz, pământ al unei obştii / comune etc.; te ren public. common law [~ 'Io:] s. (jur.) 1. legea, dreptul, legile în general (sp re deosebire de legile speciale, coduri, echitate etc.). 2. (mai ales în Anglia) l egea nescrisă, dreptul cutumiar, cutumă, obiceiul pământului, tradiţie, datină; (spre deose ire de statute law legea scrisă I statuată). 3. jurisprudenţă creată pe baza dreptului cut umiar, a datinelor, a ceea ce este dat. common lime [~ 'laim] s. var anhidru / n estins. common log [~ 'log] s. (mine) loh de mină. common logarithm [~ 'bgariG^m] s. (mat.) logaritm zecimal. common lot [~ 'lot] s. soartă comună. commonly ['komanli ] aaV. 1. (în mod) obişnuit, îndeobşte. 2. (în mod) vulgar, într-o manieră vulgară. common 'konian 'mam] s. the ~ 1. omul obişnuit / simplu / de rând / din popor / de pe stradă. 2. soldatul de rând. common measure [~ '111033'] s. (mat.) divizor comun. common multiple [~ 'niAltipl] s. (mat.) multiplu comun. commonness ['kamanis] s. 1. cal itatea lucrului sau omului obişnuit / comun, fără distincţie; banalitate, lipsă de distincţ e / de originalitate; mediocritate. 2. lucru uzual / banal / de rând / de duzină / d e mâna a doua, ceva ce găseşti pe toate drumurile; banalitate. common noun ['toman 'na un] s. (gram.) substantiv comun. common people [~ 'pi:pl] s. the ~ 1. masele, po porul, cei mulţi; toată suflarea. 2. oamenii simpli / obişnuiţi / de rând. commonplace ['k oman pleis] I. s. loc comun, platitudine, banalitate, adevăr ştiut de toţi, truism. II . adj. banal, comun, fără distincţie, fără originalitate, răsuflat, învechit. III. vb. A. i . a spune / a repeta o banalitate, a spune lucruri ştiute şi răsştiute. B. tr. a însemna în r-un caiet de citate. commonplace book [~ 'buk] s. caiet de notiţe / de citate, de extrase. common report [~ ri'pa:t] s. the ~ zvonul public, gura lumii. common-r oom [~'ru(:)m] s. (scol. univ.) 1. cancelarie. 2. hol, salon pentru profesori; s enior ~ sală, hol, salon unde se întrunesc studenţii din ultimii ani. common rosin [~ 'razin] s. (chim.) smoală de răşină, sacâz, colofoniu. commons ['kamanz] s. pi. 1. (ist. A ngliei) starea a treia, poporul; the House of Commons Camera Comunelor. 2. provi zii, alimente consumate / împărţite în comun / pentru masa comună; short ~ mâncare pe sponc ; to be / to go on short ~ a nu mânca de ajuns / pe săturate / a ţine post; to put smb . on short ~ a nu da mâncare destulă cuiva, a ţine pe cineva la regim / la post, a da cuiva de mâncare pe sponci. common salt ['koman 'so:lt] s. sare de bucătărie, sare obişn uită. common sense [~ 'sens] s. bun-simţ, înţelepciune, judecată sănătoasă. common sensical scnsiksî] adj. înţelept, raţional, eu capul pe umeri / plin de bun-simţ. commonweal [~wi:l ] s. 1. binele public, fericirea obştească. 2. (ist.) v. commonwealth. commonwealth [~wel6] s. poporul (unui stat); stat; republică; (ca) federaţie (de state); for the good of the ~ pentru binele tuturor, pentru fericirea obştească; the British Commonw ealth comunitatea britanică de naţiuni; (ist.) the Commonwealth of England republica engleză (1649-1660); the Commonwealth of Australia Statele Federale ale Australie i. common whipping [~'wipirj] s. (mar.) patronare simplă. common woman [~'wuman] s . prostituată, femeie de stradă / de moravuri uşoare. commotion [ka'mou/^n] s. 1. tulb urare, freamăt, comoţie, agitaţie, mişcare (a mării). 2. zguduire puternică (sufletească, n



 oasă), încremenire, consternare, emoţie. 3. zarvă, larmă, tevatură, harababură; haos, încur eală. 4. agitaţie, răzvrătire, răzmeriţă, rebeliune, zurbă. communal ['komjunpl, ka'mjumaî] omun, obştesc, colectiv, comunal, public; ~ownership of land proprietate în comun, d evălmăşie asupra pământului. communalism ['komjunalizam] s. (amer.) patriotism local, sect arism; şovinism. communal kitchen ['komjunal 'kit/n] s. cantină, popotă.



communard ['komjuna:d[ s. (ist.) comunard, participant la Comuna din Paris (1871 ). commune I. ['konijum] s. 1. comună, obşte, comunitate. 2. comună; the Commune (of P aris) Comuna din Paris. II. [ka'mjum, 'komju:n] vb. intr. 1. (arte) a fi în legătură, în relaţii strânse (cu); a discuta, a conversa, a se întreţine îndeaproape / în mod intim, a onferi (cu); a împărtăşi aceleaşi preocupări spirituale. 2. a se împărtăşi, a lua cuminecăt icable [ka'mju(:)nikabl] adj. 1. (despre boală) molipsitor, contagios, transmi sibi l, care se poate transmite, comunicabil. 2. (i«v.) comunicativ, vorbăreţ, guraliv. com municant [ka'mjumikant] I. s. 1. persoană care comunică, împărtăşeşte ştiri, colportor, inf or, urechea târgului. 2. (bis.) persoană care se cuminecă / se grijeşte / se împărtăşeşte. . (anat.) comunicant. communicate [ko'mju(:)nikeit] vb. A. tr. (to) a comunica, a transmite (cuiva). B. intr. 1. (with) a comunica (cu); a fi în legătură (cu), a se d eschide (în); two rooms communicating două camere care comunică între ele / care dau una într-alta. 2. (bis.) a se împărtăşi, a se cumineca. communicating vessels [ka'mjuQnikeiti rj 'veslz] s. (fiz.) vase comunicante. communication [kaimju(:)ni'kei/an] s. 1. comunicaţie, legătură, raport; to be in ~ with smb. a fi în corespondenţă / în legătură cu 2. mijloc de comunicaţie (cale ferata, telegraf, telefon etc.); lines of ~ căi de c omunicaţie. 3. trafic, circulaţie. communication service [~ .sa;vis] s. 1. serviciu de comunicaţii. 2. pi. comunicaţii, linii de comunicaţie. communication trench f~ tren tf] s. 1. (mii.) şanţ / tranşee de comunicaţie. 2. (hidr.) tranşee de deviere; şanţ de scur e / de drenare. communicative [ka'mju(:)nikeitiv, -kat-] adj. comunicativ, socia bil, prietenos, vorbăreţ, deschis. communicator [ka'mju(:)nikeitar] s. 1. (telm.) me canism de emisiune / transmisiune. 2. (tel.) aparat de transmisiune. communion [ ka'mjmnjon, -nian] s. 1. legătură, comunicaţie, relaţie, împărtăşire. 2. (bis.) împărtăşani cuminecătură; the Communion taina euharistiei / împărtăşaniei / cuminecării. 3. crez, confe ne, credinţă comună, frăţie prin aceeaşi credinţă, fârtăţie. communion table [~ .teibl] s. r, masă pentru cuminecătură / pentru împărtăşanie. communique [ka'mjumikei, ko'm- si pronun ranceză] s. (jr.) comunicat, ştire, comunicare oficială. Communism ['komju(:)niz3m] s. comunism. communist ['komju(:)nist] I. s. comunist. II. adj. comunist; the Comm unist Party Partidul Comunist; Young Communist League Liga Tineretului Comunist (în Anglia). communistic [.komju(:)'nistik] adj. comunist. communitarian [ikonijum i'ts arian] s. membru al obştei / al comunităţii / tovărăşiei; membru al comunei comuniste. community [ka'mju:niti[ s. 1. comunitate; obşte dintr-o anumită localitate, public, comunitate; the interests of the ~ interesele comunităţii. 2. tovărăşie. 3. comunitate, po sesiune în comun; ~ of goods stăpânire, posesiune obştească / comună a lucrurilor. communit antenna [~ am'teno] s. (tel.) antenă colectivă / comună / de bloc. community centre [ ka'mjumiti isentar] s. centru pentru activităţi cultural-educative, sportive etc. (înt r-o localitate). community home [ka'mjumiti ihoum] s. centru de reeducare (pentr u minori). community school [~ sku:l] s. (în A/iglia) şcoală corecţională pentru delincvenţ minori. communize ['kamjunaiz] vb. tr. 1. a trece (im bun) în proprietate colecti vă. 2. a instaura comunismul în. commutable ]ko'mju:tabl] aay. 1. (jur.) comutabil. 2. care poate fi schimbat; interschimbabil. commutant [ka'mju:wnt] s. (mat.) com utator. commutate ['komju:teit] vb. tr. (electr.) 1. a comuta, a schimba direcţia unui curent. 2. a transforma un curent alternativ în curent continuu. commutation [ikomju(:)'teiJan] s. 1. schimbare, înlocuire. 2. (jur.) comutare, uşurare (de pedea psă). 3. (mii.) bani, sumă de bani în schimbul predării în natură. 4. (electr.) comutaţie, utare, schimbare, transformare, modificare a sensului, comoţie fa curentului elect ric). 5. (amer. transporturi) navetă. commutation ticket [~ itikit] s. (amer.) 1. abonament (sezonier) pe căile ferate. 2. cartelă pentru masa la restaurant. commutat ive [ka'mju:tativ, 'komjuteitiv] adj. (mat. etc.) comutativ; substituibil. commu tator ['komju(:)teitor] s. 1. (electr.) comutator; colector; convertizorde curen t. 2. (amer.) navetist, posesor al unui abonament sezonier pe căile ferate. commut e [ko'mjmt, ko'm-] vb. A. tr. 1. a schimba, a transforma. 2. a micşora, a comuta p edeapsa; to ~ a sentence a comuta o sentinţă / o pedeapsă. 3. (electr.) a comuta (cure ntul). B. intr. (amer.) a face naveta (la serviciu), a face (mereu) călătorii cu un



 abonament (cu trenul, vaporul etc.). commuter [-3'] s. (amer.) navetist, pasager având abonament sezonier pe căile ferate, salariat care vine cu trenul la serviciu (din suburbiile oraşului). comp1 [komp] poligr. (fam.) I. s. 1. zeţar, culegător. 2. c ulegere (a literelor). II. vb. tr. a culege. comp2 s. (amer. si.) bilet de favoa re; gratuitate. comp3 vb. intr. (jazz) a acompania un solist cu o succesiune de acorduri neregulate menite să puncteze ritmul. compact1 ['kompaikt] s. contract, a cord, învoială, pact, convenţie, înţelegere; separate ~ pact, convenţie separată. compact2 [kam'paskt] adj. compact, des, strâns, concis (stil), unit, legat, înghesuit, masiv, solid; ~ mass masă compactă. II. [kara'paekt] vb. tr. a compacta, a întări, a consolida , a presa, a înghesui, a îndesa, a compune. III. ['kompeekt] s. 1. pudră compactă. 2. pu drieră. 3. automobil mic. compact disc / disk [kam'paikt 'disk] s. (infor.) compac t disc, disc compact.



 191 compensating feedback



cu; to bear / to stand ~ with a suferi comparaţie cu, a putea fi comparat cu; a ieşi bine compacted [kom'pcktid] adj. 1, compact, împachetat, strâns. 2. (agr.) compacta t. în comparaţie cu, a fi în avantaj faţă de; there is no ~ between them nu poate fi vorba compacted clay [~ klei] s. (constr.) argilă compactată. de comparaţie între ei. compact ible [kom'pasktobl] adj. eompactibil, care se poate compacta. comparison electro de [~ Mcktroud] s. (electr.) electrod de referinţă. compaction [kam'pask/pn, kom-] s . (agr.) compactare, tasare. compact mirror ['kompaskt 'miror] s. pudrieră cu ogli ndă. comparison lamp [~ lamip] s. (tehn.) lampă etalon. compandor [kom'pamoV] s. (el ectr.) compandor; compresor dinamic; expandor comparison receiver [kom'peeris^n ri>si;vor] s. (tel.) receptor de referinţă / de comparaţie. dinamic. compartment [kom' po:tmont] s. 1. compartiment; secţiune, despărţitură, tronson; (mar.) companion [kom'pam jon] I. s. 1. tovarăş, asociat, partener. 2. însoţitor, companion; water-tight ~ compart iment etanş; (jig.) to live in water tight ~s a trăi cu totul izolat tovarăş de drum, ve cin întâmplător în vagon etc.; Lady ~ doamnă / damă de companie. de lume / într-un turn de deş. 2. despărţitură, perete despărţitor. 3. (fig.) compartiment, 3. complice, părtaş; ~ in e complice la crimă. 4. (de obicei dispreţuitor) ins, individ, domeniu, sferă. 4. cabi nă, despărţitură, boxă. om, persoană; a poor ~ persoană neinteresantă / plictisitoare. 5. c r al unui ordin compartmental [kom.pa:t'mentol] adj. compartimentat, alcătuit din compartimente. (de grad inferior). 6. pereche, obiect formând o pereche. 7. (mar.) cabină de punte. 8. (mar.) compartmentalize [koniipait'mentolaiz] vb. tr. a fragm enta, a împărţi; a separa, a izola. scară de tarnbuchiu. (înv.) free ~ mercenar, soldat p it. II. vb. ir. a însoţi, a întovărăşi, compartmentalize vb. tr. a compartimenta. a acompan a, a fi însoţitor / tovarăş de drum (cu gen.). compartmentalization [komtpa:t'ment3lai'z ci/pn] s. fragmentare, împărţire; izolare, companionability [koniipaenjono'biliti] s.v . c o m p a n i o n a b 1 e n c s s. separare. companionable [kom'pasnjonobl] ad j. sociabil, iubitor de lume, prietenos, căruia nu-i compartment ceiling [kom'pcii tmont isi:linj s. (arhit.) tavan în tăblii. place singurătatea. compartmented [kom'po: tmontid] adj. compartimentat, împărţit în compartimente. companionableness [-nis] ş. socia bilitate. compartner [kom'pa:tnor] s. (înv.) v. c o p a r t n e r . companionage [ 'kom'pamjonidsl s. (rar) v. c o m p a n i o n s h i p . compass ['kAmpos] 1.5.1. cerc; circumferinţă; rază, cuprins, întindere. 2. (/Tg.) volum; companion hatch Ikom'pE enion ihaet/J s. (war.) tambuchi(u), bocaport. diapazon; gamă; limite; sferă; cuprin s; întindere, spaţiu; cadru; voice of great ~ voce companion-in-arms [~in'o:mz] s. t ovarăş de luptă, camarad de arme. cu registru marc; in the ~of a year în cursul unui an; to draw smth. up in(to) a narrow companionize [kom'paenjonaiz] vb. tr. a însoţi, a în tovărăşi, a acompania. ~ a reduce, a prescurta, a micşora ceva; to be within one's ~ a f i de domeniul cuiva / companion ladder [kom'psenjon ilaxlo1"] s. (mar.) scară de lân gă cabina căpitanului, de competenţa / de resortul cuiva; a sta în puterea cuiva; to be beyond one's ~ a nu fi seară între două punţi. de domeniul / de competenţa / resortul cuiv a; a nu sta în puterea cuiva; to keep within companionship [kom'psnjon/ip] s. 1. s ocietate, tovărăşie, companie; prietenie la toartă. ~ a) a se abţine, a se reţine, a se stă b) a ţine în frâu; to speak within ~ a vorbi 2. (poligr.) echipă de zeţari care fac aceeaş muncă. cumpătat, a nu depăşi limita (în vorbire); within the ~ of a lifetime în limitele v eţii companion stairs [kom'pajnjon .steoz] s.pl. (mar.) v. c o m p a n i o n l a d d e r . omeneşti. 3. (şi mariner's ~) busolă; (av.) wireless ~radioscmicompas. 4. pl. (şi a pair companion way [~ wei] s. v. c o m p a n i o n l a d d e r . of ~es) co mpas. II. vb. tr. 1. a atinge, a realiza, a înfăptui; a duce la bun sfârşit. 2. a cuprin de company fkAmpsni] s. 1. societate, adunare, lume, grup, companie, tovărăşie; to bea r (cu mintea), a înţelege. 3. a plănui, a pune la cale, a urzi. 4. (înv.) a înconjura, a în inge; / to keep (smb.) ~a) a ţine de urât (cuiva), a întovărăşi, a însoţi (pe cineva); b) ( a ocoli. a face curte (cuiva); a linguşi; to weep for ~ a plânge alături de un priete n, a împărtăşi compassable [-obl] adj. 1. care poate fi cuprins (cu mintea etc.). 2. rea lizabil, care poate durerea cuiva; good ~ societate, tovărăşie bună, mediu sănătos; bad ~ c mpanie proastă, fi atins. dăunătoare, cârdăşie, înhăitarc; (înv.) carriage ~ societate înal care dispun compass error ['kAmpos .era1"] s. (top.) eroarea busolei. de trăsuri p roprii); to fall into ~ with smb. a se întâlni întâmplător cu cineva; a man compass goniom



 eter ['kAmpos igouni'omito1"] s. (top.) tcodolit-busolă. is known by the ~ he keep s spune-mi cu cine te-nsoţeşti ca să-ţi spun cine eşti; (fa'».) compassing ['kAinposin] adj îndoit, curbat. present ~ excepted făcând abstracţie de cei de faţă, cei de faţă fiind exc o sin in compassion [kom'pze/sn] s. milă, compătimire,căinare,compasiune; to take ~(up )on good - a greşi cu scuza că au greşit si alţii; two is ~, but three is none unde sunt doi, al treilea e de prisos; to part ~ with a) a rupe cu, a înceta legăturile cu; b ) a se despărţi a compătimi, a avea milă de, a căina, a plânge. compassionate I. [kom'pas/p it] adj. compătimitor, simţitor, milos, milostiv; (mii.) de. 2. societate, companie, întreprindere (industrială sau comercială); (ist.) John Company Compania Indici de Es t; joint-stock ~ societate pe acţiuni; private ~ societate discharge on ~ grounds permisie, învoire, pentru motive familiale. II. [kom'pa;Joneit] în nume colectiv; ho lding ~ societate pe acţiuni care deţine şi controlează acţiuni ale vb. tr. a căina, a comp mi, a avea milă de, a plânge. compassionateness [kam'pae/^nitnis] s. v. c o m p a s s i o n. altor societăţi. 3. musafir, oaspete; to receive a great deal of ~ a primi mulţi oaspeţi / compassion less [kom'pas/^nlis] adj. (rar) lipsit de compasiune / de compătimire, musafiri, multe vizite; Smith & Co. Smith şi Co(mpania); to see ~ a pr imi (lume), a da recepţii; to see no ~ a nu vedea pe nimeni, a nu primi (lume). 4. om de lume / de societate, nemilos, neîndurător, împietrit, nesimţitor. compassive [kom 'pa;siv] adj. v. c o m p a s s i o n a t e (I). om sociabil; partener; he is poo r ~ nu e om de lume / de societate, c un partener plictisitor; compasseless fkAm poslis] adj. (fig.) fără urmă, fără căpătâi. he is good ~ e foarte amuzant în societate. 5. ie, trupă, ansamblu (de teatru). compass needle ['kAmpos 


 1. a despăgubi, a compensa, a plăti comparabil, a se asemăna, a se asemui, a se compa ra (cu). II. s. (ist., poetic) comparaţie, despăgubiri pentru (pagube, prejudicii); to compensate workers for accidents a asemănare, asemuire, paralelă; beyond / past / without ~ incomparabil, fără rival, în despăgubi pe muncitori pentru accidente de muncă. 2. (amer.) a plăti, a retribui (servicii); afară de orice comparaţie / de orice asemănar e, de neasemuit. a plăti leafa, salariul, simbria (cuiva). 3. (tehn.) a înzestra cu compensatoare de dilataţie, comparer [kom'p£oror] s. 1. persoană care compară. 2. (cib.) comparator. a balansa; a echilibra; a reduce la zero. B. intr. 1. (tehn.) a com pensa. 2. to ~ for a comparing watch [kom'peorirj .wot/] s. (mar.) contor. compe nsa, a înlocui, a servi drept echivalent. comparison [kom'pasrisn] s. comparaţie, as emănare; apropiere; beyond ~ fără compensated dollar ['kompenscitid .dob1"] s. (econ.) dolar reevaluat; dolar convenţional. comparaţie, de neasemuit, incomparabil, fără rival / seamăn; in ~ with în comparaţie compensating feedback ['kompenseitirj ifi:db2ek] s. reacţie de compensare.



 compensation 192



compensation [ikompen'sei/sn] s. 1. compensaţie, despăgubire; Workmen's Compensation Act legea pentru despăgubirea muncitorilor în caz de accidente de mutică sau boli pro fesionale. 2. (amer.) simbrie, leafă, plată pentru muncă. 3. (telm.) compensare, echil ibrare, egalizare. 4. (psih.) compensaţie, compensare. compensation point [~ point ] s. (biol.) punct de compensare. compensative ['knmpenseitiv, -pon-, kom'pensot -] adj. compensator, care compensează, despăgubeşte, răscumpără. compensator ['kompenseit3r -pan-] s. (telul.) compensator (de dilatafie), amortizor de şocuri. compensatory ['kompenseitori.-pon^ksm'pensot-] adj. v. c o m p e n s a t i v e . compere [kon 'p£3r şi pronunţia franceză] I. s. (fr.) 1. comper, prezentator (persoană care prezintă un rogram de revistă, de varietăţi, de estradă sau un festival). 2. cumătru. II. vb.tr. a pre zenta (un program, un festival), a face un comperaj la (un program etc.). comper endination [ikomparendi'nei/an] s. (jur.) amânare. compete [kom'pi:t, koura-] vb. intr. 1. (with; for) a se lua la întrecere, a concura, a fi l a intra în competiţie / în concurenţă / în încercare (c«, pentru). 2. to ~ against a concura cu. competence ['kornpi tens] s. 1. competenţă, capacitate, pricepere, talent, destoinicie. 2. mulţumire, îndest ulare, saturare. 3. bunăstare, prosperitate, situaţie materială bună. 4. (jur.) competenţă. 5. suficienţă, cantitate suficientă; îndestulare. 6. (lingv.) competenţă. competency [-i] s v. c o m p e t e n c e. competent ['kompitpnt] adj. 1. competent, calificat, ca pabil, priceput, destoinic. 2. care are dreptul/căderea de a judeca o pricină; autor izat, împuternicit. 3. suficient; îndestulător. 4. stabilit, fixat, prescris, legal, p ermis. competent majority [~ mo^oriti] s. majoritate legală. competentncss ['kompi tontnis] s. competenţă. competent rocks ['kompitsnt roks] s. pl. (geol.) roci compet ente. competition [ikompi'tijan] s. 1. concurenţă, rivalitate, competiţie; law of ~ le gea concurenţei; free ~liberă concurenţă. 2. întrecere, competiţie; (sport) concurs, întrec ; campionat; chess ~ campionat de şah; peaceful ~ întrecere paşnică; to bring into ~, to put up for ~ a organiza un concurs pentru; to enter into ~ with a concura cu; o ut of ~ fără concurs; fără concurenţă. 3. concurs, examen prin concurs. competition car [~ a:r] s. (auto) automobil de curse. competitioner [-kompi'ti/ano1"] s. 1. concure nt, competitor, pretendent, participant la o competiţie / întrecere / la un concurs. 2. persoană care intră într-o / ocupă o funcţie prin concurs. ■ competition wallah [ikompi tljsn .wola] s. (anglo-indian) funcţionar civil (numit după trecerea unui examen sau concurs). competitive [kom'petitiv] adj. competitiv, cu caracter de întrecere / d e concurs. competitive examination f~ igizaemi'neijsn] s. concurs, examen prin c oncurs (pentru ocuparea unui post vacant). competitor [ksm'petiW] s. competitor, concurent, cel care provoacă o întrecere / competiţie / la un concurs / campionat; ri val, pretendent (cel care aspiră la aceeaşi situaţie, demnitate etc.). compilation [.k ompi'leijan, -pai'l-J s. 1. compilaţie, adunare de fragmente, culegere de bucăţi din d iferite cărţi. 2. redactare, alcătuire; elaborare. compile [kom'pail] vb. tr. 1. a alcăt ui, a redacta, a elabora. 2. a compila, a culege (fragmente din diferite cărţi, oper e). compiler [-or] s. 1. compilator, culegător de fragmente, de extrase. 2. cel ca re elaborează / alcătuieşte / redactează (un dicţionar etc.). 3. (cib.) autoprogramator. c omplacence [kom'pleisnsj s. v. c o m p l a c e n c y . complacency [-i] s. 1. împăca re cu sine, linişte sufletească, mulţumire, satisfacţie. 2. complacere (într-un mediu, într o situaţie). 3. automulţumire, autoliniştire; mulţumire de sine, vanitate. 4. (înv.) compl ezenţă, bunăvoinţă, amabilitate. complacent [kom'pleisnt] adj. 1. împăcat cu sine, mulţumit isfăcut. 2. mulţumit de sine, vanitos, încrezut. 3. (înv.) bun, blând, complezent. complai n [kom'plein] vb. mir. 1. (of, about) a se plânge (de), a-şi exprima / a-şi arăta nemulţum irea (faţă de). 2. (poetic) a se jelui, a se tângui, a boci, a se căina. complaining [-i n] adj. 1. care se plânge; jeluitor, plângăreţ. 2. necăjit, supărat. 3. (fam.) indispus, bo nav. complaint [ksm'pleint] s. 1. plângere, jeluire, reclamaţie, jalbă; plângere în justiţi , dare în judecată; to lodge / to make a ~ against smb. a face o plângere, o reclamaţie îm potriva cuiva; a da pe cineva în judecată; what is his ~? de ce se plânge? ce-1 doare? ce-i lipseşte? to make ~s of se plânge de. 2. nemulţumire; jale; suferinţă. 3. boală, dure e, maladie, tulburare; to get a ~ a căpăta o boală. complaisance [ksm'pleizans, .kompl ei'zaans] s. 1. complezenţă, bunăvoinţă, spirit îndatoritor, curtenie, politeţe, amabilitat out of ~ to(wards) din complezenţă pentru / faţă de. 2. îngăduinţă faţă de sine însuşi, lip



 tească / de hotărâre. complaisant [kom'pleizsnt, .komplei'zasnt] adj. 1. (to) compleze nt, binevoitor, îndatoritor, curtenitor, amabil, politicos (cu, faţă de). 2. îngăduitor, t olerant; cu slăbiciuni, care se complace în ceva; concesiv. complanate ['komploneit] adj. netezit; (care a fost făcut) neted / plan. complanation [ikompta'rieijn] s. (mat.) cuadratură (a unei suprafeţe). complected [kom'plektid, -ed] adj. 1. încurcat, confuz, încâlcit, complicat. 2. (amer. fam.) v. c o m p 1 e x i o n c d. complement I. ['komplimont] s. 1. complement, complinire, întregire, împlinire; for the ~ of ha ppiness pentru a face fericirea completă, desăvârşită. 2. (gram.) complement. 3. (/nat.) u nghi complimentar. 4. podoabă, găteală. 5. asortiment, garnitură, complet, set. 6. efect iv; personal (al forţelor militare sau al echipajului unui vas); completare.



II. ['—, i—] vb. tr. a întregi, a completa, a remedia (un neajuns, o lipsă), a servi dre pt complement (cu aat.). complemental [ikompli'mental] adj. v. c o m p l e m e n t a r y . complementary [ikomplt'mentori] adj. complementar, întregitor, suplimen tar, care împlineşte I completează / întregeşte. complementary angles [~ !a3rjglz] s. pl.ţm t.) unghiuri complementare. complementary colour [~ 'kAte'] s. (opt.) culoare co mplementară. complemented lattice [ikompli'mentid 'lauis] s. (mat) structură / latic e complementară. completable [kom'plktobl] adj. de completat. complete [kom'plkt] I. adj. complet, deplin, total, desăvârşit, împlinit, îndeplinit; the ~ works of Shakespea re opera completă a lui Shakespeare; ~ defeat înfrângere completă / totală. II. vb. tr. 1. a completa, a încheia, a sfârşi, a duce la bun sfârşit, a termina. 2. a împlini, a îndepli to ~ an agreement a încheia un acord / o înţelegere. complete breakdown [~ 'breikdaun ] s. (tehn.) scoatere completă din funcţiune. completedness [kom'plktidnis] s. v. c o m p l e t e n e s s (1). completely [kom'plktli] adv. complet, în întregime, total , pe deplin, de tot. completeness [kom'plktnis] s. 1. plenitudine, întregime, plinăt ate. 2. desăvârşire, perfecţiune. 3. ducere la bun sfârşit, terminare cu bine, îndeplinire. mplete overhand [kom'plkt ouvoiluend] s. (tehn.) reparaţie generală. completion [ksm 'prk/sn] s. completare, ducere la bun sfârşit, terminare cu bine, împlinire, îndeplinire . completion date [~ deit] s. (constr.) termen de predare (a unei lucrări). comple tive [kom'plktiv] adj. completiv, care completează / împlineşte / întregeşte; întregitor, d întregire. completory [kom'plktsri] adj. v. c o m p l e t i v e . complex ['kompl cks] I. adj. 1. complex, compus, compozit, combinat, alcătuit din mai multe părţi. 2. complicat, încâlcit, încurcat, greu. II. s. complex, ansamblu, totalitate. complexing [-irj] s. (chim.) complexare, formare a complecşilor. complexion [kom'plek/pn] I. s. 1. culoare a pielii (în special a feţei; uneori a părului şi a ochilor); ten, faţă, înfă ark ~ faţă oacheşă / brună, ten oacheş / închis. 2. (fig.) înfăţişare, aspect; nuanţă, ungh ctivă; concepţie; punct de vedere; interpretare; to put a different ~on the matter a înfăţişa / a prezenta chestiunea / lucrurile într-o altă lumină / sub un alt aspect. 3. (î fire, temperament, caracter, natură. 4. înfăţişare, fizic, constituţie fizică. II. vb. tr. olora (şi fig.). complexional [-al] adj. privitor la ten, al tenului, de ten. comp lexioned [-d] adj. (în cuvinte compuse) 1. cu tenul, cu faţa, cu înfăţişarea; dark— oacheş închis, negricios; fair-~ blond, bălai; pale-~ v. c o m p l e x i o n l e s s . 2. cu suflet(ul), cu firea, cu (o) fire; well— bun la suflet, (cu) fire bună. complexio nless ]-lis] adj. palid, galben la faţă, gălbejit. complexion water [kom'plekjan .wo:t 3r] s. loţiune pentru faţă / ten. complexity [kom'pleksiti, kom-] s. 1. complexitate, caracter complex; varietate', diversitate. 2. complicaţie, încurcătură. 3. lucru complic at. complexness ['kompleksnis] s. v. c o m p 1 e x i t y (1,2). complex number [ 'kompleks 'nAtnbs1] s. (/nat.) număr complex. complex sentence [~ 'sentans] s. (gr am.) frază (compusă) prin subordonare. complex valued [~ .Vcelju;d] adj. (mat.) comp lex, cu valori complexe. compilable [kom'plaiobl] adj. (rar) v. c o m p l i a n t . compliance [ksm'ploions] s. 1. consimţământ, asentiment, învoială; in ~ with your wish potrivit dorinţei dv., în conformitate cu dorinţa dv., îndeplinindu-vă dorinţa. 2. îngădui ibilitate, maleabilitate. 3, concesie, cedare; supunere. 4. complezenţă, ascultare, docilitate. 5. respectare, conformare; ~ with safety and health regulations resp ectarea regulilor de securitate şi ocrotire a sănătăţii. compliant [kom'plaiont] aay. 1. f lexibil, maleabil, mlădios; îngăduitor; condescendent. 2. complezent, îndatoritor, servi abil, prevenitor, curtenitor, politicos. 3. docil, ascultător, supus,.plecat. comp licacy [kom'plikosi] s. 1. complicaţie, încurcătură, încâlceală. 2. lucru încâlcit / încurc icate I. ['komplikeit] vb. A. tr. a complica; a încâlci, a încurca; a îngreuna, a agrava ; to ~ matters a complica lucrurile; a încurca / a încâlci lucrurile / iţele. B. intr. a



 se complica; a se încurca, a se încâlci, a se agrava, a se îngreuna. II. ['komplikit] a dj. v. c o m p 1 ic a t e d . complicated ['komplikeitid] adj. complicat, comple x; dificil, greu; încurcat, încâlcit. complicatedness [-nis] s.v. c o m p l i c a t e n e s s . complicateness ['komplikeitnis] s. caracter complicat, complexitate, c omplication [.kompli'kei/pn] s. 1. complicaţie, complexitate; situaţie complicată, încur cătură, încurcare; complicare; agravare; here is a further ~ iată o nouă compli caţie, o n urcătură. 2. (med.) complicaţie; the patient has ~s after his illness pacientul are co mplicaţii după boală; ~s set in boala s-a complicat, au apărut complicaţii. complicative [ 'kamplikastiv] adj. care complică; care agravează; care încurcă. complice ['komplis] s. (înv.) complice, (co)părtaş. complicity [kom'plisiti, kom-] s. 1. complicitate, parte, participare (la crimă etc.); vinovăţie. 2. complexitate. compliment I. ['komplimont] s. 1. compliment, laudă, măgulire, amabilitate; to pay a ~ to smb. a face un complim ent cuiva; to lavish ~s a împărţi complimente în dreapta şi-n stânga, a fi darnic cu laudel ; he did me the ~ of listening a avut amabilitatea să mă asculte; your presence is a great ~ prezenţa dv. este foarte măgulitoare / este o cinste pentru noi / ne onorea ză. 2. pl. complimente; felicitări; salut, salutări; ~s of the season urări / felicitări d e rigoare (potrivit sărbătorilor); give him my ~s transmite-i complimente din partea mea; my ~s to your sister complimentele mele surorii dumitale; sends his ~s, wi th ~s cu salutări (in încheierea unei scrisori); to stand on ~s a fi ceremonios /



 193 comprehendible



formalist / a face fasoane. 3. (înv.) dar, cadou; plocon; bacşiş; with the author's ~s omagiu din partea autorului. II. ['kompliment, ikompli'mcnt] vb. tr. 1. a compl imenta, a face complimente (cuiva), a măguli, a flata. 2. (on) a saluta, a felicit a (pentru, cu ocazia); I have already ~ed him on his success l-am şi felicitat pen tru succesul Iui. 3. to ~smb. with smth. a face un cadou cuiva; a răsplăti pe cineva cu ceva, a oferi ceva cuiva, a dărui cuiva un lucru. complimentality [ikomplimcn' tasliti] ş. compliment(e); politeţe, curtenie. complimentary [.kompli'menteri] adj. 1. de compliment, de felicitare; ~ remarks remarci măgulitoare. 2. curtenitor, pol iticos, elogios, măgulitor; to be ~ about smb.'s work a vorbi în termeni elogioşi / măgu litori despre lucrarea cuiva. 3. de dar, dăruit, de favoare. complimentary copy [~ 'kopi] s. exemplar gratuit. complimentary ticket [~ 'tikit] s. invitaţie, bilet d e favoare. complimenter ['fomplimenta1"] s. persoană care face complimente, măgulito r; linguşitor. complin(e) i'komplin, -plain] s. (bis., mai ales la pi.) ultima slu jbă de seară (la catolici). complot I. E'kompbt] s. (înv.) complot. II. ['kom'pbtj vb. intr. (rar) a complota. compluvium [k3m'plu;vi3m, kom-j s. (arhit.) compluviu. comply [kam'plai] vb. A. intr. to ~ with a) a consimţi să / la, a se învoi cu / la, a-şi da consimţământul la; a condescinde să, a conveni să; a fi de acord cu; ~ing with your wi sh satisfăcându-vă dorinţa, conform dorinţei dv.; b) a se supune, a se conforma (regulilor , cerinţelor etc.); a corespunde (cerinţelor); your orders will be complied with com enzile dv. vor fi executate. B. tr. (înv.) a îndeplini, a împlini, a duce la îndeplinire , a satisface (o rugăminte, o cerere, o promisiune); a executa, a se supune (unui ordin). compo ['kompou] s. 1. (constr.) mortar, tencuială, compoziţie. 2. (corn.) do bândă compusă. 3. (austr.fam.) daune, despăgubiri. compole ['kompoul] s. (electr.) pol d e comutaţie. componency [kam'pounansi] s. (rar) componenţă. component [kam'pounsnt] I. s. 1. component, componentă, ingredient; element constitutiv, parte componentă. 2. pl. elemente, piese, accesorii. 3. (tehn.) reper. II. adj. component, constituti v, alcătuitor. component voltage [- iVDltid3] s. (electr.) tensiune parţială / compone ntă. compo pipe ['knmpou paip] s. (tehn.) ţeava maleabilă din aliaj de plumb. comport [k3m'po:t] I. vb. A. intr. to ~ with a concorda cu, a Fi în armonie cu, a co respun de (cu dat.). B. tr. 1. (înv.) a suporta, a suferi (pe cineva). 2. (rar) a comport a, a implica, a atrage după sine. C. refl. a se comporta, a se purta. II. s. (înv.) purtare, comportare. comportment [-mant] s. (rar) (de obicei deportment) conduită, comportare, purtare. composant [kam'pouzsnt] s. (rar) v. c o m p o n e n t (1). compose [ksni'pouz] vb. A. tr. 1. a compune; a forma, a alcătui; a constitui, a înt ocmi, a confecţiona, a înjgheba; a redacta, a scrie, a face (o lucrare); pasiv to be ~d of a Fi compus din, a Fi alcătuit din; to ~ a picture a concepe şi a elabora pla nul unui tablou, a aranja compoziţia unui tablou. 2. a scrie (versuri, muzică). 3. a aplana (u/t conflict, o ceartă, o neînţelegere, un incident), a împăca. 4. a linişti, a ca ma, a potoli, a domoli; to ~ one's face a-şi potrivi faţa, a da feţei o înfăţişare serioasă ~ one's thoughts a-şi aduna gândurile, a-şi aduna minţile. 5- (poligr.) a culege, a zeţui. B. refl. a se linişti, a se calma, a se potoli, a-şi reveni, a-şi veni în Fire, a se re culege. C. intr. 1. a compune, a face compoziţii. 2. (poligr.) a culege, a zeţui. 3. a se combina, a intra în combinaţie; a se integra; the house and the trees ~ well i n the picture casa si copacii se armonizează perfect în tablou. composed [-d] adj. l iniştit, calm; stăpânit, reţinut; domolit, potolit, grav, serios. composed levelling [~ 'levplin] s. (constr.) nivclmcnt compus. composed light [~ 'lait] s. (fiz.) lumi nă compusă. composedly [ksm'pouzidli] adv. liniştit etc. (v. c o m p o s c d). compose dness [ksm'pouzidnis] s. linişte, calm; stăpânire de sine, reţinere; gravitate, seriozit ate. composer [kam'pouza1-] s. 1. compozitor, muzician. 2. autor, scriitor. 3. împăc iuitor, conciliator. 4. alinător, mângâietor; (fîg.) mângâiere. composing [kom'pouzirj] I. df 1. alcătuitor, component, constitutiv. 2. alinător, calmant, liniştitor. II. s. (po ligr.) culegere. composing machine [~ ma'/kn] s. (poligr.) maşină de cules. composin g medicine draught |~ -niedisin' draift] s. (med.) calmant, sedativ, remediu ano din. composing room [~ ru(:)m] s. (poligr.) zeţărie. composing stick [~ stik] s. (po ligr.) culegar, vingălac, culcgău. composite ['kompazit, -zait] I. adj. 1. compozit, compus; complex; combinat; mixt. 2. (bot.) cu flori compuse. II. s. 1. amestec;



 compoziţie. 2. (bot.) plantă din familia compozeelor. composite beam [~ bi:m] s. (c onstr.) grindă compusă. composite body [~ b^di] ş. (auto) caroserie mixtă. composite car riage [- 'karid3] s. (ferov.) vagon cu mai multe clase. composite photo [~ 'fout ou] s. fotografie-robot, fotografie compusă din clemente disparate (capul unei per soane si trupul altei persoane etc.); fotografie trucată. composite school ['kompa zait 'sku:l] s. (caiuid.) liceu cu profil mixt (teoretic, comercial si industria l). composite train [~ 'trein] s. (ferov.) tren mixt. composite vessel [~ 'vcsl] ş. (mar.) navă compozită. composite wave filter [~ wciv .filta1"] s. (tel.) filtru co mpus. composition [ikompo'zifcn, amer.'--'—] s. 1. compoziţie (în literatură, artă, muzică) arta compoziţiei, stil. 2. compunere (şcolară). 3. compunere, îmbinare, combinare;



structură, alcătuire, întocmire; redactare; (/nil.) ~ of the forces efectivul, compone nţa trupelor; (ec.) organic ~ of capital compoziţie organică a capitalului. 4. compoziţi e (chimică); elemente; amestec; aliaj; agregat; (fiz.) ~ of forces compunerea forţel or. 5. mentalitate, caracter; constituţie psihică, psihic; he has a touch of madness in his ~ e cam ţicnit, c cam smintit, nu c în toate minţile. 6. înţelegere. învoială, acor pact, concordat; convenţie; compromis; sumă pe care un datornic insolvabil trebuie s -o achite creditorului; tranzacţie prin care un datornic este absolvit de obligaţii; by ~ with creditors prin înţelegere cu creditorii; prin conversiune. 7. (mii.) conv enţie de armistiţiu; acord cu privire la încetarea focului. 8. (poligr.) culegere manu ală; zaţ, formă culeasă. 9. (rar) unsoare, unguent, mastic. 10. (lingv.) compunere a cuv intelor. 11. înlocuitor, erzaţ, surogat. 12. (înv.) concordanţă, armonie; concordare; potr ivire. 13. (tehn.) structură, constituţie; natură, caracter. composition book [~ buk] s. (amer.) caiet pentru exerciţii. composition material [~ maitisriol] s. material plastic. composition metal [~ .mctl] s. (metal.) aliaj de cupru cu zinc; alamă. c omposition roller [~ iroulor] s. (poligr.) val de clei. compositive [kam'pozitiv ] adi. 1. bazat pe compunere / compoziţie; compus; combinativ. 2. (log.) sintetic. compositor [k9m'pDzit3r] s. (poligr.) zeţar, culegător; ~ and printer culegător-tipărit or. compos(mentis) ['komposf'mentis)] (lat. jur.) I. adf în deplinătatea facultăţilor mi ntale; răspunzător, responsabil; non ~debil mintal; lipsit de folosirea deplină a capa cităţii mintale; alienat. II. s. om cu mintea întreagă / sănătoasă, om cu scaun la cap, om g la minte. compossible [kam'posabl, -sibl] ad/'. ~ with compatibil cu, capabil de a coexista cu. compost ['kompost, -poust] (agr.) I. s. compost, îngrăşământ compus, gun oi, gunoişte, bălegar. II. vb. tr. 1. a amesteca (îngrăsăminteie) pentru a face compost. 2 . a îngraşă (pământul); a gunoi. composure [k3m'pou33r] s. linişte, calm, cumpăt, sânge rec ire de sine. compotation [kompo'tei/an] s. (rar) chef, petrecere. compote ['ksmp out, -pot şi pronunţia franceză] s. (fr.) compot. compound 1 1. ['kompaund] adf 1. com pus. 2. (tehn.) compaund. 3. amestecat, mixt, compus. II. 1'kDmpaund] s. 1. comp us; compoziţie; compunere; amestec. 2. (gram.) (cuvânt) compus. III. [kam'paund, tom -] vb. A. tr. 1. a compune; a amesteca, a combina; a îmbina; to — drugs a amesteca m edicamente. 2. a aranja, a aplana, a regula;' a împăca, a concilia (interese). 3. a achita parţial (o datorie). 4, a ierta (o ofensă); to ~ a felony a renunţa la urmărirea judiciară a cuiva în schimbul unei compensaţii materiale. B. intr. (with) a ajunge la un compromis (cu creditorul); a ajunge la o înţelegere, a se înţelege, a cădea Ia învoială, se învoi (cu); a se împăca (cu). compound2 s. 1. (în India, în Africa de Sud) împrejmuire, eren împrejmuit pe care se află o casa sau o întreprindere (aparţinând de obicei unui străi ). 2. barăci (de lagăr etc); baracamente; lagăr. 3. închisoare. compound addition ['komp aund a'di/an] s. (mat.) adunare a numerelor concrete. compound body [~ *bodi] s. (chim.) corp compus, compus chimic. compound cycle [~ 'saikl] s. (fiz.) ciclu m ultiplu. compound die [~ 'dai] s. matriţă compusă. Compound E ['ksmpaund 'i:] s. (farm .) cortizon. compounded [kom'paundid, kom-] adf compus. compound engine ['kompau nd rend3in[ s. 1. (tehn.) maşină compaund; maşină electrica cu excitaţie mixtă. 2. (av.) tu bo pro puişor. compounder [k3m'paund9r, kom-] s. 1. persoană care compune, amestecă et c. (v. c o m p o u n d1 III, a). 2. farmacist. compound excitation ['tompaUnd ek si'tei/n] s. (electr.) excitaţie mixtă. Compound F [~ 'efj s. (farm.) hidrocortizon. compound fertilizer [~ Ta'rtilaiza1"] s. (agr.) îngrăşământ compus / mixt. compound fract ure [~ Tfra;kt/9r] s. (med.) fractură multiplă. compound gear [~ 'gia""] s. (tehn.) bloc de roţi dinţate; blocul pinioanelor. compound glass [~ 'glo:s] s. (hui.) sticlă s tratiFicată. compound householder [~ 'haushoulda1"] s. chiriaş (în a cărui chirie sunt i ncluse impozitele si taxele). compound indexing [~ 'indeksinj s. (tehn.) divizar



 e combinată. compound interest [~ 'intrist] s. (com.) dobândă compusă. compound metal [~ 'metl] s. v. e o m p o s i t i o n m e t a l . compound number [~ 'nAmb9r] s. ( /nat.) număr concret. compound parachute [~ 'pa;r9/u:t] s.fav.) paraşută dublă. compound pulley [~ 'puii] s. (tehn.) palan, muflă. compound sentence [~ 'sentsns] s. (gram .) frază (compusa) prin coordonare. compound slides [~ 'slaîdz] s. (electr.) montaj în cruce. compound subject [~ 'sAbd3ikt] s. (gram.) subiect compus (de exemplu my best friend and adviser arrives tonight). compound wound [~ 'wu:nd] s. (med.) ra nă deschisă. comprador [ikompra'do:r] (portugheză) I. s. (mai ales în China) băşt'uuis afla în slujba unei firme europene şi servind ca mijlocitor între ea şi clienţii băştinaşi. II. aservit străinilor; trădător; comprador; the ~ bourgeoisie burghezia naţională aservită im erialiştilor, burghezia trădătoare / compradoră. compreg ['kompregl s. (tehn.) plăci aglom erate de lemn impregnat cu răşină. compregnate [kam'prcgneit] vb. tr. a fabrica plăci ag lomerate (din lemn) cu răşină. comprehend [.kompri'hcnd] vb. A. tr. 1. a înţelege, a price pe, a prinde, a sesiza. 2. a cuprinde, a include, a îmbrăţişa, a conţine. 3. a implica, a presupune. B. intr. a înţelege, a putea înţelege lucrurile, a avea înţelegere. comprehendib e [-ibl] adj. (rar) v. c o m p r e h e n s i b l e .



 comprehensibility 194



comprehensibility ['kompri.henss'biliti, -si'b-] s. inteligibilitate, posibilita te de înţele gere. comprehensible [ikompri'henssbl, -sib-] adj. inteligibil, uşor / les ne de înţeles; care poate fi înţeles; clar, limpede. comprehensibleness [-nis] s. v. c o m p r e h e n s i b i l i t y . comprehensibly [-H] adv. inteligibil. comprehen sion [.kompri'henfan] s. 1. comprehensiune; capacitate de a înţelege; intuiţie; intuir e; înţelegere, pricepere, pătrundere; inteligenţă; it (surjpasses my ~ depăşeşte puterea me legere, mă depăşeşte. 2. cuprindere, includere; a term of a vast ~ un termen generic / v ast / cu multe implicaţii; act of ~ hotărâre a parlamentului privind toate partidele. 3. (rel.) tolerare a ereziilor, toleranţă religioasă. comprehensive [ikompri'hensiv] a dj. 1. care înţelege, care sesizează, care prinde uşor; intuitiv, inteligent, pătrunzător, eştept; ~mind minte ageră / pătrunzătoare. 2. multilateral, amănunţit; complet, profund; ~ chool liceu complet / multilateral, şcoală de cultură generală. 3. cuprinzător, amplu, lar g, vast; a ~ grasp a) stăpânire întinsă / vastă; b) vaste cunoştinţe, bună cunoaştere (a pr ); ~ plan plan vast / cuprinzător; a ~ term un termen larg / generic. comprehensiv eness [-nis] s. 1. lărgime, vastitate, întindere. 2. bogăţie de conţinut; caracter cuprinză or. 3. putere de cuprindere, înţelegere; agerime; pătrundere; adâncime; orizont. compres s I. [kom'pres] vb. tr. 1. a comprima, a apăsa, a strânge, a condensa. 2. (fig.) a f ace concis, a condensa, a rezuma. II. l'kompres] s. compresă, prişniţ(ă), oblojeală. compr essed [kam'prcst] adj. comprimat, condensat, strâns. compressed air [~'£0r] s. (jiz. ) aer comprimat. compressed-air drive [kom'prest 'so 'draiv] s. 1. (tehn.) acţiona re cu aer comprimat. 2. (mine) transmisie pneumatică. compressed asphalt ]~ 'aeşfael t] s. asfalt bătut.' compressed fuel [Tjual] s. (ind) combustibil presat. compress ibility [ksmipresi'biliti, koum-, -ss'b-] s. comprcsibilitate. compressible [kom 'presobl, -sib-] adj. compresibil, comprimabil. compressibleness [-nis] s. v. c o m p r e s s i b i 1 i t y. compressing [fom'presirj] s. (tehn.) compresiune. c ompression [kom'pre/on] s. 1. comprimare, compresi(un)e, strângere (prin apăsare), c ondensare. 2. (tehn.) imprimare, îndesare, bătătorire. compressional bar [ksm'prejansl ba:r] s. (constr.) bară comprimată. compression chamber [ksm'pre/sn .tjeimb;>c] s. (tehn.) cameră de comprcsi(un)c. compression efficiency [~ e.fi/onsi] s. (tehn.) f orţă de compresiune. compression failure [~ ifpilior] s. (tehn.) lipsă de rezistenţă la pr esiune. compressionless [kam'prejonlis] s. (tehn.) fără compresor. compression mould [kam'prejbn mould] s. (tehn.) formă de presare. compression pump [~ p\mp] f. v. c o m p r e s s o r . compression test [~ test] s. (tehn.) încercare la compresiune . compressor [kom'pres3r] s. (tehn.) compresor. compressorless injection [ksm'pr esolis in^ekjsn] s. (auto) injecţie fără aer compri mat. comprise [ksm'praiz] vb. tr. ( in, within) a cuprinde, a conţine, a include, a îngloba (în); this dictionary ~s about 100,000 words acest dicţionar cuprinde aproximativ 100.000 de cuvinte. compromise ['kompramaiz, -prum-] I. s. 1. compromis. 2. tranzacţie; înţelegere, învoială. 3. (fam.) nici cal, nici măgar; nici una, nici alta. II. vb. A. intr. a ajunge la un comprom is; a ajunge la o înţelegere, a cădea la o învoială; a încheia o tranzacţie. B. tr. 1. a co omite, a discredita; a primejdui, a strica, a distruge (reputaţia etc.), a face de râs. 2. a împăca, a (re)concilia, a linişti, a aplana (o ceartă etc.). C. refl. a se comp romite, a se face de râs, a ajunge de ruşine. compromiser [-3C] s. conciliator, împăciui torist. compromising [-in, -prum-] adj. compromiţător, ruşinos, care (te) discreditează. comprovincial [ikompro'vin/pl] adj. din aceeaşi provincie. comp school ['komp 'sk u:l] s. (canad.fam.) v. c o m p o s i t e s c h o o l . comptant ['kauntsnt si p ronunţia franceză] s. (fr.) bani peşin / gheaţă. compte courant [pronunţia franceză] s. (fr om.) cont curent (v. a c c o u n t current). comptoir [pronunţia franceză] s. (fr. c orn.) contor. comptormeter [kom'tomi:tor] s. aritmometru, maşină de calculat. comptr oller [kon'troulsr] s. v. c o n t r o 11 c r. compulsatory [kam'pAlsstari] adj. (înv.) v. c o m p u 1 s o r y. compulse [ksm'pAls] vb. tr. (rar) a sili, a constrâng e, a obliga. compulsion [kam'pAl/sn] s. constrângere, silire, forţare, obligaţie; silă; under / upon ~cu de-a sila, fiind silit, de nevoie, vrând-nevrând. compulsive [ksm'p /vlsiv] adj. (rar) v. c o m p u l s o r y . compulsory [ksm'pAlsari] I. adj. obl igator, coercitiv, forţat, silit; impus; de constrângere; it was ~ on him to era sil it să, trebuia să. II. s. pl. (sport) (exerciţii) impuse. compulsory landing ]~ la?ndi



 n] s. (av.) aterizare forţată. compunction [ksm'pArjliJan] s. remuşcare, mustrare de c onştiinţă, mustrare de cuget; scrupul, căinţă; regret, părere de rău. compunctionless [-lis . fără / lipsit de remuşcări / scrupule. compunctious [ksm'pArjkfos] adj. 1. mustrător, do jenitor. 2. pocăit, plin de căinţă, de remuşcare. compurgation [iksmpar'gei/sn] s. (jur.) 1. apărare, disculpare; mărturie favorabilă. 2. (jur.) scoatere de sub acuzaţie, absolvi re de o acuzaţie. 3. (ist. Angliei) judecată şi absolvire prin jurământ.



compurgator ['kompo:'geitsr] s. (jur.) martor al apărării; martor favorabil, martor al (nevinovăţiei) acuzatului. computability [kom.pju:to'biliti] s. calculabilitate. computable [ksm'pjuitsbl] adj. calculabil. computant ['kompjutant] s. v. c o m p u t e r. computation [JonipjuQ'tei/sn] s. 1. calcul(aţie), calculare, socotire, n umărare, evaluare, estimare, apreciere. 2. calcul, socoteală, cont. 3. sumă, total. co mputational [ikompjuO'teiJsnsl] adj. (infor.) de calcul; numeric. computational linguistics [~ lin'gwistiks] s. pl. (folosit ca sg.) lingvistică matematică. computa tion centre [ikompju(;)'tei/an .sente1"] s. centru de prelucrare a datelor, cent ru de calcul. computative [kom'pju:tstiv, 'kom-] adj. care poate fi calculat. co mpute [ksm'pjiKt] I. vb. A. tr. 1. a calcula, a socoti, a număra; a evalua, a esti ma, a aprecia. 2. (that) a-şi face socoteala, a socoti, a (se) gândi (că). B. intr. a face calcule, socoteli. II. s. (rar) calcul; beyond ~ incalculabil, inestimabil, de nepreţuit. computer [ksm'pjuitor] s. 1. calculator, socotitor. 2. maşină de calcul at, socotitor. 3. calculator / creier electronic, computer, maşină de calculat / de calcul / electronică. computer code [~ koud] s. (cib.) cod de calcul. computer eng ineer [~ cnd3iniar] s. informatician. computerese [ksm.pjuits'rkz] s. (fam.) 1. limbaj de programare. 2. jargonul informaticienilor. computerite [kam'pjuitorait ] s. specialist în calculatoare electronice / computere. computerizable [kom'pjuit araizobl] adj. care poate fi prelucrat Ia calculator / computer, care poate fi i ntrodus în calculator, computcrizabil. computerize [kom'pjmtsraiz] vb. tr. (tehn.) a computeriza. computer science [kam'pjuito isaions] s. informatică. computery [k sm'pjuitari] s. tehnica (producerii şi exploatării) calculatoarelor electronice. com puting [ksm'pjuttirj] I. s. (mat.) calcul(aţie). II. adj. de calcul. computing cen tre [~ isentor] s. centru de calcul. computer [kam'pjuitsr] s. v . c o m p u t e r . computus ['kompjatDs] s. 1. calcul, socoteală. 2. (ist.) tabel de calcul. com rade ['komrid, 'kAînrid, 'komreid] I. s. tovarăş, camarad. II. vb. intr. a se întovărăşi, a înfrăţi, a se lega frate sau tovarăş. comrade-in-arms [~in'u:mz] s. camarad de arme, tova răş de luptă / de arme. comradely ['komridli, 'kAm-, 'komreidli] adj. tovărăşesc. comradesh p ['komrid/ip, 'kAm-] s. tovărăşie, camaraderie. comstockery ['komstokori, 'kAm-] s. ( amer.) 1. purism, puritate, împotrivire la imoralitate; naturalism şi pornografie în a rtă sau literatură. 2. puritanism, afectare morală, ipocrizie. Comtism ['komtizam] s. (filoz.) pozitivism, filozofia pozitivistă a lui Auguste Comte. con1 [kon] vb. tr. 1. (si to ~over) a învăţa pe de rost / pe dinafară; a toci, a memoriza. 2. (înv.) a şti, a lege. 3. (biv.) a şti, a putea, a fi în stare să. 4. (?nv.) a face să înveţe, a pune la înv n2 (mar.) I. vb. tr. a cârmi (un vas); a cârmi după compas. II. s. cârmă; cârmire. con3 pre e, de la (lat.) c o n t r a. I. adv. contra, împotriva. II. s. punct de vedere sau votant potrivnic; adversar; potrivnic; the pros and ~s argumente pro şi contra; v otanţii / voturile pentru şi contra. con4 (fam. şi si.) prese, de la c o n c e r n, c o n f i d e n t,c o n f o r m e r, c o n f o r m i s t, conservatory, contract,c onundrum, convict. con5 prep. (ital.) cu (bt indicaţiile muzicale sau alte expresi i); de ex. con fuoco cu foc; con amore cu zel etc. conac [kou'nask,-'no:k] s. (t urc.) conac. conacre ['koneikorj s. (in Irlanda) 1. arendare (a unui mic lot de arătară pentru un singur sezon). 2. lot arendat pentru cultură pentru un singur an. co nation [kou'nei/jn] s. (psih.) voliţiune, putere a voinţei, capacitate de voliţiune / de activitate volitivă. concatenate I. [kon'keetineit, kon-] vb. tr. a înlănţui; a lega laolată; a uni în lanţ / în serii succesive. II. [-nit] adj. înlănţuit, legat, în strânsă l atenation [konikaeti'nei/sn, ksn-, kon'kaît-] s. 1. înlănţuire, succesiune, şir, serie, la nţ («ie evenimente, idei), legătură reciprocă, interdependenţă (cauzală); ~ of circumstance e, complex de împrejurări, conjunctură. 2. (tehn.) legare / conexiune / cuplaj în cascadă, legătură în tandem; cuplaj, legătură. 3. (;nat.) serie continuă. 4. (electr.) legare în ca dă. concave ['kon'keiv, --, -'-, 'kank-] I. adj. concav, scobit, adâncit; înfundat, sc ofâlcit. II. s. 1. (con)cavitate, scobitură, adâncitură. 2. (arhit.) boltă, arcadă, cupolă, m. 3. (poetic) boltă cerească. concave mo(u)ld [~ mould] s. (mat.) racordare concavă.



 concaveness [-nis] s.v. c o n c a v i t y. concavity [korika;viti, kan-] s. conc avitate, suprafaţă concavă; (fam.) I feel a great ~ simt un marc gol în stomac, nu ot de foame, mi s-a lipit stomacul de coaste. concavo-concave [kon'keivo» ikon'kei v] adj. (despre o lentilă) biconcav. concavo-convex [~ ikon'veks] aay. (despre o l entilă) concav-convex. conceal [ksn'sul] vb. tr. 1. a ascunde; a tăinui, a dosi, a iti, a ţine secret / în taină; a disimula; to ~ smth. from smb. a ascunde cuiva un ru. 2. a masca, a camufla. concealed [kan'skld] adj. ascuns, tainic, tăinuit. conc ealedly [-li] aa\>. pe ascuns, în taină, pe furiş. conceledness [-nis] s. caracter ret, caracter ascuns, tainic. concealer [kon'si:ter] s. tăinuitor.



mai p p luc sec



 195 concert



concealment [ksn'si: Intent] s. 1. ascundere, tăinuire, dosire, pitire. 2. ascunzăto are, ascunziş, refugiu secret. 3. (mil.) mascare, camuflae; (mil.) ~ of flash ascu nderea flăcării. concede [kan'siid] vb. A. tr. 1. a concede, a acorda, a ceda, a ces iona (un drept, un privilegiu). 2. a încuviinţa, a îngădui, a lăsa, a permite, a admite (o posibilitate, justeţea unui lucru). 3. a recunoaşte. 4. (sl. sport) a ceda, a pierd e (o partidă etc.). B. intr. a face o concesie / o favoare / un hatâr; a consimţi, a s e îndupleca. concededly [-idli] adv. potrivit mărturisirii cuiva, chiar din spusele cuiva. conceit [kan'siit] I. s. 1. îngâmfare, închipuire, înfumurare, fudulie, vanitate, prezumţie, încredere în sine, părere prea bună despre sine; he is full of ~ e plin de îngâ re / de sine / de amor propriu; se crede, se ţine fudul, are o părere bună despre el; to be out of ~ with a fi nemulţumit / decepţionat / dezamăgit /deziluzionat de. 2. (înv. ) concepţie, idee, opinie, părere. 3. închipuire, fantezie, imaginaţie. 4. preţiozitate, i magine preţioasă, eufuism (mai ales în poezia din sec. XVI-XVII). 5. gândire, gând, judeca tă, idee; in my own ~ după câte cred (cu), după socoteala mea. II. vb. A. tr. (înv.) a con cepe, a(-şi) închipui, a(-şi) imagina, a inventa, a scorni, a crea (ceva); a well-~ed play o piesă ingenios concepută şi scrisă. B. rejl. ~ (that) a se convinge singur (că); a-ş închipui (că), a visa (că), a-şi face visuri (că). conceited [-id] adj. (şi self-conceited închipuit, înfumurat, încrezut, îngâmfat, fudul; vanitos, orgolios, prezumţios, plin de am r propriu. conceitedness [-idnis] s. v. c o n c e i t (1,1). conceitless [-lis] adj. 1. Iară fumuri, modest. 2. (înv.) prost, nătâng. conceivability [kon'skva'biiiti] s . concepere; comprchensibilitate. conceivable [ksn'siivabl] adj. 1. imaginabil, care poate fi conceput / închipuit. 2. (uşor) de înţeles, inteligibil, clar. conceivable ness [-nis] s. v. c o n c e i v a b i l i t y . conceivably [-i] adv. posibil, p lauzibil, inteligibil, clar. conceive [kan'siv] vb. A. tr. 1. a concepe, a proie cta; a well-~d scheme un plan bine conceput. 2. a intui, a concepe, a-şi face o id ee despre, a pricepe, a înţelege; a gândi, a(-şi) imagina, a(-şi) închipui; a născoci, a cr , a presupune; such a thing is not to be ~d aşa ceva e de neconceput; to ~an idea of a-şi face o idee despre; that may be easily M! e cât se poate de lesne să-ţi închipui aş ceva. 3. a formula, a exprima (în anumiţi termeni). 4. a simţi, a nutri; to ~ an affe ction for a se ataşa de (cineva); a-i cădea drag / cu tronc la inimă. 5. a concepe, a rămâne grea/ gravidă/ însărcinată. B. intr. 1. a concepe, a rămâne însărcintă / grea / grav of a concepe; a-şi imagina. conceiver [-3r] s. plănuitor, autor, născocitor. conceivin g [-in] s. concepţie, zămislire, concepere, procrare, naştere. concent [kon'sent] s. 1 . (muz. rar) armonie. 2. (fig.) armonie, acord; concordanţă; in ~ to potrivit cu, co nform (cu dat.), în conformitate cu. concentrate ['konsentreit, -sin-, san-] I. vb . A. tr. 1. a concentra, a reuni într-un centru, a centraliza. 2. a concentra, a d irija, a îndrepta; to ~ one's thoughts upon a-si concentra gândurile asupra (cu gen. ). 3. (chim.) a concentra, a condensa, a îngroşa; a satura. 4. (mine) a concentra, a înnobila, a îmbogăţi, a aglomera (minereul). 5. (fiz.) a focaliza. 6. a limita, a îngusta , a restrânge. B. intr. 1. a converge, a se îndrepta spre un singur punct, a se reun i într-un centru; a se întâlni, a fi confluent. 2. a se concentra, a se condensa; a se strânge, a se aduna. 3. to ~ (up)on a se concentra asupra (cu gen.), a fi absorbi t de / preocupat de. II. s. 1. (produs) concentrat. 2. şlic. minereu concentrat / în nobilat / îmbogăţit / preparat; aliment concentrat. 3. nutreţ concentrat. III. adj. conc entrat. concentrated ['konsentreitid] adj. 1. concentrat, condensat; cu valoare sporită; bogat. 2. (fig.) intens, viu, arzător, aprins; ~ hatred ură nestăvilită. concentr ated acid [~ -assid] s. (chim.) acid concentrat. concentrated matt [~ niaet] s. (metal.) mată de nichel. concentrated sprayer [~ 'sprE3r] s. (agr.) pulvcrizator, etalier, stropitoare pentru îngrăşăminte artificiale concentrate. concentrating mill ['k onssntreitirj pinii] s. fabrică de concentrare a minereului. concentration [iknns^ n'trci/sn, -sin-] s. 1. concentraţie, concentrare; condensare. 2. concentrare, încor dare a gândirii; atenţie. 3. grupare, strângere laolaltă, concentrare, mobilizare. 4. (m ineral.) concentrare / înnobilare / îmbogăţire a minereului. concentration camp [~ ksemp ] s. lagăr de concentrare. concentration cell [~ sel] s. (electr.) celulă / pilă de co ncentraţie. concentration plant [~ plcr.nt] s. instalaţie de concentrare a materiale lor. concentration table [~ itcibl] ş. v. c o n c e n t r a t o r . concentration



 trough [■kons^n'trei/an tra:f] s. (/nine) albie de concentrare, şaitrog. concentrati ve ['ksnssntreitiv, -sin-] adj. capabil de concentrare; înclinat spre concentrare. concentraţi veness [-nis] s. capacitate de a se concentra. concentrator ['konssnt reits1", -sin-, -san-] s. (tehn.) concentrator, aparat sau dispozitiv de concent rare; şteamp pentru minereu. concentrator panel ['kons^n'trcite paenpl] s. (tel.) panou de jacuri / de comutare. concentre [k^n'sento1"] vb. A. tr. a concentra; a centra. B. intr. a converge, a se concentra; a se centra; a se întâlni într-un centru , a avea un centru comun. concentric(al) [kon'sentrik(al), ksn-] adj. concentric . concentrically [kon'scntrikali, -kan-] adv. concentric. concentric chuck [kon' scntrik t/Ak] s. (tehn.) universal. concentricity [ikonsan'trisiti, -sin-] s. co neentricitate. concentric terminal [.kon'sentrik 'tamunal] s. (electr.) bornă conc entrică. concentus [ksn'scntasj s. 1. (muz., bis.) pasaj coral cântat la unison. 2. (muz.,fig-)unison, armonie, potrivire; concordie, acord. concept ['konsept] s. c oncept; noţiune, idee; reprezentare generală. conceptacle [kan'septakl] s. (bot.) co nceptacul, folicul. conceptaculum [.konsap'taskjulom] s. v. c o n c e p t a c l e .



conception [kan'sep/pn] s. 1. concepţie; gând, noţiune, idee. 2. (într-o operă de artă) con epţie, idee fundamentală, idee călăuzitoare. 3. (fiziol.) concepţie; concepere, zămislire. . făt, fetus, copil. 5. putere de a concepe, capacitate mintală; minte, creier, gândir e, înţelegere. conceptional [-al] adj. conceptual; abstract. conceptionist [-ist] s. (filoz.) idealist. conceptive [kan'septiv] adj. capabil de concepţii; relativ la concepţie; conceptional. conceptual [kan'septjual] adj. conceptual. conceptualism [-izpm] s. (filoz.) conceptualism. conceptualist [-ist] s. (filoz.) conccptualis t. conceptus [ksn'septos], pl. conceptuses [-iz] s. (biol.) embrion, făt, produs a l concepţiunii. concern [kan'som] I. vb. A. tr. 1. a privi, a avea legătură cu, a atin ge, a afecta, a pune în joc; a interesa; a stârni interesul (cuiva); a fi însemnat, a avea importanţă sau interes pentru; as far as... is ~ed în (ceea) ce priveşte, cât priveşte his life is ~ed este vorba de viaţa lui, viaţa lui este în joc; I am nearly ~ed mă priv eşte îndeaproape; your reputation is ~ed reputaţia dumitale e în joc; e vorba de reputaţia dumitale; it ~s me deeply prezintă un mare interes pentru mine; mă afectează profund; don't let that ~ you n-o pune la inimă; the change ~s everybody pe toată lumea o in teresează schimbarea asta. 2. (mai ales la pasiv) a implica, a amesteca; I am ~ed in this affair a) sunt amestecat / implicat în chestiunea aceasta; b) mă interesează a facerea asta; c) iau şi eu parte la treaba asta, am şi eu partea mea aici; to be ~ed about a matter a) a purta de grijă unui lucru, a se îngriji de un lucru, a se necăji cu un lucru; b) a fi interesat într-o chestiune, a-1 interesa 0 chestiune; c) a se amesteca într-o problemă; to be ~ed at smth. a fi necăjit, supărat, neliniştit, îngrijorat de ceva; to be ~ed for smb. a fi îngrijorat din pricina cuiva / de soarta cuiva; t o be ~ed in smth. a) a fi amestecat în ceva; b) a arăta interes faţă de ceva; c) a parti cipa la ceva; to be ~ed with smth. a se ocupa de / cu ceva, a fi preocupat de ce va. 3. (mai ales la past part.) a afecta; a îngrijora; a necăji, a mâhni, a supăra, a într ista; 1 am ~ed to hear it îmi pare rău de ceea ce-mi spui, acest lucru mă umple de mâhni re; he was greatly ~ed by his friend's death a fost profund afectat de moartea p rietenului (său). B. refl. to ~ oneself about/ in / with a se preocupa de, a se in teresa de (o problemă); a se ocupa cu, a se îndeletnici cu (ceva); a se dedica / con sacra (unui scop); a se ocupa de, a avea interes pentru, a avea la inimă, a-şi da in teres pentru (ceva, un scop); a se necăji, a se mâhni, a se amăra, a se supăra, a-şi face zile amare din pricina / cauza (cu gen.); a se nelinişti, a se îngrijora, a-şi face gr iji, a se necăji, a-şi bate capul din cauza (cu gen.); he ~s himself in the happines s of his people îl interesează / îl preocupă fericirea poporului său; why do you ~ yoursel f about it? de ce-ţi faci atâtea griji în privinţa asta?; ~ yourself about your business vezi-ţi de treaba ta, nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala; vezi-ţi de lungul nasului; you need not ~ yourself with that matter nu-i nevoie să-ţi baţi capul cu chestia asta , nu trebuie să te preocupi tu de asta. II. s. 1. legătură, raport, relaţie; to have no ~ with a nu avea nici o legătură cu, a nu avea nici un amestec în. 2. interes, partici pare; grijă; to give oneself no ~ about a nu-î păsa de, a nu-1 interesa; I fell a ~ fo r particip la, mă interesează; have a ~ for your health! ai grijă de sănătatea ta! 3. pl. afaceri, treburi, socoteli; proprietate, avere; he meddles in my ~s se amestecă în t reburile mele. 4. concern, firmă, întreprindere; a banking ~ o întreprindere bancară; a



 flourishing ~ o firmă prosperă; (fig.) to keep her a going ~ ea se ţine în formă. 5. preoc upare, treabă, afacere; it is no ~of mine aceasta nu mă priveşte, nu e treaba mea; min d your own ~! vezi-ţi de treaba ta! 6. nelinişte, îngrijorare; mâhnire. întristare; he doe s not show much ~ about it nu se arată prea îngrijorat / nu e prea neliniştit din cauz a asta. 7. însemnătate, importanţă, semnificaţie; a matter of great ~ o chestiune foarte i mportantă. 8. consideraţie, solicitudine. 9. (jam.) şmecherie, drăcie; socoteală, afacere, comedie; he smashed the whole ~ a făcut praf toată socoteala; small ~s fleacuri, ni micuri, prostii. concerned [-d] adj. I. (with, in, about) interesat, preocupat ( de); (to) interesat (să); the parties ~ părţile interesate; for all ~ pentru toţi cei in teresaţi, pentru toţi cei vizaţi; aviz amatorilor; he is ~ in the problem pe el îl inter esează problema; I am not ~ with going there / to go there n-am nici un interes să mă duc acolo. 2. (at, for) preocupat, îngrijorat, neliniştit (de); she has a ~ air are un aer preocupat; e îngândurată, e preocupată; I am very ~ at his behaviour mă nelinişteşte rtarea lui, comportarea lui mă îngrijorează; I am ~ for his safety mi-c grijă de soarta lui, nu prea sunt liniştit în privinţa lui. 3. (at, for, about) indispus, mâhnit, întrista t (de); he was very much ~for her death 1-a întristat foarte mult moartea ei; he s eems ~ about it parc foarte trist din această pricină; I am very ~ to hear that îmi pa re foarte rău de ceea ce aud. 4. implicat, amestecat; he is not ~ in that business n-are nimic comun cu această poveste, n-are nimic de a face cu asta, nu e amestec at cu nimic în povestea asta; I am not ~ nu mă priveşte (pe mine), (mie) puţin îmi pasă. co cerning [-in] prep. privitor / referitor / relativ la; în legătură cu, în ceea ce priveşte , cu privire la, în privinţa (cu gen.), cât despre; ~ me în ceea ce mă priveşte. concernmen [-mant] s. 1. importanţă, însemnătate; a matter of vital ~ o chestiune de importanţă vital 2. participare, interes, (co) interes are; amestec. 3. preocupare, grijă, îngrijorar e, nelinişte. 4. legătură, raport; to have ~ with a avea de-a face cu, a avea legătură cu. 5. solicitudine. 6. (înv.) afacere, treabă, interes. concert I. ['kons9(:)t] s. 1. înţe legere, unire, acord, armonie; unison, unanimitate; colaborare; in ~ with în înţeleger e cu, de acord cu; to act in ~ a acţiona de comun acord / în înţelegere; (ist.) the Euro pean ~, the ~ of Europe concertul european. 2. concert, spectacol muzical; to gi ve a ~ a da un concert. II. [kan'ssit] vb. A. tr. 1. a pune la cale, a plănui, a s tabili de comun acord; a cădea de acord asupra (cu gen.). 2. a pune de acord, a co ncerta. B. intr. to ~ with a se înţelege cu, a conveni cu, a se învoi cu, a cădea de aco rd cu.



 concerted 196



concerted [kan'soitid] adj. 1. coordonat, concertat, stabilit de comun acord; ~a ctions acţiuni coordonate. 2. (muz-) aranjat pe mai multe voci sau orchestrat, ara njat pentru orchestră. concert goer ]'kons3(:)t ■gowpr] s. persoană care frecventează co ncertele, amator de concerte, obişnuit al concertelor. concert grand [~ grand] s. (muz.) pian de concert. concert hali [~ ho:l] s. 1. sală de concert(e). 2. (fam.) varieteu, şantan, music-hall. concertina [.konsa'timaj s. (muz.) concertina, armon ică hexagonală. concertina folding [~ .fouldin] s. (poligr.) fălţuire în zig-zag. concertm aster ['kons3trma:st9r] s. (muz.) concert-maistru, prim-violonist al unei orches tre simfonice. concertmeister ['konsotimaistor] s. v. c o n c e r t m a s t e r . concerto [kon't/p:tou, -'t/sa-] s. (ital. muz.) concert (compoziţie muzicala); ( si.) up to ~ straşnic, grozav, clasa întâi. concert pitch ['konsot .pit/] s. (muz.) to n puţin mai înalt decât cel obişnuit. concession [kon'se/an] s. 1. concesie, cedare; hatâr ; încuviinţare, îngăduire. 2. (pol.) concesiune,teritoriu concesionat. 3.pl. (canad.) v. b a c k c o n c e s s i o n s . concessionaire [koniseJVnsor] s. v. concesionar , om de afaceri care a obţinut un monopol. concessionary [kon'se/anori] s. v. c o n c e s s i o n a i r e . concessioner [ksn'sejano1] s.v. c o n c e s s i o n a i r e . concessionaire [konise/o'nsor]s.v. c o n c e s s i o n a i r e . concess ive [ksn'sesiv] adj. 1. îngăduitor; împăciuitor, conciliant. 2. (gram.) concesiv. concet tisin [ktm'tjetizam] s. (ret.) folosirea unor figuri de stil preţioase, preţiozitate , eufuism, gongorism, marinism. concetto [kon't/ettou], pl. concetti [-tti] s. ( ital.) v. c o n c e i t (1,4). conch [konk, kont/J s. 1. ghioc, concă, scoică, venus . 2. (arhit.) absidă, ieşitură semicirculară. 3. (amer. fam.) persoană originară din Bahama 4. v. co n c h a (1). concha ['kanko] s. 1. (anat.) concă, pavilionul urechii, ur echea externă. 2. v. c o n c h (2). 3. (amer.) trabuc, havană, ţigară de foi. conchie [' kont/i] s. v. c o n c h y . conchiferous [korj'kifsros] adj. (bot., zool.) cochi lifer, cu scoică, cu cochilie. conchoid ['korjkoid] s. (mat.) concoidă. conchoidal [ korj'koidal] adj. (mat., mineral.) concoidal. conchology [korj'kDltidji, kon'k-] s. (zool.) studiul scoicilor, malocologie. conchy ['kont/i] s. (fam.) adversar al războiului; persoană care refuză să satisfacă serviciul militar din considerente religi oase sau politice (prese, de la co n s c i e n t i o u s objector). concierge [. konsi's33,'--] s. (fi.) portar (fa un bloc). conciliabulum [konisili'ffibjutam] s. (lat. bis.) conciliabul; conventiclu. conciliar [kan'silis1] adj. (bis.) sino dal, referitor la consiliile ecleziastice. conciliate [kon'silieit] vb. A. tr. 1 . a împăca, a împăciui, a (re)concilia, a pacifica; a pune de acord (două texte). 2. (fig. ) a cuceri, a câştiga (încrederea, dragostea, favorea); to ~ smb. to one's idea a câştiga pe cineva de partea sa; to ~ affection a câştiga dragostea (tuturor). B. intr. to ~ between a mijloci între, a juca rolul de mijlocitor între. conciliation [kon'sili'ei jan] s. împăcare, împăciuire, (reconciliere, pacificare; (jur.) court of ~ curte de arbi traj. Conciliation Board [~ bo:d] s. comisie de conciliere / de arbitraj. concil iation grades [~ greidz] s. pl. categorii sezoniere (de muncitori). conciliative [kon'silieitiv, amer. si -lio-] adj. v. c o n c i 1 i a t o r y (1). . concilia tor [ksn'silieito'J s. 1. arbitru, mediator; împăciuitor, conciliator. 2. (pol.) împăciu itorist. conciliatory [ksn'silistori, -lieitori] adj. 1. conciliant, împăciuitor. 2. împăciuitorist. concilium [korisilioui], pl. concilia [-3] s. (lat.) consiliu. conc innity [kan'siniti] s. 1. graţie, frumuseţe, eleganţă (mai ales a stilului). 2. ornament stilistic complicat. concinnous [kon'sinos] adj. (mai ales despre stil) armonio s, elegant, graţios. concise [kan'sais] adj. 1. concis, scurt şi cuprinzător, concentr at, condensat, succint; lapidar, laconic, sumar. 2. clar, precis, limpede, concr et. concisely [-li] adv. 1. concis, succint etc. (v. c o n c i s c). 2. pe scurt , în câteva cuvinte. conciseness f-nis] s. 1. concizie, scurtime; caracter laconic, lapidar. 2. claritate, precizie. concision [kon'si3an] s. 1. dezmembrare; sciziu ne; disidenţă, schismă. 2. v. c o n c i s e n e s s . 3. circumcizie, tăiere împrejur. con citizen [kon'sitizn] s. (inv.) concetăţean. conclave ['konkleiv, konk-] s. 1. (bis.) conclav, adunare a cardinalilor. 2. (fig.) consfătuire secretă; to sit in ~ a parti cipa la o consfătuire secretă. conclude [kon'klu:d, kon'k-] vb. A. tr. 1. a termina, a încheia, a conchide, a sfârşi, a duce la bun sfârşit, a duce la capăt, a pune capăt la (



 cu dat.); he ~d his speech by / with the remark that el şi-a încheiat cuvântarea cu o bservaţia că. 2. a încheia, a face; a aranja; a semna; a reglementa, a rezolva; to ~ a bargain a încheia / a face o tranzacţie / un târg; to ~ a treaty a încheia / a semna un tratat / un pact. 3. a conchide; a deduce; what do you ~ from that? ce concluzi e tragi din asta? 4. (that) a hotărî, a decide (ca). 5. a restrânge, a limita; (fig.) a încătuşa, a prinde în mreje. B. intr. 1. (with) a termina, a încheia, a sfârşi (cu); to ~ încheiere, în încheiere (formulă de încheiere a scrisorilor, a discursurilor, emisiunilor de radio etc.). 2. to ~ of a deduce cu privire la. concluding [-in] adj. final, de încheiere. conclusion [kon'klu:3Pn, koijk-j s. 1. încheiere, sfârşit, capăt; încetare; he ~ of the contest sfârşitul disputei; to bring to a ~ a duce la capăt, a termina, a isprăvi; in ~a) în concluzie, în / ca încheiere; în sfârşit; b) pe scurt, în două vorbe. 2. e; semnare; rezolvare; reglementare; ~ of peace încheierea păcii; ~of a treaty încheie rea / semnarea



unui tratat. 3. rezultat, urmare, concluzie logică; what will be the ~ of it? care o să fie rezultatul? 4. (lit.) deznodământ, punct final, rezolvare a conflictului. 5. (log.) conclu zie. 6. concluzie; deducţie; învăţământ, învăţătură; to form ~s from experi concluzii din experienţă; foregone ~ concluzie anticipată, idee preconcepută; to jump / to rush to a ~ a trage o concluzie pripită, a se grăbi cu concluziile; a se grăbi să tra gă o concluzie. 7. hotărâre / decizie finală; to come to a ~ a lua o hotărâre, a se hotărî. jur.) concluzii (ale pledoariei). 


 aterializa. B. intr. [kon'kri:t] 1. a se solidifica, a se îngroşa, a se întări, a se învârt , a se coagula. 2. a se uni, a se îmbina, a se contopi. 3. a folosi betonul în const rucţii, a betona construcţiile. concrete aerated with foam ['konkrkt .eoreitid wi5 ' foum] s. (constr.) beton spumos. concrete casting [~ ika:stin] s. betonare. conc rete conduit [~ ikondit] s. (constr.) tub de beton. concrete gun ['konkriit gAn] s. (mine) aparat de injectat ciment / de toreretat. concrete mixer [~ .mikss'] s. (constr.) betonieră. concreteness [kon'kri:tnis, 'korjk-J s. caracter concret, materialitate; realitate. concrete noun ['konkrilt naun] s. (gram.) substantiv c oncret. concrete number [~ .nAnibo'l s. (mat.) număr concret. concrete pavement [~ ipeivmont] s. (constr.) îmbrăcăminte rutieră de beton, pavaj de beton. concrete sheet pi le [~ 7i:t pail] s. (mine) palplanşă / frigare de beton. concrete steel [~ sti:l] s. (constr.) beton armat. concrete tank [~ tairjk] s. (constr.) rezervor de beton. concretion [ksrikri.fgn, kon-] s. 1. contopire, îmbinare. 2. solidificare, ciment are, întărire, îngroşare; învârtoşare; condensare; precipitare, depunere, sedimentare, coag re. 3. masă solidă / sedimentată / precipitată. 4. (geol.) concreţie. 5. (med.) calcul, pi atră; concrescenţă. 6.(fig.)concretizare,materializare.7.v. concreteness. concretionar y [kon'kri:/3nari] adj. (geol.) de concreţie. concretionary vein [~ 'vein] s. (geo l.) filon concreţionar. concretism ['konkrutizam, 'korjk-, kantatizam] s. 1. (yîloz. ) concretizare, materializare. 2. (lingv.) cuvânt auxiliar /de trecere (e*. twenty head of cattle = twenty cattle), concretize ]'konkri:taiz, 'korjk-] vb. tr. (ra r) a concretiza, a face concret. concrivite ['konkrivait] s. (mineral.) concrivi t. concubinage [kon'kju:binid3, kon-] s. concubinaj, coabitaţie. concubinary [kan' kjuibinari, kan-] I. adj. de concubinaj. II. s. concubin(ă); amant(ă).



 197 condottiere



concubine ['kon'kjubain, 'konk-] s. 1. concubină, ţiitoare, metresă, amantă. 2. (înv.) ama nt, ibovnic, iubit, amorez. concupiscence [ksn'kjuipisns, konkju(:)'p-] s. 1. co ncupiscenţă, poftă trupească, carnalitate, apetit sexual, dorinţă sexuală. 2. senzualitate, fte lumeşti. concupiscent [kan'kjuipisnt] adj. concupiscent, carnal, libidinos, se nzual. concur [k3n'k9:r] vb. ititr. 1. a coincide, a se suprapune, a se întâmpla deo dată, a veni în acelaşi timp. 2. a concorda, a corespunde; a fi de acord, a avea aceeaşi părere, a se potrivi în păreri; they ~red in the belief that amândoi erau de părere că, am oi împărtăşeau ideea că. 3. a colabora, a coopera, a contribui (la), a ajuta, a-.şi da obol l (la), a-şi aduce aportul (la); circumstances ~ to this purpose e un concurs de împ rejurări favorabile; many causes ~red to produce this effect multe cauze au contri buit Ia producerea acestui rezultat. 4. a se uni, a se întâlni, a se îmbina. concurren ce [kan'kArans] s. 1. coincidenţă, concurs, potrivire, suprapunere. 2. concurs, potr ivire (de împrejurări). 3. concurs, ajutor, sprijin, colaborare, cooperare. 4. asent iment, încuviinţare; acord. 5. îmbinare, unire. 6. (geom.) concurenţă, (punct de) întâlnire oncurrency [-i] s. v. c o n c u r r e n c e . concurrent [kan'kArant] I. adj. 1. paralel, combinat, asociat, unit, îmbinat, aliat; — forces operative for peace forţe conjugate în lupta pentru pace. 2. simultan, corespondent, coincident, suprapus, p aralel. 3. convergent, coincident, ţintind către acelaşi punct; a ~ crowd o mulţime care se îndreaptă în aceeaşi direcţie. 4. auxiliar, ajutător, complementar, suplimentar, concur nt; care contribuie, care colaborează. 5. de comun acord. 6. coexistent, paralel. II. s. 1. împrejurare auxiliară/ suplimentară, concurs de împrejurări. 2. (rar) rival, opo nent, concurent. 3. tovarăş de drum. concurrent lease [~ li:s] s. (com.) contract an ticipat de prelungire. concurrent lines [~ lainz] s. pi. (mat.) drepte concurent e. concurrently [ksn'kArentli, kon-] adv. 1. în acelaşi timp, concomitent, totodată. 2 . deopotrivă; pe de altă parte. concuss [ksn'kAs] vb. tr. 1. (mai ales fig.) a zgudu i, a zdruncina. 2. (med.) a provoca (cuiva) o comoţie (cerebrală). 3. a intimida, a sili, a forţa, a constrânge. 4. to ~into smth. a constrânge la ceva. concussion [kon'k A/^n, karj'k-] ş. 1. zguduire, zdruncinare (şifig.). 2. (med.) şoc, izbitură, contuzie; traumatism; ~ of the brain comoţie cerebrală. 3. (înv.) intimidare. concussion spring [~ sprirj] s. (tehn.) amortizor cu arc. condemn [kan'dem] vb. A. tr. 1. a condam na, a osândi; a pronunţa o sentinţă împotriva (cuiva), a găsi vinovat, a înfiera, a dezapro a dezavua; a blama; a stigmatiza; a veşteji; I ~ such practices condamn astfel de procedee. 2. a brăcui, a da la rebut; adcclara inutilizabil. 3. (jur.) a confisca (un vas, o încărcătura). 4. a trăda, a da de gol; his looks ~him privirile sale îl dau de gol. 5. a condamna (o uşă, fereastră etc.). B. in/r. a-şi exprima dezaprobarea. condemn able [ksn'demnabl] adj. condamnabil. condemnation [ikondem'nci/sn, -dam-] s. 1. condamnare, osândire. 2. dezaprobare, blamare, blam, vestejire, înfierare. 3. motiv de condamnare, vinovăţie, vină; his conduct was sufficient ~ însăşi purtarea Iui îl osândea demned [kan'demd] adj. condamnat, osândit. condemned building [~ 'bildirj] s. clădir e insalubră supusă demolării. condemned cell [~ 'sel] s. celula condamnaţilor ]a moarte. condemnatory [kon'demnatari, amer. şi -touri] adf acuzator; condaninator, osânditor , de condamnare, de osândire. condensability [ksn.densa'biliti] ş. (ind.) capacitate de condensare. condensable [kan'dcnsabl] adj. condcnsabil, compresibil, comprim abil. 2. (despre gaze) lichefiabil. condensate [kan'denscit] s. condensat, produ s de condensare. condensation [ikonden'sei/an] s. 1. condensare; comprimare, îndes are, concentrare; îngroşare; lichefiere. 2. masă condensată. condensational waves [-kDnd en.sei/ansl 'wcivz] s. (geogr.) unde de compresiune. condensation trail [ikDnden rsei/sn treil] s. (av.) dâră de aburi condensaţi lăsată de avioanele cu reacţie. condensati n water [~ 


 tare gazoasă în stare lichidă. 3. a fi concis / scurt / laconic, a se concentra, a se exprima lapidar. condensed [kan'denst] adj. condensat, concentrat, comprimat; in tensificat, întărit, potenţat. condensed gas [~ 'gaes] s. (ind.) gaz lichefiat. conden sed milk [~ 'milk] ş. lapte condensat. condensed type [~ 'taip] s. (poligr.) liter e înguste, şmale. condensed water [~ 'woita1"] s. (ind.) apă de condensare. condenser [ksn'densa1"] s. 1. (tehn.) condensator, condensor, răcitor. 2. (electr.) condensa tor; butelie de Leyda. 3. (opt.) condensator (optic). condenser coil [~ koil] s. (tehn.) serpentină de răcire. condenser loudspeaker [kan'densa daudspLka1"] s. (tel .) difuzor electrostatic. condensery [kan'densari] s. fabrică de lapte condensat, condensing apparatus [kan'densirj lajpa'reitas] s.v. c o n d e n s e r (1). cond ensing lens [~ lenz] s. (opt.) lentilă convergentă.



condensing plant [~ plo:nt] s. (tehn.) instalaţie de răcire. condensing surface [~ . sarfis] s. (tehn.) suprafaţă de răcire. condensor [kan'densa1-] s. (electr.) condensat or. condescend [ikandi'send] vb. A. intr. 1. a condescinde, a consimţi. 2. to ~ to smth. a consimţi la ceva, a îngădui ceva; to ~ to smb. a arăta condescendenţă cuiva, a se răta binevoitor faţă de cineva; a fi condescendent cu cineva; (scoţ.) to ~ upon a da amănu nte asupra (cu gen.). B. tr. to ~ to a condescinde / a catadixi / a binevoi / a consimţi să. condescendence fans] s. v. c o n d e s c e n s i o n . condescending [in] adj. condescendent, binevoitor; cu un aer de patronare / superioritate amabi lă / îngăduitoare / binevoitoare. condescension [ikondi'sen/^n] s. condescendenţă, bunăvoin er de superioritate îngăduitoare, complezenţă cu inferiorii. condign [kan'dain] adj. (de spre o pedeapsă sau răzbunare) meritat, cuvenit, îndreptăţit, justificat, întemeiat. condim nt ['kondimant] s. condiment, ingredient, dres de bucate; mirodenie. condistilla tion [ikond işti 'lei/n] s. (ind.) distilare a lichidelor nemiscibile. condition [ kan'di/an] I. s. 1. condiţie; (up)on ~ that cu condiţia ca, dacă, în cazul când, în caz că. stare, situaţie, condiţie; stare de funcţionare; in~în stare bună; out of ~ în stare proas in good ~ în stare bună, bun de întrebuinţat; proaspăt. 3. pi. condiţii, împrejurări, circ nţe; favourable ~s condiţii favorabile; living ~s condiţii de trai; playing ~s posibil itate de a se juca (pentru copii); working ~s condiţii de muncă; under such / under the existing ~s în aceste împrejurări, în aceste condiţii, dată fiind situaţia. 4. situaţie iţie, stare socială, vază; (înv.) a man of ~ un om de condiţie; un om de neam marc; un om care are o situaţie înaltă în societate; men of all ~s oameni de toate condiţiile (sociale ); to change one's ~ a se căsători, a se însura, a se mărita. 5. stipulaţie, clauză, preved re (a unui tratat, a unei convenţii). 6. pact, convenţie, tratat. 7. (amer.) corigen tă. 8. (gram.) propoziţie condiţională. 9. (jur.) condiţie. II. vb. A. tr. 1. a stipula, a prevedea; a preciza, a stabili, a cere; a pune condiţia ca; I ~ that they marry a ccept cu condiţia ca ei să se căsătorească. 2. a se tocmi ca / pentru / cu privire Ia, a c ondiţiona; I ~ to do it accept să fac asta, cu anumite condiţii. 3. to ~(up)on a condiţi ona (de), a face să depindă (de), a pune în dependenţă (de); a face să depindă (de), a pune ependenţă (de); a influenţa, a înrâuri, a determina; this is ~ed on good behaviour aceasta depinde de o bună purtare; the two things ~each other cele două lucruri se condiţione ază reciproc; choice is --ed by supply alegerea este condiţionată de ofertă; his melanch oly ~s his thoughts melancolia îi influenţează gândurile. 4. a încerca (gradul de umiditat e a mătăsii, lânii, bumbacului); a umezi (grâul, înainte de măcinat); a usca (alimentele). . a condiţiona (aerul). 6. (sport) a aduce în formă (bună) (un cal, câine); a antrena (o e chipă). 7. a îmbunătăţi, a ameliora (rase de vite). 8. a condiţiona (alimente), a lua măsur entru păstrarea unui lucru în stare proaspătă. 9. (amer.) a face să dea o corigentă / reexa inare. 10. to ~ to a pregăti / antrena pentru; a adapta la. B. intr. 1. a pune con diţii, a stipula o condiţie. 2. a ajunge în starea corespunzătoare, a se pregăti. 3. (filo z.) a defini, a determina (un obiect al gândirii). conditional [kan'di/snsl] I. ad j. 1. (gram.) condiţional. 2. (on) dependent (de), referitor (la), determinat (de) . 3. (psih.,fiziol.) condiţional, condiţionat. II. s. (gram.) 1. (modul) condiţional. 2. conjuncţie condiţională; cuvânt condiţional. 3. propoziţie condiţională. conditional cla kan'di/anal 'kb:z] s. (gram.) propoziţie (secundară) condiţională. conditionally [kon'di /anali, kon-] adv. condiţionat, depinzând de o condiţie. conditional mood [kan'di/anal 'mu:d] s. (gram.) modul condiţional. conditioned [kan'di/and] adf 1. condiţionat. 2 . pregătit, preparat, lucrat; (despre pământ, vite etc.) îngrijit, întreţinut. conditioned ir [~ 'ea1"] s. aer condiţionat. conditioned reflex [~ 'ri:flcks] s. (fiziol.) ref lex condiţionat. conditioning [kan'di/snin.] ş. 1. (sport) condiţie fizică, măsuri pentru î



 bunătăţirea condiţiei fizice; physical ~ călire, oţclire fizică; ~ of the team pregătirea / enarea echipei. 2. condiţionare, măsuri pentru păstrarea unui lucru în stare proaspătă. 3. relucrare. 4. (tehn.) întocmire a fişelor tehnice (pentru maşini). 5. condiţionare (a ae rului), reglare a umidităţii şi temperaturii aerului. conditioning cabinet [~ 'kasbini t] s, (text.) aparat de condiţionare. conditioning chamber [~ -t/eimba1"] s. (tehn .) cameră de umezire (pentru condiţionarea aerului). condition precedent [kan'di/pn pri>si:d3nt] s. (jur.) condiţie preliminară. condolatory [kan'doulatri] adf de condo lcanţă, care exprimă condoleanţe / compătimire / simpatic. condole [kan'doul] vb. A. intr. to ~ with a împărtăşi suferinţa (cuiva), durerea (cuiva), a compătimi, a exprima condolean (cuiva); I ~d with him upon his grief i-ani exprimat condoleanţe pentrupierderea s uferită; am împărtăşit durerea lui. B. tr. (înv.) a compătimi (pe cineva). condolement [-ma ş. v. c o n d o l e n c e . condolence [kan'doulans, mai rar 'kondalans] s. (mai ales la pi.) condoleanţă, simpatie; to present one's ~s (to) a-şiexprima condoleanţele ( cuiva). condom ['kAndam, 'kon-] s. (fr.) condom, prezervativ. condominium [ikond a'miniam] s. (lat. pol.) condominiu, stăpânire mixtă / asociată; teritoriu sub protector atul sau stăpânirea a două state. condonation [ikondou'neifm] s. (mai ales jur.) ierta re, uitare, trecere cu vederea (mai ales a unei infidelităţi conjugale). condone [ka n'doun] vb. tr. 1. a ierta; a trece cu vederea, a uita (mai ales o infidelitate conjugală). 2. (bis.) a ierta (păcatele). condor ['kondo:r, -dar] s. (zool.) 1. cond or (Sarcorliamphus condor). 2. condor (monedă sud-americană). condottiere [ikondat't /earei] ş. (i/al.) condotier, aventurier; şef de mercenari.



 conduce 198



conduce [kon'dju's] vb. intr. (despre evenimente) to ~ to(wards) a contribui la, a duce la; this ~s to health e un lucru bun pentru sănătate. conducive [-iv] I. adj . ~to care contribuie la, care ajută la; care favorizează (ceva), favorabil (cu dat. ); work "will be ~ to your happiness munca îţi va aduce fericire / va contribui la f ericirea ta. II. s. aport, contribuţie, ajutor, sprijin. conduciveness f-ivnis] s. caracter folositor, utilitate. conduct 1 1. [kan'dAkt] vb. A. tr. 1. a duce, a conduce, a dirija, a îndrepta, a călăuzi, a ghida; a însoţi, a escorta; he will ~ you te v a însoţi, te va conduce. 2. a conduce, a comanda, a porunci (cuiva), a avea sub coma ndă, a ţine sub comandă; to ~ an army a comanda o armată. 3. a conduce, a dirija, a admi nistra; to ~ a newspaper a fi directorul untii ziar, a scoate un ziar. 4. a mânui, a organiza, a conduce, a administra, a coordona, a face, a duce; to~an affair a dirija / a face o afacere; to ~ a campaign a duce o campanie; to ~ a policy a d uce o politică. 5. (fig.) a conduce, a transmite, a purta, a fi bun conducător de (căl dură, electricitate). 6. a duce, a purta, a aduce; ~ them into our presence adu-i în faţa noastră. 7. (muz.) a dirija, a conduce, a avea sub bagheta sa (o orchestră, un c or). B. re/7, a se purta, a se comporta; to ~ oneself well a avea o purtare bună. C. intr. 1. (j?g.) a fi bun conducător (de electricitate sau căldură); a conduce elect ricitatea sau căldura. 2. (muz.) a fi dirijor, a lucra ca dirijor, a ţine bagheta, a dirija muzica, 3. (amer.) a se comporta, a se purta. 4. (despre un drum) to ~ t o a duce la. II. ['kondakt, -dAkt] s. 1. conducere, călăuzire, ghidare; metodă de cond ucere. 2. (înv.) comandă, conducere (a unei armate, corăbii); guvernare, oblăduire, (o)câr muirc; to be under the ~ of a fi sub comanda (cuiva). 3. conducere, direcţie, diri jare, administrare, organizare, coordonare; mod de administrare; gestiune, admin istraţie. 4. (mii.) ducere, purtare, conducere (a războiului);* of fire conducerea f ocului. 5. conduită, purtare, comportare, comportament; manieră, obicei; atitudine; ţi nută; bună creştere; bad ~ purtare rea; good ~ purtare bună. 6. (arte, lit.) construcţie, aranjare, compoziţie; mod de tratare a subiectului. 7. comportament, comportare; i nfamous ~ încălcare a eticii profesionale (mai ales de către un medic). 8. (înv.) escortă; escortare, însoţire, trecere; călăuză, ghid, conducător. 9. (înv.) salvconduct, permis de eră trecere. 10. (înv.) bună administrare, conducere sau dirijare, mânuire abilă; abilitat e, discreţie, tact, machiavelism. 11. (înv.) conductă, canal, drum, cale. conduct2 ['k ondokt, -dAkt] s. preot, predicator, capelan (mai ales la Eton). conductance [ka n'dAktpns] s. (fiz.,fiziol.) conductibilitate, conductanţă, capacitate de transmiter e (« curentului electric sau nervos). conducted [kon'dAktid] adj. (în cuvinte compus e) cu o purtare...; a well— boy un băiat bine crescut. conductibility [ksn'dAkti'bil iti,-ts'b-] s. v. c o n d u c t a n c e . conductible [kon'dAktobl, -tib-] adj. capabil de a conduce sau de a fi condus. conducting [kon'dAkfirj] s. adj. (tehn. ) conductor. conducting bridge [~ 1brîd3J s. (electr.) punte. conducting compound [kon'dAktin. 'kompaund] s. (electr.) masă conductoare. conducting power [~ 'pauor] s. (electr.) putere debitată. conduction [kon'dAk/an] s. 1. ducere, purtare, tran smitere, conducere, transport(are) (a apei prin ţevi etc.). 2. (fig.) conductibili tate, conducere, transmitere (a căldurii etc.). 3. (bot.) transport, purtare, duce re. 4. (fiziol.) transmitere a excitaţiei nervoase. conductive [kon'dAktiv] adj. ( fiz.) conductibil, conductor, conductiv. conductive body [~ 'bodi] s. (electr.) conductor. conductive cell [~ 'sel] s. (tefin.) celulă fotoconducătoare. conductivit y [«kondAk'tiviti, -dok-] s. (fiz., electr.) conductivitate, conductibilitate spec ifică; conductibilitate electrică. conduct money ['kondokt .niAni] s. cheltuieli de drum / transport / deplasare (pentru un martor sau recrut). conductometer [ikond Ak'tomitor, -dok-] ş. (fiz.) conductometru. conductor [kon'dAktor] s. 1. (în Anglia) conductor (de tramvai, de autobuz); taxator. 2. vatman. 3. (amer.ferov.) conduc tor, însoţitor. 4. călăuză, ghid, însoţitor. 5. (muz.) dirijor, şef de orchestră; capelmais conducător, şef, director, administrator. 7. (fiz.) conductor. 8. (electr.) conductă; conductor (al cablului). 9. (şi lightning ~) paratrăsnet. 10. (fiziol.) fibră nervoasă. 11. (amer.) jgheab, uluc. 12. (mii.) ajutor de comandant de pluton. conductor c asing [~ ikeisirj] s. (ind.) burlan / coloană de ghidaj. conductor head [~ hed] s. (hidr.) pâlnie de golire. conductorless bus [kon'dAktoIis DAS] S. autobuz cu atot



 axare / fără încasator. conductor pipe [kon'dAkto paip] ş. (min.) burlan de ghidaj. cond uctorship [kon'dAkto jip] s. conducere; dirijare. conductor sting [kon'dAkto sti rj] v. c o n d u c t o r c a s i n g . conductress [kon'dAktris] s. 1. şefă, directo are, conducătoare, administratoare. 2. călăuză. 3. supraveghetoare de copii pe vapor. 4. vătmăniţă, femeie-şofer (de autobuz, de troleibuz). conduct sheet ['kondokt /:it] s. (mii .) foaie personală (în care se trec pedepsele şi recompensele soldatului). conduit ['k ondit, înv. 'kAndit] s. 1. conductă, canal; jgheab, uluc; ţeava; ştuţer, ştuţ tubular, raco capăt de ramificaţie tubulară. 2. tub de apă, apeduct. 3. [şi 'kondju:t sau 'kondwit] (el ectr.) tub izolator. 4. (min.) suitoare (de aeraj). 5. canalizare. 6. intrare su bterană secretă. conduit head [~ hed] s. rezervor. conduit pit [~ pit] s. (min.) puţ d e vizitare, cămin de vizitare. conduit system [~ isistim] ş. (electr.) sistem de con ducte subterane (pentru trenuri etc.); instalaţie electrică cu tuburi izolate (într-o casă). conduit wiring |~iwaiorirj] s. (electr.) instalaţie în tuburi. conduplicate [ko n'djmplikit] adj. (bot., despre frunze în timpul iernării) lipit, conduplicat. condy le ['kondil, -dail] s. (anat.) cohdil.



Condy's fluid ['kondiz >flu(:)id] s. (chim.) dezinfectant, soluţie de (hi)permanga nat de sodiu. cone [koun] I. s. 1. (geom., bot., anat., tehn.) con; (amer. fiz.) ~ o f rays fascicul de raze. 2.(zool.) con, scoică (conus). 3. semnal de vreme re a. 4.p/. făină fină care se presară pe o covată. -0* (amer.) ~ of ice cream îngheţată la sc heţată în pahar de hârtie. II. vb. A. tr. 1. (tehn.) a da formă de (segment de) con. 2. (t eAt.) a depăna (mătase) pe un con. 3. (av.) a prinde (un avion inamic) în conul proiec torului unui avion sau în concentrarea reflectoarelor. 4. to ~ off a închide tempora r (o arteră de circulaţie). B. intr. (bot.) (despre conifere) a face conuri / cucuru zi. cone adaptation [~ .axtop'teijn] s. (fiziol.) adaptare la lumină. cone-bearing [~ibe arin] adj. (bot.) conifer. cone belt [~ belt] s. (tehn.) curea trapezoida lă. cone bit [~ bit] s. (mine) sapă conică. , cone brake [~ breik] s. (tehn.) frână cu con . cone clutch [~ kUt/] s. (tehn.) ambreiaj cu con de fricţiune. cone core [~ ko:r] s. (tehn.) manşon conic. coned [kound] adj. conic, în formă de con sau căpăţână de zahăr. ower ['koun iflauor] s. (bot.) ruji galbeni (Rudbeckia laciniata). cone gear [~ gior] s. (tehn.) pinion conic. • conelet f'kounlit] s. con mic. cone tree ['koun t ri:] s. (boţ.) conifer. cone-up [~Ap] s. (mi/i.) formare de conuri de apă. coney ['k ouni] s. v. c o n y. confab ['konfsb, -'-] I. s. prese, de la c o n f a b u 1 a t i o n. II. vb. tr. prese, de la confabulate. confabulate [kon'fa>bjuleit, kon] vb. intr. a sta de vorbă / la taifas / taclale, a vorbi, a discuta; a se întreţine, a conversa, a flecari, a sporovăi, a trăncăni, a pălăvrăgi; to ~ with smb. a se întreţine c eva, a sta la palavre / taclale. confabulation [konifaebju'lei/an, kon-] s. taif as, taclale, flecăreală, palavre, sporovăială. confect [kon'fekt] vb. tr. 1. a pregăti, a face, a prepara (mâncăruri); a pune (murături). 2. a face, a fabrica, a confecţiona; a f orma, a alcătui. confection [kon'fekfpn] I. s. 1. preparare, pregătire (a bucatelor) . 2. confecţionare. 3. pl. cofeturi, dulciuri, zaharicale; bunătăţi. 4. (rar) confecţie, a rticole de îmbrăcăminte de damă (mai ales capă, pardesiu). 5. (med.) sirop, medicament edu lcorat / îndulcit. II. vb. tr. 1. a prepara (produse de cofetărie). 2. a confecţiona ( obiecte de îmbrăcăminte). confectionary [-ari] I. adj. de cofetărie, de dulce. II. s. 1. cămară / dulap unde se ţin dulciurile. 2. dulceaţă, dulciuri, zaharicale. 3. cofetărie, ar a preparării dulceţurilor. confectioner [-or] s. cofetar. confectioner's sugar [~z > J"ugor] s. zahăr pudră / praf. confectionery [kon'fck/an^ri] s. 1. cofetărie, patiseri e. 2. produse de cofetărie / de patiserie, zaharicale, cofeturi, dulciuri; bomboan e; îngheţată. 3. cofetărie, arta cofetarului. confed [kon'fed] s. (amer. ist.) (soldat) federal, sudist. confederacy [kon'fedsrosi] s. 1. (con)fcdcraţie, ligă, alianţă, uniune de state. 2.complot, conjuraţie, conspiraţie, cârdăşie. 3. Confederacy (şi Southern Confede acy) (ist. S.U.A.) Statele Sudiste. confederate [kon'fedJrit] I. adj. federal, ( con)federativ, unional, aliat. II. s. 1. confederat, membru al unei confederaţii, aliat. 2. complice, acolit, (co)părtaş (la o crimă). 3. (ist. S.U.A.) confederat, part izan al statelor din sud (în războiul civil din 1861—1865). III. [ kon'fed oreit] vb. A. tr. a confedera, a se uni într-o confederaţie, a alia. B. intr. 1. a se confedera ta se alia, a se uni într-o confederaţie, a forma o federaţie. 2. to ~ with smb. a se alia / uni cu cineva. C. rejl. 1. a se confedera, a se uni, a se strânge laolaltă, a -şi da mâna, a da mână cu mână. 2. a se înhăita, a face o gaşcă / bandă. Confederate States [~ steits ov o'meriko] s. pl. (ist. S.U'.A.) confederaţia celor 11 state din sudu



 l S.U.A. (1860-1865). confederation [konifedo'rei/^n] s. confederaţie, federaţie; li gă, alianţă, uniune. confederatism [kon'fedsrotizam] s. federalism. confederative [kon 'fedoreitiv, -otiv] adj. federal, federativ. confederator. [kon'fedoreito1"] s. 1. confederat, aliat. 2. conjurat, conspirator, complotist. confer [kon'fo:r] vb . A. tr. 1. (on, upon) a conferi, a acorda, a da, a atribui (un grad, un titlu, o calitate etc.) (cuiva). 2. (astăzi numai la imperativ) a compara, a confrunta (c u); ~ remark on the next page vezi nota de pe pagina următoare. 3. a atribui, a da , a adăuga; a conferi; to ~ hardness upon steel a da oţelului tărie. B. intr. (şi to ~to gether) a discuta, a conferi, a delibera, a dezbate, a se consulta, a se consfătui , a se chibzui, a face schimb de vederi / păreri; I'll ~ with him on the subject o să discut cu el despre (chestiunea) aceasta. conferee [konfo'ri:] s. 1. participa nt la tratative / la o conferinţă. 2. decorat; laureat etc.; beneficiarul acordării un ei distincţii sau a unui titlu. conference1 ['konfor^ns] s. 1. conferinţă, consfătuire, în trevedere, schimb de vederi / păreri, dezbatere; cabinet ~ şedinţă de cabinet / consiliu de miniştri. 2. congres, convenţie; întrunire. 3. (înv.) conversaţie, discuţie. 4. conferi e, acordare, atribuire; ~of a degree atribuire a unui titlu / a unei distincţii. 5 . (înv.) trust, cartel, sindicat patronal. 6. (bis.) adunare anuală a bisericii meto diste. 7. (înv.) comparare, confruntare, colaţionare. 8. (amer.) asociaţie, grupare a mai multor cluburi sportive universitare. conference2 s. (fr.) conferinţă publică. con ference circuit [~ .so:kit] s. (tel.) transmisie prin dispecer. conference rates [~ reits] s. (com.) tarif fixat de un cartel. conferencier ['konforen/ior] s. ( fr.) 1. conferenţiar. 2. participant la o conferinţă diplomatică. conferenţia! [.konfo'ren /al] adj, de conferinţă, de consfătuire.



 199 conformity



conferment [kan'faimant] s. conferire, atribuire, acordare. conferva [korifa:va] ,p/. confervae [-vi:] s. (bot.) mătasca-broaştei, aţa-apci,conferva (Conferva linum). confess [kan'fes] vb. A. tr. 1. a mărturisi, a recunoaşte, a admite, a nu tăgădui, a da în vileag, a anunţa în public (o vinovăţie, datorie etc.)', I ~ my fault îmi recunosc greşeal ; he ~es that he did it recunoaşte că a făcut asta; I ~ I was most pleased (trebuie să) mărturisesc că am fost încântat. 2. (bis.) a(-şi) mărturisi (păcatele); (despre preot) a sp di pe cineva, a asculta spovedania (cuiva). 3. (poetic) a atesta, a arăta, a doved i, a indica, a mărturisi, a revela, a trăda; a vesti; this work ~es the hand of the master această operă trădează o mână de maestru; tall trees ~ed the fertility of the soil c pacii înalţi atestau / dovedeau fertilitatea pământului. 4. a recunoaşte adevărul (u/iui lu ru, unui argument). 5. a recunoaşte, a-şi afirma credinţa în. B. intr. 1. a face mărturisi ri, a se destăinui, a face declaraţii, a mărturisi. 2. (bis.) a se spovedi, a se confe sa. 3. a concede, a recunoaşte, a se da bătut. 4. to~to a mărturisi, a recunoaşte; I~to doing it recunosc că am făcut-o; I ~to a dread of spiders mărturisesc că rnt-e. frică de pă anjeni. confessed [-t] adj. mărturisit; (unanim) recunoscut. confessedly [-idli] a dv. după propria mărturisire; după cum se recunoaşte în general, conform recunoaşterii unan me, în mod recunoscut / mărturisit. confession [kan'fe/an] s. 1. confesiune, mărturisi re, recunoaştere, spovedanie; ~of faith profesiune de credinţă, declaraţie de principii. 2. (bis.) confesiune, spovedanie, mărturisire a păcatelor; auricular ~ spovedanie l a confesional. 3. confesiune, religie, credinţă religioasă, cult. confessional [-al] I . (bis.) s. 1. confesional, strană unde se face confesia; secrets of the ~ taine d uhovniceşti. 2. confesiune, spovedanie. II. adj. de spovedanie. confessionary [-ar i] s., adj. v. c o n f e s s i o n a l . confessionist [-ist] ş. 1. (bis.) luteran , adept al Confcsici de la Augsburg. 2. persoană care face o mărturisire / care se d estăinuic(şte). confessor [k3n'fcs3r, 'konfesa1", 'konfcso:r] s. 1. persoană care se d estăinuie / care face o mărturisire / care se spovedeşte; mărturisitor. 2. (bis.) erou a l bisericii, credincios care nu-şi reneagă credinţa în faţa primejdiei. 3. (biş.) confesor, duhovnic. 4. (Eduard) the Confessor (ist.) Eduard Confesorul, ultimul rege saxon (1042—1066). confetti [kon'feti] s. pi. 1. (ital.) eonfeti. 2. bomboane mici; dul ciuri. confidant [.konfi'dsnt] s. (fr.) confident, om de încredere. confidante [ik nnfi'dasnt] s. (fr.) confidentă, femeie de încredere (a unei doamne). confide [ksn'f aid] vb. A. intr. 1. a fi încrezător, a avea încredere. 2. (in) a se încrede (în), a se bi zui (pe), a conta (pe), to ~ in smb. a avea încredere în cineva, a se bizui pe cinev a. 3. (fam.) to ~ in a se destăinui (cuiva); a-şi deschide inima (cuiva), a vorbi si ncer (cuiva), a lua drept duhovnic (pe cineva). B. tr. 1. (to) a destăinui, a reve la, a mărturisi, a spune, a da în vileag (cuiva); to ~ a secret to smb. a încredinţa cui va o taină. 2. to ~ to a încredinţa (cuiva un lucru, o sarcină), a da în grijă (cuiva), a l în seama (cuiva). confidence ['konfid^nsf s. 1. încredere, crezare; to enjoy smb.'s ~ a se bucura de încrederea cuiva; to give smb. one's ~ a acorda încredere cuiva; t o have / to place / to put / to repose ~ in smb. a avea încredere în cineva; he has ~ in himself arc încredere în sine; to take smb. into one's - a acorda încredere cuiva / a-i încredinţa cuiva secretele, a face din cineva confidentul său; vote of ~ vot de încredere. 2. confidenţă, destăinuire, comunicare confidenţială; in strict ~ strict confid nţial. 3. încredere, certitudine, încredinţare, convingere, credinţă; siguranţă. 4. încrede e, siguranţă, curaj; aplomb, tupeu, prezumţie, îndrăzneală prea mare; neobrăzare. confidenc ame [~ geim] s. înşelăciune, abuz de încredere, înşelare a încrederii victimei; inducere în re. confidence magazine [~ -ma;g3zi:n] s. v. e x p o s e m a g a z i n e . confi dence man [~ mam] s. escroc (care face abuz de încredere). confidence trick [~ tri k] s. v. c o n f i d e n c e g a m e . confidence trickster [~ itriksta1"] s. es croc, impostor, persoană care comite un abuz de încredere. confident ['ksnfidsnt] I. adj. 1. încrezător (în succes etc.), sigur; convins; I am ~ that it's true sunt convi ns că e adevărat; he is — of his success e încredinţat de succesul lui. 2. sigur de sine, î crezător în propriile lui puteri, îndrăzneţ, neînfricat, obraznic, neobrăzat, prezumţios. I v. c o n f i d a n t . confidential [-kDnfi'denfal] adj. 1. confidenţial, tainic, secret. 2. de încredere, sigur; de nădejde. 3. confidenţial, intim, prietenesc. confid ential clerk [~ 'kla:k] s. 1. funcţionar / om de încredere. 2. (ec.) procurist. conf



 identially [ikonfi'den/^li] adv. confidenţial; în secret, în taină. confidently ['konfid antli] adv. 1. cu toată încrederea; cu convingere. 2. cu îndrăzneală. confiding [kan'faidi rj] adj. încrezător, credul, nebănuitor; sincer, deschis. configurate [kon'figjureit] vb. tr. a modela, a forma, a făuri, a da formă (cu dat.), a alcătui, a configura, a st abili configuraţia (astrelor etc.). configuration [kan'figju'rei/pn, >k:>nfigju9'r -] s. 1. configuraţie; contur; formă; înfăţişare. 2. aranjare, aranjament. 3. (geod.) preze tare, poziţie, configuraţie (a terenului). configure [kon'fig3r] vb. tr. v. c o n f i g u r a t e . confine1 [kan'fain] vb, A. tr. 1. a limita, a îngrădi, a mărgini, a re strânge; a zăgăzui, a stăvili; to ~ within certain limits a îngrădi între anumite limite; t dike ~s its waters digul îi stăvileşte apele. 2. a închide, a întemniţa, a ţine închis, a ţ cheie; (mii.) to ~ to the barracks a consemna în cazarmă. 3. a delimita, a fixa. 4. pasiv (despre bolnavi) a zăcea la pat, a fi ţintuit în pat, a fi ţinut în pat; (despre fe mei) a naşte, a face; a fi lăuză / lehuză; she was ~d of a boy a născut un băiat; to be ~d o one's room a fi reţinut în casă (de boală). B. refl. to ~ oneself to a se limita la / să se mărgini la / să, a se rezuma la / să, a se mulţumi cu / să; ~ yourself strictly to th subject limitează-tc Ia subiect, menţine-te în cadrul subiectului. C. intr. to ~ with a fi vecin cu, a se învecina / a se mărgini cu, a avea graniţă cu.



confine2 ['konfain] s. (mai ales la pi.) 1. graniţă, graniţe, hotar, frontieră; hat; reg iune de graniţă. 2. (fig.) limită, hotar, zid despărţitor; diferenţă, deosebire. 3. (înv.) meleaguri, ţinuturi. 4. (sl., înv., poetic) închisoare, temniţa. confined [kan'faind] a dj. 1. limitat, mărginit. 2. restrâns. 3. închis, întemniţat, deţinut. 4- (mai ales ~in his bowels) (med.) constipat, încuiat. 5. v. c o n f i n e 1 (3). confinedness [-nis] s. mărginire, limitare. confineless [kan'fainlis] adj. nemărginit, nelimitat. confin ement [kan'fainmsnt] s. 1. limitare, mărginire, restrângere. 2. delimitare, fixare. 3. detenţiune, întemniţare, arestare; solitary ~ regim de carceră / de celulă. 4. naştere, acere, lăuzie. 5. şedere în casă (din cauză de boală). confines ['konfainz] s.pl. v. c o n i n e 2 (1-3). confining bed [ksn'fainirj bed] s. (liidr.) strat de bază impermea bil; strat limitator. confirm |kon'fa:m] vb. tr. 1. a confirma, a întări, a corobora ; a atesta, a adeveri. 2. a confirma, a întări, a definitiva (în posesiime, în funcţie, în rad etc.). 3. a ratifica, a valida. 4. (bis.) a confirma, a mirui. confirmation [ikonfp'mei/an] s. 1. confirmare, coroborare, întărire, adeverire. 2. întărire. definiti vare; validare, ratificare. 3. (bis.) confirmare, miruire. confirmative [kan'fam iativ] adj. de confirmare / întărire / adeverire; adeveritor. întăritor. confirmatory [k 3n'fo:m9t9ri[ adj. v. c o n f i r m a t i v e confirmed [k3n'fa:md[ adj. 1. conf irmat, întărit, stabilit. 2. (med.) cronic. 3. înveterat. întărit, incorigibil; a ~ bachel or un holtei / burlac înrăit. 4. ratificat, validat; verificat. 5. (bis.) confirmat. confirmee [.kanf3:'mi:] s. (bis.) persoană confirmată. confirmer [k3n'f3:ni3r] s. 1 . confirmator, persoană care confirmă. 2. confirmare, verificare. confiscable [kon'f iskabl] adj. confiscabil. confiscate ['k:>nfiskcit| vb. tr. 1. a confisca, a sec hestra, a popri. 2. a rechiziţiona. confiscation [-konfis'kei/^n] s. 1. confiscare , poprire, sechestru cu ridicata. 2- rechiziţionare. 3. lucru confiscat / sechestr at / rechiziţionat. confiserie [krm'fiiz^ri] s. (fr.) cofetărie. confiture ['konfitj V] s. (fr.) dulceaţă. conflagrate ['konftegreit] vb. A. tr. a aprinde, a incendia, a da foc. B. intr. a se aprinde, a lua foc. conflagration [ikonfla'grci/an] s. 1. incendiu, foc mare. 2. (fig.) conflagraţie, război, măcel. 3. (i/u/.) aprindere, arde re; inflamare; conflagraţie. conflagrative [lonfiogreitiv, ksn'flcigrativ] adj. in flamabil. confiagrator ['k^nfiagreita1"] s. incendiator. confiate I. ['konfleit, ksn'flcit] adj. îmbinat, unit, pus laolaltă, combinat. II. [ksn'fleit, 'konllcit] v b. tr. a îmbina, a combina, a compila (un text). conflation [ksn'flei/pn] s. îmbinar e, combinare, alcătuire, compilare (a unui text). conflict I. ['konflikt] s. 1. (w ith) conflict, contrazicere, contradicţie, ciocnire, nepotrivire, dezacord (eu); ( jur.) ~ of laws contradicţie între legi, conflict al normelor juridice; in ~ (with) în conflict (cu). 2. contradicţie, antagonism, ostilitate, duşmănie, rivalitate, concure nţă. 3. luptă. 4. (psih.) conflict. II. [kan'flikt] vb. intr. 1. a fi în conflict, a se lupta. 2. (with) a fi / a veni în contradicţie (cu), a fi incompatibil / nepotrivit (cu). conflicting [kon'fliktirj] adj. 1. v. c o n f l i c t (II). 2. contradicto riu, potrivnic, în contradicţie; ~ opinions opinii potrivnice, păreri contradictorii. conflicting motions [~ imou/nz] s. (tehn.) mişcări incompatibile. confliction [ksn'f lik/pn] s. conflict, contradicţie, contrazicere, nepotrivire, incompatibilitate. c



 onfluence ['konfluans] s. 1. confluenţă (a râurilor). 2. intersecţie, întretăiere, încruciş a drumurilor). 3. loc de intersecţie, întretăiere, joncţiune. 4. aflux, afluenţă (de lume). 5. loc de întâlnire. confluence analysis [~ atnaelasis] s. (mat.) analiză confluentă. co nfluent ['tanfluant] I. adj. confluent, concurent. II. s. afluent tributar (ai u nui râu). conflux ['krmfUks] s. v. co nf 1 u e n c e . confocal quadrics ['konfouk l 'kwodriks] s. (mat.) cuadrice confocale. conform [kan'fomi, kon-] vb. A. tr. 1 . a conforma, a pune în conformitate / în concordanţă, a pune de acord; a armoniza. 2. ( to, into) a adapta (la). B.mtr. 1. (to, with) a se conforma (cu dat.), a. se pun e de acord (cu), a se potrivi (cu); a corespunde (cu dat.), a fi potrivit (cu, p entru). 2. (to, with) a se adapta (la); a se acomoda (cu). 3. (to) a se supune ( unui ordin, unei legi, reguli etc.). 4. a recunoaşte autoritatea bisericii anglica ne. C. refl. (to) a se conforma (cu dat.), a se supune (cu dat.). conformability [ksnifomia'biliti] s. 1. conformitate, concordanţă, potrivire; asemănare, 2. (geol.) stratificare concordantă. conformable [kan'femsbl] adj. 1. (to) conform, potrivit, corespunzător (cu; cu dat.). 2. supus, ascultător, plecat; docil, maleabil; adaptab il. 3. armonios. conformableness [-nis] s.v. c o n f o r m a b i l i t y (1). co nformably [-i] adv. ~ to în concordanţă cu. conformai ['kon'fomial, 'knnfoml] adj. (ma t., tehn.) conform. conformant [kan'fomiant] adj. concordant, conform. conformat ion [ifon'fo:'mei/an -fs'ni-] s. 1. conformaţie, formă. 2. concordanţă. conformare, potr ivire. conformer [ksn'fomial s. v. c o n f o r m i s t . conformist [kan'fbmiist ] ş. 1. conformist; persoană docilă / ascultătoare. 2. (bis.) drept-credincios (mai ales cel ce se supune bisericii anglicane). conformity [ks>n'fo:miti] s. 1. conformi tate, concordanţă; asemănare; potrivire: corespondenţă; armonie; in ~ with conform cu, după în conformitate cu. 2. (biş.) conformare la dogmele bisericii anglicane.



 confound 200



confound [kon'faund, 'kon'faund] vb. tr. 1. a confunda, a lua drept altul. 2. a amesteca, a încurca, a încâlci, a răvăşi, a zăpăci. 3. a uimi, a ului, a înmărmuri; a buimă certa, a lisa perplex, a stupefia. 4. (înv.) a umili, a da de ruşine. 5. a nărui, a răst urna, a zădărnici, a dejuca (planuri). ~ it! la dracu! la naiba! drăcia dracului! conf ounded [-id] adj. 1. amestecat, încâlcit,- încurcat; răvăşit, zăpăcit. 2. uluit, înmărmurit buimăcit, perplex. 3. ruşinat, intimidat; dezorientat. 4. blestemat, afurisit; infe rnal, înrăit, incorigibil; he is a ~ bore e groaznic de plicticos. confoundedly [-id li] adv. (fam.) teribil, oribil, groaznic, cumplit. confoundedncss [-idnis] s. 1 . încurcătură, zăpăceală. 2. distrugere, ruină. confraternity [ikonfro'tomiti] s. frăţie, î uniune; societate, comunitate. confrere ['konfrs3r] s. (fr.) confrate, coleg, t ovarăş de breaslă. confront [kon'frAnt] vb. tr. 1. a sta înaintea / în faţa (cu gen.); a st faţă în faţă CU; the difficulties ~ing us greutăţile ce ne stau în faţă. 2. a înfrunta, a t) în faţă (moartea, un pericol). 3. pasiv to be ~ed with a avea de înfruntat, a întâmpina greutăţi); a avea de furcă / de luptat cu, a da piept cu; he was ~ed with demands i sau prezentat cereri. 4. to ~ with a confrunta cu, a pune faţă în faţă cu (martori etc.). 5 . a confrunta, a compara, a colaţiona. confrontation [.konfrAn'tei/pn] s. 1. confr untare, punere faţă în faţă. 2. confruntare, comparare, colaţionare. Confucian |kon'fju:/io , -Jan] (fîloz.) I. adj. referitor la (doctrina lui) Confucius; despre Confucius. II. s. Confucian, adept al lui Confucius. Confucianism [-izamj s. (fdoz.) confuc ianism, doctrina lui Confucius. confuse [kon'fju:z] vb. tr. 1. a confunda, a ame steca, a zăpăci, a încurca. 2. a răvăşi, a zăpăci, a arunca în neorânduială. 3. a zăpăci, a a confuzie printre, a deconcerta, a face să se fâstâcească. 4. (fig.) a întuneca (conştiinţ mintea). confused [-d] adj. 1. confuz, încurcat, încâlcit; ~answer răspuns încurcat. 2. i ncoerent, fără şir; dezordonat; ~ tale poveste fără şir; ~ mass masă dezordonată. 3. confuz it, încurcat, tulburat, uluit, deconcertat, derutat; to become ~ a se fâstâci, a se bu imăci, a se tulbura, a se zăpăci, a-şi pierde cumpătul, a se încurca. confusedly [-idli] aa . 1. cu jenă, jenat, fâstâcindu-se; încurcat, în încurcătură; derutat, în derută. 2. în dez orânduială, în învălmăşeală, brambura, alandala. confusedness [-idnis] s. confuzie, zăpăcea tate. confusion [kon'fju^^n] I. s. 1. confuzie, încurcătură; to sow ~ a semăna confuzie, a stârni încurcătură. 2. dezordine, încurcătură; zăpăceală, harababură, talmeş-balmeş; ~ w o şi mai mare zăpăceală, un haos de nedescris. II. inter/ la naiba! la dracu'! confusti cate [kon'fAsti'keit] vb. tr. (sl.) aîncurca, a zăpăci, a buimăci, a ului, a lua piuitul (cuiva). confustication [konifAstikei/^n] s. (sl.) încurcătură, zăpăceală, buimăceală, har ră. confutation [ikonfju(:)tei/an] s. 1. respingere, combatere, refutare, infirmar e. 2. argument contrar, infirmare, probă negativă. confute [kon'fju:t] vb. tr. 1. a refuta, a combate, a respinge, a infirma, a dovedi neadevărul (unui argument). 2. SL convinge de greşeală (pe cineva), a respinge argumentele (cuiva), a reduce la tăcer e. Cong [korj] s. (amer.)prese, de la c o n g r e s s . conga ['kongo] s. 1. con ga, dans cuban. 2. (muz.) tam-tam, tobă. conge [pronunţia franceză] s. (arhit.) echină. conge ['ko(:)n3ei şi pronunţia franceză] s. (fr.) v. c o n g e e . congeal [kon'd3i:l] vb. A. tr. 1. a congela, a face să îngheţe, a îngheţa. 2. a congela, a închega, a solidifi a, a face să se prindă / să se închege; a slei. 3, a coagula. B. intr. 1. a se congela, a îngheţa. 2. a se închega, a se solidifica, a se întări, a se coagula, a se prinde; a se slei. congealable [-obl] adj. congelabil, care poate fi îngheţat / congelat. congeal ableness [-sblnis] s. congelabilitate. congealing [korid3i:lirj] I. s. congelare , îngheţare. II. adj. de îngheţare, de congelare. congealing point [~ point) s. (fiz.) p unct / temperatură de îngheţare / de congelare. congee I. ['kond3i:[ s. 1. permisiune de a pleca; (peior.) paşaport, rămas-bun. . 2. rămas-bun, adio, bineţe, salut, plecăciune, închinăciune, reverenţă (la plecare). II. ['kond3i:, kon'd3i:] vb. A. tr. (înv.) a trimit e la plimbare, a da răvaş de drum (cuiva), a da paşaportul (cuiva), a da voie (cuiva) să plece. B. intr. a pleca, a-şi lua rămas-bun, a face o plecăciune la plecare. congee h ouse [~ haus] s. (anglo-indian) închisoare militară, carceră. congelation [ikond3i'lei /an] s. 1. congelare, îngheţare, închegare, solidificare; (fiz.) point of ~ punct de c ongelare / îngheţare. 2. stare de închegare / de congelare, stare solidă. 3. substanţă cong lată. 4. coagulare; sleire. congelation heat [~ hi:t] s. (fiz.) căldură de congelare. congelation temperature [~ .temprit/o'] s. (iml.) temperatură de congelare / de îngh



 eţare. congener ['kond3inorl I. s. confrate, compatriot, pământean. II. adj. (to) înrudi t, asemănător, aliat (cu); de acelaşi fel (cu). congenerical) [ikond3i'nerik(al)] adj. înrudit, asemănător, de acelaşi fel; conaţional. congenerous [kon'd3enoros] adj. 1. v. c o n g e n e r i c (a 1). 2. având funcţii identice (cu ale unui alt lucru); (anat., despre muşchi) care participă la aceeaşi mişcare. ■ congenetic [ikond3i'netik] adj. având o origine comună. congenial [kon'd3i:niol, njol] adj. 1. (with, to) înrudit, afin (cu) ; apropiat (ca spirit) / concepţii) (de). 2. (to) favorabil, prielnic (cu dat.), c onvenabil, potrivit, conform, corespunzător (cu aat.). 3. (inv.) înnăscut, propriu, co ngenital. congeniality [kand3i;ni'a3liti] s. 1. afinitate, înrudire, asemănare; potr ivire, conformitate. 2. simpatie, afinitate sufletească, înrudire spirituală.



congenital [kon'd3enitl, kon-] adj. congenital, înnăscut, de la naştere; (med.) «disease boală congenitală; the disease is ~ with him boala aceasta o are din naştere, s-a născu t cu această boală, boala lui e congenitală. conger ]'kongor] s. (iht.) tipar de mare (Conger vulgaris). conger eel ['korjgor id] s. v. c o n g e r . congeries [kon'd 3iari(;)z, -'d3iorii:z[ s. (sg. şi pi.) 1. masă, grămadă, morman, teanc. 2. agregat, îngrăm re, aglomerare, adunătură. congest [kan'd3est] vb. A. tr. 1. (med.) a congestiona. 2 . (fig.) a congestiona, a supraîncarcă; a umple cu vârf; the traffic was ~ed by the pe destrians circulaţia era îngreuiată de pietoni, pietonii provocau congestionarea circu laţiei. 3. a îngrămădi, a acumula. 4. a aglomera. B. intr. 1. (med.) a se congestiona. 2 . a se aduna, a se îngrămădi, a se acumula. 3. (despre un drum) a se aglomera. congest ed [-id] adj. 1. congestionat, supraîncărcat, suprapopulat, aglomerat; ~ district re giune suprapopulată. 2. (med.) congestionat; turgescent. congestion [kon'd3est/an, -e/t/-] s. 1. (med.) congestie; venous ~ embolie; hiperemie locală; turgescenţă. 2. s uprapopulaţie, supraaglomerare (ae oameni), aglomeraţie, îmbulzeală. 3. grămadă, morman, în re; acumulare. congestive [kon'd3estiv] adj. (med.) congestiv, hiperemie. conglo bate ['kongloubeit, 'korjg-, glob-] I. vb. A. intr. a lua formă sferică / de glob. B . tr. a da formă sferică / de glob (cu aat.) II. adj. în formă de glob, sferic. conglobe [kon'gloub, ton-] vb. A. tr. a aglomera. B. i«tr. a se aglomera, a lua o formă sfer ică. conglomerate [kon'glomorit, kon-] I. adj. 1. adunat, strâns, ghemuit, îngrămădit, con centrat; (lingv.) a ~ language o limbă de conglomerate / hibridă. 2. (bot.) conglome rat, îngrămădit. 3. (geol.) conglomerat, de conglomerare. 4. (zool.) conglomerat, comp us. II. s. 1. amestec, amestecătură, adunătură, conglomerat, aglomeraţie. 2. (geol.) congl ome rat. III. [kon'glomoreit, kon-] vb. tr. a aduna, a strânge laolaltă; a aglomera, a se aduna, a se strânge laolaltă; a forma un conglomerat. conglomeratic sandstone [ kon>gbmo'ra?tik 'saWstoun] s. (geol.) gresie conglomeratică / detritică. conglomerat ion [komglomo'rei/sn, kon-] s. 1. conglomerare, transformare într-o masă compactă. 2. în grămădire, aglomerare. 3. conglomerat. conglutinate I. [kon'glu:tineit] vb. A. tr. a lipi, a încheia, a aglutina. B. intr. (rar) a se lipi, a se încleia; (despre lichid e) a se face dens şi vâscos, a se coagula. II. [kon'glu:tinit] adj. lipit, aglutinat . Congolese [kongou'li:z] I. adj. congolez; din Congo. II. s. locuitor din Congo , congolez; the ~ poporul congolez, congolezii. congo(u) [korjgou] s. ceai negru chinezesc. congratulable [kon'graîtjulobl, korj'g-] adj. (demn) de felicitat. con gratulate [koh'grfetjuleit, kon'g-] vb. A. tr. (on, upon) a felicita pentru / cu prilejul (cu gen.), a firitisi pentru / cu prilejul (cu gen.). B. refl. a se fe licita, a fi mulţumit de sine; I ~myself on my behaviour (nu pot decât să) mă felicit pe ntru purtarea mea. C. intr. a prezenta, a aduce felicitări; a face urări de bine. co ngratulation [konigraetju'lei/3n, korj'g-] s. (mai ales la pi.) felicitare, firi tiseală; urare de bine; ~s for your success felicitări pentru reuşită / succes / izbândă. c ngratulator [kon'grcetjuleitor, korj'g-] s. persoană care felicită. congratulatory [ kon'gra?tjuleitori] adj. de felicitare. congratulatory card [~ ku:d] (poligr.) f elicitare. .congregant l'korjgregont] s. (bis.) membru al unei comunităţi religioase . congregate I. ['korjgrigeit] vb. A. tr. a aduna, a strânge, a întruni, a reuni, a aduce laolaltă. B. intr. a se aduna, a se întruni, a se strânge laolaltă. II. [-git] adj . 1. adunat, întrunit, reunit. 2. colectiv; ~ education educaţie colectivă. congregate d ['korjgrigeitid] adj. v. c o n g r e g a t e (II, 1). congregation [.kongri'ge i/an] s. 1. (bis.) congregaţie, comunitate religioasă. 2. (bis.) enoriaşi, credincioşi. 3. adunare, întrunire. 4. adunarea consiliului universitar (la Cambridge); consili ul tuturor profesorilor, doctorilor şi magistrilor care locuiesc în oraş (ia Oxford). 5. (bibl.) poporul iudeu, evreii. congregational [-al] adj. (bis.) 1. de congreg



 aţie, referitor la enoriaşi. 2. independent, autonom. Congregationalism [-slizsm] s. (bis.) independenţă, autonomie, autocefalie, Congregationalism (revendicarea autono miei bisericeşti pentru fiecare parohie). congress ['korjgres, amer. si -gris] s. 1. congres, întrunire, adunare. 2. (amer.) the Congress Congresul S.U.A., parlamen tul american. 3. (India) the Congress partidul Congresului naţional indian. 4. întâlni re, întrevedere. 5. contact sexual, copulaţie; relaţii / raporturi sexuale. 6. relaţii s ociale. 7. (zool.) împerechere (la amfibii). congressional [kon'gre/anpl] adj. al congresului, referitor la (un) congres. congressional district [~ 'distrikt] s. (amer.) circumscripţie electorală (pentru alegerile parlamentare). Congressional Rec ord [~ 'reko:d[ s. (amer.) buletinul oficial al Congresului S.U.A. congressist [ 'korjgresist] s. (rar) congresist. Congressman ['kongresmon], pl. Congressmen [mm] s. (amer.) membru al Congresului S.U.A. (senator, dar moi ales membru al Cam erei Reprezentanţilor); v. şi representative. • Congresswoman ['korjgres.wumon], pi. C ongresswomen [-vvimin] s. (amer.) deputată sa» senatoare în Congresul S.U.A.; membră a C amerei Reprezentanţilor; (v. si congressman). Congreve ['kongri:v, 'kong-] s. 1. ( si~match) chibrit primitiv. 2. (si~rochet) rachetă / fuzee pentru scopuri militare . congruence ['korjgruons] s. 1. concordanţă, potrivire, acordare, acord, conformita te; congruenţă; ~ of one thing with another sau ~ between two things potrivire / con cordanţă



 201 connection



conjunctive tissues [~ 'tisju:] s. (anat.) ţesut conjunctiv. între două lucruri. 2. ac ord, înţelegere, învoială. 3. compatibilitate, aplicabilitate. 4. (mat.) conjunctivitis [kon^Arjkti'vaitis] s. (med.) conjunctivită, inflamaţie a conjunctivei. congruenţă, potr ivire; coincidenţă. 5. constanţă, consecvenţă. conjunctiva [.kond3Arjk'taivos, -d3orjk-] s. v. c o n j u n c t i v e (II, 1). congruency ['korjgruansi, kon'gruonsi] s. v. c o n g r u e n c e . conjunctly [kan^Aijktli, 'kon'd3-| adv. în comun, unit, împreună, laolaltă, în unire. congruent ['kongrusnt] adj. 1. (with) potrivit (cu; sau cu dat. ), conform (cu; sau cu conjuncture [kon'd3Aţ)kt/or] s. 1. conjunctură, concurs de împr ejurări, circumstanţe; dat.), corespunzător (cu; sau cu da/.); concordant (eu), compat ibil (cu). 2. (with) potrivit, convenabil (pentru). 3. (mat.) congruent. 4. (înv.) decent,cuviincios. 5. coerent,închegat. prilej, ocazie, împrejurare, întâmplare. 2. mom ent critic, criză. conjuration [-kond3Uo'rei/pn] s. conjurare, exorcism, incantaţie, descântec, vrajă. congruity [kon'gruiti, kon-] s. acord, potrivire, concordie, conc ordanţa. conjure1 ['kAnd3or] vb. A. tr. 1. (şi to ~ up / down) a chema, a invoca (sp iritele) prin congruous ['korjgruas] adj. 1. (to, with) corespunzător (cu dat.), p otrivit (cu), concordant magie sau descântec. 2. a scoate, a izgoni, a alunga (pri n farmece sau descântece). (cu), conform (cu; sau cu dat.),compatibil (cu). 2. (ma t.) v. c o n g r u e n t (3). conic ['konik] I. adj. conic, ţuguiat, ca o căpăţână de zahăr I. s. (mat.) secţiune conică. 3. a vrăji, a descânta, a fermeca, a face (cuiva) cu ulcic a. 4. (fig.) to ~up a evoca, a aduce în faţa ochilor, a trezi, a reaminti; a reconst itui; he ~d up old memories a evocat amintiri conical [-s]] adj. v. c o n i c (I ). din vremuri uitate; she ~d up Beethoven's character ne-a evocat personalitate a lui conical adapter [~ o'daîpta1"] s. (mine) manşon de reducţie conic. Beethoven. B. intr. 1. a face vrăji, a face farmece, a se îndeletnici cu magia; a invoca conical bearing [~ 'bsorirj] s. (tehn.) palier cu role conice. spiritele, forţele oculte. 2. a face minuni, a avea un efect magic; a avea o mare înrâurire conical brake [~ 'b reik] s. (tehn.) frână cu con. / influenţă; a name to ~ with un nume răsunător / cu mare tr cere. 3. a face scamatorii. conical gauge [~ 'geid3] s. (tehn.) calibru conic. c onjure2 [kon'd3U3r] vb. A. tr. a implora, a ruga, a conjura. B. intr. a se conju ra, a jura, conical perspective [~ po'spcktiv] s. (mat.) perspectivă axonometrică. a face legământ, a se lega. conical strainer [~ 'streino1"] s. (ind. alimentară) coş de a lbire. conjurer1 ['kon'dpro1-] s. 1. vrăjitor, magician, descântător, solomonar. 2. sc amator, conical vault [~ Vo:lt] s. (arhit.) boltă conica. prestidigitator. 3. (fig .) fenomen, persoană extraordinară; he is ~n-a descoperit el America. conic sections ['konik 'sck/anz] s. pi. (geam.) secţiuni conice. conjurer2 ['kon'd3uor3r] s. per soană care roagă / conjură / imploră. conidium [ko'nidiom],pl. conidia [-dio] s. (bot.) conidie. conjuress ['kAnd/sris] s. vrăjitoare. conifer ['kounifor, amer. şi 'kou'-] s. (bot.) conifer, arbore răşinos. coniferae ['kounifsri:] ş. (bot.) conifere. conjuri ng book ['kAnd3erirj buk] s. carte de farmece. conjuring trick [~ trik] s. 1. vrăj itorie. 2. scamatorie, truc. coniferin [kou'niforin] s. (chim.) coniferină. conjur or ['kAnd33ror] s. 1. v. c o n j u r e r 1 . 2. (amer.) conjurat; complotist. co niferous [kou'niibrss] adj. (boţ.) conifer, care produce conuri. conk [korjk] I. s . 1. (şl.) nas, felinar, trompă. 2. defect / neglijenţă la instalarea motorului conifery l alcohol [kou'nifaril laslkahol] ş. (chim.) alcool conifcrilic. (întrerupere, bătaie) . 3. (amer. si.) cap, devlă, bostan, dovleac. II. vb. A. intr. to ~ out coniform [ 'kounifo:m] adj. conic, în formă de con. a) (mai ales despre maşini) a se strica; a se paradi, a intra sau a fi în pană; b) a muri, conine ['kounin] s. (chim.) conin, alc aloid extras din cucută. a da ortul popii. B. tr. (amer.) a pocni în cap, a da una în cap (cuiva). coning ['kounin] s. 1. (mat.) conicitate. 2. (mine) formare de conu ri. conker ['korjko1"] s. 1. (zool.) cochilia melcului. 2. pl. joc de copii în car e jucătorii se conjecturable [kon'dsekt/prabl, -tfur-] adj. de presupus, imaginabi l. conjectural [kon^ekt/arp], -t/ur-î adj. ipotetic, imaginar, îndoielnic, dubios, n esigur; străduiesc să spargă cochiliile de melci sau castanele adversarilor. 3. (sl.) bobârnac. conky f'konki] (sl.) I. adj. năsos, cu nas marc, cu nasul cât o trompă. II. s. năsos, persoană neîntemeiat, închipuit. cu nas mare. conjecturally [-i] adv. îndoielnic, dubios, nesigur; pe ghicite, pe închipuite. con man ['kon msen] s. (amer.) escroc,



 persoană care comite un abuz de încredere (prese, conjecture [k9n'd3ckt/3r, kon-] I . s. 1. presupunere, supoziţie, ipoteză, conjectură; interpretare dubioasă. 2- sugestie, propunere. II. vb. A. tr. 1. a presupune, a crede; a lua de la c o n f i d e n c e man). drept bun. 2. a propune, a sugera. B. intr. a ghici, a-şi da cu părerea, a face o supoziţie. conn [kon] vb. iutr. (mar.) a comanda la cârmă. connate ['koneit] a dj. 1. înnăscut, din naştere, congenital, din fire. 2. născut în acelaşi conjecturer [-or] . persoană care emite ipoteze / care face presupuneri. timp; ivit în acelaşi timp, sim ultan. 3. înrudit; foarte apropiat. 4. (bot.) concrescut. 5. (geol.) conjee ['kond 3i:] s. (anglo-indian) 1. fiertură de orez. 2. scrobeală, amidon. rclictic, intersti tial. conjee house [~ haus] s. v. c o n g e e h o u s e . connate water [~ 'wo:t 3r] s. (geol.) apă fosilă / veterică. conjoin [ksn^oin, kon-] vb. A. tr. 1. a uni, a l ega, a reuni; a îmbina, a combina; a strânge. 2. a asocia, a pune laolaltă. B. intr. a se uni, a se lega, a se reuni, a se alia, connatural [iko'nEet/prol] adj. 1. înnăsc ut, congenital; firesc, inerent; it is ~ to him e a se asocia. firesc pentru el. 2. (with) de aceeaşi natură, identic, asemenea, asemănător, aidoma (cu). connaturally [ -i] adv. firesc, din fire; din naştere, congenital. conjoiner [-sr] s. persoană care uneşte etc. (v. c o n j o i n A). connaught l'kono:t] s. (teA7.) pânză de bumbac pe c are se brodează. conjoint ['kond3oint, 'kon'd3-, kan'd3-] adj. 1. reunit, împreunat, comun; ~action acţiune connect [ko'nekt] vb. A. tr. 1. a uni, a reuni, a lega, a îm bina, a combina, a alătura, comună. 2. asociat, întovărăşit, aliat, unit; îmbinat. a conexa o ~one thing to / with another a lega două lucruri. 2. (fig.) a asocia (în minte), c onjoint degree [~ di'gri:] ş. (muz.) secundă. conjointly [rkond3ointli, 'kon'd3-, ks n'd3-] adv. împreună, laolaltă, în comun, în unire, a lega, a alătura. 3. a înlănţui. a leg , a pune în ordine (argumente etc.). 4. (telm.) a cupla. 5. pasiv to be ~ed with a fi legat de, a fi în legătură cu, a face legătura între; cu forţe unite, umăr la umăr. (el ) the set is ~ed to earth radioul are legătura cu pământul. B- refl. to ~ oneself conj oint polymer [kon'd3oint 'polinwr] s. (plast.) copolimcr. with a se asocia cu, a se întovărăşi cu; a se uni cu. C. intr. 1. (with) a se uni, a se reuni, conjugable [rko nd3Ugobl] adj. (gram. rar) conjugabil. a se lega (cu). 2. (with) a se asocia, a se întovărăşi, a intra în legătură, a se lega (cu). conjugal ['kond3Ug5l, -d33g-] adj. conj l, matrimonial; conubial. 3. a face cauză comună. 4. a fi în concordanţă, a se înţelege, a potrivi, a concorda; conjugality [.kond3u'gsliti] s. căsătorie, căsnicie; matrimoniu, conubiu. conjugal knot ['kond3Ugsl not] s. legătură matrimonială, căsătorie, căsnicie, a co ncide. 5. a se înrudi. 6. (amer. ferov.) a avea legătură. 7. (mil.) a se stabili o legăt ură directă. 8. (amer. s/J.a schimba trenul. matrimoniu. connected [-id] adj. 1. leg at, unit, coerent, cu şir, închegat. 2. înrudit; he is well ~ are conjugally [rkond3Ug oli, -d30g-] adv. conjugal, ca între soţi. conjugate I. ['kond3Ugeit, -d33g-] vb. A. tr. (gram.) a conjuga. B. intr. (biol.) a se rude la Ierusalim, are sfinţi. 3. (j ur. despre infracţiuni) conex, conexat. 4. împreunat, p împreuna, a se însoţi, a se împerec ea. II. [ kond3Ugit, amer. 'ku:nd30g-, -gcit] adf alăturat, conexat. 5. (tehn.) cu plat. 1. împreunat, unit, cuplat; conjugat, îmbinat, combinat; (fiz-.fiziol.) conjug at. 2. (bot. connectedly [-idli] adv. legat, închegat, coerent. despre fructe) împer echeat. 3. (Ungv. despre cuvinte) cu aceeaşi rădăcină. 4. (biol.) contopit, connectednes s [-idnis] s. 1. legătură, coerenţă, şir, închegare. 2. legătură, unire; fuzionat. III. [-g get, amer. -geit-] s. (lingv.) derivat, cuvânt eu aceeaşi rădăcină. conexiune. connected s pace [ka'nektid speis] s. (mat.) spaţiu conex. conjugate angles ['kond3iigit ia;rj glz] s. pi. (mat.) unghiuri opuse a căror sumă este connecter [ko'ncktor] s. 1. (teh n.) cuplaj, ambreiaj. 2. (tehn.) sârmă de strângere. 36o°. 3. (electr.) racord. 4. (cons tr.) antretoază, piesă de legătură. 5. (mine) lucrare minieră de conjugated ['ksnd3ugeitid ] adj. (mat.) conjugat. conjugation [.kond3u'gei/3n, -d33g-] s. 1. conjugare, îmbi nare, combinare, împreunare, legătură cu galeria de aeraj. connectible [ko'nektobl, -t ib-] adf care poate fi legat, conexat (v. c o n n e c t A). împletire, unire. 2. ( gram.) conjugare. 3. (biol.) conjugare, fuziune, contopire, împere chere. connectin g band [ko'nektin. 'basnd] s. (electr.) bară de legătură. connecting beam [~ bi:m] s. (constr.) grindă de legătură. conjugational [-ol] adj. (gram.) de conjugare, referitor la conjugare. connecting box [~ 'boks] s. (electr.) racord, cutie de joncţiune. c onjunct [korid3An,kt] I. adj. 1. unit, îmbinat, legat, combinat; asociat, alăturat. 2. comun, unic; unificat; unitar. II. s. asociat, partener, tovarăş, părtaş. connecting branch [~ 'bra:nt/] ş. (tehn.) racord, niplu, gură, ramificaţie. conjunction [kon'd3An k/an] s. 1. unire, reunire, legătură; in ~ with în legătură cu; connecting chain [~ 't/ein



 ] s. (tehn.) lanţ fără sfârşit. împreună cu, în comun cu, în asociaţie cu. 2. (astron., gra ncţie. 3. concurs (de connecting gear [~ 'gior] s. (tehn.) mecanism de transmisie. împrejurări), potrivire, coincidenţă, conjunctură. 4. întretăiere de drumuri, răspântie, c ng link [«'lirjkj s. 1. (constr.) clement de legătură. 2. (tehn.) ochi, cercel; culisă. în crucişare, răscruce. 5. (ferov.) ramificaţie. 6. combinare, grup, asociere. 7. aranjam ent. connecting nut [~ 'nAt] s. (tehn.) piuliţă de cuplare / de asamblare / olandeză. conjunctional [-si] adf (gram.) conjunctional, de conjuncţie. connecting rod [~ ro d] s. (tehn.) bielă. conjunctiva [ikond3Ank'taivo],pl, conjunctivae [-vi:] s. (ana t.) conjunctivă, connecting shaft [~ '/o:ft] s. (tehn.) arbore de transmisie. conj unctive [kon^Anktiv] I. adf 1. conjunctiv, conectiv, copulativ, conector, de con necting terminal [~ 'to:minoI] s. (electr.) bornă de legătură. legătură. 2. (gram.) conjun ctiv, (cu rol) de conjuncţie. 3. (anat.) conjunctiv. 4. strâns connecting-up [-'Ap] s. (tehn.) montare, montaj, asamblare. legat, unit, în strânsă legătură. II. s. (gram.) 1. (modul) conjunctiv, subjonctiv. 2. copulă, connection [ka'nek/pn] s. 1. legare, u nire, împreunare, alipire. 2. legătură; to cut the cuvânt copulativ; element de joncţiune. ~ a tăia legătura; to enter into ~ with a intra în legătură cu; in this ~ în legătură cu a a; conjunctively [-li] adv. în legătură, în combinaţie, împreună, laolaltă, în unire. in ~ egătură cu. 3. articulaţie. 4. legătură, corespondenţă (între trenuri, vapoare conjunctive [kon'd3Arjktiv 'mu:d] s. v. c o n j u n c t i v e (II, 1). etc.). 5. concordanţă, co ordonare. 6. înrudire; (mai ales pi.) rubedenie, rudă. 7. legătură,



 connection a I 202



cunoştinţă, relaţie; to form a ~ a înjgheba o legătură; business ~s relaţii comerciale. 8. sexuală; concubinaj; (jur.) criminal ~ legătură în afara căsniciei, concubinaj, adulter. 9 . clientelă, muşterii; business with a good ~ firmă cu vad bun; afacere rentabilă. 10. ( /eh/i.) conexiune, legătură. connectional [-PI] adj. de legătură. connection plate fko'n ekjan pleit] s. (metal., mar.) guscu. connective jko'nektiv] I. adj. 1. care lea gă, care uneşte, conjunctiv. 2. (gram.) copulativ. 11. s. (gram.) cuvânt de legătură; conj uncţie. connective adverb [~ 'a?dvo:b[ s. (gram.) adverb conjunctiv. connective ti ssue [~ 'tisju:] s. (anat.) ţesut conjunctiv. connective word [~ 'wo:d] s. v. c o n n e c t i v e (II). connector [kci'nektDr] s. v. c o n n e c t e r . connector box [~ boksj s. (tehn.) cutie de racordare, doza de derivaţie. conner ['konar] s. 1. cunoscător. 2. (înv.) examinator. connexion [ko'nekjan] iî.v. c o n n e c t i o n . conning bridge ['konin >brid3J s. (mar.) punte de comandă. conning tower [~ -tau al s. (mar.) turelă de luptă, adăpost de observare blindat; redută, blocnaus. conniption [kd'nipf^n] s. (amer. fam.) proastă dispoziţie; nervi, draci; criză de nervi, acces d e isterie, istericale; she went into ~s au apucat-o năbădăile / istcricalele. connivan ce [ko'naivsns] s. 1. (with) conivenţă, înţelegere (cu). 2. indulgenţă, toleranţă; îngăduin e, acord tacit, permisiune tacită; it was done with his ~s-a făcut cu ştirea lui. 3. ( jur.) tăinuire. connive [ka'naiv] vb. intr. 1. (with) a fi înţeles în taină, a fi de coniv enţă, a avea o înţelegere tainică (cu). 2. to ~ at a încuraja, a îngădui, a arăta îngăduinţ de ochii la. connivent [-ont] adj. 1. de conivenţă, complice; îngăduitor. 2. (biol.) con vergent. conniver [-or] s. persoană prea îngăduitoare; persoană care închide ochii / care trece cu vederea; to be a ~ at a închide ochii la, a trece cu vederea. connoisseur [ikoni'so:r, -sjua1" şi pronunţiafranceză]s. (fr.) (of, in) cunoscător, specialist, exp ert (în). connoisseurship [-/ip] s. cunoaştere, pricepere; calitate de expert / spec ialist, specialitate. connotate ['kDnou'teit] vb. tr. v. c o n n o t e . connota tion [pkonou'teifcn] s. implicaţie, conotaţie; semnificaţie, însemnătate, sens (de obicei implicit). connotative [ka'noutotiv, 'konouteitiv] adj. (despre sensuri) context ual. connote [ko'nout, ko'n-] vb. tr. 1. a implica. 2. (fam.) a însemna, a denota. connubial [ko'nju:biol, ko'n-] adj. 1. conjugal, matrimonial, nupţial;; marital. 2. (fig.) intim. connubiality [koinju:bi'a?liti] s. 1. viaţă conjugală; căsătorie; dreptul de a se căsători. 2. /;/. atenţii conjugale. connubialize [ks'nju:bi3laiz, ko'n-j vb. intr. (rar) a se căsători. connundrum [ko'nAndrom] s. v. c o n u n d r u m . conoid ['kounoid] (mar.) I. s. conoid, trunchi de con. II. adj. conic, în formă de con sau de căpăţână de zahăr. conoidal [kou'noidl,amer. ko'n-] adj. (mat.) v. c o n o i d (II). co oscope ['kounsskoup] s. (frz.) conoscop. conquer ['konkor] vb. A- tr. 1. a cucer i, a supune, a subjuga. 2. (şi fig.) a înfrânge, a învinge, a zdrobi; a triumfa asupra ( cu gen.). 3. a cuceri, a câştiga, a dobândi; to ~one's independence a-şi cuceri / câştiga i dependenţa. B. intr. a triumfa, a fi învingător / biruitor / victorios; a ieşi învingător; he stoops to ~ se umileşte pentru a cuceri,joloseşfe mijloace indirecte pentru a-şi at inge scopul. conquerable ['ksnkorobl] adj. care poate fi cucerit sau învins. conqu eringly ['konkorirjli] adv. triumfător, victorios. conqueror ['korjkora1"] s- 1. c uceritor, învingător, biruitor. 2. (ist.) the Conqueror Wilhelm Cuceritorul. 3. (spo rt) partidă decisivă; to play the ~ a juca partida decisivă. conquest ['konkwestj s. 1 . cucerire; biruinţă, victorie, izbândă; subjugare; to make a ~ o f a cuceri (pe cineva) , a câştiga simpatia (cuiva). 2. the (Norman) Conquest (ist.) cucerirea normandă, cuce rirea Angliei de către normanzi (1066). 3. cucerire teritorială; ocupare, ocupaţie. 4. teritoriu cucerit. conquistador [kon'kwist3dD:r] s. (span, ist.) cuceritor, col onizator, conchistador. consanguine [kon'szengwin] adj. consângean, consanguin, de acelaşi sânge. consanguinean [>kDnsa2rj'gwinion,-npnj adj., s. consângean. consanguin eous [ikDnsaaij'gwimss] adj. v. c o n s a n g u i n e . consanguinity [.konsserj 'gwiniti] s. consanguinitatc, rudenie (de sânge), legătură de sânge. conscience ['fonfan s] s. conştiinţă etică / morală; cuget;fire;suflet; bad / evil ~ conştiinţă încărcată, murd ear / good ~ conştiinţă curată; to come to terms / to make an agreement with one's ~ a f ace compromisuri (cu conştiinţa); freedom / liberty of ~ libertate de conştiinţă; (amer.) my ~ ! Cerule! Sfinţi din ceruri! on / upon / in my ~! pe legea mea! pe cuvântul meu ! zău, (dacă te mint)! să mor eu!; (prov.) a good ~ is a continual feast cugetul cel b



 un, cea mai moale pernă; for ~ (') sake pentru liniştea sufletească, pentru a-şi împăca cug tul; to have on one's ~ a avea pe conştiinţă/ pe suflet, a se simţi vinovat; touch of ~ mustrare de conştiinţă; in all ~ cinstit vorbind; iară îndoială, de bună seamă, hotărât, fă e, negreşit; to make smth. a matter of ~ a-şi face scrupule într-o privinţă, în legătură cu , a face din ceva un caz de conştiinţă; to have the ~ to a avea neruşinarea / neobrăzarea sa / de a. conscience-bound [~baund] adj. moralmente obligat. conscience clause [~ kb:z] ş. (jur.) decizie (introdusă în I860) potrivit căreia copiii disidenţilor sunt sc utiţi de învăţământul religios în anumite şcoli; clauză morală.



conscienceless ['kon/^nslis] adj. fără conştiinţă, lipsit de conştiinţă. consciencelessness s] s. lipsă de conştiinţă. conscience money ['kon/sns muni] s. bani plătiţi pentru uşurarea nştiinţei, sumă de bani (de obicei impozit pe venit) trimisă anonim de către cineva care l a început s-a eschivat de la plata ei. conscience-proof [~pru:f ] adj. care nu are mustrări de conştiinţă, moraliceşte insensibil; fără inimă, împietrit; amoral. consciencesik] adjVcuprins de mustrări de conştiinţă / de remuşcări; penitent, pocăit, plin de căinţă nce-smitten [~.smitn] adj. v. c o n s c i e n c e - s i c k . conscience-stricke n [~ ■striken] adj. v. c o n s c i e n c e - s i c k . conscientious [ikon/i'en/os , kon'/jon-] adj. 1. conştiincios, scrupulos. 2. cinstit. conscientiousness [-nis] s. conştiinciozitate, scrupulozitate. conscientious objector [tkon/i'en/as ob'd3e kt9r] s. adversar al războiului, j?ersoană care refuză să presteze serviciul militar din convingere politică sau religioasă. conscious ['konjos] adj. 1. conştient, care-şi dă sea ma; ~ discipline disciplină conştientă; he was ~ to the last a fost conştient până-n ultima clipă; to be ~ of a fi conştient de, a-şi da seama de; to be ~ that a-şi da seama că; with ~ superiority cu superioritate conştientă. 2. simţitor, sensibil; ~of pain, cold sens with a ~ air timid, sfiieios, ruşinos. consciousl ibil la durere, frig. 3. încrezut. y [-li] adv. conştient, în deplină conştiinţă; la rece; în mod intenţionat / deliberat. con sness [-nis] s. 1. conştiinţă, cunoştinţă; to lose ~ a pierde cunoştinţa; to recover / to r ~ a-şi veni în fire, a-şi recăpăta cunoştinţa. 2. conştiinţă; conştiinciozitate; class ~ c conscribe [kon'skraib] vb. tr. (înv. mii) a recruta, a lua la oaste / în serviciul militar. conscript ['konskript] I. adj. (mii.) recrutat. II. s. recrut, răcan. III . vb. tr. [kon'skript] a înrola, a recruta, a lua la oaste, a chema sub arme / sub drapel. conscript fathers [~ Ta:5oz] s. pi. (ist. Romei) senatori. conscription [kon'scripj^n] s. 1. (mil.) recrutare; serviciu militar obligatoriu. 2. (/nil.) contingent; the ~ of 1935 contingentul 1935.3. rechiziţionare; ~ of wealth impozi t, taxă militară; taxă de scutire de armată. conscriptional [-31] adj. (/nil.) de recrut are. consecrate I. ['konsikreit] vb. tr. 1. a consacra, a consfinţi. 2. a dedica, a închina, a consacra; to ~ one's time to meditation a-şi închina timpul meditaţiei. 3. a sfinţi, a sanctifica; a binecuvânta; a unge, a hirotonisi. II. ['konsikreit, -rit. -rat] adj. 1. consacrat, consfinţit. 2. sfinţit. consecration [ikonsi'kreij^n] s. 1 . consacrare, consfinţire. 2. dedicare, consacrare, închinare. 3. sfinţire, sanctifica re; binecuvântare; hirotdnisirc, ungere. consectary [1k3nsckt<-?ri, kon'sekteri] s . (ret.) corolar. consecution [-konsi'kjui/pn] s. 1. succesiune, consecuţie, conse cvenţă; (gram.) ~ of tenses concordanţă, consecuţia timpurilor. 2. urmare, şir, înşiruire ( nimentelor etc.). consecutive [ksn'sekjutiv] adj. 1. succesiv, consecutiv, la rând ; for ţhe fifth ~ time pentru a eineea oară la rând sau consecutiv. 2. (gram.) consecu tiv, rezultativ. 3. (tehn.) rezultant, ca efect. consecutive clause [~ 'kb:z] ş. ( gram.) propoziţie consecutivă / rezultativă. consecutive firing [~ 'faiorirj] ş. (mine) explodarc consecutivă. consecutive intervals [~ 'intovalz] s. pl. (muz.) intervale consecutive. consecutively [kon'sekjutivli] adv. consecutiv, la rând. consecutive ness [ksn'sckjutivnis] s. succesiune; caracter consecutiv. consecutive reaction [ikon'sekjutiv ri(:)'a3k,fan] s. (chim.) reacţie în lanţ. consenescence [ikonsi'nesans ] s. îmbătrânire, decrepitudine, ramoîire. consensual [kon'sen/juol, -sjual] adj. 1. (ju r.) consensual, bazat pe consimţământul mutual. 2. (fiziol.) provocat prin simpatie, r eflex. consensus [kon'sensas, kon-1 s. 1. consens, înţelegere, acord, concordie, con cordanţă; conformitate; unanimitate; ~ of opinion consens / acord unanim. 2. (fiziol .) simpatie. consent [kon'sent] I. vb. intr. (to; that) a consimţi (la; să); a fi de acord (cu; să); a se învoi (eu; să); a ceda, a cădea la învoială. II. s. 1. consimţământ, ent, încuviinţare,. acord; by common ~, with one ~ de comun acord, cu,consimţământ unanim; silence gives ~ a tăcea înseamnă a consimţi; to carry the ~of a căpăta consimţământul (cui give one's ~ a-şi da consimţământul; to wring smb.'s ~ a smulge consimţământul cuiva; to w



 hold one's ~ a nu-şi da consimţământul / încuviinţarea. 2. (jur.) consimţământ, încuviinţar majorat. consentaneity [ikonsento'ni:iti] s. 1. înţelegere unanimă, unanimitate. 2. c oncordanţă, concordie, armonie. consentaneous [iksnsen'teinjos] adj. 1. acordat, făcut să concorde; potrivit, adecvat; simultan. 2. unanim. consentaneousness [-nis] s. v. c o n s e n t a n e i t y . consentience [kon'sen/bns] ş. v. c o n s e n t a n e i t y . consentient [ksn'senfcnt] adj. 1. unanim, general; unit. 2. (to) înduple cat, gata să consimtă (Ia; să). consentingly [kon'sentirjli] adv. dându-şi consimţământul, ator. consequence ['konsikwansj s. 1. urmare, rezultat, consecinţă, efect; in~of ca urmare a (cu gen.), ea rezultat al (cu gen.), drept consecinţă a (cu gen.); to take the ~s of a suferi consecinţele (cu gen.). 2. concluzie, urmare; încheiere. 3. însemnăta te, importanţă; of no ~ fără importanţă; person of ~ persoană importantă / influentă; to se r a man of ~, to give oneself an air of ~ a-şi da aere / importanţă, a face pe importa ntul. 4. pl. joc de societate care constă din răspunsuri scrise de fiecare participa nt la câte o întrebare, rezultatul final fiind un text absurd.



 203 consolidated sand



consequent ['konsikwant] I. adj. 1. (on) următor (cu dat.), apărând ea urmare, ea rezu ltat (al unui lucru). 2. consecvent, logic, închegat, chibzuit. II. s. 1. rezultat , consecinţă, efect, urmare. 2. (gram.) a doua parte a unei propoziţii condiţionale. 3. (mat.) al doilea termen dintr-o propoziţie sau progresie. consequential [tknnsi'kw cnjbl] adj. 1. care decurge în mod logic. 2. subsidiar, secundar. 3. înfumurat, îngâmfat , plin de importanţă, plin de sine (însuşi). consequential damages [~ 'da2mid3iz] s. pi. (jur.) daune incidente / indirecte. consequentially [konsiikwcn/i'aeliti] s. 1. consecvenţă. 2- importanţă, acre, îngâmfare. consequentially [ikonsi'kwcn/snlij adv. cu if se, cu acre, cu importanţă. consequentialness [-konsi'kwen/alnis] s. v. c o n s e q u c n t i a 1 i t y (2). consequentious [.ksnsi'kwcofcs] adj. (amer.) v. c o n s e q u e n t i a l (3). consequently l'konsikwsntli] adv. deci, prin urmare, aşada r, în consecinţă. conservable ['kon'saivabl] adj, conservabil. conservancy [ksn'soivan si] s. protecţia râurilor şi pădurilor. conservancy area [~ 'eario] s. (amer.) teritoriu rezervat dezvoltării anumitor plante sau animale rare, rezervaţie naturală, parc natu ral. conservant [kan's^vant] adj. apărător, protector. conservation [.kons9(:)'vei/3 n] s. 1. conservare, păstrare; (jiz.) ~ of energy legea conservării energici; (psih. ) faculty of ~memorie. 2. v. c o n s e r v a n c y . conservational [-al] adj. v . c o n s e r v a n t . conservatism [kan'saivatizpm] s. conservatism; tradiţional ism. conservatist [kan'ssivstist] adj., s. (pol. rar) conservator. conservative [kan'saivptiv] I. adj. 1. păstrător. 2. conservator, reacţionar, retrograd; ruginit; t he~Party partidul conservator. 3. moderat, cumpătat; grijuliu; ~estimate calcul, s ocoteală modest(ă). 4. (constr.) amplu, larg, estimat. II. s. 1. conservator, reacţion ar. 2. (membru al partidului) conservator. conservaţiveness [-nis] s. v. c o n s e r v a t i s m . conservatize [kan'saivataiz] vb. A. tr. a atrage de partea cons ervatorilor, a face să fie conservator; a da un caracter conservator (cu dat.). B. intr. a deveni conservator. conservatoire [k3ii's3:v3twa:r, -two:1"] s. (fr.) c onservator, şcoală de muzică. conservator I.'k:>ns3(:)veit3r, k3ns3:v3t3r] s. 1. gardi an, paznic; protector; Conservator of the Peace apărător al păcii (titlu dat lordului cancelar etc.). 2. tutore. 3. păzitor, custode (la un muzeu etc.). 4. gardian, paz nic pentru protecţia râurilor sau pădurilor (v. şi conservancy). conservatory [kan'ssivs tri] I. s. 1. seră. 2. (mai ales amer.) conservator, şcoală de muzică. II. adj. 1. păstrăto , apărător. 2. conservator, tradiţional. conserve [ksn'saiv, 'konsa:v] I. vb. ir. 1. a păstra, a menţine; a economisi. 2. a conserva, a feri de stricăciune. II. s. pi. dulc eaţa, gem; compot. conserver [k3n's3:v3r, .konsaivo1"] s. păstrător, apărător. consider [k an'sid^] vb. A. tr. 1. a considera, a ţine seama de, a lua în considerare, a pune la socoteală, a socoti, a ţine cont de, a avea în vedere; a conta pe, a miza pe; to -smb .'s services a ţine cont de meritele cuiva / de serviciile aduse de cineva; all th ings ~ed ţinând seama de toate, socotind bine totul; to ~ the others a se gândi la alţii , a ţine seama de ceilalţi. 2. a examina, a lua în consideraţie, în discuţie, a cântări, a i, a cerceta, a întoarce si pe o parte şi pe alta; a medita asupra (cu gen.); I will ~ your ease a) voi cerceta cazul d-talc, mă voi ocupa de cazul d-talc; b) mă voi ma i gândi la cazul d-talc. 3. (mv.) a aprecia, a cântări, a evalua. 4. a nu uita, a ţine m inte; a nu-şi lua gândurile de la; â se concentra asupra (cu gen.). 5. a avea consider aţie pentru, a cinsti, a stima, a da (cuiva) respectul cuvenit, a fi cuviincios cu , a trata (pe cineva) cu respect; a avea milă de; to ~ the poor a-i ajuta pe săraci, a veni în ajutorul săracilor. 6. a socoti, a găsi (cu calc că sau de cuviinţă să), a crede considera; I ~ him unfit nu-! socot(esc) potrivit, cred că nu e omul potrivit; do you ~ that just? socoti că acesta e un lucru just / drept / corect?; I ~ him (to be) a knave socot că c un ticălos, după mine e un ticălos; I ~ that it is a very foolish act cred că e o faptă cu totul nechibzuită. 7. a cerceta, a analiza; a inspecta; a ve dea, a vizita; to ~ an apartment a vizita un apartament (în vederea închirierii). 8. a reflecta / a chibzui asupra (cu gen.), a cântări bine în minte; I ~ whether it is s o mă întreb dacă c aşa, stau şi mă gândesc dacă e adevărat. B. refl. a se socoti, a se cons a se crede; ~ yourself happy socoteşte-te fericit. C. intr. a chibzui, a reflecta. a cântări bine, a se gândi bine. considerability [kon'sid^rsbiliti] s. V. c o n s i d c r a b l c n c s s . considerable jkan'sid^rabl] I. adj. 1. important, însemnat,



 considerabil. 2. serios, grav; foarte marc. 3. marcant, remarcabil, însemnat, de vază. II. adv. considerabil; (amer.fam.) he is ~ of an artist c un artist de vază. I II. s. (amer. fam.) mulţime, grămadă, cantitate mare. considerableness [-nis] s. impor tanţă, însemnătate; valoare. considerably [-li] adv. considerabil, mult. considerate [k3 ii'sid;?ritj adj. 1. atent, circumspect. 2. atent (faţă de alţii), politicos, curtenit or, delicat. 3. (mv.) chibzuit, socotit, măsurat, cumpătat; grijuliu. considerately [-li] adv. atent etc. (v. c o n s i d e r a t e ) , considerateness [-nis] s. co nsideraţie, luare în scamă; atenţie. consideration [ksnisids'rci/pnj s. 1. consideraţiune, analiză, studiu, examinare; discuţie, dezbatere, deliberare; under ~în studiu, în curs de examinare; to give a problem one's careful ~ a examina cu atenţie o problemă. 2. considerare, socoteală, consideraţie, cumpănire, chibzuire; budgetary ~s prevederi bug etare; in ~of a) luând în considerare, ţinând seama de, dat fiind; b) ca răspuns la, ca ur mare a (cu gen.); on / under no ~ sub nici un motiv; to take into ~ a lua în consi deraţie; without ~ of his vanity iară a mai pune la socoteală vanitatea lui. 3. despăgub ire, compensaţie, compensare, daună; răsplată. indemnizaţie; for a ~ ca compensaţie, ca des ubire; he will do it for a small ~ o va face în schimbul unei răsplăţi foarte mici. 4. a tenţie, consideraţie, respect, stima; accept the assurance of my highest ~ primiţi asi gurarea înaltei melc consideraţiuni (în scrisori



oficiale); to show great ~ for a arăta mult respect (cu dat.); have a little ~ for me gândeşte-te puţin şi la mine. 5. (rar) importanţă, vaza; a poet of ~ un poet de seamă, vază. 6. (j/tr.) cauză, motiv, pricină. 7. considerent, criteriu. consideration of sim ilitude [~ sv si'militju:d] s. (mat.) criteriu de similitudine. considerative [k on'sid^rDtiv] adj. 1. prevăzător, precaut. 2. (mv.) teoretic. considerer [kan'sidara 1"] s. persoană care cumpăneşte; gânditor. considering iksn'sid^rirj] I. prep. relativ l a, referitor la, cu privire la; ~ his age data fiind vârsta Iui. II. adv. la urma urmei, dacă stai să te gândeşti, ţinând scama de toate, date fiind împrejurările, în condiţ ; that is not so bad ~ nici nu-i aşa rău, la urma urmei. considering cap [~ krep] s. I'll put on my ~ am să mă mai gândesc; stai să mai chibzuiesc; lasă-mi timp de gândire. co sideringly [kan'sidarinli] adv. cumpănind /judecând bine lucrurile, acţionând cu judecată, dacă stai să te gândeşti. consign [kan'sain] vb. tr. 1. a preda, a transmite, a remite. 2. a încredinţa, a da în grijă (cu dat.): to ~ to the grave a înmormânta. 3. a dedica, a î ina, a destina; to ~ a room to smb. 's use a destina o cameră pentru cineva. 4. (c om.) a trimite, a expedia, a transmite (marfă, încărcătură) prin consignaţie. 5. (ec.) a co semna (o sumă de bani), a depozita la bancă. consignation [konsai'nei/cn, amer. -sig 'n-] s. (corn.) 1. expediere de mărfuri prin consignaţie; to the ~ of pe adresa, pe numele (cuiva). 2. plata / virare a unei sume depozitată în bancă. consignatory [kan's ignst^ri] ş. consemnatar, destinatar. consignee [.konsai'ni:, amer. şi -si'n-] ş. (cor n.) destinatar. consigneeship [-/ip] s. (corn.) consignaţie; agentură. consigner [k3 n'sain3r] s.v. c o n s i g n o r . consignment [ksn'sainmant] s. 1. încărcătură, marfa, lot; transport (de mărfuri). 2. expediere prin consignaţie, consemnare (de marfă). 3. (şi ~ note) fraht, scrisoare de trăsură, conosament. consignment note [~ nouţ] ş. (ferov.) v. c o n s i g n m e n t (3). consignor [kan'saina1", -kDnsai'no:1", st'n-] s. expeditor (de mărfuri). consilience [kan'silisns] s. coincidenţă, convergenţă; suprapunere . consilient [kan'silisnt] adj. concordant, coincident, convergent; armonios. co nsist I. [kan'sist] vb. mtr. to ~ in a consta în, a sta în, a rezida în; to ~ of a con sta din, a se compune din; to ~ with a se potrivi cu. a fi compatibil cu. II. [' ksnsist] s. compoziţie, alcătuire, compunere. consistence [ksn'sistsns] s. 1. consis tenţă, (grad de) densitate. 2. tărie, soliditate, fermitate; trăinicie, stabilitate. 3. consecvenţă, statornicie, constanţă. consistency [-i] s. 1. v. c o n s i s t e n c e , 2 . aderenţă, adeziune, coeziune; soliditate; consistenţă; viseozitatc; the ~ of a syrup v iscozitatea unui sirop. 3. armonie, acord; potrivire, asemănare, identitate, unifo rmitate; consecvenţă; ~ of opinions armonie de vederi; ~ of conduct / character cons ecvenţă în purtare. consistency meter [~ .mi:tar[ s. (tehn.) consistometru. consistent [kan'sistont] adj. 1. consistent, compact, dens, des; solid, tare, vârtos, dur, f erm. 2. consecvent, statornic, persistent, constant. 3. compatibil, potrivit it is not ~ with what you said before nu se potriveşte cu ceea ce ai spus înainte. cons istenly [-li] adv. 1. constant, continuu, permanent, în permanenţă, neîntrerupt. 2. cons ecvent, cu perseverenţă. 3. complet, fără lacună. consistent pattern [ksn'sistsnt 'pseton] s. conformitate; regularitate. consistorial [.konsis'trxrial] adj. (bis.) de co



 nsistoriu. consistory [ksn'sistari] s. (bis.) 1. consistoriu. 2. colegiul cardin alilor. consociate [kan'sou/icit] I. adj. asociat, legat, înfrăţit, unit, îmbinat, combi nat; II. s. asociat, părtaş, partener, tovarăş; complice. III. vb. A. tr. a asocia, a un i, a îmbina, a combina, a lega. B. mtr. a se asocia, a se întovărăşi; a se lega, a se îmbin , a se uni. consociation Iksnisousi'ei/pn, -J"i'-] s. asociere, unire, tovărăşie, îmbina re, împletire, combinare. consolation [ik^nsp'lei/sn, -sou'-j s. consolare, mângâiere, alinare. consolation prize [~ praiz] s. (spor/j premiu de consolare. consolatio n race [~ reis] s. (sport) cursă de consolare. consolatory [kan'sobtari, -'soul-J adj. consolator, mângâietor, alinător. console1 [kan'soul] vb. tr. a consola, a mângâia, a alina, a reconforta. console2 s. (tehn.) consolă, suport. console desk [~ desk] s . (tehn.) pupitru / masă de comandă. console-mirror [~ -mira1"] s. oglindă marc de per ete. consoler [kan'soul3r] s. consolator, mângâietor. console radio [ksn'soul ireidi ou] s. aparat de radio cu picup. console receiver [~ riisi:v3r] s. (T.V.) televi zor mobilă. consolidant [ton'sMidgut] s. (med.) întăritor, fortifiant. consolidate [ks n'solideit, kon-] vb. A. tr. 1. a întări, a consolida; a fortifica. 2. a solidifica, a învârtoşa. 3. a etanşa. 4. a întări, a confirma. 5. a uni, a reuni, a unifica (un terito iu, o societate). 6. a consolida (un împrumut). 7. (mii.) a fortifica, a întări. 8. a centraliza. B. intr. 1. a se întări, a se fortifica, a se consolida. 2. a se uni, a se unifica, a fuziona. consolidated [ksn'sMidcitid] adj. 1. consolidat, întărit. 2. centralizat. consolidated annuities [~ 3'nju(:)itiz| s, pi. v. c o n s o l s . C onsolidated Fund [~ 'f\nd] s. fondurile statului din care se plătesc dobânzile dator iilor publice şi alte cheltuieli. consolidated returns [~ ri't3:nz] s. (amer.) dat e centralizate (privind alegerile); rezultate electorale centralizate. consolida ted sand [~ 'sasnd] s. (geol.) nisip consolidat / cimentat.



 Consolidated ticket office 204



consolidated ticket office [~ ,tikit 'ofis] s. (amer.) casă centrală de bilete, agenţi e de bilete. consolidation [konsoli'deijsn] s. 1. consolidare, întărire, fortificare ; ~ of the soil stabilizarea terenului. 2. solidificare, învârtoşare. 3. confirmare, întăr ire. 4. (med.) calcificare, sclerozare. 5. unire, unificare, concentrare (ae soc ietăţi, întreprinderi indicate). 6. (ec.) consolidare, unificare (de legi, împrumuturi, datorii publice etc). consols [kon'solz, kon's-, 'konsolz] s. pl. (ec.) titluri de stat, bonuri de rentă consolidată. consolute ['konsoluit, amer. 'ka:n-] s. (chim. ind.) lichid miscibil. consomme [kon'somei, konso'mei, si pronunţia franceză] s. (f r.) (supă) consomme. consonance ['konsanons] s. 1. armonie, consonanţă (si muz.); ~of words rimă. 2. acord, concordie, înţelegere, concordanţă. consonant ['kons.inont| I. adj. l.(muz.) consonant. 2. (fig.) (to, with) în armonie (cu); de acord (cu), conform ( cu); corespunzător (cu dat.). II. s. consoană. consonantal [,konsa'na;ntl] adj. (fon .) consonantic. consonantize ['konsanontaiz] vb. tr. (fon.) a transforma în consoa nă. consort I. f'konso:t] s. 1. consort, soţ, bărbat; consoartă, soţie, nevastă; Prince Con ort prinţ consort, soţul reginei. 2. (mar.) vapor care navighează împreună cu altul. II. [ kon'so:t, fon-] vb. A. tr. 1. a împreuna, a uni, a asocia, a pune laolaltă. 2. (fnv. ) a însoţi; a fi cu. B. intr. 1. (with) a se armoniza, a se potrivi (cu); a corespun de (cil dat.). 2. to ~ with a se asocia cu, a se întovărăşi cu. consortium [ksn'so:tiom, -Jism] s. 1. (corn.) consorţiu. 2. unire, asociere; colaborare. conspecies [kon's pi:/iz] s. (zool.) subspecie. conspecific [ikonspisifik] adj. (zool.) ţinând de acee aşi subspecie. conspectus [kon'spektos] s. 1. privire generală / de ansamblu, concepţi e generală. 2. tablou sinoptic, tabel general. conspicuity [ikonspi'kju:iti] s. v. c o n s p i c u o u s n e s s . conspicuous [kon'spikjuss] adj. 1. vizibil, car e se vede (clar). 2. (fig.) vădit, învederat, evident. 3. (fig.) remarcabil; bătător la ochi; care bate la ochi, care atrage atenţia; cu ochi şi cu sprâncene; to be ~ by one' s absence a străluci prin absenţă; to make / to render oneself ~ a atrage atenţia asupra sa, a se face remarcat. conspicuousness [-nis] s. 1. putinţa de a fi văzut. 2. (fig .) evidenţă, învederare. 3. (fig.) caracter remarcabil; faimă. conspiracy [ten'spirasi] s. 1. conspiraţie, complot, înţelegere secretă; (jur.) ~ for murder omor cu premeditare; atentat premeditat / pus la cale. 2. înţelegere. 3. concurs de împrejurări. conspiratio n [ikonspi'rei/on] s. v. c o n s p i r a c y . conspirative [kon'spirotiv] adj. conspirativ. conspiratively [korispirotivli] aaV. conspirativ. conspirator [kon' spirotor, -rit- ] s. conspirator, complotist, conjurat. conspiratorial [kon-spir o'tourial] adj. de conspiraţie, de complot; conspirativ. conspire [kon'spaior] vb. A. tr. a urzi, a pregăti în secret, a pune la cale; to ~ smb.'s ruin a pune la cale prăbuşirea cuiva; to ~an attack a urzi un atac. B. intr. 1. a complota, a conspira, a face un complot; a se înţelege; to ~ against a conspira împotriva (cu gen.), a se u ni contra (cu gen.). 2. (fig.) a se uni, a se îmbina, a conlucra; all things ~d to make him happy toate conlucrau la fericirea lui. conspirer [s']s.v. conspirator . conspiringly [-inii] adv. conspirativ. conspue [kanz'pju:, kon'spju:] vb. tr. (rar) a respinge cu scârbă. constable ['kAnstobl] s. 1. (si police ~) agent de poliţie , poliţist; Chief Constable şeful poliţiei; comandantul poliţiei (fn oras, comună); specia l constable gardian de pace voluntar; cetăţean care a depus jurământ să activeze ca agent de poliţie la anumite ocazii. 2. (ist.) conetabil, funcţionar superior regesc, guver nator de castel; ~ of Windsor Castle guvernator al castelului Windsor; ~ of the Tower of London guvernator al castelului „Turnul Londrei". 3. (inv.) conetabil, -v - to outrun / (înv.) to overrun the ~ a trăi din expediente, a se îngloda în datorii. co nstabulary [ksn'stasbjulori] I. s. corp poliţienesc; poliţie; poliţişti; mounted ~ poliţie călare. II. adj. poliţienesc, de poliţie. constance ['konstpns] s. v. c o n s t a n c y. constancy [-i] s. 1. statornicie, constanţă; consecvenţă; perseverenţă; tărie, fermitat 2. permanenţă, neschimbare, stabilitate. 3. credinţă, fidelitate, loialitate, credinţă necl ntită. constant ['(constant] I. adj. 1. statornic, constant; consecvent; persevere nt; neabătut. 2. credincios, fidel (unei idei etc.). II. s. (fiz., mat.) constantă; ~of friction coeficient de frecare. constantan ['konstontan, amer. kci:nz-] s. ( metal.) constantan. constant capital ['konstant .kaspitl] s. (ec.) capital const ant. constant field [~ Ti:ld] s. 1. (electr.) câmp uniform; câmp constant (în timp). 2



 . (mat.) corp al constantelor. constantly ['konstsntli] adv. 1. în permanenţă, întruna, constant, mereu, neîncetat, neîntrerupt, continuu, fără răgaz; regulat, uniform. 2. adesea , deseori. constant map ['konstont 'ma;p] s. aplicaţie banală. constant-pressure lin e [~ipre/o'lain] s. izobară. constant stress [~ 'stres] s. (tehn.) tensiune consta ntă. Constantinopolitan [koniStaentinou'politon] I. adj. din Constantinopol. II. s . locuitor din Constantinopol. constellate I. ['konstsleitj vb. A. intr. a se un i într-o constelaţie; a străluci împreună. B. tr. 1. a pune laolaltă într-o constelaţie. 2. tic) a împodobi cu stele, a presăra cu stele. II. ['konstolit] adj. v. c o n s t e l l a t e d . constellated ['konsto'leitid] adj. înstelat. constellation [.konsto'l eijan, -te'l-J s. 1. constelaţie. 2. (fig.) pleiadă.



consternate ['konsto(:)neit] vb. tr. 1. (mai ales pasiv) a consterna, a ului, a face să încremenească. 2. a îngrozi; a descuraja prin groază. consternation ['konstsQ'neij sn] s. 1. consternare, uluire, încremenire; alarmă, panică. 2. groază; descurajare prin groază. constipate ['konstipeit] vb. tr. 1. (med.) a constipa, a încuia. 2. a închide, a astupa. 3. (rar) a condensa, a comprima. constipated [-id] adj. (med.) consti pat. constipation [ikonsti'pei/an) s. 1. (mea'.) constipaţie, încuiere. 2. (rar) con densare, comprimare. constituency [kon'stitjuansi] s. 1. corp electoral. 2. circ umscripţie electorală; to sweep the ~ a căpăta o majoritate zdrobitoare, a triumfa în aleg eri, a avea un mare succes electoral / în alegeri. 3. (fam.) clientelă, muşterii. cons tituent [kon'stitjuont] I. adj. 1. constitutiv. 2. constituant, electoral. II. s . 1. element constitutiv, component, parte integrantă / componentă. 2. alegător. 3. (j ur.) procurist, mandatar. 4. (lingv.) element constitutiv al unei combinaţii fraze ologice. 5. piesă componentă, component. constituent assembly [~ o'sembli] s. 1. (ad unare) constituantă. 2. (ist.) adunarea constituantă franceză din 1789. constitute ['k onstitju:t] vb. A. tr. 1. a alcătui, a constitui, a forma, a compune; a fi; to "ju stification a servi drept justificare, a constitui o justificare; to ~ a menace a prezenta o ameninţare. 2. a întemeia, a fonda, a stabili, a constitui, a institui. 3. a numi (o comisie etc.); a autoriza, a împuternici. 4. a edicta, a decreta, a promulga (o lege). B. refl. a se înscăuna; to ~ oneself a judge a se erija în judecător. constituted authority ['konstitju:tid o:'8oriti] s. autoritate legală / constitui tă. constitution [rkonsti'tju:)bn] s. 1. constituţie, lege fundamentală. 2. (mod de) o rganizare; compoziţie, alcătuire. 3. (fig.) constituţie, structură, organism; corp, fire , temperament, caracter; by ~ prin constituţie, de la natură; the ~ of one's mind me ntalitate, structura minţii; strong ~ organism viguros; (amer. si.) how is the sta te of your ~? cum te simţi? 4. (înv. mai ales bis.) ordonanţă, hotărâre. constitutional [-9 ] I. adj. 1. (despre guvern etc.) constituţional. 2. organic; natural; constituţiona l; structural; (tehn.) ~ formula formulă structurală; (fam., peior.) ~ indisposition to exertion lene constituţională. II. s. (fam.) exerciţiu fizic, plimbare (pentru sănătat e); I was taking my usual ~ îmi făceam plimbarea obişnuită; morning ~ plimbare de dimine aţă. constitutional diagram [~ 'daiagrann] s. (metal.) diagramă de echilibru. constitu tionalism [ikomstiitjinjanslizam] s. 1. constituţionalism. 2. guvernare constituţion ală, sistem constituţional de guvernare. constitutionality [konsti.tjmJVnaditi] s. c onstituţionalitate, caracter constituţional. constitutionalize [.konsti'tjujsnslaiz] vb. A. tr. a face constituţional, a da un caracter constituţional (cu aat.). B. int r. (fam.) a face o plimbare, a lua aer, a se aerisi, a ieşi la aer. Constitution S tate [,konsti'tju:/an steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Connecticu t. constitutive [kon'stitjutiv] aay. 1. constitutiv, structural, formativ. 2. de întemeiere, fondator. 3. esenţial, substanţial. 4. (fiz., chim.) component. constitut ive properties [~ .prorratizls.pl. (chim.) proprietăţi structurale. constitutor ['ko nstitjut3r] s. fondator, întemeietor. constrain [kon'strein] vb. A. tr. 1. (to) a sili (să), a constrânge (să), a forţa (să), a obliga (să; la). 2. a reţine, a opri; a strân restrânge, a comprima. 3. a înlănţui, a încorseta, a strânge în chingi. B. intr. a recurge constrângere. constrained [-d] adj. 1. silit, constrâns, obligat, forţat. 2. perplex, confuz; intimidat, jenat; strâmtorat; încordat. 3. (despre glas) reţinut, înăbuşit. 4. opr t, stăvilit (din mişcare). 5. (tehn.) cu mişcare forţată. 6. (mat.) supus la condiţii, cu r stricţii. constrainedly [-dli] adv. 1. cu de-a sila, silit, forţat. 2. încurcat, stânjen it. constrainer [-3'] s. persoană care constrânge etc.(v. c o n s t r a i n A). cons training [kan'streinirj] s. 1. (tehn.) încastrare. 2. v. c o n s t r a i n . const raint [kon'streint] s. 1. constrângere, silire; strâmtorare; by ~ prin constrângere. 2



 . obligativitate. constrict [kon'strikt] vb. tr. 1. a strânge, a restrânge, a compri ma, a presa, a compresa. 2. a reţine, a ţine în frâu, a înfrâna. 3. (fiziol.) a contracta, face să se contracte, a provoca contracţia (unui muşchi). constricted passage [ksn'st riktid ipfeskfj] s. (tehn.) canal îngustat. constriction [kon'strik/an] s. 1. comp rimare, restrângere, compresare. 2. (anat.) strângere, contracţie. 3. îngustare, gâtuire. 4. contracţie, contractare. constrictive [kan'striktiv] adj. constringent, contracţi i. constrictor [kon'striktor] s. 1. (anat.) muşchi constrictor. 2. (zool.) boa (co nstrictor) (Boa constrictor). 3. (med.) constrictor (instrument chirurgical). co nstringe [kon'strind3] vb. tr. 1. a contrage, a contracta, a strânge. 2. a comprim a, a apăsa. constringency [-ansi] s. (anat.) contracţie, contractare, comprimare. co nstringent [-ont] adj. (anat.) constrictiv, care contractă. construct [kon'strAkt] vb. tr. 1. a construi, a clădi, a înălţa, a zidi; to ~ a machine a construi o maşină. 2. a crea, a făuri, a construi; to ~ the plot of a novel a construi intriga unui roman. 3. (gram.) a construi; a compune (/raze, sintagme), a combina (prepoziţii cu subs tantive etc.). 4. (mat.) a construi. construction [kon'strAk/mJ s. 1. construcţie, clădire, zidire; the bridge is in course of ~ podul e în curs de construire. 2. clădi re, construcţie, structură; edificiu. 3. interpretare, tălmăcire, exegeză, explicaţie, come tare; sens, tâlc, înţeles; to put a wrong ~on smth. a răstălmăci ceva, a tălmăci ceva greşi uts the worst ~on everything vede totdeauna lucrurile în negru, toate le vede în neg ru; put your own ~ on it! sau put what ~ you



 205 contain



like on it! interpretează cum vrei! ia-o cum vrei! 4. (gram.) construcţie; construir e, consumer commodities [ksn'sjutma ka'moditiz] s. pl. articole / bunuri / mărfuri de alcătuire. 5. schiţare, conturate. 6. (artă) structură, construcţie. larg consum. cons tructional [-al] adv. structural, de construcţie; constructiv, edilitar. consumer goods [~ gudz] s.pl.v. c o n s u m e r c o m m o d i t i e s . consumer resistan ce [~ riozistans] s. pasivitatea consumatorului, inactivitatea constructional de tail [~ 'di:teilj s. (constr.) detaliu de construcţie. cumpărătorilor; stagnare a vânzăril or, lâncezeala pieţîi. construction camps [kon'strAk/sn kzemps] ş. pi. colonic muncitore ască temporară, baracament de şantier. consummate I. [kan'sAmit] adj. 1. perfect, desăvârşi ,excelent, ireproşabil; a ~master of his craft un maestru desăvârşit în meseria lui; ~ sco undrel ticălos tară pereche. construction engineering [~ icnd^iriiiarin] s. (constr. ) tehnica construcţiilor. 2. terminat, sfârşit, consumat. II. ['konsAmehV'konsameit] v b. tr. 1. a desăvârşi, construction industry [~ -indastri] s. (constr.) industria cons trucţiilor. constructionism [ksn'strAk/anizamj $. 1. (arte) dimensionare, relief. 2. constructivism. a perfecţiona. 2. a termina, a încheia, a completa. 3. (jur.) a c onsuma (căsătoria). constructionist [kan'strAk/snist] s. (mai ales jur.) interpret, tălmăcitor; (ist. S.U.A.) consummately [kan'sAimtli] adv. 1. în întregime, cu desăvârşire, al, complet. broad / liberal / loose ~ partizan al lărgirii împuternicirilor guvernu lui central (pe baza 2. excelent, perfect, desăvârşit. unei interpretări liberale a cons tituţiei); (ist. S.U.A.) strict ~ partizan al unei interpre consummation [ikDnsA'mc iJan, -sa'm-] s. 1. desăvârşire, perfecţiune, excelenţă. tări stricte a constituţiei. 2. pe nare, desăvârşire. 3. săvârşire, terminare, încheiere; încununare, încoronare. 4. capăt, sf etare din viaţă, moarte. 5. reuşită, succes; înfăptuire, realizare, construction journal [k n'strAk/an id3:>:n9l] s. (constr.) carnet de ataşament. executare (a unui scop, ţel) . 6. (jur.) consumare (a căsătoriei). construction management [~ .msnidjmant] ş. (cons tr.) amenajare a şantierului. construction plant [~ pla:nt] s. (constr.) 1. maşini / utilaje sau mecanisme de construcţii. consummator ['konsAineitaf j s. persoană care desăvârşeşte etc. (v. c o n s u ni m a t e 2. şantier. II, D. construction timber [~ .tim bs1"] s. lemn de construcţie, cherestea. consumpted [kan'sAmptid] adj. (amer. fam. ) ofticos, tuberculos. construction train [~ itrcin] s. (ferov.) tren de lucru. consumption [ksn'sAmp/an] s. 1. consumare, uzare; cheltuire, consum. 2. (med.) f tizie, construction trestie [~ itreslj s. (constr.) estacadă, pasarelă. oftică, tuberc uloză pulmonară; (fam.) galloping ~ tuberculoză galopantă. 3. (tehn.) uzură construction w orks [~ ws:ks] s. (constr. drumuri) lucrări de artă. totală. 4. (ec.) consum, cerere, necesar; consumaţie. constructive [kan'strAktiv] adj. 1. constructiv; ~criticism c ritica constructivă. 2. creator, consumptioner [kon's Amp/ana1"} s. (înv.) 1. v. c o n s u m e r. 2. negustor de mărunţişuri. edificator, ingenios, inventiv, născocitor. 3. probabil, dedus, presupus, subînţeles, consumptive [kon'sAmptiv] I. adj. 1. epuizan t, distrugător, nimicitor. 2. tuberculos, neexprimat precis, prezumtiv; construit; ~ crime crimă prezumtivă / presupusă. ofticos, ftizie. II. s, 1. agent distrugător. 2. ofticos, tuberculos, ftizie, bolnav de tuberculoză. constructive work [~ ws:k] ş. 1. muncă constructivă. 2. v. c o n s t r u c t i o n w o r k s . consumptiveness [ksn' sAmptivnis] s. (med.) înclinare spre tuberculoză. contabescence [ikonta'besans] s. ( med.) epuizare; slăbire. constructivism [kan'strAkti vizam] s. (artă) constructivism . r contact I. ['kontskt] s. 1. atingere, contact; to come into ~ a intra în conta ct, a se întâlni; constructor [ksn'strAkt9 ] s. 1. constructor; inginer constructor. 2. (mar.) constructor naval. (electr.) to break ~ a întrerupe contactul. 2.pl. (a mer.) relaţii, cunoştinţe. 3. (mat.) tangenţă. construe I. [ksn'stru:, 'konst-j vb. A. tr. 1. a explica, a interpreta, a desluşi, a clarifica, 4. îmbinare, legătură, conexiune. 5 . (med.) contact, persoană probabil contaminată. a lămuri. 2. a face analiza, exegeza sau traducerea (unui text). 3. to ~ with (înv. gram.) II. [kan'taskt, kon'taskt, ' ksnta^kt] vb. A. intr (with) a veni în atingere (cu), în contact (cu), a se construi cu; a cerc (un caz etc.); 'to depend' is ~d with 'upon' verbul „depend" a se atin ge (de). B. tr. 1. a face contact / atingere cu, a atinge, a se atinge de, a fi în contact cere prepoziţia „upon". B. mtr. 1. a fi uşor de analizat, a se supune unei an alize gramaticale. cu. 2. (amer.) a lua contact cu, a intra / a se pune în legătură cu



 . 3. (amer. si.) a-şi face 2. a face analiză, exegeză, interpretare, tălmăcire. II. ['kans tru:, ksn'stru:] s. pasaj de tradus relaţii cu, a intra în combinaţie cu, a avea o afa cere cu; a se înhăita cu. cuvânt cu cuvânt. contact acid [~ .eesid] ş. (chim.) acid (sulfu ric) de contact. consubstanţial fkonssb'stzen/al, -bz't-] adj. (rel.) unic, nedespărţi t, unit, dintr-o fire. contact angle [~ izerjgl] s. 1. (mat.) unghi adiacent. 2. (fiz.) unghi de racord. consubstantiality ['konsabistasn/i'seliti] s. (rel.) un itate nedespărţită. contact bank [~ basrjk] s. (agr.) insecticid de contact. consubsta nţiale (rel.) I. [ikonsab'stam/ieit, -bz't-] adj. unic, nedespărţit. contact breaker [ ~ ibreika1"] (electr.) întrerupător cu pârghie, heblu; ruptor. contact chatter [~ .t/f etor] s. (electr., tel.) grup / panou de contacte. II. [ikonssb'sta^n/ieit] vb. A. tr. a uni în aceeaşi substanţă, a îmbina, a întruni. B. intr. a se uni, a se întru(chi)p a Fi nedespărţiţi. contact detector [~ diidcktar] s. (electr.) detector cu cristal. co ntact device [~ di.vais] ş. (telin.) clemă; comutator. consubstantiation ['konsabist snfeijpn, -bzit-, -nsi-] s. (rel.) îmbinare, unire, întrupare. contact flights fiait ] s. (av.) zbor efectuat prin observaţie directă (opus zborului consuetude ['konswit ju:dJ s. 1. (jur.) cutumă, obicei, tradiţie, consuetudine, lege nescrisă, instrumental ). obiceiul pământului. 2. relaţii, raporturi sociale. consuetudinary [.konswi'tju:din ari] I. adj. obişnuit, uzual. II. s. (bis.) tipic, canon, ritual. contact flying H flaiirj] s. (av.) efectuare a zborului prin observaţie directă (opus lui consuetudin ary law [~ ID:] s. (jur.) obiceiul pământului, lege nescrisă, cutumă. instrument flying) . contact herbicide [~ .haibisaid] s. (agr.) erbicid de contact. consul ['konssl ] s. 1. consul, reprezentant consular. 2. (ist. Romei) consul. 3. (în Anglia) repr ezentant local al Clubului Cicliştilor şi Turiştilor. 4. (ist. Franţei), consul, contact insecticide [~ in.sektisaid] s. (agr.) insecticid de contact. conducător suprem în timpul Republicii franceze de după 1789. contact lens [~ lenz] s. (med.) lentilă de contact. contact line [~ lain] s. 1. (electr.) (fir de) cale, fir de contact. 2. linie de contact. consular ['k:msjubr] adj. consular, de consul. contact lode [ ~ loud] s. (geol., mine) pilon de contact. consular certification [~ -s3:tisfTke i/an] s. legalizare consulară. contact maker [~ »meikor] s. (electr.) întrerupător, disj unctor. consular office [~ 'ofis] s. consulat. consulate fkonsjulit] s. 1. consu lat. 2. rang şau titlu de consul. 3. (ist. Franţei) consulat. contact man [~ msen] s . intermediar, om de legătură (în special între autorităţi şi public). 4. (ist. Romei) func e consul. contactor [ksn'taîkt3r, amer. 'kontfekts1"] s. (electr.) contactor. cons ul general ['konsal rd3enarpl] s. consul general. contact pickoff ['kontskt ipik o:fj s. (tehn.) captor, traducător de contact. consulship ['kansal/ip] s. funcţia de consul. contact rail [~ reil] s. (ferov.) şină de contact. contact ring [~ rirj] ş. ( electr.) coroană de contacte. consult [kon'sAlt] vb.A.tr. 1. a consulta; a cere păre rea (cuiva), a întreba; to ~ a doctor contactual [ksn'tasktjuol, -t/ual] adj. de c ontact. a consulta un medic / doctor; to ~ a dictionary a consulta un dicţionar. 2 . a lua în considerare, a reflecta / a delibera asupra; I shall ~ your interests v oi lua în considerare contadino [ikonta'di:nou],pl. contadini [ikonta'di:ni:] s. ( ital.) ţăran italian. interesele dvs.; to ~ one's pillow a se gândi peste noapte (apro x.: noaptea c cel mai bun contagion [k3n'tcid3Pn, -dyon] s. 1. (med.) rnolipsire , contagiune, infectare (şifig.), sfetnic). B. intr. (with) a se consfătui, a se sfătu i, a se consulta (cu). 2. (med.) boală molipsitoare / contagioasă / infecţioasă, molimă. 3 . (jig.) influenţă consultant [kan'sAltant] ş. 1. consultant, sfătuitor, sfetnic, consil ier. 2. medic consultant, corupătoare / vătămătoare. 4. (med.) virus, microb, agent pato gen, germen. 5. (poetic) otravă, venin. specialist chemat în consult medical. 3. det ectiv. contagioned [-d] adj. (med. rar) infectat, atins. consultation [.kcmsal't ei/an] s. 1. consultaţie. 2. consfătuire, deliberare, conferinţă, discuţie. 3. consult (de medici). contagionist [-ist] s. (med.) persoană care crede în transmiterea unei bol i. consultation room [~ ru(:)m] s. (med.) cabinet medical de consultaţii. contagio us [ksn'teid39s] adj. 1. (med.) molipsitor, contagios, infecţios. 2. (fig. despre consultative [ksn'sAltstiv] adj. consultativ. exemple, râs etc.) molipsitor. consu lter [kan'sAnV] s. persoană care consultă (un doctor etc.). contagious distribution [~ distri'bju:Jan] s. (mat.) distribuţie cu parametri aleatori. consulting [kan'sA ltirj] adj. 1. de consultaţie; 2. consultant. contagiousness [k9ii'teid3i3snis] s. caracter contagios, infecţios. contagiuni [k3n'teid3i3m],pl. contagia l-d3ia] s. v. c o n t a g i o n (1). consulting engineer [~ end3i'ni9r] s. (constr.) ingine r consultant. Consulting physician [~ fi'zi/an] s. medic consultant. contain [ka



 n'tein] vb. A. tr. 1. a conţine, a cuprinde, a include; this review ~s well-writte n articles revista cuprinde articole bine scrise. 2. a însuma, a fi alcătuit din. co nsulting room [~ru(:)m] s. v. c o n s u l t a t i o n r o o m . consumable [kan' sjuiinsbl] I. adj. consumabil, care se poate consuma. II. s. lucru ce a se compu ne din, a cuprinde; his work ~s four books lucrarea lui însumează patru volume. 3. ( despre măsuri) a fi echivalent, a cuprinde, a echivala; a pound ~s 16 ounces poate fi consumat. o livră / un funt are 16 uncii. 4. (fig.) a reţine, a stăpâni, a ţine în frâu înfrâna; a reprima, consumable ledger [~ .lcd33r] s. (corn.) registru de materiale consumabile. consume [kan'sjuim] vb. A. tr. 1. a consuma, a cheltui. 2. a mânca, a absorbi. 3. (despre a înăbuşi; to ~ one's anger a-şi stăpâni mânia, a se stăpâni, a nu-şi mpătul. foc) a distruge, a arde, a mistui. 4. a risipi, a pierde (vreme). 5. pasiv a fi ros / mâncat / 5. a limita, a mărgini; a strâmtora, a restrânge; a închide, a ţine în s; a strânge (în chingi); chinuit; he is ~d with envy îl roade invidia, c chinuit de p izmă. B. intr. a slăbi, a se ofili, he is ~ed within four walls e închis între patru per eţi; it is ~ed between these limits a se trece. nu poate ieşi din aceste limite. 6. (/nil.) a ţine în loc, a fixa (inamicul); a rezista, a se consumedly [-idli] adv. (f am.) foarte, grozav (de); he laughed ~ râdea de se strica, împotrivi (inamicului). 7 . a cuprinde, a avea capacitatea de; the hall will ~ over one thousand persons s ala va avea peste o mie de locuri. 8. (mat.) a cuprinde, a fi multiplul era să moa ră de râs, se strâmba de râs. (cu gen.), a se împărţi (exact) la; five is / are ~ed in twen four times cinci intră în consumer [-3r] s. consumator.



 container 206



douăzeci de patru ori. 9. (mat.) a avea (o altă figură) înscrisă, a cuprinde. B. rej7. a s e stăpâni, a se reţine, a-şi păstra calmul, a nu-şi pierde cumpătul; he could not ~ himself r joy nu-şi mai încăpeam piele de bucurie. C. intr. (înv.) 1. a se purta bine, a fi cuvi incios. 2. a fi cumpătat, a duce o viaţă castă, cumpătată. container [kon'teino1"] ş. 1. re ient. 2. container, Iadă sau cutie (standard) pentru transportul mărfurilor. 3. reze rvor, cisternă. 4. (geol.) rocă magazie / colectoare. containing [kon'teininj adj. 1 . de limitare, de îngrădire; limitator. 2. exterior. 3. conţinând, cu conţinut de. contain ment [koriteinmont] s. 1. înfrânare, reţinere. 2. (mv.) conţinut, capacitate, volum. con tainment policy [~ -polisi] s. (amer.) politică de îngrădire (concretizată în doctrina Tru man). contaminate [kon'tannineit] vb. tr. 1. a murdări, a pângări, a mânji, a strica, a vătăma; a corupe. 2. a împroşca cu noroi, a ocărî, a insulta, a terfeli, a calomnia. 3. (ra ) a infecta, a contamina, a molipsi. contaminated [kon'tamii'neitid] adj. contam inat; ~ ground teren contaminat; molipsit. contaminating [kon-tîemi'neitin] adj. ( fig.) dăunător, vătămător, corupător. contamination [kan'taîmi'nei/an] s. 1. murdărie, necu vătămare. 2. (rar) contaminare,contagiune, molipsire, infecţiune. 3. (lingv., Iii) con taminare. contango [kon'tzerjgou, kon-] s. (corn.) dobândă (cuvenită vânzătorului de acţiun din partea cumpărătorului pentru amânarea plăţii pâtiâ la următoarea tranzacţie de bursă). day [~ dei] s. (corn.) ajunul scadenţei; data amânării plăţii într-o tranzacţie de bursă. nkerous [kon'taerjksros] adj. v. c a n t a n k e r o u s . •conte [ko:nt şi pronunţia franceză] s. (fr.) nuvelă, povestire. contemn [kon'tem] vb. tr. (lit.) 1. a dispreţui, a se purta în mod dispreţuitor cu; a nu lua în scama, a nu da atenţie (cu dat.). 2. a n eglija, a nesocoti, a ignora. contemnedly [-nidli] adv. (rar) dispreţuitor, cu dis preţ. contempIate['kontemplcit, -tom-] vb. A. tr. 1. a contempla, a privi îndelung, a-şi aţinti privirea asupra (cu gen.), a nu-şi lua ochii de ia. 2. a presupune, a cred e, a bănui. 3. a avea în gând, a se gândi la, a preconiza, a-şi propune să facă etc.; I ~ a urney mă bate gândul să fac o călătorie, mă gândesc la o călătorie; this was at one time ~d moment dat se preconiza acest lucru. 4. a se aştepta la, a prevedea, a întrezări; I do not ~ any opposition from him nu mă aştept Ia vreo împotrivire din partea lui. 5. (ji g.) a vedea, a considera, a privi. 6. a studia, a examina. B. iu/r. a medita, a cugeta, a chibzui, a reflecta, a se adânci în gânduri., contemplation [rkontem'plei/sn , -tem-] s. 1. contemplare, privire; contemplaţie. 2. meditaţie, reflecţie^ cufundare în gânduri. 3. presupunere, ipoteză, supoziţie; intenţie; to have smth. in ~ a avea ceva în vedere, a avea intenţia de a face ceva. 4. prevedere, preconizare, întrezărire. contem plative ['kontempleitiv, kon'templot-] adj. 1. contemplativ; gânditor, meditativ. 2. (filoz.) speculativ. contemplativeness [-nis] s. caracter contemplativ; conte mplare, contemplaţie. contemplator ['kontempleitor, -tom-] s. 1. persoană contemplat ivă. 2. spirit pătrunzător, scrutător. contemporaneity [kontempto'biliti,-ti'b-] s.v. c o n t e m p t i b l e n e s s . contemptible [kon'temptobl, -tib-] adj. demn de disp reţ, de dispreţuit; josnic, ticălos, jalnic. contemptibleness [-nis] s. caracter demn de dispreţ; lucru nedemn, infamie, josnicie, ticăloşie; stare jalnică. contemptibly [-i] adv. josnic, ticălos; jalnic. contemptuous [kon'temptjuos] adj. 1. dispreţuitor. 2. trufaş, fudul; he is ~ of advice nesocoteşte / dispreţuieşte sfaturile. 3. obraznic, in solent, neobrăzat, sfruntat. contemptuously [-li] adv. cu dispreţ, dispreţuitor, aroga nt. contemptuousness [-nis] s. 1. caracter dispreţuitor; dispreţ; trufie. 2. insolenţă,



 neruşinare. contend [kon'tcnd] vb. A. iu/r. 1. a (se) lupta, a se bate (şi fig.); to ~ with an enemy a se lupta cu un duşman; a combate un duşman; he had to ~ with enor mous difficulties avea de luptat cu greutăţi imense. 2. a rivaliza, a se lua la întrec ere. 3. a discuta, a dezbate, a argumenta, a avea o controversă, a se certa; why ~ about such trivial things? de ce să ne certăm pentru lucruri atât de neînsemnate? B. tr . a afirma, a susţine; I ~ that he is right susţin că arc dreptate. contendent [-ont] s. v. c o n t e n d e r (1). contender [-or] s. 1. adversar, potrivnic, rival, c oncurent (la o întrecere, în alegeri). 2. candidat (la un post). contending [-in] I. adj. 1. care (se) luptă; ostil, vrăjmaş. 2. în conflict, opus, potrivnic, care se ciocn esc. II. s. luptă (şi fig.).



content1 ['kontent] s. 1. (adesea pi.) conţinut, cuprins; the ~s of a book conţinutu l, cuprinsul unei cărţi. 2. pl. (şi table of ~s) tablă de materii, cuprins. 3. volum, ca pacitate, spaţiu. 4. esenţă, fond; the ~ of a proposition fondul unei propuneri. conte nt2 [kon'tent] I. adj. 1. predic, (with) mulţumit, satisfăcut (de). 2. (to) gata, pr egătit, doritor (să; de a). II. vb. A. tr. a satisface, a mulţumi. B. refl. to ~ onese lf with a se mulţumi cu / să; a se mărgini să / la, a se limita la. III. s. 1. mulţumire, satisfacţie, sentiment de mulţumire; to one's heart's ~ după pofta inimii. 2. vot pent ru (în Camera Lorzilor); not ~ vot împotrivă. 3. pl. votanţi pentru. contented [kon'tent id] adj. satisfăcut, mulţumit, încântat, fericit. contentedly [-li] adv. cu mulţumire, sat isfăcut; cu încântare, fericit, încântat. contentedness [-nis] s. mulţumire; încântare. con on [kon'ten/.Tn] s. 1. luptă; vrajbă, discordie; ceartă, controversă, sfadă. 2. motiv de c eartă, pricină, litigiu. 3. întrecere, rivalitate, concurenţă, emulaţie. contentious [kon't n/os] adj. 1. litigios, discutabil, contestabil. 2. agresiv, vehement; certăreţ, cârco taş, arţăgos. contentiousness [kon'ten/osnis] s. caracter agresiv, certăreţ; pornire spre ceartă, arţag. contentless1 [kon'tcntlis] adj. (rar) nemulţumit. contentless2 ['konten tlis] adj. fără conţinut, gol. contentment [kon'tentmont] s. satisfacţie, mulţumire, plăcer ; (prov.) ~is above wealth mai bună e mulţumirea decât avuţia. conterminal [kon'to;mind, kon-] adj. v. c o n t e r m i n o u s (1). conterminous [kon


 c o n t i g u i t y (1). continence ['kontinons] s. 1. reţinere, abţinere, discreţie. 2. continenţă, moderaţie, cumpătare; castitate; înfrânare, stăpânire de sine. continent1 [ inont] adj. 1. reţinut, discret, măsurat. 2. moderat, temperat, cumpătat; cast; înfrânat. continent2 s. 1. continent. 2. the Continent continentul european; (amer.) Ameri ca de Nord; (ist.) cele 13 state care au format ulterior Statele Unite. continen tal [ikonti'ncntl] I. adj. 1. continental; european; ne-britanic. 2. (ist. S.U.A .) nord-american. II. s. 1. locuitor al continentului european, continental, străi n, ne-englez. 2. (ist. S.U.A.) soldat (în epoca războiului pentru independenţă). 3. (ame r. si.) bani de hârtie depreciaţi; bani de hârtie (în epoca războiului de independenţă); I 't care a ~ puţin îmi pasă, mă doare-n cot; not worth a ~ nu face o para chioară / doi ban i. continental base [~ 'bcis] ş. (geol.) soclu continental. continental blocks [~ 'bbks] s. pl. (geol.) cratogene. continental breakfast [konti'ncntl 'brekfost] m ic-dejun uşor. continental drift [~ 'drift] s. (geogr.) deriva continentelor. cont inentalist [.konti'nentolist] s.v. c o n t i n e n t a l (II, 1). continentalize [ikonti'nentoloiz] vb. intr. a se adapta modului de viaţă continental. continental shelf [~ '/elf] s. (geol.) platformă continentală. continent-making movement ['konti nent meikirj 'mu:vmont| s. (geol.) mişcare epirogenică. , contingence [kon'tiiK^ns] s.v. c o n t i n g e nc y. contingency [-i] s. 1. posibilitate, probabilitate, e ventualitate; nesiguranţă, incertitudine; întâmplare neprevăzută, lucru neaşteptat; accordi to the ~ of affairs după întorsătura



 207 contracting combine



pe care o vor lua lucrurile; to be prepared for all contingencies a fi pregătit pe ntru orice eventualitate; various contingencies may alter the result rezultatul ar putea fi schimbat de împrejurări neprevăzute. 2. lucru secundar, împrejurare secundară, corelativ, accesoriu, auxiliar. 3. pl. (alocaţii sau prevederi bugetare pentru) c heltuieli neprevăzute. 4. (înv.) contingenţă, legătură, alăturare, vecinătate; asemănare, s dine; analogie; cases having a ~ cazuri similare / analoge. contingent [kan'tind 33nt] I. adv. 1. problematic, posibil, probabil, eventual. 2. întâmpl㍠tor, accidental, incidental, fortuit, neprevăzut, imprevizibil. 3. condiţional, condiţionat, determina t de o condiţie; peace ~ upon compliance with the proferred terms pace condiţionată de acceptarea condiţiilor propuse; ~ fee on cure plata medicului după vindecarea pacie ntului / numai în cazul vindecării. 4. (gram.) indirect, oblic; ireal (de exemplu de spre acţiunile exprimate de subjonctiv etc.). 5. (filoz.) relativ, dependent; prob lematic. II. s. 1. întâmplare / împrejurare neprevăzută, accident, incident. 2. cotă(-parte , parte quantum, proporţie. 3. cotă de participare; (mil.) contingent cu care partic ipă o ţară la o alianţă; the British ~ in the campaign trupele britanice care au participa t la campanie. 4. reprezentativă, delegaţie, solie, misiune; the Romanian ~ at the O lympic games echipa română la Jocurile Olimpice. contingent complex [~ 'kompleks] s. (mat.) complex conjugat. continuable [kan'tinjuabl] adj. care poate fi continua t. continual [ksn'tinju^l] adj. 1. (rar) continuu, neîntrerupt, neîncetat; fără preget. 2. frecvent, des, obişnuit, repetat. continually [-i] adv. în mod repetat, mereu, ia r şi iar; neîncetat. continuance [ksnatinjuans] s. 1. durată; continuare, urmare; ~ in office vechime în funcţie; in ~ (of time) eu timpul, în decursul timpului; for a ~ mu ltă vreme; they had a ~ of bad harvest au avut o recoltă proastă după alta; a ~ of fine weather o perioadă lungă de timp frumos. 2. (jur.) amânare (ă unui proces). continuant [ ksn'tinjuant] I. adj. (fon.) (despre consoană) care poate fi prelungită. II. s. 1. c onsoană al cărei sunet se poate prelungi. continuate [kan'tinjueit] vb. tr. (înv.) a l ega strâns, a uni strâns. continuation [ksnitin'ju'eijbn] s. 1. continuitate. 2. con tinuare, prelungire, prorogare; extindere, succesiune. 3. reluare, continuare; ~ of a story continuarea unei poveşti. 4. pl. (sl.) pantaloni, brăcinari; jambiere; m ilitary ~s pantaloni militari. 5. lucrare care apare în fascicule periodice, roman foileton. 6. v. c o n t a n g o . continuation class [~ klo:s] s. clasă / grupă de elevi de la şcoala complementară / la cursurile pentru adulţi. continuation day [~ dei ] s. v. c o n t a n g o d a y . continuation school [~ sku:l] s. şcoală complementară, şcoală de adulţi. continuation teaching [~ iti:t/irj] s. învăţământ complementar, şcoală / adulţi. continuative [kan'tinjuativ] adf de continuare, pentru continuare, tinzând să continue. continuator [k3n'tinjueitor] s. continuator (mai ales al unei opere li terare începută de altul). continue [kan'tinju:] vb. A. tr. 1. a continua, a urma; a prelungi, a extinde; he ~s doing / to do so continuă să facă astfel; (despre un episo d de roman etc.) to be ~d va urma. 2. a menţine, a păstra; a nu renunţa la, a nu înceta (să), a nu abandona a stărui în, a persista în. 3. a lăsa în pace, a ţine mai departe; to ~ . in office a menţine pe cineva în funcţie / în serviciu. 4. a prelungi, a amâna, a prorog a. 5. a relua (un discurs după pauză etc.). 6. (jur.) a nu scoate / (un proces) de p e rol, a menţiona pe rol. B. intr. 1. a continua, a dura, a dăinui, a ţine; a rămâne, a su pravieţui; the kingdom did not ~ regatul nu dăinui mult. 2. a sta, a şedea; a locui; t o ~ în (sau at) a place a rămâne mai departe într-un loc. 3. a persevera, a persista, a stărui, a fi constant; if you ~obstinate dacă te încăpăţânezi; to ~in a state a persista în atitudine. 4. a se menţine, a rămâne; the weather ~d fine vremea s-a menţinut frumoasă. co ntinued [-d] adj. 1. neîntrerupt, necontenit, (in)continuu; durabil. 2. (în texte) u rmare. continued fraction [~ ifrsek/pn] s. (mat.) fracţie continuă. continuity [.kon ti'nju(:)iti] s. 1. continuitate, neîntrerupere; indisolubilitate; integritate. 2. (radio) anunţ de continuare; anunţ al crainicului care prezintă un program. 3. (cin.) scenariu; listă de titluri / de dialoguri; (radio, T.V.) comperaj, comentar, text de crainic. 4. succesiune, secvenţă (de imagini într-un film etc.). 5. (electr.) cond uctibilitate a circuitului. continuity-girl [~g3:l] s. (cin.) script-girl, secre tară de platou. continuity list [~ list] s. (cin.) listă de dialoguri; listă de montaj ; scenariu regizoral. continuous [ksn'tinjuss] adj. 1. neîntrerupt, continuu, neco



 ntenit, permanent, constant, prelungit; a ~ stretch of water întindere ncântreruptă de apă. 2. (electr.) permanent, constant. 3. (gram.) continuu, progresiv, perifrasti c. continuous beam [~ 'bi:m] s. (constr.) grindă continuă. continuous brake [~ 'brei k] s. (ferov.) frână continuă. continuous bridge [~ 'brid3] ş. (constr.) pod fix. contin uous current [~ 'kArsnt] s. (electr.) curent continuu. continuous feed [~ 'fi:d] s. (tehn.) avans continuu, debit continuu. continuous flight [~ 'flait] s. (av. ) zbor fără escală. continuous floor [~ 'fb: r ] s. (constr.) pardoseală fără rosturi. cont nuous furnace [~ Tamis] s. (ind.) cuptor tunel, cuptor cu canale. continuous loa d [~ 'loud] s. (tehn.) sarcină constantă, încărcare permanentă. continuous loading [~ 'lou din] ş. (tel.) încărcare continuă, crarupizarc. continuously [ksn'tinjuasli] adv. încontin uu, neîncetat, mereu, permanent, neîntrerupt. continuously running duty [~ ^Anin. 'd ju:ti] s. (electr.) serviciu neîntrerupt. continuousness [kan'tinjuasnis] s. conti nuitate, caracter continuu. continuous rain [kan'tinjuas' rein] s. ploaie de lun gă durată, ploaie generală. continuous rating [~ 'reitirj] s. (tehn.) regim permanent.



continuous service [~ 'ss;vis] s. (tehn.) regim permanent, mers de durată. continu ous waves [~ 'weivz] s. pl. (fiz.) oscilaţii întreţinute / neamortizate. continuous wi ndow [~ 'windou] s. (constr.) fereastra continuă. continuum [kan'tinjuam] s. şir, co ntinuitate; masă continuă; lucru cu caracter continuu; a ~ of sensations şir de senzaţii , senzaţii în lanţ. cont-line ['kontlain, -lin] s. 1. (tehn.) spaţiu între fibrele unei frâ ghii, ale unui odgon etc. 2. spaţiu între butoaie înşirate la rând. conto [kontou] s. (por tugheză) conto, monedă portugheză. contort [kan'tD:t] vb. tr. 1. a strâmba, a suci, a răsu ci. 2. (fig.) a desfigura, a denatura, a falsifica, a răstălmăci. 3. (tehn.) a distors iona. conterted bed [kan'tortid 'bed] s. (geol.) strat strivit. contortion [kan' tDi/pn] s. 1. strâmbare, răsucire, sucire, contorsiune. 2. (jig.) desfigu rare, denat urare, răstălmăcire, falsificare. 3. (med.) scrânteală, luxaţie; entorsă. contorsionist [-i ş. 1. contorsionist, omul-şarpe (la circ); acrobat, saltimbanc; gimnast. 2. (înv.) vo rbitor sau scriitor care stâlceşte sensul cuvintelor sau forma artistică. contour fkon tua1"] 1. s. contur, configuraţie; siluetă. 2. (ţop.) contur aparent, curbă de nivel. 3. (fig.) configuraţie, înfăţişare, aspect general; stare, situaţie, poziţie; he is jubilant r the ~of things e încântat de starea lucrurilor. 4. (ar/e) proporţii, proporţie, armoni e, caracter proporţional. II. vb. tr. a contura, a însemna cu contur. contour ambit [~ 'a;mbit] ş. (tel.) contur. contour fighter [~ Tait3r] s. (av.) avion de asalt ( pentru zbor razant, în „rase-motte "). contour line [~ lain] s. (top.) curbă de nivel altimetrică. contour map [~ mspj s. (top.) harta cu curbe de nivel, cu configuraţia terenului; hartă schematică, schiţă. contra fkontrs] (lat.) I. prep. (în) contra (cu gen.) , împotriva (c» gen.). II. adv. din contra, dimpotrivă. III. s. 1. element contrar; pr os and ~s argumente pentru şi contra. 2. (cam.) partida opusă la contabilitate (mai aleş creditul). contraband ['kontrsbcend] I. s. 1. contrabandă. 2. mărfuri de contraba ndă. 3. (şi ~ of war) (ist. S. U.A.) negrii fugari stabiliţi în nord (în timpul Războiului e Secesiune 1861 — 1865). II. adj. de contrabandă. contrabandist [-ist] s. contraban dist. contrabass ['kontrs'bcis,'—] s. (muz.) contrabas. contrabassist [-ist] s. (m uz.) contrabasist. contraception ['kontra'scp/pn] s. (med.) măsuri anticoncepţionale / de prevenire a sarcinii. contraceptive ['kontra'septiv] adj., s. (med.) antic oncepţional, anticonceptual, pentru prevenirea sarcinii. contract I. [ksn'trsekt] vb. A. tr. 1. a micşora, a contracta, a restrânge, a strânge, a comprima, a presa; to ~expenses a reduce cheltuielile. 2. a contracta, a încrunta, a încreţi (fruntea, sprânce nele). 3. a încheia (un contract, o tranzacţie), a face (un angajament). 4. a contra cta (o obligaţie). 5. a lega (o prietenie), a stabili (cunoştinţe). 6. (mai ales pasiv ) a logodi; he was ~ed to her părinţii l-au logodit cu ea. 7. a contracta, a dobândi, a căpăta (o obişnuinţă). 8. a contracta, a face (datorii). 9. (lingv.) a contrage, a scurt a. 10. (med.) a contracta, a lua, a face (o boală); to ~ a disease a se îmbolnăvi. B. intr. 1. a face un tratat, a cădea la învoială, a se învoi, a cădea de acord, a se înţelege se tocmi. 2. a se comprima, a se contracta, a se reduce, a se micşora. 3. (înv.) a se căsători. II. ['kontnekt] s. 1. contract, înţelegere, convenţie, învoială, acord, tratat o sign a ~ a semna, a încheia un contract; to witness a ~ a fi martor al unei înţelege ri, a semna un contract ca martor. 2. (yur.) contract; convenţie; absolute ~contra ct simplu; express ~ contract formal; implied ~cvasi-contract; conditions of ~ca iet de sarcini, condiţiile contractului; to do by ~ a lucra în antrepriză; to draw up a ~ a redacta / a alcătui / a ticlui un contract; to enforce a ~ a cere executarea



 unui contract; sold by private ~ vândut prin bună învoială. 3. contract matrimonial / d e căsătorie; învoială la căsătorie; logodnă oficială (cu valoare juridică). 4. (joc de cărţ ; bridge contract. 5. (gram.) formă contrasă / contractată / redusă. 6. (în nordul Angliei ) bilet de tren pentru sezonul de vară. 7. (înv.) atracţie mutuală. contractant ['ton'tr asktant] s. contractant, parte contractantă. contract award fkontrskt 3iWo:d] s. ( constr.) acordarea comenzii. contracted [kan'tnektid] adj. 1. contractat, strâns, redus, îngustat, micşorat, diminuat; intrat la spălat, încreţit, pungit, strâns pungă, înch ; ~brow frunte încreţită, încruntată. 2. scurtat; abreviat, prescurtat; concis, scurt, lap idar. 3. (gram. lingv.) (despre cuvinte) contras, scurtat, abreviat, redus (de e xemplu can't pentru cannot, o'er pentru over); (gram.) a «sentence propoziţie scurta tă / eliptică; 4. (fig.) strâmt, îngust, limitat, mărginit; obtuz; ~mind minte strâmtă, obt gustă; ~ views vederi limitate, ochelari de cal. 5. egoist, iubitor de sine, mesch in, josnic; răutăcios, rău, lipsit de generozitate; închis în sine. 6. negociat, contracta t, târguit; ~ peace pace negociată. 7. (înv.) logodit. contracted ideal [~ ai'dial] s. (mat.) ideal compact. contractedness [kan'traektidnis] s. 1. caracter contracta t etc. (v. c o n t r a c t e d ) . 2. concizie, caracter lapidar / concis, lapid aritate. 3. îngustime (de vederi). 4. egoism; meschinărie. contracter [k9n'traekt3r] s. (radio) compresor. contractibility [kan.traskta'biliti, -ti'b-] ş. contractibi litate, capacitate de contracţie. contractible [kan'trsektabl, -tib-] adj. contracţi i, contraetabil, capabil de contracţie. contractile [kan'trsktail, amer. -til] adj . contracţii, compresibil, reductibil, contraetabil. contractile force [~ 'fo:s] s . (fiz.) forţă de contracţie. contractile muscles [~ Wslz] s. pl. (anat.) muşchi contrac tili. contractility [.kontraek'tiliti] ş. capacitate de contracţie, compresibilitatc , rcductibilitate, contracti(bi)litatc. contracting [kan'tnektirj] adj. 1. care (se) contractă etc. (v. c o n t r a c 11). 2. contractant. contracting combine [~ 'ksmbain] s. (constr.) grup de întreprinderi, trust (angajat la o lucrare).



 contraction 208



contraction [karitraek/an] s. 1. strângere, contracţie, contractare; apăsare, comprima re. în sens contrar; unless I hear to the ~ până la proba contrară; there is no evidence to 2. restrângere, condensare, micşorare, diminuare, reducere, scurtare, prescurtar e; ~ of the ~ nu există nici o dovadă împotrivă; nimic nu dovedeşte contrariul; to interpr et by credit restrângerea creditului. 3. (lelm.) contractare (prin întărire). 4. (ling v.) contragere; contraries a interpreta, a înţelege pe dos; for all / aught I know t o the ~ după câte ştiu. prescurtare. 5. (jur.) subtractare, încheiere (a unei căsătorii etc ) 6. căpătare, contractare III. prep. ~ to împotrivă, în opoziţie cu, contrar; to act ~ to ature a face (ceva) împotriva (a unui obicei). 7. îmbolnăvire, contractare (a unei bol i). 8. contractare (a unei datorii). naturii, a proceda în chip nefiresc. 9. încrunt are; contractare. contrary-minded ['kontrari'maindid] adj. de părere contrară, cu păre ri opuse. contractional [koritraskjsnal] adj. de contracţie, de contractare; contr acţii, referitor contrast I. ['kontrasst, -tra:st] s. 1. contrast, opoziţie, nepotri vire, lipsă de asemănare, la contracţii / contractare / contracţie. discordanţă; in ~ with contrast cu; there is a marked ~ between them nu seamănă contraction joining [kon'tr askjan id3oinirj] s. (tehn.) îmbinare prin fretare. deloc între ei, e o deosebire (c a) de la cer la pământ între ei. 2. (to) opusul (cu gen.), contraction stress [~ stres ] s. (tehn.) tensiune de retragere. lucru care contrastează cu, contrariul (cu gen .). 3. (arte) contrast, contraste. II. [kon'trast, contractive [ksn'trasktiv] ad j. care (se) poate contracta; contractiI;care se zgârceşte. -'trd:st] vb. A. tr. a c ontrasta, a pune în contrast, a analiza sau sublinia deosebirile dintre contract-l etting ['ksntraîkt deţin] s. (constr., ec.) darea comenzii. (aoua obiecte). B. intr. a fi în contrast, a se deosebi, anu se potrivi; (arte) the two colours contractor [kon'tra;tor] s. 1. contractant; antreprenor; parte contractantă; builder and ~ v ery well cele două culori formează un contrast foarte plăcut; they ~ with each other ~ antreprenor de construcţii; army ~ furnizor al armatei. 2. (anat.) muşchi contracto r, sunt în contrast, formează un contrast. constrictiv. • ■ contrast colour ['kontrastik Alo'] s. cuibare complementară. contractor's locomotive [~z 'loukoimoutiv] s. (con str.) locomotivă de şantier. contrastive [kan'trastiv] adj. în contrast, contrastant. contractor's plant [~z pla:nt] s. (constr.) utilaj de construcţii. contrast range ['kontreest reind3] s. (tel.) contrast maxim. contractor's railway [~Zjreilwei] s. (constr.) decovil; cale ferată îngustă (de şantier). contrasty ['kon'tnesti] aay. (ma i ales despre negativele fotografiilor) plin de contraste, contractor's truck [~ z trAk] s. (constr.) vagonet. reliefând contrastele. contract price ['kontra.'kt p rais] s. valoare contractuală; preţ contractual. contrate ['kontrit] adj. (tehn.) cu dinţi perpendiculari. contractual [kon'traekt/ualj aay. contractual, decurgând dint r-tin contract. contravallation [.kontrevo'lei/an] s. (mii.) (linie de) contrava laţie. r contracture [k3n'tra3kt/3 ] s. (fiziol.) contractare (a muşchilor). contrav ariance [ikontra'vesrisns] s. (mat.) contravarianţă. contradict [rkontrg'dikt] vb. A . tr. 1. a contrazice; a tăgădui, a dezminţi, a nega, contrâvariant [ikontre'vs ariont] adj. (mat.) contravariant. a contesta. 2. a contrazice, a veni în contradicţie cu, a contraveni (cu dat.), a se bate cap contravene [.kontra'vkn] vb. tr. 1. a călca, a încălca, a viola, a contraveni la (o lege în cap cu, a fi în opoziţie cu; these rumours ~ each other aceste zvonuri se bat cap în etc.).'2. (despre lucruri) a contraveni la, a veni în contradicţie cu, a acţiona în sens contrar cap. 3. (inv.) a se opune (cu a Vu.), a se împotrivi (cu aht.), a rezista (la sa» cu dat.). B. intr. (cu aat.). 3. a contesta, a disputa, a pune la îndoială (o declaraţie etc.). a avea spirit de contrad icţie. contravener [-ar] s. contravenient, infractor. contradictable[-3bl] adj. (r ar) discutabil, îndoielnic, dubios. contravention [.kontra'vcnjan] s. contravenţie, infracţiune; încălcare, violare, abatere; r contradicter [-o ] s. v. c o n t r a d i c t o r. in ~ of the law violând legea, în dispreţul legii, prin încălcarea legii. contradi ction [.kontra'dikjsn] s. 1. dezminţire; negare, contrazicere; an official ~ of co ntraviolino [.kontravkj'limouj.pl. contraviolini [-'li:ni:J s. (muz.) contrabas. the rumours o dezminţire oficială a zvonurilor. 2. contradicţie; contrazicere; poziţie contretemps ['ko(:)ntrota:r], -to(:)n şi pronunţia franceză] s. (fr.) 1. accident, întâmpl are contrară sau opusă; inconsecvenţă; incompatibilitate, nepotrivire, inconstanţă; ~ in te



 ms nenorocită, nenorocire; neplăcere. 2. piedică, obstacol, barieră. 3. (muz.) contratim p, contradicţie în termeni / fundamentală / esenţială. 3. opoziţie, contrast, opunere. sinc pare. contradictious [ikcntra'dikfas] adj. (înv.) 1. contradictoriu, controversat, disputat, contribute [kon'tribju(:)t] vb. A. tr. 1. a contribui cu, a dona, a s ubscrie (bani). 2. a scrie, discutabil. 2. înclinat spre contrazicere sau opoziţie; amator de dispută; cârcotaş, arţăgos, a trimite (mi articol la un ziar). B. intr. to ~to a ) a contribui la; a juca un rol în; b) a cotiza; cusurgiu. c) colabora la (un ziar etc.). contradictiousness [-nis] s. 1. spirit de contradicţie. 2. contradicţie cu / faţă de sine contributing editor [kon'tribjutirj 'editor] s. colaborator (la o revi stă etc.). însuşi, inconsecvenţă. contribution [ikontri'bju:/3n] s. 1. ajutor, colaborare, concurs. 2. contribuţie, aport r contradictor [.k:>ntro'dikto ] s. persoană care co ntrazice / care are o atitudine sau părere (ştiinţific, în bani etc.); donaţie, ofrandă, ob l; cotizaţie. 3. articol (trimis redacţiei unui contradictorie, oponent; adversar, p otrivnic. ziar), colaborare. 4. impozit, bir; dare, dajdie; to lay under ~ a imp une; a pune la contradictorily [ikontre'diktgrili] adv. în (mod) contradictoriu. c ontribuţie. contradictoriness [ikontro'diktorinisj s. contrazicere, contradicţie, op unere, opoziţie, contribution box [~ boks] s. cutie pentru cheie. nepotrivire. con tributive [kon'tribjutiv] adj. ~ to care contribuie la, contribuind la. contradi ctory [.kontra'dictari] I. adj. 1. contradictoriu, opus; contrar. .2. care contr ibutor [kgn'tribjuto1"] s. 1. persoană care aduce o contribuţie; persoană care dezmint e sau contrazice; care se bat cap în cap. 3. v. c o n t r a d i c t i o u s. II. s . (filoz.) cotizează sau subscrie. 2. colaborator al unei publicaţii («lai ales autor de articole literare). teză sa« afirmaţie contradictorie, argument contrar. contributo ry [kon'tribjutori] I. adj. 1. auxiliar, ajutător, care contribuie, care ajută. cont radistinct [ikontrsdis'tirjkt] aa7- (rar) ~from deosebit de, diferit de. contrad istinction [.kontrsdis'tirjk/an,'—'--] s. contrast, opoziţie; deosebire; in ~ to / 2 . contribuabil, cotizator. 3. de colaborare. II. s. (corn.) participant solidar la plata datoriilor unei societăţi. rar from în contrast / opoziţie cu, spre deosebire d e. contributory editor [~ >edit3r] s. colaborator (la o revista etc.). contradis tinguish ["kontradis'tirjgwif;'—'--[ vb. tr. 1. a contrasta, a pune în contrast, con tributory insurance [~ ini/uorons] s. asigurări sociale din fondurile salariaţilor, a compara. 2. to ~ from a distinge de, a deosebi de, a pune în contrast / opoziţie c u; asigurări prin cotizaţii. a face să se deosebească de. contributory negligence [~ ,ne glid3ans] s. (jur.) neglijenţă culpabilă, vinovată, contraflow [ikontro'flou] s. (tehn.) contracurent. contrail ['kontreil] s. (prese, de Ia c o n d e n s a t i o n t r a i l ) dâră de aburi condensaţi, imprudenţă din partea victimei unui accident, care a co ntribuit la provocarea accidentului. lăsată de avioanele de reacţie. contributory stre am [~ stri:m] s. afluent. contraindication [ikontrorindi'keijan] s. (med.) contr aindicaţie.' contrite ['kontrait] adj. 1. pocăit, penitent, plin de căinţă / de remuşcări. (despre contralto [kon'trreltou, -'tra:l-],pl. contraltor [kon'tradtouz] sau con tralti [kon'tralti, fapte) dovedind căinţă, izvorât din pocăinţă; ~ sighs suspine de pocăin dti] s. (muz.) contralt(o). contrition [kon'trijan] s. pocăinţă, căinţă, mustrare de cuget, remuşcare, penitenţă. contraposition [ikontrapo'zijan], [.kontrsps'zi/sn, '—'--, -pu'z-] s. 1. contrapunere, contrivable [kon'traivobl] adj. 1. realizabil, posibil. 2. care poate fi născocit sau inventat, opoziţie, contrast, antiteză. 2. (log.) silogism negativ, conversiune. uşor de închipuit. contraprop ['kontroprsp] s. (av.) elice coa xială cu sens invers de rotaţie. contrivance [kon'traivans] s. 1. născocire, invenţie, s cornire; plan, mijloc, cale. 2. aparat, contraption [kontap/ai] s. (si. peior.) 1. maşină, dispozitiv, invenţie; scornitură, drăcie, dispozitiv, mecanism, sistem; şmecheri ; a new ~for heating motor cars un nou aparat comedie. 2. expedient, manoperă; şmech erie; procedeu. pentru a încălzi automobilele. 3. ingeniozitate, inventivitate, imag inaţie creatoare. contrapuntal [ikontro'pAntl] adj. (muz.) contrapunctic; polifoni c. 4. şiretenie, viclenie, şmecherie. 5. maşinaţie, manoperă, combinaţie. contrapuntist ['k ntro'pAntist] s. (muz.) contrapunctist. contrive [kon'traiv] vb. A. ir. 1. a născo ci, a închipui, a scorni, a inventa, a combina; contrariant [kon'treariant] adj. ~ to opus (cu dat.), în opoziţie cu, contrazicând, he ~d an excuse for the occasion a i nventat o scuză de complezenţă. 2. a inventa, contradictoriu faţă de. contrariety [rkontrs 'raisti, -aiiti] s. 1. contrarietate, nepotrivire, dezacord; discordanţă, a născoci, a pune la punct, a realiza, a combina, a închipui; he has ~d a new device for openi ng tins a inventat un nou dispozitiv / aparat / mecanism etc. pentru deschis cut



 iile divergenţă. 2. piedică, rezistenţă, opoziţie. 3. inconsecvenţă, nepotrivire. contrarin 'kontrarinis, kon'treo-] s. 1. încăpăţânare, îndărătnicie. 2. adversitate, de conserve. 3. e, a ticlui, a aranja; how did you ~ it? cum ai izbutit să faci aceasta? cum ai sc os-o la capăt? 4. a pune Ja cale, a urzi, a urmări; to ~ a person's ruin a ţinti opoziţi e, contradicţie, contrarietate. contrarious [ksn'trssrias] adj. (înv.) 1. contrar, p otrivnic, advers, duşmănos, ostil. la distrugerea cuiva, a urmări pierzania cuiva. 5. to ~ to a) a izbuti să, a reuşi să, a aranja, a face ca să; I don't know how he ~d to pa y his debts nu ştiu cum a putut / reuşit să-şi 2. pervers; răutăcios, rău intenţionat. cont ise ['kontreriwaiz, fam'trea-] adv. 1. pe de altă parte, dimpotrivă, altminteri, plăte ască datoriile; he ~d to manage it a izbutit s-o scoată la capăt; I must ~ to sec him altfel, contrar, invers, dimpotrivă, în sens opus. 2. cu rea-voinţă, în ciudă, în duşmănie. e să fac aşa fel încât să-1 văd; b) (peior.) a izbuti tocmai dimpotrivă să, a nu reuşi cont ing [kontrorou.teitin] adj. contrarotativ; (care se deplasează) în sens contrar. decât să, a face (lucrurile) pe dos; he ~d to make matters worse n-a izbutit decât să contr ary [fontrori] I. adj. 1. (to) contrar, opus (cu dat.). 2. (despre vânturi ele.) p otrivnic, strice lucrurile mai rău; she ~d to make herself disliked a reuşit să-şi atragă antipatia nefavorabil. 3. si [ksn'trearij (fam.) rău, îndărătnic, încăpăţânat; certăreţ, gâ uror, n-a făcut decât să-şi piardă simpatiile / să devină / să se facă nesuferită. B. intr. tion fire îndărătnică. II. s. contrariu, opus, invers; on the ~din contra, dimpotrivă; 1. a gospodări, a se descurca, a o scoate la capăt, a duce menajul; she ~s well e bună it is quite t h e ~ e tocmai invers, pe dos, nicidecum, dimpotrivă; to the ~ altfel, invers, gospodină, duce bine casa, o scoate bine la capăt; to cut and ~ a face faţă une i situaţii



 209 conventionality



controvert ['kontravait,'--'-, ---'-] vb. A. tr. 1. a discuta, a dezbate (o prob lemă). 2. a nega, cu mijloace reduse; a strânge cureaua ca s-o scoţi la capăt. 2. (înv.) ( with) a face planuri, a contrazice, a disputa, a pune la îndoială. 3. a fi în controve rsă cu, a avea divergenţe a complota, a unelti (cu, împreună cu). contrived l-d] adj. născ ocit, inventat, închipuit, ncadevărat; pus la cale; urzit; I'll ~ cu. B. intr. a se angaja într-o discuţie, a începe o controversă, a polemiza, a purta o a) rău alcătuit, nepu la punct, impropriu, necorespunzător; b) rău intenţionat, controversă. controvertble [' kontrsvaitabl, -ibl,.--'—] adj. discutabil, contestabil. primejdios; an ill ~ man un răuvoitor, un om rău intenţionat / cu intenţii ticăloase. controvertist l'kontravaitist ] s.v. c o n t r o v e r s i a l i s t . contriver [-9r] s. 1. inventator, născoci tor; uneltitor; an excellent ~ o minte strălucită. contumacious [ikontju(:)'meiJbs] adj. 1. recalcitrant, nesupus, neascultător; încăpăţânat, 2. persoană care se descurcă bine administrator; good ~ bun gospodar, bună îndărătnic. 2. (jur.) lipsă la apel, neprezentat la o citaţie; judecat în lipsă / contumacie. gospodină. contumaciously [-li] adv. (jur. ) în lipsă / contumacie /absenţă / prin neprezentare. control [kan'troul] I. s. 1. condu cere, dirijare. 2. putere, autoritate; stăpânire, frână, contumaciousness [-nis] s.v. c o n t u m a c y . frâne; oprelişte; he has ~over the whole district autoritatea lui se întinde asupra întregului contumacy ['kontjumasi] s. 1. nesupunere, neascultare, în căpăţânare, îndărătnicie; judeţ, tot ţinutul e în stăpânirea lui. 3. supraveghere, control, disciplină; to keep smb. under ~ a ţine pe cineva sub supraveghere, a nu-1 lăsa de cap ul său; to keep one's recalcitranţă; sfidare; (mil.) insubordonare, rebeliune. 2. (jur .) contumacie, neprezentare feelings under ~a-şi înfrâna sentimentele, a fi stăpân pe sine , a se stăpâni; social ~control la judecată, absenţă. contumelious [.kontju(:)'mi:lbs] adj . 1. insolent, obraznic, neobrăzat. 2. ofensator, obştesc; he has everything under ~ ţine toate frânele în mână; to be in / to have ~ over a administra, a guverna, a controla ; to be beyond / out of ~ a fi în afara oricărei influenţe injurios, insultător, ultragi os. 3. (înv.) ruşinos, mârşav. contumely ['kontju(:)'mi:li, mai rar kan'tjurniili] s. 1. insolenţă, obrăznicie, ofensă, ultraj, / a oricărei dominaţii; a scăpa controlului. 4. com ere, control; ~ of epidemics combaterea epidemiilor. 5. (tehn.) reglare. 6. (rad io) modulaţie, toncontrol. 7. pl. (telin.) pârghie de insultă. 2. ruşine, urnilitre, înjos ire; ocară, dezonoare; necinste; mârşăvie. contuse [kan'tjmz] vb. tr. 1. a contuziona, a lovi provocând contuzii (cuiva), a învineţi. comandă. 8. (mai ales pi.) (av.) comenzi, manşă; dual ~ dublă comandă, comandă dublă; elevator ~comanda profundorului, comenzile de î ; remote ~comandă la distanţă 2. (înv.) a pisa, a pulveriza, a zdrobi. contusion [kan'tj u^n] s. 1. contuzie, lovitură, vânătaie. 2. pisare, zdrobire. prin radio sau teleghida re. 9. (auto) punct de control; punct de asistenţă tehnică (la curse conundrum [ka'nAn drom] s. 1. ghicitoare, enigmă, şaradă (bazată mai ales pe un joc şi competiţii). 10. etalo , bază de verificare, punct de plecare, mijloc de control. 11. spiritul control (a l unui mediu, la spiritism). 12. (înv.) controlor, verificator, inspector. II. vb. de cuvinte). 2. (fig.) întrebare / problemă grea, enigmă, dilemă; don't ask me ~s nu-mi A. fr. 1. a conduce, a guverna, a administra, a stăpâni, a avea în stăpânire, a avea auto ritate pune întrebări la care nu pot răspunde. 3. (înv.) joc de cuvinte, calambur. conur bation [ikDnafO'bci/^n] s. comasare a cartierelor unui oraş; extindere a oraşului. a supra (cu gen.), a dirija, a ţine frânele (cu gen.), a cârmui; a avea în mână, a fi stăpân fkounas], pl. eoni ['kounai] s. 1. con. 2. (paleont.) conus. pe, a fi sigur de, a fi calare pe; to ~ the traffic a dirija circulaţia. 2. a controla, a verifica; convalesce [ikonvs'ies] vb. intr. (med.) a fi în convalescenţă; a fi convalescent; a s e a condiţiona. 3. a regla, a reglementa (consumul, preţurile etc.). 4. a stăpâni, a reţin e, a(-şi) ţine în frâu (lacrimile, sentimentele). 5. a combate (un incendiu, o epidemie, o boală). întrema (după boală). convalescence [ikonva'lesns] s. (med.) convalescenţă; într re; perioada convalescenţei. B. rejZ. a se stăpâni. convalescent [.konva'lesnt] I. adf (med.) convalescent, în convalescenţă, pe cale de control accuracy [~ 'skjurasi] s. ( tehn.) precizie de reglare. însănătoşire, care se întremează (după boală). II. s. convalesc control apparatus [~ isepa'reitos] s. aparat de control. convection [kan'vck/^n] s. 1. (fiz.) convecţie. 2. (electr.) curent de convecţie; transmitere. control area [~ lEarb] s. (tehn.) suprafaţă de reglare. 3. (chim.) conducţie electrolitică. . contro



 l board [~ bo:d] s. (electr., auto, av.) tablou de comandă, panou de comandă. convec tion current [~ ikArant] s. (electr.) curent de convecţie. control cable [~ ikeibl ] s. (av.) cablu de comandă. convecting heating [~ 


 . conventional [-al] adj. 1. convenţional, stipulat, contractual, stabilit, hotărât. 2 . (tehn.) r control tower Ikan'troul .tau3 ] s. (av.) turn de control. normal, o bişnuit; standard, care corespunde condiţiilor tehnice. 3. (artă) convenţional, control valve [~ vtelv] S. (tehn.) supapă de distribuţie. obişnuit, tradiţional; formal; nenatur al, nespontan. 4. convenţional; clasic. controversial [ikantrs'va^al, -tru'v-j adj . 1. disputat, discutat, controversat. 2. litigios; conventionally [kan'ven/si^l i] adv. 1. în mod convenţional, conform unei înţelegeri, nerezolvat; international ~ iss ues litigii internaţionale, probleme internaţionale pe baza unei înţelegeri prealabile. 2. în mod convenţional, în mod simbolic, fictiv. 3. (artă) litigioase. 3. de ceartă, de di scuţie, de controversă; polemic. 4. amator de polemică, convenţional, tradiţional; clasic. polemic, gâlcevitor, certăreţ. conventional armament [kan'venfand 'a:moni3nt] s. arma ment convenţional. conventional arms [~ ti:mz] s. pl. (mil.) arme clasice, armamen t clasic (nu atomic). controversialism [-izam] s. spirit de controversă / de dispu tă / de polemică, spirit conventional colours [~ 'kAbz] s. pl. culori convenţionale. p olemic. conventional furnace [~ Tsmis] s. (tehn.) furnal obişnuit. controversialis t [-ist] s. polemist, amator de discuţii şi polemici. conventionalism [kan'ven/snali zam] s. convenţionalism, conformism. controversy ['kontrav3(:)si, kan'trovssi] s. controversă, discuţie, dezbatere, polemică; conventionality [kan.ven/a'nasliti] s. 1. caracter convenţional. 2. convenţionalism; diferend, dispută, without / beyond ~ în afară de orice discuţie, indiscutabil, mai presus formalism; banalitate. 3. the conventi onalities convcnţionalisme, tradiţii, practici stabilite. de orice îndoială.



 conventionalize 210



conventionalize [konVen/analaiz] vb. tr. 1. a face după regulă, după tipic. 2. (arte) a reda (realitatea) în mod convenţional / în stil tradiţional. conventional spinning [ko n'venjansl 'spinin] s. (tot.) filatură clasică. conventionary [kon'ven/snori] I. adj . decurgând dintr-o convenţie, contractual, stabilit,' hotărât. II. s. locatar / persoană care ocupă un imobil în virtutea unei convenţii. conventioncr [kon'ven/3nor] s. membru al unei convenţii / al unei adunări. conventual [kon'ventjual, -t/usl] (rel.) I. ad j. mănăstiresc. II. s. I . călugăr, monah. 2. membru al unei ramuri a călugărilor francisca i. converge [kon'vo:d3, ton-] vb. A. intr. 1. (geom.) a converge, a fi convergen t. 2. (fig.) a tinde spre acelaşi ţel, a avea aceeaşi tendinţă, aceeaşi direcţie, a concura pre acelaşi ţel). 3. (mal., despre serii) a fi convergente. 4. to ~ (up)on a converg e către / asupra. B. tr. a face să conveargă. convergence [kon'vo:d3ans] s. 1. converg enţă, tendinţă către acelaşi punct. 2. (fig.) identitate, similitudine (de idei, interese e c.); coincidenţă. 3. (mat., fiz-, biol. etc.) convergenţă. convergence contour [~ >kontu or] s. (mine) izocoră. convergency [kon'voidjjansi] s.v. c o n v e r g e n c e . c onvergent [kon'vo:d33nt[ adj. 1. convergent. 2. (fig.) similar, identic; corespu nzător; care concură spre acelaşi scop. convergent angle [~ 'aeijgl] s. (mat.) unghi c onvergent. convergent lens [~ 'lenz] s. (opt.) lentilă convergentă. convergent nozzl e [~ 'nozl] s. (fiz.) ajutaj convergent. converging [kon'vo:d3in., kon-J I. adj. convergent; concentrat. II. s. (mii.) atac convergent. converging fire [~ 'fais 'J s. (mil.) foc convergent. converging lens [~ 'lenzl s. (opt.) lentilă convergen tă. conversable [kon'vo:sobl] adj. 1. sociabil, comunicativ, afabil. 2. plăcut în conv ersaţie, interesant ca interlocutor. conversance ['konvossns, kon'vo:s-] s. famili aritate, cunoaştere; ~with a problem bună cunoaştere a unei probleme, bună orientare întro problemă. conversant ['konvosanţ, kon'vo:s-] adj. 1. ~with a) familiar cu, în raport uri frecvente cu, intim cu, bine cunoscut cu; b) în curent cu, versat în, competent în ; he is thoroughly ~ with physics se pricepe foarte bine la fizică, e un bun cunos cător al fizicii. 2. ~ with / in / about referitor la, privitor la, în legătură cu, ţinând e. conversation [.konvo'seijpn] s. 1. conversaţie, convorbire, discuţie, dialog; to break off/ to cut short / to drop the ~ a întrerupe / a curma conversaţia; a pune ca păt discuţiei; to enter into (sau to join) ~ with smb. on a începe o discuţie, o convers aţie cu cineva despre; the ~ was about you vorbeam despre dumneata; to keep up a ~ a întreţine o conversaţie; the ~ turns upon conversaţia se învârteşte în jurul (cit gen.); urned his ~ (up)on aduse vorba despre; to make ~ a discuta de dragul de a vorbi, ca să se afle în treabă; to hold a ~ with a se întreţine cu. 2. (ar/e) compoziţie, scenă / blou de gen. 3. (jur.) legături, raporturi sexuale, coabitare; criminal ~ adulter, legături nelegitime / extraconjugale. 4. purtare, conduită; mod de viaţă. 5. legături, re laţii, raporturi, relaţii sociale. conversational [ikonvo'seijansl] adj. 1. de conve rsaţie, vorbit. 2. amator de conversaţie. 3. plăcut la vorbă. conversationalist [-ist] s . 1. persoană pricepută în arta conversaţiei, meşter la vorbă. 2. interlocutor interesant. onversationist [ikonvo'sei/pnist] s.v. c o n v e r s a t i o n a l i s t . conve rsation man [rkonvo'sei/sn rmasn] s.v. c o n v e r s a t i o n a l i s t . conve rsation piece [~pi:s]s.v. c o n v e r s a t i o n (2). conversation tube [~ tju: b] s. 1. cornet acustic. 2. tub acustic, telefon de interior. conversazione ['ko nvoisîetsi'ouni, amer. si -sa:tsi-] s. pi. conversazioni (iwl.) reuniune a unei so cietăţi literare, ştiinţifice sau artistice; cenaclu; simpozion; seară literară. converse11 [kon'vo:s] vb. intr. 1. a (con)vorbi, a conversa, a discuta, a sta de vorbă, a se întreţine; he ~s with everybody about his success vorbeşte cu toţi de(spre) succesul lu i; we ~d on various subjects am vorbit de(spre) tot felul de lucruri. 2. (înv., li t.) (with) a avea relaţii (sociale, comerciale sau sexuale) (cu); a avea de a face (cu), a se întovărăşi (cu), a fi în relaţii (cu). 3. (înv., lit.) to ~ with a se ocupa de, , a avea de-a face cu; a fi legat de, a lucra cu, a se pricepe la, a fi stăpân pe; h e ~s with books stă mult în mijlocul cărţilor, c un mare iubitor de cărţi, e un şoarece de liotecă. II. ['konvo:s] s. (înv.) 1. conversaţie, discuţie, convorbire. 2. legătură, relaţi raporturi; întovărăşire, asociere; familiaritate. converse2 ['konvo:s] I. adj. invers, c ontrar, pe dos, răsturnat, de-a-ndoaselea. II. s. 1. opus, revers, invers, cealaltă faţă a monedei, contrariul. 2. (mat.) reciprocă. conversely ['konvo:sli,'-'—,-'—] adv. inv



 ers, pe dos, de-a-ndoaselca, dimpotrivă, în sens contrar. converser [kon'vo:sor] s. v. c o n v e r s a t i o n a l i s t . conversersible [kon'vo:sobl, -sibl] adj. reversibil, convertibil. conversion [kon'voi/an] s. 1. transformare, schimbare; transpunere; inversare; convertire; (fiz.) ~ of a solid into a liquid transforma re a unui corp din stare solidă în stare lichidă; topire. 2. (bis.) convertire. 3. sch imbare a opiniilor politice, trecere de la un partid la altul. 4. (ec.) conversi une; reformă monetară. 5. (jur.) deturnare, sustragere; uzurpare, însuşire. 6. (mat.) re ducere, transformare (a unei fracţii ordinare într-una zecimală). 7. transfer, transfo rmare (a unei unităţi într-aha), restructurare. 8. (tehn.) transformare, prelucrare. 9 . (gram.) conversi(un)e, schimbare a categoriei gramaticale. 10. (mii.) schimbar e a frontului. . conversion log [~ fog] s. (ind.) buştean de gater. convert I. [ko n'vo:t] vb. A. ir. 1. (into) a transforma, a (pre)schimba (în). 2. (rei.) (to) a c onverti (la). 3. (corn.) a converti, a preschimba. 4. (jur.) a deturna, a-şi însuşi, a sustrage.



5. (tehn.) (into, to) a schimba, a transforma, a preschimba, a converti (în); a tr ansmuta; a prelucra. 6. (sport) a transforma (o lovitură de pedeapsă etc.), a marca un gol în urma (unui penalti etc.). 7. (rugbi) a transforma o încercare. 8. a fructi fica (o acţiune). 9. (f«v.) a traduce; a transpune; a reda. B. intr. 1. a se transfo rma, a se schimba, a se preschimba, a suferi O modificare, o schimbare. 2. (in d iferite sensuri) a se converti. 3. (sport) a transforma; a înscrie, a marca. II. [ 'konvo:t] s. 1. neofit, prozelit; persoană nou convertită; novice, nciniţiat. 2. (pol. ) membru nou, novice, prozelit. converted starch [kon'vo:tid 'sta;t/[ s. (chim.) dextrină. converted timber [~ itimbo'] s. cherestea, lemn fasonat. converter [kon 'v3:tor] s. 1. persoană care converteşte, care face prozeliţi. 2. transfor mator, prelu crător (fabricant, meseriaş). 3. (electr.) convertizor; (înv.) transformator. 4. (meta l.) convertizor; Bessemer ~ convertizor Bessemer. 5. (amer.) aparat de cifrat. 6 . (radio) comutatrice. 7. (7'.V.) adaptor de canal. converter iron [~ iaion] s. (metal.) oţel de fuziune. converter-set [kon'voito set] s. (electr.) grup converti zor. converter steel [~ 'sti:l] s. (metal.) oţel de convertizor. converter tube [~ 'tju:b] s. (tel.) tub convertor. converter unit [~ ijumit] s. (electr.) grup co nvertizor. convertibility [ksmvaits'biliti, -ti'b-] s. convertibilitate. convert ible [kon.vo:tobl,-tib-jI.adj.l.convertibil,transformabil;preschimbabil;care poa te fi înlocuit, refăcut sau schimbat; heat is ~ into electricity căldura poate fi tran sformată în electricitate. 2. mobil, transformabil. 3. (ec.) convertibil. 4. sinonim , care poate lua locul celuilalt; ~ terms termeni sinonimi. 5. (auto) decapotabi l. II. s. (auto) automobil decapotabil, maşină (sport) decapotabilă. convertible body [~ ibodi] s. caroserie decapotabilă. convertible car [~ ka:r] s. (auto) automobil decapotabil, maşină (sport) decapotabilă. convertibleness [kon'vo:tiblnis] s.v. c o n v e r t i b i l i t y . convertible shovel-crane [kon'vo:tobl TAVI krein] s. (co nstr.) excavator universal. convertible tank [~ ta:rjk] s, autoşenilă. converting [k oh'vo;tin] s. 1. transformare, schimbare, reformă. 2. (metal.) convertizare. conve rtiplane [kon'voitoplein] s. (av.) avion helicopter, (avion) autogir. convex ['k on'veks,'--, -'-] adj. convex, bombat. convexity ]-iti, kon-] s. convexitatc; um flătură; bombare, umflare. convexo-concave [kon'veksou'konkeiv] aay. convexo-concav. convexo-convex [~ 'konveks] aay. biconvex. convey [kon'vei] vb. A. tr. 1. a tra nsporta, a duce, a căra; a muta. 2. (fiz.) a transmite, a propaga (sunete, energie etc.). 3. a comunica, a împărtăşi, a transmite; how was the news ~ed to him? cum i-a pa rvenit / cine i-a transmis informaţia / ştirea? 4. a exprima, a evoca, a reda (o ide e etc.); it does not ~ anything to my mind nu-mi spune nimic, nu-mi sugerează nimi c; I can't find the words to ~my meaning nu găsesc cuvinte (pentru a-mi exprima gând ul). 5. (jur.) (to) a transmite, a transfera (cuiva) (o proprietate). 6. (si) . a fura, a şterpeli; a plagia. B. intr. 1. (sl.) a face hoţii, a umbla după furtişaguri, a se ţine de găinării. 2. (jur.) a face un transfer de proprietate, a conveni la trans miterea unei proprietăţi, a face un act de transmisiune. conveyable [kon'veiobl] adj . transportabil; transmisibil; care poate fi comunicat. conveyance [kon'veions] s. 1. transport; deplasare; circulaţie; means of ~ mijloace de transport. 2. vehic ul; trăsură de piaţă. 3. (fiz.) propagare, transmisie; tălmăcire, redare. 4. (jur.) transfe , transmisiune (a miei averi imobile). 5. (jur.) act de transmisiune, act de tra nsfer. 6. furt, însuşire, răpire. 7. mijloc de transport, de furnizare, canal, conductă;



 water ~ conductă de apă. 8. (corn.) expediţie, expediere, livrare, furnizare; account of ~ cont de expediţie; books of ~s registre de livrări; charges of ~s taxe de expe diere; letter of ~ fraht, scrisoare de expediţie. conveyancer [-or] s. 1. notar pu blic, avocat (care redactează acte de transmisiune a proprietăţilor). 2. (sl.) hoţ de bu zunare, pungaş. conveyancing [-in] s. (jur.) 1. redactarea actelor de cesiune, tra nsmisiune sau vânzare, notariat. 2. capitolul „transmisiunea proprietăţii" din dreptul c ivil. conveyer [kon'veio'] s. (tehn.) 1. conveier, transportor, bandă transportoar e; (mine) coal ~ transportor cu benzi. 2. bandă rulantă, bandă de asamblare. 3. (t«v.) h oţ. conveyer bucket [kon'veio ib^kit] s. (tehn.) benă de transport. conveyer chute [ ~ J"u:t] s. (mine) scoc de transport. conveyer dogs [~ dogz] s. pl. (tehn.) câine, transportor de laminate. conveyer screw [~ skru:] s. şurub fără sfârşit. conveyer worm [~ wo:m] s. (tehn.) transportor elicoidal. conveyor [kon'veio'] s.v. c o n v e y e r . conveyor belt [~ belt] s. (tehn.) bandă transportoare / rulantă; conveier. conv ict I. [kon'vikt] vb. tr. 1. (jur.) SL dovedi, a stabili vinovăţia (cuiva), a arăta (p e cineva) ca vinovat; he was not easily ~ed n-a fost uşor să i se stabilească vinovăţia. 2 . (of) a găsi, a declara vinovat (de); he was ~cd of perjury a fost găsit vinovat de sperjur, s-a dovedit că se făcuse vinovat de sperjur. 3. a condamna, a osândi; being ~ed by their own conscience fiind condamnaţi de propria lor conştiinţă; to be ~d in cost s a fi condamnat la cheltuieli de judecată. 4. a convinge (pe cineva) că c vinovat, a face să-şi recunoască vina; a trezi (cuiva) remuşcări. II. ['konvikt] s. ocnaş, puşcăriaş , osândit, condamnat; returned ~ ocnaş eliberat, fost puşcăriaş. convict colony ['konvikt .kofoni] s. colonie de ocnaşi / deţinuţi / condamnaţi / puşcăriaşi. convict establishment [ sitsblijmont] s. v. c o n v i c t c o l o n y . convict hulk [~ hAlk] s. corabie cu ocnaşi. conviction [kon'vik/an] s. 1. (jur.) condamnare, osândire, sentinţă de conda mnare; summary ~ condamnare sumară, făcută de judecător fără consultarea juraţilor. 2. conv ere, persuasiune, putere de convingere; to carry ~ a fi convingător, a avea putere de convingere; your argument does not carry ~nu sunt deloc convins de adevărul



 211 cooling agent



spuselor dumitale; argumentele dumitale nu m-au convins; I am open to ~ sunt gat a să mă las convins. 3. lămurire a vinovăţiei, muncă de convingere (pentru a face o persoan recunoască vina). 4. (that, of) convingere, credinţă fermă, încredinţare, credinţă nestrăm crez; opinie, concepţie (că); to act from ~ a acţiona (numai) din convingere; it is m y ~ that convingerea mea este că, nu mă îndoiesc că. 5. (rel.) conştiinţă a păcatului / a v ; sentiment de vinovăţie, căinţă, pocăinţă. convictive [kon'viktiv] adj. v. c o n v i n c i . convict prison ['konvikt .prizn] s. închisoare, puşcărie. convict ship [~ jip] s. (m ar.) corabie de ocnaşi. convince [kan'vins] vb. tr. 1. (of, that) a convinge (de, că), a încredinţa (de, că), a persuada; to let oneself be ~d a se lăsa convins. 2. a trezi (într-o persoană) conştiinţa (unei fapte rele, a unei greşeli). 3. (înv.) a învinge, a înf a birui. convinced [-t] adj. convins, încredinţat; to be ~of smb.'s guilt a Fi convi ns de vinovăţia cuiva. convincer [-9r] s. persoană care convinge sau caută să convingă. con incible [-abl, -ibl] adj. uşor de convins. convincing [-in] adj. convingător, de netăgăd uit, irefutabil; grăitor, elocvent. convincingness [-irjnis] s. putere / forţă de conv ingere. convive ['konvaiv, k^n'viiv] s. (rar) conviv, comesean. convivial [kan'v iviaL-vjol] adj. 1. ospăţ, de banchet; festiv. 2. vesel, jovial; a man of ~ habits băi at de viaţă, amator de chefuri, chefliu. 3. sociabil, comunicativ; plăcut, simpatic, d răguţ. conviviality [kan.vivi'zeliti] s. ospitalitate; sociabilitate, veselie, bună di spoziţie; chef. convocation [ikonvou'kei/pn, -va'k-] s. 1. convocare. 2. adunare; în trunire; consiliu; congres. 3. (univ.) şedinţă extraordinară a senatului universitar (la Cambridge); Convocation consiliu universitar (la Oxford). 4. (bis.) sinod, sobo r (al bisericii anglicane). convoke [kgn'vouk] vb. tr. a convoca (parlamentul, o adunare etc.). convolute ['konvaljmt] I. adj. (bot., zool.) convolut, răsucit, înco lăcit, în spirală, spiriform. II. s. (bot., zool.) spirală. III. vb. A. tr. a suci, a răsu ci, a încolăci. B. intr. a se răsuci, a se încolăci, a face spirale; a se contorsiona. con voluted [-id] adj. 1. v. c o n v o l u t e (I). 2. încreţit, frizat, buclat. 3. (ame r.) complicat. convolution [.krmvs'ljujpn] s. 1. încolăcire, răsucire; încolăcitură, încreţ cută, spirală. 2. (anat.) circumvoluţi(un)e (a creierului etc.). convolutionary [ikonv a'ljui/ansri] adj. (anat.) cu circumvoluţiuni; care se referă la circumvoluţiuni. conv olve [kan'volv] vb. tr.şi intr. v. c o n v o l u t e (III). convolvulus [kan'volvj uhs, -vjal-] s. (bot.) 1. rochiţa-rândunclei, volbură (Convolvulus arvensis). 2. zorel e, barba-împaratului, adormitele (îpomoea purpurea). convoy I. ['kemvoi] s. 1. prote cţie. 2. (mil.) convoi, coloană de transport. 3. escortă (de protecţie sau de onoare). 4 . (/Har.) convoi de vase. 5. convoi funerar, cortegiu funebru, alai de înmormântare. II. ['konv;>i, amer. kon'voi, k^n'v- ] vb. tr. 1. a însoţi, a întovărăşi. 2. a escorta. co voy commodore ['konvoi ikomado:1"] s. (mar.) comandant de convoi. convulsant [ks n'vAÎsant] I. adj. convulsiv, care produce convulsii. II. s. agent convulsiv. conv ulse [ksn'vAls] vb. A. tr. 1. a zdruncina, a zgudui, a zgâlţâi, a cutremura; the groun d was ~d by an earthquake pământul a fost zguduit de un cutremur. 2. (mai ales pasiv ) a convulsiona, a face să se cutremure, a da convulsii; to be ~d with anger a tre mura de mânie; to be ~d with laughter a fi zguduit de hohote de râs; a muri de râs, a râde în hohote. 3. (jig.) a zdruncina, a zgudui, a tulbura, a chinui, a munci, a frământ a. B. intr. a se zgudui, a fi cuprins de convulsii / de friguri, a tremura. conv ulsion [kan'vAl/sn] s. 1. zguduire, zdruncinare, zguduitură,comoţie; cutremurare; *of nature cataclism, calamitate naturală. 2. (med., fxziol.) convulsie, spasm; bo ala copiilor; frison, tremur, fior; pi. acces, atac, crampe, cârcei; râs nestăpânit; ~s of laughter râs cu convulsii / spasmodic; ~ of sheep epilepsia oilor; crowing ~s t use convulsivă, tuse măgărcaseă; infantile ~s boala copiilor, epilepsie; teething ~ dure rile suferite de copii la ieşirea dinţilor, tulburările primei dentiţii; to go into ~s a fi cuprins de convulsii, a avea un acces. 3. agitaţie, tulburare, frământare, vâlvă, frig uri. convulsive [ksn'vAlsiv] adj. convulsiv, spasmodic. cony fkouni] s. 1. (zool .) iepure de casă (Leptts cuniculus). 2. (zool.) specie de mici pcdxiderme din Asi a şi Africa (Hyracoidea nirax). 3. (zool.) daman (Procavia syriaca). 4. blană de iep ure. conycatch ['kounikaetfl vb. tr. (şl.) a duce (cu zăhărelul), a trage pe sfoară, a înşe a. conycatcher [-9r] s. (sl.) şarlatan, escroc; măsluitor de cărţi. conycatching [-irj] s. (sl.) înşelătorie, escrocherie. cony skin ['kouni skin] s. piele de iepure. conyza



 [ks'naizo] s. (bot.) moartca-puricelui (/nula Conyza). coo1 [ku:] I. vb. A- intr . a gunguri, a ugui; (fig.) to bill and ~ a giugiuli, a vorbi sau a sta ca doi p orumbei. B. tr. 1. a gunguri (cuvinte). 2. a spune (ceva) în mod drăgăstos. II. s. ugu it, gungurit. coo2 interj, (vulg.) aprox. oho! (exprimă surprinderea sau neîncredere a). cooee l'ku(:)i] interj, (austr.) hei! alo! cook [kuk] I. vb. A- tr. 1. a găti, a face, a pregăti (mâncare); a coace, a fierbe, a frige, a prăji; (jig.) to ~ smb.'s goose a-i veni de hac cuiva, a-i face cuiva de petrecanie; (jig.) to ~ one's (ow n) goose a-şi face singur rău, a-şi tăia craca de sub picioare. 2. a născoci, a ticlui (o poveste), a falsifica (socoteli, acte etc.). 3. (mai ales la part. trec.) (fam.) a istovi, a epuiza, a dărâma, a scoate la pepeni (un alergător etc.). 4. (sl.) a stri ca, a face zob. 5. (fig.) a influenţa a afecta, a aţâţa, a stârni. 6. to ~ up a inventa, a găsi o explicaţie (nereală); a coace, a plănui, a pune la cale. 7. to ~ up b) a falsifi ca, a contraface. B. intr. 1. a găti, a face (de) mâncare, a face sau a găti bucate. 2 . a se coace, a se fierbe, a se



frige; it takes a long while ~ing fierbe greu. 3. a se prăji la soare. II. s. 1. b ucătar; bucătăreasă; great ~ bucătar bun, maestru bucătar, specialist în arta culinară; hea ucătar şef; male / man ~ bucătar; pastry ~ bucătar care ştie să facă prăjituri; plăcintar, ; ship's ~ bucătar de vapor; (sl.) slovenly ~ bucătar prost; (mar.) wardroom ~ bucătar ul care găteşte pentru popota ofiţerilor; (peior.) head ~ and bottle washer slugă credin cioasă; fată (în casă) la toate; (prov.) every ~ praises his own broth tot ţiganul îşi laud canul; (prov.) too many ~s spoil the broth copilul cu (prea) multe moaşe moare cu buricul nctăiat sau iese nemoşit. 2. incorectitudine într-o problemă de şah (dual, dublă so uţie, etc.). cook book [~ buk] s. carte de bucate, carte de reţete culinare. cook ca r ['kuk ka: r ] s. (canad.) bucătărie mobilă (pentru şantiere etc.). cookee f'ku:ki:] s. (fam.) bucătăreasă, cooker l'kuka1"] s. 1. maşină de gătit, plită, lampă de gaz pentru găt (mii.) bucătărie de campanie. 3. vas de bucătărie, eratiţă, tigaie, oală. 4. fruct sau legu re fierbe bine; these potatoes are good ~s aceşti cartofi fierb bine. 5. falsifica tor, plastograf; născocitor, mincinos, panglicar, inventator de poveşti, minciuni et c. 6. (ind.) fierbător. 7. Cooker porc sălbatic din Noua Zeclandă (prese, din Captain Cook(er). cookery fkukari] s. 1. bucătărie, gătit, menaj, artă culinară. 2. bucătărie; maşi it. 3.pl. mâncăruri, delicatese, bunătăţi. cookery book [~ buk] s. carte de bucate. cook g alley ['kuk igEeli] s. (mar.) bucătărie de vapor, cambuză. cook general [~ 'dsen^ral] s. femeie la toate (şi pentru gătit), servitoare care ştie să gătească. cook house [~ haus] s. bucătărie de campanie sau de bord, cambuză; bucătărie mobilă. cook housemaid [~ 'hausmei ] s. fată la toate (care şi găteşte) servitoare / femeie la toate (care ştie să şi gătească ie fkuki] s. 1. (scoţ.) prăjitură de casă. 2. (amer.) biscuit, pişcot. cOoking ['kukirj] I . adj. de gătit, pentru gătit. II. s. gătit, pregătitul bucatelor. cooking oil [~ oil] s . ulei comestibil. cooking plate [~ pleit] s. reşou. cooking range [~ reind3] s.v. c o o k e r (1). cooking stove [~ stouv] s. v. c o o k e r (1). cooking utensil s [~ ju(:)'tensilzj s. pl. ustensile sau vase de bucătărie. cooking vat [~ vast] s. (chim.) cazan de fiert / de distilare. cook maid ['kuk mcid] s. ajutoare de bucătăre asă. cookout [~aut] s. 1. picnic, masă la iarbă verde / în aer liber. 2. mâncare servită la un picnic, gustare servită la iarbă verde. cookroom [~ru(:)m] s. 1. bucătărie. 2. v. c o o k g a 11 e y. cook ruffian [~ irAijan] s. (sl.) bucătar prost / ageamiu. cook's assistant [~s s'sistpnt] s. ajutor de bucătar sau de bucătăreasă. cook-shop [~Jbpl s. 1 . birt, ospătărie; magazin cu mâncăruri gata preparate. 2. (austr.) bucătărie de stână. coo ate [~s meit] s. v. c o o k ' s a s s i s t a n t . cook table [~ iteibl] s. masă de bucătărie. cooky ['kuki] s. 1. v. c o o k i e . 2. bucătăreasă. cool [ku:l] I. adj. 1. răcoros, rece; pred. răcoare; I am ~ mi-e cam răcoare, mi-c cam rece; it is getting ~ se face răcoare, se răcoreşte, se răceşte vremea, se lasă frig. 2. liniştit, stăpânit, stăp calm, cu sânge rece; flegmatic; to keep ~ a-şi păstra calmul; as ~as a cucumber imper turbabil. 3. indiferent, nepăsător, fără elan, lipsit de entuziasm, rece, pasiv, apatic; a ~ reception o primire rece / glacială / neprietenoasă. 4. obraznic, impertinent, neruşinat, neobrăzat; a ~ hand un obraznic, un om gros de obraz; ~ cheek obrăznicie, t upeu, obraz gros; I call that ~! este o adevărată obrăznicie! 5. (fam.) rotund, frumuşel , grozav, mare, serios; it costed me a ~ hundred dollars m-a costat nici mai mul t, nici mai puţin decât o sută de dolari; a ~ twenty kilometres 20 de kilometri bătuţi (pe muche). 6. (arte) (despre culori) rece. 7. (sl.) excelent, nemaipomenit. II. s. 1. răcoare, frig; in the ~ of the evening în răcoarea serii. 2. sânge rece. 3. (muz-jaz



 z) stil de interpretare caracterizat prin sobrietate în expresie, ritm relaxat. II I. vb. A. tr. 1. a răcori, a răci; (sl.) to ~ one's coppers a-ţi răcori gâtlejul; (fam.) t o ~ one's heels a face anticameră, a fi ţinut în curte / în anticameră, a i se lungi urech ile de aşteptare. 2. a calma, a tempera, a potoli; a înmuia, a face să descreaseă (elanu l). B. rejl. 1. a se răcori. 2. (jig.) a se linişti, a se potoli, a se calma. C. int r. 1. a se răcori; a se răci; a se face frig; let your soup ~! lasă supa să se răcească! 2. to ~ down a se calma, a se linişti, a se potoli, a se ogoi, a se ostoi. 3. to ~ of f a) a se răcori; b) a se calma. coolamon ['kmlaman] s. (austr.) aprox. cofa. cool ant ['ku:hnt] s. 1. (metal.) mediu de răcire / refrigerent; apă de răcire la tocilărie. 2. (tehn.) agent frigorific / refrigerent / răcitor / de răcire; lichid / fluid de răc ire. cool-blooded ['ku:l 'bUdid] adj. cu sânge rece (şi fig.). cooler ['ku:br] s. 1. răcitor, frigorifer; refrigerent, sursă rece. 2. frapieră, găleată pentru pus sticlele la răcit; baterie. 3. (sl.) celulă; închisoare, mititica, umbra, zdup, gros, pâmaie, păstrar e. 4. (mii. sl.) corp de gardă, carceră, celulă. 5. (tehn.) aparat pentru concentrarea soluţiilor de sare. cooler housing [~ .hauzirj] s. (constr.) dulap de răcitor. cool -hammer ['ku:l .hasma1"] vb. tr. (metal.) a ecruisa prin forjare. cool-headed [~ 'hedid] adj. impasibil, calm, cu sânge rece, care nu-şi pierde cumpătul, stăpân pe sine. coolie ['ku:li] s. 1. culi, muncitor, hamal (din /m/ia, China şi alte ţări ale Asiei). 2. mână de lucru ieftină. cooling ['ku:lirj] I. adj. 1. răcoritor, care răceşte, care răco . 2. frigorific, refrigerent, frigorifer; de răcire, pentru răcire. II. s. răcire, ref rigerare. cooling agent [~ieid33nt] s. v. c o o l a n t (2).



 cooling ante-room 212



cooling ante-room [~ oxntiru(:)m] s. ecluză de frig. cooling bed [~ bed] s. (tehn. ) pat de răcire. cooling block [~ bbk] s. (auto) bloc radiator. cooling cell [~ se l] s. (tehn.) cuvetă de răcire. cooling coil [~ toil] s. (tehn.) serpentina de răcire. cooling jacket [~ 'd3aekit] s. (tehn.) cămaşă de răcire. cooling medium [~ imkdjom] s. agent frigorific. cooling pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă de răcire. cooling worm [~ ws:m] s. (tehn.) răcitor spiral (în serpentină). coolness ]'ku:lnis] s. 1. răcoare, frig , umbră. 2. răceală, indiferenţă, nepăsare. 3. calm, sânge rece. 4. (fam.) îndrăzneală, ner solenţă, obrăznicie, neobrăzare. coolth [ku:10] s. (fam. glumeţ) v. c o o l n e s s . cool y [[ku:li] s. v. c o o 1 i e. coom(b) [ku:m] s. (fam.) 1. praf de cărbune; funingi ne; negru de fum. 2. murdărie, tină, mâzgă, noroi; lături, gunoaie; praf; unsoare murdară. oomb [ku:m] s. 1. vâlcea pe coasta unui deal, vale îngustă, viroăgă. 2. fiord mic (in Angl ia). coombings ['kmmirjz] s.pl.v. c o a m i n g s . coon [ku:n] s. 1. (prese, de la r a c o o n ) (zool.) raton (Procyon lotor). 2. (amer. fam.) şmecher, vulpoi; old ~ om trecut prin ciur şi dârmon, vulpe bătrână; (sl.) to hunt / to skin the same old ~ a face mereu acelaşi lucru; (fam.) to tree the ~ a) a pune mâna pe omul de care ai nevoie; b) a rezolva problema; (sl.) a gone ~ un om pierdut. 3. (amer. peior.) n egru. 4. Coon (mv.) poreclă dată unui „whig" (liberal). cooncan ['ku:nkarn] s. (amer.) denumirea unui joc de cârti de tip rummy, pentru două persoane. coon's age ['ku:nz eid3] s. (amer.) timp / vreme îndelungat(ă). coop [ku:p] I. s. 1. coteţ, cotineaţă; cuşcă d i. 2. vârşă, leasă. 3. putină; butoiaş. 4. (sh) pârnaie, închisoare. II. vb. tr. 1. a băga închide (păsări). 2. (fig.) a închide, a băga la închisoare / la zdup. 3. to ~up (sau in) ţine închis (in casa etc.); b) a îndesa, a înghesui, a ticsi. co-op [kou'op] s. (amer.) (prese, de la c o o p e r a t i v e s t o r e ) cooperativă (magazin); societate cooperativă; on the ~ pe bază de cooperaţie., cooper ['ku:p3r] I. s. 1. (si white~), d ogar, butnar. 2. v. c o p e r 2 .3. (şi wine ~) negustor de vin (cu amănuntul). 4. a mestec de bere neagră (ae mai multe feluri). II. vb. tr. 1. a pune în butoi. 2. a pu ne doage la, a repara (un butoi, un liărdău, o cofă etc.). 3. to ~ up a drege, a face ca nou (ut; butoi etc.). cooperage ['ku:porid3] s. 1. dogărit, dogărie, butnărie. 2. a telier de dogărie. 3. plata dogarului / butnarului. co-operant [kou'oparant] I. ad j. ajutător, de colaborare, de conlucrare. II. s. 1. colaborator, ajutor, tovarăş, par tener. 2. factor auxiliar, ajutător. co-operate [kou'opsreit] vb. intr. 1. a colab ora, a conlucra, a coopera, a lucra împreună, a-şi uni eforturile; to ~with smb. in â wo rk a face o lucrare împreună cu cineva; to ~ to a bad end a colabora într-un scop rău, a face cârdăşie; a complota. 2. (mil.) a coopera, a face operaţiuni comune, a colabora. 3 . (despre lucruri) a concura, a converge, a tinde, a contribui, a ajuta (la un l ucru, scop etc.). co-operation [kourops'rei/sn, i—'--] s. 1. conlucrare, cooperare , colaborare, ajutor reciproc. 2. (mil.) cooperare; acţiune conjugată. 3. (ec.) coop eraţie. co-operative [kou'oparativ] I. aay. 1. de colaborare, de ajutor reciproc; auxiliar, ajutător; in a ~ spirit într-un spirit de colaborare, de ajutor reciproc, de conlucrare. 2. cooperatist, cooperativ. II. s. (rar) cooperativă. co-operative farm [~ 'fa:m] s. cooperativă agricolă de producţie. co-operative farmer [~ 'faima'] s . ţăran cooperator. co-operative farming [~ Ta:min] s. cooperaţie agricolă. cooperative movement [~ 'mu:vmant] s. mişcare cooperatistă. cooperative party [~ 'pa:ti| s. part idul cooperatist (în Anglia). co-operative society [~ so'saioti] s. (societate) co operativă de producţie sa» desfacere. co-operative store [~ 'sto:r] s. cooperativă (de c onsum), magazin al unei cooperative. cooperativization [kou.opOTStivai'zeijsn] s . cooperativizare. co-operator [kou'oporeit3r] s. cooperator, colaborator. coope rite ['kuiparait] s. (mineral.) cuperit. cooper pyrites [ku:po pai'raiti;z] s. ( mineral.) calcopirită. cooper's bench [~z bent/] s. tejghea de dogar. cooper's dri ver [~z idraivarJ s. beşchie. cooper's plane [~z plcin] s. (ind.) banc de fuguit. coopery ['kmpari] s. 1. dogărie, dogărit. 2. atelier de dogărie. 3. articole de dogărie. co-opt [kow'opt] vb. tr. a coopta. co-optation [ikou'oiptei/an] s. cooptare. co -ordinate I. [kou'o:dinit, -donit] adj. 1. egal, de acelaşi grad, la fel. 2. (gram .) coordonat. II. s. 1. (gram.) (propoziţie) coordonată. 2. pl. (/nat.) coordonată, axă de coordonate. III. [kou'o:dineit] vb. A. tr. 1. a coordona, a lega, a stabili înt r-o ordine, a rândui, a înlănţui. 2. a pune pe aceeaşi treaptă; a egaliza, a acorda, a echi



 ibra. B. intr. a se coordona, a se armoniza, a se acorda, a se echilibra. coordi nate bond [kou'ordinit bond] s. (chim.) legătură coordinativă / semipolarâ. co-ordinatin g [kou'oidineitiq] aay. (gram.) coordonator. co-ordinating conjunction [~ ksn^Ar jk/an] s. (gram.) conjuncţie coordonatoare. co-ordination [kouoidi'neijan] I. s. 1 . coordonare, legare, rânduire, acordare, armonizare. 2. (gram.) coordonare. 3. (c him.) coordinaţie. II. adj. 1. de coordonare, coordonator. 2. (chim.) coordinativ, de coordinaţie.,.



coot [ku:t] s. 1. (omit.) lişiţă (Fulica atra); pasăre de apă din familiile Fulica, Didemi a si Melanină; (as) bald as a ~ chel ca în palmă. 2. (fam.) prostănac, prostovan, nătărău; , mojic. cooter ['ku:tor] s. (sl.) liră sterlină (de aur). cootie ['ku:ti] s. (mil., sl.) păduche (de corp), mişcător, chiriaş, scămuţă cu lăbuţă. cop1 [kop] I. s. (fam.) 1. p ent de poliţie, sticlete, curcan. 2. prindere, agăţare, înhăţare, capturare; a fair ~ prind re asupra faptului. II. vb. tr. (sl.) 1. a prinde, a agăţa, a înhăţa, a surprinde (în flagr nt delict); to ~ it a) a o păţi, a da de dracu'; a o lua pe coajă; you will ~it ai s-o păţeşti; b) a da ortul popii, a muri. 2. a fura, a şterpeli, a şparli, a sălta. cop 2 1. s 1. vârf, creastă. 2. moţ (de păsări). 3. (text.) depanatoare, vârtelniţă, ciucălău, canetă r / de bătătură. II. vb. tr. a depăna. copaiba [to'paibo, amer. si kou'pci-] s. balsam d e copaiba. copaiva [ko'paivo, amer. si kou'pci-1 s. v. c o p a i b a . copal ['k oupol, kou'pad] s. copal, răşină sau lac de copal. copalite ['koupplait] s. (mineral.) copalin. coparcenary ['kbu'pcKsinori, -neri] s. 1. (jur.) moştenire în indiviziune. 2. coproprietate, tovărăşie; asociaţie, asociere. coparcener ]'kou'pa:sinor, kou'p-] s. (jur.) 1. comoştenitor, moştenitor în indiviziune. 2. colocatar; arendaş în parte. copart ner ['kou'po:tnor] s. asociat, tovarăş, partener; participant la un profit, părtaş. copa rtnership [-/ip] s. 1. asociaţie, tovărăşie. 2. participare la beneficii (într-o întreprind re); labour ~ (co)participare a muncitorilor la beneficii; cointeresare a muncit orilor. copartnery ['kou'po;tnori] s.v. c o p a r t n e r s h i p (1). cop base ['kop beis] s. (teA-t.) piciorul copsului. cop body [~ ibodi] s. (tevt.) corpul copsului. cope1 fkoup] vb. intr.to~with a face faţă (cu dat.) a da piept CU, a se lu pta cu; a înfrunta, a învinge, a dovedi, a răzbi, a prididi cu; he can't ~ with this t ask sarcina îl depăşeşte; I can't ~ with the customers nu pot servi atâţia clienţi, nu mai didesc de atâta lume; you have to ~ with facts trebuie să priveşti lucrurile / realita tea în faţă. cope 2 1, s. 1. (bis.) odăjdii, veşminte preoţeşti, haină preoţească; hlamidă 2. (fig.) haină, mantie; acoperământ; boltă, baldachin; the ~ of heaven bolta cerului / cerească; the ~ of night mantia nopţii, vălul nopţii. 3. (fig.) culme, înalt, tărie. 4. (t /m.) mulaj, casetă de mulaj; clopot, capac de cazan. 5. căsuţă, cabină; gheretă. 6. (constr ) creasta zidului. 7. (fig.) ultima retuşare,finisare,finisaj. II. vb. A. tr. 1. a costuma, a îmbrăca (cu o haină), a acoperi (cu o boltă etc.). 2. a cumpăra, a face negust orie cu, a trafica cu. 3. a cuprinde, a îmbrăţişa. 4. a ciopli, a cresta. 5. a îmbina (la tâmplărie). 6. (constr.) a pune creastă (cu aVit.). B. intr. (si to ~ over) (constr.) a sta boltit, a ieşi în afară, a se arcui, a se bolti. cope chisel [~ 'tfizl] s. (tehn .) daltă de canelot. copeck ['koupek] s. (rus.) copeică. cope flask ['koup flaisk] s . (poligr.) casă superioară (de litere). coper1 ['koup3r] s. (si horse ~) geambaş. cop er2 s. (mar.) vas care furnizează pescarilor de larg băuturi alcoolice de contrabandă. Copernican [kou'poinikon, ko'p-] I. adj. copernican. II. s. adept al lui Copern ic (1473-1543). copestone ['koupistoun] s. v. c o p i n g s t o n e . co-phasal [.kou'feizl] adj. (electr.) sinfazic, sincron, în concordanţă de fază. co-pilot [ikou'pa ilot] s. (av.) pilot secund. coping ['koupirj] s. 1. (constr.) creasta unui zid; cornişe, prichici, pervaz. 2. partea de sus a unui parapet. 3. creasta unui dig. coping stone [~ stoun] s.l. (arhit.) cornişă. 2. (fig.) împlinire, finisare, finisaj; capăt, încoronare, culme; ultimul cuvânt (în ştiinţă); it was the ~ of his misfortunes a fo culmea nenorocirilor sale, asta a pus capac la toate. copious ['koupiasl adj. 1. îmbelşugat, abundent, copios, bogat, amplu; ~writer scriitor fecund, prolific. 2. b ogat în informaţii, cu material bogat. 3. limbut, vorbăreţ, flecar, vorbă-lungă, palavragiu 4. (despre o limba) bogată, cu un vocabular bogat / larg, cu un mare număr de cuvin te. copiously [-li[ arfv. mult, copios, din abundenţă, în mari cantităţi; bogat; amplu, pe larg. copiousness [-nis] s. abundenţă, bogăţie, belşug; copiozitatc, profuziune. co-polym er ['kou'polims'] s. (chim.) copolimer. co-polymerization ['kou.polimaraizeijri] s. (chim.) copolimerizare. co-polymerize ['kou'polimoraiz] (chim.) vb. A. tr. a copolimeriza. B. intr. a (se) copolimeriza. copper1 ['tops'] I. s. 1. cupru, ar



 amă. 2. monedă (de arama sau de bronz), bani, gologani; pl. mărunţiş. 3. pl. acţiuni ale un i societăţi de exploatare a cuprului. 4. cazan de aramă (pentru spălătorie, bucătărie etc.) . (tehn.) ciocan de sudură. 6. culoare arămie. -0- hot ~s arsură, cocleală, gust neplăcut după băutură, gură amară; to cool one's ~s a-şi răcori gâtlejul, a se răcori. II. adj. 1. d , de aramă. 2. arămiu, roşcat, ca arama. III. vb. tr. a a'rămi; a acoperi cu plăci de aramă a sufla cu aramă. copper 2 s. (si.) v. c o p 1 (1,1). copperas ['toparas] s. (min eral., chim.) sulfat feros, calaican, vitriol verde. copper beach ['kppa bi:tf] s. (bot.) fag roşcat (Fagus silvatica purpurea). copper bit [~ bit] s. v. c o p p e r (1,5). copper bloom [~ blu:m] s. (mineral.) cuprit. copper bolt [~ boult] s. (tehn.) ciocan de lipit. copper-bottomed [~'bot3md si ~ tbotamd] adj. 1. (mar., despre fundul unei corăbii) căptuşit / blindat cu plăci de aramă. 2. (fig.) solid, de năde de.



 213 cordial



copybook morality [~ mo'ra^liti] s. morală banală / plicticoasă. copper butterfly [~ DAtaflai] s. (entom.) argus, fluture-porumbel (Chrysosphanus hypophlaea). copy-c at [~kst] s. (fam.) imitator servil, maimuţă, plagiator. copper carbonate [~ ika:b£nit ] s. (chim.) carbonat de cupru. copy desk [~ desk] s. 1. masă / birou de redactor (la ziar). 2. pupitru de corectat copper-clad [~ klasd] adj. arămit. şpalturile. cop per coloured [~ ikAtad] adj. arămiu, de culoarea aramei, a cuprului. copyhold ['ko pihould] s. (ist.) 1. drept de arendă. 2. pământ deţinut în virtutea unei copper engraving ['kopor in.greivirj] s. gravură în cupru. copii a rolului arendaşilor de pe o moşie. co pper glance ['kopa gla:ns] s. (mineral.) calcozină. copyholder [-or] s. 1. (ist.) posesor, deţinător al unui lot de pământ dintr-o moşie (luat copperhead [~ihed] s. 1. (zoo l.) şarpe veninos din America (Trigonocephalus contortrix). arendă pe viaţă sau transmis prin moştenire). 2. corector (care colaţionează textul, cu 2. partizan secret al sudişt ilor (în timpul Războiului de Secesiune 1861-1865). 3. (jig.) citindu-l cu glas tare altui corector). 3. (poligr.) port-copic, tenaclu, suport de originale (pentru zeţari). duşman ascuns. copying book ['kopiin buk] s. registru copier. copper Indian ['kopor 'indjan] s. piele roşie, indian din America de Nord. cooperizing ['kopsra izirj] s. (metal.) arămarie. ' copying ink [~ ink] s. cerneală de copiat / copiativă. copper lode ['kopa.loud] s. (mine) filon / vână de cupru / de aramă. copying lathe [~ Jcio] s. (tehn.) strung de copiat. copper metallurgy [~ 'meteb:d3i, ~ me'ta?led3 i] s. metalurgia neferoaselor. copying machine [~ mo'/i:n] s. maşină de copiat. copp er mill [~ mil] s. (metal.) uzină de laminare a cuprului. copying milling [~ .mili n] s. (tehn.) frezare după şablon. copper nickel [~ .nikl] s. (metal.) nichclină. copy ing pencil [~ .pensl] s. creion chimic. r copper number [~-nAmb9 ] s. (ind. celu lozei) indice de cupru. copying press [~ preş] s. presă de copiat. r copper ore ['ko par o: ] s. (mineral.) minereu de cupru. copyist fkopiist] s. 1. copist. 2. imit ator, plagiator. copy paper ['kopi ipeips1"] s. hârtie indigo / carbon / copiativă / de copiat. copper oxide [~ .oksaid] s. (chim.) oxid de cupru. r r copy reader [ ~ rri:d3r] s. (amer.) 1. v. c o p y h o 1 d e r. 2. redactor-şef adjunct; redactor copper pitch ore [~ pit/o: ] s. (mineral.) tenorit. copperplate [~pleit] I. s. (arte) 1. placă de aramă (pentru gravură). 2. gravură în cupru. care face titlurile artico lelor. II. adj. caligrafic. copyright ['kopirait] I. s. drept de autor, propriet ate literară; ~ reserved toate drepturile de retipărire / de reproducere rezervate. II. adf protejat de drepturile de autor, al cărui copperplate engraving [~ in'grei virj] s. gravură în cupru. drept de publicaţie este rezervat. III. vb. tr. a-şî rezerva dr epturile de reproducere a (unei copperplate printing [~ iprintin] s. (poligr.) t ipar adânc, tifdruc. cărţi etc.); a-şi înscrie dreptul de autor pentru (o carte etc.). cop perplate writing [~ raitirj] s. scris caligrafic / frumos. copper plating ['kopa iplcitin] s. (metal.) aramire, cuprarc; placare cu aramă / cupru. copyright libra ry [~ daibrori] s. bibliotecă cu drept de depozit legal. copper pyrite [~ 'pairait ] s. (mineral.) calcopirită. copy transfer ['kopi .trsnsfo1"] s. (poligr.) transpo rt de claci. copper sheet [~ /i:t] s. tablă de cupru. copy writer [~ .raita1"] ş. (în presă) redactor (mai ales de reclame, anunţuri etc.). coppersmith [~smiG] s. aramar, căldărar. coquet [kou'ket, ko'k-] I. adf cochet; spilcuit, elegant, dichisit. II. v b. intr. to ~ with a) a cocheta cu, a flirta cu; b) a se juca cu, a trata cu uşuri nţă, a nu avea o atitudine hotărâtă copper smithy [~ -smioi] s. (metal.) cazangerie pentru prelucrare în aramă. în, a nu privi cu seriozitate (o propunere, problemă etc.). copper spot [~ spot] s. (agr., bot.) dăunător agricol, rugină. coquetry ['koukitri, 'kok-] s . cochetărie. copper vitriol [~ -vitriol] s. (mineral.) calcantit. coquette [kou'k et, ko'k- şi pronunţia franceză] (Jr.) I. s. femeie uşoară, cochetă, vampa; coppery fkopori adj. arămiu, de culoare arămie; de aramă; amestecat cu arama. coppice ['kopis] I. s. 1. pădurice, crâng, dumbravă (de copaci tineri). 2. parcelă de pădure femeie de lume; a ma le ~ un sclivisit, un coconaş, un marţafoi, un filfizon; o cocotă tânără (pentru tăiere). I vb. A. tr. 1. a creşte, a cultiva pădure tânără; a ţine ca pădure masculină. II. vb. intr. o q u e t (II). tânără. 2. a planta cu pădure tânără. B. intr. a creşte ca pădurice / crâng [kou'kimo, ko-] s. (geol.) cochină. coracle ['korokl] s. vas, barcă de nuiele împleti te, acoperită cu pânză impermeabilă coppice-wood [~ wud] s. v. c o p p i c e (1,1). sau



 piele, folosită pe lacuri şi râuri (în Franţa, Irlanda şi Ţara Galilor). copra(h) fkopro] s opra (miez uscat al nucii de cocos). coradgee Iko'ra^i:] s. (austr.) vraci indig en. coprecipitate ['koupri'sipiteit] (fiz., chim.) vb. A. tr. a precipita / a fa ce să se precipite împreună. B. intr. a (se) precipita împreună. coral ['koral] I. s. 1. c oral, mărgean. 2. jucărie de coral şlefuit. 3. icre de rac. II. adj. coprecipitation [ 'kouprisipi'tei/n] s. (chim.,fiz.)coprecipitare, precipitare concomitentă. 1. de c oral, coraliu, de mărgean, ca mărgeanul. 2. coral, portocaliu, de culoarea coralului . coraliferous [ikora'liforos] adj. coralifer. coprolite ['koprolait] s. coproli t (excremente fosile). coral island [~ -ailond] ş. insulă de mărgean, atol de coral. c oprology [ko'prol^i] s. scatologic, pornografie; murdării, măscări, literatură indecentă / obscenă / pornografică. coral limestone [~ rlaimstoun] s. (geol.) calcar coralier. copse [kops] I.s.v. c o p p i c e (I). II. vb. v. c o p p i c e (I). coralline [ 'korolain] I. adj. coralin, roşu coraliu, portocaliu. II. s. 1. (bot.) un fel de a lgă roşie calcaroasă (Corallinaceae). 2. (fam.) orice animal asemănător coralului. cop ske wer ['kop iskjuor] s. (text.) suport de ţevi. coral reef ['kor^l ri:f] s. recif de coral, banc / stâncă de mărgean. Copt [kopt] s. copt, egiptean; egiptean creştin. coram ine ['koramain] s. (med.) corarnină. copter ['koptor] s.prese, de la h e l i c o p t e r . Coptic l'koptik] I. adj. copt, egiptean. II. s. (limba) coptă. cor anglai s [iko:ron'glei, -orj-, -a:n-] s. (jr., muz.) corn englez. copula ['kopjula] s. 1. (gram.) copulă, verb de legătură. 2. (anat.) ligament, cartilaj. corbel ['ko:bpl] I . s. 1. (arhit.) suport (pentru un balcon etc.), consolă. 2. (tehn.) consola, supo rt. II. vb. tr. (arhit. tehn.) 1. a aşeza pe consolă; a pune pe suporţi. 2. a sprijini cu 3. (log.) copulă, legătură, relaţie. 4. (muz.) pasaj de legătură. copulate ['kopjulcit] vb. intr. a se copula, a se împreuna, a se împerechea; a coabita, suporţi / cu consolă. a avea relaţii / raporturi sexuale. corbel piece [~ pi:s] s. (tehn.) suport, conso lă, braţ copulation [.kopju'Iei/an] ş. 1. (gram., log.) copulaţie, alăturare, legare. 2. îm erechere, corbie [rko:bi] s. (scot.) corb. împreunare, încrucişare; coit, copulaţie, rel aţii / raporturi sexuale. 3. fecundare, montă. corbie steps [~ steps] s. pl. (arhit. ) fronton triunghiular cu laturile în formă de trepte. copulative ['kopjulotiv, -lei t-] I. adj. 1. (biol.) de copulaţie, de fecundaţie. 2. (gram.) cord [ko:d] I. s. 1. coardă, funie subţire, şnur, sfoară groasă; frânghie. the silver ~ copulativ; de legătură . (gram.) clement copulativ; conjuncţie sau particulă copulativă. was loosed firul vieţi i lui s-a rupt; ne-a părăsit, a murit. 2. ştreang, laţ; şbilţ. 3. (anat.) ligament, coardă, rdon, tendon, nerv, vocal ~s coarde vocale; spinal ~ măduva spinării; copulatory ['k opjubt^ri, -leit-] adf v. c o p u l a t i v e . umbilical ~ cordon ombilical. 4. (electr.) fir, şnur, cablu (pentru radio, lampă^de masă copunctal ['koupArjktol] adj. (mat.) cu un punct comun. copy l'kopi] I. s. 1. copie, transcriere, reproducere (ă unui text); attested / certified ~ etc.). 5. (fig.) fir, laţ, lanţ, legătură, strânsoar , influenţă, frână; plasă, mreje; the ~s of copie autentificată / atestată / certificată; ( u) acting ~ versiune scenică (a unei piese); discipline frânele disciplinei; the fou rfold ~s of evidence puterea înzecită a adevărului, exemplarul suilerului. 2. pagină scr isă, text scris, manuscris; clean / fair ~ transcriere forţa faptelor; the ~s of sin puterea răului, lanţul păcatelor; the ~s of the wicked influenţa pe curat; to make a cl ean ~ of smth. a trece / a copia / a scrie ceva pe curat; foul / rough nefastă a c elor ticăloşi, mrejele ticăloşiei. 6. pl. stofa sau catifea reiată / cu şuviţe, pluş ~ cior cept. 3. (poligr.) manuscris original; material gata pentru tipar, forşrift, cord. 7. pl. pantaloni de catifea reiată. 8. stânjen (măsură de volum pentru lemne de foc; 3 material precorectat. 4. imitaţie, reproducere, copie; (arte) to make a ~of a lucr a (ceva) 128 picioare cubice sau 3,63 m ); to sell under the ~s a vinde eu topta nul / cu ridicata. după natură; he is a ~of his father seamănă leit cu taica-său. 5. model (pentru caligrafie). II. vb. tr. 1. a lega cu o sfoară / frânghie / coardă etc. (v. 1 ,1). 2. a pune în stivă, a stivui, 6. (fig.) model, exemplu, pildă. 7. exemplar (al un ei cărţi etc.); număr, exemplar (de ziar, a aşeza, a aranja (lemnele). 3. to ~ up a lega fedeleş / burduf. revistă). 8. subiect / material pentru un articol / o carte; mate rial (documentar); this makes cordage ['ko;did3] s. (mar.) grecment, tachelaj, m anevre. good ~ din asta se poate scoate un material bun; to be out of~ a duce li psă de material, cordate ['ko:dcit] adj. (bat.) cordat, în formă de inimă, cordiform. a nu avea despre ce să scrii; a journalist looking for ** un gazetar în căutare de subie cte cord carcass ['ko:d ika:kss] s. (auto) carcasă de cord (la pneu). (pentru arti cole). 9. (jur. înv.) afiş, copie (după procesele-verbale ale curţilor de judecată corded



 ['ko:did, amer. şi -ded] adj.l. legat cu o funie, legat burduf/ fedeleş / cobză. manor iale conţinând înregistrate numele celor care primeau loturi de pământ în arendă). 2. (desp stofe) cu dungi, vărgat; reiat. 3. cu funii, cu frânghii, cu parârne. 4. aşezat în II. vb. A. tr. 1. a copia, a transcrie. 2. a reproduce, a copia, a imita (o operă de artă), stive, stivuit. 5. (despre câini) lăţos, cu părul în ochi. a face o reproducere după. 3. a imita, a lua ca model, a maimuţări. 4. to ~down a copia cordelier [îko:di'lior] s. 1. (bis.) cordelier (călugărfranciscan).2. cordelier (ist. Franţei). (de pe tablă etc.); a nota (un text vorbit etc.), a lua note; to ~ out a copia, a transcrie. 3. maşină pen tru fabricarea frânghiilor. B. intr. a copia, a face o copie / o reproducere / o i mitaţie. cord fabric ['koiddasbrik] s. (teAt.) ţesătură cord. cordial ['ko:diol] I. adf 1. cordial, (pornit) din inimă, sincer; ~dislike antipatie puternică. cop yarn ['kop ja:n] s. (teAt.) fir pe copsuri. copybook ['kopibuk] s. 1. caiet; caiet de cali grafie. 2. registru sau dosar conţinând copii 2. călduros, prietenos. 3. tonic, întăritor, înviorător, întremător. II. s. 1. tonic, stimulent de acte sau alte documente. (al inim ii); întăritor, vin tonic. 2. (fig.) stimulent, îmbărbătare, încurajare, consolare, mângâie o be / to prove a ~ to a fi o mângâiere pentru. copybook maxims [~ -meeksimz] s. pl. maxime de duzină, banalităţi, platitudini.



 cordiality 214



cordiality [,ko:di:asliti] s. cordialitate, căldură, prietenie; sinceritate, inimă des chisă. cordially [,ko:diali] adv. 1. cordial; prietenos, cu căldură, din inimă, cu toată s inceritatea. 2. (amer.) cu toată stima (formulă de încheiere a scrisorilor). cordialne ss ['ko:di3lnis[ s. v. c o r d i a l i t y . cordierite ['koidterait] s. (minera l.) cordierită. cordite ['ko:dait[ s. cordită, explozibil fără fiun compus din nitroglic erină, nitroceluloză şi vaselină. cordoba ['ko:d9ba[ s. (ec.) cordoba, unitate monetară di n Nicaragua. cordon [ko:dan] I. s. 1. cordon, centură, cingătoare, eşarfă. 2. cordon, pa nglică a unui ordin (mai ales străin); tresă. 3. cordon (de santinele), şir de posturi; sanitary ~ cordon sanitar. 4. (arhit.) brâu, marginea superioară a soclului. II, vb. tr. to ~ off a izola (cu bariere, prin cordon de poliţie etc.). cordon bleu [~ bi s: si pronunţia franceză] s. (fr.) 1. persoană importantă. 2. (glumeţ) bucătar foarte price ut. Cordovan ['kotdavon, kn:'douv3n] I. adj. din, de (la) Cordova. II. s. 1. cor dovan piele de Cordova. 2. locuitor din Cordova. corduroy ['koidsroi, -djur-] I. s. 1. catifea reiată, pluş cord. 2. pi. pantaloni de catifea reiată. 3. (amer.) pavaj , drum saw pod din bârne (peste un teren mlăştinos). II. vb. intr. (amer.) a face un d rum din bârne. corduroy road [~roud] s. (amer.) v. c o r d u r o y (3). cordwainer ['ko:dwein3r] s. (înv.) ciubotar, cizmar, pantofar. core1 [ko:r, koar] I.s.l. mie z, inimă, interior, străfund; to the ~profund, până la miez / în inimă; rotten to the ~ put ed până în măduva oaselor; in the ~ of my heart în străfundul inimii mele; in the ~ of Engl nd în inima Angliei. 2. fond, miez, substanţă, sâmbure, esenţă; the very ~ of the subject î fondul / miezul chestiunii. 3. (constr. drumuri) carotă. 4. (electr.) miez, inimă, sâmbure. II. vb. tr. a scoate miezul sau sâmburele din; to ~ an apple a curaţi de miez un măr. core2 s. (scot.) echipă, brigadă. core bar ['ko: bu:c] s. (telm.) tijă. core ba rrel [~ .barol] s. (mine, foraj petrolier) tub carotier. core bit [~ bit] s. (mi ne) (sapă) carotieră. core breaker |~ ibreika'] s. (mine) dispozitiv de rupere, rupt or, tub carotier. cored [ko:d] adj. 1. eu miezul / sâmburele etc. scos. 2. găunos, g ol, scobit. core frame ['ko: freim] s. (metal.) broşa. core head [~ hed ] s. (fora jpetrolier) cap de carotieră. core holder [~ ,houldar] s. (forajpetrolier) portcar otă. core maker [~ imeiks1"] s. (metal.) miezuitor. core-making Hmeikin] s. (metal .) formarea miezurilor. core nail [~ neil] s. (metal.) broşa (unealta). core radia tor [~ rreidieitor] s. (telin.) radiator cu celule. co-relation [.kouri'leifan] s. v. c o r r e 1 a t i o n. coreless ['ko:lis, 'koa-] adj. 1. fără miez / sâmbure. 2. (poetic) slab, fără vlagă. co-religionist ['kouri'lid3anist] s. coreligionar. coreops is [.kori'opsis] s. (bot.) lipscănoaică (Coreopsis). core point ['kxpoint] s. (fiz.) punct nucleal. core sample ['ko: isa:mpl] s. (mine) carotă. core sampler [-or] s. (mine) ciupitor. core sand ['ko: samd] s. pământ pentru miezuri. co-respondent ['ko urisipondsnt,'--'--] s. (yur.) complicele soţului adulter (într-un proces de divorţ). core stamping ['ko: 


 r. 2. (corn.) taxă pentru băuturile înfundate, servite în restaurant. corked [-t] adj. 1 . astupat, înfundat; cu dop. 2. înnegrit cu dop ars. 3. (despre vin) cu gust de dop, mirosind a dop. corker [-9r] s. (sl.) 1. lucru impresionant sau hotărâtor, dovadă inc ontestabilă; bombă, capac; lovitură de maestru. 2. persoană uimitoare; ocnă, bombă; baban. . minciună



gogonată, barbă puternică. 4. (ind. alimentară) maşină de pus dopuri. 5. persoană care pune puri la sticle. II. adj. (NX. fam.) excelent, clasa-ntâi, „prima". corking [-irj] I. adj. (sl.) grozav, tare, ţeapăn, valabil, ucigător, trăsnitor, minunat, straşnic, nemaipo menit, fantastic. II. s. (telm.) (îmbinare cu) prag. corking machine [~ ms'/hn] s. maşină pentru astupatul sticlelor cu dopuri; maşina de îmbuteliat. cork jacket ['ko:k ^ askit] s. vestă de salvare (cu plută). cork leg [~ leg] s. (fam.) picior de lemn / a rtificial, proteză. cork oak [~ouk] s. v. c o r k t r e e . corkscrew ['ko:kskru:J I. s. tirbuşon, rac. II. adj. în spirală, în formă de tirbuşon. III. vb. A. ntr. 1. a se î i în spirală, a se răsuci. 2. a pătrunde, a se vârî. B. tr. 1. a învârti ca tirbuşonul, a r (fam.) a-şi croi / a-şi face drum; to ~ one's way through the crowd a-şi croi drum pr in mulţime, a se strecura. corkscrew column [~ ikotam] s. (arhit.) coloană torsadată. corkscrew curl [~ ,knl] s. zuluf. corkscrew rule [~ ru:l] s. (electr.) regula bu rghiului / tirbuşonului. corkscrew spin [~ spin] s. (av.) vrie, vrilă. cork tree ['k o:k tri:] s. (stejar de) plută (Quercus suber). corkwood [~wud] s. 1. plută, lemn cu fibra uşoară, poroasă. 2. (amer.) specie de pom cu frunze lucioase (Leitneria florida na). corky ['ko:ki] adj. 1. de plută; de dop. 2. (fam.) capricios, uşuratic, frivol, fluşturatic. 3. (fam.) vioi, vesel, sprinten. 4. (fam.) încăpăţânat, refractar, nărăvaş. c :m] s. (bot.) 1. corm, trunchi. 2. stolon. 3. tulpină frunzoasă. 4. tulpină bulbiformcărnoasă la bază. cormophyte ['ko:mofait] s. (bot.) cormofită. cormorant ['komiarant] s. 1. (omit.) cormoran, corb de mare (Plmlacrocorax carbo). 2. (fig.) persoană lacomă / rapace"/ hrăpăreaţă, uliu, erete; pasăre de pradă. corn1 [ko:n] I. s. 1. grăunte, bob; sâ , sămânţă; a pepper ~un bob de piper. 2. (în Anglia) cereale, grâne, bucate, (moi ales) grâ 3. (amer.) (şi Indian ~) porumb. 4. (în Scoţia) ovăz. 5. (amer., fam.) rachiu de porumb, whisky. II. vb. A. tr. 1. (telm.) a zdrobi, a pulveriza, a transforma în granule. 2. a hrăni cu grăunţe. 3. (sl.) a îmbăta. B. intr. 1. a da în spic, a se coace. 2. a semăn a produce grâu, (amer.) porumb. corn2 vb. tr. a săra, a mura, a pune la saramură. corn 3 s. 1. bătătură (la picior / mână); (fig.) to tread on smb.'s ~ a călca pe cineva pe bătăt e coadă; a jigni pe cineva în sentimentele sale, a vexa pe cineva. 2. (fig.) loc com un, banalitate, clişeu, lucru răsuflat; distracţie populară, divertisment banal / fără pret nţii, spectacol ieftin. 3. muzică proastă, ieftină. 4. (sport) zăpadă granuloasă, bună pent hi. corn binder [ko:n ,baindor] s. (agr.) secerătoare-legătoare (pentru porumb). cor n chandler [~ ,t/u:ndbrJ s. cerealist, negustor de grâne şi nutreţ (cu amănuntul). corn cleaner [~ ,kli:nor] s. (agr.) selector de curăţit boabe. corn cob [~ fob] s. (amer. ) ştiulete de porumb, ciocălău, cocean. corn cockle [~,kokl] s. (bot.) neghină, grâu negru (Agroslemma githago). corn color [~ ,kAlor] s. (amer.) (culoare) galben-deschis / pai. corn cracker [~ ikradca1"! s. v. c o r n c r a k e . corncrake [~ kreik] s. (omit.) cristei, cristei (Crexcrex). corn crib [~ krib] s. (agr.) patul (pen tru ştiuleţi nedepănuşaţi). corn cutter [~ ,kAtor] s. 1. (agr.) combină de recoltat porumb; seceră pentru tăiatul strujenilor. 2. pedicurist, chiropod. corn dealer [~ idi:br] s . (mare) negustor de grâne, cerealist. corndodger [~idod33r] s. (amer.) 1. mălai, pâin e de porumb; plăcinte. 2. găluşte de porumb cu şuncă şi varză. cornea ['komio] s. (anat.) c ee, corneea transparentă. corned beef |'ko:nd 'bi:f| s. carne de vacă conservată. corn ed leather [~ 'le5or[ s. (ind.) piele presată. cornel ['ko:nel] s. (bot.) 1. corn (Cornus mas). 2. sânger (Cornus sanguinea). cornel berry [~ .berii s. (bot.) coarnă. cornelian [ko:ni:ljon, ko'n-] s: (mineral.) carneol, cornalină. corneous ['ko:'ni as] aay. tare, întărit, bătătorit, bătucit. corneous lead [~ 'led] s. (mineral.) fosgenit. corneous silver [~ 'silva'] s. (mineral.) kerargirit. corner ['ko:nar] I. s. 1. colţ, ungher; cotlon; to turn the ~a) a coti, a da colţul; b) (fig.) a trece de pun ctul critic, a trece cu bine criza (într-o boală); round the ~ după colţ, foarte aproape , la doi paşi; to cut off a ~ a tăia, a merge pe un drum direct; to put a child in t he ~ a pune un copil la colţ; (fig.) to be driven into a ~ a fi încolţit, a fi adus îa a nanghie; a fi strâns cu uşa, a fi redus la tăcere; four ~s a) răscruce (de drumuri); b) limite, cadru; from the four ~s of the earth din cele patru colţuri ale lumii, din cele patru zări; to watch smb. out of the ~ of one's eye a urmări pe cineva cu coad



 a ochiului. 2. (telm.) colţar. 3. ascunziş, loc retras; cotlon, ascunziş, ungher; he l ivcs somewhere in a~trăieşte undeva întrLun colţişor retras; done in a ~ făcut în ascuns, î nă. 4. (corn.) stocare, stocaj, acaparare a unor mărfuri sau acţiuni cu scopul de a le specula. 5. (sport) corner, lovitură de colţ. II. vb. A. tr. 1. a pune colţuri la, a face colţuri la; a aşeza în formă de unghi. 2. a încolţi, a strânge cu uşa; a aduce la anan a reduce la tăcere. 3. (corn.) a stoca, a acapara, a dosi; to ~ the shares of a r ailroad stock a cumpăra toată emisiunea unei societăţi feroviare; to ~ the market a acap ara piaţa (pentru speculă). B. intr. 1. â face un colţ, a se îmbina; the spot where the th ree states ~ locul unde se întâlneşte hotarul celor trei state. 2. (corn.) a face stoc uri, a strânge mărfuri sau acţiuni; to ~in petroleum a face stocuri de petrol, a stoca petrol. corner boy [~ boi] s. (irl.) v. c o r n e r m a n (2). corner box [~ bo ks] s. lojă de lângă prosceniu.



 215 corpulent



cornered ['kornad] adj. în / cu colţuri; sharp-~eu unghiuri ascuţite; three— hat tricorn . corner house ['ko:na haus] s. 1. casă din colţ. 2. bufet expres; birt. corner iron ['ko:nar 


 corolla [karob] s. (bot.) corolă. corollary [ka'robrij (log.) corolar; concluzie f irească sau logică, încheiere; consecinţă; rezumat. corona [ka'rouna] s. 1. candelabru cir cular, lustru (folosit în biserici). 2. (arhit.) parte, proeminenţă a unei cornişe scobi tă în formă de jgheab. 3. (anat.) coroană (a dintelui etc.): creştet (al capului). 4. (ame r.) pernă aşezată sub o şea de povară. 5. (electr.) efect corona. 6. (astron.) coroană sola a; cerc luminos, halo, nimb (împrejurul lunii sau al soarelui). coronach ['koranak , -nan, -na?k] s. (scoţ., ir/.) cântec funebru, muzică de jale; bocet. lamentaţie, jelan ie. coronal I. ['koranal] s. (poetic). 1. cunună, ghirlandă. 2. coroană (de aur sau pi etre scumpe). II. adj. ['koranal, ka'rounal] adj. (anat., bot.) coronal. coronal bone ['koranal boun] s. (anat.) os frontal. coronal suture [~ 'sju:tar] s. (ana t.) încheietură, sutură coronală. coronary ['koranarij s. 1. în formă de coroană, ca o coro 2. (anat.) coronar, coronarian; ~ artery artera coronara. coronary thrombosis [~ Orsm'bousis] s. (med.) tromboză coronară, coronariană. coronate I. ['karaneit] vb. tr . a încorona. II. ['koranit, -eitj adj. (bat., zool.) prevăzut cu o parte în formă de co roană. coronation [ikara'nei/an] s. 1. încoronare. 2. (jig.) încununare. corone [ka'ro uni:] s. (omit.) cioară neagră (Corvus corone). coroner ['karana1"] s. 1. procuror, reprezentant al parchetului (care anchetează morţile suspecte). 2. (ist.) apărătorul dom eniilor coroanei. coroner's inquest ['karnaz 'inkwestj s. ancheta parchetului (în caz de moarte suspectă). coronet ['korcnit] s. 1. coroniţă, coroană (de prinţ, conte, duce etc.). 2. diademă, coroniţă, parură. 3. (poetic) cunună, ghirlandă, coroană. 4. partea inf oară a chişiţei (la cal). coroneted [-id] adj. încununat, înnobilat. coronograph [ka'rouna groif] s. (astron.) coronograf. coronoid ['koranoid] adj. (anat.) încovoiat, acvil in, coroiat. corozo nut [ka'rouzou nAt] s. (bot.) nucă de corozo / de ivoriu (nucă c u lemn tare folosită în artizanat). corpora ['kD:para]pl. de la c o r p u s . corpor al1 l'koipjr^l] adj. 1. corporal; trupesc; (anat.) al trunchiului; ~ defects def ecte corporale. 2. personal, referitor la persoană. corporal2 s. (/nil.) căprar, cap oral; (ist.) the little Corporal Napoleon I; ship's ~caporal de marină îndeplinind f uncţiuni poliţieneşti. corporal3 s. (bis.) antimis. corporality [ikxpa'rasliti] s. 1. existenţă materială, materialitate, corporalitate. 2. trup, corp, fiinţă, carte. 3,pl. pof te / nevoi /cerinţe trupeşti, cerinţele / nevoile / poftele cărnii; senzualitate, plăceril e simţurilor, concupiscenţă. Corporal John ['koip^rsl 'djkon] s. (ist.) ducele de Marl borough. corporal oath [~ 'ouG] s. (înv.) jurământ întărit prin atingerea Bibliei etc. cor poral punishment [~ 'pAni/mant] s. 1. bătaie, pedeapsă corporală. 2. (înv.) întemniţare; ex cutare, execuţie. corporalship l'koip^rsl/ip] s. (mii) căprărie. corporate ['ka:p3rit] adj. 1. corporativ, constituit, organizat, formând un corp politic sau o corporaţie ; 2. legat de societăţile pe acţiuni. corporate body [~ 'bodi] s. corp constituit. cor porate responsibility [~ris.pDnsa'biliti]s. responsabilitate pentru fiecare mcmb rual unei corporaţii sau societăţi. corporate town [~ 'taun] s. oraş cu administraţie muni cipală autonomă. corporation [iko:pa'rci/3nj s. 1. corporaţie, breaslă; consiliu (mai al es municipal); the ~, the municipal ~ municipalitatea. 2. (amer.) societate pe a cţiuni sau anonimă, trust, concern; banking ~ bancă în comandită. 3. (fam.) burtă marc, bur uf. corporative ['ko:pareitiv] adj. corporativ, de corporaţie. corporator [rk:>:pa raitar] s. membru (mai ales fondator) al unei corporaţii sau bresle. corporeal [ka :'pa:rial] adj. 1. corporal, trupesc; fizic. 2. material, tangibil. corporealist |-ist] s. (rar) materialist. corporeality [iko:pa:ri'îeliti] s. caracter material , materialitate, tangibilitate. corporealization [ko:


 i. corpse reviver ['ka:ps ri'vaiva1-] s. (pop.) băutură întăritoare / care scoală şi morţii orpse sheet [~ /i:t] s. giulgiu, linţoliu. corpsy ['k^:psi] adj. (amer.) cadaveric , (ca) de cadavru, (ca) de mort. corpulence ['ka:pjubns] s. corpolenţă, trupeşie, grăsim e, opulenţă. corpulent ['ko:pjubnt] adj. corpolent, voinic, trupeş, gras, planturos, m asiv.



 corpus 216



corpus ['ko:p3s],pl. corpora ['koipora] s. 1. corp, trup. 2. (/7g.) parte princi pală, parte esenţială. 3. culegere, cod(ice), corpus. 4. (corn.) capital fix. 5. (bis. ) curie, guvern papal. 6. (fiziol.) partea principală a unui organ. Corpus Christi (day) [~ 'kristi (dei)J s. (bis.) Joia Verde (a noua joi după Paşti). corpuscle ['k orpAsl, ko:'pAsl] s. 1. corpuscul, părticică, fârâm(iţ)ă; globulă; (fiziol.) red ~s globule i, hematii. 2. (fiz.) atom, electron, corpuscul electric. corpuscular [ko:'pAskj utar] adj. corpuscular, atomic. corpuscule [ko:'pAskju:l] s. v. c o r p u s c l e . ' corpus delicti ['ko:pas di'liktaî] s. (jur.) corp delict. Corpus Juris [~ 'd 3ii:ris] s. (jur.) codde legi (ale dreptului civil roman). corracle ['korokl;] s . v. c o r a c l e . corral [ko'ra:l] I. s. 1. (mai ales amer.) ocol, ţarc, îngrăditură (pentru vite). 2. tabără (înconjurată de care). 3. capcană, cursă (pentru elefanţi). II. vb r. (part.prez. corralling) 1. a mâna într-un ocol, a ţărcui (vitele). 2. (si.) a-şi însuşi, pune mâna pe. 3. a aşeza în cerc (care, căruţe). correct [ko'rekt] I. adj. 1. corect, just , exact, precis; adevărat, real; (sl.) the ~ card a) program de competiţii sportive; b) (fig.) cerinţă a etichetei, bonton. 2. (fig.) corect, ireproşabil, pus la punct, în notă. II. vb. tr. 1. a corecta, a îndrepta, a corija, a rectifica; a îmbunătăţi; to ~ barom ter reading to sea level a aduce corecţia presiunii după altitudinea de la nivelul măr ii. 2.-a mustra, a dojeni, a certa; a da o corecţie (cuiva), a pedepsi. 3. a neutr aliza, a compensa, a contracara (o influenţă nefastă etc.); a face inofensiv. 4. a reg la, a pune la punct, a reglementa, a regula. correctable [-abl] adj. de îndreptat, de corectat, corijabil. corrected [-id] adj. corectat. corrected range [ks'rekt id 'reind3] s. distanţă corectată. correctible [ka'rektobl] adj. v. c o r r e c t a b l e . correcting [ko'rektirj] I. s. corectare, corectură. II. adj. de corecţie / cor ectare. correction [ka'rek/an] s. 1. corectare, îndreptare, corijare; corecţie, rect ificare; corectiv; to speak under ~ a vorbi, admiţând că poate să greşească; under ~dacă nu eşesc, dacă nu mă înşel. 2. (poligr.) corectură; mark of ~ semn de corectură. 3. (fig.) cor , pedeapsă; house of ~ casă de corecţie. correctional [-pil adj. corecţional. correction al police [~ ps'li:s] s. poliţie corecţională. correction factor [ka'rek/an 'fa3kt3r[ s. (mat.) coeficient / factor de corecţie. correctitude [ko'rektitju:d] s. (rar) c orectitudine, cinste, probitate, purtare corectă. corrective [ko'rektiv] I. adj. 1 . corectiv, de îndreptare, pentru îndreptare; corecţional, de corecţie. 2. (despre medic amente) neutralizam, neutralizator. 3. (tehn.) de echilibrare, de compensare. II . s. 1. corectiv. 2. (mea1.) antidot, substanţă neutralizatoare. correctly [ka'rektl i] adv. corect, just, cinstit, drept, bine etc. v. c o r r e c t (I). correctnes s [ko'rektnis, ko'r-] s. 1. corectitudine, purtare corectă. 2. exactitate, precizi e. corrector [ko'rekt3r] s. 1. corector, îndreptător; (poligr.) ~ of the press corec tor. 2. critic, cenzor. 3. persoană care pedepseşte. corregidor [ko'red3ido:r] s. (s pan.) magistrat (spaniol). correlate ['korileit, -rel-, ral-] I. s. corelativ. I I. vb. A. tr. (with, to) a pune în corelaţie, a lega (cu). B. intr. (with) a fi, a s e găsi în corelaţie (cu). correlation'[ikori'lei/pn, -re'l-] s. 1. corelaţie, analogie. 2. relaţie, legătură reciprocă; interdependenţă. correlative [ko'rekrtiv, ko'r-] I. adj. 1. corelativ (si gram.) 2. analog. II. s. corelativ (si gram.). correspond [rkoris' pond] vb. intr. l.'(with, to) a corespunde (cu dat.), a se potrivi (cu), a fi co nform (cu), a fi potrivit (cu), a fi în conformitate (cu). 2. (with, to) a fi în arm onie, a concorda, a fi în concordanţă (cu). 3. (to) a semăna, a se potrivi, a fi asemănător (cu), a se asemăna (cu). 4. (with) a coresponda (cu), a face / a întreţine corespondenţă ( cu), a comunica (cu); a fi în legătură (cu), a comunica (cu). correspondence [ikoris'p ondsns] s. 1. (with, to; between) corespondenţă, potrivire, conformitate; legătură; anal ogie (cu; între). 2. corespondenţă, schimb de scrisori; poştă. correspondence card [~ ka:d ] s. (poligr.) carte poştală. correspondence column [~ >fc>lom] s. rubrica scrisoril or primite la redacţie. correspondence courses [~ 'korsiz] s. pi. cursuri prin cor espondenţă. correspondent [ikoris'pondant] I. s. 1. corespondent, corelativ, pandant . 2. corespondent; reporter; (corn.) corespondent. II. adj. 1. (to, with) coresp unzător (cu; sau cu aat.), potrivit (CU; sau cu dat.), conform (cu; sau cu dat.). 2. (to, with) corespunzător (cu; sau cu dat.) analog (CU; sau cu dat.), similar (e u). corresponding[.koris'pondin]adj.l.v. correspondent(II).2.corespondent,care c



 orespondează. correspondingly [-li] adv. corespunzător, adecvat, potrivit. correspon ding member [,koris'pondin rmemb^r] s. membru corespondent (al Acade miei etc.). corresponding side [~ 'said] s. (geom.) latură omoloagă. corridor ['korkb:',-dar] s. coridor. corridor train [~ treinj s. (ferov.) tren alcătuit din vagoane cu culoar e, tren în lungul căruia se poate circula. corrie ['kori] s. (scof.) depresiune circ ulară în coasta unui deal sau munte. Corriedale ['korideil] s. rasa neozeelandeză de o i (pentru lână si carne). corrigenda [ikori^enda] s. pl. (lat.) erată, listă de erori. c orrigibility [ko'rid3i'biliti] s. putinţa de a fi corijat / îndreptat. corrigible [' korkrjabl, -d3ib-] adj. corijabil, care poate fi îndreptat. corrigibleness [-nis]s .v. c o r r i g i b i l i t y . corrival [ko'raival] I. s. rival, concurent. II. adj. (with) potrivnic (al; cu gen.), adversar (al; cu gen.). III. vb. intr. to ~ with a rivaliza CU, a concura cu.



corrivalry [-ri] s. rivalitate, concurenţă. corroborant [ks'robarsnt] I. adj. 1. întărit or, suplimentar, coroborativ. 2. (mea1.) tonic, întăritor, reconfortant. II. s. (med .) tonic, întăritor, cordial. corroborate [ka'roboreitj vb. tr. 1. a corobora, a întări (o teorie). 2. a verifica, a confirma; a stabili cu certitudine. corroborative [ ko'rotorativ, -borait-] I. adj. 1. întăritor, coroborativ. 2. doveditor, care confir mă, verifică. II. s. (med.) întăritor, cordial. - . • • ■ _ : corroboratory [ka'raboratsri, ouri] adj. v. c o r r o b o r a t i v e (I). corroboree [ko'robari, ka'robo'ri:] s. 1. (austr.) dans al băştinaşilor (din Australia). 2. (austr.) adunare gălăgioasă.corrod [ko'roud] I. vb. A. tr. 1. (despre rugină) a roade, a mânca, a ataca. 2. (chim.) a coroda, a arde, a ataca, a mânca; a oxida; a distruge; a decapa. 3. (fig.) (despre boală) a distruge, a roade, a ucide. II. B. intr. 1. a rugini, a se acoperi de ru gină. 2. (chim.) a fi supus coroziunii, a fi atacat de acizi etc. 3. a se dezinteg ra, a se distruge. corrodent [ka'roudant] I. s. (agent / factor) coroziv. II. ad j. coroziv, care roade, atacă, rugineşte. corroding [ks'roudirj] I. adj. 1. coroziv; oxidant. 2. (fig.) dăunător, distrugător, distructiv; corupător. II. s. coroziune, coro darc. ■ corrosion [ks'rou/an] s. 1. coroziune, corodare, ruginire; roadere. 2. (ch im.) oxidare; atacare, ardere. 3. distrugere, dezintegrare (si fig.); declin. ' corrosive [ks'rousiv] I. adj. caustic; coroziv. II. s. coroziv, substanţă corozivă. co rrosively [-li] aaV. caustic, coroziv, sarcastic, muşcător, cu sarcasm. corrosivenes s [-nis] s. caracter caustic, coroziv. corrosive sublimate [ks'rousiv 'sAblimeit ] s. (chim.) sublimat coroziv, clorură mercurică. corrugate ['korugeit, -rog-] vb. A . tr. 1. a încreţi; a ondula; to ~ the forehead a(-şî) încreţi fruntea; a încreţi din sprân se încrunta. 2. (tehn.) apndula; a gofra; a strica; a zimţui. B. intr. a se încreţi, a se încovoia, a se ondula. corrugated ['korugeitid] adj. 1. (tehn.) ondulat, vălurit. 2. zbârcit, ridat; brăzdat. corrugated (sheet) iron [~ (Jilt) ,aion] s. (metal.) ta blă ondulată. corrugation [ikoru'geijsn, -ro'g-] s. 1. încreţitură, cută (pe frunte). 2. (t hn.) încreţirc; striere; zimţuire; ondulare; cută. 3. adâncitură (într-un drum), groapă, hâ orrupt [ka'rApf] I. adj. 1. stricat, viciat, nesănătos. 2. (despre texte) denaturat, fals(ificat); plin de greşeli, eronat. 3. (despre limbă sau vorbă) stricat, stâlcit, gr eşit. 4. corupt, desfrânat, depravat; putred; (jur.) ~ in blood decăzut din drepturi, care şi-a pierdut drepturile civile în urma unei crime. 5. putred. 6. corupt, venal, coruptibil, care poate fi mituit, care poate fi cumpărat; ~ practices mită, mituire , corupere, sfănţuială (mai ales cu prilejul alegerilor). II. vb. A. tr. 1. a strica, a face să putrezească. 2. a denatura, a falsifica (un teA't). 3. a corupe, a vicia, a strica, a schimba în rău. 4. a infecta, a păta, a murdări. 5. a corupe, a mitui, a cum păra, a da mită (cuiva). 6. (jur.) a lipsi, a priva de drepturile civile, a face să de cadă din drepturi. B. in/r, 1. a se strica; a: putrezi. 2. a se strica, a se vicia , a se destrăbăla, a se deprava. 3. a produce corupţie, stricăciune. corrupter [-ar] s. corupător. corruptibility [fcwApto'biliti, -ti'b-] s. 1. coruptibilitate, venalita te, descompunere morală. 2. însuşirea de a se strica uşor. 3. putreziciune (.fi fig.). c orruptible [ko'rAptabl, -tib-j adj. 1. coruptibil, venal, slab de înger, lipsit de principii morale, influenţabil; supus greşelii. 2. supus distrugerii, pieritor. 3. putred; care poate putrezi; care se poate strica, care se strică uşor. corruptiblene ss [-nis] s. v. c o r r u p t i b i l i t y . corruption [ka'rAp/an] s. 1. putre zire, putreziciune, putrefacţie; stricăciune, stricare; descompunere. ~ of the body descompunere (a cadavrului). 2. puroi, materie (purulentă). 3. corupţie, corupere; s tricare. 4. denaturare, falsificare (a unui tejl). 5. destrăbălare, desfrâu, depravare



 . 6. stâlcire, stricare (a limbii). 7. corupţie, venalitate; descompunere morală; (yur .) ~ of blood decădere din drepturi, pierderea drepturilor civile ca urmare a unei crime. corruptionist.[ko'rAp/.inist] s, persoană coruptă. corruptive [kko'rAptiv] a dj. corupător. corruptless [ko'rAptlis] adj. incoruptibil. corruptness [ks'rAptnis ] s.v. c o r r u p t i o n . corsage [ko:'so:d3,'--] s I. corsaj; vestă, laibăr, pie ptar. 2. (fam.) buchet (prins de corsaj); floare purtată ca podoabă la rochie. corsa ir ['k3:seor] s. 1. corsar, pirat. 2. vas de piraţi. corse [ko:s] s. (poetic) leş, s târv. cors(e)let ['ko:slit] s. 1. (ist.) platoşă, za. 2. corset; pieptar; rochie sau h aină strânsă pe corp. 3. (entom.) torace. corset ['ko:sit] I. s. 1. (amer. pl.) corset ; centură. 2. (amer.) pieptar, şorţ. II. vb. tr. (amer.) a încorseta, a pune în corset. Co rsican ['koisiksn] I. adj. corsican, din Corsica. II. s. 1. corsican. 2. (limba) corsicană. corslet ['koislit] s. v. c o r s ( e ) 1 e t. cortege [ko:tei3] s. (fr .) 1. cortegiu, alai, suită. 2. procesiune, alai. Cortes ['ko:tiz, -tez] s. pl. (în Spania şi Portugalia) cortes (cele două camere legiuitoare). cortex ['ko:teks],pl. c ortices ['ko:tisi:z] s.l. (bot.) coajă, scoarţă. 2. (si ~of the brain) (anat.) cortex, scoarţă cerebrală, substanţă corticală. 3. (anat.) învelişul exterior al rinichilor. corti 'ko:tik3l] adj. 1. (anat.) cortical, al scoarţei; referitor la scoarţă. 2. (bot.) al c ojii, de coajă, de scoarţă. 3. (anat., zool.) extern, exterior. corticate ['ko:tikeit] adj. 1. cu coajă, cu scoarţă, acoperit cu coajă. 2. ca o scoarţă, ca o coajă. corticated [ ] adj. v. c o r t i c a t e. cortices ['ko:tisi:z[ pl.de la c o r t e x . cortic osterone [


 217 cothurnus



cortile [ko:ti:lei[ s. (arhit.) curte interioară. cortisone ['ko:tisoun, -zoun] s. (med.) cortizon. corundum [ka'rAndam] s. (mineral.) corindon, oxid natural de a luminiu. coruscant [ko'rAskont] adj. (stră)lucitor, scânteietor. coruscate ['koroske it] vb. intr. a fulgera; a străluci; a scânteia (şi fig.). coruscation [rkoros'keijbn] s. strălucire, scânteiere, licărire, (stră)fulgerare (şi fig.). corvee ['ko:vei şi pronunţ franceza] s. (jr.) 1. (ist.) clacă, angara, corvoadă. 2. (jig.) corvoadă. corvet [ko:' vet] s. v. c o r v e t t e . corvette s. (mar.) 1. (ist.) corvetă (mic vas de război inferior fregatei). 2. corvetă (vas rapidele însoţire). corvetto [ko:'vetou] s. (ital . mar.) v. c o r v e t t e . corvine ['ko:vain, -vin] adj. de corb; corbiu, cory bant ['koribasnt], pi. corybants [-s] sau corybantes [-ti:z] s. (grec, lat., ist .) coribant. Corydon ['korid^n, -don] s. Coridon (nume de păstor în idile); (jig. po etic) ciobănaş, ciobănel, păstor. corymb ['korimb] s. (bot.) corimb. corymbose [ko'rimbo us] adj. (bot.) de corimb, în formă de corimb. corymbus [ko'rimbos], pi. corymbi [-b ai] s. v. c o r y m b. coryphaeus [rko:ri'fi:3s],pl. coryphaei [-fiai] s. (grec. ist.) 1. corifeu (conducător al corului în tragedie). 2. (fig.) corifeu, personaj d e frunte, fruntaş, personalitate remarcabilă. coryphee ['kourifei] s. (fr.) corifeu. coryza [ko'rsizo] s. (med.) coriză, guturai. cos [kos] conj. (pop.) v. b e c a u s e . cosaque [ko':za:k, ka'z-] s. (fr.) bomboană pocnitoare. cose [kouz] vb. intr . a se aranja, a se face comod, a se aşeza bine. cosec ['kousek] s. (mat.) prese, de la c o s e c a n t . cosecant ['kou'si:k3nt] s. (wat.) cosecantă. coseisrn [kou 'saizsm] s. coscisrn, linie coseisrnică. coseismal [kou'saismal, -saiz-] (geol.) I . adj. coseismic. II. s. v. c o s e i s m a 1 l i n e . coseismal curve [~'k3:v] s. v. c o s e i s m a l l i n e . coseismal line [~ 'lain] s. (geol.) linie cos eisrnică. coseismic [kou'saismik, -'saiz-] adj. v. c o s e i s m a l (I). coset [' kouzetj s. (mat.) clasă de conexiune; componentă conexă. cosey ['kouzi] adj., s. (amer .) v. c o s y . cosh [ko/] I. s. (sl.) măciucă, băţ, ciomag. II. vb. tr. a ciomăgi, a bate . cosh boy [~ boi] s. ciomăgaş, bătăuş. cosher1 ['ko/or] vb. tr. 1. (şi to ~ up) a îndopa, hiftui. 2. a dezmierda, a alinta, a mângâia, a răzgâia, a răsfaţă. cosher2 I. vb. tr. (irl. scoate bani de Ia, a exploata. II. 1. intr. a chefui, a petrece. 2. a trăi pe soc oteala altuia. cosher3 vb. intr. (fam.) a flecari, a trăncăni, a vorbi vrute şi nevrut e, a sta la taclale. co-signatory ['kou'signotori] s., adj. v. c o - s i g n a t o r y . co-signatory ['kou'signsteri] (jur., pol.) cosemnatar, cosignatar. cosi ly ['kouzili] adv. confortabil, comod; în tihnă, tihnit. cosine ['kousain] s. (mat.) cosinus. cosine curve [~ ka:v] s. (mat.) cosinusoidă. cosiness ['kouzinis] s. com oditate, tihnă, huzur. coslettize ['kosbtâiz] vb. tr. (te/m.) a fosfata; a acoperi e u un strat anticoroziv. Cos lettuce ['kos 'letis,'-.--] s. (bot.) lăptucă, salată, (La ctuca saliva). cosmetic [ksz'metik] I. adj. cosmetic, pentru înfrumuseţare. II. s. ( preparat) cosmetic. cosmetician [ikozme'ti/an] s. cosmetician. cosmetologist [.k ozme'tobd3ist] s. (amer.) v. c o s m e t i c i a n . cosmetology [.kozme'tolodji ] s. (amer.) 1. cosmetică, înfrumuseţare. 2. chirurgie plastică. cosmic(al) ['kozmik(3l) ] adj. cosmic, privitor la univers, al universului. cosmic fog ['kozmik fog] s. (astron.) nebulozitate. cosmic iron [~ -aisn] s. fier meteoric. cosmic philosoph y [~ fi'lossfi] s. v. c o s m i s m . cosmic rays [~ reiz] s. pi. raze cosmice; radiaţii cosmice. cosmism ['kozmizom] s. cosmism, teorie a universului, teoria evo luţiei cosmice. cosmist ['kozmist] s. cosmist, adept al cosmismului. cosmodrome [' kozmoudroum] s. (av.) cosmodrom, aeroport pentru nave cosmice. cosmogenic [ikozm ou'd3enik] adj. cosmogenic. cosmogonicul) ['kozmo'gonik(3l)] adj. cosmogonic. co smogony [koz'mogani] s. cosmogonie. cosmographer [koz'mografo1"] s. cosmograf. c osmographical [ikozmou'grasfikal, -ma'g-] adj. cosmografie. cosmography [koz'mog rofi] s. cosmografie. cosmolatry [koz'mototri] s. cosmolatrie. cosmoline ['kozma lim] s. (citim.) cosmolină; vaselină. cosmological [ikozmo'bdjikpl, -mo'l-] adj. cos mologic. cosmology [koz'mobdji] s. cosmologie. cosmonaut ['kozmanoit] s. cosmona ut. cosmopoietic fkozmoupo'jetik] adj. creator de lume, referitor la creaţia lumii . cosmopolis [koz'mopolis] s. oraş cosmopolit. cosmopolitan [ikozma'politan, -mou] I. adj. (de) cosmopolit; internaţional, mondial. II. s. cosmopolit. cosmopolitan ism [-izam] s. cosmopolitism.



 cosmopolite [koz'mopalait] I. adj. cosmopolit. II. s. cosmopolit, cetăţean al lumii. cosmopolitism [koz'mopslitizom] s. v. c o s m o p o l i t a n i s m . cosmorama [kozjmo'ro:m3, -'ra>] s. (amer.) expoziţie de tabouri înfăţişând vederi din diferite părţi lumii. cosmos ['kozmos] ş. (grec.) 1. cosmos, univers. 2. (fig.) armonie, ordine. 3. (fig.) teorie, sistem de idei, concepţie generală; lume. cosmoscope ['kozmouskoup , -mas1-] s. (amer.) planetarium. cosmotheism ['kosmou8i:izom, -moG-] s. cosmote ism, panteism. cosmotron ['kozmotron] s. (fiz.) cosmotron. Cossack ['kosask, ame r. şi -sak] (rus) I. s. cazac. II. adj. cazac, căzăcesc. cosset l'kosit] I. s. 1. miel ţinut în casă (ca animal de salon). 2. (fig.) favorit; răsfăţat. II. vb. tr. a răzgâia, a alinta; a mângâia. cost [ko(:)st] I. past şi part. trec. cost [kost] vb. A. intr. 1. a costa, a face; what did it ~ you? how much did it ~ you? cât te-a costat? cât ai da t pe ea / el; ~ what it may oricât (de mult) ar costa; to ~ dear a costa scump, a fi costisitor, a fi scump; to ~ tremendously dear a fi grozav de scump. 2. (fig. ) a costa; a prilejui, a pricinui, a cauza; if it should ~ his life dacă l-ar cost a viaţa; it ~ him much trouble i-a dat multă bătaie de cap. B. tr. (corn.) a fixa preţul (unui lucru), a aprecia valoarea (unui lucru), a preţălui. II. s. 1. cost, preţ; prim e ~ preţ de fabrică; ~s of production cheltuielile de producţie; costul de producţie; (e c.) ~ of living index indicele minimului de trai; (com.) ~ and freight costul tr ansportului (în contul vânzătorului); at any ~, at all ~s cu orice preţ; at the ~ of cu preţul; at smb.'s ~ pe socoteala cuiva; to count the ~ a cântări bine urmările, a se gândi la urmări, a ţine seamă de urmări; to know to one's (own) ~ a şti din propria sa experienţ a şti în urma unei experienţe amare, a cunoaşte pe propria sa piele; to sell at ~ a vind e în preţ de cost. 2. pl. (jur.) cheltuieli de judecată. 3. cheltuială, risipă (de energie etc.). costa ['kosto],pl. costae [-ti:] s. (lat. anat.) coastă. cost accountant [ 'ko(:)st o'kauntant] s. (corn.) contabil. cost accounting [~ o'kauntinj s. (corn .) 1. calculare a preţului. 2. contabilitate. 3. deviz. costal ['kostl] adj. (anat .) costal, referitor la coastă. Costa Rican ['kosto 'ri:ksn] I. adj. din Costa Rie a. II. locuitor din Costa Rica, costarican. costard ['kostsd] s. 1. soi de măr mar e englezesc. 2. (şl.) cap, căpăţână, dovleac, tigvă. cost book ['ko(:)st buk] s. (corn.) 1. gistru. 2- registrul unei mine cuprinzând numele şi particiimţia acţionarilor. cost cler k [~ kla:k] s. v. c o s t a c c o u n t a n t . costean [ko'stim, 'kos-] vb. int r. (mine) a explora filonul prin săpare de puţuri. costeen [ko'stim, 'ko-] vb. intr. v. c o s t e a n . cost-effective ['kost i'fektiv] adj. (ec.) rentabil. coster ['kosts1"] s. (fam.) v. co s t e r m o n g e r . costermonger [~.niAng9r] s. 1. vânzător ambulant de fructe şi zarzavaturi; zarzavagiu, precupeţ. 2. vânzător / precupeţ / ustor de peşte. cost estimate ['ko(:)st 'estimit] s. (ec., constr.) deviz estimati v; evaluare. cost-free [~fri:] adj., adv. gratis, gratuit, pe degeaba. costing [ 'ko(:)stin] ş. (constr.) calculul preţurilor. costive ['ko(:)stiv] adj. 1. constipat , încuiat; suferind de constipaţie. 2. care cauzează constipaţie. 3. (fig. înv.) încet, gre i, mocăit. 4. (fig. înv.) încuiat, constipat. 5. (fig. înv.) cărpănos, zgârcit, zgârie-brân ess [Tko(:)stlis] adv. gratuit, fără plată. costliness ['ko(:)stlinis] s. 1. preţ, valoa re; scumpete, scumpătate. 2. bogăţie. costly ['ko(:)stli] adj. 1. costisitor, scump. 2 . (fig.) de (mare) preţ, preţios, valoros; bogat, somptuos, luxos. costmary ['kostme ori] ş. (bot.) calomfir (Tanacetum bahamita). cost price ['ko(:)st prais] s. preţ de cost, cost de producţie. costume ['kostju:m, -'-] I. s. 1. costum, îmbrăcăminte, ţinută. 2 taior. 3. stil, modă, costum de epocă. 4. (înv.) obicei, cutumă. II. vb. tr. a costuma; a îmbrăca. costume ball [~ bo:l] s. bal costumat. costume jewellery [~ 'd3u:3lri] s . bijuterii false, imitaţii; strasuri. costume piece [~ pi:s] s. (teatru) piesă isto rică / de epocă. costume play [~ piei] j . v . ' c o s t u m e p i e c e . costumer ['kostjumia1", -'—] s. costumier; recuziter; croitor (mai ales la un teatru). cost umier [kos'tju:mior, mjor şi pronunţia franceză} s.v. c o s t u r n e r . cost value [ 'ko(:)st rvseljuf:)] ş. (ec.) preţ de cost. cosy ['kouzi] I- adj. comod, plăcut, tihni t, confortabil, drăguţ, agreabil. II. ş. 1. (şi tea ~) învelitoare de ceainic. 2. canapea mică. cot1 [kot] s. 1. pat de copil, pătuţ; leagăn. 2. pat de campanie; prici. 3. hamac. cot2 I. ş. 1. (şi beli ~) ţarc, ocol. 2. (poetic) bordei, coliba; căsuţă, bojdeucă. II. vb r. a mâna (oile) în ţarc. cot3 s, prese, de la c o t a n g e n t . cotangent [kou'ta;n d33nt, 'kouit-] s. (/nat.) cotangentă. cot case ['kot ikeis] s. (med.) bolnav (la pat), pacient ţintuit la pat. cote [kout] s. 1. (şi sheep ~) ţarc, ocol. 2. (şi dove ~) hulubărie, porumbar. 3. (sl. înv.) căsuţă, bojdeucă, cocioabă. co-temporary fkou'temparari]



 j., s.v. c o n t e m p o r a r y . co-tenant ['kou'tenant] s. coarendaş. coterie f koutari] s. 1. coterie, cerc, cenaclu, salon (literar artistic etc.). 2. coterie , clică, gaşca. coterminal angles [kou'to:minol 'asnglz] s. (geom.) unghiuri care di feră cu 36o°. coterminous ['kou'teiminas, kou't-[ adj. v. c o n t e r m i n o u s . cothurnus [kou'Bomas], pl. cothurni [-nai] ş. 1. (ist. grec.) coturn, sandală. 2. (f ig.) tragedie. 3. stil elevat; stil pretenţios.



 co-tidal line 218



co-tidal line [kou'taidol ilain] s. (geogr.) linie cotidală (care uneşte punctele în c are couch grass [~ gra:s] s. v. c o u c h2. fluxul se produce concomitent). . co uchless ['kaut/lis] adj. fără pat / culcuş. cotiIl(i)on [ks'tiljon, kou't-] s. 1. (muz -) cotilion (si dans). 2. (amer.) stofă cadrilată de couch roll ['kaut/ roul] s. (in d.) valţ sugar. lână. couch weed [~ wi;d] s. v. c o u c h2. cottage [rkotid3] s. 1. ca să de ţară / ţărănească; colibă, bordei, bojdeucă. 2. vilă. 3. (austr.) cougar ['ku:g3r] s. cuguar, puma (Felis concolor). casă fără etaj (aar uneori cu mansarda). cough [ko(:)f] I. s. 1. tuse, acces / chintă de tuse. 2. răceală; ~s and colds tuse şi guturai; cottag e cheese [~ tjî:z] s. brânză de vacă. (med.) whooping ~ tuse convulsivă / măgărească. II. v intr. 1. a tuşi. 2. (amer. si.) cottage hospital [~ ihospitl] s. 1. mic spital de provincie (in care nu locuiesc medici). a plăti, a fi silit să plătească. B. ir. to ~ d own a face (pe cineva, un orator) să tacă, tuşind; 2. spital format din mai multe vile . to ~ out a) a expectora; b) a spune; a divulga; to ~ up a) v. to ~ out. b) to ~ up cottage industry |~ .indsstri] s. industrie artizanală. one's cookies a voma, a vărsa; c) (fam.) a spune, a scăpa (vorba despre), a destăinui; cottage piano [~ .pj jenou] s. (muz.) pianină. d) v. II, A, 1; e) a scoate la iveală; a scoate (bani etc. ). cottager ['kotid3Sr] s. 1. argat; ţăran, sătean. 2. (amer.) locatar al unei vile. c ough drop [~ drop] s. 1. bomboană contra tusei. 2. (fig.) ceva foarte neplăcut. 1 co ttar ['koto "] s. 1. (scot.) argat (care locuieşte la fermă). 2. (irl. înv.) arendaş (ca re cough lozenge [~ 'bzind3] s. tabletă contra tusei. 2 plăteşte o rentă stabilită la o li citaţie publică). 3. (tehn.) v. c o 11 e r . couguar ['ku:gwa:r] s. v. c o u g a r . cotted wool [Totid wul] s. (text.) lână codină de la marginile cojocului. coul [kaul] s. hârdău, ciubăr. cotter1 ['koto'] s. v. c o t t a r . could [kud/orma tare; ksd for ma slabă) past de la can 1 . 2 cotter 1, s. (tehn.) pană, cui, bulon, clavetă, splint. II. vb. ir. a şplintui. coulee ]'ku:li] s. 1. torent de lavă (solidificat). 2. (ame r.) viroagă, râpă adâncă; albie cotter bolt [~ boult] s. (tehn.) şurub cu nas. uscată. cott d ['kotsd] adj. (tehn.) şplintuit. couleur [ku:'b:r şi pronunţia franceză] s. (fr.) culo are (la cărţi). cotter key [~ ki:] s. (cui de) siguranţă, cuiul osiei. coulisse [ku:'li: s] s. (mai ales pi.) 1. (tehn.) uluc, renură, crestătură, nut, falţ. 2. (teatru) cotter pin [~ pin] s. (metal.) cui spintecat, splint. culisă. cottier ['kotior] s.v. c o t t a g e r ( l ) . coulisse gossip [~ igosip] s. intrigi de culise; bârfă, bârfeli. c otton ['totn] I. s. 1. (bot.) bumbac (Gossypium herbaceum). 2. (corn.) bumbac; pân ză couloir ['ku:lwa:r, -W3:r] s. (fr.) defileu, strungă. de bumbac, stambă. 3. vată. 4. (sisewing ~) aţă, fir, bumbac; gun ~fulmicoton; a needle coulomb ['ku;bm] s. (electr .) coulomb. and ~ ac şi aţă. II. adj. de bumbac. III. vb. A. intr. 1. (with; together) a se împăca, a se coulometer [ku:'bmitor] s. (/iz.) couloinbmetru. înţelege (cu; unul c u altul). 2. to ~ on to a) v. to ~ up to; b) (Jam.) a înţelege; to ~ coulter ['koult or] s. (agr.) brăzdar (la plug). to / with a îndrăgi (cu ac.), a se ataşa de, a se lega de; to ~ up to a se împrieteni eu, coumarin ['kjmmorin, -ri;n] s. (chim.) cumarină. a căuta prietenia (cuiva); a fi pe placul (cuiva); I don't ~ up to him nu-1 înghit d eloc, coumarone ['kju:moroun] s. (chim.) cumaronă. nu-1 am deloc la stomac. B. tr. (rar) 1. a înfăşură, a înveli în bumbac sau vată. 2. (fig.) council ['kaunsil] s. 1. consi ; sfat; comitet; World Peace Council Consiliul Mondial a răzgâia, a răsfăţa, a ţine în vată ocoli. al Păcii; Security Council Consiliul de Securitate; town ~ consiliu municip al / orăşenesc; cotton bale f~ beii] s. balot de bumbac. Council of Ministers consil iu de miniştri; Council of State, State Council consiliu de cotton cake [~ keikj s . turtă de bumbac (nutreţ). stat; (ist.) King's Privy Council consiliu secret al reg elui; consiliu de coroană. 2. (fam.) cotton card [~ ka:d] s. (text.) cardă de bumbac . sfat; sfetnici, consilieri. 3. (bis.) sobor, sinod; (ist.) sinedrin. 4. consil iu, consfătuire; family cotton chopper [~ .t/op3r] s. (agr.) maşină de prăşit, prăsitoare, ultivator pentru ~ consiliu de familie; (med.) ~ of physicians consult (de medic i). bumbac. council board [~ bo:d] s. 1. consiliu, şedinţă a consiliului. 2. masă de con ferinţe; masa cotton cloth [~ kb(:)0] s. ţesătură / pânză / stofă / material de bumbac. ver cotton flax [~ flanks] s. (text.) in cotonizat. council fire [~ ifabr] s. foc a l sfatului (la indienii din America de Nord). cotton gin [~ d3in] s. (text.) maşină de egrenat bumbac. council house [~ haus] s. 1. primărie. 2. locuinţă construită din fon



 duri publice. cotton-grass [~gru:s] s. (bot.) bumbăcariţă (Eriophorum anguslifolium). councillor ['kaunsilo1", -sab c ] s. consilier, membru al unui consiliu; sfetnic , sfătuitor. cotton groundsel [~ igraunsl] s. (bot.) cănăhicl (Senecio viscosus). coun cillorship ['kaunsb/ip] s. funcţie de consilier. r cotton harvester [~ iha:visto ] s. (agr.) maşină pentru recoltat bumbacul. councilman ['kaunsilmsnl.pl. councilmen [-man] s. (si common ~) membru al unui cotton lord [~ b:d] s. magnat al industri ei bumbacului, textilist, bumbăcar. consiliu, consilier (mai ales municipal). cott on machine [~ ms'/iui] s. maşină de tors bumbac. council meeting ['kaunsil imktirj] s. şedinţă a consiliului. cotton mill [~ mil] s. filatură de bumbac, bumbăcărie. councilor 'kaunsib r ,-spb r ] s. v. c o u n c i l l o r . cottonocracy [rkotn'okrosi] s. magnaţii bumbacului din Lancashire. council table ['kaunsil iteibl] s. v. c o u n c i l b o a r d . Cottonopolis [ikotn'opglis] s. (glumeţ) oraşul Manchester (ca cent ru al industriei counsel f'kaunspl] I. s. 1. sfat, povaţă, consiliu; to ask ~ of smb . a cere cuiva un sfat; bumbacului). cotton-picker ['kotn.pik3rJ s. 1. culegător d e bumbac. 2. maşină pentru recoltat bum to take ~ of a primi sfaturi de la; to keep o ne's ~ a-şi ţine părerea pentru sine, a tăcea. 2. sfat, consfătuire, consiliu, deliberare, judecare, cumpănire, chibzuire; to take ~ bacul. (together) a se sfătui, a se consu lta, a ţine un sfat. 3. prevedere, prudenţă. 4. hotărâre, cotton-plant [~pla:nt] s. (bot.) bumbac (Gossypium herbaceum). cotton planter [~ iplo:ntor] s. cultivator de bum bac; specialist în cultura bumbacului. vrere; intenţie, plan, proiect; părere; to be o f—with a fi de aceeaşi părere cu. 5. consilier, sfătuitor, sfetnic. 6. avocat; King's / Queen's Counsel avocat al curţii regale (numit de cotton poplar [~ ipopbr] s. (bot .) plop canadian (Populus monilifera). guvern); ~ for the defence avocat al apărării , apărător; apărarea; ~ for the prosecution cotton seed [~ si:d] s. sămânţă de bumbac. proc r, acuzarea, ministerul public. II. vb. A. tr. a sfătui, a povăţui, a îndemna, a da cott on sled [~ sledj s. (agr.) sleding. cotton spinner [~ rspino1"] s. 1. filator (d e bumbac), muncitor textilist. 2. proprietar de un sfat (cuiva); a recomanda (cu iva). B. intr. 1. a da sfaturi; a fi sfetnic. 2. a se sfătui, a cere sfaturi. fila tură de bumbac. counsel keeper [~ iki:por] s. păstrătorul unui secret / al unei taine. Cotton State ['kotn steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Alabama. co unsellor ['kaunspbr] s. 1. sfătuitor; consilier; sfetnic. 2. (si ~at law) (amer., irl.) cottontail [—teii] s. (amer. zool.) iepure de pădure (Lepus silvalicus). avoca t. cotton thistle [~ -Oistl] s. (bot.) scai-măgăresc (Onopordon acanthium). count1 [ kaunt] I. vb. A. tr. 1. a număra, a calcula, a socoti. 2. (fig.) a socoti, a pune la cotton twine [~ twain] s. (text.) bumbăcel; fire de bumbac. socoteală, a număra. 3. (fig.) a socoti, a considera, a privi ca; I ~ him my friend îl socotesc cotton wa ste [~ weist] s. deşeuri de bumbac. prieten. 4. (sport) a număra (pe un boxer). 5. t o ~ again a mai număra o dată, a mai cotton weed [~ wi:d] s. (bot.) v. c u d w e e d . socoti o dată, a verifica; to ~down a număra, a socoti; to ~in a include, a pune la socoteală; cottonwood [~wud] s. (bot.) plop canadian (Populus deltoides I balsa mifera). to ~ out a) a calcula, a socoti, a număra; b) a exclude, a nu pune la soc oteală, a nu număra; cotton wool [~ 'wul] s. 1. bumbac brut / neprelucrat. 2. vată. c) (amer.) a număra, a calcula greşit (votanţii); d) (sport) a declara knock-out (pe un cottony ['kotsni] adj. 1. de bumbac; 2. pufos, moale. boxer); (pari.) to ~ out t he House a amâna o şedinţă a Camerei Comunelor (din cauză cotton yarn ['kotn 'ja:n] s. fir de bumbac; bumbăcel că nu s-au întrunit nici 40 de deputaţi); to ~ up a enumera, a număra . B. intr. 1. a număra, cotyledon [.koti'lkdan] s. (bot.) cotiledon. a socoti, a c alcula. 2. (fig.) a conta, a avea însemnătate, importanţă; that does not ~ (asta) cotyle donous [-as] adj. (bot.) cotiledonat. couch1 [kaut/] I. s. 1. (poetic) culcuş. 2. canapea, sofa, pat de odihnă. 3. (amer.) vizuină, n-are nici o importanţă, nu contează; ev ery little ~s orice fleac are importanţă. 3. to ~ bârlog de vidră. 4. (arte) strat funda mental de vopsea, grund (la pictură). 5. cuib, strat for much / for a great deal a avea o mare importanţă; to ~ for nothing a nu intra la de orzoaica (pentru fabricar ea berii). II. vb. A. tr. 1. a aşterne, a aşeza, a întinde pe un socoteală; a nu avea ni ci o importanţă; to ~ (up)on a conta pe; a se bizui pe. II. s. culcuş. 2. a pune la ge rminat (orzoaica). 3. (fig.) a formula, a exprima, a expsune; 1. socoteală, calcul , numărătoare; out of all ~ incalculabil, ce nu poate fi numărat; to the refusal was ~ ed in polite terms refuzul a fost exprimat în termeni politicoşi. 4. pasiv lose ~ a pierde socoteala. 2. (teAt.) număr, grosime (a firului). 3. (fig.) valoare, preţ; ou t (poetic) a fi culcat; a se culca. 5. a întinde (suliţa). 6. (agr.) a face grămezi de



 ; a întinde of (all) ~ (de) nepreţuit. 4. (jur.) cap(ăt) de acuzaţie / acuzare. (grâne). 7 . to ~ under a ascunde sub, în dosul (cu gen.). (med.) to ~ a cataract, to ~ count 2 s. conte (în altă ţară decât Anglia, echivalent cu e ar 1). a person / to ~ a person's e ye a face (cuiva) o operaţie de cataractă. B. intr. 1. a sta countability axiom [ika unto'biliti -zeksiom] s. (mat.) axioma numărării. culcat. 2. a se ghemui, a se tupil a. 3. (despre animale) a pândi, a sta la pândă. 4. a sta countable ['kauntabl] adj. 1. calculabil, numărabil. 2. (gram., despre substantive) în vizuină. numărabil, care poate fi numărat, având formă de plural (de exemplu book, books), 2 couch s. (bot.) 1. pir (Agropyron repens). 2. iarba-câmpului (Agrostis alba). count down['kaunt 'daun] 1. s. (av.) numărătoare inversă (pentru decolare sau lansare). couch fellow [~ .felou] s . (rar) tovarăş de pat. 2. moment critic / hotărâtor.



 219 countervail



countenance ['kauntinans] I. s. 1. înfăţişare (a feţei), expresie, fizionomie, aer, mină; 1 a imita. 2. a falsifica, a plastografia; a eontrafacc. 3. a simula; to ~ madnes s a se preface faţă, obraz; play of ~ mimică; to change one's ~ a se schimba la faţa; hi s ~ fell făcu o nebun, a simula nebunia. B. mtr. 1. a se preface, a fi ipocrit. 2. a semăna perfect. counterfeiter [-orj s. 1. falsificator (mai ales de monede); fa bricant de bani falşi, mină plouată; rămase cu gura căscată; to put a good ~ on the matter ) a nu se trăda, a nu se clinti; a-şi păstra calmul / sângele rece; b) a se ţine să nu râdă stăpâni râsul. calpuzan. 2. (jig.) înşelător, amăgitor,pungaş,escroc. 3. (fig.) imitator, m apagal. counterfeiting [-in] s. falsificare de monede / de bancnote; fals. 2. cu mpăt, calm, sânge rece. linişte; to lose ~ a-şi pierde cumpătul, a se buimăci, a se counter floor ['kaunta fio:1"] s. (constr.) duşumea oarbă. pierde, a se fâstâci; to put smb. out of ~ a scoate pe cineva din sărite / pepeni / ţâţâni / counterfoil [—foil] s. cotor (de ch tanţă, cec, bilet etc.); contramarcă; talon; matcă. fire; in ~liniştit; în apele lui; out o ~scos din sărite /fire. 3. (fig.) favoare, hatâr, protecţie, counterfort [~fo:t] s. 1 . (arhit.) contrafort, pinten. 2. obcină, coasta de munte. 3. (ist. proptele, simp atic; sprijin moral, suport; to lend one's ~ to a sprijini moraliceşte, a îmbărbăta, a înc uraja; in ~ în graţii, privit cu ochi buni, cu trecere; to put in ~ mii.) contrafort , contraredută. counter gangway [~ 'gasnwci] s, (mine) contrafort. a) a promova, a favoriza; b) a sprijini, a încuraja; to give ~to a) a încuraja, a îmbărbăta; Counter gate [~ gcit] s. (ist.) poarta închisorii datornicilor din Londra. b) a sprijini, a întări , a confirma (un zvon etc.); to give oneself ~ a se stăpâni. II. vb. tr. counterindi cation ['kauntanindi'keijbn] ş. (med.) contraindicaţie. 1. a sprijini, a susţine (mora liceşte), a încuraja. 2. a vedea cu ochi buni, a permite, a îngădui; counter insurance [ ~ in'juarsns] s. reasigurare. I cannot ~such conduct nu pot privi cu ochi buni o astfel de comportare. 3. (înv.) a simula. counter intelligence [~ intelid3Pns] s. (serviciu de) contrainformaţii, contraspionaj. B. intr. (înv.) a se preface. counte r irritant [~ 'iritant] s. (med.) contra-iritant (muştar etc.). countenanced [-tj adj. (în cuvinte compuse) cu faţa, cu o mina; well-~cu o mină bună; counter jumper ['kau nta ^Anips1"] s. (si. peior.) v. c o u n t e r m a n . arătos, frumos. counterligh t [~ lait] s. (fot.) lumină din unghi prost, lumină defavorabilă. countenancer [-9r] s . protector, sprijinitor. counterman ['kauntsmanl.pl. countermen [-man] s. vânzător cu amănuntul; băiat de counter1 [,kaunt3r] s. 1. tejghea; to serve behind the ~ a se rvi într-un magazin. 2. casă, contor. 3. (tehn.) maşină de calculat, calculator; compute r. 4. contor (de gaz, prăvălie / de tejghea, tejghetar. countermand I. [~ 'mamd] s. 1. contraordin. 2. contramandare. II. [~'ma:nd,'--'-] vb. electricitate etc.); t ahimctru etc. 5. (tnfor.) numărător. counter2 s. 1. fişă, jeton (pentru joc). 2. contram işcare (Ia şah, la jocul de dame). tr. 1. a contramanda (un ordin etc.), a revoca; a anula (o comandă). 2. a rechema (o unitate militară etc.). 3. imitaţie de bani. 4. (i st.) închisoare, temniţă; închisoarea datornicilor. countermarch [~rma:t/] I. s. (mil.) contrarnarş. II. vb. A. intr. 1. (mil.) a se întoarce. counter3!, s. 1. opusul, cont rariul. 2. contralovitură; parare. 3. (fig.) contracarare; as a ~ to ca o contraca rare a (cu gen.). 4. (sport) triplu cere (figură la patinaj). 5. (muz.) 2. a face cale întoarsă. B. tr. a întoarce (trupele) în direcţia opusă, a schimba frontul contraparti 6. (mar.) boltă. 7. urmă, dâră (a vânatului). II. adj. 1. potrivnic, opus, contrar. (trup elor). countermark [~ma:k] s. 1. (corn.) marcă suplimentară pentru garanţie; marca mai multor 2. răsturnat, invers, pe dos. III. adv. 1. împotrivă, contra; to act / to go / to run ~ to a contraveni (cu dar.) a contrazice; a încălca. 2. (în sens) invers, de-a -ndoasclca; to go / producători. 2. (corn.) marcă, semn de marcare. countermine I. [ ~rinain] s. (mil. mar.) contrarnină. II. [~'rnain] vb. tr. 1. (mil.) a to run ~ a) a merge împotrivă; a încurca un joc etc.; (to) a pune beţe în roate (cu dat.); b) a înota ontra curentului. IV. vb. A. intr. (sport) a contra, a răspunde (la o lovitură) cont rarnina, a apăra prin eontrarnine. 2. (ftg.) a dejuca, a zădărnici, a submina (planuri le cuiva). printr-o contralovitură, a da o contră (la boA); a para / a contracara un atac (la şah). B. tr. 1. a para (lovitura adversarului) printr-o contralovitură. 2. a se opune la, a opune rezistenţă counter motion [~ .mou/sn] s. 1. contramişcare, con tramanevră (şi mii.) 2. (pol.) contrapropunere. (cu dat.) a rezista la. counter moti



 ve [~ -moutiv] s. contraargument, argument opus. counter4 s. greaban, gârbiţă, grumaz. countermove [~mu:v] s. 1. (mii.) contralovitură. 2. riposta, contramişcare (la şah et c.). counter5 s. pielea care înconjoară tocul cizmei. countermure [~mjii3r] s. (arhi t.) contrafort, contrafişă. counter account [ikauntar s'kaunt] s. control, verificar e; revizie. counternatural [~ 'met/ral] adj. împotriva naturii, nefiresc, nenatura l. counteract ['kaunta'rskt] vb. tr. 1. a împiedica, a zădărnici; a contracara; a resp inge, counter offensive [kauntar s'fensiv] s. (mil.) contraofensivă. a rezista (Ia ; sau cu dat.). 2. a neutraliza, a anula; a nimici (un atac etc.). counteroffer [ikauntar'o:f3r,'--.--] s. (ec.) contraofertă. counteracting force [ikaunta'raekti n fo:s] s. (tehn.) forţă de reacţiunc. counter order [~ o:dar] s. contraordin. counter action [ikaunts'raskJVn] s. contraacţiune, ripostă; opoziţie, rezistenţă. counterpane [~pc in, ~pin, ~pen] s. 1. cuvertură, învelitoare de pat. 2. plapumă. counteractive [ikaunt s'rrektîv] I. adj. cu acţiune contrarie; cu efect contrariu; counterpart [~pu:t] s. 1. (corn., jur.) copie; duplicat. 2. pereche; dublu, dublură, tiz, neutralizator. II. s. ceva ce acţionează contrar; ncutralizator. pandant; alter-ego. 3. (muz.) cont rapartidă. counter-attack ['kauntars'task] I. s. (mil.) contraatac; contraşoc; contr alovitură. II. vb. counterpiston [~ipistpn] s. (tehn.) contrapiston. tr. şi intr. a contraataca. counterplead [~>pli:d,'—i-] vb. tr. (jur.) a pleda contra (cu gen.). counter-attraction ['kauntDrsitrsek/sn] s. atracţie contrarie, putere atractivă în sen s opus counterplot [-plot] I. s. acţiune de zădărnicire a unui complot / a unei conspi raţii. II. vb. (sifig.). A. tr. a zădărnici (complotul cuiva). B. intr. a face un cont racoinplot, o contraconspiraţie. counterbalance I. l'kauntoibselsns] s. 1. contrag reutate, contrapunerc, contrabalanţă. counterpoint [~p;>int] s. (muz.) contrapunct; arta contrapunctului; arta armonici. 2. (jig.) contrabalanţă, contracarare; compensa re. II. [ikaunta'bEelans, '--'--] vb. tr. counterpoise [~poiz] I. s. 1. contragr eutate. 2. contrabalansare; echilibru (şifig.). II. vb. 1. a contrabalansa, a echi libra; a cumpăni. 2. (ftg.) a contrabalansa; a contracara; (com.) tr. 1. a echilib ra; a ţine în echilibru; a contrabalansa. 2. a compensa, a contrabalansa. a compensa . counter poison [~ p^izn] s. (med.) antidot, eontraotravă. counterbane ['kaiintab ein] s. (rar) antidot (al unei otrăvi), eontraotravă. counter print [~ print] s. (te lm.) contrapresiune. counterbass ['kauntsbeis] s. (muz.) contrabas. counter proj ect [~ 'prod3ckt] s. contraproiect. counter battery [~ 'bastsri] s. (mii.) contr abaterie. counter-proof [~pru:f] s. probă contrară. counterblast [~blu:st] s. 1. vânt potrivnic, rafală bruscă de vânt contrar. 2. contramăsură, counter rail [~ reil] s. 1. (fe rov.) longrină de deraiere. 2. (constr.) labă de iepure. contralovitură. 3. contraacuz are, contraacuzaţic. counter reaction [~ ri'ask/^n] s. (chim.) reacţie inversă / rever sibila. counterblow [~blou] s. contralovitură. counter reformation [~ rrefo'mei/an ] s. contrareformă. counterbore [~bo:] s. (telm.) lărgitor; zencuitor. counter revol ution [~ ircvs.liu/sn] s. contrarevoluţie, reacţiunc. counterbrace [~breis] vb. ţr. (m ar.) a contrabraţa. counter-revolutionary [- ircv3>lju:.i>n.?ri] adj., ş. contrarevo luţionar, reacţionar. counterbrake [~breik] s. (auto) contrafrână. counter rotation [~ r ou'tci/^n] s. (tehn.) mişcare / rotaţie în sens opus. counterbuff [~bAf] I. vb. tr. a respinge (şi jig.). II. s. contralovitură. counterscarp [~'ska:p] ş. (mil.) contraesca rpă. counter cab [~ kfeb] s. taximetru. counter security [~ si'kjusriti] s. (jur.) al doilea gir, a doua asigurare / chezăşie. counterchange [~ 't/cind3] I. vb. tr. a schimba. II, (com.) schimb. counter shaft [~ /a:ft] s. (telm.) 1. axă secundară a u nei curele de transmisie. countercharge I. [~'t/u:d3] vb. A. tr. 1. a contraacuz a; a riposta. 2. (mil.) a contraataca. 2. suspensiunc, greutate suspendată. B. mtr . (mil.) a contraataca. II. [~l/u:d3] s. (jur.) contraacuzare, contraacuzaţic, rec riminare. countersign [~ sain. '--'-] I. s. 1. (mii.) (contra)parolă. 2. semn de r ecunoaştere. countercharm I. [~t/u:m] s. descântec. II. [~'t/u:m] vb. tr. a descânta. 3. contrasemnătură. II. vb. tr. 1. a contrasemna, a certifica, a parafa. 2. a ratifi ca, a countercheck I. [~'t/ek] s. 1. contralovitură. 2. (fig.) piedică, obstacol. 3. (fig. înv.) sancţiona. dojana, mustrare (ca ripostă). II. [~'t/ck] vb. tr. 1. a se împo trivi (cu dat.); a împiedica. counter signature [~ 'signitj3r] s. contrasemnătură. 2. a da o contradovadă (cuiva). counter sill [~ sil] s. (hidr.) prag amortizor. count er claim I. [~ kleim] s. 1. contrapretenţie. 2. (jur.) cerere reconvenţională. counter sink [~ sirjk] I. vb. tr. (tehn.) a adânci, a încresta, a scobi (metale, lemn, cu II . [~ 'lcim] vb. A. intr. (jur.) a formula o cerere reconvenţională. B. tr. a formula o unelte sjwciale); a zeneui; a puncta; a freza. II. s. 1. adâncire, încrestare, sc



 obire (de metale, contrapretenţie faţă de. lemn). 2. (tehn.) zencuitor; teşitor; adâncitor ; freză conică. counter-clockwise [~'ktokwaiz] adv. în sensul invers direcţiei acelor ce asornicului. counterspy ['kauntaspai] s. agent de contrainformaţii / contraspionaj . counter-current [~


 countervailing duty 220



countervailing duty ['kauntoveilirj 'dju:ti] s. taxă vamală cu caracter protectionis t. counterview ['kauntavju:] s. părere contrară; in ~ faţă în faţă. counterweigh [~'wei] vb r. a contrabalansa. counterweight [~weit] s. contragreutate, contrabalansare. co unterwork [~wo:k] I. s. 1. acţiune (contra cuiva). 2. (mil.) lucrări de apărare. II. v b. A. intr. a se împotrivi, a se opune. B. tr. a zădărnici. countess ['kauntis! s. con tesă (so(ie ae earl sau count). counting f'kauntirj] s. (amer.) socoteală, numărătoare. counting house [~ haus] s. (com.) 1. contoar, birou comercial. 2. contabilitate; casierie. counting room [~ru(:)m] s. (amer.) v. c o u n t i n g h o u s e . cou ntless ['kauntlis] adj. nenumăraţi, nenumărate, fără număr, puzderie, spuză, câtă frunză şi -out ['kaunt'aut] s. 1. (pari, engl.) numărătoare (a membrilor Camerei Comunelor); a mânare a dezbaterilor (cana* sunt mai puţin de 40 de deputaţi prezenţi). 2. (sport) knoc k-out, declarare a înfrângerii unui boxer prin knock-out, numărare până la zece a unui box er. countrified 1'kAntrifaid] adj. (cu aspect) rustic, rural, ţărănesc. country ['kAnt ri] s. 1. ţară, stat; in this ~ în ţara noastră, la noi; (fam.) ~ of old maids Anglia; (pr ov.) every ~ has its customs, so many countries, so many customs câte bordeie atâtea obiceie; to appeal / to go to the ~ a dizolva parlamentul şi a fixa noi alegeri; to put oneself on one's / the ~ a se adresa alegătorilor. 2. patrie; to leave the ~ a pleca în străinătate; mother ~a) Anglia; b) patrie; the old ~a) Anglia; b) patria, ţara de origine a unui emigrant. 3. ţară, provincie; sat; to go down into the ~ a ple ca în provincie; in the ~ a) la ţară; b) (sl. sport) (despre o lovitură) în gol; aiurea, p rea departe, la ţară; in the open ~ în sânul naturii. 4. loc, ţinut, tărâm, meleag, regiune erpendicular ~ ţinut muntos. 5. uscat, pământ. 6. (fig.) sferă, domeniu; this subject is quite unknown ~ to me chestiunea aceasta e dintr-un domeniu de care sunt cu tot ul străin. country air [~ ea'] s. 1. aer la ţară. 2. înfăţişare, aspect de ţăran. country b ~ rbaîbdj s. v. c o u n t r y s o n g . country-born [~to:n[ adj. născut la ţară, născut în provincie. country box [~ boks] s. căsuţă la ţară. country-bred [~bred] adj. crescut la ţar country bumpkin[~ ibAmpkin] s. ţărănoi, ţopârlan, bădăran. country clown [~ klaun] j . v . u n t r y b u m p k i n . country cousin [~ ikAZn[ s. (peior. glumeţ) locuitor de la ţară, provincial (care veae oraşul pentru prima oră), ţărănoi, nea Ştefan, badea Gheorg ountry dance [~ do;ns] s. dans popular, contradanţ (în care perechile se aşazăfaţă în faţă uri; a nu se confunda cu cadrilul francez). countryfied ['kAntrifaid] adj. v. c o u n t r if ied. country fog ['kAntri fog] s. (meteor.) ceaţă continentală. country g entleman [~ d3enflnwn] s. 1. nobil de ţară. 2. provincial. country girl [~ gs:l[ s. ţărănc uţă, fată (naivă) de la ţară. country house [~ haus] s. 1. conac, casă boierească. 2. vilă fară de oraş, reşedinţă de ţară, casă la ţară. country language [~ ila;rjgwid3] s. 1. limbă limbă maternă. country life [~ laif] s. viaţa de la ţară, viaţa câmpenească. countrylike [' ilaik] adj. 1. ţărănesc, rustic, câmpenesc. 2. provincial. country-made ['kAntrimeid] ad j. făcut la ţară, de (la) ţară. countryman ['kAntriman], pl. countrymen [-mon[ s. 1. (si f ellow ~) compatriot. 2. sătean, ţăran. 3. provincial. country note ['kAntrinoutJ s. ba ncnotă scoasă de o bancă locală. country parson [~ ipa:sn] s. preot de sat / de ţară, popă. untry party [~ ipa:ti] s. partid agrarian, partid ţărănesc. country people [~ ipirpl] s. (fam.) 1. ţărani, ţărănime. 2. oameni din provincie; provinciali. country road [~ roud] s. drum de ţară. country seat [~ si:t] s. conac; moşie. country sedan [~ si'dam] s. ( auto) autocombi, station (waggon). countryside [-said] s. 1. ţară, provincie; in the ~ la ţară; in town and ~ la oraşe şi sate. 2. ţinut, regiune. country song [~ son] s. cânt c popular. country squire [~ iskwaisr] s. nobil, boier de ţară. countrywoman [~


 face comerţ cu. coup de grâce [>ku:d3'gra:s si pronunţia franceză] s. (fr.) lovitură de g raţie / decisivă. coup de main [~ mam si pronunţia franceză] s. (fr.) 1. faptă îndrăzneaţă. re prin surprindere, atac neaşteptat; puci. coup de soleil [pronunţia franceză] s. (fr .) insolaţie.



coup d'etat ['ku dei'ta: şi pronunţia franceză] s. (fr.) lovitură de stat. coup de theat re ['ku:ds tei'o:tr] s. (fr.) lovitură de teatru. coup d'oeil [.ku:'do:i].s. (fr.) ochire, (o singură) privire. coupe ['ku:pei, amer. -'-] s. (fr.) 1. cupeu, trăsură înch isă; automobil nedecapotabil. 2. (ferov.) cupeu (compartiment cu o singură banchetă). cbuplable ['kAplobl] adj. care poate fi împerecheat, cuplat etc. (v. c o u p l e I I). coiiple ['kApl] I. s. 1. pereche (în toate sensurile); cuplu; soţ şi soţie, soţi; a ~ of doi, două, o pereche de; câţiva, câteva; a ~ of words două vorbe; câteva cuvinte; to hun / run in ~s a fi nedespărţiţi; to run in ~(s) (despre o pereche de cai); a trage la h am. 2. (tehn.) cuplu de forţe. 3. (electr.) element, baterie. 4. cei doi plutaşi (cârm aciul sau plutaşul şi dâlcăuşul). II. vb. A. tr. 1. (to) a împerechea, acupla (cu); (tehn.) a cupla (cu). 2. a asocia, a lega, a uni. 3. a căsători, a cununa. B. intr. 1. a se îm perechea, a se împreuna, a se cupla, a se copula. 2. a se căsători, a se cununa. coupl ed [-d] adj. (tehn.) cuplat. coupler ]-3r] s. 1. (tehn.) cuplător, manevrant. 2. ( tehn.) cuplare, legare, cuplă; aparat sau dispozitiv de cuplare; manşon de racordare , mufă de legătură. 3. (ferov.) cuplă automată, cuplaj automat. 4. (radio) dispozitiv de c uplare. couplet ['kAplit, amer. şi -letj s. (metr., muz.) cuplet. coupling ['kApli n] s. 1. împerechere; cuplare: 2. asociere, legare. 3. (tehn.) mufă, manşon, cuplă, cupl aj; ambreiaj; îmbinare, legare, racordare. 4. (rad.) legătură. 5. (sport.) cuplaj. cou pling aperture [~ 'ajpstjus'] s. (tel.) fereastră de cuplaj. coupling strap [~ str ap] s. chingă de ham, curea de strâns. coupon ['ku:pon, -po(:)n şi pronunţia franceză] s. 1. (corn.) cupon, tichet de dobândă; cupon sau bon de participare. 2. bon (de cartelă) , tichet, talon; petrol ~ bon de benzină. 3. (sl. pol.) recunoaştere a unei candidat uri. 4. (tehn.) probă (pentru încercări). 5. (te*;.) cupon, rest. courage [.'kArkrj] s . curaj, bravură, bărbăţie, vitejie, neînfricare; Dutch ~ curajul beţivului, curaj dat de b ură; the ~ of one's opinions / convictions curajul convingerilor sale; to pluck (u p) / to muster / to summon ~ a prinde curaj; he has not the ~ of a chicken c fri cos ca un iepure; to take one's ~ in both hands a-şi lua inima în dinţi, a prinde cura j; to keep up one's ~ in both hands a-şi lua inima în dinţi, a se ţine tare; to keep up one's ~ a nu se pierde cu firea; to give ~ to smb. a da curaj cuiva, a îmbărbăta pe ci neva; my ~ failed me m-a părăsit curajul. courageous [ks'reidijss] adj. curajos, neînf ricat, brav, viteaz. courageously [-li] adv. cu curaj, cu bărbăţie, cu vitejie, curajo s, vitejeşte. courageousness [-nis[ s. curaj, bărbăţie. courant [ku'raent] s. (înv.) gazetă ziar. courier ['kunV] s. 1. curier, mesager; ştafetă, olăcar. 2. agent; factor; impre sar. course [ko:s, koas] I. s. 1. curs, direcţie, sens; matcă, albie; drum, curs, ca le; făgaş; we kept on our ~ ne-am urmat drumul (mai departe); to take its ~ a-şi urma cursul (firesc); to tread / to steer a middle ~ a urma o cale de mijloc, a evita extremele; to change one's ~ a-şi schimba drumul / ruta. 2. (sport) câmp de curse, hipodrom, arenă; pistă, culoar al unei piste; traseu; teren de golf; to walk / to ru n over the ~ a învinge cu uşurinţă; (fig.) to run out. of the ~ a trece marginile buneicuviinţe, a depăşi limita; a face prostii; a sări peste cal. 3. cursă, alergare, întrecere; goană, vânătoare, urmărire, hărţuire a vânatului. 4. mers, curs, (s)curgere; ~ of events me l evenimentelor; ~ of life cursul vieţii; in the ~ of a year în cursul unui an, într-u n an; (yur.) by ~ of conform procedurii (legii etc.); in due ~ la timpul cuvenit , la momentul potrivit; a matter of ~ceva ce se înţelege de la sine; of ~ desigur, f ireşte, bineînţeles; se înţelege; the fever has run its ~ febra a trecut. 5. rând, ordine, uccesiune; in ~ în ordine, la rând; next in ~ următorul, care vine la rând; everyone in his ~ la rând, unul după altul; (agr.) ~ of crops asolament; that's a matter of ~s s e-nţelege de la sine; bineînţeles, e în firea lucrurilor. 6. (linie de) conduită, purtare, atitudine, comportare; a dangerous ~ o atitudine primejdioasă; evil ~ticăloşie, destrăbăl are; purtare ticăloasă. 7. procedeu, mod de lucru, metodă; ~ of law procedură. 8. curs ( de Iecţiuni); to attend ~s a urma, a frecventa cursuri. 9. (mea'.) cură; to undergo a ~ of medical treatment, to be in / to take a ~ of physic / medecine a urma un tratament (medical). 10. fel (de mâncare); a dinner of three ~s o masă (compusă) din t rei feluri; last ~ desert. 11. (arhit.) asiză. 12. (mar.) velă pătrată inferioară. 13. (ge ol.) întindere / direcţie (a unui strat); strat (ae cărbune). 14. pl. menstruaţie, soroc



 , reguli. 15. (si ~ of exchange) (com.) curs (de schimb.). 16. carieră. 17. vânătoare de iepuri. ■ • (jur.) the ~ * civil dreptul roman. II. vb. A. intr. 1. a alerga, a g oni. 2. (despre sânge) a curge. 3. a vâna; a vâna cu gonaci. 4. to ~ through (sau abou t ~smth.) a străbate, a cerceta ceva în fugă. B. tr. 1. a vâna; a urmări, a goni din urmă, hărţui. 2. (mine) a trimite aer pentru ventilaţie. 3. a alerga, a face să gonească (uti c al, caine de vânătoare). course angle ['ko:s aîngl] s. (av.) gisment. course corrector [~ ko'rekt3r] s. (av.) calculator de vânt. course diagram [~ .daiogram] s. diagra mă a drumului parcurs. course dinner [~ .dinor] s. (amer.) banchet. coursed masonr y ['ko:sd iineisnri] s. zidărie apareiată. courser ]'ko:s3r, 'kooso'] s. 1. (poetic) telegar, gonaci, fugar, armăsar; pegas; cal care scoate foc pe nări; cal de curse. 2. (poetic) cal de luptă. 3. copoi, câine de vânătoare, gonaci, fugar, alergător. 4. (omit .) ciovlică de deşert (Cursorius cursor). course recorder ['ko:s ri


 221



High Court of Justice Curte de Justiţie; High Court of Parliament Adunarea Corpuri lor Legiuitoare; (amer.) General Court a) adunare legislativă; b) şedinţă a Adunării legis lative; (amer.) kangaroo - înscenare / mascaradă judiciară, parodie de judecată; tobe ou t of ~a) a pierde dreptul de a fi audiat; b) (jig.) a-şi pierde forţa/ validitatea; this book is now out of ~ cartea asta s-a învechit. 6. (amer.) conducere, administ rare, dirijare (a unei întreprinderi). 7. (sport) teren de joc (/frai ales de teni s). 8. curte; to make / to pay ~ to smb. a face curte cuiva. II. vb. A. tr. 1. a curta, a face curte (cuiva), a căuta / a umbla ca să ia în căsătorie; a peţi. 2. a se ling / gudura pe lângă; a se da bine pe lângă (cineva)', a se băga pe sub pielea (cuiva); 3. a vâna, a căuta cu lumânarea; to ~ disaster a căuta o nenorocire (cu tot dinadinsul). B. intr. a face curte, a flirta, courtage ['ko:tid3] s. (com.) curtaj. court ball [ Tcat'borl] s. bal la curte. court-bred [-bred] adj. crescut Ia curte; bine cresc ut / educat. court breeding [~ ibri:dirj] ş. creştere aleasă (la curte), court bubble [~ .bAbl] s. (si pi.) vorbe frumoase / goale (şi nimic mai mult). court card [~ ka :d] s. 1. figură (la cărţi). 2. (fig.) persoană importantă. court chaplain [~ .tjaeplin] s . capelan, preot al curţii. court circular [~ tS3'kju:br] s. buletinul curţii regale britanice; curier monden. court contempt [~ kan'tempt] s. (jur.) dispreţ faţă de curt e, sfidare a curţii. court craft [~ kra:ft] s. intrigi ale curţii. court day [~ dei] s. 1. (jur.) zi de judecată. 2. zi de recepţie la curte. court dress [~ 'dres] s. ţin ută de gală (pentru cei care se prezintă la curte). courteous ['kaitias, 'ko:t-] adj. curtenitor, amabil, politicos, cuviincios. courteously [-li] adv. curtenitor, po liticos, cu cuviinţă,cu politeţe, cu amabilitate, amabil, afabil, courteousness [-nis] s. curtenie, politeţe, amabilitate, cuviinţă. courter ['ko:t3r, 'koa-] s. curtezan. c ourtesan [iko:ti'za3n, 


 . (şi first ~, ~ german) văr primar / bun, verişor; vară, verişoară; second ~ văr de-al doi ; vară de-a doua; first ~once removed, second ~ copil al vărului sau al verişoarei, ne pot de văr sau vară; unchi de-al doilea, mătuşă de-a doua. 2. rudă, rubedenie, neam; to cal Ms) with a se socoti, a se ţine, a se pretinde rudă cu. 3. (apelativ) vere (folosit de regi între ei sau adresându-se nobililor). Cousin Betty [~ 'beţi] s. 1. (şl, înv.) târf paceaură, flcoarţă, lele. 2. cerşetoare nebună, calică. 3. vagabond, vagaboandă. 4. nebun, ună, ţicnit(a). cousin german [~'d39:msn],pl. cousins german [~z'd39:m3n] s. văr bun, văr drept; vară / verişoară bună. cousinhood ['kAznhud] s. înrudire, rudenie (între veri).



Cousin Jack(y) ['kAzn 'd3ffik(i)] s. 1. muntean, om de la munte. 2. (poreclă pentr u un) locuitor din Cornwall. cousinship ['kAzn/ip] s.v. c o u s i n h o o d . co usiny 1'kAzni] adj. de văr; de rudă, de rudenie. coutchouc ['kaut/u(:)k] s. v. c a o u t c h o u c . couteau [ku:tou şi pronunţia franceză] s. (jr.) 1, cuţit marc, cuţitoi, c uţit de măcelărie, 2. pumnal cu două tăişuri. coute que coute [pronunţia franceză] adv. (jr orice preţ, în orice caz, cu orice risc, fie ce-o fi. couter ['ku:ter] ş. (sl.) liră st erlină. couturier [ku:'tju:ri9:, -riei] s. (fr.) croitor de lux. couturiere [ku:'t ju:ri£3] s. (fr.) croitoreasă de lux. couvade [ku:'va:d şi pronunţia franceză] s. (fr.) fa lsă lăuzie (obicei primitiv în care bărbatul face pe bolnavul când soţia lui naşte). covale ['kou'vselsns] s. (chim.) covalcnţă. covalent bound ['kou'vasbnt 'bond] s. (chim.) legătură covalcnţă. cove1 [kouv] I. s. 1. golfuleţ, sân de mare; adăpost între stânci. 2. ( , arhit.) boltă, cupolă, dom. 3. ascunzătoare. II. vb. tr. a bolti. cove2 s. (sl.) 1. tip, individ, cetăţean. 2. cârciumar. 3. tăinuitor; gazdă de hoţi. covelline ['kouvolim] s. (mineral.) covelină. covellite ['kouvalait] s.v. c o v c 11 i n e. coven ['kAvan] s. (scot.) 1. (înv.) adunare, întrunire. 2. (mitol.) sabat (al vrăjitoarelor). covenan t ['kAvinsnt, -van-] I. s. 1. înţelegere, învoială, târg, tocmeală, legământ; (jur.) acord, ract, angajament; clauză a unui contract; (ist.) Covenant of the League of Nations statutul Ligii Naţiunilor; (ist.) the (National) Covenant Covenantul (Liga) presb itcrienilor scoţieni (sec. alXVI-tea şi al XVII-lea). 2. (bibi.) Testament, făgăduială a mâ tuirii; the books of the Old and the New Covenant Cărţile Vechiului şi Noului Testamen t; land of the ~ pământul făgăduinţei, Canaan- II. vb. A. intr. 1. a încheia o înţelegere, voi. 2. (for, to, that) a se obliga solemn (ca, asupra, să), a se lega (să); a conve ni (să). B. tr. a stipula, a prevedea, a (o)rândui, a stabili. convenanted [-id] adj . 1. stabilit prin contract. 2. (despre funcţionarii indieni) legat printr-o învoială sau tocmeală. covenanter [-or] s.v. c o n v e n a n t o r . covenantor [-ar] ş. 1. păr taş la o învoială, parte contractantă, contractant. 2. (ist.) scoţian adept al prczbiteria nismului. Covent Garden ['kovsnt 'ga:dn] s. 1. piaţa de fructe şi zarzavaturi la Lon dra. 2. teatrul de operă şi balet din Covent Garden. coventrate ['kovantreit] vb. tr . a bombarda nimicitor (un oraş), a distruge prin bombardamente aeriene; a coventr iza. coventrize ['kovontraiz] vb.tr. v. c o v e n t r a t e . Coventry ['kov^ntr i] s. (sl.) to send smb. to ~ a boicota pe cineva; a nu mai vrea să ştie de cineva, a ignora pe cineva; a trimite pe cineva la plimbare; a da răvaş de drum cuiva. Coven try bell [~ bel] s. (bot.) clopoţel (Campanula medium I trachelium). Coventry rape [~ reipj s. (bot.) clopoţel (Campanula rapunculus). cover E'kAvar] I. vb. A. tr. 1. a acoperi, a ascunde; a astupa; a închide; a umple; the load was ~ed many times împrumutul a fost acoperit de mai multe ori; to ~ one's tracks a-şi şterge urmele; pr ay be ~ed puneţi-vă pălăria pe cap, vă rog; to remain ~ed a nu-şi scoate pălăria; he ~ed se sheets of paper a umplut / a scris mai multe coli (de hârtie). 2. (fig.) a acoper i, a cuprinde, a îmbrăţişa; a privi, a se referi la; (jur.) a reglementa. 3. (fig.) a ac operi, a ocroti, a apăra; (corn.) a asigna. 4. (agr.) a acoperi cu pământ, la arat. 5. (fig.) a acoperi, a tăinui, a ascunde. 6. a cloci (ouă), 7. (fig.) (with) a acoperi , a încărca (de). 8. (mil.) a acoperi, a păzi, a asigura; to ~ the retreat a acoperi r etragerea; (mil.) to ~ the front a recunoaşte (terenul frontului). 9. (amer. fam.) (despre un ziar, despre piesă) a prezenta, a înfăţişa, a oglindi; (despre ziarişti) a rela a, a scrie reportaje / comentarii despre, a comenta; a relata, a comenta (un eve niment, o întâmplare). 10. (sport) a ataca (un jucător); a bloca, a jena, a acoperi. 1 1. a străbate, a parcurge. 12. (despre animale de montă) a se împerechea cu, a se împreu na cu; a mârâi. 13. (şl.) a pândi, a nu slăbi din ochi. 14. a şterge din amintire, a da uit i, a ierta. 15. (corn.) a aproviziona. 16. to ~in a) a închide; b) a acoperi cu pământ (un mormânt); to ~ up a ascunde, a piti, a pune bine, a dosi. B. refl. (with) a s e acoperi (de g/orie etc.). C. intr. 1. a servi de apărătoare, ascunziş, paravan etc.



 2. a se acoperi, a-şi acoperi capul, a-şi pune pălăria. 3. (fam. corn.) a stoca mărfuri. 4 . (înv.) a pune masa, a aşterne masa. II. s. 1. capac; acoperitoare; înveliş, învelitoare; copertă; husă; capişon, glugă; teacă; cuvertură; carter, înveliş de protecţie, toc, cutie; alotă; scufie; plic; to read from ~ to ~ a citi din scoarţă în scoarţă; under the same ~ în elaşi plic, alăturat, anexat. 2. adăpost, loc de refugiu; to take ~ a se adăposti, a se aciua. 3. paravan. 4. (constr.) astereală, garnisaj. 5. (jig.) văl, acoperământ, adăpost, protecţie; pretext; mască; under ~ în secret, în taină, pe ascuns; under ~ of darkness sub protecţia întunericului; under ~ of friendship sub masca prieteniei. 6. (corn.) fon d de garanţie, de acoperire, depozit. 7. tacâm. 8. v. c o v e r p o i n t . 9. pădure sau tufişuri unde se ascunde vânatul; vizuină, culcuş; (despre vulpi) to break ~ a ieşi di n vizuină. coverage [-id3] s. 1. (presă) relatare, oglindire, reflectare; publicare de informaţii, reportaje, comentarii (despre un eveniment etc.); the conference re ceived good ~ziarele au relatat suficient despre conferinţă, ziarele s-au ocupat mul t de conferinţă, conferinţa a fost bine / larg oglindită de presă. 2. arie, suprafaţă, înti (de răspândire etc.). 3. public, ascultători, cititori (ai unor reclame etc.). 4. ris curi acoperite prin politica de asigurare. 5. (T. V.) acoperire. 6. (tel.) regiu ne explorată. coverall(s) ['kAV3ro:l(z)J s. haină de protecţie sau de lucru, salopetă, c over bar [~ ba:r] s. (constr.) platbandă.



 cover-bending machine 222



cover-bending machine [~ibendirj ma'JLn] s. (poligr.) maşină de biguit coperte. cove rcle ['kAvakl] s. căpăcel. cover cloth ['kAva 'kb(:)0] s. faţă de pernă. cover crop [~ kro p] s. (agr.) cultură de protecţie, plantă protectoare. covered wire ['ktwad iwaiar] s. (electr.) conductor izolat. coverer ['kAvarar] s. persoană care acoperă; acoperitor , acoperitoare (şi la fig.). cover girl ['kivva 'go:l{ s. fată / femeie frumoasă, a căre i fotografic apare des în reviste / pe coperţile lor, în ziare; manechin viu, model pe ntru reclamă; vedetă. covering ['kAVsrin] I. s. 1. învelitoare; anvelopă, capişon, glugă, t acă, husă; membrană, înveliş. 2. (constr.) astercală, garnisaj. 3. îmbrăcare, căptuşire, ia odină, pardoseală, pad, podest. 5. aşternere, aşezare. 6. încărcare, solicitare. 7. îmbrăcă haine. 8. toc, cutie. 9. (fig.) pretext. 10. capac. II. adj. acoperitor; de acop erire. covering capacity [~ ksipsesiti] s. (fiz.) capacitate de acoperire; grad de opacitate. covering letter [~ ilet3r] s. scrisoare de însoţire. covering party [~ -pa:ti] s. (mii.) acoperire. covering sergeant [~ 'sa:d33nt] s. (nul.) meheieto r (de pluton). coverlet ['kA valii] s. cuvertură, învelitoare, cergă, macat, pătură, plapu mă. coverlid ['kAVolid] s. v. c o v e r 1 e t. cover nut ['kAVa nAt] s. (îehn.) piul iţă înfundată. cover piece [~ pi:s] s. capac. _ cover point [~ point] s. (sport) 1. apărăto (la cricket). 2. locul apărătorului (la cricket). coverrock [~rok] s. (geol.) rocă ac operiş. covert I. ['kAvst] adj. 1. (rar) acoperit (cu ceva). 2. (fig.) acoperit, t ainic, tăinuit, ascuns, voalat; ~ glance privire furişă. 3. (jur.) (despre femei) mărita tă, căsătorită (sub protecţia soţului); feme ~ femeie căsătorită, soţie. II. ['kAVo1"] s. 1 entru vânat (desiş, pădure). 2. (text.) covercot. 3. pi. pene, penaj, panaş. covert-baro n ['kAvat 'beeran j I. ş. (jur.) măritiş; căsătorie; under ~ stând sub protecţia soţului; ( soţie, femeie căsătorită. II. adj. (despre o femeie) măritată, căsătorită. covert cloth [~ 0| s. (text.) covercot. covert coat ['kJvvst'kout,'—] s. 1. pardesiu scurt pentru călărie şi vânătoare. 2. (text.) covercot. covertly ['kAVotli] adv. în secret, pe ascuns; p furiş, pe nevăzute; tiptil. cover trenches l'kAva rtrentfiz] ş. pl. (mii.) tranşee din linia a doua; tranşee / şanţuri de protecţie. cover-up fkAVorAp] s. paravan, acoperire ( acţiune sau măsură menită să evite darea în vileag, expunerea, riscul etc.). coverture f'kA otjuo1", -t/u9 r ]s.l. (rar) acoperitoare, învelitoare. 2. adăpost (loc de) refugiu. 3. (jur.) matrimoniu, situaţie de femeie măritată, protecţia soţului. covet ['kAvit] vb. A. ir. 1. a râvni (la), a dori cu înfocare, a pofti (la), a se lacomi la; a năzui. 2. a invidia, a pizmui. B. intr. 1. a avea pofte sau dorinţe; a fi ros de invidie sau pizmă. 2. to ~ after / for v. ~ A, 1. covetable [-obl] adj. dczirabil, demn de do rit / de invidiat / de râvnit. coveter [-ar] s. 1. persoană care râvneşte (la) ceva. 2. pizmaş, invidios. covetous ['kAvitas] adj. 1. lacom, pofticios, râvnitor; ~ of lacom de. 2. zgârcit, avar, cărpănos, strâns la pungă, strângător. covetousness [-nis] s. 1. jin dorinţă, râvnirc. 2. lăcomie, poftă nesăţioasă. 3. zgârcenie, calicie. covey1 ['kAvi] s. 1. ai ales de potărniche). 2. (fig.) ceată, cârd, droaie (mai ales de copii sau femei). 3 . familie, neam. 4. stol, roi, cârd. covey2 ['kouvi] s. v . c o v e 2 . covibrate [ikouvai'brcit] vb. in/r. (îehn.) a rezona. cow1 [kau] s. X.pl. cows [kauz] şiînv. kin e [kain] vacă; young ~junincă; juncă; that ~is a good milker vaca acesta da mult lapte ; (glumeţ) the ~ with the iron tail cişmeaua de la care toarnă lăptarul apă în lapte; till until the cows come home veşnic, o veşnicie, mereu, totdeauna; (prov.) if you sell the ~, you sell her milk too când vinzi vaca, îi vinzi şi laptele; (prov.) many agood~ hathabadcalf nu e pădure fără uscături; mikh ~ vacă de muls (şi fig.); (amer. fam.) to salt the ~ to catch the calf a-şi ajunge /atinge ţinta pe căi ocolite. 2. femela bovinelor; femela elefantului etc.; balenă etc. 3. pl. vite de lapte. 4. (amer. si.) lapte; smântână; unt; caimac, produse lactate. cow2 ş. (tehn.) 1. dom, calotă; capac; deflector. 2. frână automată. cow3 vb tr. (şi to ~ down) a speria, a băga în sperieţi, a băga frica în imida, a teroriza, a pune la respect. coward ['kauad] I. s. fricos, laş, poltron, mişel. II. adj. (poetic) fricos, temător, laş, mişel, slab de înger. cowardice [-is] s. 1. frică, teamă. 2. laşitate, mişel ie, poltronerie. cowardliness [-linis] s. v. c o w a r d i c e . cowardly [-li] I. adj. 1. fricos; slab de înger: laş, mişcl(nic). 2. timid, şovăielnic; slab. II. adv. fricos, cu frică; prin mişelie, (în mod) laş, mişelnic. cowbane kaubein] s. (bot.) cucută-de-apă (Cicuta virosa). cowbell [~bel] ş. 1. talangă, clopot. 2. (amer. muz.) clopoţel. 3. (bot.) guşa-porumbului (5ilene înfiata). cowberry [~b3ri]



 s. (bot.) merişor (Vaccinium vitis idaea). cowbird [~.ba:d] s. (amer. omit.) mier lă (Molothrus ater). cow blackbird [~ 'bloek'boxi] s. v. c o w b i r d. cowboy [—boi ] ş. 1. văcar, păzitor de vaci. 2. (amer.) cow-boy, văcar la o fermă de animale, pe un ran ch. 3. (amer. sl.)maniac al vitezei, persoană care goneşte nebuneşte cu calul sau maşina , persoană care are beţia vitezei. cow calf [~ 'ku:f]s. viţea. cow catcher [~ ikaetJV] s. (amer.ferov.) curăţitor de linie, apărătoare a locomotivei pentru înlăturarea obstacole or.



cow-cow [~'kau] vb. intr. a fi supărat, a fi mânios. cow dab [~.da3b] s. v. c o w s h e d . cow dung [~ dArj] s. balegă de vacă. cower ['kauor] vb. intr. (şi to ~ down) a se ghemui, a se tupila, a se cinchi, a se face mic (de frică). cow feeder ['kau . fi:dar] s. 1. crescător de vaci. 2. văcar. cow fish [~ fi/] s. (Uit.) 1. v. s c a c o w. 2. peştele-cufar (Ostracion quadricornis). 3. afalina (Tursiops gilli). cow g rass [~ gro:s] ş. (boţ.) trifoi sălbatic (Trifolium medium). cow-handed [~ihaendid] ad j. neîndemânatic, stângaci, mână de mămăligă. cowhearted [~-ha:tid] adj. (pop.) fricos, laş de înger. cow heel [~ hi:l] s. piftie din picioare de viţel sau vacă. cowherd [~ho:d] s. văcar. cowhide [~haid] I. s. 1. piele de vacă. 2. bici din piele de vacă. II. vb. t r. a biciui, a bate cu biciul, a stinge în bătăi. cowhouse [~haus] s. staul, grajd, sa ia, coşar pentru vite. cowkeeper ['kau.ki:par] s. 1. crescător de vite. 2. văcar. 3. m ulgător de vaci. cowkeeper's tune [~z 'tju:n] ş. (muz.) doina păstorilor. cow killer [ 'kau ■kite'"] s. (entom.) specie de viespe din sudul Statelor Unite (Dasymutilla o ccidentalis). cowl1 [kaul] s. 1. rasă, sutană. 2. glugă, capişon. 3. apărătoare de coş de f 4. capotă (a motorului). cowl2 s. hârdău, ciubăr. cowle [kaul] s. (anglo-indian). 1. sa lvconduet, scrisoare de liberă trecere; permis. 2. amnistie. cow leather l'kau ile 63r] ş. piele de vacă. cowled [kauld] adj. (învelit) cu glugă. cow leech ['kau li:tj] ş. ( pop.) (doctor) veterinar. cowlick [~lik] s. colţ, buclă lipită de frunte. cowlike [~la ik] adj. (ca) de vacă. cowling ['kaulirj] s. (av.) capota motorului, carenaj. cowl staff ['kaul 'sta:f[ s. băţ pentru căratul hârdăului. cowman ['kaumon], pl. cowmen [-man] s. 1. muncitor la fermă; văcar. 2. (amer.) negustor de vite, geambaş; fermier, propri etar de vite. co-work [kou'wa:k] vb. intr. a lucra împreună, a conlucra, a colabora. co-worker [-or] s. colaborator; asistent. cow path ['kau 'po:0] s. (jig.) drum lung, cale lungă. cow pen [~ pen] s. ocol, ţarc (de vite). cowpoke [~ pouk] s. (amer . si.) cow-boy; văcar. cowper stove ['kaupa 'stouv] s. (metal.) cauper, aparat pen tru preîncălzirea aerului. cow pox ['kau poks] s. (vet.) vaccinia, vaccină (boală contag ioasă Ia vaci, care, dacă e inoculată omului prin vaccinare, îl face pe acesta imun faţă de variolă). cow puncher [~ ipAnt/ar] s. (amer. fam.) văcar, cow-boy, cowrie ['kauri] s . (zool.) 1. kauri, scoică de kauri (folosită ca monedă) (Cyproea moneta). 2. ghioc. c ow's grease ['kauz igri:sj s. 1. seu de vaca. 2. (şl.) unt. cowshed ['kau/ed] s~. şo pron, saia, staul, grajd, coşar pentru vite. cowslip l'kauslip] s. (bot.) 1. ciuboţi ca-cucului, ţâţa-vacii (Primula veris officinalis); French / sau mountain) ~ ufechea-u rsului (Primula auricula). 2. (amer.) caleea-calului (Caltha palustris). cowtree ['kautri:] s. (bot.) arbore-de-laptc (Brosimum galactodendron). cow turd [~ ta: d] s. (pop.) v. c o w d u n g . cox [koks] I. s. (fam.) prese, de la c o x s w a i n. II. vb. A. intr. a face pe cârmaciul. B. tr. a da indicaţii (cuiva) pentru con ducerea unei ambarcaţiuni. coxa ['kokso], pl. coxae [-si:, -sai] s. (anat.) coapsă. coxal ['koksal] adj. (anat.) coxal, (de) la coapsă, al coapsei. coxalgia [kok'szel dsia] s. (med.) coxalgie, inflamaţia articulaţiei coapsei. coxalgy ['koksaMd3i] s.v. c o x a l g i a . coxbones ['koksbounz] interj, (pop.) pe legea mea! să mor dacă nu ! coxcomb ['kokskoum] s. 1. tichie de bufon / de măscărici. 2. bufon, măscărici, paiaţă; în zut, îngâmfat, înfumurat, persoană cu nasul pe sus / căruia nu-i ajungi nici cu prăjina la as; marţafoi, filfizon, coconaş, secătură, craidon. coxcombical [ikoks'koumikpl] adj. 1. încrezut; spilcuit, fandosit. 2. nebun, nebunatic. coxcombint ['koksikoumin] s. ( text.) înfăşurare în pieptene. coxcombry!'kokskoumri] s. acre, înfumurare, îngâmfare, fumur purtare de dandi / de filfizon, aer de marţafoi. coxless ['kokslis] adj. (sport) fără cârmaci. coxswain ['kokswein-, 'koksn-J s. 1. patronul unei şalupe. 2. (mar., sport) cârmaci, timonier. coxswain's box [~z boks] s. (mar.) timonier. coxy ['koksi] adj . v. c o c k y. coy [koi] adj. 1. (mai ales despre fete) ruşinos, sfios, timid, mo dest, sfiicios; ~of greoi / încet la (vorbă etc.); to be ~ of writing a nu voi să scri e, a se feri de scris, a se sfii să scrie. 2. (despre un loc) ascuns, retras, feri t, izolat. coyish [-i/] adj. modest, rezervat. coyote ['koiout, ksi'outi, amer.



 'kaiout, kai'outi] s. (zool.) coiot, lup de stepă sau prerie (Caniş latrans). coyote bole [~ boul] s. (mine) gaură pentru explozivi la'cariere. coyoting ['koioutin, '--] s. exploatare prădalnică / neraţională / nemiloasă a subsolului.



 223 cradle



bottle a bea / a „goli" o sticlă (de vin); (amer.) to ~ a record a stabili un record , a bate coypu fkoipu:] s. 1. (zool.) nutria (Myopotamus coypus). 2. blană de nutr ia. un record; to~a joke a spune / a face o glumă/ un banc; to ~a drum a comite o spargere. coz [kAz] s. prese, de la c o u s i n ; (ca apelativ) vere, nepoate. c oze [kouz] I. s. discuţie, vorbă(rie), flecăreală, trăncăneală, cozerie. II. vb. inîr. a B. . 1. a trosni, a pocni, a plesni. 2. a se lăuda; a spune minciuni, gogoşi. 3. a crăpa; a se sparge; a se despica. 4. (fa/u.) a cădea în ruină, a se deteriora, a se paragini . 5. (despre discuta, a vorbi, a trăncăni, a flecari. cozen E'kAzn] vb- A. tr. 1. a înşe la, a duce, a păcăli, a trage pe sfoară; a ademeni, a voce) a fi în schimbare, a se schi mba. 6. (şl.) a da greş, a o scrânti. 7. to ~ off a) a se momi. 2. to ~ into a momi să, a face (pe cineva) să (ademenindu-l). B. intr. a face înşelătorii coşcovi, a se coji; b) a se scoroji; to ~ up a se sparge (în ţăndări); a cădea cu zgomot; b) a se distruge, a se r uina; (despre avioane) a suferi o avarie. III. adj. remarcabil, de sau ticăloşii. pr imă forţă / mână. de mâna întâi; faimos, vestit, renumit; dibaci, iscusit; ales, de elită; e [-id3] s. înşelare, înşelăciune, tragere pe sfoară. he passes for a ~ shot trece drept un trăgător de marc forţă / de elită; ~ troops trupe / cozener [-o1"] s. înşelător, pungaş, bo elită, de şoc. IV. interj, tronc! poc! trosc! pleosc! buf! bâldâbâc! cozening [-in] adj. în or, amăgitor; de pungaş, de escroc. crackabbility f-s'biliti] s. 1. fragilitate, eas abilitate. 2. (mine) calitatea de a craca uşor. cozy ['kouzi] adj., s. v. c o s y. crackable [-abl] adj. 1. fragil, casabil. 2. (mine) cracabil. cozymase ['kou'za imeis] s. (chim.) cozimază. crackajack['kr32k9-d333k] (sl.) I. adj. straşnic, grozav , minunat. II. s. persoană crab1 [kraib] I. s. 1. (zool.) crab, rac-de-mare (Brach yura şi Anomura). 2. (telm.) vârtej, troliu, vinci, scripete. 3. the Crab (astron.) Racul, Cancerul (constelaţie şi semn al remarcabilă. zodiacului). 4. (entom.) (păduche) lat (Phthirus pubis). 5. pl. cel mai mic punct la cărţi; cracka-Ioo ['kraekalu:] s. v. c r a c k - l o o . to turn out ~s a da greş, a eşua. (sport) to catch a — a înfunda rama în apă, a vâsli crack-brained ['kraskbrcind] adj. 1. smintit, scrântit, tâmpit, ţicnit sărit. 2. lipsit de prost. II. vb. A. inîr. 1. (şi to go ~bing) a prinde crabi. 2. a zgâria, a-şi arăta ghearele. sens, absurd, fără noimă. 3. (amer. fam.) a da, a merge îndără cul. 4. (av., mar.) a devia din cauza vântului. crack detector [~ di.tckto1"] s. ( telm.) defectoscop; detector de fisuri. B. tr. 1. a supăra, a necăji, a irita; a amărî. 2. a zgâria. 3. (fa/u.) a căuta nod în papură crackdown [~daun] s. luare de măsuri (discip linare) (împotriva cuiva); pedepsire, (cuiva), a critica pătimaş, a face praf. 4. a de făima, a discredita. to ~ the deal a strica penalizare (a cuiva). târgul; to ~ the t urn a strica replica unui actor. cracked [kraskt] adj. 1. crăpat, pocnit, plesnit, spart. 2. (şi ~ up) (fam.) smintit, ţâcnit, crab2 I. s. 1. (amer. bot.) măr sălbatic, măr ureţ (Pirns mains silvestris). 2. (fam.) sărit, şui; his brains are ~nu e în toate minţile , nu e normal, îi lipseşte o doagă. 3. ruinat. om morocănos / arţăgos, urs, om ţâfnos. II. ntr. a fi ţâfnos / arţăgos / morocănos. 4. (despre reputaţie) ştirbit; (despre omenie, cins mâncat, ştirbit. 5. (despre sunet, voce) ascuţit; strident; spart. III. adj. (jig.) a cru, astringent. cracked corn ['kr


 , petardă, pocnitoare, dop; bomboană pocnitoare. 4. şfichi (de crabber1 ['kroba1"] s. 1. pescuitor de crabi; un fel de vas folosit la pescuitul crabilor. bici), pleas na. 5. pişcot, biscuit (subţire şi uscat); pl. uscatele. 6. (şi corn ~s) pl. (amer.) por eclă dată albilor săraci din satele din sud-estul S.U.A. 7. (ind.) instalaţie de cracare . 2. (text.) lucrător la o maşină de fixat ţesăturile. 8. (te/m.) valţ concasor. 9. (sl.) m nciună gogonată, gogoşi. 10. (sl.) sumă mare de bani. crabber2 s. (amer. sl.) cusurgiu, nemulţumit. 11. (fam.) lăudăros, fanfaron. 12- (vulg.) şezut, dos, fund. (sl.) to be ~s a fi nebun / crabbery ['kreebori] s. Ioc în care abundă sau sunt pescuiţi crabii. crab bing ['krasbirj] s. 1. (text.) fixare a ţesăturilor. 2. (av.) ambardaj, ambardou, sări t / scrântit, a nu fi în toate minţile, a avea o lampă arsă. instabilitate în direcţie. 3. r.) pescuit de crabi. cracker mill ['kraska mil] s. (telm.) valţ concasor. crabbin g machine [~ ms'J'v.n] s. 1. (text.) calandru, cilindru netezitor/ satinator; maşi nă crackey ['kraeki] interj, (fam.) prostii! ei aş! de crabat. 2. (pielărie) maşină de lus truit / de glănţuit. crack hand ['kraek hcend] s. (fam.) maestru, doctor, cunoscător. cracking ['krcekirj] I. adj. 1. care se crapă. 2. de cracare. II. ş.l. crăpătură, spărtură, abbish ['krasbi/] adj. cam ţâfnos, cam arţăgos; cam ursuz; puţin amabil. fisură. 2. formare de crăpături, crăparc, fisurare; plesnire. 3. (mine) cracare. 4.pl. jumări. crab bucket ['krasb -bAkit] s. (mine) graifăr. 1 5. zgomot, pârâitură, trosnitură; plesnitură (de bici) 6. (fa/n.) lăudăroşenie, fanfaronadă. crabby ['krasbi] adj. care seamănă cu un crab; care bundă în crabi. cracking efficiency [~ i-fi/pnsi] ş. (ind.) randamentul cracării. crabby 2 adj. 1. încăpăţânat, îndărătnic. 2- iritabil, irascibil, morocănos, posac, ursuz. crackin ~'o(:)f] s. aşchiere, despicare. 3. greu, dificil. cracking plant [~ pla:nt] s. (m ine) instalaţie de cracare. crab cactus l'krjeb ikasktas] s. (bot.) cactus sud-ame rican cu flori roşii (Zigocactus cracking process [~ iprouses] s. (mine) cracare, proces de cracare. truncatus). crackish ['kraski/] adj. (pop.) dezmăţat, desfrânat. cr ab capstan [~ ikfepstan] s. (mar.) cabestan. r crabcatcher [~ika2t/9 ] s. 1. pes cuitor de crabi. 2. (omit.) stârc-cenuşiu; stârc-roşu. crackjack ['kraekrd3a3k] s. (fam. ) meşter, as; expert / specialist în materie. crack-jaw ['kra5kd39:k] adj. (fam., de spre cuvinte) greu de pronunţat, care te face să-ţi crab-faced [~fcist] adj. cu înfăţişare rietenoasă, rece, cu mutră acră. scrânteşti limba (în gura). crab fish [~ fi/] s. (zoo!.) c ab. crackle ['kraskl] I. s. 1. pârâitură, pârâit (al lemnelor care ard); pl. răpăit, pocnet oc crab grass [~ gra:s] s. (bor.) 1. mohor-roşu, meişor (Digitaria sanguinalis). 2. brâncă de puşti.2.(med.)hârâit (înplămâni).3.crăpătură,fisura.4.v. c r a c k l e ware.II.vb ia herbacea). A. intr. 1. a pocni, a trosni, a pârâi. 2. (muz.) a cânta cu tremolo; a arpegia, a face arpegii crab louse [~ laus] s. (entom.) (păduche) lat (Pedicidus p ubis). (la un instrument de coarde). B. tr. a sfărâma sau a rupe cu un pârâit uşor. crabsh ells [~/elz] s. pl. (sl.) ghete; cizme. crackle china [~ -t/aina] s. porţelan tran sparent cu crăpături artificiale, cu vinişoare. crabsidle [~isaidl] vb. intr. (fam.) a merge într-o parte ca un crab. crackless fkra^klis] adj. fără crăpături. crab tree [~ tri :] s. (bot.) măr pădureţ (Malus sylvestris şi alte specii). crackle ware ['kra?kl ws3 r ] s. (vase de) ceramică smălţuită. crab wine [~ wain] s. vin acru, poşircă. crack [krsek] I s. 1. trosnet, trosnitură; pocnet, pocnitură; plesnet, plesnitură (din bici); crackli n ['kreeklin] s. v. c r a c k l e c h i n a . zgomot, bubuit, bubuitură (de trăsnet) , detunătură; in a ~ într-o clipă, cât ai clipi din crackling l'kraaklirj] s. 1. trosnet, trosnitură, pârâit, pârâitură. 2. sorie de porc prăjit. ochi; it is not worth a ~ nu face ( i cât) o ceapă degerată; the ~ of doom trâmbiţa 3. pl. (amer.) jumări (de porc). 4. turtă c umări. 5. covrig. „judecăţii de apoi"; ziua de apoi, sfârşitul lumii; to/till the ~ of doom la nesfârşit, până crackling bread [~ bred] s. (amer.) v. c r a c k l i n g (4). în ziua d e apoi. 2. (fam.) împuşcătură, foc (de armă); to take a ~ at smth. a) a trage un crack-loo ['krasklu:] s. (amer.) riscă în care banul trebuie să cadă cât mai aproape foc în ceva; b) (fig.) a-şi încerca puterile la ceva. 3. lăudăroşenie, fanfaronadă. 4. lăudăros, de o crăpă . fanfaron. 5. palmă răsunătoare, scatoalcă, capac. 6. crăpătura, despicătură; to walk a / nel ['kraskn^l] s. 1. biscuit uscat, pişcot tare,covrig. 2.pl.v. c r a c k l i n g (3). the ~ a merge de-a lungul crăpăturii dintre scândurile duşumelei (ca dovadă că nu e b at); 3. (amer.) carne de porc rumenită. (amer.) the ~ of day zorile, revărsatul zori lor. 7. schimbare a timbrului vocii, voce în crackpot fkraskpM] s. (sl.) 1.1. nebu n inofensiv. 2. (fam.) excentric. II. adj. (fam.) schimbare (în e[x>capubertăţii). S. (sl.) furt prin spargere, efracţie. 9. (sl.) spărgător. 10. (sl.)excentric, trăsnit, zur liu. vorbă de duh, glumă, banc; observaţie sarcastică, înţepătură. 11. (jam.) taifas. 12. ( crack regiment [~ ircd3ims>nt] s. (mii.) regiment de elită; regiment de garda. li



 psă, defect, neajuns; sminteală, ţicneală, nebunie (fit.) he has a ~ e cam ţicnit, îi lipse crack skull [~ skAl] (pop.) s., adj. 1. nebun, ţicnit. 2. fluşturatec, uşuratec. o do agă. 13. (sl.) ceva ce iese din comun; băiat extraordinar; ocnă. II. vb. A. tr. 1. a c răpa, cracksman ['krzeksmanKpl. cracksmen [-man] s. (sl.) spărgător; spărgător de case a s parge (un vas, un pahar etc.); a sfărâma, a face ţăndări. 2. a sparge (nuci); to ~ a (tidy ) de.bani. crust a câştiga o pâine uşoară, a-şi câştiga uşor existenţa; to ~ the heart (str drobi cracky ['kraski] adj. 1. crăpat, plesnit. 2. care plesneşte uşor, crocant, fragi l, casabil. inima; to ~ one's sides with laughing a se tăvăli de râs, a se ţine cu mâinile de burtă 3. smintit, sărit, ţicnit, şui. de râs; (prov.) he that would eat the kernel mus t ~ the nut cine vrea să mănânce nuci cradle l'krcidl] I. s. 1. leagăn; ~ straws are sca rce out of his breech încă nu i-a căzut trebuie să Ie spargă; nu poţi face jumări fără să s 3. a scoate din luptă (un cal, caşul de la gură; (jig.) the ~ of the deep marea. 2. (j ig.) leagăn; faşă, copilărie; from un ostaş). 4. (min.) a craca, a supune (petrolul) la cr acare. 5. (amer. fam.) to ~ up a lăuda the ~ din leagăn, înnăscut; the ~ of civilization leagănul civilizaţiei; from one's / the peste măsură, a ridica în slăvi. 6. to ~ down a fr e, a zdrobi (o împotrivire); to ~ a ~ to one's / the grave din leagăn până la mormânt. 3. (tehn.) ramă, cadru, batiu, suport,



 cradle babe 224



reazem. 4. (te/m.) ramă de fundaţie a unei maşini. 5. roabă, tărăboanţă. 6. (constr.) locaş (telm.) platformă suspendată, pod suspendat. 8. (telul.) cuzinet de reazem. 9. (mil. ) leagăn (al afetului). 10. (mine) jgheab pentru spălarea aurului. 11. (mar.) sanie de lansare. 12. (agr.) coasă cu greblă. II. vb. A. tr. 1. a pune / a aşeza în leagăn. 2. a legăna. 3. (fig.) a dădăci, a îngriji, a creşte (în fragedă copilărie). 4. (mine) a spăla . B. intr. 1. a sta (ca) în leagăn. 2. (agr.) a cosi cu o coasă cu greblă. cradle babe [ ~ beib] s. copil de leagăn. cradle frame [~ freim] s. (ferov.) cadru pendular. cra dlehood ['kreidlhud] s. (rar) fragedă pruncie. cradle land ['kreidl lasnd] s. patr ie, ţară de baştină, pământ natal. cradle robber [~ irobar] s. (amer. si) persoană care fli ază cu cineva mult mai tânăr; persoană căsătorită cu cineva mult mai tânăr. cradle snatcher a?t/ar] s. (amer. si.) v. c r a d l e r o b b e r . cradle song [~ son] s. cântec de leagăn. cradle-tombed [~ tu:md] adj. (poetic) mort în faşă. cradling ['kreidlirj] s. 1. legănare, legănat, balansare. 2. (constr.) construcţie de bârne; cintru. craft [kra:f t, amer. krarft] s. 1. dibăcie, îndemânare, isteţime, abilitate, dexteritate; artă, meşteşu iscusinţă, măiestrie. 2. meserie, meşteşug; potter's ~ olărit, ceramică; gentle ~ a) (fnv. meţ) cizmărie, meseria cizmarului; breasla cizmarilor; b) (glumeţ) pescuit cu undiţa (yo c de cuvinte bazat pe omonimia dintre: gentle — nobil şi gentle — nadă pentru pescuit cu undiţa); breaslă, ghildă, corporaţie; castă. 3. the Craft francmasonerie; he is one of th e ~ e unul de-ai noştri. 4. şiretenie, şiretlic, vicleşug, înşelăciune, pungăşie. 5. (mar.) aţiune, navă, vas, corabie, barcă, luntre (dintr-un singur trunchi); (mii.) landing ~ vas de debarcare; small ~bărci, luntre. 6. (av.) avion; (colectiv) avioane, aviaţie. 7. (mv.) putere; by ~ of în virtutea (cu gen.), prin forţa (cu gen.). 8. (înv.) puter e magică, magie. craft brother [~ ibrAâar] s. mason. craftily ['kra:ftili, amer. 'kr a?ft-[ adv. cu viclenie, cu şiretenie, viclean, şiret; ingenios; prin înşelăciune, prin vi cleşug. craftiness ['kra:ftinis] s. viclenie, şiretenie; vicleşug, înşelăciune, şiretlic. c tless ]'kra':ftlis] adj. (rar) cinstit, neprefăcut. craft paper ['kra;ft 


 parator, meditator, repetitor pentru examene. 2. (sl.) minciună; mincinos. crammin g ['krasmirj] s. îndopare, îngrăşare. cramming machine [~ ma'/kn] s. aparat de îndopat (păs le). cramp [kramp] I. s. 1. (med.) crampă, spasm, convulsie; cârcel, junghi; a ~ in the calf cârcel la picior; writer's ~ crampă la mână (aVn cauza scrisului). 2. (telm.) s coabă de fier, crampon; clemă; cârlig; cleşte cil şurub, cleşte de strâns, dispozitiv de st re; menghină. 3. (mme) stâlp, picior de siguranţă. 4. (fig.) obstacol, piedică, cătuşă. II. tr. 1. a produce crampe, spasme, cârcei (cuiva). 2. a bloca (circulaţia). 3. a împiedi ca,



a frâna, a stânjeni (dezvoltarea); a restrânge, a reduce, a strâmtora; to be ~ed for spa ce room a avea foarte puţin spaţiu, a fi foarte strâmtorat. 4. (telm.) a fixa, a înţepeni, a întări, a prinde, a îmbina cu o scoabă. 5. to ~ in a presa, a vârî, a nu lăsa (în); to ~ a scoate cu forţa, a smulge. cramped [kraanpt] aay. 1. zgârcit, contractat, prins de un cârcel, amorţit, care are crampe, cârcei, paralizat. 2, înghesuit, comprimat, strâmt ( ca spaţiu). 3. (despre stil) extrem de concis. 4. (despre scris) indescifrabil, il izibil; ~writing mâzgăleală, mâzgălitură. 5. (despre facultăţi intelectuale) mărginit, limi amp fish ['krEemp fi/] s. (iht.) torpilă, peşte torpilă (Torpedo marmorată). cramping ta ble ['kraempirj .teibl] s. (telm.) masă pentru fixarea pieselor de prelucrat. cram p iron ['kraniip .aian] s. v. c r a in p o n (1). cramp joint [~ d3oint] s. (con str.) îmbinare cu scoabă. crampon ['tampan) s. 1. (telm.) cârlig defier,gheară, cârcel; sc oabă. 2. pl. crampoane, cuie de talpă (la bocanci de munte) sau de potcoavă. crampy [' krsempi] adj. care are sau provoacă crampe, spasme, cârcei. cranage ['kreinkrj] s. 1 . folosirea macaralei. 2. plată, taxă pentru folosirea macaralei. cranberry ['krasnb ^ri, amer. si -beri] s. 1. (si small ~) răchitele (Vaccinium oxycoccos). 2. merişor american (Vaccinium macrocarpum). 3. merişor, merişoară (Vaccinium vitis idaea). cranc h [taeni/] s. (mine) stâlp de siguranţă din minereu, masiv de minereu. crandall fkrand al] s. (telm.) daltă dinţată pentru rocă. crane [krein] I. s. 1. (omit.) cocor, gruie (G rus grus); flock of ~s şir de cocori; the ~ chuncks / woops / shrieks cocorul ţipă. 2. (telm.) macara; gruie; jib ~ macara pivotantă; derrick ~ macara învârtitoare, derrick ; travelling ~ pod rulant. 3. sifon. II. vb. A. tr. a ridica cu macaraua. B. int r. 1. (out, over, down) a-şi întinde lung gâtul pentru a vedea mai bine (afară; peste; în jos); to ~ at the girls a umbla / a se uita după fete. 2. (fam.) to ~ at a se opri / a ezita / a şovăi în faţa (greutăţilor). crane attendant [~ a'tendant] j . v. c r a n e a n . crane balks [~ bo:ks] s. (telm.) cale a podului rulant. crane boom [~ bu: m] s. (telm.) braţ de macara. crane driver [~ ,draivar] s. v. c r a n e m a n. cra ne fly [~ flai] s. (entom.) ţânţăroi (Tipula). crane magnet [~ imasgriit] s. (telm.) mag net de ridicare. crane man [~ mam] s. (telm.) macaragiu, conducător de macara, mec anic de macara. crane operator [~ iopareitar] s. macaragiu. crane's bill [~z bil ] s. (bot.) briboi, ciocul-berzei / cocostârcului, pliscul-cocoarei, pălăria-cucului ( Geranium sp.). crane way [~ wei] s. (telm.) linia ferată a macaralei. crania [krei nja] s. pl. deda c r ă n i u ni. cranial ['kreinial] adj. cranian. cranian ['krein ian] aay. cranian. craniological [,kreinia'bd3ik3l, -niou'l-j adj. craniologic; craniology [,kreini'olad3i] s. craniologie. craniometry [ikreini'omitri] s. cran iometrie, măsurarea craniilor. cranioscopy [ikreini'oskapi] s. cranioscopie. crani um ['kreinjam -niam], pl.' crania ['kreinja] s. (anat.) craniu, ţeastă, tigvă. crank1 [krarjk] I. s. (telm.) manivelă, genunchi, pârghie cotită, manetă, mâner, pârghie (de mână) vb. tr. 1. a îndoi, a încovoia, a fălţui, a curba. 2. a întoarce manivela (cu gen.). 3. ( auto) to ~ up a porni (un motor) cu manivela. crank2 I. s. 1. întorsătură ciudată (de fr ază etc.). 2. capriciu, toană, ciudăţenie. 3. om capricios, cu toane, ciudat. II. aay. 1 . (despre un mecanism) deranjat, defect. 2. (despre sănătate) şubred, precar. 3. (mar. ) nestabil. crank anger [~ -cerjgar] s. (telm.) coarbă, burghiu cu coarbă. crank arm [~ a:m] s. 1. (telm.) braţul / cotul manivelei. 2. (auto) manivelă de pornire. cran k axle [~ ,Eeksl] s. (telm.) arbore / ax cotit. crank bearing [~ ibsarirj] s. (t elm.) lagăr principal. crank brace [~ breis] s. (telm.) coarbă, burghiu cu coarbă. cra nk case [~ keis] s. (telm.) carterul arborelui cotit, carter(ul motorului). cran k check [~ tjek] s. (telm.) braţ de manivelă. crank drive [~ draiv] s. (telm.) trans misie prin mecanism cu manivelă, transmisie cu bielă-manivelă. cranked [krsrjkt] aay. cotit, articulat; (re)curbat, îndoit, încovoiat. cranked axle [~ rjeksl] s.v.crankax le. crank gear [,'kra;nk giar] s. (telm.) transmisie prin bielă-manivelă. crankiness ['krarjkinis] s. 1. temperament iritabil şi nerezonabil. 2. (amer.) caracter capr



 icios / nestatornic; toane, capricii. 3. zgârcenie, calicie. 4. (mar.) lipsă de stab ilitate. 5. nesiguranţă; dezordine. 6. vioiciune, deşteptăciune; vigoare. cranking ['kra erjkirj] s. (telm.) 1. unghi, colţ; prag, umăr, ieşitură, genunchi, cot. 2. pornire a mo torului cu ajutorul manivelei de pornire. 3. învârtire a unui aparat de filmat cu mâna . 4. (constr.) piesă cotită. crankle ['krsrjkl] I. vb. A. intr. a merge în zigzag; a şer pui. B. tr. a tăia în zigzag. II. s. zigzag, întorsătură, cotitură. crankled axle f'krcerjk d 


 225 crease-proof



cranny1 ['kraeni] s. 1. crăpătură, fisură. 2. cotlon, ungher, loc tăinuit / retras, ascunz iş, tainiţă; gaură. cranny2 s. (anglo-indian) funcţionar hindus care ştie să scrie englezeş rap1 [kreep] s. (reg.) 1. hrişcă. 2. (sl.) bani; to kick the ~ out of smb. a trage c uiva o bătaie soră cu moartea, a omorî în bătăi. crap2 I. s. (si.) spânzurătoare. II. vb. t spânzura. crap3 (vulg.) I. s. rahat, căcat. II. vb. intr. 1. a se căea. 2. (amer. sl.) to ~ out a o da în bară, a o zbârci. crapaud [kraVpou, kra:'po:] s. (fr.) Johnny ~ po reclă dată francezilor. crapaudine ['kr£epo:din] s. 1. (veţ.) crăpătură (la copita calului) . (telm.) pivot (la uşă). crapaudine door [~ do3r] s. uşă turnantă pe pivoţi. crape [kreip] l. (text.) crep; (fig.) văl, voal, doliu; piece of ~ văl (de doliu); zăbranic; to dres s in ~ a purta doliu. 2. (plast.) crep. craped [-t] adj. 1. încreţit, buclat, ondula t. 2. îmbrăcat în doliu, îndoliat; garnisit cu crep. 3. creponat. craped paper [~ «peips1" ] s. hârtie creponată. craps [kreeps] s. (amer.) joc de noroc cu zaruri, aprav. barb ut; to shoot ~ a juca zaruri / barbut. crapulence ['krzepjulans] s. 1. mahmureală, indispoziţie după chef. 2. beţie. crapulent fkraspjulant] adj. 1. care se dedă la un vi ciu (desfrănare, beţie, lăcomie); desfrânat, stricat. 2. mahmur, în stare de mahmureală. cr pulous ['kraepjubs] adj. v. c r a p u l e n t . crapy ['kreipi] adj. (despre sto fă) de crep. crash1 [kra/] I.s. 1. huruit, bubuit, pocnet, trosnet, pocnitură, trosn itură, tunet. 2. fali ment, crah, fiasco, ruină. 3. defectare, avarie, stricăciune, det eriorare. II. vb. A. tr. 1. a sparge, a sfărâma, a distruge, a dărâma, a nărui, a doborî; t ~ a plane a doborâ un avion. 2. (sl.) a intra (într-un loc) fără bilet sau fără invitaţie; mer. sl.) to ~ a party a veni fără invitaţie; (amer.) to ~ the gate a intra (la teatru , concert etc) fără bilet. B. mtr. 1. (down) a cădea cu un bubuit; a se prăbuşi (la pământ) se nărui. 2. (against, together, with smth.) a sc izbi cu un bubuit (de ceva); (i nto smth.) a sc ciocni cu un bubuit (de ceva). 3. (out) (despre tunet) a bubui. 4. a suferi o avarie, o stricăciune; a se sfărâma în cădere. 5. a da faliment. 6. (in, on) (şl.) a da buzna (în), a sc năpusti (asupra, cu gen.). III. adv. bubuind, trosnind, e u un bubuit / trosnet. crash2 s. pânză crudă. crash helmet [~ ihelmit] s. 1. (av.) cas că de aviator / de pilot. 2. (auto) cască de protecţie / de alergător / de motociclist. crash-land [~laend] vb. intr. (av.) 1. a face o aterizare forţată. 2. a se sfărâma în curs ul aterizării. crash truck [- trAk] ş. (auto) camion / macara de depanare. crasis [' kreisis] s. 1. constituţie, temperament. 2. (H'igv.) sinereză. contracţie. crass [kras ] adj. cras, grosolan, extrem (în senş rău),- ~ ignorance ignoranţă crasă. crassitude ['krs sitjuid] s. stupiditate, prostie crasă. erate [kreit] I. ş. 1. Iadă sau coş de împachetat. 2. (sl. av.) avion. -0* (amer. glumeţ) old ~ (despre un automobil) hodoroagă, rablă, Fier vechi. II. vb. tr. a împacheta într-o ladă/într-un COŞ. crate hook ['kreit huk] s. (m ar.) cârlig de ladă. crater ['krcit3r] I. s. 1. crater (de vulcan). 2. pâlnie, groapă (d e obuz). 3. (arheol.) crater (vas); urcior cu două urechi (din antichitate). II. v b. intr. a forma un crater. craton fkreiton] s. (geol.) craton. craunch [knxnt/, kra:nt/] vb. tr. a ronţăi, a sparge în dinţi. cravat [kra'vast] s. (înv.) fular, cravată; empen ~ ştreang, funia călăului. crave [kreiv] (şi to ~ for) vb. ţr. şi intr. 1. a dori cu rdoare, cu înflăcărare, a aştepta cu nerăbdare (ceva). 2. a cerc cu stăruinţă (iertare, voi rmisiune), a implora; a solicita, 3. (despre împrejurări) a cere, a reclama, a sili la, a necesita. craven ['kreivpn] I. adj. 1. (înv.) învins, biruit, bătut. 2. lipsit d e curaj, laş, fricos. -0- to cry ~ a se da bătut, a se recunoaşte învins; a se speria, a o băga pe mânecă, a îngălbeni de frică. II. s. laş. craving f'kreivirj] I. s. 1. nesaţ: (f orinţă fierbinte (de); năzuinţă, aspiraţie (spre). 2. poftă, lăcomie, nesaţ. II. adj. pofti nitor, lacom, nesăţios, nesăturat; to be ever ~ a fi nesăţios, a nu mânca niciodată destul. aw [kro:] s. 1. (omit.) guşă. 2. (zool.) stomac. crawfish ['kro:fi/] I. s. v. c r a y f i s h . II. vb. intr. (amer. fam.) abate în retragere. crawl [kn>:l] I. vb. in tr. l . a s e târî. 2. a slugarnici, a se târî. 3. (despre piele) a furnica; a simţi furni cături pe corp. 4. (amer. sl.) a bate în retragere. 5. to ~about a se târî încoace şi încol a-şi târî cu greu picioarele, a merge anevoios/cu chiu cu vai (fig.), a se întinde, aselăţi to~forth ase târî înainte; to ~ into smb.'s favour a intra / a s e băga (pe) sub pielea cuiva, a se insinua în graţiile cuiva; (amer.) to ~ out of smth. a reuşi să iasă din ceva ; (amer.) to ~ through a knot-hole a ieşi cu greu dintr-o încurcătură: to ~ up a sc ţine în sus; to ~ with a fi plin de, a mişuna de (insecte). II. s. 1. târât, târâre. 2. mers încet;



 at a ~ încet ca un melc. 3. servilism, slugărnicie. 4. the ~ (sport) craul (stil de în ot). 5. (hidr.) bazin, canal (acvatoriu apărat în mod natural sau artificial de acţiun ea gheţurilor sau a curenţilor.) crawler ['krD:l3r] I. s. 1. reptilă, târâtoare. 2. linguşi or. 3. (sl.) birjă. 4. (telm.) şenilă, lanţ-omidă. 5. camion sau tractor pe şenile. 6. pl. răcăminte pentru copiii care se târăsc pe jos. 7. (austr.) lingău, II. adj. (telm.) pe şeni e. crawler tractor ['krD:la -traîkts1'] ş. (telm.) tractor pe şenile. crawler tread [~ tred] s. (telm.) mers, rulare pe şenile. crawling ['kn>:lin] I. adj. 1. târâtor, care se târăşte, care se mişcă încet. 2. slugarnic, servil. II. s. târât, târâre. crawlingly [târâş, târându-se.



crawly ['knxli] adj.. 1. târâtor; creepy ~ care merge încet ca un melc. 2. care are se nzaţia de furnicături pe corp. crawly-mauley, crawly-mawly [~ j8Amp3r] s. 1. (sl.) romano-catolic; (amer.) catolic irlan dez. 2. (amer. şl.) locuitor din Maryland. crayfish ['krcifi/J ş. (zool.) 1. rac de râu (Astacus sp.). 2. langustă (Palinurus vulgaris). crayon ['krpian, 'kreionj I. s. 1. cretă colorată, cretă de desenat; creion colorat; (creion) pastel; black ~ cretă nea gră; cărbune; creion negru; red ~ creion roşu; soft ~ creion de desen moale. 2. desen în pastel; pastel. 3. (electr.) cărbune, electrod pentru lampă cu arc. II. adj. în paste l; în cretă. III. vb. tr. 1. a desena / a schiţa cu / în pastel; (fig.) a creiona, a sch iţa. 2. (şi to ~ out) a schiţa, a concepe (un plan, un proiect). crayon moulding machi ne [~ imouldirj ma'Jim] s. (tehn.) maşină pentru fasonarea minelor de creion. craze [kreizj I. vb. tr. 1. a înnebuni, a scoate din minţi. 2. a crăpa (smalţul), a face crăpătur fine (în smalţ). II. s. 1. manie, (moment de) nebunie, idee fixă. 2. (fig.) (for) modă, pasiune (pentru ceva); to be the ~ a fi la modă, a face furori; the latest ~ ulti ma modă, ultimul strigăt / răcnet (al modei). 3. nebunie, alicnaţie mintală. 4. crăpături f (în smalţ). 5. (consir.) fisură (în beton). crazed [kreizd] adj. 1. nebun, smintit, ţicni t, ieşit din minţi, alienat. 2. (despre smalţ, sticlă) acoperit cu crăpături fine, cu viniş e. crazedness ['kreizidnis] s. 1. şubrezenie, decrepitudine. 2. nebunie, sminteală, alicnaţie mintală. crazing ['kreizin] s. (constr.) microfisurare. crazy ['kreizi] ad j. 1. nebun, smintit; ~ as a bedbug nebun de legat. 2. (fam.) pasionat (la nebun ie), nebun, înnebunit (după ceva / cineva). 3. şubred, caduc; care se năruie. 4. (despre smalţ) acoperit de crăpături. 5. făcut din bucăţi de forme diferite. 6. bizar, neobişnuit; nit. 7. (amer. sl.) excelent, perfect, minunat. 8. slab, fără vlagă; infirm. crazy bon e [~ boun] s. (amer. anat.) v. f u n n y b o n e . crazy jack [~ &^ek\ s. nebun, smintit. crazy quilt [~ kwilt] s. 1. plapumă făcută din petice (de diferite mărimi, for me şi culori). 2. (fig) partid politic amestecat. crazy work [~ wa:k] ş. cârpăceală, lucru de cârpaci. creak [kri:k] I. s. scârţâit. II. vb. A. intr. 1. a scârţâi; the gate ~s on it inges poarta scârţâie din ţâţâni. 2. (despre greieri) a târâi. B. tr. a face să scârţâie, a make him ~ in his shoes am să-i arăt eu, o să mă pomenească el. creaky ['kri:ki] adj. car e scârţâie, scârţâitor. cream [kri:m] I. s. 1. caimac, frişca, cremă (a laptelui); smântână tână; beat / whipped ~ frişca; to skim the ~ off a lua caimacul; (fig.) a lua ce-i mai bun; clotted ~ iaurt. 2. (fig.) floare, crema, caimac, perlă, ceea ce este mai bu n; elita; the ~ of the army trupele de elită; the ~ of the story sarea / hazul ane cdotei / povestirii; the ~ of a joke poanta unei glume / unui banc; the ~ of soc iety crema societăţii. 3. lustru, lac; ceară de lustruit. 4. cremă; almond ~ cremă de migd ale. 5. cremă, lichior. 6. cremă, alifie (cosmetică); cold ~ cold cream (alijie pentru piele). 7. spumă (a unui lichid). II. adj. crem, de culoare crem (şi cream-coloured ). III. vb. A. tr. 1. (şi to ~ off) a smântâni (laptele). 2. (şi to ~ off) (jig.) a lua crema / lamura / partea cea mai aleasă (cu gen.). 3. a pune frişca în (cafea etc.). 4. a freca (unt, unt cu zahăr etc.). 5. a unge cu (cremă, alifie). B. intr. a face spu mă. cream basin ['kri:m -beisn] s. castron, oală pentru smântână. cream bowl [~ boul] s. v . c r e a m b a s i n . cream cake [~ keik] s. tortă cu cremă. cream cheese [~ t/i:z ] s. brânză grasă (cremă, brânză făcută din smântână). cream-coloured [~rkAfod] adj. crem, reamed [kri:md] adj. 1. smântânit. 2. dres cu smântână. 3. (despre supă) pasată. creamery [ hmari] s. 1. presă de unt, untărie, fabrică de unt. 2. lăptărie, magazin de brânzeturi. cre m faced ['krî:m feist] adj. alb, palid, galben la faţă (de frică). cream freezer [~ -fri :z3r] s. (telm.) maşină de făcut îngheţată. creaming ['kri:mirj] s. 1. separare a caimaculu / a smântânii. 2. stratificare a unei emulsii. 3. decantare / stratificare a Iatexu lui. cream jug ['kri:m d3Ag] ş. oală / urcior / cană pentru smântână. cream-laid paper [~'l



 id ipeipa1"] s. hârtie vărgată de culoare crem. cream nut [~ nAt] s. (bot.) nucă america nă, nuca de America (Bertholletia excelsa). creamometer, cremometre [kri:'momit3r] s. (tehn.) cremometru (aparat pentru măsurarea cantităţii de grăsime în lapte); lactometr u. cream pot ['kri:m pot] s. oală pentru smântână. cream-pot love ['kri:mpot IAV] s. (ja m.) bursă obţinută prin favoarea unei femei. cream separator ['kri:m -seporcita1"] s. separator de lapte. cream-wove paper ['kri:m'wouv -pcips1-] s. hârtie velină de culo are crem. creamy ['kri:mi] adj. 1. cu smântână, cu cremă. 2. ca smântână, smântânos, gras. . 4. (fig.) excelent, de mâna-întâi, de prima calitate. crease [kri:s] I. s. 1. cută, pl iu, fald, încreţitură, îndoitură; dungă la pantaloni (bine călcată). 2. (pielărie) cută în conservată prin uscare. 3. falţ. 4. linie, dungă (ca semn, indiciu). 5. coamă (a acoperişu lui). 6. albie veche a unui râu. 7. îndoitură (a colţului la o carte). 8. linie (trasă pe teren la crichet). II. vb. A.tr. 1. a îndoi, a încreţi; a face un pliu / o cută în. 2. a în oi, a falţui, a bordura. 3. a împături (ceva) printr-o îndoitură sau printr-o linie, a îndo . 4. a mototoli, a boţi, a şifona. 5. a bordura, a fălţui. B. mtr. 1. a se încreţi, a se în . 2. a sc mototoli, a se boţi, a se şifona; this material ~s easily acest material s e şifonează uşor. crease-proof [~pru:f] adj. (teAt.) ncşifonabil, rezistent la sifonare.



 creaser 226



creaser l'kri:s9r] ş. (tehii.) ciocan de gâtuit (pentru îndoirea marginilor de tablă sau pentru bordurare). crease-resistant ['kri:s ritzistent] adj. v. c r e a s e - p r o o f. creasing ['kri:sirjj s. 1. îndoire, încreţire; îndoitură, cută, încreţitură. 2. b arhit.) mulură. 4. (poligr.) formare a cutelor. 5. (text.) sifonare, boţirc. creasin g hammer [~ -hasni9r] s. (telin.) ciocan de zicuit. creasing machine [~ mo./i:n] s. (telin.) maşină de îndoit, maşină de profilat tablă. creasing reel [~ ri:I] s. (telin.) rit. creasy ['kri:si[ adj. boţit, şifonat, mototolit; cu cute, în cute, în pliuri. creat e [kri:'eit] vb. A. ţr. 1. a crea, a făuri, a zămisli; a da naştere (la; cu dat.). 2. a plăsmui, a închipui, a născoci, a inventa. 3. a ridica / a avansa în grad / rang; a numi ; he was ~d a baronet a primit titlul de baronet, a fost făcut baronet. 4. a provo ca; to ~ a disturbance a provoca (o răscoală). 5. a pricinui, a cauza (un sentiment) ; a produce (o impresie), a inspira (încredere). B. intr. 1. (sl.) a se agita, a f orfoti, a-şi face de lucru. 2. (fam.) a bârfi, a arunca vorbe, a umbla cu vorbe / bârf eli / minciuni / calomnii. ■ creatine ['kri:oti:n, -tin] s. (chim.) creatină. creati nine Ikri(:)'Eetinin,-nain] s. (chim.) creatinină. creation [kri(:)'ei/5n] s. 1. c reaţiune; creaţie; creare, făurire, zămislire; lume, univers, natură; ~ of the brain rod a l închipuirii; (amer.) that beats all ~depăşeşte toate aşteptările; este prea de tot; that icks all ~ (into fits) asta le întrece pe toate / întrece orice măsură / e nemaipomenit / nemaiauzit / formidabil; (amer.) in (all) ~ dumnezeu, dracii', naiba; how in ~ did you manage to do it? cum dracu' / dumnezeu ai reuşit s-o faci? 2. ridicare (în rang), înaintare (în grad), numire (ca baronet etc.). creational [-ol] adj. care se referă la creaţie, creativ. creationism [-iz^m] s. 1. creaţionism, doctrina teologică de spre crearea lumii. 2. (rel.) doctrina despre crearea separată a sufletului în fieca re individ născut. creationist [-ist] s. creationist, adept al doctrinei creaţionism ului. creative [kri(:)'eitiv] adj. 1. creator, ziditor; ~ mind minte creatoare; ~ imagination imaginaţie creatoare; ~ power putere de creaţie. 2. ~ of producător de. creativeness [-nis] s. capacitate de a crea, forţă de creaţie. creator [kri(:)rcit3r] s. 1. creator, făcător; inventator, năseocitor; the Creator Creatorul, Ziditorul (lumi i). 2. autor. creator's instrument [kri'eitoz rinstrumant] s. (electr.) instrume nt de montaj. creature ['kri:t/br] s. 1. creatură, făptură. 2. animal, vieţuitoare; ever y living ~ toată făptura, toate vieţuitoarele; dumb ~s fiinţe necuvântătoare, animale, vieţ oare. 3. om (adeseori cu nuanţă emotivă); dear, sweet ~! dragul meu! scumpul meu! fătul meu!; the dear ~s sexul slab; a good ~ o bunătate de om; idle ~ lucru nefolositor; om de prisos; fellow ~ semen; he is a ~ of impulse e un om de inimă; low ~ fiinţă ord inară; poor ~! bietul de el, sărmanul (de el); what a ~! ce fiinţă! ce om! 4. creatură, pr otejat. 5. creaţie, operă; my ~opera mea, creaţia mea. 6. (glumeţ) băutură, băuturi spirtoa otravă; to take a cup of the ~ a bea un pahar de vin. creature comforts [~ -kAmfo ts] s. pi. 1. lucrurile lumeşti, plăcerile vieţii, plăcerile lumeşti. 2. (/nil.) obiecte mă unte de uz personal (ţigări etc.). crebrity ['krebriti] s. (rar) frecvenţă. crebrous f'k riibres] adj. (rar) frecvent, des, repetat. creche [kreij, amer. şi kre/] s. (jr.) 1. creşă. 2. azil pentru copii găsiţi. credence ['kriidans] s. 1. credinţă; încredere; cre e, crezământ; creanţă; to give ~ a crede, a da crezare, crezământ, a acorda, a arăta încred to find ~ a se bucura de încredere; to refuse ~ a nu acordă încredere; letter of ~ scr isoare de recomand atic. 2. (bis,) credenţă, măsuţă, mescioară în altar. credence table [~ ibl] s.v. c r e d e n c e (2). credent fkriidant] adj. 1. încrezător, care crede, cr edul, încrezător. 2. demn de încredere, demn de crezut. credentials [kri'den/dz] s.pl. 1. scrisori de acreditare (ale unui ambasador); to present one's ~ a-şi prezenta scrisorile de acreditare. 2. mandat, recomandare, recomandaţie, împuternicire. crede ntials committe [~ ko.miti] s. comisie de validare. credibility [-kredi'biliti, -ds'b-, -htî] s. verosimilitate, credibilitate, veridicitate, veracitate; putinţa de a crede; încredere. credible ['krcdobl,-ibl] adj. 1. credibil, demn de crezut /de crezare; verosimil, veridic. 2. demn de încredere. credibly [~ij adv. demn de cre zut, veridic, verosimil. credit ['kredit] l.s. 1. veracitate, veridicitate, aute nticitate; (despre o ştire) it deserves no ~ nu este demnă de crezare / încredere; wor thy of ~ demn de crezare, autentic; on smb.'s ~ potrivit / pe baza celor spuse d e cineva; to give smb. ~ for / of smth. a) a încredinţa cuiva ceva; b) a crede pe ci



 neva capabil de ceva. 2. reputaţie (bună), nume bun; autoritate; a physician in high ~ with the profession un doctor foarte bine văzut în profesia / meseria lui; the ~ of an historian autoritatea unui istoric; to be bare of ~ a) a avea o reputaţie pr oastă; b) a nu avea prestigiu; c) a fi necunoscut-. 3. credit, influenţă, trecere, fav oare; stimă, vază, consideraţie, respect, încredere; cinste, onoare; to be in ~ with smb . a avea trecere pe lângă cineva, a se bucura de stima cuiva; to enjoy ~ with smb. a se bucura de stima cuiva; he deserves ~ for it merită laudă pentru aceasta, îi face c inste; it does him ~ îi face cinste / onoare; to one's ~ spre cinstea cuiva; that is not much to his ~ nu-i face prea mare cinste; to gain ~ by smth. a câştiga faimă / renume / onoare prin ceva; to gain ~ with smb. a câştiga stima / respectul cuiva; to have great ~ with smb. a avea o marc influenţă asupra cuiva, a putea foarte mult pe lângă cineva; to look for ~ a căuta să se distingă; to lose ~with smb. a pierde stima cui va, a-şi pierde creditul / trecerea la / pe lângă cineva, a-şi pierde reputaţia în ochii cu va; he is a ~ to his family face cinste familiei sale; to be out of ~ a nu se ma i bucura de încredere. 4. recunoaştere a meritelor; merit; to have the ~ of a avea m eritul de a; to take the ~



to oneself for smth. a-şi atribui meritul unui lucru. 5. (com.) credit; împrumut; cr eanţă; sumă trecută la intrări / la activ / la credit; partea din dreapta a unui cont; to ask ~ a cere / a solicita (un) credit; to be in ~ with a avea credit la; to enjo y /to have ~ a avea credit; to buy on ~ a cumpăra pe credit /datorie / veresie / c retă; to grant / to lodge / to open a ~ (with) a acorda / a deschide un credit (cu iva); to take (up)on ~ a lua pe credit / în cont; (fig.) a lua pe încredere; unlimit ed ~ credit nelimitat; bank ~ credit bancar; long(-term) ~ credit pe termen lung ; short(-term) ~ credit pe termen scurt; at /on three months' ~ pe termen de tre i luni; (up)on long ~ pe termen lung; for short ~ pentru un termen scurt; transa ctions on ~ afaceri pe credit; ~ on mortgage credit ipotecar; ~ in goods credit în mărfuri; private ~credit particular; public ~credit (acordat) de stat, credit pub lic; current account ~credit în cont curent; revolving ~credit rotativ, care se po ate înnoi automat; acreditiv care se poate înnoi automat; the ~ rises valoarea hârtiil or (de valoare) şi a acţiunilor este în creştere; to appear in smb.'s ~ a fi creditat de cineva; to the ~ of my account în favoarea mea. 6. (com.) scrisoare de credit, ac reditiv: 7. (amer.) examinare; diplomă de absolvire a unui curs într-o instituţie de învăţă 8. pi. (cin.) generic. II. vb. tr. 1. a crede, a da crezare (cu dat.), a acorda încredere (cu dat.), credit (cu dat.) 2. a stima, a onora, a cinsti. 3. a se încred e în (cineva), a se bizui (pe cineva). 4. a atribui (cuiva); to ~ smb. with good i ntentions a atribui cuiva intenţii bune. 5. a da pe credit, pe datorie, a da cu împr umut, a împrumuta. 6. a credita (o sumă). creditability [-o'biliti] s. v. c r e d i t a b l e n c s s . creditable [-abl] ady. 1. stimabil, respectabil; onorabil, v rednic / demn de laudă/ de elogii / de răsplată; care(-ţi) face cinste / onoare. 2. (înv.) demn de încredere, veridic, sigur, autentic; solvabil. creditableness [-oblnis] s . credit, stimă, reputaţie (bună). creditably [-obli] adv. onorabil, cu cinste; cinsti t. credit account ['kredit o'kaunt] s. (contabilitate) credit, cont creditor, pa rtea din dreapta a unui cont (v. c r e d i t 1,5). credit balance [~ rbzelons] s . (ec.) sold creditor. credited f'krcditid] adj. 1. promiţător, de perspectivă / viito r, care are viitor. 2. crezut, încredinţat. 3. creditat, trecut la credit; to stand ~ with a fi creditat cu. credit foncier [pronunţia franceza] s. (jr. com.) credit funciar. credit insurance ['kredit in-Zuarsiis] s. (corn.) asigurare a creditelo r. credit mobilier {pronunţia franceza] s. (fr. corn.) credit mobiliar. creditor [ 'kredhV] s. creditor; to be a ~on the banknotes a avea un cont Ia bancă; ~ on mort gage creditor ipotecar; (jur.) ~ in trust mandatar al unui grup de datornici; ~s under comission of bankruptcy creditorii unui falit; preferred ~ creditor prefe rat; (prov.) ~s have better memories than debitors creditorii au memorie mai bună decât datornicii. creditress ['kreditris] s. creditoare. creditrix ['kreditriks] s . v. c r e d i t r e s s . credit side ['kredit said] s.v. c r e d i t (1,5). cr edit titles ['kredit îtaitlz] s. pi. (cin.) generic. crednerite ['krednorait] s. ( mineral.) crednerit. credo ['krkdou, 'kreid-1 s. 1. (bis.) crez, simbol al credi nţei. 2. convingere, crez. credulity [kri'djurliti, kre'd-, kro'd-] s. credulitate ; to practice on smb.'s ~ a profita de credulitatea cuiva. • . . . . . . credulous f'krcdjulos] adj. credul, lesne erezător. credulously [-li] adv. credul, cu credu



 litate. credulousness [-nis] s. v. c r e d u l i t y . cree [kri:] s. (dial.) bo rdei, colibă; grajd, staul. creed [kri:d] s. 1. crez, simbol al credinţei. 2. convin geri, crez, profesiune de credinţă; credinţă; political ~ convingeri politice. creedless ['kri:dlis] adj. lipsit de credinţă, ateu; lură convingeri, fără un crez propriu. creek [ kri:k] s. 1. sinuozitate (a coastei, a ţărmului, a malului), limbă, de pământ. 2. golf mic , golfuleţ (de mare), mic port natural; estuar mic, gură, vărsare (a unui râu); braţ mic ( al unui râu). 3. (amer.) afluent; râuleţ, pârâu. 4. (în Anglia) port mie fără vamă. creek b ~ ibotam] s. (amer.) v. b o t t o m l a n d . creeky [rkri:ki] adj. sinuos, dant elat, care prezintă multe golfuleţe. creel [kri:l] s. 1. coş pentru peşte. 2. (text.) al ergătoare; ramă de urzit; rastel pentru mosoare. creeler ['kri:l3r] s. (text.) munci tor care aşază / schimbă bobinele pe rastel. creel filler ['kri:l .filo1"] s. v. c r e e l e r . creel frame [~ freim] s. (teAt.) ramă de urzit. creep [kri:p] l.past şi p art. trec. crept [krept] vb. m/r. 1. a se târî. 2. (despre un bătrân, un bolnav) a se târî, a înainta cu greu, abia târându-şi picioarele. 3. (despre plante) a se târî, a se căţăra, a 4. (jig.) a se furişa, a intra pe furiş, a se strecura; a fi plecat, umil. 5. a simţi furnicături pe piele; a-1 mânca pielea; (fig.) a se înfiora, a se cutremura; the sight makes my flesh / blood ~ priveliştea mă face să mă Mior, să mă cutremur; I felt my flesh ~ (upon me) am simţit că mă trec fiori reci / că mi se înerâncencază carnea / că-mi îngheaţă / că mi se încreţeşte pielea. 6. (mar.) a draga. 7. (teh.) a (a)luneea în virtutea inerţie ; to ~ about on tiptoe a umbla în vârful degetelor, a se apropia tiptil; (prov.) lea rn to ~ before you leap, you must learn to ~ before you walk ca să mergi, trebuie să înveţi să te târăşti; (to ~ into smb.'s favour / mouth a se băga / vârî (pe) sub pielea sufletul cuiva, a se insinua / a se linguşi / a se da bine pe lângă cineva; to ~ up sm b.'s sleeve a se insinua pe lângă cineva prin linguşiri, a intra sub pielea cuiva; to ~ after a se târî după; to ~ along a se târî, a merge târându-se; to ~ apace a merge încet, aşi rari; to ~ down a coborî târându-se, a se târî în jos; to ~forth a ieşi pe furiş, tipti in a se târî înăuntru; a se furişa, a se strecura înăuntru, a intra pe furiş / tiptil / pe te; to ~ on a înainta târându-se / târâş; a înainta tiptil / pe nesimţite; to ~ out (of) a fară, a ieşi pe brânci, a ieşi pefuriş, tiptil (din);



 227 cress punch



crenel(l)e fkrenpl, kri'nel] I. s, 1. (constr.) crenel, ambrazură, deschizătură pe cre asta to ~ over a) a se târî peste; b) a trece iară zgomot; to ~ up a) a se târî în sus, a s urca târându-sc; b) (ec, despre curs) a se urca încet. II. s. 1. pi. (fam.) furnicături ; (jig.) fiori; zidului, creastă (de zid). 2. (bot.) dinte, zimţ, crestătură (a unei fru nze). II. vb. tr. a crenela, to give smb. the ~s a face pe cineva să se cutremure / să se înfioare. 2. (geol.) alunecare, a face creneluri, a prevedea cu creneluri (u n zid). surpare, năruire de teren. 3. (tehn.)fluaj,curgere lentă a metalului. 4. (wa r.) dragă. 5. (tehn.) crenel(l)ed ['krensld] adj. v. c r e n e 1 ( I ) a t e d. (a )Iunccare în virtutea inerţiei. 6. (fam.) ins slugarnic, periuţă, linguşitor. crenic acid ['kri:nik .sesid] s. (chim.) acid crenic. crenkle ['krcrjkl] s. v. c r i n g l e . creepage ['kri:pid3] s. 1. (ferov.) fugă a şinelor (deplasare longitudinală a şinelor pe traverse). 2. (electr.) scurgere de curent pe suprafaţa unui izolator. 3. alun ecare crenulated ['krenjulcitid, amer. şi -ed] adj. (bot. etc.) dinţat, crenelat. (a electrolitului). crenulation [tkrcnju'iei/pn] s. 1. formă dinţată / crestată, dinţi lini, crestături fine. 3. (geol.) ondulaţie mică. creepage path [~ pa:6] ş. (electr.) cale de conturnare. r creeper ['kri:po ] s. 1. (zool.) târâtoare, reptilă; insectă, gânganic, vie rme; păduche. Creole ['kri(:)oul[ I. s. 1. creol (persoană născută în statele din America Latină sau 2- (jig-) linguşitor, lingău; prefăcut, făţarnic, arivist. 3. (sl.) scrib. 4. (b t.) plantă târâtoare în Indiile Occidentale având un părinte francez sau spaniol). 2. creol mulatru (persoană / căţărătoare / agăţătoare, liană; Virginia ~ viţă sălbatică (Awpelopsis (omit.) din părinţi de rase diferite). II. adj. 1. creol. 2. (amer.) indigen, băştinaş. c ojoaică; common / brown ~ cojoaică nordică, scorăţcl, scorţar mic (Certhia Creole Negro [~ ni:grou] s. negru născut în America. familiaris). 6. găina pitică. 7. (tehn.) melc; şurub fără fine; elevator în spirală. 8. (text.) Creole State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Louisiana. pânză de alimentare fără fine. 9. pirostrii cu picioare sc urte (în bucătăria engleză). creolin ['kri:olin] s. creolina. 10. (tehn.) drug de fier ( care uneşte două pirostrii). 11. pi. cuie de talpă, crampoane, creolization [kri:olai' zei/3n] s. (lingv.) creolizare. colţari. creolized ['krkalaizd] adj. (lingv.) creo lizat. creophagus [kri'ofogos] adj. carnivor, care se hrăneşte cu carne. creepered l 'kriipod] adj. acoperit cu plante agăţătoare / târâtoare. creeper lane ['kri:p3 lein] s. d rum pentru trafic greu / pentru camioane grele. creosol ['krhssoul, -sol] ş. (chim .) creosol. creosote [feosout] s. (chim.) I. creozot. II. vb. a creozota, a impr egna cu creozot. creeper track [~ tra;k] s. 1. şenilă. 2. lanţ de propulsie. 3. vehicu l / maşină pe şenile. creosote oil [~ oil] s. (chim.) ulei de creozot (produs din dist ilare). creep hedge ['kri:p 'hed3] s. (sl.) vagabond. creosotic [ikri(:)o'sotik] adj. (chim.) creozotic. creep hole [~ noul] s. 1. gaură, vizuină. 2. subterfugiu, c hichiţă, clenci, tertip, mijloc crepance ['kri:p;?ns] s. (vet.) rană provenită din lovir ea picioarelor (la cal). de scăpare, ieşire; scuză. crepe [kreîp] (fr.) I. s. 1. (text.) crep, zăbranic (ţesătură). 2. crep (cauciuc natural). creeping ['kri:pin] I. adj. 1. (d espre plante) târâtor, agăţător, căţărător; repent. 2. care se târăşte. 3. (fig.) care se i se strecoară, linguşitor, gudurător; supus, plecat, II. adj. de crep. umil. 4. care t e furnică / mănâncă; (fig.) ~ sensation fiori. II. s. 1. faptul de a se târî. crepe fabric ~ ifsebrik] s. (text., ţesătură) crep. 2. (fig.) linguşire, făţărnicie, insinuare; atitudin milă. 3. (electr.) scurgeri de curent pe crepe lisse [~ li:s] s. (text.) crep subţir e. suprafaţa unui izolator. 4. (electr.) lunecare, fugă (a electrolitului). 5. (fero v.) fugă a şinelor crepe paper [~ ipcipor] s. hârtie creponată. (deplasare a şinelor în lun ul căii). 6. (mine) aşezare a solului, afundare a terenului crepe rubber [~ TAba1"] s. crep, cauciuc natural. deasupra unei exploatări miniere. crepe-satin [~ isa?tin ] s. (text.) crep satin. creeping bellflower [~ 'bcLflau9r] s. (bot.) clopoţel (Ca mpanula ranunculoides). creping ['krepirjj s. (text.) creponarc. creeping bent ( grass) [~ ibent (gra:s)] s. (bot.) iarba-câmpului, iarba-vântului, păiuş crepitant ['kre pitont] adj. 1. crepitant, ere pârâie. 2. horcăitor, hârâitor. crepitate ['krepiteit] vb. i/ar. 1. a trosni, a pârâi, a răpăi, a pocni; a sfârâi; a pâlpâi, (Agrostis alba, A. sîolon 2. a hârcâi, a horeai, a hârâi. creeping butter cup [~'bMs kAp] s. v. c r e e p i n g c r o w f o o t . creeping Charlie [~ 't/ci:li] s. (bot.) 1. iarbă-de-şoaldină, şărpariţă, t n (Sedum acre). crepitating [-in] adj. care pârâie, sfârâie, pâlpâie; pârâitor, sfârâitor,



 epitation [rkrcpi'tci/^n] ş. 1- crepitaţic, trosnitură, trosnet, pârâitură, răpăială, pocne albă (Malva silvestris). 3. dreţe, gălbinele, gălbaşoară (Lysimachia nummularia). creeping rowfoot [~ kroufut] s. (bot.) floare-dc-leac, floarc-dc-piatră (Ranunculus sfârâit, pâlpâi ală. 2. (med.) crepitaţie; horcăit, horcăială, hârâitură, hâreâit, hârcâitură. repens). cre itotiv] adj. v. c r e p i t a n t . crepitus f'krepitos] s. v. c r e p i t a t i o n (2). /' creeping current [~ .kAront] s. (electr.) curent de conturnare. cre pon ['krepo:rj, 'kreip- şi pronunţia franceză] s. (fr.) crepon. creeping disease [~ di 


 -ct] s. 1. fanar, felinar (de corabie, locomotivă etc.); faclă, făclie, torţă, crenel(l)a te i'krenileit] s. vb. tr. (constr.) a crenela, a prevedea cu creneluri, a preve dea cu ornamente în formă de creneluri; a dantela. maşala; far, lumina farului; foc ma re aprins în timpul nopţii pe ţărmuri. 2. trepied; cratiţă crenel(l)ated [-id, -ed] adj. 1. (constr.) crenelat, prevăzut cu creneluri. 2. (bot. etc.) pe trei picioare. dinţat, crestat. 3. (arhit.) dantelat. cresset light [~ lait] s. v. cresset (1). crenel( l)ation [tkreni'lei/sn] s. 1. (constr.) crenelare. 2. formă dinţată, crestată. cress pun ch ['kres pAnt/] s. (tehn.) ciocan mare de spart piatra; ciocan de forjă.



 cressy 228



cressy ['kresi] adj. (bot.) plin de creson, care abundă în creson. crest [krest] I. s. 1. creastă (de cocos etc.); moţ (ae pasăre); umflătură (pe capul şarpelui). 2. coamă (


 a puţului; susţinere cu stive. 10. coş, cuşcă. 11. ladă (sub capra trăsurii). 12. v. c r i w o r k . 13. (tot.) depănătore. 14. (si.) v. c r i b b a g c (1). 15. găinărie, mic fur tişag, mică pungăşie / hoţie; plagiat; lucru furat / şterpelit. 16. (sl. scol.)fiţuică,copi traducere literală dintr-un autor clasic. 17. (austr.) gustare; masă frugală. 18. (N. Z.) căsuţă de vacanţă. II. vb. A. tr. 1. a închide, a întemniţa. 2. (fam.) a face un plagia plagia. 3. (sl. scol.) a copia pe ascuns. B. wtr. 1. a înşela, a trişa (la yoc); a fur a, a şterpeli, a sfeterisi. 2. a plagia. 3. (sl. scol.) a copia (după fiţuici). cribba ge ['kribid3[ s. 1. joc de cărţi. 2. (fam.) plagiat. cribbage board [~ bo:d, ~ boad] s. tablă pentru marcare / pentru ţinerea socotelilor la „cribbage". cribbage-faced [~ feist] adj. (sl.) ciupit de vărsat.



cribber ['kribs'] s. 1. v. c r i b b i t e r . (1). 2. pungaş, hoţ, persoană care fură. 3. copiuţă; persoană care foloseşte o juxtă / o fiţuică. cribbery ['kriteri] s. (si.) înfun undătură, uliţă înfundată, intrare. cribbing ['kribirjj s. 1. (mine) instalaţie de susţiner stive, cu cadre; susţinere cu cadre a unei mine. 2. (fam.) copie, plagiat. 3. nărav, tic (al wnwi cal care muşcă). 4. (ind.) plutărit. crib biter ['krib .baits'] 1. cal c u nărav / care muşcă. 2. (sl.) ciufut, urs, om veşnic nemulţumit / supărăcios. crib biting ibaitin] s. muşcătură, nărav (la cai). cribble ['kribl] I. s. 1. sită, ciur, strecurătoare. 2. făină măcinată mare, făjnă necernută. 2. (mine) grătar. II. vb. tr. a ciurui, a trece pr tă, a cerne. crib cofferdam ['krib .kofodami] s- (constr.) batardou de căsoaie. crib cracker [~ ikraka'] s. (si.) spărgător. crib dam [~ da;m] s. (tehn.) zăgaz, stăvilar (d in bârne şi pământ). cribellum [kri'bebm],pl. cribella [-Io] s. (entom.) organul de tors al anumitor păianjeni. crib muzzle ['krib inuzl] s. botniţă (pentru cai nărăvaşi). crib pi r [~ pb r ] s. (constr.) reazem de căsoaie; palee de piloţi. cribrate ['kribreit] ad j. (bot., anat.) găurit ca o sită. cribration [kri'brei/an] s. cernere, cernut, trec ere prin sită. cribriform [kri'brifo:m] aay. (despre o fibră lemnoasă) cribriform, găuri t ca o sită; ciuruit, cu numeroase orificii mici. cribriform bone [~ boun] s. (ana t.) os cribriform sau etmoid. crib ring ['krib rirj] s. (mine) coroană. cribrose [ 'kribrous] adj. v. c r i b r a t e . crib strap ['krib strap] s. gâtar, spătar, grebăn ar (curea legată înjurai gurii unui cal pentru a-l împiedica să muşte). crib tubing [~ .tj urbirj] s. (constr.) sprijinire etanşă. cribwork [~W9:k] s. 1. (constr.) construcţie d e bârne. 2. (mine) cadru de susţinere; susţinere cu stive; colivie. cric-crac ['krik'k raik] biter/', trosc! pleosc! (pocnet de bici). crichtonite ['kraitonait] s. (mi ne) crihtonit (varietate de ilmenit pur). crick1 [krik] s. (fam.) 1. sân de mare ( v. c r e e k 1). 2. pârâu, gârlă (v. c r e e k 2). crick21. s. 1. (med.) crampă, junghi, câ cel, spasm; zgârcire a muşchilor; ~in the neck înţepeneală a gâtului, torticolis, gât strâm durere de şale; ~ in the back durere reumatică (subită) în spate / în şale. II. vb. tr. asuci (gâtul), a-şi frânge (şalele). cricket1 ['krikit, amer. şi -et] s. greier; the ~ pipe s / chirps greierul târâie; (as) lively / merry as a ~ vesel, vioi, plin de viaţă. crick et2 I. s. (sport) crichet (joc); that's not ~ asta nu e corect / reglementar / j ust, nu se face una ca asta, aşa ceva nu se cade, nu e „fair play"; to play ~ a juca cinstit, reglementar / corect; (fig.) a acţiona cinstit / corect. II. vb. intr. 1 . (sport) a juca crichet. 2. (fig.) a acţiona cinstit / corect / frumos. cricket3 s. scaun sa» taburet scund; scăunel, scăunaş; scăunel pentru picioare. cricket ball [~ bo: l] s. (sport) minge de crichet. cricket bat [~ ba3t] s. (sport) baston /bâtă de cric het. cricket club ~ kUb] s. (sport) club de jucători de crichet. cricketer ['kriki tor, -ket-] s. (sport) jucător de crichet. cricket field ['krikit fi:Id] s. (sport ) teren de crichet. cricket ground [~ graund] s. v. c r i c k e t f i e l d . cr icketings ['krikitirjz, -ket-] s. pi. (sport.) tricou de crichet. cricketing sho es ['krikitin 'fu:z] s. pl. (sport.) ghete cu şireturi din dril sau piele nevopsită. cricketing things [~ 8irjzJ s. (sport) echipament pentru jocul de crichet. cric ket match ['krikit mat/] s. (sport.) meci de crichet. cricket player [~ ,plei3r] s. v. c r i c k e t e r . cricket shirt [~ /o:t] s. cămaşă albă deschisă la gât / cu guler deschis. cricket seat [~ si:t] s. strapontină (într-un taxi). crickle-crackle ['krik l ikra3kl] s. (fam.) trosnet, bubuit, zgomot. cricoid ['kraikoid] (anat.) I. aay . cricoid, în formă de cerc, de inel. II. s. cricoid. cricoid cartilage [~ rka:tilid 3] s. (anat.) cartilaj cricoid. cricothyroid [.kraikou'Oairoid] (anat.) I. aay. cricotiroid. II. s. muşchi cricotiroid. cried [kraid] past si part. trec. de la c r y (I). crier ['krai9r[ s. 1. strigător public. 2. crainic, vestitor, pristav; to wn ~strigător public, strigător la mezat; toboşar; court ~ uşier, aprod (la un tribunal)



 . 3. gălăgios, guraliv. crikey ['kraiki] interj, (sl.) (exclamaţie de uimire, admiraţie etc.) ptiu, drace! măi! ia te uită! la naiba! crime [kraim] I. s. crimă, nelegiuire, d elict; (fig.) vină, păcat; (mii.) încălcare a disciplinei, infracţiune, greşeală; capital ~ imă capitală; the blackest of ~s cea mai mare crimă; war ~ crimă de război; it is a ~ to t ouch up these pictures e o crimă să atingi aceste tablouri; victim of a ~ victima un ui atentat; ~ against nature sodomie; they are linked by a ~ între ei există un cada vru; to commit / to perpetrate a ~ a comite / a săvârşi o crimă. II. vb. tr. (mil.) 1. a acuza (ae un delict); 2. a pedepsi (pentru încălcarea regulamentului); a condamna ( un acuzat); (prov.) the greater the ~the higher the gallows cu cât e mai mare crim a, cu atât e mai înaltă spânzurătoarea, după faptă şi răsplată. Crimean [krai'mi(:)on, kri' din Crimeca, de Crimeea. Crimean War [krai'mi(:)3n v/s:'] s. (ist.) the ~ războiul Crimeii (1853-1856). crimeless ['kraimlis] adj. nevinovat, inocent. crime sheet ['kraim /i:t[ s. (mil.) fişă de pedepse. criminal ['kriminol] I. adj. 1. criminal, nelegiuit, culpabil, vinovat. 2. (jur.) criminal, penal. II. s. criminal; făptaş; ne legiuit, vinovat inculpat; war «criminal de război; habitual ~ recidivist, infractor înrăit.



 229 crisis



criminal action [~ 'aîk/an] s. (jur.) acţiune penală. criminal case [~ 'keis] s. (jur. ) proces penal. criminal code [~ rkoud] s. (jur.) cod penal. criminalist ['krimi nalist] s. criminalist. criminality [ikrimi'nrelitij s. criminalitate, vinovăţie, cu lpabilitate, vină. criminalize l'kriminalaiz] vb. tr. a transforma într-un criminal, a face din cineva un criminal. criminally ['kriminali] adv. 1. în mod criminal, n elegiuit. 2. conform dreptului penal. criminalness ['kriminalnis] s. v. c r i m i n a l i t y . criminal prosecution ['kriminal -prosi'kjui/an] s. (jur.) urmărire penală. criminate ['krimineit] vb. A. tr. 1. (with a crime) a încrimina, a învinovăţi, a acuza (de crimă). 2. a fi implicat într-o crimă. 3. a condamna, a dezaproba, a blama, a reproba, B. rejl. a se încurca în depoziţie, a se da de gol, a-şi recunoaşte vinovăţia; a rniza probe împotriva propriei persoane, a se acuza singur. crimination ['krimi'ne ijan] ş. 1. încriminare, învinuire de crimă. 2. învinovăţire, acuzare, acuzaţie. 3. aspră c re, reprobare, oprobiu, blam. criminative ['krimineitiv] adj. acuzator, învinuitor , denunţător, demascator. criminator ['krimineita1"] s. acuzator, reclamant, pârâtor. cr iminatory ['krimincita.touri, -tari] adj. care acuză, învinuieşte, denunţă. criminogenesis ['kriminou^cnasis] s. origine, geneză a crimei. criminogenic [rkriminou'd3enik] a dj. care generează o crimă sau criminalitatea. criminologist [.krimi'nol3d3ist] s. c riminolog. criminology [rkrimi'n3tod3i] s. criminologie. criminously ['kriminasl i] adv. în mod criminal, nelegiuit, odios, atroce. criminy ['krimini] interj. (înv.) (exprimă o uimire comică) tii! bre! măi! ptiu! drace! la naiba! crimp1 [krimp] I. vb. A. tr. 1. a îndoi (marginile) înăuntru, a bordura, a strânge, a face să se strângă, a zbâr încreţi; a face cute / îndoituri la. 2. a ambutisa. 3. (tehn.) a comprima, a strânge, a presa. 4. (text.) a întipări reliefuri cu un fier încălzit sau cu un cilindru gravat (p e stofă). 5. a gofra. 6. a încreţi, a cârlionţa, a bucla, a ondula, a freza (pârul). 7. a s rtisa (un cartuş). 8. a cresta (carnea sau peştele proaspăt înainte de preparare pentru a-i da un gust mai bun). 9. a ciupi, a pişcă; a strânge, a ţine strâns; a apuca, a prinde. B. intr. a se boţi, a se mototoli, a se şifona. II. s. 1. cută, îndoitură, încreţitură. 2. ) buclă, cârlionţ, ondulaţie (a părului). 3. gofrare. 4. cută (la un postav). 5. ambutisare (a pielii). 6. sertisaj, sertisare (a unui cartuş). (amer.) to put a ~ in a scheme a zădărnici un plan. III. adj. 1. fragil, sfărâmicios, casant, easabil, friabil, care s e sparge, se sfărâmă uşor. 2. (rar despre depoziţie, mărturie) inconsecvent, contradictoriu care se contrazice sau se dezminte. 3. (despre păr) încreţit, ondulat, frezat. crimp2 s. (înv.) vechi joc de cărţi. crimp3 I. s. recrutor, agent care recrutează marinari şi so ldaţi cu de-a sila sau ademenindu-i.II.vb.tr. a recruta (marinari şi soldaţi) cu sila sau prin ademeniri; (înv.) a prinde cu arcanul (la oaste). crimpage [-idz\ s. (rar .) 1. încreţire, eârlionţare, buclare, frizare, ondulare. 2. gofrare. 3. plată primită de c l care recrutează cu sila marinari şi soldaţi. crimp box ['krimp boks] s. (text.) disp ozitiv de ondulare a fibrelor. crimped [krimpt] adj. 1. încreţit, buclat, frizat, on dulat. 2. gofrat. 3. recrutat cu sila; prins cu arcanul (la oaste). crimper ['kr impy] s. 1. (tehn.) şan. 2. (tehn.) presă pentru piele. 3. cleşte de strâns / de presat. 4. (tehn.) ratineză, maşină de ratinat. 5. fier de frezat, cleşte de păr. 6. (tehn.) presă de matriţare, maşină de ambutisat. crimping ['krimpirj] 1. cutare, îndoire, îndoitură, plis re, boţire, sifonare, (a unei stofe). 2. încreţire, eârlionţare, buclare, ondulare, frizar e (aparului). 3. sertisare (a unui cartuş). 4. ambutisare (a pielii). crimping boa rd [~ bo:d, ~ bosd] s. (pielărie) lemn de şagrinat. crimping house [~ haus] s. spelu ncă în care se recrutează cu forţa marinari. crimping iron [~ laisn] s. (tehn.) 1. fier de rihtuit. 2. v. c r i m p e r (5). crimping machine [~ msjim] 1. (pielărie) rati neză, maşină de ratinat. 2. (tehn.) maşină de gofrat. 3. (tehn.) maşină de ambutisat, maşin rdurat, maşină de îndoit muchii de tablă. crimping press [~ pres] s. (metal.) presă de bor durat. crimping tool [~ tu:l] s. (tehn.) maşină de sertisat (cartuşe). crimple ['krimp l] vb. tr. (fnv.) a boţi, a mototoli, a şifona, a încreţi; a face pliuri / cute la (rufări e), a face să se strângă, să intre (stofa); a şagrina. crimpling board ['krimplirj bo:d] s . (tehn.) v. c r i n i pi i n g b o a r d . crimpling tweezers [~ .twiizaz] s.pl .v. c r i m p e r (5). crimp-proof ['krimp pru:f] adj. (text.) neşifonabil. crimpproof fabric [~ 'ffebrikj s. (text.) ţesătură neşifonabilă, ţesătură cu apretură neşifonabi ['krimpi] adj. buclat, cârlionţat, creţ, ondulat, frizat, inclat. crimp yarn ['krimp j



 a:n] s. (text.) fir ondulat; fir de efect. crimson ['krimzn] I. adj. roşu-închis, pu rpuriu, cârmiziu, de culoarea carminului-, II. s. 1. carmin, cârmâz. 2. roşcată. III. vb. A. tr. a vopsi în culoarea carminului, a înroşi. B. intr. a roşi, a se înroşi, a se îmbujor crimson clover [~ iklouvs1"] s. (bot.) trifoi roşu-aprins (Trifolium sp.). crimson ed ['krimznd] adj. vopsit în roşu-închis. crimson fly agaric ['krimzn flai -asgarik] s . (boţ.) bureţi pestriţi, ciupercă otrăvitoare (Amanita muscaria). crimson lake [~ leik] s . (lac de) băcan roşu. crimson-spotted [~ .spotid] adj. punctat cu roşu. crimson-tai l ed [~ teild] adj. cu coadă roşie.



crimson-throated [~ tOroutid] adj. cu gât de culoare stacojie / roşu-aprins. crimson -warm [~ worm] adj. roşu ca focul; încins la roşu. crinated [krai'neitid] adj. păros, fl ocos; care are înfăţişarea unui smoc de păr. crinatory ['krainateri] adj. care ţine de păr. income ['krirjkam] s. v. c r i n c u m , crincum s. (sl.) 1. contractare, contra cţie; crampă, 2. cotitură, întorsătură. 3. toană, capriciu. 4. boală venerică. crincum-cran 'krasrjkam] s. v. c r i n k u m - c r a n k u m (II). crine [krain] s. (înv.) păr. c ringe [krind3] I. vb. intr. 1. (before smb.) a se pleca adânc, a-şi pleca, îndoi spina rea, a se ploconi, a face temenele, a slugarnici, a slugări, a face sluj; a se umi li, a se înjosi, a se pleca umil (în faţa cuiva); (to) a se linguşi (pe lângă) , a intra su pielea (cuiva); a flata, a peria (pe cineva); bowing and cringing linguşire servi lă, umilă. 2. a se face mititel / mic de tot; a se piti, a se ascunde (dejrică), a se feri (de lovitură). II. s. 1. ploconire, ploconeală, temenea, plecăciune servilă, sluj; linguşire. 2. dare în lături, ferire (pentru a scăpa de ceva). cringeling [rkrind3lin] s . v. c r i n g c r. cringer['krind39r] s. linguşitor; lingău; denunţător. cringing ['kri nd3Îrj] adj. 1. (despre gesturi) temător, speriat; sfiicios. 2. servil, slugarnic, p lecat, umil. cringingly [-li] adv. 1. temător, sfiicios, sperios. 2. servil, sluga rnic, plecat, umil; ploconindu-se, făcând temenele, plecându-şi spinarea. cringle ['krir jgl] s. (mar.) inel de funie, ochet (gaură în vele întărită cu un mic zbir de saulă); zbir e strapazan (pentru rame), ochi de terţarolă; inel mic de funie, de înţepenit funia. cri nigrous [krai'nid39ras, kri'n-] adj. cu păr lung, păros, flocos, acoperit cu păr. crin ite1 ['krainait, 'kri-] adj. ca părul / care arc înfăţişarea unui smoc de păr. crinite2 s. zool.) crinoid fosil. crinite star [~ sta:r] s. (astron.) cometă. crinkle ['krirjk l] I. s. 1. cotitură, sinuozitate, meandra, şerpuit; burtă, curbură, încălecătură, zigzag, ntină. 2 cută, îndoitură, rid, zbârcitură. 3. (tehn.) încreţitură, cută (în hârtie). II. vb încovoia, a îndoi, a da (cu dat.) formă de zigzag, a face inegal. 2. a încreţi, a cârlionţ a bucla, a ondula, a friza (părul). 3. a mototoli, a şifona (hârtia); a zbârci. B. intr. 1. a şerpui, a se încolăci, a coti, a face cotituri; a se încovoia. 2. a se zbârci, a se rida, a se acoperi cu zbârcituri / riduri, a se încreţi. 3. to ~ up a face creţuri, a foşn i, a fâşâi (ca un pergament uscat). crinkle-finish [~ -fini/] s. (chim.) lac cu încreţitur i. crinkle-resistant [~ rezistent] adj. v. c r e a s e - p r o o f . crinkling [ 'krirjklin] s. 1. cutare, îndoire, încreţire, sifonare, boţire; gofrare. 2. (tehn.) flam baj. crinkly ['kriqkli] adj. 1. încreţit, ondulat, învălurat. 2. zbârlit, plin de creţuri / de riduri. 3. (despre un sunet) fâsâit. crinkum-crankum [.krirjksm'krffirjksm] (fain .) I. adj. întortocheat, sinuos, şerpuit, cotit, în zigzag, zigzagat. II. s. 1. întortoc here, sinuozitate, serpentină, zigzag. 2. mâzgălitură, scriere neciteaţă. 3. nimicuri, flea uri. 4. (înv. sl.) coţcărie, găinărie. 5. (înv.) încâlceală, încâlcitură, încolăcire. crino (zool.) vierme subţire ca aţa. 2. (med.) un fel de boală de piele la copii; mică umflătură sub porii pielii; secreţii ale glandelor sebacee care apar pe corpul copiilor sub formă de peri negri tari. crinoid [krainoid, 'kri-] I. adj. crinoid, în formă de crin. II. s. (zool.) crinoid, crin de mare (genul Crinoidea). crinoidal [krai'noidl, 'kri'n-] adj. (zool.) crinoid, care conţine resturi fosile de crinoide. crinoidea [krai'noidio] s. pi. (zool.) crinoide, crini-de-mare. crinoidean [krai'noidion] s. (zool.) crinoid, crin-de-mare (genul Crinoidea). crinoline ['krinsliOn, ikrin g'lim] s. 1. ţesătură din păr de cal. 2. crinolină. 3. (mar.) crinolină, reţea metalică. cr ['krainam] s. (bot.) specie de plantă din familia Ainarylidaceaelor. cripe(s) [kra ip(s)] interj, (fam.) ptiu! drace! măi! la naiba! cripple ['kripl] I. s. 1. schilo d; mutilat, olog; beteag; neputincios, paralitic; şchiop; to be a ~ in one's limbs a fi olog, paralizat; (prav. scot.) by chance a ~ may grip a hare din întâmplare ni mereşte şi orbul Brăila; (prav.) he who / that lives with ~s learns to limp cine se am estecă cu lupii învaţă să urle ca ei. 2. (sl.) om sucit. 3. animal beteag. 4. (şl.) monedă se peni (purtată ca amuletă). 5. pi. (amer.) desiş, mărăciniş (în şesuri mlăştinoase). 6. (



 ) prag stâncos (într-un râu). II. vb. A. tr. 1. a schilodi, a mutila, a sluţi; a face in apt pentru muncă; a ologi, a stropşi, a paraliza. 2. a slăbi; a paraliza; a scoate din uz, a deteriora, a face inapt, a prejudicia, a păgubi. 3. (/nil.) a frânge, a zdrob i (rezistenţa). B. intr. 1. (glumeţ) a şchiopăta, a şontâcăi. 2. (tehn.) a se deforma. crip d [-d] adj. 1. schilod, schilodit, slut, sluţit; olog; mutilat; paralizat, damblag it; ~ with rheumatism paralizat de reumatism; to have a ~ foot a fi schilod de u n picior, a avea un picior schilod; he is ~ in the left arm e infirm de braţul stâng . 2. (mar. despre un vas) avariat, scos din uz. crippledom [-dam] s. (rar) 1. sc hilodire, sluţire, sluţenie, ologeală, paralizie. 2. (fam.) schilod, slut. crippleness [-nis] s. (rar) schilodeală, sluţenie, diformitate, ologeală; paralizie. crippler [-s r] s. (tehn.) material lemnos curb. crippling [-in] s. (tehn.) deformaţie; îndoire; inflexiune. cris-cross ['kriskro(: )s] v. c r i s s - c r o s s . crisis ['krais is], pl. crises [-si:z] s. 1. criză; economic ~ criză economică; Cabinet ~ criză ministe rială. 2. (jig.) criză, moment hotărâtor, primejdios; things are coming /



 crisis-ridden 230



drawing to a ~ lucrurile merg spre o criză, se apropie momentul hotărâtor; to pass thr ough a ~ a trece printr-o criză. crisis-ridden [~ rridn] adj. (ec.) cuprins / bântui t /măcinat de criză. crisp [krisp] I. adj. 1. (despre păr) creţ, cârlionţat, inelat, buclat ondulat, frizat; (despre oglinda apei) încreţit, învălurat. 2. (inv. despre un râu) şerpui , sinuos, cotit, încolăcit. 3. (despre un biscuit, o friptură etc.) (s)fărâmicios, crocant , friabil, casant, bine prăjit, rumenit. 4. (despre aer) proaspăt, înviorător, răcoros. 5. (despre trăsăturile feţei) precis, clar, frământat. 6. (despre stil) viu, tăios, muşcător, concis, cizelat. 7. (despre tuşeul unui pianist) energic, viguros, perlat. 8. (de spre un răspuns) limpede, clar, desluşit, hotărât. 9. aspru, sever, dur. 10. focos, apri ns, înfocat, înflăcărat, însufleţit, pasionat, sprinten, sprinţar; plin de viaţă; a ~ girl iduş, un drăcuşor de fată. II. vb. A. tr. 1. a încreţi, a cârlionţa, a inela, a bucla, a fr a ondula (pârul). 2. a încreţi, a ondula, a învălura (oglinda apei). 3. a face să devină sf os, crocant, fraged (un aluat); a rumeni, a prăji, a pralina. 4. (text.) a scămoşa. B. intr. 1. a se încreţi, a se ondula, a se învălura. 2. a trosni, a pârâi, a cronţăni, a scâ re frunze) a foşni, a se usca. 3. a se îndoi, a se încolăci, a şerpui. 4. a deveni sfărâmic , fragil. III. s. pl. cartofi prăjiţi, crocanţi, (care se vând şi preambalat). crisp almon ds [~ 'aunsndz] s. pl. praline. crispate(d) [kris'peit(id), -(ed)[ adj. încreţit, bu clat, ondulat, învălurat (v. c r i s p i , 1). crispation [kris'peijsn] s. 1. (med.) uşoară contracţie spasmodică, convulsie, crispare (a nervilor). 2. ondulare, cârlionţare, reţire (a părului). crispening ['krispsnirj] s. (fot., tel.) accentuare a contrastel or. crisper ['krisporJ s. cutie (din frigider) pentru legume şi fructe. crisp hand le ['krisp 'hjendl] s. (text.) tuşeu aspru / rigid. crisply ['krispli] adv. pe un ton tranşant. crispness ['krispnis] s. 1. încreţire, cârlionţare, ondulare. 2. fragilitate , calitate de a fi sfărâmicios, crocant; rumeneală (a unei fripturi ele); duritate (a zăpezii). 3. (tehn.) lucru punctat (în gravură). 4. împrospătare (a aerului). crisp pictur e ['krisp 'piktJV] s. (fot., tel.) imagine contrastată / dură. crispy j'krispi] adj. 1. (despre păr) creţ, încreţit, cârlionţat, inelat, ondulat. 2. (despre un biscuit) crocan , sfărâmicios. 3. (despre aer dimineaţa) proaspăt, răcoros, rece. criss-cross ['kriskro(:) s] I. adj. încrucişat, care se încrucişează; încurcat, încâlcit, în zigzag. II. adv. 1. în uciş; în zigzag. 2. pe dos, dc-a-ndoaselea; things went ~ from the start chiar de la început toate au mers pe dos. III. s. 1. încrucişare, păienjeniş, încurcătură, încâlceală. i. 3. cruce (semn făcut de un analfabet în locul semnăturii). IV. vb. A. tr. a încrucişa; a împleti (în cruce). B. intr. a se încrucişa. cristate f'kristeit] aay. cu creastă, moţ, m t. cristobalite [rkristou'badait] s. (mineral.) cristobalit. criterion [krai'tio rion],p/. criteria [-m] s. criteriu. criterional [-91] adj. care se referă la un c riteriu. critic ['kritik] I. s. 1. critic (literar, dramatic etc.) cronicar, rec enzent; severe ~ critic sever, aristarc. 2. persoană care critică, care dojeneşte; cârco taş; cusurgiu; critic pedant. 3. critică, articol de critică; cronică dramatică etc.; rece nzie. II. adj. v. c r i t i c a l . criticai ['kritiksl] adj. 1. critic. 2. seve r, riguros, atent, scrupulos. 3. (despre gust etc.) fin, ales, cultivat. 4. care arc mania de a critica7 de a mustra / de a dojeni; minuţios, pedant. 5. critic, g rav, serios, greu; dificil, anevoios, delicat; she is going through a ~ time ea tocmai trece printr-o criză. 6. (amer.) deficitar, foarte necesar. 7. hotărâtor, decis iv; at a ~ moment într-un moment critic, hotărâtor. critical age [~ reid3] s. vârstă criti că. critical altitude [~ 'aeltitju:d] s. (av.) altitudine critică / de restabilire. critical angle [~ 'cerjgl] s. (/iz.) unghi critic. critical density [~ 'densiti] s. (fiz.) densitate critică. critical heat [~ 'hi:t] s. (chim.) temperatură latentă d e transformare. critical limit [~ 'limit] s. (electr.) limită de liberare. critica lly ['kritikali] adv. 1. critic; to look at smb. ~ a privi pe cineva cu un ochi de cunoscător, cu un ochi pătrunzător, sever. 2. în criză, în momentul hotărâtor; grav, ser ~ HI grav bolnav. 3. într-o situaţie critică; he is ~ circumstanced se află într-o situaţie critică. critical mass ['kritikal 'irues] s. (chim.) masă critică. critical point [~ ' psint] s. (chim.) punct critic. critical pressure [~ 'preJV] s. (fiz.) presiune critică. criticai realism [~ .rializom] s. realism critic. critical section [~ 'se kjsn] s. (constr.) presiune critică. critical stage [~ 'steid3l s. (med.) stadiu c ritic (al unei boli). critical state [~ 'steit] s. (chim.) stare critică. critical



 temperature [~ 'tempritf3rj s. (fiz.) temperatură critică. criticai volume [~ Volju m] s. (/iz.) volum critic. criticaster ['kriti.kaesta'] s. criticaştrii, critic pr ost / meschin. criticism ['kritisizam] s. 1. critică; slashing ~ critică necruţătoare; t o inflict a ~ (on smb.) a face o critică (cuiva). 2. analiză critică; articol critic; observaţie critică; no ~ was passed on nu s-a făcut nici o critică a (cu gen.); historic al ~ critică istorică, critica izvoarelor; textual ~critieă de texte. *0- to be beneat h ~ a fi sub orice critică, a nu rezista criticii. criticizable ['kritisaizobl,,-'—] adj. criticabil. criticize ['kritisaiz] vb. tr. 1. a critica, a face o critică ( cu dat.); a scoate Ia iveală, a dezvălui (lipsuri, greşeli). 2. a cenzura, a condamna, a dezaproba, a blama, a comenta. criticizingly [-irjli] adv. în mod critic. criti kin ['kritikin] s. critic mărunt, criticastru. critique [kri'tkk] s. 1. critică; rec enzie, articol critic. 2. arta criticii. critlings l'kritlirjz] s. pl. (dial.) j umări (din grăsime de porc).



critter ['krito'l s. (amer.fam.) v. c r e a t u r e . crizzel, crizzle ['krizl] (dial.) I. vb. intr. (despre sticlă) a deveni aspru sau opac; (despre piele) a se zbârci. II. s. asperitate pe suprafaţa sticlei (care ii tulbură transparenta). croak [ krouk] I. s. 1. croncănit. 2. orăcăit. II. vb. A. intr. 1. a croncăni. 2. a orăcăi. 3. a mo măi, a bolborosi, a bombăni, a bodogăni, a boscorodi. 4. (si.) a muri, a crăpa, a da ort ul popii. B. tr. a prevesti o nenorocire, a cobi; a vedea lucrurile în negru, a fi pesimist. croaker ['krouk?r] s. 1. animal care croncănc. 2. animal care orăcăie. 3. u rs, om ciufut / ursuz. 4. cobe, piază-rea; pesimist, persoană care vede totul în negru ; alarmist, defetist (in război). 5. (inv., sl.) doctor, vraci. croakily ['kroukil i] aav. cu o voce spartă / răguşită / cârâitoare. croaking ['kroukirj] s. 1. croncănit. 2. . ■■ (fig.) the ~s of envy ţipetele invidiei. * croaky ['krouki] adj. spart, răguşit, cârâi re (despre voce). . Croat ['krouat, -ast] s. croat. Croatian [krou'eifton, -/an] adj. din Croaţia, croat. II. s. 1. croat. 2. (limba) croată. croc [krok] s. prese, de la c r o c o d i l e (1). crocalite f'kroukolait] s. (mineral.) crocalit. cro ceic acid ['krou'skik ,cesid] s. (chim.) acid croceinic. croceous ['krou/ios] aa y. şofrăniu, galben ca şofranul, de şofran. crocetin ['krousatin] s. (chim.) croectină. cr oche [krou/] s. mică excrescenţă la extremitatea cornului unui cerb. crochet ['kroujei , -fi,amer. krou'Jei] I. s. 1. croşet, igliţă. 2. croşetat, croşetare, brodare cu igliţa / u croşeta. II. vb. tr. a croşeta. crochet hook [~.huk] s. v. c r o c h e t n e e d l e . crocheting ['kroujeiirj, -fi-, amer. -'Jeiin] s. croşetat, croşetare, lucru cu igliţa. crochet lace ['kroujei leis] s. galon; găitan croşetat. crochet needle [~ ,ni: dl] s. croşetă. crochet pin [~ pin] s. v. c r o c h e t n e e d l e . crochet work [ ~ wo:k] s. lucru de mână, lucru cu igliţa, lucru croşetat. crocidalite [kra'sidslait, kr ou's-] s. (mineral.) croeidalit. crock1 [krok] s. 1. urcior, cană sa» oală de lut. 2. ciob, hârb (de lut). 3. (sl.) negustor ambulant cu articole de olărie şi porţelan. 4. (d ial.) trepied, scăunel. crock2 I. s. 1. gloabă, mârţoagă. 2. (fam.) om prăpădit, dărâmat; r pavă umană. 11. vb. tr. (mai ales to ~up). 1. a slei, a istovi, a goni prea tare (un cal). 2. (fam.) a stoarce, a slei de puteri; a scoate din luptă. crock31. s. negr eală, funingine. II. vb. tr. si intr. a (se) murdări / a (se) umple / a (se) înnegri d e funingine. crocker1 ['krokor] s. (înv.) olar; coy as ^ s mare blând ca un cal de b irjă. crocker2 s. 1. (omit.) porumbel de mare (Larus ridibundus). 2. prepelicar. c rockery ['krokari] s. olărie; faianţă; ceramică. crockery ware [~ weo r ] s. v. c r o c k e r y . crocket ['krokit, amer. si -ct] s. (arhit.) ornament în formă de frunză. cro cky ['krnki] adj. afumat, înnegrit de fum, plin de funingine. crocodile ['krokadai l] s. 1. (zool.) crocodil. 2. (glumeţ) clasă de eleve care se plimbă două câte două. 3. (gl meţ) coloană, procesiune, şir (de automobile). crocodile shears [~ /i~z] s. pl. (teh.) foarfeci cu pârghii. crocodile tears [~ tiaz] s. (fig.) lacrimi de crocodil. croc odilian [ikroko'diliim] adj. de crocodil. crocoite ['kroukoiiait] s. (mineral.) crocoit. crocus ['kroukos] s. 1. (bot.) şofran (Crocus sativus). 2. (tehn.) crocus , şofran, roşu englez (oxid de fier praf). croft1 [kro(:)ft] I. s. 1. lot de pământ (ara bil) din preajma casei, loc mic îngrădit (in Anglia). 2. fermă mică (mai ales în Scoţia). I . vb. A. tr. a înălbi (rufe). B. intr. a trăi ca un fermier. croft2 s. (dial.) carafă (d e apă). crofter ['krd(:)ft9r] s. arendaş al unei mici ferme (fu Scoţia). croissant [kr wa:'sci:rj, si pronunţia franceză] s. corn, chiflă. croma ['kroumo] s. (muz.) optime. cromlech ['kromlek] s. (arheol.) dolmen, cromleh (monument druidic). crone [krou n] s. 1. babă, baborniţă, hârcă, cotoroanţă, hoaşcă. 2. (peior.) cutră bătrână (ocară pentr



 ie bătrână. cronk ['kronk] aa-/. (austr.fam.) 1. nesigur, şubred. 2. fraudulos, necinsti t, şarlatanesc. crony ['krouni] s. prieten (la cataramă /toartă), amic intim; cumătru;an old~o veche cunoştinţă. crook [krukl I. s. 1. cârlig; cange; by hook or ~ într-un fel sau altul, în orice chip, cu orice preţ, prin orice mijloace, cu sau fără dreptate. 2. cap, capăt, încovoiat, mâner (de baston, umbrelă ele.) 3. cârjă (episcopală etc.). 4. cată, toia ciobănească). 5. cot, cotitură, întorsătură, şerpuitură (a unui drum). 6. meandră, buclă (a 7. îndoitură, încovoietură, strâmbătură; a ~ in the back o cocoaşă, un gheb în spinare; a nose nas cocârjat, coroiat. 8. vătrai. 9. ac strâmb. 10. ţâţână (de uşă). 11. cracă cu nodu onţ, buclă de păr. 13. (sl.) spânzurătoare. 14. plecăciune, reverenţă. 15. (fam.) chichiţă, tlic, tertip, subterfugiu; truc; on the ~ în mod fraudulos, prin înşelăciune. 16. festă, r enghi. 17. (sl.) escroc, hoţ, pungaş, şarlatan, coţear, cavaler de industrie. II. vb. A. tr. 1. a încovoia, a îndoi, a curba; a strâmba; (sl.) to ~ the elbow / the little fin ger a bea zdravăn, a trage Ia măsea; to ~ the mouth a strâmba din gură. 2. a strica, a c orupe, a perverti. 3. a contraria. B. intr. 1. a se îndoi, a se încovoia; a se gârbovi , a se cocoşa, a se gheboşa. 2. (fig.) a se strica, a se abate de la drumul drept. I II. aay. (auslr.) 1. indispus; suferind. 2. (despre lucruri) în stare proastă. 3. mâni os, furios; to go ~ at smb. a) a se înfuria pe cineva; b) a ocări pe cineva. crook b ack l'kruk rba;k] s. ghebos, cocoşat. crook-backed [-t[ aay. cocoşat, ghebos; to be ~ a avea cocoaşă, a fi cocoşat.



 231 crossbar



crop plant [ t a p pki:nt] s. (agr.) plantă cultivată, plantă de cultură. crooked ['kruk id. krukt] adj. 1. [maiales krukt] (despre lemn) îndoit, încovoiat, strâmbat, curbat, răsucit, cârligat; cioturos; (despre un drum) întortocheat, cotit; (despre membre) cro p-planting machine [ t o p .plumtin mo'/i:n] s. (telm.) maşină de semănat, strâmb; (desp re nas) cocârjat, coroiat; to wear one's hat ~ a purta pălăria strâmb; (amer. semănătoare. am.) ~ as a corkscrew necinstit, ticălos; (amer.) as ~ as a Virginian fence a) strâm b crop plant production ['kr?p plu:nt prspdAkfan] s. (agr.) fitotehnie. ca un ce re de roată; b) (fig.) sucit, încăpăţânat; ~smoke fum care se încolăceşte. 2. [krukt] cropng power ['krsp prstdjmsirj 'paii3r] s. putere de rodire, fertilitate. gârbovit, c ocârjat, ghebos, gheboşat, adus de spate. 3. ['krukid] (fig.) strâmb, sucit, necinstit , croppy [topi] s. (ist. despre puritani) cap rotund (v. r o u n d h e a d ) . i pocrit, făţarnic; stricat, corupt, deformat, pervers; ~reasoning raţionament sucit; ~m ind crop residue ['krsp .rezidju:] s. (agr.) resturi vegetale (după recoltare). ca p sucit, minte sucită; ~ face figură posacă, ursuză; ~ stick om sucit; ~ generation crop rotation [~ rouitci/^n] ş. (agr.) asolament, rotaţia culturilor. generaţie depravată / pierdută; ~ words cuvinte urâte / de ocară, ocări; ~ means mijloace crop rotting [~ irot irj] s. (agr.) putrezirea culturilor. necinstite. 4. [krukid] dobândit, obţinut pe c ale necinstită; (fam.) şterpelit, ciordit. crop-sick[~ sik] adj. (înv.) bolnav de indi gestie. crooked-eyed ['krukid 'aid] adj. saşiu, zbanghiu, care se uită cruciş / chiorâş / chiondorâş. cropsickness f'kroptsiknis] s. (înv.) indigestie. crookedly ['krukidli] ad v. 1. întortocheat; în mod nesincer, pervers. 2. oblic, strâmb; crop succession ['krop sakisc/^n] s. (agr.) asolament. (fig.) chiorâş, chiondorâş. croquet ['kroukei, -ki, ame r. -'-] I. s. crochet. II. vb. tr. a juca crochet. crooked nail ['krukt 'ncil] s . (mar.) cavilă. croquette [krou'ket] s. (fr.) crochetă (din carne, peşte, orez, carto fi). crookedness ['krukidnis] s. 1. sinuozitate (a unui drum). 2. perversitate, lipsă de crore [kro:r, ikros1"] s. (anglo-indian) zece milioane. francheţă, de cinste, de lealitate. 3, diformitate (a corpului); gheboşare. crosier ['krou33r] I. s. 1. cârjă episcopală. 2. purtător al crucii (într-o ceremonie crooked well i'krukt Vel] s. (m ine) sondă cu gaură deviată. religioasă). 3. purtător al cârjei (episcopale). 4. (astron.) rosier Crucea Sudului crookhandled stick ['krukha?ndld -stik] s. cârjă. (constelaţie). crook-kneed bkruk ni:d] adj. v. c r o o k - l e g g e d . cross [kro(:)s] I. s. 1. cruce; obiect în formă de cruce; the stations of the ~ drumul crucii; to descend from the ~ a coborî de pe cruce; to take the ~ a deveni cruciat, a porni crook-le gged [~ legd] adj. cu picioare strâmbe. în cruciadă; St. Andrew's ~ crucea Sfântului And rei; St. Anthony's ~ crucea Sfântului crook shouldered [~ i/ouldsd] adj. cocoşat, gh ebos, adus de spate. crooky ['kruki] vb. intr. (amer.) a merge braţ la braţ cu o fată; a face curte unei fete. Anton; Maltese ~ crucea de Malta; Red ~ Crucea Roşie; ~ o f Jerusalem a) (herald.) croon [kru:n] I. vb. A. intr. 1. (dial.) a se boci, a s e văita, a se scânci, a se tângui. cruce de Ierusalim; b) (bot.) arsinic, cruciuliţe, ga roafă roşie (Lychnis chalcedonica); 2. a cânta încet, cu jumătate de voce, a fredona, a îng , a lălăi. B. tr. a cânta cu voce (astron.) Southern Cross Crucea Sudului (constelaţie); bars of the ~braţcle crucii; to sign înceată, a fredona, a îngâna (o arie), a lălăi, a mor II. s. fredonare înceată, îngânare with a ~ a însemna cu o cruce; Exaltation of the ~ înălţ Crucii; the foot of the ~ piciorul crucii; to make the sign of the ~ a face semn ul crucii. 2. crucifix. 3. răstignire, (pentru sine) a unei arii. crop [krop] I. s . 1. guşă (de pasăre); (dial.) stomac (de om); (sl.) gâtlej, beregată; (fam.) crucificare; death of the ~ moarte pe cruce; to bear one's ~ a-şi purta crucea; to be neck and ~ cu căţel şi cu purcel; we turned him out neck and - l-am luat de guler şi nailed on t he ~ a fi ţintuit, răstignit pe cruce. 4. the Cross creştinismul, creştinătatea; l-am dat pe uşă afară. 2. şfichi, codirişte, coadă (de bici); hunting ~cravaşa de vânătoare. the Cro the Crescent Crucea şi Semiluna; (fig.) creştinismul şi păgânătatea. 5. (jig.) 3. creştet, măciulie (la plante); ~ and root (jig.) început şi sfârşit. 4. (agr.) recoltă necaz, supăr , mâhnire, tristeţe; to meet with many ~es a avea multe supărări; (prov.) (de grâne etc.): seceriş; cules (de fructe); plenteous / heavy ~ recoltă bogată. îmbelşugată, no ~ no crown cine se teme de brumă să nu sădească vie, fără trudă nu există roade, seceriş bogat; bumper tă record, foarte bogată; poor ~recoltă slabă; land under cine se teme de nenorocire nu



 cunoaşte fericirea. 6. (telm.) cruce, ramificaţie, suport în " ~ogor, pământ cultivat; out of ~nccultivat, înţclenit; land out of ~ţelină, pârloagă, ogor cruce. 7. linie care taie l terele t şi f. 8. (top.) echer. 9. (biol.) amestec, încrucişare negru; a large ~ of mi stakes o droaie / mulţime de greşeli; a ~ of hair un păr bogat, un (a raselor); hibrid izare. 10. (biol.) metis, hibrid, produs al încrucişării; to be a ~ between maldăr / o c laie de păr. 5. (şi growing sau standing ~) (agr.) grâu nesecerat. 6. (agr.) a fi un a mestec / o încrucişare între. 11. încrucişare de drumuri, răscruce, răspântie. cultură agri eale, grâne; ~s culturi, plante industriale; fond ~s cereale 12. bieu; on the ~ în b ic, oblic, pieziş, de-a curmezişul. 13. (sl.) escrocherie, pungăşie; panificabile, 7. be lşug, îmbelşugarc, abundenţă. 8. ninsoare, tăiere, scurtare (a pârului); he has been on the all his life a trăit toată viaţa din escrocherii; he got it on the ~ coadă scurt(at)ă (la cal), urechi ciuntite (la câine); păr tăiat, tuns scurt; to have a ~ a-şi a obţinut-o prin escrocherie; double ~ a) (sport) „joc dublu" (al unui concurent care tăia, tunde păru l scurt; to give smb. a close ~ a tunde pe cineva; Eton ~ coafură de damă promiţând adve rsarului că-i va ceda caută în realitate să iasă învingător); b) (fig.) «â la garcon», păr rison ~ tunsoare „tifos". 9. capăt tăiat, bucată tăiată înşelăciune, potlogărie, escrocheri lectr.) atingere între fire. 15. (med.) strabism. / scurtată/ ciuntită / retezată. 10. p rezbiterian. 11. perucă cu păr scurt şi ţeapăn. 12. (mine) 16. conivenţă, aranjament. înţel II. adj. 1. oblic, transversal, intersectat; aşezat cruciş. (si out ~, ~ out) aflori ment, partea unui zăcământ care apare la suprafaţa solului. 2. (despre vânt) contrar, potr ivnic; advers, nefavorabil; a ~ event o întâmplare nefericită. 13. (mine) extracţie, exp loatare (de minereu)- 14. crupă de cal. II. vb. A. tr. 1. a tăia, 3. (despre o acţiune ) contrar, invers. 4. încrucişat. 5. (fam.) supărat, mâniat, iritat, indispus, a tunde ( vârful unei plante, ramurile unui pom). 2. a reteza, a ciunti (urechile unui anima l). necăjit, acru; rău; he is ~ with you e supărat pe tine; (as) ~ as a bear / as two sticks 3. a tunde (părul, blana). 4. a tăia (o carte). 5. a secera, a cosi înainte de vreme, 6. a paşte prost dispus, indispus, ţâfnos, cu nervi, cu draci; to look ~ a arăta supărat, necăjit; ~child (iarbă). 7. a face să rodească / să dea recoltă / rod, a cultiva, lanta, a semăna; to ~ copil rău; ~ humour proastă dispoziţie; everything falls /goes ~ w ith us toate ne merg land with corn a cultiva un teren cu grâu. 8. a culege (flori , fructe). 9. a recolta, a strânge pcdos,de-andoaselea; totul iese prost. III. vb. A. tr. 1. a încrucişa; to ~ one's arms a-şi recolta de pe. 10. (sl.) a spânzura. B. int r. (despre pământ) a da recoltă, a rodi; to ~out încrucişa braţele; (jig.) a sta cu mâinile ; to ~swords / a blade a încurcişa spadele a) (geol. despre un strat) a afiori, a af lora, a se denuda, a ieşi la suprafaţă; b) (jig.) (despre / spada, a se duela, a se ba te în duel; to ~ a horse a încăleca un cal, a urca în şa. 2. (biol.) o pată, un viciu etc.) a reapărea; to ~upa)(geo/.) a afiori, a ieşi [a suprafaţă; b) a apărea, a încrucişa, a hibr za; to ~ breeds a încrucişa rase, a hibridiza. 3. a întretăia, a intersecta, a se produc e, a surveni; (despre o problemă etc.) a se ivi pe neaşteptate; such questions a tre ce, a traversa (o stradă, un râu etc.); a străbate; he ~ed the street a trecut pe ceal altă ~ up of themselves asemenea probleme se ivesc / ridică de la sine; he is always waiting parte a străzii, a traversat strada; to ~ a country a străbate ţara; to ~ the Channel a traversa for smth. to ~ aşteaptă întotdeauna să se întâmple ceva, să-i pice ceva analul Mânecii, a trece pe continent sau de pe continent în Anglia; to ~ the line a trece ecuatorul; to ~ thefloorof the House a trece dintr-un partid în altul; to ~ smb. 's threshold crop coal [ t o p koul] s. (/nine) cărbune din aflorimcntul unui strat. a trece pragul cuiva, a călca în casa cuiva; to ~ one's mind a-i veni o idee ; (mar.) to ~ crop disease [~ di.zi:z] s. (agr.) boală a plantelor de cultură. cropear [~ ia1"] s. 1. cal, câine cu urechile ciuntite. 2. persoană (în trecut spărgător) the path of another ship a încrucişa ruta unui alt vapor; (ferov.) to ~ a train a avea l egătură cu un tren; to ~ the Styx, a muri. a-şi da sufletul, a trece în lumea drepţilor. c u urechile ciuntite / tăiate. crop-eared [~ iad] adj. 1. cu urechile ciuntite / tăia te. 2. (ist. despre puritani) tuns 4. (mil.) a traversa, a trece (trupe etc. pes te un râu etc.). 5. a însemna cu o cruce. 6. (corn.) scurt. a bara (un cec). 7. a pu ne liniuţa la t, a tăia un t. 8. a contracara, a se pune de-a curmezişul (u/na' proiec t); a se opune (voinţei cuiva); to ~ smb. 's path a se întâlni cu cineva; (fig.) crop end [~ end] s. (metal.) maselotă. 1 a sta (curmeziş) în calea cuiva. 9. to ~ off/ out a tăia, a şterge (cu o linie). B. rejl. a-şi crop ore [~ D: "] s. (mine) minereu de af loriment. face semnul crucii, a se închina (si fig.); a mulţumi lui Dumnezeu. C. int r. 1. a se încrucişa, croppage ['kropid3] s. recoltă globală. a se întretăia, a se intersec



 a, a se întâlni. 2. to ~ over a traversa, a trece pe partea cealaltă. cropful l'kropfu l] adj. 1. cu guşa plină. 2. cu burta plină, sătul. 1 cropper ['kropa "] s. 1. cosaş, sece rător. 2. coasă, seceră. 3. plantă, cereală; a good ~ IV. prep. peste, prin. plantă care dă recoltă bună. 4. cultivator; (şi share-~) (amer.) dijmaş. 5. (omit.) porumbel crossable [to(:)s9bl] adj. traversabil, care poate fi traversat / trecut / străbătut. guşat. 6. (poligr.) maşină de tipar tighel. 7. cădere gravă; to come a ~a) a cădea (de pe cross acco modation ['kros aikoma'dei/^n] s. (com.) obicei de a da poliţe din complezenţa. cal, bicicletă etc.); (fam.) a veni de-a berbeleacul, de-a dura, de-a rostogolul; a tr age o cross action [~ 'sk/an, '-■--] s. (jur.) proces de contra-jalba. căzătură; a cădea l at, a se trânti la pământ, a-şi frânge gâtul, a-şi rupe nasul, a-şi aduna cross aerials [~ slz] s. pi. (tel.) dipoli încrucişaţi. dinţii de pe jos; to come a heavy ~ a trage o căzătu zdravănă, b) (fig.) a eşua, a da cross aisle [~ ail] s. (arhit.) transept, partea din biserică ce desparte nava de cor şi greş, a nu izbuti; a fi un ratat, (despre un comer ciant) a da faliment; c) (fam.) a scăpata, formează braţele crucii. a pierde sume foar te mari. crossarm ['krosa:m] s. 1. (constr.) traversă, bară, grindă transversală, antret oază. cropping [topin] s. 1. strângere (a recoltei), recoltare, seceriş, secerat (al câm pului); 2. (mar.) traversă, grindă de punte. 3. (tehn.) balansier. cules (al fructel or). 2. tăierea vârfurilor unui arbust. 3. tundere, tunsoare (a oilor, cross-armed [ -d] adj. 1. cu braţele încrucişate. 2. (bot.) în formă de braţ. a arborilor). 4. pregătirea lului pentru cultura următoare. 5. (geol.) afloriment, ieşire cross arrow ['kro(:)s .EerouJ s. (ist.) săgeată de arbaleta. la suprafaţă (a unui strat). 6. asolament. 7. cru ponare. cross ax(e) [~ a;ks] s. (telm.) topor, târnăcop. cropping-out [~ 'aut] s. (m ine) afloriment. cross-axle [~>a;ksl] s. (tehn.) ax motor cotit al unei locomoti ve cu manivelele în unghi r cropping power [~ ipau3 ] ş. capacitate de producţie agric olă, productivitate (a plantelor de 90°. crossbar [~bu:r] 1. (tehn.) traversă, grinda / bară transversală. 2. (constr.) antretoază, cultivate), producţie la hectar, recoltă la hectar. cropping system [~ .sistim] s. (agr.) sistemul rotaţiei culturilor la plan tele de câmp; grindă orizontală, bară de distanţare, traversă, diagonală. 3. (constr., hidr inel metalic, zbanţ, ctricr. 4. (sport) ştachetă; bară transversală. asolament.



 cross-barred 232



cross-barred [~ba:d] adj. 1. închis, asigurat, apărat prin bare transversale. cross battery [~ -baetsri] s. (mil.) contrabaterie. cross-beak [~bi:kj s. v. c r o s s b i 11. cross beam [~ bi:m] s. 1. (telm.) ajutaj, duză, fretă. 2. (av.) braţ. 3. (con str.) balustradă, mână curentă, parapet, parmalâc. cross bearer [~ ibsora'] s. 1. purtător l crucii. 2. (amer. constr.) traversă, bară, grindă transversală, antretoază, stinghie. cr oss bearing [~ ibe srirj] s. 1. (top.) intersecţie. 2. (mar.) relcvment încrucişat / s imultan (determinarea unui punct prin două relevmente). cross bedding [~ ibedirj] s. (geol.) stratificaţie / stratificare diagonală / oblică. cross belt [~ belt] s. (mi l.) bandulieră. cross bench [~ bent/] s. bancă transversală; scaune în parlamentul engle z pentru deputaţii de centru sau fără partid; to sit on ~es a fi (deputat) centrist; ~ opinions opinii moderate. cross bencher [~ .bent/o'] s. (part.) 1. membru al un ui partid de centru, centrist. 2. (deputat) independent. crossbill1 [~bil] s. (o mit.) forfecuţă-galbcnă (Loxia). crossbill2 s. (jur.) cerere de contrajalbă. cross-bille d [~'bild] adj. (omit.) care are ciocul încrucişat. cross birth [~ bo:9] s. (med.) n aştere grea din cauza poziţiei nefireşti a fetusului. cross bit(t) [~ bit] s. 1. (mar. ) bolard transversal. 2. (mine) sapă în cruce (a perforatoarelor). cross bite [~ bai t] (înv.) I. s. înşelăciune contra înşelăciune, şiretlic contra şiretlic. II. vb. tr. a înş aşi, a opune înşelăciunii (cuiva) altă înşelăciune. cross blocking [~ ibbkirj] s. (silv.) s p. cross bond [~ bond] s. 1. (plast.) legătură transversală. 2. (constr.) zidărie în cruce . cross bones [~ bounz] s. pl. seninul piraţilor, imagine a două oase încrucişate sub un cap de mort. cross bow [~ bou] s. (ist.) arbaletă. cross bower [~ ibouor] s. (ist .) arbaletier. cross bowman [~ iboumon],pl. cross bowmen [-man, -men] s. (ist.) arbaletier, soldat înarmat cu o arbaletă. cross brace [~ breis] s. (telm.) 1. antret oază, bară de distanţare, traversă diagonală. 2. (constr.) contrafişă, sprijinire, susţinăt ptea, reazem, montant, consolă diagonală. 3. bară trăgătoare, strângere; (constr.) tirant, oardă, chingă. cross-bracing [~ ibreisin] s. (telm.) contravântuire în cruce; îmbinare tra nsversală. cross bred [~ bred] adj. (zool.) încrucişat, metisat, hibrid, metis. crossbred yarns ['krosbred 'ja:nz] s. pi. (text.) fir melanj. cross breed [~ bri:d] I . s. (zool.) corcitură, metis, hibrid. II. vb. tr. a încrucişa, a metisa, a hibridiza. cross breeding [~ ibriidirj] s. (biol.) încrucişare, hibridizare, metisaj, metisare . cross bulkhead [~ 'bAlkhed] s. (mar.) perete transversal. cross caper [~ ikeip or] s. 1. antreşă, foarfecă, săritură în sus cu izbirea picioarelor unul de altul. 2. (fig. piedică, obstacol. cross chisel [~ itfizl] s. 1. (telm.) sfredel cu cap în formă de c ruce. 2. daltă în cruce, daltă crucişă. cross connection [~ ko'nek/pn] s. conexiune încruci legătură în cruce. cross-country ['tos 'luntri,'-.--[ I. s. teren accidentat / variat , teren situat în afara drumurilor. II. adj. care trece de-a dreptul peste câmp, car e nu merge pe drum; care merge pe orice teren. cross-country flight [~ flait] s. (av.) zbor în afara zonei aerodromului. cross-country race [~ reis] s. (sport) cr os, alergare pe teren accidentat / variat. cross-country vehicle [~ ,vi:ikl] s. (tehn.) autoturism de teren, vehicul pentru orice teren / pentru teren variat, a utomobil cu capacitate sporită de circulaţie pe orice teren. cross-crack [~krak] s. crăpătură transversală (într-un metal). cross crib [~ kribj s. (sl.) speluncă, cuib / vizui de hoţi. cross current [~ .kArant] s. 1. contracurent, curent de direcţie contrară. 2. (electr.) curent de egalizare, de compensaţie. 3. curent încrucişat. cross-cut ['tos kAt] I. s. 1. scurtătură. 2. (/nins) galerie transversală; galerie auxiliară în steril; ga lerie diagonală, suitoare de aeraj diagonală / transversală. 3. (tehn.) tăiere, secţionare transversală, diagonală; secţiune transversală; profil. 4. traverbanc. II. adj. transve rsal, diagonal. III. vb. tr. a tăia, a secţiona transversal. cross-cut chisel [~ Viz i] s. (tehn.) daltă crucişă. cross-cut file [~ fail] s. (telm.) pilă cu tăietură dublă / cu turi încrucişate. cross-cut saw [~ so:] s. (tehn.) beschie; joagăr, ferăstrău. cross cutte r [~ ikAtor] s. (mine) haveză, maşină de havat. cross cutting [~ 


 ungaş, escroc. cross drift [~ drift] s. (mine) transversală (în substanţă minerală utila). ross drum [~ drAm] j . v . c r o s s c r i b . crossed pair ]'kro(:)st pso r ] s . (tel.) circuit transpus. crossed cheque ['tost t/ek] s. (ec.) cec (barat cu do uă linii) care se onorează numai de către banca unde s-a făcut depunerea. cross examinat ion ['kn>(:)s ig.zaani'neijan, -eg-] s.fjur.) interogatoriu încrucişat (luat de apărar e şi acuzare).



cross examine [~ ig'zasmin, -eg-] vb. tr. a supune unui interogatoriu încrucişat (de către procuror şi apărător). cross examiner [~ ig'za:minor, -eg-] s. (yur.) persoană care participă la un interoga toriu încrucişat. cross eye [~ ai] s. (med.) strabism. crosseyed [~aid] adj. încrucişat, saşiu, zbanghiu, cu un ochi la slănină şi altul la făină. cros l [~ fo:l] s. pantă transversală. cross fault [~ fo(:)lt] s. (geol.) falie transvers ală / ortogonală. cross feed [~ fi:d] s. (tehn.) avans transversal. cross-fertilize [~'fo:tilaiz] vb. tr. a face polenizare încrucişată (pe o.plantă). cross fertilization [ ~ rfsitilai'zei/an] s. polenizare încrucişată. cross fibre [~ ifaibor] s. fibră transver sală. cross-fibred wood [~ifaibod 'wud] s. lemn cu fibră. cross field [~ fi:ld] s. ( electr.) câmp transversal. cross file [~ fail] s. (tehn.) pilă ovală, cuţit pentru fason area formelor. cross fire [~ ifaior] s. (mii.) foc încrucişat. crossflow [~flou| vb. intr. a curge peste. cross flower [~ ifiauor] s. (bot.) amăreală, iarbă-lăptoasă, şerpăriţ gala vulgaris). cross fortune [~ rfo:tj3n] s. nenorocire, nefericire, restrişte. c ross-gap [~gcep] s. 1. (constr.) rost de dilataţie, locaş, rost. 2. (tehn.) joc, spaţi u, distanţă, rost, interval. cross garnet [~ igamit] s. (telm.) bârnă în formă de T. cross irder [~ igo:dor] s. (constr.) grindă, bară transversală, traversă, stinghie. cross grai n [~ grein] s. 1. fibră creaţă / toarsă / răsucită (defect al lemnului). 2. (fig.) piedică, stacol, eroare, greşeală. cross-grained [~greind] adj. (despre lemn) noduros; (fig.) încăpăţânat, îndărătnic, neînduplecat. cross groting [~ rgroutirj] s. (/iz.) reţea. cross hegz] s. 1. (opt.) reticul în cruce (la un instrument optic). 2. (/iz.) fire retic ulare. cross handle [~ ,ha;ndl] s. 1. (telm.) mâner, manetă în cruce; volan. 2. (av.) manşă de volan. 3. (mar.) timonă, roată cu cârmă. cross-hatch [~haît/J vb. tr. a grava cu l i de haşuri. cross-hatched [~hast/t] adj. (text.) 1. cu carouri, cadrilat. 2. pepi t. cross head ['tos hed] s. 1. (tehn.) capul bielei. 2. (ferov.) patina capului de cruce, loc plan de bandaj. 3. (tehn.) culisou, berbec, cursor. 4. (tehn.) cap de cruce. 5. (tehn.) ramificaţie, cruce, suport în cruce. cross head engine [~ lena ^in] s. (tehn.) motor cu cap de cruce. cross heading [~ ihedirj] s. 1. (poligr.) subtitlu (într-un articol de ziar). 2. (mine) galerie de abataj. cross head shoe [~ hed'/u:] s. (tehn.) sabot alunecător; patină. cross hale [~ heil] s. (mine) mică ga lerie transversală. cross induction [~ inidAk/an] s. (tel.) diafonie. crossing ['k roQsirj] s. 1. întretăiere, intersecţie, încrucişare. 2. răspântie, răscruce, trecere, punc nivel; încrucişare de drumuri. 3. loc de traversare (a unei străzi), trecere (pentru) pietoni. 4. trecere (a unei ape). 5. (biol.) încrucişare, hibridizare. 6. (ferov.) înt retăiere a două linii ferate; trecere peste linia ferată; level ~ trecere / pasaj la n ivel; high ~trecere de nivel; (amer.) grade ~ trecere / pasaj de I la nivel. 7. (mine) crossing, canal pentru încrucişarea curenţilor de aer, instalaţie de aeraj. 8. (t ext.) legătură diagonală 2 / 2 . 9 . (tehn.) ramificaţie, cruce, suport în cruce. 10. (geo l.) prag fluviatil. crossing accident [~ iseksidant] s. accident de traversare. crossing point [~ point] s. 1. intersecţie; punct de intersectare. 2. vad, loc de trecere. crossing station [~ .stei/an] s. (ferov.) nod feroviar, nod / încrucişare d e cale ferată. cross-jack ['to(:)s'd3ask] s. (mar.) velă în cruce. cross-jack yard [~ jd:d] s. (mar.) verga artimon. cross joint ['tos d3oint] s. 1. (constr.) încheietu ră / îmbinare transversală. 2. (geol.) crăpătură orizontală. 3. (tei.) legătură / transpune ce. cross key [~ ki:] s. (tehn.) pană transversală. cross lamination [~ .temi'nerfan ] s. (geol.) stratificaţie oblică înclinată. cross lay [~ lei] s. (tehn.) cablaj încrucişat / în cruce. cross-legged [~legd] adj. care stă cu picioarele încrucişate sau turceşte. cro ss light [~ lait] s. 1. lumini care se întretaie. 2. (fig.) tratarea unui subiect din mai multe puncte de vedere. crosslike [~laik] adj. în formă de cruce, încrucişat. cr oss line [~ lain] s. 1. (mat., poligr.) linie de fracţie. 2. pl. (fiz.) reticul. c ross link [~ link] s. 1. (chim.) legătură între catene. 2. (constr.) contravântuire tran sversală. crossly ['to(:)sli] adv. gâlcevilor, arţăgos, (cu un aer) supărat; cu ciudă. cros member ]'to(:)s iinembo'] s. 1. grindă transversală, traversă, stinghie; contravântuire transversală. 2. (ferov.) traversă intermediară. 3. (telm.) sanie transversală. crossne



 ss {'to(:)snis[ s. iritabilitate, irascibilitate; arţag, spirit gâlcevitor. cross no rm ['to(:)s no:m] s. (mat.) normă tensorială. cross observation |~ iDbz3(:)'veiJan] s. (mii.) observare bilaterală. cross over ['tos 'ouvsr] s. 1. (ferov.) legătură între d ouă linii paralele. 2. intersectare, pasaj, răspântie, răscruce, încrucişare. cross-over be d [~ bend] s. (tehn.) cot reductor, cot, ramificaţie, curbă de racordare. cross patc h [~ pan/] s. (fam.) persoană arţăgoasă / certăreaţă / gâlcevitoare / pornită / pusă pe cea peen [~ pi:n] s. (metal.) pană în cruce (la ciocane). ~



 233 crow quill



cross piece [~ pi:s] s. 1. (coristr.) bară / grindă transversală, bară de distanţare, diag onală, dată negrilor de rasiştii americani; b) (fig.) discriminare / segregaţie / persec uţie rasială, rasism, izolare a negrilor, măsuri rasiste îndreptate împotriva negrilor; se gregaţionism; antretoază. 2. (telm.) cap de cruce. white ~corb alb, pasăre rară; fenomen rar. 2. cântatul cocoşului. 3. strigăt de bucurie cross pile [~ pail] s. stivă în cruce. al unui copil. II. vb. past, crowed [kroud] sau crew [kru:] A. intr. 1. a cânta cu curigu, cross pipe [~ paip] s. (telm.) cruce, ramificaţie în cruce (din ţeava). a cucu riga. 2. (despre copii) a scoate ţipete de bucurie, a jubila. 3. to ~ over a trium fa cross pollination ['kros rpDli'nei/pn] s. (boi.) polenizare încrucişată. asupra (cu iva). B. tr. 1. (despre cocoş) a cânta (cucurigu). 2. (despre copii) a scoate strigăte cross product [~, ipnxUkt] s. (mat.) produs vectorial. cross purpose [~ 'po:pas ] s. scop sau ţel ce se deosebeşte de un altul; to be at ~s a (de bucurie); a-şi manif esta (bucuria). nu se înţelege unul pe altul (şi astfel a acţiona în mod contradictoriu făr ntenţie) a crow bar ['krou ba:r] s. 1. (tehn.) rangă / manetă / drug de fier; pârghie de manevră; veni în contradicţie, a trage unul într-o parte şi unul în cealaltă, a zice unul unul vătrai. 2. (chim.) amestecător; agitator. 3. rangă, gură de lup. cea. crow bells [ ~ belz] s. pi. v. d a f f o d i 1. cross question1 [- 'kwest/sn, -e/t/-, -'--] s . întrebare pusă la un interogatoriu încrucişat crowberry [~b3ri, -beri] s. (bot.) vuiet oare (Empetrum nigrum). (luat de apărare şi de acuzare). crow bill [~ bil] s. cleşte d e dentist. cross question2 vb. tr. v. c r o s s e x a m i n e . crowd [kraud] I. s. 1. mulţime, grămadă de oameni; gloată; to get through the ~ cross rail [~ reil] s. ( constr.) şină transversală; traversă (de uşă). a răzbate, a-şi face drum prin mulţime; he m ss in the ~ nu e mai rău decât alţii; cross rate [~ reit] s. curs valutar, corelaţie a p arităţilor. to go with / to follow the ~ a face ce fac toţi, a merge cu mulţimea, a se c onforma cross ratio [~ 'rei/iou] s. (/nat.) biraport; raport anarmonic. obiceiul ui; a urla ca lupii. 2. (jam.) companie, grup; droaie, şleahtă, liotă. 3. înghesuială, cro ss reference [~ irefrsns] s. referire la un alt pasaj din aceeaşi carte. îngrămădeală, agl omeraţie. 4. grămadă (de lucruri), adunătură, strânsură. -0* (mar.) ~ of cross rivet(t)ing irivitin] s. (tehn.) grupare în şah a niturilor. sail. II. vb. A. tr. 1. a (în)grămădi, a strânge (grămadă); a înghesui, a ticsi, a aglomera; cross road(s) [~ roud(z)] s. încrucişar de drumuri, răscruce, răspântie, bifurcaţie; a umple, a încărca; ~ed with înţesat de, plin to ~ one's memory with a-şi încărca intersecţie; at the ~s la răscruce / răspântie. memoria . 2. (amer.) a presa (asupra); a grăbi, a zori; a se ţine scai de, a nu lăsa în crossrow [~rou] s. 1. (înv.) alfabet. 2. şir care întretaie un alt şir. pace. 3. to ~ in(to) a înd esa, a băga; to ~ out a scoate (afară) a stoarce. B. intr. 1. a se cross sea [~ si:] s. (mar.) valuri împotriva vântului. strânge (grămadă); a se aglomera; a se înghesui. 2. ( ar.) a naviga cu toate pânzele, a pluti cross section [~ .sck/an] s. secţiune, tăietură transversală; profil. cu cea mai mare viteză. cross-section paper [~rsek/an 'peipa1" ] s. (top., tehn.) hârtie milimetrică. crowded ['kraudid] adj. 1. plin (pană la refuz) , înţesat, ticsit; ~ hali sală plină (până cross seizing [~ rsi:zin] s. (mar.) legătură în la refuz), sală ticsită de lume. 2. (jig.) plin, încărcat; life ~ with great events viaţă p ină cross-shaped [~/eipt] adj. cruciform. de mari evenimente / de întâmplări. 3. (amer.) înghesuit, strâns, presat. *v- to be ~ for cross-sleeper [~isli:p3r] s. (ferov.) tr aversă (de calc ferată), antretoază dintre şine. time a fi foarte ocupat, a nu avea timp (nici să răsufle). cross sleeve [~ sli:v] (tehn.) cruce cu mufe; fiting. crowder1 [ 'krauda1"] s. (teatru si.) sala plină. cross slide [~ slaid] s. (tehn.) sanie tran sversală. crowder2 s. (fam.) viorist, violonist, ceteraş. cross spider [~ispaid3r] s . 1. (entom.) păianjen cu cruce (Araneida diademă). 2. (tehn.) crowding motion ['kra udirj -mou/sn] s. (constr.) mişcare forţată; (hidr.) mişcare sub reticul (într-un instrume nt optic). cross staff [~ sto:f] s. 1. echer topografic. 2. alidadă. 3. riglă mobilă ( a unui instrument presiune. crow duck ['krou dAk] s. (omit.) lişiţă (Fulica atra). de măsurat unghiuri). crowd shovel ['kraud t/A vi] s. (tehn.) escavator, cu lingură de înălţi me. cross stake [~ steik] s. jalon în cruce. Crow eater ['krou ti:t9f] s. (austr.f am.) locuitor din sudul Australiei. cross stay [~ stei] ş. (constr.) diagonală, cont rafişă, contravântuire. crow flight ['krou flait] s. (jig.) linie dreaptă. cross stitch j ~ stit/j I. s. tighel, cusătură în „cruciuliţe", brodare, cu „cruciuliţe". II. vb. crow f



 er ['krou iflaua1"] s. (bot.) iloarea-cucului (Lychnis flos cuculi). tr. şi intr. a coase, a tigheli, a broda cu „cruciuliţe". crowfoot ['kroufut] s. 1. pl. crowfoots [~futs] (bot.) untişor, calce-mică, grâuşor (Ficaria cross stone [~ stoun] s. (mineral. ) chiastolot, harmatom. cross switch [~ swit/] s. 1. săgeată, indicator pentru drumu ri care se încrucişează; săgeata ranunculoides). 2. pl. crowfeet [~fi:t] (mar.) palan de invergare. 3. pl. crowfeet v, c r o w's - f c e t (2). 4. pl. crowfeet (mine) câr lig pentru instrumentaţie după prăjini, englezească. 2. (electr.) întrerupător în cinci. cr talk [~ to:k] s. 1. (teatru) schimb de replici spirituale. 2. (amer.) sporovăială, cârlig de prins prăjini de foraj; furcă. discuţie, conversaţie. 3. (tel.) diafonie, transm odulaţie, atingere (la telefon). 4. interferenţă crown [kraun] I. s. 1. cunună; coroană, c oroniţă. 2. coroană (de rege); rege; regină; (la radio). to succeed to the ~ a urma la t ron. 3. Crown stat; putere supremă (in Anglia). 4. cunună cross tie [~ tai] s. 1. (f erov.) traversă de calc ferată. 2. (constr.) tirant, etrier. (de flori), ghirlandă. 5. (fig.) încununare; culme. 6. (bot.) coroană (la pomi). 7. creştet cross timber [~ iti mba1"] s. 1. (constr.) pervaz, toc, montant. 2. (arhit.) imposta. (al capului); cap; (fig.) over the ~ of the head (îndrăgostit, înglodat în datorii) până cross travel [~ tramvai] s. (tehn.) avans transversal; deplasarea transversalăpeste urechi; from t he ~ (of one's heart) to the sole (of one's foot) din creştet până-n cross tree [~ tri :] s. (mar.) crucetă; traversă de gabie. tălpi. 8. calotă (de pălărie). 9. coroană (dentară . coroană (monedă de 5 şilingi). cross vault [~ vo(:)lt] s. (arhit.) bolta în cruce, bol tă încrucişată, cu muchii ieşinde. 11. format de hârtie (în U.S.A., 15 x 19 incii - de scri Anglia 16 l i 2 x 19 incii cross veins [~ veinz] s. (mine) filoane încrucişate. de tipar, 15 x 19 incii - de desen). 12. (arhit.) coronament; vârf de boltă. 13. (mar.) cross voting [~ ivoutin] s. votare împotriva propriului partid. diamantul ancorei , talpa ancorei. 14. (tehn.) jantă, obadă, coroană. 15. falcă (a nicovalei). crosswalk [ ~wo:k] s. traversare; trecere, pasaj. (scot.) to keep the ~ of the cause a) a me rge prin mijlocul străzii sau drumului; b) (fig.) cross wall [~ wo:l] s. (constr.) perete despărţitor, perete transversal. a deţine o funcţie importantă. II. vb. tr. 1. a în ununa; a încorona. 2. a premia. cross web(s) [~ web(z)] s. (fiz.) reticul. 3. a pr oclama. 4. (jig.) a încununa, a desăvârşi, a încheia; to ~ it all (şi) culmea, colac cross ind [~ wind] s. vânt schimbător; vânt transversal; vânt lateral / contrar. peste pupăză, -v (prov.) the end ~s the work sfârşitul încununează opera, urma alege. cross winding [~ i waindirj] ş. (teAt.) înfăşurare, bobinat în cruce. 5. a scoate / a face regină din (piese la jocul de dame). 6. a pune o coroana la, a îmbrăca crosswise [~waiz] adv. cruciş, în c ruce; de-a curmezişul, transversal. (un dinte). crossword [~wa:d] s. cuvinte încrucişa te. crown bar [~ ba: r ] s. (ferov.) longarină. crosswort [~ws:t] s. (bot.) smântânică ( Galium cruciatum). crown bit [~ bit] s. (tehn.) burghiu pentru găurire inelară. crot ch [knrt/] s. 1. bifurcaţie, ramificaţie, ramificare. 2. furcă, cârlig, cange. 3. (anat. ) crown block [~ bbk] s. (ind. petroliferă) geamblac, coroana turlei. perineu. cro wn burner [~ iba:n3r] s. (metal.) arzător inelar. crotchet ['kn>t/it, amer. şi -et] s. 1. cârlig, igliţă. 2. (tipogr.) paranteză dreaptă. 3. fantezie, Crown Colony [~ ikoteni ] s. colonie britanică fără autoguvernare. toană, capriciu, năbadaie, ciudăţenie, excentric te. 4. (/nil.) întoarcere de flanc în unghi crown drill [~ dril] s. (tehn.) sapă cu co roană. drept. crowned [kraund] adj. 1. bombat, ieşit în afară; convex, sferic. 2. în formă e coroană. crotcheteer [>kro t/i'tis1"] s. fantezist, om cu ciudăţenii, cu toane, exce ntric. crown gall ['kraun go:l] s. (bot.) cancer de plante. crotchety fknrt/iti] adj. capricios, cu toane. crown gear [~ giar] s. (tehn.) roată dinţata / frontală, di sc; coroană dinţată. crotonic acid [krs'tounik .assid] s. (chim.) acid crotonic. crown glass [~ 'gîa:s] s. sticlă kron / crown. croton oii ['krouten oii] s. (tehn.) ulei de croton. crown grafting [~ tgra:ftirj] s. altoire în coroană. crotyl alcohol ['kro util rfelkahol] s. (chim.) alcool crotilic. crown hinge [~ hind3] s. (constr.) a rticulaţia cheii. crotyl halide [~'ha?laid] s. halogenbutilcnă. crowning ['kraunin] I. s. 1. încoronare; încununare. 2. (mii.) coronament. 3. (tehn.) crouch [kraut/] vb . A. intr. 1. a se târî. a se umili, a slugarnici, a slugări, a face sluj. 2. a se ghe mui la pământ (de frică), a se ciuci, a se chirci. 3. (despre animale) a se pune bomba rdament. II. adj. care încununează; de încheiere. crown law ['kraun b:] s. (jur.) drep t penal. la pândă. B. tr. a îndoi, a încovoia, a-şi pleca (spinarea). crown lens ['kraun l enz] s. (opt.) lentilă acromatică; obiectiv acromatică. croup1 [kru:p] s. (med.) crup, laringită difterică, guşter. 2 crown metal [~ imetl] s. (metal.) aliaj de cupru, nich el şi zinc. croup s. 1. (zool.) crupă (a calului). 2. (pielărie) crupă. r crown nest [~



 nest] s. (mine) podeţul geamblacului; platforma coroanei. croupier ['kru:pia , -pi ci] s. (fr.) 1. crupier. 2. vicepreşedinte la un banchet oficial. crown nut [~ nAt ] s. (tehn.) piuliţă inelată. crow [krou] I. s. 1. cioară, corb; as the ~ files în linie d reaptă, pe drumul cel mai scurt; crown prince [~ 'prins] s. prinţ moştenitor, prinţ de c oroană. (amer. si.) to eat (boiled) ~ a) a înghiţi hapul, a fi silit la un lucru extre m de neplăcut sau înjositor; şi bea Grigorc aghiasmă; b) a se supune, a se resemna, a se recunoaşte crown sheaves [~ /i:vz] s. pl. (mine) rolele geamblacului. învins, a se da bătut; to have a ~ to pick / to pluck with smb. a avea o răfuială cu cineva; crown wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) coroană pentru lanţ. (prov.) ~s do not pick ^ s eyes corb la corb nu-şi scoate ochii; Jim Crow a) porecla crow quill ['krou kwil] s. 1. pană de corb. 2. peniţă subţire de oţel.



 crow's feet 234



crow's feet [~z fi:t] s. pl. 1. (mil.) obstacol alcătuit din bucăţi defter cu vârfuri as cuţite aruncate prin şanţuri etc. pentru a-l opri pe inamic să înainteze. 2. cute, încreţit la colţul ochilor, laba-gâştei. crow's foot [~z fut] s. v . c r o w ' s - f e e t . c row's-nest [~znest] s. 1. cuib de cioară. 2. (mar.) cuib de cioară, gabie de observa t. 3. (foraj petrolier) platforma geamblacului. croy [kroi] s. dig, zăgaz. croze [ krouz] s. gardină (la butoaie). croze cutting [~ rkAtirj] s. (ind.) tăierea gardinul ui. crozer ['krouza1"] s. gărdinar. crozing-tool l'krouzirj tu:l] s. (ind.) gărdinar . crucial ['kru:/iol, -/al] adj. 1. (despre un moment, o experienţă) hotărâtor, crucial, de răscruce. 2. (despre o perioadă) critic. 3. (med., despre o incizie etc.) în formă d e cruce. crucian ['krm/ian] s. (ifit.) (şi ~ carp) caras (Carassius vulgaris aurat us). cruciate f'kru:/ieit] adj. cruciform, în formă de cruce. crucible ['krmsibl] s. 1. creuzet; oală de topit. 2. (fig.) încercare grea, ispitire, ordalie, tortură, calv ar. crucible furnace |~ .fsmisj s. (tefm.) cuptor de creuzet. crucible steel [~ 'sti:l] s. (metal.) oţel de creuzet. crucifer l'kru:sif3r] s. (rel.) purtătorul cruc ii (în timpul unei procesiuni). cruciferous [kru:'siforos] adj. (bot.) crucifer. c rucifix ['kru:sifiks] s. (rel.) 1. crucifix. 2. (fig.) biserica lui Hristos, rel igia creştină. crucifixion [ikru:siTik/?nj ş. 1. răstignire, crucificare. 2. (jig.) chin (uri), suferinţă. cruciform ['kru:sifo:m[ adj. cruciform, în formă de cruce. crucify ['k ru:sifai[ vb. tr. 1. a răstigni, a crucifica. 2. a mortifica, a chinui, a tortura; a ţine în frâu (carnea). crude [kru:d[ adj. 1. crud, necopt. 2. crud, ncfiert. 3. cru d, brut, nc-(prc)lucrat; necurăţat. 4. (jig.) aspru, grosolan; necioplit. 5. (fig.) necopt, ncdczvoltat, verde; imatur; nepriceput, ageamiu; negândit. 6. (fig., despr e fapte) simplu, adevărat, neînflorit. 7. (despre culori) ţipător, viu. , crude iron [~ 'aian] s. (metal.) fontă. crudeness ['kru:dnis| s. nedezvoltare, imaturitatc (şifig. ). crude oil ['kru:d 'oil] s. ţiţei. crude sampling ['kru:d 'samiplirj] s. (maţ.) sele cţie neprelucrată. crudity f'kru:diti] s. 1. cruzime; asprime. 2. necioplire etc. (v . c r u d c). cruel [ikru(:)9l, 'kruil] I. adj. 1. crud, hain, neîndurător, aspru, câi nos, hapsân. 2. crud. chinuitor; amar(nic); sângeros; înfiorător, cumplit, grozav. II. v b. tr. (austr. si.) a nărui, a ruina, a duce de râpă (o afacere etc.). cruelly [-i] ad v. 1. crud, cu cruzime, tară milă, fără îndurare; chinuitor. 2. (fam.) foarte, grozav de, nevoie mare. cruelness [-nis] s. (rar) v. c r u e 11 y. cruelty [-ti] s. cruzime , neomenie, ferocitate. cruelty chaise [~ /eiz] s. (fam.) trăsură fără perne. cruentate ['kru:intit, -cit] adj. (înv.) sângeros, pătat de sânge. cruet ['kru(:)it] s. sticluţă (pen ru oţet sau untdelemn); pi. v. c r u c t s t a n d . cruet stand [~ stasnd] ş. servi ciu de oţet şi untdelemn (pentru salată), olivicră. crug [krAg] s. (pop.) pâine, pită, mânc . cruggy ['krAgîj adj. (pop.) flămând, înfometat. cruise [kru:z] I. vb. iutr. 1. (mar.) a patrula; a face o croazieră / crucieră. 2. (şi to ~ about) (jam.) a hoinări, a umbla h oinar; a umbla cu cerşitul.'II. s. (mar.) crucişarc; croazieră; navigare, plutire. cru iser ['kruzs1"] s. 1. (mar.) erneişător; (ist.) armoured / belted / protected ~ cruc işător, cuirasat. 2. (fam.) haimana, vagabond; cerşetor. cruiser carrier [~ ika;rror] s. (mar.) crucişător purtător de avioane. cruiser weight [~ weit] s. (sport) 1. boxer de categoria semigrea. 2. categoria semigrea. cruising speed ['krmzirj spi:d] s. (mar.) viteză de crucieră / croazieră. crumb [kr<\m] I. s. 1. (mai ales pl.) fărârnitură ( ai ales de pâine); to pick up / to gather one's ~s a se îndrepta, a se întrema, a se înz drăveni. 2. miez (de pâine). 3. (fig.) frânturi, fărâme, fragmente; a ~ of information frân uri de ştiri; (sg.) ~ of comfort un pic de mângâiere.-0- to a ~precis, exact; până în ultim l amănunt. II. vb. tr. 1. a fărâmiţa, a mărunţi. 2. a presăra cu fărâmituri; a presăra cu p tinde în pesmet; a găti cu pesmet. 3. a mătura farâmiturile de pe. crumble ['krAmbl] vb. A. tr. 1. a fărâmiţa; a pisa; a măcina. 2. a presăra cu pesmet. B. ia/r. 1. a se fărâmiţa; preface în (praf şi) pulbere. 2. (şi to ~ away) (jig.) a se fărâmiţa; a pieri. crumbly [-i adj. fărâmicios. crumby ['krAinbi] adj. 1. presărat cu fărâmituri. 2. moale (ca miezul de pâine). 3. (amer.) ieftin. 4. (amer.) murdar; respingător; ticălos. crummy ['krAini]a dj. l . v . c r u m b y (1,2).2.(sl.)(desprefemei)apetisantă,frumoasă, atrăgătoare, nurl ie, durdulie. 3. (sl.) bogat, înstărit, chivernisit; cu buzunarele pline. 4. (amer. sl.) soios, murdar; răpciugos; sărăcăcios. 5. (amer. sl.) ieftin, de proastă calitate. cru mp [krAinp] I. vb. tr. 1. a lovi cu putere (mai ales mingea la cricket). 2. (mil



 . sl.) a împuşca, a trage în. II. ş. 1. lovitură puternică, izbitură. 2. cădere, bufnitură. e sl.) proiectil exploziv (greu); detunătură, bubuit de proiectil exploziv. crump ba cked [~ 'bsekt] adj. cocoşat. crumpet ['krAinpit] s. 1. gogoaşă. 2. (şl.) cap, dovleac, tigvă; balmy / barmy on the ~, off one's ~ sărit, ţicnit (la cap), nebun, cu o lampă arsă. crump-footed ['krAnitfutid] adj. cu picioare strâmbe. crumple ['krAmpl] vb. A- tr . 1. a boţi, a mototoli, a şifona; a încreţi, a plia. 2. a îndoi. B. intr. 1. a se mototol i, a se boţi, a se şifona; a se încreţi, a face cute, a se plia; this



cloth ~s very easily stofa aceasta se mototoleşte foarte uşor. 2. a se face ghem; a se încovriga. 3. (jig.) a-şi pierde curajul, a se descuraja, a deznădăjdui. 4. to ~ up a ceda, a se prăbuşi. crumpler [-9r] s. 1. (fa/u.) cădere (a călăreţului şi a calului). 2. ( ) cravată. crumpling ['krAinplirj] ş. 1. mototolire, boţire. 2. pitic. 3. (geol.) cuta re intimă. crumpling capacity [~ ko'pEesiti] s. (text.) şifonabilitate. crunch [krAn t/] I. vb. A. tr. a roade (cu dinţii); a sparge (cu dinţii). B. intr. 1. a mesteca ( cu dinţii); a ronţăi. 2. a scârţâi, a trosni (sub picioare); a pârâi. II. s. ronţăit, scârţ r ['krAp3r] s. 1. crupă (a calului); (vulg.) dos, şezut. 2. pofil (curea care trece pe sub coada calului). crural ['kruorol] adj. (anat.) crurai, care ţine de / refer itor la coapsă. crusade [krm'scid] I. s. 1. (ist.) cruciadă. 2. (jig.) cruciadă, exped iţie. II. vb. intr. (against) a întreprinde o cruciadă; a lupta (împotriva) (şi fig.). cru sader [-or] s. 1. (ist.) cruciat. 2. participant la o campanie cu caracter obştesc . cruse [kru:zj s. (ist.) vas, oală de lut. crush [krA/] I. vb. A. tr. 1. a zdrobi , a face praf, a sfărâma, a distruge, a nimici (şi jig.); to ~ a bottle a) a sparge gâtu l unei sticle; b) (fig.) a bea, a da pe gât o sticlă. 2. a strivi, a turti; a presa, a călca; a pune la teasc, a tescui, a stoarce (struguri). 3. a sfărâma, a fărâmiţa, a zdro i, a pisa, a măcina, a pulveriza, a concasa. 4. a îndesa, a băga. 5. a boţi, a mototoli, a şifona. 6. to ~ down a) v. ~ (1,1, 5); b) a călca, în picioare; c) (jig.) a înăbuşi; to out a) a stoarce, a tescui; b) (fig.) a zdrobi, a distruge; to ~ up a) a fărâmiţa, a pisa; b) a mototoli, a boţi. B. intr. 1. a se boţi, a se mototoli, a se şifona. 2. a f i distrus, a se sfărâma. II. s. 1. zdrobire, fărâmiţare etc. (v. ~ 1,1). 2. înghesuială, îm lă. 3. (fam.) adunare numeroasă. 4. (sl.) dragoste înfocată / aprinsă, pasiune nebunească; o have (got) a ~on a iubi ca un nebun, a iubi la nebunie. 5. băutură din zeamă de fruc te. 6. (austr.) aprox. strungă. crush-clod shoes [-kbd7u:z] s. pl. (sl.) ghete mar i; bocanci. crushed limestone ['krA/t -laiinstoun] s. (constr.) pietriş de calcar. crushed stone [~ stoun] s. piatră spartă, crusher ['krAjV] s. 1. cineva sau ceva ca re distruge etc.; (sl.) he gave me a ~.mi-a dat un răspuns zdrobitor / nimicitor; (sl.) beetle ~s a) picioare mari, picioroange; b) cizme mari; (amer., mii. sl.) gravei ~ infanterist, pifan. 2. (te/m.) concasor, piatră grea de moară; kollergang, moară de fărâmiţare. 3. (sl.) poliţist, copoi.. crusher cylinder [- 'silindo1"] s. (tehn.) cilindru crusher. crusher jaw [~ dşo:] s. (tehn.) falcă de concasor. crusher rolls [~ roulz] s. (tehn.) valţuri de concasor. crush hat ['krA/ 'haH] s. 1. pălărie moale, de fetru. 2. (fam.) clac. crushing ['krA/irj] I. s. sfărâmare, zdrobire etc. (v. c r u s h I). II. adj. 1. zdrobitor, care sfarmă etc. (v. c r u s h I). 2. (sl.) groz av, straşnic, minunat, dărâmător, haios, superb, trăsnitor. crushing but [~ bAt] s. (mine) sapă de tip percutant. crushing machine [~ ms'/im] s. (tehn.) concasor, spărgător; maşi nă de fărâmare. crushing material [~ mo'tioriol] s. (tehn.) corp de măcinare. crushing m ill [~ mii] s. (mine) concasor de minereu, maşină de mărunţirc. crushing sand [~ ssend] s. nisip de concasare. crushing strain [~ strein] s. (tehn.) tensiune de compres iune. crushing strength [~ >strerj8] s. (tehn.) rezistenţă la turtire / strivire; te nsiune de compresiune. crush room ['krA/ ru(:)m] s. (fam. teatru) foaier. crust [krAst] I. s. 1. coajă (de pâine); crustă; (fig.) mijloace de trai, de existenţă; to earn one's ~ a-şi câştiga o pâine modestă / un trai modest; (rar) to crack a ~ a lega două în cu i (de tei)'; a huzuri, a domni. 2. (fig.) coajă, pojghiţă, crustă (de sânge închegat) pe o ană. 3. strat, pojghiţă (de zăpadă întărită). 4. crustă (pe un metal etc.). 5. (geol.) scoa i; depozit superficial. 6. drojdii (de vin, care se depun pe grelele sticlei). I I. vb. A. tr. 1. a acoperi cu o scoarţa, cu o coajă. 2. to ~ with a acoperi cu o coa jă de. B. intr. a se acoperi cu o coajă, a forma o coajă. Crustacea [krAs'tei/io] s. p i. (zool.) crustacee. crustacean [krAs'tci/ion] s. (zool.) crustaceu. } crustal movement ['krAstol 'muivmant] s. (geol.) mişcarea scoarţei. crusted ['krAstidj adj. 1. acoperit cu o coajă / cu o crustă. 2. (despre vin) care a format drojdie. 3. învech it; înrădăcinat. crustily ['krAstili] adv. cu arţag, certăreţ, gâlcevitor, arţăgos. crustin



 rAStinis] s. arţag, fire sau dispoziţie certăreaţă, gâlcevitoare, arţăgoasă. crusty ['krAst 1. acoperit cu o coajă aspră, scorţos; (despre pâine, friptură) rumen. 2. (fig.) certăreţ, evitor, arţăgos, colţos; aspru, scorţos; supărăcios, iritabil; iute la fire, la mânie, iras il. cruţ [krAt] ş. (mine) galerie de profil mic. crutch [krAt/] s. 1. (meii ales pl. sau a pair of ~es) cârjă; furcă, proptea bifurcată, suport bifurcat; (constr.) cârjă, piro . 2. furcă (a bicicletei etc.) 3. (fig.) sprijin, reazem, ajutor, toiag. 4. (mar.) furcă, furchet(ă), cavalet (suport pentru vâsle). crux [krAks] ş. 1. greutate, dificult ate; chestiune grea, problemă dificilă / delicată / gingaşă; enigmă; the ~ of the matter fo dul chestiunii, fondul problemei. 2. the Crux (astron.) Crucea Sudului (constelaţi e). cry [krai] I. vb. A. intr. 1. a striga, a ţipa, a urla, a zbiera; a exclama; a vocifera; a chiui. 2. a chema, a striga. 3. a plânge; to burst out ~ing a izbucni în plâns; (prov.) there's no use ~ing over spilt milk degeaba plângi laptele vărsat, mo rtul de la groapă nu se mai întoarce. 4. a striga (îu auzul tuturor). 5. to ~ after a plânge pe, după şau de dorul; to ~ against a striga / a vocifera împotriva; to ~ at a plân ge pentru / din cauza; (despre câini) to ~ back a se întoarce (lătrănd) de pe urmele vânat ului; to ~ for a striga / a ţipa



 235 cuckoo bread



după; to ~ for help a) a striga după ajutor; b) a plânge de / după / pentru; to ~ for jo y a plânge de bucurie; the child cries for an apple copilul plânge după un măr; to ~ for the moon a dori luna de pe cer / a cere imposibilul; to ~ off a se retrage, a s e dezice; I ~ off mi-ajunge, sunt sătul, mi-e lehamite, renunţ; to ~ out a) a striga , a exclama; b) a striga, a ţipa; a se văita, a se tângui, a se boci, a se lamenta în gu ra mare; (amer. fam.) for ~ing out loud! ladracu'! la naiba! to ~out against a s triga, a vocifera, a protesta împotriva; a se plânge de; a dezaproba; to ~ out for h elp a striga după ajulor; to ~ out upon a defăima, a ponegri (în gura mare); to ~ to a striga la / către; a chema, a invoca, a implora (for cerând, cerşind sau stăruind pentr u); to ~ upon a striga / a ţipa / a face scandal pentru. B. Ir. 1. a striga; to ~ clubs a chema la luptă; (despre maţe) to ~ cupboard a chiorăi; to ~ fie a striga „ruşine"; a fi indignat / dezgustat / scârbit de; a-şi arăta indignarea / scârba faţă de; to ~ fire sau murder) a face gură, a face gălăgie, a face scandal, a ţipa în gura mare/ca din gură de rpe; to ~ halves a-şi revendica partea; to ~ quits a declara lichidată socoteala sau răfuiala avută cu cineva; a se împăca; to ~shame upon a dezaproba, a condamna (zgomotos ); a defăima, a ponegri; to ~ stinking fish a) a-şi vorbi marfa de rău; b) a da în vilea g greşelile cuiva; to ~ thieves a striga „puneţi mâna pe hoţ", a striga „săriţi, hoţii"; to a stârni panică fără motiv. 2. to ~ down a) a dezaproba, a condamna; b) a opri, a împiedi ca, a interzice (zgomotos, în gura mare); c) a critica, a defăima, a ponegri, a bârfi; d) a înăbuşi, a acoperi (prin strigăte, glasul cuiva); to ~ off a renunţa la, a se retrag e de la, a se dezice de (o înţelegere, convenţie, afacere, proiect); to ~ out a striga , a vesti, a proclama; to ~ one's heart / eyes out a plânge amar(nic), a hohoti (d e plâns); to ~ up c) a lăuda, a proslăvi, a ridica în slava cerului; b) a da / a oferi m ai mult decât (licitanţii), a supralicita, a face sa i se urce / să-i crească preţul. II. s. pi. cries [kraizj. 1. strigăt, ţipăt, chiuit, chiuitură, chiot; aclamaţie; to give a ~ a scoate un strigăt; much ~ and little wool vorbă multă, treabă puţină; bun de vorbă, rău d ru; mai mare daraua decât ocaua; (înv.) out of ~ excesiv, foarte mult; the last -ult imul răcnet / strigăt (al modei). 2. rugăminte, stăruinţă fierbinte, implorare. 3. plâns(et she had a good ~ plânse până când se linişti. 4. lătrat (al câinilor care gonesc vânatul). ită de câini. 6, sunet caracteristic al diferitelor animale: lătrat, miorlăit etc. 7. st rigăt (al negustorilor ambulanţi). 8. zvon; on the ~după cât se aude. după cât se spune, du câte spune lumea. 9. strigăt de luptă, de război; 10. (pol.) lozincă; the popular ~ opinia publică, vox populi; to echo a ~a exprima o părere răspândită / generală, a spune / a repe a (ceea) ce spune lumea. <* far ~ a) marc depărtare; b) it is a far ~ from se deos ebeşte mult de; deosebire mare / ca de la cer la pământ; in full ~ a) în goană mare (pe ur inele vânatului etc); b) în toi. cry baby [~ tbcibi] s. om sau copil plângăreţ / plângăcios lă. crying ['kraiirj] adj. 1. care strigă; care plânge. 2. (jig.) revoltător, strigător la cer, flagrant. crymotherapy [Tkraimou'6er3pi:] s. (med.) v. c r y o t h e r a p y . cryochennstry [ikraiou'kcmistri] s. chimia temperaturilor joase, frigochimi c. cryogen ['kraisK^en] s. (fiz., chim.) substanţă sau amestec criogen. cryogenic [■kr aiou'djenik] adj. criogenie. cryogenics [ikraiou'd3cniks] s. pi. (folosit ca sg. ) criogenie. cryogenine [pkraiou'd3i:nain] s. (chim.) criogenină. cryohydrate [ikr aiou'haidrit] s. (chim.) criohidrat. cryolite ['kraialait] s. (mineral.) criolit . cryology [krai'ol3d3i] s. (fiz.) criologie, erionică. cryometer [krai'Dmita1"] s . criometru. cryopedometer [ikraioupi'd3mit9r] s. glaciometru. cryoplanation [^k raiouplaî'nci/^n] s. (geol.) crioplanaţie, altiplanaţic. cryoscopy [krai'oskapi] s. (f iz., chim., med.) crioscopic. cryotherapy [-kraiou'Berspi] s. (med.) crioterapie . cryotorium [kraiou'toriam] s. (la morgă) încăpere frigorifică. crypt [kript] s. (ist.) criptă; cavou; capelă subterană. cryptanalysis [ikripto'nastosis] s. criptologie, ştiinţa descifrării codurilor. cryptanalyst [krip'tasnslist] s. criptolog. cryptic ['krip tik] adj. criptic; neînţeles, enigmatic, misterios; ascuns, tainic, ocult. cryptoana lysis [ikriptouo'nasfosis] s. v. c r y p t a n a l y s i s . cryptogam ['kriptou gasm.-tag-] s. (bot.) criptogamă. cryptogamic [ikriptou'gamiik] adj. (bot.) cripto gamic, de criptogamă. cryptogamous [krip'togamos] adj. v. c r y p t o g a m i c. c ryptogram ['kriptougrann, -tsg-J s. criptogramă, text scris cu caractere secrete; document cifrat. cryptograph ['kriptougra:f, -tag-, -gnefj s.v. c r y p t o g r



 a m, cryptographer [krip't:>gr£>f"3r] s. codificator, funcţionar însărcinat cu transpune rea documentelor în scriere cifrată. cryptography [krip'togrsfi] s. criptografic, sc riere secretă. cryptometer [krip'tomit9r] s. (automatica) criptometm. crystadine [ 'kristodain] s. (tel.) cristadină. crystal ['kristl] I. s. 1. cristal, cleştar; (col ectiv) vase de cristal. 2. (chim., mineral.) cristal. 3. (fig. poetic) cleştar, cr istal (vorbind de apă, gheaţă, lacrima, ochi). 4. sticlă de ceas (de mână sau de buzunar). . (radio) cristal, galena. II. adj. 1. de cristal, din cristal. 2. (chim., miner al.) cristalin, de cristal. 3. (fig.) de cleştar, de cristal, cristalin, limpede, transparent. crystal alcohol [~ 'ajlkahnl] s. (chim.) alcool pentru cristalizare . crystal carbonate [~ »ku:bonit] s. (chim.) sodă cristalizată. crystal class [~ klu:s ] s. (chim.) clasă de simetrie / de cristalizare. crystal control [~ kan'troul] s. (tehn.) reglaj piezoelectric. crystal gazing [~ igeizirj] s. ghicit (în oglindă / c u ajutorul cristalului magic sau al sferei magice).



crystal germ [~ d3a:m] ş. (chim.) cristal de priză. crystal gum [~ gAin] ş. (chim.) de xtrină. crystal ice [~ ais] s. gheaţă cristal. crystal lac [~ hek] s. cristal-lac. cry stal lattice [~ ilastis] s. (chim.) reţea cristalină. crystalliform [kri'stamfomi] a dj. cristalin; asemănător cu un cristal. crystal-like ['kristol-laik] adj. v. c r i s t a 11 i f o r m. crystalline ['kristalain, amer. şi -linj adj. v. c r y s t a 1 (II). crystalline grain [~ grein] s. (mineral.) cristalit. crystalline humour [ ~ ihju:ni3r] s. (anat.) cristalin, umoare cristalină. crystalline lens [~ lenz] s. (anat.) cristalin. crystallite f'kristolait] s. (mineral.) cristalit. crystalli zation bkristalai'zei/^n, amer. şi -li'z-3 s. (chim., mineral.) cristalizare. crys tallize l'kristalaiz] vb. A. intr. 1. (chim., mineral.) a cristaliza. 2. (fig.) a se cristaliza, a lua o formă definită sau definitivă. 3. (despre fructe) a se zahari si. B. tr. 1. (chim.) a cristaliza, a face să cristalizeze. 2. a zaharisi (fructe) . crystalloblastic [-kristolou'bla?stik] adj. (mineral.) cri.ştaloblastic. crystal logram ['kristaloupgrami, kris'tcelougrann] s. eristalogramă. crystallographic bkr istalou'graîfik] adj. cristalografie. crystallography [ikrista'bgrofi] s. cristalo grafie. crystalloid ['kristaloidj (chim., fiz.) I. adj. cristaloid. cu aspect de cristal. II. s. cristaloid. crystal loudspeaker ['kristl !laudspi:kor] s. (tel. ) difuzor piezoelectric. crystal receiver [~ ri'si:v3r] s. (radio) radioreceptor cu cristal. crystal seed [~ si:d] s. (chim.) cristal de priză. crystal set [~ set ] s. (radio) v. c r y s t a 1 r e c e i v e r . crystal unit [~ -ju:nit| s. (ele ctr.) dispozitiv piezoelectric. cub [kAb] I. s. 1. pui (al unui animal de pradă). 2. (glumeţ, peior.) tânăr, băieţandru, ţângău; băiat prost crescut / necuviincios / obrazni nlicked ~ un tânăr fără experienţă, un ţângău, un ageamiu. 3. (amer. si.) boboc, novice, în priceput. II. vb. A- intr. 1. (despre animale sălbatice) a făta. 2. a vâna pui de vulp e, B. tr. (despre animale sălbatice) a făta. cubage |'kju:bid3J s. cubaj; volum în m3; capacitate, conţinut. Cuba libre f'kjmba 'li:bra[ s. băutură preparată din rom si CocaCoca. Cuban ['kjuiban] adj., s. euban. cubature ['kju:b3t/3r] s. v. c u b a g e. cubbed [kAbd] adj. (despre animale sălbatice) cu pui. cubbing ['kAbirj] s. vânătoare de pui de vulpe. cubbish ['kAbi/J adj. 1. greoi, stângaci, neîndemânatic. 2. prost cre scut. cubbishness [-nis] s. (rar) stângăcie, neîndemânarc. cubby ['kAbi] s. colţ tihnit, l ocşor tihnit / confortabil; odăiţă confortabilă; locuinţă mică confortabilă. cubby hole [~ . (fa/n.) v. c u b b y . cubby house [~ haus] s. casă de păpuşi. cube [kju:b] I.s. 1. (geom.)cub; (mat.) cub, puterea a treia; the~of 4is 64 4 (ridicat) la cub / la p uterea a treia, este egal cu 64; the ~ root of 64 is 4 rădăcina cubică din 64 este (eg ală cu) 4. 2. cub, bucată cubică (de zahăr etc.). 3. piatră de pavaj, pavea. II. vb. tr. 1 . (mat.) a ridica la cub, la puterea a treia. 2. a calcula / a evalua volumul / to ~ ice a sparge ghe cubajul (cu gen.). 3. a pava CU pietre / cu pavele cubice. aţa în bucăţele cubice. cube-like [~laik] adj. cubic, în formă de cub. cube ore [~ o:T] s. mineral.) farmacosiderit. cube root [~ ru:t] s. (mat.) rădăcină cubică. cube spar |~ spu :r] s. (mineral.) anhidrid, carstenit. cube sugar [~ i/ug3rj s. zahăr cubic / bucăţi. cubic(al) ['kju:bik(jl)] I. adj. cubic. II. s. (mat.) (ecuaţie) cubică. cubically [' kju:bik?li] adv. (ma/.) prin ridicare Ia puterea a treia. cubic contents ['kju:b ik 'ksntcnts] s. cubaj. cubic foot ['kju:bik 'lut] s. picior cub (unitate de măsură egală cu 28,317 cm). cubic inch [~ int/] s. ţol cub (unitate de măsură egală cu 16,39 c/n* ) cubic yard |~ ja:d] s. yard cub (unitate de măsură egală cu 764,553 cm3). cubicle [' kju:bikl] s. odăiţă, cămăruţă (într-un internat sau cămin). cubiform ['kju:bifo:m] adv. cub



 forma unui cub. cubing ['kjmbin] s. 1- cubaj. 2. (mat.) ridicare la puterea a tr eia / la cub; cubaj. cubism !'kju:biz3m] adj. (arte) cubism. cubit ['kju:bitj s. 1. (anat.) cubitus. 2. (înv.) cot (măsură de lungime de aproximativ 45 cm). cuboid I' kjmb.iidl I. adj. cuboid(al). II. s, 1. (anat.) (os) cuboid. 2. (geom.) cuboid, paralelipiped dreptunghic. cub pilot ['kAb ipaibt] s. (amer. av.) pilot novice / ageamiu. cub reporter [~ ri'po:ter] s. (amer.) reporter novice / ageamiu / începăto r. cub skins [~ skinz] s. pi. (corn.) pici de animale (sălbatice) tinere. cucaine ['kjurkein] s. v. c o c a i n e. cucking stool ['kAkiij stu:l[ s. (ist.) scaun a l infamiei (pe care se legau femeile cu purtări necuviincioase si negustorii necin stiţi). cuckold ['kAkc^ld] I. s. (bărbat) încornorat, soţ înşelat. II. vb. ţr. a încornora, ne coarne (bărbatului), a-şi înşela (soţul). cuckoo I. ['kuku;] s. 1. (omit.) cuc (Cuculus canorus). 2. (si.) (om) prost, nătâng, tont, bleg, nerod, natăficţ, gură-easca. II. adj. (sl.) smintit, ţicnit, sărit, şui. căruia îi lipseşte o doagă; nebun. III. [ku'ku:] interj, cu! cuckoo bread [~ bred] s. v. c u c k o o* s b r e a d .



 cuckoo clock 236



cuckoo clock [~ kbk] s. ceas(ornic) cu cue. culm1 [kAlm] s. (bot.) pai, culm, lu jer, tulpină (goală pe dinăuntru). cuckoo flower [~ iflauo'] s. (bot.) 1. stupitul-cuc ului, scuipatul-cucului (Cardamine culm2 s. (geol.) vârf, pisc, culme, creştet. prat ensis). 2. (înv.) floarea-cucului (Lychnis flos cucnli). culm3 s. praf de cărbune / de antracit; culm; cărbune. cuckoo fly [~ flai] s. (entom.) viespe-de-aur (Chrysis ignita). culminate ['kAlmineit] vb. intr. 1. a culmina, a atinge punctul culmin ant, a ajunge la cuckoo grass [~ gra:s] s. (bot.) mălaiul-cucului (Luzula campestr is). culme, la apogeu. 2. (astron.) a culmina, a trece la meridian. 3. to ~ in a culmina cu. cuckoo-like [~laik] adj. asemănător cu cucul. culmination [.kAlmi'neiJa n] s. 1. punct culminant, apogeu, zenit, culminare. 2. (astron.) cuckoo oats [~ outs] s. (bot.) ovăz de vară. culminare, trecere la meridian. cuckoo pint(el) [~ pin t(al)] s. (bot.) rodul-pământului, cocoşoaică, porumbul-cucului, culmination point [~ po int] s. punct culminant, culme; punct critic. barba-lui-Aron (Arum maculaîum). cul ottic [kju(:)'btik] adj.. (rar) aristocratic. cuckoo's bread [~s bred] s. (bol.) măcrişul-iepurelui (Oxalis acetosella). culottism [kju(:)lotizm] s. (rar) aristocraţi e. cuckoo's maid(en) [~z .meid(n)] s. (omit.) vârtecap (Jynx torquilla). culp [kAl p] s. (pop.) (lovitură de) pumn. cuckoo's mate [~z meit] î . v . c u c k o o' s m a i d (e n). culpability [ikAlpa'biliti] s. vinovăţie, culpabilitate. cuckoo's meat [~ z mi:t] s. v. c u c k o o' s b r e a d. culpable ['kAlpabl] adj. reprobabil, con damnabil, vinovat; criminal. cuckoo song [~ sorj] s. 1. cântecul cucului. 2. (fig. ) cântec vechi, poveste veche. culpableness [-nis] s. v. c u 1 p a b i 1 i t y. cu culine ['kju:kjulin, -lain] adv. v. c u c k o o -1 i k c. culprit ['kAlprit] s. 1. acuzat, inculpat. 2. vinovat, culpabil, infractor, delincvent. cuculus ['kju: kjubs] s. (lat., omit.) cuc (v. c u c k o o l , 1). culrage ['kAlridj] s. (bot.) dintele-dracului (Polygonum hydropiper). cucumber ['kju(:)kombor, 'kju:kAm-] s. (bot.) castravete (Cucumis sativus); (fig.) (as) cult [kAltJ s. 1. cult, religi e, confesiune, lege. 2. cult, adoraţie; (rar) the ~of the jumping cool as a ~ linişt it, rece, calm, netulburat, imperturbabil, cu sânge rece, stăpân pe sine. cat politică d e expectativă. cucumber tree [~ tri:[ s. (bot.) magnolie americană (mai ales Magnoli a acuminata şi cultism [-izam] s. (lit.) cultism, gongorism. Magnolia cordada). cu ltist [-ist] s. (lit.) cultist, gongorist, aa"ept al stilului bombastic al lui G ongora y Argote cucurbit [kjm'ksibit] s. (chim.) alambic; vas de distilare; reto rtă. (1561-1627). cucurbitaceae [■kju:k3:bi'tei/ii:] s. pi. cucurbitacee. cultivar [ 'kAltiva:r] s. (agr.) soi cultivat, cultlvar. cucurbiteae [rkju:ka;bi'tii:] s. p l. v. c u c u r b i t a c e a e. cultiv(at)able ['kAltiv(eit)3bl] adj. (despre pămân t) cultivabil. cud [kAd] s. rumegătură, hrană rumegată; to chew the ~«) a rumega; b) (fig. ) a rumega cultivate ['kAltiveit] vb. tr. 1. (agr.) a lucra, a cultiva (pământul); a desţeleni. 2. (agr.) lucruri / gânduri / supărări vechi; c) (fig.) a sta pe gânduri, a cu geta, a chibzui, a medita, a creşte, a cultiva; a plivi. 3. (fig.) a cultiva, a ci viliza, a instrui; a cizela, a ciopli, a rafina, a reflecta. . ■ ■ ■ a peria; a cultiv a, a practica, a se ocupa de, a se îndeletnici cu, a se consacra (cu aat.), cudbea r ]'kAdbeor] s. 1. (chim.) turnesol. 2. (bot.) lichen (Lecanora Ochrolechia a într eţine, a dezvolta; to ~ the acquaintance of a cultiva relaţiile cu. tartarea) folosi t la producerea unei culori purpurii şi la prepararea turnesolului. cultivated ['k Altiveitid] adj. 1. (agr., despre pământ) lucrat, cultivat. 2. (fig.) cult(ivat), cu ddle ['kAdlJ I. vb. A. intr. 1. ase strânge, a se ghemui. 2. to ~ together a se st rânge, ridicat, instruit. 3. (lîg.) fin, rafinat. a se ghemui unul lângă altul, unul întraltul. B. tr. a strânge la piept, în braţe. II. s. cultivated area [~ isorio] s. (agr. ) suprafaţă cultivată, suprafaţă semănată. îmbrăţişare, strânsoare. cultivation [IcAlti'vei crare, cultivare (a pământului); creştere, cultivare, 1 cuddy l'kAdi] s. (mar.) 1. cab ină mică (de barcă, de şlep). 2. cămară de provizii; bufet. dezvoltare (a plantelor, bacter ilor etc.). 2. ~ of cultivare a, practicare a, îndeletnicire cu. 3. civilizaţie; cul tură; civilizare; culturalizare. 3. bucătărie de şlep. 4. (înv.) sală mare; sală de mese. c y2 s. 1. (scof.) măgar, asin. 2. (tehn.) cric cu trei picioare. cultivator ['kAlti veitar] s. 1. cultivator, persoană care cultivă (pământ, plante etc.). cudgel ]'kA(l33l] I. s. bâtă, ciomag, toroipan, retevei; to take up the ~s for a) a ţine 2. agricultor,



 plugar. 3. cultivator (maşină agricolă). partea (cuiva); a lua apărarea (cuiva); b) a a păra, a susţine (ceva). II. vb. tr. a bate eu cultivator plough [~ plauj s. v. c u l t i v a t o r (3). bâta, eu ciomagul, a ciomăgi; to ~ one's brains a-şi bate capul, a -şi frământa mintea / cultrate ['kAltreit] adj. (bot.) ascuţit, ca o lamă de cuţit. creieri , a se frământa. cultural ['kAlt/aral] adj. cultural. ■ . cudweed ['kAdwi:d] s. (bot.) siminoc, siminic (Gnaphalium sp.). cultural features [~ &tlsz]\s. pl. (top.) co nstrucţii şi plantaţii. 1 cue [kju:] s. 1. (teatru) (sfârşit de) replică; indicaţie a intră au intervenţiei / replicii cultural level [~ ilevlj s. nivel cultural. ■ ' - - . ■ unu i alt actor; to give smb. his ~ a da cuiva intrarea (şi fig.) (fig.) it was not hi s ~ to culture ['kAltfo'] s. 1. cultură; in the realm of ~ în domeniul culturii. 2. cultură agricolă; nu era treaba lui să. 2. indicaţie (discretă sau indiscretă); to give smb the ~ a da cuiva creştere, cultivare, cultură (a plantelor, animalelor); ~ of wine cultivarea viţei de vie. o indicaţie, a-1 lăsa să înţeleagă, a-i sufla; to take one's ~from b. a se lua / a se conduce 3. (bacteriologic) cultură. 4. (top.) semne şi drumuri (p e hărţi). / a se orienta după cineva, a se folosi de îndrumările cuiva, a ţine hangul cuiva a imita cultured [Mt/od] adj. 1. cult(ivat), instruit, cu carte; evoluat, înainta t, cu (un) nivel pe cineva. 3. (la biliard) tac. 4. coadă, codiţă (de păr), cosiţă. 5. rând oadă, şir (de cultural ridicat. 2. (agr.) cultivat, lucrat. persoane). 6. dispoziţie, toane, chef; in good ~bine dispus, în toane bune. 7. (tel.) instalaţie culture mediu m 1'kAlt/a iini:djom],pl. culture media [-dja] s. (bacteriologic) mediu 1 de tra nsfer. -J* (sl.) to drop a ~ a muri, a da ortul popii, a-şi lua adio de la viaţă, a părăsi de cultură. scena. culver ['kAlvar[ s. (omit., dial.) porumbel sălbatic, porumbel p opesc (Columba livia cue2 s. denumirea literei Q. palumbus). cue despiser [~ dis 'paizor] s. (teatru) actor neatent la replici. culver-headed [~ ihedid] adj. (po p.) bătut în cap, nerod, prost. cueist ['kju:ist] s. jucător de biliard. culverin ['kA lvarin] s. (ist. mil.) tun mic, piesă de artilerie uşoară. cuesta ['kwesto] s. (geol.) structură de falii în trepte. culverineer [.kAlva'ri(:)niar] s. (ist. mii.) tunar. 1 cuff [kAf] s. manşetă (la cămaşă sau iuiină); (amer.) off the ~ (citind) de pe hârtie cul t I'kAlvot] s. (constr.) podeţ tubular; galerie de drenaj / de desecare la zi. (;< /( discurs etc.); (amer. sl.) on the ~a) pe credit / datorie / veresie / cretă; b) fără pregătire, culverwort [ikAlvawa:t] s. (bot.) căldăruşă (Aquilegia vulgaris). fără să (bine). cum [kAin,/orma slaba kom] prep. (lat.) cu; ~ dividend inclusiv dividend ul. cuff 2 1. s. lovitură cu palma sau pumnul, pumn, ghiont; dupac. II. vb. tr. a bate, a lovi cumber ['kAmbar] I. vb. tr. a încărca, a împovăra; a stingheri, a stânjeni, a strâmtora, cu palma sa» cu pumnul (în); a ghionti; a ciocăni (în). a împiedica, a zăticni, incomoda, a jena. II. s. 1. greutate, povară (grea sau voluminoasă). cufflink [~ lin k] s. buton de manşetă. 2. strâmtorare, stinghereală, zăticneală, situaţie grea / neplăcută modă / jenantă. cuff shooter [~ .fu:tsr] s. (teatru sl.) diletant încrezut. cumberless ['kAtnbalis] aay. (rar) fără griji, nepăsător. Cufic ['kjuifik] s. veche scriere arabă. c umbersome ['kAmbasam] adj. 1. împovărător, stânjenitor, stingheritor, incomod, cuirass [ kwi'ras] I. s. platoşă, cuirasă, za. II. vb. tr. a împlătoşa, a înzăua; a cuirasa. volumino (fig.) belaliu, buclucaş. r r cuirassier [>kwiro sio ] s. (ist.) cuirasicr. cumbe rsomeness [-nis] s. incomoditate, stânjeneală. cuisine [kwi(;)'zi:n] s. (jr.) 1. bucătăr ie, cuhnie. 2. bucătărie, masă, mâncare, hrană, cumble ['kAmblJ s. (înv.) culme, vârf. fel alimentaţie. 3. artă culinară, bucătărie, gătit, pricepere la gătitul mâncării. cumbrance [ ns] s. (înv.) povară; piedică, obstacol. cuisinerie [kwi'zinari] s.(fr.)v. c u i s i n e (3). Cumbrian ['kAmbrian] I. adj. din Gumberland (comitat din Anglia). II. s. locuitor al cuke ['kju:k s. (glumeţ) castravete. comitatului Cumberland. culbute ['kAlbst] s. (fr.) (av., auto) capotaj. cumbrous ['kAmbras] adj. v. c u m b e r s o m e . cul-de-sac ['kuldo'sxk amer. şi 'kAl- şi pronunţia franceză] s. (fr.) 1. fundătu ră. 2. (fig.) cumbrousness [-nis] s. v. c u m b e r s o m e n e s s . impas, situaţi e fără ieşire / fără perspectivă de îndreptare. 3. (anat.) cecum, intestinul gros. cumene [ u:min] s. (chim.) cumenă. cul-de-sac station [~ .stei/an] s. (ferov.) staţie terminu s, cap de linie. cumfrey ['kAmfri] s. v. c o m f r ey. culinary ['kAlinari, înv. ' kju:!-] adj. 1. culinar, referitor la gătit / la bucătărie. 2. (despre cum grano salis [kAin 'greinou 'seilis] adv. (lat.) cu (anumite) rezerve, într-un anumit plante, legume) folosit în bucătărie, bun de mâncat sau de gătit, comestibil. sens, cu un bob de s are. culinary vessels [~ iveslz] s. pl. vase de bucătărie. cumin ['kAmin] s. (bot.) chimion (Cuminum cuminum). cull [kAl] I. vb. tr. 1. a culege (flori). 2. a alege , a selecţiona; a brăcui, a da la rebut. cuminic alcohol [kju:minik 'aîlkahal] s. (chi



 m.) alcool cuminic. II. s. pl. brac (l« creşterea vitelor); (amer.) brac, rebut de c herestea. cummer ['kAmar] s. (scot.) 1. cumătră. 2. cumătră, ţaţă, femeie guralivă, bârfito lavragioacă, bârfă. 3. prietenă, amică. cullender ['kAlindor[ s.v. c o l a n d e r (I). cu mmerbund ['kAmabAnd] s. (anglo-indian) brâu, cingătoare, centură. culler ]'kAl3r] s. ( N. Z.) vânător profesionist (de animale dăunătoare). cullet 1'kAlit] s. deşeuri sau ciobur i de sticlă (reintroduse în procesul de fabricaţie).cummin ['kAmin] s. v. c u m in. cu lling board ['kAÎirj bo:d] s. (mar.) masă de sortat peşte. cumshaw ['kAiilJo:] I. s. m ită, şperţ, ciubuc; bacşiş. II. vb. tr. a mitui, a sperţui, a da cully ['kAliJ s. 1. (om) î t, păcălit, fraier. 2. (fam.) prieten, amic, tovarăş, camarad. şperţ (cuiva).



 237 curl



cumulant ['kju:mjubnt] s. (mat.) semi invariant. cumulation [ikjuimju'lei/ipn] s . 1. adunare, acumulare, îngrămădire. 2. (jur.) conexare. cumulative ['kju:mjubtiv, -l eit-] adj. (rc)unit; cumulat; (jur.) conexat, cumulat. cumulative evidence [~ 'e vidans] s. (jur.) totalitatea probelor adunate. cumulative vote [~ vout] s. vot cumulativ, sistem electoral în care alegătorul are un număr de voturi egal cu numărul ca ndidaţilor şi poate să dea toate voturile unui singur candidat sau să le repartizeze după cum doreşte. cumulenes [*] s. pi. (chim.) cumulene. cumulo-cirro-stratus [ikjuimju b'sirou'streitos] s. (meteor.) cumulo-ciro stratus. cumulo-nimbus [~'nimb9s] s. (meteor.) cumulonimbus, nor de furtună. cumulo-stratus [~'streitss] s. (meteor.) c umulo-stratus. cumulus ['kju:mjubs],p/. cumuli [-lai] s. (meteor.) cumulus. cune iform [ikju:niifo:m] I. adj. cuneiform. II. s. (caracter) cuneiform. cuneiformed f-d] adj. cuneiform. cunning ['kAnin] I. adj. 1. şiret, şmecher, pişicher, mehenghi, ceapcin; 2. viclean, rafinat, perfid, înşelător, mincinos, de rea-credinţă. 3. isteţ, iscus t, priceput, versat, dibaci, abil, îndemânatic; capabil, destoinic. 4. (amer.fam.) încân tător, fermecător, adorabil, delicios, drăgălaş, graţios; atrăgător, ademenitor; nostim, pi II. s. 1. şiretenie, perfidie, înşelătorie, rea-credinţă. 2. iscusinţă, pricepere; dibăcie tate, îndemânare; destoinicie. cunt [kAnt] s. (si.) 1. vagin. 2. (femeie) stricată. cu p [kAp] I. s. 1. ceaşcă; cupă, potir; to be a ~ too low a fi prost dispus; (rnv.) to b e ~ and can a fi prieteni buni, a fi o apă şi un pământ; to be in one's ~ a) a fi cu che f; b) a chefui; to kiss the ~ a duce paharul la gura; a bea; (jig.) a bitter kAp 'insjuleit3r] s. (elec tr.) izolator-clopot. cupiscent ['kjrnpissnt] adf v. c o n c u p i s c e n t . c up lichen ['kAp 'laiken] s. (bot.) trânibiţa-rnuşchiului (Cladonia pyxidata). cup man [~ man] s. (rar) tovarăş de chef; prieten. cup meter [~ imi:t3r] s. (meteor.) anemom etru cu cupe. cup moss [~ mos] s. v. c u p l i c h e n . cup mushroom [~ miA/rum ] s. (bot.) 1. urechea-babei (Peziza coccinea). 2. pitac ui -drac ului (Peziza v enosa). cut notch [~ not/] s. (lehn.) decuparea polilor. cupola ['kju:pob] s. 1. (arhit.) cupolă. 2. (metal.) cubilou. 3. (mii. mar.) turelă blindată pentru tunuri gr ele, cupola furnace [~ -famis] s. v. c u p o 1 a (2). cupola gas [~ gss] s. (met al.) gaze de cubilou. cupola-shaped [~/eipt] adj. în formă de cupola, cupola tenter [~ ttenta1"] s. (metal.) topitor la cubilou, cuppa ['kApa] s. (fam.) ceaşcă de ceai (prese, de la cup of tea), cupped wheel [.kApt ftwi;l] s. (te/m.) roată cu cupe; r otor Pelton. cupping ['kApirj] s. 1. (med.) aplicare de ventuze. 2. (telm.) arnb utisare. cupping die [~ dai] ş. (metal.) stanţă de întins / de tras. cupping glass [~ gl a:s] s. (med.) ventuză, pahar, cupping machine [~ ni3i/i:n] s. (telm.) presă de întins / de tras. cupping press [~ preş] s. v. c u p p i n g m a c h i n e , cupping tes t [~ test] s. (telm.) probă de arnbutisare adâncă. cupping value [~ iVîelju:] s. (tehn.) coeficient de întindere; indice de arnbutisare. cuppy ['kApi] adj. în formă de cupă.



 cup shake ['kAp /eik] s. rulură (defect al lemnului). cup spring [~ sprin] s. arcdisc. cup tosser [~ -tos3r] s. (si.) ghicitor / ghicitoare în cafea. cup valve [~ vaelv] s. (tehn.) supapă în formă de cupă, supapă cu clopot. cup warp [~ wa:p] s. (tehn.) deformaţie transversală. cup washer [~ IWD/91"] s. (tehn.) şaibă elastică. cup wheel [~ wi :l] s. (tehn.) piatră-oală. cur [k3:r] s. 1. câine (mai ales rău, care muşcă), javră, potai cotarlă. 2. (/ig.) om rău / prost crescut / grosolan, grobian. 3. laş, mişel; (sl.) trădăto . curability [ikjuara'biliti, 'kjo:r-] s. însuşirea (unei boli) de a putea fi vindec ată, curabilitatc. curable [ikjuarabl, 'kp:r-] adj. 1. (med., despre o boală, un bol nav) curabil, care se poate vindeca. 2. (despre alimente) care se poate conserva prin sărare, murare, afumare sau uscare. curaţao [ikjuara'sou, ikp:r-] s. (lichior) Curacao (din portocale). curacy ['kjuarasi, 'kp:r-] s. post / oficiu de diacon / de ajutor de paroh. curara [kju'ra:r£] s. curara, curare (otravă puternică de origi/ ui vegetală). curassow ['kjmrasou, kju'rassou] s. (omit.) curcan brazilian (Crea a lector). curate ['kjuarit, 'kp:r-] s. diacon, ajutor de paroh. curative ['kjuara tiv, rkjo:r-] I. adj. curativ, vindecător, tămăduitor; salutar. II. s. leac, doctorie, medicament, remediu. curator [kjua'rcita', kb:'r-] s. 1. director, conservator, custode (de muzeu, de bibliotecă). 2. (scot. jur.) tutore. 3. (jur.) curator. cur arrix [kju3'rcitriks],p/. curatrices [-si:z] ş. 1. femeie custode. 2. (jur.) femei e curator. curb [k3:b] I. s. 1. strună, zăbăluţă. 2. (fig.) frâu, piedica; to put a ~ on a une frâu, a opri. 3. curbă, osul caprei, os mort, osişor, bolfă (excrescenţă osoasă sau exo ză la jaretul calului); vesigon. 4. (constr.) piatră de bordură; bordura (de trotuar); refugiu pentru pietoni; v. şi k e r b (1,1). 5. ghizd, colac (de fântână). II. vb. tr. 1. a pune (calului) struna / zăbăluţă; a pune frâu; a struni, a strânge în frâu. 2. a încov doi, a pleca. 3. (fig.) a îngenunchia, a supune, a subjuga; a ţine în frâu. curb bit [~ bit] s. zăbală cu strună. curb bridle [~ rbraidl] s. frâu cu strună. curb roof [~ ru:f] s. acoperiş cu două versante; acoperiş mansardat. curbstone E'k9;bstoun] s. v. k e r b s t o n e. curcuma ['kaikjuma] s. (bot.) curcuma (Curcuma longa). curcuma paper [ ~ ipcipa1"] s. hârtie de curcuma. curcumin [rk3:kjumin] s. (chim.) curcumină. curd [ ka:d] s. 1. lapte covăsit / bătut / tăiat / stricat. 2. (mai ales pi.) brânză de vacă. 3. c eag, coagul. curdle ['k3:dl] vb. intr. 1. (despre sânge) a se închega, a se coagula; (despre lapte) a se covăsi. 2. (fig., despre sânge) a îngheţa (în vine) (de groază). curdl ng ['kaidlirj] s. brânzire, covăsire. cur dog ['ka: dog] j . v . c u r d (1). curdy ['ka.di] adj. închegat, coagulat. cure1 [kju9r, kjo:r] I. s. 1. leac, medicament, doctorie; remediu. 2. tratament, cură; vindecare; to be past (all) ~ a fi de nevin decat. 3. (bis.) grijă duhovnicească, păstorit; loc sau slujbă de paroh sau de ajutor de paroh. II. A. vb. tr. 1. a vindeca, a lecui, a tămădui, a curarisi; to ~ a disease a vindeca o boală; to ~smb. of a fever a vindeca pe cineva de friguri; (fam.) it c an't be ~d nu se poate face nimic, n-ai cc-i face, e pierdut, s-a dus naibii / d racului / pe copcă. 2. a prepara, a conserva (prin sărare, murare). 3. (tehn.) a vul caniza; a trata termic; a condiţiona, a întări; a zvânta. 4. (tehn.) a trata, a prelucra . B. vb. intr. 1. a urma / face un tratament. 2. a se vindeca. cure2 s. (sl.) om ciudat. cure-all ['kjusriDil] s. remediu / leac pentru toate bolile / universal , panaceu (universal). cured [kjusd] adf 1. vindecat, lecuit (şifig.) însănătoşit. 2. cons ervat; afumat; sărat. 3. (tehn.) protejat; vulcanizat; condiţionat; conservat. curel ess ['kjuslis] adj. nevindecabil, incurabil. curer ['kjii3r3r, 'kjo:-] s. 1. doc tor, medic. 2. (fam.) leac, remediu. curettage [ikju:r3'to:3] s. (jr., med.) cur etaj, raclaj. curette [kju'ret] (jr., med.) I. s. curetă. II. vb. tr. a cureta, a curăţa cu cureta. curfew ['kaifju:] s. 1. (ist.) astuparea focurilor; (sunet de) clo pot de seară (ca semnal de stingere a focurilor). 2. semnal de alarma, tocsin; (de cretare de) stare excepţională (cu îngrădirea circulaţiei în timpul nopţii). 3. capac (pent stingerea focului). curing ['kjuarirj] s. 1. conservare (prin afumare sau sărare). 2.(tehn.) protejare; condiţionare; vulcanizare. curio ['kjuariou] s. obiect rar ( vechi, antic, curios), antichitate, obiect de anticariat, curiozitate. curiosity [.kjusri'ositi] s. 1. curiozitate, indiscreţie. 2. curiozitate, dorinţă de a şti / de a afla; fire cercetătoare; to be on tiptoe with ~ a muri / a arde / a nu mai putea de curiozitate; to set smb.'s ~agog a stârni / a aţâţa curiozitatea cuiva. 3. obiect rar / ciudat / curios / interesant. curiosity shop [~ /op] s. magazin de antichităţi; c onsignaţie. cupra silk ['kjuipra silk] s. (chim.) mătase cupro-amoniacală. cupreous [' kju:prbs] adj. (mineral,, metal., chim.) 1. care conţine cupru. 2. de culoarea cur



 ious ['kjuarbs, 'kja:r-] s. 1. curios, indiscret. 2. dornic de a şti / de a învăţa; cerc etător. cuprului. 3. ciudat, curios; neobişnuit, straniu, bizar; remarcabil, vrednic de luare aminte. 4. (înv.) cupric [rkju:prik] adj. (chim.) cupric, conţinând cupru, e xecutat cu îngrijire; fin, graţios, elegant. cupriferous l'kjuO'prifaras] adj, v. c u p r e o u s (1). curiously [-li] adv. ciudat, curios, neobişnuit, straniu. cupri te [rkju:prait] s. (mineral.) cuprit (minereu roşu de cupru). curiousness [-nis] s . v. c u r i o s i t y. cuprous ['kju:pras] adj. (chim.) cupros. curium ['kjuarb m] s. (chim.) curiu. cuprous chloride [~ 'kb:raidj s. (chim.) clorură cuproasă. curl [ka:l] I. vb. A. intr. 1. (despre păr) a se încreţi, a se (în)cârlionţa, a se bucla; a fac cuprous oxide [~ 'oksaid] s. (chim.) protoxid de cupru, oxid cupros. creţuri. 2. a se încolăci, a se încovriga; a se înfăşură, a se învălătuci; a se zgârci; a se



 curled 238



cârci. 3. (despre fum, nori etc.) a se răsuci, a se învârteji, a se rostogoli, a şerpui, a face spirale. 4. to ~ up a) a se încreţi, a se zbârci, a face valuri (mici), a undui, a ondula, a văluri; b) v, ~ (I, A, 2); a se ghemui, a se zgribuli, a se face ghem ; c) a fi agitat. B. tr. 1. a încreţi; a (în)cârlionţa, a bucla, a ondula, a friza (părul). 2. a răsuci; a strâmba, a curba; to ~ one's lip a strâmba din gură (cu dispreţ). 3. a încre a zbârci, a face să unduiască, să onduleze (suprafaţa apei). 4. to ~ up v. ~ (I, B, 3); a agita. II. s. 1. cârlionţ, buclă, zuluf; pi. păr creţ. 2. (şu)viţă de păr ondulată; inel. spirală, vârtej, rotocol (de fum). 4. (bot.) încreţirca frunzelor (boală a cartofului, tut unului, pătlăgelei roşii). 5. vârtej, volbură, vâltoare (a vijeliei). 6. (text.) ondulare. fam.) to go out of ~a-şi pierde energia; a-i pieri elanul, a deveni apatic; a se m uia. curled [ka:ld] adj. 1. (despre păr) cârlionţat, ondulat. 2. (despre apă) ondulat, văl urit. curled lettuce [~ iletis] s. (bot.) lăptucă (creaţă), lăptuci, salată creaţă (Lactuca va crispa). curled mint [~ mint] s. (bot.) izmă creaţă (Mentha crispa). curled yarn [~ ja:n[ s. (text.) fir ondulat / cu cârcei / cu ochiuri. curlew ['ka:lju:] s. (orniî. ) ploier marc (Numenius arquata). curl field J'ko:l fi:ld] s. (electr.) câmp rotat ional / turbionar. curlicue ['ka:likju| s. (amer.fam.) 1. înfloritură (la o literă): 2 . (fig.) viclenie, şiretenie. 3. tumbă, săritură. curling ['ka:lin.] I. s. l.joc scoţian în care se aruncă pe gheaţă pietre şlefuite prevăzute . cu câte o coadă. 2. încreţitură, bucla are, Irizare; unduire. II. adj. 1. care se încreţeşte etc. (v. c u r l I); 2. (despre pâr) (în)eârlionţat, buclat; 3. (despre fum, nori etc.) cu creţuri; şerpuitor; unduitor. cu lingdie [~dai| s. (metal.) stanţă de bordurat / de bercluit (tablă). curling irons [~ .aianzj s. pi. fier / cleşte de frezat / de ondulat / de buclat (părul). curling ton gs [~ torjzj s. pi. v. c u r 1 i n g i r o n s. curl-paper ['ko:l ■pcip3r[ s. moţ, b igudiu, papiotă. curly ['ka;li] ş. 1. cu cârlionţi, cu zulufi, (în)cârlionţat, buclat, creţ zat; eu creţuri; 2. (despre plante) agăţător; unduios, ondulat, văluros. 3. curb, strâmb. 4 (geol.) fibros. curly dock ['ka:li dokj s. (bot.) dragavei (Rumea crispus). cur ly grain [~ grein] s. (boţ.) gâlmă, excrescenţă pe tulpina unui arbore. curmudgeon [koi'ii Lu^n] s. 1. persoană grosolană, grobian, necioplit, bădăran, mojic, mitocan. 2. zgârcit, a var, hapsân, calic, cărpănos, zgârie-brânză. curmudgeonly [-li] adj. zgârcit, calic, avar, s, hapsân, zgârie-brânză, care-şi mănâncă de sub unghie. currant ['kAr^nt] s. (bot.) stafid , de Corint); red ~s coacăze, pomuşoarc, păltinele, strugurei (roşii) (fructe de Ribes r ubrum); black ~s agrişe negre, (fructe de Ribes nigrum). currency ['kAr.?nsi] s. 1 . circulaţie monetară. 2. monedă, valută (a unui stat). 3. uz, răspândire, circulaţie, într re, folosinţă; to acquire / to gain / to obtain ~ a se răspândi, a intra în circulaţie; thi word is in common ~ acest cuvânt este foarte răspândit; to give ~ to a pune în circulaţie . currency paper [~ ipcipa1"] s. (poligr.) hârtie de bancnote. currency reform [~ ri'fxm] s. reformă bănească/ monetară. current ['kArpnt] I. adj. 1. curent, curgător; flue nt, circulant. 2. aflat în circulaţie, răspândit, obişnuit, uzual, comun; to go / to pass / to run ~ a fi bine văzut / popular / căutat, a plăcea. 3. (despre an, lună, evenimente ) curent, în curs, prezent, actual. 4. (despre scris) curent, curgător. II. s. 1. cu rent, (s)curgere, şuvoi; (fig.) to go with the ~ a merge cu curentul; ~ of air cur ent de aer; ~ of a river talvcg; ocean ~ curent oceanic; drift of a ~ viteza unu i curent. 2. mers, curs (al evenimentelor etc.) 3. (electr.) curent; alternate / alternating ~curent alternativ; continuous ~curent continuu; induced ~curent in dus, curent secundar; ~ of induction curent de inducţie; intermittent / interrupte d ~ curent intermitent; inverse ~ curent invers; make-and-break ~ curent intermi tent; terrestrial ~ curent teluric. 4. (hidr.) curent, curs (de apă subteran etc.) . current account [~ a'kaunt] s. (ec.) cont curent. current antinode [~ -zentino ud] s. (electr.) antinod de curent. current balance [~ .balans] s. (electr.) bal anţă electrodinamică. current bedding [~ rbedirj] s. (geol.) stratificare oblică / diago nală / normală. current-carrying [~ ikperiirj] adj. (electr.) conducător de curent. cu rrent coil [~ kail] s. (electr.) bobină de curent. current coin [~ 'koin] s. 1. mo nedă curentă (şiftg.). 2. părere curentă; tendinţă curentă. current collector [~ ka'lektar] electr.) receptor / colector de curent; troleu. current component [~ kom'pounant ] s. (electr.) componenta reactivă a curentului. current density [~ rdensiti] s. ( electr.) densitate de curent. current distributor [~ dis.tribjuto1"] s. (auto) d



 istribuitor de aprindere. current drain [~ drein] s. (electr.) curent / debit de descărcare. current intensity Hiiitensiti] s. (electr.), intensitatea curentului. current items [~ -aitemz] s. pi. chestiuni curente. current lead [~ li:d] s. (e lectr.) intrarea curentului, alimentare cu curent. currentless ['kArsntlis] adj. (electr.) fără curent, scos de sub curent. current limitei* ['kArant .limita1"] s. (electr.) reactor; limitator de curent. current loop [~ lu:p] s. v . c u r r c n t a n t i n o d e . current-meter [~ imi:tar] s. 1. (hidr.) hidrometru, curento metru. 2. (electr.) ampermetru. current path [~ pa:0] s. (electr.) cale de curen t. current rate [~ reit] s. 1. (mar.) navlu. 2. (electr.) intensitatea curentulu i. current reading [~ 'ri:dirj] s. literatură curentă. current reverser [~ ri.vo:sor ] s. (electr.) comutator, întrerupător. current supply [~ sa.plai] s. (electr.) alim entare cu curent. current velocity meter [~ vi'bsiti imi:tar] s. (hidr.) hidrome tru.



current wave [~ weiv] s. (electr.) undă de curent. current yield [~ ji:ld] s. (ele ctr.) randament în curent. curricle ['kArikal] s. cabrioletă cu două roţi. curriculum [k a'rikjulam], pi curricula [-la] s. plan de învăţământ / studii, program de studii (la univ ersităţi, institute de învăţământ superior). curriculum vitae [kairikjulam 'vi:tai, amer. ~ aiti:] s. scurtă (auto)biografie, curriculum vjtac. curried leather ['kArid 'letfa 1"] s. (ind.) piele finisată. currier ['kAriar] s. tăbăcar, (lucrător) pielar. currier's beam ['kAriaz bi:m] ş. (ind. pielăriei) eişlău. currish ['ka:ri/] adj. 1. prost crescut , necioplit; grosolan, grobian, bădărănesc, mitocănesc. 2. certăreţ, gâlcevitor, arţăgos, c rry1 ['kAri] I. s. 1. (anglo-indian) curry, condiment preparat din rădăcină de curcumă, usturoi şi diverse mirodenii. 2. fel de mâncare (indiană), condimentată cu curry (v. ~L, 1). II. vb. tr. a pregăti (o mâncare) cu curry, a condimenta puternic (v. ~1,1). cu rry2 vb. tr. 1. a fabrica, a prepara, a produce, a tăbăci (piele). 2. a ţesăla. <- to ~ favour with smb. a se linguşi / a se da bine pe lângă cineva, a intra (pe) sub pielea cuiva, a peria pe cineva. curry comb [~ ikoum] s. ţesală. currying room ['kAriirj ru (:m)] s. (ind. pielăriei) atelier de fmisaj. curry powder ['kAri ipauda1"] s. curr y (pulbere preparată din curcumă şi folosită drept condiment). curse |ka:s] I. s. 1. ble stem, âfurisire; ocară, sudalmă, suduitură, înjurătură; not to care a ~ a nu-i păsa (de loc fi / a rămâne indiferent / nepăsător; I wouldn't give a ~ for nu aş da (nici) doi bani pe; not to be worth a ~ a nu fi bun de nimic, a nu face (nici) doi bani sau două para le. 2. hulă, hulire, blasfemie. 3. (fîg.) blestem, flagel, plagă, calamitate; the ~ of drink blestemul / flagelul băuturii, plaga alcoolismului. II. vb. A. tr. I. a ble stema, a afurisi; a ocărî, a sudui, a înjura. 2. a huli. 3. (bis.) a afurisi, a anatem iza, a excomunica. B. intr. a ocărî, a blestema; a sudui, a înjura. cursed [-t] I. adj . 1. blestemat. 2. nelegiuit, ticălos, detestabil, infam; nesuferit, insuportabil. II. adv. v. c u r s e d 1 y. cursedly ['ka:sidli] adv. nelegiuit, detestabil, i nfam; insuportabil. cursive ['ka:siv] I. s. scris rapid / cursiv / de mână, scriere rapidă / curentă / de-mână. II. adj. (despre scriere) rapid, cursiv, curent; de mână. curso ['ka:sar] s. (telm.) cursor, (ac) indicator. cursorial [ka:'sourial] adj. (omit .) alergătoare. cursory ['ka:s^ri] adj. 1. pripit, din fugă, superficial, de mântuială. 2. întâmplător, accidental; la nimereală. 3. trecător. curst ['ko:st] adj. v . c u r s e d (I). curt [ka:t] adj. 1. scurt, concis. 2. (despre vorbă) scurt, tăios, poruncitor. curtail [ka:'teil] vb. tr. a tăia (din), a scurta, a micşora, a reduce, a diminua, a restrânge, a îngrădi; a lua, a răpi (din) (drepturi etc.). curtailment [-mont] s. tăiere , scurtare, micşorare, reducere, diminuare, restrângere, îngrădire. curtain ['ka:ten,-ti n] I.ş. 1. perdea; draperie; (teatru) cortină; the ~ falls cortina cade, reprezentaţia se sfârşeşte; to lift the ~ a) a ridica cortina; b) (fîg.) a ridica perdeaua / cortina/ vălul, a da în vileag fapte necunoscute; (fig.) behind the ~ între culise, în taină, în sec et, pe ascuns. 2. (/nil.) perdea. 3. (fortificaţii) curtină. 4. (telm.) diafragmă; ecr an. II. vb. tr. 1. a perdelui, a învălui, a acoperi cu o perdea; a lăsa perdeaua sau p erdelele la (fereastră). 2. to ~ off a despărţi prin perdele. curtain board [~ bo:d] s . cortină de incendiu / de siguranţă. curtain caii [~ ka:l] s. chemare la rampă. curtain fall [~ fo:l] s. 1. căderea cortinei. 2. (fig.) încheiere, sfârşit. curtain fire [~ ifa iar] adj. (md.) perdea de foc. curtain lecture [~ .lektfa1"] s. mustrare / perda f/ refec din partea soţiei (la culcare, între patru ochi). curtain raiser [~ ireiza1 "] s. 1. (teatru) piesă într-un act jucată la începutul spectaco lului. 2. (fg.) început, ntroducere. curtate [ka'tcit] s. (cib.) linie / diviziune orizontală (a unei carte



 le perforate). curtate cycloid [~ -saikbidj s. (mat.) cicioidă scurtată. curtilage [ 'ko:tilid3] s. (jur.) curte, terenul (împrejmuit) învecinat cu casa. curtsey ['ka:ts i] I. s. reverenţă, plecăciune (făcută de o femeie); to drop a ~ a face o reverenţă / o ple ne. II. vb. intr. a face o reverenţă sau reverenţe. curtsy s., vb. v. c u r t s e y. c urvature ['ka:vat/ar, -tjuor] s. curbură; strâmbare, strâmbătură, încovoiere; deviaţie. cur ure incline [~ in'klain] s. (mat.) curbură oblică. curve [ka:v] I. s. 1. (linie) cur bă; arc. 2. arc (uitură), curb(ur)ă, bolt(itiiră), rotunjime, rotunjeală; curbă, cotitură. florar, pistolet (instrument de desen). II. vb. A. tr. a arcui, a bolti, a rotun ji, a curba, a încovoia, a strâmba, a îndoi, a pleca. B. intr. a se arcui, a se bolti, a se rotunji, a se încovoia, a se strâmba, a se îndoi, a coti, a face o cotitură, a şerpu i. curve adjustment [~ a'd3AStmant] s. (ferov.) curbă de racordare. curved [ka:vd] adj. curbat, îndoit, arcuit. curved bridge [~ brid3] s. (constr.) pod în curbă. curve d stone [~ stoun] s. (constr.) piatră profilată. curve piece ['ka:v .pi:s] s. (const r.) cintru. curve-plotting [~ .plotirjj s. (/nat.) trasarea unei curbe. curvet [ ko:'vet] I. s. curbetă; (jig.) ştrengărie, poznă, festă, renghi, năzbâtie; năzdrăvănie, giu iduşie. II. vb. intr. a face curbete; a sări, a sălta, a ţopăi. curve-tracing ['ka:v rtrei sirj] s. (mat.) trasarea unei curbe. curvilinear [rka:vi'liniar] adj. curb(ilini u), arcuit, şerpuit(or), neîinear.



 239 cut



a spune moşi-pe-groşi, a vinde gogoşi (de tufă), a se bărbieri; a-şi da ifose, a se lăuda, vimeter [ks;'vhnit3r] s. (top.) eurbimetru. cushat ['kA/at, -/aît] s. (omit., dial , şi poetic) guguştiuc (Palumbus torquatus, a se făli. 20. a tunde (păr, arbori, iarbă). 2 1. (agr.) a ara (pământul), a întoarce, a răsturna (brazda, ogorul) cu plugul; to ~ the ground (from) under smb.'s feet a tăia cuiva iarba Streptopelia decaocto). cushion ['ku/sn, -in] I. s. 1. pernă (de divan, fotoliu etc., dar nu de pat); pernă de spri jinit. de sub picioare, a lua cuiva apa de la moară. 22. to ~ across a) a tăia de-a curmezişul; 2. mandanea, bandă (la biliard). 3. pernă, pemuţă (folosită la împletitttl dant lor). b) (fig.) a tăia (drumul) prin, peste; to ~ away a îndepărta prin tăiere, a tăia, a reteza, 4. (/e/m.) garnitură; saltea. 5. (ferov.) tampon. 6. perniţă (cu ace). II. vb. tr. 1. a înzestra a scoate, a amputa, a extirpa; a răscroi; a decupa; to ~ down a) a tăia (din), a scădea, / a prevedea cu o pernă sau eu perne; a pune o pernă sub; a pune , a aşeza pe o pernă. a reduce, a micşora (cheltuieli); b) a tăia, a doborî, a da jos (arb ori); a cosi, a secera (cereale); 2. (fig., rar) a masca, a atenua, a trece sub tăcere, a ascunde, a muşamaliza. 3. a lipi bila a tăia, a tunde, a cosi (iarbă); c) a do borî, a răpune; (jig., mai ales pasiv, despre boală, moarte) a doborî, a răpune; d) (mii.) a zdrobi, a sfărâma, a nimici, a lichida; to ~ in a) a tăia, de bandă / mandanea; a fac e un d(o)uble (la biliard). 4. (tehn.) a amortiza. a săpa, a ciopli, a grava, a (în) crusta; b) (electr.) a racorda, a pune în circuit; to ~ loose cushion blasting [~ bla:stirj] s. (mine) (îm)puşcarc amortizată. a despărţi, a separa, a desface; a (e)libera, a slobozi; to ~ off a) a îndepărta prin tăiere, cushion course [~ ko:s] s. (geol.) st rat de bază. cushioned ['kufcnd] adf 1. cu perniţă; capitonat. 2. (fig.) moale, cald, comod. 3. (tehn.) a tăia, a reteza; a cosori; b) (fig.) a tăia, a întrerupe, a opri (d ebitul de curent electric, gaz, apă etc.); a tăia, a întrerupe (legăturile, comunicaţiile) ; c) (fig.) a tăia (retragerea), amortizat. a izola; d) (si to ~ off with a shilli ng) (jwr.) a dezmoşteni; e) a omorî, a ucide, a răpune; Cushitic [ks'/itik] (ling.) I. adj. cuşitic. II. ş. ramura cuşitică (de limbi africane). cushy fku/î] adj. şl. (despre un post, o slujbă) uşor şi bine plătit; a ~ job o slujbuliţă a executa; f) a răpune, a secera neaşteptate, înainte de vreme, în floarea vârstei); g) (fig-) a stârpi, a extermina; (tel .) we have been ~ off am fost întrerupţi, ni s-a tăiat / bună, o sinecură; a — wound o rana uşoară. cusp [kASp] ş. 1. corn, colţ (al lunii). 2. pisc, vârf, ţugui (de munte); vârf, col stâncă); întrerupt legătura în timpul convorbirii; to ~ open a deschide (prin tăiere); to a book 3. promontoriu, cap. 4. colţ de dinte / măsea. 5. punct de întretăiere / de inte rsecţie a open a tăia filele unei cărţi; to ~ out a) a tăia, a decupa; b) (tehn. croitorie ) a tăia, a croi; c) a ajusta; a forma, a(-i) da formă; a transforma; (şi fig.) to be ~ out for a fi (ca) făcut două curbe; cuspidă, punct cuspidal sau de întoarcere. / născut / creat pentru, a avea dispoziţii deosebite pentru; d) (fig.) a inventa, a născoci, cuspid ['kAspid] s. (anat.) (dinte) canin, dinte câinesc; colţ. cuspidal ['kASpidal] adj. 1. cu (un) vârf ascuţit, terminat într-un vârf ascuţit; ţuguiat. a scorni, a izvodi, imagina; e) (fig.) a da la o parte, a scoate (pentru a-i lua locul), a scoate d in pâine;,/) a birui, a învinge, a întrece, a eclipsa; g) (mii.) a despresura, a degaj a; h) (mar.) 2. (mat.) cu vârfuri; cu puncte de întoarcere. a scoate (un vas dintr~u n port blocat); i) a lua (cu japca), a înhaţă; f) (mar.) a libera (un cuspidate(d) ['k Aspideit(id)] adj. v. c u s p i d a 1. r vas prin tăierea odgoanelor care-l leagă de ţărm); k) (electr.) a scoate din circuit; to ~ cuspidor l'kAspido: ] s. (amer.) scu ipătoare. short a (pre)scurta; to —it/the matter short a) (pe) scurt, într-un cuvânt, ce mai tura-vura, cusp point ['kASp point] s. (mat.) punct de întoarcere. cuss [kAs] (amer. fam. şi sl.) I. ş. 1. blestem; not to care a ~ a avea o comportare / o ce ma i calca-valca; b) (fig.) a întrerupe brusc, a(-i) tăia brusc vorba; c) (fig.) a refu za atitudine nepăsătoarc sau dispreţuitoare; a nu se sinchisi; I don't care a ~ puţin îmi pasă. scurt, a trimite la plimbare; d) (fig.) a înjosi, a umili; to ~ to the heart / to the quick 2. (glumeţ) flăcău; băiat, puşti. 3. tânăr fluşturatic, pierde-vară, fluieră, a atinge la coarda simţitoare / în punctul sensibil / a mişca, a emoţiona, a înduioşa (ad ); derbedeu,haimana; puşlama, secătură; lichea,ticălos,mizerabil,canalie, scelerat. II. vb. a jigni, a ofensa profund; a mâhni, a supăra, a amărî, a obidi (rau / profund), a sfâşi inima; (fig.) to ~ to pieces a distruge (cw desăvârşire), a face praf; a critica, a f



 ace (cuiva) intr. a înjura, a ocărî, a sudui. cussedness ['kAsidnis] s. (amer. sl.) 1. încăpăţânare, îndărătnicie, cerbicie; fire o critică aspră, a face de două parale, a face t; (cam. sl.) to ~ under recalcitrantă / rebelă. 2. Fire sau dispoziţie certăreaţă, arţag, nire spre ceartă / spre a) a scădea, a reduce, a micşora (preţurile); b) a vinde (o marfă) la un preţ inferior valorii; to ~ up a) a tăia (în) bucăţi, a ciopârţi, a face bucăţi; b) desface, a dezmembra; gâlceava. 3. răutate, perversitate, fire haină. a desface, a de schide; c) a smulge (by the root cu rădăcină cu tot); d) (mil. mar.) a sfărâma, custard [' kAsted] s. cremă de ouă. custodian [kAs'toudian, -djan] ş. 1. păzitor, custode. 2. direc tor, conservator, custode a împrăştia, a pune pe fugă; a distruge, a nimici, a lichida; e) (fig. fam.) v. t o ~ t o p i e c e s ; f) a mişca, a emoţiona; a mâhni, a supăra, a a mărî, a obidi; a jigni, a ofensa; g) a săpa, (de muzeu, bibliotecă etc.). 3. tutore, epi trop. custody ['kAstadi] s. 1. tutelă, epitropic; grijă, îngrijire, supraveghere; pază, ocrotire, a surpa, a submina, a uza (forţele, sănătatea) <* (fam.) to ~ capers / didoe s / a caper protecţie; păstrare, pază, custodie. 2. stare de arest, detenţiune; închisoare ; to take into a) a sări, a sălta, a face un "entrechat", a face giumbuşlucuri; b) a f ace nebunii, ştrengării, - a aresta, a închide, a încarcera, a întemniţa, a lua sub pază; a a în păstrare / în custodie. năzbâtii, năzdrăvănii, giumbuşlucuri, ghiduşii; a face o poznă juca o festă / custom ['kAStam] I. s. 1. obicei, datină, uz. 2. (corn.) clientelă, cl ienţi, muşterii, farsă (cuiva) un renghi, a face o festă (fig. fam.) to ~ a dash / a fig ure / a show / a flash cumpărători; vad, dever, alişveriş. 3. pl. taxe vamale, vamă. 4. co menzi. II. adj. (amer.) / a splash a) a se lăuda, a se făli, a fi fanfaron; b) a se fuduli, a se umfla în pene, a se înfoia, a se păuni, a face pe grozavul, a-şi da aere / ifose, a poza, a face paradă; to ~ a (făcut) de comandă. feather a) (înv.) a tăia firul în atru, a se pierde în subtilităţi sau în combinaţii / speculaţii customable [-abl] adf supus taxării vamale. customary ['kAatomariari] adf obişnuit, curent, uzual; obişnuit, de fi ecare zi, devenit de o ingeniozitate excesivă; b) (fam.) a atrage atenţia, a se face remarcat; a face pe obicei, îndătinat; uzitat (lăsat) din bătrâni / din moşi-strămoşi, tra l; (jur., corn.) frumosul; to ~ a joke a face o glumă / un spirit, a spune o ghiduşi c; to ~ no ice a) a nu face nici o treabă / nici o ispravă / scofală / brânză, a nu realiz a nimic; a nu avea influenţă; potrivit obiceiului (pământului); uzual. a nu avea forţă de c nvingere; b) a nu avea importanţă, a nu conta; (sport) to ~ the record customary law [~ fo:] s. (jur.) obiceiul pământului, cutumă, uz. a bate / a doborî recordul; (sl.) to ~ sticks / one's stick v. (faw.) t o ~ i t, (fam.) t o ~ custom barriers ['kAst sm .bseriaz] s. pl. bariere vamale. custom-built [~'bilt] adj. (amer.) (făcut / co nstruit) de comandă; (auto) comandă t o o n e ' s l u c k y ; (amer. sl.) t o ~ d i r t v. ~ (I, c, 5). B. refl. (off, from) a se depărţi, a se rupe (de). C. intr. 1. a tăia, a reteza; a ciopli; a sfredeli. 2. (jig.) a mişca, specială. a emoţiona, a înduioşa; a jigni, a ofensa; a mâhni, a supăra, a amărî, a obidi, a sfâşia custom clothes [~ klou<5z] s. pl. (amer.) haine de comandă. customer fkAst3m3r] adj. (com.) muşteriu, client, c umpărător, consumator; (fiz.) rum inima. 3. (despre dinţi) a ieşi. 4. (despre cai) a se coji, a-şi izbi potcoavele de la picioarele dinapoi cu cele de la picioarele dinai nte. 5. (şl.) a fugi, a o lua la fugă, la sănătoasa, a şterge / queer ~ tip ciudat, om cur ios / bizar / aparte. putina, a o şterge, a se face nevăzut, a da bir cu fugiţii, a o în tinde, a o zbughi, a-şi luă custom house ['kAstam ihaus] s. vamă, oficiu vamal. tălpăşiţa, lua picioarele la spinare. 6. (corn. sl.) a vinde pe (preţuri de) nimic (făcând custom -made [~mcid] adj. v. c u s t o m - b u i l t . astfel să scadă preţul pieţei), a face d umping; a face o concurenţă necinstită. 7. (la jocul customs cutter ['kAstamz 'kAt3r] s. (mar.) şalupă a vămilor. de cărţi) a tăia; to ~ for partners a trage (cărţi) pentru aleg partenerilor. 8. a face customs entry [~ icntri] s. declaraţie vamală. un "entrechat " (la danş). 9. to ~across a tăia drumul; to ~after (smb.) a alerga, a fugi customs policy [~ -pslisi] s. politică vamală. după cineva; to ~ along a alerga, a fugi, a gon i, a o întinde; to ~ at (şi fig.) a da o lovitură custom-tailored ['kAstam -teitod] ad j. (făcut / lucrat) de comandă. cut[kAt] I. past şi part. trec. cut [kAt], part. prez. cutting ['kAtin] vb. A. tr. l . a tăia, (cuiva) (şi fig.); a lovi, a trage, a împunge (cu şabia, biciul etc.); (fam.) to ~ away a reteza, a secţiona; a spinteca, a despi ca; to ~ one's fingers a) a se tăia la degete; b) (fig.) v. ~ (I, C, 5); to ~ in a ) a se amesteca (în vorbă), a întrerupe, a tăia vorba cuiva, a interveni; a se arde, a o păţi; to ~ wood a tăia, a sparge, a spinteca lemne. 2. a cosi; a secera; a recolta. b ) (la jocul de cărţi) a tăia (înainte de a face) cărţile; to ~ loose (from) a se retrage (d 3. a tăia, a doborî (copaci). 4. a croi; to ~ one's way a-şi croi drum; (prov.) to ~



 one's la, din), a se dezice (de), a renunţa (la), a se lăsa păgubaş (de); (tehn. croitor iei)) to ~ coat according to one's cloth a te-ntinde cât ţi-e plapuma. 5. a săpa, a ci opli, a grava, out a tăia, a croi; (la cărţi) a ieşi din joc; to ~ over a tăia pădurea, a d spăduri; (fig., a sculpta, a tăia (în piatră sau lemn); a ciopli, a sculpta (piatra, lem nul), a ciopli, a şlefui mil.) to ~ through a-şi croi drum (cu arma în mână); to ~ to a o lua către, spre; (corn., (pietre scumpe). 6. a căpăta, a-i ieşi (dinţi); the baby is ~ting his / her teeth îi ies dinţii sl.) to ~ under a vinde mai ieftin (decăt concurenţa); to ~ up rough / rusty / savage copilului; (fig.) to ~one's wisdom teeth a i se des chide ochii, a se învăţa minte, a deveni a izbucni, a se revolta, a se stârni, a se supăra foc; a-i sări ţandăra; to ~ up well a) SL se prudent / chibzuit / cuminte, a se cuminţi . 7. a castra, a tăia, a jugăni, a întoarce, a bate purta bine, cuviincios, a avea pur tări frumoase; b) a lăsa moştenire o avere mare. (fam.) (animale). 8. a tăia (din), a sc urta (un articol, o carte). 9. a tăia (din), a scădea, a reduce, to ~ and come again a mânca cu poftă; to ~ and run (fam.) v. ~ (I. C. 5); to ~ both a micşora, a coborî (pr eţ, impozite). 10. a tăia, a se întretăia, a se încrucişa cu (linii, căi); ways a fi (o sab cu două tăişuri. to~each other a se întretăia, a se intersecta, a se încrucişa. 11. (şi to d) a nu răspunde II. s. 1. tăietură; lovitură; împunsătură. 2. (tipogr.) gravură (mai ales ) (fie pe (cuiva) la salut, a te face că nu vezi, că nu cunoşti (pe cineva); a (întrc)ru pc legăturile / placa I clişeul, fie gravura I stampa imprunată pe hârtie). 3. tăietură; cr stătură; rană; relaţiile (cu cineva). 12. a omite, a lăsa să treacă, a lipsi de la, a nu as a la, a trage chiulul cicatrice, zgaibă, semn (de rană, tăietură); 4. (jig.) zeflemea, b atjocură, bătaie de joc; de la, a trage la fit de la; to~a lecture a trage la fit de la o prelegere. 13. a tăia (cărţile). critică aspră. 5. necuviinţă; nepoliteţe; nerecunoşt ratitudine. 6. şanţ, tranşee; canal 14. a da / a ghici în (cărţi). 15. a găuri, a sfredeli, străpunge, a perfora. 16. (jig., despre (şi mii.). 7. (tehn. ferov.) tăietură, secţiune, t ranşee, debleu. 8. bucată (tăiată), felie; a ~ frig, vânt) a pricinui durere (cuiva) a tăia a ustura, a pişcă; a face să crape (mâinile etc.). from the joint o bucată de friptură. 9. aşchie. 10. (fig.) fragment; alineat, paragraf (de 17- (jig.) a mişca, a emoţiona, a înd uioşa; a jigni, a ofensa; a mâhni, a supăra, a amărî, carte); tăietură, extras (dintr-un zi dintr-o revistă, din presă). 11. tăiere (a cărţilor). a obidi, a sfâşia inima (cuiva). 18. ehn.) a tăia cu foarfecă (metale). 19. a tăia 12. (ec.) cupon (al unui titlu). 13. (te xt.) jurubiţă; scul; ghem. 14. (te-vt.) bucată, cupon prima bucată din, a face prima tăiet ură în; a tăia în felii / bucăţi (friptura); (fig.) to — it (de ştofă, de stambă). 15. bucă tie etc., (pentru tras la sorţi); to draw too fata exagera, a croi, a trage (la) m inciuni (gogonate), a spune (la) braşoave, ~s a trage la sorţi. 16. (şi short / shorte st ~ scurtătură, scurtare, tăiere a drumului, drum



 cutaway 240



cyanotype [sai'zenataip] s. (fot.) cianotipie. mai scurt / mai drept; to make a short ~ a tăia drumul, a o lua mai de-a dreptul. 17. croială, cupă, fason, model, lini e, formă; modă; (fig.) fel, manieră; fel, soi; the ~ of smb.'s jib cybernetic [saiba'n etik] adj. cibernetic. / rig expresia (feţei) cuiva. 18. parchet (de miere). 19. s cădere, reducere, micşorare cybernetician [.saibani'ti/sn] s. cibernetician. (apretu lui). 20. "entrechat" (la dans). 21. profil, secţiune; deschidere (a unui pod). cy berneticist [saib3(:)'netisist] s. v. c y b e r n e t i c i a n . 22. (cin.) tre cere (bruscă) la scena / secvenţa următoare, -v- to give smb. the ~ cybernetics [saibo (:)'netiks] s. pl. (folosit ca sg.) cibernetică. v. ~ (I, A, 11). III. aay. tăiat; ~ and dried a) de-a gata; la îndemână, b) bazat pe prejudecăţi cyberspace ['saibsspeis] s. (infor.) ciberspaţiu.. dinainte stabilite, şablon, standard c) răsuflat, banal. cycad ['saikaxl] s. (bor.) plantă din familia Cycadaceae, (mai ales) Cycas revoluta din care se extrage sago. cutaway ['kAtawei] s. redingotă. cute [kju:t] adj. 1. (prese , de la a c u t e) (fam.) deştept, ager la minte, isteţ, inteligent, cyclamate ['sik bmeit] s. (farm.) ciclamat.' cyclamen ['sikbman, -klim-] s. (bot.) pâinea-porcului , ciclamen (Cyclamen europaeum). cu minte pătrunzătoare, perspicace. 2. (amer. fam.) atrăgător, drăguţ, drăgălaş; adorabil, încântător. 3. (amer. fam.) ingenios, isteţ, invent eţ. cycle ['saikl] I. s. 1. (mai ales astron.) ciclu, perioadă; ~ of the moon sau lu nar ~ ciclu lunar; ~ of the suri sau solar ~ ciclu solar. 2. (poetic) zodie. 3. ciclu, serie (de cut film ['kAt film] s. (fot.) planfilm. publicaţii etc.). 4. (pr ese, de la b i c y c 1 e) (fam.) bicicletă. 5. (telm.) proces (ciclic, cut glass [ ~ gla;s] s. sticlă şlefuită. periodic); perioadă; timp. II. vb. intr. 1. a se roti, a-şi p arcurge ciclul, orbita. 2. a merge, cut hole [~ houl] s. (mine) gaură de sâmbure. a călători cu bicicleta. / cut horse [~ ho:sj s. cal castrat / jugănit, jugan. cuticle [ 'kjuitikl] s. (biol.) cuticulă. cycle car [- ka:r] s. 1. automobil cu trei roţi. 2. automobil pitic. cutie ['ku:ti] s. 1. (amer. fam.) puişor; bombonică; îngeraş; drăguţă (mai es ca formulă cycler ['saikbrî s. (amer.) v. c y c 1 i s t. adresată unei tinere). 2. (amer. si.) isteţ; persoană iute la minte. 3 (amer. si.) tertip, cycle way [~ wei] s . alee pentru biciclişti. manevră. cyclic(al) ['siklik(al), 'saik-] adj. ciclic, per iodic. cutie-pie [~ pai] s. (amer. fam.) bombonică; puişor; îngeraş; sufleţel (ca hipocori stic). cyclic storage ['siklik 'sto(:)rid3] s. (cib.) memorie ciclică / periodică. c ut-in ['kAt'in] s. 1. (cin.) intercalarea unei imagini care întrerupe câteva clipe d erularea cycling ['saiklirj] aay. mers cu bicicleta, ciclism. acţiunii. 2. (7".V., radio) anunţ publicitar intercalat într-o emisiune. cyclist ['saiklist] s. biciclis t. cutin ['kjurtin] s.( bol.) cutină. cyclograph ['saiklougraif] s. ciclograf. cut inize ['kjmtinaiz] (bot.) vb. A. tr. a acoperi cu cutină. B. intr. a produce cutină. cyclogyro ['saiklou'd3abrou] s. (av.) autogir, elicopter. cutlass ['kAtlos] s. (mar., ist.) sabie sau cuţit de abordare / de abordaj. cycloid ['saikloid] s. (mat .) cicloidă. cutler ['kAtbr] s. 1. (meseriaş) cuţitar. 2. negustor de cuţitărie. cyclamate ['sikbmeit] s. (farm.) ciclamat. cutlery ['kAtbri] s. 1. cuţitărie (produse, marfă). 2. cuţitărie, meşteşugul cuţitarului. cyclolysis [sai'klolisis] s. (meteor.) scăderea inten ităţii unui ciclon, cicloliză. cutless ['kAtlis] adj. (text.) fără cusătură. cyclometer [sa hmitor] s. contor de rotaţii / ture. cutlet ['kAtlit] s. cotlet; şniţel. cyclometry [s ai'kbmitri] s. 1. ciclometrie. 2. (ferov.) măsurare circulară. cut-off ]'kAto(:)f] s . 1. (telm.) robinet, ventil, dispozitiv de oprire a aburului. 2. (mii.) cyclona l [sai'klounal] adj. ciclonic; ca un ciclon. placă de închidere a magaziei / a încărcătoru lui (pustii, armei). 3. (constr. hidr.) canal cyclone ['saikloun] s. ciclon; vij elie, uragan. (de scurtare a unui curs de apă). 4. (amer.) scurtătură, scurtare / tăiere a drumului. cyclonic [sai'klonik] adj. ciclonic; vijelios. cut-off plate [~ ple it] s. (telm.) registru; vană plană. cyclo-olefins ['saiklou 'otefinz] s. pl. cicloo lefine. cut-out [~aut] s. 1. (electr.) siguranţă; disjonctor; dispunctor; întrerupător; comutator. Cyclop ['saiklop],pl. Cyclops [-s] sau Cyclopes j'saikloupi:z] s. (mi tol.) ciclop. 2. schiţă, crochiu; profil, contur. cycIop(a)edia [iSaiklo«'pi:db, -b'p] s. (prese, de la encyclop(a)edia) r cutover ['kAt.ouv3 [ I. adj. defrişat. II. s . teren defrişat. enciclopedie. cut rate [~ reit] s. (amer.) tarif redus; preţ redus . cyclopaedic [rsaiklou'pi:dik, -b'p-] adj. enciclopedic. cut selvage [~ 'selvid



 3] s. (text.) margine tăiată. Cyclopean ['saiklou'pi:3n, -b'p-, sai'kloupbn] adj. 1. ciclopic, uriaş, gigantic, enorm, cut sugar [~ 'Sugă'] s. zahăr tăiat. colosal. 2. (hid r.) ciclopian. 3. (arhit., constr.) cu piatră aparentă, ciclopic. cuttage [rkAtid3] s. (bot.) butăşirc. cyclopedia s. v. c y c 1 o p â e d i a. cutter ['kAt3r] s. 1. grav or (în lemn sau piatră); sculptor, cioplitor (în lemn); cioplitor, cyclorama [isaikb'r umis] s. cicloramă. pietrar. 2. croitor; cupeur. 3. (telm.) unealtă, sculă sau maşină-unea ltă pentru tăiat, cuter; cyclostome ['saikloustoum] s. (zool.) ciclostom. scalpel; c uţit de măcelar; freză, burghiu, carotieră etc. 4. (amer.) sanie cu două locuri. cyclothym ia [isaiklou'Saimb] s. (psih.) ciclotimie. 5. (mar.) cuter. 6. (mine) maşină de hava t, haveză. 7. lucrător, miner din abataj. cyclotomy [sai'kbtomi] s. (geom.) diviziun ea cercului. cut-throat ['kAt Orout] s. ucigaş, asasin. cyclotron ['saikbtren] s. (fiz.) ciclotron. cut-throat competition [~ .kompi'ti/sn] s. concurenţă îndârjită, întrecer pe viaţă şi cyder ['saids] s. v. c i d e r. pe moarte. cygnet ['signit] s. (omit.) le bădă tânără; pui de lebădă. cutting s. 1. (mine) persoană căreia îi place să se pună în evi cylinder ['silindo'] s. 1. cilindru. 2. (telm.) cilindru; sul; fus, ax; tambur, tobă. 3. tub, îi place să epateze. 2. (fam.) persoană căreia îi place să joace, cuiva un re i; hâtru, tip bombă, butelie (de gaz). 4. butoi(aş) (de revolver). amuzant. cylinder b ore [~ bo:r] s. diametru interior, calibru. cutting ['kAtin] l.s.l. tăiere, aşchicre ; cioplire, săpare, gravare; şlefuire; frezare. 2. tăiere cylinder head [~ hed] s. cap ac al buteliei de gaz. (a arborilor). 3. (tehn.ferov. etc.) excavare, săpare, tăiere (debleu etc.); (ferov.) railway ~ debleu. 4. croire. 5. tăietură (de ziar, revistă); tăietură de presă. 6. butaş. 7. rămăşiţe,. cylindrical [si'lindrikal] adj. cilindric. cylin l spring [~ sprig] s. (telm.) arc / resort elicoidal. căzături, deşeuri, aşchii, talaşi, s urcele. 8. vreascuri, uscături. II. adj. 1. ascuţit, tăios. cylindroid ['silindroid] s . (geom.) cilindroid, cilindru eliptic drept. 2. (ftg., despre vorbă, observaţie, mu strare) (adânc) jignitor; aspru, tăios, usturător, cyma ['saims] s. (arhit.) dresină; ci moză. zeflemitor. 3. (despre vânt) pătrunzător. cyma recta [~ 'rekts] s. (arhit.) dresină dreaptă. cutting area [~ isarb] s. parchet (


 ipru, de Cipru, cipriot. cyanosis [sais'nousis] s. (/nea1.) cianoză.



 241 Czech



Cyrillic [si'rilik] adj. chirilic, the ~ alphabet alfabetul cirilic / slavon (ve chiul alfabet slav). cyst [şist] s. 1. (med.) chist. 2. (biol.) băşică, vezic(ul)ă. cystam in ['sistsmin] s. (chim.) urotropină, hexametilentetramină. cystic ['sistik] adj. 1. (med.) chistic, de chist. 2. (biol., med.) cistic, de băşică, de vezic(ul)ă. 3. băşică, în de băşică. cystitis [sis'taitis] s. (med.) cistită. cystotomy [sis'totsmi] s. (med.) cis totomie. cythrene ['s(a)i8ri:n] s. (chim.) citren. cyto chemistry ['saitou 'kemi stri] s. citochimie. cytochrome ['saitonkroum] s. (biol.) citocrom. cytogenesis [isaito«'d3enisis],pl. cytogeneses [-si:z] s. (biol.) citogeneză. cytogeneticist [.s aito«d3i'netisist] s. (biol.) citogcnetician. cytogenetics [isaitoud3i'netiks] s. pl. (folosit ca sg.) (biol.) citogenetică. cyt ology [sai'tolad3i] s. (biol.) citologie. cytokinesis [isaitoukai'ni:sis] s. (bi ol.) citocineză, citochineză. cytolysin [sai'tolisin, -tou'laisin] s. (biochimie) ci tolitic, (substanţă) citolitică. cytolysis [sai'tolisis] s. (fiziol.) citoliză. cytoplas m ['saitoptezm] s. (biol.) citoplasmă (protoplasma celulelor). cytoplasmic [.saito u'plaezmik] adj. (biol.) citoplasmiccitoplasmatic. cytostatic [.saitou'staetik] adj. (biol.) citostatic. czar [za:r] s. (rus. ist.) ţar. czardas ['za:daes, -dss] s. ceardaş (dans popular maghiar). czarevitch ['za:rivitf, -rsv-] s. (rus., ist.) ţa revici (fiul cel mai în vârstă al ţarului si moştenitorul tronului). Czech [t/ek] I. s. 1. ceh. 2. limba cehă. II. adj. ceh.



 D, d [di:],pl. Ds. D's [di:z] s. 1. D, d, a 4-a literă a alfabetului englez. 2. (m uz-) (nota) re. 3. (tehn.) obiect în formă de D. 4. (atr.) în formă de cutie. 'd vb., s. v. d a m n . d [d] vb. 1. prese, de la h a d , s h o u l d , w o u l d ; he'd g o el s-ar duce. 2. prese, de la d o; d'ye understand me? mă-nţelegi? da [da:] s. (sc ot.) v. dad. dab1 [da;b] I. vb. A. tr. 1. a atinge, a-lovi uşor (cu palma); a atin ge (uşor) eu ceva moale sa» umed, a tampona; to ~one's forehead with a handkerchief a-şi atinge / a-şi tampona fruntea cu batista. 2. a unge, a freca; a da cu, a întinde, a aplica (vopsea, tencuială); (fam.) to ~ it on thick a) a se pudra excesiv; b) a exagera. 3. (despre pasări) a ciuguli. 4. (tehn.) a puncta, a marca (cu punctator ul). 5. (poligr.) a trage, a scoate (o corectură,'un clişeu), a clisa. B. i«tr. to ~at a) a da cu ciocul în; b) a împunge, a vârî; he kept ~bing at me with his finger mă tot împ ngea cu vârful degetului. II. s. 1. atingere, lovire (uşoară), tamponare. 2. trăsătură de p nel. 3. pată (de vopsea). 4. pl. (fam.) amprente digitale. 5. cantitate infimă; sumă n eglijabilă. dabz s. (Uit.) cambulă, limbă-de-mare (Pleuronectes limanda). dab3 (fam.) I. s. mare meşter, expert, doctor. II. adj. priceput, meşter; to be a ~hand at smth. a se pricepe la ceva. dabb [da?b] s. soi de cartof mare (folosit mai ales ca nu treţ). dabber ['dîeb3r] s. (poligr.) tampon. dabble ['daeblj vb. A. tr. 1. a stropi, a împroşca; ~d with mud împroşcat cu noroi. 2. a înmuia; a mânji, a păta. B. i«tr. 1. a se pi; a se bălăci (in apă, noroi). 2. a face de toate, a se ocupa de toate, a se apuca d e prea multe. 3. to ~ in smth. a se ocupa / a se îndeletnici cu ceva (în mod superfi cial, ca amator sau de plăcere)', a face ceva de mântuială / ca un cârpaci; he ~d in poe try for a time un timp a fost şi el, chipurile, poet; to ~ into smth. a se amestec a în ceva, a-şi băga nasul în ceva; to ~ with smth. a se ocupa, a se îndeletnici cu ceva. dabbler [-or] s. (peior.) diletant, amator; cârpaci nepriceput, ageamiu; political ~ politician de cafenea. dabby [daibi] adv. umed, jilav; ud şi lipicios. dabehick ['dasbt/ik] s. 1. pui de găină (abia ieşit din găoace). 2. (ornit.) fundac, cufundar (P odiceps sp. şi Colymbus sp.). dabs [daebz] s. (fam.) v. d a b s t e r. dabster ['d a;bst3r] s. (fam.) cunoscător, expert, specialist, maestru; she is a ~ at it se pr icepe, nu se-ncurcă. da capo [da: 'ka:pou] adv. (muz.) da capo. dace1 [deis] s. (i ht.) ocheană (Leuciscus vulgaris). dace2 s. (înv., sl.) monedă de doi peni. dacha ['daît /s] num. (sl.) zece. dachshund ['daskshund] s. (germ., zool.) cotei, şoricar. Daci an [deision, -/ian, -/an] I. adj. dac, dacic. II. s. dac. dacite ['deisait] s. ( mineral.) dacit. dacker ['dxks', scot. 'da:-] vb. intr. (scot.) 1. a se clătina, a se bălăbăni. 2. a merge agale. 3. a şovăi. dacoit [da'koit] s. (anglo-indian) bandit, tâlh r. dacoity [-i] s. (anglo-indian) tâlhărie, hoţie, jaf, banditism. Daco-Roman ['deikou 'roumsn] adj., s. daco-roman. dacryagogue ['da;kri3go(:)g] I. adj. (med.) care s timulează secreţia lacrimală, lacrimogen. II. s. agent lacrimogen. dactyl ['dasktil] s . 1. (metr.) dactil. 2. (anat.) deget. dactylar [s'] adv. v. d a c t y l i c (I) . dactylic [dask'tilik] (lit.) I. adj. dactilic. II. s. dactil, vers dactilic. d actyliography [rdfektili'ogrefi] s. 1. arta de a grava (pe pietre preţioase şi inele ). 2. descriere a pietrelor preţioase. dactylogram [daîk'titegram, -lougi-,' ] s. da ctilogramă, amprentă digitală. dactylograph [idaek'tilagraif] s. v. d a c t y l o g r a m .



dactylographylidaikti'logrefi] s. 1. v. d a c t y l o l o g y . 2. dactiloscopie , studiul amprentelor digitale. dactylology [idaîkti'lotedsi] s. dactilologic, vor bire prin semne (ca a surdo-muţilor). dactylomegaly [.daektilou'megsli] s. (med.) dactilomegalie. dactyloscopy [-daekti'bskapi] s. dactiloscopie. dad1 fdaed] s. ( fam.) v. d a d d y (1). dad2 interj, (amer. fam.) (folosită mai ales hi combinaţie c u adjective, efi d a d - b l a s t e d , d a d - b l a m e d , spre a exprima ui mirea, dezaprobarea etc.). dad3 s. (scot.) 1- lovitură zdravănă, buşitură. 2. bucată marc, alcă. dada ['daxto] s. (fam.) v. d a d d y (1). Dadaism ['da:daizam] s. (arte, lit .) dadaism. Dadaist ['da:d3ist] s. (arte, Ut.) dadaist. dad-blamed ['dasdbleimd] (amer.) I. adj. al naibii (exprimă surpriza, furia, dezgustul etc.); the ~ sledge got stuck in a snowdrift afurisita de sanie s-a împotmolit într-un nămete. II. aav. a l naibii de. dad-blasted ['daîdpbla:stid] adj., adv. (amer.) v. d a d - b l a m e d . dad-burned [~'t»:nd] adj., adv. (amer.) v. d a d - b l a m e d . daddle ['dasd l] vb. tr. (sl.) a trage pe sfoară, a păcăli. daddy ['daedi] s. 1. (fam.) tată, tătic. 2. (teatru sl.) director. 3. (sl.) bătrân sărac; (amer. sl.) sugar ~ elefant, bătrân care într ne o damă. daddy-longlegs [~'brjlegz, >d£edi-] s. 1. (entom.) orice insectă cu picioar



 e lungi, mai ales ţânţăroiul (Tipula oleracea). 2. (fig.) om cu picioare lungi. daddypol e [~poul] s. (rar) zăpăcit, aiurit. daddy sculpin [~ 'skAlpin] s. (iht.) scorpion de mare groenlandez (Coitus). dado ['deidou] I.p/.'dadoes [-z] s. 1. soclu, piedes tal. 2. panel, panou, bloc, lambriu. II. vb. tr. 1. a împodobi cu lambriuri. 2. (t ehn.) a fixa într-o scobitură. 3. a scobi. daedal ['di:dal] adj. 1. complicat, întorto cheat, de labirint, ca un labirint; bogat, variat. 2. iscusit, ingenios, dibaci; artistic, măiestru; the ~ hand of Nature măiastră mână a naturii. 3. şiret, şmecher. 4. (p ic) minunat, surprinzător, încântător. daedalian [diO'deilisn] adj. v. d a e d a 1 (1,3) . daemon v. d e m o n (2). daffa(down)dilly ['daîf3(dc>un)'dili] s. v. d a f f o d i l . daffodil ['daffodil] s. (bot.) 1. zarnacadea, coprină, ghiocel-de-grădină, narc is-galbcn (Narcissus pseudoiuircissus) (este emblema naţională a galilor); checkered ~ bibilică, lalca-pestriţă (Fritillaria meleagris). 2. (înv.) narcis (Narcissus). 3. (c uloarea) galben-deschis. 4. (amer. sl.) morală, predică; aforism. daffo(down)dilly [ 'da;fo(d3un)'dili] s. v. d a f f o d i 1. daffy1 ['da:fi, amer. 'dav] adj. (scot ., amer., fam.) smintit, ţicnit, aiurit, idiot, stupid,, tâmpit; (amer. fam.) ~ abou t nebun după, pasionat de. daffy2 s. v. d a f f o d i l . daffydowndilly ['da;fi(d 3un)dili] s. v. d a f f o d i l . daft [da:ft, amer. dasft] adj. (dial.) 1. pros t, neghiob; slab de minte; zăpăcit; to go (clean) ~ a se scrânti. 2. nebun, scrântit. 3, uşuratic, nesocotit. 4. glumeţ, vesel. daftness [-nis] s. 1. prostie, neghiobie, ne rozie. 2. nebunie, scrânteală. 3. uşurinţă, nesocotinţă. 4. veselie. dag1 [da;g] s. (scot.) aţă deasă; bură, burniţă, ploaie măruntă. dag2 s. (înv.) I. s. 1. pumnal (v. d a g g e r 1, pistol mare. II. vb. tr. 1. a împlânta pumnalul în, a înjunghia cu pumnalul. 2. a descărca pistolul în, a împuşca cu pistolul. dag3 s. (austr. sl.) tip formidabil; „figură". dagged [dsgd] adj. (amer. sl.) băut, beat, afumat. dagger ['da;gor] I. s. 1. pumnal, sti let; to be at ~s drawn / points a fi la cuţite, a fi gata de încăierare; to look ~s at smb. a fulgera (pe cineva) cu privirea; to speak ~s a vorbi tăios. 2. (poligr.) c ruce, obelisc; semn de notă în text. II. vb. tr. 1. a împlânta un pumnal în, a înjunghia, a fige lama pumnalului în. 2. (poligr.) a însemna cu o cruce. daggle ['da;gl] vb. A. t r. a târî pe pământ; a târî prin noroi; a afunda în noroi, a umple cu noroi. B. intr. a se in noroi; a se umple de noroi, a se murdări.



 243 damnification



dalliance ['dadisns] s. 1. petrecere, amuzament / distracţie. 2. glumă, joacă, hârjoană; d ago ['deigou] I. s. 1. (amer.) american de origine spaniolă, portugheză sau italiană. 2. (austr.) italian sau, în general, european. 3. (amer. peior.) limba italiană. II. adj. (amer.) to be at ~, to hold ~ a glumi, a-şi petrece vremea glumind, a-şi (mai) omorî urâtul. italian; spaniol; portughez; (amer. peior.) italian. 3. pierdere de v reme, lenevire; tărăgăneală, tărăgănare; neseriozitate. 4. flirt. dago-red [~red] s. (amer. .) vin roşu ieftin. dallier ['dffiliar] s. pierde-vară, persoană care-şi petrece vremea cu nimicuri. daguerreotype [ds'geroutaip, -rst-] s. (fol.) 1. daghereotip. 2. da ghereotipie. dally [dadi] vb. A. intr. 1. a irosi / a pierde timpul, a-şi omorî urâtul , a se ţine de fleacuri, daguerreotypy [-i] s. (fol.) v. d a g u e r r e o t y p e (2). a se juca; a lua lucrurile în glumă; to ~ with an idea a se juca cu o idee. 2. a cocheta, dahlia ['deiljo, amer. si da:-, 'ds-[ s. (bol.) dalie, gherghină (Dahl ia sp.); (sl.) blue ~ a flirta, a se dezmierda, a se giugiuli. B. tr. 1. (si to ~ off) a amâna, a tărăgăna. 2. to ~ minunăţie, ceva ce nu s-a văzut, ceva imposibil. away a pierde (vremea); b) a scăpa (ocazia). Dahomeyan [ds'houmisn] I. adj. dahomeian. I I. s. dahomeian; locuitor al Beninului. Dalmatian [dael'mei/jan, -/ian -/an] I. adj. dalmat, dalmatic. II. s. 1. dalmat, dalmatic. Dail Eireann [dail 'earan, do il-] s. (irl.) Camera Deputaţilor din Republica Irlandeză. 2. v. D a 1 m a t i a n d o g . daily ['deili] I. aaj. zilnic, de toate zilele, cotidian; it is of ~ occu rrence se întâmplă Dalmatian dog [~ 'dDg] s. (câine) dalmaţian. zilnic. II. adv. zilnic, în toate zilele, în fiecare zi; III. s. 1. cotidian, ziar, gazetă; jurnal; dalmatic [da d'mastik] s. (bis.) dalmatică, odăjdii (pe care le îmbracă diaconii catolici). the daili es presa zilnică. 2. femeie cu ziua. 3. angajat casnic extern (care vine ia lucru daltonism ['doOltsnizam] s. (med.) daltonism. zilnic). dam1 [daîm] s. 1. (zool.) f emelă, mamă (la mamifere). 2. (peior.) femeie; (înv.) the daily allowance [~ s'lausns] s. (mii.) raţie zilnică. devil's ~ Baba-Cloanţa, Baba Hârca. daily bread [~ bred] s..pâin ea zilnică, pâinea (cea de toate zilele). dam2 I. s. 1. stăvilar, baraj, zăgaz, dig; bat ardou. 2. iezitură, apă zăgăzuită. 3. (mine) daily-breader [~,bredsr] s. (fam.) navetist. perete de protecţie. II. vb. tr. 1. to ~ in / off / up a zăgăzui, a stăvili, a îndigui. 2. (fam.) daily dozen [~ 'dAzn] s. (sport, fam.) înviorare, exerciţii zilnice de înviora re. a stăvili, a opri, a împiedica, a bara, a bloca. 3. to ~ out a opri (apa) cu aju torul unui daily duty [~ 'dju:ti] s. serviciu de zi. stăvilar, a stăvili. daily want s [~ 'wonts] s. pi. nevoile vieţii zilnice. damage"['da;mid3] I. s. 1. pagubă, stricăc iune, vătămare, avarie; daună; prejudiciu, daimon ['daimoun] s. v. d e m o n. lezare; war ~ pagube de război. 2. pierdere, detriment. 3. pl. (jur.) daune, despăgubiri, da intify ['deintifai] vb. tr. a rafina; a face elegant etc. (v. d a i n t y I). co mpensaţie, indemnizaţie; to bring an action of ~ against a intenta proces de daune d aintihood ['deintihud] s. v. d a i n t i n e s s . (cuiva). 4. (sl.) preţ, valoare ; cheltuială; what's the ~? cât costă? I will stand the ~plătesc daintiness ['deintinis] s. 1. delicateţe, fineţe, rafinament; ceremonie; politeţe eu, fac eu cinste. II. vb. Jr. 1. a vătăma, a strica, a avaria, a defecta, a deteriora. 2. a pricinui exagerată; preţiozitate, afectare. 2. gingăşie, feminitate; slăbiciune de caracter. 3. gust pagube (cuiva), a păgubi, a provoca pierderi (cuiva). 3. a răni, a contuziona, a vătăma pretenţio s, gusturi pretenţioase. 4. pedanterie, scrupulozitate. 5. susceptibilitate. 6. gu st (o parte a corpului). 4. a dezonora, a discredita; a jigni, a leza; a nedreptăţi. bun, gust ales (al bucatelor). 7. (înv.) mâncare aleasă. 8. (înv.) splendoare, frumuseţe. damageable [-abl] adj. care se poate strica uşor. dainty ['deinti] I. adj. 1. fin , elegant, ales; gingaş. 2. elegant, pus la punct. 3. (despre damaged ['dsmidşd] aay . 1. vătămat. 2. prejudiciat, păgubit, lezat. 3. (fam.) băut, beat. mâncăruri) gustos, ales 4. splendid, frumos (sipeior.); ~day o zi minunată. 5. cu simţuri damage effect ['d aemidj îfekt] s. (fiz.) leziune. / gusturi alese. 6. pretenţios, greu de mulţumit; scr upulos; ceremonios. 7. susceptibil. damaging ['da:mid3in] adj. 1. dăunător, vătămător. 2. care prejudiciază, care lezează, 8. plăpând, slab; plin de feminitate. Il.s. 1. obiect / prilej de încântare. 2. mâncare aleasă; păgubitor. pi. delicatese; dulciuri, zaharicale. 3. (fnv.) valoare, excelenţă. 4. (înv.) comoară, dragoste; damascene ['dzemsskn, i—'-] I. s. v. d a m s o n . II. vb. tr. a damaschina (a incrusta my ~! comoara mea! oţelul



 cu firicele de aur I argint); a bruna (oţelul). dainty-chapped [~'t/aept] adj. v. d a i n t y-m o u t h e d. damascene steel [~ rsti:l] s. v. d a m a s k (1,3). dainty mouth [~ 'mau6] s. persoană lacomă / pofticioasă, gurmand, mâncău. Damascus steel [ d3'ma:sk3S ,sti:l] s. v. d a m a s k (1,3). dainty-mouthed [~'mau8d] adj. lacom, pofticios, mâncăcios. damask ['daemask] I. s. 1. (text.) damasc. 2. faţă de masă damaseată 3. (metal.) oţel daiquiri ['daikari] s. (amer.) cocteil compus din rom, suc de lămâie , zahăr şi gheaţă. de Damasc. 4. roşu-deschis, vermilion. II. adj. 1. plin de desenuri, da mascat. 2. (metal.) daire ['dairei] s. (muz.) dairea. din oţel de Damasc. 3. roşu-de schis. III. vb. tr. 1. (text.) a damasca. 2. a incrusta sau a dairy f'depri] s. 1. lăptărie, căşărie. 2. magazin de produse lactate. 3. v. d a i r y f a r m . bruna (oţelu ). dairy cattle [~ ikaetl] s. vaci de lapte. damaskeen [,da?m9s'ki:n] vb.tr. v. d a m a s c e n e (II). dairy cow [~ kau] s. vacă de lapte. damask rose [dzemask r ouz] s. (bot.) trandafir de Damasc (Rosa damascena). dairy factory [~ ifîektori] s . (NZ.) fabrică de produse lactate. damask steel [~ sti:l] s. v. d a m a s k (1,3) . dairy farm [~ fa:m] s. fermă pentru creşterea vacilor cu lapte; fermă de lapte; lăptărie . dame [deim] s. 1. (ist., înv.) doamnă, domniţă (acum numai în Dame Nature Natura dairyin g ['desriin] s. industria laptelui. mamă si Dame Fortune Fortuna, soarta). 2. (fam . peior.) babă. 3. (înv.) învăţătoare, dairy lunch ['drariilAnt/] s. (amer. fam.) lactobar. institutoare (la (ara). 4. baroneasă; femeie decorată cu ordinul Imperiului Britanic . 5. (amer. dairymaid [~meid] s. 1. lăptăreasă. 2. crescătoare de vaci. sl.) damă, ţipă, ti dairyman [~man],pl. dairymen [~] s. 1. lăptar. 2. crescător de vaci. Dame Partlet [ ~ 'pa.tlit] s. (înv.) 1. (lit., personificare) găină (/« „Povestirile din dairy produce [~ iprodju:s] s. produse lactate. Canterbury" de G. Clmucer, 1340-1400). 2. (peior .) babă, femeie bătrână. dairy products [~ >prodakts] s. v. d a i r y p r o d u c e . da me school [~ sku:l] s. grădiniţă sau şcoală primară, condusă de o femeie în vârstă. dairywo ni3n],pl. dairywomen [~,wimin] s. v. d a i r y m a i d . dammer ['dasma1-] s. (b ot.) damar, răşină de damar. dairy works [~ 'wa:ks] s.pl.v. d a i r y (1,3). damme ['d semi] interj, (corupt din damn me)(sl.) să fiu al dracului! să fiu al naibii! dais [ 'deiis] s. 1. platformă, estradă, tribună. 2. baldachin. să fiu afurisit! la dracu! la n aiba! daisied ['deizid] adj. (poetic) presărat cu margarete. dammit ['dasmit] inte rj, la dracu! la naiba! daisy ['deizi] I. s. 1. (bot.) părăluţă, bănuţ, bănuţel. bumbişor ( peretmis); (amer.) damn [dayn] I. vb. A. tr. 1. a blestema, a afurisi, a damna, a osândi; ~ it! la dracu! la bull / devil's / golden / ox-eye ~ margaretă, mărgărită, ochi ul-boului (Chrysanthemum leucanthemum); (sl.) to tread the ~ a se bate în duel; (f am.) as fresh as a ~ proaspăt ca naiba! ~ the fellow! lua-l-ar naiba; ~ it all! ei drăcia dracului!; (pop.) ~ your eyes! sări-ţi-ar un trandafir; (sl.) to turn up one's toes to the daisies a muri, a-i creşte grădiniţă pe ochii! I'll be ~ed if să mă ia dracul acă, să fiu al naibii dacă. 2. a condamna, a blama, piept, a da ortul popii; (sl.) to push up the daisies a-i creşte flori pe piept, a mirosi florile a critica, a dezap roba, a osândi, a respinge, a reproba; to ~ with faint praise a condamna, Ia rădăcină. 2 . (amer. sl.) persoană sau obiect ce stârneşte admiraţie. 3. (amer.) tranşă / dând impresia audă. 3. (fig., despre o piesă de teatru etc.) a face să cadă, a fluiera, felie defilede porc afumat. II. adj. (amer.) de prima mână, excelent, fain. III. adv. (amer.) a pr imi cu răceală. B. intr. a înjura, a blestema. II. s. 1. blestem. 2. înjurătură. 3. cantita e neglijabilă; not to care a ~ a nu-i păsa nicidecum, a nu-i păsa nici cât negru sub ung hie; foarte, deosebit de, din cale afară de. daisy cutter [~ >kAt3r] s. (sl.) 1,pe rsoană care de-abia îşi ridică picioarele când merge. it isn't worth a ~ nu face nici cât o ceapă degerată. damnability [idaîmna'buiti] s. v. d a m n a b 1 e n e s s. 2. minge ca re se rostogoleşte pe pământ (la crichet). damnable ['djemnsbl] adj. 1. condamnabil, b lamabil, de condamnat. 2. (fam.) îngrozitor, daisy flea-bane [~ 'fli:bein] s. (bot .) bătrâniş (Erigeron sp.). odios, detestabil, execrabil, ruşinos. daisy ham [~ ha;m] s. v. d a i s y (3). damnableness [-nis] s. caracter condamnabil. daisy kicker [~ ikiksr] s. (sl.) cal. dak [da:k, înv. do:k] s. (anglo-indian) 1. cal de schimb. 2. purtător de lectică cu schimbul. damnably [-i] adv. 1. execrabil, detestabil, urâcios . 2. (fam.) grozav (de), teribil, straşnic, 3. echipaj tras de cai care se schimbă d in poştă în poştă, diligentă. 4. (fig.) poştă, oficiu foarte; ~ in Iove îndrăgostit lulea. [dffim'nei/anj I. s. 1. blestem, afurisenie, damnaţiune, osândă veşnică; may poştal. ~ tak him! dar-ar boala-n el, lua-l-ar moartea (să-1 ia)! 2. critică viguroasă, dak bungalo w [~ 'bArjgslou] s. (anglo-indian) staţie de poştă cu han. dezaprobatoare; fluierare a unei piese. II. inter/, la naiba! la dracu! Dalai Lama ['daîlai 'lu:nra, 'dedai-]



 s. Dalai-lama. damnatory ['dasmnotari] adj. 1. care condamnă; dezaprobator. 2. (j ur.) condamnabil; dale [deil] s. 1. (poetic) vale; up hill and down ~ peste munţi şi văi; to curse up hill (despre o mărturie) ~ invectives injurii condamnabile. and do wn ~ a blestema cât îl ţine gura; a înjura de toţi sfinţii. 2. (geogr.) vâlcea. damned [dae I. adj. 1. blestemat, afurisit, al dracului. 2. (vulg.) scârbos, dale land [~ lse nd] s. ţinut jos, ţară de jos. dezgustător, respingător (înjurătură intraductibilă şi fără desea intensiv); dale lander [-or] s. v. d a l e s m a n . none of your ~ nonsen se! lasă prostiile; termină cu fleacurile! (I'll be) ~ if al naibii să dalesfolk ['dei lzfouk] s. v. d a 1 e s p c o p 1 e. dalesman ['deilzni3n],pl. dalesmen [~] s. l ocuitor din văile munţilor (în nordul Angliei). fiu dacă. 3. (vulg.) al dracului, grozav (de), teribil; it is ~ hot e cald al dracului; it was a ~ long way era o cale a furisit de lungă. II. s. the ~ damnaţii, osândiţii. dalespeople ['deilzipi:pl[ s. locuit ori ai unei văi. dalle [dad] s. 1. lespede, dală; teracotă. 2. pi. (amer.) torente, re pezişuri (între pereti damnific [daem'nifik] adj. dăunător, păgubitor; care aduce pagube s au pierderi. stâncoşi). damnification [idxmnifi'keijsn] s. (jur.) prejudiciu, daună.



 damnify 244



damnify ['dsmnifai] vb. tr. (jur.) a leza (interesele cuiva), a cauza pagube (cu iva), a dăuna (cuiva). damning ['dsemin] I. adj. implicând sau aducând condamnarea; ac uzator; ~ evidence dovezi, mărturii zdrobitoare. II. s. blestem, afurisenie. Damoc les [Vtemokliiz] s. (fig.) the sword of ~ sabia lui Damocle. damosel, damozel [' dsmsizel] s. (înv.) v. d a m s e 1.(1,2). damp [dsmp] I. s. 1. umezeală, umiditate; igrasie.. 2. (mine) gaz de mină, grizu. 3. descurajare, deprimare, mâhnire; to cast / to throw a ~ (up)on / over smb. / smb.'s spirits a deprima pe cineva, a descur aja pe cineva, a strica dispoziţia / cheful cuiva. 4. (sl.) beţie, chef. 5. (telin.) amortizare. II. aay. 1. umed, igrasios, jilav; ud. 2. (fig.) deprimat, abătut, de scurajat. III. vb. A. tr. 1. a umezi, a jilavi; a stropi, a înmuia; a uda. 2. a st inge, a înăbuşi; to ~ (down) a fire a stinge un foc. 3. a slăbi (presiunea), a micşora (pu terea), a încetini (mişcarea). 4. (si to ~ down) (fig.) a slăbi, a tăia, a potoli, a răci; to ~ smb.'s ardour â potoli zelul cuiva. 5. (fig.) a descuraja; a strica dispoziţia (cuiva). 6. (telin.) a amortiza, a atenua. B. i«(r. (despre plante) to ~ off a pi eri de făinare. damp course |~ ko:s] s. (constr.) 1. hidroizolator. 2. hidroizolar e. damped current ['dsempt 'kArant] s. (electr.) curent de frânare. dampen ['daemp sn] vb. A. tr. v. d a m p (III, A). B. i«tr. a se umezi, a se jilavi. damper ['dae mpo'J s. 1. persoană care-ţi taie pofta / care descurajează; (fig.) cioclu. 2. burete pentru umezirea timbrelor. 3. (telin.) registru de tiraj, registru de fum. 4. (t elin.) amortizor; umezitor. 5. (telin.) tobă de evacuare / de eşapament. 6. (electr. ) atenuator. 7. (chim.) dispozitiv de umezire, umezitor. 8. (muz.) surdină. 9. cev a plictisitor, deprimant, descurajam; to put / to throw a ~ on a strica cheful ( cuiva), a descuraja. 10. (austr.) turtă nedospită. damper weight [~ weit] s. (telin. ) contragreutate. dampery ['daempori] s. (rar) locuinţă igrasioasă, umedă. damping ['dsm pirj] s. 1. înăbuşire, frânare; amortizare. 2. (telin.) pierdere treptată, stingere; amort izare relativă. 3. (telin.) înmuiere, umezire; umectare; aburire. 4. (fiz.) evaporar e, volatilizare. damping element [~ .elimsnt] s. (tel.) atenuator. damping facto r [~ .fjekta'] s. 1. (fiz.) factor de atenuare. 2. (electr.) factor balistic, fa ctor de amortizare. 3. (cib.) coeficient de amortizare. damping roller [~ .route '] s. (tehn.) cilindru de umezire. damping spring [~ sprirj] s. (tehn.) amortizo r. dampish ['daempi/1 adj. cam jilav, cam umed, cam igrasios. dampishness [-nis] s.v. d a m p n e s s . dampness ['dasmpnis] s. umezeală, umiditate; igrasie; abur , abureală. damposcope ['dasnpouskoup] s. (mine) damposcop; detector de metan. dam p-proof ['damp prU:f] adj. rezistent la umiditate; etanş Ia pătrunderea umidităţii. damp y ['dzempi] adj. 1. umed, jilav, igrasios. 2. (mine) înăbuşitor, sufocant, plin de gaz e. 3. (metal.) necopt, abrupt. damsel [daanzsl] s. (fr.) 1. fată mare, fecioară, dom nişoară. 2. (înv.) domniţă, jupâniţă. 3. (amer. sl.) studentă. damselfly [—flail s-v. d r a l y . damson ['daemzan] s. 1. (bot.) goldan, scolduş (Primus insititia). 2. (prună) goldană. damson cheese [~ t/i:z] s. pastă de prune goldane, magiun. damson-coloured [~ .kAlod] adj. roşu-închis, roşu-vincţiu (ca prunele). damson jam [~ d3a;m] s. v. d a m s o n c h e e s e. dan1 [da:n] (înv., ţwetic) 1. cuconaş. 2. domn. 3. Dan titlu de on oare folosit înaintea numelor de zei îi poefi; Dan Cupid zeul Cupidon. dan2 s. 1. (m ar.) geamandură. 2. (mine) vagonet (pentru cărbuni). Danaid ['dameiid] s. (mitol.) D anaidă. Danaidean [,deino'i:dUm] adj. 1. (mitol.) referitor la Danaide. 2. (ft?.) greu, dar nefolositor. danaite ['deinoait] s. (mineral.) danait. dan buoy [~ 'bo i] s. (mar.) geamandură de pescuit. dance [da:ns, amer. dzens] I. vb. A. intr. 1. a dansa, a juca, a dănţui, a ţopăi; to ~ to smb.'s tune / whistle / pipe / piping a juca după placul cuiva / după voia cuiva / cum îţi cântă; a-i cânta cuiva în strună; her heart joy îi săltă inima de bucurie; (înv.) to ~ barefoot a rămâne fată bătrână, a împleti cosiţ nother / a different tunc a schimba foaia, a întoarce foaia; to ~ upon nothing, to ~ on a rope a atârna în ştreang, a fi spânzurat. 2. a sări, a sălta, a se învârti, a se cl ca frunza); a luneca (ca umbra, ca raza de soare). 3. to ~ away a se depărta dansând ; to ~ down a coborî dansând; to ~ in a intra dansând; to ~ out a ieşi dansând; to ~ up a urca dansând; to ~ off (sl.) a-şi da duhul, a da ortul popii. B. tr. 1. a dansa, a e xecuta (un dans); a legăna, a juca pe genunchi («n copil); to ~ attendance upon smb. a se ţine scai de cineva, a urma pretutindeni pe cineva; a ţine trena cuiva; a face



 anticameră; (peior.) a face curte asiduă cuiva. 2. a face să danseze, să sară (un »rs etc. . II. s. 1. dans, joc; balet; (med.) St. Vitus's ~ corce; to lead smb. a pretty / nice ~ a) a duce de nas pe cineva; b) a pune pe cineva într-o situaţie neplăcută, a-i face cuiva bucata / figura; to join the ~ a intra în joc / în horă; to begin / to lead the ~ a) a conduce jocul / dansul, a deschide balul; b) a fi în frunte, a avea un rol conducător; c) a da dovadă de iniţiativă; round ~ vals; (înv.) square ~ dans în care p rticipă un număr par de perechi; the Dance of Death dans macabru; (prav.) no longer pipe, no longer ~ n-ai bani, răbdări prăjite; 2. bal, serată dansantă. 3. tur (de dans). 4 . muzică de dans, melodii de dans. danceable [-abl] adj. care poate fi dansat. dan ce hostess ['da:ns 'houstis] s. damă de consumaţie. dance house [~ haus] s. (amer.) v. d a n c i n g r o o m . dance macabre [~m3'ke:br] s. dans macabru. dance musi c [~ imju:zik]s. muzică de dans.



dancer ['da:nsor, amer. 'dzen-] s. 1. dansator, dănţuitor; baletist, balerin(ă); ~on a rope echilibrist; ~ at shows clovn, paiaţă. 2. pl. (sl.) scară. the merry ~s auroră bor eală. danceress ['damsres, amer. 'da;ns-] s. (rar) dansatoare. dancette [dam'set] s. (arhit.) ornament în formă de zigzag. dancing ['darnsin, amer. 'dsens-] s. dans, dansuri. dancing disease [~ di'zi:z] s. (med.) tarantism, furia dansului. dancin g girl [~ go:l] s. 1. dansatoare (de profesie). 2. (în Orient) baiaderă. dancing hal l [~ ho:l] s. (amer.) salon de dans. dancing master [~ ,ma:st3r] s. profesor de dans. dancing mistress [~ imistris] s. profesoară de dans. dancing party [~ ,pa:ti ] s. serată dansantă. dancing room [~ ru(:)m] s. 1. sală de dans. 2. salon de dans. da ncing saloon [~ s»lu:n] s. v. d a n c i n g h a l l . dancing school [~ sku:l] s. şc oală de dans. . dancing shoes [~/u:z] s. pl. pantofi de bal. dancing tea [~ ti:] s . (rar) ceai dansant. dandelion ['dcendilaian] s. (bot.) păpădie (Taraxacum officina le); (amer.) Russian ~ cocsacâz (Taraxacum sagi). dander1 ['dsndor] I. s. (fam.) mân ie, supărare; indignare; to raise one's ~, to get one's ~ up a-şi ieşi din fire / din sărite; to put up / to raise smb.'s ~ a scoate pe cineva din sărite, a înfuria pe cine va. II. vb. intr. (scot.) a hoinări, a umbla din loc în loc, a umbla haimana. dander 2 s. v. d a n d r u f f . dander3 s. zgură. dandiacal [daen'daiokal] adj. sclivisi t, spilcuit, fercheş, dichisit, împopoţonat. Dandie Dinmont ['dîendi'dinmsnt] s. terier, rasă de câini scoţieni. dandified ['dsendifaid] adj. sclivisit, spilcuit, dichisit; d e filfizon; a ~ fellow un tânăr ■ dichisit. dandify ['dsendifai] vb. tr. a găti fercheş, a spilcui, a dichisi, a împopoţona. dandiprat ['daîndipnet] s. (înv.) pitic, prichindel. dandle ['dasndl] I. vb. tr. 1. a legăna în braţe sau pe genunchi (un copil). 2. a alin ta, a dezmierda, a răsfăţa, a trata ca pe un copil. II. intr. (with) a se juca (cu). d andruff ['damdrafj s. mătreaţă. dandy1 ['dsendi] I. s. 1. dandi, coconaş, filfizon; (ame r. fam.) for ~ / for ~s sake pentru a impresiona, pentru efect. 2. the ~(sl.fam. ) ceva fin, excelent, mişto; (fam.) that's the ~! ăsta e omul nostru; asta e ce ne t rebuie! 3. (mar.) şalupă sau şlep cu arbore. 4. (mar.) mizenă. 5. roabă, tărăboanţă cu două răsurică de lăptar. 7. (irl. sl.) păhăruţ (de rachiu etc.). II. adj. 1. elegant, spilcuit, ercheş. 2. (sl.fam.) excelent, de mâna întâi, fin, superior. dandy2 s. (anglo-indian) 1. luntraş, barcagiu. 2. palanchin. dandy3 s. (fam.) v. d a n d e l i o n . dandy4 s . v. d e n g u e. dandy brush [~ brA/] s. ţesală (dinfanon de balenă, pentru cai). dan dy cart [~ ka:t] s. v. d a n d y 1 (1,6). dandy fever [~ ifi:vor] s. v. d e n g u e . dandyish ['dasndii/, -ji/[ adj. de filfizon. dandyism ['dasndiizam] s. 1. dandism, sclivisire, apucături de filfizon; eleganţă exagerată. 2. îmbrăcăminte după ultima dandyize ['daendiaiz] vb. tr. v. d a n d i f y . dandy master ['daaidi ima:st3r] s. (sl.) falsificator de bani. dandyprat [~pra;t] s. v. d a n d i p r a t. dand y roll [~ roul] s. (tehn.) egutor. Dane [dein] s. (geogr.) 1. danez; (fam.) the ~ danezii. 2. (ist.) invadator din nord, scandinav. 3. (câine) danez. dane flower [~ .flausr] s. (bot.) dediţel (Anemone Pulsatilla). Danegeld [~geld] s. (ist.) bir platit de anglo-saxoni danezilor pentru a fi scutiţi de invaziile acestora. Danel agh [~lo:] s. v. D a n e 1 a w. Danelaw [~lo:] s. (ist.) 1. legi daneze (introdu se în Anglia de N-E în sec. X). 2. Nord-Estul Angliei (teritoriu stăpânit de danezi). da nesblood [~zbUd] s. (bot.) 1. boz (Sambucus ebulus). 2. ciucure (Campanula glome rata). danewort [~wa:t] s. v. d a n e s b l o o d (1). dang [da;n] vb. tr. (amer ., pop.) v. d a m n (I, A). danger ['deinop1'] I. s. 1. primejdie, pericol; peri clitare; ameninţare; nesiguranţă; risc; ~ of war pericol de război; out of ~ scăpat, în afa de pericol; in ~ în primejdie; to run into ~ a se arunca în primejdie; to be in ~ of



 a fi în pericol de, a fi expus la; in ~ of his life în pericol de moarte; (la sah) your queen is in ~! gardă! 2. (mar.) loc periculos. , (înv.) within smb.'s ~ în stăpânire cuiva. II. vb. tr. (înv.) a pune în primejdie, a primejdui, a periclita. danger arr ow ['deinaprserou] s. (electr.) săgeată (în zigzag), avertizor pentru înaltă tensiune. dan ger light ['deinap lait] s. v. d a n g e r s i g n a l (2). dangerous ['deino^ro s] adj. periculos, primejdios, ameninţător; riscant, nesigur; to look ~ a avea o înfăţişare ameninţătoare, a fi furios, a fi enervat, iritat. dangerousness [-nis] s. 1. pericol , primejdie. 2. gravitate (a unei boli, a unei situaţii ele). danger point ['demod a point] s. (electr.) punct periculos. danger signal [~ .signal] s. 1. semnal de alarmă. 2. (ferov.) semnalul roşu, calea închisă. danger spot [~ spot] s. loc primejdio s.



 245 dam 1



dangle [dsrjgl] vb. A. intr. 1. a se legăna, a se mişca (încoace şi încolo); a oscila, a s e a nu şti, a nu cunoaşte; to keep smb. in the ~a ţine pe cineva în întuneric / în ignoranţ lansa, a se bălăbăni. 2. a atârna, a fi spânzurat. 3. to ~ about / around a umbla haimana, a nu informa pe cineva. 5. (mar. sl.) noapte fără stele. dark adaptation [-.sdsp'te ijbn] s. (med.) adaptare la întuneric / la obscuritate. a hoinări; (fig.) to ~ about / after / on smb. a se ţine după cineva; a alerga după cineva, Dark Ages [~ eid3iz] s . the ~ Evul Mediu (timpuriu). a nu slăbi pe cineva; a da târcoale cuiva; a face cur te cuiva. B. tr. 1. a legăna. 2. (fig.) dark-alleyed [~'adid] adj. cu alei umbroas e. a ademeni, a ispiti, a tenta, a atrage. r dark blue [~ blu:] adj., s. (culoar e) albastru-închis. dangler [-a ] s. 1. încurcă-lume, om fără treabă, teleleu. 2. (si) ~ ab ut / after women dark-browed [~'braud] adj. 1. cu sprâncene negre. 2. încruntat. cra i, craidon; curtezan. 3. (circ) acrobat la trapez. dark burn [~ ba:n] s. (fiz., tel.) oboseala unei substanţe luminescente. Danish ['dcini/J I. adj. danez. II. s. (limba) daneză. dark chamber [~ 't/eimbsr] s. (opt.) cameră obscură. Danish balance [ ~ 'badans] s. (îehn.) balanţă romană. dark closet [~ 'kbzit] J.V. d a r k c h a m b e r . danist ['deinist] s. cămătar. dark-coloured [~'kAlad] adj. de culoare închisă. dank [d asqk] adj. umed; umed şi rece; igrasios, jilav. dark-complexioned f-kam'plekjand] adj. oacheş, brunet. dankness ['damknis] s. umiditate, igrasie. 1 Dark Continent [ ~ 'kontinsnt] s. the ~ continentul negru (Africa). dan layer ['dasn ileis "] s. (mar.) balizor. darkee ['da:ki] s.v. d a r k e y . danner ['dflen3r] s. (mar.) b arcă pentru aşezarea geamandurilor. darken ['d&kan] vb. A. tr. 1. a întuneca, a face înt uneric în; not to ~ smh.'s door dannert wire ['daaist ,waia] s. (fam.) sârmă ghimpată. a gain a nu mai călca / a nu mai trece pragul cuiva. 2. a orbi, a lipsi de vedere. 3 . (arte) danseuse [da:n's3:z şi pronunţia franceză] s. (fr.) dansatoare, balctistă, bale rină. a închide (o culoare). 4. (fig.) a întuneca, a înnegura, a umbri, a păta. 5. (fig.) a tulbura, dansy ['dcensi] adj. (amer.) ramolit, care a dat în mintea copiilor. a în tuneca, a întrista. 6. (fig.) a pângări (onoarea cuiva). 7. (fig.) a încurca (sensul), a face Dantean ['dasntian, daai'tian] adj. dantesc. mai puţin clar / obscur (ceva), - to ~ counsel a da sfaturi prosteşti. B. intr. 1. a se întuneca, Dantesque [dam'tes k] adj. dantesc. a se face întuneric. 2. a se înnegri; a se închide la culoare / la faţă. 3. (fig.) a se întrista, Danubian [da;'nju:bjan, da'n-] adj. dunărean, danubian. dap [daep] vb. A. intr. a bate mingea, a se juca cu mingea. B. tr. 1. a lovi de pământ a se posomori. r4. (fig.) a-şi pierde strălucirea / cultura / ştiinţa. darkener [-a ] s. persoană care face întuneric (într-o cameră). (o minge). 2. a afunda uşor în apă (momeala iţei). darkening [-in] s. întunecare. daphne ['dzefni] s. (bot.) tulipin, tulichină, c leiţă, piperul-lupului (Daphne mezereum). darkey ['da:ki[ s. 1. (sl.) amurg. 2. (sl. ) noapte. 3. (amer. peior.) negru, cioroi, arap. dapper ['dspar] adj. 1. bine îmbrăc at, gătit, spilcuit. 2. sprinten, iute (mai ales despre dark-eyed ['dork'aid] adj. cu ochii negri. persoane mici de statură). dark-glancing [~'gla:nsin] adj. cu pri virea încruntată. dapperling [-lin.] s. pici, prichindel (mai ales sprinten). dark g lass [~ 'gla:s] s. 1. apărătoare de soare. 2. (mar.) geam colorat (la sextant). dapp erness [-nis] s. 1. eleganţă. 2. sprinteneală, iuţeală. dark-green [~gri:n] adj., s. (culo are) verde-închis. dapple ['dspll I. vb. A. tr. a pune pete la, picăţele la, a împestriţa (si fig.). B. intr. dark-grey [~grei] adj., s. (culoare) gri-închis. (despre cer) a se păta, a se acoperi cu nori rotunzi. II. adj. bălţat, pestriţ, pestriţat; (despre dark -grounded [~'graundid] adj. cu I pe un fond închis. cai) pag; rotat. III. s. 1. cu loare pestriţă. 2. pată. dark-haired [-'hsad,'--] adj. cu părul închis, cu părul negru. dap led [-d] adj. v. d a p p l e (II). dark hand [~ 'hasnd] s. (poetic) the ~ mâna nevăz ută a destinului. dapple grey ['daspl grei] adj. (despre cai) sur, bătând în alb. dark h eat [~ 'hi:t] s. (fiz.) partea infraroşie a spectrului. darb [da:b] s. (amer. fam. ) 1. as, expert. 2. elev strălucit. 3. tânără cu vino-ncoace. dark horse [~ 'ha:s] s. 1. cal de curse obscur, capabil totuşi de o surpriză. 2. (fig.) darbies ]'da:biz] s. p l. (sl.) cătuşe, lanţuri; to whip the ~ on smb. a pune cătuşe (cuiva). politician obscur, capabil de o victorie surprinzătoare în alegeri. darby ['du:bi] s. (constr.) 1. nete zitor, dreptar. 2. mistrie. darkish ['da:ki/[ adj. 1. cam întunecat, cam întunecos. 2. negricios, închis. 3. crepuscular. Darby and Joan ['du:bi anrf^oun] s. pereche



 fericită (mai ales în vârstă). dark lantern ['da;k 'laentan] s. lanternă oarbă; (electr.) l mpă blindată. dare1 [dea'], past dared [dead] si durst [da:st], part. trec dared I. vb. (se conjugă darkle ['da:kl] vb. A. intr. 1. a se ascunde, a sta ascuns. 2. a s e întuneca, a se umbri. adesea la negativ şi afirmativ fără d o; hi acest caz infinitivu l ce-i urmează e fără t o 3. (fig.) a se întrista, a se posomori, a se întuneca la faţă. B. . a întuneca. si la pers. a 3-a singular indicativ prezent este d a r e) A. tr. 1. (urmat de infinitiv) a darkling [-in] I. adv. 1. (poetic) în întuneric / obscuritat e / beznă, pe întuneric. 2. (fig.) îndrăzni, a se încumeta, a avea curajul, a cuteza; a av ea neruşinarea; he won't ~to deny orbeşte, cu ochii închişi, inconştient. II. crepuscular; care se găseşte în întuneric / în it nu va avea curajul / îndrăzneala să nege aceasta; I ~ r pot să jur, sunt convins; obscuritate. I ~ say sunt dispus să cred, nu neg. 2. a s fida, a brava, a înfrunta; to ~ the perils of an darkling beetle ['da:klin ibi:tl] s. (entom.) gândac negru (din fam. Tenebrionidae). Arctic travel a înfrunta primejd iile unei călătorii arctice. 3. (urmat de infinitiv) a provoca, darkly ['da:kli| adv . 1. posomorât. 2. rău, ameninţător. 3. enigmatic, misterios, obscur, a aţâţa, a întărâta, la ceva), a desfide; I ~ you to do it te desfid să faci asta. încurcat, neclar. 4. în ascuns, nesigur, orbeşte. B. intr. a îndrăzni. II. s. sfidare, provocare; îndrăzneală; to g ve the ~ to smb. a înfrunta dark-minded [rda;k'maindid] adj. posomorât, mohorât. pe ci neva; to take a ~ a) a accepta o provocare; b) a risca. darkness ['da:knis] s. 1 . întuneric, întunecime, beznă, obscuritate, neclaritate; opacitate; 2 dare I. s. ogli ndă de prins păsărele. II. vb. a vâna (ciocârlii) cu oglinda. (despre o lumină slabă) to ma ~ visible a spori / a înteţi şi mai mult întunericul; pitch dare-devil [~idevl] I. adj. în drăzneţ peste măsură, cutezător, temerar, semeţ, "întuneric beznă. 2. culoare închisă. 3. ( ancolie, tristeţe. 4. (fig.) răutate, urâţenie, neînfricat; imprudent, nechibzuit. II. s. viteaz, om neînfricat, nechibzuit, nesăbuit. ticăloşie; beznă, întuneric; the prince of ~ p inţul întunericului, diavolul; the powers dare-devilism [~idcvilizpni] s. îndrăzneală (pre a mare), cutezanţă (excesivă), of ~ puterile întunericului; acts of ~ fapte urâte / ruşinoa e / de ocară. 5. (fig.) întuneric, temeritate. taină, mister. 6. (fig.) beznă, întuneric, ignoranţă, neştiinţă. 7. (fig.) neclaritate, lipsă de dare-devilry [-idevlri] s.v. d a r e d e v i l i s m . claritate. 8. făină de calitate inferioară. 9. orbire. dareful ['ds aful, -fsl-] adj. îndrăzneţ, cutezător. dark one ['da:k 'wAn] s. the ~ necuratul, cel rău, diavolul, ducă-se-pe-pustii. 1 darer ['deara ") s. 1. v. d a r e - d e v i l (II) . 2. provocator. dark period [~ 'piariad] s. (tel.) timp de întuneric. 1 daresay [ 'dea'sei,'—] vb. tr. v. d a r e (1,1). dark petroleum [~ pi'trouljam) s. (mine) pr oduse negre. darg [da:g] s. 1. (scot.) lucru de o zi. 2. (austr.) normă, cantitate de muncă. dark prince [~ 'prins] s. the ~ prinţul întunericului, necuratul. daring [' dearirj] I. adj. 1. curajos, îndrăzneţ; cutezător, temerar; de bravură. 2. obraznic. darkred [~red] adj., s. (culoare) roşu-închis. II. s. îndrăzneală, cutezanţă; deed of ~ faptă e dark-robed [~'roubd] adj. îmbrăcat în negru. daring-hardy [~'ha:di] adj. (înv.) temerar, semeţ. dark room [~ 'ru(:)m] s. (opt.) cameră obscură. daringness ['desrinnis] s. îndrăzn eală, cutezanţă, curaj; semeţie. dark sex [~ seks] s. the (~) sexul tare / masculin. dar k [da:k] I. adj. 1. întunecat, întunecos, fără lumină; obscur, neclar, nedistinct; opac; d ark-sighted [~'saitid] aay. cu vederea slabă. it is (as) ~ as midnight / night / p itch / the inside of a wolf e întuneric beznă, nu vezi dark skin [~ 'skin] s. om cu pielea neagră; arap. la doi paşi; a ~ room o cameră întunecoasă; it is getting / growing ~ se-ntunecă, dark-skinned [~'skind] adj. cu pielea neagră / închisă, oacheş, brunet. amurg eşte, se-nserează. 2. (despre culori) negru; închis; ~ colour culoare închisă; (as) darkso me ['da:ksam] adj. (poetic) întunecat, sumbru. - as pitch negru ca smoala / ca tăciu nele. 3. (despre piele, păr etc.) închis; oacheş; dark space ['da:k 'speis] s. (fiz., fot.) spaţiu întunecat. negricios; negru, brun; ~hair păr negru, păr de culoare închisă. 4. (poetic) murdar. 5. (fig., dark spirit [~ 'spirit] s. the ~ necuratul, prinţul întun ericului. despre lucruri) fără strălucire; posomorât, întunecat, întunecos, mohorât, melanc c, trist. darktown ['daiktaun] s. (amer., peior.) cartier (locuit) de negri. 6. (fig.) rău, ticălos, negru, urâcios, urât; ~ purposes intenţii rele / urâte / criminale. 7. (fig.) dark-trace tube ['da:ktreis ,tju;b] s. (electr.) skiatron. ascuns, tainic , secret, tenebros; ~ things lucruri tainice / ascunse; (fam.) to keep ~ a ţine da rk-working [~'wa:kin] aay. care lucrează într-ascuns. secret, a nu destăinui; keep it ~! să nu scoţi o vorbă (despre asta)! 8. (fig.) greu de înţeles, darky ['da:ki] s. v. d a r k e y. de neînţeles, de nepătruns, complicat, întortocheat. 9. (fig.) ascuns, prefăcut, făţarnic. darling ['dadirj] I. s. favorit, preferat, răsfăţat; the ~ of fortune răsfăţatul



 ei; 10. (fig.) ursuz, posac, încruntat, mohorât, trist, melancolic. 11. (fig.) neştiut or, ignorant, (expresie shakespeariană) curled ~s peţitori bogaţi; the ~ of all hearts favoritul tuturor; incult, fără educaţie; întunecat. 12. (dial.) orb. II. aaV. în întuneri , în ascuns; (înv.) to mamma's ~ băiatul / puiul / feciorul mamei; fata mamei; my ~! d ragul meu! scumpul go ~ to bed a se culca pe întuneric. III. s. 1. întuneric, întuneci me, beznă; after ~ după meu! dragul meu drag! II. adj. 1. iubit, scump, drag, drăgălaş, ad orabil, favorit. 2. (despre ce s-a întunecat; at ~ în întuneric; before ~ înainte de căder ea întunericului; to grope dorinţe) fierbinte. in the ~ a orbecăi în întuneric (şifig.); (f g.) a leap in the ~ un pas nesocotit / imprudent, Darling's disease ['dculirjz d i,zi:z] s. (vet.) histoplasmoză. imprudenţă. 2. loc întunecos, întunecime. 3. culoare închi pată întunecoasă; (arte) umbră; darn1 [du:n] I. vb. tr. (şi to ~ up) a repansa, a ţese, a pi, a repara, a drege (c« ac the lights and ~s of a picture luminile şi umbrele unui tablou. 4. (fig.) incultură, ignoranţă, si afa). II. s. 1. loc reparat, cârpitură, ţesătur cârpit, cârpeală, reparat. III. aay. you obscurantism; neştiinţă; to be in the ~ about anu i lămurit / edificat asupra (cu gen.), are ~tootin! ai perfectă dreptate! rezon!



 darn 2 246



data bank ['deite baenk] s. (infor.) bancă de date. darn2 vb. tr. (sl.) a blestema , a afurisi, a înjura. data base [~ beis] s. (infor.) bază de date. darned ['da:nd] adj. (sl. euf.) v. d a m n e d . datable ['deitobl] adj. databil. darnel ['da:ns l] s. (bot.) 1. sălbăţie (Lolium temulentum); red / perennial ~ zizanie data dump [~ d Amp] s. (infor.) pierdere de informaţie. (Lolium perenne). 2. (înv.) buruiană (din cer eale).. darner ['da:nsr] s. 1. cârpaci, ţesător. 2. ciupercă (de cârpit ciorapii). 3. (ame r.) libelulă. dataller ['deitab'] s. (dial.) v. d a y t a 11 e r. data logger [~ i bgor] s. 1. maşină de control centralizat. 2. (cib.) acumulator de • darning ['dcuninj s. 1. ţesut, cârpit, cârpeală, dres. 2. îmbrăcăminte de cârpit / de reparat. informaţii. 3 ut. datamation [deita'mei/sn] s. prelucrare automată a datelor. darning ball [~ ib o:l] s. ciupercă de cârpit. data processing ['deito rprousesinj s. (infor.) prelucra re de date. darning needle [~ ■ni:dl] s. 1. ac de stopat. 2. (amer. entom.) v. d r a g o n f l y . data sheet ['deito Jî:t] s. (si engineering ~) caiet de sarcini; fişă tehnică; specificaţie. dart1 [du:t] I. s. 1. armă ascuţită care se aruncă, suliţă, jav e, săgeată (şifig.); date1 [deit] I. s. 1. dată (zi, lună); under ~ of cu data de; of this ~ cu data de azi. (as) straight as a ~ drept ca lumânarea; to throw a ~ at smb.'a arunca cu lancea în cineva. 2. ac (ae insectă). 3. clin, cusătură (la o rochie). 4. mişca re rapidă (ca săgeata); 2. termen, perioadă, durată, vârstă; ~ of birth data naşterii; out ~ învechit, demodat, at a ~dintr-o săritură; to make a ~for a se năpusti asupra. 5.pi. ( joc) darts. II. vb. A. tr. perimat; (down) to ~ până în ziua de azi; up to ~ a) modern , la modă, la zi, actual; b) la 1. (at, on) a arunca, a lansa, a azvârli, a repezi, a ţinti (în, spre); (fig.) his eyes ~ed flashes curent cu ultimele noutăţi; c) până acum, p prezent; to be up to ~in smth. a fi la of anger ochii îi scăpărau de mânie. 2. a pune cl ini la (o rochie). 3. the sun ~s forth curent cu ceva; to be up to ~ with one's work a fi cu lucrul la zi; to bring smth. up his beams soarele îşi trimite razele; ( amer.) to ~ out a grăbi, a zori; a accelera. B. intr. to ~ a pune ceva la punct. 3 . (fam.) întâlnire, rendez-vous; (amer.) blind ~ a) întâlnire 1. a se precipita, a se re pezi, a ţâşni, a se năpusti, a fugi (ca săgeata), a zbura. 2. to ~ cu o persoană necunoscut b) persoană necunoscută cu care va avea loc o întâlnire; I have down'(wards) a) a se aru nca în jos; b) (av.) a zbura în picaj; to ~ from / out of a ieşi got a ~ am o întâlnire / un rendez-vous; (fam.) to make a ~ a fixa o întâlnire, un brusc / pe neaşteptate din; a ţâşni din; to ~ off a zbura, a pleca glonţ, a fugi pe aici încolo. rendez-vous. 4. (amer . fam.) persoană cu care ai un rendez-vous. II. vb. A. tr. 1. a data (o scrisoare etc.), a pune o dată pe. 2. (ferov. postă etc.) a ştampila. 3. to ~back a antedata dar t2 s. v. d a c e1. (un contract); to ~ from afar a data de mult. 4. (amer.) a-şi d a întâlnire cu (o persoană dartboard ['da:tbo:d, -baod] s. panou-ţintă. darter [-ar] s. 1. aruncător de lăncii, lăncier; arcaş. 2. (omit.) corb-de-mare (Anhinga de sex opus), a i eşi cu. B. intr. 1. a data; this manuscript ~s from the 14th century acest manuscr is datează din sec. al XIV-lea. 2. a se învechi, a ieşi din uz. anhinga). date2 s. (bo t.) 1. curmal (Phoenix dactylifera). 2. curmală. dart grass ['da:t gra:s] s. (bot. ) flocoşică (Holcus lanatus). dateable ['deitabl] adj. v. d a t a b 1 e. dartingly ] 'da:tinli] adv. ca o săgeată. date bait ['deit beit] s. (amer. sl.) bucăţică faină, gagică . dartle ['datei] vb. tr. a arunca (o săgeată) de mai multe ori. dated ['deitid] adj . 1. datat, care poartă dată. 2. învechit, demodat, depăşit. dartre ]'du:tor] s. (med.) he rpes; erupţie; boală de piele. dateless ['deitlis] adj.1. (rar) fără dată, nedatat. 2. (po etic) fără sfârşit, veşnic; perpetuu; Darwinian [doi'winion, -njsn] adj., s. darwinist. st răvechi, imemorial, de când lumea şi pământul. 3. (amer. fam.) neinvitat, care nu a Darwin ism ['da:winiz3m] s. darwinism, doctrina lui Darwin. primit invitaţie. Darwinist [ 'da;winist] s. v. D a r w i n i a n. date line ['deit lain] adj. 1. (astron.) li nia schimbării de dată; linia de demarcare a Darwinistic [ida:wi'nistik] adj. darwin ist. timpului. 2. (mar.) linia datei. 3. locul şi data unui articol, reportaj sau corespondenţe darwinite ['daiwinait] s. (mineral.) withneyit, darwinit. de ziar. d arwish ['da:wi/] s. derviş. date palm [~ pa:m,'-'-] s.v. d a t e 2 (1). dash [daî/] I. vb. A. tr. 1. a arunca, a (a)zvârli; a izbi, a trânti; to ~ one stone against dat e stamp [-.staemp] s. (poligr.) compostor, ştampilă cu dată. another a lovi o piatră de alta; to ~ water in smb.'s face a azvârli (o găleată ele. de) apă în faţa cuiva. 2. a sparg



 , a sfărâma, a zdrobi. 3. a nimici, a zădărnici (speranţe, date stone [~ stoun] s.v. d a t o 1 i t e. date tree [~ tri:] s. v. d a t e 2 (1). planuri). 4. a pierde (curaj ul). 5. a tulbura (mintea), a încurca, a zăpăci; a intimida, a ruşina. 6. a stropi; a pr esăra; to ~ colours on the canvas a pune culori / a schiţa pete de culori dating ['d eitirj] s. datare. pe pânză. 7. (si to ~ off) a scrie / a schiţa repede, a executa în gr abă / în pripă, a face dation ['dei/an] s. (jur.) acordare. într-o clipă. 8. (with) a ames teca (cu), a adăuga. 9. a falsifica (sifig.). 10. a muia, a uda. datival [do'taivd ] adj. (gram.) de dativ, al dativului. 11. a şterge. 12. (sl.)v. d a m n (1,1); ~ it all! ladracu! drăcia dracului! 13. to~down; dative ['deitiv] I. adj. 1. (gram.) dativ. 2. (despre funcţionari) amovibil; (despre to ~ to the ground a trânti la pământ; to ~ in(to) pieces a sfărâma în bucăţi; to ~ out magistrali) revocabil. 3. dat sau numit de un magistrat. II. s. (gram.) (cazul) dativ; in a scoate prin lovituri; to ~ o ut smb.'s brains a) a sparge capul cuiva; b) a şterge (un the ~ (case) în (cazul) da tiv. cuvânt etc.). B. mtr. 1. a se arunca, a se azvârli, a se năpusti; (despre valuri) a se sparge. datolite ['dstolait] s. (mineral.) datolit. datum ['deitom, 'da:t], pl. data ['deito, 'da:to] s. dată (a ««ei probleme); informaţie, 2. a merge cu iuţeală f lgerătoare, a zbura. 3. (mai ales to ~ off) a aşterne în grabă, a schiţa, a lucra în grabă. to ~ against a se azvârli, a se arunca, a se năpusti spre / către / asupra noţiune fund amentală; parametru; cotă iniţială. (cu gen.)," to ~down(ward) a se năpusti, a se precipit a, a se prăbuşi; a se prăvăli (trosnind, datum level ['deitom .levl] s. 1. (tehn.) supra faţă de bază, suprafaţă de referinţă; nivel pocnind etc.); to ~ into a intra, a pătrunde cu ; to ~ off a) a plecă în grabă (cu de referinţă. 2. (geol. etc.) plan de comparaţie. trenul trăsura etc.), a fugi; b) v. ~ (I, B, 3);. to ~ over a se revărsa; to ~ through a t rece datum line [~ ilain] s. (tehn.) linie de referinţă; nivel convenţional; axă neutră. p rin; a trece printr-un vad; to ~ up a se urca în grabă, a sălta sus. II. s. 1. mişcare r epede; datum mark [~ ma:k] s. (tehn.) reper. impetuozitate; atac neprevăzut, năvală; i zbire, lovitură; at a ~ / at first ~ dintr-o dată; datum point [~ 'point] s. (tehn.) punct de referinţă. to make a ~ against the enemy a se năpusti asupra inamicului. 2. (sport) obiect de datura [do'tjuora] s. (bot.) ciumăfaie, laur (Datura stramonium) . aruncare (în fugă). 3. energie; hotărâre, cutezanţă; animaţie, vioiciune, impetuozitate, b [do:b] I. vb. A. tr. 1. a unge. 2. a spoi, a tencui (cu lut, var etc.). 3. a p icta prost, elan. 4. plescăit (de lopeţi); izbitură (a valurilor). 5. amestec, adaos; pic; there is a grosolan, a mâzgăli. 4. a mânji, a murdări, a păta, a unge. 5. a masca, a deghiza, a ascunde. romantic ~ about it este ceva romantic în aceasta. 6. (gram.) cratimă, liniuţă de unire B. intr. 1. a picta prost, a mâzgăli. 2. (înv.) a masca. II. s. 1 tencuială făcută dintr-un (-). 7. schiţă făcută repede, mâzgălitură. 8. poză, efect, alură a face figură amestec de paie. 2. tablou prost, mâzgăleală. • bună, a produce efect, a epat . 9. (auto) tăblie, aripă, apărător. 10. (sport) cursă scurtă; daube [doub] s. (gastr.)fel e mâncare din carne înăbuşită si legume. a hundred yard ~ o alergare de 100 de yarzi. daub er ['do:bor] s. 1. tencuitor, vopsitor, zugrav. 2. pictor prost. 3. perie, pensu lă (folosită dash board [~ bo:d] s. 1. aripă, tăblie (de vehicul). 2. (av., auto) tablou (de bord). la gravură). 4. (înv.) linguşitor. : 3. (conslr.) jgheab de scândură pentru sc urgere. daubery ['dD:bori] s. 1. ungere. 2. spoire, tencuire. 3. mâzgălire; mânjire, păt are. 4. deghizare, mascare. dash control [~ kon'troul] s. (tehn.) comandă prin but oane. dashed [da:Jt] adj. cu linii de despărţire; plin de liniuţe; striat; punctat; (d espre un cuvânt) daubing ]'do:birj] s. 1. mânjire, murdărire. 2. (despre picturi) mâzgălea lă, mâzgălitură. 3. (înv.) linguşire. înlocuit printr-o liniuţă. daub show ['do:b /ou] s. ( poziţie de pictură. dashed curve [~ 'ko:v] s. (mat.) curbă întreruptă. daubster ['do:bstor ] s. v. d a u b e r. dasher ['dxfe'] s. 1. persoană care bate / izbeşte / loveşte / sc utură / pisează. 2. persoană dauby ['dD:bi] adj. 1. (despre tablouri) pictat / desenat prost. 2. lipicios, vâscos, gras, care face senzaţie, om afectat în ţinută / în vorbă; fan on. 3. bătător (ae batut laptele unsuros. în putinei). 4. (amer.) aripă (a trăsurii). 5. ( canad. sport) mantinelă. daughter ['do:tor] s. 1.fiică,fată; (fig.) the~of Eve fiica E vei. 2. (fiz- nucleară) produs dashing ['dasfin] adj. 1. elegant; gătit, arătos; chipeş, dichisit, care vrea să facă impresie, de filiaţie, substanţă-fiică. care pozează. 2. îndră ezător, impetuos, focos, iute, aprig. daughter cell [~ sel] s. (bot. etc.) celulă-fi ică. dashing leather [~ JeiJor] s. aripă (ae vehicul). daughter-in-law ['do:torinb:] , pl. daughters-in-law ['do:tozinlo:] s. 1. noră. 2. fiică dash pot [~ ,pot] s. (teh n.) tampon de aer sa« de ulei, amortizor. adoptivă. dash shield [~ /i:ld] s. (auto) tăblie de motor. daughterless ['do:tolis] adj. fără fiică/ fiice. dashy ['da3/i] adj. arăt



 os, chipeş; dichisit, gătit. daughterly ['doitoli] adj. de fiică, filial; supus, ascul tător. dastard ['daistod] s. fricos, laş, poltron, mişel, netrebnic. dastardliness [-l inis] s. frică, ticăloşie, laşitate, mişelie. daunt [do:nt, amer. şi da:nt] vb. tr. 1. (înv a îmblânzi, a domestici. 2. a speria, a intimida; a înmărmuri; a înfricoşa, a înspăimânta. scuraja; nothing ~ed him nimic dastardly [-li] aav. cu laşitate, în mod laş. nu-1 sper ia; to be ~ed by difficulties a se speria de greutăţi. dastardness [-nis] s. (rar) v . d a s t a r d l i n e s s . 1 dauntless [-lis] adj. neînfricat, viteaz, curajos, cutezător. dasymeter [daVsimits ] s. (fiz.) densimetru de gaze. dauntlessness [-l isnis] s. neînfricare, curaj, vitejie, îndrăzneală, cutezanţă. data ['deita, 'da:-] s. pl. e la d a t u m. 1. date, noţiuni fundamentale. 2. informaţii, dauphin ['do:fin] s. ( ist. Franţei) delfin (moştenitorul tronului). noutăţi, fapte, lucruri cunoscute.



 247 dead



dauphiness [-is, -es] s. (ist. Franţei) soţia delfinului. daut [do:t, da:t] vb. tr. (scot.) a dezmierda, a mângâia. dautie [Mo:ti] s. (scot.) drag(ă), persoană îndrăgită. dave rt ['dsevnpD:t, -vmp-] s. 1. birou mic stil. 2. (amer.) canapea, divan, sofa. Da vid and Jonathan ['deivid on 'djanaSsn] s. (fig.) (doi) prieteni nedespărţiţi. davit [ 'darvit, amer. şi 'dei-] s. (mar.) gruie de ambarcaţie. davy1 ['deivi] s. (si.) jurământ ; to take one's ~ (that) a sc jura pe toţi sfinţii că; on my ~ pe cuvântul meu; so help me ~! aşa să-mi ajute Dumnezeu! davy2 s. (mine) lampă de siguranţă (cu flacără), lampă Davy y Jones [~ 'd30unz] s. (mar.) diavolul, dracul; duh rău. Davy Jones's locker [~ 'd 30unziz 'bks1"] s. (mar. si.) marea (ca mormânt); to go to ~ a se îneca; a se duce l a fund. davy lamp [~ lsemp] s.v. d a v y1. daw [do:] ş. 1. (omit.) stâncă (Corvus mone dula). 2. (înv.) prostănac, nătâng, găgăuţă. dawdle [do:dl] vb. A. intr. 1. a hoinări, a um mana; a-şi pierde vremea / timpul zadarnic. 2. a se moşmondi, a se mocoşi, a migăli. B. tr. to ~ one's time away a pierde / a irosi vremea. dawdler [-3r] s. trândav, leneş, pierde-vară. dawdling [-in] adj. trândav, leneş. dawk [do:k] s.v. d a k (3). dawn [do :n] I. vb. intr. 1. a se lumina, a miji de ziuă, a se ivi zorile, a se crăpa de ziuă. 2. a-şi da de veste, a se ivi, a apărea, a se trezi; a sc dezvolta, a se mări. 3. to ~ upon a începe să înţeleagă / să vadă / să priceapă; to ~ upon the mind a veni în minte; at -ed upon me that în sfârşit am început să văd lămurit că; it has j^sT~ed-iH30ji.me tocmai m recut prin minte; II. s. 1. zori de zi, zori, revărsatul zorilor, auroră, răsărit, început ul zilei; at ~ în zori; the ~ of brighter days zorile unqr^ilc^nai^ujQCr^3^c?J încep ut, trezire; licărire; to see the ~ of a vedea începutul (cu gen.), apariţia (cu gen.) . dawning [-in] s.v. d a w n (II). day [dei] s. 1. ziuă, zi; 24 de ore; perioadă de timp, epocă; (as) clear as ~clar ca lumina zilei; all (the) ~ long toată ziua, toată z iulica, (în) tot timpul zilei; before ~până în ziua; May Day 1 Mai; Victory Day Ziua Vic toriei; nautical ~ 24 de ore astronomice; civil ~, mean solar ~ zi civilă (24 de o re de la miezul nopţii); ~ about peste o zi; the ~ after tomorrow poimâine; the ~ be fore în ajun; the ~ before yesterday alaltăieri; ~ in ~ out zi de zi, zile în şir; ~ by ~/~after ~ / from ~ to ~ zi de zi, zi după zi, de azi pe mâine, în toate zilele; ~ off zi liberă, de odihnă; (ec.) ~s of grace termen de graţie acordat pentru plata unei da torii; every ~ în fiecare zi; every other ~ peste o zi, o zi da, o zi nu, din două în două zile; the next ~ a doua zi, ziua următoare; three times a ~ de trei ori pe zi; any ~ în orice zi (când vrei); to come a ~ after the fair a sosi la spartul târgului; to end one's ~s a muri; how goes the ~? cât e ceasul?; (scoţ.) he can hear neither ~ nor door e surd de-a binelea; (fam.) it is early ~s yet e devreme încă; to live as m erry as the ~ is long a fi veşnic vesel; as gentle as the ~ blând ca un miel; unsusp icious as the ~ naiv ca un copil; in the ~s of old odinioară, de demult, pe vremur i, cândva; in the ~s to come în viitor; one ~într-o zi; some ~cândva, vreodată, într-o zi ( au alta); the other ~ nu demult, acum câteva zile, zilele trecute, acum de curând, d eunăzi; men of the ~ oamenii zilei, oameni vestiţi (ai epocii); the event of the ~ e venimentul zilei; in these ~s în zilele noastre; to have known better ~s a fi cuno scut zile / timpuri mai bune; fallen on evil ~s ajuns în mizerie / în nenorocire; th is ~ / week / month / year / fortnight dc azi într-o săptămână / lună / într-un an / în dou 2. zi hotărâtoare, luptă, întrecere; to carry / to win the ~ a obţine, a repurta, a câştiga victorie; to lose the ~ a pierde bătălia; (rel.) ~ of judgement / last Day / doomsda y ziua judecăţii, ziua de apoi; pay ~ ziua de plată; (jam.) to call it a ~ a socoti lu crul terminat, a fi mulţumit de rezultatele obţinute; let us call it a ~ pentru azi este de-ajuns; to name the ~ a fixa ziua (nunţii); to be on one's ~ a fi bine disp us; to have a ~ of it, to make a merry ~ of it a-şi face o zi plăcută, a se amuza, a înt rebuinţa ziua bine. 3. înflorire, prosperitate; he has had his ~ şi-a avut epoca lui d e înflorire, şi-a trăit traiul. 4. lumina zilei. 5. (mine) suprafaţa solului; strat de l a suprafaţa unei mine. in broad / open ~ la lumina zilei, în plină zi, deschis, în public, în văzul tuturor; to l et ~ into a) a scoate (ceva) la iveală / la lumina zilei, a da (ceva) publicităţii; b) (si.) a omorî, a înjunghia, a împuşca. 4. pl. (si.) ochi. 5. (si. fam.) spaţiu, vid, inte rval (între bărcile concurente); spaţiu (între vin şi marginea paharului); to let / to kno



 ck / to shoot ~ into (si.) a omorî, a împuşca, a înjunghia (pe cineva). 6. to frighten / to scare the ~s out of smb. a speria pe cineva de moarte. daylight lamp [~ 'Ise mp] s. (electr.) lampă solar, lampă cu lumina zilei. daylight saving time [~ iseivir j 'taim] s. orar de vară. daylight signal [~r signl] s. luminofor, instalaţie de sem nale luminoase. day-lily ['dciilili,'-'--] s. (bot.) crin galben (Hemerocallis f itlva). dayliner ['dei.laina1"] s. (canad. ferov.) (tren) expres care circulă ziln ic. day-long ['dcibrj] I. adj. de o zi, ţinând o zi întreagă. II. adv. toată ziua. III. s. (mar.) drumul parcurs de un vas timp de 24 ore. dayman ['deima?n],p/. daymen [~ men] ş. (mar.) 1. membru al echipajului care lucrează pe punte. 2. membru al echipaj ului (dulgher, bucătar etc.) care nu face de cart. daymark ['dei-ma:k] s. (mar.) r eper de zi. day-night effect [~'nait i'fekt] s. (fiz.) efect diurn. day nursery [~ in3:sari] s. cămin de zi; leagăn dc copii. day peep [~ .piip] s. zori, revărsatul z orilor. day room [~ -ru(:)m] s. cameră de zi (într-un internat). day-scholar [~iskob r] s. elev extern. day-school [~sku:l] s. 1. externat. 2. şcoală cu cursuri de zi. d ay shift [~ /ift] ş. schimb de zi, day sight [~ -sait] s. (med.) hemeralopie. day signal [~ 'signal] s. (ferov.) semnal de zi. daysman ['deizman], pl. daysmen [~] ş. 1. muncitor cu ziua, zilier. 2. (înv., ist.) arbitru, mediator. dayspring ['dcis prirj] s. 1. (poetic) zori, revărsatul zorilor. 2. (fig.) început. day staff ['dei s tu;f] s. (mine) efectiv de suprafaţă. day-star [~sta:r] s. 1. luceafărul-de-dimineaţă. 2. (poetic) soarele. day's work [~z .wa:k] s. 1. muncă zilnică. 2. (ec.) zi (dc) muncă; z i lucrătoare. daytaller [~t3for] s. muncitor zilier (într-o mină de cărbuni). day ticket [~ itikit] ş. (ferov.) bilet dus-întors pentru aceeaşi zi. daytime [~taim] s. timpul zilei, ziua; in the ~ în timpul zilei, ziua, cât c ziuă. day-times [-taimz] adv. (amer . fam.) ziua, în timpul zilei. day-to-day [~tg'dei] adj. 1. zilnic. 2. de o singură zi, efemer. daywork [~wa:k] s. 1. munca zilei; muncă de zi. 2. lucru plătit cu ziua. 3. (ec.) zi (de) muncă. day work [~ wa;k] s. (mine) lucrare la zi. daze [deiz] I. vb. tr. 1. a uimi, a ului, a ameţi, a înmărmuri, a zăpăci, a buimăci. 2. a orbi (prin prea multă lumină). II. s. 1. uimire, zapăcire, uluire. 2. (mine) mică. dazedly [-idli] adv. uimit, uluit. dazzle ['daszl] I. vb. A. tr. 1. a orbi prin strălucire, prin frumus eţe; a(-i) lua vederea (cuiva); a ului. 2. (auto) a orbi cu farurile. 3. (tel., fo t.) a diafragma. B. intr. a fi orbit, uluit, II. s. 1. orbire. 2. strălucire orbit oare. 3. (fot.) diafragmare. dazzlement [-mant] s. 1. orbire (prin prea multă lumi nă). 2. lumină orbitoare. dazzle paint ['daszl peint] s. (mar.) camuflaj (al unui va s de război). dazzler ['da3zlar] s. (fam.) femeie fascinantă. dazzling ['daezlirj] a dj. orbitor, uluitor. d-d [deemd] adj. prese, de la d a m n e d . D-day ['di: 'd ei] s. zi prestabilită pentru o anumită acţiune; ziua z, ziua debarcării americano-engle ze în Franţa (6 iunie 1944). deacidizing [idi:'a;sidaizirj] s. (chim.) dezacidare, n eutralizare. deacon ['di:kan] I. ş. 1. diacon. 2. (amer.) piele de viţel nou-născut. I I. vb. tr. 1. (amer.) a citi cu voce tare (psalmi). 2. (şl.) a făţui (marfa, fructele etc.); a boteza, a falsifica (băuturi spirtoase). 3. (în Noua Anglie) a castra. deac oness [-is, -es] s. (bis.) diaconeasă. day-bed ['deibcd] s. canapea, sofa. day bea m [~ bi:m] s. rază de soare, rază dc lumină. deaconhood [-hud] s. 1. (bis.) diaconic, funcţia dc diacon. 2. diaconi. dayberry [~ b^ri] s. (bot.) agriş (Ribes grossularia) . deaconry [-ri] ş. v. d e a c o n h o o d , daybill ['deibil] s. afiş (al unui spec tacol). deaconship [-/ip] s.v. d e a c o n h o o d (1). day blindness ['dei 'bla indnis] s. (med.) hemeralopie; (greşit) nictalopie. deacon's nose [rdi:kanz nouz] ş. (canad. fam.) târtiţă. deactivate [idk'aiktiveit] vb. tr. 1. a dezactiva. 2. a dezamo rsa. 3. a demobiliza. day boarder [~ >b;>:dor, ~ .boad-] s. (şcolar) semiintern. 4 . a neutraliza. day-book [~buk] s. 1. (ec.) (registru) jurnal. 2. jurnal de însemnăr i. deactivation [di:


 işi. amorţit. 6. fără viaţă, moleşit. 7. uniform, trist, plicticos, liniştit; îmblânzit. 8. day-fly [~flai] s. (entom.) efemeră (Ephemera vulgata). legi, obiceiuri) ieşit din u z. 9. scos din joc. 10. plin, desăvârşit; ~ certainty siguranţă day-girl [~ga:l] s. elevă e ternă. perfectă; ~ failure insucces deplin; ~ earnest hotărâre ferma; ~ faint pierdere t otală a day guest [~ gest] s. musafir de o (singură) zi. cunoştinţei; ~ loss pierdere de finitivă /ireparabilă; he came to a ~ stop a ajuns la un day in court ['dei in 'ko:ţ] ş. (jur.) audiere. day-labour [~leibar, '-'--] s. 1. munca dintr-o zi, zilnică, muncă de fiecare zi. punct mort; a încremenit pe loc. 11. (poligr.) nefolositor. 12. (de spre mine) neaerisit; (despre aer) închis. 13. nemişcat, fix. 14. (mine) gol, steril , care nu conţine vreun minereu 2. (muncitori) zilieri, forţă de muncă angajată cu ziua. d e preţ. 15. (electr.) întrerupt, deconectat. 16. (fig.) (with) pe jumătate mort, sleit , extenuat day-labourer Klcibara1"] s. zilier. (de, din cauza a ceva). 17. (fig. , despre linişte, somn) asemănător morţii, adânc; (despre day letter [~ tleter] s. scrisoa re-telegramă. daylight ['deilait] s. 1. lumina zilei; (flz.) lumină naturală; (fig.) t o see ~ a vedea clar, apă) stătător; (despre noapte) întunecos; (despre anotimpuri, în spe cia! iarnă) pustiu, a ieşi dintr-o încurcătură / dintr-o situaţie grea. 2. zori, revărsatul rilor. 3. (fig.) publicitate; trist. 18. (ec., despre capital) nefolosit, mort; (despre scrisori) care nu s-a putut preda;



 dead abutment 248



(despre curse) nehotărât; care nu aduce câştig. 19. (despre băuturi) fără gust, searbăd, st 0. (despre culori) mat, şters, spălăcit, fără luciu. 21. (despre ton) înăbuşit. 22. (arhit. pre ferestre, uşi etc.) aparent, orb. 23. (tnar., despre stânci la suprafaţa apei) asc uns. (amer.) ~ above the ears prostănac, slab de minte; ~ and gone care a trecut, care a fost uitat de mult; căruia i s-a pus cruce; to be ~ with cold a îngheţa; a muri de frig; to be ~ with hunger a muri de foame; (fam.) on the ~ hotărât, serios, pe c inste. 24. (despre un mecanism etc.) mort, care nu funcţionează. 25. (despre sticle de băutură) gol, în care n-a mai rămas nici o picătură. II. adv. 1. fără viaţă, neînsufleţi 2. profund, absolut, pe de-a-ntregul, cu totul; pe deplin, total; ~ asleep adorm it buştean; ~ true perfect adevărat. 3. exact, drept. ~against a) a fi categoric împot riva (cu gen.), opus faţă de; b) (despre vânt) drept în faţă. III. s. 1. the ~(folosit ca p .) morţii, decedaţii, răposaţii. 2. toi; at ~ of night în toiul nopţii, în puterea nopţii, ezul nopţii; in the ~ of winter în plină iarnă. 3. pi. (mine) steril. dead abutment ['de d s'bAtnMnt] s. (telm.) suport fix. dead account [~ a'kount] s. (ec.) cont ficti v; cont al unui decedat. dead-alive [~o'laiv] adj. 1. fără viaţă, lipsit de energie, fără s irit, plictisitor de moarte. 2. deprimat, mâhnit. 3. (sl.) prost, tâmpit. dead angle [~ 'a:rjgl] s. (telm.) unghi mort. dead ball [~ 'bo:l] s. (sport) lovitură care n u se socoteşte. dead-beat [~'bi:t] I. adj. 1. (fam.) frânt, mort de oboseală. 2. (desp re acul magnetic) liniştit, oprit, pe loc. 3. (despre serviciile de măsurat) aperiod ic. II. s. (amer. sl.) 1. trântor, parazit. 2. escroc, pungaş. dead beat [~ bi;t] s. (amer. fam.) 1. rău platnic, persoană care nu-şi achită datoriile. 2. (sl.) trântor, para zit. dead block [~ bbk] s. (tnar.) ţest. dead-born [~'bo:nj adj. născut-mort. dead c entre [~ 'sento'J s. (telm.) punct mort. dead clothes [~ 'klouiJz] s. pi. giulgi u. dead colour [~ M s ' ] s.v. d e a d c o l o u r i n g . dead colouring [~ 'kA lorirj] s. fond (al unui tablou). dead earth [~ '3:9] s. (electr.) contact perfe ct cu pământul. deaden f'dedn] vb. A. tr. 1. a slăbi, a amorţi, a paraliza, a calma, a a mortiza, a micşora, a reduce (viteza, avântul etc.). 2. (to) a face insensibil (la). 3. a lipsi de luciu / lustru / aromă / parfum. 4. (telm.) a deconecta; a slăbi. 5. (amer.) a usca pomii prin secare. B. intr. a fi ca mort, a-şi pierde sensibilitate a / forţa / energia / spiritul etc. deadener ['dednar[ s. (telm.) amortizor. dead end ['ded .end] s. 1. fundătură. 2. impas. 3. (ferov.) linie moartă. 4. (electr.) capăt mort. 5. (mine) fund de sac. dead ender [~ 'endor] s. (amer.) locuitor al cartie relor periferice, tânăr huligan din cartierele periferice. deadeye [~ai] s. 1. (mar. ) cap de berbec, cavilieră. 2. (constr., mar.) legătură de ancorare. deadfall ['ded'fo .'l] s. (amer.) 1. cursă, capcană. 2. arbore (de pădure) căzut din cauza vârstei sau a put reziciunii; grămadă de copaci doborâţi / căzuţi. dead fire [~ 'fai3r] s. focul Sfântului El flăcăruie. dead flat [~ flaet] s. (mar.) cuplu maestru. dead freight [~ 'freit] s. (mar.) navlu mort. dead frost [~ 'frost] s. (fam.) nereuşită; insucces, fiasco. dead gold [~ 'gould] s. (metal.) aur mat. dead ground [~ graund] s. 1. (mine) rocă ste rilă. 2. v. d e a d e a r t h . dead hand [~ 'harnd] s. v. m o r t - m a in. deadh ead [~hed] I. s. 1. persoană care are intrare liberă la spectacole sau care călătoreşte gr atuit. 2. prostănac; persoană nehotărâtă, fără vlagă, delăsătoare. 3. cap de mort. 4. (tnar de lemn); bolard. II. dead-head vb. A. intr. a călători gratis; a vedea spectacole fără plată. B. tr. a procura, a da permis gratuit de călătorie sau de intrare la teatru (cu iva). dead-hearted [~'ha:tid] adj. fără inimă, nesimţitor. dead heat [~ 'hi:t,'--] s. (s port) alergare nulă (în care doi sau mai mulţi participanţi ajung lafmiş în acelaşi timp). d hole [~ 'noul] s. (mine) gaură oarbă. dead horse [~ 'ho:s] s. (si.) muncă plătită dinain te. dead hours [~ 'auoz] s. pl. ore de noapte. dead house [~ 'haus] s. morgă. dead ish ['dedi/] adj. 1. ca moartea, asemănător morţii. 2. (fig.) neliniştitor; înspăimântător; cat, posomorât. dead letter ['ded 'lets1"] s. 1. (jur.) lege în desuetudine neabroga tă. 2. scrisoare necerută sau neînniânată destinatarului (trimisă la biroul de rebuturi poş e); to send to the ~ office a arunca Ia coş. dead level [~ 'levl] s. 1. teren nete d, neaccidentat. 2. (fig.) mediocritate. 3. (telm.) nivel de bază. 4. (telm.) nive l constant. . dead lift [~ 'lift] s. 1. sforţare inutilă (la ridicarea unei greutăţi). 2 . (fig.) stare desperată, deznădejde. 3. nivel geodezic. dead-light [~'Iait] s. pl. (mar.) paravan de hublou. dead lime [~ 'laim] s. (constr.) var mort. deadline [~



 lain] s. 1. limită teritorială; hotar, graniţă. 2. linie de delimitare, demarcaţie (a unei închisori, a unui lagăr de prizonieri). 3. (ec.) termen final. 4. (electr.) linie n eutră. 5. (fam.) termen limită; termen de expirare, scadenţă. deadliness ['dedlinis] s. v. d e a d n e s s (1-3). dead load [ded 'loud] s. 1. (telm.) încărcare prin greutat e proprie. 2. (av. etc.) greutate proprie. 3. (mine) greutate moartă. dead loan [~ 'loun] s. (ec.) împrumut neachitat Ia timp. .



deadlock ['dedlok] s. 1. punct mort. 2. impas; to come to / to reach a ~ a ajung e într-un impas, a se poticni, a se împotmoli; to come out of a ~ a ieşi din impas; to break / to lift smth. out of a ~ a scoate din impas. 3. stagnare. 4. (telm.) op rire totală; blocare. dead loss [~ 'bs] s. (fam.) nevolnic, cretin. deadly ['dedli ] I. adj. 1. mortal, de moarte; fatal; ~ poison otravă ucigătoare. 2. de neîmpăcat, fără mi ~ enemies duşmani de moarte. 3. îngrozitor, extraordinar, intens; ~ paleness paloar e cadaverică. II. adv. 1. mortal, de moarte. 2. extrem, teribil, neobişnuit, extraor dinar; excesiv. deadly nightshade [~ 'naitfeid] s. (bot.) beladonă, mătrăgună (Atropa Be lladona). deadman ['dedmon], pl. deadmen [~] s. 1. mort. 2. pl. v. d e a d m a r i n e s. deadman's bells ['dedmsnz 'belz] s. pl. (bol.) degeţel-roşu (Digitalis pur purea). dead-man's handle [~'hasndl] s. frână automată la trenurile electrice; dispozi tiv de siguranţă. dead march ['ded 'ma:t/] s. marş funebru. dead marines [~ mo'ri:nz] s. pl. (fam.) sticle golite, cadavre. deadness ['dednis] s. 1. moarte, stare a t ot ce e mort. 2. lipsă de însufleţire, stagnare; plictiseală, urât. 3. lipsă de căldură, ră sensibilitate, apatie. 4. caracter searbăd / insipid / fad. 5. indiferenţă. dead-nettl e ['ded'netl,'-.--] s. (bot.) urzică-moartă, sugel (Lamiumpurpureum). dead office [~ ofrs] s. slujbă de înmormântare, serviciu funebru, parastas. dead oil [~ 'oil] s. (mi ne) ţiţei mort, ţiţei degazat. deadpan [~'pa;n] (sl.) I. s. 1. faţă imobilă / lipsită de ex e. 2. (amer. teatru etc.) mască, actor lipsit de mimică. II. adj. inexpresiv. III. a dv. cu o faţă imobilă / lipsită de expresie. dead point [~ 'point] s.v. d e a d c e n t r e . dead president [~ 'prezidant] s. (amer. sl.) bancnotă. . dead pull [~ 'pul] s. v. d e a d l i f.t (1). dead reckoning [~ 'rekanirj] s. (mar.) calculare I es timare nautică a distanţelor parcurse. dead-ringer [~rirjgar] s. (fam.) persoană care seamănă cu cineva, dublu; she is a ~ for me seamănă leit cu mine. dead rock [~ tok] s. ( geol.) rocă sterilă. dead room [~ ru(:)m] s. (fiz.) cameră surdă. dead security [~ si'kj rariti] s. (ec.) bun care nu poate servi ca garanţie atâta timp cât nu e fructificat. dead set [~ 'set,'—] I. s. 1. poziţie de pândă (a unui caine ae vânătoare). 2. hotărâre (ne ată), fermitate. 3. (at, on, upon) atac (împotriva cu dat.) II. adj. pred. ~ to hotărât să, ţinând morţiş să. dead short circuit [~ fort 'so:kit] s. (electr.) scurt circuit comple . dead shot [~ '/ot] s. bun ţintaş / trăgător. dead soldier [~ 'sould30r] s. (amer. fam. ) 1. chiştoc stins. 2. (amer. sl.) sticlă goală (de vin, de bere etc.). dead spot [~ ' spot] s. 1. (tel.) zonă de tăcere I moartă. 2. (fig.) punct mort. dead tide [~ 'taid] s. cel mai scăzut nivel al apei la reflux. dead wall [~ 'wo:l] s. (constr.) perete orb, perete plin. dead water [~ ,wo:tor] s. 1. apă stătătoare. 2. (mar.) siaj, dâră; cale de vârtejuri. deadweight [~weit,'-'-'] s. 1. (mar.) capacitate brută de încărcare (a na vei); deadweight. 2. (auto, ferov.) greutate proprie; dara. deadweight tonnage [ ~ 'tAnid3] s. (mar.) tonaj al capacităţii de încărcare. dead wind ['ded 'wind] s. (mar.) vânt contrar; (av.) vânt de faţă. dead window [~ 'windou] s. (arhit., constr.) fereastră oarbă. deadwood [~wud] s. 1. căzătură de arbori; arbore uscat în picioare, pom uscat; uscăt ră, ramură uscată. 2. (»rar.) tub etambou, tubul prin care trece extremitatea arborelui portelice. 3. (ferov.) bară tampon (de rezistenţă). 4. (mine) spaţiu mort. 5. material fără valoare. 6. persoană nefolositoare, sportiv ieşit din formă. 7. detalii inutile, amănunt e inutile, umplutură. 8. lucru / obiect inutil. deadwood fence ['dedwud fens] s. ( austr.) gard masiv din buşteni. dead work ['ded wo:k] s. (mine) abataj în rocă sterilă. deaerate [di(:)'eiarcit] vb. tr. (telm.) a dezaera, a scoate aerul din. deaerati on [diieis'rei/an] s. (telm.) dezaerare. deaerator [di(:)cio'reitorJ s. (auto) râs ufiătorul motorului. deaf [def] adj. 1. surd; tare de ureche; (as) ~ as an adder / a beetle / a stone / a post surd de tot, surd de-a binelea; to be ~ in one car a fi surd de o ureche; ~ and dumb surdo-mut; born ~ surd din naştere; (prov.) none so ~ as those that won't hear mai surd decât cel care n-aude e cel care nu vrea să audă; to turn a ~ ear to a nu vrea să audă de, a nu vrea să asculte la. 2. (fig.) surd; nesimţitor; impasibil; he was ~ to all arguments era surd la toate argumentele. 3. (fig.) (with) asurzit (de; din cauza, cu gen.) 4. (despre pământ) sterp, neroditor;



 (despre nuci etc.) gol, găunos. deaf-adder ['defeedy] s. (amer. zool.) şarpe venino s. deaf-aid ['defeid] s. proteză auditivă. deaf-and-dumb ['defon'dAin] s. surdomut. deafen ['defn] vb. tr. 1. a asurzi, a face să asurzească. 2. (fig.) (with) a asurzi (cu). 3. a înăbuşi (un sunet). 4. (telm.) a face să nu pătrundă (sunete), a amortiza. deafe er [-or] s. (telm.) amortizor de zgomot. deafening [-irj] I. adj. 1. asurzitor. 2. (telm.) fonoizolator, care amortizează zgomotul. II. s. (telm.) (material) izol ator acustic, material fonoizolator. deafforest [.di:s'forist] vb. tr. v. d i s a f f o r e s t . deafish ['defi/] adj. (fam.) cam tare de ureche /. surd. deafmute ['def mju:t] s. 1. surdomut. 2. (mea", sl.) obiect / corp de disecţie. deaf-r nuteness [-nis] s. v. d e a f - ni u t i s ra. deaf-mutism [-izsm] s: surdomutis m.



 249 death-dealing



deafness ['demis] s. 1. surzenie, surzime (şifig.). 2. neclaritate, caracter indis tinct (al sunetelor etc.). deaf nettle ['def'netl] s. v. d e a d n e t t l e . d eaf nut [~ 'nAt] s. (fig.) ceva lipsit de miez / de conţinut; vorbărie goală. deal1 [d i:l] past şi part. trec. dealt [delt] vb. A. tr. 1. a împărţi, a repartiza, a distribui, a da; to ~ (out) the cards a da cărţile; to ~ even-handed justice a face dreptate fără părtinire. 2. a da (o lovitură); to ~ smb. a blow a da cuiva o lovitură (şi fig.); to ~ a cut at smb. a lovi pe cineva cu sabia. 3. to ~ out a împărţi, a da (lovituri etc.); to ~ out blows a împărţi lovituri în dreapta .şi în stânga; he ~s out his money freely îşi anii cu dărnicie, e larg la pungă; cheltuieşte în dreapta şi în stânga, e mână spartă. B. m părţi cărţile de joc; who ~s? cine dă cărţile? 2. a face negoţ / comerţ; to ~ fairly a face orie cinstită. 3. to ~ at a cumpăra la, a fi clientul (unui magazin); to ~ between a fi mijlocitor între, a juca rolul de intermediar între; to ~ in a) se ocupa cu / de ; to ~ in political matters a se ocupa cu politica; b) a face comerţ cu / negoţ de; to ~ in corn a face comerţ cu cereale; to ~ together a fi în relaţii (cu cineva), a av ea relaţii (eu cineva); a lucra mână în mână; to ~ with smb. a avea de-a face cu cineva; a onlucra cu cineva; a avea de furcă cu cineva; a se purta (bine etc.) cu cineva; to have to ~ with smb. a avea dc-a face cu cineva; I shall not ~ with him any long er n-o să mai am de-a face cu el; to ~ exhaustively with smb. a trage cuiva un per daf, a lua pe cineva la refec; to ~ fairly with smb. a se purta bine / frumos cu cineva; to — ill with smb. a se purta urât cu cineva; I don't know how to ~ with hi m nu ştiu cum să mă port cu el / cum să-1 iau; he is a hard man to ~ with / to be dealt with e greu să te înţelegi / s-o scoţi la capăt cu el; he had young rivals to ~ with avea de luptat cu rivali tineri; to ~ with smth. a) a se ocupa cu ceva, a fi preocupa t de ceva; a trata despre ceva; what does this book ~ with? despre ce tratează car tea aceasta? b) a lupta împotriva (cu gen.); a passion he had to ~ with o patimă împot riva căreia trebuia să lupte; c) a respinge (un atac), a face faţă (cu dat.). II. s. 1. (mai ales pop. sau înv.) parte, porţiune, cantitate neprecisă, ceva; there is a ~ of t ruth in all this există oarecare adevăr în toate acestea; a great / good ~ foarte mult ; a great / good ~ of foarte mult(ă), foarte mulţi, foarte multe, o mare cantitate d e, o mulţime de; (fam.) a ~ (of) v. a g r e a t ~ (of); a ~ of money o mulţime de ba ni; he had a ~ to say avea multe de spus, avea multe pe suflet; what a ~ we have heard! câte n-am auzit! ce nu ne-a fost dat să auzim! it has snowed a great ~ a nin s straşnic; he thinks a great ~ of himself e un înfumurat şi jumătate; a good ~ of one's time o bună parte din timpul său; he reads a good ~ citeşte (destul de) mult, citeşte, nu se-ncurcă; with a vast ~ of cu nenumărate (eforturi etc.); we have heard a good ~ of you am auzit vorbindu-se mult de dumneata; a great ~ better mult mai bine. 2 . (la yacul de cărţi) datul cărţilor, servitul cărţilor; who has the ~? whose ~ is it? cine dă cărţile? cut for the ~taie cărţile ca să vedem cine Ie dă. 3. (fam.) afacere, tranzacţie acord, înţelegere; (şl.) chilipir, afacere (bună); to do / to make a ~ a încheia o afacer e, un târg. 4. purtare, comportare; atitudine. dean ager ['di:n 'cid33r] s. (amer. fam.) tânăr revoltat de viaţa apăsătoare din jur (după umele actorului James Dean). deaner ['di:n3r] s. 1. (si.) şiling. 2. (amer. fam.) monedă de 10 cenţi. deanery [rdi:nari] s. 1. (bis., univ.) decanat; funcţia de decan s au de vicar. 2. (bis.) locuinţa / rezidenţa decanului sau a vicarului. 3. (bis.) cer c (protopopesc). deanship ['di:n/ip] s. v. d e a n e r y (1). dear1 [diar] I. ad j. 1- scump, drag, iubit; ~heart aliveî Doamne Dumnezeule! 2. (formă de adresare pol iticoasă sau uneori ironică) dragă, scumpule; my ~ Jones dragul meu Jones; Dear Sir st imate domn (formulă de adresare în scrisori). 3. scump (la preţ), costisitor; de mare valoare; ~ year an de lipsă, de sărăcie, de scumpete. <> oh, ~! ~ me! (exclamaţie exprimân d nerăbdarea, compătimirea, mirarea etc.) Dumnezeule! ci, poftim! cum se poate? zău? v ai! extraordinar! ;(înv.) one's ~est enemy cel mai înverşunat duşman al cuiva. II. s. sc ump, iubit, drag; what ~s they are! ce scumpi sunt! III. adv. 1. costisitor, scu mp; to cost ~ a costa scump / mult; (jig.) to pay too ~ for one's whistle a plăti prea scump pentru un gust al său sau pentru gusturile sale. 2. iubitor, afectuos, tandru. 3. delicat. IV. interj. v.~ (1,1). dear2 adj. (înv.) greu, dificil. dear-b



 eloved ['disbi'Uvd] adj. prea iubit, drag, scump. dearborn [~bo:n] s. (amer.) ca retă uşoară cu patru roţi. dear-bought [~bo:t] adj. scump plătit, scump cumpărat (şi fig.). arie ['diari] s. v. d e a r y (II). dear-loved ['dia Uvd] adj. v. d e a r - b e l o v e d . dearly ['diali] adv. 1. tandru, delicat. 2. scump, mult. 3. mult, fo arte mult, din toată inima. dearness ['dbnis] s. 1. scumpete, preţ ridicat. 2. (fig. ) preţ, valoare. 3. duioşie, afecţiune, iubire, dragoste. dear-purchased ['dio'po:t/3s t] adj. v. d e a r - b o u g h t . dearth [d3:8] s. 1. lipsă, sărăcie (şi fig.); insufic ienţă; foamete; ~ of workmen lipsă de muncitori / de mână de lucru; in time of ~ pe timp d e foamete. 2. scumpete. deary ['diari, 'djaxi] I. adj. (fam.) scump, iubit, drag . II. s. iubit, drag. deasphalting [idi:'a?sfa?ltirj] s. (tehn.) dezasfaltare. d eath [de8]ş. 1. moarte, deces, apparent ~ moarte aparentă; in the jaws of ~în ghearele morţii; bed of ~ patul morţii; after ~ the doctor prea târziu; după moarte, cal de hulu be; (fam.) to be ~ on a) a fi expert în / cunoscător în / al (cu gen.); b) a se da în vânt după, a-i plăcea grozav (cu ac.),- (jig.) to be in at the ~ a fi martor la încheierea unor tratative etc.; you'll be the ~ of me a) o să mă omori cu zile, o să mă bagi în mormâ t; b) o să mă prăpădesc de râs din pricina ta; (prov.) better a glorious ~ than a shameful life mai bine o moarte glorioasă decât o viaţă ruşinoasă; Black Death (q.v.); (fam.) to ca ch one's ~ of cold a muri din cauza răcelii, a răci grozav; to cling / to hold on li ke grim ~ to a se agăţa cu toată puterea de; ~ in the pot primejdie ascunsă; (prov.) ~ i s the grand deal 2 1. ş. (constr.) scândură de brad, de pin, scândură pentru export (având grosime leveller toţi sunt egali în faţa morţii; ~ knocks at the door moartea bate la uşă, se apropie ceasul morţii; (prov.) ~ pays all debts / quits all scores / squares al l accounts moartea de la 2 ţoii în sus şi o lăţime de la 9 ţoii în sus), dulap. II. adj. de ad, de pin. deal3 ş. (amer.) politică economică specifică a unei anumite administraţii (v.ş S q u a r eplăteşte toate datoriile / pe toate le împacă; ~ under a shield moarte pe câmp ul de luptă; (prov.) ~ when it comes will have no denial moartea-i tară leac; to die a dog's ~ a muri D e a l , N e w D e a l , F a i r Deal). ca un câine; to die a n atural ~ a muri de moarte bună; to do to ~ a) a omorî, a ucide; dealbate [di'aslbeit ] vb. tr. a albi, a înălbi. deal board [~ boxl] s. scândură; (fig.) he can see through a ~ are o privire ageră; are b) (fig.) a omorî, a chinui; a plictisi de moarte etc.; to be dressed to ~ a fi împopoţonat; dry ~ a) (înv.) orice fel de moarte, în afară de moar tea prin înec; b) moarte fără vărsare ochi foarte buni. de sânge; (re/.) everlasting ~ chi nurile veşnice (ale iadului); (amer. înv.) to go one's ~ deal end ['di:l end] ş. capăt d e scândură, scândură scurtă. dealer ['di:br] s. 1. negustor, comerciant; intermediar; ~in groceries băcan; itinerant on / for a face tot posibilul pentru / în vederea (cu gen .); hour of ~ ceasul morţii; to ~ negustor ambulant; ~ in second-hand books antica r; ~ in old clothes negustor de haine meet one's ~ a-şi găsi moartea; upon pain of ~ sub pedeapsa cu moartea; to be upon vechi, telal; retail ~ vânzător cu mărunţişul; small ~ negustor de mărunţişuri, mămular; the point of ~ a fi pe patul morţii, a trage să moară; put to ~ a ucide, a omorî, a executa; Wholesale ~ angrosist; ~ in wool lânar. 2. per soană care se ocupă cu ceva; ~ in politics to raise from ~ a scula din morţi, a învia; s entence of ~ condamnare la moarte; to be persoană care se ocupă cu politica; double ~ taler cu două feţe, ipocrit, făţarnic; plain sick to ~ a fi sătul până-n gât; a i se urî; of ~ somn de moarte; to snatch smb. - persoană cinstită, sinceră; ~ in scandal bârfitor, calomniator; sharp ~ şmecher, puşlama, from the jaws of ~ a smulge pe cineva din gh earele morţii; (amer. pl.) sudden ~ a) băuturi secătură, pezevenchi; (fat»-) ""in learning învăţat, cărturar. 3. jucător care împarte cărţile alcoolice foarte tari; b) whisky ieftin p.) as sure as ~ cât se poate de sigur, cum mă vezi şi cum te văd; to ~ a) mortal, de mo arte; b) până la moarte; to be frozen to ~ a îngheţa, (de joc). 4. (şi horse ~) geambaş. 5. (ec.) agent de bursă, dealer. a muri de frig; to laugh oneself to ~ a se prăpădi de râs, a muri de râs; tired to ~ mort dealer buyer [~ 'baiar] s. (înv.) telal. / frânt de ob oseală; to the ~ până la ultima picătură de sânge; până la capăt. 2. (fig.) dealership [rdi s. (ec.) 1. autorizaţie de desfacere (a unei mărfi). 2. unitate de capăt, sfârşit; pierder e; stingere, încetare; nimicire; amurg, apus. desfacere autorizată. death-adder ['dc G'axb1"] s. (zool.) şarpe veninos australian, şarpele-morţii (Acanthopis deal floor [' di:l -flo:r] s. duşumea de scânduri. dealing ['di:lirj] s. 1. (with) purtare, condui tă, procedeu (faţă de); fair / honest / plain antarctica). / upright ~ cinste, comport are cinstită, bună-credinţă; ~ dealing făţărnicie, ipocrizie; death allowance [~3'lau3ns] s jutor de deces, de înmormântare. I don't like such ~s nu-mi plac astfel de procedee / de metode. 2. pl. (with) raporturi; death-bed [~bed] s. pat de moarte, patul m



 orţii (şi fig.); he was on his ~ era pe patul relaţii (cu). 3. pl. afaceri comerciale, tranzacţii; to have ~s with smb. a avea legături morţii, îşi trăia ultimele clipe. comerci le / de afaceri cu cineva; there is no ~ with him nu te poţi înţelege cu el. death bel l [~ bel] s. 1. clopot de înmormântare. 2. ţiuit în urechi (interpretat de superstiţioşi ca prevestire a morţii). deal plank [rdi:l iplasrjk] s. v. d e a l b o a r d . deathblow [~blou] s. lovitură mortală, lovitură fatală, lovitură de graţie (şi fig.). deal suit 'sju:t] s. (pop.) ochelari. dealt [delt] past şi part. trec. de la d e a l 1 (I). death camp [~ kaemp] s. lagăr al morţii. death certificate [~ saMifikit] s. certific at de deces. deal tree ['di:l tri:] s. (bot.) brad. death chamber [~ it/cimb3r] s. 1. cameră în care se află un muribund sau un mort. deambulation [idi:aembju'lei/pn] s. (rar) plimbare. deambulatory [idiiasmbju'leitpri] I. adj. ambulant, rătăcitor. I I s. (arhit.) deambulatoriu; 2. (într-o închisoare) cameră de execuţie. pcristil, arc mănăs iresc. death-cold [~kould] adj. rece ca de mort / ca gheaţa. deaminate [idi:'a;min eit] vb. tr. (chim.) v. d e a m i n i z e . death cord [~ ko:d] s. funie de spânzu rat. death cup [~ k*p] s. 1. cupa morţii. 2. (bot.) ciupercă albă / galbenă (Amanita dea minase [rdi:asmineis] s. (biochimie) dezaminază. phalloides). deaminization [di:iă3m ini'zei/3n] s. (chim.) dezaminare. death damp [~ damip] s. sudoare rece (la cel ce moare). deaminize [idi:'asminaiz] vb. tr. (chim.) a dezamina. death dance [~ da:ns] s. dans macabru. dean1 [di:n] s. 1. (bis.) superintendent, decan, vicar ( titlul celui mai bătrân preot, după episcop, al unei catedrale); faţă bisericească (în bis. tolică şi anglicană); rural ~ vicar. death-darting [~.da:tin] adj. aducătoare de moarte. deathday [~dci] s. zi comemorativă (a morţii cuiva). 2. (univ.) decan. 3. decan al corpului diplomatic. dean2 s. vale mică. death-dealing [~idi:lirj] adj. v. d e a t h - d a r t i n g .



 death-doomed 250



death-doomed [~du:md] adj. osândit la moarte. death duty [~ .dju:ti] s. taxă de moşten ire. death feud [~ fju:d] s. vrajbă neîmpăcată / de moarte. death fight [~ fait] s. luptă pe viaţă şi pe moarte. death fire [~ ifaior] s. lumină înşelătoare, licărire ademenitoare ( pretată adesea ca vestind moartea). deathful ['deSflJ adj. 1. ucigător, omorâtor, mort al. 2. ca de moarte. death gurgle ['deO igo:gl] s. horcăit (al muribundului). deat h hour [~ .auor] s. ceasul morţii. death house [~ haus] s. casa morţii (clădire în care condamnaţii işi aşteaptă execuţia). death-hunt [~lunt] vb. intr. (si) a jefui cadavrele (r fwpa o luptă). death hunter [~ ,hAnt3r] s. jefuitor de cadavre (pe câmpul de lupta). deathiness ['deOinis] s. (rar) primejdie de moarte. death-in-Iife ['deSin'laif] s. pierdere a oricărui interes pentru viaţă (cf. „cadavru viu"). death knell [~ nel] s. dangăt funebru (şifig.). deathless ['deOlis] adj. nemuritor, fără moarte; (despre faimă e le.) nepieritor. deathlessness [-nis] s. nemurire. deathlike [deOlaik] adj. ca m oartea, asemănător morţii; ~ silence tăcere de moarte. deathliness ['deolinis] s. calita tea de a fi muritor. deathly ['deOli] I. adj. 1. mortal, fatal, ucigător, distrugăto r. 2. funebru, de moarte; mormântal; ~ silence tăcere mormântală. II. aaV. de moarte, mo rtal. deathman ['deumonj, pl. deathmen [~[ s. călău, gâde. death-mask ['de6ma:sk] s. m ască mortuară. death-pale f~peil] adj. palid ca moartea. death pang [~ paenj s. agon ie a morţii. death penalty [~ .penslti] s: pedeapsă cu moartea. death-rate [~reit] s . mortalitate; procent al mortalităţii. death-rattle [~iratl] s.v. d e a t h g u r g l e . death-roll [~roul] s. listă a celor morţi (în lupta etc.). death's-head [rde9s hed] s. 1. craniu, cap de mort (ca emblemă a morţii); (pop.) to look like a ~ on a m opstick a arăta ca moartea / ca un cadavru. 2. (entom.) (fluture) cap-de-mort (Ach erontia atropos). death sickness ['deO isiknis] s. boală fatală / care aduce moartea . deathsman [~smon] s.v. d e a t h m a n . death song [~ sog] s. 1. cântec funebru ; cântec de înmormântare; bocet. 2. (poetic) cântecul lebedei. death strain [~ strein] s . v. d e a t h s o n g (2). death struggle [~ istrAgl] s. v. d e a t h p a n g . death's wound [~s wu:nd] s. rană mortală. death throe [~ 6rou] s. v. d e a t h • p a n g. death tick [~ tik] s. v. d e a t h w a t c h (3). death toll [~ toul] s. d e a t h r o l l . death trance [~ trams] s. moarte aparentă. death-trap [~tra;p] s . capcană mortală. death warrant [~ .worant] s. 1. sentinţă de moarte; ordin de execuţie. 2. ceva egal cu o sentinţă de moarte (de exemplu diagnosticul doctorului). 3. (fig.) ceva ce pune capăt speranţei / bucuriei. death-watch [~wot[] s. 1. persoană care stă de veghe lângă un muribund. 2. santinelă lângă un condamnat la moarte. 3. (entom.) car (al c arul sunet se crede că prevesteşte moartea) (Anobium sp.). death-worthy [~wo:


 osire. debaser [-or] s. 1. devalorizator, depreciator. 2. persoană care înjoseşte / ca re degradează. debasingly [-irjli] aaV. degradant, înjositor. debatable [di'beitobl] adj. 1. litigios, discutabil. 2. contestabil.



debatable ground [~ 'graundj s. 1. teritoriu contestat de două ţări / părţi. 2. (fig.) obi ect de discuţie. debatable land [~ 'laaid] s. v. d e b a t a b l e g r o u n d (l) . debate [di'beit] I. vb. A. tr. 1. a considera, a delibera. 2. a discuta, a con troversa, a argumenta; a examina, a dezbate (o problemă). 3. a medita asupra (cu g en.); a cumpăni; to ~ a matter in one's mind a cântări un lucru în minte, a chibziii / a reflecta asupra unui lucru. 4. (ist.) a disputa (o victorie), a lupta pentru. B . intr. 1. a da O luptă parlamentară. 2. to ~ on / upon a) a argumenta asupra (unei chestiuni), a discuta (o chestiune); b) (înv.) a se angaja în luptă, a se război; c) a m edita asupra (cu gen.), a delibera asupra (cu gen.). II. s; 1. dezbatere, discuţie , controversă, polemică; beyond / without ~ în afară de orice discuţie, indiscutabil; (pol .) full dress ~ şedinţă parlamentară importantă; dezbatere a unei probleme importante. 2. pl. the ~s dezbateri publice / parlamentare, dări de seamă oficiale ale unei şedinţe par lamentare. debater [-or] s. argumentator; orator; purtător de cuvânt; skilful ~ crea tor iscusit; knife-and-fork ~ persoană căreia îi place să ţină cuvântări în timpul meselor. ng society [di'beitin so'saioti] s. societate / club de dezbateri / de discuţii; c erc de studiu, cerc ştiinţific. debativeness [di'bcitivnis] s. (rar) plăcere de a disc uta; limbuţie. debauch [di'bo:t/] I. vb. A. tr. 1. a corupe, a perverti, a vicia; a seduce (o femeie). 2. a strica, a vicia, a denatura (gustul, judecata). 3. a d eprecia, a înjosi. B. intr. a se deda exceselor (de băutură I mâncare), a se strica. II. s. 1. desfrâu, destrăbălare; exces, abuz. 2. orgie. 3. chef, beţie. debauched [-t] adj. desfrânat, destrăbălat, stricat, corupt, pervertit. debauchedness [-idnis] s. desfrâu, destrăbălare. debauchee [.debo:'t.fi:] s. desfrânat, corupt; libertin, imoral, stricat . debaucher [di:'bo:tJbr] s. ademenitor, seducător. debauchery [di:'to;t/3ri] s. 1 . desfrâu, crailâc, destrăbălare; exces, abuz. 2. beţie, lăcomie, necumpătare, neînfrânare; ' debauchement [di'bo:t/mont] s. v. d e b a u c h e r y . debbery ['debori] (înv.) s. ceremonie de prezentare a tinerelor la curtea regală. debenture [idi'bent/s', do'b-] s. (ec.) 1. obligaţiune, titlu de creanţă; obligaţiune a unei societăţi pe acţiuni. certificat vamal (dând dreptul la primă de export). debenture bond [- bond] s. (ec.) obligaţiune cu dobândă fixă. debenture stock [~ stok] s. (ec.) obligaţiuni fără termen. de e ['debil, 'dirbail] adj. debil, firav, plăpând. debilitate ['di'bilitcit] vb. tr. a debilita, a slăbi (constituţia, puterile cuiva). debilitation [diibili'tei/sn] s. d ebilitare, slăbire; slăbiciune; neputinţă. debility [di'biliti] s. 1. debilitate, sănătate redă. 2. slăbiciune, neputinţă. 3. (astron.) slăbire a influenţei unei planete. debit ['deb t] I. s. (ec.) debit; to put to the ~ of smb. a trece în debitul / contul cuiva. I I. vb. tr. a debita, a trece (o sumă) în debitul cuiva. debit account [~ o'kaunt] s. (ec.) cont de debit. debit balance [~ telons] s. (ec.) sold debitor. debit item [~ 'aitom] s. (ec.) articol de cheltuieli. debit note [~ nouţ] s. (ec.) notă de deb itare. debit side [~ said] s. (ec.) debit. debonair [idebo'nsor, -'bo'n-[ aay. ( fr.) 1. bun, blând, blajin. 2. politicos, cuviincios, bine crescut; elegant; graţios . 3. vesel, iubitor de viaţă, senin. debonairness [-nis] s. 1. bunătate, blândeţe, blajinăt te. 2. politeţe, bună-cuviinţă, bună-creştere; eleganţă. debouch [di'baut/, -'bu;/J vb. int (mii.) a ieşi dintr-o pădure / dintr-o trecătoare / dintr-un defileu, a ieşi la larg / în loc deschis. 2. (despre un râu) a ieşi din munţi. debouchment [-mont] s. 1. ieşire din defileu / din pădure. 2. revărsare a râurilor; gură a unui fluviu. 3. (mil.) debuşeu, ieşir din trecătoare / din ascunziş. deb-presentation ['debprezon'teijan] s.v. d e b b e r y . debrief [-di:'bri:f] vb. tr. a cere sau a primi raportul (cuiva) la întoarce rea din misiune. debris ['deibri:] s. 1. rămăşiţe, fragmente, fărâme, frânturi; sfărâmături uri; ţăndări, aşchii; schije. 2. ruine. 3. (mil.) rămăşiţe ale unei armate. 4. (constr.) mo 5. (geol.) deschidere; gen de aluviune (depozit de pietriş, nisip); grohotiş. 6. (ch im.) reziduuri (ae substanţe organice). debt [det] s. datorie, obligaţie; floating ~ datorie flotantă / curentă; funded ~ datorie consolidată; National Debt datorie, împrum ut de stat; to be in smb.'s ~ a fi dator cuiva; to contract ~s a face datorii; t o incur a ~ to get / to run into a ~ a contracta o datorie; sunk over head and e ars in ~ a fi dator vândut; deep / deeply / heavily in ~ înglodat (până în gât) în datorii; be out of ~ a nu (mai) avea nici o datorie; out of ~ out of danger cine nu este dator nu se teme de nimic; to pay the ~ of nature a muri, a deceda; bad ~ dator



 ie fără speranţă de a fi achitată; ~ of gratitude obligaţie din recunoştinţă; ~ of honour d de onoare; to settle a ~ a(-şi) achita o datorie. debtee [dc'ti:] s. (jur.) credit or. debtless ['detlisj adj. fără datorii. debtor ['detor[ s. 1. debitor, datornic. 2 . (ec.) debit (în registrele de contabilitate). debtor balance [~ 'baslons] s. (ec .) sold debitor. debtors' prison ['detoz 'prizn] s. închisoare a datornicilor. deb t service ['det 'so:vis] s. (ec.) plată a procentelor la împrumutul de stat, datorie publică. debug [idir'bAg] vb. tr. 1. (fam.) a descoperi şi îndepărta erori din; a drege . 2. (fam.) a îndepărta microfoanele ascunse (dintr-o încăpere). 3. (cib.) a corija, a p une la punct; a depana. debugging [-irj] s.ftehn.) corectare; reglare; punere la punct.



 251 decide



debunk ['dir'bArjk, -'-] vb. tr. (fam.) 1. a demasca, a dezvălui (o minciuna). 2. (fig.) a şubrezi, a se zdruncina. 4. (despre stat, familie) a se dezmembra, a se d estrăma, adecădea, detrona; a pierde, a scădea (prestigiul), a lipsi (o persoană sau un lucru) de o parte de a se descompune; 5. (despre oameni) a se pierde. 6. (bot.) a se veşteji, a se ofili. 7. a se glorie, a pune în adevărata sa lumină. degrada. B. tr. a face să decadă. II. s. 1. decădere. 2. putrezire. 3. prăbuşire, ruinare (a unei clădiri) 4. tulburare, şubrezire, zdruncinare (a sănătăţii). 5. descompunere; declin; deburr [.dii ba:1"] vb. tr. (tehn.) a debavura. putreziciune, corupţie; to fall into ~ a cădea în r uină, a se ruina; to be in a state of ~ debus [di'bAs] vb. A. tr. (mil.) a debarca ; a descărca (oameni, provizii, armament). B. intr. a fi în stare de decădere; to go / to sink to ~ a se ruina. 6. (chim.) descompunere. 7. (jîz.) a coborî, a ieşi (din aut obuz). dezintegrare, dezagregare. 8. (despre sateliţi artificiali, rachete etc.) p ierdere de viteză, debussing point [-in point] s. rampă, loc de descărcare (din camioa ne). debut ['deibju:, -'- şi pronunţia franceza] s. (jr.) debut, început; to make one' s ~ a încetinire. decay chain [~ t/cin] s. (fiz.) 1- familie / serie radioactivă. 2. serie / lanţ de dezintegrări. debuta, a-şi face debutul. decayed [di'keid] adj. 1. pu trezit, putred; stricat; ~ teeth dinţi stricaţi. 2. apus, decăzut; debutanization [dhb jurtam'zei/an] s. (chim.) debutanizare. r ruinat. debutanizer [idi:'bju:t5naiz3 ] s. (chim.) coloană de debutanizare. debutant ['deibju(:)ta:rj, -tD(:)rj şi pronunţia franceză] s. (fr.) debutant, începător. decayedness [-nîsj s. (stare de) putrezire, decăd ere. debutante ['deibju(:)ta:nt, -to(:)nt şi pronunţia franceză] s. (fr.) debutantă, începă oare. decayer ['di'keia1"] ş. distrugător. decease [di'sirs] I. s. deces, moarte, sfârşi t al vieţii. II. vb. intr. a deceda, a muri. debye [di'bai] s. (fiz.) debye. decea sed [-t] I. adj. decedat, mort. II. s. the ~a) defunctul, decedatul, mortul, răpos atul; decachord ['dekakoid] s. (grec. muz.) harfă cu zece coarde. b) morţii, răposaţii. decad ['dekad] s. v. d e c a d e . decadal fdekodal] adj. de decadă, de zece ani. decedent [di'sixtant] (amer. jur.) decedat, defunct, răposat. decade ['dekeid, -ka d, di'keid] ş. 1. deceniu, zece ani. 2. serie / grup de zece; zece luni; deceit [d i'si:t] s. 1. înşelătorie, tragere pe sfoară, truc. 2. fals, fraudă. 3. duplicitate; şirete ie. 4. iluzie, amăgire. (astron., cib.) decadă. 3. împărţire în zece cărţi a unei opere. de ul [-ful] adj. 1. înşelător, fals, trădător, viclean. 2. dezamăgitor, nesincer, decadence [ dcksdsns, di'keid-, de'keid-] s. 1. decadenţă, decădere; scăpătare, început de ruină. 2. în agravare. 3. decadentism, decădere (în artă). mincinos, care induce în eroare. decadency [-i] s.v. d e c a d e n c e . deceitfulness [-fulnis] s. 1. falsitate, perfidie , viclenie, şiretenie. 2. natură înşelătoare. decadent ['dekodant, di'keid-, de'keid-] I. adj. decadent; decăzut. II. s. artist decadent. deceivability [diisi;v3'biliti] ş. v . d e c e i v a b l e n e s s . deceivable [di'si:vabl] adj. 1. uşor de înşelat. 2. înşelăt r, perfid. decade scaler ['dekeid iskeuV] ş. (fiz.) scară cu decade, demultiplicator de raport 10:1. deceivableness [-nis] s. 1. uşurinţă de a se lăsa înşelat. 2. caracter înş / amăgitor decaffeinate [.dk'kasfineit] vb. tr. a decafeiniza. / iluzoriu. decaffe inated [idi:'ka3fineitid] adj. decafeinizat. decagon l'dckagsn] s. (mat.) decago n, poligon cu zece laturi. deceive [di'si:v] vb. A. tr. a înşela, a induce în eroare, a minţi; a amăgi; B. rej7. a se decagonal [de'kaîgansl] adj. (mat.) decagonal. înşela, a s e amăgi. C. intr. a fi un mincinos / un impostor. decagram(me) ['dekagram] ş. decagr am. deceived [-d] adj. înşelat; to be ~ a greşi, a se înşela. deceiver [-ar] s. om înşelăto emenitor, seducător. decahedral [.deka'rmdrel] adj. (mat.) de deeaedru, decaedric. decahedron [ideko'hi:dr3n],pl. decahedrons [-z] sau decahedra [-'hi:dr3-[ s. (m at.) deceiving [-in] adj. înşelător, amăgitor (şi fig.). deeaedru. decelerate [di(:)'sebre it] vb. tr. (tehn.) a micşora viteza, a reduce viteza (unei maşini); a frâna. decal [r di:ka;l, di'-] s. decalcomanie. deceleration [diiseb'rei/sn] s. 1. încetinire a me rsului (unei maşini). 2. (tehn.) acceleraţie decalcification ['dbkaslsifi'kei/^n] s. decalcifiere. negativă; contraaccclcraţie; frânare. decalcify [di:'kaelsifai, 'di:'k[ vb. tr. a decalcifia, a scoate calciul din. decelerator [.di(:)'setoreiter] s. reductor. decalcomania [diikaslko'meinia, -p] s.v. d e c a I. December [di(:)'s emb3r] s. 1. (luna) decembrie. 2. atr. din decembrie. decalescence [idiika'Icsns ] s. (fiz.) decalescenţă. decalet ['dckslet] s. (metr.) decastih, strofă de zece versu



 ri. Decemberly [~li] adj. de iarnă, iernatic; rece, friguros. decaliter ['dek3ili: t3r[ s. v. d e c a l i t r e . Decembrist [di'sembrist] s. (ist.) decembrist. de cemvir [di'semv3r],pl. decemvirs [-z] sau decemviri [-virai] s. (ist. Romei) dec emvir. decalitre ['deks'lkta1"] s. decalitru. decemvjrate [di'semvirit, -v^r-] s . (ist. Romei) decemvirat. Decalogue fdekabg] s. (bib/.) Decalogul, cele zece po runci. decenary [di'senari] v. d e c e n n a r y . Decameron [di'kasmarsn, dc'k] s. (lit.) the ~ Decameronul. decameter ['dek3imi:t3r] s. v. d e c a m e t r e . decence ['di;sns] s. (înv.) v. d e c e n c y . decency ['dhsnsi] s. 1. decenţă, bună-c uviinţă; ruşine, modestie, pudoare; the breach decametre ['dek3imi:t3r[ s. decametru. decamp [di'kasmp] vb. intr. 1. a ridica tabăra / lagărul. 2. (fig.) a spăla putina, a dispărea, of ~ călcarea bunei-cuviinţe; in common ~ de dragul bunei-cuviinţe; have the ~ to confess ai curajul şi mărturiseşte. 2. amabilitate, delicateţe. a se retrage în grabă / repede; a-şi lua catrafusele, a-şi lua tălpăşiţa. decennary [di'senari] s. deceniu, decadă. campment [-msnt] s. 1. ridicare a taberei / a lagărului. 2. plecare grăbită. decenniad [di'senized] s.v. d e c e n n a r y . decanal [di'keinsl, amer. şi 'dekanal] adj. de decan, decanal. decennial [di'senjal, dc's-, -nial] adj. decenal, care se re petă la fiecare zece ani. decandrous [di'kaendrss] adj. (bot.) cu zece starninc. d ecane ['dekein] s. (chim.) decan. decennium [di:'seni3m],pl. decenniums [-z] sau decennia [dii'senis] s. deceniu. 1 decent ['di:s3nt[ adj. 1. decent, cuviincios ; modest, ruşinos. 2. (fam.) modest; tolerabil, decangular [de'kasrjgjuta "] adj. (mat.) decagonal, cu zece unghiuri. pasabil, destul de bun. 3. bun, cumsecade, d e treabă; simpatic. 4. respectabil, onorabil. decant [dir'ksnt] vb. tr. 1. a decan ta, a turna încet (un lichid), a filtra, a pritoci. 2. a trece decenter [-di:'sent ar] vb. tr. (amer.) v. d e c e n t r e . (vinul) din damigeana în carafa. decantat ion [.diikeen'tei/an] ş. decantare, turnare înceată a unui lichid. decentering [-in] s . (amer.) v. d e c e n t r i n g . decanter [di'kasnta1-] s. 1. carafa; sticla ( ornamentală). 2. (chim.) flacon de decantare; decentish [-i/] adj. v. d c c c n t (2). decently [-li] adv. 1. cuviincios, decent. 2. cu modestie. 3. destul de bin e / curat / frumos decantor; aparat de distilat. /amabil/drăguţ. decaphylious [-deka 'filss] adj. (bot.) cu zece foi. decent-minded ['di:s3nt'maindid[ adj. decent, c uviincios. decapitalize [di(:)'ka;pit3laiz] vb. tr. a lua (unui oraş) titlul de ca pitală. decentness ['di:spntnis] s. (rar) v. d e c e n c y , decapitate [di(:)'ka3 piteit] vb. tr. a decapita, a tăia capul (cuiva). decapitation [di(:)ka3pi'tci/sn] s. decapitare, tăiere a capului. decentralization [dbscntralai'zcijsn, '-■—'--] s. de scentralizare. decentralize [di:'sentr3laiz, 'di;'s-} vb. tr. a descentraliza. d ecapod ['dekapsd] (entotn.) I. adj. cu zece picioare. II. s. pl. decapods [-z] s au decapoda [di'ka^pada] decapode. decentre [di:'sent3r] vb. tr. (tehn.) a desce ntra. decentring [.di:sentrirj] s. descentrare. decapodal [di(:)'ka3p3dal] adj. v. d e c a p o d (I). decarbonate [idi:'ka:b3ncit] vb. tr. (chim.) a îndepărta / a e limina bioxidul de carbon. deceptible [di'septibl] adj. (înv.) v. d e c e i v a b l e . deception [di'sep/an] s. 1. înşelăciune; minciună; fraudă; to practise ~ a minţi; lia le decarbonize [dii'koibsnaiz, 'di:k-] vb. tr. 1. (chim.) a decarbura. 2. (geol. ) adecarboniza; to ~ supus înşelăciunii. 2. viclenie, şiretenie. a decarbonata. deceptio us [di'sep/as] adj. v. d e c e p t i v e . decarbonizing [di:'ka:banaizirj] s. ( auto) decalaminare. deceptive [di'septiv] adj. înşelător, amăgitor, iluzoriu, mincinos, care induce în eroare; decarburate [di:'ko:bju9rcit] vb. tr. v. d e c a r b o n i z e . decarburize [di:'ka:bju3raiz] vb. tr. 1. (chim.) a decarbura. 2. (geol.) a decarboniza. appearances are often ~ aparenţele adeseori înşală. decare ['deka:] s. dec ar (zece ari). deceptive gas [~ 'gass] s. (/nil.) gaz de camuflare, gaz fumigen. decartelization [.di:ka:t3lai'zei/3n] s. desfiinţare a cartelurilor. deceptivenes s [di'septivnis] s. înşelătorie, amăgire, caracter iluzoriu. 1 decerebrate [.dii'sers.br eit] vb. tr. (med.) a decerebra. decastere ['dekastes', -tis "] s. decaster. dec astich ['dekastik] s. poezie de zece versuri. decern [di'ss:n] vb. tr. (scot. ju r.) a judeca; a adjudeca. decharm [di't/a:mj vb. tr. a libera de vrajă; a descânta. decasualize [di'ka^j/ualaiz] vb. tr. (ec.) a reduce sau a elimina şomajul parţial. d eciare ['desia:1"] s. deciar (a zecea parte dintr-un ar). decasyllabic ['dekasi' laîbik, amer. >—'--] adj. decasilab, compus din zece silabe. decathlon [di'ka^ebn] s . (sport) decatlon, decibel ['desibel] s. (fiz.) decibel. decidable [di'saidabl] adj. care poate fi hotărât / determinat. decating ['dckatirj] s. (text.) decatarc. decatize ['dekataiz] vb. tr. (text.) a decata. decide [di'said] vb. A. tr. 1. a



 decide, a hotărî; a rezolva, a aranja, a tranşa (o chestiune). decay [di'kei] I. vb. A . intr. 1. a putrezi, a se descompune, a se altera, a se deteriora. 2. a face să s e hotărască; that ~d me aceasta m-a decis / m-a hotărât. B. intr. (on, upon) 2. (despre alimente) a se altera, a se strica; a mucegai. 3. (despre sănătate) a slăbi, a se 1. a judeca, a da o hotărâre / o decizie / un verdict (asupra unui lucru, cu privire la) ;



 decided 252



to ~against someone a decide în favoarea cuiva. 2. (on) a decide, a lua o hotărâre (as upra, cu gen.); she ~d on the green hat ea a ales pălăria verde. decided [di'saidid] aay. 1. hotărât, decis; in a ~ tone cu o voce hotărâtă. 2. categoric, net, clar, limpede; ~ superiority superioritate netă / de necontestat. decidedly [-HJ adv. 1. cu hotărâre , hotărât. 2. evident, clar, hotărât, vădit. decidedness [-nis] s. hotărâre, caracter hotăr ider [di'saida'l s. persoană / lucru care hotărăşte. deciduous [di'sidjuss] adj. 1. (bot ., zool. despre frunze, păr, dinţi, coarne etc.) căzător, pieritor, supus schimbării perio dice; (despre arbori etc.) cu frunze căzătoare. 2. (fig.) caduc, trecător, vremelnic. decigram(me) ['desigram] s. decigram. deciliter ['desi.li:t3r] s. v. d e c i 1 i t r e. decilitre ['desMi:toc] s. decilitru. decimal ['dcsimsl] I. adj. zecimal. II. s. (mal.) fracţie zecimală; număr zecimal; recurring ~ fracţie periodică; correct to three places of ~s cu trei zecimale, până la a treia zecimală. decimal balance [~ 'bad ons] s. balanţă zecimală. decimal classification [~ .kkesifi'keijri] s. clasificare ze cimală. decimal coinage [~'koinid3[ s. sistem monetar zecimal. decimal fraction [~ 'frakjan] s. (mat.) fracţie zecimală. decimalism ['desimslizam] s. sistemul zecimal ; teoria sistemului zecimal. decimalize ['desimolaiz] vb. tr. 1. a transforma în s istem zecimal. 2. a împărţi cu zece. decimally ['desimsli] adv. cu ajutorul zecimilor; după sistemul zecimal. decimal measure ['desimal 'me33r] s. măsură zecimală, măsură metric decimal notation ['desimsl nou'tei/sn] s. notare cu cifre arabe. decimal numerat ion [~ injmmo'reijsn] s. numeraţie zecimală, sistem de numărare zecimal. decimal point [~ paint] s. (mat.) punct care desparte întregul de fracţii (în Ioc de virgulă, în ţările lo-saxone). decimal system [~ 'sistim] s. sistem zecimal, bază zecimală. decimate [' desimeit] vb. tr. 1. a lua a zecea parte din; a dijmui. 2. (mai ales mil.) a exe cuta din zece în zece (prin tragere la sorţi). 3. a decima, a distruge în număr mare, a cosi; cholera had ~d the population holera decimase populaţia. decimation [.desi'm ei/sn] s. 1. dijmă, zeciuială. 2. decimare, omorâre. 3. (fig.) pustiire, epidemie, mol imă. decimator ['desimeits1] s. persoană care decimează. decimeter ['desi-mi:tor] s.v. d e c i m e t r e . decimetre ['desi.mi;t3r] s. decimetru. decimosexto ['desimo u'sekstou] s. format în 1 / 16 (dintr-o coală). decipher [di'saifor] vb. tr. 1. a de scifra, a citi (»« cod secret). 2. a descifra, a desluşi (un scris neclar). decipherab le [di'saifarebl] adj. descifrabil; lizibil, citeţ. decipherer [di'saif3rer] s. de scifrator. decipheress [di'saifsris] s. descifratoare. decipherLst [di'saifarist ] s. (jur.) grafolog. decipherment [di'saifomont] s. descifrare. decision [di'si 3Pn] s. 1. hotărâre; to arrive at/ to come to a ~ a ajunge la o hotărâre, a lua o hotărâre. 2. (jur.) decizie, hotărâre, rezoluţie. 3. decizie, fermitate, tărie; a man of ~ un om h otărât, ferm; to lack ~ a Fi nehotărât; air of ~ aer hotărât. decision making [~ >meikin[ s luare de decizii. decisive [di'saisiv, -ziv] adj. 1. decisiv, hotărâtor. 2. hotărât, de cis, concludent, categoric, tranşant (în fapte, probe); to be ~ of a hotărî / a decide / a se exprima în mod hotărât cu privire la. decisively ]-ly] adj. decisiv, hotărât. decisi veness [-nis] s. hotărâre, tărie (de caracter). decivilize [di:'sivilaiz] vb. tr. a sălbăt ici, a face sălbatic, a duce la sălbăticie. deck [dek] I. s. 1. (mar.) punte, covertă; m ain ~ punte principală; boat ~ punte de ambarcaţii; orlop ~ încăpere din proră rezervată ma inarilor, cazarmă de echipaj; quarter ~ dunetă;'pupă; armoured ~ punte cuirasată; betwee n ~s interpunte; spaţiu între două punţi; (fig. si.) clear the ~s! pleacă! dispari! şterge!; to clear the ~s (for action) (mar.) a se pregăti de luptă / de acţiune (si fig.); t o be off ~ a nu fi pe punte; a lipsi de pe bord; while in charge of ~ în timpul ca rtului; to tread the ~ a fi marinar; all hands on ~ toată lumea (sus) pe punte. 2. (auto) imperială, platforma de sus a autobuzului. 3. (ferov.) acoperiş de vagon. 4. (constr.) tablier (de pod); căptuşeală de lemn; cofraj. 5. (în automatică) colecţie de car ele. 6. (amer.) pachet, pereche de cărţi (de joc). 7. (av. sl.) pământ. 8. (amer. sl.) p orţie mică de drog (mai ales de heroină). II. vb. tr. 1. a pardosi (puntea). 2. (si to ~out) a împodobi, a garnisi, a pavoaza (cu flori, steaguri). deck alighting ['dek a'laitirj] s.v. d e c k l a n d i n g . deckaroo ['deks'ru:! s. (amer. mar. sl. ) marinar de punte. deck beam ['dek bi:m] s. (mar.) grindă / traversă de punte. deck bridge [~ brid3] s. 1. (mar.) puntea pasarelei. 2. (constr.) pod cu tablier sup erior. deck cabin [~ ikaebin, '-i~] s. (mar.) cabină de pe punte. deck cargo [~ >k



 a:gou] s. (mar.) încărcătură de punte. deck-chair [~'t/e3r] s. (mar.) şezlong de pe punte (pentru pasageri). deck court [~ ko:t] s. (amer. jur.) instanţă disciplinară pentru de licte fără gravitate. decked [dekt] adj. (mar.) puntat; cu punte; cu punţi. decker |'d ekor] s l . (mar.) navă puntată; one ~ corabie cu o punte; two ~ corabie cu două punţi. 2. (instalaţii) îngroşător. deck erection ['dek trek/an] s. (la nave) suprastructură. deck ese ['deki:zj s. jargon marinăresc.



deck glass ['dek gla:s] s. (la nave) ochi de punte. deck-hand [~hamd] s. 1. mari nar. 2. pl. echipaj de punte. deck head [~ hed] s. (mar.) plafon (in cabine). de ck-house [~haus] s. (mar.) 1. cabina căpitanului. 2. salon pe'puntea superioară. dec king ['dekirj] s. 1. împodobire; podoabe, ornamentaţie. 2. (mar.) material de punte. 3. (constr.) căptuşeală de lemn, cihtru, cofraj; podea, duşumea. 4. (mine) introducerea vagonetelor în colivie. deck landing ['dek 'leendin] s. (mar., av.) aterizare pe punte. deckle ]'dekl] s. (poligr.) aşternutul cilindrului de imprimare. deckle-edg ed [~'ed3d,'—] adj. (despre liârtie) cu marginile netăiate. decklid ['deklid] s. (au/o ) capacul portbagajului. deck light ['dek lait] s. (mar.) luminator / ochi de pu nte. deck line [~ lain] s. (mar.) linia punţii. deck load [~ loud] s. v. d e c k c a r g o. deck log [~ log] s. (mar.) jurnal de bord. deck pipe [~ paip] s. (mar. ) nară de puţ. deck poop [~ pu;p] s. (mar.) dunetă. deck roof [~ ru:f] s. acoperiş aproa pe orizontal. deck seamanship [~ iskmsnjip] s. (mar.) practică de marinar. deck st op [~ stop] s. (mor.) lirnitaior de unghi de cârmă. deck stopper [~ .stops'] s. (mar .) călcâi de lanţ. deck tackle [~ .taîkl] s. (mar.) chiţibuş, palan(c) aruncător, palăn(c) nte. declaim [di'kleim] vb. A. intr. 1. a declama, a citi versuri, a recita. 2. (on) a ţine un discurs declamator (despre); a rosti patetic o cuvântare (despre). 3. to ~against a ataca, a protesta (prin grai / scris) împotriva (cu gen.). B. tr. a declama, a recita, a citi (versuri). declaimer [-ar] s. 1. recitator, declamato r. 2. orator. declamation [idekb'mei/an] s. 1. declamaţie. 2. discurs declamator. 3. (muz.) frazare bună (la canto). declamatory [di'kUemsteri] adj. 1. declamator; oratoric. 2. pompos, bombastic; emfatic, umflat. declarant [di'klrarent] s. decl arant; persoană care face o declaraţie. declaration [.dekb'rei/pn] s. 1. declaraţie; d eclarare, afirmare, proclamare; proclamaţie; ~ of war declaraţie de război; ~ of duty declaraţie vamală; ~ of the poll anunţarea rezultatelor votării; ~of Iove declaraţie de dr agoste; (ist. Angliei) Declaration of Rights Declaraţia Drepturilor Omului (1689). 2. (jur.) reclamaţie; declaraţie solemnă (a marto rului, fără jurământ). declarative [di' tiv, -'kleor-] adj. 1. declarativ; explicativ. 2. (gram.) enunţiativ. declarative statement [di'kteretiv 'steitnrant] s. (infor.) declaraţie. declaratory [di'klzers tpri, -'klesr-] adj. v. d e c l a r a t i v e (1); ~ of care exprimă (intenţia legiu itorului etc.). declare [di'kle3r] vb. A. rr. 1. a declara, a arăta, a face cunosc ut, a vesti, a anunţa, a proclama; to ~ war on / upon / against a declara război (cu dat.); to ~ for sale a declara de vânzare; to ~ smb. at the exchange a declara pe cineva falit la bursă; to ~ one's readiness to help smb. a se declara gata să ajute pe cineva. 2. a susţine, a afirma; will you ~ that statement to be true? vrei să af irmi că declaraţia aceasta corespunde adevărului? 3. a declara, a destăinui, a mărturisi; to ~ one's Iove a-şi mărturisi dragostea. 4. a declara, a considera, a hotărî că este (vin ovat etc.). 5. a declara (la vamă). 6. a declara atu (ia jocul de cărţi). 7. to ~ off a declara că renunţă Ia (o obligaţie etc.) a întrerupe (tratativele). B. refl. a se declar a; a se da drept. C. intr. to ~ against a se declara împotriva (cu gen.); to ~ for a se declara pentru, în favoarea (cu gen.); to ~out (canad.) a demisiona din arma tă. (fam.) well I ~! (frumos), ce să-ţi spun! n-am ce zice! asta-i bună! grozav! declare d [di'kîead] adj. declarat, anunţat; recunoscut, mărturisit; explicit; făţiş,deschis; ~ val e valoare declarată (la vamă); ~ enemy inamic declarat. declaredly [-li] adv. declar at etc. (v. d e c 1 a r e d). declaredness [-nis] s. caracter declarat, caracter explicit. declarer [di'klsor3r] s. persoană care declară, care face o declaraţie. dec lass [di:'kla;s, amer. Jklas(:)s] vb. tr. a scoate din clasa (socială) căreia îi aparţin e. declasse ['dei.kla:'sei] adj., s. (om) declasat, decăzut. declassed ['di:'kla:s t, -'-, amer. -'klae(:)st] adj. declasat, decăzut. declension [di'klen/an] s. 1. d eclin, decădere, decadenţă; deteriorare; (fig.) amurg; in the ~ of years în amurgul vieţii . 2. abatere, deviere (şi fig.). 3. înclinare, pantă, costişă, povârniş. 4. (gram.) declina 5. (amer.) refuz. declensional [-al] adj. (gram.) al declinării, referitor la dec imare; ~endings desinenţele cazurilor (la declinare). declinable [di'klainsbl] aay



 . (gram.) declinabil. declinai [di'klainal] s. (rar) refuz. declinate ['deklinei t, -nit] adj. 1. coborâtor, înclinat, aplecat. 2. (bot.) declinat. declination [idek li'nei/sn] s. 1. deviere, declinare; abatere (şi fig.). 2. (fiz.) declinaţie magneti că. 3. (mar., astron.) declinaţie. 4. înclinare. 5. (gram.) declinare. 6. refuz, retra gere; aversiune, antipatie. 7. (înv.) declin, decădere, deteriorare, decadenţă. . declin ator ['deklineta'] s. v. d e c 1 i n o rn e t e r. • . declinatory [di'klainotri] adj. 1. care deviază / se abate. 2. care refuză. declinature [di'klainstJV] s. neacc eptare, refuz, respingere. decline [di'klain] I. vb. A. intr. 1. a se apleca, a se înclina, a se povârni; a se abate, a devia. 2. (despre sănătate etc.) a se înrăutăţi, a ezi, a slăbi. 3. a se diminua, a se micşora, a slăbi, a degenera, a decădea. 4. (despre temperatură, preţuri, curs) a scădea. 5. a se apropia de declin / sfârşit; a apune, a amur gi. 6. a refuza, a renunţa; a se scuza. 7. (gram.) a declina. B. tr. 1. a înclina, a apleca, a coborî. 2. a refuza, a nu accepta (o discuţie, o provocare, o sfidare). 3 . a lăsa în jos, a înclina (capul etc.). 4. (gram.) a declina. II. s. 1. decădere, slăbire ; on the ~ în stare de decădere / slăbire, a fi în declin /



 253 deduce



scădere. 2. scădere (ae preţuri). 3. ofilire, slăbire, înrăutăţire (a sănătăţii etc.). 4. d murg, apus (al vieţii, al zilei). 5. (inv.) boală grea. decliner [-3r] s. persoană car e refuză. declinometer [idekli'nomit3r] s. (telm.) clinometru, inclinometru; decli nometru; declinator. declivate [di'klaiveit, da-] adj. v. d e c l i v o u s . de clivitous [di'klivitss] adj. v. d e c l i v o u s . declivity [di'kliviti] s. 1. pantă, povârniş, costişă, mal, clină. 2. înclinare, aplecare, deviere de la linia orizonta . (top.) declivitate. declivous [di'klaivos] adj. înclinat, oblic, pieziş, aplecat înt r-o parte. declutch ['dii'kUtf,'--, -'-] vb. tr. (tehn.) a decupla, a desface, a deconecta. declutching ['di:'kUt/irj,'—] s. (auto) debreiere. decoct [di'kokt] vb . tr. a fierbe. decoction [di'kok/an] s. 1. fierbere în apă a unei buruieni sau subs tanţe medicamentoase. 2. decocţie; decoct, fiertură medicinală. decode ['di:'koud, -'-] vb. tr. a decoda, a descifra (un cod, o telegramă). decoder [,di:'koud3r] s. decod ificator, descifrator, decodor. decoding [di:'koudirj] s. decodificare, decodare . decoheror [di:kou'hi3r3r] s. (tel.) decoeror. decoke [di'kouk] vb. tr. (mine) a decocsa. decollate [di'koleit] vb. tr. a decapita, a tăia capul (cuiva). decolla tion [idi:ka'lei/pn] s. decapitare, tăierea capului. decollete [dei'koltei, di'ksi pronunţia franceză] adj. (fr.) decoltat. decolor [di:'kAl3r] (amer.) v. d e c o l o u r . decolorant [di:'kAbr3nt| adj., s. (text.) decolorant. decolorate [di'kA tareit] vb. tr. (text.) a decolora. decoloration [idkkAls'rei/sn] s. (text.) dec olorare. decolour [di:'kAbr] vb. tr. a decolora, a albi. decolouration [-dkkAta' rei/an] s. v. d e c o l o r a t i o n . decolourize [dii'kAlsraiz] vb.tr. v. d e c o 1 o u r. decommission [tdi:ka'mi/3n] vb. tr. a retrage (un vas, un avion) d in serviciul activ. decompensate [idk'kompsniseit] vb. i«tr. (med.) a se decompens a. decompensation [dbkompen'sei/sn] s. (med.) deconipensare. decomplex [,di:kom' pleks] adj. ultracomplicat; cu părţi complexe. decomposable [,di:k3m'pouz3bl, 'di:ko m'p-] adj. care se poate descompune; demontabil. decompose [-dkkam'pouz, 'dkksm' p-] vb. A. tr. 1. a descompune (în părţi componente), a analiza (o gândire, o frază); (fig .) to ~ a force a descompune o forţă. 2. a face să putrezească / să se strice / să se alter ze. 3. (chim.) a dizolva. B. intr. 1. a se descompune, a putrezi. 2. (chim.) a s e dizolva. decomposed [-d] adj. descompus; alterat, stricat, putred. decomposer [-3r] s. 1. persoană care descompune etc. (cf. d e c o m p o s e). 2. (chim.) dizo lvant. 3. (chim.) aparat pentru descompunere. decomposite [di:'komp3zit] I. adj. de două ori compus, compus din compuşi. II. s. obiect compus din elemente complexe. decomposition [idiikamps'zijan, 'dbkomps'z-] s. 1. (fiz-, chim.) descompunere, dezagregare, dezintegrare; analiză. 2. descompunere, dezagregare, putrezire; ruina re (si fig-)decompound [-dkkam'paund, 'dkksm'p-] I. adj. v. d e c o m p o s i t e (I). II. vb. tr. a descompune (în părţi componente). decompoundable ]-3bl] adj. care poate fi descompus. decompress [.dkkam'pres] vb. tr. (tehn.) a decompresa, a diminua p resiunea (cu gen.). decompression [rdkkam'pre/sn] s. (tehn.) decompresiune, deco mpresare. decompressor [idi:k3in'pres3r] s. (tehn.) decompresor, dispozitiv de d ecompresiune. deconsecrate [di;'konsikreit, 'di;k-] vb. tr. a seculariza (pământuri / averi bisericeşti). deconsecration ['dhkansi'krei/sn] s. secularizare. decontami nate ['diikan'uEmineit, ,di:-] vb. tr. a decontamina; a degazifica. decontaminat ion ['diiksnitaemi'nei/an] s. decontaminare; degazificare. decontrol ['di:k3n'tr oul, 'di:k3n-] I. vb. tr. a elibera de sub controlul statului (în timp de război). I I. s. eliberare de sub controlul statului. decor ['deiko:r] s. (fr.) decor (ae s cenă). decorate [deksreit] vb. tr. 1. a decora, a împodobi, a oma, a înfrumuseţa, a orna menta, a pavoaza (o casă, o încăpere). 2. a acorda o decoraţie (cuiva), a decora. decora ted ['dekarcitid] adj. 1. împodobit, înfrumuseţat, pavoazat, ornamentat, ornat, decora t. 2. decorat. Decorated style [~ 'stail] s. (arhit.) stil gotic englez din sec. al XlV-lea. decoration [-deka'rei/an] s. 1. podoabă, ornament; decoraţie, ornamentaţi e; podoabe, ornamente; gamisire, decorare, pavoazare. 2. (arhit.) finisare inter ioară şi exterioară şi ornamentare a casei. 3. pl. steaguri festive; ghirlande. 4. decor aţie, semn de distincţie. Decoration Day [~ dei] s. (sa» Memorial Day) (amer.) 30 mai,



 zi în care se comemo rează amintirea celor căzuţi în războiul civil (1861—1865). decorati dekarstiv, amer. si -reit-] adj. decorativ, decorative art [~ 'a;tj s. artă decora tivă. decorativeness ['dekprativnis, amer. şi -reit] s. caracter decorativ. decorati ve plant ['dekarativ 'pla:nt] s. (bot.) plantă decorativă. decorator ['dek3reit3r] s . 1. decorator, arhitect decorator. 2. zugrav, tapiţer. decorous ['deksrss, înv. şi po etic di'kD;r3s] adj. cuviincios, decent, aşezat, cumsecade; potrivit, adecvat, con venabil. decorousness f-nis] s. 1. bună-cuviinţă, decenţă. 2. potrivire, caracter adecvat. decorticate [di'ko;tikeit] vb. tr. a decortica, a descoji, a coji, a dezghioca. decorticator [-3r] s. (agr.) maşină de decorticat, decorticator; meliţă.



decorum [di'ko:r3m, amer. -'kou-] s. bună-cuviinţă, decenţă, (bune) maniere; demni tate; e ichetă. decoupage [ideiku:'pa;3] s. (arte) decupaj. decouple [idk'lcApl] vb. tr. ( fiz.) a amortiza, a absorbi (şocul unei explozii nucleare). decoy [di'koi] I. s. 1 . capcană, cursă, laţ (şifig.). 2. ademenitor, amăgitor. 3. complice (al unui escroc). 4. eleşteu acoperit cu o plasă pentru prinderea păsărilor sălbatice. 5. momeală, nadă (şi fig. (mil.) instalaţie aparentă. II. vb. tr. a ademeni, a amăgi, a ispiti, a momi, a atrag e în cursă. decoy duck [~ dAk] s. 1. (cinegetică) raţă domestică sau imitaţie confecţionată ită pentru a ademeni raţele sălbatice. 2. (fig.) persoană care atrage în cursă, ademenitor. decoyman [-man], pl. decoymen [~] s. păsărar; prinzător de raţe. decoy ship [~ Jîp] s. (ma r. ist.) vas-capcană. decrease I. [di(;)'kri:s,'--] vb. A. mir. a se micşora, a se r educe, a se împuţina, a se condensa. B. tr. a descreşte, a diminua, a scădea. II. ['di:k ri:s, di(:)'k-] s. diminuare, micşorare, reducere, descreştere; slăbire, ruină, decădere; to be on the ~ a fi în descreştere. decree [di'kri:] I. s. decret, ordonanţă, edict, sen tinţă, hotărâre, decizie; hotărâre a sfatului bisericesc; pl. (ist.) edicte. II. vb. A. tr. a decreta, a hotărî, a adjudeca. B. intr. a emite un decret, a hotărî, a decreta. decree able [-3bl] adj. care poate fi decretat. decree law [di'kri: ifo:] s. (jur.) dis poziţie cu putere de lege. decreer [di'kri;3r] s. persoană care decretează. decrement ['dekrimsnt] s. 1. descreştere, (grad de) diminuare, micşorare; pierdere. 2. (electr .) decrement. 3. (fig.) amortizare, raport de atenuare. decremeter [di'kremit3r] s. (tehn.) decremetru, aparat de măsurat amortizarea. decrepit [di'krepit] adj. 1 . (si ~ with age) îmbătrânit, ramolit, neputincios, epuizat. 2. vechi, uzat. decrepita te [di'krepiteit] vb. A. tr. a face să crape sau a transforma în stare de pulbere (p rin încălzire sau ardere); a decrepita. B. intr. a trosni, a plesni, a pocni, a pârâi (în foc). decrepitation [diikrepi'tei/pn] s. (mai «les chim.) 1. crăpare; plesnitură, pocn itură, trosnitură. 2. ardere, prăjire, calcinare. decrepitness [di'krepitnis] s. v. d e c r e p i t u d e . decrepitude [di'krepitju:d] s. decrepitudine, îmbătrânire, ramol isment. decrescence [di'kresans] s. decreştere, scădere. descrescent [di'kres^nt] ad j. descrescând, care se micşorează, care se diminuează. decretai [di'krktal] s. 1. (bis. ) decret, hotărâre papală. 2. Decretals pl. (ist.) colecţie de decrete papale. decretist [di'kri:tist] s. 1. specialist în D e c r e t a 1 s. 2. (înv.) student în drept. decr etive [di'kri:tiv[ aaj'. 1. referitor la un decret; cuprinzând un decret. 2. (înv.) critic; hotărâtor. decretory [diTcri:tari, amer. 'dekritouri] adj. v. d e c r e t i v e . decrial [di'kraial] s. blamare, dezaprobare, reproş. decrier [di'krai3r] s. defăimător, calomniator. decry [di'krai] vb. tr. 1. a blama, a condamna, a critica. 2. a discredita. decubitus [di'kjuibitss] s. (met/.) decubit. decuman ['dekjumsn ] I. adj. 1. principal, de bază; 2. (despre valuri etc.) imens, mare, puternic (şi f ig.). 3. al zecelea. II. s. (mar.) val mare, talaz; al zecelea val. decumane ['d ekjuman] adj. v. d e c u m a n (I). decuman wave [~ weiv] s. v. d e c u m a n (I I). decumbence [di'kAmbans] s. poziţie culcat. decumbency [-i] s. v. d e c u m b e n c e . decumbent [di'kAinbsnt] adj. 1. întins, culcat; în repaus. 2. (bot., despre plante) târâtor. decuple ['dekjupl] I. adj. înzecit, de zece ori. II. s. cifră înzecită. I I. vb. tr. a înzeci. decurved [di:'k3:vd] adj. curbat (în jos), încovoiat. decussate I . [di'kAseit, 'dekas-] vb. A. tr. a întretăia (în unghi drept), a încrucişa, a interpune, a intersecta. B. intr. a se întretăia (în unghi drept). II. [-sit] adj. 1. întretăiat, încr cişat, interpus. 2. (bot., entom.) aranjat / dispus în cruce, încrucişat. decussation [i diiks'sei/pn, ideks-] s. încrucişare, îmbinare crucişă; point of ~ punct / loc de încrucişa dedal ['di:dl] adj. v. d a e d a l . dedalian [di:'deili3n] adj. v. d a e d a 1 . dedans [ds'du:n] s.fam. (fr.). (sport) 1. tribune de pe terenurile de tenis. 2 . spectatori ai meciurilor de tenis. dedendum [di'dendam] ,pl. dedenda [-ds] s. (telm.) înălţimea piciorului, piciorul dintelui (la o roata dinţată). dedentition [tdi:den



 'ti/an] s. (rar) cădere a dinţilor. dedicant ['dedikant] s. v. d e d i c a t o r . d edicate ['dcdikcit] vb. tr. 1. a consacra, a închina, a hărăzi, a destina, a meni; a d edica, a închina (o carte, o lucrare); to ~ one's life a-şi dedica / închina viaţa (cu a at.). 2. (amer. fam.) a deschide (solemn). dedicatee [idediks'ti:] s. persoană cărei a îi este dedicat ceva. dedication [idedi'kei/sn] s. dedicaţie, omagiu; inaugurare; sfinţire. dedication day [~ dei] s. (rel.) (zi de) hram. dedication feast [~ fi:st ] s. v. d e d i c a t i o n d a y . dedicator ['dedikcitar] s. persoană care dedică / consacră. dedicatorial [idedika'tairial] adj. v. d e d i c a t o r y . dedicator y ['dediksteri, -keitari] adj. dedicator, care constituie o dedicaţie. dedifferent iation [dbdifsren/i'ei/an] s. (biol.) dediferenţiere. deduce [di'dju:s] vb. tr. 1. (from, out of) a deduce (un rezultat, o formulă) (din); a conchide, a trage o con cluzie (din). 2. a urmări (provenienţa etc.).



 deducement 254



deducement [-mont] s. concluzie, deducţie (si log.). deducibility [di.djmso'biliti , -si'b] s. deductibilitate. deducible [di'djutsabl, -sib-] adj. deductibil. ded ucibleness [-nis] s. v. d e d u c i b i l i t y . deduct [di'dAkt] vb. tr. 1. a deduce; a scădea, a reţine; a defalca; a deconta; to be ~ed from a se scădea din; char ges ~ed după scăderea cheltuielilor. 2. (înv.) v. d e d u c e . deductible [-obl] aay. v. d e d u c i b 1 e. deduction [di'dAk/sn] s. 1. scădere, scăzământ, reţinere; defalcare . 2. (mat.) scădere. 3. (mat.) scăzător. 4. reducere, rabat, bonificaţie. 5. consecinţă, co cluzie; (log.) deducţie. deduction pay [~ .peij s. (ec.) reţinere. deductive [di'dAk tiv] adj. deductiv, bazat pe deducţie. deductive method [~ 'nicBsd] s. (log.) meto dă deductivă. dedud [di'dAd] vb. A. tr. a curăţa (»n câmp) de proiectile neexplodatc. B. in r. a înlătura proiectilele neexplodate. dee [di:] I. s. 1. denumirea literei D, d. 2 . (ulm.) obiect / inel în formă de D. 3. (sl.) copoi, agent. 4. (sl.) peni. 5. (fiz. atomică) duant. II. vb. tr. si intr. a înjura. deed1 [di:d] I. s. 1. act, acţiune, fa ptă, lucrare, ispravă; procedeu; in word and ~ în vorbă şi faptă; in ~ ănd not in name în f u în vorbe; in very ~ într-adevăr, cu adevărat, în realitate; black / foul ~ faptă nelegiui crimă; the ~ of saying îndeplinirea făgăduinţei; in every ~, in ~ and truth adevărul adevă . 2. faptă vitejească, vitejie, faptă eroică. 3. (jur.) document, act, înscris, zapis; dov adă; titlu (pentru transferarea unui drept); to draw up a ~ a întocmi, a redija un a ct; a private ~ contract / act nelegalizat; contract / act sub semnătură privată. 4. ( jur.) ~of arrangement concordat; ~of assignment act de cesiune; ~ of conveyance act de vânzarc-cumpărare; ~ of settlement contract de constituire; ~ of trust act fi duciar. II. vb. tr. (amer.) a transmite prin act, a ceda, a transfera (un drept) . deed2aaV., inter/, v. i n d e e d . deed doer ['di:d idu(:)or] s. făptuitor, făptaş. deedful ['di:df»l] adj. activ, plin de acţiune. deedless ['dkdlis] adj. inactiv. de ed poll ['di:d poul] s. (yur.) 1. obligaţie unilaterală, act simplu, contract. 2. (a cţiune pentru) schimbarea numelui. deejay ['di:d3ei] s. v. d i s k j o c k e y. de em [di:m] vb. A. tr. a gândi, a crede; a presupune; a socoti, a considera; I ~ it an honour socotesc aceasta (drept) o cinste; Shakespeare is ~ed the greatest of poets Shakespeare este considerat cel mai mare dintre poeţi. B. intr. a ajunge la o concluzie, a fi de o anumită părere; I ~ well of him am o părere bună despre el. de-em phasis [idi:'emfosis], pl. de-emphases [-si:z] s. atenuare a unei accentuări I sub linieri / reliefări. de-emphasize [idi:'emfasaiz] vb. tr. 1. a pune mai puţin accent pe. 2. a reduce în dimensiuni / proporţii etc. deemster ['di:mst3rJ s. judecător (mai ales despre cei doi judecători ai insulei Man). deener ['di:nor] s. (sl.) 1. şiling . 2. (amer.) monedă de 10 cenţi. deep [di:p] I. adj. 1. adânc; ~ water apă adâncă, adâncime re; in ~ water(s) în mizerie, într-o situaţie grea; ~in debt dator vândut, îndatorat până î ~ in the chest cu pieptul lat; (as) ~ as a well tăcut ca mormântul. 2. adânc, profund; serios; complet; intens; din inimă, simţit; absorbit, pătruns, cufundat; ~ in knowled ge cunoştinţe profunde / temeinice; ~ in a book cufundat într-o carte; ~ in Iove îndrăgost it lulea; to be ~ in thoughts a fi adâncit în gânduri; in his ~ heart în străfundurile ini mii sale. 3. mare, puternic, intens, excesiv, bogat; ~play joc pe mize mari. 4. secret, greu de priceput, greu de pătruns, misterios; obscur; profund. 5. (fam.) hât ru, viclean, pişicher, şmecher, şiret; he is a ~ one e un om viclean / un pişicher. 6. ( despre culori, colorit) închis, întunecat, gros, saturat. 7. (despre voce, ton, sune t) grav, coborât, apăsat, plin; de bas. 8. (med.) subcutanat. -0* to draw up five / six ~ a se aranja în cinci / şase rânduri; a face formaţiuni de cinci / şase rânduri; to go off the ~ end a) a se arunca în adânc(ime); b) (fam.) a-şi ieşi din fire, a se enerva; c ) (amer.) a lua o hotărâre în pripă. II. s. 1. loc adânc; fund, adâncime. 2. the ~ (poetic) marea, oceanul, adâncurile. 3. abis, noian, beznă, prăpastie. 4. mijloc, toi; the ~of winter mijlocul / toiul iernii. III. adv. adânc, profund; foarte jos; (fig.) to di g ~ a săpa adânc, a merge în profunzime; to read ~ into the night a citi până la miezul no pţii / până târziu noaptea; (prov.) still waters run ~ apa lină sapă adânc; (despre cineva uns, şiret) apă lină şi adâncă. deep blue ['di:p 'blu:J adj. albastru-intens. deep-brained ~'breind] adj. spiritual, plin de spirit. deep brown [~ 'braun] adj. cafeniu-închi s. deep-chested [~'tjestid] adj. cu pieptul lat / bine dezvoltat. deep-contempla tive [~'kontempleitiv] adj. adâncit în gânduri. deep-down [~'daun] adj. (rar) care zac



 e adânc în pământ. deep draft [~ 'dra:ft] s. (mar.) pescaj / imersiune mare. deep-drawn [~'dro:n,'--] adj. (despre oftat) prelung, adânc, profund. deep-drenched [~'drentj tj adj. (fam.) beat turtă. deep-dyed ['di:p'daid] adj. desăvârşit; adevărat, sadea. deepen ['di:p3n] vb. A. tr. 1. a adânci, a (s)cufunda; a aprofunda. 2. (fig.) a adânci, a în tări, a mări, a intensifica. 3. a face mai închis, a închide, a îngroşa (culoarea, umbra). . (despre voce, sunet) z. face mai grav. B. intr. 1. a se adânci, a se (s)cufunda. 2. (despre culori) a se închide, a se îngroşa. 3. (despre un curent, o pasiune, un to n etc.) a se mări, a se intensifica. deepening [-in] s. adâncire etc. (v. d e e p e n ) . deep-felt ['di:p'felt] adj. simţit, din inimă, din suflet. deep-fetched [~'fet /t] adj. v. d e e p - d r a w n . deep frame ['di:p freim] s. (la nave) coastă întărită.



deep-freeze ['di:p'fri:z], past deep-froze ['di:p'frouz], part. trec. deep-froze n ['dhp'frouzn] vb. tr. a congela (alimente). deep-freezer [-ar] s. frigorifer, agregat frigorific, instalaţie de congelare (de uz industrial sau casnic). deep fr yer ['di:p .fraia'J s. cratiţă / tigaie adâncă, pentru prăjit (prevăzută cu un cosulet de s deep girder [~ go:d3r] s. (constr.) grindă, perete. deepie ['di:pi] s. (fam.) film de relief, tridimensional. deeping ['di:pin[ s. adâncitură, adâncime (a apei). deepis h ['di:pi/] adj. cam adânc, destul de adânc. deep-laid ['di:p'leid,'--] adj. 1. ascu ns, adânc; cu dibăcie. 2. (despre un plan) lucrat în detaliu şi în secret; urzit cu îndemân . deep-loaded [~'loudid] aay. încărcat până sus, ticsit. deeply [rdi:pli] aaV. 1. adânc, l a mare adâncime. 2. cu multă dibăcie, viclenie, şiretenie. 3. cu voce gravă, puternică. 4. rozav, foarte; tare; he is ~ in debt e dator vândut, e înglodat în datorii (până peste cap ); we are ~ indebted to you vă suntem profund îndatoraţi. deep-mouthed ['di:p'mau#d, 'mauGt,'—] adj. 1. sonor. 2. care latră tare. deep-musing [~'mju:zig] adj. cufundat în meditaţie, absorbit de gânduri. deepness ['di;pnis] s. 1. adâncime, profunzime. 2. (f ig.) profunzime, pătrundere, perspicacitate. 3. (fig.) şiretenie, viclenie. 4. gravi tate (a unui sunet). deep-read ['di:p'redj adj. foarte citit; călătorit, umblat. dee p-rooted [~'ru:tid,'-. —] adj. 1. adânc înrădăcinat. 2. (despre ură etc.) înverşunat. deep~'si:,'--] adj. de mare adâncime; de apă adâncă, de mare pescaj; pelagic. deep-sea curre nt ['di:psi: 'kArent] s. curent submarin. deep-sea fishery [~ 'fi/ari] s. pescui t de larg. deep-sea lead [~ led] s. (mar.) sondă de adâncimi mari, sondă grea. deep-se ated ['di:p'si:tid, '-i~] adj. 1. situat la (mare) adâncime; înrădăcinat; ~disease boală a scunsă. 2. (despre sentimente) ascuns. 3. (despre convingeri etc.) profund, ferm, nestrămutat, neclintit. deep-set [~'set] adj. (despre ochi) vârât în fundul capului. dee p-souled [~'sould] adj. (poetic) prefăcut, ipocrit, viclean, şiret. Deep South [di:p 'sauG] s. (amer.) the ~ statele din sud-esml S.UA. (Alabama, Georgia, Louisiana şi Mississippi). deep space ['di:p 'speis] s. (astron.) spaţiul de dincolo de siste mul solar. deep-throated [~'6routid] adj. cu voce joasă, jos. deep-toned [~'tound] adj. cu un ton coborât, cu tonuri joase. deep-versed [~'vs:st] adj. ~ in versat în, perfect cunoscător al (cu gen.). deep water [~ 'wo:t3r] s. (geol., mine) apă de adânc ime. deep-water line [~.wo:to 'lain] s. (mar.) linie de plutire cu încărcătură maximă. dee p waterman [~'wo:tomon],pl. deep watermen [~] s. (mar.) navă transoceanică. deep wel l [~'wel] adj. (tehn.) puţ de adâncime. deer [dior] s. (si pl.) (zool.) 1. orice rep rezentant al familiei Cervidae mai ales (si red ~) cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), (şi black-tailed ~) wapiti (Cervus elaphus canadensis); (fa m.) vânat mare; to run like a ~ a fugi ca o căprioară, a fi iute de picior. 2. (înv.) an imal sălbatic; small ~ lucruri mărunte, fără însemnătate. deer forest ['dia iforist] s. ter toriu rezervat creşterii cerbilor. deer hound [~ haund] s. ogar (de rasă scoţiană). deer lick [~ lik] s. sol sărăturos (unae cervidele ling sare). deer neck [~ nek] s. gât su bţire (de cal). deer park [~ pa:k[ s. parc de cerbi / de căprioare. deerskin [~skin] s. piele de căprioară, antilopă. deer stalker [~iSto:kor] s. 1. vânător de cerbi sa» căpri e. 2. pălărie de pâslă. deer stalking [~ isto:kirj] s. vânătoare de cerbi, de căprioare. de stealer [~.sti:lor] s. braconier, persoană care vânează ilegal. dcescalate [idk'eskole it] vb. A. tr. a detensiona, a scădea în intensitate / mărime etc.; a reduce în amploare . B. intr. a se micşora, a se reduce (în amploare etc.), a se diminua (în intensitate) . deface [di'feis] vb. tr. 1. a desfigura, a poci; a deforma. 2. a strica, a det eriora (suprafaţa unui lucru); a vătăma. 3. a şterge; a face indescifrabil, a mâzgăli. defa ement [-mont] s. 1. desfigurare, stricăciune, deteriorare, degradare, distrugere, mutilare. 2. ştergere, bifare. 3. ceea ce strică sau desfigurează. defacer [-»'] s. pers oană care desfigurează; distrugător; tulburător. de facto [di: 'faîktou, dei'f-J adv. (lat



 .) de fapt, într-adevăr (antonimul lui de j u r e ) . defactoist [-ist] s. persoană ca re recunoaşte un guvern de facto. defalcate ['di:faslkeit, di:'fsel-] vb. A. tr. 1 . a defalca; a scădea; a deduce. 2. a delapida, a defrauda, a sustrage. B. intr. a comite fraude, a-şi însuşi un bun încredinţat. defalcation [.di:fasl'kei/3n] s. 1. defalc are. 2. fraudă, defraudare, delapidare; bani delapidaţi, sumă defraudată. defalcator ['d i:fa;lkeit3r] s. delapidator, defraudator; escroc. defamation [-defo'meijbh, -di :-] s. (şi ~ of character) defăimare, calomniere, ponegrire, clevetire. defamator [' defsmeito'] s. (înv.) v. d e f a m e r . defamatory [di'lximtm, amer. si -touri] a dj. defăimător, calomniator; dezonorant. defame [di'feim] vb. tr. a defăima, a ponegri , a calomnia. defamer [-or] s. defăimător, calomniator. defaming [-irj] I. adj. defăimăt or, calomniator. II. s. v. d e f a m a t i o n . defatted [di:'faetid] adj. degr esat. default [di'fo:lt] I. s. 1. lipsă, absenţă; in / (înv.) for ~of din lipsă de; în lips e. 2. Our.) neprezentare; neglijare; to make ~ a nu compărea în faţa curţii; judgment by ~ judecată în contumacie / în lipsă. 3. (ec.) neplată / neachitare a unei datorii. 4. (sp ort) părăsire a



 255 deflagrabiiity



jocului înainte de sfârşit. 5. (înv.) vină, greşeală. II. vb. A. intr. 1. a fi absent de Ia torie, a nu-şi îndeplini obligaţiile, a nu-şi îndeplini îndatoririle. 2. (ec.) a nu-şi plăt oriile. 3. (jur.) a nu se prezenta, a lipsi din instanţă. B. tr. 1. (jur.) a judeca în contumacie / în lipsă. 2. (ec.) a nu putea plăti (datorii). 3. (sport) a nu se prezen ta la; a pierde (un joc etc.) prin neprezentare. defaulter [-9r] s. 1. (jur.) co ndamnat (în contumacie). 2. (ec.) falit; persoană care nu-şi onorează iscălitura / care îşi lcă cuvântul. 3. răufăcător; delapidator. 4. (mil.) infractor. defaultership [di'foilta/ip ] s. nesocotire a datoriilor. defeasance [di'fi:zans] s. (jur.) 1. anulare, abro gare. 2. clauză (în acte) rezolutoric (care poate aduce cu sine anularea actului). d efeasanced [-t] adj. (jur.) anulabil, abrogabil. defeasible [di'fkzabl, -zib-] a dj. anulabil. defeasibleness [-nis, -zib-] ş. posibilitate de anulare. defeat [di' fi:t] I. vb. tr. 1. a învinge, a înfrânge; a respinge, a da înapoi (inamicul). 2. (fig.) a zădărnici (planuri, speranţe). 3. (jur.) a anula, a declara nul şi neavenit. 4. to ~o f a lipsi de, a deposeda de. II. s. 1. înfrângere. 2. (fig.) zădărnicire, nimicire. 3. ( jur.) anulare, abrogare. defeater [-3r] s. învingător, biruitor. defeatism [-izam] s . defetism; pesimism. defeatist [-ist] s. defetist, capitulard. defeature [di'fi :tf3r] vb. tr. a face de ncrecunoscut; a desfigura. defecate ['defikeit] vb. A. tr. 1. (chim.) a defeca, a limpezi, a curăţa (de sedimente), a rafina, a purifica. 2 . (fig.) a curăţa (de păcate). B. intr. 1. (chim.) a se limpezi, a se curăţa (de sedimente ). 2. (med.) a defeca, a avea scaun. defecation ['defiikei/n] ş. (chim., med.) def ecare, defecaţie. defecator ['defikeit9r] s. (chim.) defecator. defect [di'fekt, ' di:fckt] I. s. 1. lipsă, defect, cusur, meteahnă, deficienţă; ~ of memory lipsă de memorie . 2. imperfecţiune. 3. deteriorare, stricare. II. vb. intr. to ~from a dezerta din . defect group [~ 'gru:p] s. (mat.) grup defectiv. defection [di'fek/sn] s. 1. d ezertare (de la o datorie de onoare faţă de conducător I partid). 2. ~(from) defecţiune, retragere (de la; din faţa cu gen.). 3. necredinţă, nelcalitate. defective [di'fektiv ] I. adj. 1. defectuos, imperfect, incomplet. 2. defectuos; deteriorat, cu cusur uri, defect; slab. 3. (gram.) defectiv. II. s. 1. lucru defect. 2. om cu defecte (mai olesjizice). defectiveness [-nis] s. 1. lipsă, neîndestulare; deficienţă, nedesăvârşi 2. stare de stricăciune; defectuozitatc. defector [di'fckta1"] s. dezertor. defec toscope [di'fektsskoup] ş. defectoscop. deferninise [-di:'ferninaiz] vb. tr. a def erniniza. deferninize v. d e f e r n i n i s e . defence ['di'fens] s. 1. apărare; defensivă; (ist.) Defence of the Realm Act lege engleză pentru apărarea statului (191 4-1921); he was put on his ~ trebuia să se apere. 2. pl. (mil.) apărare; lucrări de apăr are; fortificaţii; line of ~ linie de apărare; first line of ~ flota maritimă de război a Marii Britanii; second line of ~armata de uscat a Marii Britanii; - in depth a părare în adâncime. 3. mijloc de apărare; armă de apărare; (jur.) apărarea, avocaţii apărăr decată), procedura apărării; the counsel for the ~ apărătorul acuzatului, avocatul inculpa tului. 4. (sport) apărare (a porţii etc.); jucător din apărare, fundaş; the art /science o f ~ a) boxul; b) scrima. 5. interzicere (de a pescui etc.). defenceless [-lis] a dj. 1. lipsit de apărare, fără apărare; neînarmat. 2. (mii.) (despre un loc) deschis, neînt t. defencelessness [-lisnis] s. lipsă de apărare. defence mechanism [di'fens 'metoni z^m] s. mecanism de apărare. defence-month [~niAn0] s. lună în care e oprit vânatul / pe scuitul. defencist [di'fensist] s. (pol.) apărător. defend [di'fend] I. vb. A. tr. 1 . (against, from) a apăra (împotriva, de); a ocroti (de). 2. a susţine (o părere); a jus tifica (măsuri etc.). 3. (jur.) a apăra (la judecată). 4. (înv.) a interzice. B. rejl. a se apăra. C. intr. a se apăra; a pleda. II. s. (înv:) v. d e f e n c e . defendable [ -abl] adj. dcfcnsibil; de apărat. defendant [-snt] s. (jur.) inculpat, intimat, pârât; acuzat. defender [-ar] s. 1. apărător; sprijinitor, susţinător; ~s of peace apărătorii păc 2. (sport) campion carc-şi apără titlul. 3. pl. Defenders membri ai unei organizaţii po litice din Irlanda (1790), al cărei scop era dobândirea libertăţii religioase si politic e. defendible l-abl] adj. (rar) v. d e f e n d a b l e . defenestration [dbfenis 'trei/n] s. aruncare pe fereastră; (ist.) defenestraţie. defensative [di'fensstiv] s . mijloc / armă de apărare (si fig.). defense [di'fens] etc. (amer.) v. d e f e n c e etc. defenseman [di'fcnsman, -meen], pi. defensemen [-men] s. (amer. spor/) ju cător din apărare. defensibility [di'fensi'biliti, -sa'bilati] s. posibilitate / cap



 acitate de apărare. defensible [di'fensobl, -sib-] adj. 1. (nul.) uşor de apărat. 2. uşo r de îndreptăţit / de apărat / de susţinut. 3. v. d e f e n d a b l e . defensibleness [-n is] s. v. d e f e n s i b i l i t y . defensive [di'fensiv] I. adj. defensiv, fo losit / făcut pentru apărare; ~ arms arme defensive. II. s. apărare, defensivă; to act / to be / to stand on the ~ a se apăra, a fi / a sta în defensivă; to take on the ~ a t rece la defensivă. defensive strike [~ 'straik] s. grevă defensivă (îmjx)triva unor refo rme nedorite). defensive war [~ (wo:r] s. război de apărare. defensor [di'fensar] s. 1. apărător. 2. v. d c f e n d a n t. 3. (jur.) avocat. 4. (jur.) tutore. defensory [di'fensori] adj. v, d e f e n s i v e (I).



defer [di'fs;1"] vb. A. tr. a amâna (şi mil.), a lăsa pentru mai târziu, a tărăgăna, a întâ tergiversa; a suspenda. B. intr. to ~ to a se supune (cu dat.); a se pleca în faţa (cuiva sau a ceva), a face o concesie (cuiva); to ~ to smb.'s experience a se bi zui pe experienţa cuiva. deferable [di'f9:rabl] adj. care poate fi amânat. deference ['deferens] s. deferentă, respect; cinste, stimă, to pay / to show ~ to a respecta, a onora, a cinsti (at ac); in ~ / out of ~ to din respect pentru; with all due ~ to cu tot respectul cuvenit (cuiva), CU toată consideraţia cuvenită (cuiva). deferen t ['deferent] adj. 1. (fiziol.) deferent, care duce la destinaţie (sângele, secreţiile ). 2.v. d e f e r e n t i a l . deferential [idcfa'renjal] adj. deferent, respec tuos. deferment [di'fonnant] s. amânare; suspendare; tărăgănare; (mil.) to be on ~ (of c all up) a fi amânat (de mobilizare); (mil.) to apply for ~ (of call up) a cere amâna rea (despre mobilizare). deferrable [di'fersbl] adj. v. d e f e r a b l e . defe rred [di'f3:d] adj. 1. amânat; tărăgănat. 2. suspendat. 3. (mil.) amânat (pentru satisface rea serviciului militar). deferred annuity [~ o'nju(:)iti] s. (ec.) rentă ce urmea ză să se plătească începând cu o dată mai târzie. deferrization [di:fcrai'zei/n] s. (chim.) rizare. deferrize [dk'feraiz] vb. tr. (chim.) a deferiza. defervescence [di'.fa' vesns] s. (med.) defervescenţă, diminuare sau dispariţie a febrei. defervescency [-i] s.v. d e f e r v e s c e n c e . defeudalize [di:'fju:d3laizj vb. tr. a scoate d in condiţia de feudalism; a înlătura feudalismul în. defiance [di'faisns] s. 1. provocar e (la război, la discuţie). 2. sfidare; nesupunere făţişă; to bid ~ to sau set at ~ a nesoc ti, a sfida; in ~ of a) în ciuda / pofida (cu gen.); b) sfidând; to live in open ~ w ith smb. a trăi în duşmănie făţişă eu cineva. defiant [di'faiant] adj. 1. provocator, sfidă bănuitor, neîncrezător. defiantly [-li] adv. 1. provocator, sfidător. 2. bănuitor, neîncre or. defiantness [-nis] s. sfidare; atitudine sfidătoare; caracter sfidător. defiber [di:'faib3r] vb. tr. (mai ales amer.) v. d e f i b r e. defibrator [di:fai'brcit ar] s. (industria hârtiei) defibrator. defibre [di:'faib3r] vb. tr. (text.) a defi bra. defibrilate [di'faibrileit] vb. tr. (med.) a îndepărta sau a reduce fibrilaţiile. deficience [di'fi/sns] s. (înv.) v. d e f i c i e n c y . deficiency [di'fi/snsi] s. 1. deficienţă, lipsă, deficit; neajuns. 2. (ec.) deficit, lipsă. 3. (geol.) lacună. de ficiency disease [~ di'zi:z] s. 1. (med.) avitaminoză. 2. boală cauzată de carenţe de vi tamine sau alte substanţe. deficient [di'fi/pnt] I. adj. 1. incomplet, defectuos. 2. deficient, insuficient (caputere, calitate, cantitate); mentally ~ deficient mintal; to be ~ in smth. a-i lipsi ceva; a nu avea ceva într-o măsură suficientă. 3. lip să, care lipseşte. II. s. (psih.) debil mintal. deficit ['defisit, idi'fisit] s. def icit, lipsă. defier [di'faia1"] s. persoană care sfidează / dispreţuieşte / batjocoreşte. d figure [di'figa1"] vb. tr. (înv.) a desfigura. defilade [idefi'leid] (nul.) I. vb. tr. a pune la adăpost de observaţia duşmanului şi de focul în anfiladă al acestuia printrn sistem special de fortificaţie pe un plan ridicat. II. s. defiladă, adăpostire. defi le11. [di'fail] vb. intr. (despre armată) a defila, a trece în coloană strânsă. II. ['di:f ail, di:'fail] s. defileu, trecătoare. defile2 [di'fail] vb. tr. 1. a murdări, a mânji . 2. a pângări, a profana. 3. a corupe, a perverti, a deprava; a seduce. defilement [-mant] s. 1. murdărire. 2. pângărire, profanare. 3. corupere, pervertire, depravare, seducţie. defiler [-sr] s. persoană care murdăreşte etc. (v. d e f i I e2); corupător, sed ucător. definability [di-fains'biliti] s. posibilitate de a fi definit sau explica t. definable [di'fainobl] adj. 1. care se poate defini, dcfinibil; definisabil. 2. determinabil. 3. determinat, fix, hotărât. define [di'fain] vb. tr. 1. a defini, a caracteriza. 2. a defini, a explica (un cuvânt etc.). 3. a delimita, a fixa (hot arele etc.). definer \-3T] s. persoană care defineşte etc. (v. d e f i n e ) . defin ite ['definit] adj. 1. definit, delimitat, hotărât, precis; for a ~period pentru o a numită perioadă / un anumit timp. 2. definitiv. 3. (gram.) definit, hotărât. definite ar



 ticle [~ 'o:tikI] s. (gram.) articol hotărât (în limba engleză the). definitely ['definiţi i] adv. precis, sigur, categoric, în mod cert. definiteness ['definitnis] s. 1. ca racter definit / precis. 2. (mat. etc.) determinare, definire, fixare. definitio n [idefi'ni/an] s. 1. definiţie, precizare (a înţelesului etc.). 2. (radio) claritate. 3. (tel.) definiţie; fineţe; rezoluţie. definitional [-al] adj. 1. de definiţie, privin d definiţiile. 2. plin de definiţii, cu multe definiţii. definition chart [idcfini/sn 't/ci:t] s. (tel.) miră, imagine de încercare. definitive [di'finitiv, dc'f-] I. adj . 1. definitiv, final. 2. decisiv, hotărât. 3. (biol.) (care a) ajuns la forma defin itivă. II. s. (gram.) v. d e f i n i t e a r t i c l e ; cuvânt care defineşte / limit ează. definitively [-li] adv. definitiv. definitiveness [-nis] s. caracter definit iv / precis. definitude [di'fmiitju:d] s. 1. claritate, precizie; hotărâre. 2. exact itate. deflagrabiiity [ideflagra'biliti] s. infiamabilitate; combustibilitate.



 deflagrable 256



defunctive [di'fAnktiv] adj: (amer.) care are legătură cu defunctul, care se referă la deflagrable ['deflogrobl] adj. inflamabil; combustibil. defunct; funerar. defla grant ['deflogront] adj. deflagrant. defuse [di:'fju:z] vb.tr. 1. a dezamorsa (o bombă etc.). 2. (fig.) a dezamorsa (un conflict deflagrate ['deflogreit, 'di:-] v b. A. intr. 1. a arde repede. 2. a arde cu explozii treptate. etc.). B. tr. a ap rinde brusc, a lăsa să ardă repede; (chim. ele.) a deflagra. defy [di'fai] vb. tr. 1. a desfide; a provoca (la discuţie, întrecere, război); I ~ you to deflagration [ideflo 'greifan, .di-] s. 1. ardere / combustie violentă. 2. (chim. etc.) do it te desfid să faci asta, mă prind că n-ai să faci asta, fă-o dacă te încumeţi; să te văd, deflagrare, de ordinul întâi. deflagrator [ideflogreito'l, 'di:-] s. (electr.) aparat electroma gnetic de ardere (baterie o faci? 2. a sfida, a înfrunta, a nesocoti, a nu lua în se amă; to ~ the law a nesocoti legea; to ~ public opinion a sfida opinia publică. 3. ( fig.) a nu se supune (cu dat.), a depăşi, voltaică care produce lumină şi căldură intensă). ate [di:'fieit,'-'-] vb. tr. 1. a dezumfla (scoţând aerul I gazul). 2. (ec.) a opri inflaţia a întrece; it defies description întrece orice descriere. degage [deigfe^ei] adj. (fr.) degajat, liber, nestingherit, calm. (monedei). 3. (amer.) a scădea (preţu rile). 4. a dezminţi (un argument etc.). degarnish [di:'ga:nif] vb. tr. 1. (mii.) a evacua/ a retrage garnizoana din; a goli tranşeele deflation [di(:)'flei/9n] s. 1. dezumflare, scoatere (a aerului, a gazelor). 2. (ec.) oprire de (oameni). 2. (rar) a scoate mobila din. a inflaţiei. degas [di'ga;s] vb. tr. a degazifica; a de gaza. deflationary [idi(:)'flei/snari, -eri] adj. (ec.) care reduce sau îndepărtează i nflaţia, degasifleation [dbgaesifi'kei/sn] s. degazificare. • • ■ deflationist. degasify [dk'gaasifâi] vb. tr. v. d e g a s. deflect [di'flekt] vb. A. tr. 1. a abate, a f ace să devieze; a strâmba, a îndoi. 2. (fig.) a 1 degasser [di'gass ] s. (tehn.) separ ator de gaze. abate (a'e la calea dreaptă etc.). 3. (opt.) a refracta. B. intr. a devia, a se abate (si fig.). degassing [di'ga^sirj] s. degazare. deflected fdi'f lektid] adj. încovoiat, aplecat în jos. degauss [di'gaus] vb. tr. (mar.) a demagneti za (o navă). deflection [di'flek/an] s. 1. deflecţic, deflexiune, abatere; deviaţie (a acului magnetic degaussing [di'gausirj] s. (mar.) demagnetizare (a unei nave). etc.); elongaţie, îndoire, strâmbare. 2. (fig.) abatere, deviere. 3. (opt.) refracţie. 4 . (/nil.) degaussing field [~ Ti:ld] s. (electr.) câmp demagnetizat. determinare a devierii la tirul în unghi orizontal (pentru reglare, rectificare). 5. elasti dege neracy [di'd3en;?rosi] s. 1. degenerare; degenerescentă 2. decădere. citate. 6. (av. ) bracare. 7. (mar.) derivă. 8. (mine, electr.) deflexie, deviaţie. 9. (text.) degen erate [di'd3enarit] (biol. ele.) I. adj. degenerat, decăzut. II. s. degenerat. def lectare. 10. (auto) îndoire a arcului. 11. (tel.) deviaţie; deflexiune; baleiaj. def lectionization [diiflek/oni'zei/an, -nai'z-] s. (gram.) pierdere, cădere a desinenţe i. III. [di'd3ensreit] vb. intr. a degenera. degeneration [diid3eno'rciJsn] s. d egenerare; (med.) dezintegrare morbidă a ţesutului; deflectionize [di'flek/anaiz] vb . tr. (gram.) a elibera de desinenţe. (/nea1.) fatty ~ of heart degenerescentă grasă a inimii. deflective [di'flektiv] adj. care provoacă o declinaţic / o deviere. degene ration disease [~ diizkz] s. boală degenerativă. deflectivity [diflek'tiviti] s. (me c.) deflectivitate, capacitate de a rezista la încovoiere. degenerative [di'd3ensr ativ, -nareit] adj. degenerescent, care decade. deflectometer [idiflek'tomitor] s. (tehn.) 1. declinometru. 2. flexometru; aparat pentru degerm [di:'d3o:m] vb. tr. (biol.) a scoate germenii (cu gen.). măsurarea săgeţii. de-glidering [di'glaidorir j] s. (mil.) debarcare (tlin planoare). deflector [di'flekto'] s. 1. (opt.) defl ector, reflector. 2. (liidr.) deflector, dispozitiv de deglutition [ideglo'ti/sn , di:g-] s. (rar) deglutiţie, înghiţire. deviere a vinelor de apă. 3. (tehn., tel.) defl ector. 4. (mar.) ţeava cu gura lărgită. 5. (av.) degradation [idegro'deijbn] s. 1. deg radare (si tehn., chim.). 2. decădere, declin. 3. (biol.) suprafaţa comenzii. degene rare. 4. (geol.) dezintegrare (a rocilor). 5. (arte) degradare (a culorii). 6. s cădere deflector bar [~ ba:'] s. (tehn.) bară de protecţie. treptată I gradată. deflector plate [~ pleit] s. 1. (tehn.) deflector. 2. (tel.) placă de deflecţie. 3. (maşini) deg rade [di'greid] vb. A. tr. 1. a degrada, a coborî; a dezonora. 2. a degrada, a sco ate şicană. din grad / din slujbă (ca pedeapsă). 3. a înjosi, a deprecia. 4. (biol.) a deg



 enera. 5. (fiz.) deflexion [di'flekfan] s. v. d e f l e c t i o n . a degrada (e nergia). 6. (geol.) a dezintegra (rocile). 7. (arte) a degrada (culoarea). B. in tr. deflocculate [di'fbkjuleit] vb. tr. (chim.) a deflocula. 1. (fig.) a cădea, a coborî; 2. (biol.) a degenera. deflocculation [diifiokju'lei/sn] s. (chim.) peptiz are, defloculare. degraded [-id] adj. 1. degradat, coborât. 2. înjosit, umilit. 3. d eteriorat, stricat. 4. (biol.) deflorate I. adj. [di'fIo:rit] (hot.) veştejit, ofi lit. II. [di'flo:reit] vb.tr. v. d e f l o w e r . degenerat. 5. (geol.) ros, fărâmiţa t. 6. (arte) degradat. defloration [idi:flo:'rei/sn, >def-] s. 1. rupere a flori lor (de pe o plantă). 2. deflorare, degrading [-in] adj. degradant, ruşinos, dezonor ant, înjositor, umilitor. dezvirginare. 3. (fig.) floare, cremă, esenţă. degrease [idi:' gri:z, -gri:s] vb. tr. a degresa. deflour [di'flauor, 'di:'f-] vb. tr. (înv.) v. d e f 1 o w e r. degreaser [-or] s. degresant. deflower [di'flauor, 'di:'f-] vb. tr. 1. a rupe florile de pe (o plantă etc.). 2. a deflora, degreasing [-irj] s. de gresare. a dezvirgina. degree [di'gri:] s. 1. grad; treaptă; proporţie; by ~s trepta t, gradat, cu încetul; not in defluent ['defluont] adj. care curge la vale. the le ast / slightest ~ nicidecum, defel, deloc; (fam.) to a ~ mult, considerabil; to a certain deflux [di'fUks] s. scurgere. ~ într-o oarecare măsură; to the last ~ până la ul timul grad; in some ~ într-o anumită defoamer [di'foumo'] s. (chim.) antispumant. măsu ră; to a lesser ~într-o mai mică măsură; to what ~în ce măsură. 2. grad de rudenie. defogge i:'fogor] s. (auto) instalaţie de dezaburire. 3. stare socială, rang. 4. titlu acade mie; to take one's ~ a-şi lua diploma (un grad defoliate I. [di'foulieit] vb. tr. a desfrunzi. II. [-liit] adj. desfrunzit. universitar). 5. (tehn.) grad; (geom.) grad de circumferinţă, unghi; (mat.) ordin; grad; defoliated [dk'foulieitid] adj, v . d e f o l i a t e (II). perioadă; ~ of latitude grad de latitudine; ~ of attenua tion atenuare; ~ of damage grad defoliation [dbfouli'eijan] s. desfrunzire, cădere a frunzelor. de avariere; ~ of proximity consistenţă; ~ of hardness (grad de) durit ate. 6. (gram.) deforce [di'fo:s] vb. tr. (jur.) a opri prin forţă sau ilegal de a s tăpâni (o mosie etc.). grad; ~s of comparison grade de comparaţie. 7. (muz.) interval. deforest [di(:)'forest, -ist] vb. tr. a despăduri (o regiune), a defrişa (o pădure). degree day [~ dcij s. (tehn.) grad-zi. deforestation [di'jfores'tei/gn, -ris-] s . despădurire, defrişare forestieră. degree hour [~ auor] s. (tehn.) grad-oră. deform [d i'fo:m] vb. tr. 1. a deforma, a sluţi, a poci. 2. (fig.) a denatura, a stâlci. 3. (t e/m.) degression [di'gre/an] s. degresiune, reducere sau micşorare treptată; descreşte re. a deforma, a strâmba. degressive [di'gresiv] adj. (despre impozite) coborâtor, c are scade proporţional. deformation [di:fo:meij3n] s. 1. deformaţie; schimbare în mai rău; sluţirc, desfigurare; degum [di:'g/\m] vb. tr. 1. (text.) a degoma, â descleia. 2 . (chim.) a rafina (uleiuri). pocire. 2. formă alterată (a unui cuvânt). 3. (tehn.) de formare, deformaţie; ~ under load degust [di'gAstJ vb. tr. (rar) a degusta (băuturil e), a gusta. deformaţie sub greutate. dehisce [di:'his] vb. intr. (bot., despre ca psula seminţelor) a se deschide. deformed [di'fo:md] adj. 1. diform, slut, pocit. 2. scârbos, respingător. dehiscence [-ns] s. (bot.) dehiscenţă. deformity [di'fo:miti] s . 1. sluţenie, urâţenie (fizică). 2. diformitate; meteahnă. dehiscent [-nt] adj. (bot., de spre capsula cu seminţe) dehiscent, care se deschide. defraud [di'fro:d] vb. tr. 1 . a înşela; a amăgi. 2. a defrauda, a delapida, a escroca. dehorn [di:ho:n] vb. tr. a tăia coarnele (unei vite cornute). defraudation ['di:fro:'dei/cn] s. 1. înşelăciune, esc rocherie. 2. defraudare, escrocare. dehors [di'ho:z, do'-] (fr.) I. prep. (yur.) fără. II. s. (mii.) fortificaţie exterioară. defrauder [di'froxlo-] s. 1. înşelător, escro 2. defraudator, delapidator. dehort [di:'ho:t] vb. tr. (rar) a deconsilia, a dis uada, a sfătui să (nu facă ceva). defraudrrîent [di'fro:dmont] s. v. d e f r a u d a t i o n . dehortation [.dkho^tei/an] s. (rar) deconsiliere, disuadare. defray [di'f rei] vb. tr. a achita costul (cu gen.); to ~ the expenses a plăti cheltuielile. de hortative [di:'ho:totiv] adj. (rar) care deconsiliază, care disuadează. defrayal [-o l] s. plătire, achitare, acoperire (a cheltuielilor). dehumanize [di:'hju:monaiz[ vb. tr. a dezumaniza, a îndobitoci, a face neom, a abrutiza. r defrayer [-o ] s. p ersoană care suportă cheltuielile. dehumidifier [ldi:hju(:)'midifaior] s. (tehn.) us cător de aer, dezumidificator. defrayment [-mont] s.v. d e f r a y a l . dehumidif y [idi:hju(:)'midifai] vb. tr. a îndepărta umezeala din sau de pe. defrock ['di:'fro k, -'-] vb. tr. a răspopi, a lua (cuiva) darul preoţiei. dehydrate [di:'haidreit] vb . tr. (chim.) a deshidrata. defrost ['di:fro(:)st[ vb. tr. a dezgheţa; a decongela (carnea congelată), a pune la dehydrated egg [idi:'haidreitid'eg] s. praf de ouă. d



 ezgheţat (un frigider). dehydration [,di:haidreij3n] s. (chim.) deshidratare. defr oster [-or] s. v. d e - i c e r. dehydrator [di:'haidreitor] s. (chim.) deshidra tor, evaporator. defrosting [-irj] s. 1. decongelare, dezgheţare. 2. (tehn.) degiv raj. dehydrogenation [di:ihaidrod3o'nei/an] s. (chim.) dehidrogenare. defrother [di:'frooor] s. (chim.) antispumant. dehydrogenize [di:'haidrod3onaiz] vb. tr. a dehidrogena. deft [deft] adj. îndemânatic, dibaci, iscusit, abil; iute. dehypnotize [rdi:hipnotaiz] vb. tr. a deshipnotiza, a deştepta (dintr-un somn hipnotic). deft less [-lis] adj. neîndemânatic. deiamba [-deio'fembo] s. tutun de Congo. deftly [-li ] aav. cu îndemânare, cu abilitate. deice [di:'ais] vb. tr. (av., auto) a dejivra. d c-icer [-or] s. (av., auto) aparat de dejivrare a parbrizului; antijivrant; (teh n.) dispozitiv deftness [-nis] s. îndemânare, dibăcie, abilitate; iuţeală. defunct [di'fAr jAt] I. adj. 1. defunct, răposat, mort. 2. trecut, perimat. II. s. the ~ răposatul. de decongelare.



 257 delish



deictic ['daiktik] adj. (log.) deictic, care demonstrează în mod nemijlocit. deictic ally [-sli] adv. (log.) deictic. deific [dii'ifik] adj. 1. divin, dumnezeiesc. 2 . care divinizează. deification ['di:ifi'kei/jn] s. 1. deifieare, zeificare, divin izare, îndumnezeirc; apoteoză. 2. (fig.) divinizare, slăvire peste măsură. deifier ['di:if ai3r] s. idolatru, persoană care divinizează. deiform ['di:if3:m] adj. v. d e i f i c . deify ['di:ifai] vb. tr. a deifica, a zeifica, a îndumnezei; a adora, a privi ca pe un Dumnezeu, a idolatriza. deign [dein] vb. tr. a binevoi să dea, a catadics i să spună, a găsi de cuviinţă să facă etc.; a acorda; to ~ to a binevoi să etc.; without ~ nother look at him fără să-1 mai învrednicească cu o altă privire. deil [di:l] s. (scot.) d avol. deionization ['dkaianai'zei/sn] $. (electr.) dcionizarc. deionize [idi:'ai anaiz] vb. tr. (chim.) a deioniza. deis fdi:is] s. v. d a i s . deism ['di:izjm] s. (rel.) deism. deist ['di: ist] s. (rel.) deist. deistic(al) ['di:istik(5l) a dj. (rel.) deistic. deity ['di:iti, 'di(:)ati] s. Dumnezeu; divinitate; zeitate, zeu. deject [di'd3ekt| vb. tr. a deprima, a descuraja, a mâhni; a demobiliza, a d emoraliza. dejecta [-3] s.pl. excremente. dejected [-id] ad/, abătut, deprimat. de jectedness [-idnis] s.v. d e j e c t i o n (1). dejecter [-or] ş. persoană care mâhneşte / care indispune. dejectile [-aii] s. (md.) obuz, proiectil aruncat de SUS. dej ection [di'd3ek/3n] s. 1. descurajare; deprimare, proastă dispoziţie, mâhnire, tristeţe. 2. (med.) defecaţic; scaun; evacuare a intestinelor. 3.pl. excremente, fecale. 4. (geol.) lavă, cenuşă (care iese din vulcan). dejectly [di'd3ektli] adv. descurajat; a bătut. dejectory [di'd3ekteri] adj. (med.) coprologic. dejecture [di'd3ekt/ar] s.v . d e j e c t i o n (2,3). dejeuner ['dei39(:)nci, amer..—'- şi pronunţia franceza] (j r.) I.s. micul dejun; prânz (uşor). II. vb. inţr. a lua micul dejun. de jure [di ':3U3 ri, mai rar dei jusri] (lat.) I. adj. de jure, legal. II. adv. de jure, de drept . dekare ['deke3r] s. v. de c a r e . dekko ['dekou] s. (si.) aruncătură de ochi. de labialization [idbleibialai'zei/pn] s. (fon.) delabializare. delabialize [idr'le ibialaiz] vb. tr. (fon.) a delabializa. delactation [idkhek'tei/an] s. înţărcare. dela ine [da'Iein, di'l-] s. (jr.) ţesătură de lână, muselină de lână sau semilână. delaminate [ it] vb. tr. a exfolia. delamination [dhlamii'nei/sn] s. exfolicre. delate [di'le it] vb. tr. (jur.) a denunţa, a pârî. delation [di'leijan] s. (jur.) denunţ, pâră, delaţiun delator [di'leita1"] s. (jur.) delator, denunţător, pârâtor, turnător. delay [di'lei] I. v b. A. tr. 1. a opri, a reţine; a deţine. 2. a întârzia, a amâna, a tărăgăna, a tergiversa; t ~ coming nu amâna venirea; all is not lost that is ~ed nu s-a uitat ce s-a amânat. 3. a împiedica, a pune piedici (cu dat.), a pune beţe în roate (cu dat.). 4. (telin.) a recoace, a tempera (oţelul). B. intr. a întârzia, a se mişca încet. II. s. 1. piedică, o stacol, reţinere. 2. întârziere, amânare, tergiversare, tărăgănare; prelungire (a terme nu prorogare; încetinire, domolire; without ~ fără întârziere, neîntârziat, urgent; not to he / to look ~ a nu suferi nici o întârziere; with as little ~ as possible cât se poate m ai curând; (prow) ~s are dangerous (aprox.) nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. delayed a ction bomb [di'leid iffikjbn 'b:>m] s. (/nil.) bombă cu explozie întârziată. delayed dro p [~ idrop] s. salt cu deschidere întârziată a paraşutei. delayed ignition [~ ig'ni/an] s. (tel/n.) aprindere întârziată. delay equalizer [di'lei .iikwalaiz^1"] s. (tel.) cor ector de fază; compensator de întârziere. delayer [di'leior] s. temporizator, persoană c are amână / care tărăgănează. delay time [di'lei 'taim] s. (automatică) timp de întârziere. 'di:li(:)] (laţ., poligr.) I. vb. tr. (imperativ) şterge! (o literă sau un cuvânt, la co rectură). II. s. semn la corectură scris pe margine pentru suprimarea unui pasaj / a unei litere etc. delectability [diilekts'biliti] s. delectare, desfătare; caracte r desfătător. delectable [di'icktabl] adj. (înv. sau peior.) desfătător, delicios. delecta bleness [-nis] s.v. d e l e c t a b i l i t y . delectate [di'lckteit] vb. tr. ( livresc) a delecta. delectation [-di:lek'tei/an] s. delectare, desfătare, plăcere. d electus [di'lektas] s. (lat.) crestomaţie, antologie, texte alese. delegable fdeli gsbl] adj. care poate fi delegat / împuternicit. delegacy [VIeligasi] s. 1. delegaţi e, deputăţie. 2. delegare. 3. mandat, împuternicire, procură (a delegatului). delegalize [di:'li:g9laiz] vb. tr. a priva de caracter legal. delegate I. ['deligit, 'deli geit] s. 1. delegat, mandatar. 2. (amer.) deputat în Congres (cu drept de vot cons ultativ I deliberativ). II. ['deligeit] vb. tr. a delega; a împuternici; a autoriz



 a. delegation [tdeli'gei/pn] s. delegaţie, deputăţie; grup de deputaţi; (amer.) reprezen tanţii unui stat (la Congres). delegatary [.deli'geitari] adj. (de) delegat; împuter nicit.



delete [di(:)'li:t] vb. tr. 1. a şterge, a anula, a rade, a tăia, a elimina (o literă, un cuvânt, un pasaj). 2. (Jig.) a nimici, a distruge, stârpi. deleterious [.deli'ti arias, dil-] adj. (rar) pernicios, vătămător, dăunător (pentru sănătate şi moral). deleteri ss [-nis] s. (rar) caracter pernicios / vătămător. deletion [di(:)'li:/3n] s. ştergere, radere. deletion mark [~ 'mo:k] s. (poligr.) deleatur, semn de eliminare (din te xt). delf(t) [delf(t)] ş. delft, faianţă, ceramică smălţuita (fabricată la Delft, în Olanda lian ['di:lian] adj. din Dclos. deliberate I. [di'libprit] adj. 1. premeditat, i ntenţionat, deliberat, făcut dinadins, chibzuit, gândit; ~ lie minciună sfruntată / neruşin tă. 2. atent, circumspect. 3. (despre mişcări, vorbire) încet, cumpănit. II. [di'libarcit] vb. A. inţr. a delibera, a chibzui, a judeca, a cumpăni; a şovăi, a sta în cumpănă. B. tr. judeca, a cumpăni. deliberately [di'Hbaritli, -stlij adv. 1. dinadins, înadins, voit , cu tot dinadinsul. 2. conştient, chibzuit. 3. nepripit, prudent, pe-ndelete. 4. cu sânge rece. deliberateness [di'libsritnis] s. chibzuinţă, chibzuială; prudenţă. delibera ion [diliba'rei/an] s. 1. deliberare, cumpănire, chibzuirc, cântărire. 2. dezbatere, d iscutare (a argumentelor pro şi contra). 3. băgare de seamă, prudenţă. deliberative [di'li bsrativ] adj. 1. (despre vot) deliberativ. 2. intenţionat, voit. deliberative body [~ ibndi] s. organ / corp deliberativ. deliberatively [di'libprstivli] adj. pri n deliberare. deliberator [di'libareito1"] s. 1. persoană care deliberează. 2. perso ană care are vot deliberativ. delicacy ['dclikasi] s. 1. delicateţe, gingăşie; fragilita te; graţie, frumuseţe suavă. 2. delicateţe morală. 3. tact, îndemânare, diplomaţie, supleţe ea unei situaţii delicate). 4. agerime, subtilitate, fineţe (a percepţiilor), rafiname nt (în simţuri, sensibili tate, gusturi). 5. scrupulozitate. 6. sensibilitate (a inst rumentelor). 7. frăgezime, delicateţe (a vopselelor, nuanţelor). 8. delicatese, mâncare gustoasă; aperitiv; the delicacies of the season trufandale (fructe, legume). 9. sănăt ate plăpândă / şubredă, lipsă de rezistenţă (care necesită îngriire). delicate fdelikit] I. plăcut la gust. 2. delicat, răsfăţat, crescut în puf. 3. delicat, cu ţesutul fin/moale / su re. 4. (lucrat)fin,delicat, minuţios, migălos. 5. (despre culori) atenuat, fraged, p alid, de nuanţă pastel. 6. subtil, rafinat. 7. delicat, plăpând, gingaş; fragil. 8. (despr e situaţii) critic, delicat. 9. (despre persoane, instrumente) foarte simţitor / sen sibil. 10. (despre atingere) uşor, delicat, care nu apasă. 11. (despre auz) fin, asc uţit. 12. scrupu los. 13. atent, delicat. 14. pudic, ruşinos. 15. cusurgiu, pretenţios. II. s. (înv.) 1.cusurgiu, persoană mofturoasă. 2. fiinţă plăpândă. 3. pl. delicatese. deli y [-li] adv. delicat. delicatessen l'delika'tesn] s. pl. 1. delicatese; preparat e culinare. 2. magazin de produse alimentare. delicious [di'Ii/as] adj. delicios ; foarte plăcut, încântător, desfătător; splendid; divin. deliciousness [-nis] s. caracter gust delicios; încântare, desfătare, splendoare. delict ['dirlikt] s. (jur.) delict, infracţiune, călcare a legii. delight [di'lait] I. vb. A. tr. a încânta, a desfăta, a dele cta; (pasiv) to be ~ed a fi încântat / foarte bucuros; (I am) ~ed (to meet you) (sun t) încântat (de cunoştinţă); he is ~ed with you este încântat de tine. B. intr. to ~ in a s electa cu; a iubi, a-i face plăcere; to~in music a iubi muzica; to ~ to a fi încântat să, a-i face plăcere să. II. s. încântare, desfătare, plăcere; extaz; Turkish ~ rahat locum o have /to take(a)~inagăsiplăcereîn,a iubi; he takes a ~ in worrying her îi face plăcere s -o necăjească. delighted [di'laitid] adj. 1. încântat; fermecat. 2. (înv.) încântător, desf elightedness [-nis] s.v. d e l i g h t f u l n e s s. delightful [di'laitful] ad j. încântător, delicios, răpitor, fermecător, desfătător. delightfulness [-nis] s. încântar are; extaz. delightsome [di'laitsom] adj. (înv., poetic) încântător. delightsomeness [-n is] s.v. d e l i g h t f u l n e s s . delime [di:'laim] vb. tr. (chim.) a decal cifia. delimit [di(:)'Iimit] vb. tr. 1. a delimita (graniţele), a fixa, a determin a, a demarca, a hotărnici. 2. (/nat.) a delimita / a determina frontierele (cu gen .). delimitate [di(:)'limitcit] vb. ir. v. d e 1 i m i t. delimitation [diilimi' tei/jn, idi:-] s. delimitare, demarcare; hotărnicire. delimitative [di-limi'tcitiv ] adj. de delimitare, delimitativ. delimiter ['di(:)'limit3r] s. (infor.) delimi tator. delineate [di'linieit] vb. tr. 1. a schiţa, a contura. 2. a zugrăvi, a descri e. 3. (/nat.) a stabili frontierele (cu gen.), a delimita. delineation [diilini' ci/pn] s. 1- schiţă; plan; studiu; traseu. 2. descriere, zugrăvire. 3. (/nat.) delimit are. delinquency [di'lirjkwsnsi] ş. (jur.) delict, infracţiune; vină; călcare a legii. d



 elinquent [di'lirjkwant] (jur.) I. s. delincvent, infractor. II. adj. 1. (in, of ) vinovat, culpabil. 2. (amer.) (despre impozite etc.) ncachitat. deliquesce [id eli'kwes] vb. intr. 1. (chim.) a se lichefia, a se topi. 2. (jig.) a se mistui, a se topi. deliquescence [idcli'kwcsns] s. (chim.) delicvescenţă; solubilitate. deli ration [idcli'rci/3ii] s. 1. întunecare a minţii; delir. 2. faptă necugetată / nesăbuită. d lirious [di'liriss] adj. 1. delirant; rătăcit. 2. furios, turbat, înnebunit. 3. cuprin s de extaz, extaziat; ~ with delight beat de fericire, transportat de încântare. 4. (despre vorbire) incoerent, fără şir. delirium [di'liriam] s. (lat.) 1. (//ied:) delir . 2. extaz, transport. delirium tremens [~ 'tri:menz] s. (lat. med.) delirium tr emens, delir alcoolic acut. delish [di'li/j adj. (amer.) delicios (prese, de la d e 1 i c i o u s).



 delitescence 258



delitescence [.deli'tessns] s. 1. latenţă; obscuritate. 2. (med.) perioadă de incubare . 3. (med.) delitescenţă (dispariţie subită a unei tumori). 4. (chim.) dclitescenţă (pulver zare a cristalului prin pierderea apei de cristalizare). delitescent [deli'tesan tj adj. 1. (med.) (despre simptomele bolilor) latent, ascuns. 2. (med.) (despre tumori, inflamaţii) delitescent, care dispare subit. 3. (chim.) delitescent, pulve rizat, dezagregat în urma pierderii apei de cristalizare.. deliver [di'livor] I. v b. A. tr. 1. (from) a (e)libcra, a salva, a izbăvi, a mântui (de, din). 2. a naşte; (p asiv) to be ~ed of a child a naşte. 3. a da, a livra, a preda, a distribui, a înmâna, a remite (o scrisoare, o marfă); to ~ the goods a) a livra mărfurile; b) (fig.) a se achita de obligaţiile luate, a-şi îndeplini obligaţiile. 4. a prezenta, a remite oficia l (socoteli, acte, ordine). 5. (şi to ~ up / over) a părăsi, a abandona, a preda (/ai cras, o fortăreaţă). 6. (mii.) a lansa, a dezlănţui; to ~an attack a dezlânţui un atac; to battle a da o bătălie. 7. a da (o lovitura). 8. a ţine, a rosti; a pronunţa; a enunţa; to ~ a lecture a ţine o prelegere / o conferinţă. 9. a produce, a furniza. 10. (despre p ompe) a da prin pompare. 11. (ec.) a distri bui, a livra. B. refl. to ~oneself up a se preda; to ~oneseIf of a speech aţine un discurs / o cuvântare; to ~ oneself of an opinion a spune ce are pe inimă, a se descărca, a se destăinui. deliverable [di'Ii varabl] adj. 1. care poate / urmează să fie (e)liberat. 2. (ec.) livrabil. deliveran ce [di'livorons] s. 1. (e)liberare; salvare, izbăvire, mântuire; emancipare. 2. naşter e. 3. dicţiune; debit (verbal). 4. (jur.) achitare. deliverer [di'Iivar3r] s. 1. mân tuitor, izbăvitor, salvator. 2. povestitor. deliverly [di'livsli] adv. (înv.) în grabă; pripit. delivery [di'livari] s. 1, naştere, facere. 2. (si ec.) predare, livrare; to take ~ of the goods a prelua / a ridica marfa. 3. aducere; distribuire, distr ibuţie (ae ziare etc.); the early / the first ~ curier / poştă de dimineaţă. 4. (telin.) d ebit; debitare. 5. (jur.) predare formală (a proprietăţii), punere în stăpânire. 6. (sport) aruncare (a mingii); a good ~ serviciu / joc frumos. 7. rostire (a unui discurs) . 8. alimentare, aprovizionare (cu apă, curent, cărbuni). 9. (teltn.) pompare. 10. ( telin.) pompă aspiratoare. delivery bill [di'livari 'bil] s. (ec.) foaie de livrar e. delivery body [~ .todi] s. (auto) caroserie de furgonetă. delivery boy [~ boi] s. comisionar (tânăr). delivery car [~ ka: r ] s. (auto) camionetă, furgonetă. delivery cock [~ kok] s. (telin.) robinet de evacuare. delivery connection [~ ka'nek/sn] s. (telin.) racord de evacuare. delivery date [~ deit] s. (ec.) dată a livrării, ter men de livrare. delivery desk [~ desk] s. masă de la care se distribuie cărţi (la bibl iotecă). delivery hole [~ houl] s. (tehn.) gură de refulare: delivery meter [~ imi:t or] s. (tehn.) debitmetru, contor de trecere. delivery note [~ nouţ] s. (ec.) fact ură. delivery pipe [~ paip] s. 1. (tehn.) burlan de evacuare, conductă de scurgere. 2. (hidr.) conductă de ieşire. 3. (mine) ţeava de golire. delivery quantity [~ ikwsnti ti] s. (tehn.) debit refulat. delivery room [~ ru:m] s. (la maternitate) cameră în c are, la externare, se încredinţează mamei noul născut. ' . . . delivery sheet [~ fi:t] s . (ec.) borderou / foaie de livrare. delivery table [~ .teibl] s. 1. (text.) masă de sortare. 2. (poligr.) masă strângătoare. delivery value [~ iveelju:] s. (tehn.) cap acitate de debitare. delivery van [~ van] s. furgonetă, camionetă. delivery volume [ ~ ivoljum] s. (tehn.) volum pompat. dell [del] s. 1. vâlcea. 2. (rar) adâncitură, groa pă. ' delocalize [idk'Ioukalaiz] vb. tr. 1. a muta din localitatea de baştină. 2. a el ibera de caracteristici locale / de provincialism. delouse [diO'laus] vb. tr. a despăduchea; a deparazita. delousing [di(:)'lausirj] s. despăduchere; deparazitare. Delmarva [rdehna;va] s. (amer.) (folosit ca supranume) peninsula de pe coasta răsări leatiă a Statelor Unite, cuprinzând porţiuni din statele Delaware, Maryland şi Virginia. Delphian ['delfion] adj. 1. delfic, de la Delfi. 2. (fig.) oracular; obscur; am biguu, cu două înţelesuri. Delphian oracle [~ 'orokl] s. oracolul din Delfi. Delphic [ 'delfik] adj. v. D e l p h i a n . delphinium [del'finism] s. (bot.) nemţişor (Delph inium datum). delta ['delta] s. 1. delta (litera din alfabetul grec). 2. deltă (a unui fluviu); the Delta Delta Nilului. delta connection [~ koinek/an] s. (electr .) montaj l conexiune în triunghi. deltafication [ideltefi'kei/an] s. (geogr.) for mare a unei delte. deltaic [del'teiik] adj. care formează o deltă. delta iron ['delt a raion] s. (metal.) fier delta. deltoid | 'deltoid] I. adj. deltoid, în formă de de



 lta, triunghiular. II. s. (anat.) (muşchiul) deltoid. deltoidal [del'toidal] adj. v. d e 11 o i d (I). deludable [di'lju:dobl] adj. uşor de înşelat / de tras pe sfoară; c redul, delude [di'lju:d] vb. tr. a induce în eroare, a amăgi, a înşela, a frustra, a-şi ba te joc de; to ~ oneself a-şi face iluzii, a se amăgi (singur). deluder ]-or] s. înşelător, amăgitor. deluding [-iij] adj. v. d e l u s i v e . deluge ['delju(;)d3[ I. s. 1. potop; (bibl.) the Deluge Potopul. 2. (si ~s of rain) ploaie torenţială. 3. (fig.) potop, torent (de cuvinte, înjurături ele). II. vb. tr. a inunda (şi fig); to ~with in vitations a copleşi cu invitaţii.



delusion [di'lju(:)3sn] s. 1. inducere în eroare, amăgire; iluzie; to be/ to labour under a ~ a fi victima unei erori / iluzii. 2. minciună. 3. (med.) iluzie; manie; ~ of grandeur megalomanie, grandomanie. delusive [di'lju;siv] adj. înşelător, iluzoriu , amăgitor, ireal. delusively [-li] aaV. înşelător etc. (v. d e 1 u s i v e). delusivene ss [-nis] s. 1. caracter amăgitor / înşelător / iluzoriu. 2. tendinţă de a înşela / de a in eroare. delusory [di'lju:sori] adj. v. d e l u s i v e . de luxe [do 'luks] adj . (fr.) de lux; a ~ edition, an edition ~ ediţie de lux. delve [delv] I. vb. A. tr . (înv.) 1. a săpa; to ~ and dig a săpa. 2. a face cercetări în; a cerceta (documente, cărţ a răscoli. B. intr. (despre drumuri, şosele) a coborî brusc. II. s. cavitate, adâncitură, depresiune; hârtop. delver [-or] s. săpător. Dem [dem] s. (amer.) prese, de la D e m o c r a t . demagnetization ['dbmajgnitai'zei/sn, di:.m-] s. (electr.) demagneti zare. demagnetize ['dii'nifegnitaiz, di:'m-] vb. tr. 1. (electr.) a demagnetiza. 2. a trezi din somnul magnetic. Demagog ['demagog] s. v. d e m a g o g u e . de magogic(al) [,demo'gogik(3l), -'god3ik-] adj. demagogic. demagogically [idemo'go gikoli] adv. demagogic. demagogism [idemogo'gizam] s. demagogie. demagogue ['dem agog] s. demagog. demagoguery ['demoigogorî] s. v. d e m a g o g i s m. demagogy [ 'demagogi, -godîi] s. 1. demagogie. 2. (fam.) demagogi. demain.[di'mein] s. v. d e m e s n e (1). demand [di'ma;nd, amer. di'm»(:)nd] I. vb. tr. 1. (of, from) a cer e, a pretinde, a reclama (de. la); a prezenta o cerere (cuiva). 2. a cere, a rec lama, a necesita, a pretinde; the task ~s skill sarcina cere îndemânare. 3. (rar) a în treba. II. s. 1. cerere, pretenţie; exigenţă; interpelare; lucru cerut; trebuinţă, nevoie; payable on ~ plătibil la cerere; I have many ~s on my purse am multe cheltuieli. 2. (ec.) cerere; necesar; comandă; to be in great ~ a fi foarte căutat; supply and ~ cerere şi ofertă. 3. (tel.) întrebare. demandable [-obl] adj. exigibil; care poate fi cerut / solicitat. demandant [-ont] s. (jur.) reclamant; parte civilă. demand att achment [di'mcund o'taît/montls. (electr.) indicator de maximum. demander [di'ma;n dor] s. solicitant, persoană care cere etc. (v. d e m a n dl). demand factor [di'm omd 'faektor] s. 1. (electr.) factor de cerere. 2. (cib.) coeficient de încărcare. 3 . (tehn.) coeficient de solicitare. demanding [di'maindin] adj. exigent, pretenţio s. demand power [~ ipauor] s. (tehn.) putere calculată / teoretică. demantoid [di'ma mtoid] s. (mineral.) demantoid. demarcate ['di:ma:keit] vb. tr. a demarca (graniţe le). demarcation [idkmai'kei/an] s. delimitare; demarcaţie, demarcare, hotărnicire; parcelare; line of ~ linie de demarcaţie. demarche ['deima:/, -'-] s. (jr.) demers , intervenţie diplomatică. denie [di:m] s. (zool.) colonie (ae monade). demean1 [di' mi:n] vb. rej7. (înv.) a se purta, a se comporta. demean2 vb. A. tr. a înjosi. B. re fl. a se înjosi. . demeanour [sr] s. atitudine, purtare, comportare. dement [di'me nt] vb. tr. (înv.) a scoate din minţi, a înnebuni. demontate [-eit[ vb. tr. v. d e m e n t . demented [di'mentid] adj. dement, ieşit din minţi; to be / to become ~ a-şi ieşi din minţi; (fam.) it will drive me ~ asta o să mă scoată din minţi. dementedness [-nis] s. nebunie, demenţă. dementi [ideima:n'ti] s. ()r.) dezminţire oficială. dementia [di'menj ioj s. (lat. mea1.) demenţă, nebunie. dementia praecox [di'men/io 'pri:koks] s. schi zofrenie. de-merger [di:'mo:d30r] s. (ec.) separare a unor întreprinderi fuzionate temporar. demerit [di:'merit,'-,--] s. 1. lipsă, defect, neajuns, demerit. 2. (sc ol.) notă proastă (l« purtare). demerit mark [~ mark] s. v. d e m e r i t (2). demerit orious [idi:meri'to:rios] adj. (rar) nedemn de laudă / de răsplată / de stimă; care meri tă să fie mustrat, condamnabil. demesmerize [di'mezmoraiz] vb.tr. v. d e h y p n o t i z e. demesne [di'mein, -'mi:n] s. 1. stăpânire (a proprietăţii funciare). 2. domeniu 7 moşie nedată în arendă. 3. grădină şi parc (pe langa casă); Royal ~ domeniul Coroanei; St proprietate a statului. 4. (j7g.) sferă / câmp de activitate. demethylation [dbnieB i'leiJan] s. ( chim.) demetilare. demi-ass ['denii ss] s. (zool.) catâr. demibath ['demiba;6] s. baie de şezut. demigod ['demigod] s. (mitol. şi fig.) semizeu. demigo



 ddess ['demigodis] s. (mitol. şi fig.) semizeiţă. demijohn ['demid/on] s. damigeana. d emi-Iass ['demites] s. v. d e m i - r c p. demilitarization [dbmilitorai'zei/an] s. demilitarizare. ' demilitarize ['di:'miltaraiz] vb. tr. a demilitariza. demi litarized zone ['diimilitoraizd 'zoun] s. zonă demilitarizată. demilune ['demi'lju:n ] s. (fr.) 1. semilună. 2. (mii.) adăpost întărit. demi-monde ['demi'mo(:)nd şi pronunţia f anceză] s. (fr.) lume a femeilor declasate / de moravuri uşoare. demineralization [d iMiiinorolai'zeiJan] s. demineralizare.



 259 dendrite demineralize [di'minarslaiz] vb. tr. a demineraliza. demi-official ['demio'fi/al ] adj. semioficial. demi-quaver ['demiikweiv3r] ş. (muz.) şaisprezecime. demirelief [


 adj. 1. demoniac, diabolic, drăcesc. 2. inspirat, genial. demonisation [idimans'z ei/an] s. demonizare. demonise ['di:monaiz] vb. tr. a demoniza. demonism ['dimis nizam] s. demonism, credinţă în demoni. demonolatry [idiima'nDlatri] s. demonolatric.



demonology [idiima'nol^i] s. demonologie. demonship ['di:m3n/ip] s. natură diaboli că, caracter drăcesc. demonstrability [pdemonstrs'biliti, di.mons-, -bt-] s. demonst rabilitate, caracter demonstrabil. demonstrable ['demsnstrabl] adj. 1. demonstra bil, care se poate arăta / dovedi. 2. (înv.) evident, vădit, clar. demonstrableness [nis] s.v. d e m o n s t r a b i l i t y . demonstrant [di'monstrant] s. demonstr ant. demonstrate ['demsnstreit] vb. A. tr. 1. a demonstra, a arăta; a explica. 2. a demonstra, a dovedi; a justifica. B. intr. 1. a participa la o manifestaţie / la o demonstraţie, a manifesta. 2. (/n/7.) a face o demonstraţie militară. demonstration [idemans'trei/pn] s. 1. demonstraţie, paradă (de sentimente etc.). 2. demonstrare, arătare, expunere, explicare, lămurire. 3. demonstraţie, dovadă, probă. 4. demonstraţie, ma ifestaţie. 5. (m/7.) demonstraţie de forţe. demonstrationist [-ist] s. participant la o manifestaţie, manifestant, demonstrant. demonstrative [di'monstrativ] I. adj. 1. demonstrativ, indicator; doveditor, convingător. 2. expansiv (despre fire). 3. (g ram.) demonstrativ. II. s. (gram.) pronume demonstrativ. demonstratively [-li] a dv. demonstrativ. demonstrativeness [-nis] s. caracter demonstrativ; expansivita te. demonstrator ['demanstreits1"] s. 1. demonstrant, manifestant, participant l a manifestaţie. 2. asistent al unui profesor de ştiinţe (care face lucrări practice de s eminar). 3. degetul arătător. demonstratory [rdeman'streitari] adj. v. d e m o n s t r a t i v e (1). demoralization [di-moralai'zei/an, -rsli'z-] s. demoralizare, descurajare. demoralize [di'morolaiz] vb. tr. 1. a demoraliza, a descuraja. 2. a corupe, a deprava. 3. a submina, a compromite disciplina / moralul / autoritate a (cuiva), a dezorganiza. Demos ['di;raas] s. (grec.) demos, popor. Demosthenic [idemos'Genik] adj. demostenic; cu putere oratorică; (despre discursuri) elocvent, patriotic; denunţător. demote [di'mout] vb. tr. (mil. fig.) a retrograda. demotic [ di(:)'motik] adj. 1. popular. 2. (despre scrierea egipteană veche) demotic, în formă p opulară. demotics [-s] s. (cu sg.) sociologie. demotion [di'moujan] s. (inii.) deg radare. demount [di:'maunt] vb. tr. 1. a demonta. 2. (cottstr.) a demoda. 3. a d ezlipi (timbre). demountable f-sbl] adj. demontabil, care se poate desface. demp ster ['dempsta1"] s. v. d c e m s t e r . demulcent [di'niAisont] I. adj. (med.) calmant, emolient, liniştitor, lenitiv. II. s. calmant, sedativ, emolient, leniti v. demulsify [diWIsifai] vb. tr. (chim.) a dczemulsiona. demulsifying [idi:niAls ifaiirj] s. (chim.) dezemulsionare. demur [di'ms:1-] I. vb. intr. 1. a ezita, a se îndoi, a şovăi; a temporiza. 2. a ridica obiecţii (şi jur.). II. s. 1. întâmpinare, obie without ~ fără obiecţii. 2. amânare, tergiversare, temporizare. demure [di'mjii3r, Jmjo 3r] adj. 1. modest; rezervat, reţinut, sobru, stăpânit. 2. care face pe modestul sau p udicul; afectat; ipocrit, prefăcut; (fam.peior.) she looks as ~ as if butter would not melt in her mouth face pe mironosiţa; ai zice ca nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. demurely [-li] adv. 1. rezervat; cu răceală, rece. 2. cu o modest ie afectată; prefăcut, ipocrit. demureness [-nis] ş. modestie afectată; mofturi; fasoane . demurrage [di'nurid3] s. 1. (mar.) contrastalii; plată a contrastai iilor; taxă de amarare. 2. (ferov.) depozitare, înmagazinare; cheltuieli de depozitare, de înmagaz inare. demurral [di'niArsl, amer. Jni3:r9l] s. amânare. demurrer1 [di'mAra""] s. ( jur.) excepţiune, incident, motiv dilatoriu, ridicat de apărare pentru amânarea acţiunii ; to put in a ~; to enter a ~ a ridica o excepţiune. demurrer2 [di'ni3:r3r] s. per soană nehotărâtă / şovăielnică / neîncrezătoare. demy [di'mai, da'm-] s. 1. format de hârti a 46 cm x 56 cm pentru hârtie de tipar, 38 cm x 48 cm pentru hârtie de scris; în S.U.A . 41 cm x 53,50 cm pentru hârtie de scris). 2. student la Colegiul Magdalena, Oxfo rd. den [den] s. 1. vizuină, bârlog; peşteră. 2. speluncă, cuibar; ascunzătoare. 3. cuşcă ( ina zoologică). 4.-chilioară. 5. (fam.) mic cabinet de lucru (izolat). 6. (fain.) lo cuinţă. denarius [di'neariss, de'naxias] s. dinar (monedă de argint din vechea Romă; de aici prescurtarea d pentru moneda engleză peni). denary ['dimarij I. adj. zecimal. II. s. 1. zece. 2. zecime. denationalization [dima^Jpnplai'zci/an] s. dcnaţionaîiza re. denationalize [di^nas/analaiz, 'di:'n-] vb. tr. 1. a denaţionaliza (un popor, o persoană). 2. a denaţionaliza (o întreprindere care era proprietatea statului). dena turalization [di'nset/arolai'zei/an] s. denaturare; denaturalizare. denaturalize [di:'nEet/uralaiz, 'di:'n-, -tjar-] vb. A. tr. 1. a denatura, a schimba firea.



 2. a face să piardă drepturile de cetăţean. B. rejl. a renunţa la drepturile de cetăţean. d turation [di.nst/a'rci/an] s. (bot.) denaturare. denature [di:'neit/3r] vb. tr. a denatura, a schimba, a falsifica (ceaiul, spirtul etc). denatured alcohol [di: 'neit/od 'selkahol] s. spirt denaturat. denaturize [dii'nast/sraiz] vb. tr. v. d e n a t u r e . denazification [diina:zifi'kci/an] ş. denazificare, defascizare. denazify [diina:zifai] vb. tr. a denazifica, a defasciza. dendra s. pi. de la d e n d r o n . dendriform ['dcndrifo:m] adj. dendriform, cu înfăţişare de arbore. dendrit e ['dendrait] s. (geol.) dendrită.



 dendritic(al) 260



dendritic(al) [den'dritik(3l)] adj. (mat., mineral.) dendritic, arborescent. den tal surgeon [~ 'so:d33n[ s. dentist. dendrochronology [dendroukro'nol3d3i] s. (b ot.) dendrocronologie. dentate ['denteit] adj. (bot.) dinţat, zimţat. dendroid(al) [ den'droid(al)] adv. v. d e n d r i t i c . dentation [den'teiMi] s. (bot.) dinţare (pe marginea unei frunze etc.). dendrologic(al) [.dendra'bd3ik(3l)] adj. (bot.) dendrologic. dent corn ['dent ko:n] s. (bot.) dinte-de-cal, porumb american. de ndrologist [den'drolodjist] s. (bot.) dendrolog. denticle ['dentikl] s. 1. dinte mic, dinţişor. 2. (arhit.) denticul. dendrology [den'droW3i] s. (bot.) dendrologic, ştiinţă care se ocupă cu studiul copacilor. denticular [den'tikjulo'] adj. v. d e n t i c u l a t e . dendrometer [den'dromito1, -ms-] s. (silv.) dendrometru. denticul ate [den'tikjuleit] adj. 1. (bot.) denticulat, dinţat, mărunt, cu dinţi mici. 2. (tehn .) dendron ['dendron], pl. dendra ['dendraj s. (mat.) dendron. dinţat, zimţat, dantu rat. dene1 [di:n] s. vâlcea, vale mică (mai ales păduroasâ). denticulated [-id] adv. v. d e n t i c u l a t e . 2 dene s. dune; nisipuri. denticulation [.dentikju'lei/a n] s. 1. dinţare. 2. denticul. dene hole [~ houl] s. (arlieol.) peşteră artificială (în de aluri calcaroase). dentiform ['dentifo;m] adj. dentiform, în formă de dinte. dengue ['derjgi] s. (med.) friguri tropicale infecţioase (cu dureri articulare acute). de ntrifrice ['dentifris] s. praf de dinţi; pastă de dinţi. deniable [di'naisbl] adj. car e poate fi negat / dezminţit / contrazis; contestabil. dentigerous [den'tid39ras] adj. cu dinţi, dinţat. denial [di'naial] s. 1. negare, tăgăduire; dezminţire, negare; cont razicere; to issue a dentil ['dentil] s, v. d e n t i c l e (2). flat ~ a public a o dezminţire categorică. 2. renegare, dezicere, nerecunoaştere. 3. refuz, dentilabia l [identi'leibiol] adj. (fon.) labiodental. respingere (a unei cereri); to take no ~ a nu admite un refuz. dentilingual ['denti'lirjgwal] adj. (fon.) dentilingu al. denicotinize [di:'nikatinaiz] vb. tr. a denicotiniza. dentine ['dentknj s. ( anat.) dentină, ivoriu. denier1 ['denia'] s. (text.) denier. dentist ['dentist] s. dentist, stomatolog. denier2 [di'naior] s. negator, persoană care neagă. _ dentistr y [-ri] s. dentistică, stomatologic. denigrate ['denigreit] vb. tr. a denigra, a p onegri, a calomnia, a defăima, a bârfi. dentist's drill ['dentists 'dril] s. (med.) bormaşină, freză (dentară). denigration [.deni'grei/an] s. denigrare, ponegrire, calomni ere, defăimare. r denigrator [denigreit3 ] s. ponegritor, calomniator, defăimător. den tition [den'ti/an] s. 1. dentiţie, creştere a dinţilor. 2. dantură. denim [denim] s. 1. (tot.) doc; ~ jeans pantaloni de doc. 2.pl. pantaloni de doc, blugi, dentolingua l ['dcnta'lingwâl] aaj'. v. d e n t i l i n g u a l . blue-jeans. dentology [den't okid3i] s. dentologie. denitrated [dhnai'treitid] adj. (chim.) denitrat. denture ['dentJV] s. 1. dentiţie, dantură. 2. proteză dentară. 3.pl. dinţi falşi. denitrify [dk'na trifai] vb. tr. (chim.) a denitrifica. denuclearize [idi:nju':kli3raiz] vb. tr. a denucleariza. denizen ['denizn] I. s. 1. locuitor; ocupant. 2. străin naturaliza t. 3. (lingv.) neologism. denucleated [di'nju:klieitid] adj. fără miez / nucleu. 4. animal sau plantă aclimatizată. II. vb. tr. 1. (mai ales pasiv) a admite ca cetăţean, de nudate [de'nju:deit, 'denjudeit] adj. 1. (bol.) fără frunze. 2. (geol.) denudat. a înc etăţeni. 2. a introduce (un cuvânt strain) în uz. 3. a popula. denudated ['denjudeitidj adj. v. d e n u d a t e . dennet ['denit] s. (ist.) trăsură uşoară cu două roţi, cariolă, d r. denudation [idi;nju(:)'dei/3n] s. 1. dezgolire, despuiere, dezvelire, dezbrăcar e, desco denominant [di'nomingnt] s. (gram.) substantiv abstract provenit dintr-u n adjectiv. perire. 2. deposedare. 3. (geol.) denudaţie, denudare, dezgolire, aflo riment. 4. despădurire. denominate I. [di'nomineit] vb. tr. a denumi, a numi. II. [di'nominit] adj. (mat.) concret. 5. (bot.) degarnisirc. denominate number [~ 'n Ambor] s. (mat.) număr concret. denudative [di'nju;dotiv] adj. dezgolitor, dezveli tor. denomination [di.nomi'neijsn] s. 1. denumire, numire; desemnare. 2. clasă / c ategorie denude [di'nju:d] vb. tr. 1. (of) a dezgoli, adezveli, a dezbrăca, a desp uia (de). 2. (fig.) de unităţi pentru bani I greutăţi etc.; to reduce to tile same ~ a r educe la aceeaşi categorie; a deposeda, a jefui. 3. (geol.) a denuda. coins of sma ll ~s bani mărunţi. 3. credinţă, confesiune; sectă religioasă. denuded [-id] adj. dezgolit tc. (v. d e n u d e); (despre munţi etc.) golaş. denominational [-o\] adj. (despre e ducaţie) confesional, sectar, conform cu principiile denunciate [di'nAnsieit, -jie



 it] vb. tr. a denunţa; a condamna; a acuza. unei biserici / secte. denunciation [d i.nAnsi'ei/an] s. 1. denunţare, acuzare pe faţă; ameninţare; condamnare, denominationali sm [-alizam] s. spirit de sectă; sectarism. denominative [di'nominstiv] I. adj. 1. denominativ, care numeşte. 2. (gram.) derivat osândire. 2. (jur.) denunţare (a unui t ratat etc.). 3. (inv.) prezicere, vestire. dintr-un substantiv sau adjectiv. II. s. (gram.) cuvânt derivat dintr-un substantiv sau denunciative [di'nAnsiotiv] adj . denunţător; acuzator; ameninţător. adjectiv. denunciator [di'nAnsieitor, -n/icit-] s. 1. denunţător. 2. acuzator. r denominator [di'nomineito ] s. (mat.) numitor (al unei frqc(ii); to reduce to a common denunciatory [di'nArisistari, -nJio-,-siei-[ adj . v. d e n u n c i a t i v e . ~ a aduce la acelaşi numitor. denutrition [idimjm't rijan] s. (med.) caşexie; denutriţie. denotable [di'noutabl] adj. care poate fi numi t; de denotat. deny [di'nai] vb. A. tr. 1. a nega, a tăgădui, a respinge; to ~ the c harge a respinge / denotation [idknou'tei/sn] s. 1. însemnare, notare. 2. exprimar e prin semne / simboluri. a recuza acuzarea / incriminarea / inculparea; there i s no ~ing it indiscutabil, este de 3. semn, indicaţie. 4. sens exact (al unui term en). necontestat, faptul nu poate fi negat. 2. a refuza, a respinge; a interzice ; to ~ assistance denotative [di:'noutotiv] adj. (~ of) care indică / denotă / înseamnă / desemnează (cu to smb. a refuza ajutor cuiva; I was denied this; this was denied (to) me mi s-a refuzat ac.). acest lucru; he was denied admission i s-a interzi s accesul; I will not be denied nu denote [di'nout] vb. tr. a denota, a însemna, a marea, a desemna; a arăta, a indica; a numi. admit săfiurefuzat; he is not to be de nied nu înţelege să fie refuzat. 3. a dezavua, a renega, denotement [-mont] s. 1. indi care, arătare. 2. semn, simbol. a contesta, a nu recunoaşte; to ~one's signature a n u-şi recunoaşte / a-şi contesta iscălitura. denouement [dei'nu:ma;rj, -morj şi pronunţia fr nceză] s. (fr.) 1. (lit., teatru) deznod㍠<* (mil.) to ~ possession a nu ceda, a nu lăs a în stăpânire. B. refl. 1. (cu ac.) a se lipsi mânt. 2. episod final, încheiere, epilog. denounce [di'nauns] vb. tr. 1. a denunţa; a demasca; a da în vileag. 2. a învinui, de, a renunţa la, a nu-şi permite; to ~ oneself every luxury a renunţa la orice fel de lu x, a condamna, a acuza, a osândi, a înfiera. 3. a denunţa (un tratat, un armistiţiu). 4. (inv.) a nu-şi permite nici un lux. 2. (for) a se lipsi (pe sine), a face sacrifi cii, a se sacrifica (pentru). 3. a nu primi, a respinge; to ~ oneself to visitor s a nu primi musafiri. C. intr. a profetiza, a prooroci (nenorociri). (inv.) a tăgăd ui, a nega, a spune nu. denouncement [-mont] s. v. d e n u n c i a t i o n . r d enyingly [-inii] adv. negativ; tăgăduitor. denouncer [di'naunsa ] s. denunţător; demasca tor. deodand ['dioudasnd] s. (jur. ist.) obiect ce se confiscă în favoarea statului ca sancţiune, dense [dens] adj. 1. dens, des, îngrămădit; stufos; compact; ~ texture ţesătu deasă / compactă / solidă. 2. (jig.) greoi, greu de cap, opae; ~ignorance ignoranţă adâncă otală atunci când a cauzat moartea cuiva. / crasă. deodar ['dioudet;', 'diod-] s. (ang lo-indian) (bot.) cedru de Himalaia (Cedrus deodara). densely [-li] aav. dens; c ompact; ~ populated area regiune (dens) populată, regiune deodorant [di:'oudor.mt] adj., s. dezodorant, dezinfectant. cu populaţie densă / compactă; ~ wooded country ţinu t acoperit cu păduri dese. deodorization [dboudarai'zeifan] s. dezodorizare. dense ness [-nisj s. v. d e n s i t y . deodorize [di:'oudaraiz] vb. tr. a dezodoriza, a îndepărta mirosul (cu gen.) din, dense smoke ['dens 'smouk] s. (auto) fum. a dezi nfecta. dense-witted ]~'witid] adj. v. d e n s e (2). deodorizer [-or] s. dezodo rant, dezinfectant. densify ['densifai] vb. tr. 1. a condensa, a concentra; a înde sa. 2. (tehn., bid.) a compacta, deontological [dionto'bdjiksl] adj. deontologic . a aglomera; a impregna (material lemnos etc.). deontology [idi:on'tobd3i] s. d eontologie, morală, etică. densimeter [den'simitor] s.(fiz.) densimetru, picnometru, aerometru. deorbit [,di;'o:bit,'-'--] (cosm.) vb. A. tr. a scoate de pe orbită. B . intr. a ieşi de pe densimetry [den'simitri] s. (fiz.) densimetrie, determinare a densităţii. orbită. densitometer [idensi'toniitor] s. (fot., tehn.) densitometru. deo xidate [dh'oksideit] vb. tr. v. d e o x i d i z e . densitometric curve [.densit o'metrik 'ko:vj s. (fot.) curbă de înnegrire. deoxidation [di:oksi'dei/sn] s. (chim. ) deoxidare. densitometry [idensi'tomitri] s. (fot.) densitometric. deoxidizatio n [dhoksidai'zei/sn], 'dijo-j s. v. de o x i d a t i o n. density ['densiti] s. 1. desime, densitate, consistenţă. 2. (fiz.) greutate specifică. 3. (fig.) deoxidize [ di:'oksidaiz, 'di;'o-[ vb. tr. (chim.) a dezoxida, a scoate oxigenul din. opacit ate, stupiditate, lipsă de agerime, îngustime de spirit, mărginire. 4. (tehn.) densita te; deoxygenate [


 ligr.) densitate optică. dent1 [dent] I. s. scobitură, adâncitură, cavitate. II. vb. tr. a vârî (prin apăsare), a întipări, depaint [di'peintj vb. tr. (rar) 1. a descrie, a zugrăv . 2. a picta. depart [di'pa;t] vb. A. intr. 1. (from) a pleca (de la, din). 2. ( despre trenuri) a porni, a înfige; a lăsa urme / adâncituri în. dent21. s. (tehn.) dinte , colţ, zimţ; crestătură; urmă de lovitură. II. vb. tr. a dinţa, a cresta. a pleca. 3. (si ~ from this life) a muri. 4. to ~ from a) (înv.) a se despărţi de, a-şi lua rămas bun de l a; b) (fig.) a se depărta de, a se abate de la; to ~ from one's word a-şi dental ['d entl] I. adj. 1. dentar; dental. 2. dentistic. II. s. (fon.) consoană dentală.



 261 deposit bank



călca cuvântul, a nu se ţine de cuvânt. B. tr. a părăsi, a se despărţi de; to ~this life a eastă viaţă, a muri. departed [-id] I. adj. (fnv., poetic) trecut, apus, de altădată; ~ fr iends prieteni dispăruţi / care nu mai sunt. II. s. the ~ răposatul; răposaţii. departing [-in] ş. 1. plecare; despărţire. 2. plecare dintre cei vii, moarte. 3. (fig.) abatere, deviere. department [di'paitmsnt] s. 1. departament; secţie; sector; raion; silk ~ raionul de mătăsuri. 2. domeniu, ramură, branşă (de ştiinţă I cunoştinţe). 3. departament u, administraţie; blind ~ serviciu poştal unde se cercetează scrisorile cu adrese inco mplete sau indescifrabile. 4. {amer.) minister; State Department Departamentul d e Stat, ministerul afacerilor externe al S.U.A.; Department of Air Force ministe rul aviaţiei al S.U.A.; Department of Defense ministerul apărării; Department of War m inisterul de război (pană în 1947); Department of the Treasure ministerul de finanţe. 5. district; judeţ; departament. 6. secţie de fabrică, atelier; Personnel department ser viciul personal; International Trade Departments departamente profesionale (sind icale) internaţionale (ale Federaţiei Sindicale Mondiale). 7. (u/tiv.) catedră. depart mental [idi:pd:t'mentt] adj. 1. departamental, regional. 2. (despre magazine etc .) împărţit pe branşe / pe specialităţi. 3. ministerial. departmentalism [idi:pa:t'mentaliZ m] s. sistem de organizare pe departamente, birocratism. departmental school [id i:pa:t'mentl sku:l] s. şcoală cu cadre specializate (în care fiecare profesor predă o si ngură materie). departmental store [~ sto:r] s. v. d e p a r t m e n t s t o r e . departmentalize [dbpartmentslaiz] vb. tr. a împărţi pe departamente / sectoare etc. ( v. d e p a r t m e n t ) . department store [di'paitmsnt sto:r] s. magazin unive rsal. departure [di'pa:t/ar] ş. 1. plecare; plecare a trenurilor; to make one's ~ a pleca; upon his ~la plecarea lui; (rar) he is upon his ~estc gata de plecare. 2. (jig.) depărtare, abatere, deviere; ~ from truth îndepărtare de la adevăr. 3. (jig.) în ceput; orientare; a new ~ un nou punct de plecare, o nouă linie de conduită; o nouă or ientare (înpolitică etc.). 4. (fig.) încetare din viaţă, moarte. 5. (mar.) grad de depărtar spre est sau vest (faţă de meridianul Greenwich). departure platform [~ 'pla2tfo:m] s. (ferov.) peron de plecare. departure station [~ istei/an] s. staţie de plecare . depasture [di:'pa:st/ar, amer. -di'pees-] vb. A. in/r. a paşte. B. tr. 1. a duce (vitele) la păşune. 2. (despre pământ) a hrăni (vitele). depatrîate [di:'peitrîeit] (rar) A. tr. a expatria. B. intr. a se expatria. depauperate [di:'p:>:p9reit] vb. tr. a pauperiza, a sărăci; a slăbi, a opri creşterea (cu gen.); a face să degenereze. depaupe ration ['di'pDipa'rei/an] s. pauperizare, sărăcire. depauperize ['di'prxparaiz] vb. tr. a depauperiza, a scoate din sărăcie, a scăpa de sărăcie / mizerie. depend [di'pend] vb . intr. 1. (on, upon) a depinde, a atârna (de); (fam.) that / it ~s! depinde! it ~ s on / upon you depinde de dumneata; that ~s upon circumstances depinde / e în fun cţie de imprejurări. 2. (în loc. verbale) to ~ on / upon a) a depinde de, a trăi pe soco teala (cu gen.), a fi în subzistenţă (cu gen.)', he is ~ing on his father este întreţinut de tatăl său; b) a se bizui pe, a se încrede în, a conta pe; you may ~ upon him poţi conta / te poţi bizui pe el; (fam.) (you may) ~ upon it! fii sigur! te asigur! crede-mă! he is to be ~ed upon este un om de încredere / de cuvânt / de nădejde; the report is n ot to be ~ed upon ştirea nu e sigură; (fam.) there is no ~ing upon them nu te poţi biz ui pe ei. dependability [diipcnda'biliti] s. încredere (pe care o inspiră cineva sau ceva). dependable [di'pendabl] adj. de încredere, de nădejde, de cuvânt, pe care se p oate conta. dependableness [-nis] s.v. d e p e n d a b i l i t y . dependably [i] adv. într-un mod demn de încredere. dependance [di'pendsns] s. v. d e p e n d e n c e . dependancy [-i] s.v. d e p e n d e n c y . dependant [di'pcndant] adj. s. v. d e p e n d e n t . dependence [di'pcndans] s. 1. (on, upon) dependenţă; atârnare ( de); subordonare, supunere (faţă de); to bring under ~ of a supune (cu dat.), a face să depindă de; to live in ~ of smb. a trăi pe socoteala / pe cheltuiala cuiva. 2. aso ciaţie, asociere, legătură; ~ of ideas asociaţie de idei. 3. încredere, credinţa; to place in / on smb. a-şi pune încrederea în cineva; we put no ~ on him nu avem nici o încreder e în el; there was no ~ (to be placed) on her nu te puteai încrede în ea. 4, (rar) spr ijin, reazem, proptea; he was her sole ~ el era singurul ci sprijin. 5. (jur.) aşt eptare a rezolvării (unui proces etc.). dependency [-i] s. 1. v. d c p c n d e n c e . 2 . domeniu subordonat; ţară dependentă; colonie. 3.pl. dependinţe, acareturi. 4. (



 automatică) funcţie. dependent [di'pcndsnt] I. adj. I. (on, upon) dependent (de); în s ubzistenţa (cu gen.) 2. supus, atârnat. 3. (gram., despre propoziţie, expresie, cuvânt) subordonat, dependent. II. s. 1. persoană întreţinută. 2. servitor. 3. (ist.) vasal. dep endent events [~ i'vents] s. pi. evenimente statistic dependente. dependent sign al [~ 'signal] s. (ferov.) semnal închis / blocat. dependent variable [~ 'vesrbbl] s. 1. (mat.) variabilă / dependentă. 2. (automatică) mărime dependentă. depeople [di:'pi: pl] vb. tr. (rar) a depopula. depersonalization [dbp^sanalai'zei/an] s. (psih.) depersonalizare. depersonalize [idi:'p3:snplaiz] vb. tr. a depersonaliza. dep(r) eter ['depi(r)tar] s. (constr.) finisaj (exterior) din mortar şi pietricele. depha se [di'ieiz] vb. tr. (electr.) a defaza. dephlegmate [di'flegmeit] vb. tr. (chim .) a deflegma. dephlegmation [Tdi:flcg'mei/3n] s. (chim.) deflcgmare. dephlegmator [di'flegmata1", .dKfleg'meita1"] s. (chim.) deflegmator. dephosphor ization [diifosfsri'zei/an, -rai'z-] s. (chim.) defosforarc. dephosphorize [di:' fosf9raiz] vb. tr. (chim.) a defosfora. depict [di'pikt] vb. tr. 1. a picta, a z ugrăvi. 2. a descrie, a zugrăvi (în cuvinte), a reprezenta, a evoca. depicter [-ar] s. pictor; persoană care zugrăveşte; evocator. depiction [di'pik/snj s. 1. tablou, pictu ră. 2. (jig.) descriere, zugrăvire, evocare. depictive [di'piktiv] adj. ~ of descrii nd, zugrăvind, care descrie. depictor [di-piktor] s.v. d e p i c t e r . depicture [diipikt/9r] I. vb. tr. v. d e p i c t . II. s. zugrăvire, descriere. depilate [' depileit] vb. tr. a (d)epila. depilation [li/] vb. tr. (tehn.) a mătui, a lua lustrul (cu gen.). depollute f.di :p^'lu:t, -ju:t] vb. tr. a dcpolua, a înlătura poluarea din. depolymerization [dbpDl imarai'zei/sn] s. (chim.) depolimerizare. depolymerize [dii'p^limaraiz] vb. tr. (chim.) a dcpolimeriza. depone [di'poun] vb. A. intr. (scot. jur.) a depune mărtur ie sub jurământ. B./r. a jura. . deponent [-ant] I. s. 1. (jur.) martor, deponent. 2 . (grec. şi lat. gram.) verb deponent (pasiv ca formă, activ ca sens). II. adj. (gra m.) deponent. depopularize [di'p^pjubraiz] vb. tr. a face nepopular. depopulate [di:'p:>pjuleit] vb. A. tr. a depopula, a reduce populaţia. B. intr. (rar) a se de popula. depopulation [dbpopju'lei/an, 'di:ip-] s. depopulare. depopulative [di:' pr>pjubtiv] adj. care duce la depopulare. deport1 [di'po:t] vb. tr. a expulza; a deporta, a exila, a surghiuni. deport2 vb. rej7. (înv.) a se comporta, a se purta . deportation [idi:po:'tei/3n] s. expulzare, deportare, exilare, surghiun, surgh iunire. deported [di'po:tid] adj., s. deportat. deportee [.di:pr>;rti:] s. 1. de portat. 2. exilat, surghiunit. 3. (în India) deţinut. deportment [di'p^:tni9nt] s. 1 . comportament, purtare, conduită, maniere. 2. (chim.) acţiune (a unui metal). depos able [di'pouzabl] adj. amovibil; care poate fi mutat sau concediat. deposal [di'



 pouz^l] s. destituire; detronare; mazilire. depose [di'pouz] I. vb. A. tr. a des titui, a demite; a detrona; a scoate din funcţie; a mazili. B. intr. (jur.) a depu ne (sub jurământ). II. s. (metal.) depunere, sedimentare. deposit [di'pozit] I. vb.t r. l.a(de)pune (într-un loc anumit). 2. (desprepăsări) a oua. 3. a sedimenta, a depune ; (chim.) a depune, a precipita. 4. a depozita, a încredinţa (spre păstrare şi fructific are), a depune (la o bancă). 5. a da ca acont / avans; a da ca garanţie / zălog / cauţiu ne. II. s. 1. depunere, depozit (încredinţat spre păstrare). 2. (ec.) bani (depuşi la ba ncă) cu dobândă; to place money on ~ a depune bani (la bancă). 3. (ec.) depozit; bani de puşi (în bancă). 4. depozit, sediment, strat; (chim.) sediment; precipitat; condensat; ~ of scale (incrustation) depunere de piatră; to form a ~ a se depune; ~of silver precipitat de argint. 5. (tehn.) fund de rezervor. 6. (geol., mine) zăcământ, depozit natural, depunere aluvionară; sediment. 7. (metal.) depunere, placare, izolaţie. 8. (electr.) depunere de noroi (la acumulator). deposit account [~ a'kaunt] s. (ec .) cont purtător de dobândă din care banii nu pot fi ridicaţi decât la expirarea termenulu i pe care au fost depuşi. depositary Idi'pozitari] s. (ec.) 1.depozitar, consemnat ar. 2. v. d e p o s i t o r y . depositation [diip^zi'tci/sn] s. (ec.) depunere, consemnare. deposit bank [di'pozit 'ba;nk] s. (ec.) bancă de depuneri.



 deposit capital 262



deposit capital [~ Tcaepital] s. (ec.) capital vărsat. deposited metal [di'pozitid rmetl] s. (metal.) metal de adaos. deposit formation [di'pozit foi'mei/an] s. ( chim.) formare de depozite / de depuneri. deposition [idepo'zi/sn, idi:p-] s. 1. destituire; revocare; detronare, răsturnare. 2. (bis.) tablou înfăţişând coborârea de pe c e. 3. (jur.) depoziţie sub jurământ. 4. (geol.) depunere, sedimentare; stratificaţie; de pozit; haldă. 5. (ec.) depunere, depozitare. 6. (text.) depunere (a materiei prime ). deposition plane [~ 'plein] s. (geol.) plan de depunere. depositor [di'pDzito 1"] s. 1. depunător. 2. depozitor (aparat de depozitat). depository [-torij s. mag azie, depozit, antrepozit; (fig.) he is a ~ of learning e tobă de carte / de învăţătură, e enciclopedie. deposit tip [di'pozit 'tip] s. (Iiidr.) depuneri pe fund. deposit welding [~ iweldin] s. (metal.) sudură de aport. depot ['depou] s. 1. depou; parc ; garaj. 2. magazie; antrepozit; hambar. 3. (mii.) depozit; cartier general al r egimentului; centru pentru instruirea recruţilor; parte sedentară a regimentului. 4. lagăr de prizonieri. 5. centru de comerţ, piaţă. 6. [rdi:pou] (amer.ferov.) gară; freight ~ gară de mărfuri; shunting ~ (gară de) triaj. 7. atr. de rezervă, de schimb. depotenti ate [idi:pou'ten/ieit] vb. tr. a lua puterea (cu gen.), a facc neputincios, a re duce la neputinţă. depravate ['deproveit] vb. tr. v. d e p r a v e . depravation [id epro'vei/pn] s. depravare, corupere, pervertire, stricăciune. deprave [di'preiv] v b. tr. a deprava, a perverti, a corupe, a strica. depraved [-d] adj. depravat, s tricat. depravedness [-dnis] s. v. d e p r a v i t y. depraver [-ar] s. seducător, ademenitor. depravity [di'prseviti] s. 1. depravare; perversiune morală, viciu. 2 . (rel.) coruptibilitate înnăscută a omului. deprecate ['deprikeit] vb. tr. 1. a dezap roba, a pleda contra (cu gen.),* to ~ hasty action a critica / a combate / a dez aproba acţiunile pripite. 2. (înv.) a se ruga ca (ceva) să nu se întâmple. deprecating [-i n] adj. dezaprobator; de dezaprobare. deprecation [.depri'kei/an] s. 1. dezaprob are, critică, obiecţie. 2. (înv.) rugăminte; rugăciune. deprecative ['deprikeitiv] adj. 1. dezaprobator, depreciator; peiorativ. 2. v. d e p r e c a t o r y (1). deprecat or [,deprikeitorj s. 1. adversar, oponent. 2. (înv.) rugător; solicitant. deprecator y ['deprikotori, -keit-] adj. 1. care exprimă neplăcere / dezaprobare; dezaprobator. 2. care înduplecă. depreciate [di'pri:/ieit, mai rar, -sicit] vb. A. tr. 1. a depre cia / a scădea / a micşora preţul / valoarea (cu gen.). 2. a înjosi, a discredita, a sub estima, a subaprecia, a dispreţui, a denigra. B. intr. a se deprecia, a scădea în valo are. depreciatingly [-irjli] adv. depreciativ, dispreţuitor, neglijent. depreciati on [diiprh/i'eijbn, mai rar, -si'ei-] s. 1. depreciere. 2. (ec.) devalorizare; d epreciere; amortizare. 3. (ec.) reducere / rabat pentru deteriorare (prevăzută în bila nţ, evaluare etc.). 4. dispreţuire, neglijare. 5. uzură. depreciative [di'pri:/ieitiv] ad/, v. d e p r e c i a t o r y . depreciatory [di'pri'/ioteri, -/icitori] adj. depreciator, depreciativ, care depreciază / scade / micşorează. depredate ['deprideit ] vb. tr. 1. a prăda, a jefui. 2. a devasta, a pustii. depredation [idepri'dei/an, -pro'd-] s. 1. jaf, pradăciune, furt. 2.pl. ravagii, pustiire. depredator ['depri deito1", -prod-] s. 1. spoliator, distrugător. 2. jefuitor, hoţ. depredatory [di'pre doteri] adj. de spoliere, de distrugere. depress [di'pres] vb. tr. 1. a lăsa / a t rage în jos, a cobori, a lăsa (ochii) în jos; to ~ one's voice a coborî vocea. 2. (rar) a umili, a înjosi. 3. a reduce activitatea (cu gen.), a slăbi, a micşora; the trade is ~ed activitatea comercială e redusă / în stagnare. 4. a deprima, a indispune, a descu raja. 5. (auto etc.) a apăsa pe (o pedală). 6- (mine) a scufunda, a prăbuşi. depressant [-ant] I. adj. 1. deprimant. 2. (med.) sedativ, calmant. II. s. 1. (med.) sedati v, calmant. 2. (mine) depresant (reactiv). depressed [di'prestj adj. 1. lăsat în jos etc. (v. d e p r e s s 1). 2. (ec.) în stagnare, lipsit de animaţie. 3. abătut, depri mat, indispus. depressed arch [~ a:t/] s. (constr.) arc pleoştit. depressed area [ ~ eorio] s. regiune lovită de criză. depressing [di'presin] adj. deprimant, apăsător, împo vărător, trist; care descurajează. depression [di'pre/an] s. 1. depresiune, criză; ~ of trade stagnare a comerţului. 2. depresiune; scobitură, adâncitură, cavitate; şes, câmpie; ~ in the ground adâncitură, depresiune (în teren). 3. (astron.) unghi de declinare a une i stele etc. 4. deprimare, descurajare, întristare; reducere a vitalităţii, slăbire 5. ( mil.) declinare (a tunului). 6. depresiune barornetrică. 7. (fiz.) rarefiere, rărire



 ; vid, gol. depressive [di'presiv] adj. 1. v. d e p r e s s i n g . 2. (psih.) d epresiv. depressor (muscle) [di'presor (muşi)] s. (anat.) muşchi depresor. depressur ize [>di;'pre/oraiz] vb. tr. a depresuriza. deprivable [di'praivobl] adj. amovib il; revocabil. deprival [di'praival] s. v. d e p r i v a t i o n . deprivation [ -depri'vei/an, 'di:prai'v-j s. 1. (of) pierdere, lipsire, deposedare (de). 2. de stituire (mai ales dintr-o funcţie bisericească). 3. pierdere; that is a great ~ est e o pierdere mare. deprive [di'praiv] vb. A. tr. 1. a destitui (mai ales dintr-o funcţie bisericească). 2. to ~ of a lipsi de, a priva de, a opri de la; to ~ of rig hts a lipsi, a priva de drepturi; ~ed of



the means of production lipsiţi de mijloacele de producţie. B. refl. a-şî impune un regi m de privaţiuni; a posti. depth [dcpG] s. 1. adâncime, profunzime, adânc; 10 feet in ~ adânc de 10 picioare; he is beyond / out of his ~ a) nu mai atinge pământul; b) (fig. ) copleşit / depăşit (de o problemă etc.); don't go out of your ~ nu te duce prea adânc (în apă). 2. loc adânc, prăpastie, abis; (ftg.) mare; pl. (poetic) hău, genune. 3. (ftg.) st răfund, adânc; inimă; toi; in the ~ of winter în-toiul iernii; in the ~ of night în adâncul / în toiul nopţii; into the ~s of the forest în inima codrului; in the ~ of despair în c ulmea disperării; in the ~ of misery în culmea mizeriei. 4. (telin.) adâncime; profunz ime; grosime; ~ of ballast grosime a stratului; ~ of field profunzime a câmpului; ~of focus profunzime focală; ~of the well adâncime a puţului; ~ of wing profunzime a a ripei. 5. intensitate, tărie (a culorii). 6.(fig.) adâncime, profunzime (a spiritulu i); şiretenie. 7. (fig.) opacitate; obscuritate; lipsă de inteligenţă. 8. (tehn.) adâncime ; grosime; înălţime. 9. (geol.) grosime a stratului (între culcuş şi acoperiş). depth bomb epG tom] s. (mar.) bombă de adâncime / antisubmarină; grenadă antisubmarină. depth charge [~ 1/0x13] s. v. d e p t h b o m b . depth gauge [~ geid3] s. sondă, măsurător de adânci me. depthing tool ['depSirj rtu;l] s. 1. (tehn.) teşitor. 2. dispozitiv pentru ver ificarea excentricităţii roţilor unui ceasornic. depthless ['depOlis] adj. 1. puţin adânc, fără adâncime. 2. (fig.) fără fund, nesfârşit, nelimitat. depth micrometer ['dcpO mai'krom r] s. micrometru de adâncime. depthograph [dcp9o'gra;f] s. (mine) înregistrator de n ivel; indicator de nivel. depth psychology ['depG >saikolod3i] s. (psih.) psihol ogie a subconştientului. depth range [rdep0 rreind3] s. (mine) interval de gaură. de purant [de'pju(a)rant] adj. s. v. d e p u r a t i v e . depurate [idepju'reit, d e'pju:rcit] vb. tr. (med.) a depura, a curaţi. depuration [idepju'rei/pn] s. (med. ) depurarc, curăţire. depurative ['depju(:)reitiv, de'pjmrativ] adj., s. (med.) depu rativ. deputation [idepju'tei/an] s. 1. delegaţie, deputăţie. 2. delegaţie, împuternicire. depute [di'pju:t] vb. tr. 1. a delega, a împuternici, a numi. 2. a transmite pute rea (cuiva). deputize ['depjutaiz] vb. intr. 1. a reprezenta (pe cineva). 2. (mu z.) a dubla, a înlocui (pe cineva). 3. a fi numit ca deputat. 4. to ~ for a înlocui (pe cineva). deputy ['depjuti] s. 1. deputat, delegat, reprezentant; Chamber of Deputies Camera Deputaţilor (în parlamentul francez şi din alte ţări); by ~ prin procură, d n împuternicire. 2. locţiitor, ajutor, adjunct. 3. (amer.)prese, de la d e p u t y s h e r i f f. 4. (mine) armator, lucrător la susţinerea lucrărilor subterane; şef de ech ipă răzpunzător de siguranţa minei; maistru miner; delegat al minerilor. deputy chairman [~ 't/eomon] s. vicepreşedinte. deputy manager [~ rma3nid30r] s. director adjunct . deputy member [~ imembor] s. membru supleant. deputy minister [~ 


 mpozite locale (după „Derating Act", o lege din 1929). de-ration ['dii'rei/an] vb. t r. a vinde la liber (un articol care înainte se vindea pe cartelă). derationing [di' rse/onirj] s. desfiinţare a sistemului de vânzare pe bază de cartelă. deratization [idir aîtai'zei/n] ş. deratizare. Derby s. 1. ['da:bi| derby (concursuri hipice anuale la Epsom, Downs, în Surrey, instituite de earl-ul de Derby în 1780). 2. derby [rdo:bij (amer.) pălărie tare bărbătească. 3. derby ['do:bi] (amer., canad.) cursă, întrecere. Derby ue [~ 'blu:] s. culoare albastru-roşiatic, Derby day [~ dei] ş. ziua'concursuriior h ipice de la Epsom (prima miercuri din iunie). Derby dog [~ dog] s. 1. câine rătăcit pe pista derby-ului, din pricina căruia se produc accidente. 2. (/ig.) întrerupere ino portună; observaţie inoportună. Derby recruit [~ ri'kru:t] s. (ist.) soldat recrutat s ub regimul introdus de lordul Derby (1915). Derby red [~ red] s. roşu de crom. Der byshire neck [rdo:bi/io 'nek] ş. (med.) guşă. deregister [di:tred3istor] vb. tr. a rad ia din registru (o societate etc.). deregistration [di:ired3is'trci/3n] s. radie re din registru (a anei societăţi etc.). dereisrn [>di;'ri:iz3rn, dei'rei-] s. (psih .) autism.



 263 desertless



derelict j'derilikt] I. adj. 1. părăsit, abandonat, lăsat în părăsire 2. (despre un vas pe are) fără comandă. 3. (amer.) care comite o contravenţie / o infracţiune; to be ~ in one's duty a fi neglijent cu îndatoririle sale. II. s. 1. (jur.) proprietate părăsită. 2. (ma r.) dcrelicvă, epavă abandonată; vas abandonat. 3. copil sau câine părăsit. 4. om pus la in ex. 5. (amer.) om fără cuvânt. 6. pământ uscat, format prin retragerea mării. dereliction [ deri'lik/an] s. 1. părăsire, abandon(arc). 2. călcare; lipsă; ~ of duty neglijare a dato riei; neglijenţă în serviciu. 3. omitere, scăpare. 4. retragere a mării descoperind un usc at nou; aluviune marină. derequisition [di:.rekwi'zi/an] vb. tr. a scoate de sub r echiziţic (mai ales clădiri publice). derestrict [idi:ri'strikt] vb. tr. a ridica re stricţile în privinţa (cu gen.). deride [di'raid, do'r-] vb. tr. a lua în râs / în bătaie d oc / în derâdere, a-şi râde de, a ridiculiza, a zcflcniisi. derider [-9r] s. zeflemist, batjocoritor. deridingly [-irjli] adv. v. d e r i s i v e l y . derisible [di'ri zibl, -za-] adj. rizibil, de râs, ridicol, caraghios. derision [di'^^n, da'r-] s. derâdere, batjocură, bătaie de joc; obiect de batjocură; to be the ~ of a fi batjocura ( cuiva); to be in ~ a fi obiect de batjocură, a fi luat în zeflemea; to hold in ~ a b atjocori, a dispreţui; to say smth. in ~ a spune ceva în batjocură. derisionary [di'ri 35n5ri] adi. (rar) v. d e r i s i v e . derisive [di'raisiv, -'riziv] adi. 1. ba tjocoritor; ironic; ~ approbation aprobare ironică. 2. ridicol, caraghios; ~ attem pts încercări ridicole / neserioase. derisively [-li] adv. batjocoritor, ironic, în ba tjocură. derisiveness [-nis] s. batjocură; derâdere. derisory [di'raissri] adj. v. d e r i s i v e (1). derivable [di'raivsblj adj. ~ from care derivă / provine / se tr age din / de la. derivation [ideri'vei/an] s. 1. derivare; provenienţă, origine; izv or, sursă. 2. (lingv.) derivare, origine. 3. (mat.) derivaţie; deducere. 4. (electr. ) derivaţie, branşament; bifurcare. derivational [-al] adj. 1. derivational, de deri vaţie. 2. derivat. derivative [di'rivotiv, da'r-] I. adj. 1. derivat. 2. (med.) rc vulsiv. II. s. 1. (lingv.) (cuvânt) derivat. 2. (mat.) (funcţie) derivată; număr derivat . 3. (chim.) derivat. 4. (automatică) derivativ. derisivately [-li] adv. prin deri vare. derive [di'raiv, da'r-] vb. A. tr. 1. (from) a deriva; a obţine, a scoate, a trage (de la); to ~ an income a scoate, a obţine un venit; he ~s his character fr om his father caracterul ÎI moşteneşte de la tatăl sau; you will ~ little profit from it n-o să ai prea mult de câştigat; the word "evolution" is derived from Latin cuvântul „evo luţie" e derivat din limba latină; I M1 no pleasure from his visit vizita lui nu mia făcut deloc plăcere. 2. a deriva, a devia, a abate (o apă). 3. (mat., log.) a deduce ; a obţine. 4. (electr.) a deriva. B. intr. to ~ from a proveni din / de la, a-şi av ea originea În, a deriva din, a se trage din, derived [-d] adj. 1. derivat. 2. sec undar. derived curve [di'raivd 'kş:v] s. (mat.) curbă diferenţială. derived function [~ 'fAnkfan] s. (mat.) funcţie derivată. derni(a) ['d3:m(3)] s. (anat.) derrnă; piele. de rmal ['darnel] adj. (anat.) dermic, dermal, cutanat. dermatic ['daimaHik] adj. v . • d c r m a 1. dermatitis [idsims'taitis] s. (med.) dermatită, inflamare a pielii. dermatogen [d3:'ma2t3d3en] s. (bot.) dermatogen. dermatological [idamwto'lrx^ik al] adj. dermatologic. dermatologist [idamia'tolsdsist] s. 1. (med.) dermatolog, specialist în boli de piele. 2. (fam.) pielar. dermatology [ido:ni9'tobd3i] s. de rmatologie. dermatosis [idsmia'tousis] s. (med.) dermatoză, boală de piele. dermic [ 'dsimik] adj. v. d e r m a l . dern [ds:n] vb. tr. v. d a r n 2 . dernier ['desn jei] adj. (jr.) ultim; ~ cry ultimul strigăt al modei; ~ resort ultimă resursă /încercar e. derogate ['derageit, -roug-)] vb. intr. 1. a deroga, a se înjosi. 2. to ~ from a reduce din, a scădea din, a aduce o atingere (cu dat.),- to ~ from smb.'s reputa tion a ştirbi / a vătăma reputaţia cuiva. derogation [iders'gci/sn, -roug-] s. derogare, înjosire; slăbire, reducere, ştirbire, micşorare (a demnităţii etc.); detracţiunc, discred re; it is said on ~ of his character aceasta se spune pentru a-1 discredita. der ogative [di'rogativ] adj. (to, of) dezavantajos; păgubitor (pentru). derogatory [d i'rogatari, ds'r-] adj. 1. derogatoriu, care scade prestigiul; nedemn, nevrednic , înjositor. 2. (from, to) dezavantajos; păgubitor (pentru). 3. peiorativ, depreciat or. 4. contrar celor stabilite de lege. derrick ['derik] s. 1. (tehn.) macara de rrick, macara învârtitoare; (mar.) bigă (de încărcare). 2. (mine) turlă a sondei, turlă. 3. v.) spânzurătoare (după numele unui călău londonez de la sfârşitul sec. XVI). derrick bloc



 'bbk] s. (mine) scripete. derrick board [~ bo:d] s. (mine) pod de turlă de sondă. de rrick crane [~ krein] s. (tehn.) macara derrick. derrick leg [~ leg] s. (mine) p iciorul turlei. derrick-man [~man],pl. derrick-men [~] s. (mine) turlist, podar. derring-do ['derirj'du:] s. îndrăzneală nebună, temeritate, bravură. derringer ['derind33 r] s. deringer, pistol scurt de calibru marc. derust [»di:'rAst] vb. tr. a curăţa de r ugină, a îndepărta rugina de pe. derv [ds:v] s. motorină (pentru motoare diesel). dervis h ['da:vij] s. derviş; dancing ~ derviş dansator; howling ~ derviş urlător. desalinate [ 


desalination [dhsseli'iiei/anj s. desalinizare. desalinization [dbScElinai'zei/a n] s. v. d e s a l i n a t i o n . desalinize [idi:'sa?linaiz] vb. tr. a desalin iza. desalt [di'so:lt] vb. tr. a desăra. desand [di;'saend] vb. tr. a denisipa. de scale [di:'skeil] vb. tr. a curăţa (un cazan) de piatra depozitată pe fund. descant I. [dis'kasnt, des-] vb. intr. 1. a cânta (mai ales cu voce de soprană), a face variaţiu ni sau triluri. 2. to ~ upon a perora despre, a vorbi mult despre, a insista mul t asupra (cu gen.). II. fdeskamt] s. 1. cântec, melodic. 2. (muz.) soprano; variaţiu ni; triluri; (înv.) melodie, armonie. 3. comentariu, remarcă, observaţie. Descartes' t heorem [dei'ka:ts 'Sisrsm] s. (mat.) teorema lui Descartes. descend [di'send] vb . A. intr. 1. a (s)cobori; a se lăsa în jos. 2. a descreşte, a cădea. 3. (astron.) a cob orî sub orizont. 4. to ~ from a) a descinde din, a proveni din / de la, a coborî din , a trece de la (genera! la particular); to ~ from a peasant family a se trage d intr-o familie de ţărani; b) a trece de la / din; to ~ from father to son a trece di n tată în fiu; de la tată la fiu; to ~ upon a se năpusti (din zbor) asupra; a tăbărî asupra năvăli asupra, a ataca; to ~ to a condescinde să, a binevoi să. B. tr. a coborî (dealul, scările). descendable [-abl] adj. v. d e s c e n d i b l e . descendance [di'senda ns] s. descendenţă, provenienţă, obârşie, origine. descendant [di'scndsnt] s. 1. descendent urmaş, coborâtor. 2. (chim.) produs al reacţiei. descendence [di'sendans] s. v. d e s c e n d a n c e . descendent [~] adi. 1. descendent, coborâtor. 2. (s)coborâtor. de scendibility [di'sendi'biliti] s. (jur.) transmisibilitate. descendible [di'send ibl] adj. 1. coborâtor, care poate coborî. 2. (jur.) transmisibil. descent [di'sent] s. 1. coborâre; (av.) aterizare; (av.) forced ~aterizare forţată. 2. coborâş, pantă coborâ re; Versant. 3. atac, năvală (de obicei de pe mare); debarcare; descindere (a poliţiei ). 4. cădere, declin. 5. descendenţă, obârşie; generaţie; this land was theirs during four s acest pământ lc-a aparţinut de-a lungul a patru generaţii. 6. transmitere de proprieta te / titlu / calitate prin naştere. 7. transmitere, moştenire (a trăsăturilor de caracte r etc.). 8. (metal.) golire; gură de golire. 9. (mine) coborâre (ui mină); calc de int rare (în mină). describable [dis'kraibabl] adj. descriptibil, care poate fi descris. describe [dis'kraib] vb. A.tr. 1. a descrie, a zugrăvi, a înfăţişa, a reprezenta; to ~ on e's purpose a-şi preciza ţelul / scopul. 2. a desena, a descrie (prin mişcare, o figură geometrică). 3. to ~as a prezenta drept / ca, a califica drept; a socoti, a consid era. B. rejl. to ~ oneself as a se prezenta drept, a se da drept; a se pretinde, a se socoti. describer [-3r] s. persoană care descrie, care zugrăveşte. description [ dis'krip/an] s. 1. descriere, zugrăvire, înfăţişare, prezentare; no one answering to that ~ nimeni care să corespundă acestor semnalmente; past / beyond all ~ indescriptibil, de nedescris, fără seamăn; it beggars / baffles all ~ depăşeşte orice descriere. 2. fel, n am, soi; books of every ~ cărţi de tot soiul; people of this ~ oamenii de felul aces ta; he is a man of your ~ este un om în genul tău; some ~ of a machine un fel de maşină; a woman of a certain ~ o femeie dintr-o anumită lume; choice ~s sorturi alese. de scriptive [dis'kriptiv] adj. descriptiv; figurativ; demonstrativ; ~ of care desc rie / zugrăveşte. descriptive atribute [~ 'a?tribju:t] s. (gram.) atribut descriptiv . descriptive geometry [~ dji'omitri] s. (/nat.) geometrie descriptivă. descriptiv eness [dis'kriptivnis] s. putere de a descrie; plasticitate. descriptor [dis'kri pta1-] s. (infor.) descriptor. ■ descry [dis'krai] vb. tr. a distinge, a deosebi, a observa, a zări (din depărtare). desecrate ['dcsikrcit] vb. tr. 1. a lua (cuiva) d arul preoţiei; a lipsi de caracterul sacru. 2. a profana, a pângări, a spurca (cele sf inte). 3. (rar) to ~ to a închina, a consacra (unei zeităţi rele etc.). desecration [i desi'krei/pn] ş. profanare, pângărire, spurcare. desecrator ['desikreit3r] s. profanat or, pângăritor. deseeding machine [di'si:dirj ma'/im] s. (agr.) maşină de desămânţat sau de sulat. desegregate [di:'segrigeit] vb. tr. (în S.U.A.) a desegrega, a desfiinţa segr egaţia rasială în (şcoli etc.). desegregation [idiiscgri'gei/an] s. desegregaţie. desensit



 ize ['dk'sensitaiz] vb. tr. (fot.) a desensibiliza. desensitizer [»di:'sensitaizar ] s. (chim., fot.) desensibilizator. deserialization [diiisiarialai'zci/^n] s. ( infor.) descrializarc. desert 1 1. [di'zait] vb. A. tr. a părăsi, a abandona, a lăsa în părăsire; his strength ~ed him l-au părăsit puterile. B. intr. (from) a dezerta, a fugi (din, de la). II. ['dezot] adj. pustiu, deşert; a ~ island o insulă pustie / nclocui tă. III. ['dezot] s. 1. deşert, pustiu, pustietate. 2. (fig.) subiect arid / lipsit de interes; preocupare nerodnică; epocă neinteresantă etc. desert2 [di'zait] s. merit; faptă (bună sau rea); răsplată, pedeapsă; to treat people according to their ~s a se purt a cu oamenii după meritele lor; he will receive his ~ o să-şi primească răsplata; (pop.) t o give smb. his ~s a burduşi pe cineva în bătaie, a stâlci, a snopi pe cineva; to get / to meet with / to come by one's ~s a căpăta ceea ce merită; a fi răsplătit după meritele sa e. deserted [di'zoitid] adj. 1. (despre persoane) abandonat, părăsit. 2. (despre loc uri) pustiu, deşert. deserter [di'z3:t3r] s. dezertor; transfug. desertion [di'zai janjs. 1. delăsare, părăsire, neglijare; in utter ~părăsit de toţi (şi toate), în completă . dezertare. desertless [di'zsitlis] adj. (rar) fără merite.



 desert rat 264



desert rat ['dezat rraH] s- (/am.) soldat britanic care a făcut armata în desertul n ord-african în perioada 1941-42. desert ship [~ fip] s. (fig.) corabia deşertului, căm ilă. Desert State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Utah. deserv e [di'za:v] vb. A. tr. a merita, a fi demn de, a fi vrednic de; he has not ~d th at from you n-a meritat asta de la tine; one good turn ~s another un serviciu me rită un contraserviciu; to ~ praise a fi vrednic de laudă; to ~ill of a merita pedea psa de la. B. intr. to ~ well of a merita răsplata de la; to ~ well of one's count ry a binemerita de la patrie; he richly / thoroughly ~s it o merită cu prisosinţă. des erved [-d] adj. (bine)meritat. deservedly [-idli, amer. -edli] adv. după merit, pe merit, pe bună dreptate. deservedness [-idnis] s. dreptate, justeţe (a unei pedepse ). deserver [s'\ s. persoană merituoasă. deserving [-in] adj. merituos, meritoriu; t o be more ~ than lucky a fi mai puţin norocos decât (o) merită; ~ of care merită, meritând , vrednic de; ~ of a better cause vrednic de o cauză mai bună; to be ~ of a merita, a fi vrednic de. deservingness [-irjnis] s. merit, valoare. desexualize [di;'sek sjualaiz] vb. tr. 1. a desexualiza. 2. a castra. deshabille [,deizaî'bi:ei, -zo'b, -'bi:lei, deza'bije] s. v. d i s h a b i 11 e. desiecant ['desikont] I. adj. d eshidratant. II. s. substanţă deshidratantă, deshidratam. desiccate f'desikcit] vb. tr . 1. a usca. 2. a deshidrata. desiccated milk fdesikeitid 'milk] s. lapte praf. desiccation [idesi'kei/an] s. uscare. desiecative [de'sikativ, di's-, 'desikativ ] s. sicativ. desiccator ['desikeitar] s. (tehn.) cuptor / dulap pentru uscare; desicator, sicator, exsicator, evaporator. desiderata s. pi. de la d e s i d e r a t u m. desiderate [di'zkforeit, di'si-] vb. tr. (rar) a dori; a resimţi lipsa ( cu gen.), a duce dorul (c« gen.). desideration [di.zida'rei/an, -si-] s. deziderat , dorinţă. desiderative [di'zidarativ, di'si-] adj. 1. exprimând o dorinţă. 2. (gram.) (ve rb) deziderativ. desideratum [di.zida'reitam, diisi-, -'ra:t-], pl. desiderata [ -ta] s. 1. deziderat, cerinţă. 2. pl. dorinţe. design [di'zain] I. vb. tr. 1. (for) a destina, a meni, a hărăzi, a desemna, a fixa, a atribui (unui scop); this room is ~e d as a study această cameră e destinată să devină o cameră de lucru. 2. a schiţa (un tablou carte); a proiecta. 3. a desena, a zugrăvi, a reprezenta. 4. to ~ to a avea de gând să, a-şi propune să, a intenţiona să. 5. (fnv.) a însemna, a marca. II. s. 1. plan, scop, , intenţie; insane ~s planuri nebuneşti; it is my ~ to do it am intenţia s-o fae; ther e is a ~ on his life se pune la cale un atentat împotriva lui; premeditare, unelti re; by / with ~ cu intenţie, cu premeditare; to have ~s on / against a avea intenţii rele faţă de, a pune gând rău (cuiva). 2. proiect, plan; calcul, socoteală. 3. desen, sch iţă. 4. (arliit.) design. 5. ~ on draft anteproiect. designate I. ['dezigneit] vb. t r. 1. a desemna, a designa, a specifica, a indica, a marca, a însemna. 2. a denumi . 3. a descrie. 4. a numi (în funcţie, în slujbă). II. ['dezignit, -neit] adj. (se pune după substantiv) numit, dar neinstalat (în funcţie). designation [-dezig'neijsn] s. 1. ~ to a post numire (într-o funcţie). 2. nume, denumire; titlu; descriere. 3. specif icare a profesiunii şi a adresei (alături de nume). 4. (fig.) reperare. designed [di 'zaind] adj. intenţionat. designed concrete [~ 'konkrkt] s. (conslr.) beton proiec tat. designedly [di'zainidli] aav. anume, dinadins, cu intenţie, cu premeditare. d esignee [,dezig'ni:] s. desemnat, denumit, numit. designer [di'zainar] s. 1. des enator; proiectant, constructor. 2. (fig.) intrigant, uneltitor. 3. (arhit.) des igner. designing [di'zainirj] I. adj. 1. care plănuieşte / proiectează, proiectant. 2. (fig.) intrigant, uneltitor, şiret. II. s. 1. plănuire, proiectare. 2. (fig.) intri gă, uneltire. desilicify [rdi:si'lisifai] vb. tr. (chim.) a desilica, a desilicifi a. desilver [di:'silvor] vb. tr. a elimina argintul din; a dezarginta. desilt [i di:'silt] vb. tr. a draga; a curăţa de mâl. desinence [desi'nans] s. 1. sfârşit, rezultat. 2. (gram.) desinenţă. desincntial [desi'nen/al] aay. final, ultim. desipience [di's ipians] s. lipsă de seriozitate; frivolitate. desipiency [-i] s. v. d e s i p i e n c e . desirability [diizabra'biliti, -lat-] s. faptul de a fi dezirabil / de a fi dorit; atracţie; avantaj (al unei Unii de conduită). desirable [di'zaiarabl] I. adj. dezirabil, de dorit, oportun, plăcut; aşteptat; avantajos; it is ~ that he shou ld go there e de dorit ca el să se ducă acolo. desirableness [-nis] s. v. d e s i r a b i l i t y . desirably [-i] adv. avantajos. desire [di'zaior] I. s. 1. dorinţă; p



 oftă; rugăminte, cerere; at your ~ la cererea / dorinţa voastră; to one's heart's ~ după p ofta inimii; he has a ~ of knowing / to know vrea să ştie; she expressed a ~to şi-a ex primat dorinţa să / de a. 2. patimă, pasiune; nostalgie, dor, alean. II. vb. Ir. 1. a dori, a pofti; a ruga, a cere, a solicita; to ~ a lady's hand a cere mâna unei dom nişoare, a cere o domnişoară în căsătorie; all (that) I — is tot ce vreau / ce doresc este; leave nothing to be ~d a nu lăsa nimic de dorit; he ~s his respects to you vă trimi te omagiile sale, vă transmite salutări. 2. a porunci, a pofti, a voi; I ~you to go at once te poftesc să pleci imediat. desired [di'zaiad] adj. dorit; râvnit. desiredl y [-li] adv. (rar) după dorinţă. desireless [di'zaialis] adj. fără dorinţe.



desirer [di'zaiarar] s. doritor; petiţionar. desirous [di'zaiaras] adj. ~of dorito r de, amator de, însetat după, dornic de; ~ to doritor să / de a. desirousness [-nis] s. (of) dorinţă, sete (de). desist [di'zist, -'şist] vb. A. tr. a înceta, a opri, a susp enda, a sista, a curata. B. intr. to ~ from a desista, a renunţa la, a se lăsa de; t o ~ from attempts a renunţa Ia încercări. desistance [-sns] s. ~ from renunţare la. desi stence s.v.desistance. desk [desk] s. 1. birou, masă de scris / de lucru; he is at his ~ scrie, lucrează; (fig.) the ~ muncă de birou, literară sau clericală. 2. pupitru, catedră. 3. (bis.) amvon. 4. (muz.) pupitru. 5. (amer.) secretariat de redacţie (al unui ziar). 6. (ec.) casă; pay at the~plătiţi la casă. desk book [~ bukj s. carte indis pensabilă / nelipsită / de căpătâi, îndreptar, ghid. deskbound fdeskbaund] adj. 1. sedentar care desfăşoară o activitate sedentară. 2. care se pierde în amănunte; rupt de realitate. . (mil. glumeţ) necombatant. 4. birocrat. desk knife [~ naifj s. cuţit de os. deskma n ['deskmasn, -man], pl. deskmen [-men, -man] s. 1. redactor, membru al redacţiei (unui ziar). 2. şef de birou. 3. persoană care desfăşoară o muncă de birou. desk pad [~ pai ] s. mapă de birou. desk sergeant [~ ,sa:d3ant] s. (amer. mii.) caporal de servici u (la un post de poliţie). desk set [~ set] s. telefon de masă. desk stapler [~ .ste iplal s. aparat de capsat filele, capsator. desktop ['desktop] adj. (care poate fi) amplasat pe birou. desk work [~ wa:k] s. (amer.) muncă de redacţie. desman ['des man] s. (zool.) desman, guzgan de mosc (Desmana moschata). desmine ['desmin, -ma in] s. (mineral.) desinin. desmography [dez'magrafi] s. (med.) desmografie. desm oid ['desmoid] aay. (anat., zool.) fasciculat. desmolysis [dez'molasis] s. (chim ., biol.) desmoliză. desmotomy [des'motomi] s.fzool.) desmorexie. desolate I. ['de sslit] adj. 1. părăsit, singuratic, dezolat; nelocuit; părăginit; sterp, pustiu; ruinat; trist. 2. părăsit, abandonat; nemângâiat, nenorocit. II. ['desaleit] vb. tr. 1. a pusti i, a devasta, a despopula, a ruina, a distruge. 2. a nenoroci, a duce la despera re / la deznădejde /la dezolare. desolately ['desalitli] adj. 1. singur, în singurătat e. 2. cu un aer dezolat. desolateness ['desditnis] s. v. des o l at i o n (3,4). desolater [rdcsoleitor] s. pustiitor, distrugător, devastator. desolation [.desa' leijan, sou-] s. 1. lăsare în părăsire. 2. pustiire, devastare, despopulare; ravagii. 3. singurătate, izolare; părăginirc, părăsire. 4. dezolare, durere, nenorocire; desperare. d esolator ['desaleitar] s. v. d e s o 1 a t e r. desorption [,di:'so:pJan] s. (ch im.) desorbţie. desoxidation [idesoksi'dei/an] s. dezoxidare. despair [dis'pear] I . vb. intr. 1. a despera, a deznădăjdui, a-şi pierde speranţa. 2. to ~ of a pierde spera nţa în; his life is ~ed of. starea lui e desperată. II. s. desperare, deznădejde, dezola re; to be in the depth(s) of ~ a fi în culmea desperării; to sink / to fall into ~ a despera, a cădea pradă desperării; ~ gives courage to a coward desperarea îl face curaj os şi pe un fricos; out of ~ din desperare; he is.the ~ of his mother maică-sa a aju ns la desperare din cauza lui; to drive smb. to ~ a aduce pe cineva la desperare . despairing [dis'peorin] adj. desperat, deznădăjduit, de desperare. despairingly [Ii] aaV. deznădăjduit, desperat, cu desperare. despatch [dis'paîtf] vb. tr. v. d i s p a t c h (I). desperado [despa'ra:dou, -'reid-], pl. desperadoes [-z ] s. 1. per soană capabilă de orice; desperat, nebun; aventurier; bătăuş; criminal. 2. (amer. si.) per soană care cheltuieşte în mod extravagant, mai mult decât îi permit veniturile. desperate ['despsrit] I. adj. 1. desperat, deznădăjduit; iremediabil, periculos, grav; in ~ co ndition în stare disperată. 2. adus la desperare, gata la orice nesocotinţă / la orice c rimă; to be ~ a turba, a fi cuprins de furii: ~ daring a) îndrăzneală a desperării; b) vit ejie nebunească. 3. îngrozitor, furios; ~ storm furtună îngrozitoare. 4. (despre un reme diu etc.) drastic, eroic, extrem. 5. foarte mare; ~ fear teamă cumplită. II. adv. v. d e s p e r a t e l y (3). desperately [-îi] adv. 1. cu desperare, cu furie; pe v iaţă şi pe moarte. 2. (rănit etc.) de moarte; fără nădejde. 3. (îndrăgostit etc.) nebuneşte



 nie, teribil, grozav. desperateness [-nis] s. 1. stare desperată. 2. (fig.) nebuni e. desperation [idespa'reijsn] s. 1. (rar) desperare, deznădejde; (fam.) to drive smb. to ~ a duce pe cineva la disperare; in ~ în desperare de cauză. 2. nesocotinţă, nec hibzuinţâ, imprudenţă. despicability [.despika'biliti] s. v. d e s p i c a b l e n e s s . despicable ['despikabl, dis'pik-] adj. josnic, mârşav, vrednic de dispreţ, abject. despicableness [-nis] s. josnicie, mârşăvie; atitudine etc. vrednică de dispreţ. despicabl y [-i] adv. josnic, mârşav, abject. despise [dis'paiz] vb. tr. a dispreţui, a desconsi dera; the advantage is not to be ~d avantajul riu este de dispreţuit. despiser [-a r] s. persoană dispreţuitoare. despisingly [-irjli] adv. cu dispreţ, dispreţuitor. despi te [dis'pait] I. s. 1. (înv.) insultă, ultraj, umilire, dezonorare. 2. ciudă, pizmă; in ~ of în ciuda (cu gen.); CU toată împotrivirea (cu gen.); (inv.) in my ~ fără voia' mea. I I.prep. (si ~of) în ciuda (cu gen.), cu tot / toată / toate; ~our efforts în ciuda sfo rţărilor noastre.



 265 deteriorationist



desultory ['desaltari] adj. Iară şir, fără metodă, discontinuu, fragmentar, nesistematic, despiteful [-ful] adj. (înv., poetic) rău, crud, crunt; pizmaş, hain, duşmănos, ranchiunos ; nestatornic; ~reading lecturi nesistematice; ~fîghting (mii.) încăierări sporadice; ~f ire câinos; dispreţuitor. împuşcături răzleţe, tir de artilerie sporadic. despitefulness [nis] s. răutate, cruzime, hainie, câinoşenie. desynonymize [nimaiz] vb. tr. (lingv.) a da mai multe sensuri (unui cuvânt), despiteous [des'pitias] adj. (înv.) v . d e s p i t e f u l . despoil [dis'poil] vb. tr. 1. a jefui, a prăda, a spolia, a fura. 2. to ~ of a despuia de; a lipsi de caracterul sinonimic. detach [di'tan f] vb. A. tr. 1. (from) a detaşa, a desprinde, a rupe (de); a despărţi, a dezlipi, a p răda de. a dezlega (de). 2. (mii, mar.) a detaşa (în misiune specială). B. rej7. (from) a se detaşa, despoiler [-or] ş. jefuitor, spoliator. a se rupe (de). despoilment [-m ant] s. v. d e s p o l i a t i o n . detachability [di.tst/a'biliti] s. caracter detaşabil (al unei piese etc.). despoliation [diispouli'ci/^n] s. jaf, prădare, spo liere, despuiere. detachable [di'taet/obl] adj. detaşabil, mobil. despond [dis'pon d] I. vb. mtr. a se întrista, a fi abătut, a se descuraja. II. s. (înv.) v. detachable ness [-nis] s. v. d e t a c h a b i l i t y . despondency. detachable rim [di'tz et/abl 'rim] s. (auto) jantă demontabilă / amovibilă. despondence [-ons] s.v. d e s p o n d e n c y . detached [di'tan/t] adj. 1. izolat, separat; to live ~ from the world a trăi departe de despondency [-ansi] s. mâhnire, întristare, deprimare, descura jare, deznădejde; to fall lume; semi - house o clădire cu aspect unitar, casă lipită de o alta la fel şi cu care formează into ~ a cădea pradă deznădejdii. o clădire cu aspect uni ar. 2. imparţial, nepărtinitor. 3. (mii.) delegat, trimis (în misiune). despondent [-a nt] adj. abătut, mâhnit, întristat, deprimat, descurajat; deznădăjduit. detached duty [~ < dju:ti] s. delegaţie, misiune. despondently [-antli] adv. descurajat, abătut, cu un aer descurajat. detachedly [di'txt/tli, -t/idli] adv. 1. separat; în parte. 2. cu un aer detaşat / indiferent. despondingly [-inii] adv. v. d e s p o n d e n t l y . detachedness [di'tast/idnis] s. 1. (from) separare, izolare, depărtare (de). 2. nepăsare, despot ['despot, -pat] s. despot; tiran, asupritor. indiferenţă. despotic(al ) [des'potik(al), dis-] adj. despotic; tiranic, asupritor. detached opinion [di' tast/t s'pinjan] s. părere imparţială. despotically [des'potikali, dis-] adv. despotic ; tiranic. detached piece [~ 'pi:s] s. (mil.) piesă de artilerie separată. despotism ['despatizam] s. 1. despotism. 2. stat guvernat de un despot. detachment [di'ta st/mant] s. 1. detaşare, desprindere, dezlegare, separare; decuplare; despotize [' despataiz] vb. tr. a tiraniza. desquamate ['deskwamcit, dis'kweimeit] vb. A. tr. 1. (tried.) a coji, a descuama. 2. (mine) dezlipire. 2. detaşament (militar, nava l etc.); organized ~detaşament organizat. 3. izolare, a exfolia, a descuama. B. in tr. 1. (med.) a se coji, a se jupui. 2. (mine) a se coji, a se detaşare, nepăsare, i ndiferenţă. 4. libertate a spiritului, independenţă a judecăţii. 5. (mil.) delegaţie, misiu trimitere. 6. (canad.) post de poliţie. descuama. detail ['di:tcil, di'tcil] I. s . 1. detaliu, amănunt; parte (a unei clădiri, a unei maşini); desquamation [ideskwa'me i/^n] $. 1. (med.) cojire, descuamare. 2. (mine) cojire (a pi. amănunte, părţi compone nte, elemente; to go into ~(s) a intra în amănunte; in ~detaliat, rocilor); exfolicr e; descuamare. amănunţit; (mil.) army beaten in ~ armată înfrântă în încăierări răzleţe. 2. essert [di'za:t] s. (gastr.) desert, dulce. şament (de corvoadă etc.). 3. grup; echi pă; the newspaper sent a ~ to cover the dessert spoon [~ spu:n] s. lingură de desert , linguriţă. presidential inauguration ziarul a trimis o echipă de reporteri în vederea relatării dessiatine ['desia.tim] s. (rus) desetină (1,09 ha). ceremoniilor de insta lare a preşedintelui. II. vb. tr. 1. a detalia, a povesti amănunţit. 2. (mil.) destarc h [di:'sto:t/] vb. tr. a elimina amidonul din. a trimite în misiune specială. dester ilize [di:'sterilaiz] vb. tr. (ec.) a reda circulaţiei; a face productiv din nou. detail drawing [~ idn>:irj] s. schiţă detaliată; epură. destination [idesti'nci/an] s. 1 . destinaţie, menire, scop. 2. (şi place of ~) destinaţie; detailed ['di:teild, di'tei ldj adj. detaliat, amănunţit. the letter did not reach its ~ scrisoarea n-a ajuns la destinaţie. detailedly [-li] adv. detaliat, amănunţit, în amănunt. destine ['destin] vb. tr. to ~ to / for (mai ales pasiv) a destina pentru (sau cu dat.), detailedness [di:'teildnis] s. amănunţime, caracter detaliat. a sorti (eu dat.), a meni (cu dat.)



 , a hărăzi (cu dat.), a predestina, a hotărî dinainte să / detain [di'tcinj vb. tr. 1. a d eţine, a reţine în închisoare. 2. a reţine, a opri (din salariu)pentru / spre; a numi, a d esemna pentru; he was ~d to become an actor era menit să 3. a ţine în loc (circulaţia), a reţine, a întârzia, a împiedica. se facă actor; he was ~d never to see her again nu-i er a dat să o mai vadă vreodată. detainee [iditei'ni:] s. deţinut. destined [-d] adj. 1. pr edestinat, sortit. 2. menit, desemnat. detainer [di'teina1"] s. 1. persoană care o preşte / reţine; detentor. 2. (jur.) proces intentat destiny ['destini] s. 1. destin , soartă, ursită; the Man of Destiny omul destinului; pentru recăpătarea unor bunuri deţin ute ilegal. 3. (jur.) detenţie; ordin de prelungire a Napoleon. 2. Destiny (mitol. ) zeiţa destinului; the Destinies ursitele, ursitoarele, Parcele. detenţiei. destitu te ['destitjurt] I. adj. sărac, nevoiaş; to be left ~ a rămâne sărac / în mizerie / detainm nt [di'teinmant] s. reţinere (a unei persoane, a unei sume). cerşetor; ~ of lipsit d e, fără. II. s. the ~ nevoiaşii, cei lipsiţi. detank [di'taerjk] (mil.) vb. A. intr. a d ebarca trupe din tanc(uri). B. tr. a debarca din destitution bdestitju:/pn] s. n evoie, lipsă, sărăcie, mizerie. tanc(uri). destrer ['destrarj s.v. d e s t r i e r . d etar ['di:to:[ vb. tr. (chim.) a degudrona. destrier ['destriar, -'--] s. (mv.) cal de luptă. deteecer [di'tckar] s. (si.) roman poliţist. destroy [dis'troi] vb. A. tr. a distruge, a dărâma, a ruina; a omorî, a nimici; a anula, detect [di'tekt] vb. t r. 1. a descoperi, a surprinde, a detecta (existenţa, prezenţa etc.); a neutraliza ( un efect); to ~ one's health a-şi distruge / ruina sănătatea; to ~smb.'s hopes a prind e; to ~ smb. in the act a prinde pe cineva asupra faptului; a prinde în flagrant a distruge speranţele cuiva; to ~one's eyes by reading a-şi strica ochii din pricina cititului. delict. 2. (radio) a detecta. B. refl. 1. a se sinucide, a-şi lua viaţa. 2. a se distruge. detectable [-abl] adj. care poate fi descoperit, detectabil. d estroyable [-abl] adj. destructibil. detectaphone [di'tektafoun] s. (tel.) detec tafon. destroyer [dis'trcuV] s. 1. distrugător. 2. (mar.) (vas) distrugător (de război ), detectible [di'tektiblj adj. v. d e t e c t a b l e . contra-torpilor. detect ing element [di'tcktirj 'elimant] s. (tehn.) traductor; element sensibil. destro yer escort [~ iC.sko:t] s. (amer. mar.) corvetă. detection [di'tek/sn[ s. 1. desco perire, surprindere; prindere. 2. identificare; detectare destroying [dis'troiir j] adj. distrugător, nimicitor. (a existenţei, a prezenţei). 3. (tel.) detectare, dete cţie; demodulare. destroying angel [~ 'eind^I] s. (bot.) varietate de ciupercă otrăvit oare (Amanita sp.). detective [di'tcktiv] I. adj. detectiv, de urmărire (poliţieneas că). II. s. detectiv, agent destruct [dis'trAkt] (mii.) I. adj. distrugător, de dist rugere. II. s. distrugere (a unei rachete al poliţiei secrete; private ~ detectiv particular. etc.). III. vb. tr. a distruge. detective novei [~ 'novai] s. roman poliţist. destructibility [diiStrAkti'biliti] s. destructibilitate. detector [di't ekta1"] s. 1. (tel.) detector; senzor; palpator. 2. (mii., chim.) detector. dest ructible [dis'trAktabl, -tib-] adj. destructibil. detent [di'tent] s. 1. (tehn.) clichet, declic; clanţă, zăvor; lirnitator; opritor; clichet de destruction [dis'tMk/ an] s. 1. distrugere, nimicire, stârpire; dărâmare, surpare, ruinare; blocare; dispozi tiv de decuplare. 2. detentă; declanşare. 3. (tel.) jack. mass ~distrugere în masă. 2. p ierdere, cădere, ruină; overconfidence was his ~ 1-a ruinat detente [idei'to:rjt] s. (fr.) destindere (în relaţiile politice). prea marea lui încredere. detention [di'ten /an] s. 1. reţinere, detenţiune, arestare, deţinere. 2. sechestrare, sechestru. dcstru ctional [-alj adj. (geol.) de denudare. 3. reţinere / oprire după cursuri (la şcoală). d estructionist [dis'trAk/anist] s. 1. distrugător; devastator. 2. (pol.) revoluţionar . detention barrack [~ 'ba^rak] s. (/nil.) închisoare militară. destructive [dis'trA ktiv] I. adj. 1. distrugător, nimicitor; ~ child copil stricător. 2. (despre detenti on camp [~ kamip] s. lagăr de internare. politică, critică) distructiv, negativ. II. s . distrugător. detention home [~ houm] s. casă de corecţie. destructive distillation [ ~ idisti'lci/an] s. (chim.) distilare distructivă. deter [di'ta:r] vb. tr. (from) a împiedica, a reţine (de la); nothing can ~ him nimic destructively [dis'trAktivli] adv. distrugător, fatal. nu-1 poate reţine. destructiveness [dis'trAktivnis] s. 1. efect distrugător, putere distructivă (a unui exploziv deterge [di'to:d3] vb. tr. (m ed.) a spăla, a curăţa (mai ales o rană). etc.). 2. tendinţă de a strica (a unui copil etc. . detergence [di'ta:d33ns] s. (mai ales med.) detergentă. r destructor [dis'trAkta ] ş. 1. (rar) distrugător. 2. crematoriu (de ars gunoiul). detergency [di'ta^ansi] s. capacitate de curăţire. desuetude [di'sju(:)itju:d, 'deswitju:d] s. desuetudine; dezvăţ; uitare, învechire (a unei detergent [di'ta:d3Pnt] (mai ales med.) I. adj. dete



 rgent, curăţitor, purificator. II. s. legi, a unui obicei); to fall into ~ a cădea în de suetudine; law fallen into ~ lege caducă. detergent, mijloc / procedeu de dezinfec tare; agent dezinfectant. desugarize [di:'/ugaraiz] vb. tr. a dezaharisi, a scoa te zahărul din. deteriorate [di'tiariarcit] vb. A. tr. a deteriora, a strica; a co rupe, a înrăutăţi, a agrava; a deprecia. B. intr. a se strica; a se înrăutăţi, a se agrava, genera; a-şi pierde valoarea. desulphuration [dksAlfju'rei/^n] s. (chim.) desulfur arc. deterioration [diitiaria'rei/an] s. deteriorare; stricare, înrăutăţire, agravare; u zare, desulphurization ['di:sAlfjurai'zei/3n, -ri'z-] s. (chim.) desulfurizarc. decădere; ~ of relations înrăutăţire a relaţiilor. desulphurize [dk'sAlfjuraiz, -fa-] vb. t . (chim.) a desulfuriza. deteriorationist [-ist] s. (fig.) pesimist. desultorine ss ['despltarinis] s. lipsă de metodă, discontinuitate.



 deteriorative 266



deteriorative [di'tiorioireitiv] adj. deteriorant, stricător. determent [di'to:mon t] s. (from) oprire, împiedicare (de a, de la). determinability [dko:mino'biliti] s. determinabilitate. determinable [di'to:minobl] adj. determinabil. determinabl eness [-nis] s. v. d e t e r m i n a b i l i t y . determinant [di'to:minont] I. adj. detenninant, hotărâtor, decisiv. II. s. 1. factor determinant / hotărâtor. determi nate I. [di'tomiinit] adj. 1. determinat, precizat, definit, stabilit, fixat; de finitiv. II. [di'to:mineit] vb. tr. a determina, a defini, a preciza. determinat ely [di'to:rainitli] adv. cu precizie. determinateness [di'to:minitnis] s. hotărâre, atitudine hotărâtă. determination [di.to:mi'nei/sn] s. 1. detemiinare, precizare,fixa re,stabilire fa graniţelor, a datelor etc.); ~ of price fixare a preţului. 2. hotărâre; atitudine hotărâtă; full of ~ plin de hotărâre. 3. (jitr.) concluzie, încheiere, terminare a unei controverse), sentinţă, hotărâre, dezlegare. 4. (med.) direcţie, tendinţă; ~ of bloo to) afluenţă a sângelui (spre). determinative [di'to:minotiv] I. adj. detenninant, hotărât or, decisiv. II. s. 1. (gram.) (atribut) determinativ. 2. (gram.) determinant; ( adjectiv) demonstrativ etc. 3. factor determinant. determine [di'to:min] vb. A. tr. 1. a determina, a stabili, a fixa, a hotărî, a decide. 2. (jur.) to ~ to a) a de termina să, a împinge la; b) a se hotărî să. 3. (jur.) a pune capăt, a conchide. B. intr. ( ar, jur.) (on, of) a da o hotărâre (asupra cu gen., cu privire la). determined [-d] adj. 1. hotărât, stabilit, determinat, fixat. 2. hotărât, dârz, neclintit, voluntar; ~ cha racter caracter dârz / ferm / hotărât. determinedly f-dli] adv. hotărât; cu un aer hotărât. terminer [-or] s. 1. factor de decizie. 2. (gram.) determinant. determining [-ir ]] adj. determinant, hotărâtor. determinism [di'tomiinizsm] s. (fdoz.) determinism. determinist [di'to:minist] s. (fdoz.) determinist. deterrence [di'terons] s. reţin ere; descurajare. deterrent [di'terant, 'detorant] I. adj. 1. (despre efecte etc .) preventiv. 2. care reţine, care împiedică; respingător; înspăimântător. II. s. piedică, jare prin intimidare; factor de reţinere. detersive [di'toisiv] s. v. d e t e r g e n t (II). detest [di'test] vb. tr. a detesta, a urî, a nu (putea) suferi. detest ability [di.teste'biliti] s. caracter detestabil; grozăvie. detestable [di'testobl ] adj. detestabil, odios. detestableness [-nisj s. caracter detestabil. detestab ly [-i] adv. detestabil, groaznic. detestation [.di(:)tes'tei/sn] s. 1. (of) det estare, ură, antipatie adâncă, aversiune (faţă de); to hold in ~ a detesta, a urî. 2. obiec / persoană detestată. detester [di'testor] s. (of) duşman, inamic (cu gen.). dethrone [di'Oroun] vb. tr. 1. a detrona, a răsturna de pe tron. 2. (fig.) a înlătura (o influ enţă predominantă etc.). dethronement [-mont] s. detronare. dethronization [idiurounai 'zei/n] s. v. d e t h r o n e m e n t . detinue ['detinju:] s. (jur.) deţinere ile gală a unui bun; ()ur.) action of ~acţiune posesorie de urmărire (pentru redobândirea bu nului deţinut de altcineva pe nedrept). detonate ['detouneit, 'di:t-[ vb. A. intr. a detona, a bubui, a exploda cu detunătură. B. tr. a detona, a face să explodeze cu d etunătură puternică. detonating f'detouneitirj, 'di:-] adj. tonant, detonant. detonati ng fuse [~ 'fju:z] s. fitil detonant; focos percutant; focos explozor. detonatin g gas [~ 'gassl s. grizu, gaz de mină, gaz detonant. detonating net [~ 'net] s. reţe a explozibilă. detonating primer [~ 'praimor] s. capsă detonantă. detonation [>deto»'nei /9n, ,di;t-] s. detonaţie, explozie. detonator ['dctouneitor, 'di:t-, -ton-] s. 1. detonator; amorsa, capsulă. 2. petardă. detonization [idetoni'zei/sn, -nai'z] s.v. d e t o n a t i o n . detour ['deituor,,-'-, di't- si pronunţia franceză) (fr.) I. s . ocol, digresiune; to make a ~ a face un ocol. II. (amer.) vb. A. tr. a abate, a deturna, a întoarce. B. intr. a întoarce, a deturna. detoxicant [.dii'toksifont] a dj. dezintoxicant, care dezintoxică. detoxicate [dk'toksikeit] vb. tr. (med.) a de zintoxica. detoxication [dbtoksi'keijan] s. (med.) dezintoxicare. detoxification ['dbtoksifi'kei/sn] s. dezintoxicare. detoxify [,di:'toksifai] vb. tr. a dezint oxica. detract [di'traekt] vb. A. tr. 1. (from) a scădea, a reduce, a micşora (din); this ~s much from its beauty aceasta îi scade mult din frumuseţe. 2. a distrage, a abate (atenţia). 3. (rar) a detracta, a defăima, a ponegri. B. intr. 1. a deprecia. 2. to ~ from a scădea, a reduce, a micşora din; that does not ~ from his merit aceas ta nu-i scade meritul. detractingly [-irjli] aaV. (cu un aer) depreciativ. detra ction [di'traîk/an] s. detractare, micşorare (a meritelor cuiva etc.). detractive [d



 i'trasktiv] adj. detractor, defăimător, depreciativ. detractor [di'tradcto1"] s. det ractor, clevetitor. detractory [-i] adv. v. d e t r a c t i v e . detrain [dii't rein,'-'-] vb. A. tr. 1. a debarca / a coborî (trupe) din tren. 2. a descărca (bagaj e etc.) din vagoane. B. intr. a coborî din tren. detainment [-mont] s. coborâre / de barcare din tren. detriment ['detrimont] s. detriment, pagubă, daună; to the ~of în de trimentul (cu gen.); without ~ to fără pagubă pentru; I know nothing to his ~ nu ştiu ni mic care să fie în detrimentul său, nu ştiu nimic rău despre el.



detrimental [idetri'mentl] I. adj. dăunător, păgubitor, vătămător, nociv. II. s. (sl.) 1. p etendent / peţitor neconvenabil. 2. frate mai tânăr, al unui moştenitor de moşie. detrimen tally [idetri'mentoli] adv. păgubitor. detrimentalness [idetri'mentolnis] s. carac ter dăunător / păgubitor, detrital [di'traital] adj. (geol.) detritic. detrition [di't ri/an] s. (geol.) detriţie, uzare, eroziune, fărâmiţare prin frecare. detritus [di'trait os] s. 1. (geol.) rocă detritică; grohotiş; (mine) detritus, rest (rămas din măcinarea roc ilor); (fig.) loose ~ of lost traditions rămăşiţe ale unor tradiţii uitate. 2. (conslr. dr umuri) savura. de trop [do'trou] adj. (folosit predic.) (fr.) superfluu, de pris os; inutil. detruck [di'trAk] vb. A. tr. (amer.) a debarca, a descărca (din autoca mion). B. intr. a coborî din autocamion. detrude [di'tru:d] vb. tr. a împinge în jos, la vale sa» în lături. detruncate [dk'trArjkeit, 'di:t-] vb. tr. a trunchia, a ciunti, a tăia, a scurta. detrusion [di'tru:33n] s. împingere în jos sa» în lături. detune [di:'tj :n] vb. tr. (tel., auto) a dezacorda, a deregla. deuce1 [dju:s] s. 1. doi (la za ruri, la cărţi). 2. (tenis) egal. deuce2 (fam.) s. dracul, naiba (in înjurături, exclamaţi i); (the) ~ take it! ducă-se naibii! ducă-sc la dracu'! lua-l-ar dracu'!; (the) ~ a bit nici un pic, defel, nici măcar, nici atât; (the) ~ a man! nimeni, nici pe dracu' !; to play the ~ with a strica, a prăpădi, a ruina; where the ~ did I put the book? unde dracu' oi fi pus cartea? the ~ to pay bucluc, pozna dracului; acum ţine-te!; a ~ of al dracului; he paid a ~of a price for it 1-a costat scump al dracului; w hat the ~ does he mean? ce dracu' vrea să spună? he's the ~ of a liar minte de sting e / de îngheaţă apele. deuced [dju:st, 'djusid] (fam.) 1. adj. al dracului, grozav; I' m in a ~ hurry mă grăbesc grozav / al dracului / al naibii. II. aaV. grozav, al drac ului, straşnic. deucedly ['djmsidli] adv. (fam.) v. d e u c e d (II). deurbanize [ di:'o:bonaiz] vb. tr. a dezurbaniza. deuterium [djm'tioriom] s. (chim.) deuteriu . deuterogamy [djuto'rogomi] s. (biol.) deuterogamie. deuteron ['djmtoron] s. (f iz.) deuteron, deuton. Deuteronomy [.dju:to'ronomi, 'djmteronomi] s. (bibl.) Deu teronom. Deutsche mark ['doit/o 'ma:k] s. (ec.) marcă germană. devaluate [di'vailjue it] vb. tr. a deprecia (moneda ele). devaluation [idhvadju'ei/an] s. depreciere (a monedei etc.). devalue ['di;'vadju(0, di:'v-[ vb.tr. v. d e v a l u a t e . d evaporation [diivaspo'reijan] s. condensare de abur / de vapori. devastate ['dev osteit] vb. tr. a distruge, a pustii, a devasta, a prăda, a ruina. devastating [-i rj] adj. 1. pustiitor, nimicitor, devastator, mistuitor. 2. (fam.) grozav, fanta stic, exasperant. devastatingly [-irjli] adv. (fam.) grozav (de), straşnic. devast ation [idevos'tei/an] s. 1. devastare, distrugere, pustiire, ravagii. 2. irosire sa» delapidare (a averii). devastative ['devosteitiv] adj. devastator, pustiitor. devastator ['devosteito1"] s. devastator, distrugător. develop [di'vebp, do'v-] v b. A. tr. 1. a dezvolta, a face să crească, a amplifica, a lărgi, a spori; a desfăşura; a desăvârşi, a perfecţiona; a promova, a încuraja. 2. a lua, a contracta (o boală etc.). 3. a da dovadă de, a trăda, a manifesta (tendinţe etc.). 4. a scoate la iveală, a da în vileag, a dezvălui, a expune, a arăta (cu de-amănuntul); a descoperi; to ~ one's views on a s ubject a-şi expune părerile asupra unei probleme. 5. a dezvolta, a exploata (resurse etc.). 6. (mine) a face lucrări pregătitoare în (mină). 7. a produce, a furniza, a gene ra; the motor ~s 100 horsepower motorul produce 100 cai-putere. 8. (mil.) a lans a (un atac). 9. (fot.) a developa. 10. (sah) a dezvolta (figuri.) 11. (mat.) a d esfăşura (în serie etc.). 12. to ~ into a transforma în. B. intr. 1. a se dezvolta, a cr eşte, a spori; a se desfăşura; a progresa, a evolua, a se desăvârşi, a se perfecţiona. 2. a manifesta, a se arăta, a se dezvălui. 3. a reieşi, a se constata. 4. to ~ into a se t ransforma în; a deveni. developable [-obl] adj. care se poate dezvolta, capabil de dezvoltare. developement [-mont] s. v. d e v e l o p m e n t . developer [-or] s. 1. persoană care dezvoltă etc. (v. to d e v e l o p A). 2. (fot., text.) developa tor; revelator. developing [-in] I. adj. care se dezvoltă, în dezvoltare. II. s. 1. v. d e v e l o p m e n t (1). 2. (fot.) developare. developing bath [di'velopirj



 ba:8] s. (fot.) baie de developare. developing machine [~ mo..fi:n] s. (citi.) maşină de developat. developing tank [~ tasnk] s. (fot.) euvă de developare. developme nt [di'velopmont, do'v-] s. 1. dezvoltare; evoluţie, creştere; extindere, amplificar e, lărgire, sporire; desfăşurare; desăvârşire. 2. pl. eventualităţi, evenimente, întâmplări ejurări; to meet unexpected ~s a face faţă unei situaţii neprevăzute; to await further ~s a aştepta să vadă ce se mai întâmplă / ce întorsătură iau evenimentele. 3. (mine) excavaţie re; lucrări pregătitoare; lucrări de deschidere a unei mine, 4. întreprindere. 5. ()ot.) developare. 6. (sah) dezvoltare (a figurilor). 7. (chim.) degajare. 8. (conslr. ) şantier; proiect; construcţie; amenajare. developmental [diivelop'mentol, do'v-] a dj. 1. evolutiv, de creştere, de dezvoltare. 2. care creşte, care se dezvoltă. develop mentally [-i] adv. evolutiv. developmentist [di'velopmontist, do-] s. (filoz.) e voluţionist. devest [di'vest] vb. tr. 1. (jur.) a deposeda de (un titlu, o proprie tate etc.), a ridica (dreptul). 2. (btv.) a dezbrăca, a despuia. deviant ['di:vion t] I. adj. care se abate / deviază de la normă, deviant. II. s. persoană care se abate de la normă; sexual ~ pervertit sexual.



 267 devolve



devilish ['devii/] I. adf diabolic, drăcesc, infernal, drăcos, îndrăcit, afurisit. II. ( fam.) deviate [rdi:vieit] vb. A. iftir.1. a devia, a se abate (din drum), a coti . 2. (fig.) a se al dracului (de), grozav (de). abate. B. tr. (rar) a abate (sif ig.). devilishly [-li] adv. 1. drăcesc, diabolic, drăceste. 2. al dracului (de), foa rte, grozav deviation [idi:vi'ei/dn] s. 1. (from) deviere, abatere (şifig.) (de la ). 2. (pol.) deviere. 3. (mar.) abatere de la cursa contractată, care exonerează pe asigurător de despăgubiri. (de). devilishness [-nis] s. fire sau răutate drăcească, diabol ică. 4. (fiz.) decalaj; deviaţie (a acului busolei). 5. (mat.) deviaţie. devilism j'de vlizpm] s. 1. purtare drăcească; satanism. 2. cultul diavolului. deviationisrn [-izs rn] s. (pol.) deviaţionist. devilkin ['devlkin] s. pui de drac, drăcuşor. deviation ro ller [>di:vi'ei/9n 'route'] ş. (tehn.) rolă de ghidare / de deviere, devilled ['devl d] adf 1. foarte piperat, puternic condimentat. 2. stăpânit de diavol, deviator ['di :vieit3r] s. (mat.) deviator. posedat. deviatory ['diivieitari] adj. de deviere. devil-may-care ['dcvlmei'kea1"] adj. 1. nepăsător, indiferent. 2. nesăbuit; nebun(ati c). device [di:vais] s. 1. plan; schemă, proiect; stratagemă. 2. invenţie, născocire; a man full of ~s un om ingenios, un spirit inventiv. 3. tertip, truc; urzeală. 4. ap arat, dispozitiv; 3. uşuratic, flusturatic; nechibzuit, nesocotit. 4. sfidător. devi lment ['devlmant] s.l.v. de vi 1 r y (1,2,3,6).2. sâcâire,zile fripte. 3.ciudăţenie; sis tem, mecanism. 5. procedeu; formulă; stylistic ~s procedee stilistice. 6. deviză, mo to. 7. emblemă, desen heraldic. 8. pl. intenţii, gânduri; to leave smb. to his own ~s a lăsa lucru ciudat. devii queller ['devl ikwels1"] s. (vrăjitor) exorcist. pe cinev a să se descurce singur / în voia soartci. 9. (înv.) spectacol, reprezentaţie; mască. devi lry ['devlri] ş. 1. magie neagră, artă diabolică. 2. nelegiuire, infamie. 3. cruzime, 10 . (înv.) inventivitate, răutate diabolică. 4. demonologie. 5. diavoli, duhuri rele. 6. drăcie, drăcovenie, poznă, deviceful [-ful] adj. (rar) ingenios, inventiv; dibaci, pr iceput, năzbâtie. deviceless [-lis] adj. (rar) fără plan, nesistematic. devil's advocate ['deviz '«dvakit] s. 1. (rel.) avocatul diavolului (la un proces de devii ['devl] I. s. 1, diavol, drac, demon, duh rău, naiba, necuratul; (fa/u.) and the ~ knows what/when etc. dracu' ştie ce /când etc.; (fam.) as the ~ ea dracul, al dracului; ca nonizare). 2. (fig.) criticastru; cârcotaş, cusurgiu. devil's bedposts [~ 'bcdpousts ] s. pl. (sl.) patru de treflă. to be a ~ to eat a mânca cât patru; to be a ~ to work a munci cât zece / cu tragere de devil's bit [~ bit] s. (bot.) ruini, sipică, muşcatadracului (Scabiosa sp.). inimă; (fam.) it beats the ~ asta-i culmea, asta le întrece pe toate; between the ~ and devil's bones [~ bounz] s. (fam.) zaruri. the deep blue sea într-o situaţie critică / fără ieşire; între două focuri; între ciocan şi devil's buks] s. pl. cărţi de joc. nicovală; the blue ~ ispititorul, necuratul; blue ~s a) ind ispoziţie; melancolie; ipohondrie; devil's claw [~ kto:] s. (mar.) gheară de drac. b ) delirium tremens; (fam.) the ~ a bit nici un pic, câtuşi de puţin; the ~ among the d evil's coach-horse [~ ikoutfho:s] s. (entom.) gândac negru de gunoi (Goerius olens ). tailors încăierare (generala); the ~and all (despre ceva rău) tot, în întregime; the ~a nd devil's colours [~ ikAbz] s. pl. (fam.) (culorile) negru şi galben. all to do e al naibii de mult de lucru!; (înv., peior.) the ~and his dam puterile răului; devil 's darning-needle [~ 'da:ninini:dl] s. (entom.) calul-dracului, libelulă (Libellid a). the ~ can cite Scripture for his purpose dracul poate cita din Scriptură pentr u a-şi atinge devil's daughter [~ ido:tor] s. (fam.) femeie afurisită, scorpie. ţinta; (înv.) the ~ in the horologe cineva / ceva care încurcă / care bune beţe-n roate; devil 's dozen [~ «dAZn] s. (fam.) treisprezece. (fam.) the ~ is beating his wife with a shoulder of mutton plouă cu soare; (rar) the ~ devil's drawer [~ -dro(:)9r] s. (f am.) pictor prost. is dead greul a trecut; (prov. scoţ.) the ~ is good / kind to h is own până şi dracul se devil's guts [~ gtvts] s. (bot.) torţei, barba-d rac ului (disc uta epithymum). poartă bine cu ai lui; the ~ is in him are pe dracul în el; the ~ is in it şi-a băgat dracul devil's luck [~ Uk] ş. (fam.) noroc porcesc, baftă chioară. coada ; (prov.) the ~ is not so black as he is painted nu e dracul chiar aşa de negru cu m devil's milk [~ milk] s. (fam., bot.) rostopască, negelariţă, calce-mare (Chelidoniu m se spune; (prov.) the ~ knows many things because he is old calul bătrân nu se mai majus). învaţă în buiestru; (prov.) the ~Iurks behind the cross apa stătătoare e des înşel



 devil's paternoster [~ .pasta'nosto1"] s. (fam.) ploaie de înjurături; to say the ~ a bombăni, (pop.) the ~ may dance in his pocket e lefter, n-arc o lăscaie; a ~ of a al dracului, grozav; a mormăi, a mârâi. (prov.) the ~ rebuking sin râde dracul de porum be negre şi pe sine nu se vede; the ~ deviltry ['devltri] s. (amer., scot.) v. d e v i l r y . rides on a fiddlestick mai mare daraua decât ocaua; (prov.) the ~ som etimes speaks devil wood ['devl wud] s. (bot.) măslin american (Olea americana). t he truth şi dracul spune uneori adevărul; the ~take the hindmost a) vai de cei ce nau devil worship [~ iws:/ip] s. cultul diavolului, închinare la diavol. noroc; vai de cei ramaşi în urmă; b) cine se face oaie îl mănâncă lupii; (fa/u.) the ~ (and devious [ :vi9s] adf 1. ocolit, lăturalnic, întortocheat, şerpuitor (si fig-): ~path căi all) to p ay necaz, neplăcere, încurcătură, impas; go to the ~du-te la dracu', du-te dracului ocol ite. 2. izolat,depărtat. 3. (fig.) greşit; ~step pas greşit. 4. (jig.) viclean, şiret, n esincer. / naibii; (prov.) he must / should have / needs a long spoon that sups with the ~ sau 5. (fîg.) excentric. he that sups with the ~ needs / must have / sh ould have a long spoon cine caută pe deviousness [-nis] s. caracter ocolit / lătural nic. dracu', pân-la urmă îl găseşte; (fam.) how the ~? cum dracu'? cum naiba?; (fa/n.) lik e devirilize [di'virilaiz] vb. tr. a efemina, a moleşi. the ~ a) al dracului, groz av; din răsputeri, cât îl ţin puterile; mâncând pământul; b) ca devisable [di'vaizsbl] adj. are se poate inventa / născoci. 2. (jur.) dc care se poate pe dracul, ca sarea în oc hi; little / young ~ drăcuşor, drac împicliţat; to look as the ~ dispune prin testament. looks over Lincoln a avea o înfăţişare acră; to play the (very) ~ with a strica; a da iam a devisal [di'vaiz^l] s. 1. născocire, invenţie. 2- (jur.) testare, lăsare prin testam ent. în; pull ~, pull baker a) (îndemn la o întrecere) haide! ţine-tc bine! nu te lăsa! b) întrecere devise [di'vaiz] I. vb. A. tr. 1. a inventa, a născoci, a imagina, a scor ni; a plănui. 2. (înv.) aprigă; to pull the ~ by the tail a trage pe dracul de coadă; to raise the ~ a face tărăboi a intenţiona, a avea de gând, a plănui. 3. (jur.) a testa, a d a / a lăsa prin testament (un / scandal; seldom lies the ~ in a ditch dracul nu do arme; to sell oneself/ one's soul to bun imobil). B. intr. (upon) a reflecta, a medita la, asupra (cu gen.). II. s. 1. (jur.) testare, the~a-şi vinde sufletul dia volului; to send smb. to the~/ (amer.) to the ~ across lots dispoziţie testamentară. 2. invenţie, născocire. 3. (rar) desen, imagine, figură. a trimite pe cineva la dracu l; (prov.) speak / talk of the ~ and he will / is sure to appear devisee hdevi'z i:, divai'zi:] s. (jur.) legatar, succesor, moştenitor (al bunurilor imobiliare). vorbeşti de lup şi lupul la uşa; that's the ~! aici e buba!; (prov.) what is got over the deviser [di'vaiz,3r] s. 1. inventator. 2. (jur.) testator. ~'s back is spent under his belly de haram am luat, dc haram am dat; when the ~ is devising [di'v aizin] s. născocire, invenţie; the plot of the play is of his own ~ intriga blind la pastele cailor; (prov,) when the ~ was sick, the ~ a monk would be nevoia îl pies ei este imaginată (chiar) de el. învaţă şi pe dracul să se roage; to whip the ~ round the p st / (amer.) the stump a devisor [di'vaiz3r] s.v. d e v i s e r (2). căuta să-si câştige drepturile prin mijloace ilegale; a căuta să se eschiveze /să fugă de devitalization [d i:.vait3lai'zci/3n, 'dbvai-] s. devitalizarc, vlăguire. răspundere / de greutăţi. 2. (fi g.) diavol, drac, om rău, ticălos. 3. avocat tânăr; secretar devitalize [di:'vaitalaiz, 'di:'v-] vb. tr. a devitaliza, a lipsi de viaţă; a vlăgui, a lua de avocat. 4. negru, persoană angajată de un autor ca să scrie în locul lui. 5. (şi printer's vitalitatea (cu g en.). ~) băiat la toate într-o tipografic. 6. om, ins, individ, tip, cetăţean; lucky ~ o m norocos; devitrification [di:fvitrifi'kei/3n] s. 1. (tehn.) devitrifierc; devi trificare (a ş/ic/ei şi a poor ~ un amărât, un nenorocit. 7. mâncare foarte piperată sau co dimentată. 8. (zool.) emailurilor). 2- (fiz.) devitrificaţie. jder marsupial dc Tasm ania (Dasyurus ursinus). 9. (ţeAt.) dcsfibrator; lup de sfâşiat cârpe; devitrify [di:'vi trifai] vb. tr. (tehn., fiz.) a devitrifica. maşină de destrămat. 10. (n/ar.) harmuzul dintre halbord şi chilă. II. vb. A. tr. 1. a preface devocalization [dbvoukalai'zci /sn, 'diivoukalai'z-] s. (joa.) devocalizare. într-un drac; a îndrăci. 2. (jam.) a chi nui, a tortura; a necăji. 3. a pipera; a condimenta. devocalize [dii'voukslaiz, 'd i:'v-] vb. tr. (fon.) a devocaliza, a lipsi de sunet. B. intr. 1. a lucra ca sec retar de avocat. 2. a face pe negrul, a scrie pentru altul. devoid [di'voidj ad/ .~ of lipsit de, fără; ~ of fear neînfricat; ~of foundation neîntemeiat; devii box ['dev l boks] s. (fam.) creier electronic. ~ of interest lipsit de interes, neinteresa nt; ~ of pity necruţător, crud, fără milă; ~ of 1 devil catcher [- ikaH/a "] s. (si.) preo t, predicator. feeling nesimţitor, fără simţire; ~of sense absurd, lipsit de sens; ~ o f



 shame neruşinat; devil dodger [~ idod39r] s. v. d e v i l c a t c h e r . ~ of su bstance nemotivat, neîntemeiat; lipsit de conţinut. devil dog [~ dog] s. (amer. pore clă) puşcaşi din infanteria marină. devoir [da'vwu:1", 'devwa:rj s. 1. datorie, îndatorire , obligaţie; to do one's ~a-şi face devildom ['devldomj s. 1. celălalt tărâm, lumea cealal tă; iad. 2. puterea diavolului. datoria. 2. pl. act de politeţe, omagii; to pay one' s ~s to a îndeplini un act de politeţe 3. influenţă diabolică. faţă de, a face o vizită de eţe (cuiva). devil-driven ['devl .drivn] adf mânat de diavol; stăpânit dc diavol. devolu te f'dcvoljmt] vb. tr. v. d e v o l v e (A). deviless f'devllis] s. (rar) diavol iţă, drăcoaică. devolution [idi:vp'lju:/^n, deva-] s. 1. coborâre printr-o serie dc schimbă i. 2. trecere devilet f'devlit] s. (rar) drăcuşor. (a bunurilor în linie directă). 3. (b iol.) degenerare, regres, degradare. 4. (pol.) transmitere devilfish ['devii!/] s. (Uit.) 1. drac-dc-mare, peşte undiţar (Lophiuspiscatorius). 2. balenă / delegare a puterii / a unei sarcini / a unei lucrări (în special de către Parlament comisiilor sa le). cenuşie (Rhachianectes glaucus). 3. (amer.) caracatiţă. devil god [~ god] s. zeit ate păgână. devolve [di'volv] vb. A. tr. 1. a transmite, a remite (o sarcină, o muncă). 2. a trece devil-in-a-bush Hns'buJ"] s. (bot.) chica-voinicului, barba-boierului, negruşcă asupra altcuiva (o funcţie, un post). 3. a transmite, a atribui prin succesiu ne (o avere). B. intr. 1. (despre terenuri) a se surpa, a se nărui; a aluneca. 2. to ~ upon a trece pe (Nigella damascena). seama (cu gen.); a reveni, a incumba ( cu dat.); it ~s upon you to îţi incumbă dumitale să. deviling ['devlirj] ş. (înv.) pui de d ac, drăcuşor.



 Devonian 268



Devonian [de'vounion, di'v-] I. s. 1. locuitor originar din Devonshire. 2. (geol .) devonian, formaţie dcvoniană (deasupra siluricului şi sub carbonifer); perioada dcv oniană. II. adj. 1. din Devonshire. 2. (geol.) devonian. Devonic [de'vonik,di'v-] adj. v. D e v o n i a n . devote [di'vout] vb. A. tr. to ~to a dedica, a închina; a acorda, a hărăzi, a meni, a sorti, a destina; to ~ close attention to a acorda o d eosebită atenţie (cu dat.); the town was ~d to the flames oraşul fu dat pradă flăcărilor; t ~ one's time to music a-şi consacra timpul muzicii. B. refl. to ~ oneself to a se consacra, a se dedica, a se dărui. devoted [-id] adj. 1. (to) devotat (cu dat.), credincios (c« dat.), fidel fc» aut.), legat (de), ataşat (de); a ~ friend un prieten devotat; a few ~admirers câţiva admiratori fervenţi / entuziaşti. 2. osândit, condamnat. d evotedly [-idli] aoV. devotat, fidel, credincios, cu devotament; ~ attached to s mth. profund ataşat de ceva. devotedness [-idnis] s. dăruire, devotament. devotee [. devou'ti:] s. 1. adept, discipol, partizan, admirator, fervent, pasionat. 2. big ot, fanatic religios. devotement [di'voutmont] s. v. d e v o t e d n e s s . dev otion [di'vou/ari] s. 1. devoţiune, pietate, evlavie, cucernicie, smerenie. 2. dev oţiune, credinţă, fidelitate; devotament; dăruire. 3. consacrare, închinare, jertfire, dăru re. 4. pl. închinare, rugăciuni. 5. pl. v. de v o i r (2). devotional [-al] adj. 1. pios, credincios, religios. 2. (despre cărţi etc.) de rugăciuni. devotionalism [-aliza m] s. bigotism, consacrare entuziastă, loialitate. devotionalist [-olist] s. bigot . dcvotionally [-aii] adv. cu devoţiune, cu evlavie. devour [di'vauo'] vb. tr. 1. a devora; a mânca lacom. 2. (fig.) a irosi, a prăda, a distruge; a roade. 3. (fig.) a înghiţi, a absorbi, a mânca din ochi; ~ed by curiosity ros de curiozitate; ~cd by an xiety ros de nelinişte; he ~s novel after novel înghite un roman după altul; (mai ales despre cai) to ~ the way a înghiţi drumul / spaţiul, a goni repede / iute; he ~ed eve ry word sorbea lacom fiecare cuvânt. 4. (despre ciumă, sabie, foc) a ucide, a decima , a consuma. devourable [di'vauorobl] adj. care poate fi devorat, de devorat. de vouring [di'vauorirj] adj, devorator; lacom; mistuitor (şifig.). devouringly [-li[ adv. lacom, cu lăcomie, cu nesaţ; to gaze ~ at a privi cu nesaţ la. devout [di'vaut] adj. 1. credincios, religios, pios, evlavios, cucernic. 2. sincer; serios. 3. fe rvent, zelos. devoutless [-lis[ adj. (rar) fără evlavie, lipsit de cucernicie. devou tlessness [-lisnis] s. lipsă de evlavie / de pietate. devoutly [-li] aaV. 1. cu re ligiozitate, cu devoţiune, în mod pios. 2. sincer, cu sinceritate. devoutness [-nis] s. 1. devoţiune, pietate, religiozitate. 2. sinceritate; seriozitate. 3. zel, ard oare. devulcanization ['di;vAlkonai'zeiJan] s. (telin.) regenerare (a cauciuculu i). devulgarize [di'VAlgoraiz] vb. tr. a scoate din condiţia de vulgaritate; a înnob ila. dew [dju:[ I. s. 1. (sipl.) rouă; (rar) ceaţă; mountain ~ whisky fabricat ilegal. 2. (poetic) prospeţime, frăgezime; strălucire, farmec; the ~of youth prospeţimea tinereţi i. 3. picături, stropi de ploaie; lacrimi, broboane (de sudoare). II. vb. A. tr. a uda, a muia, a umezi (cu picături de rouă). B. itnpers. a cădea rouă, a roura; it ~s ro urcază, cade rouă. dewan [di'wa:n] s. (anglo-indian) 1. ministru de finanţe. 2. prim-m inistru. dewater [di:'wo:tor] vb. tr. (chim.) a deshidrata. dewaxing [di'wasksir j] s. (chim.) deparafinare. dew beater ['dju: .bi:tor] s. 1. (sl.) picior. 2. (s l.) pantof. 3. (fam.) persoană care se scoală matinal. dewberry [~ bori] s. (bot.) r ug, mur (Rubus caesius). dew-bespangled [~biispa?ngld] adj. (poetic) (în)rourat. d ew-bright [~brait] adj. scânteietor ca rouă. dew-claw [~kb:[ s. (zool.) pintenul câine lui. dew-drop [~drop] s. picătură de rouă. dew duster [~ idA'stor] s. (sl.) picior. . dew fall [~ foil] s. căderea rouăi; timpul când se lasă rouă. dew grass [~ gra:s] s. (bot. ) golomăţ; noduroasă (Dactylis glomerata). dewiness ['djuiinisj s. rourare, acoperire cu rouă, rouă. dewlap ['djudaep] s. bărbie (mai ales la bovine), salbă; bărbie dublă. dewla ped [-t] adj. guşat, cu guşă; cu bărbie dublă. dewless ['dju:lis] adj. fără rouă. dew-point uipoint] s. (meteor.) punct de rouă I de condensare isobară. dew-ret [~ret] vb. A. t r. a umezi, a stropi, a muia cu rouă. B. intr. a se umezi, a se muia cu rouă. dew-ro t [~rot] vb. v. d e w - r e t . dew treader [~ .tredor] s. v. d e w d u s t e r . dew worm [~ wo:m] s. (entom.) râmă mare de grădină (Lumbricus terrestris), dewy ['dju: i] adj. 1. rourat, acoperit de rouă; umezit. 2. ca rouă. 3. (poetic) proaspăt, fraged, răcoros. dewy-eyed [idju:i'aid[ adj. sentimental, romantic; naiv, credul. dexter [



 'dekstor] I. adj. drept, din dreapta. II. s. (herald.) dextră. dexterity [deks'ter iti] s. 1. dexteritate, îndemânare, abilitate, dibăcie, uşurinţă; he managed the whole affa r with great ~condusc întreaga afacere cu multă îndemânare. 2. (med.) dexteritate, folos irea mâinii drepte. dexterous ['dekstaros] adj. îndemânatic, abil, dibaci, iscusit, pr iceput. dexterously [-li] aav. cu îndemânare, cu iscusinţă. dextrad ['dekstrsd] adv. (an at., zool.) spre / către dreapta. dextrality [dekstraditi] s. 1. aşezare, situare pe partea dreaptă. 2.v. d e x t e r i t y (2).



dcxtrin(e) ['deksktrin] s. (citim.) dextrină. dextrogerous [deks'trod3oros] adj. v . d e x t r o g y r a t e . dextrogyrate [idekstron'd3aioreit] adj. (opt.) dextr ogir. dextrorotatory [tdekstrou'routstsri] adj. v. d e x t r o g y r a t e. dext rorsal [deks'tro:sal] adj. dextrors, spiralat de la stânga la dreapta; (mat.) cu t orsiune pozitivă. dextrorse ['dekstro:s] adj. v. dextrorsal. dextrose ['dekstrous] s. (chim.) dextroză. dextrous ['dekstaros] adj. v. d e x t e r o u s . dezinc [di :'zirjk] vb. tr. a dezinca, a scoate zincul din. dhole [doul] s. (anglo-indian) câine sălbatic indian (Caniş dukkunensis). dhotee ['douti:] s. (anglo-indian) bucată de pânză purtată în jurul şalelor de către hinduşi. dhow [dau] s. (mar.) ambarcaţie arabă cu v atină şi un catarg sau două. diabase ['daiobeis] s. (mineral.) diabaz. diabetes [daio' bi:ti:z] s. (med.) diabet, boala zahărului. diabetic [idaio'betik, -'bi:t-] adj., s. diabetic. diabetical [-al] adj. diabetic. diablerie [di'a:bbri, -?tb-\ s. (fr .) 1. drăcie, drăcovenie, poznă, ştrengărie, nebunie. 2. vrăjitorie, magie neagră. diabolic daio'bolik] adj. (despre râs etc.) diabolic, drăcesc. diabolical [-ol] adj. 1. diabo lic, drăcesc, îndrăcit, diavolesc, afurisit, infernal. 2. (mai ales fig.) răutăcios, crunt , crud, nemilos, ticălos. diabolically [-oii] adv. diabolic, drăceşte. diabolicalness [-alnis] s. caracter diabolic. diabolism [dai'asbalizam] s. 1. cultul diavolului . 2. vrăjitorie, fermecătorie, magie. 3. răutate, fire satanică. 4. îndrăcire, stăpânire de diavol, diabolist [dai'aşbolist] s. închinător la diavol. . diacaustic [idaio'ko;stik] adj. (fiz.) diacaustic. diacaustics [-s] s. (fiz.) diacaustică. diacetyl [dai'aes itil] s. (chim.) diacctil. diachronic ['daio'kronik] adj, diacronic. diachrony [ dai'a;kroni] s. diacronie. diachylon [dai'a=kilon],pl. diachyla [-la] s. (med.) diachilon (plasture). diachylum [dai'îekilomLpl. diachyla [-b] v. d i a c h y l o n . diacid [dai'asid] s, (chim.) acid dibazic. diaclase ['daiokleis, -kleiz] s. 1. (geol.) diaclază. 2. (te/in.) ruptură, spărtură. diaconal [dai'aîkonal] adj. diaconesc, de diacon. diaconate [dai'aikonit, -neit] s. diaconat, diaconic diacope [dai'fe ko»pi:,-kop-] s..(lingv.) tmeză. diacritic.[idaio'kritik] adj. (lingv.) diacritic. d iacritical [-ol] adj. v. d i a c r i t i c (I). diadelphian [idaio'delfion] adj. v. d i a d e l p h o u s . diadelphous [daio'delfos] s. (bot.) diadelf, androce u cu staminele în două mănunchiuri. diadem ['daiodem, -dom] I. s. 1. diademă; cunună; coro ană. 2. (fig.) suveranitate, regalitate, putere monarhică. II. vb. tr. a încinge sau a împodobi cu o diademă; a încorona. diaeresis [dai'iorisis, -ros-], pl. diaereses [-ri skz] s. (lingv.) diereză, tremă. diaeretic [daio'retik] adj. (med.) dieretic. diagen esis [idaio'd3enosis] s. (geol.) diageneză. diagnose ['daiognouz, idaiog'n-] vb. t r. a pune un diagnostic (cuiva), a diagnostica. diagnosis [idaiog'nousis],pl. di agnoses [-'nouskz) s. \.(med.) diagnostic, identificare a unei boli. 2. caracter izare (a unei specii). diagnostic [idaiag'nostik) I. adj. (med.) diagnostic. II. s. diagnostic, diagnoză. diagnosticate [-cit] vb. tr. v. d i a g n o s e. diagnos tication [.daiognosti'keijan] s. diagnosticare. diagnostician [.daiognos'tijan] s. (medic) diagnostician. diagnostics [-daiog'nostiks] s. pl. (folosit ca sg.) şti inţa diagnosticării. diagonal [dai'aegonal] I. adj. diagonal, oblic, pieziş. II. s. 1. diagonală. 2. secţiune diagonală. 3. (telin.) contradiagonală. 4. (poîigr.) bară oblică. 5 text.) diagonal. diagonal cloth [~ kb(:)0] s. ţesătură cu fire diagonale. diagonal eye piece [~ 'aipi:s] s. (la aparate) ocular cotit / cudat. diagonalize [dai'a2gonal aiz, -gon-] vb. intr. a se mişca / a înainta în diagonală. diagonally [dai'sgonali] auV. diagonal, în diagonală. diagonal tyre [dai'aîgonl 'taior] s. (auto) pneu normal (cu c orduri încrucişate). diagram ['daiogram] s. 1. diagramă, schemă; desen explicativ, figură; ilustraţie; schiţă; grafic; curbă; in ~ form sub formă de grafic. 2. (muz., înv.) sistem d notaţie muzicală; partitură. diagrammatic(al) [.daiogro'maîtik(al)] adj. 1. schematic, grafic; abstract. 2. în / sub formă de diagramă. diagrammatize [.daio'grasmotaiz] vb. tr. a reprezenta prin diagramă. diagram paper ['daiograsm 'peipor] s. hârtie indicat oare. diagraph ['daiogra?f[ s. diagraf. diakincsis [daioki'ni:sis] s. (biol.) di



 acineză. dial ['daiali I. s. 1. ceasornic solar. 2. cadran, limb, cadran gradat; s cară; ceas, contor; miner's ~ busola minerului. 3. (tehn.) rondelă de potrivire. 4. (meteor.) busolă. 5. (tel.) disc cu numere. 6. (sl.) mutră, faţă; obraz; to turn the han ds on the ~ a desfigura faţa. II. vb. tr. 1. a măsura / a indica pe un cadran. 2. a forma (un număr de telefon); to ~ 999 a chema poliţia. 3. a cronometra. dial card [~ ka:d] s. roza-vânturilor. dialdehyde [dai'addihaid] s. (chim.) dialdehidă.



 269 dice coal dialect ['daislekt] s. 1. dialect; grai, limbă. 2. mod de exprimare, stil. 3. jarg on. dialectal [.dab'lektl] adj. (lingv.) dialectal. dialect atlas ['dablekt laet bs] s. (lingv.) atlas dialectal. dialectic(al) [idab'lektik(pl)] adf (filoz.) di alectic. dialectical materialism [~ ma'tbrblizsm] ş. (frfoz.) materialism dialecti c. dialectician [-daiolek'ti/^n] s. (filoz.) dialectician. dialecticism [-dab'lc ktisizpin] s. vorbire dialectală; influenţă dialectală. dialecticize [-dab'lektisaiz] vb . ţr. (filoz.) a trata dialectic (un subiect etc.). dialectics [idab'lektiks] s. p i. (folosit mai ales ca sg.) dialectică. dialectological ['daiolekte'bdjiksl] adj. dialectologie. dialectologist [idablck't:>bd3ist] s. dialectolog. dialectology [idablek'tobd3i] s. (lingv.) dialectologie, studiu al dialectelor. dial face['da bl fcis] s. cadran (de ceasornic). dial gauge [<- 'geid3] s, (tehn.) ceasornic c omparator. diallage [rdablid3] s. (mineral.) dialag. diallage rock [- rok] s. (m ineral.) gabbro. dialler ['dabb r ] s. (mine) inginer hotaraic (de mine), dialog ['dabbg] s. (amer.) v. d i a l o g u e . dialogic(al) [pdab'bd3ik(3l)] adj. de dialog; dialogat, în formă de dialog, dialogically [idab'bd3ik3li] adj. dialogat, în f ormă de dialog, dialogism [dai'a3bd3izpm] s. dialog imaginar. dialogist [idai'asl^ ist] s. 1. participant la un dialog, interlocutor. 2. autor al unui dialog. dial ogite [dai'£ebd3ait] s. (mineral.) dialogită. dialogize [dai'£ebd3aiz] vb. v. d i a l o g u e (II). dialogue ['dabbg] I. s. dialog; conversaţie, convorbire. II. vb. A. intr. (with) a discuta, a vorbi, a sta de vorbă (cu). B. tr. a exprima / reda prin tr-un dialog. dialogue-wise [~waiz] adv. dialogat, în formă de dialog. dial telephon e-set ['datei 'telifounset] s. post telefonic automat. dial tone [~ toun] ş. (tel. ) ton de disc. dialyse ['dablaiz] vb. tr. (chim.) A. tr. a dializa, a separa pri n dializă. B. intr. a fi supus dializei. dialyser [-ar] s. (chim., med.) dializato r, dializor. dialysis [dai'zelisis] s. 1. (chim.) dializa. 2. (gram.) diereză. dia lytic(al) [.daio'litik(pl)] adj. 1. (chim.) dialitic. 2. (med.) molcşitor. 3. (opt .) acromatic. dialyton [dai'zeliton] s. v. a s y n d e t o n , dialyze ['dabilai z] vb. v. d i a l y s e . dialyzer ['dablaiza1"] s.v. d i a l y s e r . diamagne t [rdab'mregnit] s. (fiz.) (corp) diamagnetic. diamagnetic [-dabmasg'netik] (fiz .) I. adj. diamagnetic. II. s. (corp) diamagnetic. diamagnetism hdab'niEegnitiz^ m] s. (fiz.) diamagnetism. diamantiferous [idabmasn'tiferas] adj. diamantifer, c are conţine diamant. diamantin [idab'msentin] s. (tehn.) diamantin. diamantine adj . (înv.) v. a d a m a n t i n e (I). diameter [dai'smita1"] s. diametru; lăţime, grosi me; lens magnifying 2000 ~s lentilă cu o putere de mărire de 2000 diametri. diametra l [dai'aemitrpl] adj. diametral, de diametru. diametrical [idab'metrikal] adj. 1 . diametral, de diametru. 2. (despre păreri etc.) diametral opus. diametrically [i] adv. diametral; ~ opposed diametral opus. diamine ['dabmi:n, dab'mim] s. (chi m.) diamină. diamine black [~ blask] s. (chim.) negru diamin. diamond f'dabmond] I . s. 1. diamant; artificial / imitation ~ diamant artificial / fals; black Engli sh ~s cărbune de pământ; cut ~ diamant şlefuit; ~cut into angles briliant; glazier's / c utting ~ diamant de tăiat sticlă; rough ~ a) diamant neşlefuit / neprelucrat; b) (fig) om incult, dar virtuos; uncut ~ diamant neşlefuit; ~ of fine water diamant cu ap e frumoase; to mount / to set / to work a ~ a monta un diamant; ~ cut / against ~ s-au întâlnit două capete tari; it must be a ~ that cuts a ~ ce naşte din pisică şoareci că. 2. (geom.) romb. 3.pl. (la jocul de cărţi) coxo\ ace oî~sas de caro. 4. (amer.) tere n de base-ball. 5. (poligr.) diamant (literă corp 4). 6. (mineral.) cristal. 7. (m ar.) romb (iaht). II. adj. 1. diamantin, de diamant. 2. rombic, romboidal. III. vb. tr. a împodobi cu diamante. diamond back [~ bask] ş. (zool.) varietate de broască ţe stoasă (Malaclemmys sp.). diamond black [~ blask] s. (chim.) negru diamant. diamon d borer [~ ibo:r3r] s. v. d i a m o n d d r i l l . diamond crossing [~ .krcOsin ] s. (ferov.) inimă (de macaz) dublă. diamond drill [~ dril] s. (tehn.) sfredel cu d iamant. diamond dust [~ dASt] s. pulbere de diamant (pentru lustruirea pietrelor preţioase). diamond field [~ fi:ld] s. regiune diamant iferă. diamondiferous [~ tda bman'difaros] adj. (rar) diamantifer. diamondize ['dabmandaiz] vb. tr. (rar) a împ odobi cu diamante. diamond letter ['dabmond »letor] s. (poligr.) literă diamant. dia mond pencil [~ ipcnsl] s. diamant de tăiat sticla. diamond point [~ point] s. 1. a



 c cu vârf de diamant întrebuinţat în gravură. 2.pl. (ferov.) inimă (de macaz). diamond powd r [~ ipaudo1"] s. pulbere de diamant. diamond saw [~ so;] s. ferăstrău cu diamant. d iamond-shaped [~/cipt] adj. rombic, romboidal. diamond spar [~ spa:r] s. (minera l.) corindon negru. Diamond State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) St atul Delaware. diamond wedding [~ iwedirj] s. nuntă de diamant.



diamorphine [idab'mofiin] s. (farm.) heroină. diamylose [dai'smilous] s. (chim.) d iamiloză. Diana [dai'asna] s. 1. călăreaţă, amazoană, femeie vânător. 2. adeptă a celibatul (poetic) luna, Diana, Selene. diandrous [dai'amdros] adj. (hot.) diandric. diant hus [dai'snOss] s. (bot.) garoafă (Dianthus), diapason [.dab'peisn, -'pcizn] s. 1(muz-) diapazon (registru; ton; instrument). 2. (muz.) registrul principal al o rgii. 3. (poetic) melodie, armonie. 4. (fig.) gamă, scară, şir. diapedesis [idabpi'di: sisj s. (fiziol.) diapedeză. diaper ['dabpa1"] I. s. 1. pânză cu desene rombice; pânză cu î florituri; faţă de masă damascată; dril. 2. prosop, ştergar, şervet, şerveţel. 3. (amer.) s , faşă. 4. desen / motiv cu romburi. II. vb. tr. 1. a împodobi cu motive în romburi. 2. (amer.) a înfăşa, a înveli în scutec(e). diaphane ['dabfein] I. adj. v. d i a p h a n o u s. II. s. substanţă diafană. diaphanous [dai'sefanss] adj. diafan, transparent, străvezi u. diaphanousness [-nis] s. caracter diafan, transparenţă. diaphone ['dabfoun] s. 1. (mar.) diafon, corn de ceaţă. 2. (lingv.) diafonem. diaphora [dai'asfara] s. (ret.) diaforă. diaphoresis [idabfo'ri:sis] s. (med.) diaforeză, transpiraţie. diaphoretic [ 'dabfo'retik] adj. s. (med.) diaforetic, sudorific. diaphragm ['dabfrEem, -from] I. s. diafragmă, membrană; blendă; ecran; perete despărţitor; (ferov.) deflector. II. vb . tr. to ~ out (jot.) a diafragma. diaphragmatic [idabfrasg'mastik, -frag-] adj. diafragmatic, de diafragmă. diaphragmation bdabfrag'mei/an] s. (fot.) diafragmare . diaphtorese [idabft3'ri:z] s. (geol.) diaftoreză. diaphtorites [.dabfto'raitiiz] s. (geol.) diaftorit. diaphysis [dai'Eefisis],pl. diaphyses [~isi:z] s. (anat.) diafiză. diarchy ['daio:ki] s. (pol.) diarhie. diarial [dai'esrbl] adj. de jurnal zilnic. diarian [dai'earbn] adj. v. d i a r i a 1. diarist fdabrist] s. persoană care ţine o evidenţă a întâmplărilor zilnice. diarize ['dabraiz] vb. A. ţr. a însemna / a n a trece într-un jurnal. B. intr. a ţine un jurnal zilnic. diarrh(o)ea [.dab'rb] s. (med.) diaree, urdinare. diarrh(o)eic [idab'ri:ik] adj. (med.) diareic, de diare e, care provoacă diareea. diarthrosis [idaio:'6rousis], pi. diarthroses [-si:z] s. (anat.) diartroză. diary ['dabri] I. s. 1. jurnal zilnic; jurnal de însemnări; to kee p a ~ a ţine un jurnal de însemnări. 2. agendă, calendar. II. adj. (înv.) zilnic, cotidian . diascope ['dabskoup] s. (med.) diascop. Diaspora [dai'asspora] s. diaspora. di aspore ['dabspo:1", -oar] s. (mineral.) diaspor. diastase f'dabsteis] s. (chim., biol.) diastază, amilază. diastasis [dai'îestasis], pl. diastases [-si;z] s. 1. (med. ) diastază, separare a epifizei osoase. 2. (chim., biol.) diastază, amilază. diastatic [dab'staetik] adj. (chim., fiziol.) diastatic. diastole [dai'aestoli] s. (fizio l.) diastolă. diastyle ['dabstail] s. (arhit.) diastil. diasystem ['dabsistim] s. (lingv.) diasistem. diathermancy [idaia'Gaimansi] s. (fiz.) conductibilitatc ter mică / calorică, termoconductibilitate. diathermanous [idab'Gamionos] adj. (fiz.) di aterman. diathermic [idab'69:mik] adj. (fiz.) diatermic. diathermy [idab'Somii] s. (med.) diatermie. diathesis [dai'asâisis], pl. diatheses [-si:z] s. (med.) diat eză. diatom ['dabtam, -tom] s. (bot.) diatomee, algă petrificată (calcificată). diatomac eae [idabte'mei/ii:j s.pl. (bot.) diatomee. diatomic [idab'tomik] adj. (chim.) 1 . diatomic. 2. bibazic. diatomite [dai'asteniait] s. (mineral.) diatomit, kisclg ur. diatonic [dab'tonik] adj. (muz.) diatonic. diatribe fdabtraib] s. diatribă; pa mflet; critică răutăcioasă; atac virulent; discurs injurios. diatribist ['dabtraibist, d ai'aetribist] s. critic răutăcios / batjocoritor. diatropism [dai'astropiz^m] ş. (bot. ) diatropism. dib [dib] vb. A. tr. a Iovi uşor. B. intr. 1. a bate / a lovi uşor în ce va. 2. a pescui (aruncâiul uşor momeala). dibasic [dai'beisik] adj. (chim.) bibazic, dibazic. dibber l'dib3r] s.v. d i b b l e (I). dibble ['diblj (agr.) I. s. coto noagă, plantator. II. vb. A. tr. a sădi / a semăna cu ajutorul eotonoagei. B. intr. a face gropi în pământ, a găuri pământul cu ajutorul cotonoagei. dibbling machine ['diblin ma /imj s. (agr.) maşină de plantat. dibenzyl [dai'bcnzil, daiben'zil] s. (chim.) diben zil; 1,2-difeniIetan. dibhole ['dibhoul] s. (mine) galerie de evacuare a apelor. dibs [dibz] s. pl. 1. arşice (de joc). 2. (la jocul de cărţi) fise, jetoane. 3. (sl.) bani. gologani, biştari; he's after the ~ umblă după bani. dicarbonate [dai'ku:bsnit] s. (chim.) bicarbonat. dice [dais] l. s.pl. de la d i e (1,2). II. vb. A. tr. 1



 . a tăia în formă de cuburi. 2. a eadrila, a împodobi cu pătrăţele sau cuburi. 3. to ~ away pierde (ceva) jucând cu zaruri. B. intr. ajuca în zaruri, a zvârli zarurile. dice box [~ boks] s. 1. păhărel / cornet de azvârlit zarurile. 2. suport cubic de porţelan pe car e se sprijină firele de telegraf. dice coal [~ koul] s. cărbune cubic.



 dice house 270



dice house [~ haus] s. tripou. dicephalous [dai'sefobs] adj. (biol.) bicefal. di ce play ['dais piei] s. joc de zaruri. dice player [~ »pleisr] s. jucător de zaruri. dicer1 ['daisar] s. v. d i c e p l a y e r . dicer2 s. (amer.) 1. pălărie tare. 2. coif, cască. dicey ['daisi] adj. (fam.) primejdios, riscant; nesigur. dichlamydeou s [,daikb'midbs] adj. (bot.) diclamid, având caliciu şi corolă. dichloride [dai'kb:rai d] s. (chim.) biclorură. dichogamus [dai'kogomos, di'k-] adj. (bot.) dihogam. dich ogamy [dai'kogomi, di'k-] s. (bot.) dihogamie. dichotomise [dai'kotamaiz] vb. A tr. a divide / a separa în două. B. intr. a forma o dihotomie. dichotomize vb. v. d i c h o t o m i s e . dichotomous [dai'kotanras] adj. dihotomic. dichotomy [di'k otomij s. dihotomie, bifurcaţie, despărţire în două (părţi, clase etc.). dichroic ['dai'kro ] adj. (fa.) dicroic. dichroism ['daikrouizom] s. (opt.) dicroism. dichroitic [i daikrou'itik] adj. v. d i c h r o i c . dichromate [dai'kroumeit] s. (chim.) bic romat. dichromatic [rdaikrou'mstik] adj. bicromat(ic), în două culori. dichromatism [dai'kroumotizam] s. bicromatism. dichromic [dai'kroumik] adj. dicromic. dichros cope ['daikrouiskoup] s. (opt.) dicroscop. dichroscopic [.daikrou'skopik] adj. ( opt.) discroscopic. dicing ['daisirj] s. 1. practicarea jocurilor de noroc cu za ruri. 2. ornamentaţie cu pătrate sau romburi (mai ales în mdrochinărie). dicing house [~ haus] s. tripou. Dick [dik] s. diminutiv de la Richard; (peior.) clever ~ şmecher , pişicher; (fam.) up to ~ a) şmecher; b) minunat, grozav, straşnic; (fam.) in the rei gn of queen ~ la pastele cailor, când va face plopul pere şi răchita micşunele; (pop.) t o be dressed up to (the time of queen) ~ a fi grozav de gătit / de pus la punct; ( fam.) he is as queer as ^ s hatband nu-i sunt boii acasă, nu e în apele lui; (pop.) I take my ~, it wasn't me! jur că n-am fost eu! . dick s. (sl.) 1. biciuşca, bici. 2 . (prese, de la. d i c t i o n a r y) dicţionar. 3. vorbire aleasă, cuvinte pompoase ; to swallow the ~a) a rosti cuvinte pompoase fără a le înţelege; b) a se exprima în mod p edant. 4. (amer.) agent secret, detectiv. dicken ['dikin] interj, (austr.) gura! las-o moartă! dickens ['dikinzl s. (fam.) drac, naiba; what the ~do you want? ce dracu' vrei?; the ~! ei drăcie! drăcia dracului! how goes the ~? cât e ceasul? dicker ]'dikor] I. s. 1. (ec.) (mai ales în comerţul de blănuri) (lot de) zece bucăţi piei etc. 2 . (amer.) comerţ, negoţ mărunt, colportaj. 3. obiecte / mărfuri pentru schimb sau vânzare. II. vb. intr. (amer.) a face negustorie măruntă / schimb în natură; a se tocmi bine. di ckey fdiki] I. s. 1. (sl.) măgar. 2. păsărică, păsăruică. 3. piept de cămaşă, plastron, pie rţ de piele, pieptar, bavetă de copil. 5. capră (de trăsură) sau loc la spatele trăsurii (p ntru lachei etc.). 6. loc la spatele unui automobil cu două locuri. II. adj. (sl.) 1. prăpădit, jalnic, slab, ofilit; it's all ~with him s-a zis cu el. 2. (despre o înt reprindere comercială) nesigur, şubred. dickey seat [~ >si:t] s. (auto) strapontin. dickies steadies ['dikiz 'stediz] s. pl. (amer. univ.) pantaloni viu coloraţi purt aţi în semn de logodnă neoficială. dicky ['diki] s. adj. v. d i c k e y. dicky bird [~ b a:d] s. 1. păsărică, păsăruică. 2. (sl.) păduche. 3. (sl.) femeie uşoară, pasăre de noapte. don ['dai.koti'liidan, .dai-] s. (bot.) plantă dicotilcdonată / cu două cotiledoane. d icotyledonous [-as] adj. (bot.) dicotiledonat. dicrotic [dai'krotik] adj. (med., despre puls) dicrot. dicta ['dikts] s. pl.de la d i c t u m. dictagraph ['dikte gra:f, -graf] s. v. d i c t o g r a p h . dictaphone ['diktafoun] s. dictafon. d ictate I. [dik'teit] vb. A. tr. 1. a dicta (o scrisoare etc.). 2. (fig.) a dicta , a impune, a prescrie, a inspira; a îndemna; his conduct has been mostly ~d by am bition purtarea lui a fost dictată în cea mai mare parte de ambiţie. B. intr. a dicta, a conduce, a comanda, a porunci; I am not to be ~d to mie să nu mi se poruncească. II. ['dikteitj s. l.pl. porunci, directive; the ~s of reason poruncile raţiunii. 2 . (pol.) dictat, act impus. dictation [dik'tei/5n] s. 1. dictare; to write from / to / under smb.'s ~ a scrie sub dictarea cuiva; to take ~ a scrie sub dictare. 2. poruncă, ordin, comandă; purtare sa» ton autoritar; to do smth. at smb.'s ~ a face ceva la ordinele cuiva. 3. (pol.) dictat; to take ~ a se supune unui dictat. di ctator [dik'teitor] s. dictator. dictatorial [dikta'to:rial] adj. 1. dictatorial , absolut. 2. autoritar; imperativ, arbitrar. dictatorialness [-nis] s. caracter dictatorial. dictatorship [dik'teita/ip] s. dictatură. dictatress [dik'teitris] s . femeie dictator, dictatoare. dictature ['diktat/a', -tjuor] s. (rar) dictatură.



 diction ['dik/an] s. 1. selecţie a vocabularului. 2. (mod de) exprimare, limbaj; s til; poetic ~ limbaj poetic. 3. dicţiune; rostire. dictionarian [idikjp'nearian] s . (rar) lexicograf.



dictionary ['dikfanari] s. dicţionar; vocabular; lexicon; walking / living ~ encic lopedie ambulantă. dictionary catalogue [~ .kaualog] s. catalog de cărţi alfabetic. di ctionary English [~ lirjglif] s. limbă engleză extrem de corectă, exprimare pedantă / li vrescă. dictograph ['diktagraif, -graf] s. dictograf. dictorial [dik'torial] adv. v. d i c t a t o r i a l . dictum ['diktam], pl. dicta ['diktaj s. 1. dicton, zi cală, sentinţă, aforism, maximă. 2. declaraţie oficială, afirmaţie sentenţioasă, propunere. r.) dictum, sentinţă, opinie a unui judecător. dicyclic [dai'siklik] adj. (chim.) bici clic. did [did] past de la do. didactic(al) [di'dsktik(al), dai'd-1 adj. didacti c, menit să instruiască. didactically [di'djektiksli, dai'd-] adv._ didactic. didact icism [di'dasktisizam, dai'd-] s. didacticism. didactics [di'dasktiks, dai'd-] s . pl. (folosit ca sg.) didactică, artă / ştiinţă a predării. didapper ['daidaspa1"] s. (omi .) corcodel-pitic (Podiceps minor). diddle ['didl] vb. A. tr. (fam.) 1. a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară. 2. to ~ smb. out of his money a lua banii cuiva prin înşelăciune B. intr. a pierde vremea cu fleacuri. diddler [-ar] s. (fam.) escroc, pungaş, trişo r. didn't ['didnt] (fam.) prese, de la ă i d n o t. dido ['daidou] s. (amer.,fam.) ştrengărie, nebunie, poznă, farsă, festă, păcăleală, glumă; pocinog; încăierare, păruială; ace prostii; a face pe nebunul; a face scandal. didst [didst] (înv.) pas; pers. a2 -asg.de la do. didy ['daidi, 'di-] s. (/atu.) scutec. didymium [dai'dimiom, di'd -] s. (chim.) didim. didymous ['didimas] adj. (bot.) îngemănat. die1 [dai],pl. dice [dais] sau dies [daiz] s. 1. (pl. dice) zar (de joc); to venture on the cast / t urn of a ~ a miza pe aruncătura zarului; the ~ is cast / thrown zarul e aruncat; i t had been a turn of a ~ whether depinde de hazard / de jocul întâmplării dacă; the ~ of war sorţii (schimbători ai) războiului; to throw the ~ a arunca zarul; (fam.) as stra ight as a ~ a) drept ca lumânarea / ca un băţ; b) cinstit, de onoare; loaded dice zaru ri măsluite. 2. cub. 3. (pi. dies) bagatelă, fleac. 4. (pl. dies) (lehn.) ştampilă; poan son; stanţă; matriţă. 5. (pl. dies) (tehn.) filieră, clupă. 6. (pl. dies) (arhit.) soclu (d coloană). die2 past si part. trec. died [daid] vb. A. intr. 1. a muri, a răposa, a se prăpădi, a deceda; a pieri; (sl.) to ~ game a) a muri ca un bărbat / vitejeşte; a lup ta până la ultima suflare; b) a muri ca o fiară hăituită; (fam.) to ~ hard v. to ~ game (a ); (rel.) a muri nespovedit / nepocăit; (fig.) old prejudices ~ hard prejudecăţile adânc înrădăcinate nu dispar atât de lesne; (fam.) never say ~! nu te îndoi! nu şovăi! nu deznăd (despre vite) to ~ well a da o carne bună; a man can ~ but once o moarte are omul ; to his dying day până în ultima zi a vieţii lui. 2. (fig.) a muri, a nu mai putea. 3. (fig.) a se sfârşi, a se isprăvi, a se termina, a expira; a dispărea; a apune; a se şterge , a fi dat uitării; great deeds cannot ~ faptele mari trăiesc veşnic. 4. (despre vânt) a înceta, a se potoli. 5. (despre lichide) a se evapora. 6. (despre motoare etc.) a înceta de a mai funcţiona, a se opri. 7. to ~ at peace a muri în pace /cu cugetul împăcat ; to ~ away a) a se stinge, a se ofili, a se trece; b) a leşina; c) (despre sunete ) a amuţi, a se stinge; to ~ by inches a se prăpădi încetul cu încetul; to ~ by the sword a pieri de sabie; to ~ down v. t o ~ a w a y; to ~ for want of a muri din cauza lipsei de; to ~ for one's country a-şi da viaţa pentru ţară / pentru patrie; (fam.) I'll ~ for it pun capul (jos); if I ~ for it chiar de-ar fi să mor pentru asta; chiar dacă m-ar costa viaţa; to ~ for love v. to ~ o f l o v e ; to ~ for smb. ase prăpădi de dragul cuiva, a muri după cineva; (fam.) to ~ for smth. a nu mai putea după ceva, a pofti grozav la ceva; (fam.) to ~ for thirst a muri de sete; to ~ from apoplexy a muri de apoplexie; (fam.) to ~ in harness / in one's boots / in one's shoes; t o ~ with one's boots / shoes on a) a muri cu zile; b) a muri la datorie / la pos t; c) a nu muri de moarte bună, a muri în ştreang; to ~ in the last ditch a muri luptând până la ultima suflare; to ~ like a dog a muri ca un câine; they ~d like flies mureau ca muştele; to ~ of a disease a muri de o boală; to ~ of a fall a muri dintr-o căzătură; to ~ of grief a muri de durere; to ~ of hunger / starvation a muri de foame; (fi g.) to ~ of laughter v. to ~ w i t h l a u g h i n g ; to ~ of love a muri de dr agoste; (fig.) to ~ of shame a muri de ruşine; to ~ off a) a muri năprasnic; b) a mu ri pe capete / în mare număr; to ~ on the gallows a sfârşi / a muri în ştreang; to be near nigh dying a fi pe moarte, a i se apropia sfârşitul; to ~ out a) (despre popoare et c.) a se stinge, a pieri; b) (despre sunete) a amuţi, a se stinge; to ~ through ex



 posure to cold a muri din cauza îngheţului; a îngheţa; (bibl.) to ~ unto a muri întru; (fi g.) to ~ with laughing a muri / a nu mai putea / a se strica de râs; to ~ with sha me v. to ~ o f s h a m e ; let the secret ~ within your bosom nu dezvălui taina. B . tr. 1. a muri de; to ~ a natural death a muri de moarte bună. 2. a lăsa să moară. II. s. (rar) moarte; (amer., sl.) to make a ~ of it a da ortul popii, a muri. die-aw ay [~o'wei] adj. galeş, plin de dor, languros. dieb [di:b] s. (zool.) şacal nord-afr ican (Caniş anthus). die block ['dai blok] s. (metal.) matriţă. diedral [dai'i:dn?!j a dj. v. d i h e d r a l . die forging ['dai .fa:d3irj] s. (tel»;.) matriţare. die-har d ['daiha:d] I. s. 1. fiinţă rezistentă / cu şapte vieţi. 2. (pop.) conservator încăpăţânat . încăpăţânat, înrăit, inveterat. die holder [~ .houkb'j s. 1. (tehn.) clupă de filetat. 2. al.) portmatriţă. dielectric [.daii'lektrik] (electr.) I. s. mediu dielectric / rău co nducător / izolator. II. adj. dielectric, izolator. dielectrical [-ol] adj. v. d i e l e c t r i c (II). die mould ['dai mould] s. (metal.) presformă. diencephalon [idaien'kefalon, -se-], pl. si diencephala [-la] s. (anat.) diencefal.



 271 digestion



die pressing ['dai .presin] s. (tehn.) ştanţare. dieresis [dai'erisis],pl. diereses [-si:z] s. (fon.) diereză. dies1 [daii:z] s. (lat.) zi; (jur.) ~ non dies non, zi în care nu pot avea loc dezbateri juridice; zi care nu contează. dies2 s. (tehn.) fa lcă, bac de filieră, diesel (engine) ['diizal iend3irj] s. (tehn.) (motor) diesel. d ieselize [-aiz] vb. tr. a înzestra (o linie ferată etc.) eu motoare diesel. diesel m otor ['di:zl .mout3r] s. v. d i e s e l e n g i n e . diesel oil [*di:z?l oil] s . motorină. die sinker ['dai rsinka1"] s. gravor de stanţe / de matriţe. diesis ['daii sis, 'daias-],pl. dieses [-si:z] ş. 1. (poligr.) cruce dublă, două cruci suprapuse (se mn). 2. (muz.) diez. die stock ['dai stok] s. 1. (metal) filieră, fileticră. 2. (teh n.) placă de filetat. diet1 ['daiot] I. s. 1. alimentaţie, hrană, mâncare; a simple ~ o alimentaţie simplă. 2. dietă, regim; to be upon ~ a fi la regim. II. vb. A. tr. a pune la regim, a hrăni conform unui regim. B. refl. a urma un regim, a ţine dietă / regim. diet2 ş. 1. dietă, adunare parlamentară. 2. adunare generală; congres, conferinţă. 3. (sco .) oră sau zi fixată, termen. dietary ['daiat^ri, 'daiit-] I. adj. dietetic. II. s. 1. alocaţie pentru hrană, raţie, regim alimentar (într-o şcoală, spital etc.). 2. dietă, re . dietetic(al) [.daii'tetik, daia't-] adj. dietetic, relativ la regim / la dictă. dietetics [idaii'tctiks] s. pl. (rar, sg.) dietetică, ştiinţă a dietei. diethyl [idai'eO il] adj. (chim.) de etil, etilic; de dietil, dictilic. dietician, dietitian [ida ii'ti/jn, idaia't-] s. 1. medie dietetician. 2. soră dieteticiană. differ ['difs'] v b. intr. 1. (from) a diferi, a se distinge, a se deosebi (de). 2. (from, with) a diferi (de), a nu fi de acord (cu), a fi în dezacord (cu), a nu se înţelege (cu); to ~ in opinion a diferi în păreri, a avea alte păreri; I beg to ~ îngăduiţi-mi să nu fiu de a d / să am altă părere; to agree to ~ a renunţa de a se convinge reciproc, a constata dez acordul. 3. (înv.) a se certa. difference ['difrsns, -faran-] I. s. 1. deosebire, diferenţă, ncasemănarc, distincţie; nepotrivire; disproporţie; it makes no ~ e acelaşi lucr , e totuna; n-are importanţă; the ~ between tweedledum and tweedledee ori cu capul d e piatră ori cu piatra de cap, aproape nici o deosebire; it makes (a great) ~; it makes all the ~ in the world asta e cu totul altceva, asta schimbă complet lucruri le; to iron / to work out the ~s a atenua / a micşora / a şterge deosebirile; a apro pia punctele de vedere; a aplana divergenţele; to split the ~a) a lua media / mărime a mijlocie; b) a adopta un compromis; a găsi o cale de mijloc. 2. diferend, dezaco rd, divergenţă, neînţelegere; ceartă; to settle the ~ a aplana diferendul. 3. diferenţă (în ouă cantităţi) rest; to pay the ~a plăti diferenţa. II. vb. tr. 1. a deosebi, a diferenţia. 2. (mat.) a diferenţia. different ['difrsnt, -farpnt] adj. 1. diferit, deosebit, a lt; neasemănător; altfel de; that is quite ~ asta e cu totul altceva; you should hav e acted in a ~ way ar fi trebuit să procedezi altfel / în alt mod / în alt chip; this is ~ from what he said nu seamănă (deloc) cu ce spunea el; (as) ~ as chalk from chee se cu totul deosebit, ca de la cer la pământ. 2. (cu pl.) diferit, felurit, variat, divers; a lot of ~ things o mulţime de lucruri diferite, fel de fel de lucruri. di fferentia [idifa'ren/ia],pl. differentiae [-/ii:] s. 1. diferenţă specifică; (log.) di ferenţă specifică. 2. (în muzica medievală) cadenţă. differentiable [idifa'rcn/iabpl] adj. e poate fi diferenţiat. differential [idifa'rcnfal] I. adj. 1. distinctiv, deosebi tor. 2. (mat., tehn. etc.) diferenţial. II. s. 1. (tehn. etc.) diferenţial. 2. (mat. ) diferenţială. differential axle [~ 'asksl] s. (tehn., auto) arbore / ax planetar; serniax. differential bridge [~ 'brid3] s. (electr.) punte diferenţială. differentia l calculus [~ 'kaslkjubs] s. (mat.) calcul diferenţial. differential capacitor [~ ka'psesita1"] s. (electr.) condensator diferenţial. differential condenser [~ kan' dcnsar] s.v. d i f f e r e n t i a l c a p a c i t o r . differential connection [~ ka'nek/sTi] s. (electr.) montaj diferenţial. differential control [~ kan'troul ] s. (tehn.) reglaj de urmărire. differential cross [~ kros] s. (tehn.) cruce a sa teliţilor. differential drum [~ drAm] s. (tehn.) tobă diferenţială. differential equatio n [~ i'kwei/^n] s. (mat.) ecuaţie diferenţială. differential gear [~ 'giar] s. (tehn.) angrenaj de diferenţial. differential heating [~ 'hi:tinj s. (metal.) încălzire difer enţială. differential pinion [~ 'pinjan] s. (auto) pinion satelit. differential pull ey [~ 'puii] s. (tehn.) rolă diferenţială. differential shaft [~ '/a:ft] s. (auto) arb ore planetar. differential spider [~ 'spaidar] s. (tehn.) crucea sateliţilor, diff



 erentiate bdifaVen/icit, -/jeit] vb. A. tr. a diferenţia, a deosebi, a discrimina, a distinge; to ~one from another a deosebi pe unul de altul. B. intr. a se dife renţia, a se deosebi, a se distinge. differentiation bdifaren/i'ci/an, -nsi-] s. d iferenţiere, deosebire, distincţie. differently ['difrantli] adv. diferit, deosebit, altfel, altminteri; now he thinks quite ~ about it arc acum o părere cu totul dif erită (în această chestiune). difficult l'difikait, -fak-] adj. dificil, greu, anevoio s, obositor, trudnic; ~ of access greu accesibil; ~ of belief greu de convins; ~ of understanding greu de cap; ~ of ascent greu de urcat; to find it ~ to a găsi că e greu să. difficulty ['difikalti, -fak-] ş. 1. dificultate, greutate; a work of ~ o lucrare grea; the difficulties of English greutăţile studiului limbii engleze; with ~cu greutate, anevoie. 2. dificultate, încurcătură, strâmtoare, nevoie; piedică, obstacol; to make / to raise difficulties a face dificultăţi / greutăţi; to plunge into a ~ a da de greu; a da de bucluc, a nimeri într-o încurcătură; to put difficulties in the way a f ace greutăţi; a pune beţe în



roate; to get over a ~ a trece peste o dificultate, a învinge o dificultate; to be under / in difficulties a fi strâintorat; a avea de luptat cu dificultăţi. 3. pl. (am er.) neînţelegeri, dezacord. diffidence l'difidans] s. 1. neîncredere în sine. 2. sfială, timiditate, modestie, ruşine. diffident ['difid^nt] adj. 1. neîncrezător în sine. 2. sfi os, fricos, temător; ruşinos. 3. (înv.) neîncrezător; to be ~ of a nu se încrede în, a nu d rezare. diffidently [-li] adv. neîncrezător în sine, timid, cu prea multă modestie. diff luence ['difluans] s. 1. (geol.) difluenţă. 2. dizolvare, lichefiere. diffluent ['di fluantj adj. 1. care curge separat. 2. fluid, curgător; care se topeşte (prin absorb irea umidităţii din aer). difform [di'fo:m] adj. (rar) diform; neregulat. difformity [-iti] s. diformitate, nercgularitate. diffract [di'fraîkt] vb. tr. (opt.) a difr aeta, a frânge (o rază luminoasă). diffraction [di'frask/an] s. (opt.) difracţiune. diff ractive [di'frsktiv] adj. care produce difracţie; de difracţie. diffuse I. [di'fju:z ] vb. A. tr. a difuza, a răspândi, a vărsa, a împrăştia, a risipi; the news was ~d through he town ştirea se răspândi în oraş. B. intr. (despre gaze si lichide) a difuza, a se combi na prin difuziune. II. [di'fjms] adj. 1. difuz, prolix; neclar; a ~speaker un vo rbitor difuz /neclar. 2.împrăştiat,răspândit,ocolit. 3. (opt.) difuz; ~light lumină difuză. ffusely [di'fjmsli] adv. (în mod) difuz, împrăştiat. diffuser [di'fju:zar] s. 1. răspândito , difuzor. 2. (auto, mine) difuzor. 3. (metal.) pâlnie de aer. difussible [di'fju: zabl, -zib-] adj. difuzabil, susceptibil de difuziune. diffusion [di'fju^n] s. 1 . difuziune, răspândire, împrăştiere. 2. prolixitate, verbozitate, exces de cuvinte. 3. (o pt.) difuziune (optică). 4. (mat.) penetraţie. diffusive [di'fju:siv] adj. 1. care ( se) poate răspândi. 2. care (se) poate difuza. 3. difuz, prolix. diffusor [di'fju:z3 r] s. v. d if f u s e r . dig1 [dig] I. past şi part. trec. dug [dAg], bibi. digge d vb. A. tr. 1. a săpa; a dezgropa (şi fig.), a râma; a scormoni; a întoarce, a răscoli; t o ~ a ditch a săpa un şanţ; to ~and delve a săpa; to ~deep a săpa adânc; (amer.) to ~a snu f a lua o priză (de tutun); (mine) to ~ trenches a săpa galerii; (fig.) to ~ a pit f or a săpa groapa (cuiva), a căuta să prindă în cursă. 2. (mai ales to~in) a vârî, a băga. 3 a înţelege; a aprecia;! don't ~ classic music nu înţeleg muzica clasică. 4. (sl.) a fi at ent la, a observa; ~ this! fii atent la ce-ţi spun! 5. (amer., fam.) a munci cu râvnă / din răsputeri; a toci. 6. (agr.) to ~ again a săpa (pământul), a întoarce cu sapa; (fam. ) to ~away at smth. a munci stăruitor la ceva; to ~ down a săpa; a mina; a dărâma prin săp are; to ~ from a scoate din, a dezgropa din; to ~ in/into a) a îngropa; b) a înfige, a băga, a vârî (cuţitul etc.); to ~smb. in the ribs a da cuiva un ghiont; I have dug in to several authors for that word am cercetat mai mulţi autori pentru a găsi acest cu vânt; to ~ out (of) a) a dezgropa, a scoate (din); b) (fig.); a scoate (cu greutat e) la lumină / la suprafaţă; (mar.) to ~ out of ice a scoate (un vas) din gheţuri; to ~ through a săpa; to ~ up a) a săpa (adânc); b) a desţeleni, a desfunda; c) a dezgropa; to ~ up the hatchet / tomahawk a începe lupta, a declara război; d) (fig.) a dezgropa, a da în vileag, a scoate la lumină; e) (amer. sl.) a primi (bani). B. rej7. (mil.) to ~in a se îngropa în pământ; he dug himself out of prison îşi sapă o galerie subterană di soare. C. intr. 1. a săpa, a lucra cu sapa. 2. (şi to ~ out) (mine) a săpa galerii; a face săpături, excavaţiuni. 3. (şi to ~away (sl. scol.) a toci. 4. (sl.) a locui, a trăi. 5. to ~ away v. to ~(I, C, 3); to ~for a face săpături, a săpa în căutarea (cu gen.); to ~ in a) a se ascunde în pământ / în tranşee; a săpa gropi / tranşee: b) (fam.) a se consolida -şi consolida poziţia etc.; c) a se apuca de lucru; (amer. sl.) to ~ out a o şterge, a



 spăla putina. II. s. 1. ghiont, izbitură, lovitură, brânci; a ~ in the ribs lovitură în co ste; ghiont; (fig.) to give smb. a ~ sau to have a ~ at smb. a înţepa pe cineva, a l ua pe cineva peste picior. 2. (şl. şcol.) toceală, tocit; to have a ~ at a) a toci la; b) a sc apuca de. dig2 s. (austr.) amice! jupânc! coane! digamist ['digamist] s. persoană căsătorită a doua oară. digamma [dai'ga?ma,'—] s. digama, literă a alfabetului pri iv grecesc. digamous ['digamas] adj. 1. privitor la o a doua căsătorie. 2. (bot.) an drogin, digam. digamy [Yligami] s. a doua căsătorie. digastric [dai'gasstrik] (anat. ) I. adj. (despre muşchi) digastric, cu două extremităţi bombate. II. s. muşchiul maxilar inferior. digby ['digbi] s. scrumbie afumată de Digby (Noua Scoţie). digest I. [dige st, dai'd3~] vb. A. tr. 1. a digera, a mistui, a asimila (alimente). 2. (jig.) a asimila, a înţelege, a pricepe, a studia, a analiza; to read, mark and inwardly ~ a citi cu atenţie şi a-şi însuşi cele citite; to ~ the events a şti să interpreteze evenimen e. 3. a îndura, a suporta; to ~ an insult a suporta o insultă. 4. a clasifica, a sis tematiza; a concentra, a rezuma. 5. a fierbe, a trata cu abur, a infuza. 6. (agr .) a prepara compost din. B. intr. 1. a digera, a se mistui, a se asimila. 2. a se evapora. 3. (chim.) a se descompune; a se macera. II. [rdaid3est] s. 1- culeg ere (de material); publicaţie informativă; rezumat; expunere sumară; scurtă culegere de hotărâri judecătoreşti. 2. v. d i g e s t m a g a z i n e . 3. the Digest Codul lui Just inian. dîgestant [dai'd3estant] s. (med.) (agent) digestiv. digester [di^esta1"] s . 1. v. d i g e s t i v e (II). 2. vas ermetic pentru dizolvarea substanţelor prin căldură; autoclavă. 3. (tehn.) oala lui Papin. digestibility [di-d3esta'biliti] s. di gestibilitatc. digestible ldi'd3establ] adj. 1. digcstibil, asimilabil, care poa te fi mistuit. 2. (jig.) uşor asimilabil, lesne de însuşit. digestion [diYrjcst/^n.dai -lş. 1. digestie, mistuire; asimilare; hard of ~greu de mistuit; a good ~ o digest ie bună. 2. (fig.) asimilare, însuşire (de cunoştinţe etc.).



 digestive 272



dike warden [~ 'wo:dn] v . d i k e r e e v e . digestive [digestiv, dai-] I. adj . 1. digestiv. 2. care provoacă digestia. 3. digestibil, dilacerate [di'tesoreit, dai'l-] vb. tr. a sfâşia, a rupe. asimilabil. II. s. digestiv, remediu care activează digestia. dilapidate [di'kepideit] vb. A. tr. 1. a ruina, a distruge, a strica, a dărâma, a dărăpăna; digest magazine ['daid3est imasgsizim] s. revistă care reproduce arti ole rezumate din alte publicaţii. a uza. 2. (fig.) a cheltui, a irosi, a toca (ban ii). B. intr. a cădea în ruină, a decădea, a se dărăpăna. digestor [di'd3estor, dai'd3-] s. d i g e s t e r . dilapidated [di'tepidcitid] adj. 1. ruinat, dărâmat, stricat, ava riat, învechit, uzat, diggable l'digobl] adj. care poate fi săpat. digger ['digsr] s . 1. săpător. 2. miner (mai ales înmiitele de aur); miner la cărbune. dărăpănat; a ~ house asă dărăpănată; an old ~ hat o pălărie veche şi ruptă. 2. (fig.) 3. (sl.) australian. 4. pl rs trib de indieni din California de nord care se hrănesc delapidat, ruinat, uzat, irosit, decăzut. 3. neglijent îmbrăcat. cu rădăcini. 5. săpător, unealtă de săpat; potato aşină de scos cartofi. 6. pl. dilapidation [diitepi'deijan] s. 1. ruinare, dărâmare, dis trugere; uzare. 2. cheltuire, (ist.) diggcri, participanţi la mişcarea agrară din peri oada Revoluţiei burgheze din Anglia irosire. (1649). 7. v. d i g g e r w a s p. 8. (sl.) pică la jocul de cărţi; big ~ as de pică. 9. (austr. dilatability [dai.leits'bili ti, di.l-, -'biloti] s. dilatabilitate; extensibilitate. fam.) soldat australian sau neozeelandez. 10. (austr.) v. d i g 2 .11. (amer.) camarad, amic, dilatable [dai'leitabl, di'l-] adj. dilatabil, extensibil. tovarăş. 12. (amer.) hoţ de buzunare . dilatant [dai'leitant, dai-] adj. dilatant; care se dilată; extensibil. digger w asp [~ wosp] s. (entom.) viespe Sphex. dilatation [■dailei'tei/an, dil-] s. dilata re; creştere, lărgire, mărire, extensiune; digging fdigirj] s. 1. săpare, dezgropare. 2. pl. zăcăminte / mine / terenuri aurifere. alungire. 3.pl. (si digs) (fam.) locuinţă. 4. (amer.fam.) regiune; loc. 5. (sl. scol.) sârguinţă; toceală. dilatation coupling [~ ikA plirj] s. (tehn.) manşon de dilataţie. digging up [~ 'Ap] s. (agr.) desfundare. dila tation equalizer [~ ,i:kW3laizar] s. (electr.) compensator de dilataţie. . dight [ dait] past si part. trec. dight vb. tr. (înv. poetic) 1. a înveşmânta, a împodobi, dilatat ion regulator [~ >regjuleiter] s. (tehn.) regulator cu dilataţie. a găti. 2. a pregăti ; a pune în ordine. dilate [dai'leit, di'l-] vb. A. tr. a dilata, a" lărgi, a mări; ~d eyes ochi dilataţi, măriţi. digit ['dkrjit] s. 1. (glumeţ satt anat.) deget de la mână sau picior. 2. lat de deget (măsură B. intr. 1. a se dilata, a se umfla, a creşte. 2. to ~ on / upon a se întinde / a insista asupra = 3 14 de ţol). 3. (mat.) cifră, unitate. 4 . (astron.) a 12-a parte din diametrul Soarelui (u/iui subiect ele). sau al Luni i în măsurarea eclipselor. dilation [dai'leijan di'1-J s. v. d i l a t a t i o n . d igital [-al] I. adj. 1. digital, de deget. 2. digitat, în formă de deget. 3. (/nat.) digital. dilative [dai'leitiv] adj. care se dilată. II. s. clapă (din claviatura un ui instrument). dilatometer [idilo'tomito'] s. (fiz.) dilatometru. digital adder ['did3itl 'ajda'J s. (infor.) sumator digital / numeric. dilatometry [-dilo'tom itri] s. (fiz.) dilatometrie. digital clock [~ 'kbk] s. 1. ceas cu afişaj electron ic. 2. ceas electronic. dilator [dai'leiW, di'l-] s. 1. (med.) dilatator. 2. (an at.) muşchi dilatator. r digital computer [~ karn'pju:t3 ] s. (infor.) calculator numeric. dilatoriness ['ditetarinis] s. întârziere, zăbovire, amânare. digitalin [.did3i 'tcilin] s. (chim.) digitalină. dilator muscle [dai'leita musl] s. v. d i l a t o r (2). digitalis ].did3i'teilis] s. 1. (bot.) degeţel-roşu (Digitalis purpurea). 2. (med.) digita dilatory ['dilatări] adj. 1. lent, încet; întârziat, tardiv. 2. care amână, e tărăgănează. lină. 3. (jur.) dilatoriu. digitalization1 [did3italai'zei/an] s. (med.) di gitalizare, administrare de digitală. dildo ['dildou] s. penis artificial, dildo. digitalization2 s. (infor.) v. d i g i t i z a t i o n . dilemma [di'lems, dail] s. dilemă; situaţie delicată, încurcătură; to be put into a ~ digitalize ]'did3italaiz] v . tr. (med.) a administra (cuiva) digitală. sau to be in a ~ a se afla într-o dilemă; to be manoeuvred into a ~ a fi pus în faţa unei digitate ]'did3itcit] adj. (bot. ele .) digitat. dileme; the horns of a ~ cele două alternative ale unei dileme. digita ted [-id] adj. v. d i g i t a t e . dilemmatic(al) [idile'msetiktsl)] adj. dilem atic, încurcat, dificil. digitigrade ['did3iti.greid | adj. s. (zool.) digitigrad. dilettante [idili'tsenti] (ital.) l.pl. dilettanti [~] sau dilettantes [-z] s.



 diletant, amator; digitization [,did3itai'zei/an] s. (infor.) digitizare. neprof esionist. II. adj. diletant, amator. digitize ['did3itaiz] vb. tr. (infor.) a di gitiza. dilettantish ['dili'tamti/] adj. de diletant, de amator. digitizer [did3 i'taizar] s. (cib.) indicator numeric; (infor.) digitizor. dilettantism [idili't asntizam] s. diletantism, amatorism. digitizing ]'daid3itaizirj] s. (infor.) dig itizare. diligence1 ['dilid3ans] s. 1. silinţă, hărnicie, sârguinţă, stăruinţă, zel, osârdi jă, digit selector ['did3it si'leto r ] s. (tel.) disc selector (la telefonul auto mat). precauţie, atenţie. diglotic [dai'glotik] adj. bilingv. diligence2 ['dili3â:n:s, -3a:ns, -3ă:«s şi pronunţia franceză] s. (fr.) diligentă, poştalion, dignified ['dignifaid dj. demn, impunător, maiestuos. trăsură de poştă. dignify ['dignifai] vb. tr. 1. a înălţa, ila, a face maiestuos, a.da aer de demnitate. diligent [rdilid3ant] adj. 1. sili tor, sârguitor, harnic, muncitor, zelos. 2. (fam.) atent şi 2. a onora, a cinsti. gr ijuliu; îngrijit, executat cu grijă şi atenţie. dignitary ['dignitari] s. demnitar, (înalt ) dregător. diligentness [-nis] s. v. d i l i g e n c e 1 (1). dignity ['digniti] s. 1. demnitate, atitudine demnă; aer de demnitate; sentiment al dill1 [dil] s. (b ot.) mărar (Anethum graveolens). demnităţii personale; gravitate; ţinută, prestanţă; the ~ labour demnitatea muncii; dill2 s., adj. (fam.) nătărău, prost, neghiob. to stand on o ne's ~ a) a se ţine demn, a avea conştiinţa demnităţii sale; b) a stărui în dillen ['dilonj . tr. (mine) a spăla în sită (staniul). greşeală din amor propriu; it is beneath his ~to n u e demn de el să. 2. merit; rang; titlu; dill pickle ['dil .piklj s. murături cu măra r. funcţie; to confer the ~ of a peerage a conferi titlul de pair. 3. (fam.) perso ane cu vază, dilly-dally ['dilidadi] I. vb. intr. 1. a şovăi, a se codi, a ezita; a tărăgăn , a tândăli, personalităţi, elită. a amâna. 2. (fam.) a trândăvi, a lenevi. II. adj. (sl.) trândav. digraph ['dai'gra:f, -graf] s. (fon.) digraf. dilogy [rdifad3i] s. (ret.) dilogie. digress [dai'gres, di'g-] vb. intr. 1. (from) a se abate, a se (în)depărta , a devia (de la). diluent ['diljuont] I. adj. diluant, solvent, dizolvant. II. s. (med.) diluant, substanţă 2. (fig.) a se abate de la subiect (fn scris sau vorbă), a face o digresiune. digression [dai'gre/an, di'g-] s. 1. digresiune, abatere, d eviere; to make a ~ a face o diluantă, care subţiază sângele. dilute [dai'I/u:t, di'l-] I. vb. tr. 1. a dilua, a dizolva, a topi, a subţia, a scădea, a reduce digresiune. 2 . (astron.) deviere, distanţă unghiulară (a unei planete) faţă de Soare. (strălucirea unei ulori). 2. a preface (vinul etc.); a pune apă în. 3. (fig.) a tempera, a slăbi, digres sional [-al] adj. v. d i g r e s s i v e . a atenua (o doctrina, un program etc. ). II. adj. diluat, dizolvat, topit, subţiat; scăzut, redus; digressionary [-ari] ad j. v. d i g r e s s i v e . digressive [dai'gresiv, di'g-] adj. digresiv, care s e abate, susceptibil de digresiune / de slăbit, atenuat, prefăcut, amestecat cu apă (d espre vin etc.). dilutee [dai'l/u:'ti:[ s. muncitor necalificat (angajat în lipsa unui muncitor calificat). abatere / de deviere. dilution [dai'l/'u;/an, di'l-] s . 1. diluare, diluţie, dizolvare, subţiere. 2. slăbire, reducere, digs [digz] s.pl.v. d i g g i n g (3). scădere; ~ of labour înlocuirea a o parte din muncitorii calificaţi prin alţii necalificaţi. digue [di:g] s. v. d i k e ( I ) . diluvia s. pl.de la d i l u v i u m . dihalide [dai'haslaid,'-id] s. (chim.) compus dihalogenat. diluvi al [dai'l/uivjal, di'l-] any. (geol.) diluvial, diluvian. dihedral [dai'hi:dral] adj., s. (geom.) diedru. diluvialist [-ist] s. diluvialist, adept al teoriei un ei schimbări geologice cauzate de dihedral angle [~ ia:rjgl] s. 1. (geom.) unghi d iedru. 2. (av.) diedru de aripă. actiuiiile catastrofice ale apei. dihedron [dai'h kdron] s. (geom.) diedru. diluvium [dai'ljuivjam, di'l-], pl. diluviums f-z] sau diluvia [-io] s. (geol.) diluviu, dihybrid [dai'haibrid] s., adj. (biol.) dihib rid. dik-dik ['dikdik] s. (zool.) specie de antilopă din Africa de Sud (din genul Madoqua potop. dim [dim] I. adj. 1. întunecat, obscur; întunecos; ceţos, voalat, nedes luşit; slab, palid; sau Rhynchotragus). dike [daik] I. s. 1. dig, zăgaz, stăvilar, bar aj; iezitură, îngrăditură, zid. 2. (fig.) obstacol, mat, opac, neclar; a ~ room o cameră în unecoasă / slab luminată; by the ~ light of a barieră; oprelişte; zid, apărare. 3. şanţ, ca de scurgere. 4. (dial.) îngrăditură de pământ candle la lumina slabă a unei lumânări. 2. ( e sunete) slab, nedesluşit, neclar, stins. înierbat sau piatră care desparte două sau ma i multe proprietăţi. 5. (geol., mine) filon 3. (despre vedere) slab, redus, miop. 4. (despre idei, amintiri etc.) neclar, confuz, nedesluşit, eruptiv. II. vb. A. tr. 1. a îndigui, a stăvili, a bara, a îngrădi. 2. a seca, a drena (apele) tulbure; vag. 5. (despre culori) fără lustru, şters, spălăcit. 6. (despre inscripţii etc.) şters, cu ajutoru rilor de scurgere. 3. a topi (inul, cânepa) în şanţuri. 4. to ~ in a asana greu de citit



 / de descifrat. 7. tainic, misterios. 8. posomorât, sumbru, melancolic.II. vb. A. tr. 1. a întuneca, a înnegura; a lua strălucirea, a umbri, a eclipsa; (metal.) a depo lisa. prin îndiguire. B. intr. (amer. sl.) a se găti, a se împopoţona. 2. (fig.) a întunec a, a micşora, a potoli. 3. to ~ out a camufla parţial. B. intr. 1. a se întuneca, dike bank [~ brerjk] s. mal întărit prin zăgazuri. a se înnegura; 2. (fig.) a se întuneca; a s e micşora, a se potoli. ; dike grave [~ grciv] s.v.dikereeve. dimber ['dimbDr] adj . (sl.) straşnic, grozav, frumos. dike reeve [~ ri;v] s. administrator al zăgazurilo r / canalurilor / digurilor (în regiunile dimber-damber [~ 'da;mb3r] s. şef al unei bande de hoţi. mlăştinoase ale Angliei).



 273 dinner sherry



diner-out [~'aut] s. 1. persoană care nu ia masa acasă. 2. (fig.) persoană care se inv ită dime [daim] s. (amer.) 1. monedă de 10 cenţi; not to care a ~ a nu-i păsa câtuşi de veş la masa altora. puţin. 2. pl. articulat (si.) parale, biştari, lovele. dinette [dai 'net] s. 1. gustare de dimineaţă foarte copioasă, compusă şi din feluri calde. dime novel [~ inrwal] s. roman bulevardier / ieftin / de senzaţie. 2. (amer.) nişă servitul drept sufragerie. dime-note ['daimnout] s. (amer. si.) bancnotă de zece dolari. ding [d irj] I. past şi part. ţr£c. dinged [-d] sau (înv.) dung [dAn] vb. A. intr. a răsuna, dimen sion [di'men/pn, dai'm-] I. s. 1. dimensiune, mărime, măsură; of three ~s din trei dim ensiuni. 2. pl. dimensiuni, proporţii, amploare; scheme of vast ~s plan / proiect a emite un sunet metalic. B. tr. (jam.) a asurzi cu vorba, a plictisi, a bate ca pul (cuiva). II. s. v. d i n g - d o n g (1,1,3). de proporţii imense / măreţe. II. vb . tr. a măsura, a dimensiona. ding bat ['dirj bast] s. (sl.) bani, lovele, biştari. dimensional [-si] adj. dimensional, relativ la dimensiune; one-~ unidimensional. dingbats ['dinbsets] s. pl. (austr. sl.) to have the ~, to be ~ a fi într-o urech e, a-i fila dimension figure [di'mcn/^n ifiga1"] s. (te/m.) cotă de desen. o lampă. dimer ['daima1"] s. (chim.) dimer. ding-dong ['din'darj] I. s. 1. ding-dong, bir n-barn; dangăt de clopot. 2. sunet prin care dimerous ['dimaras] adj. (bot., entom .) dimer, format din două părţi. dime store ['daim ista:] s. (amer.) magazin universal care pune în vânzare exclusiv ceasornicul anunţă sferturile de oră. 3. alternanţă a rimei; petiţie monotonă. II. adj. (fam.) care se succede repede; îndârjit; a ~ fight o luptă (îndâ tă) cu sorţi schimbători. articole în valoare de 10 cenţi. III. adv. insistent, cu îndârjir (fa/n.) to be at it ~; to go at / to it ~ a se bate / a se lupta dimeter ['dimit a1"] s. (metr.) vers de doua picioare. cu îndârjire sau în serios; to set about smth. ~ a se apuca de ceva cu hotărâre / cu toată dimethyl [dai'meGil] s. (chim.) eter, dime til. seriozitatea. dimetric [dai'metrik] adj. (mat.) dimetric. dingdong race [~ reis] ş. întrecere în care concurenţii au sorţi schimbători. dimidiate I. [di'midiit] adj. t în două jumătăţi. II. [di'midieit] vb. tr. a înjumătăţi, dinge [dind3] s. (rar) culoare b să (v. şi d i n g i n e s s 1 ) . a împărţi în două; a despica. dingey ['dingi] s. (anglo-i an) 1. (mar.) pui (ambarcaţie de servitute). 2. (mar.) şlep. diminish [di'mini/] vb. A. tr. 1. a diminua, a reduce, a scădea, a micşora, a împuţina. 2. (jig.) a umili, a înjo si, a degrada. 3. (text.) a îngusta; a scădea ochiurile (cu gen.). 3. (ferov.) vagon de dormit (pentru muncitorii sau funcţionarii feroviari). 4. (av.) barcă 4. (arhit. ) a subţia (în formă de con sau piramidă). B. intr. a se diminua, a descreşte, pneumatică d salvare (pentru amerizări forţate). dinghy ['dirjgi] s. v. d i n g e y . a scădea, a slăbi, a se micşora, a se împuţina. dingily ['dină^ili] adv. şters, spălăcit; întunecos, mu eclar. diminishable [-abl] adj. care poate fi micşorat / diminuat. dingîness ['dind3 inis] s. 1. culoare ştearsă / spălăcită. 2. aspect murdar; aspect fumuriu. diminished [-t] adj. 1. micşorat, redus, scăzut, diminuat. 2. umilit, degradat, înjosit; dingle ['dir jgl] s. vâlcea adâncă; râpă, vale; (geol.) depresiune. to hide one's ~ head a-şi ascunde um lirea / puterea redusă. dingle-dangle [-.daerjgl] I. s. legănare, oscilare; clătinare, bălăbăneală. II. adv. legănat, diminished arch [~ 'a:t/] s. (arhit.) arc redus. diminishe d column [~ 'kalam] s. (arhit.) coloană diminuată / subţiată de la baza în mişcându-se; osc , bălăbănindu-se. dingo1 ['dingou] s. (austr. zool.) câine dingo (Caniş dingo). sus. dingo 2 adj. (sl.) atins, ţicnit, zănatic, şui. diminishing [di'mini/inj adf 1. care se micşor ează, care descreşte / scade. 2. micşorat, dingy l'dind3i] adj. 1. murdar; înnegrit de f um; prăfuit; întunecos, sumbru, opac; şters, scăzut, împuţinat. spălăcit. 2. (fig.) (despre taţie etc.) dubios, îndoielnic. 3. (despre îmbrăcăminte, diminuendo [di.minju'cndou] adv. (ital. muz.) diminuendo. locuinţă etc.) vechi, uzat; sordid, sărăcăcios. diminution [.dimi 'njm/sn] s. 1. micşorare, reducere, scădere, diminuare, împuţinare; dining car ['dainirj ka: r ] ş. (ferov.) vagon-restaurant. descreştere; atenuare, slăbire. 2. (arhit.) subţi ere a unei coloane. 3. (muz.) repetare a unei dining coach [~ kout/] s. v. d i n i n g car. teme cu reducerea la jumătate sau la sfert a notelor originalului. . d ining hall [~ ho:l] s. sală de mâncare / de mese; refectoriu. diminutival [diiininju 'taivsl] (lingv.) I. adj. diminutiv, diminutival. II. s. sufix dining room [~ ru (:)m] s. 1. sufragerie. 2. birt. 3. (sl.) gură, leoarbă. diminutival. dining saloon [~ sailu:n] s. 1. sală de mese (pe un vaş). 2. (ferov.) vagon-restaurant diminutive



 [di'minjutiv] I. adj. l.foarte mic, în miniatură; a~horse un căluţ. 2. (lingv.) (mai ale s în trenurile de lux). diminutiv(al). II. s. (lingv.) diminutiv (termen de alinta re, mângâiere sau micşorare). dining set [~ set] ş. v. d i n n e r s e r v i c e . dimin utiveness [-nis] s. micime, caracter minuscul; puţinătate. dinitrobenzene [daiinaitr ou'benzirn] ş. (chim.) dinitrobenzen. dimissory ['dimisari] adj. de concediere, de licenţiere. dink1 [dirjk] (scot.) I. adj. elegant, gătit, înţolit. II. vb. tr. a decora , a împodobi; a găti. dimity ['dimiti] s. (text.) diagonal. dink2 ş. (mar.) 1. pui (am barcaţie de servitute). 2. şlep. 1 dimmer ['dims "] s. 1. (electr.) rcostat, regulat or de intensitate. 2. (fiz.) sticlă mată. dink3 s. (amer.) tichie, căciulită. dimmer swi tch [~ swit/] s. 1. (auto) comutator de faze. 2. (ferov.) comutator de obturare. dinkel wheat ['dirjkal rwi:t] s. (bot.) alac (Triticum spelta). dimmish ['dinii /] adj. cam întunecat, întunecos, tulbure, opac, voalat, neclar. dinkey ['dirjki] s. (amer. ferov. fam.) locomotivă mică de manevră. dimmock ['dimak] ş. (şl.) bani, parale, l ovele, pitaci. dinkum ['dirjkam] (austr. sl.) I. adj. 1. adevărat, veritabil. 2. c instit, de treabă. II. s. dimness ['dimnis] ş. întunecime, opacitate, întuneric. muncă gre a, trudă. dimorphic [dai'ma:fik] adj. (biol. etc.) dimorf, cu două forme. dinky ['di rjki] adj. (fam.) 1. elegant, fercheş, gătit, spilcuit. 2. mic, neînsemnat. dimorphism [dai'moifizam] ş. (biol. etc.) dimorfism. dinmont ['dinmant] s. (scot.) batal (de 1-2 ani, care a fost tuns o singură dată). dimorphous [dai'ma:fas] adj. v. d i m o r p h i c . dinner ['dina1"] ş. 1. masă; masă principală a zilei (prânz sau cină); ~ is ser ed masa dim-out ['dimaut] s. camuflaj parţial. e servită; to ask to ~ a pofti la masă; public ~ banchet; ~ without grace relaţii de dragoste dimple ['dimpl] I. s. 1. gr opiţă (în obraz sau bărbie). 2. încreţitură, ondulaţie (a valului). prenupţiale; we had an am prânzit devreme; to eat one's ~ a lua masa (de prânz); 3. crestătură, adâncitură, scobi ură. II. vb. A. tr. a încreţi, a ondula (suprafaţa). B. in/r. a cina; he has not eaten a good ~ nu s-a săturat, n-a mâncat pe săturate; what are we (despre apă) a se încreţi, a fa e cute. going to have for ~? ce avem la masă? I made a good ~ of it am mâncat cu pof tă; I have dimpled [-d] adj. 1. cu gropiţe. 2. (despre apă) încreţit; ondulat. not made mu ch of a ~ am mâncat puţin (/a pranz, la cină); to serve (up) ~ a servi masa dimply [-i ] adj. 1. cu gropiţe. 2. ondulat, unduitor; încreţit, crestat. (prânzul, cina); the ~ is on the table masa e servită; ~ is waiting masa e gata; (prov.) dimpsy ['dimpsi] s . compot de mere şi pere. after ~ comes the reckoning (aprox.) cine vrea miezul, să spargă nuca; after ~, mustard dim-seen ['dhn'sim] adj. nelămurit, nedesluşit, neclar. prea târziu, la spartul târgului; to eat one's ~s a se pregăti pentru avocatură, a studi a dim sighted [~ 'saitid] adj. miop; cu vederea înceţoşată. dreptul; scratch ~ masă improv izată; (amer.) testimonial ~ masă (dată) în cinstea cuiva. dim-sightedness [~ 'saitidnis ] s. miopie; înceţosare a privirii. 2. dineu, masă oficială, masă de gală, banchet. dimwit 'dimwit] s. (sl.) cap sec, prostănac; nătâng, găgăuţă, nătăflcţ. dinner bell [~ bel] s. clo anunţă masa. dim-witted ['dim'witid] adj. (sl.) bătut în cap, nătâng, prost. dinner call [~ ko:l] s. 1. semnal pentru masă; gong. 2. vizită de politeţe făcută în scopul din [din] I. s 1. larmă, vuiet, zarvă; tumult; zgomot, gălăgie, vacarm; ~ of arms zăngănit de a mulţumi p ru un dineu etc. de arme; ~ of carriages uruit de trăsuri. 2. (jig.) tulburare. II . vb. A. tr. 1. a asurzi, a zăpăci. dinner claret [~ .klasrat] s. vin de masă de Borde aux sau Xeres. 2. to ~ smth. into smb.'s ears / head a bate capul cuiva cu ceva, a zăpăci pe cineva cu dinner clothes [~ kloudz] s. pl. haine de seară. ceva. B. intr. a face gălăgie / zarvă; a stârni tumult. dinner coat [~kout] s. v. d i n n e r j a c k e t . Dinah ['daina] s. (pop.) My ~ prietena mea. dinner dance [~ du:ns] s. masă u rmată de dans. dinanderie [di'numdari:] ş. (fr. înv.) vase de alamă, veselă de bucătărie. d er dress [~ dres] s. rochie de seară. r dinar ['di:na: , -'-] s. dinar. dinner hou r [~ iauar] s. ora mesei. dinarchy ['dina:ki] s. (rar) v. d i a r c h y . dinner jacket [~ ^askit] s. smoching. Dinaric [di'nearik] adj. dinaric. dinnerless ['d inalis] adj. nemâncat, care nu a luat masa. dine [dain] vb. A. intr. 1. a lua masa , a prânzi; a cina; (glumeţ) to ~ with Duke dinner napkin ['dinaineepkin] s. şerveţel de masă. Humphrey a se lipsi de masă; a rămâne nemâncat; a mânca răbdări prăjite. 2. to ~ out pail [~ peil] s. (amer.) sufertaş. a mânca în oraş / la restaurant. B. tr. 1. (înv.) a mân a. 2. a pofti la masă; a invita; a hrăni, dinner party [~ tpa:ti] s. masă mare / cu oa speţi, banchet; dineu. a da de mâncare (cuiva); a primi la masă; he ~d me handsomely m i-a oferit o masă dinner piece [~ pi:s] s. (arte) tablou înfăţişând o masă / un banchet. bu -a omenit cum se cuvine; (fam.) this won't ~ us nu ne saturăm noi cu asta / cu din ner room [~ ru(:)m] ş. v. d i n i n g r o o m . atât. 3. a deservi; this table ~s tw



 elve comfortably la această masă pot mânca uşor dinner service [~ isa:vis] s. 1. servici u de masă, vase şi tacâmuri. 2. faţă de masă şi 12 oameni. 4. to ~ on / upon a manca, a se a cu. şervete. r diner [-a ] s. 1. persoană care ia masa. 2. (fam.) vagon-restaurant . 3. mic restaurant. dinner set [~ set] ş. v. d i n n e r s e r v i c e . dinero [ di'neorou] ş. (amer. sl.) bani. dinner sherry [~ i/eri] s. v. d i n n e r c l a r e t .



 dinner time 274



dip gum [~ gAm] s. răşină fluidă culeasă vara. dinner time [~ taim] s. v. d i n n e r h o u r . diphase ['daifeiz] aay. (electr.) difazic, difazat; (auto) bifazat. dinner wag(g)on [~ ,w£egan] s. (amer.) servantă, măsuţă cu rotile. diphasic [dai'feizik] aay. v. d i p h a s e. dinnery ['dinari] adj. de prânz; de cină. dip head ['dip ,hed] s. (m ine) galerie principală. dinomic [dai'nomik] adj. (geogr.) aparţinând celor două emisfer e. diphenyl [dai'fenil, -'fi:-] s. (chim.) difenil. dinornis [dai'nomis] s. (orn it.) pasărea moa (Dinomis). diphosgene [dai'fosd3i:n] s. (chim.) difosgen, surpali t. dinosaur [.dainaso:', -nous-] s. (paleont.) dinozaur. diphtheria [diffliaria, dip'6-] s. (med.) difterie. dinosaurian [idaina'soxian] I. s. v. d i n o s a u r . II. aay. de dinozaur. r diphtherial [diFOiarial, dip'O-] adj. v. d i p h t h e r i c . dinothere ['dainouOia ] s. v. d i n o t h e r i u m . diphtheric [dif 'Oerik] adj. (med.) difterie. dinotherium [dainou'Biariam] s. (paleont.) dinoter ium. diphtheritic [.difuo'ritik] adj. v. d i p h t h e r i c . dint [dint] I. s. 1. (fig.) putere, mijloc; by ~ of cu ajutorul (c« gen.), prin mijlocirea diphther itis [,dif6a'raitis] s.v. d i p h t h e r i a . (cu gen.) prin; în virtutea (cu ge n.); by ~ of perseverance prin perseverenţă. 2. (fnv.) lovitură, atac. 3. (înv.) urmă (lăsa de o lovitură). II. vb. tr. a însemna, a marca, a lăsa diphtheroid ['difOaroid] adj. ( med.) difteroid. un semn în / pe. diphthong ['difitarj] (fon.) I. s. diftong. II. vb. tr. (rar) a pronunţa diftongat, a diftonga. diphthongal [diftongai] adj. (fon. ) cu caracter de diftong. dintless [-lis] adj. fără urmă. diphthongalize [difOorjgalai z] vb. v. d i p h t h o n g i z e . dinus ['dainas] s. (med.) ameţeală. diphthongati on [idifOorj'geijan] s. (fon.) diftongare. diocesan [dai'osissn, -sas-] (bis.) I . adj. diocezan, eparhial. II. s. 1. episcop. 2. (rar) diphthongization [.difean gai'zeijan] s. v. d i p h t h o n g a t i o n. paroh san enoriaş (dintr-o anumită ep arhie). r diphthongize ['difOorjgaiz] (fon.) vb. A. tr. a diftonga, a preface în d iftong. B. intr. a se diocese [ daiasi(:)s] s. (bis.) dioceză, eparhie. diftonga, a se transforma în diftong. diocess f'daioscs] s. v. d i o c c s e . diplasiasmus [daiipleisi'a?smas] s. (lingv.) dublare (a unei litere). diode ['daioud] s. (ele ctr.) diodă. diplegia [dai'pli:d3ia] s. (/nea'.) diplcgie, paralizie bilaterală. dio ecian [dai'i:/an] adj. v. d i o e c i u s. diplex [daiplcks] adj. (tel.) duplex; dublu. dioecius [dai'sikas] adj. (bot.) dioic. diplexor |'daipleksar] s. (tel.) diplexor, separator de căi de antenă. Diogenes cup [dai'od3ini:z kAp, -d3on-] s. pa lmă (făcută căuş). diplococcus [idipla'kokas],pl. diplococci [-sai, -kai] s. (biol.) diplo coc. dioic ['daioik] adj. v . d i o e c i u s . diploe ['diploi:] s. (anat.) ţesut spongios al oaselor craniene. dioicus [dai'oikas] adj. v. d i o e c i u s . dip lograph ['diplagra:f, -graîf, -lag-] s. diplograf (maşină de scris pentru orbi). Diony sia [-daia'nizia, -3ia, -siaj s. pl. (ist. Greciei) (serbări) dionisiace, bacanale . diploid ['diploid] adj. 1. dublu. 2. (biol.) diploid. Dionysiac [.daio'niziaîk, -zia?k, -siaîk] adj. dionisiac, bahic. diploma [di'plouma] I. s. 1. act, document oficial. 2. diplomă; adeverinţă; certificat; Dionysiacal [idaiani'saiakal] adv. v. D i o n y s i a c . Dionysian [idaia'nijan, -'nisian] aay. 1. v. D i o n y s i a c. 2. dionysian dionisiac, ~ in architecture diplomă de arhitect. II. vb. tr. a da l a elibera (cuiva) o diplomă (mai ales universitară). dezmăţat. diplomacy [di'ploumasi] s. 1. diplomaţie; (amer.) dollar ~ diplomaţia dolarului; diopside [dai'opsaid, -sid] s. (mineral.) diopsid. shirt-sleeves ~ diplomaţie fără mănuşi / fără respectarea etichetei plomatice. 2. (fig.) dioptase [dai'opteis] s. (mineral.) dioptaz. r diopter ]dai 'opta ] s. (opt.) 1. dioptrie. 2. dioptru (instrument de măsurat unghiurile), dipl omaţie, iscusinţă, tact. diplomaed ['diploumad] I. adj. diplomat, cu diplomă. II. s. deţină or de diplomă. pinulă. diplomat(e) ['diplomat,-ploum-] s.v. d i p l o m a t i s t (1 ). dioptre s. v. d i o p t e r . diplomater [di'ploumatar] s. (pop.) v. d i p l o m a t i s t (1). dioptric(al) [dai'optrikţal)] adj. (opt.) dioptrie, de refracţie. diplomatial [.dipla'mei/al, -plou'm-J aay. (rar) v. d i p 1 o m a t i c (a 1) ( 1,2). dioptrics [dai'optriks] s. (folosit mai ales ca sg.) (opt.) dioptrică. diplo matic(al) [.dipla'manik(al), plou'm-J arfy. 1. diplomatic. 2. diplomat, plin de tact. diorama [idaia'rorma,'—] s. 1. (fa.) dioramă, tablou în relief. 2. (înv.) panoramă. 3. (despre copii ele.) textual, exact, fidel. 4. paleografie. 5. înşelător, amăgitor. di



 orite ['daiarait] s. (mineral.) diorit. dioscorea [daias'koxia] s. (med.) rădăcină de ignamă (folosită împotriva reumatismului). diplomatically [dipla'mstikali, -plou'm-] a aV. diplomatic, cu tact, cu diplomaţie. diplomatic body [.dipla'mstik 'bodi] s.v. d i p l o m a t i c c o r p s . Dioscuri [idabs'kju:rai] s. pl. (astron.) Gemeni i (constelaţie si semn al zodiacului). diplomatic corps [~'ko:r] s-corp diplomatic . diosmose [dai'osmous] s. (fiz.) osmoză. diplomatic manoeuvres [~ ma'nu:voz] s. m anevre diplomatice. diosmosis [idaias'mousis] s.v. d i o s m o s e . diplomatics [.dipla'maitiks, -plou'm-] s. pl. (folosit ca sg.) 1. diplomaţie, arta diplomaţiei. diotron ['daiatron] s. (cib.) diatron, circuit calculator cu diodă (cu emisiune l imitată). 2. diplomatică, arta de a descifra hrisoavele. dioxane [dai'oksein] s. (ch im.) dioxan. diplomatism [di'ploumatizam] s.v. d i p l o m a c y . dioxid(e) [da i'oksaid,'-'—] s. (chim.) bioxid; carbon ~ bioxid de carbon. diplomatist [di'ploum otist] s. 1. diplomat. 2. specialist în diplomatică. dioxin [dai'aksin] s. (chim.) d ioxină. diplomatize [di'ploumataiz] vb. intr. 1. a practica arta diplomaţiei. 2. a p roceda / a se dip1 [dip] I. past si part. tree, dipped [dipt] sau dipt [dipt] vb . A. tr. 1. a cufunda, a afunda, a (în)muia, a băga într-un lichid; a imersa; to ~ one 's fingers in water a-şi purta cu tact. diplomatology [diiplouma'talad3i] s.v. d i p l o m a t i c s (2). muia degetele în apă; to ~ one's pen in ink a-şi muia peniţa / p ana în cerneală; to ~ garment a vopsi haine, a muia haine în vopsea; to ~ sheep a scălda oile (pentru diplopia [di'ploupia] s. (med.) diplopie, vedere dublă. deparazitare ); (si.) to ~ one's beak a trage la măsea, a bea. 2. (si to ~ up) (out of, from) d iplosis [di'plousis] s. (biol.) diploză. a scoate, a extrage (din); she ~ped up so me milk out of the pail scoase puţin lapte din dipmeter ['dipmi:tor[ s. (mine) dip metru; înclinometru. găleată. 3. (mar.) a coborî (imviliomtl). 4. (mar.) a atârna (o ancor a). 5. (poligr.) a tampona; dip needle ['dip ■ni:dl] s. 1. ac magnetic, 2. (autom. ) înclinometru, busolă de înclinaţie. to~ out / up a scoate, a extrage (dintr-un lichid) . *> to ~ a curtsey a face o reverenţă. dip net [~ net] s. plasă de pescuit cu mâner lun g. B. intr. 1. a se'cufunda, a (se) coborî, a descreşte; the scale ~s cântarul coboară; the sun dipnoan ['dipnouan] adj. (zool.) din categoria peştilor dipnoi. ~s below t he horizon soarele apune / coboară dincolo de orizont; the road ~s drumul dipnoi [ 'dipnoui] s.pl. (zool.) dipnoi. . . coboară / e în pantă; the aeroplane ~ped but soon rose again avionul cobori puţin dar dipode ['daipoud] adj. (zool.) dipod, biped. c urând se înălţă din nou. 2. (geol.) (despre straturi) a se sedimenta; a se înclina; a cădea ipodic [dai'podik] adj. (metr.) dipodic, din două picioare egale. a se .surpa. 3. to ~ into a) a intra în, a cădea în, a se afunda în; b) a căuta; to ~ into books dipody [' dipadi] s. (metr.) vers dipodic / din două picioare egale. a frunzări / a se uita su perficial prin cărţi; to ~ into one's pocket a se căuta în buzunar; dipolar ['daiipoula1 "] adj. bipolar, dipolar. to ~ deep the future a scruta viitorul; to ~ under a s e băga sub, a intra sub. II. s. 1. imersidipole ['daipoul] s. (electr.) dipol, dub let. une, imersare, (în)muiere (într-un lichid); to take a ~ a se afunda; (fam.) to have a ~ dipper ['dipar[ s. 1. căuş; lingură mare, polonic. 2. (tehn.) benă; canciog. 3. (mine) in the sea a face o baie în mare. 2. lichid, soluţie (pentru purificarea met alelor sau cupa excavatorului. 4. (omit.), nume generic pentru diferite păsări acvat ice, mai ales deparazitarea oilor). 3. (mai ales farthing ~ s i candle) lumânare d e seu. 4. înclinare, mierla-de-pârâu, mierla-acvatică (Cinclus aquaticus). 5. anabaptist american. 6. (amer. pantă, povârniş. 5. (si~of the horizon) depresiune a orizontului. 6. (geol.) sedimentare, astron.) the (Big) Dipper Carul Mare; the Little Dipper Carul Mic. 7. (sl.) pungaş de înclinare, coborâre (a straturilor, a filoanelor). 7. ( fiz.) declinaţie magnetică, deviaţie buzunare. a acului magnetic. 8. (mai.) înclinare; o blicitate. 9. (av.) picaj înainte de luping. 10. (bot.) dipper dredger [~ ,dred3ar ] s. 1. (hidr.) dragă cu lingură. 2. (tehn.) excavator cu roată răşină fluidă. 11. (sl.) ho buzunare. 12. (amer. si.) pălărie, găină. portcupe. dipper stick [~ ,stik] s. (constr.) braţ de excavator. dip2 s. (glumeţ) beţiv (prese, de la d i p s o m a n i a c). dippin ess ['dipinis] s. (sl.) scrânteală, ţicneală, aiureală. dip angle ['dip ia?ngl[ s. (tehn.) unghi de înclinare. dipping ['dipirj] s. cufundare, (în)muiere, afundare, imersiune . dip bucket [~ ,bAkit] s. găleată, vadră. dipping agent [~ lekrjsnt] s. (chim.) decap ant. dip candle [~ ikîendl] s. v. d i p (II, 3). dipping circle [~ isa:kl] s. v. d i p c o m p a s s . dip cement [~ siiment] s. (materiale plastice) soluţie de înmui ere; adeziv pentru dipping machine [~ maji:n] s. maşină de înmuiat, imersiune. dipping neddle [~ini:dl] s. v. d i p n e e d l e , dip compass [~ .kAinpas] s. (top.) înc



 linometru. dipping rod [~rod] s. v. d i p rod. dipe [daip] vb. intr. (si.) (desp re hoţii de buzunare) SL pleca la furat. dippy ]'dipi] adj. (sl.) nebun, trăsnit, ţicn it, sărit, scrântit, atins. dipetalous [dai'petolos] aay. (bot.) dipetal. dip rod [' dip rod] s. (tehn.) ştangă, tijă de măsurat. dip face ['dip ifeisj s. (mine) abataj pe înc linare. dip rope [~ roup] s. (mar.) parâmă de trecere. dip fault [~ fo:lt] s. (geol. ) falie transversală.



 275 dirt band



dipsey ['dipsi] adj. (mar.) de mare adâncime. dip slip ['dip slip] s. (geol.) disl ocare normală. dip slope [~ sloup] s. (geol.) pantă paralelă cu înclinarea straturilor. dipsology [dip'solad3i] s. studierea cauzelor alcoolismului. dipsomania [idipsou 'meinia] s. dipsomanie, alcoolism, patima beţiei. dipsomaniac jidipsou'meiniaek] s . alcoolic, beţiv, dipsoman. dipsomaniacal [idipsouma'naiaksl] adj. dipsomaniac, a lcoolic. dip-stick ['dipstik] s. (tehn.) jojă. dipt [dipt] past şi part. /rec. de la di p. diptera ['diptora] ş. pl. (entom.) diptere, insecte cu două aripi. dipteral [ Miptaral] adj. 1. (arhit.) dipter, cu două rânduri de coloane, cu dublu peristil. 2. (entom.) v. d i p t e r o u s . dipteros ['diptaros] s. (arhit.) dipter, clădire cu două aripi; templu grecesc cu două rânduri de coloane. dipterous ['diptaras] adj. ( entom.) dipter, cu două aripi. diptych l'diptik] s. 1. (ist.) diptic (tăbliţă de ceară). 2 . (bis.) diptic, tablou din două panouri. dip working ['dip iwa:kin,] s. (mine) ex ploatare în coborâş. dire ['daiar] adj. grozav, înfricoşător, crunt, teribil, cumplit; ~ ne essity aspră necesitate, necesitate implacabilă; ~ poverty / penury mizerie neagră / c runtă, sărăcie lucie; ^forebodings presimţiri funeste. direct [di'rekt, dai'r-, 'dairekt ] I. vb. A. tr. 1. a adresa, a trimite; to ~ a letter to smb. a adresa o scrisoa re cuiva. 2. a îndrepta; a adresa; to ~ the blow against a îndrepta lovitura împotriva (cu gen.); to ~ one's steps towards home a se îndrepta spre casă; to ~ one's remark s / efforts / attention to a-şi îndrepta observaţiile / eforturile / atenţia asupra (cu gen.); he ~ed his telescope towards the wreck îşi îndreaptă ocheanul spre epavă; to ~ one' s steps to a-şi îndrepta paşii spre. a se îndrepta către. 3. a conduce, a ghida, a cârmui; he commander ~s troops comandantul conduce trupele; to ~ an enterprise a conduce o întreprindere; to ~ a business a conduce o afacere. 4. (jig.) a ochi / a viza / a ţinti pe, a face aluzie la (cineva); the remark no doubt was ~ed to me fără îndoială că bservaţia mă viza pe mine. 5. a îndruma, a dirija, a îndrepta; can you ~ me to the post office? poţi să mă îndrumi spre poştă? 6. a dirija, a conduce (o orchestră, un cor). 7. a p nci, a comanda, a da directive (cuiva), a instrui (pe cineva); do as you are ~ed fă cum ţi se porunceşte; he has been ~ed to come here i s-a spus să vină aci. B. i/itr. a comanda, a dirija. II. adj. 1. direct, drept, fără înconjur, în linie dreaptă; ~ road dru m direct. 2. direct, drept, nemijlocit, personal; to be in ~ communication with a fi în comunicare directă cu; ~hit lovitură directă. 3. complet, total, diametral; in ~ opposition to diametral opus (cu dat.). 4. clar, explicit, fără înconjur, făţiş, hotărât, f nemijlocit, sincer; ~ answer răspuns hotărât. 5. (astron.) care se deplasează de la apu s spre răsărit. III. adv. 1. direct, drept, de-a dreptul; I have him the lie ~ i-am spus de la obraz că minte. 2. în linie dreaptă, din tată în fiu. 3. fără intermediar, perso . direction finder [~ >faindar] ş. 1. (tel.) radiogoniometru. 2. (tehn.) indicator d e direcţie. direction finding [~ ifaindirj] s. (ţel.) radiogoniometric. direction ga uge [~ geid3] s. (tel.) goniometru. direction indicator |~ 'indikeita1"] s. 1. ( auto) indicator de direcţie. 2. (electr.) indicator al sensului curentului. direct ionless pressure [di'rek/anlis 'pre/a1"] s. (hidr.) presiune hidrostatică. directi on plate [di'rckjbn plcit] s. placă indicatoare. direction post [~ poust] s. stâlp i ndicator. direction ranging [~ ireind3in] ş. (md.) reglare a direcţiei de tragere. d irection sign [~ sain] s. indicator de direcţie. direction switch [~ switf] s. (te hn) întrerupător de direcţie. directive [di'rektiv, da'r-, dai'r-] I. adj. director, c onducător, îndrumător. II. s. directivă, instrucţiune. direct lay [di'rekt lei] s. (tehn.) cablaj direct. direct (laying) fire [~ -leiirj Taiar] s. (mil.) tragere directă. directly I. [di'rektli, dai'r-] adv. 1. direct, drept. 2. (jig.) fără ocol, făţiş, dc-a dr eptul. 3. [şi 'drekli] îndată, imediat. 4. categoric, indiscutabil. 5. chiar, tocmai; ~ opposite chiar în faţă. II. ['drekli] conj. (fam.) (de) îndată cc; to get up ~ the bell rings a se scula (de) îndată ce sună clopotul / soneria; I went ~ I knew m-ani dus îndată ce am ştiut. direct method [di'rekt 'me8ad] s. metodă directa (în predarea limbilor st răine). directness [di'rektnis, dai'r-, 'dairekt-] s. 1. direcţie dreaptă. 2. caracter direct / nemijlocit. 3. sinceritate, francheţe, spontaneitate, naturaleţe. direct o bject ['dairekt 'abd3ikt] s. (gram.) complement direct. director [di'rckta1", da



 i'r-] s. 1. conducător, şef. 2. director; membru în consiliul de conducere; board of ~ s consiliu de administraţie; managing ~ administrator delegat. 3. (mil.) subofiţer însăr cinat cu treburile administrative. 4. (bis.) conducător spiritual, duhovnic. 5. re gizor (în teatru si cinema). 6. (mii.) busolă. 7. (tehn.) aparat pentru controlul di recţiei (la diferite instrumente); (amer.) dispozitiv de ochire. 8. (automatică) apa rat de comandă. directoral [di'rcktsrsl, dai'r-] adv. v. d i r e c t o r i a l . d irectorate [di'rekterit, dai'r-] s. directorat; conducere, direcţie, consiliu de a dministraţie, administraţie, cârmuire; directoriu. direct oration ['dairekt o(:)reij3n ] s. v. d i r e c t s p e e c h . director general [di'rekta ^en^r^l] s. directo r general. directorial [dbrek'tourial, dai-] adj. directorial, de director, de d irectoriu. directorship [di'rekta/ip] s. direcţie, conducere; funcţie de director. d irectory [di'rcktpri] I. adj. director, diriguitor, îndrumător. II. s. 1. carte cu a drese; repertoriu, ghid, călăuză, anuar; telephone ~carte de telefon, lista abonaţilor l a serviciul telefonic. 2. (amer.) direcţie. 3. Directory (ist.) Directorat. direct pointing [di'rekt 'pointinj s. (amer. mii.) tragere directă. direct product [~ 'p rodakt] s. (mat.) produs direct. directress [di'rektrcs, -ris, dai-] s. directoa re. direct-acting [~'a?ktirj] adj. (tehn.) cu acţiune sau acţionare directă. directrix [di'rektriks, dai'r-], pl. .directrices [-risi:z] s. (lat. mat.) curbă directoare , direct action [~ 'aek/sn] s. 1. exercitare a presiunii maselor asupra guvernul ui prin intermediul grevelor (în loc de a acţiona pe calea votului prin intermediul Parlamentului). directoare. 2. (tehn.) acţiune directă. direct sale ['dairekt 'seil] ş. (ec.) vânzare directă. direct speech [~ 'spi:t/[ s. (gram.) vorbire directa. direc t axis [~ 'geksis] I. s. (electr.) axă a câmpului de rotaţie direct. II. adj. ~ - ~ lo ngitudinal. direct tax [~ 'tasks] s. impozit direct. direct compression [~ kam'p re/an] s. (constr.) compresiune pură. direct train [~ 'trein] s. tren direct. dire ct control [~ kan'troul] s. 1. (tehn.) comandă directă. 2. (automatică) reglare directă. direct-writing company [—.raitirj 'kAmpani] s. (ec.) societate de reasigurare. di reful ['daiaful] adj. (poetic) îngrozitor, înfiorător, cumplit, înspăimântător, funest, dir current [~ 'kArsnt] s. (electr.) curent continuu. sinistru. direct descendant [ ~ di'sendant] s. urmaş / descendent direct. direfully [-i] adv. îngrozitor. înspăimântător. direct discourse [~ 'diska;s, -'ka:s] s. (gram.) vorbire directă. direfulness [-ni s] s. grozăvie, caracter cumplit, funest. direct distance dialing [~ idistans 'dai alin] s. (amer.) telefon interurban automat, instalaţie telefonică interurbană automată. direly [daiali] adv. grozav, înfricoşător; lugubru. direct drive [~ 'draiv] s. 1. (au to) priză directă. 2. (tehn.) acţionare directă. dire sisters ['daia -sistaz] s. pl. (mi tol.) Furiile. dirge [da:d3]I.s. 1. cântec funebru, cântare de doliu, lamentaţie, boce t, jelire, tânguire, directer [di'rckta1-, dai'r-] s.v. d i r e c t o r . r plângere . 2. (bis.) serviciu funebru (la catolici). II. vb. A. intr. a cânta un cântec de ja le direct fire [di'rekt -faia ] s. (mii.) foc direct, foc cu ochire directă. /un b ocet, a boci. B. tr. a cânta un cântec de jale pentru, a jeli, a boci. direct guidin g [~ 'gaidirj] s. (tehn.) gfridaj de translaţie. dirgeful [-ful] adj. tânguitor, tângu ios, jalnic. direct hand ['dairekt 'hsend] ş. participare directă / nemijlocită; to ta ke a ~in a participa direct la. dirigibility [idirid3a'biliti] s. dirijabilitate , caracter dirijabil. directing force [dai'rcktirj To:s] s. forţă directoare. dirigi ble ['dirid3abl, di'rid3-] (av.) I. s. (balon) dirijabil, zepelin; balon-pilot. II. adj. directing post [~'poust] s. v. d i r e c t i o n p o s t . (despre aero state) dirijabil. dirigible balloon [~ ba'lu:n] s.v. d i r i g i b l e (I). dire ct intersection [di'rekt iinta(:)sek/;?n] s. (top.) intersecţie înainte. diriment [' dirimant] adj. (jur.) anulativ, care anulează; ~ impediment of marriage direction [di'rek/an, dai'r-] s. 1. conducere, îndrumare; to work under the ~ of smb. a lucr a sub conducerea cuiva; to assume the ~ of an affair a lua în mâini conducerea împreju rare care anulează căsătoria. unei afaceri. 2. direcţie, cârmuire. 3. poruncă, ordin; pl. i strucţiuni, directive; ~s for dirk [da:k] I. s. 1. pumnal. 2. (mar.) stilet (de of iţer). 3. (mar.) balansină de ghiu. II. v*. use mod de întrebuinţare; stage ~s indicaţii s cenice. 4. direcţie, sens; in all ~s în toate tr. a înjunghia, a ucide cu pumnalul. se nsurile; in the reverse ~ în direcţie contrară; in the ~ of în direcţia (cu gen.); what ~ dirl [da:l] vb. intr. (scot.) a vibra. did he take? în cc direcţie s-a dus? încotro a apucat? what is the ~ of the wind? din dirndl ['da:ndl] s. (germ.) rochie tirole ză, fustă tiroleză. ce direcţie bate vântul? 5. adresă. 6. subiect, domeniu, sferă; improve t in many ~s dirt [da:t] s. 1. murdărie; gunoi; jeg; excremente; all over ~ murdărit



 de SUS până jos, progres în multe domenii; new ~s of inquiry noi domenii de cercetare . împroşcat de noroi; heap of ~ grămadă de gunoi; hard ~moloz, dărâmături; (amer. vulg.) to sh the ~ a bârfi, a împroşca cu noroi; (as) cheap as ~ ieftin de tot / ea braga, pe di rectional [di'rek/snal, dai'r-] adj. direcţional, de direcţie. nimic; to treat smb. like ~ a desconsidera / a dispreţui pe cineva, a trata ca pe un câine, directional a erial [~ 'earial] s. (tel.) antenă dirijabila; antenă dirijată. a călca în picioare. 2. păm , lut, noroi; (sl.) yellow ~ aur; (şl.) to cut ~ a merge repede; directional gyro [~ 'd3airou] s. (av.) girodirecţional. directional homing [~ 'houmin] s. (tel.) ra dioghidaj directiv (de întoarcere); a fugi, a-şi lua tălpăşiţa. 3. (geol.) aluviune, nămol. (mine) pământ aurifer. 5. mârşăvie, mişelie, porcărie, josnicie; (amer. sl.) to do smb. ~ face o porcărie / o mârşăvie cuiva; radionavigaţie. to talk ~ a spune porcării /obscenităţ vorbe injurioase, calomnii; to fling /to throw directional loud-speaker [~ rlau dispi:kar] s. (tel.) difuzor directiv, / to cast ~ at a împroşca cu noroi, a insulta , a face de ocară / albie de porci; to eat ~ a direction board [di'rek/an bo:d] s. placă indicatoare, indicator (al drumului). înghiţi umilinţe, a fi într-o situaţie degrada tă, a se înjosi. direction cosine [~ -kousain] s. (geom.) cosinus director. directio n error [~ -era1"] s. eroare de direcţie / direcţională. dirt band [~ bamd] s. (geol.) intercalate de steril.



 dirt bed 276



dirt bed [~ bed] s. (geol.) strat de steril. dirt-cheap [~ 't.fi:p] I. adj. foar te ieftin, ieftin ca braga. II. adv. foarte ieftin, pe nimic, de pomană, pe degeab a. dirt eating [~ 'i:tirj] s. (med.) dorinţă nestăpânită de a mânca pământ. dirt farmer [~ or] s. (amer.) fermier care-şi lucrează singur pământul. dirt floor [~ fio:r] s. pardose ală de lut I pământ / humă. dirtily ['do:tili[ aav. 1. murdar. 2. (fig.) josnic, murdar, mişeleşte, ticălos, mârşav. dirtiness ['do:tinis] s. 1. murdărie. 2. (fig.) josnicie, mişe , mârşăvie. dirt pie ]'do:t pai] s. turtă de noroi (cum fac copiii). dirt poor [~ 'puor] adj. foarte sărac, sărac lipit pământului. dirt road [~ roud] s. drum de ţară / de care. d rt roof [~ ru(:)f| s. (amer.) acoperiş de pământ / de lut. dirt-track [~ track] s. pis tă de pământ (pentru curse de motociclete). dirt wagon [~ 'waegon] s. (amer.) camion p entru transportul gunoiului. . dirt wall [~ wo:l] s. val de pământ. dirty ]'do:ti] I . adj.l. murdar; mânjit, pătat. 2. (despre muncă etc.) de jos, inferior; I won't do hi s ~ work for him nu sunt sluga lui. 3. urât, posomorât, ploios; ~ weather vreme rea. 4. josnic, urât, nedemn; ~conduct purtare josnică. 5. necinstit; ~ player jucător nec instit, măsluitor. 6. obscen, scabros. 7. (yazz) aspru, rugos. II. vb. A. tr. a mu rdări, a păta, a mânji. B. intr. a se murdări, a se păta, a se mânji. III. s. to do the ~ o smb. a se purta josnic / mârşav cu cineva; a juca o festă cuiva; a face cuiva un pust iu de bine. dirty-nosed [~'nouzd] adj. cu nasul murdar. dirty-shirted [~'/a:tid] adj. cu cămaşa murdară. disability [diso'biliti, >diz-] s. 1. incapacitate, invalidit ate, inaptitudine, neputinţă, debilitate; complete ~ invaliditate totală / 100%. 2. (j ur.) incapacitate. disability pension [~ ipen/an] s. pensie de invaliditate. dis able [dis'eibl, di'zei-] vb. A. tr. 1. a slăbi, a face neputincios, a mutila, a sc hilodi, a scoate din circulaţie. 2. (jur.) a declara incapabil; a pune sub interdi cţie. 3. (mil.) a reforma, a declara inapt; a scoate din luptă, a face inapt. 4. (mi l.) a demonta (o baterie etc.). B. refl. a se vătăma; a deveni schilod; a deveni ina pt. disabled [dis'eibld, di'zei-] adj. 1. (despre persoane) infirm, invalid, sch ilod, mutilat, incapabil de muncă. 2. (mii.) inapt (pentru serviciul militar). 3. mutilat, schilod, infirm. 4. (despre aparate etc.) scos din circulaţie, stricat, a variat. disabled soldier [~ 'sould30r] s. (mii.) invalid (ae război). disabled vet eran [~ 'vetsron] s.v.disabledsoldier. disabled worker [~ rwo:kor] s. muncitor c are a pierdut capacitatea de muncă. disablement [dis'eiblmont, di'zei-] s. invalid itate; schilodire, estropiere, ciuntire. disableness [dis'eiblnis, di'zei-] s. ( rar) impotenţă. disabuse [,dis3'bju:z, '--'-] vb. A. tr. a îndrepta, a elibera de greşel i; a dezamăgi, a deziluziona; a smulge din iluzii, a trezi la realitate, a lumina, a deschide ochii (cuiva); to ~one's mind a deschide ochii; a-şi scoate prostiile etc. din cap. B. refl. to ~oneself of a se lisa de, a renunţa la; a scăpa de. disacc ord [,diso'ko:d] I. s. dezacord, discordanţă, neînţelegere, divergenţă de păreri, discordie isensiune, ceartă. II. vb. intr. a nu fi de acord, a fi în dezacord. disaceordant [ont] adj. discordant, divergent. disaceredit [diso'kredit] vb. tr. (pol.) a retr age acreditarea (cuiva). disaccustom [-diso'kAstom] vb. tr. a dezvăţa, a dezobişnui. d isacidify [.diso'sidifai] vb. tr. (chim.) a neutraliza acizii din. disacknowledg e [idisok'nolid3] vb. tr. a nu recunoaşte, a refuza să recunoască. disacknowIedg(e)men t [-mont] s. nerecunoaştere. disacquaintance [,diso'kweintons] s. ~ with înstrăinare d e. disadjustment [idiso'd3Astrnont] s. (tehn.) dereglare. disadvantage [.disod'v a:ntid3,'--'--] I. s. 1. dezavantaj, situaţie nefavorabilă; at a ~ dezavantajat, în de zavantaj; în pierdere; to take smb. at a ~ a) a surprinde pe cineva, a lua pe cine va prin surprindere / pe neaşteptate; b) a fi avantajat / în avantaj faţă de cineva; to sell to ~ / to sell at a ~ a vinde cu pierdere. 2. daună, detriment, prejudiciu, p agubă. 3. piedică, obstacol. II. vb. tr. a dezavantaja, a păgubi. disadvantaged [idiS9 d'va:ntid3d, -'va;n-] adj. (sociol.) dezavantajat. disadvantageous [tdiscedva:n' teid30s, '-i~'~, -van-] adj. (to) dezavantajos, nefavorabil, defavorabil, neprie lnic, neconvenabil (pentru). disadvantageously [-li] adv. dezavantajos. disadvan tageousness [-nis] s. caracter dezavantajos, dezavantaj. disaffect [idiso'fekt, '--'-] vb. tr. (to, towards, with) a face (pe cineva) să-şi piardă afecţiunea / dragoste a / interesul (pentru, faţă de). disaffected [-id] I. adj. (to, towards, with) nemulţu mit (de), înstrăinat (de), lipsit de afecţiune (pentru, faţă de). II. s. pl. the ~ nemulţum



 i. disaffectedness [-idnis] s. v. d i s a f f e c t i o n . disaffection [.diso' fekjsn, '—'--] s. (to, towards, with) nemulţumire, dispoziţie nefavorabilă (faţă de), înstr e (faţă de), lipsă de dragoste / de afecţiune (pentru). disaffirm ['diso'fem] vb. tr. 1. (;'ur.) a anula, a casa, a abroga, a aboli, a infirma (o hotărâre). 2. a respinge, a nega, a tăgădui. disaffirmance [-ans] s.v. d i s a f f i r m a t i o n . disaffirm ation [idissfoQ'mei/an] s. 1. (jur.) anulare, abrogare, infirmare, casare (a une i hotărâri). 2. respingere, negare, tăgăduire. disafforest [idiso'forest, -ist] vb. tr.l . a despăduri, a, defrişa. 2. (jur.) a trece de sub regimul folosinţei forestiere sub acela al folosinţei agricole. disafforestation [.disofores'tei/an] s. 1. despădurire , defrişare. 2. (jur.) trecere de sub regimul pădurilor sub acela al pământului arabil. disafforestment [idiso'foristmont] s. v. d i s a f f o r e s t a t i o n . disag gregate [dis'aagrigeit] vb. tr. a dezagrega.



disaggregation [disisegri'gei/an] s. dezagregare. disagree [diso'gri:,'—'-] vb. in tr. 1. a diferi, a nu corespunde; a nu concorda; a fi în dezacord / in disensiune, a se certa, a nu se înţelege; these two statements ~ aceste două declaraţii nu concordă; I ~with you nu sunt de acord cu d-ta, nu-ţi împărtăşesc părerea; they ~ nu se înţeleg; it d ot ~ with reason nu contravine raţiunii / bunului simţ; his conduct ~s with his word s felul cum se poartă nu se potriveşte cu vorbele lui; we won't ~ about that n-o să ne certăm pentru asta. 2. to ~ with (despre climă, hrană) a nu prii (cu aat.), a fi defa vorabil (cu aat.), a nu se împăca cu; this climate ~s with me acest climat nu-mi pri eşte (pentru sănătate). disagreeable [idiso'griobl] I. adj. (to) dezagreabil, neplăcut ( pentru); antipatic, prost dispus. II. s. 1. pl. neplăceri, dezagremente, necazuri. 2. persoană antipatică. disagreeableness [-nis] s. caracter / aspect neplăcut. disagr eement [,diso'gri:mont] s. 1. neînţelegere, diferend, dezacord, disensiune. 2. deose bire de păreri. 3. ceartă, sfadă. disallow ['diso'lau, >--'-] vb. A. tr. 1. a respinge , a recuza. 2. a refuza; to ~ a claim a respinge o cerere. 3. a interzice. B. in tr. to ~ of a refuza să admită, a respinge. disallowable [idiso'lauobl] adj. inadmis ibil; condamnabil, reprobabil. disallowance [.diso'lauons] s. 1. respingere, rec uzare. 2. (muz.) succesiune greşită de acorduri. disanimate [dis'amimeit] vb. tr. 1. a ucide, a omorî. 2. a descuraja, a demoraliza. disannul [.disa'nAl] vb. tr. a an ula total, a desfiinţa, a lichida, a abroga total, a distruge. disannulment [-mont ] s. anulare, abrogare. disapparel [idiso'parol] vb. tr. a dezbrăca. disappear [rd iso'pio','--'-] vb. intr. 1. (from) a dispărea, a pieri, a se face nevăzut (din). 2. to ~ among a se pierde prin(tre). disappearance [-ans] s. dispariţie, pieire. dis applied [idiso'plaid] adj. aplicat greşit. disappoint [idiso'poînt; -T'-] vb. tr. a dezamăgi, a decepţiona, a deziluziona, a dezorienta, a descumpăni; a nu-şi ţine cuvântul fa , a zădărnici, a înşela (speranţele); a dejuca, a face să nu reuşească; he is ~ed of his ho ste înşelat în speranţele lui; I was ~ed of the carriage degeaba am aşteptat trăsura, trăsu m-a lăsat în pană; he ~ed me of a visit l-am aşteptat degeaba, n-a venit (în vizită). disap ointed [-id] adj. 1. decepţionat, dezamăgit, deziluzionat; dezorientat, descumpănit; înşel at, zădărnicit; agreeably ~ plăcut deziluzionat. 2. (înv.) nepregătit. disappointedly [-id li] adv. cu dezamăgire. disappointing [-irj] adj. dezamăgitor, care dezamăgeşte, decepţion ant, înşelător. disappointingly [-inii] adv. v. d i s a p p o i n t e d l y . disappoi ntment [-mont] s; 1, dezamăgire, decepţie, deziluzie; ~ in Iove decepţie sentimentală, d ragoste nefericită; to meet with a ~ a încerca o dezamăgire. 2. necaz, supărare, mâhnire. disapprobation [disasprou'bei/sn,'-,--'—] s. dezaprobare, (vot de) blam, mustrare. disapprobative [idiso'proubeitiv] adj. v. d i s a p p r o b a t o r y . disappr obatory [idiso'proubotori] adj. dezaprobator, reprobator. disappropriate [idiso' prouprieit] vb. tr. a expropria. disappropriation [disoiproupri'ei/sn] s. exprop riere. disapproval [,diso'pru:v3l, 'diso'p-] s. dezaprobare, reprobare. disappro ve ['diso'pru:v,,--'-] vb. A. tr. a dezaproba; a reproba, a blama. B. intr. to ~ of a dezaproba, a nu fi de acord cu, a avea o părere defavorabilă despre; her fathe r ~s of the match tatăl ei nu este de acord cu această căsătorie. disapprovingly [-irjli ] adv. dezaprobator, reprobator; pe un ton sau cu un aer dezaprobator. disaprone d [dis'eiprand] adj. (rar) fără şorţ. disarm [dis'aim, di'zomi] vb. A. tr. 1. a dezarma; a lua armele (cuiva), a pacifica; a face inofensiv. 2. (mil.) a demobiliza. 3. (fig.) a îndupleca, apotoli, a linişti, a astâmpăra. 4. to ~ smb. of a) a lua (armele) c uiva; b) (fig.) a lua, a despuia de, a dezbrăca de; to ~ death of its terrors a li psi moartea de grozăvia ei. B. intr. a dezarma, a depune armele; if the great powe



 rs agree to ~ dacă marile puteri sunt de acord să dezarmeze. disarmament [diz'a:momo nt, diz-] s. dezarmare. disarmament committee [~ kb'miti] s. comisia pentru deza rmare (a O.N.V.). disarmature [dis'a:mot/3r, -tjuor] s. (rar) dezarmare. disarmi ng [dis'a:mirj] adj. dezarmant; care înlătură suspiciunea / ostilitatea etc. disarrang e ['diso'reina3, dis-] vb. tr. a deranja, a tulbura, a dezorganiza, a face dezor dine în; a răscoli. disarrangement [-mont] s. dezordine, dezorganizare, deranjare, t ulburare a unui post; haos, harababură. disarray [diso'rei] I. vb. tr. 1. a crea d ezordine / confuzie în, a dezorganiza. 2. (poetic) a dezbrăca, a despuia. II. s. 1. dezordine, neorânduială, confuzie. 2. neglijenţă a îmbrăcăminţii, înfăţişare dezordonată. d ont] s.v. d i s a r r a n g e m e n t . disarticulate [disa:tikjuleit, dis-J vb. tr. a dezarticula, a desface, a separa, a despărţi. disarticulation ['disaMikju'lei /sn] s. dezarticulare. disassemble [diso'sembl] vb. tr. a demonta (o maşină etc.); a descompune; a dezasambla. disassembly ]-i] s. demontare (a wnei maşini etc.); des compunere; dezasamblare. disassimilate [-diso'simileit] vb. tr. (fiziol.) a deza simila. disassociate [idiso'sou/ieit] vb. tr. a disocia; a separa, a despărţi. disas sociation [idisoisou/i'ci/sn] s. disociere; separare, despărţire. disaster [di'za:st or, amer. -'zaes-] s. dezastru, nenorocire, catastrofă, calamitate, pacoste; ruină; plagă; sinistru, flagel; to court / to invite ~ a atrage nenorocirea; to walk with ~ a se expune pericolului. disastrous [di'za:stros] adj. dezastruos, ruinător, fu nest, catastrofal, nenorocit.



 277 discolor



a împuşca. 3. (med.) (despre o rană etc.) a puroia. 4. a se decolora. II. s. 1. descărca re, disastrously [-li] adv. dezastruos, nenorocit, catastrofal, ruinător. uşurare, ( e)liberarc. 2. descărcare (a unei arme). 3. (electr.) descărcare. 4. (e)Iiberare, di sastrousness [-nis] s. caracter dezastruos, catastrofal. scutire; licenţiere, dest ituire, revocare; pensionare; to get one's ~ a fi lăsat la vatră. disattach [.disa't set/] vb, tr. a detaşa, a desprinde. disavow ['disa'vau, T-1-] vb. tr. 1. a tăgădui, a nega. 2. a dezaproba; a nu recunoaşte; 5. achitare, justificare, îndreptăţire (a inculp atului). 6. plată, achitare; receipt in full ~ a retracta, a dezice; to ~ an asser tion a reveni asupra unei afirmaţii. 3. (pol.) a dezavua. plată care (e)liberează pe d eplin de datorie. 7. îndeplinire, executare. 8. scurgere, scăpare, 4. a dezmoşteni, a renega (copii etc.). ieşire, uşurare; one so rigid in the ~ of his duties cineva atât de sever în îndeplinirea disavowal [-al] s. 1. tăgăduire, negare. 2. nerecunoaştere, dezap robare, retractare, îndatoririlor sale. 9. secretare, degajare, eliminare (de puro i etc.). 10. (hidr.) debit; scurgere. dezicere. 3. (pol.) dezavuare. 11. (teA-t. , chim.) decolorarc; soluţie decolorantă. 12. (tehn.) consum; ieşire. disband [dis'bsn d] vb. A. tr. 1. a licenţia, a concedia; a da drumul (cuiva); a lăsa la dischargeabl e [-abl] adj. care poate fi descărcat etc. (v. d i s c h a r g c I). vatră, a (e)lib era (soldaţii)- 2- a împrăştia; a desfiinţa, a dizolva. B. inîr. a se dizolva, discharge-ai shaft [dis't/a:d3 i£a 7a;ft] ş. (mine) puţ de aeraj. a se împrăştia, a se risipi; a fi lăs la vatră. discharge book [~ buk] s. (mar.) registru de bord. disbandment [dis'basn dmant] s. concediere, licenţiere; lăsare la vatră, (e)liberare discharge capacity [~ k aipsesiti] s. 1. (tehn.) mărime / capacitate a debitului. 2. (electr.) (a soldaţilor ); împrăştierc, risipire. capacitate de descărcare. 3. (hidr.) capacitate de debit. disb ar [dis'bu:1"] vb. tr. (jur.) a exclude / a radia din barou. discharge casing [~ ikeisirjl s. (electr.) cutie de ieşire. disbark [dis'ba:k] vb. A. tr. a coji, a c urăţa de coajă. B. intr. (rar) v. d i s e m b a r k . discharge chamber [~ -t/eimbar] s. 1. cameră de evacuare. 2. (fit.) cameră de descărcare. disbarment [dis'ba:mant] s. (jur.) excludere / radiere din barou. discharge cock [~ ksk] s. (tehn.) robinet de golire, de descărcare, de scurgere. disbelief ['disbi'li;f,'—] s. 1. (in, of) nec redinţă (faţă de), neîncredere (în). 2. (rar) discharge coefficient [~ -koui.fi/3nt] ş. (hi ) coeficient de scurgere. negare, tăgăduire. dischargee [idist/a:'d3i:] s. (amer.) o staş lăsat la vatră, demobilizat, (e)liberat. disbelieve ['disbi'li:v, i—'-] vb. A. intr . (in) a nu crede (în), a nu da crezare (cu dat.), discharge fan [.dis't/a:d3 fa?n ] s. (tehn.) exhaustor, ventilator aspirant. a fi sceptic (în privinţa). B tr, a nu crede în; a nu se încrede în. discharge nozzle [~ inazl] s. 1. (tehn.) ajutaj de reful are / de evacuare. 2. (auto) injector. r disbeliever [-a ] ş. (om) necredincios, n eîncrezător, sceptic. discharge pressure [~ -pre/a1"] s. (tehn.) presiune de refular e / de evacuare. disbench [dis'bent/] vb. tr. (jur.) a ridica dreptul de a face parte din conducerea baroului discharge pump [~ pAinp] s. (tehn.) pompă de evacuar e. l a colectivului de avocaţi (de la „Inns of Court"). discharge pipe [~ paip] s. ( tehn.) 1. ţeava de evacuare / de ieşire. 2. conductă de aer. disboscation [idisbos'kci /pn] s. (agr.) despădurire, defrişare. discharge print [~ print] s. (poligr.) gravură cu apă tare. disbosom [dis'bu(:)z3m] vb. tr. (rar) a-şi descărca / uşura sufletul, a spu ne tot ce are discharger [dis't/a:d3ar] s. 1. persoană care descarcă/ (e)liberează etc . (V. d i s c h a r g e pe inimă/suflet. I). 2. ţeava de scurgere. 3. (electr.) ecla tor; lightning ~ paratrăsnet. 4. (tehn.) descărcător. disbowel [dis'baual] vb. tr. v. d i s e m b o w c 1. 5. (teA-t.) aparat de ronjat. disbrain [dis'brein] vb. tr. a scoate creierul din. discharge record [dis't/a:d3 ireko:d] s. 1. (tehn.) tabel cronologic de consumuri. 2. (hidr.) disbranch [dis'bra:nt/] vb. tr. 1. a despui a de crengi, a tăia ramurile (unui copac), a curaţi nidrograf. (un copac), a tunde. 2. (fig.) a smulge, a rupe. discharge valve [~ vaslv] s. (tehn.) supapă de evacuar e / de descărcare. disbud [dis'bAd] vb. tr. a orbi, a curăţa de muguri. discharge wate r [~ »wD:tar] s. (hidr.) apă utilizată; apă scursă pe suprafaţa bazinului. disburden [dis'b :dn] vb. A. tr. a descărca, a uşura, a (c)libera; a scăpa; (fig.) a uşura; discharging [ dis't/u:d3in] I.adf de scurgere,de eşapament etc. (v. d i s c h a r g c l ) . to ~ one's heart a se uşura, a-şi lua o piatră de pe inimă. B. intr. a se descărca, a se ll.s.



 v. discharge(I,l,3,8). uşura. discharging arch [~ a:t/] s. (arhit.) arc de descărcar e. disburse [dis'ba:s] I. vb. tr. a cheltui, a plăti; a scoate din pungă. II. s. (înv. ) plată. discharging berth [~ ba:G] s. (mar.) dană de descărcare, debarcader. disburse ment [-mant] s. 1. plată în numerar. 2. (ec.) avans, plăţi anticipate. discharging rod [ ~ rod] s. (electr.) paratrăsnet. disbursing officer [dis'ba:sin., ofisar] s. (mii. ) casier. discharity [dis't/sriti] s. (rar) lipsă de caritate. disburthen [dis'ba:âp n] vb. tr. (înv.) v. d i s b u r d e n (A). disc harrow ['disk .hzerou] s. (agr.) plug cu discuri. disc [disk] s. 1. v. d i s k. 2. (anat.) disc. 3, disc, placă (de patefon etc.). disci ['diskai] s. pl.de la d i s c u s. discal [-al] adj. de di sc; în formă de disc. discing l'diskirj] s. (agr.) discuire, boronire. discalceate [ dis'kaslsieit] adj. (despre o călugăriţă sau un călugăr) desculţ; (numai) disciple [di'saip s. 1. discipol, ucenic; elev; cirac; adept, aderent, partizan. 2. (rel.) în sandal e. apostol. discalceated [-id] adj. v. d i s c a l c e a t e . discipleship [-/i p] s. condiţia de discipol / de ucenic, ucenicie. discalced [dis'kaelst] adj. v. d i s c a l c e a t e d . disciplinable ['disiplinabl, -sap-] adf 1. disciplinat, care poate fi disciplinat. 2. culpabil, discant ['diskaent, dis'kamt] v. d e s c a n t . vinovat. discard [dis'ka:d] I. vb. A. tr. 1. a arunca din mână (o carte de joc). 2. a înlătura, a arunca disciplinableness [-nis] s. 1. ascultare, docilitate. 2. culpabilitate, vinovăţie. la o parte, a renunţa la; to ~ a friend a se lepăda de un prieten; to ~all suspicion a înlătura disciplinai [.disi'plaind, 'disiplinsl] adf (r ar) v. d i s c i p l i n a r y . orice bănuială. 3. a concedia, a da afară, a exclude. B. intr. a arunca o carte de joc (inutilă). disciplinant ['disiplinant] s. 1. per soană care se supune unei discipline severe. 2. (ist. II. ['diska:d] s. 1. aruncar ea unei cărţi de joc, defosarc; cartea aruncată; (amer.) to throw rel.) flagelator, bi ciuitor. into the ~ a arunca la rebut; a pune la index. 2. deşeu, rebut. disciplin arian [-disipli'nearian, -sap-] s. 1. adept sau propagator al disciplinei; he is discard head [dis'ka:d hed] s. (metal.) cap pierdut, maselotă. a good ~ ştie să menţină o disciplină severă. 2. (ist. rel.) partizan al doctrinei prezbiterienc. discarnate [ dis'ko:nit] adj. fără trup, imaterial. disciplinary ['disiplinari] adf disciplinar, corecţional. disease [dis'keis] vb. tr. 1. a scoate din cutie. 2. a scoate din tea că. 3. a dezbrăca. discipline ['disiplin, -sap-] I. s. 1. disciplină; regulament; (mil .) spit and polish ~ discept [di'sept] (rar) vb. A. tr. a discuta, a dezbate. B. intr. 1. a discuta, a dezbate; disciplină severă; to bring into / under ~ a discipl ina, a aduce la ascultare; to keep one's a delibera. 2. a fi de (o) altă părere. dis cern [di'sa:n, -'za:n] vb. A. tr. 1. a discerne, a desluşi, a recunoaşte; a vedea, a zări; passions under ~ a-şi înfrâna patimile / pasiunile. 2. (înv.) disciplină (ramură a u we ~ed a sail in the distance am zărit o pânză în depărtare. 2. a distinge, a deosebi; şti nţe). 3. pedeapsă; (bis.) mortificare, canon. 4. (înv.) bici, cnut. II. vb. tr.l. a di sciplina, a judeca; a pătrunde; to ~ good from bad a deosebi răul de bine. B. intr. a deosebi, a face a instrui, a forma. 2. a pedepsi. discipliner [-ar[ s. profeso r / dascăl sever. o deosebire. disciplinize [-aiz] vb. tr. a ţine în frâu; a disciplina. discerner [-ar] s. persoană care ştie să discearnă; cunoscător. discipular [di'sipjula1"] adj.de discipol; de partizan; de ucenic, apostolicesc. discernible [-abl] adj. care se poate discerne / recunoaşte / vedea; vizibil. discission [di'si3Pn] s. rup ere, desfacere. discernibleness [-ablnis, -ib-] ş. distingere; vedere; recunoaştere. disc jockey ['disk 


 mney ~s smoke coşul scoate fum. 5. a licenţia, a destitui, a revoca. 6. (mii.) a rev ela; a manifesta; a divulga; a anunţa, a publica, a face cunoscut. a trece în cadrul disponibil; a elibera; a demobiliza, a lăsa la vatră; a pensiona. 7. (mii.) disclos ure [dis'klou33r] s. dezvăluire, revelare, descoperire, divulgare. a dispensa / a scuti de serviciul militar. 8. a pune în libertate, a elibera (un arestat); to ~ d isco ['diskou] s. 1. prese, de la d i s c o t h e q u e. 2. muzică disco. a bankru pt a exonera un falit de obligaţii. 9. a externa din spital. 10. a plăti (o datorie) , discobolus [dis'kab3las],pl. discoboli [-lai] s. (grec.) discobol, (atlet) aru ncător de disc. a se achita de; to ~ a debt a lichida o datorie. 11. a îndeplini (o obligaţie). 12. (text., discographer [di'skDgrafar] s. (muz.) discograf, persoană ca re întocmeşte o discografie. chim.) a decolora. 13. (mar.) a dezechipa, a dezarma (i m vas); a debarca (un matelot, discographical bdiskou'grzefikpl] adj. (muz.) dis cografie. un echipaj). 14. (despre râuri) a vărsa (apele); the river ~s its waters i nto a lake râul discography [dis'kagrafi] s. (muz.) discografie. se varsă într-un lac. B. refl. (despre râuri etc.) to ~ in / into a se vărsa în; to ~ oneself discoid ['dis koid] adj. discoidal, în formă de disc. of smth. a scăpa de ceva. C. intr. 1. a se des cărca, a se uşura, a se (e)libera. 2. (/nil.) a trage, discolor (amer.) v. d i s c o 1 o u r . •



 discolour 278



discolour [dis'kAlorJ vb. A. tr. 1. a decolora, a altera. 2. a păta; a atenua, a şte rge. B. i/itr. I. a se decolora, a se spălăci, a ieşi la spălat; a păli. 2. a se murdări. d scolouration [disikAlo'rei/sn, >disk-] s. 1. decolorarc, pălire, spălăcire. 2. pătare, a lterare. 3. pată. discoloured [dis'kAlod] adj 1. decolorat. 2. pătat; murdar. 3. pal id. discolourment [dis'kAlomont] s.v. d i s c o l o u r a t i o n . discombobula te [idiskom'bobjuleit] vb. tr. (amer. fam.) a zăpăci, a bulversa; a încurca; a răvăşi. disc mfit [dis'kAmfit] vb. tr. 1. a deconcerta, a tulbura; a încurca, a zăpăci 2. a răsturna planurile (cuiva). 3. a înfrânge, a învinge complet, a zdrobi, a nimici. discomfiture [dis'kAmfitfa1] s. 1. zăpăceală, tulburare. 2. răsturnare a planurilor; zădărnicire; piedic obstacol. 3. înfrângere, învingere, zdrobire, nimicire. discomfort [dis'kAmfit] I. s. 1. incomoditate; strâmtoare, jenă. 2. nelinişte, grijă; supărare, necaz. 3. deranjare, inc omodare. II. vb. tr. a incomoda, a stingheri, a stânjeni, a deranja, a jena. disco mfortable [-obl] adj. (rar) v. u n c o m f o r t a b l e . discommend [.disko'me nd] vb. tr. a dezaproba, a blama; a mustra; a supune oprobriului. discommendable [-obl] adj. blamabil, condamnabil. discommendation [idiskomoridei/sn] s. blamar e, dezaprobare, dezavuare. discommode [.disko'moud] vb. tr. v. d i s c o m f o r t (II). discommodity ['diska'moditi] s. incomoditate, supărare, jenă. discommon [di s'komon] vb. tr. 1. a interzice (unui negustor) să vândă studenţilor (în universităţile din rea Britanie). 2. a scoate din folosinţă comună, a împrejmui (o parte) din izlazul comun al. discompose [idiskom'pouz] vb. tr. 1. a descompune, a schimba, a deranja, a răs coli; a strica, a altera. 2. (fig.) a deconcerta, a tulbura, a agita; a îndurera. discomposedly [-idli] adv. neliniştit, agitat, tulburat. discomposure [idiskom'pou 30r] s. 1. tulburare, agitaţie, nelinişte. 2. descompunere, alterare (a trăsăturilor fet ei). 3. dezordine, confuzie. disconcert [rdiskoriso:t,'—'-] vb. tr. 1. a deconcert a, a tulbura, a încurca, a face să-şi piardă cumpătul, a irita. 2. a deranja, a strica (pl anurile cuiva). disconcerted [-id] adj. deconcertat, încurcat, tulburat, agitat. d isconcertment [-mont] s. deconcertare, tulburare; nelinişte. disconform [,diskon'f o:m] vb. intr. ~ to a nu concorda cu, a nu fi conform cu. disconformable [-obl[ adj. neconform. disconformity [-iti] s. 1. (to) neconformitate, nepotrivire (cu) . 2. (geol.) discordanţă de stratificare. discongruity [idiskon'gruiti] s.v. i n c o n g r u i t y . discongruous [dis'korjgruos] aay. v. i n c o n g r u o u s . di sconnect ['disko'nekt, -dis-] vb. tr. 1. a întrerupe, a despărţi, a separa, a tăia; a de taşa; a suspenda. 2. (electr.) a deconecta, a întrerupe (curentul). 3. (auto) a debr eia; a deconecta. 4. (ferov.) a decupla. disconnected [-id] adj. 1. fără legătură, întreru pt; (despre vorbire) incoerent. 2. (tehn. etc.) decuplat. disconnectedly [-idli] adv. întrerupt, fără legătură. disconnecter [-orJ s. (electr.) separator; secţionar. disco necting switch [.disko'nektirj 'swit/1 s. (electr.) întrerupător, disjunctor; secţiona r. disconnection [idisko'nek/.7n,'--'—] s. 1. întrerupere; detaşare. 2. despărţire, separa re. 3. (electr.) deconectare; întrerupere. 4. (tehn.) debreierc; decuplare. discon nector ['disko'nektor, i—'—] s.v. d i s c o n n e c t e r . disconnexion [idisko'nek fan,'--'--] s. v. d i s c o n n e c t i o n . disconsider [cdiskon'sidor] vb. tr . a discredita, a ştirbi prestigiul / reputaţia. disconsolate [dis'konsslit] adj. 1. inconsolabil, neconsolat, nemângâiat; disperat, deznădăjduit; dezamăgit, nenorocit. 2. (d espre locuri etc.) trist, posomorât. disconsolately [-li] adv. nemângâiat, deznădăjduit, d ezamăgit, nenorocit. disconsolateness [-nis] s. neconsolare, deznădejde. disconsolat ion [disiksnso'lei/sn] s. 1. dezolare, caracter inconsolabil. 2. neconsolare, de znădejde, disperare. discontent ['diskon'tent, idiş-] I. s. nemulţumire, neplăcere, supăra re, durere, mâhnire. II. adj. (with) nemulţumit / nesatisfăcut (de), supărat / mâhnit (din pricina cu gen.). III. vb. tr. a nemulţumi, a supăra, a mâhni. discontented [-id] I. adj. nemulţumit, supărat; mâhnit. II. s. pi. the ~ nemulţumiţii. discontentedly [-idli] ad v. nemulţumit, nesatisfăcut; supărat, cu necaz, cu mâhnire. discontentedness [-idnis] s. v. d i s c o n t e n t (I). discontentee [-i] s. (rar) nemulţumit. discontentment [-mont] s.v. d i s c o n t e n t (I). discontiguous [.diskon'tigjuos] aay. fără atin gere, care nu e contiguu. discontinuance [idiskon'tinjuons, '--'—j s. 1. întrerupere , intermitenţă. 2. (jur.) suspendare, încetare (a unei acţiuni ele). discontinuation [.d iskontinju'eifsn] s.v. d i s c o n t i n u a n c e . discontinue ['diskon'tinjuO



 ), ,dis-] vb. A. tr. 1. a întrerupe, a înceta. 2. a renunţa la, a abandona; to ~a righ t a renunţa la un drept; to ~a paper a întrerupe plata abonamentului la un ziar. 3. (y'ur.) a suspenda, a întrerupe, a abandona (o acţiune). B. intr. a se întrerupe, a înce ta; publication will ~ editarea va înceta. discontinuer ['diskon'tinjuor, .dis-] s . persoană care renunţă la ceva sau care întrerupe o activitate. discontinuity ['disikon ti'nju(:)iti, >dis-[ s. discontinuitate, întrerupere; intermitenţă, caracter sporadic. discontinuity surface [~ .so:fis] s. (fiz.) suprafaţă de discontinuitate.



discontinuous ['diskon'tinjuos, idiş-] adj. discontinuu, întrerupt; sporadic, interm itent. discontinuous function [~ 'fArjfc/an] s. (mat.) funcţie discontinuă. disconti nuously ['diskon'tinjuosli] aaV. cu întreruperi, discontinuu, sporadic. discontinu ousness ['diskon'tinjuosnis] s.v. d i s c o n t i n u i t y . discontinuous wave s ['diskon'tinjuos 'weivz] s. pl. (radio) unde discontinue. discophile ['diskoif ail] s. discofil. discord I. ['disko:d[ s. 1. dezacord, divergenţă, discordie, disen siune, neînţelegere, nepotrivire, conflict, luptă. 2. (muz.) disonanţă. II. [dis'lexd] vb. intr. 1. (with) â fi în dezacord, a se certa (cu); a fi în divergenţă, a se ciocni (cu). 2. (muz.) a fi în disonanţă, a nu se armoniza. discordance [dis'ko:dans] s. 1. discord anţă, divergenţă, dezacord, neînţelegere, opoziţie. 2. (muz.) disonanţă. discordancy [-i] s s c o r d a n c e . discordant [dis'kD:dant] adj. 1. discordant, nepotrivit. 2. (muz.) discordant, disonant; ~ note disonanţă, notă discordantă. discordantly [-li] aaV . 1. discordant, nepotrivit. 2. disonant. discordantness [-nis] s. (rar) v. d i s c o r d a n c e . discotheque ['diskotck,.--'-[ s. discotecă. discount I. ['disk aunt] (ec.) s. 1. scont, scontare a poliţei; bank of ~ bancă de scont. 2. bonificaţie; reducere, rabat; to claim a ~ a cere un rabat; to allow a ~ off / from the pric e a acorda un rabat la preţ; at a ~ a) sub valoarea nominală, depreciat, necerut de piaţă; b) fig.) nepopular. II. ['diskaunt, -'-] vb. A. tr. 1. (ec.) a sconta (o poliţă). 2. a scădea (o datorie ele). 3. (fig.) a nu ţine seama de, a face abstracţie de. 4. ( fig.) a micşora valoarea; a pune (mai) puţin preţ pe; a nu da crezare (cu dat.); to ~ a braggart's story a asculta cu rezervă povestirea unui lăudăros. B. intr. (ec.) a da cu împrumut reţinând scontul. discountable [-obl] adj. (ec.) care se poate sconta, al cărui preţ poate fi redus. discount bank ['diskaunt baink] s. (ec.) bancă de scont. di scountenance [dis'kauntinons, -ton-] vb. tr. 1. a dezaproba, a descuraja. 2. a r espinge, a refuza sancţiunea / aprobarea. 3. a da / a face de ruşine, a ruşina. discou nter ['diskauntor, dis'k-] s. (ec.) persoană care plăteşte scontul. discount house ['d iskaunt haus] s. (ec.) 1. Fuma care se ocupă cu scontarea poliţelor. 2. (amer.) maga zin cu preţuri reduse. discount rate [~ reit] s. (ec.) procent; taxă de scont. disco urage [dis'kArid3] vb. tr. 1. a descuraja, a deprima; not to be ~d by difficulti es a nu se lăsa descurajat de greutăţi; to «smb.'s efforts a descuraja eforturile cuiva. 2. (from) a abate (de la), a convinge, a îndupleca (să nu). 3. a dezaproba, a conda mna. 4. a înfrâna, a opri, a stăvili, a pune stavilă (cu dat.) discourageable [-obl] adj . uşor de descurajat. discouragement [-mont] s. 1. descurajare, deprimare, depresi une. 2. dezaprobare, condamnare. 3. piedică, obstacol. discouraging [dis'kArid3irj ] adj. descurajam, deprimant. discouragingly [-li] adv. descurajam, deprimant. d iscourse I. [dis'ko:s,'--] s. 1. (rar) conversaţie, convorbire; to hold ~ with a c onversa cu. 2. disertaţie; prelegere, expunere, expozeu; predică; discurs, cuvântare; extemporaneous ~ cuvântare improvizată; to deliver a ~ a ţine un discurs / o cuvântare. 3. (rar) tratat. 4. vorbire, actul vorbirii. II. [dis'ko;s, -'koos] vb. A. tr. 1 . a trata, a dezbate; a expune sub formă de prelegere / predică etc. 2. (poetic) a e mite (sunete). B. intr. 1. a discuta, a convorbi, a conversa; a vorbi. 2. a-şi exp une punctul de vedere. discourser [dis'ko:sor,'—] s. 1. vorbitor; conferenţiar; pred icator. 2. autor (ai unui tratat etc.). discourteous [dis'ko:tjos, -'ko:t-, -'lo ot-] adj. nepoliticos, necurtenitor; grosolan, bădăran, mojic, ireverenţios, nerespect uos. discourteousness [-nis] s. v. d i s c o u r t e s y . discourtesy [dis'ko;t isi, -'ko:t-, -'koo-] s. grosolănie, bădărănie, mojicie, lipsă de politeţe / de respect. di cover [dis'kAVor] vb. tr. 1. a descoperi, a da la iveală; a dezvălui, a releva; Colu mbus ~ed America Columb a descoperit America; he was ~cd in the act of breaking into the house fu surprins în momentul când pătrundea în casă. 2. a descoperi, a afla, a c onstata, a stabili, a-şi da seama (brusc) de; to ~ good reasons a afla motive înteme iate; to ~ a mistake a descoperi o greşeală. 3. a manifesta, a arăta, a da dovadă de; he ~ed great resourcefulness on that occasion cu acest prilej dădu dovadă de multă ingen



 iozitate. discoverable [dis'kwarabl] adj. care poate fi descoperit /aflat. disco verer [dis'kAV.7ror] s. descoperitor. discovert [dis'kAVot] adj. (jur.) necăsătorită; văduvă. discovery [dis'kAvori] s. 1. descoperire, găsire, aflare; constatare; stabilir e. 2. dezvăluire, revelare. 3. deznodământ (într-o piesă etc.). 4. (jur.) prezentare / exp unere a actelor şi faptelor pe care se sprijină cineva în justiţie. Discovery Day [~ dei ] s. aniversarea descoperirii Americii (12 octombrie). discreate [idiskri'eit] v b. tr. a distruge, a nimici; discreation ['diskri'ei/an] s. distrugere, nimicire . discredit [dis'kredit,'-'--] I. vb. tr. 1. a discredita, a compromite; a face de râs, a dezonora, a defăima; his behaviour ~s him with the public purtarea sa îl dis creditează faţă de public. 2. a nu da crezare (cu dat.), a se îndoi de, a refuza să creadă; the report was ~ed raportul a fost primit cu neîncredere. 3. a face îndoielnic / ned emn de crezare. II. s. 1. proastă reputaţie, discredit(are), compromitere, pierdere a reputaţiei; ruşine; to bring into ~; to bring ~ on /to a discredita, a compromite; to bring ~ on oneself a se discredita, a se face de râs, de ocară; without any ~ fără d iscreditarea cuiva. 2. neîncredere; to throw ~on a pune la îndoială, a trezi neîncredere în. 3. (ec.) pierdere a creditului comercial. discreditable [-obl] adj. compromiţător , dezonorant, ruşinos.



 279 disfigurement



discredited [-id] adj. 1. discreditat. 2. de necrezut. discreet [dis'kri:t] adj. 1. discret, rezervat, judicios, prudent, circumspect; ascuns; plin de tact. 2. reţinut, cumpătat (la vorbă). 3. (scot.) politicos, curtenitor. discreetly [-li] adv. judicios, prudent, cumpătat, reţinut. discreetness [-nis] s. v. d i s c r e t i o n (I). discrepance [dis'krep^ns] ş. (rar) v. d i s c r e p a n c y . discrepancy [-i ] s. 1. nepotrivire, discrepanţă, contradicţie, neasemănarc, deosebire; inconsecvenţă. 2. ( at.) ecart, abatere. discrepant [dis'krep^nt] adj. deosebit, diferit, felurit, v ariat; contradictoriu; ~rumours zvonuri contradictorii / care se bat cap în cap. d iscrete [dis'kri:t, -'-] adj. 1. separat, distinct, discontinuu. 2. (filoz.) abs tract. 3. (mat.) discret. 4. (înv.) discret. discrete quantity [~ 'kwantiti] s. (m at.) mărime discretă. discrete structure [~ 'strAkt/a1"] s. (fiz.) structură fină. discr etion [dis'kre/sn] s. 1. înţelepciune, judecată, discernământ; prudenţă; tact; the years / of ~ vârsta la care omul e considerat răspunzător din punct de vedere juridic (în Marea Britanie, la 14 ani); ~ is the better part of valour prudenţa este mai de preţ decât curajul; fuga-i ruşinoasă, dar e sănătoasă. 2. discreţie; libertate (de acţiune), bun plac; reciere; at / on / upon ~ la discreţie, după dorinţă; let him use his own ~ lasă-1 să facă crede (de cuviinţă); the instructions leave me a ~ instrucţiunile îmi lasă multă libertate de acţiune; at the ~ of la discreţia (cuiva); I leave it to your ~ las la aprecierea dv.; to surrender at ~ a se preda fără condiţii. discretional [-al] adj. v. d i s c r e t i o n a r y . discretionary [-ari] adj. discreţionar; ~ powers puteri depline / discreţionare. discretive [dis'kri:tiv] adj. (log.) disjunctiv. discriminai [di s'kriminai] adj. despărţitor. discriminant [dis'kriminant] s. (mat.) discriminant. d iscriminate I. [dis'krimineit] vb. A. tr. a discrimina, a deosebi, a diferenţia, a discerne, a distinge. B. intr. 1. (between) a deosebi, a distinge, a discerne, a discrimina, a face deosebire (între). 2. to ~ against smb. a face o discriminare / o excepţie împotriva cuiva; to ~ in favour of a face excepţii / discriminări în favoare a (cu gen.). II. [dis'kriminit] adj. despărţit, separat; distinct, clar, desluşit, dis criminately [dis'krimineitli] adv. distinct, clar. discriminating [dis'krimineit in] adj. 1. distinctiv, caracteristic. 2. plin de discernământ, judicios; discrimina toriu, care distinge / diferenţiază; ~taste gust selectiv / fin. 3. (despre tarife e tc.) diferenţial. 4. (tehn.) selectiv; discriminator. discriminating duty [~ idju: ti] s. (ec.) tarif preferenţial. discriminatingly [dis'krimineitirjli] adv. cu dis cernământ. discrimination [disikrimi'nei/an] s. 1. deosebire, diferenţiere, distincţie; discriminare; race ~discriminare rasială; trade ~discriminare comercială; sex ~discr iminare de sex. 2. discernământ, judecată. 3. (cib.) salt condiţional; discriminare. dis criminative [dis'kriminativ, -neit-] adv. v. d i s e r i m i n a t i n g (1,2). discriminator [disikrimi'neitar] ş. 1. persoană care discriminează etc. (cf. d i s c r i m i n a t e I). 2. (tel.) discriminator pentru semnale audio de modulaţie de fr ecvenţă. discriminatory [dis'kriminetari] adj. v. d i s c r i m i n a t i n g , disc rown [dis'kraun] vb. tr. a detrona, a da jos de pe tron. discruciate [dis'kru:/i cit] vb. tr. (rar) a tortura, a chinui, disculpate [dis'kAlpcif] vb. tr. (înv.) a disculpa, a absolvi, discursion [dis'ka:/an] s. 1. discuţie, dezbatere. 2. digresi une, discursive [dis'kaisiv] adj. 1. discursiv, divagator, împrăştiat. 2. discursiv, l ogic (uneori în opoziţie cu i n t u i t i v e ) . discursive faculty [~ 'fsekalti] s . putere de judecată. discursively [dis'kasivli] adv. trecând de la un subiect la al tul; fără şir / legătură. discursiveness [dis'kasivnis] s. (log.) discursivitate. discus f diskas], pl. disci ['diskai] sau discuses [-iz] s. (sport) 1. disc (aruncat de d iscobolii greci) 2. aruncare a discului. discuss [dis'kAs] vb. A. tr. 1. a discu ta, a examina, a dezbate. 2. (fam. glumeţ) a consuma cu plăcere (hrană, băutură); a gusta; to ~ a fowl a mânca o găină; to ~ a bottle of wine a goli o sticlă de vin. B. intr. a d iscuta, a vorbi, a sta de vorbă, a delibera. discussant [dis'kAsant] s. participan t la discuţii / dezbateri, vorbitor, discussible [dis'kAsabl] adj. care se poate d iscuta. discussion [dis'kA/pn] s. 1. examinare, cercetare, investigaţie; the quest ion is under -chestiunea este în discuţie. 2. dezbatere, discuţie, deliberare; to ente r into/ on a ~ a intra într-o discuţie; to begin / to open the ~ a începe discuţia sau d ezbaterile; to close the ~ a închide discuţia, dezbaterile; frank ~ discuţie liberă / si



 nceră; public ~ discuţie publică; the ~s have been resumed discuţiile au fost reluate. 3 . conversaţie; direct ~ conversaţie nemijlocită / directă. 4. (fam. glumeţ) consumare cu p lăcere a unei mâncări /aunei băuturi. discussional [-al] adj. de discuţie. disdain [dis'dc in, diz'd-] I. vb. tr. 1. a dispreţui, a desconsidera. 2. (cu infinitive) a nu bin evoi să, a nu catadicsi să, a considera nedemn să, a nu conveni să. II. ş. dispreţ, descons derare, depreciere. disdainful [-ful] adj. 1. dispreţuitor, depreciativ. 2. trufaş, arogant. disdainfully [-fuli] adv. dispreţuitor; depreciativ; cu desconsiderare. d isdainfulness [-fulnis] ş. 1. dispreţ, desconsiderare. 2. aroganţă, disease [di'zi:z] I. s. boală, afecţiune, maladie, indispoziţie, deranjament; (fam.) bad ~ boală venerică; (is t.) the black ~ ciuma (morbus niger); blue ~ cianoză; ~ of the lungs boală de plămâni; ~ of the soul boală sufletească. II. vb. tr. a nelinişti, a îngrijora. diseased [di'zi:zd ] adj. (with) bolnav (de); indispus; morbid.



diseasedness [-nisj s. stare bolnăvicioasă. disease-resisting [di'zi:zriizistirj] ad j. rezistent la boli / la îmbolnăvire. disedge [dis'ed3] vb. tr. (rar) a toci, a fac e bont. dîsembargo [idisem'ba:gou, idisim'b-] vb. tr. a ridica embargoul de pe. di sembark ['disim'bo:k, idis-,-sem-] vb. A. tr. a debarca, a descărca. B.intr. a deb arca, a descinde. disembarkation [idisemba:'kci/pn,'—'--, -sim-] s. debarcare; des cărcare. disembarkment [idisim'ba:kmant,'--'—] s. v. d i s e m b a r k a t i o n . d isembarrass ['disim'bsras, idiş-, -sem-] vb. tr. a scoate din încurcătură/ din nedumerir e; a uşura, a descurca, a scăpa de; a (e)libcra (din strâmtoare I jenă). disembarrassmen t [-mant] s. descurcare, (e)liberare, uşurare. disembellish [disiin'bcli/] vb. tr. a lua podoabele (cu gen.); a dezgoli, a urâţi. disembitter [disim'bitar, -sem-] vb. tr. a lua amărăciunea (cu gen.), a îndulci. disembodied ['disim'badid] adj. fără trup; im aterial. disembodiment ['disim'badimant] s. 1. descorporare, despărţire de trup. 2. (mii.) dizolvare (a unui corp de trupe). disembody ['disim'bodi, tdis-, -sem-] v b. tr. 1. a (e)libera, a slobozi, a despărţi (de trup sau formă); a descorpora. 2. (mi l.) a dizolva (un corp de trupe). 3. (rel.) a dezincaraa. disembogue bdisim'boug ] vb. A. tr. 1. (despre râuri) a vărsa (apele). 2. a debita, a emite. B. intr. (desp re râuri) to ~ into a se vărsa în. disembosom [idisim'bu(:)zam] vb. A. tr. a revela, a încredinţa (a taină), a destăinui. B. refl. (to) a se descărca, a-şi deschide inima, a spu e ce arc pe inimă (cuiva). C. intr. a se descărca, a se uşura, a se destăinui. disembowe l [>disim'baual, -sem-, -auil] vb. tr. 1. a spinteca (burta), a despica, a desch ide. 2. a scoate intestinele (cuiva). disembowelment [-mant] s. spintecare. dise mbroil [idisim'brail] vb. tr. 1. a descurca, a desface, a descâlci. 2. (fig.) a ex plica, a lămuri. disempower [idisim'pauar, -sem-] vb. tr. a lua puterea (cuiva). d isenable [idisin'eibl] vb. tr. a face inapt; a descalifica. disenchain ['disin't /cin, -sen-] vb. tr. a descătuşa, a (e)libcra. disenchant ['disin't/u:nt, .dis-, -se n-] vb. tr. a (c)Iibcra (de farmec, de iluzie), a rupe vraja (cu gen.); a trezi, a dezmetici. disenchantment [-mant] ş. rupere a vrajei, dcsfermccarc. disencumber ['disin'kAmbar, «dis-, -sen-] vb. tr. 1. a descurca, a (e)libcra, a scăpa; a curaţi, a înlătura (piedicile). 2. (jur.) a degreva (de sarcini ipotecare). disendow ['disin 'dau, idiş-, -sen-] vb. tr. a priva, a despuia de dotaţic. disenfranchise ['disinTra snt/aiz, -sen-] vb. tr. v. d i s f r a n c h i s e . disengage ['disin'geid3, -s irj'g-, -sen'g-] vb. A. tr. 1. a desprinde, a desface, a degaja, a (e)libcra, a slobozi. 2. (tehn.) a debreia; a decupla; a degaja. 3. (chim.) a degaja (un gaz) . 4. (scrimă) a degaja (sţxida). 5. (electr.) a deconecta. 6. (/nil.) a despresura, a (c)libcra. B. intr. a se desprinde, a se desface, a se (e)libera, a se degaja. disengaged [-d] adj. 1. desprins,desfăcut, degajat. 2. liber, neangajat, disponib il. I am ~ this evening sunt liber astă-seară; is this table ~? este liberă masa asta? disengagedness [-dnis] s. libertate; degajare. disengagement [-mant] s. 1. detaşa re, (e)liberare; libertate, disponibilitate. 2. rupere a logodnei. 3. naturaleţe, purtare degajată. A. (chim.) degajare. 5. (mii.) despresurare, degajare (a trupelo r). 6. (pol.) dezangajare. 7. (tehn.) debreiere; decuplare. disenrol(l) ['disin' roul, -sen-] vb. tr. a şterge de pe o listă. disentail ['disin'teil, -sen-] s. (jur. ) (e)liberare a unei proprietăţi de restricţii testamentare. disentangle ['disin'tasng l, -sen-J vb. A. tr. a descurca, a (e)libera; a desface (si fig.). B. intr. a se descurca, a se (e)libera; (from) a se desface (de). disentanglement [-mant] ş. de scurcare, (e)liberare, desfacere (şi fig.). disenter ['disin'ta/, -sen-] vb. tr. v . d i s i n t e r . disenthral(l) ['disin'Qra:l, -sen-] vb. tr. a dezrobi, a slo



 bozi, a (e)libera. disenthral(l)ment [-mant] s. dezrobire, slobozire, (e)libcrar e. disenthrone [idisin'Groun] vb. tr. a detrona. disentitle ['disin'taitl, -sen] vb. tr. a lipsi de un drept / de un titlu; a descalifica. disentomb [idisin'tu :m, -sen-] vb. tr. a dezgropa, a dezmormânta, a deshuma, a scoate; a descoperi, a da la iveală, a găsi prin cercetări. disequilibrium [dis>i:kwi'libriam] s. dezechilibr u. disestablish ['disis'taebli/, .dis-, -ses-] vb. tr. 1. a desfiinţa, a distruge, a aboli, a abroga. 2. a depune (dintr-o funcţie oficială), a destitui. 3. a separa (biserica, de stat). disestablishment [-mant] s. desfiinţare, abolire, abrogare; d epunere, destituire, separare a bisericii (de stat). disesteem bdisis'ti:m] I. s . lipsă de stimă, desconsiderare.'II. vb. tr. a nu stima; a desconsidera, diseur [di 'za: şi pronunţia franceză] s. (jr.) dizeur. diseuse [di'za:z şi pronunţia franceză] s. (fr ) dizeuză. disfavour ['disTeivar, dis'f-] I. s, 1. defavoare; disgraţie; to fall int o ~ a cădea în dizgraţie. 2. dezaprobare; to regard with ~ a privi cu dezaprobare. 3. prejudiciu, rău, vătămare; to do a ~ to smb. a face un rău cuiva. II. vb. tr. a dezaprob a, a nu încuviinţa. disfavourable ['dis'fcivarabl] adj. nefavorabil. disfeature ['di s'fi:tj5r, -dis-] vb. tr. a desfigura, a altera trăsăturile (cuiva). disfeaturement [-mant] s. desfigurare, alterare a trăsăturilor (cuiva). disfellowship ['dis'felu/ip ] vb. tr. (amer.) a exclude dintr-o comunitate. disfiguration [disifigjua'rci/^n ] s. v. d i s f i g u r e m e n t . disfigure [dis'figar] vb. tr. a desfigura, a deforma; a strica, a urâţi, a mutila. disfigurement [-mant] s. 1. desfigurare, defo rmare, urâţire, mutilare, sluţirc: diformi tate, defect fizic. 2. (fig.) deformare, mut ilare.



 disforest 280



disforest [dis'forist] vb. tr. a defrişa, a despăduri. disform [dis'fo:m] vb. A. tr. 1. a transforma, a schimba forma (cu gen.). 2. (înv.) a deforma. B. inlr. a-şi pier de forma. disformity [-iti] s. (înv.) 1. deformare. 2. diversitate, varietate. dis franchise ['dis'frsenr/aiz, dis'f-] vb. tr. a priva / a lipsi de drepturile cetăţeneşt i / de dreptul de vot. disfranchisement [dis'fnent/izmont] s. ridicare a dreptul ui de vot. disfrock [dis'frok] vb. tr. a răspopi; a caterisi; a descălugări. disgarnis h [dis'gami/] vb. tr. 1. a despuia de podoabe. 2. v. d i s g a r r i s o n . dis garrison [dis'gaîrisn] vb. tr. (mil.) a lipsi de garnizoană (un oras). disgeneric [i disd3i'nerik] adj. ţinând de mai multe genuri. disgorge [dis'go:d3] v. A. tr. 1. a văr sa, a scoate, a arunca, a revărsa (lavă etc.); (fig.) to ~ one's secret a-şi da taina în vileag; a vomita. 2. a profera (înjurături). 3. a înapoia, a restitui. B. intr. a se revărsa. disgorgement [-mont] s. (re)vărsare. disgrace [dis'greis] I. s. 1. dizgraţie, defavoare; to be in ~ a fi în dizgraţie; to incur ~with smb. a-şi atrage dizgraţia cuiv a; 2. decădere, ruşine, necinste, dezonoare, oprobriu; to bring ~ on one's family a-şi dezonora familia; they are a ~ to their country constituie o ruşine pentru ţara lor . II. vb. tr. 1. a degrada; a ruşina; a discredita. 2. a dizgraţia; to be ~d a fi în d izgraţie. 3. a dezonora. disgraceful [-ful] adj. 1. ruşinos, dezonorant, degradant. 2. (înv.) lipsit de graţie. disgracefully [-fuli] adv. în mod ruşinos / degradant / dezo norant. disgracefulness [-fulnis] s. dizgraţie, dezonoare. disgruntle [dis'grAnfl] vb. tr. a irita, a enerva, a supăra. disgruntled [-d] adj. nemulţumit; iritat, supăra t, prost dispus, enervat. disguise [dis'gaiz] I. vb. tr. 1. a ascunde identitate a, a travesti, a costuma, a masca, a deghiza. 2. a face de nerecunoscut; a door ~d as a bookcase o uşă secretă înfăţişată ca un dulap de cărţi. 3. (rar) a ameţi, a îmbăta; ameţit de băutură, beat. 4. a ascunde, a disimula; a schimba, a transforma, a preface; to ~ one's intentions a-şi ascunde intenţiile; to ~ one's voice a-şi preface glasul. II. s. costumare, prefăcătorie, costum, mască; (fig.) mască, aparenţă; to throw off one's ~ a-şi lepăda masca; blessing in ~ fericire care iniţial părea nenorocire; under the ~ of sub masca de (sau cu gen.). disguised [-d] adj. 1. travestit, deghizat; costumat , mascat. 2. (sl.) băut, beat. disguisement [-mont] 1. deghizare, travestire. 2. p refăcătorie. disgust [dis'gAst] I. s. 1. dezgust, scârbă, greaţă. 2. repulsie, aversiune. 3 nemulţumire, supărare. II. vb. tr. 1. a dezgusta, a scârbi, a îngreţoşa; to be ~ed with a i dezgustat de. 2. a nemulţumi, a supăra profund; he is greatly ~ed with you for not coming este foarte supărat pe tine pentru că n-ai venit. disgusted [-id] adj. dezgu stat, scârbit. disgustful [-full adj. v. d i s g u s t i n g . disgustfulness [-fu lnis] s.dezgust. disgusting [-irj] adj. dezgustător, scârbos, greţos; respingător, insup ortabil, infect. dish [di/] I. s. 1. farfurie mare (pentru mâncarea la mapă), strach ină; pi. veselă. 2. fel de mâncare; made ~ mâncare aleasă (cu diferite ingrediente); side ~ fel de mâncare accesoriu; standing ~ a) fel de mâncare obişnuit / permanent; b) (fig .) temă obişnuită. 3. recipient concav; scobitură, depresiune de teren. 4. stare / grad de concavitate; the ~ of a wheel concavitatea unei roţi. 5. (amer. fam.) fată sau fe meie plăcută la înfăţişare; a cute ~ o femeiuşcă nostimă. II. vb. A. tr. 1. a aşeza mâncare urie mare. 2. a da o formă concavă, a curba, a scobi. 3. (fam.) a învinge în mod abil pr in adoptarea politicii adversarilor, a duce; a înfunda; (înv.) a ~ of tea o ceaşcă de ce ai; ~ of gossip flecăreală, taifas. 4. to ~ out a) a împărţi, a pune (mâncarea) în farfurii ) (sl.) a împrăştia (vesti, informaţii); c) a plăti, a achita. B. refl. a se da de gol. to ~ up a) SL servi (masa); b) (fig.) a prezenta în chip atrăgător (fapte, argumente, an ecdote), a înflori; c) (sl.) a spăla (vesela). dishabille [idisaVbi:l, -so'b-] s. (f r.) îmbrăcăminte sumară de interior, halat de casă, capot; in ~ în ţinută de casă. dishabit disho'bitjueit] vb. tr. (to) a dezobişnui (de a, să). dishallow dis'hadou] vb. tr. a profana, a pângări. disharmonic [,disha:'monik] adj. (rar) v. d i s h a r m o n i o u s . disharmonious [.disha'mounios] adj. nearmonios, discordant. disharmonism [dis'ha:monizom] s. v. d i s h a r m o n y . disharmonize [dis'ha:monaiz] vb. tr . a strica armonia (cu gen.), a tulbura armonia dintre, a crea Un dezacord / o d iscordanţă între. disharmony ['dis'haimsni, -'—] s. lipsă de armonie; discordanţă; disonanţ butter ['di/bAtorJ s. unt de masă / proaspăt. dish cloth [~ kloG] s. cârpă de vase, spălăt r. dish clout [~ klaut] I. s. 1. v. d i s h c l o t h ; (fam.) to make a napkin



 of one's ~ a se însura cu bucătăreasa. 2. (fam.) servitoare. 3. (fam.) paceaură, femeie murdară. II. vb. tr. a freca (scândurile), a spăla, a curăţa. dish cover [~ 'ICAVO'] s. ca pac (de castron). dish cradle [~ ikreidl] s. v. d i s h r a c k . dishearten [di s'ha:tpn] vb. tr. a descuraja, a deprima, a face (pe cineva) să piardă elanul / încred erea în sine. disheartening [-in] adj. descurajator, deprimant. disheartenment [-m ont] s. descurajare, deprimare. dished [di/t] adj. în formă de ceaşcă / cupă. dishelm [dis 'helm] vb. tr. a lua coiful (cuiva). dish-ended ['di/endid] aay. (tehn.) bombat. disher ['di/or] s. fabricant de farfurii. disherison [dis'herizn, -isn] s. (jur .) dezmoştenire.



disherit [dis'herit] vb. tr. (jur. rar) a dezmoşteni. disheritance [-ons[ s. (jur. înv.) dezmoştenire.dishero [dis'hiorou] vb. tr. (rar) a lua (cuiva) nimbul de erou, a demitiza. dishevel [di'/eval] vb. A. tr. a despleti, a ciufuli, a zbârli. B. in tr. a fi despletit / ciufulit /zbârlit. dishevel(l)ed [-d] adj. 1. zbârlit, ciufulit ; cu părul în dezordine, despletit. 2. în ţinută dezordonată / neîngrijită. dishevelment [s. ciufulire, zbârlire. dish gravy ['di/ .greivi] s. SOS de friptură. dish heater [ ~ ihi:tor] s. v. d i s h w a r m e r . / dishing [di/irj] adj. concav. dishome [ dis'houm] vb. tr. 1. a deposeda de casă / de locuinţă. 2. a da afară (din casă), a evacua. dishonest [dis'onist, di'zo-] adj. necinstit, incorect, lipsit de loialitate, c are nu se ţine de cuvânt. dishonestly [-li] adv. necinstit, incorect; dezonorant. di shonesty [-i] s. necinste, lipsă de corectitudine / de loialitate. dishonor (amer. ) v. d i s h o n o u r . dishonorary [dis'onorori] adj. dezonorant. dishonour [d is'onor, di'zo-] I. s. 1. dezonoare, ruşine, ocară; to hold / to deem it a ~ to a so coti dezonorant să; to pronounce ~of a vorbi de rău, a cleveti, a defăima. 2. înjosire, umilire, afront. 3. fee.) ncachitare, refuz de a accepta sau de a plăti fu» bilet la ordin, trata, cec etc.); protestare a unei poliţe. II. vb. tr. 1. a dezonora, a r uşina, a discredita; a înjosi; to ~ one's promise a nu-şi ţine promisiunea. 2. a necinst i, a silui, a viola. 3. (ec.) a nu onora (o poliţă); a nu plăti, a nu achita. dishonou rable [-obi] adj. dezonorant, compromiţător, ruşinos, necinstit. dishonourableness [-n is] s. dezonoare, ruşine. dishonoured bill [dis'onod bil, di'zo-] s. (ec.) poliţă prot estată. dishonourer [dis'onoror, di'zo-] s. persoană care dezonorează / care necinsteşte ; pângăritor, profanator; violator. dishorn [dis'hom, di'z-] vb. tr. a scoate coamel e (unui animal). dishorse [dis'hois, di'z-1 vb. tr. a trânti din şa / de pe cal. dis house [dis'haus, di'z-] vb. tr. a da afară din casă, a evacua. dishpan ['di/pam] s. (amer.) lighean de vase. dish rack ['di/ rsk] s. suport pentru uscarea farfuriil or. dish rag [~ raig] s. v. d i s h c 1 o t h. dishtowel ['di/tauolj s. ştergar de vase. dishumour [dis'hju;mor] (înv.) I. s. proastă dispoziţie. II. vb. tr. a indispun e. dishware ['di/weo] s. serviciu de masă; veselă. dish warmer ['di/ iWo;mor] s. dis pozitiv pentru încălzirea farfuriilor. dish wash [~ wo/] s. v. d i s h w a s h e r ( 1). dish washer [~ .wo/or] s. 1. spălător (de vase). 2. (omit.) codobatură (Motacilla sp.). dish water [~ wo:tor] s. zoaie, apă în care s-au spălat vasele; lături; (fam.) (as ) common as ~ foarte comun, extrem de obişnuit. dishy ['di/i] adj. (sl.) fermecător, ispititor. disillusion [idisi'l/u:3on, 'dis-J I. s. deziluzie, dezamăgire. II. vb . tr. a dezamăgi, a deziluziona, a face să piardă iluziile; a deschide ochii (cuiva), a trezi la realitate. disillusionize [-aiz] vb.tr. v. d i s i l l u s i o n (II) . disillusionment [-mont] s. v. d i s i l l u s i o n (I). disimbitter [■disim'bit or] vb. tr. a îndulci, a lua amăreala (cu gen.). disimprove [rdisim'pru:v] vb. A. tr . a înrăutăţi, a face. mai rău, a face să regreseze. B. intr. a se înrăutăţi; a regresa. di ent [-mont] s. înrăutăţire; regres. disincentive ['disin'sentiv] I. s. factor deprimant / demobilizam. II. adj. descurajator, deprimant, demoralizant. disinclination [i disinkli'nei/pn,'—'--] s. (to) lipsă de înclinaţie (pentru); aversiune, repulsie (faţă de, entru). disincline ['disin'klain, idiş-] vb. A. tr. (from) a îndepărta, a abate (de la ); (for) a inspira aversiune (faţă de). B. iutr. to ~ to a nu vrea să, a nu avea poftă să; a nu simţi înclinaţie pentru; a simţi repulsie faţă de. disincorporate ]'disin'ko:poreit] b. tr. 1. a dizolva (o corporaţie, o asociaţie).!, a separa de o corporaţie / de o aso ciaţie. disincorporation ['disiniko:po'rei/pn] s. 1. retragere a drepturilor unei corporaţii. 2. dizolvare a unei asociaţii. disincourage ['disin'kArid3, .dis-] v. tr . (rar) v. d i s c o u r a g e . disincrease ['disin'kri:s, idis-j s. (înv.) I. de screştere, micşorare. II. vb. intr. a descreşte. disincrustant [disin'krAstpnt] s. (te hn.) dezincrustant, antiincrustant. disindividualize [disrindi'vidjuolaiz] vb. t



 r. a lipsi de individualitate, a depersonaliza. disinfect [idisin'fekt] vb. tr. a dezinfecta, a curăţa; a deparazita. disinfectant ]-ont] adj., s. dezinfectant. dis infecting [-in] adj. dezinfectant; de dezinfectare. disinfection [disin'fek/on] s. dezinfecţie; deparazitare. disinfection plant [~ pla:nt] s. cameră de dezinfectar e; etuvă. disinfective [Idisin'fektiv] adj. dezinfectant. disinfector [.disin'fekt or] s. 1. aparat de dezinfectare. 2. dezinfectant. disinfest [disin'fest] vb. tr . 1. a dezinsectiza. 2. a deratiza. disinfestation ['disinfes'tei/sn] s. dezinfe stare (mai ales deratizare); rat ~ deratizare. disinflation [idisin'flei/sn] s. (ec.) deflaţic. disinflationary [-OTÎ] adj. 1.dedeflaţie.2. v. d e f l a t i o n a r y . disingage [disin'gcid3] vb.tr. v. d i s e n g a g e (A).



 281 disorderly



dismal ['dizmal] I. adj. 1. întunecat, mohorât. 2. (jig.) posomorât, trist, deprimant, jalnic; disingenuous [idisin'dscnjuas] adj. lipsit de sinceritate / de bună-credi nţă; fals, făţarnic; pustiu; sinistru, lugubru; îngrozitor, înspăimântător, grozav; a ~end grozitor; prefăcut; şiret, necinstit. ~ weather vreme mohorâtă; ~ prospects perspective sumbre. II. s. 1. pl. melancolie, disingenuousness [-nis] s. lipsă de sinceritate, falsitate; şiretenie. deprimare, descurajare; to be in the ~s a-şi face gânduri negre . 2. (amer.) mlaştină. disinherison [idisin'herizan] s. (jur.) dezmoştenirc. dismalnes s [-nis] s. 1. depresiune, tristeţe, stare deprimantă. 2. aspect înspăimântător disinherit 'disinherit, -dis-] vb. tr. 1. (jur.) a dezmoşteni. 2. (fig.) a deposeda. / îngrozit or. disinheritance [-ans] s. (jur.) dezmoştenire. disman [dis'masn] vb. tr. v. u n m a n. disinhume [idisin'hju:m] vb. tr. (rar) a exhuma, a dezgropa. dismantle [ dis'ma?ntl] vb. tr. 1. (of) a despuia (de). 2. (/nil.) a distruge zidurile de apăr are disintegrable [dis'intigrabl] adj. dezintcgrabil, dezagregabil. disintegrate [dis'intigreit] vb. A. tr. a dezagrega, a desface în părţi componente. B. in/r. (ale unei fortăreţe). 3. (te/m.) a demonta (o maşină etc.). 4. (constr.) a demola; a decofra; a-şi pierde coeziunea, a se dezagrega, a se desface, a se descompune. a sparge. 5 . (mar.) a dezarma (o navă). dismantlement [-msnt] s. 1. despuiere. 2. (mii.) dărâmare a unor fortificaţii. 3. de disintegration [disrinti'grei/pn, -disin-] s. 1. dezint egrare, desfacere; despărţire, divizare, montare. 4. (mar.) dezarmare (a unei nave). dezmembrare. 2. dezagregare, descompunere. dismask [dis'ma:sk] vb. tr. a demasc a. disintegrative [dis'intigrativ, -reit-j adj. care dezintegrează; de dezintegrar e. dismast [dis'ma:st, amer. -'nuest-] vb. tr. (mar.) a dezarbora, a scoate arbo rii / catargele disintegrator [dis'intigreit3r] s. 1. (agr.) dezintegrator. 2. ( tehii.) concasor; dezintegra tor; malaxor. 3. (telm.) epurator de gaze. 4. (text. ) dcsfibrator; maşină de destrămat. 5. vârtej (unui vas). dismasted [-id] adj. (mar.) fără atarge, dezarborat. de moară. disinter l'disin'ta:1", idiş-] vb. tr. 1. a dezgropa, a exhuma. 2. (fig.) a reactualiza. 3. (fig.) dismay [dis'mei, diz'm-] I. vb. A. tr. 1. (with, at) a speria, a îngrozi (cu). 2. a consterna; a da în vileag, a scoate la iveală. a nelinişti; a descuraja. B. intr. a se înspăimânta, a se îngrozi. II. s. 1. sp imă, groază; disinterest [dis'intrist, -'intorast] I. s. 1. dezinteres (are), nepăsare ; apatic. 2. nepărtinirc. he filled us with ~ ne umplu de groază; to strike smb. wit h ~ a înspăimânta pe cineva; imparţialitate. II. vb. A. tr. a dezinteresa. B. re/7, (in) a se dezinteresa (de). a vârî în groază pe cineva. 2. consternare; descurajare, dispera re; in blank ~consternat, disinterested [-id] adj. dezinteresat; nepărtinitor, imp arţial; indiferent; we are not ~ cuprins de consternare. 3. (înv.) ruină, distrugere. nu suntem indiferenţi. disme [di:m] s. (înv.) dijmă. disinterestedly [-idli] adv. dezi nteresat; nepărtinitor. dismember [dis'memba1"] vb. tr. 1. a dezmembra (sifig.). 2 . a mutila, a ciunti (şifig.). disinterestedness [-idnis] s. dezinteresare; nepărtin ire, imparţialitate; to establish one's 3. a priva de calitatea de membru. ~ a dov edi că este dezintereat. dismemberment [dis'mcmbamant] s. 1. dezmembrare (şifig.) 2. mutilare, ciuntire (şi disinterment [idisin'taimant,'--'--] s. dezgropare, exhuma re. fig.)' disinthral(l) [idisin'6ro:l] vb.tr. v. d i s e n t h r a l (1). disme mbration [tdismem'brei/an] s.v. d i s m e m b e r m e n t. disinvest [idisin'ves t] vb. tr. to ~ of a priva de, a lipsi de, a despuia de. dismettled [dis'metld] adj. (rar) fără tragere de inimă / chef / curaj. disject [dis'djekt] vb. tr. 1. a desf ace, a rupe, a separa cu forţa. 2. a risipi, a împrăştia. dismiss [dis'mis] I. vb. tr. 1 . a da afară dintr-o funcţie, a da drumul (cuiva), a concedia; disjecta membra [dis' d3ekt3 'membra] s. pl. (lat.) 1. părţi împrăştiate / risipite. 2. citate a destitui, a rev oca. 2. (mii.) a da (soldaţilor) comanda „rupeţi rândurile"; a dispune fără legătură. demob rea (unor formaţii militare). 3. a elibera, a da drumul (unui deţinut). 4. a dizolva disjoin [dis'd3Din] vb. A. tr. a despărţi, a separa, a dezbina (şi jig.). B. intr. 1. a se (o adunare). 5. a îndepărta din minte / discuţie; to ~ the subject a scoate prob lema din despărţi, a se separa. 2. a se dezlipi, a se desprinde. discuţie; to ~ the id ea of a îndepărta gândul (cu gen.). 6. (jur.) a înceta (dezbaterile), disjoint [disjoint ] I. vb. A. tr. 1. a dezarticula; a dizloca, a desface, a dezmembra. a refuza (a udierea unei părţi). school is ~ed şcoala s-a terminat. II. s. (mii.) comanda 2. a dem



 onta. B. intr. a se descompune, a se desface. XI. adj. (înv.) v. d i s j o i n t e d . „rupeţi rândurile". disjointed [-id] adj. 1. dezarticulat, dislocat, dezmembrat. 2. demontat. 3. (fig.) fără dismissal [dis'mispl] s. 1. destituire, concediere, dare afară, demitere; revocare. 2. (jur.) şir, dezlânat, incoerent, respingere a unui apel . 3. alungare, izgonire (a soţiei). 4. eliberare (a unui sclav). disjointedness [idnis] ş. 1. dezarticulare; dezmembrare. 2. (fig.) incoerenţă. 5. despărţire (rece sau ofi cială). disjunct ['dis'd^Ankt] adj. 1. dezmembrat; separat. 2. disjunctiv. dismiss al pay [~ pei] s. indemnizaţie de concediere. disjunction [dis^Arji/^n] s. 1. sepa rare, despărţire. 2. (electr.) întrerupere, deschidere, dismissal wage [~ weid3] s.v. d i s m i s s a l p a y . deconectare, disjuncţiune. 3. (gram.) propoziţie disjuncti vă. dismissible [dis'misabl] adj. 1. eoncediabil; care poate fi destituit etc. (v. d i s m i s s I). disjunctive [dis'd3ArjAtiv, 'dis'd3-] I. adj. 1. despărţitor, dis junctiv. 2. (log.) alternativ. 2. neînsemnat, nesemnificativ. II. s. 1. (gram.) co njuncţie disjunctivă. 2. (log.) aserţiune alternativă. dismission [dis'mi/an] s. v. d i s m i s s a l . disjunctive conjunction [~ kan'd3Ai]£/3n] s. (gram.) conjuncţie disj unctivă. dismissive [dis'misiv] adj. care manifestă desconsiderare, disjunctive prop osition [~ .propa'zi/pn] s. (log.) aserţiune alternativă. dismortgage [dis'mo:gid3] vb. tr. a elibera de o ipotecă. r disjuncture [dis'd3An£tfp ] s. despărţire, separare. d ismount ['dis'maunt, dis'm-] vb. A. intr. a descăleca, a coborî de pe cal; (mil.) ~! disk [disk] s. 1. (in diferite sensuri) disc. 2. (telm.) disc; rondelă; taler; şaibă. 3. (tel.) descălecaţi! B. tr. 1. a răsturna / a da jos din şa. 2. (mii.) a demonta (un tun); a reduce reflector parabolic asimetric. la tăcere (o baterie). disk harrow [ 'disk« hserou] s. (agr.) grapă cu discuri, dismountable [-abl] adj. dcmontabil; scpa rabil. disk jockey [~'d33ki] s. v. d i s c j o c k e y . disnaturalize [dis'naet /ralaiz] vb. ir. v. d e n a t u r a l i z e (A). disk plough ['disk plau] s. plu g cu discuri, disnature [dis'ncitjV] vb. tr. a denatura. disleaf [dis'liif] vb. tr. a desfrunzi, disnatured [-d] adj. nenatural, nefiresc. disleave [dis'li:v] v b. tr. v. d i s l e a f . disobedience [idisa'biidjsns,'—'—, -sou'b-] s. (to) neascu ltare, nesupunere (faţă de). dislike [dis'laik] I. vb. tr. a displăcea, a nu-i plăcea, a avea antipatie faţă de, a avea disobediency [-i] s. v. d i s o b e d i e n c e . av ersiune pentru; I ~to go there nu vreau / nu-mi place să mă duc acolo. II. s. (to, f or) disobedient [idisa'biidjant] adj. neascultător, nesupus; to be ~ to a nu se su pune (cu antipatie, repulsie (faţă de, pentru); to take a ~ to a căpăta aversiune pentru ; to be held dat.), a nu asculta (de). in ~ a nu fi iubit. disobey ['disa'bei, sou'b-] vb. A. intr. a nu asculta, a nu se supune. B. tr. a nu asculta disliking [-in] s.v. d i s l i k e (II). de, a nu se supune (cu dat.), a nu respecta, a căl ca (o regulă, un ordin). dislimn [dis'lim] vb. tr. (poetic) a decolora, disobeyer [-ar] s. nesupus. dislink [dis'lirjk] vb. tr. a despărţi, a separa. disobligation [d isiobligei/pn] s. lipsă de complezenţă. disload [dis'loud] vb. tr. a descărca. disoblige [Tdis3'blaid3, -sou'b-] vb. tr. a fi nepoliticos faţă de; a se purta nepoliticos di slocate ['disbkeit, -louk-] vb. tr. 1. a disloca, a deplasa. 2. a scoate din înche ieturi, cu, a nu fi îndatoritor cu. a scrânti, a luxa, a disloca. 3. a deranja, a de zorganiza; to ~ traffic a dezorganiza circulaţia. disobliging [-irj] adj. (to) nep oliticos, neîndatoritor, rău crescut, mojic; ofensator (faţă 4. (amer.) a muta, a evacua . de). dislocation L-disb'kei/^n, -louTc-] ş. 1. dislocare, deplasare din articulaţi e (a unui os), disobligingly [-irjli] adv. neîndatoritor, (ară bunăvoinţă, nepoliticos. lu xaţie, scrântitură. 2. deranjare, tulburare. 3. dezordine, dezorganizare. 4. (geol.) d eplasare, disobligingness [-innis] s. lipsă de politeţe. dislocare, surpare (de stra turi, roci, provocând fisuri sau falii). 5. (mil.) cantonament disoccupy [dis'skju pai] vb. tr. a (e)libera, a goli, a evacua. (de trupe). 6. (fiz.) dislocaţie. diso rder [dis'D:dar, di'zo:-] I. s. 1. dezordine, neorânduială, zăpăceală (şifig.); in ~ în dis ge [dis'Iod3] vb. A. tr. 1. a strămuta, a da afară, a scoate, a goni, a înlătura. 2. (/n il.) dezordine, în neorânduială, în debandadă. 2. pl. dezordini, tulburări, răscoală. 3. (m a scoate (inamicul) din poziţie. 3. a zgorni (vânatul). B. intr. 1. a se muta. 2. (d espre dezordine, tulburare, boală; neurastenie; mental ~ alienaţie mintală. 4. desfrânar e, vânat) a ieşi din bârlog. destrăbălare. II. vb. tr. 1. a deranja, a tulbura; a crea dez ordine în / confuzie în. 2. a produce dislodgement [-mant] s. 1. strămutare. 2. izgoni re, alungare.. tulburări în, a deranja (stomacul etc.). disloyal ['dis'bial, dis'l-] adj. 1. neloial, neleal, necredincios; care îşi calcă cuvântul disordered [disbtdad, di 'z-] adj. 1. ncorânduit, în dezordine. 2. destrăbălat, desfrânat. dat sau angajamentul lua



 t. 2. viclean, trădător, necinstit, 3. (despre stomac) stricat; deranjat; a ~ digest ion o digestie defectuoasă. 4. (rar) zgomotos. disloyalist [-ist] (pol.) I. s. cetăţea n ncloial. II. adj. neloial. disorderliness [dis'oidalinis, di'z-] s. neorânduiala , dezordine. disloyalness [-nis] s.v. d i s l o y a l t y . disorderly [dis'o:da li, di'zo:-] I. adj. 1. dezordonat, în neorânduiala.. 2. neîngrijit; disloyalty [-ti] s. 1. lipsă de loialitate / de credinţă; nelealitate; necinste. 2. trădare; neglijent; 3 . care tulbură ordinea, care se abate de la reguli, răzvrătitor. 4. (despre sănătate) defe cţiune. zdruncinat. 5. desfrânat, destrăbălat. II. adv. în dezordine. III. s. persoană dezo donată disluster [dis'lAsta1"] vb. tr. (rar) a scoate / a şterge lustrul (cu gen.). /desfrânată. /



 disorderly h o u s e 282



dispergate ['disp3:geit[ vb. tr. (chim.) a peptiza, a deflocula; a dispersa. dis orderly house [~ 'haus] s. casă unde se practică jocuri de noroc, desfrâul etc.; borde l, lupanar. dispersai [dis'poisal] s. v. d i s p e r s i o n. disperse [dis'p3:s ] I. vb. tr. 1. a împrăştia, a dispersa, a trimite / a aşeza în direcţii diferite. disorder y person [~ 'p3:sn[ s. (jur.) persoană vinovată de tulburarea liniştii, ordinii 2. a p ropaga, a răspândi, a pune în circulaţie. 3. (fig.) a dispersa, a împrăştia (atenţia, sau m i publice. disorganization [disio:g.-?nai'zci/3n, dîzo:-, diso:-] s. dezorganizare , lipsă de rânduială; activitatea etc.). 4. (opt.) a descompune (lumina albă în culorile s pectrului). 5. (agr.) a afâna. II. vb. intr. 1. a se împrăştia, a se dispersa; a se răspând ; a se separa. 2. (mil.) a învălmăşeală. disorganize [dis'oiganaiz, di'za:-, 'dis'o:-] vb. tr. a dezorganiza; a destrăma; a încurca. rupe rândurile. r dispersed system [dis'p3: st 'sistim] s. (fiz-, chim.) sistem dispers. disorganizer [-s ] s. dezorganizato r. dispcrsedly [dis'ps:sidli] adv. dispersat, împrăştiat, neunitar, separat; sporadic; ici şi disorient [dis'o:riont] vb. tr. (rar) 1. a dezorienta; a orienta greşit. 2. (fig.) a pune în încurcătură, a lipsi de posibilitatea de a se orienta. 3. a nu orienta spre răsărit (biserici). colo, răzleţ. dispersedness [dis'pD:sidnis] s. dispersare, împrăşt e, caracter împrăştiat. disorientate [-eit] vb. tr. 1. (rar) v. d i s o r i e n t . 2. a orienta greşit (o biserică etc.). disperser [dis'p3:s3r] s. (chim., fiz.) dispers am. disorientated [dis'o:rieniteitid] adj. 1. dezorientat; îndrumat greşit; încurcat, zăpăcit. dispersion [dis'p3:/3n] s. 1. dispersare, împrăştiere, risipire; răspândire. 2. li e conti 2. (despre biserici) neorientat spre răsărit. disown [dis'oun,'-'-] vb. tr. a nu recunoaşte; a nega; a refuza; a renunţa la; a renega, nuitate, de unitate, de co eziune. 3. (fiz., chim.) dispersi(un)e, dispersare. 4. the Dispersion Diaspora.' a se lepăda de; a nu vrea să aibă de-a face cu. dispersion force [~ fes] s. (chim., f iz.) forţă de dispersiune. , disowned [-dj s. pl. the ~ dezmoşteniţii (soartei). dispers ive [dis'p3:siv] adj. dispersiv, care permite dispersia, care împrăştie / risipeşte disp aradise [dis'psersdais] vb. tr. (rar) a alunga din paradis. disparage [dis'paîrid3 ] vb. tr. 1. a defăima, a vorbi de rău; a discredita; a înjosi. 2. a privi / răspândeşte. d spersoid [dis'pa:sDid] s. (chim.) coloid. de sus, a dispreţui, a deprecia; a desco nsidera. dispirit [di'spirit] vb. tr. a descuraja, a face să piardă entuziasmul, a d emobiliza; disparagement [-mont] s. 1. defăimare, depreciere, discreditare, înjosire , desconsiderare; without ~ to the author fără a-1 nedreptăţi pe autor. 2. atitudine dis preţuitoare; in terms a deprima. of ~ în termeni dispreţuitori; to do ~ to smb. a insu lta pe cineva. dispirited [-id] adj. abătut, deprimat, descurajat. dispiritedness [-idnis] s. descurajare, deprimare. disparager ]-or] s. persoană defăimătoare, care po negreşte, care discreditează. dispiteous [dis'pitios] adj. (înv.) nemilos, crud, neîndurăt or. disparaging ]-irj] adj. 1. defăimător, înjositor. 2. peiorativ. displace [dis'plei s] vb. tr. 1. a strămuta, a deplasa, a disloca, a muta din locul său, disparagingly [-irjli] adv. 1. defăimător, înjositor. 2. (în sens) peiorativ. disparate ['dispsrit, -r eit] adj. fără legătură; fără asemănare, deosebit, nepotrivit, disparat. a transfera. 2. a la o parte, a înlocui, a lua locul (cu gen.). 3. a scoate din slujbă, a destitui. 4. (mar.) a avea un deplasament de, a disloca (un anumit volum de apă). 5. (chim.) a disparateness [-nis] s. caracter disparat / deosebit. substitui (un element pri n altul). 6. (înv.) a exila, a surghiuni, a deporta. disparates ['dispsrits] s. pi . lucruri disparate / deosebite. displaceable [-3bl] adj. 1. deplasabil; mobil. 2. (despre funcţionari etc.) amovibili. disparity [dis'pasriti] s. 1. deosebire, i negalitate, nepotrivire; decalaj; ~ in / of age nepotrivire de vârstă. 2. (opt.) dis paritate. displaced person [dis'pleist 'ps:sn,'—] s. persoană strămutată. displacement [ dis'pleismant] s. 1. strămutare, deplasare, dislocare, mutare; (ferov.) ~ of dispa rk [dis'pu:k] vb. tr. 1. a da o altă destinaţie (unui parc). 2. (fig.) a deschide. d ispart [dis'pcKt] I. vb. A. tr. 1. a despărţi, a separa. 2. a distribui. B. intr. 1. a se despărţi, track schimbare a rutei. 2. înlocuire, substituţie; destituire. 3. (geol .) deplasare / dislocare a pomi în direcţii diferite. 2. (despre ceruri) a se deschi de. II. s. (mil.) cătare (si ~sight). de straturi. 4. (mar.) deplasament; a ship o f 10,000 tons.~ un vas cu un deplasament de 10.000 tone. 5. (lehn.) capacitate c ilindrică. dispassion [dis'pze/an] s. calm, linişte, lipsă de patimă. displacement blowe



 r [~ pblou3r] s. (tehn.) compresor cu piston. dispassionate [-it] adj. 1. fără pasiu ne, calm, liniştit, rece. 2. nepărtinitor, imparţial. displacement current [~ .kArsnt] s. (electr.) curent de deplasare. dispassionateness [-itnisj s. v. d i s p a s s i o n . displacement curve [~ ko:v] s. (mar.) curbă de deplasament. dispassioned [-d] adj. v. d i s p a s s i o n a t e . displacement factor [~ ifa;kt3r] s. (e lectr.) factor de defazaj. dispatch [dis'past/j I. vb. tr. 1. a expedia, a trimi te (implicând de obicei noţiunea de displacement toothing [~ itu:8irj] s. (tehn.) di nţare de deplasare, dinţare D. urgentă). 2. (fig.) a trimite pe lumea cealaltă, a omorî, a da lovitura de graţie (cuiva). displacement volume [~ ivoljumi] s. (tehn.) cilind ree. 3. a termina, a isprăvi, a lichida repede (o treabă, o problemă etc.); to ~ one's dinner a mânca la repezeală. II. s. 1. expediere, trimitere (ae mesaje, colete, tru pe etc.); date displant [dis'pkimt, amer. -rpla)nt] vb. tr. 1. a dezrădăcina. 2. a t ransplanta, a strămuta. of ~datâ a expedierii. 2. execuţie, omorâre; happy ~a) harakiri; b) moarte imediată (p™ 3. a depopula. 4. a extermina. execuţie). 3. urgenţă, promptitudin e, rapiditate; with all possible ~ cu toată rapiditatea displantation [>dispten'te i/an, -pla:n-] s. 1. dezrădăcinare. 2. transplantare. 3. depopuposibilă. 4. depeşă, mesaj, document oficial trimis printr-un curier, raport sau dispoziţie lare. 4. extermin are. cu caracter oficial / diplomatic etc. 5. întreprindere de transporturi rapide . (mil.) to display [dis'plei] I. vb. tr. 1. a expune, a desfăşura, a arăta, a etala, a arbora; to ~ the be mentioned in ~es a fi citat prin ordin de zi. colours a ar bora steagul / pavilionul; (fig.) to ~ one's true colours a se arăta în adevărata lumi nă; a-şi da arama pe faţă. 2. a manifesta, a revela, a dezvălui, a dovedi, a da dovadă disp tch boat [~ bout] s. (mar.) avizo. de, a desfăşura; the courage he had ~ed curajul d e care dăduse dovadă. 3. a arăta, a expune dispatch case [~ keis] s. servietă diplomat. cu ostentaţie, a face paradă de, a se făli cu. 4. (poligr.) a sublinia / a scoate în evi denţă dispatch dog [~ dog[ s. (mil.) câine-agent. dispatcher [dis'paMJ's1'] s. 1. expe ditor. 2. (telin.) dispecer. 3. (fig.) ucigaş, asasin. (prin varierea caracterelor grafice sau a dimensiunii rândurilor). II. s. 1. expunere, expoziţie, prezentare; t here was a great ~ of goods erau expuse multe mărfuri. 4. bucătărie rapidă. 5. (sl.) zar uri măsluite. dispatch money [dis'pget/ ,mAni] s. (mar.) sumă de bani plătită de armator navlositorului 2. manifestare, exteriorizare. 3. expunere ostentativă, paradă; to m ake great ~ of generosity a face paradă de generozitate. 4. (poligr.) subliniere, aşezarea în maşină sau pentru timpul economisit la încărcarea sau descărcarea unui vas. fol rea unor anumite caractere pentru a scoate un cuvânt, titlu etc. în evidenţă. 5. (infor. ) dispatch note [~ nout[ s. buletin de expediţie. (dispozitiv de) afişare, display. dispatch station [~ isteifsn] s. (ferov.) staţie de expediere. displayal [-ol] s. v. d i s p l a y (II). dispatch vessel [~ ivesl] s. v. d i s p a t c h boat. dis please [dis'pli;z] vb. A. tr. 1. a displace (cuiva), a fi neplăcut (pentru cineva) , dispathy ['dispoOi] s. (rar) antipatie. a contraria, a nemulţumi; the book ~d hi m; he was ~d with the book cartea nu-i plăcea; dispauper [dis'po:p3r] vb. tr. v. d i s p a u p e r i z e . dispauperize [dis'pD;poraiz] vb. tr. (jur.) a scoate di n condiţia de pauperitate, to be ~d at / by / with a fi nemulţumit de; don't be ~d w ith it! n-o lua în nume de rău! 2. a supăra, a irita, a indigna. B. intr. a displace, a stârni nemulţumire. a depauperiza. displeasedly [-idli] aoV. (rar) nemulţumit. dispe ace [dis'pi:s] s. (rar) ostilitate. displeasedness [-idnis] s. (rar) v. d i s p l e a s u r e (I). dispel [dis'pcl] vb. tr. a împrăştia, a dispersa, a risipi; a înlătura (ţi fig.); to ~ displeasing [-in] adj. care produce neplăcere / nemulţumire; supărător. ap prehension a risipi / a înlătura teama; to ~ suspicions a înlătura bănuielile. displeasura ble [dis'plejprsbl] adj. v. d i s p l e a s i n g . dispensability [disipenso'bi liti] s. posibilitate de a căpăta dispensă. displeasure [dis'ple33r] I. s. 1. neplăcere, nemulţumire, supărare; to incur smb.'s ~ dispensable [dis'penssbl] adj. 1. de care se poate lipsi, dispensabil. 2. pentru care se a stârni supărarea cuiva; to take (a) ~ a se ofensa, a se supăra. 2. ceea ce produce neplăcere poate acorda o dispensă. dis pensary [dis'penssri] s. 1. dispensar; policlinică. 2. farmacie. 3. (amer.) ambula toriu. / supărare / ofensă. II. vb. tr. a supăra, a necăji, a tulbura, a cauza neplăcere ( cuiva). displode [dis'ploud] vb. (înv.) v. e x p l o d e . dispensation ['dispcn's eijsn, -pon-] s. 1. distribuire, repartizare. 2. har, milă, graţie, displosion [dis' plou33n] s. (înv.) v. e x p l o s i o n. voie; ispitire, încercare; ~ of Providence în cercare / ispitire trimisă de providenţă. 3. dispensă / scutire de anumite obligaţii (de o bicei cu caracter religios). displume [dis'plmm] vb. tr. 1. (poetic) a scoate pe



 nele (cu geu.), a jumuli. 2. (fig.) dispensatory [dis'pensotori] I. s. farmacope e. II. adj. care poate acorda dispense / scutiri. a deposeda (pe cineva) de podo abe. dispense [dis'pens] vb. A. tr. 1. a acorda, a da. 2. a distribui, a împărţi, a re partiza. dispoint [dis'psint] vb. tr. a face bont, a toci. 3. a împărţi (dreptate). 4. a pregăti (im medicament), a face, a prepara (o reţetă). 5. (from) disponge [di'spAnd 3] vb. Ir. (înv.) 1. a lăsa să picure (ca dintr-un burete). 2. a şterge. a scuti, a disp ensa, a elibera; a emancipa (de). B. intr. to ~ with a) a se dispensa de, a se d isport [dis'po:t] I. vb. A. intr. 1. a zburda; a petrece, a se veseli, a se dist ra. 2. a face lipsi de; b) a scuti, a cruţa; a economisi; machinery ~s much labour mecanismele scutesc sport. B. refl. a se distra, a se amuza. II. s. (înv.) petrec ere; distracţie; joc; veselie, de muncă grea; to ~ with smb.'s services a se lipsi d e serviciile cuiva. zburdălnicie. disposability [disipouzo'biliti] s. disponibilit ate. dispenser -[-3r] s. 1. persoană care împarte, împărţitor. 2. v. d i s p e n s i n g d isposable [dis'pouzobl] adj. 1. disponibil; liber; util. 2. de unică folosinţă. c h e m i s t. 3. persoană care aplică (legea). disposable load [~ loud] s. (tehn.) încărcătură / sarcină utilă. dispensing chemist [dis'pensin ikemist] s. farmacist (care execută reţete ). disposable water quantity [~ 'wo:to 'kwontiti] s. (tehn.) debit disponibil. d ispeople ['dis'pkpl, dis'p-] vb. tr. a depopula.



 283 disseminated sclerosis



disposal [dis'pouzal] s., 1. aşezare, orânduire, dispoziţie, organizare. 2. (/nil.) di spoziţie, comandă. 3. putere, dispoziţie, cherem, bunul plac, dreptul de a dispune / d e a da directive / de a stabili întrebuinţarea; at smb.'s ~ la dispoziţia cuiva; I am not at your ~ nu sunt la cheremul dumitale, n-o să-mi comanzi dumneata; to have th e ~ of smth. a dispune de ceva; to place / to put smth. at smb.'s ~ a pune ceva la dispoziţia cuiva; the divine ~ pronia cerească. 4. transfer, cedare; ~ to propert y cedare / vânzare a proprietăţii. 5. îndepărtare (a gunoaielor etc.). dispose [dis'pouz] vb. A. tr. 1. a aşeza, a dispune. 2. a da dispoziţii cu privire la, a hotărî; a stabili, a determina. B. intr. a) a dispune de; to ~ of property a dispune de avere; t>) a îndepărta, a scăpa de, ase descotorosi de; a lichida; to~of an argument a combate / a respinge un argument. disposed [-d] adj. 1. dispus; they are kindly ~ towards us ci ne sunt favorabili, ne privesc cu ochi buni; well— bine dispus; iii— prost di spus. 2. to be ~ to a 11 dispus să, a fi înclinat să / spre, a fi predispus spre / la; I am ~ to think that sunt înclinat să cred că; he is ~ to obesity este predispus la o bezitate. disposedly [-idli] adv. cu demnitate, cu un aer demn. disposer [-ar] s . dătător, împărţitor, distribuitor. disposessed ['dispa'zest] 1. izgonit; evacuat. 2. dep osedat; expropriat. 3. (Jlg.) deposedat, alienat. disposition [-dispa'zi/pn] s. 1. dispoziţie, aşezare, rânduire, aranjare. 2. (mai ales pl.) (mil.) plan, dislocare, dispoziţie; pregătiri; military ~s ordine de luptă; to make ~s for a campaign a face p regătiri pentru o campanie. 3. dispoziţie, ordin. 4. dispoziţie, drept de a dispune; t o have in one's ~ a avea la dispoziţia sa. 5. predispoziţie; înclinare, pornire, tendi nţă. 6. aptitudine, talent, capacitate. 7. natură, înclinaţie, dispoziţie, înclinaţie de ca r, temperament, fire; he is of a cheerful ~ are o fire veselă. 8. hotărâre / acţiune de a dispune (de bunuri); legat; dispoziţie testamentară. 9. (jur.) punere în posesie. di spossess ['dispa'zes, 'dis-] vb. tr. 1. a deposeda, a lipsi de o proprietate, a expropria. 2. a evacua, a izgoni, a alunga. 3. a descânta, a scăpa, a vindeca (un po sedat). 4. to ~ smb. of an error a scoate pe cineva dintr-o greşeală. dispossession l'dispa'ze/pn] s. 1. deposedare, expropriere (mai ales ilegală); ~for public purpo ses expropriere pentru utilitate publică. 2. evacuare, izgonire, alungare (de pe o proprietate). dispraise [dis'preiz] I. vb. tr. a dezaproba, a blama, a critica; a dispreţul. II. s. dezaprobare, blam; dispreţ. dispraiser [-or] s. 1. critic; pers oană care dojeneşte. 2. persoană care insultă. dispraisingly f-irjli] adv. pe un ton de blam, plin de reproşuri. dispread [dis'pred] past şi part. trec. dispread vb. A. tr. 1. a răspândi, a împrăştia; a întinde în direcţii diferite. 2. a deschide larg (ochii). B. . a se întinde, a se răspândi. disprize [dis'praiz] vb. tr. (înv.) a dispreţui; a desconsi dera. disproof ['dis'pru:f, -'-] s. combatere, dezminţire; respingere (a unei dove zi, argumentaţii). disproportion ['disprs'poi/an, 


 (cu dat.), a opune rezistenţă (cu dat.); a face obstrucţie (faţă de); a împiedica; to ~ in arms every inch of ground a disputa cu armele fiecare palmă de pământ. II. s. 1. dispu tă, discuţie, dezbatere, schimb de cuvinte, polemică, controversă; the matter is in ~ pr oblema este în curs de discutare / e ncrczolvată; beyond / without ~în afară de discuţie, indiscutabil, incontestabil. 2. contestaţie, litigiu. 3. ceartă, sfadă; altercaţie, conf lict; trade ~ conilict de muncă; to settle a ~ a aplana un conflict, a pune capăt un ei certe, a se împăca. disputer [-sr] s. 1. v. d i s p u t a n t (II). 2. persoană car e contestă / care tăgăduieşte. disqualification [dis'kwDlifi'kci/pn, -disk-] s. 1. desca lificare, pierdere de calităţi / de drepturi. 2. (for) incapacitate, lipsă de califica re (pentru). 3. (jur.) pierdere de drepturi civile şi politice. disqualify [dis'kw olifai, 'dis'k-] vb. tr. 1. a descalifica; a lipsi de, a ridica calitatea / drep tul de; to ~ a voter a lua cuiva dreptul de vot. 2. (sport) a descalifica. disqu iet [dis'kwaiat] I. vb. tr. a nelinişti', a îngrijora, a tulbura, a frământa. II. adj. îng rijorat, neliniştit, tulburat. III. sT(rar) nelinişte, îngrijorare, tulburare, frământare.



disquieten [-an] vb. tr. v. d i s q u i e t (I). disquieter [-3r] s. element tur bulent / perturbator. disquieting [-in] adj. neliniştitor, tulburător. disquietingly [-inii] adv. neliniştitor, tulburător. disquietness [-nis] s.v. d i s q u i e t u d e . disquietude [dis'kwaiitju:d, -kwaiat-] s. nelinişte, frământare, îngrijorare, tulbu rare, stare de agitaţie. disquisition [id is kw i 'zi/ah] s. 1. disertaţie, studiu, tratat. 2. (înv.) cercetare juridică, anchetă. 3. (on, upon) cercetare temeinică, invest igaţie (asupra, cu privire la). disquisitional [-pl] adj. investigator, cercetător; anchetator. disquisitive [dis'kwizitiv] adj. v. d i s q u i s i t i o n a l . di srank [dis'rasnk] vb. tr. a micşora gradul (cuiva), a retrograda, a coborî la un ran g inferior. disrate [dis'reit] vb. tr. (mar.) a retrograda, a coborî la un grad in ferior. disregard ['disri'ga:d, idiş-] I. vb. tr. a nu băga în scamă, a nu acorda atenţie (cu dat.), a neglija, a dispreţui; a ignora, a omite. II. s. indiferenţă, neglijenţă, disp reţ. disregardful [-ful] adj. dispreţuitor, neatent, neglijent. disrelish [dis'rclij ] I. s. (rar) (for, to) antipatic, repulsie, aversiune, dezgust, scârbă (pentru). II . vb. tr. a dezgusta, a scârbi. disremember [idisri'mcmb3r] vb. tr. (fam.) a nu-şi a duce aminte de. a nu-şi aminti de, a uita. disrepair ['disri'pe3r, idiş-] s. (stare de) dărăpănare, stare proastă (a unei clădiri etc.); to fall into ~ a se dărăpăna; a se pre ruine. disreputability [disircpjuta'biliti] s. lipsă de bună reputaţie; dezonoare. di sreputable [dis'repjutabl] adf 1. neonorabil, dezonorant, înjositor, josnic, ruşinos . 2. cu o reputaţie proastă, compromis, discreditat, nerespcctabil; îndoielnic, suspec t. disreputableness [-nis] s.v. d i s r e p u t a b i l i t y . disreputation [d isirepju:tci/n] s.v. d i s r e p u t e . disrepute ['disri'pju:t, -dis-] s. proa stă reputaţie; discreditare, compromitere; dezonoare; to fall into ~ a se compromite , a se discredita. disrespect ['disris'pekt, -dis-] s. (to, towards) lipsă de resp ect / de politeţă / de bună-cuviinţă(faţădc); mojicie; to threat smb. with ~ a se purta nec incios; a se purta nepoliticos cu. disrespectability ['disrisipekta'biliti] s.v. d i s r e s p e c t (I). disrespectful [idisris'pcktful] adj. nerespectuos. nep oliticos, necuviincios. disrobe ['dis'roub, -'-] vb. A.tr. a dezbrăca, a despuia. B. intr. a se dezbrăca, a-şi scoate hainele. disroot [dis'ru:t] vb. tr. a dezrădăcina, a scoate din rădăcină. disrupt [dis'rApt] I. vb. tr. 1. a rupe, a sfărâma, a separa cu forţa 2. a dezbina, a produce o ruptură / o sciziune în, a scinda; to ~ the unity a sparg e unitatea. II. part. trec. de la d i s r u p t (în loc de 6'iSTMpte d). disruptio n [dis'rAppn] s. 1. ruptură, spărtură. 2. (ist. bis.) dezbinare, sciziune, schismă. 3. ( geol.) descompunere, dezagregare, erodare, măcinare (a rocilor). 4. (electr.) str㍠pu ngere, perforare. disruptive [dis'rAptiv] adj. 1. (despre explozibil) sfarâmător, br izant. 2. (jig.) care dezbină, care subminează. 3. (electr.) disruptiv; de străpungere ; prin scântei. disruptive discharge [~ dis't/a^] s. (electr.) descărcare disruptivă. disruptive electric tension [~ i'lektrik 'ten/an] s. (electr.) tensiune electrică disruptivă. disruptive strength [~ 'strerjO] s. (electr.) rigiditate dielectrică. di ssatisfaction ['disisaetisTzek/pn, .dis-] s. nemulţumire, neplăcere. dissatisfactory ['dişisaetis'faskteri] adj. insuficient, nesatisfăcător. dissatisfied ['dis'sa?tisfai d, dis's-] vb. tr. (with, at) ncsatisfăcut, nemulţumit (de). dissatisfy ['dis'sastis fai, dis's-] vb. tr. a nemulţumi. disseat [dis'si:t] vb. tr. (înv.) a detrona. disse ct [di'sekt] vb. tr. 1. a diseca; a spinteca, a tăia în bucăţi. 2. (med.) a face o disecţi e (cu gen.). 3. (jig.) a diseca, a analiza, a examina critic. dissected [di'sckt



 id] adj. tăiat, despicat; incizat. dissecting room idi'sektirj ru(:)m] s. (med.) s ală de disecţie. dissection [di'sck/^n] s. 1. disecţie. 2. obiect al disecţiei, piesă anat omică. 3. (fig.) cercetare minuţioasă. dissector [di'sekt3rJ s. (med.) prosector. diss eise ['dis'si:z, -'-] vb. tr. (jur.) (of) a deposeda ilegal (de), a lua dreptul de proprietate asupra (cu gen.). disseisee [idissi:'zi:] s. (jur.) persoană depose dată ilegal. disseisin ['dis'si:zin] s. (jur.) deposedare ilegală de proprietate. di sseisor ['dis'si:z3r, -'--] s. (jur.) persoană care ia (ceva) în posesiune ilegală. di sseize ['dis'si:z, -'-] vb. tr. v. d i s s e i s c. disseizee [idissi:'zi:] s.v. d i s s e i s e e . disseizin [dis'si:zin] s.v. d i s s e i s i n . dissemblanc e [di'semblans] s. 1. diferenţă, deosebire. 2. simulare, prefăcătorie. dissemble [di'scm bl] vb. A. tr. a disimula, a ascunde; a trece sub tăcere; a deghiza; to ~ one's an ger a-şi ascunde mânia. B. intr. a se preface, a-şi ascunde sentimentele, a fi perfid / făţarnic. dissembler [-9r] s. prefăcut, perfid, ipocrit. dissembling [-in] I- adj. p refăcut, făţarnic, ipocrit, şiret. II. s. prefăcătorie, ipocrizie. făţărnicie. disseminate incit] vb. tr. 1. a împrăştia, a semăna. 2. (med.) a disemina. 3. a răspândi (o învăţătură, zvonuri etc.). 4. (jig.) a răspândi, a semăna (nemulţumire). disseminated sclerosis [di'semincitid sklip'rousis] s. (med.) scleroză în plăci.



 dissemination 284



dissemination [diiserai'nei/an] s. (fig.) semănare; diseminare, împrăştiere, răspândire. di seminator [di'semineitar] s. (fig.) răspânditor. dissension [di'senjanj s. 1. disens iune, neînţelegere, dezacord, discordanţă, divergenţă. 2. dezbinare; ceartă, conflict. diss [di'sent] I. vb. intr. 1. (from) a se deosebi, a avea păreri diferite (de). 2. (r el.) a se despărţi de biserica dominantă (anglicană); a aparţine unei secte. II. s. 1. dez acord, deosebire de opinii. 2. (rel. anglicană) sciziune, schismă. dissenter [-ar] s . 1. sectant, schismatic. 2. neconformist, disident, persoană care face opoziţie. di ssentient [di'sent/ient, -Jant] I. adj. disident, care nu e de acord cu părerea ge nerală / oficială; contrar; without a ~voice fără nici un vot contra, în unanimitate. II. s. disident, opoziţionist; vot contra; the motive was passed with only two ~s prop unerea a fost votată cu numai două voturi contra. dissenting [di'sentig] adj. 1. dis ident. 2. neconformist. dissenting vote [~ 'vout] s. vot contra; without a ~ în un animitate. dissentious [di'senjas] adj. care nu e de acord; disident; neconformi st; certăreţ. dissepiment [di'sepimant] s. (bot., zool.) perete despărţitor, septum. dis sert [di'sa:t] vb. intr. v. d i s s e r t a t e. dissertate ['disa(:)teit] vb. i ntr. 1. a face o expunere, a ţine o disertaţie. 2. a discuta, a argumenta. dissertat ion [idisa(:)'tei/an] s. (on, upon) disertaţie, expunere (despre, asupra). dissert ationist [-ist] s. persoană care ţine o disertaţie. dissertator ['disa(:)teitar] s. v. d i s s e r t a t i o n i s t . disserve [dis'soiv] vb. tr. (with) a face un pr ost serviciu (cu); a păgubi (cu). disservice ['dis'soivis, -'--] s. deserviciu; da ună, pagubă. disserviceable [-abl] adj. dăunător, păgubitor, dezavantajos. dissever [dis's evar] vb. A. tr. a despărţi, a diviza, a separa. B. intr. a se despărţi. disseverance [d is'sevarans] s. despărţire, divizare, separare. dissidence ['disidans] s. disidenţă, dis ensiune, dezacord. dissident ['disidant] I. adj. disident, care se abate de la o pinia generală, diferit. II. s. disident, fracţionist; neconformist. dissilient [di' siliant, -ljant] adj. (bot.) disilient. dissimilar ['di'simhV, 'dis's-, di's-] a dj. neasemănător, diferit, de natură deosebită. dissimilarity [.disimi'lffiriti, .diss-] s. neasemănare, deosebire, diferenţă. dissimilate [di'simileit, 'di's-1 vb. tr. (ling v.) a disimila. dissimilation [di'simileijan, idi's-j s. (lingv.) disimilare. di ssimilitude [idisi'militju:d, .diss-1 s. neasemănare.. dissimulate [di'simjuleitj vb. A. tr. a ascunde, a disimula, a masca. B. intr. a se preface, a se ascunde, a fi făţarnic, ipocrit. dissimulation [di.simju'lei/an] s. disimulare, ascundere; pr efăcătorie, făţărnicie, ipocrizie. dissimulator [di'simjuleita'] s. prefăcut, făţarnic, tal două feţe. dissipate ['disipeit] vb. A. tr. 1. a risipi, a împrăştia, a face să dispară (« tuneric, frică etc.). 2. a cheltui, a irosi, arisipi, a arunca (bani), a pierde (p rin nesocotinţă). 3. (fig.) a împrăştia, a consuma, a uza, a toci (energie, atenţie). B. in r. 1. a se împrăştia, a se risipi, a se destrăma, a se descompune, a se nimici, a dispărea . 2. a duce o viaţă dezordonată / de desfrâu. dissipated [-id] aay. 1. împrăştiat. 2. incap l de concentrare; distrat. 3. risipitor, cheltuitor. 4. desfrânat. dissipater [-ar ] s. 1. risipitor; cheltuitor. 2. desfrânat. 3. distrugător. dissipation [idisi'pei/ pn] s. 1. risipire, împrăştiere, destrămare, descompunere; lipsă de concentrare, distracţie 2. cheltuială nesocotită, risipă (si ec.). 3. viaţă de plăceri / desfrânată, desfrâu. 4. ( scăpare, dispersie. 5. (fiz., electr.) disipire, disipaţie. dissipation function [~ ifArj/c/an] s. (fiz.) funcţie de disipaţie. dissipative ['disipeitiv] adj. 1. cheltu itor, risipitor. 2. (fiz.) disipativ. dissociable[di'sou[/'abl] adj. 1. nepotriv it, necorespunzător. 2. separabil, care poate fi despărţit. 3. [di'sou/abl] nesociabil . dissocial [di'sou/al] aay. nesociabil. dissociality [diisou/i'selitij s. nesoc iabilitate, lipsă de sociabilitate; egoism. dissocialize [di'soujalaiz] vb. tr. a face nesociabil. dissociate [diisou/ieit, 'di's-, -ousieit] vb. A. tr. 1. a diso cia, a separa; a izola. 2. (chim.) a disocia, a descompune (o substanţă, mai ales cu ajutorul căldurii). B. refl. a nu se asocia, a se separa, a se desolidariza; to oneself from others a se desolidariza de ceilalţi. C. intr. (chim.) a se descompun e, a se disocia. dissociation [di'sousi'ei/an, -ou/i-] s. 1. disociere, disociaţie , separare; izolare. 2. desoli darizare. 3. (psih.) disociere; dedublare a person alităţii. 4. (chim.) disociaţie (termică sau electrolitică). dissociative [di'sou/ieitiv, -ou/jeit-] aay. separator, izolator, care disociază, care dezuneşte. dissolubility [



 di.salju'biliti, -lat-] s. 1. solubilitate. 2. desfacere, descompunere, fuzibili tate (a metalelor). dissoluble [di'saljubl] adj. 1. solubil, fuzibil. 2. (despre contracte) care poate fi desfăcut / anulat / reziliat. dissolute ['disalju:t] adj . desfrânat, libertin. dissoluteness [-niş] s. 1. desfrâu. 2. fuzibilitate. dissolutio n [.disa'Iju:/an] s. 1. (chim.) descompunere, dezagregare, desfacere (în părţi compone nte). 2. dizolvare, lichefiere, topire. 3. desfacere, rupere, reziliere (a unui contract, a unei căsătorii). 4. dizolvare a unei adunări (mai ales a Parlamentului). 5 . desfiinţare, dispariţie (a unui stat). 6. sfârşit, moarte. 7. lichidare. dissolvabilit y [diizolva'biliti, -lat-] s. solubilitate.



dissolvable [di'zolvaîbl] adj. 1. solubil; lichefiabil. 2. care se poate descompun e, dezagrega, desface. 3. (Jig.) trecător. dissolve [di'zolv] I. vb. A. tr. 1. a d izolva, a descompune, a dezagrega. 2. a lichefia, a dizolva, a topi; the sun ~s icc soarele topeşte gheaţa. 3. a desface, a rezilia, a anula (contracte). 4. a desfi inţa, a dizolva (o adunare constituită). 5. a împrăştia, a face să dispară (o imagine). 6. ezmembra, a desfiinţa (un stat); to ~a mystery a lămuri o taină. 7. (fot.) a mixa, a s uprapune (imagini). B. intr. 1. a se descompune, a se dezagrega, a se destrăma. 2! a se dizolva, a se topi; ice ~s in the sun gheaţa se topeşte la soare. 3. (despre o asociaţie, parlament etc.) a se desface, a se desfiinţa, a se dizolva. 4. a slăbi, a dispărea; a se topi. II. s. (fot.) înlănţuire a două scene. dissolved [-d] adj. 1. dizolva t; topit; descompus; to be ~ in tears (fig.) a vărsa şiroaie de lacrimi. 2. reziliat , anulat, desfiinţat. dissolvent [-ant, di'sol-] I. adj. dizolvant. II. s. (chim.) substanţă dizolvantă; dizolvant dissolver [-ar, di'sol-] s. dizolvant. dissolving tan k [di'zolvirj tasnk] s. (tehn.) dizolvor. dissonance ['disanans] s. 1. (muz.) di sonanţă. 2. discordanţă, neconcordanţă, nepotri vire, neasemănare (de caracter ele). disso [-i] s. v. d i s s o n a n c e. dissonant [disonant] adj. 1. (muz.) disonant, d iscordant. 2. (fig., despre interese, păreri) contradictoriu, în dezacord, opus. dis suade [di'sweid] vb. tr. a despovăţui, a abate de la o hotărâre, a convinge să nu întreprin o acţiune. dissuasion [di'swcijan] s. despovăţuire. dissuasive [di'sweisiv] I. adj. ca re despovăţuieşte. II. s. despovăţuire. dissyllabic ['disi'Ieebik, 'disil-] adj. disilabic . dissyllabify [.disi'Uebifai] vb. tr. a face de două silabe. dissyllabize [di'sil abaiz] vb. tr. v. d i s s y l l a b i f y . dissyllable [di'silabl, 'di'si-] s. cuvânt de două silabe. dissymmetric(al) ['disi'metrik(al), dissi'm-] adj. 1. nesimet ric, asimetric. 2. simetric, dar având direcţii opuse (a'e exemplu mâna dreaptă şi stângă). ssymetry ['dis'simitri] s. lipsă de simetrie, asimetrie. distaff ['distu:f| s. 1. furcă (de tors). 2. lucru, ocupaţie de femeie. 3. the ~ femeile, sexul feminin. Dist aff day [~ dei] s. (rel.) 7 ianuarie. distaff side [~ said] s. the ~ linia femin ină (în genealogie). distaff woman [~ iwuman], pl. ~ women [~ iwimin] s. (înv.) torcătoa re. distain [dis'tein] vb. tr. (înv.) a păta, a murdări. distal ['distal] adj. (aiuit. , bot.) distal, îndepărtat de centru, periferic. distance ['distans] I. s. 1. distanţă, depărtare; (opt.) ~ between pupils ecartament vizual. 2. loc, punct depărtat; at (a) ~; in the ~ departe, în depărtare; from a ~ de la distanţă, de departe; it is quite a ~ from here e destul de departe, e o distanţă bună de aici; (fig.) to keep / to know on e's ~ a se ţine la distanţă, a nu-şi permite familiarităţi; a fi rezervat; a-şi cunoaşte lo to keep smb. at a ~ a ţine pe cineva la distanţă; out of ~ from prea departe de. 3. (a rte) perspectivă; the middle -~ planul al doilea / de mijloc. 4. parcurs; interval , distanţă în spaţiu şi în timp; bucată (de vreme); the ~ between two events intervalul înt uă evenimente; at this ~ of time de atunci, după atâta vreme. 5. (muz.) intervalul între două note; the ~ of a fourth intervalul de cuartă. 6. (sport) lungimea I distanţa une i curse de hipodrom (la cursele de cai). II. vb. tr. 1. a depărta, a face să pară îndepărt at. 2. a distanţa, a lăsa în urmă, a întrece (sifig.). distance circle f 'sa:kl] s. (tehn. ) cerc de distanţă. ~ distance control [~ kanitroul] s. comandă de la distanţă, telecomandă distance gauge [~ geid3] s. (tehn.) calibru de distanţă; distanţier; telemetru. dista nce meter [~ imi:tarJ s. (fiz.) telemetru. distance piece [~ pi:s] s. 1. (tehn.) distanţier, adaos. 2. (constr.) piesă intermediară. distance point [~ paint] s. (tehn .) punct de distanţă. distance rule [~ ru:l] s. (ferov.) ecartometru, riglă de măsurat e cartamentul. distance sink bolt [~ sink 'boult] s. (tehn.) şurub distanţier cu capul înecat. distant ['distant] adj. 1. îndepărtat (în spaţiu, ca grad de rudenie etc.); five miles ~ la o distanţă de 5 mile; at a ~ period într-o epocă îndepărtată. 2. (fig.) îndepărt recis, vag; ~ connection înrudire îndepărtată; ~ likeness asemănare vagă. 3. distant; rece,



 rezervat; arogant; ~ politeness politeţe rece; to be on ~ terms a fi în relaţii reci / neprieteneşti. distant control [~ kan'troul, ~ 'kontroul] s. (tel.) telecomandă; te lereglaj. distantly ['distanţii] aaV 1. de departe. 2. (fig.) cu rezervă, cu răceală, di stant. distant regulation ['distant ,regju'leifan] s. (tel.) telereglaj. distant signal [~ 'signal] s. (ferov.) semnal de distanţă. distant signalisation [~ isignal ai'zeijan] s. (tel.) telcsemnalizare. distaste ['dis'teist, dis't-] I. s. (for) dezgust, repulsie, aversiune (pentru). II. vb. tr. a dezgusta, a scârbi. distastef ul [-ful] adj. neplăcut, supărător; dezagreabil; respingător, dezgustător. distastefulness [-fulnis] s. caracter neplăcut / supărător; caracter respingător / dezgustător; scârbă, si istemper1 [dis'tempar] I. s. 1. indispoziţie, boală. 2. (vet.) răpciugă. 3. pl. (fig. înv. ) dezordini, mişcări (politice). II. vb. tr. (înv.) 1. a tulbura, a deranja, a zdrunci na (sănătatea I mintea). 2. a enerva, a irita; a nelinişti; a scoate din sărite. distemp er2 I. s. (arte) 1. pictură în tempera. 2. vopsea cu clei. II. vb. tr. a picta în temp era. distemperature [dis'temparat/ar] s. (rar) 1. îmbolnăvire. 2. tulburare (suflete ască). 3. indispoziţie. (sifig.).



 285 distribution shaft



distract ţdis'trsekt] vb. tr. 1. (from) a distrage, a sustrage, a abate (atenţia) de la. distempered [dis'tempad] adj. 1. indispus, bolnav; ~fancy imaginaţie bolnavă. 2 . iritat, 2- a hărţui, a atrage în direcţii diferite. 3. a frământa, a tulbura, a zăpăci. 4 th) a tulbura enervat; nemulţumit. 3. (despre vreme) urât; capricios. distend [dis't end] vb. A. tr. 1. a întinde, a dilata, a umfla. 2. (înv.) a lungi, a tărăgăna. mintea (cu iva), a înnebuni (cu); he was '-ed with pain era înnebunit de durere. distracted [-i d] adj. 1. nebun. 2. distras, zăpăcit, rătăcit; consternat, uluit. B. intr. a se întinde, a se dilata, a se umfla. distractedly [-idli] adv. ca un nebun; nebuneşte, Ia nebu nie. distensible [dis'tensabl, -sibl] adj. extensibil, dilatabil. distractedness [-idnis] s. 1. zăpăceală. 2. nebunie, demenţă. distension [dis'ten/^n] s. întindere, exten iune, dilataţie. distracting [-in] adj. v. d i s t r a c t i v e . distent [dis'te nt] adf (rar) dilatat; întins. distractingly [-irjli] adv. înnebunitor. distich ['di stik] s. (metr.) distih. distraction [dis'trsk/sn] s. 1. distracţie, lipsă de atenţie, nebăgare de seamă; lipsă de distichous [-as] adj. (bot.) dispus în două şiruri verticale. istil [dis'til] vb. A. intr. 1. a picura, a pica, a se scurge în cantităţi mici. 2. (c him.) a concentrare; distragere a atenţiei; labour is a ~ from gloomy thoughts mun ca te distrage se distila. B. tr. 1. a picura, a turna picătură cu picătură. 2. (chim.) a distila, a curăţa, de la gânduri negre. 2. întrerupere, lipsă de continuitate. 3. distra cţie, destindere. 4. ener a purifica (apa). 3. (chim.) a obţine prin distilare (alcoo l); to ~ brandy from wine a distila vare, agitaţie, confuzie, zăpăceală, violenţă, tulburar sentimentală; nebunie, desperare; rachiu din vin, a obţine rachiu prin distilarea v inului. 4. (chim.) a elimina (substanţe (fig.) to love to ~ a iubi la nebunie; thi s toothache drives me to ~durerca asta de măsele volatile) cu ajutorul căldurii. 5. a extrage (o esenţă din plante sau fig., dintr-o doctrină, mă scoate din minţi. teorie etc .). distractive [dis'tra?ktiv] adj. care zăpăceşte / care nelinişteşte; înnebunitor. distra n [dis'trcin] (jur.) vb. A. tr. 1. a exercita un drept de retenţie asupra (unei pe rsoane distillable [-sbl] adj. (chim.) distilabil. sau a bunurilor sale) pentru neplata unor datorii (mai ales chirie). 2. a aplica un sechestru distilland ['di stilasnd] ş. (chim.) substanţă supusă distilării. (cu dat.), a sechestra. B. intr. to ~ up on a) a sechestra; b) a executa (un debitor). distillate ['distilit, -leit] s. ( chim.) produs al distilării, distilat. distrainable [-abl] adj. (jur.) sechestrabi l. distillation [idisti'leij^n] s. 1. (chim.) distilare; rafinare; rectificare; dry ~distilare uscată; distrainee [idistrei'ni:] s. (jur.) persoană căreia i se aplică u n sechestru. sublimare; fractional ~ distilare fracţionată. 2. v. d i s t i l l a t e . distrainer [dis'traina1"] s. (jur.) executor. distillation gas [~ gees] s. ( chim.) gaz de distilare / de la distilarea uscată a cărbunelui. distrainment [dis'tr einmant] s. (jur.) sechestru, retenţie. distillation still [~ stil] s. alambic. di strainor [dis'treina1"] s. v. d i s t r a i n e r . distillatory [dis'tibteri] a df distilator. distraint [dis'treint] s.v. d i s t r a i n m e n t . distillator y vessel [~ -vesl] s. alambic. distrait [dis'trei,'--, 'distre] adj. (fr.) distr at, neatent. distilled water [dis'tild iWo:t3r] s. apă distilată. distraite [-t] adj . (fr.) distrată, neatentă. distiller [dis'thVJ s. 1. persoană care distilează (mai ales substanţe alcoolice); rachier. distraught [dis'tro:t] adj. (înv.) v. d i s t r a c t e d . 2. (telui.) distilator, aparat pentru distilat. distress [dis'tres] I. s . 1. tristeţe, suferinţă, durere, nefericire, dezolare. 2. nenorocire, distillery [dis 'tibri] s. fabrică de spirt; distilerie; instalaţie de distilat. rău, calamitate, năpastă, dezastru; adversitate, potrivnicie; a ship in ~un vapor în pericol distillery app aratus [~ -aepa'reitas] s. distilator. de naufragiu. 3. oboseală, extenuare, epuiz are. 4. sărăcie, lipsă, mizerie; to relieve ~a uşura distillery yeast [~ ji:st] s. drojd ie de spirt. mizeria. 5. (jur.) dreptul unui proprietar de a sechestra bunurile unui datornic pentru distilment [dis'tilmant] s. (înv.) distilat. distinct [dis'ti rjÂl] adf 1. (from) diferit, deosebit (de); izolat, separat (de); a ~ type neplata chiriei. 6. (jur.) sechestru, retenţie; to levy a ~ a pune sechestru. II. vb. A. tr. of mind o mentalitate deosebită; as ~ from spre deosebire de. 2. distinct, cla r, precis, 1. a îndurera, a întrista, a cauza o suferinţă (cuiva) I o durere (cuiva), a chinui, a tortura; neîndoielnic, bine definit, accentuat, marcat; a ~tendency o te



 ndinţă accentuată. 3. (înv.) a extenua, a epuiza, a vlăgui; she is ~ed with pain suferă cum lit. 2. (jur.) a pune sechestru pe. 3. to ~ into a sili să, a constrânge Ia (prin ch inuri). B. refl. a se îngrijora, a se da de pestriţ. distinction [dis'tirj/r/pnj s. 1. distincţie, deosebire, discriminare; discernământ; to draw ceasul morţii. distress ca ll [~ ko:l] s. semnal S.O.S.; strigăt de ajutor. /to make a ~between a face o deos ebire între; in ~from spre deosebire de. 2. diferenţă, distressed [di'trcst] I. adf 1. nenorocit, nevoiaş, suferind. 2. abătut, trist. 3. (sport) deosebire; all without ~ toţi Iară deosebire aparentă / formală / artificială. 3. distincţie, semn distinctiv; grad titlu, recompensă onorifică; to gain ~ a se distinge, a se remarca. epuizat. to be ~ed for smb. a fi îngrijorat de cineva; to be ~ed for money a duce 4. consideraţie, respect, cinste; to treat smb. with ~ a trata pe cineva cu respect / cu lipsă de b ani; a fi strâmtorat. II. s. the ~ sinistraţii. consideraţie. 5. merit, calitate excel entă; reputaţie, faimă; poet of ~poct eminent / renumit. distressed area [~ 'esrbj s. 1. regiune lovită de criză. 2. regiune sinistrată. 6. individualitate, caracter person al; his style lacks ~ stilul său e lipsit de personalitate; distress flag [dis'tre s iflaeg] s. (mar.) pavilion de avarie. inessential ~ deosebire neesenţială. distres sful [dis'tresful] adf trist, nenorocit; dureros, jalnic, penibil; ~situation si tuaţie distinctional [-ol] adf (rar) v. d i s t i n c t i v e . nefericită / dezastr uoasă. distinctive [dis'tin&iv] adf distinctiv, caracteristic. distressfulness [-n is] s. 1. tristeţe; durere. 2. nenorocire; mizerie; nevoie. distinctively [-li] ad v. v. d i s t i n c t l y (1). distress gun [dis'tres gAn] s. (mar.) foc tras de pe un vas ca semnal de ajutor sau pericol. distinctiveness [-nis] caracter dist inct; specific; particularitate. distressing [dis'tresirj] adf dureros, întristător, mâhnitor; neliniştitor; chinuitor. distinctly [dis'tirj&tli, -rjklij adv. 1. distin ct, clar, limpede, lămurit. 2. vizibil; accentuat; distressingly [-li] adv. durero s, chinuitor. definit; incontestabil, categoric; days are growing ~shorter zilel e devin vizibil mai scurte. distress sale [dis'tres seil] s. vânzare publică a unor bunuri sechestrate. distinctness [dis'tirjAtnis, -nknis] s. 1. claritate, preciz ie. 2. (from) deosebire (de), distress signal [~ -signal] s. (mar.) semnal de aj utor sau pericol (S.O.S.). distingue [dis'trerjgei, --1-] adf (fr.) distins, dis tress warrant [~ -w^rpnt] s. (jur.) ordin de a pune sechestru. distinguish [dis' tirjgwi/J vb. A. tr. 1. (from) a distinge, a deosebi (de); the faculty of distri butable [dis'tribjutebl] adf capabil de a fi distribuit. distributary [dis'tribj utari] I. s. afiuent. II. adj. distributiv; de distribuire, care distribuie. spe ech ~es man from the beasts facultatea de a vorbi deosebeşte pe om de animale; dis tribute [dis'tribju(:)t, 'distribjmt] vb. tr. 1. a distribui, a împărţi; a repartiza; to ~ to -'good from evil a distinge binele de rău. 2. a scoate în evidenţă, a caracteriz a, a marca; adiferenţia; the geniality which ~-es him bunăvoinţa carc-1 caracterizează. 3. a percepe, letters a împărţi scrisori. 2. a întinde (culoarea), a împrăştia, a răspândi; anure a vedea, a desluşi, a distinge, a observa. 4. to ~ into a împărţi în, a clasifica în; to ~ over a field a împrăştia îngrăşăminte pe un ogor. 3. a răspândi, a difuza, a propaga. into high and low a împărţi sunetele în înalte şi joase. B. rejl. (by) a se face 4. a împăr rupa în categorii, a clasifica; to ~books into classes a clasifica cărţi pe cunoscut / remarcat, a ieşi în evidenţă, a se evidenţia, a se distinge (prin). C. intr. to ~ categor ii. 5. (poligr.) a regrupa. 6. (înv. jur.) a împărţi (dreptatea). distributed loss [dis' tribju(:)tid bs, 'distribju:tid ~] s. (tehn.) pierdere repartizată. between a deos ebi între, a distinge între; I can hardly ~ between the two brothers îi distributee [d isitribju:'ti:] ş. (jur.) persoană căreia îi revine ceva (mai ales o parte de deosebesc cu greu pe cei doi fraţi, distinguishable [-abl] adf 1. perceptibil. 2. remarcabil . 3. ~from care se poate distinge moştenire). distributer [dis'tribjut3r] s. distr ibuitor, împărţitor. de; -into care se poate împărţi / clasifica în. distributing board [di ribjutirj ibn:d] s. (electr.) tablou de distribuţie. distinguishableness [-ablnis] s. 1. caracter perceptibil. 2. caracter remarcabil. 3. ~from distributing box [ ~ boks] s. (tehn.) cutie de derivaţie. posibilitatea distingerii de; ~ into posibi litatea împărţirii / a clasificării în. distributing canal [~ ka'na;l] s. (chim.) canal de distribuţie. distinguished [-t] adf 1. (by) cunoscut, deosebit, remarcabil, emine nt, celebru (prin). distributing line [~ 'lain] s. (electr.) conductă portabilă. 2. distinctiv, caracteristic; ~ style stil caracteristic. 3. distins, distributing shaft [~ '/u:ft] s. (auto) arbore de comandă / de distribuţie. distinguishing [-in] adf deosebitor, caracteristic, specific, propriu, distribution [


 s. 1. distribuire, împărţire, repartizare; (teatru) ~ of parts distinguishingly [-ini i] adv. 1. separat, în parte. 2. eminamente. distort [dis't3:t] vb. tr. 1. a defor ma, a strâmba, a altera (aspectul); his face was ~ed distribuirea rolurilor; ~ of prizes împărţirea premiilor. 2. răspândire, difuzare; împrăştiwith pain i se schimonosise f durere. 2. (fig.) a deforma (mintal sau moral). 3. (fig.) erc; geographical ~răspând irca faunei şi florei pe arii geografice. 3. clasificare. 4. (poligr.) regruparea literelor. adenatura (fapte, cuvinte etc.). distributional [-al] adj. de distrib uţie. distorted [-id] adj. 1. deformat, strâmbat; schimonosit. 2. denaturat. distrib ution board fdistri'bju:/3n bo:d] s. (electr.) tablou de distribuţie. distortednes s [-idnis] s. deformare, caracter diform. distribution desk [~ desk] s. (electr. ) pupitru de distribuţie. distortion [dis'tD:/3n] s. 1. deformare (de imagini, trăsătu ri etc.); contorsiune (a membrelor corpului). 2. pervertire, deformare morală. 3. denaturare, prezentare voit falsă; distribution frame [~ freim] s. (tel.) repartit or. distribution law [~ b:] s. (tehn.) funcţie de distribuţie. by the ~ of facts den aturând faptele. 4. (fiz.) distorsiune. distribution port [~ po:t] s. (tehn.) lumi nă de distribuţie. distorsionist [-ist] s. 1. acrobat, om-şarpe. 2. persoană care deform ează sensul / imaginea. distribution reinforcing [~ ■rkin'foisii]] s. (tehn.) armătură d e repartiţie. 3. caricaturist. distribution rotor [~ iroutar] s. (tehn.) pipă, lulea , perie. distortion margin [dis'to:/sn rma^in] s. (tel.) limită telegrafică, distrib ution shaft [~/a:ft] s. v. d i s t r i b u t i n g s h a f t . distortive [dis't o:tiv] adj. care deformează etc. (cf. d i s t o r t).



 distributival 286



dither ['dioar] I. vb. intr. 1. a tremura; a fremăta, a se înfiora, a vibra. 2. a se agita distributival [idistribju'taival, disi'tribjutaivl] adj. (gram.) distribu tiv. distributive [dis'tribjutiv] I. adj. distributiv (si gram.). II. s. (gram.) pronume sa» fără rost. II. s. (/trai ales pl.) tremur; freamăt; înfiorare. dithering gras s ['didarin gra:s] s. (bot.) tremurătoare (Briza media). adjectiv distributiv. dit hery ['dioari] adj. (pop.) to feel ~ a fi agitat / nervos; a tremura din tot cor pul. distributivity [dis.tribju'tiviti] s. (mat.) distributivitate. dithionic ac id [.daiOai'onik 'assid, idiSi'a-] s. (chim.) acid ditionic. distributor [dis'tr ibjutar, 'distribjuita1"] s. distribuitor, împărţitor. dithyramb ['diOiraMiib] s. diti ramb. district ['distrikt] I. s. 1. district; cartier, sector, circumscripţie; rai on; regiune, ţinut; dithyrambic [,diOi'ra=mbik] I. adj. ditirambic. II. s. v. d i t h y r a m b . the Lake District regiunea lacurilor (in nordul Marii Britanii); electoral ~circumscripţie dithyrambus [idiOi'raimbas] s. v. d i t h y r a m b . e lectorală; (amer.) red-Iight ~ cartier cu case de toleranţă. 2. (amer.) circumscripţie e lectorală; close ~ circumscripţie electorală în care victoria a fost obţinută cu o majorita e dition ['di/an] s. (înv.) putere, stăpânire. neînsemnată de voturi. 3. parohie independe ntă (în Marea Britanie). II. vb. tr. (amer.) ditrochean [idaitra'ki:an] adj. (metr.) cu doi trohei. a împărţi în districte sau regiuni, a raiona. dittander [di'txndar] s. v . d i t t a n y . dittany ['ditani] s. (bot.) frăsinel (Dictamnus albuş). district a sylum [~ a.sailam] s. azil de noapte districtual. dittied ['ditid] aay. care est e cântat sau compus sub formă de cântec simplu. district council |~ ikaunsl] s. consil iu districtual. ditto ['ditou] I. pl. dittos [-z] s. 1. idem, ditto; paid to A. £ 100 ~ to B. plătit lui A. district court [~ ka:t] s. (mai ales amer.) tribunal dis trictual. 100 lire, ditto (aceeaşi sumă) lui B; to say ~ to a fi de acord cu, a fi d e aceeaşi părere district heating [~ ihi:tirj[ s. termoficare de cartier. cu. 2. dup licat, lucru identic, similar; suit of ~s. v. d i.t t o s u i t. II. adv. la fel , ca înainte, district office [~ ofis] s. oficiu poştal districtual. ca mai sus; I w ill act ~ eu voi proceda la fel. III. vb. tr. (fam.) a găsi un al doilea la fel Di strict Railway [~ ireilwei] s. cale ferată electrică între Londra si suburbii. cu. dis tringas [dis'trirjga:s, -gas] s. (lot., jur.) ordin de sechestru. ditto suit [~ sju:t] s. costum făcut în întregime din acelaşi material. distrust [dis'trAst,'-'-] I. s . neîncredere, îndoială, bănuială, suspiciune; to sow ~ a semăna ditty ['diti] I. s. 1. cân , cântecel; popular ~cântec popular. 2. zicală, zicătoare, vorbă, neîncredere. II. vb. tr. nu se încrede în, a se îndoi de; we were ~ed by the natives expresie (favorită). II. (înv .) vb. A. intr. a cânta un cântec. B. tr. a cânta. băştinaşii ne priveau cu neîncredere. di bag [~ bag] s. v. d i 11y box. distrustful [-ful) adj. neîncrezător (în sine sau în alţii ), bănuitor. ditty box [~ baks] s. (mar. si.) cutie cu ustensile (ace, foarfecă etc. ). distrustfully [-fuli, -făli] adv. cu neîncredere, neîncrezător, bănuitor. diuresis [dai ju'ri:sis] s. (med) diureză, excreţie abundentă de urină. distrustfulness [-fidnis, -fal -] s. neîncredere, bănuială. diuretic [.daijua'retik, -joa'r-] (med.) I. adj. diuretic , cu proprietăţi diuretice. II. s. diuretic, distrusting [-in] adj. v. d i s t r u s t f u l . substanţă diuretică. distrustless [-lis] adj. nebănuitor. diuretical [-ol] ad j. v. d i u r e t i c (I). distune [dis'tjmn] vb. tr. a dezacorda (un instrument muzical). diurnal [dai'a:nal] I. adj. 1. de zi, din timpul zilei, diurn. 2. (as tron.) diurn, care durează disturb [dis'ta:b] vb. A. tr. 1. a tulbura, a deranja, a incomoda. 2. a întrerupe (liniştea, tăcerea, echilibrul sufletesc etc.); a tulbura, a zdruncina; to ~ confidence a zdruncina o zi. 3. (înv.) de fiecare zi, zilnic. II . s. (înv.) jurnal zilnic, încrederea. 3. a agita, a nelinişti, a îngrijora. 4. a abate de la cursul firesc; a strica diurnalist [-ist] s. (înv.) gazetar. (planurile); a face să devieze (acul într-un câmp magnetic); 5. (jur.) a schimba, a anula diurnally [ -i] adv. 1. în timpul zilei, ziua. 2. (înv.) zilnic, în fiecare zi. (o hotărâre). 6. (y'ur .) a împiedica (pe cineva să-şi execute un drept). B. re)?, a se deranja; diuturnal [. daiju'ta;:nal] adj. (rar) care ţine mult, de lungă durată. please don't ~ yourself tc rog nu te deranja. diuturnity [daiju'tamiti] s. (rar) durată lungă. disturbance [-an s] s. 1. tulburare (a liniştii, odihnei etc.); agitaţie, dezordine; frământare, div1 [di v] vb. auA'. (scot.) v. do. tumult; to make / to create / to raise a ~ a tulbura



 ordinea.publică; a face larmă / zgomot. div2 s. spirit rău (în mitologia persana). diva E'di:va] s. (ital.) divă, primadonă, cântăreaţă celebră. 2. emoţie, nelinişte, îngrijorare e. 3. defectare, deteriorare. 4. (geol.) dislocare; discontinuitate stratigrafică. 5. perturbaţie, tulburare, deviere (a busolei, atmosferică etc.); divagate ['daivag eit] vb. intr. a divaga, a se abate de la subiect, a face digresiuni. ~ of broad cast reception tulburare a recepţiei radiofonice. divagation [.daiva'geijan] s. di vagaţie, deviere de la un subiect. divaguely [dai'veigli] adv. (rar) fără ţintă, fără rost. sturbed [-d] adj. tulburat etc. (v. d i s t u r b). r divalent ['daiiveilont,'-' --, -'--] adv. (chim.) bivalent, divalent. disturber [-a ] s. 1. perturbator; (j ur.) persoană care împiedică pe cineva să-şi exercite un drept. 2. (tel.) emiţător de bruia perturbator. divan [di'vam, dai'v-, 'daivasn] s. 1. (ist.) Divan (consiliu de st at în Imperiul Otoman disturbing [-in] adj. tulburător, care tulbură, inoportun, care deranjează; (despre ştiri sau alte ţări orientale); instanţă superioară judecătorească. 2. sofa. 3. cafenea turcească. 4. cameră pentru fumători, fumoar. 5. (glumeţ) debit de tutu n. 6. culegere de etc.) neliniştitor. poezii (ale unui autor). disulphate [dai'sAl feit, -fit] s. (chim.) pirosulfat. divan bed ['daivan bed] s. somieră-divan. . dis ulphide [dai'sAlfaid, -fid] s. (chim.) disulfură. divan keeper [~ >ki:par] s. cafe giu (turc). disulphuric acid [daisAl'fjuarik 'assid] s. (chim.) acid pirosulfuri c. disunion ['dis'jumjan, dis'j-] s. 1. neunire; dezbinare; disidenţă; sciziune; sep arare, divaporation [daiivajpa'rei/an] s. evaporare. izolare. 2. (fig.) dezacord , discordanţă, divergenţă. divaporization [dai.vaaparai'zei/an] s.v. d i v a p o r a t i o n . divaricate I. [dai'vasrikeit, di


 . d i v e r g e n c e (1). excavator cu lingură de adâncime. 3. (constr.) excavator cu cupă întoarsă. 4. (pol.) last divergence [-ansi s. 1. divergenţă, deosebire, dezacord; deviere. 2. (tehn., mat.) ~ revoluţionar consecvent până la capăt. divergenţă. divergency [ ansi] s. v. d i v e r g e n c e . ditching ['dit/irj] s. 1. săpare de şanţuri. 2. dren are (cu ajutorul şanţurilor). divergent [-ant] adj. 1. divergent, deosebit, în dezacor d; deviat; ~ views păreri diferite. ditching machine [~ ma'/irn] s. maşină pentru săpat şa nţuri. ditching plough [~ plau] s. 1. (agr.) rariţă, muşuroitor. 2. (drumuri) plug pentr u şanţuri. 2. (tehn., mat.) divergent. divergently [-antli] adv. divergent; în sensuri contrarii; to think ~ a avea păreri opuse. ditch water ['dit/ i\va:tar] s. apă stătătoa re (din şanţuri); (fam.) (as) dull as ~ plicticos divergent squint [dai'va:d3ant skw int] s. (med.) strabism divergent. la culme, foarte plicticos; (fam.) (as) dead as ~ mort de-a binelea. dite [dait] s. (pop.) I don't care a ~ puţin îmi pasă, nu-mi p asă câtuşi de puţin. diverging [dai'va:d3in,di'v-] adv. v. d i v e r g e n t . diverging fault [~ To(:)lt] s. (geol.) falie ramificată. ditheism ['daiOiizam] s. (rel.) di teism, dualism religios.



 287 divorce case



divers ['daiva(:)zj adj. (înv.) diverşi, diferiţi; mai mulţi, mai multe; in ~places în dif erite locuri; for ~ reasons pentru mai multe motive; on ~occasions în diferite oca zii; în repetate rânduri. diverse [dai'v3(:)s,'-] I. adj. 1.diferit,divers,deosebit, neasemănător, 2. variat, felurit, schimbător; of the most ~ views de cele mai diverse / diferite opinii. II. adv. în altă direcţie. diversely [-li] adv. 1. diferit, divers ; variat. 2. în diferite direcţii. diverseness [-nis] s. diversitate. diversicolpure d [dai'vsrsi-kAtad] adj. multicolor. diversification [dai'vaisifi'kei/sn] s. div ersificare. diversified [dai'vxsifaid] adj. divers, felurit; variat; pestriţ; cu f orme diverse. diversiform [dai'v3:sif3;m] adj. felurit, variat, cu forme diverse . diversify [dai'vaisifai] vb. tr. 1. a face variat, a varia; a modifica; a împest riţa; woods and lakes ~ the landscape păduri şi lacuri fac peisajul variat. 2. (amer.) a investi (capital) în diverse întreprinderi. 3. (rar) a împodobi, a orna. diversion [dai'vsi/sn, di'v-] s. 1. deviere, deviaţie, abatere. 2. diversiune (şi mii.). 3. di stracţie, amuzament; out-of-door ~s jocuri în aer liber. 4. ramificaţie, derivaţie. dive rsion canal [~ ksinaal] ş. (hidr.) canal de ocolire. diversion dam [~ rdasm] s. (h idr.) baraj de derivaţie. diversion factor [~ ifaekW] s. (electr.) factor de diver sitate. diversionist [dai'vai/pnist] adj. diversionist, de diversiune. diversity [dai'va:siti, di'v-] s. 1. diversitate, varietate, felurime; deosebire, neasema nare. 2. împestriţare; înfăţişare pestriţă. 3. semn distinctiv. diversity factor [~ .faskta . (electr.) factor de diversitate. divert [dai'vsit, di'v-] vb. A. tr. 1. a abat e, a deturna, a devia, a schimba cursul (unui rău), a schimba calea (unui vapor et c.); a îndrepta în alta direcţie; a îndepărta. 2. a sustrage / a îndepărta de la o ocupaţie istrage atenţia (cuiva); to ~ public attention from a distrage / a îndepărta atenţia gen erală de la. 3. a distra, a amuza. B. re/7, a se amuza, a se distra. diverter [-3r ] s. canal de derivaţie. diverticulum [rdaivai'tikjulam],/?/. diverticula [-Is] s. (anat.) diverticul. divertimento [diverti'mentou] s. (muz.) divertisment. diver ting [dai'vsitin, di'v-] I. adj. distractiv, amuzant. II. s. 1. abatere, deturna re. 2. distracţie, amuzament. diverting dam [~ 'daeni] s.v. d i v e r s i o n da n i. divertingly [dai'v3:tinli] adv. distractiv, amuzant. divertissement [di'verti s'mâ] s. (jr.) (rar) 1. distracţie, amuzament. 2. (muz.) divertisment. divertive [da i'vs:tiv] adj. v. d i v e r t i n g . Dives ['daivi:z] s. (lat. bibi.) Bogatul. Dives costs [~ to:sts] s. pl. (jur.) speze ridicate pentru cei bogaţi. divest [dai 'vest,di'v-] vb. A. tr. l.(of) a dezbrăca, a despuia (de). 2. to ~ of a lipsi de; a priva de; a scăpa de; to ~smb. of his rights a lipsi o persoană de drepturile sale . B. refl. to ~ oneself of a se lepăda (de), a renunţa la, a se lipsi de; I cannot ~ myself of the idea nu pot să-mi scot din minte ideca (aceasta). divestiture [-it/ 3r] ş. 1. despuiere; deposedare. 2. (jur.) luare sau pierdere de drepturi; interdi cţie legală. divestment [-mont] ş. v. d i v e s t i t u r e . divesture [dai'vest/y, d i'v-] s.v. d i v e s t i t u r e . dividable [di'vaidabl] adj. v. d i v i s i b l e . divide [di'vaid] I. vb. A. tr. 1. (into, in) a despărţi, a separa, a scinda, a tăia (în); the river ~s the town in two râul taie oraşul în două; a room ~d from the rest f the house by a passage o cameră despărţită de restul casei printr-un coridor; (fam.) t o ~ the house with one's wife a-şi alunga soţia din casă. 2. a împărţi, a repartiza; to ~ s th. among several persons a împărţi ceva între mai multe persoane; to ~ smth. with smb. a împărţi ceva cu cineva. 3. a subîmpărţi, a diviza, a grupa (în clase, categorii, familii .); the poem is M1 into twelve cantos poemul este împărţit în 12 cânturi. 4. a despărţi, a bina, a semăna discordie între; opinions are ~d on this point asupra acestei problem e părerile sunt împărţite. 5. (pol.) a împărţi (membrii parlamentului sau ai unei alte adun două grupe de votanţi, pentru şi contra); a pune la vot. 6. (mat.) a împărţi; sixty ~d by t elve is/gives five şaizeci împărţit la doisprezece este egal cu cinci. 7. a diviza, a gr ada; to ~ a sextant a marca gradele pe un sextant. 8. to ~ off a despărţi, a separa; to ~ out a împărţi, a repartiza; to ~ up a dezmembra (un regat etc.). B- intr. 1. a s e despărţi, a se separa, a se scinda. 2. (into) a se împărţi, a se diviza (în capitole, cat gorii etc.); to ~into several parts a se împărţi în mai multe părţi. 3. (mat.) (by) a fi di izibil (prin). 4. (pol.) a vota (împărţind votanţii în două categorii, „ayes" şi „noes" - p tra). II. s. (amer.) 1. cumpănă, linie de despărţire a apelor. 2. (fam.) împărţire, divizar



 separare. divided [di'vaidid] adj. 1. despărţit, separat, scindat; deosebit; dezbina t; împărţit, divizat; furcat. 2. (bot.) divizat. 3. (fon.) lichid. 4. gradat, împărţit în g e. divided leaf [~ 'li:f] s. (bot.) frunză sectată. dividend ['dividend, -dând] s. 1. (et\) dividend. 2. (mat.) de împărţit, dividend coupon [~.ku:pon] s. v. d i v i d e n d w a r r a n t . dividend warrant [~ iWDrant] ş. (ec.) cupon de dividend. divider [di'vaidor] ş. 1. persoană sau obiect care împarte / care divide. 2. pl. compas dista nţier. 3. (mat.) divizor. 4. (chim.) separator. 5. (tehn.) piesă de ramificaţie. divid ing [di'vaidin] I. adj. despărţitor; divizor, de divizare, de separare. II. ş. împărţire; d vizare; repartiţie, dividing crest [~ 'krest] s.v. d i v i d i n g r a n g e , div iding head [~ 'hed] s. (tehn.) cap divizor, dividing line [~ 'lain] s. linie de despărţire, de demarcaţie. dividingly [divaidirjli] adv. prin împărţire.



dividing machine [di'vaidin mo'/im] s. (tehn.) maşină de divizat. dividing partition [~ pa:'tijbn] s. perete despărţitor. dividing plate [~ 'plcit] s. (tehn.) disc divi zor. dividing range [~ 'reind3] s. (geogr.) cumpăna apelor, linie de separaţie a ape lor. dividing rule [~ 'ru:l] s. riglă gradată. dividing screw [~ 'skru:] s. (tehn.) şu rub micrometric. dividing wall [~ 'wo:l] s. (constr.) perete. dividing wheel [~ 'hwi:l] s. (tehn.) disc divizor. dividual [di'vidjual] adj. (înv.) 1. separat, deo sebit, distinct; împărţit, divizat. 2. scparabil. dividually [-i] adv. separat. divina tion [idivi'nei/pn] s. 1. ghicire, ghicit. 2. prevestire, prorocire; prevedere, pătrundere. 3. pronostic dibaci / abil (care se realizează). divinator ['divincit3r] s. ghicitor; profet. divinatory [di'vinatouri] adj. profetic; prevestitor. divi ne [di'vain] I. adj. 1. divin, dumnezeiesc; ceresc; ~ right drept divin. 2. (fam .) minunat, straşnic, admirabil. II. s. 1. preot; faţă bisericească. 2. teolog. III. vb. A. tr. 1. a ghici, a prezice, a proroci. 2. a presimţi; a ghici, a bănui, a presupu ne. B. intr. a ghici, a face preziceri. divinely [-li] adv. divin, dumnezeieşte; p rin puterea divina. divineness [-nis] s. natură divină. diviner [-3rJ s. ghicitor; p rofet. diving ['daivirj] s. 1. scufundare, afundare; imersiune. 2. (sport) plonj on, săritură în apă. 3. (av.) picaj. 4. (şl.) furt, pungăşie. diving bell [~ bel] s. clopot ufundător, clopotul scafandrului, clopot pentru afundare. diving bird [~ bo:d] s.v . d i v e r (3). diving board [~ bo:d] s. trambulină. diving boat [~ bout] s. (mar .) barcă de scafandru. diving brake [~ 'breik] s. (av.) frână aerodinamică. diving dress [~ dresj s. costum de scafandru. diving helmet [~ -helmit] s. cască de scafandru. diving pump [~ pAmp] s. pompă de scafandru. diving rudder [~ -rAd3r] s. (av.) cârmă d e adâncime, profundor. diving spider [~ -spaido1"] s. (eiitom.) păianjen-de-apa (Arg yroneta aquatica). diving stage [~ stcid3] s. v. d i v i n g b o a r d . diving suit [~ sju:t] s. v. d i v i n g d r e s s . diving turn [~ ta:n] s. (av.) ranve rsarc, răsturnare. divinify [di'vinifai] vb. tr. (înv.) v. d i v i n i z e . divinin g rod [di'vainin. rod] s. 1. baghetă magică; băţ, nuia (de obicei de salcie sau alun, de spre care se crede că poate indica unde se află apă subterană, metale etc.). 2. (mine) v ergea pentru sondaj. divining staff [~ sta:fj s. v. d i v i n i n g r o d . divi nity [di'viniti] s. 1. divinitate, dumnezeire, natură divină. 2. fiinţă divină; Dumnezeu; zeitate; zeu; zeiţă. 3. persoană adorabilă. 4. (rel.) Doctor of Divinity (D.D.) doctor în teologic. 5. facultate de teologie. divinityship [-/ip] s. divinitate, natură divi nă. divinization bdivini'zci/pn, -nai'z-] s. divinizare, zeificare, îndumnezeire. di vinize ['divinaiz] vb. tr. a diviniza, a zeifica, a îndumnezei. divisibility [diiv izi'biliti, -za'bitat-] s. divizibilitate. divisible [di'vizabl, -zib-] adj. div izibil (şi mat.). divisibleness [-nis] s. divizibilitate. division [di'vi33n] s. 1 . despărţire, separare; sciziune; divergenţă. 2. împărţire, distribuire, diviziune, reparti e; ~ of labour diviziune a muncii. 3. (mat.) împărţire; divizare; long ~ împărţire printr-u împărţitor mai mare de 12; short ~ împărţire printr-un împărţitor mai mic de 13. 4. clasif ordin, gen. 5. despărţitură, limită, graniţă. 6. dezbinare; dezunire; discordie, divergenţă păreri); to cause / to bring ~ a provoca neînţelegere / ceartă. 7. parte, secţiune, sector ; subdiviziune administrativă sau electorală. 8. (mil.) divizie. 9. (mar.) divizion. 10. (pol.) separare a membrilor unei adunări legislative pentru a vota; votare; P arliamentary ~ circumscripţie electorală; to carry a ~ a obţine majoritatea; without a ~în unanimitate. 11.(rar) tabel de preţuri, tarif. 12. (ferov.) sector de cale ferată. divisional [di'vi^pnsl] adj. 1. divizionar, care se referă la împărţire; fracţionar. 2. ( mi/.) de divizie. 3. de circumscripţie. divisional area [~ rearia] s. (mii.) secto r al unei divizii (din spatele frontului). divisional court [~ ko:t] s. (jur.) i



 nstanţă de apel. divisional general [~ 'd3ensrpl] s. (mii.) general de divizie. divi sional island [~ 'ailond] s. (drumuri) refugiu, platformă. divisional surgeon [~ ' saiâşan] s. medic de circumscripţie. divisionate [di'vi33neit] vb. v. d i v i d e (I). division mark [di'vi3^n ma:k] s. (mat.) semnul împărţirii. division plate [~ pleit] s . perete despărţitor. divisive [di'vaisiv] adj. despărţitor, separator. divisor [di'vaiz ar] s. (mat.) divizor; împărţitor. divisural [di'vizsrpl] adj. v. d i v i s i o n a l . divorce [di'vo:s] I. s. 1. divorţ, desfacere a căsătoriei. 2. despărţire, ruptură. II. vb tr. 1. a desface căsătoria între, a pronunţa divorţul (cuiva). 2. a se despărţi prin divor a divorţa de; a părăsi (soţia, soţul). 3. a despărţi, a separa, a detaşa; a desface legătu re; to ~ from the soil a despământeni. divorce [-ci, diivor'sei] s. (jr.) bărbat divorţa t. divorceable [-abl] adj. care se poate despărţi, scparabil. divorce case [di'vD:s keis] s.v. d i v o r c e s u i t .



 Divorce Court 288



Divorce Court [~ ko:t[ s. (jur.) tribunal de divorţ. divorcee [


 ai parcurs?; is it done? e gata? ai isprăvit?; when will you have done eating? când o să isprăveşti de mâncat?; I was not yet done with my exercises nu-mi terminasem încă exer iţiile; when all is done când va fi terminat totul, la sfârşit. 7. a juca (rolul de), a interpreta; a face pe; a se preface în; to ~ Hamlet a juca rolul lui Hamlet; to ~ a part a juca un rol; (sl.) to ~ the agreeable a face pe agreabilul; (sl.) to ~ the polite a face pe politicosul; to ~ the grandmother over smb. a facepe morali stul cu cineva. 8. a găti, a prepara, a frige, a coace; to ~ meat a frige carne; t he meat is well done / underdone / overdone carnea e bine friptă / nefriptă / prea f riptă. 9. a face (un drum), a străbate (o distanţă); we did the five miles in an hour am străbătut cale de cinci mile într-o oră. 10. (fam.) a vizita; a parcurge; a examina, a cerceta; „a face"; to ~the British Museum a vizita Muzeul Britanic (în întregime); to ~ a country a cutreiera o ţară în lung şi în lat; to ~ a town a vizita un oraş. 11. (fam.) trata, a întreţine, a îngriji, a omeni; a hrăni; a servi; to ~ a man well a întreţine / a răni bine un om; they ~ you very well at this restaurant se mănâncă foarte bine Ia acest restaurant. 12. (sl.) a înşela, a duce, a păcăli, a trage pe sfoară; I think you have bee n done cred că ai fost tras pe sfoară; they shan't ~ me twice nu mă mai duc ei a doua oară; he did her out of ten shillings i-a suflat zece şilingi. 13. to ~ again a pref ace, a transforma; to ~ away a face să dispară, a spulbera,



a înlătura, a îndepărta; he could not ~ away her mistrust nu a putut să-i spulbere neîncred rea; to ~ away with a desfiinţa, a aboli; this old custom is done away with acest vechi obicei a dispărut / a fost desfiinţat; he did away with himself şi-a pus capăt zil elor; to ~ by a trata, a se purta cu; ~ as you would be done by poartă-te aşa cum ai dori ca ceilalţi să se poarte cu tine; ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face; to ~down a înfrânge, a învinge, a supune, a subjuga; (sl.) to ~in a) a înşela; b) a omorî; c) a distr ge, a dărâma; d) a obosi; e) a birui, a învinge (în luptă); to ~ into a traduce; done into English în traducere engleză; to ~ off a) a scoate; b) (amer.) a împărţi, a despărţi (prin un perete); to ~ to on a îmbrăca, a pune (o haină); to ~ out a pune în ordine, a aranja, a deretica; to ~ over a) a reface, a reîncepe; b) a acoperi, a unge, a mânji; to ~a ) v. to ~ by; b) (mai ales fam.) a face, a acorda (cuiva); to ~ unto v. to ~ t o ; to ~ up a) a renova, a reface, a pune în ordine, a aranja; to ~ the house up a r epara, a renova casa; to ~ up one's dress a-şi încheia rochia; he did the hat up lik e new a făcut pălăria ca nouă; b) a împacheta, a ambala; done up in brown paper împachetat hârtie de ambalaj; c) (mai ales la part. trec.) a obosi peste măsură, a extenua; he is (sl.) to ~ brown a înşela, quite done up after his journey este extenuat după călătorie. a duce; (sl.) to ~ smb. proud a flata pe cineva, a-1 face să se umfle în pene. B. re fl. (fam.) a se îngriji (de sine); he does himself well se îngrijeşte de el, are grijă d e persoana lui. C. intr. 1. a face, a proceda, a se comporta; ~ as you are told fă aşa cum ţi se spune; ~ in Rome as they ~ at Rome poartă-te la Roma aşa cum se poartă cei din Roma, adaptează-te mediului înconjurător. 2. a îndeplini o faptă / o acţiune / o datori ; a lucra, a fi activ; ~ or die luptă ori mori; fă ceva valoros ori mori; she was al ready up and ~ing era deja în picioare / în plină activitate. 3. a face / a o duce l a merge.(bine), a înflori, a prospera, a reuşi, a avea succes; a se însănătoşi, a se simţi b ; they are ~ing very well le merge foarte bine, au succes; the invalid is ~ing w ell bolnavul merge spre bine; flowers don't ~ in this soil florilor nu le prieşte acest pământ; how ~ you ~? (formulă protocolară) (aprox.) încântat de cunoştinţă. 4. a fi , a conveni, a corespunde scopului, a fi suficient / satisfăcător; a servi; will tha t ~? merge? ajunge? e suficient? that will ~ destul, ajunge, e destul, e bine; t his will ~me very well îmi convine de minune, mă aranjează foarte bine; do you think h e.will ~? crezi că va corespunde?; I tried the key but it would not ~ am încercat ch eia, dar nu merge / nu se potriveşte; it would not ~ to ask him now nu face să-1 între băm acum. 5. (ln perf. compus) a sfârşi, a isprăvi, termina; have done! isprăviţi! destul! e'll start as soon as you have done vom porni îndată ce veţi fi terminat; have you don e with that paper? mai aveţi nevoie de acest ziar? 6. to ~ for a îngriji, a face gos podărie; Mrs. S does for the old don d-na S. ţine gospodăria bătrânului profesor; to ~ for oneself a se lipsi de ajutorul celorlalţi; to ~ by a trata, a se purta cu; to ~ w ith a) a fi mulţumit cu, a fi satisfăcut de; (glumeţ) I could ~ with another glass n-a r strica încă un păhărel; b) a răbda, a suporta, a tolera, a se mulţumi cu; I can't ~ with im nu mă împac cu el; she can ~ with a cup of milk for her supper se mulţumeşte cu o cană de lapte seara; to ~ without a se lipsi de; he can't ~ without his pair of crutc



 hes nu se poate lipsi de cârje. <■ to have smth. to ~ with a avea de a face cu, a av ea un amestec în; it is as good as done e ca şi făcut; nothing doing nu-i nimic de făcut ; nimic nu merge. D. aux. 1. (serveşte la conjugarea formelor interogative si nega tive a verbelor la prezent si past) did you know his name? îi ştiai numele? I ~ not speak French nu vorbesc franceza; he did not think so nu era de această părere; ~ no t hesitate! nu şovăi! don't be afraid! nu-ţi fie teamă!; (fam.) I didn't have time n-am avut timp. 2. (folositpentru a accentua, a insista, a întări, a scoate în evidenţă ideea e xprimată de un alt verb); a) (la prezent si past, forma afirmativă) I ~ wish he coul d come ţin foarte mult să poată veni; I did say so and I ~ say so now aşa am spus şi spun asta şi acum; b) (la imperativ) ~ tell me! te rog spune-mi!; ~be quiet staţi, vă rog, liniştiţi; c) (pentru a sublinia contrastul cu ceea ce s-a afirmat anterior) but I d id see him totuşi l-am văzut; strange as you may think it, she did weep oricât ţi s-ar păr ea de curios, totuşi a plâns; d) (pentru a scoate în evidenţă un pronume intercalat) ~you go rather du-te tu mai degrabă. 3. (folosit în inversiuni) rarely does it happen tha t rar se întâmplă ca; not only ~ they blame him nu numai că îl mustră. 4. (înv. poetic, cu oare expletivă) then over all his long red cloak he manfully did throw apoi, cu o eleganţă bărbătească, aruncă peste toate lunga sa pelerină roşie. 5. (înlocuieşte un alt ve fost menţionat înainte, pentru a evita repetarea acestuia) a) (verbul se repetă în limb a română) she loved him more than he did her ea 1-a iubit mai mult decât o iubea ci; b ) (verbul nu se repeta în limba română) he works as much as you —munceşte tot atât de mult a tine; c) (verbul do se traduceai „a face") he promised to come and I hope he wil l ~so a promis să vină şi sper că o va face; if you want to tell him ~ it now dacă vrei săspui, fă-o acum. 6. (înlocuieşte un predicat si un complement direct) if you saw the truth as clearly as I ~ dacă ai vedea adevărul tot aşa de clar cum îl văd eu; he likes fis hing and so ~ I lui îi place pescuitul şi mie de asemenea. 7. (ca formă eliptică a imper ativului) may I come tomorrow? Do! pot să viu mâine? Da, vino!; I am tempted to acce pt. Don't! Sunt tentat să accept. Nu accepta! 8. (ca răspuns afirmativ sau negativ l a o întrebare) ~you think he will come? I don't. Crezi că va veni? Nu (cred); Did yo u meet her? I did. Ai întâlnit-o? Da. 9. (în întrebări disjunctive) nu-i aşa? he learns wel , doesn't he? învaţă bine, nu-i aşa? he doesn't learn well, does he? nu învaţă bine, nu-i a o2 pi. dos, do's [du:z] s. 1. (sl.) înşelătorie, şarlatanie, escrocherie. 2. (fam.) întâmpl re, fapt, eveniment; (glumeţ) petrecere, chef; we've got a ~ on tonight avem o pet recere astă seară. 3.pl. participaţie, parte; fair do's parte / împărţeală dreaptă. 4. (fam din, dispoziţie. 5. (austral, sl.) succes. do3 [dou] s. (muz.) (nota) do. doable [ rdu:3bl] adj. care se poate face. do-all ['du:o:l] s. (fam.) meşter la toate, fact otum. doat [dout] vb. intr. v. d o t e .



 289 does



doctor solution ['dokts S3'lu:/pn] s. (chim.) proba doctor, plumbit de natriu. d oaty ['douti] adj. (amer.) (despre lemne: stejar, fag, mesteacăn etc.) anormal col orat din cauza unui început de putrezire. doctor's stuff [~z stAf] s. doctorie, me dicament. dobbin ['dobin] ş. cal (de tracţiune). doctress ['doktris, -res] s.v. d o c t o r e s s . dobby ['dobi] s. 1. prost, nătâng; zaharisit, ramolit, bătrân care a dat în mintea copiilor. doctrinaire ['doktri'neor] (fr.) I. s. doctrinar, teoretician ; ideolog; persoană care aplică 2. (text.) mecanism cu iţe. o teorie în mod dogmatic şi pe dant. II. adj. doctrinar; teoretic; nepractic. dobie ['doubi] s. (constr.) 1. cărămi dă nearsă; chirpici. 2. construcţie din chirpici. doctrinal [dok'traind, 'doktrin-] ad j. referitor la o doctrină, dogmatic. dobule ['dobju:l] s. (iltt.) clean (Leuciscu s cephalus). doctrinally [dok'trainali] adv. prin doctrină; prin învăţătură. doc [dok] s. ( rese, de la d o c t o r,fam.) doctor. doctrinarian [idoktri'neorion] s., adj. v. d o c t r i n a i r e . docent [dou'sent, 'douspnt] s. (amer.) docent. doctrina rity [idoktri'neariti] s. concepţii doctrinare înguste. docile ['dousail, 'dos-] adj . 1. înţelegător; docil, supus, blând. 2. (despre materie) uşor doctrine ['doktrin] s. 1. î văţătură, doctrină, precepte. 2. credinţă, dogmă; evanghelie. de lucrat; suplu; pliant. doc st [-ist] s. adept orb al unei doctrine. docilely [-li] adv. docil. document l'd okjumcnt] I. s. document, act, piesă de dosar; ectificat; legal ~ act autentic; do cility [dou'siliti] s. docilitate, supunere; blândeţe. ~s of title titluri de propri etate; (jur.) ~s pertaining to the case before the court dosar; 1 dock [dok] s. (bot.) plante din genul Rumex; măcriş (Rumex acetosa); ştevic (Rumex to draw up a ~ a redacta un document. II. vb. tr. 1. a dovedi prin acte; 2. a documenta. alpinus) . 3. a aduce dovezi pentru / în favoarea (cu gen.) sau împotriva (cu gen.). dock 2 1 , s. 1. doc, bazin (al unui port); floating ~ doc plutitor; wet ~ doc cu apă; dry documental [idokju'mentl] adj. v. d o c u m e n t a r y (I). ~doc (de) uscat, ba zin de radub; (fam.) in dry ~fără lucru. 2. (amer. fam.) port. 3. (amer. documentary [>dokju'mcnt.7ri] I. adj. documentar. II. s. film documentar; full-length mii.) spital. 4. pi. ansamblul unui port cu bazine, cheiuri, docuri etc. sau (uneori) şantier ~(film) documentar de lung metraj. de construcţii navale. 5. (ferov.) cap d e linie, staţie finală. 6. (ferov.) platformă de încărcare. documentary feature [~ 'fi:t/a r] s. (cin.) documentar artistic. O. vb. tr. (mar.) 1. a duce, a băga (un vas) în do c (pentru reparaţie); a acosta. 2. a andoca. documentation fdokjumen'tei/sn. -man] s. 1. documentaţie; documentare; confirmare 3. a cupla. a unor acte / documente. 2. (mar.) înzestrare a vasului cu documente. dock3 s. boxa acuzatului; in the ~ p e banca acuzaţilor. dod [dod] s. (amer. fam.) ~ burn / drat / rot it! la naiba! la dracu! 4 dock I. s. 1. partea cărnoasă a cozii unui animal. 2. ciot de coadă. II. vb. tr. 1. a dodder1 fdoda1"] s. (bot.) torţei (discuta); true / lesser ~ borangic, b arba-dracului reteza coada (cu gen.). 2. a scurta, a tunde scurt (părul). 3. (fig. ) a tăia, a reduce; a lipsi (Cuscuta epithymum). de, a priva; to ~ the wages a red uce salariile; (jur.) to ~ the entail a retrage o dispoziţie dodder2 vb. iutr. 1. a tremura (de slăbiciune, de bătrâneţe). 2. a se clătina, a nu se restrictivă pentru numire unui succesor. putea ţine pe picioare. 3. to ~ along a şchiopăta. 1 dockage [-id3J s. (mar.) 1. timpul cât stă un vas într-un doc. 2. taxă pentru folosirea doddered fdodad] adj. 1. (despre pomi) fără ramuri; fără vârf, ciuntit, retezat. 2. acoperit docului, taxă d andocare. de plante parazite (mai ales de torţei). 3. slab, plăpând; debil, 2 dockage s. reducere, micşorare, tăiere. dodder grass ['dodo gra:s] s. (bot.) tremurătoare (Br iza media). dock cress ['dok kres] s. (bot.) zgrăbunţică, iarbă-dc-zgaibă (hapsâna communis . doddering ['dodorirj] adj. v. d o d d e r y . dock dues [~ dju:z] s. v. d o c k a g e 1 (2). dodder seed ['doda si:d] s. (bot.) Iubit, gălbenuş, oul-inului (Camel ina sativa). docker ['dokor] s. 1. docher, muncitor în docuri / în port; hamal în port . 2. persoană doddery ['dodari] adj. 1. nesigur pe picioare, şovăitor, tremurător. 2. se nil, slab de minte. care trăieşte în preajma docurilor. doddipoll ['dodipoul] s. (fam. ) prostănac, găgăuţă, cap sec. docket ['dokit, amer. şi -ct] I. s. 1. (jur.) rol (al proces lor de judecat). 2. registru, doddy ['dodi] s. (scot.) vacă ciută. opis de hotărâri. 3. etichetă; fişă, andosanient, i/ulicândpe scurt conţinutul unui document, doddypoll ['dodip oul] s. v. d o d d i p o l l . a! unui colet; (ec.) foaie de expediţie, scrisoare



 de trăsură. 4. chitanţă de plata a taxelor dodecagon [dou'dekagon] s. (geom.) dodecagon. vamale. II. vb. tr. 1. (jur.) a înregistra (o hotărâre judecătorească), a consemna în regi tru. dodecagonal ['doude'kasgand] adj. (geom.) dodecagonal. 2. a eticheta, a fac e o adnotaţie pe un document / scrisoare etc., a înregistra pe o fişă dodecahedron ['dou dika'hedrpn, -'hi:d-] s. (geom.) dodeeaedru. (conţinutul unui document, al unui co let etc.). dodecapetalous [dou.deka'petalas. 'doudika'p-] adj. (bot.) dodccapeta l, cu douăsprezece dock glass ['dok gla:s] s. pahar mare pentru degustat (vinuri e tc.). petale. docking ['dokirj] s.v. d o c k 2 (II). dodecasyllabic [dou.dekasi' lasbik, 'doudika-J adj. dodecasilabic. din douăsprezece silabe. docking block [~ b lok] s. (mar.) doc de chilă. dodecasyllable [dou'dekasi'labl, doii'dcks'sibbl] s. 1. cuvânt dodecasilabic 2. (metr.) dockize ['dokaiz] vb. tr. a construi docuri în. v ers dodecasilabic, alexandrin. dockmaster ['dokma:stor] s. (mar.) căpitan de doc. dodecatemorion [douidekati'mo:rian. idoudeka-] ş. (rar) 1. a douăsprezecea parte doc k rat ['dok rast] s. (amer.) vagabond care doarme prin docuri. dintr-un cerc. 2. (astrologie) una dintre cele douăsprezece case ale zodiacului. docksman ['doksman ],pl. docksmen [~] s.v. d o c k e r (1). dodfetched ['dodfet/t] adj. v. d o d g a s t e d . dock warrant ['dok iWo:rant] ş. (ec, mar.) recipisă de andocare. dodgast ed ['dodga:stid, -gass-] adj. (pop.) blestemat, afurisit. dock worker [~ iW3:kar ] s. (muncitor) docher. dodge [dodj] I. vb. A. iutr. 1. a se da în lături, a sări în lătur i, a se feri (de o lovitură), dockyard [~ju:d] s. 1. (mar.) ansamblu de docuri, an trepozite, şantiere pentru construirea a evita un obstacol / un pericol; to ~ thro ugh the traffic a se strecura printre vehicule. şi repararea vaselor; şantier naval; arsenal naval. 2. (amer.) şantier. dockyardman ['dokja:dmon], pi. dockyardmen [-m en, -man] s. muncitor dintr-un 2. a tergiversa; a se codi, a se sustrage, a se e schiva. 3. to ~ round /about behind a ocoli. a se strecura în spate. B. tr. 1. a e vita, a ocoli, a căuta să scape de, a se feri de; to ~ arsenal naval. doctor fdokta1 "] I. s. 1. doctor, medic; woman ~ doctoriţă; to call in the ~ a chema military serv ice a se eschiva de la serviciul militar; to ~ a question a eluda o întrebare. med icul; to be under the ~ a fi sub îngrijire medicală, a urma un tratament medical; 2. a încurca, a dejuca. 3. a-şi bate joc, a înşela, a duce. 4. a mişca (un obiect) încoace şi l.) to put the ~ on smb. a înşela / a păcăli pe cineva. 2. doctor (deţinător al unui titlu olo. II. s. 1. săritură în lături, mişcare laterală bruscă (pentru a evita o lovitură). 2. universitar); ~ of science (D. Se.) doctor în ştiinţe; ~ of medicine (M.D.) doctor în şir etlic, chichiţă, şmecherie; to be up to all the ~s a) a cunoaşte toate trucurile etc.; m edicină. 3. (înv.) învăţat, cărturar; ~s differ / disagree părerile savanţilor sunt împărţi noaşte toate ungherele. 3. (fam.) invenţie, truc ingenios; expedient, procedeu, mijl oc; 4, (fam.) bucătar (pe un vas sau într-o tabără). 5. (tefut.) mecanism auxiliar; oric e a good ~ for remembering names un bun procedeu pentru a-şi aduce aminte numele; mecanism care ajută să uşureze munca omului. 6. (telm.) răzuitor; adaptor; racletă, crater . he put me up to that ~ el mi-a indicat acest mijloc, mi-a dat această idee. dodg er [-ar] s. 1. om dibaci, abil, şiret, şmecher, om pe care nu poţi conta. 2. (amer.) 7 , (el.) clcctrod-burete. 8. muscă artificială (pentru pescuitul cu undiţa). II. vb. A. tr. l.a trata, a da îngrijire medicală (cuiva), a da medicamente (cuiva); to ~ a pa tient a anunţ, reclamă. 3. (amer.) turtă de mălai. 4. s. mic automobil electric, automob il electric trata un pacient. 2. (rar) a conferi titlul de doctor (cuiva). 3. a repara la repezeală, a drege; în miniatură (diu parcurile de distracţii). a doftorici. 4 . (fam.) a falsifica (documente), a boteza (vinul). 5. a castra (un motan). B. r ejl. dodgery [-ari] s. v. d o d g e (II, 2). a se trata, a lua medicamente. C. i u/r. (fa/u.) 1. a practica medicina. 2. a fi bucătar (pe dodgy [-i] adj. 1. ager, abil, dibaci, iscusit. 2. viclean, necinstit. 3. (despre un mecanism un vas sau în tr-o tabără). etc.) ingenios. dodipate ['dodipcit] s. v. d o d i p o l 1. doctoral [ 'doktorsl] adj. 1. de doctor; doctoral; doctoricesc; 2. (imiv.) de doctorat. dod ipoll ['dodipoul] s. v. d o d d i p o l l . doctorally ['doktorali] adv. (rar) c a un doctor; doctoral; doctoriccştc. dodo1 fdoudou] s. (înv.) cântec de leagăn. doctoran d ['dokto'rasnd] ş. doctorand, candidat la doctorat. dodo2 s. (omit.) 1. pasărea dod o (Raphus cucullatus); (fam.) (as) old as the ~ bătrân, doctorate fdoktsrit] s. doct orat. doctoress f'doktaris, -res] s. 1. doctoriţă. 2^soţie de doctor. 3. (femeie) doct or fîu ştiiuţe de pe vremea lui Adam Babadam. 2. (si.) nătâng, tontălău. dodoism ['doudouiz s. (fa/u.) tâmpenie, prostie. etc.). dodsey ['dodzi] s. (si.) 1. muiere, femeie. 2. iubită. Doctor Fell ['dpkta 'fel] s. (fam.) persoană care provoacă o antipatie invo



 luntară si doe [dou] ş. (zool.) 1. căprioară, ciută. 2. femelă a unor animale ca iepurele d câmp inexplicabilă. si de casă, dihorul, şobolanul, şoarecele. doctorial [dok'to:riol] ad j. v. d o c t o r a l . doer ['du(:)3r] s. 1. executant. 2. om de acţiune; talkers are no good ~s cei care ştiu doctoring ['doktarirj] s. 1. îngrijire (dată cuiva). 2. (fam.) profesie de doctor. să vorbească frumos nu strălucesc prin fapte. 3. (mai ales în cuvinte compuse) făcător, doctorization [doktari'zei/sn, -rai'z-] s. acordare a tit lului de doctor. Doctors' Commons ['doktoz 'komanz] s. pi. (înv.) colegiul doctori lor în drept civil din autor; an evil ~ sau a wrong ~ un răufăcător, un vinovat. 4. (scaţ. ) persoană împuter Londra. nicită, procurist, agent. -0- a bad ~ plantă care creşte sau în reşte insuficient; a good doctor's degree [~ di'gri:] s. doctorat (ca titlu). ~ pl antă care creşte sau înfloreşte din abundenţa. doctorship ['dokto/ip] s.v. d o c t o r a t e . does [forma tare dAz; forme slabe daz, dz| persoana a 3-a sg. prezent de la d o1.



 doeskin 290



doeskin ['douskin] s. 1. piele de căprioară, antilopă. 2. ţesătură de lână care imită antil ele de drac. doesn't ['dAznt] prese, de la d o e s not. doest [rdu(:)ist] (înv.) p ersoana a 2-a sg. prezent de la do 1 . doeth [dA<3] (înv.) persoana a 3-a sg. prez ent de la d o2. doff [dof| vb. tr. 1. a da jos, a scoate (pălăria, Itaina). 2. a se lăsa de, a părăsi, a renunţa la («n obicei etc.). doffer ['dofar[ s. (text.) cilindru peri etor. dog [dog] I. s. 1. câine (Caniş familiaris); Alpine / St. Bernard ~ (câine) St. Bernard; (fig.) dead ~ lucru prost / bun de aruncat; (amer. fam.) hot ~s un fel de cântaţi calzi asemănători cu erenvurştii; (amer.) hot ~! straşnic, pe cinste!; mad ~ câi turbat; pug ~ câine mops; spotty ~ budincă cu stafide; sporting ~ câine de vânătoare; top ~a) câine care a ieşit victorios în luptă; b) cel care e stăpân pe situaţie, partea învingă true-bred ~câine de rasă; under ~ a) câine învins; b) învinsul, partea învinsă; a ~ in the ger un om invidios; ~s of war grozăviile sau urmările războiului; (prav.) if the old ~ barks he gives counsel sfatul bătrânilor trebuie ascultat; (fam.) what the ~s has b ecome of...? ce naiba s-a întâmplat cu?; beware of the ~! câine rău! feriţi-vâ de câine!; t lush like a black / blue ~ a nu roşi deloc; to die like a ~ a muri ca un câine; (pro v.) a hungry ~ will eat a dirty pudding foamea e cel mai bun bucătar; (prov.) ~s d o not eat ~s corb la corb nu-şi scoate ochii; (prov.) a scalded ~ fears cold water cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt; (prov.) give a ~a bad name and hang him! a ponegri înseamnă a omorî; (fig-) to give / to throw to the ~s a arunca la câini, a da l a gunoi; a arunca pe fereastră; to go to the ~s a ajunge în mizerie, a se duce de râpă; to have a ~ in one's belly a fi supărat / necăjit sau posomorât; to have a black ~ a f i prost dispus; (prov.) every ~ (if not hanged) has his day va răsări soarele şi pe ul iţa noastră; toate îşi au timpul lor; to help a lame ~ over a stile a ajuta pe cineva la nevoie; (fam.) to lead a ~>s life; to lead a ~ of a life a duce o viaţă de câine; let sleeping ~s lie a) (prov.) nu trezi leul care doarme; lasă-i pe duşmani să doarmă; b) d e ce să vorbim despre asta? (despre chestiuni neplăcute etc.); to lie like a ~ a nu mişca; to live like cat and ~ a trăi precum câinele cu pisica; Iove me, love my ~ dacă mă iubeşti, iubeşte tot ce e al meu; to play/ to belike the~ in the manger a fi invidio s, a nu mai putea de invidie; (fam.) it rains cats and ~s plouă cu găleata; to run a way like a ~ with a kettle at his tail a o zbughi, a o tuli; to send smth. to th e ~s a toca ceva, a nu mai lăsa nimic din ceva; (fam.) to slink off like a whipped ~ a o şterge cu coada între picioare; (fam.) take the hair of the ~ that bit you ma i bea ca să-ţi vii în fire; you can't teach an old ~ new tricks ce nu se învaţă la tinereţe se mai învaţă la bătrâneţe; (fam.) it isn't fit to turn a ~out nu-ţi vine să dai un câine o vreme ca asta). 2. mascul la unele animale ca lupul, vulpea etc. 3. (fam.) in divid, tip, om, băiat (cu anumite calităţi sau defecte, după epitet); a gay / jolly ~ un băiat de viaţă; a lucky ~ un norocos; a sly ~ un şmecher, 6 vulpe bătrână; a surly ~ un ar a lazy ~ un leneş, un puturos; a dirty / nasty ~ un om demn de dispreţ, un porc de câi ne. 4. v. a n d i r o n. 5. the Dog (astron.) Sirius (constelaţie); the Greater Do g, the Lesser Dog Câinele Mare, Câinele Mic. 6. (lehn.) piedică, declic, clichet; ghea ră; dinte; unealtă de scos cuie; cârlig. 7. pi. (fam.) picioare. 8. (constr.) scoabă, cr ampon. 9. (electr.) fişă, jack. 10. mâner. II. vb. A. tr. 1. a urmări, a merge pe urma ( cu gen.); a se ţine pe urmele (cu gen.); to ~smb.'s foot-steps a urmări / a fila pe cineva pas cu pas. 2. (fig.) a persecuta, a urmări. 3. a prinde, a agăţa, a fixa (cu o menghiim etc.). 4. (mar.) to ~ down a fixa, a lega. B. intr. 1. (amer. si.) a f ugi, a o lua la sănătoasa. 2. (fam.) a minţi.



dog-fennel [~ifenal] s. (bot.) romaniţă-puturoasă, mărarul-câinelui, muşeţel-prost (Antliem cotula). dog-fight [~ fait] s. 1. luptă de câini. 2. (fam.) încăierare generală. 3. (av.fa m.) luptă aeriană foarte strânsă în care avioanele inamice se atacă fără discernământ, desc l fiecare asupra celorlalte. dog finder [~ ifaindar] s. (glumei) hoţ de câini. dogfi sh [~fif] s. (i/u.) câine-de-mare, nume generic dat diferitelor specii de rechini mici (Squalus acanthias, Cynias caniş s.a.). dog-fly [~ fiai] s. (entom.) specie d e muscă (Musca canicularia). dog-foolish [~ifu;Ii/] adj. (pop.) bătut în cap, prost de dă în gropi. dog-footed [~.futid] adj. cu labe de câine. dog-fox [~ifoks] s. (zool.) 1. vulpoi. 2. vulpe galbenă (Vulpes corsac). dogged ['dogid] adj. 1. încăpăţânat; dârz, ten



 , perseverent; it's ~ that does it cu răbdarea treci marea. 2. rău, ticălos, perfid. 3 . ursuz; supărat. doggedness [-nisj s. încăpăţânare, îndărătnicie. dogger ['dogo'] s. 1. (m s olandez de pescuit cu două catarge. 2. (geol.) jurasic mijlociu. 3. (austr.) vânător de câini dingo. doggerel ['dogsral, -ril] I. s. versuri de calitate inferioară / tr iviale I cu versificaţie neregulată. II. adj. (despre o poezie) burlesc, trivial, pr ost. doggerelizer [-aizar] s. (rar) autor de versuri triviale / proaste; poetast ru. doggery ['dogari] s. 1. caracter josnic, purtare josnică; mârşăvie, ticăloşie. 2. (fam. absurditate, prostie. doggess ['dogis] s. (rar) căţea. dogget ['dogit] s., vb. tr. v. d o c k e t. doggie ['dogi] adj., s. v. d o g g y . doggish ['dogi/] adj. 1. câinesc. 2. (rar) uşor iritabil, arţăgos. 3. (fam., despre moda) ţipător, vulgar. doggishne s [-nis] s. iritabilitate, arţag. doggo ['dogou] a«V. (sl.) to lie ~ a face pe mortu l în păpuşoi; a sta la pândă. dog gone ['dog gon] inter/, (amer. pop.) la dracu! la naiba! dog-grass [~gra:s] s. (bot.) pir-pădureţ (Agropyron caninum). doggrel ['dogral] s., adj. v. d o g g e r e l . doggy ['dogi] I. adj. 1. de câine, câinesc. 2. amator / i ubitor de câini. II. s. căţel, căţeluş. doggyness [-nis] s. (rar) dragoste pentru câini. do ead ['dog hed] s. (mii.) percutor (la tun). dog-headed [~.hedid] adj. cinocefal, cap de câine. dog-hearted [~.ha:tid] adj. câinos, hain, cu inimă de piatră. dog hole [~ houl] s. 1. coteţ /cuşcă pentru câini. 2. cameră foarte mică şi sărăcăcioasă, chichineaţă. dj s. (fam.) câini. dog-house [~haus] s. 1. v. d o g - k e n n e l . 2. (amer. fam .) dizgraţie; to be in the ~ a fi (trecut) pe linie moartă, a nu mai fi la modă. 3. (a mer. teatru) teatru îii care se prezintă o piesă cu titlu de încercare înainte de a fi pusă pe afişul wuti mare teatru de pe Broadway. 4. (fam.) ţinere din scurt a unui soţ; to b e in the ~ a fi ţinut din scurt de către soţie. 5. cămăruţă. 6. (mar.) cabină mică (pe un i og-hutch f-lut/]s.v. d o g - k e n n e l . dogie ['dougi] s. (amer.) 1. viţel fără mamă. 2. animal de proastă calitate. dog-in-a-blanket ['dogino'bUerjkit] s. im/el ae bu dincă cu marmeladă, ruladă cu stafide. dog-in-the-mangerish ['doginaa'majngarif] adj. (rar) pizmaş, invidios. dogana [da'ga:na[ s. (ital.) vamă. dog keeper [dog ,ki:par] s. îngrijitor de câini. dog ape ['dog eip] s. (zool.) babuin (Papio babuin). dog-ken nel [~ikenal] s. coteţ / cuşcă pentru câini. dogaressa ['douga'resa] s. soţie de doge. dog -Latin [~'laetin, V-] s. (mai ales scol.) latină incorectă; jargon care imită latina. dogate ['dougeit] s. rang de doge. dog lead [~ li:d] s. lanţ / curea de care e leg at câinele. dog-bane ['dogbein] s. v. d o g ' s b a n e . dogleg fence ['dogleg fe ns] s. (amer.) gard în zigzag. dog bee [~ bi:] s. (entom.) trântor. dog licence [~ d aisans] s. adeverinţă de înregistrare a unui câine, permis pentru a ţine dogberry ['dogber i, -bari] s. (bot.) boabe de sânger (Comus sanguinea). un câine. Dogberry s. funcţiona r conştiincios, dar prost şi guraliv (după numele unui personaj doglike f'doglaik] I. adj. (ca) de câine; ca un câine; to lead a ~ life a duce o viaţă de din comedia lui Shak espeare „Mult zgomot pentru nimic"). câine. II. adv. ca un câine. dogberry tree [~ tri :] s. v. d o g w o o d . dogma ['dogmo],pl. dogmas [-z] sau dogmata [-ta] s. dog mă; doctrină; teorie. dog-biscuit ['dog.biskit] s. biscuit special pentru hrana câinil or. dog-mad ['dognifed] adj. turbat. dog boit [~ boult] s. (te/m.) şurub rabatabil . dog man [~ maîn] s. îngrijitor de câini. dog box [~ boks] s. compartiment pentru câini într-un vagon de marfă. dogmatic [dog'maitik] adj. 1. dogmatic. 2. autoritar; sente nţios; pedant. r dog-brier [~


 or.) act(e) de caritate. dog otter [~ ota r ] s. (zool.) vidră, lutră (mascul - hâtra vulgaris). dog-ear ['dogia'] vb. tr. a îndoi colţurile (paginilor de carte). dogeshi p ['doud3/ip] s. v. d o g a t e . dog pack [~ pa;k] s. (canad.) samar pentru câine . dog-parsley [~.pa:sli] s. v. d o g ' s p a r s l e y . dogface ['dogfeis] s. ( amer. fam.) infanterist, pifan. dog pig [~ pig] s. purcel de lapte. dog-faced [~ feist] adj. cu faţă de câine. dog-poison [~rpoizn] s. v. d o g ' s p a r s l e y . dog -faithful [~'fci8f«l] adj. credincios ca un câine. dog race [~ reis] s. (canad.) între cere de sănii cu câini. dog fall [~ fo:l] s. cădere în care ambii luptători ating pământul dată. r r dog-ray [~rei] s. v. d o g f i s h. dog-fancier [~.fa;nsia , -sja ] s. a mator / crescător sau negustor de câini.



 291 domestic



dog-rose [~rouz] s. (bot.) răsură, măceş, rujă, trandafir sălbatic (Rosa canina). dog's age ['dogz eid3] s. a ~ multă vreme, o veşnicie. dog's bane [~ bein] s. (bot.) 1. chendâr (Aţx)cynum veneium). 2. omag (AconiUun sp.). dog's berry [~ beri] s. v. d o g - b e r r y . dog's cabbage [~ .ka;bid3] s. (bot.) trcpădătoare, buruiană câinească (Mercurial is annua). dog's chance [~ t/a:ns] s. not a ~ nici cea mai mică şansă, nici un pic de noroc. dog's death [~ dc6] s. moarte de câine; moarte ruşinoasă. dog's-ear [~ior] I. s . îndoitură a colţului unei pagini. II. vb. tr. a îndoi colţul (unei pagini). dog's-fennel [~-fenpl] s. v. d o g - f e n n e l . dog's-grass [~ gra:s] s.v. d o g - g r a s s . dog shift ['dog /ift] s. schimb de noapte. dog shore [~ /o:r] s. (/Har.) tăl pi de lemn pentru lansarea unui vapor în apă. dog show [~ /ou] ş. 1. expoziţie de câini. 2 . (amer. teatru) piesă prezentată cu titlu de încercare. dogskin ['dogskin] s. piele d e câine. dog's lady ['dogz ileidi] J. v. d o g ' s w i f e . dog sleep ['dog sli:p ] s. somn uşor / întrerupt / iepuresc. dog's letter ['dogz rletor] s. denumire veche a literei R. dog's-meat [~mi:t] s. 1. carne (de obicei de cal) pentru hrana câini lor. 2. mortăciune. dog's nose [~ nouz] s. amestec de bere cu gin. dog's-parsley H posli] ş. (bot.) patrunjclul-câinelui (Aethusă cynapium). dog spike ['dog spaik] s. (f erov.) crampon (de şină). dog's-tail Meii] s. (bot.) 1. pieptănariţa, iarba-câinelui (Cyno surus sp.). 2. Dog's Tail (astron.) Carul Mic, Ursa Mica. Dog-Star ['dogsta:r] s . (astron. fam.) Zorilă, Luceafărul din zori, Sirius. dog's-tongue ['dogztAn] s. (bo t.) arăriel, limba-câinelui (Cynoglossum officinale). dog's-tooth ['dogztu:0[ s. (bo t.) 1. pir-gros, iarba-câinelui (Cyuodon dactylon). 2. cocoşei, dintele câinelui (Eryt hronium dens-canis). dog's-tooth grass [~ 'gra:s] ş. (bot.) pir pădureţ (Agropyrum can inum). dog's-tooth violet [~ 'vaiolit] s. v. d o g ' s t o o t h (2). dog's wife ['dogz waif] s. (pop.) căţea, femeie ordinară. dog tag ['dog taeg] s. 1. medalion pri ns de zgarda unui câine, cu numele şi adresa proprietarului. 2. (amer. si.) plăcuţă de' id entitate (purtată la gât de militari). dog-tired ['dog'tabd] adj. obosit ca un câine, frânt de oboseală. dog-tooth [~tu:0], pl. dogteeth [-te:G] s. 1- canin 2. (arhit.) o rnament arhitectonic al stilului gotic englez, format din patru frunze, care por nesc dintr-un punct central. dogtooth violet ['dogtu:G 'vablit] s. (bot.) cocoşei (Erythronium dens-canis). dog town [~ tăun] s. (amer.) colonie de câini din / de pre rie. dogtree [~tri:] s. v. d o g w o o d . dogtrot [~trot] s. trap uşor, buiestru. dog-violet [~.vablit] s. (bot.) viorea sălbatică (Viola canina). dogwagon [~.wasg3n ] s. (amer.) bufet ambulant unde se vând hot d o g s . dog-watch [~wot/[ s. (mar.) jumătate de cart (de la orele 16 la 18 şi de la 18 la 20). dog-weary [~rwiori] adj. frânt de oboseală, dog wheat [~/iwi:t] s. v. d o g - g r a s s . dog whip [~ hwip] s. cravaşa. dog-wolf ['dogwulfl.pi. dog-wolves [-wulvz] s. (canad.) lup (mascul) a dult, dogwood ['dogwud] s. (bot.) sânger (Cornus sanguinea). doily ['doili] s. şerveţe l. doing ['du(:)in] s. 1. faptă, acţiune, opera; all this is your ~ toate acestea su nt opera dumitale, dumneata eşti cauza tuturor acestor lucruri. 2-pl. acte, acţiuni, fapte, purtare, comportare; valiant ~s fapte eroice; (peior.)fine~s these! frum oase isprăvi! I have heard ofhis~s am auzit despre purtarea lui. 3. pl. larmă, vuiet , gălăgie, dezordine; tămbălău, petrecere. (pop.) to give smb. a ~ a-i da cuiva bătaie de p / de furcă; the house wants a deal of ~ casa are nevoie de o reparaţie serioasă. doi t [doit] ş. 1. veche monedă olandeză; ban, gologan, sfanţ. 2. lucru fără valoare / de nimic fleac, o nimica toată; not to care a ~ a nu-i păsa nici cât negru sub unghie; it is n ot worth a ~ nu face nici cât o ceapă degerată, doited [-id, ed] adj. (scot.) bătut în cap , slab de minte.. doitkin [-kin] s.v. d o i t (1). do-it-yourself ['du(:)itjuo's elf] I. s. înclinaţia de a-şi construi singur anumite obiecte utile; tehnica la domici liu. II. adj. amator. dolce ['dolt/i, 'doul- şi pronunţia italiană] adj. (hal. muz.) d olce. doldrums ['doldromz] s. pl. 1. (fam.) ipohondrie, deprimare, tristeţe; idei negre; to be in the ~ a nu-i fi toţi boii acasă, a fi abătut. 2. (mar.) acalmie tropic ală. 3. (jig.) stagnare; stare de inactivitate. dole1 [doul] I. s. 1. (înv.) soartă, d estin. 2. distribuire, împărţire (a hranei, banilor, bunurilor etc.), pomană; ajutor (da t în general în cantităţi mici, cu zgârcenie); ajutor / alocaţie de şomaj; to be / to go on e ~ a) a fi şomer, a fi fără de lucru; b) a trăi din pomeni. II. vb. tr. to ~ out a da / a împărţi câte puţin. dole2 s. (înv. poetic) 1. durere, supărare, necaz; jale; dor, alean.



 lamentaţie, jeluire, plângere, bocet. doleance ['doulbns] s. (înv.) doleanţă, plângere. do eful ['doulful] adj. lugubru; trist; tânguios, jalnic; plângător. dolefully [-i] adv. trist; tânguios, jalnic, dole fulness [-nis] s. tristeţe, jale. dolerite fdobrait] s . (mineral.) dolerit. dolerophanite [idob'rofonait] s. (mineral.) dolerofanit.



dolesome ['doulsam] adf v. d o l e f u l . dolesomeness [-nis] s. v. d o 1 e f u 1 n c s s. doless ['du:lis] adf (amer.) fără putere, ineficace. dolichocephalic ['d olikouke'fadik, -se'f-] adf dolicocefal. dolichocephalism ['dolikou'kcfalizpm, rse-] s. dolicocefalism. dolichocephalous [-dolikou'sefabs] adf v. d o l i c h o c e p h a l i c . dolichocephaly [idolikou'scfoli] s. (antropologie) dolihocefa lie, dolihocefalie. doliman ['dolinicen, -mon] s.v. d o i m a n. do-Iittle ['du: litl] s, (fam.) pierde-vară, trântor. doll [doi] I. s. păpuşă (şifig.); Paris ~ manechin. I . vb. intr. (amer. si.) a se găti; ~ed up împopoţonat. dollar ['dolor] s. 1. dolar; th e ~s bani, bogăţie, avuţie, avere. 2. (şl.) coroană (monedă de 5 şilingi). dollarless fdobl adj. fără dolari, fără bani, sărac. dollar store ['dob sto;r, ~stoof] s. (în S.U.A.) magaz n cu preţuri unice (un dolar). dolldom ['doldom] s. lumea păpuşilor. doll-faced ['dolf eist] adj. cu faţa de păpuşă, fără expresie. dollish ['doli/J adj. de păpuşă, asemănător un man ['dolmon] s.v. d o l m a n . dollop fdobp] s. 1. (jam.) bucată mare, calup. 2. porţioară, pic, oleacă. dolly fdoli] I. s. 1. păpuşică. 2. scândură pentru spălatul rufelo mineral.) aparat pentru zdrobit şi spălat minereuri. 4. platformă pentru transportul s cândurilor / buştenilor etc. 5. (ferov.) boghiu, locomotivă pe o linie îngustă şau pe un şa er. 6. (tehn.) matriţă, stampă, stanţă. 7. (constr., auto) troliu; suport cu rulete; ax cu două roţi şi platformă de reazem a barei de remorcare. 8. (metal.) nicovală. 9. (cin., TV ) platformă mobilă (pentru deplasarea camerei de luat vederi). II. vb. tr. 1. a spăla, a bate (rufele). 2. (mineral.) a sparge / a zdrobi minereu; a amesteca (minereu ) în cursul operaţiei de spălare. dolly bag [~ bag] s. mică geantă de mână, gentuţă. dolly [~ iinopor] s. (pop.) soldat îndrăgostit. dolly shop [~ /op] s. 1. (pop.) prăvălie de măru nţişuri / de vechituri. 2. magazin pentru marinari. 3. munte de pietate. dolly tub [ ~ tAb] s. albie. "dolly way [~ wei] ş. estacadă pentru transportul scândurilor de la f abrica de cherestea până la depozit. dolman ['dolman] s. 1. dolman, haină de husar pur tată pe un umăr. 2. mantie / haină de femeie, fără mâneci. dolmenfdolmen] s. (arheol.) dolm n, cromlch. dolmenic [dol'menik] s. (arheol.) cu dolmene. dolomite ['dobmait] s. (mineral.) dolomit. dolomite brick [~ brik] s. cărămidă de dolomit. dolomitic [idob'm itik] adj. (mineral.) dolomitic. dolomitization [rdobmiti'zei/^n] s. (mineral.) dolomitizare. dolor ['doubr] s. v. d o l o u r . dolorous ['dobros] adj. (poetic ) dureros, jalnic. dolorously [-li] adj. (poetic) dureros, jalnic. dolorousness [-nis] s. (poetic) durere, jale, întristare. dolose [dou'lous] adf (jur. înv.) cu in tenţii criminale, care induce în eroare intenţionat. dolour [rdoubr] s. (poetic) durer e, tristeţe, jale. dolphin ['dolfin] s. 1. (zool.) delfin (Delphinus delphis). 2. (mar.) geamandură de legat navele; mănunchi de piloţi. dolphinarium [idolfi'neoriom], pl. şi dolphinaria [-ia] s. delfinariu. dolphin flower ['dolfin -flauor] s. (bot.) nemţişor (Delphinium elatum). dolphin striker [~ -straikor] ş. (mar.) martingală. dolt [doult] s. prostănac, nerod, netot. doltish [-i/] adf prostănac, neghiob, bătut în cap. doltishness [-i/nis] s. prostie, nerozie. dom [dom] s. domnul (în Portugalia şi Braz ilia). domage ['domidj] s. (înv.) pagubă, stricăciune. domain [do'mein, dou'm-] ş. 1. do meniu, proprietate, moşie; teritoriu. 2. sferă (de C influenţă etc.), domeniu (al unei şti inţe), câmp, sector (de activitate). - * (jur.) Eminent Domain dreptul suveran al st atului asupra tuturor proprietăţilor, drept de expropriere / de naţionalizare. domania l [-bl] adj. (jur.) ce ţine de un domeniu. Domboc ['doumbouk] s. (jur., ist.) cod de legi întocmit sub regele Alfred cel Mare (sec. IX). dome [doum] I. s. 1. (arhit .) boltă, cupolă, dom. 2. (fig.) boltă cerească, de verdeaţă). 3. (poetic) edificiu, casă g dioasă. 4. vârf rotunjit / teşit (al unui munte). 5. (amer. si.) cap, dovleac. 6. (teh n.) dom, calotă, capac; steam ~ dom de abur, colector de abur. II. vb. tr. (mai al es la part. trec). 1. a acoperi cu o cupolă. 2. a rotunji, a da o formă boltită. Domeb ook ['doumbouk] s. v. D o m b o c . domed [doumd] adf împodobit cu o cupolă; boltit. domed nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă olandeză. domelike ['doumlaik] adf ca de cupolă, c a o cupolă, boltit. doment ['du:mont] s. (fam.) început, fapt. Domesday Book ['du:mz dei buk] s. (ist. Angliei) registru cadastral întocmit în anul 1086 din ordinul lui Wilhelm Cuceritorul. dome-shaped ['doum/eipt] adf în formă de boltă; boltit; emisferic , bombat. domestic [da'mestik, dou'm-] I. adf 1. domestic, familial, casnic, leg



 at de casă, de familie, de gospodărie. 2. indigen; naţional; intern. 3. iubitor de casă / de viaţă / de familie.



 domesticable 292



4. (despre animale) domestic. II. ş. 1. servitor, om de serviciu. 2. pl. mărfuri fab ricate în ţară. 3. pl. (amer.) ţesături obişnuite de bumbac. domesticable [-obl] adj. care oate fi îmblânzit, domesticit. domestic agency [do'mestik nsi] s. birou / ofi ciu de plasare. domestic architecture [~ 'o:kitekt/3rl s. 1. arhitectura caselor de locuit. 2. arhitectură locală. domesticate [ds'mestikcit, dou'm-] vb. tr. 1. a l ega de casă / de viaţa de familie. 2. a încetăţeni, a împământeni (cetăţeni). 3. a domestic . 4. a civiliza. 5. a aclimatiza; a cultiva (plante). domestication [doimesti'ke i/sn, dou'm-] s. 1. împământenire, aclimatizare. 2. obişnu inţă, dragoste pentru viaţa de ie, ataşament faţă de casă. 3. îmblânzire (a animalelor). 4. civilizare (a sălbaticilor). d stic coke [do'mcstik 'kouk] s. cărbune mărunt. domestic industry [~ 'indostri] s. in dustrie casnică. domesticity [.doumes'tisiti, ,dom-] s. 1. atmosferă / viaţă / spirit de familie, dragoste de casă. 2. pl. treburi casnice. 3. domesticire, îmblânzire. domest ic policy [da'mestik 'polisij jr. politică internă. domestic system [~ 'sistim] s. ( ec.) sistemul industriei casnice. domestic trade [~ 'treid] s. comerţ interior. do mett [dou'met] s. stofa din lână şi bumbac pentru giulgiuri şi haine călugăreşti, mohair. d ykite [do'meikait, dou'm-, 'doumi-l s. (mineral.) domeykit. domic(al) ['doumikfp l), 'do-] adj. de cupolă, în formă de cupolă, boltit. domicile [rdomisil,-sail] I. s. 1. domiciliu, locuinţă; reşedinţă; legal ~domiciliu legal. 2. adresă juridică. 3. (ec.) loc d lată (conform unei cambii). II. vb. A. tr. 1. a stabili / a aşeza / a instala într-un domiciliu. 2. (ec.) a domicilia, a fixa locul plăţii (unei cambii etc.). B. intr. a se stabili cu domiciliul. domiciliary [idoini'siljori, -Ijori] adj. domiciliar. domiciliary visit [~ Vizit] s. descindere la domiciliu. domiciliate [idomi'silie it j vb. tr. şi intr. v. d o m i c i l e (II). domiciliation [■domisili'ei.fan] s. 1 . instalare într-uh domiciliu / într-o reşedinţă. 2. (ec.) fixare a locului de plată (a une cambii). domina ['domino], pl. dominae [-ni:] s. (jur., ist.) doamna (titlu dat altădată unei baronese). dominance ['dominons] s. stăpânire, ascendent, influenţă hotărâto dominancy [-i] s. v. d o r a i n a n c e . dominant ['dominant] I. adj. 1. domin ant, predominant, hotărâtor. 2. (despre munţi) care domină prin înălţime. 3. (muz.) de domi tă. II. s. (muz.) dominantă, a cincea notă a gamei. dominate ['domineit] I. vb. tr. 1. a domina, a stăpâni, a avea influenţă hotărâtoare asupra (cu gen.). 2. a stăpâni, a înăbuş to ~ one's emotions a-'şi stăpâni sentimentele. II. vb. intr. a domina, a se ridica de asupra celorlalţi, a se remarca prin înălţime / prin importanţă. dominating [-in] adj. (pre dominant. domination [idomi'nei/pn] s. dominaţie, stăpânire; world ~ dominaţie mondială. d ominative ['domineitiv] adj. dominator. dominator ['domi'neitor] s. stăpânitor; om d ominator. domineer [idomi'nio1"] vb. mtr. a avea o atitudine autoritară / arogantă / despotică; to ~ over smb. a tiraniza pe cineva. domineering [idomi'niorin] adj. a utoritar, imperios, poruncitor, tiranic, despotic. dominical [do'minik


 CU, a îmbrăca, a pune (o haină). dona ['douno] s. 1. v. d o n a. 2. (sl.) muiere, feme ie. 3. (sl.) iubită, amantă, drăguţă. dona ['dounja;] s. doamna (titlu spaniol). donate [d ou'neit] vb. tr. (amer.) a dona, a face o donaţie de, a dărui, a conferi; to ~ blood a dona sânge. donation [dou'nei/pn] s. donaţie, dar, danie; alocaţie, donation duty [ ~ .dju:ti] s. impozit / taxă asupra unei donaţii.



donative ['dounotiv] I. adj. acordat printr-o donaţie. II. s. 1. dar, donaţie, danie , gratificaţic. 2. (bis.) obol, dar, donaţie (dată în mod direct, fără formalităţile obişnu onator ['dou'neitg1"] s. (jur.) donator. donatory ['dounotari, 'don-] s. (jur.) donatar, dăruit, persoană care primeşte o donaţie, un dar. donatrix ['dounotriks, 'don-] s. (jur.) donatoare. do-naught ['du:'no:t] s. (fam.) pierde-vară, trântor. dondon [ 'dondan] s. (pop.) femeie neglijentă, paceaură, buleandră. done [d/m] part. trec. de l a d o. 1. adj. făcut, alcătuit, compus, elaborat, ticluit, redactat (despre document e oficiale); ~ in English redactat în limba engleză. 2. bine făcut, pregătit; ~ to a tur n făcut excelent / neiluminat / perfect. 3. ~ up obosit, fără putere, extenuat, vlăguit, sfârşit de oboseală. 4. (sl.) (şi~brown) înşelat,dus. 5.~for a) ruinat, b) sfârşit, lichid ondamnat, c) omorât, achitat. 6. done! în regulă! ne-am înţeles! s-a făcut!; well ~! bravo! (v. şi d o1). 7. (fam.) ~ in frânt (de oboseală), epuizat, extenuat, vlăguit. donee [dou 'ni:] s. v. d o n a t o r y . donga l'dongo] s. (geol.) albie secată, foarte adâncă (în Africa de Sud). donjon ['dondpn, 'dAn-j s. (arhit.) donjon, turn central al unui castel medieval. Don Juan [don'd3u(:)on] s. (jig.) Don Juan, crai. donjuanesque [idond3Uo'nesk] adj. de Don Juan. donjuanism [idon'd3U(:)oniz-nm] s. crailâc. don key ['dorjki] I. s. 1. măgar, asin; (sl.) to talk the hind leg off a ~ a împuia capu l . cuiva, a vorbi până oboseşte celălalt, a fi limbut, a fi foarte guraliv; (fam.) to h ave a ~ in one's throat a avea flegmă în gât; smth. that would make a ~ laugh ceva gro zav de caraghios; he has as much idea (of it) as a ~of Sunday habar n-are; se ui tă ca mâţa în calendar. 2. (fig.) prost, dobitoc. 3. Donkey (amer.) denumirea Partidului Democrat. II. adj. (la maşini) auxiliar; ~ pump pompă auxiliară; ~ engine motor auxil iar. donkey boiler [~ -boila1"] s. (mar.) cazan cu aburi auxiliar (pe bordul unu i vapor). donkey boy [~boi] s. v. d o n k e y d r i v e r . donkey driver [~ idr aivo1"] ş. conducător de măgari. donkey engine [~ .end3in] s. (tehn.) 1. maşină cu aburi d e ridicat greutăţi; vârtej, troliu, vinci, gruie. 2. mic motor diesel. 3. (amer. ferov .) locomotivă de dimensiuni reduse. donkey load [~ loud] s. samar. donkey pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă de alimentare; pompă auxiliară. donnish ['doni/J adj. 1. profes oral, doct; pedant, pretenţios. 2. îngâmfat, prezumţios, închipuit. 3. afectat. ■ donnishne s [-nis] s. (sl.) pedanterie; paradă de cunoştinţe; îngâmfare, închipuire. Donnybrook Fair 'donibruk ifeor] s. 1. (înv.) iarmaroc/ târg anual care se ţine lângă Dublin. 2. (fig.) ad unare gălăgioasă, scandal, vacarm; încăierare, bătaie. donor ['douno1", -no:1"] s. 1. donat r. 2. (med.) donator (de sânge). 3. (electr.) donor. . do-nothing l'du:mA6irj] s. (fam.) pierde-vară. do-nothingism ['du:


 m s d a y . II. vb. tr. 1. (to) a sorti, a destina (cu dat.), a condamna (la); ~ed to perish sortit pieirii. 2. (mai ales la part. trec.) a osândi, a sorti nenor ocirii; he knew he was ~ed se ştia condamnat / pierdut. 3. (înv.) a da / a pronunţa o sentinţă de condamnare împotriva (cuiva). doomful [-ful] adj. fatal; funest. dooms [du :mz] adv. (şcoţ.) foarte, prea, extrem de, peste măsură de; grozav. doomsday ['du:mzdci] s. 1. (bis.) ziua judecăţii de apoi; to wait till ~ a aştepta până la sfârşitul lumii / pâ ce plopul pere şi răchita micşunele. Doomsday Book [~ buk] s. v. D o m e s d a y Bo o k. door [do:r, do9r] s. 1. uşă; front ~ uşă.principală, uşă de intrare într-o casă; street la stradă; sliding ~ uşă glisantă; next ~ a) (în) casa de alături / vecină; b) (în) camera tă; he lives four ~s off locuieşte cu patru case mai departe; (fig.) next ~ to aproa pe de, la doi paşi de; cheating is next ~ to stealing nu este decât un pas de la înşelător ie la furt; at death's ~ în pragul morţii, la doi paşi de moarte; with closed ~s



 293 dosimetry



în secret; out of ~s în aer liber; afară; to turn smb. out of ~s a da pe cineva afară; t o be dor2 (înv.) I. vb. tr. a păcăli, a înşela. II. s. 1. poznă, renghi; bătaie de joc; to e out of ~s a nu fi în casă, a fi afară; to play out of ~s a se juca în aer liber; he sh all never smb. the ~ sau to put the ~ upon smb. a-şi râde / a-şi bate joc de cineva. 2 . poznaş. darken my ~s again n-o să-mi mai calce pragul (niciodată); the fault lies at his ~ e vina 3. prost, nătâng. lui, el e vinovat; the ~ leads out into the street uşa dă în stradă; to speak within ~s dorado [do'ra:dou, do'r-] ş. (iht.) doradă, varietate de delfin (Coryphaena hippurus). a vorbi cu jumătate de gură / în şoaptă; within ~s v. i n d o o r s; to shut / to slam / to dor bee ['do: 'bi:] s. v. dor 1 . bang the ~ in smb.'s face a închide / a trânti uşa în nasul cuiva; to show smb. the ~ dor beetle [~ i bi:tl] s. 1. v. dor 1 . 2. v. d o r bug. a conduce pe cineva până la uşă / la ieşire; to l ay the fault at another person's ~ a da dor bug [~ bAg] s. (entom.) cărăbuş (Melolonth a melolontha). vina pe altul, a face pe altcineva răspunzător. 2. intrare, cale de a cces; ieşire; a ~ to success Dorcas ['do:kos, -kaas] s. 1. asociaţie filantropică de f emei engleze care colectează o cale către izbândă; to close the ~ to a tăia calea către, a pri, a face imposibil; to open haine pentru săraci în cadrul unei parohii. 2. filant roapă. the ~ to a deschide calea (cu dat.), a da posibilitatea (cu dat.),- to shut the ~ (up)on Dorcasian [do:'kei3on] s. membră a Asociaţiei Dorcas. a renunţa la. 3. ( telin.) clapetă, şuber, registru. Dorcas Society [do:kos so'saioti] s.v. D o r c a s (1). dor fly ['do:fiai] s. v. dor 1 . doorbell ['do:bel] s. sonerie (de la intr are). doorbell pusher [~ 'pujV] s. (amer. fam.) 1. agent electoral. 2. comis-voi ajor. Dorian ['do:rion] I. adj. dorian, doric. II. s. locuitor din Doria. Doric fdorik] I. adj. 1. doric. 2. grosolan, ţărănesc, provincial. II. s. 1. dialectul doric . door bolt ['do: boult] ş. zăvor la uşă. 2. dialect local; to speak one's native ~ a vo rbi în dialectul matern. door butt [~ bAt] s. balama de uşă. Dorical [-ol] adj. v. D o r i c (I). door case [~ keis] s. toc de uşă. Doricize ['dorisaiz] vb. tr. a face do ric. door casing [~ -keisirj] s. v. d o o r c a s e . door chain [~ t/ein] s. la nţ de siguranţă (la uşă). Doric order ['dorik io:dor] s. (arhit.) ordinul doric. Dorize [r do:raiz] vb. A. tr. v. D o r i c i z e. B. in/r. a imita dialectul şi obiceiurile dorice. doorea ['du:rio] s. (text.) un fel de muselină extrem de fină. door frame [' do: freim] s. v. d o o r c a s e . dormancy [rdo:monsi] ş. 1. stare de inactivitat e; apatie; somnolenţă, toropeală; stare door-handle [~


 s. 1. (rar) somn, dormit. 2. Dormition (rel.) Adormirea Maicii door piece [~ pi :s] s. parte a unei pompe unde se găseşte vcntilul. Domnului. door-plate [~pleit] s. tăbliţă pe uşă, indicând numele locatarului. dormitive ['do:mitiv] adj., s. soporific, som ifer. door-post [~poust] s. tocul uşii. dormitory ['do.mitri, amer. 'do:rni'to:ri] s. 1. dormitor, odaie, sală de culcare. 2. (înv.) locaş de odihnă (veşnică); cimitir. 3- ( mer.) cămin studenţesc. door rock [~ rok] s. (amer.) v. d o o r s i l l . 1 dormouse [rdo:maus], pl. dormice [Vb:mais] ş. (zool.) hârciog, alunar (Muscardinus door scra per [~ rskreipa "] s. răzuitoare, obiect de curăţat încălţămintea. avellanarius); striped ~ ecie de veveriţă (Tamias striatus). doorshek [rdo:jek] s. covoraş pentru rugăciuni (la m ahomedani). dorms [do:mz] s. (amer. sl.) v. d o r m i t o r y (3). door sill ['d o:sil, 'doasil] ş. prag. dorn [do:n] s. (iht.) vulpe-de-mare (^?aja clavata). door 's man |~z mon],pl. door's men [~] s.v. d o o r man. dorn hound [~ haund] s. (ih t.) specie de rechin (Acanthias vulgaris). doorstep [~step] s. 1. treaptă a pragul ui (de obicei Ia uşi exterioare). 2. (şl.) pâine cu unt. dorothy bag ['doro6i ba?g] s. geantă, poşetă (mai ales în formă de cutie). dorp [do:p] s. (înv.) cătun, sătucean. door s [~ stoun] s. dală, lespede de piatră sau de marmură în faţa uşii principale. doorstop ['do: tap] s. opritor de uşă. dorr [do:r] s. v. dor 1 . doorstopper ['do:»stopor] s.v. d o o r s t o p . dorsa [do:so] pl.de la d o r s u m. door trim [~ trim] s. ancadrame nt de uşă. dorsabdominal [ido:sa2b'dominol] adj. (anat.) dorsabdominal. door vestibu le [~ .vestibjul] s. (constr.) tambur. dorsal [rdo:s3l] adj. (anat.) dorsal, de la spate, al spatelui. dorsally ['do:soli] adv. dorsal; pe spate. doorwar(d)s [~ wod(z)] adv. (în) spre uşă. dorsal vertebra ['do:sol Vo:tibro] s. (anat.) vertebră dorsa lă. doorway [~wei] s. gol pentru uşă (în zidărie); cadrul uşii, uşă; intrare; portal; he wa nding in the ~ stătea în uşă. dorse [do:s] s. (iht.) batog tânăr. doorweed [~wi:d] s. (bot. troscot (Polygonum aviculare). dorset ['do:sit] s. unt de Dorset. dorsetteen [' do:siti:n] ş. stofă de lână fabricată în Dorset. dooryard [~ja:d] s. (amer. fam.) curte sau grădiniţă din faţa unei casc. dorsispinal [ido:si'spainl] adj. (anat.) dorsispinal. dop [dop] vb. tr. (înv.) a afunda, a cufunda. dope [doup] I. s. 1. ulei dens, unsoare; pastă. 2. (av.) lac folosit în industria aviatică, dorsiventral [ido:si'ventrol] adj. (anat.) dorsiventral. dorso-costal ['do:sou'kostol[ adj. (anat.) dorsocostal. 3 . (chim.) absorbant (l« prelucrarea dinamitei). 4. narcotic, narcoză; (şl.) narcotic d at calului înainte de cursă. 5. (sport, si.) informaţie privitoare la şansele de câştig (la curse dorso-lateral [~'lstorol] adj. (anal.) dorsolateral. de cai); (amer. si.) informaţie (falsă) folosită de ziarişti. 6. medicament. 7. persoană stupidă. dorso-ventral ~'ventrol] adj. (anat.) dorsovcntral. 8. informaţii exacte. 9. (amer. fam.) Coca-C ola. H. vb. A. Ir. 1. a unge cu lac. 2. a administra dorsum ['do:som],pl. dorsa ['do:so] ş. (anat.) spinare, spate. un stupefiant (cuiva). 3. (jig.) a zăpăci, a adorm i, a încânta, a legăna. 4. a turna combustibil dorter ['do:tor] s. (înv.) dormitor, sală d e dormit într-o mănăstire, arhondaric. în. 5. (sl.) a plănui (pe baza unei informaţii secre e). 6. a dopa. B. refl. a lua stupefiante; dortours, v. d o r t e r . to ~ onese lf with cocaine a lua cocaină. dory1 fdo:ri] s. (şi John ~) (iht.) dulgher (Zeusfabe r). dory2 s. luntre / barcă de pescari cu fundul plat (mai ales în America de Nord). dope-addict [~.sedikt] s. (amer.) toxicoman. doryphora [dou'riforo] ş. v. C o l o r a d o b e e t l e . dope fiend [~ .fi:nd] s. (sl.) toxicoman, consumator de s tupefiante, morfinoman. dope habit [~ .haebitj s. toxicomanie. dos [dos] ş., vb. i n/r. (sl.) v. d o s s. dosage [dousid3] s. 1. (med., farm.) dozare, dozaj. 2. do ză; administrare în doză. dope peddler [~ -pedlor] s. (amer.) traficant de stupefiante . dope sheet [~/i:t] ş. (amer. fam.) jurnal care cuprinde indicaţii cu privire la cu rsele dose [dous] I. s. 1. (med., farm.) doză; to give smb. a ~ of his own medicin e a plăti de cai. cuiva cu aceeaşi monedă. 2. porţie, parte; to have a regular ~ of smth . a lua / a primi r dopester ['doupsto ] s. (amer.) persoană bine informată, observa tor bine informat / cu ceva în cantitate marc. 3. ingredient pus în vin. 4. (fig.) h ap, pilulă amară. II. vb. tr. 1. (şi to ~ out) a prescrie, a administra (o doză dintr-un medicament). 2. a adăuga un ingredient acces la informaţii confidenţiale. dop(e)y fdo upi] adj. (si.) 1. adormit, ameţit, narcotizat; buimac, buimăcit. 2. (cu efect) în vin . 3. (şi to ~ smb. with) a da (cuiva) să guste ceva neplăcut / să înghită un hap amar. narc tizam, stupefiant. dosemeter [~pmi:tor] s. (ftz.) dozimetru. doping ['doupin] s. dopare, doping; stimulare. dosimeter [dou'.siniitsr] s. (farm.) dozimetru. dosi metry [dou'simitri] s. (fiz.,farm.) dozimetrie. dor1 [do:r] s. (entom) gândac-de-băl cgar (Geotrupes stercorarius).



 dosing 294



dosing ['dousinj s. dozare, dozaj. dosing tank [~ tasnk] s. (chim.) rezervor de dozare. doss [dos] (sl.) I. s. pat închiriat la un preţ modest. II. vb. inlr. a înnopt a într-un azil. dossal ['dosol] s. (bis.) draperie în spatele altarului. dossels. v. dos s a l . dosser' ['doss'] s. (sl.) 1- persoană care doarme într-un azil. 2. tată d e familie. dosser2 s. paner; coş de spate. doss house ['dos haus] s. (sl.) azil ca re închiriază paturi ia preţuri modeste; azil de noapte. dossier ['dosiei şi pronunţia fra nceză} s. (fr.) 1. dosar. 2. (jur.) dosar, proces, afacere. dossil ['dosii] s. 1. vrană, cep, dop. 2. (med.) tampon. dossing crib ['dosin krib] s. v. d o s s h o u s e . doss money ['dos .niAni] s. (sl.) chirie pentru un pat (i« azil). dossy ['do si] adj., adv. (sl.) elegant, fercheş. dost [dASt, dsst] (înv.) pers. a Ii-a sg. ind icativ prezent de la to do; thou ~ = y o u do. dot1 [dot] I. s. 1. punct; on the ~ punctual, la tanc; (sl.) to put ~s on smb. a plictisi pe cineva; (amer. fam.) to a / the ~, to the ~ of an i întocmai, cu sfinţenie; la milimetru; până în cel mai' mic amănunt; to pay on the ~ a plăti bani gheaţă. 2. pată minusculă, semn, bobită, bulină. 3. ) obiect minuscul; a ~ of a child un copilaş, un boţ cu ochi, un prichindel, un ţânc. 4. (muz.) punct. II. vb. tr. 1. a puncta; (fig.) to ~the i's and cross the t's a p une punctul pe i, a accentua, a lămuri; a preciza toate amănuntele (cu gen.). 2. a îns emna eu puncte, a puncta. 3. a presăra. 4. (sl.) a lovi; to ~ a man one a lovi pe cineva, a-i trage cuiva una. dot 2 1. s. zestre, dotă. II. vb. tr. a înzestra. dotag e ['doutid3] s. 1. ramolisment, senilitate, mintea copiilor; to be in one's ~ a se prosti, a da în doaga copilăriei. 2. afecţiune excesivă, infatuare, dragoste prosteas că. dotai ['doutel] adj. (jur.) dotai. dot-and-carry-one ['dotona"ka:ri,WAn] (fam. ) I. s. 1. probleme de aritmetică. 2. profesor de aritmetică. II. aav. neregulat; sp asmodic; his pulse went ~ pulsul îi bătea neregulat. III. vb. intr. v. d o t - a n d - g o - o n e . dot-and-dash-code [idoton'da^/ikoud] s. (tel.) codul Morse, alf abetul Morse (punct şi linie). dot-and-go-one ['doton'gouwAn] (fam.) I. s. 1. mers şchiopătat / şontâc-şontâc. 2. olog; şontorog; om cu un picior de lemn. II. vb. intr. a şc . III. adv. şchiopătând, şontâc-şontâc. dotard ['doutod] s. ramolit, om care a dat în minte iilor; prost bătrân. dotardly [-li] adj. senil, ramolit. dotate [do'teit, 'douteit] vb. tr. (rar) a dota.



dotation [dou'teijan] s. dotare, înzestrare. dote [dout] vb. intr. 1. a da în mintea copiilor, a da în doaga copilăriei, a se prosti. 2. to ~ o n / upon a iubi la nebun ie, a fi nebun după. doted ['doutidl aay. (amer.) putred, putrezit. doter ['douto' ] s. v. d o t a r d . doth [dA8,do9] (înv.) pers. a IlI-a indicativ prezent de la to d o ; h e ~ = he d o e s . dothi(en)enteritis ['do8i(in),ento'raitis] s. (med . înv.) febră tifoidă. doting ['doutirj] I. adj. 1. senil, ramolit; copilăros. 2. îndrăgost t la nebunie. II. s. ramolisment, senilitate. dotingly [-li] aav. 1. ca un bătrân se nil. 2. nebuneşte, cu o dragoste sau indulgenţă ridicolă. dotingness [-nis] s. v. d o t i n g (II). dot product ['dot -prodAkt] s. (geom.) produs scalar (a aoi vectori) . dotted ['dotid] adj. punctat, cu punct(uleţ)e; (muz., despre note) cu punct. dot ted line [~ 'lain] s. 1. linie punctată. 2. linie de acţiune impusă sau trasată; to sign on the ~ a accepta necondiţionat. dotterel ['dotrol] s. 1. (omit.) prundăraş-de-munte (Eudromias morinellus). 2. găgăuţă, prostănac, neghiob. 3. bătrân îndrăgostit. dotting ['d s. punctare. dotting needle [~ ni:dl] s. (text.) ac de punctare. dotting wheel [ ~ wi:l] s. (tehn.) roată de punctat. dottle l'dotl] s. (scot.) tutun nefumat rămas în pipă. dottrel ['dotral] s. v. d o 11 e r e 1. dotty ['doti] adj. 1. punctat, presăra t ici, colo cu puncte / bobite. 2. (fam.) cu mersul nesigur, şchiopătând. 3. (fam.) tâmp it, bătut în cap; slab de minte; to go ~ a se ţicni, a înnebuni; ~ in the filbert nebun de-a binelea. douane [dwan[ s. (fr.) vamă, oficiu vamal. double I'dAbl] I. adj. 1. dublu, îndoit. 2. încovoiat; ~ with age încovoiat de vârstă. 3. dublu, ambiguu; ~ meaning dublu înţeles. 4. (fig.) de rea-credinţă, făţarnic, prefăcut, fals. 5. (hot.) (despre flor bătut, învoit. II. adv. 1. dublu, îndoit; de două ori. 2. câte doi. 3. în două feluri. 4. ( .) cu două feţe; to play ~ a fi de rea-credinţă, a fi taler cu două feţe; to ride ~ a) a me ge călare în doi; b) (fig.) a juca pe două tablouri; to see ~ a vedea dublu. III. s. 1 . dublu, cantitate dublă. 2. duplicat, copie. 3. pas grăbit, forţat; to advance at the



 ~ a înainta în pas forţat. 4. alter ego, persoană care seamănă leit cu alta, dublură. 5. p (sport) joc pereche (tenis etc.); mixed ~s dublu mixt. 6. cotitură bruscă (a unei fi are urmărite), fugă în zigzag (a iepurelui); cotitură, meandră (ae râu). 7. (fig.) şireteni viclenie, truc, tertip. 8. (teatru) actor care joacă două roluri în aceeaşi piesă; dublură. IV. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a dubla; to ~ the work a face / a depune o muncă du blă. 2. a îndoi, a plia. 3. a strânge (pumnul). 4. (mar.) a dubla, a trece (un cap). 5 . (teatru, amer. cin.) a dubla; to ~ a part a dubla un rol; to ~ the parts of a juca două roluri în aceeaşi piesă, şi anume. 6. (mar.) a dubla, a ocoli (un cap etc.). 7. to ~ back a replia,



a strânge; to ~ down / over / up a îndoi (coifurile unei pagini etc.); (telin.) to ~ over a fălţui, a tnandrina. B. intr. 1. a se dubla, a se îndoi. 2. (despre râuri) a cot i, a face o cotitură / o meandră. 3. a înşela; a fi taler cu două feţe. 4. (mil.) a merge î arş forţat; a merge în două rânduri. 5. a se sili, a da zor. 6. to ~ back a face spionaj d ublu; (mai ales despre vânat) to ~ back / upon / one's tracks a fugi înapoi de-a lun gul propriilor urme; to ~ up a se încovoia, a se cocoşa, a se îndoi, a se ghemui; ~d u p with pain încovoiat de durere; his knees ~d under him şedea turceşte; (mar.) to ~upo n a ocoli, a înconjura (/iota inamică). double-acting [—■aektirj] adj. (tehn.) cu dublă acţ une, cu dublu efect. double action [~ 'ask/sn] s. (tehn.) dublă acţiune, dublu efect . double-actioned harp [~i33k/ond 'hu:p] s. (muz.) harpă cu pedală. double-arm lever [~a:m 'li:vor] s. (tehn.) pârghie cu două braţe. doublebank [~'ba:nk[ vb. intr. 1. a vâsli câte doi la o ramă. 2. a călări în doi / în cuplu. double barrel ['dAbl 'basrol] s. 1 /nil.) armă cu două ţevi. 2. (sl.) ochean. double-barrelled ['dAbl.bxrold] adj. 1. (de spre arme) cu două ţevi. 2. (fig.) cu două înţelesuri, ambiguu, echivoc, cu dublu efect; ( despre argumente etc.) puternic. double-barrelled gun [~ gAn] s. (/nil.) armă cu d ouă ţevi. double-barrelled word [~ 'wo:d] s. formulă ambiguă (legală sau comerciala, de ti pul „and as", „if and when"). double-bass [~'beis] s. (muz.) contrabas. double basso on [~ bo'su:n] s. (muz.) contrafagot. double-beam [~'bi:m] adj. cu două pârghii. dou ble bed [~ 'bed] s. pat dublu. double-bedded [~'bedid] adj. (despre camere) cu d ouă paturi; cu pat dublu. double bend [~ 'bend] s. 1. îndoitură dublă. 2. (tehn.) cot du blu. double bitt [~ 'bit] s. (mar.) voltă suplimentară. double block [~ 'blok] s. (t ehn.) palom dublu; bibloc. double bond [~ 'bond] s. (chim.) dublă legătură. double bot tom [~ 'botoin] s. 1. (tehn.) fund dublu. 2. (ferov.) planşeu dublu. double-bottom ed [~'botomd] adj. 1. cu fund dublu. 2. (sl.) cu două feţe, nesincer. double box [~ 'boks] s. (tehn.) racord dublu. double brace [~ 'breis] s. (constr.) moază dublă. do uble-branched [~'bra:nt/t] adj. cu două ramuri, cu două braţe. double-breasted ['dAbl' brestid] adj. (despre haină etc.) la două rânduri. double-breasted plough [~ plau] s. (agr.) plug de muşuroit7 cu două cormane. double cable ['dAbl 'keibl] s. (tehn.) cab lu jumelat. double-charge [~'t/o:d3J vb. tr. a încărca îndoit / dublu. double-check [~ t/ek] I. vb. tr. a controla de două ori; a reverifica. II. s. reverificare (pentru precizie I bună funcţionare etc.). double chin [~ 't/in] s. bărbie dublă. double-chinne d [~tjmd] adj. cu bărbie dublă. ^ double cloth [~ 'kbO] s. (text.) ţesătură dublă. double c mpasses [~ 'kAmposiz] s. pl. compas reductor. double-cross [~kros] I. s. 1. (fam .) înşelătorie, vicleşug, escrocherie. 2. (agr., biol.) hibrid dublu. II. vb. tr. (sl.) ['-'-] a înşela, a trage pe sfoară. double-crosser [~'krosor] s. (sl.) înşelător; trădător; oc. double-crown paper [~kraun 'peiporj s. hârtie de format mare. double-current k ey [-ik'Aront 'ki:] s. (tel.) manipulator bipolar. doouble-curved bracket [~ko:v d 'braekit] s. (poligr.) acoladă. double-cut file [~kAt Tail] s. (tehn.) pilă cu dinţa rc dublă. double dash [~ 'das.fl interj, (pop.) drăcia dracului! mii de draci! doubl e-date [~deit] vb. intr. (amer.) (despre două perechi) a-şi da întâlnire. double-dealer [~'di:lor, '-i—] s. taler cu două feţe; om de rea-credinţă / prefăcut / cu două feţe / ipoc escroc. double-dealing [~'di:lirj] I. s. dublu joc, înşelătorie, perfidie, viclenie. I I. adj. double-dealing cu două feţe, prefăcut, ipocrit. double-decker [~'dekor, i-'-i~ [ s. 1. (mar.) vas cu două punţi. 2. (amer.) tramvai, autobuz sau troleibuz cu etaj. 3. (av.) (fam.) biplan. double demy [~ idi'mai] s. format de hârtie englezească (57 ,15 x 90,17 cm). double diode [~ 'daioud] s. (electr.) duodiodă. doubîe-distilled [~ dis'tildj aay. (sl.) straşnic, nemaipomenit; gogonat. double dome [~ 'doum] s. (am er. fam.) intelectual din mediul universitar, învăţat, savant, om de ştiinţă. double door [ 'do:r] s. uşă în două canaturi, uşă dublă. double drum [~ 'drAm] s. (mil.) tobă mare. doub tch [~ 'dAţfl s. (fam.) limbă păsărească, limbaj neînţeles. double-duty [~'dju:ti] adj. (te



 ) cu funcţie dublă. double-dyed [~'daid,'—] adj. 1. vopsit de două ori. 2. (Jig.) învechit , înăcrit, îmbătrânit în rele. double eagle [~ 'i;gl] s. 1. vultur cu două capete. 2. (amer monedă de aur de 20 de dolari. double-edged [~'ed3d,'—] adj. cu două ascuţişuri / tăişuri ( g.). double entendre ['du:bpld:/ita:/idr, -5;/tt5dr si pronunţia franceză] s. (fr.) expresie, vorbă cu două înţelesuri. double entry ['dAbl 'entrij s. 1. (ec.) contabilitat e (în partidă) dublă. 2. (mine) galerie conjugată. double face [~ 'feis] s. prefăcătorie, i ocrizie; mască. double-faced I'dAblfeist] adj. 1. prefăcut, făţarnic, nesincer, cu două feţ . 2. (despre stofă) eu două feţe (diferite). 3. (tehn.) bilateral, cu două feţe. double-fa ced hammer [~ 'ha;m9r| s. (tehn.) baros, ciocan mare cu două feţe.



 295 doughtiness



double facedness ['dAbl ifeisidnis] s. v. d o u b l e f a c e . double file [~ ' fail] ş. (mil.) coloană cu rânduri de câte patru. double finn [~ Tin] s. (fam.) bancnotă d e 5 lire. double first [~ 'fa: st] s. 1. diplomă de absolvire a unei universităţi engl eze obţinută cu cel mai înalt calificativ la două specialităţi (filologie şi matematică etc . absolvent care obţine o astfel de diplomă la două specialităţi diferite. double-fronted [~'frAntid] adj. cu două laturi / feţe. double game [~ 'geim] s. joc dublu, duplicit ate; făţărnicie, ipocrizie. double half-round pile [~ 'ha:fraund 'pailj s. (teltn.) pi lă ovală. double-handed [~iha?ndid] adj. 1. cu două mâini. 2. cu două mânere / toarte. doub e harness [~.ha:nis]s. 1. atelaj de doi cai, trăsura cu doi cai. 2. jug dublu. 3. (fig.) legătură strânsă. 4. (jig.) căsnicie, căsătorie. double-headed [~ihedid] adj. cu dou ete, bicefal. doubleheader [~'hedor] s. 1. (ferov) garnitură cu două locomotive. 2. (sport) două partide succesive între aceleaşi echipe; două meciuri succesive disputate în aceeaşi zi, pe acelaşi teren, de echipe diferite. double heading [~ 'hedinj s. (fero v.) tracţiune dublă. double-head receiver [~hed ri'si:var] s. (tel.) receptor biaura l, telefon cu cască. double-hearted [~.ho:tid] adj. prefăcut, făţarnic, perfid, ipocrit. double-jointed [~id3ointid] adj. 1. cu două articulaţii, cu două încheieturi. 2. (despr e uşă) cu două canaturi. 3. cu oase mari. double line [~ Iain] s. 1. (ferov.) linie (f erată) dublă. 2. pl. (mar. şl.) avarii. double-lived [~livd] adj. (poetic) ducând o viaţă d blă. double-lock [~'bk] I. vb. tr. a încuia de două ori, a întoarce cheia de două ori în. I . s. double lock ecluză cu două trepte. double-manned [~ma;nd] adj. 1. (mar.) cu ech ipaj dublu. 2. (mii.) cu un efectiv dublu. double manning [~ imasnin] s. (ferov. ) exploatare a locomotivelor în echipe duble. double march [~ 'ma:t/] s. (mil.) pa s alergător. double meaning [~ -mi:nin] I. s. dublu înţeles. II. adj. double-meaning 1 . cu două înţelesuri. 2. echivoc; mincinos, înşelător. double medium [~ 'mhdjsm] s. format e hârtie în S.UA. (60 x 77 cm). double-minded [-'maindid,'—t—] adj. 1. nehotărât, şovăielni statornic. 2. cu două feţe, făţarnic, fals. double-mindedness [~'maindidnis] s. 1. nehotărâ e, şovăială, codire. 2. făţărnicie, prefăcătorie. double movement [~ 'muivmant] s. (muz.) m lă. double-natured [~'neit/od] adj. cu caracter dublu, de dualitate, de duplicitat e. double nelson [~ 'nelssn] s. (sport) dublu Nelson. doubleness L'dAblnis] s. a mbiguitate, vorbire cu doua înţelesuri; falsitate, duplicitate. double-page spread [ rdAblpeid3 'spred] s. (amer.) reclamă pe două pagini de ziar. double-park [~ 'po:k] vb. tr. şi intr. a parca (o maşină) paralel cu o maşină parcată. double-pointed [~'pointid] adj. cu două vârfuri. doublepole [~poul] adj. (tehn.) bipolar. double-purpose [~'p3: p3s] adj. cu destinaţie dublă. double-quick [~'kwik] (mil.) l.s.v. d o u b l e m a r c h . II. adj. foarte rapid. III. adv. repede, în pas alergător. IV. vb. intr. (ame r.) a se deplasa în pas alergător. doubler fdAbla1"] s. 1. persoană care dublează etc. ( v. d o u b l e IV, A). 2. (electr.) comutator, întrerupător. 3. (text.) muncitor la răsucit. 4. (text.) maşină de răsucit / de dublat. double-railed ['dAblireild] adj. (fer ov.) cu calc dublă, cu două rânduri de şine. double-reef [~'ri:f] vb. tr. (mar.) a strânge (o parte din pânză) cu două terţarolc. double refraction [~ rifrask/an] s. (opt.) biref rigenţă, dublă refracţie. double-ribbed [~'ribd] adj. (fam.) însărcinată, grea. double room 'ru:m] s. cameră (de hotel) cu două paturi. double-seated [~'si:tid] adj. cu două loc uri. double shackle [~ '/sekl] s. (auto, ferov.) cercel de arc. double sharp [~ 7a:p] s. (muz.) dublu diez. double shift [~ '/ift] s. schimb cu două echipe de mun citori. double slide [~ 'slaid] ş. (maşini) sertar dublu. double-soled [~'sould] adj . cu talpă dublă, cu două rânduri de talpă. double-spaced [~'speist] adj. (despre paginile dactilografiate) la două rânduri. double-stage [~'steid3] adj. cu două etaje. double star [~ 'sta:r] s. (astron.) stea dublă. double-stop [~'stop] vb. i/ttr. (muz.) a cânta concomitent pe două coarde ale viorii; a cânta dublu coarde. double stops [~ 'st ops] ş. pl. (muz.) dublu coarde (/iote cântate concomitent pe două coarde, la vioară). d ouble-storied [~'sto(:)rid] adj. cu două etaje. double stroke [~ 'strouk] s. (tehn .) cursă dublă. doublet 1'dAblit] ş. 1. duplicat, pereche. 2.(lingv.) dublet. 3,pl. do uă păsări împuşcate concomitent cu o armă cu două ţevi. 4. lovitură dubla (la biliard). 5. lă (la zaruri). 6. (ist.) pieptar (purtat de bărbaţi în secolele XIV-XVIH). 7. tricou de lână. 8. (tel., radio) antenă dipol. 9. (opt.) dublet, lentilă dublă. double-talk ['dAblt o:k] s. 1. exprimare ambiguă / evazivă. 2. vorbe goale. double thread ['dAbl '8red] ş.



 (tehn.) filet cu două începuturi. double throw [~ '6rou] adf (electr.) cu dublă comut are; cu dublă cursă; cu două direcţii. double thumbler [~ '9Ambtor[ s. (si.) minciună gogo nată. double tide [~ 'taid] s. 1. timp de lucru dublu. 2. ora suplimentară. double t ime [~ 'taim] s. 1. (mil.) pas alergător; marş forţat; pas alergător (în armata americană, 80 de paşi pe minut). 2. (fam.) pas alergător; fugă. 3. (fa/H.) plată dublă. double-tongue d i'dAbl'tArjd,'—] adj. cu doua feţe, înşelător, făţarnic, fals.



double-tongued squib [~ 'skwib] s. armă cu două ţevi. double track ['dAbl 'trask] s. ( ferov.) ecartament dublu; cale dublă. double whip [~ 'hwip] s. (//iar.) mandar dub lu. double-wire [~'waior] adj. (electr.) bifilar. doubling ['dAblirj] s. 1. dubl are. 2. repetare. 3. cotitură bruscă (la fugă). 4. (jig.) true, artificiu. 5. (text.) răsucire, sucire, dublare. 6. (geom.) dublare, jumelare. 7. (//iar.) întăritură; dublaj de lemn. doubling effect [~ i.fckt] s. (tel.) ecou. doubling frame [~ freim] s. (text.) maşină de răsucit. doubling-over test [~'ouva itest] s. (tehn.) încercare prin înd oire. doubling plate [~ pleit] s. (tehn.) scândură de căptuşit. doubloon [idAb'lmn] s. ( ist.) dublon (monedă de aur spaniolă). doubly ['dAbli] adv. 1. dublu; în două; de două ori . 2. câte doi. 3. în două feluri. 4. (jig.) perfid, cu două feţe. ~ so as cu atât mai mul u cât. doubt [daut] I. vb. A. intr. (about, of) a se îndoi (de), a avea îndoieli, a st a la îndoială (asupra, în privinţa); a şovăi (în privinţa). B. tr. 1. a se îndoi de, a bănu ecta, a nu avea încredere în; you surely don't ~ me desigur că aveţi încredere în mine / nu vă îndoiţi de mine; that makes me ~ whether asta mă face să mă îndoiesc dacă; to ~ not but se îndoi că; I ~ed not but / that he would come nu mă îndoiam că o să vină. 2. a crede, a s ti; I ~ he loves her cred că o iubeşte. 3. (înv.) a se teme de, a aştepta cu teamă. II. s. îndoială, nesiguranţă, dubiu, neîncredere; I have my ~s about him am anumite îndoieli în p inţa lui; the final outcome of this affair is still in the ~ rezultatul final al a cestei chestiuni este încă îndoielnic; no / without / beyond ~ Iară îndoială, desigur; a ~ rises from se naşte / se iscă o bănuială din faptul că / în urma (cu gen.); no ~ but he wil come o să vină negreşit / neapărat; I have no ~ about his honesty nu mă îndoiesc câtuşi de de cinstea lui; to clear up all ~s a risipi toate îndoielile; to remove a ~ a înlătura / a risipi o îndoială; beyond the shadow of a ~, without a shadow of a ~ în afară de or ice îndoială; in the ~ îndoielnic, neclar, nesigur, neprecis; what he is going to do i s still in the ~ e încă greu de spus ce arc de gând să facă; make no ~ that the door is lo cked vezi / verifică dacă uşa e închisă cu cheia; make no ~ of that poţi fi sigur / nu te î i de asta; to throw ~ upon smth. a arunca bănuiala asupra a ceva, a pune ceva la înd oială; (prov.) when in ~, play trumps când te îndoieşti, joacă atu. doubtable [-abl] adj. dubios, discutabil. doubted [-id] adj. îndoielnic, neprecis, nesigur. doubter [-or ] s. persoană care se îndoieşte, sceptic. doubtful [-ful] adj. 1. (despre persoane) îndo it (în sinea sa), nehotărât, nesigur; I am ~ of his words nu mă încred în vorbele lui; we a e ~ of his success ne îndoim de succesul lui. 2. nesigur, neprecis, îndoielnic, greu de definit; discutabil, ambiguu; obscur; a ~case un caz discutabil; it is ~ whe ther este îndoielnic dacă. 3. dubios, suspect; (fam.) a ~ fellow un tip suspect. dou btfully [-fuli] adv. 1. cu un aer de îndoială. 2. ezitând, cu şovăială. 3. vag, neprecis. d ubtfulness [-fulnis] s. 1. îndoială, nesiguranţă, nehotărâre. 2. ambiguitate, lipsă de clar te. doubting ['dautirj] adj. v. d o u b t f u l (1). doubting Thomas [~ 'tomas] s. Toma necredinciosul (şi fig.). doubtless ['dautlis] I. adj. neîndoios, sigur, ind iscutabil. II. adv. v. d o u b 11 e s s 1 y. doubtlessly [-li] adv. fără îndoială, desig ur, (în mod) sigur, fără doar şi poate. douce [du:s] adj. (scot.) 1. primitor, ospitalie r. 2. sobru, ponderat. 3. modest. douceur [du:'s3;r] s. (fi.) 1. blândeţe, amabilita te, caracter blând / blajin. 2. bacşiş; mită. douche [du:/] I. s. 1. spălătură. 2. dus; (jî o throw a cold ~ upon smb. a face cuiva un duş rece, a tempera avântul / zelul cuiva . 3. (med.) irigator. II. vb. A. tr. 1. a face o spălătură (cuiva). 2. a face duş (cuiva ), a stropi cu apă. B. intr. 1. a(-şi) face o spălătură. 2. a face duş, a se stropi cu apă. ugh [dou] s. 1. aluat, cocă; the ~ rises aluatul creşte; (fam.) my cake is ~ nu rnia mers, am dat greş. 2. (amer. si.) bani, gologani, pitaci. 3. (amer. si.) mită. 4. pastă, clei gros. dough-baked ['doubcikt] adj. (rar) 1. pe jumătate copt. 2. (fig.) necopt, neisprăvit. dough boy [~ boi] ş. (şl.) 1. găluşcă, cocoloş. 2. (amer. si.) pifan, i nterist. dough brake [~ breik] s. v. d o u g h k n e a d e r (2). doughey ['doui ] adf, s. v. d o u g h y. doughface ['doufeis] s. (amer. fam.) 1. om molatic / c u caracter slab / lipsit de energie, papă-lapte. 2. politician maleabil; politicia n nestatornic în concepţii, trepăduş politie. 3. persoană cu idei progresiste, simpatizant



 al unei mişcări progresiste. doughfaced [-t] adj. (amer. fam.) molatic, lipsit de e nergie. doughfac(e)ism ['doufeizam] s. (amer. fam.) nestatornicie în concepţii (poli tice). doughfoot ['doufut] s. (amer. fam.) infanterist, pifan. dough head ['dou hed] s. (amer. si.) tâmpit, cap de lemn. dough-hearted ['dou ihu:tid] adj. milos, duios. doughiness fdouinis] ş. 1. caracter de aluat / de cocă. 2. caracter cleios (a l pâinii etc.). dough-kneaded ['douini:didj adj. moale ca aluatul. dough kneader [ ~ ini:dar] s. 1. frământător (de aluaturi). 2. frământător mecanic; malaxor. dough maker [~ micite1"] s. v. d o u g h k n e a d e r (2). doughnut ['dounAt,'-'-] s. 1. (gast r.) gogoaşă (informă de covrig); (fam.) it is dollars to ~s categoric, indiscutabil, fără doar şi poate, sută la sută. 2. (mat.) toroidă. 3. (fiz.) cameră toroidala vidată (a betatr nului). 4. (tehn., fiz.) convertizor de flux. dought [du:ht] past şi part. trec. d e la d o w . doughtily fdautili] adv. (înv., glumeţ) vitejeşte, voiniceşte, cu curaj, cu bărbăţie. doughtiness ['dautinis] s. vitejie, bărbăţie, bravură.



 doughty 296



că dormitoarele englezeşti sunt de obicei situate la etaj; e) (despre soare etc.) a apune, doughty ['dautij adj. (înv., glumeţ) voinicos; viteaz, curajos. doughy ['doui l I. adj. 1. ca aluatul, moale; necopt. 2. (fig.) galben la faţă, palid. 3. (fig.) a asfinţi;/) (despre preţuri) a coborî, a se ieftini; g) (despre temperatură) a coborî, a s cădea; moale, maleabil. 4. (fig.) necopt (la minte). II. s. (fam.) brutar. h) (des pre vânt) a se potoli, a se domoli; i) (despre umflături etc.) a da înapoi, a se micşora ; Douglas fir ['dAgbs fa:r] s. (bot.) (pin) duglas (Pseudotsuga iaxifolia I Doug lassi). j) (fig.) a fi bolnav, a fi ţintuit la pat; k) (fig.) a fi abătut / amărât / necăj it; l) (fam.) to be ~ douk [du:k] adj. (geol.) (despre roci) dur, tare, rezisten t, compact. (up)on smb. a se năpusti asupra cuiva, a prinde / a apuca pe cineva, a se purta urât cu dour [duor] adj. (scot.) aspru, dur, neînduplecat. cineva, a maltr ata pe cineva, a urmări pe cineva; a ghici gândurile cuiva; a sonda pe cineva; douse [daus] vb, A. tr. 1. a muia, a scufunda în apă. 2. a stropi. 3. a uda (leoarcă). to b e ~ (up)on smth. a se năpusti asupra a ceva; a înţelege / a prinde ceva imediat; a nu 4. a stinge; (si.) to ~ the glim a stinge lumina. 5. (mar.) a strânge repede (pânzel e). B. intr. putea suferi ceva; (sl.) to be ~(up)on one's luck a avea ghinion. I I. prep. 1. (spaţial, a cădea în apă. indicând coborârea, depărtarea de punctul de plecare, underea într-o regiune etc.) dove1 [dAv] s. 1. (omit.) porumbel (fam. Columbidae) the ~of peace porumbelul păcii; în josul (eu geu.); în interiorul (cu gen.); de-a lung ul (cu gen.); ~ the country a) pe ţărm, (as) gentle as a ~ blând ca un porumbel; (si.) soiled ~ prostituată, târfă. 2. (alintător) pe coastă, pe litoral, la mare; b) în interior l ţării; în provincie; to climb ~a hill a coborî porumbel, porumbiţă. un deal; ~ the line p calea ferată (nu departe de Londra); to go ~ the line a pleca cu dove2 [douv] (am er. fam.) past de. la d i v e . trenul în provincie; (sl.) one ~t'other unul după al tul; to glance ~ a page a parcurge o dove-colour ['dAVikAb'] s. culoare ccnuşiu-al băstruie. pagină; to go ~ the river a) a merge în josul unui râu sau fluviu / în aval; b) (fig.) a muri, dove-coloured [~ikAbd] adj. porumb(ac), cenuşiu-albăsţrui. a da ortul p opii; ~ the road a) pe drum (dinspre cel care vorbeşte); de-a lungul drumului; dov ecot [~kot] s. porumbar; ponunbărie; to flutter the ~s a isca zarvă, a băga spaima b) (sl.) la modă, elegant; ~ town în centrul sau partea comercială a unui oraş; to go ~ în oa meni liniştiţi. town a se duce în oraş; ~ the wind a) (mar.) în direcţia vântului, înspre v foarte dovecote [~kout] s. v. d o v e c o t. departe. 2. în cursul (cu gen.), dea lungul (cu gen.), în timpul (cu gen.). 3. ~to (în ordine dove-eyed [~'aid] adj. cu o expresie blândă / nevinovată, cu ochi de porumbiţă. descrescândă) până la; the whole fam o the eat toată familia, până la pisică; ~ to dovefoot [~fut],pl. ~feet [~fi:t] s. v. d o v e' s f o o t . date până astăzi, până acum; to go ~ to posterity a fi transmis posteri tăţii; (sl.) ~ to the dove-footed [—rfutid] adj. sprinten, iute de picior. ground comp let, tot, în întregime; ~ from the time of Shakespeare din vremea lui dove house [~ haus] s . v . d o v e c o t (e). Shakespeare până azi. III. adj: 1. (despre priviri etc.) îndreptat / lăsat în jos. 2. (fig.) dovelet [~dAvlit] s. pui de porumbel. abătut, amărât, supărat. IV. s. 1. mişcare în jos; coborâre; 2. pl. vitregie, vitregii, dovelike [' Avlaik] adj. ca porumbelul, gingaş, blând, nevinovat. vicisitudini; the ups and ~s o f life valurile vieţii, urcuşurile şi coborâşurilc vieţii, doveling ['dAvlirj] s. v. d o v 1 e t. nestatornicia sorţii; to be in the ~s a fi strâmtorat; a fi necăjit / supărat / abătut. V. vb. dove plant ['dAv 'pla:nt[ s. (bot.) specie de orhidee (Peristeria e lata). A. tr. 1. a trânti, a doborî, a culca (la pământ). 2. a doborî (un avion etc.). 3. (fig.) a învinge, dove's foot [~z fut] s. (bot.) specii din genul Geranium, ca pălăria -cucului, ciocul-berzei a birui, a da de hac (cu dat.). 4. a lăsa în jos, a depune; to ~ tools a întrerupe lucrul; ş.a. a face grevă. B. intr. 1. a coborî, a cădea. 2. (fam.) (despre băuturi etc.) a luneca. 3. (fam.) dovetail ['dAvteil] I. s. (constr.) coa dă de rândunică; îmbinare ÎH coadă de rândunică. a da de duşcă, a da pe gât. II. adj. (cons de) coadă de rândunică. III. vb. A. tr. 1. (constr.) a îmbina down-at-heel ['daunat'hul] adj. ponosit; jigărit; uzat, tocit. în coadă de rândunică. 2. a ajusta, a potrivi, a face să se potrivească (si fig.). B. intr. a downbeat [~'bi:t] I. s. 1. (muz.) notă accent uată. 2. timp tare. II. adj. (fam.) trist, se ajusta, a se potrivi (şi fig.). posomo rât. dovetail framing [~ .freimirj] s. (constr.) coadă de rândunică. downbed [~bed,'--]



 s. aşternut de fulgi (şifig.). dovetail groove [~ gru:v] s. (constr.) tăietură trapezoid ală. downboat [~bout] s. (mar.) l.ambarcaţie care pleacă dintr-un pori sau oraş principa l. dovetailing ['dAVteilirj] s. (constr.) îmbinare în coadă de rândunică. 2. ambarcaţie car navighează în aval. dovetailing plane [~ plein] s. (tehn.) pârghie arcuită. downcast [~ ka:st] I. adj. 1. (despre privire) plecat, lăsat în jos. 2. abătut, amărât, mâhnit, dovey [ dAvi] s. (alintător) porumbel, porumbiţă. deprimat. 3. aplecat, lăsat în jos. II. s. 1. (g eol.) falie normală / conformă. 2. (mine) falie dow [dau,dou],past şi part. trec. dowe d [daud, doud] sau dought [da;ht] vb. intr. care aruncă zăcământul util în jos. (scof., aV ai.) 1. a putea, a fi în stare. 2. a propăşi, a înflori. downcastness [~ka:stnis] s. amărăc une, deprimare, depresiune. dowager ['dau3d30rJ s. 1. văduvă (moştenitoare a unui nobi l); Queen Dowager downcome [~kAm] s. 1. cădere. 2. (fig.) cădere, prăbuşire, ruină. regina -văduvă; regina-mamă. 2. (fam.) matroană; femeie impunătoare. downcomer.l-kAino'] s. (tehn .) conductă de golire / de evacuare; burlan de scurgere; dowdiness ['daudinis] s. (fam.) lipsă de gust; lipsă de eleganţă. deversor. dowdy ['daudi] I. adj. (fam.) 1. (des pre femei) lipsită de gust / de eleganţă, demodată. down draft [~ rdra:ft, —] y . v . d o w n d r a u g h t . 2. (despre rochii) urâtă, demodată, lipsită de eleganţă. II. s. femeie răcată fără gust down draught s. (tehn.) tiraj de jos; tiraj invers(at). / neglijent / p rost. down-dropped [~dropt] adj. doborât, trântit la pământ. dowdyish [-i/] adj. fără gust eleganţă; neglijent. down-East [~i:st] adj. (amer.) din sau dinspre Noua Anglie, ma i ales din Statul Maine. dowel ['dauel, 'dauil, 'dauol] I. s. 1. pană, ic. 2. (teh n.) ştift, cep, pivot, boit. 3. (constr.) down-Easter [~i:stor] s. 1. (amer.) locu itor din Noua Anglie, mai ales din Stalul Maine. diblu, ghirmea. 4. (mar.) cavilă, întinzător de lemn. 5. (maşini) prezon. II. vb. tr. a întări 2. (canad.) locuitor din est ul Canadei. / a fixa pene etc. (v: ~ I). downed [daund] adj. 1. acoperit cu fulg i / cu puf, pufos. 2. (sl.) înşelat, tras pe sfoară. dowcr ['dauar] I. s. 1. moştenire ( partea care revine văduvei pe toată durata vieţii). downer ['dauna'] s. (sl.) 1. şase pe ni. 2. (sport) cădere, eşec (şifig.). 3. (amer.) calmant, 2. dotă, zestre. 3. înzestrare, talent, dar. II. vb. tr. 1. a lăsa moştenire văduvei. 2. (with) sedativ. 4. (amer.) lu cru / întâmplare care deprimă. (fig.) a înzestra (cu). downface ['daunfcis] vb. tr. (ame r.) a contrazice. dower chest ['dauot/est] s. ladă de zestre. downfall [~fo:l] s. 1. cădere, prăbuşire. 2. ploaie torenţială, aversă; ninsoare puternică. dowerless ['dauslis dj. 1. (despre văduve) fără moştenire. 2. fără dotă / zestre, săracă. 3. (Jig.) ruinare, de răbuşire, ruină. dowery ['dauwari] s. v. d o w r y. down-fallen [-fa: lan] adj. prăbuşit; (fig.) decăzut, scăpătat, ruinat. do-withoutable ['du(:)wi'i)aut3bl] adj. (rar) de car e te poţi lipsi / dispensa. downflow [~flou] s. lichid care se scurge. dowlas(s) [ 'daubs] s. (tert.) un fel de. percal foarte rezistent. downgate ['daungeit] s. ( tehn.) canal / pâlnie / reţea de turnare. down1 [daun] s. 1. puf, pufuşor; fulg. 2. pr imele pene pufoase / tuleie (ale păsărilor); downgrade ]~greid] s. înclinare, pantă. (de spre păsări) in the ~ care nu poate încă zbura. 3. tuleie, primele fire de mustaţă sau down aul [~ho:l] s. (mar.) bucăţi de saulă care servesc pentru a strânge o velă, de barbă care m jesc. down2 s. 1. deal, înălţime (neîmpădurită); the Downs dealuri calcaroase din sudul car abas. downhawl s. v. d o w n h a u 1. Angliei. 2. pl. dune (de nisip). down-hear ted [~'ha:tid] adj. abătut, deprimat, amărât, mâhnit, necăjit. down3 I. adv. 1. (sjxtţial) os, în partea de jos; în jos; la vale; (despre ambarcaţiuni) down-heartedness [~'ha:ti dnis] s. deprimare, amărăciune. în aval; up and ~ în sus şi în jos; încoace şi încolo; the are ~ storurile sunt lăsate downhill [~'hil, -, -'-] I. adj. în pantă, înclinat. II. adv . în jos, la vale; to go ~ a) ase / trase; to go ~ a se duce jos, a coborî; (fam.) ~ among the dead men sub masă, jos, printre sticle goale; ~ by the head abătut, amărât; d eep ~ bellow foarte adânc, la mare coborî, a se rostogoli pe o suprafaţă înclinată; b) (fig ) (despre sănătate, stare materiala) adâncime; upside ~ cu susul în jos, de-a valma; cas h ~ sau ~ with the / your money a fi în declin, a se înrăutăţi. III. s. 1. povârniş, coastă eal. 2. (sport) coborâre rapidă. downiness ['dauninis] s. 1. caracter pufos. 2. (sl. ) pişicherlâc. sau (sl.) ~ with the / your dust! scoate banii! banii pe masă!; (fam.) ~ in the mouth / chops / dumps plouat, amărât; (prov.) he that is ~ need fear no fal l cine e la pământ ~ Downing Street ['daunin pStriit] s. 1. stradă din centrul Londrei , unde se află reşedinţa nu mai poate cădea. 2. (implicând depărtarea de sursă sau de un pu central) to go primului ministru. 2. (fam.) cabinetul primului ministru al Mari i Britanii. ~ into the country a) a pleca la ţară; b) a pleca în interiorul ţării; (univ.) to go ~ a) (si downland ['dauntend] s. dune (de nisip). to go ~ for a vacation) a pleca în vacanţă; b) a pleca de la universitate; (univ.) to be downlead [~li;d] s.



 (radio) capăt descendent al antenei; coborâre de antenă. sent ~ a fi dat afară (temporar ); on my journey ~ în timp ce călătoream în provincie; ~ downless ['daunlis] adj. fără puf tuleie; căruia nu i-au dat încă tulcicle în barbă. . to the mouth of a river în josul unui râu sau fluviu. 3. (adjectival, despre preţuri) coborât, down-line ['daunlain] s. (fer ov.) cale ferată care duce din capitală spre provincie. redus; (despre mărfuri) ieftin it, mai ieftin; ~ again! o nouă reducere (a preţurilor); to go ~ downlooked [~lukt] adj. (rar) cu privirile lăsate în jos; abătut, amărât. a se ieftini. 4. (cu anumite verbe al căror înţeles îl întregeşte sau îl modifică); (fam.) downlying [~.Iairj] I. adj. (înv.) II. s. 1. lăuzie. 2. repaus, odihnă. I put it ~ to his ignorance am pus aceasta pe s eama ignoranţei lui; what shall I put down-market ['daun 


 297 drag box



down point [~ 'point] vb. tr. a vinde (un articol) pe cartelă contra unui număr redu s drab1 [drseb] I. adj. 1. bej, cafeniu-deschis; galben-cenuşiu. 2. (jig.) plictic os, monoton; de puncte. posomorât. II. s. 1. bej, culoare cafeniu-deschis. 2.pl. p antaloni de culoare bej. 3. postav de culoare bej. downpour [~po:r, ~poor] s. pl oaie torenţială, aversă. drab2 I. s. 1. femeie murdară / neglijentă. 2. (fam.) femeie stri cată, prostituată, târfa. downright [~rait] I. adj. 1. (înv.) drept; vertical. 2. drept; direct; sincer, cinstit, deschis; ~fight lupta în toată legea; luptă adevărată. 3. vădit, vident, curat, pur; ~ folly prostie II. vb. intr. a trăi în desfrâu. curată. II. adv. 1. perfect, absolut. 2. cu desăvârşire, de tot, în întregime, pe deplin. 3. de-a drabbet(s) ['drzebiu», -bet(s)] s. un fel de pânză de calitate inferioară / ncînălbită. dreptul, pur ş plu. 4. brusc, pe neaşteptate, din senin. drabbish ['dra?bi/] adf neglijent, murda r. downrightness [~raitnis] s. francheţe, sinceritate. drabble ['dr^ebl] I. vb. A. tr. a stropi / a împroşca / a murdări cu noroi. B. intr. 1 down river [~ rivo "] adv. în aval, în jos. I. a se murdări cu noroi. 2. a pescui mreană. II. s. oameni murdari. d ownsand [~sa^nd] s. nisip de dune. drab-coloured ['dreeb -kAlod] adf bej, cafeni u-deschis. r drabness ['draebnis] s. (fig.) monotonie, uniformitate. downsitting [~'sitirj, -i~] s. aşezare (jos). draeaena (palm) [dro'simo rpa:m] s. (bot.) vari etate de liliac din ţările calde (Dracaena). downsome ['daunsAm, -soni] adj. abătut, a mărât, necăjit. drachm [draem] s. v. d r a m (1,1). down-South ['daun'sauB] adf (amer. ) din statele de sud ale S.U.A. drachma ['dra3kmo],pl. drachmae [-mi:] sau drach mas [-maz] s. drahmă (monedă downspout ['daunspaut] s. 1. burlan (pentru scurgerea a pei de ploaie). 2. (metal.) scurgere, descărcare. grecească). downstage [~steid3] I. (teatru) adj. din partea din faţă a scenei. II. adv. în partea din Draco ['drcikou] s . 1. (astron.) Dragonul, Balaurul (constelaţie). 2. draco (zool.) faţă a scenei. şopârlă-zb rătoare (Draco volans). r downstair [~steo ] adj. v. d o w n s t a i r s (II). Dra conian [drei'kounbn, dro'k-, -nion] adf v . D r a c o n i c . Draconic [draVkoni k] adj. draconic, neînduplecat, aspru, cumplit. downstairs [~'steoz,'--, -'-] I. a dv. 1. jos (pe scări); la parter; to go ~ a coborî, a se da jos pe scară; a coborî la pa rter. 2. jos; la etajul de jos. II. adj. 1. situat la etajul de Draconically [-o ii] adv. draconic, fără cruţare. 3 jos. 2. treaz, sculat în picioare, v. d o w n (1,5, d ). dradge [drax^] s. minereu de calitate inferioară. downstate ['daunsteit] (amer. ) I. s. partea de sud a unui stat. II. adj. caracteristic pentru dragerman ['dre igomon], pi. dragermen [~] s. (amer. mine) membru al unei echipe / plasat în parte a de sud a unui stat. de salvare. draff [drasfj s. 1. lături, zoaie; resturi. 2. b orhot. 3. (jig.) drojdie, resturi. down station [~istei/an] ş. (ferov.) staţie termi nus. downstream [~'stri:m, -'-] I. adv. în josul apei, spre vărsarea apei, în aval. II . s. (hidr.) draffy [-i] adj. 1. murdar, bun de dat Ia gunoi. 2. (jig.) rău, prost , fără valoare. capul aval al ecluzei. draft [drcr.ft, amer. draft] I. s. 1. desen; plan. 2. proiect, schiţă, crochiu; concept, ciornă. 3. copie (a unui document). 4. (ec .) cambie, trată, poliţă, mandat de plată; cec; sumă ridicată downstream apron ['daunstri:m .eiprpn] s. (hidr.) postradier, risbermă. pe baza unui cec. 5. (ec.) reducere. 6. curent de aer; tiraj, suflare. 7. (mar.) pescaj. 8. alegere, downstream face [~ fcis] s. (hidr.) parament aval. selecţionare (mai ales a unor soldaţi) pentru un sco p special; detaşament; (trupe de) întărire. downstream slope [~ sloup] s. (hidr.) talu z aval. 9. (ec.) plasare, desfacere (de mărfuri). 10. (mil.) recrutare, chemare su b arme; contingent; downstream toe [~ tou] s. (hidr.) picior aval. completare. 1 1. tracţiune, atelaj; beasts of ~ animale de tracţiune, vite de muncă. II. vb. downstr oke ['daunstrouk] s. (te/m., auto) cursă descendentă. tr. 1. a redacta, a elabora, a concepe, a întocmi (un plan, un proiect de lege); a schiţa, downthrow [~i9rou] I. v b. tr. a răsturna, a doborî. II. s. (geol.) falie; cufundare. down-time [~taim] s. 1 . (ec.) oprire; gol de producţie. 2. (tehn.) timp de oprire; timp a scrie pe ciornă. 2. (mil.) a recruta. 3. a alege, a selecţiona (oameni). draft act [~ «kt] s. (orice ) dispoziţie guvernamentală cu privire la recrutare. mort. 3. (auto) timp de întrerupe re. 4. (fîz.) timp de inactivitate. 5. (infor.) timp de cădere. draft animal [~ lîenim d] ş. animal de tracţiune. downtown [~taun] (amer.) I. adv. în cartierul comercial al oraşului. II. s. cartierul comercial al oraşului, centrul oraşului. draft bar [~ ba: r



 ] s. oişte; proţap. draft board [~ bo:d] s. centru de recrutare. downtowny [~tauni] adf (amer. fam.) de prost gust. down-train [-trcin] s. tren care circulă din capi tală sau oraşele principale spre localităţi draft dodger [~ idod33r] s. (fam.) v. d r a f t e v a d e r . de provincie. draftee [idru:fti:, .draf-] s. (amer.) recrut. d owntrodden [~.trodn] adj. călcat în picioare; asuprit, exploatat. draft effect ['dra :ft i'fekt] s. tiraj, curent. Down Under ['daun 'Andor] s. (glumeţ) Australia sau Noua Zcclandă. drafter ['dro:ftor] s. 1. v. d r a f t h o r s c. 2. persoană care re dactează un act. 3. (teAt.) downward ['daunwod] I. adf 1. aplecat, înclinat; (ec.) ~ tendency tendinţă de coborâre. laminor. 2. deprimat, abătut. II. adv. v. d o w n w a r d s . draft evader ['dra:ft i.veidor] s. (amer. mii.) chiulangiu. downward press ure [~ 'pre/31"] s. presiune de sus în jos. draft fan [~ fa?n] s. (tehn.) exhausto r, ventilator de tiraj. draft gauge [~ geid3] s. (tehn.) vacuummetru de tiraj. d ownwards [~wodz] adv. 1. în jos; la vale. 2. în partea de jos. 3. (temporal) încoace; from Adam ~ de la Adam încoace. 4. în linie coborâtoare. draft hole [~ houl] s. răsuflătoa rc, orificiu de ventilare. downwash [~wo/] s. (av.) curent descendent. draft hor se [~ ho:s] s. cal de povară / de tracţiune. down-wind [~wind] adf, adv. (mar.) cu vân t din pupă. draftiness ['dru:ftinis, amer. 'drasft-] s. curent (de aer). downy1 [' dauni] I. adf 1. pufos, moale ca puful. 2. de puf, acoperit cu puf/ cu tuleic. d rafting ['dra:ftirj, amer. 'draeft-] s. 1. redactare, întocmire (a unui proiect de lege etc.); 3. (fig.) moale, plăcut; dulce; ~ sleep somn dulce. 4. (si.) şiret, vic lean. II. s. (si.) pat; the ~ of this clause is very obscure redactarea acestei clauze este foarte neclară. 2. desen tehnic liniar. 3. (austr.) alegere / selecţie a vitelor. to do the ~ a lenevi în pat. drafting department [~ di'pa;tmont] s. biro u de desen tehnic, institut de proiectare. downy2 adf 1. deluros, ondulat. 2. (t eAt.) cu tuşeu moale. 1 down yonder [~ jondo "] s. (glumeţ) partea de sud a Statelor Unite. drafting paper [~ ipcipo1"] s. hârtie de desen. dowry ['dau;?ri] s. 1. dotă, zestre. 2. (fig.) înzestrare, dar natural, talent. 3. (pop.) mulţime draft pole ['d rti:ft poul] Î. v . d r a f t b a r . mare, gloată. draftsman ['dra:ftsmon], pl. dra ftsmen [~] s. 1. desenator (mai ales tehnic). 2. pro iectant. 3. autor al unui do cument; autor al unui proiect de lege. dowse1 [daus] vb. tr. v. d o u s e (A, 5) . 2 draftsmanship [-/ip] s. 1. desen tehnic; desen liniar; îndemânare / iscusinţă în execu tarea dowse vb. intr. a descoperi existenţa unor izvoare subterane sau a unor mine rale cu unui desen. 2. meşteşug / capacitate de a proiecta / de a plănui. ajutorul une i baghete. r r r drafty ['dru:iti] adf expus la curent. dowser [ dauz3 , -so ] s . (fam.) persoană care descoperă existenţa unor izvoare drag [dra^g] I. vb. A. tr. 1. a trage (cu putere), a târî, a întinde; to ~one's feet a) a târî, subterane sau a unor min erale cu ajutorul unei baghete. a târşâi picioarele, b) (amer. pol.) a acţiona foarte le nt din calcul. 2. a grapa (pământul). dowsing rod ['dauzirj rod, -sin ~] ş. v. d i v i n i n g r o d . 3. a draga, a curăţa fundul (apei) cu o dragă. 4. (mar.) a remorca. 5 . to ~ in a) a trage, doxological [idokso'bd3ik3l] adj. (bis.) doxologic. a vârî înăuntr u; b) a menţiona (ceva) în mod inutil; to ~ on a târî (cu putere); to ~ (on) doxology [d ok'sobd3i] s. (bis.) doxologie. 1 a wretched life a duce o viaţă nenorocită; to ~ out a) a scoate trăgând la mal; doxy l'doksi] s. (fam.) 1. doctrină, teorie. 2. credinţă. 2 do xy s. (şl.) 1. iubită, amantă, drăguţă; ţiitoare. 2. prostituată. 3. femeie fără căpătâi. b (o discuţie etc.); (fam.) to ~ up a) a da o educaţie proastă (cu dat.); doyen ['dwaie: rj, 'dvvoi- şi pronunţia franceză] s. (fr.) decan, şef (al corpului diplomatic b) a read uce în amintire, a scoate din uitare (mai ales ceva neplăcut). B. intr. 1. a se târî; (şi fig.) a atârna în jos. 2. (despre timp, viaţă) to ~ on a se scurge încet / alene / plictis itor. sau al unui corp constituit). doze [douz] I. vb. intr. 1. a moţăi, a picoti, a dormita. 2. (şi ~ of) a adormi, a aţipi. II. s. 1. dragă, curăţitoarc de nămol. 2. trăsură atru cai. 3. cange. 4. grapă grea. 5. frână, 3. (fig.) a visa cu ochii deschişi. II. s. 1. moţăiala, aţipeală, pui de somn; to fall into a piedică; to put the ~ on a înfrâna / a î ica roata. 6. frână, frânare, împiedicare. ~a aţipi, a adormi; to take a ~ a trage un pui de somn. 2. vestejire (afibrelor).3. (amer'. 7. târâre; mişcare înceată. 8. povară, sarcină o be a ~on smb. a fi o povară pentru cineva. 9. trăsură cu scaune înalte; ~ for goods va gon de marfă. 10. urmă (de fiară); miros care si.) boală venerică. dozen ['dAzn] s. 1. duz ină; 10 / a ~ 10 şilingi duzina; by the ~ cu duzina; twelve ~ atrage câinii de vânătoare ( mai ales al unei substanţe puse într-un săculeţ târât pe pământ). pairs of gloves 144 perec mănuşi; (it is) six (of one) and half a ~ (of the other) 11. (tehn., av.) rezistenţă la înaintare. 12. (amer. sl.) protecţie. 13. (amer.) tânjală (pentru a) e tot una, e acelaşi



 lucru, nu-i Tanda, ci Manda; b) sunt o apă şi un pământ, sunt la poveri). 14. barcă / plu tă etc. remorcată. fel de breji; baker's/ printer's /devil's/ long ~ treisprezece. 2 . mulţime, număr mare. drag anchor ['drasg -jerjor] s. (mar.) gheară de pisică. to talk nineteen to the ~ a vorbi neîncetat. drag artist [~ a:tist] s. actor comic (de est radă) care joacă în travesti. dozer ['douzo1"] s. 1. persoană care moţăic. 2. (fig.) visăto 3. (sl.) lovitură puternică dragbar [~ bo:r] s. (ferov.) bielă cuplară. dată cu pumnul. dr ag boat [~ bout] s. (mar.) 1. dragă. 2. şlep. dragbolt [~boult] s. (tehn.) bolţ de cup laj. doziness ['douzinis] s. 1. piroteală. 2. (jig.) visare. dozy ['douzi] adj. so mnoros, adormit (şi fig.). drag box [~ boks] s. (tehn.) floare de burghii cu larae .



 drag chain 298



drag chain [~ t/ein] s. (auto, telm.) lanţ de remorcare / tracţiune. dragee [dragei] s. (fr.) drajeu. drag form ['drag fo:m] s. (fiz-, av.) rezistenţă aerodinamică. dragg ing ['dragirjj s. 1. târâre. 2. frânare. 3. remorcare. draggle ['dnegl] vb. A. tr. a târî prin noroi, a murdări cu noroi, a terfeli. B. intr. 1. a se târî prin noroi. 2. a întârzia , a rămâne în urmă. draggled ['dragld] aay. terfelit (cu noroi). draggle tail [~ teii] s . 1. trenă. 2. femeie neglijentă / murdară. draggle-tailed [~teild] aay. murdar, neîngri jit. dragline ['draglain] s. 1. (telm.) draglină. 2. (av.) cablu de frână. dragman [dr agmon], pl. dragmen [~] s. năvodar, pescuitor cu plasă / cu năvod. dragnet ['dragnet] s. 1. plasă de prins peşti (năvod inie). 2. plasă de prins vânat. 3. (amer.) razie / operaţ e poliţienească pe scară largă. dragoman ['dragouman, -rosea], pl. dragomen [-man,-men] sau dragomans [-z] s. traducător, interpret, dragoman (în Orient). dragon ['drag,™] s. 1. zmeu (si meteor.), balaur; the old Dragon satana. 2. (fig.) guvernantă / păzitoa re bătrână a unei fete tinere. 3. the Dragon (astron.) Balaurul (constelaţie din emisfer a nordică). 4. (zool.) şopârlă-zburătoare (Draco volans). 5. (omit.) specie de porumbel do mestic. 6. (ist.) carabină. 7. carabinier. 8. (mii.) tractor de artilerie. 9. pers oană violentă. dragon beam [~ bi:m] s. (conslr.) pop, susţinător de grindă. dragonfly [~fl ai] s. (entom.) libelulă (Libellula sp., Odonata). dragonhead ['dragonhed) s. (bot .) specie de melisă (din genul Dracocephalum). dragonnade ['drago'neid] I. s. 1. p l. (ist. Franţei) dragonadă (prigoană împotriva protestanţilor, organizată cu ajutorul sold lor, în timpul lui Jjtdovic XIV si XV). 2. expediţie eu caracter de represalii. II. vb. tr. (ist.) a organiza dragonadă împotriva (cuiva). dragon's blood ['draganz bUd] s. (bot.) sânge-de-nouă-fraţi; suc răşinos din arborele „Calamos draco". dragon's teeth [~ ti:6] s. pl. 1. (mil.) dinţi de balaur (obstacole antitanc). 2. (Itidr.) prag dinţat . dragon tree ['dragan tri:] s. (bot.) arbore din insulele Canare (Calamos draco ). dragoon [dro'gu;n] I. s. (mii.) dragon. II. vb. tr. a trimite o expediţie de re presiune împotriva (cuiva); a pedepsi prin represiuni, a supune prin violenţă. drag-ou t J'dragaut] s. (amer. fam.) petrecere cu dans, serată dansantă. drag parachute ['dr ag 'pa2ro/u:t] s. (av.) paraşută folosită la unele tipuri de avioane cu reacţie pentru m icşorarea vitezei în momentul aterizării. drag racing ['drag .rcisn] s. (amer.) cursă de automobile ultrarapide. drag rope [~ roup] s. 1. (telm.) cablu de tracţiune. 2. ( mar.) barbetă de barcă. drag saw [~ .sa:] s. ferăstrău de retezat buştenii. drag scraper [ ~ -skreipar] s. (conslr.) screper cu rachete. drag shoe [~ Iu:] s. (telm.) talpă, sabot (de frână), tachet opritor. dragsrnan ['dragzmon],pl. dragsmen [~] s. (mine) v agonetar. dragster |'dragstor] s. (amer.) conducătorul unui automobil ultrarapid. drag strip ['drag strip] s. (amer.) pistă pentru cursele de automobile ultrarapide . drag wheel [~ iwi:l] s. (telm.) frână. drail [dreil] s. undiţă de fund. drain [drein] I. vb. A. tr. 1. a drena, a usca; a deseca, a asana; the river ~s the whole regi on râul primeşte apele din întreaga regiune. 2. a seca, a goli, a deşerta; to ~ a vessel of its contents a goli un vas de conţinut. 3. (mea'.) a drena (o rana). 4. (si to ~ dry) a usca; a goli, a bea până la fund. 5. (fig.) a seca, a slei, a epuiza (pute rile, fondurile etc.); (fig.) to ~ the cup to the bottom / dregs a bea paharul până la fund; to ~ a country of its resources a seca o ţară de bogăţii; to ~ smb.'s purse a g oli punga cuiva. 6. (fig.) a ruina, a jefui, a sărăci. 7. a scurge, a filtra (lichid e), a strecura. 8. to ~ off a goli (prin scurgere). B. intr. 1. a se scurge trep tat. 2. a se goli. 3. to ~away a) a se scurge; b) (fig.) a dispărea, a se şterge. II . s. 1. drenaj; canal de drenaj; rigolă; scurgere; pl. canalizare. 2. curgere, scu rgere. 3.(med.) drena, tub de drenaj. 4. (fig) scurgere continuă; cheltuire, epuiz are; a ~ of species from a country scurgerea valutei dintr-o ţară; it is a great ~ o n my health îmi pune sănătatea la grea încercare. 5. (fam.) înghiţitură, duşcă. 6. (agr.) a desecare. drainable [-abl] adj. de drenat, drenabil. drainage ['dreinid3[ s. 1. drenaj; uscare; scurgere. 2. drenuri (pentru drenaj). 3. (med.) drenare (a unei răni). 4. murdării, ape de scurgere. 5. («gr.) ameliorare a solului; asanare. 6. (con str. etc.) canal colector. drainage adit [~ 'axlit] s. v. d r a i n t u n n e l . drainage basin [~ .beisn] s. bazin de acumulare; bazin colector. drainage ditc h [~ ditf] s. 1. (hidr. etc.) rigolă de drenaj, canal de scurgere. 2. (agr.) şanţ de s curgere. drainage pipe [~ paip] s. dren, conductă subterană care colectează şi evacuează a



 pa. drainage pump [~ pAmp] s. (telm.) pompă de canalizare; pompă de evacuare. draina ge system [~ .sistim] s. 1. reţea de drenare; sistem de drenare. 2. (agr. etc.) in stalaţie de asanare / de drenare. 3. (mine) regim de golire a unui zăcământ. drainage tu be [~ tju:bj s. (med.) dren, tub de drenaj. drain cock ['drein kok] s. (tehn.) r obinet de golire / de descărcare / de scurgere; robinet de purjare. drain connecti on [~ ka'nek/an] s. conductă de scurgere. drain ditch [~ dit/] s. v. d r a i n a g e d i t c h . drainer ['dreina'] s. 1. lucrător de drenaje. 2. bazin cu fund perf orat. draining [dreinin] s. 1. secare, drenare, desecare; asanare a platformei. 2. canal de scurgere; canal colector. draining roll [~ roul] s. (telm.) valţ de de shidratare.



draining well [~ wcl] s. v. d r a i n p i t . drainless .['dreinlis] adj. 1. (po etic) nesecătuit, inepuizabil. 2. fără scurgere, lipsit de scurgere. 3. (geol., hidr.) endoreic. drain outlet ['drein .autlet] s. (tehn.) racord de golire. drain pipe ['drein paip] s. (tehn.) tub de drenaj; conductă pentru drenaj; ţeava de scurgere / de evacuare. drainpipe trousers [~ 'trauzaz] s. pl. pantaloni strânşi pe picior / ( tip) burlan. drain pit [~ pit] s. (tehn.) cămin de scurgere, recipient. drain plug [~ pUg] s. 1. (auto) buşon de golire. 2. (tehn.) dop de scurgere / de descărcare / de golire. drain sump [~ sAmp] s. v. d r a i n p i t . drain tile [~ tail] s. ţiglă cu jgheab. drain trunk [~ trArjk] s. (hidr.) deversor, dispozitiv de deversare. drain tunnel [~ tAnal] s. (mine) galerie la zi pentru evacuarea apelor. drain va lve [~ vaîlv] s. v. d r a i n c o c k . drain voltage [~ .voultid3] s. (electr.) t ensiune de drena. drain water [~ iWo:tor] s. (telm.) apă de canal; ape de purjă. dra isine [drei'zim] s. (ferov.) drezină. drake1 [dreik] s. (omit.) răţoi. drake2 s. 1. v. d r a g o n f 1 y. 2. (mar.) ancoră de mărime mijlocie. 3. (ist.) tun vechi de mărime mijlocie. 4. (ist.) veche galeră scandinavă având la proră figura unui balaur. drake fl y [~ flai] s. v. d r a g o n f 1 y. dram [dram] I. s. 1. drahmă (1/8 de uncie = 3, 88 gr., greutate folosită în farmaceutică). 2. duşcă, înghiţitură; he is fond of a ~ îi pla / să cinstească câte un păhărel; to take a ~ a bea un păhăruţ. II. vb. intr. a trage o duş ['dra:mo, 'dra-[ s. 1. dramă. 2. dramă, întâmplare, eveniment dramatic. 3. the ~ arta d ramatică, teatrul. dramatic [dra'mastic] adj. 1. dramatic, care ţine de teatru; teat ral, actoricesc; ~ critic critic dramatic / de teatru. 2. dramatic, mişcător, impres ionant. dramatical [-ol] adj. (rar) v. d r a m a t i c. dramatically [-oii] adv. (în mod) dramatic, (în mod) tragic. dramatics [-s] s. pl. 1. arta dramatică. 2. operă d ramatică. 3. spectacol de teatru (mai ales de amatori). dramatis personae ['dra:mo tis po:'sounai, 'dramatis po:'souni] s. pl. (lat.) personajele dintr-o piesă de te atru; distribuţie. dramatist ['dramatist] s. dramaturg, autor dramatic. dramatizab le ['dramataizabl] adj. care poate fi dramatizat. dramatization [.dramotai'zeija n] s. dramatizare. dramatize ['draemataiz] vb. A. tr. a dramatiza; a da un carac ter dramatic / teatral (cu dat.). B. intr. a se preta la dramatizare. dramaturge ['dramato:d3[ s. v. d r a m a t u r g i s t . dramaturgic(al) [idrama'ta:d3ik(3 l)] adj. dramaturgie. dramaturgist [idrama'to:d3ist] s. dramaturg (care dă şi îndrumări de regie). dramaturgy ['dramata:d3i] s. dramaturgie. dram cup ['dram kAp] s. (/a ni.) păhăruţ, păhărel. dram drinker [~ .drirjka'l s. (fam.) beţiv. dram shop [~ /op] s. câr mă. drank [drarjk] past de la drink (I). drape [dreip] I. vb. tr. 1. a drapa, a înve li, a îmbrăca cu draperii. 2. a potrivi cutele / faldurile (veşmintelor). 3. (text.) a piua, a bate la piuă. 4. (j7g.) a înveşmânta în, a împodobi cu. II. s. (amer. fam.) buleva dist, haimana. draper ['drcipo1"] s. negustor de postavuri I de textile de produ se manufacturate. drapery ['dreipori] s. 1. postăvărie, pânzărie, bumbăcărie. 2. produse ma ufacturate. 3. comerţ de manufactură. 4. magazin de manufactură, postăvărie. drape-suit [' dreipsjurt] s. (amer. fam.) costum de bulevardist. drastic ['drastik, 'dra:stik] I. aaj. 1. (despre doctorii) drastic, violent. 2. (despre hotărâri, măsuri) drastic, aspru, sever, radical; ~ changes schimbări radicale. II. s. (mea1.) medicament / m ijloc drastic. drastically [-oii] adv. (în mod) drastic, (în mod) radical. drat [dra t] (vulg.) I. vb. tr. v. d a m n; ~it! ducă-se dracului! la dracul; ~that fellow! să-1 ia dracu! să-1 ia naiba!. II. inter/, la naiba! la dracu! dratted [-id] adj. (f am.) blestemat, afurisit. draught [dra:ft] s. 1. curent de aer; tiraj; (fig. fam .) to feel the ~a se afla într-o situaţie critică, a fi la ananghie, a fi strâmtorat (băneş e). 2. scurgere, tragere; beer on ~ bere din butoi. 3. înghiţitură, sorbitură, duşcă; to dr nk at a ~ a bea dintr-o sorbitură; mend your ~! încă o duşcă! 4. aruncare a năvodului; pest



 prinşi dintr-o aruncare a năvodului. 5. (med.) doză dintr-o doctorie lichidă; vezicătoare ; black ~ purgativ. 6. (mnr.) pescaj. 7. pl. danie (joc); to play (at) ~s a juca dame. 8. (mat.) epură. 9. (text.) năvădire. draught animal [~ ifenimsl] s. v. d r a f t a n i m a l . draughtboard [~bo:d, -bood] s. 1. tablă pentru jocul de dame. 2. planşetă de desen. draught horse [~ ho:s] s. v. d r a f t h o r s e. draughtiness [' dru:ftinis] s. curent (ae aer). draughtsman ['draftsman], pl. draughtsmen [~]s. 1. v. d r a f t s m a n. 2. piesă (la jocul de dame). draughtsmanship [-/ip] s. v. d r a f t s m a n s h i p. draughty ['draifti, amer. 'drafti] adj. v. d r a'f t y. drave [dreiv] past mv. de la d r i v e. Dravidian [dro'vidion] adj. dravidia n, dravidic. draw [dro: ] I. past drew [dru:] ,part. trec. drawn. [dro:n] vb. A. tr. 1. a trage; a întinde; a remorca; a târî (şifig.); to ~ wire a întinde sârma; to ~ bri le / rein a) a trage, a strânge



 299 dreamlife



draw bottom [~ 'botem] s. fund rabatabil. hăţurile, a opri calul; b) (fig.) a se opr i; to ~ a bow a întinde un arc; the carriage was drawbridge [~brid3] s. 1. pod mob il / basculant. 2. (mar.) pasarelă de acostare. ~n by four horses trăsura era trasă de patru cai. 2. a scoate; a goli, a deşerta; a smulge; drawee [dnv.'i:] s. (ec.) tr as (persoană asupra căreia se trage o cambie, o poliţă). to ~a fowl a scoate măruntaiele u nei păsări; to ~ the sword a) a scoate sabia (din teacă); drawer1 ['dro(;)3r] s. desen ator. b) (fig-) a porni / a declara război; to ~ piles a scoate pari; to ~ a card (from the pack) drawer2 s. (ec.) trăgător (cel care trage o cambie). a trage o carte (din pachet); to ~ a prize at a lottery a câştiga un loz la loterie; (ec, drawer3 [ dro:, droa] s. 1. sertar. 2,pl. (sau chest of ~s) scrin. despre obligaţiuni) to be ~n a ieşi; to ~ lots a trage la sorţi; to ~ a blank a) a trage un drawer4 [dro(:)oj s. bufetier. număr necâştigător; b) (fig.) a avea o decepţie; a nu avea noroc; a da greş; o ~ a confession drawer5 [~] s. animal de tracţiune; trăgător. from smb. a smulge cuiv a o mărturisire; to ~ coal from a mine a extrage cărbuni dintr-o drawers [dro:z, dro az] s. pl. (şi a pair of ~) 1. indispensabili, izmene. 2. chiloţi. mină; to ~ tears fr om smb. a smulge lacrimi cuiva; to ~ water from the river a scoate drawhook ['dr o:huk] s. (auto,ferov.) cârlig de remorcarc / tracţiune. apă din râu; to ~ consolation f rom a găsi consolare în; to ~ profit from a scoate profit drawing ['drorirj] s. 1. t ragere etc. (v. d r a w II). 2. desen, schiţă (şi mechanical ~); din; to ~ blood a lua sânge; to ~ a sigh a scoate un suspin. 3. a strânge, a îndepărta; to ~ the cloth a strâng e masa. 4. a trage (cortina etc.); to ~ the curtains slightly aside a da chalk ~ pastel. 3. desenare; out of ~desenat incorect (jără a se ţine seama de perspectivă). puţi n perdelele la o parte; to ~ the blinds a lăsa storurile; to ~ one's hat over one' s 4. (telm.) filctarc (a sârmei), tragere, laminare. 5. (metal.) călire a metalului. 6. cantitate eyes a-şi trage pălăria pe ochi. 5. a strânge, a pungi, a face pungă (gura). 6. a trage, foarte mică de ceai (luată cu degetele pentru a fi pusă la fiert). 1. (ec .) tragere a unei a aspira, a absorbi (aer etc.). 7. a atrage; a atrage atenţia (c uiva), a reţine atenţia / privirile cambii. 8. distribuire de premii (la loterie). ( cuiva). 8. a stinge (focul). 9. a face (pe cineva) să iasă din rezerva sa, a face să s e ambaleze, drawing account [~ s'kaunt] s. (ec.) cont deschis (la Banca Marii Br itanii). drawing bench [~ bent/] s. (telm.) banc de trefilare / tras. a monta. 1 0. a infuza; a extrage esenţa din (ceai etc.). 11. a desena; a descrie; a trasa; d rawing block [~ bbk] s. bloc de desen. to ~ in pencil a desena cu creionul; to ~ a picture of smb. a face portretul cuiva; to ~ drawing board [~ fc):d, -boad] s . planşetă de desen. a parallel between a stabili o paralelă între; to ~a distinction be tween a face / a stabili drawing card ['dm:irj ka:d] s. (teatru) persoană sau număr de atracţie. o deosebire / o distincţie între; to ~ comparisons a face comparaţii. 12. a completa (un drawing die [~ dai] s. 1. (constr.) stanţă de întins. 2. (telm.) filieră d e trefilare. cec); a întocmi, a redacta (un document). 13. a trage (concluzii). 14 . pasiv (despre o luptă drawing knife [~ naif] s. cuţitoaic, răzuitoare. etc.) to be ~ n a fi nedecis; a se termina la egalitate. 15. to ~ aback a trage înapoi; to ~ dra wing machine [~ mai/i:n] s. 1. (text.) maşină de întins. 2. (telm.) troliu de ridicare . smth. across a) a pune dc-a curmezişul (cu gen.),- b) a dunga, a varga; to ~ aft er oneself drawing model [~ modi] s. (tehn.) proiect, crochiu. a trage după sine ( si fig.); to ~ again a trage din nou; to ~ along a trage / a târî eu sine; drawing-o ff ['dro:in 'D:f] s. (hidr.) priză, prelevare. to ~ aside a trage deoparte / la o parte; a da la o parte (perdelele etc.); to ~ asunder a drawing paper [~ ipeip3r ] s. hârtie de desen. despărţi, a desface; to ~away a) a trage la o parte; a îndepărta; a abate; a izgoni; b) a face drawing pen [~ pen] s. 1. trăgător (de desen); peniţă de dese n. 2. (poligr.) peniţă plată. să plece prin ademeneli; to ~ back a) a trage înapoi; a retr age (mâna etc.); b) a trage, drawing pin [~ pin] s. 1. capsă (pentru liârtie). 2. pion eză. a da la o parte (perdelele); to ~ down a trage în jos; a lăsa în jos; a face să coboa re; to ~ drawing room [~ ru(:)m] s. 1. salon. 2. (amer.) compartiment de vagon-s alon. 3. sală forth a) a trage în faţă; a face să iasă; b) (j/g.) a scoate la lumină; a stâ to ~ forward a trage în faţă; to ~ from a trage din; a scoate din (vezi şi ~ I, A, 2); t o ~ in a) a trage de desen. 4. primire oficială (mai ales la curtea regală). drawl [



 dro:l] I. vb. A. intr. a vorbi tărăgănat, a tărăgăna cuvintele. B. tr. a rosti tărăgănat. î băga înăuntru, a strânge (corniţele etc.); b) a strânge (buzele); c) a strânge (frâul); d) uce, a micşora (cheltuielile); e) a trage (aerul) în piept, a sorbi (adânc); II. s. pr onunţare tărăgănată. drawn [dro:n] I. part. trec. de la d r a w (I). II. adj. 1. (despre u n joc, o bătălie) nedecis, f) (to) a îndupleca, a face (să); g) (fig.) a strânge, a aduna (forţele); to ~ into a) a trage nehotărât, terminat la egalitate; ~ game meci nul, rem iză. 2. retras. 3. (mine) prelucrat. în; a băga în, a vârî în; a bate (un cui) în; b) a duc cineva) în / la; a însoţi la; c) (fig.) 4. (despre paloş) tras, scos. 5. slăbit, istovit, epuizat. 6. (despre unt) topit. 7. (despre a îndupleca să, a face să; d) a dilata, a lungi până când devine; to ~ near a apropia, a face trăsături, chip) contractat. să se apro ie; to ~offa) a îndepărta; a abate (atenţia etc.); b) a scoate (mănuşile etc.); drawplate ['dro:pleit] s. (metal.) filieră de trefilare. c) (mii.) a retrage (trupe); d) (ch im.) a distila; to ~ on a) a îmbrăca, a pune (mănuşile drawshave [rdrn:Jeiv] s. cuţitoaic. etc.); b) a îndupleca; to ~on smb. to do smth. a determina pe cineva să facă ceva; (e c.) draw tongs ['dro: torjz] s. pl. (uneori sg.) (tehn.) cleşte pentru întins sârma. t o ~ a bill on a bank a trage o poliţă asupra unei bănci; to ~ out a) a scoate (un dint e draw vice [~ vais] s. v. d r a w t o n g s. etc.); a scoate, a da afară, a izgon i; b) (fig.) a face (pe cineva) să vorbească / să iasă din draw well [~ wcl] s. puţ, fântân găleată prinsă de frânghie). rezervă; c) (fig.) a face să iasă în evidenţă; d) (fig.) a fa neva) să-şi iasă din fire; dray [drei] I. s. 1. căruţă (joasă); camion (de obicei cu sticle i de bere); cotigă, e) a dilata, a lungi; (temporal) a lungi, a prelungi;/) a tras a, a schiţa (un plan); g) (chim.) haraba. 2. tălpi de sanie. II. vb. tr. (constr. et c.) a excava, a draga. a distila, a alambica; h) (fig.) a scoate, a smulge (un s ecret); i) (mil.) a aşeza în linie de drayage l'dreiid3] s. transport cu camionul et c. (v. d r a y I). bătaie;/) a expune amănunţit (în scris); a aşterne pe hârtie; to ~over a a trage deasupra dray cart ['drei ku:t] s. v. d r a y (1,1). (un văl etc.); b) a trage de partea sa; a câştiga (de partea sa); c) (chim.) a distila, a alambica; dray horse [~ ho:s] ş. cal (mare) de povara. to ~ through a) a trage prin; b) a întinde prea mult (coarda unui arc); c) a face să lunece drayman [~ni9n], pl. draymen [~] s. căruţaş; camionagiu. prin; to ~ to a) a trage spre; b) (fig.) a convinge să, a înduplec a să; a atrage de partea dread [dred] I. vb. A. tr. a se teme de, a privi cu groază, a se înspăimânta de. B. intr. (cu gen.); to ~ together a aduna, a strânge, a reuni, a f ace să se strângă; to — towards a se teme, a se înspăimânta. II. s. spaimă, teamă, frică. I (înv. poetic) v. d r e a d e d . v. t o ~ t o; to ~ up a) a trage (în) sus; a ridica (o scară); a sufleca (mânecile); b) a apropia, dreaded ['dredidj adj. (înv.) temut; f ioros, înspăimântător. a trage (un scaun lângă masă); c) a opri (o trăsură); d) (mii.) a al rupe); a strânge, dreadful l'dredful] I. adj. înspăimântător, îngrozitor; teribil, grozav. I. s. (şi a penny ~) a aduna (oştire); e) a întocmi, a redacta (un document); a stabil i, a elabora (un proiect); (fam.) roman senzaţional. f) a aţâţa (focul); to ~ upon v. t o ~ o n. B. refl. to ~ oneself to(wards) a se trage înspre, dreadfully [-i] adv. g rozav (de), teribil (de), straşnic; I'm ~sorry îmi pare grozav de a se da (mai) înspre ; to ~ oneself up a se ridica (în tot lungul); a se încorda. rău. C. intr. 1. (despre coşuri, sobe) a trage; a fi curent; the chimney ~s well coşul trage dreadfulness [-n is] s. caracter teribil (al unei acţiuni); grozăvie. bine. 2. (despre trăsuri) a merge . 3. (mar., despre nave) a avea adâncime. 4. (despre dreading ['dreidirjj s. (ec, mar.) opţiunea de a încărca mărfuri generale. ceai) a se infuza. 5. a scoate sabia, a tr age spada. 6. a desena; a picta; (Jig.) a zugrăvi, dreadless ['drcdlis] adj. neînfri cat, viteaz. a descrie. 7. (jîg.) aatrage,aîmbia; a avea succes. 8. a se apropia. 9. to ~ amiss a fi pe o dreadnought ['dredno:t] s. 1. (mar.) navă de linie „dreadnough t", cuirasat. 2. stofa groasă pistă greşită (şi fig.) to ~ apart a se despărţi, a se separa o ~ aside a se da la o parte; (pentru palton). a se despărţi; to ~ away a se (în)dcpărta ; to ~ back a) a se trage înapoi, a se da îndărăt, dream [dri:m] I. s. 1. vis; to go to one's ~s a merge la culcare. 2. (jig.) vis, iluzie, a se retrage; (fig.) to ~ ba ck into oneself a se retrage în sine; b) a se dezice, a-şi lua himeră; nălucire; închipuir e. II. past şi part. trec. dreamt [dremt, -mpt] sau dreamed vorba înapoi; a da înapoi; to ~ by a trece, a se scurge; to ~ forward a înainta, a avansa; [dremt, -mpt mai rar dri:md] vb. A. intr. 1. a visa. 2. a visa cu ochii deschişi, a se lăsa a se apro pia; to ~ in a) a se trage înapoi, a se retrage (înăuntru); b) (despre zi) a se micşora; furat de gânduri. 3. a-şi închipui, a crede, a gândi; a-i trece cuiva prin cap (mai ale s în a se apropia de sfârşit; c) a nu mai face atâtea cheltuieli, a se (rc)strânge; to ~ n



 ear a se propoziţii negative); I shouldn't ~ of doing such a thing nici prin minte nu mi-ar trece apropia; to ~ nearer a veni mai aproape; (poetic) to ~ nigh v. t o ~ n c a r; to ~ off să fac una ca asta. B. tr. 1. a visa, a vedea, a simţi în vis. 2. (fa/n.) to ~ away one's life a) a se retrage; b) (despre coşuri, sobe) a trage; to ~ on a) a se apropia; autumn is ~ing a-şi petrece viaţa în inactivitate / visând; to ~ up a-şi închipui că e posibil / realizabil; on se apropie toamna; b) a se inspira d in; to ~ out a) a ieşi afară; b) (despre discursuri a făuri în vis. etc.) a nu se mai sfârş , a fi interminabil; to ~ round a se strânge în jurul (cu gen.); to dreamboat ['dri: mbout] s. 1. (sl.) persoană foarte atrăgătoare. 2. obiect râvnit. -together a se aduna, a se strânge; a se grupa; to ~up a) a se urca, a se ridica; b) (despre dream book ['dri:m buk] ş. carte de vise, tălmăcitor de vise. trăsuri etc.) a se opri; c) (mil.) a se regrupa. dreamer [rdri:ni3r] s. 1. visător, persoană înclinată spre reverie. 2. (fig. ) visător, om II. s. 1. curent, tiraj. 2. tragere. 3. tragere la sorţi. 4. ceea ce a trage / place; momeală. rupt de realitate, om care trăieşte în visare, om plin de fantez ie; leneş. 5. (sport) remiză; joc egal. 6. joc cu rezultat nehotărât. 7. observaţie /acţiun /persoană dreamery ['drimari] s. (fam.) (stare de) visare, reverie. care provoacă p e cineva să vorbească / să dea informaţii. 8. (fig.) soartă. 9. (constr.) parte dreamful [ 'dri:mful] adj. plin de vise. demontabilă a unui pod. 10. (agr.) lăstar. 11. (geol. etc.) depresiune. dream hole ['dri:m houl] s. ferestruică, răsuflătoare (gaură în turn, cl opotniţă etc. care permite intrarea luminii). drawable ['dr3:9bl] adj. care se poate trage etc. (v. d r a w I). drawback ['dro:ba;k] s. 1. neajuns, lipsă, scădere; deza vantaj, inconvenient; obstacol, dreamily ['driimili] adv. visător, ca în vis. dreami ness ['dri:minis] s. visare, reverie; the ~ of her eyes ochii ei visători. piedică, handicap. 2. (ec.) suma restituită de vamă la exportul unor produse importante dream land ['drimilzend] s. ţară fermecată / de basm, lume de vis. sau al unor produse desti nate uzului intern. 3. (ec.) reducere (de preţ), rabat. dreamless ['dri:mlis] adj. fără vise. drawbar [~ba:r] s. (telm.) tijă; bară; bară de tracţiune. dreamlife ['dri:mlaif s. viaţă de vis. drawbearn [~bi:ni] s. (telm.) ax de troliu.



 dreamlike 300



dreamlike [~laik] adj. 1. (ca) de vis, fermecat, feeric, legendar. 2. iluzoriu, ireal. dreamlore [~b: r , ~bo r ] s. oniroiogie, ştiinţă a viselor. dream reader [~ ir i:dorj s. tălmăcitor de vise. dreamt [dremt, -mpt] past şi part. trec. de la d r e a m (II). dream talk ['dri:m to:k] s. vorbire în vis / în somn. dream world [~ ws:ld] s . v. d r e a m 1 a n d. dreamy ['dri:mi] adj. 1. visător. 2. de vis, iluzoriu, ire al; feeric, legendar. 3. vizionar. dreamy-minded [~iinaindid] adj. cu capul în nor i, visător. drear [drior] adj. (poetic) v. d r e a r y. drearily ['driarili] adv. trist, lugubru. dreariness ['drisrinis] s. 1. dezolare; melancolie. 2. plictisea lă; monotonie. 3. (înv.) jale, tristeţe. dreary ['driari] adj. 1. întunecat, mohorât, lugu bru. 2. întristat, deznădăjduit. 3. plictisitor. 4. (înv.) trist, îndurerat. 5. părăsit, or it. dredge1 [dred3] I, s. 1. (tehn.) dragă, excavator; 2. plasă pentru prinderea str idiilor etc. 3. (chim.) suspensie. 4. (agr.) cereale amestecate (în special ovăz şi or z). 5. (mineral.) parte a minereului care rămâne după selecţionare. II. vb. A. tr. 1. a trage, a târî. 2. to ~ up a) a scoate (la iveală) prin dragare; b) a-şi aminti, a scoate din străfundurile memoriei. B. intr. 1. a draga, a săpa cu draga, a adânci. 2. a pesc ui (stridii ele). dredge2 vb. tr. (gastr.) a presăra, a pudra (cu făină, zahăr etc.). dr edge boat [~ bout] s. (tehn.) dragă, excavator. dredger1 ['dred33r] s. 1. (te/m.) dragă, excavator. 2. pescar (în special de stridii). dredger2 s. cutie pentru a presăr a / pentru a pudra (cu făină, zahăr etc.). dredger pump [~ pAinp] s. (tehn.) dragă aspir atoare, pompă de noroi. dredging ['dred3irj[ s. (hidr.) dragare. dredging box [rdr ed3irj bsks] s. v. d r e d g e r2. dree [dri:[ I. vb. tr. (înv.) a suferi, a îndura, a pătimi; to ~ one's weird a se supune sorţii, a se resemna. II. adj. (scot.) plict isitor. dreg(s) [dreg(z)] s. 1. pl. resturi, sedimente, impurităţi, drojdii; to drin k to the ~s a bea până la fund; (fig.) ~s of society scursură / drojdie a societăţii. 2. b orhot. 3. rămăşiţă; not a ~ nici un pic. dreggish ['dregi/] adj. plin de sedimente, de imp urităţi, drojdie. dreggy ['dregi] adj. v. d r e g g i s h. drench [dren//] l.s.l. (v et.) doză (masivă) de doctorie (pentru un cal, o vacă). 2. udare, înmuiere. 3. ploaie to renţială, aversă. 4. baiţ. II. vb. tr. 1. a administra (cu forţa) o doctorie (unui animal) . 2. a uda până la piele. 3. a îmbina, a impregna. 4. a da mult de băut (cuiva). 5. a băiţu . drencher [-9r] s. 1. băutor. 2. persoană care administrează o doctorie unui animal. 3. (fam.) ploaie torenţială, aversă. Dresden ['drezdan, 'dre:sdnn] s. porţelan de Dresda . Dresden china [~ 't/ainoj s . v . D r e s d c n . dress [dres] I. vb. A. tr. 1 . a îmbrăca (pe cineva), a împodobi, a găti, a înfrumuseţa; to ~ a shop window a aranja o v trină. 2. a lucra, a da o formă oarecare (cu dat.), a fasona (metal, lemn etc.). 3. a pieptăna, a aranja (părul). 4. a ţesăla. 5. a bandaja (o rană). 6. a pregăti, a găti (sal tartă etc.). 7. a prelucra, a pregăti. 8. a şlefui (piatra). 9. (agr.) a cultiva, a îngrăşa (solul). 10. (mar.) a pavoaza cu steaguri (vasul). 11. (mineral.) a ridica valoa rea (minereului). 12. a netezi, a nivela. 13. a da la rindea (scânduri). 14. a curăţa, a scoate măruntaiele (unei vite tăiate). 15. (tehn.) a finisa; a îndrepta; a apreta. 16. a unge. 17. a curăţa (cu foarfecele, cu ferăstrăul, pomi, viţă etc.). 18. a alinia (tru e). 19. a aprovi ziona cu costume (pentru piese de teatru). 20. (/am.) to ~down a certa, a trage o săpuneală (cuiva); a snopi în bătaie; to ~out a înfrumuseţa. B. intr. 1. se îmbrăca, a se găti, a se înfrumuseţa, a se împodobi; the ballet will be newly ~ed balet l va fi pus în scenă în costume noi. 2. a se pieptăna, a-şi aranja părul. 3. (mii.) a se al nia; right ~! la dreapta v-aliniaţi! 4. to ~ out a se împodobi; to ~ up a se îmbrăca ele gant / cu haine de seară / în mare ţinută; a îmbrăca un costum de bal mascat. III. s. 1. îm nte; evening ~ a) frac; smoching; b) rochie de seară; toaletă de bal; full ~ ţinută de p aradă / de gală; morning ~ haină de casă. 2. rochie elegantă. 3. înveliş exterior; îmbrăcăm aj. dressage [dre'sa:3] s. (fr.) dresaj. dress ball ['dres to:l] s. bal de gală. d ress cap [~ kfep] s. (amer. mii.) chipiu. dress circle [~ 'sa:kl] s. (teatru) ba lconul întâi. dress coat [~ kout] s. haină de seară; haină de gală; frac. dresser1 ['drcsor s. 1. persoană care se îmbracă. 2. persoană care îi ajută pe actori să se costumeze. 3. as ent(ă) medical(ă). dresser2 s. 1. bufet de bucătărie, cu policioare pentru veselă; servantă 2. (amer.) masă de toaletă. 3. (tehn.) debavurator. dressership ['dreso/ip] s. (med .) externat. dress gloves ['dres gUvz] s. pl. mănuşi albe; mănuşi glace. dress goods [~ gudz] s. pl. stofe, material pentru îmbrăcăminte (a"e dama şi de copii). dress guard [~



 go:d] s. apărătoare (la roata din spate a bicicletelor de damă). dress handkerchief [~ 'haorjkat/if] s. batistă fină. dress hanger [~ iha;ipr] s. umeraş, umerar, cuier. dre ss hat [~ hset] s. clac. dress holder [~ ihoukforJ.j. agrafă pentru ridicarea roch iei. dress improver [~ im'pru:vor] s. turnură (perniţă elastică pusă la spate sub fustă). d essiness ['dresinis] s. (fam.) mania de a se găti; eleganţă. dressing ['dresirjl s. 1. îmbrăcare; îmbrăcăminte, toaletă; to be long over one's ~a-si pierde mult timp cu toaleta. 2. aranjare, potrivire (a părului). 3. (agr.) arătură; to give the first ~ to the vine yard a face prima arătură în vie. 4. (agr.) stropitură; the ~ of a fruit tree with lime stropitul unui pom cu lapte de var. 5. (gastr.) preparare (a unei păsări);



dres (la mâncăruri). 6. (med.) pansare; pansament. 7. (mil.) aliniere (a trupelor). 8. (mar.) pavoazare (a unei nave). 9. (tehn.) îndreptare. 10. (text.) apretare, sc robit. 11. (constr.) şlefuire, lustruire (a pietrei de ornamentaţie). 12. (constr.) îm brăcare (a unei clădiri). 13. (arhit.) ciubuce. 14. preparat de întreţinere (pentru obie cte din piele). 15. îngrăşământ (pentru pământ). 16. (mine) ascuţire; îmbogăţire; concentra m. peior.) săpuneală, mustrare. dressing bag [~ ba;g] s. 1. trusă de toaletă; trusă de voi aj. 2. trusă sanitară. dressing bell [~ bel] s. (sunet de) clopot care vesteşte că a sos it timpul de a se îmbrăca pentru masa de seară. dressing case [~ keis[ s. v. d r e s s i n g b a g. dressing closet [~ .kbzit] s. cabină de toaletă. dressing down [~ 'dau n] s. 1. (fam.) chelfăneală, bătaie; perdaf, săpuneală. 2. micşorare; subţiere; rodaj. dres g gown [~ gaun] s. capot; halat; rochie de cameră. dressing jacket [~ id3^kit] s. neglijeu. dressing machine [~ moi/i:n] s. 1. (text.) maşină de apretat. 2. (poligr.) maşină de încleiat. 3. (tehn.) maşină de îndreptat. dressing process [~ .prouses] s, (tehn ) proces pregătitor; proces de preparare. dressing room [~ ru(:)m] s. 1. cameră de t oaletă. 2. (teatru) cabină (pentru actori). dressing station [~ istei/an] s. (/nil.) post de ajutor. dressing table [~ .teibl] s. (masă de) toaletă. dressing up [~ 'Ap] s. găteală, dichisire. dress lodger ['dres ilod30r] s.fpop.) târfă,'prostituată. dressmak er [~>meik9rj s. croitor de dame; croitoreasă. dressmaking [~rmeikirj] s. 1. cusut ; croitorie. 2. confecţii pentru dame. dress parade [~ pa'reid] s. (mii.) paradă în un iforme de gală. dress party [~ ipa:ti] s. persoane îmbrăcate în ţinută de gală (la o reuniu . dress preserver [~ pri'zo:vor] s. apărătoare împotriva transpiraţiei (la îmbrăcăminte). d s rehearsal [~ ri-haisal] s. (teatru) repetiţie generală (în costume). dress shield [~ /i:ld] s. v. d r e s s p r e s e r v e r . dress shoes [~ /u:z] s. pl. pantofi de lac; pantofi de bal. dress stand [~ stayid] s. manechin (de vitrină etc.). dres s station [~ istei/n] s. v. d r e s s i n g s t a t i o n . dress stock [~ stok] s. cravată (albă) fină. dress suit [~ rs/u:t] s. costum de seară de ceremonie. dress ti er [~tior] s. v. d r e s s c i r c 1 e. dress trousers [~ itrauzaz] s. pl. panta loni de gală (negri). dress trunk [~ trAijk] s. geamantan bombat (pentru haine, pălări i). dress uniform [~ .ju:nifo:m] s. (mil.) uniformă de paradă /gală. dress up [~ 'Ap] s. v. d r e s s i n g u p . dress-up ['dresAp] adj. (despre ocazii) cu caracter festiv, care cere să fii bine îmbrăcat. dress watch ['dres wot/] s. ceas de lux. dress y ['dresi] adj. (fam.) 1. (despre persoane) elegant, şic, bine îmbrăcat. 2. (despre lu iine) elegant, şic; de gală; a ~gown o rochie de gală. 3. (fam.) care ţine la îmbrăcăminte; ia îi plac toaletele. drew [dru;] past de la d r a w (I). drey [drei] s. cuib de v everiţă. drib [drib] s. (dial.) cantitate mică; fărâmă. dribble ['dribl] I. vb. A. tr. 1. a picura, a turna câte puţin. 2. (la fotbal) a dribla; (la biliard) a împinge (bila) în pu ngă. B. intr. 1. a se scurge puţin câte puţin. 2. (despre sugari, la bolnavi) a face bal e la gură. 3. a urina des şi câte puţin. 4. (despre vreme) to ~ along a trece, a se scur ge. II. s. 1. picurare. 2. bale (ia copii, bolnavi). 3. (la fotbal) driblarc. dr ibbler [-or] s. (la fotbal) dribler. drib(b)let [-it] s. 1. sumă mică (de bani); to pay in ~s a plăti cu sume mici. 2. cantitate mică, ţâră; by ~s puţin câte puţin. dried [dra . past si part. trec. de la dry (II). II. adj. uscat. dried eggs ['draid 'egz| s .'praf de ouă. dried fish [~ 'fi/] 5. peşte uscat. dried fruit(s) [~ Tru:t(s)] s. pl . fructe uscate. dried-up ['draidAp] aay. 1. uscat; secat. 2. zbârcit; stafidit. d ried vegetables [~ 'ved3itoblz] s. pl. legume uscate. drier ['draior] I . s . v . d r y c r. II. adj. comparativ de la d r y (I). driest ['draiist] adj. superla tiv de la d r y . drift [drift] I. s. 1. mişcare, deplasare; the ~ of labour into the towns deplasare a forţei de muncă spre oraşe. 2. curs, curent, scurgere. 3. (av., mar.) derivaţie; derivă (de curent). 4. (mine) deviaţie (a unui puţ de sondă). 5. tendinţă, tenţie; sens general; curs firesc; înţeles, sens; the ~ of the speech sensul cuvântării; I



 don't understand your ~ nu înţeleg unde vrei să ajungi / unde baţi. 6. pasivitate; the policy of ~ metoda de a lăsa lucrurile să-şi urmeze singure cursul. 7. cădere; rafală; a ~ of rain o rafală de ploaie. 8. (geol.) teren, bloc eratic; river ~ aluviune; glac ial ~ morenă. 9. morman, maldăr, îngrămădire (ae zăpadă, nisip, frunze ele). 10. plasă, mre . (mine) galerie, breşă orizontală. 12. (tehn.) poanson; mandrină; alezor. 13. v. d r i f t a g e (2). 14. (mil.) derivă. 15. (fiz. mec.) abatere, ecart, deviere. II. vb. A. intr. 1. a fi purtat (în voia curentului), a fi dus (de vânt, de apă), a fi în derivă. 2. (despre zăpadă, nisip etc.) a se aduna (în) grămezi. 3. to ~ along a) a hoinări; b) a vegeta, a duce o viaţă anostă; to ~ apart a) a serisipi,a se împrăştia; a dispărea (treptat eptat) din vedere; b) (fig.) (despre prieteni, rude etc.) a se îndepărta treptat unu l de altul; to ~ around a se plimba; to ~ into a se lisa târât în, a fi antrenat în; to ~into war a fi atras în război;. B. tr. 1. a lăsa să plutească, a da drumul .(«< aat.) pe a 2. a îngrămădi, a aduna. 3. (tehn.) a găuri (metalul); a lărgi (o gaură în metal); a perfo



 301 drive



drinkable ['drinkobl] adj. bun de băut, potabil. driftage [-id3] s. 1. (mar.) deri vă. 2. materiale, rămăşiţe (aruncate pe ţărm de către apele mării, ale fluviilor etc.); sto (mai ales mânate de vânt); mulţime, stol drinker ['drinkor] s. băutor; hard ~ băutor de f orţă; heavy ~ beţivan, alcoolic. (de săgeţi etc.). drink-hustler ['drirjk ihAsl9r] s. anim atoare, damă de consumaţie. drift anchor ['drift .asrjks1"] s. (mar.) ancoră plutitoar e. drinking ['drinkin] s. 1. băutură, băut. 2. beţie; alcoolism. drinking bout [~ băut] s. beţie, chef. drift angle [,~ isengl] s. 1. (mar.) unghi de derivaţie; derivă. 2. (tel .) unghi de derivă. 3. (av.) unghi de ambardee. drinking companion [~ kam'psnjon] s. tovarăş de băutură. drift block [~ bbk] s. (geol.) bloc eratic. drinking horn [~ ho:n ] s. corn de băut, pahar din corn. drift canal [~ ka'na^l] s. scoc. drinking man [ ~ mam] s. mare băutor. drinking saloon [~ sadum] s. cârciumă; debit de băuturi spirtoase . drift current [~ ikArpnt] 1. (geogr.) s. curent de mare / marin. 2. (mar.) cur ent de vânt. drift epoch [~ ikpok] s. (geol.) perioadă glaciară. drinking song [~ son] s. cântec de pahar / chef, beţie. r drinking trough [~ tro(:)f] s. adăpătoare. drifter ['drifto ] s. 1. drifter, navă pentru pescuitul cu năvodul. 2. năvodar. 3. (amer. fam. ) vagabond, haimana. 4. (mine) miner la înaintare, drinking water [~ .wo;tor] s. a pă potabilă / (bună) de băut. drink offering ['drirjk oforirj] s. (ist.) libaţiune, vărsare de vin întru pomenirea morţilor. drift ice ['drift ais] s. (mar.) gheţuri în derivă, drift indicator [~ ândikeito1"] s. (av., mar.) derivometru. drink-sodden [~.sodn] adj. abrutizat de băutură / de alcool. drifting ['driftirj] s. (rar) v. d r i f t s a n d . drip [drip] I. vb. A. tr. a face / a lăsa să picure. B. intr. a picura, a pica; a şiroi; the tap drifting ice [~ 'ais] s. v. d r i f t i c e . is ~ping robinetul c urge; to ~ with wet a fi ud leoarcă. II. s. 1. picurare; picarc. 2. picătură, driftles s ['driftlis] adj. fără ţel / ţintă. strop. 3. zgomot produs de căderea picăturilor. 4. v. i p s t o n e (1). 5. (mine) infiltrare drift mining ['drift .mâinii]] s. (mine) exploatare a unui depozit aluvionar prin galerii a apei. 6. (fam.) papă-Iaptc. 7. (med.) perfuzie. drip coffee ['drip .kofi] s. (amer.) cafea-filtru. subterane. d rip coffee-pot [~ 'pot] s. percolator. drift net [~ net] s. năvod plutitor. drip c up [~ kAp] s. (auto) colector de picături de ulei. drift sail [~ scil] s. 1. (mar. ) ancoră plutitoare. 2. (av.) zbor fără motor prin remorcarc. drip-ary ['dripdrai] vb. intr. (despre stofele din fibre artificiale) a se usca direct / fără drift sand [~ ssnd] ş. nisip mişcător, a mai fi nevoie de stoarcere. drift wave [~ weiv] s. (fiz.) u ndă de compresiune. driftway [~wei] s. 1. drum care duce la păşune. 2. (mar.) derivă, dr ip moulding [~ imouldin] s. v. d r i p s t o n e (1). driftweed [~wi:d[ s. (bot. ) 1. sargasum (Sargassum). 2. fucus, varec, iarbă-de-mare dripolator ['dripaleits' ] s. (amer.) aparat de filtrat cafeaua, filtru pentru cafea. (Fttcus). dripping ['dripirj] I. adj. de pe care se scurge apa, de pe care curge apa şiroaie; ~ wet d riftwood [~wud] s. 1. lemn plutit; material lemnos plutitor. 2. trunchiuri (care alcătuiesc ud leoarcă; ~ with perspiration şiroind de transpiraţie. II. s. 1. picurare; îmbibare. 2. lichid care picură. 3. grăsime care se scurge din carnea pusă la frigare. plutele). dripping pan [~ pam] s. 1. picătoare, vas aşezat sub frigare în care se scur ge grăsimea drift work [~ wa:kj s. (mine) tăiere manuală. 1 drill [dril] I. s. 1. (m/7 .) manevră, instrucţie (militară). 2. exerciţiu, antrenament; de la friptura. 2. (tehn.) colector de ulei; cutie de etanşare. 3. (au/o) recuperator de ulei. dripping tube [~ tju:b] s. pipetă.. phonetic ~ exerciţiu de fonetică. -O- (fam.) what's the ~? care e programul? ce facem? II. vb. A. tr. 1. a instrui, a antrena, a învăţa; to ~ troops a instrui trupe; to ~ smb. in drip-proof ['drip pru:f] adj. protejat contra picătu rilor, impermeabil. grammar a pune pe cineva să facă exerciţii de gramatică. 2. (amer.fe rov.) a clasa, a tria drippy ['dripi] adj. 1. care picură/ se scurge. 2. (despre v reme) care stă să plouă. 3. (fam.) sentimental. (vagoane). B. intr. 1. (mil.) a face i nstrucţie militară. 2. a se antrena, a se exersa. 2 dripstone [~stoun] s. î . (arhit.) solbanc. 2. filtru din piatră poroasă. drill I. s. 1. (te/ui.) burghiu, sfredcl, bo rmaşină, perforator. 2. (agr.) brazdă, rând. drive [draiv] I.past drove [drouv],part. tr ec. driven ['drivn] vb.A.tr. 1. a mâna (vi/ele 3. (ugr.) semănătoare în rânduri. II. vb. t r. 1. (seim.) a sfredeli, a găuri; a fqra. 2. (agr.) a semăna în rânduri. 3. (mine) sfre del de mină. 4. (utilaje) foreză, perforator, sondeză. e/c.),-a îmboldi; to ~ cattle to



 the field a mâna vitele la câmp; (pop.) to ~pigs to market a mâna porcii la jir, a sfo răi; (pop.) to ~ turkeys to market a merge clătinându-se (ca drill3 s. (text.) dril, d oc. un om beat), a se clătina; (prov.) he must needs go whom devil ~s nevoia învaţă pe d rill4 s. (zool.) dril, specie de maimuţă (Cynocephalus leucophoeus). drill bit ['dri l bit] s. 1. burghiu (lat, plat). 2. (constr.) floare de burghiu. 3. (geol.) tre pan. om. 2. a mâna (caii etc.), a conduce (un vehicul, o locomotivă etc.); he ~s his own carriage are propria sa trăsură cu cai. 3. a urmări, a fugări (vânatul, duşmanul). 4. bate (un cui), drill cartridge [~ ika:trid3J s. (mii.) cartuş de exerciţiu, a împinge ; a vârî, a băga; a înfige; a pune în mişcare; a mâna; a propulsa; a acţiona; drill chart [ :t] s. (mine) schemă de foraj, the wheel was driven by water roata era acţionată de apă; driven by the current împins drill corporal [~ .koippral] s. (/nil.) sergent-inst ructor. de curent; (prov.) one nail ~s out another cui pe cui se scoate; (prov) ~ the nail that drill cuttings [~ -kAtirjz] s. pl. (mine) detritus. driller ['dr ibr] s. 1. (mil.) instructor militar. 2. (mine) miner perforator; sondor; muncit or will go! nu încerca marea cu degetul! fă numai ceea ce se poate face!; to ~ a kni fe into de foraj; maistru sondor. 3. (tehn.) maşină de găurit. 4. (telm.) găuritor, munc itor la maşina smb.'s back a înfige un cuţit în spatele cuiva. 5. a mânui, a conduce; to ~ a pen a mânui condeiul, a scrie, a fi scriitor. 6. a construi, a instala; to ~ a railway through the desert de găurit. a construi o cale ferată prin deşert. 7. a face, a aduce la / în stare de; to ~ mad a scoate drill ground ['dril graund] s. (mii.) teren pentru instrucţia militară. din minţi; to ~ to despair a împinge la desperare. 8. (fig.) a conduce (o afacere); a îndeplini, drill gun [~ gAn] s. (tehn.) maşină de găuri t portativă. a săvârşi; to ~ a roaring trade a face un negoţ înfloritor; to ~ a good bargai a face o drill hall [~ ho:l] s. manej, sală de exerciţii, afacere bună. 9. (/nine) a străpunge, a fora (un tunel, o galerie). 10. a împovăra (pe cineva) drill hammer [~ ih a2ni3r] ş. (tehn.) ciocan perforator, cu muncă; a exploata; a surmena. 11. to ~ alon g a împinge; to ~ away a) a alunga, drillhole [~houl] s. (mine) gaură de mină; gaură de sondă. drilling ['drilirj] s. 1. (mii.) instruire (a armatei). 2. sfredelire, găurir e, perforare. 3. (mine) a goni, a izgoni; b) a împrăştia, a risipi; a spulbera; to ~ b ack a) a respinge, a face să dea sondaj, foraj. 4. (agr.) însărnânţare cu maşina de semănat duri. 5. (amer.ferov.) înapoi; b) a petrece (pe cineva în trăsură sau în automobil; to ~ d own a) a conduce; b) (av.) a forţa să aterizeze; to ~in a) a căra înăuntru; b) a înfige, a ate (un cui, o pană triere, clasare (a vagoanelor). etc.); c) a goni, a hăitui, amâna; to ~ the cows in a mâna vacile în staul/ţarc; to ~ into drillman ['drilman], pl. dril lmen [~] s. v. d r i 11 e r (2,4). drill rod [~ rod] s. 1. (mine) prăji a unei son deze; sapă de foraj. 2. (tehn.) bară portcuţit. a) a bate, a înfige în; b) (jig.) a băga în p, a face să priceapă; to ~ off v. t o ~ a w a y (a); to ~ on a) a îndemna, a îmboldi; b ) a strânge (cercurile unui butoi); to — out a) a scoate drill sergeant [~ -so:d3Pnt ] s. (nul.) sergent-instructor. / a extrage cu forţa (un cui, o pană); b) a da afară, a izgoni; (fig.) to ~ out of one's senses drill test [~ test] s. 1. (telm.) probă de găurire. 2. (mine) probă de foraj, a scoate din fire; (poligr.) to ~ over a face să sară (un cuvânt); to ~ through a mâna, drill well [~ wel] s. (mine) sondă de foraj, a c onduce prin. B. intr. 1. a circula, a călători, a se deplasa (cu trăsura, cu automobil ul); drily ['draili] adv. v. d r y 1 y. drink [drirjk] hpast drank [drank],part. trec. drunk [drArjk] vb. A. tr. 1. a bea, a sorbi; to ~ on the right side (of t he road) a circula pe dreapta. 2. a alerga, a fugi; a se grăbi, to «-smb.'s health a bea în sănătatea cuiva. 2. (despre plante etc.) a absorbi (umezeală), a o zbughi; to ~ before the storm a fugi din faţa furtunii. 3. (despre zăpadă) a se îngrămădi. a suge. 3. a ea (tutun); a inspira (aer). 4. (fig.) a sorbi (vorbele cuiva), a asculta cu ate nţie. 4. a fi supraîncărcat, a fi împovărat; he was very hard driven era foarte împovărat. to ~ 5. (jig.) a cheltui pe băutură, a-şi bea (banii). 6. (jig.) a gusta, a încerca, a înd ura; to ~ at a) a ţinti (cu ac.),- a viza (cu ac.), a îndrepta (cu ac.); b) (jig.) a face aluzie la, a se the cup of sorrow a gusta din paharul durerii. 7. to ~ awa y a-şi bea (banii, averea); referi la, a insinua (cu ac), what is he driving at? l a cc face aluzie, unde vrea să ajungă? a-şi îneca (grijile) în băutură; to ~ down / up a da gât, a da o duşcă; to ~ in a) a absorbi, c) a munci fără întrerupere; to ~ away a pleca, a se depărta (cu un mijloc de locomoţie); a îmbiba; b) (fig.) a sorbi (vorbe) cu nesaţ, a asculta cu atenţie; to ~ off a bea dintr-o a decola; to ~ back a se reîntoarce, a re veni (cu un mijloc de locomoţie); to ~down a se înghiţitură, a goli; to ~ up a isprăvi de băut; a bea până la fund, a nu lisa un strop (în duce (cu un mijloc de locomoţie) de la or



 aş la ţară; we shall ~ down for the Sunday pahar). B. intr. 1. a bea, a sorbi; (prov.) (you must) ~ as you have brewed sau one duminică vom merge la ţară (cu trăsura etc.); t o ~ on a continua drumul; ~ on! dă-i must ~as one brews cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi . 2. a se deda băuturii, a fi beţiv; drumul!; to ~ out a ieşi la plimbare, a pleca în vi zită (cu un mijloc de locomoţie); to ~ he ~s hard / heavily sau he ~s like a lord / Fish bea straşnic, bea, nu se-ncurcă; to ~ through a traversa, a trece prin (în trăsură, a utomobil etc.); we are merely driving deep a sorbi până la fund, a trage o duşcă bună. 3. to ~ to smb.'s health a bea în sănătatea through nu suntem decât în trecere, nu facem decât să trecem; (despre o persoană călare cuiva. II. s. 1. băutură, lichid; băutură spirtoasă; s / ardent ~ băutură tare; small sau în vehicul); to ~ up a se apropia. II. s. 1. drum, călătorie, plimbare (cu un mijloc de "berc; in ~în stare de ebrietate, beat; to take to ~ a se apuca de băutură; he is the worse locomoţie). 2. drum de acces pentru vehicu le. 3. urmărire, fugărire, goană (a duşmanu for ~ a tras la măsea, s-a îmbătat. 2. consuma rţie (de apă, vin); duşcă; give me lui, a vânatului). 4. impuls; putere, energie; to have plenty of ~ a avea energie. 5. goană, a - of water, please dă-mi, te rog, puţină apă; (wil l you) have a ~? (vrei să) bei ceva? grabă, zor (la treabă). 6. transport (al lemnelor ) pe apă. 7. (tehn.) transmisie, dispozitiv ici un pahar? (amer. fam.) long ~ of w ater lungan, prăjină. 3. the ~ (mar.) marca; (amer.) de acţionare; cardan ~ transmisie cardanică; differential ~ comandă prin diferenţial; (auto) the big ~a) Oceanul Atlant ic; b) fluviul Mississippi; (av. sl.) to go into the ~ a se prăbuşi left-hand ~ coma ndă pe stânga. 8. (sport) lovitură dată mingii la tenis / crichet. 9. (/nil.) în apă / în m . ofensivă, înaintare, atac. 10. (amer.) campanie de propagandă. 11. (mine) galerie.



 drive boat 302



12. (amer.) moment de exaltare / biciuire (datorită unui stupefiant); ~ of busines s urgenţă a afacerilor. 13. (psih.) imbold lăuntric, pulsiunc, drive. drive boat ['dra iv bout] s. (amer.) luntre pescărească. drive-in ['draiv'in] s. (amer.) 1. cinematog raf în aer liber pentru filme care pot fi vizionate din maşină. 2. restaurant la margi nea şoselei. drive-in church [~ it/oit/] s. (amer.) biserică în aer liber unde se asis tă la slujba religioasă în automobil. drive-in hotel |~ hou'tel] s. (amer.) hotel unde fiecare apartament are garaj propriu (v. şi m o t e l ) . drive-in movie theater [~ 'mu:vi .Giotor] s. v. d r i v e - i n (1). drive-in restaurant [~ 'restpro:] s. (amer.) restaurant în aer liber unde se serveşte în automobil. drivel ['drivl] I. v b. A- intr. 1. a face baie. 2. (fam.) a vorbi prosteşte, ă trăncăni, a sporovăi; he ~led o n / away continua să trăncănească; B. tr. a rosti (ceva) prosteşte, a îndruga. II. ş. 1. ba spume la gură. 2. gângurit (al copiilor). 3. trăncăneală, sporovăială; nimicuri, prostii. comportare prostească. drive(I)er ['drivsb1*] s. 1. bălos. 2. vorbă lungă, palavragiu, l imbut. 3. idiot, netot. driven [.'drivnj part. ţrec. de la d r i V e; (mar.) ~ ash ore aruncat pe mal; (tehn.) ~ wheel roată acţionată (de a//a saw de un dispozitiv), ro ată condusă. driver ['draivor[ s. 1. conducător auto, şofer; maşinist; vatman; vizitiu. 2. cioban; văcar. 3. (şi slave ~) supraveghetor de sclavi. 4. (tehn.) conductor; mecan ic; şef de punct. 5. (tehn.) piesă de antrenare; antrenor; motor; roată de transmisie; roată motrice; roată dinţată (cu un număr mic de dinţi). 6. (tehn.) unealtă / dispozitiv p ru înşurubare / strângere etc. 1. (mar.) randă. 8. (tel.) excitator. 9. (mine) ciocan de abataj. 10. (sport) crosă. driver's seat ['draivaz si:t] s.ffig.) poziţic-cheie. dr iveway ['draivwei] s. drum de acces privat. driving ['draivin] I. s. 1. plimbare , cursă (cu un vehicul, cal etc.). 2. (tehn.) transmisie; acţionare; comandă. 3. condu cere (a unui vehicul); the efficient ~ of a car arta de a conduce bine o maşină; (ju r.) ~ to the public danger infracţiune la legea circulaţiei. 4. v. d r i v c (II, 8) . 5. (mine) foraj de galerii. 6. (mar.) derivă. 7. (constr.) batere a unui pilot. II. adj. 1. energic, activ. 2. violent. 3. (mec.) de transmisie. driving axle [~ ia?ksl] s. 1. (tehn.) ax motor. 2.(ferov.) osie motoare. driving band [~ bîend] s . (tehn., mii.) bandă alimentatoare. driving belt [~ belt] s. (tehn.) curea de tra nsmisie. driving bolt [~ boult] s. ţăruş de fier (pentru scoaterea altui ţăruş de fier I le n). driving chain [~ tjein] s. lanţ de transmisie. driving force [~ fo:s] s. forţă mot rice. driving gear [~ gior] s. (tehn.) (angrenaj de) transmisie; mecanism de ant renare. driving mirror [~ miror] s. (auto) oglindă retrovizoare. driving pinion [~ rpinian] s. (tehn.) roată dinţată conducătoare. driving speed [~ spi:d] s. (mine) viteză de înaintare. driving test [~ test] s. examen pentru permis de conducere / carnet de şofer. driving wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) 1. roată motrice / motoare (la locomoti ve etc.). 2. roată de transmisie. drizzle fdrizl] I. vb. intr. a picura, a ploua măr unt, a cerne, a burniţa. II. s. ploaie măruntă, burniţă, bură. drizzlepuss [~pAs] s. (amer. persoană antipatică. drizzly fdrizli] adj. (despre ploaie) mărunt. drogher fdrougo1-] s. (olandez) (înv.) vas mic pentru navigaţie costieră (în Guiana Olandeză). drogue [droug j s. 1. (mar.) geamandură la capătul funiei harponului. 2. (mar.) ancoră plutitoare 3. («v.) balon captiv. droll Idroul] I. adj. caraghios, hazliu, nostim. II. s. 1. (înv .) bufon, măscărici. 2. (înv.) caraghioslâc, comicărie, farsă. 3. (înv.) spectacol de mario e. III. (rar) vb. intr. (on, upon) a glumi (pe seama), a face glume (despre). dr ollery [-ari] s. 1. glumă, caraghioslâc, comicărie. 2. umor. 3. spectacol comic. droll ish [-if] adj. (cam) nostim. drollness [-nis] s. caraghioslâc. drolly [drouli] adv . caraghios. drome [drouni] s. (fam.) v . a e r o d r o r a e , dromedarian lidr oma'dearian] s. conducător de cămile. dromedary ['drAmod;?ri, 'drnmidsri, amer. 'dro rnideri] s. (zool.) droniader (Camelus dromedarius). drornic(al) ['drornik(pl)] adj. 1. (ist. Greciei) de curse, de întreceri. 2. (arhit.) având formă de biserică. drom ond ['dromand, 'drA-] ş. (mar.) corabie de război medievală. drone [droun] I. s. 1. (e ntom.) trântor. 2. (fa/u.) parazit, trântor. 3. bâzâit, zumzet; zbârnâit; (av.) the ~of the engine uruitul motorului. 4. sunet gros al cimpoiului. 5. (av.) avion-robot coma ndat de la distanţă de un alt avion. II. vb. A. intr. 1. a bâzâi, a zumzăi; a zbârnâi. 2. a rbi / citi cu glas monoton. 3. a trândăvi. 4. to ~ on a vorbi mult (şi plicticos), a t răncăni. B. tr. 1. a rosti (rugăciuni etc.) pe un ton monoton. 2. a-şi petrece (vremea e



 tc.) trândăvind. drone bee [~ bi:] ş. v. d r o n e (1,1). drone-Iike [~laik] adj. (ca) de trântor (şi fig.) drone pipe [~ paip] s. 1. bas (la cimpoi). 2. (fig., poetic) bâzâi t, zumzet. drongo ['drongou] s. (austr. si.) nătărău, nerod. droningly ['drounirjli] a dv. monoton, surd. dronish ['drouni/] adj. (fig.) trândav, leneş. dronishness [-nis] s. (jig.) trândăvie, lene. drony [drouni] adj. 1. v.-d r o n i s h. 2. bâzâitor, zumzăito r.



droodle ['dru:dl] s. (amer.) mic desen fantezist. drool [dru:l] (amer. fam.) I. vb. intr. 1. a sporovăi, a vorbi vrute şi nevrute. 2. a saliva, a-i lăsa gura apă (şifig.)■ . to ~ over a ţine în mod exagerat la (ceva şa» cineva). II. s. pisălog, persoană care spor văieşte vrute şi nevrute. droop [dru(:)p] I. vb. A. tr. a lăsa în jos, a coborî; a lăsa să a înclina, a apleca; (amer. mil.) to ~ the colour a saluta cu drapelul. B. intr. 1. a se lăsa în jos, a se pleca. 2. (despre plante) a se veşteji, a se apleca; plants ~ from drought plantele se ofilesc din cauza secetei. 3. a-şi pierde curajul. 4. a intra în declin, a merge spre asfinţit. II. s. 1. lăsare, coborâre. 2. vestejire, ofili re. 3. istovire, obosire. 4. scăpătare, decădere, declin. 5. (muz.) coborâre a tonului. drooping birch ['dru(:)pirj rbo:tf] s. (bot.) mesteacăn-pletos (Betula pendula). d rooping willow [~ 'wilou] s. (bot.) salcie-pletoasă, salcie-plângătoare (Salix babylon ica). droopy ['dru:pi] adj. 1. lăsat (în jos); pleoştit. 2. abătut, posomorât; descurajat, deprimat. drop [drop] I. s. 1. picătură, strop, pic; it's only a ~ in the bucket / ocean e (ca) o picătură într-un ocean. 2.pl. (med.) picături; I am having ~s in my eyes mi se pun picături în ochi. 3. strop, înghiţitură; a ~ of wine o înghiţitură de vin. 4. bău take a ~ a trage la măsea; to have a ~ in one's eye; to have a ~ too much a fi che rchclit, a fi băut prea mult. 5. drops, bomboană, cofeturi. 6. piatră (preţioasă) agăţată d cei. 7. pl. cristaluri de la lustra. 8. (s)cădere, coborâre; ~ in prices scădere a preţu rilor. 9. (tehn.) cădere, înălţime decădere; distanţă verticală; ~ of a steam-hammer înălţi a unui ciocan mecanic; (geol.) ~in the ground denivelare de teren; înălţime; a ~ of 10 feet from the window to the ground o distanţă de 10 picioare de la fereastră la pământ. 1 0. (teatru) cortină de antract. 11. (la fotbal) lovitura cu piciorul în mingea care a ricoşat de la pământ. 12. furcă (de spânzurat). 13. (av.) salt cu paraşuta; delayed ~ des hidere întârziată (a paraşutei). 14. (top.) pantă. II. vb. A. tr. 1. a picura; to ~ oil in to smth. a picura ulei în ceva. 2. a lăsa să cadă, a lăsa jos; (fig.) t o ~ a brick a greşi a face o gaia. 3. a arunca, a azvârli; a trimite; ~ me a line trimite-mi câteva rându ri; ~ me a hint fă-mi un semn, dă-mi să înţeleg. 4. ţfig.) a lăsa, a înceta (lucrul, discuţ ), a lepăda, a părăsi; ~ it! las-o baltă! fă-o uitată!; to ~ smoking a se lăsa de fumat; to one's friends a-şi uita / a-şi neglija prietenii. 5. a scădea, a coborî (vocea). 6. a ap leca, a lăsa în jos, a coborî (privirea). 7. a lisa în drum, a coborî dintr-un vehicul; I' ll ~ you at your door te voi duce până acasă, te voi lăsa la tine acasă. 8. a fata (viţei, iei, mânji etc.). 9. a pierde (ba/a) Ia cărţi. 10. to ~ in a adăuga picătură cu picătură; t ut a omite, a suprima. B. intr. 1. a picura, a se scurge în picături. 2. (jig.) a căde a, a se desprinde, a scăpa (un cuvânt etc.). 3. a cădea, a se lăsa în jos; his jaw ~ped i s-a lungit obrazul, i-a căzut falca; to ~ on one's knees a cădea în genunchi, a îngenunc hea. 4. a înceta, a nu mai fi în curs; the correspondence has ~ped corespondenţa a încet at. 5. (despre câinii de vânătoare) a intra în aret. 6. to ~ across a) (fam.) a da de / peste, a întâlni; b) a mustra, a pedepsi; to ~ away a pleca pe rând / unul după altul; t o ~ behind a rămâne în urmă / la coadă; to ~ in a) a fi în trecere; b) a sosi unul după alt to ~ into a) a intra întâmplător în, a face o vi/.ită scurtă (cu dat.); b) a se obişnui eu se deprinde eu; c) a intra nepoftit în (vorbă); to ~ off a) a se despărţi; b) a se împuţin ; c) a adormi; d) a muri; to ~on a mustra, a pedepsi; to ~ out a) a dispărea; b) ( poligr.) a cădea (din zaţ); c) a se retrage din, a părăsi (şcoala etc.). <* to ~ asleep a adormi; to ~ short a) a nu-şi atinge scopul, a nu reuşi; b) a nu fi de ajuns. drop b omb [~ bom] s. (av.) bombă de avion. drop bottle [~ ibotl] s. sticlă cu dispozitiv p entru picurat. drop-curtain [~iko;tn] s. v. d r o p (1,10). drop hammer [~ iruem s1"] s. 1. (tehn.) ciocan de matriţat. 2. (constr.) sonetă. drop head [~ hed] s. (au to) capotă rabatabilă, acoperiş pliabil. drop-in ['dropin] ş. 1. musafir / vizitator întâmp or / neaşteptat. 2. casă deschisă (unde poţi trece neinvitat / neanunţat). 3. petrecere (fă invitaţii). drop keel [~ ki:l] s. (mar.) derivor. drop-kick [~kik] vb. tr. (sport) a-şi azvârli (adversarul) la podea sau afară din ring, sărindu-i cu picioarele în piept ( la meciurile decatch-as-catch-can). drop leaf l'drop li:f] s. tăblie rabatabilă (la o masă pliantă). droplet ['droplit, -let] s. picătură mică, strop mărunt. drop-letter ['dro



 iîct9r| s. (amer.) scrisoare (expediată) loco. ârop meter [~ imi:tor] s. (chim. etc.) pipetă, picurătoare. drop-off ['dropo:f| s. 1. pantă. 2. declin, decădere. 3. descreştere. dropout ['dropaut] s. 1. retragere, părăsire (a unei şcoli etc.) 2. elev care se retr age înainte de absolvire; student care nu termină un curs. 3. persoană care respinge c onvenienţele sociale. dropper ['dropor] s. instilator, pipetă. dropper-in [~'in] s. (fam.) vizitator neaşteptat. dropping gear ['dropirj giar] s. 1. (av.) dispozitiv pentru lansarea bombelor. 2. (mar.) dispozitiv pentru lansarea torpilelor (pe to rpiloare). droppings fdropinz] s. pl. 1. ceea ce cade sau se scurge sub formă de p icături (ceară, grăsime etc.). 2. excremente de animale. dropping zone ['dropirj zoun] s. (av.) zonă de paraşutare. drop press ['drop preş] s. v. d r o p h a m m e r. dropscene [~ si:n] s. 1. v. d r o p (1,10). 2. (jig.) final în drama vieţii. drop-shaped [~/eipt] adj. în formă de picătură. drop shutter [~ r/Ator] s. (fot.) obturator cu ghil otină. dropsical l'dropsikal] adj. 1. (med.) hidropic. 2. umflat, buhăit. drop side ['drop said] s. perete rabatabil. drop stamper ['drop istcemp3r] s. (metal.) cio can cu cădere liberă. drop staple [~ rstciplj s. (mine) puţ orb. drop stone [~ stoun] s. stalactită.



 303 dry-point



dropsy ['dropsi] s. (med.) hidropizie. drop water ['drop ■wo:t3r] s. (bot.) joiana (Oenanihe sp.). dropwort [~wa:t] s. (bot.) 1. aglică (Filipendula hexapetala). 2. v. d r 0 p w a t e r . droschka ['dro/ks] s. v. d r o s h k y. drosera ['dns^rs ] s. (bot.J drosera, roua-cerului (Droseracea roUmdifolia). droshky ['dro/ki] s. (rus) droşcă. drosometer [dnVsomita1"] s. (meteor.) drosometru (aparatpentru măsurare a stratului de rouă depus). drosophila [dro'sofilae, drce-J.pl. şi drosophilae [-li: ] s. (entom.) drosofilă. dross [dras] I. s. \.(tehn.) scorie, zgură de metal; ţunder. 2. reziduu, drojdie. 3. deşeuri, resturi. 4. (/am.) rebut (literar), II. vb. ţr. a c urăţa de impurităţi (un metal topit). drossiness [-inis] s. necurăţenie, murdărie (si fig,) rossy [-i] adj. 1. impur, necurat. 2. (metal.) plin de zgură. 3. (jîg.) fără valoare, de rebut. drought [draut] ş. 1. secetă. 2. uscăciune (a aerului). 3. (fig.) (of) sărăcie, li psă (de). 4. (înv.) sete. droughtiness [-inis] s. uscăciune (a aerului). droughty [-i] adj. 1. secetos, uscat; arid. 2. (înv.) însetat. drouth [drauO] ş. (scot., poetic) v. d r a u g h t (1). drove1 [drouv] past de la d r i v e. drove2 s. 1. turmă, cirea da (în mişcare). 2. (fig.) mulţime, masă (hi mişcare). 3. (tehn.) daltă de cioplit piatra. rover ['drouva1"] s. 1. văcar, păzitor de vite. 2. negustor de vite. drown [draun] v b. A. tr. 1. a îneca (animale etc.). 2. (fig.) a acoperi, a înăbuşi (glasul, sunetul); t he noise '-s the voice gălăgia acoperă vocea. 3. (tehn.) a strica (o sculă etc.) din cau za apei. 4. a inunda. 5. to ~ out a) a goni din cauza inundaţiei; b) a acoperi / a înăbuşi (prin zgomot). B. intr. 1. a se îneca. 2. a se inunda. 3. (fig.) a se cufunda; a pieri. drowner ['draun?1"] ş. persoană care se îneacă. drowse [drauz] I. vb. A. intr. 1. a dormita, a moţăi, a picoti. 2. a sta degeaba, a lenevi. B. tr. 1. a adormi; a împ inge la somn. 2. to ~ the time away a-şi petrece timpul dormitând. II. s. somnolenţă, pi coteală; lene, amorţeală, indolenţă. drowsily [-ili] adv. somnoros; alene, adormit; cu ind olenţă. drowsiness [-inis] ş. somnolenţă, picoteală. drowsy [-i[ adj. 1. somnoros, adormit. 2. soporific, adormitor. 3. flasc, moale. drowsyhead ['drauzihed] s. adormit (şi f ig.); persoană indolentă. drowsy-headed [~'hedid] adj. adormit (şi fig.); indolent. dr ub [drAb] I. vb. A. tr. 1. a bate, a lovi, a ciomăgi. 2. to ~ smth. into a person a învăţa pe cineva ceva prin bătaie; to ~ out a dezvăţa prin bătaie. II. ş. lovitură, izbit bing ['drAbirj] s. 1. bătaie, ciomăgeală. 2. urme lăsate de bătaie. drudge [drAdj] I. s. 1 . om de corvoadă, salahor; the ~ of the household cenuşăreasa casei. 2. rob, sclav. II . vb. A. intr. to ~ away the best years a-şi sacrifica cei mai buni ani muncind ca un rob. drudgery [-ari, amer. -eri] s. muncă ingrată / de rob, corvoadă. drudgingly [ -irjli] adv. anevoie, din greu. drug [drAg] I. s. 1. drog, leac, doctorie; medic ament. 2. narcotic; stupefiant. 3. (şi ~ in the market) marfă care nu mai are căutare. II. vb. tr. 1. a administra un narcotic / un stupefiant (cuiva), a droga. 2. a altera, a otrăvi (mâncarea, vinul etc.) cu un narcotic / stupefiant. drug addict ['d rAg 'asdikt] s. toxicoman. drug evil [~ -i:vl] s. toxicomanie. drugget ['drAgit, amer. şi -et] s. 1. ţesătură de lână grosolană pentru preşuri, scoarţe. 2. preş; scoarţă. Agist] s. 1. (scoţ., amer.) farmacist. 2. (amer.) vânzător (la un magazin de tip drugs tore). drug habit ['drag-nsebit] s. v. d r u g e v i l . drugstore [~iSU>:r] s. 1. (amer.) farmacie. 2. drugstore. drug taker [~ iteikar] s. v. d r u g a d d i c t . Druid l'dru(:)id] s. druid. Druidess [-is] s. preoteasă druidică. druidic(al) [dru(:)'idik(3l)] adj. druidic. druidish [dru'(:)idi/] adj. druidic; de druid, a l druizilor. druidism ['dru(:)idiz3in] ş. druidism, religia sau învăţătura druizilor. drum 1 [drAm] I. s. 1. tobă, darabană; ~s baterie; to bang / beat the big ~ a face reclamă, a bate toba. 2. bătaie a tobei. 3. toboşar. 4. (anat.) timpan. 5. bidon cilindric ( pentru împachetarea fructelor uscate, păstrarea uleiului etc.). 6. (tehn.) tambur; t obă; cilindru; valţ. 7. serată zgomotoasă, petrecere mare; sindrofie; Jack / John Drum's entertainment ospăţ care lasă de dorit. 8. (arhit.) tambur (al unei coloane). 9. (mar .) tambur. 10. (austr. si.) boccea. 11. (austr. si.) informaţie confidenţială, pont (m ai ales la cursele de cai). II. vb. A. intr. 1. a bate toba. 2. (on; at) a bate, a ciocăni, a tropăi (pe; la); the feet ~med on the floor picioarele tropăiau pe podea . 3. (despre păsări) a bate din aripi. 4. (amer.) to ~ for customers a călători în căutare e clientelă; a face reclamă. B. tr. to ~ into a băga în (cap), a învăţa (pe cineva) prin re are continuă; (mil.) to ~ out a degrada în sunet de tobe; to ~ up a ademeni, a atrag



 e (partizani, recruţi etc.); to ~ up customers a momi clientela. drum2 s. (geol.) v. d r u m 1 i n. drum armature ['drAam >a:m3t/u3r] s. (electr.) indus în tobă; roto r-tambur. drumbeat [~bi:t] s. bătaie / răpăit de tobă. drumble bee ['drAmbl bi:] s. v. b u ra b 1 e b e e . drum brake ['drAin breik] s. (tehn.) frână eu tambur. drum-fire pfaia1"] s. (mii.) tir de baraj.



drum fîsh [~ fi/] s. (iht.) specie de peşte din familia Sciaenidae (Pogonias chromis ). drumhead ['drAmhed] ş. 1. membrana tobei. 2. (anat.) timpan. 3. (mar.) pălărie de c abestan. drumhead court-martial [~ 'ko:t-ma:/3l] s. (mil.) curtea marţială de campan ie. drumhead service [~ isaivis] s. (/»/'/.) serviciu divin în aer liber. drumlin [' drAmlin] s. (geol.) drumlin, colină morenaică de formă alungită. drum-major [~'meid33r] s. 1. (/nil.) tambur-major. 2. (înv.) sindrofie zgomotoasă. drummer [rdrAin3r] s. 1. toboşar. 2. (amer.) com is-voiajor. drum saw ['drAm so:] s. ferăstrău-bandă, ferăstrău-pan lică. drum scanner ['drAm rskasna1"] s. (infor.) dispozitiv de baleiere cu tambur. drumstick [~stik] s. 1. baghetă pentru tobă. 2. pulpă de pasăre fiartă / friptă. 3. pl. (f m.) picioare subţiri, chibrituri. drunk [drArjk] I. part. trec. de la d r i n k. I I- adj. 1. băut, beat; to get ~ a se îmbăta; (as) ~ as a lord / fiddler beat turtă; blin d / dead ~ beat mort; (prov.) ever ~, ever dry eu cât bei mai mult, cu atât ai mai b ea; (as) ~ as a pig beat ca un porc. 2. (fig.) beat, ameţit. III. s. 1. (sl.) beţie, chiolhan. 2. beţiv, om beat. drunkard fdrAnkad] s. beţiv, beţivan. drunk driving ['dr Ank .draivin] s. conducere în stare de ebrietate a unui autovehicul. drunken fdrAn ksn] adj. 1. băut, beat. 2. care are darul beţiei. 3. de beţie. drunken brawl [~ brs:! ] s. ceartă la beţie. drunken catch [~ ka?t/] ş. v. d r u n k e n s o n g . drunkennes s ['drArj tennis] s. stare de ebrietate, beţie. drunken song ['drArjksn sorj] s. cân tec de beţie. drunken state [~ steit] s. (stare de) ebrietate. drunkometer [drArj' komit3r] s. (amer. fam.) fiolă alcoolscop. drunkship 1'drArjk/ip] s. (înv.) v. d r u n k e n n e s s . drupaceous [dru:'pci/as] adj. (bat.) drupaceu. drupe [dru:p] s. (bot.) drupă, fruct cu sâmbure. dupel(et) [dru:pl(it), -et] s. (bot.) polidrupă. dr use [dru:z] s. 1. (geol.) druză. 2. (tehn.) granulaţic (a metalelor). dry [drai'l I. adj. 1. (desprepământ etc.) uscat, arid, sterp; sec. 2. (despre puţuri, izvoare etc.) secat. 3. (despre vin) sec, vârtos. 4. (despre oameni) însetat. 5. (despre pompe) d ezamorsat. 6. (despreporturi) inutilizabil la reflux. 7. (amer.) antialcoolic, p rohibitionist, care se opune vânzării de băuturi spirtoase; to go ~ a prohibi consumar ea băuturilor spirtoase. 8. (mil. sl.) de exerciţiu, de instrucţie. 9. (fig.) rece, im pasibil; ~reception primire rece. 10. (jig.) brut; direct, simplu; neînfrumuseţat; ~ facts fapte brute / fără comentarii. 11. (despre cărţi) neinteresant. II. vb. A. tr. 1. a usca, a scoate umezeala din; to ~ herbs a usca ierburi; to ~ the dishes a şterg e vasele. 2. a seca, a face să sece; a drena. 3. (fig.) a opri (curgerea); to ~one 's tears a-şi şterge lacrimile, a înceta plânsul; to ~one's eyes a-şi şterge ochii, a-şi op plânsul. 4. a face (o vacă) să devină stearpă. B. intr. 1. a se usca, a-şi pierde umezeala. 2. a rămâne fără apă. 3. a fi însetat. 4. to ~ off sau (amer.) to ~ out a se evapora; to ~ p a) (despre puţuri) a seca; b) a tăcea, a înceta; (fa/n.) ~ up! taci! încetează! III. s. 1. secetă; uscăciune. 2. uscat, pământ. 3. (amer.) partizan al prohibiţiei. dryad ['draiad , 'draisd] s. (mito/.) driadă. dryasdust ['draioz'dASt] s. 1. autor prolix şi plicti cos; şoarece de bibliotecă. 2. (atr.) plicticos, sec, neinteresant. dry bob ['drai ' bob] s. (sl.) elev care practică sporturi de uscat. dry bread [~ 'bred] s. pâine goa lă / fără unt; pâine uscată. dry-clean ['drai'kli:n] vb. tr. a curăţa chimic. dry-cleaner's drai'klimaz] s. curăţătorie chimică. dry cleaning [~ 'klimin] s. curăţire chimică. dry cow 'kau] s. vacă stearpă. dry-cure [~'kju9r] vb. tr. a săra şi a afuma (carnea). dry death [~ 'de9] s. moarte fără vărsare de sânge. dry-dock [~'dok,'--] (mar.) I. vb. A. tr. a tr age (o nava) în docurilc de uscat. B. intr. (despre nave) a intra în docurilc de usc at. II. s. doc (de) uscat, bazin de radub. dryer ['drai3r] s. 1. uscător. 2. dispo zitiv pentru uscare. 3. (arte) sicativ. dry-fallen wood ['drai-ib:bn 'wud] s. le mn mort, uscăciuni. dry farming ['drai Ta:min] s. (agr.) sistem de agricultură pract icat în zonele semiaride, prin folosirea apei din precipitaţii şi a culturilor reziste nte la secetă. dry fly [~ 'flai] s. muscă artificială (la pescuit). dry goods [~ 'gudz ] s. pl. 1. cereale. 2. manufactură; galanterie; mercerie. dry house [~ 'haus] s. uscătoric. dry humour [~ 'hju:m3r] s. umor sec. drying ['draiirj] adj. care usucă; s icativ. dryish fdraii/] adj. uscăcios, cam uscat. dry land ['drai 'laend] ş. pământ usca t / arid, neinundabil. dry lodging [~ 'lod3irj] s. locuinţă fără întreţinere. dryly fdraili



 adv. pe un ton sec; sec. dry masonry ['drai 'meispnri] s.(constr.) zidărie uscată. dry measure [~ 'me33r] ş. măsură de capacitate pentru cereale. dry milk [~ milk] s. la pte praf. dryness fdrainis] s. 1. uscăciune, sterilitate (a unei regiuni etc.). 2. uscăciune (a aerului etc.). 3. uscăciune, asprime, severitate (a tonului); caustici tate (a spiritului). dry-nurse ['drai'n3:s] I. s. dădacă pentru înţărcat copii mici. II. v b. tr. a hrăni (copiii) cu biberonul. dry pile [~ 'pail] s. (electr.) pilă (electrică) uscată, element uscat. dry-point [~'p3int] I. s. 1- ac pentru gravura în „pointe-sech e". 2. gravură în „pointe-seche". II. vb. tr. a executa (o gravură) în „pointe-scene".



 dry rot 304



dry rot [~ 'rot,'--] s. 1. putregai (de lemn) uscat. 2. (fig.) descompunere, put regai moral / social. dry run [~ tAn] s. (av.fam.) zbor de antrenament. dry-salt er [~'so(:)ltor] s. negustor de articole de vopsitorie, uleiuri, conserve, murătur i etc. dry-saltery [~'so(:)ltori] s. negoţ cu articole de vopsitorie, conserve etc . dry shaver [~ 'jeivor] s. aparat electric de ras. dry-shod [~Jbd,'--1 adj., ad v. to pass over ~ a trece fără a-şi uda picioarele. dry shot [~ 'tot] s. (mii.) cartuş o rb. dry spell [~ 'spcl] s. (meteor.) perioadă de uscăciune de cincisprezece zile (in sir) în care nu s-a înregistrai o cantitate mai mare de 1 mm de ploaie I precipitaţii pe zi. dry state [~ 'steit] s. (amer.) stal mule stmt în vigoare restricţii împotriva vânzării de băuturi alcoolice. dry town [~ 'tăun] s. oras în care vânzarea băuturilor alco ce este interzisă. dry wall [~ 'wo:l] s. (constr.) pereu; pereu uscat. dry weather [~ 'wedo'] s. secetă, timp secetos. duad ['du:axl, 'dju:-] s. grup de doi; perech e. dual l'djuOsl] I. adj. dublu, compus din două părţi; în două; ~ owners posesori în comun posesiune în doi. II. s. (gram.) dual. dual control [~ kon'troul] s. 1. (auto, av .) dublă comandă. 2. (telm.) comandă dublă. dual ignition [~ ig'ni/an] s. (auto) aprinde re dublă. dualism ['djuOo'liza'm] s. dualism. dualist ['dju(:)olist] s. dualist. d ualistic ['dju(:)o'listik] adj. dualist. dualize ]'dju(:)olaiz] vb. tr. a se des face în două. duality [dju'aeliti] s. dualitate. Dual Monarchy ['dju(:)ol 'monoki] s . (ist.) the ~ monarhia austro-ungară. dual personality [~ ipo:so'na:liti] s. (psi h.) personalitate dublă; dedublare a perso nalităţii. duan ['dju:on] s. (poetic) 1. cânt, canto. 2. cântec; poezie. dub1 [d\b] vb.tr. 1. a ridica la rangul de cavaler, a c onsacra / a unge cavaler. 2. a învesti (cu un titlu, nume etc.). 3. a califica (dr ept), a numi; a porecli; to ~smb. a quack a califica pe cineva drept şarlatan; ~be d the Hunchback poreclit „Cocoşatul". 4. a unge (pielea) cu grăsime. 5. (si to ~ up) ( sl.) a plăti, a achita. dub2 vb. tr. a finisa; a ajusta (lemnul). dub3 vb. tr. a d ubla (un film) într-o limbă străină, a postsincroniza; a picture -bed in English film du blat în limba engleză. dub4 s. (scot.) băltoacă, smârc. dubber fdAbor] s. 1, (vulg.) gură, eoarbă. 2. (si.) spărgător. dubbing1 ['dAbin] s. grăsime de uns pielea (pentru impermeab ilizare). dubbing2 s. (cin.) postsincronizare. dubbing tool [~ tu:l] s. (tot.) m aşină de călcat. dubby ['dAbi] adj. scurt, bondoc. dubiety [djuQ'baioti, -'baiiti] s. dubiu, îndoială; şovăire, ezitare. dubiosity [.djmbi'ositi] s. (rar) v. d u b i e t y. d ubious ['dju:bios] adj. 1. nehotărât, şovăielnic; vag, nesigur; îndoielnic; ~friend priete n nesigur. 2. îndoielnic; dubios, suspect; discutabil; ~ character personaj dubios . dubiously [-li] adv. cu un aer sau pe un ton de îndoială. dubiousness [-nis] s. 1. nesiguranţă, incertitudine. 2. caracter echivoc (al unui compliment etc.). dubitabl e ['djmbitobl] adj. (Ut.) îndoielnic. dubitate ['dju;biteit] vb. intr. (rar) a ezi ta, a sta în dubiu, a şovăi. dubitatingly [-inii] adv. (rar) şovăind, şovăitor. dubitation juQbi'tei/an] s. (lit.) dubiu, îndoială; ezitare. dubitative ['djmbitotiv, -teit-] a dj. dubitativ; şovăielnic, ezitant, nehotărât. dubitatively [-li] aav. şovăielnic, şovăitor igur. dubs [dAbz] s. pi. (sl.) bani, parale, sunători. ducal ['djuikal] adj. ducal ; ~ coronet coroană ducală. ducal tern [~ tom] s. (omit.) specie de pescăruş (Stema cant iaca). ducat ['dAkot] s. (ist.) ducat (monedă). duchess ['dAtfis, amer. si -cs] s. 1. ducesă. 2. (pop.) femeie din lumea mare; meddling ~ cucoană căreia îi place să comande fără a face nimic. 3. the ~ (fam.) mama. duchess table [~ .teiblj s. (măsuţă de) toaletă c oglindă. duchy ['dAtfi] s. 1. ducat. 2. the Duchies ducatele Qjrnwall şi Lancashire ; the delectable Duchy ducatul Cornwall. duck1 [dAk] s. 1. raţă; (sl.) chance the ~s fie ce-o fi; întâmple-se ce s-o întâmpla; (amer. sl.) dead ~ om sfârşit; om pierdut; (fam. a ~ of a o splendoare de, o minune de; lame ~a) nenorocit; invalid, schilod; b) falit; c) (av. sl.) avion avariat; d) pierde-vară, trântor; like a dying ~ in a thu nderstorm speriat; ca o curcă plouată; to make ~s and drakes a arunca pietricele (pl ate) pe suprafaţa apei în asafel încât să sară de câteva ori; (fig.) to play ~s and drakes h money a risipi banii fără rost, a arunca banii pe fereastră, a toca banii; (amer.) q ueer ~ pradă uşoară; (fam.) will a ~ swim? mănânci, calule, ovăz? te-ndoieşti oare că sunt ord? cu plăcere, cu dragă inimă, cum de nu; fine weather for young ~s vreme ploioasă; li ke water off a ~'s back ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic; in two shakes of a ~'s t ail într-o secundă /clipă; to take to smth. like a ~ to water a se simţi ca peştele în apă.



 (fam.) puişor, drăguţ. duck2 I. vb. A. tr. a cufunda în apă (pe neaşteptate); a arunca în B. intr. 1. a vârî capul sub apă, a se cufunda, a plonja. 2. (fig.) a se eschiva, a ev ita o lovitură etc. 3. a se îndoi, a se pleca de la mijloc; a face o reverenţă, a îndoi ge nunchii. 4. to ~ out a evita



(o sarcină etc.), a se eschiva. II. s. 1. cufundare bruscă, plonjon scurt. 2. scurtă înc linare a capului; salut grăbit. duck3 s. 1. pânză groasă, doc. 2. pantaloni din pânză groas mai ales marinăreşti). duck4 s. (mii. fam.) (automobil) amfibiu. duck ant [~ aent] s . (entom.) termită, furnică albă (Termes). duckbill [~bil] s. 1. (zool.) ornitorinc (O rnitliorhynclms paradoxus). 2. (bot.) grâu-mare, grâu-englezesc (Triticum turgidmn). duck-billed [~bild] adj. cu cioc de raţă. duck boards [~ bo:dz, -boodz] s. (mil. sl .) podeţ de scânduri. duck camp ['dAk ka:mp] s. (canad.) cabană pentru vânătoarea de raţe s atice. duck-daddies [dAfcdaxllz] s. raţă, răţuşcă (în fabule). ducker ['dAkor] s.. 1. (omit mierlă-de-apă (Cinclus aquaticus): 2. persoană care plonjează sau se scufundă în apă. ducke ['dAkori] s. crescătorie de raţe; baltă de raţe. ducket ['dAkit] s. (amer. sl.) 1. biict . 2. chitanţă de amanetare. duck hawk ['dAk ho;k] s. (omit.) erete-de-stuf (Circus a eruginosas). duckie ['dAki] s. v. d u c k y (I). ducking ['dAkirj] s. 1. (s)cufu ndare, plonjon; I got a good ~m-am ales cu o baie serioasă, m-am udat leoarcă. 2. (s port) eschivă. ducking stool ['dAkirj stu:l[ s. (ist.) scaun de tortură (de care cel condamnat era legat si scufundat în apă). duck-legged ['dAklegd] adj. cu picioare s curte / ca de raţă. 'duckling ['dAklirj] s. boboc de raţă, răţuşcă. duck meat ['dAk mi:t] s t.) lintiţă (Lemna sp.). duck mole [~ moul] s. v. d u c k b i 11 (1). duck's egg [~s eg] s. 1. (la cricket) scorul 0. 2. (sl. scol.) zero, nimic. duck's frost [~s f ro(:)st] s. (fam.) brumă uşoară. duck's shooting [~s J"u:tirj] s. vânătoare de raţe sălbati duck shot [~ J"ot] s. alice mărunte (ae vânat raţele). duck's meat [~s mi:t] s. v. d u c k m e a t. duckweed [rdAkwi;d] s. v. d u c k m e a t . ducky ['dAki) (fam.) I. s. (my) ~puică, puişorul meu, puiule. II. adj. 1. drăguţ, micuţ. 2. (fam.) minunat, gro zav. duet [dAkt] s. 1. (telm.) conductă; ţeava; tub. 2. (anat.) vas; canal; choledoc h ~ canal coledoc. 3. (constr.) canalizare. 4. (electr.) conductor. 5. (geol. et c.) canal. ductibility [.dAkti'biliti] s. (rar) v. d u c t i 1 i t y. ductible [ 'dAktibl] adj. (rar) v. d u c t i 1 e. ductile ['dAktail, amer. -til] adj. 1. (d espre metale) ductil, maleabil. 2. (despre lut, material plastic) flexibil, bun de modelat. 3. (fig., despre un caracter) maleabil, supus, ascultător, docil. duct ileness [-nis] s. (rar) v. d u c t i 1 i t y. ductility [dAk'tiliti] s. 1. ducti litate, maleabilitate; plasticitate. 2. (fig.) supunere, ascultare, maleabilitat e. ductility limit [dAk'tiliti .limit] s. (constr.) limită de curgere. ductless 1' dAktlis] adj. (anat.) cu secreţie internă. ductless glands [~ 'glamdz] s. pl. (anat. ) glande endocrine / cu secreţie internă. dud [dAd] s. (fam.) 1.1. pl. zdrenţe, bulend rc. 2. nulitate, persoană incapabilă; he's a ~of a doctor e un doctor foarte prost, nu face doi bani ca doctor. 3. (mil.) obuz neexplodat. 4. ratat. II. adj. nepric eput, neştiutor, care n-arc habar, clei. dud cheque ['dAd t/ek] s. (ec.) cec fără acop erire. dud chest [~ t/estj s. (amer. pop.) şifonier, dulap (pentru liaine). duddle ['dAdl] s. (rar) sfârc (ae mamelă). dude [dju:d] s. (amer. sl.) 1. tip spilcuit, fi lfizon. 2. (univ.) student; tip. 3. turist venit sa-si petreacă timpul în Vestul Sălba tic. dude ranch [~ rarnt/] s. (amer.) fermă organizată în Vestul Sălbatic, pentru turişti. dudess ['dju:dis, -es] s. (amer.) cochetă. dude wrangler ]'dju:d ira;nglor] s. (a mer.) cow-boy servind drept ghid turiştilor care vizitează Vestul Sălbatic. dudgeon1 [ 'dAd3an] s. (înv.) mâner de pumnal. dudgeon2 s. resentiment; furie, mânie; in high / d eep / great ~ supărat foc; exasperat; indignat. dud shell ['dAd |el] s. v. d u d ( 1,3). dudsman [rdAdzmon],pl. dudsmen [~] s. sperietoare, momâie. due [dju:] I. adj . 1. datorat, cuvenit; with ~attention cu atenţia cuvenită; in ~course / time la tim pul cuvenit. 2. datorat, cauzat; his death was ~ to nephritis moartea lui s-a da torat nefritei. 3. aşteptat, programat; the steamer is ~at two o'clock vaporul est e aşteptat la ora două; the train is ~ and over ~ trenul ar fi trebuit să sosească de mu lt. 4. datorat; exigibil; scadent; bill ~ on May the 1st efect plătibil la 1 mai; when ~ la scadenţă; his wages are ~ salariul nu i-a fost încă achitat. 5. (bine)meritat, cuvenit; the first place is ~ to him primul loc i se cuvine lui; within ~ limit s între limite raţionale; after ~ consideration după reflecţia cuvenită. II. adv. (despre acul busolei) precis, drept; they went ~south au ţinut-o drept spre sud. III. s. 1 . datorie, drept cuvenit. 2. pl. taxe, impozite; custom ~s taxe vamale. 3. pl. (



 amer.) cotizaţie, subscripţii; club ~s cotizaţii pentru club. IV. prep. (incorect în loc de o w i n g t o) ~ to datorită, mulţumită; it is ~ to his negligence de vină e neglije nţa lui. due date [~ deit] s. (ec.) scadenţă. duel ['dju(:)ol, 'dju(;)il] I. s. 1. due l. 2. luptă, competiţie. II. vb. intr. a se duela. dueller ['-s'] s. v. d u e 11 i s t. duellist [-ist] s. duelist. duello [du:'elou] s. (ital.) duel.



 305 dun1



duega [djuO'ens] s. (spaniol.) guvernantă, însoţitoare (a tinerelor fete); (rar) ducnă. tâmpit; I'm not that ~ nu sunt chiar atât de tâmpit cum crezi. II. vb. A. tr. a reduce la tăcere, a face să amuţească. B. intr. a amuţi. duet [dju(:)'et] s. (muz.) duet; duo.' dumb barge ['dAm ba:d3] s. (mar.) şlep dus de curent (fără vâsle / pânze); şalandă duettist ist] s. duetist. nepropulsată. duetto [-ou] s. (muz.) duet. 1 dumb-bell [~bel] I. s. 1. pl. greutăţi pentru gimnastică, haltere. 2. (amer. sl.) prost, duff [dAf] s. 1. (dial.) aluat, cocă. 2. (si plum ~) (sl.) budincă cu stafide. 3. (scot., tâmpit. II. v b. intr. a face gimnastică cu haltere. amer.) pământ negru, humus. 4. sfărâmături de cărbun 2 dumb betty [~ ibeti] s. (amer.) maşină de spălat. duff vb. tr. (sl.) 1. a falsifica, a contraface (mărfuri). 2. a amăgi, a înşela. 3. (austr.) a schimba marcajur (vitelor f urate). dumb-born [~bo:n] adj. mut din naştere. 3 duff vb. tr. (fam.) a rata (o lo vitură, o afacere etc.). dumb craft [~ kra:ft] s. (mar.) ambarcaţii fără pânze. duff adj. (si.) inferior, fără valoare. dumb fever [~ rfi:vgr] s. (amer. med.) febră intermitentă. duff day [~ dei] s. (mar. sl.) duminică. dumbfound [~'faund] vb. tr. a uimi, a zăpăci ; a lăsa cu gura căscată; a înfunda, a închide duffel ['dAfol] s. 1. (tejt.) molton, flane lă. 2. veşminte de schimb (ale urnii sportiv, gura, a reduce la tăcere. dumb Dora [~ t ore] s. (fam.) femeie stupidă. excursionist etc.). dumbledore ['dAmbkfa:1] s. (ent om.) bondar (Bombus sp.), cărăbuş (Melolontha duffel-coat [~kout] s. scurtă din molton c u cheotori aplicate. duffer ['d,\f3r] s. 1. incapabil, tâmpit, neghiob; a perfect ~ at history un ageamiu melolontha) si specii din genul Geoirupes. dumbly ['dAml i] adv. muţeşte, în tăcere; fără să rostească un cuvânt. desăvârşit la istorie. 2. falsific bandist de mărfuri; calpuzan. 3. (înv.) dumbness ['dAmnis] s. 1. mutism. 2. tăcere. bo ccegiu, tolbaş. 4. (austr.) hoţ de vite. dumb piano ['dAm 'pjaînou] s. claviatură mută (pe ntru exerciţii). duff gen ['dAf d3en] s. (mii. sl.) informaţie falsă. duffing fdAfirj] adj. (sl.) fals, prost; fără valoare, dumb-show ['dAin'/ou] s. pantomimă; limbaj mimi c. duffle ['dAfel] s. v. d u f f e l . dumb-show performance [~ pa'fomisns] s. p antomimă; mimodramă. duffy ['dAfi] s. (anglo-indian sl.) nălucă, duh. dumbstruck ['dAmst rAk] adj. uluit, uimit, mut (de uimire). 1 dug [dAg] past si part. trec. de la d ig. dumb truck [~ 'trAk[ s. (amer.) autocamion basculant. 2 dug s. uger, mamelă (l a animale); (peior., la femei) ţâţă. dumb waiter [~ 'weit9r[ s. 1. masă rotativă cu poliţe tru gustări, servantă. 2. ascensor pentru urcarea mâncărurilor de la bucătărie la sufrageri . dugong ['du:gorj, 'dju:] s. (zool.) dugong (Dugong dugong). dumdum I'dAmdAm] s . (glonte) dum-dum. dug-out ['dAgaut] s. 1. pirogă, luntre din trunchi scobit. 2. (mii.) adăpost (blindat). 3. (si.) ofiţer în retragere rechemat în serviciu (în 1914-1918) . dumdum bullet [~ .bulk] s. v. d u m d u m. r duiker ['daika ] s. (zool.) mică an tilopă africană din genul Cephalopus. dummy ['dAini] I. s. 1. manechin, păpuşă; baby's ~ b iberon. 2. om de paie; marionetă; duke [dju:k] s. 1. duce; Grand Duke Mare Duce; t o meet smb. in the Duke's walk paiaţă, fantoşă; figurant. 3. (la vist, jocuri de cărţi) mân rtă. 4. tont, nătâng, cap sec. 5. manechin (ae vitrină sau pentru tras Ia ţintă). 6. simula ru. 7. (infor.) adresă fictivă. a se bate în duel cu cineva. 2. pl. (sl.) pumn. 8. (mi i.) bombă neexplozivă.^olosita la exerciţii. 9. (arhit.) machetă. II. adj. 1. fals, imit at, dukedom [-dam] s. 1. ducat. 2. rang / demnitate de duce. dukely [-li] adj. ( rar) (ca) de duce. fictiv. 2. (tehn.) orb; fals; în gol. 3. provizoriu, temporar. dummy aerial [~ .earial] s. (tel.) antenă artificială / fictivă. Dukeries [-sriz] s. p l. district în comitatul Nottingham, unde se află mai multe domenii ducale. dummy br idge [~ brid3] s. bridge în trei persoane. dukery [-sri] s. (fam.) 1. duci. 2. con servatori. dummy cartridge [~ .ka:trid3] s. (mil.) cartuş orb. dukeship [-/ip] s. v. d u k e d o m (2). dummy fuse [~ fju:z] s. (elecr.) siguranţă oarbă. dulce ['dAlsi] I. adj. dulce. II. s. vin dulce. dummy index [~ lindeks] s. (geom.) indice mut (de sumare). dulcet ['dAlsit, amer. si -et] adj. (despre sunete) dulce, suav, plăc ut. dummy piston [~ ipistpn] s. piston de echilibrare (la turbina cu abur). dulc ification [idAlsifi'kci/sn] s. îndulcire; îmblânzire. dummy tank [~ tserjk] s. (mil.) car de asalt simulat. dulcify [idAlsifai] vb. tr. a îndulci; a îmblânzi. dummy variabl e [~ .vearisbl] s. (mat.) variabilă de integrare (în integrala definită). dulcimer ['d Alsini9r] s. (muz.) timpanon. dummy window [~ .windou] s. fereastră oarbă. dulhead [ 'dAlhed] s. v. d u 11 h e a d. dump1 [dAmp] I. vb. A. ir. 1. a aşeza, a depune, a



 lăsa jos. 2. a descărca; a trânti la dull [dAl] I. adj. 1. greu de cap, obtuz; prostănac . 2. plictisitor, plicticos, searbăd, anost. pământ; a arunca grămadă, a răsturna. 3. a dep zita, a face rezerve de (hrană ele). 4. (ec.) 3. deprimat; posomorât, întunecat. 4. (d espre vedere, auz etc.) slab, redus, fără putere; a face dumping cu. 5. (cib.) a tra nsfera (mai ales pentru a depista erori de programare). ~ of hearing tare de ure chi. 5. (despre culori, lumină, sunet) fără intensitate, mat, şters, 6. (cib.) a întrerupe alimentarea (unui computer) cu curent electric. 7. (austr.) a presa surd. 6. (d espre ceva tăios) tocit, uzat. 7. (despre vreme) întunecat, posomorât, mohorât, (balotur i de lână). B. intr. a trânti / a da de pământ. II. s. 1. lovitură surdă, bufnitură. noros. despre durerea fizică) surd, nedesluşit. 9. lent, inactiv; încet; fără spor. 10. mat, 2. ( amer.) grămadă (ae gunoi, de vechituri etc.); loc pentru depozitare (a gunoaielor et c.). nelucios, fără luciu. II. vb. A. tr. 1. a prosti, a zăpăci, a tâmpi. 2. a întuneca, a osomori; 3. (/nil.) depozit provizoriu de campanie. 4. stivă de cărbuni; grămadă de zgură. 5. (amer.) a deprima. 3. a reduce (ca intensitate), a potoli, a slăbi, a încetini; to ~the edge of one's azil de noapte. 6. (cib.) disjuncţiune. appetite a-şi strica p ofta de mâncare. 4. a toci, a teşi; a uza. 5. a estompa, a şterge, a umbri. dump2 s. 1 . jeton, fisă (de plumb). 2. greutate (de plumb). 3. (sl.) monedă măruntă; B. intr. 1. a se întuneca, a se posomori. 2. a se prosti, a deveni anost. 3. (of) a se sătura pl. bani; not worth a ~ nu face o para chioară. 4. (fig.) persoană scundă. (de). dump3 s. (fain.) to be in the ~s a fi morcovit; (down) in the ~s abătut, amărât, cătrănit. dump ca r [~ ka:'] s. vagonet basculant; vagon basculant. dullard [ U A M ] s. încet la mi nte; neghiob, netot, prost(ănac), cretin. dull-brained ['dAl breind] adj. cu capul tare, greoi la minte. dumper ['dAmp9r] s. 1. descărcător. 2. (ec.) exportator de pr oduse excedentare care dull browed [~ braud] adj. 1. cu fruntea încruntată, posomorât. 2. cu o frunte puţin se vând la preţuri foarte scăzute. 3. vagon sau camion basculant. dumpiness ['dAmpinis] s. înfăţişare de bondoc. inteligentă. dumping ['dAmpin] s. 1. (ec.) dumping. 2. răsturnare, dezertare; basculaj. dull-eyed [~aid] adj. 1. cu vedere sl abă. 2. cu privirile întunecate. dull-finish [~-fini/[ adj. (despre hârtie ele.) mat, nesatinat. dumping bar [~ ba:r] s. grătar rabatabil. dullhead [~hed] s. tâmpit, pros tovan. dumping body [~ ,bodi] s. (constr.) cupă basculantă. dullish ['dAli/] adj. 1. cam greoi la minte. 2. cam plicticos; cam searbăd. 3. cam trist, dumping car [~ k u:r] s. v. d u m p c a r. cam monoton. dumping ground [~ graund] s. loc de depoz itare a gunoaielor. dull music ['dAl imju:zik] s. (amer. fam.) ceva plictisitor. dumpish ['dAmpi/J adj. posomorât, abătut; trist, mâhnit. dull-seeing [~isi:irj] adj. v. d u l l - s i g h t e d . dumple ['dAmpl] s. (fam.) cal mic şi gras. dull-sight ed [—■saitid] adj. cu vedere slabă. dumpling ['dAinplinl s. 1. găluşcă, sarma, perişoară; a ~ măr copt în cocă. 2. v. d u m p y2 (II, 2); Norfolk ~ locuitor din Norfolk. dull-swi ft [~swift] s. (fam.) persoană adormită, înceată. dull-witted [~.witid] adj. v. d u l l - b r a i n e d . dump pit ['dAmp pit] s. cavalier(ă), val de pământ. dump plate [~ pl eit] s. (tehn.) placă turnantă. dully ['dAli] adv. 1. greoi; încet. 2. plictisitor, mo noton; trist. 3. surd, înăbuşit. 4. fără strălucire (sifig.). dump pocket [~ .pokit] s. (mi e) siloz pentru schip. dumps [dAmps] s. (stare de) depresiune, mâhnire, deprimare; down in the ~s abătut, dul(l)ness [dAlnis] s. 1. caracter greoi / lent / obtuz / (al spiritului); opacitate. 2. plictiseală, monotonie; tristeţe. 3. (ec.) stagnare, inactivitate. 4. lipsă de ascuţime (si amărât. fig.). 5. lipsă de strălucire (a unei culori . 6. zgomot surd (al unei lovituri). dump truck ['dAmp trAk] s. 1. (amer.) autob asculantă. 2. v. d u m p c a r . dulosis [dju'lousis] s. sclavagism (la furnici). dumpty ['dAinptiJ adj. v. d u m p y2 (I). dulotic [dju'loutik] adj. (despre furn ici) sclavagistă. dump wagon ['dAmp wasgsn] s. (constr.) remorcă basculantă. dumpy1 1' dAmpi] adj. v. d u m p i s h. dulse [dAls] s. (bot.) algă comestibilă (Rhodymenia pa lmata). duly [dju:li] adv. 1. just; binemeritat. 2. în timp util; la timp. dumpy2 I. adj. scund şi îndesat. II. s. 1. rasă de găini cu picioare scurte. 2. persoană duma ['d ju:ni3] s. (ist. Rusiei) Duma. scurtă şi îndesată, bondoc. dumb [dAin] I. adj. 1. mut, a fon, fără glas; deaf and ~surdo-mul; born ~ mut din naştere; dumpy 3 s. 1. scăunel mic, pliant. 2. umbreluţă. ~animals dobitoace necuvântătoare; this piano has several ~ notes acest plan are câteva dumpy level [~ -levl] s. (top.) nivelă cu lunetă. clape stricate ; to strike smb. ~fl) a amuţi pe cineva; b) (fig.) a ului pe cineva, a-I lăsa dun1 [ dAn] I. adj. 1. cenuşiu-cafeniu; murg. 2. (poetic) sumbru, obscur. II. s. 1. muscă c u gura căscată. 2. taciturn, posac, tăcut; a ~ dog un individ taciturn. 3. (amer.) pro st, (de pescuit). 2. sur, cenuşiu (culoare).



 dun 2 306



dun21, s. creditor / perceptor insistent şi inoportun. II. vb. tr. a bate la cap, a pisa (cerând bani). dunbird [~bo:d] s. (omit.) specie de raţă sălbatică (Nyroca sp.). du nce [dAns] s. ignorant, neştiutor; (fam.) nătâng, netot, tont; elev slab. dunce's cap ['dAnsiz kasp] s. tichie de măgar (pentru elevii leneşi). dunerhead ['dAndohed] s. ( fam.) cap sec, zevzec, nătărău. dunderheaded [~hedid] adj. (fam.) nătâng, tâmpit, bătut în dunderpate [~peit] s. (pop.) v. d u n d e r h e a d . dunderwhelp [~welp-, -hw-] s. (fam.) v. d u n d e r h e a d . . . dundrearies [dAn'drioriz] s. pl. (înv. fam .) favoriţi lungi. dundreary whiskers [dAn'driori .wiskoz, -hw-] s. pl. v. d u n d r e a r i e s. dune [dju:n[ s. (si sand ~) dună. Dunedin [dA'ni:din, -dn[ s. (poe tic) Edinburg. dung1 [dArj] I. s. 1. bălegar. 2. (vulg.) excremente. 3. îngrăşământ. II. vb A. tr. a îngraşă (pământul) cu bălegar. B. intr. 1. a se baliga. 2. (vulg.) a evacua (excr mente). dung2 past si part. trec. de la d i n g.. dungaree [idArjgo'ri:,'-'-] s. 1. (anglo-indian) ţesătură de bumbac grosolană (mai ales de culoare albastră). 2. pl. sal opetă (de lucru). dung beetle ['dAij ibi:tl] s. (eniom.) varietate de cărăbus-de-bălegar (Geotrupes stercorarius). dung eating [~ ii:tirj] adj. (zool.) scatofag. dungeo n ['dAna^an] I. s. 1. temniţă, închisoare subterană. 2. v. d o n j o n. II. vb. tr. (rar ) a închide în temniţă. dungeoner [-or] s. (poetic) temnicer. dungeon tower ['dAna^an it auor] s. v. d o n j o n. dung fly [rdAn flai] s. (entom.) scatofag (Scatophaga). dung fork [~ fork] s. furcă pentru bălegar. dung heap [~ hi:p] s. v. d u n g h i 11 . dunghill ['dArjhil] s. grămadă de gunoi / de bălegar; (fam.) to be on one's own ~ a fi ca la sine acasă, a face ce vrea. dunghill cock [~ kok] s. (omit.) cocoş (domesti c). dunghill cur [~ ko:r] s. câine de curte. dung starter [~ .stano1"] s. (vulg.) purgativ, curăţenie. dungwater [~wo:tor] s. must / zeamă de băligar. dungy I'dAni] adj. 1. plin / murdar de baligă. 2. (fig.) murdar. 3. (fig.) fricos, laş. duniwassal ['du mi'wosal] s. (scot.) boiernaş. dunk [dAnk] vb. tr. 1. a întinge, a înmuia (pâine etc., în sos). 2. a cufunda (într-un lichid). dunky ['dAtjki] adj. (amer.) obez, diform. du nlin ['dAnlin] s. (omit.) fugaciul-de-ţărm (Calidris alpina). dunnage [rdAnid3J s. 1 . (mar.) materiale (mai ales lemnoase) de fixare sau separaţie a mărfurilor stivuite în hambarele vasului; bottom ~ paniol. 2. (sl.) catrafuse, ţoale, haine. 3. (sl.) c alabalâc, bagaj. dunnish ['dAni/] adj. bătând în cenuşiu-cafeniu. dunno [do'nou] (vulg.) c orupt din I don't know. dunnock ['dAnok] s. (omit.) brumăriţă-de-pădure (Prunella modula ris). dunny ['dAni] s. (austr. sl.) latrină, privată. duodecennial [idju(:)oudi'seni ol] adj. duodecenal. duodecimal [.djuOJou'desimsl] I. s. a douăsprezecea parte. II . adj. duodecimal, al doisprezecelea. duodecimo [idju(:)ou'desimou] s. 1. (polig r.) duodecimo, fasciculă cu douăsprezece file, 12. 2. persoană sau lucru de dimensiune mică I de proporţii reduse I neînsemnat. duodenal [>dju(:)ou'di:n3l] adj,(anat.) duod enal. duodenal ulcer f~ iAlsor] s. (med.) ulcer duodenal. duodenary [>dju(:)OK'd i:nori] adj. (mat.) duodenar, douăsprezecimal, care se împarte prin 12, divizibil cu 12. duodenitis [idju'owdi'naitis, -'ni-] s. (med.) duodenită. duodenum [>dju:oH'd i:nom],pl. duodena [-'dino] s. (anat.) duoden. duodiode [idju:o«'daioud] s. (tel.) diodă dublă. duologue ['dju(:)abg] s. v. d i a 1 o g u e (I). duopoly [dju(:)'opael i] s. (com.) duopol (piaţă controlata de doi ofertanţi). duopsony [dju:'opsoni] s. (co rn.) duopsonie (piaţă controlată de doi cumpărători). dup [dAp] vb. tr. (dial.) a deschide . dupable ['dju:pobl[ adj. v. d u p e a b 1 e. dupe [dju:p] I- s. înşelat, păcălit, om t ras pe sfoară; naiv, găgăuţă; to be the ready ~ of smb. a se lăsa uşor tras pe sfoară de ci II. vb. tr. a înşela, a amăgi, a păcăli, a trage pe sfoară. dupeable ['djupobl] adj. uşor lat / de tras pe sfoară, credul, naiv, fraier. duper ['djupor] s. înşelător, escroc, şarla tan; şmecher. dupery ['djupori] s. înşelătorie, înşelăciune, şarlatanie; înşelare, păcălire dju(:)'pleij3n] s. dublare. duple ['dju:pl] adj. 1. (rar) dublu, îndoit. 2. (muz.) de două măsuri, în doi timpi, binar. duple rhythm [~ 'rictam] s. (muz.) măsură în doi timp ; măsură binară. duple time [~ taim] s. v. d u p 1 e r h y t h m . duplex ['dju:pleks] adj. 1. dublu; (format) din două părţi. 2. (tel.) duplex. duplex apartment [~ o'pa:tm ont] s. (amer.) locuinţă cu camere situate la două ettje. duplex crank [~ krasrjk] s. manivelă dublă. duplex engine [~ ren^in] s. (telm.) motor cu doi cilindri. duplex gl ass [~ gla:s] s. sticlă incasabilă, securit. duplex house [~ haus] s. (amer.) casă cu două apartamente / pentru două familii.



 duplex lamp [~ temp] s. lampă cu două fitiluri. duplex telegraphy [~ ti'legrafi] s. (tel.) telegrafie (sistem) duplex. duplicable ['djuiplikabl] adj. care poate fi duplicat. duplicate I. ['dju:plikit] adj. 1. duplicat, dublu, în dublu exemplar. 2 . dublu, îndoit, de două ori mai mare. 3. reprodus întocmai,fidel;exact, identic. 4. d e rezervă, de schimb. II. s. 1. duplicat, copie; in ~ în două exemplare, cu copie. 2. pl. (nmi ales telm.) rezerve; piese de schimb / de rezervă. 3. sinonim. III. ['dju :plikeit] vb. tr. 1. a duplica, a dubla. 2. a dubla, a multiplica cu doi. 3. a f ace o copie (cu gen.), a scrie / a tipări în două exemplare. duplicating machine ['dju :plikeitirj mo'/i:n] s. maşină de multiplicat. duplication [idju:pli'kei/pn] s. 1. d uplicare; dublare, înmulţire cu doi. 2. facere a unui duplicat / a unei copii. 3. du blare (a unei linii aeriene). duplicator ['dju:plikeitor] s. 1. maşină de multiplica t / de copiat, şapirograf, gestăttner. 2. maşină de înregistrat; maşină de calculat bonuril e casă. duplicity [dju(:)'plisiti] s. duplicitate, făţărnicie, rea-credinţă; joc dublu. dur bility [idjuoro'biliti, ,djoor-, -lot-] s. durabilitate, trăinicie; stabilitate; l ongevitate; rezistenţă (a materialelor). durable ['djuorobl, 'djoor-] adj. durabil, trainic; rezistent, solid. durable goods [~ 'gudz] s. pl. (amer. ec.) v. d u r a b 1 e s. durableness ['djuorablnis] s. v. d u r a b i 1 i t y. durables ['djuor ablz] s. pl. (ec.) mărfuri neperisabile. durably ['djuoroblij adv. în mod trainic. d urai ['djuorol] s. v. d u r a 1 u m i n. duralumin [djuo'raeljumin, djoo'r-1 s. (metal.) duraluminiu, duraluminium [idjuoradju'miniom] s. v. d u r a 1 u m i n. dura mater ['dju:ra 'meitor[ s, (lat. anat.) dura mater. duramen [djua'reimen] s . (bot.) duramen, măduva lemnului. durance ['djuoronsj s. 1. (mai ales ret., poeti c) întemniţare, detenţie; in ~ vile într-o temniţă blestemată. 2. (înv.) postav, stofă, aba .) durabilitate, trăinicie. 4. (?«v.) răbdare. duration [djus'reijan, djoo'r-] s. dura tă; perioadă, timp; for the ~ of the war a) pe întreaga durată a războiului; în perioada / timpul războiului; b) (pop.) până la sfântu-aşteaptă; of short ~ de scurtă durată, trecător ive ['djuorotiv, 'djoor-J adj. (gram.) durativ. durbar ['do:ba:r] s. (anglo-indi an) 1. curtea principilor indieni. 2. recepţie de gală dată de un principe indian. 3. divan domnesc; curte regală; guvern. dure [djuor] (înv. poetic) vb. A. intr. a dura, a dăinui, a se prelungi. B. tr. a suporta, a îndura. duress(e) [djus'res, 'djuores] s. 1. privare de libertate, întemniţare, încarcerare. 2. (jur.) violenţă, silnicie; const rângere; to do smth. under ~ a face ceva din constrângere; plea of ~ excepţie pentru v iolenţă (pentru anularea de nulitate). during ['djuorirj, 'djoor-J prep. în (tot) timp ul, în vremea, în cursul, în decursul, de Ia un capăt la celălalt al, de la începutul până tul (toate cu gen.). durmast ['do:msest, -raa:st] s. (bot.) gorun (Quercus sessi liflora). durometer [djuo'romitor] s. (metal.) durometru, aparat de încercat durit atea. durra ['duroj s. (arab. bot.) sorg african (Sorghum vulgare). durst [do:st ] past de la d a r e 1 (1,1). dusk [dAsk] I. s. înserare, amurg, crepuscul. II. ad j. (poetic) de amurg, crepuscular, întunecat. III. vb. (poetic) A. intr. a amurgi, a se însera, a se întuneca. B. tr. a întuneca, a umbri. duskiness ['dAskinis] s. 1. îns erare, întunecare; întuneric. 2. culoare închisă / întune cată. dusk-to-dawn curfew ['dAsk dom 'ka:fju] s. stingerea focurilor, interzicerea circulaţiei pe străzi de la căderea nopţii până în zori în timpul stării de asediu; to impose ~ a interzice circulaţia pe străz . dusky ['dAski] adj. 1. de amurg, de înserare, crepuscular, întunecat, întunecos, cup rins de întuneric; umbrit; ~ thicket desiş întunecos. 2. închis, de culoare închisă; mohorâ tunecat, sumbru. dust [dAst] I. s. 1. praf, pulbere; colb; prăfărie; (poetic) ţărână; gold praf aurifer; to bite the ~ a) a muşca ţărâna, a cădea răpus / mort; b) a cădea de pe cal; mbled in / to the ~ umilit la culme, obidit, făcut de ocară; călcat în picioare; (amer.) to give the ~ to a o lua înaintea (cuiva), SL întrece (cu ac), a depăşi (cu ac.); (amer .) to take smb.'s ~ a rămâne în urma cuiva; a rămâne de căruţă; a rămâne la coadă; to throw s eyes a arunca praf în ochii cuiva; ~and ashes a) praf şi pulbere; b) nimic, zero; to turn to ~ and ashes a se preface în praf şi pulbere; (amer.) to be put for the ~ a călări, a merge călare; (amer.) to eat ~ a fi pedepsit, a suferi o pedeapsă, a merge l a Ganossa; to kiss the ~ a) a suferi o înfrângere, a fi învins / bătut; b) a se înjosi, a se umili, a-şi pune cenuşă în cap; a fi slugarnic, a se târî în faţa cuiva; to make the ~ f a face gălăgie / scandal / tărăboi, a stârni un tămbălău; b) a se pune pe treabă, a se apu eva; to shake the ~ from / off one's feet a pleca furios / indignat; Tom shook t he ~ of that house off his feet Tom a părăsit casa aceea jurându-se că nu se mai întoarce. 2. oseminte, rămăşiţe pământeşti; in the ~mort. 3. gunoi menajer. 4. (bot.) polen. 5. (sl.



 ani, sunători, parale, biştari, lovele; down with the /your ~ banii pe masă!. 6. scand al, tărăboi, zarvă, gălăgie; to raise / to make / to kick up a ~ a face scandal / tărăboi / rvă; that a ~! ce gălăgie! ~ and heat focul luptei. 7. v. d u s t b r a n d. 8. (fig.) praf . şi pulbere, nimic, vax. 9. (sl. austr.) făină. II. vb. A. tr. 1. a prăfui, a ump le de praf. 2. a curăţa de praf, a şterge praful de pe, a şterge / a scutura de praf; to ~ a table a şterge o masă de praf; (fam.) to ~ smb.'s jacket / doublet for him a tr age cuiva o mamă de bătaie / o sfântă de bătaie, a burduşi / a bate pe cineva. 3. a înşela, ; to ~ the eyes of a arunca praf în ochii (cuiva), a înşela, a amăgi (pe cineva). 4. a p resăra cu (făină,



 307 dyed-in-the-wool



pudră de zahăr etc.). 5. (chim.) a pulveriza. 6. (agr.) a pulveriza insecticid asupr a (cu gen.). B. iu/r. 1. a se acoperi cu praf. 2. (despre păsări etc.) a se scălda în pr af. 3. a şterge praful, a face curăţenie. 4. (şi to ~ out) (şl.) a fugi, a da bir cu fugiţi , a o şterge, a se topi, a o întinde. dust arrester ['dASt acesta1"] s. (tehn.) desp răfuitor; filtru de praf. dustbin ['d/vstbin] s. ladă de gunoi, coş de gunoi; (jig.) t o throw into the ~ a arunca la lada de gunoi / la coş; a lăsa baltă. Dust Bowl ['dASt iboul] s. 1. denumire dată regiunilor despădurite şi secetoase din vestul Statelor Uni te. 2. dust bowl pârloagă, pustiu, teren părăginit. dust brand [~ brasnd] s. (bot.) tăciun e (boală la cereale cauzată de o ciupercă). dust cart [~ ka:t] s. căruţă de gunoi. dust clo k [~ klouk] s. v. d u s t c o a t . dust coat [~ kout] ş. manta de praf (purtată în călăto rie). dust collector [~ kailcktar] s. aspirator de praf. dust colour [~ ikA.tar] ş. culoare cenuşiu-roşcat. dust core [~ ka:r] ş. (electr.) miez mulat. dust cover [~.kA var] s. cămaşă, învelitoare (de carte), supracopertă. dust devil ['dAst rdcvl] s. vârtej (d praf sau de nisip). dust disease [~ diizhz] s. (fam.) silicoză. duster ['dAstar] ş. 1. cârpă de praf. 2. aspirator de praf. 3. persoană care şterge praful. 4. (amer.) v. d u s t c o a t. 5. pulverizator. 6. (mine) sondă neproductivă (de petrol). duster co at [~ kout] s. impermeabil (uşor) pentru voiaj. dust exhauster [~ igiza:star] s. ( tehn.) aspirator de praf. dust gown [~ gaun] s. halat. dust guard [~ ga:d] s. apărăt oare de noroi şi praf (la bicicletă I automobil). dusthole [~houl] s. groapă de gunoai e, gunoişte. dusting ['dAstin] s. 1. ştergere a prafului. 2. praf antiseptic (pentru răni). 3. (si.) bătaie, mamă de bătaie, tăvăleală; to give a ~ a bate zdravăn, a zvânta / în bătaie, a burduşi. 4. (mar. si.) legănatul vasului pe vreme de furtună. 5. (agr.) prăfu re. dust jacket [~ ^askit] s. v. d u s t c o v e r . dustman ['dAstman],pl. dust men [~] s. 1. gunoier. 2. Moş Ene; the ~is coming vine Moş Ene pe la gene. dust nuis ance ['dASt >nju:sns] ş. formarea unei cantităţi prea mari de praf (în timpul procesului de muncă). dustpan fdAStpsen] s. făraş. dust-proof [~pru:f] adj. impermeabil / etanş la praf. dust shot [~ jot] s. ploaie de alice. dust storm [~ sto:m] s. furtună cu pr af. dust-up [~Ap] ş. (fam.) ceartă, sfadă, răfuială; to have a ~ with smb. a avea o răfuial u cineva, a se certa cu cineva. dust well [~ wcl] s. (geol.) puţ crioconitic. dust wrapper [- traspa1-] s . v . d u s t c o v e r . dusty ['dAsti] adj. 1- prăfuit, prăfos, plin de praf, colbăit. 2. (fig.) prăfuit, colbăit, mucegăit, neinteresant. 3. fărâm (făcut) praf. 4. (şl. mar.) furtunos, agitat. 5. plat, stupid, neinteresant; echivo c, în doi peri, neserios; ~ answer răspuns în doi peri / aiurea, ■- (fam.) not so ~ merg e, destul de bun. v dusty miller [~ imila1"] s. 1. (bot.) urechea-ursului (Primu la auricula). 2. nada, momeală artificială (pentru prins peşte). Dutch [dAt/] I. adj. 1. olandez; (amer.) olandez; german. 2. to go ~ (with smb.) a împărţi (cu cineva) chel tuielile. II. s. 1. the ~a) olandezii, poporul olandez; the ~ have taken Holland ai descoperit America sau oul lui Columb; mare scofală; b) (înv.) germanii. (fam.) that / it beats the ~ asta-i culmea, asta pune vârf la toate, asta le întrece pe toa te, asta-i prea de tot. 2. limba olandeză; High ~ limba germană de sud; Low ~ limba germană de nord, incluzând limba din Olanda şi alte dialecte nordice; double ~ galimat ias, limbă păsărească; a) la ananghie; b) în dizgraţie, la index. 3. (mai ales my old ~) (s .) jumătatea mea, baba mea. -0* (mil. sl.) to do a ~ a dezerta. Dutch act [~ 'aekt ] ş. (fam.) sinucidere. Dutch auction [~ 'a:k/3n] s. (ec.) licitaţie la care se cobo ară preţurile până se găseşte un cumpărător. Dutch bargain [~ 'ba:gin] s. 1. învoială / târ heie cu aldăniaş. 2. târg prost (pentru una din părţi), păcăleală. Dutch barn [~ 'ba:n] s. n (pentru fân I paie). Dutch baulk [~ 'ba:k] ş. grindă olandeză (de 14-30 picioare lungi me). Dutch cheese [~ rt/i:z] ş. brânză de Olanda. Dutch clock [~ 'kbk] s. (sl.) 1. nev astă, babă. 2. plasă de pat. Dutch comfort [~ 'kAmfat] s. (fam.) slabă mângâiere, tristă co lare. Dutch concert [~ 'konsat] ş. (fam.) babilonie, concert la care fiecare cântă în le gea lui I cum îl taie capul. Dutch consolation [~ ikansa'lei/pn] s. v. D u t c h c o m f o r t . Dutch courage [~ 'kAridj] s. (fam.) curajul beţivului. Dutch date [ ~ 'deit] s. (amer.) întâlnire între un băiat şi o fată, în cursul căreia cheltuielile sunt tate pe din două. Dutch defence [~ di'fcns] s. apărare simulată / de ochii lumii. Dutc h feast [~ Ti:st] s. petrecere la care gazda bea mai mult decât invitaţii. Dutchie [ 'dAt.fi] ş. (amer. pop.) 1. olandez. 2. german. Dutchman ['dAt/man],pl. Dutchmen [



 ~] s. 1. olandez; (amer.) olandez; german; I'm a ~ if să nu-mi zici pe nume, dacă; să mă ia naiba, dacă; să-mi zici mie cuţu, dacă. 2. (mar.) vas olandez, corabie olandeză; Flyi g ~ „Olandezul zburător", vasul-fantornă. Dutch metal [~ 'metlj s. 1. (metal.) tombac, aliaj de cupru si zinc. 2. (jig.) strălucire falsă. Dutch nightingale [~ 'naitirjge ilj s. (înv., dial.) broască, broscoi.



Dutch oven [~ 'Avan] s. 1. grătar care se pune în faţa focului din cămin. 2. (amer. mii. ) cuptor de bucătărie / de campanie. Dutch pink [~ 'pirjk] s. (sl.) sânge, borş, boiange rie. Dutch School [~ 'sku:l] s. (arte) Şcoala olandeză. Dutch tile [~ 'tail] s. cahlă, placă de teracotă. Dutch treat [~ 'tri:t] s. (fam.) masă /petrecere la care fiecare îşi p lăteşte partea. Dutch uncle [~ 'Arjkl] s. (fam.) moralist, moralizator, mentor; to t alk like a ~ a ţine predici, a da lecţii de purtare, a face morală; a-şi spune răspicat păr rea. Dutch widow [~ 'widou] s. (înv.) prostituată, femeie de stradă. Dutch wife [~ 'wa if] ş. (în India) sprijin pentru picioare (grătar). Dutchwoman ['dAt/rwuman], pl. Dutc hwomen [-twimin] s. (femeie) olandeză. duteous ['dju:tias] adj. 1. v. d u t i f u 1. 2. supus, smerit, slugarnic. dutiable ['dju:tiabl] adj. impozabil; supus taxe lor vamale. dutiful ['djmtiful] adj. 1. pătruns de simţul datoriei, conştiincios. 2. s upus, ascultător, docil; blajin; respectuos. dutifully [-i] adv. supus, cu supuner e, ascultător. dutifulness [-nis] s. 1. conştiinţa datoriei, conştiinciozitate. 2. ascul tare, supunere. duty ['dju:ti] s. 1. datorie, îndatorire, obligaţie; to do one's ~ a -şi face datoria; sense of ~ sentimentul datoriei; you are in ~bound to do it e de datoria ta s-o faci. 2. datorie, serviciu, slujbă; on ~ la datorie; de serviciu; de pază; de gardă; off ~ liber, care nu e de serviciu; (mil.) to hire one's ~ a anga ja pe cineva să facă de serviciu în locul său; (mii. mar.) ~covered by orders serviciu c omandat. 3. dare, impozit, taxă, taxe; impozit fiscal; custom duties taxe vamale. 4. respect, stimă, consideraţie; he sends his ~ to you vă trimite respectuoase salutări. 5. (tehn.) randament (dat de o maşină); putere mecanică, efort; sarcină; (agr.) ~ of wa ter concentraţie de apă necesară pentru fertilitatea unei suprafeţe. to do ~ for a) a se rvi de, a ţine loc de; b) a trece drept. duty call [~ ka:l] s. vizită de obligaţie. du ty-free [~'fri:] I. adj. (despre mărfuri) neimpozabil; scutit de taxe vamale. II. adv. scutit de taxe / vamă, îără vamă; fără impozit. duty list [~ list] s. orar, program; l a persoanelor de serviciu sau a îndatoririlor lor (la o instituţie, tabără etc.). duty-m an [~msen],pl. duty-men [~men] s. (mar.) om de corvoadă. duty-paid [~'peid] adj. c u taxele achitate; cu vama plătită. duumvir [dju(:)'Amvar, 'dju:amvar],pl. duumvirs [-z] şau duumviri [-variai] s. (ist. Romei) duumvir. duumvirate [dju(:)'Amvirit, var-] s. (ist. Romei) duumvirat. dux [dAks] s. (scot.) primul elev (dintr-o clasă) ; premiant. dwale [dweil] s. (bot.) mătrăgună, iarba-codrului (Atropa belladonna). dwa rf [dwa:f] I. s. 1. pitic, pigmeu; liliputan; prichindel. 2. animal / plantă pitică / pipernicită. 3. (mitol.) pigmeu; gnom. II. adj. pitic, scund, mic; nedezvoltat, pipernicit, liliputan. III. vb. A. tr. 1. a împiedica creşterea (cu gen.), a opri de zvoltarea (cu gen.); a pipernici, a chirci; a opri din creştere. 2. a micşora, a red uce, a face mai mic (aparent); the little house was ~ed by the surrounding elms căsuţa părea şi mai mică din cauza ulmilor care o înconjurau. 3. a întârzia (dezvoltarea mi B. Mtr. a se pipernici, a se (în)chirci, a se micşora. dwarf aider ['dwaf 'a:ldar] s. (bot.) specie de cruşin (Rhamnus alnifolia). dwarfish [-i/] adj. 1. pitic, de p itic. 2. chircit, pipernicit, nedezvoltat; mic, scund, mărunţel. dwarfism ['dwaifizs m] s. 1. (biol.) nanism. 2. (bor.) piticire (a plantelor). dwarf tree ['dwa:f tr i:] s. arbore pitic. dwell [dwel],pas/ şi part. trec. dwelt [-t] sau dwelled [-d] vb. intr. 1. a locui, a trăi, a domicilia, a sălăşlui; to ~ in a house a sta într-o casă. 2 (despre cai) a se opri, a şovăi (în faţa obstacolelor). 3. to ~(up)on a se opri asupra; (cu gen.); a stărui asupra (cu gen.); a se ocupa cu / de, a cerceta, a studia, a examina; (muz.) to ~ on a note a ţine (mult) o notă, a lungi o notă; to ~ (up)on a sub ject a dezbate / a analiza pe larg un subiect, a trata pe larg o problemă; an even t on which his memory loved to ~ amintirea unei întâmplări asupra căreia îi plăcea să zăbov dweller ['dwela1"] s. 1. locuitor, locatar. 2. cel care se opreşte în faţa obstacolelo r. dwelling ['dwelirj] s. locuinţă, casă, sălaş. dwelling house [~ haus] s. casă de locuit, locuinţă. dwelling place [~ plcis] s. domiciliu, locuinţă, reşedinţă. dwelt [dwelt] past şi . trec. de la d w e l 1. dwindle ['dwindl] vb. A. iutr. 1. a se micşora, a se face (din ce în ce) mai mic, a se împuţina; a slăbi, a se trage, a se ofili, a se topi; a se risipi, a se irosi, a se stinge. 2. a decădea, a degenera, a intra în declin. B- tr



 . a micşora, a împuţina; a slăbi. dwindler [-a1"] ş. om / animal mic; om scund / pipernici t / prizărit / pitic / mic de stat; pigmeu, stârpitură. dyad ['daised, 'daiad] s. 1. n umărul doi; doi, pereche; (mat.) diadă. 2. (chim.) clement bivalent; atom / radical bivalent. dyadic [dai'zedik] adj. format din două elemente, bi-. Dyak ['daisek, 'd aiak] s. (geogr.) băştinaş din Borneo. dye [dai] I. s. 1. vopsea; boia; pigment; mater ie colorantă, substanţă colorantă, colorant, baiţ. 2. culoare; nuanţă, tentă; (fig.) scound f the deepest ~ ticălos de cea mai josnică speţă. II. part, prez. dyeing ['daiirj] vb. A . tr. a vopsi, a colora, a boi; ~d in the wool sau ~d in grain a) ţesut din lână color ată; îmbibat puternic cu vopsea; b) solid, trainic, durabil; (fig.) ~d-in-the wool T ory reacţionar îndărătnic / înrăit; to ~smth. red a vopsi ceva în roşu. B. iutr. a se color se vopsi; a prinde vopseaua; it ~s well prinde bine vopseaua. d'ye [dja] (fam.) prese, de la d o y o u . dyed-in-the-wool ['daidinâa'wul] adj. (fam.) complet; sad ea.



 dye house 308 dynastic [di'naestik, dai'n-] adj. dinastic. dye house ['dai haus] s. vopsitorie , boiangerie. dynasty ['dinasti] s. dinastie, familie domnitoare. dyeing ['daiin ] s. 1. vopsit, vopsire, colorare. 2. arta vopsitului, vopsitorie. dyer ['daia'J s. vopsitor, boiangiu. dynatron ['dainatron] s. 1. (fiz.) dinatron, mezon greu. 2. (ebi.) triodă (folosită ca r oscilator). dye remover ['dai ri'mu:va ] s. (text, etc.) decoloram. dyer's broom ['daiaz bru:m] s. (bot.) drobiţă, drobuşor, genistră, drog , grozamă (Genista dyne [dain] s. (fiz.) dină. tincioria). dynode ['dainoud] s. (fiz .) dinod. . dyer's weed [~ wi:d] s. (bot.) numele mai multor plante folosite pen tru facerea ■ . . dysarthria [dis'a:0ria] s. (psih.) disartrie. vopselelor (drobiţă et c.). dyscrasia [dis'kreizja, -31a] s. (mea'.) discrazie. dye stuff [~ stAf] s. s ubstanţă / materie colorantă, colorant. dysenteric [disan'terik, -sen-] adj. (med.) di senteric. dysentery ['disantri, amer. -teri] s. (mea'.) disenteric. dye wood [~ wud] s. lemn folosit în vopsitorie (băcan, arin). -■■ dysfunction [dis'fAnk/an] s. (med. , psih.) disfuncţie. dye works [~ wa:ks] s. vopsitorie, boiangerie. dying ['daiin] I. adj. 1. muribund, pe moarte, care trage să moară, care se stinge (si dysgenic [d is'd3cnik] adj. degenerescent. fig). 2. de moarte, mortuar. 3. care face pe mort ul. <■ till one's ~ day până în ceasul dysgraphia [dis'grafja] s. (psih.) disgrafie. morţi i. II. s. moarte; pieire; stingere. dyslalia [dis'laelja, -leilia] s. (psih.) di slalie. dying bed [~ bed] s. patul morţii. dyslogia [dis'loud3ia] s. (psih.) dislo gie. dyslogistic [idislo«'d3istik] adj. de dezaprobare; peiorativ. dying oath [~ o uO] s. jurământ făcut cu limbă de moarte / pe patul morţii. 1 dyke [daik] s. v. d i k e. d ysrnetria [dis'metrja, -tria] s. (med.) dismetrie. 2 dyke [daikj s. (austr. si.) 1. latrină, privată. 2. pisoar. dysmnesia [dis'niizja, -3ia] s. (psih.) dismnezie. dynamic [dai'nzemik, di'n-] I. adj. 1. dinamic; activ, energic, neadormit. 2. (m ed.) funcţio dyspepsia [dis'pepsia, -sja] s. (med.) dispepsie; indigestie, proastă di gestie. nal. II. s. 1. forţă motrice / dinamică, impuls, stimulent. 2. (fig.) v. d y n a m i c s (1). dyspeptic [dis'peptik] I. adj. 1. (med.) dispeptic. 2. abătut, mel ancolic, indispus; pesimist. dynamical [-al] adj. v. d y n a m i c (1,1). II. s; 1. (med.) dispeptic. 2. pesimist; melancolic. dysphasia [dis'feizja,-3ia] s. (p sih.) disfazie. dynamically [-ali] adv. dinamic; activ, energic. dysphonia [dis' founja, -nia] s. (psih.) disfonie. dynamics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) 1. (fiz .) dinamică. 2. forţe motrice, impulsuri,. dysphoria [dis'fo:rija, -ria] s. (psih.) disforie. stimulente. dyspnoea [dis'pni(:)a] s. (mea1.) dispnee, greutate de a r espira, respiraţie anevoioasă. dynamic testing [dai'naanik 'testirj] s. (infor.) tes tare dinamică (a programelor). dyspnoeal [dis'pni(:)al] adj. (med.) de dispnee. dy namism ['dainamizam] s. (filoz.) dinamism. dysprosium [dis'prousiam, -Ii-] s. (c him.) disprosiu. dynamist ['dainamist] s. 1. specialist în dinamică. 2. (filoz.) din amist, adept al dysrhythmia [dis'riiJmja, -mia] s. (psih.) disritmie. dinamismul ui.. dysthymia [dis'Saimja, -mia] s. (livresc) distimie. dynamitard ['dainamiita :d] s. v. d y n a m i t e r. dystonia [dis'tounja, -nia] s. (med.) distonie. dyn amite ['dainamait] I. s. dinamită. II. vb. tr. a dinamita, a arunca în aer cu dinami tă. r dystrophia [di'stroufja, -fia] s. (med.) distrofic dynamiter [-a ] s. 1. din amitard. 2. (mii.) artificier. dystrophic [dis'trafik] adj. 1. (med.) distrofic. 2. (ecologie) (despre lacuri) sărac în dynamitic [idaina'mitik] adj. de dinamită; ca dinamită. materii nutritive necesare dezvoltării vieţii vegetale. dynamo ['dainamou] s . (electr.) dinam. dystrophy ['distrafi] s. (m«l.) distrofic dynamo-electric [-i'l ektrik] adj. (electr.) dinamo-electric. dysuria [dis'juiria] s. (med.) disurie, strangurie, tenesni. dynamometer [idaina'momitar] s. (fiz-, telin.) dinamometru. dysury ['disjuari] s. v. d y s u r i a. dynast ['dinast, -na;st] s. monarh, con ducător / reprezentant al dinastiei.



 E, e [i:], pl. Es, E's, es, e's [i:z] s. 1. E, e, a 5-a literă a alfabetului engle z. 2. (muz.) (nota) rai; key of E flat cheia de mi bemol. 3. (mar.) vas de categ oria a H-a. 'e [i] pron. perş. (pop.) v. h e. each [i:t/] adj., pron. fiecare, pro n. fiecine (luat în parte, individual); ~ and aii toţi, toată lumea, fără alegere; ~ other a) unul pe altul, unul pe celălalt; b) unul altuia, unul celuilalt; one ~ câte unul de fiecare; they cost a penny ~ costă un peni bucata; the sides of two triangles are equal ~ to ~ laturile omoloage a două triunghiuri sunt egale; ~ day a) fiecare zi; b) în fiecare zi; we call on ~ other ne vizităm reciproc. eager ['i:gorj adj. 1 . domic, doritor; nesăţios, avid, lacom, însetat, setos; nerăbdător; - for /after fame set os de glorie; ~to be off nerăbdător să plece. 2. înflăcărat, pasionat, înfocat, zelos. 3. e gic: ~ pursuit urmărire energică / înverşunată. 4. (înv.) înţepător, picant (la gust). 5. ( pre aer, vreme etc.) rece, tăios, aspru. eagerly ['i:gali] adv. 1. cu înflăcărare, cu înfo care, aprig, plin de zel. 2. lacom, cu nesaţ, cu aviditate; cu nerăbdare; cu grabă, iu te, repede, în pripă. eagerness ['i:ganis] s. 1. dorinţă; poftă; înflăcărare; nerăbdare; iu 2. zel, ardoare. eagle ['i:gl] s. 1. (omit.) vultur; (pasări din genurile Aquila, Neophron, Aegypius, Gyps etc.); harpy ~ harpie; (amer. pol.) to fly the ~ a ţine discursuri naţionaliste sforăitoare / discursuri patriotarde. 2. (amer.) monedă de aur de zece dolari; double ~ monedă de aur de 20 de dolari. eagle-coloured [~ikAlad] adj. (despre cai) murg. eagle-eyed [~'aid,'--] adj. cu ochi vultureşti / de vultur ; cu o privire vulturească / de vultur / pătrunzătoare. eagle fern [~ fa:nj s. v. b r a c k e n . eagle fisher [~ ifi/ar] s. (omit.) vultur-dc-pcştc, uligan-pescar (Pan dion haliaetus). eagle-like [~-laik] adj. ca de vultur; ca un vultur; vulturesc. eagle nose [~ nouz] s. nas acvilin. eagle-owl [~'aul,'--] s. (omit.) bufniţă, buhă (B ubo bubo). eagle's beak [ri:glz bi:k] s. (fam.) nas coroiat / acvilin. eagleston e ['i:glstoun] s. (mineral.) aetită; concreţiuni de limonit. eaglet ['i:glitj s. pui de vultur, vulturaş. eagle wood ['i:gl wud] s. lemn dc aloe. eagre ['cigar, 'i:ga r] s. 1. flux subit şi puternic. 2. (hidr.) mascaret. ealdorman ['eldaman] s. v. a l d e r m a n . ear1 [iar] s. 1. ureche; to be all ~s a sta cu urechile ciulite , a fi numai urechi; about one's ~s a) gata să se dărâme, prăbuşindu-sc; b) de jur împrejur (înv.) to bow smb.'s "-5 a condamna pe cineva la robie veşnică; to box smb.'s ~ a tra ge o palma cuiva; to drag / pull by the ~s a acţiona brutal, a folosi forţa; dry beh ind the ~s matur, în toată firea; for smb.'s private ~ la urechea cuiva, în secret; (a mer. vulg.) to get up on one's ~s a se supăra, a-şi ieşi din pepeni / din sărite, a-i sări muştarul; (amer. vulg.) to get up / to go (off) on one's ~ a se pune pe treabă, a s e apuca de lucru; (vulg.) to give smb. a thick ~a trage cuiva o palmă zdravănă; (înv.) g o shake your ~s! întinde-o! şterge-o! cară-te!; it goes in at one ~ and out at the oth er îi intră pe o ureche şi-i iese pe cealaltă; to have /hold / take by the ~s a ţine bine î mână; a avea Ia cheremul său; to have itching ~s a muri după noutăţi, a fi veşnic în căuta outăţi; to have long ~s a fi foarte curios; to lead smb. by the ~s a) a se purta rău c u cineva; b) a subjuga pe cineva, a avea pe cineva la cheremul său; over (head and ) ~s sau up to the ~s (până) peste cap, peste urechi; he is over head and ~s in work are de lucru până peste cap; a word in smb.'s - un cuvânt (şoptit) la ureche; deaf in o ne ~ surd de o ureche; I would give my ~s for it aş da / aş face orice pentru asta; were your ~s burning last night? n-ai sughiţat aseară?/ nu ţi-au ars obrajii aseară? (pe ntru că am vorbit despre tine); to send smb. away with afleain his ~ a face pe cin eva de două parale, a-i da cuiva de cheltuială; (fam.) one'(s) / an ~ to the ground atent, la pândă; a politician with an ~ to the ground un politician iscoditor / ager ; to prick up one's ~s a-şi ciuli urechile, a fi numai urechi; (fam.) he is up to his ~s in trouble are peste măsură de multe necazuri, abia îşi mai vede capul de atâtea ne cazuri; he is up to the ~s in debt s-a înglodat în datorii până în gât / până peste cap; to p to the ~s in love a fi îndrăgostit lulea; to wash an ass's ~s a se strădui în



zadar, a căra pietre la munte; wet behind the ~s papă-lapte, mucos, cu caş la gură; to s et by the ~s a face să se certe, a asmuţi, a întărâta, a baga zâzanie între (doua persoane) o be by the ~s a fi la cuţite; (amer. si.) to throw smb. out of his ~ a da pe cine va pe scară afară, a da cuiva un picior în spate, a trimite pe cineva la plimbare; to tumble about one's ~s a se nărui, a se dărâma, a se prăbuşi, a se nimici; he saw the illus ions tumbling about his ~s a văzut cum i se năruie toate iluziile / cum i se duc de râpă toate planurile; (amer. si.) to walk off on one's ~ a pleca mâniat / furios / tur bat, a trânti uşa după sine. 2. (fig.) ureche, auz; to have an ~ for music a avea urec



 he muzicală / ureche bună; to play by ~ a cânta după ureche; the two bars of music were constantly singing in my ~s crâmpeiul de cântec îmi suna mereu în urechi; to come to smb .'s ~(s) şau to reach smb.'s ~s a ajunge la urechile cuiva, a fi auzit de cineva; to fall upon smb.'s ~ a atrage atenţia cuiva, a fi auzit de cineva, a ajunge la ur echile cuiva; to give / lend an ~ to a asculta (păsul cuiva etc.); (prov.) give ev ery man thine ~ but few thy voice ascultă pe toţi. dar nu vorbi decât cu puţini; to grat e / jar upon the ~ sau to offend the ~ a zgâria auzul, a supăra la urechi; (înv.) to h ave/ to put on merchant's ~s a face pe surdul, a se preface că nu aude; to make th e ~s tingle a asurzi, a lua urechile, a împuia urechile; to meet smb.'s ~ a se auz i, a fi auzit; not for ~s polite vulgar, care nu c pentru urechi fine / pentru o ameni bine crescuţi; to split smb.'s ~s a asurzi / a năuci pe cineva, a împuia urechil e cuiva; to strain one's ~s a-şi încorda auzul, a ciuli urechile; to tickle the ^ s ) a suna bine, a fi plăcut la auz; (fig.) a măguli auzul; to turn/ lend a deaf ~ to sau to close / seal / shut / stop one's ~ to a fi surd la, a nu asculta (cu ac); willing ~ atenţie binevoitoare, solicitudine; to win / gain / have smb.'s ~ a ave a trecere la cineva, a fi bine cu cineva, a fi în graţiile cuiva. 3. toartă, mâner. 4. ( rar) deschizătură. ear2 I. s. (bot.) spic. II. vb. intr. a da în spic. ear5 vb. tr. (şi to ~ up) (înv.) a ara. ear-ache fiareik] s. (med.) durere de urechi; otalgie; boală de urechi. ear-bash ['iabas/] vb. iutr. (austr. si.) a trăncăni, a vorbi vrute şi nevr ute. ear cornet [~.ko:nit] s. cornet acustic. ear drop [~ drop] J.V. e a r r i n g . ear-drum [~drAm] ş. (anat.) timpan. eared [iad] adf cu urechi; urecheat. ear flap ['ia fleep] s. 1. (aiuit.) lobul urechii. 2. (anat.) pavilionul urechii, ur echea externă. 3. apărătoare de urechi (la căciulă, la cască). earful fiaful] s. 1. (sl.) b mbă, ştire senzaţională. 2. (amer. fam.) reproş, imputare; săpuneală. ear hole ['ia houl] s aura urechii. earing ['iarirj] s. (agr.) înspicare. earl [a:l] s. (f. countess) ea rl, conte (în Anglia, rang de nobleţe de categoria a Hî-a, între „marquis" şi „viscount"). lap ['ia lsp] ş. 1. (anat.) lobul urechii; urechea externă. 2. apărătoare de urechi (la căciulă ele). earldom ['a:ldam] s. 1. calitate / titlu de „earl". 2. pământuri stăpânite d n „cari"; comitat. earless fialis] adj. 1. fără urechi; cu urechile tăiate. 2. tară toartă. 3. (fig.) surd, tare de ureche, fudul de ureche, cu auzul slab; care nu are urec hi dc auzit. 4. (jîg.) aton, afon, fără ureche muzicală. ear lobe ['ia loub] s. (anat.) lobul urechii. early ['a:li] I. adj. 1. timpuriu; întâiu(l), prim(ul), de început, străv echi, de odinioară; (cel mai) apropiat, grabnic, neîntârziat; matinal, harnic; at an ~ date dc timpuriu (în trecut); to keep ~ hours a se scula şi a se culca devreme; (glu meţ) the ~ bird persoană care se scoală devreme; (prov.) it is the ~ bird that catches the worm cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge; to require an ~settlement a cer e o soluţionare grabnică; in my ~ days în tinereţea mea, pe vremea mea; he is an ~ riser se scoală devreme / dis-de-dimineaţă; in the ~ morning dis-de-dimineaţă; in the ~ afterno on la începutul după-amiezii; in (the) ~ summer la începutul verii, în primele zile ale verii; the earliest times cele mai îndepărtate timpuri; ~ writers scriitori antici; in ~ days a) în vechime; în antichitate; b) de timpuriu (într-o perioadă îndepărtată din is ie); in the ~ sixties puţin după 1860;



 early door 310



earth coal [~ koul] s. cărbune de pământ. ~ youth prima tinereţe; at an ~ age de mic, de copil; din copilărie; ~ errors greşelile tinereţii; my earliest recollections cele ma i îndepărtate amintiri ale mele; it is ~ days earth eater [~ .i:tor] s. mâncător de pământ, lotofag. yet to go there e încă prea devreme de mers acolo. 2. timpuriu, prematur, p recoce; earthed [3:0t] adj. (electr.) pus / legat la pământ. ~ peaches piersici timp urii. II. adv. 1. devreme; ~in the alphabet la începutul alfabetului; earthed brus h ['o:6t 'brA/] s. (electr.) perie de masă. ~ in the year la începutul anului; ~ in the day (dis-)de-dimineaţă; ~ in life în tinereţe; earthen ['O:6OT] aay. 1. de / din pământ pământesc, pământean. 2. de / din lut; de / as ~ as January încă în ianuarie; as ~ as poss e cât mai devreme posibil. 2. de cu" din argilă; de teracotă. vreme, din timp. III. s. (amer. fam.) unul dintre primii sosiţi, persoană care nu întârzie. earthen pan [~ pam] s. blid, strachină, oală. early door [~ rdo:r] s. (teatru) intrare cu a jumătate de oră în ainte de ora oficială earthenware ['o:63nwsor] s. olărie, oale, vase de lut; ceramică. (contra unei taxe suplimentare). earth fall ['s:8 fo:l] s. surpare de teren7 pământ . early-Victorian [~vik'to:ri3n] I. adj. 1. din prima parte a epocii victoriene. 2. învechit, earth-fast [~fa:st] aay. (despre pietre) bine fixat în pământ. demodat, ru ginit. II. s. scriitor din epoca victoriană. earth flax [~ fteks] s. azbest. earma rk j'i3ima:k] I. s. 1. danga, semn (cu fierul roşu la unele animale). 2. (fig.) se mn earth flow [~ flouj s. alunecare de teren I pământ. (distinctiv); stigmat; under ~însemnat. 3. colţ îndoit al unei pagini. II. vb. tr. 1. a însemna earth fork [~ fo:k) s . furcă de bălegar. cu o danga, a danga. 2. (fig.) a stigmatiza, a însemna. 3. a îndoi, a face un semn la (o earth gravity [~ igraeviti] s. gravitaţie, forţa de atracţie a pământ ului. pagina). 4. (ec.) a aloca (un fond). earth hog [~ tog] s. v. a a r d v a r k. ear-minded [~'maindid] adj. (psih.) sensibil la impresiile auditive. earth h ouse [~ haus] s. 1. casă de pământ. 2. (fig.) mormânt. earth hunger [~ ilurjo'] s. (fig. ) dorinţă de a poseda pământ. earn [o:n] vb. A. tr. 1. a câştiga (mai ales prin muncă, prin rite), a agonisi; a primi; to ~ one's living by a-şi câştiga existenţa prin. 2. (fig.) a căpăta, a realiza, a dobândi, earthing l'3:0irj] s. (electr.) legare la pământ, priză de p . a câştiga; to ~ fame a câştiga, a dobândi faimă / celebritate / glorie / slavă / vază; to rthing-up ['3:9in>p] s. (agr.) săpatul pomilor la rădăcină. a character for audacity a-şi câştiga reputaţia de om îndrăzneţ. B. intr. 1. a merita, a fi earth light ['3:0 .laitj s.v. e a r t h s h i n e . merituos, a binemerita. 2. a câştiga bani prin muncă; a face o m uncă productivă. earthliness ['3:91inis] s. 1. caracter terestru / pământesc. 2. deşertăciu e lumească. 1 r earnest [ o:nist] I. adj. 1. serios; convins; sincer. 2. înfrigurat, nerăbdător; zelos; arzător, earthling ]'3:01in] s. 1. pământean, muritor. 2. plugar, ţăran ocat, fierbinte, aprins; hotărât; aprig, violent; avan; an ~ desire o dorinţă arzătoare. e arthly [ra:Sli] I. adj. 1. lumesc; pământesc; teluric, material. 2. (rar) lutos, arg ilos, 3. serios, important; grav. II. s. seriozitate; in ~ serios; in all / dead / good / full / sad cu lut, cu pământ, cu humă. 3. posibil, probabil, cu putinţă, imagina bil, de conceput; (fam.) ~ cu toată seriozitatea saw gravitatea; are you in ~? vor beşti serios?; it is raining in no ~ use fără rost, degeaba, de pomană. II. s. (sl.) not an ~nici o nădejde, nici pomeneală. real ~ plouă de-a binelea; he is in real ~ e de b ună credinţă; nu glumeşte; he is very earthly-minded [~'maindid,'—,--] adj. legat de cele pământeşti; frivol. much in ~ a) e foarte convins (de ce spune etc.); b) îşi ia rolul în se ios. earthly-mindedness [~maindidnis, '-i—] s. gust pentru plăceri lumeşti. 2 earth ma gnetism ['3:0 .iraegnitizam] s. magnetism terestru. earnest s. (ec.) 1. avans; a rvună, acont. 2. zălog, amanet, garanţie (şifig.); anticipaţie; in ~ of more to come dat c a acont; an ~ of one's good intentions o dovadă a bunelor earthman ['o:6m3n, -mam] , pl. earthmen [-mai, -men] s. pământean, locuitor al Terrei. sale intenţii. earth mov ement [~ .mmvmont] s. v. e a r t h p r e s s u r e . earnestly [-li] a«V. 1. serio s, pe un ton serios, cu toată seriozitatea. 2. (a spera etc.) earth-nut [~nAt] s. (bol.) 1. alunele (Bunium bulbocastanum). 2. trufă (Tuber sp.). sincer. he gazed ~ at her o privi lung. earth oil [~ oil] s. ţiţei, petrol. earnest money ['o:nist ini Ani] s. v. e a r n e s t 2 (1). earth pin [- pin] s. (electr.) bornă de legare la pământ. earth pitch [~ pit/1 s. smoală minerală. earnestness ['smistnis] s. caracter ser ios (al unei discuţii etc.); gravitate (a tonului etc.); ardoare, fervoare. earth



 plate [~ pleit] s. (electr.) priză de pământ. earth pressure [~ ipre/3r] s. (constr., mine) presiune a terenului, împingere a terenului. earnings f'ominz] s. pi. 1. câştig( uri), venit(uri); beneficii, profituri; agoniseală. 2. salariu, leafă; simbrie. eart hquake [~kweik] s. 1. cutremur (ae pământ). 2. (/ig.) cutremurare), zguduire, comoţie; cataclism (social etc.), frământare. ear pad ['io pa?d] s. (caiuid.) apărătoare de urec hi (la căciulă). earth resistance [~ riizistans] s. (electr.) rezistenţa prizei de pământ. ear-phone [~foun] s. (tel., radio) cască (ae radio, pentru telefonişti). ear pick [ ~ pik] s. beţişor pentru curăţat urechi. earth return [~ riits:n] s. (electr.) reîntoarcer e de curent prin pământ. ear-piece [~pi:s] s. scoica receptorului telefonic. earth r oad [~ roud] s. drum nepietruit / de care / de ţară I vicinal. ear-piercing [~'pi3si n] adj. (despre strigăte) care îţi străpunge urechea. earth screen [~ skri:n] s. (tel.) contragreutate. earth sculpture [~ i.skAlpt/or] s. (geol.) gliptogeneză. earplug [ 'ia pkg] s. tampon de pus în urechi, antifon. earring [~rirj] s. cercel. earth sha ker [~ ./eik3r] s. (poetic) Neptun. ear-shaped [~/eipt] adj. auriform. earthshak ing ['o&Jcikirj] adj. 1. primejdios, riscant. 2. zguduitor. 3. esenţial, de ear sh ell ['ia /el] s. melc mare a7n genul Halioîis (a cărui cochilie se foloseşte pentru im portanţă fundamentală. sidef). earth shell [~ /el] s. scoarţa pământului. earshot [~/ot] s. distanţă de la care se aude un sunet; within ~ la o distanţă de la care earth shine [~ / ain] s. (astron.) lumină reflectată de Pământ pe partea întunecată a se poate auzi; out of Ia o distanţă de la care nu se poate auzi, prea departe ca să (se) Lunii. - audă (un st rigăt). earth silicon [~ isiliksn] s. (chim.) bioxid de siliciu, silice. earsplitt ing ['iasplitin] adj. asurzitor, care îţi sparge timpanele. earth slide [~ slaid] s. alunecare de teren. ear tab [~ ta?b] s. ureche (ae căciulă), apărătoare de urechi. eart h spider [~ 


 u se simţi bine / în earth apple [~ ta;pl] s. 1. cartof. 2. castravete. earth-born [ ~bo:n] adj. 1. pământesc, pământean, terestru; muritor, omenesc, lumesc; largul său. 2. le ne, trândăvie, lenevie; to take one's ~a) a se desfăta pe îndelete; b) a se josnic, nede mn. 2. (mitol.) născut pe pământ, pământean. 3. de jos, din familie proastă. linişti. 3. uş , alinare. 4. uşurinţă, facilitate; to learn with ~ a învăţa cu uşurinţă; chapel of ~ capel enoriaşii îndepărtaţi; social ~ a) obişnuinţă, uşurinţă de a se 4. autohton, de baştină. pu e; degajare; b) simplitate / uşurinţă în vorbire; ~of manners dezinvoltură. earthbound [~b aund] adj. pământean, lumesc, II. vb. A. tr. 1. a potoli, a linişti; a uşura; a micşora (o durere etc.); a destinde. 2. a lărgi earth-bred [~bred] adj. vulgar; de jos, din familie proastă. (haine, pantofi etc.), a da drumul (unei haine) la cusături. 3. a s căpa, a libera, a uşura (de); earth-closet [~


 311 ebonize



(glumeţ) to ~ smb. of his purse / cash a uşura pe cineva de bani, a-1 lăsa lefter, a-i fura grabă, încet(işor), domol; take it ~ia-o încet, nu te pripi; fii calm, nu te înfierbâ ta; uşurel; banii. 4. (mar.) a fila, a slăbi (pânzele, odgoanele); ~her! maşina încet! ~th e helm! dă (fam.) ~does it! încet, încet departe ajungi; (mil.) stand ~! de voie! III. s. (fam.) pauză, drumul cârmei; ~ the cable! filează parâma! 5. a încetini, a reduce, a lă a mai încet. 6. to ~ oprire, răgaz (în muncă); (mar.) ~ all! stop! (comandă pentru vâslaşi) own a încetini, a slăbi, a micşora; to ~ off a împinge de la ţărm; (mar.) a molarisi. B. mt . easy-chair [~'t/£3r] s. scaun confortabil (de obicei cu spetează); fotoliu. 1. a s e mişca, a umbla. 2. a înceta, a se opri. 3. a se domoli, a se modera, a slăbi, a scădea . easy game [~ gcim] s.v. e a s y m a r k (2). 4. to ~ down a se încetini; a-şi înceti ni mersul; to ~ off a) a se (în)depărta, a porni; easygoing [~.gouirj,'-'--] adj. 1. comod, indolent, lasă-mă sate las; nepăsător. 2. uşuratic, b) v. to ~ d o w n; c) a se uşu a, a deveni mai uşor. C. rej7. a se face comod, a se instala fluşturatic. 3. prieten os, plăcut, simpatic, vesel, agreabil. 4. (despre mersul calului) lin, confortabil ; to ~ oneself into a chair a se lăsa într-un jilţ. uşor. easeful ['i:zf«l] adj. 1. linişti or, alinător, calmant; odihnitor. 2. liniştit, tihnit, calm. easy mark [~ ma:k] s. 1 . pradă sigură. 2. (fam.) fraier, om care cade sigur în plasă, prostănac, găgăuţă. 3. neocu ber. 4. leneş, trândav. easel fi:zl] s. (arte) şevalet; căluş. easy meat [~ mi:t] s. (amer .) v. e a s y m a r k (2). easeless f'i:zlis] adj. 1. lipsit de confort, incomod . 2. nemângâiat, neconsolat. Easy Street [~ stri:t] s. (fam.) ţara unde curge lapte şi m iere / unde umblă câinii cu easement ['iizmant] ş. 1. (înv.) potolire, liniştire, domolire ; uşurare. 2. comoditate; covrigi în coadă; to be in / (amer.) on ~ a înflori, a-i merge bine, a o duce bine / înlesnire, avantaj. 3. dependinţe, anexe, atenanse. 4. (jur.) servitute. împărăteşte; a fi pricopsit / înstărit / chivernisit. easily ['i:zili] adv. 1. u uşurinţă, uşor, lesne. 2. liber, nestingherit. 3. liniştit, cu linişte. eat [i:t] I.past te [et,eit], part. trec. eaten ['i:tn] vb.A.lr. 1. a mânea; a se hrăni eu, easiness ['i:zinis] s. 1. linişte, tihnă, huzur; comoditate; confort; ~ of mind linişte a se nu tri eu; a se ospăta eu / din; (amer. sl.) to ~ the ginger a lua crema / caimacul / sufletească, pace, împăcare cu sine. 2. uşurinţă, lesniciune, facilitate. 3. uşurinţă, tot ai bun; to ~ dirt a suferi o umilire / o jignire; a înghiţi hapul / găluşca; to ~ superf icialitate. 4. naturaleţe, lipsă de constrângere. 5. indiferenţă, nepăsare. 6. blândeţe hum ie a se supune, a fi supus; a-şi recunoaşte vina, a-şi cere iertare cu umilinţă; (a firii) ; supleţe. a se înjosi; I'll ~ my boots / hat / head să-mi spui cuţu, pun capul jos; to ~ one's terms east [i:st] I. s. 1. răsărit, est, orient, soare-răsare; the East Orient ul; Levantul; Far East / dinners a studia dreptul, a se pregăti pentru avocatură; to ~ one's salt a fi musafirul Orientul îndepărtat, Extremul Orient; Middle East Orien tul Mijlociu; Near East Orientul cuiva; to one's words a-şi retrage cuvintele, a r etracta, a se dezice; to ~ one's head off Apropiat; to the ~ of la est de, la răsări t de; (prov.) East or West home is best nicăieri a mânca mai mult decât câştigi, a fi o pa coste, a face pagubă; (înv.) to ~ iron a primi o nu e mai bine ca acasă; fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea. 2. (poetic) vânt lovitură; (înv.) to ~ the air a se hrăni c u promisiuni; to ~ a stick a mânca bătaie; (glumeţ) de răsărit. 3. (bis.) altarul biserici i. -0* (amer. si.) about East cum se cuvine, cum scrie well don't ~ me! ei, lasă a cum, nu mă omorî dacă am greşit, nu-mi tăia capul pentru la carte; cumsecade. II. adj. 1. estic, de est; răsăritean, oriental; levantin; ~ wind vânt ■ atâta lucru. 2. a mânca, a roa e; a distruge, a nimici (şifig.); to ~one's heart out a suferi de răsărit. 2. (biş.) din spre altar. III. (adv.) la / spre, în răsărit / est; ~ of la răsărit de, la în tăcere. 3. ( r. si.) a ospăta; a hrăni, a da de mâncare (cuiva). 4. to ~ away a) a mânca tot, a devor a; b) a mânca, a roade, a distruge; (despre acizi) to ~ in a roade, est de. East-A nglian ['i:st.£erjgli9n] I. adj. din Anglia de Est. II. s. locuitor din Anglia de Est. a pătrunde în, a mânca; to ~ into a irosi, a toca, a cheltui; a delapida; (despre acizi etc.) East Block ['i:st bbk] s. (canad.) the ~clădirea răsăriteană a Parlamentulu i canadian to ~ off a mânca, a roade; the horse ~s its head off întreţinerea calului c ostă mai mult decât folosul pe care-1 aduce, mai mare daraua decât ocaua; to ~smb. out of house and (în care se află biroul primului ministru). eastbound [~baund] adj. în d irecţia est, mergând spre răsărit, îndreptându-se spre est. home a mânca cuiva tot din casă



 uina, a aduce pe cineva la sapă de lemn; to ~ up a) a devora, a înghiţi; b) (fig.) a îng hiţi / a străbate (distanţe) extrem de repede; c) a roade, East-End ['i:st'end] s. Eas t End (partea de est a Londrei, cu populaţie nevoiaşă). a nu da pace; he is "-en up wi th curiosity moare de curiozitate. B. refl. to ~onese!f sick East-Ender [-ar] s. locuitor din East End. r a mânca până când i se face rău. C. in/r. 1. a mânca, a lua masa; to ~ well a fi pofticios, Easter ['i:st3 ] s. (rel.) Paşte, Paşti. a mânca bine, a ave a poftă de mâncare; to ~like a ploughman / farmer a mânca zdravăn, Easterday [ri:st3'dei ,'—] s. duminica Paştilor, (prima) zi de Paşti. a mânca cât patru; (prov.) ~ at pleasure d rink with measure mănâncă bine, dar bea cu Easter eggs [ri:st3r egz] s. ouă de Paşti, ouă r i; ouă de ciocolată. măsură; (fam.) to ~ like a hog / horse a mânca ca un porc; to ~ like a wolf a mânca Easter eve [~ i:v] s. (rel.) ajunul Paştilor, Sâmbăta Mare. hulpav / laco m, a înfuleca. 2. a se mânca, a avea (un) gust; to ~ well a avea un gust bun, Easter flower ['i:sto iflauarj s. (bot.) dediţei (Pulsatilla sp.). a fi gustos; to ~ cri sp a erănţani, a trosni (în dinţi), a fi crocant; (despre prăjituri, torturi Easter holida ys [~ thobdiz] s. pi. vacanţa de Paşti. etc.) to ~ short a se topi în gură. 3. to ~ in a ) a lua masa acasă; b) a lua masa la locul Easter lily [~ .lili] s. (bot.) crin (L ilium candidum). easterly ['iistali] I. adj. răsăritean, estic, de est, de răsărit. II. s. vânt de răsărit. III. adv. de muncă; to ~ out a mânca în oraş sau Ia prieteni; to ~ out smb.'s hand a) a fi la cheremul cuiva; b) a mânca din palmă, a fi supus / blând ca un miel / ca un porumbel; spre răsărit / est; (despre vânt) dinspre răsărit / est. to ~ for t he bar v. to ~ o n e' s t e r m s. II. s. pi. (amer. sl.) mâncare, haleală. Easter M onday ['i:ste iiiundi] s. (rel.) a doua zi de Paşti. eastern ['i:sten, -tn] I. adj . 1. răsăritean, estic, de răsărit, de est; ~ window fereastra care dă spre răsărit. 2. sit în partea de (nord-)cst a S.U.A. II. ş. Eastern oriental, locuitor din Orient. East ern Church [~ t/a:t/] s. (rel.) biserica ortodoxă răsăriteană. easterner ['i:st3n3r] s. 1. v. e a s t e r n (II). 2. Easterner locuitor din partea de est a S.U.A., locu itor de pe coasta Atlanticului sau locuitor din estul Canadei. Eastern Europe [' i:st3:n juarap] s. Europa răsăriteană, răsăritul Europei. eastemism ['iistenizpm] s. orien talism. easternmost [ri:st3rn.moust] adj. cel mai estic, cel mai de est/ de răsărit. Eastern Question ['hstan »kwest/pn] ş. (pol.) problema Orientului (Apropiat). Easte r Sunday ['ksta iSAndi] s. (rel.) duminica Paştilor, prima zi de Paşti. Eastertide [ 'i:ststaid] s. (rel.) perioada de la Paşti până la înălţare sau (uneori) până la Rusalii (r tiv, cele 40 sau 50 de zile de la înviere). East-European ['i:stju3r9'pi(:)9n] adj . din Europa răsăriteană, din răsăritul Europei. East-India Company Hindja 'kAmppni] s. (i st.) Compania Indiilor de Est. East Indian [~ 'indjan] I. adj. din Indiile de Es t. II. s. locuitor al Indiilor de Est. easting ['i:stirj] s. (mar.) navigare / c urs spre est. East Side ['i:st 'said] s. 1. East Side, cartierul estic muncitore sc al New York-ului. 2. east side mahala sărăcăcioasă într-un oraş. eastward ['i:stwsd] I. dj. din(spre) est; (în)spre est; având direcţia est. II. adv. (în)spre est. eastwards [z] adv. v. e a s t w a r d (II). easy ['i:zi] I. adj. 1. uşor, lesnicios, facil; s implu, necomplicat; ~ prey pradă uşoară; ~ of access uşor accesibil; ~ of belief lesne înc rezător, credul; — of digestion uşor de mistuit; ~ of persuasion uşor de convins; ~ of v irtue uşuratic, cu moravuri uşoare, destrăbălat. 2. comod, plăcut; ~ coat haină comodă. 3. iştit, calm; make your mind - linişteşte-te; fii pe pace. 4. îngăduitor, binevoitor, răbdăt 5. (despre stil, maniere etc.) uşor, nesilit, liber; natural, degajat; free and ~ liber, nestingherit. 6. împăciuitor; accesibil; influenţabil, moale. 1. avut, înstărit, c u mijloace, bine situat; to be in ~ circumstances a sta / a o duce bine (băneşte), a nu duce lipsă (de nimic), a fi pricopsit. 8. (ec.) care nu prea are căutare, care s e găseşte pe toate drumurile. 9. (ec, despre preţuri) instabil; ieftin; (despre mărfuri) puţin cerut. 10. (despre pante etc.) lin, uşor, dulce. 11. prielnic, avantajos, fav under ~ sail a) (mar. orabil; on ~ terms a) în condiţii avantajoase; b) (ec.) în rate. ) cu puţine pânze; b) (fig.) domol, încet, uşor, agale, binişor. II. adv. (fam.) 1. uşor, f reutate; as ~ as ABC saw as ~ as rolling off a log sau as ~ as lying sau (sl.) a s ~ as damm it sau (amer.) as ~ as pie mai uşor nici că se poate, simplu ca bună ziua; cât ai zice peşte, cât ai bate din palme. 2. liniştit, calm, uşor; fără eatable [ri:tobl] adj. comestibil, (bun) de mâncat. II. s. (mai ales pi.) (fam.) mâncare, bucate, de-a lc gurii; ~s and drinkables mâncare şi băutură. eatage [pi:tid3] s. 1. iarbă bună pentru pă t; otavă. 2. dreptul de păşunat pe un teren. eat-all ['i:t'o:l] s. mâncău, persoană care mă ot. eaten ['i:tn] part. trec. de la c a t . eater ['iter] s. 1. mâncător; great ~ (m are) mâncăcios, gurmand, mâncău. 2. corosiv, substanţă corosivă. eatery ['i:t3ri] s. (sl.)v



 a t i n g - h o u s e . eating l'i.tirj] I. s. 1. mâncare, aliment; peaches are g ood ~ piersicile sunt bune de mâncat. 2. mâncat, mâncare, acţiunea de a mânca; (prov. scot .) ~ and scratching wants but a beginning e de ajuns să începi; pofta vine mâncând. II. adj. care mănâncă, care roade; ~ care grijă apăsătoare / care te macină / care te roade. ea g hall [~ ho:l] s. (amer.) cantină (studenţească). eating-house [~haus] s. restaurant; birt, ospătărie. eats [i:ts] s. pl. (sl.) alimente; mâncare, haleală. Eau-de-Cologne [' oudaka'loun, -dik-] s. (fr.) apă de colonie, colonie. eau-de-Nil ['ouds'nhl] s. (f r.) (arte) vernil, verde-deschis. eau-de-vie ['ouda'vi: şi pronunţia franceză] s. (fr. ) rachiu. eau forte ['ou 'fo:t şi pronunţia franceză] s. (fr.) (arte) acvafortc; (cera mică în) acvafortc. eau sucree ['ou sju;'krei] s. (fr.) apă cu zahăr / îndulcită. eave [i: ] s. 1. (mai ales pl.) (arhit.) cornişă, antablanicnt; streaşină; jgheab. 2. pl. (poetic ) pleoape; gene. eavesdrop ['iivzdrop] vb, A. mtr. a trage eu urechea, a asculta pe la uşi. B. tr. a prinde (ceva) trăgând cu urechea, a auzi din indiscreţie; a auzi ia ră să vrea. eavesdropper [-9r] s. persoană care ascultă la uşă, care trage cu urechea, indi cret; intrigant. eave trough ['i:v trof] s. jgheab de scurgere. ebb [eb] I. s. 1 . reflux; ~ and flow flux şi reflux. 2. (fig.) declin, decădere; decadenţă, scăpătare; schi bare în rău; to be at an ~ / at a low ~a) a fi strâmtorat; a fi la ananghie, a se afla într-o situaţie proastă / dificilă; b) a fi în declin; a scăpata. II. vb. intr. 1. a fi în flux, a se retrage; a se scurge. 2. (jig.) a fi în declin, a descreşte, a scădea, a se micşora, a slăbi, a se stinge, a apune. 3. to ~ away v. II. 2. ebb-tide l'cbtaid] s . reflux. E-boat ['i:bout] s. (mar., mii.) vedetă torpiloare inamică. ebon ['eban] a dj. (poetic) 1. de abanos; ca abanosul. 2. negru. ebonite febsnait] s. (chim.) e bonit. ebonize ['ebsnaizj vb. tr. a înnegri, a vopsi negru ca abanosul.



 ebony 312



ebony ['eteni] I . s. 1. (bot.) abanos (Diospyros ebeiuun); (lemn de) abanos. 2. (amer. si.) negru; (fam.) a b i t / p i e c e of ~ arap. I I . adj. 1. de abano s, ca abanosul. 2 . negru ca abanosul / ca tăciunele/ ca smoala. ebriety [i'braiot i] s. (rar) (stare de) ebrietate, îmbătare, beţie. ebrious ['i:brbs] adj. (rar) beat, pilit; beţiv, pilangiu, sugativă. . ebullience [i'bAljsns, -'bul-] s. 1. fierbere, c locot(ire), efervescenţă; frământare (şifig.). 2. revărsare. 3 . (fam.) agitaţie, exuberanţ liency [i'bAljsnsi, -'bul] s. v. e b u l l i e n c e . ebullient [i'bAljant, -'b ul-1 aay. 1. care fierbe, fierbând, în fierbere, în clocot. 2. (fig.) clocotitor, plin de entuziasm, înflăcărat; debordant, exuberant. 3 . (fig.) iute, aprins. ebulliometer [i'buli'omito r ] s. (/iz.) ebuliometru. ebulliometry [irbuli'omitri] s. (chim. , fiz.) ebulioscopie. ebullioscope [i'bulisiskoup] s. (chim., fiz.) ebulioscop. ebullition [icbo'li/an, -bu'l-] s. 1. fierbere, clocot(ire); dare în clocot. 2. (f ig.) revărsare, izbucnire (a unei pasiuni etc.); ~ of war izbucnire / dezlănţuire a răzb oiului. eburnation [i:b3:'nci/an] s. (med.) eburnaţie, eburnare. ecarte [ei'ka:tei si pronunţia fr.] s:(fr.) ecarte (joc de cărţi în doi). ecaudate [i:'ko:deit] adj. (zoo l.) fără coadă. eccentric [ik'sentrik, ek-] I . adj. 1. excentric, straniu, ciudat, cu rios, ieşit din comun. 2. (mat., te/m.) excentric; it is ~ to the other circle cel e două cercuri nu sunt concentrice. I I . s. 1. excentric, original, persoană ciudată / stranie / bizară. 2 . (telm.) excentric. eccentrically [-aii] adv. excentric, or iginal. eccentric force [ik'sentrik 'fo:s] s. forţă excentrică, efort excentric. eccen tricity [icksen'trisiti, -san-] s. 1. (telm.) excentricitate. 2 . excentricitate , originalitate, ciudăţenie, apucături bizare, dorinţă de a ieşi din comun. eccentric pin [ k'sentrik 'pin] s. (lelin.) fus excentric. eccentric rod [~ 'rod] s. (telm.) tij a excentricului. ecchymosis [,eki'mousis],pl. ecchymoses [-si:z] s. (mea1.) echi moză. ecclesia [i'kliyja, amer. si -3io] s. (ist. Greciei) adunare cu caracter reg ulat (mai ales a cetăţenilor din Atena). ecclesiast [i'klkzisst] s. 1. (rel.) cleric , faţă bisericească. 2. (ist. Greciei) membru al adunării atenienilor. 3 . the Ecclesias t Ecleziastul, autorul cărţii biblice „Ecleziastul". Ecclesiastes [i,kli:zi'sesti:z] s . (bibi.) Ecleziastul. ecclesiastic [iiklkzi'zestik, -i'a;s-] I . s. cleric, faţă bi sericească. I I . aay. ecleziastic, bisericesc, spiritual. ecclesiastical [-al] ad j. v. e c c 1 e s i a s t i c ( I I ) . ecclesiology [i


 sunet, măsurarea adâncimii prin reflexia sunetelor. eclair [ei'kls9 r ] s. (fr.) (g astr.) ecler. eclaircissement [eiikleosi:s'ma:rj] s. (fr.) lămurire, explicaţie. ecl ampsia [i'kUempsia, e'k-j s. (med.) eclampsie. eclat ['eikla: si proimnţiafr.] s. (fr.) 1. strălucire, glorie, slavă. 2. succes; vâlvă, senzaţie; with great ~ cu mare răsune , cu brio. 3 . ostentaţie, paradă, făloşenie. " eclectic [ek'lektik, i(:)'klck-] I . adj . eclectic; selectiv, care alege / care selectează. I I . s. 1. o m care alege cei place de peste tot. 2. compilator. 3 . (filoz.) (filozof) eclectic. eclectical ly [-aii] aaV. eclectic. eclecticism [ek'lektisizom, i(:)'klek-] s. eclectism.



eclipse [i'klips] s. 1 . 1 . (astron.) eclipsă. 2 . (fig.) eclipsare, umbrire; întun ecare; apus. in ~ (despre păsări) năpârlit, fără penele din perioada timpurie. I I . vb. 1. a eclipsa. 2. (fig.) a (se) eclipsa (unul pe celălalt), a întuneca, a umbri. ecl ipse year [i'klips p:'\ s. (astron.) an draconitic. ecliptic [i'kliptik] (astron .) I . s. ecliptică. I I . adj. ecliptic. eclogue ['ekbg] s. flit.) eglogă, poezie p astorală. ecod [i'kod] inter/, (tnv.) zău! pe legea mea! pe cinstea mea! ecologic(al ) [,i:ko'bd3ik(ol)] aay. ecologic. ecologist [i'kol9d3ist] s. ecolog. ecology [i 'katarji] s. (biol.) ecologie. e-commerce ['i:kom3:s] s. comerţ electronic, e-come rţ. econometrics [iikons'metriks] s. pl. (folosit ca sg.) econometric. economic [i kks'noihik, ,ek-[ adj. 1. economic (care (i«e de economie). 2. economie, profitabi l, rentabil. 3 . (fam.) v. e c o n o m i c a l (1). 4. relativ la arte şi meserii. economical [-al] adj. 1. econom, chibzuit, strângător, păstrător; strâns la pungă; he is ~ o f timenu-şi iroseşte vremea în zadar. 2. economicos; frugal. 3 . v. e c o n o m i c ( l ) . economically [-aii] adv. 1. cu economie, chibzuit. 2 . din punct de vede re economic. economics j.iika'nomiks] s. pl. (folosit ca sg.) 1. economie, ştiinţa e conomiei. 2. economie politică. economist [i(:)'konamist] s. 1. economist. 2 . per soană econoamă / strângătoare / păstrătoare, gospodar. 3 . econom, administrator; menajeră; is the ~ of the money el administrează averea. "0- rural ~ agronom. economization [i(:)'kon3mai'zei/3n! s. economisire; economie. economize [i(:)'konomaiz] vb. A . tr. 1. a economisi, a pune (bani) de o parte, a strânge, a agonisi; a cruţa. 2. a valorifica, a folosi cât mai bine. B . intr. 1. a face economii; a reduce cheltuie lile, a fi chibzuit, a pune bani deoparte, a agonisi. 2 . to ~ o n a face econom ii la (ceva). economizer [-a r ] s. 1. persoană econoamă. 2. (tehn.) economizor; preîn călzitor. economy [i(:)'kon3ini] s. 1. economic; gospodărie; political ~ economie po litică. 2. economie; economisire, păstrare, agonisire; little economies mici economi i. 3 . eco nomie, structură, organizare. 4 . sistem economic; barter ~ economie baz ată pe troc. 5 . economie de mijloace (mai ales în arte). 6. organizaţie, corp organiz at; societate. ecospecies ['i:kou,spi:/i:z, 'ekou~],p/. ecospecies s. (biol.) ec ospecie. ecosystem ['kkouisistimj s. ecosistem. ecotone ['i:koutoun] s. (biol.) ecotonus. ecotype ['kkoutaip] ; s. (biol.) ecotip. ecru ['ekru:, 'cik-, -'-] adj . (fr.) 1.' (fetf.) brut, crud, nelucrat. 2. de culoare gălbuie, gălbui, ecru. '':■' ■" "■ ' eestasied ['ekstosid] adj. extaziat, : :" '■■ ecstasize ['ekstosaiz] vb. A. intr; a se extazia, a se minuna, a cădea în extaz. B. tr. a minuna, a uimi, a face să se-ex tazieze'; a lua ochii (cuiva). ecstasy ['ekstasi] s. 1. extaz, exaltare, minunar e; încântare; admiraţie fără margini; entuziasm (nestăvilit); in the ~ of joy cuprins de bu urie; copleşit, extaziat; to fall into ~ a cădea în extaz, a se extazia. 2. denumirea unui drog. ecstatic [eks'tanik, ik-] I . adj. 1. extatic. 2. extaziat, cuprins d e extaz. 3 . răpitor, încântător, care te minunează. I I . s. 1. persoană care se extaziază care e uimită sau speriată de orice. 2. pl. (med.) exaltare exagerată. ecstatically [oii] adv. în extaz. ectasis ['ektssis] s. 1. (med.) ectasie, dilatare a unui organ sau vas. 2. (fon.) lungire (a unei silabe, de obicei scurte). ectoderm ['cktoud omi] s. (anat.) ectodermă. ectodermal [,ektou'do:mal] adj. v. e c t o d e r ni i c . ectodermic [icktou'dsmiik] adj. (anat.) ectodermic. ectoparasite [lektou'psera sait] s. (biol.) ectoparazit. ectopia [ek'toupia, -pja] s. (med.) ectopic, anoma lie a poziţiei unui organ. ectopic [ek'topik] adj. (med.) ectopic. ectopic pregnan cy [~ 'pregmnsi] s. (med.) sarcină extrauterină. . ectoplasm ['ektoupla^zam] s. (ana t.) ectoplasmă. ectozoon [icktou'zouon], pl. ectozoa [lektou'zoio] s. (zbol.) ecto zoar, parazit extern. ectype ['ektaip] s. reproducere, copie. E c u ['eikju:] s. (ec.) ecu (prese, ae la E u r o p e a n C u r r e n c y U n i t ) . Ecuadorian [.ekw3'do:ri3n] I . adj. ecuadorian. I I . s. locuitor din Ecuador, ecuadorian. ecumenic(al) [.i:kju(:)'menik(3l)J aay. (bis.) ecumenic. ecumenism [i:'kju:ni3in



 iZ3m] s. (rel.) ecumenism. eczema ['eksimo] s. (med.) eczemă. edacious [i(;)'dei/s s, e'd-] aay. 1. lacom; nesăţios. 2. privitor la mâncare. edacity [i(:)'da;siti] s. (g lumeţ) lăcomie; nesaţ. Edam (cheese) ['kdsem tji:z] s. brânză de Olanda. edaphic [i'dcefik ] aay. (agr.) edafic. eddy ['edi] I. s. 1. vâltoare, bulboană, volbură. 2. vârtej (de pr af); resac. 3 . (te/m.) mişcare turbionară; resoc. 4. (mar.) anafor, vârtej. I I . vb. intr. (despre apă, praf, ixlsări etc.) a se învolbura; a se roti, a se învârti. eddy curr ents [~ g r a n t s ] s. (electr.) curenţi turbionari, curenţi Foucault. edelweiss [ 'eidlvais] s. (bol.) albumeală, floarc-de-colţ, floarea-reginei (Leontopodium alpinu m). Eden |'i:dn] s. 1. Eden, rai, paradis; sălaş al bucuriei. 2. extaz, fericire. ed entate [i'denteit] (zool.) I. aay. 1. cu dinţi puţini. 2. fără dinţi. I I . s. animal fără sa» cu dinţi puţini. edge [ed3] I . s. 1. margine, lizieră; muchie; tăiş; ascuţiş; ~ of a marginea/liziera unei păduri; the knife has no ~ cuţitul nu e ascuţit / e tocit; he si ts o n the ~ of nothing



 313 ef



editorial board [~ bo:d] s. redacţie, colegiu redacţional, comitet de redacţie. e la m arginea prăpastiei, se ţine cu greu, abia se mai menţine; it is the little / small / t hin ~ of the wedge e un prim pas / un început neînsemnat, dar promiţător, e un lucru edi torialist [icdi'toxislist] s. (amer.) autor de editoriale / de articole (de fond ); mărunt, dar semnificativ, buturuga mică răstoarnă carul marc; to be (all) on ~a) a fi comentator; ziarist; redactor. nerăbdător, a fi / a sta (ca) pe ghimpi / pe ace; b) a fi supărat (foc) / iritat (la culme); editorialize [>edi't3(:)rialaiz] vb. intr . (amer.) a serie editoriale / articole de fond; to give an ~ to sau to put / se t an ~ upon a stârni, a aţâţa, a ascuţi, a îmboldi, a stimula, a comenta / a discuta în art lul de fond; a arăta printr-un articol poziţia conducerii (unei a întări; a da puteri, a da un imbold (cu dat.); to take the ~ off smb.'s appetite a astâmpăra publicaţii); he ~d on / about it a scris un articol de fond despre aceasta. foamea cuiva; to gi ve the ~ of one's tongue to smb. a vorbi aspru / tăios (cu cineva); editorial offi ce [.edi'to:rial >ofis] s. redacţie, birou (al unui ziar), birourile sau clădirea a înţe pa (pe cineva); not to put too fine an ~ upon smth. a vorbi pe şleau, a spune ziar ului. lucrurilor pe nume, a nu ascunde adevărul prin vorbe mieroase; to give an ~ to smb.'s editorially [.cdi'to:ri3li] adv. în editorial, în articolul de fond, în arti colul redacţional; appetite a aţâţa pofta cuiva; to set smb.'s nerves on ~ a supăra / a ir ita / a enervapc the Times writes ~ ziarul Times scrie într-un editorial. cineva; a călca pe nervi; to set the teeth on ~ a) a-i strepezi dinţii; b) a-i călca pe nervi; editorial staff [icdi'toxial 'stu:f] s. (personal de) redacţie; colegiu redacţional . to take the ~ off an argument a micşora, a slăbi forţa unui argument; to take off th e editorial writer [~ Yaitsr] s. autor de articole de fond. ~a) a toci, a face b ont; b) (fig.) a scoate acul / veninul; c) a plictisi; a scoate sarea, a face ed itor-in-chief ['edit3rin't/i:f] s. prim-redactor, redactor-şef / -responsabil / -p rincipal. plicticos, a lua hazul; on the ~a) pe margine; b) (jig.) la tanc; to b e on a/ the razor's editorship ['edita/ip] s. 1. conducerea redacţională, conducerea unui periodic, ~ a fi pe muchie de cuţit; a fi la strâmtoare / la ananghie; to give an ~ to a ascuţi; to be răspunderea redacţională. 2. funcţia sau obligaţiile unui redactor on the very ~of a fi tocmai pe punctul de a, a fi (chiar) pe pragul (cu gen.); (amer. si.) editress ['editris] s. redactoare. to have an ~ on a fi cherchelit / pilit, abţiguit. 2. creastă, creştet, vârf, culme; ~ of a educability [tedju(:)k3'bilit i, -latij s. calitatea de a fi educabil, aptitudine pentru educaţie mountain creas ta unui munte. 3. tăietură (a unei cărţi); margine; uncut ~s pagini netăiate. sau învăţătur le ['cdjuksbl] adj. educabil, lesne de educat, supus, maleabil. 4. tiv, tivitură. 5. chenar. 6. prismă, cuţit (de balanţa). 7. (mat.) muchie. 8. margine; hotar, educata bility [>cdju(:)keit3'biliti] s. v. e d u c a b i l i t y . graniţa. 9. (agr.) coa stă. 10. floarea cheii. 11. (amer. si.) avantaj, superioritate; to have the ~on sm b. a avea în mână pe cineva. 12. (fig.) energic, vigoare, vivacitate; avânt; educatable [


 ic, pieziş); to ~ off v. t o ~ a w a y; to ~ out a se strecura, a se învăţământ, învăţătură l round ~ cultură generală, pregătire multilaterală; elementary ~ învăţământ elementar; sec ~ învăţământ mediu; tertiary ~ furişa tiptil. învăţământ superior; studii superioare; Board on Ministerul învăţământului edge-bone [~boun] s. (fam.) v. a i t c h - b o n e . edged [e d3d] adj. 1. (despre unelte) ascuţit. 2. (în cuvinte compuse) cu... tăişuri; two— Public (î Anglia); compulsory ~ învăţământ obligatoriu; free ~ învăţământ gratuit; trade ~ învăţămân ral ~ învăţământ umanistic; public ~ învăţământ public / sword sabie cu două tăişuri. edged s. instrument ascuţit / tăios, unealtă ascuţită / tăioasă; (telin.) sculă şcolar; universal tory ~învăţământ general obligatoriu. 2. maniere, educaţie, bună creştere, cei şapte ani de . învăţare, deprindere, dresare (a animalelor). aşchietoare; (jig.) to jest / play with ~s a se juca eu focul. educational [edju(:)kei/an3l] adj. de educaţie; educativ; d e învăţământ; didactic, edge iron [ed3 'aian] s. (tehn., constr.) fier colţar / cornier. pe agogic; higher ~ establishments instituţii de învăţământ superior; ~ work muncă edgeless [' lis] adj. 1. bont, tocit; fără tăiş. 2. Iară margini. edge stone [~ stoun] s. 1. (mine) pi lon de piatră la un şteamp. 2. (constr.) piatră de educativă / de învăţământ; ~ facilities ităţi / înlesniri de educaţie / de învăţământ. educationalist [edju(:)'kei/analist] s. educ edagog, teoretician / specialist în bordură. pedagogie. edge-tool [~tu:l] s. v. e d g e d t o o l . r educationist [edju(:)'kei/anist] s.v. e d u c a t i o n a l i s t . edge water [~ -wo:t3 ] s. (mine) apă marginală; apă de sinclinal. educative ['ed ju(:)k3tiv, -d3u(:)-, -keit-] adj. educativ; instructiv; culturalizator. edgeway s ['ed3weiz] adv. 1. eu partea ascuţită, cu tăişul (înainte). 2. lateral, lăturalnic, educa or ['edju(:)keitar, -d3u(:)-] s. educator, pedagog, învăţător, profesor. într-o parte; obl (fam.) to get a word in ~ a strecura o vorbă. edgewise [~waiz] adv. v. e ic, pieziş. d g e w a y s . educe [i( :)'dju:s] vb. tr. 1. a da la iveală, a manifesta, a dov edi, a da dovadă de (talente ascunse). 2. a dezvolta. 3. a deduce, a trage (o conc luzie); to ~ from data a deduce din edginess ['ed3inis] s. (fam.) nervozitate, i rascibilitate, nervi, draci. datele existente. 4. (chim.) a degaja; a extrage; a dezvolta, a emite. edging ['ed3irj] s. margine, bordură; chenar. educible [-abl, -ibl] adj. care poate fi dedus etc. (v. e d u c e). edging machine [~ ma./irn] s . (tehn.) 1. maşină de îndoit margini. 2. ferăstrău circular educt [i(:)'dAkt] s. 1. (chim .) corp degajat, emanaţie, emisiune. 2. (filoz.) deducţie, rezultat de tivit. al ana lizei. edging saw [~ SD:] s. (tehn.) ferăstrău pentru margini de refecat. eduction [ i(:)'dAk/3n] s. 1. manifestare, scoatere, dare la iveală. 2. (filoz.) deducţie, edgi ng shears [~ /iaz] s. foarfece pentru tăiat iarba / gazonul / marginea peluzei. ed gy fed3i] adj. 1. tăios, ascuţit. 2. (despre tablouri) cu contur aspru / colţuros, cu concluzie. 3. (chim.) degajare, emanare; emitere, emisiune; dezvoltare. 4. extra gere, linii tăioase / nesensibilizate. 3. (fig.) iritat, enervat, înfuriat, supărat; i ritabil, morocănos, extracţie. 5. (tehn.) ieşire, scurgere. acru, ţâfnos, nervos. eduction pipe [~ paip] s. (tehn.) conductă de eliminare a vaporilor / a aburilor. eduction valve [~ vaslv] s. (tehn.) supapă de aburi. edibility [.edi'biliti, -ds'b-, -1st] s. caracter comestibil. eductive [i'd/vktiv] adj. 1. care scoate la iveală / man ifestă / dovedeşte. 2. deductiv. edible ['edibl, -dabl] I. adj. comestibil, bun de mân cat. II. s. (mai ales pi.) mâncare, 3. (chim.) care degajă / emite. alimente, de-ale mâncării, hrană. eductor [i'dAkta1"] s. (tehn.) ejector. edible bird's nest [~ 'baidz ncst] s. cuib de salangane. edulcorate [i(:)U\lkareit] vb. tr. 1. a îndulci, a edu lcora. 2. (chim.) a purifica, a spăla, edict ['i:dikt] s. edict, ordin, dispoziţie, decret. edification [ledifi'kei/an] ş. 1. (mai ales peior.) elevaţie, înălţare sufletească. 2. poveţe; a curăţa (prin spălare); a desăra; a dezacidula. edulcorated [-id] adj. îndulcit (cu zahăr), zaharat. sfaturi; instrucţiuni. 3. (înv.) construcţie, clădire. edulcoration [ i(:)idAlka'rei/5n] s. îndulcire etc. (v. e d u l c o r a t e ) . edifice ['edifis] s. edificiu, clădire, construcţie (şi fig.). Edwardian [edrwaidjan, -dian] I. adj. di n perioada regilor Edward I, II, III, VI sau edify ['edifai] vb. tr. 1. a da pov eţe / sfaturi (cuiva), a povăţui, a învăţa (şi peior.). 2. (înv.) VII ai Angliei. II. s. pe din acea perioadă. a construi, a clădi. eel [i:l] s. (ibt.) tipar, pişcan, şerpan; anghi lă (Atiguilla); (rar) to have an ~ by the edifying [-in] adj. 1. constructiv; folo sitor. 2. plin de învăţăminte. edit ['edit] vb. tr. 1. a edita, a pregăti pentru tipar, a prelucra în formă finală. 2. a scoate, tail a prinde ceva cu greu. eel buck ['i:l bAk] s. vâslă pentru prinderea ţiparilor, a edita (un ziar etc.); a publica. 3. (poligr.) a stiliza; a da bun de cules (cu dat.). 4. (cin.) eel-pout [~paut] s. (iht.) mih alţ (Lota Iota). apune la punct (un film). 5. to ~out a elimina (dintr-un text). e



 el preserve [~ pri-za:v] s. rezervaţie de ţipari. edition [i'di/sn] s. 1. ediţie (a un ui ziar); this is the latest ~ aceasta e ultima ediţie {cea mai recentă). 2. ediţie (a unei cărţi), ediţie apărută sub îngrijirea cuiva; prezentare eel prong [~ prsrj] s. v. e e 1 - s p e a r. grafică a unei opere; cabinet ~ ediţie de lux; library ~ ediţie pentru bibliofili; popular eel-spear [~spi3r] s. furcă pentru prins ţipari. -^ediţie populară; piratic(al) ~ediţie tipărită pe ascuns / ilegal; ediţie-pirat. 3. (fig.) copie, eelworm [~wa:m] s. (entom.) un soi de viermuşor parazit (Nematoda). replică, exemplar simila r; she is an ~ of her sister e leită soră-sa. eelworm disease [~~ di


 effable 314



effable ['efobal] adj. exprimabil, care poate fi exprimat; care poate fi rostit. efface li'feis, e'f-] vb. A. tr. 1. a şterge, a rade, a oblitera; inscriptions th at are becoming ~d inscripţii care se şterg. 2. a eclipsa, a întuneca, a umbri; to be ~d a fi eclipsat. B. refl. a se da la o parte, a se retrage în umbră saw pe planul a l doilea. effaceable [-obl] adj. care poate fi şters. * effacement [-mont] s. esto mpare, eclipsare. effect [i'fekt] I. s. 1. efect, urmare, rezultat; cause and ~ cauză şi efect; of no ~a) fără nici un efect; b) inutil, nefolositor; c) (jur.) neavenit ; to have / to take ~ a avea efect; a avea efectul / rezultatul dorit; adverse ~ efect nefavorabil sau contrar; what will be the ~ of it? ce va rezulta de aici? ; the evil ~s of cold urmările dăunătoare ale frigului. 2. efect, influenţă, înrâurire, acţ the ~ of light on / upon plants acţiunea luminii asupra plantelor; to feel the ~ of the slump a resimţi acţiunea / efectele crizei; to produce an ~on smb.'s mind a e xercita o influenţă asupra cuiva. 3. efect, forţă, acţiune, vigoare; the law goes into ~ s oon legea va intra curând în vigoare; to take ~ a intra în vigoare; with ~ from today intrând în vigoare de astăzi, valabil începând de astăzi; to bring / to carry into ~ a înde ni, a efectua, a realiza; to give ~ to a da urmare (unei hotărâri), a aduce la îndepli nire (o liotărâre); (ec.) no ~s (N/E) protest (pe o poliţă neacceptată). 4. impresie; efec t (de lumină, de culoare etc.),' moonlight ~ efect de lună; stage ~s efecte scenice; words meant for ~ fraze de efect; to do smth. for ~ a face ceva pentru a se rem arca. 5. scop, ţel, obiectiv, ţintă, intenţie; to this ~ în acest scop, pentru, aceasta; în acest sens. 6. sens; cuprins, conţinut; the letter was to the following ~ scrisoar ea avea următorul cuprins; he spoke to the same ~a vorbit în acelaşi sens. 7. (te/ut.) efect, putere; productivitate, randament; debit. 8. pl. efecte; bunuri, avere, lucruri, obiecte; sale of household ~s vânzarea obiectelor casnice / de uz casnic; personal ~s bunuri / obiecte personale; the dead man's ~s were returned to the family lucrurile / bunurile mortului au fost înapoiate familiei. in ~ în fapt, de fa pt; that is in ~ a refusal acesta este de fapt un refuz; Sparta was in ~ a camp Sparta era în fapt o cetate. II. vb. tr. a îndeplini, a efectua, a realiza, a înfăptui, a săvârşi; a aduce la îndeplinire, a executa, a pune în execuţie; (ec.) to ~ an insurance p licy a subscrie o poliţă de asigurare. effective [i'fektiv] I. adj. 1. eficace, folo sitor; ~ protection protecţie eficace; the most ~ method of doing something cel ma i bun mijloc de a îndeplini ceva; the medicine was ~ medicamentul a fost eficace. 2. (despre legi etc.) activ, având efect / putere; to become ~ a intra în vigoare; o rder ~ on December 1st ordonanţă aplicabilă de la 1 decembrie, ordonanţa intră în vigoare d la 1 decembrie. 3. efectiv; ~ blockade blocadă efectivă. 4. (fam.) frapant, de efec t; ~ phrase expresie de efect; «contrast contrast evident; ~ retort răspuns nimerit; ~ picture tablou de efect. 5. (mil.) apt: ~ troops trupe valide. II. s. 1. pl. (mii.) efective. 2. (mai ales pl. mii.) soldat / ostaş combatant. 3. (ec.) disponi bil bănesc, bani gheaţă; bani de metal / monede. effective aperture [~ 'a;potjuor] s. (fiz.) deschidere utilă (a unui obiectiv). effective area [~ 'sorio] s. 1. (tehn.) suprafaţă disponibilă sau utilă (de lucru). 2. (tel.) rază de acţiune. effective current [ 'kArant] s. (electr.) curent eficace. effective depth [~ 'depO] s. (tehn.) adânci me utilă. effective head [~ 'hed] s. (hidr.) presiune utilă. effective load [~ 'loud ] s. (ferov.) încărcătură utilă. effective money [~ 'nuni] s.v. e f f e c t i v e (II, 3). effectiveness [i'fektivnis] s. 1. eficacitate; the ~ of the remedy eficacitatea doctoriei. 2. impresie izbitoare / deosebită (produsă de un tablou etc.). effective power [~ 'pauor[ s. (tehn.) randament; putere efectivă; putere utilă. effective ran ge [~ 'reind3] s. 1. (mil.) bătaie (a unei arme). 2. (tehn.) gamă de lucru. 3. (auto matică) domeniu de măsură. effective weight [~ 'weit] s. (tehn.) încărcătură / sarcină / gr e efectivă. effector [i'fcktor] s. (fiziol.) (organ saw muşchi) efector. effectual [ i'fektjual, -ţfu3l] adj. 1. eficace, activ; real. 2. (jur.) valabil, în vigoare. eff ectuality [i.fekţju'aditi] s. v. e f f e c t u a l n e s s . effectually [i'fcktju ali, -t/u-] aaV. cu eficacitate. effectualness [i'fcktjuolnis, -tiu-] s. 1. efic acitate; utilitate. 2. validitate. effectuate [i'fektjueit, -t/u-] vb. tr. a efe ctua, a îndeplini, a înfăptui. effectuation [iifektju'ei/an] s. efectuare, îndeplinire, în făptuire. effeminacy [i'feminosi, e'f-] s. efeminare; caracter feminin; moliciune,



 slăbiciune. • effeminate [i'feminit, e'f-] I. adj., s. 1. muieratic, afemeiat, ahti at după femei. 2. (om) efeminat, (om) lipsit de bărbăţie; to grow ~ a se moleşi. 3. volupt uos. 4. răzgâiat, răsfăţat. II. [-neit] vb. tr. a efemina, a moleşi. effeminateness [i'fcmi itnis, -not-] s. v. e f f e m i n a c y . effeminating [i'femincitin] adj. moleşit or. effemination [i.femi'nei/n] s. efeminare; moleşire. effeminize [i'femiinaiz] v b. tr. a efemina. effendi [e'fendi] s. (turc, înv.) efendi. efferent ['eforcnt] (a nat.) I. adj. eferent. II. s. organ eferent. efferent nerve [~ no:v] s. (anat.) nerv motor eferent. effervesce [icfo'ves] vb. inlr. 1. a fi în stare de efervescenţă; a face efervescenţă; (despre băuturi) a spumega; (despre gaze) a se degaja (cu eferves cenţă). 2. (fig.) a fierbe, a clocoti (ae mânie). 3. (fig.) a nu mai putea de bucurie, a fi plin de veselie. effervescence [-efo'vesns] s. 1. efervescenţă, fierbere; dega jare (a unui gaz). 2. (fig.) efervescenţă, clocot (ae viata ele); fierbere, agitaţie ( a spiritelor). effervescency [-i] s. v. e f f e r v e s c e n c e . effervescent [-efo'vesnt] adj. 1. efervescent, în stare de efervescenţă. 2. (fig., despre fiinţe, sp irite etc.) clocotitor, în fierbere. effervescent beverages [~ 'bevorid3iz] s. băutu ri gazoase. effervescing [.efo'vesirj] adj. v. e f f e r v e s c e n t .



effete [e'fkt, i'f-] adj. 1. (despre lucruri) epuizat; uzat. 2. sterp, steril, n erodnic, infructuos, inutil. 3. (despre civilizaţii, metode etc.) decadent; an ~ar istocracy o aristocraţie decadentă / în declin, în decădere. effeteness [-nis] s. 1. epuiz are, uzare. 2. decadenţă (a unei civilizaţii, a unei metode, etc.); şubrezenie. efficaci ous [icfi'kei/os] aay. 1. eficace, folositor; activ. 2. productiv, rodnic. effic aciously [-li] adv. (în mod) eficace. efficaciousness [-nis] s. eficacitate; randa ment. efficacity [lefi'kaesiti] s. v. e f f i c a c y. efficacy ['efikosij s. 1. v. e f f i c a c i o u s n e s s.2. (înv.) mod de a-acţiona. 3. (înv.) v. e f f e c t ( I ) . efficiency [i'fijansi] s. 1. eficienţă, eficacitate; fighting ~putere de lu ptă; operativitate. 2. pregătire, calificare, îndemânare, abilitate, pricepere. 3. capac itate de muncă. 4. (tehn.) randament, debit, productivitate; coeficient de product ivitate. 5. bună funcţionare (a unei administraţii etc.). efficiency test [~ test] s. (tehn.) încercare pentru determinarea randamentului. efficiency wages [~ iweid3iz] s. pl. salariu proporţional cu munca. efficient [i'fi/ant] I. adj. 1. eficient, e ficace, operativ, de mare putere; ~ cause cauză eficientă; ~ machine a) maşină cu randam ent bun; b) maşină cu un bun sistem funcţional. 2. priceput, versat; capabil, competen t; army in an ~state armată bine pregătită; to be ~ in one's work a fi la înălţimea sarcini sale, a da dovadă de capacitate şi pricepere în muncă. II. s. 1. (mat.) factor; înrnulţito ; deînmulţit. 2. (mil.) soldat instruit. 3. cauză, agent. effigy ['efid3i] s. efigie; chip în relief; chip, figură, portret; to hang / to burn smb. in ~ a atârna sau a arde portretul cuiva condamnat în contumacie sau dispreţuit. effloresce [iefb(:)'res] vb . inlr. 1. a înflori. 2. (chim.) a deveni eflorescent; a prinde floare. 3. a se cr istaliza; a se zvânta. efflorescence [,efio(:)'resns] s. 1. (bot.) floare, eflores centă. 2. (chim.) eflorescentă; mucegai. 3. (mea1.) eflorescentă, erupţie. efflorescent [>eflo(;)'resnt, icfio-] adj. eflorescent. effluence ['efluons] s. scurgere, cur gere; emanaţie. effluent ['efluontj I. adj. care se scurge. II. s. curs de apă deriv at; efluent; apă uzată. effluent drain [~ drein] s. (hidr.) canal de scurgere, condu ctă de evacuare. effluvium [e'flu:viom, i'f-],pl. effluvia [-vio] 1. cfluviu, eman aţie. 2. miasmă,duhoare. efflux ['efUks] s. 1. scurgere, revărsare; eflux; izvor. 2. s curgere, trecere, irosire (a timpului, a unui termen etc.). effluxion [i'fUk/sn] s. (rar) v. e f f l u x ; (jur.) ~ of time expirare de termen. effort ['efotj s . 1. efort, sforţare; trudă, caznă; to make an ~a face un efort, a se sforţa; he spares no ~ nu cruţă nici un efort, nu-şi cruţă forţele; he does everything as if it were an ~ tot l este o corvoadă pentru el. 2. (fam.) realizare; rezultat (în ană, sport); have you s een his latest ~? ai văzut ultima lui lucrare?; that's not a bad ~ nu-i (un rezult at) prea rău. 3. (tehn.) efort (de tracţiune etc.); travaliu. effortful [-ful] adj. 1. cu efort; plin de efort. 2. care necesită (mari) eforturi. effortless [-lis] ad j. 1. care nu face nici un efort. 2. fără efort; uşor, lesnicios, facil, care nu neces ită efort. effrontery [e'frAntori, i'f-] s. obrăznicie, neruşinare, necuviinţă, insolenţă. ulge [e'fAld3] (rar) vb. A. tr. a radia. B. inlr. a (stră)luci. effulgence f-ons] s. (stră)lucire, radiere; splendoare; ~of youth splendoare a tinereţii. effulgent [ont] adj. (strâ)lucitor, radios; to be ~ with joy a radia de bucurie. effuse1 [e'f ju:z, i'f-] vb. A. tr. 1. a vărsa; a revărsa. 2. a răspândi, a împrăştia (lumină etc.). B.



 1. a se vărsa, a se scurge. 2. a se împrăştia, a se răspândi, a se irosi. effuse2 [e'fju:s i'f-] adj. 1. larg răspândit. 2. (bot.) diform. effusiometer [eifju:zi'omitor] s. ( fiz.) efuziometru. effusion [i'fju^pn, e'f-] s. 1. efuziune, revărsare, vărsare, împrăştie re; ~ of blood a) vărsare de sânge, măcel; b) pierdere de sânge. 2. (fig.) efuziune (ae dragoste etc.); pornire, avânt; inspiraţie; poetical ~s efuziuni poetice; (fam.) hav e you ever read such an ~? ai mai citit o astfel de peltea? effusive [i'fjmsiv] adj. 1. expansiv, exuberant, plin de efuziune; ~compliments potop de complimente ; to deliver an ~ speech a vorbi cu efuziune. 2. (geol.) efuziv. effusively [-li ] adv. cu efuziune; to receive smb. ~ a face cuiva o primire călduroasă. effusivenes s [-nis] s. efuziune, exuberanţă; the ~of his thanks efuziunea cu care mi-a mulţumit. . ' effusive rock [i'fju:siv rok] s. (geol.) rocă efuzivă. eft [eft] s. (zooi.) sala mandră-de-apă (Triturus cristalus). eftsoon(s) [eft'sumz] adv. (înv.) 1. curând, îndată. 2. din nou, iar. egad [i'gfed] inter/. (înv.) zău; pe legea mea! pe cinstea mea! egalit arian [irgadi'tsorion] s. adept al egalităţii în drepturi / al egalitarismului. egalit arianism [-izam] s. egalitarism. egest [i'd3est] vb. tr. (mea1.) a evacua. egest ion [i'd3est/an] s. (med.) evacuare, ejecţie. egg1 [eg] s. 1. (biol.) ou, germen; in the ~în germen/ în faşă. 2. ou (depasăre); addle ~ou stricat; darning ~ ou sau ciupercă e cârpit (ciorapi etc.); soft-boiled ~ ou (fiert) moale; hard-boiled ~ ou (fiert) tare / răscopt; buttered / scrambled ~s (ouă) jumări; poached ~s ochiuri; wind ~ou ste rp; to have / to put all one's ~s in one basket a risca / a miza totul pe o (sin gură) carte; to teach one's grandmother to suck ~s a vinde castraveţi grădinarului; (f am.) a bad ~a) pungaş, escroc; hahaleră, om de nimic; b) afacere proastă; afacere risc ată; (fam.) a good ~ a) un om minunat, un băiat de zahăr; b) ceva extraordinar; (fam. glumeţ) as sure as ~s is ~s cum mă vezi şi cum te văd, după cum doi şi cu doi fac patru; as full as an ~ is of meat ticsit / plin până la refuz; doldora; ~-and-spoon race cursa / alergare tradiţională în unele oraşe din Anglia, la care



 315



a participanţii ţin în mână o lingură cu un ou pe care nu trebuie să-l scape. 3. ou (ae ins ; avea numărul opt la mănuşi; the Eighths întreceri de canotaj între echipe de opt studenţi lindină. 4. (arhit.) ovă (de capitel doric etc.); ~ and tongue moulding ciubuce cu o ve. (de la Cambridge si Oxford); in ~ în octavo, în 8. 2. (sport) opt (la patinaj). 3. o maşină 5. (mil. sl.) bombă (ae avion); grenadă; mină; to lay ~s a pune / a aşeza mine. 6. (amer. de opt cilindri. (fam.) he's had one over the ~ a băut o picătură prea mult. si.) (om) necioplit, bădăran. 7. (amer. sl.) mucos, neisprăvit, ţângău. 8. (fam.) nereuşit ght-cylinder [—'silincls1"] adj. (auto) cu opt cilindri. eşec, fiasco. 9. (chim.) mo ntejus. eighteen ['ci'ti:n,'—, -'-] num., adj., pron., s. optsprezece. egg2 vb. tr . (mai ales to ~ on) a instiga, a aţâţa, a îndemna, a îmboldi; to ~ smb. on eighteenmo [-m ouj I. «ay. (poligr.) în 18°. II. s. format saw volum în 18°. to do smth. a îndemna pe cine a să facă ceva. eighteenth [-6] I. num., adj., pron. al optsprezecelea. II. s. optsp rezecirne, a optsprezecea r egg beater ['eg ibi:ts ] s. v. e g g w h i s k. part e. egg boiler [~ 'toils1"] s. ibric pentru fiertul ouălor. eightfold ['eitfould] a dj., adv. de opt ori; to increase ~ a (se) mări de opt ori. egg-cell [~sel] s. (bi ol.) ovul. eighth ['eitfl] I- num., adj., pron. al optulea; you are the ~eşti al o ptulea. II. s. optime, egg-cup [~kAp] s. ouar, păhărel pentru ouă. a opta parte. egg d ance [~ 'da:ns[ s. 1. dans executat printre ouă fc« ochii legaţi). 2. problemă sau eight ies ['citiz] s. pi. al nouălea deceniu, anii 80-90 (ai unui secol); the English no vel sarcină grea. of the ~ romanul englez între anii 80 şi 90 ai secolului al XIX-lea. r egg dealer [~ >di:ta ] s. vânzător de ouă. eightieth ['eitiiO, -a9] I. num., adj., pron. al optzecilea. II. s. a optzeeca parte. egg-flip [—flip] s. 1. şodou cu alcool . 2. lapte de pasăre. eighty ['citi] num., adj., pron., s. optzeci; he is over ~ a trecut de / are peste optzeci egg-fruit [~fru:t] s. v. e g g - p l a n t . (de ani). egghead [~hed] s. (amer. peior.) intelectual. Eighty Club [~ kUb] s. club al liberalilor fundat în 1880. egg insulator [~ iinsjuleter] s. (instalaţii) izolato r-nucă. einsteinium ['ainstainiam, -'—] s. (chim.) einsteiniu. egg man [~ man, ~ mce nj, pl. egg men [~ man, ~ men] s. vânzător de ouă. eirenicon [ai'ri:nikon[ s. propuner e de pace; plan de apărare a păcii. egg-nog [~nag] s. v. e g g - f 1 i p. eisteddfod (d) [ais'tacîvod, -vad] s. concurs de poezii şi de cântece; jocuri florale (in egg-pla nt [~pla:nt] s. (bot.) (pătlăgea) vânătă (Solatium melongena). 7ara Galilor). egg poacher [-.pout/ar] s. tigaie specială pentru ochiuri. either ['aidar, 'i:<îar] I. pron. neh ol. 1. unul din doi; unul sau celălalt, unul sau altul, egg posset [~ .posit] s. v . e g g - f l i p . una sau alta (aVn doi), oricare; ~ of you can do it oricare din voi poate să facă aceasta; egg-shaped [~/eipt] s. oval. în formă de ou. I don't beli eve ~ of you nu cred nici pe unul, nici pe celălalt. 2. şi unul şi celălalt, amândoi; eggshell ['eg/el] s. 1. coajă de ou, găoace; to walk (up)on ~s a merge ca pe ouă; fiecare ; on ~ of the sides de fiecare parte, şi de o parte şi de cealaltă; he bowed cooly a p roceda cu multă atenţie. 2. obiect fragil. to ~ îi salută cu răceală pe amândoi. II. adj. n t. fiecare, ambii, amândoi; un ... sau eggshell china [~ it/ains] s. 1. porţelan subţi re chinezesc. 2. găoace de ou. altul; fie unul, fie altul; (in) ~ way într-un fel sa u altul; in ~ case şi într-un caz şi în altul, egg timer [~ itaimar] s. ceasornic cu nis ip. în amândouă cazurile; the boat will land on ~ side barca va acosta fie la un ţărm, fie egg trot [~ trot] s. mers încet / atent. la celălalt. III. conj. sau, ori, fie; (ma i ales) ~... or... ori... ori..., sau... sau..., fie... fie...; egg whisk [~ hwi sk] s. tel, bătător de ouă; spumar. ~ corne in or go out ori intră, ori ieşi; I don't beli eve he's ~ drunk or mad cred că nu egg white [~ whait] s. albuş de ou. este nici bea t, nici nebun. IV. adv. (în prop, neg.) (şi) nici; if you don't go I shan't go egg w oman [~.wumsn], pl. egg women [~ iwimin] s. vânzătoare de ouă. ~ dacă nu te duci tu, nu mă duc nici eu; nor I ~ nici cu. eggy f'egi] adj. mânjit / pătat cu gălbenuş (de ou). ejac ulate [i'd3&kju]cit] vb. A. intr. a exclama, a scoate un strigăt, a striga; „What a eglantine ['egtantain, -ti:n] s. (bot.) răsură, măceş, trandafir sălbatic (Rosa canina). m isfortune" he ~d „Ce nenorocire!" strigă el. B. tr. 1. (med.) a arunca, a da afară (un ego ['egou, 'i:gou] s. (filoz.) the ~eul, şinele. lichid); a ejacula. 2. (fig.) a rosti repede (un cuvânt etc.), a spune (ceva), a articula. egocentric [-'sentrik] adj. egocentric. ejaculation [i.d38ekju'leij3n] s. 1. exclamaţie; oftat adânc. 2. r ugăciune scurtă. 3. dare egocentrism ['egou.sentrizsm] s. egocentrism,'cultul eului. afară, azvârlire, aruncare. 4. lichid aruncat afară brusc. 5. (med.) ejaculare, ejacu



 laţic. egoism ['egouizpml s. 1. egoism. 2. (rar) v. e g o t i s m . eject I. [i(:) 'd3ckt] vb. tr. 1. a izgoni, a da afară, a expulza, a alunga; a destitui, a licenţia . egoist ['egouist] s. 1. egoist. 2. (rar) v. e g o t i s t . 2. a arunca (flăcări); a scoate (fum); a emite; the volcano ~s ashes vulcanul aruncă cenuşă. egoistic(al) [t egon'istik(al)] adj. 1. egoist. 2. vanitos, plin de sine (însuşi). egomania [regou'm einia, i:g-] s. manie egocentrică. 3. (yur.) a evacua. 4. (mea1.) a vărsa. II. ['i:d 3ekt] s. rod al imaginaţiei. egotism ['egoutizam] s. 1. (Siloz.) egotism. 2. idee foarte bună despre sine (însuşi), ejection [i(:)'d3ek/5n] s. 1. izgonire, alungare; da re afară; licenţiere, concediere, demitere, sentiment exagerat al propriei personali tăţi; îngâmfare, vanitate. 3. exagerata folosire a destituire. 2. (jur.) evacuare. 3. ar uncare, azvârlire, ţâşnire (ae vapori, de flăcări etc.); pronumelui .,eu"; egocentrism. eje e. 4. (/nea'.) scaun, ieşire afară, evacuare, defecaţie; vomitare, vărsare. 5. materie e gotist ['egoHtistl s. 1. (fihz.) egotist. 2. egocentric, egocentrist; om plin de sine (însuşi). dată afară, masă aruncată; lavă. egotistic [legoutistik] adj. 1. egotist. 2 anitos, fanfaron. 3. egoist. ejection seat [~ si:t] s. (av.) scaun ejectabil. eg otize ['egoutaiz] vb. intr a raporta totul la sine; a pune accentul pe propriul eu. ejective [i(:)'d3ektiv] adj. expulziv, evacuant. egregious [i'gri:d3ias] adj . 1. care iese din comun, extraordinar, remarcabil; vestit. ejectment [i(:)d3ekt mant] s. evacuare, dare afară; concediere; (yur.) action of ~ acţiune 2. strident, s trigător, evident; ~ error / blunder greşeală carc-ţi sare în ochi / strigătoare în revendi e. la cer; greşeală grosolană / boacănă; ~ piece of folly nebunie curată; ~ impudence eject r [i(:)'d3ektar] s. 1. persoană care evacuează (pe un locatar ele.) (v. e j e c 11). obrăznicie sfruntată. 2. (tehn.) ejector; aruncător; pompă cu vână. egregiously [-li] adv. strident, ieşind din comun. eke1 [i:k] vb. tr. (rar) to ~out a adăuga la; a lungi, a prelungi, a înnădi; a umple golurile egress ['i:gres] I. s. 1. ieşire; scăpare; no ~a) nici o ieşire; b) nici o scăpare. 2. scurgere. (cu gen.); to ~ out one's existence a o încropi, a o duce de azi pe mâine; to ~ out the 3. gură; ~ of a river gură de râu. 4. ( si right of free ~) (jur.) dreptul de liberă plecare lion's skin with the fox's a îm bina puterea cu viclenia; to ~ out the soup with water (din ţară etc.). 5. (astron.) ieşire din penumbră, sfârşitul unei eclipse. 6. (telul.) eşapament. a lungi supa cu apă. I . vb. intr. a ieşi; a scăpa. eke2 aaV. (inv.) aşijderea, de asemenea; în plus, pe deasup ra. egression [i(:)gre/3n] s. ieşire, scăpare. eking ['i:kirj] s. 1. mărire, sporire, lărgire, lungire. 2. v. e k i n g p i e c e . egret ['i:gret, 'eg-[ s.v. a i g r e 11 e (1). eking piece [~ pi:s] s. (tehn.) alonjă. Egyptian [i'd3ipj3n] I. adj. eg iptean. II. s. 1. egiptean. 2. (inv.) ţigan. 3. (fam.) ţigară el [el] s. l.c\,denumire a literei!. 2. v. e l l 2 . 3 . prese, de la e l e v a t e d r a i l r o a d . e gipteană. 4. v. E g y p t i a n p r i n t i n g t y p e . elaborate I. [i'tebarit] adj. 1. lucrat / întocmit cu grijă. 2. minuţios; complicat. Egyptian printing type [~ 'printirj taip] s. (poligr.) (litere) egiptene. II. [i'lastoreit] vb. tr. a ela bora, a întocmi în detaliu; a face; a prelucra; a dezvolta. Egyptologist [.i:d3ip'tD ted3ist] s. egiptolog. elaborateness [-nis] s. 1. prelucrare îngrijită. 2. minuţiozita te. Egyptology [.i:d3ip'tobd3i] s. egiptologie. elaboration [iilEeba'reîfen, -to'r -] s. 1. elaborare, prelucrare; precizare, punere Ia punct; eh [ei[ interj. 1. ( exprimă grija, preocuparea) ah! ei, (asta-i)! vai! 2. (cerând confirmarea) nu-i aşa? e i? aud? ce zici? (h)ai? 3. (exprimă surpriza) cum? ce-ai spus? the ~ of this plan took one month a fost nevoie de o lună pentru elaborarea acestui plan. 2. (fiziol. ) producere de substanţe, ţesuturi sau sevă. ce? elaborator [i'la;bareitar] s. persoană care perfecţionează / desăvârşeşte (o opera etc.). eide ['aidi:, 'cidei] pl. de la e i d o . r elan [ci'la:n] s. (yr.) 1. avânt, elan; entuziasm; înflăcărare. 2. (mii.) înaintare ra pidă; eider ]'aida ] s. (omit.) eider, raţă sălbatică din nord (Somateria molîissima). atac puternic. eiderdown ['aidadaun] s. 1. puf de eider. 2. plapumă de puf (dată la tighe l). eland ['i:bnd] s. (zool.) 1. antilopă sud-africană (Taurotragiis oryx s. a.). 2, (amer.) eider duck [~ 'dAk,'—] s.v. e i d e r . clan canadian (Alces alces). eide tic [ai'detik] adj. (psih.) eidetic. elapse [Hasps] vb. intr. (despre vreme) a t rece, a se scurge, a zbura; years have ~d eidograph ['aido«gra:f-, -dag-, 'graf] s . (arte) pantograf. since then s-au scurs ani de atunci. eidolon f'aidoubn] s. s pectru, apariţie, nălucă, fantomă. elastic [i'laestik, -'la:s-] I. adj. 1. elastic, mlădio s; flexibil. 2. (y7g.)flexibil,adaptabil, eidos ['aidos, 'ci-], pi. eide ['aidi: , 'cidei] s. (filoz.) formă; idee; esenţă. elastic. 3. (fig.) optimist, vesel, bine di spus; carc-şi revine repede, robust. II. s. gumă, eigenvalue faigaiivaelju:] s. (mat



 .) valoare proprie. eight [eit] I. num., adj., pron. opt; ~-hour (working) day z i de lucru de opt orc; ~ and elastic, gumilastic. elastically [-aii] adv. elasti c. six (pence) opt şilingi şi şase penny; we breakfast at ~ dejunăm la ora opt; the —thirt y elastic band [i'kestik 'bîendj s. (tehn.) curea de transmisie din cauciuc. train trenul de opt şi jumătate; to be ~ (years old) a avea opt ani, a fi de opt ani; a m other of ~ mamă a opt copii; ~ times four are thirty-two opt ori patru fac treizec işidoi. elastic bearing [~ 'bearin] s. (constr.) reazem elastic. II. s. 1. opt; fo rmaţie / echipă de opt; the ~ of spades optul de pică; to take ~ in gloves elastic fab rics [~ 'faebriks] s. pl. (text.) pânzeturi cauciucate.



 elasticity 316



electioneer [iilek/a'nis1-] vb. intr. a organiza o campanie electorală. elasticity [ickes'tisiti, u(:)l-, -las-] s. 1. elasticitate, flexibilitate. 2. (telm.) ela sticitate; electioneerer [i.lekj3'niDror] s. 1. agent electoral. 2. persoană însărcina tă cu despuierea tensile ~ elasticitate de tracţiune. scrutinului. elastic limit [i' testik 'limit] s. (telm.) limită de elasticitate. electioneering [iilek/s'nisrin] s. (pol.) campanie / agitaţie I propagandă electorală. elastic side boots [~ said 'bu: ts] s.pl.v. e l a s t i c s i d e s . elastic sides [~ saidz] s. pl. (înv.) ghete (din sec. alXIX-lea) cu elastic (în loc de şireturi). electioneering agent [~ ieid3a nt] s. agent electoral. elastin [i'ltestin] s. (chim.) elastină. - electioneering art [~ a:t] s. arta de a duce o campanie electorală. elastomer [i'tatama 1 '] s. ( chim.) elastomer. electioneering practices [~ .prektisiz] s. pl. manevre elector ale; combinaţii electorale. r elastometer [iil£est3'mi:to J s. (fiz.) elastometru. e lection poster [i'lek/an ipousty] s. afiş electoral. elate [i'leit] I. vb. tr. a r idica moralul (cuiva), a bine dispune; a îmbărbăta, a încuraja; elective [i'Iektiv] adj. 1. numit sau întărit pe baza unei alegeri; electoral. 2. (amer.) a exalta, a îmbăta; ~d by success îmbătat de succes. II. adj. (înv.) aprins, exaltat; triumfător. facultativ, la alegere. 3. (chim.) electiv. elated [-id) adj. transportat (radiind de bucuri e), jubilând; to be ~a) a exulta, a jubila; elective affinity [~ o'finiti] s. afin itate electivă. b) (fain.) a fi cam afemeiat. elective attraction [~ o'trak/an] s. v. e l e c t i v e a f f i n i t y . clater ['etoto'] s. (bot.) elater. electiv e body [~ 'br>di] s. corp electoral, alegători. elaterid [i'teterid] s. (zool.) el aterid. elective franchise [~ Trasnt/aiz] s. drept de vot I electoral. elation [ i'leij^n] s. 1. bună dispoziţie, moral ridicat; înflăcărare, exaltare; bucurie, veselie. e lectiveness [i'lektivnis] s. posibilitate de a alege. 2. mândrie, orgoliu. electiv e office [i'Iektiv 'ofis] s. 1. funcţie sau demnitate publică electivă. 2. birou de el bow ['elbou] I. s. 1. (anat.) cot; at one's ~ a) la îndemână; în apropiere; b) alături vot are. de cineva; out at ~s a) (despre haine) rupt în coate; b) (despre persoane) cu coatele rupte; elective system [~ 'sistim] s. (univ.) sistem de învăţământ cu discipline la alegere. prost îmbrăcat; c) nevoiaş, sărac; (si.) to crook the ~, to lift one's ~ a t rage la măsea; elector [i'lektor] s. 1. alegător, votant. 2. (ist., in Germania) pri ncipe elector; the Great (fam.) to rub ~s with death a vedea moartea cu ochii; ( fam.) to rub ~s with smb. a se Elector marele principe elector (rfe Brandenburg) . 3. (amer.) membru al colegiului bate pe burtă cu cineva; (fam.) to be up to the ~s in work a avea de lucru până peste electoral; presidential ~s delegaţi ai diferitel or state americane care aleg pe preşedintele cap; to rest one's ~ on smb. a se spr ijini pe cineva. 2. cot de râu, meandră, cotitură bruscă şi vicepreşedintele S.U.A. (a unui râu etc.): curbă. 3. (telm.) cot; colţar, vinclu, echer. 4. (mine) cot (de galerie ele ctoral [i'lektarcl] I. adj. 1. electoral. 2. (ist.) princiar. II. s. pl. lână de Sax onia. subterană). II. vb. A. tr. 1. a împinge cu cotul; a înghionti; to ~ one's way a-şi face electoral college [~ rkolid3] s. (amer.) colegiu electoral. drum cu coatel e. 2. to ~ smb. aside a îmbrânci pe cineva; to ~ smb. off a înlătura pe electoral crown [~ 'kraun] s. coroană princiară. cineva; (fig.) to ~ into a corner a da pe gârlă. B. int r. (despre râuri', drumuri etc.) a face electoral division [~ di'vi33n] s. circums cripţie electorală. cotituri / meandre, a coti. electoral law [~ 'b:] s. lege electo rală. elbow-board [~bo:d, -bosd] s. poliţa ferestrei. electoral race [~ 'reis] s. (z ool.) rasă de oi din Saxonia. elbow-chair [~'t/£3r,'—] s. jilţ, fotoliu. electoral syste m [~ 'sistim] s. sistem electoral. elbow-cushion [~.ku/on] s. perniţă (la fotolii, p entru sprijinit braţele). electoral wool [~ 'wul] s. 1. lână (de oi) de Saxonia. 2. (f ig.) lână de cea mai bună elbow-grease ['elbo«gri:s[ s. 1. lustru. 2. muncă susţinută. 3. f nergie; (fig.) to put calitate. a bit of ~ a pune un pic de inimă. electorate [i'l ektarit] s. 1. corpul electoral; alegătorii; toţi cei care au dreptul de a vota elbo w-joint [~d30int] s. (anat.) articulaţia cotului. în alegeri. 2. district electoral. 3. (ist., în Germania) electorat; demnitatea principelui elbow-rest [~rest] s. re zemătoare pentru braţe (la scaune, ferestre, ziduri). elector; jurisdicţia principelui elector. elbow-room [~ru(:)m] s. spaţiu, loc (pentru mişcare); to have ~ a avea loc de mişcare. electress [i'lcktris] s. (ist.) principesă electoare; soţia principelui e



 lector. elbow-sleeve [~sli;v] s. mânecuţă (apărătoare de mâneci). electret [i'lektrct] s. ( lectr.) electret. elbow tongs [~ toqz] s. cleşte curbat / cotit. electric [i'lektr ik] I. adj. 1. electric. 2. (fig.) electrizant; electrizat. II. s. 1. corp elect ric. eld [eld] s. (înv., poetic) 1. vechime, vremuri de demult, trecut îndepărtat; the Druids 2. izolator, izolant, corp rău conducător de electricitate. of ~ druizii de odinioară. 2. bătrâneţe. electrical [i'lcktrikal] v. e l e c t r i c (1,1); (fam. fig.) ~ atmosphere atmosferă elder1 [reldar] I. adj. 1. (comp. de la o l d) mai mare, ma i vârstnic, mai în vârstă; cel furtunoasă. . . . mai mare, cel mai în vârstă; my ~ brother le meu mai mare; Pliny the Elder Pliniu electrical attraction [~ a'trakjan] s. ( electr.) atracţie electrică. cel Bătrân. 2. de mai înainte, premergător. II. s. l.pl. bătrâ trămoşi, străbuni. 2. staroste; electrical bridge [~ .bridal s. (electr.) puntea lui W heatstone, punte Wheatstone. sindic. 3. (pl.) superiori. electrical fitter [~ ifît or] s. electrician, instalator de electricitate, electromontor. elder2 s. (bot.) SOC (Sambucus nigra); dwarf/ ground / dog ~ boz (Sambucus ebulus); electrically [i'lektrikoli] aaV. electric, cu ajutorul electricităţii. ground ~ a) piciorul-capr ci (Aegopodium podagraria); b) angelică-sălbatică (Angelica electrical resistance [i'l cktriksl ri'zistans] s. (electr.) rezistenţă electrică. silvestris); water ~ călin (Vibu rnum opulus). electric arc [i'lektrik Vi:k] s. (electr.) arc voltaic. elder-berr y ['eldoiberi] s. (bot.) boabe de soc. electric battery [~ 'bxtsri] s. (electr.) baterie electrică. elder-berry wine [~ 'wain] s. v. e l d e r w i n e . electric blue [~ 'blu:j s. albastru electric (culoare). elder gun [~ gAn] s. puşcoci (jucărie din soc). electric bus [~ 'b^s] s. troleibus. elder hand [~ hsnd] s. (sl.) v. e l d e s t h a n d . elderly ['eldoli] adj. în vârstă, bătrân, venerabil; (fam.) între două te; bătrâior; (teatru) electric car [~ 'ka:r] s. tramvai. electric cautery [~ 'ko:to ri] s. (med.) cauterizare (electrică). ~ part rol principal. electric chair [~'t/e or] s. scaun electric. elder wine ['eldo 'wain,'—] s. vin de soc. electric cooker [~ 'kukar] s. maşină de gătit electrică; bucătărie electrică. eldest ['eldist] adj. (sup. d a o 1 d), cel mai mare, cel mai în vârstă. electric eel [~ 'i;l[ s. (iht.) tipar elect ric. eldest born [~ 'tom] s. primul născut. electric engineering [~ lena^i'nisrirj ] s. (electr.) electrotehnică. eldest hand [~ 'hamd] s. (sl.) (la jocurile de cărţi) c ela care are dreptul să deschidă electric eye [~ 'ai] s. (el/t.) celulă fotoelectrică. j ocul; protos, cel ce se pronunţă primul. electric fire [~ Taior] s. sobă electrică; radi ator electric. El Dorado [,cl do'ra;dou, -do'r-] s. 1. (geogr.) El Dorado. 2. (f ig.) ţara bogăţiilor / electric generating machine [i'lektrik 'd3enoreitirj ma'/kn] s. (electr.) dinam / generator a aurului. 3. (amer.) California. de electricitate. eldren ['eldrin] adj. (scof.) bătrânesc; demodat. electric generating set [~ 'set] s. (electr.) grup electrogen. eldritch ['eldritfl adj. (scot.) grozav, cumplit, în fiorător; de dincolo de mormânt; electric generator [i'lektrik rd3en3rcit3r] s. (ele ctr.) grup electrogen; generator electric. supranatural. electrician [i(:)lek'tr i/on, elek-, .elik-] s. 1. electrician. 2. v. e l e c t r i c a l f i t t e r . Eleatic [.eli'aetik] (ist.filoz.) I. aaj. eleatic. II. s. eleat. electricity [i( :)lek'trisiti, idek-, telik-] s. electricitate, energic electrică; frictional / st atical elecampane [•elika?m'pein] s. 1. (bot.) iarbă-mare, oman (/nula helenium). 2. bomboane / common ~ electricitate statică / de fricţiune; induced ~electricitate de inducţie; positive / sau prăjituri cu rădăcina de oman. elect [i'lekt] I. vb. tr. 1. a alege (prin vot), a vota; they ~ed him chairman l-au ales vitreous ~ electricita te pozitivă; negative / resinous ~ electricitate negativă. electricity works [~ ws:k s] s. pl. (electr.) centrală electrică. preşedinte; he was ~ed chairman a fost ales pr eşedinte. 2. a numi (într-ofuncţie). 3. a (se) electric jar [i'lektrik 'd3a:r] s. (ele ctr.) butelie de Leyda. hotărî, a decide; a prefera; he ~ed to remain at home a pref erat să rămână acasă; (jur.) electric meter [~ 'mi:t3r] s. (electr.) galvanometru; contor electric. to ~ a domicile a-şi alege domiciliul. II. adj. 1. ales; votat (fără a fi in trat încă în funcţie); electric pad [~ rpa:d] s. pernă electrică. bride ~ logodnică; the Lo Mayor ~ viitorul primar. 2. desemnat; (amer.) President ~ electric razor [~ 'rei zo'] s. aparat de ras electric. preşedinte ales (aar care nu şi-a luat încă postul în prim ire). 3. nobil, deosebit, distins. III. s. the ~ cei aleşi. electric seal [~ rsi:l ] s. blana tle iepure de casă care seamănă cu blana de focă. electric sleep [~ 'sli;p] s . electronarcoză. election [i'lek/an] s. 1. alegeri; scrutin; parliamentary ~s ale geri legislative; to hold electric storm [~ sto:m] s. 1. furtună cu descărcări electri ce. 2. perturbaţii violente în an ~ a organiza alegeri generale (mai ales pentru Cam



 era Comunelor); (amer.) special ~, (în Anglia) by-~alegeri parlamentare pentru un loc rămas vacant prin deces. 2. (univ., magnetismul terestru. electric wave [~ rwe iv] s. (electr.) undă electromagnetică. la £ton) promoţie. 3. (jur.) alegere, opţiune (int re drepturi, între căi de atac). 4. (libertate de) alegere; discreţie; it is at his ~t o do it e la latitudinea lui de a face aceasta. 5. (si ~ of electric welding [~ 'weldinj s. (tehn.) sudură electrică. grace) (rel.) predestinare. electrifiable [i'l cktrifaiabl] adj. 1. elcctrificabil. 2. clcctrizabil. electrification [i.lektrif i'kei/an] s. 1. electrificare (a unui sat etc.). 2. electrizare (a unui election committee [~ ks'miti] s. comitet electoral. election cry [~ krai] s. lozincă elec torală. corp etc.).



 317 elementary electronic computer [~ koin'pjutor] s. (fiz.) calculator electronic. electronic control [~ kon'troul] s. comandă electronică. electronic flash [~ fia;/] s. (fot.) f ulger electronic. electronician [ilcktro'ni/an] s. (fiz.) electronist. electroni cs [ilek'troniks] s. pl. (folosit ca sg.) electronică. electron lens [i'lektron le nz] s. (tel.) lentilă electronică. electron microscope [~ imaikroskoup] s. (opt.) mi croscop electronic. ■ electronogenic [i.lcktrono'd3enik[ adj. (electr.) fotoelectr ic. electro-osmosis [iilektronoz'mousis] s. (fiz.) clectroosmoză. electroosmotic [ ~oz'motik] adj. (fiz.) electroosmotic. electropathy [ilek'tropo9i] s. (med.) ele ctropatie. electrophoresis [i'lektrofo'rksis] s. (chim.) elcctroforeză. electropho rus [ilck'troforasj.pl. si electrophori [-rai] s. (electr.) electrofor. electrop late [i'lektronpleit] (metal.) I. vb. tr. a galvaniza. II. s. obiect galvanizat. III. adj. placat (cu aur etc.) prin galvanoplastic electroplating [—.pleitirj] s. (metal.) galvanoplastic; galvanizare. electropneumatic [-nju'maîtik] adj. (electr .) electropneumatic. electro-polar [~'poulor] adj. (electr.) clectropolar. elect ropositive [~'poz3tiv, -zit-] s. (electr.) electropozitiv. electroscope [i'lcktr oskoupl s. (electr.) electroscop. electroshock [i'lcktrofok] s. (/nea1.) clectroşo c, şoc electric. electro-silver [i'lektrouisilv3r] vb. tr. (electr.) a arginta pri n galvanoplastie. electrostatic(al) [~'staetik(al)] adj. (electr.) electrostatic . electrostatics [~'ststiks] s. pi. (folosit ca sg.) (electr.) electrostatică. ele ctrostriction [i'lektrou'strikfan] s. (electr.) clectrostricţiunc electrosurgery [ ~'sa:d3ori] s. (med.) electrochirurgie. electrosynthesis [~'sin9isiz] s. (chim.) electrosinteză. electrotechnical [i'lektrou'teknik^lj adj. (electr.) electrotehni c. electrotechnical industry [~ 'indostri] s. (electr.) industrie electrotehnică. electrotechnics [i'lektrou'teknik.s] s. pl. (folosit ca sg.) electrotehnică. elect rotherapeutics [~i6ero'pju:tiks] s. (folosit ca sg.) (med.) electroterapic elect rotherapy [~'6erapi] s. (med.) electroterapic electrothermal [~'6o:mol] adj. v. e 1 e c t r o t h c r m i c. clectrothermic [i'lcktrou'Sonllik] adj. (electr.) e lectrotermic. electrothermics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) (electr.) electroterm ic electrotint [-tint] s. (poligr.) gravură prin galvanoplastie. electrotype [i'lc ktroutaip, i'lektretaip] (poligr.) I. s. 1. galvanoplastie; clectrotipie. 2. gal vanou, negativ / mulaj galvanic. II. vb. tr. a multiplica prin galvanoplastie / clectrotipie. electrotyper [~.taip3r] s. (poligr.) galvano-plastician. electroty pic [~'tipik] adj. cu privire la / în legătură cu galvanoplastia. electrotypist [-.tai pist] s. v. e l e c t r o t y p e r . electrotypy [—.taipi] s. (poligr.) galvanopl astie, electrotipie. electrovalence [~'veilans] s. (chim.) electrovalenţă. electrum [i'lektrom] s. (mineral.) electrum. electuary [i'Icktjuori] s. (/nea1.) lictar, excipient. eleemosynariness [ielii:'mo(:)sin3rinis, .eli(:)'m-, -'mozi] s. mărinim ie, generozitate; pomană. eleemosynary [.clii:'mosinori] I. adj. 1. de binefacere, filantropic; caritabil; de pomană. 2. care trăieşte din milostenii / pomeni. II. s. p ersoană care primeşte o pomană. eleemosynary corporation [~ .ko;po'rei/pn] s. societat e de binefacere. elegance ['eligsns] s. 1. eleganţă. 2. (fam.) maniere alese; haine elegante. elegancy [-i] s.v. e l e g a n c e . elegant ['eligont] adj. 1. elegan t, ales, frumos; to have an ~ figure / shape a avea un aspect elegant; to lead a life of ~ ease a duce o viaţă luxoasă şi rafinată. 2. (fam., despre mâncăruri si băuturi) at, excelent, de prima calitate. 3. distins; bine crescut. elegant-minded [~'mai ndid] adj. delicat. elegantness ['eligontnis] s. eleganţă. elegiac [leli'dşaiak] I. ad j. elegiac; trist, melancolic. II. s. pl. versuri elegiace. elegiast [leli'd^aia sst, i'li:d3iasst] s. poet elegiac. elegist ]'elid3ist] s. v. e l e g i a s t . elegize ['elidîaiz] vb. A. tr. 1. a scrie elegii pentru (sa» cu aat.). 2. a se tângui de; a se tângui din pricina (cu gen.). B. intr. 1. a scrie elegii. 2. a se tângui. e legy ['elid3i] s. elegie. eleme ['elinii] s. smochină uscată din Smirna. element fel imont] s. 1. element; parte; an ~ of truth o parte / o fărâmă de adevăr. 2. element (al naturii), stihie; war of the ~s dezlănţuirea forţelor naturii; the four ~s cele patru elemente (in gândirea evului mediu: apa, focul, aerul şi pământul). 3. element mediu; he is out of his ~ nu e în elementul / mediul său, e ca peştele pe uscat. 4. (chim.) ele ment (chimic). 5. pl. elemente, baze, noţiuni fundamentale; elemente / principii c onstitutive; rudimente; to reduce smth. to its ~s a reduce ceva la elementele sa



 le; he is sound on the ~s of the matter cunoaşte fondul acestei probleme; (geom.) Euclid's ~s elementele lui Euclid. 6. (electr.) elcnicnt; battery of fifty ~s ba terie de cincizeci de elemente. 7. (mii.) subunitate. 8. (amer. av.) escadrilă. el emental [leli'mentl] I. adj. 1. de stihie, al clementelor naturii; de bază, fundam ental, esenţial; primar; ~ truths adevăruri primare. 2. component, ingredient. 3. (r ar) elementar. II. s. spirit al naturii, stihie. elementariness [leli'menterinis ] s. stare primară, simplitate. elementary [eli'mentari] s. 1. elementar, primar, de început. 2. elementar, simplu; ~ prudence demands that bunul simţ elementar cere ca. 3. (chim.) simplu. electrified [i'lcktrifaid] adj. 1. electrificat. 2. (fig.) electrizat; înflăcărat. 3. (amer.) beat, îmbătat. electrifier [i'lcktrifai3r] s. (electr.) electrizor. electrif y [i'lektrifai] (electr.) vb. A. tr. 1. a electrifica (im drum etc.). 2. a elect riza (si fig.) to ~ an audience a electriza un auditoriu. B. intr. a căpăta potentia l electric, a se electriza. electrization [i-lektrai'zei/an] s. (electr.) electr izare (şi fig.). electrize [i'lektraiz] vb.tr. v. e l e c t r i f y (A, 2). electr o [i'lektron] (electr.) I. s. presc. «V la e 1 e c t r o p 1 a t e si e l e c t r o t y p e . II. adj. (ui cuvinte compuse) electro, galvano. electroacoustics [i' lektrouo'ku:stiks] s. pi. (folosit si ca sg.) electroacustică. electroanalysis [-a 'naeltsis], pi. electroanalyses |-si:z[ electroanaliză, analiză clectrochimică. electr obath [~ba:6] s. (electr.) baie electrică (în galvanoplastie). electrobiology [~bai' ol3d3i] s. electrobiologic. electrocardiogram [-tadiongrasm] s. (mea1.) electroc ardiogramă. electrocardiograph [~'ka:diougra:f, -grzef] s. (med.) electrocardiogra f. electrocardiography [~'ka:di'ogrefi] s. (med.) electrocardiografie. electro-c hemistry [~'kemistri] s. electrochimie. electrocoating [~'koutin] s. (tehn.) aco perire galvanică. electrocorundum [~ko'rAndom] s. (chim.) electrocorindon. electro cute [i'lcktrokjmt, -tronk-] vb. tr. a electrocuta; a executa (un condamimt) pri n electrocutare. electrocution [Mcktra'kjui/an, -tron'k-] s. electrocutare; exec uţie prin electrocutare. electrode [i'lektroud] s. (electr.) electrod; (radio) thr ee—valve lampă cu trei electrozi. electrode holder [~ ihoukbr] s. (electr.) portelec trod. electro-deposit [i'lektroudi'pozit] (electr.) I. s. depozit galvanoplastic / electrolitic; precipitat galvanic. II. vb. tr. a depune prin electroliză. elect ro-deposition [-.dcpa'zi/sn] s. (electr.) galvanoplastic electrodiagnosis [~daio g'nousis],pl. electrodiagnoses ]-si:z] s. electrodiagnoză. electrodialysis [~dai'a slisis],pl. electrodialyses [-si:z] s. (tehn.) electrodializă. electrodynamic [i'l cktrondai'nîemik, -di'n-] adj. (electr.) electrodinamic. electrodynamics [-s] s. p l. (folosit ca sg.) (electr.) electrodinamică. electroencephalogram [ilektrouen'se fslougrasm] s. (med.) electroencefalogramă. electroencephalograph [i'lcktroucn'sef olougra:f, -grzef] s. (med.) clectrocncefalograf. electroencephalography [ii.lek trouen-sefo'logrofi] s. (med.) electrocncefalografie. electro-engraving [~in'gre ivirj] s. electrogravarc. electro-genesis [~'d3cnisis] s. (electr.) electrogeneză, producere de electricitate. electro-gild [~gild] vb. tr. a auri prin electroliză. electro-gilt [~gilt] adj. aurit prin electroliză. electrograph [~igra:f, -grxf] s . (tehn.) electrograf. electro-kinetic [i'lcktronkai'netik] adj. (electr.) elect rocinctic. electrokinetics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) (electr.) elcctrocinetică. electrolier [iilektroM'Iia'] s. lustră electrică, candclabru salt policandru electr ic; three-light ~ lustră electrică cu trei braţe / becuri. electrology [ilek'tralsdji] s. (înv.) studiul electricităţii. electroluminescence [iilektroulmmi'nesans] s. eleet rolumincscenţă. electrolyser [i'lektroHilaizo'J s. (chim.) electrolizor. electrolyte [i'Iektroulait] s. (electr.) electrolit. electrolytic [iilektron'litik] adj. 1. electrolitic. 2. de electroliză. electrolyzable [i'lektrou'Iaizobl, -trai-] adj. electrolitic; care poate fi supus unei electrolize. electrolyzation [iilektroula i'zeifsn, -tral-J s. v. e l e c t r o l y s i s . electrolyze [i'lektroulaiz, -t rai-] vb. tr. a electroliza, a face o electroliză, a supune unei electrolize. elec trolysis [i(:)lek'tn)lisis, -el-, -las-] s. (electr.) electroliză. electromagnet [ i'lektrow'maegnit, -'--,—] s. (electr.) electromagnet. electromagnetics [i'lcktrou maîg'nctiks] s. pl. (folosit ca sg.) electromagnetism (ca ştiinţă). electromagnetism Hms gni.tizam] s. electromagnetism. electromechanical [irlektroumi'kamikal] adj. ele ctromecanic. electrometallurgy [~mc'ta;lod3i] s. (metal.) electrometalurgie; gal vanoplastic electrometer [ilek'tromito'J s. (electr.) electrometru. electromotiv



 e [i'Icktroumoutiv, -tram-] (electr.) I. adj. electromotor, electromotriec. II. s. locomotivă electrică; electromotor. electromotive force [~ fo:s] s. forţă electromotr iec electromotor [i'lektro»'mout3r, -'—i—] s. motor electric, electromotor. electron [ i'lektron] s. electron. electron accelerator [~ a2k'sel3rcit3r] s. (fiz.) accele rator de electroni. electronarcosis [i'lektronna:'kousis] s. (electr.) electrona rcoză. electron atmosphere [i'lektron rtetmssfia'] s. (chim., tel.) nor de electro ni. electron beam [i'lektron bi:m] s. (electr.) fascicul electronic. electron be am tube [~ tju;b] s. (tel.) tub catodic. electron camera [i'lektron -kasmaro] s. (eln.) iconoscop; (7V) cameră videocaptoarc electronegative [i'lektrow'ncgotivj s . (fiz.) electronegativ. electron emission [i'lektron i'mtjsn] s. (fiz.) emisiun e electronică. electron gun [~ gAn] s. 1. (tel.) tun electronic. 2. (fiz.) betatro n. electronic [ilek'tronikj adj. electronic. electronic beam [~ bi;m] s. (fiz.) fascicul electric / catodic. electronic calculator [~ 'ka3lkjuleitsrl s. (fiz.) maşină de calculat electronică.



 elementary body 318



elementary body [~ 'bodi] s. (chim.) corp simplu. elementary school [~ 'sku:l] s . şcoală elementară. elementary teacher [~ 'ti:rjac] s. învăţător, institutor. elemi ['elim )[ s. v. e l e m e. elephant ['elifont] s. 1. (zool.) elefant (Elephas maxitnus, Loxodonta africana); white ~a) elefant alb; b) (fig.) avere care costă mai mult d ecât produce; cadou pe care nu ştii unde să-1 pui; he found his great house very much like a white ~ casa lui cea mare îl incomoda / îi împovăra bugetul; (sl.) to see the ~ a ) a vedea curiozităţile unui oraş; a cunoaşte viaţa unui oraş mare; b) a ieşi în lume. 2. t ephant (amer.) \x)reclă dată Partidului Democrat. 3, format de hârtie (în Anglia, hârtie d e scris: 23 incii pe 28 sau 23 incii pe 30;înS. U.A., hârtie de scris: 23 incii pe 2 5; de desen, 23 incii pe 28); double ~format de hârtie de scris (în Anglia, 23 incii pe 48 şi 26 1/2 pe 48; în S.U.A., 21 incii pe 40). 4. tablă ondulată; (amer. mii. sl.) adăpost din tablă ondulată. 5. pl. (fam.) furtună periodică violentă (in Oceanul Indian). e ephant bull [~ bul] s. elefant (mascul). elephant calf [~ ka:f] s. pui de elefan t. elephant cow [~ kau] s. elefant (femelă). elephant driver [~ ,draivor] s. comac , persoană care îngrijeşte elefanţii. elephantiasis [lelifon'taiosis, -feri-] s. (med.) elefantiazis. elephantine [.eli'famtain, amer. şi -tin] s. 1. (despre proporţii) de elefant, elefantin. 2. (fig.) de elefant, greoi; grosolan, necioplit; ~ humour u mor grosolan; ~ wit spirit greoi. elephant's ear ['elifonts 'ior] s. (bot.) bego nie (Begonia). elephant trumpet ['elifont -trAmpit] s. răget de elefant. Eleusinia n mysteries [ielju(:)'sinion 'mistoriz, -njon] s. pl. (ist.) misterele din Eleus is, misterele eleusine. eleutherian [relju'9i:rion] adj. (rar) 1. darnic, genero s. 2. liberal. eleutheromania [iilju:8oro'meinio] s. dragoste de libertate. eleu theromariiac [îiljmGoro'meiniaîk] s. fanatic al dragostei de libertate. elcutheropct alous [iilju:Goro'petolos] adj. (bot.) cu petale libere. eleutherophillous [i.lj u:6ore'filos] adj. (bot.) cu frunze libere. elevate ['eliveit] vb. tr. 1. a ridi ca, a înălţa; to ~hopes a trezi speranţe; to ~ the spirits a ridica moralul, a încuraja; a înveseli; to ~ smb. to a high rank a înălţa pe cineva la un rang mare; (fam.) to ~ the little finger a chefui, a face un chef. 2. a exalta. elevated ['eliveitid] I. ad j. 1.ridicat;suspendat; ~position poziţie înaltă. 2. (fig.) superior, înalt; ~thoughts gân duri înalte; ~personage personaj eminent. 3. (fam.) cu chef, afumat, cherchelit; t o be slightly ~ a fi puţin cu chef. II. s. (amer. fam.) v. e l e v a t e d r a i l w a y . elevated railroad [~ 'reilroud] s. (amer.) v. e l e v a t e d r a i l w a y . elevated railway [~ 'reilwei] s. (ferov.) cale ferată aeriană / pe estacade. elevated train [~ 'trein] s. (ferov.) tren aerian / pe estacade. elevation [icli 'vei/sn] s. 1. înălţare, ridicare (într-un rang, post superior etc.). 2. (fig.) nobleţe, mă eţie, demnitate, elevaţie; ~ of style caracter elevat al stilului; nobleţe a stilului; the lack of any ~ in his thought lipsa totală de nobleţe a gândirii lui. 3. înălţime, coli deal. 4.ridicare,urcare (a vocii). 5. avânt, înălţare (a spiritului). 6. cotă, altitudine ; ~ above sca-level altitudine / înălţime de la nivelul mării. 7. (mil.) înălţime de ochire izare (la tunuri etc.); angle of ~ unghi de înălţare; to fire at extreme ~ a trage din plin. 8. (astron.) înălţime relativă; ~ of the pole înălţimea polului. 9. (drumuri) profil ung, elevaţie, taluz; front ~ faţadă, vedere din faţă; side ~ faţadă / vedere laterală. 10. .) creştere (a plantelor). 11. (chim.) evaporare. 12. (muz.rnv.)coloratură; calitate (a vocii). 13. (mat.) elevaţie, proiecţie verticală. elevation mark [~ ma:k[ s. (geol .) cotă de nivel. elevator ['eliveito'J s. 1. (tehn.) elevator; macara, troliu, sc ripetc. 2. (amer.) lift, ascensor. 3. (av.) profundor; cârmă de profunzime. 4. (anat .) muşchi ridicător al pleoapei. 5. persoană care ridică greutăţi. 6. siloz (mai ales pentr cereale). elevatory ['eliveiteri, -voterij adj. de ridicare, care ridică. eleven [i'levn] I. num., adj., pron. unsprezece; the ~train trenul de unsprezece. II. s . 1. unsprezece. 2. (sport) echipă de unsprezece jucători; he is in the Oxford ~ e în echipa Universităţii Oxford. 3. pl. elevens(es) gustare la ora 11; to have one's ~s a-şi lua gustarea de la ora unsprezece. elevener [-or] s. v. e l e v e n (II, 3). eleven-keyed [i'levn ki:d] adj. (muz-, despre flaut) cu unsprezece clape. eleven -o'clock wind [-o'klok 'wind] s. (mar.) briză puternică. eleven-plus (examination) [ ~plA.s (igiZEemi'neifen)] s. examen după terminarea cursului primar. eleventh [i'l evnO] I. num., adj., pron. al unsprezecelea; at the ~ hour în ceasul al unsprezece



 lea; în ultimul ceas sau minut. II. s. unsprezecime, a unsprezecea parte. eleventh ly [-li] aaV. în al unsprezecelea rând. elf [elf],pl. elves [elvz] s. l.(mitol.) elf ; spiriduş, silf, gnom; zână. 2. pitic. 3. ştrengar, drac, drăcuşor, împieliţat. 4. (om) am it. 5. (om) ticălos, nemernic. elf arrow ['elf a;rou] s. v. e l f b o l t . elf bo it [~ boult] s. 1. vârf de săgeată (de cremene). 2. (geol.) belemnit. elf child |~ t/a ild] s. copilul ielelor. elf-dark [~ da:k] s. v. e l e c a m p a n e (1). elf da rt [~da:t[s.v. e 1 f b o 11. elfen ['elfon] vb. intr. (amer. sl.) a merge în vârful picioarelor. elfin ['elfin] I. adj. 1. de elf, de spiriduş, de gnom, de zână; vrăjit, fe rmecat. 2. (de) pitic; mic, mititel. II. s. v. e l f. elfish ['elfi/] adj. (înv.) v. e l v i s h (1). elf lock(s) ['elf bk(s)j s. păr încâlcit, cosiţă leşească. elicit [i'li , e'l-[ vb. ir. 1. a scoate, a extrage, a smulge; a scoate în relief; a scoate la lumină, a da în vileag, a scoate la iveală; t o ~ a facta scoate la iveală un fapt. 2. a reuşi



să afle; a obţine, a căpăta; to ~ a reply a reuşi să smulgă un răspuns. 3. a stabili. 4. a e, a stârni, a provoca; to ~ universal admiration a stârni admiraţia tuturor. elide [i 'laid] vb. tr. 1. a ocoli, a evita, a trece sub tăcere, a nu aminti. 2. (fon.) a e lida, a face eliziunea (cu gen.). 3. (scot. jur.) a anula. eligibility [,elid3o' biliti, -d3i'b-, -lot-] s. 1. eligibilitate, dreptul de a fi ales. 2. acceptabil itate, admisibilitate (a unui pretendent etc.). eligible ['elkfjobl, -d3ib-] I. adj. 1. (for) eligibil, care poate fi ales (ca); ~ for membership care poate fi ales ca membru. 2. potrivit; admisibil, acceptabil; ~ young man tânăr bun de însurătoare ; ~ young woman fată de măritat; she chose a most ~ partner a făcut o partidă foarte bună. II. s. persoană demnă potrivită de a fi aleasă (într-o funcţie sau ca mire, ca mireasă). e inate [i'limineit, e'l-[ vb. tr. 1. (from) a elimina, a îndepărta, a înlătura, a exclude (a/n). 2. a distruge, a lichida. 3. (chim.,fiziol.) a elimina. 4. (mat.) a elim ina (o necunoscută). 5. (/ani.) a trage, a extrage (din pământ etc.). elimination [i.l imi'nei/an, ei-] s. 1. eliminare, excludere. 2. distrugere, lichidare. 3. (chim. ,fiziol.) eliminare. 4. (mat.) eliminare (a unei necunoscute). 5. (fam.) extrage re (din pământ etc.). eliminator [i'limineitor] s. (tehn.) 1. aparat sau instalaţie pe ntru eliminare. 2. separator de apă. eliquation [leli'kwei/an] s. (win.) licuaţie. e lision [Tlizan] s. (fon.) eliziune. elite [ei'lkt si pronunţia franceză} s. (fr.) el ită, cremă, floare; (mii.) corps d'~ trupă de elită; corp de elită. elixir [i'liksor, e'l] s. (farm.) elixir, extract; Godfrey's ~ elixir cu opium; ~ of propriety extrac t acid de aloes; (alchimie) the great ~ piatra filozofală; the ~ of life elixirul vieţii. Elizabethan [iilizo'bi:6an] I. adj. elisabetan, din epoca reginei Elisabct a I (1558-1603). II. s. elisabetan, contemporan al Elisabetei I. elk [elk] s. (z ool.) 1. elan (Alces alces). 2. (amer. zool.) (cerb) wapiti (Cervus canadensis). elk bark [~ ba:k] s. (bot.) specie de magnolia (Magnolia macrophylla ş. a.). ell1 [elj s. (utv.) cot (măsură de lungime pentru postavuri); Scotch ~ = 94,487 cm; Engl ish ~ = 114,299 cm; French ~ = 137,159 cm); to sell by the ~ a vinde cu cotul; g ive him an inch and he'll take an ~ dacă îi întinzi un deget, îţi ia toată mâna. ell2 s. 1. ipă de clădire (v. si a i s 1 e 2). 2. (amer.) dependinţă, anexă. ellipse [i'lips] s. 1. ( mat.) elipsă; oval. 2. v. e 11 i p s i s. ellipsis [i'lipsis],pl. ellipses [i'lips i;z] s. (lingv.) elipsă. ellipsoid [i'lipsoid] s. (m«t.) elipsoid; oblate ~sferoid. ellipsoidal [,elip'soidl, ilip-] adj. elipsoidal. elliptical) [i'liptik(al)] adj . 1. (mat.) eliptic. 2. (gram.) eliptic, incomplet. 3. (arhit.) elipsoidal. 4. ( despre compasuri) pentru elipse. elm [elm] s. (bot.) ulm (Ulmus); white ~ulm ame rican (Ulmus americana); common ~ ulm-de-câmp (Ulmus campestris); Scotch / witch ~ ulm-de-munte (Ulmus montana). elocution [ielo'kju:/an, -lou'k-] s. 1. elocuţiune, dicţiune. 2. elocinţă, elocvenţă; retorică. eloign [i(:)'loin] vb. refl. a se (în)depărta. gate ['i:forjgeit] I. vb. A. tr. a întinde, a lungi. B. intr. (bol.) a se întinde, a se lungi. II. s. (bot., zool.) alungit şi subţiat. elongated [-id] adj. lungit (pes te măsură). elongation [ii:bn'gei/3n] s. 1. lungire, alungire; întindere. 2. depărtare, distanţă (şifig.). 3. (astron.) elongaţic, depărtare de soare. 4. (med.) întindere a unui l gament. elongator ['i:bnigeitor] s. (metal.) laminor de întindere. elope [i'loup] vb. intr. 1. a fugi (cu iubitul sau iubita); he ~d with her a fugit eu ea. 2. (f rom) a se ascunde (de). elopement [-mont] s. fugă pe ascuns (mai ales cu iubitul s au iubita). eloper [-or] s. răpitor, persoană care răpeşte. eloquence ['elokwans, -louk] s. elocvenţă, elocinţă; retorică; oratorie; professor of ~ profesor de retorică. eloquent



 ['elokwant] adj. 1. elocvent; to be an ~ speaker a fi un vorbitor elocvent. 2- ( fig.) grăitor, elocvent; ~ look privire grăitoare. else [els] adv. 1. încă, în plus, mai, ş ; altul, alta, alt, altă; no one ~ has come nu a mai venit nimeni (altul); what ~? ce altceva? şi mai ce (încă)?; who ~? şi mai cine; cine altul?; nothing ~ altceva nimic , atâta tot; smb. ~ altcineva; smth. ~ altceva; somewhere ~ undeva în altă parte, aiur ea; anywhere ~oriunde în altă parte; any one ~oricine altul; altcineva; anything ~ a ltceva; nowhere ~ nicăieri în altă parte, în nici o altă parte. 2. (ae obicei după or) altm nteri, (căci) altfel, dacă nu, sau, ori; take care or ~you will fall fii atent, altf el vei cădea; I could not do ~than look nu m-am putut opri să nu privesc. elsewhere [~7iwe or] aaV. aiurea, (undeva) în altă parte; my thoughts were ~ gândurile mi-erau în altă parte. elsewhither [~'hwWor] aaV. (rar) în altă parte, în altă direcţie. elsewise [~wa z] aaV. (rar) altfel, altminteri, dacă nu. elucidate [i'l/u:sideit] vb. tr. a eluc ida, a desluşi; a descurca, a lămuri; to ~ a passage a clarifica sensul unui pasaj. elucidation [iil/u:si'dei/.-m] s. elucidare, desluşire; descurcare. elucidative [i 'I/u:sideitiv, -dot-] adj. lămuritor, explicativ, care aruncă lumină. elucidator [i'l/ u:sideitor] s. persoană care lămureşte. elucidatory [i'ljmsidotori] adj. v. e 1 u.c i d a t i v e. elude [i'l/'u:d] vb. tr. a eluda, a înlătura; a se sustrage de la; a se eschiva de la; a se feri de, a face să nu, a înlătura cu dibăcie, a scăpa de; to ~ pursui t a scăpa de urmărire; to ~ observation a scăpa observaţiei; to ~ definition a nu se sup une definiţiei. elumbated [i'kmbotidl adj. deşelat, spetit. elusion [i'l/u:3Pn] s. 1 . eschivare; eludare, evitare. 2. subterfugiu, chichiţă, artificiu, şiretlic.



 319 embolon



elusive [i'lju:siv] adj. insesizabil; evaziv; cu ocolişuri; pe care nu te poţi bizui ; an ~ memory o memorie slabă; ~ reply răspuns evaziv. elusory [i'ljmsari] adj. 1. i luzoriu; amăgitor, înşelător; an ~ problem o problemă încurcată. 2. aparent; ~ contract con ct simulat. elutriate [i'ljmtrieit] vb. tr. (chim.) a limpezi, a clarifica, a cu raţi. elutriation [Ujuitri'ei/^n] s. (chim.) limpezire, clarificare, curăţire. eluviat ion [Mu:vi:'ci/an] s. (geol.) eluviune. eluvium [i'I/u:viam] s. (geol.) eluviu, produse de eluvionare. eluxate [i'Ukseit] vb. tr. (med. rar) a scrânti, a luxa. el ver ['elvar] s. (d/t.) tipar tânăr. elves [elvz] pi. de la e 1 f. elvish l'elvi/j ad j. 1. vrăjit, fermecat. 2. mic, mărunţel. 3. poznaş, ştrengăresc, de ştrengar. Elysian [i'l an] adj. 1. de Elizeu. 2. (dig.) paradisiac, dc rai. Elysium [i'liziam] s. 1. (m itol.) Elizeu. 2. (Jig.) rai, paradis. elytron ['elitran],pl. elytra ['elitra] ş. 1. (entom.) elitră. 2. (anat.) vagin. Elzevir ['elziviar, -zav-] s. 1. (poligr.) e lzcvir (carte tipărită de familia olandeză de tipografi Elzevir, I5S3-I6S0). 2. v. E l z e v i r t y p e . Elzevir(i)an [


 off an ~ a ridica un embargo; the ~ on arms interzicerea comerţului cu arme. 2. (f ig.) piedică, obstacol, oprelişte; to lay an ~on free speech a interzice libertatea cuvântului. II. vb. tr. 1. a institui un embargo pe, a sechestra; to ~ a ship a se chestra un vas. 2. a rechiziţiona. 3. (jig. rar) a împiedica, a stânjeni, a stingheri. embark [im'ba:k, em-] vb. A. tr. 1. a încărca (pe un vas); a îmbarca; to ~ goods a îmba rca mărfuri. 2. (fig.) a plasa (bani), a investi. B. intr. 1. a se îmbarca. 2. (jig. ) to ~ on a new line a aborda o nouă linie. embarkation [embu:'kei/;?nj s. 1. (mar .) îmbarcare, încărcare (pe vas). 2. (rar) ambarcaţie, vas.



embarkment[im'ba:kmant,em-]s.l.v. embarkation.2.(fig.)piedică,obstacol. embarrass [im'ba;ras, cm-] vb. tr. 1. a îngreuna, a stânjeni. 2. a jena, a tulbura, a deconcer ta. 3. a pune întrebări jenante (cuiva). embarrassed [im'basrast, em-] adj. 1. jenat , încurcat: to become ~ a se încurca, a se pierde; a se fâstâci. 2. în jenă financiară, stâ ost băneşte. 3. complicat. embarrassed estate [~ is'teit] s. proprietate cu sarcini. embarrassing [im'basrasirj] adj. stânjenitor, jenant. embarrassment [im'bsrasmcnt , em-] s. 1. încurcătură, zăpăceală; jenă, stinghereală, fâstâcirc, complicaţii. 2. jenă fi ficultate, impediment. embassy ['embasi] s. 1. ambasadă. 2. funcţie de ambasador. 3. personalul ambasadei. 4. (înv.) misiune, solie. embaterion [icmba'tiarian] s. (gr ec.) cântec de luptă al spartanilor. embattle [im'bastl, em-] (mil.) vb. A. tr. 1. ( de obicei la part. trec.) a aşeza în linie dc bătaie. 2. a crenela, a construi crenelu ri în. B. intr. a fi în ordine de bătaie, a fi în poziţie de luptă. embattled [im'baetld, e -] adj. (constr.) crenelat; cu ştrepi. embattled field [~ fi:ld] s. (înv. poetic) câmp dc luptă. embattled moulding [~ mouldirj] s. (arhit.) ornament din creneluri. emb attled plain [~ plein] s.v. e m b a t t l e d f i e l d . embay [im'bei, cm-] vb . tr. 1. (/«ar.) a adăposti (un vas) într-un golf. 2. a închide, a înconjura. 3. a cresta (un ţărm) cu golfuri. embayed [-d] adj. prins între gheţuri. embed [im'bed, em-] vb. tr. 1. a băga, a vârî, a introduce; a înţepeni; a încastra; a încrusta; a thorn ~ded in the fi r un spin intrat adânc în deget; (constr.) ~ded in concrete încastrat în beton. 2. (jig. ) a întipări, a sădi, a săpa; that day is ~ded for ever in my recollection ziua aceea sa întipărit pe veci în memoria mea. embedded [im'bedid] adj. (mat.) scufundat. embelli sh [im'bclij] vb. tr. 1. a înfrumuseţa, a împodobi. 2. (fig.) a înflori (o povestire etc .). embellisher [-ar] s. persoană care înfloreşte (o povestire etc.). embellishment [mant] s. 1. înfrumuseţare, împodobire. 2. podoabă; (jig.) zorzoane. 3. (lit., muz.) înflor itură, ornament. ember1 ['embar] s. 1. (mai ales pi.) tăciune (aprins); live ~s jar, jeratic. 2. cenuşă fierbinte. ember2 s. (omit.) cufundar-polar. cufundar-mare (Gavi a immer). ember days [~ dciz] s. pi. (bis.) cele trei zile de post la începutul fi ecărui anotimp (la catolici). ember-goose [~gu:s] s. v. e m b e r2. emberiza [-emb a'raiza] s. (omit.) presură (Emberiza sp.). embezzle [im'bezl, em-] vb. tr. a-şi însuşi sau a cheltui (bani străini); a delapida, a înstrăina; (jam.) a şterpeli, a sustrage (ba ni); to ~ a large sum a deturna o sumă mare. embezzlement [-mant] s. 1. însuşire / înstrăi nare / delapidare / sfeterisire de bani. 2. abuz de încredere. 3. sumă furată; his ~s amounted to £ 600 suma delapidată de el se ridica la 600 de lire. embezzler [-ar] ş. d elapidator. embitter [im'bitar, cm-] vb. tr. 1. a înfuria, a înrăi, a înverşuna, a enerva, a irita. 2. a umple de amărăciune, a înăcri, a amărî; a otrăvi (viaţa). 3. a mări, a face a spori (a amărăciune etc.) 4. a face (un lichid) amar. embitterment [-mant] s, amărăci une. emblaze [im'bleiz, em-] vb. tr. 1. a aprinde; a da foc (cu dat.) 2. a face să strălucească (datorită podoabelor). emblazon [im'blcizpn, cm-] vb. 1. a împodobi cu un blazon, a picta semnele heraldice pe. 2. (jig.) a slăbi, a preamări, a ridica în slăvi; a sărbători. emblem ['cmblam, -lem, -lim] I. s. 1. emblemă, simbol; stemă. 2. mostră, (pro to)tip. II. vb. tr. (rar) a sluji ca emblemă (cu gen.); a simboliza. emblema [em'b li:ma, -bleima] s. 1. ornament din mozaic. 2. ornament în relief (dintr-un metal n obil). emblematic(al) bembli'm&tik^l), -la'm-] adj. simbolic, figurativ. emblema tist [em'blematist,'—] s. specialist în heraldică. emblematize [cm'blemataiz, 'emblem] vb. tr. a sluji drept emblemă (cu dat.), a simboliza. emblossom [im'bbsam, em-] vb. tr. a acoperi cu flori. embodiment [im'bodimant, em-] s. 1. întrupare, încarnare . 2. întruchipare, expresie vie, personificare. 3. reunire, întrunire, alcătuire, comp unere. 4. (mii.) formare de unităţi ale armatei teritoriale (la mobilizare); încorpora re. embody [im'badi, cm-] vb. A. tr. 1. a întrupa, a încarna. 2. (fig.) a întruchipa, a fi expresia vie a (cu gen.); a înfăţişa, a reprezenta, a personifica. 3. a include, a cuprinde, a reuni; a aduna (trupe); embodied in the armed forces făcând parte din fo



 rţele armate, încorporat în armată. B. intr. (rar) a se reuni. embog [im'bog, cm-] vb. t r. (rar) a împotmoli, a înnămoli; (fam.) ~ged in a inorass of calculations împotmolit în c alcule. embolden [im'bouldsn, cm-] vb. tr. 1. a îmbărbăta, a încuraja, a insufla curaj ( cuiva). 2. a stimula, a încuraja, a da ghes (cuiva), a îmboldi, a însufleţi. embolectomy [icmba'lcktami] s. (med.) embolectomie. emboliform [tcm'balifa:m] adj. (med.) e mboliform. embolism ['embolizaml s. 1. (med.) embolie. 2. intercalare de zile, l uni sau ani într-un sistem calendaristic (pentru regularizare). embolismal year [i cmba'lizmpl 'ja:r] s. an lunar (384 zile). embolite ['cmba'lait] s, (mineral.) e mbolit. embolon ['cmbalan, -'ian] s. (mar. ist.) proră de corabie de război (romană sa u grecească).



 embonpoint 320



embonpoint [o:mb5:m'pwărj si pronunţia fr.] s. (fr) corpolenţă, masivitate, trupeşie. embo som [im'buzam, em-] vb. tr. 1. a îmbrăţişa, a cuprinde în (braţe), a strânge la piept. 2. ( .) a îmbrăţişa, a îndrăgi, a face loc în inima (cu gen.). 3. (fig.) a îmbrăţişa, a cuprinde ; a înconjura. emboss [im'bos, em-] vb. tr. 1. a lucra în relief; 2. (constr.) a cio pli / a dăltui în relief. 3. (text.) a gofra. 4. (metal.) a imprima / a tipări în relief , a stampa; a bate (monede). 5. a împodobi cu relief; a monta în relief. 6. (fot. el e.) a imprima pe banda sonoră a unui film. 7. (fig.) a împodobi (cu ornamente bogate ). embouchure [ambu'Sjutf si pronunţia fr.] s. (fr.) 1. îmbucătură, gură (de râu); vărsarea ui. 2. gura văii, intrarea într-o vale. 3. (m«z.) muştiuc, îmbucătură, gură, capăt (la inst le de suflat). 4. poziţia buzelor si a limbii pentru a emite un sunet muzical. emb ound [im'baund, cm-] vb. tr. 1. a lega. 2. a închide. 3. a săpa (pământul). 4. (fig.) a studia amănunţit. 5. a îngropa. 6. a îmbălsăma. embowed [im'boud] adj. arcuit. embowel [im' auşl, em-[ vb. tr. 1. a scoate măruntaiele (c« gen.); a răscoli (pământul). 2. a ascunde, a gropa. embower [im'bauo', era-] vb. tr. 1. a aşeza într-un boschet, a adăposti în verdeaţă. 2. a adăposti, a acoperi, a umbri. embox [im'boks, em-] vb. tr. a împacheta într-o sau ca într-o cutie. embrace [im'breis, em-] I. vb. A. tr. 1. a îmbrăţişa, a strânge la piept. 2. (fig.) a se folosi de (un prilej). 3. (fig.) a îmbrăţişa, a primi (cu bucurie), a ado pta (o teorie). 4. (/ig.) a îmbrăţişa, a-şi alege; a studia (o specialitate). 5. (fig.) a î brăţişa, a cuprinde, a conţine, a include. 6. a înţelege dintr-o privire. 7. a mitui; a înc a să mituiască. B. intr. a se îmbrăţişa. II. s. 1. îmbrăţişare. 2. contact sexual. embracem t] s. îmbrăţişare (sifig.). embracer [-ar] s. (jur.) corupător (al judecătorului, juraţilor embracery [-ari] s. (jur.) mituire (a judecătorului, juraţilor, martorilor). embranc hment [im'braint/mant, em-] s. ramificaţie. embrangle [im'brasngl] vb. tr. 1. a încu rca, a încâlci. 2. a răvăşi. embrasure [im'brei33r, em-] s. 1. (constr.) şpalet; gol în zid breşă; deschizătură (pentru «sa, fereastră). 2. (mii.) ambrazură. embreathe [im'bri:d, emb. tr. a inspira. embrittle [im'brifl, em-] vb. tr. a face fărâmicios / fragil. embr ittlement [im'britlmont] s. fragilitate. embrocate ['embroukeit, -rsk-] vb. tr. (med.) 1. a unge; a fricţiona, a badijona. 2. a pune cataplasme (cuiva). embrocati on [lembrou'kei/an, -ro'k-] s. 1. ungere, fricţionare; fricţiune, badijonare. 2. loţiu ne, unguent. embroider [im'broid3r, em-] vb. tr. 1. a broda; a înflora. 2. (/ig.) a broda; a înflori, aînzorzona,a exagera. embroideress [im'braidsris, em-] s. brodeză. embroidery [im'broidsri, em-] s. 1. brodare. 2. broderie. 3. (fig.) înflorituri, podoabe, zorzoane. embroidery frame [~ freim] s. gherghef. embroidery machine [~ msi/kn] s. (text.) maşină de brodat. embroil [im'broil, em-] vb. tr. 1. a încurca, a în câlci (treburi, fapte relatate). 2. a băga în încurcătură / la apă, a amesteca, a implica ( o chestiune neplăcută); to ~ in war a târî în război, 3. to ~ with a face să se certe cu. e oilment [-msnt] s. 1. încurcătură, confuzie; perplexitate. 2. ceartă, sfadă. embryo ['embr iou] I. s. embrion, germen (si fig.); fetus; in ~ în embrion / germen. II. adj. em brionar, incipient (si fig.). embryoctony [icmbri'oktani] s. (med.) omorâre a fetu sului. embryogeny [.embri'odsini] s. (biol.) embriogenie. embryologist [.embri'o kxrjist] s. embriolog. embryology [iembri'otad3i]s. (biol.)embriologie. embryoni c [.embri'onik] adj. 1. (biol.) embrionar. 2. (fig.) embrionar, în germen, nedezvo ltat. embus [im'bAs, em-] (/nil.) vb. A. tr. a urca sau a încărca într-un (auto)camion sau autobuz. B. intr. a se urca într-un (autocamion sau autobuz; a încărca într-un (aut ocamion sau autobuz. emcee ['cm'si:, -'-] (amer. si.) I. s. prezentator al unui program de radioteleviziune. II. vb. tr. a prezenta (un program de radiotelevizi une) (prese, de la m a s t e r o f ceremonies). eme [i:m] s. (scot. înv.) unchi. e mend [i(:)'mend] vb. tr. v. e m e n d a t e (I). emendate ['hmendeiţ] I. vb. tr. a corecta, a îndrepta, a îmbunătăţi (im tot). II. adj. corectat, îmbunătăţit. emendation [ii ei.[an] s. îndreptare, îmbunătăţire, corectare (a unui text). emerald ['emarald] I. s. 1. smarald. 2. culoarea smaraldului. 3. (poligr.) corp de literă de 6,5 puncte. II. a dj. de smarald; de culoarea smaraldului. Emerald Isle [~ ail] s. (poetic) Irland a. emerge [i'ms:d3] vb. A. intr. 1. a se ivi, a apărea, a-şi face apariţia, a ieşi (la i veală); to ~ unscathed a scăpa teafăr / cu faţa curată. 2. (fig.) a ieşi la lumină sau la s afaţă. 3. (despre o problemă etc.) a se ridica, a ieşi în evidenţă, a apărea. B. tr. a face ră, a da la iveală. emergence [-cms] s. 1. ieşire, ivire, apariţie. 2. v. e m e r g e n



 c y (I). 3. (bot.) răsărire, înmugurire. emergency [i'nra:d3snsi] I. s. caz neprevăzut, necesitate extremă; împrejurare critică; pericol; avarie; ready for all emergencies ga ta pentru orice eventualitate; on~, in case of ~ în caz de necesitate; to provide for emergencies a lua măsuri pentru eventualităţi



neprevăzute; to meet an ~ a face faţă unei împrejurări critice; to rise to the ~ a fi la în ea situaţiei; in this ~ în această situaţie critică. II. adj. auxiliar, de schimb, de reze rvă. emergency brake [~ breik] s. (ferov.) frână de siguranţă; frână de rezervă. emergency [~ do:r] s. ieşire în caz de pericol. emergency exit [~ ,eksit] s.v. e m e r g e n c y d o o r . emergency landing [~ rlamdirj] s. (av.) aterizare forţată. emergency ma n [~ msn], pl. emergency men [~ men] s. 1. (sport) jucător de rezervă. 2. (jur.) por tărel. emergency means [~ mi:nz] s. pl. mijloace improvizate. emergency powers [~ ipauoz] s. pl. puteri extraordinare. emergency ration [~ .reifan] s. fond de rez ervă. emergency squad [~ skwod] s. (mar.) echipă de avarie. emergent [i'm3:d3ant] aa y. (geol.,fiz.) emergent, care iese la suprafaţă. emeritus [iO'meritss] adj. emerit. emeritus professor [~ prs'fesa'] s. profesor emerit (de obicei pensionar). emer sed [i'msist] aay. (bot.) emers. emersion [i(:)'m3:Jan] s. 1. (astron.) emersie, apariţie (a unui corp ceresc după eclipsă). 2. emersie, ieşire la suprafaţă / din imersiun (a unui submarin etc.). emery ['emori] s. 1. şmirghel; piatră de şlefuit. 2. (telin.) emeri. emery cloth [~ klo(:)0] s. 1. (telm.) pânză de şmirghel. 2. (text.) pânză abrazivă. 3. hârtie cu şmirghel. emery machine [~ msdîm] s. (telm.) maşină de polizat. emery paper f ~ ipeipor] s. hârtie de şmirghel / abrazivă. emery powder [~ ipauds'J s. (metal.) praf de şlefuit. emery wheel [~ /iw'i:l] s. (telm.) piatră de polizor; disc de rectifica t. emetic [i'metik] adj: s. (med.) emetic. emeto-cathartic ['emitouk3'0a:tik] ad j.,s. vomi-purgativ. cmeute [ei'ma:t, i:'mju:t] s. (fr.) răzmeriţă, răzvrătire, răscoală. e rant ['emigrant] I. adj. (de) emigrant. II. s. emigrant. emigrant ship [~ /ip[ s . vas de emigranţi. emigrate ['emigreit] I. vb. A. intr. 1. a emigra. 2. (amer.) a se stabili într-un alt stat («7» S.U.A.). 3. a se muta. B. tr. a face să emigreze. emig ration [icmi'greijan] s. emigraţie. emigratory ['emigrateri, -greit-] adj. de emig raţie. emigre ['emigrei] s. (fr.) emigrant. eminence ['eminons] s. 1. înălţime (de teren ), ridicătură, colină, gorgan. 2. (anat.) proeminenţă. 3. situaţie sus-pusă; to rise to ~ a ridica în rang, a ajunge la o poziţie înaltă; a deveni cineva. 4. Eminence (bis.) Emine nţă (titlu dat unui cardinal). eminent ['eminsnt] adj. 1. eminent, remarcabil. 2. (d espre terenuri etc.) înalt, ridicat. emir [e'mi3r, i'm-, Temi3r] s. emir. emissary ['emisari] s. 1. emisar, trimis. 2. canal de scurgere (în Roma antică). emission [i (:)'mi/an] s. 1. difuzare, răspândire, propagare. 2. (chim.) emanaţie, degajare (ae căld ură, de aburi etc.). 3. (fiziol.) secreţie. 4. (/iz.) emisiune, radiaţie, emanaţie (de e lectroni). 5. (ec.) emisiune (de bancnote etc.). emissive [i(:)'misiv] adj. emis , răspândit; difuzat. emit [i(:)'mit] vb. tr. 1. a răspândi, a exala (parfum etc.). 2. a emite, a scoate (un strigăt etc.). 3. a emite, a radia (căldura etc.). 4. a emite ( bancnote, timbre). emittance ]-sns] s. 1. emisivitate, putere de emisiune. 2. (f iz.) emitanţă. emitter [-ar] s. emiţător; transmiţător. ciuma gee ['enra'dji:] s. (tnil. si ) mitralieră. emmer ['emor] s. (bot.) grâu moale, alac, tenchiu (Triticum dicoecum). emmet ['emit] s. (înv., dial.) furnică. emmetrope ['emitroup] s. (med.) emetrop. em metropia [.emi'troupis, -pjs] s. (med.) emetropie. emmetropic [lemitopik] adj. ( med.) emetrop. emollient [i'molisnt, e'm-] adj., s. emolient. emolument [i'molju msnt, e'm-] s. (mai ales pl.) remuneraţie, retribuţie; ~s of a Member of Parliament indemnizaţii de parlamentar. emote [i'mout] vb. intr. 1. a manifesta emoţie. 2. (tea tru) a simula emoţie. emotion [i'mou/an] s. 1. sentiment, simţământ; simţire; to appeal to the ~s a face apel la sentimente. 2. emoţie; eyes brimming with ~ ochi înduioşaţi; voic e touched with ~ voce emoţionată. emotional [-31] adj. 1. emoţional, afectiv; (med.) ~ disturbances turburări emoţionale. 2. emotiv; to be ~ a fi emotiv, a avea o fire em otivă. emotionalism [i'mou/nslizamj s. 1. emotivitate exagerată. 2. sentimentalism. emotionality [i.mou/s'naditi] s. emotivitate. emotionalize [i'mou/anslaiz] vb. t r. a trata (in mod) sentimental. emotionally [i'mou/anali] adv. afectiv, din pun ct de vedere sentimental. emotionless [i'moufanlis] adj. indiferent, impasibil. emotionlessness [-nis] s. indiferenţă, impasibilitate. emotive [i'moutiv] adj. 1. em otiv. 2. emoţional. emotiveness [-nis] s. emotivitate. emotivity [i:mou'tiviti] J, V. e m o t i v e n e s s . empale [im'peil, em-] vb. tr.v. i m p a l e (A). empa nel [im'paenal, em-] vb.tr. (jur.) a face lista (juriului); to ~ a juror a înscrie



 un jurat pe listă. empathy ['empoOi] s. 1. empatie, însimţire; pătrundere; 2. (psih.) e mpatie. empennage [,a:mpe'na:3] s. (fr., av.) ampenaj. emperor ['empare'] s. 1. îm părat. 2. (sl.) (om) beat.



 321 encephalitis



empty-hearted [~'ho:tid] adj. (jig.) fără inimă. emperor penguin ['enipara -perjgwin] s. (omit.) pinguin regal (Aptenodytesforsteri). emptying femptiirj] s. 1. golire , dezertare. 2. pl. (amer. fam.) drojdie de vin, 3. pl. emphasis ['emibsis],/?/. emphases ['emfasKz] s. 1. accentuare, subliniere; forţă/ putere de expresivitate, e locinţă; to lay special ~ a sublinia / a accentua în mod special; to ask (amer. fam.) fermenţi, dospeală. 4. pl. depuneri, sedimente. with ~ a cere cu insistenţă. 2. accentua re, accent (pe un cuvânt, pe o silabă). 3. (arte) empty-stomached ['empti'stAinakt] ad/, (jig.) cu burta goală, flămând. contur reliefat. 4. (poligr.) caractere cursive / italice; caractere spaţiatc. empty trip [~ trip] s. (tehn.) cursă în gol. empurple [i m'p3:pl, em-] vb. tr. a înroşi, a împurpura. emphasize f'emfesaiz] vb. tr. 1. a scoate în evidenţă, a reliefa, a accentua, a sublinia. empyreal [lempai'riOal, em'pirbl] adj . empireal, din partea cea mai înaltă a cerului; 2. a pune un accent special pe. 3. (fon.) a pune accentul pe (o silaba etc.) 4. (muz.) a da ceresc; sublim. măsura la . empyrean [.cmpm'riian] I. s. empireu. II. adj. v. e m p y r e a l . emphatic [ im'faetik, em-] I. adj. 1. (despre modul de exprimare etc.) energic; (despre ton ) autoritar; (despre refuzuri) absolut, categoric; (despre culori) ţipător, viu, bătător emu i'i:mju:] s. (ornit.) emu (Dromiceius sp.). la ochi; ~ gesture gest energic . 2. (despre stil) emfatic. 3. insistent, stăruitor; he was emulate ['emjuleit] vb . tr. a fi în întrecere cu, a rivaliza cu; a căuta să întreacă / să quite ~ about it a insi t asupra acestui lucru. II. s. pl. termeni energici. depăşească; he has ~d your courag e a căutat să te întreacă în curaj. emulation [icmju'lei/sn] s. întrecere, rivalitate; conc renţă; emulaţie. emphysema [.emfi'simw] s. (med.) emfizem. emulative ['emjubtiv, -leit -] adj. ambiţios la întreceri; plin de râvnă; ~spirit spirit de Empire ['empab1", a:rj'p i3r] (fr.) I.s. stil Empire. II. adj. în stil Empire. 1 empire ['empab "] I. s. 1. imperiu, stăpânire, putere; to establish one's ~ over smth. emulaţie. a pune stăpânire pe ceva, a lua în stăpânire ceva. 2. imperiu, împărăţie; the Empire emulator ['emjuleit3r] s. ul; rival, concurent. a) Imperiul Britanic; b) (ist. Franţei) primul imperiu (1804 -1814); c) (ist.) Sfântul Imperiu emulgent [i'niAld33nt] adj. (fiziol., despre vas e) care duce sângele la rinichi. Roman. II. adj. de imperiu; imperial. emulous fem jubs] adj. care rivalizează; (of) doritor (de), însetat (după), râvnitor (la). Empire Ci ty ['empab .siti] s. (amer.) (folosit ca supranume) oraşul New York. emulsify [i'n iAlsifai] vb. A. tr. a emulsiona. B. intr. a forma emulsii. Empire Day [~ dei] s . ziua imperiului britanic (sărbătorită pe 24 mai, ziua de naştere emulsion [i'niAlfcn] s. emulsie. a Reginei Victoria). emulsive [i'niAlsiv] adj. 1. (chim.) de emulsie ; lăptos, untos, uleios. 2. (med.) calmant, liniştitor. Empire State ['empab steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul New York. Empire State of the South [~ ov < a 'sau8] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul 5 en [en] s. 1. en, denum irea literei n. 2. (poligr.) semipătrişor, litera n ca unitate de măsură a unui rând de ti par. Georgia. enable [i'neibl,e'n-] vb.tr. to ~ to a îngădui să, a permite să, a pune în s ituaţia/starea/ empiric [em'pirik, im-] I. s. 1. empirist. 2. medic şarlatan. II. ad j. empiric. condiţia de a; a da (cuiva) posibilitatea / putinţa de a; a împuternici, a autoriza, a învrednici, empirical [-P1] adj. v. e m p i r i c (II). a îndritui să; a da (cuiva) dreptul să. empiricism [em'pirisizam] s. empirism. empiricist [em'piris ist] s. empirist. enact [i'naskt, e'n-] vb. tr. 1. a legifera; a da putere de le ge (c« dat.); a promulga, a adopta (a lege); a decreta, a hotărî. 2. a pune în scenă; a ju ca (o piesă, un rol), a interpreta. 3. (mv.) empirio-criticism [em'piriou'kritisiz sm] s. empirio-criticism. a influenţa, a înrâuri. emplace [im'pleis, cm-] vb. tr. a am plasa. enacting clauses [i'nsktirj »kb:zis] s. pl. (jur.) dispoziţii ale unei legi. emplacement [im'pleismant, em-] s. 1. amplasament, (loc de) aşezare, poziţie. 2. mon tare enaction [i'nsek/^n] s. v. e n a c t m e n t . pe poziţie. 3. destinaţie (pentr u locuinţe etc.). 4. (mil.) amplasament, platforma pentru tun; tranşeu pentru tun sa w mitralieră; cuib de mitralieră. enactment [i'mektmant] s. (jur.) 1. legiferare (a unei măsuri); promulgare, adoptare emplane [im'plein, em-] vb. (av.) A. intr. a se urca în avion. B. tr. a urca (trupe, bagaje) (a unei legi), decret, ordonanţă. 2. leg e. 3. pl. prevederi (ale unei legi). în avion. enactor [i'naskta1"] s. 1. legiuito r, de legi. 2. (teatru) actor, interpret. enamel [i'nasm^l] I. s. 1. smalţ, email,



 glazură. 2. smalţ dentar. 3. articol cosmetic, employ [im'pbi,em-]I. vb. A.tr. 1. a întrebuinţa, a folosi, a face uz de; to ~ a method again a relua un procedeu. 2. a da de lucru (cuiva), a angaja; to ~ twenty workmen a alifie cosmetică. 4. pictură în / cu email. 5. vase smălţuite. II. vb. tr. 1. a smălţui, a emaila. angaja (sau a avea ang ajaţi) douăzeci de oameni; to ~ smb. as secretary a angaja pe 2. (fig.) a smălţa, a acop eri, a împestriţa, a împodobi, a presăra; fields ~ed with flowers cineva ca secretar; to be ~ed by a fi angajat la; that part of the population ~ed in câmpii smălţate cu flor i. 3. a picta cu email. 4. a satina (hârtia). agriculture acea parte a populaţiei ca re se îndeletniceşte cu agricultura. B. refl. a se ocupa, enamellar [-ar] adj. 1. (r ar) de smalţ, din email. 2. smălţuit, emailat. a se îndeletnici; how do you ~ yourself o f an evening? ce faci seara? cu ce te ocupi enamelled [-d] adj. 1. emailat, smălţuit . 2. satinat. seara? II. s. 1. slujbă, serviciu; out of ~fără serviciu; to be in the ~ of smb. a fi în serviciul enameller [~3r] s. v. e n a m e 11 i s t. cuiva. 2. (ame r. mar.) proprietar de corabie, armator. enamellist [-ist] s. smălţuitor. employable [-abl] I. adj. 1. capabil / apt de muncă. 2. care poate fi folosit / întrebuinţat. en amelware [i'nasmplwEa1"] s. articole emailate. enamour [i'na?mor,c'n-] vb. tr. 1 . a trezi dragostea (cuiva), a face să îndrăgească; tobe II. s. pl. forţe / braţe de muncă; i care pot munci, cei apţi de muncă. ~ed of a fi îndrăgostit de, a iubi. 2. a încânta, a su juga, a fermeca, a vrăji, a fascina. employe [sm'pbiei şi pronunţia franceză] ş. (fr.) (ra r) v. e m p l o y e e . employed [im'pbid, cm-] adj. ocupat; (aflat) în serviciu. enamoured [i'nzemsd, e'n-] adj. 1. (of) îndrăgostit, înamorat (de). 2. (jig.) (of) îndrăgo stit, fermecat, fascinat, vrăjit (de). employee [iempbi'i:,em'pbii:] ş. slujbaş, funcţio nar, angajat. employer [im'pbiV, em-] s. 1. întreprinzător, antreprenor. 2. patron, stăpân; body of enarm [in'a:m] vb. tr. (înv.) a înarma. ~s corpul patronilor, patronat. 3. (jur.) procurator. enate ['i:neit] s. rudă din partea mamei. en bloc [5rj 'bbk] adv. (jr.) în bloc; cu toţii. employers' association [im'pbbz a.sousi'ei/sn] s. sin dicat patronal. encaenia [en'simb] s. 1. festivitate, aniversare, comemorare (a fondării etc.). employment [im'pbimant, em-] s. 1. folosire, utilizare, întrebuinţare; ~ of children 2. Encaenia aniversare anuală a înfiinţării universităţii Oxford (în iunie). ilizarea copiilor (la muncă). 2. serviciu, ocupaţie; out of ~ fără serviciu. r employmen t agency [~ eid3s>nsi] s. birou sau agenţie de plasare; birou de tocmeli encage [i n'keid3, en-] vb. tr. 1. a închide / a băga / a pune în colivie sau cuşcă. 2. (fig.) a înte niţa, a băga la închisoare. (pentru muncitori). encamp [in'kasmp, en-] vb. A. fr. a aşez a în tabără. B. intr. a ridica / a aşeza o tabără. empoison [im'psizn, em-] vb. tr. a otrăv a învenina; to ~ smb. against a învenina pe encampment [-msnt] s. 1. tabără, lagăr; campam ent. 2. aşezare / organizare a unei cineva împotriva (cu gen.). tabere. emporia [em' poTia], pl. de la e m p o r i u m . encapsulate [in'kaepsjuleit, -sa-] vb. tr. a încapsula. emporium [em'poxbm], pl. emporiums sau emporia [-z] sau [em'pDirb] ş. 1. centru encapsulation [inrka?psju'leij"n, -sa-] ş. încapsulare. comercial; piaţă, antrep ozit, bază de mărfuri. 2. magazin marc; bazar. r encarnalize [in'kcr.nalaiz, en-] vb . tr. a încarna, a întrupa (si fig.). empower [im'pau9 , em-] vb. tr. 1. a împuternici ; a autoriza; to be - e d to a fi autorizat să. 2. a da posibilitate(a) (cuiva). e ncase [in'keis, en-] vb. tr. 1. a împacheta, a aşeza, a pune (într-o ladă, într-o cutie); a capsa. 2. a pune, a înrăma, a prinde; a acoperi. 3. (constr.) a cofra. ~d in armou r înzăuat, empress ['empris] s. împărăteasă. emprise [im'praiz] s. (înv. poetic) faptă vite / curajoasă, ispravă; knights of bold în zale, cu platoşă. encasement [-mant] s. 1. toc, c utie; înveliş (de protecţie), învelitoare; anvelopă; ambalaj. "* cavaleri viteji. 2. ambal are, împachetare, ambalaj. 3. (constr.) cofraj. emptily femptili] adv. în gol. empti ness ['emptinis] $. 1. vid; spaţiu gol / neocupat. 2. (jig.) goliciune, uscăciune. e ncash [in'ksej, en-] vb. tr. (ec.) a încasa; a plăti sau a primi în numerar. 3. (fig.) deşertăciune, vanitate. encashment [-mant] s, (ec.) incaso; încasare; plată în numerar. e ncasing [in'kcisirj] s. 1. împachetare, ambalare; capsare. 2. (constr.) cofraj. 3. (tehn.) empty ['empti] I. adj. 1. gol, deşert, vid; ~purse pungă goală; ~ bottle stic lă goală. 2. nelocuit, pustiu; ~ street stradă pustie. 3. (jîg.) gol, fără conţinut; ~ head p sec; carcasă, manta. -words vorbe goale. 4. (fam.) flămând, înfometat; to feel ~a-i fi foame, a avea burta encaustic [en'ko:stik] I. adj. encaustic; pictat cu culori diluate cu ceară; smălţuit. goală. 5. (ferov.) fără încărcătură, gol; ~ waggon vagon fără î (mai II. ş. encaustică. ales pl.) ambalaj; tară; material gol / deşert; sac gol etc.,returned ~ ambalaj rctumat. encaustic ink [~ 'ink] s. (poligr.) cerneală penetrantă. 2. (ferov.) tren de marfă, mărfar gol. 3. casă nelocuită. 4. taxi liber. III. vb. A. tr



 . a deşerta, encaustum [enkoistsm] s. (anat.) smalţul dintelui. a goli (o sticlă, un s ertar etc.); a descărca (un vagon); a vărsa, a împrăştia; a da drumul; enceinte1 [airj'sas nt, şi pronunţia fi.] (fr.) I. adj. însărcinată, grea, gravidă. II. s. femeie a seca, a sco te (apa dintr-un puţ); a vidanja. B. intr. 1. (despre râuri) a se vărsa. 2. (despreînsărci nată, (femeie) gravidă. săli) a se goli. enceinte2 (jr. mii.) s. ziduri, metereze, întărit uri. encephala [en'kcfab] pl. de la encephaîon. empty-handed [~'ha2ndid] adj. (jig .) cu mâinile goale; to return ~ a se întoarce cu mâinile goale. encephalic [lenka'faîli k, -icnki-, -ense-] adj. encefalic. encephalitis [.enkefs'Iaitis, .ensef-, enrse f-] s. (med.) encefalită. empty-headed [~'hedid] adj. (fig.) fără cap; nepriceput; neşti utor.



 encephalogram 322



encephalogram [en'sefolougram] s. (mea1.) encefalogramă. e) a abuza de, a deranja; to ~ upon smb.'s kindness a abuza de bunătatea cuiva; to ~ upon smb.'s time a răpi timpul cuiva, a deranja pe cineva. encephalograph [en'sefolougra:f, -gra:f] s. ( med.) electroencefalograf. encroacher [-oc[ s. persoană care încalcă drepturile sau po sesiunile cuiva; năvălitor; encephalography [enisefo'logrofi] s. (mea1.) encefalogra fic. uzurpator. encephalon [en'kefolon, -se-, in-], pl. enccphala [-Io] s. (anat .) encefal: encroachingly [-inii] adv. prin abuz etc. (v. e n c r o a c h m e n t). enchain [in't/ein, en-] vb. tr. 1. a pune în lanţuri / în fiare, a lega cu lanţuri, a înlănţui, encroachment [-mont] s. 1. (upon, on) încălcare, violare, însuşire (cu gen.). 2 ire. a fereca. 2. (fig.) a lega, a înlănţui, a încătuşa. 3. (fig.) a lega, a uni, a strânge . (fig.) 3. uzurpare. 4. (med.) progres rapid (al unei boli). a ţintui, a captiva (atenţia etc.). encrust [in'krAst, irj-, en-] vb. A. tr. 1. a incrusta, a polei. 2 . a acoperi (cu o coajă, enchainment [-mont] s. 1. înlănţuire, încătuşare; 2. (/ig.) încătu ire. enchant [in't/a:nt, en-J vb. tr. a încânta, a fermeca, a vrăji, a desfăta, a umple de încântare. pojghiţă, rugină etc.). 3. a împodobi. B. intr. a prinde coajă / pojghiţă; a a se acoperi (cu rugină, crustă etc.). enchanted [-id] adj. 1. fermecat, vrăjit. 2. ( with) (/ig.) fermecat, încântat (de). encrustment [-mont] s. 1. incrustare. 2. forma re a unei cruste / a unei pojghiţe. 3. crustă, enchanter [-or] s. vrăjitor (şi fig.). en chanter's nightshade [in'tfumtoz 'nait-Jeid] s. (bot.) tilişca, iarba-vrăjitoarei (C ircaea pojghiţă. 4. glazură. encumber [in'kAmbor, in-, en-] vb. tr. 1. a împiedica, a stân jeni, a îngreuna, a jena; iutetiana). a prejudicia. 2. a împovăra, a greva, a încărca (cu datorii etc.). 3. a bloca, â sta în calea enchanting [in't/a:ntirj, en-] arf/. încântător, fermecător, desfătător. enchantment [in'tjdmtmont, en-] s. 1. vrăji, farmece. 2. încântare desfătare, farmec, (cu gen.). encumbrance [in'kAmbrans, in-, en-] s. 1. obstacol, piedică, greutate, dificultate. vrajă. enchantress [in'tfu:ntris] s. 1. vrăjitoare. 2 . (fig.) vrăjitoare; femeie fermecătoare / nurlie. 2. povară. 3. persoană întreţinută (mai s un copil); without ~ fără copii. 4. (yur.) datorie, enchase [in't/eis, en-] vb. tr . 1. a monta, a fixa (o piatra scumpă). 2. a cizela, a şlefui. ipotecă. encumbrancer [ -or] s. (jur.) creditor, ipotecar. 3. a împodobi (prin gravare, incrustaţii etc.). e ncurtain [in'koitan, -tin, en-] vb. tr. 1. a pune perdele, a împodobi cu perdele. 2. (fig.) enchaser [or] s. cizelator; gravor; bijutier. enchiridion [ienkai'ri:d ion],pl. enchiridions [-z] sa» enchiridia [-dis] s. ghid, călăuză, a ascunde. encyclic(a l) [cn'siklik(al), in-] (bis.) I. adj. enciclic, circular (destinat unei nmri ma nual. circulaţii). II. s. enciclică. enchisel [in'tjîzsl] vb. tr. a dăltui. encyclopaedi a [en.saiklou'pi:dio, in-, -klo'p-] s. enciclopedie. encincture [in'sirjJtJV] I. vb. tr. a înconjura, a încinge. II. s. (rar, fig.) cingătoare, brâu. encyclopaedic(al) [enisaiklou'pi:dik(ol)] adj. enciclopedic. encipher [inisaifor] I. vb. tr. a cif ra. II. s. text cifrat. encyclopaedism [en.saiklou'pkdizam] s. 1.,caracter encic lopedic. 2. cunoştinţe encircle [in'so:kl, en-] vb. tr. a încercui, a înconjura. enciclo pedice. encirclement [-mont] s. încercuire, înconjurare. encyclopaedist [en>saiklou' pi:dist] s. enciclopedist. encircling [-irj] adj. (mil.) de învăluire. encyclopaediz e [en


 o ieşire; proprietate particulară), a delimita. 4. a pune / a închide în plic; a alătura, a trimite, a anexa; f/am.) no ~ nemăsurat, nespus, extrem, grozav de mult; no ~ ob liged to you vă sunt the ~d letter scrisoarea anexată / alăturată; ~d you will find veţi gă i aci anexat. nespus de / profund recunoscător / îndatorat; (fam.) no ~ of a) puzder ie / grămadă / mulţime enclosed motor [in'klouzd 'mout3r] s. (electr.) motor capsulat / blindat. de; b) minunat, grozav, extraordinar, fără pereche; no ~ of troubles o grăm adă de necazuri enclosing rock [in'klouzin rok] s. (geol.) rocă înglobantă. / neplăceri; b elele curg; he is no ~ of a fellow e un băiat fără pereche / de zahăr, e o enclosure [in 'kloiyo'] s. 1. îngrăditură, loc îngrădit / împrejmuit; incintă; delimitare. minune / o com / o bogăţie de băiat; we had no ~ of a time am petrecut minunat / 2. ogradă, curte. 3. o col, ţarc. 4. îngrădire, împrejmuire. 5. anexă, conţinut, cuprins (într-o straşnic / de min on ~ a) (despre păr) în sus, drept, măciucă; ţeapăn; b) la rând, în scrisoare sau într-un p . (ist.) îngrădire / împrejmuire de către marii proprietari (a şir, fără întrerupere; three s on ~ trei ani în şir; to begin at the wrong ~ a începe proprietăţilor obşteşti sau indivi le). 7. (teltn.) inserţie, bordură, ramă; montură, l a porni greşit; at loose ~s în stare h otică, alandala, brambura; to go off the deep ~ a armătură. izbucni, a da în clocot; in the ~a) în cele din urmă, în sfârşit; b) în definitiv; to have a enclothe [in'klouâ, in-, e vb. tr. a îmbrăca, a înveşmânta. thing at one's fingers' ~s a şti ceva la perfecţie / pe d ost; and there's an ~ of itî şi encloud [in'klaud, ii]-, en-] vb. tr. a înnora, a acop eri cu nori. cu asta, basta!; (şi) asta-i tot! 2. (obştescul) sfârşit, moarte; he is nea r his ~ nu mai are encode [in'koud, in-, en-] vb. tr. a coda, a cifra. mult de t răit, e pe moarte. 3. rămăşiţă, rest; cap, capăt, fragment; candle ~s mucuri, capete encode -or] s. (cib. etc.) codificator. / capetele de lumânare; odds and ~s rămăşiţe, resturi, ve chituri. 4. ţel, scop, ţintă; to this / that ~ în acest scop; / to gain one's ~s a-şi real iza scopurile / scopul. 5. rezultat, concluzie, encoffin [in'kofin, in-, en-] vb . tr. (rar) a pune în sicriu; a înmormânta (şi fig.). urmare; it is difficult to foresee the ~ urmările sunt greu de prevăzut, e greu de prevăzut encomia [en'koumjo, -mis] pl . de la e n c o m i u m. sfârşitul. 6. fund (tie butoi, ae vas). 7. pl. (constr.) sc urtături pentru export. 8. (mine) encomiast [cn'koumiasst, erj-] s. panegirist; ad ulator, om linguşitor. capăt (de galerie). 9. (mar.) capătul parâmei; parâmă scurtă. 10. (s t) extremă (la rugbi). encomiastic(al) [en'koumi'aîstik(ol)] adj. elogios, laudativ. II. vb. A. tr. a sfârşi, a isprăvi, a termina; (pop.) a conchide. B. intr. 1. a se sfârşi , a se encomiastically [-oii] adv. în mod elogios, laudativ. encomium [en'koumiom] ,pl. si encomia [en'koumjo, -mia] s. laudă, elogiu, panegiric, isprăvi, a se'termina , a se mântui. 2. to ~in a sfârşi prin I cu; to ~in smoke a se spulbera, a se duce pe apa sâmbetei, a se face praf şi pulbere; to ~off / up a se termina, a se întrerupe, di scurs elogios. encompass [in'kAiupos, in-, en-] vb. tr. 1. a înconjura, a încinge, a împrejmui, a închide; a se opri, a lua sfârşit. (mii.) a împresura. 2. a cuprinde. 3. (fi g.) a înconjura, a asalta; a nu da pace (cuiva); cares endamage [in'daemid3] vb. t r. a vătăma; a face un rău (cu dat.). ~ed her grijile nu-i dădeau pace, grijile o asalta u. 4. (fig.) a înşela, a amăgi (prin linguşiri); endamagement [-mont] s. vătămare. 5. (înv. g.) a prinde, a pune stăpânire pe. endanger [in'deina3or, en-] vb. tr. a primejdui, a pune în primejdie I în pericol, a periclita, encompassment [in'kAinposmont] s. încon jurare, împrejmuire. a expune. r r encore [on'ko: , -'koo ,'--] (fr.) I. interj, b is! II. s. bis, bisare. III. vb. tr. a bisa; a striga end block [end bbk] s. (te hn.) placă-calibru. bis (cuiva); a chema, a cere din nou. end bond [~ bond) s. (ch im.) legătură terminală. encounter [in'kaunto', in-, en-] I. vb. A. tr. 1. a întâlni; a ieş înaintea (cuiva), a se endbrain ['endbrein] s. (anat.) telencefal. întâlni cu, a da d e / peste. 2. a se ciocni de; a avea o ciocnire cu; a se opune (cuiva). end cell ['end sel] s. (electr.) celulă de rezervă. 3. a da de, a se izbi de, a întâmpina (greutăţi etc.). B. intr. a se întâlni. II. s. 1. întâlnire endear [in'dior, en-] vb. tr. 1. a fac e să-i fie drag sau (şi) mai drag, a face să iubească întâmplătoare / neprevăzută. 2. ciocn ptă, încăierare, conflict. 3. (fit.) ciocnire, şoc. / să îndrăgească sau să iubească / să î ult. 2. (înv.) a ridica preţul (cu encourage [in'kArid3, irj-, en-] vb. tr. 1. a încur aja, a îmbărbăta; a da curaj, a insufla gen.), a scumpi. 3. (înv.) a câştiga afecţiunea (cu ). curaj (cuiva). 2. a încuraja, a susţine, a sprijini, a stimula, a promova, a favo riza, a privi endearment [in'diomont, en-] s. 1. îndrăgire, ataşament, afecţiune, dragos te, iubire. cu ochi buni. 3. a instiga, a aţâţa, a întărâta. 2. mângâiere, dezmierdare, ali : 3. farmec, atracţie, nuri. encouragement [-mont] s. 1. încurajare, îmbărbătare. 2. încura are, sprijinire, stimulare, endeavor [in'devor] vb., s. (amer.) v. e n d e a v o



 u r . promovare. 3. instigare, aţâţare. endeavour I. vb. tr. a se strădui, a se sforţa, a se căzni, a se sili; a încerca, a căuta. encourager [-or] s. 1. susţinător, sprijinitor. 2. instigator, aţâţător. II. s. sforţare, efort, silinţă, străduinţă, încercare; I made it ase m-am străduit encouraging [-in] adj. 1. încurajator, care îmbărbătează. 2. încurajator, r de să le intru în voie. speranţe. endecagon [en'dekogon] s. (geom.) endecagon. endem ic [cn'dcmik] (med.) I. adj. endemic, cu caracter local. II. s. endemic, boală enc rimson [in'krimzn, irj-, en-] vb. tr. a colora în roşu, a înroşi. encroach [in'krout/, i n-, en-] vb. intr. to ~ upon a) a încălca, a viola, a atenta la, a-şi endemică. endemica lly [-oii] aaV. endemic. însuşi; b) a năvăli în; c) a uzurpa; d) a pune stăpânire pe; a se e simţit; a-şi cere end face ['end feis] s. (tehn.) parte / secţiune frontală. drepturil e; old age ~ed upon him începea să îmbătrânească, bătrâneţea îşi cerea drepturile:



 323 enframe



end-fast [~'fu:st] adj. (aşezat) în picioare, drept, vertical. end frame [~ freim] 1 . (cin.) titlu final; fine. 2. (text.) maşină finală. end game [~ geim] s. final de pa rtidă. end gauge [~ geid3l s. (telm.) calibru vergea. endgate ['endgeit] s. (auto) 1. uşă din spate (la o autoduba etc.). 2. capac rabatabil (l« portbagaj). endiadem [e n'daisdem] vb. tr. a încorona. endictment [in'daitmant] s. v. i n d i c t m e n t . ending ['endirj] I.s. 1. concluzie, încheiere; sfârşit, terminare, final,capăt; (prov. ) 'tis never a bad day that has a good ~ totu-i bine când se sfârşeşte (cu) bine. 2. (gr am.) desinenţă; terminaţie. 3. (teAt.) pârlire, gazare. II. adj. de încheiere, de sfârşit, al, terminal. end iron ['end laian] v. a n d i r o n . endive ['endiv] s. (bot.) 1. cicoare (de vară) (Cichorium intybus). 2. andivă, cicoare-de-grădină (Cichorium etul ivia). endless ['endlis] adj. fără sfârşit / Iară capăt, nesfârşit, infinit; neîntrerupt, c , necontenit. endless band [~ 'ba^nd] s. (telm.) bandă / curea fără sfârşit. endless belt [~ 'belt] s. v. e n d l e s s b a n d . endless cable [~ 'keibl] s. v. e n d l e s s b a n d . endless chain [~ 't/cin] s. 1. (telm.) lanţ fără sfârşit. 2. (text.) urzeală fără capăt. endlessness fcndlisnis] s. nemărginire. endless paper ['endlis 'peipa1"] s. bandă de hârtie. endless saw [~ 'so:] s. ferăstrău cu panglică. endless screw [~ 'skru:] s . 1. (telm.) şurub Iară fine, şurubul lui Arhimede, şurub melcat. 2. (ţe/m.) melc, şnec. en less track [~ 'trsek] s. (auto) şenilă. end line ['end lain] ş. (sport) linie de fund. endlong ['endbnj adv. 1. în lungime, de-a lungul. 2. drept, în picioare, vertical. end-man ['cndma?n] s. 1. ultimul (om) (dintr-un sir). 2. extremist. endmost ['en dinoust] adj. (rar) cel mai depărtat, extrem. endocarditis [iendouka:'daitis] s. ( med.) endocardită, inflamaţia cndocardului. endocardium [icndou'kaidiam] s. (anat.) endocard. endocarp ['endoukcr.pj s. (bot.) endocarp. endocentric [icndou'sentrik ] adj. (gram.) endoeentric. endocrine l'endoukrain] I. adj. endocrin. II. s. gla ndă endocrină. endocrinology [.endoukrai'nDbd3i] s. (med.) endocrinologie. endoderm ['cndoudsmi] s. (biol.) endoderm. endodermis [.cndou'damiisj s. (bot.) cndodcrm(ă) . endoenzym ['endou'cnzim] s. v. e n d o e n % y m c. endoenzyme [icndou'enzaim] s. (bioch.) endoenzimă. end-of-steel town ['end3v'sti:l tăun] s. (canad.) oraş situat la capătul unei căi ferate. endogamous [en'dogsmas] adj. (biol.) endogam. endogamy [en'dogami] s. (biol.) endogamie. endogen ['end3d3en, -dou-] s. (bot.) monocotil edon. endogenous [en'd^inss] adj. (biol.) endogen. endogeny [cn'dod^ini] s. (bio l.) endogeneză. endolymph ['endoulimfj s. (anat.) cndolimfa. endomorphism [.endou' mo:fiz3m] s. (mineral.) endomorfism. end-on ['end'on[ adj., adv. cu capătul înainte (îndreptat spre un obiect); perpendicular. endophasia ['endou'fcizjia, -3/3-] s. ( psih.) endofazic. endophyte l'cndoufait] s. (bot.) endofită. endoplasm l'endouptez sm] s. (bot.) endoplasm. endorsable [in'daisabl] adj. (ec.) andosabil. endorse [ in'do:s, en-[ vb, tr. 1. a semna pe verso. 2. (ec.) a andosa. 3. to ~over a gira (o cambie). 4. a sancţiona, a aproba, a confirma (o lege, o măsură, o hotărâre); a spriji ni, a susţine, a-şi însuşi (un punct de vedere). endorsee bendo:'si:] s. (ec.) andosant (al unei poliţe). endorsement [in'dxsmsnt, en-[ s. 1. (ec.) andosare, gir. 2. sancţi onare; aprobare, confirmare; sprijinire; însuşire. endorser [in'dn:sar] s. (ec.) gir ant. endoscope fendouskoup] s. (med.) endoscop. endosmosis [-endDs'mousis] s. (j iz.) endosmoză. endosperm ['endouspsmi] s. (bot.) endospermă. endospermic [-cndou'sp amiik] adj. (bot.) endospermic. endospore l'endousps:1", -spD3r] s. (bot.) endos por. endothecium [icndou'Gii/iam, -siam],/?/. endothecia [-/ia, -sia] s. (bot.) endotecă. endothelium f^ndoi/Sirliam], pl. endothelia [icndou'Qiilia, -\p\ s. (fiz iol.) endoteliu. endothermic bendou'Osmiik] s. (chim.) endotcnnic. endotoxin [ic ndou'toksin] s. (bioch.) endotoxină. endow [in'dau, en-[ vb. tr. 1. a înzestra, a do ta; a da ca zestre (cuiva). 2. a lăsa moştenire (cuiva). 3. a învesti. 4. (fig.) a înzes tra, a dărui, a hărăzi; man is ~ed with reason omul e înzestrat cu raţiune. 5. a da anumit e drepturi (cuiva). endowment [-nwnt] s. 1. înzestrare, dăruire, încredinţare, dotare; ~ with information comunicare de ştiri / de informaţii. 2. înzestrare, talent, dar; însuşir i; mental ~s înzestrări spirituale. 3, fundaţie, aşezământ, dotare. end paper ['end pcipa1" s. (poligr.) pagină albă la începutul şi la sfârşitul unei cărţi. end phase [~ Teiz] s. (t fază finală. end piece [~ pi:s] s. capăt, vârf. end play [~ piei] ş. (telm.) joc axial.



 end position [~ pa.zi/^n] s. (av.) poziţie finală. end pressure [~ ipreJV] s. (telm. ) presiune de reazem; presare pe muchie. end product [~ ipn>dAkt] s. (ec.) produ s finit. end speech [~ spi:t/] s. epilog. end-tipper ['enditips1"] s. (auto) benă cu basculare spre spate. endue [in'dju:, en-] vb. tr. 1. (înv.) a îmbrăca, a înveşmânta. 2. a înzestra, a aproviziona, a prevedea, a dota. end-up fend'Ap] adj. (fam.) 1. cu vâr ful în sus. 2. (cu nasul) cârn. endurable [in'djuarabl, en-, -djaar-] adj. 1. suport abil. 2. (rar) durabil, trainic. endurableness [-nis] s. (rar) durabilitate, trăin icie, rezistenţă. endurance [in'djuarans.en-] s. 1.rezistenţă,răbdare. 2.suferinţă,durere.3 zistenţă, trăinicie, soliditate, stabilitate. 4. durată; dăinuire, lungă durată, viaţă lung itate. endurance limit [~ ilimit] s. (telm.) limită de rezistenţă la oboseală. endure [i n'djusr, en-, -'djoa1"] vb. A. tr. a îndura, a răbda, a rezista la, a suferi, a supo rta; he could not ~ the thought of nu putea suporta gândul de a (sau cu gen.), nu se putea împăca cu gândul (că sau cu gen.) I cu ideea (că sau cu gen.). B. i/itr. a ţine, a dura, a dăinui, a se prelungi; as long as life ~s în decursul întregii vieţi, până la moart . enduring [in'djusrinj adj. 1. trainic, solid, durabil; de durată. 2. răbdător. end-v iew ['end vju:j s. (arte) tuşe finale, ultimele trăsături. end wall [~ wo:l] s. (const r.) perete frontal. endways [~wciz] adv. 1. cu capătul înainte / în faţă. 2. în picioare, d ept, stând în cap; perpendicular. 3. cu faţa (la cel care priveşte). 4. dc-a lungul, în lu ng. endwise [~waiz] adv. v. e n d w a y s . enema ['enima, i'nimia], pl. enemas [-z] sau enemata [s'nemats] s. (med.) 1. clismă, spălătură intestinală, (pop.) clistir. 2. (şi ~ pump) clistir, siring. enemy ['enimi, -nani-] I. s. 1. inamic, duşman, vrăjmaş, p otrivnic, adversar; class ~ duşman de clasă; public ~ inamic public; the last ~ moar tea; 


 adv. în mod forţat, silit. enforcement [in'fo:sni3nt] s. 1. forţare, silire,constrângere ; presiune. 2. (jur.) aplicare, executare; intrare în vigoare (a unei legi). 3. (j ur. înv.) sancţiune. enframe [in'freim, en-] vb. tr. a încadra, a înrăma.



 enfranchise 324



enfranchise [in'frfent/aiz, en-J vb. tr. 1. a acorda drepturi electorale (cuiva) , a acorda drept de vot (cuiva). 2. a acorda (»//«/' oras) dreptul de a fi reprezent at în parlament. 3. a (e)libera, a pune în libertate. 4. a acorda (cuiva) naturaliza re; a împământeni, a încet㍠ţeni (^ fig.). enfranchisement [in'fraent/izmont] s. 1. acorda a dreptului electoral saw (unui oraş) a dreptului de a fi reprezentat în parlament. 2. (e)liberare, punere în libertate. 3. împământenire, încetăţcnire (fi fig.). engage [in'g 3, in-, en-] vb. A. tr. 1. a angaja, a tocmi, a năimi; a reţine (dinainte); they ref used to ~him au refuzat să-1 angajeze. 2. pasiv a fi ocupat, a nu avea timp; tell them I am ~d spune-le că sunt ocupat. 3. a absorbi, a reţine, a captiva, a atrage, a pune stăpânire pe; to ~ smb.'s attention a reţine / a atrage atenţia cuiva. 4. a angaja , a lega; to ~ by new commitments a angaja prin noi obligaţii. 5. a logodi. 6. (/n il.) a angaja (o luptă); a deschide focul împotriva (cu gen.); a ataca; to be ~d in hostilities a lua parte la ostilităţi / la lupte. 7. (tehn.) a angaja; a angrena; a prinde; a bucla. B. intr.-l. a se angaja, a se obliga, a se lega, a-şi lua obligaţia / angajamentul; 2. to ~ in discussion with smb. a se angaja într-o discuţie cu cine va; to ~ in business a se apuca de afaceri; to ~ in politics a se lansa în politică; to ~ with a se angaja în luptă cu. engaged [-d] adj. 1. (in) ocupat (cu), prins (cu ), angajat (în); he is ~d in bookbinding se ocupă cu legătoria de cărţi. 2. logodit; they are ~ sunt logodiţi. 3. (tehn.) angajat, angrenat; cuplat. engagement [in'geid3mon t] s. 1. ocupaţie, treabă. 2. întâlnire, rendez-vous; invitaţie. 3. angajament, făgăduinţă, e; to meet one's ~s a-şi îndeplini obligaţiile; a-şi plăti datoriile; to be under an ~ a f i legat printr-o obligaţie. 4. logodnă. 5. (mil.) luptă, încăierare. 6. (tehn.) angajare, angrenare; buclare; cuplare. engagement pad [~ pasd] s. agendă de buzunar. engagem ent ring [~ rin] s- inel de logodnă. engaging [in'geid3in] adj. 1. fermecător, încântător, nurliu, plin de farmec, cu vino-ncoace, atrăgător. 2. (tehn.) de angrenare, care an grenează. engaging lever [~ li:vor] s. (tehn.) pârghie de pornire; levier de cuplare . engagingness [in'geid3inis] s. farmec, atracţie. " engarland [in'go:lond] vb. tr . (poetic) a împodobi cu ghirlande, a încununa. engender [intends 1 , en-] vb. tr. 1 . a da naştere la, a genera, a stârni, a atrage (după sine), a provoca. 2. a produce. 3. a promova, a favoriza. engenderment [in^endomont, en-] s. generare, naştere, pr ovocare. engine ['cna^in] I. s. 1. (tehn.) maşină; motor. 2. (tehn.) locomotivă; maşină cu abur. 3. (fig.) instrument, agent, mijloc. 4. pompă de incendiu; unelte / maşini de război, piese de artilerie; instrumente de tortură. 5. (fig.) chichiţă, meşteşug, şiretlic . (fnv.) spirit, inteligenţă, pricepere. II. vb. tr. a pune în acţiune / în mişcare, a mişc engine attendant [~ o'tendont] s. (tehn.) mecanic, maşinist; (ferov.) mecanic (de locomotivă). engine bay [~ bei] s. (ferov.) loc de garare pentru locomotive, depou . engine bearer [~ ib£orer] s. 1. (tehn.) saşiul motorului. 2. (nwr.) carlingă. engine bed [~ bed] s. (tehn.) suport de motor; batiu. engine body [~ .bodi] s. (tehn.) corpul motorului. engine builder [~ rbildor] s. (tehn.) constructor de maşini, in giner mecanic. engine building [~ ibildin] s. (tehn.) construcţie de maşini. engine cooling [~ ikudirj] s. (tehn.) răcirea motorului. engine-crew [~kru:] s. (ferov.) echipa locomotivei. engine-driver [~idraivor] s. (ferov.) mecanic (ae locomotivă), maşinist. engineer [iend3i'nior] I. s. 1. inginer; civil ~a) inginer civil; b) pr oiectant, desenator. 2. mecanic, maşinist; electrical ~electrotehnician, muncitor în industria electrotehnică; 3. maşinist (mar. în Anglia; ferov. în S.U.A.). 4. metalurgis t; Amalgamated Engineers' Union Uniunea sindicatelor muncitorilor din metalurgie . 5. (/nil.) genist, pionier; Royal Engineers, (amer.) Corps of Engineers trupe / unităţi de geniu. II. vb. A. tr. 1. a construi, a ridica; a proiecta. 2. (fam.) a născoci, a inventa, a scorni. 3. a pune la cale, a aranja. B. intr. a lucra ca ing iner. engineer force [~ fo:s] s. (/nil.) trupe de geniu. engineering [lena^i'nio rirj] s. 1. inginerie; artă inginerească; tehnică / construcţie de maşini, electrical ~ele ctrotehnică. 2. (/nil.) geniu. 3. (fam.) maşinaţiuni, uneltiri, urzeli, manevre. engin eering education [~ iedju(:)'kei/an] s. învăţământ tehnic. engineering industry [~ 'indost ri] s. industria metalurgică. engineering works [~ wa:ks) s. pl. uzină metalurgică, uz ină constructoare de maşini. engineership [end3i'nio/ip] s. inginerie; calitatea de inginer. engine fitter ['eno^in -fits1"] s. (tehn.) motor, ajustor. engine fuel



 [~ fjuol] s. (tehn.) carburant. engine hatch [~ ha^t/j s.ftnar.) spiraiul maşinii. engine hood [~ hud] s. (auto) capota motorului. engine house [~ haus] s. (tehn. ) hala / sala maşinilor. engine man [~ mam], pl. engine men [~ men] s. (tehn.) mec anic, maşinist. engine operator [~ .opareito1"] s. v. e n g i n e m a n . engine p lant [~ pla:nt] s. (tehn.) 1. instalaţie de maşini. 2. uzină pentru construirea locomo tivelor. engine room [~ ru(:)m] s. (tehn.) hala / sala maşinilor. enginery ['erufj insri] s. (rar, fam.) 1. maşini; maşinărie, instalaţii mecanice. 2. (mii.) geniu, artile rie. 3. (mii.) tehnică de luptă. 4. (fig.) maşinaţie. engine set ['end3in set] s: (av.) grup motopropulsor. engine trouble [~ itrAbl] s. (tehn.) pană de / Ia motor. engin e unit [~ iju:nit] s. (mec.) agregat. engine works ['ena^in wo:ks] s. pl. (folos it si ca sg.) uzină constructoare de maşini.



engird [in'go:d, irj-, en-], past si part. trec. engirded sau engirt [in'go:t, i n-, en-] vb. tr. a încinge, a înconjura, a îngrădi. engirdle [in'go:dl, irj-, en-] vb. t r. v. e n g i r d . engirt [in'goit, irj-, en-] past si part. trec. de la e n g i r d . Englander ['irjglondo', -ngl-] s. englez. English ['irjgli/] I. adj. eng lez, englezesc; II. s. 1. the English englezii. 2. engleza, limba engleză; Old ~ e ngleza veche (anii 700-1200); Middle ~ engleza medie (anii 1200-1500); Modern ~ engleza modernă (de la 1500 încoaa); in plain ~ direct, fără ocoluri, verde, pe şleau, des chis. 3. (poligr.) mitei, corp 14. III. vb. tr. (rar) a traduce în limba engleză. En glish-American type size [-o'merikon itaip saiz] s. (poligr.) sistem de puncte t ipografice anglo-american. English breakfast ['irjgli/ 'brekfost] s. mic-dejun c opios. English Canada [~ 'kamodo] s. Canada anglofonă. English Canadian [~ ko'neid jon] s. (canad.) canadian anglofon. English Channel [~ 't/asnal] s. the ~ Canalu l Mânecii. English ciphers [~'saifozjs. pl. cifre arabe. English daisy [~ 'dcizi] s. (amer. bot.) bănuţ, părăluţă (Bellis perennis). English figures [~ 'figoz] s. pl. v. E n g 1 i s h c i p h e r s . Englishism ['irjgli/izam, -ni-] s. 1. obicei englezesc ; trăsătură specific englezească. 2. expresie idiomatică folosită în Anglia, anglicism. 3. acţie deosebită pentru tot ce este englezesc. Englishman ['irjgli/mon], pl. Englishm en [-mon, -men] s. 1. englez. 2. (canad.) canadian anglofon. Englishman's tie [~ z tai] s. (mar.) nod marinăresc. English numbering ['irjgli/ 'nAinborirj] s. (text.) sistem de numerotare englezesc. English Reserve Corps [~ ri'zo:v ko:j s. (am er. mii.) subofiţerii şi trupa de rezervă. Englishry ['irjgli/rl] s. 1. origine / prov enienţă engleză. 2. (ist.) englezii din Irlanda. 3. (ist.) colonie engleză. 4. anglomani e. English welt ['irjgli/ 'welt] s. (text.) bordură tubulară. Englishwoman [~wumon], pl. Englishwomen [~iwimin] s. englezoaică. englut [irj'gUt] vb. tr. (rar) a înghiţi; a devora. engobe [a:n'goub] s. (ind. sticlei) cuvertă, engobă. engorge [in'go:d3, in, en-J vb. A. tr. a înfuleca, a îmbuca, a mânca lacom / hulpav; a devora. B. intr. a mân ca lacom / cu lăcomie, a înfuleca de zor. engorged [-d] adj. 1. îmbuibat, îndopat. 2. (m ea'.) congestionat. engorgement [-mont] s. 1. înfulecare; ghiftuire. 2. (mea'.) co ngestionare. engraft [in'grâ:ft, irj-, en-] vb. tr. 1. (upon; into) (hot.) a altoi , a grefa (pe, în). 2. (in) (fig.) a altoi; a transplanta, a sădi, a introduce; a înrădăci na (pe, în). 3. a încorpora (un lucru într-altul). 4. a întipări (rn minte). engraftment [ -mont] s. 1. (bot.) altoire, grefare, grefă. 2. (bot.) vlăstar, mlădiţă, altoi. 3. (fig.) altoire; transplantare, sădire, înrădăcinare. 4. întipărire. engrain [in'grein, irj-, en-] b. tr. 1. a picta imitând marmora sa» lemnul. 2. (text.) a impregna / a îmbiba cu. 3. (fig.) a impregna, a întipări, a grava, a înrădăcina. engrained [-d] adj. v. i n g r a i n e d. engram ['engraem] s. (psih.) engramă. engrave [in'greiv, irj-, en-] vb. tr. 1. a grava, a tăia, a cresta (în piatră, în lemn, în metal). 2. (on, upon) a imprima; a săd , a întipări (în): engraver [-orJ s. gravor. engraving [-irj] s. 1. gravare. 2. gravură. engrecn [in'griin, irj-, en-] vb. tr. (poetic) a înverzi. engross [in'grous, irj, en-] vb. tr. 1. a absorbi; a ocupa, a acapara, a monopoliza; it ~ed his whole attention i-a absorbit / captivat toată atenţia. 2. pasiv a fi absorbit / cufundat / adâncit; to be ~ed in thought a fi adâncit în gânduri. 3. (ist.) a acapara; a stoca (o marfă). 4. a copia cu litere mari. 5. (agr.) a îngraşă. engrosser [-or] s. 1. copist. 2. acaparator, monopolizator. engrossing [-irj] adj. 1. absorbant, absorbitor. 2. acaparator. 3. captivant; interesant. engrossment [-mont] s. absorbire; acaparar e. engulf [in'gAlf-, irj-, en-] vb. tr. 1. a arunca într-o prăpastie. 2. a scufunda. 3. (despre prăpăstii) a înghiţi. 4. (fam.) a înghiţi, a hăpăi, a îmbuca lacom / hulpav; a engulfment [-mont] s. scufundare (şifig). enhance [in'hams, en-, -'hzens] vb. tr.



 1. a mări, a spori; a intensifica; a ridica; a întări. 2. a agrava (o pedeapsă etc.). e nhancement [-mont] s. 1. mărire; sporire; intensificare; ridicare; întărire. 2. agrava re. enharmonic [ienha:'manik,'--'--] adj. (muz.) enharmonic. enhearten [en'ha:ta n, in-] vb. tr. a încuraja, a îmbărbăta, a ridica moralul (cuiva). enigma [i'nigmo, e'n] s. 1. enigmă; problemă, taină, mister. 2. persoană enigmatică / misterioasă, sfinx. cnigm tic(al) [.enig'mastik(3l)] adj. enigmatic, misterios, tainic. enigmatically [-i] adv. în mod enigmatic, misterios, tainic. enimic [i'nimic] adj. (chim.) enimic. e nisle [in'ail, en-] vb. tr. (poetic) 1. a preface într-o insulă. 2. a izola, a separ a. enjail [in^eil, en-] vb. tr. a întemniţa. enjamb(e)ment [in'd3^mmont, en-] s. (me tr.) îngambament, angambament. enjoin [in'dzoin, en-] vb. tr. 1. (on, upon) a impu ne, a porunci, a ordona; a cere; a prescrie (cuiva) (that ca); I ~ed that they s hould be silent am cerut ca ei să tacă. 2. (mai ales jur.) (from) a interzice, a opr i, a nu da voie (să, de a); to ~smb. from singing a interzice cuiva să cânte. enjoy [i n'd3oi, en-] vb. A. tr. 1. a savura; a se bucura de, a gusta; a-i plăcea; how did you ~ the poem? cum ţi-a plăcut poezia? 2. a se bucura / a se folosi de, a avea; he ~s



 325 ensure



enow [i'nau] adj., adv. (înv. poetic) v. e n o u g h . poor health nu se bucură de o sănătate bună, are o sănătate şubredă. B. refl. a se distra, a se veseli, a petrece; how d you ~ yourself? cum ai petrecut? cum te-ai distrat? enplane [in'plein, en-] vb. tr. v. e m p l a n e . enjoyable [-abl] adj. plăcut, care te umple de bucurie. enq uire [in'kwaia1", irj-, en-] vb. v. i n q u i r e . enjoyableness [-ablnis] s. s avurare; plăcere. enquiry [in'kwaiari] s.v. i n q u i r y . enjoyably [-abli] adv. plăcut; cu plăcere. enrage [in'reid3, en-] vb. tr. a înfuria, a mânia, a exaspera, a sc oate din sărite. enjoyment [-mant] ş. 1. mulţumire, satisfacţie; încântare, plăcere, desfăt bucurie. enragement [-mant] ş. furie, mânie. 2. stăpânire, posedare (a unui lucru care o feră plăcere sau un avantaj). enrank [in'rsrjk, en-] vb. tr. a ordona, a aşeza în rând. en kindle [in'kindl, en-] vb. tr. 1. a aprinde; a pune pe .foc. 2. (fig.) a aprinde , a aţâţa, enrapt [in'rspt, en-] adj. încântat, extaziat. a stârni, a trezi, a deştepta; a . enrapture [in'reeptjV] vb. tr. a încânta, a extazia, a răpi. enlace [in'leis, en-] v b. tr. 1. a încolăci, a încinge, a înconjura; a îmbrăţişa, a strânge. enraptured [in'raspt/ . încântat, extaziat. 2. (fig.) a întreţese, a împleti. enravish [in'reevi/, en-] vb. tr. v. e n r a p t u r e . enlarge [in'la:d3, en-] vb. A. tr. 1. a mări, a lărgi, a spor i, a extinde. 2. (amer. înv.) a enregiment [in'red3iment, en-, -i-'-] vb. tr. (mii .) & înregimenta (şi fig.). (e)libera, a scăpa (din închisoare, din robie). B. in/r. 1. a se mări, a se lărgi, a se extinde. enregister [in'red3istar, en-] vb. tr. a înregist ra, a trece pe listă, a însemna. 2. a se întinde (la vorbă, în scris), a vorbi şau a scrie e larg, a fi prolix. enrich [in'rit/, en-] vb. tr. 1. a îmbogăţi, a face bogat, a căpătui, a chivernisi. 2. (agr.) enlarged [-d] s. 1. (despre şedinţe etc.) lărgit. 2. (despre ediţii) adăugit. 3. damic, a îngraşă, a fertiliza, a îmbunătăţi. 3. (jîg.) a împodobi, a în nătăţi. mărinimos. 4. liber, slobod. enriching [-in] s. 1. îmbogăţire (şifig.). 2. (agr.) f izare, îmbunătăţire (a solului). enlargement [-mant] s. 1. lărgire, mărire, augmentare; ext nsi(un)e, creştere, enrichment [-mant] s.v. e n r i c h i n g (1). amplificare. 2. (jig.) dezvoltare. 3. (med.) anevrism. 4. (fot.) mărire. 5. (e)liberare (dm enrin g [en'rin] vb. tr. (poetic) 1. a înconjura, a împrejmui. 2. a pune un inel în / pe. înch isoare, de sub pază). 6. punere / lăsare în libertate (a unui animal vânat etc.). 3. a împ odobi / a găti cu inele. enlarger [-ar] s. (fot.) amplificator; aparat de mărit. enr obe [in'roub, en-] vb. A. tr. a înveşmânta, a îmbrăca. B. refl. a se înveşmânta. enlevement li:vmant, in'-, şi pronunţia Jr.] s. (jr.) răpire (a unei femei, a unui copil). enrobe ment [-mant] s. veşminte, îmbrăcăminte, haine. enlighten [in'laitn, en-] vb. tr. 1. a lu mina, a lămuri; a arunca lumină asupra (cu gen.), enrol(I) [in'roul, en-] vb. A. tr. 1. a trece pe listă, a înregistra; a adopta, a admite (ca a educa, a cultiva, a ins trui. 2. a pune la curent, a informa; a deschide ochii (cuiva). membru); a înrola, a înregimenta; to be ~ed in history a-şi avea locul / a intra în istorie. 3. (poetic) a lumina, a însenina. 2. (mil.) a recruta, a înrola, a încorpora. 3. a recruta (munci tori etc.). 4. a împacheta, enlightened [-d] adj. luminat, învăţat, cult, instruit; vers at; lămurit, edificat; he is a înfăşură, a face sul. B. refl. a se înrola. C. intr. (amer.) a se înmatricula, a se înscrie thoroughly ~ upon the subject cunoaşte subiectul perfec t, c perfect edificat asupra acestei (ca elev, ca student). probleme. enrollment [-mant] s. 1. înregistrare, trecere pe listă; admitere; adoptare; the ~of enlighten er [-ar] ş. persoană care lămureşte o problemă etc. new members primirea / admiterea de no i membri (în sindicat etc.). 2. (fig.) înrolare, enlightenment [-mant] s. 1. instrucţi e, cultură. 2. cunoaştere raţională. 3. culturalizare, înregimentare, încorporare. 3. recru are. luminare. 4. Iluminism, filozofia luminilor. 5. the Enlightenment (işţ. etc.) I luminismul, enroot [in'ru:t, en-] vb. tr. (mai aleş la part. trec.) 1. a înrădăcina, a săd i, a planta. epoca luminilor (în Anglia, 1700-1760). 2. (jig.) a înrădăcina, a sădi adânc. nlink [in'link, en-] vb. tr. (with, to) a lega (de). en route [u:n'ru:t, o:n'r-] adv. (jr.) (to, for) pe drum, în drum (spre, către). enlist [in'Iist, en-] vb. A. t r. 1. (mil.) a înrola, a chema sub drapel. 2. a înrola, a înscrie, ensample [en'sa:mpl , amer. -rsa?mpl] s. (înv.) exemplu. a înregistra, a trece pe listă. 3. (fig.) a înrola, a înregimenta; a atrage, a antrena. B. intr. ensanguine [in'sangwin, en-] vb. tr. a însângera. 1. (/nil.) a fi recrutat, a se duce la armată, a se înrola. 2. (fig.) a se înrola, a se înregimenta, ensanguined [-d] adj. însângerat. a se înscrie. ensconce [in'sk



 ons, en-] vb, A. tr. 1. a ascunde, a tăinui, a dosi, a piti. 2. a aşeza, a instala e nlisted grade [in'listid greid] s. (amer. mii.) subofiţerii, corpul subofiţerilor. ( comod). B. rej7.1. a se piti, a se ascunde. 2. a lua loc, a se instala (într-un lo c ascuns, enlisted men [~ man, ~ men] s. pi. (amer. mii.) subofiţerii şi trupa. feri t). enlisted personnel [~ ipa:sa'nel] ş. v. e n l i s t e d m e n . ensete [en'si: ti:] s. banană din Abisinia. enlistee [.inlis'ti:, >en-] s. (amer. mii.) recrut, ( depr) răcan, tânăr care s-a înrolat în armata. ensemble [a:n'sa:mbl, D(:)n'so(:)mbl şi pron nţia franceza] I. adv. toţi odată, dimpreună, enlisting [in'listirj, en-] s.v. e n l i s t m e n t . deodată, laolaltă. II. s. 1. ansamblu, întreg. 2. efect, efect general, i mpresie generală. enlistment [in'listmant, en-] s. (mii.) 1. înrolare, angajare; înreg imentare. 2. (amer.) 3. (muz.) tutti (pasaj executat de întreaga orchestră şi solist, cor etc.); ansamblu. durata serviciului militar; serviciul militar. enshrine [in '/rain, en-] vb. tr. 1. (biş.) (despre moaşte) a pune în raclă. 2. (fig.) a păstra enliven [in'laivn, en-] vb. tr. 1. a însufleţi, a anima; a da viaţă (cu dat.) 2. a lumina, cu s finţenie (o amintire etc.). a înveseli, a înviora, a însenina. enshrinement [-mant] s. ( bis.) punere în raclă. enlivener [-ar] s. 1. animator. 2. întăritor (leac). enshroud [in '/raud, en-] vb. tr. 1. a înveli în giulgiu / în linţoliu. 2. a înveli. 3. (fig.) enliveni ng [-irj] adj. înviorător; însufleţitor. a învălui, a ascunde, a tăinui, a adăposti. en mas :n 'mres] (jr.) 1. în masă / în bloc; cu toţii. 2. în întregime. ensiform ['cnsifam] adj. ( ot.) ensiform, lanceolat. enmesh [in'me/, en-] vb. tr. 1. a prinde într-o plasă. 2. (fig.) a prinde în mreje / în laţ. ensign ['ensain] s. 1. semn; emblemă; insignă, cocardă. . drapel, stindard, steag. 3. (ist., enmity l'enmiti] s. duşmănie, vrajbă, ostilitate; ură; animozitate; rca-voinţă, opoziţie; mil.) port-drapel, stegar; sublocotenent. 4. (a mer. mar.) sublocotenent. 5. (mar.) pavilion at ~ with în raporturi de duşmănie cu, învrăj bit cu, pe picior de război cu; certat cu. de pupă, pavilion naţional; blue ~ pavilion ul navelor închiriate de stat; red ~ pavilionul enmoss [in'niDs] vb. tr. (poetic) a acoperi cu muşchi. de comerţ englez; white ~ pavilionul de război englez. ennead ['e nised] s. encadă, grup de nouă. ensign bearer ['ensain ibEarar] s.l.v. e n s i g n ( 3). 2. (si.) beţiv. ennoble [i'noubl, e'n-] vb. tr. 1. a înnobila, a ridica, a înfrumu seţa, a înălţa. 2. a înnobila; ensign ship [~ /ip] s. (mar.) vas-amiral. a conferi un titl u de nobleţe (cuiva). ensign staff [~ sta:f] s. 1. (mar.) baston de pavilion. 2. b aston de comandant. ennoblement [-mant] s. 1. înnobilare, înfrumuseţare, înălţare, ridicare 2. înnobilare, ensilage ['cnsilid3] (agr.) I. s. 1. ansilaj, însilozare. 2. nutreţ pu s în siloz, nutreţ verde. conferire a unui titlu de nobleţe. II. vb. tr. a însiloza (nut reţ). ennobling [-in] I. adj. înnobilator, care înnobilează. II. s. v. e n n o b l e m e n t . ensile [in'sail, en-] vb. tr. (agr.) a însiloza (nutreţ). ennui [a;'nwi:,a:'n -,o:'n-] (fr.)l.s. urât, plictis, plictiseală. II. vb. tr. a plictisi, a face enslav e [in'slciv, en-] vb. tr. a înrobi, a înfeuda. să se plictisească. enslavement [-mant] s . înrobire, înfeudare. ennuye [iâ:nwi:'ei etc.] adj. (fr.) plictisit. enslaver [-ar] ş. 1. (fig.) înrobitor, subjugator, tiran. 2. (fig.) femeie fermecătoare; enormity [i'n o:miti] s. 1. enormitate, aspect enorm / uriaş. 2. ticăloşie, mârşăvie; vrăjitoare. monstru tate; crimă monstruoasă. ensnare [in'snea1", en-] vb. tr. 1. a prinde în capcană (şifig.). 2. (fig.) a ademeni, a atrage enormous [i'no:mas] adj. 1. enorm,colosal, uriaş, g igantic, imens. 2. atroce, monstruos, în mreje, a seduce, a prinde în laţ. 3. a încurca. fioros, crunt; îngrozitor, groaznic. ensnarement [-mant] ş. ademenire. enormously [ -li] adv. enorm, colosal; grozav (de). ensnarled [in'sna:ld, en-] adj. amestecat (într-un complot etc.). enormousness [-nis] s. enormitate. ensorcel(I) [en'sa:spl , in-] vb. tr. (înv.) a vrăji, a fermeca. enough [i'nAf, a'n-j I. adj. destul, de aj uns, îndestulător, suficient; ~ money, money ensoul [in'soul] vb. tr. 1. a da suflet / viaţă. 2. a păstra în suflet. ~ destui bani. II. adv. 1. destul, de ajuns, îndeajuns, s uficient; ~ and to spare de ajuns ensphere [in'sfiar, en-] vb. tr. 1. a da o for mă rotundă / sferică (cu dat.); a rotunji (şi şi să mai şi rămână; ~ to make a person swear ca să-ţi ici câmpii; l-ar scoate din răbdări şi pe un sfânt. 2. destul / suficient / (în)dc de, foarte; be kind ~ to do jîg.). 2. (poetic) a înconjura. that! fii bun şi fă asta!; it is true ~ c foarte adevărat; a matter serious ~ o chestiune enstamp [in'stsemp, en-] vb. tr. (on, upon) a marca (cu), a pune (un şemn etc.) (pc). destul de serio asă; sure ~! desigur! fireşte! te cred! într-adevăr!; well ~ destul de bine; ensuant [in 'sju(:)ant, en-, -'su:] adj. ~on decurgând din. (prow) let well ~ alone mai rău te r upi când vrei să te dregi. III. s. cantitate îndestulătoare; ensue [in'sju:, en-, -rsu:] v. intr. a rezulta, a decurge; a urma (cu dat.); a moment of I have had more th



 an ~ of it! m-am săturat până peste cap! mi s-a acrit! they had ~ silence ~d a urmat u n moment de tăcere. of quarrelling s-au certat destul, Ic ajunge atâta cearta; (prov .) ~ is as good as a feast ensuing [-in, Jsju(:)irj] adj. 1. (uneori next ~) următ or, care urmează; viitor. 2. care bogat e cel care se mulţumeşte cu ce are. decurge / rezultă / reiese. enounce [i(:)'nauns] vb. tr. 1. a enunţa, a expune; a explica desl uşit. 2. a enunţa, ensure [in'juar, en-, -'Jbar] vb. A. tr. 1. a asigura, a garanta; to ~ the independence a proclama, a exprima, a pronunţa, a rosti. * a asigura / a garanta independenţa; to ~ peace a asigura pacea. 2. a asigura (la o societate en ouncement [-mant] s. enunţ(arc), expunere. de asigurări). B. refl. (against) a se as igura (împotriva cu gen.), a se feri (de), a lua măsuri



 enswathe 326



(contra cu gen.); to ~ oneself against cold a lua măsuri împotriva frigului, a se fe ri de frig. enswathe [in'swei<5, en-] vb. tr. 1. a înfăşa (un copil). 2. (poetic) a as cunde, a învălui. enswathement [-mont] s. 1. înlaşare. 2. (poetic) ascundere, învăluire. en ablature [en'tsblatjo1", in-, -tju3r] s. (arhit.) antablamcnt. entablement [in't eiblmont, en-] s. (arhit.) 1. platforma de deasupra soclului / postamentului car e susţine o statuie. 2.v. e n t a b l a t u r e . entail [in'teil, en-] I. vb. tr. 1. a testa, a lăsa moştenire (un bun) fără drept de înstrăinare, a dona cu condiţia inalie ilităţii. 2. a atrage (după sine), a avea ca rezultat; a determina, a cauza, a pricinu i. 3. a necesita, a impune. 4. (upon) a atrage, a aduce, a impune (cu dat.). II. s. (jur.) 1. testare ea moştenire inalienabilă, substituţie, avere substituită; heir of ~ moştenitor prin substituţie. 2. (act pentru) stabilirea succesiunii. entailment [ -mant] s.v. e n t a i l (II, 1). entame [in'teim, en-] vb. tr. (rar) a domestici , a îmblânzi. entangle [in'tsrjgl, en-] vb. tr. 1. a încurca, a încâlci (pârul, aţa etc.). a prinde în plasă / în mreje (peşti). 3. (fig.) a prinde în mreje / în capcană, a momi, a i ti, a ademeni. 4. (fig.) a încurca, a băga în bucluc! entanglement [-mont] s. 1. încurcătu ră, încâlceală. situaţie încurcată / complicată / dificilă. 2. (mil.) reţea de sârmă ghimpa dragoste). entelechy [in'teliki, en-| s. (filoz.) entelechie. entente [a:n'ta:n t, o(:)n'to(:)nt şi pronunţia fr.] s. (jr. pol.) antantă, înţelegere (între state). Entente Cordiale [pronunţia fr.] s. (ist.) Antanta cordială (între Franţa si Anglia, în 1904). ent er ['entor] vb. A. tr. 1. a intra / a pătrunde în; a păşi în; to ~ the room a intra în came the idea had never ~ed his head gândul acesta / ideea aceasta nu-i trecuse niciod ată prin minte. 2. a intra / a pătrunde în, a se vârî / a se băga în; it ~ed the wall a păt zid. 3. a băga, a vârî, a introduce; to ~ a wedge a băga o pană/ un ic. 4. a intra la / în a fi admis la / în; to ~ a university a intra la universitate, a deveni student; to ~ a service a intra în serviciu; to ~ the army a intra în armată. 5. a înregistra, a trece (pe listă); a înscrie, a intenta; a se înscrie la, a participa la; to ~ one's na me a se înscrie; to ~ a competition a se înscrie la un concurs; to ~ an event a înregi stra un fapt; to ~ a book at the Stationers' Hall a înregistra o carte la bursa li brarilor (dm Umdra); a-şi formula drepturile de autor pentru o carte; to ~ a prote st a înainta un protest; to ~ an action against smb. a intenta cuiva proces; to ~ smth. into, the minutes a trece ceva în procesul-verbal. 6. a dresa (un cal, un câin e etc.). 7. a iniţia, a introduce (într-un domeniu nou, secret etc.). 8. a încheia (o convenţie). 9. a intra în posesiunea (cu gen.). 10. to ~ up (ec.) a înregistra, a înscri e. B. refl. 1. a intra în slujbă. 2. a se înscrie. C. inţr. 1. a intra. 2. (teatru) ~ in tră (pe scenă); ~ Hamlet intră Hamlet. 3. to ~ into a) a intra, a păşi în; a încheia; a înt nde; to ~ into a contract a încheia un contract; to ~ into conversation a intra în c onversaţie / în vorbă; to ~ into partnership a se asocia; to ~ into details a intra în a mănunte; b) a intra în, a face parte din; water ~s into the composition of all plant s apa intră în compoziţia tuturor plantelor; c) a împărtăşi, a înţelege, a se asocia la; I your feelings îţi împărtăşesc sentimentele; d) a-şi asuma, a lua asupra sa to ~ into a new ertaking a-şi asuma noi obligaţii / răspunderi; to ~ upon a) (jur.) a intra în posesia / stăpânirea (cu gen.), a lua, a pune mâna pe; b) a împlini; a inaugura; she has just ~ed upon her fiftieth year tocmai a împlinit patruzeci şi nouă de ani, merge pe al cineiz ecilea an; c) a începe, a porni, a se apuca de; to ~ for a se înscrie (la un concurs etc.). enterable ['entorobl] adj. în care se intră, în care se poate intra; accesibil . enteric [en'terik] I. adj. (anat.) intestinal, enteric. II. s. (med.) febră tifo idă. enteric fever [~ -fi:v3r] s. v. e n t e r i c (II). enteritis [lento'raitis] s. (med.) enterită. enterocolitis [-entoroukou'laitis] s. (med.) enterocolită. enter ostomy [lento'rostami] s. (med.) enterostomic. enterprise ['entopraiz] I. s. 1. în treprindere (mai ales îndrăzneaţă); proiect, plan. 2. spirit întreprinzător, iniţiativă, en , curaj, îndrăzneală. 3. întreprindere (fabrică etc.). 4. (ec.) întreprindere, antrepriză; culaţie. II. vb. tr. (înv.) a întreprinde. enterpriser f-3r] s. 1. întreprinzător. 2. (eon i.) speculant. 3. (înv.) aventurier. enterprising [-in] adf întreprinzător, plin de in iţiativă, îndrăzneţ, cutezător. enterprisingly [-inii] adv. cu hotărâre. entersole ['entoso .v. e n t r e s o l . entertain [-ento'tein] vb. A. tr. 1. a trata, a primi, a o spăta (musafiri), a omeni. 2. a întreţine, a conversa / a sta de vorbă cu; a distra, a a



 muza; a face să petreacă; were you very much ~ed? ai petrecut bine? 3. (fig.) a nutr i; to ~ hopes a nutri speranţe; to ~ a feeling against smb. a nutri un resentiment împotriva cuiva, a prinde sau a păstra cuiva pică. 4. (înv.) a întreţine, a menţine (cores denţă). 5. a primi bine / favorabil, a saluta; to ~ a proposal a primi bine o propun ere. B.rejl. (with) a se ocupa; a se distra (cu). C. inţr. a primi vizite / oaspeţi; we don't ~ nu ţinem casă deschisă, nu facem primiri /recepţii. entertainer [-or] s. 1. gazdă, amfitrion. 2. povestitor (de snoave etc.); hâtru; bun de glume; persoană distra ctivă. entertaining [-in] adj. distractiv, amuzant, plăcut, simpatic; antrenant. ent ertainingly [-inii] adv. în mod distractiv, amuzant, plăcut; interesant. entertainme nt [-mont] s. 1. primire (de musafiri), găzduire; ospitalitate; house of ~ for tra vellers hotel; restaurant; han; cârciumă, birt. 2. distracţie, amuzament. 3. seară, sera tă; reprezentaţie; dramatic / theatrical ~ reprezentaţie teatrală, spectacol teatral. 4luare în consideraţie. 5. nutrire (a unui gând etc.). entertainment unit l/cnto'tcinm ant 'ju:nit] s..trupă de artişti. enthalpy ['enOaslpi, in'Oselpi] s. (fiz.) entalpie .



enthral(l) [in'Grod, en-] vb. tr. 1. a înrobi, a subjuga, a supune (si fig.). 2. ( fig.) a fermeca, a vrăji, a cuceri, a captiva. enthral(l)ing [-in,] adj. 1. înrobito r. 2. (jig.) captivant, fascinant. enthral(l)ment [-mont] s. 1. înrobire, subjugar e (si fig.). 2. (fig.) captivare. enthrone [in'Broun, en-] vb. tr. a întrona, a înscău na (şi fig.); (fig.) to be ~d in the hearts a stăpâni inimile, a fi în inimile oamenilor . enthronement [-mont] s. întronare, înscăunare, urcare pe tron. enthronization [iniOr ounai'zeiJon, en-J Î.V. e n t h r o n e m e n t . enthuse [in'Ojmz, en-] (fam.) vb . A. tr. a entuziasma, a înflăcăra. B. intr. (over, about) a se entuziasma, a se înflăcăra, a fi cuprins de entuziasm (pentru). enthusiasm [in'Gju:ziosm, en-] s. entuziasm, înflăcărare, avânt; he is easily moved to ~ se entuziasmează (foarte) uşor. enthusiast [li 'Ojurzicest, en-] s. 1. om entuziast, om înflăcărat / zelos / pasionat; inspirat. 2. ( rar) fanatic. enthusiastic(al) [in entireness [in'taianis, en-] s. v. e n t i r e t y (1, 2). entirety [in'taiot i,en-] s. 1.întreg, totalitate, întregime, ansamblu; in its ~înîntregime, în totalitatea s a, ca un întreg. 2. total. 3. (jur.) proprietate de pământuri în indiviziune; possession by entireties posesiune în indiviziune. entitle [in'taitl, en-] vb. A. tr. 1. a i ntitula, a numi, a denumi; a da un nume (cu dat.), a da un titlu (cu dat.). 2. t o ~ to a da dreptul la / să, a îndreptăţi la / să, a îndritui să. B. rejif. a-şi spune, a-ş a-şi asuma calitatea de. entitled [-d] adj. ~ to care arc dreptul de a, îndreptăţit / înd rituit să; to be ~ to smth. a avea dreptul la ceva; to be ~to do smth. a avea drep tul de a face ceva. entity ['entiti] s. (filoz.) entitate, esenţă; fiinţă, fire, existenţă, ceva care există în realitate. entoblast [rcntoublu:st] s. (biol.) entoblast. entomb [in'tu:m, en-] vb. tr. 1. a înmormânta, a îngropa, a înhuma, a băga în mormânt. 2. (fig.) ropa, a ascunde. entombment [-mont] s. înmormântare, îngropare, înhumare. entomologic(al ) [rcnt3mo'bd3ikpl, -toumou'l-] adj. entomologie. entomologist [.ento'molod3ist, -tou'm-] s. entomolog. entomologize [icnts'mol^aiz] vb. intr. 1. a studia/ a se ocupa cu entomologia. 2. a face colecţii de insecte. entomology [.ento'molod3i] s . entomologie, studiul insectelor. entomophagous [lenta'mofogos] adj. (zool.) en tomofag. entophyte ['entoufait] s. (bot.) endofită. entoplasm ['entoplsezm] s. v.



 e n d o p 1 a s m. entr'acte ['ontraskt, -'- şi pronunţia jr.] s. (fr.) 1. (teatru) antract, pauză. 2. (fig.) interludiu, intermezzo. entrails fcntreilz] s. pl. 1. in testine, măruntaie, maţe; părţile dinăuntru ale corpului. 2. (fig.) măruntaie, adânc(ime), erior; in the ~ of the earth în măruntaiele pământului. entrain [in'trein, en-] vb. A. t r. a se urca în tren, a îmbarca (trupe etc.). B. intr. a se urca în tren, a se îmbarca. '. entrainment [-mont] s. îmbarcare (în tren, mai ales de trupe). entrammel [in'tram d, en-] vb. tr. (fig.) a prinde în laţ / în capcană. entrance1 ['entr^ns] s. 1. intrare, acces; pătrundere, admitere; ivire, apariţie; free ~ intrare gratuită / iară plată; no ~ intrarea interzisă; to make one's ~ a-şi face apariţia / intrarea, a intra, a apărea; ~ into office intrare în serviciu; inaugurarea activităţii unui înalt funcţionar. 2. intrare , uşă; back~ intrare din dos / de serviciu; to force an ~ a intra cu de-a sila, a fo rţa uşa. 3. (teatru) intrare (a unui actor pe scenă sau când este angajat la un teatru); apariţie, debut. 4. (mar.) proră. 5. (geogr.) vărsare, gura (de râu). 6. (jur.) intrare în posesie, luare în stăpânire. 7. început, iniţiere, debut. 8. (electr.) racord; intrarea liniei de abonat. entrance2 [in'tro:ns, -trains] vb. tr. 1. a aduce în stare de tr ansă. 2. (jig.) a vrăji, a fermeca, a desfăta, a încânta, a extazia; a uimi, a minuna. ent rance channel ['cntrans -t/asnoi] s. (mar.) canal de acces. entrance examination [~ ig.zasmi'neijbn] s. examen de intrare. entrance fee [~ fi:] s. 1. intrare, t axă de intrare. 2. taxă de admitere. entrance hall [~ ho:l] s. vestibul, hol. entran cement [in'tramsmont, en-] s. încântare, extaz. entrance visa [~ .vi:za] s. viză de in trare.



 327 epicycle



entrancing [in'trc:nsin] adj. fermecător, minunat, pasionant; adormitor. entrant [ 'entrant] s. 1. persoană care intră undeva; oaspete, musafir; vizitator; nou-vcnit; novice, debutant, începător; cadru nou numit. 2. participant; rival, concurent. entr ap [in'trsep, en-] vb. tr. 1. a prinde (în capcană, în cursă). 2. (fig.) a amăgi, a trage pe sfoară, a prinde în capcană / cursă. entreat [in'tri:t, en-] vb. tr. a ruga (fierbint e), a implora, a stărui (călduros) pe lângă. entreaty [-i] s. rugăminte stăruitoare, implor re. entree ['o(:)ntrei, 'a:nt- şi pronunţia jr.] s. (fr.) 1. drept de intrare, acces . 2. antreuri, aperitiv; gustări. 3.fel de mâncare principal. entremets l'ontrameiz şi pronunţia fr.] s. pi. (fr.) legume şi dulciuri (servite de obicei după friptură). entre nch [in'trent/, en-] vb. A. tr. 1. (mii.) a întări / a fortifica / a înconjura cu tranşe e. 2. (fig.) a întări, a apăra, a adăposti. B. refl. 1. (mil.) a-şi săpa o tranşee; a se vâ tranşee. 2. (jig.) a se închide în sine. C. intr. 1. (mii.) a se fortifica, a fi în tra nşee. 2. to ~ upon (rar) a încălca; ă ataca; a păcătui faţă de; to ~ upon truth a păcătui î evărului. entrenchment [-mant] s. 1. (mil.) tranşee, întăritură, zid de apărare, fortificaţ 2. (jig.) apărare, zid. 3. (upon) încălcare (cu gen.). entrepot ['o:ntrapou şi pronunţia franceză] s. (fr.) magazie, antrepozit, depozit. entrepreneur ['o:ntrapra'n3:r şi pr onunţia franceză] s. (muz., teatru) impresar. entresol ['o(:)ntrasol şi pronunţia france ză] s. (fr. arliit.) mezanin. entropy ['cntrapi(:)] s. (ftz.) entropie. entruck [i n'trAk, en-] (amer.) vb. A. tr. a încărca / a urca într-un camion. B. intr. a se urca în tr-un camion. entrust [intrASt, en-] vb. tr. a încredinţa (cuiva), a da / a lăsa pe mâna / în scama (cuiva); they ~ed the child to our care, they ~ed us with the care of the child ne-au dat copilul în grijă / în scamă. entry ['entri] s. 1. intrare, acces; păşir ; pătrundere, apariţie, înfăţişare; to make one's ~-a-şi face intrarea. 2. intrare, uşă, po nctde) trecere; drum, alee. 3. antreu, vestibul, tindă. 4. înregistrare, înscriere, tr ecere pe listă; (ec.) book-keeping by double ~ contabilitate în partidă dublă; (ec.) boo k-keeping by single ~ contabilitate în partidă simplă; book of entries registru de int rare; large ~ participare marc, afluenţă mare (la concurs). 5. articol (de contabili tate, de dicţionar, de catalog); to make an ~ a face o înregistrare. 6. gură, vărsare (a unui râu etc.). 7. (teatru) intrare, apariţie (pe scenă). 8. (amer.) început (de lună etc .). 9. (jur.) intrare / luare în posesiune. 10. (mar.) declaraţie de vamă cu privire l a încărcătura vasului; duty of ~ taxă vamală de import. 11. (sport) listă, tablou nominal ( e nume, de participanţi). 12. (mine) galerie de transport. 13. (mine) lucrare mini eră pregătitoare. 14. (metal), gură, intrare. entry-conditions [~kon'di/5nz] s. pl. co ndiţii de admitere. entry port [~ po:t] s. (mar.) scară, cupeu. entry visa [~ 


 jurare, împrejmuire. 2. mediu, preajmă, ambianţă; circumstanţe, împrejurări; (jig.) climat, mosferă. 3. împrejurimi, regiune, meleaguri. environmental [in-vairan'mental] adj. înc onjurător, ambiant; împrejmuitor. environmentalist [iiirvai^ran'mentelist] s. specia list în probleme de mediu. environmentally [in-vaiaran'mentali] adv. în jur / în împreju rimi. environment protection (in'vaiaranmant praptek/sn] s. protecţia mediului amb iant. environs ['envirpnz, in'vaiarpnz, en'vaiaranz] s.pl. 1. împrejurimi, vecinătat e. 2. mediu, ambianţă, preajmă.



envisage [in'vizid3, en-] vb. tr. 1. a înfrunta, a privi (drept) în faţă (o primejdie et c.). 2. a examina, a cerceta, a studia (o problemă); a contempla, a plănui, a se gândi la, a fi cu gândul la. 3. a prevedea; a preconiza, a întrezări. envisagement [-mant] s. 1. înfruntare (a unei primejdii). 2. examinare (a unei probleme). envoy ['envoi ] s. 1. sol, reprezentant, trimis, mesager; ministru plenipotenţiar. 2. agent. 3. (înv.) strofă finală; dedicaţie. envoy extraordinary [~ iks'tro:dnri] s. trimis plenipot enţiar. envy ['cnvi] I. s. 1. (of) invidie, pizmă (faţă de). 2. obiect al invidiei. 3. (în v.) duşmănie, ură; răutate; rivalitate. II. vb. tr. a invidia, a pizmui, a avea necaz / pică pe. enwind [in'waind, en-] past, şi part. trec. enwound [in'waund] (poetic) vb. A. tr. a încolăci. B. mtr. a se încolăci. enwornb [in'wu:rn, en-] vb. tr. a ascunde, a tăinui. enwrap [in'rasp. en-] vb. tr. 1. a înfăşură, a înveli, a împacheta. 2. (Jig.) a asc e, a tăinui. enwreathe [in'rko", en-] vb. tr. a încorona, a încununa (cu flori). Enzed ['en'zed] s. (austr.fam.) Noua Zcelandă. Enzedder [-?r] s. (austr.fam.) neozeelan dez. enzootic [penzou'otik] (vet.) I. adj. enzootic. II. s. enzootic. enzymatic [tenzai'maetik] adj. enzimatic. enzyme ['enzaim, amer. en-] s. (bioch.) cnzimă, fe rment. enzymology [.cnzai'moIad3i] s. (bioch.) enzimologie. eoan [i(:)'ouan] adj . (poetic) de răsărit; al zorilor. Eocene ['i(;)ousi:n, 'ias-] s. (geol.) eocen. eol ith ['i:aliG] s. eolit. eolithic [ri:ou'li8ik] adj. (geol.) eolitic. eon [i(:)an ] v, a e o n . eosine [7asi(:)n] s. (chim.) eozină. eosinophil [ii:ou'sinafil] s. (biol.) cozinofil. eozoic [ia'zouik] (geol.) I. adj. eozoic. II. s. eozoic, peri oada eozoică. epact ['i.psekt] s. (astron.) 1. epactă (varştă a lunii la 1 ianuarie). 2. diferenţa dintre anul lunar şi anul solar. epanodos [i'psnados] s. (ret.) epanodă. ep arch ['i:pu:k] s. 1. (ist.) eparh (conducător al unei provincii greceşti). 2. (bis.) arhiepiscop (în Grecia). eparchy ['cpu:ki] s. 1. (ist.) eparhat. 2. (bis.) eparhi e, episcopie. epaulet(te) ['cpoulet, -po:l-, -pal-] ş. epolet. epee l'epci] s. (sp ort) spadă. epeeist [-ist] ş. (sport) spadasin. epeirogenic [ippaior3'd3enik] adj. ( geol.) epirogenctic. epeirogeny [-epaia'rcHrjini] s. (geol.) epirogeneză. ependyma [e'pendima] s. (anat.) ependim. epenthesis [c'pen0isis, -6as-] s. (lingv.) epen teză. epenthetic [icpen'Getik] adj. (lingv.) epentetic, adăugat prin epenteză. ephebe [i'fi:b, 'efi:b] s. efeb. ephedrine [i'fcdrin, 'efidrim] s. (farm.) efedrina. ep hemera [i'femara, c'f-, -Ti:m-],pl. ephemerae [-ri:] s. 1. (entoin.) efemere. 2. pl. de la c p h e m e r o n (entoin.) efemere. 3. lucru efemer / trecător / vreme lnic / de scurtă durată. 4. vremelnicie. ephemeral [i'femaral] adj. 1. efemer, trecăto r, vremelnic, de scurtă durată. 2. (biol.) efemer (plante, insecte). ephemerality [i 'fcma'rasliti, ef-, -tfi:n>] s. vremelnicie, caracter efemer/ trecător / temporar. ephemeridae [icfi'mcridi:] s. pl. (entom.) efemeride. ephemerides [.efi'meridi: z] s. pl. 1. (astron.) efemeride, anuar, almanah. 2. v. ephemeridae. ephemeron [ i'femaron, c'f-, -'fi:m-j s.v. e p h e m e r a (2). ephemerous [iTcnuras] adj. v . e p h e m e r a l . Ephesian [i'fi^ian, i'fi:zian] I. adj. din Efes. efesean. II. s. 1. efesean. 2. (sl.) chefliu. epiblast ['epiblasst] s. (biol.) cpiblast. epic ['epik] l.adj. 1. epic, narativ. 2. eroic. II. s. poem epic; epopee; nation al ~ epopee naţională. epical [-P1] adj. v. e p i c (I). epicardium [icpi'ka:diam, djani], pl. epicardia [-dia, -dja] s. (anat.) epicard. epicarp ['epiko:p] s. (bo t.) epicarp. epicene ['episi:n] I. adj. 1. (gram.) cpjcen. 2. hermafrodit. 3. (j ig.) nedefinit; efeminat; molatic. II. s. hermafrodit. epicentre ['episcntar] s. v. e p i c e n t r u m. epicentrum [iCpi'scntram],p/. epicentra [-tra] s. (geol. ) epicentru. epich(e)irema [iepikai'ri:ma],p/. epich(e)iremata [-mato] s. (fdoz. ) epicheremă. epic poem J'epik rpouim, -em] s. poem epic. epicranium [lepi'kreinia m, -njamj s. (anat.) epicraniu. epicritic [icpi'kritik] adj. epicritic. epicure l'epikjua1", -kjocr] s. 1. (fdoz.) epicurian, adept al lui Epicur. 2. (jig.) epi curian; senzual, voluptuos; gurmand. Epicurean [iepikju3'ri(:)an, -kpa'r-] adj. 1. (fdoz.) epicurian. 2. şi epicurean (fig.) senzual, voluptuos; gastronom. 11,s.v



 , e p i c u r e . Epicureanism [«epikjua'rianizam-, -kjoa'r-] s. (filoz.) epicuris m, doctrina lui Epicur; doctrina epicuricnilor. Epicurism ['cpikjuarizpm, -kjosr -] s. v. E p i c u r e a n i s m. epicycle ['cpisaikl] s. 1. (astron.) cpiciclu. 2. (mat.) cerc asociat, arc adiacent.



 epicyclic gear 328



epicyclic gear [lepi'saiklik gioc, -'sik-J s. (telin.) transmisie planetară. epicy cloid ['epi'saikbid, iepi's-] s. (astron.) epicieloidă. epidemic [.epi'demik] (med .) I. adj. epidemic. II. s. epidemic, molimă. epidemical [-si] adj. v. e p i d e m i c (I). epidemic disease [.epi'demik di'zkz] s. (med.) boală epidemică. epidemiolo gy ['epiidi:mi'olod3i| s. (med.) epidemiologic. epidermal [.epi'doanal] adj. (an at.) epidermic. epidermic [iepi'do:mik] adj. v. e p i d e r m a l . epidermis [e pi'do:mis] s. (anat.) epidermă. epidiascope ['epi'daioskoup] s. (opt.) epidiascop. epidiascopic [-epidaios'kopik] adj. (opt.) epidiascopic, de epidiascop. epidote ['epidout] s. (mineral.) epidot. epigastric [.cpigaestrik] adj. (anat.) epigast ric. epigastrium [.epi'gastriom] s. (anat.) epigastru. epigene ['epid3i:n] adj. (bot., geol.) epigen. epigenesis [iepi'd3enisis] s. (biol.) epigeneză. epigenetic [iepid3i'netik[ adj. (geol.) epigenetic. epigenous [i'pid3inos] adj. (bot.) epig enetic. epigeous [.epi'd3ios[ adj. (bot.) epigeu, aerian. epiglottic [lepi'glpti k,'-- '--,'--.—] adj. (anat.) epiglotic. epiglottis [icpi'glotis,'--'-,'—i—] s. (anat. ) epiglotă. epigone ['epigoun] s. (lit.) epigon; decadent. epigonic [.epi'gonik] a dj. de epigon(i). epigram ['epigram] s. 1. epigramă. 2. vorbă sau maximă tăioasă: 3. (?«v.) epigraf. epigrammatic [lepigro'martik] adj. epigramatic. epigrammatically [-oii] aaV. epigramatic. epigrammatist [icpi'grxmatist] s. epigram(at)ist. epigrammati ze hepi'graîmotaiz] vb. A. Ir. a satiriza printr-o epigramă. B. intr. a compune / a scrie epigrame. epigraph ['epigra:f, -grad*] s. 1. epigraf. 2. citat; moto. epig raphic [repi'graîfik] adj. epigrafic. epigraphist [e'pigrofist, i'p-] s. epigrafis t. epigraphy [e'pigrofi, i'p-] s. epigrafie. epilate ['epileit] vb. tr. a depila , a epila, a smulge (pârul de pe picioare, mâini etc.). epilation [.epi'lei/an] s. d epilare, smulgere (a părului). epilepsy ['epilepsii s- (med.) epilepsie. epileptic [.epi'Ieptik] adj., s. (med.) epileptic, bolnav de epilepsie. epileptical [-31] adj. (med.) epileptic. epilobe ['epiloub] s. (bot.) răscoage, pufuliţă, răchiţică (Epilobi m sp.). epilogist [e'pilod3ist] s. persoană care scrie sau rosteşte un epilog. epilo gize [e'pilod3aiz, i'p-, -loud3-] vb. A. intr. 1. a scrie sau a rosti un epilog. 2. a servi ca epilog. B. tr. 1. a adăuga un epilog la. 2. (jig.) a sfârşi, a isprăvi, a termina. epilogue ['epilog] s. epilog, încheiere; concluzie. epimer ['epimor] s. (chim.) epimer. epinephrine [icpi'nefri(:)n] s. 1. (bioch.) adrenalină. 2. (farm.) epinefrină. Epiphany [i'pifoni, e'p-, -fani] s. (rel.) 1. Bobotează. 2. epiphany ma nifestare divină. epiphenomenon [.epifi'nominan, amer. şi -non], pi. epiphenomena [no] s. (med.) simptom / fenomen secundar. epiphysis [e'pifisis, -i'p-],pl. epiph yses [e'pifisiiz, i'p-] s. (anat.) epifiză. epiphyte ['epifait] s. (bot.) 1. epifi t. 2. parazit vegetal pe corpul unui animal. epiploon [i'piplouon, e'p-] s. (ana t.) epiploon. epipolar axis [iepi'poulor 'aîksisj s. (top., fiz.) axă nucleală. epirog eny [.epai'roctyni] s. v. e p e i r o g e n y. episcopacy [i'piskoposi, e'p-] s. (bis.) 1. conducerea bisericii de către episcopi. 2. episcopat, corpul / totalita tea episcopilor. episcopal [i'piskopal, e'p-j aay. (bis.) episcopal, de episcop. episcopalian [iipisko'peilion, e.p-, -kou'p-] (bis.) I. adj. episcopal. II. s. adept sau membru al bisericii episcopale (in special al bisericii episcopale eng leze). episcopally [i'piskopdi] aaV. episcopal, ca un episcop. episcopate [i'pis kopit, e'p-, -koup-] s. (bis.) 1. episcopat (în toate sensurile); episcopie, eparh ie. 2. episcopat, corpul / totalitatea episcopilor. episcope ['episcoup] s. (fiz .) episcop. episcopize [i'piskopaiz, e'p-, -koup-] vb. tr. a face (pe cineva) ep iscop. episode ['episoud] s. 1. episod, întâmplare. 2. (muz.) interludiu. " episodic (al) [''epi'sodik(al)] adj. 1. episodic. 2. întâmplător; ocazional. epistasis [i'pisto sis, e'p-] s. (med.) oprire (a unei secreţii); epistază. epistemologist [i.pisti'mol od3ist] s. (filoz.) epistcmolog. epistemology [iipisti'moIod3i, e.p-] s. (filoz. ) epistemologie. epistle [i'pisl] s. 1, epistolă; epistolie. 2. (glumeţ) scrisoare, răvaş, epistolă. epistler [s'\ s. v. e p i s t o 1 e r. epistolary [i'pistolori, e'p-] adj. epistolar; în formă de scrisoare. epistoler [i'pistolo1", e'p-] s. (bis.) pers oană care citeşte epistolele apostolilor în timpul slujbei. epistolize [i'pistolaiz, e 'p-] vb. intr. a scrie / a redacta epistole / scrisori. epistyle ['epistail] s. (arhit.) epistil, arhitravă. epitaph ['epita:f, -ta:f] s. epitaf. epithalamium [.e



 piOo'leimiom] s. (grec.) epitalam, cântec / poem nupţial. epithelia [,epi'6i:lio] pi . de la e p i t h e 1 i u m. epithelial [.epi'Oirliol] adj. (anat., bot.) epitel ial. epithelioma [iepi6i;li'oumo],pl. şi epitheliomata [-moto] s. (med.) epiteliom .



epithelium [iepi'6i:liom], pl. epitheliums [-liomz] sau epithelia [-lio] s. 1. ( anat.) epiteliu. 2. (bot.) epiderma celulelor tinere. epithermal [.epi'0o:mal] a dj. (fiz.) epitennic. epithet ['epiSet, -9it] s. epitet, atribut, calificativ, p oreclă; strong ~s cuvinte sau expresii tari (damned etc.). epithet adjective [~ 'a ?d3iktiv] s. (gram.) adjectiv calificativ. epithetic(al) [.epi'6etik(al)J adj. 1 . de epitet. 2. bogat în epitete. epitome [i'pitomi, e'p-] s. 1. sumar, extras, co nspect (al unei cărţi); rezumat, compendiu; in ~ a) în formă de extras / de conspect; b) în formă prescurtată. 2. (fig.) reprezentare în mic, miniatură. epitomize [i'pitomaiz, e' p-] vb. tr. a prescurta, a rezuma, a conspecta; a condensa; a extrage esenţialul d in. epizoa [.epi'zouo] pl. de la e p i z o o n. epizoic [icpi'zouik] adj. (zool. ) epizoic. epizoon [>epi'zouon],pl. epizoa [-o] s. (biol.) epizoar. epizootie [i cpizou'otik] (v«t.) I. adj. epizootie. II. s. epizootie. epoch ['i:pok, mai rar 'e p-j s. 1. epocă (în istorie, în ştiinţă etc.); to make an ~ a face epocă. 2. eră; perioadă, pochal ['epokal, i:'pok-[ adj. epocal. epochism ['epokizam] s. (rar) împărţire în epoci. epoch-making ['i:pokimeikirj[ adj. epocal, care face epocă; de importanţă covârşitoare; ( CU răsunet) mondial, istoric; ~ victory victorie epocală. epoch-marking [~ima:kirj] adj. v. e p o c h - m a k i n g . epode ['epoud] s. 1. (lit.) epodă. 2. (muz) refr en. eponym ['eponim] s. (lingv.) eponim. eponymy [e'ponimi] s. (onomastica) epon imie. epopee ['epo.pi:] s. (Ut.) epopee; poem epic. epos ['epos] s. (lit.) 1. po ezie epică nescrisă. 2. poem epic; epopee. eprouvette [lepru'vet] s. 1. eprubetă. 2. ( metal.) lingură folosită la analiza cantitativă a aliajelor. epsilon [ep'sailon, mai r ar 'epsilon] s. epsilon (litera grecească). Epsom ['epsom] s. cursele de cai de la Epsom (în Anglia). epsomite ['epsomait] s. (mineral.) epsomit. Epsom salts ['epso m so:lts] s. pl. (chim.) sulfat de magneziu cristalizat, sare amară. epurate ['epj uoreit] vb. tr. a epura. equability [ickwo'biliti, i:k-] s. 1. simetric, proporţie ; regularitate, uniformitate; echilibru. 2. (fig.) linişte, calm, cumpănă, echilibru, măsură. equable ['ckwobl, 'i:k-J adj. 1. simetric, proporţionat; regulat; uniform; ech ilibrat. 2. (fig.) calm, liniştit, cumpănit, netulburat, echilibrat. . equal ['i:kws l] I. adj. 1. egal; asemenea, acelaşi; de aceeaşi mărime, calitate sau valoare; ~ pay for ~ work salariu egal pentru muncă egală; the principle of ~ rights principiul ega lităţii în drepturi; ~ suffrage vot egal; on an ~ footing pe picior de egalitate; on ~ terms pe picior de egalitate, în condiţii de egalitate; ~ in / of size de aceeaşi mărim e, de mărime egală; six plus one is ~ to seven şase plus unu este egal cu şapte; she spe aks English and Romanian with ~ ease vorbeşte engleza şi româna cu aceeaşi uşurinţă / deopo vă de bine. 2. (despre fire, fel de a fi) calm, liniştit, cumpănit, cu sânge rece; ~ min d echilibru sufletesc, calm, sânge-rece. 3. echilibrat; uniform. 4. (inv.) nepărtini tor, drept. 5. (înv.) echivalent, de (o) egală valoare. 6. (înv-, despre numere) perec he, cu soţ. 7. (rar) neted, întins, şes. 8. ~ to apt de, capabil de; adecvat pentru, p otrivit să (sau cu dat.); he is not ~ to the task nu e la înălţimea sarcinii, nu poate f ace faţă sarcinii; ~ to the occasion a) la înălţimea situaţiei; b) (înv.) la acelaşi nivel orespunzător (cu dat.). II. s. egal, persoană egală în rang I în poziţie etc.; without (an) ~ fără egal / fără pereche; he has no ~ nu are egal. III. vb. tr. a egala, a fi egal cu. IV. adv. (înv.) v. e q u a l l y . equal angle ['i:kwol 'îengl] s. (constr., telin. ) cornier cu aripi egale. equalitarian [i.kwoli'teorion] adj., s. egalitarist. e qualitarianism [iikwoli'tsorionizom] s. (pol.) egalitarism, principii egalitare. equality [i(:)'kwoliti] s. egalitate; egalitate în drepturi; on an ~with egal cu; pe picior de egalitate cu. Equality State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca sup ranume) Statul Wyoming. equalization [


 ~ .pre/or] s. (tehn.) presiune de compensare. equally ['kkwoli] adv. 1. în mod ega l; deopotrivă, în egală măsură. 2. la fel de, tot aşa de, tot atât de; ~ interesting la fel interesant. 3. de asemenea, şi. 4. uniform. equanimity [.i:kwo'nimiti, .ek-] s. sân ge-rece, stăpânire de sine, calm; cumpănire; impasibilitate; resemnare. equanimous [i( :)'kwa;nimos, e'k-] adj. calm, stăpânit; impasibil, resemnat. equate [i(:)'kweit] vb . tr. 1. (with, to) a egala, a egaliza, a face deopotrivă (cu). 2. (mat.) a pune înt r-o ecuaţie. equation [i'kweijsn, -ei3on] s. 1. egalare, egalizare, echilibru. 2. (mat.) ecuaţie; to find the ~of a problem a pune o problemă în formă de ecuaţie. equator [ i'kweito'] s. ecuator. equatorial [tekwo'toiriol, i:k-] I. adj. ecuatorial. II. s. (astron.) ecuatorial. equatorial doldrums [~ 'doldromz] s. pl. calm ecuatoria l.



 329 erotomania



eradication [i-rasdi'kei/an] s. eradicare, stârpire, distrugere; extirpare, dezrădăcin are equatorial instrument [~ 'instrumant] s. (astron.) lunetă ecuatorială. equerry [ i'kweri, 'ekwsri] s. (înv.) 1. grajdurile regale. 2. comis, şeful grajdurilor. Uifig -)• 3. grăjdar, rândaş, comişel (al unui prinţ etc.). erasable [i'reizobl] adj. care poate i şters; îndepărtat. equestrian [i'kwestrisn, e'k-] I. adj. ecvestru. II. s. călăreţ; călăr bat (mai ales erase [i'reiz] vb. tr. 1. a şterge, a răzui; a rade. 2. (jig.) a şterge; a îndepărta; to ~ from de circ). one's memory a şterge din amintire. equestrian statu e [~ 'ststju:] s. statuie ecvestră. erasement f-mant] s. 1. ştergere, radere, răzuirc. 2. (jig.) ştergere, îndepărtare. equestrienne [itkwestri'en, e-k-] ş. călăreaţă; amazoană. [-ar] s. radiera, gumă (de şters). l r erasion [i'rci3Pn] s. 1. ştergere, răzuirc. 2. c uvânt şters. equiangular [li:kwi asrjgjub ] adj. (mat.) cu unghiuri egale, izogonal, eehiangular. Erasmian [i'rcezman, c'r-, -mjan] s. discipol al lui Erasmus. / eq uidistance ['kkwi'distans] s. (mat.) echidistanţă. erasure [i'rei30r] s. l.v. e r a s e m e n t . 2. ştersătură; loc şters (într-un text). equidistant ['i:kwi'distant] adj. ( mat.) echidistant. equiforrn ['i:kwifo:rn] adj. 1. care are aceeaşi formă. 2. care s erveşte aceluiaşi scop. erbium ['9:biom] s. (chim.) erbiu. equilateral ['hkwi'lauara l, 


 te. II. vb. tr. 1. a echilibra, a cumpăni; a ţine în echilibru. 2. a contrabalansa. er epsin [i'repsin] s. (bioch.) crepsină. equipollence [ii;kwi'potons] ş. (/nat.) echip olentă. erethism ['erioizsm] s. (fiziol.) cretism. equipollent [-kkwi'polant] adj. (mat.) echipolent. erewhile [es'liwail] adv. (înv., poetic) 1. de curând, nu de mul t. 2. în urmă, mai înainte, equiponderate I. [.i:kwi'pondorcit] vb. tr. a echilibra, a cumpăni; a contrabalansa. erg1 [a:g] s. (fiz.) erg. II. [-rit] s. (mat.) ecuaţie. I II. [-rit] adj. de greutate egală. erg2 s. (geol.) erg, câmpie de dune; suprafaţă întinsă a operită de nisip. ergmeter ['3:g-mi:tor] s. (electr.) ergometru. equipotential [a: kwipou'tcn/3l] adj. (ftz.) echipotenţial. ergo l'o:gou] adv. (lat., glumeţ) ergo, de ci prin urmare, cu alte cuvinte, care va să zică. equipped [i'kwipt] adj. echipat; înz estrat; utilat; well ~ a) bine echipat; b) bine utilat; c) bine aprovizionat. er godic [a:'godik] adj. (mat.) ergodic. equitable ['ekwitobl] adj. 1.echitabil,jus t,drept; imparţial; nepărtinitor;~tothe interest ergodicity [i3:go'disiti] s. (maţ.) e rgodicitate. of both parties în interesul ambelor părţi. 2. (jur.) echitabil (însă opus le gii scrise). ergograph ['o:gougra:f, -graef] s. ergograf, ergodinarnograf. equit ableness [-nis] s. echitate. ergornetric [i3:gou'rnetrik] adj. (fiziol.) ergorne tric. equitably [-i] adv. echitabil, just; nepărtinitor. ergon ['a:gon] s. (fiz.) ergon. equitation [.ekwi'tei/sn] s. echitaţie. ergonomie [io:gou'nomik] adj. ergon omie. ergonomics [


 e a iubi. 3. persoană senzuală. eradiation [i(:)reidi'cij3n] s. (i)radiere, emisiune de raze. erotical [-al] adj. v. e r o t i c (I). eradicable [i'rasdikabl] adj. eradicabil, care poate fi stârpit; extirpat, care poate fi smuls din rădăcini. erotici sm [e'rotisizam] s. (med.) erotism; caracter erotic. eradicate [i'raedikeit] vb. tr. a stârpi, a distruge, a eradica; a extirpa, a smulge din erotism [e'rotizam] s. (med.) erotism. rădăcini; a se descotorosi de (şi fig.). erotomania [i'routa'meinia ] s. erotomanie.



 erotomaniac 330



erotomaniac [Grouts'me inisek] s. crotoman. err [o:r] vb. intr. 1. a greşi, a spun e lucruri incorecte, a comite erori. 2. a greşi, a păcătui, a se abate de la drumul dr ept. 3. (înv.) a rătăci. errancy fcronsi] s. (rar) 1. plecare în aventură; mers la întâmpla 2. abatere de Ia drumul drept; greşeală. errand foand] ş. 1. însărcinare; comision; misiu ne; solie; what is your ~? ce te aduce aici?; to discharge / to run an ~, to go / to run on an ~ a îndeplini un comision7 o misiune; to make an ~ a) a face o mică p limbare; b) a găsi un pretext/ o scuză pentru a pleca; to be sent on a fool's ~ a fi pus să umble după potcoave de cai morţi. 2. scop al unui voiaj. errand boy [~ boi] s. comisionar; curier; mesager. errant ['erant] I. adj. 1. rătăcitor, pribeag; aventur os; knight ~cavalcr rătăcitor. 2. care nu e conform cu standardul; neregulat. II. s. 1. cavaler rătăcitor. 2. hoinar, pribeag. errantry ['erantri] s. 1. pribegie; pereg rinare. 2. condiţia de cavaler rătăcitor. 3. rătăcire, greşeală. errata [e'ra:to, i'r-, -'r o] pl. de la e r r a t u m. erratic [i'rsetik, e'r-] I. adj. 1. (despre purtare, fel de a fi etc.) nehotărât; ciudat, straniu, excentric; distrat; absent; ~ life vi aţă dezordonată. 2. (despre mişcări) dezordonat; neregulat. 3. rătăcitor, pribeag. 4. (med. eol.) cratic. II. s. 1. (geol.) bloc eratic. 2. (om) original, excentric. errati cal [-ol] adj. v. c r r a t i c (1,3). erratically [-aii] adv. nehotărât; neregulat etc. v. e r r a t i c (I). erratic arc [i'rsetik ra:k] s. (tehn.) arc electric v agabond / nestabil; erratic block [~ 'blok, e'r-] s. (geol.) bloc cratic. erratu m [c'ra;tom, i'r-, -'reit-],pl. errata [-to] s. erată. erring ['o:rirj] adj. 1. ca re greşeşte; care păcătuieşte. 2. eronat, greşit, fals. erroneous [i'rounios, e'r-] adj. 1. greşit, eronat, fals. 2. (înv.) rătăcitor. erroneously [-li] adv. 1. în mod greşit, eronat, fals. 2. din greşeală. erroneousness [-nis] s. falsitate, caracter eronat (al unei d octrine, al unei concluzii etc.). error ['eror] s. 1. greşeală, eroare; to be / to s tand in ~ a fi / a se afla în greşeală, a greşi; to make / to commit an ~ a face o greşeală (tehn.) ~ by default eroare prin lipsă; ~ of aiming eroare de vizare. 2. pas greşit ; greşeală; păcat. 3. (poetic) rătăcire, pribegie. 4. abatere, deviere; părere greşită. ers 'o:zasts, '9:sa:ts] s. (germ.) (material) înlocuitor; erzaţ; surogat. Erse [o:s] s. 1. (ist.) limba gaelică vorbită în Irlanda; irlandeza. 2. limba gaelică vorbită în Scoţia. t [o:st] adv. (înv.) odinioară, altădată, demult; la început. erstwhile i'o:stAwail] (înv.) I. adv. v. e r s t. II. adj. de altădată / de odinioară. erubescent [>eru(:)'besnt] ad j. 1. care roşeşte. 2. (amer.) roşcat. eruciform [i'ru:sifo:m] adj. (biol.) în formă de om idă, cu aspect de omidă, cruciform. eruct(ate) [i(:)'rAkt(eit)] vb. A. intr. 1. a râgâi. 2. (despre vulcani) & erupe. B. tr. a vărsa; a elimina (şi fig.). eructation [ii:rA k'tcij5n] s. 1. râgâit, râgâială. 2. vărsătură; eliminare (şifig.); (despre vulcani) erupţi e ['erju(:)dait] I. adj. erudit, învăţat. II. s. erudit, învăţat, cărturar, savant. erudite s [-nis] s. v. e r u d i t i o n. eruditical [erju(;)'ditikd] adj. v. e r u d i t e (I). erudition [ieru(:)'di/3n, -rju-] s. erudiţie. erumpent [i'rAmpont] adj. 1 . care ţâşneşte / irupe. 2. (bot.) erumpent. erupt [i'rApt, e'r-] vb. A. intr. 1. (despr e vulcani, gheizeri) a erupe. 2. (despre dinţi) a ieşi. 3. (despre boli, război etc.) a izbucni. 4. (med., despre eczeme) a crupe. 5. (jig.) a zvâcni, a izbucni; a ţâşni, a e rupe. B. tr. a azvârli (lavă). eruption [i'rAp/an, e'r-] s. 1. erupţie (a unui vulcan etc.) 2. ieşire (a dinţilor). 3. izbucnire (a unui război etc.) 4. (med.) erupţie. 5. (f ig.) zvâcnire; izbucnire; ţâşnire, erupţie. eruptive [i'rAptiv, e'r-] adj. 1. ţâşnitor, eru care are tendinţa să zvâcnească / să ţâşnească / să erupă. 2. (geol.) eruptiv, vulcanic. 3 uptiv, cu erupţii. eruptiveness [-nis] s. caracter eruptiv (al unui vulcan etc.). erysipelas beri'sipibs, -pal-, -lis] s. (med.) erizipel, brâncă. erythema [>cri'6i:m o] s. (med.) eritem, înroşire a pielii. erythrism ['eriOrizpm] s. (med.) eritremie. erythrite [i'riOrait] s. (chim.) eritrită. erythroblast [i'ridroublfest] s. (anat. ) eritroblast. erythrocyte [i'riOrousait] s. (anat.) eritrocit, hematie. escadri lle ['eskodril, -drii] s. 1. (mar.) escadră (de cel mult 8 vase). 2. (av.) escadri lă (de cel mult 6 avioane). escalade [.esko'leid,'—] I. s. escaladare; (ist.) luare cu asalt (prin escaladare). II. vb. tr. (ist.) a escalada, a lua cu asalt prin e scaladare. escalate f'eskoleit] vb. A. tr. a intensifica, a spori, a extinde. B. intr. a lua / a căpăta întindere, a se intensifica. escalation [-esks'lei/sn] s. esca ladare, extindere treptată a unei acţiuni. escalator ['eskoleito'] s. escalator, sca



 ră rulantă. escalator clause [~ kb;z] s. (ec.) clauza „tarifului progresiv". escallop [is'kobp, -cs-] s.v. s c a l l o p (I). escapable [is'keipobl, es-] adj. de care te poţi feri, care poate fi evitat. escapade [icsko'peid] s. 1. escapadă; ştrengărie, p oznă. 2. (rar) evadare. 3. lovitură cu copita. escape [is'keip, es-] I. vb. A. intr. 1. (from) a scăpa, a fugi, a evada (din). 2. (despre abur, lichide etc.) a scăpa, a găsi o ieşire. 3. a scăpa (cu bine); to ~ by the skin of one's teeth a scăpa cu mare gr eutate / ca prin urechile acului. 4. a-i scăpa (cuiva); your name



~s me numele dv. îmi scapă; your point ~s me nu te înţeleg, nu ţi-am prins ideea; nothing ~s you! nimic nu-ţi scapă! 5. (despre cuvinte, gemete etc.) a scăpa, a ieşi pe negândite; no encouraging word ~d her lips nici un cuvânt de încurajare nu i-a scăpat de pe buze. B. tr. 1. a scăpa de, a se descotorosi de (o persoană etc.); a evita (o neplăcere, o muncă); to ~a contagious disease a scăpa de o boală contagioasă; to ~ danger a scăpa de pe ricol. II. s. 1. scăpare; evadare; fugă; to make one's ~ a fugi, a evada; to have a hairbreadth / narrow ~ a scăpa cu marc greutate, a scăpa ca prin urechile acului. 2: scurgere, pierdere. 3. (tehn.) pierdere (de vapori, de gaze etc.), descărcare, ev acuare; scurgere; eşapament. 4. (bot.) plantă de grădină sălbăticită. 5. (mijloc de) evadar din realitate). 6. (mine) scăpare de pericol. 7. (mine) degajare, emanaţie; ieşire, vi itură. escape channel [~ 't/amal] s. canal de scurgere. escapee bcsko'pi:] s. evad at. escape ladder [iskcip ilseds1"] s. scară de incendiu; scară de salvare^ escape l iterature [~ 'literit/o1"] s. literatură de evadare din realitate. escapement [is' kcipmont] s. 1. scăpare; fugă, evadare. 2. (tehn.) eşapament, ieşire, scurgere. 3. canal de scurgere. escapement wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) roată de clichet; roată de împiedi care. escape route [is'keip ru:t] s. cale de retragere. escape steam [~ sti:m] s . (tehn.) abur de eşapament. escape valve [~ vzelv] s, (tehn.) valvă de descărcare; ve ntil / supapă de evacuare. escapism [is'kcipizmj s. 1. fugă de realitate. 2. (lit.) escapism, fugă de realitate. escapist [is'keipistl ş. 1. persoană care se sustrage de la recrutare. 2. (lit.) escapist, scriitor care fuge de realitate. escapologist [riskeipolod3ist] s. escapologist (artist de circ care, legat, îşi poate desface legăt urile singur). escarole l'eskoroul] s. specie de cicoare folosită ca salată. escarp [is'ka:p, es-] (mii.) I. s. escarpă. II. vb. tr. a prevedea cu escarpă (un şanţ etc.). e scarpment [-mont] s. 1. clină, povârniş, coastă. 2. (mil.) escarpă. eschalot ['cjbbt, c/o' l-] s. v. s h a 11 o t. eschar [reska:r] s. (med.) coajă, crustă (la o rană). eschatol ogical [eskaitou'bd3ik;?l] adj. (rel.) escatologic. eschatologist [eskastou'bdji st] s. (rel.) cscatolog. eschatology [eska2'toloud3i] s. (rel.) escatologie (învăţătura despre moarte, sfârşitul lumii, nemurire etc.). escheat [is't/i:t, es-] I. s. (jur.) 1. reversiune, drept de întoarcere la donator. 2. proprietate astfel întoarsă. II. vb . A. tr. 1. (jur.) (to) a preda o asemenea proprietate (cuiva). 2. a confisca. B . intr. (jur., despre proprietăţi) a se întoarce la donator. eschew [is't/u:, es-] vb. tr. a se feri de, a evita, a ocoli, a fugi de; a se abţine de la. eschewal [-ol] s. evitare, ocolire. escort I. l'esko:t] s, I. escortă, pază. II. [is'ko:t, es-] vb. ţr. 1. a escorta; a duce sub escortă. 2. (fig.) a însoţi, a conduce. escribe [i(:)'skra ib] vb. tr. (mat.) a descrie (un cerc circumscris unui triunghi). escritoire [ie skri(:)'two:r, -'two:r, '--, eskritwa:1"] s. (Jr.) 1. birou, pupitru. 2. cele tr ebuincioase pentru scris. escritorial [iCskri'to(:)riol] adj. de scris. escrow [ es'krou, '--] ş. (jur.) angajament legal scris (depus în custodia unei terţe persoane) . esculent ['eskjubnt] I. adj. comestibil, (bun) de mâncat. II. s. lucru bun de mânc at, articol comestibil; aliment. escutcheon [is'kAt/an, es-] ş. 1. armoarii, blazo n; (fig.) a blot on one's ~ pată pe (re)numele cuiva. 2. limbă care acoperă gura lacătul ui. 3. (arhit.) şild; tăbliţă înfăţişând figuri, inscripţii etc. , eserine ['esorain, -rin] .) ezerină, fisostigmină. Eskimo ['eskimou], pl. Eskimoes [-z] I. s. 1. eschimos. 2. (limba) eschimosă. II. adj. (de) eschimos. Eskimo dog [~ dog] s. câine eschimos. Es kimo pie [~ pai] s. (amer.) îngheţată „Eskimo" (învelită în ciocolată). esophageal [ri:so'f ol] adj. v. o e s o p h a g e a l . esophagus |i(:)'sofog3s],pl. esophagi [i(:)' sofod3ai] s. (anat.) esofag. esoteric [-esou'terik, >i;s-] I. adj. 1. (despre do ctrinefilozofice)ezoteric; (despre discipoli) iniţiat. 2. confidenţial, tainic. 3. o bscur, complicat. II. s. persoană iniţiată, iniţiat. espalier [is'pselb1", es-] ş. 1. spal ier. 2. ramură de pom sau plantă crescută pe spalier. esparto (grass) [e.s'pa:tou (gra :s)| s. (bot.) alfa (Stipa tenacissima şiLygeum spartum). especial [is'pc/al, es-] adj. special, deosebit; excepţional, remarcabil; his ~ aversion obiectul antipati



 ei sale deosebite; (rar) in ~mai ales, în special. especially [-i] adv. în special, în deosebi, mai ales. especialness [-nis] s. particularitate, caracter special.espe rance [pronunţia franceză] s. (înv.) speranţă, nădejde. Esperantist [icspo'ramtist, -pe'r-, -'ra:n-] s. (lingV.) esperantist. Esperanto [.espo'rsentou, -pe'r-, -'ra:n-] s. (lingv.) (limba) esperanto. espial [is'pabl, cs-] s. supraveghere, observare; sp ionare; urmărire. espionage [iespb'na:3, 'espionid3] ş. spionaj. esplanade [icspb'ne id, mai rar 'esbnci:d] s. esplanadă. espousal [is'pauzal, es-] I. s. 1. (fig.) îmbrăţişare ; adoptare (a unei cauze). 2. (înv. mai ales pl.) logodnă; căsătorie. 3. (înv.) soţ, soţie. . adj. nupţial, de nunta. espouse [is'pauz, es-] vb. tr. 1. a se însura cu; (rar) a se mărita cu. 2. (înv.) a da în căsătorie (cuiva). 3. (fig.) a se dedica (cu dat.), a se c onsacra (cu dat.); a susţine, a îmbrăţişa, a adopta. espouser [-or] s. apărător, protector; sţinător; partizan, adept. espresso bar [e'spresou 'ba:r] s. bufet expres.



 331 ethnos



espresso-coffee [~iksfi] s. cafea expres. esprit [es'pri:] s. (jr.) spirit, inte ligenţă. esprit de corps [~ da'kD:r, espridko:r] s. (fr.) solidaritate, spirit dc cl an. espy [is'pai, es-] vb. tr. a zări; a iscodi; a descoperi. Esquimau !'eskimou], pl. Esquimaux [-z] s. v. E s k i m o (I). esquire [is'kwai9r. cs-] s. 1. (ist.) v. s q u i r c (I, 1, 2). 2. (în adrese prese. Esq.) Domnului. Stimatului. esquire dom [isikwaiadam, cs-] s. 1. rang dc „esquire". 2. totalitatea celor cu rang de .. esquire". ess [es] s. cs, denumirea literei s. essay I. ['esei, -si] s. 1. (lit. ) eseu; schiţă. 2. lucrare; teză. 3. încercare, tentativă. 4. probă, experienţă. încercare. 'sei,'--] vb. A. tr. a încerca, a supune unei încercări (o persoană, un lucru). B. intr. a face o încercare, a încerca. essayist ['eseiist] s. (Ut.) eseist, autor dc scurte compoziţii literare. esse f'csi] s. (lat.) 1. existenţă, fiinţă, fiinţare; in ~ existent, fiinţă. 2. (înv.) v. e s s e n c e . essence ['esns] s. 1. esenţă, fiinţă; entitate. 2. (j? esenţă, fire; miez, substanţă; in ~ în esenţă; he is the ~ of perseverance e o pildă dc pe renţă. 3. esenţă, extract; parfum. Essenism ['csanizm] s. (rel.) esenianism; ascetism. e ssential [i'scn.01, e's-] I. adj. 1. absolut, în gradul cel mai înalt. 2. esenţial, fu ndamental; extrem de important. 3. esenţial, vital, neapărat trebuincios, indispensa bil. 4. volatil, eteric, de natura unei esenţe. 5. (înv.) existent, real. II. s. 1. esenţă; parte esenţiala, lucru esenţial / de căpetenie; bază. temelie; the ~s of education azele educaţiei. 2.pl. lucruri dc primă / strictă necesitate. essentiality [i'Scn/i'ze liti, Cis-] s. 1. esenţă, caracter esenţial. 2. pi. (rar) puncte sau părţi esenţiale. essen ially [i'sen/sli] adv. în fond, în esenţă; eminamente. essentialness [i'sen/^lnis] s.v. e s s e n t i a l i t y (1). essential oil [i'senfcl oil] s. (chim.) ulei volati l / eteric. ess hook ['es huk] s. cârlig în formă dc S. essoi(g)n [i's.iin] s. (înv.) ie rtare, absolvire dc păcate. establish [is'tfebli/, es-] vb. A. tr. 1. a aşeza, a Fix a, a stabili; a pune la punct, a organiza. 2. a statornici, a stabili (un obicei , un precedent etc.). 3. a plasa, a instala (pe cineva tntr-un ix)st etc.). 4. a întări, a consolida; to ~ one's health a se restabili, a se însănătoşi. 5. a întemeia, a c , a institui, a fonda; a pune bazele (cu gen.); a forma (un guvern). 6. a stabil i; a dovedi; a demonstra (pe cale judecătorească). B. rejl. a se stabili, a se insta la. established [is'ta?bli/t. es-] adj. stabilit, instituit, întemeiat; constituit , creat; înrădăcinat; aclimatizat; cu autoritate; ~ reputation reputaţie solidă / bine sta bilită. Established Church [~ tj3:tfj s. biserica oficială din Anglia. establishing [is'tcebli/irj, es-] s. stabilire etc. (v. e s t a b 1 i s h),-~of norms normare . establishment [is'tasbli/msnt, es-] s. 1. întemeiere, înfiinţare; stabilire; fixare. 2. autorizare, încuviinţare; confirmare. 3. aprovizionare. 4. venit, salariu. 5. Es tablishment biserica oficială din Anglia. 6. stabiliment. 7. schemă (de personal); t he civil ~ corpul funcţionarilor; the military ~ armata. 8. instituţie; întreprindere; sediu comercial. 9. gospodărie, cămin, locuinţă; (înv.) familie; separate ~ cămin nelegiti ; metresă. 10. (pol., Ut.) orânduirea existentă, structura socială (în Anglia). estate [is 'teit, cs-] ş. 1. clasa (socială); stare; (ist. Angliei) the three Estates cele trei stări (lorzii spirituali, lorzii temjx>rali şi comunele); the third ~ starea a trei a, burghezia; the fourth ~ a patra putere, presa. 2. proprietate; patrimoniu; re al ~ avere imobilă; personal ~ avere mobilă. 3. avere, posesiuni; activ şi pasiv (în ave rea cuiva). 4. moşie, proprietate funciară. 5. (înv.) condiţie, stare; man's ~ bărbăţie. es e agency [~ ieid3Piisi] s. agenţie imobiliară. estate agent [~ ieid33ntj s. 1. agent de vânzări imobiliare. 2. administrator funciar, estate car [~ kc:r] s. (auto) maşină p entru regiunile rurale sau pentru excursii de familie. estate duty [~ idju:ti] s . impozit pe avere. estate office [~ ofis] s. v. e s t a t e a g e n c y . Estat es General [is'tcits Fd3enpr3l] s. pi. (ist. Franţei) Stările generale. esteem [is't i:m. es-] I. vb. tr. 1. a stima, a respecta; a aprecia, a preţui (pe cineva). 2. a considera, a socoti; a aprecia; I shall ~ it as a favour o voi considera ca o f avoare. 11. s. stimă, consideraţie, respect; to hold in high ~ a stima foarte mult. ester ['cst9r] s. (chim.) ester. esterify [c'sterifai] vb. tr. (chim.) a esterif ica. esthesia [es'8i:zj3, -şp] s.v. a e s t h e s i a. esthet... v. a e s t n e t . . . Esthonian [es'tounisn, es'Gou-j I. adj. din Estonia, cston(ian). II. s. 1. eston. 2. (limba) estonă. estimable festiraabl] adj. 1. demn / vrednic dc stimă / d



 c respect. 2. apreciabil. 3. (înv.) valoros. estimate I. fcslimeit] vb. A. tr. (at ) a estima, a preţui, a evalua (la); a evalua, a aprecia, a-şi face o părere despre. B . intr. a alcătui un deviz. II. ['estimit] s. 1. preţuire, evaluare; estimare, aprec iere. 2. sumă sau cantitate evaluată. 3. Estimates buget estimativ, proiect de buget . 4. deviz. 5. părere, opinie. estimate survey ['estimit sai'vci] s. taxaţic. estima tion [icsti'mci/^n] ş. 1. părere, opinie. 2. estimare, apreciere, evaluare; calcul, socoteală. 3. stimă, respect; to hold in ~ a stima (foarte mult). estimative l'cstim citiv] adj. estimativ. estimator ['estimei ta1"] s. preţuitor, apreciator. estipul ate [i:'stipjul(e)it] adj. (bot.) Iară stipclc. estival [iis'taiv^l] adj. estival, de vară. estivate ['estiveit] vb. intr. a-şi petrece vara.



estivation [-eşti'vei/an] J. v. a e s t i v a t i o n . ' Estonian [is'tounisn] I. s. 1. din Estonia, eston. 2. (limba) estonă. II. adj. eston. estop [is'top, cs-] vb. tr. 1. (jur.) (from) a exclude, a îndepărta (de Ia). 2. (rar) a împiedica. estoppa ge [is'tDpid3. es-] s. (jur.) excludere. estrada [es'tra:d3] s. cărare (într-o plant aţie de cauciuc). estrade [es'tra:d] s. estradă; loc ridicat. estrange [is'treind3, cs-] vb. tr. (from) a înstrăina (dc); a îndepărta (de, de la); a separa (de); his conduc t ~d him from all his friends prin purtarea lui şi-a înstrăinat toţi prietenii, estrange d [-d] adj. (from) înstrăinat, străin (de); to become ~ from a se înstrăina de. estrangeme nt [-inant] s. înstrăinare; separare; îndepărtare; răcire (a relaţiilor). estray [es'trei, s-] s. 1. (jur.) animal rătăcit. 2. obiect / lucru rătăcit. estreat [is'tri:t, es-] I. v b. 1. (jur.) a urmări pentru plata unei amenzi / unei cauţiuni etc. 2. a amenda. II. s. copic fidelă a unui document, estrogen f'cstr9d3en] s.v. o e s t r o g e n , e strone ['estroun] s. (bioch.) estronă. estuarine ['estjuarin, -rain] adj. (geogr.) de estuar. estuary ['cstjusri, -t/uar-] s. (geogr.) estuar. esurience [i'sjuari ans] s. 1. foame. 2. lăcomie, aviditate, cupiditate. esuriency [-i] s.v, e s u r i e n c e . esurient [i'sjuariant] adj. 1. flămând, lihnit, înfometat. 2. lacom, avid, cupid. eta ['i:ta, 'eita] s. cta (literă grecească). etamine ['etamin] s. (teAt.) et amină. et cetera, etcetera [it'setra, ct-, at-] lat. el eaetera, şi aşa mai departe. e t ceteras, etceteras [-z] s. pi. 1. şi toţi ceilalţi, si următorii. 2. fel de fel de luc ruri, de toate şi amestecate. 3. adaosuri; cheltuieli suplimentare / accesorii. et ch [et/] vb. tr. şi intr. 1. a grava. 2. a contura (trăsăturile cuiva etc.). 3. (jig.) a fixa / a întipări (în minte). etcher fet/V] s. gravor. etching ['et/irj] s. 1. grav are; cţuire. 2. gravură. 3. (metal.) atac cu acizi. etching agent [~ icid3ant] s. ro njant. etching machine [~ rna\fi:n] s. (poligr.) maşină dc corodat. etching paste [~ peist] s. (tehn.) pastă decapantă. eternal [i(:)'ta:npl] I. adj. 1. veşnic, etern. 2. (despreprincipii etc.) neschimbat, statornic, constant, ferm, neclintit. 3. (fa /n.) veşnic, neîncetat, care se repetă iară întrerupere / mereu; his ~ jokes veşnicele sale glume. II. s. the ~ Cel Veşnic, Dumnezeu. eternality [i(:)'ta:naîliti] s. caracter e tern (al unui adevăr). eternalize [i(:)'ta:nalaiz] vb. tr. a eterniza; a imortaliz a. eternally [i(:)'ta:n3li] adv. veşnic, etern; he is ~ complaining veşnic se vaită. e ternity [i:'to:niti] s. 1. veşnicie; eternitate; he kept me waiting for an ~ m-a făc ut să aştept o veşnicie. 2. the eternities adevărurile veşnice. eternize [i:'to:naiz] vb. tr. v. e t e r n a l i z e . eternizing [i:'ta:naizirj] s. eternizare. etesian [ i':ti:3ion] adj. periodic; anual. Etesian winds [~ windz] s. pi. vânturi cteziene. ethane ['eGein] s. (chim.) etan. ethanol ['cGanoul, -noi] s. (chim.) etanol. et heling ['cGalirj [s.v. a t h c 1 i n g. ether ['i:Gar] s. 1. (chim., fiz.) eter; over the ~ prin radio, pe calea undelor. 2. the ~ (poetic) cerul, bolta cerească, ether addict 1~ rEedikt] s. eteroman. ethereal [iO'Giarial, J6ja:r-] adj. 1. (c him., fiz.) eteric, de natura eterului. 2. (ftg.) eteric; uşor. aerian; nepământesc. e thereality [i(:>8iari'33liti] s. caracter eteric. etherealization [i(:)iQiariali 'zei.fan, '9ja:r-, -lai'z-] s. transformare / prefacere în eter. etherealize [i(:) 'Giarialaiz, -'Gja:r-[ vb. tr. a eteriza, a transforma / a preface în eter; a face uşor. etherization [iiBarai'zei/pn, -ri'z-[ s. 1- adormire / narcoză cu eter. 2. tr ansformare / prefacere în eter. etherize ['i:03raiz[ vb. tr. 1. (med.) a adormi / a narcotiza cu eter. 2. (chim.) a transforma / a preface în eter. ethic(al) ['eGik fal)] adj. etic, moral; privitor la morală. ethically ['cGikaliJ adv. din punct de vedere moral, moraliceşte. ethics ['c0iks[ s. pi. (folosit ca sg.) etică, morală. Eth iopean [iiiGi'oiipian] I. adj. din Etiopia, etiopian, abisinian. II. s. 1- etiop ian, abisinian. 2. (limba) etiopiana. Ethiopian [ri:8i'oupJ3n, -pian] I. adj. di



 n Etiopia, etiopian. II. s. 1. locuitor din Etiopia, etiopian. 2. (limba) etiopi ana. Ethiopic [â:8i'opik, -i'oup-1 adj. (despre religie, limbă) ctiopic. ethmoid ['c Gmoid] adj. (anat.) etmoid. ethnic(al) ['e8nik(3l)] adj. 1. etnic. 2. păgân, păgânese. e thnically ['e8nikali] adv. din punct de vedere etnic. ethnogeny [cG'iKx^ini] s. etnogenic. ethnogeography |'e6nad3i'3grafi] s. geografie etnografică. ethnographic (al) [»c9nougra3fik(5l), -na'g-j adj. etnografie. ethnography [cG'nografi] s. etno grafic. ethnolinguistics [icGnoulin'gwistiks] s. pi. (folosit ca sg.) etnolingvi stică. ethnologic(al) [pe9non'bd3ik(pl), -na'l-] adj. etnologic. ethnologist [e8'n obd3ist] s. etnolog. ethnology [c0'nobd3i] s. etnologic. ethnos ['eGnos] s. (soc iol.) grup etnic.



 ethologist 332



ethologist [i:'6Dtod3ist) s. (biol.) etolog. ethology [i:'SDlod3i]s. (biol.) eto logie. ethos ]'i:9os] s. (grec.) spirit caracteristic, trăsătură precumpănitoare (a miei comunităţi, a unui popor sau a unui sistem). ethyl ['eOil, 'i:0ail[ s. (chim.) etil . ethyl-alcohol [~ 'slkshol] s. (chim.) alcool etilic. ethylate f'eOileit] vb. t r. (chim.) a etila. ethylated petrol ['eOileitid 'petral] s. benzină etilată. ethyle ne ['e6ili:n[ s. (chim.) etilena. ethyne ['eSain, -'-] s. (chim.) etenă, etilena. etiolate [i'tiouleit, -tisl-] vb. A. intr. 1. (despre plante) a păli, a se ofili. 2. (fig., despre oameni) a se ofili, a slăbi. B. tr. 1. a face să pălească / să se ofileas că (plante). 2. (fig.) a vlăgui, a slăbi (oameni). etiolated [-idj adj. ofilit, veştejit (si fig.). etiological ['itioubdşiksl, -tisl-] adj. etiologic. etiology [.i:ti'ob d3i] s. etiologic. etiquette [.eti'ket,'—] s. 1. ceremonial; etichetă. 2. morală profe sională. 3. (rar) etichetă, marcă. etna ['etna] s. lampă cu spirt. Etonian [iO'tounian] I. adj. din (colegiul) Eton, de la Eton. II. s. absolvent al colegiului Eton. Et ruscan [i'trAsksn] I. adj. etrusc. II. s. 1. etrusc. 2. (limba) etruscă. Etruscolo gist [.itrAs'kokx^ist] s. etruscolog. Etruscology [iitrAs'kobd3i] s. etruscologi e. etui [e'twi:] s. (Jr.) cutiuţă (pentru ace etc.), toc, cutie. etwee [e'twi:] s. v . e t u i. etyma ['etimo] pl. de la e t i m o n . etymologer [.eti'mobd33r] s. v . e t y m o 1 o g i s t. etymologic(al) [tetimo'lod3ik(al)] adj. etimologic. ety mologist [iCti'mobd3ist] s. ctimologist. etymologize [.eti'mok^aiz] vb. A. intr. a studia etimologia, a se ocupa cu studiul etimologiilor. B. tr. a stabili etim ologia (unui cuvânt). etymology [leti'mokx^i] s. etimologic. etymon ['etimon], pi. si etyma [-ms] s. (lingv.) etimon. Euboean [iu(:)'bi(:)3n] adj. din Eubeca. euc ain(e) [ju(:)'kein] s. (chim.) eucaină. eucalyptus [juOks'liptss], pl. eucalyptuse s san eucalypti [-tai] s. (bot.) eucalipt (Eucalyptus sp.). eucharist ['juikoris t] s. (bis.) cuminecătură, euharistie, împărtăşanie. euchre [rju:k3r] I. s. (amer.) un joc e cărţi asemănător cu vistul. II. vb. tr. 1. a câştiga la „euchre". 2. (fig. si.) a învinge rânge; a duce (pe cineva). Euclidean [ju(:)'klidion, -djsn] adj. euclidian, al lui Euclid. eudaemon [ju:dini9n] s. spirit bun. eud(a)emonism [ju:'di:m9nizpm] s. ( etică) eudemonism. eudiometer [iju:di'omi:tor] s. 1. (chim.) eudiometru. 2. (tehn. ) analizor de gaze. eugcnesis [ju(;)'d3enisis] s. eugeneză. eugenie [ju(:)'d3enik] adj, eugenie, referitor la eugenie. eugenics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) eugen ie. eulogia [ju(:)'loud3i3] pl.de la e u 1 o g i u m. eulogist i'ju:lsd3ist] spanegirist. eulogistic [iju:lo'd3istik] adj. laudativ, elogios. eulogistic(al) [ .ju:lo'd3istik(3l)] adj. de laudă, elogios. eulogium [ju(:)'loud3iom], pl. eulogiu ms [-iarnz] sau eulogia [-io] s. v. e u l o g y . eulogize ['ju:tad3aiz] vb. tr. a face elogiul (cuiva); a elogia, a lăuda, a slăvi (pe cineva). eulogy ['ju:lod3i] s. elogiu, laudă, slăvire, panegiric. eunuch [ju:nok] s. eunuc. eupepsia [ju:'pepsia ] s. (mea1.) cupepsie. eupcpsy [ju:'pepsi,'—] s. v. e u p e p s i a. eupeptic [jrn 'pcptik] adj. 1. care are digestie bună. 2. care ajută la digestie; digestibil. euph emism [ju:finliZ5m] s. (lit.) eufemism. euphemistic(al) [iju:fi'mistik(3l)[ adj. eufemistic. euphonic(al) [ju(:)'fonik(3l)] adj. eufonic, armonios. euphonious [ ju(:)'founios] adj. v. e u p h o n i c (a 1). euphonize ['jmfsnaiz, -foun-] vb. tr. a face eufonic. euphony ['ju:foni] s. eufonie. euphorbia [ju(:)'fo:bio] s. ( bot.) laptele-câinelui (Euphorbia sp.). euphorbiaceae [ju(:>fo:bi'eisii:] s. pl. ( bot.) euforbiacee. euphoria [ju(:)'fo:rio] s. euforie. euphrasy ['ju:frasi] s. ( bot.) silur, floare-de-ochi (Euphrasia stricta). euphuism ['ju:fju(:)izam] s. (l it.) eufuism, stil afectat / preţios (după stilul romanului „Euphues" de John Lyly, 15 79-1580). euphuist ]'ju:fjuist] s. persoană care vorbeşte afectat / preţios. euphuisti c(al) [iju:fju(:)'istik(sl)] adj. eufuistic, afectat; preţios. eupn(o)ea [ju:p'ni( :)o[ s. (med.) eupnee. Eurasian [jup'rei3ian, joa'r-, -ei/an] I. adj. eurasiatic , referitor la Europa şi la Asia. II. s. persoană de origine mixtă, europeană şi asiatică. ureka [jus'rkko] inter/', (grec.) evrica! am găsit! curo Cju:rou] s. (ec.) curo. E urobond ['jtiorou.bbnd] s. (ec.) euroobligaţiune. Eurocrat [juarouikrset] s. (mai ales peior.) eurocrat, funcţionar birocrat al orga nismelor europene. Eurodollar ['jusroudols'] s. (ec.) eurodolar. European Curren



 cy Unit ['juoraipran 'kvronsi junit] s. (ec.) unitate monetară europeană. Europeaniz ation fjusrs .pisnai'zeijan] s. europenizare. europium [jus'roupiam] s.fchim.) e uropiu. Eurovision [ju3rou.vi33n] s. (TV) Eurovision. eurythermal [juori'Oamipl] adj. (ecologie) euritenn. eurhythmic [ju(:)'ridmik, juo'r-, -'ri9m-] s. (mai al es arhit.) euritrnic. eurhythmies [-s] s. pl. (folosit ca sg.) euritmie. Europea n [.ju3re'pi:3n, josr-] I. adj. european, europenesc. II. s. european. European championship [~ 't/zempisn/ip] s. (sport) campionat european. . European Economi c Community [~ iks'nomik ko'mjuniti] s. Comunitatea Economică Europeană. Europeanize [ijuora'pLonaiz, -jrrar-] vb. tr. a europeniza. European plan [juara'piOan plam ] s. închiriere de camere (la hoteluri) fără a se include mesele. Eustachian tube [ju: s'teijj3n tju:b] s. (anat.) trompa lui Eustache. eustacy [juistasi] s. (geol.) e ustatism, mişcări eustatice. eutectoid [ju:'tektoid] s. (chim.) eutectoid. eutelegen esis [iju:tel3'd3enisis],pl. eutelegeneses [-si:z] s. (biol.) fecundare artifici ală. euthanasia [juiOa'neizis, -ei3io] s. (grec.) eutanasie; moarte fără dureri asista tă. eutrophic [jui'trofik] adj. 1. (med.) eutrofic, bine nutrit; dezvoltat normal. 2. (ecologie) eutrofic, bogat în substanţe nutritive. eutrophy ['jurtrafi] s. eutro fie. evacuant [i(:)'vaekjU3nt] adj., s. (med.) purgativ. evacuate [i(:)'v£ekjueit] vb. tr. 1. a goli, a deşerta, a evacua. 2. (med.) a purja; a goli. 3. (mai ales m ii.) a evacua (o poziţie, un loc), a se retrage din, a părăsi. 4. (tehn.) a evacua, a elimina, a goli de (aer etc.). evacuation [iQ.vajkju'eiJVm] s. 1. evacuare, goli re, deşertare. 2. evacuare, retragere. 3. (med.) evacuare, purjare; pl. excremente . 4. evacuare (a gazelor), ventilaţie, aeraj. Evacuation Day [~ dei] s. (in S.U.A. ) 25 noiembrie, ziua părăsirii New York-ului de către englezi. evacuee [i(:)iV£ekju(;)'i :] s. evacuat; persoană susceptibilă de a fi evacuată. evadable [i'veidsbl] adj. evita bil. evade [i'veid] vb. A. ir. 1. a scăpa de, a eluda, a evita, a ocoli, a se feri de; a se sustrage de la. 2. a dejuca, a evita. B. intr. (from, out of) a evada, a fugi (din), a scăpa (de, din). evader [-3r] s. persoană care eludează, care se sust rage. evaluate [i'vadjueit] vb. tr. 1. a evalua, a preţui; a estima, a aprecia. 2. (mat.) a exprima în cifre. evaluation [iivaelju'ei/an] s. 1. evaluare. 2. (mat.) exprimare în cifre. evanesce [ikvs'nes, .ev-] vb. intr. a dispărea; a se pierde din vedere. evanescence [-ns] s..1. dispariţie, evanescenţă. 2. volatilitate. 3. caracter trecător. evanescent [-nt] adj. 1. care dispare repede; trecător; efemer. 2. (mat.) imperceptibil, infinitezimal. 3. (tel. etc.) evanescent. evangel [Î'va3nd3el, -d^l ] s. (rel. rar) 1. Evanghelic. 2. evanghelist. 3. (fig.) veste bună. evangelic(al) [i,vaen'd3elik(d), -d33l-] (rel.) I. adj, 1. evanghelic. 2. (despre biserici) e vanghelic (mm ales în Germania şi in Elveţia). II. s. 1. protestant. 2. evanghelic. ev angelicalism [iv'asnd3elik3liz3m, -d3al-] s. (rel.) evanghelism; doctrina biseri cii evanghelice. evangelism [i'v3snd3eliz3m] s. (rel.) evanghelism, predicarea E vangheliei. evanish [i'vasniT] vb. intr. (poetic) a dispărea, a se face nevăzut. eva porable [i'vaîparobl] adj. evâporabil. evaporate [i'vaspsreitl vb. A. tr. 1. a vapor iza, a preface în abur. 2. a produce evaporarea (unui lichid). 3. (fig.) a lăsa să tre acă (mânia cuiva etc.). B. intr. 1. a se vaporiza. 2. a se evapora. 3. (fig. fam.) a dispărea, a trece. evaporation [i.VEeps'rei/an] s. vaporizare; evaporare. evapora tive [i'vapsreitiv] adj. care se evaporă; care se vaporizează. evaporator [i'VEepore its1"] s. (tehn.) evaporator; vaporizator; uscător. evaporimeter [iiva;p3'rimit3r] s. (tehn.) evaporimetru. evasion [i'vci3an] s. 1. ocolire; eschivare; evaziune; tax ~ evaziune fiscală. 2. (rar) evadare; fugă. evasive [i'veisiv] adj. evaziv; to give an ~answer a da un răspuns evaziv. evasively ]-li[ adv. evaziv; în doi peri. ev asiveness [-nis] s. caracter evaziv (al ««ui răspuns etc.) Eve [i:v] s. Eva; (fig.) a daughter of ~ o fiică a Evei, o femeie tipică / prin excelenţă. eve s. 1. ajun, preajmă; p reziua; on the ~ of în ajunul (cu gen.), în preajma (cu gen.), în pragul (cu gen.); pe punctul de a; Christmas ~ Ajunul Crăciunului. 2. (mv., poetic) seară, înserare; at ~ seara. evection [i'vek/sn] s. (astron.) evecţiune. even1 ]'i:van] s. (poetic) v. e v e n i n g. even2 I. adj. 1. neted, plan; lin; uniform, egal; ~ with the groun d a) la nivelul pământului; b) una cu pământul; of ~ date având aceeaşi dată. 2. (fig., des fire, fel de a fi) echilibrat, cumpănit; calm; an ~ temper o fire calmă / echilibra tă. 3. (fuv.) sincer, direct (şifig.). 4. (despre socoteli) care nu mai arc sold; înch eiat, lichidat; to be ~ with â fi chit cu, a nu mai avea nici o socoteală cu (şifig.). 5. fără ezitări / şovăieli; fără fluctuaţii; în echilibru (şi fig.). 6. (despre legi, just , nepărtinitor; (înv., despre greutăţi) exact. 7. (despre cifre, cantităţi etc.) egal; ~ ch



 nces şanse egale. 8. (despre numere) par, cu soţ; odd and ~ fără soţ şi cu soţ. 9. (despre e de bani) întreg; rotund; ~ money sumă rotundă. II. adv. 1. chiar; întocmai; ~ as întocma i ca; ~ as if (întocmai) ca şi cum;



 333 evil-eye



~so întocmai, chiar aşa. 2. încă; tocmai, chiar; ~ now chiar acum; ~ if / though chiar s olid. 4. (despre plante) peren; care îşi păstrează mereu forma şi culoarea. II. s. 1. veşni ie; dacă; ~ then chiar şi atunci, chiar şi în acest caz. III. vb. tr. 1. a netezi, a niv ela, from ~ de totdeauna. 2. v. ~ f 1 o w c r. a uniformiza. 2. (to) a pune pe a ceeaşi treaptă (cu); a egala (cu). 3. to ~ out a eşalona; everlasting flower [~ 'flaua 1"] ş. (boţ.) floare-dc-paie, imortelă (Helychrysum to ~ up a restabili, a reface (un scor etc.). bracteatum). everlastingly [reva'kiistirjli] adj. veşnic, încontinuu. ev en-aged [~eid3d] adj. de o vârstă. everlastingness beva'laistirjnis] s. veşnicie; nemu rire. evenfall [~ifo:l] s. (poetic) înserare, căderea serii. ever-living ['evs'livir j] adj. veşnic, nemuritor. even flow ['i:vpn 'flou] s. (tehn.) curgere plană. evermo re ['evs'mo:1", -'mo3r, *—] adv. mereu, întotdeauna, veşnic. even-grained [~


 s plan was unhappy everything ['evri0irj] pron. nehot. tot, toate (lucrurile); h e has eaten up ~ a mâncat in the ~ până la urmă planul lui nu a fost bun. 3. (sport.) nu măr, o anumită întrecere tot; ~ in its place fiecare lucru la locul sau; we must tell him ~ trebuie să-i spunem tot; (dintr-un program); competiţie. ~good tot ce e bun; s he spent her days doing ~ but anything îşi petrecea timpul făcând de toate şi nimic (folos itor); money is not ~ banul nu c totul; be punctual, that is ~ a fi even-tempere d ['nv^tempad] adj. calm, echilibrat. eventful [i'ventfol] adj. bogat în întâmplări; pli n de peripeţii; (despre zile etc.) memorabil. punctual, asta e esenţialul; you are ~ to me eşti totul pentru mine; (amer. fam.) he thinks ~ of her ea e totul pentru el ; ~ for cyclists tot ce priveşte ciclismul. eventfulness [-nis] s. bogăţie de întâmplări. e eryway [~wei] adv. 1. în toate părţile / sensurile / direcţiile. 2. în toate privinţele, ev ntide ['i:vpntaidj s. (poetic) seară, înserare. sub toate aspectele / raporturile, d in toate punctele de vedere. eventless [i'ventlis] adj. lipsit de întâmplări; monoton. everywhere [~/iweor] I.adv. pretutindeni, peste tot; ~you go oriunde te-ai duce . II. s. event-packed [i'ventpaekt] adj. (despre romane etc.) plin de peripeţii; c u nenumărate the ~ infinitul. întâmplări; cu acţiune trepidantă. evict [i(:)'vikt] vb. tr. . (jur.) (from) a recupera legal (de la). 2. a evacua, a izgoni / eventration [i :v9n'trei/n] s. eventrare, eviscerare, eventual [i'ventjusl, -t/usl] adj. 1. eve ntual, posibil. 2. final, definitiv; he had foreseen a da afară din casă. eviction [ i(:)'vik/3n] s. 1. (jur.) reintrare legală în posesiune. 2. evacuare, izgonire. thes e mistakes and her ~downfall (el) prevăzuse aceste greşeli şi inevitabila ei prăbuşire. ev idence [Widens] I. s. 1. evidenţă, claritate, caracter evident; prezenţă; to acknowledge eventuality [i.ventju'Eeliti, -t/u-] s. eventualitate, posibilitate. eventualiz e [i'ventjuolaiz-, -t/u-] vb. intr. (amer., despre planuri etc.) a reuşi, a izbuti . the ~ of facts a recunoaşte evidenţa faptelor; to fly in the face of ~ a refuza să r ecunoască eventually [i'ventjupli, -t/usl-] adv. 1. în cele din urmă, până la urmă, în ulti stanţă; evidenţa (faptelor); his sister was not in ~ sora lui nu era prezentă. 2. bază, te meinicie, evidenţă. 3. (jur.) mărturie, dovadă, probatoriu; semn; piece of ~ dovadă, probă; to call he ~ became a judge sfârşi prin a deveni judecător. 2. (rar) eventual, eventua te [i'ventjueit] vb. intr. 1. (in) a se termina, a se rezolva (prin). 2. (amer.) a se in ~ a chema ca martor; to turn King's / Queen's / (amer.) state's ~ a dep une contra complicilor săi ca martor al acuzării pentru a fi iertat de pedeapsă; to gi ve ~ of intelligence întâmpla, a avea loc. ever l'cv3r] adv. 1. (în)totdeauna; întruna, mereu; ~ after / since de atunci (încoace); a da dovadă de inteligenţă; there was no ~ o f his stay in the house nimic nu trăda că for ~ (and ~), for ~ and a day pentru totd eauna, pe vcci(e), veşnic; (în scrisori) yours ar fi stat în casa aceea; false ~ mărturi e falsă. II. vb. A. tr. a arăta, a dovedi, a demonstra. -al dv. credincios; not ~ nu întotdeauna; ~ yet (şi) mai departe, (în)totdeauna; pentru B. intr. (against) a depun e (mărturie) (împotriva cu gen.). totdeauna. 2. vreodată, cândva; it is the best book I have ~ read e cea mai bună carte evidencer ['cvidensa1"] s. (înv.) martor. pe care a m citit-o vreodată; (înv.) ~ and anon din când în când; he read seldom if — nu evident ['ev dant] adj. evident, clar, limpede; ~ truth adevăr evident. evidential ['cvi'den/al ] adj. bazat pe mărturie (oculară); ~ of demonstrând (cu acuz.); citea niciodată sau cit ea rar; now if ~ is the time to acum ori niciodată e vremea să; nothing ~ happens nu se-ntâmplă niciodată nimic; do you ~ miss the train? vi se-ntâmplă arătând (cu acuz.); car rădează (cu acuz.). (vreodată) să pierdeţi trenul?; it is less than ~ the time to e mai puţ n ca oricând momentul evidentially [icvi'den/pli] adv. pe baza evidenţei. să; hardly ~ aproape / mai niciodată; did you ~ hear such a thing? ai auzit (vreodată) evidentia ry [levi'den/ari] adj. v. e v i d e n t i a l . evidently ['evidsntli] adv. evid ent, limpede. aşa ceva? 3. (în propoziţii comparative pentru a întări pe „as": as ~ de înda ; I'll come as soon as ~ I can voi veni de îndată ce voi putea. 4. (pentru a accentu a o întrebare evil ['i:vl, 'i:vil] I. adj. 1. rău; funest, nefast, dăunător, primejdios; ~ tongue limbă fam.) why ~ did you do it? cine te-a pus să faci una ca asta? de ce (naiba) ai făcut asta? înveninată / afurisită; an ~genius un geniu rău; an ~influence o in fluenţă nefastă; to fall what ~ do you mean? ce vrei să spui (în definitiv)? adică ce vrei spui? ~so a) foarte, on — days a ajunge (la) zile grele; of ~ memory de tristă memor ie; of ~ omen prevestitor tare; thank you ~ so much îţi mulţumesc foarte mult, mii de mulţumiri; ~ so long o de rău, de prost augur. 2. înrăit. II. s. 1. rău; to put one's fing er on the ~ a pune degetul veşnicie; b) oricât de; be the weather ~ so bad I must go oricât de urâtă va fi vremea, pe rană. 2. nenorocire, năpastă, calamitate; ravagii; (înv.)



 ală; St. John's ~ epilepsie; King's ~scrofuloză. 3. (înv.) păcat. III. adv. rău, cu răutate to speak ~of smb. a vorbi trebuie să plec. de rău pe cineva. ever-during ['eva 'dju srin] adj. (rar) neîncetat, necontenit, veşnic. evil-advised [~ad'vaizd] adj. prost sfătuit. everglade ['cvsgleid] s. (amer.) 1. ţinut mlăştinos (acoperit pe alocuri cu iar bă înaltă). evil-affected [~3'fektid] adf potrivnic, nefavorabil. 2. the Everglades ţinu t mlăştinos din Florida de Sud. evil-boding [~-boudirj] adf prevestitor de rău. evergr een ['evagrhn] (bot.) I. adj. peren; veşnic verde, veşnic proaspăt (sifig.). II. s. ev il-disposed [~dis'pouzd] adf v. e v i l - m i n d e d . (bot.) 1. plantă veşnic verd e / sempervirescentă. 2. saschiu, merişor, pervincă (Vinca evil-doer [~'du(:)ar] ş. răufăcă . minor). 3. (muz.) cântec nemuritor, hit etern. evil-doing [-"'du(:)irj] s. fărădeleg e, ticăloşie; crimă. Evergreen State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statu l Washington, evil-eye [~ai] s. 1.deochi; to cast the ~onsmb.adeochea pe cineva. 2. (fig.) influenţă everlasting [>ev3'Ia:stirj] I. adj. 1. veşnic; nemuritor; etern. 2. (fig.) care nu conteneşte, care se repetă mereu; this ~ noise zgomotul ăsta care nu mai conteneşte. 3. (înv.) trainic, nefastă.



 evil-eyed 334



evil-eyed [~'aid] adj. cu o privire rea, cu ochi răi. evil-hearted [~'hu:tid] adj. rău la suflet, hain, câinos. evil-living [~'livin| adj. destrăbălat, desfrânat. evil-Iook ing [~'lukin] adj. care nu prevesteşte nimic bun, de rău augur. evilly ['i:vili[ adv . (în cuvinte compuse) prost; —treated prost tratat; —tempered prost dispus. evil-mind ed ['i:vl'maindid, 'i;vil-, '--.—] adj. 1. rău intenţionat, pus pe rele. 2. rău, răutăcios. evil-mindedness [-nis] s. răutate. Evil one ['KVI'WAII] S. the ~ Necuratul, cel Rău. evil-smelling [~'smelin] adj. rău mirositor. evil-speaking [~'spi:kin] I. adj. bârf itor, calomniator. II. s. bârfeli, calomnii. evil-tongued [~'tAnd] adj. rău de gură, b lasfemaţor. evil-worker [~iW9:kor] s. răufăcător. evince [i'vins] vb./r. a dovedi, a dem onstra, a arăta, a manifesta; to ~ curiosity a trăda curiozitate; to ~ a taste for a arăta gust pentru; this ~s clearly that aceasta demonstrează în mod limpede că. evincem ent [-mont] s. dovadă; demonstrare. evincible [-obi, -sib-] adj. (înv.) demonstrabil . evincive [-iv] adj. ~ of care demonstrează (cu ac.), trădând (cu ac). evirate ['i:vi rcit, 'ev-] vb. tr. (lit.) a castra, a emascula. eviration [ii:vi'fei/an, 


 un savant. 2. întocmai, exact, aşa c. 3. cu exactitate, cu precizie. exactness [ig' zaektnis, cg-| l.s.v. e x a c t i t u d e. 2, justeţe (a unui raţionament etc.). exa ctor [ig'zaskto', eg-] s. 1. persoană care cere / pretinde / reclamă, reclamant, per ceptor. 2, dijmuitor. persoană care stoarce bani. exact sciences [ig'za;kt 'saions iz] s. pl. ştiinţele exacte. exaggerate [ig'za:d3oreit, eg-] vb. A. tr. 1. a exagera, a umfla (un fapt etc.). 2. a intensifica, a agrava. B. intr. a exagera. exaggerated [-id, eg-] adj. 1. exagerat; to have an ~ opinion of oneself a avea o părere prea bună despre sine. 2. (med, despre inimă) mărit; agravat. exaggeratedly [-idli, eg-] «aV. exagerat. exaggera tion [ig-za^o'rei/pn. eg-] s. 1. exagerare. 2. înrăutăţire, agravare; intensificare. exa ggerative [ig'z£ed3:>rotiv, eg-, -reit-] adj. care exagerează, exagerat; care nu res pectă simţul proporţiei. exaggerator [ig.za3d3orcit3r, -cg-] s. persoană care exagerează. exaggeratory [ig'zaxl33ret3ri, eg-] adj. v. e x a g g e r a t i v e . exalt [ig' zo:lt, cg-, -'zolt] vb. tr. 1. a ridica, a înălţa (în grad etc.). 2. a exalta, a slăvi, a glorifica; to ~ smb. to the skies a ridica pe cineva în slăvi. 3. a exalta, a entuzi asma, a înflăcăra, a aprinde; a încuraja. 4. a intensifica (coloritul etc.). exaltation [legzorl'teijm, cks-, -ol-] s. 1. înălţare, ridicare. 2. exaltare, înflăcărare, entuziasm. xalted [ig'zodtid, eg-, -'zolt-] adj. 1. exaltat. 2. sus-pus, ridicat, de grad îna lt. 3. (despre stil) solemn. exam [ig'zasm, eg-] prese, de la c x a m in a t i o n. examen [ig'zeimen, eg-] s. (fig.) examen. examinable [ig'zamiinabl, eg-] adj . (jur., despre procese) căruia i se poate face instrucţie. examinant [ig'za;minont, eg-] s. examinator. examination [ig'Zamii'ncifan, cg-] s. 1. cercetare, investi gaţie, explorare; inspecţie, examinare, analiză; revizie; verificare, expertiză; customhouse~revizie vamală; (med.) post-mortem ~ autopsie. 2. examen; competitive ~ conc urs; to go in for an ~ a se prezenta la un examen; to take an entrance ~ a da un examen de admitere; to fail in an ~ a cădea Ia un examen; written ~ examen scris; viva voce ~ examen oral, probă orală; end-of-year ~ examen de sfârşit / de fine de an; to take an ~ in a da un examen la; to pass one's ~ a lua / a trece un examen, a reuşi la un examen; to undergo a medical ~ a fi supus unui examen medical. 3. (jur .) interogatoriu; to undergo ~ a fi supus unui interogatoriu; searching ~ intero gatoriu riguros / minuţios. examinational [-pi] adj. de examen. examination paper [ig'ZaMiii'nci/sn 'pripo'] s. set, grilă de întrebări la un examen. examinator [ig'za; niineitar]s. (rar) v. e x a m i n e r. examinatorial [ig.za;niino'to:riol, eg-] adj. examinatorial. examine [ig'zamiin, eg-] vb. A. tr. 1. a examina, a cerceta, a investiga, a inspecta, a analiza, a verifica, a controla. 2. (med.) a examina , a cerceta. 3. a examina, a asculta (un candidat la examen). 4. (jur., mii.) a interoga (un inculpat, un prizonier etc.). B. refl. a se examina, a se cerceta; a-şi face un examen de conştiinţă. C. intr. to ~ into a analiza, a studia, a cerceta (ce va). examinee [igizamii'ni:, cg-] s. candidat la un examen. examiner [ig'za:mino r, cg-] s. 1. examinator; to satisfy the ~s a trece un examen. 2. (amer.) revizo r. 3. (jur.) judecător de instrucţie. examining [ig'zamiinirj] adj. de examen(e). ex amining body [~ 'bodi] s. comisie de examinare. examining judge [~ 'd3Ad3] s. (j ur.) judecător de instrucţie. example [ig'za:mpl, cg-] s. 1. exemplu, pildă; model; pr ecedent; for ~, by way of ~ de exemplu / pildă; practical ~ caz concret; beyond / without ~ fără precedent; to follow smb.'s ~ a urma exemplul cuiva; to take ~ by smb . a imita pe cineva, a imita exemplul cuiva; after the ~ of după exemplul (c« gen.). 2. exerciţiu sau temă servind ca exemplu. 3. specimen, model. 4. pedeapsă servind de exemplu; lecţie; let it make an ~ for him să-i servească de lecţie; to make an ~of smb. a da cuiva o pedeapsă exemplară. 5. atitudine exemplară; to take ~ by a lua de la; to set a good ~ a fi un exemplu bun. exanimate [ig'zasnimeit, eg-] adj. mort, fără viaţă (şif ig.). exanthema [ieksam'Oi:nra],pi. exanthemata [-to, -'Gemote] s. (med.) exante in,erupţie. exanthematous [iCksajn'Ocmotos] adj. (med.) exantematic. exarch ['cksu :k] s. (is(., rei.) exarh. exarchate ]'eksa:kcit] s. (ist.) exarhat. exasperate [ig'za:spareit, eg-, -'zses-] vb. tr. 1. a irita, a enerva; a provoca; a exasper a, a scoate din sărite; to ~ smb. to evil a exaspera pe cineva. 2. a intensifica; a agrava (o suferinţă, o boală etc.). exasperated [-id] adj. (at, by) exasperat (de). exasperating [-in] adj. exasperant; iritant, enervant. exasperatingly [-inii] ad v. exasperant, până la exasperare. exasperation [igiza:sp3'rei/.->n, eg-, -izas-] s. exasperare, iritare, enervare; to drive smb. to ~ a aduce pe cineva la exaspera



 re. ex cathedra [eks ko'0i:dr3, -'kasSidre] (lat.) ex cathedra, în calitate oficia lă. excavate ['eksksveit] vb. tr. a excava; a săpa, a dezgropa. excavation [leksko'v eijan] s. 1. săpătură, excavaţie; săpare, dezgropare. 2. (telm.) excavaţie, lucrare de săpă dcblcu, scobitură, gaură. 3. (mine) exploatare minieră. 4. dăltuirc, scobire. excavator ['ckskoveito1"] s. 1. (constr.) excavator; walking ~ excavator păşitor; ~with conti nuous output excavator cu acţiune continuă. 2. săpător (de pământ). ' exceed [ik'si:d, ck-J vb. A. tr. 1. a depăşi, a întrece (şifig.); a fi mai bun sau mai mare decât. 2. (by) a fi mai înalt decât, a depăşi (cu). B. intr. 1. (in) a depăşi, a întrece limita / măsura (prin) a mânca prea mult; a bea prea mult. exceeding [-in] adj. excesiv; excepţional; imens ; infinit. exceedingly [-irjli] aaV. extrem de, foarte; excesiv. excel [ik'scl. ck-[ vb. A. tr. (in) a întrece, a depăşi (în). B. intr. (in) a excela; a se evidenţia (în).



 335 exculpate



excellence ['eksafens] s. 1. excelenţă, calitate desăvârşită, desăvârşire, perfecţiune, măi merit deosebit; superioritate. excellency [-i] s. 1. (înv.) v. e x c e 1 1 e n c e . 2. Excellency Excelenţă (titlu dat ambasadorilor etc.). excellent l'cksabnt] adj. excelent, eminent, minunat, splendid, straşnic. * * ~ reasons 0 motive cu totul sp eciale. excellently [-li] adv. excelent etc. (v. e x c e l l e n t ) . excelsior [ek'selsb:r, ik-, -sis'", -sjV] I. interj, mai sus! cât mai sus! (adesea ca deviză) . II. adj. (corn.) superior (ca marcă de fabrică). III. s. (amer.) rumeguş. Excelsior State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul New York. excentre [rek s'sentar] s. (geom.) centrul unui cerc cxînscris. except [ik'sept, ck-] I. vb. A. tr. a excepta, a exclude; present company ~ed a) în afară de cei prezenţi; b) cu excepţi a celor de faţă. B. intr. (against, to) a obiecta (împotriva, cu gen.); a recuza (un m artor). II. prep. cu excepţia (cu gen.), în afară de; ~ for a) cu excepţia (cu gen.), în a fară de cazul că; b) dacă nu. III. conj. (înv.) în afară de (cazul că), dacă nu; ~ that atâ că, cu singura deosebire că, cu rezerva că. excepting [-in] prep. exceptând, cu excepţia ( cu gen.). exception [ik'sep/3n,ck-] s. 1. excepţie; lucru exceptat; with the ~ of cu excepţia (cu gen.), lăsând la o parte; by way of ~ în mod excepţional; there is no rule without ~(s) nu există regulă fără excepţii; the ~ proves the rule excepţia confirmă regul in ~ to în contra (cu gen.). 2. obiecţie, opunere; to take ~ to a obiecta la, a se o pune la (sau cu dat.); & lua în nume de rău. 3. (jur.) rezervă, cxccpţiunc. exceptionabl e [-abl] adj. discutabil, contestabil; nu fără cusur; condamnabil. exceptional [-si, -/nai] adj. excepţional, neobişnuit. exceptionality [ik-sep/a'nseliti] ş. caracter ex cepţional. exceptionally [ik'scp/an^li, -/pnali, -/anali] adv. 1. excepţional (de). 2. în mod excepţional. exceptive [ik'septiv] adj. l.v. e x c e p t i o n a 1. 2. car e obiectează (întruna), care contrazice. exceptor [ik'septa1"] s. persoană care dojeneşt e; critic. excerpt I. [ek'saipt, ik-] vb. tr. (from) a extrage, a cita (un pasaj etc.) (din). II. ['eksa(:)pt, ik'sa:pt] s. extras; fragment (dintr-o carte etc. ). excerption [ek'sa:p/n, ik-] s. 1. extragere (a unui fragment dintr-o carte et c.). 2. citat, fragment, extras. excess [ik'scs, ek-] s. 1. (of) surplus, excede nt; prisos (de). 2. (of) supraabundenţă, exces (de); in ~ of mai mult decât, în plus pes te. 3. exces (la mâncare, băutură etc.); to ~ fără măsură. 4. ultraj, ofensă. excess curren 'kArpnt] s. (electr.) supracurent, supraintensitate. excess fare [~ fea r ] s. s upliment, taxă suplimentară (de transport). excessive [ik'sesiv, ck-] adj. excesiv; to be an ~ smoker a fuma excesiv. excessively [-li, ek-] adv. excesiv, prea (mul t). excessiveness [-nis, ek-] s. caracter excesiv; lipsă de măsură. excess luggage [ik 'ses iks't/eind3abl, eks-] adj. care poate fi sc himbat; de schimb; intcrşanjabil, interschimbabil. exchangeable value [~ 'vaslju:] s. (ec.) valoare de schimb. exchange broker [eks't/eind3 ibroukar] s. (ec.) cur lier, agent de bursă / schimb. exchange energy [iks't/eind3 -enad3i] s. (telm.) en ergie (potenţială) de schimb. exchange engine [~ icnd3in] s. (auto) motor de schimb. exchange forces [~ -fo:siz] s. pi. (telm.) forţe de schimb. exchange premium [~ pri:mjam] s. (ec.) agio. exchanger [iks't/eindza1"] s. agent de schimb. exchange rate [iks't/cind3 rcit] s. (ec.) curs valutar / al efectelor de bursă. exchange v



 alue [~ ivaslju] s. (ec.) valoare de schimb; contravaloare. exchequer [iks't/eka 1", eks-] s. 1. trezoreria statului; tezaur; Chancellor of the Exchequer Ministr u de Finanţe (în Anglia). 2. (glumeţ) resurse, mijloace băneşti. exchequer bill [iks't/eka bil] s. (ec.) bilet de bancă; obligaţie de stat. excipient [ck'sipbnt, -pjant, ik'] s. (farm.) excipient. excircle ['cks'saikl] s. (geom.) cerc exînscris. excisable [ek'saizabl, ik-] adj. impozabil. excise1 [ek'saiz, ik's-j vb. tr. a tăia; a exti rpa. excise2 [ek'saiz, 'cksaiz] I. s. 1. accize. 2. the Excise autoritatea însărcina tă cu încasarea accizelor. II. vb. tr. a obliga (pe cineva) la plata accizelor; a im pune (cuiva) plata unei suprataxe. excise duty [~ -dju:ti] s. v. e x c i s e 2 ( I).



excise law [~ b:] s. (amer.) lege care reglementează vânzarea băuturilor spirtoase. ex ciseman [~ni£en], pi. excisemen [~men[ s. funcţionar (de stat) însărcinat cu încasarea tax elor de accize. excision [ck'si3Pn, ik-] s. extirpare, tăiere. excitability [ik.sa ita'biliti, ek-, -lat-] s. excitabilitate. excitable [ik'saitabl] adj. excitabil . excitant ['cksitant, ik'saitent] adj., s. excitant. excitation beksi'tei/sn] s . excitaţie; (electr.) ~ by impact excitaţie prin şoc. excitative [ek'saitativ, ik-] a dj. care excită, excitant. excitatory [ck'saitatari, ik-] adj. v. e x c i t a t i v e . excite [ik'sait, ck-] vb. tr. 1. a excita; a stârni (simţăminte etc.). 2. a susc ita, a provoca; a stârni, a instiga la (acţiuni, fapte etc.); to ~ rebellion a provo ca o rebeliune. 3. a stimula; a excita (organismul etc.). 4. (electr.) a excita; a induce (un curent de excitaţie); (rar) a magnetiza. 5. (fot.) a sensibiliza (o placă). excited [-id] adj. excitat; stârnit; emoţionat, mişcat, tulburat; agitat, nerăbdăto ; to get ~a) a se emoţiona; a-şi pierde capul; b) a se enerva, a se supăra, a se aprin de. excitedly [-idlij adv. agitat, emoţionat etc. (v. e x c i t e d ) . excitement [-mant] s. 1. excitare, excitaţie. 2. agitaţie, emoţie; frământare, freamăt; (fam.) what's all the ~ about? ce se întâmplă? ce se petrece? exciter [ik'saita1"] s. 1. aţâţător, instig r. 2. (electr.) excitatoare electrică. 3. (telm.) maşină de agitare. exciter circuit [ ik'saita isa:kit] s. (electr.) circuit de excitaţie. exciter coil [~ koil] s. (ele ctr.) bobină de inducţie. exciting [ik'saitirj, ek-] I. adj. 1. excitant. 2. emoţionan t, captivant. 3. (electr., despre curent) excitator. II. s. (electr.) excitaţie. e xcitron ['cksitran] s. (electr.) excitron. exclaim [iks'klcim, eks-] vb. A. intr . 1. a exclama; a striga. 2. to ~ against a învinui zgomotos (cu ac), a protesta împ otriva (cu gen.). B. tr. a exclama; a striga. exclamation [ickskla'mei/an] s. ex clamaţie; note / point / sign of ~ semn de exclamaţie, semnul mirării. exclamation poi nt [~ point] s. semn de exclamaţie, semnul mirării. exclamative [iks'klzemotiv] adj. v. e x c l a m a t o r y . exclamatively [-li] adv. exclamativ. exclamatory [ik s'klasmateri, eks-] adj. 1. exclamativ. 2. (desprepersoane) care abuzează de excla maţii. exclamatory sentence [~ 'scntans] s. (gram.) propoziţie exclamativă. exclosure [iks'kloU3ar] s. suprafaţă / zonă apărată / îngrădită. exclude [iks'klu:d, cks-j vb. tr. 1. m) a exclude (din). 2. a împiedica; a exclude (un dubiu etc.); a elimina, a da afa ră. exclusion [iks'klu3^n, eks-] s. excludere; eliminare; to the ~ of afară de. excl usive [iks'klusiv, eks-] I. adj. 1. exclusiv; ~ privileges privilegii exclusive. 2. unic; the ~ work of X unica operă a lui X. 3. (despre cluburi etc.) cu acces l imitat, cu circuit închis; greu accesibil. 4. (amer.) excelent, de calitate superi oară. 5. ~ of în afară de, fără a pune Ia socoteală, exclusiv. II. adv. exclusiv; chapters ne to twenty ~capitolul întâi până la douăzeci exclusiv. exclusive interview [~ 'intavju:] s. interviu acordat exclusiv unui ziar. exclusiveness [iks'klu;sivnis, ck-] s. exclusivitate. excogitate [eks'kod3iteit, iks-] vb. tr. a inventa; a născoci. exco gitation [cks.kod3i'tci/an, iksikod3-,ckskod3-] s. inventare; invenţie, născocire. e xcommunicate I. [.ekska'mju(:)nikeit] vb. tr. a excomunica. II. [-kit, -keit] ad j. (despre persoane) excomunicat. excommunication ['eksko-mju(:)ni'kei/3n] s. ex comunicare. excommunicato [ckskou'mjunikeitiv] adj. (rel.) de excomunicare. exco riate [cks'ko:rieit, iks-, -'kor-] v. tr. 1. a excoria, a jupui, a coji, a decor tica. 2. (ftg.) a marca, a însemna. excoriation [eks-ko:ri'ei/an, iks-, -.tor-] s. excoriaţie; excoriere, jupuire, cojire. excorticate [iks'ko:tikcit, eks-] vb. tr. a decortica, a coji, a dezghioca. excrement ['ckskrimant] s. excremente, (mater ii) fecale. excremental [ickskri'mental] adj. fecal. excrementitious [ickskrimen 'ti/as] adj. v. e x c r e m e n t a l . excrescence [iks'kresns, eks-] s. 1. exc rescenţă; crescătură; umflătură; cucui. 2. (fig.) excrescenţă. 3. (fig., rar) exces; exuber



 rescent [iks'kresnt, -eks-] adj. 1. care formează o excrescenţă. 2. (jig.) de prisos, inutil, superfluu, suplimentar. 3. (fon.) (despre consoane) cpentetic. excreta l eks'kriita] s. pl. (fiziol.) excreţii (mai ales sudoarea şi urina). excretal [-1] ad j. v. e x c r e m e n t a l . excrete [cks'kri:t, iks-] (fiziol.) I. vb. tr. a e xcreta. II. s. excreţie. excretion [cks'kri:/pn, iks-] s. (fiziol.) excreţie. excret ive |cks'kri:tiv, iks-] adj. (fiziol.) exerctor. excretory [eks'kri:tari, iks-] adj. v. e x c r e t i v e . excruciate [iks'kru:/icit, -eks-, -/jcit] vb. tr. a chinui, a tortura, a supune la chinuri / la caznă. excruciating [-in] adj. 1. chin uitor; fioros, înfiorător, groaznic. 2. (amer. fam.) extraordinar, fantastic. excruc iatingly [-inii] adv. grozav (de), teribil (de); (fam.) it's ~ funny să te strici de râs, nu alta. excruciation [iks.kru:/i'ci/pn. eks-, -u:si-] s. chinuire, tortur are; tortură, caznă. excruciators [iks'krur/icitaz, eks-,-/jcit-] s. pl. (si.) ghete sau cizme cu vârful ascuţit. exculpate 1'ckskA.lpcit) vb. A. tr. (from) a dezvinovăţi ( de), a disculpa (de). B. (refl.) (from) a se dezvinovăţi (de), a se disculpa (de).



 exculpation 336 executive power [~ 'pauar] s. v. e x e c u t i v e a u t h o r i t y . exculpati on [.ekskAl'pei/an] s. dezvinovăţire, disculpare. executive session [~ 'se/an] s. şedi nţă cu uşile închise / secretă. exculpatory [eks'kAlpoteri, 'ekskAlpetari] adj. care se de zvinovăţeşte, care disculpă; executor [ig'zekjuts', eg-] s. 1. executant. 2. (jur.) exec utor testamentar. 3. (jur.) agent justificativ. excurrent [eks'ko:nmt] aay. 1. ( despre apă etc.) care se scurge (în afară). 2. (anat., judecătoresc / legal / oficial. d espre sânge) arterial. executory [ig'zekjutari, eg-] adj. 1. executiv. 2. (jur.) e xecutoriu. executrix [ig'zekjutriks,eg-],pl. executrices [igizekju'triskz] s. 1. executoare. 2. (jur.) excurse [iks'ko:s, eks-] vb. A. intr. 1. (rar) a rătăci, a um bla fără ţintă. 2. (fig.) a face executoare testamentară. digresiuni, a divaga. 3. a face o excursie. B. tr. a călători prin. exedra ['eksidrs, ek'si:-],pi. exedrae [-dri:] s . (arhit.) exedră. excursion [iks'ksi/sn, eks-] I. s. 1. excursie; deplasare, călători e, expediţie; to make exegesis [,eksi'd3i:sis], pl. exegeses [ieksi'd3i:si:z] s. e xegeză, tălmăcire (mai ales a / to go on / to go for an ~ a face o excursie. 2. (fiz.) deviaţie, deviere, abatere restantă de la valoarea medie; amplitudine a vibraţiei. 3. (fig.) digresiune, divagaţie. II. vb. intr. Bibliei). (rar) a face o excursie. ex egete ['eksid3i:t] s. exeget. exegetic(al) [,eksi'd3etik(?l)] adj. exegetic, lămur itor. excursioner [-ar] s. (rar) v. e x c u r s i o n i s t . exegetics [,eksi'd 3etiks] s. pl. (folosit ca sg.) 1. exegetică. 2. v. e x e g e s i s. excursionist [-ist] s. excursionist, turist, drumeţ. exempla [ig'zempb] pl. de la e x e m p 1 u m. excursionize [-aiz] vb. intr. a face o excursie. exemplar [ig'zemplor, eg-, -la:r] s. 1. pildă, model, exemplu (de imitat). 2. tip, specimen; excursive [iks'k a:siv, eks-] aay. digresiv, care se abate; dezordonat; -reading lectură exemplar. dezordonată. exemplarily [ig'zemptarili] adv. exemplar. excursus [eks'ko;sDS, iks] s. abatere (de la subiect etc.); digresiune. exemplariness [ig'zempbrinisj s. caracter exemplar. excurt [iks'kg:t, eks'-] vb. i«rr. (amer.) a face o excursie. e xemplarity [.egzcm'plferiti] s. v. e x e m p l a r i n e s s . excusability [iks ikjmza'biliti] s/v. e x c u s a b 1 e n e s s. exemplary [ig'zemptari, eg-J adj. 1. exemplar, model, dat ca pildă. 2. tipic. excusable [iks'kju:zobl] adj. scuzabi l, de scuzat. exemplifiable [ig'zemplifaiobl] adj. care poate fi exemplificat. e xcusableness [-nis] s. calitatea de a putea fi scuzat. exemplification [igizempl ifi'kei/an, eg-] s. 1. exemplificare, (înv.) pilduire, ilustrare. excusably [-i] a dv. scuzabil. 2. (jur.) copie legalizată / autentificată. excusal [iks'kjmzsl] s. sc utire de impozite (locale). exemplify [ig'zemplifai, eg-] vb. tr. 1. a exemplifi ca, a ilustra; (fnv.) a servi ca exemplu excusatory [iks'kju:z9t3ri, eks-] adj. 1. justificativ. 2. care cere iertare; care se justifică. excuse [iks'kju;z,eks-] vb.A.tr. 1. a scuza, a ierta; ~ me! iartă-mă! scuză-mă! pardon!; pentru / de. 2. (y'wr.) a legaliza, a autentifica. exempli gratia [ig'zemplai 'grei/ia] (lat.) de exemp lu / de pildă. ~ my coming late iertaţi-mă că am întârziat, scuzaţi-mi întârzierea; please ~d exemplum [ig'zemptam],pl. exempla [-o] s. 1. (lit.) parabolă. 2. (rar) exemplu , pildă. to him te rog prezintă-i scuzele mele. 2. a ierta, a scuti (de obligaţii, de dări etc.); your exempt [ig'zempt, eg-] I. vb. tr. (from) a scuti, a absolvi, a di spensa (de). II. adj. scutit, attendance today is.~d puteţi lipsi astăzi. B. refl. a se scuza. II. [iks'kjms, eks-] s. 1. scuză, justificare; ignorance of the law is no ~ necunoaşterea legii nu este o scuză; a lame / absolvit. III. s. persoană scutită de impozite etc.; (ist.) scutelnic. thin / poor ~ pretext neconvingător, scuză neizbut ită; to be an ~ for a servi ca scuză exemptible [ig'zemptabl, -ibl] adj. care poate fi scutit. pentru; to make / to offer ~s a se scuza; a se justifica; a găsi scuze; make my ~s to him exemption [ig'zemp/an, eg-] s. 1. (from) scutire, absolvire, dispensare (de); ~from prezintă-i scuzele mele; it admits of no ~ aşa ceva nu poate fi scuzat; nu încape nici o duty scutire de taxe (vamale); ~ from taxes scutire de impozite. 2. eliberare. scuză; by way of ~ în chip de scuză; in ~ of ca scuză pentru. 2 . scutire (de obligaţii). exemptive [ig'zemptiv] adj. 1. care asigură o scutire, car e acordă o dispensă. 2. relativ la scutire, de dispensă. excuseless [iks'kjmzlis] adj. de neiertat. exenterate [eks'entoreit] vb. tr. 1. a exentera, a eviscera, a gol i de măruntaie. 2. (fig.) excuss [iks'kAs] vb. tr. (rar) 1. a arunca, a azvârli, a s



 e descotorosi de. 2. a descifra, a scoate afară / la lumină, a da în vileag. a dezlega . 3. a discuta, a cerceta, a studia. 4. (jur.) a confisca; a pune sub sechestru. exequatur [ieksi'kweitor] s. (jur., ist.) execuatur (autorizaţie dată unui consul, de către excussion [iks'k/vfsn] s. (rar) 1. descifrare, dezlegare. 2. (jur.) confi scare; sechestrare; un guvern străin, de a-şi exercita atribuţiile). sechestru. exequi al [ig'ziikwiol] aay. (rar) de înmormântare, funebru. ex-directory ['eksdi'rekteri] adj. (despre numerele de telefon) neinformabil, care nu exequies ['eksikwiz] s. pl. cortegiu funebru; înmormântare, funeralii. figurează în cartea de telefon. exercisab le ['eksasaizsbl] aay. care poate fi folosit; (despre autoritate) care poate Fi exeat ['eksiast, -sjeet] s. (scurtă) permisie (de la şcoală etc.) execrable ['eksikrab l] adj. 1. execrabil, detestabil, odios, scârbos, respingător. 2. (fam.) exercitată. e xercise ['eksasaiz] I. s. 1. exerciţiu; acţiune, punere în aplicare, practică; exercitar e; groaznic, foarte rău, foarte prost. the ~ of judgement apreciere independentă (a unei situaţii etc.). 2. exerciţiu, deprindere, execrably [-i] adv. execrabil, groazn ic. execreate ['eksikreit] vb. A. tr. 1. a nu putea suferi; a-i fi scârbă de; a urî, a detesta. practică, antrenament; to take ~s a face exerciţii (fizice); a face gimnas tică, a face sport; open-air ~ mişcare în aer liber; five-finger ~s exerciţii la pian. 3 . exerciţiu, temă; to do 2. a blestema. B. intr. a blestema. execration [.cksi'krei/ an] s. 1. scârbă, repulsie, oroare, groază; to hold in ~ a urî, a-i one's ~s a-şi face tem ele. 4. manifestare, dovadă; the ~ of good will manifestare de fi scârbă de; a nu pute a suferi. 2. blestem, blestemare. 3. (rar) urâciune; fiinţă detestabilă bunăvoinţă. 5. (fig rar) tortură, chin (sufletesc), încercare, ispitire. 6. pl. (amer.) ceremonial; cere monii. II. vb. A. tr. 1. a exersa, a face exerciţii cu; a dezvolta, a antrena. / o ribilă; lucru detestabil / oribil. 2. (mii.) a instrui, a face instrucţie cu. 3. a m anifesta, a da dovadă de, a dovedi (pricepere, executable ['cksikju:t3bl] adj. exe cutabil, care se poate executa. talent etc.). 4. a exercita, a face uz de (drept uri etc.). 5. a îndeplini (obligaţii etc.). executant [ig'zekjutont, eg-] s. executa nt. execute ['eksikju:t] vb. tr. 1. a îndeplini, a efectua, a aduce la îndeplinire, a executa; 6. a nelinişti, a tulbura; a pune la încercare. B. refl. a se exersa. C. intr. 1. a face exerciţii, a duce până la capăt; a opera, a aplica; to ~ the law a aplic a legea; to ~ an office a îndeplini a se exersa. 2. (/nil.) a face instrucţie. o fun cţie. 2. a executa, a compune, a scrie. 3. a executa, a omorî. 4. (yur.) a sancţiona; exercise book [~ buk] s. caiet (ae teme I exerciţii). a semna; a pune viza pe (un act etc.); a valida (un act); to ~ a will a executa un testament. exercised ['ek sosaizdj aay. îngrijorat, neliniştit; I am ~ about his future sunt neliniştit pentru, în privinţa viitorul lui. executer [s'\ s. executor, persoană însărcinată cu îndeplinirea a . . execution [reksi'kjujan] s. 1. îndeplinire, executare, efectuare; to carry into ~, to put . exercitation [eg,zo:si'tei/.?n, ig-] s. (rar) exercitare. in / into ~ a executa, a aduce la îndeplinire, a duce la bun sfârşit; (rar) man of ~ om de exerg ue [ek'so:g,'--] s. exergă (loc pentru inscripţie pe o medalie). exert [ig'zs:t, eg] vb. A. Ir. 1. a încorda (puterile). 2. a exercita, a face uz de; to ~ acţiune. 2. execuţie (a unei lucrări artistice etc.); interpretare; joc, stil. 3. executare, exe cuţie, omorâre; electric ~ execuţie pe scaunul electric, electrocutare; day of ~ press ure a exercita / a face presiuni; to ~ influence a exercita (o) influenţă, a influenţa . v. e x e c u t i o n d a y ; to put to ~ a executa, a omorî. 4. (jur.) validare (a unui act); 3. (lelm.) a intercala, a insera, a introduce. B. refl. a se strădui , a se sili, a se căzni; to ~ sechestru executor; writ of ~ sentinţă executorie. 5. di strugere, nimicire; to make good oneself to the utmost to do smth. a se sili din răsputeri să facă ceva. ~ of a distruge (cu ac), a nimici (cu ac.); to do ~a) (înv.) a nimici / a distruge tot; a da exerting [-irj] s. exercitare, folosire (a forţei et c.). iama; b) (fig.) a produce o impresie puternică; (despre argumente) a convinge ; c) (fig.) exertion [ig'zoi/an, eg-] s. efort, străduinţă, silinţă, caznă; to redouble one s ~s a-şi a fermeca, a vrăji, a cuceri. 6. (muz.) dexteritate, tehnică. dubla eforturi le. exes ['eksis] s. pi. (sl.) prese, de la a) e x p e n s e s; b) e x - o f f i c i a 1 s, execution day [~ dci] s. 1. ziua judecăţii. 2. (fam.) zi de spălat. e x m i n i s t e r s etc. executioner [icksi'kju:/3n3r] s. 1. călău, gâde. 2. (rar) execu tor. exeunt ['eksiAnt, -siant] vb. intr. (lat. teatru) „ies", părăsesc scena (indicaţie scenică); executive [ig'zekjutiv, eg-] I. aay. 1. executiv; (amer.) administrativ. 2. activ; cu spirit practic. II. s. 1. organ executiv; the ~ puterea executivă. 2 . (amer.) (Chief) Executive ~ omnes ies toţi. preşedintele S.U.A.; guvernator (al un



 ui stat); primar (ai unui oras). 3. (amer.) director, ex facie [eks Tei/ii:] (la t.) din cuprinsul (unui text etc.). administrator (al unei firme etc.). 4. (amer . mii.) comandant (ae unitate); ajiitor de exfoliate [eks'foulieit] vb. A. tr. 1 . (med.) a descuama. a exfolia. 2. a coji. B. intr. comandant. 1. (med.) a se ex folia, a se descuama. 2. a se coji. 3. (despre frunze) a cădea;a se desprinde. exf oliation [eks.fouli'eijan, i—'--] s. 1. (med.) exfolicre, descuamare. 2. cojire. 3 . cădere executive ability [~ s'biliti] s. spirit practic. executive agreement [~ 9'gri:ni3nt] s, (amer.) acord încheiat de preşedinte cu un stat (a frunzelor). ex gr atia [eks 'grei/ia] (lat.) din amabilitate. străin şi care nu necesită aprobarea senat ului. exhalation [.eks/ra'lei/sn, legzs'l-] s. 1. exalare; evaporare; exalaţie. 2. abur; ceaţă. executive authority [~ o:'6Driti] s. putere executivă. 3. acces, izbucni re (de manie etc.). executive committee [~ ka'miti] s. comitet executiv. r exhal e [eks'heil, eg'zeilj vb. A. tr. 1. a exala, a emana, a răspândi; a face să exale. exe cutive officer [~'ofis3 ] s. 1. funcţionar superior, 2. («wr.) ofiţer de bord. 3. (ame r.) 2. a degaja (vapori etc.), a evapora; a face să se evapore. 3. (fig.) a expira (aer). 4. a da adjutant superior; ajutor de comandant. drumul la, a rosti (cuvi nte); a da drumul, a da frâu liber (mâniei etc.). B. intr. a se evapora. executive o rder [~ 'o:dor[ s. (amer.) decret, lege.



 337 expand



exhaling [-irj] s. cxalare. exhaust [ig'zo:st, eg-] I. vb. tr. 1. a rări, a rarefi a; a goli, a vida; a pompa, a extrage, a scoate (aer etc.). 2. a da drumul la, a lăsa să iasă (aburul etc.). 3. (agr.) a slei, a degrada. 4. (jig.) a istovi, a obosi, a extenua, a epuiza. 5. a extrage esenţialul din; a epuiza (un subiect). 6. (tehn .) aevacua. II. s. (te/m.) 1, ţeava de eşapament. 2. eşapament, evacuare; emisiune. 3. epuizare; ~ of the brake slăbire a frânei. exhaust blower [~ 


 ig'zju:m] vb. tr. a exhuma, a dezgropa. exigence ['cksid^sns, 'egzi-] s. 1. exi genţă; nevoie (imperioasă), imperativ. 2. situaţie critică, criză; to be reduced to ~ a fi trâmtorat. exigency ['eksid3^nsi, 'egzi-, ig'zid3-] ş. v. e x i g e n c e . exigent ['eksid3^nt, 'egzi-, ig'zid3-, eg'zid3-, ck'sid3] adj. 1. urgent, grabnic, care nu suferă amânare. 2. exigent, pretenţios; ~ of care reclamă (cu ac.), carc cere (cu ac. ). exigible ['eksid3ibl] adj. 1. (jur.) pasibil de urmărire. 2. exigibil, încasabil, carc se poate încasa; care se poate cere. exiguity [ieksi'gju(:)iti] ş. 1. puţinătate, micime, mărime infimă; modicitate. 2. (jig.) sărăcie (a unei descrieri). exiguous [eg'zi gjuas, ig'z-, ek's-] adj. mic, neînsemnat; fin. exiguousness [-nis] s. v. e x i g u i t y .



exile ['eksail, 'egz-] I. ş. 1. surghiunire, izgonire, exilare; surghiun, exil; to drive into ~ a exila. 2. exilat, surghiunit. II. vb. A. tr. a izgoni, a exila, a surghiuni. B. rejl. 1. a pleca din ţară, a emigra. 2. a se retrage, a se izola de lume. exilian [ig'zilian] adj. de exil, de surghiun. exility [eg'ziliti, ek's-] s. subţirime, fineţe; subtilitate. exist [ig'zist, eg-] vb. intr. 1. a exista, a fi, a trăi, a vieţui. 2. a exista, a fi, a se găsi, a se afla. existence [-pns] s. 1. exi stenţă, vieţuire; in ~ existent, în fiinţă, (aflător) în natură; struggle for ~ lupta pentr enţă; to come into ~ a se ivi, a apărea; to bring into ~ a produce; a da naştere (cu dat .); a crea; to spring into ~ a se naşte brusc, a se ivi brusc. 2. prezenţă, existenţă; ent itate; fiinţă, vieţuitoare; tot ce există. existent [-snt] adj. 1. existent, în fiinţă, pre t. 2. actual; de a(stă)zi. existential [.egzis'tcnfpl] adj. 1. existenţial. 2. exist enţialist. existentialism [-izam] s. (filoz.) existenţialism. exit ['eksit, 'egzit] (lat.) 1. s. 1. (uşă de) ieşire; 2. ieşire, plecare; to make an / one's ~, to take one's ~ a pleca, a se îndepărta, a fugi, a o şterge. 3. (drept de) ieşire. 4. (teatru) ieşire / plecare de pe scenă (indicaţie scenică). 5. (jig.) moarte. 6. (tehn.) ieşire, golire; eşa pament. II. vb. intr. (teatru) „iese" (indicaţie scenică). exit flue [~ flu:] s. (cons tr.) canal orizontal de fum. exitial [ig'zi/^l] adj. (rar) primejdios; fatal, fu nest. exit poll ['eksit pal, 'egzit ~] s. (pol.) sondaj electoral la ieşirea din c abina de vot. exit table ['eksit teibl, 'egzit ~] s. (metal.) transportor de eva cuare. exitus ['eksitAS, -tas] s. rentă anuală. exit visa ['eksit Vi:za] s. viză de ieşi re (din ţară). ex-libris [eks'laibris, -'lib-] (lat.) ex-libris, din cărţile mele. exobi ology [-eksoubai'olad3i] s. exobiologie. exocardiac [.eksou'ku:dia?kI adj. (med. ) exocardiac. exocarp ['eksouka:p] s. (bot.) exocarp, epicarp. exocentric [.ekso u'sentrik] adj. (gram.) exocentric. exocrine ['eksakrain] adj. (anat.) exocrin. exode ['eksoud] s. (lit.) exod (în tragedia greacă). exodium [ek'soudiam, eg'zoudiam ] s. v. e x o d e . exodus ['cksadas] s. exod, plecare / emigrare / emigraţie în masă; (bibi.) Exodul (evreilor din Egipt); the Exodus Exodul (Ieşirea) (cartea a Ii-a a Vechiului Testament). ex-official [leksa'fi/sl, -a'f-] adj. (rar) oficial. exof ficio bcksa'fi/iou, -/jou, -isiou, -isjou] (lat.) din oficiu. exogamic bcksou'ga emik, -sa'g-] adj. exogamic. exogamous [ek'sagamas] adj. v. e x o g a m i c . ex ogamy [ck'sagami] s. exogamie (căsătorie în afara tribului). exogen ['eksoud3en, -'eks a-] s. (bot.) plantă exogenă. exogenous [ek'sad3inas] adj. (bot.) exogen. exomorphis m ['Cksa'ma:fiz3m] s. (geol.) exomorfism. exonerate [ig'zonarcit, eg-] vb. A. tr . 1. (from) a exonera, a elibera, a scuti (de o obligaţie etc.). 2. a disculpa; a achita; a reabilita. B. rej7. a se disculpa; a se reabilita. exoneration [igizan a'rei/an, eg-] s. exonerare; achitare; reabilitare; ~ from blame disculpare, jus tificare. exonerative [ig'zonarativ, eg-, -reit-] adj. eliberator (de o obligaţie etc.) care reabilitează. Exonian [ek'sounian] adj. din Exeter. exophthalmia [.eksa feslmja, -mia] s. (med.) cxoftalmie. exophthalmic beksof Gaelmik] adj. (med.) ex oftalmic. exorable [ek'sowrabl] adj. milos. exorbitance [ig'za:bitpns, cg-] s. c aracter exorbitant / exagerat / excesiv, excesivitate, exagerare. exorbitancy [i] s.v. e x o r b i t a n c e , exorbitant [ig'zo:bitent, eg-] adj. exorbitant; exagerat, excesiv. exorbitantly [-li] adv. în mod exorbitant; exagerat, excesiv. e xorcism ['eksoisiz^m, 'egz-] s. exorcism, alungarea diavolului, a duhurilor rele ; vrăji; descânt(cc); descântare. exorcize ['eksa:saiz, 'egz-] vb. tr. a exorciza, a a lunga (duhuri rele); a descânta (pe cineva). exorcizer [-ar] s. exorcist, vrăjitor. exordia s. pl.de la e x o r d i u m. exordial [ck'so:dial, eg'z-] adj. (ret.) in troductiv, de început, exordial. exordium [ck'sordiam, cg'z-],p/. exordia [-dia] s au exordiums [-mz] s. exordiu (început de discurs). exosmose [ck'sazmous] s. v. e



 x o s r a o s i s . exosmosis [leksoz'mousis] s. (fiz.) exosmoză. exosphere ['ekso usfiar] s. exosferă. exospore ['eksaspaar, -spa:r] s. (bot.) exospor. exostosis [r cksas'tousis] s. (med., bot.) exostoză. exoteric [.eksou'tcrik] adj. 1. exoteric, inteligibil. 2. (fam) public, obişnuit, cunoscut. exoterics [-s] s. pi. (folosit c a sg.) filozofie exoterică (mai ales aristotelică). exothermal [ieksou'6a:mal] adj. (chim.) exotermic, care dezvoltă căldură. exothermic [ieksou'Ga:mik] adj. (chim.) exot ermic. exotic [eg'zatik, ek's-, ig'z-] I. adj. exotic, din ţări străine. II. s. 1. pla ntă exotică. 2. cuvânt exotic. exoticism [eg'zatisizpm, ek's-, ig'z-] s. exotism. exot oxin [.eksou'toksin] s. (bioch.) exotoxină. expand [iks'pasnd, eks-] vb. tr. 1. a dilata; (si fig.) a lărgi, a mări; a spori; a extinde, a dezvolta, a amplifica; to ~ the chest a dilata, a umfla pieptul; heat ~s all bodies toate



 expander 338



corpurile se dilată la căldură; to ~ the trade a extinde comerţul. 2. (mat.) a dezvolta (o formulă, o serie ele). B. intr. 1. a se lărgi, a se mări, a se dilata; a se extinde ; a se dezvolta, a creşte. 2. (bot.) a se desface; a înmuguri. 3. (fam., despre pers oane) a deveni expansiv. expander ]-or] s. 1. (sport) extensor. 2. (telm.) insta laţie de lărgire. expanding [iks'pamdirj] adj. extensibil; care se dilată. expanding g as [~ gass] s. (mine) gaze expandate. expanding metal [~ anetl] s. (metal.) meta l folosit pentru armarea betonului. expanding roller [~irouter] s. (te.vt.) maşină d e lăţit. expanse [iks'pasns, eks-] s. 1. spaţiu vast / întins; întins, întindere; an ~ of w ter 0 întindere de apă. 2. the ~ bolta cerească, firmamentul. 3. expansiune, lărgire. ex pansibility [iksipasnss'biliti] s. extensibilitate; expansibilitate. expansible [iks'pamsobl, eks-, -sib-] adj. extensibil; care se lărgeşte, care se măreşte; dilatabil . expansion fiks'pasn/an, eks-] s. 1. lărgire, mărire; extindere, extensiune; dilata re; expansiune (şi fig.). 2. (pol.) expansiune. 3. întindere, întins; cuprins, suprafaţă. 4. (/nat.) dezvoltare (a unei formule). 5. (corn.) extindere a comerţului, mărirea v olumului comerţului. 6. (ec.) mărirea circulaţiei fiduciare. 7. (telm.) vălţuire, expansio n; dinisbog. 8. (auto) detentă. expansion band [~ bamd] s. brăţară extensibilă. expansion bearing [~ ibsarirj] s. (constr., mec.) aparat de reazem mobil. expansion chambe r [~ itjcimtor] s. 1. (fiz.) cameră de ionizare. 2. (instalaţii) cameră de detentă / de expansiune. expansion coil [~kail] s. (telm.) serpentină de compensaţie. expansionis m [iks'payijsnizam, eks-[ s. politică de expansiune. expansionist [iks'pam/anist, eks-] I. s. adept al politicii de expansiune. II. adj. expansionist, expansiune. expansion joint [iks'pamjan d3nint] s. (constr.) rost de dilataţie / de expansiun e. expansion pipe [~ paipj s. (telm.) expansion, armonică, compensator de dilataţie; ţeava elastică. expansion sleeve [~ sli:v] s. (constr.) manşon de dilataţie. expansion valve [~ va;lv] s. (telm.) sertar de expansiune, vană de expansiune; ventil de des tindere. expansive [iks'pamsiv, eks-] adj. 1. expansiv, de expansiune / de lărgire . 2. vast, întins, mare. 3. expansiv, comunicativ, cu inima pe buze, deschis la su flet. expatiate [eks'peijieit, iks-] vb. intr. 1. (upon) a se întinde (asupra, cu gen.); a. vorbi mult (despre); a o lua razna. 2. (rar) a rătăci, a pribegi, a hoinări. expatiation [eksipci/i'cij'an, iks-] s. 1. disertaţie; discurs lung. 2. prolixita te. expatriate [eks'paMrieit, iks-, -'peit-] vb. A. tr. a expatria. B. refl. a e migra, a se expatria, a părăsi ţara. expatriation [eks.pajtri'ei/an, iksipart-, .ekspe it-] s. 1. expatriere. 2. renunţare la naţionalitate. expect [iks'pekt, eks-] vb. tr . 1. a aştepta, a fi în aşteptarea (cu gen.); a anticipa; a se aştepta la, a se bizui pe , a conta pe, a spera, a nădăjdui; a cere, a pretinde; I ~ you to obey mă aştept la ascu ltare din partea ta; I ~ little from it nu mă aştept la cine ştie ce de aici; it is to be ~ed e de aşteptat; you are ~ed to be more polite se cade / se cuvine să fii mai politicos; he is ~ed to come to night îl aşteptăm diseară, trebuie să vină diseară; 1 ~ him help me mă bizui pe ajutorul lui, sper că mă va ajuta. 2. (fam.) a crede, a socoti; a bănui, a presupune. expectance ]-ans] s. 1. expectativă, aşteptare. 2. speranţă, nădejde. . anticipare. 4. probabilitate. expectancy [-ansi] s. v. e x p e c t a n c e . e xpectant [iks'pektont, -eks-] I. adj. 1. care aşteaptă; care are perspective ~ of ca re aşteaptă (cu ac). 2. de aşteptat, în perspectivă. 3. răbdător, pacient; prudent. II. s. persoană care aşteaptă (ceva). 2. solicitant, candidat. expectant heir [~ 'ss'] s. moşte nitor în expectativă. expectant mother [~ iinA03r] s. (fam.) femeie care aşteaptă un cop il; viitoare mamă. expectant policy [~ 'polisi] s. politică de temporizare. expectan t treatment [~ 'tri:tmont] s. (med.) tratament de expectativă. expectation [.ekspc k'tei/on] s. 1. aşteptare, expectativă. 2. speranţă, nădejde; pl. perspective (de viitor); perspective de a moşteni; in ~ of în aşteptarea (cu gen.), în întâmpinarea (cu gen.); acco ding to ~ după cum (şi) era de aşteptat; beyond ~ dincolo de aşteptări, peste aşteptări; co ary to ~ contrar / în ciuda aşteptărilor; to live up to ~s a îndreptăţi aşteptările / spera 3. (med.) metoda expectativă / a aşteptării, metoda vindecării naturale. 4. probabilitat e; ~ of life longevitate probabilă (cifre statistice). expectative [eks'pektstiv, iks-] adj. de aşteptare / în expectativă. expecting [iks'pektin, eks-] adj. to be ~ a fi gravidă, a aştepta un copil. expectorant [eks'pektorpnt, iks-] s. (med.) expector ant. expectorate [eks'pektareit, iks-] vb. tr. si intr. a expectora; a scuipa. e



 xpectoration [eks.pekts'rei/sn, iks-] s. 1. expectorare, scuipare. 2. scuipat, s pută. expedience [iks'piidisns, eks-] s. eficacitate, caracter adecvat / potrivit; potriveală; folos, utilitate; avantaj; oportunitate; caracter expeditiv; promptit udine. expediency [iks'pi:dionsi, eks-] s. e x p e d i e n c e . expedient [iks' pi:diont, eks-] I. aay. adecvat, potrivit, nimerit, indicat, corespunzător, oportu n; expeditiv, eficace, eficient; profitabil, avantajos; folositor, util. II. s. soluţie practică; mijloc de a scăpa / de a ieşi din încurcătură; eficacitate; expedient; te p, mijloc nepermis; to be reduced to ~s a fi redus la expediente; a man fertile in ~s om care ştie să se descurce; to be fruitful in / full of ~s a fi ingenios, a şti să se descurce (în orice împrejurare).



expedite ['ckspidait, -ped-] I. vb. tr. 1. a grăbi, a urgenta; a îndeplini de urgenţă. 2 . (rar) a. expedia, a trimite. II. adj. (înv.) 1. iute la treabă, vrednic. 2. prompt , expeditiv; descurcăreţ. expedition [lekspi'dijsn] s. 1. expediţie (ştiinţifică, războinic amer. fig.) to go on a fishing ~ a sonda terenul. 2. grabă, repeziciune, iuţeală; prom ptitudine, urgenţă. expeditionary [ickspi'dijonari] adj. expediţionar, de expediţie. exp editionary force [~ fo:s] s. (mii.) corp expediţionar. expeditious [lekspi'dijos] adj. expeditiv, iute, rapid, prompt. expeditiousness [-nis] s. promptitudine, ra piditate. expel [iks'pel, eks-] vb. tr. (from) a alunga, a izgoni, a da afară; a e xpulza; a exclude (din). expellee [ickspe'li:, -ik-] s. persoană expulzată/ exilată. e xpend [iks'pend, eks-] vb. tr. a cheltui; a risipi. expendable [-sbl] adj. 1. co nsumabil, de întrebuinţat; care poate fi cheltuit. 2. ireme diabil. 3. (mii.) care po ate fi cedat inamicului. expender [-sr[ s. cheltuitor, risipitor. expenditure [i ks'penditfbr] s. cheltuială; cheltuire; at my ~pe cheltuiala mea; budget ~ cheltui eli bugetare; armaments ~ cheltuieli de înarmare. expense [iks'pens, eks-] s. 1. ( mai ales pl.) cheltuială; at state ~ pe cheltuiala statului; to cut down ~s a redu ce cheltuielile; a face economii; free of ~«y fără cheltuieli; b) (ec.) franco; to go to ~ a cheltui, a face cheltuieli; travelling ~ cheltuieli de deplasare; to put smb. to ~s a pune pe cineva la cheltuială. 2. preţ, cost, socoteală; what is the ~ of? cât costă?; at the ~of one's life cu preţul vieţii; at the ~of another pe socoteala/ pe spinarea altuia; they were laughing at my ~ râdeau pe socoteala mea. expense acco unt [ik'spens o.kaunt] s. (cont pentru) cheltuieli de reprezentare.. expensive [ -iv] aay. scump, costisitor; luxos, de lux; (rar) ales. expensiveness [-ivnisj s . scumpete; preţ ridicat. experience [iks'piarians, eks-] I. s. 1. experienţă (a vieţii) ; experienţă, rutină, practică; practicai ~ practică; to know by / from ~ a şti din experie ~ is the mother of wisdom experienţa e mama înţelepciunii; man of ~ om cu experienţă; of n o ~ fără experienţă, neexperimentat; ~ is the daughter of time experienţa se capătă cu anii mul cât trăieşte învaţă; ~ keeps a dear school, but foois learn in no other vremea învaţă p e n-au dascăl; have you had any previous ~? aţi mai lucrat în acest domeniu? 2. trăire. 3. întâmplare. 4.pi. cunoştinţe; cunoaştere, ştiinţă; doxă. 5. experienţă (bogată), pricepe ficare. II. vb. tr. 1. a încerca, a simţi, a trece prin, a suferi; to ~ pleasure a s imţi plăcere, a încerca un sentiment de plăcere. 2. a experimenta. 3. to ~ that a afla că. experienced [-t] adj. experimentat, cu experienţă; încercat; verificat; oţelit, călit. ex periential [iks.piâri'en/pl] adj. bazat pe experienţă, experimental, empiric. experime nt I. [iks'pcrimont, eks-] s. experienţă (ştiinţifică), experiment; probă, încercare, verif re. II. [iks'periimant] vb. intr. 1. (on, upon) a experimenta, a face experienţe ( cu). 2. to ~ with a) a face experienţe cu; b) (fig.) a se juca cu. experimental [i ks'perimcntl, iks.pcr-, 'Ckspcr-] aay. experimental, bazat pe experiment / de ex perienţă; de probă. experimental farm [~ fa:m] s. fermă experimentală. experimentalism [ek siperi'mentalizsm, iks.per-] s. experimentalism. experimentalist [cks.peri'mcnto list, iksiper-] s. experimentalist. experimentalize [eks.peri'mentalaiz, iksiper -] vb. intr. a experimenta, a face experi mente / experienţe. experimentally [eks-p eri'mentoli, iks.per-, icksper-] aaV. 1. din experienţă. 2. experi mental, pe bază de e xperienţă. 3. cu titlu de experienţă. - experimental plot [iks'peri'mentel 'plot] s. (ag r.) parcelă experimentală. experimental station [eks.peri'mentl .stei/pn! s. staţiune experimentală. experimentation [iks.perimen'tei/an] s. experimentare, încercare, ver ificare. experimenter [iks'periment3r, eks-] s. experimentator. experiment Stati on [iks'perimant istei/pn] s. (agr.) staţiune experimentală. expert I. ['eksps:t] s. 1. expert, specialist, cunoscător; the ~s tehnicienii; to be an ~ in / on economi cs a fi expert în ştiinţe economice; he is an ~ in the matter e expert în materie, se pr



 icepe. 2. grafolog. II. ['ekspa:t, eks'pa:t, iks-] aay. expert, priceput; versat ; calificat, de înaltă calificare. expertise ].eksp3:ti:z] s. 1. expertiză. 2. v. e x p e r t n e s s. cxpertness ]'eksp9:tnis, -'--] s. (in) îndemânare (la); cunoştinţe tehn ice. expert's report [pekspa;ts ri'pD:t] s. expertiză; raport al unui expert. expi able ['ekspisbl] any. care poate fi ispăşit, expiabil. expiate ['ekspieit] vb. tr. a ispăşi, a expiă. expiation [ickspi'ei/pn] s. ispăşire, expiaţie. expiatory ['ekspiotori, ieit-] aay'. ispăşitor, de ispăşire, expiator. expiration [ickspata'rei/an, -pa'r-, -pi' r-] s. 1. expirare, terminare; încetare; trecere, scurgere (a unui termen etc.); o n the ~ of the term la expirarea termenului. 2. expirare, răsuflare; exalare. 3. m oarte, sfârşit, deces. r expiratory [iks'paiorotsri, eks-] adj. expirator, de expiraţi e. expire [iks'paior, eks-] I. vb. A. tr. (fiziol.) a expira, a da afară (aerul). B. intr. 1. (fiziol.) a expira; a da afară aerul. 2. a expira, a muri, a-şi da sufle tul / duhul. 3. a expira, a se scurge, a se termina, a se trece, a se irosi. exp iring [iks'paiarinj adj. care expiră; pe sfârşite; care se stinge; pe moarte. expiry [ iks'paiori] s. v. e x p i r a t i o n (1). explain [iks'plein, eks-] vb. A. tr. 1. a explica, a lămuri; a tălmăci, a tâlcui; a interpreta. 2. a explica, a da explicaţii c u privire la; a justifica, a motiva, a găsi scuze pentru. 3. to ~ away a) a desluşi, a descurca; b) a înlătura; a nega (un fapt prin vorbe). B. re/7, a se justifica, a se explica, a-şi găsi scuze. C. intr. a da explicaţii, a se explica; come now!, ~,hai, cxplică-te!.



 339 exquisite



explanation [lekspb'nci/an] s. explicare, explicaţie, lămurire; interpretare, tălmăcire; exegeză; justificare. explanatory [iks'plasnatpri, eks-, -nit-] adj. explicativ, lămuritor; de lămurire. explanatory work [~ wo:k] s. muncă de lămurire. explement ['eksp bmcnt] s. (geom.) completare (a unui unghi jx'mă la 360°). expletive [eks'pli:tiv, i ks-] I.adj. cxplctiv; adiţional, adăugat; II. ş. 1. cxpletiv,cuvânt adăugat / de prisos / de umplutură. 2. înjurătură, cuvânt injurios / de ocară. explicable ['eksplikabl, -'—, iks' adj. explicabil, de înţeles. explicableness j-nis] s, explicabilitate. explicând beks pli'kamd] s. lucru care trebuie explicat. explicate ['eksplikeitj vb. tr. 1. a e xplica; a desluşi, a lămuri. 2. (log.) a dezvolta (o idee), a adânci, a analiza. expli cation [lekspli'kci/an] s. 1. explicare; tălmăcire, interpretare; exegeză; explicaţie. 2 . desfăşurare; evoluţie, dezvoltare; dare de scamă, expunere, expozeu. explicative [eks' plikotiv, iks-, 'eksplikeitiv] I. adj. explicativ, lămuritor, de explicare / de de sluşire. II. s. cuvânt explicativ. explicatory [eks'plikateri, iks-, 'cksplikeitari] adj. v, e x p l i c a t i v e (I). explicit [iks'plisit, eks-] adj. explicit, l impede, clar, lămurit, desluşit; evident; ~ declaration declaraţie formală / categorică. e xplicit function [~ ifArjA/^n] s. (mat.) funcţie explicită. explicitly [iks'plisitli , eks-] adv. explicit etc. (v. e x p l i c i t ) . explicitness [ik'splisitnis. eks-] s. claritate (a limbajului). explode [iks'ploud, eks-] vb. A. tr. 1. a fac e să explodeze, a arunca în aer. 2. (jig.) a discredita; a demonstra falsitatea (cu gen.). B. intr. 1. a face explozie, a exploda; a detona. 2. (jig.) a izbucni (în râs etc.). exploded [-id] adj. 1. explodat, care a făcut explozie. 2. (Jig., despre o opinie etc.) discreditat; căzut în desuetudine, răsuflat. explodent [-ant] s. (fon.) (consoană) exploziva. exploder [-9r] s. 1. (mine) amorsa; detonator. 2. persoană car e a demonstrat pentru prima oară falsitatea unei teorii etc. exploit I. f'ekspbit] s. faptă vitejească; ispravă. II. [iks'pbit, eks-] vb. A. tr. 1. a exploata (o mină, o pădure etc.). 2. (fig.) a exploata (pe cineva, munca, talentele cuiva). B. intr. t o ~ for a da în exploatare (un zăcământ petrolifer etc.). exploitable [iks'pbitabl.eks-] adj. exploatabil. exploitation bckspbi'tei/pn] s. X. exploatare; ~ of man by ma n exploatarea omului de către om; rapacious ~exploatare sălbatică. 2. (mine) exploatar e; stabilire a rezervelor de substanţe minerale utile. exploiter [iks'pbit3r] s. e xploatator. exploration [iekspb:'rci/3n, -pb'r-] s. explorare, cercetare, căutare cu dc-amănuntul, cutreierare în lung şi în lat; ~ of the ground recunoaştere a terenului. explorative [cks'pb(:)r9tiv, iks-, J pb3 r ] adj. 1. de explorare. 2. de explora tor. 3. înclinat spre explorări, pasionat de explorări / cercetări. exploratory [eks'pbf Oroteri, iks-, -'pbar-J adj. de explorare / cercetare / încercare / tatonare; ~ ta lks convorbiri cu caracter de tatonare. explore [iks'pb: r , eks-, -'pba1"] vb. tr. 1. a explora; a cutreiera (un ţinut, o ţară necunoscută); a cerceta, a căuta, a studia . 2. (med.) a explora; a palpa; a deschide (abdomenul etc.), a sonda (o rană). 3. a scruta, a cerceta cu privirea. explorer [iks'pb:r3r] s. 1. explorator; cercetăto r. 2. (med.) explorator (sondă, cateter etc.). explosible [iks'plouzibl] adj. expl ozibil. explosion [iks'plou3^n, eks-] s. 1. explozie. 2. (jig.) explozie, izbucn ire; hohot (de râs). 2>. (fon.) explozie. explosion bomb [~ bom] s. (fiz.) bombă cal orimctrică. explosion chamber [~ .t/eimbor] s. (telm.) cameră de explozii. explosion engine [~ 'endjin] ş. (telm.) motor cu explozie / cu ardere internă. explosive [iks 'plousiv, eks-, -ouziv] I. adj. 1. exploziv, explozibil; brizant. 2. (fig.) iute , supărăcios. 3. (fon.) exploziv. II. s. 1. exploziv; substanţă explozivă. 2. (fon.) conso ană explozivă. explosive bomb [~ bom] s. bombă explozivă. explosiveness [iks'plousivnis, eks-, -ouziv-] s. natură explozivă (a unui gaz etc.). explosive shell [iks'plousiv /el] s. (mil.) proiectil brizant. exponent [eks'pounant, iks-] I. adj. explicati v, lămuritor. II. ş. 1. interpret; îndrumător; tălmăcitor. 2. exponent, factor, reprezentan . 3. model, tip. 4. exponat, obiect expus. 5. (mat.) exponent. exponential [icks pou'nen/sl, -pa'n-] adj. (/nat.) exponenţial. exponential smoothing [~ 'smu:0irj] $, (ec, mat.) lisaj exponenţial. export I. [cks'pD:t, iks-, 'ekspo:t] vb. tr. a ex porta, a face export de / cu. II. ['ekspo:t] s. 1. export, exportare. 2. articol de export. 3. (mai ales pi.) exporturi, totalul exporturilor. exportable [eks'p o:tebl, iks-] adj. exportabil. exportation [ickspcr.'tei/an] s. exportare, expor



 t. export duty ['eksps:! idju:ti] s. taxă vamală de export. exporter [cks'pD:t3r, ik s-,'—] s. exportator. export trade ['ekspo:t treid] s. (comerţ de) export. expose [i ks'pouz, cks-| vb. A. tr. 1. a expune, a supune (acţiunii soarelui etc.); a aşeza în d irecţia (cu gen.); a house ~d to the south o casă aşezată cu faţa / expusă spre sud. 2. a d pe faţă. a da de gol, a da în vileag, a demasca. 3. a expune (unui risc etc.); a amne a / a lăsa în voia soartci; to ~ to difficulties a pune într-o situaţie dificilă. 4. a exp une, a etala (spre vânzare etc.). 5. a destăinui, a revela, a da în vileag (o taină etc. ). 6. a afişa (ignoranţa etc.). 7. (fot.) a expune. B. refl. a se expune (unui peric ol etc.). expose magazine [.ekspou'zci majg^zim] s. (amer.) revistă de şantaj.



exposer [iks'pouzar, eks-] s. demascator. exposition bekspa'zi/an, -pu'z-, -pou' z-] s. 1. expunere, prezentare; înfăţişare. 2. interpretare, tălmăcire. 3. expoziţie. 4. (f ) expunere. expositive [cks'pozitiv, iks-, -zat-] adj. 1. expozitiv, de expunere . 2. explicativ, lămuritor, interpretativ. expositor [cks'pozitor, iks-] s. 1. per soană care expune / care prezintă ceva. 2. interpret, tălmăcitor; comentator. expository [eks'pozi teri] adj. 1. expozitiv, de expunere. 2. explicativ. expostulate [iks 'postjuleit. eks-, -t/u-] vb. intr. 1. a se ridica împotrivă, a protesta. 2. to ~ wi th smb. for smth. a mustra / a dojeni (prieteneşte) pe cineva pentru ceva. expostu lation [iks'p.istju'lei/an, eks-, -t/u-] s. 1. dojana, mustrare. 2. încercare de a convinge. 3. schimb de cuvinte. expostulator [iks'p."istjulcit3r, eks-, -tju-] s. persoană care dojeneşte (pe cineva), persoană care dezaprobă (ceva). expostulatory [i ks'postjubteri, -Ieitsri] adj. dojenitor, mustrător. exposure [iks'pou33r, eks-] s . 1. expunere (la soare etc.). 2. aşezare (geografică etc.). 3. demascare, dare pe f aţă, dare în vileag. 4. expunere (la un risc etc.). 5. lăsare în voia soartei (a unui copi l). 6. (fot.) expunere. 7. (geol.) denudare, dezgolire. 8. buletin meteorologic. to make an ~ a) a face vâlvă / senzaţie; b) a face tărăboi. exposure meter [~ imi:t3r] s (fot.) exponometru. expound [iks'paund, eks-] vb. tr. 1. a expune, a prezenta, a înfăţişa; a face o prezentare (cu gen.). 2. a explica, a lămuri, a desluşi, a interpreta. expounder [-sr] ş. interpret, tălmăcitor. express [iks'prcs, eks-] I. vb. A. tr. 1. a exprima; a rosti; a formula; the agreement is ~ed so as to acordul prevede (că); n ot to be ~ed de nedescris. 2. a exprima clar / direct / făţiş. 3. (rar) a stoarce. 4. a trimite / a expedia urgent (o scrisoare etc.). 5. (amer.) a expedia printr-un birou de transport (bagaje etc.). 6. (ferov.) a trimite cu expresul. B. rejl, a se exprima; to ~ oneself in French a se exprima în franceză; to be unable to ~ onese lf a nu fi în stare să se exprime. C. intr. a călători cu expresul. II. adj. 1. expres, hotărât, forrhal. 2. expres, special. 3. expres, accelerat. III. s. 1. (ferov.) (tre n) expres; (amer. si.) by the shoe-leather ~apostoleştc, pe jos, cu piciorul. 2. e xpres, expediere rapida (a unei scrisori etc.). 3. curier, trimis, mesager. 4. ( amer.) expediere printr-un curier sau printr-un birou de transporturi (de bani, mărfuri etc.). 5. (amer.) birou particular de transporturi. IV. adv. 1. expres, într -adins, anume. 2. expres; cu expresul; prin curier; to travel ~ a călători cu expres ul. express company [~ 'kAinp^ni] s. v. e x p r e s s (III, 5). expressage [iks' presid3] s. 1. expediere expres; colctăric rapidă. 2. taxă pentru expediere expres. ex pressible [iks'prcsabl. eks-, -sib-J adj. exprimabil, care poate fi exprimat. ex pression [iks'pre/sn. eks-] s. 1. exprimare; expresie; beyond / past ~ inexprima bil, de nedescris; de nespus; inefabil; common ~ expresie banală; algebraical ~ ex presie algebrică; to give ~ to one's feelings a-şi exprima sentimentele, a da expres ie / glas simţămintclor sale; (despre un cântăreţ) he put ~into it a cântat cu sentiment, a pus suflet în felul cum a cântat. 2. expresie, mină; expresivitate. 3. intonaţie (a voci i). 4. termen; noţiune, formulă. expressionism [-izsm] s. (arte) expresionism. expre ssionist [-ist] s. (arte) expresionist. expressionless [-lis] adj. fără expresie, li psit de expresie. expressive [iks'presiv, eks-] adj. expresiv; grăitor, elocvent; cu tâlc / cu înţeles; ~ of care exprimă (cu ac), exprimând (cu ac). expressively [-li] adj . expresiv. expressiveness [-nis] s. expresivitate; expresie. expressive organ [ iks'presiv 'D;gon] s. (muz.) armoniu. expressly [iks'prcsli, eks-] adv. 1. expre s, special, înadins, dinadins. 2. clar, desluşit, lămurit; precis, hotărât; expres. expres sman [iks'presmasn, eks-], pl. expressmen [-men] s. (amer.) agent al unui birou de transporturi. expressness [iks'presnis, eks-] s. precizie, claritate. express train [iks'prcs trein] s. (ferov.) (tren) expres; (tren) accelerat. expropriate [eks'prouprieit] vb. tr. a expropria; a lipsi de, a deposeda de; a confisca (av



 erea). expropriation [cks-proupri'ei/sn, -eksprou-] s. expropriere, deposedare, în străinare; confiscarea averii. expropriation territory [~ 'teritpri] s. (constr.) ampriză. expropriator [eks'prouprieit^1"] s. expropriator. expugnable [eks'pAgnobl , iks-] adj. care poate fi învins / cucerit; expugnabil. expugnation bekspAg'nci/p n] ş. (rar) luare cu asalt, cucerire. expulsion [iks'pAl/sn, eks-] ş. 1. expulzare, alungare, izgonire, dare afară, eliminare, exmatriculare. 2. (telm.) eşapament, evac uare. expulsive [iks'pAlsiv, eks-] adj. 1. care dă afară / izgoneşte / alungă. 2. (med.) purgativ. expunction [cks'pAijA/^n] s. 1. ştergere, radiere. 2. (jig.) nimicire, distrugere. expunge [eks'pAnd3, iks-] vb. tr. 1. a şterge, a scoate. 2. (jig.) a d istruge, a nimici. expurgate ['ekspa:geit] vb. tr. 1. a expurga, a epura, a înlătura unele pasaje (dintr-o carte). 2. a corecta (un text). 3. (med.) a da un purgati v (cuiva), a-purga. expurgation [ickspai'gei/pn] s. 1. epurare, expurgare, înlăturar e, îndepărtare (a unar pasaje dintr-o carte). 2. (med.) purgativ, curăţenie. expurgator ['eksp3:geit3r] s. persoană care expurgă o carte. exquisite ['ckskwizit, -'--, iks'k wizit] I. adj. 1. exagerat, căutat, excesiv. 2. excelent, perfect, minunat, ales; splendid, încântător; delicios; rar. 3. (despre durere, senzaţii) violent, intens, acut, ascuţit. II. s. om spilcuit / dichisit, fante, om la modă; femeie foarte elegantă.



 exquisitely 340



exquisitely [-li] adv. 1. minunat, splendid. 2. grozav (de), extrem (de). exterm inate [eks'to:mineit, iks-] vb. tr. 1. a extermina, a distruge, a stârpi, a nimici . exquisiteness [-nis] s. 1. excelenţă, splendoare. 2. violenţă (a ««ei dureri etc.). 3. fi eţe 2. (mat.) a elimina. extermination [eks'taminei/sn, iks-] s. 1. exterminare, n imicire, distrugere, stârpire. (a auzului). 2. (mat.) eliminare. exsanguine(d) [ek s'sîeţ)gwin(d), iks-j adj. anemic, fără sânge. exterminator [eks'to:mineit3r, iks-] s. ext erminator, nimicitor, distrugător. exscind [ek'sind] vb. Ir. a tăia, a decupa. exter minatory [cks'taiminetari, iks-] adj. exterminator, nimicitor. exserted [ek'so:t id] adj. (bot.) exsert. extern [eks'tsm] s. (despre un student, elev etc.) exter n. ex-scrviceman ['eks'so:vismon, '-<—],pi. ex-servicemen [-men] s. militar demobi lizat; externai [eks'te:nsl,'-'--,'—] I. adj. 1. extern, exterior, de / din afară. 2 . (despre politică fost combatant; rezervist (care fi-a făcut stagiul). etc.) extern . II. s. pl. 1. exterior, formă, înfăţişare exterioară; to judge by ~s a judeca exsiccant [ eksiksnt] s. (chim.) agent de uscare, sicativ. (lucrurile) după aparenţă. 2. forme ext erioare; formă; lucru neesenţial / secundar. exsiccate ['eksikeit,'ekss-] vb. tr. a usca. 3. împrejurări exterioare, circumstanţe. exsiccation [leksi'kei/an, ekss-] s. us care. externality [,ckst3:'naeliti] s. caracter exterior, natură exterioară; caracte r neesenţial, exsiccator ['eksikeito'] s. (chim.) exsicator. însuşire a a ceea ce este exterior / extern / superficial / nelăuntric. exstipulate [eks'stipjuleit] adj. ( boi.) fără stipele. externalize [eks'tamslaiz] vb. A. tr. 1. a întruchipa; a exteriori za, a materializa, exsudation [eksju'deijjn] s. (constr.) exsudare, asudare, tra nspiraţie. extant [eks'tasnt, iks't-, ckstont] adj. existent; prezent; care s-a păst rat, care (mai) există, a obiectiva, a concretiza (un gând, o intenţie etc.). 2. a da o formă concretă (cu dat.). B. intr. a se exterioriza, a se întruchipa, a se materiali za, a se manifesta. în fiinţă; to this day ~ până azi, până în ziua de a(stă)zi. externally amali,'-'—,'—] adv. extem; pe dinafară, la exterior; dinspre exterior. extasy s.v. e c s t a s y . exterraneous [icksts'reinios, -njos] adj. (rar) străin, din altă ţară. exte mporaneous [eksitempa'reinios, -ekstem-, -pu'r-] adj. v. e x t e m p o r e (II). exterritorial ['eks,teri't3:rial[ adj. extrateritorial. extemporary [iks'tempsr ori, eks-] adj.-v. e X t e m p o r e (II). exterritoriality [rcksiteri,to:ri'ael iti] s. extrateritorialitate. extempore [eks'tempsri, iks-[ I. adv. pe nepregătite , improvizat. II. adj. nepregătit, extinct [iks'tirjkt, eks-] adj. 1. stins; to be come ~ a se stinge; ~ volcano vulcan stins. ocazional; improvizat. 2. (fig.) sti ns, apus, dispărut, mort. extemporization [eksitempsrai'zeijan, iks-J s. improviza re; improvizaţie. extinction [iks'tirjtyan, eks-] s. 1. stingere, extincţie. 2. (fig .) stingere, dispariţie, apus, extemporize [iks'tempsraiz, eks-] vb. tr. si intr. (Ut. ret.) a improviza, a inventa, asfinţit. 3. (fig.) distrugere, nimicire, anihi lare. a compune pe loc, a compune ocazional. extinguish [iks'tirjgwif, eks-] vb. tr. 1. a stinge; (fig.) to take oil to ~ the fire a pune extemporizer [-or[ s. improvizator. extend [iks'tend, eks-] vb. A. tr. 1. a întinde; a lungi, a prelungi ; a extinde; a lărgi (o paie pe foc, a turna gaz peste foc. 2. (fig.) a stinge, a potoli. 3. (fig.) a întuneca, a umbri. casă ele). 2. a prelungi, a amâna (un termen). 3. a răspândi, a extinde (influenţa etc.). 4. (fig.) a stinge, a distruge, a nimici. 5 . (jur.) a stinge, a amortiza, a achita, a anula (datorii, 4. (/nil.) a răspândi în la nţ, a întinde. 5. (sport) a încorda la maximum. 6. (înv.) a (pro)slăvi. obligaţii). 7. to ~ to a exprima, a transmite cuiva (mulţumiri, simpatie, urări etc.). B. refl. a se întin de, extinguisher [-3'] s. 1. stingător. 2. stingător de incendiu, extinctor. extirpa te ['ekstsipcit, -top-] vb. tr. 1. a desfiinţa; a stârpi, a distruge; a dezrădăcina, a s e extinde. C. intr. 1. a se întinde, a se extinde. 2. a se răspândi în lanţ. a extirpa. 2. (fig.) a stârpi, a desfiinţa; a dezrădăcina, a scoate din rădăcini; a distruge. extended [ id] adj. 1. întins, extins, prelungit. 2. lung, prelung; întins; larg. 3. (mil.) 3. (agr.) a plivi, a prăşi, a buruieni. dispus în linie. 4. (gram.) dezvoltat. extirpatio n [,ekst3:'pei/3n] s. extirpare, stârpire. extended order [~ roids1"] s. (mil.) or dine desfăşurată. extirpator [,eksto(:)peitot] s. 1. cel ce distruge etc. (v. e x t i r p a t e). 2. (agr.) extirpator, extended sentence [~ isentans] s. (gram.) prop oziţie dezvoltată. cultivator. r extender [iks'tend3 ] s. diluant. extol [iks'tol, e



 ks-, -'toul] vb. tr. a preamări, a proslăvi, a lăuda, a ridica în slăvi. extendible [iks't endabl, -dib-] adj. v. e x t e n s i b l e . extort [iks'to:t, eks-] vb. tr. a s toarce (bani), a smulge (o taina etc.), a scoate cu de-a extensibility [iksitens s'biliti, eks-, -si'b-, -1st-] s. extensibilitate, putere de întindere. sila. exte nsible [iks'tensabl, eks-, -sib-] adj. extensibil, elastic, care se poate întinde. extortion [iks'toi/an, eks-] s. 1. stoarcere; jecmănire; secătuire. 2. smulgere (a unui extensile [iks'tensil, -sail] adj. (anat.,fiziol.) extensor. secret etc.). extension [iks'tenjsn, eks-] s. 1. extensiune, întindere; lungime, distanţă. 2. (fig.) extortionate [-it] adj. storcător, jecmănitor, de jaf, prădalnic; (despre preţuri etc.) , extensiune, amploare; extindere, volum. 3. lărgire, mărire; (pre)lungire; anexă; to put exorbitant, de speculă. an ~ to one's house a-şi mări casa cu o aripă, a clădi o anexă; University Extension extortioner [-ar] s. cămătar, speculant; jecmănitor, jefuitor. cu rsuri populare organizate de universitate. 4. (ec.) amânarea unei scadenţe de către ex tortionist [-ist] s.v. e x t o r t i o n e r . creditor. 5. (ferov.) linie locală. 6. amânare, prelungire. 7. (med.) extensie (a unei fracturi). extra ['ekstroj I. adj. 1. în plus, suplimentar, adiţional, extra. 2. de calitate superioară, 8. (lehn.) alungire. 9. (tel.) priză; interior. 10. (electr.) cordon prelungitor. 11. (mat.) extra. II. aaV. 1. în plus, suplimentar; to charge ~ a taxa în plus, a cere în plus (c a plata). prelungire (a unei aplicaţii). 2. exagerat de, cu totul deosebit de; an ~ high price un preţ extrem de ridicat. III. s. extension bolt [~ boult] s. (tehn. ) şurub de reglare. I. plată suplimentară; cheltuială suplimentară; pl. cheltuieli suplime ntare; service, fire extension call [~ ko:l] s. apel telefonic interurban; convo rbire telefonică interurbană. and light are ~s pentru întreţinere, încălzit şi lumină se pl parat. 2. calitate extension drill [~ dril] s. (/nil.) instrucţie în ordine desfăşurată. s uperioară. 3. ediţie specială (a unui ziar). 4. (cin.) figurant. IV. prep. (rar) în afară, în extension furnace [~ ifsinis] s. (tehn.) antefocar, focar anterior. afară de. " extensionist [iks'tenjanist, eks-] s. 1. adept al organizării de cursuri universit are populare. extra-atmospheric [~.a5tni3s'ferik] adj. extraatmosferic, în afara a tmosferei. 2. (fam.) auditor al unor astfel de cursuri. extra-cellular [~'seljuk >r] adj. extracelular. extensive [iks'tensiv, eks-] adj. 1. întins, extins, vast; most ~learning cunoştinţe vaste; extra-cerebral [~'seribrpl] adj. extracerebral. ~ p lans planuri vaste. 2. (agr.) extensiv. extra-conjugal [~'ko«d3Ug3l] adj. extracon jugal. extensiveness [-nis] s. extindere, volum. extra-cosmical [~'kozmikal] adj . extracosmic, în afara lumii noastre. extensive power [iks'tensiv 'paus'] s. pute re de extensiune. extract I. [iks'trcekt, eks-J vb. tr. 1. a extrage, a scoate ( o măsea, un dop, un glonte r extensometer [iiksten'S3mte , eks-] s. 1. (autom.) di latometru. 2. (mec.) extensometru; etc.). 2. a extrage, a stoarce (sucul etc.). 3. a extrage; a prepara, a distila (un extract). defonnometru. 4. (/nat.) a extr age (rădăcina). 5. (despre citate etc.) a extrage, a scoate, a lua, a alege. extenso r [iks'tensa', eks-] s. (anat.) (muşchi) extensor. II. ['ekstrakt] s. 1. (chim.) e xtract, esenţă. 2. extras, pasaj (dintr-un text). extent [iks'tent, eks-] s. 1. întind ere, extindere, dimensiune. 2. (fig.) măsură, grad; extraction [iks'treek/sn, eks-] s. 1. extragere, scoatere; extracţie. 2. origine, obârşie; to what ~? în ce măsură? cât?; t he utmost ~ din răsputeri, în cel mai înalt grad, la of an ancient ~ de obârşie veche. 3. extract, esenţă. maximum; to exert oneself to the utmost ~ a se sili din răsputeri; to a certain ~ într-o extraction residues [~ 'rezidjmz] s. pl. şrot. anumită / într-o oare care măsură; to a great ~ în(tr-o) mare măsură; to the full ~ extractive [iks'traktiv, eks -] I. aay. extractiv. II. s. extract, substanţă extrasă. a) complet; b) în măsura îngăduită prejurări etc.); to the ~ of până la suma de. extractive industry [~ 'indsstri] s. ind ustrie extractivă. . 3. (/ur.) apreciere, evaluare (de averi funciare). extractor [iks'trato'l s. 1. persoană sau aparat care extrage / scoate ceva; extractor; exte nuate [eks'tenjueit, iks-J vb. A. tr. 1. a slăbi, a micşora; a atenua (o vina). 2. a căuta extractor de miere; (maşină) centrifugă; maşină de scos butuci din pământ 2. (med.) ză pentru, a căuta să justifice. 3. a servi ca justificare / scuză pentru. B. intr. a slăb i, instrument extractor; forceps; cleşte (de extras dinţii)..3. gheară extractoare (la o armă). a se subţia. extracurricular (,ekstr3k3'rikjubr] adj. (scol.) în afara progr amului / planului; în afara extenuating circumstances [cks'tenjueitirj 'sstomstens iz, iks- ~] s. pi. (jur.) circum clasei; suplimentar. stanţe atenuante. extraditabl e ['ekstrsdaitobl] adj. 1. pasibil de extrădare. 2. care justifică extrădarea. extenua tion [ekstenju'eijsn, iks-] s. 1. slăbire, atenuare (a unei vini). 2. scuză /justifi



 care extradite ['ekstrwlaitj vb. tr. a extrăda. parţială. extradition [-ekstra'di/an] s. (yur.) extrădare. extenuatory [eks'tenjuateri, iks-, -jwot-, -jueitari] aay. at enuant, care atenuează / extrados [eks'treidos] s. (arhit.) extrados (suprafaţă exteri oară a unei bolţi sau a unui micşorează (mai ales o vină). arc). r exterior [eks'tiorio , 'eks't-, -'tja:r-] I. adj. 1. exterior, extern, dinafară; lateral, tangenţial. extra -essential ['ekstrs 'sen/al] adj. neesenţial. 2. străin, din altă ţară. II. s. (aspect) ex terior, înfăţişare exterioară; parte exterioară. extragalactic [tekstrago'tektik] adj. (ast on.) extragalactic. extra-judicial [~d3u;'di/sl] adj. (jur.) extrajudiciar. exte riority [eksitisri'oriti, ,eksti9-, -js:r-] s. caracter exterior; parte exterioa ră. extra-legal [~'li:g3l] adj. extralegal. exteriorization [eks.tioriori'zei/an, .ekstio-, -ja:r-, -rai'z-] s. exteriorizare. extra-metropolitan [-.metro'politan ] adj. situat în afara metropolei. exteriorize feks'tiariaraiz, iks-, -'tjsir-J vb . v. e x t e r n a 1 i z e.



 341 eye



extra-mundane [~'m,\ndein] adj. nelumesc, nepământesc; de dincolo, transcendental. e xtramural I'ekstra'mjusral, -'mjosr-] adj. în afara zidurilor (initial ale unei ce tăţi, apoi ale unui oraş, institut» etc.), extern; în exterior; ~ interment înmormântare în a zidurilor oraşului. extramural courses [~ 'ko:siz] s. pl. (univ.) 1. cursuri în af ara (zidurilor) universităţii, ţinute de profesorii acesteia (la alte instituţii, in alt e centre ele). 2. cursuri fără frecvenţă. extraneous [eks'treinias] adj. străin, din afară; de prisos; lateral; neesenţial. extraneousness [-nis] s. (to) lipsă de legătură (cu). ex tra-official ['ekstras'fi/sl] adj. neoficial, particular. extraordinariness [iks 'todnrinis, eks-, .ekstra'o:-, -dinari-] s. caracter extraordinar. extraordinary [iks'tnxdnri, eks-, ,ekstr3ro:din3ri] adj. 1. extraordinar, neobişnuit, rar, nema ipomenit, nemaiauzit; straniu, ciudat; surprinzător. 2. (despre ambasadori etc.) e xtraordinar. extraordinary session [~ 'se/an] s. sesiune extraordinară. extraphysi cal [.ekstre'fizikal] adj. metafizic. extrapolate [eks'trapouleit, iks-] vb. Ir. si intr. a extrapola. extrapolation [eks'traps'lei/an] s. (mat.) extrapolare. e xtraprofessional [eks'trspra'fe/snsl] adj. extraprofesional; (despre studii) par ticular. extraregular [~'regjul3r] adj. necondiţionat de reguli, absolut. extrasen sorial [~seriso:ri3l] adj. (psih.) v. e x t r a s e n s o r y . extrasensory [~' sensori] adj. (psih.) extrasenzorial. extra-special edition [-.spe/al i'di/sn] s . ultima ediţie a unui ziar de seară. extrasystole [-'sistsli] s. (med.) extrasistolă. extrasystolic [-sistolik] adj. (med.) extrasistolic. extraterrestrial [-ti'rest rial] adj. extraterestru. extra-territorial [~iteri'to:rial] adj. v. e x t e r r i t o r i a l . extra-territoriality [~terito:ri'a;liti] s. v. e x t e r r i t o r i a l i t y . extrauterine [iekstr3'ju:t3rain] adj. (med.) extrauterin. extr avagance [iks'travigans, eks-, -vag-] s. 1. extravaganţă, risipă. 2. extravaganţă; ciudăţen năstruşnicie, absurditate; fapt extravagant; năzbâtie, năzdrăvănie, bizarerie. extravaganc -i] s.v. e x t r a v a g a n c e . extravagant [iks'traîvigsnt, eks-, -vag-] adj. 1. extravagant, risipitor, cheltuitor, mână-spartă. 2. extravagant; năstruşnic, năzdrăvan; ar, ciudat; aiurit, trăsnit, absurd. 3. (despre preturi) excesiv, de speculă, exorbi tant. 4. (înv.) rătăcitor, pribeag, hoinar, băjenar. extravagantly [-li] adv. 1. extrava gant. 2. excesiv, extrem, exagerat (de). extravaganza [eks.trasva'gamzs, iks.t-, .ekstnev-] s. 1. (lit., muz.) lucrare fantezistă. 2. povestire abracadabrantă. 3. e xtravaganţă. extravagate [eks'travageit, iks-] vb. intr. (from) a se depărta (de). ext ravasate [eks'travsseit, iks-] vb. tr. (med.) a extravaza. extravasation [eks'tr aevo'seijaii, ,ekstra5v-] s. (anal.) extravazare, vărsare a unei umori în afara sist emului ei. extraversion [ickstr3'v3:/an, -3an] s. (psih.) extraversiune. extrove rsic. extra-violet [lekstra'vaislit] adj. (ftz.) ultraviolet. extreme [iks'tri:m , eks-] I. adj. 1. extrem, suprem; radical; maxim, cel mai mare, cel mai înalt, ce l mai puternic etc.; ~ old age adânci bătrâneţi; (jur.) the ~ penalty of law pedeapsa ma ximă; ~ reform reformă radicală; ~ youth fragedă tinereţe. 2. ultim, din urmă; de sfârşit; e's ~ moments înainte de moarte; pe patul morţii. 3. foarte sever, pretenţios; riguros . 4. extrem; excesiv, necumpănit; extremist. II. s. 1. extremă, capăt, extremitate; to run to an ~ a cădea într-o extremă; to go from one ~ to the other a cădea dintr-o extre mă în alta; to go / to run to ~s a recurge la extreme; a recurge la măsuri extreme; in the ~ la extrem, în cel mai mare / înalt grad; extrem de; ~s meet extremele se atin g. 2. pl. (mat.) extremi. extremeless [-lis] adj. fără capăt / fără sfârşit. extremely [-li dv. 1. extrem de mult / de puternic etc. 2. extrem de, foarte, tare, nespus de, din cale afară de, peste măsură de; în ultimul grad. extremeness [-nis] s. caracter extr em, extremism. extremism [-izam] s. extremism. extremist [-ist] s. extremist. ex tremity [iks'tremiti, eks-[ s. 1. extremitate, capăt, margine. 2. pl. (anat.) extr emităţi, membre. 3. extremitate; mizerie, ananghie, strâmtoare; to the last ~într-o situ aţie extremă, in cea mai mare nevoie. 4. (fig.) limită; to drive smb. to ~ / extremiti es a) a aduce pe cineva la disperare; b) a face pe cineva să recurgă la măsuri extreme . 5. pl. măsuri excepţionale / extraordinare. 6. (si last ~) agonie, ultimele clipe. extricable ['eksktrikabl, ik'-] adj. 1. care poate fi scăpat / eliberat. 2. (chim .) care poate fi degajat. extricate ['ekstrikeit] vb. A. tr. 1. (from, out of) a scoate, a scăpa, a descurca (din); to ~smb. from an unpleasant affair a scăpa pe ci



 neva dintr-o situaţie neplăcută; (mil.) to "casualties a evacua răniţii. 2. (chim.) a scoa te, a elibera, a degaja (dintr-o combinaţie); (chim.,fiz.) a degaja. B. refl. 1. a se descurca, a ieşi, a scăpa. 2. (/nil.) a se desprinde de inamic. extrication [lek stri'kei/an] s. 1. descurcare; dezbărare, descotorosire, degajare; scăpare, desprind ere; slobozire, eliberare. 2. (chim.) eliberare, scoatere (dintr-o combinaţie). ex trinsic(al) [eks'trinsikţal)] adj. extrinsec, extern, exterior; accidental, neesenţi al, accesoriu. extrorse [eks'tro:s] adj. (bot.) extrors, orientat spre exterior. extroversion [.ekstro«'v8:Jan] s. (psih.) v. e x t r a v e r s i o n . extrovert ['ekstro«v3:t, -trsv-] s. (psih.) extravertit. extrude [eks'tru:d, iks-] vb. tr. 1 . a scoate afară; a împinge (în) afară. 2. (;eh«.) a extrude. extrusion [eks'tru:33n, iks] s. 1. scoatere afară, înlăturare. 2. (telul.) extruziune.



exuberance [ig'zyu:b3wns, eg-] s. 1. prisos, belşug; îmbelşugare, abundenţă; înflorire. 2. xuberanţă, comunicativitate, vioiciune, neastâmpăr. exuberancy [-i] s.v. e x u b e r a n c e . exuberant [ig'z/mbprant, eg-] adj. 1. exuberant, excesiv; debordant; ~hea lth sănătate debordantă. 2. (despre vegetaţie) bogat, luxuriant. 3. (fig.) rodnic, ferti l, mănos. 4. (despre stil) prolix, încărcat, înflorit. 5. comunicativ, vioi; zgomotos, n eastâmpărat, zburdalnic. exuberate [ig'z/u:b3reit, eg-] vb. intr. (rar) a creşte din b elşug / din abundenţă. exudate ['eksjmdeit, 'egz-] s. (biol.) exsudat. exudation [ieks ju:'dei/an, >egz-] s. 1. transpiraţie, sudaţie. 2. (med.) exsudat (pleural etc.). ex ude [ig'zju:d, eg'z-, ek's-] (fiziol., med.) vb. A. tr. a exsuda, a elimina. B. intr. a transpira, a asuda. exult [ig'zAlt, eg-] vb. intr. 1. a exulta, a jubila , a nu mai putea de bucurie, a fi încântat. 2. to ~ at a se bucura (mult) de; to ~in a fi satisfăcut / încântat de; to ~over a se bucura (cu maliţie) de. exultance [-ans] s .v. e x u l t a t i o n . exultancy [-ansi] s.v. e x u l t a t i o n . exultant [-ant] adj. plin de bucurie, bucuros, voios, vesel; încântat, triumfător. exultation [ iegzAl'tei/an] s. veselie, voioşie, bucurie; jubilare, încântare. exurb ]'cks3:b, 'egz 3:b] s. (amer.) zonă rezidenţială modernă situată în afara oraşului. exuviae [ig,zju:vii;, , -'zu:-] s. pl. 1. (zool.) piele, solzi etc. lepădaţi de animale. 2. (geol.) restur i de animale fosilizate. exuviate [igizju:vieit, eg-, -'zu:-] vb. intr. a năpârli; a -şi lepăda pielea saw solzii. exuviation [ig'zjmvi'cijan, eg-, -zu:-] s. lepădare (a p ielii etc.), năpârlire, năpârlcală. eyas ['aiss] I. s. 1. (omit.) pui de şoim, şoim care (î a zburat din cuib. 2. boboc; novice. II. adj. tânăr, necopt; ageamiu, naiv, neştiutor; care se ţine de poalele mamei. eyas thoughts [~ Go:ts] s. pi. gânduri / idei pripit e / nechibzuite. eye [ai] I. s. 1. ochi; (fig.) ochi, vedere; privire, ochire, o cheadă; to be all ~s a fi numai ochi; to appear to one's ~s a apărea în ochii cuiva / dinaintea cuiva; before smb's ~(s) sub ochii cuiva, în faţa Ochilor cuiva; to believ e one's own ~s a-şi crede ochilor; to be unable to keep / to take one's ~s off a n u-şi putea lua / desprinde / dezlipi ochii; black ~ a) ochi învineţit; b) (amer.) lovi tură puternică; to blear / to dust smb.'s ~s a arunca praf în ochii cuiva; (fam.) brig ht in the ~ cu chef, cherchelit; to burst upon the ~ a reţine privirile; to cast a n evil ~ on a) a privi cu ochi răi; b) a deochea; (fam.) to clap / to lay / to set ~s on a vedea, a zări; to close one's ~s a) a închide ochii; b) (fig.) a închide ochi i pe vecie, a se stinge dintre cei vii; to close / to shut one's ~s to smth., to turn a blind ~ to smth. a închide ochii la ceva; a trece cu vederea; to cock one' s ~ a face cu ochiul; to cry one's ~s out a plânge cu hohote; a-şi seca ochii de (atât a) plâns; (fig.) to cry with one ~ and laugh with the other a fi nesincer / a fi t aler cu două feţe; (fam.) down your ~s! să te ia dracul!; (fam.) to do smb. in the ~ a trage pe cineva pe sfoară; to dry one's ~s a-şi şterge ochii, a înceta de a mai plânge; ( fam.) easy on the ~ plăcut la înfăţişare, atrăgător; evil ~ v. e v i 1-e y e; ~ for ~, an ~ r an ~ ochi pentru ochi; (poetic) the ~ of day / heaven ochiul cerului, soarele; the ~ of Greece Atena; for the fair~ofsmb.de dragul ochilor cuiva; (prav.) four ~s see more than two doi ochi văd mai bine decât unul; to give smb. a black ~ a) a în vineţi ochiul cuiva; b) (amer.) a lovi puternic pe cineva; to have ~s at the back of one's head a avea ochi la spate, a vedea tot, a nu scăpa nimic; (fam.) if you h ad half an ~dacă n-ai fi orb, dacă ai vedea; to make smb. open his ~s a uimi / a ulu i pe cineva; to meet smb.'s ~ a) a se uita drept în ochii cuiva; b) a întâlni priviril e cuiva, a cădea sub ochii cuiva; (fam.) to mind one's ~ a fi atent, a fi cu ochii în patru; with the naked ~ cu ochiul liber; his ~ is bigger than his belly are oc hii mai mari decât burta, e mai flămând cu ochii decât cu burta; his ~s flash / shoot fi



 re ochii lui aruncă fulgere, ies fulgere din ochii lui; to open one's ~ a face och ii mari, to please one's ~ and plague one's heart a se căsători din interes, împotriva sentimentelor; to put one's ~s together a adormi; to revert the ~s a-şi arunca oc hii îndărăt, a-şi întoarce ochii / privirile; saucer ~s ochi mari şi rotunzi; (inv.) to see black in smb.'s ~ a învinui pe cineva, a socoti pe cineva vinovat; to see out of t he corner of one's ~ a vedea în treacăt, a nu vedea bine; to see with one's own ~s a vedea cu propriii săi ochi; (î/iv.) to see with the left ~ a nu vedea bine, a nu re cunoaşte; (amer.) to set one's ~ by a pune ochii pe, a îndrăgi; to sleep with one / on e's ~s open a dormi iepureşte; to throw one's ~s up a-şi arunca ochii în sus, a-şi îndrept a privirile spre cer; up to the ~s in debt înglodat în datorii, dator vândut; to be up to the ~s in work a avea de lucru până peste cap; to wet the other ~ a mai bea; (fa m.) where are your ~s? unde ţi-s ochii? nu vezi? with open ~s conştient, în perfectă cun oştinţă de cauză; to cast / to make sheep's ~s at smb. a face cuiva ochi dulci, a arunca priviri drăgăstoase cuiva, a privi pe cineva cu ochi de îndrăgostit; to catch smb.'s ~ a) a reţine privirea cuiva; b) a-i sări în ochi cuiva; c) a i se da cuvântul cuiva (mai ales în parlament); (înv.) to change / to mingle ~s a schimba priviri drăgăstoase, a-şi fa ce ochi dulci; (amer.) to cut ~s a arunca o privire; ~s like gimlets ochi sfrede litori / pătrunzători; to fix with one's ~s a fixa cu privirea; to fasten / to fix / to rivet one's ~s on a-şi aţinti privirile / ochii asupra (cu gen.); to feast one's ~s a-şi desfăta privirile; to feast one's ~ on a privi CU încântare la, a soarbe din oc hi; fishy ~s ochi fără viaţă; to get the glad ~ a surprinde o privire plină de făgăduinţe; ve smb. the glad ~ a arunca cuiva priviri pline de făgăduinţe; (amer. sl.) goo-goo ~s priviri de îndrăgostit; to have / to keep one's ~s glued on a nu-şi lua / a nu-şi dezlip i ochii de pe; to make ~s at smb., to throw the ~ at smb. a) a face ochi dulci c uiva; b) a fulgera pe cineva cu privirea; to measure smb. with one's ~ a măsura pe cineva cu privirea; more than meets the ~ mai mult decât pare la prima vedere; nu chiar atât de simplu; not to take/ to tear one's ~s off a nu-şi lua / desprinde / d ezlipi ochii; to pass / to run one's / the ~(s) over a parcurge cu privirea, a-şi arunca ochii peste, a cerceta în fugă cu privirea; to see with half an ~ a vedea din tr-o aruncătură de ochi / din prima clipă; to throw one's ~ on a-şi arunca ochii asupra (cu gen.); (înv.) to throw out one's



 eye-attracting 342



~s for a căuta din ochi / cu ochii; to be the public ~, to come into the public ~ a fi în centrul atenţiei (publice), a interesa opinia publică; to give / to have an ~ to a acorda o atenţie deosebită (cu dat.); to have a good ~ to a) a se îngriji foarte mult de, a acorda multă atenţie (cu dat.); b) a recunoaşte uşor / repede; to have all on e's ~s about one a fi cu ochii în patru; (amer.) to have / to keep one's ~ on the ball a nu pierde din vedere scopul principal; a fi atent, a fi cu ochii în patru; to keep a jealous ~ on a privi cu neîncredere; (amer.) to keep an ~ out for a urmări ; to keep one's / both ~s wide open si to keep one's / both ~ clean / peeled / s kinned, to have / to keep one's weather ~ open a fi cu ochii deschişi / cu ochii în patru; to leap to the ~s, to strike one's / the ~ a sări în ochi, a atrage atenţia; to open smb.'s ~s to a deschide ochii cuiva asupra (cu gen.); by (the) ~ din veder e / ochi / privire; (amer. sl.) camera ~ memorie vizuală (foarte) bună; eagle ~ ochi de vultur; ~s and no ~s a) unii văd / observă, alţii nu; b) „Cercetaţi natura" (titlul un or cărţi şi reviste de ştiinţe naturale); to have an ~ for smth. a) a se pricepe la ceva, a fi un bun cunoscător a ceva; b) a avea un ochi format; a quick ~ un ochi ager, o privire ageră; mind's ~ochi lăuntric, ochiul minţii; the outward ~ vederea, simţul văzulu i; to pore one's ~s out a-şi strica vederea / ochii (aVn pricina cititului etc.); a-şi obosi ochii; in smb.'s ~s, in the ~(s) of smb. în ochii cuiva; după părerea cuiva, potrivit concepţiei cuiva; to see ~ to ~ (with smb.) a vedea eu acelaşi ochi, a vede a la fel (cu cineva), a fi de acord (cu cineva); a single ~ efort constant către u n singur ţel; with an ~ to cu un ochi la; cu scopul de a, fără să piardă din vedere; my ~s are sore mă dor ochii; in the twinkling of an ~ cât ai clipi din ochi; it was a sig ht for sore ~s îţi făcea bine privindu-1, îţi mângâia ochii. 2. ochi, ferăstruică (ui uşă); ureche (de ac). 4. (bot.) ochi. 5. (mine) gură (puţ). 6. (amer. si.) informator, spi on. (sl.) (oh) my ~(s)! pe legea mea! ia te uită! Sfinte Sisoe! nu mai spune! ei t aci! ei asta-i!; all my ~ (and Betty Martin)! prostii! apăde ploaie! fleacuri!; th at's all my ~! p-asta n-o mai cred. II. vi. tr. 1. a privi (la); a se uita la; a măsura cu privirea; a observa, a cerceta. 2. a găuri; a face urechi Ia (ace).



eye hospital [~ tiaspitl] s. spital pentru boli de ochi. eyelash ['ailse/] s. (a nat.) geană; (fig.) without turning an ~ fără să clipească. eyeless ['ailis] adj. orb, fără dere. eyelet ['ailit] s. 1. cheotoare, capsă (prin care trece un şiret etc.). 2. och i, mică deschizătură; crăpătură. eylet hole [~ houlj s. 1. v. e y e 1 e t. 2. (mar.) ochi d cioară. eyelid ['ailid] s. pleoapă; (amer. fig.) not to bat an ~, without batting a n ~ fără să clipească. eyeliner ['ai,lain3r] s. creion dermatograf pentru pleoape. eye-m inded [~'maindid] adj. sensibil la impresii vizuale. eyen ['aim] s. (înv., dial.) pi. de la e y e (I). eye-opener [ai.oupan3r] s. 1. (fam.) ceva ce uimeşte, ceva ex traordinar; ştire senzaţională, bombă. 2. (sl.) duşcă, păhărel (mai ales dimineaţa). 3. (sl nare; lumină. eyepiece ['aipi:s] s. (opt.) ocular. eyepoint [~point] s. (geod.) pu nct de perspectivă. eye service [~ .sn:vis] s. muncă efectuată bine numai sub supraveg here. eye-shadow [~,/aidou] s. fard de pleoape. eyeshot [~/ot] s. câmp vizual, (câmp ) de vedere; within ~ în câmpul vizual / cât poţi cuprinde cu ochii; observabil, vizibil ; out of ~în afara câmpului vizual; care nu se vede, neobservabil. eyesight ]~ sait] s. vedere, văz. eye slit [~ slit] s.(miL) vizor. eye socket [~ isokit] s. (anat.) orbită fa ochiului). eyesore [~o:r, ~s:xir] s. 1. (med.) urcior (la ochi); şalarzio n. 2. (fig.) spin în ochi; urâciune. eye-spotted [~-,spotid] adj. cu picăţele / cu bulin e, pătat. eye strings [~ strirjz] s. pl. (anal.) fibre oculare. eye-tooth [~tu:0], pl. eye-teeth [~ti:8] s. 1. (dinte) canin; the child has cut his eye teeth copi lul s-a făcut marc; (fig.) to draw smb.'s eye teeth a) a tăia cuiva nasul, a pune ey e-attracting ['ais'traektirj] adj. care atrage privirile. pe cineva la punct; b) a jefui pe cineva fără milă. 2. (fig.) experienţă, maturitate. eyeball ['aibarl] s. (anat .) 1. pupilă, lumina ochilor. 2. globul ocular. eye-wash [~wo/] s. 1. (med.) colir , apă de ochi. 2. (fam.) apă de ploaie, amăgire, eye bath [~ ba;8] s. păhărel sau vas mic pentru baia ochilor. eye beam [~ bi:m] s. privire iute, ocheadă. amăgeală; linguşire. ey ebright [~brait] s.v. e u p h r a s y . eyewater ['aiiWo:t3r] s. 1. v. e y e w a s h (l). 2. lacrimi. 3. (sl.) gin. eyebrow [~brau] s. sprânceană; pencilled ~s sprânc



 ene ftn conturate; to raise the ~s eye wink ]'ai wink] s. 1. clipire, clipeală, cl ipit. 2. clipă, clipită, moment. 3. privire, a ridica sprâncenele; (sl.) up to the ~s in debt înglodat în datorii până-n gât; (sl.) to be ocheadă. up to the ~s in work a avea de lucru până peste cap. eye winker [~ 'wirjka'] s. (amer.) v. e y e l a s h . eye witn ess [~ 'witnis,'-,--] s. martor ocular; martor. eye-catching ['aiikastfin] aay. care atrage privirile. eyot [eit, 'eistj s. insuliţă, ostrov (in mijlocul unui rău). e yed [aid] adj. (în cuvinte compuse) cu ochi...; blue— cu ochi albaştri. r eyre [ea r ] s. 1. (înv.) circuit, itinerar; justices in "judecători în deplasare. 2. (yur.) eyegl ass [ aiglu;s] s. 1. lentilă; ocular. 2. lupă. 3. monoclu.- 4. pi. pince-nez, lomietă; ochelari. S.v. e y e b a t h . tribunal volant. eyehole [~houl] s. 1. (anat.) o rbită, găvan. 2. v. e y e l e t (2). 3. (bol.) ochi (la cartofi). eyrie ['aiori, 'sa ri] s. v. a e.r i e. eyry ['aiori, 'cari] s. v. a e r i e . 4. vizor, vizetă. 5. ( telm.) orificiu de control.



 F, f [ef],pl. F's, Ps [efsj s. 1. F, f, a şasea literă a alfabetului englez. 2. (muz .) (nota) fa; scale in F major gama fa major; F clef cheia de fa / bas; F sharp fa diez; F flat fa bemol; f-hole ureche (de vioară); 3. (chim.) F (simbolul fluoru lui). fa [fa:] s. (muz.) 1. (nota) fa. 2. (nota) subdominantă. fab [fteb] adj. (si .) mişto (prese, de la f a b u l o u s ) . fabaceous [fa'bei/as] adj. (bot.) păstăios, leguminos. Fabian [Teibian] I. adj. 1. precaut, prevăzător; (fig.) ~tactics / polic y tactică / politică de temporizare. 2. fabian, al fabianismului. II. s. fabianist, adept al fabianismului. Fabianism [-izpm] s. fabianism. Fabian Society [Teibian ss'saiati] s. Asociaţia Fabiană (partid socialist fondat în 1884). fabiform [Tcibifo:m ] adj. (bot.) fabaceu, în forma bobului de fasole. fable [Teibl] I. s. 1. fabulă; po veste. 2. (rar) mit, legendă; the region of ~ domeniul legendei. 3. (fig.) născocire , mit, invenţie, minciună; old wives' ~s născociri, scorneli; basme, poveşti (de adormit copiii); that story's a mere ~ această poveste c pură născocire. 4. rezumat, fabulaţie, subiect, intrigă (a unui poem, a unei piese de teatru etc.). 5. subiect de conver saţie; they were the ~ of the town ajunseseră de poveste / de pomină/în gura lumii. II. vb. A. tr. a născoci, a inventa. B. intr. 1. a fabula. 2. a născoci, a inventa. fabl ed [-d] adj. legendar, fabulos. fabler |-9r] s. 1. fabulist; povestitor de fabul e. 2. (rar,jig.) mincinos, panglicar. fabric [Tasbrik] s. 1. construcţie, clădire, z idire, bina; carcasă, schelet; edificiu; stupendous ~ edificiu minunat. 2. eşafodaj, structură, alcătuire, orânduire, mecanism, sistem; the whole ~ of arguments întregul eşaf odaj de argumente; the whole ~ of society întregul edificiu social. 3. fabricaţie, f abricare. 4. articol (fabricat), produs, marfă. 5. material, stofă, ţesătură; dress ~ ţesăt pentru rochii. 6. (lit.) factură a versurilor. 7. (fam.) cârpăceală, lucru prost / făcut de mântuială. 8. (atr.) ţesut, croşetat. 9. (amer.) fabrică. fabricant [-pnt] s. (amer.) 1 . fabricant. 2. constructor, ziditor. fabricate [Tsebrikeit] vb. tr. 1. a născoci, a scorni, a inventa, a fabrica. 2. a falsifica, a contrafacc (un document etc.) . 3. (rar) a construi (un sistem). 4. (rar) a ridica, a înălţa (un monument, o clădire). 5. a produce, a fabrica, a executa; a monta. 6. a prefabrica. fabricated [-id] adj. 1. (despre documente etc.) falsificat, contrafăcut. 2. (desprefapte) născocit, scornit, inventat, fabricat. 3. (despre case etc.) prefabricat. fabrication [.ff ebri'kei/an] s. 1. născocire, invenţie, scornitură; a pure ~ o pură invenţie. 2. contrafac ere, falsificare. 3. fabricaţie, fabricare. 4. (rar) clădire, construcţie; constru ire. 5. prefabricare; prefabricaţie. fabricator [Ta^brikeit3r] s. 1. (înv.) constructor, ziditor. 2. (fa/n.) fabricant (de calomnii); născocitor (de basme, de minciuni). 3. (poetic) creator, ziditor. fabric gloves ['fasbrik tgUvz] s. pi. mănuşi croşetate. fabric tyre [Taîbrik itaior] s. (auto) anvelopă cu inserţie de pânză. fabula ['fa;bjuÎ3],pl fabulae [-li:] s. fabulă. fabular [Tfebjulo1-] adj. 1. de fabulă, ca în fabule. 2. le gendar. fabulation [ifasbju'lci/sn] s. fabulaţie. fabulist ['faabjulist] s. 1. fab ulist, autor de fabule. 2. născocitor, mincinos. fabulosity [-fsebju'bsiti] s. car acter fabulos / legendar / fantastic. fabulous ffaîbjulas] adj. 1. fabulos, legend ar, mitic; ~ wealth avere fabuloasă. 2. ireal; supranatural; fantastic; absurd, de necrezut, extraordinar; a ~ price un preţ fabulos. fabulously [-li] adv. de necre zut, nespus de, extraordinar de. fabulousness [-nis] s. caracter fabulos / legen dar. facade [f3'su:d, fee's-] s. (fr.) 1. faţadă. 2. zid care uneşte flancurile a două b astioane; (poetic) seated beneath a rocky ~ aşezat la picioarele unui perete stâncos . face [feis] I.ş. l.faţă, chip; toIookinsmb's~aprivi pe cineva drept în faţă/în ochi; don' et me see your ~ again! să nu te mai văd!; to be afraid to show one's ~ a-i fi frică să-şi arate faţa; (pop.) what a~! ce mutră!; beery ~ figură de beţiv; to fall on one's ~a cădea pe burtă; (mil.) right ~! la dreapta!; (mil.) left ~! la stânga!; (mil.) right abou t ~la dreapta împrejur! 2. înfăţişare, expresie, fizionomie, mină; a sad ~ o înfăţişare tri e a good ~ a avea o mină bună, a arăta bine; to make a wry ~ at a) a se strâmba la; b) a strâmba din nas la; to put a good / a brave ~ on a bad business a fi zâmbitor



în (faţa unor) împrejurări grele; to put a bold ~ upon smth. a nu prea pune ceva *a inimă, a nu-şi prea face inimă rea din cauza unui fapt; to put on a long ~ a-şi lua o înfăţişare vă / solemnă; to put on a ~ to suit the occasion a lua o înfăţişare de circumstanţă; to put new ~ a-şi schimba înfăţişarea, a se schimba la faţă; to save one's ~ a salva aparenţele, cu faţa curată; to read smb's~a studia expresia cuiva. 3. strâmbătură, grimasă; to draw / t make ~s a se strâmba, a face strâmbături. 4. (fig.) neobrăzare, neruşinare, obrăznicie; to have the ~to a avea neobrăzarea să / de a; (sl.) he's got some ~ (on him) nu-i lipseşt



 e îndrăzneala. 5. (fig.) faţă, prezenţă; before the ~ of în faţa (cu gen.), în prezenţa (cu rom the ~ of din faţa (cu gen.), dinaintea (cu gen.); to fly from the ~ of a fugi din faţa (cu gen.),- in the ~ of a) în faţa (cu gen.), sub ochii (cu gen.); b) în ciuda (cu gen.); I'll do it in the ~of him am s-o fac în ciuda lui; in the (very) ~ of d ay ziua-n amiaza mare: (mil.) in the ~ of the enemy în faţa / sub focul inamicului; tofly in(to) the~of sinb.o) a înfrunta pe cineva; a provoca pe cineva, a arunca mănuşa cuiva; b) a-şi bate joc de cineva; to laugh in smb's ~ a-i râde cuiva în nas; in the ~ of the public în (mod) public; to rush into the ~ of danger a înfrunta o primejdie , a se arunca în braţele primejdiei; ~ to ~a) faţă în faţă, nas în nas; b) direct, personal tre patru ochi; (jur.) they were brought ~ to ~ au fost aduşi / puşi faţă în faţă, au fost fruntaţi; to one's ~în faţă, direct, făţiş, pe şleau; to set one's ~ against a se împotrivi e (cu dat.),- to set one's ~ like a flint a fi de neclintit. 6. faţă, aspect exterio r: on the ~ of things la prima vedere; on the ~ of it (judecând) după (aspectul) ext erior. 7. (şi ~ of cloth) faţă (la stofă). 8. vedere din faţă; faţă (a unei monede); recto, unei pagini); faţadă (a unei case); (constr.) parament. 9. (tehn.) parte exterioară; s uprafaţă frontală; faţetă; fasetă; şanfren. 10. cadran. 11. (mil.) arnbrazură. 12. (/nat.) rafaţă (a unei figuri). 13. (mine) secţie frontală de abataj, front de abataj; front de lucru; suprafaţa frontului de abataj. 14. (poligr.) floare (de literă). 15. lăţime (a un ei scânduri). II. vb. A. tr. 1. a face faţă (cu dat.), a înfrunta (eu curaj), a sfida, a brava, a privi (drept) în faţă; (fam.) to ~ the music a) a înfrunta critica sau greutăţile Iară să crâcnească; b) a răspunde, a plăti (cuiva); to ~ the facts a ţine seamă de fapte; h es not ~ me nu îndrăzneşte să mă privească în faţă / să dea ochii cu mine. 2. a sta cu faţa (în)spre, a fi orientat spre; the house ~s the sea casa dă înspre marc; the picture f acing page 18 desenul din dreptul paginii 18; the man now facing me omul din faţa mea; seat facing the engine loc cu faţa spre locomotivă; the problem that ~s us prob lema ce ne stă în faţă; to ~ the knocker a cerşi pe la uşi. 3. a se ciocni cu. 4. a căptuşi aină); a împodobi; a garnisi, a aranja; a tivi; a cârpi, a drege, a petici. 5. a lustr ui, a da faţă cu. 6. a colora, a turna esenţă în (ceai). 7. (mil.) to ~ about a da comanda de stânga împrejur (cuiva); to ~ down a) a împresura, a asedia; b) a intimida, a face să-i piară (cuiva) surâsul de pe buze; to ~ out a) a nu se speria de, a înfrunta cu cur aj, a face faţă (cu dat.); b) a îndeplini. B. intr. to ~ to / towards a se întoarce cu f aţa spre; to ~ up to a face faţă (cu dat.), a înfrunta (cu ac.). faceable [Teisabl] adj. care poate fi privit / înfruntat etc. (v. f a c c II, A). face-about [feis9'baut] s. întoarcere la stânga împrejur. face-ache [Tciseik] s. nevralgic facială. face area [ ~ isaris] s. (tehn.) suprafaţă / secţiune frontală. face bone [~ boim] s. (anat.) os mal ar. face-card [~ka:d] s. (amer.) figură (la jocul de cărţi). face-cream [~kri:m] s. cr emă de faţă. faced [feist] adj. (în cuvinte compuse) cu faţa; round— cu faţa rotundă; pleas plăcut la chip; red— roşu la faţă. facedown i'feisdaun] s. (amer.) confruntare între adver ari; dispută. face flannel [~ iflasn^l] s. (amer.) aprox. mănuşa de baie. face gear [~ gi9r] s. (tehn.) roată plană. face guard [~ ga:d] s. (tehn.) mască de protecţie. face-h arden [~iha:dn] vb. tr. (metal.) a căli, a cimenta (un metal). face left [~ left] s. (geod., top.) cerc stânga. face-lifting [~tliftin] s. 1. (med.) ridectomie, ope raţie facială pentru îndepărtarea ridurilor; chirurgie facială. 2. remodelare; modernizare (a unei clădiri, a unei maşini etc.). face-pack [~pa;k] s. mască antirid.



 face-powder 344



face-powder [~.paudor] s. pudră de faţă. facer [Teisor] s. 1. (?«v.) lăudăros. 2. lovitură tă) drept în faţă. 3. obstacol neaşteptat. face right ['feis rait] s. (geod., top.) cerc d reapta. face shield [~ Jî:ld] s. (telm.) mască de protecţie. face spanner [~ ispamo'] s. (telm.) cheie-furcă. facet ['faesit, -set, 'feis-) I. s. 1. (telm.) faţetă, muchie. 2. (fig.) faţetă, aspect, înfăţişare. II. vb. tr. a tăia în faţete (o piatră preţioasă). f itid] adj. (despre o piatră preţioasă) cu faţete. facetiae [fo'siifii:, -/ji:] s. pl. (l at.) 1. glume, spirite, vorbe de duh; şotii, pozne. 2. cărţi / scrieri cu conţinut nepre tenţios sau imoral. facetious [fo'si:/os] adj. glumeţ, hazliu, spiritual, poznaş, vese l. facetiously [-li] adv. glumeţ, glumind. facetiousness [-nis] s. caracter glumeţ / spiritual (al unei cuvântări etc.). face tube [Teis ţju:b] s. (fiz.) tub Pitot, tub d e presiune. face value [~ ivaslju:] s. valoare nominală (a unei monede, mărci etc.); to accept / tax smth. at its ~ a lua ceva drept bun. face wall [~ wo:l] s. (con tr.) perete de faţadă / frontal. face wash [~ waj] s. loţiune facială. face wheel [~ wi: l] s. (telm.) roată-coroană; roată de coroană. face work [~ wa:k] s. (constr.) 1. zidărie aparentă. 2. îmbrăcate, căptuşire, făţuire. facia [Tei/s] s. v. f a s c i a (2). facial ['f al, -fjal, -/iol] I. adj. 1. facial, al feţei. 2. de suprafaţă, superficial. II. s. ma saj sa» tratament facial. facial angle [~ aerjgl] s. unghi facial. facial expressi on [~ iks'pre/an] s. expresia feţei. facient1 ['feijant] s. 1. (mat., cib.) factor . 2. executant; agent. facient2 sufix adjectival şi substantival -fiant; liquefaci ent lichefiant; rubefacient ru Defiant. facies [Tei/ikz] s. 1. (anat., zool.) faţă, facies. 2. exterior, înfăţişare. 3. (zool., bot., mineral.) facies, tip general (al unei clase etc.). facile [Tasail, -sil] adj. 1. facil, uşor, lesnicios; he wields a ~p en mânuieşte condeiul cu uşurinţă; to be ~ in inventing lies a se pricepe să croiască minci , a născoci minciuni cu uşurinţă. 2. făcut în pripă, de mântuială, superficial. 3. (despre accesibil, de înţeles, blând, supus. 4. curgător, uşor; ~ verse versuri curgătoare. facile y [ili] aaV. 1. cu uşurinţă. 2. cu îndrăzneală / siguranţă. facileness [-nis] s. 1. facilit uşurinţă; mână uşoară; dibăcie. 2. accesibilitate. 3. docilitate, maleabilitate. 4. creduli facilitate [fo'siliteit] vb. tr. 1. a facilita, a uşura, a înlesni. 2. a promova, a încuraja. facilitation [faisili'tei/pn] s. 1. facilitare, uşurare. 2. promovare, încu rajare. facilitative [fa'siliteitiv] adj. 1. de facilitare. 2. de încurajare. faci lity [fo'siliti, -lat-] s. 1. uşurinţă, facilitate; ~ in speaking uşurinţă în vorbire. 2. a tudine, talent, înzestrare, dar (de a scrie, de a vorbi etc.). 3. dezinvoltură, cara cter curgător. 4. (mai ales pl.) condiţii favorabile, privilegii, avantaje; posibili tăţi; facilities for the supply of information posibilităţi de furnizare a informaţiilor. 5. pl. comodităţi, înlesniri. facing [Teisin] s. 1. îmbrăcare, acoperire; căptuşire, făţuir bire, gamisire, gătire, placare. 2. strunjire. 3. pl. şevron, tresă, galon (colorat); dungă, vipuşcă; 4. pl. (mar.) rondouri, viraje (ale vasului). 5. întoarcere (la dreapta, la stânga). to put smb. through his ~s a verifica cunoştinţele cuiva, a vedea ce poat e, a vedea ce-i poate capul. facing bar [~ ba:r] s. (constr.) grindă de sprijin. f acing brick [~ brik] s. (constr.) cărămidă aparentă. facing cutter [~ rkAtor] s. (telm.) freză frontală. facing distance [~ distans] s. (mii.) distanţă între rânduri. facing mill ~ mil] s. (telm.) freză cilindrică. facing plate [~ pleit] s. (constr.) placă de fixar e. facing point [~ pointj s. (ferov.) macaz atacat la vârf. facing rail [~ rcil] s . contraşină. facing sand [~sa;nd] s. (telm.) nisip de nudelarc. facsimile [faek'sim ili] I. s. facsimil, copie exactă; in ~a) în facsimil; b) (fig.) întocmai, fidel, exac t. II. vb. tr. a reproduce în facsimil (o semnătură etc.). facsimile telegraph [~ itel igra:f] s. (tel.) fototelegraf, belinograf. fact [faîktj s. 1. fapt, întâmplare, eveni ment; împrejurare, circumstanţă; adevăr, realitate; the ~ cannot be ignored that nu poat e fi ignorat faptul că; a revealing ~ un fapt revelator; stark ~fapt nud, faptul îns uşi, cruda realitate; to look ~s in the face a privi lucrurile în faţă; a vedea lucruril e aşa cum sunt; he is sure of his ~s vorbeşte în cunoştinţă de cauză; by the ~ that prin ac că; owing to the ~ that datorită faptului că; apart from the ~ that lăsând la o parte fap tul că; to know for a ~ that a şti precis că; in ~ de fapt, în realitate; ba chiar; I th ink, in ~ I am sure cred, ba chiar sunt sigur; in point of ~ de fapt, în realitate ; as a matter of ~de fapt, în realitate; la drept vorbind; într-adevăr; an indicative ~ un fapt grăitor; the ~ is that realitatea este că. 2. faptă, acţiune; (y»r.) the jury on



 ly decides issues of "juraţii hotărăsc numai asupra faptelor; taken in the ~ prins asu pra faptului; prins în flagrant delict; 3. subiect; come to the ~! vino la subiect ! fact-finding ['faektfaindirj] adj. de informare, de documentare, de investigaţie . faction [Taîkjan] s. 1. facţiune; fracţiune, partidă. 2. clică, bandă. 3. discordie, dise siune, dezbinare, sciziune; ceartă; vrajbă; spirit of ~ spirit de vrajbă, dihonie. fac tional [-ol] adj. de facţiune; răzvrătit. factionalism [-olizain] s. disidenţă; spirit de gaşcă. factionary [-ari] s. scizionist, disident. factionîst [-ist] s. v. f a c t i o n a r y .



factious [Tadc/os] adj. 1. facţios, răzvrătit; de dezbinare, al dezbinării. 2. (pol.) sc izionist. 3. (rel.) schismatic. factiously [-li] adv. în spiritul dezbinării / scizi unii. factiousness [-nis] s. spirit facţios, spirit de răzvrătire. factitious [faek'ti jbs] adj. 1. artificial, imitat (cu artă), meşteşugit; falsificat; ~ enthusiasm entuzi asm simulat. 2. (jig.) factice, nefiresc, convenţional. factitiously [-li] adv. ar tificial; nefiresc. factitiousness [-nis] s. artificialitate. factitive ['fektit iv] (gram.) I. adj. factitiv. II. s. verb factitiv. factitive object [~ 'obd3ikt ] s. (gram.) complement al unui verb factitiv. factor ['faektor] s. 1.1. agent, mijlocitor, intermediar, samsar; comisionar. 2. factor, agent; condiţie; element; ~of evolution factor de evoluţie; the human ~ elementul uman. 3. (sco(.) administr ator de moşie, vătaf, vechil, epistat. 4. (mat.) factor, divizor; coeficient; prime ~ factor prim; common ~divizor comun. 5. (telm.) coeficient, factor; ~ of safety coeficient de siguranţă. II. vb. A. tr. 1. (mat.) a descompune în factori. 2. a mijlo ci. factorable [-M] adj. (mat.) care poate fi descompus în factori; factorizabil. factorage ]-id3] s. (corn.) 1. comision (pentru vânzare de mărfuri). 2. drept de com ision. factor analysis ['faektar ainselasis] s. (mat.) analiză factorială. factorial 1 [faek'to:riol] s. (mal.) factorial. factorial2 adj. de fabrică. factoried ['fast orid] adj. (amer.) având / cu multe fabrici. factoring ['faectarirj] s. (com.) fac toring, operaţie de realizare a creanţelor. factorization [rfasktarai'zei/an] s. (ma t.) descompunere în factori. factorize [ifsektsraiz] vb. tr. (mat.) a descompune în factori. factorship [Tataofip] s. (com.) serviciu de curtier. factory ['factori] s. 1. fabrică, uzină; spinning~filatură; («rar.) floating ~navă-atelier. 2. (corn.) facto rie, contoar, agenţie într-o ţară străină. Factory Acts [~ aekts] s. legislaţie industrială tory buster [~ ibAStsr] s. (mil. fam.) bombă explozivă grea. factory committee [~ ko 'miti] s". comitet de fabrică. factory-farm [~fu:m] s. (amer.) fermă industrială, întrep rindere agricolă care prelucrează produsele proprii la faţa locului. factory girl [~ g o:l] s. muncitoare de fabrică. factory hand [~ hasnd] s. muncitor de fabrică. factor y overhead [~ .ouvohed] s. cheltuieli de regie / indirecte. factory people [~ ,p i:pl] s. muncitori de fabrică. factory price [~prais] s. (ec.) preţ de fabrică. factor y-ship ['faxtori/ipj s. navă-uzină. factory system [~ isistim] s. sistemul marii ind ustrii. factory waste [~ weist] s. deşeuri industriale. factory worker [~ iWo:kor] s. muncitor de fabrică. factotum [faek'toutam] s. 1. factotum, om de încredere, mână dr eaptă. 2. meşter la toate; fată în casă la toate. factual ['fasktjual, -t/ual] adj. faptic ; efectiv, real, pozitiv; ~ knowledge cunoaştere a faptelor. factum ['fa:ktom] s. 1. (jur.) factum, expunere a faptelor. 2. (mat.) produs. facture [TaektJV] s. 1. (arte) factură, execuţie. 2. (ec.) factură, scrisoare de trăsură. facula ['fajkjulo], pl. faculae [-li:] s. (astron.) faculă, partea mai strălucitoare din discul solar. facu ltative ['faskaltotiv,-teit-] adj. 1. facultativ, la alegere. 2. întâmplător, continge nt, accidental. 3. al facultăţilor (fizice sau morale). faculty [Taskalti] s. 1. fac ultate; aptitudine, înzestrare, dar, talent; mental faculties facultăţi morale / spiri tuale, aptitudini ale spiritului; to have the ~ of observation a fi înzestrat cu s imţul observaţiei. 2. (univ.) facultate; the four faculties facultatea de litere, de ştiinţe, de drept şi de medicină. 3. (amer.), corp profesoral. 4. the Faculty corpul me dicilor; facultatea de medicină; (scot.) the Faculty of advocates baroul avocaţilor. 5. putere, autoritate, drept; libertate. 6.pl. mijloace, posibilităţi, resurse. 7. (înv.) putere de vindecare, eficacitate. faculty tax [~ ta-'ks] s. (amer.) impozit proporţional pe averea contribuabililor. . facund ['faîkand, fo'kAnd] adj. elocvent , grăitor. facundity [fo'kAnditi] s. (înv.) limbuţie. facy [Teisi] adj. (dial.) obrazn ic, impertinent; neruşinat. fad [faxl] s. 1. moft, capriciu, toană; ciudăţenie, manie, f antezie; patimă, pasiune; obiect al pasiunii (trecător); to be full of ~s and fancie s a fi plin de ciudăţenii; it's a ~ with him to e o manie a lui de a. 2. om greu de



 mulţumit, cusurgiu. fadaise [fo'deiz, Taidaz] s. (fr.) absurditate, nerozie; loc c omun, banalitate. faddiness [Tsedinis] s. ciudăţenie, excentricitate; caracter capri cios. faddish ['fiedi/] adj. v. f a d d y. faddishness [-nis] s. (rar) v. f a d d i n e s s . faddist [Tajdist] s. 1. persoană ciudată, excentric; maniac, pornit, a pucat; food ~maniac în privinţa mâncării; vegetarian convins ele. 2. (amer.) persoană care urmează o modă trecătoare, adept al unei mode trecătoare. faddy ['faedi] adj. 1. ciudat , excentric, cu toane. 2. capricios; he's ~ about his food e dificil la mâncare. f ade1 [feid] vb. A. in/r. 1. (despre flori) a se ofili, a se veşteji, a păli. 2-/ig. (si to ~ away) a se trece, a se şterge; a slăbi; all memory of the past has ~d s-a şte rs orice amintire a trecutului; (si.) you just ~ away! hai şterge-o! 3. (despre cu lori) a se şterge, a ieşi; (despre o stofă) a se decolora; (despre sunete, lumină) a se stinge, a se pierde, a muri. 4. to ~into a se preface în; summer ~s into autumn tr eptat-treptat, vara face loc toamnei.



 345 fairly



5. (cm., TV) to ~in a apărea treptat; to ~out a dispărea treptat. B. tr. 1. a decolo ra, a scoate, fail year [Teii ja:r] ş. (amer.) an prost (pentru recoltă). a şterge (cu loarea). 2. (cin.) to ~ one scene into another a fuziona două scene. fain1 [fein] I. adf pred. (mai ales poetic). 1. ~ to / of bucuros că, dispus să, gata de. fade2 [ faed] adj. (Jr.) fad, searbăd, sălciu, anost, fără gust. 2. ~ to obligat să; he was ~ to c omply a fost nevoit să încuviinţeze. II. adv. bucuros, fadeaway ['feidawei] s. (fam.) 1. moarte; to make a ~a muri, a da ortul popii. 2. (amer.) cu dragă inimă; he would ~come ar veni bucuros. dispariţie; irosire. fain2 vb. tr. şi intr. şi ~s; ~s I! nu vre au! (formulă folosită de un copil care vrea să se descotorosească de o îndeletnicire neplăc tă); ~ I fielding! nu vreau să strâng mingile! faded ['feidid] adj. ofilit, veştejit; fa nat; decolorat. fadeless ['feidilis] adj. care nu se ofileşte; de neşters; nepierito r. faineant [ifeinei'a:ţ]] (jr.) I. adj. leneş, trândav. II. s. leneş, trântor, pierde-vară dugliş. fainness [Tcinnis] s. (înv.) bunăvoinţă; dorinţă; zel. fader ['feidar] s. 1. (tehn potenţiometru de reglaj. 2. (ţel.) atenuator. faint [feint] I. adj. 1. slab, fără putere ; neputincios, sleit, sfârşit; prăpădit; to feel ~ a fading ffcidirj] ş. 1. (tel.) fading, slăbire a semnalelor; mixaj; suprapunere; 2. ofilire (a unei plante); decolorare (a unei stofe); alterare (a unei culori); slăbire (a luminii). simţi o sfârşeală, a se simţ sfârşit, a-i veni rău. 2. fricos, temător, laş, mişelnic. 3. slab, stins, nelămurit, necla palid; a ~ light o lumină slabă. 4. mic, slab, neînsemnat; sfios; 3. (chim.) efloresce ntă. 4. (tehn.) atenuare; amortizare. I haven't the ~est notion n-am nici cea mai mică idee, habar n-am; not the ~est hope fading effect [~ itfekt] s.v. f a d i n g (1). nici cea mai slabă speranţă; (prov.) ~ heart never won fair lady cine nu riscă, nu câştigă; Fadladeen [Tfedla'dim] ş. (fig.) critic prezumţios. cui îi c frică de brumă nu să (jur.) ~ action cauză fictivă. II. vb. intr. (şi to faecal matter [Ti:ks>l 'maets1"] s .v. f a e c e s (2). faeces ['fi:si:z] s. pl. 1. sediment, depunere, drojdie. 2. (materii) fecale, excremente. ~ away). 1. (poetic) a-şi pierde curajul. 2. a slăbi, a se simţi sfârşit; a ameţi; a leşina. III. ş. leşin, pierdere a cunoştinţei, sincopă; dea ere completă a cunoştinţei; to fall faecula ['fekjuto] s.v. f e c u I a. faerie [Teiar i, Teari] (înv. poetic) I. s. 1. ţinut fermecat, ţară de basm. 2. vrăjitorie; down in a ~ a leşina, a-şi pierde cunoştinţa. vrajă, farmec. II. adj. fermecat, vrăjit; de basm, feeric fantastic, imaginar, închipuit (v. şi faint-heart [Teintha:t] s. (om) fricos, om sl ab de înger, inimă de iepure. f a i r y II). faint-hearted [~'hu:tid,'-»--] adf fricos , las, temător, slab de înger. faint-heartedness [~'ho:tidnis] s. frică, laşitate. Faeri e Queene [- kwi;n] s. crăiasa zânelor. faery ['feiari, Teari] ş., adj. v. f a e r i e . fainting ['feintirj] s. neputinţă; leşin. fag [fa;g] I. vb. A. intr. 1. a trudi, a m unci din greu; a asuda, a transpira; a gâfâi; to ~ fainting fit [~ 'fit] s. ameţeală; leşi n. up a hill a urca un deal gâfâind. 2. a toci, a buchisi. 3. a se folosi de servici ile elevilor faintly [Teintli] adv. 1. slab, de-abia; uşor. 2. cu sfială, sfielnic. mai tineri; to ~for a senior a face servicii unui elev mai mare (în şcolile engleze) . 4. to ~ faintness [Teintnis] ş. 1. slăbiciune. 2. ameţeală, leşin; a feeling of ~ came o ver .him away at a asuda muncind la; to ~ out a reţine şi a înapoia mingea (la cricket ). B. tr. (şi simţea că-i vine să leşine. 3. paliditate. to~out)aslei, a istovi, a surmena . C.rej?. 1. a munci din greu, a se trudi. 2. to ~oneself fair1 [feor] s. 1. bâlci , iarmaroc, târg; (ist.) Bartholomew Fair Bâlciul lui Bartolomeu out a se speti, a s e istovi, II. s. 1. muncă istovitoare sau plictisitoare, corvoadă; what (bâlci anual c are se ţine la Londra în ziua de Sf. Bartolomeu, la 24 august); a day after a~! ce c orvoadă! 2. istovire, sfârşeală, epuizare, surmenaj; brain ~ surmenaj intelec the ~ la sp artul târgului, prea târziu, la urmă de tot; horse ~ târg de cai; world ~expoziţie tual. 3 . elev care face servicii unui elev mai mare (în şcolile engleze). 4. (şl.) ţigară. intern aţională, târg internaţional. 2. bazar (fdantropic). 5. (amer. peior.) homosexual. fair2 1. adf 1. frumos, minunat, atrăgător, drăguţ, nurliu, cu vino-ncoace; ~one (femeie) fagend ['fzeg'cnd,'--] s. 1. rămăşiţă netrebuincioasă; muc, chiştoc; 2. sfârşit; capăt, frumoa u(li)ţă; (înv.) to show a ~ pair of heels a o lua la sănătoasa, extremitate; at the ~ of t he book la sfârşitul cărţii; the ~ of the day sfârşitul zilei. a-şi lua tălpăşiţa. 2. frumo rijit, fără nici o pată; exemplar, model, fără cusur; senin, fără nori; (despre apă) limped espre un text) citeţ, clar; (fig.) nepătat; ~ fame fagetum ['fa^itam] s. (bot.) făget.



 nume bun, reputaţie frumoasă. 3. bun, frumos, plăcut, prielnic, favorabil; ~ weather vreme fagged [faegd] adj. obosit. frumoasă; ~ water apă proaspătă sau limpede; ~ wind vânt prielnic; a ~ chance / fagged out ['fa?gd 'aut] adj. frânt / rupt de oboseală, isto vit. opportunity un bun prilej, o ocazie favorabilă; to have ~ prospects a avea pe rspective fagging [Tsgirj] I. adf (despre muncă) istovitor. II. s. oboseală, trudă, mu ncă istovitoare. faggot l'fa;g3t] I. ş. 1. sarcină, legătură, braţ de vreascuri; mănunchi d uiele, fascină. frumoase; to be in a / on the ~ way to a fi pe drumul cel bun ca să, a avea perspective 2. (agr.) snop. 3. (işt.) ardere (pe rug). 4. un fel de perişoară. 5. (muz.) fagot. 6. (înv.) bune de a; ~ words vorbe frumoase, linguşiri; ducere / p urtare cu vorba. 4. cinstit, onest; nume fictiv pe listele de alegători. 7. (şl. pei or.) femeie, muiere. II. vb. tr. a lega în drept, nepărtinitor, imparţial; ~ and squar e cinstit, deschis; by ~ means pc faţă, făţiş; that is not ~! nu e frumos! nu e permis!; wages salarii echitabile; ~field and no favour mănunchi, a face o legătură din. joc sa u luptă în condiţii egale; all's ~in love and war totul e permis în dragoste şi la faggot iron [~ .aisn] s. fier în legături. faggot vote [~ vout] ş. (işt.) drept de vot primit p rin ridicarea ad-hoc a censului de război. 5. considerabil, respectabil, mare; bun , frumos; ~ amount sumă frumuşică; ~ chance of success şanse bune de reuşită. 6. bălan, băl lond, deschis;.~ complexion proprietate. culoare deschisă a feţei; ~ woman (femeie) blondă, blondină. 7. bun, natural, firesc; to faggot wood [~ wud] s. lemn pentru fas cine, nuiele, vreascuri, lemn mărunt. die a ~ death a muri de o moarte bună. 8. conv enabil, acceptabil, accesibil, rezonabil; faggoty [Taegoti] adf (amer. si.) 1. e feminat. 2. homosexual. ieftin; at ~ prices la preţuri accesibile; ~ terms condiţii acceptabile. II. adv. 1. cinstit, fagot ['faagat] v. f a g g o t . corect, drept , just, echitabil; to play ~ a) a juca cinstit / după regulile jocului; b) (fig.) fah [fa:] ş. (muz.) (nota) fa. a proceda cum trebuie. 2. curtenitor, politicos; to speak smb. ~ a vorbi politicos cu cineva. Fahrenheit [Trer^nhait, Ta:r-] s. (te rmometru) Fahrenheit. 3. direct, drept, deschis, laţiş, fără ocoluri. 4. drept, direct, exact, tocmai, taman; to aim faience [fai'ams, feb:ns şi pronunţia franceză] s. faianţă. f ail [fell] I. vb. A. intr. 1. a slăbi, a-şi pierde puterea; his sight has ~ed of lat e vederea ~ a ţinti eu precizie; to strike smb. ~in the face a lovi pe cineva drep t în faţă. 5. frumos, i-a slăbit (mult) în ultima vreme. 2. a nu reuşi, a nu se îndeplini, a aşteptările; de bine; (înv.) to bespeak smb. ~ a vorbi pe cineva de bine. 6. nepărtini tor, imparţial, the maize ~ed that year în anul acela nu s-a făcut porumb (frumos). 3. a-i lipsi (cuiva); fără părtinire. <• (amer.) for ~ neîndoios, negreşit; to promise ~ to d smth. a avea multe a nu avea (cu ac); a nu găsi (cu ac.); words ~ me to express n u găsesc cuvinte pentru şanse de a face ceva; ~ and softly! încet! uşurel!; (mar.) does the boat lie ~? e şalupa a exprima. 4. a uita; a nu...; don't ~ to let me know nu uita să mă anunţi; he ~ed to la bord?; (prov.) ~and steady wins the race încet, încet depa rte ajungi; încetul cu încetul come n-a venit; nu s-a prezentat; who can ~ to feel h is heart go out when cui nu i se se face oţetul. III. s. 1. (înv.) mândră, frumoasă. 2. th e ~ (poetic) sexul frumos; (prov.) strânge inima când. 5. a nu reuşi, a da greş, a sufer i un eşec; a cădea la un examen; to ~ none but the brave deserve the ~ numai cei cut ezători merită cununa. in mathematics a cădea la matematică; my attempt has ~ed încercarea mea a dat greş; Fair City [Tea 'siti] s. (folosit ca supranume) Perth (oraş în Scoţia). (jur.) to ~ in a suit a pierde un proces; I ~ ţo see your meaning nu (reuşesc să) înţeleg fair-copy [~'kopi] I. s. original (nu copie). II. vb. tr. a trece pe curat (un document ce vrei să spui. 6. a trăda, a fi un trădător. 7. (com.) a da faliment; to ~ fo r a million etc.). a da faliment pentru un milion; 8. to ~ in a-i lipsi, a nu av ea, a prezenta neajunsul că; Fair-Deal [~'di:l] s. (amer.) politica economică a admi nistraţiei Harry S. Truman. this novel ~s in unity acestui roman îi lipseşte unitatea; the experiment ~ed of success fair-dealing [~'di:lirj] I. ş. cinste; mod corect d e a proceda. II. adj. cinstit, corect, experienţa nu a reuşit. B. tr. a trăda, a lăsa, a părăsi; a lăsa în pană; his heart ~ed him nepărtinitor. curajul îl părăsi, inima i se făcu ice; I will never ~you nu te voi trăda niciodată. fair draft [~ dro:ft] s. (top.) de sen de editare. II. ş. 1. lipsă; without ~ negreşit, neapărat, cu orice preţ. 2. (rar) moa rte. fair-faced [~'fcist] adj. 1. blond, bălan. 2. frumos,cu vino-ncoace. 3. făţarnic, cu două failing ['feilirj] I. s. 1. neajuns, lipsă, cusur, meteahnă. 2. slăbiciune. II. adf feţe. neîndestulător, insuficient; absent; never ~ a) (despre un izvor) care nu se acă niciodată; fair-ground [~'graund] s. 1. câmp pentru iarmaroc; 2. terenul unei expo ziţii. b) (fig.) nesecat; Iară margini; iară fund. III.prep. în lipsa (cu gen.); în absenţa



 (cu gen.); fair-haired [~'h£3d,'--] adj. cu părul blond. ~ him în caz că lipseşte / că moar etc.; ~ an answer to my letter I shall telegraph fairies-table [TesriZtteibl] s . (bot.) buricul-apci (Hydrocotyle vulgaris). dacă nu voi primi răspuns la scrisoare a mea, voi telegrafia; ~ all else în disperare de fairily ['fearili] adv. uşor, cu d elicateţe. cauză. fairing1 ['fearirj] s. dar de iarmaroc, puiul târgului. fail-safe [T eilscif] adf (amer.) infailibil. fairing2 ş. (av.) 1. capotaj. 2. (înv.) fixare a pânz ei pe fuselaj. 3. înveliş aerodinamic, failure [TciljV] ş. 1. lipsă; absenţă; current ~lips e curent; ~to answer the roll-call carenaj. lipsă Ia apel; ~ to keep a promise neînd cplinirea unei promisiuni; ~ to observe a law fairish [Teari/] adj. 1. (desprepăr) care bate spre blond. 2. acceptabil, destul de bun, ncrespectarea legii. 2. sărăcie , puţinătate. 3. nereuşită, insucces, eşec; cădere, fiasco; aşa şi aşa. harvest ~ recoltă p d ~ eşec total; to end in ~, to meet with ~ a sfârşi prost, fairlead ['fea'liid] s.v. f a i r l e a d e r . a termina printr-un eşec; the play was a ~ piesa a fost un f iasco. 4. (com.) faliment, fairleader [~'li:d9r] s. (mar.) piesă de ghidare. bancr ută. 5. slăbiciune, slăbire, lipsă, pierdere (a unor facultăţi fizice); ~ of sight slăbire rlight [Tea'lait] s. ferestruic mobilă. sau pierdere a vederii. 6. (tehn.) avarie, defectare; stricare, deranjament; oprire (în fairly [Teali] adv. 1. drept, corect , cum se cuvine, nepărtinitor. 2. destul de, îndeajuns funcţionare), pană, întrerupere. 7. (geol.) ruptură; sfărâmătură; surpare, prăbuşire (de teren). de; ~ well destul de bine. 3. arte, tare, extrem de, cât se poate de, cu totul; in ~ close 8. persoană care nu a r euşit în viaţă, ratat, ghinionist. relations în relaţii cât se poate de strânse.



 fair-maid 346



fair-maid [Tsa'meid] s. 1. se întâlneşte în denumirea mai multor plante, de ex. February ~s ghiocel (Galanthus nivalis).!, sardea afumată. fair-minded [~'maindid, '-■--] ad j. 1. imparţial, drept, corect, cinstit. 2. binevoitor. fair-mindedness [~'maindid nis] s. imparţialitate, corectitudine. - fairness [Teanis] s. cinste, nepărtinire et c. v. f a i r 2 (I). fair play [Teo 'piei] ş. 1. joc corect / regulamentar / confo rm regulilor. 2. (fig.) joc cinstit; corectitudine; nepărtinire. . fair sex [~ 'se ks] s. the ~ sexul frumos. fair-sized [~'saizd] adj. destul de marc; de o mărime r ezonabilă. fair-spoken [~'spouk.7n, '-■--] adj. 1. care vorbeşte frumos, gură de aur; ca re făgăduieşte multe. 2. curtenitor, politicos. fair tongue [~ 'tArj] s. linguşitor. fai r trade [~ 'treid] s. 1. comerţ pe bază de reciprocitate. 2. (sl.) contrabandă. fairwa y [Teowei] s. 1. (mar.) şenal navigabil. 2. (la golf) porţiune de parcurs cu iarbă, bi ne întreţinută şi fără accidente (unde trebuie să cadă mingile bine jucate); (la tenis) cen terenului. fair-weather i'fsa.weoa1"] adj. de vreme bună; (fig.) ~ friends prieten i nestatornici, prieteni de vreme bună; (mar.) ~ sailor marinar iară experienţă, marinar de apă dulce. fairy [Tsori] I. s. 1. zână; nimfă; elf, silf; vrăjitoare; pl. iele, şoimanc the wicked ~ Muma-Pădurii, Baba-Cloanţa; ~ of the hill oreadă, nimfa a munţilor; ~ of t he mine gnom; ~ of the water ondină, naiadă. 2. (înv.) farmec, vrajă. 3. (amer. fam.) ho mosexual, tip efeminat, fătălău. II. adj. fermecat, de basm, feeric, vrăjit; (ca) de zână. airy art [~ a:t] s. magie. fairy circle [~ -S3:kl] s. cerc vrăjit / magic. fairy-c ycle Hsaikl] s. (rar) bicicletă de copii. fairy fingers [~ ifirjgaz] s. (bot.) deg eţel-roşu (Digitalis purpurea). fairyism ['feariizşm] s. 1. lumea zânelor. 2. caracter f eeric. 3. credinţă în zâne etc. v. f a i r y (1,1). 4. poveşti cu zâne. fairy lamp l'feari zemp] s. lampion. fairyland ['fearilsend] s. ţară de basm, ţara minunilor, ţinut vrăjit / fermecat. fairy light ['foiri lait] s. v. f a i r y l a m p. fairy-like [—laikj ad j. ca. de zână; feeric. fairy mushroom [~ miA/rum] ş. ciupercă otrăvitoare. fairy queen [~ kwi:n] s. crăiasa zânelor. fairy-ring [~rirj] s. v. f a i r y c i r c l e . fairy s tory [~ -sto:ri] s.v. f a i r y-t a 1 e. fairy-tale [~teil] s. 1. basm (cu zâne). 2. (jig.) basm (de adormit copiii). fait accompli [


 IVkia1"] s. 1. fachir. 2. v. f a k e r (4). falcate ['faelkcit] adj. (zool., bo t.) falcat, în formă de seceră. falchion [To:lt/5n] s. iatagan, (poetic) paloş. falcifor m ['faelsife:m] adj. (boţ.) falcat. falcon ['foCJlkon, 'fo:k-] (omit.) şoim (păsări din genul Falco); peregrine ~, passenger ~ şoim-călător (Falco peregrinus). falconer [-?r] s. (cinegetică) şoiinar. falconet [-et] s. 1. (omit.) pui de şoim. 2. (omit.) şoim-piti c (Falco aesalon).3. (ist.) săeălaş, tun de calibru mic. falcon-gentle [ToOlkon^entl] s. (omit.) pui de crete / de porumbar (Astur ptrfumbarius).



falconry [Toilkanri] s. 1. şoimărie, creşterea şoimilor. 2. vânătoare de şoimi. falderal [' lda'rzel,'—] s. 1. (înv.) fleac, bagatelă; ornament, zorzon. 2. refren fără nici o semnifi caţie (în cântecele populare), tra-la-la. faldstool E'fb:ldstu;l] s. 1. scaun arhieres c. 2. scaun pliant. 3. scaun de rugăciune (al unui suveran, la încoronare). Falernia n [fo'lotnjon, -nion] s. vin de Falerno. fall [/o:l] I.pastfell [fel],part. trec . fallen ['fo:bn] (se conjugă cu have; în lit. cu be) vb. A. intr. 1. a cădea, a pica; a se lăsa; (teatru si fig.) the curtain ~s cortină se lasă; to let ~ a lăsa să cadă; heavy rain was ~ing ploua cu găleata. 2. (despre clădiri) a cădea, a se prăbuşi, a se dărâma, a s uina. 3. (despre frunze) a cădea, a se desprinde. 4. (fig.) a cădea, a pieri, a muri , a răposa, a-şi pierde viaţa, to ~in battle a cădea în luptă. 5. (fig.) a scădea, a se lăs descreşte, a se micşora, a coborî; the tide ~s apa se retrage, e reflux; prices ~ preţur ile scad; (muz.) tp ~ a note a coborî cu o notă; the wind fell vântul se domoli; his c ourage fell îşi pierdu curajul. 6. (fig.) a cădea, a decădea (moraliceşte); a cădea (în păc u în ispită). 7. (despre păr) a cădea, a atârna. 8. (despre miei) a se naşte. 9. (despre pi i) a se muia, a se face mlădios. 10. to ~aboard of a) (mar.) a aborda (cu ac.); b) (sl.) a da buzna peste, a tăbărî asupra (cu gen.); a bate (cu ac.), a snopi în bătaie (cu ac.); c) (sl.) a devora, a înfuleca; to ~about smb.'s neck a se arunca de gâtul cui va; to ~ abreast of a) a nu se dezlipi de; b) a merge în pas cu; to ~ across a da peste, a întâlni întâmplător; to ~ among a cădea printre (cu ac.) / în mijlocul (cu gen.); ~ at smb.'s feet a cădea la picioarele cuiva; to ~ asleep a adormi; (mar.) to ~ast ern a rămâne în urmă; to ~ away a) a se stinge, a se ofili, a se usca (văzând cu ochii); b) to ~ away from a se despărţi de, a părăsi (cu ac.); to ~ back a) a da înapoi, a bate în ret agere; a se retrage; b) a nu-şi ţine cuvântul / promisiunea etc.; to ~ back upon a) a reveni la (o idee); b) a recurge la, a apela la, a găsi un sprijin în; c) (mil.) a s e retrage spre; to ~ backward(s) a) a da înapoi, a se retrage; b) a cădea pe spate; to ~ behind (hand) a rămâne în urmă I de căruţă, (şi fig.) to ~ beside one's wit a-şi pierd a / uzul raţiunii; to ~ by the sword a pieri de sabie, to ~ down a) a cădea, a se prăb uşi; b) a se prosterna, a cădea la pământ; c) (despre haine) a cădea, a atârna; d) (amer.) da greş, a suferi un eşec; (despre poliţe) to ~ due a urma să se achite; to ~ dumb a am uţi, a deveni mut; (despre o glumă) to ~ flat a nu prinde, a da greş, a fi primit cu răc eală; to ~ for a) (amer. fam.) a se îndrăgosti de, a-i cădea cu tronc, a îndrăgi (cu ac.); se deda (unui viciu); b) a fi trup şi suflet al (cu gen.), a fi devotat (cu dat.) ; c) (sl.) a cădea în plasă; to ~ forward(s) a) a cădea pe faţă; b) a păşi înainte, a ieşi ); (mar.) to ~fouI of a lovi (cu ac.), a izbi (cu ac.) a se ciocni de; to ~ from a cădea de pe /din; to ~from the lips a-i scăpa de pe buze; to ~ from favour a cădea în dizgraţie; to ~ home a nimeri în locul potrivit; to ~ in a) a cădea, a se prăbuşi; b) (mi i.) a se alinia, a intra în formaţie; c) (despre termene) a trece, a se scurge; d) a înceta, a se termina; e) (despre un post) a deveni vacant; to ~ in at a cădea în, a d a peste; to ~ in to a ceda (cu dat.), a cădea de acord cu, a se învoi să; to ~ in with a) a întâlni pe neaşteptate (cu ac.), a da de / peste; b) a se asocia cu; a se înhăita cu ; c) a se îndrepta spre; to ~ in love with a se îndrăgosti de; (rar) to ~ in tears a i zbucni în lacrimi; to ~ into a) a cădea în; a se prăbuşi în; b) (despre râuri) a se vărsa î se apuca de, a se pune pe, a începe să; to ~ into error a fi indus în eroare; to ~ in to bad company a intra într-o societate proastă; to ~ into bad health a se îmbolnăvi; to ~ into the category of a intra în categoria (cu gen.); the custom fell into abuse uzul se transformă în abuz; to ~ into the habit of a-şi lua obiceiul de a; (mil.) to ~ into line a se alinia; a intra în formaţie; (jig.) to ~ into line with a cădea de ac ord cu, a se învoi cu, a acţiona în conformitate cu; to ~ into a rage a se înfuria, a se mânia, a-1 apuca năbădăile; to ~ into ruins a se ruina, a se preface în ruine, a se spulb era; credits ~ing into the budget credite aferente bugetului; to ~ into conversa tion a intra în vorbă; to ~ off a) (despre fructe) a cădea, a pica, a se desprinde; b) a se despărţi (de); c) a se micşora, a slăbi; d) (mar.) a se abate, a nu mai asculta de



 cârmă; to ~ on a) a se repezi la, a se năpusti asupra (cu gen.); b) a se apuca de, a se pune pe, a începe (cu ac;); c) (despre zile, sărbători, date etc.) a cădea la; d) a înc epe brusc, a se dezlănţui; e) a lovi (cu ac), a izbi (cu ac); a sound fell on my ear s un sunet îmi izbi urechile;/) (jig.) a cădea în seama (cu gen.), a reveni (cu dat.), a incumba (cu dat.); it ~s on me to mie îmi revine sarcina de a; g) a descoperi ( cu ac.), a găsi (cu ac.); to ~ on a means of doing smth. a găsi un mijloc de a face ceva; h) a fi; a avea; to ~on evil days a fi la strâmtoare, a avea zi de ghinion; (jig.) to ~ on one's feet a) a cădea în picioare, a avea noroc; b) a găsi un serviciu bun; to ~ out a) a cădea, a se desprinde; b) (mii.) a ieşi din formaţie; c) (mii.) a înt reprinde un atac; d) a începe să se certe; e) a se întâmpla, a se petrece; it so fell ou t that s-a întâmplat că;j) to ~out of a renunţa la, a isprăvi cu; to ~out of love a înceta e a mai iubi, a nu mai iubi; to ~ out of hearing a nu mai putea fi auzit; to ~ o ut of a habit a pierde obişnuinţa; a se lăsa de un obicei; to ~ over a) a cădea peste, a se poticni de; b) (despre ziduri) a cădea peste; c) (amer.) a prinde drag de, a înd răgi (cu ac); to ~ over one another, to ~ over each other a se încaieră, a se lua la h arţă, a se lupta, a rivaliza, a se duşmăni de moarte; to ~ over oneself a face imposibil ul, a face pe dracu-n patru; to ~ short a) a(-i) lipsi, a nu avea; we fell short of provisions ne lipseau merindele, nu mai aveam de-ale gurii; b) a rămâne în urmă; (de spre bucate) a nu se face; c) a nu corespunde; this ~s short of his merits aceas ta nu corespunde meritelor sale; to ~ short in one's duty a nu-şi face datoria pe deplin; to ~ short of one's aim a nu-şi atinge ţinta; to ~ through a da greş, a nu reuşi ; a suferi un eşec; to ~ to a) a se apuca (cu înfrigurare) de, a se pune pe treabă; b) (şi to one's lot) a-i fi hărăzit; to ~to loggerheads a se încaieră^ a se lua la bătaie; to ~ to pieces a se face ţăndări; to ~ to ruin a se preface în ruină, a se face praf; to ~ to gether by the ears a se apucă de păr, a se părui, a se lua la păruială; a se încaieră; to ~ der a cădea sub; a intra în (categoria etc); to ~ upon a) a da de / peste; b) a năvăli a supra, a se năpusti asupra; to ~ silent; a tăcea, a înceta să mai vorbească; to ~ within a intra în (atribuţii); this doesn't ~ within my province aceasta nu intră în atribuţiile m to ~sick a se îmbolnăvi; to ~ vacant a deveni vacant; his countenance fell se s elc; chimbă la faţă; rămase cu gura căscată. B. tr. (înv.) 1. a doborî, a tăia (copaci).



 347 fancy



2. a tăia, a sfărâma (cărbune). II. s. 1. cădere; prăbuşire: (rel.) the Fall of man căderea ui (în păcat); a heavy ~ of rain ploaie torenţială. 2. declivitate; pantă, înclinare, 3. (a er.) toamnă. 4. (mai ales pi.) cădere de apă, cascadă, cataractă; Niagara Falls cascada Ni agara. 5. (hidr.) înălţime de cădere (a apei la un baraj); coloană de apă. 6. (tehn.) presi ne; înălţime a presiunii; (electr.) ~ of potential pierdere de potenţial. 7. povârniş, pant clinaţie, înclinare. 8. tăiere (a pădurii). 9. luptă, bătaie, încăierare; to try a ~ with a ua la bătaie cu. 10. (drum) pantă, povârniş. 11. (mar.) curent de palane. fallacious [IV lei/as] adj. fals, eronat, greşit, înşelător, falacios. fallaciously [-li] adv. fals, gr eşit. fallaciousness |-nisj s. caracter fals, falsitate. fallacy [Taelssi] s. 1. f alsitate, eroare, greşeală; sminteală, aberaţie, erezie. 2. deducţie / concluzie greşită. 3 ofism, paralogism. fallal [Tas'lsEl, 'faîl'lffil, -'-] s. ornament, zorzon. bagate lă strălucitoare. fall-back l'ib:lb(:)ls1sw£3r] vb. tr. ajura strâmb împotriva (cuiva). f alsetto [fo(:)l'sctou] s. (muz.) falset. false window [~ 'windou] s. (arhit.) fe reastră oarbă. falsework ['fo(:)Isw3:k] s. (constr.) cofraj; schelă; cintru. falsies [ Toilsiz] s. pi. sutien de cauciuc, sâni falşi. falsification ['fbfOlsifi'keiJbn,>-—'-] s. falsificare, prefacere; răstălmăcire, denaturare. falsifier [To(:)lsifai3r] s. fa lsificator. falsify ('fb(:)lsifaij vb. tr. 1. a falsifica, a denatura, a altera, a răstălmăci. 2. a dezamăgi, a înşela speranţele (cuiva). falsity [To(:)lsiti] s. 1. falsi e, caracter eronat. 2. falsitate, perfidie, minciună, trădare. falter ['fo(:)ltar] v b. A. intr. 1. a se clătina; a se poticni; a merge orbecăind. 2. a se bâlbâi, a îngăima, a în vorbe, a se încâlci la vorbă; (despre voce) a tremura. 3. a şovăi, a ezita, a nu fi hot a sta pe gânduri; a tremura. B. tr. to ~out a îngăima, a bâigui, a bolborosi, a murmura ; to ~ out an excuse a îngăima o scuză. faltering [TD(:)lterirj] I. adj. şovăitor, nehotărâ tremurător, tremurat etc. (v. f a l t e r ) ; ~ voice glas tremurător, voce tremurată.



 II. s. şovăire, ezitare. fam [fcem] s. (omit.) ..oglindă" (la imă, veste, renume, slavă; to win ~ a câştiga faimă, a-şi face omină, buh; house of ill ~ casă rău famată; casă de toleranţă. to ~ după zvonurile care umblă, famed [-d] adj. (for) faimos, bru (prin, pentru), familial [iVmiljal, -iol] adj. familial.



raţă). fame [fcimj s. 1. fa faimă. 2. reputaţie, (rc)nur 3, (rar) zvon, vorbe; accord renumit, vestit, cele



familiar [fs'milia1-] I. adj. 1. familiar, (bine) cunoscut, apropiat, obişnuit; ~f ace faţă cunoscută; ~ sight privelişte familiară, scena obişnuită; (fam.) to be ~ with the tle a-i plăcea să tragă la măsea; to grow ~ with smth. a se deprinde cu ceva, a se obişnui cu ceva. 2. familiar, neceremonios; eu maniere prea libere; (despre stil) simpl u. 3. (înv.) familial, de familie, al familiei, din familie. II. s. prieten apropi at / intim; prieten al casei. familiarity [faiiirili'asriti] s. 1. familiaritate , prietenie strânsă, legătură intimă; to treat with a kind ~ a trata cu blândeţe. 2. famili tate, intimitate, purtare nceeremonioasă; ~ breeds contempt familiaritatea aduce d ispreţ. 3,pl. familiarităţi, familiarisme. 4. bună cunoaştere; smb.'s ~ with English o bună cunoaştere a limbii engleze de către cineva. familiarization [ibimiliorai'zei/sn] s. ~ with familiarizare cu; însuşire a, deprindere cu. familiarize [lb'miliaraiz] vb. A. tr. to ~ with / to a familiariza cu, a face cunoscut, a obişnui cu, a deprinde cu. B. refl. to ~ oneself with a se familiariza / a se obişnui / a se deprinde cu. familiarly [fa'milisli] adv. familiar, intim; neceremonios. familist ['fiemilis t] s. (rar) capul casei. familistery [ifamw'listori] s. mai multe familii locuin d în aceeaşi clădire. family ['fsemili, -mali] s. 1. familie, neam, viţă; with the ~ în sân familiei; a man of~Gt) un om de neam ales; b) (amer.) (bun) familist, om de casă; (/ingv.)~ of languages familie de limbi; (amer. pol.) the President's official ~ membrii cabinetului. 2. (zool, bot.) familie. 3. (jig.) familie, grup, tot. 4. (a/r.) de familie; al familiei: familial; in a ~ way familial; gospodăreşte; cu mijl oace casnice; neceremonios, simplu; she is in the ~ way e gravidă. .family circle [~ isa:kl] s. 1. cercul familiei. 2. (amer. teatru) balcon. family estate [~ is' tcit] s. patrimoniu, moşie părintească. family man [~ m?en] s. (bun) familist; om de c asă. family name [~ ncim] s. nume de familie. family tree [~ tri:] s. arbore genea logic. famine [Tfemin] s. 1. foamete. 2. (of) lipsa, absenţă (de); water ~ lipsă de apă. famine fever [~ ifi:v3r] s. (med.) 1. tifos. 2. febră recurentă. famine prices [~ praisiz] s. pi. preţuri urcate în perioada de foamete. famish ['famii/] vb. A. tr. a înfometa, a face (pe cineva) să sufere de foame, a ţine flămând. B. intr. (fam.) to be ~i ng a flămânzi, a i se face foame, a nu mai putea de foame, a fi lihnit. famished [-i t] adj. flămând. înfometat, lihnit. famishment [-insnt] s. înfometare, fiămânzirc. famous [ eimas] adj. 1. (for) vestit, renumit, faimos, celebru (prin, pentru). 2. (fam.) faimos, grozav, straşnic, teribil; I have a ~appetite mi-e o foame grozavă; (fam.) t hat's ~perfect! straşnic! famously [-li] adv. (fam.) minunat, grozav, straşnic. famo usness [-nis] s. celebritate, renume, faimă. famulus ['fannjul3s],pl. famuli [-lai ] s. 1. (îm>.) slujitor, servitor, slugă. 2. asistent (al unui profesor, magician et c.). fan1 [fzen] I. s. 1. evantai, apărătoare (de muşte). 2. ventilator. 3. (agr.) vântu rătoare. 4. aripă (a unei mori de vânt, de elice etc.); aripă sau coadă de pasăre. 5. (fig. (to) îndemn, imbold (la, să). II. vb. A. tr. 1. a face vânt (cuiva). 2. (agr.) a vântur a. 3. a aţâţa (focul), asufiaîn. 4. (fig.) a aţâţa, a stârni, a aprinde; (jig.) to ~ the pa s to the flame a aprinde pasiunile; to ~ the cold war a aţâţa războiul rece. 5. (jam.) a cerceta, a căuta. 6. (amer. fam.) a percheziţiona, a căuta (asupra cuiva) arme sau ob iecte de furat. 7. a îndepărta (praful etc.) cu evantaiul. B. refl. a-şi face vânt (cu e vantaiul). C. intr. 1. a face vânt (cu evantaiul); a răcori. 2. (şi to ~ out) a se întin de în formă de evantai. 3. (poetic) a adia, a sufla (lin). fan2 s. (fam.) om pasiona t după cinema, sport etc., amator entuziast; microbist. fanai [Tcinal. fa'nasl] s. (rar) far, lumină de far. fanariot |ib'no:ri3t] adj., s. fanariot. fanatic [fb'na Hik] I. s. fanatic. II. adj. fanatic, plin de fanatism, pătimaş în credinţă. fanatical |-3 l] adj. v. f a n a t i c (II). fanatically [-alii adv. (ca un) fanatic. fanatici sm [fo'metisiz^m] s. fanatism. fanaticize [fb'naHisaiz] vb. A. tr. a fanatiza, a face fanatic. B. intr. a deveni fanatic, a se purta (ca un) fanatic. fanciable [Taensbbl] adj. (/am.) 1. (despre boli) imaginar. 2. (despre mâncăruri) atrăgător. fanci ed [Tîensid] adj. 1. ireal, imaginar. 2. dorit; favorit. fancier ['fasnsis'] s. 1. cunoscător, expert; dog ~ a) specialist în privinţa câinilor; b) crescător de câini; c) ne ustor de câini; rose ~ expert în materie de trandafiri. 2. negustor specializat în anu



 mite articole sau animale; bird ~negustor de pisări, păsărar. 3. amator, iubitor (de a nimale etc.) 4. visător. fanciful [Ta?nsiful] adj. 1. exaltat, entuziast; capricio s, cu toane, fantezist. 2. ciudat, straniu, bizar, fistichiu. 3. fantastic, imag inar, ireal; lucrat cu fantezie. fancifully [-ij adv. capricios, fantezist; biza r, fistichiu. fancifulness [-nis] s. caracter capricios; caracter fantezist. fan ciless [Tasnsilis] adj. lipsit de fantezie, fără fantezie. fancy ['faensi] I. s. 1. fantezie, imaginaţie, putere de imaginaţie. 2. închipuire, plăsmuire, fantezie; the worl d of ~ lumea himerelor. 3. gând. idee; I have a ~ that mă gândesc că. 4. fantezie, moft. capriciu, toană, chef; the ~ took him to enlist s-a angajat din capriciu. 5. înclin aţie, gust, preferinţă (în artă, îmbrăcăminte etc.); pasiune, manie, patimă; to have a ~ fo lăcea, a fi ahtiat după, a fi amator de, a avea mania (cu gen.), a îndrăgi; I took a ~ t o him, he took my ~ l-am îndrăgit, mi-a căzut cu tronc (la inimă); to tickle smb.'s ~ a) a-i plăcea cuiva, b) a-i stârni curiozitatea cuiva. 6. the ~ (sport) a) maniaci sau amatori ai unui anumit sport, susţinători ai unui sport (mai ales al boxului); b) l umea



 fancy-articles 348



sportului; c) favorit. 7. (com.) articol de lux. ll.adj. 1. ciudat, straniu; fan tezist, fantastic. 2. ornamental; complicat; neobişnuit. 3. de mascaradă, de bal mas cat şi costumat. 4. la modă; de calitate superioară. 5. (despre animale) pursânge. III. vb. A. tr. 1. a(-şi) imagina, a-şi închipui, a-şi reprezenta; ~that! închipuieşte-ţi! imagi ză-ţi! ei poftim! ce zici? ce ai de spus? cum îţi place? 2. a crede, a socoti, a presupu ne. 3. a se socoti grozav la; he fancies his tennis se crede grozav la tenis. 4. a-i plăcea, a iubi; to ~smth. a-i plăcea ceva; to ~ smb. a se simţi atras de cineva; you may eat anything that you ~ poţi mânca (tot) ce pofteşti. 5. a creşte (animale sau p lante de soi). B. refl. a fi încrezut, a avea o părere grozavă despre sine. C. intr. a -şi imagina, a-şi închipui; just / only ~! închipuieşte-ţi! ce zici? cum îţi place? fancy-a es [~ir] s. bazar de articole la modă (organizat în scopuri filantropice). fancy flour [~ ,flauar] s. făină de prima c alitate. fancy-framed [~freimd] adj. încrezut, închipuit. fancy-free [~'fri:] adj. (în v.) care nu e îndrăgostit, cu inima liberă. fancy goods [~ gudz] s. articole de modă; no utăţi, fantezii. fancy lady [~ ileidi] s. (amer.) prostituată, femeie de stradă. fancy l ay [~ lei] s. (sl.) box. fancy man [~ mam] s. 1. amator, iubitor (ae animale etc .). 2. (fam.) codoş; peşte, ţiitor. fancy pants [~ paints] s. pantaloni fantezi. fancy paper [~ ipeiparJ s. hârtie de lux. fancy picture [~ .pikt/o1] s. descriere fanta stică. fancy price [~ prais] s. preţ exagerat / exorbitant. fancy shop [~ /op] s. ma gazin de galanterie; magazin de lux. fancy soap [~ soup] s. săpun de toaletă. fancy woman [~ iwumon] s.v.fancylady. fancy work [~ wa:kj s. 1. lucru de mână, broderie. 2 . (fam.) trândăvie; pierdere de vreme. -0- (fam.) good tennis without ~ joc de tenis clasic / fără procedee fanteziste. fan dancer ['fam idu:nsar] s. dansatoare de revi stă care îşi ascunde goliciunea cu ajutorul unor evantaie. fandangle [fam'dasngl] s. ( fam.) 1. zorzoane, fluturaşi. 2. măscări, blestemăţii. fandango [fam'damgou] s. 1.-fandang o (aflns spaniol). 2. (amer.) bal vesel. fane [fein] s. (poetic) altar, templu. fanfare ['famfear] s. fanfară. fanfaron [Taănfaron] s. fanfaron. fanfaronade [rfamfa 2ra'na:d, -'neid] s. 1. fanfaronadă, lăudăroşenie. 2. fanfară. fang [fam] s. 1. colţ (de câ , de mistreţ); dinte; gheară (ae pasăre). 2. rădăcina dintelui. 3. (telm.) cârlig; dinte, p rte a unei scule / a unui cuţit etc. care intră în mâner. 4. (mine) galerie de aeraj. fa nged [famd] adj. 1. (despre vietăţi) cu colţi, colţat. 2. (despre scule) cu dinte (pentr u mâner). <* three-~ molar cu trei rădăcini. fangless [faerjlis] adj. 1. fără colţi. 2. (de pre dinţi) fără rădăcină. fan-in [Tamin] s. (infor.) entranţă. fanlight ['famlait] s. ferea formă de) evantai. fanlight opener [~ i0up.9nar] s. (constr.) basculă. fan magazine ['fam .maîgazim] s. revistă de teatru sa» cinema (în care poţi găsi amănunte despre artişti feraţi). fan mail ['fam meii] s. corespondenţă primită de la admiratori (de o celebritat e). fanner [Tamar] s. 1. vânturătoare. 2. ventilator. 3. (amer. fam.) agent de poliţie însărcinat cu percheziţionarea unei persoane reţinute. fanning ['fsnin] s. ventilare. f an-out ['famaut] s. (infor.) sortanţă. fanny ['fami] s. (sl.) 1. (mar.) pupa. 2. (am er.) fund, cur. fan pigeon ['fam ipid3in] s. v. f a n t a i 1 (1). fan-shaped [~ Jeipt] adj. în fomiă de evantai. fanship [Tam/ip] s. (numărul de) admiratori ai unei p ersonalităţi artistice, sportive etc. fanrabulous [fan'taîbjulos] adj. (amer. fam.) ex traordinar, formidabil, fantastic şi fabulos în acelaşi timp. fantad ['famteed] s. (fa m.) dispoziţie proastă, nervi; to have the ~s a) a avea nervi; b) a fi prost dispus. fan tail ['fam tcilj s. 1. (omit.) porumbel-rotat (Columba livia laticauda). 2. (sl.) şapcă sa» pălărie cu boruri lungi (pentru cărbunari). 3. (mar.) puntea la extrema pu a. fan-tailed [~teild] adj. cu coada în formă de evantai. fan-talus [~'ta2las] s. co n de dejecţie / aluvial. fantasia [fam'teizia, -'ta:z-, -famto'sio] s. 1. (lit., m uz.) fantezie. 2. turnir de călăreţi arabi, fantasia. fantast [fam'tasst] s. visător, fa



 ntast, vizionar.



fantastic(al) [fam'tEestik(al), fan-] adj. 1. fantastic, ireal, închipuit; de închip uire. 2. ciudat, straniu, excentric, extravagant. 3. cu toane, capricios. fantas ticality [fsenitaesti'kaeliti, fan-] s. 1. fantastic. 2. caracter fantastic. 3. pl. extravaganţe; ciudăţenii. fantastically [fan'taestikali] adv. fantastic. fantastic alness [fan'usstikslnis] s. v. f a n t a s t i c a 1 i t y (1 j 2). fantasy ['fa mtasi, -azi] s. 1. fantezie, imaginaţie, închipuire. 2. iluzie; joc al închipuirii. 3. presupunere neîntemeiată, năzărire. 4. capriciu, toană. 5. (muz.) fantezie. 6. (numism.) monedă emisă pentru colecţionari. fanteague [fam'tkg] s. (pop.) încurcătură, bucluc. fantec s. v. f a n t e a g u e. fantoccini ['famto'tfkni] s. pl. (itnl.) marionete; te atru de marionete. fantod ['ftentod] s. v. f a n t a d. fantom [Tamtam] etc. v. p h a n t o m etc. fan tracery ['fam -treispri] s. (arhit.) nervuri (ale unei bo ite). faquir ['fa:kiar, fo'kio'] s. v. f a k i r (1). far [fa:r],comp. farther [ 'fa:<5ar] si further ['fa:c3ac],sup. farthest [Tavist] si furthest [Tavist] I. a dv. 1. (spaţial) (şi ~ off / away) (hăt) departe, în depărtare, la distanţă; (temporal) dep e; that is still ~off a) mai e mult până acolo; b) (fig.) până atunci mai va; ~and near/ wide peste tot, pretutindeni, în toate părţile; (fig.) to carry too ~ a împinge prea de parte; (fig.) to go too ~ a merge prea departe; he is ~ gone in drink e beat tur tă; ~ in / on the day târziu, spre sfârşitul zilei; as ~ as până la; în măsura în care; how de (anume)?; so ~ până acum, deocamdată; so ~so good până acum toate bune; in so ~ în aceas măsură; inso~ as în măsura în care; ~ between departe, la distanţă (u/»tl de altul); rar; p puţine; ~ distant foarte depărtat; ~ back in the past în trecutul îndepărtat; as ~ back as the 17th of March încă la 17 martie; ~ into the air sus în aer; ~ into the ground adânc în pământ; from ~ de departe, din depărtări; ~ from departe de; ~ from beingdeparte de a fi; ~ from it departe de aşa ceva; nici gând; da de unde!; (fam.) I wish him ~ enoug h lua l-ar naiba. 2. (cu) mult, infinit, incomparabil; ~ and away a) cu mult mai ; b) indiscutabil, hotărât, categoric; too difficult by ~ mult prea greu; ~ other cu totul altfel; ~ too good to be true prea frumos ca să fie adevărat; ~ worse (cu) mu lt mai rău; ~ and away worse cu mult mai rău. II. adj. (şi ~ off) (în)depărtat; a ~ cry a) mare depărtare, bună distanţă; b) mare deosebire; ~ sight vedere cuprinzătoare. farad [Ts rad] s. (electr.) farad. faradhneter [ifa;ra'di:mitar] s. (electr.) faradmetru, capacimetru. faradism ['fa?radiz3m] s. v. f a r a d i z a t i o n . faradization [ifaîradi'zeijan] s. (med.) faradizare. faradmeter [ifa;rad'mitor] s. v. f a r a d i m e t e r . faradometer [,fa;ra:do'mitarJ s. v. f a r a d i m e t e r . fara ndole [Tairandoul] s. farandolă (dans). far-away [Ta:rawei] I. adj. 1. îndepărtat. 2. absent; distrat; ~ look privire distantă; ~ voice voce stinsă. II. s. (fot.) fotogra fie / imagine / vedere luată de departe / de la distanţă. far beam ['fa; bi:m] s. (aut o) fază mare / lungă. far-between [-bi'twim] adj. rar, spaţiat; houses few and ~ case puţine şi rare. farce1 [fa:s] s. 1. (teatru) farsă. 2. farsă, caraghiozlâc; poznă; festă, r hi. farce2 I. s. umplutură, tocătură. II. vb. tr. 1. a umple (cu tocătură). 2. (fig.) a pr esăra (o scriere) cu note spirituale. farcemeat [Ta:smi;t] s. v. f o r c e m e a t . farceur [fa':sa:r] s. (fr.) 1. farsor, mistificator. 2. poznaş, hâtru, ghiduş. farc ical ['fa:sikal] adj. 1. (teatru) de farsă; burlesc. 2. caraghios, nostim, năstruşnic, hazliu. farcicality [ifa:si'kaditi] s. 1. caracter de farsă. 2. caracter comic / năstruşnic. farcicalness [Ta:sikalnis] s. v. f a r c i c a l i t y . farcied [Tc;sid ] adj. (vet., despre cai) răpciugos. farcy [Ta;si] s. (vet.) răpciugă. fardel ['fa:dal ] s. (înv.) 1. boccea, legăturică; pachet; încărcătură; mănunchi; maldăr; snop. 2. (fig.) s reutate, povară. 3. (vet.) foios, ghem (a patra cavitate a stomacului rumegătoarelor ). fare [fear] I. s. 1. costul unei călătorii; bilet; what is the ~? cât costă biletul?; adult ~ tarif integral; full ~ loc întreg; single ~ bilet simplu, bilet de dus; r eturn ~ bilet de dus-întors; excess ~ supliment. 2. călător, pasager. 3. mâncare, masă; bi ll of ~ meniu, listă de bucate. 4. (amer.) cantitate totală de peşte prins (ae un vas de pescuit). II. vb. intr. 1. (poetic) a călători. 2. a fi; a-i merge, a o duce, a s e împăca; ~ you well! drum bun!; how ~sit? cum merge? ce mai faci? cum o mai duci?; it has ~d ill with him i-a mers prost; you may go farther and ~ worse mulţumeşte-te cu ce ai; nu te întinde mai mult decât te ţine plapuma. 3. a se întâmpla; so ~s it when aşa se întâmplă când. 4. a mânca, a se hrăni. Far East ['fa:r 'i:st[ s. the ~ Orientul îndepărt xtremul Orient. Far Eastern [~ 'i:stan] adj. din Orientul îndepărtat, din Extremul O rient. far-end crosstalk ['fa:rend ,krosto:k] s. (tel.) telcdiafonie. farewell [



 'fea'wel,'--, -'-] I. interj, drum bun! cu bine! rămas bun! rămâi cu bine! adio! II. s . rămas bun; to bid / to make one's ~s a-şi lua rămas bun / la revedere /adio. III. ad j. ' de rămas bun, de adio. farewell call [~ ko:l[ s. vizită de adio. far-famed ['fa :'feimd,'—] adj. bine cunoscut, vestit, de mare renume. far-fetched [~'fet/t,'—[ adj . 1. adus de departe. 2. (fig., despre argumente etc.) tras de păr; exagerat; arti ficial. far-flung [~'flArj,'--] adj. larg, întins, cuprinzător.



 349



fasciate [Tas/icit] adj. v. f a s c i a l (3). far-gone [~'gon] adj. 1. în ultimul stadiu (al bolii). 2. (fam.) dator vândut, înecat în datorii. 3. (fam.) (beat) criţă, (be at) turtă. 4. (fam.) îndrăgostit lulea / până peste urechi. fasciated [-id] adj. v. f a s c i a l (3). farina [fa'raina] s. 1. făină. 2. praf, pudră. 3. amidon, feculă. 4. (bot.) polen. S. gris. fasciation [tfaj/i'ei/an] s. 1. legare, înmănunchere. 2. (med.) leg are, pansare. fascicle ['faesikl] s. 1. parte. 2. fasciculă (a unei publicaţii). 3. (bot.) fascicul, mănunchi; farinaceous [ifaeri'nei/as] adj. făinos, de făină. legătură, smo ; ciorchine. farinose [Tasrinous] adj. 1. făinos.,2. ca presărat cu făină. 3. (fig.) bru mat. fascicled [-d] adj. v. f a s c i c u l a r . farl [fc:l] s. (scol.) turtă subţi re de ovăz. farm [fa:m] I. s. 1. fermă, gospodărie (ţărănească); collective ~ gospodărie co vă; fascicular [fa'sikjula'] adj. (bot.) fascicular, înmănuncheat. fasciculate [fa'sik juleit] adj. v. f a s c i c u l a r . state ~ fermă de stat; experimental ~ fermă ex perimentală; sheep ~ crescătorie de oi. fasciculated [-id] aay. v. f a s c i c u l a r . 2. pepinieră. 3. v. f a r m h o u s e. 4. (amer.) v. c o u n t r y h o u s e. II. vb. A. tr. fascicule ['faesikjud] s. v. f a s c i c u l u s . 1. a lucra, a cultiva (pământul). 2. a arenda, a lua în arendă, a creşte (copii, contra plată). fascicul s [fa'sikjulas],pl. fasciculi [-lai] s. (anat.) fascicul (de nervi). 3. to ~out a) a da în arendă; b) (fam.) a trece, a pasa (o răspundere etc.). B. in/r. a cultiva f ascinate [Yaesineif] vb. A. tr. 1. a fascina, a vrăji, a fermeca, a captiva, a sed uce; a fascina pământul. cu privirea. 2. a deochea. B. intr. a fascina, a vrăji. farm accounting ['fa:m a


 leganţei; out of ~ ieşit din modă, faro [Tearou] s. faraon (yoc de cărţi asemănător cu stas . demodat; to go out of ~ a se demoda; to set the ~ a da tonul; a man of ~ un or a care farouche [fa'ru:/, fa:'r-, fae'r-] adj. (fr.) sălbatic, urâcios, nesociabil. far-out ]'fa:r'aut] adj. (si.) 1. aiurit; extravagant. 2. radical, extrem. 3. ob scur, ezoteric. se ţine de modă; people of ~ înalta societate, lumea bună. 4. obişnuinţă, u 5. pi. purtare, maniere; maniere alese, gust ales. 6. distincţie, nobleţe. II. vb. t r. 1. a da farraginous [fa'rekfjinas, -'ras-] adj. amestecat, de adunătură. o înfăţişare / formă / un aspect (cu ant.) (sifig.); (tehn.) a forma, a fasona, a modela; farrag o ]fa'ra:gou, -'reig-] s. amestec(ătură), adunătură. to ~ a vase from clay a modela un v as din lut. 2. (fig.) a transforma, a aranja, a potrivi; far-reaching ['fa:'ri:t /irj] adj. 1. plin de consecinţe; cu răsunet. 2. vast, cuprinzător. a da o linie nouă (c u dat.). 3. (înv.) a imagina, a inventa; a imita. 4. to ~ to a adapta la, farrier ['fa2rior] s. 1. potcovar, fierar. 2. (înv.) (medic) veterinar. farriery ['fteriar i] s. 1. fierărie, potcovăric; meserie defierar/ potcovar. 2. (înv.) medicină a întrebuinţa ea / drept. fashionable [-abl] I. adj. 1. la modă, monden; elegant. 2. de bun gust , eu maniere alese, veterinară. 3. (amer.) fierărie, potcovărie. farrow1 ['ferou] I. s . 1. totalitatea purecilor fătaţi deodată de o scroafă. 2. purcel. II. vb. distins. 3. r afinat; cult; fin. II. s. (mai ales pl.) persoană din lumea bună, persoană mondenă. fash ionableness [-sblnis] s. 1. eleganţă. 2. modă. 3. distincţie, bună creştere. A. ir. a făta rcei). B. intr. a făta purcei. fashionably [-abli] adv. 1. monden, elegant. 2. fin , cu fineţe / rafinament. farrow2 adj. (amer.) (despre vaci) stearpă. fashioned wire [Tte/pnd Vaia r ] s. (metal.) sârmă profilată / fasonată. far-seeing ]'fa:'si:in] adj. (fig.) care vede departe, prevăzător, perspicace. far-sighted [~'saitid] adj. 1. car e vede (până) departe. 2. (med.) prezbit. 3. (fig.) v. fashioner [-ar] s. croitor; c ostumier. f a r - s e e i ng. fashionist [-ist] s. v. f a s h i o n e r . fashio nless [-lis] adj. lipsit de formă; demodat. far-sightedness [~'saitidnis] s. 1. pe rspicacitate; prevedere. 2. (/nea1.) hipermetropie, fashionmonger ['fae/pnimArjg s1'! s. persoană elegantă care se ţine de modă; filfizon, hiperlropie; prezbiţie. fart [fa :t, fort] (vulg.) l.s.l. băşină, pârţ. 2. neghiob, aprox. Bulă. II. vb. intr. 1. a trage fa te, ţafandache. fashion paper [~ .peipar] s. jurnal de mode. vânturi, a se băşi. 2. to ~ around a se prosti; a se purta ca un neghiob. fashion parade [~ pa'reid] v. f a s h i o n s h o w . farther1 ['fa:dar] comp. de la f a r. I. adv. 1. mai depart e. 2. (ae obicei further) în fashion-plate [—plcit] s. 1. schiţă de mode. 2. persoană ca s coasă din cutie, persoană plus. II. adj. 1. mai (în)depărtat. 2. (de obicei further) în pl us, suplimentar, adiţional; have you anything ~ to say? mai ai de adăugat ceva? unti l ~notice până la noi dispoziţii. îmbrăcată după ultima modă. 2 fashion revue [~ ri-vju:] s f a s h i o n s h o w . farther vb. Ir. (rar) v. f u r t h e r (III). fashion se tting ]~ -setin] adj. care lansează moda. farthermost ['fa:t>amoust[ adj. cel mai (în)depărtat; to the ~ ends of the earth până fashion-sick [~sik] aay. (întotdeauna) pus l a punct, (veşnic) preocupat de modă. la capătul pământului. fashion show [~ /ou] s. paradă modei; revistă a modei. farthest ['fa:


 ~ Vestul îndepărtat. cataramă. 4. (despre oameni) frivol, uşuratic; ~and loose neserios ; ~set bandă de cheflii; fasces ['fiesi:z] s. pl. de la f a s c i s. fascia [Tei/i a. -jja],pl. fasciae ['fei/ii:, -Jji:] s. 1. fâşie, bandă, panglică. 2. firmă. 3. (anat.) ~ liver / man om uşuratic; to be ~, to lead a ~ life a duce o viaţă dezordonată; a o duc e ţesut conjunctiv, aponevroză. 4. (arliit.) fâşie; cordon, plintă. 5. ['fze/ia, -/ia, -/a ] (med.) numai în chefuri. 5. (amer. si.) fraudulos, necinstit; ~scales cântar inexa ct. II. aaV. 1. tare, puternic; ~shut închis strâmb, bine închis; închis ermetic; he is ~asleep doarme adânc; faşă, pansament, bandaj. doarme buştean; ~ by / beside a) chiar alăt uri de; chiar lângă; b) lipit de; (mii.) stand fascia board ['fci/ia bo:d] s. (const r.) pazie. ~! încetaţi (tragerea)l 2. repede, iute; as~as one's legs can / could / w ould carry one fascial [Tei/sl] adj. 1. dungat, vărgat, reiat. 2. înmănuncheat. 3. (bo t.) fascicular



 fast address 350



cât îl ţin picioarele, mâncând pământul; you go too ~ judecaţi pripit; it rains ~ plouă rep ouă cu găleata; plouă cu băşici; ~ and furiously la repezeală, peste cap; to play ~ and loo e a se purta neserios, a fi inconsecvent, a spune una şi a face alta; a fi (taler) cu două feţe, a-şi călca promisiunea; a se folosi de ceva fără scrupule; a proceda cu vicl nie; to live ~ a duce o viaţă desfrânată. III. s. (amer.) 1. (mar.) spring, traversă. 2. ( mar.) amerare, abordare. 3. (mar.) loc de anierare. 4. odgon, arneră, pălirnar. 5. ( mine) galerie în cărbune. 6. (mine) primul strat solid al unei roci. fast address [T u:st o'dres] s. (antom.) adresă fixă. fast coupling [~ 'kAplirj] s. (telm.) cuplare constantă. fast-day [~dci] s. (rel.) zi de post. fasten [Ta:sn] vb. A. tr. 1. a at aşa, a fixa, a lega; a strânge, a întări, a încleşta, a înţepeni Ui fig.); a asambla; a îmb ~ one's eyes on a-şi aţinti privirea asupra (cu gen.); to ~ two things together a f ixa două obiective împreună (cu ajutorul unui şurub etc.). 2. a închide, a încuia; to ~ a d or a încuia o uşă. 3. a încheia; to ~ a glove a încheia o mănuşă. 4. (poligr.) a broşa, a c . to ~ by buckling a strânge bine catarama de la; (rar) to ~down an envelope a lip i un plic; to ~in a) a înfige (pari); b) a influenţa moralul (cuiva); to ~ off a fix a'(ata); to ~ on a atribui (cuiva), a pune pe seama (cuiva), a pune în cârca / spate le (cuiva); to ~ a nickname on a porecli (pe cineva); to ~ an obligation on smb. a fixa o obligaţie cuiva; to ~ up a boxa bate o Iadă în cuie; to ~ a quarrel upon a cău ta ceartă (cuiva); to ~ with buttons a încheia nasturii (unei haine), a butona; to ~ with nails a prinde, a fixa, a bate.în cuie; to ~ with plaster a pune în ipsos. B. refl. to ~ oneself on smb. a-şi pune speranţa în, a conta pe. C. inlr. 1. a se solidif ica, a se întări. 2. to ~ on / upon a) a se agăţa / a se prinde de; to ~ upon a pretext a se agăţa de un pretext; b) a se năpusti asupra (cu gen.), a se precipita asupra (cu gen.); a tăbărî pe; a tăbărî asupra (cu gen.); c) a se ţine de (cineva), a se ţine de capul va); d) a fi devotat cu trup şi suflet (cuiva). fastener [Taî:snor] s. 1. închizător, zăvo r, ivăr, foraibăr, cioacă. 2. copcă, sponcă, agrafă; clamă. 3. cârlig de rufe. 4. (tehn.) d itiv de fixare; clemă; încheietoare. fastening [-in] s. 1. legare, fixare; încuiere. 2 . (mar.) ancorare. 3. v. f a s t e n e r . fastening lug [~ Ug] s. (tehn.) placă d e fixare. faster ['fa;star[ s. persoană care posteşte. fast food [Tu:st fu:d] s. (ga str.) produse culinare preparate la minut, fast-food. fast-handed ['fa:st'haendi d] adj. zgârcit, calic, avar, cărpănos. fasti ['fasti:, -tai] s. pi. (lat.) 1. letopis eţ, anale. 2. calendare (romane). fastidious [fax'tidiss] adj. 1. dificil, pretenţio s, cusurgiu; greu de mulţumit, mofturos. 2. (înv.) dezgustător. 3. (fnv.) dezgustat. f astidiously [-li] adv. 1. dispreţuitor. 2. (înv.) cu un aer dezgustat. 3. cu pretenţii ; cu mofturi. fastidiousness [-nis] s. 1. mofturi, capricii, nazuri; pretenţii. 2. (înv.) dispreţ. fast idle [Tu:st 'aid!] s. (auto) ralanti accelerat. fastigia s. pi .de la f a s t i g i u m. fastigiate [faes'tid3ieit] adj. (bot., zool.) acicular , aciform. fastigiated [-id,-ed] adj. v. f a s t ig i a t e . fastigium [faes'tk tyarnl.pl. fastigia [-d3io] s. (arhit.) fronton. fasting [Ta:stirj] s. postirc, post. fast-moving ['fa:st'mu:vin] adj. 1. palpitant, trepidant, care se desfăşoară cu rapidi tate. 2. grăbit, repezit, care se mişcă cu rapiditate. fastness ]'fa:stnis] s. 1 . soliditate, tărie, trăinicie. 2. cetate, fortăreaţă, bastion, citadelă. 3. (fig.) siguran . viteză, repeziciune. 5. (fain.) vioiciune, zburdălnicie, neastâmpăr, vigoare. fast pri soner ['fa:st 'prizana1"] s. întemniţat, ocnaş. fast-talking [~to:kin] adj. volubil, p lin de volubilitate, care te ameţeşte eu vorba. fast train [~ 'trein] s. (ferov.) (t ren) rapid, (tren) expres; (tren) accelerat. fastuous ['faestjuas] aay. (înv.) mândr u, orgolios, trufaş, semeţ; dispreţuitor, arogant. fat [fatt] I. adj. 1. gras; unsuros . 2. gras, cărnos, bine hrănit, plin, durduliu, dolofan, rotofei, rotund; ~cheeks ob raji rotunzi/bucălaţi;~fingers degete scurte şi groase; (as) ~ as a pig / mole gras ca un porc / pepene; to grow ~ a se îngraşă. 3. (despre pământ) gras. fertil, rodnic. 4. gra s, avantajos, lucrativ, profitabil; ~ job afacere rentabilă/ grasă; sinecură; ~ lining câştig gras / mare; (teatru) ~ part rol gras. 5. bogat, îmbelşugat, abundent, copios. 6 . obtuz, mărginit, redus, prost. II. adv. (fam.) to cut it ~ a tăia piroane, a turna la minciuni, a exagera / a minţi fără ruşine; to cut up ~ a lăsa o moştenire mare. HI. s. . grăsime, osânză, untură; animal ~grăsime animală; vegetable ~grăsime vegetală; (fam.) (ai e ~ is in the fire s-a dus dracului tot; lucrurile s-au încurcat rău de tot; (fig.)



 to live on one's own ~ a trăi din rezerve acumulate / din capital / din cunoştinţe însuşit e fără a mai învăţa nimic nou / din propria-i osânză; (amer. fig., despre un partid politic o fry the ~ out of smb. a stoarce bani de la cineva pentru ducerea campaniei ele ctorale; (înv.) to lick the ~ from smb.'s beard a se folosi de roadele muncii cuiv a; (fam.) to run to ~ a se îngraşă; to live on / to cat the ~ of the land a trăi din belşu g / în lux. 2. unsoare. 3. (fig.) cremă, partea cea mai bună, bucăţica grasă. 4. (fam.) chi ipir, pleaşcă; afacere rentabilă; bani. 5. (teatru si.) pasaj avantajos al rolului, cr oşetă. 6. (înv.) butoi. 7.pl. (austr.) vite (sau oi) grase. IV. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a îngraşă. 2. a fertiliza. B. intr. a se îngraşă. fata ['fu:toj s. (ita/J 1. zână, fee ursitoare. fatal [Teital] adj. 1. fatal, inevitabil; de neînlăturat. 2. mortal, fune st, nefast; ~stroke / blow lovitură mortală. 3. (înv.) ursit, menit, sortit, predestin at. fatalism [-izaml s. fatalism. fatalist i-ist| s. fatalist. fatalistic [ifcit s'listik] adj. fatalist. fatality [ib'taeliti, fci't-] s. 1. fatalitate; soartă, d estin, ursită; determinism. 2. nenorocire, dezastru, prăpăd, picirc; moarte (prin acci dent). 3.pi. rubrica de accidente (dintr-un ziar).



fatalize [Taetslaiz] vb. intr. a se supune soartei. fatally [Teitali] adv. fatal , funest, mortal; to end ~ a sfârşi tragic. fatal shears ['feitl 'Ji(:)sz] s. the ~ moartea. fatal sisters [~ 'sistez] s. pl. the ~ (mitol.) Parcele. fatal thread [ ~'6red] s. the ~ firul vieţii. Fata Morgana [Ta:to mo:'ga;n3, 'fa:ta: mo:'ga;na:] s. Fata Morgana, miraj. fatback ['faetbeek] s. (amer. iht.) chefal (Mugii cephal us). fatbrained [~breind[ adj. (înv.) prost, greu de cap, greoi la minte, tâmpit, nătâng . fat cat [~ 'kaet] s. (sl.) persoană care dă bani pentru maşinaţiuni politice; comandit ar, persoană care finanţează un partid politic. fat colour [~ X\ki'\ s. (chim.) colora nt liposolubil, colorant solubil în grăsimi. fate [fcit] I. s. 1. soartă, destin, ursi tă; (fam.) as sure as ~ de bună seamă, fără nici o îndoială, cu siguranţă; (prov.) no flyin ~ ce ţi-c scris în frunte ţi-e pus; to seal smb.'s ~ a pecetlui soarta cuiva; to share the same ~ a avea / a împărtăşi aceeaşi soartă; to tempt ~ a ispiti soarta. 2. pieire, pră moarte; to go to one's ~ a merge la pieire, a merge la moarte sigură; to meet one' s ~ a-şi găsi moartea / sfârşitul; I never knew his ~ n-am ştiut niciodată cum a sfârşit. 3 tol.) the Fates Parcele. II. vb. tr. (folosit numai la pasiv) to be ~d a fi pred estinat, â(-i) fi sortit, a(-i) fi ursit; it was ~d to be aşa a fost scris, aşa a fost să fie. fated ['feitid] adj. predestinat, sortit, ursit, menit; condamnat. fatefu l ['feitfiil] adj. 1. fatal; inevitabil. 2. important, hotărâtor (ca urmări). 3. profe tic; fatidic. fatefulness [-nis] s. caracter fatal. fat-extracted ['fajtiks'trak tidl adj. (tehn.) degresat.. fat-faced [~'feist] adj. gras la faţă, durduliu, bucălat. fat fryer [~ ifrai9r] s. (fam.) persoană care stoarce bani pentru propaganda poli tică. fat guts [~ 'gAts] s. (pop., peior.) burtăverde, burghez. fathead ['fasfhcd] s . (fam.) prostănac, prostovan; imbecil, idiot, tâmpit, neghiob. fatheaded [Ta'hedid] aay. (fain.) greu de cap, îngust la minte, mărginit." fat hen [~ 'hen] s. (bot.) 1. spanac-sălbatic (Chenopodium album). 2. lobodă-puturoasă (Clienopodiuin vulvaria). 3, lobodă (Atriplex sp.). father l'(a:ds'] I. s. 1. tată, părinte; zămislitor, creator; se nior, persoană vârstnică; adoptive ~ tată adoptiv; Almighty Father Dumnezeu (cel Atotput ernic); Atotputernicul; Holy Father papa; Father of Rivers a) Nilul; b) (amer.) Mississippi; (rel.) ghostly ~ duhovnic; (înv.) the Father of Faith sultanul; the ~ of lies Satana, diavolul; spiritual ~ duhovnic; ~ of the House deputatul cu cea mai mare vechime în Camera Comunelor sa» în Camera Reprezentanţilor; (prov.) like ~, li ke son aşchia nu sare departe de trunchi, cum c turcul şi pistolul; (prov.) many a g ood ~ but hath a bad son pădure fără uscături nu se poate; (prov.) the wish is ~ to the thought dorinţele zămislesc gânduri; credem uşor ce ne place. 2. strămoş, străbun; to be ga red to one's ~s a se duce pe lumea cealaltă, a muri; to lie / to sleep with one's ~s a fi înmormântat în mijlocul alor săi sau în locul de baştină. 3. părinte spiritual, duh , preot; episcop. 4. cel mai în vârstă membru al unei asociaţii. 5. întemeietor, creator. II. vb. tr. 1. a crea, a da naştere la (sau cu dat.) (si fig.). 2. a adopta, a înfia . 3. to ~ smth. on / upon smb. a atribui cuiva paternitatea (unei opere etc.); a pune ceva pe seama cuiva, a pune ceva în sarcina cuiva. Father Christmas [~ Tcris mas] s. Moş Crăciun. father confessor [~ kîm'feso1"] s. (rel.) duhovnic. father figure [~ Tig3r] J.V. f a t h e r c o n f e s s o r . fatherhood ['fu:<>.7hud] s. 1. p aternitate. 2. autoritate părintească. father-in-law ['fa:<5arinb:] s. (tată) socru. f atherland ['fatfskend] s. patrie, ţară natală. fatherless ['fa:d9lis] adj. fără tată, orfan



 anonim (si fig.). fatherlessness [-nis] s. situaţie de orfan; anonimat (sifig.). fatherlike [rfa:iJoIaik] I. adj. părintesc, (ca) de tată, patern. II. adv. părinteşte, c a un tată. fatherliness [Tarfslinis] s. dragoste părintească. fatherly [TcKdali] adj., adv. v. f a t h e r 1 i k e. fathership ['fa:09/ip] s. v. f a t h e r h o o d . Father Thames l'hv.do 'temz] s. Maica Tamisa. fathom ]'f33()nm] I. s. 1. (mar.) braţ, stânjen marin (6 picioare = 1,82 m). 2. adâncime; to be ~s deep in Iove a fi îndrăg ostit până peste urechi, a fi îndrăgostit lulea. 3. (inv. fig.) pătrundere, perspicacitate . II. vb. ir. 1. a măsura (o adâncime); a sonda (si fig.). 2. a pătrunde, a înţelege; I ca nnot ~ his meaning nu pot înţelege ce vrea să spună. 3. a aprofunda, a studia; a cerceta (esenţa unui fenomen). 4. (fam.) to ~ out a afla, a descoperi, a da de urma (cu g en.). fathomable [-sbl] adj. 1. sondabil, măsurabil. 2. comprehensibil, inteligibi l. fathometer [fae'tomte'] s. (/Mar.) sondă sonoră. fathomless [Tasclsmlis] adj. fără fu nd, insondabil; impenetrabil, incomprehensibil, de neînţeles. fathom line ['fastJam lain] s. (mar.) izobată. fatidic(al) [fei'tidik(sl), fo't-] adj. fatidic, profetic , prevestitor. fatidically [fci'tidiksli] adv. profetic, prevestitor. fatigable [Tstigotel] adj. care oboseşte uşor. fatigate (înv.) I. ['fastigeit] vb. tr. a slei, a istovi, a vlăgui, a seca de puteri. II. [Taetigit] adj. istovit, obosit, sleit, s ecat de puteri, ostenit, extenuat, vlăguit. fatigue [lb'tiig] I. s. 1. oboseală, ist ovire, extenuare; muncă istovitoare; to stand ~ a suporta oboseala, a rezista la o boseală; to be worn out with ~ a fi istovit de oboseală, a fi frânt / mort de oboseală. 2. saturaţie; dezgust, plictiseală. 3. (/nil.) corvoadă, serviciu auxiliar. 4. (tehn.) oboseală. II. vb. tr. a obosi, a istovi, a slei, a extenua, a epuiza. fatigue clo thes ]~ klouoz] s. (tehn.) haine de lucru, haină de protecţie, salopetă.



 351 fear1



faulty [To(:)lti] adv. 1. cu lipsuri; nejust, greşit. 2. defectuos, stricat; imper fect. 3. (wv.) condamnabil, vinovat. faulty part [~ 'pa:t] s. piesă rebutată. faun [ fo:n] s. (mitol.) faun. fauna ['fo:n3],p/. faunae [To:ni:], faunas ffomaz] s. fa ună. fausant [To:s3nt] adf (scaţ.) respectabil, onorabil; cumsecade; cinstit. faux p as l'fou 'pu:],p/. faux pas [Tou 'pa:z] s. (jr.) gafă. faveolate [fa'vkaleit] adj. alveolar, ca un fagure. favonian [fs'vounian, fei'v-] adj. 1. al vântului de vest . 2. (despre vânt) favorabil, prielnic; blând, liniştit. favor... (amer.) v. f a v o u r... fat-kidneyed [~'kidnid] adj. (peior.) gras, umflat, burduhănos, borţos; puhav, buhăit. favour [Teiv3r] I.ş. 1. favoare, hatâr; graţie; bunăvoinţă; trecere; to be in ~ wi smb., fatless ['fa?tlis] adj. (despre carne) slab, fără grăsime, macru. fatling [Talli n] I. s. animal tânăr pus la îngrăşat pentru tăiere / sacrificare. II. adj. mic to be in sm .'s ~ a se bucura de favoarea cuiva, a fi în graţiile cuiva; to ask a ~ of smb. a ce rc o favoare cuiva; to stand high in smb.'s ~ a se bucura de protecţia binevoitoar e şi gras. fat lot ['fast lot] s. (peior.) a ~ (foarte) mult, grozav; a ~you care mult îţi mai pasă! a cuiva / de înalta favoare a cuiva; do me a ~ fă-mi o favoare; to enjo y the ~ of smb. a se bucura de favorurile sau de atitudinea binevoitoare a cuiva ; to be în great ~ a avea fat lute [~ lu:t] s. (te/m.) chit fabricat din lut şi ulei de in. multă căutare; to find / to win ~ in smb.'s eyes a câştiga bunăvoinţa cuiva; to cur y ~ fatly ['fastli] adv. 1. bogat, abundent, din abundenţă. 2. greoi, neîndemânatic. fat ness [TaHnis] s. 1. grăsime; caracter uleios / gras. 2. corpolenţă, obezitate. 3. fert ilitate, with smb., to insinuate oneself into smb.'s ~, to creep / crawl into sm b's ~ a căuta să intre în graţiile cuiva, a se linguşi pe lângă cineva, a căuta să intre pe elea cuiva; rodnicie. 4. (înv.) senzualitate. to be restored to a ~ a reintra în graţi i; to load with ~s a încărca eu favoruri; to bestow fat-soluble [Tast'soljubl] adj. (chim.) liposolubil. /to confer/to grant a ~ on smb. a acorda o favoare cuiva; t he last ~ intimitate sexuală; fat spark ['fast 'sperk] s. (auto) scânteie caldă. relaţii intime. 2. favoare; aprobare; permisiune; with / by smb.'s ~ cu permisiunea cui va; fatten f'fsetn] vb. A. tr. 1. a îngraşă, a îndopa. 2. a îngraşă, a fertiliza (solul). 3 ridica to look with ~on a privi favorabil (cu ac), a privi cu bunăvoinţă (cu ac.),- ( glumeţ, peior.) (miza). 4. to ~ up a îngraşă, a pune la îngrăşat. B. intr. a se îngraşă (şi ~ on by your ~ eu voia dv.; under ~ să-mi fie îngăduit să spun, să nu vă fie eu supărare / smth. a se îngraşă din ceva; a se îmbogăţi din ceva. bănat. 3. favoare, îndatorire, obligaţ do smth. as a ~ a îndatora pe cineva făcând fattener [-ar] s. persoană care îngraşă sau se ceva; a face o favoare (dacă); (rar) give me the ~ of your name fiţi bun şi spuneţi-mi f attening [Ta?tnin] s. îngrăşare. cum vă cheamă. 4. protecţie, patronaj, ocrotire; părtinire e gained his position more fattening house [~ haus] s. grajd pentru vite de îngrăşat. by ~than merit şi-a câştigat situaţia mai curând datorită protecţiei decât meritului; witho ttening stall [~ sto:l] s.v. f a t t e n i n g h o u s e . fear or ~ nepărtinitor; under ~ of the darkness sub protecţia / ocrotirea întunericului. fattish ['faeti/] adf grăsuţ, dolofan, durduliu. 5. favoare, avantaj, folos; interes, ajutor; in — of în f avoarea (cu gen.); to draw a cheque fatty [Taeti] I. adj. 1. gras; unsuros; ulei os. 2. gras, obez; burtos, umflat. 3. gras, fertil; in smb.'s ~ a emite un cec în favoarea cuiva / la ordinul cuiva, a scrie un cec pe numele (despre iarbă) suculen t. II. s. grăsan, burtos, burduhănos. cuiva. 6. rozetă; insignă; cocardă; suvenir; semn; t o wear a ~ a purta culorile unui partid; fatty acid [~ 'aesid] s. (chim.) acid g ras. wedding ~ cocardă. 7. scrisoare; your ~ of scrisoarea dv. din. 8. chip, faţă; înfăţişa fatty degeneration [~ diid3en9'rei/3n] s. (med.) degenerescentă adipoasă. to alter ~ a se schimba la faţă. II. vb. tr. 1. a-i face (cuiva) favoarea, hatârul, a(-l) favor iza, fatty matters [~ 'maîtaz] s. pi. substanţe grase, a(-l) privilegia; please ~ me with an answer binevoiţi să-mi răspundeţi. 2. a favoriza, fat type [Tset 'taip] s. (pol igr.) literă grasă, aldină, bold. a ajuta, a susţine. 3. a proteja, a prefera, a avea o slăbiciune pentru. 4. (fam.) a fi asemănător fatuitous [f9'tju:it3s] adj. v. f a t u o u s . cu; the boy ~s his father băiatul îi seamănă tatălui său. băiatul e leit taică-său. [fo'tju(:)iti, fa;'t-] s. 1. prostie, imbecilitate, stupiditate. 2. (înv.) nebuni e, demenţă. favourable [Teivsrsbl] adf 1. favorabil, propice; potrivit, prielnic. 2. binevoitor, fatuoid [Taetjuoid] s. (bot.) un fel de ovăz sălbatic, odos (Avenafatua



 ). prietenos, amabil. 3. ~ to util, folositor, avantajos (cu dat.). fatuous [Tan juas] adj. 1. prost, fără minte; fără sens; ~smile surâs prostesc. 2. zadarnic, favourable ness [-nis] s. caracter favorabil (al unui raport etc.). inutil, fără rost; iluzoriu . favourably [Teivarabli] adv. 1. favorabil, avantajos, propice. 2. binevoitor, prietenos, fatuousness [-nis] s.v. f a t u i t y . amabil. fat-witted f'fast'wit id] adj. prost, stupid, neghiob, fără minte. favoured [Teivad] adf 1. privilegiat, f avorizat; (despre climă) favorabil, prielnic; most fat wood [~ 'wud] s. material l emnos uscat. ~ nation naţiunea cea mai favorizată. 2. (despre o scrisoare) ~ by remi să / transmisă faubourg [Toubuag şi pronunţia franceză] s. suburbie, mahala, cartier. prin . faucal ['ib:k3l] (fon.) I. adj. faringcal, produs în faringe (ca anumite sunete semitice favourer [Teivara1] s. persoană care favorizează; protector; patron. gutura le). II. s. sunet gutural, favourite [Teivarit] I. adf favorit, preferat; iubit; (amer.) ~son politician cu popularitate fauces ['fo:si:z] s. pi. (anat.) faring e. numai în statul său. II. s. favorit; to be a ~ with smb. a se bucura de favoarea cuiva; faucet [To:sit] s. (amer.) 1. robinet; ventil. 2. cana, cep, vrană; dop. 3. (te/w.) bucşă, to be a great ~ a fi foarte popular, a fi iubit. manşon. favouritism [ -izpm] s. favoritism. faugh [fo:] interj, pfui! ptiu! faw [fo:] adj. (înv.) colora t, multicolor. faulchion ['fo;l//9n] ş. v. f a l c h i o n . fawn1 [fo:n] I. s. ce rb tânăr (până la un an); (despre ciute) in ~ în perioada gestaţiei. fault [fo(:)lt] I. s. . lipsă, defect; greşeală, eroare; boroboaţă, prostie; gafă; vină; for II. adj. cafeniu. II vb. tr. (despre căprioare) a făta (un ied), a da naştere (unui ied). ~ of din lipsă de; every man with his ~s fiecare cu defectele lui; in ~ în vină / defect, fawn2 I. vb. intr. 1. a se gudura, a da din coadă. 2. (on, upon) a se linguşi, a se alinta, vinov at; to a ~ prea mult, excesiv; whose ~ is it? a cui c vina? cine c vinovat?; to be in a se gudura (pe lângă), a se ploconi, a se căciuli (în faţa cuiva). II. s. linguşire ploconire ~ a greşi, a fi vinovat; to find ~ with a reproşa cuiva; a se plânge de, a fi nemulţumit servilă/josnică. de; (fig.) a se agăţa de, a căuta nod în papură (cu dat.), a pricină (cu dat.); at ~ fawn-coloured ['fo:n'kAbd] adf brun-roşcat. vinovat; (prov.) a ~ confessed is half redressed greşeala mărturisită c pe jumătate iertată. fawn-coloured deer [~ diar] s. (zool.) pui de cerb; pui de cerb-lopătar, tânăr mascul 2. (sport, ma i ales la tenis) minge servită ncreglementar. 3. (cinegetică) pierderea urmei sau fe melă din aceste specii. {vătuitului); to be at ~ a) a pierde urma (vânatului); b) (fig .) a fi nedumerit / perplex; fawner [To:n3r] s. linguşitor, om josnic, om lipsit d e scrupule. a se găsi în încurcătură, a fi pe o pistă / pe o urmă greşită; (înv.) cold ~ ur fawning [To:nin] adf slugarnic, servil. 4. (geol.) deplasarea unui strat sau a u nei vine; falie; rupere; fisură; dizlocare. 5. (te/m.) fawningly [-li] adv. slugar nic, servil. avarie, pana, deteriorare; fisură; defect. 6. (electr.) scurtcircuit. II. vb. A. tr. 1. a blama, fawningness [-nis] s. linguşire / ploconire servilă / jo snică. a mustra, a dojeni. 2. a învinovăţi, a învinui. 3. (geol.) a deplasa, a dezaxa. B. intr. 1. (înv.) fax [fasks] I. s. fax. II. vb. tr. a faxa, a transmite prin fax. a (se) rătăci. 2. (geol.) a se deplasa. fay [fei] I. s. 1. (înv.) credinţă; (fam.) by my ~! pe cinstea/ legea mea! 2. zână. 3. (amer. faultage [To(:)ltid3] s. (geol.) dizlocar e (a straturilor). dial.) om alb. II. vb. A. tr. 1. a ataşa, a uni strâns. 2. (tehn. ) a ajusta. B. intr. (tehn.) a fault angle [To(:)lt icerjglj s. (geol.) unghi de faliere. se ajusta. III. adj. (scot.) 1. condamnat, osândit; sortit pieirii. 2. m uribund. 3. defunct, fault detection [~ diitek/an] s. (te/w.) dcfcctoscopie. răpos at. fault detector [~ di.tcktar] s. (tehn.) defectoscop; detector de pană. fayalit e [fa'joiait] s. (chim.) fayalit. faultfinder [~.faind3r] s. critic, defăimător, cri ticastru; cicălitor. faze [fciz] vb. tr. (amer.) a tulbura, a deranja, a jena. a i ncomoda. faultfinding [~tfaindinj I. s. 1. critica pedantă, defăimare; cicălire. 2. (t ehn.) detectarea feal [fi:IJ adj. credincios, loial. penelor. II. fault-finding adj. cicălitor, sâcâitor, fealty ['fî:p[ti] s. 1. fidelitate, credinţă, constanţă, loialita . (ist.) credinţa vasalului fault fissure [~ ifi/3r] s. (geol.) fisură de falie, către seniorul feudal; to swear ~ to a jura credinţă (cuiva). faultful ['f>(:)ltful] adj. (înv.) plin de păcate sau crime. fear1 [fia1"] I. s. 1. frică, teamă; groază, spaimă; neli işte; for / from ~, out of ~ de faultily ['fo(:)ltilil adv. 1. nejust; greşit. 2. de fectuos, teamă; in ~ of one's life de teama pentru viaţa sa; bodily ~ teamă pentru viaţa sa; without faultiness [T:>(:)ltinis] ş. defectuozitate; imperfecţiune. ~ or favour imparţial, nepărtinitor; to put smb. in ~, to put ~ on smb.'s heart a băga faultless [To(:)ltlis] adj. fără cusur; iară greşeală; perfect, desăvârşit, ireproşabil, infailibil.



 cineva, a băga pe cineva în sperieţi, a teroriza pe cineva. 2. temere, teamă; posibilita te, probabilitate (a ceva nedorit); (fam.) no ~of that nu e nici un pericol; n-a veţi faultlessly [-H] adv. perfect, ireproşabil. nici o teamă. 3. respect adânc; evlavie . II. vb. A. tr. 1. a privi (ceva) eu teamă. 2. a se faultlessness [-nis] s. perfe cţiune, desăvârşire; infailibilitate; exactitate, teme, a aştepta (ceva) eu frică; it is to be ~ed este de temut, mă tem (de ceva neplăcut). fault tracing ['fo(:)It itreisin] s . (tehn.) depanare. fatigue crack [~ krak] s. (telm.) fisură cauzată de obosirea met alului. fatigued [fs'ti:gd] adj. 1. obosit; extenuat. 2. plictisit. fatigue dres s [fs'tig dres] s. v. f a t i g u e c l o t h e s . fatigue duty [~ idju:ti] s. (mil.) corvoadă; serviciu auxiliar. fatigueless [fa'tirglis] adj. neobosit. fatigu e limit [fs'tirg -limit] s. (mec.) limită de oboseală. fatigue loading [fs'ti:g ilou dirj] s. (mec.) solicitare de durată. fatiguesome [fa'tiigsam] adj. (rar) obositor . fatigue test [fa:ti:g test] s. (mec.) încercare / test la oboseală. fat images ['f ast 'imid3iz] s. pi. basorelief.



 fear2 352



3. a venera. 4. (tnv.) a teroriza, a speria; a înfricoşa, a înspăimânta. B. refl. (înv.) I me mă tem, nii-e frică. C. intr. a se teme, a fi speriat; a fi îngrijorat; (fam.) neve r (you) ~, don't (you) ~ fii fără grijă, linişteşte-tc. fear2 s. (înv.) tovarăş sau tovarăş soţie. fearful [Tisful] adj. 1. grozav, teribil: îngrozitor, înspăimântător. 2. fricos, tem r; sfiicios, timid; to be ~ of a-i fi teamă de; to be ~ lest a-i fi teamă să nu; to be ~ that a-i fi teamă eă. 3. (înv.) serios, grav. fearfully [-i] aaV. 1. grozav, teribi l; îngrozitor, înspăimântător. 2. cu teamă, cu frică, sfios, cu sfială. fearfulness [-nis] teamă, frică; spaimă, groază; oroare. 2. sfială, sfiiciune, timiditate. 3. .smerenie, ven eraţie. fearless [Tiolis] adj. neînfricat, netemător, fără frică; curajos. fearlessly [-li] aaV. fără frică; neînfricat, fără teamă; curajos. fearlessness [-nis] s. curaj, îndrăzneală temeritate; vitejie. fearmongcr [Ti3imArjgor] s. alarmist. fearnaught ['fia.no:t ] s. 1. om curajos / neînfricat / viteaz. 2. (tetf.) aba, dimie; suman. fearnought s. v. f e a r n a u g h t . fearsome [Trasam] adj. 1. înspăimântător, teribil, îngrozitor . 2. timid, sfios, sfiicios. fearsomely [-li] aaV. înspăimântător, teribil, îngrozitor. fe asance [Ti:Z3ns] s. datorie. feasibility [ifkza'biliti, -zi'b-, -1st-] s. posibi litate de executare / de realizare, practicabilitate. feasible ['fkzabl, -zib-J adj. 1. realizabil, executabil, practicabil. 2. posibil. feasibleness [-nis] s. v. f e a s i b i 1 i t y. feast [fi:st] I. s: 1. sărbătoare, sărbătorire; festival, fest ivitate. 2. petrecere, praznic, ospăţ, agapă, chef, zaiafet, banchet; (prov.) enough i s as good as a ~ nu e bogat cel ce are mult, ci cel ce se mulţumeşte cu puţin; Barmeci de ~ ospăţ unde nu ai ce mânca; belşug închipuit; a death's head / a skeleton at the ~ cin eva care strică petrecerea / cheful; ~ of fat things ospăţ bogat; ospăţ ca în poveşti; to m a ~ a face o petrecere / un chef; to make a ~ of / upon a se înfrupta din, a se o spăta cu. 3. (fig.) delectare, desfătare; deliciu; plăcere. II. vb. A. tr. 1. a invita la un ospăţ bogat; a omeni, a primi cu dărnicie. 2. a încânta, a desfăta; a mulţumi; a ono a sărbători; to ~one's eyes upon smth. a admira, a se desfăta privind ceva. B. intr. 1. a petrece, a chefui, a benchetui. 2. (fig.) to ~ on / upon a se delecta / a s e desfăta cu; a găsi plăcere în. feast day ['fi:st dei] s. zi de sărbătoare. feaster [Ti:st r] s. 1. amfitrion, gazdă (care oferă un ospăţ). 2. amator de petreceri, chefliu. feastf ul [Ti:stf»l] adj. 1. festiv, vesel, de sărbătoare. 2. abundent, îmbelşugat. feasting [Ti: stirj] s. petrecere, chef, orgie; petreceri. feasting penny [~ .peni] s. (fam.) arvună. feastly [Ti;stli] aay. festiv, sărbătoresc. feast money ['fi:st .niAni] s. v. f e a s t i n g p e n n y . feast rite [~ rait] s. rit, ceremonie. feat [fi:t] I . s. 1. faptă, acţiune; ispravă; ~ of arms faptă de arme. 2. faptă vitejească / eroică. 3. are, dibăcie, pricepere; agerime; artă. II. adj. (rar) îndemânatic, priceput, dibaci, is cusit, abil. III. vb. tr. 1. (înv.) a forma. 2. a împodobi, a orna; a decora; a înfrum useţa. feather ['fetfa1"] I. s. 1. pană (de pasăre); pi. penaj, (prov.) birds of a ~ f lock together cine se aseamănă se adună; birds of a ~pcrsoane cu interese comune, pers oane din aceeaşi tagmă; to show / to fly the white ~ a depune armele, a da bir cu fu giţii, a se dovedi fricos / laş; to cut a ~ a scoate în evidenţă, a atrage atenţia; (amer.) to make the ~ fly a face scandal; to knock down with a ~ a ului, a zăpăci, a buimăci, a amuţi; to smooth one's ruffled ~a-şi reveni, a-şi veni în fire, a se reface, a se întrem a; to be prancing in full ~ a) a da din picioare; b) a-şi da aere, a fi îngâmfat; in f ull ~a) în perfectă stare; în mare ţinută; b) cu punga plină; in high ~ vesel, bine dispus; triumfător; a ~in one's cap lucru cu care te poţi mândri, lucru care îţi face cinste, mândr e; to crop smb.'s ~ a tăia nasul cuiva; a umili pe cineva; to cut smb. out of all ~ a pune pe cineva în umbră; to find a white ~ in smb.'s tail a-şi da seama / a descop eri că cineva e fricos; (prov.) fine ~s make fine birds haina face pe om; not to h ave a ~ to fly with a nu avea o lăscaie, a fi lefter; (înv.) to pick ~s off smb. a j efui / a prăda pe cineva; to preen one's ~s a se găti, a se face frumos; (amer.) to rise at a ~ a se supăra pentru o nimica toată. 2. (fam.) păsări. 3. (înv.) vânat de păsări. tehn.) lambă; feder; cep; ghimpe; pană; nervură; 5. garnitură, penaj. 6. (la cai) coamă. 7 . nimic, fleac, bagatelă. 8. (fig.) fel, soi, fire. 9. (metal.) nervură, striatic II . vb. A. tr. 1. a împodobi cu pene, a acoperi sau a umple cu pene; a căptuşi cu pene; boughs ~ed with snow ramuri acoperite cu zăpadă; (fig.) to ~one's nest a-şi umple buzu narele; a strânge bani, a-şi face stare; a se îmbogăţi. 2. (tehn.) a împreuna, a îmbina (cu



 der, lambă etc.). 3. (fig., mai ales despre pomi) a acoperi, a împodobi. (sport, mar . si.) to ~ one's oar a răsuci rama. B. intr. 1. (si to ~ out) (despre păsări) a-i da / a-i creşte pene. 2. (despre câinele care a găsit o urmă) a tremura dând din coadă.



feather-brain [~brein]s.(om)uşuratic,fluşturatic,fluicră-vânt;descreierat;nechibzuit; ne statornic, secătură. feather-brained [~breind] adj. prostănac, prost; uşuratic, fluşturati c, nechibzuit, nestatornic; frivol. feather broom [~ bru(:)m] s. pămătuf pentru şters praful. feather brush [~ br*/] s. v . - f e a t h e r b r o o m . feather duster [~ idAsta'] s. v. f e a t h e r b r o o m : feathered [Tedod] adj. 1. acoperit sau împodobit cu pene, împănat. 2. asemănător penelor; des. 3. (fig.) înaripat, iute. 4. (f g.) bogat, avut; he is well ~ e un om cu dare de mână, nu duce lipsă de nimic. feather -edge [Tedoed3,'--'-] s. (constr.) pilă rombică. feather grass [Ted? gra:s] s. (bot. ) colilie, negară, pănuşiţă, părul-zânelor (Stipa pennata). feather-head [~hcd] s. v. f e a h e r - b r a i n . feather-headed [~'hedid] adj. v. f e a t h e r - b r a i n e d . feather-heeled [~hi:ld] adj. sprinten; iute de picior. featheriness [Tedari nis] s.v. f e a t h e r i n g (1). feathering [Tedarin] s. 1. penaj (şi fig.). 2. (arhit.) feston. feathering paddle [~ 'paxll] s. (mar.) ramă articulată. feather key [Teds ki;] s. (tehn.) pană de ghidare. featherless ['fetalis] aay. (înv.) fără pene. fe ather-moss [Tedamas] s. (bot.) bungiac. 2. pana-gâştei (specii de muşchi din genul Hyp num). feather-pated [~,peitid] adj. v. f e a t h e r - b r a i n e d . featherst itch [~stitf] s. cusătură în zigzag (la lucrul de mână). feather-veined [~veind] aay. (bot .) penat. feather weight [~weit] s. 1. persoană sau obiect foarte uşor. 2. (sport) b ox, categoria pană. 3. (sport) cea mai uşoară greutate care poate fi purtată de un cal d e curse. 4. (fig.) persoană fără greutate. feathery [Tedari] aay. 1. acoperit sa» împodobi t cu pene, împănat. 2. asemănător unei pene, ca o pană, uşor; trivial. featly [Ti:tli] I. a v. 1. cum se cuvine, bine,întocmai; cu îndemânare. 2. (înv.) cu agilitate, cu uşurinţă; rep , iute. featural [Tilt/oral] aay. referitor la trăsături (mai ales la trăsăturile feţei). feature [Ti:tjar] I. s. 1. particularitate, caracteristică, trăsătură, trăsătură caracteris semn; însuşire; detaliu. 2. aspect exterior, mină, aer, aparenţă, formă;pi. figură, trăsăt eţei. 3. punct de vedere. 4. articol (de ziar). 5. (amer.) număr senzaţional, număr de a tracţie; film de mare succes. 6. rubrică fixă (înpublicaţii). 7. (radio) emisiune fixă. II. vb. tr. 1. a înfăţişa, a descrie, a zugrăvi. 2. a reprezenta pe ecran. 3. a prezenta (un a ctor) în rolul principal. 4. (fam.) a se asemăna cu, a semăna cu, a avea trăsături asemănăt e cu. featured [Ti:tfad] adj. (în cuvinte compuse) cu trăsături; hard-~ cu trăsături dure; well— frumos, cu trăsături frumoase; iii— urât, cu trăsături urâte. featureless [Ti:tjalis . 1. lipsit de trăsături caracteristice; inexpresiv. 2. fără formă, diform. featurely [Tkt /ali] adj. frumos. feature-story [Ti:tJa'sto:ri] s. (amer.) reportaj. feature sy ndicate [~ isindikit] s. (amer.) sindicat de presă, agenţie care distribuie material e de presă redacţiei ziarelor pentru a fi publicate simultan. featurette [.fi:tJo're t] s. (cin.) film artistic de scurt metraj, completare. feature writer [~ .raita 1"] s. autor de reportaj, reporter. febricitant [fi'brisitant] aay. v . f e b r i f i c . febricity [fi'brisiti] s. (med.) febrilitate, stare febrilă. febriculă [fi 'brikjula] s. (med.) febră uşoară şi trecătoare. febriculose [fi'brikjulous] adj. (med.) c are are febră uşoară. febrifacient [ifcbri'fei/ant] adj. v. f e b r i f i c. febrific [fi'brifik] adj. (med.) care produce febră, febril. febrifugal [fi'brifjugal, ifeb ri'fjurgal] adj. v. f e b r i f u g e (I). febrifuge [Tebrifju:d3] (med.) I. adj . febrifug; antipiretic. II. s. febrifug, remediu împotriva frigurilor. febrile [T i:brail] adj. febril, înfrigurat (şi fig.). febrility [fi'briliti] s. (med.) febrili tate, febră. February [Tebruari, -rur-] s. februarie, făurar. fecal [Tufei] adj. 1. fecal; excremental. 2. rezidual. feces [Ti:si:z] s. (lat.) 1. drojdie, reziduu. 2. baligă, fecale, excremente; gunoi, murdărie. fecial [Thiol, -Jial] adj. heraldic, care ţine de armorii şi blazon. fecit [Ti:sit, feikit] part. trec. (lat., despre un tablou) executat / făcut de. feck [fek] s. (scot.) 1. eficacitate, folos, valoare . 2. putere. 3. sumă, cantitate, volum, număr. fecket [Tekit] s. (sco(.) vestă, jiletcă. feather-bed [feSobed,'--'-] s. saltea de puf; plapumă de puf, pilotă. feckless [Tek lis] adj. 1. ineficace; ineficient. 2. fără valoare. feather-bed campaigner [~ ka;m' peinor] s. 1. (mii.) soldat care a stat prea mult în spatele fecula [Tekjula] s. ( chim.) feculă, amidon. frontului. 2. (fig.) persoană comodă. feculence [Tekjulans] s. 1. depunere, sediment, drojdie; aspect tulbure. 2. glod, noroi, feather bedding [~ibedirj] s. (amer.) 1. politică de limitare a orelor de lucru în vederea evitării şoma



 jului într-o întreprindere în care s-a introdus automatizarea. 2. reglementaretină. 3. e xcremente, fecale, murdărie. feculency [Tekjulansi] s. v. f e c u l e n c e . impu să patronilor în vederea menţinerii în slujbă a muncitorilor unei întreprinderi în feculent ekjulont] adj. 1. feculent, care conţine drojdie / reziduuri / sedimente. care s-a introdus automatizarea. 2. noroios, gloduros; tulbure, murdar; plin de impurităţi; fecal. feather bird [Teds bord] s. (omit.) privighetoare-cenuşie (Sylvia cinerea). fecund ['fi:kond, 'fek-, -kAnd] adj. roditor, fertil, mănos; fecund, productiv, p rolific, feather boarding [~ ito:dirj] s. (constr.) înveliş de scânduri pentru a feri un zid sau rodnic (şi fig.). un acoperiş de ploaie.



 353 feeler blade



6. (tehn.) alimentator, dispozitiv de alimentare; mecanism de avans. 7. (electr. )fider,cablu de alimentare, arteră electrică. 8. (ferov.) linie ferată secundară. 9. tro acă, covată; iesle. 10. (fig.) ocrotitor, sprijin(itor), susţinător; protector. feeder c able [~ kcibl] s.v. f e e d e r (7). feeder floor [~ fb: r ] s. (metal.) gura de alimentare a furnalului. (şifig.). fed1 [fed] past şi part. trec. de la f e e d (I) . feeder grain [~ grein] s. cereale furajere. fed2 s. (sl.) agent federal (prese , de la F e d e r a l o f f i c e r ) . feeder greens [~ gri:nz] s. /;/. ierburi furajere. fedary ['fedari] s. (înv.) membru al unei confederaţii sau ligi, aliat. f eeder line [~ lain] s. 1. (electr.) circuit de alimentare. 2. (ferov.) ramificaţie , federacy [Todaresi] s. v. f e d e r a t i o n . feeder screen |~ skri:n] s. (t ehn.) sită, ciur. federal [Tedsral] I. adj. federal, unional. II. s. 1. federalist , membru al unei federaţii feeder switchboard [~iSwitfbo:d] s. (electr.) tablou / panou (principal) de distribuţie, sau ligi. 2. (mil. ist. S.U.A.) soldat unionist (din Războiul de Secesiune, J86Î-1865). feed floor [Ti:d fb: r ] s. (metal.) gură de a limentare a furnalului, Federal Building [~ 'bildirj] s. the ~ (canad.) clădirea a dministraţiei orăşeneşti locale. feed gear [~ gisr] s. (tehn.) dispozitiv de încărcare sau e alimentare, Federal City [~ .siti] s. (folosit ca supranume) oraşul Washington. feed glass [~ glo:s] s. (tehn.) indicator / sticlă de nivel. federalism [Tedsraliz pm] s. federalism, sistem federal. feed governor [~ igAvans1"] s. (tehn.) regula tor de alimentare, federalist [Tedsrslist] s. federalist; aliat. feed grinder [~ igrainda1"] s. uruitoare de grăunţe. federalization [Vfedarslai'zei/an] s. federali zare. feed head [~ hed] s. 1. (metal.) maselotă. 2. (tehn.) presiunea apei de alim entare, federalize [Tcdarslaiz] vb. tr. a alcătui o confederaţie împreună cu; a se uni înt r-o feed heater [~ ihi:t3r] s. (tehn.) preîncălzitor, economizor. federaţie cu; a intr a într-o ligă cu / într-o uniune cu. feed hopper [~ -hnp3r] s. (tehn.) pâlnie / buncăr de alimentare; gură de şarjare. Federal officer ['fedsral ofiss1"] s. agent federal. fe ed-in [Ti:din] adj. (tehn.) de alimentare. Federal Parliament [~ 'paibmant] s. t he ~(canad.) Parlamentul Federal (al Canadei). feeding [Ti:dirj] s. 1. hrănire. 2. hrană; high~traibun.3. păşune. 4.(tehn.) alimentare, Federal Reserve Bank ['fedaral ri 'Z3:v 'ba?nk] s. (amer.) bancă aparţinând sistemului feeding apparatus [~ laspa'rcitas ] s. (tehn.) dispozitiv de alimentare, federal de rezerve, bancă federală de rezerve . feeding bottle f~ -botl] s. biberon. Federal Reserve System [— 'sistim] s. (amer .) sistemul băncilor federale de rezerve. feeding box [~ boks] s. troacă (pentru hra na animalelor). r Federal Register [~ 'red3iste ] s. (amer.) buletinul oficial a l guvernului S.U.A. feeding canal [~ ks-na^l] s. canal de alimentare, federal st ates [~ 'steits] s. pi. (ist. S.U.A.) nume dat statelor din Nord în timpul Războiulu i feeding head [~ hed] s. v. f e e d h e a d (1). de Secesiune (1861-1865). feed ing strength [~ strenO] s. (m/7.) efectivul serviciului de aprovizionare, federa ry ['fedarari] s. v. f e d a r y . feeding transformer [~ trasnsifo:ni3r] s. (te hn.) transformator de forţă. federate I. ['fedsrit, -reit] adj. federal, unit, aliat . II. [Tedsreit] vb. tr. a uni pe bază feeding vent [~ vent] s. coş vulcanic, diatre mă. de principii federale. feed performance ['fi:d potfoimons] s. (tehn.) capacita te de alimentare. federation [.feda'rcijan] s. federaţie, confederaţie, ligă, alianţă. fee d pipe [~ paip] s. (tehn.) conductă de alimentare. federative ['fedarativ, -reit-] adj. federativ, unit, aliat, confederat. feed pump [~ pAmp] s. pompă de alimentar e. fedora [fi'doura] s. (amer.) un fel de pălărie de pâslă. feed rack [~ rffik] s. iesle . feds [fedz] s. pl. (sl.) agenţi ai Biroului Federal de Investigaţii din S.U.A. fee d rod [~ rod] s. (telm.) axul avansurilor. fed up ['fed 'Ap] adj. (fam., fig.) săt ul până-n gât. feed roller [~ .roula1"] s. (tehn.) valţ alimentator; cilindru de aliment are. fee [fi:] I. s. 1. onorariu; retribuţie; recompensă; bacşiş. 2. cotizaţie. 3. taxă şco feed screw [~ skru:] s. (tehn.) şurub clicoidal, melc, şnec de alimentare. 4. (ist. ) fief, feudă; Great Fee moşie luată în arendă de la Coroană. 5. proprietate creditară. fee haft [~ /o:ft] s. 1. (telm.) arbore de comandă. 2. (auto) arborele secundar din 6. (înv.) vite. II. vb. tr. 1. a plăti un onorariu sau salariu (cuiva); a da bacşiş (cuiva ). cutia de viteze. 2. (înv.) a mitui, a corupe. 3. a închiria, a angaja, a tocmi. f eed space [~ speis] s. (tehn.) cameră de alimentare. fee absolute [Ti: 'a?bsplu:t]



 s. v. f e e s i m p l e . feed spindle [~ rspindl] s. (tehn.) bară de avans; şurub conducător. Feebie ['fi:bi] s. (amer. sl.) agent ai Biroului Federal de Investigaţii . feed worm [~ W3:m] s. v. f e e d s c r e w . feeble [Ti:bl] I. adj. 1. slab, d ebil, plăpând. 2. neînsemnat, infim, neglijabil, inferior; fee-faw-fum ['fi:To:'fAm,'-'-] I. in/erf exclamaţia căpcăunului în basmele englezeşti. nepotrivit. II. vb. tr. (înv.) a slăbi, a seca (puterea, energia). 11. s. ameninţare ridicolă. feeble-minded ['fkblma indid] adj. 1. debil mintal, oligofren, deficient; slab de minte, fee grief [~ g ri:f] s. durere proprie. prost, sărac cu duhul. 2. (Jig.) nehotărât; lipsit de curaj, fricos. feeing market ['fi:irj >ma:kit] s. (scot.) târg / bâlci unde se angajează munc itorii agricoli feeble-mindedness [-nis] s. debilitate mintală, oligofrenie; defic ienţă, prostie, cu anul. naivitate. feel [fi:l] I. past şi part. trec. felt [felt] vb. A. tr. 1. a simţi, a resimţi. 2. a percepe, feebleness [Ti:blnis] s. slăbiciune, lipsă de putere, debilitate, lipsă de energie, neputinţă; a pipăi, a palpa; to ~ the edge of a knife a încerca lama / tăişul unui cuţit; (jig.) to ~ infirmitate; beteşug. one's feet / legs / wings a simţi pământul sub picioare, a se simţi în putere, a avea încredere feeblish [Ti:bli/] adj. slăbuţ, pirpiriu. în sine; to ~ the pulse of a pipăi / a lua pulsul (cuiv a) (şifig.); to ~ one's way a) a-si feebly ['fi:bli] adv. slab, prost. feed1 [fi:d ] I. past şi part. trec. fed [fed] vb. A. tr. 1. a hrăni, a alimenta, a nutri; a da croi drum pipăind, a merge pe dibuite; a tatona terenul, a explora (şifig.); b) a se orienta. de mâncare (cuiva); a nutri, a întreţine (şifig.); he fed him with the hope of liberty îi 3. a presupune, a socoti, a considera; I ~ it my duty socotesc de dato ria mea. 4. a presimţi. C dădea mereu speranţa că va fi liber. 2. a paşte, a da nutreţ (vit lor). 3. a întreţine, 5. (şi to ~ out) a cerceta, a sonda. * * the ship ~s her helm va sul e manevrabil. B. rejl. a aproviziona cu materialul necesar (o maşină). 4. to ~ o ne's eyes on a privi cu plăcere, a se simţi / a fi conştient de valoarea sa. C. intr. 1. a se simţi, a-i fi...; I ~co!d mi-c frig; a-si desfată ochii privind la; to ~ up a îngraşă, a îndopa, a hrăni forţat. B. intr. 1. a mânca, to ~ the heat a fi sensibil la că to ~ angry a se supăra; to ~ certain a fi sigur; to ~ a se hrăni. 2. to ~ on / upon a se hrăni cu; a se nutri cu (şifig.). II. s. 1. alimentare, bound to say a se simţi d ator să spună; to ~ cheap a) a simţi o jenă, a nu se simţi la alimentaţie, hrănirc, hrană; furaj; (fam.) to be off one's ~ a nu avea poftă de îndemână; b) a încerca un sentiment de umilire, a se simţi umilit /înjosit; to ~ like (eating mâncare; out at ~ la păscut / păşun t; (despre peşti) on the ~în căutare de hrană. 2. porţie, etc.) a fi dispus să, a fi înclin să, a avea chef să (mănânce etc.); (fam.) to ~ empty a-i raţie (de nutreţ). 3. (înv.) păşun z. 4. (telm.) alimentare cu material; material de fi foame; to ~ fine a se simţi f oarte bine; to ~ funny a nu se simţi bine; to ~ like a boiled rag a se simţi foarte prost / foarte slăbit / distrus; to ~ like a fighting cock a fi / a se alimentare. 5. (înv.) prânz; mâncare. simţi în formă, a se simţi la înălţime; to ~ like a fish out of e simţi ca peştele feed2 past şi part. trec. de la f e e . pe uscat; a nu se simţi în apel e sale / în clementul său; (amer., fam.) to ~Iike a million feed apparatus [Ti:d -as patreitos] ş. (tehn.) alimentator, dispozitiv de alimentare. feedback [Ti:dba;k] s . 1. (fiz. etc.) reacţie inversă. 2. (cib., psih.) conexiune inversă, dollars a se simţi grozav de bine; to ~ low a fi abătut; (amer.) to ~ mean a se simţi ruşinat sau vinova t; a se simţi prost; to ~ seedy a se simţi prost; to ~ shaky a se simţi feedback. nesi gur pe picioare; a se simţi dărâmat; to ~ small a se simţi umilit; (amer.) to ~ like fee dback compensator [~ ikompenseita1"] s. (cib.) compensator de reacţie. putting smb . on a avea dorinţa de a ajuta pe cineva; it ~s like rain probabil (că) o să feed belt [~ belt] s. (telm.) curca de alimentare. feed box [~ boks] s. 1. (tehn.) pâlnie d e încărcare; cutie de avansuri. 2. (metal.) pâlnie plouă; se pare că va ploua; how do you ~? cum vă simţiţi? 2. to ~ about for a pipăi (cu ac), a căuta (cu ac.), a sonda (cu ac); t o ~ strongly about a avea păreri categorice sau de turnare. vederi foarte precise despre; to ~after a căuta (ceva) pipăind; to ~for a) v. t o ~ a f t e r; feed change [~ t/eind3] s. (tehn.) mecanism de avans. b) (mii.) a lua contact cu (inamicul) ; c) a avea simpatie / milă etc. pentru, a compătimi; feed chute [~ /u:t] s. (tehn.) jgheab de alimentare / încărcare. 0 to ~ up to a fi în stare să; to ~ with a împărtăşi sen tele cuiva, a simpatiza cu. * * how feed cock [~ kok] s. (tehn.) robinet de alim entare. it ~s ce înseamnă; do you know how it ~s to lose a friend? ştii (tu) ce înseamnă să feed crop ['fi:d krop] s. (agr.) cultură furajeră. pierzi un prieten? II. s. 1. simţ a l pipăitului, senzaţie; cold to the ~ rece la pipăit; the feed device [~ di.vais] s. ( tehn., agr.) distribuitor. cool ~ of senzaţia de rece a (ceva),- to get the ~ of s



 mth. a se deprinde eu ceva, a se feed ditch [~ dit/j s. canal de irigaţie. familia riza cu ceva. 2. simţire. 3. gust, miros. feed drum [~ drAin] s. (tehn.) alimentat or cu tambur. feeler ['fi:lor] s. 1. (zool.) tentacul, antenă, mustaţă; (jig.) to put out / to throw out / feed end [~ end] s. (tehn.) poziţie de încărcare. feed engine [~ -end3in] s. (tehn.) pompă / dispozitiv de alimentare. to send out a ~ a sonda tere nul. 2. (fig.) probă, încercare; balon de încercare. 3. (mil.) feeder ['fi:d9r]-s-1. mân cău, mâncăcios, om care mănâncă mult; dainty/fine ~ amator organ de informaţie. 4. cerectaş oadă; agent (de informaţie). 5. (tehn.) palpator; element sau cunoscător de mâncăruri ales e; gurmand; a greedy / high / gross ~ mâncău, găman; sensibil, sensor. căpcăun. 2. întreţin (înv.) parazit. 3. afluent; canal. 4. biberon. 5. bavetă, bărbiţă. feeler blade [Ti:b blc id] s. (tehn.) leră. fecundate ['fiiksndcit, Tck-, -kAn-] vb. tr. 1. a fecunda, a în sărcina; a face grea. 2. a face fertil, a face rodnic / roditor, a fertiliza; a po leniza. fecundation [rfkkan'dci/pn, .fck-, -kAn-] s. fecundare, fccundaţie; poleni zare. fecundity [fi'kAnditi, fi:'k-, fe'k-] s. fecunditate, fertilitate, product ivitate, rodnicie, rodire



 feeling 354



feeling [Tulii]] I. s. 1. simţire, simţ; percepere; sentiment; conştiinţă; ~of safety sent iment de siguranţă. 2. emoţie, tulburare, agitaţie; ~ ran high patima s-a dezlănţuit. 3. (s pl.) atitudine, stare de spirit; the general ~ was against him starea de spirit / opinia publică îi era potrivnică; good ~ bunăvoinţă; ill ~ duşmănie, ostilitate; to hurt 's ~s a jigni pe cineva. 4, sensibilitate, susceptibilitate; sentimentalism; to have no ~ a fi lipsit de simţire / rece; to have no ~ in a-i amorţi (piciorul etc.). II. adj. 1. simţitor, sensibil. 2. emotiv, sentimental; tandru. 3. înţelegător, compătimi tor. feelingly [-li] adv. 1. cu simţire. 2. cu tandreţe. 3. compătimitor, cu compătimire . feer [fb r ] s. (înv.) tovarăş, soţ; tovarăşă, soţie. fee simple ['fi: 'simpli s- proprie alodială, bun alodial. feet[fi:f],pl. de la f o o t 1 . feetless [Ti;tlis] adj. fără p icioare. feign [fein[ vb. A. tr. 1. a simula; a face pe (bolnavul); to ~ indifer ence a simula indiferenţă. 2. a inventa, a închipui, a născoci; a imagina; to ~ an excus e a născoci o scuză. B. intr. a se preface, a minţi. feigned [Teirid] adj. 1. prefăcut, simulat; inventat, imaginat, închipuit. 2. (te/m.) fictiv; fals; orb. feignedly [T einidli] aaV. prefăcut, cu prefăcătorie; de ochii lumii, (ca un) ipocrit. feignedness ţ' feinidnis] s.v. f e i g n i n g . feigner ['feino'] s. făţarnic, prefăcut, ipocrit; mi ncinos. feigning ['feinin] s. prefăcătorie, simulare, făţărnicie, ipocrizie. feigningly [li] adv. v. f e i g n e d l y . feint [feint] I. adj. prefăcut; simulat; inventat, imaginat, închipuit. II. s. 1. prefăcătorie, simulare; to make a ~ of a se preface, a simula, a face pe (adormitul etc.); he made a ~ of writing se prefăcea că scrie. 2. (sport) atac / asalt simulat; fandare aparentă; şiretlic. III. vb. intr. a face o m anevră de înşelare; a simula un atac. feirie [Ti:ri] adj. (scot.) sprinten, uşor; ager; repede, iute; activ, silitor, muncitor. feist [Fr.st] s. (amer. fam.) câine de cur te. feisty l'faisti] adj. (amer.) irascibil, certăreţ. feldspar ['feldspa:', 'fel-sp u:r] s. (mineral.) feld-spat. feldspath [TeldspaiS] s. v. f e l d s p a r . feld spathic [feWspîeOik] adj. (mineral.) feldspatic. feldspathose [feWspa;9ous] adj. v . f e l d s p a t h i c . felicific [.fkli'sifik] adj. (rar) care fericeşte. felic itate [fi'lisiteit, fe'l-] I. vb. tr. 1. a felicita, a aduce laude; a ura ferici re / noroc. 2. (înv.) a ferici, a face fericit. II. adj. (înv.) fericit, norocos. fe licitation [fi.lisi'tei/pn, feil-] s. felicitare, urare. felicitous [fi'lisitos, fe'l-) adj. fericit, norocos; reuşit; bine ales, potrivit; a ~ remark o observaţie justă. felicitously [-li] adv. fericit, reuşit, potrivit. felicity [fi'lisiti, fe'l] s. 1. fericire, beatitudine; desfătare. 2. reuşită, şansă; binecuvântare; eveniment feric t. 3. bunăstare, belşug. 4. pl. condiţii excepţional de bune. ■0- ~ of phrase exprimare fe ricită. feline [Ti:lain] I. adj. 1. (zool.) felin, de felină. 2. (fig.) şiret, prefăcut, viclean; răutăcios, duşmănos; (peior.) ~ amenities înţepături ascunse, vorbe muşcătoare / re. II. s. felină. felinity [fi(:)'liniti] s. felinitate. fell1 [fel] I. s. 1. pie le de animal, blană; ~ of hair plete. 2. (scot.) munte; deal într-b regiune stearpă şi m lăştinoasă. 3. (înv.) mânie. 4. (înv.) melancolie. II. adj. 1. (poetic) crud, sângeros, cru neomenos, barbar, feroce, de temut, sălbatic; diabolic; hidos, sinistru. 2. (scot .) foarte mare, uriaş, gigantic. III. vb. tr. 1. a doborî, a tăia, a da jos (un arbore ); 2. a căsăpi, a doborî (vite). 3. a tigheli, a tivi. fell2 past de la f a 11. felia [feb] s. (si.) v. f e 11 o w (1,1, 3). fellable [Tebbl] adj. care poate fi trântit / doborât; bun de doborât. fellah [feb], pl. fellahs [TebzJ sau fellaheen [Tebhiin, .febTiim] s. felah, ţăran egiptean. feller |'feb r ] s. 1. tăietor de lemne. 2. motor de tăiat lemne. 3. (sl.) v. f e 11 o w (1,1,3); (glumeţ) young ~-me-lad copil neastâm părat / zvăpăiat, un drac şi jumătate, un împieliţat. fellic ['felik] adj. (anat.) biliar. lifluous [fe'lifluos] adj. plin de fiere. felling [Telirj] s. doborâre, tăiere (a un ei păduri, a unui arbore). fellinic [fi'linik] adj. v. f e l l i c . fell-lurking [TeLbkirj] adj. (înv.) crunt, crud, feroce, neomenos. fellmonger [TelimArjgs'] s. neguţător de blănuri. fellness ['felnis] s. (poetic) cruzime, ferocitate. felloe ['fel ou] s. obadă; pervaz, toc. fellow ['felon, 'feb] I. s. 1. tovarăş, camarad, coleg, con frate; seamăn; egal; membru; ~ in misery tovarăş de suferinţă; old ~ dragă, frate, prietene odd ~ membru al unei societăţi de ajutor reciproc. 2. pereche; the ~ of a glove per echea mănuşii; these shoes are not ~s aceşti pantofi nu sunt pereche. 3. (fam.) om, in divid, ins, persoană; personaj; flăcău; băiat; boisterous ~ zvăpăiat; good-for-nothing ~ pi



 rde-vară, om (bun) de nimic; that's a fine ~! grozav băiat!; little ~ pici, copil(aş); good ~ bun băiat, băiat de viaţă; my dear ~ scumpul meu; the old ~diavolul; to play the good ~ a-şi duce viaţa în petreceri. 4. cercetător ştiinţific; membru al unei societăţi de etări ştiinţifice. 5. coasociat, copărtaş. 6. secătură, om de nimic, ticălos, lichea. 7. (s ck ~) (amer.) negru. II. vb. tr. a asocia; a potrivi, a îmbina, a împerechea, a pune de acord; a asorta. fellow-citizen [~'sitizpn] s. concetăţean. fellow-citizenship p sitizan/ip] s. concetăţenie. fellow counsellor [~ 'kaunsab'] s. coleg de consiliu. f ellow countryman [~ 'kAntriman] s. compatriot.



fellow-creature [~'kri:tbr] s. seamăn, aproapele. fellow-feeling [~'fi;lirj] s. 1. simpatie. 2. comunitate de vederi sau de interese. fellow heir [~ 'sa'] s. comdşt enitor. fellow helper [~ 'helps'] s. ajutor. fellow labourer [-.'leibsra'] s. co laborator, tovarăş, tovarăş de muncă. fellow-like [~laik] adj. (înv.) colegial; frăţesc. fe lodger [~ 'lod30r] s. colocatar, vecin de cameră. fellowly [Telouli] adj. v. f e l l o w - l i k e . fellow-man [Telou'iruen], pl. fellow-men [~men] s. v. f e l l o w - c r e a t u r e . fellow prisoner [~ 'prizna'] s. tovarăş de captivitate / de celulă; coacuzat, codeţinut. fellow scholar [~ 'skobr] s. tovarăş de studii. fellow ser vant [~ 's3:vant] s. tovarăş de serviciu. fellowship [TeloH/ip] I. s. 1. tovărăşie, sentim ent tovărăşesc, prietenie; frăţie; camaraderie, sociabilitate; good ~ sentiment tovărăşesc. univ.) agregaţie, grad de agregat. 3. corporaţie; comunitate, societate. II. vb. tr. (rar) a însoţi. fellow soldier ['felon 'sould33r] s. (mil.) tovarăş de arme, camarad. f ellow student [~ 'stjuidant] s. (univ.) coleg de studii / studenţie, coleg la univ ersitate. fellow sufferer [~ 'shtsrs'] s. tovarăş de suferinţă. fellow townsman [~ 'taun zmon] s.v.fellowcitizen. fellow traveller [~ 'traovb'] s. 1. tovarăş de drum. 2. sim patizant al unui partid politic. 1 felly ['feli] adv. cu cruzime. felly2 s. obadă, jantă. felo-de-se ['fi:loudi:'si:], pl. felones-de-se [fi:'lounis~] san felos-dese [Tulouz--] s. 1. (yur.) sinucigaş. 2. sinucidere. felon1 [Tebn] I. s. (jur.) de lincvent, criminal. II. adj. rău, crud; neomenos, ticălos, mizerabil, trădător; ~ deed f aptă ticăloasă. felon2 s. (med.) panariţiu, sugel. felonious [fi'lounios, fe'l-] adj. 1. rău, perfid, trădător, scelerat. 2. (;'ur.) premeditat, cu rea intenţie. feloniously [li] adv. 1. cu perfidie, trădător, criminal. 2. (yur.) cu intenţie criminală, cu premedi tare. feloniousness [-nis] s. v. f e l o n y . felonous [Tebnos] adj. v. f e l o n i o u s . felonry ['febnri] s. bandă, gaşcă de criminali. felony [Tcbni] s. 1. deli ct, crimă de drept comun; crimă gravă. 2. (înv.) încălcare a jurământului de credinţă; (jur pitală. felsite [Telsait] s. (mineral.) felsit. felspar ['felspo:'] s. v. f e 1 d s p a r. felstone [Telstoun] s. v. f e l s i t e . felt1 [felt] I. s. pâslă; fetru; pălărie de fetru. II. vb. A. tr. 1. a face pâslă din. 2. a acoperi cu pâslă. B. intr. a se ace ca pâslă. III. adj. de pâslă; de fetru. felt2 past si part. trec. de la f e e l (I). felt board ['felt bo:d] s. carton asfaltat. felter [Telt3r] I. vb. tr. v. f e 1 11 (II, 1) II. s. pâslar. felting ['feltin] s. 1. pâslire, proces de fabricare a pâsle i. 2. pâslă; fetru. felucca [fe'Uks, fi'l-] s. (mar.) felucă. female [Tiimeil] I. adj. 1. feminin, femeiesc, de sex feminin. 2. (fig.) slab, delicat. II. s. 1. femeie , muiere; parte femeiască, fată. 2. (zool.) femeiuşcă, femelă. female adapter |Turned a'da spts'] s. (tehn.) mufă de îmbinare cu filet interior. female child [~ t/aild] s. fet iţă, copilită. female cornel [~ 'kornal] s. (bot.) sânger (Cornus sanguined). female fri end [~ frend] s. prietenă; female impersonator [~ im'psrsaneits'] s. (teatru) acto r care joacă în travesti. femaleness [Tmueilnis] s. feminitate. female nozzle [Turne d 'nozl] s. (tehn.) contraajutaj. female penitentiary [Ti:meil ,peni'tenbri] s. în chisoare de femei. female rhyme [~ 'raim] s. (metr.) rimă feminină. female screw [~ skru:] s. (tehn.) şurub tubular. . female suffrage [~ 'sAfrid3] s. dreptul de vot al femeilor. femality [fi'msliti] s. v. f e m i n a l i t y (1). femcee [Temsi;] s. (amer. radio, TV) prezentatoare a unui program de radio-televiziune (prese, de la f e m a l e m a s t e r o f c e r e m o n i e s ) . feme [fem, fa:m] s. (; '«r.) femeie, soţie, nevastă. feme-covert [Tem'kAVat] s. (jur.) femeie căsătorită. feme-sol [~'soul] s. (jur.) 1. fată. 2. văduvă. 3. femeie căsătorită cu foaie dotală. feminacy [Tei nosi] s.v. f e m i n a l i t y (1). feminal [Teminal] adj. v. f e m i n i n e . feminality [femi'nasliti] s. 1. feminitate. 2.pl. apucături femeieşti. femineity [if emi'ni:iti] s. (rar) feminitate. feminie [Temini] s. colectivitate feminină; total itatea femeilor. feminine ['feminin] adj. 1.1. feminin, propriu femeilor, femeie sc. 2. feminin, tandru, delicat, plăpând. II. s. (gram.) (genul) feminin. feminine e



 nding ['feminin 'endin] s. 1. (lingv.) sufix feminin. 2. (metr.) terminaţie femini nă, vers feminin. feminine gender [~ d3endsr] adj. (gram.) genul feminin. feminine ly ['femininii] adv. ca o femeie, femeieşte, muiereşte. feminineness [Temininnis] s. v. f e m i n i t y . feminine rhyme ['feminin 'raim] adj. (metr.) rimă feminină. fem ininity [rfemi'niniti] s. 1. feminitate. 2. (fam.) sexul femeiesc, femeile. femi nism ['feminizam] s. feminism.



 355 ferrandine



feminist [feminist] s., adj. feminist. feministic [.femi'nistik] adj. feminist. feminity [fi'miniti] s. feminitate. feminization [ifeminai'zei/an] s. feminizare ; efeminare; molesire. feminize [Teminaiz] vb. tr. a feminiza; a efemina, a moleşi . femme [fu:m] s. (fr.) femeie, doamnă. femme-covert [Tem'kAvat] s. v. f e m e - c o v e r t . femme-sole [~'soul] s. v. f e m e - s o l e . femoral ['femoral] ad j. (anal.) femural. femur [Ti:nta,J s. (anat.) femur, osul coapsei. fen [fen] s. 1. mlaştină, mocirlă, smârc; the Fens regiune mlăştinoasă din Cambridgeshire şi Lincolnshi . bacterie. fen berry [~ -beri] s. (bot.) răchitele (Oxycoccus palustris). fence [ fens] I. s. 1. gard, îngrăditură; green (wire) ~ gard viu (de sârmă); to be on smb.'s ~ a fi de partea cuiva; to be on the other side of the ~ a fi în tabăra opusă; to be on th e same side of the ~ a fi în aceeaşi tabără, a ocupa o poziţie analoagă; to come down / to escend on the right side of the ~ a trece de partea învingătorului; (amer.) to mend one's ~s, to look after one's ~s a) pl. (fam. pol.) a-şi consolida situaţia politică (în vederea alegerilor); b) (fam.) a căuta să se împrietenească cu cineva sa» să-şi îmbunătăţe cu cineva; (amer.) to make a Virginia ~, to walk like a Virginia ~ a merge clătinând u-se, a nu se ţine pe picioare; (sl.) to rush one's ~s a acţiona prea pripit; to sto p to look at a ~ a) (despre cai, în timpul curselor cu obstacole) a se opri dinain tea barierei; b) (fig.) a şovăi, a se teme de greutăţi; to be/ to sit on the ~ a fi neut ru, a sta în în expectativă. 2. scrimă; scrimă cu floretă; arta de a scrima; master of ~a) crimer dibaci; b) (fig.) om arţăgos. 3. (sl.) tăinuitor de lucruri furate; cumpărător al l ucrurilor de furat. 4. (sl.) cuib saw gazdă de hoţi. 5. (telm.) cutie de protecţie. 6. (mil. etc.) apărare, barieră, stavilă. 7. (înv.) fortificaţie, apărare. II. vb. A. tr. 1. îngrădi, a împrejmui. 2. a proteja, a ocroti, a apăra. 3. a fortifica. 4. a interzice ( vânătoarea sau pescuitul într-un anumit loc). 5. (despre cai) a lua (un obstacol). 6. a ascunde (lucruri de furat). 7. a para (o observaţie). 8. to ~ about / in / round a înconjura, a îngrădi, a împrejmui; to ~off / out a respinge, a alunga, a izgoni. B. i ntr. 1. a scrima. 2. a răspunde echivoc / în doi peri. 3. to ~ with a question a se sustrage de la un răspuns, a răspunde la o întrebare printr-o altă întrebare. fenced [-t] adj. îngrădit, înconjurat cu gard, împrejmuit. fenceless [Tenslis] adj. fără apărare; fără deschis. fence mending [Tens 'mendin] s. (amer. pol.) acţiune de consolidare a poz iţiei, dusă de un deputat sau senator în circumscripţia sa electorală în vederea realegerii fence month [~ 'nunSJ s. lună în care vânatul este interzis. fence pole [~ poul] s. ( constr.) permac. fence post [~ poust] s. par de gard, bulumac. fencer [Tensar] s . 1. (sport) scrimer; maestru de scrimă. 2. (sport) săritor bun; cal care sare uşor pe ste garduri. 3. constructor sau reparator de garduri. fence roof ['fens ru:fj s. şopron. fence row [~ rou] s. razor, strat. fence season [~ 'si:zn] s. sezon în care vânatul este interzis. fence-sitter [~-,sit3r] s. (amer. polit.) 1. alegător şovăielnic / nehotărât. 2. persoană care stă în expectativă, persoană care se situează pe poziţii de tivă. fence-sitting [~isitirj] s. (amer. pol.) poziţie de expectativă. fence stake [~ steik] s.v. f e n c e p o s t . fence time [~ taim] s. v. f e n c e s e a s o n . fencible [Tcnsabl, -sib-] I. adj. capabil de apărare. II. s. pl. (ist.) miliţie, s oldaţi de miliţie. fencing [Tensirj] s. 1. împrejmuire. 2. arta de a mânui sabia; scrimă. 3. apărare, protejare. 4. material pentru împrejmuire. 5. tăinuire (a"e lucruri furate ). fencing cully [~ 'kAli] s. (sl.) tăinuitor sau cumpărător de lucruri furate. fencin g foil [~ foil] s. floretă. fencing glove [~ gUv] s. mănuşă de scrimă. fencing ken [~ ken] s. (sl.) cuib, ascunzătoare de lucruri furate. fencing master [~ .ma:star] s. mae stru de scrimă; profesor de scrimă. fencing match [~ meet/] s. meci de scrimă. fencing pad [~ pfed] s. plastron. fencing post [~ poust] s. parmac, bulumac. fencing sc hool [~ sku:l] s. şcoală de scrimă. fencing shoe [~ /u:] s. sanda de scrimă. fen clay [T en kleij s. (geol.) argilă de mlaştină. fen cricket [~ ikrikit] s. (zool.) coropişniţă, chi teriţă, conopişteriţă (Gryllotalpa vulgaris). fend [fendj I. vb. A. tr. 1. a apăra, a prote a, a păzi. 2. to ~ away a para, a îndepărta (o lovitură); to ~off a para (o lovitură) (si fig.). B. intr. 1. a rezista; a se apăra. 2. (scot.) to ~ for oneself a se îngriji d e sine însuşi. II. s. (auto) întreţinere. fender [Tends1] s. 1. grătar de sobă; paravanul v trei. 2. (mar.) tranchet; amortizor de şoc. 3. aripă (de trăsură sau automobil); gratie. 4. grătar de siguranţă (ia locomotive si tramvaie); (ferov.) botul locomotivei. fende



 r beam [Tends bi:m] s. 1. (arhil.) traversă oblică. 2. (ferov.) tampon la capătul lini ei ferate. fender board [~ bo:d] s. aripă de trăsură. fender bracket [~ ibrakit] s. (a uto) suport de aripă. fen duck [Ten d\k] s. (ornit.) raţă sălbatică (Anas sp. si alte spec ii de raţe sălbatice). fencstella [ifenes'tela, -nis't-] s. (bis.) sacristie.



fenestra [fi'nestra, fa'n-] s. 1. (anal.) fenestra, ureche medie. 2. (zool.) pată transparentă pe aripile unor fluturi. fenestral [fi'nestral] adj. 1. de fereastră. 2 . de perforat. 3. cu locuri transparente. fenestrated [fi'nestreitidl adj. v. f e n e s t r a l . fenestration [.fenes'treijan, -nis't-] s. (arhit.) aranjament şi proporţionalitate a ferestrelor la o clădire. fen fire [Ten Taiar] s. flăcăruie (în locur i mocirloase). fengite [Tend3ait] s. (mineral.) moscovit. Fenian [Ti:nian] (irl. ist.) I. s. 1. fenian. 2. garda personală a regelui Finn şi a altor regi antici din Irlanda. II. adj. fenian. Fenianism [Ti:nianizam] s. (ist.) fenianism. fenks [T enks] s. rămăşiţe din grăsime de balenă. fenland [Tenlamd] s. regiune mlăştinoasă. fenman [ , pl. fenmen [~] s. locuitor al unor ţinuturi mlăştinoase. fennec [Tenek] s. (zool.) f enec, vulpea deşertului (Fennecus zerda). fennel [Tenal] s. (bot.) molură, anason-ma re, chimin-dulce, secarea (Foeniculum vulgare). fennel flower [~ .flauar] s. (bo t.) chica-voinicului (Nigella damascena). fenny [Teni] adj. mlăştinos, cu smârcuri, mo cirlos, băltos. fen runners [Ten irAnaz] s. un fel de patine. fenugreek [Tenjuigrk k] s. (bot.) schinduf (Trigonellafoenum-graecum). feod... v. f e ud... feoff [fe f, fi:f] s. v. f i e f . feoffee [fe'fi:, fi:'fi:] s. (ist.) vasal. feoffer [Tef ar, 'fi:far] s. v. f e o f f o r . feoffment [Tefmant] s. (ist.) înfeudare, acorda re de feudă unui vasal. feoffor ['fefa:'] s. (ist.) senior feudal. feracious [fi'r ei/as] aay. (rar) fertil, fecund, roditor, rodnic, productiv. feracity [fi'raesi ti] s. (rar) fertilitate, fecunditate. ferae ['fiari:] s. pl. (lat.) fiare, anim ale sălbatice; animale de pradă. feral1 [Tiaral] adj. 1. sălbatic; neîmblânzit; nedomestic it. 2. (bot.) sălbăticit; de câmp. 3. grosolan, necivilizat. feral2 adj. 1. trist; fun ebru; lugubru, sepulcral. 2. fatal, mortal. fer-de-Iance [>feada'la:ns] s. (zool .) şarpe din Indiile Occidentale (Bothrops atrox). fere [fiar] s. (înv.) tovarăş, bărbat, soţ; tovarăşă, nevastă, soţie. feretory [Teritari] s. (bis.) 1. raclă, relicvariu; raclă cu ; mormânt al unui sfânt. 2. car funebru, dric. feria ['furia],p/. feriae [Ti:rii:] s . l.pl. zile de sărbătoare (la romani). 2. (bis.) zi obişnuită din săptămână (nici sărbătoa zi de post). ferial ['fiarial, -fer-] adj. care ţine de zilele de lucru. ferine [T iarain] adj. l.v. f e r a 1 (1) 2. (despre boli) malign. Feringhee [fa'rirjgi] s . (anglo-iiuiian) european. ferity ['feriţi] s. sălbăticie, barbarie, ferocitate. ferl y [Ta:li] (înv.) I. adj. 1. îngrozitor, înspăimântător, groaznic, de temut. 2. brusc, neaşt at; impetuos. 3. minunat; neobişnuit, ciudat, straniu, original. II. s. mirare, su rprindere, minune. III. vb. intr. a se mira, a se minuna. ferm [fa;ra] s. 1. (înv. ) fermă, moşioară. 2. (înv.) lăcaş, sălaş, locuinţă, reşedinţă. fermata [fea'mcuta] s. (muz nt I. [Ta:ment] s. 1. ferment, drojdie, maia, dospeală, plămadă; zimină. 2. (chim.) ferm ent, enzimă. 3. fierbere, frământare, zbucium. II. [fa(:)'menf] vb. A. tr. a provoca f ermentarea (cu gen.); a plămădi. B. intr. 1. a dospi, a fermenta; (despre băuturi) a f ierbe. 2. (fig.) a se agita; a se irita, a se înfuria. fermentability [fa(:)imenta 'biliti] s. fermentabilitate, capacitate de fermentare. fermentable [fa(:)'menta bl] adj. fermentabil, care poate fermenta. fermentation [ifa:men'teijan, -man-] s. fermentaţie, dospire; fierbere (si fig.). fermentation vat [~ vaet] s. (telm.) lin de fermentare. fermentative [fa:'mentativ] adj. care produce fermentaţia. ferm entativeness [-nis] s. fermentabilitate, capacitate de fermentare. fermenter [fa (:)'mentar] s. (telm.) lin de fermentare. fermentescible [ifa:man'tcsibl] adj. f ermentescibil, capabil de a fermenta. fermeture ['fa:mat/arl s. (mii.) închizător (d e puşcă). fermion [Taimion] s. (/iz.) fermion. fermium [Ta:miam] s. (chim.) fermiu. fern [fa:n] s. (bot.) ferigă (Filix sp.). fern beetle [~ rbi:tl] s. (zool.) licuri ci (Lampyris noctiluca). fern brake [~ breik] s. plantaţie de ferigi. fernery [Ta: nari] s. loc acoperit de ferigi; plantaţie de ferigi. fern-leaf [Ta:nli:f] s. 1. f runză de ferigă. 2. emblema Noii Zeelande. fern-owl [Ta:naul] s. (ornit.) caprimulg, mulge-capre, lipitoare (Caprimulgus europaeus). fern-seed [~si:d] s. (bot.) spo rii ferigii. fern shaw [~ /a:] s. desiş de ferigi. fernticle [Tamtikl] s. (fam.) p istrui. fernticled [Ta:ntikld] adj. (fam.) pistruiat, cu pistrui. ferny [Ta:ni] adj. 1. acoperit cu ferigi. 2. ca o ferigă, în formă de ferigă. ferocious [fa'rou/as, fi 'r-, fe'r-] adj. sălbatic, barbar, feroce; crud, crunt, nemilos. ferociously [-li]



 adv. sălbatic, barbar, feroce; crud. ferociousness [-nis] s.v. f e r o c i t y . ferocity [fa'rasiti, fi'r-, fe'r-] s. sălbăticie, barbarie, cruzime, ferocitate. fer randine [Terandin] s. ferandină (material din lână cu mătase).



 ferrara 356



ferrara [fe'ra:ra] s. (ist.) un fel de sabie, ferrate ['fereit] s. (chim.) ferat , sare a acidului feric. ferratin [Tercitin] s. (chim., biol.) feratină. ferrel [' feral] s. v. f c r r u 1 c. ferreous [Teriss] adv. v. f e r r o u s . ferret1 [T erit] I. s. (zool.) dihor (Mustela putorius). 2. (si.) cămătar. II. vb. tr. 1. (mai ales to go Mng) a vâna cu dihonii. 2. (şifig.) a adulmeca, a depista, a da peste / d e, a descoperi, a scoate la iveală; a cotrobăi, a căuta amănunţit în, a răscoli, a scotoci. to ~ away / out a izgoni (din vizuină). ferret2 s. panglică de bumbac sau mătase. fer reter [Terito1"] s. 1. vânător care vânează cu dihonii. 2. (jig.) persoană cu fler / cu na s fin / cu nas de copoi. ferret eye ['ferit 'ai] s. (fig.) ochi ager. ferriage [ Teriid3] s. 1. traversare, transbordare, trecere. 2. taxă de trecere cu bacul. fer ric [Terik] adj. (chim.) feric. ferriferous [fe'rifares] adj. care conţine fier. F erris wheel [Teris .wi:l] s. roată gigantică (în parcul de distracţii). ferrite [Terait] s. (chim., metal.) ferită. ferro-alloy [-ferou'seloi] s. (metal.) feroaliaj, alia j de fier. ferro-concrete [~'korjkri:t, -'konk-] s. beton armat. ferrocyanide [~ 'saÎ3naid, -nid] s. (chim.) sare ferocianhidrică. ferrocyanogen [~sai'a3nod3en] s. ( chim.) ferocianogen. ferroelectric [~i'lektrik| (/iz.) I. adj. feroelectric. II. ş. substanţă feroelectrică. ferromagnetic [~ma3g'netik] adj. (fiz.) feromagnetic. ferro - prussiate [~'prA/iit] s.v. f e r r o c y a n i d e . ferrotype [~taip] s. (fot .) ferotipie. ferrous [Teres] adj. (chim.) feros. ferrous metal [~ 'metl] s. met al feros. ferous salt [~ 's3:lt] s. (chim.) sare feroasă, ferruginated [fi'ruid^in eitid] adj. feruginos, cu proprietăţile sau de culoarea fierului. ferrugineous [fc'r u:d3inas, fs'r-] adj. v. f e r r u g i n o u s . ferruginous [fe'ru:d3inos, fo'r -] adj. 1. (farm.) feruginos. 2. (chim.) feros. 3. (despre culoare) ruginiu. 4. ruginit. ferruginous duck [~ 'dAk] s. (omit.) raţa-roşie (Aythya nyroca). ferrugo [f i'ru:gou, fo'r-] s. (bor.) rugină. ferrule [rferu:l, -ral] I. s. 1. inel, verigă; mu fă, manşon, cerc de metal; manşetă; obadă; bucşă. 2. (ferov.) linie de centură. 3. (mii.) t lcu. II. vb. tr. a pune un inel / o verigă / un cerc de metal la (ceva). ferry [Te ri] I. vb. A. tr. to ~ over across a trece / a transporta (pe cineva, ceva) cu b acul / cu barca / cu vaporul peste apă; a trece (un râu etc. cu bacul etc.). B. intr . (despre barcă, vapor) to ~over / across a trece dintr-o parte în alta (a unei ape) . II. s. 1. transport, trafic; trecere (dintr-im loc m altul). 2. feribot, pod p lutitor, ponton, bac; Charon's ~ barca Iui Caron; to take the ~, to cross the St ygian ~ a-şi da sufletul. 3. loc de trecere cu bacul. 4. serviciu de transport aer ian (militar). 5. (jur.) drept de trecere sau transportare; taxă de trecere sau tr ansportare, podărit. ferry-boat [~bout] s. v. f e r r y (II, 2). ferry bridge [~ b rid3] s. 1. (ferov.) transbordor; pod plutitor, bac; feribot. 2. (mar.) doc plut itor, mobil. ferry house [~ haus] s. 1. casa cantonierului de la podul plutitor / canton. 2. doc plutitor acoperit. ferryman [Terimon, -msen],/;/. ferrymen ['fe rimon, -men] s. podar, luntraş de la bac. ferry pilot ['feri .pailst] s. (av.) pil ot care conduce avioanele de la uzină la aeroport. fertile [Toitail, amer. -til] a dj. 1. fertil, roditor; îmbelşugat, abundent, bogat (si fig.); ~ in resources bogat în zăcăminte (minerale); a race ~ in genius un popor care a dat multe genii. 2. (despr e seminţe) eu putere de germinaţie; fecund. 3. care aduce fertilitate. fertility [fo ':tiliti] s. 1. fertilitate, rodnicie; abundenţă, belşug. 2. (fig.) bogăţie (a fanteziei e tc.) fertilizable [Toitiilaizobl] adj. fertilizabil. fertilization [ifoitilai'ze ifrn, -li'z-] s. 1. îngrăşare (a solului), fertilizare. 2. (biol.) fecundare, însămânţare. tilize [To:tilaiz] vb. tr. 1. a fertiliza, a îngraşă (solul). 2. (biol.) a fecunda, a în sămânţa. fertilizer [Ta:tilaizor] s. 1. (agr.) îngrăşământ artificial, îngrăşământ chimic. polenizator, fertilizer manure [~ ni3inju3r] s. (agr.) îngrăşământ (animal). ferula [Terj ulo], pl. ferulae [-li] s. (ist.) sceptru (al împăraţilor bizantini). ferule [Teru:l, amer. şi -rju:l, -ii] I. s. linie, nuia, varga (pentru pedepsirea şcolarilor); to be under the ~ a) a se găsi / a fi sub supravegherea cuiva, a fi în subordinele cuiva; b) a fi şcolar / ucenic / învăţăcel, a fi la şcoală / la învăţătură. II. vb. tr. a bate / aua. fervency [Tsivansi] s. înflăcărare, însufleţire, ardoare, fervoare; sârguinţă; avânt. ['fsivant] adj. fervent, înflăcărat; înfocat; impetuos; ~ desire dorinţă înflăcărată / arz ove dragoste fierbinte / puternică; ~ lover un îndrăgostit căruia i s-au aprins călcâiele;



 hatred ură neîmpăcată / implacabilă. fervently [-li] adv. fervent; cu înflăcărare, cu ardo cu pasiune; stăruitor. fervid [To:vid] adj. 1. înflăcărat, înfocat, fervent. 2. (poetic) f ierbinte, aprins; fervidly [-li] adv. cu înflăcărare, cu aprindere. fervour [To:vor] s . 1. ardoare, înfocare; zel; pasiune, patimă. 2. zăpuşeală, fierbinţeală, arşiţă, zăduf. Fe fesanain, -nin] î. adj. (despre versuri) obscen, grosolan, pornografic. II. s. 1. (ist. Romei) locuitor din Fescennia. 2. poezie pornografică / obscenă.



fescue [Teskju: ] s. 1. baghetă (pentru tablă, luirtă). 2. (bot.) diferite ierburi din genul Festuca. fescue grass [~ gra:s] s. (bot.) păiuş (Festuca sp.). fest [fest] s. (înv) 1.chef, veselie,petrecere,libaţiune.2.întrecere,sportivă,competiţie. 3. (amer.) în s bstantive compuse aduce o nuanţă-de intensitate: de ex.; castfest masă copioasă, masă îmbel ată; pepfest reuniune sportivă cu participare numeroasă; slugfest meci de box îndârjit. fe stal [Testl] adj. 1. de sărbătoare, sărbătoresc, festiv. 2. vesel, voios. 3. în sărbătoare, re nu lucrează. fester [Testa1"] I. vb. A. intr. 1. (despre răni) a supura; a coace. 2. a putrezi; a se strica. 3. (fig., despre invidie etc.) a fierbe, a clocoti. B. tr. a face să supureze (o rană). II. s. I. rană purulenta. 2. supuraţie, coacere; cop tură. festering [Testorirj] adj. (despre răni) care supurează, purulent. festival [Tes taval, -tiv-] s. 1. (muz. etc.) festival. 2. sărbătoare (naţională etc.), festivitate; h arvest ~ sărbătoarea recoltei / a secerişului. 3. petrecere, chef, ospăţ; to hold / to kee p / to make ~ a face chef, a petrece, 4. (aţr.) sărbătoresc, festiv; ~ day zi de sărbătoar e, zi festivă / sărbătoreasca. festive ['festiv] adj. 1. festiv, sărbătoresc; the ~season sărbătorile Crăciunului. 2. vesel, voios. 3. petrecăreţ, chefliu. festively [-li] adv. fes tiv; vesel. festiveness [-nis] s. caracter festiv. festivity [fes'tiviti] s. 1. veselie, voioşie, bucurie. 2. (mai ales pi.) festivitate, sărbătoare, solemnitate. fes toon [fes'tum] I. s. 1. feston; ghirlandă. 2. (arhit.) ornamentaţie în formă de ghirlandă. II. vb. tr. a împodobi cu ghirlande. fetal [Ti:tl] adj. (ca) de făt /.fetus, fetati on [fr'teijan] s. v. f o e t a t i o n . fetch1 [fet/] I. vb. A. tr. 1. a aduce (înapoi), a se duce să aducă; go and ~du-te şi adu; to send to ~ a trimite după; to ~ a do ctor a aduce un medic. 2. a stârni, a provoca, a face să curgă (lacrimi, sânge). 3. a im presiona, a fermeca, a încânta; a irita; to ~ the audience a impresiona publicul, a trece rampa. 4. a raporta, a aduce; a obţine (un preţ); these goods ~ a high price a ceste mărfuri se vând pe un preţ bun. 5. a da, a arde, a trage (o lovitură, un pumn); to ~a blow to smb. a-i căra cuiva un pumn, a-i trage una zdravănă. 6. a interesa, a atra ge; he ~es the girls are mare succes la fete. 7. a coborî, a face să coboare (preţuril e etc.). 8. to ~ down a doborî, a distruge (un avion etc.); to ~ out a scoate în rel ief, în evidenţă, la iveală; to ~ up «) a vărsa, a voma, a da afara; b) a egala, a ajunge ( e-cineva); c) a recupera, a ree|ştiga; d) a aminti, a pomeni, a reaminti (de). to ~ a circuit / compass a) a ocoli, a înconjura mult, a hoinări b) (fig.) a bate câmpii, a o lua pe ocolite sau pe departe; to ~one's breath a-şi trage (cu greu) răsuflarea ; to ~ and carry news a colporta ştiri, a purta vorba de colo până colo. B. intr. 1. ( despre câinii de vânătoare) a aduce vânatul, a aporta; ~! aport! 2. a umbla după ceva; to ~ and carry a face munci de mică importanţă, a presta servicii inferioare. 3. a aduna morţii. 4. a sosi, a ajunge. 5. to ~ about a ocoli, a o lua pe departe; to ~ away a scăpa, a se debarasa, a se smulge; to ~ through a) (mar.) a ajunge în port (în ciuda avariilor etc.); b) (fam.) a o scoate la capăt, a sfârşi cu necazurile; to ~ up a) a apărea, a se ivi, a ajunge, a sosi; b) a se opri; (amer.) a isprăvi, a termina, a sfârşi ; c) (dial.) a-şi reveni, a se înzdrăveni, a se întrema, a se simţi mai bine. II. s. 1. şir tlic, vicleşug, truc. 2. (mar.) calea vântului; it was a far ~ to Stepney era ca>; l ungă până la Stepney. 3. (înv.) efort mare. fetch2 s. strigoi, spirit. fetcher [Tetj3r] s, 1. căutător; ~and carrier a) servitor, slugă; om de alergătură; b) (fig.) slugă, sclav, emeie la toate. 2. câine de'aport. 3. (amer.) ispită, momeală, tentaţie. fetching [Tct/i nJ adj. (fam.) atrăgător, seducător, captivant, fermecător, impresionant. fetchingly [-l i] adv. seducător; captivant. fete [feit] (jr.) I. s. 1. sărbătoare; celebrare, solemn itate. 2. (zi) onomastică. II. vb. tr. a sărbători (pe cineva), a celebra. fete champe tre [~/an'pctr] (fr.) s. petrecere câmpenească, chermesă, picnic. fete day [~ del] s. (zi) onomastică, ziua numelui. fetid ['fetid, Ti-] adj. fetid, rău mirositor, puturo s. fetidity [fe'tiditi, fi:-] s. miros urât, duhoare, putoare. fetidness [Tctidnis , Ti:-] s. v. f c t i d i t y. fetish [Ti:ti/, Te-] s. 1. fetiş, amuletă. 2. (fig.) idol; fetiş. fetishism [-iz^m] s. fetişism, fetishist [-ist] s. fetişist. fetishistic [-istik] adj. fetişist. fetlock [Tetbk] s. smoc de păr de la chişiţa cailor; (sl.) hairy



 about / at / in the ~s necioplit, bădăran, rău crescut, mitocan, fără cei şapte ani de-aca grobian. fetlow [Tetlou] s. (vet.) abces (la copita unei vite). fetor [Ti:t3r] ş. (med. etc.) miros urât, putoare, duhoare. fetter [Tetor] I. fetters [Tetozj s. pi . 1.fiare,cătuşe. 2. (jig.) cătuşe, legături; constrângere; (prov.) no man loves his ~s, be they made of gold nimănui nu-i plac lanţurile, chiar de-ar fi făurite din aur. II. vb. ir. 1. a pune în lanţuri / în fiare. 2. (fig.) a încătuşa. fetterless ['fetalis] adj. libe , descătuşat (şifig). fetterlock [Tetsbk] s. piedică pentru cai. fettle ['feti] I. s. co ndiţie fizică, formă; in good ~ în condiţie (fizică) bună, în forniă; in fine ~ în formă bu . tr. 1. a bate, a lovi. 2. (dial, sau tehn.) a repara, a îndrepta, a pune în ordine . 3. (metal.) a căptuşi (cuptorul). B. intr. (dial.) a se agita (cu diverse treburi) . fetus [Ti:tos] s. v. f o e t u s. fetwa(h) [Tetwa] s. (arab) hotărâre a unui mufti u.



 357 fiddle



feu [fju:] s. (scot., jur.) 1. arendă perpetuă cu renta fixă. 2. pământ luat definitiv în a endă. feud1 [fju:d] s. vrajba, dihonie, duşmănie veche (adesea moştenită) între clanuri sau familii; deadly ~ duşmănie, ură neîmpăcată; to be at ~ with smb. a fi în duşmănie / în vraj a, a se duşmăni; to be at deadly ~ with smb. a se duşmăni de moarte cu cineva; to sink a ~ a se împăca. feud2 s. (ist.) feudă, fief. feudal [Tju:dpl] adj. (ist.) feudal. feud alism [-lizsm] s. (ist.) feudalism. feudalist [-list] s. 1. feudal. 2. adept / p artizan al regimului feudal. feudalistic [fju:dd'istik] adj. feudal. feudality [ fjm'dreliti] s. (ist.) 1. feudalism. 2. feudă, fief. feudalization [rfju:d3lai'zei /3n, -dali'z-] s. (ist.) feudalizare, transformare în vasali. feudalize [Tjurdslai z] vb. tr. 1. a feudaliza, a introduce sistemul feudal în. 2. a transforma în vasali . feudal lord ['fju:dal b:d] s. (ist.) senior feudal. feudal system [~ 'sistim] s. (ist.) sistem feudal, orânduire feudală, feudalism. feudatory [Tju:d3t3ri] (ist.) I. adj. vasal, supus, subordonat. II. ş. 1. vasal, feudal. 2. feudă. 3. stat vasal. feu de joie [pronunţia franceză] s. (jr.) salve sărbătoreşti. fever ['fi:V3r] I. s. 1. fe bră, călduri, temperatură; friguri; brain ~inflamaţie cerebrală; to have a ~ a avea febră, avea friguri / temperatură; his ~ has returned i-a revenit febra, i-au revenit fr igurile; to be in a ~ a fi agitat. 2. agitaţie, excitaţie nervoasă; nerăbdare; dor, nost algie; goană (după ceva). II. vb. A. tr. a cauza, a provoca febră (cuiva). B. i»ţr. a avea febră, a avea temperatură, a fi scuturat de friguri. fever blister [~ -blista1"] s. (med.) herpes care apare în timpul unei febre. fever-cooling [~>ku:lirj] adj. (me d.) care potoleşte frigurile, febrifug. fevered [Ti:v3d] adj. febril; agitat, exci tat, iritat; — imagination imaginaţie înflăcărată. feverfew [Tirvsfju:] s. (bot.) granat (C rysanthemum parthenium). fever fit [~ fit] s. (med.) acces de friguri, febră. fcve rheat [~hi;t] s. 1. (med.) febră, temperatură, călduri. 2. (fig.) punct de înaltă tensiune ; încordare maximă; his curiosity was at ~nu mai putea de / ardea de / murea de curi ozitate. fever-hospital [~ihospitl] s. spital de boli contagioase. feverish [Ti: v5ri/] adj. 1. febril, cu friguri; (med.) ~symptoms simptome febrile, stare febr ilă. 2. agitat, iritat, excitat, neliniştit. 3. (despre locuri) bântuit de friguri, fe verishly [-H] adv. febril, cu febrilitate. feverishness [-nis] s. (med.) stare f ebrila, febrilitate (şifig.). fever sore [Tirva so:r, ~sD9r[ s. v. f e v e r b l i s t e r . fever-stricken [~ars of his life ultimii câţiva ani ai vieţii sale; during the last / next ~ days z ilele acestea; he is a man of ~ words nu e prea vorbăreţ din fire; e un ora tăcut, e z gârcit la vorbă; with ~ exceptions cu puţine excepţii; trains every ~ minutes trenuri la interval de câteva minute; every ~ hours la interval scurt; every ~days fiecare a doua sau a treia zi, la interval de câteva zile; these ~ minutes of conversation aceste câteva minute de conversaţie; his visitors are ~ are rar oaspeţi, puţină lume îl viz tează; we are very ~, still ~er than yesterday suntem foarte puţini, mai puţini încă decât eri; his days are ~ zilele îi sunt numărate; such occasions are ~ asemenea ocazii su nt rare. 2. a ~ câţiva, câteva, niscai, niscaiva, ceva; I know a ~ people who cunosc cât eva persoane care; I have only a ~ pounds am numai câteva lire, nu am decât câteva lir e; a ~ more încă câţiva, încă câteva; quite a ~, not a -destul de mulţi, destul de multe, d , destule; he had a good ~enemies avea destui duşmani, avea mulţi duşmani; in a ~ minu tes peste câteva minute; a ~ minutes after six la şase şi câteva minute, câteva minute după se; just a ~ doar vreo câţiva, doar vreo câteva; ceva, puţini. II. pron. nehot. 1. puţini, puţine, vreo câţiva, câteva; many are called, but ~ chosen mulţi chemaţi, dar puţini aleşi f them have travelled puţini dintre ci au voiajat; there are very ~ of us suntem p uţini, puţin numeroşi; there are very ~ of us who can remember it puţini dintre noi îşi mai amintesc de aceasta; ~ are of this opinion puţini sunt de această părere; some ~ of th e survivors câţiva dintre supravieţuitori; some ~ of us remained to chat câţiva dintre noi rămaseră la taifas. 2. a ~ câţiva, câteva; unii; unele; I know a ~ of them cunosc pe câţiv



 pe unii dintre ei; we shall be a ~ vom fi doar câţiva; a ~ of us câţiva, unii dintre no i; a good ~ of the inhabitants o bună parte dintre locuitori; (fa/n.) there were a good ~ of them nu erau puţini; quite a (sau not a ~) have heard of it destul de m ultă lume a auzit de acest lucru, fewer [Tju(;)3r] adj. (comp. de la f c w) mai puţi ni, mai puţine; I have ~ books than you am mai puţine cărţi decât tine. fewness [Tjuinis] s. puţinătate, număr mic, sărăcie; raritate, fey [fci] adj. (scot.) 1. muribund, sortit mo rţii, pe moarte. 2. tulburat, înfierbântat, care aiurează, cu mintea tulbure, fez [fez], pl. fezes [feziz] s. fes. fiacre [fi'a:k9r] s. (fi.) birjă, trăsură de piaţă; cupeu. fian ce [fi'amsei, fi'o:ns- şi pronunţia franceză] s. (fi.) logodnic, fiancee s. (fr.) logo dnică. Fianna Fall [Ti:Qna To:l] s. (irl.pol.) partidul lui De Valcra (1882-1975). fiasco [fi'asskou] s. fiasco, eşec, insucces.



fiat [Taizet, Tăiat] (lat.) I. s. autorizaţie; decret, ordin, ordonanţă. II. vb. tr. a s ancţiona, a autoriza; a consimţi la. III. adj. autorizat, pornit din ordin. fiat mon ey [~ imAni] s. (amer. ec.) hârtie monedă / fără acoperire / cu curs forţat. flat value [~ «vaslju:] s. (ec) curs forţat. fib1 [fib] (fam.) I. s. minciună, gogoaşă, neadevăr. II. vb intr. a minţi, a spune minciuni, a se bărbieri. fib2 I. s. lovitură (la bo* etc.). II . vb. tr. a lovi, a snopi în bătaie, a burduşi. fibber [fibs'"] s. (fam.) mincinos, un ul care taie piroane, bărbier. fibre [Taib3r] s. 1. fibră, filament, fir; fibră lemnoa să, ţesătură; asbestos ~ fibră sau ţesătură de azbest; cellulose / rayon ~ fibră (de mătase ială; flax ~ fir de in. 2. (bot.) rădăcină adventivă. 3. (anat.) fibra. 4. (fa/n.) structu ra, constituţie; caracter. 5. (fa/n.) putere, energie. fibreboard [~ibo:d, -.bood] placa din fibre (celulozăpresată), placăfibrolemnoasă;P.F.L. fibred [Taibad] adj. 1. fi bros, filamentos. 2. (în cuvinte compuse) cu fibra, cu firul; finely— cu firul fin, cu fibra fină etc. fibreless [Taibalis] adj. 1. fără fibră. 2. (fam.) fără caracter; lipsit de energie. fibriform ['faibrifo:m] adj. fibros; fibriform, în formă de fibră. fibril [Taibril] s. 1. (anat.) ramificaţie fina a fibrelor (musculare sau nervoase). 2. ( bol.) radiculă. 3. fibrilă, fibră mică, filament. fibrillar [~3r] adj. fibrilar. fibrill ation [.faibri'lci/^n, ifibri-] s. 1. (med.) fibrilaţie. 2. (tehn.) fibrilare. fib rillose ['faibrilous, 'fib-] adj. (bot.) fibrilat, prevăzut cu fibre. fibrin [Taib rin] s. (chim.) 1. fibrină. 2. (şi plant sau vegetable ~) gluten. fibrinogen [fai'br in3d3en] s. (biol.) fibrinogen. fibroblast [ Tai bra-bl zest] s. (anat.) fibrobl ast. fibroid [Taibroid] I. adj. fibros, filamentos. II. s. (med.) tumoare fibroa să, fibrom. fibroin [Taibrouin] s. (biol., chim.) fibroină. fibroma [fai'broumoLp/. fibromata [-ta] s. (med.) fibrom. fibrosis [fai'brousis] s. (med.) degenerescentă fibroasă. fibrous [Taibrss] adj. 1. fibros, filamentos; aţos. 2. (fig.) tare, vânjos, vânos, călit, oţelit. fibrousness [-nis] s. calitate fibroasă (a unui ţesut etc.). fibro-v ascular [Taibrou'vasskjute1"] adj. (bot.)fibro-vascular,alcătuit din celule şi fibre . fibster [Tibst3r] s. (fam.) mincinos, om care spune braşoave / gogoşi, bărbier. fibu la [Tibjufo],pl. fibulae [Tibjuli:] sau fibulas ['fibjulaz] s. 1. (anat.) perone u. 2. (ist.) fibulă, broşa, agrafa. fibular [Tibjubr] adj. (anat.) peronier. ficelle [fi'sel] (jr.) I. adj. (text.) natur, crud. II. s. (sl.) şmecherie, truc, matrapa zlâc. fichu ['fi(:)/ju: şi pronunţia franceză] s. (fr.) batic, fişiu. fickle [Tiki] adj. n estatornic, inconstant, schimbacios, instabil, nestabil, schimbător; capricios; ~ friends prieteni de ocazie / nestatornici; ~ weather vreme schimbătoare, timp vari abil. fickle-minded [~'maindid] adj. capricios; nehotărât. fickleness [Tiklnis] s. n estatornicie, inconstanţă, nestabilitate, instabilitate; neseriozitate; fire caprici oasă. fico [Ti:kou] s. 1. sfârlă, bobârnac, plesnitură din degete. 2. lucru neînsemnat (v. f i g 1 3). fictile [Tiktail, amer. -til] adj. 1. ceramic, de argilă, de lut. 2. d e olărie. 3. plastic, moale, care poate fi modelat. fictile earth [~ a:0] ş. argilă pl astică. fictility [fik'tiliti] s. (mec.) plasticitate (a materialelor). fiction [' fik/pn] s. 1. ficţiune; născocire, scornire. 2. închipuire, imaginaţie; by ~ of the mind , works of ~romane, literatură imaginativă. 3. ficţiune, presupunere, prezumţie. 4. (mai ales polite ~) minciună convenţională. 5. (jur.) ficţiune de drept, presupunere, prezumţi e relativă. fictional [-^1] adj. 1. fictiv; născocit, scornit. 2. imaginativ, de dom eniul închipuirii / ficţiunii / imaginaţiei. fictionalize [-alaiz] v. tr. a romanţa. fic tionalized biography [Tik/an^Iaizd ba'iDgrsfi] s. biografie romanţată. fictioneer [i fik/a'nia1"] ş. (amer.) scriitor (prolific) de beletristica. fictionist ffikfanist ] s. povestitor, prozator, nuvelist sau romancier. Actionize [Tikjanaiz] vb. tr. 1. a literaturiza, a parafraza, a da o formă literară (unei întâmplări etc.). 2. a trata



 drept ficţiune / închipuire, 3. a romanţa. fiction monger ['fik/an 


 fiddle bow 358



un rol principal / însemnat / de conducere; to play second ~a) (muz.) a cânta (la) v ioara a doua; b) a juca un rol secundar, a fi pe linie moartă, a nu face marc lucr u; to play third ~ a fi a cincea roată la căruţă, a nu face (nici) cât o ceapă degerată, a juca nici un rol. 2. (mar.) masă de ruliu; fileu, reţea, dispozitiv care împiedică lucru rile să cadă de pe masă din cauza legănării vasului. II. vb. A. intr. 1. (fam.) a cânta la ioară, a fi lăutar saw scripcar. 2. a se agita, a se frământa, a se învârti de colo până co se afla în treabă, a se fâţâi; they ~d with their hats îşi frământau în mână pălăriile. 3. a mişcări la începutul reprizei. 4. to ~ about a tăia frunze la câini; a umbla teleleu (Tăn se) sa» haimana sa» de colo până colo (fără rost); to ~ at a se juca cu, a se distra cu; he ~s with painting îşi petrece vremea cu pictura, mâzgăleşte şi el, face pe pictorul. B. tr. . (fam.) a cânta (ceva) la vioară. 2. (sl.) a trage pe sfoară, a păcăli, a duce (cu preşul) a înşela, a îmbrobodi. 3. to ~away a risipi, a toca, a cheltui zadarnic, a azvârli pe f ereastră; he ~d away his time and strength şi-a irosit timpul şi banii. III. interj. p rostii! fleacuri! bancuri! aiurea! fiddle bow [~ bouj s. (muz.) arcuş. fiddle case [~ keis] s. cutie de vioară. fiddlededee [~di'di:] interi, v. f i d d l e (III). fiddle drill [~ dril] s. (tehn.) vrilă cu coardă. fiddle-faced [~ ifeist] aay. (si.) 1. cu faţa lungă, slab, scofâlcit. 2. solemn, serios, demn, ţeapăn. 3. trist, posomorât, p sac, mohorât. fiddle-faddle [~ifaedl] (fam.) I. s. 1. fleacuri, prostii, tâmpenii, b aliverne, aiureli, absurdităţi; flecăreală, pălăvrăgeală, trăncăneală. 2. bârfitor, cleveti , trândav, leneş. II. adj. prostesc, absurd, fără importanţă, neînsemnat, de nimic. III. vb ntr. 1. a trăncăni, a spune vrute şi nevrute. 2. a se afla în treabă, a-şi vârî nasul unde fierbe oala. 3. a-şi pierde vremea cu fleacuri. IV. inter/ v. f i d d l e (III). f iddle-head [~hed] s. (mar.) motiv decorativ sculptat la prova corăbiilor. fiddle-h eaded [~ihedid] adj. 1. de forma unei viori. 2. (fam.) prost; gol, găunos, care narc nimic în cap. fiddle maker [~ .meiko1] s. (muz.) lutier. fiddle-pattern [~.pxt an] aay. în formă de vioară. fiddler [Tidbr] s. viorist, scripcar, cobzar, lăutar (care ae obicei canta pe stradă); (prov.) if you dance you must pay the ~ dacă ai intrat în horă, trebuie să joci. fiddler-fish [Tidtafif] s. (iht.) peste din India de vest (Rl iinobatus percelleus). Fiddler's Green [Tidbz 'gri:n] s. («tar. pop.) raiul marina rilor şi al vagabonzilor, cu femei, băutură şi cântece; ţara unde curge lapte şi miere. fid -shaped [Tidljeipt] adj. în formă de vioară. fiddlestick [~stik] I. s. arcuş; (fam.) I d on't care a ~ puţin îmi pasă, mă doare în cot. II. inter/', pi. ~s v. f i d d l e (III). f iddle strings [~ istrirjz] l.s.pl. strune, coarde de vioară; (rar) to fret oneself to ~ a se istovi, a se omorî cu firea, a-şi amărî viaţa / zilele. II. inter/, v. f i d d l e (III). fiddley [Tidli] s. (mar.) deschizătură în partea de sus a magaziei. fiddley horse [~ ho:s[ s. (mar. sl.) sala maşinilor sau a motoarelor. fiddling ['ficblirj ] I. adj. (fam.) 1. gol, deşert; de nimic, uşuratic; frivol, ocupat cu fleacuri / cu prostii. 2. mărunt, meschin; fără importanţă, neglijabil. II. s. 1. cântatul la vioară. 2. oligr.) broşare, cusutul fasciculelor. fidelity [fi'dcliti, fai'd-] s. 1. fidelita te, credinţă, loialitate; fidelitate conjugală; ~ to one's principles constanţă / credinţă idelitate faţă de principiile sale. 2. exactitate, veracitate, precizie,fidelitate,c orectitudine, conformitate. 3. sinceritate,fidelitate,adevăr, veracitate. 4. (tel. ) fidelitate. fidelity bond [~ bond] s. (ec.) garanţie, gaj luat de patron pentru eventuala necredinţă a angajatului. fidfad l'fidfaed] adj., s. v. f i d d l e - f a d d l e d , IDfidget [Tid3it, amer. si -et] I. s. 1. (adeseori la pi.) agitaţie, n elinişte, stare agitată, tulburare, neastâmpăr; nervi, draci, nevricale, istericale; (fa m.) to give smb. the ~ a călca pe cineva pe nervi, a scoate pe cineva din fire / d in pepeni, a face nervi cuiva. 2. persoană neliniştită, nervoasă, neastâmpărată, titirez, s ază. 3. ceva care se mişcă neîncetat, sfârlează, titirez. 4. mişcare neîncetată. 5. foşnetu chii etc. II. vb. A. intr. 1. (si to ~ about) a se agita, a nu sta locului; to ~ with smth. a se juca cu ceva, a examina nervos ceva; don't ~ stai locului; nu t e mai bâţâi. 2. a fi neliniştit / agitat; a-şi face griji. B. tr. 1. a enerva. 2. a neliniş i (pe cineva), a tulbura, a pune pe jăratic. 3. a nu da pace (unui lucru), a se ju ca sa» agita neîncetat cu, fidgeter [-or] s. persoană nervoasă / neastâmpărată, pachet de n i. fidgetiness [-inis] s. nelinişte, neastâmpăr, nervozitate, frământare. fidgety [-i] adj . neastâmpărat, agitat, neliniştit; îngrijorat. fidibus ['fidibos] s. sul de hârtie cu car



 e se aprind lumânările sau pipa. fidicinal [fi'disinpl] adj. (muz.) referitor la (in strumentele de) coarde. Fido [Taidou] s. (av.) dispozitiv de înlăturare a cetii de p e terenul de aterizare (prin lămpi cu petrol). fid pin ['fid pin] s. v. f i d (2). fiducial [fi'dju:/iol, -sial, amer. -/sl] adj. 1. conic. 2. de încredere, demn de încredere. 3.încrezător. fiduciary [fi'djui/iari, -sio-[ I. adj. 1. (demn) de încredere , bazat sau întemeiat pe încredere. 2. referitor la încredere, confidenţial; ~ capacity / power putere izvorâtă din încredere. 3. fiduciar, întemeiat pe încredere generală. II. s. curator, epitrop, tutore, persoană de încredere. fiduciary money [~ -niAni] s. (ec.) monedă fiduciară sau de hârtie. fiduş Achates [Taidas o'keitiiz] s. (lat.) prieten cred incios; om de încredere; sprijinitor. fie [Tai] interi, ruşine! pfui! ~ upon you, ~ for shame ruşine!; to cry ~ upon smb. a face de ruşine, a dezonora, a face de două par ale. fief [fi:f] s. (ist.) fief, feudă, proprietate feudală.



field [fi:ld] I. s. 1. câmp; întindere mare de pământ; lan, ogor; izlaz, păşune, fâneaţă; a heat un Ian de grâu; (prov.) ~s have eyes and hedges ears gardurile au ochi şi zidur ile urechi. 2. (mai ales pi., adesea poetic) câmpie, şes, câmpuri, întinsul câmpiei; ţară, jurimile unui oraş; the Elysian ~s câmpiile elizee, raiul, paradisul. 3. (adesea pi. ) întindere, cuprins, suprafaţă, întins (al /narii, al cerului, de gheaţă, zăpadă etc.); (p ) the ~s of air văzduhul, aerul, nemărginitul cerului; the liquid ~s marea, oceanul, talazurile, tălăzuirca mării. 4. (fig.) câmp, domeniu, cuprins, întindere; in the whole ~ of our history în tot cuprinsul istoriei noastre; this is a wide ~ of speculation aceasta lasă câmp liber speculaţiei, aceasta reprezintă un vast domeniu de speculaţie; ~ for investigation câmp de cercetări. 5. domeniu, câmp de activitate, carieră, specialita te; to leave smb. a clear ~ a lăsa cuiva câmp liber de acţiune; he is eminent in his ~ e o somitate în specialitatea lui. 6. (opt.) câmp de vedere sa» de observaţie; it fille d the ~ of the telescope a acoperit tot câmpul de observaţie al telescopului. 7. (el ectr.) câmp electric; magnetic ~câmp magnetic. 8. (geol., mineral.) câmp, teren, bazin , regiune bogată în zăcăminte; coal ~ bazin, teren carbonifer; diamond ~ câmp diamantifer; gold ~ câmp, teren aurifer; oii ~ câmp / teren petrolifer, schelă de petrol. 9. (si b attle ~) câmp de bătălie / de luptă / de bătaie; army in the ~ armată în acţiune; to hold / tain the ~ a nu ceda terenul, a nu se da bătut, a lupta înainte; (fig.) he left his rival in possession of the ~ a părăsit câmpul de bătaie, s-a dat bătut, s-a recunoscut învi s; to conquer the ~ a cuceri câmpul de bătaie, a ieşi învingător în lupte; fair ~ and no fa our condiţii egale de luptă; another Richmond in the ~, there are two Kichmonds in t he ~ s a ivit un potrivnic / un rival I un concurent neaşteptat. 10. luptă, bătălie, bătai e, încleştare; to enter / to take the ~ a începe lupta; to keep the ~ a continua lupta , a nu se da bătut; in the ~ în luptă, în încleştare; a hard-fought ~ o bătălie grea / înve prigă; to leave the ~ a părăsi lupta; to lose the ~ a ieşi învins / bătut dintr-o luptă. 11 eren, loc de activitate; three geologists were sent into the ~ au fost trimişi tre i geologi pe teren. 12. teren destinat (special) unui anumit scop; circus ~ loc rezervat pentru instalarea circului; (av.) flying ~ teren de decolare, aerodrom. 13. (sport) teren sportiv, teren de sport; teren de fotbal etc. înconjurat de pis tă. 14. (sport) jucătorii, concurenţii sau participanţii la un meci sau concurs; a good ~ participare bună, concurenţi mulţi şi de valoare; (la rugbi) to run through a broken ~ a pătrunde printr-o spărtură a liniei adverse; (la curse) to bet against the ~ a pari a pe un cal câştigător, a merge pe un cal; (la curse) to back the ~ a paria împotriva fa voritului. 15. (auto, herald., monism.) fond. 16. (cine getica) grupul vânătorilor; câi nii hăitaşilor; to lead the ~ a fi în fruntea vânătorilor. II. adj. 1. (sport) de câmp, în liber; de teren (nu de pistă). 2. (agr., zool.) de câmp, câmpenesc. 3. referitor la pămân t. III. vb. A. tr. 1. a expune acţiunii soarelui şi aerului. 2. (sport) a respinge ( mingea); a opri sau prinde (mingea, la crichet, base-ball). 3. (sport) a alinia (o echipă); to ~ a weak team a alinia o echipă slabă. B. intr. 1. (sport) a fi jucător d e câmp (la crichet, rugbi, base-ball). 2. (curse) a paria împotriva favoritului. fie ld agent [Ti:ld icid3snt] s. agent de schimb pentru terenuri. field allowance f~ ailauons] s. (/nil.) soldă suplimentară, alocaţie de campanie. field angle [~ >a;ngl] s. (fot.) unghi de câmp. field artillery [~ a:itibri] s. (mii.) artilerie de câmp. field axis [~ lasksis] s. (fiz.) ax magnetic. field bag [~ basg] s. (mil.) raniţă. f ieldball [Tiildba:!] s. (amer. sport) joc care combină elemente de fotbal, baschet şi handbal. field basil ['fi:ld iba:zl] s. (bot.) cimbru, planta din genul Sature ja. field battery [~ ibastari] s. (mil.) baterie de câmp. field bed [~ bed] s. 1.



 (/nil.) post de campanie. 2. pat cu baldachin. field book [~ buk] s. (geol.) car net de note cadastrale; carnet de teren. field clerk [~ kla:k] s. (mil.) funcţiona r al armatei active. field company [~ ikAinpani] s. (/nil.) companie de pionieri . field corn [~ ko:n] (amer.) porumb furajer. field-cornet [~.ko:nit] s. magistr at municipal în Africa de Sud; judecător de pace. field court-martial [~ 'ko:tima:)3 l] s. (mil.) curte marţială (pe câmpul de lupta). field crop [~ krop] s. (agr.) cultură de câmp. field current [~ ikArant] s. (electr.) curent de excitaţie. field-day [~dei ] s. 1. zi în aer liber; zi de excursii; zi de teren; excursie a prietenilor natur ii etc. 2. picnic, garden-party, petrecere; zi de gală. 3. zi memorabilă / de pomină; zi mare, zi de sărbătoare. 4. zi de mare agitaţie; dezbateri importante. 5. (amer. spo rt) zi de competiţii atletice, ziua atletismului. 6. (mil.) zi de aplicaţii tactice pe teren. 7. (mar.) curăţenie generală. field dog [~ dog] s. câine de vânătoare, prepelicar field-dressing [-idresirj] s. (/nil.) trusă sanitară de campanie. field driver [~ d raivar] s. (amer.) paznic de câmp. field duck [~ dAk] s. (omit.) spurcaci (Otis te trax). field duty [~ idju:ti] s. (mii.) serviciu în armata activă. fielded [Ti:ldid] adj. (poetic) angajat în luptă. field engine ['fi:ld icna^in] s. (agr.) tractor. fi eld engineer [~ lena^i'nio'] s. 1. şef de şantier, executant de lucrări. 2.pl. (/nil.) trupe de pionieri. fielder [Ti:ld3r] s. 1. (sport) lucrător de câmp; bun jucător de câm p (mai ales de base-ball si crichet). 2. ajutor de boiangiu. 3. (sport) parior d e curse care contrează pariurile altora. field events ]'fi:ld iivents] s. pl. (spo rt) probe atletice de aruncări şi sărituri. fieldfare [~feor] s. (omit.) cocoşar (Tardus pilaris). field fortification [~ ifo:tifi:keij3n] s. (mil.) fortificaţii uşoare de câmp. field frame [~ frcim] s. (electr.) carcasă magnetică. field-glass [~gla:s] s. 1. binoclu de câmp. 2. lentilă de microscop, de lunetă sau de telescop.



 359 fight



field-grey [~grci] s. culoare gri-verzui a uniformelor de campanie. field-gun [~ gAn] s. (/nil.) tun de câmp. field hand [~ hand] s. (amer.) muncitor agricol. fiel d hockey [~ .h^ki] s. (sport) hochei pe iarbă. field-hospital [~'hospitI] s. (mil. ) spital de campanie. field house [~ haus] s. (sport) magazie de materiale, vest iar lângă un teren sportiv. field-ice [~ais] s. câmp de gheaţă. field intensity ['fi:Id in itensiti] s. (electr.) intensitate a câmpului. field intensity meter [~ 'mi:tar] s . (electr.) măsurător al intensităţii câmpului. field joint [~ d3oint] s. (tehn.) îmbinare e montaj. field judge [~ d3Adj] s. (sport) arbitru de tuşe / de câmp (mai ales la ru gbi). field kitchen [~ «kit/in] s. (mil.) bucătărie de campanie. field lens [~ lenz] ş. (opt.) lentilă de câmp. field magnet [~ -meegnit] s. (electr.) inductor; electromagn et. fieldman [~man], pl. fieldmen [-man, -men] s. 1. om care umblă pe teren. 2. ag ent comercial. 3. cercetător ştiinţific de teren. field manoeuvre [~ ma1nu:v3r] s. (mi l.) aplicaţie tactică cu inamic marcat. field map [~ mzep] s. (geod.) plan al ogoare lor (unui sat etc.) field maple [~ -meipl] s. (bot.) jugastru (Acer campestre). field-marshall [Tv.ld 'mar/al» '-<--] s. (mii.) feldmarcşal. field-meeting [Ti:ld.mi :tirj] s. 1. întrunire religioasă în aer liber. 2. (înv.) duel. field-mouse [~maus], pl. field-mice [~mais] s. (zool.) şoarece-de-câmp (Microtus arvalis). field music [~ im ju:zik] s. (mii.) fanfară de campanie. field night [~ nait] (pol.) şedinţă importantă, dez bateri memorabile. field-officer [~tofiS9r] s. (/nil.) ofiţer superior (mai mare în grad decât căpitan şi mai mic decât general). field pack [~ peek] s. (mil.) echipament d e marş. field park [~ pu:k] s. (mil.) depozit de campanie. fîeldpiece [Ti:ldpi:s] s. (mii.) tun de câmp. field preacher [~ ipri:t/V] s. (rel.) predicator în aer liber. field preaching [~ ipri:t/irj] s. (rel.) predică în aer liber. field punishment [~ r pAni/msnt] s. (mii.) pedepsire a delictelor în timpul campaniei. field ration [~ rajan] s. (mii.) raţie pentru serviciul combatant. field regulator [~ -regjuleita1 "] s. (electr.) reostat de excitaţie / de câmp. field roller [~ iroubr] s. (agr.) tăvălu g de brazdă. field sheet [~ /i:t] s. (top.) minută / original de teren. field sketch [~ skct/] s. crochiu. field sketching [~ -sket/irj] s. executare a unui crochiu , schiţare. fieldsman [Ti:ldzm3n],pl. fieldsmen [Trldzman, -men] s. (la cricket) j ucător de câmp (fa prindere). field-sports ['fi:ldsps;ts] s. pl. (sport) sporturi în a er liber (mai ales vânătoare, tir, pescuit). field surgeon [~ -sa:d33n] ş. (mii.) chir urg militar (în campanie). field survey [~ -saivei] ş. (/nil.) studiere a terenului; serviciu geografic şi topografic. field surveyor [~ s^Oiveia1"] s. (top.) topomet ru. field-telegraph [~'teligro:f, -grzef] s. (mil.) telegraf de campanie. field trip [~ trip] s. (scol.) excursie de studii. fieldward(s) [Ti:ldw9:d(z)] adv. sp re câmp, la câmp. field-work ['fi:ldwa:k] s. 1. (mii.) rctranşament, fortificaţii tempor are, construcţii defensive. 2. (geol. etc.) lucru pe teren, explorare, prospecţiuni, rcleveu. 3. studii, cercetări (ştiinţifice) pe teren. 4. (agr.) munca câmpului. field-w orker [-3r] s. cercetător (ştiinţific) pe teren. fiend [fiind] s. 1. diavol, demon, sa tana, spirit rău; the Fiend Satan(a), cel rău. 2. scelerat, răufăcător; criminal, monstru; a very ~diavol adevărat, dracul gol, drac împieliţat. 3. (fam.) om înrăit; desfrânat; morp ine ~ morfinoman. 4. pasionat (de ceva), maniac (al ţinui sport etc.), marc amator ; golf ~ mare / pasionat jucător sau amator de golf; (glumeţ) fresh air ~ mare amato r de excursii în aer liber. 5. (fa/n.) mare specialist în ceva, artist / expert într-u n domeniu. 6. (fam., glumeţ) pisălog; interviewer—reporter, ziarist care te pisează. Fie ndish [Ti:ndi/] adf diabolic, drăcesc; răutăcios; crud, brutal; pervers. fiendishly [li] adj. diabolic etc. (v. f i e n d i s h). fiendishness [-nis] s. răutate diabol ică, fiendlike [Timdlaik] adj. drăcesc, (ca) de drac. fierce [fias, fj3:s] adj. 1. a prig, violent, vehement, pătimaş, pasionat, impetuos, nestăpânit, turbat, furios. 2. (fi g., despre vifor etc.) turbat, furios, violent. 3. fioros, crunt, crud, feroce, câinos, fără inimă, neîndurător, cu inima de piatră, hain; (as) ~ as a tiger fioros ca un t u. 4. crâncen, înverşunat; nestăvilit; ~ onslaught atac furios / înverşunat; a ~effort to s cceed o sforţare înverşunată de a reuşi. 5. aspru, urâcios, sălbatic, crunt; -looks priviri atice / fioroase / care te îngheaţă. 6. nerăbdător, înverşunat, pornit, plin de ardoare; ex rat. fiercely ['fiasli] adv. aprig; cu asprime, cu înverşunare, cu furie, cu violenţă. f iercen ['fiaspn, rfj3:s3n] vb. A. tr. a înrăi, a înverşuna, a încrâncena. B. intr. a se înv



 a; a se înfuria, a se înrăi, a turba. fierceness ['fiasnis, 'fJ3:s-[ ş. 1. violenţă, veheme patimă, pasiune, impetuozitate, turbare, furie. 2. cruzime, ferocitate, lipsă de îndur are. 3. înverşunare, încrâncenare. 4. pornire, ardoare, înverşunare; nerăbdare; exagerare. ri facias ['faiarai Tei/iss] s. (lat. jur.) ordin de executare a unei Iwtărâri de cătr e şerif. fieriness [Taisrinis] s. 1. fierbinţeală, căldură. 2. impetuozitate.



fiery [Taiari] adj. 1. în flăcări, cuprins de flăcări, care arde. 2. (despre foc) mistuito r, iute. 3. aprig, impetuos, înflăcărat; înfierbântat; aprins, iute din fire sa» la mânie, s, irascibil, violent; (despre privire) aprins, înfocat; (despre gust) iute, pican t, înţepător; ~ horse cal aprig. 4. (despre gaze) inflamabil. 5. (mine) gazifer; gazos . 6. aprins la faţă, congestionat. 7. ars de soare; copt; însetat. fiery cross [~ kros ] s. (amer.) crucea în flăcări (simbol a! Ku-Klux-Klan-ului). fiery-footed [~.futid] a dj. (poetic) iute de picior, rapid; impetuos, năvalnic. fiesta [Tjesta:] s. (span. ) serbare, sărbătoare. fîfe [faif] I.s. 1. fluier, trişcă; flaut mic. 2. v. fi fer. II. vb . A. intr. a cânta din fluier. B. tr. a cânta (ceva) la fluier / din fluier. fifer [ -9r] s. cântăreţ din fluier, fluierar, fluieraş. fife rail [faif reil] s. (mar.) 1. placă de covilă. 2. balustrada dunetei. fifteen ['fifti:n,'--, -'-] I. num., adj., pron. , s. cincisprezece; (sport) ~ all egal 15 (la tenis). II. s. 1. (sport) echipă de rugbi, cincisprezece. 2. (ist.) the Fifteen a) răscoala iacobiţilor din 1715; b) tri bunal, curte. fifteenth [-9] I. num., adj., pron. al cincisprezecelea, a cincisp rezecea. II. s. 1. cincisprezecime, a cincisprezecea parte. 2. (muz.) dublă octavă. fifth [fifO, fiftS] I. num., adj., pron. al cincilea, a cincea. II. s. 1. cincim e, a cincea parte. 2.1 / 5 dintr-un galon (unitate de măsură pentru lichide de aprox . 4,551). 3. (muz.) (interval de) cvintă. Fifth amendment ['fif9 a'mendmant] s. (a mer.) al 5-lea amendament, amendament la constituţia americană care interzice ca o p ersoană să depună mărturie împotriva ei însăşi; to plead the ~ a refuza să depună mărturie, de-al 5-lea amendament. Fifth Avenue [~ 'asvinju:] s. Fifth Avenue, bulevardul al cincilea din New York. fifth column [~ Tcotem] s. (pol.) coloana a cincea, ag enţi ai duşmanului; diversionisţi, spioni; sabotori; ~ activities sabotarea efortului de război, activitatea coloanei a cincea. fifth columnist [~ 'kolamnist] ş. (pol.) o m din coloana a cincea, agent al duşmanului, spion, diversionist, sabotor. fifth e state [~ is'teit] s. starea a cincea; (glumeţ) savanţii, oamenii de ştiinţă. fifthly [TifB li, -ft8] adv. în al cincilea rând. fifth rib ['fifB 'rib] ş. (anat.) a cincea coastă, c oasta a cincea; to smite under the ~ a ucide, a omorî, a trimite pe lumea cealaltă, a face (cuiva) de petrecanie. fifth wheel [~ 7iwi:l] ş. 1. roată de rezervă (la automo bil etc.). 2. placă rotitoare, suport pentru roţile din faţă ale trăsurii. 3. (fig.) a cin cea roată la căruţă sau car, lucru sau om de prisos. fifties [Tiftiz] s. 1. the ~ al şasel ea deceniu al secolului 19 sau 20; in the early ~ îndată după 1850 sau 1950. 2. vârsta înt re 50-60 de ani, a şasea decadă a vieţii; he was in his late ~ se apropia de 60 de ani , trecuse de mult de 50 de ani. fiftieth [Tiftiie, -jiG, -iaG, ijsG] I. num., ad j., pron. al cincizecilea, a cincizecea. II. ş. acincizecea parte. fifty [Tifti] I . num., adj., pron. s. cincizeci. II. s. pl.v. f i f t i e s. fifty-fifty [~'fif ti] (amer. si.) I. adj. înjumătăţit, pe jumătate; ~ allegiance supunere doar pe jumătate; a ~ chance şanse egale. II. adv. jumate-jumate, jumătate; to go ~ a da / a face / a împărţi pe jumătate / pe din două (câştigul), a se asocia cu participare egală (la lucru şi la câşt a da pe din două. III. s. 1. părţi egale. 2. şanse egale. fig1 [fig] s-1* smochină. 2. smo chin (Ficus carica). 3. (f«/n.) fleac, sfârlă; I don't care a ~ for it nu-mi pasă nici cât negru sub unghie, puţin îmi pasă, nici în cot nu mă doare, mă doare-n cot, de-aia nu mai p t eu; a ~ for it! ducă-se naibii! dă-1 încolo! 4. umflătură, neg. fig2 (jam.) I. vb. tr. 1 . a găti, a dichisi, a împopoţona. 2. a îmboldi, a pune pe picioare (un cal). II. s. 1. toaletă, găteală, haine, ţinută de gală; in full ~ în mare ţinută. 2. (fig.) stare, formă, condiţie fizică; in good ~ în dispoziţie bună, în formă, bine dispus. figaro ['figarou şi nţia franceză] s. bărbier, frizer. fig bar ['fig ba:r] ş. 1. beţigaş pe care sunt înfipte s hinele în magazin. 2. prăjitură cu smochine, fight [fait] I. vb.past şi part. trec. foug ht [fo:t] A. tr. 1. a lupta cu, a se bate împotriva (cuiva) I cu (cineva); a da pi ept cu, a se împotrivi (cuiva); to ~ a battle a da o bătălie, a se lupta; (ftg.) to ~ the windmills a se lupta cu morile de vânt; to ~ one's battles over again a retrăi t oate bătăliile prin care a trecut, a-şi aminti din trecut; a discuta cu aprindere o pr oblemă. 2. a disputa, a susţine (un punct de vedere, o problemă, un proces etc.) împotri va (cuiva); to ~ a point a susţine cu tărie un punct de vedere. 3. a se bate (în duel)



 cu, a duela cu; I'll ~ you te provoc (la duel, la bătaie). 4. (mil.) a manevra (t rupe, un vas în luptă). 5. a câştiga / a dobândi prin luptă; (fig.) to ~ one's way a-şi cro rum. 6. a combate (cu ac.), a lupta împotriva (cu gen.); to ~ a bad habit a combat e un obicei prost, a se împotrivi unui nărav. 7. a pune să se bată, a aţâţa sau a asmuţi (p l împotriva celuilalt), a face să se bată; to ~cocks a organiza o luptă de cocoşi. 8. (rar ) a lupta pentru, a disputa (un premiu). 9. to ~ down a birui, a învinge; a înăbuşi, a r eprima; to ~ down an enemy a învinge un duşman; to ~down a fire a înăbuşi / a stinge un in cendiu; to ~ off a respinge / a para cu greutate; to ~ (it) out a duce, a susţine (o luptă, o discuţie) până la capăt; to ~ out a quarrel a duce o ceartă până la capăt. B. i a se lupta, a se bate; a purta război; to ~ one's own hand a-şi apăra propriile inter ese; to ~ a lone hand a se lupta singur; to ~ like a lion a se bate / a se lupta ca un leu, a se bate pe viaţă şi pe moarte; to ~ like Kilkenny cats a sc bate pe viaţă şi e moarte, a se lupta până la distrugerea reciprocă. 2. a sc opune, a opune rezistenţă; to ~ for dear life a se lupta pe viaţă şi pe moarte, a sc apăra cu înverşunare. 3. to — agains lupta împotriva (cu gen.), a se bate CU; to ~ against evil a combate răul; to ~ for a (sc) lupta pentru; to ~ for the right a lupta pentru o cauză bună; to ~ with v. t o ~ a g a i n s t. II. s. 1. luptă, bătaie, încăierare; (mil.) a ding-dong ~ a) luptă cu noroc schimbător, luptă în care norocul zâmbeşte pe rând celor două tabere; b) (fig.) luptă e combatanţii au şanse aproximativ egale; (amer.) a finish ~ o luptă dusă până la sfârşit / zele albe; free ~ bătaie



 fightable 360



generală, încăierare a tuturor, bătaie mare; sham ~ luptă simulată; a triangular ~ bătaie a paniamentul (unuipasaj); a înflori, a scrie (un pasaj) cu înflorituri. 8. (opt.) a f asona sau luptă în trei. 2. (fig.) ceartă, harţă, gâlceava; discuţie, conflict; to have the f one's (o lentilă). 9. (fam.) to ~ in a pune la socoteală, a ţine seama de, a lua în co nsiderare; life a susţine o luptă grea. 3. înflăcărare, impetuozitate, combativitate; porn ire; he has to ~ on a) a pune la socoteală, a ţine seama de; b) a se bizui pe, a pun e preţ pe, a se baza plenty of ~ in him e impetuos, e plin de foc; are o mare vita litate; to show ~ a fi pornit pe; to ~ out a) a calcula, a socoti, a estima; b) a pricepe, a deduce; to ~ up a aduna, pe luptă / bătaie; a nu ceda uşor; to be spoilin g for a ~ a căuta pricină, a fi pus pe ceartă; a calcula, a totaliza. B. refl. a se înch ipui, a se visa; he ~d himself a likely winner se a fi cu capsa pusă, a fi arţăgos; to make a poor ~ of it a se împotrivi slab, a nu opune legăna cu iluzia că va câştiga, îi plă să viseze că ar putea fi el câştigătorul. C. intr. multă rezistenţă; to offer / to put up od) ~ a opune o rezistenţă îndârjită. 1. a apărea, a se înfăţişa, a-şi face apariţia; the e urt solul s-a înfăţişat la fightable [Taitsbl] s. 1. combativ, îndârjit, pus pe luptă, pe b ; he is excited and curte. 2. a străluci, a se distinge, a ieşi din comun; a face fi gură frumoasă. 3. (fam.) a socoti, ~ e nervos şi gata de bătaie. 2. buh pentru luptă, în st re de luptă; the ship is still ~ vasul a calcula; a-şi face socoteli / planuri. 4. ( fam.) a maşina, a face maşinaţii. 5. a face figurile cerute de dans. 6. to ~as a trece drept (ceva, cineva) a lua înfăţişarea (cuiva), a face pe, e încă în stare de luptă. fight fata1"] s. 1. luptător, soldat, ostaş, oştean; bătăuş. 2. (av.) avion de vânătoare. a face de. 7. to ~ in a apărea în, a figura în. figure-artist ['fig3r,a:tist] s. portretist. fighter bomber [-'boms'] s. (av. mil.) avion de luptă, vânător şi bombardier, avion figu red ['figsd] adj. 1. reprezentat, înfăţişat printr-o figură. 2. împodobit cu desene / de as lt. cu figuri; imprimat. 3. figurat. fighter-pilot [~ .pailot] s. (av. mii.) pil ot de vânătoare. figure dance ['figs da:ns[ s. dans cu figuri. fighter plane [~ plei n] s. (av. mil.) avion de vânătoare, vânător; avion de luptă. figure dancer [~ ida:ns3r] s . dansator (priceput) care dansează cu figuri. fighter raider [~ .reido'] s. (av. mil.) avion de luptă. figure-eight knot ['figoreit 'not] s. (mar.) nod în opt. fight ing ['faitirj] I. s. luptă, bătaie. II. adj. 1. războinic, de război, de luptă; militant. figurehead [Tigohed] s. 1. (mar.) galion, figură sculptată (la prora corăbiilor). 2. ( scot.) 2. combativ, militant, bătăios; (fam.) cocoşel. 3. curajos, îndrăzneţ; hand to hand luptă faţă, fizionomie, înfăţişare. 3. (fig.) şef nominal, om de paie, mână moartă, marione orp; house to house ~ lupte de stradă. păpuşă. fighting arm [~ a:m] s. (mii.) armă de luptă fighting chance [~ t/o:ns] s. şansă de câştig; şansă nu prea strălucită, care trebuie figu gging [~ihAgirj] adj. (despre o rochie) care se mulează pe corp. realizată prin luptă în verşunată; lucru realizabil, dar greu. figure of merit ['figsr sv 'merit, amer. 'fig jor — ] s. (electr.) coeficient / factor de fighting cock [~ kok] s. 1. cocoş pentru luptele de cocoşi. 2. (fig.) cocoş, om bătăios, merit. bătăuş, cuţitar. figure skating ['f skeitirj] s. (sport) patinaj cu figuri, patinaj artistic. figure work [~ wo:k] s . portret. fighting cove [~ 'kouv] s. (pop.) boxer. figurine [Tigjurim] s. statu etă, Figurină. fighting ground [~ graund] s. câmp de bătaie. figwort ['figwo:t] s.fbot.) 1. v. b r o w n - w o r t. 2. grâuşor, untişor (Ranunculus fighting ship [~ 7ip] s. ( mar. mii.) vas de luptă. ficaria). fighting top [~top] s. (mar. mii.) turelă pe cata rg. Fijian [fi:'d3i:on] I. aaj'. din (insulele) Fiji. II. s. locuitor din (insul ele) Fiji. fight-off [Taito:f] s. (amer. sport) meci de baraj; prelungire sau re vanşă (pentru a clarifica un rezultat egal). fike [faik] I. s. 1. grijă, nelinişte, îngrij orare; agitaţie, freamăt, zarvă (pentru nimicuri). fig-leaf ['figli;f[ s. 1. frunză de s mochin. 2. (fig.) frunză sau foaie de viţă, acoperire a 2. cauză de îngrijorare, necaz. 3. flirt. II. vb. A. intr. 1. a se agita, a fremăta; a face zarvă; unui lucru ruşinos; f alsă pudoare sau modestie. a fi neliniştit. 2. a flirta, a se ţine de amoruri. B. tr. a supăra, a necăji. figment [Tigmsnt] s. născocire, scornire, scornitură, minciună; ficţiun , basm, invenţie. filaceous [fai'leijas] adj. (bot.) fibros, filamcntos. figmental [fig'mentol] adj. născocit, mincinos, scornit, inventat, aiurea, fictiv, închipuit. filagree [Titogri:] s. v. f i l i g r e e . filament [Tibmont] s. 1. (bot.) fil amentul staminei, 2. (electr.) filament. 3. Filament, Fig Sunday ['fig 'sAndi] s



 . (re/.) Floriile, Duminica Floriilor. fig-tree [~tri:[ s. (bot.) smochin (Ficus carica); under one's own vine and ~ acasă; fibră, fir. 4. curent, şuvoi, şuviţă, fascicul, fir, firişor, undă (de aer sau lumină). filamentary [ifuVmenteri] adj. filamentos, fib ros. în siguranţă, la loc sigur, la căldurică, în sânul familiei. filament current ['fibmon kAront] s. (electr.) curent de încălzire. figurant [Tigjurant] s. (jr.) 1. dansator din corpul de balet, balerin. 2. figurant. 3. (fig.) filament lamp [~ laîmpj s. (e lectr.) lampă cu incandescenţă. figurant, om care joacă un rol cu totul secundar. filame ntous [.filo'mentos] adj. filamentos, fibros. figurate I. ['figjurit] adj. 1. fi gurat. 2. alcătuit din figuri, cu figuri. 3. (muz.) încărcat, filar ['fails''] adj. 1. (care ţine) de fir. 2. (opt.) brăzdat de fire peste câmpul vizual. complicat, înflorit. II. [Tigjureit] vb. tr. a da / imprima un caracter figurat (cu dat.). filasse [ fi'kiis] s. fibră vegetală prelucrată, iută. figuration [ifigju'rei/an] s. 1. înfăţişare, a , formă, configuraţie, contur. 2. mod de filature ['filstJV] s. 1. tors (mai ales al borangicului),filare,toarcere. 2. tort; fire toarse. reprezentare, înfăţişare, formă. 3. ornamentaţie. 4. (muz.) tratare ornamentală a unui pasaj; tratare contrapunctică foart e înflorită. 5. reprezentare alegorică. 3. (text.) filatură; vârtelniţă pentru filarea bora cului. figurative ['figjuretiv, -gsr-] adj. 1. figurat, simbolic, metaforic, ale goric; ~language filbert ['filbo(:)tJ s. (bot.) 1. alun ursăresc (Corylus maxima). 2. alună; (sl.) cracked limbaj figurat; ~ sense sens Figurat; ~ style stil plasti c / pitoresc; ~ writer scriitor care in the ~ scrântit la cap, aiurit, smintit, ne bun. foloseşte frecvent metafore. 2. plastic, pitoresc, pictural. 3. (lit.) înflorit , bogat în figuri. ■filch [filt/] (sl.) I. vb. tr. a fura, a şterpeli, a face la stânga. II. s. 1. lucru furat. 2. furt, 4. (arta) figurativ. furtişag, ciordit, mangleală. figuratively [-li] adv. Figurat, metaforic, alegorie, simbolic. file1 [fail] s. 1. (tehn.) pilă; raşpă; şlif; old / deep ~ pişicher, ceapcân, om trecut prin ciur şi dârmon poleială, lustruire, şlif; ~ for general use pilă de uz general; ~ for figurativeness [nis] s. caracter Figurat, vorbire sau exprimare figurată. figure ['Fig3r| I. s. 1 . figură, formă, formă exterioară, siluetă; stat, statură, formă special use pilă de uz spe ~ for wood pilă pentru lemn. 3. (tehn.) pilire, şlefuire, corporală; înfăţişare; to have a od ~ a avea o înfăţişare frumoasă; to keep one's ~ polisare, garnisire, amenajament; şlif; o need the ~ a avea nevoie de şlefuire (si fig.). a-şi menţine / a-şi păstra silueta, a nu se îngraşă. 2. persoană, individ, figură; I saw a ~ 4. (fig.) poleirc, cioplire, cizelare , rafinare. 5. pilă pentru unghii. 6. hulubă, oişte. II. vb. leaving the house am văzut pe cineva / o persoană părăsind casa; ~ of fun persoană tr. 1. a pili. 2. a ascuţi cu pila . 3. (fig.) a pune la punct, a şlefui, a cizela (stilul etc.). caraghioasă, clovn, b ufon, aiurit; trăsnit; a lay ~ a) (artă) manechin, model de lemn; 4. to ~ away / dow n / off a şlefui, a pili. b) (fig.) marionetă, pion; om de paie, persoană fictivă; c) (o m de) nimic; zero, om fără file2 I. s. 1. clasor (pentru documente, corespondentă etc. ), ac (pentru a prinde personalitate; d) (lit.) personaj fictiv / închipuit. 3. (f ig.) figură, personalitate; a great ~ documente, scrisori etc.). 2. dosar, cazier, cartotecă. 3. fişier. 4. (amer.) prezentare, in history o personalitate istorică. 4. (fig.) înfăţişare caracteristică; to make / to cut a propunere, înregistrare (de documente tc.). 5. colecţie de ziare. 6. urmă de iepure sau little / poor / ridiculous ~ a) a face figură / impresie proastă; b) a nu juca nici un rol, de alt vânat; (despre iepure ) to run one's ~ a fugi de urmăritori. II. vb. tr. 1. a înregistra a nu face doi ban i; person of ~ persoană distinsă / de marcă, cineva, om marc; to cut / şi clasa (documen te etc.). 2. (amer.) a prezenta, a înainta, (un document, o hârtie etc.); to make a conspicuous / good / great ~ a) a face figură bună; b) a juca un rol mare; to ~ a re signation a-şi prezenta / a-şi înainta demisia. 3. a înregistra (o comandă, spre (amer.) t o cut no ~ a) a nu face nici o impresie; b) a nu juca nici un rol; to make a ~ e xecutare). 4. (jur.) to ~ for a intenta o acţiune de. in the world a fi văzut, a fac e impresie. 5. imagine, reprezentare, portret, statuie. 6. desen, file31, s. (mi l.) şir, rând; coloană; blank ~ şir incomplet; full ~ şir complet; to march figură (în text ilustraţie, poză; diagramă; model decorativ; emblemă (prescurtat fig.). in a ~ a merge în coloană, a mărşălui; in single / Indian ~ în şir câte unul, unul după 7. (geom.) figură; fo eight opt, optar; covrig, figură în formă de opt. 8. (mat.) altul, în şir indian. II. vb. A. intr. 1. a se deplasa, a mărşălui în şir / î n coloană / unul cifră; double ~s numerele ouă cifre, cifre din ordinul zecilor de la 10 la 99 inclusiv; după altul. 2. to ~ aw ay / off a porni în şir /în coloană; to ~ in a intra în rând, a se încolona, he has an inco of five ~s venitul lui e între 10 000 şi 100 000 de lire; arc un venit a ieşi din rând /



 din coloană. B. tr. (mii.) a da ordin de încolonare (cu dat.). de ordinul zecilor d e mii; (sport) to reach three ~s a face 100 de puncte (la cricket). file bench [ 'fail bent/] s. (tehn.) banc sau masă de lucru (pentru polisare, pilire); banc 9. (fam.) preţ; to get smth. at a low ~ a obţine ceva la un preţ ieftin / scăzut; to come / sau masă de lăcătuşerie. to go the whole ~ a face lucrurile până la capăt, a duce treburil a bun sfârşit, a face file chisel [~ it/izl] s. (tehn.) daltă pentru crestarea pilelor . ceva aşa cum trebuie / cum scrie la carte; (amer.) to do things on the big ~ a) a face file clerk ['fail kla:k, amer. ~ kla:k] s. funcţionar la serviciul evidenţă; ar hivar. lucrurile în stil mare / cu fast; b) a trăi pe picior mare; (amer.) to miss a / one's ~ a) a face file closer [~ iklouzs1"] s. (mii.) încheietor de pluton, aju tor al comandantului de pluton. o greşeală boacănă / una boacănă; b) a da greş, a eşua; a n uti. 10. (si ~ of speech) file cut [~ kAt] s. (tehn.) tăietură de pilă. (ret.)figurăde s til (mai ales metaforă). 11. (scot.) exagerare, minciună. 12. (gram.) deviere file c utter [~ ikAts'] s. 1. (tehn.) piler, tăietor de pile. 2. maşină pentru dinţarea pilelor . (de la regulă). 13. model (decorativ), desen (pe stofe etc.). 14. horoscop. 15. (glumeţ) file dust [~ dASt] s. pilitură. Figură, trăsnaie, aiureală, giumbuşluc. 16. (înv.) ntezie, imaginaţie. 17. (înv.) formă, file hammer [~ ■h£emor] s. (tehn.) ciocan pentru dinţ rea pilelor. fantasmă-18. (înv.) poziţie, rol, situaţie. II. vb. A. tr. 1. a reprezenta (grafic); a înfăţişa file-hard [~ha:d] adj. tare ca piatra / ca oţelul / ca fierul. (grafi c, prin diagramă, desen ele). 2. a imagina, a(-şi) închipui. 3. a simboliza, a repreze nta, file leader [~ -li:dsr] s. (mil.) cap de coloană. a închipui, a întruchipa. 4. a îm podobi, a orna, a acoperi (cu figuri, desene). 5. a marca filemot [Tilimot] I. a dj. de culoare ruginie (a frunzelor veştede). II. s. culoare ruginie .cu cifre; a pune preţul la. 6. a calcula. 7. (muz.) a nota cifre reprezentând (a frunzelor veştede ).



 361 fin 1



filer [ifailar] s. 1. pilitor, lucrător care pileşte. 2. maşină sau aparat de pilit. 3. (si.) fillip [Tilip] I. s. 1. bobâmac. 2. lovitură uşoară (pe spate). 3. (fig.) stimulen t, imbold, ghes. 4. (fa/».) fleac, bagatelă, prostie; not worth a ~ nu face nici cât o ceapă degerată. pungaş de buzunare, hoţ. II. vb. A. tr. 1. a lovi uşor, a azvârli cu un bo nac (un ban la rişca, o bilă etc.). file ring [Tail rin] s. (tehn.) pilă-inel. 2. a st imula, a îmboldi, a da ghes (cu dat.); to ~ one's memory a-şi înviora memoria. filet [ fi:'le] s. 1. (gastr,) file, pană. 2. plasă, fileu. B. intr. a da un bobârnac, a da o lovitură uşoară (pe spate). file toothing [Tail itu:0in] s. (tehn.) dinţarc a unei pile. fillister [Tilist3r] s. 1. (tehn.) rindea de fălţuit. 2. (constr., tehn.) falţ. filia l [Tiljal, -lisl] I. adj. filial, fiesc. II. s. filială, sucursală. fillistering [Ti listarin] s. (tehn.) rindeluire cu falţ. filiation [ifili'ei/an] s. 1. filiaţie, obârşie , descendenţă, origine; ~from a common stock fill-paunch [TîlipDintf] s. v. f i l l b e l l y . descendenţădintr-o obârşie comună. 2. (jur.) filiaţiune, stabilire a paternităţ . ramificare. fill-space [-speis] s. umplutură. 4. deschidere de filială / de sucurs ală. 5. (lingv.) înrudire (a limbilor), filiaţie. fill-up [~'Ap] s. v. f i l l - i n . filibeg ['filibeg] s. (scot.) fustanelă de scoţian (v. şi k i 111). filly ['fiii] s. 1. iapă tânără, mânză, mânzişoară. 2. (sl.) fată zburdalnică, vioaie. filibuster [TilibAst3 aventurier, pirat, corsar; militar care se dedă la jaf / film [film] I. s. 1. pel iculă, strat, înveliş foarte subţire; membrană, pieliţă. 2. ceaţă, prădăciune. 2. (amer. po tionist, orator care ocupă dezbaterile. 3. (amer.) obstrucţie. H. vb. intr. 1. a pra ctica pirateria. 2. (amer. pol.) a face obstrucţie, a vorbi negură uşoară; I have a ~ ov er the eyes văd ca prin ceaţă, am o pânză pe ochi. 3. fir, aţă subţire. 4. (fot.) peliculă, 5. film; the ~s a) industria filmului, industria mult ca să împiedice o adunare să ia hotărâri. filibusterer ['fii hV stars'"] s. 1. corsar, pirat; aventurier care face o campanie militară cinematografică; b) cinematografia; feature ~ film artistic. 6. f ir de păianjen. II. vb. A. tr. 1. a acoperi cu un strat subţire; a face neclar; a mu rdări. 2. a filma; a fotografia, a ecraniza; de jaf. 2. (amer. pol.) obstructionis t, orator care face obstrucţie. to ~ a novei a ecraniza un roman, a face un film d upă un roman. B. intr. 1. a se acoperi, filibustering [TilibAstarirj] s. (amer.) o bstrucţie parlamentară Ia un proiect de lege. filicide [Tilisaid] s. (jur.) 1. ucide rea fiului sau a fiicei de către părinte. 2. părinte care a se înveli cu o membrană / peli culă etc. 2. a deveni neclar / ceţos; a se întuneca. 3. a filma, a face un film, a tur na un film; the director will ~ in the South regizorul va turna un îşi ucide copilul . film în sud. 4. a sc preta pentru film; a fi cinematografic(ă); a fi fotogcnic(ă); s he ~s filiform ['filiform, Tai-] adj. filiform, în formă de fir sau filament. well e foarte bună pentru cinema. filigree [Tiligri:] I. s. 1. filigran. 2. lucru delica t / fin, filigranat. II. adj. 1. lucrat în filmable [Tilmabl] adj. care poate fi e cranizat. filigran, filigranat. 2. (fig.) imaterial, suav, fin, delicat; decorat iv, ornamental; fantastic. film-actor [Tilniiaskta1"] s. actor de film / de cine matograf. III. vb. îr. a lucra în filigran; a împodobi cu filigran. film boiling ['fil m «bDilirj] s. (fiz.) ebuliţie / fierbere pcliculară; barbotare. filing [Tallin] s. 1. pil ire, şlefuire. 2. pl. pilitură. 3. clasare, cartare, aranjare, punere filmdom [ Tilnxtam] s. lumea cinematografului. în ordine, clasificare. filmed play ['filmd p ici] s.v. f i l m p l a y . Filipino [.fili'pknou] I. adj. din Filipine, filipin ez. II. s. locuitor din Filipine, filipinez. film fan ['film fcen] s. (fam.) (ma re) amator de cinematograf. fill [fii] I. vb. 1. A. tr. a umple, a împlini, a întreg i; to ~ with a umple cu. 2. a umple; filmic [Tilmik] adj. de film, cinematografi c. a ocupa, a acoperi (un conţinui, un spaţiu în întregime). 3. a umple, a astupa (o cav itate filmily [Tilmili] adv. ca prin ceaţă, neclar. etc.); a plomba (dinţi). 4. a îndest ula, a satisface, a satura; (fam.) to ~ the bill a corespunde, filming [Tilmirj] s. filmare. a fi satisfăcător / la înălţime. 5. a numi în, a completa (o slujba, o funcţie his place filmist [Tilmist] s. (amer.) cineast. will not be easily ~ed nu va fi uşor de înlocuit; to ~ smb.'s shoes a lua locui cuiva / al filmize [Tilmaiz] vb. tr. a filma, a ecraniza, a turna un film după (o piesă etc.). predecesorului. 6. a ocup a, a deţine (un post, o slujbă); a exercita (ofiincţie). 7. a executa filmlet ['filmli t] s. film scurt; filmuleţ. (o comandă, un comision etc.). 8. a ocupa (timpul dispon



 ibil). 9. to ~ în a) a insera, film library ['film 'laibrari] s. (cin.) cinematecă; arhivă de filme. a introduce, a închide; b) a îmbogăţi, a înfiora; c) a completa; to ~ in o e's name a completa film magazine [~ 'meegazim] s. (fot.) casetă. cu numele său (un formular, o listă etc.); to ~ in (the) time a) a-şi completa programul; film-pack [~ pa?k] s. (fot.) filmpac. b) a-şi omorî timpul / vremea; to ~ out a) a întregi, a împlini , a completa; b) a turna, film play [~ piei] s. (teatru, cin.) film-spectacol, p iesă filmată. a distribui (băutură); c) (amer.) a completa (un formular, un cec etc.); t o ~ up a umple; film slide [~ slaid] s. (cin.) diafilm. a întregi, a completa; to ~ up a form a) a completa un formular; b) a astupa. 10. to ~ film speed ['film i spkd] s. (fot.) sensibilitate a unui film. smb. in a informa pe cineva, a pune p e cineva în tema. B. intr. 1. a se umple; a se împlini; film-star [~sta:r] s. (cin.) stea de cinema, actor sau actriţă principal(ă) în filme. a veni din belşug; his eyes ~ed with tears ochii i s-au umplut de lacrimi; her heart ~ed fihnstrip [~strip] s. ( ci/i.) diafilm. at the word inima i s-a umplut de bucurie la auzul acestor cuvin te; (amer.) corn ~s well film-struck [~strAk] adj. (fam.) 1. pasionat / nebun / mort după cinema. 2. îndrăgostit in a warm season pe timp călduros porumbul leagă bine / s e face porumb din belşug. de viaţa actorilor de cinema. 3. care visează să ajungă actor sa u actriţă de cinema. 2. a se umfla; the sails ~ed with wind pânzele s-au umflat de vânt. 3. (to) a da de băut film test [~ test] s. (cin.) probă de film, proba fotogeniei ( pentru actori sau figuranţi). (cuiva). 4. (mar.) to ~ away a) a prinde vântul în pânze; b) a porni cu toate pânzele sus filmy [Titrai] adj. 1. de peliculă, de film. 2. acop erit / învelit cu un strat subţire / cu (umflate de vânt); to ~ in a) a se umple, a se aglomera; b) a umple un gol; to ~ out a se membrană / cu peliculă. 3. nebulos, ceţos. 4. subţire, delicat (ca pânza de păianjen). împlini; a se umila; his cheeks have ~ed ou t s-a împlinit / s-a rotunjit la obraz; to ~ up filose [Tailous] adj. (bot., zool. ) filamentos, ea un fir. a se umple. 5. to ~ in for a ţine locul (cuiva), a prelua funcţia (cuiva). II. s. 1. cantitate filoselle ['fitosel] s. borangic, mătase brută. necesară pentru a umple ceva; a ~ of tobacco cantitate de tutun (necesară pentru a u mple fils [fi:s] s. (fr.) fiul, junior; Alexandre Dumas ~ Alexandru Dumas-fiul. o pipă). 2. îndestulare, saţ, saţietate; to eat one's ~ a mânca pe săturate; to drink one's filter [Tilt9r j I. s. 1.filtru.II. vb. A. tr. 1. a filtra, a strecura; a curaţi, a purifica. 2. (chim.) - a bea pe săturate, a bea până a nu mai putea; to have one's ~ of smth. a sc sătura (de a filtra, a parcela. B. intr. 1. a se infiltra. 2. (desp re ştiri) a transpira, a răsufla. 3. (mil.) ceva); a se îndestula (cu ceva); to weep o ne's ~ a plânge până se satură/ până se răcoreşte. a se infiltra. 4. to ~ into a trece prin ~ through a pătrunde în. 3. (amer: ferov.) rambleu, umplutură. filterability [Tiltara' biliti] s. filtrabilitate. fill-belly [Tilibeli] s. mâncău, lacom, mâncacios, gurmand, căpcăun,ogru, sac fără fund. filterable [Tiltarabl] adj. filtrabil. fill-dike [~daik] s. februarie (luna când se umplu şanţurile cu apă). filter bed [Tilts bed] s. (geol. etc.) strat filtrant. fille [pronunţia franceză] s. (fr.) fiică; fată. filtering [Tiltorin] s . 1. filtrare. 2. filtru, material filtrant. filled cheese [Tild tji:z] s. brânză to pită cu grăsime adăugată. filter paper [Tilts ipcip3r,'--'--] s. hârtie de filtru. fille d e chambre [pronunţia franceză] s. (fr.) fată în casă, cameristă, slujnică, servitoare. filt passer [~ -pa:s9r] s. (med., zool.) virus filtrant. fille de joie [pronunţia franc eză] s. (fr.) prostituată, femeie de moravuri uşoare, damă. filter-passing [~rpa:sin] ad j. (med.) filtrant. filler [TuV] s. 1. persoană sau lucru care umple ceva; recipie nt. 2. vas, cisternă, (vas, filter-tip cigarette [-tip -sigsTct] s. ţigar(et)ă cu filt ru. tanc) petrolifer. 3. încărcătură (de proiectile, obuze). 4. rezervă (de stilou, de hârt e pentru filth [filQ] s. 1. murdărie, gunoi. 2. (fig.) murdărie; indecenţă; obscenitate; corupţie. blocnotes etc.). 5. material de umplutură (în ziare). 6. (constr.) filer. 7 . calupuri, şanuri, 3. zoaie, lături, mâncare proastă. 4. trivialitate, limbaj trivial, porcării, pornografie, calapoade. 8. (teatru) intermezzo; piesă, scenetă de umplutură. 9 . (lingv.) cuvânt intercalat. scatologic. filler-inner [Tilcr'in3r] s. (amer. fam. ) înlocuitor, supleant. filthify I'filSifai] vb. tr. a murdări, a întina, a mânji; a spu rca. filler-outer [~'autar] s. (fam.) 1. substanţă care îngraşă; spaghetti is a great ~ fi lthy [Til0i] adf 1. murdar, noroios, mocirlos. 2. scârbos, spurcat, detestabil, de nesuferit, macaroanele îngraşă. 2. femeie bine făcută / bine împlinită la trup. dezgustăto ios. 3. obscen; licenţios, pornografic, trivial, spurcat la gură, necurat la fillet [Tilit, amer. şi -ct] I. s. 1. cordeluţă, panglică, legătură, bentiţă, banta (pentru vorbă, ogic. păr, cap). 2. muşchi; file (de carne, peşte). 3. (tehn.) filet; flanşă; coamă; jgheab



 bandă. filthy lucre [~ ilu:k3r] s. 1. plata ticăloşiei, câştig murdar / necinstit. 2. (gl umeţ) bani, A. (tehn.) reducţie; racord; şanţ; canclură. 5. (constr.) astragal; dusină. 6. av.) earenaj ochiul dracului; arginţi. de racordare. 7. (hidr.) vână. II. vb. ţr. 1. a împ odobi cu cordeluţă / panglică / cu o legătură filtrable [Tiltrabl] adj. 1. filtrabil, care poate să fie filtrat. 2. filtrat, care trece prin filtru. de cap. 2. a tăia (carne, peşte) în fileuri. filtrable virus [~ -vaiarss] adj. (med.) virus filtrant. fillet weld [Tilit weld] s. (metal.) cusătură (sudată) de colţ. filtrate I. [Tiltreit] vb. tr. a filtra. II. [Tiltrit, -treit] s. filtrat, lichid purificat, curăţat; fill-in [Til' in] s. 1. înlocuitor, locţiitor. 2. (ec.) surogat, erzaţ, înlocuitor. 3. (poligr.) filtr u. material de umplutură; material de rezervă. 4. (fam.) rezumat informativ; expuner e sumară. filtration [fil'trei/pn] s. filtrare. filling [Tllirj] s. 1. umplere, încărc are. 2. alimentare (cu combustibil). 3. (mine) filum [Taitom],pl. fila [-to] s. 1. filament. 2. structură fibroasă. fimbria [Timbrto],p/. fimbriae [-brii:] s. (bot. , zool.) fimbrie. rambleiere; rambleu. 4. (med.) plombă. 5. (constr.) şpacluirc, chi tuire. 6. (teAt.) bătătură. 7. (gastr.) tocătură, umplutură. 8. (mii.) încărcătură (de proi uniţii). 9. umplu fimbriate [Timbrieit] adj. (bot., zool.) fimbriat. fin1 [fin] I.s . l.(iht.) aripioară (lapeşti). 2. (av.) stabilizator, eleron; derivă. 3. (tehn.) tură, erzaţ, înlocuitor, surogat. filling station [~ .stei/^n] s. (amer.) 1. staţie de benzi nă. 2. orăşel dintr-un fund de rolă de moletarc, bavură, nervură, muche. 4. (sl.) mână, lab toartă; tip us your ~ bate laba. 5. peşte; ~, fur and feather peşti, animale şi pisări. II . vb. A. tr. 1. (despre peşte) provincie.



 fin 2 362



a-şi croi (drum) cu aripioarele. 2. a tăia aripioarele (unui peşte). B. intr. (si to ~ out) a bate apa cu aripioarele, a se zbate. fin2 s. (amer. si.) 1. bancnotă de 5 dolari. 2. condamnare la 5 ani închisoare. Fin [fin] s. v. F i n n . finable [Tair obl] adj. 1. pasibil de amendă, care poate fi amendat. 2. care se poate rafina / c iopli. finagle [fi'neigîl vb. (fam.) A. tr. 1. a înşela, a trage pe sfoară; a, stoarce p e cineva; they ~d him out of a fortune i-au stors o avere. 2. a obţine prin înşelătorie. B. intr. a minţi. final [Tainul] I. adj. 1. final, ultim, de încheiere; ~ aim ţel, sc op final, ţintă ultimă / de perspectivă; the ~ chapter ultimul capitol. 2. hotărâtor; defin tiv, decisiv; ~ answer răspuns definitiv / hotărâtor / peste care nu se poate trece / care nu mai poate fi schimbat, ultimul cuvânt; to give a ~ touch a cizela, a pune la punct, a definitiva, a face un ultim retuş; is that ~? este acesta ultimul cuvânt ? e hotărât? definitiv? 3. cu destinaţie specială. II. s. pl. 1. (sport) finală, ultima cu rsă. 2. examen de absolvire. 3. (fam.) ultima ediţie (a unui ziar). final age [~ eid 3] s. (silv.) maturitate a pădurilor pentru tăiere. final cause [~ ko:z[ s. cauză fina lă, cauză reală, rădăcina lucrurilor, motiv de ultimă instanţă, pricina adevărată. final cl lo:z] s. (gram.) propoziţie (secundară) de scop, circumstanţială de scop sa» finală. final utting [~ 'kAtinJ s. (silv.) tăiere definitivă. final drive [~ draiv] s. (telm., aut o) transmisie la roţile din spate. finale [fi:'nci:Ii] s. 1. (muz.) final; coda. 2 . (lit.) sfârşit, încheiere, epilog; (teatru) final, deznodământ. 3. ultima figură la cadri . finalism ['fainalizam] s. (filoz.) teorie utilitară, teoria finalităţii; teleologic teorie teleologică. finalist ['fabulist] I. s. 1. (filoz.) adept al teoriei finali tăţii / al teoriei utilitare, teleolog, adept al teleologiei. 2. (sport) finalist, c oncurent în finală. II. adj. (filoz.) teleologic. finality [fai'naeliti] s. 1. perfe cţiune, desăvârşire. 2. caracter definitiv; final; finalitate, hotărâre; with an air of ~ c un aer tranşant; to question the ~ of a decision a pune la îndoială caracterul defini tiv al unei hotărâri, a se îndoi că e ultimul cuvânt. 3. încheiere, sfârşit; definitivare; ent sau aranjament final; to attend to the finalities a se gândi la sfârşit, a fi cu gân dul la felul cum vor ieşi lucrurile. 4. (filoz.) finalitate, raportul dintre scop şi mijloace, teleologic; scop final. 5. credinţă în caracterul definitiv al unui lucru, în credere în caracterul de nestrămutat, în imobilitatea sau imuabilitatea lumii; neîncrede re în progres. finalize [Taindaiz] vb. tr. a termina, a desăvârşi, aduce la bun sfârşit, a sprăvi, a mântui, a definitiva, a pune la punct. finally [Tainali] adv. 1. în fond, la urma urmei, în ultimă instanţă sau analiză. 2. definitiv. 3. în încheiere, în concluzie. f proof ['fainal pru:f] s. (poligr.) ultima corectură. final service ['fainsl 'sa:vi s] s. (tel.) trafic terminal. finance [fai'nams] (ec.) I. s. 1. pl. finanţe, venit uri. 2. administrarea / gestionarea finanţelor. 3. ştiinţa finanţelor. II. vb. A. tr. a finanţa (o afacere, un întreprinzător etc.). B. intr. a se ocupa cu afaceri financiare , a face afaceri / speculaţii. finance bill [~ bil] s. (ec.) 1. disconto, foaie de transfer. 2. act de trezorerie. finance company [~ ikAmpani] s. (ec.) societate de credit / bancară. Finance Department [~ di'pcKtmsnt] s. (amer., mii.) administ raţie, serviciu financiar. finance officer [~ ofiso'] s. (amer. mii.) ofiţer de admi nistraţie, ofiţer care controlează finanţele armatei. financial [fai'nsn/sl, fi'n-] aay. financiar. financialist [-ist] s. (fam.) financiar, om de afaceri, afacerist. f inancially [-i] adv. din punct de vedere financiar, financiarmente; materialiceşte . financial year [fai'nEenfal jo:r] s. (ec.) an financiar / bugetar. financier [ fai'na;nsi3r, fi'n-] I. s. 1. finanţator, om de afaceri, afacerist. 2. om priceput în afaceri, cap de om de afaceri; the treasurer was not a ~ casierul nu era deloc priceput la afaceri / nu se pricepea la chestiuni băneşti. II. vb. A. tr. 1. a fina nţa, a investi / a băga bani în. 2. (si to ~away) (rar) a delapida, a fura; a prăda, a j efui; to ~smb. out of money a jecmăni pe cineva. B. intr. a face afaceri, a se ocu pa de afaceri. financing [fai'naensirj] s. (ec.) finanţare. financist [fai'namjîst] s. (amer.) v. f i n a n c i e r (1,1). fin back [Tin bsk] s. (zoo/.) specie de b alenă (Balaenoptera physalus). fin carrier ['fin ikseria1"] s. (av.) etambou. finc h [fint/] s. (omit.) nume comun pentru multe specii de păsări căutătoare; cinteză, cintezo i (Fringilla sp.). find [faind] I. past şi part. trec. found [faund] vb. A. tr. 1. a găsi, a vedea, a întâlni, a da de, a da peste, a descoperi, a afla; to ~a mistake i



 n the books a descoperi o greşeală în registre; it is found everywhere se găseşte / se întâ e peste tot / pretutindeni; such men are not often found asemenea oameni nu se întâl nesc des; to ~ happiness with smb. a găsi fericirea lângă cineva; to ~ some difficulty in doing smth. a întâmpina o oarecare greutate în a face ceva; to ~ a good friend in smb. a găsi în cineva un bun prieten; to ~ smb. at home a găsi pe cineva acasă; to ~ smb . out a nu găsi pe cineva acasă; I found everybody out toată lumea era plecată; nu am găsi t pe nimeni, ani găsit uşa încuiată; they found him dead îl găsiră mort, l-au găsit mort; w t leave everything as we ~ it trebuie să lăsăm totul aşa cum este; I found her gathering flowers am găsit-o culegând flori; I managed to ~ him am reuşit să-1 găsesc / să dau de el / să-i dau de urmă; he is not to be found nu e de găsit; to ~ a post for smb. a găsi un post pentru cineva, a găsi cuiva un post; I have found what I want am găsit ceea cemi trebuie; mi-am găsit beleaua; I can ~ no faults in him nu-i găsesc nici un cusur; to ~ fault with



a dezaproba; to ~ fault with smb. a reproşa ceva, a critica pe cineva, a face o ob servaţie cuiva, a se plânge de cineva; I can ~ no reason nu văd nici un motiv; to ~ on e's way home a nimeri drumul spre casă; a ajunge acasă; (mat.) to try to ~ the value of the unknown quantity a căuta valoarea necunoscutei; I can't ~ time to n-am tim p să; to ~ means a găsi mijloacele; he found courage to a avut curajul să; to ~ it in one's heart to do smth. a avea inimă să facă ceva, a-1 lăsa / a-1 răbda inima să face ceva; I cannot ~ it in my heart to nu mă lasă inima să; I could ~ in my heart to aproape că av eam poftă să; to ~ one's feet / legs a se ţine / a sta pe propriile sale picioare; a n u avea nevoie de ajutorul nimănui, a se descurca singur; (fam.) to make smb. ~ his feet / legs a face pe cineva să umble mai repede; to make smb. ~ his tongue a fac e pe cineva să vorbească, a dezlega limba cuiva. 2. a obţine (o garanţie, o cauţiune); to ~ favour a fi bine primit şi tratat, a se bucura de o primire bună; to ~ mercy a obţin e graţiere. 3. a găsi, a stabili, a constata; a se convinge de, a ajunge la concluzi a că; I ~ that I was mistaken îmi dau seama că am greşit; you will ~ that I am right vei vedea că am dreptate; it has been found that s-a constatat că; I was surprised to ~ that am fost surprins să constat că; I found she had left home am aflat / am consta tat că plecase de acasă; I ~ it is time to go constat că e timpul să plec; this letter, I ~, arrived yesterday această scrisoare, după cum văd, a venit ieri; you may ~ it wil l do you good veţi găsi poate că o să vă facă bine; I — it pays to găsesc că merită oboseal ned the case and found it to contain a necklace am deschis cutia şi am găsit înăuntru un colier; to ~ a transaction profitable a găsi că o afacere e profitabilă; they will ~ it easy le va fi uşor; we ~ it very difficult ne este foarte greu; to ~ it impossi ble to a fi în imposibilitate să; how do you ~ this wine? cum găseşti acest vin?; I ~ hi s behavior very childish găsesc purtarea lui foarte copilărească; I ~ them ridiculous îi găsesc ridicoli; he found a warm support in his friend a găsit un sprijin călduros în p rietenul său; to ~ no sense to a găsi că nu are nici un sens să; a nu găsi vreun sens / ro st în. 4. (cinegetică) a descoperi (vulpea etc.). 5. (jur.) a declara, a găsi; to ~smb . guilty a declara pe cineva vinovat; to ~a verdict for smb. a pronunţa / a rosti un verdict în favoarea cuiva; to ~ a verdict for the defendant a achita pe acuzat / pe pârât. 6. (in, with) a procura (ac), a furniza (ac), a aproviziona (cu); a face faţă (cheltuielilor); to ~ smb. in the food a procura / a da hrană cuiva; to ~ smb. i n / with clothes a procura cuiva haine. 7. (mat.) a calcula, a socoti. 8. to ~ o ut a afla, a lămuri, a descoperi, a înţelege; a inventa (un mijloc etc), a dezlega (o enigmă etc.); a constata (o greşeală etc.), a-şi da seama de (fapte), a dezvălui, a da pe faţă (o înşelăciune, un secret); What have you done with it? Find out! Ce-ai făcut cu el? N ai decât să afli!; to ~smb. out a) a descoperi adevăratul caracter al cuiva; a dibui p e cineva; b) a prinde pe cineva că a greşit; to ~ smb. out in a lie a prinde pe cine va cu minciuna; your sins will ~ you out n-ai să scapi de urmările păcatelor tale; he has been found out c apreciat astăzi la justa lui valoare (v. 1,1). B. refl. 1. a se trezi, a se pomeni; a se surprinde, a se vedea; I found myself crying m-ara t rezit că plâng, m-am pomenit plângând; m-am surprins plângând; I found myself obliged to ac ept m-am văzut obligat să accept; he found himself the next heir se văzu cel mai aprop iat moştenitor. 2. a deveni conştient de sine însuşi / de talentele sale / de capacitate a sa; a-şi găsi vocaţia; a-i merge, a o duce; how do you ~ yourself? cum îţi mai merge, cu m o mai duci?; wages f l a week and ~ yourself leafă o liră sterlină pe săptămână fără hran restul vă priveşte); to ~ oneself in clothes a se îmbrăca pe speze proprii. II. s. 1. găs



 be, aflare. 2. obiect găsit (mai ales preţios); achiziţie. findable [faindsbl] adj. uşor de găsit. finder [faindo'J s. 1. aflător, găsitor. 2. (tel.) căutător. 3. (fot.) vizor. 4 . inventator, descoperitor. 5. cercetător; agent de cercetări. 6. (a«to),cadru, dispoz itiv de fixare a cadrului. fin de siecle [fsds'siskl] (fr.) I. s. sfârşit de veac; f inele secolului al XIX-lea. II. adj. 1. decadent. 2. modern. finding ['faindirj] s. 1. lucru găsit; descoperire, dezvăluire, revelaţie. 2. (jur. etc.) verdict (al jur aţilor); sentinţă, hotărâre (la judecată); pl. concluzie, încheiere (a unei comisii etc). 3 l. (amer.) furnituri (ae croitorie, cizmărie etc.); shoe ~ cremă, şiret, şnur etc. pentr u încălţăminte. 4. determinare, fixare (a poziţiei); orientare; ~ the range determinare a distanţei. 5.pl. constatări, stabilire (de fapte, date etc.); descoperiri. finding l ist [~ list] s. catalog (mai ales de librărie). finding store [~ sto:r, ~ stoor] s . (amer.) magazin de furnituri de cizmărie. fine1 [fain] I. adj. 1. (despre metale ; ulei etc.) fin, pur, curat, rafinat, de calitate superioară; gold that's nine-te nth ~ aur care conţine nouă zecimi de metal pur; gold 22 carats ~ aur fin (cu titlu) de 22 de carate. 2. fin, subtil, rafinat; to dress with ~ taste a se îmbrăca cu mul t gust; ~ distinction distincţie subtilă; a ~ sense of the ridiculous un simţ ascuţit / dezvoltat al ridicolului; a ~ point / question o chestiune delicată / dificilă / gre a. 3. frumos, chipeş, bine; (despre un sentiment) înalt, nobil, ales; a ~ statue o s tatuie frumoasă; a ~ woman o femeie frumoasă / superbă / bine; ~ sentiments sentimente frumoase / nobile / înalte; to appeal to smb.'s ~ feelings a apela la sentimentel e nobile / înalte ale cuiva; it was very ~ of him to take that attitude (a fost) f oarte frumos din partea lui că a adoptat această atitudine; to call things by ~ name s a vorbi despre lucruri folosind cuvinteriiari.4. strălucitor, gătit, dichisit, fer cheş; (despre haine) elegant; (fam.) ~ feather haine elegante; (prov.) ~feathers m ake ~birds haina face pe om. 5. (despre vorbire, maniere) afectat. 6. (peior.) p refăcut, viclean, şiret. 7. capabil, destoinic, priceput, iscusit, îndemânatic, bun, exc elent, minunat, de'frunte; a ~ musician un bun muzician; a ~ workman un bun lucrăt or, un lucrător destoinic / priceput; a ~swordsman un bun / excelent duelist / spa dasin. 8. frumos, bun, excelent / splendid, superb, minunat; strălucit; a ~ exampl e of Baroque architecture un frumos exemplu de arhitectură barocă; a ~ intellect o i nteligenţă strălucitoare; a ~ piece of business o afacere splendidă; a ~ future un viito r frumos / de aur; a ~dinncr un prânz grozav; a ~ income un venit frumos; we had a ~ time ne-am distrat de minune, splendid; he is a ~feIlow e un băiat minunat; tha t's ~! asta-i binei; aşae bine! aşa merge!; that's all very ~ but toate astea sunt f rumoase dar;



 363 finger root



one hears some ~ things about you frumoase lucruri se aud despre dumneata; a ~ t hing indeed! frumoasă poveste! frumos, n-am ce zice!; ~doings frumoase lucruri; a ~service you had rendered me halal de serviciul pe care mi l-ai făcut; a ~ friend you are! halal de aşa prieten!; (dial.) they'll be — and vexed! o să fie cam supăraţi!; I was a ~ fool a fost curată nebunie din partea mea. 9. (despre vreme, cer) frumos, senin; when the weather is ~ când e (timp) frumos; it looks as if it were to be ~ timpul parc să se facă frumos; ~ air aer sănătos; a ~ day o zi frumoasă; one ~ day odată, î -o bună zi; one of these ~ days într-o bună zi; in rain or ~ pe orice vreme, pe orice timp. 10. (despre ţesături) fin, subţire; (despre pietriş, praf) fin, mărunt, mic; (despre aţă) subţire; pi. ~ goods stofă cu ţesătură fină, subţire; ~ rain ploaie măruntă; ~ sand n point caractere mici / mărunte. 11. ascuţit; ~ edge tăiş ascuţit; ~ needle ac fin / subţire ~ nib pană ascuţită; a ~ wit un spirit ascuţit; ~ pen peniţă ascuţită. II. s. pl. (mine) m u cu conţinut bogat, pulberi fine. III. adv. 1. atent, prudent; (mar.) to sail ~ a naviga chiar în direcţia vântului. 2. mărunt; to chop meat ~ a tăia / a toca carnea mărunt -0- to cut / to run it ~ a face ceva tocmai la timp, a reuşi tocmai la timp / la tanc, a sosi tocmai la timp. IV. vb. A. tr. 1. (te/m.) a afina, a purifica. 2. ( sport) a antrena (corpul). 3. (jig.) a antrena (spiritul). 4. (înv.) to ~ away /of f/ down a face să devină fin / subţire; to ~ down a limpezi cu clei (vin, bere etc.); a rafina (zahăr). B. intr. 1. (despre un lichid) a se limpezi. 2. (adesea ~ down) a se însenina, a se face frumos. 3. (down, off, away) a se subţia, a deveni subţire, a se micşora.



fine-spoken [~'spoukn] adj. 1. (despre persoane) care foloseşte fraze frumoase. 2. (ironic) cu vorbă dulce, mieros, linguşitor. fine-spun [~'spAn] adj. 1. (text.) cu fir subţire, fin. 2. (peior. despre un raţionament) subtil. finesse [fi'nes] (fr.) I . s. 1.fineţe;delicateţe; rafinament; subţirime. 2. subtilitate, abilitate; viclenie; şm echerie. 3. tertip, şmecherie, vicleşug, artificiu, scamatorie, procedeu abil / diba ci. 4. (la bridge) derularea adversarului jucând o carte mică. II. vb. A. in/r. 1. a proceda cu fineţe / abilitate / cu şmecherie sau viclenie; a recurge la stratageme sau tertipuri. 2. (la bridge) a juca o carte mică pentru a deruta adversarul, ţinând c artea mare în rezervă. B.' tr. 1. a trage pe sfoară, a înşela. 2. to ~ smth. away from smb . a scoate, a smulge de la cineva ceva prin vicleşug; to ~smb. into smth. a determ ina pe cineva prin viclenie să facă ceva. finger [Tings'"] I. s. 1. (a/utt.) deget; (înv.) to be ~ and thumb a fi prieteni nedespărţiţi; (scot. prov.) better a ~ off than a ye wagging mai bine să-ţi tai degetul care te doare decât să-1 laşi să te chinuiască; to bu one's ~s sau to get one's ~s burned a) a-şi arde degetele; b) (fig.) a sc arde, a se frige; they can / could be counted on the ~s of one hand îi poţi număra pe degete; to dip / to put one's ~(s) in smth. a-şi vârî degetul în ceva; to have a ~ in the pie a avea un amestec (oarecare), a nu fi străin de ceva; (rel.) the ~of God mâna lui Dumn ezeu, un semn de sus; to give smb. the ~ a înşela aşteptările cuiva; (înv.) to have a fine ~ a se pricepe să ia mită; in smb.'s ~s în mâna cuiva, în fine2 I. s. 1. amendă. 2. (în An a) filodormă. 3. (jur.) sumă plătită ca compensaţie. puterea cuiva; to lay / to put a ~ on smb. a pune degetul pe cineva, a-1 atinge; to lay / to put a ~ on smth. a) a înţele ge ceva cum trebuie; b) a stabili, a constata ceva; to let 4. (jur.) compromis, înţe legere, convenţie. II. vb. tr. a amenda. fine3 ş. in ~a) în două vorbe, într-un cuvânt, pe curt; b) în sfârşit, în fine, în concluzie, / smth. slip through the ~s a lăsa ceva să-i sc printre degete; to lift / to move / to raise / to stir a ~ a mişca / a ridica un deget (şi fig.); his ~s are all thumbs e foarte în cele din urmă; la urma urmei, în închei ere, rezumând. neîndemânatic, îi scapă toate (cele) din mână; his ~s itch arde de nerăbdare a să fine4 [Ti:ni] s. (i/a/, muz.) fine, sfârşit. întreprindă ceva; to put one's ~ into sm b. else's pie a se amesteca în treburile altuia; fineable ['fainabl] adj. v. f i n a b l e . to slip between / through one's ~s a-i scăpa printre degete; to snap on e's ~s at smb. fine arch ['fain o:tf] s. (tehn.) cuptor pentru fabricarea sticle i. a ignora pe cineva, a nu vrea să ştie de cineva, a dispreţui pe cineva; to stick in / to fine-art casting [~a:t 'ka:stirj] s. (tehn.) turnătorie de artă. one's ~s a-şi f rânge mâinile (de durere etc.); with a wet -* uşor, cu uşurinţă, simplu; fine arts [~ a:ts]



 s. pl. arte frumoase; bele-arte. with one's ~ in one's mouth a) cu mâinile în sân; b) cu degetul în gură, prosteşte, ca fine-bent grass [~bent rgro:s] s. (bot.) păiuş (Agrostis vulgaris). un prost; to work one's ~s to the bone a munci fără întrerupere; (înv. sl.) his ~s are fine-bore [~bo:] vb. tr. (tehn.) a aleza cu diamant. lime-twigs are mân a lungă, fură. 2. deget de mănuşă. 3. (tehn.) deget, bolţ, ax, cui, ştift; fine breeze ['fa bri:z] s. (mine) praf de cocs / cărbune. clanţă, zăvor, clichet. 4. ac de ceasornic; ind icator, ac (pe o scală). 5. lăţimea unui deget fine-clay [~klei] s. (geol.) argilă fină. ( măsură variind între 3 /4 de inch şi 1 inch; I inch ~ 2,54 cm). 6. (muz.) digitaţie. II. v b. fine-cut [~kM] I. adj. 1. fin cizelat. 2. (despre tutun) tăiat mărunt / subţire. 3. (fam.) A. tr. 1. a atinge cu degetele. 2. a arăta cu degetul spre. 3. a ati-nge uşo r, a se juca cu. tăiat la tanc. II. s. (tehn.) dinţare fină (la pile). 4. a lua hoţeşte, a fura (prin îndemânarea degetelor). 5. a lucra cu degetele (ceva fin şi fine-darn [~da :n] vb. tr. (text.) a stopa, a ţese (o ştofă destrămată). greu). 6. (înv.) a pune mâna pe, resta. B. in/r. 1. (muz.) a avea o digitaţie bună. 2. a mişca fine-darner [~rda:nar] s . (text.) stoper, persoană care stopează (o stofă destrămată). degetele în se'mn de nerăbda a bate tarapanaua. 3. to ~at a căuta să apuce cu degetele. fine-darning [~ida:nirj] s. (text.) stopat. finger-alphabet [~.£elfabit] s. alfabetul surdo-muţilor. fine-dr aw [~dro:] vb. tr. 1. (text.) a coase foarte fin, a cârpi fără să se vadă cusătura; a înnăd (tehn.) a trage / a trefila sârmă subţire din. finger-and-sign-Ianguage [~3nd'sainil2 en.gwid3] s.v. f i n g e r a l p h a b e t . fine-drawer [~dro:r] s. (text.) per soană care coase în aşa fel încât să nu se vadă cusătura. finger-basin [~ibeisn] s.v, f i n r b o w l . fine-drawing [~tdro:irj] s. (text.) 1. cârpeală executată artistic (la ţesătur i defectuoase). finger biscuit [~ ibiskit] s. pişcot de şampanie, „limbi de pisică". 2. cusătură ascunsă. 3. (tehn.) tragere, trefilare finală; trcfilare fină. finger-board [~bo: d, -boad] s. 1. (muz.) gât (de vioară etc.). 2. (muz., poligr.) claviatură. fine-drawn [~dro:n] adj. 1. cusut foarte fin. 2. (tehn. despre sârmă) foarte subţire tras, finge r-bowl [~boul] s. bol / vas de spălat degetele la masă. trefilat subţire. 3. iscusit, dibaci, îndemânatic, subtil; ~ arguments argumente subtile. fingerbreadth [~bred6, ~ bret6] s. lăţimea unui deget, un lat de deget. 4. (sport) redus la greutatea minimă pr in antrenament. finger calf [~ ka:f] s. viţel de lapte. fine-ear [~iar] s. „ureche a scuţită" (în basmele pentru copii). finger counting [~ ikauntin] s. numărătoare pe degete. fine-fibrous [~faibrss] adj. cu fibre fine / subţiri. fingered ffirjgad] adj. 1. (în cuvinte compuse) cu... degete; five-~ cu cinci degete. 2. (bot., zool.) digita t. fine-gold [~gouldj s. ~(metal.) aur cupelat. finger-ends [firjgsrendz] s. pl. vârfurile degetelor; (fam.) to have smth. at one's ~ a fine-grained [~greind] adj . (despre un metal, despre lemn) cu granulaţie fină, cu granulozitate fină, fin granul at. cunoaşte ceva Ia perfecţie, a avea ceva la degetul cel mic; (înv.) to arrive a t / to live by one's ~ a ajunge la sapă de lemn, a sărăci; to one's ~ până la vârful degetelor de fine gravei [~ igrasval] (geol.) pietriş mărunt. sus până jos. fine grinding [~ grai ndin] s. 1. (tehn.) rectificare fină. 2. (chim.) măcinare fină. fîngerer ['fingors1"] s. (sl.) mână lungă, pungaş. fine-jointed [~d3ointid] adj. (tehn.) frumos îmbucat. finger fe rn [Tirjga fo:n] s. (bot.) orice ferigă din genul Asplenium; părul-Maiciifineless [' fainlis] adj. (rar) nemărginit, neţărmurit, infinit. fine-looking [Tain'lukin] adj. fr umos, chipeş, bine făcut; a ~gentleman un bărbat frumos Domnului (Asplenium adianthumnigrum); spinarea-lupului (A.filixfemina); ruginită (A. ruta-muraria); straşnic (A. trichomanes). / chipeş; I never saw a finer-looking girl n-am văzut niciodată o fată mai drăguţă. finely [Tainli] adv. 1. frumos, fin, cu delicateţe, cu fineţe. 2. excelent, perf ect, desăvârşit; finger flipper [~ .flips1"] s. aparat care intră în funcţiune printr-o apă e de buton. (fam.) ~ well foarte bine. 3. îndeaproape. finger flower [~ iflaua1"] s. (bot.) degeţel-roşu, degetar, degetariţă (Digitalis purpurea). fine-mechanics [~mi'ka sniks] s. mecanică fină / de precizie. finger-glass [~gla:s] s.v. f i n g e r b o w l . fineness ['fainnis] s. 1. titlu (al metalelor preţioase); puritate (a vinului) ; coins of legal finger hole [~ houl] s. (muz.) gaură; clapă, elapetă (la un instrumen t de suflat). ~ monede de titlu legal. 2. acuitate a simţurilor. 3. calitate super ioară, superioritate (a fingering1 [Tingorirj] s. 1. pipăire / atingere cu degetele. 2. (muz.) mod de a mişca unui articol, a unui lucru). 4. splendoare, strălucire; el eganţă (la un costum etc.); frumuseţe degetele când se cântă la un instrument; digitaţie. ( nui peisaj etc.). 5. fineţe (aparului, a unei stofe, a unei pulberi etc.); microgr anulaţie, fingering2 s. (text.) lână fină, toarsă de mână (pentru copii). granulaţie fină; (a unui fir); (fig.) delicateţe (a sentimentelor); subtilitate (a finger language



 ['firjga .lasrjgwidj] s. v. f i n g e r - a l p h a b e t . spiritului). 6. (av .) calitate aerodinamică. fingerling [Tingalin] s. 1. (iht.) pui de somon sau de păs trăv. 2. (înv.) v. f i n g e r stall. fineness ratio [~ 'rci/iou] (tehn.) coeficient de subţirime. fingermark ['fingomcKk] s. urmă de deget, pată lăsată de deget, întipăritura getului; fine-nosed [Tain'nouzd] adj. care are un miros fin / un nas bun. ampren tă. fine ore [~ 'o:r] s. (mineral.) mărunţiş de minereu, minereu mărunt. fine powder [~ pa udor] s. praf fin, pudră. fingernail [Tinganeil] s. unghie. fingernail clipper [~n eil 'klip3rJ s. cleştişor de unghii. finer ['faina'] s. (tehn.) 1. maistru afmor. 2. rectificator. 1 finery ['fainarij s. (metal.) 1. secţie pentru elaborat / pentru extras metale. 2. curăţire, finger-parted [~ipa:tid] adj. (bot.) digitat. rafinare, afinaj, afinare (a metalelor). finger-plate [~plcit] s. (constr.) şild, platbandă. f inger point [~ point] s. vârf de deget. finery2 s. (ironic) podoabe, zorzoane, far afastâcuri, toaletă luxoasă; (jam.) decked out in all her ~ gătită cu toate podoabele. fin ger-post [~poust] s. stâlp care indică drumul, stâlp indicator. r finery fire [~ faia ] s. (metal.) cuptor de afinare. fingerprint [-print] s. amprentă digitală, urmă a deg etelor. finery process [~ 'prousis] s. (tehn.) proces de pudlaj. fingerprint vb. tr. a lua cuiva amprentele digitale. fine saw ['fain 'so:] s. (tehn.) ferăstrău de traforaj. finger reading [~ iri;din] s. citire cu ajutorul degetelor (la orbi). fine-shaped [~'/eipt] adj. bine făcut, chipeş. finger root [~ ru:t] s.v. f i n g e r f l o w e r .



 fingers-and-thumbs 364



fingers-and-thumbs [-zand'OAmz] s. pl. (bot.) ghizdei (Lotus comiculatus). finge r shield [~ /i:ld] s. degetar fără fund. finger stall [~ sto:l] s. apărătoare din piele sa» cauciuc pentru deget. finger stone [~ stoun] s. (mineral.) belemnit. finger ta lk [~ to:k] s. v. f i n g e r - a 1 p h a*b e t. finger-tip [~tip] s. vârf de dege t. finger-touch control [~tAtf ksn'troul] s. (telm.) comandă prin simpla apăsare a d egetelor. finial ['fainisl, 'fin-] s. (arhit.) fleuron; rozetă (în arhitectura gotică) . finical ['finikal] adj. 1. dificil, delicat; mofturos, capricios, cusurgiu; mi gălos, meticulos, minuţios; tipicar. 2. afectat, nefiresc. 3. (fam.) greţos, scârbos, de zgustător, supărător, plicticos. finicality [ifini'kaditi] s. v. f i n i c a l n e s s . finicalness ['finikolnisj s. (fam.) afectare; pretenţii, fasoane (la mâncare). fi nicking ['finikin] adj. v. f i n i c a 1. finicky [Tiniki] aay. v. f i n i c a 1 . finikin ['finikin] I. adj. v. f i n i c a 1. II. s. filfizon, (om) spilcuit. f ining [Tainirj] s. (si ~ of wine) cleire (a vinului). finis ['fainis, Ti:nis] s. 1. sfârşit (la o carte etc.). 2. (rar) scop, ţintă. finish ['fini/] I. vb. A. tr. 1. (s i to ~ up) a sfârşi, a termina, a încheia, a isprăvi, a conchide, a duce până la capăt, a d a completa, a pune capăt la. 2. (si to ~ off) a împodobi, a garnisi, a aranja, a is prăvi, a termina, a desăvârşi; a netezi, a lustrui, a finisa. 3. (si to ~ up) a consuma, a isprăvi (o provizie, o carte), a mânca sau a bea tot (până la sfârşit). 4. (fam.) a duce la capăt (educaţia cuiva). 5. (sl.) a ucide, a omorî, a asasina, a termina cu, a isprăvi cu, a sfârşi cu (cineva), & da (cuiva) lovitura de graţie. 6, (si to ~off) (sl.) a sl ei, a istovi, a extenua, a epuiza. B. intr. 1. (si to ~ up) a înceta, a conteni, a se opri, a încheia, a termina, a sfârşi. 2. (inv.) a-şi da duhul, a-şi da sufletul, a da ortul popii, a sucomba. II. s. 1. sfârşit, sfârşire, isprăvire, terminare; to fight to a ~ a lupta până la sfârşit, a rezista până la capăt. 2. finisaj, ultima revizie; punere la pu ; desăvârşire, perfecţiune; gătire; garaisire, şlefuire; lustru, împodobire; to lack ~ a fi terminat. 3. (sport) finiş, sfârşitul unei curse; luptă decisivă (la sfârşitul cursei); to in / at the ~ a asista, a fi prezent, a sta la punctul de sosire. 4. cherestea d e cea mai bună calitate. finished [-t] adj. sfârşit, terminat, finit; finisat; desăvârşit, erfect; ~ education educaţie completă; ~ actor actor perfect; ~ manners maniere eleg ante / alese; ~ gentleman gentleman veritabil / autentic; ~ performance spectaco l închegat, pus la punct, aranjat în cele mai mici amănunte; ~ product produs finit. f inisher [-ar] s. 1. (text; drum) finisor. 2. (tehn.) holendru de rafinare. 3. ex ecutor; ~ of the law călău, cel care execută pedeapsa cu moartea. 4. (fam.) probă, dovadă definitivă / hotărâtoare, argument zdrobitor; lovitură hotărâtoare / de graţie. finishing [ nijlrj] I. s. apretură, lustru, finisaj; terminare, isprăvire; şlefuire, garnisire; de săvârşire, perfecţionare; to give the ~ to a da o ultimă faţă (cu dat.). II. adj. 1. final; finisaj. 2. de perfecţionare. 3. de graţie. finishing machine [~ mo'/i:n] s. (tehn. ) maşină de finisat. finishing reamer [~ .ri:nwr] s. (tehn.) alezor de finisare. fin ishing rolling mill [~ 'roulirj mil] s. (tehn.) laminor de finisare. finishing s chool [~ sku:l] s. institut / şcoală de perfecţionare pentru fete. finishing stroke [~ strouk] s. lovitură de graţie. finite [Tainait] I. adj. 1. (înv.) fixat; definit. 2. finit, limitat, având un sfârşit. 3. (gram., despre forme verbale) personal. II. vb. t r. (rar) a delimita, a mărgini. finiteness [-nis] s. caracter finit. fink [Tink] ( amer. fam.) I. s. 1. spărgător de grevă. 2. trădător, ticălos. II. vb. intr. 1. a duce o ac ivitate de spărgător de grevă. 2. a trăda, a dezerta. 3. (sl.) to ~ out a) a se sustrage , a-şi călca o promisiune; b) a se face de ruşine, a se compromite. Finlander ['finlan da1"] s. finlandez. finless [finlis] adj. (iht.) fără aripioare. Finn [fin] s. finla ndez. finned [find] adj. (iht.) cu aripioare. Finnic [Tinik] adj. finlandez; fin ic. finnicking ['finikin.] adj. v. f i n i c a 1. finnikin ['finikin] adj., s. v . f i n i k i n. Finnish ['fini/] I. adj. din Finlanda, finlandez. II. s. (limba ) finlandeză. finny [Tini] adj. 1. care se referă la peşti. 2. (despre peşti) cu aripioa re. fiord [fjo:d, fi'o:d] s.v. f j o r d . fioritura [.fjori'tju3ra],pl. fioritu rae [-ri(;)] s. (ital. muz.) fioritură, înfloritură, ornament melodic, tril etc. fir [ fo:rl s. (bot.) brad (Abies sp.); dwarf-mountain ~jep (Pinus montana); Siberian ~ zâmbru (Pinus cembra); Scotch ~ pin silvestru (Pinus sylvestris); silver ~ brad comun / alb (Abies alba); Colorado silver ~ brad argintiu (A. concolor); balsam



 ~ brad balsamifcr / de Canada (A. balsamea); Spanish silver ~ brad de Spania (A. pinsapo). fir-apple [foraspl] s.v. f i r - c o n c. fir board [fobD:d, ~ boad] s. scândură de brad. fir bob [~ bob] s. (fam.) v. f i r - c o n e . Firbolg [TirbAbg ] s. (ist.) trib preceltic din Irlanda. fir-cone ['fo:'koun] s. (bot.) con de br ad. fire ['faio'] I. s. 1. foc; incendiu; flacără; văpaie; ardere, combustie; to be on ~a) a arde, a fi cuprins de flăcări; b) (fig.) a fi aprins (ae dragoste etc.); c) ( fig.) a sta ce pe jar, a nu avea astâmpăr; a mânca jăratic; (fig.) to be between two ~s a fi între două focuri, a fi între ciocan şi nicovală; (fig.) to build a ~ under oneself a -şi săpa singur groapa, a-şi tăia singur craca de sub picioare; (fig.) to carry ~ in one hand and water in the other a spune una şi a gândi alta; a fi taler cu două feţe; to ca tch / to take ~ a) a se aprinde, a lua foc; dry wood soon catches ~ lemnele usca te se aprind numaidecât; b) (fig.) a



se aprinde, a se înflăcăra, a se entuziasma; c) (fig.) a se aprinde, a izbucni, a-şi pie rde cumpătul; a se face foc şi pară; d) (fig.) a se aprinde, a i se aprinde sângele; (pr ov.) fight ~ with ~cui pe cui se scoate; ~and brimstone a) gheenă, focul veşnic, flăcări şi pucioasă; b) interj, mii de draci! la naiba!; ~ and fury înflăcărare, patimă (neogoită) ezlănţuire; foc şi pară; (prov.) ~and water are good servants, but bad masters focul şi ap a sunt slujitori buni, dar stăpâni răi; (poetic) ~s of heaven sou heavenly ~s stele, l uminători cereşti; (prov.) ~ that's closest burns must of all focul mocnit arde mai puternic; (despre ochi) to flash / to shoot ~ a arunca scântei; to' go through ~ a nd water a trece prill focul ispitirilor / prin multe; (fam.) liquid ~ băuturi alc oolice tari; to nurse the ~ a întreţine focul; (prov.) one ~ drives out another cui pe cui se scoate; (fig.) to play with ~ a te juca cu focul; Promethean ~ focul l ui Prometeu; (fig.) viaţa; (fig.) to pull / to snatch smb. out of the ~ a scoate / a scăpa pe cineva din nevoie; (fig.) to put to ~ and sword a trece prin foc şi sabi e; sacred ~ foc sacru, geniu; (fig.) to save smth. out of the ~ a scăpa ceva de di strugere; to set smth on ~, to set ~ to smth. a pune ceva pe foc, a da foc la ce va; (glumei) to set the Thames on ~ a) a face ceva cu totul neobişnuit; b) a fi fo arte înzestrat; a fi grozav; (prov.) soft ~ makes sweet malt vorba dulce mult aduc e; (prov. înv.) (there is) no ~ without smoke fiecare medalie îşi are reversul ei; ~! foc! arde!; (/ani.) like a house on ~ ca ieşit din minţi, ca nebun; (prov.) (there i s) no smoke without ~ nu c fum fără foc; (fig.) to add fuel to the ~, to pour oil on the ~ a pune paie pe foc, a pune gaz peste foc; to light / to make a ~ a face f ocul; to poke / to stir the ~ a scormoni focul; to put out a ~ a stinge focul. 2 . (mil.) foc; to be under ~a) a se afla sub focul inamic; b) (fig.) a fi ţinta ata curilor; (fig.) to direct one's ~ against a-şi îndrepta atacul / săgeţile împotriva (cu ge n.); to draw smb.'s ~fl) (/nil.) a atrage focul inamic asupra sa; b) (fig.) a-şi a trage atacurile cuiva; a deveni ţinta atacurilor cuiva; to hang ~ a) (mii.) a nu l ua foc; b) (fig.) a se codi; a se moşmondi; a se mocăi; Kentish ~ aplauze prelungite , ovaţii; to miss ~ a) (mii.) a nu lua foc; b) a trece neobservat, a nu avea (nici un) efect; to open ~ a) (mil.) a deschide focul; b) (fig.) a dezlănţui atacul; runn ing ~ a) (mii.) foc viu; b) (fig.) grindină de observaţii critice; potop de invectiv e; to stand ~a) (mii.) a rezista focului inamic; b) (fig.) a rezista criticii sa u încercărilor; (give) ~! foc! trageţi! Grecian / Greek / wild ~foc grecesc; ~ of the line salvă. 3. cămin, vatră, sobă; electric ~ cuptor electric; sobă electrică; gas ~reşou c aze. 4. (înv.) trăsnet. 5. lumină strălucitoare; joc de lumini. 6. (fig.) căldură, foc; înf e, patimă. 7. (poetic) inspiraţie; geniu; foc sacru. 8. fierbinţeală, febră. II. vb. A. tr . 1. a aprinde, a da foc la, a pune pe foc; a incendia. 2. (si to ~ off / away) (mil.) a descărca, a slobozi (o arma); (min.) a puşca (găuri de mină); to ~ a gun a) (mi i.) a trage cu tunul; b) (fig. fam,) a veni cu o bombă / cu o ştire senzaţională; to ~ a shot a trage (cu pistolul etc.). 3. (fig.) (at smb.) a arunca, a azvârli, a trânti (cuvinte de ocară etc.) (pe seama cuiva, la adresa cuiva). 4. (fig.) a aprinde; a în flăcăra. 5. a arde, a cauteriza (o rană). 6. (şi to ~ up) (tehn.) a încălzi (cuptorul); a a de (cărămidă). 7. (si to ~ out) (amer. sl) a da afară, a concedia; a băga la închisoare. 8. (tehn.) to ~ up a încălzi (locomotiva etc.). B. intr. 1. a lua foc, a se aprinde. 2. (despre mâini) a arde. 3.'(fig.) a se aprinde, a se înfierbânta. 4. (mil.) (at, on, u pon) a trage, a deschide focul (împotriva cu gen.). 5. (fam.) ~ ahead! ~ away! dă-i drumul! vorbeşte! ce mai stai!; (amer.) to ~into the wrong flock a greşi adresa, a n u nimeri, a greşi ţinta. , fire-alarm ['faioroila:m[ s. 1. alarmă de incendiu. 2. aver



 tizor / semnalizator de incendiu. fire annihilator [~ 3inaialeit3r] s. v. f i r e a p p a r a t u s (1). fire apparatus [~ a;ps,reitos] s. 1. aparat de stins in cendii. 2. (mine) stingător; extinctor. firearm [~a:m] s. armă de foc (mai ales de c alibru mic). fireback [Taisbaîk] s. (omit.) varietate de fazan (Lophura sp.). fire ball [~bo:l] s. 1. bolid. 2. fulger sferoidal. 3. (ist.) ghiulea, bombă incendiară. 4. (bot.) arşinic, cruciuliţe, fioare-de-stea, focşor (Lychnis sp.). fire-balloon [~bo iIu:n] s. balon cu aer cald. fire baptism [~ .baeptizam] s. (fig.) botezul focul ui. fire bar [~ ba:r] s. bară, bară de grătar. firebomb [~bom] s. (mil.) bombă incendiară. firebomber [Tai9ibDm3r] s. (canad.) avion-clste-ma (folosit penlru stingerea in cendiilor în păduri). firebox [-boks] s. (tehn.) focar, cutie de foc, cutia focarulu i. firebrand [-brand] s. 1. bucată de lemn aprinsă. 2. (bot.) tăciune (Ustilago). 3. ( fig.) aţâţător, instigator. fire-breathing [~ibri:cfin] adj. (poetic) care varsă foc pe năr , pârjolitor. firebrick [~brik] s. cărămidă refractară. fire bridge [~ brid3] s. (tehn.) a ltar de focar. fire-brigade [~briigeid] s. detaşament de pompieri, pichet de incen diu. fire bucket [~ ibAkit] s. găleată de incendiu. fire bug [~ bAg] s. 1. (amer. fa m.) incendiator. 2. (entom.) gândac cu aripi moi (din familia Cantharididae). fire -clay [~klei] s. argilă refractară. fire cock [~ kok] s. gură / robinet de incendiu. f ire company [~ ikAiiipani] s. 1. detaşament de pompieri, pichet de incendiu. 2. so cietate de asigurare contra incendiilor. fire-control [~kanitroul] s. 1. (mil.) reglajul tirului. 2. paza contra incendiilor în păduri; lupta contra focului în păduri. 3. (tehn.) controlul / reglarea focului (in cuptoare). fire-cracker [faioikraks1 "] s. pocnitoare, plesnitoarc, petardă. Firecracker Day [~ dei] s. (amer.) Ziua In dependenţei (4 iulie). firedamp [faiodaîmp] s. (mine) gaz metan; gaz de mină, grizu. f ire department [~ diipcKtmant] s. remiză de pompieri. firedog [~dog] s. v. a n d i r o n. fire door [~ do:r] s. 1. (tehn.) uşa focarului. 2. (constr.) uşă antifoc. fire dragon [-.draîganj s. 1. balaur care scuipă foc. 2. rachetă.



 365 fisc



fire drake [~ dreik] s.v. f i r e d r a g o n . firkin [Ta:kin] s. măsură de capacit ate, butoi, putină, balercă (pentru unt, peşte, lichide fire-eater [faiani:tar] s. 1. pirofag (scamator), mâncător de foc. 2. (fam.) duelist, duelgiu; etc. = 40,89 l). bătăuş. 3. (fam.) fanfaron, palavragiu. 4. (amer. pol.) extremist gălăgios. firm1 [faini] s. firmă, casă de comerţ; <• long ~ companie de escroci (care obţin bunuri şi nu le achită). e-eating [~ă:tin] adj. (fam.) bătăios, bătăuş. firm2 I. adj. 1. durabil, trainic; compact, tos, dens, consistent, tare; coerent; solid, fire-engine [~iend3in] ş. maşină de stins incendii; pompă de incendiu. fire-escape [~is-keip] s. 1. scară fixă de fier pentru s alvarea în caz de incendiu. 2. scară dur; ~ ground uscat, pământ; to be on ~ ground a Fi într-un loc sigur / în siguranţă. 2. fix, stabil, constant; ~prices preţuri fixe / stabil e; ~step a) pas sigur; b) măsură hotărâtă. portabilă a pompierilor (care se poate lungi). 3 tare, puternic, viguros, robust; ţeapăn, rigid. 4. ferm, de neclintit, de nestrămutat , dârz; fire-extinguisher [~iksitirjgwi/ar, -eks-] s. stingător, extinctor. persever ent, insistent, stăruitor; hotărât, categoric, decis; ~ measures măsuri hotărâte. fire fien [~ fiind] s. 1. focul (ca personificare). 2. instigator. r 5. constant, statorn ic, loial, credincios, fidel. II. adv. ferm, tare, vârtos, puternic, viguros, fire -fighter [~ifaita ] s. pompier. robust, durabil, solid; to stand / to hold ~ a f i neclintit (în hotărâre). III. vb. tr. a întări, fire-fighting [~ifaitirj] adj. de protecţ e contra incendiilor. a consolida, a fortifica, a îndesa, a bătători, a bătuci; to ~ the ground after planting a firefly [~flai] s. (entom.) orice insecta care emite lu mină. bătători pământul după plantare. fire gases [~ gcisiz] s. pi. (tehn.) gaze de ardere. firmament [Ta:mamant] s. firmament, boltă (cerească). fire-grate [faiagrcit] s. (teh n.) grătar, grătar eu bare; grătar de focar. 1 firmamental [-al] adj. ceresc. fire-gra te-bar [faia~ -ba: "] s. bară de grătar. firman [fa:'mu:n,'--, rfa:man] s. (persan) firman (al sultanului, al şahului); permisi fire guard [~ga:d] s. 1. grătarul / grila jul căminului. 2. teren arat ca barieră de protecţie une, consimţământ, autorizaţie; paşapo otriva focului. i firm name ['fa:m ncim] s. (ec.) firmă. fire hole [~ houl] s. (me tal.) gură de scormonire (la grătare, la focare). firmness [Ta:mnis] s. 1. soliditat e, tărie; duritate. 2. fermitate, hotărâre, intransigenţă. fire-hose [~houz] s. furtun de incendiu. 3. fidelitate, statornicie. fire-insurance [faiarini/uarsns, ./aar-] s . asigurare contra incendiilor. fir moss [Ta: 'mas] s. (bot.) brădişor, cornişor (Lyco podium selago). fire-iron [~iaian]ş. 1. amnar. 2. vătrai, vătrar. 3.pl. (sau a set of ~s) garnitură de sobă, firmware ['fa:mwear] s. (infor.) microprograme; soft integrat . unelte pentru foc. firn [fa:n] s. fim, neveu, zăpadă deasă cu bob marc. fire kiln [~ kiln] ş. cuptor de prăjirc / de calcinare. fir needle ['fa: 'nidl] s. (bot.) ac de brad / de răşinoase. fire ladder [~ ilaxla1"] s. (tehn.) scară de salvare. fir parrot [Ta: ipaerat] s. (omit.) forfecuţă-gălbuie, forfeeuţă-de-pin (Loxia curvirostra). fireless [Taialis] adj. iară foc; neîncălzit. firry [Ta:ri] adj. 1. de brad; de pin. 2. plin d e brazi, bogat în brazi sau pini. firelight [Taialait] s. 1. lumina focului (din căm in). 2. v. f i r e 1 i g h t c r. 3. (înv.) first [fa;st] I. adj., num. ord. prim( ul), întâi(ul), dintâi; the ~ chapter, chapter (the) fulger. 4. (înv.) auroră boreală. ~ ca itolul întâi; the ~ corner întâiul venit; ~ floor etajul întâi; (amer.) parter; in the ~ fi e-lighter [~


 mineu; vatră. 2. (tehn.) vatra forjei. 3. (tel/n.) focar. calul său a ieşit primul / p e primul loc; ~or last devreme sau târziu; ~ and last în total, fireplug [~plAg] s. (tel/n.) hidrant, gură de incendiu. cu una cu alta; (amer.) ~last and all the time odată pentru totdeauna; (prov.) -come, fire point [~ point] s. 1. (tehn.) punct d e inflamabilitate; punct de aprindere; punct de ~served ospătat c întâiul venit. 2. (p entru) prima dată, (pentru) prima oară; I ~saw him explodarc / de detonaţie. 2. (opt.) focar. last week l-am văzut pentru prima oară săptămâna trecută. 3. mai curând, mai degrab re policy [~ -polisi] s. poliţă de asigurare contra incendiilor. mai bine; he would die ~ ar muri mai curând, ar prefera să moară. III. s. 1. (the ~) primul, fire pot [~ pat] s. creuzet. întâiul, cel dintâi; (ec.) ~ of exchange poliţă; he was the ~ to do it a fost primul care a fire powder [~ ipauar] ş. (mil.) putere de foc. făcut-o. 2. pl. măr furi de prima calitate. 3. (canad.) the First of July 1 iulie (ziua naţională firepr oof ['faiapru:f] adj. rezistent la foc, ignifug, refractar, neinflamabil. a Cana dei) at ~la început, mai întâi; from the ~ de la (bun) început, dintru început; fire raft [Tăia ra:ft] s. plută incendiatoare. from ~ to last de la început până la sfârşit. fire res ance [~ ri'zist^ns] s. rezistenţă la foc, refractaritate. first aid [~ 'cid] s. (med .) prim-ajutor. fire-resistant L~ri'zist5nt] adv. v. f i r e p r o o f . firstbo rn ['fa:st'ba:n] ş. primul născut, copilul cel mai marc; moştenitor. fire rig [Taia ri g] s. (canad.) 1. maşină de pompieri. 2. pompă de incendiu. first-ehop [~'t/ap] adj. ( fam.) de prima calitate, de calitatea întâi, fire-roll [~roul] s. semnal de incendiu . first-class [~'klu:s,'—] I. adj. de prima clasă, de prim ordin, de primul rang, de prima fire-screen [~skri:nj s. ecran ignifug. calitate, de calitatea întâi, de cea mai bună calitate, foarte bun. II. adv. 1. (fam.) minunat, fire ship [~/ip] s. (ma r., ist.) vas incendiator. excelent, splendid, perfect; to feel ~ a se simţi minun at, foarte bine. 2. cu clasa întâi; fire shovel [~ 


 t. firth [fa:6] s. (scof.) braţ de mare, golf de mare îngust; liman; gură de fluviu, e stuar. firing field [~ fi:ldj s. (mii.) câmp de tragere, poligon de tragere. fir-t ree ffa:tri:] s. v. f i r . firing line [~ lain] s. (nul.) linie de foc, linie d e trăgători; linie de luptă, linie de bătaie. fir wood [~ wud] s. 1. lemn(e) de brad. 2. brădet, pădure de brazi. firing pin ['faiarin pin] s. percutor. fisc [fisk] s. 1. ( ist.) vistierie. 2. (scot.) (scris mai ales f i s k) tezaurul statului, tezaurul public, bunurile de stat, vistieria statului. firing step [~ step] s.v. f i r e s t e p .



 fiscal 366



fiscal [-al] I. adj. 1. fiscal. 2. financiar. II. s. 1. (înv.) vistiernic. 2. (sco t.) procurator fishing tackle [~ ,ta;kl] s. unelte / instrumente / accesorii de pescuit. fiscal. 3. (ist.) cel mai înalt magistrat în Imperiul Roman. fish joint ['f i/ d3oint] s. (ferov.) îmbinare cu eclise. fiscalize [~3laiz[ vb. tr. a supune con trolului fiscal, a fiscaliza. fish-kcttle [~,kctl] s. cazan (lunguieţ) pentru gătitu l peştelui. r fish-knife [~ naif] s. cuţit de peşte. fiscal year ['fiskal ja: ] s. an financiar / fiscal. fish [fi/J I. s. (folosit şi ca pl.) peşte, peşti; crabi; stridii, (fig.) all is ~ that comes to fish maw [~ mo:] s. v. f i s h f l a k e . his ne t nu refuză nimic, nu alege, trage folos din toate; (glumeţ) April ~ păcăleală de fishmong er [~iniArjgor] s. negustor de peşte. 1 aprilie; to be / to feel like a ~ out of w ater a se simţi ca peştele pe uscat; a nu fi în fish net [~ net] s. v. f i s h i n g n e t. apele lui; (prov.) the best ~ smell when they are three days old nu trebui e să abuzezi fish oil [~ oil] s. untură de peşte. de ospitalitate; a big ~ in a little pond un uriaş printre pitici; to catch ~ with a silver fishplate [~pleit] s. v. f i s h i n g p 1 a t e. hook a cumpăra peşte după un pescuit neizbutit; to cry stinkin g ~ a-şi discredita marfa; fishpond [-pond] s. 1. iaz, eleşteu pentru creşterea peştelui . 2. (glumeţ) mare. (as) dumb / mute as a ~ mut ca un peşte, care tace chitic; (inv. ) to eat no ~ a nu ţine fish pot [~ pot] s. vârşie, vârşă, leasă (pentru crabi). posturile, nu fi catolic; (fam.) to feed the ~es a) a se îneca; b) a da hrană la peşti, a avea fi sh preserve [~ ,prizo:v] s. parte a râului unde pescuitul este interzis. rău de mare ; (fam.) to be food for ~es v. to f e e d t h e ~es(a); (fam.) a fine / nice fis h prong [~ pron] s. ostie. pretty kettle of ~! frumos, n-amce zice! frumoasă treabă! ei, poftim! asta-i bună!; (prov.) fish roe [~ rou] s. icre de peşte. ~ begins to st ink at the head peştele de la cap sc Impute; the great ~ cat the small fish silver [~ isilvs'] s. (ist.) impozit pentru folosirea apelor. peştele cel mare înghite pe cel mic; (scot. prov) gut no ~ till get them nil vinde pielea fişh-slice [~slais] s. cuţit de tăiat peşti / de pescar. ursului din pădure; nu zice „hop" până nu sari; (glume have other ~ to fry a avea fish sound [~ saund] s.v.fishflake. alte treburi (ma i importante) de făcut; to hook / to land one's ~ a-şi impune punctul de fish stick [Ti/ stik] s. (amer.) v. f i s h f i n g e r . vedere; a ajunge unde a vrut; (pr ov.) if you swear you will catch no ~ înjurăturile nu fish story [~ istori] s. (fam. ) poveste extravagantă / de necrezut. ajută la nimic; (prov.) it is a silly ~ that i s caught with the same bait prost e acela care fish tackle [~ itaskl] s. v. f i s h i n g t a c k l e . se lasă momit de două ori; (peior.) neither ~ nor fowl nici cal, nici măgar; (amer. si.) fishtail [~teil] s. coadă de peşte. fresh ~ un arestat no u; odd / queer / strange ~ om ciudat; (amer.) poor ~ a) prostănac; fishtail burner [Ti/teil ito:nor] s. (tehn.) arzător plat. b) un pârlit; un om de nimic, om fără caract er; shy ~ om timid / ruşinos; (peior.) cool ~ fish trowel [~ .traual] s. v. f i s h c a r v e r . neruşinat, neobrăzat; loose ~dezmăţat, desfrânat. II. vb. A. tr. 1. a prin de (peşte), a pescui fishwife [~waif], pl. fishwives [~waivz] 1. s. negustoreasă de peşte cu amănuntul. (c« undiţa); (mar.) to ~ the anchor a ridica ancora. 2. (fam.) a fol osi pentru pescuit 2. mahalagioaică. (o barcă, o plasă etc.). 3. a goli de peşte (un râu e tc.). 4. (tehn.) a lega, a uni, a îmbina fishy [Ti/i] adj. 1. de peşte; care miroase a peşte; cu gust de peşte. 2. bogat în peşte, cu eclise. 5. to ~out a) a goli de peşte (u n râu etc.); b) (fig.) a scoate (ceva de la cineva); cu mult peşte. 3. (despre ochi) spălăcit, lipsit de expresie. 4. (fam.) dubios, nesigur, îndoios, to ~up a pescui (şifi g.). B. intr. 1. a pescui, a prinde peşte; (fig.) to ~in troubled waters îndoielnic, suspect; de necrezut. a pescui în apă tulbure. 2. to ~for a) a pescui (cu ac.); b) (fig.) a vâna (cu ac.), a pescui fisk [fisk] s. v. f i s c (2). (cu ac.); a cerşi (c omplimente etc.). fissile [ifisail] adj. 1. şistos. 2. care se despică (uşor), care se desface (uşor). fissility [fi'siliti] s. şistozitate. fish back ['fi/ ba;k] s. 1. ( mar.) traversieră. 2. pl. (text) maşină de lăţit / de întins. fission [Ti/an] s. (/iz.) fis une, dezintegrare. fish bait [~ beit] s. momeală / nadă'pentru peşti. fish bed [~ bed] s. (geol.) rocă cu peşti fosili. fissionable [-obi] adj. (fiz.) fisionabil, dezagre gabil. fishbolt [~boult] s. (ferov.) bulon de eclisă. fission bomb [Ti/an bom] s. (mil.) bombă de fisiune, bombă atomică. fish .bone [~ boun] s. os de peşte. fission-fusi



 on-fission bomb [~,fju:3an'fi/an tom] s. (mii.) bombă cu hidrogen, bombă termonuclea ră. fish breeding [~ >bri:dirj] s. piscicultura. fissiparism [fi'siparizom] s. (bi ol.) reproducere prin diviziune celulară. fish broth [~bro(:)0] s. (sl.) apă (chioară) . fish carver [~ iku:vor] s. cuţit (de argint) pentru peşte. fissuration [rfi/ju'rei /an] s. v. f i s s i o n. fissure [fi/or, -/uor] I. s. 1. (geol.) crăpătură, fisură; fal ie; crăpătură adâncă; ruptură. fish culture [~ ikAlt/ar] s. piscicultura. fish curing [~ .k usrin] s. săratul sau afumatul peştelui. 2. (anat.) şanţ (pe creier, ficat). 3. (med.) f isură, fractură (a ««ui os). II. vb. A. tr. a crăpa, a despica, a spinteca, a sparge, a ru pe, a frânge, a fractura. B. intr. a se sparge, a se frânge, fish-davit [-.dajvit] s . (mar.) gruie de traversieră.. fish duck [~ dAk] s. (omit.) bodârlău-cu-ferăstrău, ferăstr mare (Mergus merganser). a se crăpa. fist [fist] I. s. 1. pumn; to clench / to dou ble one's ~a-şi încleşta pumnul; (pop.) to drink fisher' [Ti/3r] s. 1. (înv.) pescar. 2. barcă de pescar, lotcă. 3. (omit.) pescăruş-albastru (verde) (Alcedo ispida). hand to ~ a bea dintr-o înghiţitură / dintr-o dată; to strike with the ~ a lovi cu pumnul; 2 fish er s. (sl.) bancnotă de o liră sterlină. blow with the ~ pumn, lovitură de pumn; to put up one's ~ a) a ridica pumnul; fisher boy [~ toi] s. băiat de pescar. b) a recunoaşt e un fapt, a se împăca cu o idee; iron ~ in a velvet glove politeţe care ascunde fishe rfolk [~fouk] s. pescari. ' hotărâre, încăpăţânare sau ameninţarea cu forţa; (fig.) to grea 's ~ a niitui I a unge pe cineva. 2. (fam. glumeţ) mână, labă. 3. (fam. glumeţ) scris, cal igrafic; he writes a fisherman ['fi/aman],pl. fishermen [-man,-men] s. pescar. g ood ~ are un scris frumos. -O- (fam.) to make a good ~ at / of smth. a o nimeri; a-i fisherman's luck [~z lAk] s. (/ani.) nenoroc, ghinion. fishery ['fi/ari] s. 1. pescuit, pescuire, pescărit. 2. loc de pescuit. 3. (jur.) dreptul de a merge b ine; (fam.) to make a poor ~ at / of smth. a nu o nimeri; a-i merge prost. II. v b. tr. (rar) 1. a lovi cu pumnul, a bate cu pumnul, a ţine în pumni. 2. a strânge în pum n(i). pescui. . fist ball [~ to:l) s. (bol.) sprăhaiţ, caşul-cioarei (Lycoperdon gemma lum). fish fag ['fi/ fa?g] s. (pop.) 1. vânzătoare de peşte. 2. femeie neglijentă. fish farming [~ ifa:mirj] s. piscicultura. fistful ['fistful] s. (fam.) (un) pumn (ae boabe ele). r fish finger [.fi/ Tirjgo ] s. (gastr.) crochetă de peşte. fistic(al) l'fistikl(al)] aay. (glumeţ) de pumn, de pugilist, pugilistic, de boxer. fish flak e [~ fleik] s. băşică de peşte. fisticate [Tistikeit] vb. intr. (amer.) a se bate (cu pu mnii). fish flour [~ iflauor] s. făină de peşte uscat şi pulverizat, folosită ca aliment. fisticuff [TistikAf] I. s. 1. lovitură de pumn, pumn. 2.pl. bătaie cu pumnii, box; t o come to ~s a se încaieră, a se lua la bătaie. II. vb. intr. a se bate cu pumnii, a b oxa. fish fork [~ fa:k] s. ostie, furcă pentru prins peşte. fish fosh [~ fo/] s. (po p.) peşte cu cartofi. fisticuffer [-or] s. (fam.) boxer, pugilist. fistula [ifistj ub] s. (med.) fistulă, buboi. fishgig [~gig] s. harpon. fish globe [~ gloub] s. va s (rotund) de sticlă pentru a păstra peştii vii. fistulous [Tistjubs] adj. 1. (med.) f istulos. 2. tubular; cu tuburi. fisty [Tisti] aaj. de box, pugilistic. fish-glue [~glu:J s. ihtiocol, clei de peşte. fish-hawk [~to:k] s. (omit.) vultur-pescar (P andion haliaelus). fit1 [fit] s. 1. acces, atac (subit), izbucnire, şoc; paroxism; criză; (fam.) acces de epilepsie; fish-hook [~huk[ s. undiţă. (fam.) criză de isterie; (fam.) leşin; apoplectic ~ atac de apoplexie; ~ of fever atac de febră; (amer. sl.) to give smb. (particular) ~s a se năpusti asupra cuiva (mai ales cu o fish husband ry [~ .hAztandri] s. piscicultura. fish-in ['fi/in] s. pescuit în zonă interzisă (ca s emn de protest împotriva interdicţiei). mustrare); (fam.) that will knock / bang / l ick him into ~s asta o să-1 înveţe minte; asta o să-1 distrugă, de aici o să i se tragă moa a; (fam.) she will knock you to ~s o să-ţi fishiness [ifi/inis] s. 1. caracter de peşt e. 2. (fig.) îndoială, şovăială, nesiguranţă. fishing [Ti/irj] s. 1. pescuit, pescuire. 2. ptul de a pescui / de a prinde peşte. 3. (tehn.) facă capul calendar, o să te zăpăcească; ( am.) to go into ~s a leşina; (fam.) to give smb. ~s a) a învinge pe cineva în chip ruşin os; b) a zgudui pe cineva, a înfiora pe cineva; îmbinare cu eclise. fishing boat [~ bout] s. barcă de pescar / pescărească, lotcă. c) (amer.) a trage cuiva un perdaf / o săpu ncală bună; (fam.) to laugh oneself into ~s fishing eagle [~ 'i:gl[ s. (omit.) vultu r-pescar (Pandion haliaetus). a nu mai putea / a se tăvăli de râs. 2. dispoziţie; toană; c apriciu; moft; chef; (fam.) when r fishing gear [~ gis ] s. unelte de pescuit. t he ~ is on him (numai) când are chef, când îl apucă; by ~s and starts pe apucate, neregu lat, pe întrerupte, cu întreruperi, -v- (fam.) for a ~ (pentru) câtva timp. fishing ha wk [~ hD;k] s.v. f i s h i n g e a g l e . fishing licence [~ 'laisans] s. permi s de pescuit. fit 2 1. adj. 1. (for, to) bun (de întrebuinţat) (la, pentru), util (p



 entru), potrivit (pentru), fishing line [~ lain] s. sfoara undiţei. corespunzător (c u dat.), convenabil (cu dat.), adecvat (pentru; sau cu dat.); ~ time and place l ocul şi timpul potrivit; a ~football team echipă de fotbal bine antrenată; to think fi shing net [~ net] s. plasă, năvod. ~ a considera bun de / bun pentru; (mil.) ~ for s ervice apt pentru serviciul militar; more fishing permit [~ .păunit] s. permis de pescuit. than is ~ mai mult decât trebuie, peste obligaţii, peste măsură. 2. (fam.) pute rnic, tare; fishing plate [~ pleit] s. (tehn.) eclisă; piesă de legătură. viguros, sănătos, formă; to feel to keep ~ a fi bine dispus şi sănătos, a se ţine bine, fishing-rod [~rod] s. varga de undiţă. a fi în formă, a se simţi tare pe picioare; (as) ~ as a fiddle în formă deplină sănătate. fishing room [~ ru(:)m] s. (amer.) loc de pe ţărm pentru sărat peştele. f ing season [~ .si;zn] s. sezon de pescuit. 3. ~ to gata să, cât pe ce să; ~ to die of shame gata să moară de ruşine; I was ~ to strike



 367 fizz



him era cât pe ce să-1 plesnesc. 4. demn, cuvenit, potrivit, decent; vrednic; I am n ot ~ to be seen nu se cuvine să (apar), nu mă pot arăta; it is not ~ nu se cade, nu se cuvine, nu e demn; do as you see / think ~ fă cum crezi de cuviinţă / cum socoteşti că e mai bine; you are not ~ to hold a candle to him nu eşti vrednic nici să-i treci pe d inainte. II. vb. A. tr. 1. a face să corespundă (cu dat.) I să fie conform / exact / p otrivit; (despre haine ele.) a-1 aranja, a-1 prinde bine, a-i veni bine (cuiva); the coat ~s you well haina te prinde bine, îţi vine bine, te aranjează. 2. (for, to) a potrivi, a ajusta, a adapta, a acomoda (la). 3. a înzestra, a aproviziona, a îngri ji de cele trebuincioase pentru (sau cu dat.); a înarma (o cetate), a echipa (o co rabie); a împodobi, a găti, a garnisi; a înzestra (o fata). 4. a instala, a monta, a f ixa. 5. (amer.) a pregăti, a prepara (pentru intrare la universitate). 6. to ~ in a) a potrivi, a adapta; b) a intercala, a insera, a încadra, a pune; to ~ on a încer ca, a măsura, a ajusta, a potrivi (haine); to ~out a echipa, a înzestra, a aprovizio na, a prevedea (cu cele trebuincioase); a înarma; to ~ up a) a împodobi, a găti, a ara nja, a pune în rânduială, a finisa, a desăvârşi; b) a înzestra, a alimenta, a aproviziona, reea (un velier), a echipa (o corabie) cu funii, pânze, vele, scripeţi; c) a monta, a asambla; the hotel is ~ted up with all modern conveniences hotelul e înzestrat c u tot confortul. B. intr. 1. (si to ~in) a se potrivi, a corespunde. 2. (despre îm brăcăminte) a-i şedea / a-i sta / a-1 prinde bine. III. s. 1. ajustare, adaptare, potr ivire (si tehn.); (despre haine) to be a good ~ a sta / a veni bine; (despre o hăi tui) to be an exact / excellent ~ a-i veni ca turnată; the shoes are just your ~ p antofii sunt exact pe măsura ta. 2. echipament. fitch [fit/] s. 1. blană de dihor. 2 . bidinea din păr de dihor. 3. (zoo!.) dihor (Mustela putorius). fitch brush [Tit/ brA/J s. v. f i t c h (2). fitchew [Tit/u:] s. 1. (zool.) dihor (Putorius putor ius sau Mustela putorius). 2.v.fitch(l). fitful ['fitful] adj. spasmodic,convuls iv, intermitent, sacadat, discontinuu, schimbăcios, capricios; ~ energy energie ca re se manifestă prin accese; ~ gleams lumină licăritoare; ~ wind vânt intermitent; ~ moo d toane. fitfully [-i] adv. spasmodic, convulsiv, intermitent, neregulat; capric ios; pe apucate; când şi când, în răstimpuri. fitfulness [-nis] s. 1. caracter neregulat / intermitent / schimbăcios; neregularitate. 2. nestatornicie, toane. fitly [Titli] adv. 1. în mod potrivit. 2. la timpul potrivit. fitment [Titmant] s. 1. piesă de mo bilier, mobile. 2. (mai ales pl.) armătură; utilare, utilaj, echipare, echipament, înz estrare, instalaţie. 3. potrivire, ajustare. fitness [Tunis] s. 1. folos, utilitat e; corespondenţă, potrivire. 2. bună-cuviinţă, decenţă. 3. aptitudine, destoinicie. 4. (spo condiţie fizică bună. fit-out [Tit'aut] s. (fam.) aprovizionare; echipare, utilare; îna rmare, mobilare; instalare a unei case. fittage [Titid3] s. cheltuieli de regie / indirecte. fittedness [Titidnis] s. (rar) v. f i t n e s s. fitten ['ften] I. s. 1. (fuv.) minciună, neadevăr. 2. (dial.) capriciu, moft. II. vb. intr. (înv.) a spu ne minciuni. fitter ]'fitar] s. 1. persoană care ajustează (articole de îmbrăcăminte etc.) . 2. montor, montator, ajustor, mecanic, lăcătuş. 3. marcator (al pomilor care urmează să fie tăiaţi). fitting [Titirj] I. adj. 1. potrivit, cuvenit; convenabil. 2. propriu, adecvat; apropiat. II. s. 1. potrivire, ajustare; măsură (la îmbrăcăminte). 2. (tehn.) asa mblare, montare, montaj, instalare. 3. (teta.) accesoriu, piesă auxiliară; piesă-amănunt , detaliu, prefabricat. 4. (tehn.) fiting. 5. (electr.) corp de iluminat. fittin g-in [~'in] s. (tehn.) 1. introducere; ajustare. 2. asamblare, montare, montaj. fitting office [~ .afiş] s. birou de vânzare a cărbunelui (într-un port). fitting-on [~' an] s. (tehn.) ajustare a unei piese exterioare pe un arbore. fitting-out [~'aut ] s. echipare; înzestrare (cu toate cele trebuincioase). fitting-room [~ru(:)m] s. cameră de probat (la croitor etc.). fitting-shop [~/opl s. (tehn.) secţie de montaj ; atelier de lăcătuşerie. fitting-up [~'Ap] s. (tehn.) montare, potrivire, aşezare. fitt y1 [Titi] adj. capricios, cu toane. fitty2 adj. potrivit, adecvat, propriu. fitup [fit'Ap] s. (teatru) accesorii; scenă demontabilă (a unei trupe ambulante). fit-u p company [~ 'kAmpani] s. (teatru) trupă ambulantă. fit-up town [~ tăun] s. oraş fără sală teatru. fitz [fits] s. (înv.) fiu (folosit în nume compuse pentru a indica paternita tea; mai ales despre fiii nelegitimi ai regilor şi prinţilor de sânge; de pildă Fitzroy fiul regelui; Fitzclarence^îul ducelui de Clarence). five [faiv] I. num., adj., pr



 on. cinci; the ~senses / wits cele cinci simţuri. II. s. 1. cifra cinci. 2. ceva c ompus din cinci elemente (echipă sportivă, joc etc.). 3. (fam.) mâna, cele cinci deget e. 4.pl. (sl.) degetele (rfe la mână); bunch of ~ pumn. 5.pl. (sl.) luptă, bătaie, încăiera e. 6. pl. joc cu mingea (lovită de perete). five-and-dime store [~an'daim 'sta:'] s. (amer.) magazin universal unde toate mărfurile se vând cu 5 sau 10 cenţi. five-cant ed [~'ka?ntid] adj. pentaedric. five-cornered [~'ka;nad] adj. pentagonal. five-e lectrode tube [~.i'lektroud tju:b] s. (electr.) pentodă. five-finger [~'fiijgar] s . 1. (bot.) „cinci degete", buruiană-de-cinci-degete (Potentilla recta si P. reptans ). 2. (zool.) varietate de stea-dc-marc. five-fingered [~'firjgad] adj. cu cinci degete. five-finger grass [~'fii]ga gra:s[ s. v. f i v e - f i n g e r (1). fiv e-finger-tied [~taid] adj. legat cu nădejde, legat cobză I fedeleş. fivefold [Taivfoul d] I. adj. cvintuplu, compus din cinci. II. adv. de cinci ori, încincit. fiveleaf [Taiv'liT] s.v. f i v e - f i n g e r (1). five-o'clock (tea) [ifaiva'klokOti:)] s. ceaiul de la ora cinci. fivepence [faif pens, Taivp-] s. (valoare de) cinci penny (un penny reprezintă a 12-a parte dintrun şiling). fivepenny [Taifpani, Taivp-] adj. (în valoare) de cinci penny. fiver [Ta ivar] s. 1. bancnotă de cinci lire, (amer. fam.) bancnotă de cinci dolari. 2. (sport ) lovitură care realizează cinci puncte (la crichet). fivescore [Taivskaar, -ska:r] num., s. o sută (de cinci ori douăzeci). fiveseater [~isi:tar] s. automobil cu cinci locuri. five-spot [~'spat] s. cinci (la jocul de cârti). five-star [~'sta:r] adj. (fam.) 1. de / cu cel mai înalt grad. 2. de cea mai bună calitate. fix [fiks] I. vb . A. tr. I. a fixa; a întări, a consolida. 2. a fixa, a stabili, a hotărî; a defini, a d elimita. 3. a atrage (privirea, atenţia). 4. (chim.) a îngroşa, a face mai dens; a sol idifica. 5. (fot.) a fixa. 6. (amer. fam., folosit în locul mai multor verbe) a aşez a, a aranja, a pune în ordine; a prepara, a pregăti; a repara; to ~ a broken lock a repara un lacăt defect; to ~ a breakfast a pregăti gustarea de dimineaţă; to ~ a coat a repara o haină; to ~ the fire a face / a aprinde focul. 7. (mar.) a afreta, a navl osi. 8. (fam.) to ~ up a) a aranja; b) a stabili, a hotărî; a organiza; c) a repara; a regla; d) a repara, a drege. B. intr. 1. (on) a se fixa, a se hotărî, a se decide (asupra, cu privire la). 2. (chim.) a se îngroşa, a se întări, a se solidifica. II. s. 1. situaţie dificilă / grea / stânjenitoare, impas, dilemă; to be in a ~ a fi la strâmtoar e / la aman. 2. stabilirea poziţiei (unui vapor, a unui avion), (amer.) out of ~ în stare proastă, defect. fixate [Tikseit] vb. tr. 1. a fixa, a întări. 2. (aslron.) a fi xa, a stabili (poziţia unei stele etc.) fixation [fik'sei/an] s. 1. fixare, consol idare; întărire; ~ of dunes fixare a dunelor; ~ of torrents corectare a torenţilor. 2. (psih.) fixaţie. fixative [Tiksativ] I. adj. care fixează, fixator. II. s. 1. fixat iv, substanţă fixativă. 2. (fot.) fixator. fixature ['fiksat/ar[ s. fixativ (pentru păr) . fixed [fikst] adj. 1. fix, stabil, imobil. 2. fixat, întărit, consolidat. 3. fix, staţionar; invariabil, neschimbat, neschimbător; inalterabil. 4. (bine) stabilit, fi x. 5. (chim.) fixat, * legat. 6. refractar, ignifug. ■■ (amer.) well ~ avut, cu star e; chivernisit. fixed air [Tikst 'ea'] s. (fnv. chim.) bi»xid de carbon. fixed ash [~ 'a;/] s. (chim.) reziduu solid, cenuşă fixată. fixed asset [~ 'sset] s. (ec.) fond fix. fixed battery [~ bstari] s. (mil.) baterie pentru intervenţii inopinate. fix ed beam [~'bi:m] s. (constr.) grindă încastrată. fixed capital [~ 'kaepifl] s. (ec.) c apital fix. fixed carbon [~ 'ka:ban] s. (chim.) carbon fixat / nevolatil. fixed centre [~ 'sentar] s. (tehn.) centru fix; punct mort. fixed dam [~ 'dasm] s. (hi dr.) baraj fix. fixed datum [~ 'deitam] s. (tehn.) dată fixă; număr fix; punct de repe r. fixed end [~ 'end] s. (mec.) pivot opus. fixed engine [~ 'cndjin] s. (tehn.) motor staţionar / fix. fixed fact [~ Taskt] s. (amer.) fapt stabilit / constant. f ixed flange [~ 'ftena^] s. (tehn.) flanşă fixă. fixed gas [~ 'gss] s. (mine) gaz necon densabil. fixed gauge [~ 'geid3] s. (tehn.) şablon fix. fixed idea [~ ai'dia] s. i dee fixă. fixed ignition [Tikst ig'ni/an] s. (la motoare) aprindere cu avans fix. fixedly [Tiksiilli] adv. 1. fix; atent. 2. ferm, tare, solid. fixedness [Tiksidn is] s. 1. imobilitate, invariabilitate; stabilitate; persistenţă. 2. consoli dare, întări re. 3. fixitate (a privirii). fixed oil [Tikst 'oil] s. ulei gras. fixed point [ ~ 'paint] s. punct fix; locul (permanent) unde staţionează poliţistul. fixed tail [~ t eii] s. (av.) stabilizator. fixed weight [~ 'weit] s. greutate moartă, greutate pr oprie. fixer [Tiksar] s. 1. persoană care repară sau ajustează; meseriaş care se pricepe la mici reparaţii. 2. (amer.) persoană care mituieşte pe oamenii politici; avocat spe



 cializat în muşamalizarea afacerilor veroase. fixing [Tiksirj] s. 1. fixare; stabili re. 2.pl. (amer.fam.) echipament; accesorii; garnitură. 3.pl. (amer. fam.) garnitu ră (la o haină, la o mâncare etc.). 4. (ec.) licitaţie interbancară, fixing. fixing agent [~ ieid33nt] s. fixator (şi fot.); fixativ, întăritor; (chim.) agent de fixare. fixing bath [~ bu:0] s. (fot.) baie de fixare. fixing-in [~'in] s. (tehn.) fixare, înţepen ire, fixaj; încastrare. fixing-up [~'Ap] s. (tehn.) instalare; fixare; aranjare. f ixity [Tiksiti] s. 1.fixitate,imobilitate; stabilitate, constanţă; ~ of look fixitat e a privirii. 2. (constr.) încastrare. fixture [Tikst/ar] s. 1. mobilă / instalaţie fi xă; all the looking-glasses are ~s toate oglinzile sunt fixate. 2. obişnuit (al locu lui); our guest seems to become a ~ musafirul nostru nu mai pleacă / se eternizează. 3. (tehn.) armătură; jug; dispozitiv de fixare. 4. (jur.) proprietate anexă. 5. dimen siune / mărime fixă. 6. data la care se fixează o competiţie sportivă. 7. program; list of ~ program. fix-up [Tiks'Ap] s. (amer.) aranjament, organizare, structură. fiz [fi zj vb., s. v. fi z z. fizgig ['fizgig] s. 1. (fam.) femeie cochetă; femeiuşcă. 2. osti e, cange. 3. foc de artificii (carefâsâie sau şuieră când explodează). 4. un fel de sfârlea re produce zgomot. fizz [fiz] I. vb. intr. (despre vin) a face spumă, a spumega. I I. s. 1. spumegare (« vinului). 2. şuierat. 3. (fam.) băutură spumoasă, şampanie; sifon.



 fizzle 368



fizzle ['fizlj I. vb. intr. 1. a fâsâi, a şuiera încet, a clocoti; a produce un sâsâit; a m rmura, a susura. 2. (fam.) to ~ out a) a se stinge şuierând; b) (fig.) a se stinge înc et; c) (fig.) a da greş, a eşua, a termina printr-un eşec. II. s. 1. fâsâit, şuierat. 2. fi sco, eşec, nereuşită. fizzwater ['fiziwoits'l s. sifon; apă gazoasă. fizzy [Tizi] adj. (fa m.) efervescenţă; gazos, spumos. fjeld [fjeld] s. (geol.) field, platou golaş. fjord [ fjo:d, fi'o:d] s. fiord. flabellate [flo'beleit] adj. (bot., zoo!.) flabelat, fl abeliform. flabbergast ['ftebagaist, amer. -ga;st] vb. tr. (fam.) a ului, a zăpăci. flabbergastation ['fteb9ga:s'tei/3n, amer. -gffis't-] s. (fam.) uluire, stupefacţi e. flabbiness ['[tebinis] s. 1. lăbărţare. 2. (fig.) sălbăticiune, moliciune, moleşeală. fl y ['ftebi] adj. 1. flasc, lăbărţat, care atârnă; veştejit, ofilit, fleşcăit. 2. (fig.) moal ab, fără nerv. flaccid ['fkeksid] adj. 1. flasc, moale, slab; vlăguit, ofilit, lipsit de puteri; relaxat; neputincios; fleşcăit. 2. lipsit de caracter. flaccidity [fkek's iditi] s. vlăguire, slăbiciune, neputinţă. flaccidness ['fteksidnis] s. v. f l a c c i d i t y . flack [flaek] (amer. si.) I. s. 1. agent de publicitate. 2. publicitate . II. vb. intr. a lucra ca agent de publicitate. flackery [TUekari] s. (amer. si .) publicitate, reclamă. flacon ['fteksn, flakon] s. (Jr.) flacon, sticluţă. flag1 [fl seg] s. (bot.) stânjenel, iris (Iris sp.); orice iridacee; frunza unei asemenea pl ante. flag2 I. s. (constr.) lespede, dală. II. vb. tr. a pava cu dale. flag 3 1. s . 1. steag, drapel, stindard, pavilion; fanion; ~ of truce steag ridicat pentru parlamentari; (mar.) pavilion alb de parlamentar; triangular ~ flamură; to dip the ~ a coborî drapelul în semn de salut; (mar.) to lower / to strike one's ~ a se pred a, a capitula; to hoist / to set up the ~ a ridica steagul, a înălţa pavilionul; (mar. ) yellow / sick ~ steagul unui vas în carantină; to hang out the white ~ a ridica st eagul alb, a se preda; black ~ a) (ist.) steag negru (al piraţilor); b) steag negr u ridicat deasupra unei închisori după o execuţie; (mar.) to get one's ~ a deveni amir al; (fig.) to keep the ~ flying a ţine steagul sus, a nu se preda; (fig.) with ~s flying cu steagul sus, triumfător, învingător; (sport) to drop the ~ a lăsa steagul în jos , a da semnalul («V începere sau încheiere a întrecerii). 2. (mar.) pavilion, navă-comanda nt. 3. coadă (a unui setter sau câine de Terra Nova). 4. (poligr.) semn de omisiune (la corectura). 5. (top.) jalon. II. vb. Ir. 1. a comunica, a semnaliza cu drape le. 2. a împodobi cu drapele; a marca cu steguleţe. 3. to ~ down a face semn cu fani onul unui vehicul. flag4 vb. intr. 1. a atârna; a se apleca. 2. a slăbi, a-şi pierde p uterile. 3. a tânji, a lâncezi; the conversation was ~ging conversaţia lâncezea. flag be arer [~ .beara'] s. stegar, purtător de steag. flag-captain [~'ka;ptin,'-.-] s. (m ar.) comandantul unui vas-amiral, Flag-Day [~dei] s. (amer.) 14 iunie, aniversar ea adoptării drapelului naţional al S.U.A. (1777). flag-day s. zi când se vând steguleţe în scopuri de binefacere. flagelet ['fted33let) s. v. f 1 a g e o 1 e t (1). flagel lant ['fted3ik>nt, flagel-] s. flagelam, persoană care se autoflagelează sau flagele ază pe cineva. flagellate ['fla:d3eleit, -d3il-] vb. tr. a flagela, a biciui, a lo vi, a bate. flagellation [.flaxi3e'Iei/pn, -d3il-[ s. flagelare, biciuire, bătaie. flagellator ['fted3eleitor, -d3il-] s. biciuitor. flagelliform [fla'd3elifo:m] adj. (biol.) flageliform. flagellum [fl3'd3elom[ s. (aimt.) cil, flagel. flageol et [ifla;d39'let, -d30u'l-,'—] s. 1. (muz.) flageoletă. 2. (bot.) fasole-oloagă. flag feather ['flasg ifefor] s. pană mare de aripă (de pasăre). flag flower [~ iflauor] s-v . f l a g 1 . flaggery [Ttegari] s. (amer.) şovinism, patriotism rău înţeles. flagging1 ['flajgirjj s. 1. stradă sau trotuar pavat cu dale. 2. pardoseală alcătuită din parchete . flagging2 adj. fără vlagă, apatic, fără viaţă; care tânjeşte, care lâncezeşte. flaggy1 [' 1. lipsit de vlagă, ofilit, veştejit; lăbărţat. 2. fără gust, insipid. flaggy2 adj. bogat jenei. flagitious [fk>'d3i)3s] adj. 1. scelerat, nelegiuit, odios, mârşav, infam. 2. grosolan, ruşinos, scandalos. flag-lieutenant ['fUegle'tensnt, -lo't-, -left-] s. (mar.) ofiţer de ordonanţă, aghiotant al unui amiral. flagman ['flaegnwn], pl. flagme n [~] s. 1. semnalizator; (mar.) matroz cu semnal. 2. (sport) arbitru, starter. flag mast [~ ma:st] s. v. f 1 a g s t a f f. flag-officer [~.ofisar] s. (mar.) o fiţer-amiral. flagon1 [Ttegon] s. cană, vas de sticlă (pentru vin, bere etc.). flagon2 s. v. f l a g 1 . flagpole ['ftegpoull s. v. f 1 a g s t a f f. flagrancy ['fle igransi] s. 1. caracter flagrant. 2. caracter îngrozitor, grozăvie; enormitate. flag



 rant ['fleigrant] adj. 1. flagrant, vizibil, care sare în ochi. 2. rău, îngrozitor, sc andalos, oribil; uriaş, enorm; in ~ delict în flagrant delict. flagship ['fla:g/ip] s. (mar.) navă-amiral. flagstaff [~stu:fj s. prăjina steagului, catarg pentru steag; (mar.) baston de pavilion (de pupă). flag station [~ istei/sn] s. (ferov.) haltă, s taţie în care trenul nu opreşte decât prin semnalizare. flagstone [~stoun] s. piatră pentr u pavaj, lespede, dală.



flag-wagging [-.waîgirj] s. 1. (mii. si.) semnalizare cu steaguri. 2. (fig.) zăngănit de arme. flail [fleil] (agr.) I. s. îmblăciu. II. vb. tr. si intr. a îmblăti. flair [fle a1"] s. (fig.) fler, miros, presimţire, presentiment. flak [flaek] s. (mil.) 1. ar tilerie antiaeriană. 2. foc al artileriei antiaeriene. flak [ftek] s. (amer.) crit ică, blam. flake1 [fleik] I. s. 1. (si ~ of snow) fulg de nea / de zăpadă. 2. strat, rân d; solz; coajă. 3. (mar.) colac de cablu, buclă de parâmă. 4. (telm.) lamelă. 5. (austr.) oaie bătrână. II. vb. A. intr. 1. a cădea în fulgi. 2. (si to ~ away sau to ~ off) a se de sface în straturi. 3. (fam.) to ~ out a) a leşina; b) a cădea din picioare (de oboseală) ; c) a-şi lua tălpăşiţa. B. tr. a acoperi cu fulgi de nea. flake2 s. platformă pe care se u ucă peştele. flake camphor [~ ikffinnV] s. (amer.) naftalină. flaked rail ['fleikt 're il] s. (ferov.) şină exfoliată. flâkelet ['fleiklit] s. fulguşor, fulguleţ. flaky ['fleiki] adj. 1. fulguios; solzos. 2. care se desface în straturi sau în solzi. 3. (mineral.) lamelar. flam [flaan] (fam.) I. s. 1. falsitate; pretext; înşelăciune, minciună, amăgire. 2. document falsificat, scrisoare falsificată. 3. (fam.) prostie, absurditate. II . vb. tr. a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară. flambeau ['fla;mbou],pl. flambeaus [-z] s au flambeaux [-z] s. (fr.) faclă, făclie. flamboyancy [flasm'bcuansi] s. (arhit.) st il flamboaiant. flamboyant [fucm'boiant] adj. 1. (arhit.) flamboaiant (v. f l a m b o y a n c e ) . 2. multicolor, viu (colorat), atrăgător. flambustious [flaem'bAs t/ias] adj. (amer.) splendid, măreţ, straşnic, foarte bun. flame [fleim] I. s. 1. flacără, pară, văpaie, limbă de foc; vâlvătaie; to burst into ~(s) a izbucni în flăcări; to commit consign to the ~s a arunca în flăcări, a pune pe foc; in ~s în flăcări; the ~s of sunset as inţit roşu ca focul; (fig.) to fan the ~ a aprinde / a aţâţa pasiunile. 2. lumină puternică strălucitoare; culoare vie. 3. pasiune arzătoare, iubire, înflăcărare; patimă; zel, ardoare entuziasm; imaginaţie bogată; mânie, furie, surescitare nervoasă. 4. (glumeţ) persoană iub tă, iubit, amorez, „focul inimii"; his old ~ vechea lui pasiune, vechea lui iubire. II. vb. A. intr. 1. a arde cu flacără. 2. a izbucni (violent, cu pasiune); a ft plin de zel, de ardoare. 3. a (stră)luci puternic, a fi strălucitor. 4. a se îmbujora, a s e înroşi; her face ~d with excitement de emoţie s-a îmbujorat la faţă; he ~d with indignati n s-a aprins de indignare /de mânie. 5. to ~out/ to ~ u p a) a se aprinde, a fi cu prins de flăcări; b) (fig.) a se înfuria, a se enerva; a-şi ieşi din fire. B. tr. l.'a ard e (ceva) la flacără, a consuma prin ardere. 2. a inspira; to ~ the poet a-1 inspira pe poet. 3. a semnaliza prin foc. flame arc ['fleim a:k] s. (electr.) arc electr ic. flame arrester ['fleim a.resto'] s. (telm.) opritor de flacără. flame bearer [~ pbeoror] s. purtător al unei torţe, făclier. flame black ['fleim btek] s. (chim.) negr u de fum. flame bridge ['fleim brid3] s. (telm.) altar de focar. flame-coloured [~ckAtod] adj. de culoarea flăcării, roşu-portocaliu. flame damper ['fleim ida;mp3r] s . (telm.) amortizor de flăcări. flame engine [~ lena^in] s. (telm.) motor cu gaz. fl ame envelope ['fleim renvaloup] s. (tehn.) mantaua flăcării. flame flue ['fleim flu: ] s. (metal.) canal de fum. flameless ['fleimlis] adj. fără flacără. flamen ['fleimen], pl. flamens [-z] saw flamhies/[-mini:z] s. 1. (la romani) preot consacrat unui a numit zeu. 2. preot al unui zeu păgân (mai ales în vechea Britanie). flame projector [ 'fleim prad3ektor] s. v. f l a m e t h r o w e r . flame-proof [~pru:f] adj. ref ractar, ignifug, neinflamabil. flame thrower [~ iOrouar] s. (mii.) aruncător de flăcăr i. flarnines ['fleimini:z] s. pl.de la f l a m e n. flaming [fleiminj adj. 1. cu prins de flăcări; arzând în flăcări. 2. roşu ca focul. 3. foarte luminos. 4. înflăcărat; pl / de râvnă / de ardoare, cu tragere de inimă. 5. (despre elogii etc.) exagerat; ditir ambic; ~ description descriere exagerată. 6. v. f 1 a m b q y a n t (1). flaming f inch [~ fintf] s. (omit.) cinghiţă-de-iarnă, cinteză-de-iarnă (Fringillaflammea). flaming gun [~ gAn] s.v. f l a m e t h r o w e r . flamingo [fta'mirjgou, fte'm-] s. (or nit.) flaming (Plioenicoplerus ruber). flammability [iflajma'biliti] s. inflamab ilitate. flammable ['ftemotol] adj. inflamabil, combustibil. flamy ['fleimi] adj . cuprins de foc / de flăcări, în flăcări; de culoarea focului. flan [flasn] s. prăjitură ( lută) cu brânză, fructe sau cremă. flanderkin ['ftendakin] s. (sl.) obez; cal foarte gra



 s. flang [flaîn] s. (tehn.) pioletul minerului. flange [ftend3] (tehn.) I. s. bridă, flanşă; guler, bordură; creastă, ieşire, ieşitură. II. vb. A. intr. a lua forma de bridă. . a îndoi marginile (cu gen.). flanged beam [TlEend3d 'bi:m[ s. (constr.) grindă în I / în dublu T. flanged elbow [~ 'elbou] s. (tehn.) cot cu flanşă. flanged wheel [~7iwi: l] s. (tehn.) roată cu borduri, roată cu buze de^bandaj. flange pipe ['flaen^ paip] s. (tehn.) ţeava cu flanşe, conductă cu flanşe. flange rail [~ reil] s. (ferov.) şină cu ca rotund. flank [flasnk] I. s. 1. coastă (si anat.); latură, parte laterală; flanc. 2. aripă de clădire. 3. coastă, pantă, povârniş, versant. 4. (mil.) parte a unui corp de armat flanc. II. vb. tr. A. 1. (mil.) a apăra flancul (unei armate), a ataca (o armată din flanc).2. aflanca,a mărgini. B. i«tr. to ~ on a se mărgini cu. flank attack ['ftenk ai task] s. (mil.) atac din flanc. flanked ['fterj/ct] adj. (mii.) cu flancurile apăr ate.



 369



flat arch flash hider [~ ihaida1-] s. (tehn.) amortizor de flacără. flash hole [~ houl] s. (te hn.) gaură de bujie. flash house [~ haus] s. (sl.) speluncă de hoţi, cuibar de borfaşi, tripou; bordel. flashily ['flae/ilil adv. cu strălucire trecătoare; (îmbrăcat etc.) ţipător flashiness fflae/inis] s. strălucire superficială, luciu de faţadă; ton ţipător, aspect bă la ochi, lipsă de gust (a îmbrăcăminţii). flashing ['flasfirj] I. s. 1. sclipire etc. (v. f l a s h I). 2. (electr.) descărcare în arc. 3. (mine) coloană de detentă. 4. flux (într -o conductă I ţeava etc.). 5. (fiz.) distilare cu detentă, vaporizare bruscă. II. adj. s trălucitor, sclipitor; lucitor; lucios. flashing beacon [~ 'bi:ksn] s. (mil., mar. ) baliză sau far cu lumină sclipitoare. flash-in-the-pan ['flîe/inSa'pasn] adj. (fam.) 1. cu flacăra vie dar scurtă. 2. (fig.) de scurtă durată. flash lamp [~ lEemp] ş. 1. lant ernă de semnalizare. 2. v. f l a s h l i g h t (3). flashlight [~lait] ş. 1. lumina de semnalizare, lumina farurilor de la automobile, lumină de far intermitentă, lumin a reflectoarelor, torţă electrică. 2. (fot.) lumină de magneziu; lumina bliţului. 3. lampă au lanternă (electrică) portabilă sau de buzunar. flash lingo [~ 'lingou] s. (amer. fa m.) argoul lumii interlope. flashman ['flas/man], pl. flashmen [-msn, -men] s. ( sl.) 1. pungaş, hoţ (care face pe gentlemanul). 2. turfist, frecventator (obişnuit) al curselor de cai. flashmeter [~'mi:t3r] s. (autom.) analizator de fulgere. flash pan [~ paen] s. (mii., ist.) palaşcă (pentru pulbere, ta armele vechi). flash-point ['flas/point] s. 1. temperatură saw punct de aprindere (pentru diverşi combustibili ). 2. punct de evaporare / vaporizare. flashpoint event [~ i'vent] s. eveniment la ordinea zilei / în centrul atenţiei. flashpoint locality [~ lou'ka^liti] s. local itate în centrul atenţiei (indicată pe hartă printr-o săgeata). flash signal ['fls/ isignp l] s. (/Har.) semnal luminos intermitent. flash strike [~ straik] s. grevă-fulger. flash tower [~ itaua1"] s. (chim.) coloană de detentă. flash welding [~ iweldin] s. (metal.) sudare cap la cap. flashy fflae/i] adj. 1. cu strălucire trecătoare. 2. (/ ig.) violent, furtunos. 3. v. f l a s h i n g (II). 4. (fig.) ostentativ; superf icial; de paradă. flask [flu:sk] s. 1. sticlă, butelcă, butelie, ampulă, balon de sticlă, clondir; bidon, flacon; retortă; ploscă, damigeana. 2. (şi powder ~) (mil., ist.) palaşcă (pentru pulbere). 3. (metal.) cutie de formare, ramă de formare. 4. (amer. mar.) r ezervor cu aer comprimat (la torpile). flasket1 ['floiskit, amer. şi -et] s. sticl uţă, flacon(aş), fiolă. flasket2 s. coş, coşuleţ, coşarcă; cufăr. flask-shaped [Tla:skjeipt ormă de sticlă etc. (v. f 1 a s k). flat1 [fla3t] I. adj. 1. turtit, teşit, plat, întins , orizontal; (as) ~ as a board / flounder / pancake / your hand cu desăvârşire plat, t urtit etc.; the storm left the oats ~ furtuna a culcat ovăzul; ~ nose nas turtit. 2. (arte, despre picturi, tablouri) iară relief, fără perspectivă sau adâncime; (despre cu loare) mat. 3. plictisitor, plicticos, anost, monoton, searbăd; life is very ~ in your town viaţa e" foarte plictisitoare în oraşul vostru; ~ voice voce monotonă / ştearsă. . abătut, deprimat, tânjitor, trist, posomorât; I was feeling a bit ~ nu prea eram în ap ele mele. 5. (ec. despre piaţă, târg, dever) slab, fără viaţă, în scădere; ~ market piaţă c pre bere, vin etc.) răsuflat, trezit, stătut. 7. (despre un pneu etc.) slab, turtit, dezumflat; my tyres are down ~ cauciucurile mi s-au dezumflat. 8. (despre o glu mă, un spirit etc.) nesărat, searbăd, fără haz, de prost gust. 9. hotărât, răspicat, catego ferm; fix, invariabil; (mar.) ~calm calm desăvârşit (al mării); ~denial a) refuz hotărât; b dezminţire categorică; ~lie minciună sfruntată; that's ~ e categoric, nu mai încape nici o vorbă. 10. (muz.) fals, disonant, discordant. 11. (muz.) bemol(izat), coborât cu u n semiton; minor, jos, grav; D ~ re bemol; ~ fifth cvintă redusă; ~ third terţă minoră. 12 . (fon.) sonor; (înv., despre silabe) neaccentuat. 13. (mii., despre tir) razant. 14. (despre fier, oţel) laminat, lat. 15. neîndoit, ncfalţuit; plan. II. adv. 1. în poziţi e întinsă sau culcată, de-a latul; to lie ~ on the ground a sta lungit la / pe pământ. 2. tocmai, exact, de-a dreptul, în plin; cu totul, în întregime; (despre o glumă etc.) to f all ~ a nu avea nici un succes / nici un efect; to go ~ against orders a proceda contrar ordinelor, a executa anapoda un ordin. 3. (şi ~ and plain) verde, de la o braz, pe faţă, pe şleau; he told me ~ that mi-a spus verde că. 4. (muz.) disonant; to si ng ~ a cânta disonant. III. s. 1. întindere, suprafaţă plană; the ~ of the hand latul palm ei; the ~ of the sword latul săbiei; (în pictură) on the ~ a) în plan bidimensional, num ai în suprafaţă (nu şi în adâncime); b) pe hârtie; pe pânză. 2. şes, câmpie; depresiune (a de teren); (mar.) banc de nisip; ţărm sau litoral de mică înălţime, coastă joasă. 3. coş,



 arg CU marginile joase. 4. barcă mare cu fundul lat. 5. (muz.) bemol; ~s and sharp s of a piano clapele negre ale unui pian; (sl.) ~s and sharps arme. 6. (teatru) fund(al); pl. culise; (jig.) to join the ~s a aranja o piesa de teatru / un spec tacol etc. 7. (fam.) prost, prostănac, nătâng, ageamiu. 8. (constr.) scândură de căptuşit. (ferov.) vagon-platformă. 10. (geol.) filon orizontal, strat orizontal. 11. (tehn. ) faţetă, ieşitură. 12. (tehn.) panou antisonor. 13. faţa laterală (a unei caroserii). 14.p . (sl.) cărţi (de joc). 15.pl. (sl.) zaruri măsluite. 16.pl. (sl.) bani falşi. 17. pl. p antofi de damă sau bărbăteşti stil „papuc", mocasini. 18. pl. (metal.) bandă de oţel. 19. ( .) pneu dezumflat, pană de cauciuc. IV. vb. A. tr. 1. a aplatiza, a lamina. 2. a s coate lustrul (cu gen.), a face mat. 3. (amer. sl.) a trimite (un peţitor) la plim bare. 4. (arte) a da o tentă mată (cu dat.). 5. (muz.) a coborî cu o jumătate de ton. B. intr. 1. (fig.) a fi fără gust / searbăd. 2. a-şi coborî tonul saw vocea. 3. (amer.) to ~ out a nu nimeri, a greşi lovitura. flat2 s. locuinţă, apartament; (rar) etaj; residen tial ~ apartament cu locaţiune de servicii; block of ~s grup de casc de raport; (a mer.) railroad ~ locuinţă ieftină cu camera de trecere. flat adverb ['flat 'asdvsib] s . (gram.) adverb având aceeaşi formă cu adjectivul corespunzător. flat arch [~ 'a:t/] s. (arhit.) boltă plană.



flanker ['flseijka'] s. (mil.) 1. întăritură de flanc. 2. oameni postaţi în flanc pentru a proteja o coloană în marş. flank escape [TUerjk isikeip] ş. (hidr.) deversor lateral. f lank moraine [~ moirein] s. (geol.) morenă laterală. flank security [~ si.kjuariti] s. (mii.) asigurarea flancurilor. flannel ['flaensl] I. s. 1. flanel(ă). 2. pl. le njerie de flanelă, costum de sport (pentru vâslit sau tenis) din flanelă nelucrată. 3. ( amer. st.) amăgire, înşelăciune. II. vb. tr. 1. a îmbrăca în flanelă. 2. a curaţi / a şterg anelă. 3. (amer. si.) a îmbrobodi, a amăgi. flannelette [iflasnl'ct, -na'let] s. flane lă foarte fină; imitaţie de flanelă. flannelled ['flanold] adj. îmbrăcat în costum de flane lap [fleep] I. vb. A. tr. 1. a lovi sau a alunga cu un plici de muşte. 2. a bate d in (aripi). 3. a trezi atenţia (cuiva), a face atent (pe cineva) printr-o lovitură, a trezi, a deştepta, a aduce la realitate. 4. (mar.) a umfla (pânzele). 5. (sl.) a f ura, a jefui. 6. (sl.) a înşela, a amăgi. 7. to ~away a alunga, a îndepărta (muştele etc.). (sl.) to ~the dimock a plăti / a scoate banii. B. in/r. 1. a da din aripi. 2. (mar .) (despre pânze) a se lovi de catarg. 3. a atârna, a fi lăbărţat. 4. (sl.) to ~ about a t răncăni, aflecari,a sporovăi. II. ş. 1. plesnitură, pocnitură, lovitură (cu palma). 2. obie care atârnă de un capăt, obiect prins de un capăt (de exemplu, o uşă prinsă într-o balama). fâitul unui drapel; bătaie din aripi. 4. plici de muşte. 5. clapă de buzunar. 6. poală. 7. bucată subţire, strat, felie; a ~ of bread felie de pâine. 8. ureche lungă / pleoştită (la animale). 9. (sl.) femeie uşoară. 10. (tehn.) ventil; supapă; canat. 11. aripă (la şa). 12 . (av.) eleron, aripioară; flaps, volet de hipersustentaţie, fantă de hipersustentaţie; trimer, fletncr. flapdoodle ['flaîpidu:dl] s. (fa/n.) absurditate, prostie, povest e de necrezut. flap door ['flzep ds: r , -doa1"] s. 1. uşă în două canaturi. 2. (mine) uşă asculantă. flap-eared Hiad] adj. clăpăug, cu urechi blegi. flap hat [~ hast] s. pălărie mo ale. flap hinge ['flsep hind3î s. (auto) balama. flapjack [~d3Eek] s. (amer.) clătită. flap-mouthed [~ mauod] adj. cu buze lăbărţate. flapper ['fla;p3r] s. 1. plici de muşte; sperietoare de păsări. 2. pui de raţă sălbatică, care nu zboară încă bine. 3. codană. 4. ( uşuratică. 5. (sl.) mână, labă. 6. persoană care trezeşte pe cineva dintr-o stare de visare ersoană carc-i aminteşte ceva cuiva (în Călătoriile lui Gulliver de J. Swift). 7. aducereaminte, pomenire. 8. înotătoare (la foci, morse etc.). 9. (tehn.) supapă, ventil; placă articulată. flap tile ['flaep tail] s. (constr.) ţiglă olandeză. flare [flea1-] I. vb. i ntr. 1. a izbucni în flăcări / în vâlvătăi, a arde cu flacără inegală, a pălălăi. 2. a stră orbi prin strălucire. 3. (despre lampa) a afuma. 4. a se lărgi, a se desface. 5. (ji g,) a izbucni, a-şi da drumul, a se mânia, a se înfuria. 6. to ~out v, - (1,5); to ~ u p v. (1,1, 5). II. s. 1. lumină puternică şi inegală, vălvâtaie, pălălaic, sclipire. 2. sem uminos, rachetă de semnal. 3. strălucire, scânteiere, luciu. 4. pată neagră pe o fotografi e. 5. (jig.) foc de paie, popularitate trecătoare, efemeră; ostentaţie, praf în ochi. 6. (mar.) stelatură, faclă. 7. (tehn.) mufă, manşon. flareback ['fleabsek] s. 1. (tehn.) r eturul flăcării. 2. reîntoarcere / revenire (neaşteptată); reizbucnire; a ~ of winter o re venire a iernii. flare-fat [~fset] s. osânză. flare-up ['flear'Ap,'--] s. 1. explozi e; semnal luminos. 2. (fam.) izbucnire de mânie; ceartă zgomotoasă, scandal; tărăboi; popu laritate efemeră; petrecere zgomotoasă, chiolhan. 3. (sl.) rachiu. flaring ['flearir j] adj. 1.1. care arde cu flacără vie. 2. care bate la ochi; ţipător, lipsit de gust. 3.



 ieşit în afară. II. s. 1. izbucnire a flăcării. 2. (tehn.) evazare. flash [fise/] I. vb. A. intr. 1, a izbucni, a exploda luminos, fulgerător. 2. a scapără, a scânteia, a licări, a luci, a sclipi; a se aprinde brusc; his eyes ~ed fire îi scăpărau ochii; arunca fulg ere; his old art ~ed out occasionally din când în când avea sclipiri din vechea sa măies trie. 3. a trece repede / ca un fulger / cu mare viteză; a se întâmpla fulgerător; the i dea ~ed across / into / through my mind, the idea ~ed upon me mi-a venit / mi-a dat în gând / mi-a năzărit o idee, am avut o sclipire. B. tr. 1. a împrăştia, a răspândi, a (raze); to ~ a look a arunca o privire rapidă. 2. a comunica (ştiri) prin telegraf, radio etc. II. ş. 1. explozie de lumină, (stră)fulgerare. 2. licărire, sclipire de intel igenţă; - of hope licărire de speranţă; ~ of memory un crâmpei de amintire, o licărire de m rie; ~of wit sclipire de inteligenţă, spirit. 3. timp foarte scurt; in a ~într-o clipă, în tr-o clipită, cât ai clipi din ochi. 4. strălucire aparentă / de paradă, ostentaţie, fanfar nadă, fandoseală, faloşenie. 5. jargon al pungaşilor. 6. (amer.) „ultima oră", scurtă ştire grafică ce se trimite la ziar înainte de relatarea detaliată; bulletin ~ informaţie cu p rivire la mersul alegerilor (transmisă prin radio etc.). 7. (chim.) bavură. <- a ~ i n the pan împuşcătură fără explozie; eşec, nereuşită, efort zadarnic. III. adj. 1. aparent, mă, de ochii lumii. 2. lipsit de gust. 3. (despre bani) fals; de proastă calitate, i eftin; ~ jewelry bijuterii false. 4. punglşesc, al hoţilor. flashback ['flee/bask] s . 1. (cin.) secvenţă retrospectivă. 2. (tehn.) întoarcerea flăcării. flash camera [~ 'kaema a] s. (fot.) aparat fotografic prevăzut cu bliţ. flash coating [~ .koutirj] s. (meta l.) metalizare prin pulverizare. flash column [~ .kobm] s. (chim.) coloană de evap orare. flash distillation [~ distMei/pn] s. (chim.) distilare prin vaporizare cu detentă. flash drum [~ drAm] s. (chim.) 1. evaporator cu detentă. 2. cameră de evapor are. flash drying [~ 'draiirj] s. 1. (chim.) uscare prin pulverizare. 2. (te/m.) uscare rapidă / pneumatică. flasher l'fla3/9r] s. 1. dispozitiv de iluminare interm itentă; stop-light ~ semnalizator de stop (la automobile). 2. persoană care face glu me ieftine, exhibiţionist. 3. (fot.) bliţ. flashful ['flas/ful] adj. (stră)lucitor, scân teietor. flash gas ['fise/ gss] s. (fiz.) vapori de laminare; gaz de degajare. f lash gun [~ gAn] s. (fot.) bliţ ataşat la aparatul fotografic.



 flat belt 370



flat belt [~ 'belt] s. 1. (tehn.) curea plată. 2. (mine) bandă plană. flat boat [~ 'bo ut] s. (mar.) barcă cu fundul plat. flat bottom [~'bDtsm] s. v. f l a t boat. flat -bottomed [~'bDtemd] s. cu fundul plat. flat-broke [~'brouk[ adj. (amer. fam.) r uinat, lefter, ajuns la sapă de lemn; falit. flat-browed [~'braud] adj. cu fruntea turtită, cu fruntea teşită. flat car [~ 'ka:r] s. (amer.ferov.) vagon-platformă. flat-c oated [~'koutid] adj. (despre câini) cu părul ras. flat country [~ 'kAntri] s. (regi une de) şes, câmpie. flat field [~ Ti:ld] s. (opt.) câmp plan. flatfish [~fi/] s. (Uit .) peşte cu corpul lat, plătică, calcan, limbă etc. flatfoot [~fut[, pl. flat feet [~ Ti :t] s. 1. (med.) picior plat. 2. (sl.) prost, prostovan, nătâng. 3. (sl.) poliţist, ag ent de poliţie, curcan; agent secret, detectiv, copoi. 4. (sl.) marinar, matroz. 5 . pl. (sl.) infanterişti, pifani. flat-footed [~'futid, '-.--] adj. 1. (med.) cu p icioare plate. 2. (amer. fam.) hotărât, categoric, dârz; he came out ~ for the measure sprijini măsura cu hotărâre / fără rezerve. flathat [~tha;t] vb. i«tr. (amer. av.) a zbura foarte jos atingând acoperişul caselor. flat-headed [-'hedid, '-<-] adj. 1. cu capul turtit. 2. (fig.) sec, searbăd, insipid. flat house [~ 'haus] s. (amer.) casă de înch iriat. flat impression [~ im'pre/an] s. (polip.) prima corectură. flat-iron [~ .ai m] s. 1. fier de călcat. 2. (metal.) fier lat, oţel lat / plat. flat key [~ 'ki:| s. (tehn.) pană plată. flatlet [Ttalit] s. garsonieră. flat lorry [~ 'lori] s. (auto) ca mion-platformă. flatly ['flaetli] adv. 1. de-a latul; întins în poziţie culcată, orizontal . 2. hotărât, net, categoric, absolut, fără (nici un fel de) rezerve. 3. sec,-fără duh. fla man ['flartman], pl. flatmen [-man-, -men] s. manevrant de vagoane, cuplător. flat ness fflaetnis] s. 1. suprafaţă plată, formă plană. 2. râncezeală; lipsă de gust. 3. (fig.) de gust, insipiditate. 4. (fig.) plictiseală, lipsă de avânt, lâncezeală, apatie. 5. carac ter hotărât. 6. (mil.) razantă (a traiectoriei). 7. (muz.) tonalitate prea joasă (a unei note). S. (arte) culoare spălăcită. 9. (ec.) stagnare, lâncezeală. flat-nosed ['fketnouzd ] adj. cu nasul turtit. flat-out [~'aut] s. (amer.) nereuşită, eşec, chix; înfrângere. fla t paint [~ 'peint] s. vopsea mată. flat paper [~ 'prips'] s. hârtie plană / în coli. fla t pass [~ 'pa:sj s. (tehn.) calibru plat. flat piston [~ 'pistan] s. (mec.) pist on-disc. flat pull [~'pul[ s. v. f l a t i m p r e s s i o n . flat race [~ 'rci s] s. (sport) cursă fără obstacole. flat racing [~ 'reisirj] s. (sport) alergări de galo p fără obstacole, alergări de galop pe teren plat. flat rate [~ 'reit] s. 1. coeficien t invariabil (la taxe, impozite, salarii etc.). 2. (ec.) preţ fix. flat-roofcd [~ 'ru:ft] adj. cu acoperişul plat. flatten ['flastn] vb. A. 1. tr. 1. a turti, a lăţi, a aplatiza; a întinde; a netezi, a nivela. 2. (fig.) a mâhni adânc, a copleşi; a deprima, a descuraja. 3. a coborî (vocea, tonul etc.). 4. (arte) a da o culoare mată (cu dat .). 5. a plictisi, a face searbăd, a lua savoarea (cit gen.). 6. (muz.) a bemoliza . 7. to ~ out / down a) a turti, a aplatiza; b) (metal.) a lamina; c) (fig.) a d a gata (pe cineva), a doborî, a pune la punct. B. intr. 1. a se turti, a se aplati za; a se netezi. 2. (despre vânt) a se linişti, a se domoli. 3. (despre here, vin) a se răsufla, a deveni stătut. 4. (fig.) a-şi pierde avântul, a lâncezi. flattener [-ar] s. (tehn.) ciocan de forjă. flattening [-in] s. turtire, aplatizare etc. (v. f l a t t e n ) . flatter1 ['fia*/] vb. A. tr. 1. a măguli, a linguşi, a flata, a lăuda, a ad ula, a tămâia. 2. a exagera calităţile (cu gen.). 3. a legăna cu speranţe (mai ales înşelăt 4. a fermeca, a desfăta, a încânta (ochiul). B. refl. a-i plăcea să creadă; I ~ myself that i place să cred că. flatter2 vb. intr. a flutura, a fâlfâi. flatter3 s. (tehn.) 1. cioca n plat de îndreptat, ciocan planator. 2. netezitor de farmar. 3. muncitor care apl atizează / care turteşte. flattered ['ffetad] adj. măgulit, flatat; I shall be very mu ch ~ed if voi fi foarte măgulit dacă; to fell ~ed a se simţi măgulit. flatterer ['ftetgr a1] s. linguşitor, adulator, periuţă. flattering ['flaeterirj] I. adj. 1. măgulitor, de laudă, elogios. 2. linguşitor, adulator. II. s. v.flattery. flatter-trap l'ftetatrap ] s. (sl.) gură, leoarbă. flattery 'fiartari] s. linguşire, tămâiere, periere. flattie ['f laeti] s.v. f l a t f o o t . flatting [Ttetirj] s. (metal.) laminare cu aplatiz are. flatting mill [~ mil] s. 1. (metal.) laminor cu aplatizare / de turtire. 2. (teAt.) maşină de călcat.. flattool ['flaettu:l] s. daltă de netezit. flattop [-top] s. (amer. fam.) 1. (mar.) port-avion. 2. păr tuns în perie, tunsoare în perie. 3. persoa nă cu părul tuns în perie. flat-topped [~topt] adj. (despre dealuri etc.) cu vârful plat



 / turtit. flat-twin [-twin] adj. (despre un motor) cu doi cilindri opuşi. flatty ['flaeti] s. (sl.) 1. prost, prostănac, neghiob. 2. detectiv, copoi. flatulence [' ftetjubns] s. 1. (med.)rneteoristn,îngrămădire de gaze în intestine şi stomac; to suffer f rom ~ a avea gaze. 2. (fig.) preţiozitate, aere; vanitate. flatulency [~i[ s. v. f l a t u l e n c e .



flatulent ['ftetjutant] adj. 1. (med.) care produce meteorism / gaze (in intesti ne şi stomac), care balonează. 2. (med.) care suferă de meteorism. 3. (fig.) umflat, e mfatic, bombastic, pretenţios; vanitos. flatus ['fleitss] pl. flatus sau flatuses [-iz] s. 1. suflu, suflare. 2. v. f l a t u l e n c e (1). flatware ['ftetwss'] s. 1. tacâmuri (de masă). 2. farfurii întinse. flatways [~weiz] adv. 1. cu latul săbiei. 2. cu partea plată în jos; pe lat; culcat. flatwise [~waiz] adv. v. f l a t w a y s . flatwork [~ wo:k] s. (amer.) articole de îmbrăcăminte care se calcă cu mijloace mecan ice. flaunt [ffo:nt] I. vft. A. intr. 1. (rar, despre steag etc.) a flutura (mândr u). 2. a-şi da acre, a se umfla în pene, a se împăuna, a se fuduli. B. tr. 1. a agita, a flutura (un steag etc.). 2. a se făli cu, a face paradă de, a etala; to ~ advanced opinions a arbora păreri, înaintate; (sl.) to ~ it a se grozăvi, a se ţine băţos. C. refl. . ~ (1,2). II. s. (rar) paradă, poză. flaunter ['faints'] s. înfumurat, îngâmfat; fanfaron . flaunty ['fta:nti] aay. 1. pompos, luxos, fastuos. 2. gătit, împopoţonat, sclivisit. flautist [rfb:tist] s. (muz.) flautist. flavescent [flo'vesont] adj. gălbui, bătând în galben. flavone ['fleivoun] s. (chim.) flavonă. flavor ['fleiv9r] (amer.) v. f l a v o u r . flavour I. s. 1. aromă, parfum, buchet (al vinului etc.); gust plăcut, sa voare; miros plăcut, mireasmă, parfum. 2. (fig.) gust specific, iz, savoare; parfum. II. vb. A. tr. 1. a condimenta, a aromatiza, a asezona. 2. (fig.) a da savoare (cu dat.), a face interesant sau picant (o povestire, o întâmplare). B. intr. to ~ o f a mirosi a, a avea iz de. flavourer ['fleivaro1'] s. condiment. flavourful ['f leivaful] adj. 1. aromat, înmiresmat. 2. gustos. flavouring ['fleivorirj] s. aromă, mirodenie, esenţă. flavourless ['fleivolis] adj. 1. fără gust, sălciu, insipid, fad. 2. făr iros. flavourous ['fleivoros] adj. plăcut la gust, savuros; plăcut mirositor, parfum at. flavoursome ['fleivosom] adj. v. f l a v o u r o u s . flaw1 [ffo:] I. s. 1. crăpătură, fisură (în metal, sticlă, porţelan ele), plesnitură, repriză. 2. (fig.) cusur, meteahnă, lipsă, păcat, pată, prihană; scăpare, omisiune, lacună; punct nevralgic / slab. (ec.) rebut; marfă cu defect (de fabricaţie). 4. (jur.) viciu de formă. 5. (mea'.) pie le în jurul unghiei. II. vb. A. tr. 1. a vătăma, a deteriora, a defecta. 2. (/ur.) a f ace anulabil, a vicia (un act). B. intr. a se strica, a se vătăma, a se deteriora, a se defecta. flaw2 s. (mar. rar) rafală de vânt; vânt în rafale. flaw detector ['fio: di .tekta'] s. (tehn.) defectoscop. flaw flower [~ iflauo1"] s. (bot.) dediţei, adorm itele, sisinei (Anemone Pulsatilla). flawless ['fb:lis] adj. fără cusur, ireproşabil, impecabil. flawlessly [-li] aaV. ireproşabil, perfect. flawlessness [-nis] s. desăvârşir e, perfecţiune. flawy ['flo:i] adj. 1. cu crăpături etc. (v. fi a w 1 1,1). 2. eu defe ct(e) (de fabricaţie), eu cusur(uri), defectuos. 3. («iar.) cu rafale, vântos. flax [f lanks] s. 1. (bot.) in (Linum usilatissimum); to break / to brake ~ a meliţa inul; to dress / to heckle / to hackle ~ a pieptăna inul; cut ~ in tăiat; hacked ~ in pie ptănat. 2. (bot.) ineaţă, in de câmp / pitic, inişor (Linum catluirticitm). 3. fuior sau c aier (ae in). 4. (ec.) ţesături de in. flax brake [TUeks breikj s. (tot.) măiug. flax break s. v. f l a x b r a k e . flax comb [~ koum] s. pieptene pentru in. flax c otton [~ rkotn] s. (text,) bumbac de in. flax dresser [~ .dress'] s. pieptănător de in. flaxen [Tkeksan] adj. 1. de in, din in. 2. galben-deschis, de culoarea paiul ui, bălai, bălan. flaxen-haired Hhead] adj. cu părul bălai, cu părul de culoarea inului. f lax frequenter ['fkeks fri(:)'kwent3r] s. (bot.) torţei, barba-dracului, iniţă (Citscu ta sp.). flax grower [~ igrouar]s. cultivator de in. flax linen [~ .linin] s. (t ot.) pânză de in. flax mill [~ mil] s. (tot.) filatură / ţesătorie de in. flax raiser [~.r eiz.3r] s.v. f l a x g r o w e r . flax-seed [~si:d] s. 1. sămânţă de in. 2. (amer.) pupă de insectă. flaxweed [~wi:d] s. (bot.) linăriţă (Linaria vulgaris). flaxy ['flîeksi] adj. 1. de in; asemănător cu inul. 2. (despre fructe etc.) tare, ca lemnul. flay [flei] v b. tr. 1. a jupui, a beli (un animal, un om); to be ~ed alive a fi jupuit de viu . 2. (fam.) a bate straşnic, a snopi (în bătăi). 3. (fig.) a critica fără cruţare; the crit ~ed him criticii i-au tras o săpuneală bună. 4. (fig.) a jupui, a jumuli, a lua şapte p iei (de pe spinarea unui client). 5. a coji, a curaţi, a jupui (de coajă, un arbore etc.) flayer [-or] s. 1. jupuitor. 2. (fig.) jupuitor, jecmănitor. flaying house [



 'fleiirj haus] s. loc de jupuit vite. , flaysome ['fleisomj adj. (scot.) îngrozito r, înfiorător. flea [fii:] s. (entom.) purice (Pulex irritans); a ~ in one's ear bobâr nac; observaţie usturătoare; replică nimicitoare; to hunt for ~s a vâna purici; (/ani.) let that ~ stick on / to the wall să nu mai vorbim de asta, să lăsăm asta; (pop.) to cat ch ~s for smb. a se bate pe burtă cu cineva; (fam.) to go away with a ~in one's ea r a primi un refuz usturător, a pleca cu buzele umflate; to send smb. away with a ~ in his ear a) a refuza pe cineva; b) a-i trage un bobârnac cuiva; a spune cuiva în faţă adevăruri usturătoare; c) a răspunde (la cererea cuiva) cu un refuz hotărât. fleabag a:g] s. 1. sac de dormit. 2. (sl.) pensiune ieftină / sărăcăcioasă; hotel păduchios.



 371 flickering



fleabane [~bein] s. (bot.) punga-babei (Pulicaria dysenlerica); puricariţâ, puricică, 2. carne crudă (ae mamifer, ca aliment); wolves live on ~ lupii se hrănesc cu came; neither fish ~, nor fowl nici cal, nici măgar; nici câine, nici ogar. 3. carne, pulpă, miez (defructe). iarba-puricelui (Pulicaria vulgaris); blue ~ bunghişor (Erigeron acris). flea-bite [~bait] s. 1. pişcătură de purice. 2. (fig.) zgârietură uşoară, neplăcer tă; 4. pofte trupeşti, dorinţe sexuale. II. vb. A. tr. 1. a deprinde / a obişnui / a învăţa nele, fleac, bagatelă. 3. pată roşcată pe părul alb al calului. şoimul, la vânătoare) cu gu sângelui. 2. a însângera, a umple / a înroşi de sânge. 3. a îngraşă, a pune la îngrăşat, a ) (on, upon) a-şi exersa (spada, pana etc.) flea-bitten [~'bitn] adj. 1. pişcat de p urici. 2. (despre cai) dereş, bălţat. flea flint [~ flint] s:(sl.) zgârcit, zgârie-brânză. , cu). 5. (si to ~ out) (tehn.) a curaţi de carne (pieile), a cărnosi, a descărna, a f laişui. flea glass [~ gla:s] s. (înv.) microscop. B. intr. (fam.) a se îngrăşa, a lua prop orţii. fleak [fli:k] s. v. f l a k e 1 ® . flesh bag ['fie/ baeg] s. (sl.) cămaşă. fleam [ fli:m] s. lanţetă. flesh broker [~ ibroukar] s. (sl.) mijlocitor, pezevenchi. flea m arket ['fii: .ma:kit] s. talcioc. flesh-colour [~>kAtar] s. culoarea cărnii sau a pielii. fleawort [~wa:t] s. (bol.) moartea-puricclui (Inula conyza). flesh-colou red [~ikAtad] adj. de culoarea cărnii sa» a pielii. fleck [flek] I. s. 1. pată, picăţea, p icăţică; pistrui; dungă; ~s of sunlight stropi de soare. flesh creeper [~ .kri:p3r] s. ( sl.) poveste de groază, roman poliţist etc. 2. părticică, firicel, firimitură, particulă, c pei, strop; ~of dust fir(icel) de praf. II. vb. flesh-crow [~krou] s. (omit.) ci oară-neagră (Corvus corone). tr. a păta, a stropi, a smălţui. flesh-eating [~ii:tirj] adj. carnivor. r flecker ['flek3 ] vb. tr. a păta, a stropi, a presăra cu pete. fleshed [fle/t] adj. cărnos, gras, trupeş. fleckless ['flcklis] adj. 1. fără pete, curat. 2. (ji g.) fără pată, nevinovat, neprihănit. flesher ['fle/3r] s. (scot.) măcelar, casap. flectio n ['flekjsn] s. v. f l e x i o n . flesh-fly ['fle/flai] s. (entom.) muscă-de-carn e, muscă-albastră (Sarcoplutga sp.). fled [fled] past si part. trec. de la f l e e . fleshful ['fie/ful] adj. cărnos, gras, trupeş. fledge [fled3] vb. A. intr. (despre puii de pasăre) a se acoperi cu pene; a (se) zburătăci. flesh-glove ['fte/gUv] s. mănuşă as ră (de baie). B. tr. 1. a pune pene la, a aplica pene (unei săgeţi). 2. a căptuşi cu pene (un cuib). fleshing ['fle/irj] s. 1. (tehn.) cărnosire, descărnare. 2. tricou de cul oarea pielii. fledg(e)ling [-lin] s. 1. pui (ae pasăre) căruia de-abia i-au crescut penele. 2. (fig.) fleshless ['fle/lis] adj. fără carne, descărnat; slab. începător, novice , ageamiu; copil; ţângău. 3. atr. neexperimentat. fleshliness ['fle/linis] s. senzuali tate. fledgy ['fled3i] adj. acoperit / împodobit cu pene. fleshly ['fie/li] adj. 1 . trupesc, fizic. 2. lumesc, pământesc, trupesc, carnal. 3. senzual. flee [fii:], pa st si part. trec. fled vb. A. intr. 1. (si to ~ away) (from, out of) a fugi, fle shly-minded [~'maindid, -.maindid] adj. senzual. a scăpa prin fugă, a se refugia (de , din); to ~ from a place a fugi dintr-un loc; to ~ for fleshmonger ['flc/mAng3r [ s. (înv.) 1. măcelar, casap. 2. desfrânat, stricat, libertin. one's life a căuta să scap e cu viaţă prin fugă. 2. (mai ales la past şi part. trec.) (fig.) 3. traficant de carne vie; verigaş, pezevenghi, codoş. a trece repede, a se scurge repede, a fugi, a zbura , a dispărea; life had fled viaţa se scursese. flesh-pot [~pDt] s. 1. oală sau ceaun d e fiert carne 2. (şi ~s of Egypt) pl. (bis.) huzur, B. tr. 1. a fugi din, a părăsi, a lăsa; she had fled her town fugise din oraş. 2. a evita, prosperitate materială. a se feri de, a se sustrage de la. flesh powder [~ ipauda1"] s. suliman, fard. fleece [fli:s] I. s. 1. lână (de oaie etc.) (mitol.) the Golden Fleece lâna de aur. 2. lână fles h tailor [~ iteitar] s. (sl.) chirurg. obţinută la o tunsoare. 3. (fig.) lână, păr abunden t (pe cap). 4. stofă de lână, molton. 5. nor flesh tights [~ taits] s.pl.v. f l e s h i n g (2). alb; cirus. II. vb. tr. 1. (rar) a tunde (oi). 2. (fig.) a jupui, a j umuli, a jefui, a lua sau flesh worm [~ wa:m] s. (zool.) trichina (Trichinella s piralis). a scoate şapte piei de pe (cineva); a stoarce bani de la (cineva); a dez brăca, a despuia; flesh-wound [~wu:nd] s. rană superficială / uşoară. a arde, a prăji; a în 3. (fig.) a acoperi, a înveli cu o pătură / cu o mantie, a înveşmânta; fleshy ['fle/i] adj 1. cărnos; suculent. 2. gras, corpolent, trupeş, rotofei. ~d with snow acoperit cu o mantie de zăpadă. fleur-de-lis ['ftada'U:, -lis si pronunţia franceză], pl. fleurs-delis [Tto:z-J s. (fr.) 1. (bot.) fleeced ]-t] adj. 1. tuns, cu lâna tunsă. 2. (fig.)



 jupuit etc. (v. f l e e c e II, 2). 3. cu lână; crin, lilie (Lilium candidum). 2. (f loare de) crin heraldic. this sheep is well ~ oaia aceasta are multă lână. fleuron ['f lairan] s. (arh., numism.) fleuron. fleeceless ['fli:slis] adj. fără lână. flew [flu:] p ast de la fly 2 . fleecer ['fli:s3r] s. (fam.) jupuitor. flews [flu:z] s. pl. bu ze lăsate în jos (la copoi etc.). fleecy ['flksi] adj. lânos, flocos, miţos, pufos; creţ; ~ hair păr creţ; ~ waves valuri . flex [fleks] I. s. 1. (electr.) conductă flexibilă. 2. (mat.) inflexiune. II. vb. A. tr. l.(med.) spumegânde. a încovoia, a îndoi, a curba, a arcui. 2. (geol.) a încreţi. B. intr. 1. (med.) a se încovoia, fleep [fli:p] s. (ame r. mii.) avion mic, avion neînarmat de recunoaştere. a se îndoi, a se curba, a se arcu i. 2. (geol.) a se încreţi. fleer [fliar] I. vb. A. intr. a zâmbi dispreţuitor, a rânji (b atjocoritor). B. tr. a(-şi) râde flexibility [.flekss'biliti, -si'b-, -laţi] s. 1. fle xibilitate, supleţe, elasticitate. 2. (fig.) de, a-şi bate joc de, a batjocori, a ze flemisi. II. s. rânjet; căutătură dispreţuitoare sau îngăduinţă. 3. (fig.) uşurinţă de a se ptabilitate. batjocoritoare. flexible ['fleksabl, -sibl] adj. 1. flexibil, suplu , mlădios, elastic. 2. (fig.) îngăduitor, care fleet1 [fii:t] I.vb. A. intr. 1. (înv.) a pluti (la suprafaţă); a înota. 2. (si to ~ away) a trece, a se scurge repede, a zbura ; a fi trecător / fugar / efemer. B. tr. (rar) 1. a petrece se învoieşte uşor; acomodabi l, adaptabil. flexibleness [-nis] s. v. f l e x i b i l i t y . (timpul). 2. a t rece repede pe deasupra. II. s. 1. (mar.) flotă; the ~ flota de război; ~ of flexibl e shaft ['flekssbl /a:ft] s. (tehn.) arbore flexibil. the desert corăbiile deşertulu i, caravană de cămile. 2. (mar.) flotilă; a ~ of whalers o flexile ['fleksil] adj. (ra r) v. f l e x i b l e . flotilă de balenicre. 3. parc de automobile / tancuri / lo comotive etc. III. adj. 1. iute, flexion ['flek/sn] s. 1. (tehn., med.) încovoiere , îndoire, curbare, arcuire, flexiune. sprinten; (poetic) ~ of foot iute de picior . 2. (poetic) care se scurge repede, trecător, fugar, fugitiv, efemer. 3. (înv., dia l., despre apă) puţin adânc. IV. aaV. (înv., dial.) la mică 2. curbă, sinuozitate. 3. (gram ) flexiune; desinenţă. 4. (/nat.) curbură (de arc, de suprafaţa); derivata a 2-a. adâncime . flexional ['flek/^nsl] adj. (gram.) flexionar. fleet2 s. 1. golf mic, baie. 2. gârlă. flexional ending [~ .endirj] s. (gram.) desinenţă. fleet3 vb. tr.a scoate smântână pe / din, a lua caimacul de la / din. flex life ['fleks laifj s. (mec.) durabili tate la flexiune. fleet admiral ['fli:t 'aximsrsl] s. (amer. mar.) amiralul flot ei. flexor ['fleksa'] s. (anat.) (muşchi) flexor. fleet-foot(ed) [~ifut(id)[ adj. iute de picior. flextime ['fkekstaim] s. program (de lucru) flexibil. fleeting [ 'fli:tin] adj. care se scurge repede; trecător, fugar. flexuose ['fleksjuous] adj. (bot., despre tulpini, tije etc.) şerpuit, sinuos. fleetingness [-nis] s. v. fi e e t n e s s. flexuosity ['fleksjuasiti] s. întortochere, sinuozitate. fleetness ] 'fii:tnis] s. scurgere rapidă / repede / grăbită; repeziciune. flexuous ['fleksjuas, /uas-] adj. 1. şerpuit, cu cotituri, sinuos, întortochiat. 2. (despre Fleet Street [ 'fli:t 'stri:t] s. 1. stradă în Londra (azi cartierul presei). 2. (fig.) presa flacără) pâlpâitor, tremurător. londoneză. flexure ['flek/3r] s. 1. încovoiere, îndoire, flexiune; c rbură; îndoitură; strâmbare. 2. v. flegm [flem] s.v. p h l e g m . f l e x i o n (4). 3. (geol.) cută, curbură (a straturilor). Fleming ['flemirj] s. flamand. flibbertigibb et ['flib3ti'd3ibit, amer. si -et] s. 1. om neserios, uşuratic, flu(ş)turatic; Flemi sh ['flemij] I. adj. flamand. II. s. (limba) flamandă. om nestatornic / şovăitor. 2. m oară stricată, palavragiu, guraliv, flecar. 3. (înv.) spirit Flemish brick [~ brik] s. (tehn.) clincher. rău / necurat. Flemish horse [~ ho:s] s. (mar.) ţapapia de la capăt ul vergii. flic-flac ['flikflsek] biter/, trosc-plcosc! Flemish school [~ sku:l] s. (arte) şcoala flamandă. flick [flik] I. s. 1. lovitură uşoară (cu nuiaua, cu degetul e tc.); bobâmac. 2. pl. (sl.) flench [flentf] vb. tr. v. f l e n s e . the ~s cinema . 3. bucăţică, peticei. 4. mişcare subită, tresărire. II. vb. A. tr. 1. a biciui; flencher 'flentJV] s. lucrător specializat în tăierea balenelor şi a focilor. flense [flenz] vb. tr. 1. a extrage degras din, a spinteca (o balenă). 2. a jupui (o focă). I ~ed his f ace with my glove i-am dat peste obraz cu mănuşa. 2. a îndepărta, a da jos flesh [fie/] I. s. 1. carne, trup (si fig.); ~ and blood a) carne şi sânge; b) omul, firea (cu un bobâmac); a scutura; he ~ed his pen îşi scutură stiloul. B. intr. a zbura (ca o omeneas că, natura umană; c) (atr.) în persoană, în came şi oase; d) (atr.) plin de viaţă; one's să fam.) to ~ through a răsfoi, a frunzări. flicker1 [rflikar] I. vb. intr. 1. a sclipi , a licări, a pâlpâi; a last faint hope ~ed up and (own) ~ and blood a) carne din carn ea cuiva; copiii cuiva; b) persoane apropiate (ca păreri ele); o apă şi un pământ; all ~to t ce trăieşte, toate vietăţile, toată suflarea; (înv.) died pâlpâi şi se stinse o ultimă li



 peranţă. 2. a se undui, a se văluri, a tremura. ~ and fell în întregime, cu totul; (înv.) t be free of one's ~ a face minuni de vitejie (în 3. a fâlfâi, a bate din aripi. II. s. 1. sclipire, licărire. 2. fior, tresărire, tremur. 3. pl. (fam.) luptă); to go the wa y of all ~ a-şi da obştescul sfârşit, a muri; in ~ voinic, gras, plin, film (ae cinema). corpolent, rotofei; in the ~ în carne şi oase, în persoană; to lose ~ a slăbi, a pierde în flicker2 s. (amer. omit.) ghionoaie, ciocănitoare (Picas). greutate; too much for ~ and blood to bear mai mult decât poate îndura omul; to gain flickering ['flikarin] I. adj. 1. licăritor, pâlpâitor. 2. tremurător, unduitor. II. s. v. / to make / to put on ~ a se îngraşă, a pune came; to pick up ~ a se îngraşă din nou. f l i c k e r 1 (11,1,2. .



 flickertail 372



flickertail ['fliksiteil] s. (amer.) (folosit ca supranume) locuitor al Statului Dakota de Nord. Flickertail State [~ 'steit] s. (amer.) Statul Dakota de Nord. flick-knife ['fliknaif] s. cuţit de buzunar eu resort. flier ['flai-ar, 'flais'] s . 1. zburător, ceea ce zboară (pasare, insectă). 2. (av.) navigator aerian, aviator. 3 . ceva ce se mişcă repede; pachebot rapid; trăpaş; (amer.) (tren) expres. 4. (tehn.) vol ant; balansier (de ceasornic). 5. (text.) flaier. 6. pl. (conslr.) scară suspendată. 7. fsl.) acţiune riscată; aventură. 8. (amer.) foaie volantă, fluturaş. 9. («ustr. glumeţ) ngur. -0- to take a ~ a cădea (c» capul în jos). flight [flail] I. s. 1. zbor, avânt; (a v.) ~ without engine zbor fără motor; (av.) ~ on even keel zbor orizontal; to take / to wing one's ~ a-şi lua zborul, a porni în zbor; ~ of fancy / imagination avânt al fa nteziei / al imaginaţiei; rod al fanteziei. 2. fugă, retragere grabnică; to be in ~ fr om a fugi de; to put / to turn to ~ a pune pe fugă; to take (to) ~ a o rupe la fugă, a da bir cu fugiţii; in full ~ în plină derută. 3, parcurs, lungime sau distanţă de zbor. . stol, cârd. 5. (fig.) ploaie, grindină (de săgeţi, gloanţe etc.), salvă. 6. (av.) grup, e cadrilă (de avioane). 7. cuibar, toţi puii (depasăre) dintr-un cuib. 8. (fig.) scurger e, zbor, trecere (a vremii). 9. şir de garduri sau obstacole (la cursele de cai). 10. (si ~ of stairs / steps) (conslr.) peron, şir de trepte (între două paliere l repa usuri ale unei scări). 11. (conslr.) etaj, cat. 12. (conslr., hidr.) echrze în trept e, şir de stăvilare pe parcursul unui canal. 13. pleavă (mai ales) de ovăz. 14. săgeată uşo 15. (psih.) ~ of ideas fugă de idei. (fam.) in the first ~în primele rânduri, în frunte. II.- vb. A. intr. a zbura. B. tr. 1. a fugări. 2. a speria. flight arrow ['flait .aîrou] s. săgeată uşoară. flight engineer [~ iend3i'nisr] s. (av.) mecanic de bora". „flig tless ['flaitlis] adj. care nu poate zbura. flight lieutenant ['flait leftenant] s. (av.) căpitan de aviaţie (britanic). flight shot [~ /ot] s. 1. distanţă de zbor a săgeţ i, aruncătură de săgeată. 2. lovitură de săgeată. flight strip ['flait strip] s. (av.) pist aterizare / decolare (si improvizată). flight surgeon ['flait iss:d33n] s. (amer.) medic (al unei unităţi de aviaţie). flighty ['Haiti] adj. 1. nestatornic, zvânturatic, flu(ş)turatic; capricios, cu toane. 2. smintit, ţicnit, zănatic. 3. (despre cai) speri os, nărăvaş. 4. fugar. S. însufleţit, plin de viaţă. flim-flam ['flimftera) I. s. 1. (fam.) liverne; fleacuri, nimicuri, farafastâcuri, bazaconii. 2. înşelăciune. II. adj. 1. fără val are, de nimic. 2. amăgitor. III. vb. tr. (fam.) a înşela, a escroca. flim-flammer ]-3r ] s. (fam.) 1. persoană care spune baliverne. 2. escroc, tâlhar. flimsiness [Tlimzin is] s. 1. şubrezenie (şi fig.). 2. improbabilitate. 3. superficialitate, uşurătate, uşurinţ frivolitate, neseriozitate. flimsy ['flimzi] I. adj. 1. şubred, netrainic, subţire. 2. (fig.) neîntemeiat, nefondat; puţin probabil sa» plauzibil. 3. superficial, uşuratic, frivol, neserios. II. s. 1. foiţă, hârtie subţire (pentru copiat). 2. (si.) bilet de ba ncă, bancnotă. 3. (sl.) telegramă. 4. (sl.) noutăţi de tot felul. 5. (cib.) cartelă interca ată. flinch [flint/] vb. intr. 1. a (se) da înapoi, a bate în retragere; he did not ~f rom his place nu se clinti din loc. 2. a se înfiora, a se cutremura, a se strâmba de durere etc., a tresări. 3. v.'f l e n s e. Hinder ['Hinds'] s. (mai ales pl.) buc ată; ţandăra, aşchie, sfărâmătură, ciob, frântură, crâmpei, şterc; to break / to fly in(to) ţăndări, a zbura în ţăndări. fling [flirj] I. vb. past, si part. trec. flung [flArj] A. tr . a arunca, a (a)zvârli, a lansa, a trânti (şi fig.); to ~ caution to the winds a lăsa d e o parte orice prudenţă; to ~ mud at a împroşca cu noroi (cu ac.); to ~one's arms round smb.'s neck a sări de gâtul cuiva; to ~smth. in smb.'s teeth a zvârli cuiva ceva în faţă ( eproşuri etc.); the horse flung his rider calul şi-a azvârlit călăreţul. 2. to ~ about arou d a) a răspândi, a împrăştia; the flowers ~their fragrance around florile îşi răspândesc mi b) a întoarce brusc; the horse flung his head about calul îşi întoarce deodată capul; to ~ aside a azvârli la o parte, a înlătura, a trânti cât colo; to ~ away a) a azvârli, a arun a, a lepăda; b) a risipi, a toca, a arunca pe fereastră; to ~ one's money out of the window a arunca banii pe fereastră; to ~ down a) a trânti, a arunca (pe) jos; b) a dărâma; to ~ off a) a azvârli, a arunca, a lepăda; b) a se dezbăra de, a se descotorosi de ; to ~ off pursuers a scăpa (prin fugă) de urmăritori, a-şi lăsa urmăritorii în urmă; to ~ clothes on a se îmbrăca în grabă; to ~ open a deschide brusc; to ~ out a) a arunca afară (pe «sa etc.); b) a împroşca cu insulte etc; to ~ the door to a închide uşa brusc, a trânti uşa; to ~ up a) a zvârli în sus; b) a părăsi, a lăsa baltă, a renunţa la; to ~ up one's hee



 o lua la fugă, a o lua la sănătoasa. B. refl. 1. a se arunca, a se azvârli. 2. to ~ ones elf into the saddle a sări în şa sau pe cal; to ~ oneself into an undertaking a se lan sa într-o întreprindere; to ~ oneself upon smb.'s mercy a se lăsa în mila cuiva, a se pr eda cuiva fără condiţii. C. intr. 1. a se arunca, a se azvârli, a se lansa. 2. to ~ away / off a porni glonţ; a se face nevăzut; to ~ out a (a)zvârli (din copite). II. s. 1. aruncătură, azvârlitură; to have a ~at smth. a încerca ceva. 2. mişcare violentă. 3. observ pătoare, zeflemiseală; (fam.) to have / to indulge in a ~ at smb. a lua pe cineva pe ste picior, a zeflemisi pe cineva. 4. vioiciune, vitalitate. 5. petrecere, chef; (fam.) to have one's ~a) a-şi da drumul, a se ţine de petreceri; a-şi face mendrele; b) a fi apucat de năbădăi; a-şi descărca mânia. at one ~ dintr-o dată, dintr-o singură lo u sforţare; in full ~ în toi, în plină desfăşurare, în plin avânt.. ■ flinger ['flirp'] s. cător. 2. (fig.) zeflemist. 3. (sl.) dansator. flint [flint] s. 1. (mineral.) crem ene, silex; (fig.) a heart of ~ o inimă de piatră; (amer.) to fix smb.'s ~ for him a pedepsi pe cineva, a pune pe cineva la punct; (amer.) to get one's ~ fixed a fi pedepsit, a o încasa; he set his face like a ~ chipul i se împietri, deveni ca de p iatră; to flay / to skin a ~ a) a fi zgârcit, a fi zgârie-brânză; a-şi mânca de sub unghie; a jupui, a exploata; old ~ moşneag cărpănos; to wring water from a ~ a face



minuni, a scoate bani din piatră seacă. 2. cremene, piatră de amnar. 3. (fig.) ceva fo arte tare, dur, ca piatra. flint clay [~ klei] s. 1. (geol.) ardezie. 2. argilă re fractară. flint corn ['flint ko:n] s. (bot.) porumb cu bobul tare (Zea mays indura ta). fling glass [~ gla:s] s. Sticlă flint; sticlă optică (silicat de plumb şi potasiu s au sodiu). flint gun [~ gAn] s. (înv.) v. f l i n t l o c k (2). flint-hearted [~ 'ha:tid, '-iii] adj. cu inima de piatră. flint lock [~ tak] s. (mil. ist.) 1. închizăt or de puşcă cu cremene. 2. puşcă cu cremene. flint paper [~ ipeipa'] s. hârtie emeri / de smirghel, glaspapir. flint ware [~ wes'] s. (amer.) faianţă fină. flinty ['flinti] adj . 1. (mineral.) de cremene, de silex. 2. (fig.) de piatră, aspru, dur, neînduplecat. ■ flip1 [flip] I. vb. A. tr. 1. a lovi uşor, a da un bobârnac (cu dat.). 2. a smuci f ata undiţei); a plesni din (bici). B. intr. 1. to ~ around a face un tur (cu avion ul). 2. (sl.) to ~out a-şi ieşi din minţi, a înnebuni. II. s. 1. lovitură uşoară, bobârnac. mucitură. 3. (av.) zbor scurt (cu avionul). flip2 s. băutură fierbinte preparată din ber e, rachiu şi zahăr cu adaos de mirodenii, flip. flip3 adj. (fam.) îndrăzneţ, dezgheţat; obr znic. flip-flap ['flipflxp] s. 1. jap-jap, harş-harş, plici-plici, trosc-pleosc. 2. salt mortal. 3. un fel de foc de artificii. 4. dulap, scrânciob (la bâlci). 5. (amer .) un fel de băutură (pentru ceai). flip-flop [~ flop] s.v. f l i p - f l a p . flip -flop circuit ['flipflop ,ss:kit] s. (electr.) circuit biştabil. flippancy ['flips nsi] s. 1. dezinvoltură; obrăznicie, impertinenţă, necuviinţă. 2. uşurinţă, superficialitat olitate; fire vânturatică. 3. limbuţie. flippant ['flipşnt] adj. 1. obraznic, impertinen t, insolent. 2. uşuratic, superficial, frivol; 3. vorbăreţ, limbut. flippantly [-li[ a aV. cu dezinvoltură; cu impertinenţă, nereverenţios. flipper [flips'] s. 1. aripioară (ae peşte), (membrană sau pieliţă) înotătoare; pl. (mar.) flotoare (folosite de înotătorul suba c). 2. (sl.) mână, labă; give us your ~ bate laba. flipperty-flopperty ['flipsti 'flop sti] adj. moale, flasc. flip-top box ['fliptop 'boks] s. cutie care se deschide prin apăsarea capacului. flirt [fia:t I. vb. A. tr. 1. a mişca repede / agitat; to ~ a fan a-şi face vânt cu un evantai. 2. a repezi, a zvârli, a lansa. 3. (despre păsări) a da din (aripi, coadă). B. intr. 1. (wiţh) a flirta, a cocheta (cu). 2. a se mişca iute ; a se'fâţâi. II. s. 1. (fată sau femeie) cochetă. 2. mişcare bruscă, zvâcnitură. flirtatio tei/an] s. flirt. flirty ['flo;ti] adj. căruia îi place să flirteze / să facă ochi dulci. flit [flit] I. vb. intr. 1. a zbura dintr-un loc într-altul, a se mişca repede, uşor şi fără zgomot, a trece, a se scurge; (fig.) a smile ~ted across his face un surâs îi lumină o clipă faţa. 2. a se muta (cu casa, cu locuinţa, mai ales ascunzăndu-se de creditori); a emigra. 3. to ~ about / to and fro a zbura sau a trece (în mare grabă) încoace şi încolo ; to ~ by a trece uşor /ca o umbră; the time ~ted away timpul trecu repede; to ~ pas t a trece în zbor; a zbura sau a trece (ca săgeata) pe lângă / pe dinaintea (cu gen.). I I. s. mutare / schimbare a domiciliului (mai ales pentru a se ascunde de credito ri); moonlight ~ mutare în secret (fără achitarea chiriei). flitch [flit/] s. 1. costiţă d e porc sărată şi afumată. 2. proptea (de lemn). flitter ['flit3r] vb. i«tr. a zbura; a fâlf a da din aripi. flitters ['flitez] s. pl. fărâme, bucăţi; to break / to dash, to tear i n(to) ~ a se preface în ţăndări. flitter-mouse ['flits maus], pl. flitter-mice [~mais] s . (zool.) liliac (sp. aVn genurile Vespertilio s. a.). flivver ['fiivo'] s. (ame



 r. sl.) 1. automobil ieftin, maşină ieftină, rablă, tinichea, 2. lucru mic / ieftin / neîn semnat, fleac. 3. nereuşită, insucces, eşec. 4. (mar.) mic torpilor de escadră. flix [fl iks] s. puf, blană. float [flout] I. vb. A. intr. 1. a pluti (pe apă etc.), a se menţi ne la suprafaţă; (mar.) a fi sa» a se menţine pe linia de plutire; a fi purtat, dus (de curent, în voia valurilor); to ~ on one's back a face pluta. 2. a plana; (despre n ori) a pluti / a luneca pe cer; a trece prin aer; visions ~ed before his eyes ve denii îi jucau înaintea ochilor. 3. a trece (ca găiukd şi ca vântul); it is ~ing in my min d îmi umblă prin cap, parcă-mi aduc aminte (ca prin vis). 4. a fi în echilibru. 5. (elec tr., despre generator etc.) a lucra în gol sa» cu sarcină slabă. B. tr. 1. a face să plute ască, a da drumul pe apă; a plutări, a transporta pe apă; to ~ wood downstream a da drum ul lemnului în josul apei. 2. («tar.) a lansa (un vas); ci despotmoli, a (re)aduce p e linia de plutire. 3. a inunda (un teren agricol). 4. (ec.) a lansa, a emite (»n îm prumut etc.); a înfiinţa; a pune pe picioare (o întreprindere comercială). 5. a traduce în viaţă (un proiect etc.) 6. a lansa, a răspândi, a pune în circulaţie; to ~ a rumour a lans un zvon. II. s. 1. dop, plută (de undiţa); (tehn.) plută, plutitor, flotor. 2. (mar.) geamandură plutitoare, baliză. 3. pod plutitor, bac. 4. plutărit, transport pe apă al l emnului. 5. veziculă aeriană (la peşti); băşică de înot; centură de înot(at); centură de sa orice masă plutitoare; gheaţă, alge etc. 7. cupă, căuş, blid, ciutură, lopată (la roate mo paletă, lopată (la roata navei). 8. (si pl.) (teatru) rampă. 9. car, haraba. 10. (con str.) mala, mahala, drişcă (de zidar). 11. (amer. sl.) alegător cu păreri schimbătoare sau al cărui vot poate fi cumpărat. ' floatability ['flouts'biliti, -laţi] s. flotabilita te, capacitate de plutire. floatable ['floutsbl] adj. 1. plutitor, flotant. 2. ( despre un curs de apă) navigabil, pe care pot coborî plutele. floatage ['floutid3[ s . 1. flotabilitate, capacitate de plutire. 2. (fam.) ceea ce pluteşte pe apă; restur i sau epave plutitoare (aupa »n luutfragiu). 3. (mar.) rezervă de flotabilitate.



 373 floriculture



floatation [flo/rtei/an] s. 1. plutire, navigare; line of ~linie de plutire. 2. (ec.) întemeiere / fondare a unei întreprinderi. 3. (ec.) emisiune, lansare (ae împrum ut). 4. (mine, metal.) flotaţie. float bridge ['flout 'brid3] s. bac, pod de plute . float chamber [~ ,t/eimbor] s. (tehn.) camera flotorului / cu nivel constant ( la carbura toare). float-controlled [~konitrould] adj. (tehn.) cu comandă prin flot or. floated mosaic ['floutid mou'zeiik] s. (constr.) mozaic turnat. floated wood ['floutid wud] s. lemn plutit / plutărit. floater ['floutor] s. 1. înotător; persoană c are face baie; persoană care pluteşte pe apă. 2. (ec.) persoană care întreprinde o afacere , întreprinzător. 3. (amer■. pol. si.) alegător cu păreri schimbătoare sa» al cărui vot poa cumpărat; deputat al mai multor circumscripţii electorale; vagabond, haimana. 4. (h idr.) sondă; apometru. 5. (geol.) rocă sterilă (gangă) infiltrată într-o masă defiloane.6. l/) minge insubmersibilă. 7. flotant, persoană flotantă. floater repeater [~ ri'pi:tor ] s. (pol. fam.) alegător (ae obicei mituit) care votează în mai multe locuri. floatin g ['floutirj] I. adj. 1. plutitor, flotant; navigant. 2. variabil, schimbător, ned eterminat. II. s. 1. plutire, flotarc, flotaţie; plutit, plutărit; ~ of logs plutit liber. 2. plutire, planare. 3. inundare. 4. (constr.) drişcuit. 5. (tehn.) regim t ampon. 6. (electr.) încărcare sub curent constant. floating battery [~ .bastori] s. (electr.) baterie tampon. floating bridge [~ 'brid3[ s. v. f l o a t b r i d g e . floating capital [~ 'keepitl] s. (ec.) fond de rulment, capital circulant. fl oating cargo [~ 'ka:gou[ s. (mar., ec.) carie, încărcătura unui vas (pe mare). floatin g debt [~ 'det] s. (ec.) datorie flotantă. floating earth [~ '3:8] s. (geol.) tere n mişcător / alunecos; (mine) borchiş. floating flight [~ 'flait] s. (av.) zbor plutit . floating gate [~ geit] s. (hidr.) poartă plutitoare, batoport. floating kidney [ ~ 'kidni] s. (med.) rinichi mobil / flotant. floating landmark [~ 'lamdmo:k] s. (mar.) baliză plutitoare. floating light [~ 'lait] s. (mar.) far plutitor, geamand ură luminoasă. floating meadows [~ 'medouz] s. pajişti (periodic) inundabile. floating piston [~ 'piston] s. (tehn.) piston flotant. floating point [~ paint] s. (cib. ) virgulă mobilă. floating population [~ ipopju'lei/an] s. populaţie flotantă. floating workshop [~ 'w3:kfop] s. (mar.) navă-atelier. float level ['flout ,levl] s. (auto) nivelul din carburator. float needle [~ ini:dl] s. (auto.) ponton de plutitor. float sand [~ ssend] s. (geol.) nisip plutitor. float spindle [~ .spindl] s. v. f l o a t n e e d l e . float test [~ test] s. (mar.) încercare de plutire. floaty ['flouti] adj.1. plutitor, flotant. 2. uşor. flocci ['floksaij s. pl. de la f 1 o c c u s. . floccose 1'fbkous] aay. 1. (bot.) pufos, păros. 2. flocos, miţos. floccu late [Tbkjuleit] vb. ir. (chim.) a flocula, a coagula. flocculant ['fbkjubnt] s. (chim.) (agent) floculant. flocculation [iflokju'lei/^n] s. (chim.) flocularc, coagulare. floccule ['flokju:l] s. fulg sau floe (ae lână, bumbac etc.). flocculus [ 'ftakjubs], pl. flocculi [-lai] s. 1. flocuşor, smoculcţ. 2. (astron.) flocul. flocc us ['ffokss],/?/. flocci ['fbksai] s. smoc de păr. flock [flok] I. s. 1. turmă (mai ales de oi); stol, cârd; ~s and herds oi şi vite cornute; (jig.) the flower of the ~ mândria / fala familiei. 2. grămadă, mulţime, gloată, droaie, ceată. 3. (bis.) turmă (păst 4. fulg; şuviţă, smoc, moţ (de pâr). 5. floc, smoc de lână sau de bumbac; pi. pieptănătură de bumbac. 6.pl. (chim.) fulgi, precipitat uşor. II. vb. intr. 1. (si to ~ togethe r) a se strânge, a se aduna (la un loc, într-o turmă sau într-un stol); birds of a feath er ~ together cine se aseamănă se adună; spune-mi cu cine te însoţeşti şi-ţi voi spune cine 2. a sta, a rămâne împreună (în ceată, în turmă, în stol). 3. to ~ about smb. a se strânge iva; to ~ after smb. a merge grămadă după cineva; to ~ out a ieşi în masă; to ~ up a veni ( fugă) cu toţii; a se îngrămădi. flock point ['flak pain] s. 1. (fit.) punct / temperatură d congelare. 2. (chim.) punct de floculare. floe [flou] s. 1. sloi de gheaţă plutitoa re. 2. banchiză, banc de gheaţă. flog [flog] vb. A. tr. 1. a biciui; a croi; (fig.) to ~ a dead horse a căuta să trezească interes pentru lucruri învechite, a-şi pierde vremea degeaba; to ~ a willing horse a îmboldi pe cineva care se străduieşte şi aşa. 2. a prinde peşte prin biciuirea apei. 3. to ~ along a mâna cu biciul, a da bice (cu aat.); to ~ into a) a vârî (cuiva) în cap (prin stăruinţă, prin repetări); b) a constrânge (pe cineva) bătaie să înveţe (ceva). B. refl. a se speti. flogging ['fbgirj] s. bătaie cu biciul, bic iuire, toc de bătaie (cu nuiaua, cu ciomagul); pedeapsă corporală. flood [fUd] I. s, 1



 . şuvoi, torent, puhoi (si fig.); flux; ebb and ~ flux şi reflux; creştere a apelor; ~ of anger explozie de mânie; (fig.) at the ~ la momentul oportun; ~ of light potop de lumină; ~ of tears o mare de lacrimi; ~ of words potop / grindină de cuvinte; ~s of ink valuri de cerneală; golden ~ mănunchi de raze de soare; (fig.) to run agains t the ~ a vâsli împotriva curentului; to throw a ~ of light on a arunca lumină asupra (cu gen.). 2. inundaţie; revărsare; ieşire din albie; (bibi.) the Flood Potopul. 3. (înv . poetic) mare; lac; râu; fluviu. II. vb. A. tr. 1. a inunda, a îneca; a iriga, a ud a. 2. a umfla; the river is ~ed by the rains râul c umflat de ploi. 3. a se năpusti, a se revărsa (potop) în / peste, a potopi (şi fig.); to ~ the carburator a îneca carbur atorul. 4. to be ~ed out a fi scos /



izgonit din casă de inundaţii. B. intr. 1. a creşte, a se umfla; a se revărsa. 2. (med.) a suferi de hemoragie uterină. floodable ['fUdabl] adj. inundabil; irigabil. floo d cone ['fUd koun] s. (geol.) con de dejecţie. flood gate [~ geit] s. stăvilar, zăgaz, ecluză; (fig.) to open the ~s a) a da drumul, a deschide calea / porţile; b) a plou a cu găleata; c) a izbucni în plâns, a da drumul lacrimilor. flooding ['fUdirj] s. inu ndare, submersie. floodlight ['fUdlait] I. s. 1. flux luminos. 2. reflector. II. vb. tr. a ilumina cu un reflector. floodlit [—lit] adj. luminat de reflectoare; ~ football game meci de fotbal în nocturnă. flood loops [~ lu:ps] s. pl. (hidr.) bucl e de viitură. floodometer ['fUdomito'] s. (hidr.) scară de etiaj pentru măsurarea cote i apelor. flood plain ['fUd plein] s. (geogr.) luncă, câmpie inundabilă. flood tide [~ taid] s. 1. maree înaltă, flux. 2. (fig.) culme, punct culminant. floor [fb: r , fl osr] I. s. 1. podea, duşumea, pardoseală, parchet; planşeu (între etaje); ~ of slabs dal aj; ~ with joints pardoseală cu rosturi; ~ with metallic girders planşeu cu grinzi m etalice; (fam.) to mope / to wipe the ~ with smb. a) a avea pe cineva la ordinel e sale / la cheremul său; a dispune de cineva; b) a distruge / a nimici pe cineva, a da cu cineva de pământ; c) a umili pe cineva. 2. incintă rezervată membrilor unei adu nări; the ~ of the House incinta rezervată membrilor parlamentului în sala de şedinţe, par ter; to cross the ~ of the House a trece dintr-un partid în altul. 3. (drept la) c uvânt; to get the ~ a i se da cuvântul; to have the ~ a avea cuvântul; to take the ~ a ) a lua cuvântul; b) a se duce să danseze, a dansa. 4. etaj, cat; the first ~a) etaj ul întâi; primul etaj; b) (amer.) parterul; the ground ~ parterul. 5. (agr.) arie, a rman. 6. fund (de mare, de peşteră). 7. (mar.) varangă. 8. (gimnastica) sol. II. vb. t r. 1. a pardosi; a parcheta. 2. a doborî, a culca, a prăvăli la pământ (un adversar). 3. ( fig. fam.) a pune (pe cineva) în imposibilitate de a răspunde, a închide gura (cuiva), a trimite la loc (pe elevul care nu ştie lecţia); the question ~ed him întrebarea 1-a încurcat; (sl.) to ~ the question a reuşi să răspundă la întrebare; to ~ a paper a rezolva toate problemele. floor-cloth ['flo:klo(:)6] I. s. linoleum. II. vb. tr. a acope ri cu linoleum. floor dresser [~ ,drcsor] s. parchetar. floor exercise ['fb;r ,e ksosaiz] s. (gimnastică) exerciţiu la sol. floorer ]'fb:ror], 'floo-] s. (sl.) 1. (s port, fig.) lovitură care doboară I de graţie. 2. ştire senzaţională. 3. (scol.) întrebare cată, problemă grea. 4. argument zdrobitor. flooring ['fb:rin, 'floorirj] I. s. 1. ( constr.) platelaj, podină; podea, dalaj. 2. (sl.) doborâre, culcare la pământ; (fig.) înfrâ gere. II. adj. (sl.) straşnic, minunat. flooring board [~ bo:d] s. scândură de duşumea. floor lamp ['fio: lamip, 'floo-] s. 1. sfeşnic pentru făclii. 2. lampă cu picior, lamp adar. floorless [fkdis, 'fkra-] adj. fără podea, nepardosit. floor plate ['fio: plei t, 'floo-] s. (mar.) varangă din tablă. floor polish [~ .poli/] s. ceară de parchet. f loor show [~ /ou] s. spectacol de cabaret. floor stand [~ stand] s. (tehn.) post ament de lagăr. floor tile [~ tail] s. (constr.) flisă. floor trap ['fio: traep] s. (instalaţii) sifon de pardoseală. floor walker [~ ,wo:kor] s. (amer.) şef de raion (de magazin mare sau universal). floozy ['flu:zi] s. (amer. sl.) prostituată, femeie de moravuri uşoare. flop [flop] I. vb. A. tr. 1. a doborî, a trânti. 2. a pocni, a izb i. 3. a bate din, a mişca din (aripi). B. intr. 1. a bate (uşor) din palme. 2. a cădea greu, a se prăbuşi (pe un scaun); a cădea, a se prăbuşi (în apă, în băltoacă etc.). 3. a s a se zvârcoli; the fish ~ped on the bank peştele se zbătea pe mal. 4. a se ploconi, a se temeni până la pământ. 5. (si to ~over) a trece într-alt partid, a fi transfug. 6. a nu izbuti, a da greş. 7. (despre steaguri etc.) a fâlfâi, a flutura. 8. (amer. sl.) a rămâne peste noapte, a petrece noaptea, a mânea. 9. to ~ along a merge greu; to ~down a se prăbuşi (de oboseală); a se lăsa să cadă (într-un fotoliu ele). II. s. 1. lovitură, băta snitură. 2. (amer. fam.) hahaleră, om de nimic. 3. pălărie cu borurile pleoştite. 4. (amer



 . sl.) pat. III. aaV., interj, buf! pleosc! bâldâbâc! to fall ~ a cădea ca un sac; (sl.) to go ~a) a da greş, a da chix; b) a trece dintr-un partid în altul, a-şi schimba cul oarea politică. flop house ['flop haus] s. (amer. sl.) azil de noapte; bombă, hotel mizerabil. flopper ['fbpor] s. 1. (fam.) fustă. 2. boboc de raţă. 3. (amer.) transfug, politician care trece dintr-un partid în altul. 4. (fam.) cerşetor care simulează o i nfimiitate sau pretinde că nu a mâncat de mai multe zile. floppy ['flopi] adj. 1. mo ale; fleşcăit; pleoştit. 2. greoi, molatic, bleg. 3. (despre stil) neîngrijit, neglijent . floppy disk [.flopi 'disk] s. (infor.) disc flexibil. flop-up ['fbp'Ap] s. (am er.) călătorie de o zi. flop-whop [~hwop] interj, trosc-pleosc! flopwing [~wirj] s.v . l a p w i n g . flora ['flo:ro] s. floră. floral ['flo:rol] adj. floral, referit or la flori. floral diagram [~ 'daiograsm] s. (bot.) diagramă florală. Florentine [' florantain, amer. şi -ti(:)n] I. adj. florentin, din Florenţa. II. s. 1. florentin, locuitor din Florenţa. 2. florentine (tot.) florentină (un fel de atlaz). 3.florenti ne(înv.) un fel de plăcintă (mai ales cu carne). florescence [flo(:)'resns] s. 1. înflor ire, epocă de înflorire. 2. (fig.) înflorire, prosperi tate. floret ['flo:rit] s. 1. fl oricică. 2. (bot.) floscul. floriated ['flo(:)rieitid] adj. cu decoraţii florale; înfl orat. floriculture ['flo(:)rikAlt/or[ s. (bot.) floricultură.



 florid 374



florid ['florid] adj. 1. (despre fată) proaspăt, rumen, îmbujorat, înfloritor, roşu, aprin s a fi plin de, a abunda în; land ~ing with milk and honey ţara unde curge lapte şi mi ere. la faţă. 2. (despre stil etc.) înflorit, încărcat, înzorzonat. 3. (despre îmbrăcăminte B. tr. a inunda, a se revărsa peste. II. s. 1. curs, curent, scurgere (a unui lich id; şi fig.); strigător, bătător la ochi. şuvoi (de metal topit); (electr.) ~ of induction curent de inducţie; the ~ of time scurgerea floridness [-nis] s. 1. prospeţime; roşeaţă ( a feţei). 2. caracter înflorit, încărcat, timpului. 2. (hidr.) debit de apă. 3. abundenţă, g, prisosinţă; ~ of spirits veselie, voioşie; bună dispoziţie; antren. 4. potop (ae cuvint e); expansiune, efuziune (de înzorzonare (a stilului). 3. caracter ţipător (al îmbrăcăminte ). florid style [florid 'stail] s. (arhit.) stil (gotic) flamboaiant; stil perpe ndicular (in Anglia). sentimente); dezinvoltură, uşurinţă (in vorbire). 5.flux.6. (mine) erupţie; curgere. 7. (text.) compoziţie. floriferous [flo(:)'riforos] adj. florifer . flowage ['flouid3] s. 1. curent, (scurgere. 2. revărsare. florin ['florin] s. fl»r in. flow area ['flou lEorio] s. (tehn.) secţiune de pasaj. florist ['florist] s. 1 . florar, florăreasă. 2. cultivator de flori. floristic [flo(:)'ristik] adj. floral; floristic. flow capacity [~ ko'passiti] s. (hidr.) debit (de lichid). flowchart [~t/a:t] s. l.v. f l o w s h e e t . 2. (m/or.) organigramă. floruit ['fkuuit, -r juit] s. (lat.) epoca de activitate a unui personaj istoric. flow choke ['flou t /ouk] s. (tehn.) duză fixă. floss [flos] s. 1. (text.) mătase brută; borangic; mătase scămo 2. (rar) pârâiaş, râuleţ. flower [!flauor] I. s. 1. (bot.) floare; plantă înflorită; ~ of ur zămoşiţă (Hibiscus floss silk [~ silk] s. borangic. trionum); (fig.) no ~s fără flori, f ondoleanţe; printer's ~ vinietă; (amer. sl.) to sprinkle flossy ['flosi] adj. 1. puf os; scămoşat. 2. (sl.) fantezist, strident. the ~s a da mită. 2. înflorire; in ~ în floare ; in full ~ în plină înflorire; to come / to burst flot [flot] s. (mar.) punte parţială, şa andă. / into ~ a înflori, a da în floare. 3. floare (a vârstei), tinereţe; in the ~ of lif e / of one's flotage ['floutid3] s. v. f l o a t a g e . age în floarea vârstei. 4. cremă, elită, floare; the ~ of the army mândria armatei; the ~ flotation [flou'tei/on] s. v. f l o a t a t i o n . of the flock mândria, fala familiei. 5. pi. (ret.) or namente retorice, înflorituri, floricele; flotilla [flo'tilo, flo-[ s. (mar.) flot ilă. flotsam ['flotsom, -sasm] s. 1. (mar., jur.) încărcătură luată de valuri sau aruncată te ~s of speech a) vorbe frumoase, turnuri stilistice; b) (peior.) fraze colorat e. 6.pl. (chim.) bord şi aflată în stare de plutire, în timpul unui naufragiu; epave plu titoare. 2. sfărâmături; floare; ~s of sulphur floare de sulf. 7. spumă (a «nui lichid în f rmentaţie), 8. pl. floare (de mucegai, de vin ele). 9. pl. menstruaţie. II. vb. A. i ntr. a înflori, a fi în floare (si resturi. 3. (fig.) lepădături, scursori, epave. floun ce1 [flauns] I. vb. intr. 1. (despre peste, în apă etc.) a se agita, a se zvârcoli, a se fig.); a se dezvolta înfloritor. B. tr. 1. a înflora; a împodobi cu (desene de) flo ri, a broda zbate. 2. si to ~about / up / down (despre persoane) ă se frământa, a se a gita; a se vânzoli. cu flori. 2. a lăsa să înflorească. flowerage ['flauorid3] s. 1. flori ; abundenţă de flori. 2. înflorire. 3. podoabă de flori. 3. to ~away a pleca burse; to ~ out a se năpusti afară. II. s. 1. tresărire (nervoasă), mişcare bruscă (de indignare etc.). 2. smucitură, tresărire; salt; lovitură (de coadă). flowerbed ['flauobed] s. 1. răzor, bra zdă de flori. 2. parter, parte de grădină destinată 2 flounce 1. s. volan (la îmbrăcăminte) oţ, ciucure. II. vb. tr. a garnisi (o rochie) cu florilor. flower bud [~ bAd] s. ( bot.) mugure de rod, mugure floral. . volane. flounced skirt ['flaunst 'sko:t] s . fustă cu volane. flower-cup [~ lup] s. (bot.) caliciu. flower-de-luce [~dilju:s] s. v. f l e u r - d e - l i s , flouncing ['flaunsirj] s. (text.) material pent ru volane. flower dust [~ dAst] s. (bot.) polen. flouncy [Tlaunsi] adj. cu volan e. 1 r flounder ['flaund3 ] I. vb. mir. 1. a se fleşcăi; a se bălăci. 2. a înainta cu greu , a merge flowered ['flauod] adj. înflorat, împodobit cu desene de flori. anevoie; 3 . a migăli, a se mocăi, a moşmondi, a tândăli; a vorbi cu greutate, a bălmăji, flowered sil ~ silk] s. (tett.) mătase imprimată. a bodogăni. 4. (fig.) a se înnămoli, a se încurca. 5. o ~ through a translation a traduce floweret ['flauorit, -ret] s. 1. (poetic) fl oricea, floricică. 2. v. f l o r e t (1). cu poticneli. II. s. 1. bălăceală. 2. mers gre oi. flower-girl [flauogod] s. 1. florăreasă. 2. (amer.) domnişoară de onoare. 2 r flound er ['flaundo J s. (Uit.) peste asemănător cu caracuda sau plătica (specii din flower h



 ead [~ hed] s. (bot.) capitul, inflorescenţă a mai multor flori. genurile Pleuronect es, Platessa, Pseudopleuronectes, Paralichtys). floweriness ['flauorinis] s.;l. bogăţie, abundenţă de flori. 2. înflorituri; ornamente floundering ['flaundorirjj I. adj. care se poticneşte, care se împiedică. II. s. bălăcire. stilistice. flowering ['flauorirj] I. adj. înflorit, în floare, cu flori. II. s. 1. înflorire (a unei plante). flounderi ngly [-li] adv. 1. bălăcindu-se. 2. înaintând cu greu; şontâc-şontâc. flour ['flau3r] I. s. nă. 2. pulbere fină, pudră. 3. (sl.) bani. II. vb. tr. 1. a presăra 2. (text.) imprimare (a unei stofe). cu făină. 2. (amer.) a măcina (grăunţe etc.). 3. (mineral.) a pulveriza ( mercur) flowering almond [~ Ta;mond] s. (bot.) prun decorativ (Primus triloba). flowering ash [~ oas/] s. (bot.) mojdrean (Fraxinus ornus). flour beetle [~ rbi: tl] s. (entom.) morar, gândac-de-făină (Tenebrio molilor). flour bin [~ bin] s. covată ( pentru făină). flower leaf [~ li;f[ s. (bot.) petală. flowerless ['flauolis] adj. (bol .) fără flori, criptogam. flour dresser [~ .dreso'] s. sită cilindrică (pentru făină). flow r-piece [Tlauopks] s. (arte) tablou reprezentând flori, natură moartă cu flori, flori. flour emery [~ lemori] s. praf de şmirghel. flour gold [~ gould] s. praf de aur. flowerpot [~pot] s. ghiveci (cu flori), glastră. flouring mill ['flauorirj mil] s. (amer.) moară de măcinat grâu. flower-show [~/ou] s. expoziţie de flori. flourish ['flA ii/l I- vb. A. intr. 1. a creşte impetuos, a se dezvolta din plin. 2. a fi înflorito r, flower stand [~ stayid] s. stand cu flori. a prospera, a înflori, a fi în plină înflo rire san activitate. 3. a face înflorituri saw parafe Flower State [~ steit] s. (a mer.) (folosit ca supranume) Statul Florida. flowery ['flauori] adj. 1.înflorit, p lin deflori;~paths poteci înflorite. 2. (despre ţesătură) (pe hârtie). 4. a folosi un stil înflorit. 5. (muz.) a face variaţii sau fiorituri. 6. a cânta zgomotos; a cânta un prel udiu spectaculos (înaintea unei bucăţi); (prov.) it's one thing înflorat, cu flori. 3. ( fig., despre stil etc.) înflorat. to ~ and another to fight de la vorbă la faptă este mare deosebire. B. tr. 1. a expune, Flowery Land [~ 'lasnd] s. (poetic) China, C hitai. a arbora, a arăta ostentativ. 2. a ridica, a învârti în aer (o armă, un baston); to ~ one's flow gauge ['flou geid3] s. (fiz.) debitmetru. arms about a gesticula, a da din mâini. 3. a împodobi cu înflorituri / cu parafe / cu flow-harden [flou'ha:dn] vb. tr. (metal.) a ecruisa. arabescuri; a împestriţa. II. s. 1. (rar) înflorire, strălu cire; in full ~ în plină înflorire; in flowing ['flonin] I. adj. 1. (despre apă etc.) cu rgător, curent. 2. (despre draperii etc.) his highest / full ~ în toată strălucirea sa. 2. înfloritură, parafă, înfloritură de stil; cu falduri; fâlfâitor. 3. (despre vorbire etc. in, curgător. II. s. 1. curgere. 2. (mine) erupţie, împestriţătură; floricele. 3. mişcare o ntativ vitejească (cu o armă); învârtire în aer (a curgere. unui baston); fluturare; gesti culare; with a ~ of the arms cu gesturi largi. 4. fanfară, flowing furnace [~ To:n is] s. (tehn.) cuptor cu cuvă. sunet de trompete; ~ of trumpets a) sunet de trompe te / de trâmbiţe; b) (fig.) reclamă flowing tide [~ 'taidj s. 1. flux. 2. (fig.) curen t favorabil. 3. (fig.) tendinţă progresistă. zgomotoasă, prezentare cu surle şi tobe. 5. ( muz.) fioritură, variaţie; vocal ~ruladă, cântatul flowmeter ['floUiini:tor] s.v. f l o w g a u g e . mai multor note pe aceeaşi silabă. flown [floun] part. /rec. de la fi y2 (I). flow production ['flou proidAk/on] s. producţie pe bandă. flourishing [-in] I. adj. 1. înfloritor, prosper; strălucitor; ~ trade comerţ înfloritor; How flow sheet [ ~/i;t] s. 1. (tehn.) flux tehnologic; schemă tehnologică. 2. (cib.) diagramă are you? Flourishing! Cum îţi merge? De minune! 2. chivernisit, pricopsit. II. s. 1. creştere, dezvoltare (a plantelor). 2. (fig.) înflorire, prosperitate, stare înfloritoare. de programare. flow welding [~ .weldirj] s. (metal.) sudare prin turnare. 3. flutur are (a săbiei). 4. (muz.) fanfară. fiu [fiu:] s. (prese, de la i h f 1 u e n z a) (f am.) gripă. flourishy ]-i] adj. înflorat; împopoţonat. fluate ['flureit] s. (conslr.) fl uat. flour mill ['flauo mil] s. moară de măcinat grâu. flour paste [~ peist] s. cocă de lipit. fluation [fluO'eiJan] s. (constr.) fluatizare. flub [fUb] (amer. fam.) I. A. vb. intr. a da chix. B. tr. a rata. II. s. gafă, boacănă. floury l'flauori] adj. 1 . plin de făină. 2. făinos. flout [flaut[ I. vb. A. tr. 1. a lua în râs; to ~ smb.'s advic e a lua în râs sfatul cuiva. flubdub ['fUbdAb] s. (amer. pop.) vorbe mari / sforăitoar e. fluctuant ['fUktjuont] adj. fluctuant, şovăitor, nehotărât; nestatornic. 2. a batjoco ri, a ocări, a insulta, a călca în picioare. B. intr. 1. a-şi bate joc, a face haz. 2. t o ~at smb. a-şi bate joc de cineva. II. s. 1. bătaie de joc, batjocură; sarcasm. 2. di spreţ. fluctuate ['flAktjueit, -tfueit] vb. intr. 1. (despre condiţii, pieţe, valori) a fluctua, a varia, a oscila; income that ~s between venit care oscilează între. 2. a sta la îndoială, a sta în flouting [-iţ]] adj. 1. batjocoritor, zeflemitst; sarcastic.



 2. dispreţuitor. flow [flou] I. vb. A. intr. 1. a curge, a se scurge; a se vărsa; t he river ~s into the sea cumpănă, a şovăi (in opinii etc.); a fi nestatornic. fluctuatio n [iflAktju'ci/an, -t/u-] s. 1. fluctuaţie, instabilitate; ~of the dollar fluctuaţia fluviul se varsă în mare. 2. (despre sânge, curent electric etc.) a curge, a circula. 3. (fig.) a se revărsa; a ţâşni; a stream of words ~ed from his lips un potop de cuvint e se revărsa (cursului) dolarului. 2. nestatornicie, nehotărâre. 3. variaţie, schimbare. de pe buzele sale. 4. (despre liaină, draperie) a flutura, a fâlfâi, a cădea în falduri. 5. (despre flue1 [flu:] I. s. 1. canal de fum, coş, horn; coş de tiraj; canal orizon tal de fum; fum; flux) a creşte, a înainta; the tide is ~ing fluxul înaintează. 6. to ~ from a decurge din; (si.) up the ~a) amanetat; b) mort. 2. urloi, burlan, ţeava de eşapament. 3. (metal.) tirajul the consequences that ~ from such principles conse cinţele care decurg din asemenea cuptorului. II. vb. tr. (sl.) a amaneta. principi i; (despre persoane) to ~ in a intra în număr mare, a năvăli, a da buzna; people flue 2 s. v. f l u f f ţ l , 1,2). were ~ing in era o mare îmbulzeală; to ~ over a se revărsa, a da pe de lături; to ~ with . flue3 s. plasă de pescuit, năvod.



 375 flux



fluorometer [iflu(:)3,romit9r] s. fluorometru. flue 4 s.v. f l u k e 2 . fluoros cope ['fluOJarsskoup] s. fluoroscop. flue 5 s. v. flu. fluoroscopy [flu(:)3rosk9 pi] s. fluoroscopic flue6 vb. tr. a reteza, a teşi, a tăia pieziş (marginile unei desc hizături). fluorosis [flu(;)3'rousis] s. (/nea1.) fluoroză. flue ash ['flu: je/] s. (metal.) cenuşă zburătoare. fluorspar ]'flu(:)D:spa:r, 'flu(:)3-] s. (mineral.) fluori nă, fluor-şpat, fluorit. flue faker [~ .feika'] s. (sl.) coşar. flurried ['flAlid] adj . zăpăcit, fâstâcit, care şi-a pierdut capul; to get ~ a-şi pierde capul, flue gas [~ ga?s] s. (tehn.) gaze de fum. a se zăpăci. fluency ['fluOansi] s. fluenţă, uşurinţă. flurry [flAr I. s. 1. vânt iute; pală (de vânt), volbură; (amer.) rafală, aversă; ploaie flue-net ['fluQ et] s. v. flu e3. fluent ['fluOJant] I. adj. 1. (despre vorbire etc.) curgător, fl uent; elegant.; to be a ~ cu ninsoare (neaşteptată); (fig.) ~ of arrows grindină de săgeţi . 2. (fig.) agitaţie, mişcare, speaker a avea uşurinţă în exprimare. 2. (rar) curgător, flu 3. (rar) schimbător, oscilant, freamăt, tulburare; (amer.) ~ on the stock exchange în viorare la bursă. 3. zvârcolire de moarte (a unei balene). II. vb. tr. a zăpăci, a tulbu ra (cu zgomotul sau graba). variabil. II. s. (mat.) mărime variabilă, funcţiune, fluen t. flush1 [fU/] I. vb. A. intr. 1. (si to ~forth / out / up) a ţâşni, a curge abundent . 2. (mai fluently [-li] adv. cu uşurinţă, curent, curgător, fluent; he speaks English ~ vorbeşte ales to ~ up) a i se urca sângele în obraz; a se înroşi, a se îmbujora, a se cong stiona la engleza curent. faţă. 3. (despre plante) a da muguri. 4. to ~over a debord a, a se revărsa. B. tr. 1. a inunda fluentness [-nis] s. (rar) v. f l u e n c y . (un teren). 2. a spăla cu o coloană de apă (sub presiune). 3. a face să se înroşească (fata fluent phrases ['flu(:)9nt freiziz] s. pi. vorbe goale, cuvinte deşarte. a face (p e cineva) să roşească; a colora. 4. (fig.) a înflăcăra, a exalta, a emoţiona. 5. a face flu ['flu:i[ adj. pufos, scămos, aţos. fluff [fkf] I. s. 1. scamă, aţişoară; destrămătură; murd puf, tulei. 3. (teatru sl.) să înmugurească sa» să înfrunzească; rain ~es the plants ploaia ce să înmugurească rol învăţat prost, bâlbâială; to do a ~ a-şi uita rolul 4. detunătură, e 5. (si plantele. 6. a egaliza, a pune pe acelaşi picior / pe acelaşi plan, a aduce l a acelaşi numitor. a bit of ~) (sl.) femeiuşcă, muieruşcă. II. vb. A. tr. 1. a scămoşa; to ld rope a face II. s. 1. undă; şuvoi; curent; coloană (de apâ). 2. îmbujorare, roşeaţă, buj afluenţă de căiţi din funii vechi; (fig.) the bird ~ed (up) its feathers pasărea îşi zbârli le. 2. (teatra sânge (hi obraz); acces (de febră). 3. emoţie, impresie (puternică); tran sport, elan. 4. (fig.) sl.) a juca de mântuială, a da rasol (unuiral),-a rata; to ~ one's entrance a-şi rata intrarea rază, izbucnire; a ~ of hope o rază de speranţă. 5. abun denţă, belşug; a ~ of orders o (în scenă); (sport) to ~a shot a rata o lovitură. 3. (pop.) face praf, a lua piuitul (cuiva). ploaie de comenzi. 6. roşeaţă (a cerului); ~ of mor ning auroră, zori. 7. floare (a vârstei), strălucire (a gloriei, a puterii); to be in the first ~ of youth a fi în prima strălucire •v- (pop.) ~itî la dracu! B. intr. 1. (des pre pâr) a flutura. 2. (sl., teatru) a se bâlbâi. a tinereţii. 8. înfrunzire, înmugurire. 9 (muz.) tril. III. adj. 1. plin ochi, prea plin. 2. sub fluffer ['fUfs'] s. (pl. ) beţiv(an). apă, inundat, potopit. 3. abundent, îmbelşugat, (fam.) to be ~ of money a f i doldora de fluffiness ['flAfinis] s. caracter pufos, pubesceriţă etc. (v. flu f f y). fluffy ['fUfi] adj. 1. pufos; scămos, flocos, miţos; pulverulent, afânat. 2. (desp re pâr, bani, a fi în fonduri; money is ~ sunt bani berechet; ~ times epocă de prosper itate. 4. darnic, generos, risipitor. 5. (tehn. etc.) plan, plat, neted, fără proemi nenţă; ~ joint îmbucătură pene) zbârlit, vâlvoi. 3. (sl.) hazliu, distractiv, amuzant. 4. ( ) cu memoria slabă. fluid ['flu(:)id[ I. adj. 1. lichid, fluid; (electr.) single ~ cell (baterie cu) element unic netedă; ~ with the ground una cu pământul; to make par ts ~ a aduce piesele la acelaşi lichid. 2. (despre stil, discursuri etc.) curgător, fluid; elegant. 3. (despre opinii) nestatornic, nivel. 6. viguros, robust; prosp er, înfloritor. 7. roşu, rumen. IV. tulv. la acelaşi nivel; drept; schimbător. II. s. 1. fluid, lichid; mediu lichid; (med.) body ~s umori, secreţii. 2. benzină direct. flu sh2 I. vb. A. tr. a speria, a goni (vânatul); a zburătăci, a speria (im stol de păsări). d e brichetă. B. intr. a-şi lua zborul (brusc), a se ridica în aer. II. s. stol de păsări sp eriate. fluid brake [~ 'breik] s. (auto) frână hidraulică. flush3 s. culoare (serie de cărţi de joc de aceeaşi culoare). fluid dram [~ drami] s. 1 / 8 uncie (v. o u n c e)1 . flushed [fU/t] adj. roşu, îmbujorat, aprins la faţă; to be ~ with a fi cuprins de (buc



 urie, fluid extract [~ 'ekstoekt] s. (farm.) s. extract fluid. mândrie), a se înroşi d e (bucurie, mândrie); ~ with victory îmbătat de victorie. fluid flywheel ['flu(:)id .f laihwkl] s. (mec.) ambreiaj hidraulic. flusher ['AAJV] s. muncitor care spală cana lele. fluidics [flu(:)'idiks] s. pl. (folosit ca sg.) mecanica fluidelor. flushe rman [TU/3niaen],pl. flushermen [-men, -man] s.v. f l u s h e r . fluidify [flu: 'idifai] vb. tr. a lichefia; (tehn.) a fluidifica. flush head [TIA/ hed] s. (teh n.) cap înecat. fluidity [flu(:)'iditi] s. 1. fluiditate (a apei etc.). 2. instabi litate, inconstanţă (a opiniilor, flush nut [~ nAt] s. (mec.) piuliţă înfundată. caracterul i etc.). 3. uşurinţă, facilitate (hi exprimare). 4. (fiz., tehn.) fluiditate, mobilita te. flush switch [~ swit/] s. (electr.) întrerupător încastrat. fluidization [.fluOida izeiJsn] s. (chim.) fluidizare. flush weld [~ weld] s. (metal.) cusătură plată. fluidi zer ['flu(:)idaiz3r] s. 1. (fiz., chim.) fluidizor. 2. (metal.) fondant. fluster ['flASta'] I. vb. A. tr. 1. a tulbura; a irita, a enerva; a zgândări. 2. a încălzi, flu id make-up ['fluid 'meik\p] s. fond de ten lichid. a înfierbânta, a ameţi, a îmbăta. B. in tr. a se agita, a se enerva, a se tulbura. II. s. agitaţie, fluid measures [~ 'mc3 3z] s. pl. măsuri pentru lichide. tulburare, freamăt; all in a ~ agitat, tulburat, f remătând. fluid ounce [~ auns] s. (farm.) 1. 0,254 dl. 2. (amer.) 29,57 cmc. fluster er ]'flAst3r3r] s. (omit.) lişiţă-americană (Fulica americana). fluid pressure [~ ipreJV ] s. (chim.) presiune hidraulică. flustrate ['fUstreit] vb. tr. (vulg.) v. f 1 u s t e r (I, A). fluid wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) cuplaj hidraulic. fluke1 [flu:k] s. 1. (iht.) orice peşte plat (mai ales calcan). 2. (zool.) gălbcază (Distomum flustr um ['flAStrani] s. (fam.) v. f l u s t e r (II). flute [flu:t] I. s. 1. (muz.) f laut; fluieraş; transverse / German ~ flaut care se ţine hepaticum). 3. specie de ca rtofi. fluke2 s. 1. gheară, vârf de fier triunghiular (la ancora, harpon, lance). 2. pl. coadă orizontal pe buze; concert ~ flaut de concert; the Magic Flute Flautul Fermecat; (prov.) de balenă; (sl.) to turn ~s a se culca, a se duce la culcare. 3. (mine) lingură de lăcărit. what comes with the ~ goes with the drum (aprox.) cum a ve nit, aşa s-a dus. 2. (muz.) fluke3 (fam.) I. s. baftă, noroc, lovitură (norocoasă). II. vb. A. tr. a obţine (ceva) printr-o timbru de flaut (la orga). 3. (arhit.) canelură. 4. scobitură, adâncitură, renură, jgheab. II. vb. A. intr. 1. a cânta ceva din flaut sau fluier. 2. a cânta sa» a vorbi cu o voce subţire. întâmplare norocoasă. B. intr. a avea nor c, a da o lovitură (norocoasă). B. tr. 1. a cânta din flaut. 2. (arhit.) a canela (o c oloană). 3. a face adâncituri în; a brăzda fluke disease ['flu;k diizi:z] s. (vet.) fasc ioloză. cu şanţuri. flukewort [~wa:t] s. (bot.) buricul-apei (Hydrocolile vulgaris). f luted ['flu:tid] adj. 1. limpede, delicat, suav. 2. brăzdat, canelat. fluk(e)y ['f lu:ki] adj. (sl.) 1. norocos, băftos. 2. nesigur, şovăitor. flute player ['flu:t -plei a'] s. (muz.) flautist. flumadiddle ['fUma'didl] (amer.) v. f l u m m e r y (3). fluter ['flu:t3r]s. (rar)'v. f l u t i s t . flume [flu:m] I. s. 1. jgheab, ulu c, canal, conductă, rigolă. 2. (amer.) strungă, trecătoare fluting ]'flu:tin] s. (metal. ) Stricrc, zimţare; moletare. îngustă, canion cu torent. 3. (înv.) râu, şuvoi, torent, -vamer. fig. sl.) to go up the ~ a flutist ['flu:tist] s. (muz.) flautist. se prăbuşi, a cădea. II. vb. tr. (amer.) a aduce (apâ) prin canalizare. flutter ['fUta'] I. vb. A. intr. 1. a bate din aripi, a fâlfâi. 2. (despre inimă) a palpita; flummery ['fUmar i] s. 1. cremă de ouă. 2. (înv.) terci, papă, fiertură de ovăz. 3. (fig. (despre puls) a ba e slab şi neregulat. 3. (si to ~ about sau to and fro) a flutura, a se fam.) vorbe goale, prostii, apă de ploaie; compliment servil. flummox ['fUmaks] (fam.) vb. A. tr. a încurca, a zăpăci, a face praf, a lăsa cu gura mişca în vânt. 4. a se agita, a se vâ ; (fig.) to ~ with joy a fremăta de bucurie. căscată; he isn't easily ~ed nu-1 încurci c u una cu două. B. mir. 1. a nu reuşi, a da greş, 5. a pâlpâi. 6. a merge în zigzag, a descr e un zigzag etc. B. tr. 1. a flutura, a agita (hi vânt) (un steag, un evantai, o mână) . 2. a tulbura, a agita, a scandaliza; to ~ the dovecotes a da chix. 2. a renunţa la un plan. 3. a da ortul popii. flump [fUmp] I. vb. A. intr. 1. (si to ~ down) a bufni, a cădea, cu un zgomot surd, a alarma opinia publică; (sl.) to ~ a judy a se ţine după o fată, a nu da pace unei fete; 2. a se mişca (cu) greu. B. tr. a bufni, a trân ti cu zgomot. II. s. bufnitură, zgomot înfundat (sl.) to ~ smb.'s kidneys a supăra / a scoate din sărite pe cineva. II. s. 1. fluturare din aripi, fâlfâire, fâlfâit; palpitaţie a inimii); semn (cu mâna); vibraţie (aV elice, cârmă etc.). / surd. III. inter/, buf! 2. emoţie, agitaţie febrilă, freamăt, tulburare; all in a -agitat, tulburat; in a ~ of exp ectation flung [fUn] past si part. trec. de la f l i n g (I). flunk [fUrjk] (ame r.) I. vb. A. tr. a trânti la examen. B. intr. a cădea la examen. II. s. în emoţia aşteptăr



 i; to fall into a ~ a fi cuprins de tulburare / de freamăt; to cause a ~ a stârni vâlvă, a face senzaţie; to put smb. into a ~ a tulbura pe cineva, a alarma pe cădere (la u n examen); he ~ed the history a căzut la istorie. cineva, a pune pe cineva pe jărati c. 3. (tehn.) oscilaţie sau trepidaţie instabilă. 4. (sl.) flunker [TUnks'] s. (amer.) elev sau student trântit la examen; restanţier; corijent. lovitură riscată; speculaţie av enturoasă (moi ales la bursa). flunkey ['flAnki] s. 1. valet, lacheu. 2. (fig.) li nguşitor, lacheu. fluttery [TUtari] adj. 1. fremătător; în mişcare. 2. care vibrează. flunk ydom [-dam] s. 1. lumea valeţilor. 2. v. f l u n k e y i s m . fluty ['flu:ti] adj . ca de flaut. flunkeyism [-rzsm] s. (peior.) servilism. fluvial ['fluvial, -isl ] adj. fluvial. flunk fee ['fUrjk fi:[ s. taxă de corijentă sa» restanţă. fluvial deposit [~ di'pDzit] s. (geol.) aluviune. fluorescence [flu(:)3'resns, 'flu(:)o(:)'r-] s . fluorescentă. fluviatile l'fluivistail, amer. -til] adj. fluvia(ti)l. fluorescen t [rflu(:)3'resnt] adj. fluorescent. fluoridate ['fhiaraideit, 'fio:-] vb. tr. ( chim.) a fluoriza. fluorine ['flu(:)9ri:n] s. (chim.) fluor. fluorite ]'flu(:)3r ait] s. v. f l u o r s p a r . flux [fkks] I. s. 1. flux; maree; curent de apă; ~ and reflux flux şi reflux. 2. (med.) flux, scurgere (ae sânge, puroi etc.); (înv.) dia ree; the bloody ~ dizenterie. 3. (fig.) flux, mişcare continuă; in a state of ~ într-o stare de perpetuă schimbare / de instabilitate;



 flux flow 376



fly-blown [-blounj adj. 1. murdărit de muşte; murdar. 2. (sl.) beat, cherchelit. 3. (sl.) the ~ and reflux of popularity creşterea şi scăderea popularităţii. 4. (fîg.) şuvoi, ent, potop, grindină; îmbulzeală; ~ of sightseers afluenţă de curioşi; ~ of words potop de efter, fără nici o lăscaie. 4. (sl.) frânt, rupt de oboseală. fly board [~bo:d] s. (poligr .) masă de eliminare. cuvinte. 5. (fig.) flux, curent (magnetic, luminos etc.). 6. (constr.) fluxant, bitum fluxat. 7. (metal.) fondat. 8. (/nat.) mişcare / deplasa re continuă (a unui punct): II. vb. A. tr. fly boat [~ bout] s. 1. vas de coastă (în O landa). 2. vas rapid (fregată etc.). fly book [~ buk] s. cutie (de tinichea) cu muşt e artificiale (pentru pescuitul cu undiţa). 1. (telin.) a topi. 2. (metal.) a zgur ifica, a scorifica. 3. (med.) a da un purgativ (cuiva), a purga. 4. (fig.) a curăţa. B. in/r. 1. (despre lichide) a curge, a se scurge. 2. (despre metale) fly-by-ni ght [~bai'nait] (fam.) 1. noctambul; fluture de noapte; debitor care fuge noapte a pentru a se eschiva de la plata datoriilor. 2. (înv.) vrăjitoare. a se topi, a dev eni lichid. fly catcher [~ .kartjV] s. 1. prinzătoare de muşte. 2. (omit.) muscar-ce nuşiu; flux flow ['fUks flou] s. (geol.) aluviune, depozit aluvionar, depunere. mu scar-negru (Muscicapa sp.). flux-gate [~geit| s. (av.) sondă magnetometrică. fly cra nk [~ krarjk] s. (tehn.) coniramanivelă. fluxibility [.fUksi'biliti] s. fuzibilita te. flyer [flai-ar, 'flaia'] s. v. fi i e r. fluxible ['flAksiblJ adj. fuzibil, care poate fi topit. fly-fish [flai'fi/] vb. intr. a pescui cu musca (naturala s au artificială). fluxion [TlAkJan] s. 1. (rar med.) scurgere. 2. schimbare, flux. 3. (înv. mat.) derivată. fly flap ['flai fla:p] s. apărător de muşte. fluxmeter [flAksrni: tor] s. (fiz.) fluxtnetru, maxwellrnetru. fly flapper [~.fla:por) s. v. f l y f l a p . fly1 [flai] s. 1. (entom.) muscă (Musca domestica) (fam.) as the ~ stings după cum îţi fly flick [~ flik] s. v. f l y f l a p . (sau îi etc.) vine pofta; a ~ in t he ointment un mic amănunt care strică cheful; nor, piedică, fly honeysuckle [~ .hAnis Akl] s. (boi.) caprifoi (Lonicera xylosteum). obstacol; (cf.) ca musca-n lapte; ca nuca-n perete; a ~ in amber o raritate, un lucru vechi flying ['flaiirj] I. a dj. 1. zburător, care zboară; volant. 2. (av.) de zbor, de aviaţie. 3. iute, şi rar; a ~ on the wheel / coach-wheel musca la arat, persoană incapabilă care îşi dă ifose; to break a ~on wheel a face din ţânţar armăsar; a folosi mijloace disproporţionate; care se deplas ează rapid. 4. fâlfâind, fâlfâitor, desfăşurat în vânt; with colours ~ a) cu 2. orice fel d tă asemănătoare cu musca; crops damaged by the ~ recoltă care a steagul sau steagurile fâl fâind; b) (fîg.) învingător, victorios. 5. cu elan, cu avânt. 6. (arhit.) avut de suferit din cauza insectelor. 3. muscă (imitaţie a unei insecte folosită în pescuitul butant. II . s. zbor, acţiunea de a zbura; aviaţie; (av.) ~ on back zbor pe spate. flying accid ent [~ iseksidsnt] s. (av.) catastrofă aeriană. cu undiţa); to rise to the ~ a se prin de în undiţă; (fig.) a cădea în cursă; (fam.) off the flying artillery [~ a:'tibri] s. (mil ) artilerie uşoară. ~ liber, fără nici o treabă; (fam.) there are no flies on him a) nu-1 duci cu una cu două; flying boat [~ 'bout] s. (av.) hidroavion; hidroavion monococă. b) e plin de energie, e foarte activ; c) e un om de nădejde; nu-i poţi afla cusur; (fam.) flying bomb [~ 'bom] s. (mil.) proiectil teleghidat, bombă cu reacţie. there are no- flies on it e un lucru cinstit; (fam.) don't let flies stick to your hee ls flying boxcar [~ 'bokska:'] s. (amer. fam.) avion mare de transport (pentru măr furi). grăbeşte-te, mai repede, nu pierde vremea; he wouldn't hurt a ~ nu e în stare să omoare flying bridge [~ 'brid3]'s. pod suspendat; pod rotativ. nici o muscă, c foa rte milos; to catch flies a prinde muşte, a căsca gura prosteşte; (prov.) flying buttr ess [~ 'bAtris] s. (arhit.) arc butant. more flies are caught with a drop of hon ey than with a tun of vinegar mai multe flying centre [~ .sento'] s. (av.) centr u de zbor. muşte prinzi cu o lingură de miere decât cu o strachină de oţet. flying clothin g [~ .kloudin] s. (av.) costum de zbor. fly21, past flew [flu:], part. trec. flo wn [floun] vb. A. intr. 1. a zbura, a trece în zbor; flying column [~ 'kolom] s. ( mil.) detaşament volant, echipă volantă. to ~ high sau at high game a fi ambiţios, a ţinti sus; high flown emfatic, pompos, flying doctor [~ 'dokter] s. (austr.) medic (t ransportatpe calea aerului în regiuni izolate bombastic; as the crow flies drept, direct, pe drumul cel mai scurt; to ~ low a se ţine în ale ţării). umbră, a trăi în anonima to let ~ a da năvală, a ataca; (fam.) not a feather to ~ with Flying Dutchman [~ 'dA



 t/mon] the ~ s. 1. Olandezul Zburător. 2. expresul lefter, fără un ban în buzunar; to ~ short of a nu fi la înălţimea cuvenită a (c« gen.); a Londra-Exeter. nu corespunde (c« aat. ; (înv. glumeţ) May bees don't ~ this month / this time of the flying exhibition [~ eksi'biJVm] s. expoziţie ambulantă. year fără „poate", nici un „poate" (joc de cuvinte, baz t pe asemănarea de pronunţare flying field [~ fi:ld] s. (av.) teren de aterizare; ae rodrom; aeroport. dintre maybce's şi May bees). 2. a zbura, a alerga, a se grăbi, a da fuga; a se precipita; flying fish [~ 'fi/] s. (iht.) peşte zburător (Dactylopteru s etc.). time flies timpul zboară; the car flew past them maşina a trecut în zbor pe lân gă ci; flying fortress [~ To:tris] s. (av.) fortăreaţă zburătoare. the door flew open uşa s deschise cu violenţă, uşa zbură în lături; to make the money flying instrument [~ .instrum nt] s. (av.) aparat de bord. ~ a arunca banii pe fereastră. 3. a fugi, a scăpa cu fu ga; ~! fugi!; to send ~ing a pune flying jib [~ 'd3ib] s. (mar.) flocul săgeţii, flo c zburător. pe fugă. 4. a flutura, a fâlfâi; her hair was ~ing in the wind părul ei flutur a în bătaia flying jump [~ rd3Amp[ s. săritură cu avânt. vântului. 5. (despre vânt) a se în ra; a-şi schimba direcţia. 6. to ~ about a se răspândi flying machine [~ mo./i:n] s. (av .) avion. încoace şi încolo; (despre zvonuri etc.) to ~ abroad a se răspândi repede / cu i uţeala flying-man [~ma5n], pl. flying-men [~ men] s. aviator. fulgerului; to ~at / on / upon a) a se năpusti asupra (cu gen.) b) (fig.) a tăbărî cu sudalme flying moor [~ muor] s. (mar.) afurcare cu viteză înainte. / cu reproşuri asupra (cu gen.); to ~ at higher game a năzui spre ţeluri mai înalte; to ~ flying-mouse [~'maus], pl. flying-mic e [~'mais] s. (zool.) veveriţă zburătoare in the face of Providence a sfida pronia cer ească; to ~ into a) a fi cuprins de (necaz, marsupială (Acrobates pulchellus). mânie e tc.); to ~ into a passion / rage a se înfuria, a fi cuprins de furie; b) a da buzn a Flying Officer [~ ,ofisor] s. (av.) ofiţer de aviaţie, locotenent major de aviaţie (în Anglia). în, a năvăli în; c) a zbura în, a se sparge în (bucăţi); the glass flew into piec icla s-a flying saucer ['flaiirj 'so:sor] s. farfurie zburătoare. făcut ţăndări; to ~ off a) a fugi de, a da la o parte (ae la o treabă etc.); to ~ off at a flying saucer m an [~ masn] s. marţian, om venit de pe altă planetă. tangent a scăpa prin tangentă; b) a să i, a se desprinde de; to ~ off the handle a) (despre flying scaffold [~ 'skadold ] s. (constr.) schelă volantă. ciocane etc.) a sări din coadă; b) (fig.) a-şi ieşi din sări a se înfuria; to ~ on v. to ~ flying school [~ sku:l] s. (av.) şcoală de aviaţie. a t; to ~ out a) a zbura afară, a ieşi înainte fugind; b) a se aprinde la mânie, a se face fl ying squad [~ 'skwod] s. detaşament de poliţie motorizat. foc şi pară, a se irita; to ~ out at a sări cu gura la; to ~ over a sări sau a zbura peste; flying squadron [~ 'sk wodrsn] s. 1. (av.) escadrilă de avioane. 2. (mar.) escadră sau to ~ round a se învârti, a da roată; to ~ to a alerga la, a se repezi la; to ~ to arms a pune flotilă de vas e rapide. mâna pe arme; to ~ to smb.'s arms a se arunca în braţele cuiva; to ~upon v. t o ~ at. flying start [~ 'sta:t[ s. (sport) pornire cu avânt. B. tr. 1. a face să z boare; a înălţa în aer; to ~an aeroplane a pilota un avion; to ~ pigeons flying stunt [~ stAnt] s. (av.) acrobaţie aeriană. a da drumul la porumbei călători; to ~ a kite a înălţa zmeu; to let ~ a) a descărca (o flying visit [~ 'vizit] s. vizită scurtă. puşcă); b) a azvâ li, a arunca (o piatră); c) (mar.) a mola în bandă. 2. a desfăşura, a face flying wing [~'win| s. (av.) aripă zburătoare. să fâlfâie, a arbora; the ship was ~ing the English flag vasul naviga sub pavilion englez; fly leaf ['flai li:f] s. (poligr.) forzaţ, foaie albă sau colorată la începutul sau sfârşitul to ~ one's flag a) a arbora pavilionul; b) a comanda o unitate; (sl.) to ~ the flag a face unei cărţi. trotuarul, a umbla după agăţat. 3. a fugi din, a părăsi; he had been compelled to ~ England fly lever [~ ili:vor] s . (tehn.) pârghie oscilantă, culbutor. fusese silit să fugă din Anglia. 4. a traversa în z bor cu avionul; to fly the Channel a flyman ['flaimon],pl. flymen [-man, -men] s . 1. (teatru) maşinist. 2. birjar, vizitiu. traversa Canalul (Mânecii) în avion. II. s . 1. zbor; on the ~ în zbor, din zbor, din mers; fly nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă-fl uture. to be on the ~ a-şi fi luat zborul, a zbura. 2. distanţă de zbor. 3. (telm.) li mbă de ceasornic; fly paper [~ 'peipor] s. hârtie de muşte. pendul, regulator, balansi er; volan, roată motrice. 4. pl. (teatru) sofite. 5. (croitorie) bucată flypast [~pu :st] s. (av.) paradă aeriană. * de pânză sau stofă care acoperă butonierele. 6. aripă (ae m de vânt).-!, pânza unui fly press [~ preş] s. (tehn.) presă cu şurub. steag; lungimea stea gului. 8. («iar.) roza vânturilor. 9. pl. flys (înv.) un fel de trăsură de fly sheet [~ /i :t] s. foaie volantă. piaţă, birjă cu un cal. fly speck [~ spek] s. murdărie de muşte. 3 fl adj. (fam.) 1. priceput, dibaci, iute. 2. şiret, şmecher. 3. (despre degete) îndemânati c. fly swatter [~ .swots'] s. plici (pentru omorât muşte, ţânţari). fly-about ['flaio'baut



 l I. s. haihui, haimana. II. vb. intr. (desprepăsări) a (se) zburătăci. fly-the-garter [ ~oo'gu:t3r] s. capra (joc de copii). fly agaric [~ .ajgorik] s. (bot.) burete-pe striţ, pălăria-şarpelui (Amanita muscaria). fly title [~ .taitlj s. (poligr.) titlu fals . fly-along [—s'forj] vb. intr. a înainta cu toată viteza. fly trap [~ tra;p] s. prinzăt oare de muşte. fly-away [~-o'wei] I. adj. 1. (despre haine) larg, lung, comod. 2. nestatornic, fluşturatic; fly-under[~'Andor] s. tunel, trecere (pe sub o stradă, pe sub calea ferată). zăpăcit, capricios. 3. (despre idei), ciudat, bizar, fantastic. 4. (av.) gata de zbor. II. s. fly water [~ .wo:tor] s. apă curgătoare (mai ales otrăvită). fugar. flyway [~wei] s. rută a păsărilor migratoare. flyback ['flaibaik] s. 1. (tehn.) readucere; rapel. 2. (auto) mers înapoi. 3. (tel.) retur. fly weight [~ weit] s. (sport) categoria muscă (la box). fly bane ['flai bein] s. 1. v. f l y a g a r ic. 2. otravă contra muştelor. fly wheel [~ bwi:l] s. (tehn.) volant. fly-bitten [~>bit n] adj. 1. plin de muşte; pătat de muşte. 2. ciupit de muşte. foal [foul] I. s. mânz, noat en; măgăruş; (despre iapă, măgăriţă etc.) with / in ~ fly blow [~ blou] I. s. 1. ouă de mus rne), muşiţă. 2. (sl.) copil din flori, fecior îngreunată, groasă. II. vb. A. tr. a făta. B utr. a făta un mânz sau un măgăruş. foalfoot [Toulfut] s. (bot.) podbeal (Tussilagp farfar a). de lele. II. vb. tr. 1. a depune ouă de muscă pe (carne). 2. (fig.) a murdări, a păt a, a strica.



 377 folksy



foam [fount] I. s. 1. spumă (ae mare, de la gura unui cal etc.). 2. (poetic) mare. 3. (metal.) zgură. II. vb. intr. 1. a face spume, a spumega. 2. (despre cai) a fi înspumat, a fi asudat. 3. (si to ~at the mouth) (fig.) a spumega de mânie, a face s pume la gură. foamed slag [Toumd'slaeg] s. (metal.) zgură expandată. foam glass ['foum gla:s] s. (constr.) sticlă spongioasă. foaminess ['fouminis] s. caracter spumos; sp umă. foaming [TouminJ I. adj. 1. spumegând, înspumat. 2. (tehn.) spumant. II. s. (în)spu mare. foaming rubber [~ irAbor] s. cauciuc spongios. foam sprayer ['foum .spreio '] s. stingător de incendiu, aparat de stins incendiile. foamy ['foumi] adj. înspuma t, acoperit cu spume, spumos. fob1 [fob] I. s. buzunar pentru ceas; (si.) to gut a ~ a buzunări, a fi hoţ de buzunare. II. vb. tr. a băga în buzunar; a-şi însuşi, a pune m e. fob2 vb. tr. 1. (inv.) a înşela, a păcăli. 2. to ~ off a false coin upon smb., to ~ s mb. off with a false coin a da cuiva o monedă falsă; to ~ smb. out of smth. a şterpeli cuiva ceva. focal [Touksl] adj. (fiz., mat.) focal. focal distance [~ 'distans] s. (fiz., fot.) distanţă focală. focalize [Toukolaiz] vb. tr. v. f o c u s (II, B). f ocal length [Touksl ileijk0] s. (fiz.) v. f o c a l d i s t a n c e . focometer [fow'komita'] s. (fiz.) focometru. fo'c's'le [Touksl] s'.v. f o r e c a s t l e . focus [Toukos] I.pi. foci ['fousai, 'fouki:] sa« focuses [Toukosiz, -cz] s. 1. ( fiz., med.) focar. 2. (fig.) centra, focar (de cutremur, de epidemie). II. vb. A . intr. a converge, a se concentra (si fig.). B. tr. 1. (fiz.) a face să conveargă ( raze, unde) într-un punct; a regla (o lunetă). 2. (fig.) to ~ on a concentra (atenţia etc.) asupra. fodder1 [TodorJ I. s. nutreţ, furaj; cannon ~ came de tun; (amer.) t o cut one's own ~ a-şi câştiga pâinea singur. II. vb. tr. a hrăni cu nutreţ. fodder2 s. (ma .) paiet (ae gaură de apă). fodder plant [Todo pla:nt] s. plantă de nutreţ. fodder yeast [~ ji:st] s. (agr.) drojdie furajeră. fodgel ['fod33l] adj. (scot.) gras, voinic, durduliu. foe [fou] s. (poetic) duşman, vrăjmaş, neprieten; potrivnic; (rel.) our ~sa u the arch ~ cel viclean, satana; sworn ~ duşman jurat / de moarte. 'foehn [fo:n] s. 1. foe(h)n (vani cala-). 2. aparat de uscat părul (la coafor). foeman ['foumanj ,pi, foemen [-man] s. (înv.) v. foc. foetal [Tutei] adj. v. f e t a l . foetation[ fi:'tci/3n] s. (biol.) gestaţie, sarcină, foetid [Ti:tid] aaV. v. f e t i d . j foet us)['fi:tos],pl. foetuses [-iz] sau fetus [Ti:t3S] s. făt, fetus. fog1 [fog] I . i . l , ceaţă (deasă), negură, pâclă; heavy / thick ~ ceaţă deasă; to be caught in ~ a fi pr ceaţă; (fig.) in a ~ nedesluşit, ca prin ceaţă; (fig.) to be in a ~ a nu ft I lămurit, a fi curcat. 2. praf atmosferic. 3. (fot.) voalare (a unui clişeu). 4. (tel.) văl, voal. II. vb. A. Ir. 1. (rar) a învălui în ceaţă, a înceţoşa. 2. (fig.) a încurca, a zăpăci, a lă . (fot.) a voala (un negativ). B. intr. 1. a deveni ceţos, a se înceţoşa. 2. (fol.) a se voala. fog2 (agr.) I. s. 1. otavă. 2. iarbă lăsată necosită pe timpul iernii. 3. (scot.) muşchi. II. vb. tr. 1. a lăsa (vitele) să pască în otavă. 2. a lăsa necosită (iarba). fog b 'fog bsenk] s. (mar.) banc de ceaţă. fog-bound [~baund] adj. prins de ceaţă. fog buoy [~ boi] s. (mar.) geamandură de ceaţă. fogey [Tougi] I. adj. învechit; cu idei învechite. II . s. (mai ales old ~). 1. bătrân excentric. < 2. fată bătrână. I fogeyish [ii/] adj. de mod eche, învechit. fogged [fogd] adj. 1. (rar) ceţos. 2. (fig.) încurcat, zăpăcit, nedumerit, fogginess [Toginis] s. 1. ceaţă; înceţoşare, înnegurare. 2. (fig.) nebulozitate, înceţoşar claritate. foggy ['fogi] adj. 1. ceţos, neguros. 2. (fig.) ceţos, nebulos, neclar, c onfuz; a ~ idea o idee confuză; I haven't the foggiest idea n-am nici cea mai mică i dee. fog horn ['fog ho:n] s. (mar.) corn de ceaţă; (/ani.) a voice like a ~ a) voce de taur; b) voce răguşită. fogless [Toglis] adj. fără ceaţă, senin, fog light ['fog lait] s roiector pentru ceaţă. fogram ['fougrom] adj. de modă veche, demodat. fog signal [Tog .signal] s. (mar.) semnal (mai ales fonic) de ceaţă. fog spar [~ spa:'] s. (mar.) ge amandură de ceaţă, fogy [Tougi] adj. s.v. f o g e y , fogydom [-dom] s. old ~ idei învec hite. fogyish [-i/] adj. v. f o g e y (I). 1 fogyism 1-izam] s. old ~ v. f o g y d o m . fohn [fo:n] s. v. f o e h n . foible [Toibl] s. slăbiciune; parte slabă; cu sur; defect. foil1 [foil] I. s..l. poleială, foiţă (de aur, staniol etc.); tablă subţire. 2. argint (al unei oglinzi). 3. (poligr.) filă. 4. montură a unei pietre preţioase (/o aie ae metal care se pune sub piatră pentru a-i mări strălucirea). 5. (arhit.) ornamen t în formă de loburi (intre ogivele ferestrelor de stil gotic). 6. fond; ceea ce fac e să iasă în evidenţă prin contrast, ceea ce pune în valoare. II. vb. tr. 1. a pune o foaie



 de metal lucios sub (o piatra preţioasă). 2. (arhit.) a ornamenta cu loburi. 3. (rar , fig.) a scoate în evidenţă prin contrast. foii21. s. 1. (cinegetică) urmă de animal; to run (upon) the ~ a fugi pe aceleaşi urme (pentru a deruta câinii). 2. (inv.) nereuşită, eşec, fiasco. II. vb. tr. 1. a face (câinii) să i



piardă urma vânatului. 2. (fig.) a dejuca, a face să eşueze (planurile cuiva). 3. (înv.) a respinge (un atac); a învinge. foii3 s. 1. floretă; (fig.) to trim one's ~s a se pr egăti de luptă. 2. pl. probă de floretă; floretă. foilsman [Toilzmasn, -man],/*/, foilsmen [-men, -mon] s. (sport) florctist. foison [Toizn] s. (înv.) 1. belşug; recoltă abunde ntă. 2. pl. (scot.) bogăţii, resurse. foist [foist] vb. A. tr. 1. a strecura, a introd uce pe furiş. 2. to ~ on a atribui (cuiva), a pune pe seama (cuiva); to ~smth. upo n smb. a strecura ceva (o bancnotă falsă etc.) cuiva. B. refl. to ~ oneself upon a s e impune faţă de; a se insinua pe lângă. folacin [Tolosin] s. (chim.) acid folie. fold1 [fould] I. vb. A. tr. 1. (mai ales to ~up) a îndoi, a împături; to ~ u p a newspaper a împături un ziar (in două sau in patru); to ~ up the screen a strânge paravanul. 2. a înc rucişa (mâinile, braţele); (fig.) to ~one's arms a-şi încrucişa braţele. 3. a strânge, a în răţişa; to ~ smb. to one's breast a strânge pe cineva la piept. 4. (text.) a paraleliza; a plia. S. to ~ one's arms about a-şi încolăci braţele pe după / în jurul (cu gen.), a înc ura cu braţele; to ~ down a îndoi colţurile (unei cârti); to ~ in a înfăşură în; a învălui st învăluit în ceaţă. 6. (gastr.) a încorpora, a adăuga; ~ in the eggs adăugaţi ouăle. B. i to ~ up) a) a se îndoi, a se împături, a se strânge; seat that ~s up scaun pliant, strap ontină, b) (fam.) a se prăbuşi moral. II. 1. cută, fald, pliseu. 2. (tehn.) falţ, şanţ. 3. că, sponcă, agrafă, cârlig. 4. canat (ae usa). 5. inel, colac, încolăcitură (ae şarpe). 6. fig.) cute, ascunzişuri, căi întortocheate; labirint; the ~s and windings of the heart străfundurile sau căile întortocheate ale inimii. 7. (geol.) cută. fold2 I. s. ţarc (ae o i), stână. 2. (fig.) comunitate, obşte; enoriaşi; parohie. II. vb. tr. a băga (oile) într-u ţarc. folded boat [Touldid 'bout] s. barcă pliantă. folded mountains [~ 'mauntinz] s. pl. (geol.) munţi cutaţi. folder [Touldor] s. 1. fălţuitor. 2. (tehn.) maşină de fălţuit. oligr.) pliant, publicaţie formată dintr-o singură foaie care se împătureşte; broşură; fălţ apă; dosar; portofoliu. 5. pl. pince-nez. folderol [Toldorol,'-'-] s. 1. (înv.) tral ala (refren). 2. înfumurare prostească. 3.pl. nimicuri, fleacuri. folding ['fouldirj ] I. adj. pliant, rabatabil. II. s. 1. îndoire, pliere, cutare. 2. încrucişare (a braţel or sau mâinilor). 3. strapontină. 4. (tehn.) fălţuire. 5. (geol.) cutare. folding bed [~ 'bed] s. pat pliant. folding chair [~ 't/eor] s. scaun pliant. folding door [~ 'do;r] s. uşă cu două canaturi. folding index [~ undcks] s. (tehn.) indice de fălţuire. fo lding ladder [~ 'la?dorj s. scară pliantă. folding money [~ 'niAni] s. (amer. glumeţ) bani de hârtie. folding screen [~ 'skri:n[ s. paravant pliant. folding seat [~ \si :t] s. scaun pliant; strapontină. folding shutter [~ 7Ator] s. oblon pliant. foldi ng stool [~'stu:l] s. v. f o l d i n g s e a t . folding stress [~ 'stres] s. (m etal.) tensiune de îndoire; solicitare la încreţire. folding table [~ 'tcibl] s. masă pl iantă. folding tongs [~ 'tonz] s. (tehn.) cleşte de îndoit tablă. foliaceous [ifouli'eij os] adj. (bot.) foliaceu, foios (despre arbori), cu frunze late. foliage ['fouli id3] s. 1. frunziş. 2. ornament lobat, frunziş sculptat. foliate I. [Toulieit] vb. A . tr. 1. a acoperi cu frunze. 2. (arhit.) a împodobi cu ornamente în formă de frunze. 3. a polei, a arginta (o oglindă). 4. a lamela, a desface în foi subţiri. 5. (poligr.) a pagina, a numerota (/oile unei cărţi). B. iutr. 1. a se lamela, a se desface în foi subţiri. 2. a se acoperi cu foi. II. [Touliit] adj. 1. frunzos, cu frunze, înfrunzi t. 2. în formă de frunză. foliate curve [Touliit ko:v] s. (mat.) curbă de ordinul al 3-l ea (x3 + y 3 = a x y). foliated [Touli.citid] adj. 1. (tehn.) lamelat. 2. (geol. ) foliat. foliation [Touliiet/sn] s. 1. înfrunzire; acoperire cu frunze. 2. (arhit .) ornamentare cu frunze. 3. polcirc, argintare (a unei oglinzi). 4. lamelare. 5 . (poligr.) paginare, numerotare. folio [Touliou} I. s. 1. in-folio (format de j umătate de coală); carte având formatul in-folio; two ~s sau two ~Tolumes două volume in -folio; (fam.) in full ~în mare ţinută. 2. număr (al unei pagini). 3. foaie de hârtie nume rotată numai pe faţă. 4. foaie (dintr-un registru de contabilitate). 5. (jur.) pagină da ctilografiată sau de manuscris cu 70-100 cuvinte. II. vb. tr. v. f o l i a t e (I, A, S). foliole [Touliioul] s. (bot.) foliolă, frunzuliţă (a unei frunze compuse). fol k [fouk] s. 1. (inv.) popor, rasă. 2. (mai ales pl.) lume, oameni; old ~ bătrânii, cei



 bătrâni;' rich ~ bogaţii, cei bogaţi; my ~s ai mei; rudele mele; (fam.) the old ~s at h ome părinţii, bătrânii, babacii; (prov.) idle ~s lack no excuses leneşul la toate zice că n poate; (prov.) lazy ~s take the most pains leneşul mai mult aleargă. folk custom [~ ikAstam] s. obicei din popor, datină. folk dance [~ da;ns] s. dans popular. folk etymology [~ eti'molod3i] s. (lingv.) etimologic populară. folk-free [~fri:] adj. liber. folklore [Touklo/, -loor] s. folclor. folkloric [fouk'lorik] adj. folclor ic. folklorist [Toukilo(:)rist] s. folclorist. folkloristic [fouklo(:)ristik] ad j. folcloristic, folcloric. folksay [Touksei] s. (amer.) vorbă din popor, expresie populară. folk song [Touk sorj] s. cântec popular. folk speech [~ spi:t/[ s. vorbir e populară; dialect. folksy [TouksiJ adj. (amer.). 1. sociabil. 2. apropiat; necer emonios. 3. popular; ~humor umor popular.



 folk tale 378



folk tale ['fouk teii] s. basm popular. folkways [~weiz] s. pi. obiceiurile şi com portarea tradiţională a unui trib sau popor. follicle [Tolikl] s. 1. (entom.) gogoaşă, c ocon. 2. (anat.) foliculă, sac, pungă. 3. (bot.) teacă, păstaie. folliculin [fa'likjulin ] s. (chim., biol.) foliculină. folliculitis [foilikju'laitis] s. (med.) foliculită. follow [Tolou] I. vb. A. tr. 1. a urma, a merge în urma (c« gen.), a veni în urma (c« g en); I ~you te urmez; a concert ~ed the lecture sau the lecture was ~ed by a con cert conferinţa a fost urmată de un concert; to ~ smb. like sheep a urma pe cineva o rbeşte / ca oile; to ~ smb. like / as a shadow, (f«v.) to ~ smb. like St. Anthony / Tantony pig a urma pe cineva ca o umbră, a se ţine scai după cineva. 2. a urmări, a însoţi u privirea, a petrece (cu privirea); a observa, a cerceta; he ~ed her with his e yes a urmărit-o cu privirea; to ~ a young man's progress a urmări progresele unui tânăr. 3. a urmări (pe cineva); a urmări, a căuta să atingă (un obiectiv); the object he had so long ~ed ţelul pe care-1 urmărise de atâta vreme. 4. a urmări, a pricepe (un raţionament e tc.); I do not quite ~ you nu vă urmăresc prea uşor, nu vă înţeleg prea bine. 5. a urma, a erge pe («n drum); a se călăuzi după, a se conduce după, a se conforma (unei doctrine, unu i sfat); a urma (un şef, un învăţător); ~ this path mergi pe calea aceasta; to ~ smb.'s po licy a urma / a adopta politica cuiva. 6. a urma (o carieră), a se ocupa cu, a se dedica (cu aat.), a se consacra (cu dat.); (rar) to ~ arms a fi soldat, a servi în armată; to ~ the plough a face plugărie; to ~ the hounds a vâna (călare) cu câinii, a hăit i; to ~ the law a fi jurist; to ~ the sea a fi marinar. 7. a veni după, a urma, a succeda (cu dat.), a fi moştenitorul (cu gen.); a schimba (pe cineva); night ~s da y ziua urmează nopţii. 8. a adera la, a fi de acord cu, a subscrie la, a adopta (o c redinţă, o atitudine); I cannot ~ you in all your views nu pot fi de acord cu toate părerile tale. 9. a reieşi, a decurge din, a rezulta din, a fi urmarea (cu gen.); pu nishment ~s wrongdoing faptele rele sunt urmate de pedeapsă. 10. a urma (un impuls , un îndemn), a se lăsa atras sau antrenat de; in this I ~ my own inclination în aceas tă privinţă îmi urmez propriile înclinaţii. 11. a urmări (pe cineva) cu atenţiile sale, a f iratorul (cuiva). 12. to ~ on a urma mai departe, a căuta să urmărească; to ~ out a duce până la capăt, a urmări până la îndeplinire (un proiect etc.); to ~ up a) a urmări, a stăr a urmări, a sconta (un avantaj); c) (sport) a secunda, a ajuta (pe jucătorul care d eţine mingea); d) a adăuga (pentru a întări un efect); a completa sau a întări cu; he said bah"! again and ~ed it up with "humbug" el zise iar „aş"! şi adăugă „prostii"! to ~ one's se a se conduce după instinct, a merge unde-1 duc ochii; to ~ a sau the lead a) a juca după indicaţiile partenerului (la jocul de cărţi); b) a se conduce după o sugestie pr imită; to ~ suit a) a juca în culoare, a da maslă (la jocul de cărţi); b) a urma pilda cui va, a imita; to ~home a) a urma (pe cineva) până acasă; b) a duce / a explica până la capăt (o demonstraţie etc.). 13. to ~ through a duce până la capăt. B. intr. 1. a urma, a veni etc. după aceea; lead us, we will ~ condu-ne, noi te vom urma; to ~ in the steps of a călca pe urmele (cuiva); a fi la remorca (cuiva); as ~s (după) cum urmează; the l etter read / ran as ~s scrisoarea era redactată după cum urmează; the month that ~ed l una următoare. 2. (formă impers. cu it) a rezulta, a reieşi, a urma (ca o consecinţă firea scă); from what you say it ~s that din ceea ce spui rezultă că / reiese că; hence it ~s that de aici urmează că / rezultă că. 3. to ~ after a veni mai târziu, a urma; to ~ close a urma de aproape / îndată. II. s. 1. cule (lovitură în jocul de biliard). 2. supliment de 1 / 2 porţie (la restaurant).



fondness [Tonahis] s. 1. duioşie, dragoste, gingăşie, afecţiune, tandreţe. 2. devotament o rb; indulgenţă excesivă (a unei mame etc.). 3. predilecţie, gust; ~ for study predilecţie pentru studiu. 4. (înv.) prostie, sminteală, nebunie. font [font] s. 1. (bis.) crist elniţă. 2. (jxietic) izvor, fântână. 3. rezervor (ae lampă). 4.(amer.) v. f o u n t 2 . fon al ['fontol] adj. 1. care provine de la sursă /din izvor; original. 2. (despre un adevăr) de bază, fundamental. 3. baptismal, de botez. fontanelle [ifonta'nel] s. (an at.) fontanelă; moalele capului. font name [Tont neini] s. nume de botez. food [fu :d] s. 1. hrană, mâncare, alimentaţie; ~ for powder carne de tun; mental / intellectua l ~ hrană spirituală; ~ and clothing mâncare şi îmbrăcăminte; ~ for thought / reflection / itation subiect de gândire / meditaţie; to become ~ for fishes a se îneca; to become ~



 for worms a muri (şi a fi îngropat); (fam.) to be off one's ~ a nu avea poftă de mâncar e; (înv.) in ~în timpul mesei. 2. alimente, produse alimentare, provizii, merinde. f ood allowance [Turd Oilauans] s. alocaţie de hrană. food card [~ ka:d] s. cartelă de a limentaţie. ' food chemistry [~ ikemistri] s. chimie alimentară. food fish [~ fi/] s . peşte comestibil. foodless [Tu:dlis] adj. 1. fără hrană. 2. (despre o regiune) steril, sterp. food market [Tu:d ■ma:kit] s. piaţă de alimente. food material [~ msitiarial] s. materie nutritivă; aliment. food plant [~ pla:nt[ s. (bot.) plantă furajeră. food p oisoning [~ 'poiznirj] s. (med.) toxinfecţie alimentară. food products [~ ,prodakts] s. pl. produse alimentare. food stuffs [~ sufs] s. alimente, produse alimentare . food value [~ ivslju:] s. valoare nutritivă. fooff [fu:f] s. (amer. fam.) persoa nă insuportabilă, pisălog. foo-foo [Tu:fu:] s. (amer. fam. peior.) nulitate, om de nim ic. fool1 [fu:l] I. s. 1. prost, neghiob, netot, nătărău, dobitoc, imbecil; that ~ of a grocer prostul acela de băcan; that ~ Helen proasta de Elena; to play the ~ a) a face pe prostul; b) a face prostii; to play the ~with a) a prosti, a înşela, a amăgi (pe cineva); b) a strica, a corupe; to act ~ a se purta ca un neghiob; every ~ k nows that (aceasta) e la mintea oricui; e la mintea cocoşului; (prov.) a ^ s bolt is soon shot prostul se dă repede în vileag; to be a ~ to a fi un nimic în comparaţie cu ; (prov.) no ~ like an old ~ un prost bătrân e de două ori mai prost (ae obicei referi tor la bătrânii îndrăgostiţi); to make a ~ of a prosti, a trage pe sfoară (pe cineva); to m ke a ~ of oneself a sc face de râs, a avea o comportare ridicolă; (prov.) every man has a ~ in his sleeve în fiecare om (oricât de înţelept) zace şi un prost, fiecare îşi are entele lui de prostie; (prov.) a ~ and his money are soon parted banii nu fac pu rici la omul nechibzuit; (prov.) ~s have fortune / fortune favours ~s / God send s fortune to ~s proştii au noroc; (prov.) ~s will be ~s prostu-i prost şi în ziua de P aşte; (fnv.) to put the ~ on smb. a prosti pe cineva; a pune pe cineva într-o situaţie neplăcută; nobody's ~ un om deştept, un om pe care nu-1 duci cu una, cu două; natural ~ prost din născare; prostănac, prostovan; (prov.) a ~ may throw a stone into a well which a hundred wise men cannot pull out un nebun aruncă o piatră în fântână şi zece înţele ot scoate; (prov.) ~s make feasts and wise men follower ['fbloira'] s. 1. servit or; om de încredere; the king and his ~ regele şi suita eat them nebunii dau mese şi înţel epţii mănâncă; (scot., prov.) ~s should not have sa. 2. camarad de arme. 3. discipol, ad ept, partizan. 4. (sl.) ibovnic (al unei femei de chapping sticks nu da bâta la mâna prostului; (prov.) he who is born a ~is never cured serviciu). 5. (tehn.) mecan ism acţionat; tachet; camă, împingător. 6. (mat.) succesor; nebun se naşte, nebun creşte, n bun moare; AU April Fools' day ziua păcălelilor, întâi aprilie; an April ~a) persoană păcăl e întâi aprilie; b) păcăleală de întâi aprilie; to be următor. following [Tolouin] I. adj. mător, care urmează; on the ~ day în ziua următoare, a ~ for one's pains a nu se alege c u nimic din munca sa; a rămâne cu buza umflată; a doua zi. 2. (despre vânt, curenţi) favor abil, prielnic, propice. II.pron. the ~ următoarele; to be the ~ of fortune a fi j ucăria soartei; ~ of circumstances jucăria împrejurărilor; următorul; the ~ are noteworthy următoarele sunt demne de reţinut. III. s. 1. discipoli, (prov.) he is a ~ and ever shall, that writes his name upon a wall zidul alb e hârtia nebunilor. 2. (si Tom Fool sau King's Fool) măscărici, nebun, bufon, clovn. II. adj. adepţi. 2. suită, alai. ( amer.) prost, nesăbuit, necugetat; iraţional. III. vb. A. tr. 1. a prosti, a înşela, a a măgi, follow-me-lads [Toloumilajdz] s. (sl.) bucle sau plete lungi. a-şi bate joc de . 2. to ~ away a) a cheltui, a risipi (timp, bani); b) a pierde, a scăpa (un . fol low-my-leader [ToloumiTi:d3r] s. cine-i dirijorul? (yoc de cop/7). prilej); to ~ out of a smulge prin şiretlicuri; he was ~cd out of his money s-a lăsat prostit foll ow-my-leader policy [~ipolisi] s. (fam.) politică de remorcă. şi i s-au luat banii. B. intr. 1. a face nebunii, a se ţine de prostii, a-şi pierde vremea cu follow stroke [Tolou strouk] s. v. follow (II, 1). prostii I cu lucruri neserioase. 2. to ~ ab out / around a pierde timpul, a se ocupa cu follow-up [~Ap] s. 1. urmărire. 2. (mi i.) atac frontal. folly [Toii] s. prostie, absurditate; nesăbuinţă, nebunie; a piece o f ~ o nebunie; the height nimicuri; a umbla de colo până colo, a umbla brambura; to ~ after / (amer.) around a) a umbla în zadar după; b) a face curte (cuiva), a umbla după, a i se aprinde călcâiele of ~ culmea prostiei / a absurdităţii. foment [fou'ment] vb . tr. 1. a obloji (o rană). 2. a aţâţa, a stârni, a instiga la (tulburări, după; to ~ with e distra cu, a se amuza cu. dezordini). fool2 s. gelatină de fructe. fomentation [ .foumen'teijan, -man-] s. 1. oblojite, oblojeală, cataplasmă, prişniţă. 2. (fig.) foolery [Tmlori] s. 1. prostie, neghiobie, nerozie. 2. bufonerie, caraghioslâc. instigare,



 aţâţare; ~ of discord instigare la vrajbă. foolhardihood [Tu:liha:di:hud| s.v. f o o l h a r d i n e s s . fomenter [fou'mentor] s. instigator, aţâţător. foolhardily [Tu:l,ha: dili] adv. nesăbuit, temerar. fond1 [fond] adj. 1. iubitor, afectuos, tandru; duio s; mângâietor; calin; îngăduitor, foolhardiness [Tu:l,ha:dinis] s. 1. temeritate, îndrăznea nesăbuită. 2. semeţie, indulgent, prea bun; a ~ father un tată prea îngăduitor; to be ~ of fi îndrăgostit de, a-i neobrăzare, obrăznicie. plăcea mult de; a fi amator de; to be ~of music a fi amator de muzică. 2. nesăbuit, prostesc; foolhardy [Tu:l.ha:di] adj. 1. t emerar, nesăbuit, imprudent; iubitor de riscuri, amator lipsit de raţiune, lipsit de sens, fără rost; zadarnic; ~hope speranţă zadarnică; a ~ belief de pericole. 2. semeţ, neo răzat, obraznic. o credinţă necugetată. fool hen [Tu;l hen] s. (amer., omit.) cocoş-de-pădu e, gotcan-mic (Lyrurus tetrix). fond2 s. fond, rezervă. fooling [Tu:lirj] s. farsă, festă, giumbuşluc. fondant['fondont, fon'da:rj] s. bomboană fondantă. foolish [Tu:li/] a dj. 1. prost(esc), neghiob, nerod, nesăbuit; that was very ~ of him a fondle [Tond l] vb. A. tr. a mângâia, a dezmierda, B. intr. to ~ with a mângâia (părul fost o neghiobie din partea lui. 2. ridicol, caraghios; to look ~ a arăta ca o curcă plouată. 3. (înv.) inie, neînsemnat. cuiva etc.). fondling [-in] I. s. 1. favorit, fiinţă iubită, preferată; răsfăţat. 2. (înv.) prost, netot, nătâng. foolishly [-li] adv. prosteşte, nebuneşte. 11. ad espre surâs, aer etc.) mângâietor, calin. foolishness [-nis] s. 1. nesăbuinţă, nesocotinţă, ibzuinţă. 2. prostie, dobitocie. fondly ['ftndli] adv. 1. cu naivitate, naiv. 2. drăgăst os, tandru, afectuos. fool jester [Tu:lid3estor] s. nebun, măscărici, bufon.



 379 \ foot rope



foolproof [~pru:f] adj. 1. simplu, necomplicat, clar, uşor de înţeles. 2. (despre auto mobile etc.) asigurat împotriva imprudenţei sau nedibăciei. 3. (despre afaceri) sigur, precis. 4. garantat împotriva oricărui accident / a oricărei defectări. foolscaps. 1. [ Tu:lzkasp] tichie de nebun, tichia prostului. 2. ['fu:lskaep,-lzk-] format de hârt ie; în Anglia liărtie (aprox. 34 x 43 cm.). fool's errand ['fu:ls .erand] ş. 1. farsă, păcă eală (mai ales în sensul de deplasare zadarnică). 2. (fig.) demers / acţiune fără rezultat. fool's gold [~ gould] s. (mineral.) pirită. fool's paradise [~ ipasradais] s. feri cire iluzorie; utopie. fool's parsley [~ .pu:sli] s. (bot.) pătrunjelul-câinelui (Ae thusa cynapium). foolstones [Tmlstounz] s. (bot.) 1. untul-vacii (Orchis mono). 2. poroinic (Orchis sp.). foot [fut] I. pl. feet [fi:t] s. 1. picior, capută, laba piciorului; labă (de animal); pas, mers; to be on one's feet a) a fi pe picioare, a-şi reveni după o boală; b) a sta pe propriile sale picioare, a se întreţine singur; to be at smb.'s feet / (înv.) foot a fi / a sta la picioarele cuiva; (prov.) better t he —slip than the tongue trip sau better to slip with the ~ than with the tongue m ai bine-ţi scrânteşti piciorul decât s-o scrânteşti cu limba; to be with / to have feet of lay a avea picioare de lut, a nu fi trainic / solid; (fam.) cold feet frică, laşitat e; (scot.) to die on one's feet a muri cu zile / pe neaşteptate; (înv.) to fall on o ne's feet like a cat a cădea în picioare ca pisica; to foliow smb. at / to ~ a merge după cineva /pe urmele cuiva; ~ t o ~ la o depărtare foarte-mică unul de altul; în luptă piept la piept; (fam.) to get cold feet a i se face inima cât un purice; (amer.) t o get off on the wrong ~ a călca cu stângul / prost; a produce o impresie proastă; to get one's ~ in a) a pune piciorul în, a pătrunde în; b) a se amesteca în, a se băga în; to et one's ~on the ladder a face primul pas pe calea succesului; on ~a) pe jos, cu picioarele; to go on ~ a merge pe jos; b) în picioare, sculat; everyone is on ~ a t six o'clock toată lumea e sculată la ora şase; c) în pregătire, pe cale de executare; în işcare; to set a business on ~ a pune pe picioare, a organiza o afacere; to be sur e of ~ a fi sigur pe picioarele sale, a se bizui pe sine; it is wet under —/ under foot pământul e umed; the fore feet picioarele dinainte (ale calului etc.); the hind feet picioarele dinapoi (ale calului etc.); the near feet picioarele din stânga ( ale calului); at a ~'s pace la pas; ~ by ~ pas cu pas; to have a heavy ~ a avea un mers greoi; to have a light ~sau to be light on one's feet a avea un mers uşor; fleet / swift of ~ iute de picior; to carry smb. off his feet a) a răsturna pe ci neva; b) (fig.) a entuziasma, a emoţiona, a zgudui pe cineva; to change one's feet / ~ a-şi schimba încălţămintea; to find out one's feet a se opri într-o (anumită) atitudin to be carried / to go / to leave feet foremost a fi dus cu picioarele înainte, a m uri; (despre o iapă) with foal at ~ cu mânzul după ea; (înv.) to get the hare's ~ to lic k a primi partea cea mai mică; to get up with one's wrong ~ foremost a o porni cu stângul; (înv.) to give smb. a ~ a pune cuiva o piedică; the halting ~ of justice mâna n ecruţătoare a dreptăţii; fscoţ.) to have a good ~ on the floor a dansa bine, a fi un bun d ansator; to have leaden feet a avea picioare de plumb; a-şi simţi picioarele grele c a plumbul; in one's stockinged feet numai în ciorapi; (rar) to kiss the hare's ~ a venit la spartul târgului; to lay smth. at smb.'s feet a (de)pune ceva la picioar ele cuiva; to miss one's ~ a călca greşit; (pop.) my ~! ce vorbeşti! nu mai spune! not to lift / to move / to stir a ~ a nu se clinti, a nu se urni din loc; my ~ has gone to sleep mi-a amorţit piciorul; his ~ is down obiectează, se opune în mod hotărât; (f am.) to pull a ~ a spăla putina, a o şterge; to put / to set smb. on his feet a (rc) pune pe cineva pe picioare; a scoate pe cineva în lume; to put / to set smth. on ~ a pune ceva pe picioare / în mişcare; a organiza ceva; (înv.) to put the wrong ~ befo re a călca cu stângul, a face o greşeală; (despre cai) to run a good ~ a alerga bine; to struggle to one's feet a se scula cu greutate în picioare; (glumeţ) to take one's ~ in one's hand a porni, a pleca (într-o călătorie); to take to one's feet a merge pe j os; (amer. fam.) with both feet a) complet, în întregime; b) în mod hotărât; to have one ~ in the grave a fi cu un picior în groapă, a fi aproape de moarte; to have the ball at one's feet a) a fi într-o poziţie avantajoasă, a domina situaţia; b) a avea toate şanse



 le de izbândă; to keep one's feet a-şi păstra echilibrul; to measure another's ~ by one' s own last a judeca pe alţi după sine; to put one's ~ down a lua o atitudine hotărâtă, a p une piciorul în prag, a-şi impune punctul de vedere; (fam.) to put one's ~ in / into it sau to put one's ~ into one's mouth a o scrânti, a călca în străchini, a face o boro boaţă; to put / to set one's / the best ~ forward a) a se grăbi, a o lua la picior; b) a face tot posibilul; to set one's ~ on the neck of a asupri, a subjuga (cu acu z.); to take / to get / to have the length of smb.'s ~ a cunoaşte slăbiciunea cuiva; a pătrunde gândurile / intenţiile cuiva; to tread / to trample under ~ a călca în picioar e, a asupri, a împila; to knock smb. off his feet a face pe cineva să-şi piardă echilibr ul. 2. (mil.) infanterie, infanterist; the 4th (regiment of) ~ regimentul al 4-l ea infanterie; captain of ~ căpitan de infanterie; ~and horse infanteriştii şi cavaler iştii, infanteria şi cavaleria. 3. (pl., adesea invariabil) picior (măsură de lungime = 12 inches = 30,479 cm); five ~ ten cinci picioare 10; ten feet high înalt de zece picioare. 4. subsol, parte de jos (a unei pagini); poală (a unui munte, copac etc. ), bază, temelie (a unui zid); at the ~ of the page în josul paginii; see at ~ vezi în josul paginii. 5. picior (de mobilă); pedală; at the ~ (of the bed) la picioarele p atului; at the ~of the table la capătul mesei. 6. (pl. foots) sediment; borhot; zaţ. 7. (metr.) picior; five— iamb pentametru iambic, vers iambic de cinci picioare. 8 . labă, căpută, parte de jos (a unui ciorap, a unei cizme etc.). II. vb. A. ţr. 1. a călca (pe), a călca în picioare. 2. a pune pe picioare; a pune în mişcare. 3. a pune sau a co ase un picior la; a încăpută. 4. (mai ales to ~up) a socoti, a aduna; a face totalul ( cu gen.); a totaliza, a însuma. (fam.) to ~the bill a) a achita nota, a face plata ; b) (fig.) a suporta consecinţele. B. intr. 1. a merge pe jos. 2. a dansa, a ţopăi; t o ~ up to a se ridica Ia, a da un total de; his losses ~ up to £ 100 pierderile lu i se ridică la 100 de lire (sterline). footage [Tutid3] s. 1. lungime (« unui film e tc.). 2. (mine) adâncime forată (exprimată în picioare). foot-and-mouth disease [Tutand' mauG di'zi:z] s. (vet.) aftă, febră aftoasă. footback ['futbaek] s. (fam.) on ~ pe jos , cu picioarele (cf. on horseback).



football [Tutbo:!] s. 1. fotbal; to play (at) ~ a juca fotbal. 2. minge de fotba l. footballer [-ar] s. v. f o o t b a l l p l a y e r . football game ['futbo:l geim] s. (mai ales amer., sport) v. f o o t b a 11 m a t c h . football match [~ mast/] s. (sport) meci de fotbal, football player [~ -pleiar] s. (sport) fotbal ist, jucător de fotbal. foot barracks [Tut 'baeraks] s- (mil.) cazarmă de infanterie . foot bath [~ ba:9] s. 1. baie de picioare. 2. cadă pentru baie de picioare. foot blower [~ ibloua1"] s. (tehn.) suflantă cu pedală. footboard [~b:>:d, ~bosd] s. 1. (treaptă de) scară (de trăsură, automobil etc.). 2. pedală. 3. coada trăsurii, platforma de la spatele unei trăsuri. footboy [~boi] s. 1. fecior, valet, băiat în livrea; paj. 2. (înv.) sol, mesager. footbrake [~breik] s. (auto) frână de picior. footbridge [~brid3] s. 1. pod pentru pietoni, pasarelă, punte. 2. (mar.) schelă de coborâre. foot cloth [ ~ kb(:)G] s. 1. (înv.) husă; cioltar, valtrap. 2. (înv.) covor, carpetă. 3. (mil.) obială. foot company [*- -kAmpsni] s. (mii.) companie de infanterie / de pedestraşi. foot control [~ kan'troul] s. (electr.) comandă de picior.foot drill [~ dril] s. (tehn .) maşină de găurit cu pedală. footed [Tutid] adj. (în cuvinte compuse) de picior; cu pici orul, cu picioarele; swift— iute de picior. footer [Tuta1"] s. 1. (sl.) fotbal. 2. (amer.) pieton. footer (sufix de numeral, indicând împreuna cu acesta înălţimea în feet a nei persoane); a six ~ o persoană înaltă de şase picioare. footfall [Tutfo:!] s. 1. umbl et, fel de a călca, mers. 2. zgomot de paşi. foot gear [~ giar] s. (fam.) 1. încălţăminte. . ciorapi. footguards [~ ga:dz] s. pl. (mii.) infanterie de garda (cuprinzând cinc i regimente ale gărzii regale). foot hawker [~ ih:):kar] s. boccegiu, negustor amb ulant. foothill [~hil] ş. colină la poalele unui munte; înălţime subalpină. foothold [~houl ] 1. loc de sprijinit picioarele. 2. (fig.) reazem, punct de sprijin; platformă, s ituaţie; to gain/ to get a ~ a pune piciorul, a-şi consolida situaţia, a se afirma; to lose one's ~ = t o l o s e o n e ' s f o o t i n g (v. f o o t i n g 1). footin g [Tutin] s. 1. v. foothold (1); to lose one's ~ a-şi pierde echilibrul, a aluneca , a cădea; to gain / to get a firm ~ a pune bine piciorul. 2. (constr.) fundaţie, ba ză, soclu; talpă. 3. (fig.) situaţie solidă / stabilă / fermă. 4. (fig.) poziţie, situaţie; rt; to be on an equal ~ with a fi pe picior de egalitate cu; on a friendly ~ în ra porturi de prietenie; on a war ~pe picior de război. 5. socoteală, total (al unei co loane de cifre). 6. încăputare; (fam.) to pay (for) one's ~ a-şi plăti taxa de intrare (în



 tr-o organizaţie, societate etc.) sub forma unui dar; giddy ~ pământ care se cutremură; podea care se clatină; slippery ~ pământ alunecos. 7. (sport) joc de picioare. foot la the [Tut leio] s. (tehn.) strung cu acţionare prin pedală. footle [Tu:tl] I. vb. int r. (sl.) a face pe prostul, a spune sau a face prostii. II. s. vorbe de clacă, pro stii. footless [Tutlis] adj. 1. fără picioare. 2. lipsit de bază. 3. (amer.) v. f u t i l e . 4. (jam.) stângaci, nepriceput; neajutorat. foot lever [Tut ili:var] s. (a uto) pedală. footicker [~.likar] s. linguşitor, lingău, lichea. footlights [~laits] s. (teatru) rampă, luminile rampei; to appear / to come before the ~ a înfrunta lumini le rampei; (despre o piesă etc.) to go over the ~ a trece rampa, a avea succes; to smell of the ~ a fi teatral, a nu fi natural. footling [TuUlirj] adj. 1. (fam.) prostesc, stupid. 2. neînsemnat. footloose [~lu:s] adj. (rar) liber, neîncătuşat. footl ooser [~lu:.S3r] s. (amer.) călător fără o ţintă precisă. footman [~man], pl. footmen [-man men] s. 1. lacheu, valet, fecior. 2. (mv.) pedestraş. 3. (înv.) pieton. footmark [~m a:k] s. urmă de picior. footmuff [~mAf] s. (auto) cutie sau sac încălzit (electric) pe ntru picioare. footnote [~nout] I. s. notă / însemnare în josul paginii, notă de subsol. II. vb. tr. a adnota. foot-pace [~peis] s. 1. (mers la) pas; to go at (a) ~ a m erge la pas. 2. platformă, podium. 3. (arhit.) odihnă. footpad [~pa3d] s. (înv.) tâlhar, hoţ de drumul mare. footpage [~peid3] s. paj, copil de casă. footpan [~p«n] s. 1. lig hean pentru baie la picioare. 2. (ferov. înv.) cutie cu jăratic pentru încălzit picioare le. foot-passenger [~.pa?sind/3r] s. pieton. footpath [~pa:9] s. 1. drum de pici or, cărare, potecă. 2. trotuar. 3. (constr.) estradă; pod de lucru. 4. acostament, fâşie l aterală din platforma unui drum. foot plank [~ plasrjk] s. (auto) scară (de automobi l). footplate [~pleit] l.v. f oo t b o a r d (1). 2. (ferov.) platformă (pe care s tau mecanicul şi fochistul). foot-pound [~paund] s. (tehn.) unitate de măsurat energ ia, egală cu travaliul necesar pentru ridicarea unei greutăţi de o livră (453,59 g) la înăl ea de un picior (30,479 cm). footprint [~print] s. urmă de pas. foot-pump [~pAmp] s. (tehn.) pompă de picior. foot-race [~reis] s. cursă de întrecere. foot release [Tu: t riili:s] s. (tehn.) cliehet de pedală. foot rest [~ rest] s. (auto) rezemătoare pe ntru picior. foot rope [~ roup] s. (mar.) ţapapic; grandee de întinsură.



 foot-rot 380



foot-rot [~rot] s. 1. (vet.) ologeală (boală de picioare la ovine si bovine) 2. (bot .) îngenuncherea cerealelor (boală produsă de Ophiobolus herpotrichum etc.). foot-rule [~ru:l] s. (poligr.) riglă lungă de un picior, linie de picior. footslog [~ slog] v b. intr. (si.) a merge pe jos / apostoleşte, a călători pe jos. foot slogger [~ isbgor ] s. (sl.) 1. (mii.) infanterist, pifan. 2. pieton. foot-soldier [~ iSould33r, dp'] s. (mil.) infanterist, pedestraş. footsore [~so:r, -soor] adj. care suferă de p icioare, cu picioarele umflate (de mers). foot spar [~ spa:r] s. (mar.) rezemătoar e (la barcă). footstalk [~ sto:k[ s. (bot.) pedicel, peduncul; peţiol. footstall [~s to:l] s. (arhil.) piedestal, soclu. footstep [~ step] s. 1. pas; urmă de pas; pi. paşii; I hear ~s aud zgomot de paşi; to follow in smb.'s ~ a merge / a călca pe urmele cuiva (si Jig.). 2. pedală; treaptă. footstone [~stoun] s. soclu. footstool [~stu:l ] s. 1. taburet, scăunaş, scăunel pentru picioare. 2. (si God's ~ sow ~ of the Almight y (amer.) lume, pământ. footwalk [~wo:k] s. (constr.) culoar circular. footwarmer [~ iWo:m3r] s. cutie cu jăratic pentru încălzit picioarele. foot way [~ wei] s. 1. alee p entru pietoni; trotuar. 2. (mine) cărare, drum îngust. 3.v. f o o t p a t h (4). foo twear [~w£3r] s. încălţăminte. foot wobbler [~ wobb r ] s. (mii. sl.) infanterist, pifan. footwork [~W3:k] s. (sport) joc cu picioarele, joc de picioare. footworn [~ wo:n ] adj. 1. obosit, trudit (de mers). 2. (despre încălţăminte, ciorapi etc.) uzat, purtat; (despre trotuar etc.) tocit, uzat. foozle [fu:zl] (sl.) I. vb. A. intr, a o scrân ti, a o face de oaie. B. tr. a strica, a cârpaci. II. s. 1. lovitură nereuşită (»wi ales l a jocul de golf). 2. prost, neghiob, tont; bătrân plictisitor. fop [fop] s. 1.filfiz on,fante,berbant;oId~crai bătrân.2.caraghios,măscărici,paiaţă. fopdoodle [fop'durdl] s. 1. rostănac, găgăuţă. 2. fdfizon, fante. foppery ['fopori] s. 1. îngâmfare prostească; prostie eleganţă exagerată, dichis, spilcuire, scliviseală. 3. nimicuri, fleacuri, farafastâcuri, zorzoane. foppish [Topi/] adj. 1. îngâmfat, vanitos, gol. 2. ferchezuit, sclivisit, spilcuit. foppishness [-nisj s. 1. îngâmfare, vanitate, goliciune. 2. sclivisire, sp ilcuire. for [fo:r, fy formă tare; for, f, ir forme slabe] I. prep. 1. pentru; de dragul (cu gen.) it is very good ~ you îţi face foarte bine; ~ my sake pentru mine, de dragul meu; to be ~ or against a fi pentru sau contra; too beautiful ~ words mai frumos decât se poate spune; ~ children pentru copii; medicine ~ doctorie cont ra (cn gen.). 2. (arată scopul, intenţia) pentru, în vederea (cu gen.); ~ sale de vânzar e; just ~ fun doar de glumă / de haz; to go out ~ a walk a ieşi la plimbare; to send ~ the doctor a trimite după doctor; he does it ~ pleasure, not ~ money a face din plăcere, nu pentru bani; what did you do it ~? pentru ce ai făcut-o?; fit ~ nothing bun de nimic; he went ~ a soldier s-a făcut soldat. 3. pentru, din cauza (cu gen. ), ca urmare a (cu gen.), ea o consecinţă a (cu gen.); ~ fear de teamă; ~many reasons din / pentru (mai) multe motive; famous ~ vestit pentru, prin; ~ want of money d in lipsă de bani; she could not read it~ the tears in her eyes nu putea să citească di n pricina lacrimilor; were it not ~ his mother, I would send him back home dacă nar fi maică-sa, l-aş trimite înapoi acasă, nu-1 trimit acasă numai din cauza maică-sii; but ~ him, your brother would have got drowned dacă n-ar Fi fost el (la mijloc) fratel e dumitale s-ar fi înecat. 4. pentru, în schimbul (cu gen.); CU; he bought it ~ a po und 1-a cumpărat cu o liră; it is all I got ~ my pains e tot ce am căpătat pentru ostene ală; not ~ the world; not ~ the life of me pentru nimic în lume, în ruptul capului; wo rd ~ word cuvânt cu cuvânt; eye ~ eye, tooth ~ tooth ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; ~ one happy day în schimbul unei zile de fericire; not paid ~ neplătit; he ha s forgotten it ~ a guinea a făcut-o uitată / s-a lăsat cumpărat pentru o guinee. 5. (ara tă destinaţia, punctul la care se ajunge) către, spre, la, pentru; he left ~ India a p lecat în India; to start ~ a porni către, a merge la; they made ~ a shelter s-au îndre ptat repede către un adăpost; (mar.) bound ~ Australia cu destinaţia Australia; în drum spre Australia; getting on ~midnight (era) aproape de miezul nopţii; now ~it! acum haide! să pornim! 6. în loc de, înlocui (cu gen.), drept, ca, pentru; he signed ~ me a semnat în locul meu; this served him ~ a table aceasta îi ţinea loc de masă; I mistook him ~ his brother l-am luat drept fratele său. 7. ca, în calitate de, drept, pentru ; many scientists had been burnt ~ heretics mulţi oameni de ştiinţă fuseseră arşi ca eretic ; I am not the man you take me ~ nu sunt omul drept care mă iei; to hold ~ certain



 that a şti sigur că, a avea certitudinea că; to take ~ granted a lua drept bun, a con sidera ca un lucru stabilit; to be given up ~ lost a fi considerat pierdut; ~ ex ample / instance de exemplu / pildă; once and ~ all o dată pentru totdeauna. 8. pent ru, în raport cu, faţă de; very tall ~ his age foarte înalt pentru vârsta lui; it's rather cold ~ a summer day e cam frig pentru o zi de vară. 9. pentru, în, în timpul (cu gen. ) pe timp de; ~ the present sau ~ the time being în prezent, deocamdată, pentru mome nt; to last ~ an hour a dura (timp de) o oră; to wait ~ years a aştepta ani de zile; ~ life pe viaţă, pentru toată viaţa. 10. pe distanţă de, pe (o) lungime de; până la; to ru mile a alerga o milă; he could see ~ miles around putea să vadă la o distanţă de mai multe mile în jur. 11. (arata data, ora ele.) pentru, la; the lecture was arranged ~ tw o o'clock conferinţa a fost fixată pentru ora două; the wedding is ~ next month nunta va avea loc luna Viitoare. 12. pentru, în ceea ce priveşte, cu privire la, în privinţa ( cu gen.); as ~cât despre, în ceea ce priveşte; as ~ me, I refuse to go eu unul refuz să merg; ~ my part în ceea ce mă priveşte; ~ the rest a) cât despre rest, în privinţa celorlal e; b) de altfel; to be hard up ~ money a o duce greu în privinţa banilor; to be anxi ous ~ smb. a fi îngrijorat de soarta cuiva. 13. în favoarea (cu gen.), în folosul (cu gen.); în onoarea (cu gen.); după; to name a child ~ a boteza un copil după. 14. (urma t de un acuzativ cu infinitiv) pentru; ~liim to submit would be shameful ar fi r uşinos pentru el să se supună; the best plan will be ~ you to rest



for a while cel mai bun lucru pentru tine ar fi să te odihneşti puţin; he gave orders ~ the boxes to be packed dădu ordinul de a se face bagajele; (fam.) I am delighted ~ Miss X to know sunt bucuros că domnişoara X ştie. 15. (pe lângă verbele care cer for + complement) pentru; to arrange ~smth. to be done a lua dispoziţii pentru ca ceva să all ever and a day pentru vecii vecilor; ~shame! ce ruşine!; I ~one eu un fie făcut. ul, din partea mea, în ceea ce mă priveşte; you can see it ~ yourself poţi să o vezi şi sin ur; the member ~ Leeds deputatul de Leeds; (mil., sl.) to be (in) ~it a urma să fi i pedepsit; not to be long ~ a nu mai avea zile multe; a Roland ~ an Oliver ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte; nothing ~ it but nici o altă cale decât. II. con/' . 1. deoarece, căci, fiindcă, întrucât; they decided to stay ~ the weather was bad au ho tărât să rămână, deoarece era vreme urâtă. 2. (înv. fam.) ~ that / (be)cause a) pentru moti entru că, deoarece, căci; b) (pentru) casă. -0- (înv.) ~ as much v. f o r a s m u c h ; (înv. fam.) ~ why a) pentru ce; b) pentru că. III. s. pl. the ~s and against pro şi co ntra. forage [Torid3] I. s. 1. furaj, nutreţ. 2. aprovizionare cu furaj, hrănire cu furaj. II. vb. A. tr. 1. a da furaj la, a hrăni cu nutreţ. 2. a prăda, a jefui, a deva sta, a pustii. B. intr. 1. a'face ravagii. 2. a căuta nutreţ, alimente; a lua proviz ii cu forţa. 3. to ~ (about) for a căuta, a fi în căutarea (cu gen.). forage cap [~ kasp ] s. (mil.) bonetă, calotă (purtată de soldaţi la lucru). forage chopper [~ it/opgr] s. (agr.) tocătoare de nutreţ. forage plant [Torid3 plaint] s. (agr.) plantă furajeră. fora ger ['forid33r] s. (mil.) furajor. foraging party ['forid3irj ,pa:ti] s. (mii.) detaşament de soldaţi m căutare de nutreţ sau alimente! foramen [fo'reimenj.pl. foramina ['fo'ramino] sau foramens [fs'reimenz] s. (anat., zool., bot.) orificiu, forame n. foramenifer [ifbra'miimV] s. (zool.) foraminifef. • forasmuch [fsroz'niAtJ', ,f o:r-, .for-] conj. (înv.) (şi for as much) dat fiind că, întrucât, deoarece, din moment ce ; mai ales că, cu atât mai mult că. foray [Torei] I. s. incursiune, invazie, razie. II . vb. A. intr. a face o incursiune / o invazie. B. tr. a pustii, a devasta (wn ( inut). forbade [fo'beid, foi'b-, -'bxd] past de la f o r b i d. forbear1 [fo:'be or],past. forbore [fd:'bo:r, -'bo3r],part. trec. forborne [fo:'bo:n] vb. A. tr. 1. a se abţine de Ia, a evita; a nu se atinge de, a se feri de; a nu folosi; to ~w ine a se abţine de la băutură, a nu bea vin; I cannot ~ laughing nu mă pot stăpâni să nu râ aughing! nu râde! 2. a îndura cu răbdare, a fi răbdător/îngăduitor cu. B. intr. 1. (from) a abţine (de la). 2. (with) a fi răbdător I îngăduitor (cu); to bear and ~ a fi răbdător şi r, a răbda şi a înghiţi. forbear2 ['fo:bsor] s. (mai ales pl.) 1. strămoş, străbun. 2. înai redecesor, precursor. forbearance [foi'bearans] s. 1. (from, of, to do smth.) abţi nere, abstinenţă (de la; de a face ceva). 2. răbdare, îngăduinţă, indulgenţă, toleranţă; to ards smb. a arăta îngăduinţă faţă de cineva; ~ is no acquittance ce s-a amânat, nu s-a uita rbid [fo'bid,fo:'b-],past forbade [f3'beid,fo:'b-],part. trec. forbidden [fo'bid n, b;'b-] vb. A. tr. a opri, a interzice, a nu îngădui; smoking strictly ~den fumatu l strict interzis; I am ~den tobacco mi s-a interzis tutunul; to ~smb. the count ry a interzice cuiva intrarea în ţară; to ~ the house a nu primi în casă. B. intr. time ~s



 timpul nu îngăduie; God ~! Doamne păzeşte!, ferească Dumnezeu! forbidden [fo'bidn] l.part . trec. de la f o r b i d. II. adj. oprit, interzis, prohibit; ~ fruit fructul o prit. ■ ■ ... forbidden degree [~ di'gri;] s. pl. (jur.) grad de rudenie care nu per mite căsătoria. forbiddenness [fa'bidnnis] s. interzicere. forbidding [fo'bidirj, fo :'b-] I. adj. 1. neatrăgător, respingător, repulsiv. 2. ameninţător, oribil, groaznic. II. s. interzicere, prohibiţie. forbore [fo:'bo:r,-'bsor]pastae la f o r b e a r 1 . forby(e) [fo'bai] (sco(. înv.) I. prep. pe lângă, în afară de. II. adv. mai mult, în plus, e lângă aceasta. forcarve [fb:'ka:v] vb. tr. (înv.) a tăia, a despica, a desface. force [fo:s] I. s. 1. forţă, putere, influenţă, autoritate; physical ~ forţă fizică; moral ~ forţ the ~ of an argument forţa unui argument; alignment of ~s repartiţie de forţe; grupar e de forţe; relation of ~s raport de forţe; in (great) ~ în plină activitate; the ~ of c ircumstances brought it about s-a întîmplat prin forţa împrejurărilor; (fam.) the Force po liţia; forţa publică; the detective ~ poliţia de siguranţă; production ~s forţe de producţi tz.) ~ of reaction forţă de reacţiune; by ~ of cu ajutorul (cu gen.), pe calea (cu gen .), prin mijlocirea (cu gen.); to come in full ~ a veni cu toţii / in corpore. 2. forţă, constrângere, silă, violenţă; brutal ~ forţa pumnului; by ~ cu forţa, cu sila; by ~ ms prin forţa armelor; to put a ~ upon smb. a sili / a constrânge pe cineva; to reso rt to ~ a recurge Ia forţă; (înv.) under a ~ silit, sub ameninţare. 3. (mai ales pl.) fo rţe armate, trupe, corp; in ~ a) (mii.) cu forţe numeroase, cu toate forţele; b) în număr mare; land ~s armate de uscat; expeditionary ~ corp expediţionar; home ~s armata m etropolitană; the allied ~s puterile aliate. 4. (jur.) autoritate, vigoare, valabi litate, aplicare; to put in ~ a aplica; to come into ~ a intra în vigoare; to rema in in ~ a rămâne în vigoare; rates in ~ tarife în vigoare. 5. semnificaţie, sens, rost; mo tiv; I do not sec the ~ of learning these useless things nu văd motivul pentru car e să învăţ aceste lucruri inutile. 6. (fiz.) forţă; rezultantă (a forţelor); the parallelog f ~s paralelogramul forţelor. 7. cascadă, cădere de apă. II. vb. tr. 1. a forţa, a sili, a obliga, a constrânge; to ~ an action a sili (pe cineva) la o acţiune; (fig.) to ~ s mb.'s hand a forţa mâna cuiva; to ~ drink upon smb. a sili pe cineva să bea; to ~ one' s confidence upon smb. a obliga pe cineva să asculte destăinurile sale. 2. a lua cu forţa; a forţa (o trecere etc.); a silui (o femeie); a smulge, a obţine (prin violenţă); a viola (»n secret etc.); to ~ a confession a smulge o mărturisire; (mil.) to ~ a cro ssing a-şi deschide o trecere peste un curs de apă; to ~ a lock a forţa o broască; to ~ one's way a-şi deschide drum; to ~ open a deschide cu forţa, a forţa;



 381 foreignness



to ~ tears from smb.'s eyes a stoarce lacrimi (din ochii cuiva). 3. (tefui.) a f orţa, a presa; forearm2 [fo:r'a:m, foar'aim,'-'-] vb. tr. a înarma, a întări din vreme / din timp; (prov.) a intercala cu forţa. 4. a forţa, a supune la un efort suplimenta r, a supraîncarcă (o maşina forewarned is ~ed un om prevenit este mai bine pregătit, paz a bună trece primejdia rea. etc.); to ~ one's voice a-şi forţa vocea (pentru a atinge notele de sus); to ~ the bidding fore-axle [rfo:ra;kslî s. (tehn.) osie din faţă. a mări oferta, a supralicita. 5. a accelera, a grăbi (mişcarea); to ~ the pace a grăbi pasul . forebay ['fo:bei] s. (hidr.) bief amonte. 6. a realiza printr-un efort; to ~ a laugh a râde în silă. 7. (bot.) a grăbi creşterea sau forebear [TDibea1"] s. v. f o r b e a r 2 . înflorirea (unei plante). 8. a forţa, a istovi, a surmena (un copil). 9. a îm pinge, a forţa forebode [fo:'boud] vb. tr. 1. (rar) a prooroci, a prezice, a preve sti. 2. a presimţi (mai înaintarea sau intrarea; to ~ a knife into smb.'s breast a împ lânta un cuţit în pieptul ales ceva rău). cuiva. 10. to ~ back a) a respinge; b) a reţine, a stăpâni; to ~ back one's tears a-şi stăpâni foreboding [-irj] s. 1. (rar) prezicere, pr evestire, proorocire. 2. presentiment. lacrimile; to ~ from a smulge de la; to ~ in a) a băga cu forţa; b) a-şi croi (drum); to ~ forecabin ['foiiktebin, 'foaik-] s. (mar.) cabină la prova unui vas (de obicei de clasa a out a smulge, a scoate cu fo rţa; he ~d it out of her hands i-o luă cu forţa din mâini; Il-a). to ~ a statement out o f smb. a smulge cuiva o declaraţie cu sila; to ~ the facts out of forecast I. ['fo :ko:st, 'foa-, fo:'ko:st], past şi part. trec. forecast sau forecasted [-id] smb. a forţa pe cineva să mărturisească faptele; to ~ upon a impune (ceva), a face să vb. tr. a prevedea, a calcula dinainte. II. ['fo:k':st, Tos-] s. prevedere, previziune, p ronostic; accepte silit; to ~ up a face să urce (cu forţa); to ~ up prices a face pr eţurile să urce. weather ~ previziune meteorologică; buletin meteorologic. 11. (ausir. ) (despre un câine ciobănesc) a dirija (oile) într-o anumită direcţie. forecastle [Touksl] s. (mar.) teugă, castel prova. forced [foist] adj. 1. forţat, silit. 2. forţat, exage rat, împins dincolo de limita normală. forecited [To:saitid] adf citat mai sus / înain te. foreclose [fn:'klouz] vb. tr. (jur.) 1. a înlătura (pe cineva) de la, a exclude de la dreptul 3. (despre zâmbet, laude etc.) silit, constrâns, forţat. 4. (tehn.) arti ficial, nenatural, forţat; de folosinţă, a priva de dreptul de folosinţă. 2. (jur.) a priv a de dreptul de achitare a unei mecanic. ipoteci. 3. a hotărî dinainte, a rezolva di nainte; a încheia dinainte (un acord). 4. a rezolva forced crop ['fo:st 'krop] s. (hort.) cultură forţată. (o problemă). forced currency [~ 'kArsnsi] ş. (ec.) (monedă eu) cu s forţat. r foreclosure [~'klou39r] s. (jur.) procedură prin care se stinge dreptul de a achita o ipotecă, forced draught [~ dra:ft] s. (tehn.) tiraj forţat. forced fru its [~ Tru:ts] s. pl. (bot.) fructe de seră cu coacere grăbită. stipulare a condiţiilor în care se stinge acest drept. forced landing [~ 'lajndirj] ş. 1. (av.) aterizare fo rţată. 2. (/nil.) debarcare însoţită de foreconscious [-~'kon/3s] adf (psih.) preconştient. lupte. forecourse [~ko:s] s. (mar.) trincă. forecourt [~ko:t, Tos-] s. curte exter ioară. forcedly ['fo:sidli] «dv. forţat, silit, cu de-a sila, cu forţa, prin constrângere. forced march ['fo:st 'mart/] s. (mil.) marş forţat. foredate [~'deit] vb. tr. a ant edata. forceful ['fo:sful] adj. 1. puternic, energic, viguros, violent. 2. efica ce, efectiv. foredeck [~dek] ş. (mar.) teugă, puntea de la prova. forcefully [-li] a dv. cu forţa, cu putere, forţat. foredo [~'du:] v. f o r d o . foredoom [~'du:m] vb. tr. 1. a condamna dinainte / cu anticipaţie, a predestina. forcefumess [-nis] s. 1. putere, vigoare, impetuozitate. 2. eficacitate. force-land ['fo:s'la;nd] vb. intr. (av.) a ateriza forţat. 2. a prezice (soarta cuiva). forceless ['fo:slis] ad v. fără forţă, tară vlagă, slab, neputincios. foredoomed [~'du:md] adj. condamnat dinainte; plan ~ to failure proiect născut mort. forefather ['fb:rfa:53r] s. strămoş, străbun. for ce majeure [pronunţia franceza] s. (jr.) (jur.) forţă majoră. Forefathers' Day [~z dei] s. (amer.) aniversarea debarcării coloniştilor englezi puritani forcemeat ['fo:smi:t ] ş. tocătură, carne tocată. forceps [Totseps, -sips] s. (sg. şi pl.) 1. (med.) forceps. 2 . (zool., entom.) (numiţi "Pilgrim Fathers") pe ţărmul Noii Anglii (21 decembrie 1620) . forefeel [~'fi:l], past şi part. trec. forefelt [~felt] vb. tr. (rar) a presimţi. cleştc-mandibulă. forefinger [~rfing3r] s. deget arătător, index. force pump [To:s pAinp ] s. (tehn.) pompă de refulare / de presiune. r forefoot ţ~fut],p/. forefeet [fi:t]



 s. v. f o r e l e g . forcer ['fo:s3 ] s. (tehn.) 1. presă cu melc. 2. pompă de mână. fo refront [~frAnt] s. 1. (arhit.) faţadă. 2. (mil.) prima linie, linie avansată (afrontu lui). forcible [To:s3bl, -sibl] adj. 1. forţat, silit, impus cu forţa. 2. puternic, viguros, energic. 3. (despre argumente etc.) convingător, expresiv; puternic, efec tiv. 4. (despre miros) 3. (fig-) prim plan, parte principală; this question is in the ~ această chestiune este pe primul plan; the ~ of his offence partea cea mai g ravă a delictului său. puternic. foregather [~'gaeâ9r] vb. intr. v. f o r g a t h e r . forcible entry [~ 'entri] s. (jur.) luare în posesiune prin violenţă. forego [~'gou] ,past forewent [~ went], part, trec. foregone [~go(:)n, 'fo:g-j vb. tr. forcible ness ['fo:sablnis, -sib-] s. 1. forţă, violenţă. 2. energie, vigoare. 1. (înv., lit.) a an ticipa; a preceda. 2. v. forgo. forcibly [Toisabli] adv. 1. prin violenţă, cu forţa. 2 . energic, viguros. foregoer [~'gou9r] s. 1. antemergător; predecesor, înaintaş. 2. (r ar) străbun, strămoş. forcing [To:sirj] s. 1. forţare, silire, constrângere. 2. cultivare sau creştere forţată (a plantelor) în seră. .3. (tehn.) forţare, supraîncărcare, supralicit refulare. 4. (mil.) foregoing [~'go»irj] adj. precedent, anterior. introducere a u nui proiectil într-o ţeava ghintuită. 5. (sport) forcing, presiune de joc; atac forego ne [~'go(:)n, To:g-] X.part. trec. de la f o r g o . II. adj. 1. (din) trecut, d e mai susţinut. înainte, anterior. 2. prevăzut, stabilit mai dinainte; ~ conclusion co ncluzie inevitabilă sau previzibilă, rezultat inevitabil, lucru prevăzut. forcing band [~ ba?nd] s. (mil.) brâu director. foreground [~graund] ş. 1. prim-plan. 2. (teatru ) prim-plan, avanscenă. 3. (fig.) forcing bed [~ bed] s. (agr.) răsadniţă, pat cald; seră. prim-plan, centru al atenţiei; in the ~ pe primul plan. forcing frame [~ freim] s . v. f o r c ing bed. forehand [~ha?nd] I. s. 1. parte din faţă, parte anterioară; par te de SUS. 2. partea anterioară forcing house [~hausj s. v. f o r c i n g b e d . a calului (din faţa călăreţului). 3. (sport) draiv, lovitură din dreapta (la tenis). II. a dv. forcipressure ['fo:sirprej3r] ş. (med.) forcipresură. v. f o r e h a n d e d . f orclose [foi'klouz] vb. tr. v. f o r e c l o s e . forehanded [~.ha;ndid, amer. şi -cd] adj. 1. prealabil, anticipat, din vreme. 2. (amer.) forclosure [fo:'klou33 f] s. v. foreclosure. prevăzător. 3. (amer.) chivernisit, căpătuit. Ford [fo:d] s. (auto mobil) Ford. ford [fo:d] I. ş. 1. vad (cuvântul se întâlneşte şi în substantive proprii ca ord, Hertford forehandedness [~ih2endidnis, Too-, amer. şi -cd-] s. (amer.) preved ere. forehander [~ih£end9r, T03-] v. f o r c h a n d (1,3). etc.); (prov.) never p raise a ~ till you get well over nu zice hop până nu sari. 2. (înv., forehead ['forid, -red, rar 'fo:hed, 'foahed] s. 1. (anat.) frunte; wide ~ frunte marc / poetic) curs de apă; râu, torent, şuvoi. II. vb. tr. a trece (o apă) printr-un vad. largă / lată; r ceding ~ frunte teşită. 2. (mine) front de abataj. fordable [Toidabl] adj. care poat e fi trecut prin vad. forehearth [To:ha:8] s. (metal.) antecreuzet. Ford childre n [To:d it/ildran] s. pl. (amer. fam.) copii din flori. forehold [~hould] s. (ma r.) magazie prova. Ford family [To:d ifasmili] ş. (amer. fam.) familie care călătoreşte dintr-un loc într-altul foreign [Torin] adf 1. străin, din străinătate. 2. străin, al altu ia. 3. străin (faţă de în căutare de lucru. problemă), lateral; this is ~to our business nu are nici o legătură cu chestiunea noastră; fordid [fo:'did] past, de la f o r d o . fo rdo [fo:'du:], past fordid [-'did], part. trec. fordone [-'dAn] vb. tr. (înv.) 1. a omorî, this is ~ to my views nu intră în vederile mele. 4. impropriu, nepotrivit. 5. (med., despre corpuri, substanţe) străin. a nimici. 2- a istovi. Foreign Affairs [~ a'fesz] s. pl. (pol.) afacerile externe; Ministry of ~ Ministerul fordone [foi' dAn] adj. (înv.) obosit, istovit, mort de oboseală. fore [fo:r,foa1"]I. adv. (mar.) spre prova; în faţă, înainte. II. adj. anterior, dinainte; Afacerilor Externe. Foreign a nd Commonwealth Office ['forin and 'komanweie 'ofis] s. the ~ Ministerul the ~le gs and the hind legs picioarele / labele din faţă şi cele din spate. III. s. 1. (mar.) partea din faţă a unui vas, prora, prova; at the ~ la mizenă; (fig.) to the ~a) în apro piere, (Britanic al) Afacerilor Externe si Commonwealth-ului. în preajma; de faţă, pre zent; b) (mai ales despre bani) disponibil, existent; c) în faţă, pe foreign body [~ i bodi] s. (med. etc.) corp străin. primul plan; într-un loc vizibil; d) vioi, activ; to come to the ~a) a ieşi în faţă; b) (despre foreign-built [~bilt] adf (despre maşini, na ve etc.) de construcţie / fabricaţie străină. presimţiri etc.) a da de veste, a se deştepta c) (despre o problemă) a se ivi, a se pune; foreigner ['forma1-] ş. străin, persoană de altă naţionalitate; vapor străin; animal sau d) (sport) a ieşi primul (în clasament). 2. (mar.) arbore trinchet. III. prep. (înv.) înaintea obiect importat. (cu gen.), în faţa ( cu gen.); ~ God în faţa lui Dumnezeu, Dumnezeu mi-e martor. IV. interj. foreign-goin



 g ship ['foringouirj 7ip] s. (mar.) navă de cursă lungă. (sport) păzea! fereşte! (strigăt p ntru a preveni persoanele care s-ar găsi în drumul unei foreign-grown [~groun] adf ( despre fructe etc.) de provenienţă străină, exotic. mingi de golf). foreignism [Toriniza m] s. 1. (lingv.) termen străin, construcţie străină. 2. obiect străin. foreignize [Torina iz] vb. tr. a da un aer străin (cu dat.) fore-and-aft [TD:r3nd'a:ft, amer. -'zeft] adf (mar.) longitudinal; la prova şi la pupa. foreign legion ['forin ili:d3an] s. legiune străină. fore-and-aft cap [~ ka;p] s. (mil.) capelă cu două colţuri. foreign mini ster [~ 'minist3r] s. ministru de Externe. fore-and-aft sail [~ seil] s. (mar.) velă aurică. 1 foreign money order [~ .niAni 'o:d9r] s. (ec.) mandat internaţional (or din de plată). forearm ]'fD:ra:m, 'foarami] s. 1. (anat.) antebraţ. 2. partea dinain te a unui pat de puşcă, foreignness ['forinnis] s. 1. caracter străin. 2. (jur.) incom petenţă. gât de puşcă.



 Foreign Office 382



Foreign Office ['form 'ofis] s. Ministerul de Externe (în Marea Britanic). foreign policy [~ 'polisi] s. politică externă. Foreign Secretary [~'sekrotri] s. ministru de Externe. foreign service [~ 'so:vis| s. (amer.) serviciu diplomatic. foreign trade [~ 'treid] s. comerţ exterior. forejudge [fo:'d3Ad3] vb. Ir. a avea prejudecăţi cu privire la; a decide dinainte asupra (cu gen.). forejudgement I-mont] s. prej udecată. foreknew [fo:'nju:] past de la f o r e k n o w. foreknow [~'nou], past fo reknew [~'nju:], part. trec. foreknown [~ 'noun] vb. tr. a cunoaşte dinainte; a pr evedea; a presimţi. foreknowable [~'nouobl] adj. previzibil, care poate fi cunoscu t dinainte. foreknowledge [~'nolid.f,-'noul-] s. previziune, prevedere; presimţire , preştiinţă. foreknown [~ 'noun] part. trec. de la f o r e k n o w . forel [~foral] s . v. f o r r e l . forelady [Torleidi] s.». F o r e w o m a n . foreland [~lond] s . 1. (geogr.) cap, promontoriu, limbă de pământ înaintând în mare. 2. litoral. 3. (/nil.) b rmă, drum între piciorul parapetului şi şanţ. foreleg [~leg] s. picior / labă din faţă (la le patrupede). forelock [~bk, -'foo-] I. s. 1. cârlionţ / moţ / smoc de păr pe frunte; t o take time / occasion by the ~ a nu lăsa să-i scape ocazia, a nu lăsa să-i treacă norocul pe dinainte. 2. (tehn.) splint; cui spintecat. II. vb. tr. a pune un splint la. foreman [~mon],pl. foremen [-man, -men] s. 1. (jur.) prim-jurat; (fam.)~o[ the jury gură-spartă, palavragiu. 2. maistru, şef de echipă; conducător de lucrări, şef de şant brigadier; printer's ~ şef de lucrări la o tipografie. foremanship [~/ip] s. 1. (jur .) funcţie de prim-jurat. 2. funcţie de şef de echipă. foremast [To:ma:st, Too-, -most, amer. -ma?st] s. (mar.) arbore trinchet. foremast deck [~ dek] s. (mar.) teugă. fo remast seaman [~ 'simian] s. (mar.) matelot simplu. fore-mentioned ['fo:'nienfând] adj. mai sus amintit / menţionat, amintit / menţionat mai înainte. fore milk [~ milk] s. colastră. fore-moonsail [~ 'mumseil] s. (mar.) luna mică (velă). foremost [~moust, -most] I. adj. 1. (cel mai) din faţă, dinainte, prim; to hold the ~ rank a deţine pri mul rang. 2. (jig.) prim, din frunte, principal, de căpetenie; ~ authority autorit ate principală. II. adv. 1. (mai ales first and ~) în primul rând, înainte de toate. 2. în faţă, înainte; head ~ cu capul înainte. foremother [~imi\5or] s. (rar) străbună. forename ~neim] s. prenume, nume mic / de botez. fore-named [~neimd] adj. sus-numit, suszis. forenoon [~nu:n] s. dimineaţă, înainte de amiază; in the ~ în timpul dimineţii; is the e a ~ collection? se ridică scrisorile înainte de amiază? forensic [fo'rensik, fo'r-] adj. (jur.) judiciar, juridic; ~ eloquence elocvenţă juridică. forensic medicine [~ 'm edsin] s. (med.) medicină legală. foreordain ['fb:n>:'dein] vb. tr. a predestina. \ foreorder [fo'ro:dor] vb. tr. v. f o r e o r d a i n . foreordination [To:r,o:di 'nci/jn] s. predestinare. forepart ['fo:pa:t] s. 1. parte din faţă. 2. început (al zil ei etc.). forepassed [~'pa:st[ adj. trecut, apus. forepcak [~pi:k] s. (mar.) pic prova. fore-pokers [~ipoukoz] s. pl. (fam.) as şi rigă (la cârti). , fore-post [-pous t] s. (/nil.) avanpost (si fig.). fore-promised [~'promişt] adj. promis dinainte. forepump [To:pAUip] s. (/iz.) pompă primară / de vid preliminar. foreran [~raîn] past de la f o r e r u n. fore-reach [~'ri:t/] vb. intr. a trece înainte; a o lua înainte . fore-remembered [~ri'membod, -ro'm-] adj. amintit mai înainte. fore-royal [~'rob l] s. (mar.) rândunica mică (velă). forerun [~'rAii], [xist foreran [~'ra;n], part. tr ec. forerun [~'rAn] vb. tr. (rar) a fi precursorul (cu gen.) a premerge (cu dat. ); a prevesti, a vesti. forerunner [~irAnor,'-'--] s. 1. precursor, premergător, îna intaş; swallows, the ~s of spring rândunelele, vestitoarele primăverii. 2. prevestitor . foresaid [~sed] adj. amintit mai înainte / mai sus. foresail [~seil, ~slj s. (ma r.) scota trincii. foresaw [~'sp:] past de la f o r e s e e . foresee [~si:],pas t foresaw [~'so:],part. trec. foreseen [~'si:n] vb. tr. a prevedea. foreseeable [~'si:obl] adj. previzibil. foreseeing [~'si;rj] adj. prevăzător. foreseen [~ 'si:n] part. trec. de la f o r e s e e . foresetfle [~'setl] vb. ir. a stabili dinaint e. foreshadow [~'Jaedou] vb. tr. a prevesti, a anunţa, a prezice, a prefigura; to be ~ed a se contura. foresheets [~/i:ts] s. (mar.) camera prova. foreship [~/ip] s. (mar.) partea din faţă a unui vas. foreshock [~Jbk] s. şoc prevestitor de cutremur . foreshore [~ Jb:r, -IDO'] S. 1. plajă. 2. partea de plajă sau coastă care rămâne uscată î impul refluxului. foreshorten [~7o:tn| vb. tr. (arte) a picta sau a prezenta (un obiect) micşorat (printr-un efect de racursi sau de perspectivă).



 foreshow [~'/ou], past foreshowed [-d],part. trec. foreshown [-n] vb. tr. a prev esti, a anunţa dinainte, a prezice, a prefigura. foreshown [~7oun] part. trec. de la f o r e s h o w . foreside [~said] s. 1. parte din faţă. 2. (fig.) exterior, part e exterioară. foresight [~sait] s. 1. prevedere, previziune. 2. prudenţă, precauţie. 3. (mii.) cătare (de armă). foresketch [~sket/| s. primă schiţă; primă ciornă. foreskin [~skin . (anat.) prepuţ. foreskirt [~sko:t] s. poală (a rochiei). forest ['forist, amer. si -est] I. s. 1. codru; pădure; (fig.) a ~ofrnastspădure de catarguri. 2. parc natura l, rezervaţie naturală. 3. regiune cultivată, altădată împădurită. 4. vânătoare regală sau . dumbravă, crâng. 6. atr. forestier, de pădure. II. vb. tr. a împăduri. forest administra tion [~ od.minis'treifen] s. adrninsitraţie forestieră. forestage [To:steid3, Too-] s. (teatru) avanscenă. forestall [~'sto:l] vb. tr; 1. a anticipa, a o lua înaintea ( unui eveniment). 2. a înlătura (un concurent). ,3. (înv.) a acapara (mărfuri). forestati on [iforis'tei/n] s. împădurire. forestay [fo:stei, Tooi] s. (mar.) straiul f(l)ocul ui. forest code ['forist 'koud] s. (silv.) cod silvic. forest economy [~ iikonom i] s. economie forestieră. forester [Toristor, amer. si -est-] s. 1. pădurar; inspec tor sau administrator silvic. 2. pădurean, locuitor al pădurii. 3. animal de pădure. 4 . specie lemnoasă forestieră. forest-fire ['forist.faio'] s. incendiu forestier / de pădure. forest guard [~ ga:d] s. pădurar, gornic. forest industry [~ indostri] s. i ndustrie a lemnului / forestieră. forest-land [~la?nd] s. ţinut păduros / împădurit. fores t laws [~ lo:z] s. pl. legi forestiere, cod silvic. forest management [~ >ma3nid 3mont] s. (silv.) amenajament forestier. forest mensuration [~ mensjurrei/n] s. dendrometrie. forest officer [~ ofiss'J s. (silv.) agent silvic. forest range [~ reina3] s. (silv.) canton / ocol silvic. forest ranger[~ reina30r] s. pădurar. fo rest reserve [~ riiZo:v] s. (silv.) rezervaţie. forestry ['foristri, amer. si -est -] s. (silv.) 1. ocol silvic. 2. silvicultură; exploatare a pădurilor. forest shelte rbelt ['foristjelto.belt] s. perdea forestieră de protecţie (a câmpului). forest weeds [~ wi:dz] s. pl. plante ierboase de pădure. forest worker [~ .wo:kor] s. (silv.) muncitor forestier. foretaste I. [To;teist, Too-] s. gust anticipat; anticipare. II. [fo:'teist, foo-] vb. tr. a gusta cu anticipaţie; a încerca gustul (unui lucru, al unei suferinţe etc.), a anticipa sau a prevedea (o bucurie etc.). foretell [fo :'te1, foo-], past si part. trec. foretold [-'tould] vb. tr. a prezice, a preves ti, a prooroci, a fi precursorul (cu gen.); the sky ~s fine weather cerul anunţă tim p frumos. foretellable [-obl] adj. care poate fi prezis / prevestit, previzibil. foretelling [-in] adj. profetic. forethought [To:6o;t, Too-] I.- s. 1. premedit are; crime of ~ crimă cu premeditare. 2. prevedere, prudenţă. II. adj. anticipat, prem editat. forethoughtful [-ful] adj. prevăzător; prudent. foretime [To:taim] s. (lit.) trecut, timpuri de odinioară / vechi. foretoken I. [~toukan] s. prevestire, semn prevestitor; pronostic; augur. II. [~'touksn] vb. tr. a prevesti, a prezice, a p ronostica. foretold [~ 'tould] past şi part. trec. de la f o r e t e 11. foretooth [~tu:6],pl. foreteeth [-ti:G] s. dinte incisiv. foretop s. 1. [~top] smoc depăr ( pe fruntea calului). 2. [~top] (/rear.) cafasul catargului de mizenă. fore topgall ant-mast [~ top'ga;lontma:st] s. (mar.) arbore-zburător. forctopman [~topmon[, pl. foretopmen [-mon, -men] s. (mar.) gabier de mizenă. fore topmast stay sail [~ .to pma:st 'stei seil] s. (mar.) flocul mic. foretype [~taip] s. prototip. forever [ fo'revo'] adv. pentru totdeauna, pe veci. forevermore [fo'revomo;r] aaV. v. e v e r m o r e . forewarmer [fo:'wo;mor] s. (tehn.) preâncălzitor. forewarn [fo:'wo:n] vb. tr. a preveni, a avertiza; (prov.) ~ed is forearmed cel prevenit de o primej die e înarmat; aproA'. paza bună trece primejdia rea. forewarning [~'wo:nirj] s. pre venire, avertizare; avertisment. forewent [~'went] past, de la f o r e g o. forc wing ['fo;wirj] s. (entom.) aripă anterioară. forewoman [~iWumori], pl. forewomen[~i wimin] s. 1. prima jurată. 2. maistră, şefă de echipă. foreword [~wo:d] s. prefaţă, cuvânt , introducere, preambul. foreyard [~ja:d] s. (mar.) verga (arborelui) trinchet, verga trincii. forfars [fo'fo:z] s. stofă groasă (nealbită). forfeit [To:fit] I. s. 1. pierdere a dreptului (asupra unei feude etc.). 2. pierdere. 3. pedeapsă, penalita te, sancţiune; amendă. 4. confiscare. 5. obiect confiscat. 6. gaj; (pl.) joc cu gaju ri. II. adj. (to) confiscat, pierdut (in favoarea cuiva). III. vb. tr. 1. a pier de, a pierde dreptul de / la. 2. a fi obligat să plătească o amendă pentru. 3. (?«v.) a ji gni, a călca, a încălca. ■ • his life was ~ed trebuia să plătească cu viaţa. * forfeitable adj. confiscabil. forfeiter [-or] s. 1. persoană căreia i se confiscă averea. 2. perso



 ană care confiscă ceva. 3. (înv.) răufăcător.



 383 formwork



forfeiture ['fD:fit/3r[ s. confiscare; penalitate, pierdere a unui drept / a vieţi i / a onoarei rubber formă de presat cauciucul. 12. (poligr.) formă de tipar; formă de imprimare. etc.; amendă; lucru confiscat; (auto) ~ of one's driving licence retra gerea permisului 13. vizuină, culcuş (al iepurelui). 14. (constr.) cofraj (pentru be ton). 15. (ferov.) organizare, alcătuire, formare (de trenuri, convoaie). 16. (gra m.) formă; (in unele lucrări) diateză; de conducere. forfend [fo:'fend] vb. tr. (înv.) a îndepărta, a alunga, a înlătura (o nenorocire); God ~! aspect. II. vb. A. tr. 1. a da f ormă (cu dat.), a modela, a face; to ~ a vessel out of clay a face un vas din lut. 2. a compune, a alcătui, a organiza, a forma; parts ~a whole părţile Doamne păzeşte! fere ască Dumnezeu! formează un întreg. 3. a crea, a forma; I can ~ no idea of his characte r nu pot să-mi forgat [fogaU] past înv. ae la f o r g e t . forgather [fo:ga2d3r] vb . intr. 1. a se aduna, a se strânge. 2. (scot.) a se întâlni (mai formez nici o idee d espre caracterul lui. 4. a forma, a instrui, a antrena; a disciplina. 5. a cunoaşt e, a elabora, a face, a făuri, a construi; a forma, a formula. 6. (ferov.) a organ iza, ales întâmplător); to ~ with smb. a se întâlni cu cineva. a alcătui, a forma (trenuri, convoaie). 7. (gram.) a forma, a construi. 8. (mii.) a forma, forgave [fb'geiv, fo:'g-[ pas! de la f o r g i v e . forge1 [fo:d3] I. s. 1. Fierărie, potcovărie. 2. forjă. II. vb. tr. 1. a forja, a făuri prin ciocănire a face o formaţie din. 9. to ~ int o a organiza/ structura în (grupuri etc.). B. intr. 1. a căpăta (o potcoavă etc.). 2. a falsifica (o bancnotă etc.); a ticlui, a plăsmui (o calomnie etc.), formă; a se închega; a se solidifica. 2. a se alcătui, a se întocmi, a se aranja, a se forma. 3. (/nil.) a se aranja o formaţie. III. sufix adjectival -form cuneiform cuneiform; uniform a contraface (»n înscris, un document etc.). forge2 vb. intr. 1. (despre alergători et c.) a-şi face drum înainte. 2. to ~ ahead / on a uniform; multiform multiform, forma ['fo:ms] s. (bol.) unitate taxonomică inferioară speciei. înainta cu greu; a-şi face dr um înainte; a conduce. formal ['foimal] adj. 1. formal; teoretic, abstract. 2. for mal, convenţional, oficial. forgeable [-sbl] adj. (metal.) forjabil. 3. superficia l, exterior; ~ resemblance asemănare superficială. 4. exact, riguros, strict, forged [-d] adj. 1. forjat; făurit. 2. falsificat, contrafăcut, fals. corect, regulat. for ger l-s'] s. 1. fierar, potcovar. 2. falsificator, plăsmuitor, plastograf. r forma ldehyde [foi'rmeldihaid] s. (chim.) fonnaldehidă, aldehidă formica. forge roller ['f o:d3' roul3 ] s. (metal.) laminor. formal dress [To'mal 'dres] s. haină de ceremon ie. forgery ['fo:d33ri] s. fals, falsificare, contrafacere, plăsmuire, ticluire. f ormal garden [~ 'ga:dn] s. grădină englezească. forge shop ['fo:d3 /op] s. (telin.) at elier de forjat. formalin(e) ['fomislin] s. (chim.) formalin. forget [fs'get], p ast forgot [fo'got], part. trec. forgotten [fs'gotn] vb. A. tr. 1. a uita; forma lism ['fomislizsm] s. formalism; rigurozitate; pedanterie; convenţionalism. a nu ţin e seama de, a nesocoti, a neglija; never to be forgotten de neuitat; (prov.) eat en formalist [rfo:mslist] s. formalist: persoană preocupată de formă, iubitor al forme i; bread is soon forgotten binele se uită repede; (prov.) long absent, soon forgot ten ochii care nu se văd, se uită. 2. a omite (un nume de pe o listă etc.). B. re/7.1. a uita de sine persoană care ţine la formă, pedant. / de propriile interese. 2. a-şi pi erde controlul. C. intr. 1. a uita; I ~ am uitat. 2. ~ about formalistic [ifomis 'listik] adj. formalist. it! treci peste asta! las-o baltă! formality [fo:'maditi] s. 1. convenienţă; formalism; convcnţionalitate. 2. formalitate, forgetful [-ful] adj . 1. uituc; to be ~ a avea o memorie slabă; to be ~ of (cu ac.). ceremonie, ritual ; etichetă; pedanterie; a mere ~ o pură formalitate. formalization [ifoimslai'zei/an ] s. formalizare. 2. neglijent. 3. (mai ales poetic) care te face să uiţi. formalize [Tomialaiz] vb. A. tr. 1. a da formă (artistică, juridică etc.) (cu dat.), a da forge tfulness [-fulnis] s. 1. uitare; lipsă de memorie; a moment of ~ un moment de o fo rmă precisă (cu dat.); a făuri, a alcătui; a stabili formele sau formalităţile pentru; uita e. 2. neglijenţă. forget-me-not [fs'getminot] s. (bot.) nu-mă-uita, ochii-păsâruicii (Myos olis palustris). a face (un lucru) în mod ceremonios. 2. (log., lingv.) a formaliz a. B. intr. a fi formalist, a se formaliza. forgettable [fa'getsbl] adj. care se uită uşor. formally ['foinwli] adv. 1. formal; oficial. 2. ceremonios, formal. 3. d in punctul de forgette ]'fo:d3et] s. furculiţă, calapod (pentru mănuşi). vedere al forme



 i. forgetting [fa'getirj] s. uitare. formant [faniant] s. 1. (/ani.) ton sau sun et caracteristic unei vocale. 2. (fon.) formant. forging ['fb:d3U}] s. 1. forjar e. 2. obiect prelucrat prin forjare. 3. pi. piese forjate. format ['fo:mast, -ma :t] s. format (al unei cărţi etc.). forgivable [fa'givabl] adj. (despre un păcat etc.) care poate fi iertat. forgive [fc>'giv],past forgave [*'gciv],part. trec. forgi ven [-'givn] vb. tr. si intr. a ierta formate ['fo:meit] s. (chim.) formiat. (o injurie, o greşeală, o datorie etc.); ~ this whim of mine iartă-mi acest capriciu; not formation [foi'mei/an] s. 1. formare, creare, alcătuire, înjghebare, întocmire; formaţi e. to be ~n de neiertat. 2. (mil.) formaţie, ordine (a trupelor); close ~ formaţie s trânsă; in open ~ în formaţie deschisă. 3. (geol.) formaţie, structură, sistem; stratificar secţiune; ~ of concretions forgiven [-n] part. trec. de la f o r g i v e . concreţio nare; ~ of the soil solificare. 4. structură, configuraţie, construcţie. forgiveness [ -nis] s. 1. iertare, graţiere. 2. indulgenţă, clemenţă. r formative [Tomistiv] adj. 1. de formare, creator. 2. (lingv.) care formează cuvinte. forgiver [-3 ] s. persoană care iartă. form class ['fern kla:s] s. (gram.) parte de vorbire. forgiving [-irj] adj . iertător, clement. forgivingness [-innis] s. indulgenţă, clemenţă. formed [fo:m] s. v. f o r m (1,12). former1 [To:ni3r] s. 1. creator, fondator; autor. 2. (ferov.) şef d e manevră (însărcinat forgo [fo:'gou],past forwent [-'went], part. trec. forgone [-'go (:)n] vb. tr. a se abţine cu formarea garniturilor). 3. (tehn.) ceea ce dă formă; şablon , model, tipar etc. 4. (poligr.) de la, a se reţine de la, a renunţa la; to ~ one's rights a renunţa la drepturile sale. zeţar. 5. (electr.) şablon de înfăşurat / bobinaj. for one [fo:'go(:)n] part. trec. ae la f o r g o . former2 adj. anterior, precedent; de altădată, de odinioară, vechi, (din) trecut; in ~ times forgot [fs'got] past de la f o r g e t . odinioară, de demult; the ~ primul, precedentul, anteriorul (antoni m the latter); of the forgotten [fo'gotn] part. trec. de la f o r g e t . two me thods I prefer the ~ din cele două metode cu o prefer pe prima. forgotten man [~ m am] s. (amer. fam.) şomer. fork [fo:k] I. s. 1. (agr.) furcă. 2. furculiţă. 3. (si tunin g ~) (muz.) diapazon. 4. ramificaţie, formerly ['femali] adv. odinioară, altădată, înainte vreme, mai înainte. formfitting [Tomiifitin] adj. 1. potrivit, ajustat. 2. (despr e îmbrăcăminte) strâns, pe bifurcaţie; răspântie; răscruce; ~ of lightning zigzag de fulger arac (a"e vie). 6. (tehn.) furcă; belt / strap ~ furcă de curea (pentru debreiaj); f ront ~ furca din faţă (la bicicletă). corp. 7. (mine) fund de puţ; the mine is in ~ mina este secată. 8. (si.) pungaş de buzunare. formic ['fo:mik[ adj. (chim.) formic. 9. (sl.) deget. II. vb. A. intr. 1. (despre copaci etc.) a se ramifica; (despre dru muri) a se formic acid [~ .ssid] s. (chim.) acid formic. bifurca; ~ right for Yo rk ia-o la dreapta pentru a ajunge la York. 2. (despre grâu) a da formic aldehyde [~ addihaid] s. (chim.) fonnaldehidă, aldehidă formică. în spic. 3. to ~ out / over a) a desface baierele pungii; b) a se executa, a plăti. B. tr. formicary [ifomiiksri, amer. şi -eri] s. furnicar. formication [ifo:mikei/an] s. furnicătură. 1. a încărca cu fur ca; a strânge cu furca. 2. (mine) a seca, a epuiza (o mină). 3. (amer.) a priponi (i m cal). formidability [■fomida'biliti] s. v. f o r m i d a b 1 e n e s s. formidab le [Tomiidsbl, -'mid-] adj. 1. formidabil, grozav, straşnic, îngrozitor, forked ['fo :kt] I. adj. ramificat, bifurcat; înfurcit; în zigzag; ~ lightning trăsnet în zigzag; ~ tongue limbă de viperă. II. sufix de numeral -furcat; two-~ bifurcat; three—trifurcat. înspăimântător. 2. (despre probleme etc.) imens, enorm, colosal, formidabil. formidable ness [-nis] s. aspect formidabil. forked tube [~ 'tju:b] s. (tehn.) teu. formida bly [-i] adv. formidabil etc. (v. f o r m i d a b l e ) . forking ['fo:kin] s. b ifurcare. formless ['foimlis] adj. fără formă, inform. forky [To:ki] adj. 1. bifurcat; ca o. furcă. 2. în zig-zag. 3. (fig.) nesincer; ambiguu. formlessness [-nis] s. abs enţă a oricărei forme, aspect inform. forlorn [fs'b:n] adj. 1. singuratic, stingher, s olitar; părăsit, abandonat. 2. (lit.) disperat, pierdut. form letter ['f3:m ,let3r] s. circulară. formol ['fomial, -nioull s. (chim.) formol. forlorn hope [~ houp] s. 1. speranţă foarte slabă. 2. acţiune disperată. 3. (mii.) unitate sacrificată. Formosan [' oi'mousan, -'mouz-] s. locuitor din Formosa / Taivan. formula [To:mjuta],pl. for mulas [-z] sau formulae [-li:] s. 1. formulă. 2. formulare. forlornness [fo'lo:nni s] s. 1. stare disperată (a tatei persoane, întreprinderi etc.). 2. izolare, singurăta te; dezolare. 3. reţetă, prescripţie. formulaic [iib:mju'leiik] adj. 1. alcătuit conform unei formule. 2. care constituie o form [fo:m] I. s. 1. formă, conformaţie, configu raţie; contur; tipar; in the ~ of a globe de forma unei sfere; to take ~ a căpăta formă. 2. figură (omenească); făptură. 3. formă, formulă. aspect; varietate; specie; under the ~



 f sub formă de. 4. model; imprimat, formular, formularize [Tomijularaiz] vb. tr. a formula, a exprima. chestionar, declaraţie; ~ 20 modcl(ul) nr. 20; order ~ buleti n de comandă. 5. formă, formulary ['foimjulsri, amer. si -eri] I. s. formular. II. a dj. prescris, prestabilit (de formalitate; in due ~ în forma cuvenită, conform regul ii; for ~'s sake; as a matter of ritual etc.). ~de dragul formei; ca o chestiune de formă; to go through the ~ of refusing a se preface formulate [Tounjuleit] vb. tr. a formula, a exprima; a redacta. că refuză. 6. sistem, rânduială; (mil.) formaţie. 7. formă, stare, condiţie; the horse is in formulation [ifoimju'lci/sn] s. formulare; exprimare; redactare; final ~ redactare finală. ~ calul este în formă; (despre sportiv i) in great ~ în formă (foarte bună). 8. ceremonie, formulism ['fo:mjulizam] s. adopta re abuzivă de formule, manie a formulelor. formalitate, etichetă. 9. pupitru, bancă de şcoală. 10. clasă (in şcoală); he is in the second formulist ['fomijulist] s. maniac al f ormulelor, om care foloseşte abuziv formulele. ~e în clasa a doua. 11. (tehn.) formă, model, tipar; ~ for ice formă pentru gheaţă; ~ for formwork ['fo;rawa:k] s. (constr.) cofraj.



 fornicate 1 384



fortuneless ['fait/anlis] adj. 1. nenorocos, ghinionist; fără şansă. 2. fără avere; a ~ gir fornicate1 ['fanikeit] vb. intr. a preacurvi. o fată fără zestre. fornicate2 adj. (bi ol.) arcuit, boltit. fortune teller ['fo:tJsn itela'] s. ghicitor; ghicitoare; căr turăreasă. fornication [.foinikei/sn] s. preacurvie; (bib/.) adulter. fortune tellin g [~ .telin] s. ghicit; ghicit în cărţi. fornicator [To:nikeitar] s. preacurvar. forty ['fa:ti] I. num., adj., pron. patruzeci; the Forty (Immortals) cei patruzeci de fornicatress ['famikeitris] s. femeie care preacurveşte. membri ai Academiei Fran ceze. II. s. 1. (cifra) patruzeci. 2. vârsta de patruzeci de ani. forrader ['farad a'] s. (fam.) v. f o r w a r d e r. forrel [Toral] s. 1. pergament din piele de oaie (folosit pentru acoperirea, învelirea 3. (mor.) iaht cu deplasare de 40 de to ne. Forty-five [~'faiv[ s. the ~ răscoala iacobită din 1745. cărţilor sau a manuscriselo r). 2. (înv.) teacă. Forty-niner [-'naina'] s. (amer.) căutător de aur (sosit în Californi a în 1849). forsake [fa'seik, fa:s-], past forsook [-'suk], part. tree, forsaken [ -'seikan] vb. tr. 1. a forty winks [~ wirjks] s. pl. (fam.) moţăiala, somn scurt (ma i ales după masă). părăsi, a abandona; to be ~n by all a fi părăsit de toţi. 2. a renunţa l iceiuri, deprinderi forum [To:ram, amer.'fou-] s. 1. (ist.) forum. 2. for; tribu nal, judecată (de conştiinţa, etc.), a se lăsa de. onoare, opinie publică); tried in the ~ of public opinion tradus în faţa judecăţii opiniei forsaken [-an] part. trec. de ia f o r s a k e . publice. 3. sală pentru conferinţe sau dezbateri publice. 4. conferinţă; de zbatere în forsook [fa'suk] past, de la f o r s a k e . forsooth [fa'su:6, fa:'s-] adv. 1. (înv., lit.) într-adevăr. 2. (peior.) nu mai spune! cum contradictoriu. forwa rd l'fa:wad] I. aaV. 1. înainte, în faţă; în viitor, de aci înainte; from this time de nu! de acum înainte, cu începere de acum; to look ~ a privi în viitor; to look ~ to a fi în forspent [foi'spent] aay. (înv.) sleit, frânt. aşteptarea (cu gen.), a spera să; to bri ng ~ a atrage atenţia asupra (cu gen.); to come ~ forsterite ['fo:starait] s. (min eral.) forsterit. forswear [foi'swea'], past forswore [-'swo:r, -aa'], part. tre e, forsworn f-'swo:n] vb. a) a ieşi înainte; a se prezenta; b) a-şi oferi serviciile; what is going ~here? ce se întâmplă A. tr. 1. a abjura, a renega, a repudia. 2. a tăgădui cu jurământ. B. intr. si reft, a jura aici?; to put ~ a înfăţişa, a expune (un argument); t carry ~ a reporta. 2. (mar.) la prova. II. adj. 1. dinainte, din faţă, anterior; ~ axle osie din faţă; ~ and backward movement fals, a depune mărturie mincinoasă. mişcare îna nte şi înapoi. 2. înaintat, avansat; progresist; radical; to have ~ opinions a forswea rer [fa:'swearar] s. sperjur. avea păreri înaintate. 3. prompt, gata (de ajutor etc. ). 4. îndrăzneţ, obraznic, necuviincios. forswore [fa:'swa:r,-'swaa'] pastdela f o r s w e a r . 5. precoce; ~ child copil precoce. 6. (despre plante, recoltă, aiwtimp) avansat, timpuriu; forsworn [fo:'swo:n] I. part, trec.de la f o r s w e a r . I I. s. the -sperjurul, martorul a ~ summer o vară timpurie. 7. (ec, despre comenzi, contracte) anticipat, dinainte, de mincinos; sperjurii, martorii mincinoşi. cu vr eme. 8. (mar.) de la prova. 9. la termen; ~ delivery predare la termen. 10. grăbit , forsythia ['fa:sitia, -sai-] s. (hort.) forsiţia (Forsythia). neliniştit; gata (ae a acţiona). III. vb. tr. 1. a grăbi, a accelera, a ajuta la (creşterea, fort [fa:t] s . fort, fortăreaţă, cetate, bastion. dezvoltarea). 2. a contribui la, a ajuta, a susţine , a promova; to ~ a scheme a susţine un fortalice [Totalis] s. 1. bastion mic (la exteriorul unei fortificaţii). 2. (înv., poetic) proiect. 3. a expedia, a trimite, a înainta; to be ~ed; ~ please a se reexpedia (indicaţie cetăţuie.fortăreaţă, cetate. pe scr ri, în caz că adresantul este plecat în altă localitate etc.). IV. s. 1. (sport) înaintaş; orte s. 1. [fa:t] tărie, superioritate (a unei persoane); singing is not his ~ cânta tul nu centre ~ centru înaintaş. 2. (volei) trăgător. V. inter/. înainte! e partea lui tar e. 2. ['fo:ti] (muz.) forte. forward bias [~ 'baias] s. (fiz.) polarizare directă. forth [fo:6] I. aaV. 1. (de loc) înainte, mai departe; afară; back and ~înapoi şi înainte ; forwarder ['fa:wada'] s. 1. expeditor. 2. promotor, susţinător, sprijinitor. to br ing ~ a prezenta (documente etc.); to bring ~ young a face pui; to stretch ~ one 's forward flow ['fa:wad 'flou] s. (chim.) echicurent. hand a întinde mâna; to put ~ leaves a înfrunzi; to set ~ a expune; so far ~ în această forwardness ['fa:wadnis] s. 1. precocitate; stare avansată (a unei recolte etc.). 2. zel, măsură; and so ~ şi aşa mai departe. 2. (de timp) în viitor, de aici înainte; from this ardoare, promptitudine.



 3. îndrăzneală, necuviinţă, încredere prea mare în sine. 4. progres, time ~ de acum înaint acum încolo. II. prep. (înv.) din, de. III. inter/. 1. înainte! înaintare (a unei munci etc.). mai departe! (mil.) rnarch~! înainte marş! 2. afară! forwards ['fa:wadz] adv. f o r w a r d (1,1). forthcoming [fo:6'kAmirj,'-,--] I. adj. 1. care se apropie, apropiat; help is ~ ajutorul forwearied [Ta'wiarid] adj. (înv.,poetic) v. f o r w o r n . e pe drum. 2. viitor, care va să vie; the ~ session sesiunea viitoare. 3. în curs de apariţie; forwent [fa:went] part. tree, de la fo r g o. ~ book carte car e va apărea. II. s. apropiere; ivire. forworn [fo:'wo:n] adj. (înv.; poetic) trudit, obosit, ostenit, istovit. forthright ['fo:0rait,'--] I. adj. sincer, deschis, f ranc, direct; onest, cinstit. II. aaV. (înv., fossa ['fosa], pl. fossae [-si:] s. fosă (nazală etc.). lit.) 1. de-a dreptul, pe faţă. 2. îndată, imediat. fosse [fas] s. 1. ( il.) şanţ, săpătură, canal, tranşee. 2. v. f o s s a . forthwith ['fo:0'wiO, -'wia, fa:9'wadv. imediat, îndată, pe loc; the council must be fossick [fa'sik] vb. intr. (si.) 1. (austr.) a căuta aur (în mine părăsite). 2. a scotoci, summoned ~ consiliul trebuie c onvocat imediat. a cotrobăi (peste tot). forties [fo:tiz] s. the ~ 1. deceniul al cincilea, anii patruzeci. 2. a cincea decadă, vârsta fossil ['fosl, -sil] I. s. fosi lă. II. adj. 1. de fosilă. 2. (ftg.) învechit, demodat. omului între 40 şi 50 de ani. 3. ( si the roaring ~) zonă furtunoasă din oceanul Atlantic fossil flax [~ ffeks] s. azbe st. (între 40° şi 50° lat. N); zonă furtunoasă din oceanul Atlantic, Indian sau Pacific (în fossiliferous [ifosi'lifaras] adj. fosilifer. 40° şi 50» lat. S). fossilization [.fas ilai'zeijan, -li'z-] s. fosilizare. fortieth ['fa:tiiQ, -tjiO, -tjaQ] I. num., a dj., pron. al patruzecilea. II. s. a patruzecea parte. fossilize [Tasilaiz] vb. A. tr. a fosiliza, a transforma în fosilă. B. intr. 1. a se fosiliza. fortification [ifo:tifi'kei/3n] s. 1. fortificaţie, întăritură, întărire. 2. pl. (mil.) întăriri, 2. (fig se zaharisi, a se mumifica. fortificaţii. 3. alcoolizare, întărirea vinului cu alcool. fossorial [fa'sourial] aay. (despre animale sau insecte) scormonitor, scurmător. fortifier ['foitifaia'] s. (med.) fortifiant. foster ['fasts'] I. vb. tr. 1. a s prijini, a întreţine (o idee, un sentiment etc.). 2. a îngriji, fortify ['fetifai] vb. tr. 1. a întări, a da putere (cu dat.), a încuraja, a susţine. 2. a alcooliza, a avea g rijă de (un copil etc.). 3. a susţine, a încuraja, a da imbold (cu dat.), a stimula a în tări (băuturi) cu alcool. 3. (mii.) a întări, a fortifica. 4. a corobora, a întări (o decla aţie, (idei, fapte); a favoriza. II. s. (înv.) 1. mâncare, hrană, alimente. 2. întreţinere. . un raport etc.). fosterage ['fbsterkta] s. 1. încurajare, imbold, stimulare. 2. adopţiune, creştere sau fortissimo [fx'tisimou] adv., s. (muz.) fortissimo. educare a copiilor altora. fortitude [Ta:titju:d] s. tărie, fermitate, curaj; tărie de carac ter, dârzenie. foster-brother ['fosteibrAos'] s. frate adoptiv; frate de lapte. fo rtitudinous ].fo:ti'tju:dinas] aay. tare, curajos; dârz. ' foster-child [~t/aild] s. copil adoptiv / prin adopţiune / de suflet. fortnight [To:tnait] s. chenzină, 14 zile, două săptămâni; this day ~ de azi în două foster-daughter [~da:tar] s. fiică adoptivă ; this ~ în aceste două săptămâni. fosterer [Ta:starar] s. (yîg.) promotor. fornightly [-li I. aay. (despre publicaţii etc.) bilunar. II. adv. bilunar, o dată la două fosterrfat her ['fa:sta'fa:oa'] s. tată adoptiv / de suflet. săptămâni, din două în două săptămâni, fo ['fastalirj] s. v. f o s t e r - c h i l d . fortress ['fo:tris, anier. si -rcs] s. fortăreaţă, cetate. foster-mother ['fasta.nuSa'] s. I. doică. 2. mamă adoptivă / de suf et. fortuitous [fo:'tju(:)Jitas] adj. întâmplător, accidental, fortuit, neprevăzut, neaşte ptat. foster-parent [-ipearant] s. părinte adoptiv. fortuitously [-li] adv. întâmplător etc. (v. f o r t u i t o u s ) . foster sister ['fosta 'sista'] s. soră adoptivă; so ră de lapte. fortuity [fo:'tju(:)iti] s. întâmplare, accident; şansă. foster-son [~sAn] s. fiu adoptiv. fortunate ['fa:t/anit] adj. 1. norocos, fericit; prosper; favoriza t de soartă. 2. prielnic, fought [fo:t] past si part. trec. de Ia f i g h t. favor abil, propice. foul [faul] I. aay. 1. respingător, dezgustător, scârbos, infect; putur os. 2. (despre fortunately [-H] aaV. din fericire. atmosferă, apă) nesănătos, viciat; (d espre răni) purulent; (despre boli) molipsitor, Fortune [Ta:tju:n] s. (mitol.) For tuna, zeiţa norocului. contagios, infecţios; (med.) ~ tongue limbă încărcată. 3. (mar., des re fundul vapoare fortune ['faitfan] I. s. 1. (si good ~) noroc, succes, şansă, reuşită; bad / ill ~ ghinion, lor) acoperit cu scoici şi altele; (despre parâme, ancoră) încurcat , împiedicat, prins; ~ nenoroc, insucces, neşansă, nereuşită; by good ~ din fericire; to s eek one's ~ a-şi căuta bottom carenă murdară. 4. (despre vreme) urât, aspru; vijelios; (de spre vânt) potrivnic, norocul; to try one's ~ a-şi încerca norocul; soldier of ~ avent urier; (prov.) ~ favours contrar; ~ weather vreme urâtă / de furtună; ~coast costă peric



 uloasă (pentru navigaţie); fools proştii au noroc. 2. destin, ursită, soartă; by «întâmplăt tell ~s a ghici norocul. ~ bottom fund neprielnic (pentru ancorare). 5. ticălos, mârşa v; obscen, dezgustător, 3. bogăţie, avere; prosperitate; to make a ~ a face avere, a s e îmbogăţi; to marry a ~ a scabros; «language vorbe urâte; limbaj dezgustător / fără perdea fair means or ~ face o partidă bună; (fam.) a small ~ o sumă importantă, o avere frumuşică. II. vb. (înv., prin orice mijloace; ~deed acţiune mârşavă. 6. necinstit, incorect, contrar regulilor, neloial. rar, poetic) A. intr. to ~ to a-i fi dat să, a se întâmpla să; to ~ upon a da (din întâmplare) II. adv. necinstit, incorect; to play smb. ~ a se purta urât cu cineva, a-i juca renghiul cuiva; to fall ~ of a) (mar.) a se ciocni cu, a intra în coliziune cu; b) (fig.) a se certa cu, de / peste. B. tr. 1. a ferici; a îm bogăţi. 2. (înv.) a hotărî soarta (cuiva). a se sfădi cu; to fall ~of the law a se certa cu legea, a cădea sub rigorile legii. III. s. 1. ceea fortune book [~ buk] s. tălmăcitor de vise, carte de vise. ce este urât / murdar / rău / incorect; through ~ and fair o rişicând, în toate împrejurările; fortune hunter [~ .hAnta'] s. 1. vânător de zestre. 2. av urier.



 385 foxiness



four hundred [~ 'lundrid] s. (amer.) the ~ cele patru sute de familii, oligarhia la bine şi la rău. 2. ciocnire, coliziune; învălmăşeală (la curse, canotaj etc.). 3. (spor fault, lovitură nepermisă. IV. vb. A. tr. 1. a murdări, a mânji; to ~ one's nest a-şi pângă financiar-industrială care reprezintă adevărata conducere a ţării (în S.U.A.) căminul; to ~ e's hands a se înjosi. 2. a dezonora. 3. a ancrasa (bujii), a astupa ((evi). Fouri erism ['fuariarizam] s. (filoz.) fourierism. 4. (mar., desprefiuidulvapoarelor) a prinde murdării. 5. (mar.) a încurca (parâme, ancora). four-in-hand [fonn'hasnd, 'fc rarin-] s. 1. trăsură cu patru cai. 2. cravată (in dungi). 6. a bloca (circulaţia, trafi cul); she ~ed our course vasul nc-a tăiat calea. 7. (sport) a faulta, four-in-hand tie [~tai] s. v. f o u r - i n - h a n d (2). a lovi, a ataca neregulamentar. 8 . (fam.) to ~ up a da peste cap, a strica, a încurca (planuri four-leafed [rfo:'li :ft] adj. (bot.) cu patru foi. etc.). B. intr. 1. a se murdări, a se mânji; a se ast upa. 2. a se dezonora. 3. (mar., despre fourleafed herb [~ ha:b] s. (bot.) dalac , răsfug (Paris quadrifolia). parâme, ancoră) a se încurca. four-leaved [~'li:vd] adj. v . f o u r - l e a f e d . foulard [fu:'la:d] s. (fr.) fular, şal. four-letter word [Toaletă 'W3:d] s. cuvânt obscen. fouled-up ['fauld'Ap] adj. (fam.) încurcat, confuz; dezorganizat. four-oar ['fo:r'o:r, ios'] s. barcă cu patru rame. foul fiend ['fau l Ti:nd] s. the ~ necuratul, dracul. four-o'clock [~o'kbk] s. 1. (bot.) barba-împăra tului, noptiţă (Mirabilisjalapa). 2. atr. fouling ['faulirj] s. 1. (telul.) ancrasar e. 2. (auto) tamponare, ciocnire. 3. (fiz.) indicaţie de Ia ora patru; (bot.) care înfloreşte la ora patru. greşită a aparatului. four-poster ['fo:'poust9r] s. 1. pat (cu baldachin) cu patru stâlpi. 2. (mar. sl.) navă cu foully ['fauli] adv. 1. dezgustător , respingător. 2. cu rea credinţă, incorect, în mod patru catarge. necinstit; perfid. fo urscore [~'sko:r, 'fos'skoa'] num., adj., pron., s. (înv.) optzeci; man «f-octogenar . foul-mouthed ['faul'mauod] adj. (fig.) murdar I spurcat la gură. four-seater [~' si:t3r] s. automobil sau trăsură cu patru locuri. foulness [faulnis] s. 1. putregai, putreziciune. 2. mârşăvie, scârboşenie. 3. perfidie, foursome ['fo:s3m, To3-] s. (sport) partidă de golf între două perechi, partidă în patru. neobrăzare. 4. grosolănie, necuviinţă mbaj). 5. ancrasare (de bujii, de ţeava de armă four-speed gear box [fo:spi:d 'gia b oks] adj. (auto) cutie cu patru viteze. etc.). foursquare [~'skwe3r, 'fos's-,'—] I . s. pătrat, careu. II. adj. 1. pătrat, în patru colţuri. foul play ['faul 'piei] s. 1. (sport) joc incorect / necinstit. 2. (fig.) perfidie, necinste, 2. (Jig.) neclin tit, ferm, neabătut; we have stood ~ to every storm am ţinut piept tuturor s trădare. intemperiilor. foumart |'fu:ma:t] s. (zool.) dihor-puturos (Putoriusfoetida). fo urteen ['fo:ti:n, Tos,'—,-'-] num., adj., pron., s. patrusprezece. 1 found [faund] vb. A. tr. 1. a pune temeliile (cu gen.), a fonda, a întemeia, a înfiinţa; fourteenth [-6] I. num., adj., pron. al patrusprezecelea. II. s. (patrusprezecime). a inst itui. 2. a stabili, a instaura, a statornici (o regulă, un obicei etc.); to ~a rul e a stabili fourth [fo:8, fsaO] I. num., adj., pron. al patrulea; (av.) the ~arm forţa aeriană militară. o regulă. B. intr. a se baza, a se bizui, a se întemeia, a fi îndr ptăţit; he is not ~ed in II. adv. pe locul patru. III. s. I. pătrime, sfert, pătrat, a p atra parte. 2. data de 4; (amer.) claiming nu e îndreptăţit să pretindă. the (glorious) Fo urth (of July) 4 iulie 1776 (aniversarea declaraţiei de independenţă found2 vb. tr. (t ehn.)'l. a topi, a turna în forme (metale, sticlă). 2. a pili. a S.U.A.). 3 found 1, past şi part. trec. de la f i n d. II. adj. aprovizionat; all ~cu toate ladispoziţi e, fourth estate [~ i'steit] s. a patra putere în stat, presa. de-a gata. fourth-g rader [~'greid3r] s. (amer.) elev din clasa a IV-a primară. foundation [faun'deiji n] s. 1. temelie, bază, fundament; to lay the ~s of a pune bazele; fourth leader [ ~ 'li:d3r] s. editorial spiritual privind anumite aspecte negative ale vieţii (fam .) to lay a good ~ a mânca zdravăn (dimineaţa). 2. întemeiere, înfiinţare, fundare interne internaţionale, publicat în ziarul Times. (de orase, instituţii). 3. (fig.) bază, temei. 4. fundaţie, ctitorie, aşezământ. 5. fonduri, dotaţie fourthly [fo:91i, foseii] adv. în al patrulea rând. (pentru instituţii culturale); to be on a ~ a beneficia de fondurile unei instituţii. four-wheel drive ['fo:'wi:l draiv] s. (auto) tracţiune dublă. 6. (cos metică) cremă suport (pentru pudră). 7. corset. four-wheeler [~'witar, 'foa-, -'hw-] s . (la/n.) trăsură cu patru roţi. foundationer [-3r] s. stipendiat, bursier. fovea ['fo



 uvia],pl. foveae [-vi:] s. (biol.) fovec, gropiţă, cavitate. foundation groundwork [ ~ 'graundwa;k] s. bază, fundament. foveate [Touvi:eit] aay. (biol.) foveolat, cu g ropiţe. foundation member [~.memb3r] s. membru fondator. fowl [faul] I. s. 1. pasăre ; păsări; wild ~ păsări sălbatice, vânat de apă; the ~s of the foundation muslin [~ .nuzlin . tifon scrobit (pentru căptuşeli). air păsările cerului; Guinea ~ bibilică, pichere (Nttm ida sp.). 2. pasăre domestică, orătanie foundation school [~ sku:l] s. şcoală întreţinută d naţii. (mai ales găină). 3. carne de pasăre. II. vb. intr. a vâna păsări; aprinde păsări (c ). foundation stone [~ stoun] s. piatră fundamentală. fowler ['faubr] s. 1. păsărar; vânăto . 2. negustor de păsări. founder1 [rfaundsr] s. fondator, întemeietor, ctitor; creator ; ~*s shares părţi sociale fowler's pear ['faulsz pes') s. (bol.) sorb, scoruş-de-munt e (Sorbus aucuparia). ale unui membru fondator (la societăţile anonime). fowl house ['faul haus] s. coteţ. founder2 s. (metal.) turnător, topitor. fowling ['faulirj] s. vânătoare de păsări; prinderea păsărilor (cu laţul). founder3 I. vb. A. intr. 1. (despre n ) a se scufunda, a cădea la fund. 2. (despre fowling bag [~ baîg] s. tolbă de vânătoare. c onstrucţii, dealuri etc.) a se dărâma, a se nărui; a se lăsa, a se afunda. 3. a deveni şchi p (din căzătură). 4. (despre cai şi călăreţi) a cădea. B. Ir. 1. a scufunda (un vas). 2. a fowling piece [~ pi:s] s. armă uşoară de vânătoare. fowl pest ['faul pest] s. (vet.) pestă viară. (im cal). II. s. (vet.) (si foot ~) inflamaţia copitei (la cal). fowl pox [~ poks] s. (vet.) diftero-variolă aviară. founderous [Taundpras] adj. mocirlos, mlăştinos, noroios. fowl run [~ rAn] s. curte pentru păsări; crescătorie de păsări. foundling ['faun dlin] s. copil părăsit / de pripas / găsit. fox [foks] I. s. 1. (zool.) vulpe (Caniş vul pes); dog/ he ~ vulpoi; bitch /she ~vulpoaică; foundling hospital [~ rhospitl] s. cămin pentru copiii părăsiţi. arctic ~ vulpe arctică (Vulpes lagopus); red~a) v. ~(1); b) vulpe roşie nord-americană foundress ['faundris, -res] s. fondatoare, ctitorită, întemei etoare. foundry [Taundri] s. 1. turnătorie, topitorie; atelier de turnătorie. 2. (po ligr.) turnătorie (Vulpes fulvus); (prov.) when the ~ cannot reach the grapes, he says they are not ripe vulpea când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri; to set t he ~ to keep the geese a închide de litere. foundryman ['faundrimsen, -man],pi. fo undrymen [-men, man] s. turnător, topitor. lupul în stână. 2. (denumire pentru animalele înrudite cu vulpea, de exemplu) şacal (Caniş aureus etc.). 3. (amer. sl.) student în an ul întâi. 4. (fig.) vulpe, vulpoi şiret, şmecher; old foundry worker [~ ,W3:kar] s. (met al.) turnător. fount1 [faunt] s. 1. (poetic) izvor, obârşie, sorginte; fântână; ~ of all kn wledge izvor ~ vulpe bătrână. 5. (tehn.) pană, splint. 6. (sl.) sabie. II. vb. A. tr. 1. a decolora şi acoperi cu pete roşiatice (o gravură, foi de cărţi, documente etc.). 2. a o bserva (cu viclenie şi al întregii ştiinţe. 2. rezervor (la lămpi cu gaz sau la stilouri). ascuţime). 3. a înşela, a amăgi, a trage pe sfoară. 4. (sl. scol.) SL şterpeli. B. intr. 1 (despre fount2 [faunt, font] s. (poligr.) garnitură completă de litere, casă / casetă d e litere. fountain [Tauntin] s. 1. izvor, sursă; ~ of wisdom izvor al înţelepciunii. 2 . fântână, gravuri, hârtie, documente) a se decolora şi a se acoperi cu pete roşietice. 2. despre vin, puţ; fântână arteziană. 3. v. f o u nt 1 (2). 4. (poligr.) rezervor de cerneală (la maşinile bere) a se înăcri. 3. (sl.) a se îmbăta, a se chcrcheli, a se turti. foxbane ['fsksbein] s. (bot.) aconit, omag, toaie (Aconitum sp.). de tipar). fox bat [~ bst] s. (zool.) câinc-zburător (Pteropus). fountain head [~'hed,'—] s. 1. izvor. 2. (f ig.) izvor, obârşie, sorginte, sursă; to go to foxberry [~beri] s. v. b e a r b e r r y . the ~ a merge la sursă. fox brush [~ brAf] s. coadă de vulpe. fountain pen [~ pe n] s. toc rezervor, stilou. r r fox case [~ keis] s. piele sau blană de vulpe. fou r [fo: , foa ] I. num., adj., pron. patru. II. s. 1. (cifra) patru; on all ~s în p atru labe, fox catcher [~ ,kan/3r] s. vânător de vulpi. de-a buşilea; to go on all ~s a merge în patru labe, a merge de-a buşilca; (fig.) on all ~s fox cub [~ kAb] s. pui de vulpe. with întru totul analog / similar cu, întru totul, pe potriva (cu gen.), identic cu; is the fox earth [~ s:0] s. vizuină de vulpe. copy on all ~s with the original? este copia perfect identică cu originalul?; a carriage fox evil [~ ,i:vl ] s. (mea'.) alopecie. and ~ o trăsură cu patru cai. 2. (fam.) barcă cu patru locuri; echipă de patru etc. 3. pl. foxfire [~.faiar] s. (amer.) fosforescenţă (a lemnului put rezit etc.). (mii.) formaţie de patru; form ~s! câte patru! 4. pl. (ec.) acţiune cu do bândă de patru la sută. foxglove [~gUv] s. (bot.) 1. degeţel-roşu (Digitalis purpurea). 2. degetar, degetariţă four-ale [fo:r'eil] s. (ist.) bere ieftină. (Digitalis sp.). four -cornered ['fo: 'ko:nsd,'-,--] adj. cu sau în patru colţuri. foxhole [~houl] s. 1. v izuină de vulpe. 2. (amer. mii.) tranşee de puşcaş. 3. (tehn.) gură four-cycle [~,saikl] a dj. (telin.) (despre motoare) în patru timpi. de fum. , four-engined [ fo:r'cna'3i



 nd] adj. (av.) cvadrimotor. foxhound [~hound] s. rasa englezească de câine de vânătoare. four-eyes ['for:~aiz[ s. (sl.) ochelarist. fox hunter [~ 'lunt3 r ] s. vânător de v ulpi. fox hunting [~ ihAntin] s. vânătoare de vulpi. fourfold [To:fould] I. adj. cva druplu, împătrit. II. adv. de patru ori, împătrit. four-footed[~'futid,'-,-- ] adjrtu pa tru picTOare^patruped. foxie ['foksi] s. (misir, fam.) foxterier. four-handed [f 3:'ha;ndid, amer. si -ed] adj. 1. cu patru mâini, cvadruman. 2. (despre foxiness [ Toksinis] s. 1. şiretenie. 2. culoare roşcată. 3. miros de vulpe. 4. gust acru jocuri) pentru patru persoane. 3. (muz.) pentru patru iriâini. (al vinului, berii).



 fox key 386



up a urzi, a unelti. II. s. 1. construcţie; schelet, osatură, cadru, carcasă, formă. 2. structură, fox key [Toks ki:] s. (tehn.) pană dublă. alcătuire; (fig.) ~of mind stare de spirit, dispoziţie (sufletească). 3. constituţie, structură fox-like [TokslaikJ adj. 1. vulpesc; (ca) de vulpe. 2. (fig.) şiret. fizică; formă, conformaţie, corp. 4. ramă, cadru ; ramă de seră. 5. (fig.) cadru, decor, foxship [foksfip] s. (rar) şiretenie, viclenie . împrejurări; mediu, atmosferă. 6. (poligr.) regal, stativ. 7. (constr.) schelet; gri ndă, capră, fox sleep [Toks sli:p[ s. somn prefăcut; indiferenţă prefăcută. căprior. 8. (te batiu, corp. 9. (tehn.) carcasă, maşină, ramă. 10. război de ţesut; gherghef. Fox State [~ teit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Maine. 11. (fot.) câmpul imaginii. 12. (auto) şasiu. 13. (fiz.) sistem de coordonate. 14. (mat.) foxtail [—teii] s. 1. coadă de vulpe. 2. (bot.) coada-vulpii (Alopecurus pratensis). reper, sistem de nu meraţie. 15. (mar.) coastă. 16. (tel.) cadru, rastru. fox-tailed [~teild] adj. cu o coadă de vulpe. r fox terrier [~ 'terio ] s. (zool.) foxterier. frame aerial [~ is oriol] s. (tel.) (antenă) cadru. . fox trap [~ trap] s. capcană pentru vulpi. framed building [Treimd 'bildirj] s. (constr.) construcţie cu etaje. foxtrot [~trot] s. foxtrot. frame floor ['freim fb: r , floor] s. (mar.) varangă. fox wedge [Toks wed 3] s. (mec.) contrapană, pană dublă / de siguranţă. frame house [~ haus] s. (amer.) cabană aw casă demontabilă. foxy [foksi] adj. 1. vulpesc, (ca) de vulpe. 2. şiret, viclean, p refăcut, şmecher. 3. roşcat, frame saw [~ so:] s. gater. roşcovan, cu păr roşcat; ~ hair pă oşcat. 4. (despre gravuri, hârtii, documente) acoperit frame size [~ saiz] s. (tel.) format al imaginii. cu pete roşiatice sau galbene; mucegăit. 5. (despre vin, bere) acrit, oţetit. 6.(austr.) v. frame trestle [~ tresl] s. (constr.) capră de cadre. fo xie. frame-up [~\p, 'i'-] s. (amer.) 1. înţelegere tainică; conjuraţie. 2. provocare; însc enare foyer [foiei si proimnţiafranceză] s. (fr.) 1. foaier, salon. 2. (mea'.) focar (ae infecţie). juridică. 3. (fig.) capcană, cursă. Fra [fra:] s. (rel.) fratele (înaintea numelui unui călugăr). framework [Treimwo:k] s. 1. schelet, carcasă, osatură; ramă, cadru , batiu; (av.) wing frab [frab] vb. tr. (si.) a plictisi, a necăji, a supăra. with a wooden ~ aripă cu schelet de lemn; (fig.) ~ of a novei schelet ăl unui roman. fraca s [Traka:, amer. Tcikos] s.fr. sfadă gălăgioasă, scandal, tărăboi. 2. (constr.) firmă, anta mcnt. 3. împletitură, zăbrele, grătar. 4. încadrare, înrămare. fraction [TrakJonJ s. 1. fra decimal ~ fracţie zecimală; common / vulgar ~ fracţie 5. structură, cadru; within the ~ of în cadrul (cu gen.); the ~ of the society structura comună / obişnuită. 2. fracţiune, crâmpei, parte, frântură; not by a ~ nici măcar o iotă. societăţii. 3. (chim.) fracţiune / s al unei distilări. 4. ruptură, frântură. 5. (bis.) frângere a pâinii. framing [Treimirj] . 1. cadru, chenar; ancadrament. 2. carcasă, schelet. 3. (constr.) fractional [Tra kjanal] adj. 1. fractional, partial. 2. (fam.) neînsemnat. 3. (mat.) fracţionar. cof raj (pentru beton). 4. concepţie; elaborare; redactare; organizare; a new ~ of mut ual 4. (chim.) fracţionat. relations o nouă elaborare a relaţiilor mutuale. 5. ticluir e, provocare, înscenare. fractional card [~ 'ku:d| s. (tel.) terminal pentru circu it cu patru fire; sistem diferenţial. franc [frarjk] s. (fr.) franc (monedă). fracti onal distillation [~ idisti'lei/an] s. (chim.) distilare fracţionată. franchise [Tra nt/aiz] s. 1. imunitate, privilegiu; scutire de taxe. 2. cetăţenie, drept civil. fra ctionally [Trak/snaliJ adv. prin fracţionare. 3. sufragiu, drept de vot; ~ for all sufragiu universal. 4. (amer.) concesiune. 5. azil, loc fractionary [TrakJ>nori , amer. şi Teri] adj. v. f r a c t i o n a l . de refugiu. fractionate [Trak/sneit ] vb.(chim)afracţiona. franciscan [fran'siskon] I. adj. franciscan. II. s. (călugăr) f ranciscan. fractionize [Trak/anaiz] vb. tr. (mat.) a fracţiona. francolin [frzcnko i/lin, -kol-] s. (omit.) francolin, specie de potârniche (Francolinus fractious [T rak/os] adj. cu un caracter dificil; arţăgos, supărăcios, iritabil, irascibil, francolin us). ciufut. Francomania [frankou'meinio] s. galomanie. fractiously [-li] adv. a rţăgos etc. (v. f r a c t i o u s). Franconian [frarj'kounjon,-nion-] s. (ist.) f r a n c o n . fractiousness [-nis] s. arţag; iritabilitate. francophile [Trarjkoufai l, -fii] adj, s. francofil. fractocurnulus [ifraktou'kju:iujubs] s. pi. invar, ( meteor.) fractocuraulus. francophobe [TrankonfoubJ adj., s., frăncofob. fractostra tus [ifraktou'streitos] s. pl. invar, (meteor.) fractostratus. francophobia [ifr arjkou'foubio] s. francofobie. fracture [TraktJV] I. s. 1. (med.) fractură. 2. (fo



 n.) despicare / frângere a unei vocale frangibility [ifrand3i'biliti, -d3o'b-, -lo ti] s. caracter fărâmicios, fragilitate. prin diftongare. 3. crăpătură, plesnitură, spărtur sură. 4. (fiz., meteor.) refracţie. II. vb. frangible [Trand3ibl, -d3»bl] adj. fărâmicios, fragil, casant. A. tr. 1. a fractura; a rupe, a crăpa, a sparge. 2. (fon.) a dift onga (o vocală). B. intr. a se fractura; a se rupe, a se crăpa; a se sparge. frangul a [Trarjgjulo] s. (farm.) preparat medicinal din crusin (Rliamnus frangula). Fra nk1 [frarjk] s. 1. (ist.) franc.'2. (în Levant) franc, european. fraenurn [Tri:nom ],pl. fraena [fri:no] s. (anat.) fr(a)enum, frână. frank 2 1. adj. sincer, deschis, franc; candid. II. vb. tr. a franca. fragile [Travail, rar -d3il] adj. 1. fragil ; fărâmicios. 2. (fig.) gingaş, plăpând, şubred, slab. Frankenstein [Trarjkonstain] s.(fig. persoană care se ruinează prin propriile sale acţiuni. fragileness [-nisj s. v. f r a g i l i t y . Frankfortcr [Tranfo:tor, -fo:tor] s. locuitor din Frankfurt. frag ile willow [Travail 'wilou] s. (bot.) răchită, salcie-fragedă (Salixfragilis). frankfu rter [Trarjfo:tor] s. (mai ales amer.) frankfurter, cârnat de Frankfurt, specialit ate fragility [fro'd3iliti, fra'd3-] s. 1. fragilitate, friabilitate. 2. (fig.) gingăşie, şubrezenie, de cârnat de porc. slăbiciune. 3. (metal.) frangibilitate. frank-hea rted [frarjk'hu:tid] adj. cu inima deschisă, franc. fragment ['fragment] s. 1. frânt ură, crâmpei, fărâmitură, părticică; bucată, halcă, frank-heartedness [~'ha:tidnis] s. fran osvârtă. 2. fragment, bucată, pasaj. frankincense [Trarjkinisens] s. tămâie. fragmentai [T rag'mentl] adj. v. f r a g m e n t a r y . Frankish ['frainkij'l adj. (ist.) fra nc. fragmentariness [Tragmontarinis, frag'montorinis] s. caracter fragmentar. fr anklin [Trarjklin] s. (ist.) răzeş, mic proprietar funciar liber. fragmentary [Tragm ontori, frag'mentori, amer. si -eri] aay. 1. fragmentar, îmbucătăţit, frankly [Trarjkli] adv. franc, sincer, deschis, pe faţă. parţial. 2. (geol.) detritic, elastic. franknes s [Trarjknis] s. francheţe, sinceritate. fragmentary rock [~ rok] s. (geol.) congl omerat. frantic [Trantik] adj. frenetic, violent, turbat, înnebunit; she was ~ wit h grief era fragmentation [Tragmeritei/sn, -men-] s. fragmentare, îmbucătăţire, rupere în bucăţi. înnebunită de durere; ~ joy bucurie delirantă. fragmentation bomb [fragmen'tei/an bom] s. (mil.) bombă brizantă. frantically [-oii] aaV. frenetic, cu frenezie. fragme nted [Tragmontid, amer. si -ed] aay. fragmentat, îmbucătăţit. frantic-mad ['freentik'max l] adj. (înv.) nebun de legat. fragmentize [Tragmontaiz] vb. tr. a fragmenta. fran ticness [Trantiknis] s. frenezie; turbare, nebunie. fragrance [Treigrens] s. aro mă, parfum, mireasmă. frap [fra;p] vb. tr. (mar.) a lega. fragrant [Treigrant] adj. aromat, parfumat, înmiresmat, plăcut mirositor. frapping [Trapirj] s. (mar.) parârnă de reţinere. fragrantness [-nis] s. v. f r a g r a n c e . fraternal [fro'toinal] adj . frăţesc. fraid hole [Treid houl] s. (amer., fam.) 1. adăpost subteran împotriva uragan elor. fraternally [-H] aaV. frăţeşte, ca un frate. 2. ascunzătoare. fraternity [fra'torn iti] s. 1. frăţie, fraternitate. 2. (amer.) organizaţie studenţească (adesea fraidy cat [T ridi'kîet] s. (amer. fam.) fricos, laş. secreta). 3. confrerie. frail1 [freil] I. ad j. 1. fragil, casant. 2. fragil, şubred. 3. gingaş, debil, slăbuţ, bolnăvicios. fraterniza tion [.fratonai'zei/sn, -to:n-, -ni'z-] s. fraternizare. 4. trecător, pieritor, ef emer; "happiness fericire trecătoare. 5. slab, nestatornic, şovăitor, fraternize [Trat e(:)naiz] vb. intr. a fraterniza. uşuratic; ~ woman femeie uşuratică. II. s. (amer. po p.) femeie, muiere. frail2 s. 1. (bot.) trestie. 2. coş, paner (împletit din trestie , pentru ambalarea smochinelor, fratricidal [freitri'saidl, Trat-] adj. fratrici d. fratricide [Treitrisaid, 'fraet-] s. fratricid (crima sau criminalul). stafid elor etc.). fraud [fro:d] s. 1. înşelătorie, escrocherie. 2. lucru amăgitor, înşelăciune, d 3. escroc, frailness [-nis] s.v. f r a i l t y . frailty [-ti] s. 1. fragilitat e. 2. debilitate. 3. slăbiciune, uşurătate. 4. pas greşit; păcat. impostor, şarlatan. r fra d order [~ 'odo J s. (amer.) ordin emis de Ministerul Poştelor de a refuza primire a fraise [freizj s. (tehn.) freză. frame [freim] I. vb. tr. 1. a zidi, a construi, a clădi. 2. a crea, a făuri, a elabora, a alcătui, şi livrarea corespondentei din parte a unei firme care se ocupă cu afaceri veroase. fraudulence [Troidjulons] s. caract er necinstit, lipsă de cinste; escrocherie. a compune, a redacta; a proiecta, a plăn ui; a forma. 3. a născoci, a zămisli, a închipui; fraudulency [-i] s. v. f r a u d u l e n c e . a ticlui. 4. (constr.) a construi din bucăţi, a nitui (în construcţii metalic e); a uni, a lega fraudulent ['froidjulont] adj. necinstit; fraudulos. (in const rucţii de lemn). 5. (to) a adapta, a potrivi (la). 6. a desfăşura. 7. a înrăma, a încadra. raught [fro:t] adj. ~ with a) (lit.) plin de, bogat în; remarks ~with malice obser vaţii 8. a articula, a pronunţa (cuvinte); (gram.) to ~ a sentence a forma o propoziţi



 e; to ~ a question a formula o întrebare. 9. a făgădui, a promite. 10. (amer. si.) a înt inde o cursă pline de răutate; the situation is ~ with danger situaţia e foarte primej dioasă; b) (înv.) (cuiva), a înscena (cuiva) o acuzare falsă. 11. a sprijini. 12. to ~ i nto a exprima prin, încărcat cu; ship ~ with goods corabie încărcată cu mărfuri. a înveşmân ~ one's thoughts into words a-şi îmbrăca gândurile în cuvinte; to ~ fraxinella [ifrasxi'n elo] s. (bot.) frăsinel (Dictamnus albuş).



 387 freight outwards



free list [- 'list] s. 1. listă de mărfuri nesupuse taxelor vamale. 2. listă de persoa ne fray1 [frei] I. s. 1. teamă, groază. 2. ceartă, sfadă; încăierare, bătaie; eager for the gata de bătaie. 3. (Ut.) luptă; always ready for the ~oricând gata de luptă. II. vb. A. tr. care se bucură de anumite privilegii. free liver [~ 'livar] s. (fam.) băiat de v iaţă. a speria, a înspăimânta. B. intr. a se certa, a se bate. free love [~ rUv] s. amor l iber. fray2 I. vb. A. tr. 1. (despre un cerb) a-şi freca (coarnele). 2. a uza, a d estrăma (o free lunch [~ 'Ant/j s. (amer.) masă gratuită (în restaurante, pentru a câştiga lienţi). ţesătură); a roade (hainele); (fam.) it ~s my nerves mă calcă pe nervi. B. intr. a se uza, freely ['fri:li] adv. 1. liber, neconstrâns, neîncătuşat, de bunăvoie. 2. îmbelşuga a se destrăma. II. ş. uzură, destrămare, roadere, dezlânare. abundent. 3. familiar, cu fam iliaritate. 4. spontan, de la sine. 5. gratuit. 6. darnic, mărinimos, frazil (ice) [Treizil (ais), fra'zi:! (~)] s. (geol., hidr.) gheaţă interioară. frazzle [Tra?zl] ( fam., mai ales amer.) I. vb. A. tr. 1. a roade, a uza (haine etc.). 2. (şi cu gene rozitate. to ~out) a slei. B. intr. (despre liaine etc.) a se rupe, a se face fe rfeniţă. II. s. 1. deteriorare, freeman [Tri:man], pi. freemen [-man] s. 1. om liber . 2. cetăţean de onoare (al unui oraş). 3. cetăţean cu drept de vot. uzură (a hainelor). 2. capăt ros / tocit; (fam.) to beat to a ~ a bate măr. Freemason [~imcisn] s. francmas on. frazzled out ['fraezld 'aut] adj. istovit, frânt, rupt de oboseală. Freemasonic [~ma'sanik] adj. francmasonic. freak [fri:k] I. s. 1. capriciu, moft, toană. 2. av entură; ispravă; farsă; ştrengărie. freemasonry [~meisnri] ş, francmasonerie. 3. curiozitat , bizarerie; monstruozitate, diformitate; (~ of nature) monstru, pocitanie. free -minded [~'maindid] adj. nepăsător, fără griji. 4. desfăşurare anormală (a unui proces fire . 5. (radio) întrerupere bruscăşau restabilire free-mindedness [~'maindidnis] s. nepăsar e, lipsă de griji. a unei radiorecepţii. 6. (fiz. etc.) frecvenţă. 7. pata; dungă colorată. 8. (aţr.) fantezist; de free name ['fri: 'neim] s. (chim.) denumire uzuală / curentă ( a produselor chimice). construcţie fantezistă. 9. tip excentric, trăsnit. II. vb. tr. 1. a împestriţa, a bălţa; a varga, free pardon [~ ipadn] s. amnistie; graţiere. a dunga. 2 . a varia. free pas [~ pa:s] s. 1. (teatru etc.) bilet de favoare. 2. permis (pe căile ferate). freak car [~ ku:r] s. (auto) maşină de construcţie fantezistă. free period [~ 'piariad] s. (scol.) fereastră (în programul unui cadru didactic). freaked [Tri: kt] adj. pestriţ, tărcat, vărgat, dungat. free play [~ piei] s. (telm.) cursă moartă, joc. freakish [Tri:ki/] adj. 1. capricios, cu toane, cu nazuri. 2. ciudat, bizar, st raniu. free school [~ 'sku:l] s. şcoală gratuită (de stat). freakishly [-li] adv. 1. c apricios. 2. ciudat, bizar. free scope [~ skoup] s. (jig.) mână liberă. freakîshness [-n is] s. 1. caracter bizar / ciudat. 2. caracter capricios. freesia ['fri:zja, -3a ] s. (hart.) frezie (Freesia). freckle [frekl] I. ş. pistrui. II. vb. tr., intr. a (se) acoperi de pistrui. free-spoken [~'spouk3n, '-■--] adj. care îşi spune părerile fără onjur, slobod la gură; freckled [-d] adj. pistruiat. free [fri:] I. adj. 1. liber, slobod; voluntar, nesilit, neforţat, neconstrâns; ~agency voinţă direct. free-spokennes s [~'spouk3nnis] s. vorbire deschisă / fără ocol / nestânjenită. liberă / neîncătuşată; to hand a avea mână liberă; to give a ~ hand a da mână Free State [~ steit] s. (amer.) (folos it ca supranume) Statul Maryland. libra; he is ~ to do it e liber s-o facă. 2. în li bertate; to make / set ~ a libera, a elibera, free thinker [~ 'Oirjka1"] s. libe r-cugetător; raţionalist. a pune în libertate. 3. independent, neatârnat; ~ state stat i ndependent. 4. neocupat; is free-thinking [~'6inkin] s. gândire liberă. this table ~ ? e liberă această masă? 5. plin de bunăvoinţă, graţios; spontan. 6. liber la free trade [~ reid] s. 1. comerţ liber, liber schimb. 2. (ist.) contrabandă. vorbă, nereţinut; familia r, îndrăzneţ; to make ~ with a-şi îngădui libertăţi cu; ~ speech free trader [~ 'treida1"] adept al comerţului liber, liber-schimbist, anti-protection ist. exprimare liberă; (si.) ~ of his patter limbut, vorbăreţ. 7. darnic, mărinimos, generos, 2. (ist.) contr abandist. liberal; larg; to be ~ with one's money a fi darnic cu banii săi, a fi mână largă / spartă; free transmission [~ trains'mi/sn] s. (tehn.) transmisie cu cuplaj d e mers liber. to make ~ use of a se folosi din plin de. 8. liber, deschis, acces ibil; (mar.) ~ port port free vote ['fri: 'vout] s. (pari.) vot liber (neimpus d e partid). liber. 9. liber, gratuit, fără plată; admission ~intrare liberă. 10. liber, d esfăcut, desprins, free weir [~ Via1"] s. (chim.) deversor liber. descătuşat, nefixat,



 neataşat; neîntărit; ~ balloon balon liber; ~ wheel roată liberă. 11. liber, free wheeler [~ 7rwi:lar, -hw-] s. (amer., fam.) persoană care nu se sinchiseşte de opinia neîmpie dicat, neobstruat; ~ motion of a piece joc (mecanic) al unei piese. 12. ~ (of) l iber altora, neconformist. (de), scutit (de); ~of charge gratuit; ~ of debt fără dat orii, neîndatorat; ~ of duty scutit free-wheeling [~hwi:lin] adf (amer.) liber de prejudecăţi, nonconformist; a ~conduct de taxe vamale; (com.) ~ on board (f.o.b.) fr anco la bord, plătit şi încărcat pe vapor. purtare neconform istă. 13. ~ from/of lipsit / scutit/ liber de, fără; a day ~ from wind o zi fără vânt; ~from free will [~: 'wil,'--, -' -] s. liberă voinţă, liber arbitru; of one's ~de bună voie, benevol. pain fără dureri, fără rinţă; they're not ~of it yet nu au scăpat încă de asta. 14. (chim.) freezable ['fri:zabl] adf congelabil. necombinat, liber. to be ~ of a city a avea drept de cetăţenie; to be ~ of smb.'s house freezant [Tri:zant] s. (chim.) (mediu sa» agent) congelant. a avea acces în casa cuiva. II. adv. 1. liber, nestânjenit. 2. gratuit, fără plată; the zoo is freeze [fri:z],past froze [frouz],part. trec. frozen [Trouzn] vb. A. intr. 1 . a îngheţa; open ~ intrarea în grădina zoologică este gratuită. III. vb. A. tr. 1. (from, f) a (e)libera a degera; a se congela; to ~ to death a muri de frig; (impers.) i t ~se ger, îngheaţă. 2. (jig.) (de, din); a dezrobi, a pune în libertate; a emancipa. 2. (from, of) a libera, a degaja, a îngheţa, a înţepeni, a paraliza (de frică), a se înfricoş a se înspăimânta; the smile a descurca (de). 3. (mar.) a curăţa (o pompă). 4. (si.) a curăţ jefui, a prăda. B. intr. froze on his lips surâsul îi îngheţa pe buze. 3. (amer. sl.) to ~ (on) to a se ţine cu nădejde (sl.) a-şi lua / îngădui libertăţi. de; a se lipi de. B. tr. a îngheţa, a congela. 2. (amer.) a stabili în mod definitiv; free-and-easiness [~and'i :zinis] s. dezinvoltură, lipsă de ceremonie. a standardiza (construcţii, planuri etc.) . 3. (amer.) a dori cu înfocare, a râvni la. 4. to be free-and-easy [—'i:zi] I. adj. 1 . dezinvolt, în largul său. 2. fără etichetă, neconvenţional. frozen in a fi prins de gheţu to ~ over a îngheţa, a se acoperi cu gheaţă; (sl.) to ~ out II. s. (fam.) întrunire fără e hetă, serată amicală (unde căutatul, fitmatul şi băutul sunt a) a se descotorosi de (un con urent, rival); a face (pe cineva) să plece, ca urmare a unei permise); concert (un de fumatul e permis). atitudini glaciale, b) a separa prin congelare. free assoc iation [~ asisousi'ci/an] s. (psih.) asociaţie liberă. freeze-out ['fri:z'aut] s. (a mer.) pocher de familie. freebie [Tri:bi:] s. (amer. fam.) gratuitate, lucru căpătat pe daiboj. freezer ['fri:zar] s. 1. maşină pentru făcut îngheţată. 2. (austr.Jam.) crescăt de animale; freeboard [~ba:d, -boad] s. (mar.) bord liber; înălţime de gardă. persoană car e se ocupă cu vinderea cărnii congelate la export. 3. (fam.) zi friguroasă. freeboot [ ~bu:tj vb. intr. (mar.) a fi pirat, a se îndeletnici cu pirateria. 4. (jig.) răceală, rezervă. 5. frigorifer, agregat frigorific, instalaţie de congelare (de uz freeboote r [~bu:tar] s. (mar.) pirat, corsar. industrial sau casnic). free-born [~'ba:n,'—] adj. (mai ales jur.) născut liber. freeze-up [Tri:z'Ap] s. 1. (auto) îngheţare (a rad iatorului). 2. (perioadă de) îngheţare. Free Church [~ t/a:tfl s. 1. biserică nonconforn iistă; biserică separată de stat. 2. (pi.) freezing ['fri:zirj] I. adj. 1. de gheaţă, glac ial. 2. care îngheaţă / congelează. II. s. biserici ale sectanţilor (în Anglia). îngheţare, elare. freedrnan [Tridnia3n,-man],pl. freedmen [-man,-men] s.(ist.) sclav eliber at, libert. freezing constant [~ -kanstant] s. (chim.) constantă crioscopică. freedo m [Tri:dam] s. 1. libertate, neatârnare, independenţă; ~ of speech libertate de freezi ng mixture [~ iiuikstJV] s. (chim.) amestec frigorigen; amestec refrigerent. exp rimare; ~ of the press libertatea presei; ~ of association libertate de asociere ; ~ of freezing plant [~ plo:nt] s. instalaţie de congelare / refrigerare. the wil l libertate de voinţă. 2. libertate de acţiune. 3. (fam.) familiaritate, lipsă de freezi ng point [~ paint] s. (fiz.) temperatură / punct de îngheţare, punct de congelare. con venţionalism; to take / to use ~ with a-şi lua / a-şi permite libertăţi cu. 4. cetăţenie fr ing works [Tri:zirj wa:ks] s. pi. (folosit ca sg.) (austr.) abator. de onoare; h e was given the ~ of the city i s-a acordat cetăţenia de onoare a oraşului. freight [f reit] I. s. 1. (corn., mar.) fraht, navlu; scrisoare de trăsură; încărcătură (a unui free e ergy [fri: -enad3i] ş. (fiz.) energie libera. vas); preţ de închiriere (a unui vas); t o take a ship to ~ a încărca un vas (pentru transjxrt). free fight [~ 'fait] s. încăiera re generală. 2. transport (de mărfuri) pe apă; (amer.) transport pe uscat; terms of ~ condiţii de transport. free fit ['fri: Tit] s. (/e/m.) ajustaj cu joc. 3. (şi ~train ) (amer.) tren de marfa, mărfar. II. vb. tr. 1. (com., mar.) a încărca (un vas); freefor-all [~ far^l] (amer.) I. adj. liber, accesibil pentru toţi. II. s. încăierare gene rală. to ~ (out) a ship a da un vas la încărcat. 2. (com., mar.) a navlosi / a afreta



 / a închiria free hand [~ 'hasnd] s. 1. mână liberă, libertate de acţiune. 2. desen făcut d mână. (un vas). 3. a transporta (mărfuri) pe apă sau (amer.) pe uscat. free-handed [~'h aendid] adf generos, darnic, cu mână largă. freightage [Treitid3] s. 1. (corn., mar.) în cărcare a unui vas. 2. (corn., mar.) navlosire, free-hearted ['fri: 'ho:tid] adj. 1. spontan, sincer. 2. mărinimos. afretarc, închiriere a unui vas. 3. transport (de mărfuri) pe apă sau (amer.) pe uscat. freehold [should] s. 1. proprietate funciară lib eră. 2. (ist.) alodiu. freight car ['freit ka: r ] s. (amer. ferov.) vagon de marfă. freeholder rfri:/iouldar] s. 1. proprietar independent. 2. (ist.) proprietar al unei feude freight depot [~ .dipou] s. (amer. ferov.) staţie / gară de mărfuri. liber e; (aprox.) răzeş, moşnean. freight engine [~ iend3in] s. (amer. ferov.) locomotivă a un ui tren de marfă. free imports ['fri: 'impa:ts] s. pi. mărfuri libere la import. fre ighter [Trcitar] s. 1. (mar.) persoană care închiriază un vas de transport; proprietar ul free labour ['fri: 'leita1-] s. 1. (ist.) munca oamenilor liberi (care nu sun t sclavi). 2. munca unui vas de transport, armator; antreprenor de transporturi. 2. (mar.) vas de transport, cargobot; cargou; light ~ mic cargobot. 3. (amer.) vagon de marfa. 4. (amer.) hamal de celor neînscrişi în sindicate. free lance [~ 'la;n s, '--] s. 1. (ist.) mercenar medieval. 2. politician fără partid. port. freight out wards ['freit 'autwadz] s. (com.) încărcătură / transport pentru străinătate. 3. colaborato extern (la un ziar). 4. (sl.) târla, prostituată.



 freight ton 388



freight ton [~ tAn] s. (mar.) tonă de navlu (40 picioare cubice). freight tonnage ['freit ,tAnid3] s. (mar.) tonajul navlului. freight train [~ trein] s. (amer.fe rov.) tren de marfă, mărfar. fremd [fremd, freimd] adj. (înv.) străin. French [frent/] I . adj. francez, franţuzesc; to take ~leave a o şterge englezeşte;—master profesor de (li mba) franceză; to assist in the ~sense a asista, a fi de faţă {fără a lua parte efectivă la ceva). II. s. 1. (limba) franceză. 2. the ~(pl.) francezii, poporul francez. Frenc h beans [~ 'bi:nz] s. (bot.) fasole verde. French blue [~ 'blu:] s. azur, ultram arin. French brandy [~ 'brasndi] s. coniac. French bread [~ 'bred[ s. pâine albă, fr anzelă, jimblă. French Canadian [Trent/ ka'neidjan, -ion] s. 1. canadian francofon. 2. (lingv.) franceza canadiană. French chalk [~ 't/o:k] s. talc, steatită; cretă de cr oitor. French curve [~ 'ka:v] s. (tehn.) florar. French disease [~ di'si:z] s. ( med.) sifilis. French door [~ 'do;r] s. uşă cu canaturi din sticlă. French fries [~ 'f raiz] s. pl. (amer.) cartofi prăjiţi. French horn [~ 'ha:n] s. (muz.) corn de armoni e. Frenchification [■frent/ifi'kei/sn] s. (fam.) franţuzire. Frenchify ['frent/ifai] vb. A. tr. a franţuzi. B. inir. a se franţuzi. Frenchism [Trent/izsm] s. franţuzism. Frenchless [Trent/lis] adj. care nu cunoaşte franceza. French letter [Trent/ .lets 1"] s. (sl.) prezervativ. Frenchman [-man],pl. Frenchmen [-man] s. 1. francez. 2 . (mar.) vas francez. 3. (tehn.) cheie franceză. French master [~.ma:ster] s. prof esor de franceză. French nail [~ 'neil] s. cui de sârmă. Frenchness [Trent/nis] s. car acter francez. French polish [Trent/ 'poli/] s. lac pentru lustruit, şerlac. Frenc h red [~ 'red] s. carmin. French roll [~ 'roul] s. chiflă sau com cu lapte. French roof [~ Tru:f] s. acoperiş mansardat cu pantă lină. French rose [~ Youz] s. (bot.) răsu ră, trandafir de câmp (Rosa gallica). French rouge [~'ru:3] s. v. F r e n c h r e d . French tamarisk [~ 'tamarisk] s. (bot.) cătină (Tamarix gallica). French tile [~ ' tail] s. ţiglă de Marsilia. French willow [~ 'wilou] s. (bot.) salcie-amigdalină (Sali x amigdatina). French window [~ 'windou] s. fereastră-uşă. Frenchwoman [~.wuman],pl. F renchwomen [~iwimin] s. franţuzoaică, franceză. Frenchy [Trent/i] (fam.) I. adj. 1. fr anţuzesc. 2. franţuzit. II. s. 1. (glumeţ sau peior.) franţuz. 2. (canad. glumeţ) canadian francofon. frenetic(al) [fri'netik(şl)] adj.v. f r e n z i e d . frenetically [fr i'netiksli] adv. frenetic, nebuneşte, (ca un) disperat. frenzical [Trenziksl] adj. (rar) v. f r e n z i e d . frenzied [Trenzid] adj. frenetic, nebun, delirant; ~ efforts eforturi disperate, sforţări uriaşe. frenzy [Trenzi] I. s. frenezie, delir, n ebunie; (fig.) poetical ~ delir poetic; to be seized with ~ a fi cuprins de deli r. II. vb. tr. a înnebuni, a înfuria (pe cineva). III. adj. (înv.) v. frenzied. freque nce [Tri:kwans] s. v. f r e q u c n c y. frequency [-i] s. 1. frecvenţă; repetiţie; ~ of the pulse frecvenţa pulsului. 2. (fiz.) frecvenţă; high ~ current curent de înaltă frec venţă. frequency analysis [~ a'nadasis] s. (tel.) analiză a frecvenţei. frequency band [ ~ bffind] s. (tel.) diapazon; bandă de frecvenţe. frequency changer [~ rt/eind3ar] s . (electr.) schimbător / transformator de frecvenţă. frequency meter [~ ■mi:tar] s. (ele ctr.) frecventmetru. frequent I. [Triikwant] adj. frecvent, des; asiduu; obişnuit; numeros, abundent; (despre puls) rapid, repede; (despre vizitatori) familiar; ( despre clienţi) obişnuit; ~ attendance on smb. asiduitate pe lângă cineva; to be of ~ oc currence a se întâmpla (în mod) frecvent, a se repeta des. II. [fri(:)'kwent] vb.tr. a frecventa; to ~the theatre a frecventa teatrul. frequentation [ifriikwen'tei/sn ] s. frecventare. frequentative [fri(:)'kwentativ] (gram.) I. adj. iterativ. II. s. verb iterativ. frequented [fri(:)'kwentid] adj. frecventat; a much ~ road un drum foarte frecventat. frequenter [fri(:)'kwentar] s. vizitator obişnuit / nelip sit. frequently [Tri:kwantli] adv. des, adesea, frecvent. frequentness [Trirkwan tnis] s. caracter frecvent; frecvenţă. frescade [fres'keid, -ka:d] s. (rar) alee umb roasă, loc răcoros; loc umbros. fresco [Treskou], pl. frescos [-z] sau frescoes [-z] I. s. (arte) 1. frescă. 2. pictură în frescă. II. vb. tr. a picta în frescă. fresco painti g [~ipeintin] s. v. f r e s c o (1,2). fresh [fre/] I. adj. 1. proaspăt, nestricat , nealterat; (fig.) still ~ in one's memory încă proaspăt în amintirea cuiva. 2. (fig., despre înfăţişare, aspect) proaspăt, tineresc, fraged, gingaş; sănătos; înfloritor, în floa vesel (bine) dispus; (fam.) as ~ as a daisy / as a paint proaspăt, înfloritor (ca u n trandafir). 3. (despre unt, carne, peşte) proaspăt, neconservat; ~ butter unt proa



 spăt. 4. (despre aer, vânt, apă de izvor, de fântâna) proaspăt, răcoros, înviorător; ~ arri (despre un articol de magazin etc.) ultimă noutate; b) nou-venit. 5. proaspăt, nou s osit. 6. proaspăt, nou, recent, de curând; ~paint zugrăveală proaspătă (incomplet uscată). alt, nou; to light a ~cigarette a-şi mai aprinde o ţigară; a ~ misfortune o nouă nenoroc ire. 8. nou, tânăr. 9. (despre ape curgătoare) nesărat, dulce.



10. (fig., despre ştiri, vesti etc.) proaspăt, nou, de ultimă oră; ~ news noutăţi, ultimele iri; no ~ news nimic nou. 11. proaspăt, odihnit, în putere; ~ troops trupe proaspete / odihnite. 12. nepriceput, lipsit de experienţă, ageamiu; ~hand novice, ageamiu. 1 3. (amer. sl.) obraznic, neobrăzat, impertinent; îngâmfat, încrezut, prezumţios. 14. (sl.) afumat, cherchelit, cu chef. 15. (scot.) treaz; în stare de veghe. II. adv. recen t, de curând, nu de mult, abia, numai bine, tocmai; direct, proaspăt; ~from school d irect de pe băncile şcolii. III. s. 1. răcoare. 2. puhoi, viitură. 3. (înv.) pârâu, gârlă, 4. pl. (amer.) amestec de apă curgătoare şi apă de mare la gura fluviilor. fresh breeze [~ 'bri:z] s. vânt tăricel, briză rece (5 grade Beaufort, 19—24 mile pe oră). fresh-caught [~'ko;t] adj. (despre peste etc.) prins de curând. fresh-coloured [~'kAlad] adj. (despre obraz) cu tenul fraged. fresh comer [~ 'kAmar] s. nou-venit. fresh-compl exioned [~kam'plek/and] adj. v. f r e s h - c o l o u r e d . freshen [Tre/nJ vb . A. tr. 1. (si to ~up) a răcori, a împrospăta (aerul, un tablou, memoria etc.) 2. a d esăra (carnea, peştele etc.). 3. (metal.) a rafina, a dezoxida (metalele). 4. (med.) a aviva (a curăţa o rană, înlăturând ţesuturile morbide prin exereză chirurgicală). 5. (ma chimba, a înlocui (o parămă etc.). B. intr. 1. a se deschide, a înflori, a da (în) floare; a îmboboci. 2. a se desăra. 3. (mar., despre vânt) a se întări. 4. (despre vreme, tempera tură) a se răci, a se răcori. 5. (fam.) to ~ up a te înviora (prin spălat), a te împrospăta reshener [-s'\ s. ceva care împrospătează / înviorează. fresher [Tre/ar] s. (sl.) boboc (s tudent în anul întâi). freshet [Tre/it, amer. şi -et] s. 1. puhoi (adunat în urma ploilor sau a topirii zăpezilor). 2. curent de apă dulce în mare (la gura fluviilor). 3. (înv.) pârâu. fresh gale ['fre/ 'geil] s. vânt puternic (S grade Beaufort, 39^46 mile pe oră). freshly [Tre/li] adv. 1. (în cuvinte compuse cu participii trecute) proaspăt, de curân d; ~ gathered proaspăt cules. 2. cu vioiciune, cu putere. freshly-painted [~'peint id] adj. proaspăt zugrăvit. freshman ['frc/man],pl. freshmen [-man] s. 1. boboc, stu dent în anul întâi (în colegii şi universităţi). 2. elev Di clasa întâi. freshmanship [-/ip viciat. freshness [Tre/nis] s. 1. prospeţime; noutate. 2. lipsă de experienţă; noviciat. freshwater [Tre/iwo:tar] adj. 1. de apă dulce, de râu, de gârlă. 2. (fig.) neexperiment at; ageamiu. 3. (amer. fam.) mic, neînsemnat, puţin cunoscut, obscur. freshwater sai lor [~iseilar] s. marinar de apă dulce. freshwater-town [~taun] s. (amer. fam.) orăşel de provincie. fret1 [fret] I. vb. A. Ir. 1. a mânca, a roade, a săpa, a toci («n tere n, un ţărm etc.); a jupui; (fam.) to ~ the / one's gizzard a se nelinişti, a se tulbur a, a se agita; a se chinui. 2. (fig.) a roade, a necăji, a hărţui, a chinui. 3. a dest răma (în diferite sensuri). 4. a sculpta, a cizela, a dăltui. 5. (with) a încrusta (cu). 6. a lucra în relief/ în zarfuri (vase, argintărie etc.). 7. a brăzda; ~ed with fire brăz dat de flăcări. 8. a jigni, a ofensa; a răni, a lovi (în amorul propriu). B. intr. 1. a se roade, a se toci. 2. a se destrăma (în diferite sensuri). 3. (fig.) a se irita, a se aprinde (de mânie); to ~ and fume a se face foc şi pară. 4. a se supăra, a se necăji, a se mâhni, a se întrista; a se tulbura, a se nelinişti; a se chinui, a se tortura; a se agita, a se frământa; you have nothing to ~ about n-ai de ce să te nelinişteşti. 5. a-şi da multă osteneală, a se căzni. 6. (despre apă) a se încreţi, a face unde. 7. (despre bere) a fermenta. 8. to ~ away a se distruge, a se fărâma (prin coroziune sau roadere), a se uza (prinfrecare). II. s. 1. frecare, roadere, tocire, uzare; destrămare. 2. fe rmentare, fermentaţie (a băuturilor). 3. lucru în relief (la vase, argintărie etc.). 4. (fig.) iritare, frământare, nelinişte; mişcare, agitaţie, tulburare, revoltă, răscoală. 5. e, necaz, neplăcere; mânie, urgie; to be on / upon the ~a) (despre băuturi) a fi falsi ficat /denaturat / botezat; b) a se chinui, a se munci, a se frământa. fret 2 1. s. (arhit.) ornament în unghiuri drepte. II. vb. tr. a orna(menta) (un plafon etc.). fret3 s. (muz.) fiecare din bucăţile din fildeş încrustate pe gâtul chitarei sau mandoline i (care înlesnesc găsirea tonurilor şi a semitonurilor). fretful ['fretful] adj. 1. ir itabil, irascibil, susceptibil; iritat, zgândărit, întărâtat; prost dispus, cu toane; capr icios, îmbufnat, morocănos, ursuz; (despre copiii mici) plângăreţ. 2. (despre lucruri) ene rvant, supărător. fretfully ['fretfuli, -fali] adv. 1. cu iritare, iritat; ursuz: 2. (despre vânt) în rafale. fretfulness [Tretfulnis] s. 1. proastă dispoziţie, irascibilit



 ate. 2. iritare, supărare; toane. fret saw [Tret so:] s. ferăstrău de traforaj; ferăstrăucoadă de şoarece. fret sawing [~ isa:in] s. traforare. fretter [Tretar] s. cineva sa u ceva care roade etc. (v. f r e t 1 1 , A). fretty [Treti] adj. 1. supărat, abătut, necăjit. 2. (fam.) aprins, încins. fretwork ['fretwork] s. 1. (arhit.) ornament în un ghiuri drepte. 2. traforaj. Freudian [Traidian, -ian] adj. freudian. Freudianism [-izam, -ian-] s. freudism. Freudism [Traidizam] s. v. F r e u d i a n i s m. f riability [.fraia'biliti, -laţi] s. friabilitate; fragilitate; gingăşie. friable [Trai abl] adj. friabil, (s)fărâmicios; fragil, gingaş. friableness [-nis] s. v. f r i a b i 1 i t y. friar [Traiar] s. 1. (ist.) călugăr, monah (mai ales aparţinând unuia dintre c ele patru ordine cerşetoare); ~ Austin (călugăr) augustin; black ~ (călugăr) dominican; gr ey ~ (călugăr) franciscan; white ~ (călugăr) carmelit; (prov.) it is not the cowl that m akes the ~ haina nu face pe om. 2. (poligr.) albitură (în pagina tipărită). friar's bals am [Traiaz .bo(:)sam] s. (farm.) balsam de benzoe. friar's cap [~ kasp] s. (bot. ) omag, toaie, mărul-lupului (Aconitum sp.). friary [Traiarij s. mănăstire sa» schit de călugări. fribble [Tribl] I. adj. 1. (despre lucruri) fără valoare. 2. (despre persoane) neserios, uşuratic. II. s. 1. lucru fără valoare; trivialitate; superficialitate. 2. pierde-vară, bate-poduri.



 389 frog



3. flecar, palavragiu. HI. vb. A. intr. 1. a se ocupa cu nimicuri / fleacuri, a tândăli. 2. a trăncăni, a flecari, a înşira verzi şi uscate. 3. (mv.) a se clătina. B. tr. ales to ~ away / out) a) a-şi pierde (timpul); b) a nu da importanţă (c» dat.), a descon sidera. fribbler [-9r] s. v. f r i b b 1 e (II, 2,3). fribby [Tribi] adj. (austr .) (despre lâna) scurtată, cu firul scurt. fricassee [ifriks'si:,'—] I. s. tocană. II. v b. tr. a face tocană din. frication [fri'kci/n] s. (rar) frecare. fricative [Trika tiv] (fon.) I. s. (consoană) fricativă. II. adj. fricativ. friction [Trik/an] s. 1. frecare, fricţiune. 2. (telui.) frecare; (av.) ~ of the air frecare a aerului. 3. (mea'.) fricţiune; to employ ~ a fricţiona, a face fricţiune. 4. (fig.) fricţiuni, neînţele eri, dezacord. friction brake [~ breik] s. (telui.) frână de fricţiune, frână cu saboţi. fr ction clutch [~ klAtf] s. (telui.) ambreiaj cu fricţiune. friction gear [~ gia r ] s. (telui.) transmisiune cu roţi de fricţiune. friction powder [~ ipauds'] s. praf fulminant. friction-proof [~pru:f] adj. antifricativ. friction surface [~ 's3:fi s] s. (tehn.) suprafaţă de rulare / de frecare. Friday [Traidi, -dei] s. vineri; (bi s.) Good ~ Vinerea Mare; man ~scrvitor credincios. Friday face [~ feis] s. (sl.) chip pământiu; mutră prăpădită. Fridays ['fraideiz] adv. vinerea. friedcake [~keik] s. (ga tr.) gogoaşă. fridge [frid3] s. (fain.) prese, de la r e f r i g e r a t o r . fried egg ['fraid 'eg] s. 1. (amer. fain.) insignă pe chipiul unui elev al academici mi litare. 2. pl. ochiuri la capac. fried potatoes [~ pa'teitouz] s. pl. cartofi prăj iţi. friend [frend] I. s. 1. prieten, amic; bosom ~ prieten apropiat / intim; comm ercial ~ prieten de afaceri; hollow ~ prieten ncsincer; steady ~ prieten de nădejd e; tried ~ prieten încercat; (fam., rar) mouth ~prieten cu numele; ~of the family prieten (de-)al familiei; ~ at court prieten influent; to be ~s with a fi priete n cu; to make ~s a) a se împăca (cn cineva); b) a se împrieteni, a lega prietenie; to gain ~s a-şi face prieteniţi), a lega prietenii; to keep / to remain ~s a rămâne prieten i; (prav.) a ~ in need is a ~ indeed prietenul la nevoie se cunoaşte. 2. colega, c onfrate; my honourable ~ (formula de interpelare in parlament); my learned ~ (fo rmulă de interpelare în instanţele judiciare). 3. partizan, aderent, adept; membru; su sţinător, sprijinitor, aliat; (com.) our ~at Capetown acreditatul nostru din Capetow n; false ~ a) membru trădător (al unei societăţi); b) (lingv.) cuvânt care sugerează traduc ri greşite, datorită unor false asociaţii. 4. (înv. fam.) iubit, drăguţ, iubită, drăguţă. 5 quaker; Society of Friends secta quakerilor. II. vb. tr. (poetic, rar) a ajut(or )a, a sprijini. friendless [-lis] adj. fără prieten(i), singur, părăsit; neprietenos, st ingher, solitar, retras. friendlike [-laik] v. f r i e n d l y . friendlily [-li li] adv. ca prieten, prieteneşte. friendliness [-linis] s. (to, towards) bunăvoinţă, dis poziţie favorabilă (faţă de). friendly [-li] I. adj. 1. prietenesc, amical; (with, to) p rietenesc, amabil, binevoitor (cu, faţă de); prietenesc, de prieten; to be very ~ to a fi foarte prietenos cu; to be on ~ terms a fi în raporturi prieteneşti. 2. (to) f avorabil, prielnic, priincios, propice (cu dat., pentru); ~ rain ploaie binefăcătoar e. 3. (to) simpatizant, susţinător, sprijinitor (moral) (cu gen.). 4. Friendly de qu akeri. II. aaV. în mod prietenesc, amical, prieteneşte. Friendly Society [~ sasaiati ] s. societate de asigurare bazată pe ajutor reciproc. friendship [Trendjip] s. pr ietenie; to form a ~ with a lega prietenie cu; that's in ~ asta rămâne între noi, asta (ţi-am spus-o) ca între prieteni. Friesian [Trkzjan, -3ian, -3ion] adj., s. frizian . frieze [fri:z] s. 1. (arhit.) friză. 2. (text.) sibir, pânză moltonată. frig [frig] s. (vulg.) contact sexual, coit. frigate ['frigit, -gatj s. 1. (mar.) fregată. 2. (o mit.) fregată, pasăre palmipedă din mdrile tropicale (Fregata aquila). 3. (si.) femeie , muiere. frigate bird [~ ba:d] s. v. f r i g a t e (2). frigate petrel [~ .petr el] s. v. f r i g a t e (2). frige [frid3] s. (fam.) prese, de la r e f r i g e r a t o r . frigging [Trigirj] adv. (vulg.) (folosit ca intensificator) în mod nep lăcut, agasant de; it's ~ cold outside e al naibii de frig afară. fright [frait] I. s. 1. spaimă, teamă, groază; to have / to get a ~ a se speria, a trage o spaimă; to give smb. a ~ a speria pe cineva, a trage cuiva o spaimă; to put smb. in a ~ a băga pe c ineva în sperieţi; to take ~ a) a se speria, a trage o spaimă; b) (despre cai) a se sp eria; a lua vânt, a se ambala; in a ~cuprins de spaimă, îngrozit, înspăimântat. 2. (fig.) s erietoare, monstru, ciumă, moarte, drac; caricatură (de om); she looked a perfect ~



 parcă era moartea în vacanţă. II. vb. tr. (rar, poetic) v. f r i g h t e n (1). frighten ffraitn] vb. tr. 1. a speria, a înspăimânta, a înfricoşa, a îngrozi, a înfiora; to ~ smb. death a speria de moarte pe cineva; to ~ smb. out of his wits / senses a face pe cineva să-şi piardă minţile de frică; (fam.) to ~the French a speria şi pe dracu; a vârî s în toţi dracii. 2. to ~ away a speria, a alunga, a (iz)goni; to ~ smb. into doing s mth. a determina pe cineva să facă ceva de derivă; to ~ out v.to ~ a w a y ; to ~ smb. out of a abate pe cineva (speriindu-1) de la, a speria pe cineva făcându-1 să nu; to ~ smb. out of drinking todTnuch a determina pe cineva să se lase de băutură (speriindu -1 cu consecinţele). frightened [Traitnd] adj. speriat, înfricoşat, înspăimântat, înfiorat, ozit; to be ~ at I of a fi înfricoşat de. frightened water [~ .wo:tor] s. (mar. sl.) ceai saw cafea slabă. frightful [fraitfwl] adj. 1. groaznic, îngrozitor, înfiorător, înspă mântător, înfricoşător; grozav, teribil, nemaipomenit, nemaivăzut, nemaiauzit; (fig.) he ha a ~amount of work are enorm de lucru. 2. (fam.) grozav de urât, hidos, slut.



frightfully adv. 1. [Traitfuli] groaznic etc. (v. f r i g h t f u 11). 2. [frait fli] (fam.) grozav de, teribil de. frightfulness [Traitfulnis] s. grozăvie, atroci tate. frigid ['frid3id] adj. 1. rece, friguros; îngheţat, glacial; amorţit, înţepenit. 2. (fig.) rece, glacial; indiferent, nepăsător; nesimţitor; lânced, fără vlagă, apatic; (despr tmosferă) rece, încordat. 3. (med.) frigid. frigidity [frfctyditi] s. 1. frig, ger. 2. (fig.) răceală, rezervă, indiferenţă. 3. (med.) frigiditate. frigidness ['frid3idnis] s . v. f r i g id ity (1,2). frigid zone ['frid3id zoun] s. (geogr.) zonă rece / gla cială. frigiferous [fri^ifaras] ady. (rar, despre vânt) rece, aducător de frig. frigor ific(al) [ifrig9'rifik(al)] adj. frigorific; frigorifer; frigorigen. frill [fril ] I. s. 1. volan, falbala; horbotă (de gat); manşetă, vapelă. 2.pl. podoabe inutile, dic hisuri, zorzoane. 3. (mai ales pl.) aere, ifose; to put on too many ~s; to have an awful lot of ~ on; to get one's ~ out a ş i da aere, a se grozăvi; (fig. sl.) to take the ~s out of smb. a tăia pasul cuiva. 4. (aiuit.) mezenter, bezer. 5. cravată de porumbel. II. vb. A. tr. 1. a gofra, a încreţi. 2. a împodobi cu horbotă etc. (v. ~ 1 ,1). B. i/ttr. a tremura de frigfrillies [Triliz] s. pl. (fam.) 1. fustă eu volane . 2. lenjerie de damă eu volănaşe. frilly ['frill] adj. 1. încreţit. 2. (despre o rochie e tc.) cu volănaşe. fringe [frind3] I. s. 1. franj, ciucure, canaf, ceapraz. 2. margin e, bordură, chenar, tiv. 3. margine, lizieră, graniţă, hotar; on the ~ of the forest la marginea pădurii. 4. (bot.) filament (alplantelor). II. vb. tr. 1. a împodobi cu ciu curi. 2. a pune o bordură (cu dat.), a tivi. 3. a mărgini, a înconjura. fringy ['frirj d3i] adj. cu franjuri, cu ciucuri. frint [frint] s. (sl.) cămătar. frippery [Tripsri ] I. s. 1. găteli inutile, dichisuri, zorzoane. 2. fleacuri, nimicuri. 3. (înv.) vec hituri, boarfe, lucruri fără valoare. II. adj. de nimic, fără valoare. Frisco [Triskou] s. (fam.)prese, de la S a n F r a n c i s c o . friseur [fri'za:] s. (fr.) frize r. Frisian ['frizisn, -3ian,-3an] adj., s.v. F r i e s i a n . frisk [frisk] I. vb. A. intr. a nu avea astâmpăr; a sări, a ţopăi, a zburda, a se zbânţui, a se zbengui. B. 1. (despre câini) a da din (coadă). 2. (sl.) a percheziţiona. II. s. săritură, salt; (înv. to dance the Paddington ~ a fi spânzurat. frisker ['frisks'] s. 1. neastâmpărat, nebu natic. 2. (sl.) dansator. friskily [Triskili] adv. fără astâmpăr, nebunatic. friskiness [Triskinis] s. vioiciune, zburdălnicie. frisky [friski] adj. vioi, zburdalnic, neb unatic, neastâmpărat; jucăuş; (despre cai) aprig, sireap. frit [frit] (tehn.) I. s. masă s ticloasă topită; ~for enamel manufacture calcină. II. vb. tr. 1. a topi (masa sticloasă pentru facerea sticlei). 2. (tehn.) a aglutina, a sinteriza. frith [friu] s. v. f i r t h . fritillary [fri'tilari] s. (bot.) orice plantă din genul Fritillaria, mai ales lalea-pcstriţă (Fritillaria imperialis). fritter1 ['frhV] s. 1. clătită (mai al es cu mere). 2. bucată de came friptă. 3. bucată mică, bucăţică; to cut into ~s a tăia în b toca (carnea, peştele etc.). fritter2 vb. tr. 1. a tăia mărunt, a toca (carnea). 2. (s i to ~ away) (fam.) a risipi, a irosi (banii, sforţările, timpul). fritting ['fritir j] s. (tehn.) sinterizare. Friulian [fri'udjsn, -isn] s. (lingv.) dialectul friu lan, friulană. frivol ['frivsl] (fam.) vb. A. intr. a fi frivol. B. tr. to ~ away a risipi, a irosi (banii, sforţările, timpul). frivolity [firi'voliti] s. frivolitat e, uşurinţă de caracter. frivoller ['frivola'] s. (fam.) persoană frivolă; fluşturatic. fri olous [Trivatas] adj. 1. (despre lucruri) neînsemnat, fără valoare, de nimic. 2. (desp re persoane) uşuratic, frivol, flu(ş)turatic, nestatornic. 3. (jur., despre acuzaţii) neîntemeiat; (despre probe) insuficient. frivolously [-li] aaV. frivol. frivolousn ess [-nis] s.v. f r i v o l i t y . frivvle [Trivl] vb. tr. si intr. v. f r i v



 o 1. frizz1 [friz] vb. intr. a sfârâi (pe plita etc.). friz(z) 2 1. vb. A. tr. a fre za, a bucla, a ondula, a încreţi, a încâTlionţa (părul). B. intr. a se încreţi, a se încârl s. cârlionţ, buclă; păr ondulat. frizziness [Trizinis] s. ondulare, încreţire (a părului). zzle1 ['frizlj vb. A. intr. 1. a se prăji sfârâind. 2. (fig.) a suferi de căldură, a se pâr oli. B. tr. a prăji (făcând să sfârâie). frizzle2 I. vb. v. f r i z (z)2 (I). II s. frezare încreţire, ondulare (a părului). frizzly[-li] adj. frezat, ondulat, încreţit; creţ, cârlio buclat. frizzy [Trizi] adv. v. f r i z z l y . frizzy-head [~ hed] s. persoană cu părul creţ. fro [frou] adv. încoace, înapoi; to and ~ încoace şi încolo, în sus şi în jos. ok] s. 1. rasă (de călugăr). 2. (fig.) funcţie bisericească. 3. rochie. 4. bluză (de ţăran, uncitor); (mii.) tunică. 5. (mil. sl.) the ~s a) politicienii; b) civilii din admi nistraţie. frock coat [~ 'kout,'--] s. redingotă, gheroc; clerical ~ sutană. froe [fro u] s. (amer.) cuţit pentru despicat (doage etc.). frog [frog] I. s. 1. (zool.) bro ască (Rana); edible ~ broască-de-baltă (Rana esculenta); green / tree ~ buratec, brotăce l (Hyla arborea). 2. furcuţă (la cal). 3. (mil.) port-baionetă. 4. (ferov.) inimă de sch imbător de cale; macaz de dreapta; double ~ inimă dublă. 5. (muz.) capră (la arcuş). 6. br andenburg (ornament la tunicile militare); găitan; ~s and loops



 frog belt 390



brandenburguri. 7. (agr.) sabotul bârsei (la plug). 8. (sl.) poliţist. 9. (amer. pei or.) francez. a se opune (cuiva); a rezista (cuiva), a ţine piept (cuiva); to ~ on / towards a) v. ~ (II, A, 1); 10. (telin.) opritor / limitator reglabil. II. vb . A. intr. a prinde broaşte. B. tr. a broda (o Iminăb) (mil.) a face faţă (cu dat.), a ţin e piept (cu dat.). ele.) cu găitane. frontage [TrAntid3] s. 1. (constr.) faţadă; premi ses with ~s on two streets locuinţă cu faţa la două străzi. 2. teren mărginit de o stradă s un râu. 3. (mii.) întindere / lărgime frog belt ['frog belt] s. v. f r o g (1,3). a fr ontului. 4. vedere, perspectivă. frog bit [~ bit] s. (bot.) iarba-broaştelor (Hydroc aris morsus ranae). frontal [TrAntl] I. adj. 1. (anat.) frontal. 2. (mil.) front al. 3. (tehn., despre o secţiune, frog eater [~ ii:tor] s. 1. mâncător de broaşte, brosc ar. 2. frog ~ (vulg.) franţuz. frogfish [~fi/] s. (iht.) nume generic dat uiwr peşti hidosi; guvidia (Gobius), tăietură etc.) transversal; frontal, de front. II. s. 1. (constr.) faţadă, fronton. 2. curea de diavolul-mărilor (Lophius piscatorius), peştele-c ocoş (Raja clavata), torpila (Torpedo pe fruntea calului. 3. (bis.) antirnis. marm orată) etc. frontal attak [~ a'tarfc] s. (mii.) atac frontal. frontal bone [~ 'bou n] s. (anat.) os frontal. frog grass [~ gra:s] s. (bot.) brâncă, iarbă-sărată (Salicornia herbacea). frontal line [~ 'lain] s. (tehn.) dreaptă de front. froggy I'frogi] adj . 1. de broască. 2. cu broaşte. 3. rece ca broasca. 4. (amer., despre frontal surfac e [~ 'sa:fkis] s. (tehn.) suprafaţă frontală. voce) răguşit. front bench ['frAnt bent/] s. banca ministerială (în parlament). frog-in-the-throat l'froginOa'erout] s. (sl.) răguşe ală cu tuse. front-bencher [~.bent/or] s. membru al Camerei Comunelor, care face p arte din guvern Froglander ['frog.lamdo'] s. (glumeţ) olandez. sau din comitetul d e conducere al opoziţiei. frog-like [froglaik] nay. broştesc, de broască. front box [~ boks] s. (teatru) lojă de mijloc. frogling [Troglirj] s. (rar) broscuţă. front door [ ~ do:r, -doar] s. uşă din faţă, intrare principală. frogman ['frogman],pl. frogmen [-mon] s. om-broască, scafandru cu dispozitiv pentru frontier ['frAntio', Tron-, amer. fr An'tia] s. 1. graniţă, frontieră, hotar. 2. (ist. S.U.A.) înotat, înotător subacvatic. fron ieră mobilă a primelor colonii. 3. (înv.) fort, fortificaţie, redută (de graniţa). 4. (amer ) frog-march [~ma:t/] vb. tr. a târî de mâini şi de picioare. linie de demarcaţie între reg unile cultivate şi cele încă virgine. 5. atr. de graniţă, limitrof. frog point [~ point] s . (ferov.) vârful inimii (unui schimbător de cale). frontier town [~ tăun] s. oraş de fr ontieră / graniţă.. frogskin [~skin] s. (amer. sl.) hârtie de un dolar. frontispiece [Tr Antispiis, Tron-] s. 1. (arhit., poligr.) frontispiciu. 2. (sl. glumeţ) figură, frog skins [~ skinz] s. pl. (amer., fam.) bilete de bancă, hârtii de bancă. mutră, moacă. frogs wine [~swain] s. (sl.) gin. frontlet [TrAntlit] s. 1. diademă. 2. (bis.) fruntar ( legătură de pânză purtată de călugăriţe frolic [Trolik] I. vb. intr. a se juca, a zburda, a bengui. II. s. petrecere, veselie; pe frunte). 3. (bis.) corn, filacer (la evrei ). 4. fruntar, cureaua de pe fruntea calului. 5. pată ştrengărie, ghiduşie. III. adj. (p oetic) v. f r o l i c s o m e . (pe fruntea unui animal). frolicsome [-sam] adj. vesel, jucăuş, şăgalnic, şugubăţ; the ~ wind vântul jucăuş. from [from./orwfl tare.- fram, labe} prep. indicând 1. (mişcarea, deplasarea, front line ['frAnt lain] s.(mil.) fro nt, linia frontului. abaterea, spaţiul străbătut) de la, de, din; to come ~ home a ven i de acasă; to come ~ front-man [~mxn],pl. front-men [-man, ~men] s. 1. om de paie . 2. (amer.) persoană school a veni de la şcoală; to come ~ the country a veni de la ţară; to go ~ London to care acţionează ca agent de legătură pentru elementele certate cu soc ietatea. 3. conducător Paris a merge de la Londra la Paris; ~ above de sus, de dea supra; ~ afar de departe; sau reprezentant al unei organizaţii. 4. (7V) prezentato r. din depărtare; ~amidst din mijloc; din mijlocul (cu gen.); ~among din, dintre, din mijlocul front matter [~ marts'] s. (poligr.) materialele care preced textul propriu-zis (al unei (c« gen.) ~ behind din spate, din urmă, de dinapoi, dindărăt; ~ be low / beneath de jos, cărţi). de dedesubt; ~ between din, dintre, din mijlocul (cu g en.); ~ beyond de dincolo; de dincolo frontogenesis [tfrAnt'd3enisis] s. (meteor .) frontogeneză. de; ~ far de departe, din depărtare; ~ on high de sus, de la înălţime; (f ig.) din înălţimi, frontolysis s. (frAn'tolisis] (meteor.) frontoliză. din cer, din înaltu l cerului; ~ under de sub; de dedesubt; ~ within (de) dinăuntru; ~ without front p age [~ peid3] s. pagină de titlu. (de) dinafară; where is he coming ~? de unde vine?



 2. (depărtarea, distanta, spaţiul front pager [~ .peid30r] s. (amer.) (muncitor) fr untaş. nestrăbătut) de; the town is five miles ~the sea oraşul e la cinci mile (distanţă) d mare; front ranker [~ rramkar] s. (amer.) ştire care se publică pe prima pagină (a zi arelor), Liverpool is 200 miles ~ London Liverpool e la 200 mile de Londra; we a re two hours' ştire senzaţională, bomba zilei. journey ~ there suntem la (o depărtare de ) două ceasuri de acolo; we are 50 km ~ the front screen ['frAnt 'skri:n] s. (auto ) parbriz. town suntem la 50 km (cale) de oraş. 3. (timpul sau spaţiul străbătut) de, de la, de pe, front tooth [~ tu:0], pl. front teeth [~ ti:9] s. dinte din faţă. din; ~ morning till night de dimineaţă până seara; ~ time to time din când în când, din front vow [~ 'vaual] s. (fon.) vocală anterioară. timp în timp; când şi când, câteodată, uneori; ~ da day de pe o zi pe alta; ~ first frontward ['frAntwo;d] I. adj. cu ieşire prin faţadă. II. adv.y. f r o n t w a r d s . to last de la început până la sfârşit, de la A la Z, de l a alfa la omega; ~ head to foot; frontwards [frAntwo:dz] aaV. cu faţa înainte. ~ top to bottom / toe din cap până în picioare, din creştet până-n tălpi, de sus până jos. frore , froor] adj. (poetic) îngheţat. 4. (izvorul, sursa, cauza) din, după, de; I know it ~ the papers o ştiu din ziare; to paint frosh [fro/] s. (amer. univ.) student în prim ul an; boboc; membru al unei echipe sportive ~ nature a picta după natură; to speak ~ memory a vorbi din memorie; to act ~ good a studenţilor din primul an. motives a acţiona din motive suficiente; to judge ~ appearances judecând după aparenţe; frosh tea m [~ ti:m] s. (amer. univ.) echipă sportivă a studenţilor din primul an. ~ my own expe rience din propria mea experienţă; absence ~ illness absenţă din cauză frost [fro(:)st] I. s. 1.ger; îngheţ; frig; black~ger uscat;glazed~polei; hard/sharp de boală; to suffer ~ the heat a silferi de căldură; he died ~ scarlet fever a murit de / bitting ~ ger a spru, ger de crapă pietrele; white / hoar ~ brumă, promoroacă, chiciură. scarlatina; ~ h atred din ură. 5. (punctul de plecare, originea) din, de, de la; ~ a child ~ 2. (f ig.) răceală, severitate, asprime. 3. (fig.) cărunţeală, cărunteţe, bătrâneţe. 4. (teatru) din copilărie; ~ that period de atunci, din perioada aceea, din acel timp; ~ fias co, eşec, cădere; atmosferă glacială (în sală, prevestind insuccesul unei piese). 5. (ila.) this day forth; ~ now on de acum încolo, de azi înainte; ~of old din vechime (din vr emuri) gad (Gadus). 6. (sl.) lipsă de lucru; trândăvie; to have a ~ a nu face nimic, a sta cu mâinile de demult; ~ before the war de dinainte de război. 6. (restricţia, lim itarea etc, după în sân. II. vb. A. tr. 1. a face să îngheţe / să degere (plantele). 2. a a eri cu polei. câteva verbe si adjective) de; to prevent ~ doing something a împiedic a de a (se) face 3. a glasa, a face o glazură la (torturi); a presăra cu zahăr pudră, a pudra cu zahăr (prăjituri ceva; to defend / to protect ~ a feri de; safe / secure ~ ferit de. 7. (diferite alte sensuri) de casă); a zaharisi (castane, fructe etc.); a acoperi cu un strat de gelatină. 4. (tehn.) ~ what I see după câte văd; there is dange r ~ ignorance neştiinţa este periculoasă; a damaschina, a încrusta cu aur sau argint (fi erul, oţelul); a bruma, a acoperi (metale) to come ~ a friend a veni din partea un ui prieten; take ten ~ fifteen scade zece din cu un strat mat. 5. a pune crampoa ne sau zburători la (potcoavele cailor, ca să nu alunece cincisprezece; to tell (the ) real silk ~ its imitation a deosebi mătasea adevărată de imitaţie; pe gheaţă). B. intr. a gheţa; to ~ over (despre un geam etc.) a se acoperi cu gheaţă. ~ six to nine între şase şi ouă, de la şase la nouă; ~ over the sea de peste mare; ~ end frost bite [~ bait] s. 1. (mea1.) degerătură. 2. (bot.) arsură provocată de ger (la fructe, to end peste tot, pre tutindeni, de la un capăt la celălalt; ~ outside pe dinafară, la exterior. frunze, pom i etc.). frost-bitten [~ibitn] adj. 1. (despre membre, plante etc.) îngheţat, degera t; a ~ limb frond [fro;nd] s. (bot.) foaie, frunză (de ferigă sau de palmier): un me mbru degerat. 2. (j7g.) impasibil; nepăsător; rece. Fronde [fro:ijd; frod] s. (jr., ist.) frondă. frost-bound [~ baund] aaj. 1. prins de gheţuri. 2. (/?g.) rece, glacia l; indiferent. frondescence [fron'despns] s. (bot.) frondescenţă, acoperire cu frunz e. frost-cleft [~ kleft] (silv.) I. s. crăpătură (la arbori) provocată de ger, gelivură. I I. adj. frondescent [froridesant] adj. (bot.) frondescent, care se acoperă cu frun ze. front [frAnt] I. s. 1. (înv.) frunte. 2. (rar, poetic) faţă, chip. 3. (fig.) îndrăznea lă, cutezanţă; (despre arbori) îngheţat, degerat. obrăznicie, impertinenţă, insolenţă; to s d ~; to show a ~ of brass; to have frost deftness [~ ikleftnis] s. (silv.) geliv itate. the ~ a avea îndrăzneala / neruşinarea (sa). 4. faţadă, partea din faţă (a unei clăd frost-crack [~kra;k] s., adj. v. f r o s t - c l e f t . galantar; partea dinai nte (a unei trăsuri, a unui aparat fotografic); pieptar. 5. suprafaţă, frosted [TroQst idJ aay. 1. îngheţat; degerat. 2. acoperit de brumă. 3. (despre torturi) întindere; a ~



 of thousand miles o întindere de o mie de mile. 6. (/nil.) front; to change glasat ; (despre castane, fructe) zaharisit; (despre prăjituri) pudrat cu zahăr. 4. (despre ~ a întoarce frontul; eyes ~! atenţie!; to be at the ~ a fi pe front. 7. (mil.) cap de pod. fier, oţel) damaschinat; (despre metale, sticlă ele.) mat, brumat. 8. (fig. ) frunte, vârf; loc de frunte; to corne to the ~ a se situa în frunte; in ~ of în faţa f rosted silver [~ 'silva'] s. argint mat. (cu gen.), înaintea (cu gen.). 9. plastro n (scrobit). 10. bor (la pălăriile de damă). 11. cameră frost flowers ['fro(:)st iflauoz ] s. pl. flori de gheaţă (pe geam). din faţă. 12. (la mare) promenada de pe faleză. 13. at r. (cel) dinainte, (cel) din faţă. frost-hardy [~iha:di] aaj'. (despre plante) rezis tent la ger. ■ " full ~ faţă; side ~ profil; to show smb. a full ~ a se arăta cuiva din faţă, a prezenta O frost heave ['frost hi:v] s. (geol.) elevaţie periglaciară. faţa cuiva; (rar) ~ to ~ faţă-n faţă; (rar) to take by the ~ a prinde din zbor. II. vb. A. tr. fros t hole [~ houl] s. (silv.) crăpătură cauzată de ger (la copaci). frostily [Trostili] adv . (fig.) glacial, cu răceală. 1. a da înspre, a avea vedere(a) spre; the house ~s the sea casa are vedere spre mare. frostiness ['frostinis] s. răceală, indiferenţă. 2. a înfru nta, a combate. 3. a pune faţă în faţă, a opune (doi adversari). 4. (/nil.) a ataca frosti ng [Tro(:)stirj] s. 1. îngheţ, îngheţare. 2. (gastr.) glazură, cremă. 3. sticlă jivrată de . 5. a da o (nouă) faţadă (unei case); house ~ed with stone casă cu faţada de piatră. 6. (f n.) a palataliza (o consoană). 7. to ~smb. with a confrunta pe cineva cu. (folosită pentru obiecte decorative). 4. (tehn.) jivraj. B. intr. to ~ to a) a sta în faţa (cu iva); b) a sta împotriva (cuiva), a se împotrivi (cuiva), frost riving ['frost raivi q] s. (geol.) gelifracţie.



 391 fuel



frost shake [frorst Jeik] s. (silv.) gelivură. frost-shoe [~/u:] I. vb. tr. a potc ovi cu colţi (pentru gheaţă). II. s. crampon, colţ (de potcoavă). frost work [~ wa:k] s. 1 . brumă, chiciură (pe copaci). 2. flori de gheaţă (pe geam). frosty [Tn>sti] adj. 1. rec e (ca gheaţa); friguros, geros; îngheţat, glacial (şifig.), plictisit; ~ weather ger, vr eme geroasă. 2. acoperit cu brumă; ~ trees copaci acoperiţi de brumă. 3. (despre păr) cărun . 4. ciupit (de vărsat); ~ face faţă ciupită de vărsat. frosty-faced [~feist] adj. cu faţa iupită de vărsat. froth [fro(:)G] I. ş. 1. spumă (la lichide); guler (la bere). 2. (jig. ) vorbe deşarte; vorbe aruncate în vânt; palavre. 3. (fig.) lucruri sau oameni fără valoar e; caracudă, pleavă, plevuşcă. II. vb. A. Uiîr. 1. (şi to ~up) a spumega, a face spumă. 2. g.) a clocoti, a fierbe, a spumega, a face spume (de furie). 3. a înşira vorbe goale . B. tr. (fig.) a exaspera, a face (pe cineva) să turbeze; a scoate (pe cineva) di n răbdări. frothed beer [fn>(:)6t rbi3r] s. bere cu guler. frother l'fro(:)'63r] ş. (t e/m.) agent spumant, substanţă spumoasă. frothy [Tn>(:)0i] adj. 1. (despre lichide) sp umos, care face spumă. 2. (despre cai) înspumat, plin de spumă. 3. (fig., despre vorbe ) gol, lipsit de sens, Iară noimă; (despre persoane) gol, uşuratic. frou-frou [fru: fr u:] s. (jr.) foşnet, fâsâit. frounce [frauns] vb. A. tr. 1. a friza, a bucla, a ondula , a încreţi, a încârlionţa (părul). 2. a face c.ute / pli(se)uri la (o rochie). B. intr. (î ) a se întrista, a se posomori. frow [frâu] s. o l a n d e z ă . froward [Trouad, 'fro uwad] adj. (înv.) 1. cu nazuri, năzuros, cu toane, capricios. 2. încăpăţânat, îndărătnic, n , nesupus, nesubordonat. 3. prost dispus, îmbufnat, ursuz, posac. frown [fraun] I. vb. A. intr. 1. a se încrunta, a(-şi) încreţi fruntea, a încrunta din sprâncene; a se poso ori. 2. (at, on, upon) a privi cu ochi răi / dezaprobatori (la). B. tr. 1. a respi nge / a îndepărta cu privirea (pe cineva). 2. to ~ back a îndepărta (pe cineva) cu privi rea; (fig.) to ~down a băga (pe cineva) în pământ cu privirea, a face (pe cineva) să intre în pământ (de frică); to ~ into a stăpâni (pe cineva) cu privirea; to ~ out a alunga cu pr virea. II. s. 1. încreţire a frunţii, încruntare a sprâncenelor. 2. privire aspră / severă oasă, încruntătură. 3. privire tristă / posomorâtă. 4. expresie contrariată / dezaprobatoar feţei). 5. (lit.) the ~s of fortune străşnicia sorţii. frowst1 [fraust] s. (fam.) aer înch is / greu (în cameră). frowst2 vb. intr. (fam.) 1. a şedea trântit. 2. a tăia frunze la câi i, a nu face nimic. frowsy, frowzy [Trauzi] adj. 1. (despre aer, atmosferă), închis, îmbâcsit, mirosind a mucegai, mucegăit, muced, rânced. 2. (despre îmbrăcăminte) murdar, so , slinos, jegos. 3. (despre păr) murdar, nespălat, neglijent; nepieptănat, dezordonat. froze [frouz] past de la f r e e z e . frozen ['frouzn] I. part. trec. de la f r e e z e. II. adj. 1. (despre membre) îngheţat, degerat, înţepenit, amorţit; — over / up î eţat tun / până la oase. 2. rece (ea gheaţa), înghjeţat. 3. (fig., despre persoane) rece, g acial; indiferent, nepăsător; reţinut, rezervat. frozen-fruit juice [~'fru:t -d3u:s] s . (amer.) suc de fructe congelat. frozen zone [~ zoun] s. (geogr.) zonă rece / gla cială. fructiferous [frAk'tiforas] adj. fructifer. fructification [tfrAktifi'kei/a n] s. (bot.) 1. fructificare, rodire (formarea fructului). 2. organe de reproduc ere (la criptogame). 3. fecundare, fecundaţie. fructify [TrAktifai] vb. A. tr. 1. (bot.) a fertiliza, a face să rodească, a rodnici, a fecunda. 2. (corn.) a fructific a, a da sau a aduce beneficii (cuiva) B. intr. (bot.) a rodi, a da roade. fructo se [TrAktous, -touz] s. (chim.) fructoză, Icvuloză. fructuous [TrAktjuas] adj. fruct uos, productiv. frugal [Truigal] adj. 1. cumpătat, moderat; modest, simplu, discre t, frugal, sobru, cconomic(os); ~ supper cină frugală / modestă / sărăcăcioasă. 2. econom, gător; chibzuit, calculat. frugality [fru(:)'gsliti] s. 1. cumpătat, moderaţie, modest ie. 2. economie; chibzuinţă; sobrietate. frugally [Tru:g3li] adv. frugal; sobru. fru givorous [fru:'d3ivsr3s] adj. care se hrăneşte cu fructe. fruit [fru:t] I. s. 1. fru ct, rod; (colectiv) fructe, poame; (bot.) fruct, sămânţă; kernel ~ poamă (măr, pară); stone drupă (cireaşă, prună); pi. dried ~ fructe uscate; early / first ~s a) trufandale; b) (f ig.) primele roade, primele rezultate; native ~ fruct indigen; stewed ~ a) pi. f ructe în compot; b) compot; small ~ boabe (de fructe); to grow ~ a creşte plante fru ctifere. 2. copil, plod; (fig.) fruct (al unei dragoste). 3. (mai ales pi.) rezu ltate, urmări, consecinţe; câştiguri; foloase, profituri; to bear ~ a) a da rod, a rodi; b) (mai ales fig.) a da roade, a da rezultate; to drive ~ from a trage foloase de pe urma (cu gen.); to reap the~s of aculcge roadele (cu gen.); to yield ~ a a



 duce roade /câştiguri. 4. (rar) desert. II. vb. A. tr. a face să rodească. B. intr. a ro di, a face fructe. fruitage [-id3] s. 1. fructe, recoltă de fructe. 2. (poetic) ro ade, fructe. fruitarian [fkrui'tearian] s. persoană care se hrăneşte numai cu fructe. fruit basket ['fruit iba:skit] s. coş de fructe. fruit-bearing [~tbe3rirj] adj. fr uctifer, care produce fructe. fruit car [~ ka: r ] s. (amer.ferov.) vagon de mar fă pentru transportul fructelor. fruit drink [~ drink] s. băutură din fructe. fruited [Tru:tid] adj. v. f r u i t - b e a r i n g . fruiter [Tru:t3r] s. 1. pom fructi fer. 2. (mar.) vas (de transport) cu încărcătură de fructe. 3. pomicultor. fruiterer ['f ru:t3rer3 s. vânzător de fructe, fructar. fruit farming [fru:t foimin] s. (agr.) pom icultură.



fruitful ['fruitful] adj. 1. fertil, fecund, rodnic, roditor; fructuos, producti v; (of) abundent, mănos, bogat (în). 2. profitabil, avantajos, lucrativ; folositor, de folos. 3. (înv.) darnic, generos. fruit garden ['fruit ga:dn] s. (agr.) livadă. f ruit gardener [~ -ga:dnar] s. pomicultor. fruit-grower [Tru:tigrOM3r] s. pomicul tor. fruit-growing ['fru:tigrouirj] s. pomicultură. fruition [fruO'i/^n] s. 1. fol osinţă şi uzufruct al unei proprietăţi. 2. îndeplinire, înfăptuire, realizare (a dorinţelor nţelor etc.); bucurie (de pe urma a ceva). fruit jam ['fru:t ds&m] s. gem de fruct e. fruit juice [~ d3u:s[ s. suc de fructe. fruitless [Truitlis] adj. 1. fără rod, li psit de fructe; neroditor, neproductiv, sterp. 2. (fig.) neroditor, sterp, steri l, fără rezultat; zadarnic, van, deşert, nefolositor, inutil. fruit-salad [Tru:t -saîlsd ] s. salată de fructe. fruit-salad circuit [—'ss:kit] s. (amer.) reţeaua de localuri d e lux. fruit show [~ jou] s. expoziţie de fructe. fruit soda [~ isouda] s. băutură gaz oasă (sifon sau apă minerală) cu suc de fructe, suc de fructe acidulat. fruit spur [~ sp3:r] s. smieca, nuieluşă. fruit squash [~ iskwo/] s. suc de fructe acidulat. fruit sugar [Tru:t -/ugar] ş. (chim.) fructoză. fruit tart [~ ta:t] s. tartă cu fructe. fru it tree [~ tri:] s. pom fructifer. fruity [Tru:ti] adj. 1. de fructe, ca un fruc t. 2. (despre vin) păstrând aroma strugurilor. 3. (ftg.) foarte interesant, nostim. ~ voice voce melodioasă. frumenty [Trumianti] s. păsat cu lapte şi stafide. frump [frA mp] s. (fam.) 1. femeie îmbrăcată demodat şi fistichiu; (peior.) old ~ baborniţă, babă-hârc loanţă. 2. femeie gâlcevitoare / cârcotaşă. frumpish [TrAmpi/] adj. 1. (despre îmbrăcăminte demodat, învechit; trăsnit, fistichiu. 2. certăreţ, arţăgos, gâlcevitor. frumpishly [-li] . (îmbrăcat) fără gust. frusta [TrAsta] s. pi. de la f r u s t u m. frustrate [frAs'trci t,'--] vb. tr. 1. a zădărnici (planurile), a încurca (socotelile), a încâlci (iţele); a dej ca (planurile, socotelile cuiva). 2. a frustra; a înşela; a amăgi (pe cineva). 3. (jur .) a anula, a declara nul şi fără valoare. 4. (înv.) a neutraliza (efectul unei otrăvi). f rustrated [frAs'treitid,'—] adj. dezamăgit. frustration [frAs'treijbn] s. 1. zădărnicire (a planurilor, socotelilor etc.): (fig.) prăbuşire, năruire, dărâmare, spulberare (a plan urilor, speranţelor etc.) 2. (fig.) piedică, obstacol, şicană. 3. inutilitate, superflui tate. 4. (jur.) nulitate. frustum [TrAStramLpl. frusta [TrAste] sau frustums [-t smz] s. (lat.) 1. bucată, rămăşiţă, rest. 2. (/nat.) trunchi (de con etc.); conoidal ~; ~ o a cone con trunchiat, trunchi de con; ~ of a pyramid trunchi de piramidă, piramidă trunchiată. frutescent [fru:'tes3nt] adj. (bat.) frutescent, arbustiv, de formă arbu stivă. frutex ['fruiteks] ş. (bot.) arbust; subarbust. fry1 [frai] I. s. l.pl. (înv.) posteritate, urmaşi, generaţii viitoare, viitorime. 2. (mai ales despre somon şi păstrăv) plevuşcă, peşte mic; to stock with ~ a prăsi (un eleşteu) cu plevuşcă. 3. pl. (peior.) flea i, nimicuri, mofturi. <* small ~ (peior. glumeţ) a) ţânci, puştime; b) (fig.) plevuşcă. II. vb. tr. (amer.) a electrocuta, a executa (un condamnat) prin electrocutare, a ex ecuta prin punerea pe scaunul electric. fry2 I. vb. A. tr. a se prăji, a se frige (în tigaie i cratiţă); fried eggs ochiuri la capac; fried potatoes cartofi prăjiţi; I have other fish to ~am altceva (mai important) de făcut, am altă treabă. B. intr. a se prăji , a se frige. II. s. 1. carne friptă; friptură. 2. măruntaie (de miel, de porc). fryer ['fraia1"] s. 1. vânzător de mâncăruri prăjite în unt etc. 2. tigaie / cratiţă pentru prăj ing pan [fraiirj psn] s. tigaie; (jig.) to fall / to jump out of the ~ into the fire a cădea din lac în puţ, a nimeri din Scilla în Caribda. fubsy [TAbzi] adj. 1. durdu liu, grăsuliu, grăsun, plinuţ. 2. scund, bondoc, îndesat. fuchsia ['fju:/9, amer. şi -/ia] s. (bot.) cerceluş (Fuchsia sp.). fuchsine [Tu:ksi:n, amer. şi -sin] s. (chim.) fuc sină. fuck [fAk] I. ş. 1. (vulg.) contact sexual, coit; I don't give a flying ~ nu-m i pasă, mi se fâlfâie. II. vb. A. tr. (vulg.) a regula (pe cineva). 2. (fam. argotic) ~ me! fir-ar să fie! fire-aş al naibii! B. intr. a face sex. fucker [TAk3r] s. (vulg



 .) idiot; nemernic. fucking [TAkirj] (vulg.) adj. (expritnă lehamite sau indignare ) who's the ~idiot? cine naiba-i idiotul? fuddle [TAdl] I. vb. A. tr. 1. a îmbăta, a ameţi (cu băuturi alcoolice). 2. a încurca, a zăpăci (ideile cuiva); a năuci. B. intr. a s îmbăta, a se ameţi cu băuturi alcoolice. II. s. 1. îmbătare, grizare, ameţirc (cn băuturi lice). 2. beţie, chef, chiolhan. fuddled [-d] adj. (fam.) 1. beat, ameţit. 2. zăpăcit, c onfuz (în idei). fuddy-duddy ['fAdi-dAdi(:)] s. (fam.) persoană rigidă, cap pătrat, încuia t. fudge [fAd3] I. vb. A. tr. 1. (şi to ~ in) (fig.) a falsifica, a altera, a dena tura. 2. (şi to ~up) (jig.) a inventa, a născoci, a scorni, a plăsmui. 3. a copia (la şc oală). 4. a lucra de mântuială, a cârpaci. B. intr. a exagera, a croi la nimicuri, a spu ne gogoşi. II. s. 1. (fig.) invenţie, născocire, plăsmuire, scornitură. 2. un fel de bombo ană (fondantă) de ciocolată. 3. (în ziare) ultima oră, ultimele ştiri; ştiri senzaţionale. aţiu alb rezervat în pagina unui ziar ştirilor de ultima oră. III. interj, (şi all ~ ) aş! rostii! fleacuri! fuel [lju(:)3l, fjuilj I. s. 1. combustibil; material combusti bil; combustibil lichid (benzină, petrol etc.); (fig.) to add ~ to the flame / fir e a pune paie pe(stc) foc. 2. încălzire, încălzit;



 fuel jet 392



full brother[~ ibrAOOr] s. frate bun. wood for ~lemn de încălzit. II. vb. tr. 1. a a limenta cu combustibil (lichid). 2. (ferov.) full-cream milk [~kri:m 'milk] s. l apte integral / nedegresat. a echipa şi pregăti (locomotiva) pentru cursă. full dinner pail [~ dino 'peil] s. (amer.) farfurie plină (simbolul trade-unionist al fuel je t [~ d3et] s. (tehn.j jiclor, ajutaj. bunăstării muncitorimii). fuel oil [~ oil] s. combustibil lichid; păcură, mazut. full-dress [~'dres] s. ţinută de gală, mare ţinută. . fu fAg] I. s. 1. zăpuşeală, căldură sufocantă, zăduf; aer închis. 2. gunoi, murdărie, full-dre te [~ di'beit] s. dezbatere solemnă. praf gros (mai ales în coifurile camerei). II. vb. intr. 1. a sta în zăpuşeală, a sta în aer full-dressed [Tul'drest] adj. în haine de gal (mil.) în uniformă de gală. închis. 2. a duce o viaţă sedentară; to ~ at home a sta închis full-dressed rehearsal [~ ri'ho:s3l] s. (teatru) repetiţie generală. fugacious [fju( :)'geij3s] adj. 1. trecător, vremelnic, efemer, fugitiv. 2. (bot., despre full emp loyment ['ful imploimont] s. folosirea deplină a mâinii de lucru. frunze) caduc, căzător . 3. (med., despre simptome) fugace. fuller1 [futar] s. 1. călcător, piuar, dârstar. 2 . (metal.) matriţă de întindere. fugacity [fju(:)'gaesiti] s. 1. (fig.) vremelnicie; c aducitate. 2. (fig.) fugacitate. fuller2 (telm.).s. ciocan cu capul rotund. fugg y ['fAgi] adj. 1. (despre căldură) înăbuşitor, sufocant. 2. sedentar. full-eyed [Tul'aid] adj. cu ochii mari. fugitive [Tju(:)d3itiv, -d^M-] I. s. 1. fugar, dezertor; tra nsfug, evadat. 2. refugiat, băjenar, full-faced [~'feist,'—] I. adj. 1. cu faţa rotundă, cu obrajii rotofei. 2. (despreportrete) pribeag. II. adj. 1. trecător, efemer, fu gitiv; ocazional, nedurabil. 2. rătăcitor; pribeag; fugar. "0" (lit.) poezie ocazion ală, poezie simplă şi scurtă (epigramă, madrigal, romanţă, din faţă. II. s. (poîigr., despr re) gras. full-fashioned [-'fanând] adj. elegant, la modă, după ultima modă. lied). full -fed [~'fed] adj. sătul (pe deplin). fugle [fju:gl] vb. A. tr. (rar) a călători, a ghi da, a conduce. B. intr. (fig.) a servi de full-fledged [~'fied3d,'--] adj. 1. (d espre păsări) cu toate penele; (despre artişti etc.) exemplu. fugleman ['fjurglmsen, man], pi. fuglemen [-men, msn] s. 1. (mil.) cap de coloană. calificat, cu toate gr adele. 2. desăvârşit, perfect, dezvoltat; format. full-fortuned [-'foit/andj adj. foar te norocos, părtinit de soartă. 2. (fig.) conducător, călăuză, ghid; purtător de cuvânt; ce e dă tonul altora. full general [~'d3enar3l] s. (amer. mii.) general de armată; coma ndant de armată. fugue [fju:g] s. (muz.) fugă. full-gorged [~ 'go:d3d[ adj. îndopat. f uguist [Tjmgist] s. (muz.) compozitor de fugi. full-grown [~'groun] adj. matur. fulcrum ['fAlkr5m],pl. fulcra [-re] I. s. 1. (/iz., tehn.) punct de sprijin/ sup ort; centru full headlights [~ 'hedlaits] s. pl. (auto) fază lungă. de rotaţie; pivot. 2. (fig.) mijloc de realizare a unui scop; pl. personalităţi; surse. II. adj. fulli ng mill ['fulin mil] s. (text.) piuă cu ciocane. . învârtitor, turnant. III. vb. intr. a pivota. full-length ['ful'lene,'--] I. adj. 1. (despre portrete) în picioare; în mărime naturală. fulfil(l) [fulTil] vb. A. tr. 1. a îndeplini, a împlini, a realiza, a săvâ , a face, a executa. 2. (fig.) a împlini, a îndeplini, a satisface; to ~ a wish a înde plini o dorinţă. 3. a asculta 2. (despre filme) de lung metraj. 3. (despre romane) c omplet, neprescurtat. II. s. portret de («n comandament). 4. a se săvârşi, a se sfârşi; for my days are -led căci vremea în mărime naturală. full-manned [~'ma»id] adj. (mar.) cu echi pajul complet. mea s-a împlinit. B. refl. a-şi găsi vocaţia. full moon ['ful 'mu:n[ s. l ună plină. fulfilment [-mont] s. îndeplinire, împlinire; înfăptuire, realizare; săvârşire, re. full-mouthed [~'mauâd] adj. 1. cu gura plină. 2. în gura mare, tare. 3. (vet.) cu toţi fulgent [rfAld33nt] adj. (poetic) orbitor, scânteietor, sclipitor, (strâ)lucitor, luminos. fulgurate [TAgjuareit] vb. intr. (rar) a (stră)fulgcra, a arunca fulgere , a lumina cu fulgere; dinţii sănătoşi. fullness [Tulnis] s. 1. corpolenţă; (med.) obezitat . 2. abundenţă, prisosinţă; amploare (despre metale) a străluci. (a vocii etc.); with a ~ under the eyes cu ochii umflaţi; cu pungi sub ochi; to write fulgurite [TAlgjurait ] s. (geol.) fulgurit. with great ~ a scrie foarte amănunţit, a scrie pe larg; in th e ~ of time la timpul cuvenit, fuliginous [fju:'lid3inss] adj. funinginos; acope rit de funingine, ca funinginea, afumat. când va veni vremea. -O- ~ deposit s. (me d., de obicei pl.) fulginozităţi. full rehearsal [Tul ri'hsisal] s. (teatru) repetiţie generală. full1 [ful] I. adj. 1. (of) plin (de); întreg, complet, tot(al); ~ audien ce sală plină; ~ house full stop [~ 'stop] s. punct (semn ae punctuaţie). sală (de teatr



 u) plină; ~ moon lună plină; ~ to overflowing plin până la refuz, arhiplin, full timer [~ 'taim3r] s. (înv.) 1. muncitor care lucrează toată ziua; salahor. 2. elev care supraîncărc at; a ~hour o oră întreagă; at ~length a) în toată lungimea; b) în întregime, asistă la toa cţiile. fără prescurtări; on ~ timenprimind plata pe o zi întreagă (de muncă). 2. ~ of abso t / full-tuncd [~'tju:nd] adj. armonios. preocupat de; interesat / îndrăgostit / pas ionat de; he is ~ of his own affairs e preocupat full up [~ Ap] adj. 1. ticsit, plin până la refuz. 2. (fam.) sătul. de treburile lui. 3. abundent, îmbelşugat, mănos; ~ me l mâncare hrănitoare. 4. curat, full-voiced [~'voist] adj. cu voce tare. integral, c omplet; ~ cream milk lapte nesmântânit / integral; ~ milk powder praf de fully [Tuli ] adv. cu totul, în întregime, cu desăvârşire, pe deplin; to cat ~ a mânca până lapte integ praf de lapte cu toate proprietăţile laptelui natural; (mor.) ~cargo încărcătură la saturaţ completă; ~ text text integral. 5. (fam.) sătul, săturat, ghiftuit, îndopat, îmbuibat; to eat fulmar [Tulm9r] s. (omit.) pasăre palmipedă din mările nordice (Fulmarus glaciali s). till one i s ~ a mânca pânăla saturaţie. 6. (fam.) pilit, afumat, beat, băut. 7. (desp re haine) fulminant [TAlminont] adj. fulgerător; (chim., despre un amestec) fulmin ant, larg, mare; ~sleeve mânecă largă. 8. (despre corp, faţă) plin(uţ), grăsuţ, grăsuliu, d ; detonant; (med., despre febră) galopant. rotund, rotunjor, bucălat; ~ lips buze gr oase. 9. (fig., despre persoane) copt, matur, format, fulminate [TAlmineit] I. v b. A. intr. 1. a fulgera, a scânteia, a străluci, a sclipi. 2. a tuna, solid; ~of ag e major. 10. puternic, sonor; ~ voice voce plină. 11. absolut,deplin, nelimitat, a detuna, a bubui. 3. (înv.) a exploda, a face explozie, a sări în aer. 4. (fig.) (agai nst) nemărginit; ~ powers a) puteri depline, b) (jur.) împuternicire, procură; in ~ vi gour în a tuna, a tuna şi fulgera (împotriva cuiva sau a ceva). B. tr. 1. a face să expl odeze, a face deplinătatea puterilor, în floarea vârstei. 12. amănunţit, detaliat, cu de-a mănuntul; in the să sară în aer. 2. (înv.) a arunca (anatema, afurisenia). II. s. (chim.) fulminant; ~of -est detail până la cel mai mic amănunt. 13. (mar.) plin, umflat; ~ sai l cu toate pânzele mercury fulniinat de mercur. * (umflate). - ■ in ~ force a) în plină putere; b) în plină acţiune; in ~ swing / blast în toi; fubninatioh [ifAlmi'nci/an] s. 1 . fulgerare, strălucire, scânteiere. 2. detunătură, bubuitură. in ~ cry în goană (nebună); ~ of play e tare nebunatic; to die ~ of years a muri 3. (înv.) aruncarea anatemei . cu zile; like a ~ soldier ca un soldat adevărat; with the ~ intention cu scopul vădit. II. adv. fulminatory [TAlminotouri, -tarii adj. 1. tunător, bubuitor. 2. (fig .) tunător, răsunător. 1. cu desăvârşire, în întregime, pe deplin, absolut; ~ as much cât s de; (poetic) fulminic [fAl'minik] adj. 1. instabil. 2. exploziv, fulminant. ~ n igh aproape, cât pe-aci. 2. de-a dreptul, direct, în plin; the ball hit him ~ in the nose fulminous ['fXlminss] adj. 1. ca fulgerul; de fulger. 2. fulgerător; a ~ att ack un atac mingea 1-a izbit drept în nas. 3. (mai «fes poetic) foarte tare; ~ well! foarte bine! prea fulgerător. bine! III. s. 1. abundenţă, plenitudine, belşug, prisosinţă, destulare, saturare, saţietate. fulness [Tulnis] s. v. f u l l n e s s . 2. (fig.) plin; măsură întreagă; cel mai înalt stadiu; the ~of the moon luna plină; the moon fulsome [Tulsom] adj. 1. (înv.) îmbelşugat, abundent. 2. (înv.) respingător, dezgustător, is in / a the ~ e lună plină; at ~ a) cu desăvârşire, pe deplin, b) (fig., despre cunoştinţe) scârbo eţos. 3. nesincer; ~ flattery linguşire grosolană. solid, temeinic; in ~cu totul, în între gime; to the ~a) cu totul, pe deplin; în întregime; fulvic acid [TAlvik 'axid] s. (c him.) acid fulvic. b) în cel mai înalt grad; c) până la saturare. IV. vb. A. tr. 1. a cr oi larg (hainele); a încreţi, fulvous [TAIVOSJ aay. galben-roşiatic, roşcat. a plisa (o rochie). 2. a călca (stofe, piei etc.). B. intr. (amer.) a intra în faza de lună plină. fumaceous [fju'meijas] adj. 1. plin de fum; fumegând. 2. care fumează, fumător. 2 full vb. tr. (text.) 1. a scămoşa. 2. a bate (


 ~'blu:md] adj. în plină înflorire (si fig.). patimă; pasiune; to be in a ~ a fi pradă unui acces de mânie; to get in a ~, to put oneself full-blown [~'bIoun,'--] adj. 1. (b ot.) în plină înflorire. 2. (fig.) perfect, desăvârşit; (despre into a ~ a se mânia. 5. înc re, iluzie, ficţiune, himeră, vis; pl. fumuri. II. vb. A. tr. 1. a afuma; a tămâia, 2. a aburi. B. intr. 1. a fumega, a scoate fum. 2. (si to ~ away) a se vârstă etc.) înflor itor, în floare; he is a ~ lawyer e un avocat cu toate diplomele. full-bodied [~'b odid,'—] adj. 1. gras, masiv; înclinat spre obezitate. 2. (despre vin) evapora, a se vaporiza. 3. (fig.) a-şi face sânge rău; I was fuming eram exasperat. tare. fume cupb oard [Tju:m .kAbod] s. (tehn.) hotă. * fumigant [Tjumiigsnt] s. (mijloc) dezinfect ant. full-bottomed pbotamd] adj. cu fundul lat. ■■ ~ wig perucă cii bucle lungi. fumig ate [Tju:migeit] vb. tr. a afuma; a gaza; a parfuma (cu hârtie de afumat), full-br ed ['ful'bred] adj. de rasă pură; pursânge. a dezinfecta; to ~ with sulphur a afuma cu sulf. full-bred horse [~.'hxs] s. cal pursânge.



 393 furnish 1



fumigation [fju:mi'gei/3n] s. afumare, afumat; gazare, dezinfectare; (înv.) tămâiere; (agr., chim., med.) fumigaţie. fumitory ţ'fju;mitouri, -tari] s. (bot.) fumărică, sefter ea (Fumăria). fumivorous [fju:'mivaras] adj. fumivor. fumy [Tju:mi] adj. 1. afumat , înnegrit de fum; plin de fum; care fumegă. 2. care balonează. fun [fAn] I. s. 1. glu mă, şagă. 2. veselie; chef; petrecere; amuzament, haz, distracţie; fine ~ petrecere mare ; (fig.) figure of ~ figură nostimă, număr vesel; he is great ~ e foarte şugubăţ; I did it or / in ~, I did it for the ~ of the thing am făcut-o în glumă; not to see the ~ of a nu vedea latura nostimă (cu gen.), a lua în serios; to make ~ of smb., to poke ~ at smb. a-şi râde de cineva, a lua pe cineva peste picior; there is no ~ in it n-are ni ci un haz; nu-i nimic de râs (în asta); the ~ of the thing is this asta e partea nos timă a chestiunii; t/am.) I promise you lots of ~ vă asigur că vă veţi distra de minune. I I. vb. intr. (mai ales to be ~ning) (fam. rar) a glumi, a şugui. funambulist [fju( :)'na3mbjulist] ş. echilibrist, dansator pe sârmă. fun child ['fAn t/aild] s. (pop.) c opil din flori. function [TAnk/pn] I. s. 1. funcţi(un)e; exerciţiul unei funcţi(un)i; funcţie oficială; post, slujbă, serviciu; pl. obligaţii de serviciu; to discharge one's ~s a-şi îndeplini slujba, a se achita de obligaţiile de serviciu; to enter on one's ~s a intra în funcţie; to perform one's ~ a) a ocupa o funcţie; b) a îndeplini o slujbă; to relinquish / resign one's ~& a-şi da demisia, a demisiona (dintr-o funcţie). 2. cari eră, profesi(un)e, meserie; in his ~ as a magistrate în calitatea sade magistrat. 3. (med.) funcţie, activitate (a unui organ); the ~s of the heart funcţiile inimii. 4. (mat.) funcţie; as a ~ o f în funcţie de. 5. solemnitate, reuniune mondenă, primire, re cepţie; masă marc; (fa/n.) întrunire solemnă; (amer.) înmormântare. II. vb. intr. a funcţio (în diferite sensuri). functional [TAnkJand] adj. funcţional. functionalism [-iz^m] s. funcţionalism. functionalist [-ist] s., adj. functionalist; functionary [TAnk/a nari] I. s. funcţionar, persoană oficială. II. adj. 1. (med.) funcţional. 2. oficial. fu nction gamma [TAnk/sn gama] ş. (maţ.) funcţie euleriană. function word [iwa:d] s. (gram. ) instrument gramatical. functor [rfArjkt3r] s. (mat.) functor. fund [fond] I. s . 1. fond, capacitate. 2. (şipl.) (ec.) capital; fond social; fonduri; capital de exploatare (al unei bănci, societăţi etc.); sinking ~ casă de amortizare (a datoriilor). 3. pl. (şi public ~s veniturile statului; datorie publică; efecte publice; obligaţiun i; rente de stat; to have / to possess property in the ~s a avea bani investiţi în r ente de stat; to invest / to place / to put money in the ~s a investi bani în rent e de stat; the ~s fall fondurile coboară; the ~s rise fondurile urcă. 4. capital, ba ni; to be in ~s a fi în fonduri, a avea bani; to have ~s with a banker a avea depo zit Ia bancă. 5. (fig.) capital, fond, comoară, tezaur (de ştiinţă, cunoştinţe etc.); he ha ~of knowledge are multe cunoştinţe, e foarte învăţat. II. vb. tr. 1. (ec.) a consolida (o rentă de stat). 2. (ec.) a investi (capital) în efecte publice. 3. (ec.) a realiza, a face (fonduri). 4. (jjg.) a aduna, a înmagazina (cunoştinţe). fundament ['fondamant ] s. 1. temelie, fundament (şifig.); fundaţie. 2. şezut, posterior. fundamental [ifond a'mentl] I. adj. fundamental, de bază; radical, esenţial; temeinic. II. s. 1. pl. pr incipii de bază. 2. (muz.) notă fundamentală. fundamental frequency [~'fri:kwansi] s. (fiz-) frecvenţă fundamentală / proprie. fundamentalism [ifonda'mentalism] s. fundamen talism. fundamentalists [.fonda'mental ists] s.pl. (amer.) mormoni habotnici. fu ndus ['fondas] s. (anat.) fund (de cavitate, de uter etc.); ~ of the eye, ~ ocul i fund de ochi. funeral [Tjuinarsl] I. s. 1. înmormântare; funeralii, convoi funebru ; (fam.) it is not my ~ puţin îmi pasă, asta nu mă priveşte, asta nu-i treaba mea; (fam.) it's your ~ asta-i treaba dumitale, asta te priveşte pe dumneata. 2. (amer.) proho d, slujba înmormântării. II. adf de înmormântare, funebru, funerar. funeral expenses [~ ik s'pensiz] s. pl. cheltuieli de înmormântare. funeral home [~ 'houm] s. (amer.) birou l pompelor funebre. funeral letter [~ 'letar] s. ferpar. funeral oration [~ ex'r ei/an] s. discurs funebru. funeral parlor [~ 'pu:lar] s. (amer.) sală mortuară. fune ral pile [~ 'pail] s. rug. funeral procession [~ pra'se/pn] s. convoi funebru. f uneral rites [~ 'raits] s. 1. ceremonii funerare. 2. serviciu funebru. funeral s ermon [~ 'sa:man] s. v. f u n e r a l o r a t i o n . funeral service [~ 'sa:vis ] s. (bis.) slujba morţilor. funeral song [~ 'son] s. cântec funebru. funerary [Tjui n^rari] adj. funerar. funereal [fju(:)'niarial, -'nja:r-] adj. de înmormântare, fune



 bru, funerar; lugubru; trist. funfair ['fonfear] s. parc de distracţii. fungal ['f orjgal] adj. 1. fungos. 2. poros, spongios. fungible ['fondstbl] adj. (jur.) fun gibil, înlocuibil. fungicide ['fond3isaid] adj. fungicid. fungoid ['forjgoid] adj. 1. (boţ.) fungoid. 2. (med.) spongios. fungous ['forjgas] adj. poros, spongios, b urctos; (med., despre aspect) fungos. fungous flesh [~ 'fief] s. fungozitate (v. f u n g u s). fungus ['forjgas], pl. fungi [TAnd3i, afond3ai] sau funguses ['fo rjgasiz] s. (lat.) 1. (bot.) ciupercă, burete; mucegai (Mucor muceda). 2. (med.) f ungus, excrescenţă spongioasă; tumoare granuloasă; fungozitate; vegetaţiuni. 3. (fam.) cev a ce creşte peste / într-o noapte. 4. (şl.) moşneag, hodorog.



. fungus disease ['fongas diizi:z] s. (agr., vet.) micoză. funicle [rfju:nikl] s. 1. (bot.) funicul. 2. (anat.) cordon spermatic. funicular [fju(:)'nikjular, fa'n ik-] I. adj. de frânghie; (tehn.) funicular. II. s. funicular. funiculate [fju(:)' nikjuleit] adj. (bot.) funiculat. funiculus [fju(:)'nikjulas], pl. funiculi [-la i] s. (anat., bot.) cordon, funicul(us). funk [fonk] (fam.) \.s. 1. spaimă, groază; to be in a ~a-i fi frică; blue ~panică, haos, zăpăceală. 2. (om) fricos. 3. miros greu, du hoare, putoare. II. vb. A. intr. 1. (at) a-i fi frică (de), a i se face inima cât un purice (din cauza, cu gen.). 2. a mirosi rău, a puţi, a duhni. B. tr. 1. a se speri a de. 2. a speria. 3. a împuţi. funk hole ['forjk houl] s. (mii. si.) 1. adăpost subte ran în tranşee. 2. firidă. 3. blindaj. funk money [~ miAni] s. (fam.) bani plasaţi în străi ate din motive de precauţie. funky1 ['fogki] adj. (fam.) fricos, laş; speriat, îngrozi t, înspăimântat; to feel ~ a avea trac. funky2 adj. (amer. si.) rău mirositor, puturos; respingător. funnel ['fonsl] I. s. 1. pâlnie. 2. ţeava de scurgere (pentru fluide); bu rlan. 3. hom, coş (de casă şi mai ales de vapor). 4. (metal.) reţea de turnare, canal de turnare. 5. (text.) tub. II. vb. tr. (fig.) a canaliza, a concentra, a dirija ( către un anumit scop etc.). funnies [TAniz] ş. pl. (amer.) secţiunea sau paginile dint r-un ziar destinate comicsurilor; supliment duminical destinat comicsurilor. fun nily ['fAnili] adv. caraghios, comic, nostim; bizar. funny1 ['foni] adj. 1. nost im, hazliu, caraghios; glumeţ, poznaş, ghiduş; he is trying to be ~ încearcă / vrea să fie piritual; the ~ thing about it is that partea caraghioasă (a chestiunii) este că. 2. nostim, ciudat, straniu; bizar; a ~ business a) o chestie nostimă; b) o afacere t enebroasă; to feel ~ a se simţi prost, a nu se simţi bine. funny2 (mar.) schif pentru o persoană. funny-bone [~boun] s. (anat.) epicondilul median humeral. funny gentle man [~ id3entlman] s. (si.) paiaţă, măscărici. funny man [~ masn] s. (teatru) bufon, măscăr ci, clovn. funster ['fAnsta] ş. (amer.) glumeţ, poznaş, ghiduş. fur [fa:r] I. ş. 1. piele, blană (mai ales de animal sălbatic). 2. blană; to make the ~ fly a face tămbălău / scandal 3. pl. animale cu blană; ~ and feather vânat de toate categorile. 4. pl. (com.) pie i, blănuri. 5. pl. blănuri; hermină; veşminte cu podoabe de blană (ca embleme defuncţii, gr de universitare etc.). 6. pl. (med.) mucozităţi (în stomac); membrană falsă (pe limba unui bolnav), stare saburală; limbă încărcată. 7. piatră (pe fundul unui cazan). 8. tartru {dep zit pefimdul butoaielor sau sticlelor cu vin). II. adj. din blană; îmblănit. III. vb. A. tr. 1. a îmblăni; a căptuşi cu blană, a pune blană la. 2. a curăţa (de sedimente), a det . 3. (constr.) a căptuşi (un plafon sau un perete). B. intr. to ~ up (despre boiler, cazan etc.) a prinde sedimente; (despre limbă) a se încărca. furbelow [Ta:bilou] I. s . 1. falbala, volan. 2.pl. (peior.) boarfe, zdrenţe. II. vb. tr. a împodobi cu volan e. furbish [rfa:bi|] vb. tr. 1. a freca, a curăţa, a spăla, a polei, a lustrui (şi fig.) . 2. to — up a găti, a împodobi, a înfrumuseţa; a înnoi, a da o faţă nouă; a repara; to ~ u Latin a-şi împrospăta cunoştinţele la latină. fur cap ['fa: ksep] ş. căciulă, cuşmă. furca eit] vb. tr. şi intr. a (se) bifurca. II. ['faikeit, -kit] adj bifurcat; răşchirat. fu rcation [fa:'kei/an] ş. bifurcare; ramificare; despicare. fur coat ['fa: kout] s. palton îmblănit; cojoc; şubă. furcula [Ta:kala] ş. (omit.) iadeş (osul). furfur ['fa:far],/ l- furfures [-riz] ş. (med.) rnătreaţă. furfuraceous [ifa:fju'rei/as] adj. (med.) cu rnătr eaţă. furfurol [Ta:forol, 'fa:fjuroulj s. (chim.) furfurol, aldehidă furanică. furibund [TjuaribAnd] s., adj. furibund. furious [Tjuarias, Tjoar-] adj. furios, mânios, înfu riat; furibund, turbat, apucat de furii, nebun; ~ driving exces de viteză, goană neb ună (cu automobilul). furiously [-li] adv. furios, eu furie. furiousness [-nis] s. furie; violenţă; impetuozitate. furi [fa:l[ I. vb. A. tr. 1. (mar.) a strânge (velatu ra), a înfăşură (o velă). 2. a închide (umbrela, evantaiul). 3. a înfăşură, a face sul, a s artă, un steag etc.). 4. (fig.) a renunţa la (speranţă etc.). B. intr. (şi to ~up) a se înf a se strânge. II. s. înfăşurare, răsucire, strângere; ceva strâns, ceva făcut sul, rulou. f



 g1 [Ta:brj] s. a opta parte dintr-o milă (220 yarzi = 201 m). furlong2 ['fa:brj] ( mai ales mii.) I. s. învoire, permisie; concediu; on ~ în permisie, în concediu. II. v b. tr. (mai ales amer.) a învoi, a da bilet de voie (cuiva), a trimite în permisie s au în concediu. furmenty ['fa:ms>nti] s- v. f r u m e n t y . furmety ['fa:maţi] s. v. f r u m e n t y . furnace [Ta:nis] ş. l.(tehn.) cuptor, focar; furnal; sobă; ~ in front of the boiler focar anterior; ~ under the boiler focar inferior; ~ with h orizontal grate focar cu grătar plan; ~ with shovel stoker focar cu pâlnie; ~ with s tepped grate focar cu grătar în scară. 2. (şi house heating ~) calorifer (cu aer cald). 3. (fig.) loc foarte fierbinte, cuptor; vâltoare de foc. furnace bar [~ ba:r] s. b ară de grătar (la sobă, cuptor etc.). furnace bridge[~ brid3] s. (tehn.) canal orizont al de fum. furnace charge [~ t/a:d3] s. (metal.) şarjă (de furnal); şarjare / încărcare a cuptorului. furnace flue [~ flu:] ş. (metal.) canal de gaze al cuptorului. furnace man [~ msen] s. (metal.) cuptor, topitor. furnace mouth [~ mau8] ş. (metal.) gâtul furnalului, clopot de încărcare. furnish1 ['fa:ni/] vb. A. tr. 1. a furniza, a aprov iziona, a alimenta; to ~ a plant with current a alimenta o uzină cu curent. 2. a o feri, a da (ocazie, prilej etc.); a prevedea, a înzestra (cu fonduri etc.); to ~ s entries apune santinele. 3. a da, a prezenta (referinţe,



 furnish2 394



probe etc.); to ~ benefits a da roade; to ~ explanations a da explicaţii. 4. (si t o ~ out) fuse 2 1. s. 1. amorsa, meşă; feştilă; fitil, focos. 2; (electr.) siguranţă. II. v . intr. (mil.) a mobila, a amenaja. 5. a decora, a împodobi (vase etc.) cu figuri. B. i«tr. 1. a procura 1. a înşuruba focosul. 2. (amer.) to have a short ~ a-şi ieşi uşor d n fire, a se aprinde mobilă (pentru casa). 2. (si., despre cai) a fi pus în formă / co ndiţie. repede. II. vb. intr. 2. (electr.) a se arde, a face scurtcircuit. furnish 2 s. 1. materie primă. 2. (înv.) aprovizionare. 3. (înv.) mostră. fusee [fju;'zi] s. 1. tambur (din mecanismul unui ceas). 2. amorsa, focos. 3. chibrit care furnished [ -t] adj. mobilat. nu se stinge la vânt. 4. (ferov.) semnal luminos (pe căile ferate) . 5. (vet.) exostoză. furnisher [-or] s. furnizor (mai ales de mobile). fuselage [ 'fju:zila:d3, -lid3] s. (av.) fuzelaj. furnishings [-irjz] s.pl.l. mobilier (al unei case). 2. echipament. 3. ornamente, podoabe; fusel oii ['fju:z9l 'oii] s. ( chim.) (ulei de) fuzel. garnitură. 4. (amer.) instalaţiile electro-sanitare necesare unui imobil. fusibility [ifju:zo'biliti, -zi'b-, -1st-] s. fuzibilitate. furnit ure ['fo:nitJor] s. 1. mobilă (ae casă); set of dining-room ~ mobilă de sufragerie; fu sible ['fju:zobl, -zibl] adj. fuzibil, care se poate topi. (fig.) mental ~, ~ of the mind capacitate intelectuală; pregătire intelectuală. 2. inventar fusiform ['fju: zifo;m, Tju:si-] adj. fusiform, în formă de fus. (al unei case); utilaj, echipament (al unei maşini); garnitură de ferecat (pentru porţi, sicrie fusil ['fju:zil] s. (fi. ist.) 1. muschetă, puşcă uşoară. 2. blazon în formă de romb lung. etc.). fusilier [ifju:zi' r, -zo'lior] s. (mil.) puşcaş. furniture beetle ['fomitfo bi:tl] s. (enlom.) specii de cari (Aiwbium sp.). fusillade [ifju:zi'leid] (mii.) I. s. 1. canonadă. 2. împuşcare . II. vb. intr. 1. a trage (cu furniture broker [~ .broukorJ s. negustor de mobi lă veche. puşca). 2. a împuşca. . . furniture joiner [~ id3oinor] s. tâmplar. fusing agent [Tju:zirj 'eid3ant] s. (metal.) fondant. furniture remover [~ ri'mu:vor] s. ant reprenor de mutări mobiliare. fusinist [Tju:zinist] s. (arte) desenator în cărbune de salbă-moale. furniture stuff [~ stAf] s. ţesătură pentru tapiţerie. fusion ['fju:33n] s. 1 . fuziune, topire. 2. aliaj. 3. unire, contopire. furniture van [~ van] s. camio n de mobilă, furgonetă. fusionist [Tju:3anist] s. partizan al unei uniuni. furor [Tj u:ror] s. 1. (med., poetic) nebunie frenetică. 2. (înv.) v. f u r o r e . fuss [fAs] I. s. 1. (stare de) agitaţie; scandal; tevatură; forfotă (fără rost); to make a ~ furore [fjus'roir, fjoo'r-, 'fju3ro:r] s. senzaţie, vâlvă, entuziasm; to create a ~ a face a face scandal, tărăboi; to make a ~ of smb. a face caz de cineva. 2. om agitat; om af erat; furori. pisălog, pedant. 3. ceartă, discuţie, schimb de cuvinte. II. vb. intr. 1 . (si to ~ about) a furphy [Toifi] s. (austr. si.) 1. zvon fals. 2. enormitate, absurditate. furred [fo:d] aay. 1. îmblănit. 2. (despre limbă) încărcat. 3. (tehn.) depus, sedimentat; se agita fără rost. 2. (amer.) to ~ up a se împopoţona. fussbudget ['fAsibA djit] s. cusurgiu. acoperit cu o crustă. 4. pufos, lânos. fussily ['fAsili] aaV. cu aere / ifose, dându-şi importanţă. furred game [To:d 'geim] s. vânat cu păr. fussiness ['fA inis] s. forfotă, zbucium fără rost. furrier ['fArio'J I. s. blănar. II. vb. ir. a apret a (o blană). fussy ['fAsi] adj. 1. aferat, care îşi dă aere, cu ifose; he's a very ~ man e un om care furriery ['fAriori] s. 1. blănărie, cojocărie. 2. (colectiv) blănuri. furr ing ['fo:rirj] s. 1. căptuşire sa« garnisire cu blană. 2. garnitură de blană. 3. (constr.) ace caz de toate; 2. (despre Imine) împopoţonat. 3. (despre stil) căutat, lipsit de si mplitate. fust [fAst] I. s. 1. (arhit.) fusul unei coloane. 2. (înv.) miros de aer închis. II. vb. intr. îmblănire. 4. (tehn.) crustă; concreţiune. furrow [TArouJ I. s. 1. brazdă. 2. făgaş. 3. jgheab. 4. zbârcitură (a fetei), rid adânc. (sl.) a nu avea nici un re ultat. fustanella [fAsto'neta] s. fustanelă (purtată de greci, albanezi etc.). 5. dâră, urmă (ae corabie). 6. (tehn.) cută, falţ; şanţ, făgaş; nit. 7. (poetic) pământ arabil. fust stet] s. (bot.) scumpie (Cotinus coggygria). 8. (geol.) ogaş. II. vb. tr. 1. a brăzd a; a ara. 2. a încreţi (fruntea etc.). 3. (tehn;) a cuta; fustian [TAstisn] I.s.l. b arhet, finet. 2. (fig.) stil bombastic. II. adj. bombastic, emfatic. a fălţui; a cre sta. furry ['fo:ri, rar 'fAri] adj. 1. îmblănit. 2. ca blana. 3. (despre sedimente) tartric. 4. (amer. fustic [fAstik] s. 1. (bot.) fustic, lemn-galben (Chlorophora sp.). 2. (culoarea) galben. si.) oribil, de groază. fustigate [TAstigeit] vb. tr. 1. (glume!) a biciui, a bate cu băţul. 2. a face o critică aspră / fur seal [To: si:l]



 s. (zool.) urs-de-mare (genurile Caloorhinus şi Arctocephalus). severă. furta [To:to ] pl. de la f u r t u n i . fustigation [ifASti'geiJan] s. 1. bătaie; pedeapsă aspră. 2. critică aspră / severă. further ['fsiSs'] I. (comp. de la far) adv. 1. mai departe; mai mult, în plus; nothing fustin ['fAstin, -ton] s. (chim.) fustină. ~ atâta tot; wh at ~? (ce) altceva?; I don't know any ~ nu ştiu nimic mai mult, asta e fustiness [ 'fAstinis] s. 1. miros de mucegai; aer închis; îmbâcseală. 2. (fig.) caracter tot ce ştiu. 2. afară de aceasta, pe lângă aceasta; mai apoi; după aceea; to inquire ~ a întreba demod at. în amănunt; let me ~ tell you that pcrmiteţi-mi să adaug că. ■ • ~ back înţr-o perioadă ['foşti] adj. 1. închis, stătut, muced, mucegăit. 2. învechit, demodat; ~ ideas idei mai v eche. II. (comp. de la fa r) adj. 1. mai îndepărtat. 2. următor; till ~ orders până demoda te / învechite. la noi dispoziţii, deocamdată, până una alta. 3. alt, nou, în plus, suplime tar, adiţional; futhorc [Tu:0o;k] s. alfabet runic (după denumirea primelor şase liter e). ~ particulars alte amănunte; ~ information informaţii complementare. 4. continuu ; futile ['fjmtail] adj. 1. futil, inutil, zadarnic, van. 2. neserios, uşuratic. ~ increase of labour productivity creşterea continuă a productivităţii muncii. III. vb. f utility [fju(:)'tiliti] s. 1. zădărnicie, inutilitate. 2. copilărie, neseriozitate. tr . 1. a înlesni, a favoriza, a promova (interesele cuiva), a uşura (educarea cuiva); futtocks ['fotoks] s. pl. (mar.) piese de lemn din care se asamblează coastele la navele a contribui / a ajuta la (succes). 2. a zori, a grăbi. de lemn. furtherance [Toioorans] s. înaintare, avansare, promovare; sprijinire), susţinere. future ['fju :tJor] I. adj. viitor; ~ages anii viitori, timpurile care vor veni; my «welfare fu rtherer ['fo:oor3r] s. susţinător, promotor, protector. viitorul meu; (jur.) ~estate s bunuri viitoare; (ec.) ~orders comenzi noi. II. s. 1. viitor; furthermore [To: So'mo:r, -rmoor] aaV. afară de aceasta, în plus; de altfel. for the ~, in ~în viitor; in the near ~în viitorul apropiat, he has a ~are viitor, va ajunge furthermost [-' moust] adj. v. f a r t h e r m o s t . departe; to ruin one's ~a-şi distruge viito rul. 2. (gram.) (timpul) viitor. 3.pl. (ec.) contracte furthersome [-somj adj. a vantajos, propice. pe termen; selling for ~s, sale for ~s vânzare forfetară. furthes t [To:oist] adv.v. f a r t h e s t ; at (the) ~ cel mai târziu. futurism ['fjurt/o rizani) s. (arte) futurism. furtive [To:tiv] aay. tainic, ascuns; ~ footsteps paşi furişaţi, to cast a ~ glance a se futurist [Tju:t/orist, tfur-] s. (arte) futurist. uita pe furiş, a arunca o căutătură furişă. futuristic [ifjutjo'ristik, -t/u-[ adj. (arte) futurist. furtively [-li] adv. pe furiş, în ascuns. futurity [fjuO'tjuoriti, -'tjoor -] s. 1. viitor; evenimente viitoare. 2. (re/J viaţă de apoi. fur trade [To; treid] s. 1. comerţ cu blănuri. 2. (sl.) avocăţime. futurologist [.fju:t/o'rolod3ist] s. viitor olog. furtuni [fo:tom],p/. furta [T3:t3] s. (jur.) furt. futurology [>fju:t/3'ro l3d3i] s. viitorologie. furuncle [TjiisrArjkl, Tjoor-] s. (med.) furuncul. fuze [fju:z] s., vb. iutr. v. fuse 2 . furuncular [fju'rArjkjul3r] adj. (med.) de fur uncul, furunculos. fuzz [foz] I. s. 1. particule fine şi uşoare, praf şi pulbere. 2. păr pufos. II. vb. intr. 1. a se furunculosis [ifjurArjkjuTousis] s. (mea'.) furunc uloză. acoperi cu praf şi pulbere. 2. a se spulbera, a se face praf şi pulbere. 3. (am er. sl.) poliţist, fur-wrought['f3:ro:t] adj. făcut din blană. fury ['fjuari, 'fjoori] s. 1. furie; pornire nestăpânită; in a ~ furios, mânios; to get into copoi. fuzziness [ TAzinis] s. fibrozitate. a ~ a se înfuria. 2. Fury (mitol.) Furie; (fig.) femeie a rţăgoasă, megeră; to work like a fuzzle [fAzl] vb. v. f u d d l e (I). ~ a munci ca un n ebun. Fuzzy-Wuzzy ['fAzi'WAZi] s. (fam.) soldat sudanez. furze [fo:z] s. (bot.) grozamă, drobiţă; drob, drobişor, genistră (Genista linctoria). fyke [faik] s. (amer.) mre ajă, plasă. fusain [fju:'za:rj] s. 1. (arte) desen de cărbune de salbă-moale. 2. (minera l.) fuzit. fylfot [Tilfot] s. svastică. fuscous [TASkos] aay. castaniu-închis, negri cios. fyrd [fo:d] s. (ist. Angliei) oaste, oştire. fuse1 [fju;z] I. vb. A. tr. a t opi; a face un aliaj din; a dizolva. B. intr. a se topi, a se alia, a fuziona, a se dizolva. II. s. topire, şarjă. fyt(te) [fit] s. (înv.) cânt (de poem).



 G, g [d3i:],pl. Gs, G's, g's [-z] s. 1. G, g, a şaptea literă a alfabetului. 2. (muz ,) (nota) sol; G clef cheia (de) sol; G minor sol minor. 3. (amer. si.) o mic de dolari. gab [gasb] I. s. 1. (fam.) gură, pălăvrăgeală, trăncăneală. 2. lirnbuţie; he has t of the ~ / (amer.) the gift of ~ are darul vorbirii, e bun de gură; stop your ~! taci din gură! ţine-ţi gura! 3. răboj, crestătură, senin. 4. (/e/m.) cârlig. 5. (telm.) dal ange. 6. deschizătură, orificiu. II. vb. intr. 1. (fa/n.) a flecari, a vorbi vrute şi nevrute. 2. (fig.) a minţi. gabardine ['gsebsdim, <—'-] s.v. g a b e r d i n e . gab arit [.ga:ba:'ri:] s. (telm., arhit.) gabarit; profil. gabber ['gasbor] s. (fam. ) v. g a b b l e r . gabbies t'gaebiz] s. pi. (amer. si.) filme sonore, cinemato graf sonor. gabble fgaîbl] I. vb. intr. 1. a bolborosi; a mormăi. 2. (fam.) to ~ awa y / o n a flecari, a trăncăni, a vorbi verzi şi uscate. 3. (despre gâşte) a gâgâi. II. s. 1 olboroseală, bâiguiala. 2. gâgâit. gabblement [-mant] s. flecăreală, trăncăneală. gabbler [ lecar, palavragiu, gură-spartă. gabbling [-in] s. palavre, flecăreală, trăncăneală. gabbro aebrou] s. (mineral.) gabbro. gabby ['gzebi] adj. (amer. fam.) vorbăreţ, limbut. gab elle [go'bel] (înv.) I. s. (ist.) bir, dare, impozit, taxă pe sare. II. vb. tr. (rar ) a impune. gaberdine ['gasbadim, -'-] s. 1. (înv.) caftan; cazacă. 2. (text.) gabar dină. 3. haină. 4. îmbrăcăminte. gaberlunzie [.gEebs'Unzi,'-—] s. (scot.) 1. desagă; tolbă. erşetor. gabion ['geibian] l.s. \.(hidr., mii., ist.) gabion,cilindru umplut cu pământ . 2. (constr.) zid de gabion. 3. pl. cărţi rare, rarităţi. II. vb. tr. a apăra / a proteja (o tranşee etc.) cu gabioane. gabionade [.gcibia'neid] s. 1. (hidr.) şir de gabioan e. 2. (mii., ist.) parapet de gabioane. gabioned ['geibisnd] adj. prevăzut cu gabi oane. gabie fgeibl] ş. 1. (arhit., constr.) fronton; coama casei; pinion. 2. (telm .) proptea. 3. (şl.) cap, dovleac. gabled ['geibld] adj. (despre acoperişuri) cu vârf ascuţit, ţuguiat. gabled window [~ windou] s. (constr.) fereastră de fronton. gable-en d l'geiblcnd] ş. zid de coamă. gable roof [~ ru'f] s. acoperiş cu versante, acoperiş asc uţit; acoperiş mansarda! / -mansardă. gablet ['geiblit] s. (arhit.) fronton decorativ. Gabonese [igfeb9'ni:z] I. adj. din Gabon, gabonez. II. s. locuitor al Gabonului , gabonez. Gabriel ['geibrial] s. (amer. si.) trompetist. gabster ['gEebsto1"] s . (amer. si.) flecar, palavragiu. gab string ['gceb strirj] ş. (pap.) frâu. gaby ['g eibi, 'go:bi] s. (jam. sa» dial.) nătărău, prostănac, neghiob, nerod. gad1 [gad] interj, ( exprimă mirarea) Dumnezeule! măi (să fie)! asta-i bună! ia te uită! ce-mi văzură ochii! etc ad21. vb. intr. 1. (mai ales to ~about / abroad) a rătăci, a hoinări, a umbla brambura , a umbla creanga / lela. 2. (despre plante) a se târî. II. s. hoinăreală; on the ~ a) fără căpătâi, bătând drumurile; b) pe nepregătite, improvizat; c) la chef. gad3 s. 1. vârf; vârf etal; vârf de suliţă; suliţă. 2. v. g o a d (1,1). 3. (telm.) pană. 4. (mine) daltă minieră tru perforări manuale). gadabout fgsdabaut] I. s. 1. haimana, vagabond, batc-podur i, fluieră-vânt. 2. ţaţă, mahalagioaică. II. adj. hoinar. gadder ['gsda1"] ş. 1. (mine) cor a sapei de foraj. 2. (drum) perforator. 3. (fam.) v. g a d a b o u t (I). gaddin g ['ga?dirj] I. s. hoinăreală. (si.) ~ the hoof vagabondaj. II. adj. hoinar. gadfly ['gzedflai] ş. 1. (entom.) tăun (Tabanus Ixtvimis). 2. (fig.) pisălog. 3. (fig.) impul s violent. gadget ['gfed3it, amer. şi -et] s. (fam.) 1. dispozitiv, accesoriu sau mecanism ingenios. 2. (peior.) fleac, nimic; ornament de efect. 3. (amer. si.) f ată.



gadoid fga^doid] ş. (iht.) gadoid, peşte din familia Gadidae. gadolinite ['gaxtalina it] s. (mineral.) gadolinit. gadolinium [.gaxto'liniam, -jam] s. (chim.) gadolin iu. gadrise ['gsedraiz] ş. (bot.) 1. sânger (Cornus sanguinea). 2. salbă-moale (Euonym us europaeus). gadus ['geidss] s. (iht.) cod (Gadus morrhua). gadwall ['gaxlw:>: l] s. (omit.) raţă pestriţă (Mas strepera). Gael [geil] s. (fam.) gacl, scoţian (din regiu nea Highlands); (rar) irlandez. Gaelic ['geilik, 'gslik] I. adj. gaelic. II. s. limba gaelică. gaff1 [geef] I. s. 1. cange pentru peşte. 2. (telm.) gafa, gafie, cra pon. 3. (mar.) vergă, pic. (amer. si.) to stand the ~ a înfrunta greutăţile cu curaj / c u tărie; (amer. si) to get the ~ a fi luat la refec / la trei păzeşte; (amer. si.) to give smb. the ~ a lua pe cineva la refec / la trei păzeşte. 4. (amer.) înşelătorie, farsă, eală. 5. (amer.) corvoadă, chin. II. vb. tr. a prinde (peşte) cu cangea. gaff2 s. (si. ) (şi penny ~) teatru ieftin; music-hall. gaff3 s. (sl.) to blow the ~ a lăsa să-i sca pe un secret. gaffe [gaef] s. gafă, boacănă. gaffer j'gaef9r] s. 1. (fam.) unchiaş, bătrâne , nioşulică. 2. (fam.) supraveghetor, şef de echipă. 3. (fam.) patron; jupan. 4. (sl.) j ucător de cărţi, cartofor. 5. (ir/.) băiat. gag [ga3g] I. s. 1. căluş; (fig.) botniţa; (şl. the high ~ spunându-şi secrete în şoaptă. 2. întreruperea dezbaterilor (în parlament). 3- (



 m.) dop, cep, buşon, căluş. 4. (telm.) cordar, întinzător, sucitor, pană (la ferăstrău). 5. e) flanşă oarbă. 6. (teatru, cin.) improvizaţie (actoricească); „trouvaille", „găselniţă", . 7. (sl.) glumă (mai ales grosolană); poznă, festă, renghi; mistificare, înşelătorie. 8. ( ) prost, nătâng. II. vb. A. tr. 1. a pune căluş (cuiva), a închide gura (cuiva); (fig.) a impune tăcere; a nu permite să vorbească. 2. (telm., mine) a închide, a astupa. 3. (teat ru) a improviza. 4. (sl.) a juca un renghi / o festă (cuiva). 5. (sl.) a amăgi, a mi stifica. B. intr. (teatru) a improviza. gaga ['ga:ga:] adj. (fam.) ramolit, seni l. gage1 [geid3] I. ş. 1. amanet, gaj, zălog; chezăşie, garanţie, cauţiune. 2. provocare (l duel); to throw down a - a arunca mănuşa / a provoca. 3. (amer. sl.) whisky ieftin. II. vb. ţr. 1. a oferi ca garanţie. 2. a face rămăşag pe, a paria pe. gage2 s., vb. tr. ( amer.) v. g a u g e . gage3 ş. (bot.) v. g r e e n g a g e . gagers [rgeid33z] ş. pl , (sl.) ochi. gagger ['gaeg3r] s. 1. (metal.) cârlig de formare; bătător. 2. (telm.) m aşină de îndreptat cu role. 3. v. g a g m a n. gaggle ['ga3gl] I. s. 1. gâgâit. 2. (fig.) trăncăneală, flecăreală. 3. (sl.) cârd; bandă, ceată; grămadă. II. vb. intr. 1. a gâgâi. 2. văi, a flecari, a trăncăni. gaggler ţ-3r] s. (fam.) gâscă. gagman ['gsgiinsen] s. (teatru, in.) creator de gaguri. gagroot [rga3giru:t] s. (bot.) lobelia (Lobelia înfiata). gagster fga^gsta1-] s.v. g a g m a n . gaiety ['gciati, 'gciiti] s. 1. veselie, voioşie. 2.pl. distracţii, amuzamente. 3. înfăţişare veselă; pitoresc. 4. eleganţă, străluc y l'geili] adv. 1. vesel, cu veselie; voios, bucuros. 2. pitoresc. 3. elegant, s trălucitor. 4. imoral. gain [gcin] I. s. 1. mărire, creştere, dezvoltare, intensificar e (a sunetului etc.). 2. câştig, folos, profit; avantaj; prisos, excedent; to make ~ of a câştiga la sa» din; love of ~ lăcomie / sete de câştig; (prov.) no pains, no ~s cine u stăruieşte, nu izbuteşte, nu sta, că-ţi stă norocul. 3. cucerire; izbândă; câştig. 4. pl. . 5. (telm.) locaş, făgaş, scobitură, tăietură. 6. (nune) galerie transversală (de pătrunde II. vb. A. tr. 1. a câştiga; a obţine, a dobândi, a agonisi; a-şi asigura; to ~ an advanta ge over a o lua înaintea (cu gen.); a fi în avantaj faţă de; (la curse) to ~ the bell fr om a o lua înaintea (cu gen.), a obţine victoria asupra (cu gen.); to ~ the day a câştig a bătălia, a ieşi învingător; to ~ one's end a-şi realiza scopul; to ~ the ear of a fi ascu tat cu bunăvoinţă de; to ~ experience a câştiga experienţă; to ~ one's feet a o lua la fugă sănătoasa; to ~ friends a-şi face / a-şi câştiga prieteni; to ~ ground a) a câştiga teren, nta, a se propaga, a se lăţi;



 gainable 396



b) (fig-) a progresa, a face progrese; to ~ one's living / livelihood a-şi câştiga exi stenţa; a-şi agonisi traiul; to ~ strength a căpăta puteri, a se înzdrăveni; to ~ time a câ / a economisi timp; (/nil.) to ~ touch a lua contact (cu inamicul); to ~ the up per hand a prevala, a fi victorios; to ~ a victory a câştiga o victorie. 2. a se îndre pta spre, a se apropia de; a ajunge la; (mii.) to ~ the rear of the enemy a ajun ge în spatele inamicului; to ~ the shore a se apropia de ţărm. 3. to ~ smb. for a câştiga pe cineva de partea (cu gen.) I pentru; (rar) to ~ smb. into a convinge pe cinev a să; to ~ smb. over a câştiga pe cineva de partea sa; to ~over a câştiga sprijinul / simp atia (cu gen.). B. inir. 1. a câştiga, a se îmbogăţi. 2. a se face bine, a se însănătoşi; t ent is ~ing daily bolnavul se însănătoşeşte pe zi ce trece. 3. a o lua înainte; my watch ~s ceasul meu o ia / merge înainte. 4. to ~ oh / upon a) a câştiga (teren); a invada (usc atul); a se apropia de; the ocean ~s on the land oceanul invadează uscatul; b) a a junge din urmă. gainable ['geinobl] adj. realizabil; care poate fi dobândit / câştigat. gainer ['geins'] s. câştigător; to be a great ~ by a fi foarte câştigat de pe urma (cu gen .); I am neither a ~ nor a loser by it prin aceasta nici n-am câştigat, nici n-am pi erdut. gainful ['geinfnl] adj. 1. productiv, lucrativ, profitabil, rentabil, adu cător de câştig, avantajos; bine plătit. 2. lacom de câştig. gainfulness [-nis[ s. 1. câşti ofit; avantaj. 2. rentabilitate. gainings ['geinigz] s. pl. venituri, câştiguri. gai nless l'geinlis] adj. neprofitabil, nerentabil. gainly ['geinli] aay. 1. frumos, graţios. 2. (despre purtare) plin de tact. gain-pain ['geinipein] s. (sl.) sabie, spadă. gainsay [gein'sei, amer. si'--] I. past si part. trec. gainsaid [-'seid, 'sed] vb. tr. a pune la îndoială, a contrazice, a contesta, a nega, a tăgădui. II. s. (înv .) contrazicere. gainsayer [-or] s. 1. negativist. 2. tăgăduitor. gainsaying [-irj] s. contrazicere, tăgăduire. gainsomc ['geinsom] adj. (înv.) avantajos. 'gainst, gainst [geinst, amer. genst] prep. (poetic) v. a g a i n s t . gain twist ['gein twist ] s. (amer. fam.) carabină. gairfish ['gsofi/] s. v. p o r p o i s e (I). . ; gait [geit] s. 1. mers, umblet; I know him by his ~ îl cunosc după mers. 2. pl. ţinută, atit udine. 3. drum; (rar) to take one's ~ a-şi vedea de drum. 4. (sl.) ocupaţie, meserie . 5. ritm, viteză. gaited ['geitid] adj. (în cuvinte compuse) cu mersul, cu umbletul ; a heavy-~man un om cu mersul greoi. gaiter [rgeitor] I. s. l.pl. ghetre; jambi ere. 2. pl. (amer.) ghete cu elastic în părţi. 3. (bot.) sânger (Cornus sanguinea). 4. ( sl.) trişor. II. vb. in/r. a purta ghetre. gaiter tree [~ tri:] s.v. g a i t e r ( 1,3). gal [gad] s. 1. (pop.) fată. 2. (mineral.) wolframit. gala ['gârla, 'geilo] I. s. 1. gală, paradă, festivitate, ceremonie; pompă.-2. sărbătoare; festival. II. aay. de g ală, solemn, festiv, de paradă. galactic [go'laîktikj adj. (astron.) galactic. galacti c circle [~ iso:kl] s. (astron.) cerc galactic. galactogogue [go'ladctogo(:)g] s . (med.) galactogen. galactometcr [go'kEktomi:tor] s. galactometru. galactose [g o'laektous] s. (chim.) galactoză. gala day ['ga:lo dei] s. zi de gală; reprezentaţie d e gală. gala dress [~ dres] s. haine de gală. galantee [go'kenti:] s. v. g a 1 a n t y (s ho w). galantine ['gaetantim, i—'-] s. (gastr.) gelatină. galanty (show) [go'l a;nti(/ou)] s. (spectacol de) umbre chinezeşti. galaxial [go'laîksiol, -sjol] adj. ( astron.) galactic. galaxy ['gadoksi] s. 1. (astron.) galaxie; Calea Laptelui. 2. (fig.) pleiadă. galban gum ['gadbon 'gAm] s. gumă / rezină de galban. galbanum l'gadb onom] s. (bot.) galban. gale1 [geil] s. 1. furtună; vânt puternic; equinoctial ~s fu rtuni echinocţiale; (mar.) it is blowing half a ~ of wind e o briză destul de afuris ită. 2. (poetic) vântuleţ, zefir, boare. 3. veselie, voioşie. 4. (amer.) explozie de râs, hohote. gale2 s. (bot.) ciumărca, iarba-ciumei (Galega officinalis). gale3 s. plată periodică a rentelor, impozitelor sau dobânzilor. galea ['geilio], pl. galeae [-Iii: ] s. (bot.) cască, coif. galcate ['geilieit] adj. (bot.) galeat. gale-day ['geilde i] s. ziua plăţii dobânzilor. galeeny [go'limi] s. (fam., dial.) v. g u i n e a - f o w l . galeiform [go'liiifem] adj. (bot.) galeiform. Galen ['geilin, -Ion] s. (gl umeţ) doctor. galena [go'limo] s. 1. (mineral.) galena. 2. (metal.) sulfura de plu mb. galenical [gs'lenikd, gei-] adj. (farm.) galenic. galenite [go'liinait] s. v . g a l e n a (1). galeny ]goli:ni] s. v. g a 1 e e n y. Galician1 [go'li/ion, Jjon, -sion, -sjon] aay., s. galician. Galician2 adj., s. galiţian. galimatias [.g adi'mei/los, -'manias] s. (rar) galimatie, (şir de) vorbe goale. galiot ['gadiot]



 s.v. g a l l i o t . galipot ['gaslipot] s. (bot., chim.) galipot, barras, răşină proa spătă. gali1 [go:l] s. 1. fiere; venin; (fig.) to dip one's pen in ~ a scrie cu viol enţă / cu patimă. 2. v. g a 11 - b 1 a d d e r. 3. (fig.) fiere, amărăciune; mânie; ură, ră . 4. (amer. fam.) tupeu, neruşinare, neobrăzare. -> ~and wormwood ceva odios / respi ngător.



gali 2 1. s. jupuitură; rosătură; băşică; bubă. II. vb. A. tr. 1. a roade, a produce o rosă piele), a jupui. 2. (despre apă) a eroda. 3. (fig.) a irita; a supăra, a necăji; a chi nui. B. intr. (fig.) to ~ at a zeflemist, a lua peste picior (pe cineva). gali3 s. (bot.) gală, nucă galică, gogoaşă de ristic. gallant ['gadont] I. aay. 1. (azi numai de spre îmbrăcăminte) elegant, distins. 2. (poetic) frumos, măreţ, minunat, splendid, impunăto . 3. curajos, viteaz, brav. 4. ['gadont, rar go'laint] galant, politicos, curten itor. 5. [si go'laent] galant, amoros; ~ epistle scrisoare de dragoste. II. s. 1 . om de lume, ['gadont, go'laait] cavaler. 2. amant. III. [go'laent) vb. A. tr. a însoţi, a conduce (o doamnă), a fi cavalerul (nnei doamne). B. vb. intr. a fi cavale r galant, a face pe galantul; a face curte. gallantly [-li] adv. 1. vitejeşte. 2. (poetic) foarte frumos. 3. curtenitor, cu galanterie'. 4. cu eleganţă. gallantry [-r i] s. 1. vitejie, curaj. 2. galanterie, politeţe, purtare curtenitoare, amabilitat e rafinată. 3. intrigă amoroasă. gall-bladder j'go:libla:dor] s. (anat.) vezica biliară, colecist, băşica fierii. galleass ['gaeliiaes] s. (is;, mar.) galeas, galeră cu trei catarge. gallein ['gadiin] s. (chim.) galeină. galleon ['gadion, -ljon] s. (ist. m ar.) galion. galleot ['gaeliot] s. v. g a l l i o t . galleried ['gadorid] adj. (arhit.) cu galerii. gallery ['gaelori] s. 1. galerie; coridor, gang; portic. 2. galerie (de artă plastică etc.). 3. (teatru) galerie; to play to the ~ a juca după gu stul galeriei, a căuta o popularitate ieftină, a umbla după efect, a arunca „cârlige". 4. (mine) galerie (direcţională); galerie principală de pătrundere, galerie de extracţie, sto lnă. 5. strană, cor. 6. podeţ; balcon. gallery driving [~ .draiviij] s. (mine) atac pr in galerie şi puţuri. gallery entry [~ .entri] s. (mine) gura galeriei. galleryite [ 'gadoriait] s. (fam.) 1. (teatru) spectator de la galerie. 2. (amer.) spectator la dezbaterile Congresului de la tribuna rezervată publicului. gallery roof ['gado ri .ni:f] s. (mine) first, tavanul lucrărilor miniere. gallct ['gadit] s. aşchie (de piatră). galley ['gseli] s. 1. (ist. mar.) galeră; the ~s muncă la galere, muncă silnică. 2. (mar.) balenieră. 3. (mar.) cambuză, bucătărie (de vas). 4. (poligr.) galion, şif, lun tre. 5. (poligr.) şpalt (nepaginat). galley bird [~ bo:d] s.v. w o o d p e c k e r . gally-built [~bilt] adj. (amer.) cu puntea netedă. galley man [~ ma:n] s. (ist. ) ocnaş la galere. galley-proof [~pru:f[ s. (poligr.) şpalt (nepaginat). galley-slav e [~sleiv] s. 1. sclav (sau infractor) condamnat la galeră. 2. om care munceşte din greu. 3. (sl.) zeţar. galley-west ['gadiwest] adv. to knock ~ a) a face praf (şi pul bere); b) a zăpăci, a încurca de tot. galley yarn [~ ja:n] s. (rnnr. sl.) minciună, braşoa vă. gall-fly ['godflai] s. (entoin.) insectă care produce gogoaşa de ristic (Cynips ga llae tinctoriae). galliard ['gadjod] (înv.) I. adj. vesel, vioi. II. s. 1. băiat ves el. 2. dans vioi (premergător al menuetului). Gallic ['gadik] adj. 1. galic, de ga l. 2. francez. gallic f'gaslik] aay. (chim.) galic. gallic acid [~ isesicl] s. ( chim.) acid galic. gallicism ['gadisizsm] s. galicism, idiotism francez. galliga skins [igadi'gaeskinz] s.pl.l. (ist.) pantaloni largi (în sec. XVI—XVII). 2. (glumei ) nădragi. gallimaufry [igaeli'mo:fri] s. (fr.) 1. tocană. 2. (fig.) amestecătură, mişmaş; hiveci. gallinaceous [igadi'neij'os, -/jos, -/ios] aay. (ornit.) de găină, galinaceu . galling ['godin] adj. 1. (yîg.) care (te) roade. 2. iritant,enervant, exasperant . Gallionic [igaeli'onik] aay. indiferent (?« privinţa religiei). galliot ['gadiot] s. (ist. mar.) galiot. gallipot ['gadipot] s. 1. vas mic smălţuit (de farmacie), bor can. 2. v. g a l i p o t . gallium ['gaîliom] s. (chim.) galiu. gallivant [.gadi'v asnt,'—] vb. intr. (sl.) 1. a face curte, a cocheta, a flirta; a umbla după femei. 2 . a hoinări, a umbla haimana. gallivanter [-o r ,'—] s. crai, donjuan. galliwasp ['g adiwosp] s. (zool.) specie de şopârlă americană (Calustus occiduus). gall-nut CgodnM] s. v. g a l l 2 (I). Gallo-German ['gadou'd3o:m9n] aay. franco-german. Gallomania [.gaelou'meinio] s. galomanie, francofilie. Gallomaniac [-gaelou'meiniaek] s., a dj. galoman, francofil. gallon1 ['gadon] s. galon (unitate de măsură; în Anglia 4,541; în S.U.A. 3,781). gallon2 s. găitan; galon, tresă. gallonage [cgadonid3] s. capacitat e (măsurată în galoane). gallop ['gadop] I. s. galop; full / great / sweeping ~ galop în tins / mărit / de curse; hand / short ~ galop mic / îngrămădit; to go at ~ a galopa, a f



 ugi în galop; at full ~ în goana mare; at the snail's ~ agale, încet, cu viteza melcul ui. II. vb. A. tr. a face să galopeze (un cal), a lăsa (calul) în galop. B. intr. 1. a galopa, a alerga în galop. 2. (si to —through / over) a citi (sa» a vorbi) repede. ga llopade [.gado'peid] s. galop(adă), cursă la galop. galloper ['gadopor[ s'. 1. cal p ursânge; cal de curse, alergător, fugar, pegas, bucipal. 2. călăreţ al cărui cal fuge în ga . 3. (ist. mil. sl.) aghiotant, adjutant. 4. (mil.) tun uşor de câmp. gallop gun ['g adop gAn] s. v. g a l l o p e r (4).



 397 gammy



jocuri olimpice, olimpiadă; Olympic ~s Olimpiadă, jocuri olimpice (moderne); ~ of ch ance Gallophil(e) ['gselou.fail] s. galoman, francofil. joc de noroc; round ~ jo c de societate; losing ~ partidă pierdută; winning ~ partidă Gallophobe ['gselou.foub] s. galofob, francofob. câştigătoare; the ~ is up partida e pierdută; the ~ is not worth the candle mai mare Gallophobia [igfelon'foubia] s. galofobie, francofobie. dar aua decât ocaua; he has mistaken his ~ şi-a greşit socotelile; şi-a găsit naşul; to play ga loping ['gaelapirj] adj. (fig.) galopant. a good ~ a juca bine, a fi un bun jucăto r; to play a poor ~ a juca prost, a fi un prost galloping consumption [~ ksn'sAm p/an] s. (med.) tuberculoză galopantă. jucător; two can play at that ~ a) urma alege; cine râde la urmă râde mai bine; se întoarce galloping Gl can [~ 


 pn] s. (electr.) metalizare prin depunere gameful2 adj. plin de vânat, cu vânat din belşug. electrochimică, galvanoplastie. game hawk ['geim ho:k] s. (omit.) şoim călător (Fa lco peregrinus ş.a.). galvanic pile [~ 'pail] s. (electr.) pilă galvanică; element gal vanic. gamekeeper [~rki:p9r] s. pădurar, paznic de vânătoare. game-laws [~b;z] s. pl. legi privitoare la vânătoare, legile vânatului / vânătorii. galvanism ['gjelvanizam] s. 1. galvanism. 2. (med.) galvanizare. game-licence [~,laisans] s. autorizaţie / permi s de vânătoare. galvanization [.gaslvanai'zei/an] s. (med., tehn.) galvanizare. galv anize ['gadvanaiz] vb. tr. 1. a galvaniza, a auri / a arginta / a zinca prin gal vanizare. gamely ['geimli] aaV. în mod curajos, cu vitejie; bărbăteşte. gameness ['geimn is] s. (sl.) curaj, vitejie, bărbăţie, îndrăzneală, obrăznicie. 2. (fig.) a înviora; a Stim a electriza. game preserve ['geim priiZ3:v] s. parc de vânat, rezervaţie. galvanized sheet ['gadvanaizd /i:t] s. tablă zincată / galvanizată. gamesmanship ['gcimzmani/ipj s. 1. strategie (în teoria jocurilor, în politică etc.). galvanizing bath ['gadvanaiz irj ba:8] s. (metal.) baie de galvanizare. 2. (amer. sport) tactică dibace; strata gemă. galvanometer [igaelvs'namto'J s. (electr.) galvanometru. games-master ['geim z.ma:st3r] s. profesor de educaţie fizică. galvanometric [rgaelvana'mctrik] adj. (el ectr.) galvanometric. games-mistress [-.mistris] s. profesoară de educaţie fizică. gal vanoplastie [igslvsns'pUestik] adj. galvanoplastie. gamesome ['geimsam] adj. ves el, hazliu, zburdalnic. galvanoplastics [.gadvsns'pkestiks] s. v. g a l v a n o p l a s t y . gamesomeness [-nis] s. veselie, zburdălnicie. galvanoplasty ['gaelvs naiplaesti, gad'vaîna-] s. galvanoplastie. gamester ['geimsta'] s. 1. jucător de cărţi, cartofor. 2. (fnv.) om glumeţ, şugubăţ, păcală. galvanoscope [gselvansiskoup] s. (electr.) alvanoscop. Galwegian [gad'wi:d33n, -d3bn] adj. 1. (originar) din Galloway (Scoţia ). 2. (originar) 3.(inv.) târfă,lele. din Galway (Irlanda). gametangium [.ga;mi'ta;n d3i3m], pl. gametangia [-d3is] s. (bot.) gametangiu, gam1 [gann] I. s. cârd / grup de balene. II. vb. i«tr. (despre balene) a se strânge în gametange. gametes ['gaemkti z, gs'mirtiz] s. pl. (biol.) gârneţi. grup. game theory ['geim .eiari] s. (mat., pol .) teoria jocurilor. gam2 s. (sl.) picior (in special picior frumos de femeie). garnetogenesis [igaemitotiVrjenisis] s. (biol.) gametogeneză. gamb [gasmb] s. (sl. ) picior, ţurloi, popic. gametophore [g3'mi:t3fo:r] s. (bot.) gametofor. gambade [ gagm'beid] s. 1. salt, săritură (a calului). 2. escapadă. 3. pl. (înv.) ghetre, jambiere . gametophyte [ga'miitafait] s. (bot.) gametofit. gametophytic [igaeniita'fitik] adj. (bol.) gametofitic, sexuat. gambado [gasm'beidou, -'ba:d-] s. v. g a m b a d e . gamic ['gaemik] adj. (biol.) 1. reprodus pe cale sexuată. 2. fertilizat. 3. unit, sudat; Gambian ['gamibian, -jan] I. adj. din Gambia, gambian. II. s. gamb ian, locuitor al concrescut. Gambiei. gamin ['gasmin, gs'masrj] s. (fr.) ştrengar, haimana. gambit ['gasmbit] s. gambit (la şah). gaming ['geimirj] s. jocuri de nor oc (ca acţiune). gambie ['gzembl] I. vb. A. intr. 1. a juca jocuri de noroc; to ~w ith cards a juca cărţi. 2. a specula (la bursă). 3. to ~ on a conta / miza pe (ceva im probabil). B. tr. to ~ away gaming-house [~haus] s. casă de joc, tripou. a pierde la cărţi (avere etc.) II. s. 1. joc de noroc. 2. speculaţie riscantă, întreprindere gaming policy [~ ipolisi] s. poliţă de onoare. foarte îndrăzneaţă, aventură. gaming-table [-.tcib s. 1. masă de joc; to keep a ~ a ţine o casă de joc / un tripou. r 2. (fig.) joc de no roc (pe bani). gambler [-3 ] s. 1. jucător; jucător de cărţi, cartofor. 2. escroc, pungaş. gamma ['gasma] s. 1. gama, a treia literă din alfabetul grecesc. 2. (entom.) spec ie de gambling ['gsemblirj] s. (acţiunea de a juca) jocuri de noroc. fluture (Plus ia gamma). 3. (submultiplu al gramului). gambling hell [~ hei] s. v. g a m b 1 i n g h o u s e . gambling house [~ haus] s. casă de joc, tripou. gamma function [~ ifArjk/an] s. (mai.) funcţi(une)a gamma. gamboge [gami'bu:3, amer. şi -'boud3, -'bu :d3[ s. gumă guta. gamma globulin [~ 'gbbjulin] s. (med.) gamaglobulină. gambogian [ gxm'bu;d3Î3n] aay. de gumă guta, ca guma guta. gammagraphy ['gsmsgrajfi] s. (fiz.) g ammagrafie. gamboised ['gasmboizd] adj. vătuit. gammer ['gîema'] s. (pop.) bunicuţă, mai că, măicuţă; mătuşica, tuşă; băbuţă. gammon1 ['gamisn] I. s. jambon, şuncă afumată. II. vb. a (jambonul). gambol ['gasmbsl] I. s. 1. ţopăială, săritură, salt; salt de bucurie; zburdăl icie. 2. (mai gammon 2 1. s. 1. mart (la table). 2. (jocul de) table, tric-trac. II. vb. tr. a face mart (la ales amer.) veselie. II. vb. intr. a zburda, a se z bengui, a sălta, a sări. table). gambrel ['gasmbrcl] s. (înv.) încheietură, articulaţie (la cal). gambrel roof [~ ru:f] s. acoperiş în formă de mansardă, acoperiş olandez. gammon3 (f am.) I. s. festă, renghi, înşelăciune. II. inter/', prostii!; ~ and spinach! gambusia [g asm'bjuizb, -3is] s. (i/K.) gambusie (Gambusia). spanac! III. vb. A. tr. a păcăli, a



 înşela, a amăgi; a-şi bate joc de. B. intr. a se preface. gam cases ['gaera ikeisiz] s. pl. (sl.) ciorapi (lungi). gammoner [-3'] s. (fam.) escroc, şarlatan, pezevenchi, pungaş. game1 [geim] I. s. 1. joc; partidă; the ~ of tennis tenisul; a ~ at / of ch ess o partidă gammoning [-in] s. (fam.) înşelătorie. gammy ['gamii] adj. (sl.) 1. rău, pro st; fals. 2. pocit, urât; bătrân. 3. zgârcit. de şah; a ~ at cards o partidă de cărţi; athl ~s jocuri sportive; Olympian ~s (ist.)



 gamopetalous 398



3. deosebire profundă, divergenţă. 4. (amer.) trecătoare, defileu. 5. (mii.) breşă (în lini amopetalous [igaema'petetas] adj. (hot.) sinpetal. frontului). 6. (gram.) hiat. gamosepalous [~'sepalos] adj. (bot.) gamosepal. gape [geip, ga:p, ga:p] I. vb. i ntr. 1. a deschide larg gura; a căsca; (prov.) he that ~s gamp [gaemp] s. 1. (fam. ) umbrelă de ploaie mare şi veche, cortel. 2. (glume/) cortel, until he be fed, well may ~ until he be dead Dumnezeu dă omului, dar în traistă nu-i umbrelă. gamut ['gcemot] s. 1. (muz.) gamă. 2. (muz.) diapazon, scară. 3. (fig.) gamă, întindere; bagă; gaping is catching căscatul e molipsitor. 2. a se uita cu gura căscată, a căsca gura, sferă, cerc; t o experience the whole ~ of suffering a încerca întreaga gamă a suferinţelor. a privi cu uimire. 3. (despre o prăpastie etc.) a se căsca, a se deschide-. 4. (gram.) a forma gamy1 ['geimi] adj. 1. v. g a m e f u l 2 .2. (gastr.) cu gust / cu aromă de vânat. 3. (gastr.) un hiat. 5. to ~after / for a dori ceva cu înfocare; to ~on / upon a privi cu gura căscată la, a se uita dus la. II. s. 1. căscat. 2. privire nedumerită. 3. the ~s pl. căscat (boa/a a fezandat. găinilor pricinuită de Syngnamus trachealis).4. d eschidere, căscătură. gamy2 adj. 1. gata de joacă. 2. curajos, agresiv. gaper ['geip3r] s. căscăund, gură-cască. gander ['gamda'] I. s. 1. gâscan, gânsac. 2. (fig.) gâscă, om pros (sl.) om însurat. gape seed [igcip 'si:d] s. (sl.) 1. minunăţie; tot ceea ce provoacă u imirea. 2. holbare; 4. (amer. sl.) bărbat care trăieşte separat de soţie. 5. (amer. sl.) privire, aruncătură de ochi; to take ~ a arunca o privire (rapidă). II. vb. intr. 1. (fam.) a umbla brambura. 2. (pop.) to seek / to buy / to sow ~ a umbla fără rost (la piafa etc.) 3. v. g a p e r. gappy ['garpi] adj. cu intervale, cu goluri; incom plet. to ~ (at) a se zgâi (la). gap-toothed ['gsptu:0t, ~tu:6d] adj. ştirb; cu strun găreaţă. gander-faced ['gasndafeist] adj. (pop.) cu mutră de tâmpit / de tont. gap window [~ 'windou] s. fereastră înaltă şi strâmtă. ganef ['ga:nof] s. (amer. si.) 1. pungaş, borfa croc. 2. ticălos. gar [ga;r] s. (iht.) 1. ştiucă (Esox lucius); 2. zărgan, ştiucă-de-mare ( elone belone). gang1 [ga3rj] s. 1. echipă sau brigadă (ae muncitori etc.); tură, schim b; grupă, detaşament; garage ['gcera:3, -rid3, ra:d3, amer. g3'ra:3] I. s. garaj. II . vb. tr. a gara, a pune în garaj. partidă. 2. (sl.) bandă, ceată, haită, cârd. 3. garnitur trusă (de instrumente); sortiment. garage foreman [~ ifoimon] s. şef de garaj. 4. (înv .) mers, curs, cale. garancin(e) ['gaeronsin] s. (chim.) garanţină. gang2 vb. intr. (scot.) a merge. 3 garb [ga:b] I. s. 1. haine, îmbrăcăminte; găteală. 2. port; croială; (fi .) veşmânt, strai. gang vb. A. tr. (mai ales amer.) a face (roţile unui angrenaj etc.) să lucreze simultan II. vb. A. tr. a înveşmânta, a îmbrăca. B. refl. a se înveşmânta. / co nt; (auto) a cupla, a ambreia. B. intr. to ~ up with a se asocia / a se alia cu; garbage ['ga:bid3] sl. (înv.) măruntaie, maţe. 2. resturi, rămăşiţe (de bucătărie); gunoi ) a intra în cârdăşie cu; to ~ up on smb. a ataca împreună pe cineva; a se coaliza menajer. 3. (si literary ~) maculatură. împotriva cuiva. garbage collection [~ ksilekjsn] s. (infor.) refacerea spaţiului disponibil. gang board ['gam bo:d] s. (mar.) schelă (ae debarcare), estacadă; apuntament. garble [ga:bl] vb. tr. 1. a falsifica, a denatu ra, a deforma; a ciunti, a trunchia (un citat ganger1 ['gasrjgs'] s. şef de echipă. etc.). 2. (rar) a alege, a selecţiona. ganger2 s. (scol.) pieton. garbler [-3r] s. falsificator (ae texte etc.). gang flower ['ga;rj iflau9r] s. (bot.) amărcală, iarbălăptoasă, şerpariţă (Polygala garboard ['gu:bo:d, -boad] s. (mar.) galbord. vulgaris). gar board strake [~ istreik] s. (mor.) filă de galbord. gangland ['ga?rjla?nd] s. (ame r.) cartier al gangsterilor / al indienilor apaşi (într-un oraş garden ]'gu:dn] I. s. 1. livadă; pornet; the ~ of England sudul Angliei; back ~ grădină mare). din spatele c asei; botanic(al) ~s grădină botanică; zoological ~s grădină zoologică; flower ganglia ['ga glia] pl. de la g a n g 1 i o n. ~ grădină de flori; philosophers of the Garden adepţi ai lui Epicur; ~ of the world gangliated ['gsnglieitid, -ed] adj. (anat.) cu ga nglioni. regiunea fluviului Mississippi; ~ of remembrance cimitirul unui cremato riu; (pop.) to gangling f'gajrjglirj] adj. (fam.) stângaci, neîndemânatic. lead smb. u p the ~ a trage pe cineva pe sfoară, a duce pe cineva de nas. 2. (si kitchen gangl ion ['gaerjgli3n],pl. ganglions [-z] sau ganglia ['gasrjglia] s. 1. (anal.) gang lion. ~) grădină de legume / de zarzavat. II. vb. intr. a se ocupa cu grădinăritul, a fa ce grădinărie. 2. (fig.) centru (ae activitate). garden balsam [~ iba:lssm] s. (bot. ) canale (Impatiens balsamina). ganglionic [igaîrjgli'onik] adj. ganglionar. garde



 n bed [~ bed] s. strat, răzor, brazdă. gangly ['gxrjgli] adj. înalt şi subţire, slăbănog, d t, uscăţiv. garden cabbage [~ 'kaîbidj] s. (bot.) varză (Brassica oleracea). gangplank [ 'gasrjplamkj s.v. g a n g b o a r d . garden city [~ ■siti] s. oraş-grădină. gangrel ['g serjgral] s. 1. (fam.) lungan, găligan, prăjină. 2. (înv.) cerşetor, vagabond. garden cres s [~ kresj s. (bot.) creson (Lepidium sativum). gangrene ['gzerjgrim] I. s. 1. c angrenă; mortificare. 2. (bot.) tăciune, mălură. II. vb. gardener ['ga:dn3r[ s. 1. grădina r. 2. horticultor. 3. (sl.) birjar prost. A. intr. a se cangrena. B. tr. a cangr ena. gardener's garters [~z iga:taz] s. pl. (bot.) ierbăluţă (Phalaris arundinacea). g angrenous ['ga;rjgri:nss] adj. cangrenos. garden frame [~ freirii] s. seră. gang s aw ['ga;n so:] s. (tehn.) gater de spintecat; ferăstrău circular cu mai multe discur i. garden house [~ haus] s. 1. chioşc, pavilion. 2. (sl.) bordel. gangsman ['gaerj zm9n],pl. gangsmen [-mon] s. şef de echipă, supraveghetor. gardenia [ga:'di:njo, -ni a] s. (bot.) gardenie (Gardenia). gangster ['ga?rjst9r, -rjks-] s. gangster, ban dit. gardening ['ga:dnirj] s. 1. grădinărit. 2. horticultura. gangsterism ['gaerjsts rizsm] s. gangsterism, banditism. gardening knife [~ naif] s. cosor, cuţit pentru crengi. gangue [gasrj] s. (geol.) gangă; rocă-mamă. gardening tools [~ tu:lz] s. pl. u nelte de grădinărit. gangway ['gaerjwei] I. s. 1. (mar.) schelă (de coborâre I debarcare ), punte (de garden label ['ga:dn lelbl] s. etichetă (pe plante). comunicaţie); pasa relă; (sl. mar.) to bring to the ~ a biciui. 2. pasaj, interval, trecere garden lo ver [~ rUvor] s. grădinar amator. (între rânduri, în sălile de spectacol). 3. [Kisaj care desparte „front benches " de „ back garden mould [~ mould] s. pământ de grădină. benches" î arlamentul britanic; members above the ~ miniştri şi membri ai garden party [~ .pa:t i] s. petrecere în aer liber, serbare câmpenească; picnic. parlamentului strâns legaţi de politica oficială a partidului lor, membri influenţi ai garden plot [~ pbt] s. grădină, teren folosit ca grădină. partidului; members below the ~ membri independenţi ai parla mentului, membri garden pruner [~ ipru:nsr] s. foarfece de pomi / de grădinărit. nei nfluenţi ai partidului. 4. (arhit., constr.) pasarelă, pasaj, coridă. 5. (ferov.) cori dor de garden roller [~ ,roulor] s. tăvălug de grădină. mijloc (într-un vagon). 6. (mine) galerie de acces la un abataj. II. inter/ (amer.).faceţi garden scissors [~ isizsz ] s. pl. foarfece de grădină. loc! la o parte! garden stand [~ istasnd] s. jardinieră. ganjah ['gAnd39] s. haşiş. Garden State [~ isteitj s. (amer.) (folosit ca supranume ) Statul New Jersey. gannet ['gasnit, amer. si -et] s. (omit.) corb-de-mare alb (Sula bassana). garden stuff [~ stAf] s. zarzavaturi / legume şi fructe. ganoid [' gamoid] (iht.) I. adj. 1. (despre solzi) neted şi strălucitor. 2. (despre peşti) garde n tillage [~ ,tilid3] s. grădinărit, grădinărie. ganoid. II. s. (peşte) ganoid. . garden t ruck [~ trAk] s. (amer.) legume şi fructe; to raise ~ for the market a cultiva 1 g antlet ['gamtlit, 'gayit-, -let] s. v. g a u n t l e t . zarzavat şi fructe pentru vânzare. gantline [gaentlain] s. (mar.) mandar. garden warbler [~ iWD:bbr] s. (om it.) privighetoare-de-grădină (Sylvia hortensis). 2 gantlope ['gasntloupls. v. g a u n t l e t . garden woodbine [~ .wudbain] s. (bot.) caprifoi (Lonicera caprifoli um ş.a.). gantry ['gamtri] s. 1. (tehn.) schelă, estradă; suport. 2. (ferov.) punte de semnalizare. garden worm [~ wo:m] s. (zooi. pop.) râmă (Lumhricus sp.). 3. suport p e care stau butoaiele în pivniţă, podval. 4. (constr.) capră. 5. (mine) rampă pe gardon [' ga:don] s. (iht.) văduvită (Leuciscus idus). care circulă o gruic. 6. (tehn.) montant, portal, cadru; schelet de macara. ^ garfish ['gaifif] s.v. g a r . gantry crane [~ krein] s. (tehn.) macara-portal, macara de schelă / de eşafodaj. Gargantuan [ga: 'ga;ntju9n, -tjwon] adj. uriaş, gigantic, gargantuesc, pantagruelic. gaol [d3eil] I. s. închisoare, temniţă (v. j a i l I). II. vb. tr. a închide, a întemniţa, a băga gargar ['ga:garizom] s. gargară, gargarism. la închisoare (v. si j a i l II). garget ['ga: git, -et] s. (vet.) inflamare a faringelui (la porci); inflamare a ugerului (la gaolbird [~bo:d] s. ocnaş, deţinut. vaci si la oi). gaol book [~ buk] s. registrul a restaţilor. gargle ['ga:gl] I. vb. A. tr. a clăti (gura). B. intr. 1. a face gargară; a (se) gargarisi. gaoler ['d3eitar] s. temnicer, paznic de închisoare; gardian. 2. (amer. sl.) atrage la măsea. II. s. 1. gargară, gargarism. 2. (amer. sl.) băutură alcoo lică. gaoleress ['d3eiloris[ s. femeie-paznic de închisoare. gargoyle ['gaigoil] s. (constr.) gargui. gaol fever ['d3eil 


 ween) a cu coacăze). micşora diferenţa / deosebirea (dintre); a apropia (puncte de ved ere diferite, poziţii adverse garish ['gssri/, 'ga;r-[ adj. (despre culori) ţipător, bătăt or la ochi; (despre îmbrăcăminte) etc.); to bridge the ~ (between) a arunca o punte de legătură (între), a aplana / a concilia înzorzonat; în culori ţipătoare. garishly [-li] ao 1. (mobilat etc.) cu un lux ţipător. 2. (luminat etc.) prea strălucitor. (diferende et c.) (dintre); to stop the ~ / to fill up the ~ a completa golul, a umple lacuna;



 399 gastroenteritis



gasconade [igseska'ncid] I. s. lăudăroşenie, fanfaronadă, (arg.) bărbi, minciuni, (fig.) g arishness [-nis] s. 1. lux ţipător; 2. strălucire excesivă. garland ['gu:bnd] I. s. ghir landă, coroană, cunună. 2. (fig.) premiu, premiul 1.3. (înv.) gogoşi. II. vb. intr. a se lă da, a se făli, a face gargară. gas concrete ['ga?s -kankriit] s. (constr.) gazbeton. antologie. II. vb. A. tr. a încununa, a împodobi cu coroane / cu ghirlande. B. inîr. (rar) gas detector [~ dkekta1"] s. (mine) detector dc grizu. a împleti ghirlande. gaselier [.gaes3'li9r] s. lampa de gaz cu mai multe braţe, policandru. garlic ['go :lik] s. (bot.) usturoi, ai (Allium sativum); clove of ~ căţel de usturoi. gas-engin e ['gaes


 ales amer.) stat de dictatură militară. gasolene pump [~ ipAmp] s. pompă de benzină. gar ron ['ga^rai] s. 1. cal mic (de rasă irlandeză sau scoţiană). 2. (fam.) gloabă, mârţoagă. g ne station [~ -stei/^n] s. staţie de benzină; pompă de benzină. garrotte [ga'rot] I. s. 1. (ist.) garotă (aparat pentru execuţia capitală prin strangulare gasoline ['gassalim , -soul-, amer. şi —'-] s.v. g a s o l e n e . folosit în Spania). 2. jaf însoţit de stran gularea victimei. II. vb. tr. 1. a executa prin gasoline cowboy [~ 'kauboi] s. ( amer. mil. sl.) conducător dc tanc. strangulare. 2. a strangula în timpul jafului. g asometer [gas'scmita1",ga'sa-,ga'zo-]s. 1.v. g a s meter.2.(amer.)v. g a s h o l d e r . garrulity [ga?'ru:liti, ga'r-, -rrju:-] s. limbuţic, vorbărie, logoree. gas ometry [gaVsomitri] s. (fiz.) gazometrie. garrulous ['gasrjubs. -ral-] adj. 1. l imbut, gureş, vorbăreţ. 2. (despre pâraie) care gasp [gu:sp, amer. gsspl I. vb. A. intr. 1. a gâfâi; a respira cu greutate, a se sufoca. murmură, care susură. 2. a căsca gura (de mirare). 3. to ~for a dori cu înfocare, a tânji după, a suspina după; garrulously [-li] adv. cu chef de vorbă. to ~ for breath a-şi trage cu greu sufletul, a se sufoca. B. tr. to ~ out one's life a-şi da garrulousness [-nis] s.v. g a r r u l i t y . suf letul, a muri. II. s. gâfâire, gâfâit, respiraţie grea; to the last ~ până la ultima suflar garter ['gu:t3r] I. s. jartieră; The Garter a) ordinul Jartierei, b) cavaleri ai o rdinului până în ultima clipă; to be at the last ~ a fi pe moarte. Jartierei. II. vb. tr . 1. a prinde eu jartiera. 2. a acorda ordinul Jartierei (cuiva). gasper ['ga:sp 3r] s. (sl.) ţigară proastă / ieftină. garter belt [~ -belt] s. (amer.) portjartier. gas -pipe I'gsspaip] s. 1. conductă de gaz(c). 2. ţeavă pentru conducte dc gaz. garth [go: B] s. (poetic) 1. loc îngrădit; zăplaz. 2. curte, grădină. gas-pipe crawler [~ ikro:br] s. (sl.) om foarte slab, ţâr, ţânţar. gas [gzes] I. s. 1. (chim.) gaz, corp gazos. 2. gaz ae rian. 3. gaz ilariant. 4. (fa/u.) flecăreală, gas-pipe-line [~lain] ş. conductă de gaz(e ). lăudăroşenie, fanfaronadă, gargară; bărbiercală; to turn on a great amount of ~about gas ant ['gass plo:nt] s. 1. uzină de gaz. 2. instalaţie gazogeneratoare; staţie dc smth. a flecari mult despre un lucru. 5. (amer.) benzină. 6. (mine) gaz dc mină, grizu. ga zogene. 7. (med.) vânturi, gaze. 8. (amer. sl.) ceva excepţional (o persoană, un dans, un şlagăr, gas-plant ['gaesplomt] s. (bot.) frăsinel (Dictamnus- albuş). o petrecere, u n bun de larg consum etc.). II. vb. A. tr. 1. a otrăvi cu gaze, a gaza. 2. a umple gas producer [~ praidjuiss1"] s. generator de gaze; gazogen, sondă de gaze. cu ga ze până la saturaţie. 3. (amer.) a completa cu combustibil. B. intr. 1. a degaja / gas -proof ['ga?spru:fj adj. 1. etanş la gaze. 2. (mine) antigrizutos. a elimina / a e mana gaze (otrăvitoare). 2. (fam.) a flecari, a se lăuda, a tăia piroane, a se gas-pro of shelter [~ i/elta1"] s. adăpost contra gazelor. bărbieri, a face gargară; a spune p rostii pentru a induce în eroare. gas range ['gass rcind3J s. aragaz, maşină dc gătit cu gaze. gas alarm ['gass 3'la:m] s. (mii.) alarmă chimică. gas-ring [~rirj] s. bec dc gaz; arzător; ochi de aragaz. gasateria [igaîss'tkrio] s. (amer.) pompă / staţie de ben zină cu autoservire. gassed [gsst] adj. 1. gazat. 2. (amer. sl.) beat, afumat, ameţi t. gas attack ['ga;s a'task] s. (mii.) atac cu gaze. gasser ['gassa'] ş. (amer.) 1 . puţ de gaze naturale. 2. (sl.) nostimadă; lucru amuzant / gas bacillus [~ ba'sibs] s. (med.) vibrion septic. plăcut. 3. (sl.) limbut, palavragiu. gas-bag [~ba;g] s. 1. (av.) balonet (pentru gaz), balon cu gaz (în interiorul dirijabilului). gas sh ell ['gass /el] s. (mii.), obuz chimic, bombă cu gaze. 2. (av. sl.) dirijabil. 3. pungă de gaze. 4. (fam.) palavragiu, flecar, fanfaron, baronul gas shelter [~ ./cl tar] s. adăpost contra gazelor. Munchausen. gassing ['gassirj] s. 1. producere de gaze. 2. gazare; intoxicare cu gaze. gas-bearing Hbearirj] adj. gazifer, purtător dc gaze. gas station ['gaes -stei/an] s. (amer.) staţie dc benzina; benzinărie. gas black [~ blask] s. (poligr.) negru de fum din gaze. gassy f'ga3si] adj. 1. gazos . 2. (fam.) flecar, limbut. gaz blanket [~ -blserjkit] s. (chim.) strat / pernă dc gaze. gas take ['gaes tcik] s. (metal.) colector / captator dc gaze. gas blower [~ ibloua1"] s. 1. (tehn.) suflantă dc gaze. 2. (mine) suflător de metan. gas tank [~ tasnk] s. 1. gazometru. 2. (amer.) rezervor de gaze. 3. (amer. auto, av.) gas blow-out [~ tblouaut] s. erupţie dc gaze. bidon / canistră pentru benzină. gas blowpi pe [~ .bloupaipj s. (metal.) ciocan de lipit cu gaze. gasteropod ['gEestPK>pxi], pl. gasteropoda [gassta'ropads] s. (zool.) gasteropod; melc. gas bomb [~ bomj s. bombă chimică / cu gaze. gastight ['gfestaitj adj. etanş la gaz(e). gas-bracket [~ibr a2kit] s. lampa de gaz, bec Auer. gastralgia [gaes'tr2eld3ia] s. (med.) gastralg ic, gastrodinie. r gas-burner [~ib?:n3 ] s.v. g a s j e t . gastralgic [gass'tra sk^ik] adj. (med.) gastralgic. gas cap [~ kaîp] s. (mine) gas-cap. gastrectomy [ga



 ss'trcktami] s. (med.) gastrectomie. gas carbon [~ .kuiban] s. (metal.) cărbune dc retortă. gastric ['gasstrik] adj. gastric. 1 gas chamber [~ -t/eimba "] s. cameră d e gazare. gastric ulcer [~ 


 gastroenterology 400



12. (text.) calibru; distanţa dintre fuse; pasul fuselor; fineţe. 13. (hidr.) limnim etru. II. vb. gastroenterology [,ga;strouient3'r3tod3i] s. (med.) gastroenterolo gie. tr. 1. a măsura, a cerceta. 2. a grada, a lua calibrul (cu gen.), a verifica; a marca, a ştampila gastro-hepatitis [-ihepo'taitis] s. (mea1.) gastrohepatită. (gr eutăţile, măsurile). 3. a dimensiona, a da o anumită dimensiune (cu aat.). 4. (fig.) a g astro-intcstinal [~in'testin3l] adj. (med.) gastrointestinal. preţui (pe cineva). gastrolith ['gaestraliG] s. (med.) calcul gastric. gauge block ['geid3 bbk] s. ( telm.) cală plan-paralclă; plăcuţă Johansen; placă de gastrology [ga:s'trol3d3i) s. (med.) astrologie. calibrare. gastronome ['gfestrsnoum] s. gastronom. r gauge clock [~ kbk] s. (telm.) contor de apă. gastronomer [-o ] s.v. g a s t r o n o m e . gauge glass [~ gla:s] s. (telm.) sticlă de nivel (al apei); tub pentru aponietru; pahar gastronomic [igaxtra'nomik] adj. gastronomic. gradat. gastronomist [gEes'tronami st] s.v. g a s t r o n o m e . gauge mark [~ ma:k] s. (telm.) semn de control; r eper de ajustare / reglare I potrivire. gastronomy [gses'tronami] s. gastronomie , artă culinară. gauge pin [~ pin] s. (telm.) micrometru de interior, calibru-tampon . gastropod ['gaxtrapad] s. gastroiwd. gauge strips,[~ strips] s. pl. (telm.) şubl er pentru măsurat grosimi, şubler de exterior. gastroscope ['gaestraskoup] s. (med.) gastroscop.' gauging [*geid3irj] s. (telm.) etalonare, calibrare. gastroscopy [ gaes'troskapi] s. (med.) gastroscopie. gauging station [~ 'stei/an] s. (hidr.) s taţie hidrometrică. gastrotomy [gaes'trotami] s. (med.) gastrotomie. Gaul [go:l] s. 1. (ist.) Galia. 2. (ist.) gal. 3. (peior.) franţuz. gastrula ['gaestrula],pl. si gastrulae [-li:] s. (biol.) gastrulă. Gaulish ['go:li/J I. adj. 1. (ist.) galic. 2 . (glumeţ) francez, franţuzesc. II. s. 1. limba gastrulation [igaistru'leijon] s. (b iol.) gastrulaţie. galică: 2. (glumeţ) francez, franţuz. gas vent ]'ga;s vent] s. (metal .) supapă de respiraţie. r gaullism ['goulizam] s. (pol.) gaullism. gas warfare [~ , wa:feo ] s. război chimic. gaullist ['goulist] s. (pol.) gaullist, partizan al gen eralului de Gaulle. gas-works [~wa:ks] s. uzină de gaz. gault [go:lt] s. (geol.) g ault. gas yield [~ ji:ld] s. producţie / debit de gaz(e). gaunt [go:nt, amer. si g a:nt] adj. 1. slăbit, sfrijit, scofâlcit, sleit, uscăţiv, deşirat, subţire, gate [geit] I. . 1. poartă, portiţă; uşă cu zăbrele; (fig.)~ of hell poarta iadului; (fig.) to give the ~ concedia, a da afară; (fig.) to get the ~ a fi concediat, a fi dat afară. 2. (fig.) slab. 2. nenorocit; ~ poverty sărăcie lucie. 3. grozav (la înfăţişare), cumplit. poartă, d hizătură; intrare. 3. barieră. 4. (sport) număr de spectatori; reţetă, taxă de gauntlet1 [g lit, amer. şi -let, 'ga:nt-] s. 1. (ist.) mănuşă de fier. 2. mănuşă (de şofer, intrare. 5. are în munţi; the Iron Gates Porţile de Fier. 6. the Gate (ist.) Poarta de scrimă etc.); to throw down the ~ a arunca mănuşa I a lansa o provocare; to take Otomană, înalta Poar tă (turcească). 7. (telm.) scut; încuietoare, zăvor, supapă. 8. stavilă, up the ~ a ridica uşa, a accepta o provocare. zăgaz. 9. pl. ora la care se închid porţile noaptea (la Oxfo rd şi Cambridge). II. vb. tr. gauntlet2 s. to run the ~ a trece printre două rânduri d e vergi; (fig.) a fi criticat aspru. gauntncss ['gomtnis, amer. si 'ga:nt-J s. s lăbiciune, înfăţişare uscăţivă. 1. a pune porţi la. 2. a consemna (studenţi, la Oxford şi C gauntry ['gr>:ntri] s.v. g a n t r y . gate-bill [~bil j s. registru de amenzi p entru studenţii care întârzie la cursuri (la Oxford gauze [go:z] s. 1. gaz (ţesătură); gaze (ţesătură); zăbranic; tifon; voal, val. 2. fum şi Cambridge). gatecrash ['geitikraej'] vb . tr. si mtr. (fam.) 1. a intra fără bilet (la im spectacol). 2. a veni (în aer). 3. ( telm.) reţea metalică (a lămpii de siguranţă), plasă de sârma; ţesătură metalică. gauzy ['g (mai ales despre ţesături) subţire, transparent. nepoftit (la o recepţie ele). gave [gei v] past de la g i v e1. gatecrasher [~ikrae/arj s. (fam.) 1. spectator fără bilet. 2 . musafir nepoftit. gavel ['gae'val] s. (amer.) ciocan / ciocănaş de lemn (folosit d e preşedintele unei adunări gate end [~ end] s. (metal.) maselotă. sau de un licitator ). gate hole [~ noul] s. şardonet. gavelkind [~kaind, -kind] s. (jur, înv.) împărţire egală a moştenirii / a pământului, între gatehouse [~haus] s. ghereta portarului. copiii sau f raţii decedatului (când nu există testament). gatekeeper [~iki:par] s. 1. paznic de ba rieră. 2. portar. gavial ['geivial, -jal] s. (zool.) gavial (Gavialis gangeticus). gate-legged table ]~legd iteibl] s. masă cu tăblia demontabilă. gavotte [go'vot] s. ( muz.) gavotă. gate lock [~ lok] s. ecluză cu poartă intermediară. gawk [go:k] I. s. 1. v



 . c u c k o o (1,1). 2. om stângaci, timid. 3. nătăfleţ, gogoman, gateman ['geitm2n],pl. gatemen [-man] s. (ferov.) cantonier. gură-cască. II. vb. intr. a se holba, a se zgâi ; a căsca gura. gatemouth ]~mauO] s. (amer. si.) gură-spartă. gawkily ['gorkili] adv. stângaci, neîndemânatic, cu stângăcie. gatepost [~poust] s. stâlpul porţii. -0* between you d me and the ~ strict confidenţial, între patru ochi. gawkiness ['go:kinis] s. neîndemân are, Stângăcie. gawky ['go:ki[ I. adj. stângaci, neîndemânatic, nepriceput; nătâng; timid, os. II. s. gate seat ['geit si:t] s. (hidr.) talpa stavilei. nătăfleţ, nătâng. gatesman [~ smpn] î . v . g a t e m a n . gawp [go;p] vb. intr. (si.) a se uita cu gura căscată, a se zgâi. gateway [~wei] s. 1. poartă de intrare. 2. (fig.) poartă, intrare, calc de a cces. gay [gei[ adj. 1. vesel, voios, bine dispus; nepăsător; as ~ as a lark foarte vesel; vesel gather ]'ga;oar] I. vb. A. tr. 1. a aduna, a strânge, a colecta; a co lecţiona, a îngrămădi; to ~ dust a se umple de praf; a înghiţi mult praf; to ~ flesh a se î aşă, a pune carne ca o zi de primăvară; (pop.) all so ~! în regulă! 2. pitoresc; (despre cu ori) viu, strălucitor; pe sine; to ~ ground / way upon smb. a o lua înaintea cuiva; to ~ information a strânge ţipător; (despre haine) viu colorat, pestriţ. 3. împestriţat, în zonat, gătit. 4. dornic de date, a culege informaţii; (desprefuruncule, bube) to ~he ad a se coace; to ~way a) v. to ~ viaţă; imoral, dezmăţat, desfrânat, stricat; to lead a ~ life a duce o viaţă de plăceri, de ground; b) (despre, nave) a porni. 2. a aduna, a s trânge, a culege (fructe, flori etc.) dezmăţ; (fam.) ~ girl / woman / bit femeie stric ată, prostituată. 5. (amer. fam.) cu chef, 3. a acumula, a câştiga, a dobândi; to ~ experi ence a dobândi experienţă. 4. a bănui, afumat. 6. (si.) homosexual, pederast. II. s. (sl .) homosexual. a deduce, a conchide, a trage concluzia; from what you say I ~ th at din cele ce spui gay cards ['gei 'ka;dz] s. pl. figuri (ae la jocul de cărţi). de duc că. 5. (si to ~ up) a strânge; a încreţi, a cuta, a plia (o rochie etc.). 6. a încreţi ay science [~ 'saians] s. (înv.) poezie, mai ales poezia eroică a evului mediu. (fru ntea). 7. to ~ in a) a culege, a strânge (recolta); b) a percepe (impozite); to ~ up gazabo [ga'zeibou] s. v. g a z e b o1,2. a asambla, a aduna, a pune la (un) l oc; to ~ up the fragments a) a aduna cioburile; gaze [gciz] I. vb. intr. (at, on ) a privi fix; a privi uimit; a se uita ţintă (Ia). II. s. privire b) a rezuma; a re lua, a înnoda (firul unei povestiri etc.). B.refl. to ~ oneself up a-şi aduna atentă. forţele. C. intr. 1. a se aduna, a se strânge. 2. a se mări, a creşte; (despre lacrimi) a şiroi. gazebo1 [ga'zi:bou] s. (arliit.) 1. foişor pe acoperişul casei. 2. balcon de sticlă. 3. pavilion 3. to ~ against smb. a prinde ură împotriva cuiva; to ~ to a head / matter a) (despre de vară. 4. punct de observaţie. gazebo2 s. (amer. si.) flăcău, băiat, tip, individ. bube, furuncule) a se coace; b) (fig.) a se coace, a se pârgui. II. s. 1. serie de cute / falduri / pliuri strânse cu un fir. 2. adunare, strângere. 3. contracţie, contractare. gazel [ga'zel] s. v. g a z c 11 e. gazeless ['geizlisj a dj. care nu vede; lipsit de vedere, orb. gatherable ['gaeoarabl] adj. care se po ate deduce, deductibil; inteligibil. gazelle [go'zel] s. (zool.) gazelă (Gazella d orcas ş. a.). gatherer ]'ga:oarar] s. 1. persoană care adună / care culege; culegător; s ecerător. gazer [rgeizar] s. privitor, spectator; contemplator; curios, gură-cască. 2. perceptor. gazette [ga'zet] I. s. 1. (inv.) gazetă. 2. monitor oficial; to appear in the Gazette, to gathering f'gaeOarirj] s. 1. adunare, întrunire; sfat. 2. reco ltă. 3. colectare, colectă. have one's name in the Gazette a fi menţionat în ziar, a fi dat la ziar (mai ales ca 4. îngrămădire. 5. supurare; abces. 6. colecţie, culegere, inso lvabil). II. vb. tr. a publica în Monitorul Oficial. ■■ (mil.) to be ~d a fi înaintat; a fi * gat-toothed ['gaet tu:6t] aay. (amer.) ştirb. numit. gauche [gou/J adj. (fr. ) (jig.) stângaci, lipsit de tact. r gazetteer [>g2ezi'tia , -za't-] s. 1. îndrumător I lexicon-geografic. 2. (amer.) gazetar, gaucherie ['gou/ari(:)] s. (fr.) stângăcie, neîndemânare; lipsă de tact, gafă. gaud [go:d] s. 1. găteală; zorzoane, înfrumuseţare fără jucărie; bagatelă, fleac, ziarist, jurnalist. gazogene ['gav.od3i:n, -Z01KI3-] s. 1 . aparat pentru gazificarea băuturilor. 2. gazogen. nimic. 3. pl. serbări grandioase . gean [gi:n] s. cireaşă sălbatică. gaudiness ['godinisj s. stridenţă, caracter ţipător (al culori); ostentaţie. gear [giar] I. s. 1. mecanism, aparat. 2. aparatură, garnitură, accesorii; fishing ~unelte gaudy ['g:>:di] I. s. 1. (mare) solemnitate. 2. masă an uală festivă în onoarea foştilor studenţi (la universităţile engleze).^, adj. 1. ţipător, b chi, strident; fără gust; de pescuit; camping ~ accesorii pentru camping; foot-~ încălţămin e; (mar.) greement ~ dispozitiv de acţionare. 3. (tehn.) roată dinţată, pinion, angrenaj ; mecanism de transmisie; plin de ostentaţie. 2. (despre stil) înflorat, bombastic. transmisie; in ~ în mişcare, angrenat; (auto) ambreiat; out of ~a) inactiv, în repaus;



 b) în gauffer ['ga:for] s., vb. v. g o f (f) e r. gauge [gcid31. s. 1. măsură, proporţi e, dimensiune; to take the ~ of a măsura, a evalua. neregulă, defect, defectat; c) ( fig.) a dezorganiza. 4. harnaşament. 5. avere mobilă; ustensile. 2. aparat pentru măsu rat; rain ~ pluviometru. 3. calibru; model, şablon; florar. 4. calibru 6. (înv.) hai ne, îmbrăcăminte. 7. (auto) viteză; first / low / bottom ~ viteza întâi; top / (de glonţ). număr, grosime (« sârmei). 6. (ferov.) ecartament, distanţa dintre şine; gabarit. high ~ p riză directă; reverse ~ marşaricr; to engage the first ~ a cupla viteza întâi; 7. (mar.) p escaj. 8. (mar.) poziţie faţă de vânt; (fig.) to have the weather ~ of a avea to change into second ~ a trece în viteza a doua; to be in neutral ~ a fi la punctul mort. întâi etate faţă de. 9. (fig.) criteriu. 10. (/iz.) jojă, aparat de măsurat. 11. (auto) ecarta ment. 8. (amer.) to shift ~s a) (auto) a schimba viteza, a trece dintr-o viteză într -alta;



 401 generation



b) (fig-) a schimba macazul, a-şi schimba atitudinea / părerea etc. II. vb. A. tr. 1 . a pune în mişcare (un mecanism). 2. (despre dinţii roţii) a prinde, a angrena, a anina . 3. (şi to ~ up) a înhăma. 4. to ~ down a încetini (cu ajutorul transmisiei); to ~ up a accelera (cu ajutorul transmisiei). B. intr. (tehn.) a se angrena; a se îmbuca. g earbox ['gioboks] s. (auto) cutie de viteze. gearbox drive [~ draiv] s. (tehn.) mecanism organic cu cutie de viteze. gear-case l'giakcis] s.v. g e a r b o x . g ear change [~ t/eind3] s. (auto) schimbare de viteză. gear changing [~ rt/enxfjir) ] s.v, g e a r c h a n g e . gearing Pgrarin] s. (tehn.) angrenaj, cuplaj, trans misie (prin roţi dinţate), ambreiaj. gear jammer Pgra -d3aamar] s. (mii. si.) conducăt or de tanc. gear lever [~ ili:v3r] s. 1. (tehn.) pârghia mecanismului de acţionare. 2. (auto) maneta schimbătorului de viteze. gear ratio [~ .rei/iou] s. (tehn., auto ) raport de transmisie / angrenare. gear setting [~ :nd- şi pronunţia fr.] s. (fr.) jandarmerie. gender [rd3endar] I. s. 1. (gram.) gen. 2. ( glumeţ) sex. II. vb. tr. (poetic) a zămisli, a naşte, a crea. genderless [^endalis] ad j. (gram.) fără gen. gene [d3i:n] s. (biol.) genă. genealogical [id3i'nia'lod3ik3l, 


 3en-, -nia-] adj. genealogic. genealogically [-i] adv. din punct de vedere genea logic. genealogist [.d3i:ni'a;bd3ist, 


genealogy [id3i:ni'a?tod3i, 


 as] s. aparat generator (de gaze, de căldură etc.). generating line |~ 'lain] s. (ma t.) generatrice. generating set [~ 'set] s. (electr.) grup electrogen. generatin g station [~ 'stei/an] s. (electr.) uzină electrică. generating surface [~ 'sa:fis] s. (electr.) suprafaţă de încălzire. generation ['d3cn3'rei/3n] s. 1. naştere, generare (d e electricitate, aburi etc.); producere, creare (de idei etc.). 2. provocare, stâr nire, pricinuirc, cauzare. 3. procreare, perpetuare (a speciei). 4. generaţie, oam eni ai unei aceleiaşi epoci; rising ~ generaţie nouă, tineret; (biol.) spontaneous / e quivocal ~ generaţie spontanee; from ~ to ~ din generaţie în generaţie; a ~ ago acum o g eneraţie, acum vreo treizeci de ani. 5. neam, posteritate, urmaşi, descendenţi. 6. (te hn.) generaţie; the second ~ of teaching devices cea de a doua generaţie a mijloacel or (tehnice) de instruire.



 generation number 402



genteelism [-izam] s. expresie banală cu pretenţie de distincţie, exprimare afectată. ge neration number [~ -nAmb3r] s. (inform.) număr de generare. genteelly [-i] arfv. 1 . aşa cum trebuie; to answer ~ a răspunde frumos. 2. (peior.) ca generative [^ensrat iv, -reit-] adj. 1. relativ la procreare, privitor la reproducere. un burghez, c a un burtăverde. 2. generator, producător; procreator, creator, reproducător. gentceln ess [-nis] s. pretenţie de distincţie. generative faculty [~ ■faekaltij s. (biol.) cap acitate de reproducţie / de reproducere, facultate generatoare. gentian [^enfisn, -/an] s. (bot.) genţiană, ghinţură (Centiana sp.). generative grammar [~ 'grams'] s. (li ngv.) gramatică generativă. gentianella [^enfis'nete] s. (bot.) Clipe mari (Gentiana acaulis). generative power [~ ipau3r] s. v. g e n e r a t i v e f a c u l t y . Gentile, gentile ['dinţaţi] I. s. 1. (bibl.) ne-evreu. 2. (amer.) ne-mormon. 3. (ra r) păgân. r generator ['d3en3reit3 j s. 1. procreator, tată; producător. 2. sursă, obârşie, vor. 11. adj. 1. ne-evreiesc. 2. ne-mormon. 3. (lingv.) naţional. 4. gentilic; de clan, tribal. 3. (telm.) generator, sursă de energie. 4. (si steam ~) cazan al maşin ii cu vapori. 5. (mat.) gentilitial family [id3enti'lijal 'fasmili] s. familie d e obârşie veche. generatoare. 6. (muz.) notă fundamentală (a unui acord). gentilitial na me [~ 'neim] s. nume generic / de familie. generatrix ['d3en3reitriks, amer. ■-'-],pl. generatrices [-si:z] s. 1. (mat.) generatoare, gentility hijen'tiliti, d3[ s. 1. (înv.) nobilime, aristocraţie, boierime, boieri. 2. gentileţe, gencratricc. 2. (el.) maşină dinamoclectrică, generator de curent. amabilitate/3. (peior.) (pretenţie l a) eleganţă; împopoţonare; afectare de obiceiuri generic(al) [d3i'nerik(9l), dzs'n-J adj . 1. (biol.) specific unui gen. 2. general, generic, aristocratice; shabby ~ miz erie în haine negre. universal, comun. gentle ['d3entl] adj. 1. nobil, aristocrati c, boieresc; the ~ and simple classes clasa genetically [d3i'neriksli] adv. 1. g eneric, în raport cu totalitatea. 2. (biol.) în raport cu privilegiaţilor şi a celor de rând; of ~birth de viţă nobilă; de familie bună. 2. (înv.) galant, genul. cavaleresc. 3. no il, ales, generos. 4. onorabil, elegant, distins; ~pursuits ocupaţii distinse. gen erosity [,d3en3'rositi] s. 1. mărinimie, generozitate, dărnicie, largheţe; libertate; act 5. blând, blajin, prietenos; binevoitor, amabil; cu inimă bună, mărinimos; ~reader i ubite de filantropie; his many generosities to numeroasele lui acte de filantrop ie faţă de sau cititorule (cuvânt al autorului către cititor). 6. graţios, plăcut; atrăgăto liniştit, tihnit, în favoarea (cu gen.). 2. (înv.) nobleţe. calm, paşnic, pacific. 8. (de spre tonuri, glas etc.) melodios, mângâietor, blând. 9. (despre generous ['d3Cn3ras] a dj. 1. mărinimos, generos; darnic. 2. filantrop. 3. (despre porţii vânt, pedepse etc.) slab, uşor, blând, temperat. 10. ascultător, docil, supus, cuminte; (as) de mâncare etc .) mare, imens. 4. bogat, îmbelşugat. 5. rodnic, roditor. 6. (despre vinuri) ~as ~Ia mb blând ca un micl(uşcl). 11. (despre povârniş, pantă etc.) dulce, uşor, prelung. tare; de bună calitate, superior. 12. (despre căldură, legi etc.) moderat, potrivit, temperat, nu excesiv. 13. (med.) benign. generously [-li] adv. generos, cu generozitate / cu mărinimie. II. s. l.pl. (fnv.) nobilime, aristocraţie, boierime. 2. râmă, viennişor (mo meală la pescuit). . gcnerousness [-nis] s. v. g e n e r o s i t y. III. vb. tr. 1 . (rar) a îmblânzi, a muia, a face ascultător, a aduce la ascultare (pe cineva). genes is ['d3enisis[, pl. geneses ['d3eniisi:z] s. 1. Genesis (bibl.) Geneza, Facerea. 2. a dresa, a îmblânzi (un cal). 2. geneză, izvor, origine, provenienţă; apariţie. 3. crea , creare, facere. gentle art [~ 'a:t] s. v. g e n 11 e c r a f t. genetic(al) [d 3i'netik(al), d33-J adj. (biol.) genetic. gentle craft [~ 'kra:ft] s. pescuit cu undiţa. genetically [d3i'netiksli] adv. (biol.) (din punct de vedere) genetic. ge ntlefolk [~'fouk] s. pl. lume bună, înalta societate, oameni de lume, persoane de bu nă genetic drift [d3i'netik drift] s. (biol.) mutaţie genetică. condiţie. geneticist [d3 i'netisist, d3e-[ s. genetician. gentle-hearted [~'hu:tid] adj. bun la suflet, i ubitor, milos. genetics [d3i'netiks, d33'n-, d3e'n-] s. pl. (folosit ca sg.) (bi ol.) genetică, ştiinţa eredităţii. gentle-heartedness [~'ha:tidnis] s. bunătate sufletească eneva [d3i'ni:v-, d33'n-] s. gin. gentlehood ['d3cntlhud] s. nobilime, aristocraţi e (stare socială). Genevan [-n] I. adj. din Geneva, genevez. II. s. 1. genevez, lo cuitor din Geneva. 2. (bis.) gentleman ['d3entlmon, pl. gentlemen [-msn, -men] s . 1. gentleman, om ales, om de calvinist. ." condiţie, om onorabil. 2. (înv.) nobil,



 curtean, om de curte, gentilom; ~ in waiting curtean Genevese ['d3eni'vi:z, -'v i:s[ adj., s.v. G e n e v a n . de serviciu (pe lângă rege); ~ at arms om din garda personală a regelui; ~at large a) (înv.) genial1 ['d3i:nral[ adj. 1. (despre climă etc .) blând, plăcut, favorabil. 2. binevoitor, amabil, curtean fără atribuţii speciale; b) (g lumeţ) persoană care nu arc treabă. 3. domn; ladies bine dispus, cu inima caldă. 3. învese litor, înviorător; jovial, simpatic, vesel. 4. (înv., and gentlemen doamnelor şi domnilo r; '(teatru, film) first ~ june prim; independent ~ poetic) rodnic, roditor, fer til. 5. (fnv.) genial, strălucit. rentier; ~ of the gown jurisconsult. 4. (la cărţile de joc) rigă de atu. 5. aparat pentru genial2 hrji'naisl] adj. (anat.) de bărbie, al bărbiei. lipirea vaselor de cositor. 6. (Ia dans) cavaler; (despre femei) to danc e / to take ~ a conduce geniality ['d3i:ni'aditi] s. 1. blândeţe, căldură. 2. voioşie, ves elie, amabilitate; cordialitate, la dans; a face pe cavalerul. 7. (jur.) rentier , bărbat care trăieşte din rentele sale. "0- (amer. bunăvoinţă, bună dispoziţie, inimă cald of the road comis-voiajor; ~ of fortune a) pirat; b) aventurier; gentlemen of t he genialness ['d3i:njolnis] s. (rar) veselie, voioşie. cloth cler, preoţime, cleric i; (glumeţ) 'he old ~ Scaraoţchi, Dracul. genial process [d3i'naisl 'prouses] s. (an at.) apofiză geniană. gentleman-commoner [~'komon3r] s. (înv.) student privilegiat (la Oxford şi genial tubercle [~ 'tju:to(:)kl] s. v. g e n i a l p r o c e s s . Camb ridge). genian [d3i'naisn] aay. v. g e n i a l 2 . gentleman farmer [~ 'fauns'] s. moşier; fermier care întrebuinţează mână de lucru genic ]'d3enik] adj. (biol.) referitor la gene, genic. salariată. geniculate [dji'nikjuleit] adj. (biol.) geniculat. gent lemanlike ['d3entlm3nlaik] adj. 1. de gentleman. 2. bine crescut, educat, manier at, geniculum [d3i'nikjul3in] s. (anat., bot.) tubercul, umflătură (pe organe, plant e). politicos. genii [Vrjkniai] pl.de la g e n i u s (1). gentlemanliness [^entl msnlinis] s. maniere distinse, ţinută onorabilă. genio-hyold [d3i.naiou'haiDld] I. adj . (anat.) geniohioid. II. s. (anat.) (muşchi) gentlemanly ['d3entlni3nli] adj. v. g e n t l e m a n 1 i k e ( l , 2 ) . geniohioid. gentleman player ['d3entlni3n ,pleisr] s. (sport) jucător amator. genista [d3i'nist3, d3e'n-] s. (bot.) drobiţă, dro ghiţă (Genista tincloria). gentleman's agreement [~z s'grirmsnt] s. convenţie bazată pe buna credinţă a părţilor genital [^enitl] I. adj. genital, reproductiv, reproducător, proc reator. II. s. pl. organe (nu pe acte scrise), înţelegere, acord bazat / încheiat pe c uvânt de onoare. genitale externe. gentleman's gentleman [~z 'd3entlni3n] s. valet , lacheu. genitalia [Krjeni'teilis] s. pl. v. g e n i t a l (II). gentlcman-ushe r [~iAj3r] S. uşier (la case mari). genitival [,d3eni'taiv3l] adj. (gram.) genitiv al. gentleness ['d3entlnis] s. 1. blândeţe, amabilitate, politeţe; ~ achieves more tha n genitive [genitiv, -not-] (gram.) I. adj. genitiv, posesiv. II. s. (cazul) gen itiv. violence realizezi mai mult cu vorba bună decât cu răul, vorba dulce mult aduce. genito-crural ['djenitou 'krursl] adj. (anat.) genito-crural. 2. povârniş uşor, pantă d ulce. 3. moliciune (Ia pipăit), frăgezime, delicateţe. genito-urinary [-'juorinori] ad j. (anat.) genito-urinar. gentle sex ['d3cntl 'seks] s. the ~ sexul slab / frumo s, femeile. genius ['d3i:nias, -niss] s. 1. (pl. genii) ['d3i:niai] duh, spirit, geniu (bun, rau). 2. (pl. gentle-tempered [~'tcmp3d] adj. blând, temperat. genius es) ['d3i:ni3.si:z] geniu, spirit, suflet, simţiri, sentimente, năzuinţe, caractere al (e) gentlety ['d3cntlti] s. v. g e n t i 1 i t y. unei epoci etc. 3. (numai la s g.) caracter general, spirit, esenţă, specific (al unei limbi, gentlewoman [^entl.wu msn], pl. gentlewomen [~'wimin] s. 1. doamnă, lady, femeie legi, epoci, naţiuni etc. ). 4. (si ~ of a place, numai la sg.) geniu al locului; inspiraţie, asociere în poez ie etc. (produse de un loc); putere de evocare (a unui Ioc). 5. (pl. geniuses) d e familie bună; femeie distinsă. 2. (înv.) nobilă, aristocrată, boieroaică. 3. damă de geni genialitate, har, inteligenţă remarcabilă; a man of ~ un om genial / de geniu; you com panie, doamnă de onoare; ~ of the Queen doamnă de onoare a reginei. 4. (jur.) haven' t got to be a ~ to see that nu trebuie să fii un geniu ca să vezi asta. 6. (pl. geni uses) rentieră, femeie care trăieşte din rentele sale. gently [genţii] aoV. 1. în mod blând dulce; liniştit; gingaş, delicat; cu delicateţe / cu geniu, om genial, personalitate genială. 7. (numaila sg.) aptitudine naturală, dar; to have gingăşie / cu blândeţe / cu dul eaţă. 2. liniştit, uşor, încet; uşurel, încetişor; cu precauţie a ~ for doing smth. a avea r-un domeniu anume. / cu prudenţă / cu grijă; moderat, cumpătat; cu cumpătare; ~! încet! uş l! încetişor! genocidal ['dşenonsaidsl] adj. de genocid, referitor la genocid. gentlyborn [~bo:n] adj. (înv.) de viţă nobilă, de neam mare / ales. genocide |'d3enowsaid] s. (jur.) genocid, crimă împotriva umanităţii. gentoo [d3en'tu:] s. (omit.) varietate de pi



 nguin (Pygoscelis taeniata). Genoese [id3enou'i:z,'—] I. adj. de la / din Genova, genovez. II. s. genovez. gentrice ['d3entris] s. (scot.) v. g e n t i 1 i t y. g enome ]'d3i:noum] s. (biol.) genom. gentry [Centri] s. 1. stare a oamenilor inst ruiţi şi a proprietarilor fără titluri de nobleţe genotype ['d3cno»taip] s. (biol.) genotip (ecleziaşti, jurişti, ofiţeri, moşieri etc.) 2. (peior.) indivizi, ţipi; the light-finger ed ~ hoţi genned up ['d3cnd 'Ap] adj. (fam.) informat, pus în temă. genre [3â:rjr, 3o:nr , 3a:nrJ s. (Jr.) 1. gen, stil, fel; (lit.) gen. 2. (si ~ painting) (arte) de bu zunare. gents [d3ents] s. (fam.) closet public / toaletă pentru bărbaţi. pictură de gen, compoziţie. genty ['d3enti] adj. (scot.) elegant, fercheş. gent [d3cnt] s. (vulg.) 1. v. g e n 11 e m a n. 2. amant (care plăteşte), iubit sau prieten genu.['d3i:nju:] ,pl genua [d3i:njuo] s. (anat.) genunchi. (de pungă). genteel [d3en'ti:l, d33n-j a dj. 1. (fnv.) politicos, gentil, amabil, binevoitor. 2. (înv., peior.) genual [Pd3 enju3l] I. aay. (anat.) de genunchi, privitor la genunchi. II. s. (enîom.) a cu pr etenţii de om manierat. 3. (peior.) îngrijit exagerat. 4. monden, lumesc. patra arti culaţie a piciorului de păianjen.



 403 gestatorial



geotropism ^i'otrapiz^m, -trou-] s. (biol.) geotropism. genuflect ['d3cnju(:)nek t, amer, şi.--'-] vb. 1. intr. a îndoi genunchii, a face genuflexiuni. geranium [d3i 'rcini3m, d33'r-] I. s. (bot.) 1. năpraznică, ciocul-berzei (Geranium sp.). 2. a se purta în mod servil / cu supuşenie. 2. (pop.) muşcată (Pelargonium). II. adj. rumen; ver meil. genuflection [id3enju(:)flekj3n] s.v. g e n u f l e x i o n . genuflexion ş. genuflexiune; îngenunchere. gerard I'd3cr3d] s. (zool.) şarpe din Indiile Vestice ( Gerarda bicolor). genuine ['djenjuinj adj. 1. autentic, original, veritabil; ade vărat; pur, curat, nefalsificat, gerbera ['d33:b3r3] s. (hort.) gerbera (Gerbera). nealtcrat, neştirbit; the ~ truth adevărul curat, purul adevăr; a ~ document un docum ent gerfalcon [^sjf^lksn] s. (omit.) şoim-islandcz (Falco gyrfalco). autentic. 2. sincer, franc, deschis. geri ['d3cri] s. (austr.,fam.) bătrânel; bătrânică. genuinely [-li ] adv. 1. autentic. 2. cu sinceritate, pe faţă, deschis. geriatrie [id3eri'strik] ad j. de geriatrie, care aparţine geriatriei. genuineness [-nisj s. 1. autenticitate (a unui manuscris, a unei mărci de fabrică etc.). geriatrician [Td3cri3'trij3n] s. ( med.) specialist în geriatrie. geriatrics [id3eri'a;triks] s. pl. (folosit ca sg.) (med.) geriatrie. 2. sinceritate (a unei persoane, a unui sentiment). germ [d33 :m] I. ş. 1. (biol.) germen(e), embrion; sâmbure, sămânţă, fetus, făt. 2. (bot.) genus ['d3 t 'd3en3sj.pl. genera ['donare] şi genuses ['d3cn3si:z] 1. (biol.) gen, germen. 3. (jig.) sâmbure, nucleu, germene; in ~în germene; în faşă. 4. (biol.) microb, specie; the Genus Homo specia umană. 2. fel, sortiment, categoric, calitate, clasă. bacterie. II . vb. intr. (despre idei etc.) a începe să încolţească / să dea rod / să se dezvolte. geobo y [id3i:ou'b.itoni] s. geobotanică. German1 ['d33:ni3nj I. adj. german, nemţesc. II. s. 1. german, neamţ. 2. (limbă) geocentric [1d3i(:)oi/'scntrik] adj. (geogr.) geoce ntric. germană, nemţească; High ~ a) dialect din Germania de Sus; b) limba germană liter ară; geocentric parallax [~ 'pasr^laîks] s. (astron.) paralaxă diurnă. Low ~ dialect din Germania de Jos. geochemical [id3i(:)ou'kcmikpl] adj. geochimic. German2 (med.) ~ measles rubeola, pojar uşor; (înv.) the ~ Ocean Marca Nordului; geochemistry [ig3 i(:)ou'kemistri] s. geochimie. (chim.) ~ silver aliaj alb, alpaca; ~ text text s cris cu caractere gotice. geochronology [~kr3,n;>bd3i,-kro-] s. (geol.) geocrono logie. geode f'd3i(:)oud] s. (geol.) geodă. german3 adj. 1. bun, drept, de primul grad; brother ~ frate bun / drept / din aceiaşi părinţi; sister ~ soră bună / dreaptă / din aceiaşi părinţi; cousin ~ văr bun / primar. 2. înrudit, geodesic [id3i(:)ou'dcsik, -'di:sJ I. adj. geodezie. II. s. linie geodezică. apropiat. geodesy [d3i(:)'3disi] s. ge odezic; agrimensură. germander [d33(:)'maend3r] s. (bot.) dumbeţ (Teucrium chamaedry s); wild / wood ~ geodetic(al) [Td3i(:)ou'detik(^l) adj. v. g e o d e s i c (I). şopârliţă (Veronica chamaedrys). geodetics [Td3i(:)ou'detiks] s. pl. (folosit ca sg.) v . g e o d e s y . germane [d33:'mcin,'—] adj. 1. înrudit; potrivit, corespunzător; ~ t o legat (de); to be geodynamic [-d3i:oudai'nsmik] adj. geodinamic. ~ to the matt er a tine de problemă, a avea legătură cu problema. 2. (înv.) v. g e n u a n3 geognosy [ d3i'ognasi, -nou-] s. (geol.) geognozic. r U). geographer [d3i'Dgr3fa , 'd^jog-] s. geograf. Germanic1 [d33(:)'ma?nik] I. adj. german, nemţesc; germanic. II. s. ( lingv. ist.) germana geographic(al) [d3i3'grcefikf>l), d3iow'g-] adj. geografic. comună, limba tuturor neamurilor germanice din vechime. geographically ^is'graMîkal i] adv. geografic. germanic2 adj. (chim., despre sare etc.) de germaniu. geograp hical mile |d3b'grsefik3l mail] ş. milă marină / geografică (= 2206 yarzi = 1852 m). Ger manism I'd33:ni3niz;mi] s. 1. (lingv.) germanism, expresie germanică. 2. germanoge ography [d3i'ogr3fi, 'd30g-] s. geografie; physical ~ geografie fizică, fiziografi e. filie, simpatic pentru germani. Germanist ['d33:m3nist] s. 1. (lingv.) german ist. 2. germanofil. geoid ['d3i(:)Did] s. (geod.) geoid. geologic(al) [d3i3'l;>d 3ik(3l), d3iou'l-] adj. geologic. germanium [d33:'meini3in] s. (chim.) germaniu. geologically [d3i3'bd3ik3li] adv. geologic. germanize ['d33:ni3naiz] vb. tr. a germaniza, a nemţi. geologist [d3i'Dlod3ist] s. geolog. Germanophil [d33:'msen3fil ] s. germanofil. Germanophile [d33:'nuen3fail] s. v. G e r m a n o p h i l . geo logize fd3i'obd3aiz] I. vb. intr. 1. a studia geologia. 2. a face studii / excur sii în scop geologic. II. vb. tr. a studia (o regiune etc.) din punct de vedere ge ologic. Germanophobe [d33:'ma^noufoub] s. gemianofob. germ-cell [rd33:msel] s. (



 biol.) celulă germinativă. geology [d3i'Dlod3i] s. geologic. r geometer [d3i'omit3 ] s. 1. geometrician, geometru. 2. (entom.) cotar (Geometridae sp.). germen ['d33 :ni3n] s. (bot.) ovar. geometric(al) |d3i3'mctrik(^I), d3iou'm-] adj. geometrie. germicidal [.d33:mi'said£>l] adj. v. g e r m i c i d e (I). germicide ['d33:misai d] I. adj. antiseptic; germicid, ucigător de bacterii, bactericid. geometric drawi ng [d3i3'metrik rdro:in] s, desen liniar. II. ş. antiseptic; germicid, substanţă bacte ricide. geometrician [id3ioumetri/^n, dsirDin-, -mi't-] s.v. g e o m e t e r . g erminal ['d33:minpl] adj. 1. germinai, de germene, embrionar. 2. (despre idei et c.) geometry [id3i'oniitri, 'd3om-] s. geometric; Euclidian ~ geometrie euclidia nă; în germene, în embrion. co-ordinate ~ geometrie analitică; solid ~ geometrie în spaţiu. germinant ['d33:min3nt] adj. care germinează / care încolţeşte. geometric progression [^ iou'mctrik prs'grc/^n] s. (mat.) progresie geometrică. germinate ['d33:mineit] vb. A. intr. a germina, a da colţ. B. tr. a face să încolţească, geometrize [d3i'Dmitraiz] vb . A. intr. a folosi metode geometrice. B. tr. a geometriza. a da naştere la (spera nţe etc.). geomorphic [d3i3'mo:fik, d3iou'm-] adj. geomorfic, asemănător pământului. geomo rphology [id3i(:)oumD:fobd3i] s. geomorfologie. germinating l'd33:mineitiij] I. adj. de germinare, germinativ. II. s. germinare, germinaţie. geo-navigation [-nEev i'gei/sn] ş. (mar.) navigaţie costieră. geophagy [d3i':>f3d3i] s. (med.) geofagie. ger minating bed [~ bed] s. (agr.) pat de încolţire. germinating test [~ test] s. (agr.) verificare a puterii de încolţire (a seminţelor). geophone f'd3i:oufoun] s. (mii.) ge ofon. geophysical [~'fizik3l] adj. geofizic. germination [^amii'nei/an] s. 1. ge rminare, încolţire, germinaţie. 2. (fig.) dezvoltare, creştere, mărire. geophysicist [~'fi zisist] s. geofizician. germinative ['d33:min3tiv, -neitiv] adj. (biol.) germina tiv, de încolţire. geophysics h^is'fiziks, d3iou'f-] s. pl. (folosit ca sg.) geofizi că. germ-plasm [^smiplfez^m] s. (biol.) gcrmoplasmă, plasmă germinativă. geophyte ['d3i( :)oufait] s. (bot.) geofită. germ war [~ vo: r ] s. război bacteriologic / microbian . geopolitic(al) [d3i(:)oup3'litik(3l)] adj. gcopolitic. germ warfare [~ iwo:fe3 r] s. v. g e r m w a r. geopolitics [.d3i:ou'pDlitiks] ş. pl. (folosit ca sg.) geo politică. gerontocracy [^eran'tokrssi] s. gerontocraţie. geoponics Hpsniks] s. pl. ( folosit ca sg.) ştiinţa agriculturii. George, george [d3o:d3] I. s. l.fav.fam.) pilo t automat. 2. (amer. si.) plasator (la teatru). gerontologist [id3cron't3l3d3ist ] s. gerontolog. gerontology [td3eron'tol3d3i] s. (med.) gerontologie. II. adj. (mai ales amer. si.) excelent; perfect, cum trebuie; that's real ~ of you e foar te drăguţ din partea d-tale: when every thing's ~ când totul va fi pus la punct. <■ (fam .) Gerry ['geri] s.v. J e r r y. let George do it! s-o facă altul! să-şi ia altul răspun derea (nu cu)! gerrymander ['d3crimaend3r, rar 'ge-, amer. <—'—] I. vb. tr. 1. (amer . pol.) a falsifica, Georgian1 ['d33:d3i3n] I. adj. gruzin din Georgia / Gruzia, georgian. II. s. 1- georgian, a denatura (alegeri, fapte etc.); to ~ constituen cies a schimba arbitrar delimitarea circumscripţiilor electorale (în scopuri politic e, de manevrare a voturilor); (fam.) to ~ gruzin. 2. (limbă) georgiană, gruzină. Georg ian2 (amer.) I. adj. din (statul) Georgia (S.U.A.). II. s. locuitor din (statul) Georgia a piece of business a truca o afacere. 2. (fam.) a acoperi (o greşeală, o f aptă rea). 3. (şl.) a construi (case proaste cu aparentă frumoasă). 4. (sl. pol.) a atra ge (alegătorii) eu vorbe (S.U.A.). Georgian3 adj. (ist.) georgian, din vremea prim ilor patru regi cu numele de George făţarnice. II. s. 1. maşinaţie electorală. 2. fals ele ctoral. sau a lui George al V-lea (în Anglia). gerrymandering [rd3erimsnd3rirj] s. v. g e r r y m a n d e r (II). georgic ['d33:d3ik] I. adj. (înv., ret.) georgie, a gricol. II. s. georgică. gerrymanderer ['d3erima3nd3r3r] s. (pol.) trăgător de sfori (în vederea falsificării alegerilor). Georgics [-s] s. pl. (lit.) the ~ Gcorgicele (l ui Virgiliu). geosphere ['d3i(:)ouisfÎ3r] s. 1. (geogr., geol.) scoarţă terestră. 2. geo sfera. gerund [^erand, -rAnd] s. (gram.) gerund, formă vcrbal-substantivală în -ing (d e exemplu walking etc.) geostatic [d3i3'staitik.d3iou's-] adj. geostatic. gerund grinder [~ igrainds1"] s. (glumeţ) profesor sau pedagog de latină; profesor pedant. geostatics [id3i(:)ou'st£etiks] s. pl. (folosit ca sg.) geostatică. gerundial [d3i' rAndi3l] adj. (gram.) privitor la g e r u n d . geostationary l~'stci/pn3ri] adj . (despre sateliţii artificiali) geostaţionar. gerundival [^ersn'daivsl] adj. v. g e r u n d i v e (II). geosynclinal [~sin'klainal] s., adj. (geol.) gcosinclinal. geosyncline [~'sinklain] s. (geol.) gcosinclinal. gerundive [d3Î'rAndiv, d3e'r-, d 33'r-] (gram.) 1. s. (lat.) gerundiv. II. adj. gerundival. geotaxis [~'ta?ksis] s. (biol.) geotaxie. gesso ['d3esou] s. (arte) 1. ipsos, ghips. 2. tencuială de ip



 sos. Gestapo [ge'sta:pou] s. (germ., ist.) Gestapo. geotectonic [~tek'tonik] adj . (geol.) geotectonic. geotectonics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) geotectonică. ges tation [id3cs'tci/pn] s. (biol.) (perioadă de) gestaţie, sarcină. geothermal [id3i(:)o u'G3:ni3l] adj. geotermal. gestatorial [^csta'toirisl] adj. (bis.) gestatorial, care slujeşte la purtat înalţii prelaţi.



 gestatorial chair 404



gestatorial chair [~ lies'] s. (bis.) scaun-lectică în care sunt purtaţi înalţii prelaţi (i special Papei). gesticulate [d3es'tikjuleit] vb. A. intr. a gesticula, a face s emne cu mâinile. B. tr. a exprima / a spune prin gesturi. gesticulation [d3esitikj u'leij3ii] s. gesticulaţie, semne cu mâinile. gesticulator [d3es'tikjuleitor] s; per soană care gesticulează. gesticulatory [d3es'tikjulotori, -letarij adj. referitor la gesturi. gesture ['d3estfor] I. s. 1. gest, mişcare a braţelor, agitare a mâinilor. 2 . (fig.) gest, atitudine; pas, măsură, iniţiativă; a warlike ~ gest războinic; zăngănit de e. 3. (si facial ~) mimică. II. vb. tr. si intr. v. g e s t i c u l a t e . get [g et], past got [gotj, part. trec; got [got], (amer. şi) gotten ['gotn] I. vb. A. tr . 1. a obţine, a căpăta, a pune mâna pe, a intra în posesia (cu gen.); I got his answer th is morning am primit răspunsul lui azi dimineaţă; to ~ hold of a pune mâna pe, a intra în posesia (cu gen.); a căpăta, a face rost de; I wish you may ~ it să dea Dumnezeu! eu îţi d oresc / îţi urez succes / izbândă, să-ţi ajute Dumnezeu!; (fam.) don't you think / wish you may ~ it! pune-ţi pofta-n cui, şterge-tc / linge-te pe bot, mută-ţi gândul; he could not ~ leave n-a putut obţine învoirea / permisiunea / îngăduinţa; to ~ possession of a intra în osesia (cu gen.); a căpăta, a pune mâna pe, a lua în stăpânire; to ~ a sight of a zări (cu ), a da CU ochii de; a arunca o privire asupra (cu gen.); to ~smth from smb. a o bţine / a căpăta / a scoate / a smulge ceva de la cineva; this room ~s no sun odaia as ta nu arc deloc soare. 2. a face rost de, a procura, a obţine; the thing is not to be got acest lucru e de negăsit / e imposibil de procurat; we ~our things of Gama gc's cumpărăm de la magazinul universal Gamage; I must ~ a new hat trebuie să-mi cumpăr o pălărie nouă / o altă pălărie; we can ~ it for you îţi facem noi rost de / îţi procurăm / ta; to ~smb. a place, to ~ a place for smb. a face cuiva rost de un serviciu, a găsi cuiva un serviciu / o slujbă / un loc; to ~ a little sleep a dormi puţin / un pic ; to ~ little sleep a nu prea dormi (noaptea), a dormi prea puţin; to ~ smth. to e at a) a face rost de bani de mâncare / coşniţă; b) a mânca, a îmbuca ceva (la bufei ele); i I — the time dacă îmi fac timp, dacă găsesc un moment liber. 3. a învăţa; a primi (o lecţi , a trage (o învăţătură etc.); to ~ (off) by heart a învăţa pe de rost / pe dinafară; (amer to ~ smth. down cold / pat a şti ceva pe de rost / perfect / de minune; a-şi însuşi perf ect ceva. 4. a ajunge la, a trage (o concluzie); a găsi, a căpăta, a ajunge la (un rez ultai); to ~ the right answer a găsi răspunsul just / nimerit / potrivit; we ~ 9.5 a s the average obţinem media 9,5; (fam.) you've got it! ai ghicit! asta e!; to ~it into one's head that a-şi băga în cap că, a fi convins că; a nu renunţa la ideea că, a o ţi a şi bună că, a se încăpăţâna să creadă că; to ~ religion a se converti, a trece la creştin eveni . religios / credincios, a începe să creadă (în Dumnezeu etc.). 5. a obţine, a repur ta, a face, a avea (o realizare), a câştiga; to ~ admission into a fi primit / admis în / Ia; he got the best of it a ieşit cu bine / victorios / basma curată din poveste a asta; to ~ the better of smb. a pune pe cineva la pământ, a înfrânge / a învinge / a'da de ruşine pe cineva; to ~ leave (out) of/ from smb. to do smth. a căpăta / a obţine perm isiunea / îngăduinţa cuiva de a face ceva; to ~ little a nu câştiga mare lucru; he got lit tle by it n-a câştigat mare lucru cu asta, n-a făcut mare scofală; to ~ mercy (from smb. ) a obţine îndurare (de la cineva); to ~ the prize a câştiga / a lua premiul, a fi premi at; to ~ the upper hand of smb. a căpăta o superioritate asupra cuiva, a învinge pe ci neva; to ~ one's own way a face cum îl taie capul / cum vrea, a face să fie tot pe a lui, a-şi impune voinţa. 6. a câştiga (prin muncă), a trudi pentru, a obţine prin strădani a scoate, a extrage; to ~coal a scoate / a extrage cărbune din mină; to ~ a living a -şi câştiga pâinea sau existenţa, a scoate / a câştiga o pâine. 7. a căpăta / a primi (ceva în dar. 8. a da peste, a se întâlni cu; a ajunge la, a atinge; to ~ it a o păţi, a mânca b ie / chelfăneală; to ~ knowledge of a afla, a prinde de veste că; a da de rostul (cu g en.); she got knowledge of it i-a ajuns la urechi, a prins de veste; to ~ wind o f a afla, a prinde de veste, a da de rostul (cu gen.), a prinde din zbor, a afla un zvon despre, a-i ajunge la urechi. 9. a se îmbolnăvi de, a se contamina de, a se molipsi de, a contracta, a lua (o boală); to ~ measles a se îmbolnăvi de / a lua poja r sau rujeolă, a se molipsi de pojar. 10. a primi (o lovitură etc.), a încasa, a căpăta; a suferi, a avea de suferit de pe urma (cu gen.); (fam.) to ~ the bag / bird v. t o ~ t h e s a c k (a); to ~ a blow a primi o lovitură, a fi lovit; to ~the boot /



 (amer. si.) the bounce v. t o g e t t h e s a c k (a); he got a bullet through t he stomach i-a trecut un glonte prin stomac; (înv.) to ~the canvas / hoof/ kick v. t o ~ t h e s a c k (a); to ~ a fall a cădea, a suferi o căzătură / o cădere; (amer. si.) to ~ the gate v. t o ~ t h e s a c k (a); (fam.) to ~ hell a da de bucluc / de dracul, a o păţi; (fam.) to ~ it hot a o păţi, a fi certat / ocărât / săpunit, a i se trage săpuneală / un perdaf; (/ani.) to ~ it in the neck a o păţi rău, a da de dracul, a i se înf nda, a o lua pe coajă; to ~ the knock a) (înv.) a fi concediat / demis / dat afară / p us pe liber, a primi plicul; b) a suferi o înfrângere, a fi bătut / învins / înfrânt; c) (t atru) a fi rău primit de public, a nu avea succes; (scof.) to ~ one's leave v. t o ~ t h e s a c k (a); to ~ the mitten a) (despre un iubit etc.) a primi / â i se d a răvaş de drum / papucii / paşaportul, a cădea în dizgraţie; b) a fi concediat (din servic u), a fi dat afară, a fi pus pe liber, a primi plicul; c) a fi dat afară din casă, a f i evacuat; to ~ the order of the boot v. t o ~ t h e s a c k (a); (si.) to ~ the push v. t o - t h e s a c k (a); to ~ the sack a) a fi dat afară / concediat (cli n serviciu), a primi plicul, a fi pus pe liber / pe verde; b) a fi dat afară din c asă, a fi evacuat, a primi un picior în fund; I got a splinter in my finger mi-a int rat o aşchie / o ţeapă în deget; to ~ one's walking orders /papers /ticket v. t o ~ t h e s a c k (a). 11. a obţine, a se bucura de, a căpăta; to ~ fame a căpăta faimă / renume, a câştiga faimă / reputaţie; to ~ friends a-şi face prieteni, a lega prietenii, a se împriet ni; to ~ glory a se acoperi de glorie, a deveni renumit / celebru, a-şi câştiga o glor ie / aureolă sau un nimb; to ~ (oneself) a name a-şi face un nume / un (bun) renume / o reputaţie, a deveni cunoscut; to ~ rest a avea odihnă / răgaz; to ~ wealth a ajung e bogat, a strânge avere, a face avere, a se îmbogăţi; (despre o poveste, un zvon) to ~ wind a se răspândi, a circula, a umbla. 12. a obţine drept rezultat; a strânge (o recolt a etc.); a creşte. 13. a i se oferi



mâna (cuiva), a i se da de nevastă; to ~ a wife a se însura, a se căsători, a-şi lua o neva tă. 14. (fam.) a fi condamnat la, a i se da (o condamnare de), a primi, a căpăta; to ~ six months a fi condamnat la şase luni, a suferi o condamnare de şase luni (închisoar e). 15. (fam.) a găsi, a da peste; I've got my man mi-am găsit eu omul meu; to ~ mor e than one may aim at a) a căpăta / a câştiga mai mult decât te aşteptai; b) a avea o surpr ză neplăcută. 16. (sl.) a lovi, a pocni, a atinge, a plesni; to ~ the beast first shot a împuşca / a atinge / a doborî animalul din prima lovitură. 17. a aduce, a veni cu; a face rost de, a găsi; a striga după, a chema în ajutor etc.; a conduce; to ~ a doctor a aduce un medic; to ~ smb. home a (con)duce acasă pe cineva; to ~ smb. upstairs a ) a ajuta să urce scara; b) a (a)ducc pe cineva sus. 18. a da de, a intra în contact / în legătură cu, a stabili contact (prin telefon sau radio) cu, a comunica cu; (radi o) to ~a station a prinde un post; I had some trouble to ~ you greu am dat de ti ne (la telefon), te-am căutat de multe ori până să te găsesc. 19. (sl.) a înţelege, a prind ensul (unui lucru), a-şi da seama de, a băga la cap, a se dumiri de (ce), a prinde, a simţi; a adulmeca, a mirosi, a dibui; to ~it right a înţelege perfect ceva, a-şi da se ama de ceva; I don't ~ you nu te înţeleg, nu pricep ce vrei să spui. 20. (fam.) a stăpâni, a domina, a avea în stăpânire, a avea în puterea/ stăpânirea sa, a avea putere asupra (cu en.). 21. (fam.) a înfrânge, a învinge, a stăpâni, a ţine în frâu. 22. (fam.) a pune stăpân lua în stăpânire; a pune mâna pe, â cuceri; a cotropi, a captura (un lucru); (mil.) to ~ a bashing a lua ceva. 23. (fam.) a captura, a prinde, a găbji; a pune mâna pe, a are sta, a înhăţa, a înşfăca, a ridica (o persoană); we'll ~ them yet şi totuşi o să punem noi / o să le arătăm noi lor. 24. (fam.) a depăşi (înţelegerea, capacitatea, puterea cuiva, pe eva); a încurca, a nedumeri, a pune în încurcătură, a pune la (grea / mare) încercare; (ame . fam.) it ~s me mă depăşeşte, depăşeşte înţelegerea mea; e mai presus de puterile mele. 25 ) a enerva, a supăra, a tulbura, a irita, a călca pe nervi, a scoate din pepeni /din sărite; it ~s me how he can be so stupid mă revoltă prostia lui, îmi ies din sărite când î aşa de prost; to ~ smb.'s goat a enerva pe cineva, a scoate pe cineva din sărite, a călca pe cineva pe nervi. 26. (fam.) a strânge cu uşa, a încolţi; he got you that time! a ici tc-a prins! 27. (fam.) a prinde la ananghie (ca sa se răzbune), a facc să plătească oalele sparte (pentru o vină), a se răzbuna pe (cineva). 28. (fam.) a ucide, a omorî, a-i face (cuiva) felul / de petrecanie, a trimite pe lumea cealaltă. 29. (fam. spo ri) a scoate (un jucător) din luptă / din joc; a placa. 30. a face să, a sili, a forţa, a determina să; (amer.) it ~s me downhearted a) asta mă descurajează / îmi taie elanul; b) mă plictiseşte; (amer.) that got him guessing asta 1-a intrigat / 1-a băgat la idei



 / 1-a pus pe gânduri, i-a dat de gândit; ~ him to read pune-1 să citească, dă-i de citit; ~ him to read it pune-1 s-o citească, dă-i-o s-o citească; to ~ (a woman) with child a lăsa (pe o femeie) însărcinată /grea. 31. a găti, a prepara, a pregăti, a face (mâncare). . a convinge, a determina, a persuada, a face să; to ~smb. to bed a facc pe cineva să se culce, a pune / a ţine pe cineva în pat; that's got him! cu asta l-am dat gata! ; ~ him to join us convinge-1 / fă-1 şi pe el să vină cu noi. 33. (mai ales despre anima le) a făta, a face, a naşte, a prăsi. 34. (fam.) a aduce acasă. 35. a lua, a mânca, a bea (masa, ceaiul etc.) ~ your dinner mănâncă-ţi cina; he could not ~ any supper n-a căpătat / -a putut face rost de nimic pentru cină. 36. a ajunge să aibă. a i se întâmpla să; to ~ one s arm broken a-şi rupe braţul; I shall ~ my feet wet am să mă ud la picioare; I got my w rist dislocated mi-am luxat / mi-am scrântit mâna, mi-a ieşit mâna din încheietură. 37. a d termina, a realiza, a face (săfiefăcut), a obţine realizarea (unui lucru); to ~ smb. a ppointed a aranja numirea cuiva, a face să fie numit / pus în pâine; the difficulty is not to tell the truth, but to ~ it believed nu e greu să spui adevărul, e greu să-i f aci pe oameni să-1 creadă; to ~ smth. done a pune / a aranja să se facă ceva, a lua măsuri pentru realizarea unui lucru, a obţine executarea unui lucru; to ~one's work fini shed a-şi termina treaba, a isprăvi / a mântui lucrul; to ~ the laws obeyed a face să fi e respectate legile, a face pe oameni să se supună legilor; to ~ smth. ready a pregăti / a prepara / a desăvârşi ceva; to ~ a ship underway a lansa un vas. 38. (fam.) a cuc eri, a atrage, a copleşi; that play didn't really ~ me n-aş zice că piesa mi-a plăcut ch iar aşa de mult; (amer.) it always ~s me to see a woman crying când văd o femeie plângând mi se moaie inima. 39. a moşteni de la, a i se trage de la; he ~s his timidity fro m his mother timiditatea o moşteneşte de la maică-sa. (amer. fam.) to have got'em bad a se apuca cu nădejde de treabă, a da în brânci; what's got him? ce 1-a apucat? ce i-a v enit? ce-i cu el?; to ~smb. on the brain a se gândi neîncetat la cineva, a nu-şi mai l ua I muta / dezlipi gândul de la cineva, a nu putea uita pe cineva; to ~ a thing o n the brain a se gândi numai la ceva, a nu-şi mai lua mintea / gândul de la eeva, a nu putea uita (de) ceva, a nu-i mai ieşi ceva din minte; to ~ one's way a) a-şi găsi dru mul; b) a obţine acordul cuiva, a smulge încuviinţarea cuiva. 40. to ~ across a face să treacă; (sl. teatru) to ~ the play / song across the footlights a face ca spectaco lul / cântecul să treacă rampa, a mişca sala, a avea succes la public; to ~ along a) a împ inge, a duce înainte, a face să înainteze (ceva, pe cineva); b) a duce, a transporta, a aduce; we got him along to the hospital l-am (a)dus / transportat la spital; t o ~ away a) (from) a smulge, a scoate (din, de la); a elibera, a slobozi (din); the party went on till midnight, but I managed to ~ her away at eleven petrecere a s-a prelungit până la miezul nopţii, dar am izbutit s-o smulg de acolo la unsprezece ; b) a trece, a scoate (peste graniţă etc.); he was got away to France l-au trecut în Franţa; c) a îndepărta, a duce departe; we got her away from this dreadful sight am lu at-o cu noi ca să nu vadă acest spectacol îngrozitor; to ~ back a) a recăpăta, a redobândi, a relua, a căpăta înapoi, a face să i se înapoieze un lucru, a reintra în posesia (unui luc u); I got my money back am primit banii înapoi, banii mi s-au înapoiat, mi s-au rest ituit banii; he wants to ~his money back vrea să i se restituie banii, vrea banii în apoi; b) a recâştiga, a recuceri, a redobândi (timpul pierdut, simpatizanţii, stima publ icului, bunurile), a regăsi (un lucru pierdut), a-şi restabili / reface (forţele); now that I've got you back acum că te-am regăsit / că te-ai întors / că ai revenit la mine; c ) a pune / a aduce la locul (său); we must ~ the trunk back to the garret trebuie să urcăm cufărul înapoi Ia mansardă; d) a face (pe cineva) să revină, a aduce înapoi, a rea to ~ back (some of) one's own a se răzbuna pe cineva, a-şi lua revanşa de Ia cineva,



 405 get



a face pe cineva sa plătească cu vârf şi îndesat, a-şi scoate pârleala; I'll ~ my own back you! am să-ţi arăt eu ţie! lasă că ai să vezi tu! mă răfuiesc eu cu tine! să nu-ţi pară rău ţi-o plătesc eu! ţi-o plătesc cu aceeaşi monedă! to ~ down a) a da jos (de pe raft, pălări cui); b) (mar.) a coborî, a strânge (o pânza, o vela); c) a nota, a aşterne pe hârtie, a lua notă după, a însemna; I could not.~ all his speech down nu i-am putut nota tot dis cursul; d) a doborî (o pasăre, un avion); e) a înghiţi; I can't ~ it down nu pot s-o înghi t. îmi stă în gât;/) a enerva, a scoate din sărite / din pepeni / din fire (pe cineva); to ~ in a) a aduce acasă (recolta), a pune în hambar; b) a strânge, a aduna, a colecta ( impozite, taxe etc.); taxes difficult to ~ in impozite greu de strâns; c) a îngrămădi / a strânge / a face provizii de; to ~some coal in a (se) aproviziona cu cărbuni; d) a plasa, a da, a reuşi să plaseze (o lovitură etc.); I couldn't ~ in a word edgeways cu nici un chip nu puteam plasa vreun cuvânt; e) a învăţa, a educa, a deprinde; to ~ one's hand in a-şi face mâna la, a se deprinde cu (ceva); f) a aduce înapoi, a face să se întoa rcă / să se înapoieze; (mar.) to ~ a boat in a aduce un vas înapoi (în jxirt); g) a reuşi s acă / să realizeze (o treabă) într-un anumit timp; if I can ~ it in dacă găsesc / dacă am t ul necesar să o fac; h) a semăna, a planta (grâul etc.); i) a aduce (pe cineva) acasă; ~ a man in to mend the window adu pe cineva să pună geamul; to ~ into a) a băga, a vârî, a introduce (cu de-a sila), a forţa să intre în; to ~ the key into the lock a băga / a vârî c eia în broască; b) (fg.) a băga, a face să pătrundă; to ~ an article into a paper a reuşi s lici un articol la ziar; c) a obişnui / a deprinde (pe cineva) cu; to ~smb. into a habit a deprinde pe cineva cu un obicei; to ~ smb. into the way of doing smth. a deprinde pe cineva cu felul de a face un lucru; d) (fig.) a face să intre / să pătru ndă, a inocula, a strecura (ceva) în (mintea cuiva); I can't ~ that into his head as ta nu i-o pot băga în cap (cu nici un chip). nu-I pot face să înţeleagă / să ţină minte ast ad got it into his head that îi intrase în cap că; to get off o) a scoate, a dezbrăca; t o ~off one's clothes a-şi scoate / a-şi dezbrăca hainele; I can't ~ my ring off nu-mi pot scoale inelul; b) a desface; to ~ a screw off a desface o piuliţă / un şurub; c) a scoate, a curăţa; to ~ stains off smth. a scoate petele de pe ceva; d) a scăpa de (ce va, cineva); to ~ smth. off one's hands a sc debarasa / a scăpa de ceva; to ~ one' s daughter off (one's hands) a izbuti să-şi mărite fata, a urni piatra din casă; e) a scăp a (pe cineva) din încurcătură; a obţine achitarea (cuiva), a scăpa (pe cineva) de condamna re;/) (mar.) a ramilua. a dcspotmoli (un vas), a pune pe linia de plutire; a sal va (pe naufragiaţi); this ship got the men off acest vas a salvat echipajul naufra giat; g) a trage, a da drumul la; to ~ a shot off a trage un foc de armă; to ~ a s peech off a ţine un discurs; to ~ off a round of a match / tournament a juca o run dă dintr-un turneu; fi) a expedia, a trimite (o scrisoare, un pachet),- i) a învăţa pe d e rost; to ~ off sixty lines of Latin a învăţa pe de rost 60 dc versuri în latină;/) a da jos (ceva) (de pe un raft etc.); to ~ on a) a(-şi) pune, a îmbrăca; b) a încălţa; (fam.) I ave got'eni all on rn-arn ferchezuit, in-arn făcut fercheş / gigea; to ~out a) a sco ate, a smulge, a extrage (un dinte, un dop etc.); a scoate, a face să dispară / să iasă; to ~ the juice out of a lemon a stoarce o lămâie (de zeamă); (fig.) a scoate, a smulg e (ceva de la cineva); I can't ~ anything out of him de la el nu pot smulge / sc oate nimic, nu vrea să spună nimic: to ~ a notion out of smb.'s head a scoate o idee din capul cuiva; to ~ a secret out of smb. a smulge cuiva un secret, a scoate u n secret dc la cineva; (fam.) I undertake to ~ the truth out of him mă angajez cu să-1 fac să vorbească; I can't ~ it out of my head nu-mi iese din cap lucrul acesta, n u pot să uit de chestia asta; b) a face să dea; a smulge; a stoarce / a estorca bani de la cineva; to ~ work out of an engine a pune o maşină în lucru / în funcţiune; c) a sc oate, a câştiga dc pe urma unui lucru: to ~ a sum out of a property a câştiga o anumită su mă dc pe urma unei proprietăţi; all I got out of it was disgrace nu m-am ales decât cu r uşinea de pe urma ei; I got nothing out of it nu m-am ales cu nimic, nu mi-a ieşit n ici un câştig de la afacerea asta; d) (of) a scoate, a smulge, a salva (din, dc la); ~ me out of this fix / mess / scrape scoatc-ină din încurcătură, te rog ajută-mă, că sunt ananghie; I got him out of the habit of gambling l-am dezvăţat de năravul / dc patima jocului (de cărţi, de noroc); e) a scoale (la iveală, la vedere), a pregăti, a pune în fun cţiune / pe picioare / pe roate; to ~ out one's tools a-şi scoate uneltele / instrum



 entele; he ordered his horses to be got out a poruncit să-i scoată şi să-i înhame caii; to ~ out a boat a scoate o ambarcaţiune Ia apă / în larg; to ~ out a penknife a scoate u n cuţitaş / un briceag din buzunar; to ~ out a book a scoate / a publica o carte;/) a împrumuta o carte de la bibliotecă; g) a alcătui, a elabora, a face; a crea, a născoci ; a prepara, a pregăti; to ~ out a list a alcătui / a face o listă; to ~ out plans a f ace planuri; (com.) to ~ out a balance-sheet a face un bilanţ; h) a rosti, a scoat e din gură, a spune, a da drumul la; he could hardly ~ out a word abia de putea sc oate o vorbă; i) a rezolva (o problemă);]) a termina, a isprăvi, a mântui, a sfârşi; to~ a ork out of hand a termina o lucrare, a scăpa în sfârşit de o treabă; k) a publica, a da la iveală, a tipări; to ~ smb. out of the way a îndepărta, a da la o parte pe cineva, a scăp a dc cineva; to ~ over a) a trece (ceva, pe cineva) peste un zid etc. b) (despre spectacole) a face să treacă rampa; to ~ the play over a câştiga spectatorii, a impresi ona publicul, a face piesa să treacă rampa; c) a sfârşi, a termina, a isprăvi, a mântui; le 's ~ it over at once să terminăm repede cu asta; it is best to ~ it over c mai bine să terminăm / să isprăvim cu asta, cu cât terminăm mai repede cu atât mai bine; d) a îndepl a realiza (o sarcina grea); to ~ smb. round a lace (pe cineva) să-şi revină, să-şi vină în e; to ~ through a) a duce până la capăt, a sfârşi, a încheia, a duce la bun sfârşit; b) a f treacă, a amăgi (timpul); c) a face (un proiect de lege) să treacă prin parlament / să fie adoptat / votat; d) a asigura (cuiva) succesul; he gets all his pupils through le asigură succesul (la examene) tuturor elevilor săi; it was his mathematics that g ot him through matematica 1-a salvat, datorită matematicii a trecut; a trece, a ad uce prin, a strecura; to ~smth. through a door a trece ceva pe uşă; to ~together a s trânge, a aduna, a pune laolaltă; let me ~ my thoughts together lasă-mă să-mi adun gânduril ; to ~ under a) a stinge; a localiza (un incendiu); b) a înfrânge, a birui, a dovedi (un adversar); c) a supune, a subjuga; a avea în palmă / la cheremul său (pe cineva); to ~ up a) a ridica, a înălţa, a face să se ridice; a urca, a face / a ajuta să sc urce; to ~ smb.



up a tree a ajuta pe cineva să sc caţere în pom; to ~ a trunk up to the attic a urea u n geamantan / un cufăr în pod; b) (mar.) a ridica, a scoate; to ~ up a sunken vessel a ramflua, a scoate la suprafaţă un vas scufundat; to ~ a mast up a echipa un catar g cu funii etc.; c) a aţâţa, a irita; (si.) to ~ smb.'s back / Irish /monkey up sau (a mer. si.) to get smb.'s Indian up a enerva, a supăra, a scoate din fire / pepeni / sărite, a irita, a călca pe nervi / pe coadă; to ~ one's back / Irish / monkey up sau (amer. sl.) to get one's Indian up a se enerva, a sc supăra, a fi irascibil, a sări în sus. a se revolta, a-şi ieşi din Fire / din pepeni / din sărite; d) a organiza, a ar anja, a pune la cale (o serbare etc.), a urzi, a pune la calc, a aranja, a monta , a ţese (im complot, o intrigă); e) a aţâţa (o ceartă);/) a născoci, a inventa, a fabrica poveste etc.); g) a spăla, a apreta (rufele); h) a pune pe roate / în funcţiune / pe p icioare; to ~ up steam (i) (tehn.) a mări presiunea aburilor, a pune cazanul sub p resiune, a încălzi un cazan / o locomotivă; (ii) (fam.) a-şi mobiliza toate forţele / resu rsele / toată energia, a-şi aduna toate puterile; (iii) (fig.) a sc înfierbânta, a se mo nta; a sc enerva, a sc aţâţa singur; a-şi lua vânt, a se porni, a se ambala; i) a aranja, a face să fie prezentabil, a găti, a împodobi (părul, o persoană); j) (teatru) a monta, a adapta, a aranja (o piesă); a badly got-up play o piesă rău / prost montată; k) (poligr. ) a face tehno redactarea (unei cărţi), a stabili litera şi formatul (unei cărţi); the boo is well got up cartea c frumos prezentată; /) a aţâţa singur (o emoţie prefăcută); m) a su e spre examinare; n) a pregăti, a lucra la, a se pregăti pentru, a prepara, a învăţa (un s ubiect la examen); to ~up a lecture a(-şi) pregăti o conferinţă / o prelegere; o) (coin. ) a prezenta (o marfă); to ~ up an article for sale a face o prezentare frumoasă a măr fii pentru vânzare; a nicely got-up article un articol frumos prezentat; p) a îmbrăca, a travesti, a deghiza; they got the child up as a clown l-au îmbrăcat pe copil ca p e un clovn; q) a spilcui, a găti; (fa/u.) she is got up like a duchess e gătită ca o p rinţesă; (fam. sl.) she is got up to kill, she is got up regardless (of expense) s-a îmbrăcat dc gală / în mare ţinută, e pusă la punct, s-a îmbrăcat de te dă gata / dc te las upon v. t o ~ o n . B. refl. 1. (cu acuzativul thee); a duce, a deplasa, a mişca, a mâna, a îndepărta; ~ thee gone! du-tc! pleacă! ~ thee behind me, Satan! în lături, diavo c! piei. Satana! 2. a se face, a se aranja; to ~ oneself appointed a-şi aranja num irea / ploile, a face să fie numit / angajat / pus în pâine; to ~ oneself home a-şi reve ni, a sc reface / a se îndrepta / a sc redresa (după o pierdere bănească); to ~ oneself



 noticed a) a sc remarca, a se face remarcat / cunoscut, a-şi crea / a-şi face un (rc )numc; b) a atrage atenţia; to ~ oneself up (regardless of expense) a sc găti, a sc îm podobi, a se împopoţona, a sc ferchezui, ase dichisi. Cintr. 1. a ajunge, a sosi (într -un loc), a parveni, a găsi drumul /calea (până la); to ~ as far as a) a ajunge până la; b ) a merge până acolo încât să; I had got thus far when I saw him ajunsesem (până) acolo cân m văzut; he got here a ajuns aici, a izbutit să vină până aici; to ~there a) a ajunge întrn loc. a izbuti /areuşi să ajungă; b)(sl.) a izbuti, a reuşi, a izbândi; (v. şi ~ C . 4); s all we ~ there in time? ajungem oare la timp?: how is one to ~ there? cum se poa te ajunge acolo? 2. a ajunge (într-o situaţie etc.), a deveni, a se face; to ~ angry a se supăra, a sc enerva, a sări în sus, a-şi ieşi din sărite / din pepeni / din fire; to better a) (despre persoane) a-şi reveni, a se reface (după boală), a se restabili, a se face bine / sănătos, a se întrema / îndrepta / înzdrăveni / însănătoşi; a fi în convales re lucruri) a sc îmbunătăţi, a merge mai bine / spre bine. a sc ameliora, a sc îndrepta; c ) (despre vin etc.) a sc face bun; to ~ broken a se sparge; that vase will ~ bro ken vasul acela o să se spargă; to ~ called a i sc spune; motors cars are getting ca lled simply cars în ultima vreme lumea le zice mai mult maşini decât automobile; maşinil or nu li sc mai zice automobile; to ~ caught a) a se lăsa / a fi prins (de poliţie); b) a fi prins (de o maşină, un mecanism); c) a fi prins (de o furtună, de ploaie etc. ); one of the servants got dismissed unul dintre servitori a fost concediat / da t afară / si-a primit simbria; to ~ done with smth. a termina, a isprăvi; to ~ done with smb. a termina / a o rupe cu cineva; to ~ dressed a se îmbrăca; he got drowned skating s-a înecat pe când patina; to ~drunk a sc îmbăta, a sc pili, a sc turti, a se fa ce praf/turtă; to ~even with smb. ase socoti/ ase răfuicu cineva, a-şi lua revanşa de la cineva, a se răzbuna pe cineva; to ~ excited a se emoţiona, a se fâstâci, a se înfierbânta a se înverşuna; a sc enerva; to ~ finished with smb. a (o) termina, a o rupe cu cin eva; a sfârşi, a mântui, a desăvârşi ceva, a duce ceva până la capăt / la bun sfârşit; to ~ , a ajunge cărunt, a începe să albească; to ~ hot a se înfierbânta, ase încălzi; to ~ kille uri (în război, în duel etc.), a-şi găsi moartea, a fi ucis /omorât; everything ~s known to ul sc află, lumea află totul până la urmă; it is ~ting dark se întunecă, se înserează, c pe e pe înnoptate; it is ~ting late se face târziu; se înserează; to ~ married a) a sc căsăto i, a se cununa, a sc mărita sau însura, a(-şi) pune pirostriile; b) a sc mărita (în sfârşii u greu), (despre piatra din casă) a se urni; to ~ old a îmbătrâni, a nu mai fi aşa tânăr; t rid / quit of a scăpa de; flowers are ~ting scarce florile se împuţinează / se răresc; to ~ shaved a) a sc rade, a se bărbieri, a-şi rade barba; b) a sc duce la bărbier să sc ra dă, a se rade / a-şi potrivi barba, a se bărbieri (la bărbier); (fam.) to ~ shelved a fi pus pe linie moartă, a fi dat la o parte / pus la index / aruncat la lada de guno i; (amer. fam.) they got talking au intrat în vorbă, s-au pus pe vorbă / pe taifas / l a taclale, au început să flccărcască; to ~ tired a) a obosi, a sc istovi; b) a sc plicti si, a sc satura; to ~used to smth. a se obişnui / a se deprinde cu ceva; (glumeţ) to ~ used to anything like an eel to skinning a nu se putea obişnui deloc; to ~ well a sc face bine / sănătos, a sc însănătoşi, a-şi reveni după boală; they got wise to themse u băgat minţile în cap, au înţeles. 3. a începe (să), a ajunge (să), a se apuca (să, de); t to friends s-au împrietenit, au ajuns să se împrietenească, s-a legat o prietenie între e i; to ~ doing smth. a sc pune / a sc apuca să facă ceva, a începe ceva; when once you ~ to know him când îl cunoşti mai bine, când ajungi să-1 cunoşti, o dată ce l-ai cunoscut; ~ to know smth. a ajunge să ştii / să afli ceva; you will ~ to like him până la urmă o să-ţ că / o să-I îndrăgeşti; to ~ to work a sc pune pe treabă / pe lucru; a se pune eu burta pe arte. 4. (amer. fam.) a reuşi, a izbuti, a aranja; with courage you can ~ anywhere cu îndrăzneală ajungi departe / răzbeşti oriunde / izbuteşti orice; to ~ nowhere a nu ajun e la nimic, a eşua, a nu izbuti, a nu da nici un rezultat; he is well-known today



 get 406



but it took him a long time to ~ there e el celebru astăzi, dar i-a trebuit mult / s-a căznit mult până să izbutească. 5. a se duce, a se pune, a veni; to ~ behind a trec a se da / a se duce / ascunde după un copac. 6. (amer. vulg. pronunţat si fgit]) a o şt erge, a o întinde, a se căra / a se cărăbăni; a se topi, a-şi lua tălpăşiţa, a-şi lua catra tinde-o! dă-i drumul! şterge-o! valea! tunde-o! cară-ţe! ia-o din loc! mână măgarul! 7. a p ita, a câştiga, a fi în câştig, a realiza un câştig, a ieşi câştigat sau în câştig. 8. a sp se mări; a se îngroşa. 9. to ~ about a) (despre persoane) a circula, a merge, a umbla, a voiaja, a călători; with a car you can ~ about quickly cu maşina umbli / călătoreşti / c rculi foarte repede; he ~s about a great deal umblă / circulă / voiajează foarte mult; b) (despre persoane) a umbla de colo până colo, a se învârti, a se agita; she ~s about to parties a good deal umblă foarte mult pe la petreceri, iese foarte mult (în lume) , e foarte mondenă; c) (despre bolnavi) a se scula din pat după boală, a umbla pe pici oare; he has got about again s-a pus iar pe picioare, s-a întremat, s-a făcut bine, s-a vindecat, s-a înzdrăvenit; he can't ~ about yet nu iese încă din casă; d) (despre zvon uri) a se răspândi, a se întinde, a se împrăştia; it is ~ting about that he is marrying Mis X. umblă vorba / zvonul / se zice / se spune / se zvoneşte / lumea vorbeşte că se însoară u domnişoara X; it is sure to get about (asta) se va afla cu siguranţă, zvonul se va împ răştia negreşit! I don't want it to ~ about n-aş vrea să se afle; to ~ above a se ridica d easupra mediului / anturajului; to ~ above oneself a se crede, a-şi da aere / ifos e, a se umfla în pene; a fi prea mulţumit de propria persoană; (despre zvomiri) to ~ab road a se răspândi, a se întinde, a umbla; to ~ across a) a trece (cu bine) dincolo, a ajunge dincolo; b) (teatru, si.) a trece rampa, a avea priză la public; to ~ alon g a) a înainta, a avansa, a progresa, a propăşi, a merge înainte; to ~ along ill a nu se simţi mai bine; to ~ along well a se simţi mai bine; ~along while you work! vezi-ţi d e treabă!; b) a avea succes, a se bucura de succes;



c) a merge, a o scoate la capăt; to ~along without smth. a o scoate la capăt şi fără ceva; we are getting along wonderfully totul merge ca pe roate; ne descurcăm de minune; d) a se înţelege, a trăi în bună înţelegere; to ~along with smb. a o duce bine, a se înţel minune, a trăi în armonie cu cineva; e) a pleca; it is time for me to be ~ting along e vremea să plec şi eu, călătorului îi sade bine cu drumul; (fam.) ~ along with you! (i) du-te! pleacă de aici! întinde-o! şterge-o! (ii) prostii! ei taci! fleacuri! aiurea! l asă-tc de bancuri! fugi cu ursul!; to ~ at a) a ajunge, a parveni la, a atinge (un punct, loc etc.); the place is difficult to ~ at e un loc greu accesibil / la c are ajungi cu greu; I have forgotten my key and cannot ~ at my books mi-am uitat cheia şi nu-mi pot lua cărţile; to ~ at the root of trouble a da de / a găsi rădăcina răul we must ~ at the truth trebuie e) a scăpa, a nu fi pedepsit, a fi iertat / achita t, a ieşi basma curată; he got off easily să descoperim / să aflăm adevărul; b) (fig.) a ba e, a ajunge (la ceva) printr-o aluzie, that's a scăpat uşor; he got of cheaply / lig htly a scăpat ieftin I uşor;./) a scăpa cu o pedeapsă what I want to ~ at la asta vreau să ajung; (fam.) what are you ~ting at? (i) unde vrei uşoară; to ~ off with a fine a s căpa doar cu o amendă; to ~ off with / for a year a scăpa să ajungi?; (ii) ce vrei să insi nuezi?; I see what you are ~ting at văd eu unde vrei să doar cu un an/cu o condamnar e de un an; g) to ~ off with smb. a se avea bine / a fi în baţi; you're trying to ~ at smth. and there's nothing to ~ at vrei să pătrunzi acest secret, relaţii / a se împri eteni cu cineva; h) a cuceri pe / a da gata pe / a avea succes la cineva; dar nu e nici un secret la mijloc; c) a pune mâna pe, a da de; a căpăta, a obţine; if I can at our dance she got off with him first shot la ceaiul nostru 1-a dat gata pe Jim cât ai ~ at him (i) dacă pot ajunge până la el; (ii) dacă dau de el, dacă-1 văd,.dacă-l găs t bate din palme; i) (despre o fată) a pune mâna pe un bărbat, a-şi găsi un bărbat;/) (av.) me ~at him! ah, numai să-mi cadă el mie în mână / în palmă!; d) a avea acces la, a ajunge a cola, a-şi lua zborul, a se desprinde de la pământ; k) a adormi, a aţipi; he got off (to la, a fi primit de; the President of the Board of Trade is difficult to ~ at e greu să sleep) 1-a furat somnul; l) a porni, a pleca, a purcede; m) a pleca de pe; ~ of the grass ajungi la / să te primească Ministrul Comerţului, Ministrul Comerţului e greu accesibil; plecaţi de pe iarbă; to ~on a) a se urca, a se ridica, a se aşeza pe



 (un scaun etc.); a încăleca, e) (sl.) a influenţa, a corupe, a cumpăra, a mitui, a unge, a atrage de partea sa, a-şi face a se urca pe (o bicicletă, un cal etc.); he got on the train se urcă / se sui în tren; to ~ (pe cineva) prieten; the witnesses had bee n got at martorii fuseseră cumpăraţi;/) a(-.şi) one's feet / legs a se ridica şi a vorbi în public; b) a înainta, a se îndrepta (spre), a progresa; asigura, a face rost de; g) (sl.) a necăji, a tachina, a lua în balon / peste picior; a păcăli, a purcede (întru); we must now be -ting on e timpul să plecăm mai departe; to be getting a duce cu preşul; w ho are you ~ting at? (i) cu cine glumeşti? de cine vrei să îţi baţi on (in years) a înainta vârstă, a îmbătrâni, a avea o vârstă înaintată, a se apropia de joc?; (ii) pe cine vrei să / duci / prosteşti? pe cine vrei să tragi pe sfoară? bătrâneţe; he is ~ting on for fifty s apropie de cincizeci de ani, are aproape cincizeci pe mine vrei să mă duci?; (iii) în cine vrei să baţi / loveşti? pe cine vrei să atingi?; to ~ de ani; c) (despre timp) a t rece, a se scurge, a merge înainte, a înainta; come on, time away a) a pleca, a porn i; we did not ~ away till 10 o'clock am plecat, am pornit abia is ~ting on haide , că timpul trece / nu stă / că vremea nu aşteaptă / că-ţi stă norocul; it la ora 10; to ~ for the holidays a pleca în vacanţă / în vilegiatură; b) a lipsi; a nu is ~ting on for twe lve e aproape 12; it is ~ting on for three months since we had any se duce; to ~ away from the office for a day a lipsit o zi de la birou, a nu se duce o zi new s sunt aproape trei luni de când nu mai avem nici o veste; d) a creşte, a se dezvolt a, la birou; c) (despre un deţinut ele.) a scăpa, a fugi, a evada; to ~ away from on e's a spori, a înainta (până aproape de), a se apropia (de); they are now ~ting on for 500 environment a scăpa / a se sustrage din mediu /din anturaj etc.,- (fam.) ther e's no getting girls in the school sunt aproape 500 de fete în şcoală; e) a face progr ese, a progresa, away from him e greu să scapi de el, niciodată nu scapi de el; (fam .) there's no ~ting a merge înainte; a înainta, a avea succes, a-şi croi drum în viaţă; to on in life a reuşi away from it din dilema asta nu poţi să scapi, una din două, n-ai înco tro; d) (sport) a se în viaţă; he will ~ on (in the world) îşi va croi el drum, o să răzbat viaţă, o să elibera, a evada; a scăpa (de un concurent); (ciclism) to ~ away from a riv al a lăsa în ajungă departe; he is ~ting on îi merge bine, se descurcă bine, n-o duce rău; man urmă un concurent, a se desprinde / a se distanţa de un concurent; e) (auto) a demara, determined to ~ o n un om hotărât să-şi croiască / să-şi facă drum (cu coatele) în rni;/) a se face nevăzut; the burglars got away with £2000 spărgătorii au dispărut un om h otărât să parvină, un arivist; the art of ~ting on arta de a parveni, arta parvenirii, c u suma de 2000 de lire; g) (fam.) pleacă! du-te! cară-te! ia-o din loc! mână măgarul!; che ia succesului / izbânzii / parvenitismului, arivismului; she'll never ~ on as a ~a way with you! haide-haide! glumeşti! las-o mai moale! fii serios!; to ~ away with schoolmistress n-o să fie niciodată bună învăţătoare, n-o să facă niciodată multe parale it uşi / a izbuti să facă ce vrea, a convinge pe toţi; he won't ~ away with it n-o ca învăţăto to ~ on with one's studies a face progrese la învăţătură; ~ on with your să-i meargă lui cu ta; (ii) a scăpa de pedeapsă, a ieşi basma curată (in ciuda vinovăţiei), work! continuă-ţi l! dă-i înainte cu treaba!; ~ o n or ~out munceşte sau pleacă; a scăpa ca prin urechile ac ului; to ~ back a) a se întoarce, (reg.) a se înturna, a reveni, f) a-i merge, a o d uce; how are you getting on? cum îţi mai merge? cum o duci? cum a veni iar (acasă); to ~ back into one's car a se urca iar în maşină; to ~ back to bed merg treburile?; how is your brother ~ting on? ce mai face fratele dumitale?; how did a se culca la l oc; to ~ back to nature a se întoarce la natură; b) a (se) da înapoi, a (se) you ~ on with your examination? cum a mers examenul? cum ţi-a mers la examen?; da îndărăt; c) (fa m.) to ~ back at smb. a se răzbuna pe cineva, a plăti cuiva cu aceeaşi to ~ on without smth. a se lipsi de ceva, a o scoate la capăt şi fără ceva; to ~ on without monedă, a-şi l a revanşa de la cineva; to ~ beyond a depăşi, a întrece, a lăsa în urmă smb. a se descurca jutorul cuiva, a se lipsi de ajutorul cuiva; g) a se înţelege, (ceva); to ~ by a se strecura, a trece; there was not enough room to ~ by nu era loc a se împăca, a fi în t ermeni buni, a trăi în înţelegere (cu); they ~ on well together se de trecut, locul era prea strâmt ca să se poată trece; to ~ clear of a scăpa de; to ~ down înţeleg foarte bine, unt o pereche fericită, sunt ca doi porumbei; we don't ~ on at all a) (from, off) a se coborî, a se da jos (din, de pe, de la), a descăleca; the child asked nu ne înţeleg em deloc / defel; they are easy to ~ on with sunt oameni de treabă / de "Please ma y I ~ down?" copilul a întrebat: Pot / am voie să mă ridic de la masă?; to ~ înţeles / cu c re te poţi înţelege; to ~ on like a house on fire (i) a progresa, a înainta down on one' s knees a cădea în genunchi, a îngenunchea; b) (unui câine) jos! culcat!; repede; a real



 iza mari succese, a avea succes; (ii) (despre doi oameni) a se înţelege de c) (fam.) to ~ down to a se pune pe, a se apuca (de), a porni (la); to ~ down to one's mi nune, a fi ca doi porumbei, a fi trup şi suflet; (fam.) ~ on with it! Ias-o încolo ( de work a se apuca (serios) de treabă, a se pune pe lucru / pe treabă; a se pune cu burta pe treabă)! las-o mai moale! las-o fiartă! dă-o dracului! ~on with you! haide-ha ide! fii serios, carte; to ~ down to the facts a veni Ia fapte / la realităţi; to ~ forward a înainta, a avansa, vezi-ţi de treabă! lasă-te de bancuri / de glume!; li) (ame r.) a înţelege; to ~ on to know a face progrese, a progresa; he ~s forward with his work merge înainte cu lucrul; to ~ a reuşi să înţeleagă; to ~ on to the trick a descoperi t ucul / şmecheria; people are from a veni de la; (fig.) to ~ home a se îndrepta, a-şi r eveni, a se redresa (după o pierdere beginning to ~on to him încep oamenii să-1 cunoas că / să-i descopere adevăratul caracter, bănească); to ~ in a) a intra, a pătrunde; the doo was locked, but we got in through să-şi dea seama ce zace în el; acum se vede unde ţint eşte; i) a ajunge să discuţi / a atinge the window uşa era încuiată, dar am intrat pe ferea tră; b) a se întoarce, a reveni, a veni un subiect; we ~ on (to) the subject of divo rce am ajuns să vorbim de divorţ / şi de



acasă; we got in about twelve o'clock ne-am întors pe la 12; c) a se urca, a se sui (în tren, vapor etc.); the car is starting, you must ~ in trebuie să vă urcaţi, că pleacă m na; d) a se infiltra, a se strecura; a pătrunde, a ajunge; the water had got in ev erywhere apa pătrunsese peste tot; I could only just ~ in abia m-am putut strecura înăuntru: e) a se insinua; a se băga, a se strecura; to ~ in between two people a se strecura / a se băga / a se insinua între doi oameni;/) (fam.) to ~ in with smb. a s e băga pe sub pielea cuiva, a-şi asigura accesul la cineva; g) (pol.) a fi ales ca d eputat; he is sure to ~ in se va alege negreşit (ca) deputat; to ~ in for a consti tuency a fi ales ca deputat într-o circumscripţie; h) a veni la putere; the Tories ~ in au venit (la putere) conservatorii; to ~into o) a intra, a pătrunde în (casa, pădur e etc.); b) a fi primit; a pătrunde, a intra (într-o societate etc.); to ~ into a cl ub a reuşi să fii primit / ales ca membru al unui club; to ~ into bad company a intr a într-o proastă tovărăşie, a lega prietenie cu persoane nepotrivite, a se înhăita cu nişte ; c) (fig.) a pătrunde, a înţelege, a pricepe, a se obişnui cu; to ~ into the way of doi ng smth. (i) a învăţa / a se deprinde să facă ceva; (ii) a se deprinde cu / să facă ceva; ( .) you soon ~into it te deprinzi repede cu asta; d) a deprinde, a se învăţa cu; to ~ i nto a bad habit a deprinde / a lua un obicei rău, a se învăţa cu un nărav; e) a ajunge, a se trezi la / în; to ~ into a fix / mess / muddle / scrape a da de / a se vârî în bucluc / într-o încurcătură, a-şi băga singur.capul sub patrafir; to ~ into mischief a face prost i / nebunii; to ~into trouble a-şi atrage neplăceri, a da de bucluc; to ~into troubl e with the police a avea de-a face cu poliţia;/) a (se) urca, a se sui (într-un vehi cul); to ~ into the train a se urca în tren; g) to ~ into one's clothes a-şi îmbrăca I a -şi pune hainele; she quickly got into her clothes într-o clipă şi-a tras hainele pe ea; he got into his boots şi-apus ghetele (în picioare), şi-atras cizmele; h) (despre băutu ri) a-şi face efectul asupra; liquor has got into his head i s-a suit / i s-a urca t băutura la cap; a ameţit de băutură; (amer.) to ~ next to smth. a) a afla (de) ceva, a se informa despre ceva, a-şi da seama de ceva; a descoperi ceva; b) a înţelege ceva, a-şi da seama de ceva; c) a se apropia de ceva, a se strădui să stabilească contactul cu un lucru (mai ales în mod interesat); to ~ off a) a se da jos, a coborî, a descinde ; ~ off the table! dă-tc jos de pe masă!; to ~ off the bus a se da jos / a coborî din autobuz; tell me where to ~ off spune-mi unde să cobor; (fam.) to tell smb. where to ~off a spune cuiva vreo două, a spune ceva pe şleau cuiva; b) a descăleca, a se da jos, a coborî de pe cal; c) (fig.) a lăsa, a părăsi; ~ off it! destul! ajunge! isprăveşte! ermină! încetează! las-o!; d) a scăpa, a se elibera (de un angajament, de o îndatorire); t o ~off a duty a scăpa de o sarcină / îndatorire l însărcinare;



 407



geyser lul III; k) to ~ up to mischief a se apuca de ticăloşii, a se deda la rele, a se pun e pe răutăţi; /) (amer.) to ~ up and dig dust a se apucă de lucru, a se pune pe treaba; m) (amer.) to ~ up and ~ a merge repede, a se grăbi; n) to ~ up early a fi întreprin zător / plin de iniţiativă / energic; o) (fam.) to ~ up regardless (of expense) a se găt i, a se ferehezui, a se pune la fix, a se aranja, a se dichisi; p) (imper.) di! hai! die! (îndemn pentru cai). II. s. 1. pui (mascul). 2. (şl.) venit, câştig, 3. (sl.) copil nelegitim, bastard. 4. (austr. si.) to do a ~ a spăla putina. get-at-able [g ct'astobl] adj. accesibil, abordabil. get-at-ableness [-nis] s. (fam.) accesibil itate. getaway ['gctswci] s. 1. (fa/n.) fugă, evadare, scăpare (din închisoare etc.); to make a / one's ~a) a fugi, a evada; b) a pleca pe furiş, a se furişa. 2. (s/x>rt) plecare, start (la alergări); (la automobile) demaraj; smart ~demaraj rapid, porn ire bună. 3. (cinegetică) ieşire din pădure, desiş (a vânatului). get-off ['getofl s. 1. (a .) decolare, dccolaj. 2. (fam.) tertip, mijloc de scăpare, chichiţă, clenci. get-out l 'gctiaut] s. evadare, scăpare, fugă; (amer. fam.) as (aii) ~a) extraordinar, teribil , grozav; b) drăceşte, diavoleşte, ca dracul; (amer. fam.) like (all) ~a) ca vântul şi ca gândul, repede; b) cu toată forţa / energia / puterea. gettable fgctebl] adj. 1. procu rabil. 2. (mine) exploatabil. getter ['gets1"] s. 1. achizitor. 2. (mine) miner care lucrează la abataj. 3. armăsar de prăsilă. 4. (tel.) degazor. get-there ['gct-6e3r] adj. (atr.) de arivism; lipsit de scrupule, nemilos, care nu ţine scamă de nimic; ~ policy a) politică care nu ţine seamă decât de scopul urmărit; politica „scopul scuză mijl ele"; b) politică de arivist / de parvenire. getting fgetirj] s. 1. achiziţie; achiz iţionare, cumpărare; the ~ of a ticket took a long time procurarea /cumpărarea unui bi let aluat foarte multă vreme. 2. extragere, scoatere (a cărbunelui etc.). 3. punere, aranjare (a diferitelor lucruri); the ~dressed îmbrăcatul; the ~ married căsătoria, mar iajul; the ~ to bed culcarea, culcatul. get ti ng-a cross [~3'kro(:)s] s. traver sare, străbatere (a unei câmpii); traversare, trecere (a unui râu etc.). getting away [~ s'wei] s. 1. plecare. 2. fuga, evadare (a unui deţinut etc.). 3. (auto) demaraj , pornire. getting back [~ 'ba?k| s. 1. (reîntoarcere. 2. recăpătare, redobândire, reint rare în posesia; reluare; the ~ of smth. recăpătarea / redobândirea / reintrarea în posesi a unui lucru. getting beyond [~ bi'jbnd] ş. depăşire. getting forward [~ Txwad] s. ava ns, înaintare. getting in [~ 'in] s. 1. strângere (a recoltei); seceriş; depozitare, p unere (a recoltei) în hambar. 2. strângere, colectare (a impozitelor). getting into [~ 'intu(:)] s. 1. intrare (la casă etc.). 2. intrare la (o expoziţie etc.). 3. ~one 's clothes îmbrăcarca / îmbrăcatul / punerea hainelor. 4. ~ bad habits căpătarea / deprinde ea unor obiceiuri proaste. getting off [~ ':>(:)f] s. 1. achitare (a unui acuzat ). 2. (av.) decolare. 3. ~one's clothes dezbrăcarea de haine. 4. expediere (a unui colet). 5. (dare în) căsătorie, măritiş, (fig.) urnirea pietrei din casa, scăpare de piatr din casă. 6. (//jar.) ramfluare, dcspotmolirc (a unui vas), repunere (a unui vas) pe linia de plutire. getting on |~ 'on] s. 1. îmbrăcare, încălţare, punere (a hainelor, a pantofilor etc.). 2. înaintare, progres, propăşire; parvenire. getting out [~ 'aut] s . 1. scoatere, smulgere, extragere, extracţie (a unui dinte etc.). 2. (mar.) lansa re (a unei ambarcaţiuni). 3. publicare (a unei cărţi). 4. alcătuire, întocmire, facere (a unui bilanţ). getting over [~ 'ouvs1"] s. 1, trecere, escaladare (a unui zid). 2. parcurgere, traversare (a unui teren). 3. vindecare (de o boală). getting through [~ 'Gru:] s. 1. trecere (printr-o deschizătură). 2. admitere, primire, promovare; tr ecere cu succes, reuşită (la un examen). getting together [~ to'geOs1"] s. 1. adunar e, întrunire, reunire, strângere laolaltă. 2. strângere, adunare (a materialelor, sculel or etc.). getting-up [-Vp] ş. 1. deşteptare, trezire; the ~ beli clopotul / soneria de dimineaţă. 2. (mar.) echipare, armare (a unui vas). 3. organizare, aranjare (a un ei serbări, sărbătoriri etc.). 4. (teatru) montare, punere în scenă, înscenare (a unei pies ). 5. aţâţarc, punere la cale (a unor spirite, certuri etc.). 6. născocire, inventare (a unei poveşti etc.). 7. pregătire, preparare (a unei conferinţe, a unui subiect la exa men). 8. (corn.) prezentare / înfăţişare a mărfurilor; expunere, înfăţişare, prezentare; fa ) unui sortiment). 9. împopoţonare, gătire; spileuire. 10. machiaj, sulimeneală, rujat, vopsit, boit. get-together ['getta'geOa1"] s. adunare, întrunire, reuniune (de obi cei cu caracter oficios); chef, petrecere. get-up ['gctA.p,'-'-, -'-] ş. 1. îmbrăcare; îmbrăcăminte, ţinută, toaletă, găteală; gătire, aranjare, împopoţonare; what a get-up! ia



 s-a îmbrăcat / cum s-a gătit! vai. ce toaletă! ce îmbrăcăminte! 2. deghizare, mascare. 3. m iaj; sulimenire, suliman. 4. apretare (a rufăriei). 5. (corn.) fason. înfăţişare, faţă, pre tare a mărfurilor. 6. (teatru) montare, punere în scenă, prezentare (a unei piese). 7. (amer. fam.) antren, avânt, entuziasm, iniţiativă. 8. prezentare grafică, aspect (al un ei cărţi). get(-)up(-)and(-)get ['gctiApand'get] ş. 1. energie, iniţiativă, spirit întrepri zător, entuziasm. 2. insistenţă, perseverenţă, tenacitate, dârzenie, încăpăţânare. get(-)up ['get.Apand'gou] s, v. g e t (-) u p (-) a n d (-) g e t. geum ['d3i(:)3m] s. ( bot.) cerenţel (Geum urbanum). gewgaw ['gju:go:] I. s. fleac, bagatelă, nimic; pi. z orzoane, farafastâcuri, accesorii (femeieşti). II. adj. ţipător, de prost gust; care îţi ia ochii. geyser s. 1. ['gaiza1", 'gi:z-] (geogr., geol.) gheizer, izvor (ţâşnitor) fierb inte. 2. ['gi:z3r] boiler, aparat pentru încălzit apa la baie, încălzitor de apă.



problema divorţului;/) to ~ on smb.'s nerves a călca pe cineva pe nervi, a irita, a scoate din minţi / din pepeni / din sărite, a exaspera pe cineva, a enerva la culme, a înfuria pe cineva; to ~ out a) a ieşi; a se da jos, a coborî; to ~ out of train a c oborî / a se da jos din tren; to ~ out of bed on the wrong side ase scula prost di spus, a se scula cu fundul în sus; to ~ out of the way a se da Ia o parte, a dispăre a, a se ascunde, a se face nevăzut; b) a se feri, a se da la o parte; to ~ out of the way of acar a se feri din calea unei maşini; c) (mar.) a se abate din drum, a schimba cursul; d) a pleca, a se duce, a se îndepărta; ~ out of here! pleacă! cară-tc! l asă-ma în pace!; (fa/n.) you must either do it or ~ out! ori faci ce-ţi spun, ori îţi iei tălpăşiţa!; e) a se lăsa, a scăpa, a se dezbăra (de un obicei, nărav etc.);j) a scăpa, a ie i (din, de la); to ~ out of prison a scăpa de la închisoare; to ~ out of smb.'s clut ches a scăpa din ghearele cuiva; to ~ out of a difficulty a scăpa dintr-un bucluc!; we've got to ~ out of this trebuie s-o scoatem la capăt / să scăpăm cu bine; he got well out of it a scăpat basma curată; to ~out of hand a scăpa de sub control, a scăpa din mâna cuiva; g) a fi scutit de, a scăpa, a se elibera de; to ~ out of a duty a scăpa de o obligaţie / o îndatorire; there's no ~ting out of it! n-ai încotro, n-ai ce face. n-a i nici o scăpare, altă calc n-ai! (com. fam.) to ~out without a loss a-şi scoate chelt uielile, a nu ieşi în pagubă; to ~ out of debt a scăpa de datorii; a-şi plăti datoriile; to ~ out of trouble a scăpa din bucluc;7i) (ftg. despre taine, secrete) a se afla, a ieşi la iveală, a răsufla, a transpira; the news got out a răsuflat vestea, a transpirat (că); i) ~out! (i) ieşi afară! pleacă! du-te! cară-tc!; (ii) isprăveşte! termină! prostii! curi! fugi cu ursul! las-o mai moale! ;j) to ~ out of sight a dispărea; he got out of sight l-am pierdut din ochi, s-adus şi nu l-am mai văzut, s-a tot dus; k) to ~ o ut of one's depth a nu se simţi la largul său, a fi scos/ a ieşi din ale sale; (vulg.) to ~ outside of a) a devora, a înghiţi, a înfuleca (cu ac); the snake got outside of a frog cât ai clipi din ochi. şarpele a înghiţit o broască; b) a sorbi, a da pe gât (cu ac. ,- to ~over a) a trece peste, a escalada (un zid etc.), a străbate, a parcurge, a traversa, a acoperi (o distantă etc.); to ~over a lot of ground a merge o bucată bună, a face un drum lung; b) (si. despre spectacole) a trece rampa, a avea succes, a avea priză la public; the play failed to ~ over piesa n-a trecut rampa / n-a impr esionat publicul, publicul a fost rece; c) a depăşi, a trece de; a se vindeca de, a-ţi trece, a uita de; he will never ~ over it n-o să se vindece niciodată; to ~ over on e's losses a se consola de pierderile suferite; she cannot ~ over it nu-i mai tr ece supărarea; to ~ over one's alarm a-i trece spaima; it will take him a long tim e to ~ over it o să se resimtă multă vreme de pe urma acestui lucru, o să-şi revină greu; I can't - over his having failed nu-mi iese din minte faptul că a dat greş; he will ~ over his infatuation for her o să-i treacă (lui) dragostea pentru ea; d) a învinge, a în frânge, a dobori, a dovedi, a birui; to ~ over one's shyness a-şi înfrânge / birui timid itatea / sfioşenia; to ~ over difficulties a birui / a înfrânge / a învinge dificultăţile; o ~ over a bad habit a se lăsa / a se dezbăra / a se vindeca de un nărav / de un obice i prost; e) a-şi reveni din uimirea / mirarea produsă (de ceva), a nu se mai minuna / mira (de ceva);f) (si.) a scăpa de, a ciuda, a evita, a ocoli; a se fofila, a tr ece prin; to ~ round a) a ocoli, a împresura, a trece pe lângă; h) a veni, a ajunge (l a); to ~ round to every boy in a class a întreba / a examina pe toţi băieţii dintr-o cla să; c) to ~ round to every patient in a ward a vizita pe toţi bolnavii dintr-un salo n / dintr-o rezervă; d) (despre ştiri, zvonuri) a se răspândi, a circula, a se întinde; e) -d evita, a ocoli (o dificultate); a eluda (legea); (fam.) to ~ round smb. a mom i, a ademeni, a îmbrobodi, a amăgi; I got round them at last i-am convins cu până la urmă;



 she knows how to ~round them ştie ea cum să-i ia; to ~ through a) a trece, a se str ecura (printr-o gaură, fereastră etc.); a-şi croi drum (prin mulţime etc.); to ~ through the hedge a trece prin gardul viu; b) a realiza, a desăvârşi (o sarcină); a face, a isp răvi, a termina, a definitiva (o carte etc.); to ~ through a lot of work a dovedi / a prididi eu treaba; she soon got through her washing a terminat curând de spălat; c) a face să treacă, a parcurge; a dovedi, a sfârşi, a da de capăt; to ~ through the day a sfârşi cu bine ziua. a face să treacă timpul; I shall never ~ through all this meat nam să pot mânca toată carnea; to ~ through one's fortune a-si mânea / a-şi toca / a-şi risi i averea; d) a trece, a reuşi (la un examen); he got through succesfully a trecut cu succes, a ieşit cu bine; e) (to) a trece, a-şi croi drum, a străbate (spre, până la); a ajunge, a parveni (la); to ~ through to a beleaguered town a străbate prin încercui re până la un oraş asediat; the news got through to them veştile le-au ajuns la urechi, veştile le-au parvenit;/) (pol.) a trece prin parlament, a fi adoptat; that bill w ill never ~ through proiectul acela de lege nu va izbuti să treacă prin parlament / nu va fi adoptat niciodată; g) (la telefon) to ~ through to smb. a da de cineva, a căpăta / a obţine legătura cu cineva, a ajunge să vorbeşti cu cineva; h) a ajunge la desti aţie, la capăt, la ţintă; a duce la bun sfârşit; to ~ through with smth. (i) a reuşi să fac a o scoate Ia capăt cu ceva; (ii) a trece prin ceva, a suporta / a suferi ceva; ( iii) a termina, a isprăvi, a încheia (o muncă, o carte etc.); to ~to a) a se apuca de, a începe, a purcede (la o treabă etc.); b) a ajunge pe, a deveni; I can't think whe re he has got to nu ştiu deloc cc-a devenit / ce mai e cu el / pe unde o mai fi (a juns); where has that book got to? (i) unde / la cine a ajuns cartea aceea?; (ii ) unde am pus / am băgat / am zăpăcit cartea aia? to ~ to the top of the tree (i) (fig .) a ajunge la cea mai înaltă poziţie / situaţie / în vârful piramidei, a ajunge cineva / ( ) persoană cu vază; (ii) a ajunge în vârful pomului; to ~ together a) a se strânge, a se a duna laolaltă; b) a se pune / a cădea de acord, a se înţelege; to ~ under a) a trece pe sub (ceva); b) a se băga, a se strecura sub (ceva); to ~ under way a porni, a începe să navigheze; to ~ up a) a se scula, a se ridica (în picioare); to ~ up from a chai r a se ridica de pe scaun, a se scula în picioare; to ~ up from one's knees a se r idica din genunchi; b) a se trezi, a se scula; ~ up! (i) scoală-te! trezeşte-te!;(H) dă-te jos din pat! scularea!; c) a se urca (pe); to ~up a ladder / hill a se urca pe o scară / colină; d) a încăleca pe cal; ~ up behind me urcă-tc pe crupă, în spatele meu ) (despre foc) a se înteţi, a se aţâţa, a face vâlvătaie;/) (despre vânt) a bate / a sufla are, a se înteţi, a creşte; g) (despre valuri) a creşte, a se ridica, a se înălţa; (despre e) a deveni agitată / zbuciumată; h) (cinegetică, despre vânat) a ieşi din ascunzătoare; i) (sport, despre mingea de crichet) a se ridica drept în sus;/) to ~up to a ajunge ( la un loc, la o persoană etc.); I've got up to chapter III am ajuns la capito



 Ghanaian 408



gibby Iamb ['gibi laeinl s. 1. miel nou-născut. 2. miel tăiat. Ghanaian [gu:'neian] I. adj. din Ghana, ghanez. II. s. locuitor din Ghana, ghanez. gibe [d3aib] I. s. derâdere, luare în râs, bătaie de joc, batjocură, zeflemea. II. vb. A. intr. Ghanese [gci :'ni:z] adj., s. v. G h a n a i a n. a-şi bate joc; to ~ at a lua în râs / în bătaie de jo c / în derâdere / peste picior. B. tr. a-şi Ghanian ['gasman, 'gci:-] adj., s.v. G h a n a i a n . bate joc de. a face de două parale, a lua în râs, a batjocori, a zeflemis i. gharri ['gasri] s.v. g h a r r y . giber ['d3aibar] s. zeflemist, om care îi ia pe toţi în râs. gharry ['gaeri] s. (anglo-indian) trăsurică, docar; cărucioară. gibing ['d bin] adj. batjocoritor. ghastliness ]'ga:stlinis] s. 1. aspect îngrozitor, înfăţişare sini stră. 2. paloare mortală. ghastly ]'ga:stli] I. adj. 1. groaznic, teribil, îngrozitor, înfiorător, înspăimântător, oribil. gibingly [-li] aaV. în bătaie de joc. giblets ['d3ibli . pl. potroace, măruntaie (ae pasăre, mai ales de gâscă). 2. dezgustător, nesuferit. 3. al b ca varul, palid, galben (ca un mort), cadaveric. 4. stins, GI bride ]'d3i:,ai 'braid] s. (amer. mil. sl.) mireasă / soţie (străină) a unui soldat american ofilit. II. adv. grozav, teribil, groaznic de. gha(u)t [go:t] s. (anglo-indian). 1. (geogr. j lanţ / şir de munţi, lanţ muntos. 2. (geogr.) aflat cu unitatea în străinătate. GI brush 3i:iai W l ] s. (amer. ;»il. sl.) perie aspră de frecat duşumeaua. pas, trecătoare, poar tă, chei. 3. debarcader la râu. ■■ burning ~ altar pentru incinerare. * Gibson girl ]'gi bs.?n 'god] s. (amer. fam.) 1. tipul reprezentativ al tinerei fete americane gha wazee [ga'wa:z.i:] s. pl. dansatoare pe stradă (în Egipt). din perioada anilor 18901900. 2. (av.) aparat de transmisie radio utilizat de aviatorii ghee [gi:[ s. (a nglo-iiidian) unt topit. constrânşi să facă o amerizare forţată. gherkin ['goikin] s. (boi. castravecior murat; pickled ~s castraveciori muraţi. gibus ['d3aibas, 'd3ib-] s. (si ~ hat) clac, joben care se strânge. ghetto ['getou] s. ghetou; cartier evreies c. GI can ['d3i:.ai 'ka;n| s. (amer. mii. sl.) găleată de gunoi. ghost [goust] I. s. 1. duh, spirit, suflet; to give up the ~a-şi da duhul, a da ortul popii. 2. umbră, strigoi, stafie, nălucă, spectru; ~s of the past umbrele trecutului; to raise a ~ gi d [gid] s. (vet.) capic a invoca / a chema un spirit; (teatru sl.) the ~ walks! se dă leafa!; we want no ~ to tell giddily l'gidili] adv. 1. (de) la o înălţime ameţitoare . 2. ameţit, zăpăcit. us that! oricine ştie asta! 3. (fig.) umbră, ţâr, schelet, stafie. 4. ig.) umbră, urmă, rămăşiţă, giddiness ['gidinis] s. 1. ameţeală, vârtej; to have fits of ~ eţeli. 2. nechibzuinţă, rest; the ~ of a smile o umbră de zâmbet, un zâmbet abia schiţat; t e was not the uşurinţă, nesocotinţă. shadow of a ~ in sight nu se vedea nici ţipenie de om; not to have the ~ of a chance giddy ['gidi] I. aay. 1. zăpăcit, buimac, năuc, năucit, te hui; I feel ~ (fam.) I come over a nu avea nici cea mai mică şansă. 5. (lit.) autor an onim, negru, sclav literar folosit de ~ mi se învârteşte capul, sunt ameţit. 2. ameţitor, care dă ameţeli; a ~precipice o prăpastie cel care care iscăleşte. 6. (fiz.) spectru secun dar. 7. (TV, eln.) imagine dublă. II. vb. A. tr. ameţitoare; a ~success succes ameţito r. 3. nechibzuit, nesocotit; nestatornic, inconstant, (rar) a scrie (ceva pentru altcineva, ca negru, ca autor anonim). B. intr. (for an author vânturatic,fiuşturat ic;to play the ~ goat a face pe prostul / pe nebunul. 4. şovăitor, nesigur. etc.) a sluji ea negru, ea sclav literar (pentru un autor etc.). 5. ~ with îmbătat de, ameţit de (succes etc.); -v- that's the ~ limit asta-i din calc-afară. II. vb. tr. a ameţi; a buimăci, a năuci, a zăpăci. ghost ear ['goust ka:r] s. (canad.) automobil de poliţie (fă semne speciale). giddy-brained [~'breind[ adj. nestatornic, fiuşturatic. ghost cit y [~ isiti] s. (amer.) oraş părăsit din Vestul sălbatic. giddy-go-round [~gou'raund] s. v. m e r r y - g o - r o u n d (1). ghosting ['goustirj] s. 1. apariţie a unei fan tome. 2. (7V) imagine secundară. giddy head [~ hed] s. nechibzuit, nesocotit. ghos tlike ['goustlaik] I. adj. spectral, fantomatic. II. adv. ca un spectru. giddy-p ated [~'peitid] aay. ameţit, zăpăcit, buimac. ghostly ['goustli] adj. 1. (mv.) suflete sc, spiritual, duhovnicesc, religios. 2. fantomatic, ca o stafie, spectral; the ~ hour ora când apar fantomele / strigoii. gift [giftj I.s.l. dar, cadou; I would not take / have it as a ~ nici de pomană n-o iau. 2. talent, har, dar; he has the ~ of tongues are darul / bosa limbilor, are talent la limbi ghostly father [~ Ta :oar] s. (bis.) duhovnic, confesor. ■ străine; the ~ of speech darul vorbirii. 3. (j ur.) donaţie; deed of ~ act de donaţie. 4. (com.) ghost town ['goust, itaun] s. v. g



 h o s t c i t y. ghost-write [~,rait] vb. tr. si intr. a lucra ca „negru11 pentru cineva care apare ca autor, primă. 5. (fam.) noiţă (pe unghie). II. vb. tr. 1. a dărui, a face cadou; a da (în dar); I ~ed a book to him i-am dăruit o carte. 2. (fig.) a înz estra, a hărăzi. 3. to ~ away a da drept a scrie sau a traduce (o lucrare publicată) s ub semnătura altuia. ghost-writer [~.raitar] s. „negru" literar, persoană care scrie s au traduce contra plată dar, a dărui; to ~ to a da (cu dat.); to ~ with a) a dărui (ce va); I ~cd him with a tie i-am dăruit o cravată; b) a înzestra cu, a hărăzi cu; she was ~e d with beautiful eyes natura un articol sau o lucrare ce apare sub altă semnătură. gho ul [gu:l, gaul] s. 1. (mitol. orientală) vampir, vârcolac. 2. (fam.) hoţ de cimitire o înzestrase cu ochi frumoşi. gifted ['gil'tidj adj. înzestrat, talentat, plin de însuşiri; capabil; poorly ~ slab înzestrat. care dezgroapă cadavrele. gift horse ['gift ho:s] s. cal de dar; (prov.) (you must) never look a ~ in the mouth ghoulish ['gu:lif [ adj. vampiric; ~ humour spirit / umor macabru. GI, G.I. ['d3i: 'ai] (amer. mii . si.) I. s. (pl.) Gls, G.I.s., G/'s, G.l.'s [-z] nume generic calul de dar nu s e caută la dinţi. pentru soldaţii americani, în special infanterişti; to have the ~s a ave a stomacul deranjat. gift shop [~ /op] s. magazin de cadouri / de articole la mo dă. II. adj. cazon; ~ hair cut ninsoare cazonă; ~ shoes bocanci cazoni; to be strict ly ~ a fi giftwrapping Hrsepin] s. (amer.) ambalaj decorativ (pentru cadouri). u n spirit cazon. III. vb. tr. a curăţa şi a ţine în ordine; he had to ~ the floor in the ba rracks gig1 [gig] I. s. 1. cabrioletă, faeton, docar cu două roate. 2. (mar.) barcă fo arte uşoară a trebuit să frece duşumelele din cazarmă. cu lopeţi; gig. 3. macara, gruie. 4. (text.) maşină de scămoşat / de vclurat. 5. (text.) lup. giant ['d3aisnt] I. s. 1. uriaş, gigant, titan, colos. 2. (tehn.) treaptă de amortizare la căderea 6. femeie dezmăţată, des frânată. 7. (dial.) glumă, şagă, veselie: dans. 8. (tehn.) troliu. apei. II. adj. uriaş, gi antic, colosal. II. vb. A. intr. a scămoşa postavul (cu maşina de scămoşat). B. tr. a mişca r, a mişca repede. giantess [-is, -es] s. femeie uriaşă / gigantică / colosală. gig2 I. s. 1. harpon, suliţă (a eschimoşilor)pentru vânătoarea animalelor acvatice. giantism [-izom] s.v. g i g a n t i s m. 2. harpon, proiectil al tunului balenierelor. II. vb. t r. a pescui cu harponul. giantlike [-laik] adj. uriaş, gigantic, imens, colosal. g iant powder ['d3aiant ipaudar] s. (chim.) varietate de dinamită. gigahertz ]'d3aig aha:ts, 'd3iga-] s. (fiz.) gigahertz. giant('s) stride [~(s) -straid] s. (sport) pasul uriaşului (aparat de gimnastică). gigantic hrjai'gsntik] adj. (despre constru cţii etc.) gigantic, uriaş, colosal; (despre r r muncă) titanic. giaour [ d3auo ] s. ( rei.) ghiaur, necredincios, nemahomedan. gigantism [d3ai'gasntiz3m] s. (mea1.) g igantism. giardiasis [id3i:a:'dai3Sis] s. (med.) giardiazâ, lambliază. giggle ]'gigl ] I. vb. intr. a chicoti; a se hlizi. II. s. chicot, chicoteală (mai ales a fetelo r), gib1 [gib] s. cotoi, motan. gib 2 1. s. (tehn.) scoabă, clemă, cui defixare;pană; cuiul axei; ~ and cotter pană dublă. râs prostesc. II. vb. tr. a înţepeni cu o pană. giggli g [-irj[ I. adj. care chicoteşte. II. s. chicoteli, chicotit. GI baby ['d3i:.ai 'b eibi] s. (amer. mii. si.) copil nelegitim al unui militar american a gig lamps [ 'gig temps] s. 1. felinar de faeton. 2. pi. (sl.) ochelari, biciclete. cărui unita te se află în străinătate. giglet l'giglit] s. fată zglobie / zburdalnică. gib arm [gib a:m s.v. g i b b e t (I, 3). gigman ['gigman], pl. gigmen [-man, -men] s. 1. persoa nă care conduce un docar. 1 2. (fig.) parvenit. 3. pescar cu harponul. gibb cat [' gib ka?t] s. v. g i b . 1 gibber t r i b a l s. cal îndărătnic. gig-mill ['gigmilj s. v. g i g 1 (1,5). gibber2 I. vb. intr. 1. a vorbi stâlcit / nedesluşit / repede. 2. (despre idioţi, maimuţe gigolo ['3igalou, amer. 'd3i-[ s. 1. partener de dans, dansa tor. 2. (peior.) gigolo. ele.) a scoate sunete nearticulate. 3. a vorbi prosteşte, a îndruga vrute şi nevrute. II. s. gigot ['d3igot[ s. (gaslr.) jigou. 1. vorbire Stâl cită / rapidă şi nedesluşită. 2. sunete nearticulate (ale maimuţei ele). gigsrnan ['gigzrna ],pl. gigsrnen [-man, -men] s. (canotaj) iubitor al sportului cu g i g 1 3 r gib ber ['giba ] s. (austr.) bolovan, pietroi. (1,2). gig stroke ['gig strouk] s, (m ar.) ramare la coastă. gibbering ]'d3ibarirj] I. adj. (despre maimuţe ele.) care sco ate sunete nearticulate; ~ idiot idiot afazic. II. s. vorbire stâlcită / păsărească. GI Ja ne ['d^i^ai 'd3cin] s. (amer. mii. sl.) femeie cu grad de soldat în armata america nă. gibberish ]'d3ibari/] s. bolborosire, vorbire nedesluşită. GI Joe [~ rd30ll] s. (a mer. mii. sl.) nume generic pentru soldaţii americani. gilbert ['gilbat] s. (elect r.) gilbert, unitate a puterii magnetomotrice. gibbet ['d3ibit, -et] I. s. 1. spân zurătoare; furcă de spânzurătoare. 2. traversă, grindă transversală. 3. (tehn.) braţ de mac II. vb. tr. 1. a spânzura, a executa prin spânzurătoare. Gilbertian [gil'baitian] adj.



 de vodevil. gild1 [gild], past si part. trec: gilded l'gildid] sau gilt [gilt] vb. tr. 1. a auri, a sufla eu 2. (fig.) a atârna, a spânzura în văzul lumii. 3. a ţintui l a stâlpul infamiei. GI Bill of Rights fxrjhai 'bil ov 'raits] s. (amer. mii. si.) lege votata în 1941 care permitea aur. 2. (fig.) a împodobi, a înfrumuseţa, a decora. 3. (fig.) a îndulci, a face suportabil (condiţiile ele); to ~ the pill a îndulci hapul. 4. (fig.) a unge, a îndupleca (cu bani etc.), foştilor combatanţi să-şi continue studiile pe cheltuiala guvernului. a mitui, a corupe, a face să cedeze. 5. (fîg.) a înfrumuseţa, a descrie în culori strălucitoare. gibbon ['giban] s. (zool.) gibon (Hylobates sp:). gibbose ['gibous, -'-] adj. v. g i b b o u s . gild2 s.v. g u i 1 d (1,2). gild ed ['gildid] adj. aurit; împodobit, înfrumuseţat; înnobilat. gibbosity [gi'bositi] s. 1. cocoaşă, gheb; gibozitate. 2. bombare, boltire. Gilded Chamber [~ 'tjeimbar] s. the ~ Camera Lorzilor. gibbous l'gibos] adj. 1. cocoşat, ghebos, gheboşat, încovoiat. 2. boltit, bombat. gilder ['gildor] s. aurar, poleitor cu aur; carver and ~ maestru de balet. 3. (aslron., despre lună etc.) în creştere, între crai nou şi lună plină, gibbou ss [-nis] s. v. g i b b o s i t y . gilding l'gildirj] s. 1. aurire. 2. (peior.) poleială.



 409 girlishly



gingerly I'd3ind33li] I. adj. prudent, atent; precaut, grijuliu. II. adv. 1. cu prudenţă, GI lemonade ['d3bai Mcmancid] s. (amer. mil. si.) apă (de marc) distilată. gil gai ['gilgai] s. (austr.) depresiune rotundă în teren, în care se adună apă de ploaie. cu atenţie, cu băgare de seamă. 2. tiptil, în vârful picioarelor. 1 ginger nut |'d3ind33 nAt] s. biscuit cu ghirnbir. gill [gil] I. s. 1. (Uit.) (mai ales pi.) branhii; urec hi (la peşte). 2. (omit.) guşă (mai ginger-pop [~p3p| s.v. g i n g c r - b e e r. ales la cocoş). 3. guşă (la oameni). 4. pi. (bot.) lamele (cu spori, la ciuperci). 5. (tel m.) ginger-race [~rcis] s.v. g i n g e r (I, 2). aripioară (de radiator etc.). 6. (vulg.) ţâţe, sân, piept. 7. (şl.) guler de cămaşă. to be gingery [Y^indpri] adj. 1. arom / condimentat eu ghirnbir. 2. (despre caracter) rosy about the ~s a fi rumen la obraz; to look green / white / blue / yellow about the ~s a) a fi pământiu / verde / galben la faţă; b) a avea o mină proastă; to turn red about supărăcios, iritabil, irascibi , arţăgos. 3. (despre păr) roşcat. gingham ['girjsin] s. 1. (text.) pânză (de bumbac sau in vărgată sau cadrilată. 2. hârtie the ~s a se face roşu de mânie. II. vb. A. tr. 1. a scoat (peştele) din plasă (apucându-l de urechi). 2. a curăţa (un peşte) de măruntaie. 3. a cură iupercă) de lamele. B. intr. cu pătrăţele. 3. (fam.) umbrelă, cortel. gingile I'd3ind3ili] s. (bot.) susan de India. (despre peşti) a deschide branhiile (în timpul înotului). g ingile oil [~ oil] s. ulei de susan. gill2 ş. (scot.) 1. văgăună împădurită. 2. râu (pe fun nei văgăuni). gingival [d3in'd3aivpl] adj. (anat.) de gingie. gill3 (text.) I. s. da rac. II. vb. tr. a dărăci (lână etc.). gingivitis [id3ind3i'vaitis] s. (med.) gingivită, i nflamare a gingiilor. gill4 [d3il] s. măsură de capacitate de un sfert de pintă (= 0,1 421 în Anglia şi 0,11181 gink1 [girjk] s. (amer. si.) tip / individ cam caraghios / excentric. înS.U.A.). gink2 s. (austr.) privire pătrunzătoare, căutătură iscoditoare. Gill5 s. fată, fetişcană; Jack and ~ tineri îndrăgostiţi; el şi ea. gin marriage [rd3În iinferid3 (amer. si.) căsătorie pripită. gill6 s. (bot.) silnic (Clechoma hederacea). gin mill [ ~ mii] s. (amer. jam.) v. g i n s h o p . gill ale ['dsil cil] s.v. g i l l b e e r . ginnery I'd3in3ri] s. (sud-african) filatură de bumbac. gillaroo [tgite'ru:] s. (Uit.) păstrăv-irlandez (Sahno fario stomachicus). ginning ['d3Înirj] s. 1. vânătoare cu capcana. 2. (text.) egrenaj. gill beer ['riki] s. (amer.) băutură din gin. suc de lămâie şi sifon. gill breather [~ibri:5or] s. animal cu respiraţie branhială. gin rummy [~ 'rAini] s. v. g i n4. gill cavity [~ 'ksviti] s.v. g i l l c h a m b e r . g inseng [^insen.] s. (bot.) ginseng, jensen (Panax ginseng şi Panax quinquefolium). gill chamber [~ ■t/eimbs'"] s. (iht.) cavitate branhială. gin shop ['d3in Jbp] s. câr ciumă, birt ieftin. gill-cover [~'kAV3r] s. (Uit.) opcrcul branhia!. 6 gin sling [ ~ slin] s. (amer.) gin îndulcit cu zahăr. gill-creep-by-the-ground ['d3irkri:pibaid3 'graundj s. v. g i l l . gin-soaked [-soukt] adj. abrutizat de băutură, (pop. şi fam.) matosit. gilled [gild] adj. 1. (iht.) cu branhii, branhiat. 2. (bot., iht.) lam clat. GI party ['d3i:'ai ipa:til $■ (amer. mii. si.) curăţenie marc în dormitoare dinain tea unei gill frame ['gil freim] s. (te-ct.) darac. gillie ['gili] (scot.) I. s. 1. (înv.) paj, servitor al unui nobil. 2. ajutor (la vânătoare, pescuit). inspecţii. gi po ['d3ipou] s. v. g i p p o. H. vb. mtr. a însoţi pe stăpân la vânătoare sau ]a pescuit. g ppo [Fd3ipou] s. (fam.) 1. arab născut în Egipt. 2. (sl.) v. g i p s y (I). 3. solda t egiptean. gill-run-over-the-ground [^il'rAnpOuvsfls'graund] s. v. g i l l6. 4. (m/7.) supă, ciorbă; sos (de friptură). gilly ['gili] s. camion / vagon (mai ales de circ). gipsy [Yrjipsi] I. s. 1. ţigan, rom. 2. limbă ţigănească. 3. (amer.) nomad, vagabon d. gillyflower I'd3iliiflau3r] s. (bot.) 1. mieşunca (Cheiranthus cheiri). 2. mixa ndră 4. (glumeţ) persoană foarte oacheşă/brunetă. II. adj. 1. ţigănesc. 2. (fig., despre pe ri, (Matthiola incana). 3. (rar) garoafă (Dkmthus caryophyllus). ospeţe) câmpenesc, în a er liber, la câmp. III. vb. intr. 1. a vagabonda, a duce o viaţă gilt1 [gilt] I. s. au rire, suflare cu aur; (fîg.) to take the ~off the gingerbread a) a scoate nomadă. 2. (jig.) a organiza un picnic / o petrecere etc. în aer liber / la câmp. vălul frumos, a spune lucrurile verde / româneşte / pe şleau, a rupe vraja, a strica farmecul; gipsy dom [-dam] s. ţigănime. b) a deprecia, a minimaliza ceva, a contesta meritele / cali tăţile cuiva sau ale unui lucru; gipsy rose ['d3ipsi rouz] s. (bot.) muşcatul-dracului



 (Scabiosa columbaria). imitation ~crizocalsimilor. imitaţie de aur. II. adj. auri t, suflat cu aur. III. past şi part; gipsy table [~ .tcibl] s. măsuţă rotundă cu trei pici oare. trec. de la g i l d . giraffe [d3i'ra:f, -'rasf] s. (zool.) girafă (Giraffa camelopardalis). gilt2 (înv.) s. bani, parale. girandole ['d3ir3ndoul] s. 1. eande labru (cu mai multe braţe). 2. roată CU mai multe gilt-edged [~cd3d,'-'-] adj. 1. (d espre cărţi) cu muchiile paginilor aurite, suflat cu aur; rachete (la focurile de ar tificii). 3. girandolă, cercei cu mai multe pandantive. 4. (telm.) (com.) ~ paper / securities / stocks valori de prim ordin / sigure / bune. 2. (fa/n.) de ejecto r rotativ cu apă. prima calitate; he gave her a ~ tip i-a dat un sfat admirabil. g irasol(e) l^iras^l, -soul] s. (mineral.) girasol, varietate de opal. gilt-letter ed [~


 er-ale ['d3ind33reil] s. v. g i n g e r b e e r . girlie-girlie magazine [~~ iin aega'zim] s. (amer. fam.) revistă ilustrată înfăţişând femei gingerbeer ['d3ind33bi3r] s. b gazoasă eu ghirnbir. sumar îmbrăcate. gingerbread [^indjsbred] I. s. turtă dulce. II. ad j. arătos, lucitor, dar ţipător, strident; girlie(-girlie) show [~{~) 7ou] s. (amer. f am.) spectacol de revistă cu femei sumar - work podoabă de prost gust. îmbrăcate. ginger bread-nut [~'nAt] s. turtă dulce în formă de nucă, guriţă, girlish l'g3:li/] adj. 1. de fat fetişcană; de domnişoară. 2. (despre băieţi) feciorelnic. ginger group ['d3ind33 gru:p] s. (jxirl.) grup parlamentar radical (format uneori în sânul ca o domnişoară. girlishly [-l i] adv. ca de fată; în chip feciorelnic. unui partid).



 girlishness 410



girlishness [-nis] s. aer / purtare de fată; feciorie. girls' school ['ga:lz sku:l ] s. şcoală de fete. girly-girly ['gaili'gaili] adj. (fam.) efeminat, feciorelnic. g irt [go:t] I. past şi part. trec.de la g i r d'.II. vb. ţr. v. g i r t h (11,3). gir th [go:Q] I. s. 1. chingă, cingătoare (de harnaşament). 2. circumferinţă (a taliei, a trun chiului de copac etc.). II. vb. tr. 1. (şi to ~ up) a închinga, a pune chinga pe (un cal), a pune în chingi; a strânge (şaua) cu chingi. 2. a înconjura, a împrejmui. 3. a măsu a perimetrul / circumferinţa (unui copac, unui teren etc.). girth line [~ lain] s. (mar.) mandar. girtonian [gai'tounian, -nion] s. student la Girton College (Cam bridge). gismo ['gizmou],pl. gismos [-mouz] ş. (şl.) accesoriu, flecuşteţ. GI soap ['d^i iiai 'soup] s. (amer. mii. si.) săpun (galben) de rufe. gist [d3ist] s. 1. fond, e senţă, miez, punct esenţial; to get down to the ~of the matter a intra în fondul problem ei. 2. (jur.) motiv principal, temei (al unei acţiuni). gitana [d3i'tci:n?] s. (sp art.) ţigancă spaniolă, gitană. gitano id3i'ta:nou] s. (span.) ţigan spaniol, gitan. gith [gi0] s. (bot.) 1. (dial.) neghină, zizanic (Agrostemma gitlmgo). 2. (înv.) chica-vo inicului (Nigella damascena). gittem ['giton] s. v. c i t h e r (n). give [giv], past gave [geiv], part. trec. given [givn] vb. A. tr. 1. a da, a dărui, a dona, a face (un lucru) cadou, a oferi; a acorda (autoritate, încredere, dragoste etc.); a book was ~n (to) him a primit cadou / în dar o carte, i s-a dat o carte cadou; i t was ~n to me (as a present) mi s-a dat lucrul acesta în dar, am primit asta cado u; to ~ alms a face pomeni / a da de pomană. 2. a acorda, a oferi, a atribui; a or dona, a porunci (să se dea); to ~ a prize a acorda un premiu; to ~ damages to the plaintiff a acorda daune reclamantului; to ~ the hand of a acorda / a da mâna (fii cei sale), a-şi da (fiica) în căsătorie; to ~ smb. the knee a se închina în faţa cuiva, a f o reverenţă / o plecăciune; he was ~n the name of Thomas a primit / i s-a dat numele de Thomas, a fost botezat Thomas; it gave its name to the battle bătălia e cunoscută s ub acest nume: (sl.) to ~smb. what for a pedepsi pe cineva; a certa / a ocărî pe cin eva; I gave him what for! i-am arătat eu Iui, i-am dat eu de cheltuială; to ~ a chil d smth. to cry for a pedepsi un copil, pentru că plânge de pomană. 3. a acorda, a da, a oferi, a lăsa; to ~ smb. cards and spades a da cuiva puncte înainte / în avans; to ~ smb. one's confidence a face cuiva confidenţe; he was ~n the contract i s-a (acor )dat contractul; to ~ ear to a) a asculta, a apleca urechea la (rugămintea cuiva e tc.); to ~ a cold ear to a request a refuza să asculte o rugăminte; b) a băga, a lua în scamă, a ţine scama de, a asculta de; (vulg.) I gave him a thick ear i-am tras / i-a m dat o palmă să mă ţină minte / să mă pomenească; to ~ smb. a favour a acorda / a face cui favoare / un hatâr; to ~ a handle a oferi / a da ocazie / prilej / un mijloc / o p osibilitate; I gave myself an hour to get there mi-am dat / mi-am acordat / mi-a m lăsat o oră ca să ajung acolo; to ~ points a) a da zece (puncte) înainte; b) (fam.) a da sugestii folositoare; to ~ smb. his revenge a acorda, a oferi (unui învins) rev anşa / prilejul de a-şi lua revanşa / de a se revanşa / de a se reabilita; 4. a repartiz a, a atribui; a aloca, a destina; to ~ a guest his chamber a repartiza unui oasp ete camera; to ~ a n actor his role a distribui pe un actor într-un rol; to ~the c hildren smth. to do a-i ocupa pe copii cu ceva, a le da / a le găsi ceva şi copiilor de făcut; to ~ smb. a job a da / a împărţi / a repartiza cuiva o sarcină / o treabă; to ~o ders a) a da ordine, a împărţi porunci;



proper custody a transfera un deţinut sub pază corespunzătoare, a pune un deţinut după gra tii. 10. a da drumul Ia, a scoate, a-ţi scăpa; to ~ a cry a scoate un strigăt; to ~a g roan a geme, a scoate un geamăt; to ~ a (short) laugh a scoate / a izbucni într-un ( scurt) hohot de râs, a hohoti (scurt); to ~ a shout a ţipa, a striga, a scoate un st rigăt / un ţipăt; to ~ a sigh a ofta (din adâncul inimii), a scoate un oftat; to ~ a sta rt a tresări. 11. a rosti, a spune; a pronunţa (o judecată, o opinie, un verdict); a t rage (o înjurătură etc.); to ~ an answer a da un răspuns, a răspunde; (jur.) to ~ the case for / against smb. a pronunţa o hotărâre în favoarea / împotriva cuiva, a da câştig de cau iva; to ~ a decision a) a-şi anunţa o hotărâre, b) (jur.) a pronunţa / a da o hotărâre / o izie; to ~ one's judgement on smth. a-şi da / exprima părerea asupra, a judeca un lu cru; to ~ smb. a lecture / lesson a da / a ţine cuiva o lecţie, a face morală cuiva; t



 o ~smb. the liec) a acuza de minciună, a face mincinos (pe cineva), a spune cuiva că minte; b) a da pe cineva de minciună / de ruşine, a dovedi minciuna / falsitatea / înşe lătoria cuiva; (fam.) to ~smb. a bit / a piece of one's mind a ţine de rău pe cineva, a trage cuiva o săpuneală/ un perdaf/o spălătură, a spune cuiva verde / de la obraz ce gând e despre el. a-i spune cuiva vreo două; to ~ mouth v. to g i v e t o n g u e; to ~ one's opinion a-şi da / a-şi spune părerea; (cinegetică, despre câini) to give tongue a în epe să latre, a da de ştire; to ~ voice to a rosti, a spune, a exprima, a da glas (c u dat.). 12. a condamna (pe cineva) la, a da (cuiva) o pedeapsă; he was ~n six mon ths imprisonment a fost condamnat Ia şase luni de închisoare / de recluziune, a prim it o condamnare de şase luni. 13. a comunica, a anunţa, a informa despre, a vesti (o părere etc.); to ~ notice a) a anunţa, a pune în vedere, a avertiza, a da un avertism ent; to ~ smb. notice of smth. a preveni, a avertiza pe cineva într-o privinţă; to ~ o fficial notice of that a anunţa în mod oficial despre / că; to ~ smb. formal notice of smth. a sesiza pe cineva în mod formal de ceva; to ~ notice to the authorities of smth. a informa / a sesiza autorităţile de(sprc); (pol.) to ~ notice of a question / of an amendment a da aviz prealabil cu privire la o interpelare / un amendamen t; to ~ notice of approach (auto) a-şi anunţa apropierea, a claxona / a semnaliza di n spate; b) a da preaviz; c) a-şi anunţa plecarea/ demisia din serviciu; if you don' t pay me more, I must ~ notice dacă nu-mi măriţi salariul, (cu) plec din serviciu / nu mai stau în serviciu; to~ smb. short notice a lua pe cineva din scurt / repede; t o ~ smth. to the world a face cunoscut public, a anunţa, a da în vileag. 14. a încredi nţa, a da în grijă, a înmâna; a da în păstrare; to ~ a letter to the postman a da poştaşulu isoare. 15. a transmite, a comunica, a da; a împărtăşi. 16. a molipsi, a contamina de, a da, a transmite (o boală); to ~ a disease to smb. a da / a transmite cuiva o boală, a îmbolnăvi / a molipsi pe cineva, 17. a administra, a da, a face să ia / să primească; t o ~ the sacrament a săvârşi sfânta taină (sacramentul). 18. a lisa prin testament / moşteni e, a testa, a lisa cu limbă de moarte; to ~ smb. smth. in one's will a lăsa ceva moşte nire cuiva. 19. a permite, a acorda, a lăsa, a da posibilitatea / voie să; to ~ brid le to a da frâu liber (cu dat.); to ~ smb. a blank cheque a lăsa / a da cuiva mână liberă, a da cuiva iscălitură / poliţă în alb; to ~ smb.a free hand a da / a lăsa cuiva mână liber smb. the /his head, to give head to smb. a da cuiva frâu liber / mână liberă, a lăsa cuiva toată libertatea, a lăsa pe cineva în voia sa; to ~ line to (a fish) a lăsa puţină sfoară lui prins; to ~ smb. line a lăsa răgaz, a lăsa pe cineva în pace, a lăsa cuiva puţină liber e până-1 prinzi (ca pe un peste care a muscat din momeală); to ~ (a) loose to a da frâu liber / glas / vânt / libertate (unui lucru, cuiva), a slobozi, a lăsa slobod (ceva, pe cineva); to ~ the rein to, to ~ free / full / loose rein to a) a da frâu liber (cu dat.), a lăsa în voia sa; b) a permite, a da voie (cu dat.); he was given a res t a fost lăsat să se odihnească, i s-a acordat un răgaz de odihnă; b) (mii) a chema Ia ord in, a da / a împărţi ordine; c) (corn.) a face o comandă, a comanda; this ~s him a right to complain asta-1 îndreptăţeşte să se plângă; to ~smb. rope v. t o he was ~n quarters i s dat / a primit locuinţă, a fost cazat / încartiruit. 5. a da / a oferi - s m b . 1 i n e; to ~ full swing to v. t o ~ f r e e r e i n t o . 20. a-şi închina / dedica în sch imb; I'd ~ anything for it aş fi în stare să dau orice pentru asta; I'd ~ my ears / da / oferi / consacra (viaţa etc.); to ~ one's attention to smb. a fi atent la cinev a, a for it mi-aş da şi ochii din cap pentru asta, aş da tot ce am mai scump pentru as ta; to ~ urmări spusele etc. cuiva; to ~ one's energies to a cause a-şi consacra / a -şi dărui / a-şi as good as one gets a plăti cu aceeaşi monedă, a întoarce măsură pentru mă dedică toate forţele / toată energia unei cauze; I will ~ the matter every care îţi promit se lăsa mai prejos (în vorbe sau lovituri); (fam.) I could ~ a Iot to know aş da mult ca să fiu cât se poate de atent în această privinţă / să-i acord toată atenţia cuvenită; t lu, ce nu aş da ca să pot afla; I could ~ my life for it mi-aş da şi viaţa pentru asta; sm b. effectual help a da cuiva un ajutor eficace / substanţial / serios / important / însemnat, to ~ a Roland for an Oliver a răspunde cum se cuvine, a nu se lăsa mai pre jos, a nu se a veni serios în sprijinul / în ajutorul cuiva; to ~ one's mind to stud y a se dedica studiilor da bătut, a plăti cu aceeaşi monedă; to ~ the world for smth. a da / a fi în stare să dea / cercetărilor; to ~ smb. one's support a oferi cuiva spriji nul său; to ~ a matter thought orice pentru un (anumit) lucru. 6. a plăti, a da, a s coate din pungă; to ~ a good price for smth. a da / a plăti un preţ bun pentru ceva; w hat did you ~ for it? cât ai dat pe a) a se gândi Ia ceva; have you ever given it on e thought? te-ai gândit vreodată / măcar asta? cât te-a costat? cu cât / cum l-ai plătit?;



 hat will you ~ me for it? cât îmi dai / o clipă la asta? I did not ~ it another though t nu m-ani mai gândit la asta (de atunci); îmi oferi / îmi plăteşti (pe asta)? 7. a da spr e încredinţare, a asigura cu, prin; to ~ one's b) a medita, a reflecta, a chibzui as upra unei probleme; I gave much thought to it m-am honour / word a-şi da cuvântul (d e cinste / de onoare). 8. a transmite, a transfera, a preda, gândit mult la asta, m-am gândit şi m-am răzgândit, am chibzuit bine în mintea mea. a înmâna; to ~ smb. the bag (înv.) a păcăli, a trage pe sfoară, a înşela, a trage chiulul 21. a jertfi, a sacrifica, a a; to ~ one's life for the country a-şi da / a-şi jertfi / a-şi cuiva; b) a părăsi pe cine va la nevoie, a lăsa pe cineva la ananghie; c) (fam.) v. t o ~ sacrifica viaţa pentr u ţară. 22. a hărăzi, a da, a dărui (o bucurie, o plăcere etc.); it is ~n t h e s a c k (a) to ~ smb. the basket v. t o ~ t h e m i 11 e n (a); to ~ smb. the bird me once again to behold my friend mi-a fost dat să-mi revăd prietenul, mi-a fost hărăzită / bucket v. t o ~ s m b . t h e s a c k (a); to ~ smb. the chuck a) v. t o ~ s m b . t h e bucuria de a-mi vedea iar prietenul; it is not ~n to all to gather fame nu le e sortit / s a c k (a); b)v. t o g i v e s m b . t h e m i t t e n (a); to ~ on e's compliments to hărăzit tuturor să dobândească faimă. 23. a oferi, a face plăcere cu, a isface, a mulţumi smb. a prezenta omagiile sale cuiva; (amer. sl.) to ~smb. the ga te a) v. t o ~ s m b. prin / cu; ~me a) dă-mi numai, dă-mi voie să; b) prefer, vreau, doresc; ~me the good t h e m i t t e n (a); b)v. t o ~ s m b . t h e s a c k (a) ; to ~smb. the hoof/ kick v. old waltz ce n-aş da să aud valsul de altă dată; c) oferă-mi; (înv.) ~me myself a) lăsaţi-mă, t o ~ s m b . t h e s a c k (a); ~ him my love transmit c-i cele mai bune urări din partea lasă-mă; b) lăsaţi-mă în pace / în banii mei / în plata i / în ale mele; after dinner mea; spune-i sărutări de Ia mine; to ~ smb. a message fr om smb. else a transmite / a ~ me a glass of good old port după masă nimic mai bun d ecât un pahar de porto vechi; remite, a comunica cuiva un mesaj / un bilet din par tea altcuiva; to ~ smb. a message to ~ thanks a) a mulţumi; b) a spune rugăciunea înai nte de masă. 24. a servi cu, a da, to deliver a da cuiva (sarcina) să transmită un mes aj, a încredinţa cuiva un mesaj; (fam.) a aduce (unui client la restaurant etc.); to ~ smb. a drink a aduce / a da cuiva o băutură to ~smb. the mitten a) a da cuiva pap ucii, a da paşaportul, a da răvaş de drum unui / de băut; to ~ smb. to eat and drink a d a cuiva de mâncat şi de băut. 25. a oferi, a da logodnic / iubit / curtezan, a-i face vânt; b) a lăsa cu buzele umflate pe cineva; (o petrecere); to ~ a dinner a oferi un dineu / un banchet; to ~ a party a da o petrecere. c) v. to ~ s m b . t h e s a c k (a); to ~smb. the push a) v. to ~ s m b . t h e s a c k (a); 26. a ura, a d a (bineţe etc.); to ~ smb. good morning a da cuiva bună dimineaţa; to ~ b) v. t o ~ s m b. t h e m i t t e n (a); (sl.) to ~ smb. the sack a) a concedia, a pune smb. one's blessings a binecuvânta pe cineva, a da cuiva binecuvântarea; I ~ you joy pe l iber, a da afară pe cineva, a da cuiva paşaportul; b) v. t o ~ s m b . t h e m i t t e n îţi urez numai bucurie, să fii ferice, să-ţi dea Dumnezeu numai fericire; to ~smb. th e (a); (sl.) to give smb. his walking(-)orders / walking papers / walking-ticket v. t o time of day a da cuiva bineţe, a da bună ziua / bună dimineaţa / bună seara; a sal uta pe ~ s m b . t h e s a c k (a). 9. a transfera de sub autoritatea / grija sa ; to ~ a daughter cineva, a schimba politeţuri cu cineva. 27. a închina / a toasta p entru, a cinsti / a ridica in marriage a acorda mâna fiicei sale, a-şi da fiica de n evastă / de soţie; to ~ smb. in paharul / a bea în sănătatea (cuiva); I ~ you the host să b m / să închinăm în sănătatea charge a da pe cineva pe mâna / în mâinile poliţiei / autorită prisoner into gazdei / pentru gazda. 28. a produce, a da, a furniza, a avea ca rezultat / drept consecinţă;



 411 give



a emite;flintand steel ~ sparks cremenea şi amnarul produc / fac scântei; an investm ent which ~s 10 percent o investiţie care aduce / care produce o dobândă de 10 la sută; analysis ~s the following figures analiza ne dă / ne furnizează următoarele cifre, în ur ma analizei rezultă aceste cifre; the lamp ~s a bad light lampa nu dă lumină bună, lampa dă o lumină slabă / luminează prost; it gave me much pain to hear it m-a durut foarte m ult această veste, mi s-a strâns inima de durere când am auzit aceasta; to ~ rise to a ) a produce, a aduce, a provoca, a stârni; to ~ rise to comment(s) a stârni comentar ii; b) a prilejui, a ocaziona, a da prilej la; to ~ rise to difficulties a da naşt ere la dificultăţi; the bell ~s a dull sound clopotul face / produce / scoate un sun et înfundat / şters / estompat; to ~ smb. trouble a da cuiva de lucru / bătaie de cap, a deranja pe cineva. 29. a da ca rezultat, a face, a ieşi la socoteală; the number of men divided by the number of ships ~s four hundred to each ship numărul oamenil or împărţit la numărul vaselor dă patru sute de fiecare/pentru fiecare vas. 30. a da, atra ge; to ~ a blow a da un pumn / o lovitură; to ~a caress a mângâia, a aduce o mângâiere; fs l.) to ~smb. a dusting v. to ~ s m b. a t h r a s h i n g; to ~ it fits a ataca (ceva) violent / vehement; (fa/n.) to ~ smb. fits a ataca violent, a lua cu gura , a lua în focuri / în şuturi / la trei (păzeşte), a ocări (pe cineva); (fam.) to ~ smb. a icking v. t o g i v e s m b . a t h r a s h i n g; to ~ smb. a thrashing a da / a trage cuiva o bătaie / o papară / o chclfăneală. 31. a întinde, a oferi, a acorda, a pre zenta, a da; to ~ smb. one's hand a întinde / a da / a oferi cuiva mâna; (mar.) to ~ the sails to the wind a întinde pânzele în bătaia vântului; to ~ back a) a sta capră, a se pune capră, a se chirci; b) a întinde spinarea; I gave my back to the smiters i-am lăs at să mă bată, m-am lăsat în voia lor, i-am lăsat să facă ce-au vrut cu mine; (sport) to ~ lade a permite un contact uşor cu spada (la scrima); to ~ one's hand to a) a da mâna cu (cineva); a încheia o tranzacţie, dând mâna în semn de învoială; b) a accepta (pe cinev ca soţ, a lua (pe cineva) de bărbat; (fam.) to ~ a lead a da tonul; he gave the othe rs a lead a luat iniţiativa pe care au urmat-o ceilalţi; to ~ smb. a lead a) a trage pe cineva de limbă; b) a pune pe cineva pe / la calc, a da cuiva cheia / firul co nducător; to ~ smb. a leg / a shoulder (adeseori cu up) a ajuta pe cineva să se urce / să încalece etc. 32. (fam.) a da cuiva de cheltuială; to ~srnb. beans a) a prinde p e cineva (cu rnâţa-n sac); b) a trage cuiva o săpuneală, a certa, a ocărî, a beşteli; a fac u ou şi cu oţet; c) a trage o chclfăneală cuiva, a chclfăni, a bate pe cineva, a da cuiva de cheltuială; d) a snopi pe cineva în bătaie, a trage cuiva o scatoalcă / o bătaie zdravăn (fam.) to ~ it (to smb.) a) a ocări, a ţine de rău, a certa, a beşteli, a lua în primire / la trei (păzeşte) pe cineva, a trage cuiva o săpuneală; b) a bate, a ciomăgi, a tăbăci pe eva; ~ it them! dă-lc / trage-le o bătaie! dă-le de cheltuială!; I gave it him (hot) i-a m arătat cu lui, i-am dat eu o papară bună. 33. a arunca, a trage, a azvârli; to ~a glan ce a arunca o privire (în treacăt) / o ocheadă, a se uita în fugă / în treacăt; to ~ smb. a nt (about smth.) a da cuiva să înţeleagă, a sugera cuiva (ceva), a pune pe cineva pe pis tă (într-o privinţă); a vorbi pe ocolite, a bate şaua să priceapă iapa, a face cuiva o aluz (cu privire la un lucru); I shall ~him a gentle hint am să-i fac o aluzie discretă, am să-i suflu o vorbă în privinţa asta, am să-i dau eu să înţeleagă despre ce-i vorba; if y ~n me the slightest hint dacă mi-ai fi suflat o vorbă, dacă mi-ai fi dat a înţelege cât de , de mă făceai atent, dc-mi dădeai vreun semn; to ~ covert hints a face aluzii discret e, a vorbi pe ocolite, a lua pe departe (pe cineva), a bate şaua să priceapă iapa; to ~ smth. a look a arunca o privire, a privi, a se uita la un lucru; he gave me a queer look m-a privit ciudat, s-a uitat cam chiorâş la mine; to ~ smb. a smile a zâmbi / a surâde cuiva. 34. a aduce, a produce, a face, a determina, a provoca; to ~ sm b. to understand that a da / a lăsa cuiva să înţeleagă ca; to ~ pleasure a face plăcere; to ~ smb. to believe / to suppose a da cuiva de bănuit, a face pe cineva sa creadă /bănui ască; to ~ smb. to know (smth.) a face cunoscut cuiva (ceva); to ~smb. to understa nd (smth.) a da cuiva să înţeleagă (ceva). 35. a face, a da, a produce, a efectua, a rea liza; to ~ a clear / good / wide berth to a ocoli pe departe, a se ţine departe de , a se feri pe cât posibil de; to ~ birth too) a naşte, a face, a da naştere la. a adu ce pe lume; b) (fig.) a crea, a născoci, a imagina, a face; to ~ birth to a poem a scrie / a face o poezie; c) a prilejui, a provoca, a produce, a aduce după sine,



 a da naştere la; it will ~ birth to new disputes asta va da naştere Ia / va provoca / va aduce noi şi noi certuri / discuţii / neînţelegeri; to ~ one's hat a brush a da cu peria pe pălărie, a-şi peria puţin pălăria: to ~a miss to a) (la biliard) a evita să loveşt la); b) (faur.) a ocoli. a evita, a se feri de; (sport) to ~ (the) point a împunge (la scrimă); to ~ a pull a trage, a smuci; to ~ smb. the slip a) a scăpa de cineva, a scăpa din ghearele cuiva; b) a ocoli / a evita pe cineva, a fugi / a căuta să scape de cineva; (înv.) to ~suck a da ţâţă, a alăpta: to ~ a tug a trage, a smuci; to ~ the blac board a wipe a şterge tabla (puţin). 36. a împrumuta, a da: a aduce, a atribui; to ~on eself airs a-şi da acre, a face pe grozavul / pe deşteptul, a umbla cu nasul pe sus, a nu-i ajunge nici cu prăjina la nas; to ~ oneself airs and graces a face graţii, a se fandosi, a se fasoli, a se izmeni; these figures ~ point to his argument ace ste cifre confirmă părerea lui. 37. a lăsa, a da, a prilejui; to ~smth. a rest a lăsa de oparte / baltă / la o parte, a mai slăbi cu; ~ that tone of voice a rest mai slăbeşte-ină / slăbeşte-o cu tonul ăsta, lasă tonul asta. 38. a ceda, a lăsa din mână, a renunţa la; to nd a) a se retrage, a (se) da înapoi în faţa unei forţe superioare, a se replia; b) to ~ ground for a da prilej /pricină /motiv, a da ocazie la /pentru; to ~ place a) (înv. ) a da loc/ prilej / ocazie; b) a face/a lăsa Ioc; (mar.) to ~ place to a ship a d egaja locul, a lăsa loc liber unui vas; c) a ceda pasul / teren; the drama is givi ng place to the cinema teatrul cedează locul / pasul cinematografului; d) a-şi părăsi lo cul, a lăsa locul liber; e) a da întâietate; his anger gave place to a feeling of pity furia lui s-a preschimbat în milă; f) (înv.) a da crezare, a da atenţie; g) a fi urmat (de cineva), a fi înlocuit, a ceda funcţia (cu dat.); spring gave place to summer pr imăvara a cedat locul verii; to ~ way a) a ceda teren, a se retrage, a da înapoi, a da îndărăt;/») (înv.) a face loc, a sc da la o parte; c) a ccda locul, a lăsa locul liber ( uiva), a sc da la o parte (pentru cineva), a renunţa (în favoarea cuiva); d) (înv.) to ~ way to a lăsa frâu liber / toată libertatea / toate posibilităţile (cuiva); e) a ceda ( sub presiune I în faţa unei forţe superioare etc.), a se prăbuşi, a nu rezista, a cădea; th scaffolding gave way schela s-a prăbuşit / a cedat / n-a suportat greutatea;



his health gave way sănătatea Iui era prea şubredă ca să reziste / n-a rezistat; his mind entirely gave way minţile l-au părăsit de tot, i-a slăbit de tot raţiunea /judecata; f) a se supune, a ceda, a capitula, a concede, a accepta, a primi; g) (to) a ceda (vi ciului, patimilor etc.), a se deda (la ceva), a se lăsa în voia (cu dat.); a da / a lăsa frâu liber (patimilor, unui sentiment etc.); don't ~ way to hating nu da frâu lib er urii; nu te lăsa dus / purtat de ură; to ~ way to tears a izbucni în lacrimi / în hoh ote de plâns, a-1 podidi plânsul; h) a se trece / a se pierde cu firea, a-şi pierde stăpân irea de sine; i) (mar.) a începe să vâsleşti mai cu inimă / spor / energic; ~ way! trageţi are! vâsliţi putcrnie!;j) (la bursă) a scădea ca valoare, a fi în scădere, a ceda, a se pră 39. a recunoaşte, a admite, a concede, a da (dreptate etc.); (fam.) to ~ smb. bes t a se da bătut în faţa cuiva, a sc recunoaşte inferior cuiva; to ~smb. his due a-i recu noaşte cuiva meritele / talentele / calităţile, a da Cezarului ce-i al Cezarului: one must ~ the devil his due fiecăruia după merit, dă-i Cezarului cc-i al Cezarului; to~sm b. right a da dreptate cuiva, a recunoaşte că cineva arc dreptate. 40. a manifesta, a lăsa să sc vadă, a arăta; to ~ battle a sc arunca în luptă, a începe lupta, a opune rezis a se bate; to ~ chase to a urmări, a fugări, a hăitui. 41. a arăta, a înfăţişa, a prezenta, eri; a expune; a da ca pildă / drept exemplu; to ~ a reason a arăta un motiv / o pri cină; to ~ instances a cita exemple; to ~ signs of life a da semne de viaţă, a mişca; be fore the door had ~n her to his eyes înainte ca uşa (deschizându-se) sa i-o înfăţişeze priv lor; to ~ an account of a da seamă / socoteală de; to ~an account of smth. a relata, a povesti ceva, a face o dare de seamă despre un lucru; to ~an account of the pos ition of affairs a face o expunere / un expozeu asupra situaţiei, a expune / a pre zenta situaţia, a face un tur de orizont; to ~ the reader some account of a-1 info rma pe cititor asupra; to ~ an account of oneself a) a da seamă / socoteală de acţiuni le sale; b) a-şi declina / a-şi anunţa titlurile, a spune cine e; to ~ a good account a reuşi, a-i merge bine; t o ~ a good account of oneself ase purta frumos / bine; the thermometer ~s 80° in the shade termometrul arată 80° (Fahrenheit) Ia umbră (27" Cel sius); to ~ details a da / a furniza date amănunţite; to ~ evidence a depune (mărturie ), a fi martor, a face depoziţii; to ~evidence in smb.'s favour a depune mărturie în f avoarea cuiva / pentru cineva, a fi martor al apărării; to ~ evidence of a) a dovedi (cu ac); b) a purta amprenta / pecetea / urmele / semnele (cu gen.); to ~ evide



 nce of intelligence a) (despre o acţiune etc.) a dovedi / a releva inteligenţa / abi litatea făptuitorului, a purta pecetea / amprenta inteligenţei; b) (despre persoane) a da dovadă de inteligenţă, a sc arăta / a se dovedi inteligent, a se comporta ca un om înţelept; the Morning Star ~s the facts ziarul Morning Star prezintă faptele / relate ază amănuntele; to ~ particulars v. t o ~ d e t a i 1 s. 42. a descrie, a înfăţişa, a preze ta, a zugrăvi; to ~ a circumstance as it really occurred a descrie o împrejurare aşa c um s-a întâmplat în realitate. 43. a executa, a prezenta (în public), a citi, a cânta; to ~ a song a cânta, a prezenta un cântec; to ~ a reading a face o lectură. 44. a oferi p riveliştea (unui loc etc.); his window ~s the park, fereastra lui dă (în)spre parc / îi oferă priveliştea parcului, de la el sc vede parcul. 45. (înv.) a reprezenta, a înfăţişa, a ipui, a portretiza, a zugrăvi. 46. (înv., rar) a prezenta ca. a da drept, a atribui (ca); I don't wonder at people giving him to me as a lover nu mă mir ca lumea mi-1 dă drept iubit / mă aruncă în braţele lui. 47. (mat., log. mai ales la part. trec.) a da / a lua drept bună, a presupune, a asuma, a porni de la, ase baza pe. 48. (înv.) (ma i ales cu for) a socoti, a considera, aţine, a da, a judeca (drept / ca); to ~ smb . for dead a da / a socoti pe cineva (ca) mort. 49. (înv.) a însemna, a semnifica, a daca concluzie. 50. (mv. despre inimă, minte) a sugera, a prevesti, a prooroci, a anunţa. 51. (înv.) a preţui, a valora, a face. 52. (înv.) a pune, aduce, a da; to~an en d to a pune capăt la. a sfârşi, a încheia, a termina, a face să înceteze; to ~ fire to a da / a pune foc la, a incendia, a aprinde. 53. to ~ away a) a da (mireasa) mirelui la cununie; to ~ away the bride a conduce / a însoţi mireasa la altar; b) (înv.) a jer tfi, a sacrifica; c) (fam.) a trăda, a da de gol, a vinde, a denunţa; to ~ the game / the show ăway a trăncăni prea mult, a da de gol toată afacerea / povestea; he knows ho w to talk without giving anything away ştie el să vorbească iară să trădeze nimic / fără să câtuşi de puţin de gol; d) a da gratis / cadou; I would rather ~ it away as da-o bucu ros numai să scapde ea, aş da-o cu ochii închişi / gratis / de pomană; that's giving it aw ay asta înseamnă să dai de pomană / pe nimic / pe (de) gratis; e) a distribui, a împărţi, a partiza; to ~ away the prizes a atribui / a distribui / a împărţi premiile; to ~ back a) a reda. a înapoia, a da înapoi, a restitui; to ~smb. back his health a reda cuiva sănătatea; b) a răsfrânge, a reda. a răspunde (ca un ecou), a se face ecoul (a ceva); c) a reflecta, a oglindi (o imagine); to ~ down (despre vaci) a lăsa (laptele) să curgă; to ~ forth a) a degaja, a emite, a exala, a răspândi; b) (agr.) a da (butaşi, puteţi); c ) a produce, a emite, a face să se audă (un sunet); d) a răspândi, a da în vileag, a face cunoscută (o veste etc.), a relata, a reproduce; to ~ in a) a preda, a înmâna; b) a an unţa, a face cunoscut, a publica; to ~ in one's adhesion to a party a-şi anunţa (în mod public) adeziunea la un partid; c) a adăuga, a pune laolaltă; ~n in dat ca supliment / pe deasupra; to ~ off a) a emite, a degaja, a produce, a face, a da drumul la ; b) a întinde (ramuri etc.); to ~ out a) a lace cunoscut public, a anunţa, a da în vi leag; a declara; to ~out a notice a citi un comunicat, a anunţa ceva în public; to ~ out that a anunţa / a proclama că; it is ~n out that se zice / se spune că; b) (bis.) a anunţa credincioşilor (primele cuvinte ale psalmului sau cântecului ce se va cânta); (înv.) a cânta (melodia) pentru credincioşi; c) a emite, a produce, a da drumul la, a degaja, a face, a da afară; d) a distribui, a împărţi (alimente etc.); e) (amer.) a acor da; to ~ out an interview a acorda un interviu, a se lăsa intervievat, a răspunde la întrebările unui corespondent;/) (crichet) to ~ a player out a declara în afara jocul ui / scos din joc pe un jucător; (sjx>rt, crichet) to ~ batsman out sau not out a declara că un jucător este în afara jocului sau în joc; to ~ over a) a renunţa la: a aband ona, a părăsi, a lăsa baltă, a înceta; ~over crying! încetează cu plânsul, nu mai plânge! t ~over! dar termină odată! ţi-am spus să încetezi!; the city was ~n over to plunder oraşul fost lăsat să fie prădat: b) a se lăsa de, a renunţa la (un nărav); c) to ~ smth. over to mb. a lăsa / a părăsi, a abandona în mâinile / pe scama; d) a socoti pierdut, a declara in curabil; he is ~n over to bad habits / to evil courses e stricat până în măduva oaselor, e nărăvit rău, e un vicios



 give-and-take 412



înrăit, e fără leac, năravul din fire n-are lecuire; he is ~n over to despair a căzut pradă znădejdii, e disperat; e) (rar) a renunţa la gândul (de a face); f) (înv.) a renega, a s e desolidariza de; to ~up a) a părăsi, a abandona, a lăsa baltă; to ~ up one's prey a părăs / a lăsa să-i scape prada; to ~ up business a se retrage din afaceri, a părăsi afaceril e; to ~ up the stage a părăsi scena, a se retrage din teatru, a nu mai juca teatru; to ~ up one's appointment a demisiona, a-şi da demisia din funcţie;" to ~ up the gam e / the struggle a abandona jocul / lupta, a se retrage din joc / luptă; to ~ it u p (as a bad job) a renunţa la continuarea unui lucru; b) a renunţa la, a abandona; t o ~ up all one possesses a se lipsi de toată averea / de toate bunurile sale; to ~ up smth. for smth. else a renunţa la un lucru în favoarea altui lucru / pentru altc eva; he won't ~ up his point n-o să renunţe la ideea lui, n-o să se lase el convins, n -o să-I convingi niciodată; I gave her up am renunţat la prietenia ei; to ~ up a newsp aper a renunţa la abonamentul la un ziar, a nu mai citi un ziar; to ~ up one's cou rses a-şi părăsi obiceiurile / năravurile, a-şi schimba manierele / purtarea; c) a înceta, se opri din, a se lăsa de; to ~ up smoking a se lăsa de fumat, a nu mai fuma; a se dezbăra de năravul fumatului; d) a sacrifica, a jertfi; he gave up his fortune to yo ur education şi-a sacrificat / şi-a dat toată averea pentru educaţia ta; e) a înmâna, a rem te, a da, a preda; a înfăţişa, a prezenta; to ~ up the ghost a-şi da duhul / sufletul: to ~ up the keys of the house a preda / a înmâna cheile casei; to ~ up a message a înmâna u n bilet; f) (înv.) a emite, a produce, a degaja, a face; g) a preda, a închina, a co nsacra, a dedica; he is ~n up to morphia a ajuns morfinoman; to ~ up the city a preda / a închina oraşul; the town is ~n up to the textile industry oraşul c profilat pe industria textilă; his mornings were ~n up to business îşi consacra dimineţile trebur ilor, treburile îi luau / îi ocupau toată dimineaţa; to ~ up one's life to study a-şi închi a / a-şi consacra viaţa studiilor / cercetărilor / studiului; she was entirely ~n up t o what she was doing era complet / total absorbită de ceea ce făcea; h) a anunţa, a da în vileag, a face public / cunoscut, a publica; i) a divulga, a denunţa, a da pe faţă ( complicii etc.); j) a preda, a da pe mâna justiţiei / autorităţilor / poliţiei etc.; a fac e să fie arestat (cineva); k) a declara pierdut fără speranţă / nădejde / scăpare, a crede rdut, a declara / a socoti incurabil; l) a declara de nerezolvat, a renunţa la dez legarea (unei enigme etc.); to ~ up a conundrum a renunţa la / a abandona dezlegar ea unei engime / şarade; I ~ it up! eu renunţ!; m) a ceda. a lăsa; he gave up his seat to her i-a cedat locul / scaunul; to ~ up the crown a renunţa Ia coroană, a abdica de la tron. B. rejl. to ~ oneself away a) a-şi da arama pe faţă, a-şi arăta adevărata faţă e, a-şi arăta colţii, a arăta cât îi poate pielea, a se arăta în adevărata lumină; a se tră singur de gol; she didn't ~ herself away in her speech nu s-a dat de gol / nu s -a trădat deloc în vorbă; b) a se contrazice, a se dezminţi, a se da singur de gol; he g ave himself completely away s-a înfundat singur (şi mai rău), s-a prins în propria plasă, a căzut în propria-i cursă, s-a încurcat în minciunile lui proprii; to ~oneself out for an expert a se da drept expert/specialist, a face pe expertul; he gave himself out for a baron s-a dat drept baron, se intitula / îşi zicea baron, zicea / se ţinea că e b aron; to ~ oneself over to a se apuca de, a se lăsa pradă (cu dat.); to ~ oneself to a) a se da Ia, a se deda (cu dat.); a se lăsa în voia (cu gen.) / pradă (cu dat.) I d us de (ceva); b) a se consacra- a se închina; to ~ oneself to prayer a se consacra rugăciunii; to ~ oneself to study a se consacra studiului, a se închina cercetărilor / studiului; to ~ oneself up a se preda / a se da pe mâna autorităţilor / poliţiei, a se preda; to ~ oneself up to smth. a) a se deda la, a se apuca de (un viciu); a căde a într-o patimă; he gave himself up to drink(ing) a se pune pe băutură, a se beţivi / beţiv ni; b) a se pune pe (calcule, socoteli); c) a se cufunda în, a fi absorbit de (cit irea unei cărţi); d) a se închina, a se dedica, a se consacra (unor studii); e) a se lăsa / a cădea pradă (lenei), a se lăsa dus / purtat / furat de (somn, gânduri); t o ~ oneself up to a feeling a se lăsa pradă / în voia unui sentiment, a se lăsa furat de o patimă; giver ['givor] s. donator, dăruitor; ctitor; (corn.) ~of a trade order au tor al unei comenzi. giving away ['givirj o'wei] s. 1. împărţire, distribuire, atribui re, conferire (a premiilor). f) a se cufunda / a se afunda în (viciu), a se lăsa fur



 at / dus de (plăceri); to ~ oneself time to do smth. a) a-şi rezerva timp pentru a f ace ceva; b) a face ceva cu încetul, a nu 2. trădare, denunţare, vânzare, delaţiune. se gră i prea mult să facă ceva, a face ceva pe îndelete / fără grabă; to ~ oneself trouble giving back î~ 'baik] s. restituire, redare, înapoiere. a-şi da osteneală, a se deranja. giving forth [~ 'fo:G] s. 1. emitere, emanare, degajare, emisiune, producere (de gaze, C. intr. 1. a face daruri / donaţii / cadouri, a fi darnic, a împărţi în dreapta şi în stâ mirosuri etc.); răspândire. 2. producere, emitere, emisiune (a unui sunet). 3. dare în vileag, he gave liberally to charitable institutions sprijinea cu mulţi bani / cu generozitate anunţare, răspândire (a unei veşti etc.). instituţiile de binefacere; to ~ t o the poor a da la săraci, a împărţi bani / pomană la săraci. giving in [~ 'in] s. predare a lucrării de examen, a tezei). 2. a ceda, a cădea, a se muia, a se pierde, a se sup une (în faţa unei forţe, presiuni); a se giving off [~ 'o(:)f] s. degajare, emanare, e mitere, emisiune, răspândire, producere (a unui rupe, a se prăbuşi; to ~ and take a cădea Ia învoială / la înţelegere, a ajunge la un gaz, miros etc.). compromis, „mai dă stăpâne, m să jupâne"; the ladder gave under him s-a rupt scara giving out [~ 'aut] s. 1. distr ibuire, împărţire (a alimentelor). 2. (bis.) anunţare, vestire cu el, scara a cedat sub el / sub greutatea Iui; if the door ~s, you will fall, dacă uşa cedează, (a psalmului ce urmează a fi cântat). 3. sfârşire, terminare (a alimentelor etc.). ai să cazi; I felt m y legs giving under me mi s-au muiat picioarele, am simţit că nu mă giving up [~ 'Ap] ş. 1. remitere, înmânare (a unui bilet etc.). 2. părăsire, dezbărare (a unui mai ţin picioare e. 3. a se retrage, a da înapoi, a ceda teren; the army no longer ~s armata nărav). 3. renunţare (la un beneficiu). 4. (sport) abandon, renunţare la luptă. nu se mai retr age. 4. a ceda, a slăbi, a se destinde, a se muia, a fi suplu / elastic; the GI wa r ['d3i:iai 'wo:r] s. (amer. mii. si.) manevră, manevre. earth ~s under the feet pămân tul cedează / fuge de sub picioare; the rope has ~n a gizmo l'gizmou] s. v. g i s m o. good deal frânghia a slăbit foarte tare; the springs won't ~ enough arcurile / telurile / gizzard l'gizsd] s. (omit.) pipotă, rânză; (despre mâncare) it sticks in my ~ îmi stă resorturile nu sunt destul de elastice, nu sunt destul de moi; 5. (despre uşi , ferestre etc.) în gât; to fret one's ~ a se perpeli, a se nelinişti, a-şi face sânge rău; (/am.) the thing a da; the window ~s into the park fereastra dă spre parc; 6. a fi influenţat de vreme, that sticks in his ~ chestiunea care îi .stă pe suflet. a fi sup us influenţei atmosferice, a se muia / udă / umezi, a absorbi umezeală; a se strica gi zzard soup [~ su:p] ş. ciorbă de potroace. (de umezeală). 7. (despre culori) a ieşi (de soare), a se spălăci. 8. (despre cherestea) a intra, glabella [gto'beto] s. (anat.) glabelă. a se usca, a se zvânta. 9. (despre vreme) a se îmbunătăţi, a se îndulci. 10. (dial despre glabrate l'gleibrcit] adj. (bot., zool.) glabresceht. ger, îngheţ) a se muia, a slăbi, a scădea, a moina; (despre zăpadă), a se topi, a se dezgheţa, glabrous ['gleibro s] adj. 1. (despre oameni) spân; 2. (bot.) glabru, lipsit de peri. a moina. 11. (îuv .) a înclina, a fi dispus / înclinat, a avea o atitudine favorabilă. 12. (înv.) glace [' gla3sci, amer. gto'sci] (fr.) I. adj. 1. lucios, satinat, neted, lustruit. 2. (d espre a se înlăcrima, a plânge, a i se umezi / umple ochii de lacrimi. 13. (rar) a da o lovitură, torturi) glazurat; zaharat, glasat, (despre dulceaţă) zaharisit; ~fruits f ructe glasate. II. vb. a ataca, a fi în atac, a da un atac, a face o şarjă. 14. (înv., d ial.) to ~ again a slăbi, a se tr. 1. (rar) a acoperi cu glazură (un tort). 2. a gla sa (fructe). înmuia, a o lăsa moale, a ceda; (înv.) to ~ back a (se) da înapoi, a se ret rage; to ~ in glacial ['gleisisl, -/ial, 'gleesiolj adj. 1. (geol.) glaciar, de gheţar. 2. referitor la gheaţă, a) a ceda, a se pleca, a se da bătut; b) a se supune; to ~ into a da spre; the door ~s into glacial. 3. (chim.) cristalizat. 4. (jig.) r ece, îngheţat; (despre vânt) tăios. the yard uşa dă în / spre curte; to ~ off (înv.) a înce e sfârşi, a încheia, a termina; glacial erosion [~ i'roi^n] s. (geol.) eroziune glacia ră. to ~ on a) (înv.) a se repezi, a ataca, a lansa un atac; b) (com.) a plăti pentru o amânare glaciariurn [glei/i'ciriorn] ş. patinoar artificial. a predării mărfurilor; to ~ out a) a se istovi, a cădea de oboseală, a nu mai putea; a renunţa; glaciate ['glei /ieit] vb. tr. 1. a îngheţa. 2. a lustrui (o suprafaţă mata).



my feet begin to ~ out nu-mi mai simt picioarele de oboseală; b) a se isprăvi, a ter mina, a finaliza; the flour has ~n out s-a terminatfiiina;my strength had ~n out mi se sfârşiseră puterile, eram sfârşit, nu mai puteam, cădeam de oboseală; her strength g out n-a mai avut putere; our patience gave out ne-am pierdut răbdarea; his luck g ave out 1-a părăsit norocul, i-a apus steaua; to ~ to a se acomoda cu, a se deprinde



 eu; a se obişnui cu; he gave to the motion of the horse s-a deprins cu mişcarea cal ului; to ~up a) a renunţa la un efort, a nu-şi da osteneală, a nu-şi mai bate capul; b) a abandona, a se da bătut, a ceda, a o lăsa baltă / moartă; don't ~ up! ţine-te bine! nu t e da bătut! nu te lăsa!; the firm had to ~ up firma / casa de comerţ a trebuit să închidă / să tragă obloanele / să-şi înceteze activitatea; c) (coin.) a da numele omului care va fac e tranzacţia; (despre uşi, ferestre) to ~ upon a da (în)sprc; the window gave upon a b ackground of mountains de la fereastră aveai o privelişte de munte. give-and-take [' givan'teik] I. s. 1. compromis, înţelegere bazată pe concesii reciproce / mutuale; it is a case of ~ e lin caz care necesită compromisul, este o înţelegere bazată pe compromi s; there's room for ~ se poate ajunge la o înţelegere / Ia un compromis; the ~ of co nversation focul / agitaţia conversaţiei; (mec.) in machinery there must be a little ~ mecanismul trebuie să aibă un mic / un oarecare joc. 2. schimb; scientific ~ schi mb de informaţii ştiinţifice, schimb de experienţă. II. adj. de compromis, de învoială taci e concesii mutuale; ~ policy politică de concesii mutuale; politică de do ut des; ma rriage is a ~ affair căsătoria este o chestiune de înţelegere reciprocă / de concesii mutu ale; ~ ground teren accidentat. giveaway ţ'givawci] I. s. 1. (fam.) trădare, vânzare; delaţiune, denunţ. 2. (amer. fam.) dezvăluire / destăinuire / divulgare / mărturisire invo luntară/ care-ţi scapă. 3. (fam.) produs comercial oferit drept cadou (în scopuri public itare), de către firma producătoare. 4. (amer., radio, TV) emisiune-concurs care ofe ră premii participanţilor. II. adj. (despre preţuri) mic, scăzut, de nimic, de pomană, de batjocură; it's a ~ price e de pomană, e gratis, c un preţ de nimic, c o ocazie rară. gi ve-away show [~ i/ou] s. (radio, TV) emisiune concurs cu premii. given ['givn] I . adj. 1. dat, dăruit, oferit în dar, făcut cadou. 2. (to) înclinat, dispus, predispus; supus; he is ~ to drink are darul beţiei, trage la măsea, îi place să bea. 3. dat, execu tat, făcut, îndeplinit, realizat (formulăfolosită în documentele oficiale); given under my hand and seal this 6th day of March dat azi în şase ale lunii martie, sub a mea iscăl itură şi pecete. 4. stabilit, fixat, specificat; under the ~ conditions, în situaţia ast a, în condiţiile / în împrejurările date, în respectivele condiţii; in a ~ time într-un tim / anumit / fixat / stabilit; at a ~ point la un moment dat. 5. consacrat, închina t, dedicat; devotat; he is much ~ to these pursuits se ocupă mult de asta, dedică / consacră mult timp acestor ocupaţii. 6. (mat., log.) dat, determinat, (pre)stabilit, animat, presupus, iniţial, primordial, luat ca premisă; a ~number of revolutions un număr fix de rotaţii / de ture; in a ~ triangle într-un triunghi dat. 7. (în construcţii participiale absolute) dat (fiind), dacă, cu condiţia ca; ~ health, the thing can be done dacă suntem sănătoşi, lucrul e posibil; se poate face, cu condiţia să fim sănătoşi; ~ er they will act să capete ei numai un conducător şi să vezi cum acţionează; (mat.) ~ any t o points dându-se / luându-se două puncte oarecare. 8. ~ to înclinat, (pre)dispus la / s pre; he is ~ to drink e beţiv, trage la măsea, are darul suptului / al beţiei, îi place să bea; she is ~ to lying e mincinoasă din fire, îi place să mintă; he is much ~ to music î place foarte mult muzica, are d fire muzicală; face multă muzică. 9. făcut, alcătuit, cro it; dispus; hărăzit; I am not ~ that way nu e genul meu, nu sunt eu făcut să mă ţin de lucr ri din astea, nu intră în obiceiurile mele; he is ~ that way aşa c el, aşa e (în) firea lu i. II. s. 1. dată, lucru dat, punct de plecare, premisă. 2. (fdoz.) dată, percepţie senz orială.



 413 gleeful



glaciated [-id] adj. 1. (geol.) supus acţiunii ghcţii. 2. (geol.) acoperit de gheţuri. glare1 [gl£3rj I. vb. A. intr. 1. a străluci orbitor, a lumina foarte puternic. 2. a sări în 3. lustruit. ochi, a fî evident, a avea ceva izbitor. 3. (at, upon) a se uit a sever şi fix (la). B. tr. a glaciation [glaesi'ei/an, «gleis-] s. 1. acoperire (a pământului) eu gheaţă. 2. acţiune a exprima (ură, sfidare) cu privirea. II. s. 1. strălucir rbitoare, lumină care-ţi ia ochii. 2. strălucire ieftină, splendoare falsă. 3. privire sev eră / fixă. gheţurilor; eroziune glaciară. glacier ['gla?siar, amer. şi 'gleiJV] s. (geol. ) gheţar. glare2 s. 1. (amer.) pânză de gheaţă. 2. suprafaţă netedă / lucioasă. glaciered [ ad] adj, acoperit de gheţari. glare3 adj. (amer.) (despre gheaţa) neted şi transparent . glacieret ['glassisritj ş. (geol.) gheţar mic. glaring ['glssrirj] adj. 1. (despre lumina) strălucitor, orbitor. 2. izbitor, evident, care-ţi glacier snow ['glaesia s nou, 'glei/a-] s, (geol.) zăpadă îngheţată la obârşia unui gheţar. sare în ochi. 3. (despre enorm, mare, care sare în ochi.. glaciology [igleî/i'ol^i, -si-] s. glaciologic. gl aringness [-nis] s. 1. strălucire orbitoare. 2. evidenţă incontestabilă / flagrantă. glaci s [gla^sis. amer. şi jlcisis],/;l. şi glacis [ -gla3Siz: gleisiz] s. (mil.) taluz, p ovârniş glary1 ['gleari] adj. strălucitor, orbitor. în faţa unui fort. glary2 adj. (amer.) neted şi alunecos. glad1 [glaxl] I. adj. 1. (pred.) vesel, voios; bucuros; I'm ~ to see you mă bucur că te glass [glcKS, amer. glees] I. s. 1. sticla. 2. (fam.) arti col(c) de sticla, sticlărie. 3. pahar, văd; I shall be ~ to come voi veni cu plăcere; I am ~ of it asta mă bucură. 2. bucuros, cupă; he has taken a ~too much s-a cam întrecut cu băutura, a luat un pahar mai mult; fericit, voios; a ~cry un strigăt de bucurie; to make ~ a bucura, a înveseli. 3. îmbucurător, to call for ~es all round a comanda u n rând (de băutură) pentru toată lumea; to clink plăcut, fermecător. 4. înveselit. (şl.) haine de sărbătoare, ţol festiv; (şl.) to have a ~ together a ciocni împreună, a bea unul c altul. 4. (fam.) (şi looking ~) oglindă. on one's ~ rags a fi înţolit la marele şpiţ / la ix, a fi pus la ţol festiv. II. vb. tr. (poetic) 5. lunetă, ochean, telescop. 6. pl. (şi a pair of glasses) ochelari. 7. (şi weather ~) v. g l a d d e n (A). barometru. 8. sticlă de ceas. 9. lentilă. 10. seră. 11. sticlă, geam (la un tablou). 12. microscop . 13. binoclu. 14. ceas de nisip sau de apă, clepsidră. 15. musical ~es glad2 s. (fa m.) gladiolă. gladden ['gkedn] vb. A, tr. a (în)vcsefi; a bucura, a încânta, a mulţumi. B. intr. a sc armonică. II. adj. de sticlă, ca sticla, sticlos. III. vb. tr. 1. (rar) a acoperi cu sticlă. bucura, a se veseli. 2. a lustrui. 3. (fam.) a privi prin lor nietă. 4. a sădi în seră. 5. a reflecta, a oglindi, gladdon ['gkedsn] s. (bot.) varietat e de stâujcnel (Irisfoetidissima). glass-blower ['glu:s.blou3rj s. 1. sticlar. 2. suflător de sticlă. glade [gleid] s. 1. luminiş, poiană. 2. pi. mlaştini, bălţi (în sudul S ). glass case [~ kcis] s. vitrină; (fam. ironic) he ought to be kept in a ~ e bun dc pus glad hand ['glaed ru-end] s, (fam.) primire călduroasă / amicală. sub sticlă, c u n caz / un fenomen. glad-hand [~'h£end] vb, tr. (fam.) a face (cuiva) o primire co rdială. glass-cloth [~kb(:)8] s. cârpă dc şters sticla. gladiate ['glaedht, 'glei-, -eit ] adj. (bot., despre frunze) gladiat. glass culture [~ -kAlt[:>r] s. (agr.) cult ură de seră. gladiator ['glzedieiu^] s. 1. (ist.) gladiator, luptător. 2. polemist. 3. boxer profesionist, glass-cutter [~ikAt9r] s. 1. geamgiu. 2. diamant, carborund (pentru tăiat sticla). pugilist. glass dust [~ dAst] s. praf de sticlă (pentru poli zat). gladiatorial bglsdb'to:rbl] adj. de gladiator, al gladiatorului; ~fights l upte de gladiatori. glass engraver [~ in'greiv3r, irj-, en-1 ş. v. g l a s s c u t t e r (1). gladiolus bgkedi'oubs, 'glasdioul-], pl. gladioluses [-i:z], gladiol i [-dblai] s. (bot.) glassful l'gla:sful, amer. 'glass-] s. (conţinutul unui) paha r (ca măsură de capacitate). săbiuţă (Gladiolus imbricatus). glass-house |'gla:shaus, amer . 'ghes-] s. 1. fabrică de sticlă, sticlărie. 2. seră. 3. atelier gladly ['glaedli] adv. 1. bucuros, cu bucurie; vesel, cu veselie, cu mulţumire, încântat. fotografic. 4. (fa m.) închisoare militară. 2. de bunăvoie; cu dragă inimă; I accept ~ primesc bucuros. glass ine ['gla:si:n] s. hârtie-pergament; foiţă. gladness ['glasdnis] s. veselie, bucurie. glass jaw ['gla;s dşo:] s. (amer. si.) boxer mediocru. gladsome ['glasdssm] adj. v esel, bucuros; ~ tidings veşti bune. glassman ['glu:sm?en, -monj.pl. glassmen [-me n, -man] s. (amer.) 1. sticlar. 2. geamgiu. Gladstone ['glaedstsn] s. 1. sac de voiaj din piele (gen burduf, cu doua despărţituri). glass metal [~ tinctlj s. sticlă t



 opită. 2. cupeu, trăsură cu patru roţi şi două locuri. glass-paper [~.peip3r] s. glaspapir. Gladstone bag [~ basg] s. v. G l a d s t o n e (1). glass roof [~ ruf] s. acoper iş / geamlâc dc sticlă (în gări etc.). glagolitic [iglgega'Iitik] (lingv.) I. adj. glagoli tic. II. s. alfabetul glagolitic. glass silk [~ silk] s. vată de sticlă. r glair [gl£3 j I. s. 1. albuş de ou; 2. substanţă transparentă ca albuşul de ou. H. vb. tr. glassware [~w£3r] s. articole de sticlă (în special set de pahare); sticlărie. a unge cu albuş de ou (coperta unei cârti pentru a-i da lustru). glass wool [~ wul] s. vată dc sticlă. glas s-work [~wo:k]s. 1. sticlărie, lucrătură în sticlă. 2. sticlă, sticlărie (ca marfă). 3. pl. ry ['gleori] adj. 1. albuminos, ca albuşul. 2. vâscos, mucilaginos, bălos. glaive [gle iv] s. (înv. poetic) pală, paloş, sabie, spadă. fabrică dc sticlă, sticlărie. 4. (în biseri itraliu. glamor ['glasma1"] s. (amer.) v. g l a m o u r . glasswort ['gla:sw9:t] s. (bot.) 1. brâncă (Salicornia herbacea). 2. săricică (Salsola glamorize ['glsmaraiz] (amer.) vb. tr. a lăuda, a sui în slăvi; a face reclamă (unui lucru); kali). a înfrumuseţa, a învălui într-o aureolă, a polci. glassy ['glu:si, amer. Tgla>] adj. 1. sticlos, lucios , strălucitor. 2. (despre ochi) lipsit de viaţă, rece. 3. (despre ape) neted, lucios, ca oglinda; liniştit, calm. 4. fragil. glamorous ['glsemsrss] adj. v. g l a m o u r o u s . glamour ['glfema1"] I. s. 1. farmec, vrajă, magie, încântare; vrăjitorie; to c ast a ~ over Glaswegian [ghres'wi:d3i9n. glu:s, glsz-11. s. locuitor din Glasgow . II. adj. din I dc smb. a vrăji pe cineva. 2. farmec, nuri, sex-appeal. 3. presti giu, fascinaţie, aureolă la / dc Glasgow. romantică. 4. efect. II. vb. tr. 1. a fermec a, a vrăji, a încânta. 2. a atrage, a seduce, glaucescent [gb:'scspnt] adj. (bot.) gla uc, dc culoare verde-palid-albăstric (a frunzelor a fascina. sau a lujerilor unor plante). glaucoma [gb:'koum9] s. (med.) glaucom. glamourous ['glEenwrss] adj. 1. fermecător, fascinant, încântător, plin de vrajă. 2. (despre o femeie) încântătoare, fasci nurlie. 3. de efect, strălucitor. glaucous ['gb:kas] adj. (bot.) 1. v. g l a u c e s c e n t . 2. învelit în epicarp (ca pruna). glaze [gleiz] I. vb. A. tr. 1. a pune sub sticlă, a înrăma, a pune geam la, a pune geamuri glamour puss ['glamis .pAs] s. ( jaw.) femeie fascinantă (mai ales actriţă de cinema, la (o clădire). 2. a smălţui, a emaila (ceramică); a satina (o stofă). 3. a vernisa (un tablou manechin, top-model, cover-g irl etc.). glarnoury ['glaernari] adj. v. g 1 a mo r o u s. pictat). 4. a acoper i cu gheaţă. 5. a împăienjeni (ochii), a întuneca (vederea). 6. a lustrui, glance1 [gla:ns , amer. glasns] I. vb. A. intr. 1. (at) a arunca o privire (la). 2. a sclipi, a şl efui, a poliza. 7. to ~ in a închide în sticlă. B. intr. 1. (despre ochi) a se împăienjeni . a scânteia, a licări, a luci (intermitent). 3. (at) a face o aluzie răutăcioasă (la). 4. to ~ a sc întuneca; a se spălăci. 2. to ~ over smb.'s faults a trece peste greşelile cu iva. aside/ off a devia, a ricoşa, a aluneca; to ~down a arunca o privire în jos; to ~ off / II. s. 1. smalţ, lac, glazură, email, vernis. 2. (amer.) sloi dc gheaţă, gheţar; crustă dc gheaţă. from a subject a) a aluneca peste un subiect, b) a atinge în treacăt un subiect; to ~ around 3. (arte) email; vernis. 4. lustru, strălucire; luciu (al och ilor). 5. vase smălţuite / emailate. oneself a arunca o privire în jurul său; to ~ up a arunca o privire în sus. B. tr. to ~ back glazed frost ['gleizd fn>(:)st] s. polei . a reflecta (razele de lumină etc.); to ~ over a aţinti (privirea) la. II. s. 1. sc lipire, scânteiere, glazier ['glcizbr, -3iar] s. 1. geamgiu; (fam. glumeţ) is your f ather a ~? crezi că eşti licărire. 2. privire (fugară); at a ~ dintr-o privire, dintr-o ochire; to take a ~ at / into / dc sticlă (de nu te dai la o parte)? 2. olar, smălţuit or. over a arunca o privire / la / în / prin / peste. 3. (mineral.) minereu străluci tor, pirită, glaziery l'gleizjari] s. sticlărie. blendă, galena etc. 4. lovitură piezişă, l vitură care alunecă / ricoşează, lovitură tăiată. glazy f'gleizi] adj. 1. strălucitor, luci ustruit. 2. emailat, smălţuit, vernisat. 3. (despre 5. aluzie ironică sau nepoliticoasă. privire) şters, mort, fără viaţă. glance2 vb. tr. a lustrui, a şlefui, a poliza. gleam [gl :m] I. s. 1. licărire, scânteiere, pâlpâire; lumină slabă (reflectată). 2. (fig.) 1 licărir umor, de speranţă). II. vb. intr. 1. a licări, a scânteia, a pâlpâi. 2. a reflecta glancin ['glamsin] adj. 1. (despre lovituri etc.) pieziş, oblic. 2. strălucitor. 2 lumina, a sclipi. glancing s. 1. strălucire. 2. ~ aside / off deviere, alunecare. gland1 [ glzend] s. (anat.) glandă, ghindură; pi. (fam.) ganglioni cervicali (de la gat). gle amy ['gli:mi] adj. (Ut.) scânteietor, licăritor. 2 gland s. (telul.) garnitură de ctanşa re, prcsgarnitură. glean [gli:n] vb. A. intr. a aduna spicele (după seceriş), vb. B. t r. 1. a curăţa (miriştea). 2. a spicui, a aduna puţin câte puţin (fapte, ştiri); what did y ~ from them? ce ai mai gland cream ['glsnd 


 . gleanings ['gliminzj s. pl. 1. strângere dc spice (după seceriş). 2. (lit.) analecte ; ~ from glanderous ['glanxbras, glo:n-] adj. (vet.) bolnav de răpciugă, răpciugos. gl anders ['glrendsz, glu:n-[ s. pi. (folosit ca sg.) (vet.) răpciugă. the newspapers s picuiri din ziare. glandiform l'glîendidb:m] adj. 1. în formă de ghindă, glandiform. 2. (med.) glebe lgli:b] ş. 1. (poetic) glie, pământ, petic de ţarină. 2. (mineral.) porţiune d teren glandular. metalifer. 1 glandular ['glarndjub "] adj. (biol.) glandular, adenoid. glebe house ['gli:b haus] s. casă de pastor rural. glee [gli:] s. 1. vese lie, bucurie; in high ~în culmea bucuriei. 2. (muz.) cântec pentru glandular fever [ 'glsendjub ifi:v3r] s. (med.) rnononuclcoză. trei sau patru voci solo (fără acompaniam ent). 3. (înv.) instrument muzical. glandule ['glaendju:!] s. (biol.) 1. glandulă. 2 . tumoare de mică importanţă, glandulous Cglasndjubs] adj. (biol.) glandular. gleeful ['gli:ful] adj. voios, vesel; plin dc bucurie; zglobiu.



 gleefully 414



gleefully [-i] adv. eu bucurie, cu voioşie; vesel; voios, bucuros. gleek [gli:k] ( inv.) I. s. 1. glumă, şagă. 2. sarcasm, zeflemea, batjocură. 3. privire ademenitoare. II . vb. A. intr. 1. (at) a-şi bate joc, a râde (de). 2. a juca o festă, a face farse. B. tr. a lua în derâdere. gleeman ['gli:msn, -main), pi. gleemen ['gli:man, -men] s. ( ist.) cântăreţ ambulant, menestrel. gleesome ['gli;s3in[ adj. (rar) v. g l e e f u l . gleet [gli:t] s. 1. puroi, scurgere purulentă (mai aies din canalul urinar). 2. ( med.) blenoragie cronică. 3. (med.) poluţie. glen [glen] s. vale îngustă (de munte), rav enă, strungă. glene ]'gli:ni:] s. (anal.) 1. cavitate glenoidă. 2. orbită a ochiului. gl engarry [glen'gaeri] s. bonetă scoţiană (cu panglici la spate). glenoid ['glknoid] adj . (anat.) glenoid. glenoidai fgli'noidsl] adj. v. g l e n o i d . glib1 [glib] I .adj. (fam.peior.) 1. fluent,rapid,repede,curgător, uşor,volubil;~speech discurs cur gător; to have a ~tongue a fi bun de gură. 2. (despre răspunsuri, scuze) veridic, cred ibil; specios, cu aparenţă de adevăr. II. s. (si.) limbă; limbuţie, papagal; gargară. glib2 vb. tr. (înv.) a castra, a jugăni, a scopi, glibly [-li] adv. 1. (a vorbi ele.) volu bil, locvace, cu uşurinţă, cu volubilitate, curgător. 2. (a răspunde etc.) specios, credib il, veridic. glibness [-nis] s. 1. volubilitate, uşurinţă în exprimare, cursivitate. 2. credibilitate, veridicitate (a unei scuze etc.). glide [glaid] I. vb. A. intr. 1 . a (a)luneca uşor, a se scurge lin; to ~along over the waters a aluneca pe ape; t o ~ into bad habits a aluneca pe o pantă rea, a începe să deprindă obiceiuri rele; to ~ over the difficult passages a trece peste greutăţi. 2. (despre păsări, avioane etc.) a p lana. 3. (muz.) a lega note, a trece repede (aV la o notă la alta). 4. to ~ away a trece, a curge, a aluneca; (despre timp) to ~ by / past a se scurge, a trece; t o ~ down a coborî în zbor planat; (fig.) a luneca, a trece treptat şi imperceptibil; t o ~ past / out a se furişa, a se strecura (pe lângă / afară). B. tr. 1. a strecura, a fa ce să lunece (ceva în mâna cuiva etc.). 2. a face să plutească (nn vas pe apă ele). II. s. . (a)lunccare, glisare; (s)curgere lină. 2. (m\) planare; zbor planat. 3. (muz.) g lissando. 4. (fon.) sunet de tranziţie. 5. (coregrafie) glisadă, glisse. glider ['gl aids1"] s. 1. cel care alunecă. 2. (av.) planor. 3. (mar.) (hidro)glisor. 4. gliso r (de fermoar). gliding ['glaidirj] I. aay. 1. alunecător. 2. (av.) care planează. I I. s. 1. alunecare. 2. (av.) planare. gliding boat [~ 'bout] s. (mar.) hidroglis or. gliding flight [~ 'fiait] s. zbor planat. glidingly ['glaidirjli] adv. 1. pr in alunecare. 2. (av.) în zbor planat. gliff [glif] (scot.) I. s. 1. spaimă neaşteptată, frică bruscă. 2. clipă, clipită. 3. strălucire bruscă a ochilor. II. vb. A. intr. 1. a fi periat. 2. a încremeni de spaimă. B. tr. a înspăimânta, a speria. glim [glim] s. (sl.) 1. lumină, lampă, lumânare; douse the ~ stinge lampa. 2. ochi. 3. chibrit; chuck us a ~ dămi un chibrit. glimmer ['glini9r] I. vb. inlr. 1. a licări, a luci, a sclipi; (des pre mare) a scânteia. 2. (scot.) a clipi (am ochi). II. s. 1. licărire, pâlpâire, lumină s labă; (fam.) to put the lamp on a ~ a face lampa mică. 2. (fig.) licărire, rază (ae inte ligenţă, de speranţă). 3. (sl.) foc. 4. pl. (sl.) ochi, felinar. 5. (mineral.) mică. 6. (f ig.) amintire slabă. 7. (în limbaj poliţienesc) cerşetor. glimmering ['glimarirj] I. adj . 1. (despre lumină) slab, pâlpâitor. 2. (amer., despre planuri etc.) to go ~ a se nărui . II. s. pâlpâire, licărire; reflex (al unei lumini slabe); scânteiere, reflex (al apei) . glimmery ['glimori] adj. (fam.) v. g 1 i m m c r i n g (1,1). glimpse [glimpsj I. s. 1. licărire trecătoare, străfulgerare slabă, scăpărare. 2. privire fugară, trecătoar a ~ a) la prima vedere; b) dintr-o privire, dintr-o ochire, dintr-o aruncătură de o chi; to have / to get / to catch a ~ of smth. a întrezări ceva, a vedea ceva pentru o clipă/ în treacăt; (lit.) ~s of the moon peisaje nocturne, privelişti sublunare. 3. (f ig. rar) amintire slabă. II. vb. A. intr. 1. (at, upon) a arunca o privire (la, cu dat.) a privi în treacăt (la); a arunca (pe furiş) o privire (asupra, cu gen.; la, cu dat.). 2. (poetic) a miji, a apărea. B. tr. a întrezări, a întrevedea pentru o clipă I în reacăt; he had ~d death aproape că văzuse moartea cu ochii. glint [glint] s., vb. intr . v. g 1 e a m. glioma [glai'oum3[,pl. gliomata [-ta] s. (med.) gliom. glires ]' glairi:z] s. pl. (zool.) rozătoare, familia rozătoarelor. glirine ['glaiarin] adj. ( zool.) 1. rozător; ce ţine de rozătoare. 2. de hârciog. glis Iglis] s. (zool.) varietate de hârciog (Myoxus glis). glisk [gliskj s. (scot.) 1. privire, uitătură, aruncătură de oc hi. 2. străfulgerare; licărire. glissade [gli'sa:d, -'seid] I. s. 1. (a)lunecarc (pe



 gheaţă). 2. (av.) glisadă, alunecare pe aripă. 3. (coregrafie) glisadă. 4. (in alpinism) coborâre în glisadă. II. vb. intr. 1. a (a)Iuncca (pe gheaţă). 2. (în coregrafie) a executa o glisadă. 3. (in alpinism) a coborî în glisadă. glissando [gli'sa:ndou],pl. glissandos [-douz] si glissandi [-di] s. (muz.) glissando. glissen I'glisn] I. vb. intr. a sclipi, a luci; a străluci; (despre apă) a scânteia. II. s. sclipire, scânteiere, (stră)lu cire. glistening [-ir]] I. adj. scânteietor, strălucitor, sclipitor, lucitor; forehe ad ~ with perspiration frunte pe care luceşte transpiraţia / pe care lucesc broboane / stropi / picături de sudoare. II. s. v. g 1 i s s e n (II). glister ['gliste1"] vb. intr. (înv.) v. g l i t t e r (II). glister pipe [~ paip] s. (inv.) clistir, irigator. glitch [glit/] s. (fam.) rateu.



glitter ['glte'l I. vb. intr. a sclipi, a scânteia, a luci, a străluci; (prov) all i s not gold that ~s nu tot ce străluceşte este aur; nu tot ce zboară se mănâncă. II. s. 1. s lipire, scânteiere; strălucire. 2. splendoare, strălucire; lux, fast, pompă. 3. mici pod oabe sclipitoare. glitterati [iglit9'ra:ti] s. (sl.) persoane care polarizează ate nţia în mass-media, VIP-uri. glittering ['gliterinj I. aay. strălucitor, scânteietor, sc lipitor; ~ silver-plate argintărie strălucitoare. II. s. scânteiere, strălucire. glitzy ['glitsi] adj. (sl.) strident, ostentativ; extravagant. gloaming ['gloumirjl s. (poetic) asfinţit, amurg; crepuscul, apus; the ~ of life amurgul vieţii; in the ~ pe înserate. gloaming sight [~ sait] s. (util.) miră de noapte. gloat [glout] I. s. pr ivire plină de bucurie / încântată / lacomă. II. vb. intr. to ~ on / upon / over; a) a sor bi cu privirea, a sorbi I a mânca din ochi, a privi cu nesaţ (la); b) a fi desfătat de , a nu mai putea de bucurie din pricina (cu gen.),- they ~ed over the pangs of t heir victim îi desfătau chinurile victimei, exultau la vederea chinurilor victimei. gloating ['gloutin] adj. (despre surâs, privire ele.) plin de bucurie răutăcioasă. gloat ingly [-li] adv. cu bucurie răutăcioasă. glob [gbb] s. (amer.) picătură; globulă; particulă erică. global ['gloubal] 1. adj. global, total; atotcuprinzător. 2. mondial; univers al; ~ cruise croazieră / călătorie în jurul lumii. globalization [


 mori, a se mohorî. B. tr. 1. a întuneca; a umbri. 2. a întrista, a mâhni. gloomily ['glm mili] aav. cu aer întunecat, mohorât, posomorât, trist, melancolic. gloominess ['glu:m inis] s. v. g 1 o o m (I). glooming ['gluimin] I. adj. 1. întunecat, mohorât. 2. tri st, melancolic. II. s. 1. posomorâre (a feţei), întunecare. 2. v. g l o a m i n g . gl oomy ['g!u:mi[ adj. 1. sumbru, întunecos, întunecat. 2. (despreprivelişti) trist, moho rât, posomorât; lugubru. 3. cătrănit, posomorât, întunecat (Ia faţă); melancolic, trist, mâ escurajat; to become ~ a se posomori. 4. (despre cer, timp etc.) întunecat, înnorat, închis, mohorât, posomorât. gloop [glu:p] s. (fam.) substanţă vâscoasă. gloria ['gb:ri3| s . ţesătură mixtă de mătase şi lână. 2. (bis.) imn de slavă / proslăvire. gloried ['glo:rid] ) glorios, slăvit. glorification [igtarifi'keijan] s. 1. glorificare, preamărire, pr oslăvire. 2. (fam.) (over) veselie, bucurie (pricinuită de). glorified ['gb:rifaid| adj. 1. (bis.) glorificat, slăvit. 2. (fam.) simplu, obişnuit. glorifier ['gb:rifaia r] s. glorificator; laudator. glorify ['gb:rifaij vb. tr. 1. a glorifica, a (pro )slăvi, a ridica în slavă. 2. a onora; a lăuda. 3. (fîg.) a îmbunătăţi, a înnobila.



 415 glutton



glove shop ['glAv /op] s. mănuşăric, magazin de mănuşi. glorifying [-irj] s. glorificare, slăvire. glove stretcher [~.stre//3r] ş. întinzător de mănuşi. gloriole ['glourioul] s. nim , aureolă. glove trade [~ trcid] s. comerţ cu mănuşi. glorious ['gb:rws] adj. 1. glorios , slăvit. 2. splendid, superb, magnific, măreţ, falnic; glow [glou] I. vb. intr. 1. a fi incandescent, a fi încins la roşu. 2. (despre ochi etc.) excelent, admirabil, min unat; (şi ironic) ~fun distracţie grozavă; a ~day o zi minunată. a scânteia, a luci, a stră uci. 3. (jig.) a radia, a străluci (de bucurie). 4. (despre obraji) 3. (fam.) cu c hef, afumat, aghczmuit, băut, cherchclit. Glorious Fourth [~ TD:6] s. (amer.) ziua sărbătorii naţionale a S.U.A. (4 iulie) a arde, a se roşi, a se îmbujora, a se aprinde. 5 . a se încălzi, a simţi o căldură plăcută (în corp). 6. (fg.) a se încinge, a se aprinde, a c. II. s. 1. incandescenţă, igniţic; dogoare, (v. I n d e p e n d e n c e D a y ) . căld ură mare; summer's scorching ~ arşiţă dogoritoare a verii. 2. lumină, strălucire (a unui gl riously [rgb:rbsli] adv. 1. cu glorie; glorios. 2. măreţ, faimos. glory ['glorri] I. s. 1. glorie; to cover oneself with ~ a se acoperi de glorie; (fam.) to foc îndepăr tat); foc, roşcată (a asfinţitului etc.). 3. vivacitate, strălucire (a culorilor). go to ~ a muri; (jam.) to send to ~ a trimite pe lumea cealaltă; (fam.) we left him in his 4. roşcată, îmbujorarc (a feţei, datorită ruşinii, sfielii, tulburării). 5. senzaţie de ~ l-am lăsat să stea singur. 2. triumf, fală, motiv de glorie. 3. subiect de glorie; h e was plăcută (în corp). 6. foc, văpaie (a sentimentelor, a pasiunii); ardoare; entuzias m, the ~ of his age a fost gloria timpului său. 4. strălucire, splendoare; (fam.) in all her ~ înflăcărare. 7. luminescenţă; fosforescenţă; blue ~ tension tensiune de luminesc ea mai bună formă. 5. nimb, aureolă. 6. apariţie bruscă a soarelui. (amer.) Old (a celule fotoelectrice). Glory stindardul S.U.A. II. vb. iiitr. to ~in a) a se făli cu, a se mândri cu; b) a se bucura glow discharge ['glou dis't/a:d3] s. (electr.) 1. efl uviu, emanaţie (luminoasă). de. 2. descărcare luminoasă. glower1 ['glau3r] s. (electr.) filament (la becuri). glory box [~ boks] s. (austr.) ladă de zestre. glower21, vb. intr. (at) a privi încruntat (la), a se încrunta (la). II. s. căutătură încruntată, glory e [~ houl] s. 1. (fam.) încăpere pentru lucruri nefolositoare, (cameră de) debara. 2. (teltn.) orificiu de control, ochi de observaţie, gaură de supraveghere. 3. (mine) pâl nie privire ursuză. minieră. 4. (mar.) cambuză. glowering ['glauarirj] adj. posac; urs uz; (despre privire) sălbatic. gloweringly [-li] adv. cu aer posac. glorying ['gbi riirj] adj. 1. care glorifică, care slăveşte. 2. îngâmfat, plin de înfumu glowfly fgloufla s. (entom.) licurici (Lampyridae sp.). rare. glowing ['glouirj] I. adj. 1. incan descent; în stare de incandescenţă; încins la roşu. gloryingly ['gb:riirjli] adv. cu aer t riumfător; cu înfumurare. gloss1 [gbs] I. s. 1. strălucire aparentă, lustru superficial, spoială. 2. aparenţă înşelătoare; 2. luminos, luminescent, fosforescent; ~ eyes ochi de jă ic. 3. (jig.) fierbinte, arzător, (fam.) to put a ~on the truth a ascunde adevărul. 3. lustru (pe haine, din cauza călcatului); aprins, înfocat, înflăcărat, entuziast. 4. (de spre culori) viu, strălucitor, aprins; to remove the ~ a scoate lustrul (de pe hai ne). II. vb. ir. 1. a face să capete un lustru (fig.) to paint in ~ colours a prez enta / a zugrăvi în culori favorabile, a vorbi cu căldură / cu entuziasm despre. 5. (des pre obraji) aprins, roşu, îmbujorat. II- s. 1. incandescenţă. superficial. 2. (şi to ~ ove r) a ascunde sub o aparenţă înşelătoare. gloss21. s. 1. observaţie marginală. 2. glosă, exp , lămurire; parafrază. II. vb. A. tr. 2. radiere,iradiere. glowingly [-li] adv. (a v orbi etc.) în termeni călduroşi. 1. a tălmăci, a comenta (un text). 2. a denatura (sensul) ; a comenta nefavorabil, a răstălmăci (o observaţie, o acţiune etc.). B. intr. 1. (over, u pon) a face comentarii răuvoitoare (despre). glow-in-the-dark ['glou>ino9rda:k] ad j. fosforescent. 2- a face însemnări, a nota observaţii (pe marginea unui text). glow lamp [~ lamip] s. (electr.) lampă cu incandescenţă. glow plug Diesel [~ pkg 'di:z5l] s . (tehn.) motor Diesel cu bujie incandescentă. glossa ['gbs3],pl. glossae [-si:] s . (anat.) limbă. glow-worm [~W3:m] s. 1. (entom.) licurici (Lampyris noctiluca). 2 . (mai ales amer. glossal [-1] adj. (anat.) privitor la limbă. si.) fotograf amato r. glossalgia [ g b ' s a î ^ b ] s. (med.) durere de limbă. glossarist ['gbsaristj s. 1. glosator, autor de glose. 2. autor al unui glosar. gloxinia [gbk'sinja, -n io] s. (hort.) gloxinie (Sinningia speciosa). glossary l'gbsari] s. glosar, voca bular de cuvinte vechi sau rare. gloze1 [glouz] vb. A. tr. 1. a da o aparenţă frumoa



 să (cu dat.). 2. (înv.) a comenta; r a explica, a tălmăci; a interpreta, (pop.) a tâlcui. B. intr. to ~over a) a (a)luneca, a trece glossator [gb'seite ] s. glosator. (pe ste); b) (înv.) a da (cu dat.) o interpretare răuvoitoare. gloss board ['gbs bo:d] s . carton presat, presşpan. glossematic [.ghsi'maetik] adj. (lingv.) glosematic. gl oze2 vb. A. tr. a lumina; a face să strălucească. B. mtr. a străluci; a scânteia. glossema tics [-s] ş. pi. (folosit ca sg.) (lingv.) glosemâtică. glucometer [glu:'k3mit3r] s. ( chim.) glucometru. glosseme ['gbsi:m, 'glou-] s. (lingv.) gloscm. glucose ['glmk ous, -ouz] s. (chim., med.) glucoza. glosser1 ['gbs3r] s. glosator. glue [glu:] I. s. clei (tare). II. vb. tr. 1. a încleia, a lipi (cu clei). 2. to be ~d to a fi 2 inseparabil / nedespărţit de; a se ţine scai de. 3. to ~ on / up a lipi, a încleia; t o have glosser s. lustruitor. one's eyes ~d on a nu-.şi (putea) lua ochii de la; a nu-şi mai putea dezlipi ochii de pe; glossiness ['gbsinis] s. luciu, lustru, glanţ; strălucire (sticloasă, mătăsoasă). eye / ear ~d to the keyhole cu ochiul / cu urechea la gaura cheii. glossist ['gbsist] ş. glosator. glue boiler ['glu: iboibr] s. fabrica nt de clei. glossitis [gb'saitis] s. (med.) glosită, inflamaţie a limbii. glossolali a [igbsou'leilb, ~lp] s. (psih.) glosolalic. glue coat [~ kout] s. înveliş de clei. glossology [gb'ssbcty] s. 1. (lingv.) filologic comparată; gramatică comparată. glue-p ot [~pot] s. oală pentru clei. 2.explicare a expresiilor învechite, dialectale etc. 3. (med.) glosologic, studiul anatomici glue priming [~ -praimirj] s. strat de c lei pentru poleit. si al afecţiunilor limbii. gluer ['glu(:)3rJ s. lucrător care încle iază. glosso-pharyngeal ['gbsoufae'rind3is»l] adj. (anat.) gloso-faringian. gluey fg lu:i] adf lipicios, cleios, vâscos. glossy ['gbsi] I. adj. 1. lucios, cu lustru, l ustruit; cu glanţ; glănţuit. 2. (jig.) făţarnic, glug-glug ['glAg'gUg] s. gâl-gâl. mieros. (fig.) încrezut, închipuit, îngâmfat, suficient. II. s. 1. v. g l o s s y gluing ['glu(: )in] s. încleiere. m a g a z i n e . 2. fotografie lucioasă. glum [gUm] adf sumbru, în tunecat, încruntat; posomorât, posac, ursuz. glossy magazine [~ imasga'zim] s. revis tă ilustrată tipărită pe hârtie lucioasă. glume [glu:m] s. (bot., agr.) pleavă; coaja, căma al bobului, grăuntelui, r seminţei). glossy paper [~ ipeipa ] s. (fot.) hârtie velină / lucioasă. glost [gbst] ş. 1. email. 2. vase emailate. glumly ['glu:mli] adv. cu un a er ursuz. glottal ['gbtl, mai rar 'gloutl] adj. (anat.) glotal. glumness ['gUmni s] s. posomorârc, proastă dispoziţie, dispoziţie rea; aer posac. glottal catch [~ kset/] s. v. g l o t t a l s t o p . glut [glAt] I. vb. A. tr. 1. (înv.) a înfuleca, a înghiţi lacom / hulpav. 2. (with / upon / on) a sătura, a ghiftui (cu); to ~ one's eyes ( with / upon / on) a-şi sătura privirea (cu); glottal stop [~ stop] s. (lingv.) ocluz iune totală / glotală, închidere a glotci. to ~ one's revenge (on) a-şi potoli setea de răzbunare (cu); your stomach is ~ted ţi-ai glottic l'gbtik] adj. (anat.) glotal, de glotă. umplut bine stomacul, tc-ai ghiftuit. 3. a ticsi, a supraîncarcă, a umple; (cor n.) to ~ the glottis ['gbtis],pl. glottides ['gbtidi:z] s. (aitat.) glotă. market (with / upon / on) an article a inunda piaţa cu o marfă. 4. a astupa. B. iutr. glott ochronology [rgbtoukra'nobdji] s. (lingv.) glotocronologie. r (mv.) a se sătura, a -şi face plinul, a se umple (cu, de); a-şi potoli pofta (cu, de). Gloucester ['gb(:) sts ] s. varietate de brânză din (comitatul) Gloucestershire. glove [glAv]I.ş. 1. mănuşă; ( espre haine etc.) to fit like a ~ a se potrivi, a veni (cuiva) II. s. 1. îndestula re, potolire, saturare (a foamei, setei etc.); ghiftuire. 2. astupare, înfundarc. ca turnat; to handle without ~s a umbla fără mănuşi cu, a trata fără menajamente; to throw hidere. 3. (corn.) supraabundenţă, excedent (de marfă pe piaţă); raisins are a ~ on down t he ~ a arunca mănuşa, a provoca; to take up the ~ a primi / a accepta provocarea; th e market sunt prea multe stafide pe piaţa, piaţa e suprasaturată de stafide. 4. (tehn. ) to be hand and ~ with a) a fi (prieten) foarte intim cu; b) a fi de conivenţă / în câr dăşie, pană de lemn sau de fier. a fi înţeles / complice cu; to show the velvet ~ a-şi ascu de ghearele, a face pe mâţa gluteal [glu:'ti(:)3l] adf (anat.) fesier, al şezutului. b lândă; to pull / to draw one's ~s a-şi pune mănuşile; to take off one's ~s a-şi scoate glut al muscle [~.'nusl] s. (anat.) muşchi fesier. mănuşile; excuse my ~! iartă-mă, că nu-mi sco mănuşa (se zice când se întinde mâna glutei ['glu:tiai] s. pi. de la g l u t e u s . înmăn 2. (şi boxing ~) mănuşă de box; (fig.) to put on the ~s a se pregăti de box. gluten ['glu :tan, -in. -tn] s. (chim.) gluten. II. vb, tr. a înmănusa. gluten bread [~ bred] s. pâine de gluten. glove box i'glAv boks] s. cutie de mănuşi. gluteus [glu:'ti:?s],pl. g lutei [rglu:tiai] s. (lat., anat.) (muşchi) fesier. glove buttoner [~ ibAtana'] s. cârlig de încheiat nasturii mănuşii. gluteus maximus [~ 'mseksimss] s. (lat., anat.) ma rele fesier. gloved ['gUvd] adj. înmănuşat. glutinous ['glu:tin3s] adj. lipicios, năclăios



 ; cleios, vâscos. glove factory I'glAv -ffekt^ri] s. atelier de confecţionat mănuşi. glu tting 1'glAtirj] s- (ec.) ~of the market suprasaturare a pieţei (cu mărfuri). r glov e fastener [~ ifa:sn3 ] s. buton de mănuşă. glutton I'giAten] s. 1. (fam.) gurmand, mâncău , (pop.) găman. 2. (fg.) Om nesăţios / nesăturat; a ~ of books un cititor pasionat; he i s a ~ for work munceşte ca un cal, nu glove fight [~fait] s. (sport) box, pugilat, pugilism. se mai satură de muncă. 3. (zool.) mâncăcios (Gulo gulo). 4. boxer care încasea ză multe glove money [~ .nuni] s. (îm\) bacşiş. lovituri. glover ['gkv3r] s. 1. mănuşar. fa ricant de mănuşi. 2. negustor de mănuşi.



 gluttonize 416



gluttonize [-aiz] vb. intr. (rar) a o duce în ospeţe; a se ghiftui, a mânca pe rupte. gluttonous [-as] adj. vorace, mâneăcios, hulpav, lacom, nesăţios. gluttonously [-osii] a dv. cu lăcomie. gluttony [-i] s. voracitate, lăcomie. glyc(a)emia [glai'si:mja, -mia ] s. glicemic. glyceride ['glisaraid] s. (chim.) gliceridă. glycerinate ['glisarin eit] vb. tr. a impregna cu glicerina. glycerine [,glisa'ri:n,'—, 'glisorin] s. (ch im.) glicerina. glycerol ['glisaroul, -roll s. (chim.) glicerol, glicerina. glyc in ['glaisin] s. (chim.) glicocol. glycogen |'gliko«d3cn, 'glaik-, -kad3-] s. (chi m.) glicogen. glycogenesis [,glaikou'd3enisis] s. (fiziol.) glicogeneză. . glycoge netic [iglaikoHd3i'netik] adj. (fiziol.) glicogenetic. glycogenic [iglaikou'd3en ik] adj. (fiziol.) glicogenic. glycolysis [glai'kolisis] s. (biol., chim.) glico liză. glycosuria [.glaikou'sjuria] s. (med.) glicozurie. glyph [glifl s. 1. (arhit .) glif; canelură. 2. basorelief. 3. hieroglifă. glyptic l'gliptik] I. s. (mai ales la pi.) gliptică, arta gravării pietrelor preţioase. II. adj. de gliptică, care aparţine g lipticii; privitor la gliptică. glyptodont ['gliptoudant] s. (geol.) gliptodont. g lyptography Iglip'tagrafi] s. gliptografie, gravarea / arta gravării metalelor preţi oase. G-man ['d3i:mam] s. (amer. fam.) agent al Biroului Federal de Investigaţii. gnar1 [na:c] s. (înv.) v. g n a r l1 (I). gnar2 vb. intr. (rar) v. g n a r l2. gna rl1 [na:l] I. s. nod, ciot (la copaci): II. vb. tr. a zimţui, a brăzda. gnarl2 vb. i ntr. (despre câini) a mârâi, (despre oameni ursuzi) a mormăi. gnarled [-d] adj. 1. (desp re lemne, copaci) noduros; răsucit, strâmb; aspru, zgrunţuros. 2. (despre mâini, degete) noduros, cioturos, butucănos. gnarly ['na:li] adj. v. g n a r l e d . gnarr [na:r ] vb. intr. (rar) v. g n a r l 2 . gnash [nas/J I. vb. A. tr. to ~ one's teeth a scrâşni dinţii (de furie etc.). B. intr. a scrâşni din dinţi. II. s. (rar) clănţănit (de d ashers ['nas/az] s. pl. (sl.) dinţi (mni ales falşi). gnashing ['nae/irj] I. s. scrâşnir e (a dinţilor). II. adj. scrâşnitor. gnat [na;t] s. (entom.) ţânţar (Culex); to strain at a ~ a se lega de fleacuri; a se pierde în nimicuri. (amer. sl.) it's the ~'s whistle ! e formidabil! c excepţional! gnatty ['naşti] adj. (despre regiuni etc.) bântuit de ţânţar . gnat worm [na:t ws:m] s. (entom.) larvă de ţânţar, carabăţ. gnaw [no:] vb. A. tr. 1. a ro de. 2. a muşca (îngândurat, furios); (rar) to ~one's lips a-şi muşca buzele; (fig.) to ~ a file a face un gest necugetat, a întreprinde ceva periculos (la furie); (fig.) to ~ the ground a muşca ţărâna, a muri. 3. a distruge, a nimici, a prăpădi. 4. a plictisi; a rita; a contraria; B. intr. 1. a se roade. 2. (upon) a înfige dinţii (în). 3. (sl.) (d espre peste) a se prinde (în momeală). 4. (despre gânduri etc.) to ~ at smb. a frământa / a chinui / a roade pe cineva; (despre un acid etc.) to ~ into a metal a mânca / a roade din metal. gnawable ['na:obl] adj. care roade. gnawed ['no:d] adj. (despre frunze) dinţat, neregulat. gnawer ['n:>:ar] s. (zool.) (animal) rozător. gnawing [t ain] I. adj. 1. (despre animale) rozător. 2. (desprefoame, griji ele.) chinuitor; a ~ hunger o foame chinuitoare. II. s. roadere, rosătură; ~ of the stomach chiorăială în s tomac. gneiss [gnais] s. (mineral.) gnais. gnome1 ['noumi:] s. aforism, sentinţă, ma ximă. gnome2 [noum] s. 1. (miîol.) gnom, pitic, spirit al pământului. 2. (omit.) numele unor varietăţi de colibri. gnomic(al) ['noumik(3l)] adj. 1. (despre poezie etc.) bog at în aforisme. 2. (gram.) gnomic. gnomide ['noumid] s. (initol.) spiriduş de gen fe minin. gnomish ['noumi/] adj. gnomic; asemănător unui gnom; ca de gnom, ca de pitic. gnomon ['noumon, -man] s. fus de cadran solar, gnomon. gnomonic(al) [nou'manik( 3l)[ aay. (geogr., mar.) gnomonic. gnomonics [nou'moniks] s. pl. (folosit ca sg. ) arta fabricării de cadrane solare, gnomonică. gnoo [nu:] s. v. g n u. gnosis ['nou sis] s. (filoz.) gnoză. gnostic ['nostik] adj., s. (filoz.) gnostic. gnosticism [r ostisizsm] s. (filoz.) gnosticism. G-note ['d3bnout] s. (amer. fam.) bancnotă de 1 000 de dolari. gnu [nu:, nju:) s. (zool.) gnu (Connochaetes gnu). go [gou] I. vb . past went [went], part. trec. gone [go(:)n] A. intr. 1. a merge, a umbla; to ~ for a walk a merge, a ieşi la plimbare; the train is ~ing to London trenul merge spre / la Londra; (fam.) to ~by walker's bus a merge pe jos; a merge eu tramvaiu l 11 sau 2, a merge per pedes (apostolorum); (fig.) to ~ too far a merge prea de parte; (mar.) to ~ under sail a ieşi din port. 2. a merge, a se deplasa (călare, întrun vehicul etc.); to ~ by train a merge cu trenul; to ~ on horseback a merge călar e; to ~ in a carriage a merge cu trăsura; to ~ oh an errand a pleca într-o misiune /



 după o treabă I după un comision. 3. a se duce, a pleca; the mail comes and ~es every day poşta vine şi pleacă în fiecare zi; ~ to the devil! du-te la dracu! get you gone! c ară-te! 4. (despre ape) a curge, a se scurge. 5. (to, as far as) a se întinde, a aju nge, a duce (la, până Ia, până în); this way ~es to Durham acest drum duce la Durham. 6. ( despre monede, bani) a fi în circulaţie;



(despre ştiri, zvonuri) a se răspândi, a trece din gură în gură; as the story ~es după cum spune, după cum spune lumea; this coin does not ~ here această monedă nu merge aici. 7 . a-şi avea locul, a urma să fie aşezat (într-un anumit loc); where is this carpet to ~? unde trebuie aşezat acest covor? 8. (despre maşini, instrumente etc.) a fi în funcţiune , a merge, a fi în mişcare; (despre arme) a se descărca; (despre clopote) a bate; the lock ~es wrong lacătul funcţionează prost; to ~ easy a funcţiona bine; to set ~ing a pun e în mişcare I în funcţiune; to keep ~ing a menţine în stare de funcţionare, a ţine în mers bang a) a se lovi, a se izbi (cu zgomot); b) a exploda, a face explozie; c) (des pre armă) a se descărca, a se slobozi. 9. a umbla (după), a se îndrepta (spre), a se duc e (la); a intenţiona, a avea de gând, a proiecta, a tinde (spre); to ~ a-hunting a s e duce la vânătoare; (pop.) to ~a-pleasuring a umbla după distracţii; (fam.) your wits s eem to be gone a-wool-gathering pari a fi cu capul în nori, ţi-ai dat mintea la curăţat şi ai pierdut bonul, ţi-ai trimis mintea la plimbare; to ~ to see a vizita (pe cinev a), a se duce la cineva; to ~in quest of a căuta, a urmări; don't ~saying nu spune; just ~and try caută şi încearcă: 10. a proceda, a se comporta; to ~ according to the tim es a merge după vremuri, a se da după vremuri; to ~ contrary to a proceda contra (cu gen.), a acţiona împotriva (cu gen.). 11. a se desfăşura, a se petrece, a se întâmpla; all went better than I expected totul a mers mai bine decât mă aşteptam; the elections wen t against him a căzut în alegeri; (fam.) how ~es the world? ce mai e nou? ce se (mai ) aude?, (fam.) how ~es the world with you? ce mai faci?; how ~es it? cum o mai duci; as times ~ în vremurile acestea. 12. (despre lucruri) a se vinde; this artic le shall not ~ under £3 acest articol nu se va vinde sub trei lire; it will ~ chea p se va vinde ieftin. 13. (in) a se îmbrăca; a umbla îmbrăcat (cu, în); she ~cs in black s e îmbracă în negru. 14. a reuşi, a izbuti; the play ~es piesa are succes. 15. a face, a se cuprinde, a intra; in troy weight twelve ounces ~ to a pound în sistemul „troy" d ouăsprezece uncii fac o livră; seventy divided by seven ~es ten times şaptezeci împărţit la pte fac zece, şapte în şaptezeci intră de zece ori. 16. a aparţine, a-şi avea locul; this b ok ~es on the top shelf această carte este din raftul de sus. 17. (muz.) a se cânta; the song ~es to an old tune acest cântec merge pe o arie veche. 18. a glăsui, a grăi, a spune, a zice. 19. a dispărea, a pieri, a trece, a se duce; (despre timp) a tre ce, a se scurge; the clouds have gone norii s-au dus; how ~es the dickens / the enemy? cât e ceasul? 20. a scăpa (nepedepsit etc.). 21. a deceda, a muri, a-şi da sufl etul; a se pierde; a descreşte, a slăbi (progresiv, cu încetul); she / he is gone a mu rit, s-a prăpădit, s-a dus; my sight is ~ing îmi pierd vederea, vederea îmi slăbeşte. 22. a fi suprimat, a fi anulat, a fi şters; this clause of the bill will have to ~ acest articol al proiectului de lege va trebui (să fie) suprimat. 23. a se ruina, a se nărui, a se prăbuşi, a cădea; the platform went tribuna se prăbuşi. 24. a da faliment, a in ra în bancrută; the bank may ~ any day banca poate da faliment de la o zi la alta. 2 5. (fam.) a fi, a se afla, a se găsi (într-o anumită stare sau situaţie); to ~ hungry a umbla flămând, a fi mereu flămând; six months gone with child în a şasea lună de sarcină. 2 am.) a deveni, a ajunge într-o anumită stare; to ~ blind a orbi; to ~ mad / crazy a în nebuni, a-şi pierde minţile; ţo ~ bad a) (despre alimente) a se altera, a se strica; b ) (despre persoane) a cădea în imoralitate, a se deprava, a decădea, a deveni imoral / stricat; he ~es hot and cold îl ia cu cald şi cu frig. 27. to ~ about a) a se plimb a, a călători, a umbla (de colo-colo); b) (despre zvonuri, bani etc.) a circula, a u mbla, a merge; c) a se ocupa de (o treabă), a se purta (cu un gând, o intenţie, un pla n); (fam.) ~ about your business! vezi-ţi de lucrul tău, caută-ţi de treabă!; d) (mar.) a face volta în vânt; a dubla; a ocoli; to ~ abroad a merge în străinătate; to ~ after a) a merge în urma (cu gen.), a urmări (cu ac); b) a urma (pe cineva) ea discipol, a tind e către; c) a căuta să obţină; to ~ against a) a contrazice, a fi contra (cu gen.); b) a m erge împotriva (cu gen.); to ~ against the grain a nu fi pe plac; a fi împotriva (cu gen.); to ~ ahead a merge înainte, a merge în frunte; (fam.) ~ ahead! a) înainte!; b) continuă! dă-i înainte!; to ~ along a pleca, a se duce; ~ along with you! pleacă, cară-te (de aici)! şterge-o! ia-o din loc!; (mar.) to ~ ashore a acosta, a trage la mal;



 to ~ aside a) a trece de o parte; b) a se abate (din drum); (nuir.) to ~ astern a merge înapoi; to ~ astray a) a se rătăci; b) a face un pas greşit, a păcătui; to ~ asunde a) a se despărţi, a se împrăştia; a se desface; b) a merge despărţiţi; to ~ at a) a se rep a; a se năpusti asupra (cu gen.); to ~ at large / at liberty a hoinări de colo-colo; b) a se apuca de ceva cu nădejde; to ~ back a) a se întoarce (din drum), a se înapoia (la locul de plecare); b) a fi în regres, a da înapoi (in realizări, la îndemânare etc.); to ~back on a) (fam.) a călca, a nesocoti, a nu se ţine de (promisiune, de cuvântul d at etc.); b) a retracta, a reveni asupra (celor spuse, promise etc.); to ~ befor e a) a trece înainte; b) a avea întâietate; to ~ behind a) a veni în urmă, a urma; b) a in vestiga, a examina, a cerceta; to ~ between a mijloci, a face pe intermediarul; to ~ beyond a depăşi (cu ac), a trece de; to ~ beyond oneself a-şi ieşi din fire / din săr ite; to ~ by a) (despre timp) a trece, a se scurge; in times gone by în timpurile trecute; b) a trece pe lângă, a trece pe alături; to ~ by the name (of) a fi cunoscut sub numele de; c) a proceda, a se comporta, a se purta, a se conduce, a se ghida , a se călăuzi după, a se lua după; I ~ by the barometer eu mă conduc după barometru; to ~ own a) a cobori, a se lăsa în jos; to ~ down on one's knees a cădea în genunchi; (fig.) to ~ down in the world a decădea, a scăpata, a-şi pierde poziţia socială, situaţia material vută; b) a se scurge; c) a coborî (pe un curs de apă, plutind la suprafaţa lui); to ~ do wn a river a pluti (pe râu) la vale; d) a se (s)cufunda, a se îneca, a se duce la fu nd;e) a apune, a asfinţi, a scăpata;/) (fig.) a se admite, a se accepta; it won't ~ down with me asta nu merge cu mine, aşa ceva nu pot admite / îngădui; g) (fig.) (with) a fi aprobat / admis / acceptat / primit (de, de către); the bill went down with the commission proiectul a trecut prin comisie; comisia a fost de acord cu proie ctul de lege; h) (despre vânt, ploaie etc.) a slăbi, a conteni; i) a merge, a se duc e (la oras etc.),- to ~ far a) a merge departe; b) a preţui mult; a avea mare infl uenţă; he is far gone (sănătatea, afacerea ele) (i) se duce de râpă; to ~ fast a) (despre c asuri) a merge înainte; b) he is ~ing fast trăieşte bine, îşi trăieşte viaţa din plin; he i t ~ing e pe ducă7 pe moarte; to ~ for a) a se duce după (ceva), a merge să aducă (ceva); b) a umbla după, a căuta să obţină; c) a intra (într-o funcţie); to ~ for a soldier a se î ca soldat, a intra în armată; d) a ataca,



 417 go-aheadness



a se lega de, a se da la; a lua la refec; the speaker went for the profiteers or atorul îi ataca pe speculanţi; e) a avea valoarea de; (ec.) a preţui, a face, a se vin de cu (preţul de); to ~ for nothing a nu avea căutare, a fi fără valoare; activity went for everything with him activitatea preţuia la el mai mult decât orice;/) a pleca (înt r-un anumit scop); to ~ for a walk a merge / a ieşi la plimbare; g) a expedia sau a vinde mărfuri pentru; h) to ~ for oneself a lucra pe socoteala lui; don't you ~ for to think that să nu crezi, nu crede că; to ~ forth a) a pleca, a se duce, a ieşi ( la drum, la luptă etc.); b) a-.şi face apariţia, a ieşi la iveală; c) (despre secrete, ştir etc.) a se divulga, a se publica; to ~ forward a) a înainta; b) a face progrese, a progresa; to ~freea.se libera, a scăpa; to ~ in a) a intra, a pătrunde înăuntru; b)& s e angaja, a intra (într-o competiţie); c) (despre soare, lună) a se ascunde, a se acop eri; d) (despre ştiri) a sosi, a veni; e) to ~ in and win a intra în luptă şi a câştiga; (f m.) to ~ in for a) a se pasiona pentru, a îndrăgi; he ~es in for bicycling îl pasionea ză ciclismul; she ~es in for dresses pune marc preţ pe îmbrăcăminte; b) a se strădui pentru to ~in for a parson a se strădui să devină pastor, a studia teologia; to ~ in for a g entleman a se strădui să devină om manierat; c) a se ocupa cu, a se îndeletnici cu; to ~ in for an examination a da un examen; they ~ in largely for cattle fac afaceri mari cu vitele; to ~ into a) a intra / a pătrunde în; to ~ into parliament a deveni membru al parlamentului; to ~into details a intra în detalii; to ~into mourning a-şi pune doliul, a se îmbrăca / a se înveşmânta în doliu; b) (fam., la box) a se năpusti la, a la;



b) (despre o ojyeră literară) a eşua, a nu cunoaşte succesul, a fi o cădere; c) a dispărea, a pieri, a sc face nevăzut, a se da la fund; d) a se ruina, a scăpata, a-şi pierde ave rea, a sărăci, a ajunge la sapă de lemn; (amer. sl.) a muri; e) a-şi lua asupra sa, a se însărcina să îndeplinească;/) to ~ under the name of a fi cunoscut sub numele de, a purta numele de; to ~ under an ill reputation a avea o reputaţie proastă; to ~ up a) a se urca (pe un munte, pe scări); a face o ascensiune (pe un munte); b) (despre numer e, preţuri) a creşte, a se mări; c) a sări în aer, a exploda, a face explozie; to ~ up in flames a se inflama, a se aprinde, a lua foc; d) a călători (spre capitală sau spre un oraş); e) (amer. sl.) a nu reuşi, a ajunge la covrigi;/) (despre actori) a se eclip sa, a dispărea; g) (amer. sl.) a urma să fie spânzurat; h) to ~ up the river a naviga în susul râului; to ~ up for one's examination a merge la examen; to ~ up and down a umbla în sus şi în jos; to ~ upon a) a se bizui pe, a se întemeia pe, a se sprijini pe; b) a întreprinde ceva, a pune la cale o treabă; (sl.) to ~ upon the dub a pleca după spargeri; (sl.) to ~ upon the highway a deveni (sau a fi) tâlhar; to ~ upon the to wn a deveni (sau a fi) femeie de stradă; (fam.) to ~ upon (the) tick a cumpăra pe da torie / pe veresie / pe cretă; to ~ with a) a. însoţi, a petrece pe; a merge cu; to ~ with the wind a fi purtat de vânt; b) a fi de conivenţă, a fi înţeles, a fi în cârdăşie cu; i unit cu, a fi de acord cu; a face cauză comună cu; d) a fi în armonie, a fi în acord, a concorda cu; a sc potrivi cu; to ~ with the life a scăpa cu viaţă; it ~es well with him îi merge bine; to ~ with young a rămâne grea, a fi c) a participa la, a lua parte la (un război, o afacere etc.); (com.) to ~ into partnership însărcinată; to ~ without a fi lipsit de, a nu avea (cu ac.),* (fam.) a nu avea ce pune în with smb. a' se as ocia cu cineva; to ~ near a) a se apropia (de); b) a se apropia de, a fi gură; ~ w ithout! lasă aşa! to ~ without saying a se înţelege de la sine, a fi evident; to ~ pe pu nctul de; it will ~ near to be thought probabil că i se va acorda / că va avea creza re; a-begging a cerşi; to ~ all length a merge până la capăt, a nu se opri în faţa nici unu what's gone of him? ce s-a întâmplat cu el? ce a devenit? ce mai e cu ci?; to ~ off a) a o lua obstacol. -0" (sl.) to ~ aloft a muri, a da ortul popii; (amer. sl.) to ~ big a avea succes la fugă / la sănătoasa, a şterge putina, a-şi lua tălpăşiţa; b) (de i, vehicule etc.) a se mare; to ~ bust a se ruina, a-şi pierde averea; don't ~ pic king the pears să nu rupeţi pune în mişcare, a porni; to ~ off the rails a deraia; c) (d espre actori) a ieşi din scenă; perele (din pom); he ~es frightening people with his stories bagă mereu spaima în oameni d) a-şi pierde cunoştinţa; (pap.) a da ortul popii; e ) a se desfăşura, a trece, a se termina, cu poveştile lui; (amer. sl.) to ~ all out a-şi



 încorda toate puterile, a se pune cu tot a se sfârşi; the concert went off well conce rtul s-a terminat cu bine, a mers bine;/) (despre dinadinsul (pe); to ~ west a-şi da sufletul; begone! pleacă!,dispari!,du-tc!, fugi de aici! arme) a se descărca, a s e slobozi; (jig.) a exploda, a izbucni; (despre focuri de artificii) he went and did it s-a apucat şi a făcut-o (lată); (fam.) here ~es! haide! aşa! poftim! a începe, a s e aprinde; g) (despre dureri etc.) a diminua, a scădea, a slăbi, a ceda; a dispărea, ( aruncând zarurile, cărţile de joc etc.); from the word ~din capul locului, de la (bun) a înceta, a conteni; h) (despre mărfuri) a se vinde (bine), a găsi cumpărători, a merge în eput. (pe piaţă); i) to ~ off the handle a-şi ieşi din fire / pepeni / ţâţâni / sărite; a-ş B. tr. 1. a face, a îndeplini; a acoperi; a străbate; to ~ a circuit a face o tură (într -o calmul;/) to ~offto sleep a adormi; to ~on a) a continua, a merge înainte / mai departe; unitate administrativă judiciară); to ~a drive a face o plimbare (în trăsură, în utomobil); to ~on reading a continua sa citească, a citi mai departe; (fam.) ~on! prostii! vax, fleacuri! to ~ errands a îndeplini comisioane; to ~ one's own gait a face după capul său; to ~ ei, aş! b) a avea succes; c) (fam.) a se purta urât; a-şi da ac re; d) (despre timp, termene etc.) a trece, a expira; e) a face progrese; (despr e sănătate) a se îmbunătăţi;/) a avea halves, to ~ equal shares a avea parte egală (la o îm to ~ the whole length of loc, a fi în curs, a se desfăşura, a se petrece; g) to ~ on a journey a pleca în(tr-o) călătorie; a business (sl.), to ~ the whole figure / hog a duce un lucru la bun sfârşit, a duce o to ~ on one's knees a se lăsa în genunchi, a cădea î genunchi; (înv.) to ~ on an embassy afacere până la capăt; to ~ one's way a) a-şi vedea d e drum; b) a face după capul său; a pleca în misiune diplomatică; to ~ on horseback a călăr ; to ~ on strike a intra în to ~ a long way a) (to, towards) a avea o mare importa nţă (pentru); a prezenta un marc grevă; (despre timp, vârstă etc.) to ~on for a se apropia de; it's ~ing on for six o'clock interes (pentru cu ac\ din punctul de vedere a l cu gen.), a avea o influenţă adâncă (asupra este aproape de ora şase; she is ~ing on for nine years merge pe / se apropie de nouă cu gen.); a avea un puternic efect (asup ra cu gen.), a contribui mult, în mare măsură (la); ani; to ~ on to a trece mai depart e la; to ~ out a) a ieşi; a ieşi în lume, a merge în societate; b) (with smb.) a exercit a, a avea o mare influenţă (asupra cuiva), a avea o mare trecere (despre cărţi etc.) a a părea, a ieşi de sub tipar; b) (despre veşti) a se răspândi, a se afla, (pe lângă cineva); (despre bani etc.) a fi suficient, a ajunge pentru un timp îndelungat, a deveni cu noscut; c) (despre foc) a se stinge; d) a muri, a-şi da sufletul, a se stinge, a s e pentru multa vreme; d) (about) a face un mare ocol (prin); to ~ bail for a gar anta de, duce; e) (despre ani, luni etc.) a se termina, a se sfârşi; / ) to ~ out on strike a declara a răspunde pentru, a fi chezaş pentru; (fg.) a garanta (ceva). 2. (fam.) a îndura, a suferi, grevă / a intra în grevă; to ~ out of fashion a nu mai fi la modă; a se demoda; to ~ out a răbda; I can't ~ it nu mai pot îndura aceasta. 3. (fam.) a risca, a paria; to ~ the whole doctor a deveni doctor, a ieşi doctor; it has go ne out of my head am scăpat din vedere, pile a risca totul pe o carte; to ~ one be tter a întrece (pe cineva), a fi mai tare (decăt am uitat; my heart went out to him (i) l-am îndrăgit pe loc; (ii) am simţit compătimire cineva). 4. (fam.) to ~it a facc (c eva) în chip energic; ~it! haide! dă-i drumul!; (amer.) / milă pentru el; to ~ out to business a intra în afaceri; to ~ out of gear / order a sc to ~ it alone a) a face ceva singur, iară ajutor; b) (fig.) a-şi lua răspunderea pe seama defecta; to ~ out o f one's mind a-şi ieşi din minţi; (despre cărţi) to ~ out of print a fi sa; to ~ it blind a sc arunca orbeşte; (sl.) to ~ it strong a) a merge înainte cu hotărâre, epuizat; to ~ over a) a traversa, a trece peste; a trece de partea cealaltă; (fig.) a trece în a n u se opri la amănunte; b) a minţi cu străşnicie; c) a întreprinde; d) a mânui; (amer.) alt artid / în altă tabără / de partea altcuiva; to ~ over to the enemy a trece de partea to ~it bald-headed a se năpusti. 5. a bate orele (despre ceasuri, pendule), a suna ( ceasul); duşmanului; (amer. st.) to ~ over the range a muri; b) a (rc)citi; a reca pitula; (fig.) a studia, the bells ~ three clopotele bat ora trei; the clock had just gone three ceasul tocmai a examina, a cerceta în amănunt; c) a întrece, a birui, a învinge; d) (chim.) (into) a se a bătut ora trei. II. s. pl. goes [gouz] 1. (fam. ) mişcare; to be on the ~ a fi în mişcare, transforma (în); e) (despre trăsuri etc.) a se răsturna; (mil. si.) to ~ over the hill a dezerta; a fi pe drum; always on the ~ în continuă mişcare; that's the ~ aşa merg lucrurile, aşa (mar. şl.) to ~ over the side (i) a dezerta; (ii) a părăsi vasul fără învoire; (mil. si.) to ~ e lumea. 2. întâmplare (de obic neplăcută sau ciudată), circumstanţă, împrejurare; over the top a debuşa la atac (din tranş



 to ~ round a) a face vizite fără ceremonie, afacere, treabă; (ironic) here's a fine / pretty ~! bună treabă, n-am ce zice! ce treabă a merge pe la casele oamenilor; b) a fa ce un ocol, un înconjur; c) (despre vânt) a se mai e şi asta!; a devii of a ~! a dracu lui treabă!; a rum ~ o treabă încurcată, o afacere schimba, a-şi schimba direcţia; d) a se ostogoli; to ~ through a) a trece prin; b) a examina dubioasă; it's no ~ asta nu m erge, aşa nu merge. 3. (fam.) modă; that's all the ~ now amănunţit, a cerceta minuţios; c) a îndeplini, a realiza; to ~ through with a persevera, e ultimul strigăt (al modei) ; quite the ~ foarte la modă. 4. probă, încercare; let's have a stărui (în), a duce (până) capăt; d) a percheziţiona; a scotoci, a cotrobăi prin; a prăda; a ~ at it! hai să încercăm facem o încercare; I had a ~ at it am încercat odată; little a jefui; they went throug h my pockets mi-au scotocit buzunarele; e) a face faţă ~ examen parţial; great ~ exame n final (la universitatea din Cambridge, pentru gradul (cheltuielilor etc.);/) a ţine piept (unei boli); g) (despre avere) a se risipi, a sc face praf; de „Bachelor "). 5. (jam.) înghiţitură, sorbitură, duşcă (de vi», de rachiu). 6. tranzacţie, h) (despre a se vinde (bine), a merge (pe piaţă), a găsi cumpărători; i) (despre târg, înţelegere, înc is it a ~? facem târgul? batem palma? ne-am înţeles? e în regulă? proiecte, propuneri) a fi adoptat / acceptat / primit / aprobat;/) (despre cărţi) a epuiza 7. energic, dina mism, curaj, îndrăzneală; (fam.) he is full of ~and grit (c) spirt, (e) numai o ediţie; k) they went through the matrimonial ceremony s-au cununat după ceremonial; nerv. 8. succes, reuşită, izbândă; încercare norocoasă; (amer. şl.) to make a ~ of it a avea (ame to ~ through smb. a) a compromite pe cineva; a da pe faţă ticăloşia cuiva; b) (sl.) suc ces, a reuşi, a izbândi; no ~! degeaba! e iară şanse de succes / fară sorţi de izbândă; a p cineva; to ~ to a) a se adresa (cu dat.), a recurge la; to ~ to borrowing a rec urge (it's) no ~n-ai cc-i face, nu-i nimic de făcut, e trudă zadarnică, n-are rost. 9. (fam.) rând, la împrumuturi; to ~ to the country a se adresa ţării, a sc prezenta în faţa legătorilor, a consulta corpul electoral; to - to law (with smb.) a da în judecată (pe cineva), a merge dată; two pence a ~ doi penny rândul. 10. (sl.) împreunare, coit. 11 . (sl.) to call a ~ a-şi la judecată (cu cineva); to ~to expense a se pune pe cheltu ială, a face cheltuieli; b) a privi, alege alt loc (pentru a vinde pe străzi). goa [ 'gous] s. (zool.) varietate de antilopă tibetană (Procapra). a se interesa (în)deaproa pc; c) to ~ to it a înhăţa ceva; (fam.) he has gone to pot s-a ruinat goad [goud] I. s . 1. bold, strămurare, ţepuşă (a văcarului). 2. (fig.) stimulent, imbold, cu totul; (fam.) the whole thing has gone to pot totul s-a dus de râpă, nu mai este nimic de făcut; I won't ~ to the price of it nu vreau să plătesc atâta; to ~ to seed a) (despre îndemn; th e ~ of necessity imperiul necesităţii. II. vb. tr. 1. a îmboldi (vitele), a mâna plante) a sc sălbătici; b) (despre lucruri) a sc strica; c) (despre persoane) a decădea, a se (vitele) cu boldul, cu strămurarea. 2. (fig.) a stimula, a îmboldi, a îndemna, a da g hes. ramoli; to ~ to the world a sc căsători; to ~ to pieces a sc face bucăţi, a sc sfărâma 3. (jig.) a întărâta, a aţâţa, a irita; to ~smb. into fury a înfuria pe cineva; a face pe eva a cădea în ruină; (despre sănătate, nervi etc.) a se zdruncina; to ~ to work a sc apuc a să turbeze de manie. goad(s) man ['goudz masn] s. om care mână vitele, văcar. de treabă; to ~ to sea a se face marinar, a intra în marină; to ~ to the bar a ajunge avocat, goaf [gouf], pl. goafs [-s], goaves [gouvz] s. (mine) gol subteran exploatat. a intra în barou; (despre vaci) to ~ to (the) bull a fi dusă la montă/la taur; to ~ toge ther go-ahead ['gouahed] I. adj. dinamic; activ; întreprinzător; ~times epocă de avânt. II. s. a) a merge împreună; a se întâlni, a se aduna; b) a forma pereche, a se potrivi; c) (fam.) to ~ together (by the ears) a sc părui; to ~ under a) a se scufunda, a s c duce la fund; (semnal de) liberă trecere / cale liberă (şi fig.). go-aheadness [-nis ] s. fire / natură întreprinzătoare, caracter dinamic.



 *~ goal 418



goal [goul] s. 1. ţel, ţintă; scop. 2. (fig.) obiectiv, misiune, sarcină. 3. (sport) poa rtă (la fotbal); to keep ~ a apăra poarta. 4. (spori) gol; to score / to kick a ~ a marca un gol. 5. (sport) finiş, sosire. goalee ['gouliO] s. v. g o a l k e e p e r . goal-getter [rgouligetor] s. (sport) golgheter, realizator (al unei echipe); jucător care marchează multe goluri. goalie [gouli(:)[ s. v. g o a l k e e p e r . g oalkeeper ]'goul.ki:por] s. (sport) portar (la fotbal, handbal, liochei ele). go alless ['goulis] adj. fără scop / fără ţintă / fără noimă. goal-line ['goul lain] s. (sjx>r a porţii. goal-mouth ['gouhnauO] s. (sport) spaţiul porţii. goalpost [~poust] s. 1. (s port) stâlpul porţii. 2. (mor.) arbore / catarg portal. goaltender ['goukendo'] s. ( sport) portar. go-ashores [rgouo'Jb:z] s. pi. (mar. si.) uniformă de paradă a unui m arinar din marina militară. . go-as-you-please [~3zju:'pli:z] adj. 1. (sport, desp re alergări etc.) liber. 2. nediscipli nat; lipsit.de metodă; neorganizat. goat [gout ] s. 1. (zool.) capră (Capra); he ~ ţap; (sl.) to get smb.'s ~ a întărâta pe cineva; (fam. ) to play / to act the (giddy) ~ a face pe prostul / nebunul. 2. The Goat (astro n.) v. Capricorn. 3. (fig.) ora licenţios / libertin / lasciv / libidinos; porc. g oatee [gou'ti:] s. barbişon, bărbuţă, cioc, ţăcălie. goatherd ['goutho:d] s. păstor de capr ar. goatish ['gouti/] adj. 1. (despre miros etc.) de capră, de ţap. 2. (Jig.) desfrâna t, lasciv, libidinos. goatling ['goutlirj] s. ied; iadă. goat's-beard fgoutsbiod] s. (bot.) 1. cununiţă, creţuşcă, barba-caprei, caprifoi (Spiraea ulmifolia). 2. ţâţa-caprei ba-caprei (Tragopogon pratensis). 3. togmăgel (Clavaria). goatskin I'goutskin] I. s. 1. piele de capră; şevro; marochin; saf(t)ian. 2. burduf din piele de capră. II. ad j. din piele de capră, din marochin. goatsucker [~iSAkar] s. (omit.) caprimulg, mu lgătorul-caprelor (Caprimulgus europaeus). goaty ['gouti] adj. v. g o.a t i s h (1 ). gob1 [gob] I. s. 1. (sl.) gură, bot, clanţă, clonţ, plisc. 2. (sl.) îmbucătură, înghiţit g.) scuipat. II. vb. intr. a scuipa. gob2 s. («tine) rocă sterilă, gangă, grohotiş. gob3 s . (amer. sl.) marinar, matroz. gobbet ['gobit] s. 1. (înv.) îmbucătură pe jumătate mesteca tă. 2. cocoloş de mălai sau făină. 3. text pentru traducere la examene. gobbing ['gobin] s . v. g o b2. gobble1 ['gobl] vb. tr. 1. (si to ~ up / down) a înghiţi în grabă, a înfuleca , a devora. 2. (amer. sl.) a înhăţa cu lăcomie, a apuca cu aviditate; a pune gheara pe, a se face stăpân pe. gobble2 I. vb. intr. (despre curcan) a bolborosi; a scoate un s unet gutural. II. s. bolborosire, bolboroseală (a curcanului). gobbledygook ['gobl di:gukj s. (amer. sl.) Stil pompos, păsărească, jargon neintcligibil (al textelor ofic iale). gobble stitch ['gobl stit/] s. cusătură făcută în grabă. gobbler1 ['goblo'] s. om mâ os, (fam.) mâncău, (pap.) gâman. gobbler2 s. (omit.) curcan (Meleagris gallopavo). gobetween ['goubi.twi:n] s. 1. intermediar; mijlocitor; mediator. 2. (fam.) intrig ant, sforar. 3. mijlocitor, mijlocitoare, codoş, codoaşă, proxenet(ă). goblet ['goblit] s. pahar cu picior; pocal. goblin1 ['goblin] s. spiriduş, drăcuşor. goblin2 s. (sl.) b ancnotă de o liră sterlină. gob line ['gob lain] s. (mar.) subarbă. gob road [~ roud] s. (mine) trecătoare prin munţi. gob stick [~ istik] s. (amer. muz. sl.) clarinet. gob y ['goubi] s. (iht.) peste din familia Gobiidae. go-by ['goubai] s. to give the ~ to a) a ignora (cu ac), a nu lua în seamă (cu ac), a trata cu indiferenţă (cu ac); b) a întrece, a lăsa în urmă; to get the ~ a fi tratat cu indiferenţă, a fi trecut cu vederea mod intenţionat. go-cart [~ka:t] s. 1. ţarc pe roţi. 2. cărucior (scund) de copil. 3. trăs ură uşoară. 4. (sport) cart, automobil pentru carting. go-channel ['gou.tfasnsl] s. (e in.) canal de ieşire. god [god] I. s. 1. God Dumnezeu; God's truth purul adevăr, ade vărul adevărat; God willing cu voia Celui de Sus etc.; I etc would to God! dare-ar D umnezeu să! să dea Dumnezeu! thank God! slavă Domnului!; Oh God!, my God, good God! Do amne! Dumnezeule!; God helping eu ajutorul lui Dumnezeu; God (above only) knows what he wants (numai) Dumnezeu ştie ce vrea; to depart to God a-şi da obştescul sfârşit; a se duce în ceruri; for God's sake! pentru Dumnezeu! God Almighty! Dumnezeule atotp uternic! God bless you! a) taci, nu mai spune! ei, poftim! ca să vezi! b) (când strănu tă cineva) noroc (şi sănătate)!; God defend me from my friends, from my enemies I can / will defend myself fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc şi singur; God orbid! ferească Dumnezeu!; (prov.) God helps those who help themselves Dumnezeu dă o



 mului, dar în traistă nu-i bagă; (înv.) God's blood / wounds! aşa să-mi ajute Dumnezeu! zău v.) Got wot mi-e martor Cel de Sus; he thinks himself God Almighty se crede atot puternic; honest to God pe cuvânt, într-adevăr; (prov.) whom God would ruin, he first deprives of reason când vrea Dumnezeu să piardă pe om, mai întâi îi ia minţile; with God mo răposat, în lumea celor drepţi. 2. zeu; divinitate, idol; household ~s divinităţi ocrotit oare ale casei şi ale familiei, lari şi penaţi; (fam.) ye ~s



(and little fishes)! sfinte Sisoe! ei, asta-i! nu mai spune! s-a mai pomenit una ca asta? to make a ~ of smb. a zeifica pe cineva. 3. the (gallery) ~s (teatru s l.) galeria; publicul / spectatorii de la galerie. II. vb. tr. (fam.) to ~ it a face pe importantul, a-şi da ifose. godchild ['godt/aild],pl. godchildren [-itjild ran] s. fin, fină. Goddam ['god'dxm] s. englez (porecla). God damn [~ 'dîem] inter;, la dracu! mii de bombe! fir-ar să fie! goddaughter [~ido:tor] s. fină. goddess ['go dis] s. zeiţă; (fig.) femeie adorată. godfather ['godifa:5or] I. s. (nă)naş (la botez); to stand / to be ~ (to a child) a boteza (un copil), a fi naş (unui copil). II. vb. tr. 1. a boteza, a ţine în braţe la botez (un copil). 2. a numi (un vas, o instituţie et c.) cu numele său. God-fearing [~ifrariij] adj. cu frica lui Dumnezeu. godforsaken [~f3.seikn] adj. uitat de oameni şi de Dumnezeu; părăsit. godhead [~hed] s. 1. zeitat e, divinitate. 2. divinitate (ca'însuşire), natură divină. godless ['godlis] adj. 1. ate u, păgân, necredincios. 2. scelerat, nelegiuit, păcătos. godlessness [~nis] s. impietate , nelegiuire; necredinţă, păgânătate, paganism. godlike ['godlaik] adj. 1. divin; asemănăto ivinităţii (sifig.). 2. pios, evlavios, cucernic, cuvios (si ironic). godliness ['go dlinis] s. pietate, evlavie, cucernicie, cuvioşie. godly ['godli] adj. pios, evlav ios, cucernic, cuvios, religios. godmother ['godmiAOS1'j s. (nă)naşă (la botez); to st and/ to be ~(to a child) a boteza (un copil). godown l'goudaun] s. l.(anglo-indi an) depozit, antrepozit, magazie de mărfuri. 2. (mai ales amer.) apartament sau ca meră la demisol. godparent ['god.psorsnt] s. (nă)naş (la botez). God's acre [~z ieikor ] s. cimitir, ţintirim, pogonul lui Dumnezeu. God's book [~ buk] s. Biblia. godsen d [~send] s. dar de la Dumnezeu, mană cerească; câştig neprevăzut; întâmplare norocoasă şi tă, eveniment fericit şi neprevăzut. godson [~SAn] s. fin. god-speed [~'spi:d, -'-] I. inter/', drum bun! călătorie plăcută! succes! II. to bid / to wish smb. ~ a ura drum bu n / călătorie plăcută. go-easy ['gou'kzi] adj. v. e a s y - g o i n g . goer ['gouor] s. 1. om care circulă, persoană care merge; trecător; călător; pieton; comers and ~s oameni care circulă, persoane care vin şi care pleacă, trecători; he is a fast ~ merge (de obic ei) repede, are mersul iute, rapid, e iute de picior; (despre cai) to be a good ~ a fi un bun trăpaş; (despre ceasornice) a merge bine / cu regularitate; (despre lo comotive) a merge repede, a avea viteză mare. 2. (?n substantive compuse) a theatr e™ un obişnuit al teatrelor, un mare amator de teatru; a church— un (mare) evlavios; a concert— frecventator / obişnuit al concertelor, amator de .muzică. gofer ]'gouf3r] s . lalanghită, varietate de clătită. gof(f)er ['goufor, amer. 'go-] I. vb. tr. (tehn.) a gofra, a ondula, a încreţi. II. s. (tehn.) cleşte de ondulat, foarfece de gofrat. go f(f)ering iron(s) ['gouforirj .aion(z)] s. v. g o f (f) e r (II). gof(f)ering to ngs [~ torjz] s. v. g o f (0 e r (II). go-gauge [~geid/] s. (metal.) calibru de trecere. go-getter ['gougeto'] s. (amer. sl.) om energic şi întreprinzător, om de afac eri foarte activ (care obţine întotdeauna ceea ce vrea). goggle ['gogi] I. vb. intr. a boldi / a holba ochii, a se zgâi, a căsca ochii; a da ochii peste cap. II. adj. ( despre ochi) holbat, zgâit. III. s. 1. privire mirată / uimită / surprinsă; privire sper iată / înfricoşată / înspăimântată. 2. pl. ochelari de protecţie / fumurii. 3.pl. (sl.) och bicicletă. 4. pl. ochelari de cal, obraze. 5. (vet.) capic, vârtej. goggle-box ['gog i boks] s. (fam.) televizor. goggled ['gogld] adj. care poartă ochelari. goggle-ey ed ['gogleid] adj. (fam.) cu ochii holbaţi. goggomobile [igogo'moubid] s. automobi l cu acoperişul şi pereţii caroseriei din material transparent, oferind un câmp vizual p atwramic (cuvânt contractat din goggles si automobile). going ['gouirj] I. adj. 1. care merge, (care este) în mers, în mişcare, în funcţiune, în acţiune, în activitate; to s e clock ~ a pune să meargă ceasul. 2. to be ~ to a) a avea intenţia de a / să, a avea de gând să, a-şi propune să; b) a fi gata să / de a, a fi pe punctul de a. 3. existent, în fi nţă, în viaţă; he is one of the best fellows ~ e unul dintre oamenii cei mai buni / capabi li / de ispravă. slow-~ care merge încet; fast-~ care merge repede; down— men oameni c are sunt pe ducă; theatre— man mare (pasionat) frecventator al teatrelor; picture-~ man cinefil pasionat. II. s. 1. mers, umblet; alergătură; ~s and comings plecări şi sosi



 ri (in gari, în aeroporturi etc.). 2. viteză, iuţeală; a very good ~ o viteză foarte bună. . stare a drumului; the ~ is rough drumul e prost; let's go while the ~ is good s-o ştergem până nu se-ntâmplă ceva rău / cât e cu cinste. 4. (constr.) lăţime a treptei, t oings-on ['gouirjz'on] s. pl. (fam. peior.) purtări, comportament; fapte. going-ov er ['gouin 'ouvsr] s. 1. examinare, cercetare. 2. perdaf, săpuneală. 3. bătaie zdravănă, c helfăneală. goiter ['goito'] s. v. g o i t r e. goit(e)red ['goitad] adj. guşat. goitr e ['goito'] s. (med.) guşă; exophthalmic ~ guşă exoftalmică, boala lui Basedow. goitrous [ 'goitros] adj. (med.) 1. de guşă; privitor la guşă. 2. care predispune la formarea guşci. 3. guşat. 4. care suferă de bazedov / de guşă exoftalmică. go-kart ['gou ka;t] s.v. g o c a r t . gold [gould] I. s. 1. aur. 2. (fig.) aur, bani, bogăţie, avere. 3. (fig.) lucru pur / curat / neprihănit; lucru preţios / de preţ; (fam.) (despre copii) as good as ~cuminte ca un îngeraş;



 419 good-fellowship



gom(b)roon [goni'(b)ru:n] s. faianţă albă persană. a heart of ~ o inimă de aur. 4. aur, cu loare a aurului; dead ~ aur mat; red ~ aur roşu; old ~ aur vechi. 5. (la tragere c u arcul) centru / punct negru al ţintei. II. adj. 1. de / din gonad ['gona?d] s. ( fiziol.) glandă sexuală, gqnadă. aur; ~ lace gaîon, ecapraz de aur. 2. auriu, de aur, de culoarea aurului; blond. gondola ['gondab] s. 1. gondolă. 2. (av.) nacelă. 3. (amer . ferov.) vagon (de marfa), platformă. 4. (amer.) luntre cu fundul plat (pentru na vigaţia jluvială). gold-bearing ['gouldibesrirj] adj. (mine) aurifer. r gondola-car [~'ko:] s. (amer. ferov.) vagon-platformă, vagon de marfă descoperit. gold-beater [~ ibi:t9 ] s. meşteşugar care lucrează în aur, aurar. gold beetle [~ ibi:tl] s. v. g o l d b u g (l). gondolier [


 d l'goukbnrod] s. (bot.) splinuţă (Solidago virgaurea). sănătoşi; ~ features trăsături frum e; ~ evening! bună seara! ~ day! ziua bună! ~ Goldenrod State [-.rsd 'steit] s. (ame r.) (folosit ca supranume) Statul Nebraska. morning! bună dimineaţa! 2. bun, cu inimă bună, cu suflet bun; binevoitor, de ispravă, golden share [igoukbn 7eor] s. (ec.) pa chet majoritar de acţiuni. de treabă, cumsecade; drept; pios, evlavios, cucernic; ~ bearing conduită / purtare bună; golden wedding [igouldan 'wcdirj] s. nuntă de aur. Go lden West ['gould^n 'west] ş. the ~ (canad.) (folosit ca supranume) Vestul de Aur ~ breeding bună creştere, purtări frumoase; ~ nature fire paşnică / blândă / amabilă / prie să; ~ deeds fapte bune; be ~ enough to tell me fii amabil şi spune-mi. 3. (for) (pro vinciile Manitoba, Saskatchewan şi Alberta). potrivit (la, pentru); capabil, util, folositor (pentru, la); prielnic, priincios (pentru); a ~man gold fever [~ -fi: var] s. febră a aurului. for this job un om bun / potrivit pentru această treabă; milk is ~ for children laptele c goldfield [~fi:ld] s. (mine) teren aurifer; zăcământ auri fer; pl. regiune auriferă. bun pentru copii; to hold ~ a) a rezista; b) a se doved i capabil, a face faţă cerinţelor; gold-Filled [~ fild] adj. placat / dublat cu aur. g old filling [~ ifilirj] s. 1. placare / dublare cu aur. 2. îmbrăcare cu aur (a unui dinte). I am ~for another five miles pot să merg încă cinci mile; what is it ~ for? la ce e bun? goldfinch [~Fin/JJ s. 1. (omit.) sticlete (Carduelis carduelis). 2.,( si. înv.) monedă (de la ce foloseşte? 4. bun, valabil; veritabil, autentic; a ~shillin g un şiling bun / nefalsificat; this claim is not ~ in law această pretenţie nu are te mei legal. 5. (at) bun, priceput (la); aur) de o liră sterlină. 3. (fam.) om bogat. iscusit, meşter (la, în), expert (în); cu aptitudine, cu dispoziţii (pentru); ~at langua ges gold finder [~ .fainda1"] s. căutător de aur. talentat, cu aptitudini pentru lim bi (străine); ~ at excuses care ştie să-şi găsească scuze, gold finer [~ ifaina1"] s. lucră care purifică aurul. veşnic prompt cu scuzele; to be a ~ hand at smth. a fi îndemânatic , a se pricepe la ceva. goldfish [~fi/] s. (iht.) caras-auriu (Carassius auratus ). 6. de nădejde; demn, vrednic, de încredere, pe care te poţi bizui; de ispravă; (com.) bun, gold foil [~ foil] s. foiţă de aur (mai groasă decât g o l d l e a f ) . solvabil; to be as ~as one's word a fi om de cuvânt. 7. considerabil, mare; (f/m.) zdravăn; g oldilocks ['gouldibks] s. (bot.) buruiană de nouă daturi (Ranunculus auricomus). a ~ deal (of) o cantitate considerabilă (de); a ~ thrashing o bătaie zdravănă. 8. sociabil; gold-laced ['gould'lcist] adj. galonat cu aur. de viaţă, chefliu; vesel; agreabil, plăcut; he is ~ company e un tovarăş / un interlocutor gold-leaf [~li:f] s, foiţă de aur, poleială. goldmine [-main] s. 1. mină de aur; zăcământ de aur. 2. (fig.) mină de aur, comoa plăcut; c plăcut să-ţi petreci vremea cu el; ~fellow băiat de viaţă. 9. (despre copii) cum e, ascultător, bun. 10. (despre timp) bun, favorabil, prielnic; in ~ time la timp potrivit; all gold-nibbed [~nibd] adj. cu peniţă de aur. in ~ time toate la timpul l or. 11. (ca întăritor al adj. înaintea căruia este aşezat); a ~long gold-of-pleasure ['gou ld3v'ple33r] s. (bot.) Iubit (Camelina sativa). walk o plimbare foarte lungă. -0* (ca interj.) ~ gracious! Doamne (sfinte)! Dumnezeule! gold-plate [~pleit] s. ves elă de aur. — hour ceasul morţii; I have a ~ mind to mă gândesc (foarte serios) să, sunt (a roape) gold-plated [~.pleitid] adj. dublat / placat cu aur. hotărât să; to make ~o) a compensa, a repara (o pagubă); b) a-şi îndeplini (angajamentul, gold-rusli [~r\J] s. g oană după aur. promisiunea, obligaţia, făgăduiala); c) a demonstra, a dovedi; d) (amer.) a reuşi; a prospe goldsmith [~smi9] s. aurar, giuvaergiu. ra, a-i merge bine; (sl.) that's a ~ one / 'un! asta e bună! na-ţi-o bună!, ce absurditate, gold stampede ['goul d staenvpiid] s. goană după aur. ce prostie! ce minciună! 12. (fa/u.) ~ for you! bravo (ţie)! II. adv. bine, în regulă; as ~ gold thread [~ Bred] s. fir (de aur). as aproap e, ca şi; he as ~ as promised me aproape mi-a promis, ca şi cum mi-ar fi promis; gol d washing [~ -ws/irj] s. culegere a aurului (din râu); spălare a aurului. I as ~ as told him aproape că i-am spus, i-am dat să înţeleagă destul de clar; as ~ as golf [golf, r ar gof] (sport) I. s. golf. II. vb. intr. a juca golf. done ea şi făcut, ca şi termina t. III. s. 1. bine; to do smb. ~ a-i face cuiva un bine, a ajuta golfer [g^lfe1] s. 1. (sport) jucător de golf. 2. haină tricotată, cardigan. pe cineva; much ~ may i t do you să-ţi fie de bine (şi ironic); (ironic) much ~ that will golf link ['golf lin k] s. (mai ales pl.) (sport) teren de golf. do you! că o să-ţi şi ţină de cald! să ştii că rocopsit (eu asta)! 2. avantaj, profit, golfmobile [~imoubi:l] s. cărucior electri c (pentru deplasare rapidă pe terenurile de folos; bunăstare; fericire; the public ~ binele obştesc; what ~ will that do? what's the §olf). ~ of it? la ce va folosi ast a? it's no ~ degeaba, zadarnic, în zadar, nu are (nici un) rost; golf widow [~ iwi



 dou] s. (glumeţ) soţie (neglijată) a unui jucător de golf pasionat. it's to your ~ e spr e binele vostru; (fa/u.) for / to the ~ avantajos, profitabil, aducător Golgotha [ 'golgafo] s. 1. (bibl.) Golgota. 2. (sl. înv.) locul ocupat în biserică de „Masters câştig, cu folos. 3. rezultat bun; sfârşit prielnic; that will come to no ~ asta nu se va de of the College" (la Cambridge). sfârşi bine, nu va ieşi nimic bun din asta. <■ for ~ (a nd all) definitiv, (o dată) pentru golliwog ['gsliwog] s. păpuşă caraghioasă; paiaţă grotes otdeauna. gollop ['gobp] vb. tr. a da pe gât, a înghiţi. good-bye ['gudbai, -'-] I. in terj, rămas bun! rămâi cu bine! s-auzim de bine! noroc golly ['goli] mterf (amer. fam. ) drace! la naiba! by ~! pe legea mea! goloptious [ga'bp/ss] adj. v. g o l u p t i o u s . (bun)! la revedere! umblă sănătos, umblaţi sănătoşi! II. s. rămas-bun; to wish / id smb. ~ a-şi lua rămas-bun de la cineva. golosh [g3'b/] s. v. g a l o s h (e). gol uptious [go'Up/ss] adj. (glumeţ) 1. (despre spectacole) admirabil, minunat; adorab il, good-class [~'klo:s] adj. bine crescut, cu maniere alese / frumoase. încântător, f ermecător. 2. (despre alimente) savuros; delicios. gooder ['gud3r] s. (TV) mane ge neric pentru o fată frumoasă sau o glumă bună. gombeen [gom'bim] s. (irl.) cămătărie. good ling ['gud 'fi:linj s. simpatie, bună înţelegere. gombeen-man [~rasn] s. (irl.) cămătar. g ood-fellowship [~'fclou/ip] s. camaraderie, prietenie.



 good-for-nothing 420



good-for-nothing [~fanA8irj] I. adj. inutilizabil; (care nu e) bun de nimic; pro st; netrebnic. II. s. secătură, netrebnic. Good Friday [gud 'fraidi] s. Vinerea Mare , Vinerea Patimilor. Good Friday face [~ feis] s. mutră acră. good-hearted [~'ha;tid ] adj. cu inima bună, bun, blând. good-heartedness [~'ha;tidnis] s. bunătate, blândeţe. go od humour [~ 'hju:mar, înv. -rju:-] s. bună dispoziţie, veselie, caracter simpatic. go od-humoured f~'hju:modJ adj. bine dispus, amabil, prietenos, vesel, simpatic. go od-humouredly [~'hju:madli] aaV. cu bună dispoziţie, cu haz, cu chef; vesel, prieten os, agreabil. goodies ['gudiz] s. pl. de la g o o d y1. good-intentioned ['gudin 'tcn/pnd] adj. bine intenţionat. goodish ['gudi/] adj. (fam.) bunicel, destul de b un; acceptabil; a ~ few vreo câţiva; puţini. goodliness ['gudlinis] s. frumuseţe, aspect frumos. good-living [-ilivirj] aay. cu moravuri bune.. ' good-looker ]'gudiluko r] s. (amer. sl.) om frumos, persoană chipeşă; femeie frumoasă, arătoasă; mândră. good-look ~'lukirj] adj. frumos, chipeş, arătos, mândru. goodly ['gudli] adj. 1. frumos, prezent abil, plăcut la vedere. 2. considerabil, (destul de) mare; apreciabil, măricel. 3. p otrivit, convenabil; de bună calitate. 4. (mai ales amer.) excelent, cât se poate de bun. goodman ['gudmam, amer. -man], pl. goodmen ['gudmen] s. (înv.) stăpân al casei, gospodar; soţ, bărbat. good mixer [~ 'mikso] s. (amer.) persoană sociabilă. good-natured [~'neitJ3d, -'--] adj. blând din fire, blajin; bun la suflet; amabil, prietenos, de înţeles, înţelegător. good neighbor policy [~ .neiba 'polosi] s. (amer. pol.) politica bunei vecinătăţi. goodness ['gudnis, amer. si -nes] s. 1. bunătate, generozitate. 2. vir tute; .curăţenie (« sufletului, a vieţii); pietate, cucernicie. 3. calitate bună (a unei mă fi etc.); ~ gracious! Doamne (sfinte)! Dumnezeule!; ~knows! n-am idee! habar n-a m! Dumnezeu ştie!; for ~ sake! pentru numele lui Dumnezeu!; I wish to ~! tare aş dor i!; have the ~ to aveţi bunătatea să. good-o(h) ['goudou] (fam.) I. inter/, bine! groz av! II. adv. în regulă, s-a făcut, perfect, de acord. good partner policy ['gud ipu:tn a 'potasi] s. (amer. ec.) politica parteneriatului cu drepturi egale. goods [gud zj s. pi. 1. bagaje; haine; obiecte, lucruri; efecte; calabalâc; bunuri (mobile); ~and chattels efecte / obiecte / bunuri personale. 2. marfă, mărfuri; consumer ~ mărfu ri de larg consum; fancy ~ obiecte de lux; to deliver the ~ a) a livra marfa; b) (si.) a-şi îndeplini angajamentul, a se ţine de cuvânt. 3. (tot.) material, ţesătură; marf ese ~ wash acest material e lavabil / rezistă la spălat. 4. încărcătură; coletărie, colete, gaje; (mar.) heavy ~ laden in bulk cargo în vrac; (ferov.) fast / slow goods servi ce marea / mica viteză. 5. (sl.) the ~calităţi necesare, însuşiri trebuincioase; (amer. si .) lucru veritabil (nu o imitaţie); he has the «corespunde întru totul cerinţelor, e apt întru totul, e (tocmai) omul de care e nevoie. 6. (iur.) the ~ probe l materiale care îl demască pe răufăcător, corp delict; to catch with the ~ a prinde în flagrant delict / asupra faptului. 7. atr. de marfă, de mărfuri. goods account ['gudz o'kaunt] s. (c om.) cont mărfuri. goods circulation [~ iSo:kju'lei/3n] s. circulaţie a mărfurilor, co merţ. goods department [~ di'pa:tnrant] s. (ferov.) serviciu de expediere a mărfuril or, serviciul de expediţie. goods engine [~ 'ena3in] s. (ferov.) locomotivă de mărfar. good-sized ['gud'saizd] adj. de mărime potrivită. goods-shed [gudz/ed] s. (ferov.) magazie de mărfuri. goods station [~ 'stei/snj s. (ferov.) gară de mărfuri. goods trai n [~ trein] s. (ferov.) mărfar, tren de marfă. good-tempered ['gud'tempod, -'--, '-i—] adj. 1. bine dispus, în toane bune. 2. bun, blând, blajin, cu caracter bun. good-te mperedly [~'tempadli] adv. fără supărare, cu bunăvoinţă. good-time girl [~.tairn 'gs:l] s. . femeie care caută numai distracţii. 2. femeie de moravuri uşoare. goodwife [~waifj, pl. good-wives s. (înv.) stăpână (a casei), gospodină; gazdă; soţie, nevastă. goodwill [~'w '-] s. 1. bunăvoinţă, favoare, simpatie. 2. bunăvoinţă, intenţie bună. 3. (corn.) vad. 4. ( ) vânzare a firmei cu vad cu tot. goody1 ['gudi],pl. goodies ['gudiz] s. (amer.fam .) 1.bomboană,pl. zaharicale; goodies bomboane, zaharicale, dulciuri. 2. (înv.) titl u ce se dădea femeilor căsătorite din clasa de jos, ţaţă; Goody Brown tuşa Brown. 3. (amer. emeie care face curăţenie în camerele studenţilor (la universitatea Harvard). goody2 int erj, (amer.) perfect! în regulă! de acord! grozav! goody(-goody)2 [~('gudi)] (fam.) I. adj. 1. sentimental, care se lasă lesne înduioşat. 2. grozav, colosal, excelent, ex cepţional. II. s. 1. om care afişează evlavie / virtute; cucernic prefăcut; to be a — a fa ce pe mironosiţa / pe sfântul. 2. bărbat efeminat / cu înfăţişare şi apucături femeieşti; f



 . goodyish ['gudiif] adj. (fam.) bunicel, destul de bun. gooey ['gu:i[ adj. (ame r. sl.) 1. cleios, lipicios. 2. sentimental, dulceag, romanţios, siropos; călduţ. 3. f ad, insipid: goof [gu:f] l.s.l. (amer. sl.) neghiob, nătâng. 2. greşeală; gafă. II. vb. A. in/r. 1. a face o gafă; a greşi. 2. a-şi omorî timpul (si to ~ off /around). B. tr. a s trica; a cârpaci.



go-off [gou'oQf] s. (fam.) plecare; pornire; început, începere; at (the) first ~ de la prima încercare/tentativă. goof-off ['gu:fb:f] s. (amer. sl.) chiulangiu. goofy [ 'gu:fî] adj. (amer. sl.) prost, tont, tâmpit, nătâng, neghiob; bleg, nerod. googol ]'gu; gol] s. 1. (mat.) 10100,1 urmat de 100 zerouri. 2. miriadă, gook [gu(:)k] s. 1. (a mer. mii. sl.; peior.) nume generic pentru unfilipinez, un japonez, un coreean e tc. 2. (fam.) murdărie, praf, glod. goon [gu:n] s. 1. (mii. sl.) militar clasat ul timul la toate probele teoretice şi practice. 2. (mii. sl.) prizonier de război germ an. 3. (amer. sl.) persoană grotescă / caraghioasă. 4. (amer. sl.) spărgător de grevă. goon ie ['gu:ndi] s. v. g u n d y. goop [gu:p] s. (amer.) om ţărănos şi cam nătâng. goopy ['gu;p ] adj. (sl.) nătâng, bătut în cap. goora nut ['gu:re nAt] s. (bot.) nucă de cola. goorie, goory ['gu:ri] s. (N. Z. sl.) javră, potaie. goosander [gu;'sîendar] s. v. m e r g a n s e r . goose1 [gu:s] I. s. pl. geese [gi:s] 1. (omit.) gâscă (Anser cinereus); w ild ~gâscă sălbatică (Anser amer); (fam.) green ~ boboc de gâscă (pan


 gorgeously [-li] adv. splendid etc. (v. g o r g e o u s). gorgeousness [-nis] s . splendoare, somptuozitate, măreţie, fast. gorgerin ['go:d3orin] s. armură a gâtului (l a coif), grumăjer. gorget [rgo:d3it] s. 1. (înv.) grumăjer. 2. gardă a gâtului (la vechile uniforme militare). 3. colier, salbă, gherdan. 4. pată pe gâtul unei păsări. gorgon [ga:g an] s. 1. Gorgon (mitol.) Gorgona, Meduza. 2. cap de Meduză. 3. (Jig.) aspidă, scorp ie, mejeră, zgripţuroaică; cată, ciumă; gură-rea. gorilla [ga'rila, gu'r-] s. 1. (zool.) go ilă (Gorilla gorilla). 2. (amer. sl.) asasin, ucigaş; bandit, tâlhar. 3. (amer. sl.) g calat, haidamac din garda personală a unui gangster. gormand [rga:mand] I. s. 1. g urmand, mâncău, găman. 2. gurmand, iubitor de mâncăruri bune. II. aay. mâncăcios, lacom. go ndize ['gomrandaiz] I. vb. A. intr. a se îndopa, a se ghiftui, a se îmbuiba. B. tr. a înfuleca, a mânca lacom; a înghiţi hulpav, a da pe gât. II. s. lăcomie. gormandizer [-ar] s. găman, mâncău. gormless ['goimlis] adj. (fam.) încet la minte, prostănac.



 421 gradate



government house [~ haus] s. 1. reşedinţa oficială a guvernului. 2. the Government gor mlessness [-nis] s. (fam.) lucru fără noimă; gogomănie. House (canad.) reşedinţa guvernator lui general al Canadei. gory ['go:ri amer. 'gou-] adj. 1. însângerat, plin de sânge. 2 . sângeros. government loan [~ loun] s. (fin.) împrumut de stat. gosh [gof] biter/, by ~! ei comedie! ei drăcia dracului! government man [~ IIIEEII] s. V. G - m a n. goshawk ]'gosho;k] s. (omit.) soi de şoim (Avtur palumbaritts). gosling ['gozlirj] s. boboc de gâscă, gâscu(li)ţă. government officer [~ iofisor] s. v. g o v e r n m e n t a g e n t . go-slow strike ['gouislou 'straik] s. (ec.) grevă scoţiană. government sec urities [~ si.kjuoritiz] s. pl. (ec.) titluri de stat. gospel ['gospal, -pel] s. 1. (rel.) Evanghelia; to take for ~a lua drept literă de evanghelie; government s ituation [~ isitju.ei/an] s. post de funcţionar la stat. it's ~ truth e sfânt, c ade vărul adevărat, c în afară de orice îndoială. 2. (fig.) învăţătură, governor ]'gAV3nor] s. t, conducător, cârmuitor. 2. guvernator (al unei propovăduire; to preach the ~ of econ omy a propovădui economia / economiile. 3. stil provincii, bănci, al unui stat). 3. comandant (al unei fortăreţe). 4. director (al unei de muzică pe teme religioase culti vat de negrii din S.U.A. închisori). 5. tată, babacă. 6. ['gAvno] (fam.) patron, şef, ju pan; ~! babacule, bătrâne, jupâne, gospel book [~ buk] s. (bis.) evangheliar. coane!; and what about smth. for myself, ~? şi cu bacşişul meu, cum rămâne, şefule? gospeller ['gas alV] s. 1. (rei.) protestant; puritan. 2. (fig.) propovăduitor; hot ~ of 7. (tehn. ) regulator de presiune; a pendulum ~un regulator cu pendul. 8. (te/m.) volan(t) , apărător, propagator, propovăduitor, înflăcărat al (cu gen.). regulator de viteză. gospel op [~ /op] s. (pop.) templu (al metodiştilor). governorate ['gAvanarat] s. 1. reşedi nţa guvernatorului. 2. teritoriu condus de un gossamer ['gosomar] I. s. 1. funigei . 2. (text.) gaz, zăbranic (foarte subţire). II. adj. guvernator. 1. (despre ţesături) f in, subţire, uşor, impalpabil. 2. (fig.) superficial, subţire, slab; ireal; governor-g eneral ]'gAvno'd3enarpl] s. guvernator general (al unei colonii, al unui frivol. dominion). gossamery ['gasamari] adj. fin, Subţire, ca pânza de păianjen. governorshi p ['gAvano/ip] s. 1. funcţie de guvernator. 2. durata exercitării funcţiei unui gossip ['gosip] I. s. 1. flecar, limbut, guraliv, vorbăreţ; indiscret, gură-spartă, farfara. g uvernator. 2. bârfitor, clevetitor; gură-rea. bârfă; ţaţă, cumătră, mahalagioaică. 3. conve liară, govern valve ['gAvan vadv] s. (tehn.) valvă de reglare. convorbire prieteneas că, taifas, şuetă. 4. bârfeală, clevetire, bârfă. 5. (in ziare) ştiri din gowk [gauk, amer. k] (scot.) s. 1. (omit.) cuc (Cuculus canortts). 2. neghiob, societate; cronică mo ndenă. 6. (înv.) prieten; vecin; tovarăş. II. vb. mir. 1. a sta la taifas, nerod; to giv e smb. the ~ a face nerod pe cineva. a flecari, a pălăvrăgi. 2. a bârfi, a cleveti, a răspâ di zvonuri (răuvoitoare). gown [gaun] I. s. 1. rochie. 2. mantie, pelerină; robă; (ist .) togă romană; town and ~ gossiping [-in.] s. bârfeală, clevetire, bârfă. populaţia oraşul ford sau Cambridge, inclusiv profesorii şi studenţii universităţii; gossipmonger ['gasip inunga'] s. bârfitor, clevetitor; flecar. arms and ~ militarii şi civilii; (lit.) to give up the ~ for the sword a părăsi roba şi a lua gossipy ['gosipi] adj. 1. vorbăreţ, li mbut, guraliv; flecar, palavragiu. 2. (despre vorbă, arma; he will lose his ~îşi va pi erde postul; man of the ~ v. g o w n s m a n . II. vb. A. tr. vorbărie) gol, deşert. în vânt, fără rost, de clacă. a îmbrăca cu o robă. B. intr. (despre magistraţi, profesori pune / a îmbrăca roba. gossoon [go'su:n] s. (irl.) 1. băieţaş, băieţel; băiat. 2. lacheu / t tânăr. gownsman |'gaunzmon],pi. gownsmen [-man, -men] s. 1. purtător de robă (avocat, gossypium [go'sipiam, -jam-] s. (bot.) bumbac (Gossypium hirsutum). profesor, st udent etc.). 2. civil. got [got] \. past şi part. trec. de la get. 2. particulă de întăr ire pentru h a v e . I h a v e grab [grab] I. vb. A. tr. 1. a înhăţa, a înşfăca; (fam.) a p ne gheara pe; (amer.) a şterpeli. got a lot of work to do am multă treabă, am o mulţime de lucruri de făcut; ~ a match? 2. (sl.) a stârni / a trezi interesul / emoţia (cuiva) ; a captiva. B. intr. (at, amer. for) a repezi aveţi / ai un chibrit / un foc? mâna (la), a pune gheara (pe). II. s. 1. apucare (bruscă), înhăţare, înşfăcare; a policy of Goth o0] s. 1. (ist.) got. 2. (fig.) barbar, vandal, grosolan, sălbatic. ~politică de aca parare. 2. (tehn.) dispozitiv de prindere / de apucare. 3. (tehn.) escavator, Go tham s. 1. ['goutam] (wise) man of ~ gogoman, prost, prostălău; haplea; om din dragă; benă. 4. (amer. sl.) cantină de fabrică. 5. (sl.) hoţ de cimitire, profanator de oraşul un



 de s-a răsturnat carul cu proşti. 2. ['gofem] (amer. glumeţ) (oraşul) New York. morminte . 6. up for ~s (/ani.) la îndemâna / la dispoziţia oricui. Gothamite s. ['goutomait] 1 . locuitor al oraşului Gotham (Anglia). 2. (fig.) nerod, grabber ['graba'] s. 1. a caparator; hrăpăreţ. 2. (sl.) zgârcit, calic, cărpănos, prostănac, prostălău. 3. ['gooamait . glumeţ) ncw-yorkcz, locuitor al New York-ului. zgârie-brânză. 3. (sl.) pungaş, hoţ. Gothi ['goSik] I. adj. 1. gotic, care aparţine goţilor, privitor la goţi. 2. (arhit.) gotic . grabble ['grabl] vb. A. intr. (fam.) 1. a umbla căutând pe dibuite, a orbecăi. 2. a se 3. (despre caractere, litere) gotic. 4. (fig.) barbar, vandal, sălbatic. II. s. 1. (limbă) gotică. târî pe brânci încoace şi încolo. B. tr. 1. a pipăi. 2. a jefui. 2. (ar l gotic; scriere gotică; litere, caractere gotice (de tipar). grace [greis] I. s. 1. graţie; farmec, nuri, vino-ncoace; drăgălăş(en)ie, gingăşie. 2. graţie, Gothic novel [~ i] s. (lit.) roman gotic / negru. eleganţă; frumuseţe, farmec (alformelor, mişcărilor); su pleţe, mlădiere. 3. bunăvoinţă, Gothish ['gooi/] adj. (fig., rar) barbar, sălbatic. favoare simpatie; graţii, graţie; to be in smb.'s good ~s a fi în bunele graţii ale cuiva, gott en ['gotn] (inv. si amer.) part. trec. de la g e t. a se bucura de bunăvoinţa cuiva. 4. politeţe, (bună-)cuviinţă; tact, bun-simţ, amabilitate, gouache [gu:'a:/, gwa:J\ gwaf, amer. gwai/] s. (fr. arte) guaşă. gentileţe; complezenţă; with a good ~ a) politicos, cuv iincios; b) cu complezenţă, gouge [gaud3, gu:d3] I. s. 1. daltă semirotundă; daltă crucişă tă. 2. (geol.) argilă îndatoritor; with a bad ~ a) fără amabilitate, fără gentileţe; b) neî tor; c) în silă, cu filoane. 3. (fam.) scobitură ca făcută cu dalta. 4. (amer. fam.) escro cherie, înşelătorie, fără poftă; you had the bad ~ to deny it ai avut lipsa de tact să tăgă ai fost atât pungăşie, potlogărie. 5. (amer. fam.) escroc, pungaş, potlogar. II. vb. tr. 1 . a dăltui, a scobi de puţin cavaler încât să negi. 5. pl. calităţi atrăgătoare, însuşiri f nuri; airs cu dalta; to ~ out smb.'s eye a scoate ochiul cuiva. 2. (amer. fam.) a înşela, a pungaşi, and ~s atitudini afectate; fasoane, mofturi, aere. 6. (punct de) atracţie, farmec, podoabă. a trage pe sfoară; to ~ smb. out of (smth.) a pungaşi pe cine va de (ceva), a-i stoarce 7. hatâr. 8. clemenţă, milă, îndurare, milostivire; graţie, ierta e; Act of ~a) act, decret cuiva (ceva) prin înşelătorie. de graţiere; b) (lege de) amnis tie. 9. termen (de graţie); amânare, păsuire, păsuială, răgaz; gouger ]'gaud33r, 'gu;-] s. autor.) căutător de opale. (com.) days of ~ respiro, zile de păsuire (la plata unei po liţe). 10. Grace rugăciune (la Goulard [gu'laid] s. (mea'.) 1. apă / acetat de plumb. 2. compresă cu (apă de) plumb. începutul sau la terminarea mesei); he said ~ el a rost it rugăciunea. 11. (univ.) autorizaţie Goulard('s) water ]~(z) iwo'ta1"] s. v. G o u l a r d (1). de a se prezenta la examen pentru obţinerea unui titlu academic. 12. His Grace (în Marea gourd [guod, goad] s. 1. (bot.) tigvă, curcubetă,tâlv (Lagenaria vu lgaris); the ~family Britanie, înaintea titlului de duce şi de arhiepiscop) înălţimea sa, î alt Prea Sfinţia sa. cucurbitaccclc. 2. (ploscă făcută din fructul de) tigvă, tidvă. 3. (sl ) zar măsluit / contrafăcut. 13. pl. the Graces (mitol.) Graţiile. 14. (m»z.) fioritură. 1 5. pl. joc cu cercul. II. vb. tr. gourmand ['guaniand, 'goom- si pronunţia fr.] ad j., s.v. g o r m a n d (I, II). . 1. a împodobi, a înfrumuseţa; a constitui o podoabă pe ntru. 2. a onora, a cinsti (o reuniune gourmet ['guomci, 'goom- şi pronunţia fi., am er. gur'mei] s.fr. gastronom, cunoscător ele). 3. a onora pe cineva cu titlul de „Yo ur Grace" („înălţimea Voastră"). de mâncăruri şi băuturi fine, care ştie să Ie aprecieze. g greis kAp] s. ultimul pahar (care se bea după rugăciunea de la sfârşitul gout [gaut] s. 1. (med.) gută; podagra. 2. (rar) picătură, strop; cheag (de sânge). mesei). gouty ['gau ti] adj. (med.) 1. de gută, de podagră. 2. bolnav de gută / de podagră. graceful ['greis fwl] adj. 1. (despre forme, mişcări) graţios, suplu, mlădios. 2. plăcut, govern ['gAvan] v b. A. tr. 1. a guverna, a conduce, a cârmui, a domni peste (o tara),' a conduce, a administra (o instituţie, o întreprindere). 2. a exercita O influenţă asupra plin de fa rmec. 3. elegant. gracefully [-i] adv. 1. graţios, cu graţie. 2. elegant, cu eleganţă. ( cu gen.), a stăpâni, a ţine în frâu (o pasiune, o patimă, o pornire). 3. (tehn.) a regla, g acefulness [-nis] s. graţie; supleţe; eleganţă. a ajusta. B. intr. 1. a fi la putere, a deţine conducerea, a ţine cârma. 2. (gram.) a cerc o graceless ['greislis] adj. 1. fără gr aţie; fără farmec; (înv.) stângaci; greoi. 2. corupt, concordanţă, a necesita un acord. dep at, vicios, stricat, pervers. 3. sfruntat, neobrăzat, neruşinat, necuviincios. gover nable [-abl] adj. docil, supus, ascultător, maniabil, maleabil; uşor de condus. gove rnance [-ans] s. 1. guvernământ, stăpânire, (o)cârmuire. 2. (înv.) purtare, conduită, grace sness [-nis] s. 1. depravare, corupţie. 2. (înv.) stângăcie, lipsă de eleganţă. grace-note reisnout] s. (muz.) notă de ruladă, fioritură. fel de a trăi. gracile ['graesU] adj. 1. subţirel, slăbuţ. 2. delicat, gracil. governess [-is] s. 1. guvernantă; educatoare, peda



 gogă. 2. învăţătoare, institutoare. gracious ['grei/as] adj. 1. condescendent, binevoitor, indulgent, îngăduitor. 2. rnizeri3. (inv.) menajeră bătrână. cordios, clement, îndurător, tiv; (good) ~! ~ m e ! Doamne (sfinte)! Dumnezeule! governing body ['gAvanirj ib odi] s. consiliu de conducere (al unei societăţi). government ['gAvnment, -von-] s. 1. guvernare, conducere, cârmuire. 2. (of, over) vai de mine! 3. (înv.) amabil, îndato ritor. 4. (amer.) confortabil şi elegant. graciousness [-nis] s. 1. graţie (de stil ele). 2. condescendenţă, bunăvoinţă. 3. bunătate, domnie (peste), stăpânire (a, peste). 3. e guvernământ, regim. 4. guvern, putere executivă; invisible ~ cei ce deţin puterea de f apt (dar nu de drept). 5. stat; organs of mizericordie (divină). grad [grad] s. (f am.) v. g r a d u a t e (II, 1,2). ~ organe de stat. 6. provincie, district (adm inistrat de un G o v e r n o r). 7. (si ~ of gradate [gra'deit, amer. 'greideit] vb. A. intr. (despre lumină, culori) a se degrada; oneself) stăpânire, control de sin e. a se nuanţa, a se închide sau a se deschide trecând treptat de la o nuanţă la alta. B. tr. government agent [~ .eid33nt] s. funcţionar de Stat. 1. a degrada, a nuanţa (cul ori, lumină). 2. a dispune, a (o)rândui, a aşeza în ordinea gradelor, governmental [.gAv an'mcntl] adj. guvernamental. a nuanţelor etc. government annuity ['gAvnmant o'nju (:)iti] s. rentă de stat.



 gradation 422



Graeco-Roman ['grkkou'rouman] adj. v . G r e c o - R o m a n . gradation [gra'de i/jn] s. 1. gradaţie, progresie. 2. gradaţie, nuanţare (a culorilor). 3. clas(ific)are în ordinea gradelor / după grad. 4. pl. grade, trepte (succesive); to advance graff ito [gra'fi:tou],pl. graffiti [-ti] s. (arte) graffiti. by easy ~s a înainta trept at / pe nesimţite. 5. (si vowel ~) (lingv.) mutaţie vocalică; graft [gra:ft, amer. gra ft] I. s. 1. altoire, altoit. 2. (med.) grefă. 3. (amer. fig.) venit alternanţă vocali că; apofonie. 6. (geol.) granulometrie. necinstit, câştig fraudulos; mită, ciubuc, şperţ, ş 4. (sl.) muncă, lucru. 5. altoi. II. vb. grade [greid] I. s. 1. grad (in servicii publice etc.); treaptă, categorie, rang, demnitate. A. tr. 1. (on, upon) a altoi (pe). 2. (on, in) (fig.) a altoi; a sădi; a inocula (cu dat.). 3. (mea1.) 2. categ orie, clasă; fel, soi; all-~ education învăţământul de toate gradele. 3. (amer.) clasă a gr , a transplanta. 4. (sl.) a pungaşi, a jefui. B. intr. 1. (hort.) a altoi (ceva). 2. (amer. (mai ales de şcoală elementară). 4. pl. (amer.) şcoală elementară. 5. (amer.) not calificativ fig.) a lua mită / ciubuc, a face afaceri necurate, a se bucura de ven ituri necinstite; (amer.) (al tntui elev). 6. (mat.) grad. 7. (zootehnie) rasă ame liorată (prin încrucişare). 8. (lingv.) a da mită / ciubuc I şperţ I şpagă; a mişca din ure (austr. sl.) a munci din greu. fiecare dintre vocalele care alcătuiesc o alternanţă v ocalică. 9. (amer.ferov. drum) pantă, graftage ]'gra:ftid3] s. altoire, altoit. povârn iş; declivitate, înclinare; up ~ a) urcuş; b) (fig.) ascensiune, dezvoltare; at ~ la g rafter ['grci:fiar] s. 1. persoană care altoieşte. 2. cosor, custură (a*e altoit). 3. (amer.) acelaşi nivel; to make the ~ a) a urca o pantă; b) (fig.) a-şi atinge scopul, a răzbate; slujbaş corupt, persoană care ia mită, şperţar, ciubucar. 4. (amer.) escroc, pun aş, şnapan, c) (fig.) a fi la înălţime. II. vb. Ir. 1. a clasa, a categorisi; a aranja; a tria, a sorta. 2..a grada. profitor, afacerist. 3. (zootehnie) a ameliora (o ras a prin încrucişare). 4. (ferov., drum) a nivela. grafting |'gru:ftirj] s. v. g r a f t (1,1,3,4). grade-crossing ['greid.krosin] s. (amer.ferov., drum) trecere / pa saj de / Ia nivel. grafting knife [~ naif) s. v. g r a f t e r (2). graded harde ning ['greidid 'ha:d.ininj s. (tehn.) călire în trepte. grafting wax [~ wasks] s. ma stic, ceară de altoit. graded multiple [~ 'nultipl] s. (electr.) legare în cascadă. Gr aham bread ['greiam bred] s. (pâine de) graham. grade down ['greid daun] s. 1. cob orâş. 2. (fig.) decădere, decadenţă, declin. grahamite ['greiamait] s. 1. (tehn.) grahamit ; bitum casant. 2. vegetarian. graded school ['greidid 'sku:l] s. (amer.) v. g r a d e s c h o o l . grail1 [greil] s. (mitol.) cupă, potir; the Holy Grâil Sfântul Gr aal. graded tax [~ 'tasks] s. impozit progresiv. ~ grail2 s. v. g r a v e l (I). grader ]'greidar] s. 1. (agr.) trior, ciuruitor, selector. 2. (constr.) maşină de p rofilat, grain [grein] I. s. 1. grăunte, bob, sămânţă. 2. (fam.) cereale, grâne: 3. pl. bor ot. greder. 3. (amer.) a fifth ~ elev în clasa a V-a. 4. excavator / maşină de nivelat . 4. măsură de greutate (în Anglia şi S.U.A. = 0,0648 g); dram. 5. grăunte, bob, boabă, gra e rod ['greid n>d] s. (geod.) miră. granulă, fir (ae nisip, de aur etc.); (fig.) pic , dram, părticică; the ~ of mustard seed grades [greidz] s. pl. (constr.) profil (al unui drum). grăuntele de muştar, sămânţă dătătoare de rod bogat, început promiţător; to re grade school ['greid sku:l] s. (amer. fam.) şcoală elementară / primară. with a ~ of sa lt a primi ceva cu neîncredere, a avea rezerve, a fi sceptic (faţă de ceva); gradgrind ['graed.grind] s. 1. persoană exagerat de calculată, exagerat de raţională; a ~ of whea t in a bushel of chaff mult zgomot pentru nimic; not a ~ of truth nici un utilit arist. 2. om hapsân, om fără inimă. dram de adevăr. 6. fir, nervură, fibră; direcţia fibrei inst the ~ a) în răspăr; b) (fig.) gradient ['greidiant] I. s. 1. (ferov. drum) gradie nt, declivitate, înclinare, pantă. 2. (fiz.) împotriva firii, împotriva dorinţei; it goes against the ~ with me to do it o fac în silă; gradient baric. II. adj. (ferov., drum ) în pantă; care urcă; povârnit. with the ~ urmând direcţia fibrei. 7. (tehn.) granulaţie, nulozitatc, textură granulară; gradient board [~ ba:d] s. (ferov., drum) indicator d e declivitate / de pantă. structură granulară. 8. (tab.) faţa pielii, floarea pielii, po rul pielii. 9. ouşoare de viermi r gradienter ['greidianta ] s. (ferov., drum) apa rat de nivelment, nivelă. de mătase. 10. (fig.) fire, natură, caracter, înclinaţie. 11. (e ntom.) coşenilă (Coccus cacti). r gradient indicator ['greidiont 


 rainică; culoare, nuanţă; to dye in gradient post [~ poust] s. v. g r a d i e n t b o a r d . ~ a vopsi durabil; a fool / rogue in ~ un prost / un ticălos sadea I prin definiţie. 14. ostie, gradin ['greidin] s. (arhit.) graden, treaptă (ae amfiteatru). harpon. II. vb. A. tr. 1. a granula; a măcina; a fărâmiţa, a mărunţi. 2. a da un aspect as ru gradine [gra:'di:n] s. v. g r a d i n. (hârtiei etc.); a şagrina (pielea). 3. a c urăţa pielea de lână. 4. a vopsi imitând fibra de grading ['greidirj] s. 1. gradare. 2. tr iere, sortare, categorisire, aranjare. 3. (zootehnie) lemn sau marmura. 5. (inv. ) a vopsi cu cârmâz; a vopsi durabil. 6. a prinde (un peste) ameliorare (prin încrucişar e). 4. (ferov., drum) nivelment; profilare. 5. (electr.) legare cu ostia. B. int r. 1. (fnv.) a face sămânţă; (despre grâu) a face bob, a da în bob. 2. a forma în cascadă. eol.) compoziţie granulometrică, granulometrie. granule; a avea aspect granulos; a d eveni grăunţos. grading analysis f~ a'naîlosis] s. (geol.) analiză granulometrică. grain a lcohol ['grein .aîlkahal] s. alcool etilic. gradual ['gradjusl, -d3ual[ adj. trept at; progresiv; gradat; succesiv; ~slope pantă uşoară; grain binder [~ ibainda1"] s. (a gr.) secerâtoare-legătoare. ~ transition (from... to) trecere treptată (de la... la). grain car [~ ka:r] s. (ferov.) vagon-hambar. gradualism [-i3omj s. (ist., pol.) concepţie politico-socială jxttrivit căreia transformările grain carrier [~ ikceriar] s. cargobot, cargou, navă pentru transportul grânelor. în societate trebuie înfăptuite trept at, ill etape. grain cleaner [~ .kli:nar] s. (agr.) trior, maşină de curăţat cereale. gr adually ]-i] adv. treptat; progresiv; gradat; succesiv. grain composition [~ ika mpa'zi/an] s. (agr.) compoziţie granulometrică. gradualnesş [-nis] s. caracter gradat / treptat I progresiv. graine s. v. g r a i n . graduand s. 1. [.gradju'amd] (în S colia) candidat la un grad universitar, student în grained [greind] aay. 1. granul at, grăunţos. 2. zgrunţuros. 3. păros, acoperit cu păr. ultimul an care se pregăteşte în ve obţinerii unui grad universitar. 2. [-gradjuand] 4. şagrinat, imprimat. (univ.) abs olvent care n-a primit încă diploma. grained soap ['greind 'soup] s. săpun de calitate . graduate I. ['graedjucit] vb. A. tr. 1. a grada; a diviza, a împărţi în intervale regu late; grain elevator ['grein 'eliveitar] s. (agr.) siloz de cereale. a calibra, a etalona. 2. a grada, a doza, a proporţiona (impozitele, eforturile etc.). graine r ['greinar] s. (tehn.) granulator. 3. a concentra (un lichid prin evaporare). 4 . (amer.) a acorda un titlu universitar (cuiva). grain grader ['grein .greidar] s. (agr.) trior, selector, ciuruitor. B. intr. 1. (from) a obţine un titlu univers itar. 2. (amer.) to be ~d from a absolvi (o şcoală graining ['greinirj] s. 1. formar e de grăunţe / de boabe / de granule. 2. şagrinare. oarecare). 3. (biol.) to ~into a s e transforma treptat în. II. ['gradjuit] s. 1. titrat, persoană cu un titlu universi tar. 2. (amer.) (from) absolvent (al unei şcoli oarecare); full ~ posesor 3. crist alizare. grain-leather ['grein.leoa'] s. (t«b.) piele şagrinată. al titlului de B a c h e l o r san M a s t e r (of A r t s sau o f S c i e n c e s); ~ in grain oil [ ~oil] s. (tehn.) ulei de basamac, fusel. second class honours absolvent al clase i a Il-a cu menţiune onorifică. 3. cilindru / pahar grains1 [greinz] s. spălaturi de f aţă. gradat, cană gradată. grains2 s. sg. si pl. ostie, harpon. graduated ['gradjucitid] adj. 1. gradat, împărţit în grade. 2. titrat, cu titlu universitar. grain-side ['greins aid] s. partea / faţa păroasă a pielii. 3. (amer.) absolvent, care a absolvit o şcoală. gr ainy ['greinij adj. granular. graduated circle [~ 'sa:kl] s. (tehn.) cerc divizo r. graip [greip] s. furcă de gunoi. graduated income-tax [~ linkam'taeks] s. (ec.) impozit progresiv pe venit. gram [gram] s. 1. v. g r a m m e. 2. (anglo-indian) v. c h i c k p e a . graduated scale [~ 'skeil] s. scară (gradată). grama ['gra:mo] s. (amer. bot.) o varietate de iarbă de păşune (Bouteloua sp., mai ales graduated tar iff [~ 'tairif] s. tarif diferenţial. graduate school ['gradjuit .sku:l] s. (mai a les amer.) facultate sau secţie universitară B. oligostachya); numele mai multor ier buri de nutreţ. grama grass [~ gra:s] s. v. g r a m a. care conferă grade superioare celui de b a c h e l o r . gramary(e) ['gramari] s. (înv.) vrăjitorie, magie. gradu ate student [~ .stju:dant] s. (mai ales amer.) licenţiat care studiază în continuare g ramercy [gra'ma:si] inter/. (înv.) mulţumesc, bogdaproste, mulţam. într-o g r a d u a t e s c h o o l în vederea obţinerii unui grad academic superior celui graminaceous [. greimi'nei/as, 'gram-] adj. (bot.) din familia graminaceelor; ierbos. de b a c h e 1 o r. gramineal [gra'minial] adj. v. g r a m i n a c e o u s . graduating ma chine ['gradjueitirj ma'/im] s. (tehn.) maşină de divizare. gramineous [gra'minias, gra'm-, -njos] aay. (bot.) v. g r a m i n a c e o u s . graduation [■grzedju'ei/an ] s. 1. acordare, conferire, decernare (a unui titlu universitar). graminivorous



 [igrami'nivsras] adj. (zool.) erbivor. 2. primire, obţinere (a unui titlu univers itar). 3. (amer.) (from, at) absolvire (a miei scoli). 4. gradare, divizare (a u nui termometru etc.); calibrare, etalonare. 5. gradare, dozare, • grammalogue ['gr amalog] s. 1. (arheol., stenografie) siglă, abreviere convenţională proporţionare (a uno r exerciţii, a unor eforturi etc.). 6. gradaţie, scară (a unui termometru (a unui cuvânt ). 2. semn stenografie; stenogramă (a unui cuvânt). grammar ['grama1"] s. 1. gramati că; historical ~ gramatică istorică; comparative ~ etc.); pl. grade, subdiviziuni (ale unei gradaţii). 7. concentrare (a unui lichid prin evaporare). 8. triere, sortare , clasare. gramatica comparată. 2. cunoaşterea / folosirea gramaticii, aplicarea reg ulilor gramaticale (în vorbire sau în scriere); to speak bad ~ a vorbi incorect gram atical; that's not (good) graduation tower [~ .tauar] s. (tehn.) turn de răcire. ~ nu e corect gramatical. 3. carte / manual de gramatică. 4. noţiuni elementare, cleme nte, graduator ['gradjueita'] s. (tehn.) cap-divizor. gradus ['greidas] s. dicţion ar de prozodie latină. rudimente («le unei ştiinţe, arte etc.); (fam.) to learn the ~ of a subject a învăţa graecise [gri:saiz] vb. tr. v. g r e c i z e . rudimentele unci ştii nţe etc. graecism ['grksizam] s. v. g r e c i s m . grammarian [gra'mearian] s. 1. gramatician, gramatic; filolog. 2. profesor de limbi graecize vb. v. g r e c i z e. străine.



 423 grantable



grand jury ['grand V^uari] s. (jur., în Anglia) juriu care hotărăşte sau respinge punere a grammarless ['graemslis] adj. agramat, fără cunoştinţe de gramatică, incult în materie de limbă. sub acuzare. grammar school ['grama sku:l] s. 1. şcoală secundară; liceu clasic. 2. (amer.) şcoală grandma ['granmti:] ş. 1. (în limbajul copiilor) v. g r a n d m a m m a. 2. (mii. si.) viteza întâi (la autovehicule). elementară (în special clasele 5-8). gr ammatical [grs'manikpl] adj. 1. gramatical, de gramatică. 2. corect, conform unor grandmamma ['granma-mu:] s. (în limbajul copiilor) bunică, bunicuţă, mamă-mare, reguli. (m a)maic. grammatically [graansti'kEeliti] s.v. g r a m m a t i c a 1 n e s s. gra ndmaster ['gran.ma:star] $. 1. (şah) mare maestru. 2. Grand Master Mare Maestru (în ordinele cavalereşti sau lojile francmasonice). grammatically [gra'meetikpli] adv. gramatical; din punct de vedere gramatical. grandmother ['gran-mA0ar, -ndrin-] I. s. bunică; (fam.) (go and) tell that to your ~ gramniaticalness [grs'niîetikslnis ] s. gramaticalitate. grammaticize [gro'instasaiz] vb. tr. 1. a pune de acord / în conformitate cu regulile asta să i-o spui lui mutu; (prov.) don't teach your ~ to suck eggs învaţă oul pe găină; (v. şi g r a n n i e 1); to beat my ~ a întrece toate aştep (amer. si.) to shoot one's de gramatică. 2. a stiliza. ~ a nimeri cu oiştea-h gard. II. vb. tr. (fam.) a îngriji, a alinta, a cocoli (ca pe un copil gramme [gram] s. gram. mic). gramme calory ['gram .kselaril s. (fiz.) calorie mică. grandmotherly ['granniAOali, -ndriii-] adj. 1. de bunică, ca de bunică. 2. (fig.) (adesea gramme d egree [~ di'gri:] ş. v. g r a m ni e c a l o r y . despre legislaţie) prea amănunţit, cu prea multe amănunte. Gram-negative ['gram'ncgativ] adj. (biol.) gramnegativ. Gram -positive ['grasm'pozitiv] adj. (biol.) grampozitiv. Grand National ['grand 'nxf onal) s. cursă de cai cu obstacole, care se ţine anual la Liverpool. gramps [gramps] s. (amer. fain.) bunic. grandnephew Hncvju:, -inefju:,'-'--] ş. fiu al unui nepot sau al unei nepoate (de frate gramophone ['gramafoun] s. patefon, gramofon; aut omatic / electric ~ pick-up. sau de soră). gramophone record [~ -rek:>:d] s. placă d e patefon / de gramofon. grandness ['grandnis] s. mărire, măreţie, grandoare. grampus ['grampasj s. 1. (zool.) denumire dată mai multor cetacee (Grampus griseus, Orci/t us arca etc.); to blow / to puff like a ~ a gâfâi, a respira greu. 2. (amer. metal.) grandniece ['granni:s,'-'-] s. fiică a unui nepot sau a unei nepoate (de frate sa u de cleşte mare. sora). gran [gram] s. (fam.) v. g r a n d m o t h e r . grandpa ['granpa:] s. (în limbajul copiilor) v. g r a n d p a p a . grandpapa ['granpS'pu: | s. (în limbajul copiilor) bunic(uţ), tată-mare, bunu, bunel. granam1 ['granam] s. v . g r a n d a m. grandparent ['graii'psarpnt, -ndip-] s. bunic, bunică; pl. bunici . granam2 s.v. g r a n d a m. granary ['granari] s. hambar, grânar. grand piano(fo rte) ['grand 'pja;nou(ilb:ti)] s. pian cu coadă: pian de concert. granate ['granit ] s. (mineral.) granat. grandsire ['graiMaia1". -nd.s-] s. (înv.) bunic; strămoş, străbu n. grand slam ['grand 'slem] s. 1. marele şlem (la tenis). 2. marele şlem (la bridge ). grand [gra(:)nd] I. adj. 1. the Grand Marele (în diferite titulaturi); the ~ Vi zier Marele Vizir; the ~ Master Marele Maestru (în ordinele cavalereşti, lojile maso nice etc.). 2. mare, grandson ['grans AII] s. nepot (de fiu sau de fiică). grandio s, impozant; impresionant; măreţ, solemn, înălţător, elevat; ~ style stil solemn / grandsta d ['grand stasnd, '-'-] I. s. tribună centrală (la curse etc.). II. adj. (amer.) înalt . 3. somptuos, splendid, de paradă; (fam.) elegant, spilcuit, dichisit, bine îmbrăcat. spectaculos, făcut să impresioneze / să-ţi ia ochii. III. vb. in/r. (amer.) a se purta cu 4. principal, mare; ~staircase scara principală, scara mare; ~entrance intrarea principală. ostentaţie. 5. însemnat, foarte important; capital, principal; suprem; th e ~ question problema capitală; grandstand play [~ 'piei] s. (sport) partidă sau joc voit spectaculos (pentru a impresiona to make a ~ mistake a face o greşeală mare, a comite o eroare gravă. 6. total, general; publicul); vedetism. final; the ~ sum s uma totală; the ~ result rezultatul final. 7. aristocratic, nobil; distins; Grand Turk [~ ta:k,'-'-] s. (ist.) the ~ sultanul Imperiului Otoman. - air aer distins , notă de distincţie. 8. mărinimos, cu suflet mare, cu calităţi morale granduncle [~.A.rjk l] s. frate al bunicului sau al bunicii. deosebite, cu suflet nobil. 9. încrezut, în gâmfat, înfumurat. 10. (fam.) încântător, formidabil, grange [greind^] s. 1. casă de ţară ( areturi). 2. (înv.) hambar. 3. (amer.) asociaţie excelent, minunat, admirabil, groza



 v; I had a ~ time ni-am distrat grozav. II. s. (amer. agricolă, federaţie, organizaţie de fermieri. si.) (hârtie de) o mic de dolari. to do the ~ a face pe grozavul, a se umfla în pene. granger l'grcind3or] s. 1. (înv.) administrator de fermă. 2. (amer.) membru al unei grandad ['gran.daxl] s.v. g r a n d d a d . asociaţii de fermieri. 3. (amer.) agricultor, gospodar. 4. (amer. pol.) Grangers pl. agrarieni. granda ddy ['granidzedi] s. v. g r a n d d a d. grangerism ['grcind3arizPiii] s. ilustr are (a unei cărţi) CU reproduceri decupate din alte grand-aired ['grand'ead] adj. îngâmf at, înfumurat, încrezut, umflat în pene. cărţi. grandam ['grandsem, amer. şi -dam] s. (înv. . bunică; strămoaşă, străbună. 2- femeie grangerize l'grcind3araiz] vb. tr. a ilustra (o ca te) eu reproduceri. graniferous [gra'nifaras] adj. (bot.) granifer, purtător de grău nţe. bătrână, bătrânică, băbuţă. graniform rgranifomi] odj. (bot.) în formă de grăunţe, gră ulat. grand-aunt ['grandamt, amer.'-'-, -'amt] s. soră a bunicului sau a bunicii. granite ['granit] s. (geol., mineral.) granit; (fig.) to bite on ~ a se lovi / a se izbi de Grand Canion State [~ ikaenjan 'steit] s. (amer.) (folosit ca supran ume) Stalul Arizona. grandchild ['grant/aiid], pl. grandchildren [-it/ildr^n, -t/uldran] s. nepot, nepoată (de greutăţi care nu pot fi învinse. jiu sau de fiică). Granit e City [~ -siti] s. (folosit ca supranume) oraşul Aberdeen. granite set [~ set] s. (drum) pavaj, pavea de granit. grand committtee ['grand ka'miti] s. (pol., în Mar ea Britanie) fiecare dintre cele două Comitete permanente ale Camerei Comunelor. G ranite State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul New Hampshire. G rand Cross [~ 'kros] $. Mare Cruce (rangul cel mai înalt la unele decoraţii). granit ic [gra'nitik] adj. (geol., mineral.) granitic.de granit. granddad [~dsd, -ndd-] s. (fam.) bunic, tată-mare. granitification ['graniitifikci/sn] s. (geol.) v. g r a n i t i z a t i o n . granitiform [.gra'nitifo:m] adj. (geol., mineral.) cu a spect de granit. granddaddy ['granddaxli] s. (în limbajul copiilor) bunicuţ(ulc), bu nclul(c), tată-mare, tataie. granitization [pgranitai'zci/sn] s. (geol.) granitiza re. 1 granitoid ['granitoid] adj. (geol., mineral.) de felul granitului, ca gran itul. granddaughter ['granddoita ", -nd-d-] s. nepoată (de fiu sau de fiică). graniv orous [gra'nivaras] adj. (omit.) granivor. grand-ducal [~'dju'k3l] adj. de Marc Duce. grannie,['grani] s. 1. (în limbajul copiilor) bunicuţă, mamă-mare; (go and) teach your Grand Duchess [~ 'dAt/is,'-■--] s. Marc Ducesă. Grand Duchy [~ 'dM/i,'-.--] s. Mare Ducat. ~ to suck eggs nătângul se crede mai abitir decât vodă, învaţă oul pe găină; vr Grand Duke [~ 'dju:k.'-.-] s. 1. Marc Duce. 2. (omit.) buhă (Subo maximus). vinzi castraveţi grădinarului; (amer. si.) to shoot one's ~ a o nimeri cu oiştea-n gard. 2. bătrână, bătrânică, babă, băbuţă. 3. (mii. si.) tun greu. Grand Dukedom [~ 'djmkdam,'-.--] a n d D u c h y . grande toilette [igrod twa:'lct] s. (fr.) haină de gală, ţinută de ce remonie. granny s.v. g r a n n i c. granny knot [~ not] s. (mar.) nod dublu de văc ar. grandee [gran'di:]s. 1. (ist.) nobil spaniol, (rar) grande. 2. (fam.) nobil; înalt demnitar; magnat, persoană suspusă. grant [gro:nt, amer. grant] I. vb. tr. 1. a aproba, a admite (o cerere); a îndeplini grandeeship [gran'di:/ip] s. 1. calitate a de nobil spaniol / de grande. 2. posesiunile (o rugăminte); to ~ (smb.) a favour a acorda (cuiva) o favoare. 2. (that, to do) a permite unui grande. (să), a îngădui ( să), a încuviinţa (să); a consimţi (la), a-şi da asentimentul (la); God ~ grandeur ['grand3 r, -djar] s. (fr.) 1. măreţie, grandoare; splendoare, strălucire, fală. that! să dea Dumne zeu să! 3. a recunoaşte (justeţea unui argument sau a unei afirmaţii); I ~you that he is lazy, but recunosc că c leneş, dar; e leneş, cc-i drept, dar; ~ing it (to) 2. putere, rang, mărire. 3. nobleţe de caracter, mărinimie. be true admiţând că c adevărat; to take f ~ed a crede fără probe, a lua drept bun; grandfather ['grandifa:oar] s. bunic; tatamarc. A a considera de la sine înţeles, a fi încrezător; to take too much for ~ed a fi p rezumţios, grandfather clock ['grandifa: a kbk] s. pendulă mare. grand fleet ['grand rfli:t] s. (mar.) 1. flotă de linie. 2. (ist.) Grand Fleet flota principală a fi pr ea încrezător în sine. 4. (jur.) a dona, a dărui; a cesiona; a transfera, a transmite (u n bun). 5. a acorda, a aloca (o subvenţie, un împrumut, o rentă etc.) -v- (înv.) ~ed! nu a Marii Britanii în timpul primului război mondial. face nimic! cu plăcere! (ca răspuns la scuza I beg your pardon). II. s. 1. aprobare, grandiloquence [gran'dilakwans , -luk-] $. grandilocvenţă, emfază, patos. admitere (a unei cereri). 2. permisiune, au torizaţie, încuviinţare. 3. acordare, alocare (a unei grandiloquent [gran'dilakwant] a dj. grandilocvent, emfatic, bombastic, umflat. subvenţii, a unui împrumut etc.). 4. dar; donaţie; subvenţie; subsidiu; dotaţie; grandiloquently [-Ii] adv. emfatic, cu emf ază. government ~ subvenţie acordată de stat şcolilor elementare; to make a ~ to smb. a



 acorda grand inquest ['grand 'inkwest] s. v. g r a n d j u r y . grandiose [.gra ndious, -diouz] adj. 1. grandios, măreţ, impunător, falnic. 2. emfatic, cuiva o subvenţi e. 5. concesie, favoare, hatâr. 6. (jur.) donaţie, cesiune, transmisiune (prin act a utentic, a unui bun). 7. (jur.) act de donaţie / de cesiune / de transmisiune. 8. (jur.) pompos, pretenţios, afectat, umflat. grandiosely [-li] adv. 1. cu măreţie, cu p ompă, cu fală. 2. emfatic, afectat, cu emfază. lucru donat, donaţie. grantable ['grumtab l] adj. 1. care se poate acorda; care se poate permite, care se poate grandiosit y ['grandi'ositi] ş. 1. grandoare, fală. 2. emfază, afectare. grandisonian ['grandi'so unian] adj. pătruns de spirit cavaleresc, curtenitor; mărinimos. îngădui. 2. (jur.) tran smisibil, cesionabil.



 grant-aided 424



graphite ['grafait, 'greif] s. (mineral.) grafit. grant-aided ['gramt'eidid] adj . subvenţionat. graphitize ['grafitaiz] vb. tr. 1. a transforma în grafit. 2. a acop eri cu grafit. grantee [grum'ti:, amer. gran-] s. 1. persoană căreia i se permite / i se îngăduie / i se aprobă ceva. 2. (jur.) donatar; persoană căreia i se transmite un bun . graphitoid ['grafirtoid] adj. grafitoid, ca grafitul. granter ['grcKntof, amer . 'grant-] s. 1. persoană care permite / acordă / aprobă ceva. graphiure ['grrefijuar] s. (zool.) pârş-de-alun (Muscardinus avellanarius). 2. (y'ur.) donator; cesionar. g raphological [igrafa'kKtylol] s. grafologic. grant-in-aid ]'gra:ntin'eid] s. 1. subvenţie acordată de stat. 2. (hidr.) necesar de apă graphologist [gra'fc>lad3ist] s. grafolog. pentru irigaţii. graphology [gra'falad3i[ s. grafologie. r r grantor [' gru:n'to: , amer. 'granto , -to:'] s. (jur.) donator; cesionar. graphomania [igr afa'meinja] s. (med.) grafomanie. granular ['granjulo'] adj. 1. granular, granul os, grăunţos, granulat. 2. (med.) granulos. graphometer [gra'fomitar] s. (top.) graf ometru. granular fracture [~ ifraktJV] s. (metal.) ruptură grăunţoasă. graph theory l'gr af .Biari] s. (mat.) teoria grafurilor. granular iron [~ .aian] s. (meiul.) oţel c u ruptură grăunţoasă. grapling ['graplirj] s. v. g r a p n e l . granularity ['granju'te riti] s. structură granulară, aspect granular. grapnel ['grapnal] s. (mar.) gheară de pisică, ancoră de ambarcaţiune. granular lids ['granjula 'lid?.] s. pl. (fam.) conjunc tivită granuloasă. grappa ['grasps] s. tescovină. granular limestone [~ 'laimstoun] s. (mineral.) marmură, calcar cristalin. grapple ['grapl] I. s. 1. v. g r a p n e 1. 2. încleştare (în lupta corp la corp); luptă, granularly ['granjuloli] adv. în granule, în grăunţe, sub formă de granule. trântă; (fig.) efort încordat, încleştare. II. vb. A. tr. 1. uca, a prinde (cu cangea); a fixa, granulary ['granjulari] adj. (înv.) granular. a ţintui, a prinde (cu cârlige, cu cangea). 2. a apuca, a înşfăca, a înhăţa, a prinde, a cup granulate ['granjuleit] vb. A. tr. a granula, a fărâmiţa. B. intr. a se preface (a se fărâma) (în mâini); a ţine strâns. B. intr. 1. (with, together) a se încleşta în luptă (cu ua în granule; a se grăunţi. la trântă (cu), a se lupta corp la corp (cu). 2. (fig.) (with ) a se apuca serios (de), a căuta granulated sugar ['granjuleitid 'Jugo'] s. zahăr t os. să ducă la bun sfârşit (o treabă, o însărcinare etc.), a căuta să facă faţă (unei situa ng ['granjuleitirj] s. (telm.) granulare, fărâmiţare. a căuta să învingă (o greutate), a se ate pentru a învinge (o piedică). granulating machine [~ mar/im] s. v. g r a n u 1 a t o r. grapplement [-mant] s. (înv.) luptă corp la corp. granulation [igranju'Ieîfanl s. 1. (mai ales farm.) granulare. 2. concasarc, fărâmiţare, grappling ['graplirj] s. 1. fixare, ţintuire. 2. înhăţare, înşfăcare, încleştare (în luptă). 1 măcinare. 3. granulaţ nulară, granuloasă. 4. (/nea .) granulaţi(un)c. 3. v. g r a p n e 1. r granulator ['gr anjulcita ] s. (telm.) concasor. grappling-iron [~


 ip bari] s. bob / boabă de strugure. îndemâna cuiva, destul de aproape (pentru a fi ap ucat de cineva); beyond smb.'s ~ grape brandy [~ ibrandi] s. rachiu de drojdie / de tescovină. inacce'sibil cuiva; to slip from one's ~, to slip out of one's ~ a scăpa printre degete; grape crusher [~ ikrAjar] s. teasc, presă de struguri. a deven i inaccesibil. 2. (înv.) îmbrăţişare. 3. (fig.) pricepere, înţelegere, pătrundere; grape-cu kjuer, -kjooc] s. cură de struguri. cunoaştere; stăpânire (intelectuală); ready to smb.'s ~, within smb.'s ~ accesibil (mintii) grape fern [~ fa:n] s. (bot.) limba-cuculu i, iarba-dragostei (Botrychium lunaria). cuiva; it is beyond my ~ mă depăşeşte, mi-e ina ccesibil. 4. dominaţie, stăpânire, putere; grapefruit [~fru;t] s. 1. (bot.) arbore pro ducător de grcpfrut (Citrus decumana, Citrus ready to smb.'s ~, within smb.'s ~ su b stăpânirea / în puterea cuiva; to wrest smth. paradisii). 2. grep(frut). out of smb. 's ~ a smulge ceva din ghearele cuiva. 5. mâner, coadă. 6. gâtul patului (puştii). grape gathering [~ 'ga;oprirj] s. culesul viilor, culesul strugurilor. graspable ['gr a:spabl] adj. 1. care poate fi apucat / înhăţat / prins. 2. (fig.) inteligibil, grape grower [~ igrouar] s. viticultor. accesibil înţelegerii. grape growing [~ igrouirj] s. viticultură. grasper ['gra:spar] s. (fam.) om hrăpăreţ / lacom. grape house [~ haus] s. (agr.) seră pentru struguri. grasping ['gra:spirj[ adj. hrăpăreţ, avid, lacom, apucător ; zgârcit, avar. grape hyacinth [~ ihaissmO] s. (bot.) ceapa-ciorii, zambilă-moţată (Mus cari graspingly [-li] aay. cu lăcomie, cu aviditate; cu zgârcenie. racemosum). grasp ingness [-nis] s. lăcomie, zgârcenie, avariţie. grape-juice [~id3ii:s] s. zeamă de strug uri. grass [gra:s, amer. gras] I. s. 1. iarbă; (fig) to lay down in ~ a lăsa baltă; (a mer.) grape-juice diplomacy [~ di'ploumasi] s. (amer. fam.) diplomaţie timidă. betwe en (saw betwixt) ~ and hay în adolescenţă; (fam.) come / keep off the ~ a) să nu grapele ss ['greiplis] adj. preparat fără struguri; ~wine vin artificial. fii neobrăzat; b) nu te atinge de dreptul altuia; c) nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala; grapelike [' greiplaik] adj. în formă de ciorchine. (si.) to cut one's own ~ a-şi câştiga singur existe nţa; (prov.) while the ~ grows the horse grape must ['greip nust] s. must de strug uri. starves lungeşte, Doamne, boala pân' s-o coace poama; (to be able) to hear the ~grow grape press [~ preş] s. teasc, presă de struguri. a fi din cale afară de deştept / ager / isteţ; to let no ~ grow under one's feet a nu pierde grape rot [~ rat] s. (bot., agr.) dăunător al viţei de vie. grapery ['greipari] s. (agr.) 1. seră pentru stru guri. 2. spalier pentru viţa de vie. 3. cramă. vremea de pomană, a fi activ, a fi desc urcăreţ; (si.) to send (smb.) to ~ a doborî, a trânti, a culca la pământ (pe cineva); to cu the ~ (from) under smb.'s feet a fura ouăle de grape scissors ['greip isizaz] s. foarfece pentru viţa de vie; foarfece pentru struguri. sub cloşcă, a sufla / a şterpeli cuiva (ceva) de sub nas. 2. păşunat, păscut; păşune; to be grape-shot Mot] s. (mil. înv.) m tralie. at ~ a) a fi la păscut / la câmp / la iarbă / la păşune; b) (fig. fam.) a fi la ia rbă verde / la Grape State [~ isteit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Cal ifornia. odihnă / în vacanţă; c) (fig. fam.) a sta cu burta la soare, a şoma, a fi şomer, a nu avea grape Stone [~ stoun] s. sâmbure de strugure. de lucru, a sta degeaba; to put / to send / to turn out to ~ a) a trimite la păscut / la grape-sugar [~i/ugar] s. glucoza, dextoză, zahăr de struguri. grapevine [~vain] s. 1. viţă de vie Vitis vinif era; butuc de viţă; (amer. fam.) report câmp / la iarbă; b) (fig.) a trimite în vacanţă, a concediu (cuiva); c) (fig.) a concedia, a demite, a destitui, a da afară (din sluj bă), a trimite la plimbare; to go to ~a) a merge by ~ telegraph zvon (dubios), rad io şanţ / trotuar. 2. o figură de patinaj. graph1 [graif, gru:f] I. s. grafic, diagramă. II. vb. tr. to ~out a reprezenta grafic / sub la păscut; b) (fig.) a pleca în conce diu; c) (si.) a muşca ţărâna, a muri; a cădea; (sl.) go to ~! cară-te! închide uşa pe dinaf oase! 3. (mine) suprafaţă; to bring the ore to formă de diagramă. graph2 (fam.) I. s. şap irograf; aparat de multiplicat cu gelatină (hectograf cromograf ~ a scoate minereu l la suprafaţă; at ~ la suprafaţă; to come to ~ a ieşi la suprafaţă, a ieşi etc.). II. vb. scoate copii de pe (ceva) la un aparat de multiplicat cu gelatină, din mină. 4. (bo t.) plantă ierboasă. 5. (fam.) sparanghel. 6. (pop.) primăvară. 7. (mii. sl.) legumă; sala tă. 8. (sl.) marijuana, „iarbă". II. vb. A. tr. 1. a semăna, a acoperi cu iarbă, a multipl ica la şapirograf, a şapirografia. cu gazon. 2. a paşte (vitele); a trimite la păscut; a da iarbă / nutreţ (la vite). 3. a întinde grapheme ['grafkm] s. (lingv.) grafem. (cânepă, pânm etc.) la albit. 4. (fig. fam.) a trânti / a doborî / a culca la pământ (un adversar graphemic [gra'fi:mik] adj. (lingv.) grafematic. graphic l'grafik] adj. 1. grafi c; ~ variant variantă (orto)grafică. 2. (despre descrieri, sau un călăreţ). 5. a doborî din zbor (o pasăre). 6. a trage (pestele) la mal. 7. (mine) a investiri etc.) expresiv



 , viu; plastic, colorat a «account of a fight o descriere vie a unei scoate la sup rafaţă. B. intr. 1. a se acoperi cu iarbă / cu gazon. 2. a întinde pe iarbă / pe jos. 3. ( sl.) to ~ on a pârî, a turna (un complice). lupte. 3. (despre exemple) grăitor, elocve nt, expresiv. grass-cutter ['gru:sikAtar[ s. (agr.) foarfece de tuns iarba. grap hical ['grafiksl] adj. v. g r a p h i c . grass-cutting [~.kAtirj] s. 1. (agr.) cositul ierbii. 2. (av.) zbor razant / la firul ierbii. graphical chart [~ t.fa: t] s.v. g r a p h1 (I). r graphically l'grafikali] adv. 1. grafic, prin grafice, prin diagrame. 2. plastic; (in povestiri, grasser ['gro:sa , amer. 'gras-] s. ( sport) cădere grea. grass-green ['gra:s'gri:n,'—] adj. de culoarea ierbii, verde ca iarba. descrieri) etc. plastic, colorat, expresiv, viu. 3. elocvent, grăitor, expr esiv. grass-grown [~'groun,'--] aay. acoperit cu iarbă. graphic arts ['grafik a:ts ] s. pi. arte grafice; grafică. grasshopper [>gra:sihopar] s. 1. (entom.) cosaş, lăcus tă-verde (lăcusta viridissima); graphic model [~ iinodl] s. (mat.) reprezentare graf ică în spaţiu. graphics ['grafiks] s. pi. (folosit ca sg.) grafică. insecte din familiil e Locustidae şi Tettigoniidae; (glumeţ) kneehigh to a ~ cât un purice,



 425 gravity yard



micuţ, mititel. 2. (mil. si) avion mic, folosit în observaţiile de artilerie. 3. (av. sl.) avionctă gravamen [gra'veimen], pl. gravamina [-mina] s. 1. plângere, reclamaţie. 2. (jur.) cap folosită pentru stropitul culturilor. de acuzare principal; punct p rincipal al unui rechizitoriu. 3. (bis.) memoriu special privitor Grasshopper St ate [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Kansas. la problemele bis ericeşti (în Marea Britanie). grassiness ['grti:sinis, amer. grse-] s. abundenţă de iarbă, vegetaţie abundentă, verdeaţă. grave1 [grciv] s. mormânt, groapă; (fig.) moarte; to sink i to the ~ a coborî în mormânt, grassland l'graislsend] s. pajişte; păşune. a muri; (as) secr t as a ~ tăcut ca mormântul; to have one foot in the ~ a fi cu un picior grassless [ 'gra:slis] adj. fără iarbă, neacoperit cu iarbă. în groapă; to dig one's own ~ a-şi săpa si mormântul; (despre mâncăciosi) to dig grass plat ['gra:s piti:] s.v. g r a s - p 1 o t . one's ~ with one's teeth a-şi săpa mormântul cu dinţii; to dig the ~ of one's reputati on grass-plot [~'pbt,'--] s. pajişte mică, gazon, petic de iarbă. a-şi compromite / a-şi în ropa reputaţia; to rise from the ~ a învia din morţi; to make grass-roots [lgra:sru:ts ] s. pi. (amer.) 1. rădăcina ierbii. 2. (fig.) izvor, rădăcină, origine; smb. turn in his ~ a face pe cineva să se răsucească în mormânt; (fa/n.) smb. is walking bază, temelie, fund ment, esenţă; a return to the ~ of art întoarcere la originea artei; over my ~ mă trece un fior; on this side of the ~ pe lumea asta; never on this side of to attack a problem at the ~ a cerceta o problemă în esenţa ei / temeinic, a ataca miezul the ~ o dată cu capul, pentru nimic în lume; cât oi trăi eu; to sleep in the ~ a dormi / fondul unei chestiuni. 3. regiunile rurale, provincia, ţara, ţărănimea, (fig.) opinca. 4. (pol. ) somnul de veci / somnul celor drepţi; (înv.) to the ~ până la moarte, până în mormânt; ţă putere politică; alegătorii, corpul electoral din regiunea dintre Munţii Stâncoşi to totte r on the brink of the ~ a fi cu un picior în groapă; (mar.) watery ~ înmormântare şi Alcga ni (mai ales fermierii); to go to the ~ a merge / a se coborî în mijlocul alegătorilor marinărească (aruncarea cadavrului în apă). simpli de la ţară (pentru a le asculta păsuril 5. (mine) suprafaţă; ore was found at grave2, part. trec. graved [greivd] sau grave n fgreivsn] vb. tr. 1. (înv.) a sculpta, the ~ s-a găsit minereu la mică adâncime / chia r la suprafaţă. a grava, a săpa; a ciopli, a tăia (în piatră sau în metal). 2. (înv.) a înm a îngropa. grass-roots conference [~ 'konforsns] s. (amer.) conferinţă sau congres al fermierilor. 3- (fig.) (in, on) a săpa adânc, a întipări (în minte etc.); the facts are de eply ~d sou graven grass-roots letter [~ 'ictar] ş. (amer.) scrisoare din partea u nui alegător de rând de la on my memory faptele mi s-au întipărit adânc în memorie. ţară (t deputatului ales de el). grave31, adj. 1. (despre persoane) important, cu greuta te, cu autoritate, serios, demn, grass-roots political movement [~ ps'litiksl 'm mvm^nt] s. (amer.) mişcare politică grav; (as) ~ as a judge grav, serios, plin de si ne; (peior.) (as) ~ as an owl umflat în de masă. pene, grav, serios. 2. (despre ocup aţii, treburi, chestiuni etc.) grav, serios, important. grass rush [~ r\ţ] s. (bot.) mălaiul-cucului (Luzula campestris). 3. (despre boli) grav, serios, îngrijorător, ame ninţător. 4. (despre atitudini) solemn, grav. grass-snake [~sneik] s. (zool.) şarpe-de -casă (Natrix natrix). 5. (despre culori, haine etc.) întunecat, mohorât, închis; simplu , modest. 6. (muz.) grav, grass-widow [~'widou] ş. (fam. glumeţ) 1. văduvă de paie; feme ie al cărei soţ a plecat jos, profund, adânc. 7. [gra:v] (fon., despre accent) grav. I I. s. (fon.) accent grav. (pentru câtva timp) de acasă. 2. (înv.) femeie care a fost c oncubină; concubină / ibovnică grave4 vb. tr. (mar.) a curăţa (şi a cătrăni, a smoli) caren ei. părăsită. 3. (fa/n.) femeie divorţată. grave-clothes ['grcivklou&z, înv. -klouz] s. hai mortuară, veşminte de mort. r grass-widower [~'widoua ] s. (fam. glumeţ) văduv de paie, bărbat a cărui soţie lipseşte gravedigger [~idigar] s. 1. gropar; cioclu. 2. (entom.) ne crofor, gropar (Necrophorus (temporar) de acasă. vespillo). grass wrack [~ ra^k] s . (bot.) iarbă-de mare, iarba-mării (Zostera marina). gravei ['grarvpl] l.s. 1. piet riş, prund(iş); nisip; (amer. fam.) to scratch ~a) a se căra, grassy ['gra:si, amer. ' grae-] adf 1. ierbos, acoperit cu iarbă. 2. ierbos, ca iarba. 3. de a o lua din lo c; b) a-şi câştiga pâinea cu sudoarea frunţii; a lucra din greu pentru existenţă. culoarea bii, verde ea iarba. 2. (mine, geol.) nisip aurifer; strat aurifer. 3. (med.) ca lculi renali, piatră, pietre la rinichi. grate1 [greit] I. s. 1. zăbrele, gratii. 2. grilaj, împrejmuire cu zăbrele, grilă. 3. grătar II. vb. tr. 1. a prundi, a prundui, a



 presăra cu pietriş. 2. (fig. fam.) a încurca, a pune în (de cămin sau de sobă). 4. (fa/n.) in. 5. (tehn.) grătar (cu bare). II. vb. tr. a zăbreli, încurcătură / în dilemă; a nedumeri II. adf aspru; strident, iritant. a pune gratii la (o fereastră etc.). gravel blin d [~ iblaind] adj. aproape orb. grate2 vb. A. tr. 1. a râcâi, a freca (cu un zgomot strident); a zgâria; to ~ the teeth graveless ['greivlis] adf fără mormânt; lipsit de mo rmânt; neîngropat, neînmormântat; a scrâşni din dinţi. 2. a rade (pe răzătoare), a răzui; a in/r. 1. a râcâi, a scârţâi, cu trupul lăsat în voia corbilor. a se freca (de). 2. (on, up a irita, a supăra; it ~s (up) on my ears îmi supără urechea; gravelly l'grcevpli] adj. 1. de pietriş, de prundiş, prunduit; nisipos. 2. (med.) provocat it ~s (up) on my ne rves mă enervează; such expressions ~ on me asemenea expresii de pietre la rinichi; cu pietre la rinichi. 3. (despre voce) dogit, aspru; iritant. mă enervează. gravel-w alk ['grcevpl'wo:k] s. cărare / alee prunduită. grate bar ['greit ba:1"] s. (tehn.) bară de grătar. gravely ['greivli] adv. grav, cu gravitate. grated ['greitid] adj. c u gratii; cu grilaj; cu grătar. grave maker ['greiv niicika1"] s.v. g r a v e d i g g e r (1). grateful ['grcitful] adf 1. plăcut, agreabil; odihnitor, reconfortant ; ~ shade after the graven ['grcivsn] part. trec. de la g r a v c2. heat umbră plăcu tă după căldură. 2. recunoscător. graveness ['greivnis] s. v. g r a v i t y (1). gratefull y [-i] adv. 1. plăcut, agreabil; odihnitor, reconfortant. 2. cu recunoştinţă. graven ima ge ['grcivpn iimid3] s. (bibi.) chip cioplit, idol. gratefulness [-nis] s. 1. ca litatea de a fi plăcut / agreabil; însuşirea de a fi odihnitor / graveolent [gra'vaiat ont] adj. (înv.) puternic mirositor / parfumat. reconfortant. 2. recunoştinţă, gratitudi ne. graver ['grcivar] s. 1. cioplitor; gravor. 2. unealtă pentru cizelat / gravat. grateless ['greitlis] adf fără gratii, fără zăbrele, fără grătar. r graves [greivz] s. pl. r e a v c sIţ2. grater ['greita ] s. râzătoare, raşpcl. Graves' disease [~ di'zi:z] s. ( med.) bazedov, guşă exoftalmică. gratification [igrEetifi'kei/an] s. 1. satisfacţie, mulţu mire, plăcere. 2. gratificaţic, recom gravestone ['greivstoun] s. piatră / lespede de m ormânt. pensă, răsplată. 3. (peior.) mita, ciubuc, şpagă, şperţ. graveward ['greivwo:d] adj e mormânt, spre moarte. gratify fgraîtifai] vb. tr. 1. a satisface, a mulţumi (pe cine va), a face (cuiva) pe plac. graveyard ['greivjti:d] s. cimitir. 2. a desfăta (pe cineva), a face un serviciu / o plăcere (cuiva), a fi agreabil (cuiva). graveyard cough [~ 'ka(:)f] s. (glumeţ) tuse urâtă. 3. a recompensa, a răsplăti. 4. (peior.) a mitui . graveyard shift [~ Jlft] s. (amer. fam.) schimb de muncitori care începe lucrul pe la gratifying [-in] adf plăcut, agreabil. miezul nopţii; schimb de noapte. gratif yingly [-irjli] adf plăcut, agreabil. graveyard watch [~ wot/] s. (amer. fam.) (pe rioadă de) gardă între orele 0-8 a.m.; gratil(l)ity [gra'tiliti] s. (înv.) v. g r a t u i t y . (în marinei de război) cart între orele 0-4 a. m. gratin ['grast2erj,prommţiajr. , amer. şigrae'tasn] (jr. gastr.) s. au ~gratinat. gravid ['grasvid] adj. gravidă, însăr cinată, grea. gratinate ['graeti.neit] vb. tr. (gastr.) a gratina. grating1 ['grei tirj] s. 1. grătar, grilaj, grilă; zăbrele, gratii. 2. (constr.) astereală. 3. (constr.) gravidity [gra'viditi] ş. (înv.) graviditate. gravimeter [tgrsBVÎ'mi:t9r, gra'vimi-] s. (geod.) gravimetru. radier, fundaţie pe terenuri slabe. 4. acţiunea de a monta un grătar / zăbrele / gratii. gravimetric [igrzevi'metrik] adj. (chim.) gravimetrie. g rating2 adf 1. scârţâitor, hârâitor; discordant; strident; a ~ voice o voce stridentă. grav metry [gra'vimatri] s. gravimetrie. 2. (jtg.) iritant, enervant, supărător. 3. râcâit, s cârţâit, scrâşnit. graving1 fgreivin] s. (înv.) cioplire; gravare. gratingly [-li] adv. 1. upărător, iritant, enervant, neplăcut. 2. aspru, jignitor. graving2 s. (mar.) curăţatul şi rănitul carenei unei nave. gratiola [gra'tabla] s. (bot.) veninariţă, milostivă, avrămească (Gratiola officinalis). graving-dock [~dok] s. (mar.) doc, uscat, bazin de radub ; formă de radub, cală uscată gratis ['greitis, 'grti:tis, 'gratis] I. adv. (pe) grati s, fără plată, gratuit, pe degeaba; pe / seacă, radub. daiboj, pe blat. II. adf gratuit, fără plată. gravitate fgraeviteit] vb. A. tr. a face să se coboare / să cadă datorită grav B. intr. gratitude ['gra3titju:d] s. gratitudine, recunoştinţă. 1. (fiz.) (round; tow ards) a gravita (în jurul, cu gen.); înspre, către, a fi atras (de către). gratters ['gr astaz] s. pi. (jam.) felicitări! te felicit! la mai mare! gratuitous [gra'tju(:)it as] adf 1. gratuit, iară bani, fără plată. 2. benevol, voluntar. 3. (fig.) 2. a tinde în j os, a cădea, a se lăsa la fund. 3. (fig.) (to, towards) a gravita (spre. către), a fi atras (de); a tinde, a năzui, a aspira (către, spre, la); in summer people ~ to the gratuit, arbitrar, nejustificat, neîntemeiat; nemeritat, nedrept. gratuitously [-l i] adv. 1. gratis, fără bani. 2. benevol. 3. (jig.) pe degeaba, (în mod) seaside vara oamenii se simt atraşi de litoral. gravitation [igraevi'tei/pn] s. (fiz.) 1. gravi



 taţie, atracţie (universală); the law of ~ legea neîntemeiat, fără temei; pe nemeritate, pe nedrept. gravitaţiei. 2. gravitate, greutate. gratuitousness [-nis] s. gratuitate; caracter gratuit (al unei remarci etc.). gravitational [-al] adf (fiz.) 1. de g ravitate, gravitaţional. 2. de gravitate, de greutate. gratuity [gra'tju(:)iti] s. 1. gratificaţie, recompensă; dar bănesc. 2. bacşiş, remiză, ciubuc. gravitative ['grzevite tiv, -tativ] adf v. g r a v i t a t i o n a l . 3. (/fii/.) primă. gravity l'grasv iti] s. 1. gravitate; importanţă, seriozitate. 2. (fiz.) gravitate, greutate, gratul ate ['grcetjuleitj vb. tr. (înv.) a felicita. gratulation bgrastju'lci/sn] s. (înv.) felicitare. pondere; centre of ~centru de greutate; specific ~greutate specifică. 3. (muz.) caracter gratulatory ['granjulatari] adj. 1. de felicitare. 2. (înv.) c are exprimă recunoştinţă, care grav /jos / adânc / profund (al unui ton). aduce mulţumire. ravity feed [~ fi:d] s. (au/o) alimentare (a carburatorului). graupel ['graupsl] s. bob de grindină. gravity yard [~ ja:d] ş. (jerov.) triaj cu cocoaşă.



 gravy 426



gravy 1'greivi] s. 1. sue de carne; zeamă de friptură. 2. sos; (amer. fig. si.) to d ip in Alexandru cel Marc: a ~man un om mare / ilustru / celebru; a ~painter un p ictor mare the ~ a băga mâna în vistieria statului, a-şi însuşi banii publici, a delapida. . (si.) bani. / ilustru; to be ~ (at) a fi expert, meşter foarte versat, iscusit (în ), a fi excelent, foarte bun (la); to be ~ at tennis a fi un excelent jucător de t enis; to be ~ (on) a) a avea mare obţinuţi cu uşurinţă / în mod neaşteptat. / mult interes ntru); a fi,pasionat (de); b) a fi un bun cunoscător (al cu gen.), a se gravy-boat [~bout] s. 1. sosicră. 2. v. g r a v y t r a i n . pricepe bine (la), a fi expert , specialist (în). 8. aristocratic, nobil, de rang înalt, de viţă gravy soup [~ su:p] s. supă de carne, bulion. gravy train [~ trein] s. (amer. fam.) muncă uşoară şi bine plătită; necură; to ride nobilă, (născut) dintr-o familie ilustră; the ~ world înalta societate, lu mea bună. 9. mândru, arogant. 10. (fam.) excelent, admirabil, splendid, minunat, gro zav; that's ~! (c) minunat! the ~ a avea o sinecură. (c) grozav! wouldn't it be ~ if ce bine ar fi dacă; to have a ~ time a se distra / a-şi gray1 [grei] adj., s.v. g r e y (I, II). petrece vremea de minune. <■ ~ Heavens / Caesar / Scott / snakes / sun! asta-i bună! gray2 s. (înv.) bursuc, viezure. nemaipomenit! nu mai spune! să-ţi st ea ceasul! (fam.) ~shakes minunat, admirabil; valabil; - grayfîsh'1'greifi/] s. (a mer.) nume comercial dat cărnii de rechin. gray gum ['grei gAiu] s. (bot.) specie de eucalipt australian (Eucalyptus tereticornis). puternic, tare; (jam.) it's no ~ scratch / shakes / things / (amer. şl.) shucks nu c prea strălucit; nu e mare brânză / nu e cine ştie ce; (înv.) ~ with child gravidă, însărcinată, grayling ['greilirj] s. (Uit ) lipan (Thymallus thymallus). cu burta la gură. II. s. 1. the ~ întregul, totalul, grosul; by the ~ în mare, în total. 2. pi. graymalkin [-grei'mselkin] s. v. g r i m a 1 k i n. graze1 [greiz] I. vb. tr. 1. a zdreli, a juli, a jupui, a zgâria. 2. a atinge uşor, a atinge în the~cei mari, cei bogaţi, bogătaşii, puternicii acestei lumi; (th e) ~and (the) small bogat treacăt; the bullet ~d the wall glontele a atins uşor / a zgâriat peretele. 3. (mil.) a ţine şi sărac, bogaţi şi săraci. sub tir razant. B. in/r. (al , by, past) a trece, a merge, a se strecura (pe lângă, de-a Great Assize ['greit o's aiz] s. (rel.) Judecata de Apoi, judecata din urmă. lungul cu gen). II. s. 1. juli tură, jupuitură, zgârietură; atingere (uşoară). 2. (mii.) tir razant. great attraction [~ o traskfan] ş. număr de atracţie (la circ, teatru etc.). 2 great-aunt [~'a:nt,'--] s. (a mer.) v. g r a n d - a u n t . graze vb. A. tr. 1. a paşte, a păşuna; a hrăni cu iarbă. 2. a folosi (un câmp) drept păşune. B. /n/r. a paşte, a mânca iarbă; (fig. înv.) to send to ~ trimite la plimbare, a da afară. great-bellied [~'belid] adj. (înv.) însărcinată, grea, bo rţoasă, cu burta la gură. r Great Bible [~ 'baibl] s. (ist. bis.) Biblia în versiunea lu i Coverdalc (1539). grazer l'greiz.9 ] s. vită care paşte, vită hrănită cu nutreţ verde. gr at body [~ 'bodi] s. mulţime, majoritate; a ~ of facts o mulţime de fapte, majoritat ea grazier ['greizio1", -3ior] s. crescător de vite. faptelor. graziery ['greizior i] s. creşterea vitelor. grazing ['greizirjj s. 1. iarbă, nutreţ verde. 2. păşune, pajişte. great-born [~'bo;n] adj. de neam măre, dintr-o familie ilustră, de viţă nobilă. r Great Ch arter [~ -t/a:t9r] s. (ist.) Magna Charta Libertatum. grazing fire [~ ifaio ] s. (mii.) foc, tir razant. grazing ground [~ graund] s. păşune, izlaz, imaş. greatcoat [ ~'kout,'--, -'-] s. palton, manta. greatcoated [-id,'—] adj. (îmbrăcat) cu palton, cu manta. grazing land [~ tend] ş. păşune; teren ierbos bun pentru păşunat. grease I. [gri:s] s. 1. grăsime (mai ales de vânat); untură; (despre vânat) to be in ~ a greatcoatless [lis,'—] adj. fără palton, fără manta. Great Commoner [~ 'koman^1"] s. (ist.) (folosit ca s upranume) William Pitt (politician Fi gras, a fi bun de vânat; (înv. fig.) to chafe / to fret /to fry / to melt / to stew in one's own ~a) a 11 stăpânit de pasiuni, a f i frământat de dorinţe; b) a fierbe în propria-i zeamă englez de la mijlocul secolului al 18-lea). / în suc propriu (compară cu: capul face, capul trage); (fig.) to melt one' s ~ a-şi risipi great Dane [~ 'dcin] s. (zool.) danez, câine marc de rasă daneză. puteri le degeaba, a se zbate în zadar; (fig.) palm ~ mită, şperţ, şpagă, ciubuc. 2. (tehn.) Great Day [~ rdei] Î.V. G r e a t A s s i z e . lubrifiant, unsoare. 3. ariceală, arici (l a cai). 4. (şi ~ wool) lână tunsă şi nespălată. II. [gri:z, great dozen [~ idAzn] s. treisp ece. gri:s] vb. tr. 1. a unge eu grăsime, a da eu unsoare; a gresa, a unge; (jig.) to ~ smb.'s greaten ['greiton] vb. (înv.) A. tr. a mări. B. intr. a se mari, a creşte



 . palm / hand / fist, to ~ the wheels a unge osia să nu scârţâie carul, a da mită (cuiva); Greater Britain ['greito 'britn] s. nume generic pentru Marea Britanie şi colonii le a mişca din urechi; (sl.) like ~d lightning (iute) ca fulgerul, fulgerător; to ~ the fat pig britanice. / SOW a da celui ce n-are nevoie. 2. a păta, a murdări cu uns oare / cu grăsime. Greater London [~ 'Undon] s. nume generic pentru Londra şi suburb iile londoneze. Great Fire ['greit faia1"] s. the ~ Focul cel mare (care a distr us o mare parte a Ixmdrei grease-box [~boks] s. (tehn.) ungător, gresor, gâscă (pentru uns), biuretă de ulei; cutie în anul 1666). de unsoare, bucşă. great go [~ 'gou] s. (fa m.) examen final (la universitatea din Cambridge pentru titlul grease cock ['gri :s kok] s. (tehn.) robinet de ungere. grease-gun [~gAn] s. (tehn.) pompă de lubrif iant / ulei; tecalcmit. de B a c h e 1 o r o f A r t s). grease monkey |~ rnunki ] ş. (mil. sl.) ajutor de mecanic. great-grandchild [~'gr£ent/aild], pl. great-grand children [-'t/ildr^n, -it/uldmn, --t/Idran] s. strănepot, strănepoată. greasepaint [~p eint] s. (teatru) fard, machiaj; (amer.) ~ English jargonul actorilor. great-gra nddaughter [~'grasnid:i:t3r, -ndid-] s. strănepoată. grease pot [~ pot] s. (fam.) om murdar / soios. greaseproof [rgri:spru:f] adj. prin care nu trece grăsimea; ~ pap er hârtie cerată. great-grandfather [~'gra?nd-fa:6or] s. străbunic. great-grandmother [~'gra2n>nuâor, -nd.m-] s. străbunică. greaser ['gri:z?r, 'gri:sîir] s. 1. (tehn.) greso r, ungător; fochist. 2. (amer. sl. peior.) mexican; locuitor al Amcricii Latine (d e origine spaniolă sau portugheză). 3. v. great-grandparents [^gra^n-psorants] s.pl. străbunici. grease-box. great-grândson [~'gra?nsAn, -nds-] s. strănepot. . ~ grease-t rap ['gri:stra?p] s. (tehn.) separator / colector de grăsimi. great gun [~ 'gAn] s . 1. (sl.) grangur, ştab, mai-marc, mărime. 2. (jam.) la dracu! la greasewood l'grks wud] s. (bot.) varietate de arbust pitic (Sarcobatus vermiculatus). naiba! nemai pomenit! fir-ar să fie! greasily ['grkzili, -si-] adv. l.cu grăsime; cu unsoare; 2. (jig.peior.) mieros, linguşitor. great-hearted ['greit'hoitid, '-<—] adj. 1. mărinimos , generos; cu suflet mare. 2.îndrăzneţ, greasiness ['gri:zinis] s. 1. grăsime; însuşirea de a fi gras / unsuros / uns. 2. tulbureală viteaz, curajos. (a vinului). 3. (jig. pe ior.) ton mieros. great-heartedness [-nis, '-i—] s. mărinimie; suflet mare. greasing ['gri:zirj] s. 1. (tehn.) gresare, ungere. 2. (fig.) ~of palms mituire, şpagă, şperţ, G reat Inquest ['greit 'inkwest] s.v. G r e a t A s s i z e . ciubuc. great laurel [~ 'brsl] s. (bot.) specie de smârdar american (Rhododendron maximum). great line [~ 'lain] s. undiţă de apă adâncă. greasy f'gri;zi, -si] adj. 1. gras, unsuros, uns; soio s, slinos, mânjit sau pătat cu grăsime. 2. (despre vin) tulbure. 3. (despre drum) noro ios, alunecos. 4. (fig.) murdar, scabros. 5. (mv. greatly ['greitli] adv. 1. foa rte (mult), (cu) mult, în mare măsură; ~ esteemed mult stimat; peior.) gras, burtos, b urduhos. 6. (jig. peior.) mieros, onctuos. 7. (vet.) atins de ariceală ~ superior cu mult superior; I should ~ prefer aş prefera în primul rând / mai întâi de / de arici. 8 . (mar., despre starea timpului) rău. toate. 2. cu nobleţe, cu distincţie; cu măreţie, cu fală. greasy spoon [~ spu:n] s. (amer. sl.) local ieftin şi murdar, birt ordinar, bo mbă. great-minded ['greit'maindid] adj. generos, mărinimos. great [greit] I. adj. 1. mare, grandios, măreţ, sublim, înalt; a ~ event un eveniment great-mindedness -[-nis] s. generozitate, mărinimie. măreţ; ~ thoughts gânduri sublime/ nobile /înălţătoare / măreţ e no ~opinion great-nephew ['greit'nevju(:), -'nefju(:)[ s.v. g r a n d n e p h e w . of smb. a nu avea o părere prea strălucită despre cineva. 2. mare (în dimensiuni, grad, greatness ['greitnis[ s. 1. mărime (în dimensiuni, în număr etc.); enormitate, mărim e număr etc.); considerabil, extraordinar, excepţional, grozav; ~distance mare depărta re; extraordinară. 2. mărire, rang înalt; putere. 3. importanţă; gravitate; the ~ of a cri me to a ~ extent în mare parte, în mare măsură; the ~ majority marea majoritate; in a ~ gravitatea unei crime. 4. nobleţe (sufletească), generozitate, mărinimie; (mare) valoa re measure în mare măsură; to go at a ~ pace a merge repede, a (se) grăbi; a ~ deal mult , intelectuală. 5. renume, faimă. o mulţime; a ~ many / number mulţi, o mulţime; a ~ way d rum lung; to go a ~ way great-niece ['greit'ni:s[ s. v. g r a n d n i e c e. wit h smb. a avea o mare influenţă asupra cuiva; the ~er part (of) majoritatea (cu gen.) , Great Plague [~ 'pleigj s. (ist.) Marea epidemic de ciumă (care a bântuit la Londr a eca mai mare parte (a cu gen.; din, dintre, cu ac.); it is a ~ pity e foarte r egretabil, e în anul 1665). mare păcat; a ~eater un mare mâncăcios, a ~scoundreI o marc canalie, un mare ticălos, Great Powers [~ 'pauoz[ s. (pol.) Marile Puteri. o besti e; ~ friends prieteni foarte buni, prieteni la toartă / la cataramă; (prov.) ~ barke rs Great Russian [~ 'rA/anl ş. (înv.) velico-rus. are no biters câinele care latră nu muşcă



 (prov.) ~ talkers are little doers vorba lungă greats [greits] s. pl. examen fina l (la universitatea din Oxford pentru titlul de sărăcia omului. 3. important; foarte important, esenţial; it is no ~matter nu are mare B a c h e l o r , mai ales B a c h e l o r of A r t s ) . importanţă; ~ news veste importantă, veşti importante; it is a ~ thing to c foarte important Great Schism ['greit 'sizam] s. (ist. bis.) ~ Ma rca Schismă. să; the ~ thing is that he is on the spot important (sau esenţialul) este că el se află la Great Sea [~ 'si:[ s. ~ Marea Mcditerană. faţa locului. 4. (fam.) uriaş, enorm, imens, foarte mare, cât toate zilele; a ~ blot o pată Great Seal [~ 'si:l[ s . ~ Marele Sigiliu (al Marii Britanii). mare. 5. intens, puternic, marc; ~ fear teamă marc, frică grozavă; a ~ effort un efort great-sized [~'saizd] adj. marc, de dim ensiuni mari. puternic, o mare sforţare; ~Iove iubire mare; a ~ wind un vânt puterni c. 6. lung, îndelungat, great-souled [~'sould] adj. generos, mărinimos, cu suflet ma re. de lungă durată; a ~ while (un) timp îndelungat, mult timp, multă vreme; to live to a ~ great toe [~ 'tou] s. deget mare (de la picior). age a ajunge / a trăi până la adânc i bătrâneţe. 7. remarcabil, foarte capabil; admirabil, great-uncle [~Ankl, '-■--] s. (am er.) v. g r a n d u n e 1 e. minunat; ilustru, celebru, renumit, faimos, vestit; mare; Alexander the Great greave [gri:v] s. (înv.) dumbravă, crâng.



 427 greet 2



greaves1 [gri:vz] s. pl. 1. (ist.) gambiere (ale armurii). 2. (dial.) cizme. gre aves- ş. pl. jumări (folosite ca hrană pentru câini sau momeală pentru peste). grebe [gri: b] s. (ornit.) great crested ~ corcodclul marc (Podiceps cristatus). Grecian ['g ri:/an] I. adj. (mai ales despre stilurile arhitectonice sau trăsăturile feţei) grec(e sc). elen; ~nose nas grecesc, nas clasic. II. s. 1. grec, grecoaică. 2. elenist. 3 . evreu care vorbeşte greceşte. 4. elev din cursul superior al şcolii londoneze Christ 's Hospital. Grecian bend [~ 'bend] s. (ist.) uşoară înclinare înainte a trupului, care imita unele modele greceşti (la modă în a doua jumătate a secolului trecut). Grecian fir e [~ 'fala1"] s. v. G r e e k f i r e . Grecian gift [~ 'giftj s, v. G r e e k g i f t . Grecian horse [~ 'ho:s[ s. (mitol.) calul troian. Grecian knot [~ 'nrrt ] s. coc grecesc, pieptănătură în stil grecesc. grecism ['griisizam] s. (lingv.) grecism . grecize ['grirsaiz] vb. A. ir. a greciza; a traduce în greceşte; B. intr. a vorbi greceşte. Greco-Roman ['gri:kou'rouni3n] adj. greco-roman. grecque [grek] s. (arhi t.) ornament grecesc. gree1 [gri:] vb. (înv.) v. a g r e e . gree2 s. (înv.) victori e; întâietate; premiu. gree3 s. (înv.) I V . d e g r e e . greece lgri:s] s. pl. (înv. şi dial.) scară, trepte. greed [gri:d] s. (of) aviditate, cupiditate, lăcomie (de bani, avere, putere etc.). greedily ['gri:dili] adv. cu lăcomie, lacom; cu nesaţ, cu poftă. greedy [rgri:di] adj. (of) dornic, avid, lacom (de), ahtiat (de, după); hrăpăreţ; zgârcit ; ~ of honours ahtiat de onoruri; (pop.) a ~pig mâncău, găman, mâncăcios. Greek [gri:k]I.s . l.grcc; when ~ meets ~ then comes the tug of war când întâlneşti un adversar vrednic d e tine, lupta devine serioasă; it is a case of ~ meeting ~ lupta e egală, adversarii sunt de aceeaşi forţă; (mitol. prav.) I fear the ~s, even when bringing gifts mă tem de greci, chiar când aduc daruri. 2. creştin ortodox. 3. limba greacă; greceşte. 4. (fam.) limbă păsărească, limbă neînţeleasă; it is all ~ to me nu pricep o iotă. 5. şmecher, şarla . II. adj. grecesc, grec. Greek calends ['gri:k 'ka?Iindz] s. (glumeţ) at the ~ la calendele greceşti. Greek Catholic [~ 'ka393lik] s., adj. (bis., rel.) grcco-cato lic. Greek cross [~ 'krss] s. cruce grecească (cu braţe egale). Greek Church [~ t/3: t/] s. (bis.) Biserica Ortodoxă / Răsăriteană. Greek Fathers [~ Tu:â9z] s. (ist. bis.) Pări i Bisericii. Greek fire [~ Tăia1-] s. (ist.) foc grecesc. Greek fret [~ Tret] s. ( arte) ornament compus din linii si unghiuri drepte. Greek gift [~ 'gift] s. (mit ol. fig.) dar grecesc / făcut cu intenţia de a înşela. Greekish ['gri:ki/] adj. (înv.) gre cesc, grec. Greek-letter fraternity ['grkkilets fra'tamiti] s. (amer.) asociaţie ( mai ales studenţească) al cărei nume este desemnat prin iniţiale greceşti. green [gri:n] I . adj. 1. verde; ~ as grass, as ~ as a gooseberry a) verde ca iarba / ca o agrişă; b ) (fig.) necunoscător, neştiutor, lipsit de experienţă, nedeprins cu viaţa, ageamiu. 2. (d espre culoarea feţei) palid, galben, verde; to be ~ with envy a fi verde / mort de invidie, a plesni de invidie, 3. verde, acoperit cu verdeaţă; (despre iarnă) blând, dul ce, fără zăpadă; ~ winter iarnă blândă / fără zăpadă. 4. (despre hrană, alimente) vegetal. d, necopt, neuscat, nematurizat; brut, nc(pre)lucrat; ~ fruit fructe verzi / nec oapte; (înv. şi lit.) ~ wound rană deschisă / nevindecată / necicatrizată; (j/g.) the grape are too ~ strugurii sunt (prea) acri, vulpea când n-ajunge la struguri, zice că sun t acri. 6. tânăr, proaspăt, fraged; virgin, feciorelnic; (fig.) fără experienţă, neumblat, v, credul, ageamiu. 7. (despre cai) nedresat, neînvăţat, nepurtat, nepus la ham. 8. (f ig.) verde, în putere; în floare, înfloritor; in the ~ tree / wood în perioada înfloririi, în floare; în condiţii bune; to enjoy a ~ old age a fi (deşi bătrân) încă verde / în puter s. 1. verde, culoare verde, verdeaţă; culoare, colorant, vopsea verde. 2. pajişte verd e; the village ~ pajiştea satului (folosită pentru întruniri si jocuri). 3. (sport) te ren de golf. 4. vegetaţie, verdeaţă, frunziş. 5. pl. legume (verzi), zarzavat, verdeţuri, verdeaţă. 6. (fig.) tinereţe, frăgezime; vigoare, putere, vlagă; to be (still) in the ~a) a fi (încă) în putere; b) a fi (încă) în prima tinereţe. do you see any ~ in my eye? mă c de naiv / de prost? (amer. si.) the long ~ dolari, bani. III. vb. A. tr. 1. a c olora, a vopsi în verde, a înverzi. 2. (poetic) a face sa înverzească. 3. (şl.) a mistific a, a amăgi, a păcăli, a înşela, a trage pe sfoară. B. in/r. a înverzi. greenback ['gri:nba; s. (amer.) (bancnotă, bilet de bancă de) un dolar. green-baized ['gri:n bcizdj adj. (înv.) acoperit eu postav verde. green belt [~ beltj s. 1. zonă verde (care înconjoară o aşezare urbană). 2. ['-'-] (judo) centură verde. green book |~ buk] s. (ist.) cartea



 verde (publicaţia oficială a guvernului ludiilor britanice). green boys [~ boiz] s. pl. (amer. si.) parale, biştari, gologani, lovele. green card [~ 'ko:d] s. 1. (au/ o) document de asigurare. 2. (amer.) permis de rezidenţă. Green Chamber [~ 't/eimba1 "] s. the ~(canad.) Camera Comunelor (în Parlamentul canadian). green cheese [~ t/ i:z] s. 1. brânză nefermentată. 2. brânză din zer, urdă. 3. caş. 4. brânză colorată în verd nţi vegetali. green cloth [~ kb(:)Q] s. 1. postav verde (pe mesele de biliard etc. ) 2. (fig.) masă de joc. 3. the (Board of) Green Cloth administraţia / intendenţa / ma rcşalatul curţii regale britanice. green copper ore |~ .kopar ro:r] s. (mineral.) ma lahit. green crab 1~ 'kneb] s. (zool.) crab (Carcinus maenas). green crop [~ 'kr op] s. (agr.) cultură furajeră; plantă furajera. green duck [~ 'dAk] s. boboc de raţă (9-1 2 săptămâni).



greener ['gri:nar] s. (şl.) 1. începător, novice. 2. prost, bleg, nătâng, găgăuţă, nătăfleţ sosit de curând. greenery ['grimări] s. 1. verdeaţă, vegetaţie, frunziş. 2. seră. green-ey [grim'aid] adj. 1, cu ochii verzi. 2. (jig.) gelos; (poetic) the ~ monster geloz ia. green fence [~ 'fens] s. gard viu / de arbuşti. greenfinch ['grknfintf] s. (om it.) florintc, florean (Chloris chloris). green fingers [igri:n Tirjgaz] s.pl. ( fam.) pricepere în cultivarea plantelor. greenfly [~'flai] s. (entom.) păduehc-de-pl ante (specii de Aphis). green food [~ Tu:d] s. (zootehnie) v. g r c e n m e a t (2). green frog [~ Trag] s. (zool.) buratic (Hyla arborea). greengage ['gri:ngci d3, 'grirjg-,'-'-,'--, -'-] s. (bot.) renglotă. green-goods ['grim'gudz] s. pl. 1. zarzavaturi, zarzavat, verdeţuri, trufandale. 2. (amer. si.) bancnote falsificate , bani falşi. green-goods dealer [~ 'di:ter] s. (amer. si.) falsificator de bancno te / de bani, calpuzan. green-goods man [~ nisn] s.v. g r e e n - g o o d s d e a l e r . green goose ['gri:n gu:s], pl. green geese [~ gi:s] boboc de gâscă (până la 4 luni). greengrocer |'gri:nigrous3r, 'gri:rj-] s. negustor de zarzavaturi şi fructe ; ~'s shop (fam.) ~'s prăvălie de zarzavaturi (şi fructe). greengrocery l'gri:n-grouse ri] s. 1. comerţ de zarzavaturi şi fructe. 2. zarzavaturi, fructe (marfă). 3. (rar) prăvăl ie de zarzavaturi (şi fructe). green ham ['gri:n hasm] s. jambon neafumat, şuncă neafu mată. green hand [~ hasnd] s. (fam.) v. g r e e n h o r n . greenhead [~hcd] s. (e ntom.) 1. specie de muscă (Tabanidae sp.). 2. specie de furnică australiană (Ectatomma metallicum). greenhorn [~ho:nj s. novice, începător; om fără experienţă, ageamiu, ţângău, fraier. greenhouse ['grimhausj s. (agr., bot.) sera. greenhouse effect [~ itfekt j s. (fiz.) efect de seră. green-in-earth ['gri:nin'3:G] adj. (înv.) înmormântat de curând . greening ['gri:nin] s. soi de măr cu coajă verde. greenish ['gri:ni/] adj. verzui, care bate în verde. Green Island ['gri:n 'ailsnd] s. (poetic) Irlanda. Green Isle [~ 'aii] s. (poetic) v. G r e e n I s l a n d . green keeper ['gri:n rki:par] s . (sport) om însărcinat cu întreţinerea unui teren de golf. Greenlander ['grimtonda1"] s . groenlandcz, locuitor din Groenlanda. Greenlandic [gri:n'la?ndik] adj. din sau referitor la Groenlanda. green laver ['gri:n 'leiva1"] s. (bot.) lăptuci. green l eek [~ 'li;k] s. (austr.) (ornit.) specie de papagal verde (Polytelis swainsoni) . green light [~ 'lait] s. 1. (amer.) aprobare, permis, autorizaţie; to give a / t he ~ to smb. a da cuiva mână liberă. 2. lumina verde (a semaforului rutier). green lin net [~ 'linit] s.v. g r c c n f i n c h. greenly ['gri:nli] adv. (jig.) fără pricepe re / fără experienţă, copilăreşte. green manure ['grim ms'iiju?1"] s. (agr.) îngrăşământ ve meat ['gri:n 'mirt] s. 1. carne crudă. 2. (zootehnie) nutreţ verde. Green Mountain S tate [~ .mauntin 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Vermont. green ness |'gri:nnis] s. 1. verdeaţă; verde, culoarea verde. 2. lipsă de maturitate, stare necoaptă; (fig.) lipsă de experienţă; lipsă de antrenament (al unui cal de curse). 3. fjig .) tinereţe, prospeţime; vigoare, putere tinerească (a unui bătrân). green peak ['grim rpi :k] s. (ornit.) ciocănitoare-verde, ghionoaic-verde (Picus viridis). green pepper [~ pcpar] s. ardei verde (Capiscum frutescens) green pilchard [~ 'piltfad] s. (i ht.) sardea (Sardina pilchardus). green plant [~ 'pla;nt] s. (bot.) plantă naturală. greenroom [~'ru(:)m] s. 1. (teatru) foaierul artiştilor. 2. magazie de produse ne finite (la fabrică); sală de recepţionarc a ţesăturilor şi confecţiilor (într-un mare magaz greensand [~'sa;nd] s. (geol.) nisip glauconitic. greenshank l'grim/a^rjk] s. (o rnit.) fiuicrar cu picioare verzi (Tringa nebularia). greensick ['grknsik] adj. (med.) clorotic. greensickness ['gri:nisiknis] s. (med.) cloroza. green snake [~ 'sneik] s. (zool.) specie de şarpe din America de Sud (Cyclopias aestivus). green stick fracture ['grimstik TrsektJV] s. (med.) fractură nesudată. greenstone ['grimst



 oun] s. 1. (geol.) rocă de culoare verzuie (porjir verde, diabaz, diorit etc.). 2. (mineral.) nefrit. greenstuff I'grim'stAf] s. zarzavat(uri), verdeţuri, legume. g reensward ['gri:nsw3:d] s. gazon, pajişte, teren verde. green table ['gri:n 'tcibl j s. masă de joc. green thumb |


 greeting 428



greeting ['gri:tirj[ s. 1. salut(are); to send one's ~ to smb. a trimite cuiva s alutări / complimente. 2. urare, felicitare; New Year ~s urări de Anul Nou. 3. întâmpina re, primire; frigid ~ primire glacială / rece. greetings card [~z ka:d] s. felicit are (carte poştală ele). greffier L'grefior] s. notar, grefier; funcţionar la registra tură. gregarious [gre'gesrios, gri'g-J adj. 1. (despre animale) gregar, care trăieşte în turme / în grupuri: 2. (despre oameni) sociabil; care trăieşte în societate / în grup I în colectivitate. gregariously [-Ii] adj. în turmă; în grup; în societate. Gregorian [gre'g o:rion, gri'g-, amer. -'gou-[ adj. (bis.) gregorian. Gregorian calendar [~ .ka;l indor] s. calendar gregorian. Gregorian chant [~ tfu:nt] s. cântare gregoriană. greg ory powder ['gregari ipauda'] s. (farm.) praf de revent (purgativ). greige [gre/ 3] adj. grej. gremlin ['gremlin] s. spiriduş (căruia i se atribuie defecţiunile mecani ce ale unor aparate). grenade [gri'neid, gre'n-, gre'n-] s. 1. (mil.) grenadă. 2. grenadă extinctoare / stingătoare. grenade gun [~ gAn] s. (mii.) puşcă cu aruncătoare de g renade. Grenadian [gro'neidion, -djan, gre-] I. adj. din Grenada. II. s. locuito r din Grenada. grenadier [.grena'dia'] s. 1. (mil. ist.) grenadier. 2. (mil.) mi litar din regimentul 1 de infanterie de gardă (?« Anglia). Grenadier Guards [igreno' dia ga:dz] s. (mii.) regimentul 1 de infanterie de gardă (în Anglia). grenadin fgren odin] s. v. g r e n a d i n e 1 (1). grenadine1 [igrena'dim,'—] s. 1. soi de garoa fă cu miros puternic. 2. carne (de viţel sau de pasăre) împănată cu slănină şi fiartă înăbu grenadine2 s. l.(lext.) grenadină. 2. grenadină (sirop de rodii); lichior de rodii. grenado [gre'nu:dou] s. (înv.) v. g r e n a d e (1). Gretna-Green marriage ['gretn agrkn 'iua2rid3l s. (fam.) căsătorie clandestină l fără îndeplinirea formalităţilor prelimi grew [gru:[ past de la g r o w. grey [grei] I. adj. 1. gri, cenuşiu, sur; painted ~ vopsit în cenuşiu; ~ horse (cal) sur. 2. cărunt, sur; (fig.) bătrân, antic, (stră)vechi; ~hair păr cărunt; to grow/ to turn ~(fam.) to go ~ a încărunţi; a îmbătrâni; to grow ~ in s e / harness a îmbătrâni în slujbă; he is worrying himself ~ îi ies peri albi (de griji, de ecazuri); (fig.) ~ experience experienţă îndelungată / de mulţi ani. 3. (despre culoarea f eţei) palid, nesănătos, bolnăvicios, pământiu, cenuşiu. 4. (fig.) sumbru, întunecat, posomo horât, melancolic, trist, apăsător; monoton, şters, mort, fără viaţă. 5. (te*t.) nealbit. I 1. gri, cenuşiu; culoare cenuşie; (fam.) culoare / vopsea gri / cenuşie; hair touched with ~ păr care începe să încărunţească; in the ~ of the morning / dawn când se crapă de z evărsatul zorilor. 2. haină gri / cenuşie / sură; (amer. ist.) to don / to wear the ~ ă pu rta uniforma sudiştilor (în Războiul de Secesiune). 3. (zool.) animal de culoare cenuşie ; cal sur; bursuc, viezure. 4. (te*t.) in the ~ncalbit, în stare nealbită. 5. pi. (t ext.)firesau ţesături nealbite. III. vb. A. tr. 1. a colora / a vopsi în cenuşiu. 2. (fo t.) a întuneca, a umbri (clişeul, placa). B. intr. 1. a deveni cenuşiu; a se întuneca, a amurgi. 2. a încărunţi; to ~ out a-i veni ameţeală, a-şi pierde cunoştinţa. grey area ['gr aria] s. aspect / domeniu neelucidat. greybeard ['greibiad] I. s. 1. om cărunt. 2. urcior de piatră (pentru băuturi spirtoase). 3. bătrân înţelept. II. adj. cu barba căruntă lilie. greycing ['greisirj] s. v. g r e y h o u n d r a c i n g . greycoat ['gre ikout] s. 1. soldat în manta cenuşie; (amer. ist.) soldat din armata sudistă. 2. (ist. ) ţăran liber din Cumberland. grey-coloured ['greiikAlad] adj. cenuşiu, sur, gri. grey -eyed [~aid] adj. cu ochii gri / cenuşii. grey friar [~ ifnuV] s. (bis.) 1. (călugăr) franciscan. 2. (călugăr) minorit. grey goose [~ gu:s] s. v. g r e y l a g . grey-gro wn [~groun] adj. cărunt. grey-haired [~'hsad] adj. cu părul cărunt. grey hen [~ hen] s . (omit.) găinuşă-de-pădure, gotcă-mică (Telrao tetrix). greyhound ['greihaund] s. 1. ogar, câine de vânătoare. 2. (si ocean ~) pachebot rapid. 3. autobuz pentru curse lungi. gre yhound racing [~ ireisirj] s. curse de ogari. greyish ['greii/] adj. 1. (bătând în) ce nuşiu, sur; cărunt. 2. încărunţit. greylag ['greilasg] s. (omit.) gâscă-cenuşie, gâscă de v anser). grey matter ['grei imasta1"] s. 1. (anat.) materie cenuşie. 2. (fam.) mint e, înţelepciune, glagore, doxă; inteligenţă, spirit. greyncss ['greinis] s. 1. aspect cenuş u. 2. mohoreală. grey silver ['grei .silvar] s. tetraedit. grid [grid] s. 1. (mai ales tehn.) grilaj. 2. v. g r i d i r o n (1). 3. (radio) grilă. 4. (electr.) the ~ reţeaua electrică naţională. 5. (geod., top.) caroiaj. grideast ]'gridika:st] vb. intr . (amer.) a transmite un reportaj despre un meci de fotbal. grideaster ]-ar] s. (amer.) crainic sportiv sau radio-reporter specializat în transmiterea meciurilor



 de fotbal. griddle ['gridl] s. 1. tavă / formă rotundă (pentru copt plăcinte). 2. v. g r i d d l e c a k e. 3. (mine) ciur gros de sârmă (pentru minereu). griddle cake [~ k eik] s. (gastr.) un fel de plăcintă. gride [graid] I. vb. A. tr. 1. (înv.) a străpunge, a tăia. 2. a hârşâi (ceva, de altceva). B. intr. to ~ against / along a se hârşâi de. II. s ; scârţâit. gridelin ['gridolin] I. s. cenuşiu-violet, culoarea florii de in. II. adj. c enuşiu-violct. gridiron ['gridiaian] s. 1. grătar (cu mâner, pentru friptură). 2. (ist.) zăbrele pentru tortură (cu foc); (fig.) to be on the ~ a sta ca pe jar / ghimpi; (f ig.) to lay on the ~ a face '



de râs, a expune batjocurii (publice) (în presă). 3. (teatru) schelă, eşafodaj (pentru man evrarea decorurilor). 4. (amer. fam.) teren de rugbi. 5. (ferov.) parc unde sose sc şi se triază trenurile. 6. grilaj, reţea. 7. garnitură de piese de schimb şi instrument e de reparaţie. 8. (mar.) grătar de carenaj. 9. (pop.) tocilă; bicicletă. 10. (si ~ and dough-boys) (amer. si.) steagul Statelor Unite ale Americii. grid-leak ['gridlkk ] s. (radio) rezistenţă la scurgere a grilei. grid time [~ taim] s. (amer.) sezonul (meciurilor) de rugbi. grief [gri:f] s. 1. durere, mâhnire adâncă; grijă; to come to ~a) a păţi ceva rău; a sfârşi prost; a fi la strâmtoare / la ananghie; b) a decădea; a scăpata a suferi un accident, a cădea (de pe cal, de pe bicicletă etc.); d) a se abate de la calea cea dreaptă; e) (despre planuri etc.) a da greş, a eşua, a se prăbuşi; to bring to ~ a aduce în stare de mizerie; to die of ~ a muri de supărare. 2. supărare, motiv de n emulţumire. grief-stricken [~.strikan] adj. copleşit de durere. grief-worn [~wo:n] a dj. v. g r i e f - s t r i c k e n . grievance ['grhvans] s. 1. jignire; motiv d e nemulţumire; to state one's ~s a-şi arăta motivele de nemulţumire. 2. păs, necaz, plânger , jalbă; what is your ~? ce păs ai? ce te nemulţumeşte? 3. nedreptate; to redress a ~ a repara o nedreptate. grieve [gri:vj vb. A. tr. a supăra, a mâhni, a întrista adânc; a ne căji; it ~s me to the very heart asta mă mâhneşte până în adâncul sufletului. B. intr. (abo t, for, over) a se mâhni, a se întrista (de, din cauza cu gen., pentru). grievous [' gri:vas] adj. 1. (despre răni, pierderi etc.) dureros, chinuitor. 2. (despre durer i, pedepse etc.) cumplit, grozav, crunt, straşnic; acut, violent. 3. (despre stări e tc.) de plâns, regretabil, deplorabil. grievous bodily harm [~ ibadili ha:m] s. (j ur.) leziuni corporale grave. grievously ['grkvosli] adv. 1. dureros; cumplit. 2 . (rănit etc.) grav. grievousness ['grkvasnis] s. 1. durere, întristare. 2. nenoroci re, mizerie. 3. grozăvie (a unei crime etc.). griff [grifl s. 1. v. g r i f f i n 2 . 2. (amer.) mulatru. griffin1 ['grifin] s. 1. (mito/.) grifon. 2. (fig.) pazn ic vigilent, cerber. griffin2 s. (anglo-indian si.) european nou-sosit în India; n ovice. griffon1 ['grifan] s. v. g r i f f i n 1 . griffon2 s. 1. (omit.) vulturgulerat, vultur-pleşuv-sur (Gyps fulvus). 2. grifon, câine de vânătoare. griffon vulture [~ .vAltJV] s. v. g r i f f o n 2 (1). grift [grift] (sl.) I. s. 1. obţinere de b ani prin escrocherie, fraudă etc. 2. bani obţinuţi prin escrocherie. II. vb. tr. a obţin e prin escrocherie. grifter ['griftar] s. (sl.) escroc; pungaş. grig [grig] s. 1. (iht.) ţipar-mic. 2. (entom.) greier (Gryllus domesticus); as merry as a ~ foarte vesel. 3. ştrengar, glumeţ. grill [gril] I. s. 1. grătar (v. g r i d i r o n 1). 2. fr iptură la grătar; to give a hasty ~ a frige repede la grătar (cu ac). 3. v. g r i 11 r o o ra. 4. grilaj. 5. ştampilă pentru anularea de timbre poştale. 6. v. g r i 11 e. II. vb. A. tr. 1. a frige la grătar. 2. (amer.) a interoga cu severitate. 3. a an ula (timbre poştale). B. intr. 1. (despre soare) a frige, a arde. 2. a se frige, a se pârli (la soare). grille [gril] s. (fr.) zăbrele, gratii. griller ['grila'] s. ( gastr.) pui de fript, pui pentru grătar. grill-room [~ru(:)m] s. restaurant I tera să unde se frige carnea la grătar în faţa publicului. grilse [grils] s. (iht.) somon tânăr ae doi ani). grim [grim] adj. 1. (despre război, animale sălbatice etc.) sălbatic, cru nt, cumplit, hain, neîndurător, nemilos. 2. (despre oameni etc.) mânios, înverşunat, furio s; încruntat. 3. (despre hotărâri, atitudini etc.) neînduplecat, neabătut. 4. (despre fapt (fam.) old Mr. Grim mo e, povestiri etc.) sinistru, macabru, funest, de rău augur. artea. grimace [gri'meis] I. s. 1. grimasă, strâmbătură, schimonositură; to make ~s a face grimase / strâmbături, a se strâmba. 2. prefăcătorie, ipocrizie. II. vb. intr. 1. a se st râmba. 2. a face fasoane / nazuri. ~ grimaced [-t] adj. strâmb(at), schimonosit. gri malkin [gri'mselkin, amer. si -'mo:l-] s. 1. pisică bătrână. 2. (despre femei bătrâne, urât rele) hârcă, ciumă. grime [graimj I. s. murdărie; praf de cărbune; funingine. II. vb. tr. a murdări; a înnegri (obrazul, mâinile) de funingine. griminess ['graiminis] s. murdărie . grimly ['grimli] aaV. cumplit etc. (v. g r i m). grimness ['grimnis] s. 1. sălbăti



 cie. 2. înverşunare, furie. 3. grozăvie, caracter odios. 4. înfăţişare aspră / severă. grim llier ['grim5a'koliar] s. (bot.) ruşuliţă (Hieracium aurantiacum). grimy ['graimi] adj . 1. murdar, soios; mânjit; pătat. 2. acoperit de funingine sau cu praf de cărbune. 3. brunet, oacheş, tuciuriu. grin [grin] I. vb. A. intr. 1. a rânji, a râde forţat; to ~an d bear it a face haz de necaz; a-şi ascunde necazul sub masca unui zâmbet; a suporta durerea cu stoicism. 2. a zâmbi, a surâde. B. tr. he~ned approbation el zâmbi în semn d e aprobare. II. s. 1. rânjet, grimasă, rictus; to be on the (broad) ~a rânji cu gura până la urechi. 2. zâmbet, surâs larg; sardonic ~ zâmbet sardonic. grind [grăind] I. vb. pasi si part. trec. ground [graund] A. tr. 1. a raăcina; a râşni; a pisa; a mărunţi. 2. a rume ga, a mesteca; to ~ one's / the teeth a scrâşni din dinţi. 3. a amesteca frecând (culori ); a ascuţi, a da Ia tocilă; a şlefui (diamante); a lustrui, a poliza; a da suprafaţă mată, a netezi (sticla); to ~ with emery a freca cu şmirghel; to ~ one's own axe a urmări interese personale; a căuta să tragă spuza pe turta lui. 4. a învârti (manivele; râşniţe, p ane, flaşnete etc.). 5. a băga în cap (elevului), a prepara, a instrui. 6. a chinui; a asupri; a împila, a jupui. 7. to ~ down a) a măcina; b) a şlefui; to ~ in a grava, a şl efui; to ~ on a hârşâi; to ~ out a) a şlefui, a fasona; b) a îndeplini cu mare



 429 grooved wheel



greutate; to ~ up a pisa, a macină. B. intr. 1. a se macină. 2. a se freca, a se fri cţiona. 3. a scârţâi, a scrâşni. 4. (fam.) a proceda în felul său. 5. a se aseuţi (prin fre a se şlefui. 6. (fam.) a toci, a buchisi; to — away at a lucra cu zel la, a învăţa la. 7. to ~ on a înainta (greoi). II. s. 1. măcinare. 2. scârţâit (de roţi, de uşi etc.). 3. muncă , monotonă şi plictisitoare; toceală, buchiseala. 4. plimbare (ca exerciţiu). 5. (ittiiv . si.) cursă cu obstacole, garduri. 6. (amer. fam.) tocilar, elev sau student care toceşte, buchiseşte. 7. bac de transbordare (în jargonul studenţilor de la Cambridge). grinder ['grainda1"] s. 1. tocilar; şlefuitor; polizator. 2. (sl.) preparator, med itator, repetitor. 3. piatra de moară de SUS, piatră alergătoare. 4. (amer.) molar, măse a; pl. the grinders (glumeţ) dinţii. 5. (şi coffee ~) râşniţă de cafea; măcinătoare. 6. toc ră de ascuţit. 7. (te/m.) polizor. 8. (agr.) urluitoare. 9. pi (radio) pocnituri (de scărcări atmosferice). 10. (mil. şl.) câmp de instrucţie. 11. (amer.) sandviş mare cu carne brânză şi salată. grindery ['gramdari] s. 1. tocilărie, atelier de ascuţit. 2. scule de ci mărie. grinding ['graindirj] I. s. 1. măcinat (al grâului); amestecare prin frecare (a culorilor). 2. asuprire, împilare. 3. ascuţire; polizare; şlefuire; ştif; rodaj. 4. scârţâ II. adj. 1. (despre dinţi) mestecător. 2. scârţâitor, scrâşnitor. 3. (despre dureri) mistu r, chinuitor. 4. (te/m.) de măcinat, de rodat; abraziv. grinding body [~ ibodi] s, (tehn.) corp de măcinare, bilă. grinding machine [~ mai/i:n] s. (tehn.) maşină de poliz at / rectificat / şlefuit; polizor. grinding mill [~ mil] s. (tehn.) concasor; moa ră. grinding mortar [~ iiiiD:t3r] s. (chim.) mojar. grinding power [~ .paudar] s. (tehn.) pulbere abrazivă. grinding reamer [~ .ri:mar] s. (tehn.) alczor de rodat. grinding sand [~ ssend] s. (opt.) nisip de rectificat. grinding wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) piatră abrazivă; roată de tocilă; piatră de polizor. grindstone ['graindstoun] s. 1. piatră de ascuţit; tocilă. 2. piatră de moară; (fig.) to hold / to keep / to put smb .'s nose to the ~ a pune pe cineva sa muncească din greu, a-1 speti cu munca; (fig .) to be a sharp hand at the ~ a fi neîndurător (la culme); (jig.) to be kept with o ne's nose to the ~, to keep one's nose to the ~ a munci fără întrerupere, ase speti mu ncind. gringo ['grirjgou] s. (în Mexic) anglo-american, englez; yancheu. grinner [ 'grinsr] s. om zeflemist. grinningly ['grinirjlij adv. rânjind, eu gura până la urechi . grip [grip] I. s. 1. strânsoare; înhăţare, apucare; strângere de mână. 2. încăierare, înc come / to get to ~s a se încleşta în luptă; to be at ~s with a fi încăierat cu cineva. 3. er (de sabie, de sculă etc.). 4. (fig.) putere, autoritate; imperiu; in the ~ of p overty în mizerie, în sărăcie; (amer.) to lose one's ~ a-şi pierde entuziasmul: a se descu raja; to lose one's ~ of/ on a-şi pierde controlul asupra (cu gen.); to have a goo d ~ of a subject a fi stăpân pe un subiect, a şti bine despre ce e vorba; to hold smth . in one's ~ a avea ceva în puterea sa. 5. capacitate de înţelegere / de pătrundere. 6. iscusinţa de a stăpâni situaţia sau de a captiva atenţia cuiva; ~ of a play on the audienc e impresie puternică făcută de o piesă asupra publicului. 7. (amer.) valiză, geamantan. 8. (tehn.) gheară, dispozitiv de prindere. 9. şanţ, rigolă. II. vh. A. tr. 1. a apuca strâns (cu dinţii sau cu mâinile). 2. a ţine strâns. 3. a strânge; a prinde; the ship was ~ped b y the ice vasul a fost prins între gheţuri; to ~ smth. in a vice a strânge ceva în mengh ină; fear ~ped him frica pusese stăpânire pe el, era ţintuit de groază. B. intr. (mar.) a se prinde de fund; the anchor does not ~ ancora nu s-a prins de fund. gripe [gra ip] I. vb. A. tr. 1. a apuca, a înhăţa. 2. a strânge, a presa. 3. (jig.) a asupri, a împil a; a chinui, a tortura. 4. (mar.) a lega (un vas) de ţărm (cu odgoanele). 5. a înţelege, a pricepe. 6. (amer. sl.) a irita, a întărâta. B. intr. 1. a fi zgârcit / a fi avar. 2. (amer. sl.) a se tângui, a se lamenta, a se plânge. 3. (rar) a avea convulsii / cra mpe. 4. to ~ at a pune mâna pe, a înşfăca. II. s. 1. înşfăcare, apucare, strânsoare. 2. (ji păsare, asuprire. 3.pl. crampe, colici. 4. (rar) manivelă, mâner. 5. pi. (mar.) parâme, odgoane. gripe-all l'graip'o:l] s. (sl.) zgârcit, zgâric-brânză. gripe fist [~ fist] s. (sl.) v. g r i p c - a 11. griper fgraipar] s. 1. asupritor, împilator. 2. (om) zgâr cit, calic, lacom, nesăţios, grip grass ['grip gru:s] ş. (bot.) lipicioasă (Galium apari /te). griping ['graipirj] adj. 1. apucător. 2. (fig.) chinuitor. 3. (fig.) lacom, zgârcit. 4. (despre dureri) chinuitor, acut, pătrunzător. 5. (mar.) ardent, gripingnes s [-nis] s. (rar) zgârcenie, calicie; lăcomie. griping pains ['graipirj peinzj s. pl . colici. grippe [gri(:)p] s. (med.) gripă. gripper ['gripor[ s. 1. apucător. 2. zgârc



 it, avar; calic. 3. (poligr.) clapă. 4. (tehn.) signatoare. gripping ['gripirj] ad j. 1. apucător. 2. (despre cărţi etc.) captivant, palpitant. gripping device [~ di.vai s] s. (tehn.) aparat de apucat; mâţă. gripsack ['gripsask] s. (amer.) sac de voiaj. gr ip vice ['grip vais] s. (/elm.) menghină. grisaille [gri'zeil, gri(:)'zail si pron unţia fr.] s. (artă) grisai. griseous fgrisias, 'griz-] adj. (bătând în) cenuşiu. grisly [' rizli] adj. 1. înspăimântător, îngrozitor. 2. (fam.) neplăcut, urât, dezagreabil, grisly be [~ bear] s. v. g r i z z l y 1 (II). grison ['graisan] s. (zool.) grizon (Galiot is vittata). grist1 [grist] s. 1. grăunţe de măcinat, măciniş, grâu măcinat; it brings ~ to e mill c profitabil; to grind one's ~ a-şi face treaba, a-şi vedea de treabă; (jig.) a ll is ~ that comes to his mill din toate scoate profit. 2. malţ, (dial.) slad. 3. (amer.) provizii, merinde. 4. (amer.) masă, mulţime (de lucruri). grist2 s. grosimea sau tăria unei aţe, frânghii etc. gristle fgrisl] s. (anat.) zgârci, cartilaj; in the ~ imatur, în faza iniţială.



gristly [-1] adj. (anat.) cartilaginos. grist-mill ['grist mil] s. moară (de măcinat ). grit [grit] I. s. 1. pietriş, prund; nisip mare fluviatil; (fig.) to put/ to th row ~in the machine / bearings a pune beţe în roate; (amer. sl.) to hit the ~ a merg e pe jos, a o lua per pedes, a merge apostoleşte. 2. (geol.) arenă. 3. (tehn.) pilit ură. 4. (tehn.) alice (pentru curăţirea pieselor turnate). 5. (fam.) tărie de caracter, hotărâre; curaj; energie. 6. the Grits (în Canada) membrii partidului radical sau libe ral. II. vb. A. intr. 1. a scrâşni; the sanded floor ~s under our feet podina nisipo asă scrâşneşte sub picioarele noastre. 2. a se dichisi. B. tr. a scrâşni; to ~ the teeth a crâşni din dinţi. grits [grits] s. pl. 1. boabe de ovăz sau de grâu. 2. urluială; tărâţe. g e l'grit-stoun] s. (geol.) gresie cu granulaţie mare. gritty ['griti] adj. 1. nisi pos, prundos, cu nisip. 2. (fam.) neclintit, ferm, hotărât; curajos. grivet fgrivit] ş. (zool.) maimuţă-dc-savanc (Cercopithecus aethiops). grizzle1 ['grizl] I. adj. 1. g ri, cenuşiu. 2. cărunt. II. s. 1. cal sur. 2. perucă argintie. III. vb. intr. (rar) a în cărunţi. grizzle2 s. 1. cărămidă nearsă. 2. cărbune de calitate inferioară. grizzle3 I. s. ) 1. descărcare a inimii; to have a good ~ a-şi scoate tot focul. 2. scâncet. II. vb. intr. (fam.) 1. a-şi face inimă rea. 2. a scânci. grizzled [-d] adj. cărunt, încărunţit, cu l cărunt, sur. grizzle pot ['grizl pot] s. (fam.) om ursuz, urs. grizzly1 ['grizli ] I. adj. sur, cărunt. II. s. (zool.) grizzly (Ursus arctos horribilis). grizzly2 s. 1. grilaj de fier pentru protecţia ecluzelor. 2. (/nine) ciur cu role sau cu grăt ar. 3. (tehn.) dispozitiv de alimentare (cu role). grizzly bear [~ bea1"] ş. v. g r i z z 1 y1 (II). groan [groun] I. vb. A. intr. 1. a ofta, a suspina, a geme; a se văita; to ~ inwardly a suferi (cumplit) în tăcere, 2. (despre cerb) a boncălui. 3. ( ftg.) a geme; the table ~ed with food masa gemea de bunătăţi. 4. to ~ for adori, a râvni la/după, a aspira la; to ~ under a geme sub (jugul greutăţii, sarcinii etc.). B. tr. to ~ down a speaker a reduce la tăcere un vorbitor prin murmure de dezaprobare; to ~ out a povesti oftând. II. ş. 1. oftat adânc, geamăt; to fetch / to utter a deep ~ a s coate un oftat adânc; ~s of the roaring wind urletul furtunii. 2. boncăluit (de cerb ). 3.pl. cârtcli, murmur (de dezaprobare). groaning ['grounirj] s. 1. suspin(e), o ftat(uri), geamăt, gemete. 2. boncăluituri, răget(e) prelung(i) (de cerb). 3. murmur(c ) (de dezaprobare). groat [grout, amer. şi gro:t] s. (ist.) monedă de argint de patr u penny; I do not care a ~ îmi este absolut egal; blood without ~s is nothing nobl eţea iară avere nu are căutare, un nobil scăpătat nu c bun de nimic; not worth a ~ nu face nici două parale. groats [grouts] s. pl. boabe de ovăz; boabe de grâu, (dial.) bulgur (v. şi g r i t s). grobian fgroubian] ş. (rar) grobian, bădăran. grocer ['grousar] s. 1 . băcan. 2. (înv.) angrosist. grocery ['grous^ri] s. 1. (amer.) băcănie, magazin de colo niale şi articole alimentare, delicatese. 2. băcănie, profesia de băcan. 3. pl. colonial e, articole de băcănie; articole de uz casnic. 4. (amer. înv.) debit de băuturi spirtoas (amer. fam.) to bring home the groceries a) a lega gura pânzei (sacului); b) a e. duce (ceva) la bun sfârşit, a atinge un obiectiv / un ţel propus, a reuşi în ceva. grocery man ['grousariman],p/. grocerymen [-man, -men] s. (amer.) v. g r o c e r (1). gr ocery shop [~ /op] s.v. g r o c e r y (1). groceteria bgrousi'tiaria] s. (mai al es amer.) magazin alimentar cu autoservire (având şi articole de uz casnic). grog1 [ grog] I. s. grog, amestec de coniac cu apă; băutură tare (de orice fel); (sl.) he has ~ on board c beat. II. vb. A. intr. a bea grog; a-i plăcea să bea. B. tr. 1. a amest eca (coniac) cu apă. 2. a clăti cu apă fierbinte (un butoi, pentru a scoate mirosul). grog2 s. (constr.) şamota. grog blossom ['grog -blosam] s. (fam.) roşcata nasului la



 beţivi. grog fight [~ fait] s. (sl.) chef, beţie, pilcală, africană, libaţiune. groggines s ['groginis] s. (sl.) 1. beţie, ameţeală; 2. neputinţă de a se ţine pe picioare (din cauza băuturii sau a loviturilor primite la box). groggy ['grogi] adj. 1. (sl.) beat, am eţit, făcut, afumat, pilit, matol; nesigur pe picioare. 2. (despre cai) nesigur pe p icioare; obosit. 3. nesigur, nestabil, care se clatină (din priciiui băuturii sau a loviturilor primite la box). grogram fgrogram] s. (text.) mătase groasă. grog-shop [ 'grog/op] s. cârciumă, tavernă. groin [groin] I. s. 1. (anat.) stinghie, vintre. 2. (a rhit.) boltă încrucişată / în cruce. 3. (hidr.) epiu, dig de colmataj. II. vb. tr. (arhit. ) a construi (bolţi) în cruce. groom [gru(:)m]I.ş. l.grăjdar,rândaş la grajd. 2. (rar, pres .de la b r i d e g r o o m ) mire; (înv.) ~of ladder călău. II. vb. tr. acurata, aţcsăla(u n cal); (jig.) to be well~ed a fi îngrijit / fercheş / ferchezuit / ca scos din cuti e / bine îmbrăcat / tuns etc. groomer fgrumar] s.v. g r o o rn (1,1). groomsman fgru zzman], pl. groomsmen [-man] s. cavaler de onoare; vornicel. groove [gru:v] I. ş. 1. jgheab, uluc; canelură, renură; îmbucare; crestătură, tăietură, şănţuleţ de întâlnire; f gât. 2. rutină, obicei, obişnuinţă; to express oneself in given ~s a se exprima în fraze s ereotipe. 3. ghint (de armă, tun etc.). 4. mină. 5. şanţ, rilă (la un disc de patefon); mi cro ~ microrilă. II. vb. A. tr. 1. a brăzda (cu şanţuri), a glăfui. 2. a ghintui. B. rejl. a-şi săpa singur albia; the river has ~d itself through râul şi-a săpat albia singur. gro oved [-d] adj. canelat, brăzdat, striat. grooved common bit ['gru:vd 'koman bit] s . burghiu plat cu crestături. grooved pin [~ pin] s. (tehn.) spin crestat. grooved rail [~ reil] s. (tehn.) şină cu şanţ. grooved wheel [~ /iwi:l] s. (text.) duriţă, bucce, otârlă.



 grooving 430



grooving ['gruivirj] s. 1. scobire, crestare etc. (v. g r o o v e (I)). 2. (telm .) rifluire; siflură. grooving-machine [~ni3'.fi:n] s. (telm.) maşină de rifluit. groo ving tool [~ tu:l| s. (tehn.) cuţit de strung pentru canelat. groovy1 ['gruivij I. adj. 1. brăzdat cu şanţuri. 2. rutinar, tipicar. II. s. (sl.) sardea. groovy2 adj. (s l.) mişto, grozav, straşnic. . grope [group] vb. A. intr. 1. a orbecăi, a bâjbâi (după); he is groping in the dark bâjbâie în întuneric. 2. to ~ after / for a bâjbâi după, a căuta pe te; to ~ in a intra pe dibuite; to ~ out a ieşi pe dibuite. B. tr. a pipăi; a sonda; a tatona; a căuta; to ~a hen a căuta o găină de ou. groper ['groupor[ s. 1. persoană care bâjbâie; the ~s after truth cei care bâjbâie în căutarea adevărului. 2. (austr. sl.) locui din Australia apuseană. gropingly ['groupirjli] aaV. pe dibuite, pe pipăite. grosbe ak ]'grousbi:k] s. (omit.) botgros (Coccothrausles coccothraustes). gros de Napl es [igrou do 'neiplz] s. (Jr.) mătase groasă de Neapole. grosgrain ['grougreinj s. ( tejrt.) grogren. gross [grous] I. adj. 1. mare, voluminos. 2. gras, burtos; obez ; ~ habit of body corpolenţă. 3. (despre vegetaţie) bogat, abundent, luxuriant. 4. (de spre aer) dens, impur. 5. măşcat, urluit, măcinat grosolan. 6. (despre hrană) ordinar, p rost. 7. grosolan, ordinar, indecent, vulgar, necuviincios, murdar; porcos; ~sto ry anecdotă porcoasă I fără perdea. 8. greoi; prost. 9. (despre minciuni, greşeli etc.) iz bitor, înveterat, evident; ~dereliction of duty neglijenţă vădită; a ~ error o greşeală gro ană; ~ ignorance prostie crasă; ~ injustice nedreptate flagrantă. 10. (despre venit, v aloare etc.) global, brut, total. 11. macroscopic. II. s. 1. gros, cantitate mar e; by /in the ~angro, cu ridicata, cu toptanul. 2. (corn.) (şi small ~) 12 duzini, 144; great ~ măsură echivalentă cu de doisprezece ori douăsprezece duzini, 1728. grossb eak ['grousbkk] s. v. g r o s b e a k . gross displacement ['grous dis'pleismont ] s. (mar.) deplasament total. gross ear [~ is r ] s. ureche falsă, auz greşit. gros s error [~ 'cr3r] s. (infor.) eroare cumulativă. gross fall [~ fel] s.v. g r o s s h e a d . gross feeder [~ ifi:dor] s. persoană care mănâncă mult şi fără alegere, om lacom urmand, gargantua. pantagrucl. gross head [~ hed] s. (hidr.) cădere brută. gross-hea ded [~'hedid, '-i~j adj. prost, tâmpit. grossification [.grousifi'kei/n] s. îngroşare. grossify ['grousifai] vb. tr. si intr. a (se) îngroşa. gross-minded ['grous'maindid , '-i—] adj. vulgar; grosolan. gross national product [-'naj/nnl .prodAkt] s. (ec. ) produs naţional brut. grossness ['grousnis] s. 1. grosime. 2. desime, densitate. 3. (jig.) grosolănie, vulgaritate. 4. (fig.) prostie, opacitate. 5. (fig.) grozăvie , urâciune. 6. (fig.) caracter vădit / evident (al unei minciuni, greşeli etc.). gross ton ['grous tAn] s. 1. tonă engleză (= 1016,069 kg). 2. (corn.) tonă registru. grossu lar ['grosjuta1", -p-] s. (mineral.) grosular. gross weight ['grous weit] -s. 1. greutate brută, brutto. 2. (av.) greutate de zbor. 3. (ferov.) greutate în serviciu (a locomotivei). grotesque [grou'tesk] I. adj. grotesc, caraghios. II. s. 1. th e ~ grotescul. 2. arabesc. grotesqueness [-nis] s. (caracter) grotesc. grotto ]' grotou],pl. grottoes si grottos ]-z] s. peşteră, grotă. grouch [graut/] (amer. fam.) I . vb. intr. 1. a fi prost dispus / morocănos / ursuz. 2. a mormăi, a bombăni. II. s. 1 . dispoziţie proastă; to have a ~ against smb. a avea pică pe cineva. 2. om ursuz. gro uchy ['grautji] adj. morocănos, ursuz; nemulţumit; irascibil. ground1 [graund] past si part. trec. de la g r i n d . ground2 I. s. 1. pământ; teren, sol; pământ solid (sub picioare); (fig.) above ~a) viu, în viaţă; b) neîngropat; to beat over the old ~ a bătători acelaşi drum; a scrie aceleaşi lucruri; a se repeta; (mai ales despre speranţe) to be dashed to the ~ a se spulbera, a se nărui; below ~ mort, pe lumea cealaltă, plecat d intre cei vii; to be on one's own ~ a fi în elementul său / în specialitate / la largu l său; to be out of one's own ~ a nu fi în elementul său / în specialitate, a nu se simţi î largul său; to bite the ~ a muşca ţărâna; to break (fresh / new) ~, to break the ~ a) a a ra pământul; a desţeleni un teren; a săpa pământul; b) (mii.) a săpa tranşee; c) (fig.) a d de căi noi, a fi un pionier / un inovator; a face primii paşi într-un domeniu; a-şi lărgi sfera de activitate; d) (fig.) a pregăti terenul; broken ~ pământ arat; to change one' s ~ a-şi schimba punctul de vedere sau punctul de plecare; to cover ~ a călători; to c over the ~ a) a acoperi, a străbate, a parcurge distanţa; b) a studia problema; c) a cerceta / a explora terenul / porţiunea de teren; to cut the ~ from under smb. a lua cuiva pământul de sub picioare; debatable ~ a) teritoriu disputat; b) (fig.) obi



 ect de dispută / de ceartă; (fam.) down to the ~a) cu totul, în întregime, în toate privinţ le; b) din tot sufletul, din toată inima; to fall on stony ~ a cădea pe pământ ncroditor ; a nu aduce rod, a nu avea nici un rezultat; to fall to the ~ a cădea la pământ, ase prăbuşi (şi fig.); to feel the ~ sliding /slipping from under one's feet a simţi că-i fuge pământul de sub picioare; to find common ~ a găsi un teren / un limbaj comun; (amer.) from the ~ up temeinic; din temelie, radical; în toate privinţele; to gain ~ a câştiga teren (şifig.); to gain ~on a) a invada, a-şi însuşi, a cuceri; b) a se apropia (ae pers oana urmărita); (rar) to gather ~ v. to g a i n ~; (rar) to give ~ a ceda teren, a se retrage: to go to the ~«) (despre vulpe) a se retrage în vizuină; b) (rar, fig.) a nu izbuti, a-i ieşi ceva rău; c) (fam.) a muri, a da ortul popii; (av. sl.) to hit the ~ a ateriza; to hold / to keep (one's) ~ a) v. t o s t a n d o n e' s ~; b) (despre preturi) a se menţine; to kiss the ~ a) a săruta pământul; a muşca ţărâna; a fi dis b) (fig.) a suferi o înfrângere; a se umili; to lay in the ~ a înmormânta, a îngropa; to level to / with the ~ / to raze to



the ~ a face una cu pământul, a şterge de pe faţa pământului, a distruge din temelii; to lo e ~ a) a pierde teren; a-şi pierde din influenţă; b) a-şi pierde pământul de sub picioare; ) a nu mai avea căutare; a nu mai fi la modă; to make ~ with smb. a) (fig.) a mătura pămân tul / podeaua cu cineva; b) a distruge, a dărâma pe cineva; c) a umili pe cineva; to open ~a) v. to b r e a k - (a); b) a pregăti terenul; to prepare the ~ v. to o p e n ~ (b); frar) to run to ~a) a hăitui, a fugări până la vizuină (vulpi etc.); b) (fig.) a scoate sufletul (cuiva), a nu lăsa (o clipă) în pace; (amer.) to run into the ~ a fa ce exces de zel; to shift one's ~ a-şi schimba locul, postul sau concepţiile; to sta nd one's ~ a se menţine pe poziţii, a nu ceda, a nu bate în retragere, a-şi susţine punctu l de vedere; to suit smb. down to the ~ a-i conveni întru totul / de minune; (mil. ) to take ~ a ocupa o poziţie, a intra în dispozitiv; (mil.) take ~ to the left! och ii /capul la stânga! to tread on delicate ~ a atinge o problemă delicată. 2. localitat e. 3. (mar.) fundul mării; pământul; to break ~a ridica ancora; to take the ~a eşua, a s e împotmoli; to touch the ~a) (mar.) a atinge fundul (apei); b) (fig.) a ajunge la fondul chestiunii / la fapte (într-o discuţie). 4. teren de sport etc.; cricket ~ t eren pentru crichet; (mil.) firing ~ poligon de tragere; hunting ~ lot de vânătoare. 5. (pi.) grădină, parc pe lângă casă; a house which stands in its own ~s o casă înconjurat parc. 6. (arte) fontă; fond (al unui tablou); plan; the middle ~planul al doilea. 7. (muz.) temă, motiv. 8. pi. depuneri, zaţuri, sedimente. 9. bază, temei; motiv, cauză, pricină, justificare; main ~ motiv principal; to give smb. ~(s) (for) a-i da cuiv a motiv (pentru). 10. (constr.) temelie, fundaţie. 11. (electr.) masă, pământ; to connec t to ~ a face contact cu masa. 12. fundamental. 13. mil. de uscat; de teren. II. vb. A. tr. 1. a pune jos, a depune; (mil.) to ~ arms a) a depune armele; b) a s e preda; (/nil.) ~ arms! la picior, arm'! 2. a motiva, a justifica; a sprijini, 3. a preda, a învăţa bine; to ~a pupil in Latin a învăţa bine latina pe un elev. 4. a grund i (un tablou etc.). 5. (electr.) a face legătura cu pământul. 6. (mar.) a arunca (o na vă) pe coastă. 7. (constr.) a pune temelia. 8. (av.) to ~an aircraft a opri la sol u n avion, a nu permite decolarea unui avion. B. intr. 1. (mar.) a eşua, a se împotmol i. 2. (mar.) a da de fund(ul mării). 3. (av.) a ateriza, a lua contact cu pământul. gr oundage ]'graundid3] s. (mar., ec.) locaţie / taxă portuară; contrastalic. ground-cher ry ['graunditjeri] s. (bot.) 1. vişinei (Prutius chamaecerasus). 2. (amer.) păpălău (Phy salis). ground colour [~ ikAls'J s. (arte) fond, culoarea de fond a unui tablou. groundedly ['graundidli] adv. (fig.) cu teniei,'întemeiat. ground-fish ['graunaTi /J s. (iht.) peşte care înoată aproape de fund. ground-floor [~'fb:r, ~'fb3 r ,'--] s. parter; (fam) to get in on the ~, to be let in on the ~ a) (ec.) a primi / a cu mpăra acţiuni / valori la preţ de emisiune: b) a ocupa o situaţie avantajoasă, a se afla în r-o situaţie avantajoasă; a-şi asigura întâietatea / un avantaj / o situaţie bună. ground g [~ geim] s. vânat cu blană (iepuri, vulpi etc.). ground glass [~ glo:s] s. sticlă mată; geam lăptos. ground hemlock [~ ,hembk] s. (amer. bot.) tisă (Taxus baceata). ground -hog ['graund'hog] s. (amer. zool.) specie de marmotă americană (Marmota monax). gro undhogs [-z] s. pi. (mii. sl.) bocanci cazoni. ground ice ['graund ais] s. gheaţă de fund. ground-in [~in] aay. şlefuit, rectificat prin şlefuire; ~ piston piston ajust at prin rodaj. ground indicator [~ lindikciW] s. (mar.) indicator de fund. groun ding f'graundin] s. 1. (mar.) eşuare, împotmolire. 2. fundamentare, motivare, întemeie re (a unui argument). 3. grunduire. 4. (electr.) contact cu pământul. 5. (av.) ateri



 zare. 6. cunoaştere temeinică (a unei limbi, a unei probleme etc.). 7. (av.) oprire la sol, interzicere de a decola. 8. pregătire de bază. ground-ivy ['graund'aivi] s. (bot.) silnic (Nepeta glechoma). ground law [~ Io:] s. lege de bază / fundamentală. ground leather [~ ilc6arJ s. pudră de piele. groundless ['graundlis] adj. nemotiva t, fără cauză; neîntemeiat, fără bază; fără temei, nejustificat. groundlessly [-li] adv. ne etc. (v. g r o u n d 1 e s s). groundlessness [-nis] s. netemeinicie. ground le vel ['graund ileval] s. 1. (geogr.) nivelul solului. 2. (fiz.) energie zero (a a tomului etc.). ground level power ['graund rlevl 'pau3r[ s. (telm.) putere la so l. ground line [~ lain] s. linie de pământ, linia terenului. groundling ['graundlinj s. 1. (iht.) denumire pentru peştii din adâncuri. 2. plante agăţătoare sau pitice. 3. (te atru) spectator de la parter (în vechiul teatru englezesc). 4. spectator sau citit or nepretenţios. 5.pl. the ~s (lit. iuv.) oamenii fără cultură, analfabeţii, inculţii. grou d loop ['graund ilu:p] s. (av.) luping la sol; capotaj. ground-man [~main, -man] , pi. ground-men [-men, -mşn] s. 1. săpător. 2. (sport) îngrijitor al terenului sportiv. ground needle [~ ni:dl] s. (bot.) greghetin (Geranium proteose). ground nut [~ nAt] s. (bot.) alună americană, arahidă. ground panel [~ .paenal] s. (av.) panou pentr u semnalizare. ground personnel [~ rpo:so'nel] s. (av.) personal terestru / de d eservire (la sol). ground pine [~ pain] s. (bot.) tămâiţă-de-câmp (Ajuga chamaepithys). gr ound-plan [~'plam,'—] s. (arhit., constr.) 1. plan de ansamblu. 2. iconografie; se cţiune orizontală. ground plane [~ plein] s. (geom., arte) proiecţie orizontală; planul terenului. ground rope [~ roup] s. camănă (frânghie groasă la plasele de pescuit). groun dsel1 ['graundsol] s. (bot.) cruciuliţă (Senecio vulgaris). groundsel2 s. 1. (constr .) talpă. 2. (hidr.) prag, cataractă.



 431 grumble



din; a fi urmarea; b) a depăşi, a nu mai fi; a scăpa de (epoca); a dispărea; to ~out of groundsill ['graundsil] s. v. g r o u n d s e l 2 (1). fashion a nu mai fi la mo dă; to ~out of favour with smb. a nu se mai bucura de favoarea ground slide [~ sla id] s. cuşcaie. groundsman ['graundzman, -maen], pl. groundsmen [-man, -men] ş. v. c uiva, a pierde favorurile cuiva; to ~ out of kind a degenera; he'll ~ out of it o să sc dezbare el de asta cu timpul; to ~ out of all recognition a sc schimba aşa d e mult, încât ground-man. nu mai poate fi recunoscut; to ~ out of use a ieşi din uz; t o ~ over a) a se închide, a se ground soap [~ soup] s. săpun de bază. cicatriza; b) (f ig.) a se vindeca, a sc lecui, a deveni imun; to ~to a) a deveni, a se transform a ground squirrel [~ iskwircl] s. (zool.) specie de veveriţă (Tamias striatus). în, a se preschimba în; the wind grew to a tempest vântul sc prefăcu în furtună; b) a ajunge gro und staff [~ -sto:fj s. (av.) personal terestru / nenavigant / de deservire la s ol. la, a deveni; a se apropia de; to ~ together a) a creşte împreună, a concreşte, a se împreuna; ground state [~ stcit] s. (fiz.) v. g r o u n d l e v e l (2). b) a fi strâns legaţi; to ~ towards one's end a se apropia de ţintă / de scopul urmărit; ground sw eat [~ 'swet,'—J s. (si.) mormânt. to ~ towards morning a sc face ziuă; to ~ up a) a c reşte, a sc coace; a da în pârg. a sc ground-swell [~'swel,'--] s. (mar.) hulă. pârgui; a se face mare; b) (fig.) a se naşte, a lua naştere, a sc înrădăcina; to ~ upon ground tax [ ~ ta;ks[ ş. impozit funciar. v. t o ~ 0 n. B. tr. 1. a creşte, a cultiva, a produce. 2. a-şi lăsa (barbă etc.), a lăsa să ground terminal [~ itamiin^l] $• (auto) clemă de masă rească. ground tier [~ tin ] s. (teatru) lojă de parter. r grower ['grous1"] s. 1. p roducător, cultivator; grădinar; (şi fruit-~) persoană care cultivă ground-to-air [~tu'e3 ] adj. (mil.) ~ missile rachetă sol-acr. fructe. 2. (agr.) plantă; pom; slow ~s pomi cu creştere înceată. 3. (înv.) fermier. ground-to-ground [~tugraund] adj. (mil.) ~ miss ile rachetă sol-sol. growing ['grouin] I. ş. 1. creştere. 2. cultivare. II. adj. în curs de creştere / de dezvoltare. ground water level [~ .WD:t3 'Icvlj s. (geol.) pânză de apă freatică. groundwave [~wciv] s. undă terestră. growing weather [~ .wc63r] s. timp fa vorabil creşterii plantelor. groundwork [~wa:k] s. 1. fundament, fundaţie; temelie, bază (şi fig.). 2. săpătură. growing years [~ p:z] s. pl. ani de creştere. growl [grâul] I. . A. intr. 1. (despre câini şi fig. despre oameni) a mârâi. 2. (şi ~ 3. (ferov.) infrastru ctura căii ferate; tcrasamentul căii ferate. 4. (arte) grund, culoare de out) a bodo găni, a bombăni, a mormăi. 3. (despre tunete) a bubui. B. vb. tr. a mormăi, fond (la tab louri). group [gruip] I. s. 1. grupă. 2. grupare, fracţiune; (amer.) pressure ~ grup are a mârâi (ceva). II. s. 1. mârâit. 2. mormăit, bombănit. 3. bubuit (al tunetului). growl r ['graula1"] s. 1. (om) morocănos, ursuz, om nemulţumit / care bombăne. 2. (fam.) par lamentară care exercită presiuni politice. 3. (av.) grup de avioane, formaţie; (amer.) regiment de aviaţie. 4. (chim.) radical. II. vb. A. intr. a se grupa. B. tr. 1. a grupa. 2. a alege birjă. 3. (amer. sl.) cană, urcior pentru bere. (culorile) armoni os. 3. a clasifica, a repartiza pe grupe. grown [groun] part. trec. de la g r o w . grown-up ['grounAp,'-'-, -'-] I. adj. adult, mare. II. s. adult, om mare / în toată firea. group captain [~ -keeptin} s. (av.) colonel de aviaţie (în Marea Britanic ). growth Igrouu] s. 1. creştere, dezvoltare, mărire; full ~ dezvoltare completă. 2. ( jig.) grouped cutter ['gru:pt .kM3r] s. (telm.) freză combinată. dezvoltare, progres , înflorire, prosperitate. 3. cultivare, cultură; of foreign ~ de provenienţă groupement ['gruipmant] s. grupare. group-verb predicate ['gru:pv3:b 'prcdikit] s. (gram.) predicat exprimat prin anumite străină. 4. produs. 5. lăstari. 6. (med.) tumoare, exc rescenţă; new ~ neoplasm. locuţiuni verbale (de exemplu: he took interest in the proce edings), predicatul grupului growth inhibitor ['grou8 in-hibita1"] s. (biol.) in hibitor de creştere. verbal. growth regulator [~ >regjuleita1"] s. (biol.) regulat or de creştere. grouse1 [grausj s. (pi. invar.) (şi red ~) potâmiche-scoţiană (Lagopus sco ticus); black groyne [groin] I. s. 1. (mar.) ctravă; spărgător de valuri, pinten, epin . 2. dig (pentru - gotcan mic, cocoş-de-pădure (Lyrurus tetrix); white ~ potârniche-al bă (Lagopus mutus); oprirea deplasării nisipului). II. vb. tr. a apăra (terenuri etc.) prin îndiguiri etc. (v. ~ wood / great ~cocoş-de-munte, gotcan (Tetrao urogallus); hazel ~ varietate de ieruncă 1,1). (Bonasa betuUna). grub [grAb] I.vb. A. intr. l. ascumia.a scormoni, arâcâi. 2. a munci pe spetite; a studia grouse2 vb. intr. (sl.)



 a mormăi, a bombăni, a se plânge; to have a good ~ a avea temei cu înfrigurare; a toci. 3. a scotoci, a cotrobăi. 4. (sl.) a mânca, a hali, a potoli, a băga la jgheab. B. tr. 1. a scurma (pământul). 2. a curăţa (pământul) de rădăcini; a desţeleni. / motiv să se plâ ~ up) a dezgropa, a scoate afară. 4. (fig.) a descoperi (în arhive, în cărţi). 5. (si.) gr ouse3 adj. (austr. şl.) excelent. a hrăni, a da de mâncare la. II. s. 1. larvă. 2. vierm e; râmă. 3. mâzgălitor de hârtie, scrib, grouser ['graus3r[ s. (telm.) 1. pilot, grindă pro izorie. 2. sabot, patină. scriitor. 4. persoană murdară / neglijentă. 5. (sl.) mâncare, ha leală, potol; ~ and bub grout1 [graut, dial. gru:t[ vb. tr. (despre porci) a râma, a scormoni (pământul). grout2 I. s. 1. (constr.) lapte de var şau de ciment. 2. tencuia lă subţire; mortar. 3. pl. mâncare şi băutură, haleală şi pileală. 6. (sl.) muncă (obositoa ocupat. grubber ['grAba1-] ş. 1. săpător, scormonitor. 2. săpăligă pentru scosul rădăcinil . plug v. g r o a t s. 4. depozit, sediment, drojdie. II. vb. tr. a acoperi cu v ar / cu ciment; alega, a cimenta; a tencui. de desţelenit. 4. (sl. şcolar) tocilar. 5. (sl.) mâncău, foraist, nehalit, grouting ['grautirj] s. (constr.) cimentare; inje cţie. grubbiness ['grAbinis] s. neglijenţă, necurăţenie, murdărie. grouty ['grauti[ adj. (a er. sl.) 1. iritabil, supărăcios, irascibil. 2. (despre lichide) tulbure, grubbing h oe ['grAbirj hou] s. sapă, săpăligă. drojdios. grubby 1'grAbi] adj. 1. murdar, neglijent . 2. (despre arbori etc.) mâncat de viermi. grove [grouv] s. 1. crâng, dumbravă, păduric e; boschet. 2. (/«ine) galerie principală grubstake ['grAbstcik] (amer. fam.) I. s. fonduri sau echipament furnizat de către un de pătrundere; galerie de extracţie, puţ de mină. comanditar unui prospector; fonduri avansate unei întreprinderi de către un coma nditar. grovel ['grovl, 'grwl] vb. intr. 1. a se târî, a umbla de-a buşilea / în patru l abe. 2. (jîg.) II. vb. tr. a comandita (o întreprindere), a avansa (fonduri) în comand ită unei întreprinderi nou create. (to, before) a se umili, a se târî în genunchi (înaintea în faţa — cu gen.). Grub Street [~ stri:t] s. 1. (ist.) stradă în Londra unde locuiau scr iitorii de mâna a grovel train f trein] s. (amer. sl.) persoană folosită pentru corupe rea membrilor ~ treia. 2. (fam.) scriitor nepriceput. 3. (şi Grub-Street writings) literatură ieftină / slabă, Congresului. r r maculatură. 4. (fam.) boema literară, literaţ i boemi. groveller [ grr>v3b ] ş. lingău, linge-cizme; om josnic / de nimic. grub-ti me [~taim] s. (sl.) ora mesei. grow [grouj, past grew [gru:], part. trec. grown [groun] vb. A. intr. 1. a creşte, a se dezvolta; a se mări, a se face mare; a se întări; a spori; a se coace, a se maturiza; (fig.) grub-trap [~trasp] s. (mar. sl.) gură, lioarbă. a creşte, a se dezvolta, a progresa, a face progrese, a înainta; (prov.) ill weeds ~ apace grudge [grAd3] I. s. 1. pică; ranchiună; animozitate; to bear a ~ / t o have a ~, to keep iarba / buruiana rea nu piere, buruiana rea creşte şi în piatră. 2. a deveni, a se face, a ajunge; up a ~ against smb. a avea pică pe cineva. 2. răutate . 


 educe, a sc micşora; to ~ from a proveni din, a deriva din, a descinde din; (despr e gruesome twosome [~ 'tu:s9m] s. (amer. fam.) 1. cuplu de amorezaţi; porumbei. 2. nume unghii) to ~ in a se încarna, to ~ in bulk a creşte în volum; to ~ in favour a c reşte în generic pentru doi asociaţi. 3. (mil.) bocanci cazoni. ochii cuiva; a fi (şi) m ai bine văzut; to ~ in flesh a se îngraşă; to ~ in love with smth. gruff [grAf] adj. 1. grosolan, brutal. 2. îmbufnat, posac, supărat, morocănos, mânios; a îndrăgi ceva; to ~ in y ars a îmbătrâni; to ~ into a deveni, a se transforma în; to ~ înţepat. 3. aspru, sever. 4. despre glas) răguşit, aspru; morocănos. into fashion a fi la modă; a începe să aibă căutare ~ into a habit a deveni un obicei; gruffish ['grAfi/] adj. aspru, sever, posac, morocănos. to ~ into favour with smb. a câştiga favorurile cuiva, a intra în graţiile cuiv a; to ~ into gruffly ['grAfii] adv. cu asprime etc. (v. g r u f f). a proverb a deveni proverb; to ~ into a man a deveni bărbat; it ~s near autumn începe gruffness ['grAfnis] s. 1. asprime, severitate. 2. îmbufnare. 3. grosolănie. toamna; (despre p ersoane, lucruri) to ~on smb. a-i deveni cuiva tot mai simpatic / mai grum [grAm ] adj. 1. îmbufnat, ursuz. 2. (despre glas) răguşit. 3. aspru, sever. plăcut cu trecerea timpului, a câştiga pe cineva treptat; a deveni stăpân pe, a-şi însuşi; grumble ['grAinbl] vb. intr. 1. a mormăi, a bombăni, a bodogăni. 2. (despre maţe) a pune stăpânire pe, a cuce i; a creşte în ochii (cuiva); habits ~ on / upon smb. deprinderile a chiorăi. 3. (desp re vânt) a urla, a vâjâi. II s. 1. mormăit; mârâit, bombănit; pl. proastă devin o a doua na cuiva; to ~ out a se face mare; to ~out of a) acreşte din; a ieşi dispoziţie. 2. bubui tul tunetului.



 grumble guts 432



grumble guts [~ gAts[ s. (pop.) v. g r u m b l e r . grumbler ['grAmblo'J s. om morocănos, ursuz. grumblingly CgrAmblirjli] adv. (rar) bombănind. grumbly ['grAinbli ] adj. nemulţumit, indispus. grume [gru:m] s. (med.) cheag (de sânge). grummet ['grA mit, -ct] s. (mar.) inel de frânghie, laţ de odgon. grump [grAinp] (fam.) I. s. 1. p ersoană morocănoasă, ursuză. 2. pi. ţâfnă, supărare; proastă dispoziţie. II. vb. intr. 1. a a bombăni. 2. a fi supărat / îmbufnat. grumpily ['grAinpili] adv. cu ţâfnă, cu arţag; bomb , bodogănind. grumpy ['grAmpi] adj. îmbufnat, ţâfnos. Grundyism ['grAndiizamJ s. morală co nvenţională. grunt [grAnt] I. vb. intr. 1. a grohăi. 2. a geme. 3. a gâfâi, a sufla greu. 4. a mormăi, a mârâi. II. s. 1. grohăit. 2. mormăit. grunter ['grAiito'] s. 1. (fam.) porc . 2. om care mormăie întruna. 3. (si.) poliţist; sticlele, curcan. grunting ox ['grAnt irj oks] s. (zool.) iac (Poephagus grunniens). gruntling ['grAntlirj] s. purcel( uş). Gruyere (cheese) ['gruy'ea (it/i:z)] s. (brânză) şvaiţer. gryphon ['grifon, amer. si 'grai-] s. v. g r i f f i n1. G-string ['d3i:.strirj] s. 1. (muz.) coardă de sol. 2. chilot la strip-tease. G-suit [~isju:t] s. (av.) costum de protecţie contra efe ctului produs de acceleraţia gravitaţiei. guaiac(um) ['gwaia:k(:>m)j s. 1. (arbore d e) guaiac. 2. (răşină de) guaiac. guana ['gwa:nu:] s. (zool.) iguana (Iguana tuberculo id). guanidine ['gwamidi:n, 'gwa:-, -din] s. (farm.) guanidină. guanine ['gwa:ni:n , 'gu:oni:n, gu:'a:nin] s. (chim.) guanină. guano |'gwa:nou, gju(:)'u:nou] s. guan o, îngrăşământ fosil. guanylic acid [gwa:'nilik .ajsid] s. (chim.) acid guanilic. guara [g wai'ra:] s. (omit.) ibis-roşu (Ibis rubra, Guara rubra). guarana shrub [gwa:ira:no i/rAb] s. (bot.) guarana (Laullinia sorbilis). guarantee [igaeran'ti:] I. s. 1. garanţie; chezăşie; cauţiune, gaj, amanet. 2. (corn., fin.) garant, chezaş. 3. creditor c are primeşte garanţia. II. vb. A. tr. 1. a garanta. 2. to ~against / from a asigura îm potriva (cu gen.). B. intr. a fi garant; a depune (o) garanţie. guarantor hgxran't o:'. go'ra:nto:r, amer. 'gairsnto:''] s. (mai ales jur.) garant, chezaş. guaranty ['gsrsntij s. 1. garanţie, zălog, amanet. 2. gir; giver of ~ girant. guard [ga:d] I. vb. A. tr. 1. (against, from) a păzi, a apăra, a ocroti, a feri (de). 2. a-şi ţine (lim ba); a-şi măsura (cuvintele). 3. a escorta, a însoţi (în scop de ocrotire). B. intr. 1. a' se păzi, a se feri; you must ~ against an error trebuie să te fereşti de a comite vreo greşeală. 2. a face de gardă. 3. a fi precaut / prudent / prevăzător. II. s. 1. gardă, apă e; to take one's ~ a se pune în gardă; on ~! în gardă! 2. rezervă, reţinere, neîncredere; g vigilenţă; to keep ~over one's tongue a-şi ţine limba în frâu; to be / to stand on one's ~ a fi în gardă / vigilent / cu ochii în patru; to put smb. off his ~ a adormi vigilenţa c uiva; to get past smb.'s ~, to throw smb. off his ~ a) a înşela vigilenţa cuiva; b) a lua pe cineva prin surprindere / pe nepusă masă; a prinde pe cineva pe picior greşit / nepregătit; to put smb. on (his) ~ a pune pe cineva în gardă. 3. gardă, pază; to be on ~, to keep / to mount / to stand ~ a fi de pază / de strajă / de gardă; (mil.) the main ~ grosul avangardei; ~ of honour gardă de onoare; (mil.) to relieve ~ a schimba ga rda; to run the ~ a trece neobservat pe lângă santinelă. 4. (mil.) (the guards) soldaţii dintr-un regiment de gardă. 5. gardă, dispozitiv protector; (hand-) ~ of a sword ga rda unei săbii; fire ~ galerie la cămin. 6. (mii., constr.) contragardă. 7. corectiv ( al nuni medicament). 8. vizitiu (de diligentă); şef de tren. 9. (la box, scrima) gar dă. guard-boat ['gcudbout] s. (mar.) şalupă de pază. guard cell [~ sel] s. (bot.) celulă s tomatică. guard-chain [~ tjein] s. (la ceasornice) lanţ de siguranţă. guard dog [~ dog] s. câine de pază. guarded ]'ga:did] adj. 1. păzit, apărat; (la şah) ~ bishop nebun apărat; la unele jocuri de carii) ~ Jack valetul dintr-o suită de as, popă, damă, valet. 2. pr udent, rezervat, precaut. guardedness [-nis] s. prevedere, precauţie, prudenţă. guardf ul ['ga:df»l] adj. (înv.) prudent, precaut. guard-house ['ga:dhaus[ s. cameră de gardă; local de pază; (mil.) corp de gardă. guardian ['ga:dion] I. s. 1. custode, conservat or (de muzee etc.). 2. epitrop, tutore; curator. 3. (bis.) superior, stareţ (de mănăst ire franciscand). 4.'(înv.) paznic. 5. (av. sl.) paraşută. -> (bis.) ~ of the spiritua lities vicar. II. adj. păzitor. guardian angel [~ .eina^al] s. 1. înger păzitor. 2. (a v. sl.) paraşută. guardianship ['gardianjip] s. 1. tutelă. 2. pază, supraveghere. guardl ess ['ga:dlis| adj. fără apărare, fără protecţie. guardrail ]'ga:dreil] s. 1. balustradă, p naclâc. 2. (ferov.) şină de ghidare, contraşină. guard-room [~ru(:)m] s. v. g u a r d - h o u s e. guard-ship [~jip] s. (mar.) vas de pază şi control în port. guardsman ]'ga:dz



 man, -msen], pl. guardsmen [-mm, -men] s. 1. ofiţer / (rar) soldat dintr-un regime nt de gardă. 2. păzitor, gardian; străjer. guard stone ['ga:d stoun] s. bornă. Guatemala n [,gwa:t3'ma:tan] I. adj. din Guatemala, guatemalez. II. s. locuitor din Guatem ala, guatemalez. gubernatorial |ig/u:bo:nci'to:ri3l] aay. (amer.) caracteristic unui guvernator (de stat). guek [gAk, guk] s. (sl.) nămol, mâl; noroi. gudgeon1 ['gA d3sn] s. 1. (iht.) porcuşor (Gobio gobio); (fig:) to swallow a ~ a cădea în cursă, a se lăsa prins. 2. nerod, găgăuţă, neghiob. 3. momeală, cursă. II. vb. tr. a înşela, a trage pe



gudgeon2 s. (tehn.) 1. bulon; bolţ; pivot, bolţ, buton de manivelă. 2. (mar.) balama d e cârmă. guelder-rose ['geldo'rouz] s. (bot.) călin, dirmox (Viburnum opultis). guerdo n ['g3:dsn] (poetic) I. s. răsplată, recompensă; premiere. II. vb. tr. a răsplăti; a recom pensa, a premia. guerilla [go'rilo] s. 1. (si ~ war) (lupte de) gherilă, război de p artizani. 2. luptător de gherilă, partizan. guerilla strike [~ straik] s. (fam.) gre vă ncaprobată de conducerea sindicatului. ' guerilla war [~ wo:r] s. v. g u e r i 11 a (1). guerilla warrior [~ iWorior] s. v. g u e r i 11 a (2). Guernsey ['ga:nzi ] s. 1. flanelă de lână. 2. vacă de (lapte) de rasă Guernsey. Guernsey shirt [~ /a;t] s. v . G u e r n s e y (1). guerrilla [go'riloj s. v. g u e r i l l a . guess [ges] I . vb. A. tr. 1. a ghici; to ~ a riddle a ghici o ghicitoare. 2. a presupune, a-şi în chipui; a ghici, a bănui; (amer.) a crede, a fi de părere; I should ~ his age at for ty cred că arc 40 de ani, i-aş da vreo 40 de ani; I ~so! cred şi eu! te cred! ba bine că nu! B. intr. (at) a presupune (că). II. s. estimare; presupunere, bănuială; by ~ pe g hicite; to make / to give / to have a ~ a încerca să ghicească; that is a good ~ ai gh icit bine; he had some slight ~ of it îşi cam închipuia el aşa ceva; (amer. fam.) it is anyone's ~ nimeni nu ştie adevărul, nu ştie nimeni precis; to miss one's ~ a nu ghici, a greşi, a se înşela. guessable ['gesabl] adj. de ghicit; de presupus; de închipuit. gu esser ['geso'J s. ghicitor, ghicitoare; he's a good ~el ghiceşte repede, e bun la ghicit. guessingly ['gcsinli] aaV. pe ghicite. ' guess rope ['ges roup] s. (mar. ) odgon de remorcă. guesstimate E'gesthnit] I. s. (amer. fam.) previziune / apreci ere aproximativă. II. vb. tr. (fam.) a aprecia / a prevedea cu aproximaţie. guesswor k ['gesw3:k] s. 1. ghiceală; ghicit; presupunere, bănuială; pronostic; by ~ pe ghicite ; orbeşte. 2. muncă nesistematică / neştiinţifică / bazată pe presupuneri. guest [gest] I. 1. oaspete, musafir; invitat. 2. chiriaş (de hotel sau pensiune); paying ~ locatar , persoană care stă în pensiune. 3. plantă san insectă parazită. II. vb. intr. (amer. teatr , despre un actor) a juca în reprezentaţie. guest-chamber [rgestrt/eimbor] s. 1. oda ie pentru musafiri. 2. cameră de oaspeţi (la mănăstiri). guest column [gest ikolam] s. ( amer.) rubrică destituită unui colaborator nepermanent, tribună liberă. guester ['gesto' ] s. (amer. teatru) actor care joacă în reprezentaţie. guest hall ['gest iho:l] s. sal on de recepţie. guesthouse ['gesthaus] s. pensiune. ■ . guest-night ['gestnait] s. s eară în care membrii unui club îşi pot invita cunoscuţii / prietenii. guest show [~ Jbu] s . (amer.) program radiotelevizat la care îşi dă concursul o perso nalitate (artistică) cu noscută. guest star [~ sto:r] s. (cin., TV) personalitate artistică cunoscută care joa că într-un film (aV obicei într-un rol episodic I secundar). guestwise ['gestwaiz] adv . ca musafir, ca oaspete. guest worker ['gest iwo:kor] s. muncitor venit din altă ţa ră, pe o perioadă dată. guff [gAf] s. (amer. sl.) vorbărie, flecăreală deşartă, papagal, ga guffaw [gA'fo:, go'f-] I. s. hohot zgomotos (de râs). II. vb. intr. a râde cu / în hoh ote; a izbucni în hohote (ae ras). guggle ['gAgl] I. vb. intr. a gâlgâi. II. s. gâlgâit. g uidable ['gaidabl] adj. (fig.) uşor de condus, docil, ascultător. guidance ['gaidans ] s. 1. conducere, călăuzire. 2. îndreptar. -0* vocational ~ orientare profesională. gui de [gaid] I. s. 1. călăuză, ghid. 2. (mii.) cercetaş, militar în recunoaştere. 3. conducăto consilier, sfetnic. 4. principiu călăuzitor. 5. călăuză, ghid, carte-călăuză (pentru voiaj) ptar. 6. (tehn.) dispozitiv de ghidare; culisă; pârghie de transmisie. 7. (mine) manşo n de protecţie. II. vb. tr. 1. a călăuzi, a ghida, a îndruma, a îndrepta. 2. a cârmi, a dir ja, a conduce. guide bar ['gaid ba:r] s. (tehn.) glisieră. guidebook [~buk] s. ghi d turistic (pentru călători). guided missile ['gaidid 'misail, amer. ~ 'rnisl| s. (m ii.) rachetă teleghidată. guideless ['gaidlis] adj. fără călăuză. guideline ['gaidlain] s. linie indicatoare. 2. coardă, odgon (de sprijin). 3. (fig.) linie directoare, indi caţie. guide loop ['gaid lu:p] s. (cin.) coloahă-ghid. guide mark [~ ma:k] s. notă, se mn. guide-post [~poust] s. stâlp indicator (la răscruce). guider ['gaido'] s. călăuză, ghi d. guide-rail ['gaidreil] s. (ferov.) contraşină. guide rod [~ rod] s. v. g u i d e b a r . guide-rope [~roup] s. (av.) ghidropă. guide star [~ sta:r] s. v. g u i d i



 n g s t a r. guide wing [~ win] s. (mil.) aripă de conducere (la proiectile). gui de yoke [~jouk] s. (tehn.) glisieră. guiding ['gaidirj] s. 1. călăuzire, îndrumare. 2. ( tehn.) ghidaj. guiding mark [~ mci:k] s. reper. guiding plant [~ pla:nt] s. (agr .) plantă marcatoare / indicatoare. guiding plate [~ plcit] s. (metal.) placă de ghi dare, lunetă. guiding rib [~ rib] s. (tehn.) nervură de ghidare. guiding star [~ sta :r] s. stea călăuzitoare (şi fig.).



 433 gunnery



înăbuşi, he ~ed simţi un nod în gât. II. s. 1. mişcare sau efort la înghiţit. 2. înghiţitur l [~ wo:l] s. (hidr.) perete de ghidaj. guidon ['gaidpn] s. 1. (mil.) stcguleţ asc uţit lângă vârful lăncii. 2. stegar. 3. steag, flamură mare, duşcă: at one ~ dintr-o înghiţ hildă. gum1 [gAm] ş. 1. gingie; I have sore ~s sau my ~s are sore mă dor gingiile. 


 tă curent pentru fixarea onorariilor etc. în cu toată viteza; b) (fam.) a goni (cu aut omobilul); (fam.) great ~s! la dracu! pe dracu! nu se poate!; to spike smb.'s ~s a zădărnici planurile cuiva; (fam.) big/ great ~persoană profesiunile liberale, pentr u subscriere la operele de binefacere etc. importantă, ştab; (despre furtună) to blow great ~s a urla; to stick / to stand to one's guinea-corn [~ko:n] ş. (bor.) mături ( Sorghum vulgare). ~s a) a nu ceda poziţiile, a nu se retrage; b) a rămâne până la urmă cred ncios ideilor guinea-fowl [~faul] s. (omit.) bibilică, pichere (Numida meleagris). Guinean ['ginjan, -nian] I. adj. din Guineea, guineean. II. s. locuitor din Gui neea, sale. 2. (ist.) muschetă. 3. armă (de foc), puşcă; double-barrelled ~ armă cu două ţe smoothbare ~ armă cu ţeava neghintuită; sporting ~ armă de vânătoare; (sport) starting gui eean.guineez. ~ pistol de start. 4. (amer.) revolver, pistol. 5. trăgător, vânător. 6. ( tehn.) maşină pentru guinea pepper ['gini rpepa1"] s. (bot.) ardei (Capsicum). guine a-pig [~pig] s. 1. (zool.) cobai (Cavia porcellus). 2. (glumeţ) orice liber profes ionistastupat orificiul de scurgere. 7. (sl.) hoţ. S. (austr.) tunzător de oi care l ucrează foarte care îşi primeşte onorariul în guinee. 3. (şl.) administrator de societate c mercială, care rapid. II. vb. A. tr. 1. a vâna. 2. (amer. fam.) a împuşca cu revolverul. 3. (mil.) a bombarda deţine postul datorită numelui, relaţiilor sau priceperii sale şi a cărui semnătură figureazăcu artileria. 4. (mil.) a dota cu artilerie / cu tunuri; heav ily ~ned bine dotat cu artilerie; undergunned insuficient dotat cu artilerie. 5. a alimenta repede (un motor) cu benzină. numai pe statele de plată a jetoanelor. B. intr. (amer.) to ~ for a) a vâna (vânatul) cu puşca; b) a urmări (pe cineva) cu pistolu l guinea-wheat [~l/wi:t] s. (bot.) porumb, cucuruz, păpuşoi (Zea mays). pentru a-1 împ uşca sau a-1 face inofensiv; c) (fig.) a se strădui să obţină (sprijin etc.); guinea worm [~ W9:m] ş. vierme cilindric parazit (Filaria medinensis). guise [gaiz] s. 1. înfăţişare, aparenţă. 2. aspect înşelător, mască; pretext; under / in d) a critica; a face nazuri. the of sub pretextul (cu gen.), sub masca de (sau cu gen.). 3. (înv.) îmbrăcăminte, toaletă. gunboat ['gAnbout] s. (mar.) canonieră. 4. (înv.) manieră, obicei. gun-boring drill [~ .bo:rin 'dril] s. burghiu pentru găuri adânci. r gun brake [~ breik] s. (mii.) pană de recul / de gură de foc. guiser ['gaiză ] ş. (scoţ.) persoană mascată, participant la un ba mascat. 1 gun-carriage [~.ka:rid3] s. (mil.) afet. guitar [gi'ta: "] s. chitară. guitarist [gi'ta:rist] ş. chitarist. gun cartridge [~ rka:trid3] s. (mii.) garguz. gulch IgAlt/] ş. 1. (amer.) defileu îngust şi adânc (mai ales în regiuni aurifere), trecăt are guncotton [~.kotn] s. (chim. mii.) fulniicoton, piroxilină. adâncă, strungă. 2. cana l adânc; albie de râu adâncă. guncrew [~kru:] ş. (mil.) tunari, servanţi de tun. gules [gju lz] (herald.) I. adj. roşu. II. s. culoarea roşie. gundy ['gAndi] s. (austr.) colibă d e aborigeni. gun emplacement [gAn iniiplcismant] s. (mii.) amplasament de artile rie / de tun / de gulf [gAlf] I. s. 1. golf (maritim). 2. prăpastie, abis (şiftg.); there was a great ~fixed between them era o mare prăpastie între ei. 3. vârtej, vâltoare (şi fig.). 4. (mine) mare gură de foc. zăcământ de minereu. 5. (fam.) diplomă iară distinc la Oxford şi Cambridge). II. vb. gunfire [~faiar] s. 1. (mil.) canonadă; foc de arti lerie. 2. (mar. mii.) (salvă de tun pentru) tr. 1. a arunca într-o prăpastie. 2. pasiv (fam.) to be ~ed a trece la examen Iară menţiune deşteptare; (salvă de tun pentru) stin gere. de merit. gun flint ['gAn-flint] ş. 1. (mil. ist.) cremene (la vechile puşti). 2. (amer. glumeţ) locuitor al statului Rhode-Island. Gulf State [~ steit] s. (ame r.) (folosit ca supranume) Statul Florida. gulfy l'gAlfi] adj. 1. plin de abisur i. 2. bogat în golfuri. 3. bogat în vâltori, vârtejuri. Gun Flint State [~ steit] s. (am er.) (folosit ca supranume) Statul Rhode-Island. gull1 [gA.1] s. (omit.) pescăruş (f am. Laridae). gun fodder ['gAn ilbda1"] s. (mii. sl.) proiectile, obuze. gull2 I . s. găgăuţă, neghiob, nerod. II. vb. tr. 1. a înşela, a trage pe sfoară. 2. to ~smb. gun l r [~ -lcior] s. (/nil.) servant-ochitor. into a momi pe cineva (prin viclenie) să, a ademeni pe cineva să / la. gunman [-man. -meen], pi. gunmen [-man, -men] ş. l. (i st. în Irlanda) partizan înarmat, franctiror, puşcaş. 2. (amer. sl.) bandit, hoţ înarmat; t rorist, pistolar, huligan, gangster. gullet l'gAlit] ş. 1. esofag; gât. 2. trecătoare, defileu. 3. canal (de apă). gun-metal [~iinctl] adj. bronz pentru tun. gullibilit y [-gAli'biliti, -la'b, -bti] s. credulitate, naivitate. gun moll [~ -mol] s. (a mer. sl.) prietenă a unui gangster care poartă asupra ei revolverul gullible ['gAtob l, -libl] adj. credul, încrezător, lesne crezător, uşor de amăgit / de înşelat. gully1 ['gA I. s. 1. albie de torent, făgaş (format de apă). 2. şanţ, rigolă. 3. şină canclată. acestu vb. tr. (şi to ~out) a săpa (un şanţ, un făgaş, o albie etc.). gun-mount ['gAnmaunt] s. (/ il.) afet. gully2 ['gAli, 'gu-] ş. (scoţ.) satâr. gunnel ['gAn^l] s.v. g u n w a l e .



 gully hole [~ houl] s. puţ de scurgere, deschizătură, gură de canal. gunner ['gAno^^- l .(mil.) artilerist, tunar. 2. (av.) mitralior. 3. vânător, trăgător. 4. cal gully-raker ['gAli.reika1"] s. (austr.) 1. hoţ de vite. 2. bici (al păzitorului de vite). de art ilerie. gulosity [gju:'bsiti] s. lăcomie, aviditate. gunner's cockpit ['gAnaz -kak pit] s. (av.) cabina mitraliorului. gulp [gAlp] I. vb. A. tr. (şi to ~down) 1. a îng hiţi lacom. 2. a-şi înghiţi (lacrimile), gunnery ['gAnari] s. 1. arta artileriei; school of ~ şcoală de artilerie. 2. canonadă. a-şi stăpâni (emoţia). 3. a lua drept bun. B. intr. simţi un nod în gât, a se îneca, a se 3. (amer.) artilerie grea.



 gunnery drill 434



gunnery drill [~ drill s. (mil.) exerciţiu de tragere (cu tunul). gunning ['gAnirj ] s. vânătoare eu arma. gunny 1'gAni] s. (text.) ţesătură groasă şi tare de iută. gun play piei] s. (amer.) schimb de focuri (ae revolver). gunpoint [-point] s. 1. ţintă (a u nei arme de foc). 2. at ~ sub ameninţare cu arma. gunpowder [~ipaud9r] s. praf/ ia rbă de puşcă. gun-room [~ru:m] s. 1. cameră în care se ţin armele de vânătoare. 2. (mar.) s an popota ofiţerilor inferiori. gun-runner [~>rAnor] s. contrabandist de arme. gun -running [-.rAnirj] s. contrabandă de arme. gunshot [~/ot] s. salvă de tun; foc de p uşcă; within ~ în bătaia armei: out of ~ în afara bătăii armei, în afara razei de acţiune a rme de foc. gun-shy [~jai] adj. (despre câini) spcrios la împuşcături. gunslinger [~slir jor] s. (sl.) pistolar, trăgător / trăgaci experimentat. gunsmith [~smiG| s. armurier. gun spotter [~ spotDr] s. (av.) avion de recunoaştere având misiunea de a repera ar tileria inamică. gunstick [~stik] s. vergea de puşcă. gun-stock [~stok] s. pat de puşcă. g unwale ['gAnal] s. (mar.) copastie, platbord, rama punţii, bază de navă. gunyah ['gAnj a] s. (austr.) v. g u n d y. gurge [go:d3] I. s. vârtej (de apă), volbură. II. vb. int r. a se învârteji, a se învolbura. gurgitation [igp^i'teijsn] s. 1. bolborosire (a ape i ca la fierbere), clocotire. 2. clocot (al valurilor etc.). gurgle ['gs:gl] I. s. gâlgâire, bolborosire, şopotire, clipocit (de apă). II. vb. A. intr. a gâlgâi, a şopoti, bolborosi, a clipoci. B. tr. a face să gâlgâie. gurnard ['go:md] s. (iht.) rândunică-de-ma re (Trigla lucerna). gurnet ['go:nit] s. v. g u r n a r d. = gurney1 j'gaini] s. (mar.) gurnă. 2 gurney s. (amer.) pat pe rotile, pat de spital. gurry ['gAri] s. (anglo-indian) fort mic, cetăţuie. guru ]'gu(:)ru:] s. (anglo-indian) (preot) hindus care face iniţierea discipolilor / învăţăceilor. gush [gAf] I. s. 1. jet, şuvoi, torent (d apă, lacrimi etc.). 2. (fig) revărsare (de sentimente). II. vb. A. intr. 1. a ţâşni în şuv a izbucni în torent. 2. a-şi revărsa sentimentele. 3. to ~ forth / out a deborda, a s e revărsa. B. tr. a împroşca, a arunca (»« lichid); to ~ water a arunca apă. gusher ['gA/o' s. 1. (fam.) om care-şi revarsă sentimentele, entuziast. 2. puţ ţâşnitor (de petrol). gush ng ['gA/in] I. s. ţâşnitură, jet; torent, şuvoi. II. adj. 1. care ţâşneşte / se revarsă; de 2. de un sentimentalism exagerat, cu efuziuni sentimentale. 3. v. g u s h y. gus hy [rgA/i] aay. expansiv, exuberant. gusset ['gAsit, amer. si -et] s. 1. clin (d e mânecă, la rochie etc.); plastron (ae cămaşă). 2. (tehn.) legătură unghiulară, colţar, gu st [gASt] s. 1. vijelie, rafală. 2. izbucnire, explozie, răbufneală (de mânie, furie etc .). gustation [gAs'tci/an] s. gust, simţ al gustului. gustative ['gAstetiv] adj. g ustativ. ' . . . . , gustatory ['gAStstari] adj. g u s t a t i v e . gusto ['gAS tou] s. plăcere, delectare; to eat smth. with ~ a savura ceva; to do smth. with ~ a) a face ceva cu plăcere / elan / entuziasm; b) a face ceva cu entuziasm / elan I brio / avânt. gusty1 I'gAsti] adj. 1. furtunos, vijelios, impetuos. 2. (fig.) iri tabil, irascibil. gusty2 adj. (scot.) gustos, savuros; apetisant. gut [gAt] I. s . 1. intestin; pl. intestine, organe interne, măruntaie; (mea'.) catgut; not fit t o carry ~s to a bear bun de nimic, nulitate; (anal.) blind ~cecum; large ~s inte stinul gros; little / small ~s intestinele subţiri; greedy ~s mâncăcios. 2. pl. (sl.) bărbăţie, curaj, tărie, putere de voinţă; (amer.) to have the ~s to do smth. a avea curajul de a face ceva; he has more ~s than brains e mai mult curajos decât mintos; a man with plenty of ~s om curajos; no ~s in him nu valorează nimic, nu e bun de nimic. 3. coardă (pentru vioară ele). 4. trecătoare, trecere îngustă; strâmtoare; drum îngustat. I vb. A. tr. 1. a scoate, a goli. 2. a curăţa (un animal, peşte etc.) de intestine. 3. a deşerta, a goli; a devasta; ~ed (despre edificii) devastat (pe dinăuntru). 4. a asi mila (esenţialul dintr-o carte etc.). B. intr. (vulg.) a mânca, a hali, a potoli, a băga pe sub nas. gutta ['gAtsl.pl. guttae [-ti:] s. picătură. gutta-percha ['gAta'p3:t /a,.--'--] s. gutapercă. guttate 1'gAteit] adj. (biol.) gutulat. gutter ['gAtor] I . s. 1. rigolă, jgheab, uluc pentru scurgere de apă; jgheab de acoperiş; şănţuleţ (de scurg ). 2. lepădături / scursori ale societăţii, drojdia societăţii. II. vb. A. tr. 1. a monta j heaburi (la o casă etc.). 2. a brăzda (pământul etc.). B. intr. 1. a se scurge. 2. (desp re lumânări) a se topi. gutter man ['gAto u r a ] s. negustor ambulant. gutter press [~ preş] s. (fam.) presă de scandal. guttersnipe [~snaip[ s. 1. haimana, golan, vag abond. 2. (amer. sl.) curtier de ocazie, neînregistrat la bursă.



 guttle I'gAtl] (rar) vb. A. tr. a înghiţi, a îmbuca, a mânca lacom. B. intr. a se hrăni. g uttler [-3r] s. mâncăcios, mâncău. guttural ['gAtsral] I. adj. din gât, de gât, gutural. II s. (fon.) gutural. gutty t'gAti] s. (sport, sl.) minge de cauciuc plin (mai ale s de golf). guv [gAv] s. (fam.) v. g o v e r n or. guy1 [gai] I. s. 1. sperietoa re, momâie. 2. om îmbrăcat caraghios. 3. (amer. fam.) flăcău, băiat; tip, individ, ins; reg lar ~ flăcău bun, băiat cumsecade; wise ~ deştept băiat, şmecher. 4. (amer.) glumă, banc. I vb. tr. 1. a expune batjocurii (imaginea cuiva). 2. a lua (ceva) în bătaie de joc, a ridiculiza. guy2 (mar.) I. s. şart, manevră fixă; gai. II. vb. tr. a fixa cu şart. guy3 (sl.) I. vb. intr. a o tuli / a o şterge. II. s; to give the ~ to smb. a fugi de cineva; to do a ~ a dispărea, a se evapora, a o şterge, a o întinde, a o roi. Guyanese [.gaio'ni:z] I. adj. din Guyana, guyanez. II. s. locuitor al Guyanei, guyancz. guyver ]'gaiv3r] s. (austr.) vorbire (sau comportare) afectată; to put the ~ on a-şi da aere. guzzle ['gAzlJ vb. A. intr. 1. a se îndopa, a sc ghiftui. 2. a se întrece cu băutura. B. tr. a înghiţi lacom, a hăpăi, a bea sau a mânca lacom. guzzler [-or] s. beţi mâncăcios / gurmand. gybe [d3aib] vb. A. tr. (mar.) a schimba (pânzele). B. intr. a se întoarce (prin schimbare de pânze). gyle [gail] s. 1. must fermentat. 2. cadă pentru fermentat, zăcătoarc. : gym [d3im] s., adj. (fam. prese.) v. g y m n a s i u m , g y m n a s t i c s . gymkhana [d3im'ka:ii3] s. (anglo-indian) 1. loc pentru sportu ri atletice. 2. cursă de cai. gymnasium [d3im'neizjom, -ziom],pl. gymnasiums [-z] sau gymnasia [-zjs, -zis] s. 1. sală de gimnastică. 2. liceu. gymnast ['d3imnaîst] s. gimnast. gymnastic [d3im'nsstik] l.adj. de gimnastică, gimnastic. II. s. («tai ales pl.) gimnastică, exerciţii gimnastice. gymnosperm ['d3imnospo:m| s. (bot.) gimnosper mă. gym shoes ['d3im i/u:z] s. pl. (fam.) pantofi de gimnastică. gymslip [~slip] s. sarafan. gyna doc [^aina .dak] s. (sl.) (medic) ginecolog. gynaeceum ['gaini'sio mj s. (ist.) gineceu. gynaecological [rgainik3'lod3ikpl, -ni:k-] adj. ginecologi c. gynaecologist [igaini'kol3d3ist, -ni:'k-] s. ginecolog, mamoş. gynaecology [,ga ini'k3lod3i,-ni:'k-] «.ginecologie. gynophore ['d3in3fo:c[ s. (bot.) ginofor. gyp1 [d3ip] I. s. 1. servitor, camerist (la universităţile Cambridge şi Durham). 2. (amer. sl.) escroc, şarlatan. II. vb. tr. (amer. sl.) a escroca, a pungaşi. gyp2 s. (sl.) chelfăneală, bătaie, săpuneală; to give smb. ~a) a trage o chclfăneală cuiva; b) (despre di tricaţi) a provoca cuiva dureri. gypo ]'d3ipou] s. (amer. sl.) sistem de lucru în ac ord I cu bucata. Gyppo ['d3ipou] s. (fam.) egiptean. gyps [d3ips[ s. prese, de l a g y p s u m (I). gypseous ['d3ipsiss, -jos] adj. cu ghips, de ipsos. gypsophil a [d3ip'sofita] s. (bot.) iperige (Gypsophila paniculata). gypsous ]'d3ipS3S] ad j. v. g y p s e o u s. gypsum ['d3ipsom] I. pl. gypsa ['d3ips3] sau gypsums [-am z] s. ghips; ipsos. II. vb. tr. a îngraşă (un ogor etc.) cu ghips. Gypsy s., adj. (ame r.) v. G i p s y. gyral [^aiaral] adj. giratoriu. gyrate I. [.d3ai3'reit] vb. in tr. a sc învârti în cerc; a merge pe spirală. II. ]'d3aioreit] adj. strâns în spirală. gyra n [id3ais'rei/3n] s. rotaţie; mişcare de rotaţie, giraţie. gyratory ['dsaiaretari, ^aia' reitsri] adj. giratoriu. gyre ['d3aiorJ I. s. (poetic) 1. rotaţie. 2. roată, inel; c ircumferinţă. 3. spirală. II. vb. intr. (rar) a se învârti (în vârtej). gyrene [d3ai'ri:n, airi:n] s. (amer. mii. sl.) puşcaş marin, soldat din infanteria marină americană. gyro [ 'gaiorou, 'd3airouj s. prese, de la g y r o s c o p e . gyro-compass [~ik\mpos] s. (av.) girocompas. gyropilot [^aiprouipaitat] s. (av.) pilot automat, aparat g iroscopic de pilotat. gyroplane ['a^aisrouplcui] s. (av.) autogir, giroplan. gyr oscope ['gaioroskoup, 'd3aio-] s. giroscop. gyroscopic [igaioros'kopik, .d3aia-] adj. giroscopic. gyrose ]'d3aiarous] adj. moarat, cu linii ondulate. gyrostabil izer ['d3ai3rousteibilaizarl s. (top.) giroscop stabilizator. gyrostat [.gaiarou stzet, 'd3aio-, -ros-] s. girostat. gyrostatic ['d3aiorou'sta:tik] adj. girostat ic. gyrus ['d3aioros],pl. gyri [-rai] s. (anat.) circumvoluţie. gyve [d3aiv] I. s. 1. (mai ales pl. poetic) lanţuri, fiare, cătuşe. 2. (mai ales amer. fam.) ţigară conţinând rijuana. II. vb. tr. (poetic) a pune în fiare, a încătuşa. gyver ['gaiva1"] s. v. g u y v e r.



 habitudinal [hasbi'tjuidinsl] s. făcut din obişnuinţă; referitor la obişnuinţă. H, h [eit/] pi. Hs, H's [-iz] a opta literă a alfabetului englez; to drop one's h's a nu pron unţa litera h (manifestând astfel lipsa de educaţie, de cultura); a avea o pronunţare ha bitue [ha'bitjuei, hEe'b-] s. (jr.) vizitator frecvent, oaspete obişnuit. incultă / Cockney. habitus ['haebitas] s. (geol.,fiziol.) habitus. hachure [has'/ju9r] vb. tr. a haşura; ~d map hartă haşurată. H-beam ['eit/bi:m] s. (constr.) grindă I; oţel I. hac ures [has'/juaz, amer. şi'—] s. pl. (jr.) haşuri. H-bomb [~bom] s. bombă H / eu hidrogen / termonucleară. hacienda [ihssi'enda, amer. ha:si'enda:J s. fermă, plantaţie (în Ameri ca Latină). H-iron Haian] s. v. H - b c a m. hack1 [hsk] I. vb. A. tr. 1. a tăia, a toca, a ciopârţi; a sparge, a sfărâma. 2. a ciopli; ha [ha:] I. interj. 1. (exprimă uimire , bucurie, satisfacţie etc.) ha! o! 2. (fam.) ha? ce? a cresta; a ştirbi; a răni (cu u n corp ascuţit); to ~ one's chin in shaving a se tăia la bărbie cum? 3. ha ha ha! ha h a ha! (imită râsul). II. vb. i/itr. a exclama ha! în timpul rasului. 3. a lovi în picior , a cotonogi (la fotbal). 4. (fig. înv.) a poci, a stâlci ha(') [haz] vb. (fam. sau dial.) v . h a v c (I). (cuvintele). B. intr. 1. (at) a toca (cu ac.). 2. a tuşi ( scurt şi des); a-şi drege glasul. 3. (dial.) haar [hu:r] s. ceaţă, negură; vânt rece din ră aducător de ceaţă. a se bâlbâi. II. s. 1. tăietură; ştirbitură; crestătură; rană; (rar) to the post habanera [(h)a:ba:'neiro:] s. (span.) habanera. habeas corpus ['heibiss 'lo;p3s, -bires-] s. (lat. jur.) habeas corpus; writ of ~ (ad a-şi consuma toate rezervele, a consuma o mare parte din rezerve. 2. sapă; târnăcop; (nune) subjiciendum) mandat î/i baza căruia un arestat trebuie adus în fata instanţei de judecată picon. 3. (t ehn.) dalta pentru tăiat la cald. 4. lovitură în picior (la fotbal). spre a se stabili legalitatea reţinerii lui; Habeas Corpus Act legea Habeas Corpus (votată hack21- s. 1. cal (de) închiriat; cal de olac / de poştă; gloabă, mârţoagă; cal de muncă / de rând / cal jumătate sânge; road ~ cal de drum; (fig.) to make a ~ of one's în Anglia în 1679, pentru garantarea libertăţii individuale). dress a purta zilnic aceeaşi haina. 2. (fig .) salahor, om de corvoadă; om pus la o muncă haberdash ['haebadse/] vb. intr. a fac e comerţ cu mărunţişuri. r haberdasher [-s ] ş. 1. negustor de mărunţişuri, marchitan. 2. ( ) negustor de de rând. 3. scrib; angajat; Grub-Street ~ scriitor cu bucata, scrib; literary ~ scriitor eu bucata, scrib; negru; political ~ cirac, acolit. 4. (ame r.) birjă; (sl.) automobil. 5. (amer. galanterie bărbătească. haberdashery [-ari] s. 1. mărunţişuri; mercerie; prăvălie de mărunţişuri. 2. (amer.) si.) agent de poliţie. 6, (sl.) ostituată; garrison ~ vivandieră; femeie pentru militari. II. adj. uzat, întrebuinţat, v echi. III. vb. A. ir. 1. a închiria, a da cu chirie (cai). 2. (şi to galanterie bărbătea scă; magazin de galanterie bărbătească. ~ out / about / upon) a uza, a strica prin folos ire îndelungată; (fig.) a banaliza. 3. (şi fig.) habile ['haebil] adj. (jr.) abil. îndemân atic, priceput. habiliment [h^'bilimant, ha?'b-J s. 1. (mai ales pi.) îmbrăcăminte, ha ine, veşminte (mai a pune (pe cineva) la o muncă de rând / la muncă grea, a exploata. B. intr. 1. a face muncă de negru, a fi negrul / scribul cuiva, a lucra în locul unui scriitor, a fi angajatul unui scriitor. ales de gală, de ceremonie, sacerdotale et c.). 2. (înv.) dichisuri, podoabe. 2. a călători cu cai închiriaţi. 3. a merge călare (înpa bişnuit, nu prea repede). 4. (înv.) hability [has'biliti] s. abilitate, îndemânare. habi t l'hcebit] I. s. obicei, obişnuinţă, deprindere; to be in the ~of doing smth. a avea a deveni obişnuit / comun / de rând; a se banaliza; a se înjosi. hack3 s. 1. (cinegeti că) scândura pe care se pune carnea şoimului. 2. (tehn.) uscătorie. obiceiul de a face c eva; to break a person of a ~ a dezbăra / a dezvăţa pe cineva de un obicei; to break o ff a ~ a se dezobişnui, a se dezbăra (de ceva); to fall into / to get a 3. (text.) d arac. ~ a căpăta / a (de)prinde un obicei; a deeply-rooted ~ un obicei adânc înrădăcinat; ( rov.) hack-about ['hceka'baut] s. (sl.) târfiî, prostituată. hackberry ['hîekberi, -bari ] s, (bot.) sâmbovină-americană; celtis-occidental (Celtis ~cures~cuipecui se scoate; (prov.)~is a second nature obişnuinţa e o a doua natură; (amer. şl.) to kick the ~ a scăpa de viciul stupefiantelor; to get into bad ~s a deprinde occidentalis). obiceiur i rele, a se nărăvi, a apuca pe căi greşite. 2. constituţie, structură psihică, hackbut ['l bAt] s. (mii., ist.) archebuză. mentalitate, dispoziţie. 3. particularitate, însuşire, c aracteristică, trăsătură; a plant of hacker1 ['hska1"] s. 1. târnăcop; topor. 2. salahor ca e lucrează cu târnăcopul sau cu trailing ~ o plantă târâtoare. 4. haină, veşmânt. 5. rasă, găr sau de preot, toporul. 3. (infor.) pirat, hacker. sutană; to take the ~ a se călugăr i. 6. costum de călărie. <• (jur.) ~and repute notorietate. hacker2 vb. intr. (dial.) a se bâlbâi, a gângavi. II. vb. tr. 1. a îmbrăca; ~ed in white îmbrăcat în alb. 2. (înv.) a hackery ['haîksri] s. (anglo-indian) car cu boi. hacket ['ha;kit] s. topor. habit



 ability [■hasbits'biliti] s. calitatea de a fi locuibil. hack file ['luek fail] s. (tehn.) pilă-cuţit. habitable ['hasbitabl] adj. locuibil. hack hammer [~ thasma'] s . (constr .) ciocan de spart / de cioplit piatra. habitableness [-nis] s. v. h a b i t a b i 1 i t y. hack horse [~ ho:s] s. cal (de) închiriat, cal de olac / de poştă. habitance ['hasbitons] s. (înv.) locuinţă. 1 hacking ['ha^kirj] I. adj. sacadat; sc urt şi întrerupt; cu întreruperi scurte şi dese; ~cough habitant ['habitant] s. (înv.) loc uitor (v. i n h a b i t a n t II). habitant2 ['mebitoirj şi pronunţiafranceză]s. (amer .) mic proprietar de pământ de origine tuse seacă. II. s. (infor.) piraterie. franceză ( din Canada sau Louisiana). hack iron ['hrek aian] s. (tehn.) târnăcop; daltă. hack kni fe [~ naifj s. (tel.) cuţit pentru cablu. habitat ['hasbitset] s. 1. (2ool., bot.) areal, patrie; arie de răspândire (« unui animal, a hackle1 ['haskl] s. 1. pene, gule r (la gâtul cocoşului sau al altor păsări); with one's / unei plante). 2. loc; locuinţă, re inţă. 3. (ecologie) habitat, biotop. habitation [ihsebi'tei/an] s. 1. locuinţă; aşezare om enească, colonie. 2. locuire; fit for the ~s up zbârlit; înfuriat, mânios. 2. muscă artifi cială (pentru undiţă). hackle2 (teAt.) I. s. darac (pentru in). II. vb. tr. a pieptăna c u ragila, a dărăci (inul). human ~ prielnic aşezării omeneşti. hackle3 s. (dial.) acoperiş onic de paie (pentru stupii de albine). habit cloth ['hasbit kbS] s. un fel de s tofa subţire (pentru costume de călărie). hackle4 (dial.) vb. tr. a tăia, a ciopârţi; a cre ta, a brăzda; (dif.) a masacra (un text etc.), habitual [hs'bitjual, has'b-, -t/u^ lj adj. 1. obişnuit, uzual, comun; it has become ~ to the people a intrat în obiceiu l oamenilor. 2. obişnuit, deprins, nărăvit; a ~ drunkard un a poci, a strica. beţiv nărăvit hackle carding [~ ika:dirj] s. (text.) pieptănare, cardare, dărăcire. hackle fly [~ f lai] ş. v. h a c k 1 e1 (2). habitually [-i] adv. de obicei, obişnuit. hackler [1uel cbr] s- (text.) dăracitor, persoană care darăceşte (inul). habitualness [-nis] s. obicei , obişnuinţă, deprindere. habituate [/ja'bitjueit, ha?'b-, -t/ueit] vb. A. tr. 1. (to) a obişnui, a deprinde, a învăţa hackling ['hasklirj] s. (text.) dărăcitul inului. (cu, să) . (amer. fam.) a frecventa, a călca des pe la. B. rej7. (to) a se obişnui (cu, sa). hackling machine [~ ni3'/i:n] s. (teAt.) maşină de pieptănat. hackling room [~ ru(:)m] s. (text.) secţie de pieptănat. habituation [bsibitju'ei/an, ha?.b-, -t/u-] s. (to) obişnuire, deprindere (cu, să). habitude ['ha?bitju:d] s. (Ut.) 1. constituţie, struc tură (fizică sau psihică); fel de a fi. hackly ['haekli] adj. dinţat; crestat. hackmatac k ['haskmotask] s. (bot.) larice-american, zadă-americană (Larix laricina). 2. obice i, obişnuinţă, deprindere.



 hackney 436



hackney ['haokni] I. s. 1. cal (de) închiriat / de olac / de poştă; cal de muncă / de po vară; cal de rând. 2. (inv.) salahor, om pus la o muncă de rând; om angajat. 3. v. ~ c o a c h. 4. (amer.) taxi. to make a ~ of smth. a uza ceva, a toci ceva; a banaliz a ceva. II. adj. (de) închiriat. III. vb. tr. 1. (şi to ~ out / about / upon) a uza, a toci; (fig.) a banaliza (o problemă, un subiect etc.). 2. a duce cu birja / cu o trăsură de piaţă. hackney carriage [~ .ka:rid3] s. v. h a c k n e y c o a c h . hackne y coach |~ koutf] s. birjă, trăsură de piaţă. hackneyed ['haeknid] adj. uzat, tocit; (fig. ) banalizat, răsuflat; (fig.) ~ phrase expresie uzată / tocită / răsuflată / banală. hackne man [Tiasknimsn], pl. hackneymen ['hasknimon] s. persoană care închiriază cai şi trăsuri. hackney waiter ['haokni weit9r] s. servitor, lacheu, valet, fecior. hackney writ er [~ .raits'] s. (peior.) scriitor la comandă, scriitoraş, scrib. hack saw ['hark s o:] s. (telin.) ferăstrău pentru metal, bonfaier; ferăstrău coadă de vulpe, ferăstrău cu co hack watch [~ wot/] s. (mar.) ceasornic de observaţie; contor. hack writer [~ .rai tor] s. (peior.) scriitor la comandă, scriitoraş, scrib; negru. hacky ['haoki] adj. (fam.) v. h a c k i n g. had [forma tare haed, forme slabe hod, od, d] past şi par t. trec. de la h a v e (1). haddock ['haodak] s. (iht.) egrefin (Gadus aeglefinu s). hade [heid] I. s. (mine) deviaţie, înclinare, abatere (a filonului de la vertica lă). II. vb. intr. (mine) a devia, a se abate (de la verticală), a se înclina. Hades [ 'heidi:z] s. (mitol.) iad, infern; what the ~ do you think you are doing? ce nai ba faci? hadji ['haed3i:] s. hagiu, pelerin. hadn't ['hzednt] prese, de la h a d n o t. haemal ['hi:mpl] adj. (fiziol.) sangvin. haematein ['hkmotin] s. (chim.) hemateină. haematic [hi'msetik] I. adj. (fiziol.) hematie. II. s. (med.) medicame nt cu acţiune asupra sângelui. haematin ['hi:motin] s. (chim.) hematină. haematite ['h emotaitj s. (mineral.) hematită; brown ~ limonit. haematologic [.hi:motp'bd3ik, -h ema-] adj. hematologic. haematology [.hhno'toladji, .hemo-J s. hematologie. haem atoma [.hhno'toumo, .hemo-],pl. si haematomata [-ta] s. (med.) hematom. hacmatos is [.hiuno'tousis] s. (fiziol.) hematoză. haematuria [himio'tjuoria:] s. (med.) he maturie. haemin [hi:min] s. (chim.) hematină. haemodialysis [ihi:moudai'adisis] s. (med.) hemodializă. haemoglobin [.hi:mou'gloubin,'—'—] s. (fiziol., chim.) hemoglobin a. haemolysis [hi:'molisis] s. (biol.) hemoliză. haemolytic [.hhno'litik] adj. (me d.) hemolitic. haemophilia [ihi:mou'filio] s. (med.) hemofilie. haemophiliac [.h imio'filiaok] s. (med.) hemofilie. ! haemoptysical [hi:mop'tizik(3l)] adj. (med. ) hemoptizie. haemoptysis [hi:'moptisis] s. (med.) hemoptizie. haemorrhage ['hem orkf;] s. (med.) hemoragie, pierdere de sânge; cerebral ~ hemoragie cerebrală. haemo rrhoidal [hemo'roidal] adj. (med.) hemoroidal. haemorrhoids ['hemoroidzj s. pl. (mea'.) hemoroizi. haemostasis [.hi:mo'steisis] s. (med.) hemostază. haemostat [ti kmsstst] s. 1- (chir.) pensă hemostatică. 2. (med.) hemostatic, antihemoragic. haemo static ['hi:mo'stactik] adj., s. (med.) hemostatic. haere mai ['hairs .mai] inte r/. (N.Z.) salut î bun venit! hafiz ['ha:fiz] s. (bis.) musulman care ştie coranul p e de rost. hafnia ['haofnio] s. (chim.) oxid de hafniu. hafnium ['lufniam] s. (c him.) hafniu. haft [hc;lt] I. s. plasele, mâner; coadă. II. vb. tr. a pune mâner I coa dă (la o sculă). hafter [sr] s. persoană care face mânere, plasele, cozi (de scule). hag 1 [ha:g] s. 1. babă-cloanţă, muma-pădurii; femeie urâtă şi rea, ciumă, scorpie. 2. (înv.) v . 3. (iht.) ţipar-de-baltă (Myxine glutinosa). hag2 s. 1. teren mlăştinos. 2. teren soli d într-o mlaştină. hagberry [~beri, -bori] s. (bot.) mălin (Padus racemosa). hag-born [~ bo:n] adj. (înv.) născut de o vrăjitoare. haggard ['ha;god] adj. 1. (cinegetică) (despre şoim) neîmblânzit, sălbatic. 2. cu înfăţişarea sălbatică, cu aspect sălbatic. 3. tras la f d, prăpădit. haggardness [-nis] s. înfăţişare sălbatică. haggis ['haogis] s. (scot.) un fel rob de miel. haggish ['hasgif] adj. de vrăjitoare, de babă-cloanţă; urât, respingător, îngr tor. haggle ['ha:gl] I. vb. A. tr. a toca, a ciopârţi. B. intr. (about, over) a se t ocmi; a se certa, a se ciorovăi (pentru); to ~ about the price a se tocmi pentru p reţ. II. s. tocmeală; ceartă, gâlceava. haggler [-9r] s. 1. tăietor. 2. client care se toc meşte mult. hagiarchy ['heid3ia:ki, 'ha;-] s. (bis.) orânduire condusă de sfinţi; orânduir e condusă de preoţi. Hagiographa [.ha^i'ogrofo] s. pl. (bis.) 1. (cărţi) hagiografe. 2. vieţile sfinţilor. hagiographer [.hax^i'ogrofo1"! s. hagiograf. hagiography [.hax^i' ogrofij s. 1. hagiografie. 2. biografie idealizantă. hagiolatry [.hfed3i'obtri| s.



 hagiolatrie.



hagiology [ihacd^i'Dlodji] s. (rel.) hagiografie. hag-ridden ['haog.ridn] adj. c hinuit de vise urâte I de coşmaruri I de vedenii. hag seed [~ si:d] s. (înv.) pui de v răjitoare; neam / seminţie de vrăjitoare. hah [ha:] interj, v. h a (1,1). ha ha [ha(:) 'ha:] I. inter/, ha ha! aha! II. s. to give smb. the ~ a lua pe cineva în râs / în bat jocură / în balon; a râde de cineva. ha-ha ['ha:.ha:] s. şanţ (de hotar) cu gard mic. hai( c)k [haik] s. (arab) burnuz. haiduk ['haiduk] s. (slav) haiduc. haiku ['haiku] s . (jap. lit.) haiku, poem clasic de trei versuri. hail1 [heil] I. s. 1. grindină, piatră. 2. (fig.) grindină; ploaie (de lovituri, de gloanţe, de înjurături etc.); a ~of bu llets o ploaie de gloanţe. II. vb. A. intr. 1. (despre grindină) a cădea, a bate. 2. ( fig.) a ploua, a cădea, a curge; bullets were ~ing on us gloanţele plouau asupra noa stră. B. tr. (si to ~down) (fig.) a arunca, a slobozi (cuvinte etc.), a face să plouă cu, a da drumul la; to ~ down curses a da drumul la o ploaie de înjurături. C. imper s. it is ~ing bate grindina, cade piatră, plouă cu grindină. hail 2 1. inter/, salutar e! salut! noroc! II.s. 1. salutare, urare, strigare,chemare; within ~ destul de aproape pentru a fi auzit; la o aruncătură de piatră; put of ~ departe, prea departe p entru a fi auzit. 2. vizită; give me a ~ treci pe la mine, fă-mi o vizită. 3. (mar.) s emnalizare. 4. (tel.) salut; apel. III. vb. A. tr. 1. a saluta; a întâmpina cu urale de bun venit. 2. a striga, a chema; to ~ a cab a chema un taxi; (mar.) to ~ a s hip a face semne, a semnaliza unui vapor. B. intr. 1. (amer. fam.) a se saluta, a schimba salutări. 2. (fam.) to ~ from a veni de la / din; a fi de la; a se trage din; a fi originar din; a fi născut în. Hail Columbia ['heil ko'Umbb] biter/, (amer .) la dracu! la naiba!; (sl.) to raise a ~ a face scandal / tărăboi; a devasta ceva; a înjura pe cineva. hail-fellow(-well-met) [~.felo»('wel'met)] s. prieten la catara mă / (prea) intim; to be ~.with everybody a se bate pe burtă cu toată lumea. Hail Mary [~ 'meorij inter/ (bis.) Ave Maria. hailstone [~stoun] s. grindină, piatră. hailsto rm [~sto:m] s. furtună cu grindină. haily [heili] s. cu / de grindină. hain't, haint [ heint] (dial.) prese, de/n h a v e n o t , h a s n o t . hair [hs3c] I. s. 1. (f ir de) păr; to have one's ~ cut a se tunde, a-şi tunde părul; fell of ~ claie de păr, păr ciufulit; bush of ~ păr des; smoc de păr; (fig.) to tear / to rend one's ~ a-şi smulge părul din cap; against the ~ a) în răspăr; i) (fig.) vrând nevrând, de voie de nevoie, con rar voinţei sale, mai mult fără voie; in one's ~ fără perucă; cu capul descoperit; Judas ~ roşu I roşcat; to lose one's ~ c ) a cheli; b) (fam.) a-şi ieşi din fire, a se înfuria; ( si.) to keep one's ~ on a-şi ţine cumpătul, a-şi păstra sângele rece, a nu-şi ieşi din fire g.) not to turn a ~a) (despre cai) a se acoperi cu spumă, a asuda; b) a nu da semn e de oboseală; c) a nu-şi pierde firea; a rămâne rece; to split ~s a despica firul în patr u; (prov.) take a ~ of the dog that bit you cui pe cui se scoate; bea încă un pahar ca să-ţi iasă vinul din cap; (fig.) to a ~din fir în păr, cu de-amănuntul; (fig.) within a of, by a ~ cât p-aci să, la un pas de; (fig.) his ~ stands on end i se ridică părul măciu că; to comb smb.'s ~ for him a trage cuiva un perdaf, a da cuiva o săpuncală; a ocări pe cineva, a dojeni pe cineva; (fig.) both of a ~cum e sacul şi petecul; cum e turcu l şi pistolul, a tunat şi i-a adunat; (fig.) to bring smb.'s gray ~s (with sorrow) t o the grave a băga pe cineva în mormânt; (fig.) to comb / to stroke smb.'s ~ (for him) a trage un perdaf (cuiva), a beşteli, a ocări, a dojeni (pe cineva); (fig.) to get / to take smb. by the short ~s a) a ţine pe cineva din scurt; a ţine sub papuc (un s b(); b) a opri la timp (pe cineva); a lua măsuri (împotriva cuiva); (fig.) grey ~s băt râneţe; (fig.) ~ about the heels lipsă de bună creştere, grosolănie; (?nv.) ~ and hide / ho f de-a fir a păr, în întregime, de la un capăt la altul; (scot.) a ~ to make a tether of a face din ţânţar armăsar; (fig.) to hang by a (single) ~ a atârna de-un fir de păr, a fi r-o situaţie critică; (amer.) to lift / to take smb.'s ~ a scalpa, a jupui pielea ca pului cuiva; to make smb.'s ~ curl a face să i se ridice cuiva părul măciucă; not to tou ch a ~ of smb.'s head a nu se atinge nici de un fir de păr din capul cuiva; (amer. înv.) short ~s alegători de rând, masa alegătorilor; to stroke smb. against the ~s sa« to stroke smb.'s ~ the wrong way a face (cuiva) în ciudă, a necăji, a zâdărî (pe cineva); (sc t.) to stroke smb. with the ~ a unge (pe cineva) la inimă, a linişti, a încuraja (pe c ineva). 2. blană, păr (la animale). 3. (text.) puf, păr. II. adj. 1. de păr. 2. de blană. III. vb. A. intr. 1. (/am.) a lăsa părul să crească. 2. (despre stridii) to ~ up a se ac operi cu alge, polipi ele. B. tr. 1. a pune păr la (arcuş). 2. a depila (o piele). h air ball ['hso bol] s. ghem de păr (în stomacul unui animal rumegător). hairbell [~bel



 ] s. (incorect) v. h a r e b e 11. hair-brained [~breind] adj. (incorect) v. h a r e - b r a i n e d. hairbreadth [~bred8, ~bret6] s. (grosimea unui) fir de păr; cantitate neînsemnată; părticică infinitezimală; within / by a ~of death la un pas de moar te; to have a ~escape a scăpa ca prin urechile acului; by a ~ cât de cât, cât de puţin, fo arte puţin. hair broom [~ bru(:)m] s. măturice din fire de păr. hairbrush [~brA/] s. 1 . perie de cap. 2. (poligr.) pensulă din păr. hairclipper [-.klips'] s. maşină de tuns. haircloth [~kbO] s. material / stofă din fire de păr (mai ales de cămila sau de cal). haircomb [~koum] s. (amer.) pieptănătură, freză. hair crack [~ kraokj s. 1. (metal.) fis ură fină. 2. (auto) fisură capitală. hair curler [~ .ko:k>r] s. bigudiu. haircut [~kAt] s. tuns(oare). hair-do [~du:] s. (fam.) coafare; coafură. hair-drawn [~'dro:n] aay . pedant; amănunţit. hairdresser [~.dres3r] s. coafor, frizer. hairdressing [~dresir j] s. coafare, aranjare a părului. hair drier [~ >draior] s. uscător de păr, foehn; ca scă pentru uscat părul.



 437 half-fuddled



hair dye [~ dai] ş. vopsea de păr. haired [head] adj. păros, (acoperit) cu păr. hairfelt ['hesfeltj ş. pâslă de păr. hairgrass i~gru:s] s. (bot.) varietate de păiuş (Aira). hair h grometer [~ hai'gromuV] s. (fiz.) higromctru cu fir de păr. hairif(f) ['hearifl s. (bot.) turiţă, lipicioasă (Galium apariţie), hairiness ['hesrinis] s. pilozitate; abund enţă de păr; înfăţişare hirsută. hairlace ['hesleis] s. (înv,) panglică de păr. hairless [' . tară păr, chel. hairlike f'hsalaik] adj. ca părul, ca un fir de păr. hairline ['healai n] s. 1. linie foarte subţire; ~ distinction distincţie subtilă. 2. frânghie (din păr); sf oară de undiţă (din par). 3. linie ascendentă (în caligrafie). 4. (tehn.) linie de vizare. 5. linie a tunsorii (mai ales a bretonului). hairline crack [~krcek] s. (geol.) fisură. hair marrow ['lies iiraetou] s. (bid. pielăriei) strat medular, hair mattre ss [~ -maUris] s. saltea de păr. hairnet [-net] s. fileu / plasă pentru păr. hair-oil [Tiesroil] s. ulei de păr. hair pencil Ph« .pensl] s. pensulă subţire. hairpiece ['hsopi :s] ş. meşă artificială. hairpin fhsspin] s. 1. ac / agrafă de cap. 2. (jig.) persoană fină subţire / delicată. hairpin bend [~ bend] s. viraj ac de cap; curbă pronunţată / periculoa să, cotitură bruscă (a unui drum). hair powder [lira .paudsr] s. pudră parfumată pentru păr hair raiser [~ ireizar] s. 1. poveste de groază. 2. piesă de teatru sau roman de gr oază sau de senzaţie. hair salt [~ sa(:)lt] s. (chim.) halotrichit. hair's breadth [ ~z brcdG, -brctG] s. v, h a i r - b r e a d t h . hairset [Tieaset] s. ondulaţie ( a părului), coafat. hair-shaped [~/cipt] adj. (bot.) filiform. hair-shirt [~'/a:t, '--] s. (bis.) haină de ascet (din stofă aspră, din stofă de păr de cal sau cămilă). hair s e [~ siv] s. sită de păr. hair-slide [Tieaslaid] s. agrafa de păr. hair slip(piness) [ ~ -slip(inis)] s. (ind. pielăriei) hămuşcală. hairsplitter [~isplit9r] s. (Jig.) chiţibuşar pedant, persoană care despică firul în patru, talmudist. hairsplitting [~isplitin] I. ş. (fig.) pedanterie, despicare a firului în patru, talmudism. II. adj. care despică firul în patru, pedant; talmudic. hairspray ['heasprei] s. spray fixativ (pentru păr ). hair-spring [~sprirj] s. (tehn.) spirală, (fir de) păr (la ceasornic); arc spiral . hair-stroke [~strouk] s. 1. linie ascendentă (în caligrafie). 2. (poligr.) linie f oarte subţire. hairstyle [.heostail] s. coafură. hairstyling fheastailin] s. coafare . hair stylist [~ .stailist] s. amer. coafor de doamne; coafor de lux. hair-trig ger1 [~itrigar] adj. 1. prompt, rapid. 2. (fig.) arţăgos, iute, irascibil. 3. (tehn. ) sensibil. hair trigger2 s. trăgaci (la revolver etc.). hair wash [~ wo/] s. loţiun e pentru păr, şampon. hair weed [~ wi:d] s. (bot.) mătasea / lâna broaştei (Conferva). hai r worm [~ W3:m] s. (zool.) specie de vierme foarte subţire (din genurile Gordius s i Mermix). hairy ['hsari] adj. 1. păros, (acoperit) cu păr, hirsut; (si.) ~ about / at / in the heels prost crescut, nceducat, necioplit. 2. din păr, de păr. 3. (sl.) n asol. hairy wool [~ wu:l] s. (texî.) linie iară ondulaţie; păr. hairy yarn [~ ja:n] s. ( text.) fir scămoşat / păros. Haitian ['hei/jan, -tisn] I. adj. din Haiti, haitian. II. s. 1. locuitor din Haiti, haitian. 2. (lingv.) ~ (Creole) (Creola) haitiană. haj( j)i ['ha;d3i] s. v. h a d j i. haka ['ho:ka] s. (N.Z.) dans războinic maori. hake [heik] s. (Uit.) varietate de peşte marin (Merluccius merluccius). hakeem [haa'kim i] s. (arab) 1. medie musulman. 2. judecător musulman. hakenkreuz ['haikankroits] s. (germ.) svastică. hakim [h«'ki:m] s. (arab) v. h a k e e ni. hakot ['haskat] s. (în v.) v . h a k e . halal ['hu:'lo:l] I. vb. tr. a sacrifica (un animal) conform n ormelor musulmane. II. s. (gastr.) carne care corespunde normelor musulmane. hal ated [hce'lcitid] adj. (fot.) cu halo. halation [ho'lei/an, haî'l-] s. (fot.) 1. h alo. 2. formare de halo / de aureolă. halberd ['ha?Ib3(:)d] s. (ist., mii.) haleba rdă. halberdier [iha?lb3(:)'di9r] s. (ist., mil.) halebardier. halcyon ['hcelsian] s. (omit.) alcion (Alcedo ispida). halcyon days [~ deiz] s. pl. (fig.) zile fer icite / senine / luminoase; zile tihnite / liniştite. halcyoneum [haîlsia'niam] s. c uib de alcion. haldheaded ['ho:ld-hedid] adj. (mar.) fără arboreţi. hale1 [heil] adj. sănătos, voinic; ~and hearty sănătos şi voios. hale2 vb. tr. (înv.) a târî, a trage (cu for lf [ha:f, amer. şi hasf] I. pl. halves [ho:vz, amer. şi hasvz] s. 1. jumătate; ~ a mil e jumătate de milă; the ~ of tenis five jumătate din zece este cinci; ~ past eight (or a) opt şi jumătate; ~ a pound jumătate de livră / funt; a pound and a ~ o livră / un funt ş jumătate; (prov.) the first blow / stroke is ~ the battle, a good beginning is ~ the battle



 când începutul e bun treaba e aproape făcută; ziua bună se cunoaşte de dimineaţă; (amer.) t halves în două, în părţi egale; (glumeţ) my better ~ scumpa mea jumătate, iubita mea soţie umeţ) my worse ~ urâciosul de bărbatu-meu; (ironic) too clever by ~ mult prea deştept. 2 . parte, bucată: parte egală; the ~ is more than the whole mai bine puţin şi bun decât mul t şi rău; the larger ~ partea mai mare, bucata mai mare; to cry halves a pretinde părţi egale; to go ~ halves a împărţi în părţi egale (venituri etc.); to do smth. by halves a fac un lucru de mântuială, a face un lucru pe jumătate, a face un lucru incomplet. 3. (fe rov.) outward ~ bilet de dus; return ~ bilet de întoarcere. 4. semestru (în şcoli). 5. repriză (la jocuri). 6. (jur.) parte (în contracte etc.). II. adj. (pe) jumătate; inc omplet; to have ~ a mind (to) a avea de gând / a-1 bate gândul să; (jig.) to see with ~ an eye a pricepe fără nici o trudă, a vedea cât de colo. III. adv. (pe) jumătate; (în) pa te; ~ as much încă odată şi jumătate; I don't ~ like it (aceasta) nu-mi place câtuşi de puţ sl.) not - ba bine că nu, nu glumă, cât se poate de; de loc. nicidecum, câtuşi de puţin; he didn't -swear el a înjurat, nu glumă; (fam.) not ~ bad cât se poate de bun, cât se poate de bine, foarte bun. half-adder ['hu:f-axtar] s. 1. (cib.) totalizator / surnat or binar. 2. (fiz.) circuit de serniadiţiune. half-aldehydes [~'a;!dihaidz] s. (ch im.) acizi aldehidici. half-and-half [~3ndhu;fj I. ş. 1. atr. jumătate-jurnătatc, în (di n) părţi egale; ~ mixture of oil and vinegar amestec de ulei şi oţet în părţi egale. 2. atr e jumătate; incomplet; nu prea bun; nu prea mare; prea puţin; (pop.) ~man om de nimi c; ~ enthusiasm entuziasm nu prea mare, prea puţin entuziasm. 3. amestec din două băut uri. 4. (tehn.) aliaj de lipit din cositor şi plumb în părţi egale. II. adv. jumătate-jurnă atc, în / din părţi egale, în două, pe din două. half-angle [~iasrjgl] s. (geom.) semiunghi half-back [~'baek,'--] ş. (sport) mijlocaş, half (la fotbal). half-baked [~'beikt,' --] adj. 1. necopt, pe jumătate crud. 2. (fig. fam.) necopt, neisprăvit, neserios; p rostănac. 3. (fig.) nepus la punct, neterminat; ~scheme proiect care nu stă în picioar e. half beam [~ bi:m] s. 1. (industria lemnului) spors, lăturoi, margine. 2. (mar. ) traversa de punte în corespondenţa gurii de magazie, semitraversa de punte. half-b inding [~-baindin] s. (la cărţi) legătură jumătate piele. half-black [-blask] adj. (metal. ) semiprelucrat. halfblood [~bUd] s. 1. frate vitreg; soră vitregă; ~by the father's side frate sau soră după tată, frate consangvin; soră consangvină; ~ by the mother's side frate sau soră după mamă, frate uterin, soră uterină. 2. rudenia dintre fraţii vitregi. 3. persoană cu părinţi de naţionalităţi deosebite, corcitură. 4. (teAt.) lână metis. half-bloo Adid] adj. 1. corcit, metis; (născut) din părinţi de rase deosebite. 2. (jig.) degener at, stricat, rău. half-bound [~baund] adj. (despre cărţi) legat jumătate piele. half-bre adth [~bredO] s. (mar.) semilăţime. half-bred [~brcd] adj. corcit, metis; a ~ horse cal jumătate sânge. half-breed [~bri:d] I. s. 1. corcitură, mulatru, metis; hibrid, ba stard. 2. cal jumătate sânge. II. adj. corcit; metis; hibrid, bastard. half-broken [ ~'brouk3n] adj. (tehn.) semiconcasat. half-brother [~.brAttar] s. frate vitreg. half-calf [~ka:f] adj. (poligr.) halbfranţ; scmi-piele; legat jumătate în piele. halfcalmed steel [~ka:md 'sti:l] s. (metal.) oţel semicalmat. half cap [~ ka?p] s. (înv. ) salut neglijent. half-cardinal points [~'ka:diii3l points] s. pl. (mar.) cartu ri cvadrantale. half-caste [~ko:st] s. corcitură, metis, om cu sânge amestecat (mai ales născut din tată european şi mamă indiană). half-cell [~sel] s. electrod. half-closed [~klouzd] adj. întredeschis. half-cloth [~kb(:)0] s. (despre cărţi) legătură jumătate pânză f-cock [~kok] I. s. (mil.) (despre arme) poziţia cocoşului când s-a rupt prima piedică; the lock is at ~ cocoşul e coborât. <• (amer.) togo off ~ a proceda pripit. II. vb. tr . to ~ a gun a coborî cocoşul unei arme. half-compression cock ["ksm'pre/sn kok] s. (tehn.) robinet de compresie. half-cooked [~kukt] adj. pe jumătate fiert, aproape crud. half-cross belt [~kn>(:)s 'belt] s. (tehn.) curea senii încrucişată. half-crown [~kraun] s. jumătate de coroană (monedă englezească în valoare de 2 î/2 şilingi), doi şilin e (penny). half cycle [~ >saikl] s. (tehn.) alternanţă; semiperioadă. half-day [~dei] zi scurtă (de lucru). half-dead [~'ded] adj. pe jumătate mort, mai mult mort decât viu . half-deck [~dek] s. (mar.) semipunte. half-deck coach [— kout/] s. (au/o) autobu z scmiimpcrial / semictajat. half dime [~ daim] s. (amer.) monedă de cinci cenţi. ha lf dollar [~ -dobr] s. (amer.) jumătate de dolar (monedă de 50 de cenţi). half-done [~ 'dAn] adj. (pe) jumătate făcut; (pe) jumătate preparat, (pe) jumătate fiert, nefiert bin e, nefript bine, (pe) jumătate crud. half-dozen [~'dAzn, '-■—, -'--] s. jumătate de duzi nă. half-drunk [~drArjk] s. pe jumătate beat, cherchelit, aghezmuit. half eagle [~ ' i:gl] s. (amer.) monedă de cinci dolari. half face [~ fcis] s. profil. half-faced



 [~feist] adj. 1. din profil. 2. (înv.) tras la faţă, cu obrajii scofâlciţi; (fig.) sărăcăci alf-fare [~f£3r] s. (ferov.) ~ ticket bilet eu jumătate de preţ. half-finished materia l [~ifini/t ma'tiorial] s. semifabricat. half-fuddled [~.fAdld] adj. (pop.) cher chelit, aghezmuit, cu chef.



 half-fused 438



half-fused [~fju:zd] adj. (telm.) semiaglomerat. half-gone [~gon] adj. (fam.) 1. pe jumătate nebun, trăsnit, smintit, într-o ureche. 2. ameţit de băutură, cherchelit, aghe muit, afumat. half guinea [~ igini] s. (înv.) jumătate de guinee (10 şilingi si 6 penn y). half groove [~ gru:v[ s. (telm.) falţ; îmbinare cu falţ. half-hearted [~'ho:tid,'.--] adj. 1. nu prea curajos, lipsit de curaj. 2. fără tragere de inimă, nepăsător, lipsit de entuziasm; -consent consimţământ dat cu jumătate de gură, fără prea mult entuziasm. 3. otărât, şovăitor. 4. cu sentimente opuse (sentimentelor altcuiva). half-heartedly [~'ha: tidli] arfv. 1. fără curaj. 2. fără tragere de inimă, fără entuziasm. 3. nehotărât, şovăind tedness [~'ha:tidnis] s. 1. lipsă de curaj. 2. lipsă de tragere de inimă, lipsă de entuz iasm, indiferenţă, nepăsare. 3. nehotărâre, şovăială. half-holiday [-'holsdi, -lid-, -dei[ pă amiază / jumătate de zi liberă. half-hose [~'houz,'—] s. ciorap scurt, şosetă (bărbăteas -hour [~'au3r,'—, -'-] s. jumătate de oră / de ceas. half-hourly [-'ausli] I. adj. de o jumătate de oră, care ţine o jumătate de ceas. II. adv. la fiecare jumătate de ceas / oră half integer [~ iintid30r] s. (mat.) semiîntreg. half-joint [~d3oint] s. (telin.) semiîmbinarc. half kirtle [~ 'koitl] s. (înv.) un fel de haină femeiascâ. half landing [~ .tendirj] s. (arhit.) scmipalier. half-lcarned [~'lo:nid, '-i—] adj. semidoct, neisprăvit. half leather [~'le<3or,'-,--] s. v. h a l f - b i n d i n g . half-len gth ['hu:f lerjO, -nkO,'--] s. jumătate de lungime; (despre\x>rtrele) până la brâu. half -length portrait [~ 'pn:trit] s. (ar/e) bust (portret). half-life [—laif] s. (fiz. ) timp de înjumătăţire (a atomilor radioactivi). half light [~ lait] s. semiîntuneric; lum ină crepusculară; penumbră. half line [~ lain] s. 1. jumătate de rând. 2. emistih, jumătate de vers. 3. (mat.) rază; semidreaptă. half-linen [--linsn] adj. (poligr.) semipânză. hal f-mast [~'mu:st] I.s. (mar.) flag at ~ pavilion la jumătate înălţime /în berna. II. vb. ir . a coborî (pavilionul) la jumătatea catargului / în berna (în semn ae doliu). half-meas ure [~'rne33r,'-,--] s. 1. jumătate de măsură. 2. (poligr.) text pe două coloane. half m ile [~ 'mail] s: jumătate de milă (804,5 m pe uscat, 926 m pe mare). half-moon [~'mu :n, -'-] s. 1. semilună. 2. noiţă, pată albă (la baza unghiilor). half-mourning [~'mo:nin, -'moan-] s. semi-doliu (negrii cu cenuşiu). half-naked [~'neikid,'-,—] adj. pe jumăta te gol, aproape gol, seminud. half nelson [~ 'nclsn] s. (sport) half nelson (fig ură la luptele greco-romane); (fig.) to get a ~ on smb. a pune pe cineva într-o situ aţie grea; a avea pe cineva în mână. halfness [iiaifnis] s. jumătate; imperfecţiune. half-n cker ['hu:f,mk3r] s. (sl.) jumătate de liră (sterlină). half-normal bend ['ha:f nsminl bend] s. (electr.) cot cu unghi de 135°. half-note [~'nout] s. (muz.) notă albă, doim e. half nut [~ nAt] s. (tehn.) contrapiuliţă. half pace f~ pcis] s. 1. (mii.) pas în c ontratimp (catul se schimbă pasul). 2. (constr., arhit.) scmipalier, palier de odi hnă. half part [~ 'pa:t] s. (înv.) jumătate. half-pay [~'pei] (mii.) I. s. 1. jumătate d e soldă, soldă de disponibilitate (la ofiţeri); on ~ cu jumătate de soldă, în disponibilita e. 2. v. h a 1 f - p a y o f f i c e r. II. adj. (despre ofiţeri) cu jumătate de sol dă, cu soldă de disponibilitate. half-pay officer [— 'ofiso1"] s. (mil.) ofiţer în disponi bilitate. halfpenny ['heip.ini] I.pl. halfpence sa» hapence pheipans] san halfpenn ies fheipsniz] s. 1. jumătate de penny (monedă englezească). 2. (fig.) ban, bănuţ; para; b ad ~a) om de nimic; nemernic, ticălos; om pierdut; b) hoţoaică; c) prostituată, târfă; to c me back / to turn up again like a bad ~ (despre animale, lucruri) a se întoarce la proprietar împotriva voinţei acestuia; (despre persoane) a veni iar pe capul cuiva; ~ under the hat un joc de noroc; (înv.) to have one's hand / heart on one's ~ a f i interesat de ceva; a urmări un anumit scop; not a ~ the worse cu nimic mai rău. II . adj. 1. de o jumătate de penny, valorând o jumătate de penny. 2. fără valoare; de o valo are neînsemnată. halfpenny lick ['heipni 'lik] s. (si.) îngheţată ieftină / populară / pe b fpennyworth ['heipni 'wa:0] s. valoarea unei jumătăţi de penny; a ~ of tobacco tutun d e o jumătate de penny. half period ['hu:f .piariod] s. (fiz.) semiperioadă. half phy sician [~ fi'zi/an] s. (peior.) doctoraş, doctor prost, medic nepriceput. half-pie ['ha:fpai] adj. (austr. sl.) mediocru; cu lipsuri. half pike [~ 'paik] s. (mii. înv.) lance scurtă (purtată de ofiţeri). half pint [~ 'paint] l.s. jumătate de pintă, apro . litră. 2. (fam.) persoană foarte scundă. 3. (sl.) persoană lipsită de importanţă, pigmeu. lf plane [~ plein] aay. semiplan. halfpound [~'paund] s. 1. monedă de o jumătate de liră, zece şilingi. 2. jumătate de livră/fund (22Sg). half-price [~'prais,'--, -'-] I. s



 . jumătate de preţ. II. adv. cu / la jumătate de preţ. half-principal [~'prinsip3l] s. ( constr.) semi-fermă. half roll [~ 'roul,'--] s. (av.) jumătate de tonou, întoarcere pe ste aripă (figură de pilotaj); ranversare. half-rotation [~rouiteiJan] s. (chim.) mu tarotaţic. half-round [~'raund,'--] I. adj. semicircular, semirotund. II. s. semic erc. half-seas-over [~si:z'ouv3r] adj. pred. cherchelit, afumat, cu chef. half-s hade [~/eid] s. (fiz.) penumbră. half-shell [~/cl] adj. (av., despre fuzelaj) semi -cocă.



half-shot [Tiaifjot] adj. (sl.) ameţit, cherchelit, afumat. half-sib ['ha:fsib[ s. (amer.) soră vitregă; frate vitreg. half silk [~ silk] s. (text.) mătăsică. half-sister [ ~.sistarl s. soră vitregă. half-slip [-slip] s. jupon, jumătate de combinezon. half-so vereign [~'sDvrin] s. monedă englezească de 10 şilingi. half speed [~ spi:d] s. (tehn. ) jumătate de viteză, viteză redusă. half sphere [~ ,sfior] s. (înv.) emisferă, semi-sferă. lf-staff [~'stu:f] s. v. h a 1 f - m a s t (I). half-starved [~.sta:vd] adj. flămând , înfometat, lihnit de foame; prost hrănit, subalimentat. half step [-step] s. (muz. ) semiton. half storey [~ isto:ri] s. mansardă. half-strained [~streind] adj. (înv.) corcit, metis, imperfect. half-stuff [~stAf[ s. semipreparat; materie parţial pre lucrată. half sword [~ 'so:d, ~ 'sMd] s. (înv.) lungimea unei jumătăţi de sabie; to be at~ with smb. a se încaieră cu cineva. half tale [~ 'teii,'—] s. (înv.) aproape o poveste. h alf-time [~'taim] s. 1. jumătate de zi de lucru, ore de muncă şi plată reduse la jumătate; jumătate de normă. 2. şomaj parţial. 3. (sport) repriză (la fotbal, rugbi): 4. (sport) pa uză la mijlocul unui joc. half-timer [~'taimor[ s. 1. muncitor care lucrează numai j umătate din timpul obişnuit; şomer parţial. 2. elev care merge la şcoală numai jumătate din mpul obişnuit (muncind restul timpului pentru a-si câştiga existenţa). half-time system ['ha:f taim isistim] s. (înv.) regim combinat în cadrul căruia copiii din oraşele indust riale lucrau jumătate de zi în fabrică, iar cealaltă jumătate învăţau la şcoală. half-time 'w3:kor] s. muncitor cu ore de lucru şi plată reduse la jumătate; şomer parţial. half-tit le Raitl] s. (poligr.) titlu fals. halftone [~toun] s. 1. semiton. 2. (poligr.) autotipie. halftone dot [~ dot] s. (poligr.) punct de raster. half tongue [~ tAn ] s. (jur. înv.) curte cu juraţi pentru străini (în care jumătate dintre juraţi sunt compat ioţi ai celui judecat). half track [~ trask] s. (amer. mil.) autoblindat, car (bli ndat) de luptă cu roţi şi şenilă. half-truth [~tru:0] s. comunicat / declaraţie care prezin adevărul numai pe jumătate. half turn [~ ta:n] s. jumătate rotaţie, semi-rotaţie. half wav e [~ 'weiv,'—] s. (fiz.) semiundă. halfway [~'wei,'--, -'-[ I. adj. la jumătate de dru m; aşezat la jumătatea drumului, care se găseşte la jumătate de drum. II. adv. la jumătate e drum; to meet smb. ~a) a merge / a veni / a ieşi în întâmpinarea cuiva; b) (fig.) a ve ni în întâmpinarea propunerii cuiva, a face un compromis cu cineva. halfway house [~ h aus] s. 1. han aşezat Ia jumătate de drum între două localităţi. 2. (fig.) compromis. halfeekly [~.wi:kli] I. adj. de o jumătate de săptămână; care are loc de două ori pe săptămână, omadar. II. adv. de două ori pe săptămână. half-wit [~wit] s. sărac cu duhul, nerod, neghio , prostovan, găgăuţă. half-witted [~'witid, '-■--] adj. nerod, neghiob, prost. half-wool [ ~'wu:l] s. (text.) ţesătură de semilână. half word [~ 'wo:d] s. aluzie, insinuare, lucru s pus numai pe jumătate. half-world [~wo:ld] s. 1. emisferă. 2. lume interlopă. half-yea r [~'J3:r, 'jio'] s. jumătate de an; semestru. half-yearly [~ja:li, ~'jioli] I. aa v. la fiecare jumătate de an, semestrial, bianual. II. adj. semestrial, bianual; c are are loc la fiecare jumătate de an / de două ori pe an. halibut ['haslitot, -bAt] s. (Uit.) peşte de mare (Ilippoglossus vulgaris). halide ['hadaid, 'heilaid] s. v by my ~ pe tot ce am mai sfân . h a 1 o i d. halidom ['hadidom] s. (înv.) lucru sfânt. t. halieutic [hadi'ju:tikj adj. de pescuit. halieutics ]-s] s. pl. 1. arta pescu itului. 2. tratat de pescuit. halite ['hadadt] s. 1. (geol.) sare gemă. 2. (chim., mineral) halit, clorură de sodiu. halitosis [ihadi'tousis] s. (med.) halenă fetidă. h alituous [haVlitjuss] adj. (înv:) vaporos. halitus l'haelitos] s. (fiziol.) alenă, r espiraţie, răsuflare. hali [ho:l] s. 1. sală; salon; concert ~ sală de concerte; waiting ~ a) sală de aşteptare; b) sala paşilor pierduţi (în tribunale). 2. (si entrance ~) antre u, vestibul; hol. 3. hală (de mărfuri); prăvălie. 4. sală de şedinţă, sală de judecată (la ). 5. clădire, edificiu (cn caracter public); sediul unei corporaţii; Town Hall primăr ie; common ~ sediul sau sala de întrunire a unei bresle; Surgeon's Hall casa asoci aţiei chirurgilor; Westminster Hall Palatul de Justiţie de la Westminster. 6. (în univ ersităţi) a) cămin studenţesc; b) sală de mese; c) masă (în această sală). 7. casă boiereas 8. (amer.) coridor. 9. (poetic) palat; locuinţă luxoasă. 10. (sl.) music hall; variete



 u. -0- servant's ~ încăpere / sală de mese pentru oamenii de serviciu; (amer.) taxi da nce ~ salon de dans cu parteneri profesionişti; to enter a book at the Stationers' Hall a-şi revendica drepturile de autor al unei cărţi. hallan ['hadon, 'ha:-] s. (dia l.) perete de protecţie. hall bed-room [ho:l 'bedru(:)m| s. (amer.) odăiţă ieftină (cu int rarea din coridor). hallelujah [rhadi'lmjs] inter/, (bis.) aleluia. hallelujah g irl [~ go:l] s. (peior.) mironosiţă (fată din Armata Salvării). hallelujah lass [~ la?s] s. v. h a l l e l u j a h g i r l . hallgirl ['ho:lgo:l] s. (amer.) (la un hote l) îngrijitoare (care se ocupă numai de holuri). halliard fhadjsd] s. (mar.) fungă.



 439 hammer welding



hallmark ['ho:l'mo:k,'--] I. s. 1. marcă, marcaj (la metalele preţioase etc.). 2. (j ig.) hamadryad [-haema'draisd, -'draiaîd] s. 1. (mitol.) hamadriadă (nimfă a pădurii sau a pecete, amprentă, semn distinctiv; the ~ of genius pecetea / amprenta geniului. II. vb. copacilor). 2. (entom.) varietate de fluture (Hamadryas). 3. (zool.) pa vian cenuşiu (Cynocephalus hamadryas). 4. (zool.) varietate de şarpe cu ochelari (Na ja hamadryas). tr. 1. a marca. 2. (fig.) a pune pecetea pe (ceva), a-şi pune ampre nta pe (ceva). hamartialogy [h3imu:ti'3bd3i] s. (rel.) învăţătura despre păcat. hallo(a) I ha'lou, 'lu'lou, rar 'hae'lou, -'-] I. interj, alo! hei! ascultă! II. vb. intr. a striga hamate ['heimeit] adj. în formă de cârlig, încârligat. alo! a striga hei! halloo [h a'lu:, hae'l-] I. interj. 1. (cinegetică) pil! (strigat prin care se asmut câinii as upra hamated [-id] adj. v. h a ni a t e. hamber line I'haembs lain] s. (mar.) sa ulă subţire. vânatului). 2. v. h a 11 o (a) (1,1). II. vb. A. tr. 1. (cinegetică) a asmuţi (câinii). 2. (înv.) hambone ['hasmboun] s. (austr.fam.) spectacol de striptease mas culin. a striga cu voce tare; ~ your name strigă-ţi tare numele. B. intr. 1. (cinege tică) (after) hambroline ['hsembrslainj ş. v. h a m b e r l i n e . a striga pil! (câi nilor); a asmuţi (câinii) asupra (cu gen.). 2. v. h a 11 o (a) (II). don't hamburger ['haîmb3:g3r] s. (amer.) 1. chiftea; tocătură. 2. cârnat. hamburgher. ~ till you are ou t of the wood nu zice hop până n-ai trecut puntea / până n-ai sărit, nu Hamburg(h) ['haemb ars, amer. 'ha?mb3:g] s. (agr.) 1. muscat de Hamburg (varietate te bucura înainte de vreme. III. s. 1. strigăt (de chemare; de asmuţire a câinilor). 2. (jam.) de strugu ri negri). 2. rasa Hamburg (de găini). gălăgie infernală, larmă îngrozitoare. ham chewing [ ruem 't/u:irj] s. v. h a m a c t i n g . hallow1 [ha'lou, 'hzelou] interj., vb. (înv.) v. h a 11 o (a). hames [heimz] s. pl. părţile de lemn ale jugului (Ia cal). hal low2 ['haslou] I. vb. tr. 1. a sfinţi. 2. a te închina la; a cinsti, a venera, a ono ra. II. ş. ham-fisted [haem'fistid] adj. (fam.) v. h a ni - h a n d c d. (fnv.) sfân t. - * AII H~s v. H a 11 o w m a s. O Hallowe'en ['haelow'kn, rha?-] s. (scot.) ajunul zilei de 1 noiembrie (sărbătoarea tuturor harn-handed l'hffim'hzendid] adj. ( sl.) neîndemânatic. Hamlet ['haemlit, amer. şi -let] s. ~ with ~ left, ~ without the P rince of Denmark sfinţilor). ceva lipsit de elementele sale esenţiale. Hallowmas ['h aelowmaes, -mas] s. (bis.) Sărbătoarea tuturor sfinţilor (1 noiembrie). hamlet ['haeml it, amer. şi -let] s. 1. cătun, sat mic. 2. (amer.) sergent de stradă, vardist, hall s hed ['ho:! Jed] s. şopron, umbrar. poliţist. hallstand [~sta2iid] s. cuier (cu lac p entru umbrele şi bastoane). hammer ['ha;ni3r] I.ş. 1. ciocan; ciocănaş (de pian, al urec hii etc.); (sport) throwing hall time [~ taim] s. (univ.) ora prânzului. hallucina te [ha'ljuisincit] vb. A. tr. a transpune în stare de halucinaţie (pe cineva). B. in tr. the ~ aruncarea ciocanului; ~ and tongs cu putere, cu însufleţire, din toate put erile, din răsputeri; to be at ~ and tongs a trăi ca pisica cu câinele; to come / go u nder / to the ~ a halucina, a avea halucinaţii; (fig.) a se înşela, a greşi. hallucinati on [b3ilju:si'nei/pn] s. halucinaţie; iluzie; to be under a ~ a avea o halucinaţie, a se vinde la licitaţie; to bring / put / send to the ~ a scoate / vinde la licitaţi e / mezat; knight of the ~ fierar; (jig.) between ~ and anvil între ciocan şi nicova lă; între Scila şi a fi victima unei halucinaţii. Caribda. 2. percutor, cocoş (la armă). m.) up to the ~ de cea mai bună calitate, hallucinatory [h3'lju:sineitori] s. halu cinatoriu; iluzoriu, ireal. excelent, de primul rang. II. vb. A. tr. 1. a ciocăni; a bate (cu ciocanul); to ~ nails a bate hallucinogen [h3'lju:sin3d33n] s. haluc inogen. cuie; (jig.) to ~smth. into smb. a băga ceva în capul cuiva; to ~ it home to smb. a sugera hallux ['hzebks],/?/. halluces [-ljusi:z] s. (anat.) halux, haluc c. ceva cuiva; a face pe cineva să înţeleagă ceva. 2. (şi to ~ out) a forja, a bate cu cio canul. hallway ['ho:lwei] s. (amer.) coridor, gang; antreu, vestibul. a fasona ( un metal); (şi fig.) a prelucra, a da formă (cu dat.). 3. (şl.) a face praf, a bate, h alm [ha:m, amer. ho:rn] v. h a u i rn. a învinge (duşmanii, adversarii); a ţine (inami cul) sub focul artileriei. 4. (amer.) a dojeni, halrna ['haslrna] s. jocul halrn a (pe o tablă cu 256 pătrate). a mustra, a critica aspru. 5. (corn.) a declara în star e de faliment. 6. to ~ down a înlătura halo fheilou] I. s. pl. halos sau haloes [-z] 1. (astron.) halo, nimb (cerc luminos în (prin batere cu ciocanul), a turti, a ne tezi (şi jig.); to ~ in(to) a bate în; a înfige în; to ~ jurul soarelui sau al lunii). 2



 . (bis., arte) aureola, nimb (si fig.); (Jam.) the ~ of glory out a făuri, a prelu cra, a fasona, a da o formă (şi fig.): to ~ out an excuse a născoci o aureola gloriei. 3. (anat.) aureolă mamclonară. II. vb. tr. a înconjura cu aureolă. scuză; to ~ together a bate laolaltă, a fixa împreună. -0 to ~ prices a face să coboare halogen ['ha;bd3en, un eori 'hcil-] s. (chim.) halogen. preţurile. B. mtr. 1. a ciocăni, a bate cu ciocanul . 2. (jig.) a ciocăni, a bocăni, a face zgomot. halogenous [haVl^anas] adj. (chim.) halogen. 3. to ~ at a) a lovi tare (în); to ~ at / on the door a ciocăni în uşă; b) a sta ciocan pe haloid ['hasbid, 'hei-] s. (chim.) haloid; halogcnură. (capul cuiva); a asalta (pe cineva) C cereri; c) a lucra cu râvnă (la ceva); to ~ away U haloidacids [~rcesidz] s. (chim.) hidracizi. (at) a) a lucra mai departe (la ceva); b) (desp re tunuri) a bubui; c) to ~ away at smb. halology [h2e'bbd3i] s. halochimie. a hărţu i pe cineva. halometer [hae'bmit3r] s. (chim.) halomctru. hammer anvil ['ruemsr 'xnvil] s, (tehn.) nicovală de forjeric. halophilous [haj'bfibs] adj. (bot.) halof il. hammer apparatus [~ paeps'rcitas] s. (tehn.) sonetă mecanică. halophyte ['ha^bfa it] s. (bot.) halofilă, plantă halofdă. hammer beam ['halrna bi:m] s. (constr.) pop su sţinător de grindă; grindă în consolă. halotrichite [haVbtrikait] s. (mineral.) halotrichit alaun de fier. hammer block |~ bbk] s. (tehn.) faţa ciocanului. halser ['haslsa1"] s. (înv.) frânghie, funie. hammer-blow [~blouj s. pl. (jig.) lovitură de măciucă. halt1 [ tiD(:)lt] I. vb. intr. 1. a se clătina, a se împletici. 2. (jig.) a ezita, a oscila; a se hammer bone [~ boun] s. (anat.) ciocănaş (unul dintre elementele coni{X)nente ale bâlbâi, a îngăima ceva; to ~ between two opinions a oscila între două păreri. 3. (jig.) urechii). şchiopăta, a fi defectuos. 4. (înv.) a şchiopăta; (prov.) never ~ before a cripp le nu vorbi hammer cloth [~ kb(:)6] s. husă (pentru capra trăsurii). de funie în casa spânzuratului, (prov.) you ~ before you are lame şchiopătezi înainte hammer crusher ['ha mia 


 coapsă, şold; to squat on one's ~s a şedea pe vine. 2. şuncă, jambon; hammer pick [~ pik] s. târnăcop. -and eggs ouă cu şuncă. 3.pl. (fam.) părţile moi, şezut, dos, posterior. 4. ( ) cabotin, hammer rod [~ rod] s. (tehn.) tija ciocanului (care bate orele la cea s). actor prost. 5. joc slab (al actorilor), cabotinism. 6. (radio) radioamator. 7. boxer prost, hammer scale [~ skcil] s. (tehn.) scorie de forjă, zgură. ageamiu. 8. (anat.) spaţiu popliteu. 9. (fam.) telegrafist incompetent. 10. melodramă, hammer sledge [~ sled3] s. (tehn.) glisicră de berbec. sentimentalism. II. vb. tr. 1. a pune (şunca) la sărat şi afumat. 2. a şarja, a exagera (şi hammersmith [~smi0] ş. fierar, f ar. to ~ up). III. adj. 1. afectat, teatral. 2. de radioamator, care se referă la radioamatori. Hammersmith s. (glumeţ) he has been at ~ a mâncat o bătaie zdravănă, a luato pe coajă (joc de cuvinte legat de numele unui cartier din Londra). ham acting [' hasm isektin] s. cabotinism, joc prost. ham actor [~ isekts1"] s. cabotin, actor prost. hammer welding [~ iweldirj] ş. (metal.) sudare prin forjare.



 hammock 440



at / in o mână dibace pentru, la; a poor / bad ~ at o mână nedibace la; to keep one's ha mmock ['haemsk] s. hamac. ~in a continua de a se îndeletnici eu (ceva); a nu pierd e îndemânarea (de a face ceva); hammock chair [~ t/sor] s. scaun de pânză, scaun de grădină pliant, şezlong. hammock shroud [~/raud] s. (mar. poetic) giulgiu (în care se înfăşoară cad vrele a se antrena (la), a face exerciţii (de); to have a ~like a foot a fi neîndemâna tic / stângaci, a avea mână de mămăligă. 5. lucrător, mână de lucru; factory ~ lucrător de esh ~ înainte de aruncarea lor în mare). hammy ['hsemi] I. adj. 1. cu gust de şuncă; ca şu nca. 2. afectat, cabotin: II. s. cabotin. lucrător neexperimentat, ageamiu; to tak e on ~s a tocmi mână de lucru; ~s wanted se 1 1 hamper ['haempa "] I. vb. tr. a împied ica, a încurca, a stânjeni, a deranja, a stingheri caută / angajează muncitori, se cere mână de lucru. 6. pl. (mar.) echipaj; the ship's ~s (şi fig.); I must not be ~ed in my work nu trebuie să fiu stingherit în muncă, trebuie echipajul vasului; all ~s on deck ! toată lumea pe punte! marinarii pe covertă! 7. mână, să am mâinile libere. II. s. 1. pied că, obstacol. 2. obstrucţie. autor, execuţie, operă; a picture by the same ~un tablou (făc ut) de aceeaşi mână/ de hamper2 s. 1. geamantan de nuiele; coş cu capac. 2. coşniţă (cu ali te). 3. cutie, acelaşi pictor. 8. scriere, scris, semnătură; round ~s scriere rondă; run ning ~ scriere ladă. 4. (amer.) container (pentru transportul fructelor şi al legume lor). II. vb. tr. a cursivă; good ~ scris frumos; blind ~ scris neclar / indescifr abil; under one's ~ (and împacheta într-un coş etc. seal) cu propria semnătură (şi pecete). 9. mână, sursă (de informaţie), persoană (de la hamper3 s. (mar.) accesorii grele (din ech ipamentul unei nave). care provine o informaţie, un obiect etc.); at first ~ de la prima mână; second ~ de ocazie; hamshackle ['haenifaekl] vb. tr. a împiedica (un cal, un bou etc. legându-i cu o frânghie de la anticariat; from good ~s dintr-o sursă bună; I bought this book at second ~ am capul de unul dintre picioarele anterioare). c umpărat această carte de ocazie. 10. beneficiu, profit, câştig; parte; to fight for one' s hamster ['haemsts1-] s. (zool.) hârciog (Cricetus cricetus). own ~ a-şi apăra intere sele / drepturile; even ~s chit; to part even ~s a se despărţi luând hamstring [tiaems trin] I. s. (anat.) tendon popliteu (din articulaţia genunchiului). II. past părţi ega le din beneficiu. 11. mână de ajutor, ajutor; to bear / to give / to lend a ~ (to) s i part. trec. hamstrung ['haemstrAn] vb. tr. 1. a tăia tendoanele poplitee; (fig.) a ologi, a da o mână de ajutor (cuiva). 12. (fam.) om, băiat, flăcău; a cool ~ un (om) ob raznic; a schilodi. 2. (fig. fam.) a lovi pe la spate, a lovi mişeleşte. a loose ~un stricat, un depravat. 13. posesi(un)e, proprietate, stăpânire; to change ~s hamstru ng ['haemstrAn] past şi part. trec. de la h a m s t r i n g (II). a trece în mâna altc uiva, a trece la un alt posesor; to fall into good ~s a ajunge pe mâini 1 hamular ['haemjulo '] adj. 1. (anat., zool.) în formă de cârlig, încârligat. 2. (bot.) prevăzut bun ; from ~ to ~ din mână în mână; to pass through many ~s a trece prin mai multe cu cârcei. m i; (jur.) dead ~ mână moartă. 14. mână, participare, rol, amestec; he has a ~ in it hamula te ['haemjuleit] adj. v . h a m u l a r . ■ el e amestecat în (afacerea / povestea) asta, se vede mâna lui în (afacerea) aceasta. 15. mână, 1 hanaper ['haenopa "] s. (înv.) c asetă pentru obiecte preţioase. intermediu, intermediar; to send a letter by ~ a tri mite o scrisoare prin cineva. 16. parte, hand [haend j I. s. 1. mână; ~ in ~ mână în mână, ună, în colaborare; ~s off! jos latură, direcţie; on all ~s, at every ~ pretutindeni; di n toate părţile; on the right ~ de mâinile!; ~ over ~ a) repede, (în mod) expeditiv; b) cu conştiinciozitate; c) până peste partea dreaptă; on the one ~, on the other ~ pe de o parte, pe de altă parte. 17. palmă cap; to fight ~ to ~ a lupta corp la corp; (com. ) cash in ~ bani în casă; the matter in ~ (măsură de lungime de 10,16 cm folosită mai ales la măsurarea înălţimii cailor). afacerea în curs; treaba despre care este vorba; to take in ~ a lua în mâna, a prelua; a-şi 18. cantitate determinată (dintr-o marfă oarecare). 19. (amer. si.) aplauze; big ~ aplauze lua răspunderea pentru; light in ~ uşor de condu s; ascultător, supus; to have an affair prelungite, succes. 20. limbă, arătător, ac (la ceas). 21. cărţile din mâna unui jucător; well in ~ a avea o afacere în buzunar; ~s up! su s mâinile!; at "(despre lucruri) aproape, jucător de cărţi, mână; elder ~ protos; the young st ~ persoana care joacă ultima; to take apropiat, la îndemână; (despre evenimente) curând , apropiat; spring is at ~ primăvara a ~ at a game a lua parte la un joc; to take a ~ at whist a juca o partidă de vist, a lua e aproape; I have money at ~ am bani



 la dispoziţie; by ~ de mână, cu mâna, manual parte la un joc de vist; (fig.) to call /to declare /to play/to show one's ~a-şi da cărţile (lucrat de mână); to bring up by ~ a creşt (un copil) CU biberonul; to bind ~ and foot pe faţă. 22. braţ (de semafor). to make a (good / fine / fair, etc.) ~ a reuşi, a avea a lega de mâini şi de picioare, a lega b urduf; supplies on ~ resurse existente; (com.) goods succes; (înv.) at the best ~ în modul cel mai avantajos, cu preţul cel mai mic; to make left on ~ mărfuri lăsate în con t; to take too much on ~ a întreprinde prea multe deodată; no ~ of smth. a nu fi în st are să explici ceva; to be on the growing ~ a creşte; a prospera; work on ~ lucru în c urs de execuţie; to come to ~ a ajunge la destinaţie; (com.) your (înv.) at any ~ în ori ce caz; (înv.) at no ~ în nici un caz. II. vb. tr. 1. a înmâna, a încredinţa, favour of 4th inst. to ~am primit scrisoareadv. din 4 crt.; to ~ la îndemână, în apropiere, a preda; a emite, a trimite, a expedia; ~ing the enclosed cheque trimiţând totodată şi aproape; t o bathe / to dip one's ~s in blood a-şi mânji mâinile cu sânge; to bite the ~ that feeds one a da dovadă de neagră nerecunoştinţa; to carry it / things with a high cecul anexat . 2. a duce de mână, a conduce. 3. a mânui. 4. (mar.) a strânge (pânzele). ~a) a fi autori tar; a lua măsuri energice; b) a fi îngâmfat; c) a proceda arbitrar; to chuck 5. (înv.) a înhăţa, a pune mâna pe; to ~ about a transmite din mână în mână, a face să one's ~ in a s a depune armele; to eat out of smb.'s ~ a asculta orbeşte de circule; to ~ down a ) a da (cuiva ceva) de sus; b) a ajuta (pe cineva) să coboare; c) a lisa cineva, a se supune orbeşte cuiva; to fold one's ~s a sta cu braţele încrucişate, a nu face (moşten ire), a transmite (urmaşilor, posterităţii), a transmite din generaţie în generaţie; nimic; ~s down fără nici o greutate, fără nici un efort; cu mâinile la spate / legate; ~ed down f rom the Middle Ages transmis din Evul Mediu; to ~ in a înmâna, a remite, to have a f ree ~ a avea mână liberă; to have an open ~ a fi darnic; to have long ~s a fi a da (o cerere, o declaraţie etc.); (amer.) to ~ in one's accounts / checks a-şi încheia oin c u greutate; to have one's ~s full a nu avea o clipă liberă, a fi foarte ocupat; to k eep socotelile (cu viaţa), a isprăvi cu viaţa; to ~ in(to) a ajuta (pe cineva) să se urc e în (trăsură ~s in pockets a trândăvi, a nu face nimic; to kiss one's ~ to smb. a trimite bezele cuiva; etc.); to ~on a transmite (cuiva); to ~ on the lamp / the torch a transmite (altora) flacăra (prov.) one ~ washes another o mână spală pe alta; (amer.) t o pump smb.'s ~ a scutura ştiinţei; to ~ out a) a da, a elibera, a remite (cuiva); b ) a ajuta (pe cineva) să coboare mâna cuiva; (prov.) put not your ~ between the bark and the tree lasă câinii să se (din trăsură etc.); to ~ over a preda, a transmite, a remi te. to ~it to smb. a recunoaşte mănânce între ei, lasă-i să-şi spele rufele în familie; n esteca în certurile dintre superioritatea cuiva. soţ şi soţie; cine se amestecă în tărâţe î i; to put one's ~ in one's pocket hand accelerator ['hsend ok-selereitor] s. (au to) accelerator de mână. a desface băicrile pungii; to read smb.'s ~ a citi / ghici cu iva în palmă; a show of ~s hand and foot [~ 9nd rfu:t] adv. 1. burduf, fedeleş, de mâini şi de picioare. 2. total, vot deschis, votare prin ridicare de mâini; to shake ~s w ith oneself a se felicita (pe sine complet, cu totul. însuşi); to take one's fate in to one's own ~s a-şi lua soarta în propriile mâini; to turn handbag ['haendbaeg] s. 1. sac de mână. 2. poşetă, sacoşă (de damă). 3. geamantan one's ~ at smth. a se apuca de ceva nder ~ a) ţinut în mână, stăpânit, dominat; b) în (mic). secret; not to lift a ~ a nu mişca eget; to get oneself in ~ a-şi recăpăta stăpânirea hand balancer [~ 'ba?lonsor] s. acrobat . de sine; to get smth. off one's ~s a scăpa de ceva, a se descotorosi de ceva; (a mer.) handball [~bo:l] ş. 1. (sport) handbal. 2. balonaş de cauciuc (lapulverizator) . 3. minge. to give smb. the glad ~ a saluta călduros pe cineva, a primi pe cineva cu multă căldură; hand barrow [~ -beerou] ş. 1. targa, pat portativ. 2. cărucior de mână ( două roţi). the hidden ~ mână din umbră; to hold one's ~(s) a se ţine deoparte, a nu se ame teca; hand basket [~ 'ba:skit] s. COŞ (care se duce în mână). (prov.) put your ~ no furt her than your sleeve will reach nu te întinde mai mult decât handbell [~bel] s. clop oţel de mână / de masă. ţi-e plapuma; by the left ~ nelegitim, de mâna stângă, născut dintr e morganatică; handbill [~bil] s. anunţ, înştiinţare, manifest (transmis din mână în mână). or a lady's ~ a cere în căsătorie; to lay ~ upon oneself a-şi face scama; to take handbo ok [~buk] s. 1. compendiu, scurt tratat, manual. 2. ghid, călăuză, îndrumar, the law int o one's own ~ a-şi face singur dreptate; to shake ~s a strânge mâna (cuiva); îndreptar, indicator. 3. (sport) registru de „bookmaker" (în care se scriu ixiriurile la curse) . a-şi strânge mâinile; ~ and foot cu râvnă, cu zel; cu devotament; to grease smb.'s ~ han d bowl [~ boul] s. polonic, linguroi. a initui pe cineva; to live by one's ~s a-şi câştiga pâinea muncind cu braţele; (fig.) not to hand brace [~ breis] s. (tehn.) coarbă,



 burghiu cu coarbă. let one's left ~ know what one's right ~ does să nu ştie stânga ce fa ce dreapta; to stay handbrake [~breik] s, (tehn.) frână de mână. one's ~ a se abţine (de l a ceva); to wash one's ~s with invisible soap a-şi freca mâinile hand breadth [~ bre dO] s. lăţime de o palmă. (de enervare); to suffer at smb.'s ~s a avea mult de suferit din partea / de pe urma cuiva; hand car [~ ka:1"] s. (amer.) drezină (de mână). clean ~s mâini nepătate; inocenţă, nevinovăţie; off ~ pe nepregătite, pe neaşteptate; handcart [ ] s. roabă, tărăboanţă; cărucior cu două roţi. improvizat; out of ~a) prompt, imediat; b) i sub autoritatea (cuiva); c) terminat, hand crusher [~ krA/a1"] ş. (metal.) concas or manual. încheiat; ă) (telm.) defect, deranjat, dereglat; money out of ~ bani gheaţă; to have / to handcuff [~kAfl I. s. (mai ales pl.) cătuşe. II. vb. tr. a pune cătuşe (cui va), a pune în get the upper ~ a învinge, a domina; a avea preponderenţă (faţă de cineva); eavy ~ împilare, despotism; with a heavy ~ cu cruzime, cu asprime; to be ~ and glo ve (with cătuşe, a încătuşa (pe cineva). hand dog [~ dog] s. (mine) cheie pentru tijele de forare; cleşte pentru prăjini. smb.) a fi intim sau a lucra mână-n mână (cu cineva); to pu / to set one's ~s to a întreprinde hand dredge [~ drcd3] s. (tehn.) excavator cu cupe; excavator manual. (ceva), a începe (ceva); ~ over repede, expeditiv; conştiinc ios; ~ over fist / ~a) uşor şi handed ['haendid] adj. cu mâini. repede; b) până peste cap; from ~ to mouth de azi pe mâine, fără siguranţa zilei de mâine; hander ['haend;>r] ş. remi ent; transmiţător. (muz.) piece for four ~s piesă pentru patru mâini; out of ~ la iuţeală, e Ioc, pe dată, hander down ['hamdo daun] ş. v. h a n d e r. fără o pregătire prealabilă. 2 labă din faţă (la maimuţă); picior anterior (al unui animal). hand drill ['haend drill s(tehn.) sfredel / burghiu de mână. 3. conducere, autoritate, dispoziţie; grijă, răspunder e; control, direcţie; (amer.) de faţă, hand feeding [~ Ti:din] ş. 1. alăptare artificială / cu biberonul. 2. (tehn.) alimentare aproape; on one's ~s pe răspunderea cuiva. 4. dibăcie, îndemânare, abilitate, dexteritate; mână formată; talent; antrenament, practică, e ciţiu; a ~ for abilitate / dibăcie pentru, manuală. handful ['haendful] s. 1. mână, pumn, cât încape într-o mână; grămăjoară. 2. (jam.) mână formată / mână de artist pentru; an old he is a ~ e greu de stăpânit. entată la; a good ~ belea, pacoste, necaz.



 441 hang



hand-glass [~gla:s] s. 1. lornietă, facc-â-main; lupă (de mână). 2. oglindă (cu mâner). 3. pot de sticlă (pentru protecţia plantelor). handgrab ['haendgraîb] s. (amer.) 1. mâner. 2. bară, balustradă (de sprijin). hand-grenade [~grirneid, -gr3.n-,'--'-] s. (mii.) grenadă de mână. handgrip [~grip] s. 1. strângere de mână; apucare cu mâna; apucare a mâini încăierare, luptă corp la corp; at / in ~s în luptă corp la corp, în învălmăşeală; to come încaieră. 3. (telin.) mâner. handgun ['haendgAn] ş. pistol; revolver. handhold l~houkl] ş. sprijin pentru mână (la căţărat). hand hole [~ noul] s. (tehn.) sticlă de nivel (la caz l unui vapor). handicap ['haendikaep] I. s. 1. (sport) handicap. 2. (jig.) piedi că, obstacol, dezavantaj. II. vb. tr. 1. (sport) a handicapa. 2. (jig.) a handicap a, a dezavantaja, a pune (o persoană) într-o situaţie dezavantajoasă; a împiedica, a deran ja. handicapped ['hasndiksept] adj. 1. (sport) handicapat. 2. (jig.) handicapat, dezavantajat; deranjat, jenat; împiedicat; ~ by short sight dezavantajat din cauz a miopiei. handicapped child [~ 't/ai Id] s. copil arierat / cu deficienţe mintale . handicraft ['hasndiikra;ft] s. 1. meşteşug; meserie; muncă manuală. 2. îndemânare, artă ( nui meşteşugar). handicraft industry [~ 'indastri] s. producţie meşteşugărească; industrie uală. handicraftsman ['ha^ndirkraiftsmon],/?/. handicraftsmen [~] s. meseriaş, meşteşuga r. handie-talkie ['haendito:ki] s. (amer.) (fam.) aparat de radio portativ, tran zistor. handily ['hsendili] adv. cu îndemânare; cu uşurinţă. handiness E'hasndinis] s. 1. î demânare, dexteritate. 2. uşurinţă, comoditate. 3. maniabilitate. handiwork ['haendiW3:k ] s. 1. muncă manuală. 2. lucru de mână; produs al industriei meşteşugăreşti / al unui efor ual. hand jack ['hzend 'djsk] s. (tehn.) cric de mână. hand-jive [~d3aiv] vb. intr. (fam.) a se bâţâi, a dansa pe loc, ţinându-se de mână. handkercher ['haenkaitJV] s. (înv. p v. h a n d k e r c h i e f . handkerchief ['haerjk9t/i(:)f] s. 1. (şi pocket ~) ba tistă. 2. (şi neck ~) fular, eşarfa, basma. to throw / drop the ~ to a) a azvârli batist a (în unele jocuri), a provoca pe unul dintre jucători să urmărească pe cel ce-i azvârle ba ista; b) a manifesta preferinţă (pentru cineva). hand lamp ['hrend lamp] s. lanternă, felinar. hand lathe [~ Icid] s. (tehn.) strung de mână. handle ['hasndl] I. s. 1. mâne r, toartă, ureche, coadă, plasele (partea de care e apucat un lucru); to fly /to go/ to slip off the ~ a-şi ieşi din fire; a-şi pierde cumpătul /calmul / cheia; to throw the ~ after the blade a cheltui banii de pomană; (amer. fam.) up to the ~ în întregime, c omplet; din toată inima; (glumeţ) the ~ of the face nasul; (peior.) a ~ to one's nam e titlu. 2. pretext convenabil; prilej, ocazie; to give a ~ for /to a da (cuiva) prilejul (să, de a); to take smth. by the best ~ a găsi mijlocul cel mai bun pentru a înţelege ceva. - * to have two ~s a avea o dublă interpretare. 3. (si.) nume, titlu , rang. 4. (N.Z.) O halbă de berc. II. vb. A. tr. 1. a pune mâna pe, a atinge cu mâna, a pipăi, a lua în mână, a ţine de mână. 2. a mânui, a manipula; a manevra; how to ~ a gun e mânuieşte puşca. 3. a conduce, a ţine în mână, a manevra; he ~d his regiment finely şi-a s foarte bine regimentul. 4. a trata (pe cineva bine, rău etc.), a se purta (cu ci neva bine, râu etc.); to ~ without gloves a se purta fără mănuşi (cu cineva). 5. a trata ( o temă, o problemă etc.). 6. (cont.) a face negoţ cu, a se ocupa cu negoţul de; they ~ f ruit ci fac negoţ cu fructe. B. intr. 1. a se folosi de mâini. 2. a pune mâner / toartă / coadă etc. la (ceva). 3. (despre aparate etc.) a se manevra; a răspunde la o coman dă; the troops ~d well trupele s-au comportat bine. hand lead [hasnd led] s. (mar. ) sondă de mână. handlebar ['haendlba:1"] s. ghidon. handlebar moustache [~ mas'ta:/] s. (fam.) mustaţă în furculiţă. handled [tisndld] adj. cu mâner, cu toarta, cu coadă, cu pl le. handler ['hzendla1"] s. 1. agent, intermediar. 2. persoană care se ocupă cu ceva , persoană care arc dc-a face cu ceva; ~of dogs dresor de câini. 3. (ind. pielăriei) b azin de zencuire. handless ['hsendlis] adj. 1. ciung, fără o mână; fără mâini. 2. (dial.) s ci, neîndemânatic. handling f'haendlin] ş. 1. mânuire. 2. tratare, tratament; (arte) man ieră (de a trata ceva). 3. (av.) handling. handling device [~ di'vais] s. (tehn.) dispozitiv de manipulare; manetă. handlist ['handlist] s. (scol.) bibliografie min imală, lecturi obligatorii. handlocked [~bkt] adj. încătuşat. hand loom [~ lu:m] s. (tex t.) război de mâna. hand luggage [~ 'L\gid3] s. bagaj de mână. handmade ['hasndmcid] adj . (lucrat) de mână. handmaid(en) [~meidn] s. (înv.) slujnică, servitoare, fată în casă. han e-downs [hsndmi:'daunz] s. pi. 1. (fam.) haine uzate / vechi / de ocazie. 2. (am er. fam.) haine (de) gata. hand mill ['hamd mil] s. râşniţă. hand-mihded [~'maindid] adj



 . (amer.) înclinat spre activităţi manuale. hand mo(u)Id [~ mould] s. (plast.) matriţă man uală. hand-organ [~'o:gan] s. (muz.) flaşnetă, caterincă. handout1 ['handout] s. 1. foai e volantă. 2. (corn.) eşantion, mostra. 3. (amer.) declaraţie oficială înmânată în scris re ntanţilor presei; comunicat de presă. 4. (amer.) pomană, dar, cadou. handover ['ruendo uv3r] s. transfer(are). hand-over-fist [ihandouva'fist] adv. repede şi mult / din belşug. hand paper l'hasnd 


hand pick [~ pik] I. vb. tr. a alege / a selecţiona cu mâna / cu grijă. II. s. (mine) picon manual. hand-picked [~pikt] adj. 1. (amer.) ales, selecţionat; floarea; (sl. ) de soi (ales), pe sprânceană; ~ troops trupe de elită. 2. (tehn.) sortat eu mâna. hand plane [~ plein] s. (tehn.) rindea de mână. hand play [~ pici] s. (înv.) luptă cu / de-a pumnii. hand post [~ poust] s. indicator rutier, stâlp indicator (de drumuri). ha nd press [~ pres] s. (poligr.) teasc / presă de mână. hand promise [** «promis] s. logod nă solemnă (care nu poate fi desfăcută decât cu voia ambelor părţi). hand punch [~ pAiit/J (tehn.) priboi manual. handrail [~rcil] s. 1. balustradă, parmaclâc. 2. bară de mână, mâna urentă. hand saw [~ so:] s. ferăstrău de mână. hand scrub [~ skrAb] s. (amer.) periuţă / pe de unghii. hands-down ['hamdz'daun] (amer.) I. adj. 1. uşor, tară efort. 2. neîndoiel nic, cert. II. adv. cu uşurinţă, fără efort. handsel ['luenspl] I. s. 1. dar, cadou (mai a les de Anul Nou). 2. arvună, avans; amanet. 3. (fg.) plăcere anticipată (produsă de un f apt care urmează să se întâmple). 4. saftea, inaugurare. II. vb. tr. 1. a face un cadou (cuiva) (mai ales de Mul Nou); 2. a da arvună (cuiva). 3. a face saftea (cuiva). h andshake ['hzend/cik] s. strângere de mână. handshaking ['handt/cikinj s. 1. strângere d e mână. 2. (injbr.) comunicare cu confirmare. handshift [~/ift] s. 1. (tehn., cib.) comandă manuală. 2. (mar.) guvernare manuală. hands-off ['haendzo(:)f] adj. (amer.) 1. de neamestec,de neintervenţie. 2. care practică neintervenţia. handsome ['faaenssm] a dj. 1. frumos, drăguţ; graţios; chipeş, mândru, bine făcut; (as) ~as paint frumos ca soarel ; frumoasă ca o zână. 2. frumos, nobil, distins; a ~ conduct o purtare frumoasă / distin să; a ~ action o faptă frumoasă / nobilă. 3. darnic, generos; a ~ present un dar generos / bogat; to come down ~, to do the ~ (thing) a da dovadă de dărnicie / mărinimie, a a răta generozitate. 4. însemnat, important, considerabil, frumos; a ~ sum o sumă frumuşică, bani frumoşi. ^ (prov.)~is that/ as ~ does omul se judecă după fapte, nu după chip. han dsomely |-li] adv. 1. frumos. 2. cu dărnicie, cu generozitate. handsomeness [-nis] s, 1. frumuseţe, drăgălăşenie, graţie. 2. frumuseţe, distincţie, nobleţe. 3. dărnicie, gen . handspike ['hasndspaik] s. 1. (mar.) manelă de cabestan; carrying ~ brancardă. 2.( constr.) pârghie. handspring Ksprirj] 1. s. (amer.) to turn / to chuck / to throw ~s a se da peste cap, a se da dc-a tumba (de bucurie). 2. (gimnastică) voltă. handst and [~sta5nd[ ş. (sport) stat / susţinere în mâini. hand starter [~ 'sta:t3r] s. (auto) demaror manual. hand tap [~ ta?p] s. (tehn.) tarod pentru filetare manuală / de mână. hand-to-mouth ['hanidta'mauGJ adj. precar; nesigur. handwork [~wa;k] s. lucru de mână. handwriting ['luendraitirj] s. 1. scris de mână. 2. (înv.) manuscris. -0- ~ o n the wall semn rău, prevestire rea; presimţire neagră. handwriting expert [~~'cksp3:t] s. expert grafolog. hand-wrought [~ro:t] adj. lucrat de mână. handy fruendi] adj. 1. co mod; uşor de mânuit; (amer. fam.) (as) ~ as a pocket in a shirt foarte comod, foarte potrivit. 2. (care se ailă) la îndemână, apropiat; disponibil; to come in ~ a veni tocm ai bine. 3. îndemânatic, abil, dibaci. handy-billy [~ibili] s. (mar.) palane pentru lucrări diverse. handy-dandy [~'da3ndi| s. ineluş-învârtecuş (joc de copii). handy device [~ di.vais] s. (tehn.) dispozitiv de prindere. handyman ['haendirnan], pl. handy men [~] s. 1. meşter la toate; ajutor. 2. (fam.) marinar. hang [hasnJI. past şi part . trec. hung [hAnJvb. A.tr. 1. (on, from) a agăţa, a suspenda, a atârna, a prinde, a s pânzura (de, în); to ~ one's hat on a peg a-şi agăţa pălăria în cuier; to ~ a lamp from the ing a agăţa o lampă în tavan. 2. a prinde, a fixa; a lipi; to ~ wall paper a lipi tapete , a tapeta; (mar.) to ~ the rudder a monta cârma; to ~ a door a pune o uşă în ţâţâni, a pri uşă în balamale. 3. (with) a împodobi, a pavoaza, a acoperi (cu tablouri, draperii etc. ); to ~ with paper a tapeta, a acoperi cu tapete (pereţii unei camere); hall hung with flags sală pavoazată cu steaguri. 4. a agăţa pe perete (tablouri); a expune tablour i la o expoziţie, într-un muzeu etc. 5. a lăsa în jos, a lăsa să atârne; to ~ one's head a capul în jos. 6. past şi part. trec. hanged a spânzura (un om); to be ~ed for a pirate a fi spânzurat pentru piraterie; ~ the fellow! să-1 iadracu!; you be~ed! du-te drac ului! du-tc şi te spânzură!; (I'll be) ~ed if I know! să mor dacă ştiu! să mă ia dracul dac



 (fam.) ~it (all)! la naiba! la dracu!; (fam.) to see smb. ~ed first! a da dracul ui (pe cineva); see you ~ed first! aşteaptă mult şi bine! când o face plopul pere!; (pro v.) he that is born to be ~ed shall never be drowned ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus; (prov.) never ~ a man twice for one offence nimeni nu trebuie pedepsit de două or i pentru aceeaşi faptă. 7. a ţine încordat, a nu da drumul îndată (cu dat.),- a lungi, a pr lungi; to ~ a fir a) (md.) a nu descărca o armă îndată, a trage un foc cu întârziere; a ave un rateu; b) (jig.) a (se) prelungi, a (se) tărăgăna. 8. (gastr.) a agăţa (carnea, vânatul pentru uscat sau frăgezit. 9. to ~ down a lăsa în jos (capul); to ~out a agăţa afară, a lă să atârne afară; a expune, a arbora (un steag); to ~ up a) a agăţa, a pune în cui; (amer.) închide (telefonul), a pune (receptorul) la loc; b) a amâna, a tărăgăna; a lăsa baltă, a l eisprăvit; a întrerupe, a opri, a lăsa în suspensie; (sl.) to ~ up a horse a priponi un cal, a lega un cal; (jig.) to ~up one's hat a poposi la cineva pentru mai multă vr eme. *$ (amer. jur.) to ~ the jury a pune pe juraţi în divergenţă. B. intr. 1. a atârna, a fi atârnat,



 hangar 442



a fi agăţat; to ~ by / (up)on a thread; to ~ by a (single) hair / by the eye teeth / by one's eyelids a atârna de un fir de păr, a fi într-o situaţie critică; to ~ in the bal ance a) a atârna de un Fir de păr, a fi într-o situaţie critică; b) a sta în cumpănă, a osc a ezita, a se îndoi: a avea îndoieli; to ~ in the wind a oscila, a ezita, a se îndoi, a avea îndoieli; a sta în cumpănă / dubiu / Ia îndoială. 2. (despre oameni) a fi spânzurat, muri prin ştreang; you shall ~for it! meriţi să fii spânzurat pentru asta! 3. a fi fixat , a fi prins; this door ~s badly această uşă nu e bine fixată / nu e prinsă bine în balamal . 4. (despre cap etc.) a se înclina, a fi înclinat, a se lăsa în jos, a fi lăsat în jos, a e înclina într-o parte. 5. a pluti, a plana, a atârna în aer. 6. a cădea încet / uşor, a ră spendat în aer. 7. a zăbovi, a întârzia; a fi nesigur, a Fi nehotărât. 8. (despre haine, pâ draperii etc.) a cădea; to ~ loose a flutura, a fâlfâi. 9. a fi în echilibru. 10. a se a găţa, a se atârna, a se prinde; to ~ on smb.'s sleeve a se agăţa de braţul cuiva; to ~ (up) n smb.'s lips (words) a sorbi cuvintele (de pe buzele) cuiva; 11. a atârna, a depi nde, a se bizui, a se baza; everything ~s on his answer totul depinde de răspunsul lui. 12. to ~ about a) a umbla fără rost, a trândăvi, a sta degeaba; £) a da târcoale (cu at.), a veni prin preajma (cu gen.); c) a fi gala să înceapă, a se apropia; there is a thunderstorm ~ing about se apropie o furtună; to ~ about smb. a se ţine scai de cin eva; (amer.) to ~ around a) a umbla fără rost, a nu face nimic; b) a da târcoale (cu d at.), a sta în preajma (cu gen.); to ~ back a rămâne în urmă, a nu înainta; a se opune; a f nehotărât; a ezita; to ~ behind a rămâne în urmă; to ~on a) a se menţine, a rezista; a per era; (mil.) we must ~ on until reinforcements come up trebuie să rezistăm până vin întăriri e; b) a se ţine tare; a nu se da bătut; to ~ on by the skin of one's teeth a o ţine mo rtis; c) a rămâne la aparat, a nu închide telefonul; to ~ out (of) a se apleca afară, a scoate capul afară (peste fereastră etc.); to ~ over a) a plana deasupra (cu gen.) a pluti peste (cu ac.) (sifig.); b) (despre stânci) a surplomba; c) (amer.) (despre credinţe etc.) a supravieţui; (fig.) evilshung over the country nenorociri ameninţau ţa ra; to ~ together a) a sta cot la cot, a se ajuta reciproc; b) a avea o legătură log ică; a corespunde, a coincide; c) a se menţine, a rezista; my old furniture still ~s together mobila mea veche mai ţine încă; to ~ up a închide telefonul, a pune receptorul în furcă; to ~ upon a se bizui pe; responsibility ~s heavy upon him răspunderea apasă g reu asupra lui; -0- (amer. jur.) time ~s heavy timpul trece greu, timpul pare ne sfârşit de lung; (înv.) to ~ loose to smth. a fi indiferent faţă de ceva. C. refl. (despre oameni) a se spânzura. II. s. 1. ceea ce atârnă, obiect atârnat / agăţat. 2. ezitare, pauz , întrerupere. 3. (despre haine) croială, felul în care cade, felul în care c lucrat; th e ~ of a gown croiala unei rochii. 4. plan; înlănţuire de idei; sens, semnificaţie; the ~of an argument înlănţuire de idei dintr-uu subiect. 5. rost; mod de funcţionare; clenci ; to get the ~of a prinde Firul (cu gen.), a înţelege (ceva). 6. pantă, povârniş. 7. (for) înclinaţie, aplecare, predilecţie, preferinţă. not a ~de loc, de fel; I don't care a ~ ( rea) puţin îmi pasă, nu-nii pasă câtuşi de puţin.



Hanoverian House [ihEenou'visrion haus] s. (ist.) casa / dinastia de Hanovra. Ha nsard ['heensad, -sa:d] s. procese verbale ale dezbaterilor din parlamentul engl ez. Hansardize [-aiz] vb. tr. (fam.) a aminti unui membru al parlamentului cele susţinute de el mai înainte. Hanse Inzens] s. (ist.) hansă. Hanseatic [ihamsi'Eetik, nzi-J adj. (isţ.) hanseatic. hansel s., vb. v. h a n d s e 1, Hansen's disease ['h aenssnz dirzirz] s. (med.) v. 1 e p r o s y. hansorn ['hamssni] s. 1. birjă, cabri oletă (cu vizitiul la spate). 2. (fam.) taxi. hansom cab [~ 'kabj s. v. h a n s o m. ha'n't, han't [hasnt] prese, de la h a v e n o t sau h a s n o t . hap [hacp] (înv. şi amer.) I. ş. întâmplare, întorsătură (mai ales fericită); noroc, şansă, chilipir, ~ noroc, întâmplare fericită; ill ~ nenoroc, întâmplare nefericită; by / in / on / through a) din întâmplare, întâmplător; b) posibil, poate (că). II. vb. intr. v. h a p p c n. haph zard ['hzep'hszsd, -'--] I. s. întâmplare; eventualitate; hazard; at ~ sau by ~ la întâm plare; din întâmplare. II. adf întâmplător, accidental. haphazardly ['haip'haszadli] adv. la întâmplare; din întâmplare. hapless ['hsplis] adj. nefericit, nenorocit; ghinionist, Iară noroc. haploid ['haăpbid] (biol.) I. adj. unic; haploid. II. ş. 1. celulă haploidă. 2 . organism haploid. haplology [hsep'bkxty] s. (lingv.) haplologie. haplosis [ha;



 p'lousis] s. (biol.) haploză. haply [rha?pli] adv. (înv. sau poetic) 1. din întâmplare, în tâmplător. 2. posibil, poate (că). ha'p'orth ['heipoO] v. h a l f p e n n y w o r t h . happen ['ha3pjn] vb. intr. 1. a se întâmpla, a se petrece, a avea loc, a surveni; that ~ed ten years ago asta s-a întâmplat acum zece ani; something must have ~ed tre buie să se fi întâmplat ceva, se vede / sigur / de bună seamă că s-a întâmplat ceva; it (so that s-a întâmplat să / ca; I ~ed to be at home s-a întâmplat să fiu acasă, mă găseam din acasă; ~ what may Fie ce-o fi, întâmplă-se ce s-o întâmpla. 2. (în loc. verb.) (amer.) to ~ a trece întâmplător (pe la cineva, pe undeva), a pica (undeva); to ~ upon a se întâlni înt lător (cu cineva), a se lovi nas în nas (c« cineva). 3. (fam.) to ~ along a apărea, a se ivi. happening [-in] ş. 1. întâmplare, fapt, eveniment. 2. (artă) spectacol spontan sau improvizat (cu participarea activă a spectatorilor), happening. happenstance f-st a^ns, -stons] s. (amer. glumeţ) întâmplare, şansă. happily ['hiepili] adv. 1. din fericire , spre norocul (cuiva). 2. fericit, în împrejurări fericite; he lived ~ with his wife a trăit bine cu soţia lui. 3. cu îndemânare; cu noroc, hangar ['hserjga1", -nga:r] s. 1. hangar. 2. şopron, şură. cu succes, în mod fericit. 4. (înv.) v. h a p 1 y (2). hangbird ['ha;r]b^:d] s. (omit.) trupiaful din Baltimore (Icterus gălbuia). happiness ['has pinis] s. 1. fericire; noroc; întâmplare norocoasă/ fericită; (prov.) ~takes hangdog [~d og] I. s. nemernic, mişel, ticălos. II. adj. umil, vinovat; ~look / air privire no a ccount of time pentru cei fericiţi timpul nu există, cei fericiţi nu ţin seama de timp. de câine bătut, mină abătută; privire vinovată. 2. realizare fericită; eleganţă (mai ales î ~ in debate limbajul frumos al unei hanger ['ha?rpr] s. 1. persoană care atârnă sau li peşte ceva (tablouri, afişe etc.); bell dezbateri / al unei discuţii. ~persoană care agaţă lopotele; paper ~ (meşter) tapetar. 2. v. h a n g m a n (1). 3. obiect happy ['ha3 pi] adj. 1. norocos, cu noroc; fericit; ~ man om fericit / norocos; (as) ~ as ca re atârnă (perdea, funie de clopot etc.). 4. cârlig, agăţătoare; umeraş. 5. semn grafic în e cârlig. 6. (tehn.) cârlig, inel; cercel, suport. 7. (înv.) sabie scurtă. 8. (amer.) a clam (at high tide), (as) ~ as a king / as the day is long în culmea fericirii, ne bun pancartă, afiş. 9. pădurice în coasta unui deal. 10. subtitlu (al unui articol). 11. (sport, de fericire; in a ~ hour într-un ceas bun, într-un moment fericit. 2. feric it, mulţumit, satisfăcut, încântat (să, că); ~ to see you îmi pare bine / sunt încântat că ~ si.) punct marcat i2ră dificultate. 12. (tel.) consolă, traversă. to accept your inv itation îmi face plăcere să primesc / să accept invitaţia dv. 3. fericit, hanger bearing [ ~ 'bearirj] s. (tehn.) lagăr suspendat. hanger-on ['hserjgor'on], pi. hangers-on [ hzeipz'on] s. 1. linge-blide, lingău, parazit. reuşit, potrivit, nimerit; ~ retort răs puns nimerit; a ~ idea o idee fericită / bună; the ~ oaspete nepoftit, persoană inopor tună. 2. (mine) gurar. 3. (mil. înv.) militar necombatant. mean, a ~ medium aurea me diocritas, calea de mijloc e cea mai bună; to be ~ at smth. a fi potrivit pentru c eva, a se pricepe la ceva. 4. (amer.) în adjective compuse (denotă hang fire [hanj i faior] s. 1. (mii.) foc întârziat; rateu. 2. (mine) explozie întârziată. înclinaţia spre o mită activitate) a dog-~ child copil căruia îi place să se joace cu hang hog [~ hog] s. (înv.) slănină, şuncă, jambon. hanging ['hasngin] I. s. 1. agăţare, atârnare; spânzurare. 2 aperii, tablouri. 3. spân câinii; a tool— man persoană căreia îi place să trebăluiască în u unelte; zurătoare. 4. tapiserie. -0- ~ committee juriu, comisie de selecţie (a tab lourilor pentru o a trigger—soldier soldat cu degetul în permanenţă pe trăgaci; a slop-~ w oman femeie ex/x>ziţie); a ~ matter afacere gravă (care miroase a sjxînzurătoare, care s e poate termina căreia îi place să umble neglijent îmbrăcată; girl-~ norocos în dragoste, c ~ dispatch dreptul de a se sinucide, acordat unui condamnat la mo ucces la fete. arte (în Japonia); printr-o condamnare la moarte). II. adj. suspendat, atârnat, agăţat. hangman ['hammon], pl. hangmen [-man] s. 1. s. călău, gâde. 2. (joc) spânzurătoare. (fam.) a ~ family a) grup de animale diferite ţinute într-o singură cuşcă; b) (glumeţ) o familie ericită. hangnail [~neil] s. pieliţă (la unghii). happy-go-lucky [~ gourUki] I. adf 1. fără grijă, nepăsător, care se lasă în voia hang nest [~ nestj s. (omit.) 1. cuib atârnat. . h a n g b i r d. întâmplării. 2. întâmplător. II. s. lasâ-mă să te las, om nepăsător, vân . hangout [~iaut] s. (amer.) 1. speluncă. 2. loc de petrecere. hangover [~iOuver] s. (amer.) 1. reminiscenţă; amintire. 2. (fam.) mahmureală, la voia întâmplării, la-întâmpl la noroc. haptic(al) [hasptikfsl)] adf (psih.) haptic. indispoziţie, proastă dispoziţi e (după beţie). 3. (jig.) rămăşiţă, rest, urmă, vestigii. hara-kiri ['haîra'kiri, amer. 'ha ari] s. (japonez) harakiri. hang-up ['hasrjiAp] s. (si.) marotă, obsesie, fix. ( h ank [hserjk] ş. 1. (teAt.) ghem; jurubiţă, scul. 2. (mar.) trotă (a vergii); colac de pa râmă. harangue [ha'rarj] I. s. 1. discurs, cuvântare. 2. (peior.) discurs bombastic, v



 orbărie, 3. (fam.) forţă, constrângere; to get / have a ~on / over smb. a avea putere as upra cuiva, vorbe goale. II. vb. A. intr. 1. a ţine o cuvântare, a rosti un discurs. 2. (peior.) a vorbi a avea pe cineva în mână. to catch a ~ on smb. a se răzbuna pe cine va; ~ for ~ pe bombastic, a înşira vorbe goale, a bate apa în piuă. B. tr. a adresa o cu vântare (cu dat.). haranguer [-or] s. 1. vorbitor, orator. 2. (peior.) orator nese rios; flecar, palavragiu. picior de egalitate; to go ~ for ~ with smb. a fi riva lul cuiva. harass ['haîras] vb. tr. 1. a deranja, a importuna. a obosi, a istovi; a chinui; (mil.) a hărţui. hank drier ['ha?nk -drain1-] ş. (teAţ.) maşină pentru uscat scul ri.' hanker ['haanka1"] I. vb. iu/r. (after, for) a dori (ceva), a pofti (ceva), a avea poftă (de), 2. a distruge, a pustii; to ~ an enemy's country a pustii o ţară i namică. harbinger ['ho:bind33r[ I. s. 1. mesager, sol, (pre) vestitor; birds are ~ s of spring pisările a tânji (după). II. s. (after, for) dorinţă (de). sunt vestitorii pri măverii. 2. (mil.) militar însărcinat cu încartiruirea. II. vb. tr. (lit.) a anunţa hanker ing Itarjkorirj] s. (after, for) dor, dorinţă, poftă (de). apropierea (cu gen.); a pre vesti. hank roving ['heenk 'rouvirj] s. (teAt.) număratul semitonului. harbor [rha :b3r] s. (amer.) v . h a r b o u r . hank winder [~ -waind9rj s. (tehn.) maşină de înfăşur at. harbour I. s. 1. (mar.) port; to clear the ~ a părăsi portul. 2. adăpost, liman, l oc de hanky ['ha?rjki] s. (fam.) batistă. hanky-panky [~'psrjki, '--■—] s. (fam.) 1. h ocus-pocus, scamatorie. 2. afacere necurată, refugiu. 3. (mil.) remiză pentru tancur i şi autoblindate. II. vb. A. tr. 1. a găzdui, a adăposti matrapazlâc(uri), tertip(uri); to play ~ with smb. a) a întinde cuiva o cursă; h) a înşela (pe cineva), a da adăpost (cu iva); a ascunde, a tăinui (pe cineva). 2. a nutri, a simţi (ură, pe cineva, a duce pe cineva cu diferite tertipuri. 3. hârjoneală duşmănie etc.). 3. (cinegetică) a urmări un ani al până la vizuina lui. B. intr. 1. (mar.) Hanover ['haenouv?1"] s. (ist.) 1. membru al familiei / dinastiei de Hanovra. 2. pl. the a ancora, a arunca ancora. 2. a se adăposti, a se refugia. 3. (cinegetică) a-şi avea vizuina ~s casa / dinastia de Han ovra. (în). 4. (îuv.) a locui, a sălăşlui.



 443 hardly



harden f'hu:dn] vb. A. tr. 1. a întări, a face (ceva) să devină tare / compact; to ~ cla y harbourage ['ha:b9rid3'j s. 1. adăpost, loc de refugiu. 2. (mar.) radă; Ioc pentru a întări argila. 2. (tehn.) a căli. 3. (fig.) a căli, a oţeli, a fortifica, a împietri, a ri staţionarea vaselor în port; to give a good ~ a oferi o radă sigură. (inima, simţirea). 4. a intensifica, a înteţi (o acţiune, o dispoziţie, un proces etc.). 5. (fon.) harbour due ['ha:b3 dju:] s. (mai ales pi.) (mar.) taxă portuară. a asurzi (o consoană). 6. ( dial.) a usca (rufele). 7. to ~out / up a înţepeni. B. intr. 1. a se harbour office ['ho:bor 'ofis] s. (mar.) direcţia / căpitănia portului. întări, a se face compact; (agr.) a se aşeza, a se tasa; mortar ~s by drying mortarul se harbour warehouse ['hu:ba wea'haus] s. (mar.) antrepozit portuar. hard [ho:d] I. adj. 1. tare; solid, rigi d, ţeapăn; ~and fast a) (mar., despre vase) eşuat, întăreşte prin uscare. 2. to ~ against a deveni nesimţitor/nepăsător faţade; to~toa.se aruncat pe ţărm; b) (fig., despre reguli etc. rigid, sever, riguros, inflexibil; (as) ~ as a obişnui cu; a se deprinde cu. 3. a fi întărit, a fi confirmat. 4. a se înverşuna, a se îndârji. bone tare ca piatra; (despre nimă) (as) ~as a flint / a stone de piatră, aspru, nesimţitor; 5. (corn., despre preţuri ) a fi în creştere, a urca; a se menţine ridicat; the market ~s preţurile (as) ~ as iron sever, neîndurător, neînduplecat; (as) ~ as nails călit, rezistent; (despre se ridică; cu rsul pieţii creşte. hard ends ['ha:d 'endz] s. pi. (text.) deşeuri / capete de fire. s portivi) în formă; to become ~ a se întări. 2. (on) strict, riguros; ferm; necruţător (cu). hardener ['hc:dn3r] s. 1. (metal.) orice substanţă folosită pentru favorizarea călirii 3 . tare, puternic; ~ blow lovitură puternică / zdravănă. 4. aspru, sever, dur; necruţător; g eu, vitreg, nefavorabil, potrivnic; ~ winter iarnă grea. 5. stăruitor, perseverent, asiduu, sau pentru sporirea durităţii metalelor. 2. (în industria pălăriilor) maşină de fab at tenace. 6. greu, dificil (de rezolvat etc.); obositor; dureros, chinuitor; as pru, cumplit; ~ pâslă. 3. (fot.) baie de întărire. habit is a great ~ obişnuinţa te împie hardening ['ha:dnir]] s. (tehn.) 1. călărie. 2- întărire. 3. durcisare. to please dific il, greu de mulţumit; ~ of hearing tare de urechi; ~ question problemă hardening fur nace [~ ifomis] s. (tehn.) 1. maşină de fabricat pâslă (prin presarea si grea; ~ times v remuri grele; ~ life viaţă grea / aspră; ~ fate soartă nenorocită, ursită rea. 7. (despre p eţuri) ridicat, urcat. 8. grosolan, aspru, rudimentar. 9. (fon.) surd, tare. întărirea lânei, părului, căiţilor etc.). 2. cuptor de călirc. hardening kiln [~ kiln] s. (în indust ia porţelanului) cuptor pentru smălţuire. 10.(auştr.) nostim, hazliu. 11. to put the ~ w ord on smb. a) a cerc cuiva un împrumut; hardening machine [~ m9i/i:n] s. v. h a r d e n i n g f u r n a c e . b) a solicita cuiva o favoare. -0* ~ upon imediat, următor, care vine îndată după; to be hardening room [~ ru(:)m] s. (metal.) secţie de călir . ~ on one's clothes a-şi uza repede hainele; to try one's ~est a face tot cc-i stă în putinţă. hardening skin [~ skin] s. (în industria \>âlăriilor) fetru. II. adv. 1. tare, c u putere, eu forţă, zdravăn, vârtos; din greu; it rained ~ yesterday ieri hard-faced ['h a:d'fcist] adj. 1. (despre înfăţişare) urât; neplăcut; sever. 2. v. a plouat tare; to think ~ a reflecta adânc; a se gândi bine; a fi cufundat în gânduri; to work ~ a munci din gre u. 2. eu stăruinţă, stăruitor, insistent; to try ~ a-şi da toată silinţa, a h a r d - f a v u r e d . hard facts [~ Ta?kts] s. pi. fapte / realităţi incontestabile / evidente. face tot ce se poate; he looked ~ at them îi privea insistent. 3. greu, cu greu; rău ; it will hard-faring Hfsarirj] adj. calic, sărac, care o duce greu, care trăieşte miz erabil, care go ~ with him arc să-i fie greu, va avea de întâmpinat greutăţi. 4. excesiv, exagerat, peste măsură, din cale afară (de mult): to drink ~ a bea vârtos / serios / sol id / fără măsură. trage targa pe uscat. hard-favoured [~'fciv?d] adj. (despre trăsăturile f i) grosolan, urât, respingător. ~ upon (de) aproape; (foarte) curând, imediat; ~ put t o it încurcat, într-o situaţie hard-favouredness [~'feiv3dnis] s. grosolănie, urâţenie (a t urilor feţei). delicată / dificilă; la ananghie, strâns cu uşa; ~ by foarte aproape, alătur ; to follow ~ hard featured [~ Ti:t/ad, '-■--] adj. v. h a r d - f a v o u r e d . after /behind /upon smb. a păşi pe urmele cuiva. III. s. l.loc neprielnic de debarc are, hard fern [~ fa:n] s. (bot.) varietate de ferigă (Lomaria). vad (în pantă). 2. (s i.) muncă silnică. 3. foi de tutun în suluri. 4. pi. câlţi, resturi de cânepă hard finish [ fini/J s. (constr.) strat de ipsos (al treilea) (la finisarea stucaturii). sau i n. IV. vb. tr. şi intr. v . h a r d c n , hard fish [~ 'fi/J s. (scot.) batog usca



 t. hard a-lee ['ha:d a'li:] s. (mar.) bandă sub vânt. hard-fisted [~'fistid, -cd] ad j. 1. (despre mână) aspru, butucănos. 2. (j7g.) grosolan, hard a-port [~ a'p^:t] s. (m ar.) bandă stânga. nccioplit. 3. (fig.) zgârcit, avar, cărpănos, strâns la pungă. hard a-st oard [~3'stu:.b:>:d] s. (mar.) bandă dreapta. hard food [~ Tu:d] s. 1. nutreţ de grăunţe . 2. mâncare de om sărac. hard a-weather [~ s'weda1"] s. (mar.) bandă în vânt. hard-fought [~'fo:t,'—] adj. aprig disputat, vajnic, greu. hardback [~ba;k] I. s. carte carto nată. II. adj. cartonat. hard gallop [~ 'gaslap] s. galop susţinut. hardbake [~beik] s. caramelă cu lapte şi suc de lămâie. hard glass [~ rgki:s] s. sticlă călită. hardball [~ :l] s. (amer.). 1. baseball. 2. (po/.) metode dure, dar oneste. hard-got [~'got] adj. dobândit cu trudă / cu greu, agonisit / câştigat anevoie. hard bargain [~'ba:gin] s. 1. (fam.) tranzacţie fără concesii / compromisuri; to drive hard-grained Hgreind,'-] adj. 1. (despre lemn) tare. dens, compact. 2. cu granulaţic ~ a se ţine tare, a ţin e la preţ. a nu se lăsa; a fi abraş. 2. (sl.) pierde vară. mare. 3. sever, aspru; crud; în dărătnic, încăpăţânat; of a ~ nature cu o fire îndărătnică. hard beam [~ bi:m] s. v. h o r hard grass [~ 'gro:s] s. (bot.) varietate de iarbă (diferite specii de Ophiurus, R otthoelia hard beset [~ bi'sct] adj. încolţit, strâns cu uşa; la ananghie. ş.a.). hard bil ge [~ 'bild3] s. (mar.) gurnă în unghi. hardhack [~haek] ş. (bot.) specie de taulă (Spir aea tomentosa). hard bill [~ 'bil] s. (omit.) soi de botgros (Coccothrausies sp. ). hard-handed [~'ha;ndid, '-i—] adj. 1. (despre mâini) tare, bătătorit. 2. (despre domn ie, hard-billed [~'bild] adj. cu cioc puternic. stăpânire) aspru, sever, straşnic. har d-bitten [~bitn] adj. 1. (despre cai) tare în gură. 2. încăpăţânat. îndărătnic, pe care har hst] s. 1. cască de protecţie (pentru muncitori). 2. (fam.) muncitor din nu-i scoţi di n ale lui; tenace, energic. construcţii. hardboard [~bo:d] s. placă dură (de fibră). har dhay [~hci] s. (bot.) sunătoare, pojarniţă (Hypericum perforatum). hard-boiled [-'boil d,'—] adj. 1. (despre ouă) răscopt. 2. neînduplecat, cu care nu poţi hardhead [~hed] s. 1. om pozitiv / practic. 2. monedă scoţiană măruntă. 3. (amer.) v. trata; aspru; dur. 3. (am er.) trecut prin ciur şi prin dârmon, încercat, frecat cu viaţa. m e n h a d e n . 4. (z ool.) balenă-ccnuşie californiană (Rhachianectes glaucus). hard-bought [~'b3:t] adj. ( despre experienţă) scump plătit. 5.v. g u r n a r d. 6. (amer. ornit.) varietate de raţă-r oşcată (Erismatura nubida). 7. (zool.) hard-bound [~'baund] adj. (despre cărţi) cartonat . specie de burete (Sjx>ngia aura). 8. (bot.) varietate de dioc (Centaurea nigra ). 9. cremene, hard-burnt brick [~ba:nt 'brik] s. cărămidă olandeză. silice. 10. (metal. ) urs (în mersul furnalului). hard case [~ 'keis] s. (jur.) 1. caz grav (pasibil d e o pedeapsă aspră). 2. recidivist, hard-headed ['hu:dhedid. '-i-, -'—] adj. 1. (cu sp irit) practic, lucid; prevăzător, prudent. infractor inveterat. 2. (fig.) treaz; cum pătat, sobru. 3. iscusit, expert, versat. hard cash [~ 'kas/] s. 1. numerar, bani peşin / gheaţă. 2. (amer.) monedă, bani, sunători. hard-headed dipper [~ idipsr] s. v. h a r d - h e a d (6). hard-cast asphalt [~ko:st 'a;sfa;lt] s. asfalt turnat dur. h ard-hearted ['rui:d'hu:tid, '-i—, -'-J adj. aspru, nemilos, crud, împietrit, (cu) in imă hard cheese [~ 't/i:z] i v . h a r d l i n e s . de piatră; brutal, violent. har d coal [~ 'koul] s. antracit. hard-heartedness [-nis, '-■—, -'—] s. cruzime; brutalita te, insensibilitate. hard collar [~ 'kob r ] s. guler tare / scrobit. hard-hit [ 'ha:d'hit] adj. lovit de o mare nenorocire. hard consonant [~ 'konssnant] s. (fo n.) consoană tare / surdă. hardihood ['ha:dihud] s. 1. îndrăzneală, temeritate, bărbăţie, c cutezanţă. 2. obrăzni hardcore [~'ko:r] s. 1. miez, inimă (tare). 2. (fig.) nucleu, cent ru; (grup de) clemente cie, impertinenţă, neruşinare, tupeu; you have the ~ to deny th at ai neruşinarea / tupeul de nădejde. să negi că. 3. (rar) forţă, tărie, energic; trăinici clintire. hard-core ['hu:dko:r, <-'-] adj. 1. care formează miezul. 2. (peior.) ex trem, exagerat. hardily ['ha:dli] adv. 1. cu îndrăzneală, cu curaj, iară frică, fără şovăia insolenţă. 3. obscen. cu tupeu, cu neruşinare. hard corn [~ 'kom] s. (bot.) ghircă, grâu tare (Triticum durum). hardim ['ho:dim] s. (zool.) varietate de şopârlă-cu-ghimpi (Ste llio vulgaris). hardcover ['hurd'kAva1"] s., adj. v. h a r d b a c k . hardiness ['hu:dinis] s. 1. îndrăzneală, curaj. 2. tărie, rezistenţă fizică, vigoare. hard-cured [~' 3d] adj. (despre peste) pus la saramură şi uscat. hard labour ['ha:d 'lcib3r] s. mun că silnică. hard currency [~ 'kAransi] s. (ec.) 1. valută forte; devize (liber convert ibile). 2. devize hard-laboured [-.lcibad] adj. lucrat / compus / confecţionat cu trudă. convertibile în dolari. hard liquor [~ 'lik»r] s. băutură spirtoasă. hard disease [~ di'zi:z] s. boală gravă / serioasă. hard line ['ha:d lain] s. 1. linie dură. 2. inflexib ilitate, intransigenţă. 3. dogmatism; hard disk [hu:d 'disk] s. (infor.) disc dur. a deziune fermă (la o politică de mână forte). hard doer [~ 'du(:)3rJ s. (austr.) persoană e



 xcentrică, figură. hard-line bha:d'lain] adj. (pol.) 1. care adoptă o linie dură. 2. int ransigent, inflexibil. hard-drawn [~'dr:>:n] adj. (metal.) 1. (despre sârmă etc.) tr as la rece. 2. de înaltă 3. dogmatic. rezistenţă. hard-liner [iha:d'laiii3r] s. (pol.) 1 . intransigent / inflexibil; conservator înrăit. 2. dogmatic. 3. adept al unei linii dure. ' hard-dried [~'draid] adj. v. h a r d - c u r c d. hard drinker [~ 'drin ks1"] s. băutor serios, sugativă, pilangiu. hard lines [~ 'lainz] s. pi. (sl.) nenor oc, ghinion; năpastă; greutăţi. hard luck [~ 'lAk] s. (fam.) nenoroc, ghinion. hard-earn ed [-'smd,'--] adj. dobândit cu multă trudă, câştigat cu greu. hardly l'hu:dli] adv. 1. cu greutate, din greu; he recovered ~ what he lost before a hard earth 1~ o:0] s. pământ tare. r recâştigat cu greu ceea ce a pierdut înainte. 2. cu greu. abia, anevoie; he ~speaks vorbeşte hard earthenware ['ha:d 'o:63nwe9 J s. (constr.) faianţă feldspatică.



 hard mortar 444



eu greu, abia vorbeşte. 3. aproape de loc, abia dacă; ~ any de abia; ~ ever aproape niciodată. 4. puţin probabil, nu tocmai, greu de crezut; it is ~ right e puţin probabi l (să fie aşa), nu tocmai (astfel). 5. fără cruţare, fără menajamente, fără milă. 6. defavo ntrar, rău venit, neplăcut. hard mortar [Tia:d 'mo:tor] s. (constr.) mortar consiste nt. hardmouth ]'h«:dmauO] s. (Hit.) varietate de crap din America. hard-mouthed [~ 'mauod] adj. 1. (despre cai) greu de ţinut în frâu; nărăvaş; îndărătnic, încăpăţânat. 2. sl cu limba ascuţită. hardness [Tia:dnis] s. 1. tărie, soliditate, densitate; (mineral.) scale of ~ scara durităţii I durităţilor. 2. tărie (a apei), însuşirea (apei) de a nu face uci. 3. (fig.) răbdare, stăruinţă, tenacitate. 4. insensibilitate; neîndurare, cruzime. 5. incorigibilitate. 6. dificultate (de înţelegere); mărginire (de minte). 7. apărare, strân gere; (fig.) lipsă, sărăcie, mizerie; supărare, necaz. 8. urâţenie. 9. tărie, asprime (in p ire). 10. rigiditate, academism, convenţionalism (in artă). 11. tărie (a pulsului). 12 . (rar) zgârcenie, calicie. 13. fermitate (la cursul acţiunilor). 14. dificultate (a unui demers, a unei munci, probleme etc.). "v- ~ of hearing surzenie. . hardnes s cleaner [~ 'kli:nor] s. (text.) curăţitor de iţe. hardness-(drop) tester [~(drop)'te stor] s. (telm.) scleroscop, durometru. hard-nibbed ['ha:d'nibd[ adj. (despre to c) cu peniţă / vârf tare. hard-nosed [~'nouzd] adj. (despre mirosul câinelui) ncdezvolta t. hardometer [ha:'domitor] s. (telm.) scleroscop. hard packing ['ha:d 'psckirj] s. (poligr.) aşternut dur. hard pan [~ 'pan] s. (geol.) 1. strat, filon subteran, tare. 2. (amer.) sol nesfărâmicios. 3. (amer. fig.) fundament, bază, temelie; element e, principii. 4. (amer. fig.) gradul cel mai de jos; prices are at ~ preţurile se menţin la cel mai scăzut nivel. hard paper [~ 'peipo'J s. 1. carton bachelizat; hârtie bachelizată. 2. (foto) hârtie dură. hard pear [~ 'peor] s. (bot.) arbust sud-african (Olinia cymosa). hard port [~ 'po:t] adj. (mar.) spre babord, la stânga. hard-pres sed [~'prest] adj. strâns cu uşa; la strâmtoare, la ananghie; to be ~ / hard-pushed fo r time a avea prea puţin timp (la dispoziţie); a fi presat de timp, a sta prost cu t impul. hard-pushed [~'puft] aaV. v . h a r d - p r e s s c d . hard rays [~ 'rei z] s. pl. raze dure. hard-reared [~'riod] ac//', prost hrănit, obişnuit cu o hrană sărăcăci asă / proastă. hard rider [~ 'raidar] s. călăreţ neobosit. hard roe [~ 'rou] s. peşte cu ic e / femelă. hard roed [~ roud] adj. bogat în icre. hard rubber ]~ 'rAborJ s. ebonită. hards [ha:dz] s. pl. 1. câlţi (deşeuri de la darac). 2. (mine) cărbune dur. 3. (metal.) zgură de sondare. hard-seated ['ho:disi:tid] adj. (despre banchetă, canapea etc.) ta re. hard sell [~ iscl] s. comerţ agresiv. hard-set [~'set] adj. 1. încăpăţânat, îndărătnic; ecat. 2. strâmtorat, la ananghie. 3. flămând. 4. (despre ouă) (pus la) clocit. 5. întărit, hegat, prins; the cement is ~ cimentul a prins. hardshell [~/el] adj. 1. (despre migdală) cu coajă tare. 2. (despre moluşte) cu crustă tare. 3. (amer. pol.) strict, int ransigent, cu principii rigide. hard-shelled ['hcnd'Jeld] adj. v. h a r d - s h e l l . hard-shelled fruit [~ Tru:t] s. (folosit ca pl.) (bot.) miezoase. hard-s helled reactionary [~ ri(;)'sk/3nari] s. reacţionar inveterat / înverşunat / înrăit. hards hip ['hci:d/ip| s. vitregie a sorţii, restrişte, nenorocire; strâmtoare; privaţiune; ned reptate, potrivnicie. hard-solder ['h


 ing [~iWE3rirj] ac//', rezistent. hard-witted [~'witid,'----] adj. încăpăţânat; tare de ca p; mărginit. hardwood ['hc:d wud] s. (bot.) 1. specie de arbore foios cu lemnul fo arte tare. 2. esenţă tare; lemn tare, lemn dur. hard-worked ['ha:d'wo:kt] adj. istov it, muncit. hard-wrung [~rAn] adj. agonisit cu trudă. hardy ['hu:di[ I. adj. 1. îndrăz neţ, curajos, viteaz, brav; temerar, cutezător. 2. pripit, imprudent, nesocotit. 3. (despre plante etc.) tare, rezistent; ~ annual plantă rezistentă



la ger; half ~care nu suportă iarna în condiţii naturale. II. s. 1. cuţit de măcelar. 2. ( telm.) daltă pentru tăiat metale. III. vb. intr. (rar) a fi curajos / îndrăzneţ. hare [h£0r s. 1. (zool.) iepure (de câmp) (Lepus timidus); to start a ~a) (cinegetică) a stârni un iepure; b) (fam.) a da un nou curs conversaţiei; a abate conversaţia spre alt sub iect; c) a face o digresiune, a bate apa în piuă; ~ and hounds joc (in care un jucător plecat înaintea altora împrăştie hărtiuţe pe care trebuie să le ridice urmăritorii lui); ( ) first catch your ~, then cook him să nu vinzi pielea ursului din pădure; to hold / to run with the ~ and run / hunt with the hounds a juca la două nunţi, a sluji la d oi stăpâni; a fi cu fundul în două luntri; jugged / stewed ~ tocană / ostropel de iepure; to kiss the ~s foot a întârzia la masă, a se mulţumi cu resturile; mad as a March ~ nebu n de legat; to make a ~ of a lua în zeflemea (pe cineva); (prov.) ~s may pull dead lions by the beard după ce a murit leul, şi măgarul dă cu copita; to hunt/ to run the w rong ~a-şi greşi socotelile; a greşi adresa; a nimeri cu oiştea în gard; (prov.) if you ru n after two ~s, you will catch neither cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciun ul; (înv.) to seek a ~ in a ~'s nest a căra soarele cu oborocul, a căra apa cu ciurul; to start another ~ a ridica o nouă problemă; a schimba discuţia. 2. (astron.) (conste laţia) Iepurele. harebell ['heobel] s. (bot.) 1. clopoţel (Campanula rotundifolia). 2. zambilă-sălbatică (Scilla nutans). harebrain [~brein] I. adj. v. h a r e - b r a i n e d. II. s. aiurit, zăpăcit; om distrat / zăpăcit / nechibzuit. hare-brained [~brcind] adj. fluşturatec, cap de păsărică; nesocotit, nechibzuit, imprudent. harebur(r) [~to:r] s. v. b u r. d o c k (1,2). hareem [ho'rkm] s. v. h a r e m. hare-eyed ['heorai dj adj. 1. cu ochii în patru; plin de )uare aminte. 2. sfios; fricos. harefoot ['h eofut] s. 1. (teatru) pămătuf în formă de labă de iepure (pentru machiaj). 2. (orm't.) got că (Lagopus). 3. v. h a r e' s f o o t (1). hare-hearted [~'hu:tid] adj. sperios, fricos (ca un iepure); care se teme şi de umbra lui; Jaş; sfios. - -- . harehound [.haund] s. v. g r e y h o u n d (1). r • hare hunter [~ itiAnto J s. vânător de iepuri . hare hunting [~ iliAntirj] s. vânătoare de iepuri. hare kangaroo [~ ikasrjgo'ru:] s. varietate de cangur (Macropus sp.J. hareld ['ha:reld] s. (omit.) specie de pa săre polară (Harelda glacialis). hare lip ['heo 'lip,'—] s. (med.) buză-de-iepurc, buză de spicată. hare-lipped [~'lipt] adj. cu buză-de-iepure, cu buza despicată. harem ['heore m, -rom, ho'ri:m, ha:'r-, ha:ri:m, amer. 'heireni] s. (turc.) harem. harengiform [ho'rend3ifo;mJ aay. în formă de hering I scrumbie. hare ragout ['hso .raigu:] s. t ocană / ostropel de iepure. ... • hare's beard ['hsoz biod] s. (bot.) lumânărica-Domnulu i; coada-boului (Verbascum sp.). hare's colewort [~ rkoulwo:t] s. v. h a r e ' s l e t t u c e . hare's ear [~ ior] s. (bot.) urechea-iepurelui (Bupleurum rotun difolium).. hare's foot [~ flit] s. (bot.) 1. varietate de trifoi, ghizdei (Trif olium arvense).2. (omit.) specie de potârniche (Ochroma lagopus). hare's grass [~g ra:s[ s. v. h a r c's t a i 1 (2). hare's lettuce [~ ilctis] s. (bot.) 1. variet ate de lăptuci (Prenanthes). 2. susai (Sonchus). hare's palace [~ padis] s. v. h a r e' s l e t t u c e . hare's parsley [~ ipa:sli] s. (bot.) asmaţuchi, asmăţui (Amhri scus sp.). hare's rush [~ TA/] s. V. h a r e' S t a i 1(1). hare's tail [~ teii] s. (bol.) 1. soi de iarbă cu teacă, bumbăcariţă (Eriophorum vaginatum). 2. soi de plantă i rboasă (Lagurus). harfang ['hu:fa?n] s. (omit.) bufniţă albă (Nyctea nivea). haricot ['h xrikou] s. 1. iahnic cu carne. 2. fasole (Phaseolus vulgaris). 3. roşu (din oxid d e cupru, folosit în olârie). haricot bean [~ bi:n] s. v. h a r i c o t (2). haricot veal [~ vi:l] s. mâncare de viţel cu legume. harier ['hcerior[ s. v. h a r r i e r1 (1,1). hark [ha:k] vb. A. intr. 1. (mai ales la imperativ) a asculta, a auzi; ~y e! ascultaţi! 2. a merge, a porni; (cinegetică) ~ to him! muşcă-1! apucă-1! sa! săi/şo pe e ~ away, ~ forward înainte!; (fam.) to ~ away a fugi; to ~ back to a se (re)întoarce la punctul iniţial (al discuţiei, al chestiunii). B. tr. 1. a asculta, a pleca urech ea la, a auzi. 2. to ~ back a chema (câinele) înapoi de pe o urmă bună. 3. (/ani.) ~ at him ia te uită! ia auzi! auzi-1! harken ['ha:ksn] vb. intr. v. h e a r k c n. harl [ha:l] I. vb. A. intr. (scot.) a se lăsa târât / cărat. B. Ir. (scot. constr.) a tencui



 (un zia"). II. s. 1. târâre, remorcare; smucire, smulgere. 2.fire(de lâna, cânepă, in etc .); fascicul de fire; păr; aţişoară. 3. avere câştigată necinstit. 4. (scot.) masă de oamen nsiderabilă sau şovăitoare). harlequin ['hodikwin, amer. si -kin] I. s. 1. arlechin; ( fig.) caraghios, poznaş. 2. bufon. II. adj. pestriţ, bălţat, viu / ţipător (colorat). III. b. A. intr. a face pe bufonul / clovnul / caraghiosul. B. tr. a alunga, a face să plece, a izgoni (prin pozne / farse). harlequinade [,ha:likwi'neid] s. (fr.) 1. (teatru) arlcchinadă, parte dintr-o pantomimă susţinută de arlechin. 2. extravaganţă; nebun e; poznă, şotie. harlequin opal ['hadikwin lOupsl] s. (mineral.) opal oriental. Harl ey Street ['ha:li stri:t] s. 1. cartierul medicilor, stradă din Londra unde îşi au cab inetele cei mai mulţi medici consultanţi; lumea medicală (oficială, înstărită). 2. doctorii fam.) ~ had given him up medicii l-au condamnat. harlot ['hcidot] I. s. (peior.) prostituată; târfă; flcoarţă, ştoalfă, damă, paceaură; to play the ~ a se prostitua, a se e bani; a practica prostituţia. II. adj. ordinar, desfrânat.



 445 has



harlotry [-ri] s. prostituţie, destrăbălare, desfrâu; (jig.) bordel. harrier2 s. 1. (omi t.) varietate de crete (Circus). 2. jefuitor, prădător. harm [ha:ni] I. s. 1. pagubă, daună, prejudicii. 2. rău, nedreptate, insultă, ultragiu, ofensă; harriment ['haîrimant] s .fscoţ.) 1. caznă, chin, tortură. 2. turburarc, alarmare. (jur.) grievous bodily ~ rănir e corporală gravă; I mean / think no ~ nu am nici un gând Harrovian îha'rouvisn, rue'r-] s. 1. elev al colegiului din (oraşul) Harrow; persoană rău; no ~done terminat cu bine / fără consecinţe rele / fără pagubă, nimeni n-a păţit / educată la colegiul din Harrow. 2 tor din (oraşul) Harrow. suferit nimic; to come to ~ a avea de suferit; out of ~'s way a) în siguranţă, Ia adăpost harrow ['hserou] I. s. 1. grapă, boroană; under the ~ la a anghie, supus la grea încercare. (de orice rău); b) pus în imposibilitate de a face rău. II. vb. A. tr. a aduce (o) pagubă 2. formaţie militară în seară. 3. zbor de gâşte în scară b. A. tr. 1. a grapa, a boroni. (cuiva), a vătăma, a face rău (cuiva). B. har. a Fi vătămăt r / păgubitor, a face rău. 2. (mai ales fig.) a chinui, a răni, a tortura. B. intr. a Fi grăpat / boronit; a se grapa / boroni; harmful ['ha:mful] adj. dăunător, vătămător; fune t. light soil ~s well pământul afânat se grăpează bine. harmfully [-i] adv. dăunător etc. f . h a r m f u 1). harrowing ['hrerouirj] adj. chinuitor; sfâşietor; îngrozitor, cumpli t. harmfulness f-nis] s. influenţă vătămătoare; dezavantaj. harry l'hasri] vb. A. tr. 1. a devasta, a pustii; (amer.) a jefui, a prăda. 2. a hărţui, a nu harmless [ţifttnlis] adj -1. ncvătămător, nedăunător, inofensiv; as ~as a babe (unborn) da pace; a istovi, a chinui . B. intr. a face o incursiune (pentru jaf). inofensiv / nevinovat ca un copil. 2. fără vătămare, tară vreun prejudiciu; to escape ~ harrying [-in] I. s. jefuire, prădare; pustiire, devastare. II. adj. chinuitor, torturant. a scăpa teafăr; to hold smb. ~ a despăgubi pe cineva. harsh [ho:/] adj. 1. aspru, dur, zgrunţuros (la pipăit); (despre miros) înţepător, tare; harmlessly [-li] adv. 1. fără vătămare / stricăciuni; (v. h a r m s). 2. nevinovat, (despre auz) strident, ascuţit, pătrunzător, discordant; (despre văz) disonant; (despre gust) inocent. acru, astringent, caustic. 2. grosolan, brutal . 3. aspru, sever; crud; strict, riguros. 4. insensi harmlessness [-nis] s. 1. ne vinovăţie, candoare; inocenţă. 2. însuşire de a nu fi vătămător. bil; nemilos. harmonic [ha k] I. adj. (muz.) armonic, armonios, conform cu legile armonici; harshen ['ho:/3 n] vb. tr. şi intr. a (se) înăspri. ~ tones tonuri armonice. II. s. (tehn.) armonică. ha rshly [-li] adv. cu asprime, aspru; sever, crud. harmonica [hcK'mDnika] s. armon ică; armonică de gură. harshness [-nis] s. 1. tărie, asprime (a corpurilor, suprafeţelor); tărie, pătrundere harmonica! [hci'monikal] adv. v . h a r m o n i c (I). (a mirosur ilor); acreală, causticitate (la gust); discordanţă, stridenţă (la auz); disonanţă, harmoni alancer [hcK'monik 'baîhnsa1"] s. (auto) amortizor de vibraţie. nepotrivire (la vede re). 2. brutalitate, bruscheţe, grosolănie. 3. asprime, severitate, cruzime. harmoni c current [~ 'kAr^nt] s. (electr.) curent armonie / sinusoid. harsh picture [ha: / 'pikt/9rj s. (foto, tel.) imagine contrastantă / dură. harmonic curve [~ 'ks:v] s. (/nat.) sinusoidă. harslet ['ha:slit] s. v. h a s 1 c t. harmonic ringing [~ 'rir jgin] ş. (tel.) apel armonic. harst [ho:st, h£3st] s. v. h a r v e s t (I). harmonic s [ha:'moniks] s. (muz.) teoria armonici. hart [hu;t] ş. (zool.) cerb (Cervus spj; ~ of grease cerb gras; ~ of ten cerb cu coarne harmonic triad ['ha:monik .traia dj s. (muz.) triplu acord major. harmonious [hu:'mouni3s] adj. 1. armonic, armon ios, concordant, proporţionat; (despre în zece ramuri. hartal |'hu:to:l, -tal, amer. ho:'to:l] s. (anglo-indian) întreruperea lucrului / traFicului / un cântec, o melod ie) dulce, armonios, melodios; (fig.) armonios, fără certuri, fără negoţului (în semn de pr test sau doliu). disensiuni. 2. (mat.) armonic. hartebeest ['ho:tibi:st] ş. (zool. ) specie de antilopă africană (din genurile Alcelapbus harmoniously [-li] adv. armon ios etc. (v. h a r m o n i o u s). harmoniousness [-nis] s. 1. (muz.) armonic, a cord (şifig.). 2. concordanţă; (muz-) unison, şi Damaliscus). hart evil ['hu:t 'i:vl] s. (vet.) 1. boală (a cerbului). 2. strâmbarea gurii (la cal). acord. hartite ['hu:tai t] s. (geol.) hartit. harmoniphon [ho:'monifon] s. (muz.) oboi cu clape. hartsho rn ['hu:tsho:n] s. 1. corn de cerb. 2. (chim.) săruri (carbonat de amoniu, folosit harmonist ['hamianist] s. armonist. în caz de leşin). 3. soluţie de amoniac. harmoniu m [ha:'mounu>m] s. (muz.) armoniu, orgă de salon; fisarmonică. hartshorn plantain [~ -phentin, ~ .plumtin] s. (bot.) pătlagină (Plantago sp.). harmonium player [~ .plci



 V] ş. (muz.) organist. hart's tongue ['ho:ts IAU] s. (bot.) limba-cerbului, năvalnic , specie de ferigă harmonize ['haimonaizj vb. A. intr. 1. a Fi în armonie, a se armo niza, a se potrivi, a concorda; these colours ~ aceste culori se potrivesc / se armonizează bine / frumos. (Scolopendrium vulgare). 2. a trăi în armonie, a se înţelege bi ne; a avea aceleaşi opinii; a cădea de acord. 3. (muz., harum-scarum ['hesrsm 'sksar am] I. adj. (fa/u.) 1. aiurit, zăpăcit, pripit, imprudent, despre tonuri, sunete) a se armoniza. B. tr. 1. a aplana (un conflict), a împăca (lucrurile). nechibzuit, nes ocotit. 2. neglijent, Fluicră-vânt. II. adv. în marc grabă, aiurea, în zăpăceală. 2. a pune cord (o parte cu alta); a potrivi; a ţine seama de proporţiile / armonia dintre. III . s. tânăr zburdalnic, hai-hui, aiurit, zăpăcit. 3. (muz.) a armoniza (o melodie). harus pication [ha-rAspi'kei/n] s. prezicere, prorocire (după intestinele animalelor har mony ['homiani] s. 1. armonie, armonizare (a notelor); (fig.) melodie divină. 2. ( Jig.) sacrificate). armonic, înţelegere deplină; unitate de vederi; to be in ~ with a iî în armonie cu, a coincide harvest ['ho:vist, amer. şi -est] I. ş. 1. seceriş, recoltare ; cules, strâns (al fructelor, cu, a corespunde (cu dat.); to be out of ~ with a n u fi în armonic cu, a nu corespunde mierii etc.); (jig.) vremea culesului, sfârşitul v erii; începutul toamnei; to make a long (cu dat.). ~ about / for a little corn mai mare daraua decât ocaua. 2. recoltă, grâne, fructe (culese); harness ['hc:nisj I. s. 1. ham(uri). harnaşament; atelaj; (fig.) in ~ la ham; în toiul muncii (fig.) rod, răsp lată (a muncii, eforturilor); produs, venit, rezultat; câştig, folos, proFit; zilnice; (jig.) to die in ~ a muri la datorie / în exerciţiul funcţiunii; (peior.) double ~ to make ~ a recolta, a culege; to owe smb. a day in ~ a Fi foarte îndatorat faţă de cine va; jugul căsniciei, căsătorie, căsnicie; (peior.) to run in double ~ a Fi căsătorit; a fi urat; (prov.) such seed he sows,such ~shall he find cum îţi vei aşterne aşa vei dormi. 3 . (înv.) a Fi măritată; to run in single ~ a Fi celibatar. 2. (înv.) armură. 3. (text.) iţă I. vb. tr. dijmă, tribut (în fructe, miere etc.). II. vb. A. tr. a secera, a recolta , a culege; (jig.) a recolta, 1. (şi to ~ up) a înhăma (un cal). 2. a utiliza (căderile de apa, vântul etc.). 3. (tehn.) a a culege roadele (muncii, eforturilor). B. intr . a munci la seceriş / la cules. garnisi, a căptuşi (cu metal). harvest apple [~ trepl ] s. (bot.) măr mic timpuriu; mere sântilieşti. harness cask [~ ko:sk] s. (mar.) depoz it de carne sărată. harvest bug [~ bAg] ş. (entom.) specie de păianjen-dc-toamnă (Leptus a utimvmlis). harnessed ['hu:nist] adj. 1. înhămat. 2. cu dungi colorate. harvest cart [~ ku:t] s. car / căruţă pentru strânsul şi transportul recoltei. harness leather ['ha:ni s ilci)3r] ş. blanc pentru hamuri; piele pentru harnaşamente. harvester ['ha:visU>r] s. 1. scecrător, culegător. 2. (/elm.) scccrătoarc-lcgătoarc; maşină harness maker [~ -mei a1"] s. şelar; meşteşugar care Face hamuri. de recoltat. harness mounting [~ 'mauntiq] s. (text.) montare a iţelor. harvester oil [~ oil] s. (chim.) ulei agricol. harne ss plate [~ plcit] s. argintărie (la harnaşamentul calului). harvester-thresher [~iG rc/9r] s. (agr.) combină. harp [hu:p] I. ş. (muz.) 1. harpă, harfă; to hang one's ~(s) o n the willows a trece de harvest feast ['hu:vist Fi:st] s. v. h a r v e s t f e s t i v a l . la bucurie la întristare. 2. (scoţ. agr.) vânturătoare. 3. vătrai. 4. (amer. si.) apartamentul harvest festival [~ -festival] ş. sărbătoarea culesului / secerişului / recoltei. femeilor. 5. (amer. si.) femeie; (peior.) muierct, muierile. II. vb . intr. 1. a cânta la harfă. harvest field [~ fi:Id[ s. lan de grâu în timpul secerişului. 2. to ~ (up)on a insista prea mult asupra (unui subiect); a pisa (o problema), a plictisi / harvest fly [~ Hai] s. (amer. entom.) specie de greiere (Cicada tib icen). a pisa cu, a bate (pe cineva) la cap cu; (fa/n.) he is always ~ing on the same string spune harvest hand [~ luend] s. scecrător angajat cu ziua, muncitor / salahor / zilicr angajat mereu acelaşi lucru, pisează mereu / întruna acelaşi subiect. la seceriş. harp antenna [~ antena] $. (rad.) antenă în evantai. harvest home [~ 'houm ] s. 1. sfârşitul secerişului. 2. sărbătoarea secerişului / culesului / harper f'ha:p3r] s. 1. (muz.) harpist; harpistă. 2. şiling irlandez. recoltei. harperess ['ha:pares] s. (muz.) harpistă. harvesting ['ho:vistin[ s. (agr.) recoltare; strângerea recoltei; s eceriş. harpist ['ha:pist] j . v . h a r p c r (1). harvesting machine [~ ma'/im] s. secerătoarc; combină. harpoon |hu:'pu:n] I. s. (mar.) harpon. II. vb. ţr. a prinde / a străpunge cu harponul harvestless f'hu:vistlis] adj. fără recoltă; fără venit. (o balen harvest louse ['hu:vist laus] s. v. h a r v e s t b u g . harp pedal ['ho:p -pe dl] s. (muz.) pedală de harpă. harvest mite [~ mait] s. v. h a r v e s t b u g . har p shell [~ /el] s. (zool.) soi de melc (Harpa). harvest month [~ niAnS] s. luna culesului / recoltei; septembrie. harpsichord ['ho:psikD:d] s. (muz.) clavecin,



 harpsieord. harvest moon [~ mu:n] s. 1. lună plină înaintea echinoxiului de toamnă. 2. v . h a r v e s t harpy ['ha;pi[ s. (mitol.) harpie (jumătate fecioară, jumătate pasăre de pradă); (fig.) month. harpie; şacal, persoană hrăpăreaţă. harvest mouse [~ maus] s. şoarec ic (Micromys minutus). harquebus l'hcr.kwibss] s. (ist. mii.) 1. archebuză. 2. arc hebuzier. harvestry ['hu:vistri[ s. recoltare, recoltă, cules, strânsul roadelor / r ecoltei; seceriş. harridan ['hsridanl s. baborniţă, zgripţuroaică, vrăjitoare bătrână, babă er1 E'ha;ri3r] I. s. 1. (cinegetică) brac (rasă de câine de vânătoare). 2. (cinegetică) har est tick ['ha:vist tik] s. v. h a r v e s t b u g . has [ha?zjor/na tare; haz, 3 2, z, s forme slabe] pers. a 3-a sg. de la prezentul indicativ pi. haită de câini. 3 . jucător în jocul hare and hounds (v. h are 1 ); membru al unui club al verbului h a v e . de cros. 4. club de hare and hounds (v. h a r c1); club de alergători.



 has-been 446



has-been ['haszbin, -bi:n] s. (amer.) 1. (despre persoane) fost, scăpătat, om care a parţine capac; pălărie. II. vb. tr. 1. a pune pălăria (pe cap). 2. a furniza (cuiva) pălări 3. (fam., complet trecutului; he's a ~ c o căzătură; she is one of the ~s e o frumuseţe de odinioară; în parlamentul englez) a rezerva (un loc acoperindu-l cu pălăria). 4. (bis .) a conferi (ftnui fost-ai lele cât ai fost. 2. pierderea unei proprietăţi anterioare . ecleziast) pălăria de cardinal. hash [haef] I. vb. tr. 1. a tăia, a toca, a mărunţi (car ne, zarzavaturi). 2. (jig.) a încurca, hatable ['heitobl] adj. nesuferit, odios, a ntipatic; duşmănos. a strica (lucrurile). II. s. 1. tocatură (de carne sau de zarzavat ). 2. lucruri vechi în haine hat band ['hast basnd] s. panglică de pălărie (mai ales nea gră, de doliu). noi, prezentarea vechiului sub înfăţişarea noului. 3. repetare, repetiţie. . (scot.) prost, hat block [~ bbk] s. calapod de pălărie. nătâng. 5. (fam.) batjocură, zef lemea; vorbă deochiată, mascara. 6. încurcătură, hat box [~ boks] ş. cutie de pălării. talm eş; praf: he made a ~ of the negotiation a ratat / a încurcat tratativele. hatch1 [h a;t/] s. 1. deschizătură în perete, podea, punte etc. 2. (mine) gură, intrare, trapă; -v* to settle smb.'s ~a) a-i face cuiva de petrecanie, a-i veni de hac cuiva; a învăţa min te (mar.) tarnbuchi, bocaport; gură de hambar; per workable ~ pe gură de hambar lucrăt or; pe cineva, a duce la pierzanie pe cineva; b) a răsturna planurile cuiva; c) a spune cuiva under ~es a) (mar.) sub punte, în cală; b) (fam.) la închisoare, în colivie; c) (sl.) bine părerea în faţă. păzit; bine păstrat; d) (sl.) în belea. Ia apă; e) (sl.) di mort; down the ~! beţi până hasheesh ['has/iO)/] s. (arab) l.haşiş,jrunze şi lujere uscate de cânepă (Cannabis indica) la fund! noroc! sănătate! la mai mare! 3. încuietoare, zăvor; c pacul cuptorului. 4. (tehn.) zăgaz, dig, stăviiar, ecluză; camera ecluzei. 5. vârşă, coteţ tru peşte. 6. (agr.) pământ pentru fumat. 2. băutură tare (preparată din aceleaşi frunze). pentru cultura grâului. hasher ['hje/a1"] s. maşină de tocat carne. hatch2 I. vb. A. tr. 1. (omit.) a cloci, a scoate (pui); to count one's chickens before hash hous e [~ 'haus] s. (amer. fam.) birt ieftin / popular, restaurant de mâna a treia. the y are ~ed a vinde pielea ursului din pădure; don't count your chickens before they hashing ['hfe/irj] s. 1. (radio) interferenţă. 2. (infor.) dispersare. are ~ed nu z ice hop până n-ai sărit; tocmeala în târg şi ursul în crâng. 2. a scoate pui hashish ['ha?j [ s. v. h a s h e e s h. (prin clocire artificială). 3. (omit., despre pui) a cioc ni (oul); a ieşi din (ou). 4. (fig.) hashslinger ['haejislirjg9r] s. (amer. fam.) ospătar / chelner la un birt. haslet l'hcizlit, amer. 'hasslct, 'heis-] s. (mai al es la pi.) măruntaie (mai ales de ţx>rc) a unelti, a pune la cale, a plănui (în taină); a cloci. B. intr. 1. (omit.) a oua, a face ouă. 2. a ieşi din ou; a scoate pui din ouă. 3. (despre o acţiune, o întreprindere) a merge bine, pentru fript. a avansa. II. s. 1. clocire. 2. clocire artificială. 3. ieşire a puilor din ou. 4. cuibar. 5. rând, has lock [luesbkl s. lână (de la gâtul oii); lână fină. scrie de pui (ieşiţi de la un clocit). . (fam.) naşteri (rubrică în ziar); catches, matches, hasna ['haszns, 'hci:zna] (scot. ) v. h a s n' t. ~es and dispatches (column) rubrica cu ştiri despre logodne, căsători i, naşteri şi decese hasn't L'haeznt] prese, de la h a s n o t. hasp [hu:sp, hassp] I. s. 1. (tehn.) zăvor; încuietoare (la o cutie, carte); cârlig, copcă, (în ziare), rubric a / cronica mondenă. cheotoarc. 2. închidere, încuierc, zăvorâre; constipaţie. 3. jurubiţă, . 4. (text.) fus; hatch 3 1. vb. tr. 1. (tehn.) a trage liniuţe paralele pe, a fac e umbre în (desene, gravuri); bobină. 5. (agr.) grapă. II. vb. tr. a închide, a încuia; a pune zăvorul; a pune sub cheie / a haşura. 2. a grava, a face motive decorative din (linii, benzi inserate). II. ş. linie, umbră, sub lacăt. haşură (în desen, gravură). hat ch ['hot t/ck] s. (amer.) număr / tichet de garderobă. haspel ['hsespsl] s. (text.) vârt elniţă; sculicr; vârtelniţa bazinului de vopsit. hassle [Tuesl] s. (fam.) ceartă, gâlceava, sfadă. hat-check girl [~ ga:I] s. (amer.) garderobieră. hatchel ['haet/^l 11.s. (teh n.)darac (pentru cânepă); coarsest ~ pieptene mare (pentru hassock ['hsessk] s. 1. măn unchi de iarbă; (fig.) dcluşor acoperit cu iarbă, pajişte; livadă. 2. rogojină. 3. (bis.) s aun sau pernă pe care se îngenunchează. 4. coş de papură, paporniţă. cânepă). II. vb. tr. 1 2. (fig.) a critica cu răutate (pe cineva); a zcflemisi, a face aluzii înţepătoare la. 5. (mine) tui calcaros. hatcher ['hast/a1"] s. 1. cloşcă. 2. clocitoare. 3. conspira tor, complotist, intrigant. hast [hasstforma tare; hast, ast, st forme slabe] (înv .) ind. prez. pers. a Ii-a sg. prese, delahave. hatchery i'ha;t/,7ri] s. 1. cloc



 itoare, incubator. 2. crescătorie de peşti. * hatchet ['hset/it, amer. şi -ct] s. 1. b ardă; baltag, bărdiţă, secure; (ist., la .Pieile Roşii) hastate ['hzesteit] adj. (bot., de spre forma frunzelor) lanceolat, ascuţit. haste [heist] I. s. 1. grabă, zor, iuţeală, pr ecipitare (în mişcări); to make ~ a (se) grăbi, to bury the ~ a îngropa securea de război, face pace (şi fig.); to dig up / to take up a(-i) da zor; (prov.) make ~ slowly înc et, încet departe ajungi; încetul cu încetul se face the ~ a începe războiul; to throw the ~ a exagera, a face din ţânţar armăsar; to throw oţetul; cu răbdarea treci marea; (prov.) ool's ~ is no speed, more ~ less speed graba the helve after the ~ a suferi noi pierderi; a strica lucrurile şi mai rău. 2. cuţit de măcelărie / strică treaba; (înv.) in a ~ cu toată graba; in ~ în grabă / pripă. 2. pripeală; nechibzuinţă, de tocat carne, satâr; ~ toporişca, bărdiţă. imprudenţă. II. vb. tr. şi intr. v . h a s t c n . hatchet face [~ f ] s. obraz colţuros, faţă prelungă cu trăsături ascuţite. hatchet man ['hset/it masn], pl. chet men [~ men] s. (fam.) 1. ucigaş de profesie. hasten l'hcisn] vb. A. tr. 1. a grăbi, a zori, a da zor; a înteţi, a accelera. 2. (tehn.) a accelera (ritmul unui proc es tehnologic, ritmul funcţionării unei maşini). B. intr. 1. a se 2. calomniator. grăbi, a-i da zor, a se înteţi, a se accelera. 2. (tehn.) (despre o maşină) a-.şi accelera ritmu l. hatchet-shaped [~/cipt] adj. în formă de topor. 3. to ~ away a pleca în grabă; to ~ b ack a reveni în grabă; to ~ down a coborî în viteză; hatch head ['haet/ hed] s. (mar.) muşa a de bocaport. to ~ forward a se precipita, a se arunca înainte; to ~ in a intra în grabă; to ~ out a ieşi hatch house [~ haus] s. (mar.) cabina căpitanului. repede; to ~ up (to smb.) a veni în grabă (spre cineva). hatching ['ha?t/in] s. haşurare. hastily ['heistilij adv. 1. în grabă, grabnic; repede, fără zăbavă, în pripă. 2. nesăbuit, hatching [~ di'vais] ş. (tehn.) haşurator. fără socoteală, fără chibzuinţă; precipitat, cu precipit prudent; to speak ~ a vorbi hatchment ['han/mant] s. 1. blazon, stemă. 2. placă come morativă cu blazon, arme fără să se gândească; they ~ engaged in the war au intrat în războ d nesocotit. senioriale. 3. semn distinctiv, marcă, insignă. 3. nerăbdător, cu nerăbdare. hatchway ['hast/wei] s. 1. (mar.) bocaport, tambuchiu. 2. (sl.) gură, bot, fleanca . hastiness ['heistinis] s. 1. grabă, zor. 2. nechibuinţă, nesocotinţă. 3. irascibilitatc, arţag. hat die [han dai] s. v. h a t b 1 o c k. hate [heit] I. vb. A. tr. 1. a urî, a detesta (p^ cineva); a avea aversiune pentru (cineva); hastings [Tieistnjz] s . pi. trufandale, legume sau fructe timpurii. a nu putea suferi, a antipatiza (p e cineva); to ~smb. like poison a urî de moarte pe cineva. hastings naphtha [~ 'na sftto] s. (chim.) alcool metilic. hasty ['hesti] adj. 1. grăbit, iute, sprinten; u rgent; făcut în grabă, improvizat. 2. pripit, 2. (urmat de infinitiv sau de o propoziţie începând cu t h a t) a nu putea suferi, a-i displăcea; precipitat; nechibzuit, nesoco tit. 3. impulsiv, irascibil, iute la mânie. 4. (despre fructe, a fi scos din fire / din sărite (de); a fi enervat (că); a-i veni greu (să), a regreta, a fi dezolat (că); I ~ that he should linger here mă scoate din fire faptul că zăboveşte aici; I ~to legume ) timpuriu, care se coace devreme. trouble you sunt dezolat / regret că vă deranjez; I ~ to go there mor când mă gândesc hasty-footed [~'futid] adj. iute de picior. să mă duc acolo; I ~you to go îmi parc nespus de rău că pleci. B. intr. a resimţi ură/ hasty puddin g [~'pudin] s. budincă de făină (care se prepară repede). vrăjmăşie. II. ş. (poetic) ură, v mozitate. hasty-witted [~'witid] adj. indiscret; nesocotit. hat [ha?t] I. s. 1. pălărie; (rar) căciulă; high / silk / top ~, (şl.) chimney-pot / stove hateable [-obl] adj . v. h a t a b 1 e. pipe ~ cilindru, joben; opera ~elae (joben care se poate strân ge); squash ~ pălărie moaie; hateful [-ful] adj. odios, detestabil, vrednic de ură; scâr bos; urât, vrâjmăşit. felt ~ pălărie de fetru; (fig.) ~ in hand cu pălăria în mână, servil, umil; to go hatefully [-fuli,-ibli] adv. odios, detestabil. round with / to pas s / to send / the ~ a face cheta, a solicita contribuţii, a umbla cu hatefulness [ -fulnis] s. ură, detestare, scârbă; vrăjmăşie. pantahuza; his ~ covers his family n-are fam lie, e holtei / celibatar; (sl.) to talk through hat lining ['hast ilaininj s. căp tuşeală de pălărie. one's ~ a se lăuda din calc afară, a vinde gogoşi, a se bărbieri, a spu liverne; it put hat money [~ muni] s. bani (adunaţi cu pălăria! pantahuza), chetă. the ~ on my misery colac peste pupăză, a pus vârf / capac ia toate nenorocirile; he hangs h at mould [~ mould] s. v.-h at b l o c k . his ~ up there e ca Ia el acasă; (fa/n.) to have a brick in one's ~ a fi beat, a da cu căciula hat nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă oarbă. în câini; to put smb. in a ~ a domina total / complet pe cineva; (amer. sl. ) you can take hatpin ['hastpin] s. ac de pălărie. my ~ sa mori nu altaî (e) de necrez ut!; (prov.) a man's ~ in his hand never did him hatrack [~ra;k] s. cuier pentru pălării. any harm capul plecat sabia nu-1 taie; vorba dulce mult aduce; to keep smt



 h. under hatred ['heitrid] s. ură, animozitate, vrăjmăşie; vrajbă, învrăjbire, dihonie; to e a one's ~ a ţine ceva secret, a ascunde ceva; (şl.) bad ~ soi rău, individ dubios; ( as) black ~ against / for /of/ to(wards) a urî (pe cineva); to incur smb.'s ~ a-şi a trage ura cuiva. as my ~ negru ca pana corbului; from ~ to shoe din cap până-n picio are; under one's hat stand ['hast stamd] s. cuier pentru pălării. own ~ (a lucra) du pă / de capul lui, pe socoteala sa; to change ~s a se saluta reciproc; hatter1 f'h aîtor] s. 1. pălăricr, fabricant sau negustor de pălării; (glumeţ) (as) mad as I'll eat my first nici prin gând nu-mi trece, mai bine mă spânzur; ~ off to him! jos a ~ a) nebun de legat, smintit de-a binelea; b) furios, turbat; arţăgos. 2. (mine) miner pălăria (în f aţa lui), trăiască!: (sl.) my ~! a) imposibil! b) ia te uită!; if it comes off, I'll car e lucrează manual. eat my ~ dacă c aşa îmi tai gâtul / capul, îmi rad mustaţa / pun capul j dacă-i aşa; hatter2 s. (scoţ. med.) spuzeală, bubuliţc (pe faţă). to keep smth. under one's a păstra ceva numai pentru sine; (amer.) to throw one's hatter3 s. (austr.) persoa nă solitară, singuratic. ~ into the ring a-şi depune candidatura. 2. (tehn.) strat sup erior de argăseală în groapa hatteral ['hastaral] s. (scoţ.) grămadă dezordonată, morman ră ntru tăbăcirea picilor. 3. (metal.) adâncitură pentru colectarea impurităţilor (pe fundul h tting ['InEtinJ s. 1. fabrică de pălării. 2. magazin de pălării. 3. materie primă (paslă ca elor de topit etc.). 4. (mine) strat de roci pe care se pot ridica locuinţe. 5. (t ehn.) sau stoja) pentru pălării.



 447 hawm1



~such conduct nu-mi voi îngădui o astfel de purtare. 12. (urmat de acuzativ cu inf. fără hat tip ['hast tip] s. căptuşeală a pălăriei. hatti-sherif(f) ['heeti/e'rif] s. (lure, ab) hatişerif, ordin irevocabil semnat de sultan. „t o", cu funcţie factitivă) what will you ~ me do? ce vrei să fac?; I would ~you write hattock fhffitak] s. 1. (scoţ.) di minutiv de la h a t (1), pălărie. 2. (agr.) claie de snopi. aş vrea să scrii; do as I wo uld ~ you fă aşa cum îţi spun; would you ~ me do that? să fac aceasta?; (fam.) I had the h orse run away with me calul a luat-o razna cu mine. hat tree [Tist tri:] s. cuie r portativ. hat trick [~ trik] s. (sport) perfonnanţa (unui jucător) de a marea trei goluri sau puncte 13. (urmat de acuzativ cu part. trec, cu funcţie rezultativă) ~ m e excused (vă rog) să mă scuzaţi; he has his clothes made in London el şi-a făcut hainele l Londra; I shall într-un meci. hauberk ['ho:b3:k] s. 1. (ist. "iii.) cămaşă lungă de zale. 2. (teatru) tunică medievală. ~ my hair cut mă voi tunde; he had new clothes made şi-a făcut haine noi. 14. to ~ back a face (pe cineva, ceva) să revină / să fie restituit; le t me ~ it back dă-mi-1 înapoi; haugh [ho:, amer. ha:t/, ha:f| s. (scoţ.) 1. luncă. 2. ţinu t mlăştinos. to ~ down a) a face (pe cineva) să coboare; I had Henry down for an expla nation haughtifîed ['ho:tifaid] adj. (fam.) v. h a u g h t y (1). haughtily ['ho:t ili] adv. (luând oamenii) de sus, dispreţuitor; arogant, cu trufie / aroganţă / l-am che mat pe Henry jos ca să dea o explicaţie; b) a face (pe cineva) să vină (din oraş în provinc e); I'm having Jones down for a few days' shooting l-am invitat pe Jones semeţie / morgă. să vină ia vânătoare pentru câteva zile; c) a face (pe cineva) să cadă (la pământ); ghtiness ['ho:tinis] s. aroganţă, semeţie, morgă; orgoliu, trufie; dispreţ. haughty fhoiti ] adj. 1. trufaş, fălos, semeţ, orgolios; arogant, dispreţuitor, plin de morgă. in a) a fa ce (pe cineva) să intre; b) a avea / a aduce (pe cineva) în casă; next week we shall ~ the painters săptămâna viitoare o să chemăm zugravii / decoratorii; c) a avea 2. înalt, no il, de sus, sus-pus. haul [ho:I] I. vb. A. tr. 1. a trage, a târî; a remorca (vagoan e, şlepuri etc.); a căra (prin invitaţi; to ~ smb. in to dinner a avea pe cineva la ma să; d) a fi aprovizionat cu; to ~ târâre). 2. a transporta (mărfuri) cu camionul; a tran sporta (minereu) cu vagonetcle. sugar in a avea zahăr în casă; to ~ on a) a fi îmbrăcat cu ; he had nothing on era gol; 3. (mar.) a trage; a pluti în direcţia (cu gen.); to ~ the wind a pluti în direcţia vântului. b) a îndeplini; a asista la îndeplinirea (cu gen.); this evening I've got a lecture on în 4. (mar.) to ~aft a lua (ceva, pe cineva) p e bord, a îmbarca; to ~ashore a trage (vasul) această seară am o conferinţă; c) a avea (ce va) de-a facc, a fi amestecat în; d) a juca. a la ţărm, a acosta; (mar.) to ~ down a c oborî, a lăsa în jos (un steag, o parâmă etc.); to ~ paria; a pune (o sumă); (fa/n.) I don' go to the Derby, but I always ~smth. on nu mă down one's flag a se preda, a capit ula; to ~ home a strange (pânzele, odgoanele etc.); due la Derby, dar totdeauna fa c câteva pariuri; to ~out a) a face (pe cineva, ceva) să to ~ in a lua; to ~ on boar d v. t o ~ a f t; (mar.) to ~ off a readuce pe linia de plutire; iasă; to ~ a toot h out a-şi scoate un dinte; b) a îndeplini până la sfârşit, a duce la bun to ~ out a pregăt a pune la cale (o lovitura etc.); to ~ over the coals a trage un frecuş / sfârşit; let him ~ his sleep out lasă-I să-şi facă somnul; c) a goli de conţinut, a epuiza; perdaf (cu iva). B. intr. 1. (despre vânt, corăbii etc.) a-şi schimba direcţia; a lua o direcţie (fam .) to ~ it out with smb. a avea o explicaţie cu cineva, a pune capăt supărării; to ~ con trară. 2. to ~at a smuci de; to ~up a fi tras în sus; the wind is ~ing nu c vânt, vântul to do with a avea de-a face cu; I ~ many visits to make am multe vizite de făcut; to ~ a (s)căzut. II. s. 1. târâre, tragere; remorcare. 2. transport (cu camioanele sa u cu up a) a face (pe cineva) să urce; I had Michael up for an explanation l-am ad us sus vagonetele). 3. recolta (a unui pescuit). 4. (fig.) pradă, recoltă; a big ~ p radă bogată. pe Michael pentru explicaţii; b) a face (pe cineva) să se scoale; c) a face (pe cineva) să vină (din provincie la oraş); d) a chema în faţa judecăţii; to ~ one up for second offence 5. (mar.Jerov.) cursă, parcurs. 6. (fam.) câştig; to get a fine ~ a rea liza un câştig frumos. a da pe cineva în judecată pentru recidivă. <* to ~ a screw loose a -i lipsi o doagă; to ~ 7. (î/i industria de frânghii) ~(of) yarn mănunchi (de fire) care se cufundă în cazanul a soft spot for a avea o slăbiciune pentru; to ~ it on the ball , to ~ smth; on the ball de gudron. a avea talent, a fi plin de talent, a da dov adă de calităţi speciale; (amer.) to ~ the race haulage ['ho:lid3] I. s. 1. tracţiune, t



 ragere; remorcare. 2. transport; man ~ tracţiune on ice a fi sigur că va câştiga la curs e; (mil. si.) he's had it, he has had his issue a murit, manuală / cu braţele. 3. (s ilv.) corhănire. 4. (mar.,ferov.) cost al unui transport. 5. forţă a dat ortul popii. D. i/itr. (mai ales înv.) let us ~ at him! să-1 prindem!; ~ at you! fii de tracţiune. II. adj. de tracţiune. atent / în gardă!; ~ with you! de acord!; ~ to it! te priveşte. I I. s. 1. bogătaş, bogătan, haulage contractor [~ kan'trakte1"] s. antreprenor de trans porturi. om avut; the ~s and the ~nots a) bogaţii şi săracii; proprietarii si proletar ii; b) statele haulage gear ['ho:lid3 giar] s. (tehn.) vârtelniţă. cu colonii şi cele ca re n-au colonii. 2. (şl.) escrocherie, pungăşie. 3. (sl.) păcăleală. haulage man [~ man, ~ aen] s. (mine) vagonetar. haven ['hcivn] s. port; (j?g.) liman, refugiu. haulage rope [~ roup] s. (mine) cablu din puţul de extracţie. have-not ['ha^v not] s. om fără a vere, proletar, sărăntoc. haulage vehicle [~ 'vkiklj s. (metal.) vagonet de transpor t. have-on ['hasv on] s. (sl.) păcăleală. hauld [ho:ld] s. (scoţ.) 1. locuinţă, domiciliu s abil; out of house and ~ deposedat, lipsit de toate. 2. apucare, prindere. haver sack ['hasvosEekj s. (mil.) raniţă. r havildar ['hAvildu:r] s. (anglo-indian mii.) 1 . subofiţer. 2. sergent aborigen. haulier ['ho:lio J s. 1. (mine) vagonetar. 2. cărăuş. hauling ['hoilirj] ş. (tehn.) remorcare; tragere, tracţiune; transport; corhănire. hav oc ['hrevak] s. prăpăd, dezastru, distrugere; to make ~ (of)» to play ~ (among / with) a face prăpăd (din, printre, cu); a da iama (în); to cry ~ a da semnalul pentru haulm [ho:m] s. 1. lujer, vrej; curpen. 2. paie. 3. frunziş uscat. începerea măcelului. hau lmy ['hernii] adj. 1. păios. 2. cu frunzişul veştejit. haunch [ho:nt/, amer. şi hu:ntf] s. 1. coapsă; (cinegetica) ciosvârtă (de mistreţ, căprioară haw1 [ho:] s. (bot.) 1. boabă d ucel. 2. v. h a w t h o r n. 3. soi de dârmoz din America (Viburnum prunifolium). etc.). 2. (mai ales la pi.) picior dinapoi. 3. (constr.) naşterea bolţii; calotă a bolţi i. haw2 I. interj, strigăt al vizitiului când îndeamnă caii la stânga; aprox. hăis. II. vb. haunt [ho:nt, amer. şi ha:nt] I. vb. A. tr. 1. a frecventa, a vizita des. 2. (desp re fantome) a bântui (o caşă, un loc etc.). 3. a obseda. B. intr. a se aţine. II- s. 1. loc frecventat; cuib intr. (despre cai) a apuca la stânga. de hoţi. 2. vizuină; cuibar . 3. adăpost, refugiu. haw3 s. 1. (vet.) pleoapă (la cal, câine etc.). 2. (omit.) memb rană de clipire. Hawaiian [htK'waiian, ha-, -Vaijon] I. adj. din Hawaii, havaian. II. s. 1. locuitor din haunter ['ho:nt3r, amer. şi ha:ntorJ s. (frecventator) obişnu it (al teatrelor etc.); ~ of Hawaii, havaian. 2. (lingv.) (limba) havaiană. tavern s stâlp de cafenea. hawfinch ['ho:fmt|] s. (omit.) botgros (Coccothraustes coccoth raustes). Hausdorff space ['hausdo:f speis] ş. (mar.) spaţiu separat. haw-haw1 ['ho: 'ho:] interj, v. h a h a (I). hausrnannite i'hausniasnait] s. (mineral.) hausrn anit. haustellate [ho;'stelit, '-steleit] adj. (zool.) prevăzut cu trompă. haw-haw2 ['ho:ho:j s. v. h a - h a. hawing iron fho:in laisn] s. (mar.) pataraţă lucrătoare. ha ustellum [ho:s'tcl3m],pl. haustella i-teb] s. trompă (de insectă, de crustaceu etc.) . hawk1 [ho:k] I. s. 1. (omit.) uliu, crete; şoim. 2. (jig.) persoană rapace, hrăpăreţ; II . vb. haustorium [ho:'sto:ri3m], pl. haustoria [-rio] s. (bot.) haustor, sugător. intr. 1. (şi to go a hawking) a vâna cu şoimul. 2. a zbura ca şoimul. haus-up ['ha^Ap] s . banalităţi, lucruri răsuflate / prea cunoscute. hawk2 vb. A. tr. 1. a face comerţ ambu lant cu, a colporta. 2. a-şi striga (marfa) cu glas hautboy ['ouboi, 'nou-] s. 1. (muz.) oboi. 2. (bot.) căpşun (Fragaria elatior). tare; a face reclamă pentru; (sl.) s he ~s her meat e foarte decoltată. hautboy strawberry [~ istro'bpri] s. v. h a u t - b o y (2). hawk3 I. vb. intr. a tuşi (pentru a expectora), a-şi drege glasul. II. s. tuse; dregerea Havana [hs'vxns] s. havană, trabuc, ţigară de foi. have I. [hxv for mă tare; hav, sv, v forme slabe], past şi part. trec. had [heed] vb. glasului. A. au xiliar 1. (la diateza activa şi pasivă ajută la formarea timpurilor perfecte ale tutur or hawk4 s. 1. (constr.) scândură de lemn / dreptar pentru lucrări în stuc. 2. proţap, tra versă modurilor) to ~been a fi fost; I ~ read it am citit-o; he had come venise; I shall ~ gone (la carul cu loitre). voi fi plecat; he would ~ written ar fi scri s. 2. (în răspunsuri, în locul repetării întregii hawk bill(-pliers) [~ bilOplaiaz)] s. (t ehn.) cleşti de sudură. în/rebări)~youseenMr.X? I~! I~not! Nor~I! l-ai văzut pe d-nul X? D a! Nu! Nici hawker1 ['ho:kar j s. 1. vânător cu şoimul. 2. şoimar. eu! B. modal (exprimă n ecesitatea obiectivă, obligaţia impusă din afară) to ~ to a trebui hawker2 s. tclal. col portor; negustor ambulant (care îşi strânge marfa seara); negustor să, a fi obligat să; a avea de; I~(got) to go trebuie (neapărat) să plec. C. tr. l . a avea, ambulant, bocc egiu (care îşi transportă marfa din loc în loc); librar ambulant, colportor a poseda; I - a very good flat am un apartament foarte bun; June has 30 days iunie de ziare.



 are treizeci de zile; to ~ care of a avea grijă de; I ~ nothing to do nu am nimic de făcut; hawkey1 ['ho:ki] s. v. h o c k e y. she has her wish dorinţa ei se împlineşte . 2. a suferi de, a fi atins de, a avea (ceva); to ~ hawkey2 s. (scoţ.) 1. vacă albncagră, (mai ales) ţintală, vacă neagră cu stea în frunte. a toothache a avea o durere de d nţi. 3. a primi, a căpăta, a obţine; a lua; it is not to be 2. urs, persoană stângace. had u se poate obţine; ~a cup of tea ia o ceaşcă de ceai; we had news am primit veşti. hawkeye ['ho:kai] s. (amer.) locuitor din statul Iowa. 4. (înv.) a înţelege, a auzi, a dis tinge; you ~ me, ~ you not? mă înţelegi, nu-i aşa?; I ~ hawk-eyed [—aidj adj. 1. cu ochi d e vultur, eu privire ageră. 2. (jig.) treaz, vigilent, it from his own mouth am au zit-o chiar din gura lui; (rar) to ~ a tongue a vorbi / a căruia nu-i scapă nimic; păt runzător, perspicace. stăpâni o limbă. 5. a apuca, a pune mâna pe; (fig.) a avea în mână; I (there)! (aici) Hawkeye State ['ho:kai steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Iowa. te-am prins!; I ~ it! i-am dat de urmă, am găsit; I didn't know where to ~ him nu ştiam hawkish ['ho:ki/] adj. hrăpăreţ, rapace. de unde să-1 înhaţ. 6. a primi, vea în vizită; to ~ some friends a avea în vizită câţiva hawkit ['ho:kit[ adj. (scoţ.) (des vite) ţintat, cu stea în frunte. prieteni. 7. a afirma, a susţine; as the proverb has it după cum zice proverbul; as hawk-nosed [h.rknouzd] adj. cu nas acvilin / coroi at. Shakespeare has it după cum spune Shakespeare. 8. a ţine (sfat); a duce (o conve rsaţie). hawkshaw fho:k/o:] s. (fam.) detectiv. 9. (şl.) a trage pe sfoară; you ~ been had te-a tras pe sfoară. 10. a birui, a învinge; he hawkweed ['ho:kwi:d] s. (bot.) ruşuliţă, vulturică (Hieracium sp.). had you in the first game tc-a bătut la primul joc. 1 1. a îngădui, a permite; I will not hawm1 ['ho:m] s. v. h a u 1 m.



 hawm 2 448



hawm2 (dial.) vb. inlr. a hoinări, a umbla haimana / creanga. hawse [ho:z, amer. s i ho:s| s. (mar.) 1. nară / ochi de ancoră. 2. poziţia ancorei faţă de etrava navei (spaţiu dintre, navă şi ancoră); (si.) he has crossed my ~ mi s-a pus în cale, (rai) s-a împotriv it (planurilor mele). hawse block [~ bhk] s. (mar.) dop / capac de nară. hawse hol e [~ houl] s. v. h a w s e (1). hawse pipe [~ paip] s. (mar.) nară de ancoră. hawser ['ho:z3r, amer. si -sor] s. (mar.) cablu, odgon, pălimar, saulă, remorcă. hawser-Iaid [~ leid[ adj. (funie) bătută numai o dată. hawthorn ['hn:8o:n] s. (bot.) gherghin, mărăci ne, păducel (Crataegus sp.). hay [hei] I. s. fân; to make ~ a întoarce, a risipi şi a us ca fânul; (amer. fam.) between ~and grass nici prea-prea, nici foartc-foarte; (ame r. fam.) neither ~nor grass nici cald, nici rece (indiferent, egal); to look for a needle in a bottle / bundle of ~ a căuta acul în carul cu fân; to make ~ of a încurca (lucrurile), a face talmeş-balnieş / o varză din (ceva); (prov.) make ~ while the sun shines bate fierul cât e cald, nu scăpa prilejul din mână. II. vb. intr. a întoarce fânul entru a-1 usca, â face fân. hay asthma [~ ,


 e, contururi etc.) vag, neclar, estompat, şters. 3. (despre idei) confuz, întunecat, nesigur. 4. (fam.) ameţit (de băutură), grizat, cu mintea tulbure. H-ban ['cit/ bam] s. interzicerea (folosirii) bombei cu hidrogen. H-bomb ['eit/tom] s. bombă cu hidr ogen; bombă H. bombă termonucleară. he [hi; formă tare; i:, hi, i forme slabe] I. pron. pers. 1. el; here ~ comes iată-1 că vine. 2. (în sens demonstrativ) cel, acel, ăsta, ace sta, ~ with the one eye cel cu un singur ochi. 3. (urmat de o propoziţie relativă) a cela, cel; ~ who acela care; (rar) ~ that acela



care. -0- (sl. scol.) who is ~? al cui e rândul?; I am ~! e rândul meu! II. s. l.ffa m.) bărbat, mascul; the ^ s and she's bărbaţii şi femeile; it is a ~ e un bărbat. 2. mascu l (ca prefix); ~goatţap. head [hed] l.s.l. cap; by a ~ taller cu un cap mai înalt; ~ over heels cu susulîn jos; to turn ~ over heels a se da peste cap, a face tumbe. 2. până peste cap; to be ~ over heels in work a avea de lucru până peste cap; to keep on e's ~ a-şi păstra sângele rece, a nu-şi pierde capul; (fig.) to keep one's ~ above water a sc menţine pe linia de plutire; a o scoate la capăt fără datorii; to lay / to put ~s together a se sfătui unul cu altul, a se consulta împreună; to make ~ a înainta; to make ~ against a face zid împotriva, a rezista la; off one's ~înnebunit, ieşit din minţi; ov er ~ and ears,~over ears până peste urechi; I can't make ~ or tail of this nu înţeleg ni mic, nu-i pot găsi nici cap nici coadă; to give a horse its ~ a lăsa moale frâul; old ~ on young shoulders tânăr cu judecată de om matur / cu capul între umeri. 3. individ ca p arte dintr-un grup; (folosit si ca pl.) a penny a ~ / per ~ un penny de căciulă; fif ty ~ of cattle cincizeci de capete de vită. 4. minte, inteligenţă, cap, pricepere; a g ood ~ un om inteligent / care prinde repede; it never entered his ~ nu i-a intra t niciodată în cap, n-a putut să priceapă niciodată; of his own ~ de capul lui, după socote la sa; to put smth. out of smb.'s ~ a scoate o idee din capul cuiva; to put smth . into smb.'s ~ a băga (o idee) în capul cuiva. 5. cap, şef, conducător, director; (fam. ) the Head directorul şcolii. 6. loc de frunte, poziţie de comandă, post important; at the ~of în fruntea (c» get;.), la conducerea (cu gen.). 7. parte dinainte, cap, fru nte; avangardă; the ~ of a procession cei din fruntea unei procesiuni; the ~ of a hall partea de lângă intrare într-un hol. 8. cap, început; the ~ of a cave gura unei peşte ri; the ~s of a bridge capetele unei punţi; the ~of a bed capul unui pat. 9. (mar. ) prova, proră; ~wind în contra vântului; (mar.) ship (down) by the ~ corabie plecată înai nte / cu unghi de tangaj la proră. 10. (geogr.) cap, promontoriu, limbă de pământ. 11. i zvor; the ~s of the Nile izvoarele Nilului. 12. vârf, creastă, culme (a unui munte, deal etc.). 13. (şi fig.) vârf, cap (al unui abces, coş etc.); the waters are gatherin g ~ apele se umflă; (fam.) the discontent was gathering ~ nemulţumirea creştea / câştiga t eren; to come to a ~ a se coace (şi fig.). 14. punct culminant, culme, (moment de) criză; to come to a ~ a ajunge la un punct culminant. 15. câpăţână; a ~of cabbage o căpăţâ 16. spumă, guler (la bere); caimac (la cafea); ~ on beer guler (la halbă). 17. titlu . 18. cap, partea cu efigia (la o monedă); ~ or tails / harp / woman cap sau pajură, capul sau coroana (la riscă). 19. (hidr.) cădere, presiune (a n/iei coloane de lich id); the ~ of water presiunea apei. 20. (arhit.) cheie de boltă. 21. (constr.) gri ndă superioară (a cercevelei sau a tocului uşii). 22. (tehn.) cap (la bancul de lucru) . 23. (mar.) vârf de catarg, gât de arbore. 24. (metal.) capăt pierdut, culee (în turnător ie). 25. talpă (a toporului); cap (ae ciocan); mâner, plăsca (de cuţit); ~ of hair chică, claie de păr. 26. (bot.) capitul. 27. (gram.) centru, nucleu. II. vb. A. tr. 1. a în cepe, a pune (ceva) în frunte; a fi în fruntea (cu gen.),' his name ~s the list nume le lui stă în capul listei; to ~ a letter with a începe o scrisoare cu. 2. a fi în frunt e, a conduce; to ~ an army a conduce o armată. 3. a înfrunta (un pericol etc.); (mar .) to ~ the sea a porni în larg. 4. a ocoli (im rât/pe la izvoare. 5. a Iovi (o ming e) cu capul. 6. a îndrepta către; to ~ the ship for Bristol a îndrepta vasul spre Bris tol. 7. to ~ back a) a goni (vânatul); b) a întoarce (pe cineva) din drum; to ~off a ) a tăia (drumul, retragerea) (cuiva); b) a stârni (vânatul); c) a preîntâmpina, a preveni . B. intr. 1. a sc îndrepta către. 2. (despre varză) a face căpăţână. 3. (despre grăne) a f c. 4. (despre abcese) a se coace. 5. (despre ape) a izvorî. III. adj. 1. din frunt e, dinainte, din / de avangardă; principal, esenţial. 2. venind din faţă, potrivnic. hea dache l'hedeik] s. 1. durere de cap, migrenă, nevralgie. 2. (amer. fig.) neplăcere, dezagrement; bătaie de cap; to give / to cause a ~ a) a pricinui un necaz; b) a pr icinui bătaie de cap. headachy [-i] adj. 1. (despre persoane) care suferă de dureri de cap / nevralgice / de migrene. 2. (despre ocupaţii, mirosuri etc.) care provoacă



 dureri de cap. head acid l'hcd ifesid] s. (metal.) rezervor pentru colectarea ac idului. head amplifier [~ ,smplifai3r] s. (eln.) preamplificator video. headband [~biend] s. cordeluţă; diademă; ~of head-phones bandă elastică pentru căşti (ae radio, tel n). headboard [~b:>;d] s. căpătâi (de pat), tăblia de la capul patului. head boy [~ toi] s. (scol.) monitor, şef de clasă. headcheese [~t/i:zj s. (amer. gastr.) piftie (din cap de porc sau de viţel). headdress [~dres] s. 1. pălărie. 2. coafură. 3. parură. header ['hcd9r] s. 1. plonjon, săritură în apă (cu capul înainte). 2. (tehn.) colector (la cazan e cu aburi). 3. (constr.) rând de cărămizi puse pe lat. 4. (mine) haveză. 5. (agrj secerăt oarc (la combină). 6. linie / arteră principală. 7. (fotbal) lovitură cu capul, cap. 8. (inform.) antet, titlu. 9. (auto) colector de evacuare. headfast ]'hedfa;st] s. (mar.) parâmă, odgon. headfirst [~'fo:st] aaV. 1. cu capul înainte. 2. în mod pripit; ne chibzuit. headgate [~geit] s (hidr.) pompă / vană de ecluză. head-gear |~gisc] s. 1. pălăr ie, bonetă; broboadă; maramă. 2. cască, coif. 3. v. h e a d s t a 11. 4. (mine) instalaţie deasupra puţului; turla sondei. head girl [~ go:l] s. (scol.) monitoare, şefă de clasă. head guy [~ gai] s. (tel.) ancoră de pilon. head-hunter [~>luntor] s. 1. vânător de c apete. 2. (amer. sl.) reporter fotograf specializat în instantanee în prim plan. hea dhunting [~.luntin] s. 1. vânătoare de capete (la popoarele primitive). 2. încercare d e a distruge puterea sau poziţia unui duşman. 3. (sl.) racolare de intelectuali. hea dily ['hedili] adV. 1. impetuos, năvalnic. 2. pripit, în pripă; fără chibzuială. headiness 'hedinis] s. 1. impetuozitate. 2. pripeală; lipsă de chibzuinţă. heading [Ticdin] s. 1. titlu, inscripţie. 2. (mar.) direcţie, curs. 3. (mine) direcţia galeriei; galerie, puţ, abataj. 4. dragă (pentru funduri de butoi). 5. (/nil.) capăt de tranşee san de galerie .



 449 heart



head-lamp ['hcdlaempj s. 1. (auto) far. 2. (mine) lampă de mină (purtată pe cască). head lamp lens [~ lenz] s. (auto) geam de far. headland f'hcdbnd] s. 1. (geogr.) cap , promontoriu. 2. (agr.) fâşie nclucrată la capul câmpului. headless [—lis J adj. fără cap ig.). headlight [~lait] s. 1. felinar (la locomotive), far (la automobile). 2. ( mar.) felinar pe catarg. headline ['hcdlain] s. 1. (poligr.) titlu; rând din capul paginci; sensational ~ manşetă. 2. (mar.) funie de vergă. 3. pl. (radio) rezumatul ştir ilor principale (citit, de obicei, Ia începutul şi sfârşitul buletinului de ştiri). headli ne hitter [~ hit3r] s. (fam.) celebritate, personalitate populară (al cărei nume apa re mereu în ziare); nume cunoscut, persoană în vogă. headliner ['hedlaina1"] ş. 1. (si.) a ctor sau conferenţiar popular (al cănii nume se tipăreşte cu litere mari pe afiş). 2. om / nume popular / cunoscut, persoană în vogă, celebritate. 3. publicaţie foarte mult cerută. headlock [~bk] s. (sport) cravată, prindere a capului adversarului (la box). head long [~brjj I- adv. 1. cu capul înainte. 2. precipitat, impetuos, furtunos. II. ad j. 1. precipitat, impetuos, furtunos. 2. nechibzuit, nesocotit. head loss [~ los ] s. (tebn.) pierdere de presiune. headman |~ni£en.'--, 'hcdmon],p/. headmen [-men , -man] s. 1. căpetenie, conducător (de neam, trib etc.). 2. şef de echipă. headmaster [ ~'nia:st3r] s. (scol.) director. headmistress [~'mistris] s. (scol.) directoare. headmost [~moust, ~mast] adj. prim, de frunte; (despre vase informaţie, gâşte în zbor, soldaţi în coloană etc.) cel mai înaintat. head nurse [~ nois] s. soră-şefă (în spitale etc ead office [~ ofis] s. direcţie; centrală (a unei întreprinderi, societăţi etc.). head-on [~'on,'—] adj. frontal. head page [~ peid3] s. (poligr.) pagină de început. headphone [~foun] s. (radio) cască; pl. căşti, cască dublă. headpiece [~pi:s] s. 1. cască, coif. 2. v h c a d s t a 11. 3. inteligenţă, intelect; isteţic, agerime. 4. intelectual, om inte ligent. 5. fruntar (gravură la început de capitol la cărţi). 6. v. h e a d p h o n e. he ad pivot [~ .pivat] s. (tehn.) fus superior. headquarters [~'kwo:t3Z,'-.--, -'-] s. 1. (mil.) stat major; cartier general. 2. administraţie centrală, sediu. 3. sur să, origine (pentru ştiri etc.). headrace [~rcis] ş. (hidr., tehn.) 1. scoc, lăptoc. 2. canal de aducţiune (la turbine de apă). 3. ţeavă de alimentare (la cazane cu aburi). hea d resistance [~ ri'zistans] ş. (av.) rezistenţă frontală. headrest [~rcst] s. rezemătoare pentru cap, teticră. head rudder [~ -rAd3r] s. (mar.) axul cârmei. head sea [~ si:] s. valuri contrarii / din faţă; mare din prova. headset [~sct] s. (tel.) cască. headsh ip [~/ip] s. 1. şefie, atribuţii de şef. 2. conducere; supremaţie. head shrinker [- -/ri rjka1"] s. (si.) psihiatru. headsman [~zman], pl. headsmen [~] s. 1. călău, gâde. 2. p atron de balenicră. headspring [~sprirj] s. izvor, sursă (şijig.). headstall [~sto:l] s. căpăstru. headstone [~stoun] s. 1. (ar/a/.) piatră de temelie. 2. piatră de mormânt. he adstrong [~stron] adj. încăpăţânat, îndărătnic. heads-up ['hedsiAp] adj. vigilent; prompt; care ştie să profite de ocazie. head teacher ['tied 'ti:tj3r[ s. (scol.) director ( al unei şcoli de stat). head voice [~ vsis] s. (muz.) voce / registru de cap. head waiter [-.weita1-] s. ospătar-şef; şef de salon. headwall [~wo:l] s. (tehn.) zid / per ete de închidere. headwater [~iWD:t3r] s. 1. (hidr.) bief amonte. 2. pl. curs supe rior (al unui râu); izvoare, izvor. headway [~wei] s. 1. avans, înaintare, progres, mişcare (către) înainte; to make ~ a înainta, a progresa; a face progrese; (fam.) to get under ~ a porni la drum. 2. cursă (a uimi vapor). 3. (fig.) progres; succes. 4. ( arhit.) înălţime liberă a unei boite. 5. (mine) plan înclinat de-a lungul frontului de aba taj. head-wind [~wind] s. vânt contrar / potrivnic / frontal. headword [TtedW3:d] s. (lexicografie) cuvânt-titlu. headwork [~wa:k] s. 1. muncă intelectuală. 2. v. h e a d w a y (4). 3. (mine) turn de extracţie. 5. (tehn.) berbec. heady fhedi] adj. 1. (despre persoane) impetuos, nesăbuit, violent. 2. (despre înălţimi) ameţitor. 3. (despre băuturi, p:l ] s. 1. remediu universal, panaceu (universal). 2. nume popular pentru felurite plan te tămăduitoare. heald [hi:ld] s. (text.) iţă, cocleţ. healder ['hi:kbr] ş. (text.) năvădit eald hook ['hi:ld huk] s. (text.) pasetă. healer ['hi:br] s. 1. vindecător; doctor. 2. remediu, leac. healing ['hi:lin] I. adj. vindecător, curativ, salutar; calmant. II. s. 1. vindecare. 2. cicatrizare. health [hclG] s. 1. sănătate; he looks the pic



 ture of ~ e sănătatea întruchipată; ~before wealth sănătatea trece înaintea bogăţiei. 2. st porală: to be in good ~ a fi sănătos; bad ~ stare proastă a sănătăţii. 3. toast: to drink t of a bea în sănătatea (cuiva).



4. sănătate publică, the Board of Health Comisia de igienă socială. II. adj. sanitar; de i gienă. health bill ['hclG bilj s. certificat de carantină. health center [~ isentar] s. (amer.) dispensar; infant ~ center dispensar pentru copii. health certificat e [~ saO'tifikit] s. 1. certificat medical. 2. (agr., hort.) certificat fitosani tar. health department ['hclG diipa:tni3nt] s. 1- direcţie sau secţie sanitară. 2. Min isterul Sănătăţii. health food faddist [~ fu:d Taxlist] s. (amer.) vegetarian. healthful ['hclGful] adj. 1. tămăduitor, dătător de sănătate; tonic; salubru. 2. sănătos, zdravăn. h lly [-i] adv. v. h c a 11 h i 1 y. healthfulness [-nis] s. sănătate. health-giving f hclG-givin] adj. dătător de sănătate, înviorător, întăritor. healthily ['hcl6ili] adv. sănă bru. healthiness ['hcl8inis| s. caracter salubru (al unei regiuni etc.). healthl ess ['hclGIisj adj. bolnav, bolnăvicios. healthlessness [-nis] s. boală, stare de bo ală. health officer ['hclG ofis3r] s. 1. oficiant sanitar, funcţionar al serviciului sanitar. 2. medic igicnist. health resort [~ riiZo:t] s. staţiune climaterică / de odihnă. Health Service [~ -S3:vis] s. serviciul sanitar. health visitor [~ .vizita 1"] s. inspector sanitar. healthy 1'hclGi] adj. 1. sănătos. 2. tămăduitor, lecuitor. hea lthy-minded [~'maindid,'--!--] adj. sănătos la minte. heap [hi:p] I. s. 1. grămadă, morm an. 2. (fam.) număr sau cantitate mare; masă, mulţime; ~ of people o mulţime de oameni. 3.pl. mult; mulţime; ~s of times a) adeseori, de multe ori; b) mult, infinit, inco mparabil; he is ~s better se simte mult mai bine. struck all of a ~ uluit. II. v b. tr. 1. a îngrămădi. 2. (şi to ~ up) a acumula, a aduna. 3. (with) a încărca, a împovăra 4. a copleşi (pe cineva) (cu favoruri, insulte etc.). heap coking [~ 'koukirj] s. (tehn.) cocsificare în bocşe. heaped [hi:pt] adj. îngrămădit, strâns grămadă. heaps ['hi:p v. foarte, mult mai. heap sand ['hi:p isasnd] s. nisip în grămadă. heapstead ['hkpstcd ] s. (mine) turn de extracţie. hear [hb r , hja:1"], past şi part. trec. heard [h9:d | vb. A. tr. 1. a auzi. I ~ you te aud: I heard a ring am auzit clopoţelul / soner ia; let me ~ the whole story spune-mi toată povestea; I could hardly make myself h eard dc-abia mă puteam face auzit; I have heard it said that am auzit spunându-se că; (fam.) I shall never / not ~ the last of it nu c ultima oară când o să-1 aud, o sa-1 m ai aud adesea. 2. a asculta; a audia; he refused to ~ me n-a vrut să mă asculte; ~ m e out ascultă-mă până la capăt; to ~ lectures a audia cursuri; a asista la conferinţe; to ~ mass a asculta liturghia; to ~ the witnesses a audia martorii. 3. a auzi, a afla (ştiri); I ~ that am auzit că. 4. a pleca urechea la, a asculta, a auzi, a da ascul tare (cu dat.), a se îndura de. B. intr. 1. a auzi; ~! ~! bravo! bravo! aşa (c)! foa rte bine!; he that has ears to ~, let him~cine are urechi de auzit, sa audă. 2. to ~ about a auzi despre; to ~ from smb. a primi ştiri / o scrisoare de la cineva; l et me ~ from you mai dă-mi de ştire / veste, scrie-mi (câteva cuvinte); to ~ of a auzi despre; a auzi de; he has not been heard of since de atunci nu s-a mai auzit ni mic despre el; nobody let me ~of it nu m-a anunţat nimeni (despre asta); I have ne ver heard of such a thing! n-am auzit aşa ceva de când sunt! s-a mai pomenit (vreoda tă) aşa ceva?; father won't ~ of it tata nici nu vrea să audă (de aşa ceva / de una ca ast a). hearable fhbrabl] adj. care poate fi auzit / perceput cu urechea. heard [h3: d] past şi part. trec. de la h e a r. hearer ['hbrs1", 'hp:-] s. auditor, ascultător . hearing ['hbrirj] s. 1. auz; in my ~în auzul meu, aproape de mine; out of ~la o distanţă la care nu poate lî auzit; within ~ la o distanţă la care poate fi auzit. 2. simţu auzului; hard of ~tare de ureche. 3. ascultare, audiere; to give smb. a (fair) ~ a asculta pe cineva (cu obiectivitate). 4. (jur.) examinare, audiere (a unei c auze, a unor martori). 5. (muz., tel.) audiţie. hearing aid [~ cid] s. aparat audi tiv / acustic. hearken ['ha:kan] vb. intr. (to) a asculta, a fi atent (la). hear say ['hbsci, 'hj3:s-] I. s. 1. zvon, rumoare; I have/ know it only from ~ ştiu (de spre asta) numai din auzite. 2. (jur.) ~ evidence mărturii indirecte, II. adj. din auzite, care se bazează pe zvon. hearse lha:s] s. 1. dric, car funebru; furgon mo rtuar. 2. targa (pentru coşciug). hearse cloth ['li9:s tkb(:)G| s. giulgiu, linţoliu . heart [ha:tj I. s. 1. inimă; (fig.) inimă; suflet, the ~ beats / palpitates inima bate / palpită: disease of the ~ boală de inimă, afecţiune cardiacă: sound of the ~ bătaie inimii: it grieves me to the (very) ~, it makes my ~ ache mă doarc-n suflet, mi s e rupe inima; at / in ~, in one's ~ (of ~s), in one's secret ~ a) în străfundul sufl



 etului; în inima sa; b) în fond. de fapt; to be sick at ~ a) a-şi simţi inima grea, a si mţi o povară pe suflet; a fi cuprins de dor / de alean / de nostalgic, a tânji; b) a-i fi rău (la stomac); to be the ~ and soul of a fi sufletul (societăţii etc.); a big ~a ) persoană marinimoasă; om cu suflet mare; b) suflet marc; mărinimie, generozitate; to break smb.'s ~c) a zdrobi inima cuiva, a distruge pe cineva: b) a frânge inima cu iva, a întrista / a mâhni pe cineva; bless my ~! Dumnezeule, nu mai spune! ci, taci! ; to bring smb.'s ~into his mouth, to make smb.'s ~ leap out of his mouth a sper ia grozav / de moarte, a băga în sperieţi; to cheer / to delight / to gladden / to rej oice / to warm the cockles of smb.'s ~ a bucura pe cineva / inima cuiva; to cros s one's ~ a (se) jura; to cry / to weep one's ~ out a plânge pe saturate, a vărsa la crimi amare; to cut / to touch smb. to the ~ a răni adânc pe cineva; dear ~!



 heart ache 450



Dumnezeule! e cu putinţă?; to devour / to eat one's ~, to eat out one's ~ a se măcina, a se distruge, a se pierde cu firea; (prov.) every ~ knows its own bitterness f iecare cu durerile lui; a false ~ nestatornicie, necredinţă; inimă trădătoare; I could not have found it in my ~ to do it nu ni-a lăsat inima s-o fac; (înv, fam.) for my ~3 f or the ~ of me pentru nimic în lume; with a free ~ cu inima uşoară; from.the bottom of one's / the ~ din adâncul inimii; a hard ~ împietrire, cruzime, inimă împietrită; to hard en smb.'s ~ a învârtoşa inima cuiva; to have a soft / warm spot in one's ~ for smb. a avea o slăbiciune pentru cineva; a simpatiza cu cineva; a compătimi pe cineva; to ha ve one's ~ in one's mouth a nu mai putea / a muri de frică; his ~ failed him curaj ul îl părăsi, i se înmuiară / tăiară picioarele; to have one's ~ in one's work a munci cu t ere de inimă, a pune inimă în munca sa; he has his ~ in the right place, his ~ lies in the right place are intenţii bune / frumoase; e un om bun / săritor; to have smth. at ~ a ţine mult Ia ceva; (with) ~ and hand cu entuziasm, cu avânt, cu dragă inimă; a ~ of flint / stone o inimă de piatră; a ~ of gold o inimă de aur; (ist.) the ~ of Midlot hian poreclă pentru o închisoare din Edinburg, care. a funcţionat până în 1817; (prov.) the ~ that truly loves never forgets o dragoste veche şi puternică nu se uită; in the inmo st / secret recesses of the ~ în tainiţele / străfundul sufletului; a kind /soft / war m ~ o inimă bună / caldă; to lay one's ~ bare a-şi deschide sufletul; to lay / to take s mth. to ~ a pune ceva la inimă; to lay smth. to smb.'s ~ a căuta să inspire ceva cuiva ; it lay (heavy) at his ~ îi stătea ca o piatră pe inimă; a light ~ nepăsare, inimă uşoară; ade my ~ leap m-a făcut sa-mi tresară inima; my ~ is breaking mi se frânge / rupe inim a; my ~ warms towards him îi compătimesc (din suflet); to pour out / to open / to un cover one's ~ to smb. a-şi deschide sufletul cuiva; to read people's ~s a citi în in ima oamenilor; to search one's / the ~ a-şi cerceta inima, a privi în inima sa; set your ~ at rest linişteşte-te, nu te mai frământa; to shut one's ~ to pity / to steel one 's ~ against pity a nu şti de milă; a stout ~curaj, hotărâre, inimă vitează; he took my ~ou mi-a scos sufletul; what the ~thinks the tongue speaks ce-i în guşă şi-n căpuşă; with a he / sore ~ cu inima grea; after one's (own) ~ după placul lui; abundance of the ~ p risosul inimii; to carry / to wear one's ~ upon one's sleeve (for daws to peck a t) a nu-şi ascunde sentimentele; a nu şti să-şi ascundă sentimentele; to follow the dictat es of one's ~ a asculta de îndemnul inimii; to lose / to give one's ~ to smb. a-şi dăr ui inima cuiva; to lose one's ~ to smth. a îndrăgi ceva; to steal smb.'s ~ a cuceri inima cuiva; (fam.) have a ~! fie-ţimilă!; to give ~ to smb., to put ~ into smb. a înc uraja pe cineva; a susţine / a sprijini pe cineva; I had not the ~ to tell him the truth n-am avut curajul să-i spun adevărul; to keep a good ~, to keep (up) ~ a nu s e pierde cu firea; to lose ~ a se pierde cu firea, a-şi pierde curajul, a se descu raja; to pluck up ~ a prinde curaj; to put smb. out of ~ a descuraja pe cineva, a face pe cineva să-şi piardă încrederea în sine; to take ~ a prinde inimă; with all one's sau (glumeţ) with a ~ and half din toată inima; I have no ~ to go there nu mă trage d e loc inima să mă duc acolo; ~ and soul trup şi suflet, cu entuziasm, din toată inima; w ith half a ~ fără entuziasm / poftă / chef; [Sră interes; my ~smote me simţeam mustrări de onştiinţă; dear / sweet ~ sufleţelule, iubitule, iubito, dragul meu, draga mea. 2. (fig. ) miez, inimă, esenţă, parte centrală. 3. (tehn.) miez, inimă (de cablu etc.); camă. 4. pl. cupă (la cărţile de joc). II. vb. A. iatr. (şi to ~ up) a face căpăţână (despre varza etc.) . (constr.) (şi to ~ in) a umple (un spaţiu între două cărămizi etc.). heart ache ['ha;t ei ] s. 1. durere de inimă. 2. necaz, supărare; zbucium; to have ~ a avea inima îndurerată. heart attack [~ o.taîkj s. (med.) criză cardiacă / de inimă, atac de cord. heart balm [ ~ ba:m] s. (amer. fam.) despăgubire pentru ruperea logodnei / pentru încălcarea promis iunii de căsătorie. heartbeat [~bi:t] s. 1. palpitaţie, bătaie de inimă. 2. (jig.) emoţie. eart block [~ bbk] s. 1. (med.) sindrom Adams-Stokes; puis lent în permanenţă. 2. (mar .) test. heartbreak [~breik] s. durere copleşitoare. heartbreaking [-ibreikinj adj . 1. sfâşietor, dureros, carc-ţi sfâşie inima, care provoacă o durere / un necaz mare. 2. ( am.) plicticos, anost. heartbroken [~tbroukan] adj. cu inima frântă, îndurerată. heartbu rn [~te:n] ş. 1. arsură la stomac. 2. (sl.) ţigara proastă, cui de coşciug. 3. (amer.) inv idie, duşmănie; nemulţumire. heart burning [~ ibsmirj] s. invidie, ciudă; necaz; gelozie . heart burst [~ bo:st] s. izbucnire de sinceritate, destăinuire. heart check [~ -



 t/ek] s. (ind.) cadranură. heart disease [~ di»zi:z] s. boală de inimă, afecţiune cardiacă. hearted f'ha:tid, amer. şi -ed] adj. 1. (rar) în formă de inimă. 2. (în cuvinte compuse) c u inima...; kind ~bun la suflet. hearten ['haitn] vb. A. tr. a îmbărbăta, a încuraja, a ridica moralul (cuiva). B. iutr. (şi to ~ up) a prinde curaj. heartener [-ar] s. p ersoană care dă curaj. heartening [-in] adj. încurajator, care îmbărbătează. heart failure u:t ifeiljo1"] s. (med.) atac de inimă / de cord, sincopă, criză cardiacă. heartfelt [~f elt] adj. (despre simţăminte etc.) sincer, din toată inima; ~ words vorbe din inimă/ simţi te. heart-free [~fri:[ adj. cu inima liberă, care nu e îndrăgostit. hearth [ha:0, amer . şirni:G]s. 1. vatră, cămin. 2. (fig.) vatră, cămin. 3. plită de piatră în vatră sau în cu (metal.) vatră, creuzet (la furnale); cadă, cuvă, baie; spaţiu util (la cuptoare cu reve rberaţie); focar. 5. cuptor; furnal. hearth block [~ bbk] s. (tehn.) dală, lespede, vatra creuzetului. hearth furnace [~ rfomis] s. (metal.) cuptor cu vatră. hearth m oney [~ .niAni] s. (ist.) impozit de vatră, fumărit. hearth ring [~ rin] s. cerc de plită. hearth rug [~ rAg] s. covoraş / carpetă în faţa căminului.



hearthside [~said] s. loc lângă foc / cămin. hearth sole [~ soul] s. (metal.) vatra cu ptorului. hearth steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel Martin. hearthstone [~stoun] s. v. h e a r t h (3). hearth tax [~ tseks] s. v. h e a r t h m o n e y . heart-hun gry ['ha:tilurjgri] adj. însetat de dragoste. hearth wall ['ha:G wo:l] s. (metal.) zidăria cuptorului; perete lateral al cuptorului. heartily [*ha:tili] adv. 1. din toată inima, cordial: 2. cu dragă inimă; cu zel, cu râvnă; to eat ~ a mânca cu poftă. 3. f te, extrem; I am ~ sick of it sunt extrem de dezgustat de asta. heartiness ['hoi tinis, amer. şi -ines] ş. 1. sinceritate; cordialitate. 2. entuziasm, zel, râvnă. 3. forţă, vigoare, robusteţe. heartless ['ha:tlis[ adj. nemilos, tară inimă, neîndurător, crud, împie rit, (cu) inimă de piatră. heartlessly [-li] adv. nemilos, etc. (v. h e a r 11 e s s ). heartlessness [-nis[ s. lipsă de suflet / inimă; împietrire, cruzime. heartrending ['haitircndirj] adj. sfâşietor, dureros, înfricoşător. heart rot [~ rot] s. (silv.) putreg ai la inimă. heart's blood [~s bUd] s. sângele din inimă; (jig.) suflet, viaţă. heart's ea se [~si:z] s. 1. satisfacţie, mulţumire (sufletească). 2. (jig.) putere, întărire (rachiu etc.). 3. (bot.) pansea, toporaş (Viola tricolor). heart shackle [~ r/aekl] s. (ma r.) cheie în inimă. heartshake [~/eik] s. (silv.) spintecare radială (la copaci). hear t-shaped ['ha:t/eipt] adj. în formă de inimă; cordiform. heart-shaped diagram [~ 'daio grami] s. (tel.) cardioidă. heart-sick ['haitsik] adj. amărât, mâhnit, deprimat. . heart sickness f-nis] ş. amărăciune; mâhnire; deprimare. heart sinking ['ha:t isirjkirj] s. st rângere de inimă; descurajare; deznădejde, disperare. heartsome [~som] adj. (scot.) ve sel; vioi; energic. heartsore [~so:r] adj. amărât; deprimat. heart-stirring [~.sto:r irj] adj. tulburător; emoţionant, mişcător. heart-stricken [~istrik3n] adj. mâhnit, îndurer t; descurajat. heartstrings [~strin,z] s. pl. 1. (anat. înv.) fibre cardiace. 2. ( fig.) băierile inimii; sensibilitate, afect, coardă sensibilă. heart stroke [~ strouk] s. 1. bătaie a inimii. 2. (fam.) angină pectorală; criză cardiacă / de inimă; atac de cord heartthrob [~0rob] s. 1. (mii. sl.) drăguţul sau drăguţa (cuiva). 2. idolul / adoratul femeilor. 3. a ~ of a hat un amor / un deliciu / o nebunie de pălărie. heart-to-hear t ['ha:t-to'ha:t] adj. sincer, deschis, franc; de la om la om. heartwarming [~iW o:mirj] adj. 1. duios; înduioşător. 2. plăcut, agreabil; satisfăcător. heart-whole [~houI] dj. 1. curajos, cutezător; dârz. 2. sincer, deschis. 3. neangajat sentimental. heart wood [~ wud] s. (lemn de) duramen. hearty ['haiti] adj. 1. prietenos, amical, c ordial; din toată inima. 2. (despre simţăminte) sincer. 3. puternic, viguros, robust. 4. (despre mâncare) abundent, din plin. 5. entuziast, plin de zel; expansiv, zgomo tos, debordant. heat [hi:t] I. s. 1. căldură; specific ~ căldură specifică. 2. arşiţă, vrem roasă. 3. temperatură, febră. 4. înflăcărare, iritare; mânie, furie; to get into a ~ a se î a se mânia. 5. toi, înflăcărare, foc (ăl discuţiilor etc.); in the ~ of the battle în focu uptei. 6. călduri, rut (la animale). 7. (sport) serie; încercare; preliminarii; at a ~dintr-o singură încercare. 8. întrecere, competiţie, cursă (eliminatorie). 9. (metal.) şa jă; baie. 10. (te/ui.) încălzire la temperatură înaltă; white ~ incandescenţă. 11. (amer. s nterogatoriu cu părtinire / patimă. 12. (amer. sl.) silire, constrângere. II. vb. A. t r. 1. a încălzi. 2. a înfier bânta; a inflama. B. intr. 1. a se încălzi. 2. a se înfierbân .). heat-absorbing [~3biSo:birj] adj. care absoarbe căldura. . heat apoplexy [~ 'a spspleksi] s. insolaţie. heat barrier [~ iba;rbr] s. av. barieră termica, zid termic . heat-bodied oii [~bodid 'oii] s. (chim.) ulei polimerizat. heat capacity [~ ko rpa?siti] s. (fiz.) capacitate calorică. heat constant [~ .konstant] s. (fiz.) con



 stantă calorică. heat-conveying |~k3niveiin.] adj. (bun) conducător de căldură. heat death ['hi:t deC] s. (fiz.) stare de echilibru energetic (al universului). heat drill [~ dril] s. (metal.) perforator termic. heated ['hiitid] adj. încălzit, înfierbântat; înf lăcărat, aprins, iritat; ~ dispute ceartă înflăcărată / aprinsă; ~ with wine înfierbântat d atedly [-li] adv. înflăcărat, pasionat. heat energy [hi:t -enad3i] s. (fiz.) energie t ermică. heat engine [~ iend3in] s. motor termic; maşină termică. heat engineering [~ end girniarirj] s. termotehnică. heater ['hi:t3r] s. 1. aparat de încălzire, radiator, reşou . 2. persoană care are în sarcină încălzirea unei maşini etc. heat fast ['hiit fa;st] adj. ermostabil. heath [hi:0] s. 1. landă, câmpie stearpă, pârloagă, bărăgan (unde creşte mai al rba-neagră). 2. (bot.) iarbă-ncagră (Erica vulgaris, Calluna vulgaris), (prin extensiu ne) tufărişuri. heath bell ['hi:0 bel] s. (bot.) floare de iarbă-ncagră (v. h c a t h 2) . heath berry [~ beri, ~ bari] s. (bot.) vuietoare, bobită (Empetrum nigrum). heat h cock [~ kok] s. (omit.) cocoş-de-pădurc, gotcan-mic (Tetrao tetrix). heathen ['hii tfpn] I. adj. 1. păgân, păgânesc (şi fig.) necredincios. 2. de o simplitate primitivă; cufu dat în neştiinţă. II. s. 1. păgân. 2. (jig.) incult, ignorant.



 451 hebetudinous



heathendom [-dara] s. păgânitatc, păgânimc, lume păgână. heathenish [-if] adj. 1, păgânesc, nelegiuit. 2. (fam.) necivilizat, incult; grosolan, barbar; sălbatic. heathenism [ -iz^m] s. 1. paganism. 2. barbarie, asprime, sălbăticie. heathenize [-aiz] vb. tr. a păgâniza. a face păgân. heathenness [-nis] s. v. h e a t h c n d o m. heathenry [-ri] s . v. h e a t h e n d o m. heather ['heda1"] s. 1. v. h e a t h (2). 2. v. h e a t h b e r r y . <• to set the ~ o n fire a aţâţa zâzanie, a stârni ceartă, a produce încăie o take to the ~ a pleca în haiducie, a se haiduci. heather bell ['heda bel] s. v. h e a t h b e l l . heathery [ihetfari] adj. acoperit cu iarbă-ncagră. heath fowl [' hi:6 faul] s. (omit.) 1. potârniche-albă scoţiană (Lagopus scoticus). 2. v. h e a t h c o c k . heathy ['hi:8i[ adj. v. h e a t h e r y. heating ['hi:tin[ I. s. 1. încălzir e; central ~ încălzire centrală. 2. proces de ardere. 3. călire. 4. (radio) incandescenţă. I.adj. 1. încălzitor; care înfierbântă,care (te) încinge. 2. (fig.) care înflăcărează. heat [~ ieid33nt[ s. agent purtător de căldură. heating apparatus [~ igepsYeitas] s. apara t de încălzire. heating bath [~ ba:0] s. baie de încălzire. heating battery [~ ^bstari] ş. (telin.) baterie de încălzire. heating furnace [~ ifamis] s. (tehn.) cuptor de reco acerc: cuptor de încălzire. heating jacket [~ id3a?kit] ş. (tehn.) cămaşă de abur; manta de călzire. heating lamp [~ lamip] s. lampă încălzitoare. heating manure [~ m9'njuor] s. (a gr.) mraniţă. heating pattern [~ ipastan] s. (fiz.) distribuţie de temperatură. heating plate [~ pleitj s. placă de încălzire; reşou. heating-pump [~pAinp] s. pompă de căldura. he ting stove [~ stouv] s. sobă de încălzit. heating unit [~ .ju;nit] s. 1. aparat de încălzi re. 2. (electr.) corp de încălzire. heat input ['hi:t -input] s. (metal.) aport / ab sorbţie de căldură. heat installation [~ insta'lci/an] s. instalaţie de încălzire. heatless ['hi:tlis] adj. lipsit de căldură, rece. heat lightning ['hi:t laitniij] s, fulger, fulgerare (fără tunet). heat pipe [~ paip] s. (tehn.) caloduc. heat proof [~ pru:f] adj. 1. tennorezistent. 2. etanş la căldură, refractar. heat pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă termică / de căldură. heat rays [~ reiz] s. (fiz.) raze calorice. heat shield [~ / i:ld] s. (tehn.) scut termic. heat spot [~ spot] s. 1. pistrui. 2. spuzeală. heat stroke [~ strouk] s. (med.) insolaţic. heat tone [~ toun] $. (metal.) culoare de încăl zire. heat unit [~ Jumit] s. (fiz.) unitate calorică. heat wave [~ weiv] s. 1. (ji z.) undă calorică. 2. (meteor.) val de căldură. heaume [houm] s. (mii. înv.) coif mare car e ajunge până la umeri. heave [hi:v] I. past şi part. trec. heaved [-d] sau hove [houv ] vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a ridica; a sălta cu efort, a aburca. 2. a trage în sus, a ridica (ancora etc.); a încărca; to ~ coal a încărca cărbuni. 3. (geol.) a deplasa (un s trat, o vână). 4. (fig.) a scoate, a da drumul la, a-i scăpa (un suspin, un geamăt, un o ftat); to~a sigh a scoate un oftat, a ofta. 5. (mar.) a deplasa, a întoarce (un va s). 6. (mar.) a arunca; a lansa; to ~ the lead a arunca sonda; to ~ the log a ar unca Ionul. 7. (mar.) to ~ in a ridica (ancora); (mar.) to ~ to a pune din pană. B . intr. 1. a se ridica, a se înălţa. 2. (despre valuri etc.) a se ridica şi a se cobori; (despre piept etc.) a se umfla, a creşte. 3. a-i fi rău, a-i veni să vomite / să verse; (pop.) a da afară, a vărsa, a borî; a vomita. 4. (despre vase) a vira, a întoarce. 5. ( geol.) (despre straturi) a se deplasa, a se dizloca. 6. (mar.) to ~ ahead a înaint a; (mar.) to ~ astern a da îndărăt; to ~ for breath sau to ~ forth a gâfâi, a respira greu ; to ~ in sight a se arăta la orizont; (şijig.) a se ivi; a apărea; (mar.) heaving in sight! vira! ancora sus!; the ship hove out of the harbour vasul părăsi portul; (sl. ) to ~together a pleca împreună la pescuit. II. s. 1. ridicare, urcare. 2. agitaţie, l egănare a valurilor. 3. greaţă, senzaţie de vomă. 4. (geol.) deplasare, dizlocare, ridicar e (a terenului). 5. respiraţie grea, gâfâit, suspin. 6.pl. (vet.) tignafes, stenos. as tmă (a cailor). 7. (vet.) eforturile facerii. heaven l'hevn] s. 1. (şipl.) cer, boltă (cerească), firmament; canopy of ~ bolta cerului, bolta cerească. 2. (mitol., rel.) rai, grădina raiului / edenului, câmpiile elizee, paradis; cer, ceruri; (jig.) to be in the seventh ~ a fi în al nouălea / şaptelea cer; to go to ~ a muri, a se duce pe l umea cealaltă; ~ on earth raiul pe pământ; to move ~ and earth a pune totul în mişcare / l a bătaie / în acţiune; a se face luntre şi punte; a face tot ce-i stă în putinţă; (amer. sl gger ~galerie (la teatru). 3. Heaven cer, ceruri; pronie (cerească), providenţă (divină) ; Dumnezeu; Heaven be praised!, thank Heaven! slavă Domnului! cerul fie lăudat!; by Heaven(s)! zău! pe cuvânt!; Heaven forbid! ferit-a sfântul! 4.pl. puterile cereşti: good



 / great ~s! cerule! Dumnezeule! asta-i bună! nu se poate! vai de mine (şi de mine)! heaven-born [~bn:n] adj. (poetic) de obârşie / origine divină, ceresc. heaven-high [~ hai] adj. (poetic) înaU până Ia cer. heavenly ['hevnli ] I. adj. 1. ceresc. 2. (jig.) ceresc,celest, divin, dumnezeiesc. 3. (fam.) încântător, fermecător, sublim. II. adv. di vin, dumnezeieşte. heavenly body [~ 'bodi] s. astru, corp ceresc. Heavenly City [~ 'siti'j s. the ~ raiul, paradisul, câmpiile elizee, heavenly-minded [~'maindid,'—■—] ad j. pios, cucernic, evlavios. heavenward(s) ['hevnwa:dzj adv. spre ccr(uri).



heaver ['hi:v3r] s. 1. hamal, încărcător. 2. pârghie; bară de tracţiune. 3. (mar.) cavilă, zător de lemn. heavily ['hevili] adv. 1. eu greutate, greu, anevoie, greoi. 2. (ji g.) agale, fără tragere de inimă; greoi, anevoios. 3. (fig.) cu amărăciune, abătut, trist. . (fig.) tare, puternic, grozav; amarnic; foarte mult. 5. foarte, extrem de; ~ w ooded dens împădurit; ~bearded cu barbă deasă. haviness ['hcvinis] s. 1. greutate, apăsare , povară (sifig.). 2. stângăcie, neîndemânare. 3. lipsă de vlagă, lâncezeală, moleşeală. 4. , apăsare, mâhnire. heaving ['hi:virj] I. s. 1. ridicare, înălţare. 2. (geol.) umflare; înf ierc. II. adj. 1. curgător. 2. care se ridică / se înalţă. heaving line ['hi:vin lain] s. (mar.) bandulă. heavy' fhevi] I. adj. 1. (care atârnă) greu; greu (la cântar); (as) ~ as lead greu ca plumbul. 2. abundent, bogat, îmbelşugat; ~ crop recoltă bogată; (mine) ~ l ayer strat / filon bogat. 3. (despre ornament) greu. 4. (despre furtună, ploaie) v iolent, puternic, napraznic. 5. (despre mare) agitat, furtunos. 6. (despre cer) în nourat. 7. (despre stofe etc.) gros. 8. (despre teren, drum etc.) (with, from) a ccidentat, greu (de străbătut) din cauza (cu gen.). 9. (despre aluat, pâine) nedospit, cleios; (despre alimente) indigest, greu de mistuit / digerat. 10. (despre preţur i) ridicat, exorbitant, piperat. 11. (fig.) greoi, mătăhălos, neîndemânatic, stângaci; to h ve a ~ hand a) a avea mână grea, a fi neîndemânatic, a nu fi iute de mână; b) a fi mână de a fi sever / necruţător. 12. (fig.) greu; abătut, trist; with a ~ heart cu inima grea . 13. (jig.) mare, greu de suportat; apăsător; ~ debt datorie marc / serioasă. 14. (/i g.) greu (de îndeplinit), dificil, obositor. 15. (jig., despre somn) greu, adânc. 16 . (jig.) greoi, greu / tare de cap. 17. plictisitor; anost, searbăd; to be ~ on ha nd a fi plictisitor (în conversaţie, etc.); a ~ book o carte plictisitoare. 18. (des pre priviri etc.) împăienjenit, somnoros. 19. (despre băuturi) tare. 20. (despre linii , contururi etc.) gros. 21. (despre clienţi) important, cu dare de mâna, gros la pun gă. 22. (teatru) tragic, serios, sumbru. 23. (tehn., med., chim. etc.) greu. <• ~ ne ws veşti / ştiri proaste / triste; ~ expenses cheltuieli mari; (com.) ~ fall in stoc ks scăderi mari la cursul acţiunilor, crah la bursa; (com.) ~ of sale greu vandabil / de vândut, nevandabil, care se vinde greu; ~with sleep somnoros, ameţit de somn: ( fam.) a ~affair o chestiune neplăcută. II. adv. v. h e a v i 1 y; I shall fail ~ upo n hiin am să-i arăt eu, am să-1 fac să urle; it lies ~ upon me mă apasă, apasă greu asupra . III. s. pi. the heavies (/nil.) 1. artileria grea; bombardiere grele. 2. soldaţi din cavaleria de gardă, dragoni. heavy2 s. (sl. cin.) personaj negativ / odios (înt r-un film). heavy-armed [~'u:md] adj. înarmat până în dinţi. heavy artillery [~ o:'til3ri] s. (mil.) artilerie grea. heavy bomber [~ 'borna rJ s. (av.) bombardier greu. h eavy-browed [~'braud] adj. (poetic) cu căutătura aspră. heavy casting [~ 'ku:stin] s. (metal.) piesă mare turnată. heavy cruiser [«- 'kru:z9r] s. (mar.) crucişător greu. heavy current [~ 'kArant] s. (electr.) curent intensiv. heavy draught [~ 'dru:ft] s. p escaj maxim. heavy-duty ['hcvi 'dju:ti] adj. (telrn.) de tip greu; pentru munci grele; de marc putere / capacitate. heavy-duty truck [~ itrAk] s. (auto) camion greu. heavy earth ['nevi '3:9] s. (chim.) monoxid de bariu. heavy-faced [~'feist ] adj. (poetic) durduliu, bucălat. heavy-footed [-hevi'fmtid] adj. 1. cu pas greoi / apăsat. 2. poticnit, împiedicat. 3. (/ig.) greoi, plicticos; inexpresiv, plat.. h eavy-gaited [~'geitid] adj. (poetic) cu mersul greu / greoi, greoi la umblet. he avy-handed Khasndid, '—t—] adj. 1. stângaci, neîndemânatic, greoi. 2. asupritor, împilător, or, brutal, despotic. heavy-hearted [~'hu:tid, '--i--[ adj. cu inima grea, abătut, trist, mâhnit. heavy hydrogen [~ ihaidrid3sn[ s. (chim.) deuteriu. heavy industry [~ 'indostrij s. industrie grea. heavyish ['hcvii/j adj. (fa/u.) cam greu, dest ul de greu. heavy keying fit ['nevi 'ki:in fit] s. (tehn.) ajustaj blocat. ' hea vy-laden [-'leidn, —■—] adj. greu, (supra)încărcat. heavy lathe [~ 'leitJ] s. (tehn.) stru ng greu. heavy-lipped [~'Iipt] adj. (rar) cu buze groase, buzat. heavy metal [~ 'metl] s. 1. (chim.) metal greu. 2. (mil.) tun de calibru greu. -0- (fam.) a man of ~ a) un om foarte influent; b) un duşman redutabil. 3. tip de muzică rock zgomot



 oasă, cu amplificare electronică. heavy naphtha [~ 'nfeffo] s. benzină grea. heavy pet rol [~ 'petrol] s. benzină grea. heavy-set [ihevi'set] adj. (despre o persoană) voin ic, solid. heavy spar ['nevi 'spa:r] s. (mineral.) barită. heavy swell [~'swel] s. 1. (mar.) hulă puternică. 2. (fam.) filfizon. heavy water [~ \vo:t3r] s. (chim.) apă grea. heavy-weight [~weit] s. 1. (sport) categorie grea. 2. (sport) boxer sau lu ptător de categoria grea. 3. (jig.) persoană cu greutate / importantă. hebdomad ['hebd smaxl] s. (rar) săptămână. hebdomadal [heb'domadl] adj. hebdomadar, săptămânal. hebdomadary eb'domxtori] adj. v. h e b d o m a d a 1. Hebe ['hi:bi:] s. (glumeţ) 1. chelneriţă, fa tă care serveşte Ia bar. 2. femeie în prima tinereţe. hebephrenia [ihi:bi'fri:nj3, -nis] s. (psih., med.) hebefrenic. hebetate ['hebiteit] I. vb. tr. a tâmpi, a prosti. I I. adj. (bot.) obtuzat, eu vârful tocit. hebetude ['hebitjmd] s. (stare de) tâmpenie , idioţenie. hebetudinous [ihcbi'tjmdinas] adj. tâmpit, idiot.



 Hebraic(al) 452



Hebraic(al) [hi(:)'breik(3l), he'b-J adj. ebraic, vechi evreiesc. Hebraism ['hii breiizam] s. ebraism. Hebraist ['hi:breist] s. ebraist. Hebraistic [ihi:brei'ist ik] adj. ebraic. Hebraize [Tii:brciaiz] vb. A. tr. a ebraiza; a exprima în ebraică. B. intr. 1. a vorbi în ebraică; a folosi expresii ebraice. 2. a se conforma riturilo r ebraice. Hebrew ['hi:bru:j I. s. 1. evreu, iudeu, izraelit. 2. limba ebraică; iv rit. 3. (fam.) limbă de neînţeles, chineză. II. adj. (vechi) ebraic, evreiesc, izraelit. Bebrewess [-is] evreică. Hebrew-wise [rhi:bru:waiz] adv. ca în scrierea ebraică (ae l a dreapta la stânga). Hebridean [hc'brkfen, hcbri'dran] I. adj. din insulele Hcbri dc. II. s. locuitor din insulele Hebride. Hebridian [he'bridinn] adj., s. v, H c b r i d e a n. he-cat [hi:kset] s. (zool.) cotoi, motan. hecatomb ['hekstoum, tu:m, -tam] s. 1. hecatombă, jertfă antică. 2. (fig.) măcel, masacru, mare vărsare de sânge heck [hekj I. s. 1. uşă cu zăbrele. 2. ostreţe, gard de nuiele (pentru prinderea peştelui in râuri). (scol) at ~ and manger cu toate cele de trebuinţă, în îndestulare; (amer.) wh t the ~! ce naiba / dracu! II. inter/', (amer.) la naiba / dracu! fir-ar să fie (a l naibii)! heckimal ['hekimal] s. (omit.) piţigoi, piţigoi-vânăt (Parus coeruleus). heck imel ['hckimal] s. v. h e c k i m a 1. heckle ]'hekl] I. s. v. h a c k 1 e1 (1). II. vb. Ir. a întrerupe (un orator) cu observaţii critice, cu întrebări etc.; a şicana (u n orator). heckler [-3r] s. zurbagiu; opozant / adversar care şicanează un orator, înt rerupându-l cu întrebări sau critici. hectare [7iekta:r. -tsor] s. hectar. hectic ['he ktik] I. adj. 1. ftizie, tuberculos, ofticos. 2. (fam.) febril, înfrigurat, agitat . II. s. 1. febră ofticoasă; ftizie, tuberculoză, oftică. 2. roşcată, rumeneală (la ftiziei 3. tuberculos, ofticos. hectogram(me) ['hektougrasm, -tog-] s. hectogram. hectog raph ['hcktougra:f, -graf] I. s. hectograf, şapirograf. II. vb. tr. a şapirografia. hectographic [.hektou'grafik, -ta'g-) adj. de hectograf, de şapirograf. hectolitre ['hektouilite1"] s. hectolitru. hectometre ['hektouimi:ti>r] s. hectometru. hec tometre stone [~ stoun] s. bornă hectometrică. hector ]'hekt3r] I. s. 1. lăudăros, fanfa ron. 2. persoană plictisitoare / supărătoare / nesuferită. II. vb. A. tr. 1. a intimida, a speria, a necăji, a nu lăsa în pace. 2. a certa, a mustra, a dojeni. 3. to ~ into a sili să... prin ameninţări; to ~ out of a sili să renunţe la... prin ameninţări. B. inlr. a se grozăvi, a se fuduli. 2. a fi neruşinat / neobrăzat. 3. a face zarvă / gălăgie. 4. a f plictisitor. hectowatt ['hcktouwo:t] s. (electr.) hectowat. heddle ['hcdlj s. ( teAî.) cocleţ. heddle hook [~ huk] s. (text.) pasetă. hedge [hed3] I. s. 1. (si quicks et ~) gard viu (din tufişuri sau mărăcini); (rar) gard de piatră; zid; dead ~ gard const ruit din plante (tufişuri etc.) moarte, uscate sa» din lemne; to be on the right sid e of the ~ a proceda just, a adopta o poziţie justă (într-o chestiune); to be on the w rong side of the ~ a nu proceda just, a nu adopta o poziţie justă (într-o chestiune); (pol. fig.) to sit on the ~, to be on both sides of the ~ a) a fi cu fundul în două luntri, a fi şi cu unii şi cu ceilalţi; b) a sta în cumpănă, a nu se hotărî; a ~ between ke riendships green socotelile bune / corecte menţin prietenia; over ~ and ditch drep t, pe drumul cel mai scurt; to take a sheet off a ~ a fura pe faţă / ca-n codru. 2. îm prejmuire, împletitură, ostreţe. 3. despărţitură, barieră, baricadă. 4. (fig.) barieră, obs II. vb. A. tr. 1. (with) a îngrădi, a împrejmui cu un gard. 2. (fig.) a îngrădi, a mărgini, a limita. 3. (fig.) a întări, a apăra. 4. (fig.) a înconjura (cu dragoste etc.); a asalt a (cu dificultăţi ele). 5. to ~ about a îngrădi de jur împrejur; to ~ in v. ~ (II, A, 1,2, 3); to ~ off / out a despărţi printr-un gard; to ~ with pales a îngrădi cu pari; to ~ u p a opri, a împiedica. -0- to ~ a bet a paria pe mai mulţi cai deodată. B. intr. 1. a se ascunde (si fig.); a se strecura, a se furişa tiptil. 2. a se eschiva de la un răspuns precis, a se da / ascunde după deget; a umbla cu folarlica. 3. a fi şi cu unii şi cu alţii. hedge alehouse ['hed7 -cilhaus] s. (la/n.) cârciumă dosnică. hedge bird [~ b a:d] s. (sl.) vagabond, coate-goale. hedge-born [~bo:n] adj. 1. născut sub un gard ; de obârşie umilă; de proastă condiţie, din flori. 2. (fig.) vulgar, ordinar. hedge-bound [~baund] adj. împrejmuit cu un gard viu. hedge chicken [~ .tfikin] s. (omit.) pri vighetoare-cenuşie (Sylvia cinerea). hedgehog ['hed3hog] s. 1. (zool.) arici (lirl naceus). 2. (zool.) tanrec obişnuit (Centetes escaudatus). 3. (zool.) arici-de-mar e (Echinus lividus). 4. (fam.) persoană arţăgoasă / iritabilă /răutăcioasă. 5. (tehn.) drag vator. 6. (tehn., mii.) arici. hedgehog nut [~ nAt] s. (bot.) ciumăfaie (Datura st



 ramonium). hedgehog transformer [~ trans'fo:m3r] s. (radio) transformator acicul ar. hedgehop ]'hcd3hop] vb. intr. 1. (av.fam.) a zbura razant (cu solul), la fir ul ierbii. 2. a sări de la un subiect la altul (in conversaţie etc.). hedgehopper [~ .hopor] s. 1. (av.fam.) avion de asalt, de luptă. 2. persoană care sare de la un sub iect la altul (in conversaţie etc.). hedgehopping [~'hopirj] s. 1. (av.fam.) zbor razant / la firul ierbii. 2. trecere bruscă de la un subiect Ia altul / de la o id ee la alta (în conversaţie sau scris). hedge hyssop [~ .hisop] s. (bot.) veninariţă (Gra tiola officinalis). hedge lawyer [~ >ta:J3r] s. (fam.) avocatei, avocat nepricep ut, clănţău. hedgeless ]'hed3lis] aay. fără gard, neîmprejmuit, neîngrădit. hedge marriage 3 inuerid3J s. căsătorie secretă.



hedge murderer [~ .mo:doror] s.fornit.) şoimuţ (tanius).hedge mushroom [~ iniA/rum] s, (bot.) specie de ciupercă (Agaricus arvensis). hedge-mustard [~-mAstod] s. (bot .) 1. brâncuţă, frunza-voinicului (Sisymbrium officinalis). 2. micsandre sălbatice (Eysi mum sp.). 3. tămâiţă (Chenopodium ambroisioides). hedge nettle [~ inctl] s. (bot.) bălbisă, jaleş (Stachys sylvatica). hedge parsley [~ .pa:sli] s. (bot.) haţmaţuchiul-măgarului (T orilis sp.). hedge peak [~ pi:k] s. (bol.) măceş, răsură, trandafir-sălbatic, rug (Rosa ca nina). hedge pink [~ pirjk] s. (bot.) odogaci, săpunariţă, floarca-călugărului, floare-desăpun (Saponaria officinalis). hedge rhyme [~ raim] s. rimă proastă; versuri neregulat e. hedgerow [~rou] s. gard viu; gard. hedge ruffian [~ irAfjan] s. haimana de rând . hedge school [~ sku:l[ s. şcoală în aer liber, şcoală ncautorizată pentru săraci (în Irla hedge-sparrow [~.spa;rou] s. (omit.) 1. brumăriţă-de-pădure, brumăriţă-mică, vrabie-de-păd unella modularis). 2. orice pasăre asemănătoare cu o vrabie. hedge spick [~ spik] y. v . h e d g e - s p a r r o w (1). hedge stake [~ steik] s. par de gard. hedge tho rn [~ to.n] s. (bot.) păducel (Crataegus sp.). hedge vine [~ vain] s. (bot.) viţă-albă, curpen (Clematis vitalba): hedge violet [~ ivaiolit] s. (bot.) viorele (Viola si lvestris). hedge warbler [~rwo:bl3rJ s. v. h e d g e s p a r r o w (l). hedge wi ne [~ wain] s. vin prost, poşircă. hedonism ['rmdonizam, -doun-] s. hedonism. hedoni st ]'hi:donist, -doun-] s. hedonist. hedonistic [.hi;do'nistik, -doun-] adj. hed onistic. heebie (jeebies) [rhi:bi: (rd3i:biz)] s. (amer. sl.) 1. iritare, excita re nervoasă. 2. delirium tremens; convulsii; tremurici; to give smb. the ~ a face pe cineva să înnebunească / să turbeze. heed [hi:d] I. s. atenţie, băgare de scamă, prudenţ to give / to pay ~ to a da atenţie la (sau cu (lat.), a lua în seamă (cu ac.),- to ta ke ~ a fi atent, a fi CU băgare de seamă; to take ~ of a) a fi atent la, a lua seama la; b) a se feri de; (prov.) take ~ will surely speed paza bună trece primejdia r ea. II. vb. tr. (lit.) a da atenţie (cu dat.), a lua în seamă; a urmări, a observa cu at enţie. heedful ]'hi:dful] adj. (of) cu grijă, cu băgare de seamă (la); prudent, precaut. heedfulness ]-nis] s. atenţie, grijă, băgare de seamă; prudenţă, precauţie. heedless [-lis dj. (of) neatent (la), nepăsător (la), nesocotit, neglijent; nechibzuit. hee-haw ]'h i;'ho:, -'-,'--] I. s. 1. zbieret (de măgar). 2. râs grosolan, hohote de râs. II. vb. intr. 1. (despre măgari) a zbiera. 2. a hohoti, a râde grosolan. heel1 [hi:l[ I. s. călcâi; toc (depantof); călcâi (ne ciorap); Achilles' ~, the ~of Achilles călcâiul lui Ahil , punctul slab / vulnerabil; at / up(on) smb.'s ~(s) pe uratele cuiva, în urma cui va, îndată după cineva; (înv.) to be tied by the ~s a) (înv.) a fi pus în obezi; b) a ft ar stat; a fi aruncat în închisoare; (înv.) to bless the world with one's ~s a fi spânzurat ; to bring smb. to ~ a îngenunchia pe cineva, a aduce pe cineva la supunere; to fl ing / to pick up one's ~s, to show a clean pair of ~s, to take to one's ~s a o l ua la sănătoasa, a o zbughi, a spăla putina; (înv.) to betake oneself to one's ~s a-şi lua picioarele la spinare, a-şi lua tălpăşiţa, a o lua la sănătoasa; to clap / to lay / to set the ~s a) (înv.) a pune în obezi; b) a întemniţa, a arunca în închisoare; a aresta; c) (fi .) a imobiliza; a doborî; to come to ~a) a urma de aproape; b) a asculta (ae cinev a), a se supune (despre un câine atunci când e strigat); to come down to ~s a veni c u coada între picioare; to come / to follow / to tread upon smb.'s ~s a merge (pe urmele cuiva); to cool / to kick one's ~s a) a face anticameră, a fi ţinut să aştepte; b ) a aştepta degeaba; to dig in one's ~s, to dig one's ~s in a) a se întări, a se forti fica, a-şi consolida poziţia; b) (against) a se ridica (împotriva); down at (the) ~(s) a) cu călcâiele scâlciate, cu tocurile roase; b) (fig.) sărăcăcios sau neglijent îmbrăcat; fig.) jalnic (la înfăţişare); to get / to have the ~s of smb., to show one's / the ~s to smb. a întrece pe cineva, a o lua înaintea cuiva; (sl.) hairy about / at / in the ~ prost crescut, ţoapă; mârlan, ghiorlan, mitocan; ~s over head, head over ~s cu susul în



 jos, from head to ~s, neck and ~s din creştet până-n tălpi, de sus până jos; to kick up on 's ~s (şi to lay / to tip / to topple / to turn up one's ~s) a) a muri, a da ortul popii; a mirosi florile de la rădăcină; b) (sl.) a dansa, a ţopăi; to kick / to strike / to throw / to trip up smb.'s a) a da jos, a doborî (la pământ); b) (fig. rar) a contri bui la căderea cuiva; a zădărnici planurile cuiva; (fam.) to tumble / to turn up smb.' s ~s a da jos, a trânti pe cineva; a omorî pe cineva; out at ~s a) cu călcâiele scâlciate; b) (fig.) sărăcăcios, prost îmbrăcat; nevoiaş; sărac; to raise the ~against smb., to lift one's / the ~ against smb. a) a umili pe cineva, a se purta jignitor cu cineva; b) a fi gata să zdrobească pe cineva; to set one's ~ upon a călca / a zdrobi în picioare ; to turn ~s over head a se da de-a berbeleacul / dc-a dura; to turn on one's ~ a se răsuci în călcâie (şi a pleca). 2. coajă (ae brânză, de pâine), rest, rămăşiţă. 3. (ma . (arhit.) ciubuc drept. 5. (tehn.) pivot, talpă, crapodină; călcâi; 6. (tehn.) muchie, margine. 7. (amer. fam.) escroc, pungaş, mişel, ticălos. II. adj. (amer. fam.) ticălos, păcătos, mârşav, parşiv. III. vb. tr. 1. a pune tocuri la, a repara (ghete); a pune călcâie (ciorapi). 2. a bate cu călcâiul. 3. a urmări de aproape, a merge aproape după, a merge pe urmele, a talona. 4. (amer. sl.) a înarma. heel2 (mar.) I. vb. A. tr. a canari si. B. intr. a se canarisi. II. s. canarisire. heel-and-toe speedster ['hi;Iond' tou 'spi;dst9r] s. (sport) alergător. heel-and-toe-walk ]~wo;k] s. (sport) marş; pli mbare sportivă. heel band [~ ba;nd] s. balader (la încălţăminte). heel bar [~ ba:r] s. (co rn.) atelier de reparat tocurile / încălţămintea la minut / pe loc. heel bone [~ boun] s . (amil.) osul călcâiului, calcancu. heel chock [~ tjbk] s. (mar.) talpă de baston de bomprcs. heel compressor [~ komipressr] s. (tehn.) maşină de bătut cuie de toc.



 453 hell-raiser



heeled [hi:ld] adj. cu călcâie; (amer. sl.) well ~a) bine înarmat; b) binc-căptuşit (cu ba ni), gros la pungă. heeler [hi:lar] s. 1. persoană care pune tocuri. 2. cocoş de luptă. 3. (amer.pol.) partizan servil / fără scrupule al unui partid politic, unealtă, coadă de topor; acolit; politician veros. 4. (sl.) denunţător, turnător, spion, pârâtor, trădător. (si) hoţ, pungaş. heeling I'hidirj] s. (mar.) canarisire; bandă. heeling adjuster [~ a 'd3A.star] s. (mar.) balanţă magnetică. heeling angle [~ .a^rjglj s. (mar.) unghi de b andarc. heel knee ['hi:l ni:] s. (mar.) colţar de ctambou. heel leather [~ deda1"] s. v. h c c 1 b a n d . heel lift [~ lift] s. flec (la încălţăminte). heel-piece [~pi:s ] I. s. 1. toc. 2. ilec; plachcu de toc. 3. sfârşit de carte, bucata de la urmă. epilo g. II. vb. tr. a pune tocuri la. heel tap [~ tsep] s. 1. plachcu / flec pe toc. 2. cantitate de lichid / picătură rămasă nebăută în pahar; no ~s beţi (paharul) până la fun ici o picătură. heel-trimming machine [~itrimirj ni3'JÎ;n] s. (tehn.) maşină de cioplit to curi. heft [heft] I. s. (amer.) greutate (la cântar). II. vb. A. tr. a ridica în SUS pentru a încerca greutatea. B. intr. a cântări, a atârna, a avea greutate. hefty ['heft i] adj. 1. (fam.) voinic, puternic, robust, zdravăn. 2. (amer.) greu. Hegelian [he i'gi:lian, hc'g-] I. hegelian. II. s. hegelian, adept al filozofiei lui Hegel. H egelianism [-izain] ş. hegelianism. hegemonie bhi(:)ge'nK>nik, ihed3i-, -negi-] I. adj. hegemonie, conducător, care are întâietate. II. s. principiu conducător. hegemony [hi(:)'gcmani, 'hcd3im-, 'hegim-] s. hegemonie, întâietate, precădere. hegira ['hed^ir a, hi(:)'d3aiara, hc'd3aiara] s. (ist.) hegira. fuga lui Mahomed. he-goat ['hi:' gout,'--] s. (zool.) ţap; to milk a ~ into a sieve a căra apa cu ciurul; a tăia frunze la câini / câinilor. heifer ['hefar] s. 1. juncă. 2. (fig.) soţie. heifer goatskin ['he fa 'goutskin] s. piele de vătui. heigh [hei, amer. şi hai] interj. 1. hai! măi! 2. hai ! haide! 3. cum? ci? hai? heigh-ho ['hci'hou, amer. şi 'hai-] I. interj, (strigăt ex primând supărarea, necazul, neplăcerea, plictiseala cuiva etc.) of! vai! II. vb. intr. (for) a ofta (după). height [hait] s. 1. înălţime; înălţimea deasupra nivelului mării; niv ltitudine; cota; (av.) ~above the ground înălţime relativă de zbor; (mil.) ~ of burst înălţ de spargere; (tetm.)~ of centres înălţimea vârfurilor; (hidr.) ~ of fall înălţime de căder anad.) ~ of land cumpăna apelor; (hidr.) ~ of lift înălţime de ridicare; (drumuri, ferov .) ~ of platform cotă roşie; (hidr.) ~ of suction înălţime de aspiraţie; (hidr.) ~ of water sarcină totală. 2. loc înalt; situated at a ~ situat la o înălţime considerabilă. 3. (jig.) lme, punct culminant, apogeu, treapta cea mai înaltă; at its ~ (înv.) in (the) ~ în toi, din plin; la culme; (înv.) on ~a) sus; b) cu voce tare, în auzul tuturor; (înv.) to t he ~în gradul cel mai înalt, la maximum: expectation was at its ~ aşteptarea atinsese punctul culminant; in the ~ of în culmea (cu gen.); la apogeul (cu gen.); the ~ of folly culmea nebuniei. height control [~ kan'troul] s. (TV) încadrarea / centrare a imaginii. height point ['hait point] s. (geol., top.) punct cotat. heighten [' haitn] vb. A. tr. 1. a înălţa, a ridica (şifig.); a intensifica, a spori. 2. a exagera, a umila (efectul). B. intr. (fig.) a creşte, a spori. height gauge ['hait igeid3] s. 1. altimetru. 2. riglă verticală. 3. (tehn.) şubler de trasat. 4. (poligr.) măsurător d e înălţime. height indicator [~ iindikeitar] s. indicator de înălţime; dendometru; hipsomet u. height-test stand [--test istasnd] s. (av.) banc de probă / de altitudine. heig hty-teighty f'haititaiti] interj., adj. v. h o i t y -1 o i t y (I, II). heinous ['heinas] adj. (despre o crimă etc.) odios, atroce, grozav, îngrozitor. heinously [ -li] adv. odios, îngrozitor. heinousness [-nis] s. atrocitate. heir [ear] s. moşteni tor, legatar; ~ to the throne moştenitor al tronului; he is ~ to a splendid fortun e c moştenitorul unei averi extraordinare. heir apparent f a'prenmt, -'psar-] s. 1 . moştenitor legal / direct. 2. moştenitor prezumtiv. ~ heir-at-Iaw ['earat'b:], pi. heirs-at-law ['esz-] s. (jur.) moştenitor / succesor legitim / de drept. heirdom ['sadam] s. moştenire, succesiune de drept; to come into an ~ a intra în posesia une i moşteniri. heiress ['saris, -res] s. moştenitoare. heir general [~ Senara!] ş. legat ar universal. heir land ['ea tend] s. proprietate creditară. heirless ['ealis] adj . fără moştenitor. heirloom ['ealurm] s. proprietate mobilă, obiecte (mobile, bijuterii etc.) transmise prin moştenire în aceeaşi familie (adesea ftg.). heir presumptive [~ p ri'ZMiiptiv] s. moştenitor prezumtiv. heist [haist] (amer. si.) I. s. 1. furt, prădăci une; spargere. 2. crimă, omor, asasinat. II. vb. tr. 1. a fura, a prăda, a jefui, a



 tâlhări. 2. a face de petrecanie. hejira ['hed3ira, hi'd3aiara] s. v. h e g i r a. h eld [held] past şi part. trec. de / a h o l d 1 . helenite [Tielinait] s. (geol.) helenit. heliacal [hiO'laiakal. hei-] adj. 1- solar. 2. care coincide cu răsăritul s au apusul soarelui. helibus ['hclibAs] s. elicopter pentru pasageri, acrobus. he lical ['helikpl] adj. 1. în spirală, spiralat. 2. elicoidal. helical spur gear [~ 's pa: ^ia 1 "] s. (tehn.) roată cilindrică cu dinţi înclinaţi. helices ['helisi:z, 'hi:l-] p i. de /a h e 1 i x. helicoid ['hcli.koid] adj. elicoidal. helicometry [heli'komi tri] s. helicometric.



helicon ['hclikan, -kan] s. (muz.) helicon. helicopter ['hclikapta'] s. (av.) el icopter. helidrome ['helidroum] s. (av.) eliport, aeroport pentru elicoptere. he lindone orange [.helindan 'arind3] s. (chim.) oranj hclindon. heliocentric [ihi: liou'sentrik] adj. (astron.) heliocentric. heliogram ['hi:liougra3m,-liag-3 s. h eliogramă. heliograph |'hi:liougra:f, -liag-, -gnefj s. heliograf. heliographic(al ) [ihi:liou'gr£efik(pl), -liag-J adj. heliografic. heliogravure ['hi:Iiougra'vjuar , -'vjoar] ş. heliogravură. heliometre [thi:li,amitar] s. (astron.) heliometru. heli oscope ['hi:liaskoup] s. helioscop. heliostat ['hklioustaet, -lias-] ş. (opt.; pol igr.) heliostat. heliotherapy [ihi:liou'Gcrapi, -lia-] s. helioterapie. heliotro pe ['heliatroup. amer. 'hi:l-] s. 1. (bot.) heliotrop, vanilic-sălbatică, ochiul-soa rclui (Heliotropium eurojxieum). 2. (chim., mineral.) heliotrop. heliotropin [ih clia'troupin.amer. 'hi:lia-] s. (chim.) heliotropină; pipcronal. heliotypy ['hirli aitaipi, -lia-] s. (poligr.) heliotipie. heliozincography ['hi:liazirj'kagrafi] s. (poligr.) heliozincografie. helipad ['helipad] s. teren de aterizare sau deco lare pentru elicoptere. heliport ['hclipo:t, 'hi:li-] s. eliport. helium ['hi:li am] s. (chim.) heliu. helium age [~ cid3] s. (fiz.) vârsta de heliu, vârstă stabilită pe baza heliului radioactiv. helix ['hi.liks], pi. helices ['heliskz, 'hi:l-] s. 1 . spirală, linie spirală. 2. (anat.) melc (urechea internă). 3. (tehn.) elice. 4. (zoo l.) melc. 5. (arhit.) volută, ornament în spirală la capitelul coloanelor. 6. (paleont ologie) helix (gasteropod). helix angle [~ iserjglj s. (tehn.) unghi de înclinare a elicei. helix pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă elicoidală. hell1 [hei] s. 1. iad, in fern; (fam.) as ~ grozav, al naibii, straşnic, al dracului; (amer. fam.) it beats ~ c nemaiauzit, e nemaipomenit, (asta) le bate pe toate, asta e culmea; better t o reign in ~than serve in heaven mai bine stăpân în iad decât slugă în rai; to blast / to k ock ~ out of smb. a snopi pe cineva în bătaie; (fam.) to get ~ a o încasa; a primi un perdaf; to give smb. ~ a face zile fripte cuiva, a freca ridichea cuiva, a trage cuiva o săpuncală / un perdaf; to go through ~ a trece prin toate chinurile iadului ; (fam.) go to ~! du-te la naiba! / la dracu!; (fam.) to have a / the ~ of a tim e a) a fi într-un adevărat infern; b) a petrece / a se distra de minune; all ~ broke loose s-a dezlănţuit iadul (pe pământ); ~ for leather din răsputeri, cât îl ţineau picioar tc.; (the road to) ~ is paved with good intentions iadul c pavat cu intenţii frumo ase; a ~ of a drăcesc, infernal, al naibii, al dracului (de greu etc.),- - (up)on earth a) iadul pe pământ; b) speluncă, tripou; (fa/n.) to hope / to wish to ~ a dori g rozav; (fam.) like ~a) grozav, straşnic; din răsputeri; b) pe naiba, pe dracu; to mo ve ~ a face pe dracul în patru, a face tot ce-i stă în putinţă, a se face luntre şi punte; o play ~ with a) a strica, a distruge; a întoarce cu susul în jos; b) a nimici, a zd robi, a doborî; (amer.) quicker than ~ repede ca gândul; to raise ~ a face zarvă / tărăboi / scandal; (fam.) to see smb. in ~ first, to send smb. to ~ a trimite pe cineva Ia dracu / la toţi dracii; to suffer ~ a îndura toate chinurile iadului; there will be ~ to pay am dat de dracul; ne-a luat naiba; o să avem necazuri / neplăceri, nu g lumă; (amer.) when the ~ freezes over la pastele cailor. 2. tripou, casă de joc, clu b. speluncă. 3. (amer.) crematoriu pentru gunoi. hell2 vb. tr. a da lustru (aurulu i, argintului). he'll [hi:l] (fa/u.) prese, de la h e w i l l . hell bender ['he i .bcndar] s. 1. (zool.) salamandră americană (Menopoma alleghaniensis). 2. (amer. s i.) chef monstru. hell-bent [-bent] adj. (amer. si.) 1. hotărât să meargă până-n pânzele al (fără să ţină seama de urmări). 2. iute, rapid. 3. nesăbuit, nechibzuit. hell-bomb [~bom] s si.) bombă cu hidrogen. hell broth [~ bro(:)9] s. 1. băutură pregătită de vrăjitoare pentru a face rău cuiva. 2. (fam.) băutură proastă, poşircă. hell-cat [~kaet] s. scorpie, furie, f meie afurisită; baba-hârca, cotoroanţă; talpa iadului. hell-driving Hdraivhj] ş. acrobaţii utomobilistice. hellebore ['hclibo:1", -boar] s. (bot.) 1. spânz, iarba-nebunilor (Helleborus pur pur ase ens). 2. eutcurig (Helleborus odorus). Hellene ['heli:n]



 s. elen, grec. Hellenic [hc'limik, amer. şi -'le-] I. adj. elen, grec, grecesc. I I. s. 1. limba greacă. 2. pl. opere, lucrări de elenistică. Hellenism ['helinizam, ame r. şi -lcn-, -li:n-] s. elenism, cultura greacă antică. Hellenist ['helinist, amer. şi lcn-, -li:n-] s. elenist. Hellenistic [■hcli'nistik] adj. elenistic. Hellenize ['h clinaiz] vb. tr. a eleniza, a supune influenţei elene / greceşti. heller |'hclar] s. (sl.) v. hell-raiser (1). hell-gate ['hel'geit] s. poarta iadului. hell-hag [~I i£eg] s. v. h e l l - c a t . hell-hound [~haund] s. 1. (mitol.) cerber. 2. diavol , om diabolic, îndrăcit. hellion ['helian] s. (amer. fam.) 1. om neliniştit / neastâmpărat ; om zgomotos / gălăgios / supărător. 2. copil zburdalnic / neastâmpărat / nebunatic. helli h ['heli/] I. adj. infernal, diabolic, de iad, diavolesc. II. adv. (pop.) al dra cului, straşnic, grozav de. hellishness ['heli/nis] s. caracter diabolic / drăcesc. hello l'he'lou, -'-, ha'lou] inter/, alo! hei! noroc! hello girl [~ ga:l] s. (am er. sl.) telefonistă. hellophone ['heloufoun.] s. (fam.) telefon. hell-raiser ['he i .reizar] s. (sl.) 1. scandalagiu, zurbagiu. 2. pricină / motiv de scandal.



 helluva 454



helluva ['heiavo] adj. (amer. si.) hell of a infernal, drăcesc, al dracului. hellw ard(s) ['helwo:dz| adv. spre iad. helm1 [helm] s. 1. (mar.) cârmă, eche;.the man at the ~ cârmaci; to answer the ~ a asculta de cârmă; down ~ echea sub vânt; ~ amidships ca rina la mijloc; put the ~ up! mai vino puţin!; put the ~hand over! cârma banda. 2. ( fig.) cârmă; conducere, putere, administrare, frânele puterii; at the ~ of the state l a cârma statului. helm2 s. 1. (înv. poetic) coif, cască. 2. (chim.) capac de retortă. he lmet ['helmit, amer. -met] s. 1. coif; cască. 2. cască tropicală. 3. (telm.) cască de pr otecţie; capac; cască. helmet crest [~ krcst] s. (omit.) varietate de colibri (Oxypo gon). helmeted ['helmitid, amer. si -met-] adj. cu coif. helmet flower ['helmit iflauor] s. (bot.) omag (Aconilum sp.). helm indicator ['helm indi'keitar] s. (m ar.) axiomctrul cârmei. helminth ['hclminS] s. (med.) vierme intestinal. helminthi asis [.helmin'Oaiasis] s. (med.) helmintiază. helminthic [hel'minuik] (mea'.) I. a dj. referitor la viermi intestinali. II. s. medicament împotriva viermilor intesti nali. helm port ['helm pot] s. (mar.) etambreu de cârmă. helmsman ['helmzman], pl. h elmsmen [-man, -men] s. (mar.) cârmaci, timonier. helot ['helat, amer. si 'hi:-] s . (grec. ist.) ilot, sclav. helotism ['helatizam] s. (ist.) sclavie, robie. help [help] I. vb. A. tr. 1. a ajuta, a sprijini, a susţine, a asista. 2. (to) a servi , a oferi (la masă), a împărţi (mâncarea); may I — you to some meat? vreţi puţină carne? pe i să vă servesc puţină carne. 3. a evita, a se abţine de la; I cannot ~ but nu pot să nu, t ebuie (neapărat) să; I could not ~ laughing nu m-ara putut ţine de râs; n-am putut (să mă s esc) să nu râd; I can't ~ it n-am ce(-i) face; ce să fac? nu-i nimic de făcut; how can I ~it? ce pot să fac eu?; what's done cannot be ~ed ce s-a întâmplat nu se mai poate sc himba; mortul de la groapă nu se mai întoarce. 4. a înfrumuseţa, a înzorzona (o povestire ele). 5. to ~ smb. down a) a ajuta cuiva la coborât; b) (flg.) a contribui la neno rocirea cuiva; to ~ forward a ajuta să promoveze, a face să înainteze, a favoriza, a înc uraja; to ~ in a ajuta să intre; to ~ into a) a ajuta să intre în; b) a ajuta să îmbrace; to ~ off a ajuta să iasă din / să scape de / să se descotorosească de; to ~ off the time a -şi petrece timpul; (fam.) to ~ smb. off with a ajuta pe cineva să se dezbrace d e ; t o ~ o n a ) v . t o ~ f o r w a r d ; (fam.) to ~ smb. on with a ajuta cuiva să-şi îmbrace (hăitui etc.); ~ me on with my overcoat ajută-mă să-mi îmbrac paltonul; to ~ ) a ajuta să iasă; b) a ajuta să iasă dintr-o dificultate / încurcătură / nenorocire; he wi ~ him out of the difficulty îl va ajuta să iasă din încurcătură; to ~ smb. over a ajuta cui a să treacă peste (un şanţ etc.); to ~ through a ajuta să iasă dintr-o încurcătură; to ~ to a Ia, a contribui la; to ~ up a ajuta să iasă la suprafaţă / la liman. B. refl. a se ser vi (la masă); ~ yourself! serviţi-vă, nu vă jenaţi! C. intr. a da ajutor, a fi de ajutor, a ajuta, -v- don't be longer than you can ~ nu sta / nu rămâne / nu zăbovi mai mult ti mp decât trebuie / decât e necesar. II. s. 1. ajutor, sprijin, susţinere, asistenţă. 2. re mediu, salvare; resursă; there's no ~ for it nu-i nimic de făcut. 3. ajutor, cel car e ajută, susţinător. 4. (amer.) servitor, om de serviciu, fată în casă; mother's ~ dădacă, nantă, doică, bonă; ~ wanted a) se caută / se angajează salariaţi (mai ales personal de ser iciu); b) (rubrica de) oferte de serviciu (si ~ wanted ads). helper ['helpor] s. 1. ajutor. 2. (tehn.) ucenic, ajutor; ciocănar. 3. locomotivă auxiliară / ajutătoare. 4 . (mine) ajutor-mincr; miner perforator. helper spring [~ isprin] s. (auto) are suplimentar / auxiliar. helpful ['helpful] adj. 1. folositor, util, de ajutor. 2 . salutar. helping ['helpirj] I. adj. de ajutor; ajutător; to lend a ~ hand a da o mână de ajutor. II. s. 1. ajutor. 2. porţie (de mâncare); bucată. helpless ['helplis] adj . 1. neputincios, slab. 2. nevoiaş, lipsit de ajutor. 3. (despre stare etc.) dispe rat. helplessly [-li] aaV. iremediabil; straşnic, teribil; ~ drunk beat mort. help lessness [-nis] s. neputinţă. helpmate ['helpmeit] s. 1. ajutor, tovarăş. 2. tovarăş sau to arăşă de viaţă. helpmeet [~mi;t] s. v. h e 1 p m a t e . helpworthy [~wa:


 oadă. Helvetian [hel'vi:jjon, -Jion, amer. -Jan] s. adj. elveţian. helvetium [hel'vi /iam] s. (chim.) alabamiu. ■ hem1 [hem] I. s. 1. tiv, îndoitură, refec; (text.) arlct. 2. (arhit.) volută, ornament în spirală a capitelurilor coloanelor ionice. II. vb. Ir . 1. a refeca, a tivi, a îndoi marginea (stofei ele). 2. (şi to ~ in, about, around) a înconjura, a împrejmui, a îngrădi. hem2 I. interj, hm! II. vb. intr. a tuşi slab, a-şi d ege glasul (pentru a atrage atenţia); to ~ and haw v. h u m a n d h a (w), v. h u m1 (1,2). he-man ['hi:'ma3n],pl. he-men ['hk'mcn] s. (amer. si.) bărbat adevărat / t ipic / viril; prototipul bărbatului / masculului. hematie [hi'maHik] adj. v. h a e m a t i c (I). hematin f'hiunastin] s. (chim.) hematină. hematite ['hematait] s. v. h a e m a t i t e. hematoid ['hhnatoid, 'he-] adj. (fiziol.) hematoid.



hematosis [ihemo'tousis, hi:mo-[ s. (med.) 1. hematopoieză. 2. hematoză. hematozoon [ihcmata'zouon, -an, ihi;ma-],pl. hematozoa [-zoua] s. (biol.) hematozoar. hemat uria [ihi:mo'ţ/uria, ihema-] s. (med.) hematurie. hemiacetol [>hcmi'a?sitol] s. (c him.) semiacetol. hemialgia [ihemi'asktys, -d3ja[ s. (mea'.) hemialgie. hernicel lulose [,herni'seljulous] s. (chim.) scrniceluloză. heţnicolloid [ihemi'koloid] s. ( chim.) sernicoloid. __^, hernicycle [!henii>saikl] s. emiciclu. hemiplegia [,hem i'pli:d3ia, id3Jo] s. (med.) hemiplegie, hemipareză. hemiplegie [,hcmi'pli:d3ik, ple-] adj. (med.) hemiplegie. hemisphere ['hemisfia'] s. emisferă; jumătate a globul ui pământesc. hemispheric(al) [ihemi'sferik(sl)] adj. emisferic. hemistich ['hemisti k] s. emistih. hemiterpene [>hemi'to:pi:n] s. (chim.) izopren. hemline ['hemlain ] s. (modă) lungime (a fustei). hemlock [Tiemlok] s. 1. (bot.) cucută, buciniş (Conium maculatum). 2. (amer. bot.) tsuga, brad-de-Canada (Tsuga caiuidensis). 3. (fig. ) otravă. hemolysin [hi'molisin, 'hema.laisin] s. (chim.) hemolizină. hemolysis [hi' molisis] s. (med.) hemoliză. hemorrhage ['hcmorid3] s. v. h a e m o r r h a g e. h emostasis [hi'mostasis, rhi:mou'steisis, ihcmo-] s. (/nea'.) hemostază. hemp [hemp ] s. 1. cânepă, aldan, cânepă de sămânţă (Cannabis saliva); Manilla ~ v. a b a c a; sisal ~ h e n e q u e n ; spun ~ tort de cânepă; to beat the ~ a bate cânepă; to dry the ~ a usc a cânepa; to steep / to water the ~ a topi cânepa. 2. (glumeţ) funie, frânghie, laţ de spân urat; (sl.) to stretch ~ a fi spânzurat. 3. cânepă indiană, haşiş. hemp agrimony ['hemp isg imoni] s. (bot.) cânepioară, cânepa-eodrului (Eupatorium cannabinum). hemp comb [~ kou m] s. (text.) ragilă. hempen ['hempan] adj. de cânepă. hemp hard ['hemp ha:d] s. câlţi de cânepă. hemp kiln [~ kiln] s. uscătoare de cânepă. hemp linen [~ ,linin] s. pânză de cânepă nettle [~ inctl] s. (bot.) lungurică (Caleopsis tetrahit). hemp oil [~ oil] s. ule i de cânepă. hemp-seed oii [~si:d oii] s. v. h e m p o i i . hemp strand [~ streerid ] s. (text.) toron de cânepă. hem-stiteh ['hcmstiţ, ] I. s. cusătură cu ajur/ cu găurele. I . vb. tr. a tigheli cu ajur. hen [hen] s. 1. găină, puică; a black ~lays a white egg găi na neagră face oul alb; a ~ with one chicken persoană aferată / care nu-şi găseşte astâmpăr e a ~ on hot girdle ca peştele pe uscat; neliniştit; ca pe ace / ghimpi; (rar) to se ll one's ~s on a rainy day a-şi vinde marfa într-un moment nepotrivit, a fi lipsit d e simţ practic. 2. femela (la păsări); pea ~ păunită; guinea ~ bibilică. 3. (glumeţ) puică, ie, muiere. hen-and-chickens [~and't/ikinz] s. pl. (bot.) bănuţi (Bellis perennis). henbane ['henbein] s. 1. (bot.) măselariţă, nebunariţă (Hyoscyamus niger). 2. (fig.) otravă hence [hens] I. aaV. (înv.) 1. de aici; din locul acesta; to go ~ a muri; ~ it fo llows that de aici rezultă sau urmează că; ~it is that aşa se face că. 2. de aici încolo, d aici înainte; three years ~ trei ani de aci încolo; peste trei ani; după trecerea a t rei ani; not many days ~ peste câteva zile. 3. în consecinţă, astfel, aşadar; II. inter). (înv.) pleacă! piei! dispari! să nu te mai văd! henceforth ['hens'fo:G] aaV. dc-aici încol o, dc-acum înainte, pe viitor. henceforward(s) ['hens'fo:wad(z)] adv. v . h e n c e f o r t h . henchman ['hentjrnan],pl. henchmen [~] s. 1. (ist.) scutier, paj. 2. aderent, partizan. 3. acolit; complice. hen convention ['hen kon'ven/sn] s. ( /ant.) v. h e n p a r t y . hen-coop [~ku:p] s. coş pentru sau cu găini / păsări. hendec agon [hen'dekagan,amer. -gon] s. (geom.) endecagon. hendecahedron [hcndeko'hi:dr on] s. (geom.) endecaedron. hendecasyllabic f'hendekasi'Iaibik] adj. (lit.) ende casilabic. hendecasyliable ['hendekoisilobl] s". (lit.) vers endecasilabic. hend ecyne ['hendisain] s. (chim.) undecină. hendiadys [hen'daiadis] s. (rel.) hendiadă. henequen ['heniken, —'-] s. (bot.) specie de agavă (Agave sp.). hen frigate ['hen if rigit, -got] s. (sl. mar.) vas pe care comandă soţia căpitanului. hen fruit [~ fru:t[ s. (glumeţ) ouă de găină. hen-harrier [~


 usj s. coteţ de găini. henna fhena] I. s. 1. henna, arbust arab (Lawsonia alba). 2. henne (culoare pentru vopsit părul), roşu. II. vb. tr. a vopsi părul roşu (cu henne). he nnaed [henad] adj. (despre păr) vopsit roşu (cu henne'). hennery ['henori] s. (amer. ) coteţ de găini. hen party ['hen .parti] s. (glumeţ) adunare de femei, societate femi nină; petrecere de cucoane. hen-pecked [~pekt] adj. (ţinut) sub papuc, supus soţiei. h en pen [~ pen] s. coteţ de găini. hen pheasant [~ ■feznt] s. (ornil.) femeiuşcă fazanului, făzăniţă. henry ['henri] s. (electr.) henry. hep [hep] adj. (amer.) 1. la curent cu tot ce e nou / modern / la modă; she is ~ to pop music e la curent cu tot ce e nou în m uzica uşoară; he is ~ on currency regulations



 455 herring-pond



e la curent cu tot ce c nou în domeniul regulamentelor valutare. 2. căzut în extaz, pi erdut, extaziat (în timpul executării unei bucăţi de jazz); get yourself ~ dansează şi uită toate. heparin ['heparin] s. heparină. hepatectomy [■hepa'tektarni] s. (med.) hepat ectomic. hepatic [hi'paetik, he'p-] adj. l.(med.) hepatic; deficat,al ficatului; folositor, util, necesar pentru ficat. 2. cafeniu-închis. hepatite ['hepatait] s. (mineral.) hepatită. hepatitis [ihepa'taitis] s. (med.) hepatită, icter. hep-cat [h epkast] s. (amer.) 1. jazzbandist, membru al unei orchestre de jazz, instru menti st de jazz. 2. iubitor al jazzului, fanatic al jazzului. 3. tânăr cu idei moderne; s quares don't understand ~s capetele pătrate nu-i înţeleg pe tinerii cu idei moderne. 4 . tânără fată cu purtări libere. heppy-peppy f'hcpi'pcpij adj. (amer. fam.) plin de vitali tate / de energie. hep set ['hep set] s. (amer.) 1. tineretul admirator fanatic al muzicii de jazz. 2. tineretul eu idei moderne. hepster [*hcpstar] s. (amer.) 1. jazzbandist, instrumentist de jazz. 2. fanatic al jazzului. 3. tânăr cu idei mode rne. heptachord ['heptokoid] s. (muz.) 1. gamă de şapte note. 2. interval de o şeptime . 3. (în Grecia Antică) heptacord, liră cu şapte coarde. heptagon ['heptagan, amer. -gon ] s. (geom.) heptagon. heptahedron [.hepta'hi:dran],pl. şi heptahedra [-dra] s. (g eom.) heptaedru. heptamerous [hcp'tfemsrasj adj. 1. în / cu şapte părţi. 2. (bot.) hepta mer. heptameter [hep'tsmita1"] s. (Ut.) heptametru. heptane ['hepteinj s. (chim. ) heptan. heptarchy ['heptci:ki] s. (ist.) heptarhic, perioada celor şapte state a nglo-saxone. heptasyllabic [ihcptasi'lasbik] adj. (lit.) heptasilabic. Heptateuc h ['heptatju:k[ s. (rel.) primele şapte cărţi ale Vechiului Testament. heptavalent ['h eptaivcibnt] adj. (chim.) heptavalent. heptode ['heptoud] s. (tel.) heptodă. her [ forma obişnuită ha:r', forme slabe a:r, ha r , a r ] I.pr. pers. 1. ei, îi, dânsei. 2. p e ea, o. II. adj. ei, său, sa, săi, sale, dânsei; ~ brother fratele ei. herald ['heral d] I.s. 1.crainic.pristav, vestitor, mesager,trimis. 2. hcraldist. 3. înaintaş, prem ergător. II. vb. tr. 1. a vesti, a anunţa. 2. a introduce, a pofti. heraldic [he'rae ldik, hi'r-, ha'r-] adj. heraldic. heraldry ['herpldri] s. 1. heraldică, hcraldist ică. 2. blazon, stemă. herb [ha:b] s. iarbă, plantă (în special medicinală); plantă aromati erbaceous [ha:'bci.Tas, ha'b-] adj. ierbos, de iarbă, care seamănă cu iarba; ornamenta l. herbage I'ha:bid3] s. 1. (fam.) ierburi. 2. (jur.) drept la păşune. herbage cover ing [~ ikAV^rirj] s. (silv.) pătură vie. herbalist ['ha:twlist] s. 1. specialist în ie rburi, botanist, erborist. 2. cel care vinde ierburi, plante medicinale / de lea c. herbarium [ha'b&ariomLpl. herbariums [-z] sau herbaria [-ria] s. ierbar. herb barbara ['ha:b 'berbera] s. (bot.) cruşăţea, barbuşoară (Barbaroea vulgaris). herb bennet ['ha:b ibenit] s. (bot.) cercnţcl (Geum urbanum). herb frankincense [~ Trasnkinis ens] s. (bot.) zmeoaică (Laserpitium latifolium). herbicide ['ha:bisaid] s. (agr.) erbicid. herbivorous [ha:'bivaras] adj. erbivor. herb ivy ['ha:b -aivi] ş. (bot.) tămâiţă-de-câmp (Ajuga chamaepithys). herb louisa [~ Iu(:)'i:za] s. (bot.) lămâiţă (Lippia dora). herb-of-grace [~av'greis] s. (bot.) rută, virnanţ (Ruta graveolens). herboriz ation [ihaibarai'zeijn] s. erborizare. colecţionarea / strângerea plantelor pentru i erbar/ studiu. herborize ['ha:baraiz] vb. intr. a erboriza, a colecţiona / a strânge plante pentru ierbar / studiu. herb paris ['ha:b 'pa^ris] s. (bot.) dalac, răsfug (Paris quadrifolia). herb robert [~ 'robat] s. (bot.) năprasnic, închegătoarc (Gerani um robertianum). Herculean bha:kju'li(:)an, ha:'kju:lian] adj. herculean, cu put ere mare, uriaş, gigantic. Hercynian [ha'sinian] adj. (geol.) hercinic. hercynite ['ha:sinait] s. (mineral.) hercinit. herd [ha:d] I. s. 1. cireada; herghelie; (c inegetică) stol; to break ~a) a se despărţi de cireada; b) a-şi urma drumul său (propriu). 2. (pe.ior.) turmă, gloată, cireada (de oameni). 3. păstor, cioban; văcar. II. vb. A. t r. 1. a duce (vitele) la păscut. 2. â mâna; a duce, a conduce. B. intr. (fig.peior.) t o ~ together a trăi în turmă, ase ţine la un loc; ase ţine ciotca. herdboy fha:dbai] s. (a mer.) văcar. herd bull [~ bul] s. (canad. si.) şef; patron. herder ['ha:dar] ş. 1. văcar . 2. păstor, cioban. herding ['ha:dirj] s. 1. păscutul vitelor. 2. (amer., austr.) c reşterea vitelor. herdsman ['ha:dzman], pl. herdsmen [~] s. văcar; păstor, cioban la o i sau la vite. here [hiar, hja:r] adv. 1. aici, aci, ici; pe aici; ~ below aici, în lumea aceasta; ~ and there a) ici şi colo, din loc în loc; unde si unde; b) uneori , din când în când; ~, there and everywhere peste tot; neither ~ nor there a) nici aic



 i, nici acolo; b) (fig.) care nu are nimic de a face cu chestiunea; care se potr iveşte ca nuca-n perete; (fam.) same ~ şi eu (la fel), idem. 2. (până) aici, încoace; come ~ vino încoace; (fam.) look ~, (amer.) see ~ ascultă. 3. (cu unele forme ale verbul ui t o b e ) iată; ~ is your book iată-ţi cartea; ~ you are a) iată; poftim; b) iată-te di n nou; c) (şi ~ we are) ei poftim! iaca na! asta ne (mai) trebuia!; ~ we are! iată-n c!; ~'s to you!, (amer.) ~'s how în sănătatea ta/ voastră / dumneavoastră! noroc! sănătate! rare la un pahar de vin). hereabout(s) [tiiaraibauts] adv. undeva, primprejur, c am pe aici (pe aproape), prin partea locului.



hereadays [~deiz] adv. (înv.) în zilele acestea. hereafter [hiar'a:flar] I. adv. 1. de aici, de acum încolo, pe urmă, mai târziu. în viitor. 2. pe lumea cealaltă, în viaţa vii re. II. s. 1. viaţa de dincolo, lumea cealaltă. hereat [~'aH] adv. 1. de aceasta, di n cauza aceasta. 2. ia acestea. here-being [Tiis'br.in] s. existenţă pământească / terestră hereby [~'bai,'--,-'-] adv. 1. prin aceasta, pe calea aceasta; prin prezenta; ~ I promise prin prezenta mă oblig. 2. (mv.) în apropiere, foarte aproape de aici. he reditable [hi'reditabl] adj. transmisibil; ereditar. hereditament [-hcra'ditaman t] s. (jur.) masă succesorală. hereditariness [hi'rcditprinis, he'r-, ha'r-] s. (med .) ereditate. hereditary [hi'rediteri, he'r-, ha'r-] adj. ereditar; din tată-n fiu ; înnăscut, tradiţional, prin moştenire. heredity [hi'rcditi, he'r-, ha'r-] s. ereditate . herefrom ['hia'fram] adv. de aici, din aceasta. herein ['hiar'in, 'hja:r-] adv . aici, în cele de faţă; alăturat. hereinafter [hiarin'uifta', 'hja:r-] adv. (într-un docu ment) după cum urmează (mai jos), după cele ce urmează. hereinbefore [~bi'fa:r] adv. mai sus, mai înainte, anterior. hereof [hiar'ov, hja:r-, -'of] adv. 1. despre aceasta . 2. de aici, din aceasta. hereon [hiar'on] adv. pe aceasta. heresy ['herasi, -r isi] s. erezie, heretic ['heratik, -rit-] adj., s. eretic. heretical [M'rctikal, ha'r-] adj. eretic. hereto ['hia'tu:, 'hja:t-, -'-] adv. 1. la acestea. 2. pană a cum. heretofore [~tu'fo:r, -'foar, —'-] adv. altădată, odinioară, înainte. hereunder [hiar 'Andar] adv. 1. (jur.) în virtutea acestui fapt. 2. mai jos (într-o carte). hereupon ['hiara'pon, 'hja:r-. '—, —'-] adv. 1. Ia acestea; la care. 2. ca urmare, în consecinţă. herewith l'hiawit), 'hja:'w-, -'wi9, -'-] adv. prin aceasta, prin prezenta; aici alăturat. herisson ['herissn] s. (mil.) cal de friză, capră de sârmă. heritability [iheri ta'biliti] s. (biol.) eritabilitatc. heritable fhcritabi] adj. transmisibil (pri n moştenire), care se poate moşteni, ereditar. heritage ['hcritid3] s. moştenire; bunu ri moştenite; literary ~ moştenire literară. heritor |hcritar] s. moştenitor, succesor. heritrix ['heritriks],pl. heritriees [-trisi:/,], sau heritrixes [-triksi:z[ s. moştenitoare. herl [ha:l] s. 1. fulg (de pană). 2. muscă artificială (momeală pentru pescu it). hermaphrodite [ha:'n:uefradait, -frud-J s. hermafrodit. hermeneutic [iha:ma 'nju:tik] adj. hcrmcncutic, interpretativ, explicativ. hermeneutics [-s] s.pl. ( folosit ca sg.) hermeneutică. hermetic [ha:'metik] adj. 1. ermetic, închis perfect. 2. (jig.) ermetic, greu de pătruns / de înţeles. hermetically [-s>li] adv. (în mod) erme tic. hermetic art [ha:'metik a:t] s. alchimic. hermetic books [~ buks] s. pl. cărţi de astrologie. hermit ['ha:mit] s. pustnic, sihastru, anahoret, ermit (si fig.). hermitage ['ha:mitid3l s. 1. chilie de sihastru. 2. (jig.) locuinţă singuratică, loc retras. hermit bird ['năimit ba:d] s. (ornit.) varietate de colibri (Phaetornis su perciliosus). hermit crab [~ kraib] s. (orice) crustaceu decapod din familiile P aguridae şi Papaguridae. hermitian [hai'mijian] adj. (mar.) hermitian. hermitic. h ernia ['ha:nia] s. (med.) hernie, vătămătură, boşorogcala. hero l'hiarou, 'hja:r-], pl. he roes [-z] s. erou; ~ of the quill autor cunoscut, scriitor vestit. Herod fherad] s. Irod; to out-Herod ~ a fi mai catolic decât Papa; a-1 întrece (şi) pe Irod (m cruzime). heroic [hi'rouik, he'r-, ha'r-1. adj. 1. eroic, de erou. 2. (despre limbă, stil) g randilocvent, bombastic, umflat, pompos, declamator. II. s. 1. (lit.) vers în metr u eroic. 2. pl. bombasticism; stil bombastic, vorbe umflate; to go into ~s a) a face pe eroul; b) a adopta un stil bombastic; to go into ~s over smth. a se entu ziasma de ceva, a vorbi cu înflăcărare despre ceva. heroic verse [~ va;s] s. (lit.) 1. pentametru iambic cu rimă împerecheată (m poezia engleză); 2. (vers) alexandrin (în poezi a franceză). 3. hexametru (în poezia greacă şi latină). heroin ['herouin] s. (farm.) heroi nă. heroine ['herouin] s. eroină. heroism ['hcrouizam] s. eroism, vitejie, bravură. he ron ['hersn] s. (ornit.) bâtlan, stârc-cenuşiu (Ardea cinerea). heronry [-ri] s. locul



 de cuibărit al bâtlanilor. hero worship ['hiarou wa:/ip] s. cultul eroilor.' herpes [rha:pi:z] s. (med.) herpes; spuzitură. herring ['herirj] s. 1. (ibt.) hering, sc rumbie (Ciupea harengus); red ~a) scrumbie sărată şi afumată; b) (ftg.) mijloc de divers iune / de abatere a atenţiei; to draw a red ~ across the path / track / trail a) a abate, a distrage atenţia cuiva de la problema în chestiune; b) a induce (dinadins) în eroare; like ~ in a barrel (înghesuit) ca sardelele; (jig. mv.) shotten ~persoană vlăguită de boală / oboseală etc. 2. (fig.) mijloc de diversiune. ceva ce foloseşte pentru a abate / a distrage atenţia. herring-bone ['herirjboun] I. s. 1. os de hering. 2 . (constr.) aşezare a cărămizilor în spic. 3. broderie în spic. II. adj. în spic. herring-b ne drains [~ 'dreinz] s. (constr. drumuri) drenaj în spic. herring-bone toothing I ~ 'tu:0in] s. (tehn.) dinţare cotită. herring-pond [~pond] s. (amer. si.) Oceanul At lantic.



 hers 456



hers [ho:z]pron.pos. a l / a / a i / a l c ei; this book is ~ cartea aceasta est e a ei; a friend hexagram ['hckssgrsem] s. (geom.) figura cu şase unghiuri; stea c u şase colţuri. of ~ o prietenă de-a ei. hexahedron ['hckso'hedrsn, -'hi:d-, '--<--, < --'--], pl. hexahedra [-dra] s. hexaedru; cub. herself [ho'self, ho's-, 3(:)'s-] pron. A. re/7, sc; she washes ~ se spală. B. de întărire hexameter [hek'sanuito1"] s. (metr.) hexametru. însăşi, singură; she did it ~ ea însăşi a făcut-o; chiar ca a făcut-o; y ~ singură hexane ['hcksein] s. (chim.) hexan. singurică, fără nici un ajutor (numit şi p ronume de izolare). -O- she is not ~ c de hexangular [hcks'aingjula1"] adj. (mat .) cu şase unghiuri. nerecunoscut, nu mai c ea însăşi. hexapod ['hcksopod] s. (zool.) he xapod. hertz [ho:ts] s. (electr.) hertz. hexastich ['hcksostik] s. hexastih. Her tzian ['hsitsisn] adj. (electr.) hertzian. hexastyle ['hcksostail] adj. (arhit.) cu şase coloane. Hertzian doublet [~ idi\blitl s. (tel.) dipolul lui Hertz; antenă dipol. hexavalent ['hekso'veilont] adj. (chim.) hcxavalcnt. Hertzian waves [~ we ivz] ş. pi. (radio) unde hertzienc. hex doll ['heks doi] s. (amer.) păpuşă de ceara (fol osită pentru practici magice, he's [hi:zformă tare; hiz, \y, forme slabe] prese, de la h e i s , h e h a s . vrăjitoreşti). hesitance ['hezitansj s. ezitare, indecizie, nehotărâre. hexode ['hcksoud] s. (eln.) hexoda. hesitancy ['hczitonsi] s. v. h c s i t a n c c. hexose ['heksous] s. (chim.) hexoză. hesitant ['hezitsnt] adj. ezitan t, şovăitor, nehotărât. hey [hei] interj, (exprimândmirarea, regretul, bucuria, întrebarea, chemarea) hei! ei! a! hesitate ['heziteit] vb. intr. 1. a ezita, a sta la îndoială, a şovăi, a sc codi. 2. a se bâlbâi, heyday ['heidei] s. perioadă de înflorire / prosperitat ; culme, floare; zi(le) de glorie. a şovăi în vorbe. hey-go-mad [~gouma?d] adj. (fam.) nebun (delegat), ieşit din minţi. hesitation [ihezi'tei/sn] s. ezitare, şovăire, nehotărâr , indecizie, codeală, reţinere; hey presto ['hei 'prestoul inter/. (în scamatorie) iată! uite ce-a ieşit! scrupul. H-hour ['eit/-auor] s. (mii.) ora H. ora începutului oper aţiunilor militare. Hesperian [hcs'piarian] adj. (poetic) dinspre soare apune, apu sean. hi [hai(i:)I interj, (amer.) bună! noroc! sal'tare! hesperidin [hes'peridin] s. (chim.) hesperidină. hiatal texture ['hai'citsl 'tckstjV] s. (geol.) structură p oroasă. hersperitic acid [ihcspo'ritik 'a^sid] s. (chim.) acid izofenilic. haitus [hai'citas] s. 1. gol, lacună, lipsă. 2. (lingv., fon., metr.) hiat. Hesperus ['hesp aras] s. steaua scrii, Venus, luceafărul de seară. hibernal [hai'bomal] adj. de iarnă, hibernal. Hessian f'hesion, amer. 'he/an] I. adj. de la / din Hcssa. II. s. 1. (ist.) mercenar din hibernate ['haibomeit] vb. intr. 1. (despre vietăţi) a hiberna, a amorţi. 2. a ierna, a petrece Hessa. 2. (amer.) mercenar, om care sc vinde / ven al; şperţar, cel care primeşte mită; iarna în adăpost. 3. (fig.) a rămâne inactiv; a se ret a sc izola de lume. om coruptibil. 3. hessian pânză de sac. hibernation [>haibo(:)' nci.fan] s. 1. hibernare, amorţire, somn de iarnă. 2. iernare. 3. (fig.) Hessian boo ts [~ bu:ts] s. pi. cizme (înalte) de călărie; botfori. inactivitate; retragere, izola re de lume. hest [hest] s. (înv.) ordin, comandă, poruncă. Hibernian [hm'bo:nion] adj. , s. (poetic) irlandez. het [het] adj. v. h e t - u p. Hibernianism [hai'bDmjoni zam] s. v. H i b c r n i c i s m. heterochthonous [.hcto'nkGonos] adj. străin, car e nu este autohton. Hibernicism [hai'bsmisizsm] s. (lingv.) 1. idiotism irlandez . 2. trăsătură specifică heteroclite ['hetarouklaitj I. adj. 1. (h)eteroclit. 2. (gram.) neregulat. II. s. 1. persoană irlandezilor. ciudată / bizară. 2. (gram.) cuvânt cu para digmă neregulată. hibiscus [hi'biskos] s. (bot.) hibiscus (Hibiscus sp.). heterodox ['hetersdoks, -roud-] adj. eterodox, ncortodox; non-conformist. hiccough, hiccup ['hikAp] I. s. sughiţ. II. vb. A* intr. a sughiţa. B. tr. a rosti printre heterodox y [-i] s. eterodoxie, părere diferită de cea general acceptată, erezie; sughiţuri. nonco nformişm. hick [hik] s. (amer. fam.) 1. sătean, ţăran. 2. nccioplit, bădăran. heterodyne [h 'torodain, -roud-] (radio) I. adj. heterodinic. II. vb. a se suprapune hickey [' hiki] s. (electr.) 1. adaptor. 2. (amer. fam.) sculă. 3. drăcovenie; bazaconie; osci laţiilor / vibraţiilor. comedie (lucru al cărui nume nu-ţi vine în minte). 4. (amer. si.) bubuliţă, coş. heterodyne oscillator [~ iosilcit3r] s. (radio) oscilator heterodină. hic kory ['hikori] s. (bot.) varietate nord-americană de caria, hicori (Carya sp., în sp ecial heterogamete ['hctarou'gsmhtl s. (biol.) heterogamet. C. glabra). heteroga mous [.heto'rogsmos] adj. (biol.) heterogam. hid [hid] past şi part. trec. de la h



 i d e2. heterogeneity [hetoroud3i'ni:iti, -rsd3-, -d3a'n-] s. eterogenitate, di versitate, varietate, hidalgo [hi'dslgou] s. hidalgo. neuniformi late. hidden [' hidn] I. part. tree, de la h i d e 2 . II. adj. 1. ascuns, tainic, secret; dosni c. heterogeneous I'het3rou'd3i:nios, -ro'd3-, -'d3en-] adj. 1. eterogen, divers, compus din 2. tăinuit. 3. latent. 4. (/iz.) în repaus. părţi diferite, ncuniibrm. 2. (c him.) eterogen. hide1 [haid] I. s. piele (de animal); (glumeţ) piele de om; (corn. ) ~s piei uscate; ~ and heterogenesis [1het3rou'd3cnisis] s. (biol.) heterogeneză. hair în întregime, complet; (rar) neither ~nor hair nimic, nici urmă, nici o veste (d espre heterolon ['hetsrobn] s. (chim.) eterolon. cineva); to save one's ~ a-şi sal va pielea; (sl.) to curry / to warm / to tan smb.'s ~, to heteromorphic [ihctoro u'moifik] adj. (biol.) heteromorf. give smb.'s ~ a warming a tăbăci pielea cuiva, a snopi pe cineva în bătaie. II. vb. tr. heteromorphism [ihetorou'moifizam] s. (biol.) heteromorfism, heteromorfie. (fam.) a snopi / a burduşi în bătaie. heteronomous [thet o'ronamos] adj. (ftloz-) heteronom. hide2, past hid [hid], part. trec. hid şi hidd en ['hidn] I. vb. A. tr. a ascunde, a dosi, heteronomy [iheta'rDnami] s. (filoz. ) heteronomie. a tăinui, a ţine deoparte, a disimula; to ~ one's head a se ascunde, a nu sc arăta de ruşine, heteronym [phcto'ronim] s. (lingv.) omograf. a-şi ascunde faţa de ruşine. B. vb. intr. 1. a se ascunde, a se piti; he that ~s can find heterophyl lous [-hetorou'filos] adj. (bot.) hctcrofil. cine .ştie să pitească, ştie să şi găsească. 2 er.) to ~ out a sc ascunde (de politie). heterosexual [ihctorou'seksjuol, -sek/u ol] adj., s. heterosexual. hide3 s. (ist.) suprafaţă de pământ pentru o familie (120 acr i). heterosis [ihcto'rousis] ş. (biol.) heterozis, vigoare hibridă. hide-and-(go-)se ek ['haid?nd(gou)'si:k] s. de-a v-aţi ascunselea. heterosporous [-heto'rosparas, rou'spo:ros] adj. (bot.) heterosporic. hideaway ['haidowai] I. s. ascunzătoare, as cunziş, refugiu. II. adj. ascuns, tainic. heterostylous [ihctorou'stailos] adj. (b ot.) hcterostil. hidebound [~baund] adj. 1. (despre animale) numai pielea şi oasel e, foarte slab. 2. (fig.) heterotaxis [ihetarou'teeksis] s. (biol.) heterotaxie. mărginit, limitat, îngust Ia minte; stereotip, şablon, banal. heterotroph ['hetaroutr of] s. (biol.) heterotrof. hideosity [thidi'ositi] s. hidoşenie, grozăvie. heterotro phic [.hctorou'trofik] adj. (biol.) heterotrof. hideous ['hidios] adj. 1. hidos, hâd, slut. 2. groaznic, oribil, îngrozitor. heterozygote [/heterou'zaigout] s. (bio l.) heterozigot. hideously [-lij adv. hidos etc. (v. h i d e o u s), heterozygou s [ihetorou'zaigos] adj. (biol.) heterozigot. hideousness [-nis] s. hidoşenie, sluţe nic. hetman ['hetman], pl. hetmen [~] s. (ist.) hatman. hideout ['haid'aut] s. a scunzătoare, ascunziş, adăpost, azil, refugiu. het-up f'hetAp] adj. (amer. fam.) furio s, cu capsa pusă. hide substance [~ \si\bst3ns] s. (ind. pielăriei) substanţă dermică. heu landite ['hjir.lsndait] s. (geol.) hculandit. hiding1 ['haidirj] s. chelfăneală; bătai e, papară; to give smb. a good ~ a tăbăci pielea heumite ['heijumait] s. (geol.) heumi t. r cuiva, a trage cuiva o chelfăneală / o papară. heuristic [hju^'ristik, hpo' -[ ad j. euristic. hiding2 s. ascundere, ascunzătoare, ascunziş; in ~ ascuns, într-un loc as cuns. heuristics [hju^'ristiks] s. pl. (folosit ca sg.). 1. euristică. 2. (corn.) metodă de selectare hiding place [~ pleis] s. ascunzătoare, ascunziş, loc secret, ascu ns, tainic; azil, refugiu. a alternativelor în luarea deciziilor. hiding power [~ ipaus1"] s. (plast.) putere de acoperire. hew [hju:],past hewed l-d], part. trec . hewn [hju:n] sau hewed [hju:d] vb. tr. 1. a tăia, hie [hai] vb. A. intr. (poetic ) a se grăbi. B. tr. a grăbi. a despica, a crăpa (lemne); a ciopârţi, a toca; (fig.) to ~ one's way a-şi croi drum. 2. (teiin.) hiemal ['haiamal] adj. (lit.) de iarnă, hibern al. a ciopli; a netezi. 3. to ~ down a doborî (cu securea etc.); to ~ off a) a tăia, a reteza; b) (mine) a scoate; a tăia; to ~ out a) a scobi, a tăia (cu dalta, cu sec urea); h) (fig.) a fasona, hierarch ['haianrk] s. ierarh. a modela (eu greu); to ~ to / in pieces, to ~ up a tăia în bucăţi. hierarchic(al) [-hai9'ra:kik(oI)[ adj. iera rhic. hierarchize ['haiarcKkaiz] vb. tr. a ierarhiza. newer ['hju:or] s. 1. tăieto r de lemne, 2. cioplitor de piatră, pietrar. 3. (mine) miner. hierarchy ['haiora:k i[ s. 1. ierarhie. 2. (bis.) cler. hewn î'hju:n] part. trec. de la h e w . 1 hiera tic [haio'raHik] adj. 1. (despre scrierea veche egipteană) hieratic, sacru. 2. hie ratic, hex [heks] s. (chim.) hexafluorură de uraniu. 2 sacerdotal, preoţesc; de sfânt. hex s. (amer.) 1. blestem; magic neagră. 2. vrăjitoare. hieratically [rhaio'raîtiksli ] adv. hieratic. hexachord ['heksakord] s. (muz.) hexacord. hexadecane [heks'dek ein] s. (chim.) cetan. hieroglyph ['haioroglif, -roug-] s. hieroglifă. hexagon ['h cksogon, amer. -gsn] s. (mat.) hexagon. hieroglyphic l-haiaraglifik, -rou'g-] ad



 j. hieroglific. hexagonal [hck'sajg^n^I] adj. (mat.) hexagonal. hieroglyphics [s] s. pl. hieroglife.



 457 high speed



Hi-Fi, hi-fi [hai'fai] (muz., radio, tel.) I. s. înaltă fidelitate (prese, de la h i g h f i d c 1 i t y). II. adj. de înaltă fidelitate, hi-fi. higgle ['higl] vb. intr . 1. a se tocmi, a se târgui, a discuta preţul, a se scumpi, ase ţigăni. 2. a face comerţ ambulant. higgledy-piggledy ['higldi'pigldi] (fam.) I. adv. alandala, cu susu-n jos, talmcş-balmeş, în dezordine. D. adj. dezordonat, încurcat. III. s. harababură, dezord ine, încurcătură, amestecătură. higgler ['higbr] s. 1. client care se tocmeşte prea mult. c ient cârcotaş. 2. precupeţ, negustor ambulant. High [hai] s. (amer.) v. h i g h s c h o o l . high [hai] I. adj. 1. (despre statură, loc geografic etc.) înalt, ridicat; ( despre \X)zi\ie, rang, demnitate) important, superior, suprem; ~ quality calitat e superioară. 2. intens, puternic: ~ wind vânt puternic. 3. eminent, distins, excele nt, admirabil. 4. pompos, luxos, bogat, îmbelşugat, abundent; ~ feeding masă abundentă / îmbelşugată / copioasă; ~living viaţă bogată / îmbelşugată. 5. (despre anotimp) în plină d 6. scump; wheat is ~ grâul c scump. 7. (despre glas) înalt, strident, ţipător, ţiuitor. 8 . (fon.) înalt, ridicat. 9. (despre carne) alterat, fezandat, cu miros tare. 10. ( jig.) cu conţinut înalt, elevat; pretenţios. 11. orgolios. încrezut, cu nasul pe sus, mo fturos. 12. exaltat, în stare de emoţie intensă. 13. (sl.) beat. chcrchclit, afumat. ~ and dry a) (despre un vas) eşuat pe uscat; b) (fig.) în siguranţă, teafăr; c) (fig.) pe l inie moartă; ~ and low bogat şi sărac; ~ and mighty grozav, arogant, trufaş, mândru, orgol ios; it is ~time c târziu, nu c timp de pierdut, e urgent; it is ~ time we went ar cam fi timpul să plecăm; (fam.) to have a ~ old time a se înveseli, a se distra, a pe trece bine. II. adv. 1. sus (şi fig.) to aim ~ a ţinti departe. 2. tare, puternic; t he wind blows ~ vântul bate cu putere. ~ and low peste tot, în tot locul; to live ~ a trăi luxos / pe picior marc; to play ~ a juca tare, a face un joc marc; (despre mare) to run ~ a se ridica, a se umfla, a se agita; passions run ~ pasiunile se aprind. HI. s. 1. (amer.) culme, punct culminant, maximum; to be in / at the ~ o f a fi în culmea (cu gen.); (rar) from (on) ~ de SUS, din ccr(uri); on ~ sus; pe c er. 2. (fam.) record; punctul cel mai înalt, culme. high-aimed [~'cimd] adj. ţintind spre un scop înalt, avântat, ambiţios. high alloy [~ 'sebi] ş. (metal.) aliaj bogat ali at. high antiquity [~ aîn'tikwiti] s. antichitate îndepărtată. High Arctic ['hai 'o:ktik ] s. the ~ (canad.) Nordul extrem, regiunea polară (de nord). high-aspiring [~3s'p abrirj] adj. cu aspiraţii înalte. high-backed [~bcekt] adj. cu spetează înaltă. highball [ ~rbn:lj s. I. (amer. sl.) 1. pahar înalt cu whisky, sifon şi gheaţă. 2. un fel de pocher jucat cu bile numerotate. I. vb. intr. a rătăci în căutare de lucru. high beam ['hai 'b i:m] s. (auto) fază lungă, fază de drum. high-bellied [~'bclid] adj. (fam.) însărcinată, gr vidă, borţoasă, cu burta la gură. highbinder [~ 'bainda1"] s. (amer. sl.) intrigant sau şa ntajist politic. high bloke ['hai 'blouk] s. (sl.) judecător. high-blooded [~'bUdi d] adj. v. h i g h - b o r n. high-blown [~bIoun[ adj. (jig.) umflat, bombastic. highborn [~bo:n] adj. de neam marc, de viţă nobilă, aristocrat. high boy [~ bai] s. s crin (pe picioare înalte). high-bred [~brcd] adj. 1. de origine / viţă/ rasă nobilă. 2. di stins, bine crescut / educat. highbrow [~brau] I. s. persoană cu pretenţii intelectu ale, snob intelectual; pedant. H. adj. încrezut sau pretenţios (din punct de vedere intelectual), pedant; afectat. high-bulk I~bA.lk] adj. (text.) voluminos. High C hurch [~ rt/s:t/J ş. parte a bisericii anglicane care se apropie de catolicismul r oman. high cockalorum [~ kaka'brram] s. (amer. sl.) (mare) grangur, ştab. mare mahăr , personaj important. high colour [~ 'kAbr] s. bujori (în obraz). high-coloured [~ 'kAbd] adj. 1. (despre obraji) rumen, roşcat. 2. (despre stil) viu (colorat); exag erat. high command [~ ka'mamd] s. (mil.) comandă supremă. high commissioner [~ k3'mi /3n3r] s. înalt comisar. High Court [thai 'ko.t] s. (jur.) Curtea Supremă (de Justiţie ). high day [~ dci] s. serbare, festivitate, (zi de) sărbătoare. higher education [' habr tcdju(:)kci/;?n] s. învăţământ superior. higher official ['habr a'fi/pl] s. înalt func nar. higher-up [~\p\ s. (amer. sl.) persoană sus pusă / influentă, grangur, ştab, (mare) mahăr. high-explosive shell ['haiiks.plousiv '/el] s. obuz exploziv. highfalutin( g) [~fb'lu:tirj] adj. 1. (despre stil) umflat, bombastic. 2. îngâmfat, afectat. high farming [~ tfa:min] s. agricultură intensivă. high-fed [~'fed] adj. bine hrănit; îmbelşug at, abundent. high fidelity [~ fi'dcliti] (muz., radio, tel.) I. s. înaltă / perfectă fidelitate, redare perfectă. II. adj. de înaltă fidelitate, cu redare perfectă. high-fiv



 e ['hai faiv] s. (amer.) salut amical (prin care persoanele îşi ating palmele ridi când mâna). high-flier [~'flabr] s. 1. ambiţios, carierist. 2. (ist.) conservator extrem . 3. (rel.) adept al/ aderent la H i g h C h u r c h . 4 . (fam.) filfizon,ţafanda che. high flood [~ 'fUd] s. (hidr.) viitură. high-flown [-floun] adj. (despre pers oane, stil) exagerat, bombastic, umflat, pompos, declamator. high-flyer [~'flabr ] s. v. h i g h f l i e r . high flying [~ 'fiaiin] s. (fam.) extravaganţă. high for est [~ .foristj s. codru. high forge [~ 'fo:d3[ s-. forgeric grea.



high frequency [~ Tri:kw3nsi] ş. (electr.) înaltă frecvenţă. high gear [~ 'gb r ] s. (telm .) angrenaj multiplicator. high-go |~'gou] s. (sl.) chef, petrecere, tămbălău. high-gr ade1 [~'greid] adj. 1. de calitate superioară, de înaltă clasă. 2. cu un procent ridicat ; bogat, fertil. high grade 2 s. ascensiune, urcare abruptă / râpoasă / prăpăstioasă. highanded [~'ha;ndid. '-■--] adj. samavolnic, arbitrar; tiranic; trufaş, arogant. high-h andedly [~'hsendidli, '-i—] adv. arbitrar etc. (v. h i g h - h a n d e d). high ha t [~ 'ha?t. '-i-] s. 1. (amer.) v. h i g h h o r s c. 2. (muz.) cinei dublu, fus -cincl. 3. joben, cilindru. high-hat ['hai'hzet,] (amer. fam.) I. vb. tr. a umil i, a da peste nas (cuiva); a trata cu condescendenţă. II. adj. arogant; dispreţuitor. 2. snob. high-hearted [~'ha:tid,'-.--] adj. mărinimos; curajos. high heel [~ 'hi:l ] ş. (teAţ.) talon. high-heeled [~'hi:ld] adj. 1. cu tocuri înalte. 2. înfumurat, arogan t. highhorse [~'ho:s] s. (fam.) îngâmfare; to ride the ~ a face pe grozavul, a se gr ozăvi, a nu-i ajunge nici cu prăjina la nas. high jinks [~ 'd3inks] s. pi. (amer.) c hef monstru, petrecere zgomotoasă, tămbălău; veselie frenetică. high-keyed f~'ki:d] adj. 1 . (despre cântece) pe un ton înalt. 2. nervos, iritat. high-kilted [—.kilticl] adj. (f a/u.) obscen, porcos, decoltat, fără perdea. highland fhaibnd] s. 1. ţară muntoasă; the Hi ghlands Nordul şi Nord-Vestul Scoţiei. 2. /;/. (geol.) ţinut muntos, platou. highlande r [-ar] s. 1. muntean. 2. Highlander muntean scoţian. 3. Highlander soldat dintr-u n regiment scoţian. Highland fling fhaibnd 'flinj s. dans scoţian (foarte vioi). hig hlandish ['hai.land)/] adj. muntean; din Highlands. highlandman ['hai.lamdmsn], pi, highlandmen [-mon] s. v. h i g h l a n d e r (1). Highlandry ['haibndri] s. locuitorii din Highlands. high level conference ['hai levl 'konfarsns] s. (pol.) conferinţă la nivel înalt. high-life [~'laif] I. adj. (amer.) cu chef / poftă de viaţă, ve el. II. s. societate înaltă / mondenă, lume bună, aristocraţie. highlight [~lait] I. s. 1. efect de lumină (în pictură, fotografie); to be in the ~ a fi în centrul atenţiei. 2. (am er.) moment important, punct /fapt principal. II. vb.tr. 1. a ilumina puternic, a dirija un fascicul puternic de lumină asupra (cu gen.). 2. (fig.) a scoate pe pr imul plan / în relief; a aduce în centrul atenţiei. high-lived [~'livd] adj. distins, monden. high low [~ Iou] s. gheată înaltă cu şireturi. highly ['haili] adv. 1. foarte, p rea, extrem (de), peste măsură, extraordinar, tare. 2. favorabil, cu bunăvoinţă; înalt, sus ~ connected cu legături, cu relaţii, eu influenţe; ~ classified documents documente s trict secrete. high megohm resistor ['hai .megsm ri'zista1"] s. (electr.) rezist or de rezistenţă înaltă. high-minded [-'maindid,'-'--, -'--] adj. 1. generos, nobil, înalt , mărinimos, cu inimă largă. 2. (înv.) mândru, fudul, trufaş, îngâmfat, arogant, pretenţios mindedness [-'maindidnis '-.—, -'—] s. 1. generozitate, mărinimie; nobleţe a sentimentel or. 2. (înv.) mândrie, fudulie, trufie. high muck-a-muck [~ 'mAks'niAk] s. (amer. sl .) grangur, ştab, mare mahăr. highness ['hainis] s. 1. înălţime, deal, ridieătură. 2. gradu el mai înalt, treapta cea mai înaltă. 3. mărime, înălţime. 4. Highness (ca titlu) alteţa; î gh North ['hai 'IID:6] v. H i g h A r c t i c . high noon ['hai 'nu:n] s. 1. mom ent propice. 2. amiază. high-nosed ['hainouzdj adj. (fam.) eu nasul pe sus, îngâmfat. high-octane [~'oktein[ adj. 1. (despre benzină) cu cifră octanică ridicată. 2. (jig.) de cea mai bună calitate; extraordinar, excelent; a ~ blonde o blondă explozivă / incend iară / spectaculoasă. high pad [~ 'paed] s. (sl.) 1. drumul mare. 2. tâlhar de drumul mare. high-pass filter [~pu:s Tilt9r] s. filtru trece-sus. high pile [~ 'pail] s . (text.) blană tricotată. high-pitched [~'pit/t,'—] adj. 1. (despre sunet) înalt, strid ent, ţiuitor, şuierător. 2. (despre acoperiş) înalt şi abrupt, ascuţit. 3. (jig.) înalt, su high-placed [~'plcist] adj. aşezat sus. high-pole wood [~poul 'wud] s. prăjiniş. high -pressure pipe [-'pre/a 'paip] s. conductă forţată. high ranker [~ rasrjky] s. funcţiona r superior, înalt funcţionar; (în armată) ştab. high-ranking officer ['hai.rxrjkirj 'Dfis3 r] s. ofiţer, grad superior. high-ranking official [~ o'fi/al] s. funcţionar superio r; înalt funcţionar. high relief [~ ri'li:f] s. alto relief. high-rise ['hainii/.] a dj. (despre clădiri) cu multe etaje şi ascensor. highroad [~'roud] s. 1. drumul marc



 , şosea. 2. (jig.) drum drept, direct. high roller [~ r roub r ] s. (amer. fam.) mânăspartă, risipitor, cheltuitor. high school [~ rsku:l] s. gimnaziu; liceu. high sch ooler [~ 'sku:b r ] s. licean, elev de liceu. high sea [~ 'si:] s. 1. mare monta tă / cu valuri. 2. (şi pl.) larg, largul mării. high-seasoned [~'si:znd] adj. (jam.) p iperat, indecent. high-set wing [~sct 'winj s. (av.) parasol. high signal [~ 'si gnal] s. (ferov.) semnal de stâlp. high sound [~ 'saund] s. (/iz.) sunet înalt. high -sounding [~'saundiţ],'-'--] adj. răsunător, sonor, pompos, solemn. high speed [~'spi: d] s. 1. viteză maximă; mers rapid sau fugă. 2. (auto.) viteză multiplicativă / multiplica tă. 3. (tehn.) viteză / turaţie înaltă; mers rapid. high speed [~ spi:d] adj. 1. rapid, cu viteză marc. 2. (tehn.) de marc viteză, de turaţie înaltă.



 high-spirited 458



high-spirited [-'spiritidj adv. 1. viteaz, îndrăzneţ, curajos, cutezător, fără frică. 2. vi nt, înfocat, pasionat. 3. iritabil, iute. high spirits [~ 'spirits] s. pl. bună disp oziţie. high-stepping majorette [~.stepirj meid33'ret] s. (amer.) femeie care merg e (ca un tambur major) în fruntea cortegiilor populare. high-stomached [~'stAni3kt ] adj. (înv.) 1. dispreţuitor, arogant, îngâmfat. 2. curajos. high street [~ 'stri:t[ s. stradă principală. high strikes [~ straiks] s. pl. (fam.) istericale, pandalii. hig h-strung [~strArj] adj. nervos, încordat, sensibil; iritat, excitat. high summer [ ~ .SAITOI s. toiul verii. hight [hait] (poetic înv.) vb. A. tr. 1. a numi. 2. a or dona, a porunci. B. intr. a fi numit, a se numi. high table ['hai 'teibl) s. (sc ol.) masa corpului didactic (la cantină). hightail [~teil] vb. intr. (fam.) a plec a repede, a o şterge. high-tasted [-.teistid] adj. picant. high tech [.hai 'tek] s . tehnologie înaltă / avansată. high-toned [~'tound,'--] adj. 1. înalt, ridicat, sublim, ilustru, impozant, demn. 2. (amer.) modera, la modă. high Tory ['hai'to:rij s. (p ol.) membru cu vederi extremiste al partidului conservator. high treason [~ 'tri :zn] s. înaltă trădare. highty-tighty ['haiti'taiti] adj., interj, v. h o i t y -1 o i t y. high-up [ihaiAp,'-'-] I. adj. (fam.) 1. aşezat sus. 2. cu situaţie, cu poziţie îna ltă. ÎI. s. persoană însemnată / sus-pusă; as; grangur, mahăr, ştab. high vacuum [~ Va?kjuo (fîz.) vid înaintat. high-water [~'wo(:)tor] s. 1. ape mari / înalte (când fluxul este maxim). 2. flux. 3. inundaţie, revărsare a unui râu. high-water mark [~ ma;k] s. 1. ni velul maxim al fluxului, cota maximă a apelor. 2. (fig.) culme, apogeu (al prosper ităţii ele); cotă maximă. highway ['haiwei] s. 1. drum mare, şosea. 2. drum principal / co mercial. 3. (fig.) drum drept către un anumit loc. Highway Code ['haiwei koud] s. the ~ codul circulaţiei rutiere. highwayman ['haiweiman], pi. highwaymen [-man, -m en] s. hoţ sau tâlhar de drumul mare. high-wire acrobat ['haiwaiar 'aikrebajt] s. ac robat care merge pe sârmă. high words ['hai wo:dz] s. pl. 1. cuvinte grele / tari. 2 . cuvinte mari / pompoase. high-wrought [~ro:t] adj. 1. executat artistic. 2. pr ofund tulburat, iritat. hijack ['haiid3a3k] vb. tr. (amer. fam.) 1. a ataca (ban da rivală de contrabandişti de alcool). 2. a ataca, a jefui (pasagerii unui automobi l), a da un atac banditesc / gangsteresc împotriva (cu gen.). 3. (av.) a deturna ( un avion). hijacker [-o1] s. (amer. si.) bandit, gangster (care ataca pe contrab andiştii de băuturi alcoolice sau pe automobilişti). hike [haik] (fam.) I. vb. A. intr . 1. a călători, a merge pe jos. 2. a vagabonda, a se plimba, a hoinări. 3. (amer. mii .) a mărşălui. 4. (despre o cămaşă etc.) a ieşi; a se strânge. B. tr. 1. a târî; a smuci. 2 ~ up) a trage, a ridica; to ~ up one's socks a-şi trage şosetele. 3. a mări / a spori brusc. II. 1. excursie pe jos. s. 2. creştere, mărire (de preţuri, salarii etc.). hila rious [hi'lesrios] adj. vesel, care râde; ~ laughter hohote de râs. hilariously [-li ] adv. cu veselie; cu hohote (de râs). hilariousness [-nis] s. ilaritate. hilarity [hi'laeriti] s. ilaritate, râsete, veselie, haz. Hilary ['hilari] s. semestru car e începe în ianuarie (mai ales la universitatea din Oxford). Hilary term [~ to:m] s. v. H i 1 a r y. hilch [hil/] vb. intr. (scot.) a şchiopăta, a şontâcăi. hill [hil] I. s. 1. colină, deal, movilă, colnic, măgură; înălţime muntoasă; munte; the Hill (amer.) a) coli pitoliului (în oraşul Washington); b) (fig.) Capitoliul, Congresul S.U.A.; (canad.) c) colina Parlamentului (in orasul Ottawa); d) (fig.) Parlamentul canadian; (ang lo-indian) in the ~s (în vilegiatură) Ia munte; (mil. sl.) to go over the ~ a dezert a; (amer.fam.) a~of beans un fleac, mult zgomot pentru nimic, un (lucru de) nimi c; it isn't worth a ~ of beans nu face nici cât o ceapă degerată; up ~ and down dale a ) prin munţi şi văi; b) (fig.) încotro-1 duc ochii, la întâmplare; c) (fig.) de mama foculu ; de toţi sfinţii; în lege. 2. grămadă, morman, muşuroi; movilită. 3. (mil., top.) cotă; ~ ota 144. 4. pantă; urcuş; coborâş, povârniş. II. vb. tr. 1. a grămădi, a face grămadă sau g (si to ~ up) a muşuroi (o plantă). hill-and-dale track ['hibnaMeil 


 luri, cu coline. hiller ]'hil9r] s. (agr.) muşuruitor, brăzdar de muşuroaie. Milet ['h ilit] s. (rar) v. h i l l o c k (1). hill folk ['hil foiik] s. pl. mocani, munte ni, oameni de la munte. hilli-ho ['hili'hou] inter/, hei! măi! hilliness ['hilinis ] s. caracter deluros sau muntos. hilling I'hilirj] s. (agr.) muşuroire. hillman [ 'hilmasn], pl. hillmen ['hilmen] s. muntean, om de la munte. hill oat ['hil out] s. (bot.) odos, ovăz-negru, ovăz-prost, ovăz-sălbatic (Avena sp.).



hillock ['hitak] s. 1. dâmb, deluşor, movilită, grădişte, colnicel; (top.) rounded ~ mamel on. 2. (mi/te) haldă, haldină, grămadă / monnan de minereu. hillocky [-i[ adj. deluros, cu coline, plin de movile. hill-point l'hilpoint] s. culme (a drumului), vârf de d eal. hillside ['hilsaid,'--] s. coastă de deal, versant. hillside plough [~'plau] s, (agr.) plug de coastă. hilltop ['hil'top,'--] s. vârf de deal. hilltop house [~ ' haus] s. (amer.) vilă luxoasă clădită pe culmea unui deal în preajma marilor oraşe. hillwor [~'wa:t,'--] s. (bot.) busuiocul-ccrbilor (Mentha pulegium). hilly ['hili] adj. 1. (despre regiune) deluros; muntos; (despre, teren) accidentat; (despre drum) povâmit. 2. (sl.) greu. hilly-going [~igouirj] adj. (sl.) greu de făcut; dificil (de realizat). hilly ground [~ graund] s. teren accidentat. hilt [hilt] I. s. mâner, plasele; (up) to the ~ a) până în plasele; b) (fig.) complet, întreg, (de) tot, în întregim , pe de-a întregul; (fig. fam.) to live up to the ~ a) a trăi pe picior mare, a huzu ri; b) a-şi mânca întreg venitul, a nu pune nimic de o parte; c) a trăi viaţa din plin; to prove (smth.) up to the ~ a dovedi (ceva) cu prisosinţă. II. vb. tr. a pune mâner I p lasele la (o sabie, un cuţit etc.). hiltcd [-id] adj. cu mâner, cu plasele. hilum [' hailom] s. (bot., anat.) hil. him [him forma obişnuită; im forma slabă] pron. pers. ma se. 1. (aat.) lui, îi, -i. 2. (acuz.) pe el, îl, -1. 3. (fam. sl.) el; it's / that's ~ el e, iată-1. himself [him'sclf] pron.pers. refl. mase. 1. (aat.) (si to ~) lui însuşi, sie (însuşi), sieşi, îşi, şi-; lie came to ~ şi-a (re)venit în fire; 2. (acuz.) pe se; he hurt ~ s-a lovit, s-a rănit. 3. el însuşi, chiar el; he says so ~ o spune chia r el / el însuşi. 4. el însuşi, în starea sa normală; he is ~ again a) s-a însănătoşit, s-a -a revenit (în fire); b) şi-a revenit, şi-a venit în fire (aupa o ameţeală, un leşin, o tul are a minţii). hind1 [haind] s. (zool.) ciută, cerboaică. hind2 s. 1. argat; (sco(.) a rgat de fermă, însurat şi cu casă proprie. 2. (înv.) ţăran; (peior.) (om) necioplit, ţărăno n, mocârţan, ţopârlan, bădăran. hind3 adj. posterior, de la spate, din dos, dindărăt, (de) oi; the ~ quarters of a horse părţile / coapsele dinapoi / crupa unui cal; ~ legs pi cioare dinapoi (ale unui patruped); (fam.) to get on one's ~legs a se ridica în pi cioare (pentru a rosti o cuvântare). hindberry [~bori, -beri] s. (bot.) zmeur, zme urar (Rubus idaeus). hindbrain ['haindbrein] s. (anat.) metencefal. hinder1 [hai nd?1"] adj. v. h i n d3. hinder2 |'hindor] vb. A. tr. 1. a jena, a deranja, a împi edica, a stânjeni, a stingheri, a supăra (pe cineva), a sta în calea (cuiva); a pune o bstacole (cuiva) 1 piedici în calea (cuiva), a pune (cuiva) beţe în roată; a împiedica, a î greuna, a întârzia, a frâna (o mişcare, o acţiune), a pune piedică, a se opune, a se împotr , a se pune de-a curmezişul (unei mişcări, unei acţiuni). 2. a împiedica (cu desăvârşire), i; to ~ smb. from doing smth. a împiedica pe cineva să facă ceva. B. intr. a fi un obs tacol, a fi (o) piedică, a sta piedică, a deranja, a jena, a stingheri, a supăra. hind erance ['hindarans] s. v. h i n d r a n c c. hindermost ['haindomoustj aay. v. h i n d m o s t. hindi ['hin'di;,'--, -'-] s. (tingv.) limba / dialectul hindus / hindi (din nordul Indiei). hindmost ['hainarnoust] aay. (superi, de la h i n d3 ) (cel, cel mai) de la / din urmă / spate / fund / coadă, ultimul. Hindoo ['hin'du:, -'-,'--] adj., s. v. H i n d u. hindrance ['hindrans] s. impediment, obstacol, piedică, oprelişte; dificultate, greutate; hop; without let or ~ nestingherit, în voie , nepedepsit. hindsight ['haindsait] s. 1. neprevedere, lipsă de previziune; minte / înţelepciune venită prea târziu (comparaţii cu: mintea românului cea de pe urmă). 2. (mi înălţător (al talei arme de foc); (amer. sl.) to kick / to knock the ~off (smb. sau smt h.) a doborî, a dărâma, a da gata (pe cineva sau ceva). Hindu ['hin'du:, -'-,'-] I. ad j. indian, hindus. II. s. indian, hindus. Hinduism ['hindu(:)izam] s. hinduism, religia (h)indusă. Hindustani [ihindu'stami, -'staeni] I. adj. din Hindustan. II. s. 1. locuitor din Hindustan. 2. limba hindustană; limba urdu. hindward ]'haindw3: d] aaV. (înv.) spre spate. hinge [hina3] I. s. 1. balama, ţâţână; articulaţie, încheietură t.); şarnicră; ax, pivot; (fig .fam.) to be off the / one's ~s a) a-şi fi pierdut cumpăt ul, a fi zăpăcit / buimăcit; b) a fi suferind / bolnav; c) a avea mintea tulburată, a fi smintit / sărit; d) a fi în dezordine / alandala. 2. (fig.) punct sau aspect princi



 pal, punct crucial / nodal, nod, pivot (al unei chestiuni). II. vb. A. ir. a mon ta / a fixa în balamale, a prevedea cu balamale, a pune balamale la. B. intr. 1. ( upon, on) a se mişca, a se învârti (în balamale), a se mişca, a se învârti, a pivota (în ju nei articulaţii I unui pivot). 2. (fig.) to ~ (up)on a depinde (de), a pivota, a s e învârti (în jurul); everything ~s on his answer totul depinde de răspunsul lui; their whole policy ~s on this alliance această alianţă este pivotul întregii lor politici. hin ge connection ['hindi ksinekjan] s. (telm.) îmbinare articulată. hinge coupling [~ i kAplin] s. (telm.) cuplaj cardanic. hinged arm ['hina^d 'u:m] s. (telm.) braţ arti culat. hinged barrier [~ 'ba:ri3r] s. (tehn.) barieră acăţată. hinged beam [~ 'bi:m] s. (constr.) grindă cu articulaţie. hinged cover ['hina^d 'kAvor[ s. (tehn.) capac raba tabil; chepeng. hinged door [~ 'da:] s. (constr.) uşă batantă. hinged pier [~'pisr] s. (constr.) pilă pendulară. hinged shutter [~ r/At3r] s. (constr.) oblon rabatant.



 459 hit



hinged valve [~ 'vaelv] s. (mec.) clapctă. hinger pipe fhind33 paip'j s. (teltn.) ţe ava articulată. hinny1 j'hini] s. (zoo!.) catâr. hinny2 s. (dial, mai ales scot.) v. h o n e y (3). hinny3 vb. intr. (despre cai) a necheza. hint [hint] I. s. 1. al uzie; insinuare; a broad ~a) o aluzie transparentă / străvezie; b) o insi nuare (prea ) puţin voalată; to let fall / to drop a ~ a face o aluzie / o insinuare, a arunca o vorbă; to take the / a ~ a înţelege aluziile, a pricepe fără multă vorbă. 2. indicaţie, su e, recomandare, sfat; ~s on housekeeping sfaturi menajere. II. vb. ir. 1, a imag ina, a sugera, a da, a lăsa să se înţeleagă. 2. a sugera, a propune, a recomanda (în treacă B. intr. (at) a face aluzie (la); (that) a insinua, a da / a lăsa să se înţeleagă (că). hi terland ['hintolaend] s. (germ.) 1. regiune situată în interior (dincolo de (arm sau de graniţă). 2. (mii.) spate (al unei armate, al frontului), hinterland. 3. (ec.) r egiune învecinată care aprovizionează (un centru industrial sau comercial, un port etc .), hinterland. hintingly ['hintirjli] adv. (în mod) indirect, pe ocolite, prin al uzie, pe calea aluziilor. hip1 [hip] s. 1. şold, coapsă; pl. şolduri, coapse, şale; down in the ~a) (despre cai) cu piciorul din spate fracturat; b) (jig. rar) prost di spus; (amer. glumeţ) smth. on the ~ sticluţă cu alcool; (fam.) to have (smb.) (up)on t he ~ a) a avea (pe cineva) în mână; b) a fi în avantaj faţă de (cineva); (fam.) to smite (a enemy) ~ and thigh a bate crâncen, a zdrobi cu desăvârşire (pe un duşman). 2. (arhit.) mu chie, coamă (a acoperişului). 3. (metal.) bavură. hip2 s. măceaşă, fructul măceşului. hip3 e, de la h y p o c h o n d r i a ) (fam.) I. s. (mai ales pl.) ipohondrie, melan colie, depresiune nervoasă, deprimare. II. post şi part. trec. hipped [nipt] şi hipt [ hipt] vb. tr. a deprima (pe cineva), a face (pe cineva) să cadă într-o stare de depres iune. hip4 interj. ~, ~ (~), hurrah! ura! hip5 adj. (amer.) v. h c p. hip-bath [ 'hipba:8] s. baie de şezut. hip-bone [~boun] s. (anat.) os iliac. hip-disease [~di 


 s. (ferov.) locaţie. hirple [*ha:pl] (dial.) I. vb. intr. a şchiopăta. II. s. (mers) şc hiopătat. hirst |fi3:st] s. (geol.) aluviune fluvială; banc de nisip (într-un râu sau fl uviu). hirsute ['ho:sju:t] adj. 1. păros, lăţos, miţos, hirsut, cu părul sau barba lung(ă) i neîngrijit(ă). 2. (fig.) hirsut, grosolan, necioplit, bădărănos.



his [hiz formă tare; iz formă slabă] I. adj. pos. lui, sau, sa, săi, sale: ~friends prie tenii lui. II. pron. pos. al, a, ai, ale lui, al său, a sa, ai săi, ale sale; this b ook is ~ această carte e a lui; of ~de-aî,dc-a, de-ai,de-ale lui; a friend of ~un pr ieten de-al lui. Hispanic [his'paenik] adj. 1. hispanic, spaniol. 2. latino-amer ican. hispanism, Hispanism fhispaniz^m] s. 1. mişcare latino-americanâ pentru promov area culturii spaniole. 2. (lingv.) hispanism. Hispanist ['hispanist! s. (lingv. , Ut.) hispanist. Hispano-American [his'paenoua'merikan] adj., s. hispano-americ an. hispid ['hispid] adj. (bot., zool.) ţepos, spinos, ghimpos, păros, aspru. hispid ulous [hi'spidjuhs, amer. -dp-] adj. (bot., zool.) acoperit cu păr aspru / ţepos. hi ss [his] I. s. şuierat, fluierat; sâsâit. II. vb. A. mtr. a şuiera; a sâsâi; a fluiera. B. r. 1. a fluiera (pe cineva, în semn de dispreţ sau de dezaprobare). 2. to ~ away/off a goni / a alunga (un actor, un orator etc.) prin fluierături sau şuierături; to ~ do wn a reduce la tăcere (pe un interpret, pe un orator etc.) prin fluierături sau şuierătu ri. hissing ['hisirjj s. 1- şuierături, fluierături. 2. fluierat, şuierat. 3. sâsâială. 4. lm.) zgomot de fond; pârâituri. hist [s:t, hist] interj. 1. sst! tăcere! 2. (pentru a atrage atenţia) pst! histamine ['histamhnj ş. (med.) histamină. histidine ['histidi(:) n] s. (chim.) histidină. histiocyte ['histiasait] s. (anat.) histiocit. histochemi stry ['histou'kemistri] s. histochimie. histogenesis ['histou'd3enisis] s. (biol .) histogeneză. histogeny [his'tod3ini| s. v. h i s t o g e n e s i s . histogram ['histagrsem] s. (mat.) histogramă, diagramă în trepte. histologic(al) [ihist3'bd3ik(9 l)3 adj. (med.) histologic. histologist [his'talad3istj s. histolog. histology [ his'tolad3i] s. (biol.) 1. histologic. 2. structură histologică. histolysis [his'tol isis] s. (biol.) histoliză. histopathology [ihistoupa'6:)lad3i| s. histopatologîc. h istorian [his'to:rian, is't-, amer. -'tou-] s. istoric; istoriograf, cronicar. h istoriated [his'ta:rieitid] adj. (despre manuscrise etc.) împodobit cu figuri, his toriat. historic [his'torik, is't-] adj. istoric, de importanţă istorică. historical [ -al] adj. istoric, care ţine sau se ocupă de istorie; care tratează despre fapte istor ice; care priveşte istoria. historically [-pli] adv. istoric, din punct de vedere istoric, istoriceşte. historical present [his'torikpl 'preznt] s. (gram.) prezentu l istoric. historicity [.histou'risiti, -ta'r-] s. istoricitate, realitate a unu i fapt (important) din trecut. historied ['histerid] adj. istoric, care priveşte i storia; cu fapte istorice; legendar. historigram [his'torigram] s. (mat.) histor iogramă, graficul seriilor dinamice. historiographer [ihista(:)ri'agrafar, -■—'—, amer. -tou-] s. istoriograf; cronicar. historiographic(al) [hisito(:)rio'grEefik(al)] adj. istoriografie. historiography [ihistn(:)ri'ografi, -.--'—. amer. -tou-] s. is toriografie. history ['histari, amer. -tou-] s. 1. istoric; ştiinţa istorici; studiu l istorici; ancient ~ a) istoria antică; b) (fam.) fapt(e) învechit(e), care nu mai prezintă interes; natural ~ istoria naturală, ştiinţele naturii / naturale; the lesson o f ~învăţămintele istoriei; ~repeats itself istoria se repetă; to make ~ a fi destinat să in re / să rămână în istorie; general / universal ~ istoria universală; ~ of literature istori literaturii. 2. istorie, istorie, trecut, poveste fa unei persoane, instituţii et c.); a woman with a ~ o femeie cu trecut (bogat). 3. (mv.) piesă (de teatru) istor ică. history painter [~ ipeintar] s. pictor istoric / de scene istorice. history p ainting [~ ipeintirj] s. pictură istorică. history piece [~ pi:s] s. pictură istorică, t ablou istoric. history sheet [~ /i:t] s. (wil., mar.) foaie matricolă. histotomy [ his'tatami] s. histotoinic. histrionic [.histri'onik] I. adj. 1. histrionic; act oricesc, teatral. 2. (med.) facial, al nervilor faciali. 3. (peior.) ipocrit, pr efăcut; teatral, exagerat; de cabotin, de farsor, de panglicar. II. s. 1. (rar) ac tor, histrion. 2. pl. (folosit ca sg.) artă dramatică, teatrul. 3. pl. (peior.) ipoc rizie, prefăcătorie, teatru; cabotinism; panglicărie, panglicarii. histrionical [-2I] adj. v. h i s t r i o n i c (I). histrionic art [ihistri'anik a:t] s. the ~~arta dramatică. histrionics bhistri'oniks] s. (folosit ca sg. sau pl.) 1. spectacol dr amatic; artă dramatică, actorie. 2. comportare / exprimare afectată; aer teatral. hit [hit] I. past şi part. trec. hit vb. A. tr. 1. a Iovi. a bate, a izbi, a ciocni; a atinge; (fig.) a jigni, a răni. a atinge; to ~ below the belt a) (sport) a lovi s



 ub centură; b) (jig.) a lovi mişeleşte; (fa/u.) to be hard ~, to be ~ hard a fi greu a tins / încercat / rău lovit (de o nenorocire etc.); to be ~ in one's pride a fi atin s în mândria sa, a fi rănit în amorul său propriu; that is meant to ~ me asta e la adresa mea. asta e pentru mine; (amer. si.) to ~ the big spots a o duce în chefuri / în pet receri, a face / a trage chefuri, a benchetui; (av. sl.) to ~ the deck a) a ater iza; b) a se prăbuşi la pământ; (av. si.) to ~ the drink a) a amcriza; b) a se prăbuşi în m ; (amer. sl.) to ~ the breeze / pike / road / trail a) a pomi la drum, a pleca; b) a călători din loc în loc. a vagabonda, a duce o viaţă de vagabond / de hoinar; (amer.) to ~ the ceiling a sări în sus de mânie, a sări până-n tavan; (amer.) to ~ the high spots duce o viaţă neregulată; to ~ the jack pot a lua premiul cel marc; (amer.) to ~ the s ilk a sări cu paraşuta; (amer.) to ~ the skids a da ortul popii; (amer.) to ~the spo t a reuşi, a obţine succes; (amer.) to ~town a sosi; (amer. glumeţ) to ~ the hay / sac k a se duce la culcare, a se culca; a pune bila pe cinci / trei; to ~ one's leg a se lovi la picior; to ~ one's foot against a stone a se lovi cu piciorul de o piatră. 2. a lansa, a îndrepta, a da (o lovitură); to ~smb. a blow a da cuiva o lovitu ră. 3. a nimeri, a lovi, a atinge ţinta; to ~ the spot a) a atinge ţinta / obiectivul; b) a îndeplini planul; (şi to ~home, to ~ where it hurts) (jig.) a atinge (pe cinev a) Ia punctul sensibil / unde-1 doare,



 hit-and-miss 460



a pune (cuiva) degetul pe rană; to ~ it (jig.) a nimeri, a ghici, a o brodi (bine) , a pune degetul pe rană; you've ~it! a) exact, asta este!; b) (amer.) a se pune în mişcare, a porni repede; a o lua razna, a o întinde; (fig.) to ~ the (right) nail on the head a nimeri, a ghici, a o brodi (bine), a pune degetul pe rană. 4. a nimeri (în), a da de; a se lovi de, a se izbi de; a descoperi, a găsi; to ~ the right road a da de drumul cel bun; (mar.) to ~ a rock a se izbi de o stâncă. 5. (f/g.) a nimer i, a prinde, a apuca; to ~ smb.'s likeness a prinde asemănarea cuiva, a reda (exac t, perfect) chipul / înfăţişarea cuiva, a face cuiva un portret care-i seamănă (bine). 6. ( ig.) a face (cuiva) o impresie; how did it ~ you? ce impresie v-a făcut? cum vi sa părut? 7. (amer.) a ajunge la, a sosi la. 8. to ~ back a Iovi (pe cineva) la rându l său. a riposta la loviturile (cuiva),- to ~ off a) a reda, a descrie, a zugrăvi (c eva, pe cineva), a prinde asemănarea (cuiva) cu câteva trăsături de condei sau în câteva cu inte; b) a improviza; c) a descoperi, a da de (o urmă, un filon etc.); d) a avea ( o idee, o inspi raţie); to ~ off a likeness a prinde o asemănare; (fam.) to ~ (smb.) off to a T a descrie / a imita (pe cineva) cu exactitate; (fam.) to ~it off a.) a munci din greu; b) a avea succes; (with smb.) a fi de acord, a se înţelege, a se împăc a bine (cu cineva); to ~ (smb.) out a face (pe cineva) knock-out, a scoate (pe c ineva) din luptă printr-o lovitură (si fig.); to ~it up a) a duce o viaţă dezordonată; b) (amer.) a merge în mare viteză (cu maşina); B. intr. 1. a lovi, a da o lovitură / lovitu ri; (despre o armă, un proiectil; fig. despre o aluzie etc.) to ~ home a merge dre pt la ţintă; a nimeri în plin. 2. (te/m.., despre motorul cu explozie) a funcţiona, a me rge, a lucra; the engine is only ~ting on three cylinders numai trei cilindri ai motorului funcţionează; to be ~ting on all four / six cylinders a) (tehn., despre m olarul cu explozie) a funcţiona, a merge, a lucra din plin; b) (fig.) a fi / a se simţi în formă / în putere. 3. to ~ against a) a se lovi de, a se izbi de, a se ciocni d e; b) a da de, a găsi; to ~ back a riposta prin lovituri, a lovi la rândul său, a nu rămân e dator nici o lovitură; to ~ (up)on v. t o ~ a g a i n s t; to ~ out a) a lovi, a da lovituri (în dreapta şi în stânga); b) (la tenis etc.) a avea un joc viguros (dar fără ineţe); to ~ out at smb. a da cuiva o lovitură, a da în cineva; to ~ out blindly a lov i orbeşte. II. s. 1. şoc, lovitură, izbitură. 2. lovitură nimerită / în plin / în ţintă. 3. punct; to score a ~ a marca un punct / o lovitură. 4. (fig.) (at smb.) atac (sati ric), sarcasm, zeflemea, şarjă (la adresa cuiva); to have a (sly) ~ at smb. a) a rep rezenta / a zugrăvi pe cineva în chip satiric; b) a picni pe cineva cu o zeflemea, a arunca o vorbă la adresa / pe socoteala cuiva. 5. (fig.) succes, reuşită, lovitură; pie să (de teatru), cântec, carte etc. de marc succes; şlagăr; to make a big / great / huge / tremendous ~ a) a reuşi din plin; b) a face senzaţie; to make a lucky ~ a da o lov itură (norocoasă), a avea noroc; c) a nimeri soluţia cea bună, a ghici; the novel was a great ~ romanul a avut mare succes; (amer.) a silent ~ un film mut de mare succe s; song ~s from (the) operas arii populare din opere (pe plăci de patefon, etc.). to look to / to mind one's ~s a-şi apăra interesele. 6. (sl.) injecţie cu stupefiante (mai ales cu heroină). hit-and-rniss ['hitend'niis] adf, adv. v. h i t - o r - rn i s s. hit-and-run [~ TAII[ I. s. automobil care părăseşte locul accidentului. II. adf (mi/.) de şoc, de asalt. hitch [hit/] I. vb. A. tr. 1. a muta, a mişca, a trage, a îm pinge (prin smucire). a smuci; to ~one's chair to the table a-şi trage scaunul lângă m asă. 2. (mai ales to —up) a smuci în sus, a sălta. 3. (on, to) a agăţa, a atârna, a anina, rinde, a lega (de, în); a prinde laolaltă, a lega împreună; (amer.) to ~ one's wagon to a star a) a fi ambiţios / plin de ambiţie, a ţinti departe; b) a umbla cu capul în nori, a 11 victima visurilor / himerelor; (amer.) to ~ horses together a) a face cauză comună; b) a trăi în bună înţelegere, a se avea bine; c) a se căsători. 4. (amer.) a înhăma . 5. (austr. pop.) to be ~ed up a fi căsătorit; to ~ up v. ~ (I, A, 2). * * to ~ it, to ~ a lift a merge / a călători cu autostopul. C B. intr. 1. a avansa, a înainta, a se mişca sacadat / în sacade, a sălta; a şchiopăta. 2. (on, to) a se agăţa, a se atârna, a ina, a se prinde (de). 3. (despre cai) a se cosi, a(-şi) lovi picioarele în mers. 4. (amer. fam.) a fi de acord; a face cauză comună. 5. a se potrivi, a merge; that won 't ~ nu merge. 6. a merge / a călători cu autostopul, a face autostop. 7. to ~ along a avansa / a înainta în sacade sau în salturi; to ~ on to a se înhăma la; (amer.) to ~ up



 a înhăma; a pune caii Ia trăsură / la căruţă etc.; (fam.) to ~ up to a job a se pune pe tr a se înhăma Ia o treabă. II. s. 1. smucitură; impuls, brânci; săltare; to give (smth.) a ~ a sălta ceva. 2. agăţare, aninare,atârnare. 3. (uşoară) şchiopătarc; to have a ~ in one's g şchiopăta (uşor / puţin). 4. (mar.) nod marinăresc. 5. (geol.) mică neregularitate a strat lui sau filonului, fără soluţie de continuitate; pilugă. 6. (fig.) impediment, obstacol, piedică, hop; încurcătură (neaşteptată); bubă; there is a ~ somewhere trebuie să fie vreo că pe undeva; treaba nu merge aşa cum ar trebui; without a ~ ca pe roate. hitched [h it/t] adf (amer. sl.) căsătorit, însurat, măritată. hitch-hike ['hit/haik] I. vb. intr. a călători cu autostopul, a face autostop. II. s. 1. autostop, călătorie cu autostopul. 2. mesaj publicitar (intercalat în emisiuni de radio sau TV). hitch-hiking [~haikirj ] s. autostop, călătorie cu autostopul. hither ['hid^r] I. adv. 1. încoace; ~and thith er în diferite direcţii, încoace şi încolo; în toate părţile, pretutindeni. 2. (rar) în ace . II. adf de dincoace, din partea aceasta; cel mai apropiat; on the ~side of the river din partea aceasta a râului. III. vb. intr. (rar) a veni încoace; to ~ and th ither a umbla încoace şi încolo. hithermost ['hicSsmoustj adf cel mai apropiat (de joc ul acesta). hitherto ['hido'tu:,'—, >--'-] adv. 1. (înv.) până aici, până Ia punctul, în lo acesta. 2. până acum, până în prezent; as ~ ca (şi) până acum, ca (şi) în trecut. hitherwa i(53W9d(z)] adv. încoace. Hitlerite ['hitbrait] s.. adj. hitlerist. hitmaker ['hit mcikorj s. compozitor de succes, autor de şlagăre. hit-off [~o(:)f] s. (fa/n.) imitaţi e foarte reuşită. hit-or-miss [~o:'mis] I. adj. (atr.) 1. nepăsător, Iară grijă. 2. (care m rge) la noroc / Ia nimereală / la întâmplare. 3. (despre procedee etc.) neraţional. II. adv. 1. la noroc, Ia nimereală, la întâmplare. 2. oricum (ar fi), fie ce-o fi.



hit parade [~ potreid] s. topul şlagărelor cu cele mai bune vânzări; program de şlagăre / d melodii din cele mai populare. hit-run ['hitrAn] s., adf (amer.) v. h i t - a n d - r u n . hit-run attack [~ o'ta3k] s. (amer. mii.) incursiune rapidă. hit-skip [~skip] adf, s. (amer.) v. h i t - a n d - r u n . Hittite ['hitait] I. s. 1. ( ist.) hitit. 2. (lingv.) (limba) hitită. 3. (sl.) boxer. II. adf (ist.) hitit. hit tune ['hit tju:n] s. şlagăr, melodic de mare succes / popularitate. hity-tity ['hai ti'taiti] interj., adj. v. h o i t y - t o i t y (I, II). hive [naiv] I.s. l.stu p,ştiubci.2. (şi ~of bees) roi (de albine). 3. (jig.) centru de viaţă activă, furnicar; mu lţime, furnicar de oameni. II. vb. A. tr. 1. a aşeza (roiul, albinele) în stup. 2. (fi g.) a plasa, a caza, a adăposti (persoane etc.). 3. a aduna, a strânge. B. intr. 1. a roi, a locui, a trăi în stup; (fig.) (with) a locui, a trăi în comun, laolaltă (cu). hiv e bee [~ bi:] s. (entom.) albină (Apis mellifica). hive dross [*- dres] s. păstură. hi ver [rhaiv3r] s. apicultor, prisăcar, stupar. hives ['haivz] ş. pl. (med.) urticarie , blândă; spuzeală, exantemă, erupţie. hive tithe ['naiv taicf] s. (înv.) desetină. hiya [' a] mterf v. h i. hizzoner ['hizonor] s. (amer. sl.) 1. primar. 2. judecător, magis trat. 3. (mare) mahăr, ştab, grangur. ho [hou] interj. 1. (exprimă admiraţie, surprinder e, derâdere; cheamă atenţia) ah! ehei! hei! ei! 2. (adăugat altei interj. întăreşte sensul) at ~! hei! (i-)ascultă!;(mar., adăugat denumirii direcţiei) hai! înainte!; Westward ~! s pre apus, înainte! hoar [hn:r, hoa1"] I. adj. 1. brumat, brumăriu, sur, cenuşiu; cărunt, vârstnic. 2. (fig.) bătrân, vechi, antic; venerabil. 3. brumat, bătut de brumă. II. s. 1. cărunteţe, bătrâneţe, 2. brumă; promoroacă, chiciură; ceaţă deasă. hoard [ho:d, hood] I. s depozit (secret), rezervă / provizie (secretă); tezaur, comoară; gold in private ~s a ur tezaurizat de particulari. 2. grămadă. II. vb. A. tr. (şi to ~ up) a acumula, a îngrămăd , a strânge, a pune dc-o parte (în secret). B. intr. a acumula, a aduna, a strânge com ori. hoarding [-in] s. 1. gard temporar / împrejmuire în jurul unei clădiri în construcţie . 2. panou de afişaj. . hoar-frost ['ho;'frost, 'hog'f-, -'fro:st] s. brumă; promoro acă, chiciură. hoarhound ['ho:haund, 'hooh-] s. v. h o r c h o u n d. hoarse [ho:s,h oas] adf 1. (desprepersoane) răguşit; (as) ~as a raven foarte răguşit. 2. (despre glas) răguşit; gros; discordant. hoar stone ['ho:stoun, 'hoo-] s. piatră / bornă de hotar. hoa ry ['ho:ri, 'hoo-] adf 1. alb; albicios; brumat, brumăriu. 2. (jig.) cărunt, alb(it) , nins. 3. (fig.) bătrân, străvechi; antic, venerabil. 4. (bot., entom.) acoperit cu p eri albi / cu puf alb. hoary alder [~ 'r)(:)ldor] s. (bot.) anin-alb, arin-alb ( Alnus incana). hoax [houks] I. vb. tr. 1. a mistifica, a păcăli (pe cineva). 2. a ju ca (cuiva) o farsă. II. s. 1. mistificare, păcăleală. 2. farsă, gluma. hob1 [hob] I. s. 1. plită a căminului (pentru încălzit mâncarea). 2. băţ sau cârlig pe care se aruncă un cerc ). 3. butuc, căpăţână, bucium, bucşă, bucea (de roată). 4. (tehn.) melc, şnec, şurub fără s idal. 5. (tehn.) freză-melc, freza rostogolitoare / elicoidală. 6. v. h o b n a i 1



 (I). II. vb. tr. (tehn.) a freza prin rostogolire. hob2 s. 1. spiriduş, gnom. 2. ( amer. fam.) to play ~ with a face rău cuiva. 3. (amer. fam.) to raise ~ with a pri cinui necazuri (cuiva); a tulbura (pe cineva). hob-a-nob ['hobo'nob] vb. intr. v . h o b - n o b . hobbadehoy ['hobodi'hoij s: v. h o b b l e d e h o y . hobbede hoy s. v. h o b b l e d e h o y . hobbedyhoy s.v. h o b b l e d e h o y . Hobbis t ['hobist] s. (filoz.) adept al lui Thomas Ilobbes. hobble ['hobl] I. vb. A. mt r. 1. a şchiopăta, a şontâcăi. 2. (fig.) (despre acţiune, vorbire) a înainta cu greu / cu o ri dese / cu poticniri; a se poticni; a se bâlbâi; (despre vers) a şchiopăta. B. tr. a împ iedica (calul), a lega picioarele (calului). II. s. 1. mers şchiopătat, şchiopătare; to have a ~in one's gait a avea mersul şchiopătat. 2. (jig.) situaţie dificilă / grea / încur cată; încurcătură; I've got into a nice ~ am dat de bucluc, am intrat la apă. 3. piedică (p ntru cai). hobble bush [~ buj] s. (bot.) dârmoz (Viburnum lantana). hobbledehoy [' hobldi'hoi] s. 1. adolescent Ia vârsta ingrată; găligan; tânăr stângaci; 2. ţărănoi. hobble h [-i/J adj. (rar) stângaci, neîndemânatic. hobbledygee ['hobIdi'd3i:j I. adv. şchiopătând. II. s. şchiopătare. nobbier ['hobk>r] s. 1. şchiop. 2. (fg.) cârpaci, nepriceput. hobble show ['hobl/ou] s. larmă, zarvă, tărăboi. hobble-skirt ['hobl sko:t] s. fustă strâmtă. hobb gly ['hoblinli] adv. şchiopătând. hobby1 ['hobi] s. 1. (înv.) cal mic, căluţ, ponei. 2. v. o b b y h o r s e (l). 3. (fig.) subiect favorit, temă favorită, cal de bătaie; ocupaţi e / îndeletnicire favorită (ca amator, în timpul liber), hobby; pasiune, manie, boală, d ambla; marotă; to ride one's pet ~a vorbi despre subiectul său favorit; to paint as a ~ a face pictură ca amator; to do book binding for a ~ a-şi face o distracţie din le gătorie; to make a ~ of photography a-şi face din fotografic distracţia principală. 4. ( isr.) vclocipcd dc tip vechi. hobby2 s. (omit.) crete, erctcle-rândunelclor, şoim-dc -vară, şoimul-ciocârliilor, şoimul-rândunclclor (Falco subbuteo).



 461 hoist1



Hog and Hominy State [~ and 'homini steit] ş. (amer.) (folosit ca supranume) Statu l hobby horse [~ ho:s] s. 1. cal de lemn; băţ cu cap de cal (jucărie); (înv.) to play th e ~ a sări, a ţopăi; a face pe bufonul. 2. căluţ de lemn (la locul de căluşei). 3. v. h o b y1 Tennessee. 1 hog ape [~ eip] s. (zool.) mandril (Cynocephalus mormon). (3); e very man with his ~ fiecare cu damblaua lui. 4, v. h o b b y (4). hobbyhorsical [~'ho:sikl] adj. (rar) ciudat, excentric, original, hogback [-bask] s. 1. spinar e încovoiată, spate adus, cocoaşă. 2. creastă (de deal, de munte). 3. drum de creastă. 4. c coaşă, ridicătură (a drumului). 5. (ilft.) peşte cu spinarea hobby owl ['hobi aul] s. (orn it.) huhurez, strigă (Strixflammea). hob collingwood ['hob 'kolirjwud] s. (fam.) p atru de cupă (la jocul de cărţi). încovoiată. hobgoblin ['hobgoblin] s. 1. spiriduş, prichi del, drăcuşor. 2. stafie, sperietoare, hogbacked [~bsekt] adj. cu spinarea încovoiată. b aba-gaia. hogbean [~bi:n] ş. v. h e n b a n e (1). hoblike fhoblaik] adj. grosolan , bădăran. hog bristle [~ ibrisl] s. fir de păr de porc. hogcall contest [~ko:l -konte st] s. (amer.) concurs la care iese câştigător cel care strigă hobnail f'hobncil] I. s. ţi ntă, cui cu floare mare pentru talpă ţintuită. II. vb. tr. a ţintui (talpa), a prevedea (t alpa) cu ţinte / cu cuie, a pune cuie / ţinte la (talpă). mai tare. hobnailed boots [' hobncild bu:ts] s. pi. bocanci cu ţinte / cu cuie. hogcaller [~ko:tar] s. (amer. s i.) 1. participant la un concurs de strigăte. 2. megafon portativ. hobnailed liver [~ ilivor] s. (med. fam.) ficat cirotic. hobnob ['hobnob,'-'-] vb. intr. 1. a b ea împreună; (with) a bea. a ciocni (cu). 2. a sta hog colt ['hog koult] ş. mânz de un a n. de vorbă prieteneşte (cu). 3. a se avea bine (împreună), a fi prieteni buni / la cata ramă; hog constable [~ -kAnstabl] s. v. h o g r e e v e. hog cote [~ kout] s. coci nă. (with) a se avea bine (cu), a fi prieten bun / la cataramă (cu), a se bate pe bu rtă (cu). hog fat [~ fiet] s. untură de porc. hobo ['houbou], pl. hobos sau hoboes [ -z] s. (amer. si.) 1. muncitor ambulant. 2. vagabond; hoinar, om fără căpătâi; haimana, go lan, hog-fish [~fi/] s. 1. (ibt.) nume generic pentru mai multe varietăţi de peşti, ma i ales hoboe ['houboi] s. (înv.) v. h a u t b o y (1). o varietate americană de biba n (Laclmohimes sp.) (Percina sp.). 2. (zool.) marsuin hobo jungle ['houbou >d3Ar jgl] s. (amer.) azil de noapte, adăpost / azil / culcuş pentru (Pliocaena relicta). hog flu [~ fiu:] s. (vet.) gripa / influenţa porcului. vagabonzi. hogged Ihogd] ad j. (mar.) arcuit. hob-or-nob ['hobonob] vb. intr. v. h o b n o b. hoggerel fhogo rol] s. oaie în al doilea an. hobo's delight ['houbouz idilait] s. (amer.) chiştoc / muc de ţigarc. hoggery ['hogsri] s. 1. loc unde sunt ţinuţi porcii. 2. (fa/u.) porci. 3. caracter porcesc; Hobson's choice ['hobsnz -t/ois] s. v. c h o i c e. r hob utter ['hob At3 ] s. (tehn.) frcză-melc. apucături porceşti; lăcomie. 1 hock [hok] v. s. h o u g h. hogget ['hogit] l . v . h o g (I, 2). 2. (porc) mistreţ de doi ani. 3. oaie sau mânz în al hock2, Hock s. vin (alb) de Rin; (fam.) old ~ berc răsuflată. doile a an. 3 hock (amer. si.) I. s. amanet, gaj; in ~a) la închisoare, întemniţat; b) în gaj; amanct(at); hogging ['hogirj] s. 1. (tehn.) arcuire; galb. 2. pietriş dat prin ci ur. hoggish i'hogi/j adj. dezgustător, porcos, porcesc, scârbos, murdar; lacom, hulp av; c) înglodat în datorii. II. vb. tr. a amaneta, a pune / a lăsa amanet. egoist; ord inar, josnic. Hockday ['hokdci] s. (înv.) a doua marţi după Paşti. hockey ['hoki]s. (spo rt) hochei; field ~hochei pe iarbă; ice ~hochei pe gheaţă; Russian hoggishness [-nis] s. v. h o g g e r y (3). ~ hochei rusesc, hoggism ['hogizpm] s. v. h o g g e r y (3). hog grubber ['hog rgrAbo1"] s. (pop.) 1. porc, om grosolan, murdar, lacom. hockey cop ['hoki kop] s. (sport, si.) jucător de hochei dur / agresiv. hockey cu shion ['hoki ku/an] s. (canad. sport) teren de hochei (mai ales pe gheaţă 2. zgârie-brân ză, zgârcit. naturală). hog haw [~ ho:] s. (bot.) specie de păduccl (Crataegus brachyaca ntha). hockeyist ['hokiist] s. (sport) hocheist. hogherd [~ho:d] s. porcar. hock ey rink ['hoki rirjk] s. (sport) teren / patinoar de hochei. hog-in-arniour [~in 'o:m3r] s. (zool.) tatu (Dasypus sexcinctus). hog louse [~ laus] s. (entom.) mol ie-de-casă (Tinea sp.). hockshop ['hok/op] s. (amer. fam.) munte de pictate. Hock Tuesday ['hok rtju:zdi] s. v. H o c k d a y. Hogmanay ['hogmsnei] s. (îu Scoţia) 1. ajunul Anului Nou. 2. dulciuri date copiilor hocus ['houkos] vb. tr. 1. a mistif ica, a păcăli; a amăgi, a înşela. 2. a narcotiza, a adormi care colindă în ajunul Anului No hog-mane ['hogmein] s. coamă tăiată / tunsă. cu un narcotic (în scopuri rele). 3. a ameste



 ca (o băutură) cu un narcotic. hog monkey [~ iiiurjki] s. v. h o g a p e . hocus-poc us [~'poukosj I. s. 1. păcăleală, farsă, înşelătorie; scamatorie, şmecherie. 2. hocus pocus mulă magică. II. vb. A. mtr. a face scamatorii. B. tr. a mistifica (pe hog nosed [~ nouzd] adj. cu rât(ul) ca de porc. cineva), a face (cuiva) o farsă; a înşela, a escroca (pe cineva). hog nut [~ nAt] s. v. c a r t h n u t . hod [hod] s. 1. (constr.) t arga (pentru mortar, cărămizi etc.); samar (pentru dus cărămizi hog pea [~ pi:] ş. (bot.) mazărc-furajeră, mazărc-dc-câmp, mazăre-mare (Pisum an'ense). hog pen [~ pen] ş. cocină. în e). 2. troacă, vană, cuvă; vamiţă, ladă în care se stinge varul. 3. găleată sau ladă hog ra ] s. (zool.) nutrie (Capromys). pentru cărbuni, r hog reeve [~ ri:v] s. pândar / paz nic de câmp care închide porcii vagabonzi. hod carrier ['hod .ka3rio ] s. salahor. h ogrel ['hogrol] s. v. h o g g c r e 1. hodden ['hodn] s. (şcoţ.) postav gros ţesut în ca să şi ncvopsit, un fel de dimie sau aba. hog ring ['hog rirj] s. belciug (la râtul por cului). Hodge [hod^] (diminutiv de la Roger) s. poreclă a ţăranului / a omului simplu / neştiutor / hog rubber [~ irAba1"] s. (rar) v. h o g g r u b b e r . naiv. -0- T he Jolly ~ steagul negru cu cap de mort al piraţilor, hog's bean [~z bi:n] s. v. h c n b a n e (1). v.hotchpotch, hodge-podge [~pod3] s. hog's bread |~z bred] s. (bot.) ciclamcn. pâinea-porcului (Cyclamen). hodiernal ['houdi'sml] adj. de astăzi. hog's garlic [~z -ga:lik] s. (bot.) lcurdă (Allium ursinum). hodman ['hodmon],pl. hodmen ['hodman,-men] s. 1. calfă sau ucenic de zidar, salahor. hog's haw [~z ho:] s. (bot.) păduccl. gherghin (Crataegus oxyacanîha). 2. (fam.) lucrător auxiliar; (luc rător) zilier; the hodmen of literature salahori literari, hogshead [~zhcd] s. 1. butoi, boloboc marc; (sl. îuv.) to couch a ~ase culca. 2. unitate intelectuali car e fac hamalâc literar, de măsură de capacitate (cea 238 /). hodograph ['hodogro:f, -gr a;f] s. (mat.) hodograf. 1 hog's mushroom [~z inu/rum] s. (bot.) susai, iarba-ic purclui, tâlhărea (Sonchus). hodometer [ho'donrito "] s. v. o d o m c t c r. hoe [ho u] I.s.sapă; săpăligă; prăsitoare. II.part. prez. hoeing [houirj] vb. A. tr. a săpa, hog st [~ stai] s. cocină. hog sucker [~ -SAkor] s. (ibt.) peşte-ciocan (Zygaena malleus). a lucra (pământul) cu sapa; (şi to ~up, down) a prăşi (plantele); (amer.fig.) to ~one's h og-tie [—tai] vb. tr. (amer.) 1. a lega picioarele (unui porc). 2. a lega pe cinev a de own row a-şi vedea de propriile sale treburi / interese; (amer.fig.) to have a hard row mâini şi de picioare; (fig.) a reduce la neputinţă; I can do nothing, I'm ~d nu pot face to ~ a avea de făcut o muncă grea; a avea de furcă. B. mtr. a lucra eu sap a. a săpa. nimic, sunt (ca şi) legat de mâini şi de picioare. hoe cake ['hou keik] s. (a mer.) un fel de turtă de mălai. Hogtown [~taun] s. (canad. sl.) (folosit ca supranum e) oraşul Toronto. hoeing ['houirj] part. prez. de la hoe (II). hog wash 1~ wo/] ş. 1. lături pentru porci; apă murdară, lături. 2. (jig.) prostii, vorbe hoer ['houor] s. săpă or, muncitor cu sapa. hog [hog] I. s. 1. porc, mascur; (fig., despre oameni) por c; a ~ in armour om carc-şi goale, fleacuri, apă de ploaie. hogweed [~wi:d] s. (bot. ) 1. brânca-ursului, crucea-pământului (Heracleum poartă hainele eu stângăcie / care nu se imte la largul său în hainele pe care le poartă, om de rând în straie boiereşti; (fig.) to rive one's ~s to market a mâna porcii Ia jir. sphondylium). 2. troscot (Polygonum aviculare). hog-wild [~'waild] adj. (fa/u.) exaltat; agitat. a sforăi tare / zgomo tos; to play the ~ a fi egoist; a proceda urât / porceşte; (amer.) to raise hoi(c)k [hoik] vb. intr. (av.) a decola, a-şi lua zborul repede (de pe pământ sub apă); more ~s and less hell a-şi vedea de treabă şi a nu se ocupa de politică. 2. (dial.) noaten, miel ; tăurcl de un an. 3. (tehn.) arcuire, strâmbare, cocoşarc, încovoiere, deformaţie. a se r idica pe verticală. 4. (mar.) raşchetă. 5. (jig.) oni lacom / mâncăcios / hulpav, mâncău, m s, găman. hoicks [hoiks] interj, (cinegetică) săi! şo pe el! 6. (jig.) om dezgustător/ scâr os, porc. -0- (fam.) to go the whole ~a face treaba/ a merge hoiden ['hoidn] s. v. h o y d c n. până la capăt. II. vb. A. tr. 1. a încovoia, a arcui, a îndoi, a cocoşa. 2. a tunde coama hoise [hoiz] vb. tr. (înv,) v. h o i s t1 (I). (calului). 3. (amer.) a înşfacă / a-şi însuşi (ceva) cu lăcomie. 4. (fam.) a acapara, hoist1 [hoist] I. vb. tr. (şi to ~ up) a ridica (o greutate); a înălţa (un drapel, un a monopoliza; to ~ the bath a acapara baia, a ocupa baia, a ocupa baia un timp îndelungat; pavilion); (mar.) a ridica, a întinde (o velă); (mar.) to ~ a boat a ridica o barcă Ia gruic; to ~ the ph one a monopoliza telefonul, a vorbi îndelung la telefon. 5. (mar.) araşcheta (mar.) ~ handsomely! hissa! uşor! 2. (mar.) ~ away! hissa!; (mar.) to ~ in a îmbarca; (care na). B. mtr. a se îndoi ridicându-se la mijloc, a se arcui. (mar.) to ~ out a debarc a. II. s. 1. ridicare, înălţare. 2. troliu, vinci, vârtej; gruic, macara; hog age ['hog cid3] s. (amer.) adolescenţă. palan, bob. 3. ascensor, lift; elevator. 4. (mar.) gra



 ndee.



 hoist 2 462



hoist2 I. part. trec. de la h o i s e. II. adj. (înv.) ridicat, înălţat; lansat, aruncat în sus; to be ~ with one's own petard a cădea victimă propriilor uneltiri, a cădea în gro apa pe care ai săpat-o singur. hoist bridge ['hoist brid3] s. (ist.) pont-levis, p odişcă basculantă, pod basculant (la intrarea unui castel). hoist gearing [~ giorirj] s. (telm.) dispozitiv de ridicare. hoistway [~weij s. casa liftului / ascensorul ui. hoity-toity ['hoiti'toitij I. interj, (exprimând mirare ironică, dispreţ, neîncreder e) ia! poftim! ia te uită, (iaca) na! ei na! ei comedie! ba nu, zău! II. adj. 1. (ra r) zvăpăiat, zburdalnic, neastâmpărat, nebunatic. 2. arogant, îngâmfat, care-şi dă aere. 3. eptibil, care se simte lesne jignit; iritabil, irascibil, iute la mânie; don't be so ~ ia-o mai domol / uşor / încetişor / uşurel. III. s. 1. persoană zvăpăiată / neastâmpăr atică; drac (de copil / băiat / fată). 2. persoană arogantă / îngâmfată / care-şi dă aere / ia de sus. 3. persoană susceptibilă / care se simte lesne jignită; persoană iritabilă / iu te la mânie. 4. faptă nebunatică, giumbuşluc, nebunie, zburdălnicie, renghi. hokey ['houki ] adj. (si.) 1. născocit. 2. falsificat, contrafăcut; fals. hokey-pokey ['houki'pouk ij s. 1. (si.) îngheţată ieftină (vândută pe stradă), îngheţată pe băţ. 2. v. h o c u s - p ). hokum ['houkam] s. (amer. si.) 1. minciună, înşelătorie, coţcărie; pungăşie, hoţie. 2. ( poncif, truc ieftin / sigur/ încercat / cu succes asigurat; cârlig, procedeu pentru galerie, bane ieftin. hold1 [hould] 1. past şi part. trec. held [held] vb. A. tr. 1. a ţine, a avea în mână / în mâini. 2. a reţine, a păstra, a nu elibera. 3. a menţine, a -o anumită situaţie); to ~ captive a ţine în captivitate / prizonier; to ~ (a matter) in suspense a ţine / a lăsa (o chestiune) în suspensie / în suferinţă / (deocamdată) nerezolv to ~smb. in suspense a ţine pe cineva în încordare / încordat / pe jeratic. 4. a menţine / a păstra (o poziţie etc.); a susţine; a continua, a duce mai departe; (jur.) to ~ an action a continua un proces; (mar. av.) to ~ a course a (rnen)ţine o direcţie; ~ the line! rămâneţi la telefon / aparat!, aşteaptă la telefon!; nu închide telefonul; to ~one's own / ground a) a rezista / a rămâne pe poziţie, a nu ceda, a nu se lăsa (nici mort); a nu se da bătut; b) a se afirma, a se dovedi capabil / destoinic. 5. a deţine, a pose da, a avea (în posesie); a avea (în proprietate); to ~ land a deţine / a poseda / a av ea pământ; (com.) to ~ the market a domina / a controla / a stăpâni piaţa; to ~ an office a ocupa / a deţine o funcţie / un post / o slujbă. 6. a avea o capacitate de, a putea conţine, a putea cuprinde; this room ~s a hundred persons în această cameră încap o sută de persoane. 7. (for) a considera (drept), a socoti, a crede; a lua (drept); to ~ch eap a nu stima, a nu preţui, a desconsidera, a'avea o părere proastă despre. 8. a cons idera, a socoti, a privi. 9. a reţine, a înfrâna, a ţine în frâu, a stăpâni; to ~ one's bre -şi ţine răsuflarea; (jig.) to ~ one's hand a se abţine, a se reţine; (fam.) ~ your horses ! ţine-ţi firea! nu te agita! nu te frământa; calmează-te! potoleşte-te! stăpâneşte-te! mai ; to ~ one's noise / tongue a tăcea, a-şi ţine gura, a-şi pune frâu limbii, a-şi pune straj urii; (vulg.) ~ your jaw! ţine-ţi gura! tacă-ţi gura / fleanca!; to ~ water a) a fi impe rmeabil, a nu lăsa să treacă apa; b) (fig.) a fi valabil sau plauzibil, a sta în picioar e, a rezista criticii, (sl.) a ţine; c) (mar.) a se ţine în rame; to be neither to ~ n or to bind a fi în culmea agitaţiei / neliniştii, a nu putea fi calmat, a fi scos din fire. 10. a ţine (o adunare, o şedinţă); a întreţine, a duce, a avea (o convorbire). 11. (m z.) a cânta (o anumită voce, parte într-un cor etc.). 12. (muz.) a ţine (o notă). 13. a af irma, a susţine (o părere, un punct de vedere). 14. to ~ (smth.) against (smb.) a) a face (cuiva) o vină din (ceva); b) a folosi (ceva) ca argument contra (cuiva); ai refuza (cuiva) ceva; to ~ back a) a reţine, a opri, a împiedica; b) a reţine, a frâna; c) a ascunde, a nu divulga, a nu trăda, a păstra pentru sine; to ~ by a ţine de; (fa/ n.) to ~ (smb.) by the button a ţine de vorbă, a pisa, a pisălogi, a plictisi (pe cine va); to ~ down a) a (men)ţine în stare de dependenţă, a ţine sub ascultare; b) a oprima, a asupri, a ţine sub călcâi; to ~ forth



a se stăpâni; to ~ off a) a se ţine la distanţă / departe (de), a evita, a ocoli; b) a se reţine de la (o acţiune); c) (despre ploaie) a se potoli, a se linişti; to ~on a perse vera, a persista, a continua; (fam.) ~on! a) stai (pe loc, aşa)!; ~ on (a minute) (aşteaptă / stai) un moment / o clipă! stai puţin! stai niţel!; b) continuă! dă-i înainte ( )!; c) rămâneţi la telefon/ la aparat; d) (mar.) ţine bine!; to ~on (smth.) a se ţine, a a



 târna, a sta agăţat de (ceva); to ~ out a rezista (cu succes), a o duce până la capăt; to ~ out against (smth.) a rezista (cu succes) Ia (ceva), a îndura (ceva) până la capăt; to ~ over a rămâne în funcţie peste termen; to ~ to a) a(-şi) menţine (o părere, o hotărâre); b) redincios (unui principiu, unei credinţe); to ~ to terms a pretinde îndeplinirea con diţiilor (contractuale etc.); to ~ together a rămâne uniţi, a se ţine strâns / ciotcă; a pă coeziunea, a ţine unii cu alţii; to ~ up a se menţine, a se afirma; to ~ with a) a ţine cu (cineva); b) a fi de acord / de aceeaşi părere cu (cineva); c) a fi de acord cu, a împărtăşi (o părere); d) (mai ales neg.) a fi de acord cu, a aproba (o atitudine, o comp ortare); I don't ~ with such behaviour nu-mi plac asemenea purtări. II. s. 1. deţine re, posesiune, stăpânire; (on, over) putere (asupra, peste); to get / to take ~of a lua în posesiune / în stăpânire, a pune stăpânire pe; a pune mâna sau gheara pe; to get ~ o mb. a) a dobândi influenţă asupra cuiva; b) a găsi pe cineva, a da de cineva; to let go / to quit one's ~ of a da drumul la, a scăpa (din mâini). 2. (on, over) autoritate, ascendent, priză, influenţă (asupra). 3. priză, reazem, (punct de) sprijin; to get / to take ~ of a se prinde de, a se apuca de, a se agăţa de. a apuca, a prinde. 4. (on) înţel egere, pricepere, sens, simţ (pentru). 5. (muz.) semn de (pre)lungire, fermata. 6. stare de arest, detenţiune.



hold2 s. (mar.) cala, magazie; captain of the ~ şef al calei / al magaziei; to sto w the ~ a arima / a stiva / a stivui încărcătura în cală. hold-all ['houldo:l] s. 1. geama ntan de mână, sac de voiaj, sacoşă de călătorie. 2. (telm.) trusă pentru unelte. 3. (fig. f ) enciclopedie. hold-back [~ba;k] s. impediment, obstacol, piedică. hold ceiling [ ~ ishlin] s. (mar.) paiolul magaziei de încărcare. hold depth [~ depO] s. (mar.) înălţime a calei. . holder ['houldo1"] s. 1. arendaş. 2. posesor, deţinător (al unui titlu, al unei cambii etc.); (sport) cup ~ deţinător al cupei; (sport) world-title ~ deţinător al titlului de campion mondial. 3. montură; suport; susţinător; (telin.) port-scula, port -unealta. 4. mâner, coadă. 5. recipient. 6. (electr.) dulie. holder die ['houldo dai ] s. (telm.) cap de filetat. holdfast ['houldfcirst] s. 1. scoabă, cârlig, copcă. 2. ( telm.) placă de ancorare /de fundaţie. 3. menghine de tâmplărie. 4. priză, reazem; to lose one's ~ a(-ţi) scăpa priza, a pierde reazemul. 5. (jig.) avar, calic, (om) zgârcit, o m carpănos. holding ['houldirj] s. 1. parcelă, lot (de pământ), teren, pământ (de obicei lu t în aremlă); proprietate, gospodărie. 2. posesiune, deţinere (de bunuri, acţiuni, titluri ). holding clamp [~ klamip] s. (telm.) gheară de împiedicare, deget de oprire. holdi ng coil [~ koil] s. (electr.) bobină de reţinere / de blocare. holding company [~ ■kAi npsni] s. (corn.) societate anonimă care deţine majoritatea acţiunilor altor societăţi. ho lding control [~ kon'troul] s. (tel.) reglare a sincronizării. holding-down plate ['houldirjdaun -pleit] s. (metal.) placă de întindere. holding-down ring [~ rrirj] s . (metal.) inel planator / de întindere. holding furnace ['houldin ifa:nis] s. (me tal.) melanjor. holding ground [>~ graund] s. (mar.) loc de ancorare; fundul unu i ancoraj: holding tank [~ tasrjk] s. rezervor, colector. holding-up tool [~'Ap tu:l] s. (telm.) contra-buterolă. hold over [hould 'ouvo1"] s. (amer.) vestigiu, rămăşiţă, est(uri). hold pillar [~ ipifor] s. (amer.) ponţii. hold range [~ reind3] ş. (tel.) bandă / domeniu de sincronizare. a) a oferi, a propune, a prezenta, a înfăţişa; to ~forth a hope to (smb.) a face pe (cineva) hold-up ['houldAp,'-'-] s. 1. atac banditesc /gangsteresc, jaf armat. 2. oprire (din drum, să nutrească o speranţă; b) a emite (o păre re), a declara, a proclama; to ~ in a) a strânge din mişcare), reţinere în loc. 3. încurcăt ră de circulaţie, blocare a circulaţiei, ambuteiaj. şau a ţine în frâu (un cal); b) (jig.) eţine, a înfrâna, a ţine în frâu, a stăpâni (o patimă, hold-up man [~ 'm


 ede; a te îndemna să-i cheltuieşti repede; money is burning ~s in afiş; held over (at th e general request) (la cererea generală) rulează în continuare; to be his pocket e che ltuitor / mână-spartă; la el banii nu ţin; every ~ and corner toate held to bail a ii el iberat pe cauţiune; to ~ (smb.) to his promise a obliga (pe cineva) ungherele; to find a ~ to creep out of a găsi (o) ieşire (dinlr-o situaţie grea, dintr-o să-.şi ţină prom unea; a pretinde îndeplinirea promisiunii (cuiva); to ~up a) a expune, încurcătură); (am er. înv.) ~ in the wall loc unde se vând clandestin băuturi alcoolice; a propune, a înfăţiş a arăta; to ~ up to derision / ridicule a expune batjocurii, a face to leave a ~ t o creep out of a lăsa o portiţă de scăpare din; to make ~ in the water a se de râs(ul lumi i); to ~ up as an example a da ca exemplu / ca model; b) a sprijini, a susţine îneca ; a poky ~a) fund de provincie; b) fundătură. 2. groapă; hârtoapă; cavitate, excavaţie, (şi g.); c) a reţine, a opri (în drum), a face să zăbovească / să întârzie; d) (amer.) a opri s ură. 3. bârlog, vizuină, gaură (a animalelor). 4. bordei, locuinţă sărăcăcioasă. (pe cineva calea (cidva) pentru a-1 jefui, a ataca (pe cineva) la drumul marc. 5. orificiu de aerisire, răsuflătoare. 6. (telin.) suflură. 7. (mine) gaură de mina; puţ de B. intr. 1 . a rezista, a ţine, a nu se rupe, a nu se frânge, a nu se desface, a nu se destrăma. exploatare. 8. (şi ~ in the air) (av.) gol de aer. 9. (fig. fam.) încurcătură, complicaţie , 2. a se menţine, a se păstra, a rămâne (neschimbat, într-o anumită stare); a rezista, sit aţie proastă; to be în a ~a) a fi într-o încurcătura; b) (amer.) a avea datorii. 10. (jocur ) a continua (să existe), a exista mai departe, a dura; (despre legi) a fi (încă) în vig oare. gaură (în care trebuie să ajungă mingea). 11. (electr.) gol. 12. (/nat.) bilă; vecină ate 3. (jur.) (that) a decide, a hotărî (că); the court ~s that curtea hotărăşte că. 4. to ack sferică. II. vb. A. tr. 1. a găuri, a perfora, a străpunge, a sfredeli; a excava, a scobi. 2. a săpa (from) a se reţine, a se abţine (de la, de a); to ~ by a) a(-şi) menţin e (a părere, o hotărâre); (un tunel etc.). 3. a băga în pământ, a sădi (plante). 4. (jig.) de (la arest), a băga b) a rămâne credincios (unui principiu, unei credinţe); c) a ascul ta de (cineva), a se supune Ia zdup. 5. (sport) a băga (mingea) în gaură; (biliard) a băga (bila) în pungă. 6. (mine) (cuiva); to ~ down a) a rămâne (într-o anumită situaţie sau e); b) a continua a hava. a scobi, a şrămălui (zăcăminte de cărbune), a face făgaşe în, a t deplinirea obligaţiilor; to ~ forth (mai ales peior.) a perora, a dizerta; to ~ fr om a se (zăcăminte de cărbune). B. intr. 1. (despre ciorapi etc.) a se găuri. 2. (despre vânat) a se reţine sau abţine de Ia; to ~ from laughing a-şi ţine râsul; to ~ good a) (des re un ascunde, a se piti, a intra într-o gaură/în bârlog. principiu, o lege) a fi sau a rămâne valabil / în vigoare; b) (despre un argument, o părere) hole-and-corner ['houlond koms1"] adj. (atr.) (peior.) secret, clandestin, tainic, ascuns, a II motivat / justificat, a rămâne valabil / în picioare; c) a se confirma, a se adeveri; pe sub mână, c onspirativ. (fam.) ~hard! a) stai! aşteaptă!; b) ţine-te bine! nu te lăsa!; to ~in a se reţine, a se abţine, hole back [~ bsek] s. (mine) talpa sondei.



 463 home



hole board [~ bo:d, ~ bosd] s. (t«t.) planşeta şnururilor. hole bottom [~ ibotam] s. ( mine) fund de sondă. hole gauge [~ geid3] s. (telm.) calibru pentru găuri. holer [ho ub r ] s. (mine) miner, lucrător în abataj. hole stamping ['houl stzempirj] s. (telm .) ştanţare de perforare. holey ['houli] adj. plin de găuri, ciuruit. holiday ['hotedi , -lid-, -dei] I. s. 1. sărbătoare; zi de repaus / odihnă / recreaţie; it is all ~(s) wi th him nu lucrează de loc, se odihneşte sa» petrece mereu; legal ~ sărbătoare legală; to ha e a ~ a fi liber, a nu avea serviciu; (fam. glumeţ) gone for a ~ a fost şi nu mai es te, s-a dus; Roman ~distracţie pe socoteala altora. 2. concediu; permisie, vacanţă; a month's ~ o lună de concediu; additional ~s concediu suplimentar; (fam.) busman's ~concediu petrecut exercitându-şi profesiunea. 3.pi. vacanţă (de vară). II. adj. atr. 1. d e / pentru sărbătoare sau vacanţă; sărbătoresc. 2. (fig.) de ocazie, ocazional; de ochii lu ii, de paradă; numai cu numele. 3. (fig., despre cuvinte etc.) pompos, ritos. holi day camp [~ ksmp] s. tabără de vară. holiday clothes [~ klou


 râu. 2. mal jos (al unui râu),- luncă, teren inundabil (de-a lungul unui râu); teren al uvionar, şes aluvial. holm2 s. (bot.) o specie de stejar, „stejar-verde", stejar-depiatră (Quercus ilex). holm cock [~ kok] j . v . h o l m t h r u s h . holmia [Tio lruis] s. (chim.) oxid de holmiu. holmium [houlmbm] s. (chim.) holmiu. ■ holm oak ['houm 'ouk] j . v . h o l ni2. holm thrush [~ Sr\f] s. (omit.) sturz-mare, stur z-de-vâsc (Turdus viscivorus).



holocaust ]'hobko:st] s. 1. (ist.) holocaust. 2. (fig.) ucidere sau execuţie în masă, măcel. 3. devastare, distrugere (mai ales prin foc). holo cellulose ['holou 'selju lous, 'houlou-] s. (chim.) holoccluloză. holocene ['hobsi:n] s. (geol.) holocen. h olocrystalline ['holou'kristolain, 'houlou-j adj. (mineral.) holocristalin. holo gram ['holagrasm] s. (fot.) hologramă. holograph ['hobgra:f, -loug-, -graefj I. ad j. (jur.) olograf. II. s. (jur.) act / document olograf; testament olograf; to w rite one's will in ~ a face un testament olograf. holography [ha'bgrafi] s. (teh n.) holografie. holohedral [Jubliiidral] adj. (mineral., cristalografie) holoedr ic. holohedrism ['holou'hi:driZ5m, Tioulou-], holohedry ['hoIouTikdri, Troulou-] s. (mineral.) • holocdrie. holomorphic [ihob'mo:fik] adj. 1. (mat.) olornorf; ~ f unction funcţiune olornoriâ. 2.v. h o l o h e d r a l . holonorny [ho'bnomi] s. (mat .) olonornie. holophrastic [.hob'frasstik] adj. (lingv.) (despre limbi) incorpor ant, polisintctic. holophytic [ihob'fitik] adj. (bot.) holofitic. holosides ['ho b'saidz, 'houb-] s. (chim.) olozide. holosyrnrnetric [ihobsi'metrik] adj. v. h o l o h e d r a l . holosymmetry [ihob'simitri] s. (mineral., cristalografie) hol oedric. holotype ['hobtaipl s. (biol.) holotip. hols [holz] s. pl. (sl.) vacanţă, va canţe. holster ['houlsta1"] s. 1. toe de pistol sau revolver; cobur. 2. (tehn.) ca dru, batiu, cajă. holt [hoult] s. 1. (poetic) crâng, dumbravă, pădurice. 2. deal împădurit. 3. refugiu, adăpost, ascunziş, ascunzătoare. holus-bolus ['houbs'boubs] adv. (fam.) 1. în grabă, în pripă, pe nepusă masă. 2. dintr-odată, de-a valma, una peste alta; dintr-o (s ură) sorbitură. 3. deodată, dintr-odată, pe loc, cât ai clipi; fără ezitare, fără şovăire, duri; pe neaşteptate. holy ['houli] adj. sacru, sfânt, divin. holy cow [~ 'kau[ inte r/ (amer.) (sfinte) Dumnezeule! Doamne (sfinte)! Holy Ghost [~ 'goust] s. Sfântul Duh. holy grass [~ 'gro:s[ s. (bot.) iarba-Sfintei-Mării (Hierochloe). holy hay [~ 'hei] s. (bot.) lucerna (Medicago saliva). holy herb [~ 'h9;b[ s. (bot.) sporiş, verbină (de câmp) (Verbena officinalis). Holy Joe [~ 'd30u] s. (amer. sl.) poreclă a p reoţilor militari. Holy Mackerel |~ 'maîkral] inter/, (amer. fam.) Dumnezeule! Doamn e sfinte! nu se poate! ei taci! nu mai spune! Holy Moses [~ 'mouziz] inter/ v. H o l y M a c k e r e l . Holy Office [~ 'ofis] s. (ist.) Sfântul Oficiu, inchiziţia. Holy of Holies [~ sv 'houliz] s. (rel.) Sfânta Sfintelor. holy rose [~ 'rouz] s, (bol.) coada-vacii (Salvia silvestris). Holy smoke [~ 'smouk] interj, v. H o l y M a c k e r e l . holy socks [~ 'soks] inter/ v. H o l y M a c k e r e l . holy stone [~ stoun] I. s. (mar.) gresie, piatră (de curăţat puntea vaselor), piatră de bricu it. II. vb. Ir. (mar.) a bricui (puntea). holy terror [~ itersr] s. 1. om plicti sitor / anost; pisălog. 2. copil zvăpăiat care te pune în încurcătură prin indiscreţiile sa oly thistle [~ iSisl] s. (bot.) schinel (Cnicus benedictus). Holy Week [~ 'wi:k] s. Săptămâna Mare / a Patimilor. Holy Writ [~ 'rit] s. Sfânta Scriptură, Biblia. homage [ rhomid3] s. 1. omagiu, închinare, gest / manifestare de respect / de stimă / de preţui re; in a kind of ~ drept / ca (un fel de) omagiu; to do / to pay ~ to a) a salut a; a omagia; b) a onora, a cinsti, a respecta; c) a recunoaşte meritele, a te închin a în faţa; d) a acorda atenţie. 2. (ist.) omagiu (al vasalului către suzeran). homburg ] 'h3mb3:g] s. (pălărie) eden. home [houm] I. s. 1. casă, locuinţă, reşedinţă; at ~ acasă; to o feel at ~ in some place a se simţi undeva ca acasă; to be / to feel at -with smb. a nu se simţi deloc stingherit în prezenţa cuiva; a se bate pe burtă cu cineva; to be at ~ to smb. a fi acasă pentru cineva, a fi gata să primească pe cineva; make yourself a t ~ a) simte-te / consideră-te (ca) Ia tine acasă, fă ca la tine acasă; b) fă-te comod; to be quite at ~ in / on / with a fi perfect familiarizat cu, a cunoaşte foarte bine (o limbă, un subiect etc.); one's last / long ~ lăcaşul de veci al cuiva, mormântul cui va. 2. casă părintească, ţară sau loc de baştină, patrie; (prov.) East or West, ~ is best, s ~ though never so homely, there is no place like ~ fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara ta. 3. cămin, vatră, familie, sânul familiei, viaţă familială; intimitate, conf casnic. 4. azil, cămin (instituţie); nursing ~sanatoriu. 5. (în anumite jocuri) ţinta; baza; locul unde jucătorul nu mai poate fi atacat sau unde marchează golul. II. adj.



 1. casnic; domestic. 2. natal, de baştină. 3. intern, interior. 4. care merge drept la ţintă. 5. neplăcut, usturător, care atinge punctul sensibil. III. aaV. 1. acasă, spre casă; spre patrie, spre ţară; to bring (smth.) ~ to (smb.) a) a convinge (pe cineva) d e (ceva); b) a face pe (cineva) să înţeleagă / să simtă (ceva) / să-i intre (ceva) în cap; chide ochii (cuiva); to bring a crime ~ to smb. a dovedi pe cineva vinovat de o crimă; to bring oneself/ to come / to get ~ a se reface (aVn punct de vedere finan ciar), a reveni la situaţia anterioară; to come ~ to (smb.) a reveni în minte, în aminti re (cuiva); a fi recunoscut de (cineva). 2. (drept) la ţintă, în plin; (fig.) to come ~ to (smb.) a atinge de aproape pe (cineva), a merge (cuiva) la inimă; to touch ~ a) a merge drept la ţintă, a nimeri în plin (şi fig.); b) (fig.) a produce efectul aştepta t; to romp ~ a-1 învinge uşor pe adversar; to scrape ~a-şi atinge ţinta cu greu; it went ~ a nimerit ţinta (în plin), a mers (drept) la ţintă. 3. (tehn.) (până) la refuz, cât .se te; (mar.) to haul ~ a trage la bloc, cât se poate; (mar.) to sheet ~ a braţa până la re fuz. 4. (mar.) la post; la semn. IV. vb. A. tr. 1. a aduce sau a trimite acasă. 2. a îndrepta, a dirija (prin sistem automat).



 home bird 464



homicidal [ihomi'saidl,'—] adj. 1. asasin, ucigător, ucigaş. 2. (despre alienaţi) atins 3. a face rost de casă pentru (cineva). B. intr. 1. (despre porumbei călători) a se înto arce acasă / la porumbar. 2. a avea locuinţă / cămin, a locui. 3. (despre rachete, avioa ne etc.) de mania omuciderii; ~ maniac alienat / nebun stăpânit de mania sau de pati ma omuciderii. a se îndrepta spre ţintă. homicide ['hamisaid] s. 1. ucigaş, omorâtor. 2. o mucidere, omor, ucidere, moarte de om; (jur.) justifiable ~omuciderc cu circumst anţe atenuante / uşurătoare (legitimă apărare home bird ['houm 'bald,'--] s. cloşcar, om ca e stă mereu acasă. etc.); oraor scuzabil. home-born [~'bo:n,'--] adj. 1. băştinaş, indigen . 2. casnic, de casă. homiletics [hami'letiks] s. pl. (folosit ca sg.) (rel.) omil ctică. home boy [~ bai] s. (canad.) băiat crescut într-o casă de copii. homilist ['hamil ist] s. (rel.) 1. autor de omilii. 2. predicator. home-bred [~'bred,'--] adj. 1. crescut acasă / în casă. 2. (despre animale) indigen, homily ['hamili] s. (bis.) omil ie, predică, cazanie; (fam.) to read smb. a ~ a dojeni pe din ţară. 3. simplu, ncciopl it, fără cultură. 4. înnăscut, din născare; natural, firesc, cineva, a trage cuiva un perda , a lua pe cineva la refec. ncmeşteşugit. homing ['houminj I. adj. care se întoarce ac asă. II. s. (av.) radiolocaţie de întoarcere homebrew [~bru:] s. (canad. si.) jucător lo calnic (mai ales de hochei). la bază. home child [~ t/aildj s. puiul mamei, copil răzgâiat. homing device [~ diivais] s. (mar., av.) radiocompas automat. home circle [~ .sa:kl] s. cercul familiei. homing pigeon [~ ipid3in] s. porumbel călător / mesag er. home cloth [~ klo(:)8] s. pânză de casă. hominy ['homini] s. 1. (amer.) mămăligă, terci de mălai. 2. uruială de porumb. homecoming [-.k/unin] s. 1. întoarcere acasă. 2. sosire / venire acasă. homocentric [,houmo»'sentrik, -rtia's-, ihomou's-] adj. (opt.) homoc entric, concentric. home consumption ['houm konn] s. consum intern. homoc hromatic [ihoumoukrou'manik, -kra'm-] adj. (opt.) omocromatic. home counties [~ .kauntiz] s. pi. comitatele din jurul Londrei. homocline ['houmonklain] adj. (ge ol.) monoclinal. home depot [~ rdepou] s. (ferov.) depou de domiciliu (al unei l ocomotive). homoeomorphism ['houmjcMiioifizam] s. (chim.) omeomorfism, omeomorfi e. home-felt [~felt] aay. emoţionant, mişcător, care merge la inimă, adânc (rc)simţit. homo omorphous ['houmjoimo:fos] aay. (chim.) omeomorf. home front [~ frAnt] s. (mii.) hinterland, spatele frontului (în ţara proprie); frontul homoeopath ['houmjapasO, mioup-, -iniap-, -mjoup-1 s. (med.) homeopat. interior, ţara (in vreme de război). h omoeopathic [ihoumja'pasSik, -miow'p-, mia'p-, mjou'p-] aay. (med.) homeopatic. Home Guard [~ ga:d] s. (/nil.) armata teritorială (in Anglia); apărarea locală. homoeo pathist [ihoumi'opaOist] s. v. h o m o e o p a t h. home-keeping [~hama'd3i:nias, ihounion'd;-, -'d3en-] adj. 1. omogen, de aceeaşi natură, homelike ['houmlaik] adj.X. ca (de) acasă. 2. intim, familiar, plăcut. homeliness ['houmlini s] s. 1. simpli(ci)tate, lipsă de pretenţie; rusticitate. 2. (amer.) uniform. 2. (ch im.) omogen. homogenize [ha'mod3anaiz, ha-] vb. tr. a omogeniza. lipsă de frumuseţe / de graţie / de distincţie; grosolănie, urâţenie (a trăsăturilor feţei). homogeny [ho'mod3 s. (biol.) homogeneză. home lot ['houm 1st] s. (amer.) teren din jurul casei. homo gony [ha'magani] s. (bot.) homogonie. homely ['houmli] adj.\. domestic, casnic, de casă, de al casei. 2. simplu, nepretenţios, homograph ['hamougrdif, 'houm-, -mag, -graf] s. (lingv.) omograf. fără pretenţie, nemeşteşugit; fără fast; ordinar, obişnuit,'f ; ~ fare hrană, mâncare frugală / simplă / obişnuită; ~ style a) stil simplu / nemeşteşugit stil lipsit de eleganţă. homographic [ihamou'grsfik, houm-, -ma'g-] aay. (lingv.) om ograf. homography [ha'mografi, nou-] s. (mat.) omografie. 3. (amer., despre pers oane) lipsit de frumuseţe / de graţie; (despre trăsăturile feţei) lipsit homologate [ho'ma lougcit, -Io-, hon'malou-, ha'in-]vb. A. tr. a omologa; a confirma, de distincţie / de frumuseţe. home-made ['houm'meid,'--] ady. 1. de casă, produs / făcut acasă / în casă;



 improvizat; a recunoaşte ca la declara valabil; a aproba; a autentifica, a legaliz a (un act). B. intr. 1. a concorda, a fi în concordanţă. 2. a acţiona în concordanţă I de a d I de comun (despre pânză) de casă, ţărănesc. 2. indigen, produs sau fabricat în ţară. aco e maker [~ ,meikoc] s. (amer.) gospodină. ' homologize [ho'moUKrjaiz] vb. intr. a fi omolog; a corespunde. home market [~ iitia:kit] s. (econ.) piaţă internă. homologou s [ha'molagas] aay. 1- omolog, corespunzător. 2. (chim.) omolog. Home Office [~ of is] s. Ministerul (britanic) de Interne. homologue ['homatag] s. 1. omolog. 2. ( biol.) organ omolog. homeopath ['houmioupasO, 'homi-, -mia-] s. v. h o m o e o p a t h. homology [ho'malad3i] s. (mat.) omologie. homeport ['houmpa't] s. (mar.) port de armare / de înregistrare / de ataş. homolytical [ihoumo'litikl] aay. (chim. ) omolitic. homer ['houmor] s. v. 1. h o m i n g p i g c o n. 2. (canad. s\yort si.) suporter al unei echipe locale. 3. (canad. sport si.) jucător (sau echipă) care obţine rezultate bune în homomorphism [■hamou'mo:fizam] s. (biol.) homomorfie. meciur ile disputate pe teren propriu. homomorphy [rhomou'nio;fi] s. (biol.) v. h o m o m o r p h i s m.. homonym ['homonim, 'hou-, -moun-] s. 1. (lingv.) omonim. 2. t iz, persoană cu acelaşi home rails ['houm reilz] s. pl. (econ.) acţiuni la calea ferată (in Anglia). hume. home return [~ ri'ten] s. întoarcere în patrie / acasă. homonymic(a l) [ihoma'nimik(3l), ,hou-, -moun-] aay. v. h o m o n y m o u s . Homeric [hou'm erik] adj. 1. homeric, care priveşte persoana sau opera lui Homer; homonymous [ha' monimas, hon'm-, ho'm-J adj. (lingv.) omonim. în stilul / maniera lui Homer. 2. ho meric, ca în legendele sau la eroii lui Homer. r homonymy [ha'monimi] s. 1. (lingv .) omonimie. 2. joc de cuvinte. Homeric laughter [~ rlu:fto ] s. râs homeric. homo phone ['homafoun, 'hou-, -mou-] s. 1. (lingv.) omofon. 2. (muz.) omofon, semn Ho me Rule ['houm ru:l] s. 1. home rule autonomie, autoguvernare. 2. (ist.) autonom ia (grafic) care reprezintă acelaşi ton. legislativă, guvernarea autonomă a Irlandei. ho mophonic [.hamon'fanik] aay. (muz.) omofonic. home'science [~ -saians] s. econom ie casnică, ştiinţa gospodăriei. homophonous [ha'mofonas, hon-] aay. (lingv.) omofon. ho mesick [~sik] adj. care suferă / tânjeşte de dor de casă, căruia îi e dor de acasă /de homo ny [ho'mofani] s. omofonic ai săi; care suferă de nostalgie / de dorul ţării (sale), cărui a îi e dor de ţara sa. homosexual ['houmou'seksjual, -kfwol] s„ aay. homosexual. home sickness [~ siknis] s. dor de casă, dor de-acasă, dor de ţară, nostalgie. homosexuality ['houmouseksju'asliti, -k/u-] s. homosexualitate. home speaking [~ ispi:kin] s. (rar) vorbe elocvente / mişcătoare. homothetic [,houmou:6etik] aay. (/nat.) omotetic . homespun [~spAn] I. adj. 1. filat / tors în casă / cu mâna. 2. (despre ţesături) făcut / omothety [hO'inou'Siti] s. (/nat.) omotetic ţesut în casă, de casă. 3. (fig.) simplu, nc meşteşugit; rustic, ncrafinat, grosolan, din topor, homotopy [hou'motopi] s. (/nat.) omotopic. necioplit. II. s. 1. ţesătură făcută în casă; pânză de casă. 2. homespun, postav boiul ţărănesc. homozygosis [.homonzai'gousis] s. (biol.) homozigoză. homozygote [homou' zaigout] s. (biol.) homozigot. homestead [~sted, -stid] s. 1. gospodărie agricolă / rurală / ţărănească (cuprinzând casa cu tonte acareturile si pământul dimprejur care ţine d fermă. 2. casă, cămin, locuinţă; homuncle [hou'nurjkl] s. v. h o m u n c u 1 u s. loc de b aştină. 3. (amer.) parcelă, lot de pământ (pana la 160 acri) al unui colon(ist). homunculu s [hon'mArjkolas] s. homuncul(us); omuleţ. Honduran [hon'djuoron] I. adj. din Hond uras, hondurian. II. s. locuitor din Honduras, 4. (austr.) casa / locuinţa proprie tarului (într-o fermă de oi sau de vite). r hondurian. homesteader [~stedo ] s. (ame r.) colon(ist), concesionar al unui lot de pământ. home thrust [~ 6rAst] s. lovitură s an aruncătură care merge drept la ţintă (sifig-,despre hone1 [houn] I. s. 1. cute, gresi e, piatră de ascuţit; (piatră de) tocilă. 2. (tehn.) cap de honing. 3. pl. (geol.) puţ pet rolifer. II. vb. tr. 1. a ascuţi (brice etc.). 2. (tehn.) a rectifica o observaţie, o critică, o ironie). (suprafeţe metalice) prin honing. hometown [~taun] s. oraş natal . hone2 vb. intr. (dial.) 1. a geme, a se văita. 2. a tânji', a duce dorul. home tra de [~ treid] s. 1. comerţ interior. 2. (mar.) cabotaj în ţara proprie. honer ['hounor] s. (tehn.) maşină honing. home traffic [~ .trafik] s. trafic / transport intern. ho nest ['onist, amer. si -est] aay. 1. onest, prob, integru, corect, cinstit, de t reabă, de homeward ['houmwad) adv. acasă, către casă, spre casă, care duce spre casă sa» sp bună credinţă; drept; sincer; (despre prieteni) fidel, credincios; onorabil, virtuos, cinstit, patrie / spre ţară; care se îndreaptă / care merge spre casă sau spre patrie / sp re ţară. homeward-bound [~baund] aay. în drum spre casă; (mar.) navigând spre portul de cu msecade (din punctul de vedere al moralităţii); to make / to turn an honest penny a câştiga un ban cinstit / o pâine, a trăi cinstit; as ~ a man as.ever broke bread / as pl



 ecare / de înregistrare / pe drum de întoarcere. . ever lived by bread / as ever tro d on earth, as ~ as the skin between his brows omul homewards ['houmwodz] adv. v . h o m e w a r d . cel mai cinstit din lume, un om de o cinste ireproşabilă; (amer. fam.) ~Injun! pe cuvânt! homework ['houmwa:k] s. 1. (scol.) temă pentru acasă. 2. mun că la domiciliu. homey ['houmi] I. s. (austr.) imigrant britanic (sosit recent). I I. adj. plăcut, confortabil, zău! să mor cu! 2. autentic, veritabil, adevărat, ncfalsifi cat, nemăsluit. 3. (despre caracter) sincer, franc, deschis. 4. (înv.) decent, cuvii ncios. ca acasă.



 465 hook's joint



primarilor etc.; (pari.) the ~ gentleman domnul deputat, distinsul meu coleg (fo rmulă honestly [-li] adv. 1. onest, cinstit. 2. sincer, cu toată sinceritatea. hones ty [-i] s. 1. onestitate, corectitudine, probitate, integritate, cinste; bună cred inţă; întrebuinţată pentru a desemna în Anglia un membru al Camerei Comunelor şi în S.U.A. ritate, francheţă; - is the best policy adevărul c cea mai bună minciună, cinstea e un mem bru al Congresului); Right Honourable titlu al membrilor Consiliului privat, al membrilor Camerei lorzilor, al fiilor mai mari şi al tuturor fiicelor acestora, al cea mai bună politică. 2. (boţ.) pana-zburătorului (htnaria annua, Lunaria biennis). pr imarilor unor oraşe ca Londra şi Dublin etc. honest-to-God l'onistta'gnd] adj. (amer .) adevărat, real, autentic, veritabil. honey ['hAniJ I. s. 1. miere (de albine); ~ is not for the ass's mouth nu arunca honour box ['ona boks] s. (canad.) stand de ziare cu autoservire. mărgăritare înaintea porcilor, nu strica orzul pe gâşte; (prav.) there are more flies caught honour system ['ona sistim] s. (amer.) metoda încreder ii (a-i lăsa pe elevi să dea probele with ~ than vinegar vorba dulce mult aduce. 2. (fig.) dulceaţă; drăgălăşenie. 3. (termen scrise fără a fi supraveghiaţi). de alintare) dra iubito, puic(uţ)o; dragul meu, scumpule, puiule, iubitule. II. vb. hooch [huit/] s. (amer. si.) băutură spirtoasă procurată pe sub mână; basamac, trăscău; A. tr. 1. a îndul miere). 2. (fam.) a linguşi. 3. (fam.) a alinta. B. intr. (fam.) a vorbi rachiu. m ieros. hood1 [hud] I. s. 1. glugă, capişon; bonetă, scufie, scufiţă. 2. (orice) acoperământ u învelitoare în formă de glugă; capotă; cap; coviltir; (mar.) capot. 3. moţ (de pasăre). h ybee ['hAnibi:] s. (entom.) albină (Apis melliftca). 4. (tehn.) capac; capişon, glugă, teacă, husă, învelitoare; capota (de motor); capotaj. II. vb. honey bread [~ bred] s. (bot.) roşcov (Ceratonia siliqua). tr. 1. a înveli, a acoperi (cu o glugă, cu un capişo n). 2. (fig.) a disimula, a ascunde, honeybunch ['hAnibAnt/] s. (amer. fam.) iub ită, puicuţă. honey-buzzard [~


 t] s. (agr.) plantă mcliferă. călcâi, oprimat, asuprit; on the ~ (despre vite) viu, în viaţ II. vb. A. ţr. 1. a lovi cu honeystone [~'stoun] ş. (mineral.) mellit. copita. 2. (s l.) to ~ it a merge pe jos. <* to ~ out a concedia, a da afară (din slujbă). B. intr . honeysuckle ['hAni.SAkl] s. (bot.) caprifoi (Lon'tcera caprifolium). 1. a merg e pe jos, a o lua per pedes, a merge apostolcşte / per pedes / cu tramvaiul doi / honeysuckle clover [~ 'klouvsr] s. (bot.) trifoi-alb (Trifolium repens). r unşpe. 2. (amer. fam.) a dansa, a ţopăi. honey sugar ['hAni >/ug3 ] s. (D-)glucoză. honey-swe et [~swi:t] I. s. (bot.) creţuşcă, barba-caprei (Spiraea ulmaria). II. adj. dulce hoof beat ['hu:fbi:tj s. tropăit de copite. ca mierea; scump, nepreţuit. hoofer ['hu:f3r] s. (amer. sl.) 1. dansator sau dansatoare de varieteu. 2. actor / artist honeyw ort [~wa:t] s. (bot.) 1. smântânică (Galium cruciatum). 2. pidosnic (Cerinthe de mâna a doua, actoraş, cabotin. minor). hoo-haw ['hu:ho;] s. (canad. sl.) scandal; ceartă; tărăb oi. hong [hon] s. (înv.) 1. (rami de clădiri care servesc drept) depozit de mărfuri (în China). hook [huk] I. s. 1. cârlig; copcă, sponcă, agrafă; scoabă; ganci, cioc; (mar.) boo t— cange; ~ and eye copcă şi cheotoare. 2. (şi reaping-~) seceră. 3. cosor, cuţit sau brice g 2. întreprindere comercială străină, factorie (în China sau Japonia). încovoiat; unealtă oiată şi tăioasă. 4. cârlig de undiţă; to angle with a silver ~ a da honied ['hAnid] adj. v h o n e y e d , mită, a şperţui, a mitui. 5. (fig.) cursă, capcană; laţ. 6. (sl.) hoţ, tâlh ungaş, criminal. honing ['hounirj] s. (tehn.) prelucrare prin honing; honuire. 7. (boA-) croşeu, croşet, lovitură laterală cu braţul îndoit. 8. îndoitură, cotitură bruscă. h ne [~ stoun] s. (tehn.) piatră de honuit. honk [horjk] I. s. 1. grohăit (alporcului) . 2. ţipăt (al gâşteisălbatice). 3. (auto) claxonat, by ~ or by crook prin orice mijloace (sl.) to drop off the ~s a muri, a da ortul popii; claxonare, (sunet de) claxon . II. vb. intr. 1. (despre porci) a grohăi. 2. (despre gâşte (fam.) to go off the - a) a se strica, a se deranja, a nu mai funcţiona; b) a-şi ieşi din fire, a-şi pierde cumpătu l; c) a-şi pierde minţile, a înnebuni, a se scrânti la cap; d) a muri; sălbatice) a ţipa. 3 (auto) a claxona. honking ['honkin] s. (muz., jazz) execuţie cu note repetate, pr oprie manierei (fam.) on one's own ~pe cont propriu, pe socoteală proprie, pe risc ul său (propriu). II. vb. honky-tonk. A. tr. 1. a încovoia, a îndoi (ca un cârlig). 2. a prinde (peşte), a pescui. 3. (jig.) a înrola, honky-tonk [horjki tonk] I.s. (amer.) tavernă, bar rău famat, speluncă; cârciumă. II. adj. a recruta, a agăţa, a prinde (oameni) lua / prinde cu arcanul. 4. (fig.) a obţine, a căpăta, (muz., jazz) caracteristic man ierei în care se cântă la pian în taverne (ragtime, boogie-woogie,a face rost de. 5. (s/ .) a fura, a şterpeli, a ciordi. 6. (şl.) to ~ it a o şterge, a spăla/a şterge putina, a o întinde, a o lua din loc; to ~ in a) a agăţa de cârlig; a prinde cu cârligul; blues etc.) . honorarium [i/ona'reariam, -'ro:r-], pi. honorariums [-z] sau honoraria [-rio] s. b) a încheia, a prinde (cu agrafe) a încopcia; c) a înhăma; d) a sili, a constrânge (p e cineva) să consimtă, să se învoiască; to ~ off a) a desprinde, a scoate (din cârlig); b) sl.) a lua; onorariu. to ~ on a) a agăţa (de / în cârlig), a prinde (de cârlig sau cu cârli ul); b) a înhăma; to ~ honor... (amer.) v. h o n o u r... honorary ['onarsri, amer. şi -reri] I. adj. onorific, de onoare. II. s. v. h o n o r a r i u in. out a) desp rinde, a scoate (din cârlig); b) a scoate afară (prin momeli); to ~ up a înhăma. B. intr . 1. a se încovoia, a se îndoi, a se (îu)cârliga. 2. (to) a se prinde, a se agăţa (de). hon rary degree ['onorari di'gri:] s. titlu universitar onorific. honorific [ona'rif ik] adj. onorific, de onoare; care face cinste. 3. to ~ on, to ~ up to a se prin de de, a se agăţa de. r hooka(h) ['huka,-ka:] s. narghilea. honour ['ons ] I. s. 1. onoare, cinste; reputaţie, (bun) renume; (up)on my honour pe onoarea mea, pe cinst ea mea; point of ~chestiune de onoare; (fam.) ~bright! pe cinstea hook-and-eye f hukand'ai] vb. tr. (fam.) a încheia, a prinde în / cu copci / agrafe. mea! să mor eu! pe cuvânt de onoare!; it is (up)on his ~ to are datoria să; c o datorie a încopcia. de onoare a lui să; to come off with ~ a scăpa onorabil; a termina victorios; to pledg e hook-bail [—beii] s. (mine) gambetul cârligului. one's ~ a-şi da cuvântul de onoare. 2 . onestitate, probitate, cinste. 3. (dovadă, manifestaţie hook block [~ bbk] s. (teh n.) muflă cu cârlig. de) stimă, deferentă, respect; in ~ of în cinstea; to give / to pay ~ to (smb.) a onora / a hook clip [~ klip] s. (mar.) cârlig-foarfece. cinsti cum se cuvine (pe cineva). 4. pi. onoruri; distincţie; military ~s onoruri militare; hoo ked [hukt] adj. 1. încârligat, (îndoit / adus) în formă de cârlig. 2. (despre nas) acvilin, the last ~s ultimele onoruri; ~s of war onoruri de război (acordate forţelor învinse); coroiat. 3. care arc sau e prevăzut cu un cârlig sau cu cârlige. 4. (amer.) îneopciat, prins to do the ~s of the house a face onorurile casei, a primi oaspeţii cu cinste



 ; the ~s rested sau încheiat cu copci; fixat / prins cu cârlige. with him el avu cel mai mare succes. 5. pl. (univ.) menţiune, distincţie (de onoare) acordată hooked on [ ~'on] adj. fixat / prins (de ceva) cu cârlige / cu un cârlig / cu copci. la trecerea unor anumite examene; (şl.) to go in for ~s a-şi trece / a lua examenele cu hooker ['huk9r] s. 1. vas / corabie de pescuit; the old ~ termen de dispreţ pentru un bri o. 6.pl. (jocuri de cărţi) onoruri (figuri şi as). your Honour onorată curte; domnule va s, o nava. 2. (fam.) agent secret însărcinat cu recrutarea de muncitori. 3. (amer. s l.) judecător (formulă de respect folosită mai ales faţă de judecători în S.U.A.). II. vb. prostituată, femeie de stradă. 1. a onora, a cinsti, a respecta. 2. a conferi un ti tlu, a acorda o distincţie (cuiva); a decora. hookey ['huki] s., adj. v. h o o k y . hook lifter [huk .liftar] s. (text.) elevator cu cârlige. 3. (corn.) a onora, a plăti (o poliţă etc.); a(-şi) respecta, a îndeplini (un angajament). honourable [bnprabl] adj. 1. care face onoare / cinste, de onoare, de cinste. 2, onorabil, hook link [~ link] s. (tehn.) cotă. hook-nosed [~'nouzd,'--] adj. cu nasul acvilin, coroiat. respectabil, cinstit, cumsecade. 3. nobil, de viţă; onorat, cu vază. 4. Honourable ti tlu hook's joint [~s d3^int] s. (tehn.) articulaţie cardanică, cruce cardanică. dat în A nglia copiilor nobililor de un anumit rang, deputaţilor în Camera Comunelor,



 hook switch 466



hook switch [~ swit/] s. (electr.) inversor cu furcă, hook tool [~ tu:l] s. (telm. ) cuţit de strung. hook-up [~Ap] I. s. 1. (re)unire, împreunare; (telm.) cuplaj, rac ord, conexiune. 2. (electr.) schemă sumară de conexiuni. 3. (fam.) stabilire a conta ctului / a legăturii; uniune, alianţă. 4. (radio fam.) program comun, program pe postu ri reunite, transmisie simultană a aceluiaşi program pe două sau mai multe staţii de rad io sau televiziune. II. vb. tr. (radio fam.) a uni posturile, a stabili o legătură t emporară între două sau mai multe staţii de radio pentru a transmite simultan cu acelaşi p rogram. hookworm ['hukwo:m] s. 1. (biol.) anchilostom (Ankilostoma duodenale). 2 . (med.) anchilostomiază. hooky ['huki] I. s. (amer. sl. în expr.) to play ~ a chiul i, a trage la fit, a trage chiulul de la şcoală. II. adj. îndoit, încovoiat, (în)cârligat; lin de îndoituri. hooligan ['hudigon] s. huligan, haidamac; târâic-brâu; derbedeu, haima na, secătură. hooliganism f-bm] s. huliganism. hoop1 [hu:p] I. s. 1. cerc (de butoi) ; jantă, obadă; to put smb. through the ~ a supune pe cineva la grea încercare / la înce rcări grele; a pedepsi crunt pe cineva. 2. (telin.) inel, cerc, verigă, brăţară. 3. arc (l a jocul de crochet). 4. cerc (jucărie). 5. cerc (fixat sub crinolină pentru a o susţin e); crinolină, malacof. 6. (telm.) colier excentric, etrier. II. vb. tr. 1. a lega cu cercuri (mi butoi); a bate cercurile la (butoi). 2. a încercui, a înconjura, a împ resura, a strânge, a închide. 3. to ~ in a înconjura, a încercui, a împresura, a strânge, a chide. hoop21. vb. intr. 1. a tuşi (convulsiv). 2. a goni vânatul cu ţipete. 3. (amer. ) (for smb.) a aplauda (pe cineva). II. s. 1. strigăt, ţipăt; chiuit, chihăit. 2. (med.) chintă (de tuse convulsivă / măgărească). hoop driver f~ idraivo1] s. (telm.) ciochie. ho oped concrete ['hu:pt 'korjkri:t] s. (constr.) beton fretat. hooped reinforcemen t [~ iriinifo:sm3nt] s. (constr.) fretă. hooper1 [hu;por] s. dogar, butnar. hooper 2 s. (omit.) lebădă-sălbatică (Cygmts musicus). hooper(r)ating [~ireitirj] s. test / anc hetă cu privire la popularitatea unui protagonist al programelor de radio şi televiz iune. hooping cough f'hmpin ko:f] s. tuse convulsivă / măgărească. hoop iron ['hu;p .aio n] s. fier balot; oţel balot / de bandaje. hoop net [~ net] s. ciorpac. hoopoe ['h u:pu:] s. (omit.) pupăză (Upupa epops). hoop skirt ['hu:p sko:t] s. fustă susţinută de cer curi; crinolină, malacof. hoopster ]'hu:pst3r] s. (amer. sl.) baschetbalist. hoop tongs [~ toqzj s. pl. cleşte eu braţe curbate. hooray ['hu'rei] inter/. 1. ura! 2. ( N.Z.) la revedere, salut(are)! hoose gow ['hu:s gau] s. (amer. sl.) 1. închisoare, gros, zdup, pârnaie. 2. WC / closet public, vespasiană. hoosier ['hu:3ior[ s. (amer .) locuitor din Statul Indiana. Hoosier State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca s upranume) Statul Indiana. hoot [hu:t] I. vb. A. intr. 1. a striga, a urla, a zbi era (mai ales in batjocură); a huidui, a da cu huo /huideo; to ~ with laughter a râd e cu hohote, a hohoti de râs. 2. (despre bufniţă) a ţipa. 3. (despre sirenă, semnal) a url a, a şuiera, a fluiera, a suna. 4. to ~ after (smb.) a urmări pe (cineva) cu strigăte / cu urlete / cu huiduieli, a da cu huideo după (cineva); to ~ at a striga, a urla , a zbiera la, a huidui pe, a da cu huideo după, a lua cu huideo. B. tr. 1. a alun ga sau a urmări cu strigăte/ cu urlete / cu huiduieli, a da cu huideo după (cineva), a lua cu huideo (pe cineva); a fluiera (pe cineva). 2. to ~ away /off/ out a alun ga prin strigăte / prin urlete / prin huiduieli / cu huideo, a da cu huideo după (ci neva); to ~ down a reduce la tăcere, a face să tacă prin strigăte / prin urlete / prin h uiduieli. II. s. 1. strigăt, ţipăt, urlet (mai ales batjocoritor); vociferări, strigăte, ţi ete, urlete (mai ales batjocoritoare), gălăgie, larmă. 2. ţipăt (de bufniţă). 3. (sl.) cara oslâc, nostimadă, ceva care provoacă râsul; what a ~! ce (mai) comedie / caraghioslâc!; (f am.) I don't care / give a ~ / two ~s (in hell) nu-mi pasă nici atâtica; (fam.) not to matter a ~ / two ~s a nu avea nici o importanţă. 4. (austr. sl.) plată; lovele. hoo tchy-cootchy ['hu:t.fi 'ku:tji] s. (amer.) dans (în stil) oriental; dans din buric . hootenanny ['hu:tnami[ s. (amer. fam.) drăcie, şmecherie, dispozitiv. hooter [hu:t ar] s. sirenă; semnal; fluier; (auto) claxon. hootnanny ['hu:tna3ni] s. v. h o o t e n a n n y . hoove [hu:v] s. (vet.) meteorizaţie; indigestie gazoasă a rumenului, balonare. hooves |-z] s. pl. de la h o o f. hoover ['hu:vor] I. s. (fam.) aspira tor de praf. II. vb. tr. a curăţa (un obiect) cu aspiratorul de praf. hop1 [hop] I. s. (bot.) hamei (Hamulus lupulus); ~s pl. (conuri / flori de) hamei (care. se într ebuinţează la fabricarea berei). II. vb. A. tr. a amesteca (musiul de bere) cu hamei



 . B. intr. a recolta / a culege / a strânge hamei. hop 2 1. vb. A. intr. 1. a sări, a ţopăi, a sălta într-un picior. 2. a sări, a zburda, a ţopăi. 3. a juca, a dansa, a ţopăi. iopăta. 5. (fam.) to ~ along a pleca (în grabă); (/ani.) to ~ in a intra, a veni înăuntru; (av. si.) to ~off a) a decola, a-şi lua zborul; b) (sl.) a o şterge, a o întinde, to ~over (smth.) a sări peste (ceva). B. tr. 1. (fam.) a sări (un obstacol); a sări peste (un obstacol); (fam.) to ~ it a fugi, a o şterge, a spăla / a şterge putina, a o lua din loc, a o întinde; a dispărea, a se face nevăzut; (sl.) to ~ the stick / the twig a ) a fugi de creditori, a se sustrage creditorilor; b) a da ortul popii, a muri. 2. a sări în; to ~ a car a sări într-un automobil / taxi. 3. to ~ up a droga, a administ ra / a da (cuiva) stupefiante sau narcotice. II. s. 1. săritură, salt; săltătură, ţopăit, ţ 2. (fam.) petrecere / reuniune cu dans, ceai dansant. 3. local de dans, dancing. 4. (av. sl.) zbor, călătorie cu avionul. 5. (amer. fam.) opiu. -> on the ~ prin sur prindere, pe neaşteptate. hop-bind l'hopbaind] s. v. h o p b i n e. hop-bine [~bai n] s. vrej sa» curpen de hamei.



hop brewing [~ ibruQin] s. fierbere (a berii) cu hamei. Hopcalite ['hopkolait] s . (chim.) hopcalit. hop clover [hop iklouvo1"] s. (boi.) trifoi-mărunt (Trifolium strepens). hop dance [~ da:ns] s. (amer:) dans organizat după culesul hameiului. h op drier [~ draior] s. etuvă pentru uscatul hameiului. hope1 [houp] I. s. speranţă, năde jde; vague ~s speranţe vagi; loss of ~ descurajare; full of ~ plin de speranţă; to be past / beyond ~ a fi într-o situaţie disperată, a fi pierdut / condamnat / fără speranţă; a mai avea nici o speranţă / nimic de sperat; to anchor one's ~ in / on, to pin / to set one's ~ on a-şi pune speranţa I nădejdea în; a-şi lega speranţele I nădejdile de; to da smb.'s ~s a distruge / a zdrobi / a spulbera speranţele cuiva; to elevate smb.'s ~ s a întări speranţele cuiva; to entertain ~s a nutri speranţe; in the ~ of în speranţa că I a; to express the ~ that a exprima speranţa că; forlorn ~a) slabă speranţă; ultima speranţ b) cauză pierdută; acţiune fără nici o şansă de reuşită; c) (mii.) detaşament de sacrificiu up all ~ a renunţa la orice speranţă; if it were not for ~ the heart would break omul trăieşte cu speranţa; he is the ~ of his country e speranţa ţării sale; in vain ~ zadarnic to lose all ~ a pierde orice speranţă; to have ~s of smth. a avea în vedere ceva, a a vea perspective; out of ~ fără speranţă; (peior.) what a ~! ce mai nădejde! slabă nădejde! vb. A. intr. 1. (si to ~ for) a spera, a nădăjdui, a trage nădejde, a avea speranţă; to ~ against ~ a spera fără nici un teniei, a spera împotriva evidenţei; I ~ so aşa sper. 2. t o ~ in a se încrede în, a se lăsa în scama (cu gen.). - ■ ~d-for * victory victorie mult aş eptată/ mult dorită. B. tr. 1. a spera, a nădăjdui, a dori, a aştepta; I ~ not sper că nu ( a fi aşa); I had ~d to tell you myself speram să ţi-o pot povesti personal, aş fi dorit să ţi-o povestesc chiar eu; I ~ your brother is better sper că fratele tău se simte mai bine. 2. a-şi închipui, a crede. hope2 s. (aVal.) 1. golf mic. 2. (scot.) vâlcea înfunda tă, 3. (înv.) câmp cultivat (înconjurat de terenuri mlăştinoase); osier ~ câmp cu răchite, hope chest ['houp t/est] s. (amer.) trusoul fetei de măritat / miresei; lada cu z estre. hopeful [houpful] I. adj. 1. plin de speranţă / de încredere; to be ~ that a av ea speranţa că. 2. promiţător, dătător de speranţe, de viitor; (mai ales peior.) a ~lad un de viitor / care promite. 3. promiţător, favorabil; the situation looks more ~ situ aţia se arată mai favorabilă. II. s. (mai ales glumeţ sau peior.) 1. tânără speranţă, băiat e viitor; a young ~! o tânără speranţă! o să ajungă departe!; Young Hopeful was spending a of money domnişorul cheltuia o mulţime de parale. 2. aspirant, persoană care aspiră la o situaţie / poziţie. hopefully j-i] aaV. cu încredere, cu speranţă. -0- things were turni ng out ~ lucrurile luau o întorsătură încurajatoare / îmbucurătoare / favorabilă. hopefulne [-nis] s. 1. speranţe, încredere, optimism. 2. semne bune, auspicii favorabile. hope ite ['houpait] s. (mineral.) hopeit. hopeless ['houplis] adj. 1. fără speranţă, deznădăjdui , disperat; ~ grief durere nemângâiată / inconsolabilă. 2. fără speranţă de mai bine; (desp maladie sau o pasiune) incurabil, fără leac; (despre o situaţie) fără ieşire; ~ weather vre e proastă / fără şanse de îndreptare; the doctors say his case is ~ doctorii spun că e cond mnat; (fam.) ~ drunkard beţiv incorijibil / înrăit / înveterat. hopelessly [-li] aaV. fără peranţă; iremediabil. hopelessness [-nis] s. (stare de) deznădejde, disperare. hopes [ houps] s. (bol.) micsandră, mieşunică (Matthiola incana). hop-garden ['hopiga:dn[ s. câm p semănat cu hamei. hbphead [~hcd] s. 1. (amer. fam.) toxicoman, om care se droghe ază, consumator de stupefiante; opioman. 2. (austr. sl.) bcţiv(an). hopine ['houpain ] s. (amer.) varietate de bere. hopingly ['houpinli] adv. plin de speranţă. hop jack ['hop d3a;k] s. coş de hamei. hop medic [~ imedik] s. (bol.) trifoi-mărunt (Medicag



 o lupulina). hop off [~ o(:)fj s. (amer. av.fam.) decolare. hop-o'-my-thumb ['ho pomi'OAm,'—, amer. -mai'O-] s. prichindel; (fam.) puşti, pici, ţânc. hopped-up ['hopt'Ap ] adj. (amer. sl.) 1. entuziast; agitat; exaltat. 2. drogat, intoxicat cu stupef iante. hopper1 ['hopo'] s. culegător de hamei. hopper2 s. 1. săritor. 2. insectă săritoa re, mai ales purice. 3. (telm.) coş de alimentare. 4. hopper, vagon autodescărcător / basculant / cu descărcare automată. 5. (amer. pari.) cutie pentru scrisori şi sugestii etc. instalată în incinta Congresului S.U.A. 6. (telm.) buncăr, magazie, magazin, sil oz; rezervor, recipient, benă de încărcare; pâlnie. hopper dredger [~ idrcd30r] s; (mar. ) dragă purtătoare / cu magazii. hopper feeder [~ ifi:dor] s. (text.) ladă alimentatoa re. hoppet ['hopit] s. coş, paner. hop-picker [hoprpikor] s. culegător de hamei. hop ping ['hopirj] s. culesul hameiului. hopple ['hoplj I. vb. tr. 1. a împiedica (un cal). 2. a pune în fiare. II. s. piedică (la cai). hop pocket ['hop .pokit] s. sac p entru hamei. hop pole [~ poul] s. arac de susţinut hameiul. hop raising [~ ireizin ] s. (amer.) cultura hameiului. hopsack weave ['hopsa^k wi:v] s. (text.) panama. hopscotch ['hopskot/] s. şotron. hopser [hopsor] s. dans în doi timpi. hop, step, a nd jump ['hop step .ond d3\mp] (sport) I. s. triplu salt. II. vb. ir. si intr. a sări (o distanţă) la triplu salt. hop thumb f~ OAIII] s. v. h o p - o' - m y -1 h u m b. hoptoad [~toud] s. (fam.) broască râioasâ.



 467 horse chanter



hop-yard [~ja:d] s. v. h o p - g a r d e n . horal [Tiorral] adj. orar. pe oră, cu ora. horary ['hourari] adj. orar, referitor la orc. horary circle [~ 'sa:kl] s. cerc orar. horde [ho:d] I.ş. 1. hoardă. 2. (peior.) hoardă, ceată. 3. turmă, ceată, roi. 4 pi. (amer.) gloată, mulţime. II. vb. intr. (şi to ~ together) a trăi în comun; a se strâng grămadă. hordein(e) l'h^:di:in] s. (chim., biol.) hordeină. hordenine ['hoidinain] s. (chim.) hordenină. horehound ['hoihaund, 'hoah-] s. (bot.) veronie, unguraş (Marrub ium vulgare). horizon [/o'raizn, hu'r-] s. 1. orizont, zare; (astron.) apparent / visible ~orizont aparent; (astron.) rational / true / celestial ~ orizont astr onomic; (astron.) sensible ~ orizont sensibil. 2. (fig.) orizont (intelectual), în tindere / cuprins / câmp al cunoştinţelor. 3. (geol.) orizont. horizon's plane [~z ple in] s. planul orizontului. horizontal [■hori'zontl] I. adj. 1. orizontal; (mii., d espre foc) razant. 2. care are acelaşi rang / statut; a ~ promotion transfer într-un post similar / echivalent. II. s. orizontală. horizontal bridge [~ 'brid3J s. pod în palier. horizontality [ihDrizon'tasliti] s. orizontalitate. horizontally [ihor i'zontali] adv. orizontal. horizontal range [.hori'zontl 'reind3J s. (geod.) dis tanţă pe hartă. horizontal rudder [~ 'r.\d3r] s. (av.) profundor, suprafaţă pentru comanda în înălţime. hormonal [h^'mounal] adj. (med.) hormonal. hormone ['h;>:moun] s. (med.) h onnon. hormone imbalance [~ im-basbns] s. (med.) dezechilibru glandular. horn [h o:n] I. s. corn (de vită, de girafă, de diavol etc.); (fig.) to draw in one's ~s a) a se astâmpăra, a se domoli; h) a-şi coborî pretenţiile; c) a da înapoi, a se retrage; to l ft up the ~s a ridica capul, a se pregăti de luptă; between / on the ~s of a dilemma în faţa unei dileme, între două focuri; (fig.) to take the bull by the ~s a lua taurul de coarne; (şcoţ. ist.) to be at the ~ a fi în afara legii; (amer. fam.) to be bored f or the hollow ~ a fi supus unui examen psihic (pentru a se constata deplinătatea f acultăţilor mintale ale cuiva); (scot. ist.) to denounce / to put to the ~ a pune / a scoate / a declara în afara legii, a pune / a scoate în ilegalitate; to wind the ~ a) a cânta din com; b) (fig., despre insecte) a bâzâi; (înv.) to give ~s to smb., to gra ft/ to plant ~s on smb. a pune coarne cuiva, a încornora pe cineva; (înv.) to have / to wear ~s a purta coarne, a fi încornorat; (î/iv.) ~ and corn vite şi grâne; the ~ of abundance / plenty cornul abundenţei; to lift / to raise up the ~ a) a se ţine mândru / fălos / băţos, a-i privi pe alţii de sus; b) a opune rezistenţă, a se împotrivi; (amer.) lock ~s a intra în luptă, a începe lupta, a se încaieră; to lower one's ~ a) a se umili, a se înjosi; b) a condescinde; to show one's ~s a-şi arăta colţii. 2.pl. coarne (de melc) ; antene (de insectă); smoc (l« bufniţă). 3. corn (de semilună), crai nou. 4. (muz.) corn, cornet; hunting ~ goarnă sau corn de vânătoare; French ~ corn de armonie; shepherd's ~bucium; coach ~goarnă de tramcar; (amer.) to blow/ to toot one's (own) ~ a-şi face singur reclamă, a se ialoşi, a se bate cu pumnii în piept. 5. (med.) cornet acustic. 6 . (şi motor ~) claxon, sirenă de automobil. 7. corn (substanţă); baga. 8. (telm.) pivot, bulon; pârghie de comanda. II. vb. A. tr. 1. (înv.) a încornora, a pune coame (unui băr bat). 2. a încovoia, a îndoi. 3. (despre animale) a împunge. B. intr. (amer. si.) to ~ a) a intra nepoftit, a se strecura, a se fofila, a se furişa înăuntru, a se infiltra; a fi un intrus; b) a se amesteca în conversaţie.



horn-type loudspeaker [~ taip 'laud'spi:kor] s. (tel.) difuzor cu pâlnie. hornwort [~iwa;t] s. (bot.) brădiş (Ceraîophyllum). horny ['ho:ni] adj. 1. cornos. 2. cu bătături; cu negi. 3. (vulg.) excitat, în călduri. horny-handed [~.hasndid] adj. cu palmele bătăt orite. horny knot [~ not] s. nod transversal. horologe ['ho(:)r;ibd3, -loud3] s. (rar) orologiu. horologer [ho(:)'robd33r, amer. ha'r-] s. (rar) ceasornicar. ho rology ['hoOj'rsl^i] s. 1. orlojerie, ceasornicărie. 2- orometrie. horoscope ['hor askoup] s. horoscop; to cast a ~ a face / a alcătui un horoscop. horrendous [ho're ndas] adj. înspăimântător, groaznic, oribil. horrent ['horont] adj. (poetic) 1. zbârlit, vâ voi. 2. înspăimântător, grozav, groaznic. horrible [taabl, -rib-] adj. 1. oribil, îngrozit or, înfiorător, înspăimântător; (fam.) neplăcut, exagerat; ~ weather timp îngrozitor, vreme znică. 2. detestabil, odios, dezgustător, respingător, hidos. horrid ţ'horid] adj. 1. îngr ozitor, înfiorător, oribil; ~ sight privelişte oribilă. 2. (fam.) antipatic, dezagreabil , scârbos, detestabil, răutăcios; to be ~ to smb. a fi / a se purta răutăcios cu cineva; d



 on't be ~! nu fi scârbos! nu fi rău! 3. (poetic) sumbru, trist, melancolic. horridly [-li] adv. îngrozitor etc. (v. h o r r i d). horrific [ho'rific] adj. oribil, înfio rător, înfricoşător. horrification [.horifi'kei/an] s. oroare, grozăvie. horrify ['hnrifai ] vb. tr. 1. a îngrozi, a înspăimânta, a cutremura. 2. a şoca. a scandaliza; I was horrifi ed at the idea that mă îngrozeam la gândul că; tremuram gândindu-mă că. horripilate [hs'rip it] vb. tr. a oripila, a îngrozi. horror ['h^ra1"] s. 1. oroare, groază, lucru oribi l / îngrozitor, ciumă, urâciune; he is a perfect ~ e un om îngrozitor; paralysed with ~ paralizat de groază; to have a ~ of a avea oroare de. 2. fior, înfiorare. 3. the ~ a cces de groază sau de melancolic (în delirum tremens). 4. sperietură, cutremurare de f rică. 5. (of) dezgust, repulsie (faţă de). 6. ceva ridicol sau caraghios; ciumă, spaimă, u râciune, oroare, sperietoare (de ciori). horror-stricken [~.strikan] adj. cuprins de groază, înspăimântat, îngrozit. horror-struck [~strAk] adj. v. h o r r o r - s t r i c k e n . hors d'oeuvre [D:'da:v5r, ho:'d-,'-'-- şi pronunţiafranceză]s. (fr.) gustare îna intea mesei, aperitiv, mezelic. horse [ho:s] I. s. 1. (zool.) cal (Equus caballu s); black / dark ~a) cal necunoscut (care câştigă cursa), surpriză; b) (pol. amer. si.) candidat obscur / fără şanse (care câştigă alegerile); c) (fig.) motan, cotoi; dead ~ muncă ită dinainte; draught ~cal de tracţiune; (astron.) the Flying Horse Pegasul (constel aţie); (poetic) proud ~ bucifal, cal aprig / care mănâncă jeratic; (mar.) white ~s berbe ci; wooden ~ spânzurătoare; to ~! încălecaţi!; to back the wrong ~ c ) a greşi adresa; b) a calcula greşit, a face o socoteală greşită; to be / to get on / to mount / to ride the h igh ~ a face pe importantul / pe grozavul, a se grozăvi, a vorbi de sus; a nu-i aj unge nici cu prăjina la nas; to come off the high ~ a n u mai face pe grozavul/imp ortantul; (fam.) to buy a white ~ a risipi banii, a arunca / a azvârli banii pe fe reastră; to change ~s in the midstream, to change / to swap / to swop ~s while cro ssing a stream a face schimbări mari într-un moment nepotrivit sau periculos; to mou nt on / to flog a dead ~a) a se căzni degeaba / fără folos; a vorbi în vânt; b) a căuta să ie interesul pentru ceva etc.; to flog/to spur a willing ~ a zori un muncitor co nştiincios; a good ~ cannot be of a bad colour meritele cuiva nu pot fi umbrite de unele lipsuri mărunte; (fam.) hold your ~s ia-o încet, nu te grăbi; nu-ţi ieşi horn band ['ho:n baend] s. gornişti, trompeţi. hornbeam [~bi:m] s. (bot.) 1. carpen comun (Car pinus betulus). 2. cărpiniţă, grăbar din fire; (fam.) iron ~ a) cal de oţel; locomotivă; b) bicicleta; c) (mii.) tanc; it is a good ~ that never stumbles, (scoţ.) a ~ stumble s that has four legs calul, că e cu patru picioare, (Carpimts duinensis). 3. carpe n-american (Carpinus americana). şi tot se poticneşte; (prov.) never look a gift ~ i n the mouth calul de dar nu se caută la hornbill [~bil] s. (omit.) pasăre-rinocer (B uceros). dinţi; (prov.) one man may steal a ~ while another may not look over a he dge pentru hornblende [~blend] s. (mineral.) homblcndă; white ~calamită. unii mumă pen tru alţii ciumă; (si.) outside of a ~ călare; to pay for a dead ~ a plăti hornblendite [ ~blendait] s. (geol.) hornblendit. pentru ceva ce şi-a pierdut valoarea; to play ~ a) (despre copii) a se juca dc-a caii; b) (amer. horn blower ['ho:n •blouar] s. g ornist, trompet. horn book [~ bukj s. 1. (înv.) abecedar (format dintr-o singură filă, acoperit cu o placă si.) a face pe nebunul; (amer. si.) to play ~ with smb. a) a înşe la, a trage pe sfoară pe străvezie din corn şi conţinând pe lângă alfabet, numerele de la 0 9 şi rugăciunea cineva; b) a-şi râde de cineva; c) a se purta urât cu cineva; a privi pe cineva de sus; (amer. si.) to play ~ with smth. a încurca / a zăpăci ceva; to put up o ne's ~s together (amer.) „Tatăl Nostru"). 2. (fig.) abecedar, abc. to hitch ~s toget her a) a acţiona în comun; a fi o apă şi un pământ; b) a trăi în prietenie / horned [ho:nd] cornut; long ~ eu coarne lungi; single ~ unicorn. în armonie, a se împăca bine; c) a se căsători; (mv.) to ride a ~ that was foaled of an horned frog [~.'frog] s. (zool. ) broască-eu-eorn (Ceratophrys cornuta). acorn a fi spânzurat, a-şi sfârşi zilele în spânzu re; (înv.) to run before one's ~to horned snake [~ 'sneik] s. (zool.) viperă-cu-corn (Cerastes aegyptiacus sau conmtus). market a vinde pielea ursului din pădure; to take ~ a încăleca, a călări; (fam.) that's hornet ['ho:nit, amer. şi -et| s. (entom.) bărză (Bambus terrestris); viespe mare (Vespa a ~ of another colour asta-i altă poveste / căciulă; asta-i altă mâncare de peşte; (prov.) crabro); to stir up a nest of ~s, to brin g a ~'s nest about one's ears a stârni un cuib when two ride on one ~ one must sit behind nu încap două săbii într-o teacă; (jam.) de viespi, a nimeri într-un viespar, a int a în bucluc. wild ~s shall not drag it from me n-ai să mi-o smulgi (a mărturisire etc. ) nici cu cleştele; horn-handed ['ho.'n'hffindid,'—] adj. (pop.) cu mâinile aspre, cu palmele bătătorite. you can take a ~to the water but you cannot make him drink nu se



 pot obţine toate hornie ['ho:ni] ş. (scoţ.) încornorat, diavol. prin forţă. 2. (/nil.) cav lerie; ~ and foot a) cavaleria şi infanteria, călăreţii şi pedestraşii; horning ['h^ninj s. 1. creştere a coarnelor. 2. creşterea/ fazele lunii. 3. (amer.) tămbălău, b) (fig.) din to ate puterile, din răsputeri. 3. (sport) cal. 4. şevalet; banc; capră. 5. (geol.) tărăboi. steril, rocă sterila. 6. (mar.) drai. II. adj. 1. de cal. 2. de cavalerie. 3. (jig .) grosolan. hornlet ['ho:nlit] s. corn mic, cornulcţ. III. vb. A. tr. 1. a furniz a cai (cuiva). 2. a pune caii Ia (trăsură). 3. a călări. 4. (înv.) horn loudspeaker ['ho:n 'laud'spi:kar] s. difuzor cu pavilion. a împovăra (pe cineva). 5. (înv.) a biciui. 6. a duce în cârcă / în spinare. B. intr. a călări. horn machine [~ ma'/im] s. maşină de cusu gele. horn-mad [~maxl] adj. 1. (rar) nebun de gelozie. 2. furios, mâniat, înfuriat. horse artillery ['ho:s a:'tibri] s. artilerie călăreaţă / hipomobilă. horn owl [~ aul] s. (omit.) bună mare (Bubo maximus). horseback [~beek] s. 1. on ~ călare. 2. (mine) ant iclinal. hornpie [~pai] s. (omit.) nagâţ (Vanellus cristatus). horse bane [~ bein] s . (bot.) mărăraş, chimion-dc-apă, joiana (Oenanthe sp.). horse barracks [~ ibasrsks] s. (mii.) cazarmă de cavalerie. hornpipe [~paip] s. 1. (muz.) instrument vechi de suf lat. 2. uz/fel de dans marinăresc. horse blanket [~ -blasrjkit] s. pătură / cergă de cal . horn plate [~ pleit] s. (telm.) furcă de osie. horn-rimmed [~rimd] adj. cu ramă de baga. horse-block [~bbk] s. suport (slujind la încălecat). 1 hornsilver [--silva "] s. argint cornos, ecrargirit, kerargirit. horse-box [~b:>ks] s. vagon de cai; f urgon pentru transportul cailor. horn slate [~ sleit] s. (geol., mineral.) şist co rnificat. horsebreaker [~ibreik3r] s. maestru de călărie, dresor, binigiu. horn ston e [~ stoun] s. (geol.) hornstein. horse butt [~ bM] s. (iud. pielăriei) crupă de cal . hornswaggle [~iswa3gl] I. s. (amer.) minciuni. II. vb. intr. a croi minciuni; a înşela. horse chanter [~ itfainta1"] s. (sl,) geambaş.



 horse-chestnut 468



horse-chestnut [-'t/esfiut, -not] s. (bot.) 1. castan-sălbatic / porcesc (Aesciilu s hippocastanitin). 2. castană (porcească). horse-cloth [~kb(:)Q] s. ipingea (pătură pe şa ua calului). horse collar [~ .kola'] s. hamut; gura hamului; to grin through a ~ a face pe bufonul, a face glume proaste / cazone / din topor. horse-coper [~ikou por] s. v. h o r s e - d e a l e r . horsed [hoist] adj. to be well ~ a călări un ca l frumos. horse-dealer [ho:sidi:lor] s. geambaş. horse-drawing [~,dro:irj] s. (can ad.) concurs pentru cel mai puternic atelaj de cai. horse-doctor [~rdoktor] s. ( fam.) medic veterinar. horse face [~ feis] s. (fam.) faţă urâtă / de cal. horse-faced [~ feist] adj. (fam.) cu faţa urâtă. horse fair [~ feor] s. târg / obor de cai. horse fette r [~ ,fetor] s. (mat.) lemniscată sferică de ecuaţii. horseflesh [—fie/] I. s. 1. carne de cal; ~ dealer măcelar. 2. (fam.) cal, cai; chanter of ~ geambaş. (sport) a nice b it of ~ un bun alergător. II. adj. de culoarea cărnii de cal, roşu-crud. horsefly [~fl ai] s. (entom.) muscă-de-cal (Hippobosca equina). horsefoot [~fut], pi. horse feet [~ fi:t] s. v. h o r s e s h o e (1,2). horse fun [~ fAn] s. (fam.) glumă de pros t gust. horse furniture [~ ,fo:nitjor] s. harnaşament, hamuri. horse gear [~ gior] s. 1. v. h o r s e f u r n i t u r e . 2. manej. horse gin [~ d3in] s. v. h o r s e g e a r (2). horse gowan [~ 'gauon] s. (bot.) 1. ochiul-boului, mărgărită, aurată ( Chrysanthemum leucanlhemum). 2. muşeţel, românită (Matricaria chamomilla). Horse Guards [~ gu:dz,'--] s. pl. 1. (si the Royal ~) regimentul englez de gardă călare. 2. (ist. ) cartier-general al comandantului (armatei engleze); Ministerul de Război. horsehair [~heor] s. păr de cal; (te*t.) roshar. horse harness [~ ihainis] s. harnaşament , hamuri. horse head [~ hed] s. (mine) cap de cal. horse hide [~ haid] s. piele de cal; pl. piei de cabaline. horse jockey f~ 'd3oki,'-■--] s. jocheu. horse latit udes ['ho:s ,laetitjli:dz] s. pl. 1. (canad. fam.) regiunile canadiene unde se f olosesc cai (şi nu câini) ca animale de povară. 2. (mar.) zonă calmă între 30° şi 35° latit ; prin analogie, zona corespunzătoare din emisfera australă. horse-laugh [~la:f]s. râs zgomotos şi grosolan. horse-leech [~li:tf] s. 1. (zool.) lipitoare de cal (Haemop is sanguisuga). 2. (fig.) lipitoare, persoană rapace. 3. (înv.) medic veterinar. ' h orse-mackerel [-iinaikrsl] s. (iht.) specii ae scrumbie (din genurile Carnax, Tl iunnus, Sarda). horseman ['ho:smon],pl. horsemen [-man, -men] s. 1. călăreţ (experimen tat). 2. cava lerist, călăraş; pl. cavalerie. 3. (iht.) cal-de-mare (Equetus sp.J. 4. ( zool.) varietate de crab (Ocypoda arenaria). 5. (canad. si.) membru al poliţiei căla re. horsemanship [~mon/ip] s. arta călăriei, eehitaţie. horse-marine [~mo,ri:n] s. (gl umeţ) persoană într-o situaţie falsă / care nu e în clementul său; amiral elveţian; pl. mar eaţă; tell that / it to the ~s! asta să i-o spui lui mutu! horse master [~ .maisto'] s . călăreţ, maestru de călărie, dresor. horse meal [~ mi:l] s. (înv.) mâncare / masă fără bă meat [~ mi:t] s. 1. (f;tv.) furaj. 2. (pop.) mâncare uşoară. horsemint [~mint] s. (bot .) mentă, izmă (Mentha silvestris). horse nail [~ neil] s. 1. caia, cui de potcoavă. 2 . pl. (sl.) bani, sunători, lovele, biştari. horse opera [~ .oppro] s. (amer. sl.) f ilm cu cow-boy, western. horsepath [~pa:G] s. drum/potecă/ alee pentru călăreţi /călărie /e hitaţie. horse-pipe [~paip] s. (bot.) coada-calului (Equisetum maximum). horseplay [~plei] s. distracţie grosolană; glumă grosolană / de prost gust. horse-pond [~pond] s. loc de adăpare a cailor. "~^ horsepower [~,pauor] s. (tehn.) cal-putere, HP. hors epower hour [~ Tauor] s. (tehn.) cal-putere oră. horse pox ['ho:s poks] s. (vet.) variola cabalinelor. horse-race [~reis] s. cursă de cai. horseradish [~.radi/,'-'—, -'--] s. (bot.) hrean (Armoracia rusticana). horse rider [~ .raids'] s. călăreţ de cir c. horse-sense [~sens] s. (amer. fam.) simţ politic, înţelepciune elementară. horse's he ad ['ho:siz ha:d] s. (tehn.) liră. horseshoe ['ho://u:, 'ho:s/u:] I. s. 1. potcoavă. 2. (bot.) podbal (Tussilago farfara). 3. (zool.) a) v. ~ c r a b; b) varietate de scoică (Lutraria elliptica). II. vb. tr. a potcovi, horseshoe bend [~ bend] s. (hklr.) meandru. horseshoe crab [~ krsb] s. (zool.) rac de Moluce (ÎJmulus molucca nus s.a.). horseshocr ['hoi/fus', 'ho:s/uor] s. potcovar. horse stealer ['ho:s , sti:lorJ s. hoţ de cai. horsetail [~teil] s. 1. coadă de cal. 2. v. h o r s e - p i p e. horse thief [~ 6i:f] s. v. h o r s e s t e a l e r . horse-trade ['ho:s tre id] vb. intr. (amer. fam.) a se tocmi (cu viclenie), a face negoţ eu dibăcie. horsetrainer [~itreinor] s. dresor de cai. horse trick [~ trik] s. (fam.) glumă grosola



 nă / de prost gust. horse vault ['ho:s vo:3t] s. (gimnastică) săritură peste cal. horsew eed [~wi:d] s. (bot.) bătrâniş, bunghişor (Erigeron canadensis). horsewell grass [~wel r gra:s] s. (bot.) bobornic, bobâlnic (Veronica beccabunga). horsewhip [~wip, 'ho:sh w-] I. s. cravaşa, bici. II. vb. tr. a cravaşa, a biciui.



horsewoman fhoisiwumon], pl. horsewomen [-iwimin] s. amazoană, călăreaţă. horsiness ['hois inis] s. 1. natură cabalină. 2. miros de cal / de grajd. 3. interes deosebit pentru cai sau pentru cursele de cai; pasiune de turfist / pentru turf. horsing ['ho:si nJ s. 1. efectiv / număr disponibil de cai. 2. montă, împerechere. 3. (sport) călărie. hor st [ho:st] s. (geol.)-horst. horsy ['ho:si] adj. 1. cabalin. 2. (despre persoane ) care afectează îmbrăcămintea, vorbirea sau purtarea jocheilor; iubitor de cai. 3. (ame r. sl.) de prost gust. hortative ]'ho:totiv] adj. care îndeamnă, care exortă. hortator y ['ho:t3t3ri] adj. v. h o r t a t i v e. horticulture ['ho:tikAlt/or] s. hortic ultura. horticulturist [ihoiti'kAltJarist] s. horticultor. hortus siccus ['ho:to s 'sikos] s. (lat.) herbar, ierbar. hosanna [hou'zasno] I. interj, osana! II. s. osana. hose [houz] I. s. 1. (corn.).ciorapi (ca marfă). 2. (înv.) pantaloni. 3. fur tun (ae stropii); conductă. II. vb. tr. a stropi cu furtunul. hose coupling [~ .kA plin] s. (tehn.) semicuplare flexibilă. hose duck [~ dAk] s. pânză pentru furtunuri. h ose filter ['houz filto'] s. (tehn.) filtru-sac. hosier ['hou3ior, -3Jor, -zior] s. 1. ciorăpar. 2. negustor de lenjerie (tricotată), negustor de galanterie de damă. hosiery ['hoinari] s. 1. tricoturi, tricotaje; ciorapi (de damă). 2. magazin de ci orăpărie şi lenjerie tricotată, (magazin de) galanterie de damă. 3. atelier de tricotaje. hospice ['hospis] s. 1. han, adăpost pentru călători (mai ales la măndstiri), arhondaric . 2. azil, ospiciu (de bătrâni etc.). hospitable ['hospitobi, -'—] adj. ospitalier, pr imitor; a mind ~ to new ideas un spirit deschis ideilor noi. hospitable speech [ ~ spi:tf] s. discurs de bun venit. hospital ['hospitl] s. 1. spital; field ~ spi tal de campanie; to send smb. to ~ a spitaliza pe cineva; Red Cross ~ spital aux iliar; (despre studenţi în medicină) to walk the ~s a-şi face practica în spitale, a asist a la lecţiile de clinică. 2. (rar) azil, ospiciu (de binefacere); Greenwich Hospital Azilul din Greenwich (pentru invalizii din marina). hospitality [,hospi'taditi| s. ospitalitate, primire, găzduire binevoitoare; to show smb. ~ a găzdui cordial pe cineva; (fam. peior.) to partake of / to enjoy His Majesty's ~ a sta la închisoar e. hospitalization [ihospitelai'zei/sn] s. spitalizare, internare. hospitalize [ hos'pitelaiz] vb. tr. a spitaliza, a interna într-un spital. hospitaller ['hospita ls'] s. (ist.) ospitalier; cavaler al ordinului ospitalierilor; Knights Hospital lers Cavaleri Ospitalieri. hospital ship ['hospitl /ip] s. (mar.) navă-spital, navă sanitară. Hospital Sunday [~ iSAndi] s. zi de duminică în care se face chetă pentru spit ale. hospital train [~ trein] s. (ferov.) tren sanitar. hospital unit [~ juinit] s. formaţie sanitară. host1 [houst] s. 1. ceată, mulţime, gloată; (fam.) he was a ~ in hi mself făcea cât zece. 2. (inv.) oaste, oştire; the ~s of heaven a) ordiile / puterile cereşti; b) luminătorii cerului. host2 s. 1. amfitrion, gazdă, stăpân (al casei). 2. hotel ier; hangiu; to reckon / (înv.) to count without one's ~ a-şi face socotelile / a tr age concluzii fără a ţine cont de toate datele problemei; a face socoteli greşite; to be /to lie at~a) a fi oaspete; b) ase opri/ a trage la un han; (înv.) to be at ~ wit h a sta bine cu (ceva); a cunoaşte bine (pe cineva). 3. (biol.) gazdă (pentru paraziţi ). host3 s. (bis.) ostie, agneţ, azimă de grijanie. hostage [rhostid3] s. 1. ostatec . 2. (fig.) zălog, gaj; (fam.) his ~s to fortune soţia şi copiii lui. hostel ['hostel] s. 1. cămin (de studenţi). 2. pensiune, han. 3. reşedinţă, casă în oraş. 4. (înv.) ospătăr nă; hotel turistic. hostel(l)er ]-or] s. 1. căminist, student găzduit într-un cămin. 2. tu rist (care merge din cabană în cabană). hostelry [-ri] s. (fnv.) ospătărie, han. hostess [ 'houstis, -tes] s. 1. gazdă, amfitrioană, stăpână (a casei). 2. (av.) stewardesă, însoţitoa bord; (si air ~). 3. hangiţă. 4. animatoare, damă de consumaţie. 5. ghidă (la expoziţie). ostile ['hostail, amer. -til] I. adj. (to) ostil, duşmănos (faţă de). II. s. duşman, inami c. hostileiy [-li] adv. cu ostilitate, ostil. hostility [hos'tiliti, -lot-] s. 1 . ostilitate, animozitate, duşmănie. 2. pl. ostilităţi, acte de război; to open hostilitie s a începe / a deschide ostilităţile; renewal / resumption of hostilities reînceperea / reluarea ostilităţilor; cessation of hostilities încetarea ostilităţilor. host lattice ['h oust .laîtis] s. (electr.) reţea de bază, reţea primară. hostler ['oslor, amer. şi 'hos-] s v. o s 11 e r. host plant ['houst pla:nt] s. (bot.) plantă-gazdă. hot [hot] I. adj. 1. fierbinte; aprins, cald; boiling ~ în clocot, fierbinte; I am ~ mi-e cald (de



 nu mai pot); (as) ~ as fire grozav de fierbinte; (fig.) to be in ~ water a) a fi înfierbântat / aprins / înfuriat etc.; b) a fi în încurcătură, a nu şti pe unde să scoată t into ~ water a intra la apă; a da de necaz, a intra într-o încurcătură; to get into ~ wa ter with smb. a) a se certa cu cineva; b) a-şi atrage mustrarea cuiva; it got too ~ for them atmosfera devenise prea încordată; to give it ~ to smb. sau to make it ~ for smb. a) a înşela pe cineva; b) a trage cuiva un perdaf / o săpuneală; piping ~ c)fie rbinte de pe foc; b) (fig.) nou-nouţ, proaspăt; to get all ~and buttered a) a se încălzi , a-şi face sânge rău; b) a-şi pierde cumpătul, a se fâstâci; to go ~ and cold all over a a friguri, a-1 trece năduşelile; to catch / to get it ~ a o încasa, a vedea stele verzi ;



 469 house



hot streak [~ stri:k] s. (amer. fam.) zodie bună, serie norocoasă. (despre mâncare) ~a nd ~fierbinte,de pe foc. 2. arzător; aprins, înfocat,pasionat, fervent. 3. aprins, i ritat, furios, violent. 4. (despre animale) în călduri. 5. supărăcios, iute, mânios, hot s tuff [~ 'stAf] s. 1- muncitor / executant /jucător etc. neîntrecut. 2. tir puternic de iritabil. 6. (on) îndrăgostit nebuneşte (de); pasionat. 7. aproape de ţintă (cf. „cald, ald, artilerie. 3. anecdotă indecentă / pipărată. 4. desfrâu, destrăbălare. fierbinte" la j rile de copii). 8. (despre o povestire etc.) picant. 9. recent, proaspăt, hotsy-to tsy ['hotsi'totsi] adj. v. h o t - c h a. de ultimă oră. 10. (si.) straşnic, grozav, t are; (despre execuţii artistice) de calitate Hottentot ['hotntot] s. 1. hotentot. 2. limba hotentotă. superioară; îndrăcit, epatant. 11. (amer. fam.) iute, isteţ. 12. (amer . fam.) usturător, pişcător. hot tiger ['hot 'taigo1"] s. bere caldă cu sherry. 13. (ame r. si.) provenit din furturi, (de) furat. 14. suspectat, bănuit sau supravegheat d e hot trimfhot trim] s. (metal.) tăiere la cald (a metalului). poliţie; a ~ car o maşi nă al cărei număr a fost notat / luat de poliţie. 15. (sl.) sigur, fără hot war [~ rwo:r] s război „cald", operaţiuni militare (spre deosebire de „războiul greş; a ~ tip un pont sigu . 16. radioactiv; contaminat; ~ rain ploaie radioactivă; rece"). ~ laboratory labo rator unde se fac experimentele nucleare. II. adv. cu căldură, cu ardoare; hot-wire |~'wai3r] vb. tr. a porni (o maşină) fără cheie. to blow ~ and cold a se clătina; a fi neh otărât, a-şi schimba mereu punctul de vedere. hough [hok] s. jarct; (anat.) spaţiu popli teu. III. ş. 1. v. h o t j a z z. 2. the ~ (sl.) persoană căutată / urmărită de poliţie. IV b, ir. hound [haund] I.s. 1. câine, câine de vânătoare, mai ales copoi; (mitol.) the ~ o f Hell 1. (pop.) a încălzi bine. 2. to ~ up a) (sl.) a face (o navă sau un autovehicul ) capabil de cerber; to follow (the) ~s a vâna călare şi cu câini; master of ~s maestru de vânătoare. viteze mai mari; b) (înv.) a transpune în (ritm de) jazz; c) (fam.) a spor i, a mari; a intensifica. 2. (amer. sl.) publicity ~ amator de autoreclamă; partic ipant la jocul hare and ~s hot air ['hat 'ea1"] s. 1. aer cald. 2. (fam.) vorbărie , vorbe goale / în vânt; to let off ~ (v. h a r e (1)). 3. (peior.) canalie, câine; he 's an unmitigated ~ e un tip câinos; you miserable ~! câine! mizerabile; II. vb. tr. 1. a hăitui (vânatul). 2. to ~smb. down a urmări a spune braşoave. 3. (fam.) fanfaronadă, lăudăroşenie. hot-air artist [~ 'a:tist] s. (fam.) 1. palavragiu, moară neferecată. 2. fa nfaron, lăudăros. pe cineva cu înverşunare; to ~ (a dog) at / on smb. a asmuţi (un câine) î triva cuiva. hound's-tongue ['haundztAţ}] s. (bot.) arăriel, limba-câinclui (Cyiwgloss um officinale). hot-air merchant [~ 'mait/snt] ş. v. h o t - a i r a r t i s t . h ound's tree [~z tri:] s. (bot.) sânger (Cornus sanguinea). hot alkylation [~ islki lei/n] s. (chim.) alchilarc la temperatură înaltă. hour fau3r] s. oră, ceas; an ~ and a half o oră şi jumătate; after ~s după muncă, după hotbed ['hotbedj s. 1. seră, pat cald, ră 2. (jig.) mediu prielnic; ~ of war focar orele de muncă; după ce se închid magazinele / localurile; at an early ~ devreme, de de război, ambianţă favorabilă; focar. dimineaţă, l o oră matinală; (prov.) the darkest ~ is nearest the dawn după rău vine hotbed soil [~ soil] s. (agr.) pământ de răsadniţă. bine, când c mai rău, atunci binele nu e departe; nu e fără bine; golden ~s ceasuri hot-blood ['hotbL\d] s. (canad.) cal pur-sânge. fericite; (amer. mar.) happy ~ora mesei; to keep early / good ~s a se culca şi a se scula h ot-blooded ['hot'bUdid,'----] adj. arzător, pasionat, cu sânge aprins. devreme; the ~ and the man o situaţie critică şi omul capabil să-i facă faţă; to keep hot bulb [~ 'b/Ub] (telin.) cap de aprindere, calotă roşie. late / bad ~s a se culca şi a se scula târziu; to make long ~s a munci mult; to pay by hot cat [~ 'kzet] s. v. h c p c a t . h ot-cha ['hot/s, -t/a:] adj. (amer.) 1. atrăgător, hazliu, cu vino-ncoace, cu sex app eal. the ~ a plăti cu ora; to walk (at the rate of) five miles an / per ~ a merge cu (o viteză de) cinci mile pe oră; office ~s ore de birou; (telin.) output per ~ ra ndament pe oră; at 2. simpatic, drăguţ. an ~'s notice a) cu preaviz de o oră; b) {ară prea viz / pe nepregătite; fără o pregătire hot chemistry [hot 'kemistri] s. radiochimie. pre alabilă; to take ~s over smth. a avea nevoie de mult timp, a tărăgăna ceasuri întregi hotc hpot ['hot/pot] s. v. h o t c h p o t c h. hotchpotch ['hot/pot/] s. 1. (gastr.) mâncare compusă din multe ingrediente, ghiveci. pentru a face ceva; the question of the ~chestiunca zilei, la ordinea de zi; small ~s ore mici / târzii (1,2 etc. din noapte); in an evil / ill ~ într-un ceas rău; the eleventh ~ceasul 2. (jig.) talmeş-b



 almeş, amestecătură, ghiveci. al unsprezecelea, ultimul moment; what is the ~? cât e cea sul'?; rush ~s ore de vârf/ hot cockles ['hot 'koklz] s. pi. (înv.) joc rustic asemănăto r cu baba-oarba. de aglomeraţie (la circulaţie); his ~ has come i-a venit ceasul; tr ying ~ clipe de grea hot corn [~ ko:n] s. (amer.) porumb copt. încercare; (poetic) the witching ~ miezul nopţii; zero ~ a) (mii.) ora de atac, ora „h"; hot cure ['hot kjuar] s. (telin.) termovulcanizare. b) (fig.) ceas hotărâtor. hot diggity [~ digit i] inter/ (amer.) Doamne sfinte! hour angle ['auor 


 ra-rapid (alcătuit de obicei numai a) închisoare;/») menaj /trai de celibatar; town ~ a) reşedinţă la oraş; b) primărie; country din şasiu si motor) iară caroserie (folosit în c e denumite drag racings). 2. conducător ~ castel, vilă la ţară. 2. (pol.) (si House) cam eră; a parliament of two ~s parlament al unui automobil ultrarapid; (jig.) persoană care nu ţine seama de nimeni şi nimic, un bicameral; House of Commons Camera Comunel or; House of Lords Camera Lorzilor; House of Representatives Camera Reprezentanţil or (în S.U.A.); lower ~ camera adevărat bolid. inferioară, camera deputaţilor; the upper ~ camera superioară, senat; (amer. sl.) third hot-rodder [~'rodsr] s. (amer.) con ducătorul unui automobil ultra-rapid. ~ culoarele Congresului; to make a ~ a-şi asig ura majoritatea; a bill before the House hot-roll [~roul] vb. ir. (metal.) a lam ina la cald. o lege în curs de votare. 3. firmă comercială, întreprindere. 4. the House bursa (din hot seat [~ 'si:t] ş. 1. (amer. fam.) scaunul electric. 2. (av. sl.) sc aun cu dispozitiv Z/w/ra); members of the House agenţi de schimb. 5. (sl.) the Hou se cameră de muncă. (automat) de catapultare (la turboreactoare). 6. teatru, sală de s pectacole; full ~ sală plină. 7. colegiu universitar. 8. House familie, hot short [~ /o:t] adj. (metal.) fragil la cald / la roşu. dinastie; the House of Stuart dinas tia Stuarţilor. 9. han. 10. (mil.) varietate de loto (joc). hotshot [~/ot] (amer. fam.) I. adj. energic. II. s. 1. mărfar rapid, tren de colctăric rapidă. ~ of call a) birou de comenzi; b) hotel, han, ospătărie pentru comis-voiajori; c) loc 2. (cin.) s cenă îndrăzneaţă / de senzaţie. 3. om fudul / plin de sine / înfumurat. de întâlniri (amoro asă de randevu. II. adj. de casa, făcut în casă. III. [hauz] vb. hotspur [~sps(:)r] s. 1 . om irascibil, fire aprinsă/ iute /arţăgoasă. 2. zvăpăiat, zănatic. A. tr. 1. a adăposti, i. 2. a depozita, a înmagazina. 3. a pune la adăpost, a gara; hot squat [~ 'skwot] j . v . h o t s e a t (1).



 house agent 470



(mar.) a lăsa jos, a coborî (un catarg). 4. (mil.) a încartirui. B. intr. (with smb.) a se instala (la cineva). house agent ['haus -eid3Pnt] s. agent / intermediar pe ntru vânzări şi cumpărări de case. house allowances [~ o'laugnsizj s. pl. (mii.) cheltuiel i de cazare. houseboat [~bout] ş. ambarcaţiune locuită, casă plutitoare. house bread [~ bred] s. pâine de casă. housebreaker [~


 s. (Jam.) elicopter. hoverport ['hovopirt] s. port pentru ambarcaţiuni cu pernă de aer. how [hau] I. adv. 1. cum, în ce fel; ~do you do? [~dju'du:,-dJ3,d-,-di1d-],~d ,yedo [~ djo'du:, -di-] a) am onoarea!; b) bună ziua!; c) (rar) ce mai faceţi?; ~ ar e you? ce mai faci? cum te simţi?; ~so? cum aşa?; ~does one spell this word? cum se scrie acest



cuvânt?; ~ is it that? cum se face că?; ~ can you? cum poţi? nu ţi-e ruşine?; ~ the deuce / devil / dickens cum dracu, cum naiba; ~ ever, ~ on earth cum oare, cum naiba. 2. cum, ce; ~now? ce înseamnă asta? ce mai este?; (fam.) and ~! şi încă cum!; Mary answere d him and ~! Maria i-a răspuns şi încă cum!; it was a swell party, and ~! ce mai serată a fost! 3. (exclamativ) ce, cât de; ~ funny! a) i-auzi ce caraghioslâc! ce nostim!; b) ciudat!; ~small the world is! cât de mică este lumea! ~ I wish I could cât aş vrea să pot ! 4. cât, ce preţ? cât de, cât de mult; ~ is corn? ce preţ are grâul?; ~ old is he? câţi an ?; ~ many times? de câte ori? 5. (introducând propoziţii indirecte) că; he told us as ~ he had met her ne-a spus că a întâlnit-o; I told him ~ there has been a great storm iam spus că a fost o furtună mare. II. s. (amer. fam.) that's about the ~ of it cam aşa s-au petrecut lucrurile; (fam.) the ~, the when and the wherefore cum şi ce fel, aşa şi pe dincolo, toate amănuntele. howbeit ['hau'bi:it, -'—] I. adj. (înv.) totuşi, oricu . II. conj. deşi. howdah ['haudo] s. (arab) şa cu baldachin (pe spinarea elefantului ). how-de-do ['haudi:'du:] s. v . h o w d ' y e d o . how d'ye do ['hau djc 'du: ] s. (fam.) situaţie delicată sau dificilă, încurcătură; here's a nice / pretty ~! a) astabună! ei poftim! b) ce păcat! howe'er [hau'eo] adv. conj. (poetic) v. h o w e v e r . howel [rhau3l]ş. teslă. however [hau'evor] I. adj. 1. totuşi, cu toate acestea; the scheme, ~, failed totuşi, proiectul a eşuat. 2. oricât de; ~ good it may be oricât de bu n ar fi. 3. oricum; ~ it may be oricum ar fi. II. conj. 1. (înv.) eu toate că, deşi. 2 . (şi how ever) (fam.) cum; ~ did you manage to do it? cum ai izbutit să faci (una c a) asta? 3. însă, dar. howitzer ['hauitss1"] s. (mil.) obuzier; field ~ obuzier de câm p. howl [haul] I. vb. A. inţr. 1. (despre animale, vânt etc.) a urla; (desprepersoan e, copii etc.) a urla, a zbiera, a ţipa (de durere etc.); (fig.) to ~ with the pac k a urla cu lupii. 2. (radio) a reacţiona (în antenă). B. tr. 1. (si to ~ out) a rosti urlând. 2. to ~ away a îndepărta prin urlet(e); to ~down a înăbuşi prin urlet(e). II. s. 1 urlet; zbieret. 2. reacţie sonoră, urlet. 3. huiduială. howler ['haul3r] s. 1. bocito r, bocitoare (la morţi). 2. stentor. 3. (fam.) gaia, greşeală, boacănă; nenorocire (mare); (sl.) to come / t o go a ~ a păţi un necaz, a da de bucluc, a rupe cuiul. 4. (zool. ) maimuţă-urlătoare (Mycetes). 5. (tehn.) buzzer, vibrator; sirenă. howling ['haulinj I. adj. 1. urlător. 2. plin de urlete, sinistru, lugubru. 3. (şl.) colosal; ţipător, strigăt or, enorm; ~ mistake greşeală (enormă); «success succes nebun; a ~swell un fante, un dan di ultraelegant, un malagambist; ~ shame a) ruşine mare; b) nedreptate strigătoare l a cer. II. s. 1. urlet(e) (al furtunii etc.). 2. (radio) reacţie în antenă. howling mo nkey [~ -niArjki] s . v . h o w l c r (3). howsoever [ihausou'evg1"] adv. oricât d e. hoy1 [hsi] s. (mar.) gabară; vas mic de coastă. hoy2 interj. 1. (mar.) hei! 2. hăis ! cea! hoyden ['hoidn] s. băetană, băieţoi, zgâtie, drac de fată. hoydenish ['hoidsni/j adj băieţos; băieţeşte. hub1 [hAb] s. 1. butuc (de roată); bucşă (de roată); (amer. fam.) from ire, up to the ~ din cap până în picioare, cu totul, cu desăvârşire; he's honest up to the este de o cinste desăvârşită. 2. (fig.) centru (de activitate, de interese, al atenţiei e tc.); the ~ of the universe centrul, buricul pământului; (amer. glumeţ) the Hub oraşul B oston. hub2 s. v. h u b b y. hubbub ['hADAb, -bob] s. zgomot surd, rumoare; gălăgie, zarvă, tumult, vacarm; ceartă, scandal. hubbubboo ['hAbs'bu:! s. larmă, zarvă, tevatură, tărăboi. hubby ['Iubi] s. (fam.) diminutiv de la h u s b a n d (I), bărbăţel. hub cap ['hA b kasp] s. (tehn.) capacul butucului. hubris ['hjmbris] s. încredere (excesivă) în sin e; îngâmfare, trufie. hubristically [hju:'bristikpli] adv. cu îngâmfare, cu trufie; inso lent. huek [hAk] ş. (iht.) lostriţă (Hucho huciu)). huckaback ['lukobask, -bok] s. (ţeAt.) material pluşat (pentru prosoape etc.). huckleberry ['luklberi, -teri] s. (bot .) afin (Vaccinium myrtillus) (Gaylussacia); red ~ merişor (Vaccinium vitis-idaea) ; (amer. sl.) to get the ~ a se face de râs; (amer. rar) to be a ~ to a / one's pe rsimmon a nu face doi bani pe lângă. hucklebone ['tiAklboun] ş. 1. (anat.) osul iliac. 2. (zool.) gleznă. huckster ['hAkstsr] I. s. 1. negustor de mărunţişuri, mămular, boccegi u, colportor, negustoraş; negustor ambulant; precupeţ. 2. (fig.) găinar, afacerist mărun t, profitor meschin; political ~ traficant politie; (pop.) in ~'s hand(s) la ana nghie, la aman. 3. (amer.) agent de publicitate. II. vb. A. intr. 1. a vinde mărunţişu



 ri. 2. a face negoţ mărunt. 3. a înşela, a trage pe sfoară. B. tr. a revinde, a colporta. huddle ['hAdl] I. vb. A. tr. 1. (şi to ~ together) a arunca de-a valma, a arunca c laie peste grămadă. 2. (şi to ~ up / over / together) a face de mântuială, a lucra prost, a cârpaci; a da peste cap; a înjgheba. 3. to ~ into a băga unul peste altul / în neorândui ală / claie peste grămadă / de-a valma în; to ~ on a pune în grabă, a arunca (hainele). B. efl. a se strânge, a se ghemui. C. intr. 1. (şi to ~together) a se strânge la un loc (în neorânduială), a se îngrămădi, a se înghesui, a se îmbulzi. 2. to ~ long a se împinge înai da năvală; to ~ over / through a piece of work a face o treabă de mântuială / în pripă, a d n lucru peste cap; to ~ up a se strânge, a se înghesui, a se ghemui; a se băga unul în a ltul. II. s. 1. îngrămădeală, îngrămădire, amestecătură, buluc; mulţime; gloată. 2. harabab in a ~ cu susul în jos, de-a valma. 3. (amer.) consfătuire; complot, conspiraţie, une ltire. 4. (înv.) zgârcit, zgârie-brânză. huddler [-or] s. lucrător prost, cârpaci. hue1 [hj s. nuanţă, culoare, tentă; tonalitate cromatică; ~ of health aer de sănătate; thoughts of sombre ~ gânduri întunecate. hue2 vb. tr. (sl.) a zvânta în bătaie, a burduşi.



 471 humming



hue3 s. ţipăt, strigăt; larmă. hue-and-cry ['hjmsn'krai, -arj'k-] ş. 1. chiot(e), strigăte de prinde-1, ţinc-1); urmărire, goană; huiduieli; to make ~ after smb., to raise a ~ a gainst smb. a) a urmări pe cineva cu strigăte; b) a huidui pe cineva. 2. (ist.) anunţ / proclamaţie pentru prinderea unui răufăcător sau pentru înapoierea bunurilor furate. hue less ['hju:lis] adj. incolor, fără culoare. hue strength ['hju: strcrjO] s. (teAt.) intensitatea / saturaţia unei nuanţe. huff [hAf] I. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a umfla ; to ~ up with air a umfla cu aer; (jig.) to be ~ed supărăcios, iritabil. 2. a se pu rta urât cu, a se răsti la; a repezi, a jigni. 3. (la jocul de dame) a lua un jeton (cuiva). 4. to ~ smb. into a face pe cineva să, a sili pe cineva să (prin ameninţări etc .); to ~ smb. out of a face pe cineva sa renunţe la (prm ameninţări etc.). B. intr. 1. a se supăra, a se ofensa. 2. (şi to ~and puff) a gâfâi, a sufla greu. 3. a se grozăvi, a se umfla în pene. II. ş. 1. furie, ţâfnă, acces, izbucnire de mânie, supărare, jignire; to / to take the ~, to take ~ a se ofensa, a se supăra; to put smb. into a ~ a jigni , a ofensa pe cineva. 2. luarea unui jeton (la jocul de dame). huffer ['fufa1"] s. 1. zurbagiu, persoană gălăgioasă. 2. lăudăros, fanfaron. huffily flufili] adv. supărat, tat, eu arţag. huffiness ['lufmis] s. 1. v. h u f f i s h n e s s . 2. susceptibil itate, iritabilitate. huffish ['rufi/l adj. 1. susceptibil, irascibil, ţâfnos; arţăgos, in a ~ tone of voice pe un ton înţepat. 2. supărat, îmbufnat; he was very ~ about it era foarte supărat pe această întâmplare. 3. arogant. huffishly [-li] adv. v. h u f f i 1 y . huffishness [-nis] s. lăudăroşenie, fanfaronadă; îngâmfare, trufie; aroganţă. huffier ['t 1-] s. (mar.) pilot de fluviu. huffy ['lufi] adj. v. h u f f i s h. hug [lug] Ivb. tr. 1. a îmbrăţişa cu putere, a strânge în braţe; (înv. glumeţ) to ~ smb. as the devil itch a îmbrăţişa pe cineva cu gingăşie. 2. (fig.) a îmbrăţişa, a ţine la (o idee etc.), a f al (unei idei etc.); to ~ a belief a ţine la o convingere. *0- (mar.) to ~ the coa st / shore a se ţine aproape de ţărm, a naviga pe lângă coastă. II. s. 1. îmbrăţişare. 2. a trânsoare (în luptă). huge [phju:d3] adj. enorm, vast, imens; uriaş, colosal, gigantic; ~ collection of samples vastă colecţie de eşantioane. hugely [-li] adv. enorm, extraor dinar (de), foarte. hugeness [-nis] s. enormitate, imensitate. hugger ['hAg3r] ş. (mine) clivaj. hugger-mugger ['lugapiiuga1"] I. s. 1. dezordine, confuzie, harab abură. 2. taină, secret; in ~în secret, clandestin; to be at ~ with a avea secrete cu. II. adj. 1. dezordonat, confuz. 2. ascuns, tainic, tăinuit, secret. III. adv. 1. în dezordine. 2. în taină. IV. vb. A. tr. 1. a muşamaliza, a înăbuşi (un scandal etc.). 2. a scunde, a tăinui. 3. a face de mântuială, a da peste cap. B. intr. 1. a acţiona în secret / în ascuns; a conspira, a unelti. 2. a face încurcături, a proceda fără socoteală. 3. they are ~ing along menajul lor merge aşa şi aşa/ şchiopătând. huguenot ['hjuiganot, -nou] s. (i t. Franţei) hughenot, calvinist. hui ['hu:i:] s. (austr.) adunare; reuniune. hukee m [hA'ki:m] s. (anglo-indian) doctor. hulk [hAlk] s. 1. (mar.) corabie mare şi gre oaie. 2. (mar.) ponton. 3. (mar.) carcasă veche de corabie. 4. (fam.) om greoi, ma tahală, huidumă. hulking [-in] adj. greoi, neîndemânatic; mătăhălos. hulky [-i] adj. v. h u k i n g. huli1 [Iul] I. s. coajă. II. vb. tr. a curăţa de coajă, a coji. huli 2 1. s. 1. anvelopă; carapace; (entom.) gogoaşă (de nimfă sau crisalidă). 2. (mar.) cocă, carenă, cor navei; ~ down la distanţa (de Ia ţărm) la care se vede numai catargul (unei corăbii); ~ out la distanţa (de la ţărm) la care se vede corpul corăbiei. 3. schelet, carcasă (de dir ijabil etc.). 4. (av.) fuzclaj. II. vb. A. tr. a străpunge, a nimeri (coca unei co răbii cu un obuz). B. intr. (mar., despre un vas fără pânze) a pluti în voia valurilor. hu llabaloo [ihAlabalu:] s. gălăgie, vacarm; to make a ~a) a face gălăgie; b) a izbucni în pr oteste; a pretinde în gura mare. hulled [luld] adj. curăţat de coaja, cojit, decortica t. huller ['tutor] s. decorticator. hullo ['IIA'IOU, -'-, amer. ha'lou] interj. 1. (pentru a atrage atenţia) hei! alo!; ~, you! hei, tu de colo! 2. (exprimând surpr iza) hait! ei, poftim! nu mai spune! 3. salut(arc)!; ~ everybody salutare tuturo r! 4. (tel.) alo! hullo girl [~ ga:l] s. (fam.) telefonistă. hull resistance ['Iul rizistons] s. (ftz.) rezistenţa corpului. hum1 [lum] I. vb. A. intr. 1. a bâzâi, a zu mzăi, a zbârnâi; a fredona; a vui; a town ~ming with activity un oraş vuind de activitat e; my head ~s îmi vâjâie capul. 2. (despre apă) a clipoci, a susura, a murmura. 3. a vor bi bâlbâit, a se bâlbâi; (înv.) a îndruga verzi şi uscate; to~andhawa)asebâlbâi;b)aezita,aş fi în plină activitate, a merge strună, a merge ca pe roate. 5. a face tărăboi. 6. to ~at



 a bombăni din pricina (cu gen.). B. tr. (şi to ~over) a fredona. II. s. bâzâit, zumzet; vuiet surd, freamăt, agitaţie; the busy ~ of a large city vuietul unui oraş mare. hum2 (şl,) I. vb. tr. a înşela, a trage pe sfoară. II. s. înşelătorie; minciună; it's all (a) e, prostii. hum3 vb. intr. (si.) a mirosi urât, a puţi. hum4 interj, hm! human [rhju :nwn] I. adj. uman, omenesc; a very ~ error o greşeală foarte omenească. II. s. (mai a les glumeţ) muritor, fiinţă omenească. human being [~ 'bi:in] s. fiinţă omenească.



humane [hju(:)'mcin] adj. 1. uman, omenos; umanitar, pentru binele omului; ~ tas k operă nemuritoare; the Royal Humane Society societatea de salvare (a înecaţilor). 2. omenos, îndurător, milostiv, clement. 3. umanistic, filologic. humanely [-li] adv. uman, umanitar. humaneness [-nis] s. v. h-u m a n i t y (3). human engineering [ 'hjuimdn rirj] s. 1. inginerie umană; antropotehnică. 2. biotehnica. huma n-heartedness [~ 'ho:tidnis] s. v. h u m a n i t y (3). humaniform [hju'masnifo: m] adj. (rar) omenesc. humanism ['hjumianiz^m] s. umanism. humanist ['hju: monis t] I. s. umanist. II. adj. v . h u m a n i s t i c . humanistic [ihjumis'nistik] adj. umanist(ic). humanitarian [hjuO-raaeni'tearisn, ■—'--] I. s. 1. propovăduitor um anist. 2. filantrop. II. adj. 1. umanitar. 2. uman, omenos. humanitarianism [hju imami'tearisnizpm] s. (jil.) umanitarism. humanity [hju(:)'ma;niti] s. 1. fire s au natură omenească. 2. omenie, umanitate. 3. omenie. 4. umanioarc. humanize ['hju:m onaiz] vb. A. tr. a umaniza; to ~ cow's milk a asimila laptele de vacă cu laptele omenesc (pentru copii). B. intr. a se umaniza, a deveni omenos. humankind ['hjin nan'kaind] s. omenire, umanitate, neamul omenesc. human-like ['hjumisnlaik] adj. ca de om, omenesc. humanly ['hju:ni9nlij adv. 1. omeneşte. 2. din punct de vedere omenesc. human nature ['hjmman ineit/s1"] s. natură omenească, natură umană. humanness i'hjumisnnisj s. omenire, umanitate. human studies ['hju:ni3n 'stAdiz] s. pi. st udii clasice, umanistică; umanioarc. human torpedo ['hjmmsn t3(:)'pi:dou] ş. (mil.) torpilă umană, torpilă dirijată la ţintă de un scafandru. humble flumbl] I. adj. 1. umil; s erit, spăsit; plecat; in my ~ opinion după umila mea părere; your ~servant umila dv. s lugă, supusul dv. 2. umil, modest, simplu; to spring from ~ stock a lî de origine mo destă. 3. umil, sărac, sărăcăcios, sărman. II. vb. A. tr. a umili, a înjosi, a smeri. B. re a se umili, a se înjosi. humble bee [~ bi:] s. (entom.) bondar (Bambus sp.). humb lefication [ihAmblafi'kci/n] s. (fam.) umilire. înjosire. humble-mouthed ['rumbl'm audd] adj. umil Ia vorbă. humbleness ['lumblnis] s. umilinţă. humble pie ['lumbl 'pai] s. pateu făcut din măruntaie de vânat; (jig.) to eat ~ a cere iertare, a se umili. hu mble plant [~ 'plo:ntj s. (bot.) mimoză, sensitiva, simţitoare (Mimosa pudica). humb ly ['lumbli] adv. umil, cu umilinţă; cu smerenie. humbug I'hAmbAg] I. s. 1. înşelătorie, m istificare,escrocherie; lucru fals, calp; there's no ~ about him c un om cinstit . 2. moft, fleac, nimic; (that's all) ~î (toate astea-s) prostii! mofturi! 3. fars or, mincinos, impostor, înşelător. 4. un fel de bomboană. II. vb. A. tr. 1. a înşela, a amă a mistifica. 2. to ~ smb. into doing smth. a ademeni pe cineva să facă ceva; to ~ s mb. out of smth. a face pe cineva să renunţe la ceva (prin înşelătorie). B. intr. a face e scrocherii. humbug(g)able [-sbl] adj. uşor de tras pe sfoară / de înşelat. humbugger [-a r] s. înşelător, escroc, mistificator; impostor. humbuggery [-ari] s. înşelătorie, escroche ie; mistificare, impostură. humdinger ['hAindirp] s. 1. (tel.) potenţiometru contra zgomotului de sector. 2. (fa/?/.) grozăvie, lucru marc / colosal. humdrum ['lumdrA m] I. adj. plicticos, monoton, banal, trivial. II. s. 1. loc comun, banalitate, truism. 2. pisălog; persoană plictisitoare. humectate ["nju:miktcit] vb. tr. a umezi , a muia. humectation [ihju:mik'tci/n] s. umezire. hum effect [


 hju(:)'militi] s. 1. modestie, simplitate; blândeţă. 2. umilinţă, smerenie, supuşenie. humm d [lumd] adj. fredonat; în surdină. hummeller ['hAmala1"] s. (agr.) grohăitor (la bato ză). hummer ['luma1"] s. 1. persoană care bombăne / bodogăneşte întruna. 2. (sl.) minciună onată / sfruntată. 3. (sl.) mincinos; fanfaron. 4. (tehn.) buzzer. 5. (amer. sl.) pe rsoană energică şi întreprinzătoare. humming ['lumin] I. adj. bâzâitor. II. ş. 1. bâzâit. 2 zgomot de fond. 3.(v.to h u m 1 II).



 humming bird 472



humming bird [~ ba:d] s. (omit.) colibri (Fam. Trochilidae). humming top [~ top] s. titirez, sfârlcază cu bâzâitoâre. hummock ['lumakl s. 1. colnic, movilă, colină; mamelo 2. movilă de gheaţă (pe o banchiză etc.). hummocked [-t] adj. l„ca o colină, de forma unei ovile. 2. (despre movile) rotund. hummocky [-i] adj. plin de movile, cu coline. humor... (amer.) v . h u r a o u r... humoral ['hju:marpl] adj. (med.) umoral. h urnoresque [.hju:ma'resk] s. (muz.) humorescă. humorist ['hjumiarist, înv. 'ju:-] s. umorist, comic; scriitor umorist; hâtru bun de glume; păcălici. humorous ['hju:ni3ras , înv. 'ju:-] adj. 1. plin de umor, vesel, umoristic. 2. caraghios, glumeţ, de râs. hu mour ['hju:mar, înv. 'ju:-] I. s. 1. umor; glumă; sense of ~ simţ al umorului / ridico lului; arch / sly ~ glumă răutăcioasă; broad ~ umor grosolan; dry ~ umor sec; grim ~ umo r macabru; to do smth. for the ~ of it a face ceva în glumă / de haz / de banc. 2. c aracter, fire; dispoziţie, toană; every man in his ~ fiecare cu toanele sau dispoziţia lui; in the ~for dispus să/ pentru; in bad / ill ~prost dispus; in good ~binc dis pus; out of ~ prost dispus, abătut, posac, ursuz; to put smb. in / into bad ~ a in dispune pe cineva; to put smb. in / into good ~ a dispune pe cineva; to put smb. out of ~ a indispune pe cineva, a strica cheful cuiva; when the ~ takes me to g o out când îmi vine cheful să ies. 3. (anat.) umoare; the cardinal ~s cele patru umori principale; aqueous ~ umoare apoasă, II. vb, tr. a fi îngăduitor cu, a lăsa în voia (cuiv a), a intra în voia (cuiva); a face pe placul (cuiva), a cocoli; a răsfaţă; to ~ a horse a lăsa calul în voia lui; a man who must be ~ed un om căruia trebuie să-i cânţi în strună. urist ['hjmmaristj s. v. h u m o r i s t. humourless ['hju:malis] adj. iară umor, nesărat, Iară sare. humourlessly [-li] adv. Iară umor, fără sare. humoursome ['hju:mosam] adj. 1. capricios, cu toane; năzuros. 2. iritabil, irascibil. humoursomeness [-nis [ s. 1. bună dispoziţie. 2. toane. hump [lump] I. s. 1. cocoaşă, gheb; to have a ~ a fi cocoşat; (jig.) to live on one's ~ a trăi din propriile sale resurse, a se descurca singur. 2. movilă, munccl. 3. (fam.) proastă dispoziţie; to have the ~ (up) a nu fi în a pele lui, a nu-i fi boii acasă; a fi supărat / furios; to give smb. the ~ a amărî, a ind ispune pe cineva. II. vb. A. tr. 1. a curba, a îndoi, a pleca; to ~ up one's shoul ders a-şi băga capul între umeri. 2. a amărî, a indispune, a întrista, a mohorî. 3. (austr. sălta (o sarcină) în spinare. 4. (amer. si.) a se culca cu. B. rejl. şi intr. (amer. si .) a-şi strânge puterile. humpback ['lumpbsk] s. 1. cocoaşă, gheb. 2. cocoşat, gârbov, gheb s. 3. (te/m.) proeminenţă, umflătură; bombare. humpback bridge [~ brid3] s. pod în spinare de măgar. humpbacked ['hAmpbaăkt] adj. ghebos, gârbov, cocoşat. humph [mmm, hah, hĂmf] in terj, hm! humping signal ['lumpin 'signal] s. (ferov.) cocoaşă de triaj. hump signal ling ['rump .signolirjj s. (ferov.) semnalizarea cocoaşei. humpty-dumpty ['hAmpti' dAmpti] s. 1. omuleţ, prichindel, făptură măruntă. 2. Humpty Dumpty ou (personificat). hum py1 1'hAmpi] adj. 1. cu cocoaşă. 2. plictisitor. humpy2 s. v. g u n d y. humus E'hju :ni3s] s. (agr.) humus, pământ vegetal, cernoziom. hum voltage ['lum -voltid3J s. (ţel .) tensiune de zgomot. Hun [luni s. 1. (mai ales pi.) (ist.) hun. 2. (fîg.) barbar . 3. (sl.) neamţ. hunch [lunt/] I. s. 1. cocoaşă, gheb. 2. halcă, bucată mare (de pâine, de brânză etc.); ~of bread codru de pâine, coltuc. 3. (amer. pop.) ghiont. 4. (fam.) bănuia lă, suspiciune; presimţire; presentiment; to have a ~ a avea o presimţire. 5. bloc, bu lgăre (la drumuri). hunchback ['hMitfbşk] j . v . h u m p b a c k (1). hundred ['lun drad, -drid] I. num. sută; a / one ~ per cent sută la sută; a ~ per cent useless fără nici o valoare; a ~ times de o sută de ori; not a ~ miles away nu aşa departe. II. s. 1. sută; they died in ~s mureau cu sutele. 2. (ist.) district; to accept the Chilter n Hundreds a renunţa la drepturile de membru al parlamentului. 3. oră: fourteen ~ or a 14; ten ~ ora zece. hundred-eyes [~aiz] s. (bot.) saschiu, cununiţă, iederă, merişor ( Vinca minor). hundredfold ['lundradfould, -drid-] I. adj. însutit. II. adv. de o s ută de ori; to increase a ~ a mări de o sută de ori. hundred-legs ['lundradlcgz, -drid -] s. v. c e n t i p c d. hundred-percenter ['lundradpa'senta1"] s. (si one hund red-percenter) (amer.) şovinist militant. hundredth ['fundradG, -dridO] I. num. al o sutălea. II. s. sutime; three ~s trei sutimi. hundredweight ['lundradweit, -dri d-] s. (în Anglia) greutate de 112 livre = 50,802 kg; (î/i S.U.A.) greutate de 100 l ivre = 45,359 kg. Hundred Years* War ['lundrad ja:z 'WD:] S. the ~ (ist. Angliei ) Războiul de o sută de ani. hung [hArj] past şi part. trec. de la h a n g. Hungarian



 [hAg'gear ian] I. s. 1. ungur, maghiar. 2. (limba) ungară. II. adj. unguresc, magh iar. Hungarianize [-aiz] vb. tr. a maghiariza. Hungarian partridge [lurj'gearian 'pa:trid3] s. (canad.) potârniche europeana (Perdrix sp.). hunger ['hAngor] I. s. 1. foame; to be faint with ~ a leşina de foame, a nu mai putea de foame; to die o f ~ a muri de foame; (prov.) ~ is the best relish /sauce foamea e cel mai bun bu cătar. 2. (for, after) (fig.) sete, dorinţă arzătoare (după, de). II. vb. A. intr.



1. a fi flămând. 2. to ~ for / after smth. a fi avid de ceva; ~ing for romance avid de aventuri sentimentale. B. tr. a înfometa; to ~ a garrison out of place a constrân ge o garnizoană prin foamete să se predea. hunger bit(ten) [~ -bitn] adj. înfometat, f lămând. , hungerer ['lungorar] s. 1. flămând, înfometat. 2. (fig.) doritor, persoană care a piră la ceva. hunger-stricken ['lunga istrikan] adj. înfometat, flămând; chinuit de foam e. hunger-strike [~straik] I.s. greva foamei (în închisoare). II. past şi part. trec. hunger struck [~ strAk] vb. intr. a face greva foamei. hungry ['lurjgri] adj. 1. flămând, înfometat; to be ~ a-i fi foame, a fi flămând; to be ravenously ~, to be (as) ~ as a hawk / hunter / bear / wolf a avea o foame de lup; (fig.) to be ~ for a fi în setat de / avid de, a tânji după. 2. (despre terenuri etc.) sărac, sărăcăcios. hungry wool ~ wul] s. (text.) lână înfometată, lână de-calitate inferioară. hunk [lurjk] s. v. h u n c 1,2). hunker [rhAnkar] I. s. (amer.) 1. (ist.) membru conservator din partidul d emocrat. 2. retrograd. 3. comisionar; băiat de serviciu la hotel. 4. adj. (jig.) d e modă veche; conservator. hunkerism ['hArjkarizsm] s. (amer. sl.) conservatorism. hunkers [Tugkaz] s. pi. on one's ~ pe vine. hunkie ['lunki] s. (amer. fam.) ung ur, maghiar. hunks [lurjks] s. zgârcit, zgârie-brânză, avar. hunky I'hArjki] I. adj. (sl .) 1. straşnic, grozav. 2. teafăr, în siguranţă. II. s. muncitor necalificat. hunky-dory [ ~'douri] adj. (amer.) v. h u n k y (I). hunt [lunt] I. vb. A. tr. 1. a vâna (cu co poi). 2. (amer.) a vâna (în general). 3. a colinda, a bate (un ţinut) după vânat (mai ales după vulpi). 4. a îndruma sau îndemna (câinii) la vânătoare. 5. a urmări, a goni, a hăitui ~ away a goni; to ~down a urmări până când e prins sau omorât; to ~ out / up a urmări până găsit sau SCOS din ascunzătoare; to ~ to death a urmări până când e ucis. B. intr. 1. a vân a merge la vânătoare. 2. a căuta, a cerceta; to ~ high and low a căuta pretutindeni. 3. to ~ after a căuta cu înfrigurare, a umbla după; a vâna; to ~for a căuta; v. t'o ~ a f t e r. II. s. 1. vânătoare; (în Anglia) vânătoare călare, mai ales hăituiala; the ~ is up vână e deschisă; rainbow ~hirneră, nebunie; (pol. amer.) still ~ metode secrete; witch ~ vânătoare de vrăjitoare (şi fig.). 2. echipaj de vânătoare. 3. teren de vânătoare. 4. Hunt tate locală de vânătoare. 5. (for) urmărirc(a) (cu gen.), cercetări (pentru). 6. (înv.) vân 7. (tehn.) mică variaţie a turaţiei unui motor. huntaway ['luntawei] ş. (N.Z.) câine ciobă esc. hunt ball ['lunt bo:l] s. bal (anual) al vânătorilor. hunter ['lunta1"] s. 1. vânăt or; (jig.) căutător, cercetător, urmăritor; dowry ~ vânător de zestre; curio ~ vânător / am de antichităţi; place ~ carierist, arivist, căutător de slujbe; (prov.) all are not ~s t hat blow the horn nu tot ce zboară se mănâncă. 2. cal de vânătoare. 3. câine de vânătoare, 4. ceas de buzunar cu capace. 5. (astron.) the Hunter constelaţia Orion. hunting [ 'hAntirj] I. s. 1. vânătoare. 2. pradă, captură, rezultatul unei vânători. 3. (fîg.) urmări tare, cercetare. 4. (zoo!.) specie de câine sălbatic din Africa (Lycaon pictus). 5. (av.) oscilaţie unghiulară a palei de elice. II. adj. de vânătoare. . hunting-box [~baks ] s. pavilion de vânătoare. hunting-crop [~krap] s. cravaşa. hunting glass [~ gkr.s] s . binoclu de vânătoare. hunting-ground [~graund] s. teren / parc de vânătoare; (amer.) h appy ~ ~(s) a) rai, cer(uri); viaţa viitoare; b) câmp rodnic de activitate. hunting gun [~ gAn] s. armă de vânătoare. hunting-horn [~ha:n] s. corn de vânătoare. hunting lodge [~ bd3] s. v. h u n t i n g b o x . hunting-song [~sorj] s. cântec de.vânătoare. hunt ing switch [~ switfl s. (tel., cib.) selector libcrv. hunting tide [~ taidj s. e poca vânatului. hunting truss [~ trAs] s. (med.) suspensoriu. hunting waist [~ wei st] s. (jachetă) scurtă. huntress ['luntris] s. vânătoriţă. huntsman ['luntsmanl, pi. hunts en [-man, -men] s. 1. vânător. 2. persoană care îngrijeşte sau mână câinii de vânătoare. hu p |-/ip] s. cinegetică, arta vânătorii. hunt-the-fox ['lunttfa'faks] s. joc de copii a semănător cu „hoţii şi vardiştii". hunt-the-hare ['hAnt<5a'h£3r] . v . v . h u n t - t h e o x , hup(p) [lup] I. interj, dii! II* vb. intr. 1. a îndemna calul. 2. a se mişca în ainte. hurdle ['ha:dl] I. s. 1. gard împletit, împletitură. 2. (sport) gard, obstacol (la cursele de cai etc.); to clear the ~ a trece peste obstacol (şi fig.). 3. (teh n.) grătar. II. vb. tr. a înconjura / a împrejmui cu un gard împletit. hurdle race [~ re is] s. cursă de obstacole. hurdle work [~ wo:k] ş. împletitură ţărănească, gărduţ de nuiele



 g l'ha:dlin] s. (sport) alergare peste garduri / obstacole. hurdy-gurdy ['ha:dii ga:di,'--'--] s. (muz.) 1. flaşnetă, caterincă. 2. (ist.) vielă. hurdy-gurdy grinder [~ 'grainda1"] s. (muz.) cântăreţ Ia vielă; flaşnetar. hurdy-gurdy wheel [~ 'wi:l] s. (amer. tehn.) roată cu palete (pentru apă). hurl [ho:l]I.vb. A./r. a arunca, a azvârli; a rep ezi; a face vânt (cu dat.); to ~ reproaches at smb. a acoperi cu reproşuri, a copleşi cu imputări pe cineva. B. intr. (irl.) a juca „hurley". C. refl. to ~ oneself at / u pon smb. a se năpusti la cineva / asupra cuiva. II. s. azvârlitură (puternică), aruncătură.



 473 hydraulic steering



hurley l'hsilij s. (irl.) varietate de hochei practicat în Irlanda. hurling pump [ 'harlin. pAiwp] s. (tehn.) pompă rotativă. hurly-burly ['ha:Ii 


 . plugărie, agricultură; cultura solului; agronomie; animal - a) creşterea animalelor; b) artă veterinară. 2. economic, gospodărie; good ~ gestiune bună. husbandry services [ ~ -sa:visiz] s. pl. (ist.) clacă, angara. husband's authorization ['luzbandz o:6jr ai'zei/pn] s. (jur.) autorizaţie maritală. husband's tea [- ti:] s. ceai slab (pentr u bărbatul care vine mereu târziu acasă). hush [hA/] I. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a lin işti, a calma, a potoli; a impune tăcere (cuiva); a înăbuşi. 2. to ~up a) a face să tacă; b muşamaliza. B. intr. (şifam.) to ~ up a tăcea, a fi liniştit. II. s. tăcere; calm; the ~ before the storm liniştea dinaintea furtunii. III. interj. sst! linişte! hushaby flu /abai] I. interj, nani-nani! taci cu mama! II. adj. liniştitor, adormitor. hushed [hA/t] adj. liniştit, tăcut. hush-hush ['lufluj",'--] I. adj. secret, tainic, ascuns , disimulat. II. vb. tr. a face (pe cineva) să tacă. hush-hush ship [~ /ip] s. (mar. ) 1. vas a cărui construcţie a fost ţinută secretă. 2. vas de război camuflat în vas comerc . hush-hush show [~ /ou] s. (fam. peior.) afacere sau consfătuire secretă.



hush money [~ .nuni] s. mită / şperţ dat pentru păstrarea tăcerii / pentru a închide gura c iva. husk [hAsk] I. s. coajă, păstaie; tegument, peliculă; ~s pleava (la treieriş); (ame r.) pănuşă; to separate the ~from the grain (şi fig.) a alege grâul de neghină; ~s of grape boască. II. vb. ţr. a dezghioca, a curăţa de coajă, a decortica. husker ['fuskar] s. (teh n.) cojitor. huskily ['luskili] adv. răguşit. huskiness ['luskinis] s. 1. însuşirea de a avea coajă. 2. detersiune. 3. asprime (a vocii), răguşcală. husking bee ['luskirj bi:] s. (amer.) clacă pentru curăţatul porumbului. husky1 ['hAski] I. adj. 1. acoperit de / plin cu coji sau pleavă. 2. uscat, sec. 3. (despre glas) răguşit. 4. (amer.), voinic, viguros, puternic. II. s. (amer.) voinic, om viguros. husky2 s. 1. eschimos. 2. (limba) eschimosă. 3. câine eschimos de sanie. hussar [hu'zo:1"] s. huzar. Hussite I'hAsait] s. (ist.) husit. hussy11'hAsi, -zi] s. 1. obrăznicătură, fată obraznică / răslaţa . femeie uşoară / stricată, târâtură,târfă. hussy2 s. 1. lădiţă, cufăraş, lăcriţă. 2. sac d stinz] s. 1. (pol.) campanie electorală. 2. (işt.) tribună, estradă (pentru candidaţii ele ctorali, până în 1872). 3. (amer.) loc unde se ţin discursuri electorale. hustle I'hAsl] I. vb. A. tr. 1. a înghesui, a împinge, a îmbrânci, a înghionti, a îmboldi. 2. a constrâng a forţa. 3. to ~ smb. into a decision a constrânge pe cineva să ia o hotărâre (fără a-i da p de gândire); to ~ out a împinge afară; to ~smb. up a îmbrânci pe cineva. B. intr. 1. a s e înghesui, a se îmbulzi; to ~ through the crowd a-şi face drum prin mulţime, a răzbate pr in înghesuială. 2. (amer.) a acţiona repede şi energic. 3. a se grăbi, a se zori; we must ~ a bit trebuie să ne grăbim un pic. II. s. 1. îmbulzeală, înghesuială. 2. energie; mişcare ctivitate neîntreruptă; (amer. fam.) to get a ~ on a se grăbi, a da zor. hustler [-ar] s. (amer. fam.) 1. persoană expeditivă / activă / descurcăreaţă; şmecher, pungaş. 2. inter r folosit pentru atragerea clienţilor. 3. (amer. si.) prostituată. hut [lut] I.s. 1. colibă, cabană, magherniţă, chiţimie. 2. (mil.) baracarnent. II. vb. A. tr. (/nil.) a înca tirui (trupe) în barăci. B. intr. a locui în barăci. hut barracks ['lut ibasraks] s. caz armă din barăci. hut builder [~ .bilda1"] s. constructor de barăci. hut camp [~ ka^mp] s. baracamcnt(c). lagăr de barăci. hutch | hAt/11.s. 1. cuşcă, coteţ (mai ales pentru iep uri).!, lada, cufăr. 3. (fam.) bordei, colibă. 4. (mine) vagonct pentru minereuri. 5 . cisternă pentru spălatul minereurilor. 6. (tehn.) buncher. II. vb. tr. a spăla (mine reuri). . hutment(s) ['lutmant(s)] s. baracament(c); tabără / lagăr de barăci. hutting [ 'rutin] s. 1. material de construcţie pentru ridicarea în grabă a unei clădiri provizori i. 2. material de (confecţionat) pălării. huzza(h) [hu'zu:, lu'zu:, amer. şi ha'za:] 1. interj, s. ura! vivat! II. vb. tr. a aclama. huzzy [luzi] s. v. h u s s y1. hyac inth [Thaiasin9] s. 1. (bot.) zambilă (Hyacinthus sp.). 2. (mineral.) hiacint. hya cinthian I'haia'sin9ian] adj. 1. (ca) de zambilă. 2. frumos ca Hyacinthus, hiacint in. hyaena [hai'ima] s. v. h y c n a. hyaline ['haiali(:)n, -ain] adj. 1. (poeti c) (despre cer sau despre mare) cristalin, limpede. 2. (med., geol.) hialin, vit ros, sticlos. 3. transparent, diafan, străveziu. hyalite ['haialait] s. (mineral.) hialit. hyaloid fhaiabid] adj. (anat.) hialoid. hyalophane [hai'aelafcin] s. (m ineral.) hialofan. hybrid ['haibrid] I. s. (biol., lingv. etc.) hibrid; bastard, corcitură; (despre persoane) metis. II. adj. hibrid, eterogen. hybrid coil [~ 'ka ilj s, (electr., tel.) transformator inelar (diferenţial). hybridization [ihaibrid ai'zci/pnl s. hibridizare, bastardare. hybridize ['haibridaiz] vb. A. tr. a hibr idiza. B. intr. a se hibridiza. hybrid variety ['haibrid va'raiati] s. (biol.) v arietate hibridă. hybrid vigour ['haibrid rviga1"] s. (biol.) v. h e t e r o s i s . hydra fhaidra] s. 1. (mito!.) Hidra (din terna) 2. Hydra (astron.) Hidra (nor



 dică). 3. (zool.) hidră, varietate de polip. 4. şarpe de apă dulce. hydracid [hai'drsesi d] s. (chim.) hidracid. hydra-headed ['haidra'hedid] adj. 1. cu multe ramuri / d iviziuni / faţete. 2. eu multe probleme / dificultăţi / obstacole. hydrangea [hai'drci nd3a. -d3ia] s. (bot.) hortensie (Hydranges hortensia). hydrant ['haidrsnt] s. h idrant; robinet / gură de apă, post de incendiu. hydrargyrum [hai'dro:d3iram] s. (ch im.) mercur, hidrargir. hydrate ['haidreit, -rit] I. s. (chim.) hidrat, hidroxid ; ~ of lime hidrat de calciu, var stins; ~ o f sodium hidrat de sodiu, sodă causti că. II. vb. tr. 1. a hidrata. 2. a hidrogena. hydration [hai'drci/n] s. 1. hidrata re. 2. hidrogenare. hydraulic [hai'dra(:)lik] adj. hidraulic. hydraulically [-ai i] adv. hidraulic. hydraulic brake [hai'dro(:)lik breik] s. frână hidraulică. hydrauli c cement [~ si'ment] ş. ciment hidraulic. hydraulic clutch [~ kUt/] s. (tehn.) amb reiaj hidraulic. hydraulic lime [~ 'laim] s. var hidraulic. hydraulic power [~ ' pauar] s. forţă hidraulică. hydraulic pump [~ 'pAmp] s. pompă hidraulică. hydraulics [hai' dra(:)liks] s. (folosit ca sg.) hidraulică, hidromecanică. hydraulic shock [hai'dro( :)lik 'Jok] s. lovitură de berbec. hydraulic spear [~ 'spiar] s. (mine) rac hidrau lic. hydraulic steering [~ 'stiarin] s. direcţie hidraulică.



 hydrazide 474 hydrazide ['haidrezaid] s. (chim.) hidrazidă. hydrazine ]'haidrazi(:)n] s. (chim.) hidrazină. hydride ['haidraid] s. (chim.) hidrură. hydriodic acid .['haidri'odik 'a :sid] s. (chim.) acid iodhidric. hydro ['haidrou] 1. prese, de la h y d r o p a t h i c (2) si h y d r o a e r o p l a n e . 2. s. (canad.) companie producătoare de electricitate. 3. (ccinad.) energie hidroelectrică. hydroaeroplane ['haidrou'ea roplein] s. hidroavion. hydrocarbon [~'ka:bon, -bon] s. (chim.) hidrocarbură. hydr ocephalic [ihaidrouse'fadik] adj. hidrocefal(ic). hydrocephalus ['haidroii'ssfsb s] s. (med.) hidrocefalie. hydrocephaly [~'sefali]s.(med.) v. h y d r o c e p h a l u s. hydrochloride [~'kb:raid] s. (chim.) clorhidrat. hydrocyanic ['haidrons ai'aenik] adj. (chim.) cianhidric. hydrocyanic acid [~ lassid] s. (chim.) acid c ianhidric. hydrodiffusion ['haidrot/di'fju^n] s. (chim.) hidrodifuziune. hydrody namic [~dai'na;mik] adj. hidrodinamic. hydrodynamics [~dai'na:miks, -drod-, -di' n-] s. (folosit ca sg.) hidrodinamică. hydroelectric ['haidroni'lektrik] adj. hidr oelectric. hydroelectric cell [~ sel] s. (electr.) clement cu lichid. hydrofinin g ['haidron'fainin.] s. (chim.) hidrofmare. hydrofluoric |'haidro»flu(:)'Drik] adj . (chim.) fluorhidric. hydrogen ['haidrid3an, -dra-, -drad3in] s. (chim.) hidrog en. hydrogenate [rhaidrad3i'neit] vb. tr. (chim.) a hidrogena. hydrogenation [.h aidrad3i'nci/an[ s. (chim.) hidrogenarc. hydrogen bomb ['haidrid3an bom] s. bombă cu hidrogen. hydrogen disease [~ di'zi:z| s. (med.) boală de hidrogen. hydrogenoly sis [>haidn>d3i'nolasis] s. (chim.) hidrogenoliză. . hydrogenous [hairdrod3inos] a dj. hidrogenic. hydrograph ['haidragrarf, -graf] s. (hidr.) hidrograf, hidrogramă. hydrography [hai'drografi] s. hidrografic. hydrokinetics ['haidrouki'netiks] s. pl. (folosit ca sg.) (fiz.) hidrocinetică. hydrolite ['haidronlait, -dro-] s. (mi neral.) anhidros. hydrology [hai'drolad3i] s. hidrologie. hydrolyse ['haidralaiz ] vb. ir. (chim.) a hidroliza. hydrolysis [hai'drolasis] s. (chim.) hidroliza. h ydrolytic [ihaidra'litik] adj. (chim.) hidrolitic. hydromechanics l'haidroumi'kaîn iks] s. pl. (folosit ca sg.) hidromecanică. hydromel ['haidrowmel, -dra-[ s. (farm .) hidromel. hydrometeor [ihaidron'mi:tjar] s. (meteor.) hidrometeor. hydrometer [hai'dramitar] s. 1. (fiz.) hidrometru. 2. (fig.) areometru. 3. (hidr.) miră hidr ometrică. hydronephrosis ['haidrounc'frousis] s. (med.) hidronefroză. hydropathic [haidro'pa?8ik, -drow'p-] I. adj. 1. hidroterapeutie. 2. (med.) hidropat. II. s. (fam.) clinică hidroterapeutică. hydropathy [hai'dropaOi] s. hidropatie. hydrophane f'haidroufcin] s. (mineral.) hidrofan. hydrophilic [ihaidra'filik] adj. (chim.) hidrofil. hydrophilous [hai'drafilas] adj. (hot.) hidrofil. hydrophobe ['haidraf oub] s. (chim.) substanţă hidrofobă. hydrophobia [ihaidra'foubja, -drouf-, -bio[ s. hi drofobie; (fam.) turbare. hydrophobic ['haidra'foubik] adj. (chim.) hidrofob, hi drofug. hydrophone ['haidrafoun, -drow-] s. (mar.) hidrofon, receptor de sunete subacvatice. hydrophyte ['haidrafait] s. (hol.) hidrofită, plantă de apă. hydropic [ha i'drapik] adj. (med.) hidropic. hydroplane ['haidrouplcin, -drop-] s. 1. hidropl an. 2. hidroglisor. hydroponics [ihaidron'poniks] s. pl. (folosit ca sg.) (agr.) hidroponică. hydropower ['haidroupauar[ s. energie hidroelectrică. hydropsy ['haidr opsi] s. (med.) hidropizie. hydroquinone ['haidroukwi'noun] s. (chim.) hidrochin onă. hydrosol [tiaidrasolj s. (chim.) hidrosol. hydrosphera ['haidro«sfiar, -dres-] s. hidrosferă. hydrostatic [>haidron'sta2tik, -dra's-] adj. hidrostatic. hydrostat ics [-s] (folosit ca sg.) hidrostatică. hydrotaxis [ihaidrou'tsksis] s. (biol.) hi drotaxie. hydrotechnics ['haidrou'tckniks, haidra-] s. (folosit ca sg.) hidroteh nică. hydrotherapeutics ['haidro«i6cra'pju:tiks] s. pl. (folosit ca sg.) (med.) hidr oterapie. hydrotherapy ['haidrou'Gerapi] s. (med.) v. h y d r o t h e r a p e u t i c s . hydrothermal [.haidroK'Saimal] aay. (geol.) hidrotemial. hydrotropism [ihaidrou'tropizam] s. (biol.) hidrotropism. hydrous fhaidras] adj. hidric, hidr atat, apos. hydroxide [hai'droksaid, amer. si -sid] s. (chim.) hidroxid. hydroxy alanine [hai'droksi 'aslani(:)n] s. (chim.) serină. hydrozincite ['haidrou'zirjka it] s. (mineral.) hidrozincit. hyena [hai'i:na] s. (zool.) hienă (Hyaena). hygiene [haid3i:n, amer. si -d3ii:n] s. higiena. hygienic [hai'd3i:nik, amer. si >haid3 i'enik] adj. higienic. hygienist [hai'd3i:nist] s. (merf.) igienist. hygrogramf' haigrowgrsem] s. (meteor.) higrogramă. hygrograph ['haigro«gra:f, -graf] s. (fiz.) h



 igrograf. hygrometer [hai'gramitar] s. higrometru.



hygrometry [hai'gromitri] s. (fiz.) higrometrie. hygroscope ['haigraskoup] s. hi groscop. hygroscopic [ihaigrou'skopik] adj. higroscopic. hygroscopicity [


 475 hyzone hypothalamus [thaipou'0a;l3m3s],pl. hypothalami [-mai] s. (anat.) hipotalamus. h ypocritical [ihipa'kritikal] adj. ipocrit, făţarnic, prefăcut, cu două feţe. hypothec [hai 'psGik] s. (jur.) ipotecă. hypocycloid ['haipou'saikbid] s. (geom.) hipocicloidă. hy poderm(a) [.haipo«'d3:m(3)] s. 1. (anat.) hipodcmi. 2. (bot.) hipodemiă. hypothecary [hai'pDGikari] adj. ipotecar. hypodermatic [TiaJpOMdaO'maetik] adj. (amer.) v. h y p o d e r m i c . hypothecate [hai'psGikeit, amer. şi hi'p-] vb. tr. a ipoteca . hypodermic [.haipo'damiik, -pou'd-] adj. (anat,, med.) subentaneu, hipodennic. hypothesis [hai'poOizis, -9as-, amer. şi hi'p-], pl. hypotheses [hai'pD6isi:z] ş. i poteză, hypofunction [ihaipou'fArjk/an] s. hipofuncţie. presupunere; supoziţie. hypoga strium [ihaipou'gsstrismhpl. hypogastria [-trial s. (anat.) hipogastru. hypothes ize [hai'poGisai?'.] vb. intr. a emite o ipoteză. hypogeous [ihaipou'd3i:3s] adj. (bot.) hipogeu. hypothetic(al) [-haipou'8ctik(3l), -pa'G-, amer. şi hi-] adj. ipot etic. hypogIyc(a)emia [.haipouglai'simiia, -mja] s. (med.) hipogliccmic. hypothy roidism [■haipou'Gairoidizsm] s. (med.) hipotiroidie. hypogynous [hai'p^inas] adj. (bot.) hipogin. hypotonic [ihaipou'tnnik] adj. (chim.,fiziol.) hipotonic. hypon asty ['haipouinssti] s. (bot.) hiponastie. hypsochromic ['hipsou'kroumik] adj. ( chim.) hipsocrom. hyponitrites ['haipou'naitriti:s] s. pl. (chim.) hipoazotiţi. hy psographic(al) [ihipsou'grsefiktel)] adj. (top.) hipsografic. hyponym ['haipouni m] s. (lingv.) hiponim. hypsogram ['hipsagrsm] s. (tel.) hipsogramă, diagramă de niv el. hypophosphate [.haipou'fosfeit] s. (chim.) hipofosfat. hypsography [hip'sogr afi] s. (top.) hipsografic. hypophosphite [ihaipou'fosfait] s. (chim.) hipofosfi t. hypsometer [hip'somity] s. (geod.) hipsometru. hypophysis [hai'pofisis],pl. h ypophyses [-si:z] s. (anat.) hipofiză. hypsometric [-hipsou'mctrik, -sa'm-] adj. ( geogr.) hipsometric. hypoplasia [-haipou'pleizia, -jp] s. (bot., med.) hipoplazi c. hypsometric date [~ deit] s. (geogr.) cotă. hypopsychosis [.haipousai'kousis] s . (med.) hiponoia. hypsometry [hip'soniitri] ş. (geod.) hipsometric. hyposecretion [ihaipousi'kri:/3n] s, hiposecreţic. hyson ['haisn] s. varietate superioară de ceai chinezesc. hypostasis [hai'pDstasis], pl. hypostases [-si:z] s. 1. (fdoz.) ipos tază. 2. (med.) hipostază. hy-spy [hai'spai] s. joc asemănător cu v-aţi ascunselca. hypost asize [hai'pDStasaiz] vb. ţr. (fdoz.) v. h y p o s t a t i c c. hypostatic [ihaipo u'stastik] adj. 1. fundamental; ipostatic. 2. distinct. 3. (genetică) recesiv. hys sop f'hisap] s. (bot.) isop (Hyssopus sp.). hysteresis [.hist3r'i:sis] s. (elect r.) istereză magnetică. hypostatize [hai'postataiz] vb. tr. (fdoz.) a ipostazia. hys teresis loop [~ Iu:p] s, ciclu de istereză magnetică. hyposthenia [ihaipous'Gi:nja, -nia] s. (med.) hipostenie. hysteria [his'tkris, Jtj3:r-] s. isterie. hypostyle ['haipoustail] adj., s. (arhit.) hipostil. hysteric [his'tcrik] adj. 1. isteric. 2. (fig.) cu toane. hyposulphite [ihaipou'sAlfait, -pa's-] s. (chim.) hiposulfi t. hysterical [-al] adj. v. h i s t e r i c. hypotaxis [haipou'tEeksis] s. (gram .) hipotaxă. hysterics [-s] s. pl. istericale; isterie; to go / to fall into ~ a f i apucat de istericale, hypotension [ihaipou'tcn/sn] s. (med.) hipotensiunc. a f ace o criză de isterie. hypotensive [ihaipou'tensiv] adj., s. (med.) hipotensiv. h yzone ['haizoun] s. (chim.) tritiu, hidrogen triatomic. hypotenuse [hai'p:rtinju :z, -nju:s] s. (mat.) ipotenuză.



 ice beam [~ bi:m] s. (mar.) antretoază împotriva gheţurilor. I, i [ai], pl. Is, I's [a iz] s. 1.1, i, a 9-a literă a alfabetului englez; to dot one's / the iceberg [~bc: g] s. 1. aisberg, gheţar plutitor. 2. om rece (ca de gheaţă), i's (and cross one's / t he t's) a pune punctul pe i. 2.1 (cifră romană) unu. iceblink [~blink] s. strălucire, reflex al gheţii. I [ai] I.pron.pers.eu;(gezia satirică) iamb. ice-breaker [~SAndei] s. (amer.) v. s u n d a e . ibis ['aibis],pl. ibis, ibises [-iz] s. (omit.) ibis (Ibis religiosa). iced [a ist] adj. 1. acoperit cu gheaţă. 2. frapat, răcit cu gheaţă.,3. (gastr.) glazurat, cu Ibse nism ['ibsanizam] s. (Ut.) ibsenism. glazură. Ibsenite f'ibsonait] adj. (lit.) ibs enian. iced coffee float ['aist .kofi 'flout] s. (amer.) cafea la gheaţă peste care se toarnă îngheţată. ice [ais] I. s. 1. gheaţă; bay ~ gheaţă formată de curând; brash ~ ţur g ~, drifts of ~ gheţuri plutitoare, sloiuri plutitoare în derivă; anchor / bottom / g round ~ ice detector ['ais di'tcktar] s. (av.) detector de givraj. gheţuri de fond ; (fig.) to be made of ~ a fi un om rece, a avea o inimă de gheaţă; (fig.) ice drift [ ~ drift] s. 1. banchiză în derivă; gheţuri / sloiuri plutitoare în derivă. 2. toros, to bre k the ~ a sparge gheaţa, a face începutul, a intra în vorbă; (înv.) to break the ~ bloc de gheaţă pe banchiză. for a deschide drumul (cuiva), a face drum (cuiva); (si.) to cut no ~ a) a nu avea icefall [~fo:l] s. 1. (înv. poetic) gheţar. 2. cascadă îngheţată (a unui heţar). însemnătate / importanţă; b) a nu putea obţine nimic; c) (amer.) (with) a nu produc nici ice fern [~ fo:n] s. floare de gheaţă (pe geamuri). o impresie (asupra cuiva); straight off the ~ a) (despre merinde) proaspăt; b) (fig.) icc-fîeld [~fi:ld] s. câmp de gheţuri, banc de gheaţă, banchiză. numaidecât, îndată; (jig.) to be/ to skate on thin ~ o get on to thin ~a) a fi la strâmtoare / ice float [~ flout] i'.v. i c c f 1 o e. într-o situaţie critică / dificilă; a se juca cu focul; b) a atinge un subiect periculo s (în ce-floe [~flou] s. banchiză flotantă / plutitoare, gheţar plutitor; gheaţă plutitoare conversaţie); (amer. si.) on ~ a) (despre câştig, situaţie, profituri), sigur, asigurat ; ice flow s. pornirea / curgerea sloiurilor; debaclu. b) (despre persoane) la răc oare / popreală; c) (despre persoane) gata de lucru / de acţiune; ce flower [~ tflau



 o1"] s. v. i c e f e r n . (amer. fam.) to keep on ~ a ţine în rezervă (în caz de nevoie ); (amer.) to put on ~ a) (fam.) ice fog [~ fog] s. (meteor.) chiciură. a amâna; b) (sl.) a omorî, a face de petrecanie. 2. (mai ales amer.) îngheţată; strawberry Ice-foot [~fut] s. perete / centură de gheaţă. ~ îngheţată de zmeură; mixed ~ îngheţată asortată. 3. ahăr. 4. îngheţare, ice formation [~ fo:'mei/3n] 1. fomiarea gheţii. 2. jivraj. degerarc . 5. răceală. 6. (sl.) diamant; diamante; piatră preţioasă; bijuterie. 7. (şl.) mită; ice f [~ foks] s. (2ool.) vulpe polară (Caniş lagopus). 8. atr. de gheaţă. -0- dry ~ zăpadă carbo ică. II. vb. A. tr. 1. a congela, a îngheţa, a pune ice-free [~fri:] s. (mar.) degajat de gheţuri. la gheaţă, a frapa. 2. a acoperi cu sloiuri. 3. a acoperi cu glazură de zahăr . 4. (sl.) a ucide, ice-glazed [~gleizdj adj. glazurat. a face (cuiva) de petrec anie. 5. to ~ out a pune (pe cineva) Ia index, a exclude socialmente; ice guard [~ go:d] s. (av.) instalaţie de dejivraj. to ~ up a) (av.) a givra; b) (mar.) a bl oca, a prinde între gheţuri; the ship was completely ice hockey [~ .hoki] s. (sport) hochei (pe gheaţă). ~d up vasul era complet prins între gheţuri. B. intr. (despre un la c, râuleţ etc.) to ~over ice hole [~ houl] s. copcă, produh. a îngheţa. ice-house [~haus] s. 1. gheţărie, depozit de gheaţă. 2. casă de gheaţă (mfli ales la eschimoşi). 3. (amer. sl gazin de bijuterii. Ice Age [rais'eid3J s. perioada / era glaciară. ice island [~ pailond] s. v. i c e - f 1 o e. ice arena [~ o.ri:nn] s. (canad.) teren de hoche i pe gheaţă (acoperit). ice isle [~ aii] s. v. i c e - f 1 o c. ice-axe [~a?ks] s. p iolet. ice bag [~ baeg] s. (med.) pungă de gheaţă. ice jam [~ d3a;m] v. i c c - p a c k (1). r ice bank [~ bzeijk] s. banchiză. Icelander ['aisbndor, -laîndo1"] s. island ez. 1 Icelandic [ais'l&ndik] I. adj. islandez. II. s. (limba) islandeză. ice barri er [~ ibasria "] s. barieră de gheaţă.



 477 identify



Iceland moss ['aisland 'moss] s. (bot.) (un fel de) lichen, muşchi-dc-munte (Cetra ria ishindica). Iceland spar [~ spu:r] s. (mineral.) calcit, spat de Islanda. ic e lolly [~ ifoli] s. îngheţată pe băţ. iceman ['aismaen, -man], pl. icemen [-man, -men] s. 1. turist arctic. 2. alpinist. 3. vânzător de îngheţată. 4. (amer.) negustor de gheaţă: di ibuitor de gheaţă. 5. (fam.) om cu sânge rece. 6. (amer. si.) hoţ de bijuterii. ice moun tain [ais tmauntin] s. v. i c e b e r g. ice-needle [~iiii:dl] s. ac de gheaţă. iceneedle snow [~ snou] s. zăpadă aciforma. ice-pack [~pa?k] s. 1. linie / îngrămădire de gheţ ri plutitoare; banchiză. 2. (med.) pungă de gheaţă. ice-pail [~peil] s. vas cu gheaţă; bate ie. ice-pail freezer [~ Tri:zar] s. şerbetieră. ice paper ['ais ipeipar] s. hârtie foa rte subţire / transparentă. ice pellets [~ -pelits] s. (meteor.) niăzărichc tare. ice pi ck [~ pik] s. piolct. ice-plant [-pla:nt] s. (bot.) gheaţă (Mesembryanthemum crystal linum). ice point [~ point] s. punct de îngheţ / congelare. ice pudding [~ ipudin] s . (un fel de) tort glace. ice rain [~ rein] s. lapoviţă. ice remover [~ ri'mu:var] s . dccongclator. ice rink [~ rirjkrj s. patinoar cu gheaţă artificială. ice river [~ >r ivar] s. (mai ales (>oetic) gheţar. ice-run l~rAn] s. pistă artificială pentru tobogan . ice sheet [~ /i:t] s. înveliş de gheaţă; pod de gheaţă. ice-skate [~skcit] s. patină. ice ar [~spa:r,'—] s. (mineral.) riacolit. ice stream [~ stri:m] s. gheţar. icetray [-tr ei] s. tăviţă pentru (cuburi de) gheaţă. ice-up [~Ap] s. îngheţare, îngheţ. ice-water [~iWo . 1. apă (rece) de la gheaţă. 2. gheaţă topită. ice-wool [~wu:l] s. lâna fină pentru croşet yacht [~ pi] s. v. i c e b o a t (1). ichneumon [ik'nju:man] s. 1. (zool.) ihne umon, mangustă, şobolanul faraonilor (Herpestes ichneumon). 2. (entom.) iehneumonid (Enicospilus purgatus). ichneumon fly [~ fiai] s. v. i c h n e u m o n (2). ichn ographic(al) [-ikna'gra;fik(al)] adj. (arhit.) icnografic. ichnography [ik'nogra fi] s. (arhit.) icnografie. ichor ['aiko:r, -karj s. (mitol.) fluid eteric care curge în vinele zeilor în locul sângelui. ichthyic [pi:k6iik] adj. (iht.) ihtiologic. ichthyocoI(l)a ['ik0i3ikol(5)] s. (com.) ihtiocol, clei de peşte. ichthyoid fikObi d] I. adj. ihtioid, în fonnă de peşte. II. s. (zool. înv.) animal asemănător unui peşte. ic yoidal [-ikGi'aid^I] adj. ihtioidal, în formă de peşte. ichthyol ['ikObl] s (farm.) ih tiol. ichthyolatry bikGi'alatri] s. ihtiolatric, adorare a peştilor. ichthyolite f ikBialait] s. (iht.) ihtiolit, peşte fosil. ichthyologic(al) [.ikGiou'bd3ik(3l), Gia'l-] adj. ihtiologic. ichthyologist [ikGi'abd3ist] s. ihtiologic. ichthyology [ik8i'obd3i] s. 1. ihtiologic. 2. tratat asupra peştilor. ichthyophagous [ikSi'of sgas] adj. ihtiofag, care mănâncă peşte. ichthyophagy [ikQi'ofsdîi] s. ihtiofagic. ichthyo rnis [ik8ib:nis] s. (omit.) ihtiornis (pasăre fosilă). ichthyosaurian [rikGb'sairbn, -Qja's-, -Biou's-] (zool.) I. adj. de ihtiozaur. II. s. v. ichthyosaurus. ichty osaurus [-ikQia'sairas] s. ihtiozaur. ichthyosis [.ikGi'ousis] s. (med.) ihtioză. icicle ['aisikl] s. ţurţur (de gheaţă). icicled [-d] adj. cu ţurţuri (de gheaţă). icily ['a ] adv. cu răceală, glacial. iciness ['aisinis] s. 1. frig glacial, răceală. 2. (fig.) răce ală, atmosferă glacială. icing ['aisirj] s. 1. glazarc, glazurare. 2. (şi ~ sugar) glazu ră. 3. îngheţare; frapare a vinului. 4. (meteor., av.) jivraj, jivrare. icing machine [~ ma'jKn] s. maşină pentru fabricarea gheţii artificiale. icker ['ikar] s. (scot.) sp ic (de grâu). ickie, icky1 ['iki] s. (amer. si.) persoană care nu apreciază „swing"-ul. icky2 adj. (amer. si.) 1. dulceag, scârbos! 2. lipicios, vâscos. icky music [~ rmju: zik] s. (amer. si.) muzică dulceaga / sentimentală / demodată. icon ['aikon, -kan] s. 1. icoană. 2. chip, imagine; statuie; portret. iconic [ai'kanik] adj. 1. de icoană; de portret. 2. (sculptură) convenţional, iconoclasm [ai'kanoukh'ezsm] s. iconoclasm. iconoclast [aiikana'klasst, -nouk-] s. 1. (ist.) iconoclast, distrugător, spărgător d e icoane. 2. (fig.) iconoclast, detractor al valorilor stabilite, iconoclastic [ -ik] adj. iconoclastic. iconographer [>aika'nagrafar] s. iconograf. iconographic (al) [


 olectiv). iconometer [iaiko'nomit3r] s. (fot., geod.) iconometru. iconometry [ai kou'namitri] s. (fot.) iconometric. iconoscope [ai'konaskoup] s. (7*V) iconoscop , tub catodic. iconostas [ai'konoustss, -nas-] s. (bis.) v. i c o n o s t a s i s . iconostasis [-aikou'nastasis, -ka'n-] s. (bis.) iconostas, tâmplă, catapeteasmă. i cosahedral [laikosa'hirdrsl] s. (mat.) icosaedric. icosahedron ['aikasa'hedr^n, -kas-, -rhi:d-] s. (mat.) icosaedru. icteric [ik'tcrik] (/Ned.) I. adj. icteric, bolnav de icter / de gălbinarc. II. s. remediu / leac pentru icter / pentru gălbina rc. icterical [-al] adj. v, i c t e r i c (I). icterus ['iktaras] s. 1. (med.) i cter, gălbinare. 2. (bot.) stare bolnăvicioasă la cereale în care frunzele se îngălbenesc. ctus ['iktas] ş. (lat.) 1. accent ritmic / metric. 2. (med.) bătaia pulsului, pulsaţie . 3. (med.) ictus, atac, acces; criză (de epilepsie). icy î'aisi] adj. 1. îngheţat, de g heaţă, glacial; rece, geros. 2. (ftg.) ca gheaţa, rece, glacial, frigid. 3. (a)lunecos . I'd [aidj prese, de la I h a d; I s h o u l d ; I w o u l d . Idahoan ['aidaho uan,.--'--] I. adj din Idaho. II. s. locuitor din Statul Idaho. idea [ai'dia,'-] ş. 1. idee, noţiune, concept; reprezentare; to have no ~ about, to have not the sl ightest ~ about a nu avea nici cea mai mică idee de / despre; a fixed ~ idee fixă; t o form an ~ of a-şi forma o idee despre; that's not my ~ of a happy life cu nu num esc asta o viaţă fericită, nu aşa înţeleg cu o viaţă fericită; I don't quite get the ~ nu p / pricep. 2. idee, gândire, cugetare, gând; to run away with the ~ a se declara uşor de acord cu ideca cuiva; a-şi însuşi ideea cuiva; I had no ~ you were here habar n-ave am că eşti aici, nu-mi închipuiam că eşti aici; what an ~! ce idee!; (fam. peior.) what's the great / big ~? a) ei, ce idee grozavă ţi-a trecut prin cap? ei, ia s-auzim! b) u nde vrei să ajungi? la ce sunt bune toate acestea? the ~ crossed / entered his min d to îi trecu prin minte să, îi abătu să, se gândi să. 3. idee, plan, proiect; intenţie; (a peior.) big / grand / great - grozavă idee, un plan grozav; (fam.) that's the ~îaşa d a (mai zic şi cu)! grozavă idee! ■$■ my ~ is to intenţionez să, am de gând să. 4. opinie, ? , impresie; I've (got) an ~ that am impresia că; what's your — ce părere ai? idea'd, i deaed f-d] adj. stăpânit de o idee; a one- ~ man om stăpânit de o singură idee. ideagenous [raidi'a^inas] adj. generator de idei. ideaistic [ai-dia'istik] adj. ideatic. i deal [ai'dbl,-'di:l]l.s. ideal. II. adj. 1. ideal, perfect, desăvârşit. 2. închipuit, im aginar; mintal; ncrcal, ireal. 3. idealist, utopic. idealess [ai'dialis] adj. fără i dei, lipsit de idei. idealism [ai'dblizam] ş. idealism. idealist [ai'dblist, 'aidi al-J s. 1. idealist. 2. vizionar, visător. idealistic(al) [-ik(al)] adj. idealist. ideality baidi'sliti] s. idealitate, perfecţiune, calitate ideală. idealization [ai pdialai'zei/sn, -li'z-] s. idealizare. idealize [ai'dblaiz] vb. A. tr. a idealiz a; a-.şi face un ideal din. B. intr. a idealiza, a-şi făuri idealuri. idealizer [-ar] s. persoana care îşi face idealuri. ideally [ai'dbli] adv. 1. ca idee. 2. ideal; per fect; desăvârşit. ideal theory [ai'dial -Giari] s. (mat.) teoria idealelor. ideal worl d [~ wa:ld] s. lumea ideilor. idea monger [ai'dia tmonga1"] s. 1. propagator de idei. 2. scriitor fertil în idei. ideate [ai'di:cit]vb./r. 1. a concepe, a plăsmui; a născoci, a închipui, a idea, a imagina. 2. a-şi forma o idee / o noţiune / o părere. ide ation [laidi'ci/an] s. 1. ideatic. 2. plăsmuire, închipuire. idee [ai'di:] s. (jwp., dial., înv.) v. i d e a. idee fixe ['i:dei Tiks] s. (fr.) idee fixă. idem pron., ad j. (lat.) 1. faidem] idem, acelaşi autor (ca cel de mai sus). 2. ['idem] idem, ace eaşi (carte etc.); acelaşi (cuvânt etc.). idem sonans [~ 'souna;nz| loc. adj. (lat., j ur.) care se pronunţă la fel; name ~ with another nume omogen. identic [ai'dentik] a dj. (with) identic, la fel (cu a/tul, cu altceva); ~note notă identică / analoagă (tri misă mai multor state în acelaşi timp). identical [-si] adj. identic, acelaşi; the ~ roo m where Shakespeare was born chiar camera în care s-a născut Shakespeare; ~ with la fel cu, asemenea (cu dat.). identifiable [ai'dcntifabbl] adj. identificabil. ide ntification [aiidentifi'kei/pn, rar i.d-] s. 1. identificare, recunoaştere; consta tare / stabilire a identităţii. 2. (mil.) identificarea unităţilor inamicului. 3. (metal .) marcare. identification card [~ ko:d] s. buletin / carnet de identitate. iden tification disc, identification disk [~ disk] ş. v. i d e n t i t y d i s c . iden tification papers [~ 'pcipaz] s. pl. acte de identitate. identification parade [ ~ po-reid] s. (jur.) confruntare. identification plate [~ pleit] s. (auto) placă d e număr (matricol), placă matricolă. identification prisoner [~ -priz^na1"] s. (mii.) prizonier de control. identification tag [~ ta?g] s. (amer.) v. i d e n t i t y d i s c . identifier [ai'dcntifaiar, rar i'd-] s. 1. persoană care identifică; perso ană care recunoaşte sau legitimează (pe cineva). 2. (infor.) identificator. identify [



 ai'dcntifai] vb. A. tr. 1. a identifica; a face una cu. 2. a recunoaşte; a con stat a, a stabili identitatea (cuiva); a legitima. 3. (fam.) a simţi, a observa, a rema rca.



 identity 478



4. (biol.) a determina (specia). B. refl. 1. a-şi arăta identitatea, a se legitima. 2. to ~ oneself with a se identifica cu; a se solidariza cu; a adera la. identit y [ai'dentiti] s. 1. identitate. 2. individualitate. 3. congruenţă. 4. (mat.) ecuaţie identică, identitate. 5. conformitate; autenticitate. identity card [~ kci:d] s. l egitimaţie; buletin de identitate. identity disc [~ disk] s. (mil.) placă de identif icare. identity parade [~ pa'reid] s. defilarea suspecţilor prin faţa unui martor în v ederea identificării făptaşului unei crime. ideogram ['idioi/grasm, 'aid-, -digg-] s. v. i d e o g r a p h. ideograph ['idiougra:f, -graîfi s. ideogramă. ideographic(al) [.idiou'gra;fik(ol), .aid-, -dis'g-] adj. ideografic. ideography [lidi'ogrofi, a id-] s. ideografie. ideologic(al) [iaidia'bd3ik(3l), iid-] adj. ideologic. ideol ogically [-i] adv. (din punct de vedere) ideologic. ideologist [.aidi'ol9d3ist,, id-] s. ideolog. ideologue ['aidisibg] s. v. i d c o 1 o g i s t. ideology [iaid i'olod3i, rid-] s. 1. ideologie, doctrină, concepţie. 2. studiul raporturilor dintre gândire şi limbă. 3. studiul ideilor. ides [aidz] s. pi. (lat., ist.) ide. idioblast ['idia'blfest] s. (biol.) idioblast. idiocrasy [lidi'okrosi] s. idiosincrasie. i diocy ['idiasi, 'idjasi] s. idioţie, prostie, nerozie; (fam.) dobitocie, tâmpenie. i diolect ['idiolektj s. (lingv.) idiolect. idiom ['idiom, -djam] s. 1. idiom; loc uţiune, expresie idiomatică, 2. limbă, grai, limbaj; vorbire, dialect; local ~ dialect local. 3. manieră de expresie (a unui muzician, pictor ele), stil. idiomatic(al) [.idis'martikOl), lidjs'm-, lidioi.'m-] adj. 1. idiomatic, caracteristic / speci fic fiecărei limbi. 2. bogat în idiomuri. 3. vorbit, de conversaţie. idiomorphic ['idi 3'roo:fik] adj. idiomorf. idiopathic(al) [.idi9'ppauar] s. (electr.) putere r eactivă / dewattată. idler ['aidUs'] s. 1. trândav, leneş. 2. (tehn.) roată de curca liberă întinzător de curea; roată nebună; rolă de ghidaj; roată de ghidare; rolă dinţată intermed e roll ['aidl 'roul] s. (metal.) cilindru ncacţionat. idle running ['aidl .rAnirj] s. (tehn.) cursă moartă; mers în gol. idlesse ['aidlis, aid'lcs] s. (literar) lenevie ; inacţiune, inactivitate. idle time ['aidl taim] s. 1. (tehn.) întrerupere, oprire, timp mort; timp de mers în gol / în ralanti. 2. (ec.) timp mort, gol de producţie. 3.



 (cib.) timp inactiv. idle turn ['aidl 'tain] s. (tel.) spiră moartă. idle wheel [~ (h)wi:l] s. (tehn.) roată dinţată intermediară. idling ['aidlinj s. (tehn.) mers în gol. i dly ['aidli] adv. 1. leneş, alene, cu lenevie, cu trândăvie; ~standing by stând cu mâinile încrucişate. 2. în van, în gol, zadarnic. Ido |'i:dou] s. (lingv.) (limba) ido. idocras e ['aidskreis, -do»-, 'id-] s. (mineral.) idocraz, vezuvian. idol ['aidl, amer. -d o\] s. 1. idol, zeu. 2. (fig.) idol; to make an ~ of smb. a-şi face un idol din ci neva, a idolatriza pe cineva. -0- (filoz.) ~s of the- cave / den idola specus, p rejudecăţi caracteristice individului; ~s of the forum, ~s of the market-place idola fori, prejudecăţi determinate de faptul că oamenii folosesc cuvintele în sensul lor cur ent / general; ~s of the theatre idola theatri, prejudecăţi provenind din diferite s isteme filozofice



greşite; ~s of the tribe idola tribus, prejudecăţi inerente naturii umane (toate acest e expresii au fost folosite de filozoful Francis Bacon în „Novum Organum"). idola [a i'doulo] pl. de la idolum. idolater [al'dotat3r] s. 1. idolatru, adolatru, adora tor de idoli / de zei. 2. (fig.) adorator, admirator. idolatress [ai'dotetris, tres] s. 1. idolatră. 2. (fig.) adoratoare, admiratoare. idolatrize [ai'dotatraiz] vb. A. tr. a idolatriza, a idolatra. B. intr. a se închina la idoli. idolatrous [ ai'dotetres] adj. idolatru. idolatry [ai'dolstri] s. 1. idolatrie, adorare a ido lilor. 2. dragoste excesivă/ peste măsură. idolism ['aidslizsm] s. 1. idolatrie- 2. fa lsitate, minciună. idolist ['aidalist] s. idolatru. idolization [«aidalai'zei/an, -d oul-] s. idolatrizare. idolize [.aidalaiz, -doul-j vb. A. tr. a se închina la idol i, a practica idolatria. B. tr. a adora ca pe un idol, a idolatriza, a-şi face un ideal din. idolizer [-3r] s. adorator, admirator. idolizing ['aidalaizirj] s. v. i d o l a t r y . idol-like ['aidl laik[ adj. (ca) de idol. idoloclast [ai'dola klaist] s, distrugător de idoli, iconoclast. idolum [ai'doulom], pl. idola [ai'dou ta] s. (filoz) 1- iluzie, fantomă, spectru; idee. 2. concepţie falsă, eroare (în filozof ia lui Bacon). idol worship ['aidl .wsijip] s.v. i d o l a t r y (1). idoneous [ ai'douniss] aay. (rar) potrivit. idrialin(e) ['idrislin] s. (chim.) idrialină. idr ialite ['idria-lait] s. (mineral.) idrialit. idyl(l) ['idil, 'aid-] s. (lit.) id ilă. idyllic(al) [ai'dilik(al), i'd-] adj. idilic. idyllist ['aidilist] s. poet id ilic. if [if] I. cony, dacă, de (cn vb. la modul indicativ) I shall see him ~ he c omes dacă vine, am să-1 văd; -0- ~ I told him once, I told him a hundred times dacă nu i -am spus de o sută de ori nu i-am spus nici o dată; (cu verbul la modul conjunctiv) ~only I know dacă aş şti măcar; de-aş şti; ~ only I.had known dacă aş fi ştiut măcar; de-aş ntroduce o pro\X)zitie interogativă indirectă sau o pro[H)ziţie subordonată completivă) do you know ~ he is here? nu ştii dacă e aici?; I don't know ~ he will like it nu ştiu d acă o să-i placă; even ~ chiar dacă; I will do it, even ~ it were very difficult voi fac e acest lucru, chiar dacă ar fi foarte greu; as ~ ca şi când; ca şi cum, de parcă; as ~ yo u didn't know ca şi când n-ai şti; it is not even as ~ we were good at football şi măcar d acă am fi buni la fotbal; (fam.) ~it comes to that a) în privinţa asta; b) strict vorb ind; (fam.) ~ I were him dacă aş fi în locul lui; she's 30 years ~ she's a day are pe puţin 30 de ani; ~ not a) dacă nu; b) dacă nu chiar, sau chiar; ~ so dacă e aşa, dacă aşa s lucrurile, atunci, în acest caz; ~ only dacă nu pentru alt motiv; do it ~ only to p lease me fă-o, dacă nu pentru alt motiv, măcar să-mi faci (o) plăcere; ~ any dacă există; t difference, ~ any, between the two expressions, is very small diferenţa — dacă se poat e vorbi de o diferenţă — dintre cele două expresii este foarte mică; ~ anything cel mult; ~ anything, she's a little taller than her mother e doar cu o idee mai înaltă decât ma ma ei, altminteri îi seamănă leit; ~ that dacă şi atât; they'll give you 20 dollars for it, ~ that în cel mai bun caz o să-ţi dea douăzeci de dolari; fine weather we're having, ~ r ather cold frumoasă vreme, deşi cam friguroasă; ~ he is very young, he is quite capabl e cu toate că e foarte tânăr, e foarte capabil. (mil. sl.) ~your face fits dacă eşti bine văzut / privit de autorităţi. II. s. condiţie, presupunere, supoziţie; that's a very big ~ , you know condiţia aceasta e greu de îndeplinit, toată treaba asta e cam îndoielnică; — s nd ans were pots and pans dacă baba ar avea roate (ar fi tramvai); dacă ar face plop ul pere şi răchita micşunele; there are too many ~s in the way sunt prea multe condiţii / prea multe necunoscute. iffy ['ifi] adj. (amer. sl.) îndoielnic, nesigur; nehotărât; provizoriu. i'gad [i'gced] interj., v. e g a d. iggle [igl] vb. tr. (amer. sl.) a convinge (pe cineva) să-i facă o favoare. igloo ['iglu:] s. iglu. Ignatius' bean [ig'nei/ios bi:n] s. (bot.) ignaţia (îgnatia amara). igneous ['ignios, -njos] adj. 1



 . igneu, de foc, pirogen; ca focul, arzător. 2. (geol.) eruptiv, vulcanic igneous metallurgy [~ me'tad3d3i] s pirometalurgie. igneous rock [~ rek] s. (geol.) rocă e ruptivă / vulcanică / magmatică. ignescent [ig'nesant] I. aay. ignescent, care produce foc / flamă, care dă aprindere. II. s. substanţă igniscentă, material igniscent. ignescen t stone [~ 'stoun] s. cremene, silex. igniferous [ig'niforas] aay. ignifer. igni puncture [iigni'pArjktfor] s. (med.) ignipunctură. ignis fatuus [iignis'faMju3s],p l. ignes fatui [.ignkz Tanjuai] s. (lat.) 1. flăcăruie, flacără, flacără'jucăuşă / mobilă. speranţă deşartă, iluzie. ignitability [ig.naits'biliti] s.v. i g n i t i b i 1 i t y. ignitable [ig'naitebl] aay. v. i g n i t i b 1 e. ignite [ig'naitl vb. A. tr. 1. a da foc, a aprinde, a incendia. 2. (chim.) a încălzi până la incandescenţă. B. intr. 1. a lua foc, a arde, a se aprinde. 2. (y7g.) a se înflăcăra, a se aprinde, a se înfoca, a se face foc. igniter [ig'naiter] s. aprinzătoare, brichetă, scăpărătoare; aparat de aprins, aprinzător. ignitibility [ignaito'biliti] s. inflamabilitate. ignitible [ig'naiteb l, -ibl] aay. inflamabil. • igniting [ig'naitin] s. v. i g n i t i o n (1). . igni tion [ig'nijm] s. 1. inflamare, aprindere; explozie. 2. igniţie, calcinare, ardere r"^ ignition cable [~ ikeibl] s. (auto) fişă (de bujie).



 479 ill-imagined



ignition device [~ di'vais] s. (telm.) aprinzător. ignition key [~ iki:] s. (auto) cheie de contact. ignition plug [~ pUg] s. (electr.) bujie. ignition timing [~ itaimirj] s. (tehn.) reglarea aprinderii. ignitron E'igniitron] s. (electr.) ign itron. ignivorous [ig'nivsras] adj. ignivor, care înghite foc. ignobility [lignon' biliti, -lati] s. v. i g n 0 b 1 e n e s s. ignoble [ig'noubl] adj. 1. neonorabi l, nedemn, josnic, mârşav, nemernic; ticălos; păcătos. 2. (înv.) simplu, de jos, din popor; umil, de origine umilă. ignobleness [-nis] s. 1. lipsă de demnitate; josnicie, mârşăvie. 2 . (înv.) origine umilă. ignominious [ugna'miniss, -nou'm-, -njss] adj. 1. neonorabil , nedemn; necinstit, dezonorant. 2. ruşinos, umilitor; demn de dispreţ, de dispreţuit; degradant, josnic; mârşav, infam, mişelesc, infamant. ignominiously [-li] aaV. neonor abil etc. (v. i g n o m i n i o u s ) . ignominiousness [-nis] s. 1. caracter ne demn. 2. caracter ruşinos. ignominy ['ignamini, -nom-] s. 1. ignominie, necinste, dezonoare, ruşine. 2. mârşăvie, josnicie, faptă infamă / infamantă; infamie, mişelic, ticăl oramus [rign3'reimas],pl. ignoramuses s. (lat.) ignorant, neştiutor, prost, nătâng; neîn văţat, neinstruit. ignorance ['ignarpnsjs. 1. ignoranţă, neştiinţă; neştiinţă de carte;~of xcuses no one necunoaşterea legii nu scuză pe nimeni; to be in complete ~ of smth. a nu avea nici cea mai vagă idee / cunoştinţă de ceva; to keep smb. in ~ of smth. a ascun de cuiva un lucru, a lăsa pe cineva să ignore ceva. 2. prostie, neghiobie. ignorant ['ignorant] adj. 1. ignorant, neştiutor, neînvăţat, neinstruit, necunoscător (de carte); n ecultivat. 2. ~ of care nu e la curent cu; I was ~ of the time nu ştiam cât e ceasul ; I was ~ of their customs nu cunoşteam obiceiurile lor. ignorantism ['ignarontizp m] s. ignoranţă, obscurantism. ignore [ig'no:r, -'aos'] vb. Ir. 1. a ignora, a nu şti, a nu cunoaşte. 2. a nu lua în consideraţie; a nu ţine seama de; a nu recunoaşte (pe cinev a, ceva); a neglija. 3. (iur.) a recuza, a respinge. ignorer [ig'n:>r3r] s. (of) dispreţuitor (al legilor etc.). iguana [i'gwa:na, jgju'o:na] s. (zool.) iguană (Igu ana). iguanodon [i'gwumadon, -dan] s. (zool.) iguanodon(t) (Iguanodon). ihram [i 'ru:m] s. ihrani (îmbrăcăminte purtată de pelerini la Mecca). ike [aik] (amer. si.) I. s . (7V) iconoscop, tub catodic. II. vb. A. tr. a înşela, a trage pe sfoară. B. intr. a se tocmi. Ikey, Ikie ['aiki] s. (amer. si., pe'wr.) cămătar. ikon ['aikon, -kan] s. v. i c o n. ilang-ilang ['i:la:n 'i:la:rj] s. 1. (bot.) ilang-ilang (Canangium o doratum). 2. parfum, esenţă de ilang-ilang. ileo-caecal [,iliou'si:kaI] adj. (anal.) ileo-cecal. ileo-colic [.iliou'kalik] adj. (anat.) ileocolic, ileum ['iliam] s. (anat.) ileon. ileostomy [.tli'ostaini] s. (med.) ileostomie. ileus ['iliss] s. (med.) ileus, obstrucţie intestinală. ilex ['aileksj s. 1. v. h o l m2. 2. (bot.) i lice (Ilex aquifolium). iliac ['ilifek] adj. (anat.) iliac. iliacus [i'laiakasj. pl. iliaci [i'laiaisai] s. 1. (anat.) muşchiul iliac. 2. (omit.) sturzulviilor (Tu rdus iliacus). Iliad ['iliad, -liasd] s. Iliada; (fig.) an ~ of woes un lanţ de ne norociri. Iliadic [lili'sedik] adj. legat de Iliada, referitor la Iliada. iliadi ze ['iliadaiz] vb. tr. (rar) a povesti / a nara în stilul lliadci. ilio-lumbar [.i liou'lAmbar] adj. (anat.) ilio-lombar. ilium ['iliam, -Ijam] s. (anat.) (osul) i lion. ilk [ilkj adj., pron. (scot.) 1. acelaşi; of that ~a) din localitatea cu ace laşi nume; Guthrie of that ~ Guthrie din localitatea Guthrie; b) (fam.) de aceeaşi t eapă; din acelaşi clan, din aceeaşi clasă ele. 2. Fiecare, ilka ['ilka'] adj. (scot.) fi ecare. ill [ii] I.comp. worse [wa:s],rap. worst [wa:st] adj. l.pred. suferind, b olnav; nesănătos; to be ~ a fi bolnav / suferind; to get ~, to fall ~, to be taken ~ a se îmbolnăvi, a cădea la pat (air. numai sick; sick man om bolnav). 2. (inv.) rău, ne drept. 3. răutăcios, rău intenţionat, răuvoitor, duşmănos, vrăjmaş, inamic, ostil; dăunător s, periculos; funest. (rar) to be ~ at a nu se pricepe la. II. s. 1. rău; ghinion; to return ~ for good a răsplăti binele cu răul; ~ betide you! vai (şi amar) de tine!; ~ s that flesh is heir to relele de care are parte omul, potrivniciile soartei. 2. pi. nenorociri. III. adv. 1. rău, urât; nefavorabil; to behave ~ a se purta urât; ~ at ease stânjenit, stingherit; to go ~ with a nu fi bun / potrivit / recomandabil, a nu se potrivi (cuiva); to take smth. ~ a lua ceva în rău, a se jigni, a se ofensa; to speak ~ of smb. a vorbi de rău / a bârfi pe cineva. 2. de abia, cu greutate; I ca n ~ afford cu greu îmi pot permite; he is ~ able to de abia poate să; to bear ~ a su porta cu greu(tate). I'll [ail] prese, de la I w i 11; I s h a l l . ill-accoutr



 ed [~a'ku;tad] adj. prost îmbrăcat; (despre un soldat) prost echipat. ill-acquired [ ~a'kwaiad] adj. obţinut prin mijloace necinstite, ill-adapted ['ita'dasptidj adj. (to) nepotrivit, neadecvat (pentru, sa» cu dat.). ill-advised [~ad'vaizd] adj. 1. prost sfătuit. 2. ncînţelcpt, lipsit de judecată; imprudent, nesocotit, nechibzuit. illaffected [~3'fektid] adj. (to) rău intenţionat, răuvoitor (faţă de); neprietenos (cu). ill apse [i'kepsj (rar) vb. intr. a cădea, a aluneca. ill-assorted ]'ila'so:tid] adj. nepotrivit, ill-at-ease [~3t'i:z] adj jenat, stingherit, incomodat.



ill-at-easiness [~at'i:zinis] s. jenă, stinghereală. illation [i'lei/sn] s. (log.) c oncluzie; deducţie. illative [i'Icitiv, amer. şi 'ilativ] I. adj. conclusiv, de închei ere, final; (despre un raţionament) deductiv. II. s. (gram.) (cazul) ilativ. illau dable [il'b:dabl] adj. nclăudabil, nedemn de laudă. ill-balanced [-.badanst] adj. pr ost echilibrat; dezechilibrat. ill-behaved [-bi'heivd] adj. prost crescut. ill b eseeming [~ bi'skmirj] adj. necuviincios. ill blood [~ 'bUd] s. duşmănie, vrajbă; ură. i ll-boding [~'boudin] adj. de rău augur, cobitor, prevestitor de rău. ill-bred [-'bre d,'--] adj. prost crescut; nepoliticos, neşlefuit, necioplit, bădăran; grosolan, mojic . ill-breeding [~'bri:dii)] I. adj. uneltitor, care pune la cale lucruri rele. I I. s. proastă creştere, nepoliteţe; grosolănie, mojicie. ill-brought-up [~.bro:t'Ap] adj . v. i l l - b r e d . ill-clad [~'kla:d] adj. prost îmbrăcat. ill-concealed [~kan's i:ld] adj. rău disimulat. ill-conditioned [-kan'di/snd,'--,--] adj. 1. certăreţ, gâlcevi tor, arţăgos. 2. răutăcios. 3. în situaţie proastă / precară; în stare proastă. 4. (mat., d unghiuri) cu unghiuri foarte neregulate. ill-conducted [-kan'dAktid] adj. 1. pro st îndrumat, greşit condus. 2. v. i l l - b r e d . ill-considered [~kan'sidad] adj. nechibzuit, nesocotit; grăbit, pripit. ill-contenanced [~'kantananst] adj. cu o m ină rea / proastă. ill-content [-kan'tent] adj. nemulţumit. ill-convenient [~kan'vi:nj ant] adj. (pop.) v. i n c o n v e n i e n t . ill deemer [~ 'di:mar] s. persoană c are gândeşte urât despre altcineva. ill-defined [-di'faind] adj. prost definit. ill-de served [~di'za:vd] adj. nemeritat. ill-devised [-di'vaizd] adj. rău / prost chibzu it. ill-digcsted [~di'd3estid] adj. nemistuit, nedigerat (şi fig.). ill-directed [ ~di'rektid] adj. prost îndrumat. ill-disposed [-dis'pouzd] adj. 1. înclinat spre rel e; rău. 2. (towards) răuvoitor, rău intenţionat (fată de). 3. prost dispus, indispus, supăr t, fără chef; fără tragere de inimă. ill doer [~ du:ar] s. răufăcător. ill-doing [~du:in] a are face rău, făcător de rele. illegal [i'li:gpl, 'i;I-, amer. il'l-] adj. ilegal, nel egal, ilicit; nedrept, neautorizat, ncpennis; (amer.) ~ strike grevă făcută fără aprobarea sindicatului. illegality [lili'gaeliti,'--'—, amer. ulli'g-1 s. ilegalitate, nele galitate; act ilicit / nepermis. illegalize [i'lkgalaiz] vb. tr. a ilegaliza, a arunca în ilegalitate. illegally |i'Ii:gali,'-'—, amer. il'li:-] adv. ilegal, nelega l. illegalness [i'lkgalnis] s. v. i l l e g a l i t y . illegibiUty [iiled3i'bil iti,'—'—, -d3a'b-, -bti, amer. il.le-] s. ilizibilitate, scriere neciteaţă / indescifrab ilă. illegible [i'Icd33bl, VI-, -d3ibl, amer. il'l-] adj. ilizibil, neciteţ, indesci frabil. illegibleness [-nis] s. ilizibilitate, scriere neciteaţă / indescifrabilă. ill egibly |-i] adv. ilizibil, neciteţ. illegitimacy [


 'i'l-, amer. il'l—J adj. 1. incult; comun, vulgar, grosolan. 2. (fig.) strâmt, îngust; mărginit; bigot. 3. calic, meschin; negeneros; rece, nesimţitor, nemilos. illiberal ity [i.libs'raeliti, 'iliba'r-, amer. il.l-] s. 1. meschinărie; zgârcenie, calicie. 2. bigotism. illiberally [i'libsrali, 'i'l-, amer. il'l-] aaV. fără mărinimie; meschin . illicit [i'lisit,'-'--, amer. şi il'l-] adj. ilicit, ilegal, nelegal, neautoriza t, nepermis; oprit de lege; inadmisibil. illicitly [-Ii] adv. ilicit, ilegal. il licitness [-nis] s. caracter ilicit (al comerţului etc.). ill-imagined ['ii i'niax tynd] adj. prost gândit / plănuit.



 illimitability 480



illimitability [llimits'biliti, amer. ill-] s. nelimitare, nemărginire, neţărmuire. il limitable [i'limitabl, 'i'l-, amer. ill-] adj. nelimitabil, ilimitat, nemărginit, neţărmurit, fără margini. illimitableness [-nis] s. v. i l l i m i t a b i l i t y . ini mitably [-i] adv. fără limită, fără margini. ill-informed ['ilin'foimd] adj. 1. rău / prost informat. 2. neştiutor, ignorant. illinium [i'liniom] s. (chim.) promeţiu. Illinoisa n [iili'nobn, -'noizgn] I. adj. din Illinois. II. s. locuitor din Statul Illinoi s. ill-intentioned ['ilin'ten/and] adj. rău intenţionat. illiquid [i'likwid, amer. i l'l-] aay. 1. (jur., despre un drept fără liotărâre scrisă sau fără a fi dat printr-un decr incert, nesigur. 2. (ec.) (despre unfoiid monetar) care nu este lichid. . , ill iteracy [i'litoresi, 'i'l-, amer. il'l-] s. analfabetism; ignoranţă, neştiinţă de carte. i lliterate [i'litirit] adj., s. 1. analfabet. 2. incult; ignorant. ill-judgcd ['i l'd3Ad3d,'-] adj. imprudent, nechibzuit, nesocotit. ill-judging [~'d3Ad3in] adj. care judecă prost; părtinitor. ill-known [~'noun] adj. puţin / prost cunoscut. ill-lo oking Hlukin, amer.'-'--] adj. 1. urât, slut. 2. sinistru. ill luck [~ Uk] s. neno roc, ghinion; as ~ would have it din nefericire. . ill-made [~meid] aay. prost făc ut. ill-mannered [-'masnsd] adj. nemanierat; necioplit; grosolan, bădăran, din topor ; nepoliticos. ill-matched [~'ma;t/tl adj. nepotrivit. ill-meaning [~'mi:nrrj] a dj. v. i i 1 - i n t e n t i o n e d . ill-meant [~'ment] adj. (despre un gest) rău intenţionat, răutăcios, calculat să facă (cuiva) rău. ill nature [~ 'neitJV] s. v. i l a t u r e d n e s s . ill-natured ['il'neitfod, '-.—] adj. rău, răutăcios; arţăgos, irasci il, ţâfnos, colţos; gâlcevitor; ursuz. ill-naturedly [-li] adv. cu răutate. ill naturednes s [-nis] s. răutate; fire imposibilă; irascibilitate, arţag. illness ['ilnis, amer. si -cs] s. 1. slăbiciune. 2. boală, maladie, rău; indispoziţie. ill-nourished ['il'nAri/t] adj. prost / slab alimentat, subnutrit. ill-nurtured ['il'nstfsd] adj. 1. prost crescut, nemanierat, grosolan. 2. rău, răutăcios. illocutionary [lilou'kjujsnsri] adj . (lingv.) ilocuţionar. ill-off [~'o:fj adj. nevoiaş, sărac. illogic [i'bd3ik] s. ilog ism; lipsă de logică. illogical [i'lod3iksl, 'i'l-, amer. il'l-] adj. nelogic, ilogi c. illogicality ['ibd3iteeliti, i.l-, amer. ill-] s. lipsă de logică. illogically [i 'bd3ik9li, 'i'l-, amer. il'l-] adv. ilogic; contrar logicii. illogicalness [i'kx rjikslnis] s. v. i 11 o g i c a 1 i t y. ill-omened ['il'oumend, -msnd] adj. nef avorabil, de prost augur. illoyal [i'bbl] adj. neloial. ill-paid ['il'peid] adj. prost plătit. ill-patched [~'paetjt] adj. prost cârpit / peticit. ill-pleased [~'pl i:zd] adj. nemulţumit. ill-principlcd [~'prinsapld] adj. cu principii proaste. ill -proportioned [-pre'pojsnd] adj. neproporţionat, disproporţionat. ill-qualified [~'k wolifaid] adj. necalificat, incompetent. ill repute [~ ri'pju;t] s. proastă reputaţi e. ill-requited [-ri'kwaitid] adj. prost răsplătit, slab recompensat. ill-satisfîed [~ 'sa:tisfaid] adj. nemulţumit. ill-set [~'set] adj. (poligr.) prost tipărit / cules. ill-shaped [~'/eipt] aay. urât, diform. ill-shod [~'ibd] adj. prost potcovit. illsmelling [-'smelirj] adj. rău / urât mirositor. ill-sorted [~'so:tid] adj. nepotrivi t. ill-spent [-spent] aay. cheltuit fără rost sau pricepere. ill-spoken [-'spouksnj adj. vorbit de rău; bârfit; defăimat, hulit. ill star [~ 'sta:r] s. stea nenorocoasă, zo die rea. ill-starred [~'sta:d,'--] adj. născut în zodie rea; nenorocos. ill success [~ sak'ses) s. insucces; ghinion. ill-suited [~.sju:tid] adj. (to) nepotrivit (p entru sau cu dat.). ill-tasted [~iteistid] adj. fără gust, searbăd, anost. ill-tauglit [~ito:t] aay. prost / slab instruit. ill temper [~ 'temps'] s. irascibilitate, iritabilitate. ill-tempered [~'tempad,'-.-] aay. irascibil, iritabil. ill-timed [~'taimd, 'iltaimd] adj. care survine într-un moment nepotrivit, inoportun, deplas at. ill-tongued [-itArjd] adj. 1. rău de gură, având o limbă ascuţită. 2. spurcat la gură. -treat [~'tri:t, il't-] vb. tr. a trata prost / rău, a maltrata. ill treatment [~ 'trktmant] s. tratament prost, maltratare. ill turn [~ 'ts:n] s. festă, renghi; to do smb. an ~ a juca o festă cuiva, a face una boacănă cuiva; a face un rău cuiva. ill-t urned [~to:nd] adj. (mai ales despre versuri) prost făcut / construit. illucidatc [i'îu:sideit] vb. tr. v. e 1 u c i d a t e. illume [i'lju:m] vb. tr. (poetic) v. i 11 u m i n e (1,2). illuminable [-inabil ody. iluminabil. illuminance f-inons] s. (opt.) (putere de) iluminare.



 illuminant [-inant] I. aay, iluminam; luminător, care luminează; II. s. substanţă sau ap arat de luminat; sursă de lumină. illuminate [i'lju:mineit] vb. A. tr. 1. a ilumina, a lumina, a face lumină în. 2. a ilumina, a ornamenta cu lumini. 3. a lumina (minte a), a instrui, a învăţa. 4. a lumina, a explica, a lămuri, a desluşi, a clarifica; a descu rca. B. intr. a ilumina, a răspândi lumină. illuminated [-id] aay. (amer. si.) pilit, făcut, afumat. illuminati [iilu:mi'na;ti, înv. -'neitaij pl.de la i l l u m i n a t e illuminating [i'lykmineitin] aay. 1. iluminat, care luminează; de (i)luminat. 2. clarificator, lămuritor, desluşitor. illuminating gas [~ gass] s. gaz de iluminat, gaz aerian. illuminating oil [~ oil] s. petrol lampant. illumination [i>lyu:mi'n ei/3n] s. 1. luminare. 2. (tehn.) iluminare. 3. claritate, strălucire. 4. iluminaţie . S. anluminură (la manuscrisele vechi). illumination meter [~ .mi:t3r] s. (opt.) luxmetru. illumination mirror [~ imirar] s. oglindă reflectoare. illuminatism [i'l jurminstizsm] s. v. i 11 u m i n i s m. illuminative [i'lyu:min9tiv, -neit-] aay . luminător, iluminator, care dă lumină, care luminează. ■ illuminato [i,lju:mi'neitou],pi . illuminati [-'nu:ti;, înv. -'neitai] s. iluminat, vizionar. illuminator [i'lyu:m ineit3r] s. 1. (tehn.) reflector, luminator. 2. (mar.) hublon, hublou. 3. anlurn inator (decorator de vechi manuscrise). illumine [i'ljmmin] vb. tr. 1. a lumina, a ilumina. 2. a lumina (mintea cuiva), a instrui, a învăţa, a lămuri. 3. a ilumina, a îns ufleţi. 4. a anlumina (manuscrise). illuminee [lljmmi'ni:] s. iluminat, vizionar. illuminism [i'lytuminizam] s. iluminism, principii ale unor „vizionari". ill usage ['il'jmzkrj] s. tratament abuziv; nedreptate, cruzime. ill-usel. [~'ju:z,'--, '-] vb. tr. a trata prost, rău, a maltrata; a deteriora, a strica. II. [~'jus] s. abuz; maltratare. ill-used [~ju:zd] aay. 1. prost / rău tratat, maltratat. 2. folo sit incorect. illusion [i'lyu;33n] s. 1. iluzie; părere înşelătoare, nălucire; himeră; amăg ; to indulge in ~s a-şi face iluzii, a se amăgi cu iluzii; optical ~ iluzie optică. 2. concepţie greşită. 3. (psih.) iluzie, halucinaţie. 4. tul. illusional [i'ly'u^snal] adj . iluzoriu; amăgitor; înşelător. illusionary [i'ly'u^anari] aay. iluzoriu, amăgitor. illus ionism [i'lyu^anizsm] s. iluzionism. illusionist [i'liu:3."?nist] s. 1. (filoz.) iluzionist; vizionar. 2. visător; entuziast, exaltat. 3. iluzionist, scamator, pr estidigitator, vrăjitor: illusive [i'lyuisiv] aay. iluzoriu, amăgitor, înşelător, ireal; m incinos. illusiveness [-nis] s. caracter iluzoriu /înşelător / amăgitor (al unui lucru). illusory [i'lyu:33ri] aay. v. i 11 u s i v e. illustrate ['ibstreit, amer. si i' Us-] vb. tr. 1. (înv.) a lumina. 2. a.ilustra, a face ilustru, vestit; a decora; a evidenţia. 3. a ilustra, a explica, a desluşi, a elucida, a clarifica. 4. a ilustra , a împodobi; a înfrumuseţa; (despre cărţi etc.) profusely ~d bogat ilustrată. illustrated 'ibstreitid] I. aay. ilustrat. II. s. revistă ilustrată. illustration [libs'treijan] s. 1. ilustraţie, desen, gravură. 2. ilustraţie, decorare, evidenţiere. 3. exemplu, pil dă, explicaţie, lămurire. illustrative ['ibstreitiv, rar i'Ustrstiv] aay. ilustrativ; explicativ, desluşitor, lămuritor; exemplificativ; ~ of care ilustrează / lămureşte (ceva) . illustrator ['ibstrcita', HAS-] S. 1. persoană care explică / desluşeşte. 2. ilustrato r (ae carte etc.). illustrious [i'lAstrbs] aay. ilustru, celebru, faimos; glorio s, renumit. illustriously [-li] adv. strălucit, cu brio. illustriousness [-nis] s. celebritate, faimă, renume. illutation [ulju'teijsn] s. (rar) baie de nămol. illuvi ation [llmvi'eijan] s. (geol.) iluviere. ill weed ['il'wi:d] s. iarbă I buruiană rea ; (prov.) ~s grow / thrive apace iarba rea nu piere; drac mort nu s-a văzut; (prov .) one ~ mars a whole pot of pottage oaia râioasă strică toată turma. ill will [~ Vil] s . rea-voinţă, inimiciţie; ostilitate, duşmănie; to'bear (an) ~ to / against smb. a purta d uşmănie cuiva. ill-willed [-'wild] aay. răuvoitor, duşmănos. ill wilier [~'wibr] s. v. i l l w i s h e r . ill wisher [~ 'wi/3r] s. răuvoitor, duşman. illy ['illi] adv. (amer .) v. i 11 (III). Illyrian [i'lirbn] (ist.) I. aay. ilir. II. s. 1. locuitor din Iliria. 2. (lingv.) (limba) iliră. ilmenite ['ilmanait] s. (mineral.) ilmenit. I' m [aim] (fam.) prese, de la l a m . image ['imid3) I. s. 1. imagine; reprezentar e, reflecţie (in oglinda)..!, statuie, idol. 3. asemănare; he is the ~ of his father seamănă leit cu tatăl său. 4. (poetic) imagine, metaforă; to speak in ~s a vorbi metafori c / în metafore. 5. icoană. II. vb. A. tr. 1. a imagina, a închipui, a reprezenta. 2. a reflecta, a oglindi. 3. a reprezenta simbolic; a tipiza. B. rey7. a-şi închipui, a -şi imagina. image breaker [~ ibreikar] s. iconoclast. image carrier [~ jkasrb1-] s. (y7z., TV) undă purtătoare de imagine, undă purtătoare video. image maker [~ itneiks' ] s. sculptor sau fabricant de obiecte de cult (mai ales de statuete reprezentând sfinţi). image motion ['imid3 Imou/an] s. (yot.) trenare a imaginii. image test ['



 inwrj test] s. (TV) imagine de reglaj, miră. image worship ['imid3 .woi/ip] v. i d o l a t r y (1).



 481 immigrant



imitation silk [~ silk] s. mătase artificială. imagery ['imid3ari] s. 1. imagini (in general). 2. sculptură, pictură. 3. figură retorică. 4. imaginaţie, închipuire; himeră, vi viziune. imitation wood [~ wu:d] s. lemn artificial, imitaţie de lemn. imitative [ 'imitativ, -tcit-] adj. 1. imitativ, imitator; ~ of imitând, după modelul (cu imager y language [~ daengwid3] s. limbaj pictural. gen.). 2. imitat, neoriginal. 3. fa lsificat, contrafăcut, artificial. imaginable [i'maxtynabl] aay. imaginabil; de înch ipuit, de conceput, de înţeles. imitative arts [~ ra:ts] s. pl. arte plastice. imagi nai [i'maed3inplj adj. (entom.) imaginai, de imago. imitativeness ['imitativnis] s. tendinţă de a imita; spirit de imitaţie. imaginarily [i'max^inarili] adv. (în mod) i maginar. imitative word ['imiteitiv .wa:d] s. cuvânt onomatopeic. imaginary [i'max rjinsri] adj. imaginar, închipuit, fictiv, ireal, aparent, ideal. imagination [i


 . imbecility [ambi'siliti, -ba's-] s. 1. imbecilitate, debilitate mintală, tâmpenie . 2. prostie, neghiobie, nerozie. 3. debilitate, incapacitate fizică; neiscusinţă, ned ibăcie, neîndemânare. immeasurability [i(m)me3ara'biliti] s. imensitate, incomensurabi litate, nemărginire. immeasurable [i'me33rabl, 'i'm-, amer. si im'rn-] adj. imens, incomensurabil; de imbed [im'bed] vb. tr. v. e m b e d . necuprins, nemărginit. i mber-goose ['imbaigu:s] s. v. e m b e r - g o o s e. immeasurableness [-nis] s. v. i m m e a s u r a b i l i t y . . imbibe [im'baib] vb. A. tr. 1. a îmbiba, a sa tura, a muia (într-un lichid). 2. a-şi însuşi, immeasurably [-i] aaV. infinit; fără măsură; mparabil. a-şi asimila. 3. a bea, a înghiţi, a absorbi, a inhala. B. intr. (pop.) a be a, a trage la măsea. r immediacy [i'mi:diasi] s. 1. caracter nemijlocit / direct. 2. urgenţă, grabă. imbiber [-a ] s. 1. beţiv(an). 2. (corp) absorbant. immediate [i'mi:d jat, -diat, -diit] adj. 1. imediat, direct, nemijlocit; (med.) ~contagion imbibi ng [-in] s. absorpţie. contagiune directă. 2. urgent, neîntârziat. ■■ in the ~ future în vi rul imediat. * imbibition [umbi'bi/sn] s. 1. îmbibare, saturare. 2. absorbire, inh alare. r immediate constituent [i'mi:djat kan'stitjuant] s. (lingv.) constituent imediat. imbitter [im'bita ] vb. tr. (rar) v. e m b i t t e r . immediately [-l i] I. adv. 1. imediat, îndată, pe loc. 2. urgent, de urgenţă, neîntârziat, imbody [im'bodi] vb. tr. (rar) v. e m b o d y (A). fără întârziere. II. conj. (de) îndată ce; ~ he heard abo t it, he returned îndată ce află imbolden [im'bouldsn] vb.tr. (rar) v. e m b o l d e n . despre asta, se înapoiază. imbosom [im'buzpm] vb. tr. (rar) v. e m b o s o m . im mediateness [-nis] s. v. i m m e d i a c y . imbower [im'bauar] vb. tr. (rar) v. e m b o w e r . immedicable [i'mcdikabl, amer. im'rn-] adj. incurabil, de nevin decat, fără leac. imbrex ['imbreks], pl. imbrices ['imbrisi:z] s. (constr.) ţiglă cu jgh eaburi. immemorial [iimi'ma:rial, amer. ummi'niourial] adj. imemorial, foarte ve chi, imbricate (constr.) I. ['imbrikeit] vb. A. tr. a aşeza prin suprapunere, a im brica. B. intr. a fi aşezat prin suprapunere, a fi dispus în formă de solzi (de peşte). II. [-kit, -keit] adj. străvechi; from time(s) ~din timpuri imemoriale, din vremur i străvechi, de când cu moş Adam. aşezat în formă de solzi de peşte, imbricat. immemorially i[ adv. din timpuri imemoriale. imbrication [limbri'kei/an] s. (constr.) 1. aşezar e prin suprapunere, imbricare. 2. orna immense [i'mens] adj. 1. imens; nesfârşit, nemăr ginit, infinit. 2. enorm, colosal; vast. ment în formă de solzi de peşte. 3. (sl.) str aşnic, grozav. imbrices ['imbrisi:z] pl.de la e in b r i c e s. imbroglio [im'brou liou, -Ijou] s. (ital.) 1. încurcătură, harababură; confuzie; zăpăceală. immensely [-li] aa imens, nesfârşit, nemărginit, nemăsurat; foarte, extrem (de). immenseness [-nis] s. v. i m m e n s i t y . 2. situaţie (politică) tulbure. immensity [i'mensiti] s. imensita te, nemărginire. imbrown [im'braun] vb. tr. (rar) a înnegri, a face mai închis. immens urability [iimen/ura'biliti] s. incomensurabilitate. imbrue [iin'bru:] vb. tr. 1 . a păta; a murdări, a mânji, a întina; a pângări. 2. a îneca immensurable [i'men/urabl, am im'rn-] adj. nemăsurat, nemărginit. (în sânge). imbrute [im'bru:t] vb. tr. si intr. a ( se) abrutiza, a (se) îndobitoci, a (se) tâmpi. immerge [i'ma:d3] vb. tr. v. i m m e r s e (A). imbue [im'bju:] vb. Ir. 1. a îmbiba, a satura, a impregna. 2. a vopsi ( prin impregiutre). immergence [i'ma:d33ns] s. v. i m m e r s i o n. immer-goose ['imaigu:s] s.v. e m b e r - g o o s e . 3. (fig.) a umple, a pătrunde. immersable [i'ma:sabl] adj. (înv.) v. i m m e r s i b 1 e (2). imbuement [-mont] s. 1. îmbibar e, saturare, impregnare. 2. vopsire (prin impregnare). immerse [i'ma:s] vb. A. t r. 1. a scufunda, a cufunda, a afunda, a da la fund, a imersa. imidazole [limi'd aszoul, 'imida'zoul] s. (chim.) imidazol. 2. a atrage; a absorbi; a încurca; ~d in debt încurcat / înecat / înglodat în datorii. 3. a boteza imidogen [imi'dad3en, -do«-] s. (chim.) imidogen. (prin afundare). B. refl. (şifig.) a se (sjeufunda. imitable [' imitablj adj. imitabil, de imitat, de urmat. imitate ['imiteit] vb. tr. 1. a imi ta, a copia; a lua drept exemplu. 2. a contraface, a falsifica. immersibility [i ima;si'biliti] s. (rar) imposibilitate de a fi scufundat sau de a se (s)cufunda. 3. a mima; a maimuţări. immersible [i'ma:sibl, -ibl] adj. 1. (rar) care poate fi sc ufundat. 2. (mv.) care nu poate imitation [.imi'teijsn] I. s. 1. imitaţie, imitare ; copiere; maimuţăreală; in ~of ca imitaţie a (cu gen.); imitând; după modelul (cw gen.). 2 contrafacere; falsificare, surogat. 3. pastişă, fi scufundat. imitaţie; plagiat. II. adj. imitat, copiat, contrafăcut, falsificat, fals; ncoriginal, ncautentic. immers ion [i'ma:/pn] s. 1. imersiunc, (s)cufundare; plonjon. 2. (opt.) imersiune. 3. ( astron.) imersiune, dispariţie, eclipsare, intrare a unui corp ceresc în umbra altui a. imitational [limi'tei/anal] adj. de imitaţie. imitationist [limi'tei/anist] s.



 imitator. 4. (tot.) imersarc; scufundare într-un lichid. imitation diamond [limi't eijan 'daiamand] s. diamant fals, stras. immersion heater [~ ihi:tar] s. (electr .) (termo)plonjor. immersionism [i'maisanizam] s. practica botezului prin cufund are. imitation gold [~ gould] s. imitaţie de aur; semiaur. immesh [im'me/J vb. tr. v. e n m e s h . imitation jewel(le)ry [~ 'd3u:alri] s. bijuterie falsă, bijuteri i false, strasuri. unmethodical [limmi'eadiksl] adj. nemetodic; fără metodă; fără orânduial imitation leather [~ ,lcdar] s. imitaţie de piele. imitation pearl [~ pa:l] s. per lă falsă. immigrant ['imigrant, amer. si -gramt] adj., s. imigrant.



 Immigrate 482



immigrate ['imigreit] vb. tr. a imigra. immigration [limi'grei/sn] s. 1. imigraţie . 2. numărul imigranţilor într-o perioadă de timp dată. imminence ['iminans] s. 1. iminenţă propiere. 2. primejdie iminentă; ameninţare. imminency [-i[ j . v . i m m i n e n c e . imminent ['iroinant] adj. 1. (despre primejdii etc.) iminent, apropiat, amen inţător. 2. ameninţător, care atârnă deasupra capului. immingle [im'mingl] vb. tr. a ameste a. immiscibility [iimisi'biliti] s. caracterul lucrurilor care nu pot fi amestec ate. immiscible [i'misibal] adj. de neamestecat, care nu se poate amesteca, care nu poate fi amestecat. immission [i'mi/an] s. amestecare, vârâre. immitigable [i'mi tigabl] adj. care nu poate fi uşurat / îndulcit / potolit / alinat; implacabil, de n eînduplecat; nemilos. immix [im'miks] vb. A. tr. a amesteca. B. re/7, si intr. a s e amesteca. immixture [-tJV] s. 1. imixtiune, amestec. 2. (in) participare; comp licitate (la). immobile [i'moubail, -bi:l, amer. irn'rnoubil] adj. imobil, nemişca t, fix, neclintit; înţepenit, ţeapăn. immobilism [i'moubilizpm] s. imobilism; conservato rism. immobility [timou'biliti, '--'—, -ma'b-, -laţi] s. imobilitate, nemişcare, necli ntire, înţepenire, fixitate. , immobilization [iiiuoubilai'zei/sn] s. I. imobilizare . 2. (despre monede) retragere / scoatere din circulaţie. immobilize [i'moubilaiz, amer. im'm-1 vb. tr. 1. a imobiliza, a opri, a înţepeni; a fereca, a încătuşa, a lega. 2. (med.) a imobiliza. 3. (despre monede) a scoate din circulaţie. immoderacy [i'mod arasi, amer. im'rn-] s. (rar) 1. prisos; abundenţă, belşug. 2. exces; lipsă de cumpătare; extravaganţă. immoderate [i'madnrit, 'i'm-, amer. im'rn-] adj. 1. nemoderat; excesiv , nemăsurat, exagerat; necumpătat; extrem. 2. (rar) fără margini, nemărginit, imens. immod erately [-li] adv. excesiv, exagerat. immoderateness [-nis] s.v. i m m o d e r a c y . immoderation [i-mada'rei/sn, amer. 'im.m-] s. lipsă de cumpătare; exces; extr avaganţă. immodest [i'madist, 'i'm-, amer. im'rn-, -est] adv. 1. lipsit de modestie, de pudoare, neruşinat. 2. (înv.) prezumţios. immodestly [-li] ddv. cu neruşinare. immod esty [-i] s. lipsă de modestie; impertinenţă, obrăznicie; neruşinare, necuviinţă, indecenţă ate ['imouleit, -mal-] vb. tr. a imola, a jertfi; a sacrifica, a înjunghia. immola tion [limou'lejjsn, -ma'l-] s. imolaţie, sacrificiu, jertfă; înjunghiere (pentru sacri ficiu, jertfă). immolator ['imaleita'] s. persoană care aduce o jertfă. immoral [i'mor al, 'i'm-, amer. si irn'in-] adj. imoral, deşănţat; desfrânat; destrăbălat; stricat. immora ity [umo'raliti, -mo'r-, amer. .imm-] s. 1. imoralitate; deşănţare, desfrânare, destrăbălar . 2. act imoral, viciu. immorally [i'morali, amer. si im'rn-] aaV. imoral. immor tal [i'mo:tl, -'i'm-[ I. aay. 1. nemuritor; veşnic, etern, divin. 2. trainic, nest rămutat, statornic. II. s. pi. (mitol.) zeii (nemuritori). immortality [iim3:taeli ti] s. nemurire, veşnicie, eternitate. immortalization [i,ma:talai'zeij3n] s. imor talizare, trecere în veşnicie / în nemurire. immortalize [i'motelaiz] vb. tr. a imorta liza, a trece în nemurire / în veşnicie, a face nemuritor /nepieritor. immortally [i'm xtali] adv. veşnic, perpetuu. immortelle [


 atoIogy [iiinju(:)noH,hi:ma'tolad3i] s. imunohematologie. immunological [iimju(: )noH'lad3ikal, -na'l-] aay. imunologic, (care ţine) de imunologie. immunology fiim ju(:)'nalad3i, -low-] s. imunologie. immunoreaction [iimju(:)nouri'ask/9n, -na-J s. imunoreacţie, reacţie împotriva toxinelor din sânge.



immunosuppressant [i'lnjuOnonsa'presant] s.fbiol., med.) (agent) imunosupresiv. immunosuppressive [iimju(:)nousa'presiv] adj., s. (biol., med.) imunosupresiv. i mmure [i'mjuar, -'mjaar, -'mjo:r[ vb. A. tr. 1. a închide între patru pereţi; a întemniţa. 2. (constr.) a zidi, a înzidi. 3. (rar) a înconjura (cu zid). 4. a înmormânta, a îngropa. B. refl. a se închide între patru pereţi. immusical [i'mjuizikal, amer. im'm-] adj. ( rar) nemuzical; nearmonios. immutability [iimjuita'biliti, 'i'm-, -laţi] s. imutab ilitate; neschimbare, invariabilitate. immutable [i'mju:tabl] adj. imuabil, nesc himbător, invariabil. immutableness [-nis] s.v. i m m u t a b i l i t y . immutabl y [-i] adv. imuabil. imp1 [imp] s. 1. lăstar, mlădiţă, vlăstar; odraslă; copil, urmaş. 2. d . 3. (despre copii) drăcuşor, neastâmpărat, zvăpăiat. imp2 vb. tr. 1. (înv.) a altoi, a pla . 2. a pune aripi (cu dat.); a înaripa (şi fig.). impact I. ['impasktj s. 1. lovitură, izbitură, impuls. 2. ciocnire, colizi(un)e, şoc. 3. loc unde se dă lovitura. 4. impac t, ricoşare. 5. (fig.) influenţă, înrâurire. II. [im'pîekt] vb. tr. 1. a strânge îndeaproap presa; a întări, a consolida. 2. to ~ in(to) a fixa în, a înţepeni în. 3. a lovi, a izbi. 4 (fig.) a influenţa, a înrâuri. impacted [im'pasktid] adj. 1. încastrat; (dentislică) fixa t, înţepenit, legat. 2. aglomerat; suprapopulat. impactful ['impxktfnl, -'--] adj. 1 . bogat în urmări. 2. care produce o impresie puternică. impact fuse ['impaskt fju:z] s. 1. (mii.) capsă percutantă. 2. (mine) fitil detonant. impaction [im'padcjan] s. înc astrare. impact strength ['impaskt strerjS] s. (tehn.) rezistenţă la şoc, rezilienţă, rezi stenţă dinamică. impact test [~ test] s. (tehn.) încercare (dinamică) la şoc, încercare de ilienţă. ' impair [im'psar] I. vb. tr. 1. a micşora, a diminua, a scădea (din cantitate, valoare, putere). 2. a înrăutăţi, a dăuna; a agrava; a altera, a distruge, a deteriora. 3 . a încălca (interese). II. s. (înv.) diminuare, micşorare; deteriorare; alterare; stricăc iune, daună. impairment [-mant] s. deteriorare; alterare; stricăciune; diminuare. im pale [im'peil] vb. A. tr. 1. a străpunge; a înţepa. 2. a trage în ţeapă. 3. (înv.) a împrej u pari. B. refl. to ~ oneself upon a se înţepa în. impalement [-mant] s. 1. tragere în ţea pă. 2. împrejmuire cu pari. impaler [-ar] s. trăgător în ţeapă; Vlad the Impaler Vlad Ţepeş pability [limpadpa'biliti] s. impalpabilitate. impalpable [im'padpabl, 'im'p-] a dj. 1. impalpabil, nepipăibil, de nepipăit. 2. imper ceptibil. . impalpably [-i] adv. pe nesimţite. impaludism [im'paîlju.dizam] s. (mea'.) (im)paludisrn. inipanate ['im panit] adj. (bis.) impanat, . impanation [.impa'neijan] s. (bis.) impanare. impa nel [im'paMial] vb. tr. v. e m p a n e l . imparadise [im'pasradais] vb. tr. 1. a aşeza în rai. 2. (fig.) a ferici, a face fericit. 3. a face un (coif de) rai din. imparipinnate [im.paeri'pinit] aay. (bot.) imparipenat. imparisyllabic ['imipa:r isiila;bik] adj. (gram.) imparisilabic. imparity [im'psriti] s. imparitate, ineg alitate; disproporţie; nepotrivire. impark [im'pu;k] vb. tr. 1. a îngrădi în vederea unu i parc, a împrejmui (un loc) pentru a crea un parc. 2. a pune într-un parc (animale) . imparkation [iimpa:'kei/3n[ s. crearea unui parc. impart [im'pu:t[ vb. A. tr. 1. a da, a acorda; a atribui, a împărţi, a da ca parte, a conferi. 2. (despre ştiri, nou tăţi) a comunica, a face cunoscut; a dezvălui, a destăinui, a divulga. B. intr. a face u n cadou; a da o parte. impartation [cimpa:'ieij3n] s. 1. împărţire; atribuire; acordar e. 2. comunicare, înştiinţare, dezvăluire, destăinuire, divulgare (de ştiri, noutăţi). impa [im'pa:tar] s. împărţitor, persoană care are dreptul de a da / a acorda / a conferi (un titlu, o demnitate). impartiability [imipa:fia'biliti] s. indivizibilitate. impa rtial [.im'pa:j3l, 'im'p-] adj. imparţial, nepărtinitor; just, drept. impartiality [ 'im.) 1. impas, fundătură, fundac . 2. (fig.) impas, situaţie încurcată; strâmtoare; to be in an ~ a fi în impas / la strâmto re / la ananghie. impassibility [im,pa;si'biliti, -.pass-, -lati] s. 1. impasibi litate. 2. insensibilitate, nesimţire, nepăsare, indiferenţă. impassible [im'paîsabl, -sib



 l] adj. 1. insensibil (la boală etc.). 2. impasibil, nesimţitor, nepăsător. impassiblene ss [-nis] s. v. i m p a s s i b i 1 i t y. impassion [im'pajJVm] vb. tr. a aţâţa, a întărât , a înfuria, a stârni. impassionate1 [im'pEe/anit] adj. (rar) impasibil, rece, nesimţi tor, apatic; nepăsător. impassionatc2 adj. pasionat, înflăcărat, înfocat. impassioned [im'p j/snd] aay. pasionat, înflăcărat, înfocat; vehement. impassive [im'passiv] adj. 1. v. i ni p a s s i b 1 e (1,2). 2. liniştit, calm, senin, nctulburat. impassively [-li] adv. impasibil, netulburat.



 483 imperturbation



impassiveness [-nis] s.v. i m p a s s i v i t y . impassivity [limpas'siviti, 'i mpse's-j s. 1. impasivitate. 2. calm; indiferenţă, impastation [limpss'tei/pn] s. 1. facere de pastă. 2. marmură artificială, imitaţie de marmură. 3. (chim.) ampastare. impas te [im'peist] vb. tr. 1. (arte) a picta; a îngroşa culoarea / vopseaua (unei picturi ). 2. a frământa, a face o pastă din. 3. a solidifica, a întări. impasto [im'passtou] s. ( arie) 1. impasto, aplicarea unui strat gros de vopsea pe pânză. 2. vopseaua aplicată g ros pe pânză. impatience [im'pei/^ns] s. 1, (of) nerăbdare (de a), nelinişte, agitaţie. 2. (of) năzuinţă (după), dor (de). impatient [im'peijant] I. adj. 1. (of) nerăbdător (de a, s neliniştit, fără astâmpăr. 2. iritabil; irascibil; ~of reproof care nu primeşte observaţii . grăbit, zorit. II. s. persoană nerăbdătoare. III. vb. A. tr. (înv.) a aştepta cu nerăbdar B. rejl. a pierde răbdarea, a se impacienta. impatiently [-li] adv. nervos, cu nerăb dare; pe un ton nerăbdător. impavid [im'pa;vid] adj. curajos, neînfricat. impawn [im'p o:n] vb. tr. a amaneta, a pune zălog. impeach [im'pi:ţ/] I. vb. tr. 1. a arunca umbră asupra (cu gen.); a contesta; a discredita. 2. (of, with) a blama, a dezaproba, a mustra (pentru). 3. a acuza, a inculpa, a pune sub acuzaţie (de înaltă trădare); a imp uta. II. s.v. i m p e a c h m e n t. impeachability [-3'biliti] s. v. i m p e a c h m e n t . impeachable [-abl] adj. 1. contestabil. 2. condamnabil, acuzabil, blamabil. impeacher [-9r] s. acuzator, pârâtor. impeachment [-mant] s. 1. contestare ; blam, dezaprobare; acuzare. 2. punere sub acuzare (pentru înaltă trădare). impeccabi lity [ini'peka'biliti, limpck-, -teti] s. impecabilitate, perfecţiune, desăvârşire. impe ccable [im'peksbl] adj. impecabil, fără cusur, perfect, desăvârşit. impeccably [-i] adv. i mpecabil, ireproşabil. impeecancy [im'pckansi] s. 1. neprihănire. 2. impecabilitate. impeecant [im'pekant] adj. 1. fără păcat, neprihănit. 2. impecabil, fără cusur. impecunios ty ['impitkju:ni'ositi] s. penurie, lipsă de bani. impecunious [iinipi'kju:ntos, ' impi'k-j adj. nevoiaş, fără bani, lefter. impecuniousness [-nis] v. i m p e c u n i o s i t y . impedance [im'pi:dans] s. (electr.) impedanţă (electrică). impedance angle [ ~ icerjgl] s. (tel.) depanaj; argumentul impedanţei. impede [im'pi:d] vb. tr. a împi edica, a opri; a stânjeni, a deranja, a jena; a întârzia, a reţine. impedient [-tont] ad j. care împiedică. impediment [im'pcdimant] s. 1. impediment; piedică, obstacol, jenă; a n ~ in one's speech gângăveală; bâlbâială. 2 (jur. bis.) impediment / obstacol Ia căsătorie pl. convoi / transport militar. impedimenta [iniipedi'menta, limped-] s. pl. 1. convoi / transport militar (cit provizii). 2. bagaj, catrafusc, calabalâc. impedim ental [impedi'mental] adj. care împiedică, stânjenitor. impeditive [im'peditiv] adj. v . i m p e d i e n t . impel [im'pel] vb. tr. 1. a împinge, a pune în mişcare, a activ( iz)a. 2. a împinge înainte, a forţa, a face să înainteze. 3. (to) a îndemna, a provoca; a d termina (la, să); a sili, a constrânge (la, să). impellent [-ant] I. adj. care împinge, de impulsie, motric, motor. II. s. forţă (motrice), motor. impeller [-ar] s. (tehn.) impulsor. impelling [-in] adj. v. i m p e l l e n t (I). impend [impend] vb. in tr. 1. a se apropia, a fi apropiat / iminent. 2. to ~ over a ameninţa, a atârna deas upra (cu gen.). impendence [-ans] s. iminenţă, apropiere, ameninţare. impendency [-ans i] s.v. i m p e n d e n c e . impendent [-pnt] adj. iminent, apropiat, ameninţător. impending [-in] adj. v. i m p e n d e n t . impenetrability [iniipenitra'biliti, 'iniip-, -laţi] s. impenetrabilitate; inaccesibilitate. impenetrable [im'penitrsb l] adj. 1. impenetrabil, inaccesibil, inabordabil; a mind ~ by /to new ideas min te inaccesibilă ideilor noi. 2. impenetrabil, de nepătruns; întunecos. 3. neînţeles, nelămu it, nedesluşit. impenetrableness [-nis] s.v. i m p e n e t r a b i l i t y . impen etrate [im'penitreit] vb. tr. a pătrunde profund în, a pătrunde în intimitatea (cu gen.) . impenitence [im'penitsns, 'im'p-] s. impenitenţă, nepocăinţă. impenitency [-i] s.v. i m p e n i t e n c e . impenitent [im'penitent, 'im'p-] adj. impenitent, nepocăit. im penitently [-li] adv. fără să se pocăiască. impennate [im'peneit] adj. (omit.) fără pene. i ratival [im.pera'taival] adj. (gram.) imperativ, privitor la modul imperativ. im perative [im'perativ] I. adj. 1. imperios, urgent, presant; autoritar. 2. impera tiv, obligator, insistent, stăruitor; it is ~ that he should come trebuie să vină neapăr at. II. s. 1. (gram.) imperativ, modul imperativ. 2. (filoz.) imperativ. 3. impe rativ, necesitate, cerinţă. imperatively [-li] adv. 1. pe un ton poruncitor. 2. impe rios; stăruitor. imperative mood [im'perativ mu:d] s.v. i m p e r a t i v e (II, 1



 ). imperativeness [im'perstivnis] s. 1. caracter imperios; ton autoritar, obliga tivitate. 2. urgenţă. imperator [timp3'ra:tor, -'reito:r, -tar] s. imperator, împărat; c omandant de oşti, căpetenie.



imperatorial [iniTpcra'tDxial, riraper-, amer. -'tou-] adj. 1. împărătesc, imperial. 2 . im perios, poruncitor, categoric. imperceptibility ['impa'septabiliti, -pa^s-, -ti'b-, -laţi] s. impcrceptibilitate. imperceptible [impa'septsbl, 'impa's-, -p3:' s-, -tib-] adj. imperceptibil, de nesimţit. imperceptibleness [-nis] s.v. i m p e r c e p t i b i l i t y . imperceptibly [-i] adv. imperceptibil, pe nesimţite. imp erfect [im'p3:fikt, 'im'p-, amer. şi -ekt] adj. 1. imperfect, incomplet, defectiv. 2. nedesăvârşit, neisprăvit; defectuos. 3. (gram.) imperfect. 4. (j«r.) fără sancţiune. im ctible [.imps'fektibl] adj. imperfectibil. * imperfection [.impaO'fekfcn, 'imp3( :)'f-J s. 1. imperfecţiune, neterminare. 2- nedes㍠vârşire; defect, deficienţă. imperfecti [limpa'fektiv] adj. (gram.) (despre un verb) imperfectiv. imperfectly [im'pa:fik tli, 'im'p-, amer. si -ekt] adv. imperfect, incomplet; defectuos. imperfeetness [im'ps:fiktnis, 'im'p-, amer. si -ekt-] s.v, i m p e r f e c t i o n . imperfora te [im'p3:for3bI] adj. care nu poate fi perforat. imperforate [im'psiforit, 'im' p-] adj. 1. neperforat, negăurit. 2. (fdatelie) nedantelat, tăiat. imperial [im'piar isl, -'pJ9:r-] I. adj. 1. imperial, care ţine de Imperiul Britanic sau de un alt i mperiu. 2. (despre măsuri şi greutăţi engleze) stabilit prin legile Regatului Unit. 3. i mperial, împărătesc. 4. suveran, suprem, superior. 5. de mărime excepţională; de calitate s premă, excelent. II. s. 1. imperială (barbă după moda lansată de Napoleon al III-lea). 2. dimensiune, format de hârtie (format englez, aproximativ 55 x 75 cm; format americ an, aproximativ 57,50 x 77,50 cm). 3. imperială, partea superioară a unui autobuz / a unei diligente etc. (pe care se poate sta). 4. imperial (veche monedă de aur). 5 . soldat al imperiului roman. 6. (ist.) the Imperials Imperialii (trupele împăratulu i Germaniei). imperial gallon [~ -gseton] s. galon englez (= 4,541). imperialism [im'piartolizam, JpJ9:r-] s. imperialism. imperialist [im'ptortolist, -'pto:r-] s. imperialist. imperialistic [-ik] adj. imperialist. imperially [im'ptoriali, -'pj9:r-] adv. 1. imperial, împărăteşte. 2. maiestuos. Imperial Wizard [initpiprial 'wiz ad] s. (amer.) Marele Vrăjitor, cowlucătorul suprem al organizaţiei teroriste Ku-KluxKlan. imperii [im'pcril, -^1] vb. tr. a primejdui, a pune în pericol; a expune la primejdie; a risca, a hazarda. imperious [im'ptoriss, -'pjair-] adj. 1. imperios , autoritar, tiranic; arogant. 2. imperativ, imperios, urgent, grabnic. imperiou sness [-nis] s. 1. autoritate. 2. fire impunătoare / poruncitoare. 3. sete de pute re. 4. aroganţă. imperishability [iniiperiJVbiliti, 'iniip-, -toţi] s. imperisabilitat e; nepicire; durabilitate; veşnicie. imperishable [im'peri/abl, 'im'p-j adj. impcr isabil, nepieritor, durabil, veşnic. imperishableness [-nis] s.v. i m p e r i s h a b i l i t y . imperium [im'pi:ri9m] s. 1. imperiu; putere supremă, dominaţie absol ută. 2. (jur.) dreptul de a comanda oşti / de a porunci / de a stăpâni. impermanence [im 'pamianans] s. caracter schimbător / variabil / tranzitoriu (al lucrurilor). imper manent [im'pamianant] adj. nestatornic, schimbător, variabil, tranzitoriu. imperme ability [ini'pamito'biliti, 'im.p-] s. impermeabil itate; nepătrunderc; (tehn.) et anşeitate. impermeable [im'paimtobl, 'im'p-] adj. impermeabil, de nepătruns, ermetic ; etanş; ~ to water impermeabil la apă. impermeableness [-nis] s. impermeabilitate. impermeable ring [im'paimiabl rirj] s. (tehn.) inel de etanşare. impermissible [li mpa'misibl] adj. neadmisibil; nepermis, interzis, oprit. impersonal [im'p3:snpl, 'im'p-] I. adj. 1. impersonal, nepersonal (şi gram.); care nu se referă la o persoa nă; nedefinit. 2. dezinteresat, obiectiv, nepărtinitor. 3. fără / lipsit de personalitat e. II. s. (gram.) verb impersonal. impersonality [imip3:sa'na:liti, 'im.p-, -san 'ze-] s. lipsă de personalitate. impersonally [im'paispnsli] adv. impersonal. impe rsonate I. [im'paissneit] vb. tr. 1. a personifica. 2. a incarna, a interpreta / a juca rolul de. 3. a se da drept (cineva). II. [im'parssnit] adj. personificat , dotat / înzestrat cu personalitate. impersonation [iniipsisa'nei/an, -spn'ei-j ş. 1. personificare. 2. interpretare a unui rol. 3. impostură; uzurpare. impersonator [im,p3;s3neit9r] s. 1. persoană care întruchipează / incarnează; creator al unui rol. 2 . impostor, uzurpator. impertinence [im'paitinans] 1. impertinenţă, obrăznicie, necuvi inţă, lipsă de politeţe; insolenţă, neruşinare. 2. nepotrivire, inoportunitate. impertinenc -i] s. v. i m p e r t i n e n c e . impertinent [im'partinant] adj. 1. impertine nt, obraznic, necuviincios, insolent. 2. nepotrivit; neaplicabil. 3. zburdalnic,



 zglobiu, vioi. impertinently [-li] adv. 1. impertinent etc. (v. i m p e r t i n e n 11). 2. (jur.) în afară de subiect. imperturbability ['impaitaba'biliti, -toţi] s . impcrturbabilitate, calm, seninătate; placiditate. imperturbable [limpaO'tsibabl ] adj. imperturbabil, netulburat, calm; flegmatic; placid, blajin, potolit, paşnic . imperturbableness [-nis] s. v. i m p e r t u r b a b i l i t y . imperturbably [-i] adv. imperturbabil, calm, netulburat. imperturbation [im-paOtai'bei/an] s. calm, linişte.



 imperviable 484



imperviable [im'po-.viobl] adv. impenetrabil; impermeabil. impervious [im'po:vio s, 'im'p-] adj. 1. (to) impenetrabil (la), inaccesibil (adesea şi fig.); impermeab il, etanş. 2. (to) insensibil (la), (fig.) surd la. impcrviousness [-nis] s. impen etrabilitate; impermeabilitate, etanşeitate. impetigo [.impi'taigou,-pe't-] s.(med .) impetigo. impetrate ('impitreit] vb. tr. 1. a obţine prin rugăminţi. 2. a cere; a r uga. impetration [.impi'trei/an] s. 1. cerere, rugăminte. 2. dobândire prin rugăminţi. i mpetrative ['impitreitiv] adj. rugător. impetrator [impi'treitor] s. persoană care r oagă; persoană care dobândeşte prin rugăminţi. impetuosity [im.petju'ositi] s. 1. impetuozi ate; elan; avânt. 2. repeziciune; furie, violenţă. impetuous [ini'petjuos] adj. 1. imp etuos, înflăcărat, pasionat, înfocat, vehement, impulsiv. 2. furtunos, violent, vijelios , năprasnic, năvalnic. impetuously [-li] adv. impetuos (v. i m p e t u o u s). impet uousness [-nis] s. v. i m p e t u o s i t y. impetus ['impitos] s. 1. impulsie, forţă de impulsie. 2. forţă, elan, avânt, stimulent, impuls, îndemn; to give an ~ to a da a t (cu dat.). impi ['impi] s. detaşament de războinici cafri. impiety [im'paioti, 'im 'p-, -aiiti] s. 1. impietate. 2. nelegiuire. 3. lipsă de respect, ireverenţă. impignor ate [im'pignoureit, -no-] vb. tr. (scot.) 1. a amaneta, a zălogi. 2. a garanta. 3. a ipoteca. inipignoration [imipignou'reijsn, -no'r-] s. (scor.) 1. amanet, zălog, gaj. 2. garanţie. 3.ipotecă. impinge [im'pina^] vb. A. i«tr. to ~ on / upon / against a se lovi de, a se ciocni de; to ~ on / upon a atenta la; to ~ upon smb.'s righ ts a atenta la drepturile cuiva. B. tr. a împinge, a vârî, a băga; a forţa; a se ciocni de . impingement [-mont] s. lovire, izbire; ciocnire, conflict. impious ['impios] a dj. nepios, nerespectuos; necuviincios; nesupus; ireverenţios; profan; nelegiuit. impiously [-li] adv. fără pietate; necuviincios, ireverenţios; nelegiuit impiousness [ -nes] s. lipsă de pietate. impish ['impi/] adj. poznaş, maliţios; demonic, drăcesc. impl acability [im.piasko'biliti, 'im.p-, -.pleik-, -laţi] s. implacabilitate, inexorab ilitate; neîndurare, intransigenţă. implacable [im'pfekobl, -'pleik-] adj. implacabil, inexorabil, neîndurător. implacableness [-nis] s. v. i m p 1 a c a b i 1 i t y. imp lacably [-i] adv. implacabil, neîndurător. implant [im'plaint] I. vb. tr. 1. a impla nta, a împlânta, a înfige. 2. (fig.) a înrădăcina; a inspira; a întipări, a grava (în mime) ed.) a implanta. II. ['impla:nt] s. (meil.) implant. implantation [iimpla:n'tei/ an, -pken-J s. 1. implantare; înrădăcinare; întipărire. 2. (med.) inoculare, vaccinare. 3. (med.) implant(are). implanter [im'pla:ntor] s. implantator. implausible [im'pb izibl] adj. neplauzibil, de necrezut. implausibility [im.plo:zo'biliti] s. 1. ca racter neplauzibil, neplauzibilitate. 2. ceva neplauzibil. implead [im'pli:d] vb . tr. 1. (jur.) a pâri; a da în judecată. 2. a acuza, a învinui. impleadable [-obl] adj. acuzator. impleader [-or] s. acuzator. implement ['implimont] I. s. unealtă, inst rument, ustensil; pl. accesorii, ustensile de menaj; ~s of production unelte de producţie. II. ['impliment] vb. tr. 1. a îndeplini, a exe cuta, a înfăptui, a realiza, a duce la bun sfârşit, a pune în aplicare, a garanta realizarea / executarea; to ~ an ag reement a pune în aplicare un acord. 2. a dota cu instrumentele necesare. implemen tai [.impli'menwl] adj. 1. de unealtă, de instrument; mecanic. 2. de ajutor, de fo los, folositor. implementation [limplimen'tei/sn] s. îndeplinire, executare, puner e în aplicare, realizare; implementare. impletion [im'plijan] s. 1. umplere. 2. pl enitudine. implicate ['implikeit) vb. tr. 1. a încurca, a încâlci, a amesteca. 2. a im plica, a atrage; to be ~d in a crime a fi implicat / amestecat într-o crimă. 3. a co nţine, a cuprinde în sine. implication [iimpli'kei/ân] s. 1. implicaţie. 2. amestec (întrun delict, într-o crimă). 3. sens, tâlc, dedesubt; the ~ of events sensul evenimentelo r. implicational [-ol] adj. care implică, implicativ. implicative [im'plikotiv, 'i mplikeitiv] adj. v. i m p l i c a t i o n a l . implicatory [im'plikotouri, im'p likeitori] adj. care implică, implicând. implicit [im'plisit] adj. 1. implicit; care se înţelege (de la sine); (despre afirmaţii etc.) tacit. 2. (fig.) pasiv, orb. implic it function [~ ifArj/c/sn] s. (mat.) funcţie implicită. implicitly [im'plisitli] adv . 1. implicit. 2. orbeşte. implicitness [im'plisitnis] s. 1. caracter implicit. 2. concluzie implicită. 3. credinţă oarbă, încredere totală. implied [im'plaid] aay. implicit tacit. impliedly [-li] adv. implicit. implore [im'plo:r, -'p]oar] vb. tr. a imp lora, a ruga fierbinte. implorer [im'pb:ror] s. persoană care imploră. imploring [im



 'plo:rirj] I. adj. rugător. II. s. implorare. imploringly [-li] adv. (pe union) ru gător, (pe un ton) implorator. implosion [im'plou33n] s. (fon.) implozie.



implosive [im'plousiv, 'im'p-, -ziv] adj. (fon.) imploziv. impluvium [im'plu:yio m] s. (lat., ist.) impluviu. imply [im'plai] vb. tr. 1. a implica, a subînţelege. 2. a însenina, a vrea să spună, a face aluzie la, a da de înţeles, a insinua; do you mean to ~ that? vrei să spui că? ■ impolicy [im'polisi, 'im'p-, -teşi] s. 1. nepoliteţe, lipsă de act. 2. politică neraţională, inoportunitate. 3. imprudenţă, nesocotinţă. impolite [impo'la 'impo'l-, -pow'l-] adj. nepoliticos; grosolan, mojic; necioplit. impolitely [-l i] adv. nepoliticos; mojiceşte. impoliteness [-nis] s. nepoliteţe, grosolănie, mojicie . impolitic [im'politik, 'im'p-, -1st-] adj. nepolitic, lipsit de înţelepciune, inop ortun, nepotrivit. imponderability [im'pondara'biliti] s. imponderabilitate. imp onderable [im'pondarobl] I. adj. 1. imponderabil. 2. care nu poate fi calculat / măsurat / cântărit. II. s. imponderabil. imponderableness [-nis] s. v. i m p o n d e r a b i 1 i t y. imponderous [im'pondoros] adj. imponderabil; foarte uşor. impone [im'poun] vb. tr. (înv.) 1. a risca; a pune rămăşag, a paria. 2. a amaneta. import1 [im' po:t, rar'--] I. vb. tr. 1. a importa (mdrfitri); a introduce. 2. (fig.) a intro duce; to ~ personal feelings a introduce sentimente personale. H. ['impo:t] s. 1 . import. 2. pl. import, importuri, mărfuri importate / de import. 3. (canod. si.) jucător nelocalnic (m«i ales de hocliei). import2 [im'po:t] I. vb. A. tr. 1. (that) a exprima, a însemna, a indica, a arăta (că). 2. a avea importanţă, a fi însemnat; it ~s t know e important să ştim, ne interesează să ştim. B. iwtr. a avea importanţă. II. s. 1. se semnificaţie. 2. importanţă, însemnătate, valoare; of vital ~ de importanţă vitală. import [-obl] adj. importâbil, care poate fi importat. importance [-ans] s. importanţă, însemnăta te; to attach ~ to a da importanţă (cu dat.); of no ~ fără importanţă, neînsemnat; to be of a avea importanţă; it is of ~tq e impor tant să. f . important [-3nt] adj. important, îns emnat, cu greutate; to look ~ a-şi da importanţă / aere. importantly [-antli] adv. (fa m.) cu un aer / pe un ton de importanţă. - ■ to bear ~ upon * smth. a avea multă importa nţă pentru ceva. importation [umpo^tei/sn] s. import; mărfuri de import. import duty [ impo:t .dju:ti] (com.) taxă de import. importee [im'po:ti:] s. (fam.) imigrant. im port entry ['impo:t lentri] s. fee.) declaraţie vamală de import. importer [im'po:to 'j s. importator. importing [im'po:tin] I. adj. importator. II. s. import, impor tare. importless ['impo:tlis] adj. lipsit de importanţă, neimportant, neînsemnat, triv ial. import list ['import ilist] s. (dom.) listă de import, lista produselor / mărfu rilor de import. import permit [~ ipo:mit] s. (corn.) autorizaţie de import. impor t quota [~ .kwouto] s.(ec) contingent de import, cotă de import. import tariffs [~ itaerifs] s. pl. (corn.) taxe (vamale) de import. import trade [~ itreid] s. (c omerţ de) import, comerţ pasiv. importunacy [im'po:tjunosi] s. importunitate, indisc reţie; îndrăzneală. importunate [im'po:tjunit] adj. importun; plictisitor, insistent. im portune [iimpo:'tju:n, .impo:'tju:n] vb. A. tr. a importuna; a plictisi; a plict isi cu o rugăminte (mai ales nepotrivită), a supăra. B. intr. a fi importun. importuri er [-or] s. importun; indiscret. importunity [-iti] s. importunitate; cerere / s tăruinţă importuna / supărătoare / plictisitoare. impose [im'pouz] I. vb. A. tr. 1. (on, u pon) a impune (ceva cuiva). 2. (fig.) a impune (toe, impozite, legi); a pedepsi, a aplica o pedeapsă (cuiva); a arunca vina asupra (cuiva). 3. (fig.) a impune, a da cu sila. 4. a porunci, a ordona, a cere cu insistenţă. 5. a înşela, a căuta să înşele; ( a amăgi, a păcăli, a trage pe sfoară (pe cineva cu ceva). 6. (poligr.) a pagina (o cart e), a aşeza (paginile) în formă, a aranja (coloanele). 7. (î«v.) a pune, a aşeza, a depozit . 8. (bis.) (despre un preot) to ~ (one's) hands on smb. a-şi împreuna mâinile deasupr a capului cuiva, în semn de binecuvântare. B. intr. 1. a înşela, a căuta să înşele, a umbla orii. 2. to ~ upon a înşela; he is easily ~d upon poate fi lesne înşelat, se lasă uşor înşe to ~ upon smb.'s kindness a abuza de amabilitatea / bunătatea cuiva; to ~ upon one self a se înşela pe sine însuşi. 3. a se impune; a produce o impresie puternică. II. s.'fîn .) poruncă, ordin, comandă. imposer [-or] s. persoană care impune. imposing [-in] I. a dj. impunător, impozant, măreţ, falnic, arătos. II. s. v. i m p o s i t i o n (5). impos ingly [-inii] adv. (într-un mod) impunător, impozant. imposition [limpo'zijan, -pu'z -] s. 1. impunere; însărcinare. 2. impozit, bir, dare. 3. impostură, înşelătorie. 4. (polig .) paginare; aşezare în format a paginilor. 5. (bis.) aşezarea mâinilor deasupra capului cuiva în semn de binecuvântare. impossibility [iniiposo'biliti, ihnpos-, -si'b-, -l oti] s. imposibilitate, neputinţă; lucru imposibil. • impossible [im'posobl, -sibl] I.



 adj. 1. imposibil, cu neputinţă. 2. neverosimil, de necrezut. 3. (fam.) insuportabi l, de nesuferit, revoltător. II. s. the ~ imposibilul. impossiblcncss [-nis] s. v. i m p o s s i b i 1 i t y. impossibly [-i] adv. not ~ tot ce se poate, să nu te p rindă mirarea; she was ~ dressed era îmbrăcată oribil / aiurea. , impost f'impoust] s. 1 . impozit, bir, dare. 2. (sport sl.) greutate purtată de un cal la un handicap. 3. (constr.) piatră cuzinet. 4. (arhit.) impostă. imposter [im'posto1] s. v. i m p o s t o r .



 485 improvement



imposthumate [im'postjumcit] vb. v. i m p o s t u m a t e . imposthume [im'postj u:m] s. v. i m p o s t u m e . impostor [im'pDsta'l s. 1. impostor; escroc, şarlat an, pungaş. 2. uzurpator. impostumate [im'postfsmeit] vb. intr. (înv.) a forma un ab ces. impostumation [imipost/a'mei/an] s. formare de abces. impostume [im'postju: m] I. s. (rar) abces. II. vb. intr. v. i m p o s t u m a t e . imposture [im'pos tjar] s. impostură, înşelătorie, şarlatanie, amăgire; minciună. impot ['impot] s. (scol. fa temă (suplimentară) dată drept pedeapsă. impotable [im'poutabl] adj. nepotabil, de nebăut . impotence ['impatans] s. 1. neputinţă; slăbiciune, decrepitudine. 2. (med.) impotenţă. 3 . (poetic) lipsă de sânge rece. impotency [-i] s. v. i m p o t e n c e . impotent [' impatont] adj. 1. neputincios; decrepit, slab. 2. (med.) impotent. 3. de nestăpânit, neînfrânat. impotently [-li] aaV. 1. fără forţă / putere / vlagă. 2. zadarnic, în van. imp ness [-nis] s. v. i m p o t e n c e. impound [im'paund] vb. tr. 1. a închide (vite le în ocol I ţarc). 2. a închide, a încuia, a pune sub lacăt / cheie. 3. (jur.) a confisca (mărfuri). 4. (telul.) a îndigui, a zăgăzui, a bara; ~ing reservoir rezervor de acumula re. impounding [-in] s. 1. închidere în ocol / ţarc (a vitelor). 2. punere sub cheie / lacăt. 3. (yur.) confiscare (de mărfuri). 4. (telm.) îndiguire, zăgăzuire (a apelor). imp overish [ira'povsri/] vb. tr. 1. a sărăci. 2. a slăbi, a slei (pământul). 3. a ruina (sănăt a). impoverished [im'povarijt] adj. 1. sărăcit. 2. secătuit, sleit. 3. (despre o ţară I re giune) cu floră şi faună săracă. impoverishment [-mant] s. sărăcire; istovire, sleire etc. i m p o v e r i s h ) . impower [jm'pauar] vb. tr. v. e m p o w e r . impractic ability [im-pradaika'biliti,'-,—'—, -laţi] s. impracticabilitate, imposibilitate etc. (v. i m p r a c t i c a b l e ) . impracticable [imprasktikabl, 'im'p-] adj. 1. irealizabil. 2. intractabil, neînduplecat, nesupus, încăpăţânat, îndărătnic, refractar. 3. drum) impracticabil, de neumblat, inaccesibil, nebătut. 4. inutil, nefolositor, d e neîntrebuinţat. impracticableness [-nis] s. v. i m p r a c t i c a b i l i t y . i mpractical [im'prasktikal] adj. (mai ales amer.) 1. v. u n p r a c t i c a l . 2 . v. impracticable. impracticalness [-nis] s.v. i m p r a c t i c a b i l i t y . imprecate [âmprikeit] vb. tr. a blestema, a afurisi. imprecation [.impri'kei/an, -pre'k-] s. blestem, afurisenie, anatemă, imprecaţie; înjurătură. imprecatory ['imprikeit ari, im'prekatari, amer. si -touri] adj. blasfemator, hulitor, imprecator, injur ios. imprecise ['imprisais] adj. imprecis; neconturat; vag. imprecision ['impris i3an] s. imprecizie, lipsă de precizie. impregn [im'pri:ri] vb. tr. (poetic) a imp regna. impregnability [impregna/biliti, -laţi] s. 1. inaccesibilitate; neînduplecare , neclintire, fermitate. 2. capacitate de impregnare. impregnable1 [im'pregnabl] adj. 1. inaccesibil. 2. neclintit, inexpugnabil. impregnable2 adj. fecundabil. impregnably [-i[ aaV. (în mod) inatacabil. impregnate I. ['impregneit] vb. tr. 1. a fecunda. 2. (with) a impregna (cu), a îmbiba (cu). 3. a fertiliza. 4. (biol.) a instila (spermă), a fecunda, a însămânţa. II. [im'pregnit, -neit] adj. 1. fecundat, fertil izat. 2. însărcinată, gravidă, fecundată. 3. (with) impregnat (cu). impregnation [■impreg'n i/sn] s. 1. fecundare, concepţie. 2. (te-tf.) impregnare, îmbibare. 3. (biol.) insti laţic, fecundare, însămânţare. 4. fertilizare. 5. (mine) impregnate. impresa [im'preiza:] s. 1. (ist.) emblemă (pe scut). 2. deviză, moto, lozincă. impresario [>impre'sa:riou, -pri's-, -'za:-[ s. (ital.) impresar. împrescribable [limpris'kraibabl] adj. v. i m p r e s c r i p t i b l e . imprescriptible [limpri'skriptabl, -ibl] adj. impr escriptibil, inalienabil, de neînstrăinat; absolut. impress1 I. [im'pres] vb. tr. 1. a imprima, a tipări; to ~ a mark upon a întipări un semn pe. 2. a întipări (in minte); a impune; a face să înţeleagă (cu forţa); ~ on him that he must do it fă-1 să înţeleagă că tr acă. 3. a impresiona; a dispune. II. ['impres] s. 1. imprimare, tipărire; ştampilă, pece te. 2. impresi(un)e, întipărire, urmă, semn, pecete; a work bearing an ~ of genius 0 o peră care poartă pecetea geniului. impress2 [im'pres[ vb. tr. 1. (ist.) a înrola cu fo rţa / prin înşelăciune, a lua cu arcanul. 2. a rechiziţiona (pentru utilitate publică). 3. atrage; a folosi, a utiliza. impressibility [inupresi'biliti, -sa'b-, -laţi] s. v . i m p r e s s i o n a b i l i t y . impressible [im'presabl, -sibl] adj. v. i m p r e s s i o n a b l e . impression [im'pre/n] I. s. 1. imprimare, întipărire, im presiune; raised ~ întipărire, imprimare în relief. 2. întipărire în adâncime, semn întipăr itură, ştampilă, marcă. 3. (fig.) semn, indiciu. 4. (filatelie) tiraj. S. (fig.) înrâurire,



 influenţă, influenţare. 6. impresie (asupra cuiva; asupra simţurilor); to make / to prod uce an ~ upon a face impresie asupra (cuiva). 7. impresie, părere; to have the ~ t hat / to be under the ~ that a avea impresia că. 8. (fig.) amintire vagă / nesigură / neprecisă. 9. (înv.) reproducere, contrafacere (a vorbirii). 10. (poligr.) imprimare . 11. ediţie (a unei cărţi, a unui ziar); second ~ a doua ediţie. 12. (telm.) gravură în le n; gravură în aramă / în metal. 13. (înv.) apăsare, putere de apăsare. impressionability [iliti, -laţi] s. 1. impresionabilitate, emotivitate; sensibilitate. 2. (chim.) sen sibilitate.



impressionable [-abl] adj. 1. impresionabil, emotiv, sensibil, susceptibil. 2. p lastic. Impressionism [-izam] s. (arte, lit., muz.) impresionism. impressionist [-ist] s. impresionist. impressionist(ic) [imipreja'nist(ik), -/ani-] adj. impre sionist; Impressionist school şcoalaimpresionistă. impressive [im'presiv] adj. 1. im presionant; mişcător, emoţionant, înduioşător. 2. impresionant, riguros, energic, tare. imp essiveness [-nis] s. caracter impresionant / solemn. impressment [im'presmant] s . 1. recrutare / înrolare silită (în serviciul militar şi mai ales în marină). 2. rechiziţi de alimente etc.). imprest1 ['imprest] I. s. fonduri băneşti acordate în avans unei într eprinderi care produce pentru stat. II. vb. tr. a avansa (bani). III. adj. avans at; împrumutat. imprest2 (înv.) part. trec. de la i m p r e s s2 (1,2). imprimatur [ iimpri'meitar, -prai'm-] s. (lat.) 1. bun de tipar (al cenzurii). 2. sancţiune; ap robare. imprimis [im'praimis] adv. (lat.) (mai) întâi, mai întâi de toate. imprint I. [i m'print] vb. tr. 1. a imprima, a tipări, a întipări; a supratipări, a imprima în relief. 2 . a inculca, a întipări, a grava (în minte, în suflet), a băga în cap. II. ['imprint] s.l. mprimare. 2. pecete, ştampilă, urmă, semn; the ~ of cares urma grijilor / necazurilor. 3. (poligr.) (şi printer's ~) numele editorului sau al tipografiei (pe frontispic iul cărţii). imprinter [im'printar] s. (te/m.) imprimator. imprison [im'prizn] vb. t r. a întemniţa, a închide, a azvârli în închisoare, a băga la puşcărie. imprisoning [-in] s re, încarcerare. imprisonment [-mant] s. întemniţare, deţinere în închisoare, detenţiune; î erare; ordinary ~, ~ in the first division detenţiune la poliţie; rigorous ~, ~ in t he second division închisoare corecţională; false / illegal ~ detenţiune ilegală; to serve a sentence of ~ a-şi ispăşi pedeapsa în închisoare; he was sentenced to two years' ~ a fo st condamnat la doi ani închisoare corecţională. improbability [im.proba'biliti, '->-'—, -laţi] s. improbabilitate, nevcrosimilitate. improbable [im'probabl,'-'—] adj. imp robabil; neverosimil; it is highly ~ that e foarte puţin probabil că / să. improbablen ess [-nis] s. v. i m p r o b a b i l i t y . improbably [-i] adj. improbabil. im probity [im'proubiti, 'im'p-, -'prob-] s. improbitate, necinste; lipsă de integrit ate. impromptu [im'promptju:] I. adv. pe nepregătite, improvizat. II. adj. improvi zat, nepregătit (dinainte). III. s. impromptu. improper [im'propar, 'im'p-] adj. 1 . impropriu, nepotrivit, nelalocul său. 2. ncadevărat, fals; incorect. 3. indecent, necuviincios. improperly [-li] aaV. impropriu, nepotrivit ele. (v. i m p r o p e r); (auto) to overtake — a depăşi nereglementar, a face o depăşire nereglemcntară. impropr ate [im'prouprieit] vb. tr. (jur. rel.) a seculariza. impropriated [-id] adj. (j ur. rel.) (despre bunuri) secularizat. impropriation [im'proupri'eijsn] s. (jur. rel.) 1. secularizare. 2. bun secularizat. impropriator [im'proupri'eitar] s. ( jur. rel.) persoană laică pusă în posesia unui bun secularizat. impropriate ['impra'prii t] adj. v. i m p r o p r i a t e d . impropriety [limpra'praiati, -pru'p-] s. 1. nepotrivire. 2. falsitate. 3. încălcare a obiceiurilor / a etichetei / a bunei-cuvi inţe. improvable [im'pru:vabl] adj. i . care poate fi îmbunătăţit / ameliorat, de îndreptat corigibil, perfectibil. 2. folositor, de folos. improve [im'pru:v] I. vb. A. tr . 1. a ameliora, a îmbunătăţi, a face mai bun; a perfecţiona, a aduce îmbunătăţiri (unei in a hrăni, a cultiva (spiritul); a extinde, a lărgi, a spori, a îmbogăţi (cunoştinţele); a ra a (gustul); (agr.) a aduce îmbunătăţiri / ameliorări (solului); nature is ~d by art arta d esăvârşeşte / perfecţionează natura; to ~ one's natural gifts by study a-şi desăvârşi încli aştere (fireşti) prin studii; to ~ an acquaintance a cultiva cunoştinţa cuiva. 2. a prof ita de, a trage foloase de pe urma; a avea foloase de pe urma (cu gen.), a folos i prilejul (cu gen.),- (fam.) to ~ the occasion / the opportunity a se folosi de un prilej. 3. (amer.) a locui (o casă). 4. (înv.) a mustra, a dojeni, a dezaproba. 5. (înv.) a refuza, a respinge. 6. (fam.) to ~ off a alunga, a goni, a izgoni. B. intr. 1. a se îmbunătăţi, a deveni mai bun, a se perfecţiona, a se desăvârşi; to ~ with use îmbunătăţi datorită uzului; to ~ on acquaintance a-şi dezvălui treptat calităţile pe măsur



 scut mai bine; wine ~s with age învechindu-se vinul se face mai bun; he has greatl y ~d a făcut mari progrese, a progresat mult; the situation has ~d situaţia s-a amel iorat; his health is ~ing starea sănătăţii lui se ameliorează / se îmbunătăţeşte; she has g in looks s-a făcut mai frumoasă; to ~ in one's studies a înainta, a face progrese la în văţătură. 2. (com., despre preţuri) a se ridica, a creşte, a se urca; to ~ on / upon smb. a face mai bine decât cineva, a depăşi pe cineva; to ~ upon smth. a ameliora / a îmbunătăţi / perfecţiona ceva; to ~ upon a tale a îmbogăţi o povestire; a înflora o povestire; (com.) t o ~on smb.'s offer a oferi mai mult decât cineva. improved Britisher [im'pru:vd 'b ritiJV] s. (canad.fam.) imigrant britanic stabilit de multă vreme în Canada. improve ment [im'prurvmant] s. 1. ameliorare (a situaţiei, a comerţului, a sănătăţii etc.); îmbunăt rfecţionare (a unei invenţii, a utilajului); înfrumuseţare (a unui oraş); open to ~ suscep tibil de îmbunătăţire, care poate fi îmbunătăţit; ~ in health îmbunătăţire a sănătăţii; evo etc.) there is an ~ in the situation s-a produs o destindere / o slăbire a încordării. 2. desăvârşire, înnobilare, îndulcire, rafinare; the moral ~ of the people ridicarea / îmb nătăţirea nivelului spiritual al poporului; books for moral ~ cărţi pentru instruirea mora lă a omului / pentru educarea omului. 3. progres, creştere, sporire, dezvoltare, câştig, profit. 4. (mai ales pi.) îmbunătăţiri, schimbări utile,



 improver 486



înfrumuseţări («le unei proprietăţi etc.); all these so-called ~s toate aceste pretinse pro rese; to effect ~s in smth. a aduce îmbunătăţiri (la ceva); the ~s in house-building pro gresele în construcţia de locuinţe. 5. (ec.) urcare, ridicare (a preţurilor, salariilor etc.). to be an ~ on smth. a depăşi un lucru, a fi calitativ superior. improver [im' pru:v3r] s. 1. persoană care aduce îmbunătăţiri / care perfecţionează. 2. practicant, uceni stagiar. 3. stimulent. 5. ~ upon an offer persoană care oferă mai mult. -v- dress ~ turnură. improvidence [im'provktons] s. l..neprcvedere. 2. risipă. improvident [im'p rovidant] adj. 1. neprevăzător; neglijent. 2. risipitor, cheltuitor; extravagant, deşănţat . improvidently [li] aoV. fără prevedere; fără să se sinchisească de viitor. improving [im' rmvirj] s. ameliorare, îmbunătăţire, perfecţionare. improvisation [.imprevai'zei/sn] s. im provizaţie. improvisator [im'provizeit3r, 'improuvai-] s. improvizator. improvise ['impravaiz, amer. si impre'vaiz] vb. tr. 1. a improviza. 2. a organiza în grabă / l a repezeală. . " ; improviser [-or] s. improvizator. improvvisatore [,impravi:za:' touri],pl. improwisatori [~] s. (ital.) improvizator. imprudence [im'pm:dans, 'i m'p-] s. imprudenţă, nechibzuinţă, nesocotinţă, act nechibzuit. imprudent [im'prmdant] adj. imprudent, nechibzuit, nesocotit. imprudently [-li] adj. (în mod) imprudent, (în mod ) nesocotit, (în mod) nechibzuit. imprudentness [-nis] s. v. i m p r u d e n c e . impuberal [irn'pjuitaral] aay. impuber, prepuber, care nu este (încă) puber. impube rty [im'pju(:)b3ti] s. impubertate, prepubertate. impudence ['impjudansj s. neruşi nare, neobrăzare; îndrăzneală, insolenţă, impertinenţă. impudency [-ij s. v. i m p u d e n impudent l'impjudpnt] adj. neruşinat, neobrăzat; îndrăzneţ; insolent, obraznic, impertinen t; necuviincios. impudently [-li] adv. (în mod) neruşinat, (în mod) necuviincios. impu dentness [-nis] s. v. i m p u d e n c e. impudicity [.impju'disiti] s. 1. lipsă de modestie. 2. lipsă de pudoare. impugn [im'pjum] vb. tr. a ataca; a contesta; a pu ne la îndoială; (jur.) a recuza; (jur.) a refuta; (ynr.) to ~ the character of a wit ness a ridica obiecţii privind moralitatea unui martor în vederea recuzării sale. impu gnable |-obl] adj. atacabil; contestabil; îndoielnic; discutabil; litigios; (despr e mi martor) recuzabil; (despre o mărturie) refutabil. impugnation [.impAg'neiJpn] s.v. i m p u g n m e n t; opunere, împotrivire. impugnment [im'pjummsnt] s. conte stare; (jur.) recuzare; C/nr.) refutare. impuissance [im'pjuispns] s. (Jr. poeti c) neputinţă; impotenţă; slăbiciune. impuissant [im'pjuisant] adj. (fr. jwetic) neputincio s; impotent; slab. impulse ['imp/ils] I. s. 1. impuls, imbold, îndemn; mişcare spont ană; the vital ~elanul / impulsul vital; to feel an ~ to do smth. a se simţi împins să f acă ceva; his first ~ was to primul lui impuls a fost de a; charitable ~ simţământ de ca ritate; out of a comon ~ dintr-un imbold obişnuit; dintr-un imbold irezistibil; on the / a first ~din primul moment, sub impulsul momentului; under the ~of the mo ment sub impulsul momentului; to do smth. on a sudden ~ a face ceva din capriciu ; to act on ~ a acţiona spontan /din primul imbold; to yield to ~ a ceda impulsulu i momentului; man of ~ ora impulsiv / care acţionează sub impulsul momentului. 2. (t elm.) impuls, forţă impulsivă, resort, şoc (propulsiv), excitaţie; ~ of a hammer blow forţa impulsivă a loviturii de ciocan; (electr.) current ~ impuls de curent; break ~ imp uls de destindere / deblocare / întrerupere. 3. (fig.) îndemn, îmbărbătare, stimulare. 4. (rar) asalt, năvală, atac. II. vb. tr. (rar) a îndemna, a îmboldi, a înteţi, a stimula, a s ni. impulsion [im'pAlfan] s. 1. impulsiune, avânt, elan, mişcare înainte. 2. v. i m p u 1 s e I (3). impulsive [im'pAlsiv] adj. 1. impulsiv; împingător; mişcător. 2. impulsiv , impetuos, năvalnic, năprasnic, furtunos. 3. impulsiv, iritabil, pasionat. impulsiv ely [-li] adv. datorită impulsului; spontan. impulsiveness [-nis] s. 1. impulsivit ate. 2. violenţă. 3. iritabilitate. impulsivity [impAl'siviti] s. v. i m p u l s i v e n e s s . impunity [im'pju:niti] s. impunitate, nepedepsire; scăpare de pedeapsă; with ~ nepedepsit. impure [im'pju3r, 'im'p-, -p'p9 r ] adj. 1. impur, necurat, murdar; spurcat; insalubru, nesănătos. 2. pătat, întinat, pângărit. 3. stricat, dezmăţat; d t; ordinar, vulgar. impureness [im'pjuanis] s.v. i m p u r i t y . impurity [im' pjuoriti] s. 1. impuritate, necurăţenie; murdărie; insalubritate. 2. întinare, pângărirc. 3 stricăciune, dezmăţ; imoralitate, desfrâu; vulgaritate. 4. pl. impurităţi. imputability [i apjuito'biliti, iimpju:t-, -loti] s. imputabilitate, caracter imputabil. imputab le [im'pju:tebl] adj. imputabil, care poate fi imputat / atribuit. imputation [.



 impju'teijan] s. 1. imputare, imputaţie, acuzare, învinovăţire, incriminare. 2. (fig.), pată, umbră; to cast an ~ on smb.'s character a arunca o umbră / o bănuială asupra reputaţi i cuiva. 3. insinuare. imputative [im'pju:tetiv] adj. v. i m p u t a b l e . imp ute [im'pju:t] vb. tr. 1. a imputa, â atribui, a pune pe seama / pe socoteala (cui va), a-i pune (cuiva) în sarcină. 2. (jur.) a acuza, a învinovăţi, a incrimina. imputresci ble [iimpju:'tresibl] adj. care nu putrezeşte, care, nu se degradează. in [in] I.pre p. 1. (despre loc) în, la; ~ Europe în Europa; ~such and such a latitude la o latitu dine de... sau de...; to be ~ town a fi / a se găsi / a se afla în oraş; ~ the country la ţară, în mediul rural; ~ his country în ţara sa; ~ the open air în aer liber; still ~ b d încă în pat; ~ the firmament pe boltă, pe firmament; ~ the field a) pe câmp; b) (mii.)



în campanie; ~ the press sub presă/ tipar; ~ prison în închisoare; ~ school la şcoală; ~ th horizon la orizont; ~ the house în casă; ~ one's house acasă, la sine; (fam.) we have nothing ~ the house nu avem nimic / de nici unele în casă (ae mâncat sau de băut); ~ th e market a) la piaţă; b) (corn.) pe piaţă; ~ place a) aici; b) (jig.) la locul potrivit; to take a drive ~a motor car a face o plimbare cu automobilul; the key is ~ the door / lock cheia c în uşă; I read it ~ the newspaper am citit-o în ziar; cigar ~mouth cu ţigara în gură; the sun was shining ~ my eyes lumina soarelui îmi bătea în ochi; ~ the d stance în depărtare; ~ your place în locul d-tale; wounded ~ the shoulder rănit la umăr; ~ the street pe stradă; ~/ at the university la universitate, în universitate. 2. în, înt re, în mijlocul; ~ the crowd în mulţime; he is the first ~ his class e primul din clas a sa; to be ~ a club a fi membru al unui club / cerc; ~ the thirties între anii 30 şi 40; he is ~ the sixties a trecut de 60 de ani. 3. de, în, la; în privinţa (cu gen.); blind ~ one eye chior; strong ~ logic tare la logică; expert ~ economics expert în economia politică; two feet - length lung de două picioare; the books, three ~ numbe r cărţile, în număr de trei; seven ~ all şapte în total / cu totul; there are ten tens ~ a undred zece într-o sută intră de zece ori; a woman ~ a thousand o femeie dintr-o mie; nine times ~ ten în nouă cazuri din zece. 4. (despre proporţii, norme) în, la, de; once ~ ten years o dată la / în zece ani; to pay two shillings ~ the pound a plăti doi şiling i de liră (sterlină). 5. (despre timp; deseori nu se traduce) ~ the afternoon după-ami ază, după-masă; ~ the beginning la început; ~ the twentieth century în secolul al XX-lea; ~(the) daytime ziua, în timpul zilei; ~ two hours în două ceasuri, timp de două ceasuri; ~ the instantthat în clipa în care; ~ life în viaţă, în timpul vieţii, în cursul vieţii; ~ minutes în câteva minute; ~ the morning dimineaţa, în timpul dimineţii; ~ time a) la timp; b) la timpul potrivit, la momentul oportun; c) cu timpul; ~ the meantime între ti mp, în timpul acesta; ~ my travels în călătoriile mele, în timpul călătoriilor mele; ~ the sent year în acest an, anul acesta; ~ 1930 în (anul) 1930; ~the night noaptea, în timp ul nopţii; ~summer vara; ~August în (luna) august; ~ my youth în tinereţea mea, în zilele tinereţii mele; ~ the future în viitor; ~ the past în trecut; never ~ my life niciodată în viaţa mea; ~ my time în vremea mea, pe vremea mea. 6. (introducând un gerundiv; de ob icei mi se traduce) ~ crossing the river traversând râul; ~ building construind; I h ave much pleasure "informing you am plăcerea'să vă aduc la cunoştinţă; I spent my hours of eisure ~ reading îmi petreceam timpul liber citind / cu cititul; I am not alone ~ thinking so nu sunt singurul care gândeşte astfel. 7. (despre condiţie, stare) în; ~good health sănătos; ~ tears (cu ochii) în lacrimi, înlăcrimat; ~chains înlănţuit, în lanţuri; urerat, întristat, mâhnit; ~despair în desperare; cat ~ kitten pisică cu pui; to cry out ~ terror a ţipa de spaimă; ~ a blaze în flăcări; the person ~ question persoana în chestiu e / despre care e vorba; ~ the crude state în stare crudă; ~ doubt în / la îndoială; to be ~ the habit of a avea obiceiul să; he had no hand ~ it nu a avut nici un amestec în asta; ~ good humour bine dispus; în bună dispoziţie; to be ~ Iove a fi îndrăgostit; to fa ll ~ love with a se îndrăgosti de; cow ~ milk vacă cu lapte; (teatru) he should see me ~ Othello (ar trebui) să mă vadă pe mine în (rolul lui) Othello; he took part ~ it a) a avut un amestec în aceasta; b) a luat parte la asta; ~ pieces în bucăţi; ~ unison la un ison, în acord, în armonie; professor ~ / at the university profesor la universitate ; ~ foul weather pe vreme urâtă; (mar. si.) ~ the wind beat; to gaze ~ wonder a priv i cu mirare / uimire, a privi uluit; ~ years bătrân, în etate, în vârstă. 8. (îmbrăcat) în, his shirt în cămaşă; ~ slippers în papuci; dressed ~ white îmbrăcat în alb; what shall I go u ce să mă îmbrac? 9. pe, pe vreme de; ~ this warm weather pe această vreme călduroasă; ~ t e sun în soare, pe soare; to work ~the rain a munci pe ploaie; you are ~my light (îm i) stai în lumină, îmi faci umbră; to appear ~ a favourable light a apărea într-o lumină fa



 abilă / într-o poziţie avantajoasă. 10. ocupat cu, angajat în; în; to be ~ the motor busine s a lucra în industria de automobile. 11. potrivit cu, după; ~ my opinion după părerea m ea; ~ justice după dreptate; pentru a fi drepţi; ~ all probability după toate probabil ităţile. 12. (despre mod, mijloc, manieră) în, pe, cu; în formă de, în chip de; ~ a reproac l tone pe / cu un ton de reproş; ~ a gentle voice cu o voce dulce; pe un ton blând; ~the French style în stilul francez; to write ~ French a scrie în franceză; to write ~ ink a scrie cu cerneală; payment ~ kind plată în natură; written ~your hand scris cu / de mâna ta; statue ~ bronze statuie din / de bronz; wrought ~silver lucrat în argint ; to stand ~a circle a sta în cerc; packed ~ dozens împachetat în duzine; ~ the form o f sub / în formă de; to die ~ hundreds a muri cu sutele. 13. (despre scop) în, ca; ~ r eply / answer to ca răspuns la; ~ honour of în cinstea / onoarea (cu gen.); ~ search of în căutarea (cu gen.); ~ memory of în amintirea (cu gen.); (med.) to meet ~ consul tation a ţine un consult; ~ defence of în / întru / pentru apărarea (c« gen.); to give ~re compense a da ea / drept răsplată / recompensă; ~ remedy of ca leac împotriva (cu gen.); ~ return for în schimbul (cn gen.), drept recompensă pentru. 14. (cu substantive nu me de ţiersoâne sau pronume) prin, pentru, la, în; it is rather presumptuous ~a man of his type to e destul de prezumţios / îndrăzneţ din partea unui om ea el să; a peculiarity ~ young people o caracteristică / particularitate a tinerilor; (fam.) I was sure there was smth. ~ him eram încredinţat că e capabil / că e ceva în capul lui; (fam.) he ha sn't (got) it ~ him el nu are stofă pentru asta; it was not ~ his nature to nu era în firea lui să, nu-i stătea în fire să; we have nothing ~ your size nu avem nimic pe măsu a dv.; (fam.) you are not ~ it nu ai nici o şansă; ~ that prin aceea că; pentru că, deoa rece, întrucât; the more likely ~ that cu atât mai probabil, cu cât. II. adv. 1. înăuntru; casă; is he ~? e acasă?; Mr. Brown is ~ a) Dl. Brown este acasă; b) (fam.) Dl. Brown e ste în închisoare; (agr.) the harvest is ~recolta a fost strânsă; (despre tren, trăsură, po vase) to be ~ a fi sosit; the train is ~trenul a sosit, trenul e în gară; (mar.) the sails are ~ pânzele sunt strânse; (fam.) is the fire still ~? mai arde încă focul?; ~ w ith you! intră, haide! 2. ales; the Tories were ~ partidul conservator era la pute re. 3. în plin sezon; strawberries are ~este sezonul fragilor / căpşunilor; winter is ~ e iarnă. 4. avantajat, protejat; to be (well) ~ with smb. a fi în termeni buni / în raporturi bune cu cineva; to be well ~ a fi protejat, a avea protecţii (la ministe (tenis) the ball is ~ r etc.); he is ~ with all the best people are relaţii mari. mingea e bună; (crichet) the side



 487 inaugural



that is ~ echipa de la bătaie; we are ~for a week of this asta /aşa o să ţină o săptămână; ~ for a period of prosperity am intrat într-o perioadă de prosperitate; we are ~ for a storm vom avea cu siguranţă furtună; (fam.) he is ~ for it a sfeclit-o; (now) we ar e ~ for it nu mai avem scăpare; I am ~ for the competition m-am înscris la concurs; day ~, day out cât e ziua de lungă; week ~, week out toată săptămâna; year ~, year out cât nul de lung, tot anul; Iară răgaz; all ~ cu totul, global, în total; it will cost you £2 00, all ~ vă va costa cu totul 200 de lire; (fam.) I am absolutely all ~ sunt zdro bit /frânt; to know smb. ~ and out a cunoaşte pe cineva perfect. III. s. l.pl. ~s an d outs of a stream cotiturile/ meandrele unui râu; (fam.) to know the ~s and outs of a matter a cunoaşte toate dedesubturile / ascunzişurile unei afaceri; a cunoaşte to ate amănuntele unei afaceri; the ~s and outs of a house tot interiorul unei case, toate intrările şi ieşirile; he knew all the ~s and outs of those ruins cunoştea toate c otloanele acelor ruine. 2. (pol.) the ~s a) partidul de la putere, partid de guv ernământ; b) (sport) echipa de la bătaie. 3. (amer. si.) prieten sau rudă suspusă / cu inf luenţa. 4. (sl.) v . . i c e - c r e a m s o d a . IV. vb. ir. (înv.) a aduce înăuntru, a înmagazina. inability fiina'biliti, 'ins'b-, -laţi] s. inabilitate, nedibăcie, neisc usinţă, neîndemânare; neputinţă; incapacitate; incompetenţă. inaccessibility ['insekisesa'b , -nak-, -si'b-, -bti] s. inaccesibilitatc, starea unui lucru la care nu se poat e ajunge. inaccessible [tiiuek'sesabl, 'ina?k's-, -nak-, -sibl] adj. inaccesibil , inabordabil, la care nu se poate ajunge. inaccessibleness [-nis] s.v. i n a c c e s s i b i l i t y . inaccuracy [in'askjurasi, 'in'as-, -risi] ş. 1. imprecizie ; inexactitate, neexactitate. 2. greşeală, eroare, inadvertenţă, inexactitate. inaccurat e [in'a?kjurit, 'in'ee-] adj. 1. inexact, neexaet, imprecis, neprecis. 2. neade văr at, greşit, eronat, incorect. inaccurately [-li] adv. (în mod) inexact; (în mod) erona t; (în mod) incorect. inaceurateness [-nis] s.v. i n a c c u r a c y . inacquainta nce [lina'kweintans] s. (with) lipsă de familiaritate (cu), necunoaştere (cu gen.). inaction [in'aîk/an, 'in'a>] s. 1. inacţiune, lipsă de activitate, repaus. 2. pasivita te, indolenţă, inerţie, lene. inactivate [in'aektiveit] vb. îr. (med.) (despre anunute a ctivităţi I substanţe biologice) a face inactiv. inactive [in'asktiv, 'in'ae-] adj. 1. inactiv, care nu mişcă, nu lucrează. 2. inert, pasiv, leneş. inactively [-li] adv. inac tiv; inert. inactiveness [-nis] s. v. i n a c t i v i t y . inactivity [-inaek't iviti, 'inask't-j ş. inactivitate; inerţie; pasivitate. inadaptibility [.ina-daepts' biliti] s. 1. inadaptabilitate, neputinţă de a se adapta. 2. neadaptare, neaclimatiz are. inadaptable [lina'daeptabl] adj. inadaptabil, neadaptabil, care nu se poate adapta. inadequacy [in'sedikwssi, 'in'a>] s. 1. insuficienţă. 2. imperfecţiune. 3. di sproporţie, nepotrivire. » inadequate [in'asdikwit, 'in'ae-] adj. 1. inadecvat, nepo trivit; necorespunzător. 2. insuficient, neîndestulător; imperfect; disproporţionat. ina dequately [-li] adv. inadecvat (v. i n a d e q u a t e ) . inadequateness [-nis] i'.v. i n a d e q u a c y . inadherent [rinsd'hbrant] adj. v. i n a d h e s i v e . inadhesive [iinad'hi:siv] adj. neaderent, care nu (se) prinde / nu aderă, nea deziv. inadmissibility ['insd-miss'biliti, -si'b-, -bti] s. ncadmisibilitate, in admisibilitate. inadmissible [linad'misabl, 'insd'm-, -sibl] adj. neadmisibil, i nadmisibil, de nepermis. inadvertence [ănadVaitons, 'insd'v-] s. inadvertenţă, neatenţie , nebăgare de scamă; neglijenţă, scăpare, nesocotinţă, necugetare; zăpăceală. inadvertency i n a d v e r t e n c e . inadvertent [rinsd'vaitant] adj. inadvertent, neatent , neglijent; nesocotit, necugetat; zăpăcit. inadvertently [-li] adv. din inadvertenţă. i nadvisability ['iniadvaiza'biliti, -bti] ş. inoportunitate, caracter nerecomandabi l. inadvisable [«inad'vaizsbl, 'inad'v-] adj. inoportun, nerecomandabil. inadvisab leness [-nis] s.v. i n a d v i s a b i l i t y . inaesthetic [.ines'Getik] adj. inestetic. inalienability [in'eiljana'biliti, 'in.ei-, -Han-] ş. inalienabilitate, stare a lucrului care nu se poate înstrăina. inalienable [in'eiljanabl, 'in'ei-, -I bn-] adj. inalienabil, care nu poate fi înstrăinat, de neînstrăinat. inalienableness [-n is] s.v. i n a l i e n a b i l i t y . inalterability [in'orltara'biliti, 'ino:l -, -bti] s. 1. inalterabilitate. 2. caracterul a ceea ce nu poate fi schimbat / modificat; imuabilitate. inalterable [in'o:lt3:r3bl, 'in'o:-] adj. 1. inalterabi l, nealtcrabil. 2. de neschimbat, de nemodificat, care nu poate fi schimbat / mo



 dificat. inamorata [inia?ni9'ra;t3, Anse-, -ma'r-] s. (ital.) îndrăgostită; iubita. in amorato [iiiiîema'raitou] s. (ital.) îndrăgostit, iubit. in-and-in finond'in] I. adj. (mai ales despre animale) din sânul aceleiaşi familii sau rase. II. adv. to breed ~ a se încrucişa numai în sânul aceleiaşi familii sau rase, a se împerechea consangvin. in-an -in breeding [~ -brkdirj] s. (înmulţire prin) împerechere consangvină. in-and-out ['insn d'aut] I. adj. 1. (tehn.) ~ boit bulon / bolţ liber; ~ reheating furnace cuptor-ea meră. 2. (sport) (despre un sportiv sau o echipă) care are o comportare când buna când p roastă, care când câştigă când pierde. II. adv. 1. ba înăuntru, ba afară;



he went ~ ba / când intra, ba / când ieşea. 2. bine, temeinic; to know smb. ~ a cunoaşte pe cineva ca pe propriul său buzunar. in-and-outer [-a1"] s. (fam.) 1. (sport) at let sau echipă cu o comportare inegală. 2. instrumentist / executant / cântăreţ etc. care nu este întotdeauna în forma. 3. spectacol cu părţi bune şi părţi rele. inane [i'ncinj I. a 1. gol, vid. 2. inept, stupid, absurd; van; de nimic, nefolositor. II. ş. the (gr eat) ~ neantul. inanely [-li] adv. (în mod) stupid; (în mod) absurd; prosteşte; to tal k ~ a spune inepţii / idioţenii. inanimate [in'fenimit, 'in'as-] adj. 1. inanimat, fără viaţă, neînsufleţit, mort; ~ matter materie neînsufleţită. 2. (fig.) iară viaţă, plicticos, tor. inanimateness [-nis] s.v. i n a n i m a t i o n. inanimation [iniami'mci/^n ] s. 1. neînsufleţire, lipsă de viaţă, moarte. 2. (fig.) lipsă de însufleţire / de animaţie tion [lina'ni/sn, -naVn-] s. 1. inaniţie, goliciune. 2. inaniţie. foamete, flămânzire. i nanity [i'namiti, -'nein-] s. 1. gol, vid. 2. inepţie, prostie; absurditate; deşertăci une. inappeasable [lina'piizabl, 'ino'p-] adj. neliniştit; nepotolit. inappellable [-ina'pcbbl] adj. (jur.) Iară drept de apel. inappetence [i'nspitsns] s. (med.) l ipsă de poftă (de mâncare) / de apetit. inappetency [-i] s.v. i n a p p e t e n c e . inappetent [i'na^pitent] adj. (med.) lipsit de poftă (de mâncare) / de apetit. inapp licability ['intaîplika'biliti, 'in-Orplik-, -bti] s. inaplicabilitatc. inapplicab le [in'seplikabl, in'a-, .ino'plik-, 'ina'plik-] adj. inaplicabil, nepotrivit, c are nu se potriveşte. inapplicableness [-nis] s.v. i n a p p l i c a b i l i t y . inapplication [iniaspli'kei/pn] s. 1- inaplicare, non-aplicare, ncaplicare. 2. inaplicabilitatc inapposite [ins'pazit, 'in'ae-, -puz-] adj. nepotrivit, neconvc nabil, nelalocul său. inappositeness [-nis] s. caracter nepotrivit (al unei observ aţii etc.). inappreciable [.ina'prii/iabl, 'ins'p-] adj. 1. insensibil, impercepti bil, impalpabil; neînsemnat; care nu poate fi luat în consideraţie. 2. (rar) de nepreţui t, inestimabil. inappreciation [in3ipri:/i'ei/3n] s. nepreţuire, neaprecicre; lipsă de preţuire / apreciere. inappreciative [lina'prii/icitiv, -/btivj adj. 1. (despre public etc.) care nu apreciază, insensibil, indiferent. 2. (despre o critică etc.) puţin apreciativ / favorabil. inapprehensible [in-asprkhensabl, -sibl] adj. de neînţel es, de nepriceput; de neconceput. inapprehension ['in.fepri'hen/sn] s. lipsă de înţele gere / de pricepere. inapprehensive [inicepri'hensiv] adj. 1. lipsit de înţelegere; puţin inteligent / sensibil; greoi, obtuz. 2. fără frică, fără teamă. inapproachability ['i proutJVbiliti, -bti] s. inaccesibilitatc. inapproachable [lins'prout/abl, 'ina'p -] adj. inaccesibil, inabordabil, de care nu te poţi apropia; fără rival, fără pereche. in appropriate [.ina'proupriit, 'ino'p-] adj. nepotrivit, neconvcnabil, impropriu. inappropriately [-li] adv. (în mod) nepotrivit, (în mod) impropriu. inappropriatenes s [-nis] s. nepotrivire. inapt [in'sept,'-'-] adj. 1. inapt, neapt, nedibaci, in capabil, neîndemânatic, neiscusit, ncabil. 2. impropriu, nepotrivit. inaptitude [-it ju:d] s. 1- inaptitudine, lipsă de aptitudine, nedibăcie, neiscusinţă, neîndemânare; incapa itate. 2. nccorcspunderc, neconformitate, improprietate. inaptly [-li] adv. impr opriu, prost, greşit. inaptness [-nis] s.v. i n a p t i t u d e . inarch [in'a:t/] vb. tr. (agr.) a altoi (prin apropiere). inarm [in'o:m] vb. tr. (poetic) a îmbrăţişa. i nartful [in'a:tful] adj. nedibaci, neiscusit, neîndemânatic. inarticulacy [>ina:'tik jubsi] s.v. i n a r t i c u l a t e n e s s . inarticulate [pina:'tikjulit,iinu: 't-] adj. 1. nearticulat, nedistinct, neclar. 2. taciturn, tăcut. 3. mut. 4. (anat .) nearticulat. inarticulately [-li-] adv. nearticulat. inarticulateness [-nis] s. 1. lipsă de articulare; pronunţie neclară; bâlbâială, bălmăjeală. 2. mutism; afonic; pie vocii. inartificial ['in'crti'fi/al] adj. 1. (înv.) neartistic, nciucrat, nemeşteşugi t. 2. nearticulat, natural, firesc, fără artă, simplu. inartificiality ['in-uitifi/i's eliti] s. lipsă de artificialitate, naturaleţe. inartistic(al) [iinu:'tistik(3l), 'i na:'t-] adj. neartistic; inestetic, lipsit de simţ artistic / estetic. inartistica lly [-aii] adv. fără artă. inasmuch as [inaz'niAtj xz] adv. 1. întrucât; deoarece, fiindcă,



 devreme ce, pentru că, căci, având în vedere că, dat fiind că. 2. (înv.) în măsura în care. lable [ina'simibbl] adj. (fiziol.) inasimilabîl. inattention [lina'ten/^n, 'ina't] s. neatenţie, lipsă de atenţie; neglijenţă. inattentive [lina'tentiv] adj. neatent; negl ijent; distrat. inattentively [-li] adv. neatent etc. (v. i n a t t e n t i v e ) . inattentiveness [-nis] s.v. i n a t t e n t i o n . inaudibility [inoida'bil iti, 'inoxb'b-, -di'b-, -bti] s. faptul de a nu putea fi auzit. inaudible [in'ox hbl, 'in^:-, -dibl] adj. neauzibil; imperceptibil. inaudibly [-i] adv. fără să se audă, imperceptibil. inaugural [i'n^gjursl, -gjsr-] I. adj. inaugural, de inaugurare, de începere, de deschidere; ~ address discurs de inaugurare (a unei expoziţii, a unu i muzeu etc.) sau de intrare într-o funcţie. II. s. (amer.) discurs inaugural, cuvânta re de deschidere.



 inaugurate 488



inaugurate [i'norgjureit, -gjsr-] vb. tr. 1. a inaugura, a instala într-o funcţie (c u solemnitate). 2. a inaugura (o statuie, o expoziţie etc.). 3. a inaugura, a începe , a iniţia; a policy ~d by o politică iniţiată de. inauguration [iinoigju'reijan, -gjs'r -] s. 1. (solemnitate de) inaugurare. 2. intrarea într-o funcţie. Inauguration Day [ ~ dei] s. (amer.) ziua intrării în funcţie a Preşedintelui S.U.A. inaugurator [i'no:gjur eit9r, -gjor-] s. persoană care inaugurează. inauguratory ]-ri] adj, v. i n a u g u r a l (I). inauspicious [linois'pijss, 'ino:s'p-, -nos-] adj. prevestitor de rel e; de rău augur; nefavorabil; nefast, rău; nenorocos. inauspiciousness [-nis] s. pre vestire (proastă); rău augur; nenorocire. inbeing ['inbkin] s. 1. inerentă; imanenţă. 2. e senţă. inboard ['inbo:d, -boad] (mar.) I. aaV. în cala unui vapor; to take the anchor ~ a intra ancora. II. adj. interior; ~ cabin cabină interioară. inboard motorboat [~ .moutobout] s. barcă cu motor interior. inborn ]'in'to:n, 'inb-J adj. înnăscut; fires c, natural. inbound ['inbaund] adj. pe drum de întoarcere, care călătoreşte (pe mare) înap oi spre punctul de plecare; care se întoarce cu avionul din străinătate. inbreathe ['i n'bri:^] vb. tr. 1. a inspira, a aspira, a inhala. 2. (fig.) a inspira, a insufl a (ceva, cuiva). inbred ['in'bred,'--] adj. 1. din naştere, dobândit din părinţi, congen ital. 2. rezultat / născut din căsătoria între rude de sânge. inbreeding ['in'brhdirj] s. (biol.) consangvinizare, încrucişare înrudită. inburst ['inbo:st] s. erupţie. inby(e) ['in 'bai] (scoţ.jl. adv. în interior, înspre, înăuntru; aproape. II. adj. apropiat, alăturat. I I. prep. lângă. incage [in'keid3] vb. tr. v. e n c a g e . incalculability [inikîelkju lo'biliti, 'in.kadkjula'b-, irj.k-] s. incalculabilitate. incalculable [in'kadkj utabl, 'in'k-, in'k-] adj. 1. incalculabil; foarte mare, enorm, considerabil. 2. care nu poate fi calculat / prevăzut; nesigur; nedeterminabil. incalculably f-i] adv. incalculabil. incalescence [.inks'lesns] s. încălzire. incalescent [.inks'lesnt ] adj. care se încălzeşte. in-calf [iin'ka:f] adj. (despre o vacă) cu viţel, gestantă. inca desce [linkan'des] vb. A. tr. a încălzi până la incandescenţă. B. i«tr. a se încălzi până l enţă. incandescence [-ans] s. 1. incandescenţă; încălzire până la roşu; călire. 2. (fig.) f aprindere, înflăcărare (a sentimentelor, a entuziasmului etc.). incandescent [linksn'd esant] adj. 1. incandescent, încins; strălucitor; produs de lampă incandescentă. 2. (fig .) înflăcărat, arzător. incandescent mantie [~ .maaitl] s. (telm.) sită incandescentă. inca tation [iink£en'tei/pn, iirjk-j s. 1. incantaţie, formulă magică. 2. vrajă, vrăjitorie, des tec, farmec, fermecătorie. incapability [in.keips'biliti, 'in.keips'b-, irjik-, -t eti] s. incapacitate, neputinţă, neştiinţă. incapable [in'keipobl, 'in'k-, in'k-] I. adj. 1. (of) incapabil (de, să); ~ of a lie, ~ to lie incapabil de minciună / de a minţi; ~ of improvement, ~ of being improved incapabil de ameliorare / de îmbunătăţire / de prog res; ~ for / from work în incapacitate de muncă; drunk and ~ beat mort / turtă. 2. nec ompetent. 3. (înv.) nesimţitor. 4. nesusceptibil. 5. incapabil; incompetent, nepotri vit; neputincios; nedestoinic, nevrednic, nepriceput, neiscusit, neîndemânatic. 6. ( jur.) neeligibil, descalificat. II. s. incapabil, nulitate, non-valoare. incapab leness [-nis] s. v. i n c a p a b i l i t y . incapably [in'keipabli] adv. to ta lk ~ a face dovada incapacităţii sale; he was ~ drunk era aşa de beat că nici nu se mai putea ţine pe picioare. incapacious [.inko'pei/ss] adj. mărginit, strâmt (la minte). i ncapacitant [.inko'paesitant] s. (mil., chim.) mijloc / agent de incapacitare. i ncapacitate [.inko'paesiteit, 'inks'p-, irjk-] vb. ir. 1. a face incapabil sau n eapt pentru ceva. 2. (mii.) a scoate din linia de luptă. 3. (jur.) a priva de un d rept / de o capacitate legală; to be ~d from voting a fi privat de dreptul de a vo ta. incapacitation ['inko.paîsi'tei/sn, 'irjk-] s. 1. invaliditate, incapacitate; ~for/ from work incapacitate de muncă. 2. (mii.) scoatere din linia de luptă în urma u nei invalidităţi; wounded soldiers suffering permanent ~ soldaţi inapţi pentru a continu a serviciul militar ca urmare a rănilor primite, militari cu invaliditate permanen tă, invalizi de război. 3. (jur.) privare de capacitate legală. ■' incapacity [linko'pas siti, 'inka'p-, irjk-, 'irjk-j s. 1. incapacitate, lipsă de capacitate / de pricep ere / de iscusinţă; ~ for doing smth., ~ to do smth. nepricepere / neputinţă de a face c eva. 2. incapacitate legală. incarcerate [in'ka:s9reit, irj'k-J I. vb. tr. a încarce ra, a întemniţa, a băga la închisoare. II. adj. (rar) întemniţat, încarcerat. incarceration nikarsa'reijan, 'inka:-, irjik-, lirjk-] s. 1. încarcerare, întemniţare. 2. (mea'.) st



 rângere a herniei. incardinate [in'ka;dineit] vb. tr. (bis.) a face cardinal, a ri dica la rangul de cardinal. incarnadine [in'kumadain, irj'k-j I. adj. (Ut.) roşu-d eschis, de culoarea cărnii; de culoarea sângelui, sângeriu; trandafiriu, roz; II. s. c uloarea cărnii. III. vb, tr. a colora / a vopsi în roşu-deschis; a roşi. incarnate I. [i n*ka:nit, in'k-, -neit] adj. 1. incarnat, întrupat; personificat; virtue ~ virtute a întruchipată; devii ~ diavol cu chip de om. 2. (med.) cicatrizant. 3. de culoarea cărnii; roz. 4. roşu, trandafiriu. II. ['inkameit, in'ka:neit, 'ink-, irj'k-J vb. tr . 1. a incarna, a întrupa; (fig.) a întruchipa. 2. a realiza. 3. a personifica. .



incarnation [unka:'nelj3n, iirj-k-] s. 1. incarnare, întruchipare, întrupare; person ificare. 2. (med.) cicatrizare (a unei răni). incase [in'keis] vb. tr. v. e n c a s e . incasement [-nwnt] s. v. e n c a s e m e n t . incaution [in'ko;/an, 'in'k -] s. lipsă de prevedere. incautious [in'ko:/3s, 'in'k-] adj. neprevăzător; neglijent, imprudent, neatent, nesocotit. incautiously [-li] adv. fără prevedere etc. (v. i n c a u t i o u s ) . incautiousness [-nis] s. v. in c a u t i o n. incendiarism [ in'sendjarizam, -dia-] s. 1. incendiere premeditată, crimă de incendiere. 2. (fig.) instigaţie; incendiarism. • incendiary [in'sendisri] I. aay. 1. incendiar, de incend iu; instigator, provocator. 2. sediţios, răzvrătit. II. s. 1. incendiator. 2. (fig.) i nstigator, provocator, agitator. 3. (mil.) bombă incendiară; sticlă incendiară; substanţă i flamabilă. incensation [linsen'seiJVm] s. (bis.) tămâiere, cădelniţare. incense1 ['insens] I. s. 1. tămâie, fum de tămâie. 2. (fig.) laudă, preamărire, linguşire. II. vb. A. tr. a t B. intr. a arde tămâie; a cădelniţa. incense2 [in'sens] vb. tr. a supăra, a irita, a mânia, a înfuria, a exaspera, a înnebuni. incense bearer ['insens ibe srar] s. (bis.) cădelniţa r, dascăl care cădelniţează / tămâiază. incense boat [~ bout] s. (bis.) cădelniţă, tămâiern er [~.b3:n3r] s. 1. v. i n c e n s e b o a t. 2. persoană care arde tămâie. 3. vas de ars esenţe parfumate. incensed [in'senst] adj. furios, mânios. incensement [in'sensm ont] s. mânie. incensory ['insensari] s. (bis.) cădelniţă, tămâierniţă. incentive [in'senti adj.l. stimulator. 2. excitant, aţâţător. II. s. stimulent, motiv, încurajare. incentive wage [~ weid3] s. (amer.) sistem de salarizare progresivă. incentre ['in.sent3r] s . (mat.) centrul cercului sau sferei înscrise. incept [in'sept] vb. A. tr. 1. a înce pe; a întreprinde; a încerca. 2. a primi, a admite. B. intr. 1. a-şi pregăti / lua diplo ma de „Master" sau „Doctor" (la universitatea Cambridge). 2. a debuta (într-o carieră); (despre o instituţie) since its ~de la înfiinţare / întemeiere. inception [in'sep/sn] s. 1. început, debut. 2. (biol.,fiziol.) absorbţie., inceptive [in'septiv] adj. 1. începăt or, de început, de debut; iniţial. 2. (gram.) incoativ. inceptive verb [~ va:b] s. ( gram.) verb incoativ. inceptor [in'septar] s. persoană care îşi pregăteşte sau şi-a luat di loma de „Master" sau „Doctor" la universitatea Cambridge. incertitude [in's3:titju:d , 'in's-] s. incertitudine, nesiguranţă. incessant [in'sesnt] adj. neîncetat, continuu . incessantly [-li] adv. fără încetare, (în mod) continuu. incest ['insest] s. incest. i ncestuous [in'sestjuos, -tjwss] adj. incestuos, vinovat de incest. incestuously [-li] adv. incestuos. inch1 [in;/] s. 1. inch; ţol (2,54 cm); an ~ of rain o canti tate de apă suficientă pentru a acoperi o suprafaţă până la adâncimea de 1 ţol. 2.pl. înălţ a man of your ~es un om de înălţimea / de talia d-tale. 3. cantitate mică, distanţă mică, măsură; (î« diferite expresii) by ~es câte puţin (deodată); ~ by ~(puţin) câte puţin, trept ~ complet, în întregime; (lit., şi fig.) not to yield an ~ a nu ceda nici o palmă; not to give way an ~ a nu da înapoi nici un pas; (jam.) he couldn't see an ~ before hi m nu vedea la doi paşi înaintea lui; era întuneric de-şi dădea cu degetele în ochi; to disp te the fight ~ by ~ a se lupta pentru fiecare palmă de pământ; a se apăra cu îndârjire; I k ow every ~ of the neighbourhood cunosc toate colţurile regiunii; we were all withi n an ~ of a fight eram pe punctul de a ne lua la bătaie, era cât pe-aci să ne luăm la băta ie; an ~of cold iron o lovitură de pumnal; to die by ~es a muri încet; not to see an ~beyond one's nose a nu vedea mai departe de vârful nasului; within an ~of la un deget de, foarte aproape de; to beat / thrash smb. within an ~ of his life a tra give him an ~and he will take an ell prov. îi dai d ge cuiva o bătaie soră cu moartea. egetul, eMtf apucă mâna. inch2 s. (scot.) insuliţă. incher [-or] s. (numai în compuşi) five biect lung sau gros de cinct ţoii. inchmeal ['int/mi:I] adv. (şi by ~) puţin câte puţin, t reptat. inchoate I. ['inkoueit, 'irjk-] vb. tr. a începe, a pune baatft ţtu gen.). I I. ['inK8ueitţ 'ink-, -kouit, -'--] adj. 1. început, abia început. 2. incomplet, rudim entar, nedezvoltat. inchoative ['inkoueitiv, 'ink-, iq'kouotiv] adj., s. (gram.) incoativ. inchworm ['int/w3:m[ s. (entom.) larvă-fluture din familia Geometridae-



 lor. incidence ['insidans] s. 1. (fîz-, mat.) incidenţă. 2. (fig.) cuprins, cuprindere ; what is the ~ of the tax? cât este de mare impozitul? 3. (fig.) cădere, scădere, pan tă, înclinare. 4. (av.) unghi de atac critic. 5. (mea'.) cazuri; the ~ of lung cance r has increased s-au înmulţit cazurile de cancer pulmonar, a crescut numărul de cazuri de cancer la plămâni. incident ['insidant] I. adj. 1. incidental, accidental, întâmplător . 2. ~ to propriu, particular, care ţine de; ~ upon care se abate asupra; (cu gen. ) care cade asupra (cu gen.). 3. (fiz.) incident. II. s. 1. incident, întâmplare, ev eniment, peripeţie. 2. (Ut., teatru) episod. incidental [tinsi'dentel] I. adj. 1. incidental, întâmplător, ocazional, fortuit, accidental, neprevăzut. 2. ~ to care ţine de, în legătură cu; inerent. II. s. 1. lucru întâmplător / fortuit / incidental. 2. pi. cheltu eli neprevăzute. incidentally [-i] adv. 1. incidental, întâmplător. 2. printre altele, d in întâmplare; apropo. incinerate [in'sinareit] vb. tr. (bis.) 1. a incinera, a arde . 2. a arde, a preface în scrum, a carboniza. incineration [inisina'rei/pn] s. 1. (bis.) incinerare, ardere, cremaţiune. 2. ardere, carbonizare. 3. (chim.) calcinar e. incinerator [in'sinsreita1] s. 1. crematoriu pentru (ars) gunoaiele etc. 2. ( bis.) cuptor de crematoriu, crematoriu.



 489 incomprehensibility



incipience [in'sipbns, -pjans] s. început. incognizant [in'kognizant] aay. (of) ca re nu cunoaşte (cu ac), care n-are cunoştinţă (de). incipiency [-i] s. v. i n c i p i e n c e. incipient [in'sipiant] aay. incipient, începător, care ia naştere, care încolţeşte, are răsare, incoherence [linkou'hbrons, 'inkou'h-, .in-k-, 'ii]-k-, -'hja:r] s. in coerenţă, lipsă de coerenţă, lipsă de legătură / de şir (şi fig.). în prima fază. incoheren i n c o h e r e n c e . incise [in'saiz] vb. tr. 1. a face o incizie / o crestătu ră / o tăietură (în); a tăia, a cresta. incoherent [unkou'hiarsnt] adj. 1. incoerent, lips it de legătură / de şir. 2. nepotrivit. 2. a grava. 3. (mine) friabil, poros, spongios . incised [in'saizd] adj. 1. incizat, tăiat. 2. (bot.) crestat, despicat; divizat în părţi. incombustibility ['inkamibAsta'biliti, 'irj-k-, -ti'b-] s. incombustibilitat e, neinflamare. incision [in'si33n] s. 1. facerea unei incizii. 2. incizie, tăietu ră, crestătură; cicatrice. incombustible [linkam'bAstabl, 'inkam'b-, drj-k-, -tibl] I. adj. incombustibil, incisive [in'saisiv] adj. 1. incisiv, tăios; ascuţit, acut. 2. (fig.) incisiv, pătrunzător, ager, necombustibil, neinfiamabil, refractar. II. s. su bstanţă necombustibilă / refractară. perspicace, înţepător, caustic, sarcastic. incombustib ess [-nis] s. v. i n c o m b u s t i b i l i t y . incisive tooth [~ tu:6] s. (d inte) incisiv. income ['inkam, 'ink-, -kAm] I. s. 1. venit, câştig; earned ~ venit d e pe urma muncii; incisor [in'saizar] s. 1. (anat.) incisiv. 2. (tehn.) cuţit. pri vate / unearned ~rentă; person living on an unearned ~ rentier. 2. v. i n c o m i n g incisory [-i] adj. de tăiat. (I, 2). incitation [rinsai'tei/an] s. îndemnare; in stigare, aţâţare. incomer ['inikAina'] s. 1. persoana care intră; nou-venit. 2. imigrant , intrus. 3. succesor incite [in'sait] vb. tr. 1. a incita; a excita, a stârni; a provoca, a instiga, a aţâţa. 2. a îndem (la un post etc.). na, a stimula, a încuraja. inco e surtax ['inkam iSs:ta?ks] s. suprataxă asupra impozitului pe venit. incitement [ -mant] s. 1. incitare, excitare, provocare, instigare, aţâţare, stârnire. income tax [~ taîks] s. impozit pe venit. 2. îndemn(are), stimul(are), încurajare. r income value [~ iVaelju:] s. valoarea venitului obţinut. inciter [-a ] s. instigator, aţâţător, provocato r. incoming ['inikAinirj] I. s. 1. intrare; sosire; venire. 2. pl. venituri, câştigu ri, beneficii. inciting [-in] I. adj. 1. (despre o substanţă) excitant. 2. instigato r, aţâţător, provocator. II. adj. 1. nou-venit; ~ tenant arendaş nou; ~ Cabinet noul guver n (ales). 2. (despre o II. s. instigaţie, provocare. plată, corespondenţă etc.) care int ră. 3. următor. incitress [-ris] s. instigatoare, aţâţătoare, provocatoare. incommensurabil ty ['inkarmcn/ara'biliti, 'in-k-, -/ur, -laţi] s. incomensurabilitate, incivility [.insi'viliti, 'insi'v-J s. necuviinţă, ncpolitcţe, lipsă de politeţe; mojicie, calitate a lucrului care nu se poate măsura; lipsă de termen comun. grosolănie. incommensurable [.inka'mcn/arabl] adj. 1. incomensurabil. 2. (with) incomparabil incivism ['insi vizam] s. lipsă de patriotism. (cu). inclasp [in'kla:sp] vb. tr. v. e n c l a s p . incommensurable number [~ .rumba'] s. (mat.) număr incomensurabil. inclemency [i n'klemansi, 'in'k-, irj'k-] s. asprime, rigurozitate (a climei ele). inclement [ in'klenpnt,'-'—, in-] adj. (despre vreme, climat) aspru,riguros,sever, nemilos, in commensurableness [.inka'men/arablnis, 'inka'm-, .ink-, 'ink-, -/ur-] s. v. inco mmensurability. urât. incommensurably [inka'men/arabli] aaV. incomensurabil. incli nable [in'klainabl] adj. ~ (to) aplecat, înclinat, având tendinţă (spre). incommensurate f.inka'men/arit, 'inka'm-, lirjk-, -/ur-] adj. 1. (with, to) incomensurabil, in clination [.inkli'nei/an, lirjkl-] s. 1. înclinare, pantă, clin, povârniş. 2. deviere, d eviaţie incomparabil (cu). 2. (with, to) neadecvat (la), nepotrivit (cu); dispropo rţionat (/a(a de). (a acului magnetic). 3. (fig.) (for, to) înclinaţie, vocaţie, dispoziţi e (pentru). incommensurately [-li] aaV. incomensurabil. incline [in'klain, iq'kl -] I. s. 1. pantă, înclinaţie, plan înclinat, taluz; pantă a terenului, incommensurateness [-nis] s. v. i n c o m m e n s u r a b i l i t y . suiş sau coborîş. 2. (ferov.) rampă, pantă. 3. (si ~shaft) (mine) puţ înclinat. II, vb. A. tr. incommode [.inka'moud, 'ink a'm-, ink-, 'ink-] vb. tr. a incomoda, a stânjeni, a deranja. 1. a înclina, a apleca , a face să se aplece (capul, corpul, un vas etc.); to ~ one's ear to incommodious [inka'rnoudjas, -diss] adj. incomod, stânjenitor; îngust, strâmt. a-şi apleca urechea l a; to ~ one's head a-şi apleca capul. 2. a face să, a dispune la; his incommodiously [-li] adv. incomod. heart ~d him to pity inima îl predispune la milă / îl face să fie m



 ilos. 3. a-şi îndrepta incommodiousness [-nis] s. v. i n c o m m o d i t y . (paşii); to -one's steps towards/ to a place a-şi îndrepta paşii spre / către un loc. B. intr. in commodity [linka'moditi) s. lipsă de comoditate. 1. (înv., lit.) a se înclina, a se ap leca. 2. to ~ to a avea o înclinaţie către / a fi înclinat / incommunicability ['inka.mj umika'biliti, 'ink-, -bti] s. calitate a luendui ce nu se poate predispus spre; a avea tendinţa să; to ~ to mercy a fi predispus la milă; to ~ to the belief comunica. that a înclina să creadă că; to ~ to an opinion a înclina spre o părere; to ~ to leanness ncommunicable [iinka'mju:nikabl, 'inka'm-, >ink-, 'irjk-, -'mjun-] adj. 1. de ne comu a avea tendinţa să slăbească; a fi predispus la slăbire; green that ~s to blue verde are nicat, care nu poate fi comunicat / transmis; inexprimabil. 2. care nu are l egătură / raport. bate în albastru. incommunicableness [-nis] s. v. i n c o m m u n i c a b i l i t y . inclined [-d] I. adj. 1. (geom. etc.) (despre un plan etc.) încl inat; (perete etc.) aplecat; incommunicado ['inka.mju:ni'ka:dou] adj. (span.) fără m ijloace de comunicare; în axis of rotation ~ to the normal axă de rotaţie cu înclinaţie no rmală. 2. ~ to / for înclinat celulă, în închisoare celulară. să, dispus la / să, predispus not to be ~ to / for work a nu fi înclinat / dispus să incommunicative [inka'mjumike itiv, -kativ] adj. necomunicativ, tăcut, taciturn; muncească; to be favourably ~ tow ards smth. a privi favorabil ceva; I am rather ~ nesociabil; rezervat. to take y our advice sunt gata să ascult / să primesc sfatul dv.; if you feel ~ dacă te lasă incom municativeness [-nis] s. lipsă de comunicativitate; rezervă; nesociabilitate. inima; I am ~ to think that sunt înclinat să cred că; he is ~ that way, he is that way incom mutability ['mka.mju:ta'biliti, 'irjk-, -bti] s. neschimbare, neclintire. ~ aşa e el, aşa e firea / felul lui; prices are ~ to fall preţurile au tendinţa să scadă; his inco mmutable [.inka'mjmtabl, 'inka'm-, lirjk-, 'irjk-J adj. 1. imputabil, neschimbat , hair is ~ to be red părul lui bate în roşu. neclintit, nestrămutat. 2. de neschimbat. inclining [-in] s. 1. înclinare, înclinaţie, (a)plecare. 2. (fig.) înclinaţie; dispoziţie. . (înv.) incommutableness [-nis] s. v. i n c o m m u t a b i l i t y . parte. inco mpact [.inkam'paekt] adj. necompact, inconsistent, neconsistent, nu prea solid. inclinometer [inkli'noniita1'] s. 1. (ferov.) indicator de declivitate. 2. (av.) inclinomctru, incompactness [-nis] s. inconsistenţă. busolă de înclinaţie. incomparabilit y [inikompara'biliti, irj.k-, -bti] s. neasemuire. inclose [in'klouz, irj'kl-] v b. tr. v. e n c l o s e . incomparable [in'kompprabl, in'k-] adj. 1. incomparabi l, care nu se poate compara, inclosure [in'klou3ar, in'kl-, in'kl-] s. v. e n c l o s u r e . de necomparat. 2. incomparabil, neasemuit, fără seamăn, fără pereche, neasemă at. includable [in'klu:dabl, irj'kl-, in'fl-] adj. de inclus, ce se poate includ e. incomparableness [-nis] s. v. i n c o m p a r a b i l i t y . include [in'klu :d, irj'kl-» in'tl-] vb. tr. 1. a include, a închide. 2. a include, a cuprinde incom patibility ['inkam.paua'biliti, ■irjk-, 'ink-, -ti'b-, -laţi] s. (with, between) inc ompati (în sine), a conţine; a îmbrăţişa. 3. a comporta, a presupune. bilitate (cu, între) luded [-id] adj. inclus, cuprins; inclusiv. incompatible [.inkam'pastabl, 'inkam 'p-, 'irjk-, -tibl] adj. (with) incompatibil (cu). includible [-ibl, -abl] adj. v. i n c l u d a b l e . incompatibleness [-nis] s. v. i n c o m p a t i b i l i t y . including [-in] aaV. inclusiv. incompetence [in'kompitons, 'in'k-, in'k-] s. 1. incompetenţă, necompetenţă, inclusion [in'klu;3an, in'kl-, in'tl-] s. 1. includer e, cuprindere. 2. unire, alipire, adeziune. nepricepere; incapacitate. 2. (jur.) incapacitate, incompetenţă. 3. (geol.) incluzie. 4. (mat.) incluziune, închidere. inc ompetency [-i] s. v. i n c o m p e t e n c e . inclusive [in'klu:siv, irj'kl-, i n'tl-,'-'--] adj. inclusiv, care include / cuprinde; inclusiv; incompetent [in'k ampitpnt] I. adj. 1. incompetent, necompetent, nepriceput, incapabil. ~ terms pr eţ în care sunt cuprinse toate serviciile (într-un liotei etc.). 2. (jur.) incompetent ; incapabil. 3. (geol.) friabil, fărâmicios, neconsolidat. II. s. persoană incoagulabl e [.inkou'aîgjubbl] adj. care nu coagulează, incoagulabil, incoagulat. incompetentă / incapabilă. incoercibility [iinkou.a:si'biliti] s. (fiz., chim.) incocrcibilitate. incompetently [-li] adv. incompetent, fără competenţă. incoercible [linkou'asibl, -sbl] adj. 1. de neînfrânat, de nestăpânit. 2. (fiz., chim.) incomplete [.inkam'pli:t, 'inkam 'p-, ink-, 'irjk-] adj. 1. incomplet, necomplet, incoercibil. necompletat, neîmpli nit; defectuos. 2. nedesăvârşit, neterminat; imperfect. incog [inlcog, 'in'k-, in'k-, 'in'k-] adj., adv., s. (fam.) incognito. incompletely [-li] adv. incomplet, impe rfect. incogitable [in'kod3itabl] adj. de neconceput, de negândit. incompleteness [-nis] s. stare incompletă / ncterminată; imperfecţiune. incogitant [in'kad3itant] adj



 . negândit, nesocotit, nechibzuit. incompletion [.inkam'plijan, 'inkam'p-, .irjk-, 'irjk-] s. v. i n c o m p l e t e n e s s . incognita [in'kognita, irj'k-] s.ff .de la i n c o g n i t o ) necunoscută. incomplex [in'kampleks] adj. (despre un si logism) incomplex. incognito [in'kognitou] I. pl. incognitos [-touz] sau incogni ti [in'kognki:] s. incompliant [linkam'plaiant] adj. 1. inflexibil, neîngăduitor. 2. nesupus,neascultător. incognito. II. adj., adv. incognito. incomprehensibility [i n.komprihensa'biliti, 'inikomprihensa'b-, iţjik-, 'irjk-, -si'b-, -bti] s. incompr ehensibilitate, necomprehensibilitate, neputinţă de a înţelege / de a cuprinde incogniza ble [.inkognaizabl] adj. incognoscibil, de necunoscut. (cu mintea). incognizance [in'kognizans] s. necunoaştere, ignorare, ignoranţă.



 incomprehensible 490



incomprehensible [in.kompri'hensobl, 'inkompri'h-, irjik-, 'irjik-, -sibl] adj. 1. incompre hensibil, necomprehensibil, ininteligibil, de neînţeles, de nepriceput. 2 . (inv.) nelimitat, nemărginit. incomprehensibleness [-nis] s. v. i n c o m p r e h e n s i b i l i t y . incomprehensibly [-i] adv. (într-un mod) de neînţeles. incompr ehension [inikompri'hen/."?n] s. incomprehensiune, necomprehensiune, neînţelegere, l ipsă de pricepere / înţelegere. incomprehensive [inrkomprihensiv] adj. mărginit, limitat ; strâmt, restrâns, circumscris. incompressibility ['inkoni'preso'biliti, 'irjk-, -s i'b-, -loti] s. incompresibilitate. incompressible [.inkom'presobl, 'inkom'p-, . irjk-, 'irjk-, -sibl] adj. incomprcsibil, incomprimabil, de necomprimat, care nu se poate comprima. incomputable [,inkom'pju:tobl, 'irjkom'p-, in'kompjutobl, ur j'k-] adj. incalculabil, infinit; inestimabil. inconceivability ]'inkon'Si:vo'bi liti, 'irjk-, -loti] s. stare de neconceput / nepriceput / neînţeles. inconceivable [rinkon'si:voblv 'inkon's-, lirjk-, 'irjk-] adj. 1. de neconceput, de neînţeles, de nepriceput; de neînchipuit, de neimaginat. 2. neverosimil; nemaiauzit." inconceiva bleness [-nis] s.v. i n c o n c e i v a b i l i t y . inconceivably [iinkon'si:v obli] adv. (într-un mod) de neconceput; neverosimil, inimaginabil. inconclusive [t inkon'klu:siv] adj. neconclusiv, neconcludent, neconvingător, nedoveditor. inconcl usiveness ]-nis] s. neconcludenţă, caracter neconcludent. incondensability [inkon-de nso'biliti] s. incondensabilitate, facultatea de a nu se putea condensa. inconde nsable [-inkon'densobl] adj. incondensabil, necondcnsabil, care nu se poate cond ensa. incondensibility [linkon-densi'biliti] s. v. i n c o n d e n s a b i 1 i t y. incondite [in'kondit] adj. (despre o lucrare literara etc.) prost compus, ne ordonat; nelucrat, neşlefuit; neformat; confuz. inconformity [,inkon'fo:miti[ s. ( to, with) lipsă de conformitate (cu). incongealable [,inkon'd3i:lobl] adj. (chim.) necongelabil. incongruence [in'korjgruons, irj'k-] s. incongruenţă, nepotrivire; li psă de conformitate. incongruent [in'korjgruontl adj. (to) incongruent, nepotrivit (cu dat.); care nu merge (cu). incongruity [iinkorj'gru(:)iti, ,irjk-J s. 1. in congruenţă; nepotrivire; inconvenienţă; contrazicere; dezacord, contrast. 2. absurditate . incongruous [in'korjgruos, iţj'k-, -grwosj adj. 1. (with) nepotrivit, neconform, incompatibil (cu). 2. nepotrivit, absurd. incongruousness [-nis] s.v. i n c o n g r u i t y . inconsecutive [unkon'sekjutiv, lirjk-] adj. nesuccesiv; inconsecv ent, neconsecvent. inconsequence [in'konsikwons, irj'k-j s. inconsecvenţă, neconsecv enţă, lipsă de consecvenţă; nesăbuinţă. inconsequent [in'konsikwont, ar)-] adj. 1. inconsec nec'onsecvent (în idei). 2. ilogic, nelogic. 3. nepotrivit, nesăbuit. inconsequenti a [rinkonsi'kwenjyb] s. pl. (lat.) fleacuri, banalităţi. inconsequential [inikonsi'k wenjpl] adj. 1. v. i n c o n s e q u e n t (1, 2). 2. fără importanţă, fără însemnătate. in quentiality ['inkonsiikwenji'aîliti] s. v. i n c o n s e q u e n c e . inconsequen tly [in'konsikwontH, ,in-] aaV. 1. (în mod) absurd, ilogic. 2. (în mod) inconsecvent , cu inconsecvenţă (în idei). inconsiderable [.inkon'sidsrobl, 'inkon's-, 'irjk-] aay. 1. neimportant, neînsemnat; uşor, superficial. 2. trivial, foarte comun. inconsider ate [.inkon'sidsrit, 'inkon's-, .irjk-] adj. 1. nesocotit, nechibzuit, neprevăzător; imprudent, pripit. 2. neatent, lipsit de consideraţie faţă de ceilalţi. inconsiderately [-li] adv. nesocotit etc. (v. i n c o n s i d e r a t e). inconsiderateness [-n is] s. nesocotinţă; imprudenţă; neatenţie. inconsideration ['inkon.sido'reiJVm, 'ink-] s. v. i n c o n s i d e r a t e n e s s . inconsistence [.inkon'sistens. 'inkon's-, lirjk-, 'irjk-] s.v. i n c o n s i s t e n c y . inconsistency ]-i] s. 1. incom patibilitate. 2. inconsistenţă; inconsecvenţă; contrazicere. 3. nestatornicie, uşurinţă. in sistent [.inkon'sistont] adj. 1. (with) incompatibil (cu). 2. inconsecvent, cont radictoriu, discordant, disonant. 3. nestabil, nestatornic, schimbător, variabil, capricios. ihconsolability ['inkon'soulo'biliti, 'irjk-] s. neconsolare. inconso lable [linkon'soulobl, 'inkon's-, irjk-, 'irjk-] adj. inconsolabil, neconsolabil , de neconsolat, de nemângâiat. inconsolableness [-nis] s. v. i n c o n s o 1 a b i 1 i t y. inconsonance [in'konsanans) s. discordanţă; disonanţă. inconsonant [in'konssnon t] adj. (to, with) ncarmonios, discordant (în raport cu); disonant (faţă de). inconspi cuous [unkon'spikjuos, 'inkon's-, 'irjk-, 'irjk-, -kjwos] adj. neremarcabil, dis cret. inconspicuously [-li] adv. discret. inconspicuousness [-nis] s. caracter şte



 rs / discret. inconstancy [in'konstonsi, 'in'k-, 'irj'k-, 'ink-] s. 1. inconstanţă, nestatornicie, instabilitate; variabilitate. 2. neregularitate. inconstant [in'k onstant, iţj-,'-'--] aay. 1. inconstant, nestatornic, schimbător, nestabil; variabil ; capricios. 2. neregulat. inconsumable [,inkon'sju:mobl] adj. ce nu poate fi co nsumat /cheltuit/ ars etc. incontestable [.inkon'testobl, 'inkon't-, -irj-k-, 'i rj-k-] adj. incontestabil, necontestabil, de necontestat, de netăgăduit. mcontestabl y [-i] adv. incontestabil, fără doar şi poate.



incontinence [in'kontinons, 'in'k-, in'k-, 'in'k-] s. 1. ncreţinere. 2. lipsă de cum pătare / reţinere / reticenţă, nemoderare, intemperantă (mai ales sexuală). 3. (mea1.) inco tinenţă. incontinent [in'kontinont] adj. 1. (of) nereţinut, care nu se poate reţine (de la). 2. necumpătat; netemperat; neînfrânat; nemoderat. 3. (med.) care suferă de incontin enţă, incontinent. incontinently [-li] aaV. 1. nereţinut. 2. (înv.) imediat, îndată, de înd numaidecât. incontrollable [unkon'troulobl, 'inkon't-, lirjk-, 'irj-k-J adj. nestăpâni t. incontrovertibility ['inkontro'vo:to'biliti, 'in>k-, irj-k-] s. necontestare, netăgăduială. incontrovertible ['inkontro'vo:tobl, 'irjk-, -tib-, —'—, iij.k-1 adj. incon testabil, indiscutabil, de necontestat, de netăgăduit, cert. incontrovertibleness [nis] s. v. i n c o n t r o v e r t i b i l i t y . incontrovertibly [-i] adv. de o manieră incontestabilă / indiscutabilă / certă. inconvenience [,inkon'vi:njons, 'inko n'vimions, .ink-, 'irjk-] I. s. inconvenienţă, inconvenient; neajuns, neplăcere; incom oditate; jenă. II. vb. tr. a incomoda, a deranja, a supăra. inconveniency [-i] s.v. i n c o n v e n i e n c e (I). inconvenient [inkon'vinjont, -niont] adj. 1. inco mod, ncconvenabil, nepotrivit, inoportun, nelalocul său; if not~to you dacă nu vă supără, dacă nu este incomod. 2. (inv.) nepotrivit, ncconvenabil, neavantajos, necuviincio s, indecent. inconvertibility ['inkon.voito'biliti, 'irjk-, -ti'b-, -loti] s. ne schimbare. inconvertible [iinkonivo:tobl, 'inkon'v-, 'ink-, 'irjk-, -tiblj adj. 1. neconvertibil (în aur), care nu poate fi (pre)schimbat. 2. nesusceptibil de tra nsformare / convertire. inconvertibleness [-nis] s. i n c o n v e r t i b i l i t y . inconvincible [itnkon'vinsobl, -sibl] adj. de neconvins, greu de convins. incoordinate [,inko'o:dinit[ adj. necoordonat. incoordination ['inkoio:di'neiJ"3 n] s. necoordonare, lipsă de coordonare. incorporable [in'ko:p3robl, in-] adj. inc orporabil; care se poate încorpora. incorporate1 [in'ko:p3rit, irj'k-] adj. v. i n c o r p o r e a l . incorporate2 I. [in'ko:poreit, irj'k-] vb. A. tr. 1. (with, in, into) a uni, a unifica (cu); a include (în); a introduce (în). 2. a înregistra, a legaliza o societate. 3. a primi / a cuprinde în rândul membrilor. 4. a încorpora; (w ith) a amesteca (cu). B. iiur. a se încorpora; (with) a se amesteca (cu). II. [in' ko:paritJ aay. încorporat, unit, unificat. incorporated [in'ko:poreitid, in-] adj. 1. încorporat; unificat. 2. (jur., corn.) (despre o societate) constituit, autori zat; (amer.) anonim. incorporated territories [~ 'teritoriz, amer. ~ 'teriitariz ] s. pl. (amer.) teritoriile Hawaii şi Alaska. incorporated town [~ tăun] s. oraş admi nistrat de un consiliu municipal, municipiu. incorporation [in


 . 2. integritate. incorruptible [linko'rAptobl, 'inko'r-, 'irj-, -tibl] adj. 1. incoruptibil. 2. integru, pur. incorruptibleness [-nis] s. v. i n c o r r u p t i b i l i t y . incorruption ['inkoirAp/an, 'irjk-, .inko'r-, 'inko'r-, .irjk-, 'irjk-] s. (înv.) incoruptibilitate. incorruptness [.inko'rAptnis] s. v. i n c o r r u p t i b i l i t y . incrassate I. [in'krasit, irj'k-] aay. (bot., zool.) îngr oşat, îndesat, umflat. II. [in'krasseit] vb. intr. a se îngraşă, a se îndesa; a se îndopa. rassation [linkra'seijan] s. îngroşare. increasable [in'krksobl, irj'k-,'—] adj. care poate spori, care se poate mări, augmentabil. increase ['inkrks, 'irj-] I. s. 1. măr ire, augmentare (a preţurilor etc.); sporire (a vitezei, a unui număr, a presiunii), creştere (a valorii, a vitezei), reînnoire, reîmprospătare (a zelului, a atenţiei); redub lare (a efortului), multiplicare, creştere a numărului (fiinţelor etc.), lărgire, extind ere; the ~ in crime creşterea criminalităţii, mărirea numărului crimelor; ~ in price mărire / augmentarea preţurilor; (despre proprietate, acţiuni) ~ in value ridi care / spori re a valorii; ~ in wages mărirea / ridicarea salariilor; ~ in power creştere a puter ii; (yur.) ~ of penalty agravarea penalităţii; to be on the ~ a fi în creştere / în ascens i une; a merge crescând I în linie ascendentă; unemployment was on the ~ şomajul era în cr ere / se accentuase. 2. (inv., biblic) roade (ale pământului). II. [ih'krirs,'--] vb . A. intr. 1. a creşte, a se mări, a spori, a se augmenta, a căpăta / a lua extindere, a se inten sifica, a se multiplica; the speed ~s viteza sporeşte / se măreşte; his pace ~d grăbea pasul;



 491 indeed



the rain ~d ploaia se înteţi; his efforts ~d eforturile sale se dublau / sporeau; to ~ in value a-şi mări valoarea; to ~in price a se scumpi; to go on increasing a fi în creştere continuă / neîntreruptă: 2. (despre o calitate) a deveni mai pronunţat, a fi inte nsificat. B. tr. 1. a mări, a spori (viteza, producţia); a ridica (numărul), a-şi lărgi / a-şi spori (bogăţia), a ridica (salariile, preturile), a extinde, a lărgi; (com.) a majo ra (preţurile); to ~ the distance a mări distanţa; to ~the expenditure a spori cheltui elile; to ~ the cost of goods a ridica preţul / costul mărfurilor; to ~ smb.'s salar y a mări / a ridica / a spori salariul cuiva; to ~ the taxes a mări impozitele. 2. ( despre calităţi etc.) a intensifica, a face sa devină mai pronunţat, a accentua; to ~ sp eed a forţa / a mari viteza, a forţa alura; to ~ one's pace a-şi mări pasul, a-şi lungi paş i, a merge cu paşi grăbiţi; ~ speed! mai repede! măriţi viteza; to ~ smb.'s courage a îmbăr pe cineva, a-1 face să-i sporească curajul; to ~ discontent a accentua nemulţumirea; t o ~ one's vigilance a-şi spori vigilenţa. irj-] adj. 1. care sporeşte, crescând, sporit, mărit. 2. (mat.) crescător, nedescrescător. increasingly [-li] adv. din ce în ce mai (bun etc .). increate [linkri'cit,'—] adj. necreat. incredibility [inikredi'biliti, irjik-, -da'b-, -toţi] s. 1. stare / situaţie de necrezut. 2. lucru de necrezut. incredible [in'kredabl, irj'k-, -dibl] adj. care nu poate fi crezut, de necrezut, incredib il. incredibleness [-nis] s. v. i n c r e d i b i l i t y . incredibly [-i] adv. de necrezut. incredulity binkri'djuiliti, .irjkri'd-, -kre'd-, -kra'd-] s. incr edulitate, necredinţă, scepticism. incredulous [in'kredjutos, irj'k-] adj. incredul, neîncrezător, sceptic; I was ~ nu am crezut. incredulously [-li] adv. necredul, neînc rezător. incredulousness [-nis] s.v. i n c r e d u l i t y . increment ['inkrimant , 'irjk-] s. 1. creştere, sporire, mărire. 2. produs. 3. beneficiu, câştig, profit. 4. ( mat.) creştere (a unei funcţii i variabile). -5. (in/or.) incrementare. incremental [linkri'mentl, iirjk>] adj. care creşte, sporeşte. incremental energy [~ 'cnau^i] s. (fiz.) energie de semnal mic. increscent [in'kres^nt] adj. v. i n c r e m e n t . incretion [in'krijsn, irj'k-] s. (fiziol.) secreţie internă. incriminate [in'krim ineit, irj'k-] vb. tr. (jur.) a incrimina, a învinovăţi, a acuza, a învinui (de crimă). in criminating [-in] (jur.) I. adj. incriminator (în). II. s. incriminare, învinuire; a cuzaţie. incrimination [inikrimi'nei/pn, irj'k-] s. incriminare, învinuire, acuzaţie. incriminator [in'krimineita1", irj'k-] s. (jur.) învinuitor, acuzator; persoană care incriminează. incriminatory [in'kriminatari, irj'k-, -neitsri] adj. (jur.) incrim inator, acuzator, învinuitor. incrust [in'krAst. irj'k-] vb. tr. a încrusta, a acope ri cu un strat văros / pietros. incrustation [linkrAs'teiJ^n, lirjk-] s. 1. incrus taţic, încrustare. 2. crustă, coajă. incubate ['inkjubcit, 'ink-] vb. A. tr. 1. a cloci, a scoate pui, a sta pe ouă. 2. (fig.) a cloci (o idee, un gând). B. intr. a se incu ba. incubation [linkju.bei/iTn.tink-Js. 1. incubare, incubaţie, clocire, scoatere de pui; clocire artificială. 2. (med.) perioadă de incubaţie. incubational [si] adj. i ncubator, care cloceşte. incubative ['inkjubeitiv, 'irjk-] adj. v. i n c u b a t i o n a l . incubative period [~ piariad] s. (med.) perioadă de incubaţie. incubator ['inkjubcit9r, -ir)-] s. incubator, clocitoare. incubatory [-i] adj. 1. incubato r. 2. incubativ, de incubaţie. incubus ['irjkjubas, 'ink-] s. 1. incubus, duh rău. 2 . (med.) coşmar. 3. (fig.) coşmar, năpastă. incudes [irj'kju:di:z] pi. de la i n c u s. inculcate ['inkAlkeit, 'irjk-, -kal-, in'kAlkcit] vb. tr. 1. a inculca, a înrădăcina. 2. a inculca, a imprima, a întipări (în minte), a băga în cap. inculcation [iinkAl'kei/pn, -ink-] s. inculcare, înrădăcinare; întipărire. inculcator ['inkAlkeiter] s. persoană care nculcă idei. inculpable [in'kAlpabl, irj'k-] adj. (rar) nevinovat. inculpate ['ink Alpeit, 'irjk-, in'kAlpcit, irj'k-] vb. A. tr. a inculpa, a învinovăţi, a învinui, a acu za, a incrimina. B. intr. a aduce acuzaţii / învinovăţiri cuiva. inculpation [pinkAl'pei /an, rink-] s. inculpaţie, învinovăţire, acuzare, acuzaţie. inculpatory [in'kAlpotori, irj 'k-, 'inkAipeitori] adj. acuzator, inculpator, învinuitor. incult [in'kAlt] adj. 1 . incult, fără cultură, nccultivat. 2. nccultivat, nclucrat, brut; părăginit. incumbency [ in'kAinbansi, irj'k-] s. 1. obligaţie, datorie. 2. beneficiu, folosinţa unui benefic iu. 3. greutate aşezată / culcată / suprapusă; (fig.) greutate, povară, sarcină. incumbent



 in'kAiiibant] I. adj. 1. culcat, rezemat, sprijinit; (on, upon) proptit, susţinut; bazat (pe). 2. impus, obligatoriu; it is ~ on you to îţi revine obligaţia de a, eşti ob ligat să. 3. (geol.) suprapus. II. s. beneficiar, posesorul unui beneficiu. incumb er [in'kAmb3r] vb. tr. v. e n c u m b c r . incunabula [.inkju'nasbjute, tirjk-] s. pi. 1. incunabule. 2. (fîg.) perioadă de început, începuturi; copilărie, pruncie. incu nabular adj. de început; aparţinând începuturilor tiparului. incunabulist [linkju'nsbjul ist] s. colecţionar de incunabule. incur [in'kg:1", irj'k-] vb. tr. a se expune la , a atrage asupra sa; a contracta; a suferi; to ~ debts a face datorii; to ~ los ses a) a suferi pagube; b) (mii.) a suferi pierderi.



incurability [hiikjuaro'biliti, 'in.kjuara'b-, irj.k-, -jo:r-] ş. incurabil it ate , neputinţă de vindecare. * incurable [in'kjuarabl, 'in'k-, irj'k-, -'kjo:r-] adj. i ncurabil, nevindecabil, de nevindecat; iremediabil. incurableness [-nis] s.v. i n c u r a b i l i t y . incuriosity [inikjuari'ositi, irjik-] ş. lipsa de curiozit ate / interes; indiferenţă. incurious [in'kjuarias, 'in'k-, irj'k-, 'irj'k-, -'kp:r] adj. lipsit de curiozitate / interes; indiferent, nepăsător; neatent; to be ~ of s mth. a fi indiferent faţă de ceva, a nu arăta interes faţă de ceva; not ~ nu lipsit de int eres, prezentând un oarecare interes. incuriously [-li] adv. fără curiozitate / intere s; cu indiferenţă, indiferent, cu nepăsare, nepăsător; neatent. incuriousness [-nis] s. li psă de curiozitate / interes; indiferenţă, nepăsare; neatenţie. incursion [in'kai/^n, irj' k-, amer. şi -^n] s. 1. incursiune; to make ~s into an-enemy's country a face incu rsiuni într-o ţară duşmană. 2. năvălire, invazie. incursionist [-ist] ş. (jam.) năvălitor, , cotropitor. incursive [in'ksisiv] adj. care face incursiuni; invadator, năvălitor, cotropitor. incurvate1 ['inksiveit, 'irjk-, amer. şi in'kaiveit] vb. tr. a curba din afară înăuntru; a curba, a arcui; a încovoia, a îndoi. incurvate2 ['inka:vitj adj. cur bat către interior; curbat, arcuit; îndoit, încovoiat. incurvated ['ink3:vitid] adj. v . i n c u r v a t e 2 . incurvation [.inkaiVci/^n, iirjk-I s. curbare către interi or; curbură spre interior; curbare, arcuire, încovoiere, îndoire; curbură; îndoitură. . inc rvature [in'k^vetJV, in'k-] s. v. i n c u r v a t i o n . incurve ['in'ko:v, in' k-, irj'k-] vb. A. tr. v. i n c u r v a t e 1 . B. intr. a se curba spre interio r; a se curba, a se arcui; a se încovoia, a se îndoi. incurved ['in'kaivd,'—] adj. v. i n c u r v a t e 2 . incurvity ['in.kaiviti] s. curbură spre interior; curbură, îndoi tură. incus ['irjk3s],pl. incudes [in'kju:di:z] s. (anat.) nicovală (a urechii inter ne). incuse [in'kju:z, irj'k-] (despre efigii pe monede, medalii etc.) I. vb. tr . a imprima, a grava. II. adj. imprimat, gravat. III. s. imprimare, gravare. ind agate ['indogeit] vb. tr. a cerceta, a investiga. indagation [linda'gei/pn] s. (în v.) cercetare, investigaţie. indamine ['indamim] s. (chim.) indamină. indebt [in'dct ] vb. tr. (înv.) a face să fie dator, a îndatora. indebted [in'detid] adj. 1. dator; t o be ~ to a large amount to smb. a fi dator către cineva o mare sumă de bani. 2. (fîg. ) îndatorat, recunoscător; I am ~ to you îţi sunt îndatorat. indebtedness [-nis] s. 1. fap tul de a fi dator; datorie; datorii; sumă datorată; the amount of my ~cuantumul dato riei / datoriilor melc. 2. (fig.) îndatorire de obligaţie; recunoştinţă; I must acknowledg e my ~ to my predecessors trebuie să recunosc tot ceea ce datorez înaintaşilor mei. in decency [in'di:snsi, 'in'd-] s. indecenţă, necuviinţă, lipsă de bun-simţ; neruşinare; (jur. ublic act of ~ atentat la bunele moravuri / la morala publică. indecent [in'di:snt ] adj. indecent, necuviincios, lipsit de decenţă, lipsit de bună cuviinţă; nelalocul său; n ruşinat; ~ behaviour purtare necuviincioasă; atentat la bunele moravuri. indecent as sault [in'di:snt a'ssilt] ş. (jur.) atentat la pudoare. indecently [-li] adv. inde cent, necuviincios; cu neruşinare. indeciduous [lindi'sidias] adj. (boţ.) persistent ; care nu se ofileşte toamna. indecipherable [.indi'saiforabl, 'indi's-] adj. inde scifrabil. indecipherably [lindi'saiferebli] adv. indescifrabil. indecision [.in di'si3Pn] s. nehotărâre; ezitare; şovăire, şovăială; nesiguranţă. indecisive [tindi'saisiv] . (despre oameni) nedecis, nehotărât; şovăitor. 2. (despre o luptă, o acţiune etc.) nedecis v, fără caracter decisiv; (despre un răspuns, un argument etc.) ncconcludent. 3. nedec is, nedeterminat, neclar; îndoielnic. indecisively [-li] adv. 1. iară rezultat decis iv. 2. nehotărât; şovăind, ezitând, cu îndoială. 3. neclar, imprecis, nedesluşit. indecisiv [-nis] s. 1. nehotărâre, şovăială, ezitare. 2. caracter nedeeisiv; caracter nedecis (al u nei lupte etc.). indeclinable [lindi'klainsbl] adj. (gram.) indcclinabil,ncdccli nabil. indeclinableness [-nis] s. (gram.) imposibilitatea de a fi declinat; impo sibilitatea de a declina. indecomposable ['indiiksm'pouzabl] adj. de nedescompus



 , care nu se poate descompune. indecomposableness [-nis] s. imposibilitatea de a descompune; imposibilitatea de a fi descompus. indecorous [in'dcksras, 'in'd-, amer. şi rindi'kouras] adj. necuviincios; de prost gust; deplasat; urât; contrar bun elor maniere; grosolan; indecent; ~ behaviour purtare necuviincioasă. indecorously [-li] adv. necuviincios; deplasat; cum nu se cuvine; grosolan; indecent. indeco rousness [-nis] s. v. i n d c c o r u m (1). indecorum [lindi'koTsm] s. 1. necuv iinţă; nerespectare a bunelor maniere; lipsă de bun-simţ; grosolănie; indecenţă. 2. acţiune viincioasă. indeed I. [in'di:d] adv. 1. într-adevăr, cu adevărat, (e) adevărat; desigur, s igur, bineînţeles; he was ~ a man of genius el a fost cu adevărat un om de geniu; ~ it is so adevărat, aşa e, sigur că c aşa; yes ~ sigur că da, bineînţeles că da; ~ it is perfe true desigur, asta e perfect adevărat. 2. cât se poate de, cum nu se poate mai, foar te, extrem de; I am very glad ~ sunt cât se poate de bucuros; sunt într-adevăr foarte bucuros; he spoke very well, very well ~ el a vorbit foarte bine, cum nu se poat e mai bine. 3. ba chiar (şi); he asserted the fact, ~ he proved it el a afirmat fa ptul, ba chiar 1-a şi dovedit;



 indefatigability 492



I think so, ~ I am sure of it cred asta, ba chiar sunt sigur de asta. 4. e adevăra t, totuşi, cu toate acestea; there are ~ exceptions to this rule sunt, e adevărat, u nele excepţii de la această regulă; I may ~ be wrong s-ar putea totuşi să n-am dreptate. 5 . e adevărat??, e cu putinţă? e posibil? cum?; ~ is it you? e cu putinţă, tu eşti? cum, tu i? II. [~,'-'-] (interj.) chiar aşa! ţi-ai găsit! ba bine că nu! asta-i bună! nu, zău?; sil dresses ~! chiar aşa! rochii de mătase! aşteaptă mult şi bine până o să ţi se dea rochii d "Your brother will do it for you." "My brother ~!" Fratele dumitale va face ast a pentru dumneata. — Ţi-ai găsit! tocmai fratele meu? indefatigability ['indiifartigs' biliti] s. însuşirea de a fi neobosit. indefatigable [.indi'faetigsbl] adj. neobosit , neostenit. indefatigableness [lindi'faetigsblnis] s. v. i n d e f a t i g a b i l i t y . indefatigably [rindi'fastigabli] a


 dere. indemnitee [in


indent I. [in'dent] vb. A. tr. 1. a zimţui, a dantela; a cresta, a ştirbi. 2. a întocm i (un act) cu duplicat-, a întocmi (un document etc.) în două exemplare (de obicei des părţite printr-o linie găurită, servind la detaşarea duplicatului). 3. a angaja, a tocmi, a lua (un ucenic etc.); to ~ smb. as a angaja pe cineva ca. 4. (poligr.) a lăsa sp aţiu (la cap de [Xiragraf), a paragrafa (la începutul de rând). 5. (com.) a comanda (măr furi). 6. a face adâncituri pe, a lăsa urme pe. B. intr. 1. a fi crestat, a fi zimţuit . 2. (with) a se îmbuca, a se prinde (cu). 3. (upon, on, for) a) a prezenta (cuiva ) un ordin (de); a rechiziţiona (ceva ae la cineva); b) (corn.) a da (cuiva) o com andă (a"e). 4. a întocmi un act în dublu exemplar. 5. a încheia un contract, a cădea de ac ord, a conveni. 6. (mar.) a se mişca în zigzag. II. ['indent, -'-] s. 1. zimţ, dinte; şt irbitură, crestătură. 2. (poligr.) cap de rând, alineat, paragraf. 3. act în dublu exempla r (despărţit în două printr-o linie găurită). 4. (mii.) ordin de rechiziţie. 5. (amer.) cup bon. 6.'(corn.) comandă de mărfuri, ordin de cumpărare. 7. adâncitură, scobitură, urmă, am ntă. 8. v. i n d e n t a t i o n . indentation [linden'tei/an] s. 1. zimţuire, crest are, dinţare, dantelare. 2. îmbucare (a două bârne). 3. dinte, crestătură. 4. adâncitură, a tă, urmă (lăsată la apăsarea unui corp străin). 5. (poligr.) alineat. indented [in'dentid, ed] adj. 1. dinţat, zimţat, zimţuit, crestat, dantelat; ~ wheel roată dinţată. 2. cu adânci i, cu scobituri. 3. (jur) deed—contract sinalagmatic. 4. (poligr.) ~ line stare, a lineat intrat. indention [in'denjan] s. 1. (poligr.) alineat, abzaţ, cap de paragr af; spaţiu liber lăsat la cap de paragraf. 2. v. i n d e n t a t i o n . indenture [ in'dentb'] I. s. 1. act / document oficial; certificat. 2. contract sinalagmatic ; to be bound by an ~ a fi legat printr-un contract. 3. contract de ucenicie (într e ucenic si meşter); contract cu meşterul; to take up / to be out of one's ~ a-şi isprăv i vremea uceniciei. 4. tăietură, ştirbitură, crestătură; cută; adâncitură, scobitură; ampre ie. II. vb. tr. 1. a lega printr-un contract. 2. a angaja ca ucenic, a face (pe cineva) ucenic. indentured [in'dentfod] adj. 1. legat printr-un contract. 2. tăiat , crestat; adâncit, scobit. indentured labour [~ rleibor] s. mână de lucru angajată pe t ermen lung. indenture system [in'dent/a isistim] s. sistem de exploatare a munci i salariate pe bază de contract. independable [lindi'pendsbl] adj. v. u n d e p e n d a b l e . independence [.indi'pendsnsj s. 1. independenţă, neatârnare. 2. avere, m ijloace, stare; he had acquired a modest ~ îşi crease o situaţie modestă. Independence D ay [~ dei] s. (ist. S.U.A.) ziua proclamării Independenţei (4 Iulie, sărbătoare naţională). independency [.indi'pendonsi] s. 1. stat independent / neatârnat, ţară de sine stătătoare. 2. (bis.) independentism (autonomie a bisericii locale în ceea ce priveşte chestiun ile organizatorice). 3. (rar) v. i n d e p e n d e n c e . independent [cindi'pe ndont, 'indi'p-] adj. 1. independent, neatârnat, de sine stătător; to be ~ of smb. a n u depinde de cineva. 2. independent (din punct de vedere material), înstărit, cu sta re, cu mijloace; man / gentleman of ~ means, ~ gentleman rentier. 3. (pol.) inde pendent, fără partid. 4. (mii.) autonom. (fam.) to put on an ~air a face pe grozavul . independent chord [~ ko:d] s. (muz.) acord fundamental. independent firing [~ .fabrirj] s. (mii.) tragere de voie, foc de voie. independent harmony [~ ihamwni ] s. v. i n d e p e n d e n t c h o r d . independently [lindi'pendantli, 'indi' p-] adv. independent; separat; they found thenpleasure ~ ei petreceau separat; ( mar.) to proceed ~ to a pleca în rută liberă la. independent witness [.indi'pandant .w itnis] s. (jur.) martor voluntar. indescribable hindis'kraitrabl, 'indis'k-] I. adj. de nedescris, indescriptibil; ~ joy veselie de nedescris, veselie nespusă; an ~ smth. un ce. II. s. pl. (fam.) pantaloni. indescribably [-i] aav. într-un fel c are nu se poate descrie; nespus de, extrem de. indestructibility ['indisitrAkta'



 biliti, -ti'b-, -bti] s. indestructibilitate, imposibilitatea de a fi distrus, i mposibilitatea de a (se) distruge; caracter indestructibil; law of ~of matter le gea conservării materiei. indestructible [lindis'trAktobl, 'indis't-, -tib-] adj. 1. indestructibil, de nedistrus, care nu se poate distruge. 2. (despre capitalur i) fix. indestructibleness [-nis] s.v. i n d e s t r u c t i b i l i t y . indes tructibly [-i] aaV. (în mod) indestructibil, aşa ca să nu poată fi distrus. indeterminab le [.indi'teminabl, 'indi't-] adj. 1. indeterminabil, care nu poate fi determina t. 2. (despre dispute etc.) interminabil, fără sfârşit, fără posibilitate de rezolvare. ind terminableness [-nis] s. imposibilitatea de a determina, imposibilitatea de a fi determinat. indeterminably [-i] adv. într-un mod care nu poate fi determinat, întrun mod indeterminabil. indeterminancy [lindi'taiminsnsi] s. (fiz.) nedeterminare , indeterminare. indeterminancy principie [~ 'prinsipl] s. (fiz.) principiul de nedeterminare (Heisenberg). indeterminate [lindi'toiminit, 'indi't-] adj. 1. ned eterminat, neprecizat, nedefinit; vag, neclar; ~feelings sentimente vagi. 2. ner ezolvat, netranşat, fără rezultat; ~debate dezbatere fără rezultat. indeterminate equation [~ i'kwei/an] s. (mat.) ecuaţie nedeterminată. indeterminately [■indi'tornu'nitli, 'i ndi't-] aaV. 1. într-un mod nedeterminat / imprecis; neclar. 2. fără rezultat, nehotărât. indeterminateness [.indi'w:minitnis] s. caracter nedeterminat. indeterminate pro blem [~ 'probbm] s. (mat.) problemă nedeterminată, problemă cu mai multe soluţii. indete rminate quantity [~ ikwontiti] s. (mat.) cantitate nedeterminată. indeterminate se ntence [~ isentans] s. (jur.) sentinţă cu pedeapsă condiţionată (de purtarea celui condamn at). indeterminate vowel [~ ivaual] s. (fon.) vocală redusă.



 493 indigent



India paper [~rpeipar] s. hârtie chinezească, hârtie din lemn de dud; hârtie subţire de in determination ['indi'ta:mi'neijan] s. 1. caracter nedeterminat, impreciziune, ca racter tip biblie. vag; nedeterminare. 2. nehotărâre, şovăială. 3. (mat.) lipsă de soluţie. dia rubber [~'rAbar, -d3a-,'--,--,,-'—] s. 1. cauciuc, gumă. 2. gumă de şters, radieră. in determined [lindi'tarmind] adj. (rar) v. u n d e t e r m i n e d . India shawl [ ~ ja:l] s. şal de Caşmir. indeterminism [undi'tamiinizam] s. (filoz.) indeterminism, nedetcrminism. Indic ['indik] adj. 1. indian. 2. (lingv.) indic. indeterminist [iindi'ta:niinist] adj., s. (filoz.) nedeterminist, indetcrminist. indicate ['in dikeit] vb. tr. 1. a indica, a arăta; to — smth. with the hand a indica / a indeterm inistic ['indi,ta:mi'nistik] adj. indeterminist, nedeterminat. indevotion [iindi 'vou/pn] s. 1. impietate, lipsă de evlavie, nereligiozitate, necredinţă. arăta ceva cu mân a; at the hour ~d la ora indicată / fixată; the above ~d cheques cecurile mai sus me nţionate. 2. a indica, a trasa, a schiţa; to ~ the method to be pursued a indica / 2 . indiferenţă, nepăsare, răceală. a trasa metoda de urmat. 3. a indica, a denota, a trăda, vădi, a exprima; a face that ~s indevout [undi'vaut] adj. (rar), neevlavios, necr edincios. energy faţă care trădează energie. 4. (med.) a indica; a fi indicat, a se indi ca, a se indevoutness [lindi'vautnis] s. (rar) v. i n d e v o t i o n . index [' indeks] I.pl. indexes ['indeksiz], indices ['indishz] s. 1. (aimt.) index, deget recomanda; great prostration of strength ~s the use of stimulants în stările de pro straţie arătător. 2. (lelm.) ac, limbă, indicator (la aparate). 3. index, indice, repert oriu, tabel este indicată administrarea stimulentelor; case in which a certain tre atment is ~d caz alfabetic, tablă de materii; (bis.) Prohibitory Index index prohi bitoriu, indexul cărţilor în care se recomandă un anumit tratament. 5. (tehn.) a măsura pu terea unei maşini cu interzise de Biserica Catolică; (bis.) expugnatory ~ expugnator iu de cărţi din care trebuie ajutorul unui indicator; a scoate o diagramă indicată. elim inate anumite pasaje; to put a book on the ~ a pune o carte la index (fifig.). 4 . pi. indicated horse-power ['indikeitid ■ha:s'pauar] s. (tehn.) putere indicată / n ominală, indices semn, indiciu; ~ to the state of smb.'s feelings indiciu al senti mentelor cuiva; cai-putere indicaţi. (prov.) in the forehead and the eye the ~ of the mind does lie gândurile cuiva, le poţi indication [undi'kei/sn] s. 1. indicare, arătare; indicaţie (la aparate). 2. indiciu, semn; citi pe faţă, ochii sunt oglinda sufl etului. 5. (mat.) indice, exponent; (fiz.) refractive ~ according to all ~s după t oate semnele; to give a clear ~ of one's intentions a-şi da pe indice de refracţie. 6. (amer. si.) faţă, obraz. II. vb. tr. 1. a întocmi indexul alfabetic la faţă intenţiile. . (med.) simptom, semn. 4. (tehn.) citire, indicaţie. (o carte, etc.),- a clasa, a introduce în repertoriu. 2. (bis.) a pune la index. indicative [in'dikativ] I. ad j. 1. [si 'indikeitiv] ~ of care indică, indicând, care arată, indexation [fingar] s. (anat.) index, deget arătător. indicator board ['indikeita bard, ~ baad] (tehn.) numerator. indexless ['indekslis] aay. fără index, fără indice. indicat or card [~ ka:d] s. (tehn.) diagramă indicată / indicatoare. index maker ['indeks im eikar] s. v. i n d e x e r . indicator diagram [~ .daiagrami] s. v. i n d i c a t o r c a r d . index number [~ inAmba'] s. 1. (ec.) număr indicator, coeficient ( al costului vietii etc.). indicator paper [~ ,peipar] s. (chim.) hârtie-indicator. 2. (com.) indicator, indicativ; indice, cifră-indiec. indicatory [in'dikatari, 'i ndikeitari, amer. si -'dikatouri] adj. care indică, care arată. index ring [~ rin] s . (tehn.) tablou circular divizat, tablă indicatoare circulară; (ia uidicatrix ['ind ikeitriksj s. (mal.) indicatoare. indices ['indisi;z] pl. de la i n d e x . coma



 nda unei masini-unelte), inel cu gradaţii, limb. indicia [in'di/ia] s. pl. indicii , semne. indexterity ['indeks'teriti] s. lipsă de dexteritate; neîndemânare, stângăcie. In dia china ['india ,t/aina] s. porţelan indian. indicolite [in'dikotlait] s. (miner al.) turmalin albastru. India ink [~ irjk] s. v." I n d i a n i n k . indict [in 'dait] vb. tr. (jur.) (for / as / on a charge of) a acuza (de); a traduce în faţa In dian ['indian] I. adj. 1. indian, din India; hindus. 2. indian, de piele-roşie. II . s. instanţei, a urmări în justiţie (pentru); a pune sub acuzaţie; ~ed for complicity acu zat 1. indian, hindus. 2. indian, piele-roşie; Red ~s, copper ~s piei roşii; (amer. în v.) blanket de complicitate; to ~ a statement as false a se înscrie în fals împotriva unei mărturii. ~ indian sărac; (amer.) wooden ~ stană de piatră, om cu faţa inexpresivă / l psită de viaţă; indictable [in'daitabl] adj. (jur.) 1. (despre persoane) pasibil de ur mărire judiciară. 2. (despre acţiuni) care cade sub rigorile legii. (amer.) as dumb as a wooden ~ tăcut ca un mormânt. . Indian agency [~ eid3ansi] s. (amer.) reşedinţa ofici ală (ae obicei un fort în vecinătatea indictable offence [~ a'fens] s. (jur.) infracţiun e, delict. unei rezervaţii indiene) a unui I n d i a n a g e n t . indictable offe nder [~ a'fendar] s. (jur.) infractor, delincvent. Indian agent [~ eid3Pnt] s. ( amer.) funcţionar guvernamental însărcinat să reprezinte indictee [.indai'ti;] s. (jur.) acuzat, inculpat. guvernul federal în relaţiile dintr-o rezervaţie. indicter ]in'dait ar] s. (jur.) acuzator, denunţător; parte civilă; to assume the role of ~ a se constit ui parte civilă. Indian balsam [~ îbslsam] s. (chim.) balsam de tern. indictment [in 'daitmant] s. acuzaţie; acuzare, rechizitoriu; incriminare; to bring in / Indian b lue [~ blu:] s. indigo. lay an ~ against smb. a intenta o acţiune penală împotriva cui va; bill of ~ act de acuzare; Indian cane [~ kein] s. (bot.) bambus (Bambusa Den drocalamus). Indian civilian [~ siivilian] s. funcţionar civil din India. to find an ~ a pune sub acuzare (pe cineva). Indian club [~ kUb] s. măciucă (ae gimnastică). i ndictor [in'daitar] s.v. i n d i c t e r . indienne [lindi'en] s. (tot.) indian. Indian corn [~ ko;n] s. 1. (bot.) porumb (Zea mays). 2. porumb (ca aliment). in difference [in'diforans] s. 1. (to, towards) indiferenţă, nepăsare (pentru, faţă de); it I ndian currant [~ kArpnt] s. (bor.) 1. un soi de hurmuz (Symphoricarpos orbicular is). 2. varietate de coacăză californiană (Ribes glutinosum). is a matter of ~ to me a sta e o chestiune care nu mă interesează deloc / care mă lasă rece. 2. neînsemnătate, lipsă importanţă; mediocritate (ae tale/i/ etc.). 3. (înv.) Indian file [~ fail] s. (/nil.) şir indian. imparţialitate, nepărtinire, obiectivitate, neutralitate. Indian gift [~ gift] s. dai făcut în speranţa unei recompense. Indian giver [~ ,givar] s. (amer.) 1. persoană care cere restituirea unui cadou oferit. indifferency [-ij s.l.v. i n d i f f e r e n c e . 2. egalitate. 2. persoană care oferă un dar numai cu scopul de a primi în schimb un altul mai preţios. indifferent [in'difrant] adj. 1. (to) indifere nt, nepăsător, rece (faţă de); his praise is Indian hay [~ hei] s. marijuana, marihuana. ~ to me lauda lui mă lasă rece. 2. indefinit, egal, neînsemnat, fără importanţă; it is ~ I an hemp [~ hemp] s. (bot.) 1. chendâr, iută-de-India (Apocynum cannabium). which way we take este indiferent pe ce drum apucăm, n-are importanţă pe ce drum o 2. cânepă (Canna bis saliva). 3. v. I n d i a n h a y . luăm; to converse on ~ topics a discuta des pre lucruri lipsite de importanţă. 3. mediocru, Indian hen [~ hen] s. (zool.) o spec ie americană de bou-de-baltă (Botaurus lentiginosus). nici bun, nici rău, aşa şi aşa; some ood, some bad, some ~ unii buni, alţii răi, alţii nici 1 Indianian [lindi'aenian] s. 1 . (mar.) navă comercială care face curse spre India. 2. (ist.) buni, nici răi. 4. (bio l.) nediferenţiat. 5. (chim.) neutru. 6. (mv.) imparţial, nepărtinitor, navă aparţinând Com aniei Indiilor Orientale. obiectiv, neutru. Indianian2 I. adj. din Statul Indian a. II. s. locuitor din Indiana. indifferent gas ]~ gass] s. (chim.) gaz inert. I ndian ink ['indian ink] s. tuş (chinezesc), tuş de desen. indifferentism [tn'difrant izdm] s. indiferentism, neamestec în politică sau religie. Indianist ['indianist] s. indianist (cercetător al limbilor si culturilor Indiei). indifferentist [in'difra ntist] s. indiferent, persoană care nu se amestecă în frământările Indianize ['india,naiz[ b. tr. a indianiza. politice sau religioase. Indian meal ['indian mill] s. făină de porumb, mălai. indifferently [in'difrantli] adv. 1. indiferent, nepăsător, cu indifere nţă, cu nepăsare. 2. mediocru, nici bine nici rău, aşa şi aşa, cam slab, slăbuţ; to speak F well a vorbi Indian Mutiny [~ 'mju:tini] s. (ist.) revolta / răscoala Cipailor (1 857). cam prost franţuzeşte. 3. (înv.) fără părtinire, imparţial, obiectiv. Indianologist [ dia'nalad3ist] s. v. i n d i a n i s t . indifferent salt [in'dlfrant sa:lt] s. (chim.) sare neutră. Indian paper ['indian ,peipar] s. v. I n d i a p a p e r . in



 digence [rindid33ns] s. sărăcie, lipsă, mizerie. Indian red [~ red] s. (chim.) oxid roşu de fier. indigency [-i] s.v. i n d i g e n c e . Indian reservation [~ ireza'vc i/3n] s. (amer.) rezervaţie pentru indieni, teritoriu rezervat indigene ['indid3i: n[ (rar) I. s. 1. indigen, băştinaş, localnic. 2. produs indigen. II. adj. pentru indi eni. v. i n d i g e n o u s . Indian rubber [~ 'rAbar] s. v. I n d i a r u b b e r . r indigenous ]in'did3inas, -d3Pnas] adj. 1. indigen, băştinaş, din partea locului . 2. născut, Indian summer [~ 'sAma ] s. (amer.) toamnă (cu vreme) frumoasă; toamnă vărati că, din născare. toamna femeilor, vara fetelor bătrâne, vara Sfântului Martin. indigenous school [~ sku:l] s. şcoală pentru băştinaşi / pentru indigeni cu limba de Indian weed [~ ' wi:d] s. tutun. predare maternă. Indian yellow [~'jelou] s. (chim.) galben indian. indigent ['indidjant] adj., s. nevoiaş, sărac; sărman. India Office ['indja 'ofis] s. (ist.) Ministerul Indiilor (în Marea Britanic, până în 1947).



 indigested 494



indigested ].indai'd3estid] adj. 1. nedigerat, nemistuit. 2. (despre cunoştinţe, ide i etc.) ■ sentimente neplăcute (faţă de, pentru); a strica cuiva dispoziţia (să, de a), a t pofta cuiva (să, de a). 3. (med.) a îmbolnăvi, a face să resimtă o indispoziţie. 4. (from) a abate, neasimilat, rău asimilat; neordonat, neorganizat, confuz. indigestibility ['indi.d3esta'biliti, -ti'b-, -taţi] s. imposibilitatea de a fi digerat, a face să se îndepărteze (de la, din); to ~ smb. from a course of action a face pe cineva să se în depărteze de la o linie de conduită. imposibilitatea de a digera. indisposed f-d] ad j. 1. (mea'.) indispus, bolnav. 2. potrivnic, refractar. indigestible [,indi'd3e stabl, 'indi'd3-, -tibl] adj. indigest, care nu poate fi digerat, care indisposi tion [.indispa'zi/pn, 'inidispa'z-] s. 1. (to, towards) sentimente neplăcute, nu s e poate mistui. ■ indigestion [.indi^est/sn, 'indi'd3-, -e/t/-] s. 1. indigestie; dispepsie. 2. stare nedigerată aversiune (pentru, faţă de). 2. (to) lipsa dorinţei (de a , să), lipsă de tragere de inimă. (a alimentelor in stomac). 3. (fam.) confuzie, dezor dine, harababură (in idei, cunoştinţe 3. (med.) indispoziţie. etc.). indisputability ['i ndispjiuta'biliti, in'dispju:ta'b-, -taţi] s. 1. incontcstabilitate, caracter indi gestive [>indi'd3estiv] aay. (med.) 1. dispeptic, care suferă de indigestie. 2. ca re incontestabil. 2. (log.) apodictic. provoacă dispepsie; care provoacă indigestie. indisputable [.indis'pju(:)tabl, 'indis'p-, in'dis-] adj. incontestabil, de nec ontestat, de netăgăduit. indign [in'dainj adj. (poet.) nedemn; ruşinos. indisputablene ss [-nis] s. v. i n d i s p u t a b i 1 i t y. indignance [in'dignans] s. (rar) v. i n d i g n a t i o n . indisputably [-i] aaV. incontestabil, fără doar şi poate. i ndignancy [-i] s. (rar) v. i n d i g n a t i o n. indissolubility ['indiisolju'b iliti, -taţi] s. 1. imposibilitatea de a dizolva, neputinţa de indignant [in'dignant ] adj. indignat, revoltat; to feel highly ~ at a fi extrem de indignat de ceva; to make smb. ~ a indigna pe cineva; to be highly ~ with smb. a fi foarte revolta t a descompune. 2. (jig.) caracter indisolubil, imposibilitatea de a desface, ne putinţa de a nimici. împotriva cuiva: we are ~ to hear that am fost cuprinşi de indign are auzind că. indissoluble [.indi'soljubl, 'indi's-, in'disa-, 'in'disal-] adj. 1 . (chim.) indisolubil; care indignantly [-li] adv. eu indignare. indignation ['i ndig'nei/an] s. indignare; ~ at smth. indignare provocată de ceva; nu se poate des compune. 2. (fig.) indisolubil, trainic, durabil. indissolubly [-i] adv. indisol ubil. to the ~ of all decent people spre indignarea tuturor oamenilor cinstiţi. in distinct [.indis'tinlrt, 'indis't-] adj. indistinct, nedesluşit, neclar, nelămurit; vag, obscur, indignation meeting [~ imi:tirj] s. miting de protest. indignity [i n'digniti] s. 1. ofensă, insultă. 2. urâciune, grozăvie. 3. infamie, ruşine, confuz; an ~ recollection o amintire vagă. indistinctive [-iv] adj. fără nimic distinctiv; necaract eristic. mârşăvie. 4. nedemnitate, ruşine, umilinţă; ofensă, insultă, jignire; înjosire, um faptă josnică; to put indignities upon smb. alovi pe cineva în amorul propriu, a jigni / a înjosi / indistinctly [-li] adv. nedesluşit, neclar. a umili pe cineva. indisti nctness [-nis] s. neclaritate. indistinguishable [.indis'tingwi/sbl, 'indis't-] adj. de nedesluşit; care nu poate fi distins, indigo ['indigou] s. 1. v. i n d i g o p l a n t . 2. indigo (culoare). care nu se poate distinge; imperceptibil, in sesizabil. indigo bird [~ bo:d] s. (omit.) soi de pasăre americană (Passerina cyanea ). indistinguishably [-i] aaV. nedesluşit; în aşa fel că nu se poate distinge. indigo bl ue [~ blu:] s. (chim.) indigotină. indite [in'dait] vb. tr. 1. a compune; to ~ a p oem a compune o poezie. 2. (glumeţ) a indigo carmine [~ .ka:min] s. (chim.) indigo -carmin. ticlui, a elabora, a concepe (o scrisoare etc.). indigo plant [~ pla:nt ] s. (bot.) plantă din genul Indigofera. inditer [in'daitar] s. (glumeţ) ticluitor, autor, redactor (a'e scrisori). . indigo purple [~


 ual, luat singur, aparte. 2. deosebit, indirect elections [~ i'lek/anz] s. pl. ( pol.) alegeri prin vot indirect. r special; caracteristic, specific, propriu (un ei persoane, unui lucru etc.). 3. separat; privat; indirect fire [~ 


 . II. s. pi. (glumei) Indo-Iranian ['indoui'reinjan, -nion] I. aay. indo-iranian . II. s. (lingv.) indo-iraniană. pantaloni. indol ['indal] s. (chim.) indol. indol ence ['indatans, -dul-] s. 1. indolenţă, lene, încetineală, moliciune. 2. (med.) indispe nsable articles [~ iCKtiklz] s. articole de primă necesitate. insensibilitate (a n nei tumori etc.). indispensableness [rindis'pensablnis, 'indis'p-] s.v. i n d i s p e n s a b i l i t y . indispensably [.indis'pcnsabli] adv. 1. cu necesitate. 2. (în mod) obligatoriu. indolent ['indatant] nay. 1. indolent, lenevos; lăsător; mol atec. 2. (med.) indolor, indispose [lindis'pouz, 'indis'p-] vb. tr. 1. (for) a f ace incapabil (să, pentru), a face să nedureros; ~ tumour tumoare indoloră / nedureroa să, indolently [-li] aaV. cu indolenţă, cu încetineală, leneş. nu fie în stare (să). 2. (to to) a inspira (cuiva) aversiune (pentru), a inspira (cuiva)



 495 inebriated



Indologist [in'dofod3ist] s. indolog, indianist, Indology [in'dol^i] s. indologi e, indianistică. indomitable [in'doinitabl] adj. cu neputinţă de îmblânzit; imposibil de s tăpânit, cu neputinţă de domolit; încăpăţânat, îndărătnic; nesupus. indomitably [-i] adv. c ie. Indonesian [lindou'niizisn, -3Pn,-sisn] I. adj. indonezian, din Indonezia, a l Indoneziei. II. s. 1. indonezian, locuitor al Indoneziei. 2. (lingv.) indonezi ana (ramură a limbilor malayo-polineziene). 3. (limba) indoneziana (Bahasa Indones ia(n)). indoor ['iiKfo:r, -dos1"] adj. de interior, de cameră; (sport) care se des făşoară pe teren acoperit; indoor. indoor games ['indo: gcimz] s. pi. jocuri de interi or / sală; jocuri de societate. indoor photography [~ fs'togrofi] s. fotografic de interior. indoor poor [~ puar, ~ poa1"] s. pensionarii unui azil; săraci spitaliz aţi. indoor relief [- ri'lkf] s. ajutor acordat pensionarilor unui azil sau săracilo r spitalizaţi. indoors ['in'do:z, -'doaz, in'd-] adv. în casă, într-un loc acoperit; to stay / keep ~ a rămâne acasă, a nu ieşi din casă; to live too much ~ a trăi prea mult închi indoor sanitation ['indo: tsami'tei/pn] s. instalaţie sanitară dc interior, w. c. în a partament. indoor shot [~ /at] s. i n d o o r p h o t o g r a p h y . indophenol bindouTimol] s. (chim.) indofcnol. indorsation [.indo:'sei/n] s. (com.) andosar e. indorse [in'do:s] vb. tr. (com.) a andosa. indorsee [tindoi'si:] s. (com.) be neficiar al unei andosări. indorsement [in'doismont] s. andosament, andosare; gir. indorser [in'do:s9r] s. andosant; girant. indraft [in'dra:ft] s. curent (de apă, aer, etc.),* aer aspirat; aflux, afluenţă, curent, val (siftg.). indraughts. v. i n d r a f t . indraw ['in'dro:], past indrew [in'dru:], part. trec. indrawn [in'dr Dm] vb. tr. a trage / a băga înăuntru. indrawn ['in'drom,'—] adj. 1. tras înăuntru, băgat î . 2. reţinut, retras; introspectiv. indubitable [in'dju:bit3bl] adj. indubitabil, neîndoielnic, neîndoios, sigur, cert; incontestabil. indubitably [-i] adv. (în mod) in dubitabil, Iară îndoială, neîndoios; incontestabil. induce [in'djms] vb. tr. 1. (to) a c onvinge, a împinge, a îndemna (să); I ~d him to accompany us l-am convins să ne însoţească. a pricinui, a provoca, a cauza, a determina; a trezi, a stimula; a produce; to ~ the belief that a trezi credinţa că. 3, (electr.) a produce (curent) prin inducţie. 4. (log.) a deduce printr-un raţionament inductiv; a conchide, a deduce, a trage o concluzie; my letter remained unanswered and I ~ed that scrisoarea mea a rămas fără răs puns şi am tras concluzia că. induced [in'djmst] adj. (electr.) indus. induced charg e [~ tju:d3] s. (electr.) sarcină indusă. induced current [~ ^Arpnt] s. (electr.) cu rent indus / dc inducţie. induced draught [~ dra:ft] s. 1. (hui., chim.) tiraj art ificial / forţat. 2. (mine) curent de aer indus. induced electricity [~ iilck'tris iti] s. (electr.) electricitate indusă (prin influenţă). induced fan [~ fasn] s. (tehn .) exhaustor, ventilator de tiraj, aspirator. inducement [in'djuismsnt] s. 1. înde mnare; convingere; îndemn. 2. motiv, mobil; atracţie, tentaţie; the ~s of a large town tentaţiile unui mare oraş; to hold out an ~ to smb. a oferi o perspectivă atrăgătoare cui va, a tenta pe cineva. inducer [in'dju:s3r] s. 1. ademenitor. 2. provocator. ind ucing current [in'dju:sirj ilurant] s. (electr.) curent inductor. induct [in'dAk t] vb. tr. 1. (into) a instala (într-o funcţie, într-un post, într-o locuinţă etc.); a pune posesie. 2. (jig.) a iniţia (într-o ştiinţă etc.). 3. a atrage, a antrena (în joc, în lupt .). 4. v. i n d u c e (3). 5. (amer. mil.) a încorpora (în armată). inductance [in'dAk tans] s. (electr.) inductanţă; reactanţă; coeficient de autoinducţic. inductance load [~ l oud] s. (electr.) sarcină inductivă. inductee [lindAk'ti:] s. (amer. mii.) recrut. i nductile [inYUktail, 'in'd-] adj. (metal.) ncductil. inductility [-indAk'tiliti, 'indAk't-] s. (metal.) ncductilitate. induction [in'dAk/sn] s. 1. instalare (într -o funcţie; într-o locuinţă etc.); punere în posesie. 2. (amer. mil.) înrolare. 3. (log.) i ducţie, metodă inductivă. 4. (electr.) inducţie; seif— seif inducţie. 5. (mec.) admisie, as iraţie (a gazelor, a amestecului carburant etc.). 6. (wed.) cauză (a unei stări, boli etc.). 7. ~ of facts producere de fapte, expunere de probe. induction coil [~ ko il] s. (electr.) bobină dc inducţie / Ruhmkorff, inductor. induction current [~ ikAr ant] s. (electr.) curent dc inducţie / indus. induction motor [~ .mout3r] ş. (electr .) motor de inducţie; motor asincron. induction pipe [~ paip] s. (tehn.) ţeava / con ductă dc admisiunc / aspiraţie. induction valve [~ vaslv] s. (tehn.) supapă dc admisiu nc / aspiraţie / intrare. inductive [in'dAktiv] adj. 1. (log.) inductiv. 2. (elect



 r.) inductiv, de inducţie; inductor. 3. (tehn.) aspirator, de aspiraţie, de absorbţie, de admisie. inductively [-li] adv. (electr., log.) prin inducţie, inductiv. induc tivity [lindAk'tiviti] s. 1. (electr.) constantă diclcctrică; permitivitate. 2. (tel .) inductanţă. inductor [tin'dAkta1"] s. (electr.) inductor, bobină de inducţie. indue [ in'dju:] vb. tr. 1. a îmbrăca. 2. a înzestra, a dărui. indulge [in'dAld3] vb. A. tr. 1. a răsfăţa; a face pe plac (cuiva); a face pofta cuiva; a suporta, a răbda, a tolera, a îng hiţi; a încuraja; to ~ children a răsfăţa copiii; to ~ smb.'s fancies a răbda capriciile cu va, a înghiţi toanele cuiva; you can't ~ every creature nu poţi face pe placul tuturor a. 2. a nutri; a făuri; a se consola eu; to ~ a vain hope a nutri



o speranţă deşartă, a se consola cu speranţa. 3. (corn.) a păsui. 4. (bis.) a acorda (cuiva o indulgenţă. 5. to ~ in / with a îngădui să, a permite să; a răbda, a tolera; to ~ smb. i with smth. a îngădui cuiva să facă ceva. B. refl. 1. a nu-şi refuza nimic. 2. to ~oneself in / with a se complace în. C. intr. 1. (fam.) a trage la măsea, a bea; will you ~? bei ceva? bei un păhărel? 2. to ~ in a-şi permite să; a se deda la; a se pasiona după; to ~ in extravagance a se deda la acte de extravaganţă; to ~ in a nap a-şi îngădui plăcerea d a trage un pui de somn; to ~ too freely in smth. a face abuz de ceva; to ~ in s in a se deda păcatului. indulgement [-nisnt] s. (rar) v. i n d u l g e n c e . ind ulgence [-PUS] s. 1. (to, of) indulgenţă, milă (faţă dc, pentru); toleranţă, îngăduinţă (fa giu, favoare; (ist.) Declaration of Indulgence proclamarea libertăţii de credinţă. 2. îngăd ire, tolerare; frâu liber; răsfăţare, răsfăţ. 3. (mai ales) self-~ îngăduinţă faţă de propr au dorinţi. 4. (bis.) indulgenţă. 5. (corn.) păsuire, prelungire a termenului de plată (la o poliţă etc.). 6. îndurare, milă. indulgent [-ant] adj. indulgent, îngăduitor, tolerant, ertător, blând; (peior.) ~ husband soţ înţelegător; over—father părinte prea îngăduitor. in [-sntli] adv. indulgent, cu indulgenţă, cu toleranţă, cu îngăduinţă. indulger [-3r] s. 1. ană care răsfaţă prea mult un copil, permiţându-i prea multe. 2. ~ in a vice vicios, dedat iciului. indurate ['indjusrcit, -joar-, -jur-] vb. A. tr. 1. a întări, a învârtoşa, a face tare. 2. (fig.) a căli, a oţeli, a fortifica; they had been ~d to want and exposure ci fuseseră căliţi în ceea ce priveşte lipsurile şi intemperiile. 3. (med.) a durifica, a ndura (un ţesut). B. intr. 1. a se întări, a se învârtoşa, a deveni tare. 2. (fig.) a se îm tri, a se atrofia. 3. (med.) a se durifica, a se indura. 4. (fig.) a prinde rădăcini , a se înrădăcina, a deveni inveterat. indurated [-id] adj. 1. (despre argilă, paste etc .) întărit, învârtoşat. 2. (jig.) insensibil. 3. (despre obiceiuri) inveterat, vechi, adânc rădăcinat. 4. (med.) durificat, indurat. induration [andjua'rci/^n] s. 1. întărire, învârto e (a argilei etc.). 2. (fig.) întărire, călire, oţclire, fortificare. 3. (jig.) împietrire , atrofiere. 4. (med.) durificare, induraţie. indurative findjuareitiv] adj. întăritor ; care învârtoşează. indusium [in'dju:zi3m],pl. indusia [-zia] s. 1. (bot.) induzie, învel işul sorilor. 2. (anat., zoo!.) membrană. industrial [in'dAstrial] I. adj. 1. indust rial, folosit în scopuri industriale. 2. dc producţie, al producţiei; dc muncă. II. s. 1 . industriaş. 2.pl. acţiuni ale unor întreprinderi industriale. industrial accidents [ ~ 'aeksidants] s. accidente de muncă. industrial action [~ 'sk/sn] s. acţiune revend icativă (a unor angajaţi); acţiune grevistă. industrial capital [~ 'ka?pitl] s. capital industrial. industrial disease [~ di'zi'Z] s. (med.) maladie / boală profesională. i ndustrial dispute [~ dis'pjmt] s. (ec, pol.) conflict de muncă. industrial estate [~ is'tcit] s. platformă industrială. industrial exhibition [~ peksi'bi/sn] s. expoz iţie de produse industriale. industrial goods [~ 'gudz] s. pi. produse industriale . industrial injury [~ 'ind^ri] s. accident de muncă. industrialism [in'dAStrializ pm] s. industrialism. industrialist [in'dAStrialist] s. antreprenor industrial; fabricant, industriaş. industrialization [in-dAStrialai'zci/snj s. industrializare . industrialize [in'dAstriolaiz] vb. tr. a industrializa. industrially [in'dAstr isli] adv. industrial, pe calc industrială. industrial psychology [in'dAStriol 'sa i'kDbd3i] s. psihologic industrială. industrial revolution [~ irev3'lu:/s>n] s. re voluţie industrială. industrial sanitation [~ isami'tci/sn] s. (med.) igiena muncii. industrial school [~ 'sku:l] s. şcoală de meserii; şcoală profesională. industrial state [~ 'steit] ş. stat industrial. industrial theatre [~ '9i3t3r] s. (amer.) reprezent aţie teatrală organizată de anumite industrii în vederea prezentării celor mai recente mod ele. industrial union [~ 'jumisn] s. uniune sindicală pe ramură dc producţie, sindicat industrial. industrious [in'dAstrbs] adj. harnic, muncitor, sârguincios, asiduu. industriously [-li] adv. cu sârguinţă, cu hărnicie, cu asiduitate. industry ['indsstri] s. 1. industrie; ramură industrială; heavy ~ industrie grea; light ~ industrie uşoară; h



 ome ~ a) industrie naţională; b) (înv.) industrie casnică; large scale industries marile ramuri ale industriei; cottage ~ artizanat; school of ~v. i n d u s t r i a l s c h o o 1. 2. hărnicie, sârguinţă; ~ begets wealth hărnicia aduce bogăţia. indwell ['in'dw -'-] past şi part. trec. indwelt ['in'dwelt] (lit.) vb. A. tr. a locui în, a sta în, a şedea în, a sălăşlui, a ocupa; to ~ a house a locui într-o casă, a ocupa o casă, B. iatr. a locui, a sălăşlui, a sta, a şedea, a-şi avea reşedinţa (în, la); to ~in a place a sălăşl c. indweller ['in'dwcla1"] s. locuitor, locatar. indwelling fin'dwelirj] I. adj. 1. ~ in care locuieşte, locuind, care stă, care şade, care trăieşte în / la. 2. interior, c interior, intern; de inimă, sufletesc; intim. II. s. şedere (înăuntru, în interior). ind welt ['in'dwelt] past şi part. trec. de la to i n d w e l l . inearth [in'3;9] vb. tr. (poetic) a îngropa. inebriant [i'ni:brbnt] I. adj. îmbătător, ameţitor. II. s. 1. sub stanţă îmbătătoare. 2. băutură alcoolică. 3. narcotic. inebriate [i'ni:brieit] I. adj. în s ebrietate. II. s. 1. om beat. 2. beţiv, alcoolic; home for ~s sanatoriu pentru al coolici. III. vb. A. tr. a îmbăta, a ameţi (sifig.); (glumeţ) the cup that cheers but no t ~s (o ceaşcă de) ceai (ca băutură). B. rejl. (with) a se îmbăta (eu, de). inebriated [-id adj. beat, ameţit (si fig.); (fam.) ~ by success ameţit de succes.



 inebriation 496



inebriation [iini:bri'eiJV>n] s. 1. îmbătare, ameţire, ameţeală Uifig.).2. v. i n e b r i e t y (2). inebriety [.ini(:)'braioti] s. 1. alcoolism. 2. beţie, ameţeală. inedibilit y [in-edi'biliti, -loti] s. necomestibilitatc, însuşirea de a fi necomestibil. inedi ble [in'edibl, 'in'e-, -dobl] adj. necomestibil, care nu se poate mânca. inedita [ in'edito] s. pl. (lat.) materiale inedite / ncpublicate. inedited [in'editid, 'i n'e-, amer. si -ed[ adj. 1. inedit. 2. publicat fără modificări redacţionale; publicat i ntegral. ineducable ['in'edjukabl] adj. needucabil. ineffability [in.efo'biliti, -toţi] s. inefabilitate, neputinţă de a exprima în cuvinte. ineffable [in'efobl] adj. i nefabil, (de) nespus. ■ ineffableness [-nis] s.v. i n e f f a b i l i t y . ineffa bly ]-i] adv. într-un mod care nu poate fi exprimat prin cuvinte; nespus (de). ine ffaceable [.ini'feisobl, 'ini'f-, amer. si iine'f-] adj. (de) neşters, indelebil. ineffaceably [-i] adv. aşa fel ca să nu se poată şterge, aşa încât nu se poate şterge. inef ve [.ini'fektiv, 'ini'f-] I. adj. 1. fără efect, infructuos, fără roade; ineficace; zada rnic; an ~ effort un efort zadarnic. 2. (despre oameni) incapabil, nepriceput. 3 . (arte) fără efect, fără valoare artistică, slab, nereuşit; searbăd; ~ style stil plat / s băd. II. s. om incapabil / nepriceput. ineffectively [-H] adv. fără efect, zadarnic. i neffectiveness [-nis] s. ineficacitate; lipsă de efect. ineffectual [.ini'fektjual , 'ini'f-, -tjul, -tjusl] adj. 1. fără rezultat, fără efect, fără succes, infructuos; zadar ic, van, inutil; an ~ attempt o încercare infructuoasă. 2. fără efect, searbăd, anost, şter . 3. (despre persoane) incapabil. ineffectually [-i] aaV. fără efect, fără rezultat, fără s cces; zadarnic. ineffectualness [-nis] s. lipsă de efect, ineficacitate; inefficac ious [iinefi'kei/os, '—'--] adj. ineficace, fără efect (mai ales despre medicamente). inefficaciousness [-nis] s. ineficacitate. inefflcacity [.inefi'kaîsiti] s. v. i n e f f i c a c i o u s n e s s . inefficacy [in'efikosi,'in'e-]s. v. i n e f f i c a c i t y . inefficiency [lini'fifsnsi, 'ini'f-] s. 1. ineficacitate, lipsă de e fect. 2. incapacitate, nepricepere. inefficient [uni'fijant] I. adj. 1. (mai ale s despre o măsură) ineficient, neeficient, ineficace, fără efect. 2. incapabil, nepricep ut. II. s. persoană incapabilă. inefficiently [-li] aaV. 1. fără efect, fără rezultat. 2. f ricepere, neîndemânatic. inefficient officer [lini'fjjsnt ofisor] s. (mil. sl.) subo fiţer, gradat. inelastic [lini'testik, 'ini'l-, -'la:s-] adj. 1. neelastic, rigid, lipsit de supleţe. 2. (fig.) inacomodabil, nemaleabil, rigid; inadaptabil. 3. (co rn.) ~demand cerere fixă, neelastică. inelasticity [.inikes'tisiti, 'ini(:)kes't-, la:s-] s. 1. neelasticitate, lipsă de elasticitate, rigiditate. 2. (fig.) rigidita te. inelegance [in'eligsns, 'in'e-] s. inelegantă, lipsă de eleganţă; lipsă de gust. inele gancy [-i] s. v. i n e 1 e g a n c e. inelegant [in'eligont] adj. neelegant, lip sit de eleganţă, fără gust; nerafinat; necizelat. inelegantly [-H] aaV. fără eleganţă, neel . ineligibility [inielidşs'biliti, inielid3o'b-, -d3i'b-, -loti] s. 1. neeligibili tate, faptul de a fi ineligibil, lipsa dreptului de a fi ales. 2. incapacitate, inaptitudine, faptul de a fi inapt (mai ales pentru serviciul militar). ineligib le [in'elidpbl, 'in'e-, -d3ibl] adj. 1. ineligibil, care nu poate fi ales. 2. in acceptabil, nepotrivit, inapt (mai ales pentru serviciul militar); house ~ a s a permanent residence casă nepotrivită pentru o locuinţă statornică. ineloquent [in'eloukws nt] adj neelocvent. ineluctability [iiMUkto'biliti] s. ineluctabilitate, inevita bilitate, caracter inevitabil. ineluctable [.ini'Uktobl] aaj'. ineluctabil, inev itabil, de neînlăturat. ineluctably [-i] aaV. (în mod) ineluctabil, (în mod) inevitabil. includible [ini'l/u:dibl] adj. inevitabil, de neînlăturat. inept [i'nept, in'ept] a dj. 1. nepotrivit, necorespunzător; deplasat, nelalocul său. 2. inept, stupid, prost esc. 3. (rar) incapabil, inapt. 4. (jur., despre contracte) nul, fără efect. ineptit ude [-itju:d, in'ep-1 s. 1. (for smth., to do smth.), inaptitudine, incapacitate (pentru ceva, de a face ceva). 2. inepţie, absurditate; stupiditate, prostie; to utter ~s a debita prostii. 3. caracter deplasat (al unei observaţii etc.). ineptly [-li] adv. absurd, (în chip) stupid, prosteşte. ineptness [-nis] s. v. i n e p t i t u d e (1,3). inequable [in'ekwobl, -'i:k-J adj. inegal, neregulat. inequal [in 'kkwal] adj. 1. (despre terenuri, drumuri etc.) accidentat. 2. (i>iv., lit.) v. unequal. inequality [iini(:)'kwoliti, 'ini(:)'k-] s. 1. inegalitate, diferenţă, deos ebire; disproporţie. 2. neregularitate, caracter accidentat (al unui teren). 3. ne



 stabilitate, nestatornicie (a dispoziţiei, vremii etc.) 4. insuficienţă, neîndestulare. 5. părtinire, parţialitate. 6. (mat.) inegalitate. inequilateral [inikwi'tetarsl] ad j. cu laturi inegale. inequitable [in'ekwitobl, 'in'e-] adj. inechitabil, injust , nedrept. inequitably [-i] adv. injust, pe nedrept. inequity [in'ekwiti, 'in'e] s. inechitate, nedreptate, injustiţie. ineradicable [tini'rsdiksbl, 'ini'r-1 adj . care nu poate fi dezrădăcinat, cu neputinţă de dezrădăcinat. inerm [in'o:m] adj. (bot.) f himpi / spini. inermous [-os] aay. v. i n e r m . inerrability [unera'biliti, -l oti] s. infailibilitate. inerrable [in'erobl, -'o:r-] adj. infailibil, nesupus g reşelii.



J inerrableness [-nis] s. v. i n e r r a b i l i t y . inerrancy [in'eransi] s. v. i n e r r a b i 1 i t y. inert [i'no:t] adj. 1. inert, nemişcat. 2. (chim.) ine rt, inactiv (în reacţii, combinaţii). 3. (fig.) inert, fără vlagă, fără vigoare, fără viaţă patic. inert gas [~ gîes] s. (chim.) gaz inert / nobil. inertia [i'no:/io] s. 1. ( fiz.) inerţie. 2. (fig.) inerţie; încetineală; moliciune; indolenţă; apatie. inertia govern r [~ inig'zo:stobl, 'inig'z-, -eg-, -tibl] adj. 1. inepuizabil, nesecat. 2 . neobosit. inexhaustibleness [-nis] s. v. i n e x h a u s t i b i l i t y . . i nexhaustibly [-i] adv. fără a (se) epuiza. inexhaustive [iinig'zo:stiv] s. neexhaust iv, care nu epuizează. inexistent [,inig'zistont] adj. inexistent. • ' inexorability [inieksaro'biliti, -loti] s. caracter inexorabil; neînduplecare. inexorable [in'e ksarobl] adj. inexorabil, neînduplecat, implacabil. inexorableness [-nis] s. v. i n c x o r a b i 1 i t y. inexorably [-i] adv. inexorabil, implacabil. inexpectan t [liniks'pektent] adj. (despre auditoriu etc.) care nu se aşteaptă la mare lucru; t o be ~ of smth. a nu trage nădejde la ceva. inexpedience [.iniks'pi:dions,'iniks'p -,-ek-] s. v. i n e x p e d i e n c y . inexpediency [-i] s. lipsă de sens; lipsă de folos; împrejurare nepotrivită; moment neprielnic; the ~ of raising the taxes momen t neprielnic pentru majorarea impozitelor. inexpedient [liniks'pkdiont] adj. lip sit de sens, fără sens, fără rost, nepotrivit, nenimerit; neconvenabil, dezavantajos; it is ~ to nu este oportun să. inexpensive [.iniks'pensiv, 'iniks'p-, -ek-] adj. nec ostisitor, ieftin. inexpensively [-li] aaV. ieftin, cu preţ modest; to live ~ a trăi modest. inexpensiveness [-nis] s. ieftinătate. inexperience [uniks'piorions, 'ini ksp-, -ek-, -'pjo;r-] s. (of) lipsă de experienţă (în, cu gen.). inexperienced [-t] adj. neexperimentat; ageamiu; ~in doing smth. nepriceput în facerea (cu gen.); ~ in sm th. nepriceput la ceva. inexpert [iineks'po:t, -niks'p-, 'in'eksp-] adj. 1. igno rant, hecunoscător, neversat. 2. nepriceput, nedibaci, neîndemânatic. inexpertly [-li] aav. fără pricepere. inexpiable [in'ekspiobl, 'in'e-] adj. 1. de neispăşit. 2. (lit.) n eînduplecat, necruţător, fără cruţare, implacabil; ~ war război necruţător. inexplainable [



 pleinobl] aay. inexplicabil, de neexplicat. inexplicable [in'eksplikobl, 'in'e-, 'iniks'p-] adj. inexplicabil, de neînţeles. inexplicably [-i] adv. inexplicabil (de ). inexplicit [,iniks'plisit, 'iniks'p-, -ek-] adj. neexplicit, neclar, nepreciz at, imprecis. inexplorable [iiniks'pb:robl, 'iniks'p-, -ek-] adj. inexplorabil; de nepătruns. inexplosive [liniks'plousiv, -ziv] adj. neexploziv. inexpressibility ['iniksipreso'biliti, -eks-, -si'b-j s. imposibilitatea de a exprima sau a fi e xprimat, neputinţa de a reda sau a fi redat, caracter inexprimabil. inexpressible [liniks'presobl, 'iniks'p-, -ek-, -sibl] I. adj. inexprimabil; indescriptibil, d e nedescris, cu neputinţă de redat. II. s. pl. (glumeţ) pantaloni; indispensabili. ine xpressibleness [-nis] s. v. i n e x p r e s s i b i l i t y . inexpressibly [-i] adv. (în mod) indescriptibil; nespus de. inexpressive [liniks'presiv, 'iniks'p-, -ek-] adj. 1. rieexpresiv. 2. (înv.) v. inexpressible.



 497 infinite series



infecting [-in] I. s. infectare. II. infectant, care infectează. inexpugnable [.in iks'pAgnabl] adj. 1. (mil.) inexpugnabil. 2. (fig., despre raţionamente, argumente etc.) cu neputinţă de răsturnat, strâns, de fier. infection [in'fekfan] s. 1. (med.) in fecţie, infectare, viciere; contagiune, contaminare, inextensibility ['iniksitensa 'biliti, -si'b-, -bti] s. neextensibilitate. molipsire (şi fig.); to take / catch the ~ a se molipsi, a prinde o boală molipsitoare. 2. (jur.) viciere. inextensible [.iniks'tensabl, 'iniks't-, -ek-, -sibl] adj. neextensibil. inextinguishable [l iniks'tirjgwi/ablj adj. cu neputinţă de stins, nestins (si/ig.); ~hope infectious [i n'fekjas] adj. (med.) infectat, viciat; infect; molipsitor, contagios (şifig.). sp eranţă mereu vie. infectiously [-liJ adv. (med.) în aşa fel că molipseşte (şifig.). inextir le [iiniks'ta:pabl] adj. inextirpabil, care nu poate fi extirpat. infectiousness [-nis] s. 1. (mea1.) natură infectioasă. 2. caracter molipsitor / contagios inextri cability [in'ekstrika'biliti, -ikstt-, -laţi] s.v. i n e x t r i c a b l c n e s s . Uifig-h inextricable [in'ekstrikabl, 'in'e-, iniks'trik-] adj. 1. inextricabi l, care nu poate fi infective [in'fcktiv] adj. v. i n f e c t i o u s . descurca t; încurcat, încâlcit. 2. (fig.) fără soluţie, fără posibilitate de rezolvare; fără ieşire. ess [-nis] s. v. i n f e c t i o u s n e s s . inextricableness [in'ekstrikablni s] s. imposibilitatea de a descurca. infectivity [linfek'tiviti] s. v. i n f e c t i o u s n e s s . inextricably [in'ekstrikabli, 'iniks'trik-, lineks'trik-] a dv. (în mod) inextricabil. infecund [in'fi:kand, -Te-] adj. steril, sterp, nerodit or, nefecund. infallibilism [in'faelibilizam] s. (bis.) principiul infailibilităţii papale. infelicitous [unfi'lisitas, 'infi'l-,-fel-] adj. 1. nefericit,nenorocos. 2. (despre expresii, infallibilist [m'fadibilist] s. (bis.) persoană care admite p rincipiul infailibilităţii papale. citate ele.) nepotrivit, prost ales, nelalocul lu i. infallibility [Ln.fscla'biliti, -li'b-, -bti] s. (mai ales bis.) infailibilit ate, neputinţă de a infelicity [linfi'lisiti] s. 1. nefericire, nenoroc; soartă rea. 2 . caracter defectuos, greşi. imperfecţiune; defect; lipsă de oportunitate; the work is marked by its infelicities opera infallible [in'fadabl, -libl] adj. 1. infailib il, nesupus greşelii. 2. sigur, fără greş, care suferă prin imperfecţiunea stilului. 3. gaf nu dă greş; ~ rule regulă sigură. 3. de neînlăturat, iminent, inevitabil; ~ result rezultat infer [in'fa;r] vb. tr. 1. (from) a deduce, a trage concluzia, a conchide (din); to infer inevitabil. that a deduce că. 2. a presupune, a atrage după sine, a implic a, a face să se subînţeleagă; infallibleness [-nis] s.v. i n f a l l i b i l i t y . a p icture ~s the existence of a painter un tablou implică existenţa unui pictor. infall ibly [-i] aav. infailibil, fără greşeală, fără putinţa de a greşi. inferable [in'fa:rabl] a from) deductibil, care poate fi dedus, care se poate deduce infamous ['infernos] adj. 1. infamant, degradant, dezonorant; scandalos; ruşinos. 2. cu (din). reputaţie proastă / scandaloasă. 3. abominabil, execrabil, respingător, dezgustător, scârbos. infer ence ['inforans] s. 1. deducţie, concluzie; deducere, tragere de concluzii; to dra w 4. (jur.) atins de o pedeapsă infamantă / privativă de drepturi. an ~from a trage o concluzie din. 2. implicaţie, lucru subînţeles. 3. (tel.) blocare inversă. infamous cond uct [~ 'kondakt] s. 1. purtare scandaloasă / ruşinoasă. 2. încălcare a inferential [.infa' ren/sl] adj. dedus; deductibil, care se poate deduce; ~ proofs probe regulilor e ticii profesionale (mai ales de către medici). infamously ['inferaasli] aaV. în chip infamant, (în mod) scandalos, (în mod) ruşinos. bazate pe deducţii. inferentially [-i] aaV. prin deducţie; implicit. infamous person ['infomas 'pa:sn] s. (amer. jur.) pe rsoană lovită de degradare civică, inferior [in'fiariar, 'in'f-, -Tja:r-] I. adj. 1. i nferior, de mai jos, situat mai jos, aflător persoană care a suferit o pedeapsă infama ntă. dedesubt; de jos, situat jos. 2. (to) inferior (cu aat.), de calitate (mai) p roastă (decât), de infamy ['infami] s. 1. ruşine, dezonoare; to hold smb. up to ~ a ţint ui pe cineva la stâlpul infamiei. 2. purtare ruşinoasă, comportare necinstită. 3. infami e, ticăloşie, mişelie, calitate inferioară. 3. (to) inferior (cuiva), mai mic în grad (decâ ). 4. (poligr.) interliniar. 5. (bot.) inferior. 6. (astron.) inferior. II. s. i nferior, subaltern; your ~s subalternii mârşăvie; to be guilty of an ~ a comite o infa mie. infancy ['infansi] s. 1. pruncie, (fragedă) copilărie. 2. (fig.) început, primele dumneavoastră; kind to ~s binevoitor cu subalternii, binevoitor faţă de subalterni. i



 nferiority [inifiari'ariţi, -ifja;r-, iinfia:ri'o-] s. inferioritate; he was painf ully sensible începuturi, tinereţe, prima fază, fază embrionară; industry still in its ~ i ndustrie încă în faşă, industrie în fază embrionară. 3. (jur.) minoritate; to plead ~ a-şi pledoaria of his ~ in conversation dânsul suferea din cauza incapacităţii de a întreţine o conversaţie. inferiority complex [~ Fkompleks] s. (psih., mea*.) complex de infer ioritate. pe faptul că cineva e minor. inferior limit [in'fbria. limit] s. limita inferioară; ultimul termen posibil; cantitatea infant1 ['infant] 1. prunc, sugaci; copil sub şapte ani (ae obicei hi primele două clase de şcoală). 2. (yur.) minor. 3. at r. de copil, de copii, infantil, copilăresc: 4. atr. (fig.) în minimă, suma minimă. infe riorly [in'fiariali] aaV. mai jos, mai rău, mai prost. faşă, embrionar; rudimentar. in fernal [in'famal] adj. 1. infernal, de infern, de iad. 2. (fig. fam.) infernal, drăcesc, infant 2 s.v. i n f a n t e . diabolic, blestemat. infanta [inTamta] s. ( ist.) infantă (ae Spania sau Portugalia). infernality [iinfa(:)naditi] s. caracter infernal / diabolic; aspect de infern. infant care ['infant ikear] s. (med.) pu ericultura. infernally [in'famali] adv. (fig. fam.) drăceşte, diabolic; al dracului de, grozav de; it is infante [in'fîenti] s. (ist.) infante (ae Spania sau Portugal ia). ~ hot este grozav de cald; it is ~ lonely here te simţi al dracului de singur aici. infanticidal [in'fasntisaidal] adj. infanticid. infernal machine [in'fama l mai/i:n] s. maşină infernală. infanticide [in'feentisaid] s. 1. infanticid, pruncuci dere. 2. infanticid, pruncucigaş. inferno [in'fa:nou],pl. infernos [-z] s. infern, iad (şi fig.). infantile ['infantail, amer. şi -til, in'fsentail] adj. 1. copilăresc, infantil; de copil, de inferrable [in'fa:rabl] adj. v. i n f e r a b l e . copi i; copilăros, pueril (şi fig.). 2. (fig.) incipient, în prima fază, la primele începuturi. inferrible [in'fa:rabl, -ibl[ adj. v. i n f e r a b l e . infantile mortality [ ~ ma'taeliti] s. (med.) mortalitate infantilă. inferring [in'fairirj] s-1- deducţie, concluzie. 2. implicaţie. infantile paralysis ]~ pa'radisis] s. (med.) paralizie infantilă, poliomielită. infertile [in'fa:tail, 'in'f-, amer. si -til] adj. nefertil ; neroditor, sterp. infantile sickness [~ 'siknis] s. (mea'.) maladie infantilă, b oală de copii. infertility [linfs'tiliti] s. nefertilitate; sterilitate. infantili sm [in'fasntilizpm] s. (med.) infantilism. infest [in'fest] vb. tr. 1. a năpădi, a împân zi; a sea ~ed with pirates o mare care mişună infantine ['infantain] adj. v. i n f a n t i l e . de piraţi. 2. a bântui; a hărţui, a supăra, a tulbura. infant mortality ['inf ant moitasliti] s.v. i n f a n t i l e m o r t a l i t y . infestation [linfeste i/sn] s. 1. năpădire, năvălire, năvală; bântuire, invazie. 2. (mea'.) infant phenomenon [~ nominan] s. copil-minune. infestare, infestaţie. infant prodigy [~ 'pradkty] s.v. (bis i n f a n t p h e n o m e n o n . infeudation [linfju'dei/sn] s. infeudare. .) ~ of tithes plata zeciuielii. infantry ['infantri] s. (mil.) 1. infanterie; t he enemy attacked with five hundred ~ infibulate [in'Fibjuleit] vb. tr. a infibu la. inamicul a atacat cu cinci sute de infanterişti; light ~ infanterie uşoară; line ~ infanterie de linie; mounted ~ infanterie călare; marine ~ infanterie marină. 2. at r. de infanterie, infibulation [inifibju'Iei/pn] s. infibulare. din infanterie. infidel ['infidal] I. adj. 1. necredincios. 2. neîncrezător, care nu crede (în). II. s . (bis.) infantryman ['infentriman, -mam],pl. infantrymen [-man,-men] s. (mil.) infanterist. necredincios, păgân (necreştin, nemahomedan, nemozaic —faţă de religia respect vă). infant(s') school ['infant(s) sku:l] s. şcoală de copii mici (s»b 7 ani; de obicei primele infidelity [tinfai'deliti] s. 1. (rel.) necredinţă. 2. infidelitate, necredi nţă, lipsă de două clase ale şcolii primare). devotament, neloialitate; conjugal ~ infidel itate conjugală. infant years [~ ja:z] s. anii copilăriei, copilărie. infield ['in.fi: ld[ s. 1. pământ din jurul unei casc de fermieri. 2. pământ arabil; pământ infarct [in'fa:k ] s. (med.) infarct. cultivabil. 3. (sport) porţiune de teren de lângă poartă (la cricke t). infarction [in'fa:kfen] s.v. i n f a r c t . infighting ['in.faitirj] s. 1. (sport) luptă corp la corp (la box). 2. (fig.) luptă strânsă. infare dinner ['inifsa'dhr a'] s. (amer.) 1. recepţie dată de o pereche de tineri căsătoriţi 3. rivalitate, lupte int estine. cu prilejul inaugurării locuinţei lor. 2. masă oferită de tatăl unui tânăr căsători a infiltrate ['infiltreit] I. s. 1. infiltrare; infiltraţie. 2. (mea'.) infiltrat. II. vb. A. tr. (into) zi după nuntă. a infiltra, a face să pătrundă (în); a îmbiba, a impr a. B. in/r. (through, into) a se infiltra infatuate [in'faetjucit] vb. tr. a zăpăci, a tulbura, a scoate din minţi, a orbi, a suci minţile (prin, în). (cuiva), a suci cap ul (cuiva). infiltration [linfil'treijsn] s. 1. infiltrare; infiltraţie. 2. (/nil. ) infiltraţie, pătrundere; infatuated [-id] adj. 1. orbit, zăpăcit, înnebunit, scos din mi



 nţi. 2. îndrăgostit nebuneşte, to advance by ~ a se infiltra. 3. (mea'.) infiltrat. îndrăgo tit lulea; to be ~ with smb. a fi îndrăgostit nebuneşte de cineva, a nu mai putea infi ltration anaesthesia [~ .asnis'Oiizia] s. (med.) anestezie locală. după cineva, a fi nebun după cineva. infinite I.adj. ['infinit] 1. infinit; nemărginit, nelimitat, ne sfârşit; ~space spaţiu infinit. infatuation [inifaetju'ei/an] s. 1. zăpăcire, orbire, înneb nire, scoatere din minţi. 2. (fam.) infinit, nesfârşit; imens, enorm, uriaş; incalculabi l, puzderie de, câtă frunză şi 2. pasiune nebună; to have an ~ for smb. a fi îndrăgostit la bunie de cineva, a fi nebun iarbă. 3. ['infinit, 'inifainait] gram. (despre unele moduri ale verbului) nepersonal, după cineva. impersonal. II. s. 1. the ~ infinitu l; the Infinite Dumnezeu, Cel atotputernic. 2. (fam.) infeasible [in'fi:zabl, -z ibl] adj. cu neputinţă de făcut, care nu se poate face, irealizabil. infinitate, mulţime , puzderie, puhoi. infect [in'fekt] vb. ir. (with) 1. (mea1.) a infecta (cu, de) ; a vicia; a molipsi, a contamina infinite moods [~ mu:dz, 'inifainait ~] s. pi. (gram.) moduri nepersonale / impersonale. (de); a otrăvi (cu) (şifig.). 2. Our.) a vicia; contract ~ed with nullity contract lovit de infiniteness ['infiriitnis] s . v. i n f i n i t y. nulitate. infinite series ['infinit 'siari(:)z, 'inifainai t ~] s. (nujt.) scrie infinită.



 infinitesimal 498



infinitesimal [linfini'tesimal] I. adj. infinitezimal; infim, extrem de mic, min uscul. II. s. inflict [in'flikt] vb, A. tr. 1. (on, upon) a da (în), a Iovi, a izb i (în, peste); to ~ a blow on smb. a da o lovitură cuiva. 2. (on, upon) a pricinui, a cauza, a face (cuiva); to ~ a 1. mărime / cantitate infinitezimală. 2. pi. analiză i nfinitezimală. wound on smb. a face cuiva o rană. 3. (jur.) (on) a aplica, a da (o p edeapsă, o amendă infinitesimal calculus [~ tkaîlkjutos] s. (mat.) calcul infinitezima l, etc.) (cuiva); to ~ punishment on smb. a da cuiva o pedeapsă. B. rejl. a se imp une; infinitesimally [.infini'tesimoli] adv. infinit de; extrem de; ~ small infi nit de mic. to ~ oneself on smb. a-şi impune prezenţa cuiva, a sta pe capul cuiva. i nfinitesimal quantity [tinfmi'tcsimal 'kwontitij s. (mat.) diferenţială; infinit mic . infinitival [inifini'taival, -infini't-, amer. şi infinitivul] adj. (gram.) infi nitival. ., infliction [in'flikfcn] s. 1. pricinuire, cauzare (de pagubă, chin, du rere etc.). 2. (jur.) infinitive [in'finitiv] I. ş. (gram.) infinitiv; to split on e's ~s a pune un. adverb între aplicare (de amendă, pedeapsă etc.). 3. suferinţă, necaz, c hin, neplăcere; the ~s put upon this people in the past suferinţele îndurate de acest popor în trecut. particula „to" şi verb (la infinitiv). II. adj. (înv.) infinit, nemărgini t, nesfârşit. in-flight refuelling ['iniflait ri'fjualin] s. alimentare (cu carburan t) în timpul zborului. infinitude [in'finitju:d] s. 1. nemărginire. întindere nesfârşită, i finit. 2. (of) infinitate inflorescence [ihifto'rcsans, -flou'r-] ş. 1. (bot.) inf lorescenţă. 2. înflorire (şifig.). (de). inflow finflou] s. (geogr., corn.) v. i n f l u x . infinity [in'fmiti] s. 1. nemărginire, întindere nesfârşită, infinit. 2. infinitate; an ~ o f inflowing ['inflouinj I. adj. care intră, care vine, care pătrunde, care se varsă (în ceva, o infinitate de. 3. (/nat.) infinit; lines that meet at ~ linii car e se întâlnesc la infinit. infirm |in'ft:m,'-'-] I. adj. 1. neputincios, slab; debil ; decrepit. 2. slab de caracter; lipsit înăuntru). II. ş. pătrundere, intrare, vărsare (în eva, înăuntru). influence finfluons] I. s. 1. (on, upon, over* with) influenţă, înrâurire; mperiu, de voinţă, fără voinţă; nehotărât; to be ~ of purpose a fi nehotărât / şovăielnic, tate, dominaţie (asupra),- factor influent; a person of ~ o persoană influentă; o voinţă s labă. II. vb. tr. (jur.) a infirma, a invalida (un mandat, un act etc.). backstair s ~ influenţă ocultă, mână din umbră; under the ~ (of liquor) sub influenţa infirmary [in'f ori, -mri] s. (med.) 1. infirmerie. 2. spital. alcoolului; petticoat ~ domnia fu stelor; cântă găina şi nu cocoşul; protecţie de fuste; infirmary patient [~ rpei/pnt] s. (m d.) bolnav spitalizat. infirmity [in'faimiti] s. 1. slăbiciune, neputinţă, debilitate, decrepitudine. 2. deficienţă (jur.) undue ~ upon a minor abuz de putere asupra unui minor. 2. (electr.) inducţie. (fizică sau morală). 3. slăbiciune de caracter, lipsă de vo inţă, nehotărâre; ~ of purpose II. vb. tr. a influenţa, a înrâuri. influence function [~ fA /an] s. (mat.) funcţia lui Green. lipsă de voinţă, fire slabă, lipsă de perseverenţă. 4. (j .) nulitate (a unui titlu etc.). influence machine [~ mg'/iin] s. (electr.) maşină e lectrostatică cu influenţă, maşină infirmness [in'foimnis, 'in'f-] s. v. i n f i r m i t y . infix1 [in'fiks] vb. 1. tr. (in) a înfige, a împlânta; a fixa (în). 2. a fixa / a întipă i în Wimshurst. influence peddler [~ 'pedtor] s. traficant de influenţă. minte. 3. (gr am.) a introduce (un infix într-un cuvânt). 2 influencer ['influonsor] s. persoana c are influenţează. infix E'infiks] s. (gram.) infix. influent f'influant] I. adj. car e se varsă (în); care se revarsă; the ~ tide fluxul. II. s. inflame |in'fleim] vb. tr. A. 1. a aprinde, a da foc la. 2. (jig.) a înflăcăra; a aprinde simţurile (cu gen. sau d at.); a mistui; a face să ardă; a încinge; alcohol ~s the blood (geogr.) aflucnt (al u nui curs de apă). influential [linflu'enjal] adj. influent, cu influenţă. alcoolul încin ge simţurile. 3. (fig.) a întărâta, a aţâţa; a întreţine, a alimenta; to ~ a quarrel influe [-i] adv. 1. prin influenţă. 2. (electr.) prin inducţie. a aţâţa pe cel ce se ceartă, a pu paie pe foc. 4. (med.) a inflama, a provoca o inflamaţie influenza [linflu'enzo] s . (med.) gripă; he is down with ~ are gripă, c bolnav de / zace (la sau cu gen.). B. in/r. 1. a se aprinde, a lua foc; hay ~s easily'fânul se aprinde uşor. de gripă. 2. ( fig.) (with) a se înflăcăra (pentru), a arde (de). 3. (med.) a se inflama. influenza c old [~ kould] s. (med.) catar gripal. inflamed [-d] adj. 1. aprins, cuprins de f lăcări, în flăcări. 2. (jig.) (with) înflăcărat influenzal [.influenzal] adj. (med.) gripal gripă. (pentru), mistuit (de), arzând (de), cuprins (de); ~ with love cuprins de foc



 ul dragostei, influenzic [rinflu'enzik] adj. (med.) v. i n f l u e n z a l . îndrăgo stit nebuneşte; ~ with rage cuprins de mânie. 3. (med.) inflamat; (despre ochi) infl ux l'inflAks] s. 1. (into) aflux, afluenţă (spre); curent; năvală; val; an ~ of light in jectat. un val de lumină; ~ of gold aflux de aur. 2. (geogr.) gură, vărsare (a unui râu etc.). 3. (com.) inflamer [-or] s. 1. persoană care aprinde; obiect care serveşte la aprindere. 2. aţâţător încasare. (al unei pasiuni, al spiritelor etc.). info l'infou] s. (amer. fam.) v. i n f o r m a t i o n . inflaming [-in] ş. inflamare. infold [in'f ould] vb. tr..(tnv.) v. c n f o 1 d. inflammability [intflasnKvbiliti, -toţi] s. 1 . inflamabilitatc, uşurinţa de a se aprinde, infolded [in'fouldid] adj. cu marginile îndoite spre interior. capacitatea de aprindere. 2. (fig.) excitabilitate; iritab ilitate. inform1 [in'fomi] vb. A. tr. 1. (of) a informa despre, a face cunoscut, a comunica (ceva inflammable [in'flasmsbl] I. adj. 1. inflamabil; combustibil; carburant. 2. (fig.) excitabil; cuiva); a înştiinţa, a anunţa (despre). 2. (with) a umpl e (de); a inspira, a insufla (ceva iritabil. II. s. substanţă inflamabilă, materie inf lamabilă. cuiva); to ~smb. with a feeling a inspira cuiva un sentiment; ~ed with l ife plin de viaţă. inflammable mixture [~ imikstJV] s. (tehn.) amestec carburant / c ombustibil. 3. (rar) a instrui, a învăţa. B. intr. (jur.) to ~ against on smb. a denunţa pe cineva. inflammableness [in'fiEemablnis] s.v. i n f l a m n i a b i l i t'y. inform2 adj. (Ut., despre mase) inform, amorf. inflammation [linflo'mei/an] s. 1. aprindere, inflamare (a unui combustibil). 2. (fig.) informai [in'fomiol, 'in 'f-] adj. 1. neformal, fără forme legale; neoficial. 2. neceremonios, înflăcărare. 3. (med .) inflamaţie; inflamare. informai, neprotocolar; intim, familiar; ~ visit vizită ne protocolară. inflammatory [in'flamKit.?ri, amer. şi -touri] adj. 1. (jig.) aţâţător, incend ar. 2. (med.) informal dress [~ 'dres] s. costum / haine de stradă, ţinută obişnuită. infl amator. informality [iinfo:'ma;liti, 'info:'m-] s. 1. lipsă de formalităţi; caracter n eprotocolar; inflate [in'fleit] vb. tr. 1. a umfla (cu aer, gaz). 2. (fig.) (wit h) a face (pe cineva) să caracter intim; the ~ of these monthly dinners caracterul intim al acestor mese lunare. se umfle în pene (de); to ~smb. with pride a face p e cineva să se umfle în pene. 3. (corn.) 2. (jur.) viciu de formă. a încărca (un cont etc. ); a mări, a umfla (preţurile). informally [in'fomioli, 'in'f-] adv. 1. fără forme, fără fo malităţi. 2. în afara regulilor / inflated [in'fleitid] adj. 1. (despre pneuri, baloan e etc.) umflat. 2. (fig.) umflat în pene, etichetei / protocolului; în mod ncformal; (în mod) neoficial; oficios; the committee met îngâmfat, împăunat. 3. (despre preţuri) umf at, ridicat, mărit. 4. (despre stil etc.) emfatic, ~ comitetul s a întrunit neoficia l. 3. neprotocolar, fără ceremonie, neceremonios. 7 bombastic, declamatoriu. informa l vote [in'formal 'vout] ş. (austr.) vot anulat. inflated currency [~ ikAronsi] s. circulaţie fiduciară crescută artificial. informant [in'fomignt] s. 1. informator, pe rsoană care dă informaţii. 2. sursă de inflater [in'fleit3r] s. (tehn.) pompă de aer (pent ru pneuri). informaţii; I have it from a trustworthy ~ ştiu asta dintr-o sursă sigură. 3 . (jur.) reclamant; inflating [in'fleitir)] s. umflare (cu aer, gaz); tyre ~stat ion staţie de umflare a pneurilor denunţător, informator. 4. corespondent, observator. 5. (lingv.) informant. (de automobil). information [linfo'inei/an, -foi'm-] s. 1. informaţie; informare; to get in / to collect / inflation [in'flei/.7n] s. 1. u mflare (cu aer, gaz). 2. (fig.) trufie, îngâmfare. 3. (ec.) inflaţie; to gather / to r equest ~ on / upon smth. a culege informaţii asupra unui lucru; I am runaway ~ inf laţie nestăvilită, inflaţie eu neputinţă de oprit. 4. (lit.) umflare (a stilului), sending ou for your ~ vă trimit cu titlu de informaţie; piece of ~ indicaţie. 2. noutate, bomb asticism, retorism; preţiozitate. ■ ■ ştire. 3. ştiinţă, instrucţie; man full of ~ om foart e instruit. 4: denunţare; denunţ; inflationary [-sri, amer. şi -eri] adj. (ec.) inflaţio nist, de inflaţie. • delaţiune; to lay an ~ against smb. with the police a denunţa pe ci neva la poliţie; bill inflationism [-izam] s. (ec.) inflationism, politică de inflaţie . of ~ denunţ scris; to give ~ a face un denunţ. _ inflationist [-ist] adj. (ec., po l.) inflaţionist, adept al inflaţionismului. informational [-infa'mci/anal] adj. inf ormaţional, informativ. r inflator [in'fleito ] s. v. i n f 1 a t e r. information bureau [~ bjua.rou] s. birou de informaţii. inflect [in'flektj vb. A. tr. 1. a înco voia, a îndoi, a curba. 2. (fiz.) a refracta (razele de information desk [~ desk] s. v. i n f o r m a t i o n b u r e a u . lumină). 3. (gram.) a modifica (în cadrul flexiunii); a. declina; a conjuga. 4. (muz.) a modula. information flow [.infb'n ieijan flou] s. flux informaţional. B. intr. (gram.) a se modifica, a-şi schimba for ma (în cadrul flexiunii); a se declina; a information rate [~ reit] s. (infor.) de



 bit de informaţie. se conjuga. information retrieval [~ riitri;val] s. (infor.) re găsire a informaţiei. inflected [in'flektid] adj. 1. curbat, îndoit. 2. (lingv.) flexi onar. information science [~ isatons] s. informatică. inflected language [~ rl£cngwi d3] s. (lingv.) limbă flexionară. information theory [~ rQtori] s. teoria informaţiei. inflection [in'flekfcn] ş. v. i n f l e x i o n . information technology [~ tekrn otod3i] s. tehnologia informaţiei, informatică. inflectional [-31] adj. v. i n f l e x i o n a l . informative [in'fo:motiv] adj. informativ, instructiv. inflective [in'flektiv] adj. (gram.) flexibil; flexionar. informatory [in'lb:motari] adj. v. i n f o r m a t i v c.' inflexibility [iniflekso'biliti, 'iniflekso'b-, -si'b -, -toţi] ş. inflexibilitate (şifig.). informed [in'fo:md] adj. 1. informat, încunoştinţat. 2. instruit, învăţat, cultivat. inflexible [in'fleksabl, -sibl] adj. inflexibil (şi fig. ). informer [in'fo:mor] s. 1. informator, persoană care dă informaţii. 2. (şi common ~) inflexibly [-i] adv. (jig.) fără a ceda; cu hotărâre neclintită, cu voinţă nestrămutată. in r, denunţător, delator, turnător. infra ['infro] adv. (lat.) mai jos; see ~ chap. VII vezi mai jos, capitolul VII. inflexion [in'flek/an] s. 1. îndoire, curbare; îndoitură. 2. (gram.) flexiune. 3. (gram.) infracostal finfro'kostl] s. (anat.) infracosta l, subcostal. formă flexionară; morfem servind la flexiune. 4. (muz.) modulaţie, flexi une. infract [in'fraîkt] vb. tr. (amer.) a încălca, a viola. inflexional [-al] adj. (l ingv.) flexionar, cu flexiuni.



 499 ingrediency



ingenuity [iind3i'nju(:)iti, -d3o'n-] s. 1. (înv.) spirit, geniu, inteligenţă, talent; infraction [in'fnekj^n] s. (în)călcare, violare; (jur.) infracţiune; (jur.) ~ of the law violare a legii, infracţiune; (jur.) ~ of regulations contravenţie; ~ of faith t rădare / înşelare a pătrundere (de spirit), agerime a minţii. 2. ingeniozitate (a unei per soane, a unui mecanism), caracter ingenios, inventivitate, spirit inventiv, iscu sinţă, dibăcie, pricepere, bunei-credinţe. infra dig ['infra 'dig] adv., adj. (prese, di n lat. infra dignitatem) mai prejos de demnitatea abilitate, îndemânare. 3- ingenuit ate, sinceritate, naivitate, nevinovăţie, candoare. ingenuous [in^enjuas] adj. 1. (înv .) de viţă nobilă. 2. cu caracter superior, nobil, (cuiva); înjositor, umilitor; it woul d be ~ to ar fi mai prejos de demnitatea mea (cu gen.) generos, mărinimos. 3. desc his, franc, sincer, ingenuu, nevinovat. să. nu ar fi demn să. ingenuously [-li] adj. 1. generos. 2. sincer, cu sinceritate. 3. ingenuu, naiv, cu infrangible [in'frs end3ibl, 'in'f-, -d$aibl] adj. incasabil; (fig.) inviolabil. simplicitate. infra red [.infra 'red] adj. infraroşu. ingenuousness [-nis, -njwas-] s.v. i n g e n u i t y (3). infrasonic [.infra'sonik] adj. (jit.) infrasonor. infraspinator [linfr aispainata1"] s. (anat.) muşchi subspinal. ingeny ['indjeni] s. (înv.) v. i n g e n u i t y . ingerminate [in'd39:mineit] vb. tr. (rar) a face să germineze. infraspin ous [rinfra'spainas] adj. (anat.) infraspinal, subspinal. infrastructure ['infre 'stfAkt/a1"] ş. (constr.) temelie, fundament; partea de jos a unei ingest [in'd3cs t] vb. tr. a înghiţi, a băga în stomac (alimente), a ingera. ingesta [infesta] s. (med.) ingesta, alimente solide sau lichide. construcţii, infrastructură. ingestion [in^es t/an] s. ingerare, înghiţire (de alimente). infrequency [in'fixkwansi, 'in'f-] s. ra ritate. infrequent [in'fri:kwant] adj. nefreevent, rar, ocazional. ingestive [in 'd3estiv] adj. (med.) (care ţine) de înghiţit. infrequently [-li] adv. rar; rareori; n ot ~ destul de des. ingin ['ind3in] s. (amer.) v. I n j u n. ingle1 ['irjgl] s. 1. flacără, para, vâlvătaie; focul din vatră. 2. vatră, cămin. infringe [in'frind3] vb. A. a călca, a încălca, a viola (un jurământ, o lege, un drept etc.); to ~ a patent a) a cont rai'ace un obiect brevetat; b) a viola un patent. B. intr. (on, ingle2 (înv.) I. s . 1. copil nelegitim / din flori. 2. prieten intim, amic, confident. II. vb. upo n) a încălca, a viola (cu ac). rr. a dezmierda, a mângâia, a alinta, a giugiuli. infring ement [-mant] s. (în)călcare, violare (a legii etc.); ~ of a patent, ~ of copyright ingle-bred [~brcd] adj. ţinut acasă. contrafacere. ingle nook [~ nuk] s. gura sobei. infringer [-sr] s. persoană vinovată de o contrafacere. ingler ['ingbr] s. (amer. f am.) hoţ de cai. infringing [-irj] ş. încălcare, violare (a unei legi etc.). ingle side ['irjgl said] s. vatră, cotlon, sobă, cămin. înglobate [in'gloubit] adj. rotund, sferic, în formă de glob; (despre nori etc.) aglomerat, infructuous [in'frAktjuss] adj. ncr oditor, Iară roade; (fig.) iniructuos, ncrodnic. inglobe [in'gloub] vb, tr. (rar) 1. a da formă de glob. 2. (jîg.) a închide / a cuprinde infundibulum [linfMi'dibjubm] ş. (anat.) infundibul. infuriate [in'fjus>ricit, -'fpar-, J fp:r-] I. vb. tr. a înfu ria, a mânia, a scoate din fire. II. adj. ca într-un glob, a înconjura. inglorious [in 'gb:rbs, in'g-, '-'—] adj. 1. (despre persoane) umil, obscur, neştiut. furios, înfuria t, mânios. infuse [inTju:z] vb. tr. 1. (in, into) a turna, a vărsa (în). 2. a opări (cea i), a infuza (ierburi), 2. (despre o luptă) dezonorant, ruşinos, fără glorie, care nu ad uce glorie. inglorîously [-li] adv. fără glorie, ruşinos, dezonorant, a facc o infuzie, o Fiertură de (ierburi); (farm.) a macera. 3. to ~ in / into a insufla (cu inglori ousness [-nis] s. 1. obscuritate. 2. lipsă de glorie, dezonoare, ocară, dat.), a da viaţă / curaj (cu dat.) etc.; a inspira (cu dat.) a infiltra (cu dat.), a sugera (cu in-going ['in.gouinj I. adj. 1. care intră (în funcţie etc.); the ~ administration da t.) (o idee, o credinţă etc.); to ~ with a îmbiba eu, a umple eu / de; a trezi, a face să se nască (o speranţă), a impregna, a însufleţi, a inspira: to ~ with hope a umple de sp ranţă, administraţia / guvernul care se instalează; the ~ tenant noul locatar / chiriaş. 2 . care a sădi o speranţă. dă înăuntru; de intrare. 3. pătrunzător, care intră în profunzime intrare. ingot ['iijgot, -got] s. (tehn.) lingou, bloc, drug, bară (de metal); ~ o f gold lingou de infuser [-3r] s. 1. (telin.) instalaţie pentru injectarea apei în s trat. 2. tea ~ strecurătoare aur. în formă de capsulă / ou. 1 ingot brass [~ bra:s] s. ( tehn.) alamă de tunuri. infusibility [in'fjurzi'biliti, -za'b-, -laţi-] s. capacitat



 e de a se infuza. infusibility2 s. (tehn.) rezistenţă a stratului la injectarea apei . ingot iron [~ .aian] s. (tehn.) oţel în lingouri. 1 infusible [in'fjuizabl, -zib-] adj. care poate fi infuzat. ingotism ['ingstiz^mj s. (metal.) segregaţie în lingour i. 2 infusible adj. 1. (despre metale) infuzibil, nefuzibil, greu fuzibil. 2. ig nifug, rezistent ingot metal ['irjgot .nietl] s. (tehn.) lingou, bară de metal ncl ucrat. la foc, refractar. 3. insolubil. ingot mould [~ mould] s. (tehn.) lingoti eră, tipar, formă de turnătorie. infusing [in'fju:zin] s. infuzie (de buruieni etc.). ingot steel [~ sti:l] s. (tehn.) oţel în lingouri. infusion [in'fju^an] s. 1. turnar e, vărsare. 2. infuzarc, opărirc a unor plante; fiertură, ingraft [in'gra:ft, amer. -r gra;ft] vb. tr. v. e n g r a f t . infuzie, esenţă (de plante); tinctură, extract, ext racţii. 3. inspirarc (a unui sentiment); ingrain I. ['in'grcin,'--, -'-] vb. tr. v . e n g r a i n . II. adj. 1. vopsit / boit în culoare insuflarc (de curaj etc.); sugerare, sugestie. 4. amestec, adaos. 5. (tehn.) injectare, injecţie. închisă / cărămizie , vopsit cu esenţă de eosenită. 2. vopsit în fir / în fibră; vopsit trainic. infusive [in'f u:siv] adj. inspirativ, inspirator, însufleţitor; care influenţează. 3. v. i n g r ai n e d. III» ['ingrein] s. 1. (amer.) fibră, fir, tort, păr, lână etc. vopsite înainte de prel crare. 2. supragreutate, surplus de greutate sau cantitate suplimentară dintr-o mări a, infusoria [iinfju:'ZD:rb. -'so:-, amer. -iju'sou-] s. pi. (zool.) rnfuzorii. surplus la cântar. infusorial [.infju:'zo:rbl] adj. 1. de infuzorii. 2. cu infuzor ii; compus din infuzorii. ingrain carpet ['ingrein , amer. -fju'sou-] I. ş. (zool .) infuzor. II. adj. v. ingrained ['in'greind,'--,-'-] adj. l.care pătrunde,care i mpregnează; impregnant; hands inf u s o r i al (1). ~ with coal-dust mâini murdare d e praf de cărbune; skin ~ with dye piele impregnată cu vopsea; ~ dirt murdărie care a intrat în pori / în piele. 2. adânc înrădăcinat; învechit, infusorium [iinfju'sorbm],pl. in oria [linfju'soxb] s. (zool., rar) infuzor. inveterat; ~ prejudices prejudecăţi adânc în rădăcinate; ~ habits obiceiuri inveterate, infusory [in'fjurzari, -:uso-] I. adj. v. i n f u s o r i a I. II. s. v. i n f u s o r i u m . năravuri învechite; ~ rogue pu ngaş inveterat. ing [in.] s. păşune şau poiană joasă. ingram ['ingram] adj., s. (înv.) igno t. ingallantry [in'grebntri] s. (rar) lipsă de galanterie. ingan ['irjaii] s. (dia l., fam.) v. o n i o n (1,1). ingrammaticism [.ingro'mEetisizpm] s. (rar) expres ie negramaticală / gramatical incorectă. inganno [in'ga:nnou] s. (muz.) cadenţă întreruptă. ingrate [in'greit] I. ş. ingrat, nerecunoscător. II. adj. (înv.) 1. ingrat, greu, arid , neplăcut, ingate ['iiiigeit] s. (tehn.) 1. piciorul pâlniei de turnare. 2. gură de i ntrare, orificiu de neprielnic, neroditor, sterp. 2. ingrat, nerecunoscător. admis ie. r ingather ['iniga?i3o , --'--] vb. A. tr. a aduna, a strânge (mai ales recol ta), a recolta. B. refl. ingrateful [-ful] adj. ingrat, nerecunoscător. a se aduna , a se strânge, a se uni, a se împreuna. ingratefully [-fuli, -foii] adv. ingrat, ne recunoscător. in gratefulness [-fulnis, -fol-] s. ingratitudine, nerecunoştinţa. ingat hering ['in


 . ingeneration [in^ena'rci/an] s. generare, producere, cauzare. ingrave [in'gre iv, irj-] vb. tr. 1. v. e n g r a v e. 2. a introduce, a intercala. ingeniosity [inid3i:ni'ositi] s. (rar) ingeniozitate, inventibilitate, dibăcie. ingenious [in' d3i:nbs] adj. 1. ingenios, talentat, dotat; născocitor, iscoditor, inventiv, ingra vescent [.ingra'vesant] adj. (med. despre o boală) care se agravează treptat. pricep ut. 2. bogat (în idei etc.), spiritual; plin de spirit. ingravidate [in.grasvideit ] vb. tr. (înv.) a lăsa gravidă, a însărcina. ingeniously [-li] adv. 1. ingenios, iscusit, cu ingeniozitate. 2. spiritual. ingravidation [hiigrasvi'dei/pn] s. (înv.) 1. însărci nare. 2. sarcină (la femeie). ingreat [in'greit] vb. tr. (înv.) a mări, a spori. ingen iousness [-nis] ş. 1. v. i n g e n u i t y. 2. v. i n g e n u i t y (3). ingredien ce [in'gri:dbns, irj'g-] s. (înv.) 1. folosire ca ingredient. 2. ingredient. ingen ium [in'd3i:nJ3m, -niara] s. (rar) talent înnăscut, geniu. ingrediency [-i] J. v. i n g r e d i e n c e . ingenue [.e:n3ei'nju:, .32113-, e3en'j-] s- (fr-< teatru) ingenuă.



 ingredient 500



ingredient [in'gri:diant, irj'g-] s. ingredient, element, parte componentă (a unui medicament, a unei băuturi etc.),- (chim.) element (al unui corp compus). ingress ['ingres, 'irjg-] s. 1. (into) intrare, acces, admisie (a unui gaz etc.), pătrund ere (a apei etc.) (în). 2. drept de intrare. 3. taxă de intrare. 4. poartă de intrare, intrare. 5. (astron.) ingresiune. ingression [in'gre/sn] s. 1. intrare, ingresi une, incursiune. 2. (geol.) înaintare (a marii în uscat). ingressive [in'gresiv] adj . 1. care intră. 2. (gram.) incoativ. 3. (fon.) ingresiv. ingress pipe ['ingres ip aip] s. (telm.) ţeava de intrare. ingrowing ['inigrouinj I. adj. (med.) care creşte / intră în carne; ~ toe / nail unghie incarnată. II, s. (med.) incarnare (a unei unghi i). ingrown ['in.groun] adj. 1. (med., despre o unghie) incarnat. 2. (fig.) adânc în rădăcinat; ~ prejudice prejudecată adânc înrădăcinată; ~ habit obicei inveterat. ingrowth [ rouG] s. creştere sau dezvoltare înspre înăuntru. inguen firjgwen] s. (anat., rar) sting hie; vintre. inguilty ['ingilti] s. (înv.) nevinovat, inocent. inguinal ['irjgwins l] adj. (anat.) inghinal. inguinal canal [~ ka'nad] s. (anat.) canal inghinal. i nguinal gland [~ gtend] s. (anat.) glandă inghinală. inguinal hernia [~ ,ha:nja, -ni o] s. (med.) hernie inghinală; (fam.) surpătură. inguinal region [~ ri:d3sn] s. (anat. ) regiunea inghinală. ingulf [in'gAlf, irj-] vb. tr. v. e n g u l f . ingurgitate [in'ga:d3iteit] vb. A. tr. 1. a ingurgita, a înghiţi, a înfuleca, a sorbi, a bea cu lăco mie / pe nerăsuflate. 2. v. e n g u l f (1). 2. (fig.) a înghiţi. B. intr. a bea zdravăn / vârtos. inhabit [in'haAit] vb. A. tr. 1. a locui, a sta; a domicilia, a popula. 2. (î«v.) a se stabili, a se statornici. B. infr. (in, on) a locui, a sălăşlui, a trăi (în, ). inhabitability [-o'biliti, -laţi] s. caracter locuibil. inhabitable [-abl] adj. 1. locuibil, care poate fi locuit, bun de locuit (v. h a b i t a b l e ) . 2. ( rar) nelocuibil, de nelocuit; nelocuit. inhabitance [-ans] s. (înv.) domiciliu, lo cuinţă, reşedinţă. inhabitancy [-ansi] s. 1. (y»r.) şedere, domiciliere (mai ales pe o dura de timp suficientă pentru a câştiga drepturi electorale). 2. locuinţă, locaş, reşedinţă. in t [-ant] I. adj. (rar) care locuieşte, care sălăşluieşte. II. s. 1. locuitor; capital ~ lo cuitor al capitalei (locuitor ales ca membru al reprezentativei comunale); witho ut ~s nelocuit, pustiu, fără locuitori. 2. (jur.) locuitor. inhabitate [-cit] vb. tr . (înv.) v. i n h a b i t (1). , inhabitation [mhajbi'teijan] s. 1. şedere, domicili ere. 2. (înv.) locuinţă, domiciliu. 3. (înv.) locuitor. inhabitative [in'hfebitativ, -te i-] adj. care ţine de locuinţă / de domiciliu. inhabitativeness [-nis,-tei-] s.v. i n h a b i t i v e n e s s . inhabited1 [in'haebitid] aay. (despre un ţinut) locuit, populat. inhabited2 adj. (înv.) nelocuit. inhabited house duty [~ 'hausidju:ti] s. impozit pe casă (perceput pentru fiecare casă locuită sau folosită în scopuri industriale ). inhabitedncss [in'hasbitidnis] s. (rar) faptul de a fi locuit. inhabiter [in' ha:bitarl s. (înv.) v. i n h ab i t a n t (II). inhabitiveness [in'hasbitivnis] s. (frenologie) tendinţă / înclinaţie de a locui mereu în acelaşi loc sau în aceeaşi locuinţă ress [in'hîebitris] s. (înv.) locuitoare. inhalable [in'heilabl] adj. (rar) inhalabi l. inhalant [in'heitant] I. adj. care inhalează, de inhalat. II. s. 1. persoană care inhalează. 2. substanţă (gazoasă, lichidă etc.) care serveşte pentru inhalaţii. inhalation inha'leijan] s. 1. (med.) inhalare, inhalaţie (de cloroform, de oxigen); aspirare (a unui parfum). 2. v. i n h a 1 a n t (II, 2). inhalator ['inhaileitar] s. (med .) inhalator. inhale [in'heil] vb. A. tr. 1. (med.) a inhala (eter etc.). 2. a a spira, a absorbi (unparfum); a inspira, a respira. 3. (fam.) a trage în piept (fum ul de ţigară etc.). 4. (scol., fam.) a lua (ceva usor) ea gustare; a bea (mai ales b ere sau băuturi nealcoolice). B. intr. a trage în piept fumul de ţigară. inhaler [in'hei lar] s: 1. fumător care are obiceiul de a trage fumul în piept. 2. (med.) inhalator; atomizing ~ inhalator / pulverizator. 3. (telm.) respirator. 4. (telm.) mască de protecţie (contra prafului, gazelor etc.). 5. (telm.) filtru de aer. inhaling [in' heilirj] s. inhalare, aspirare. inharmonic(al) [.inha:'monik(al)] adj. nearmonic , care strică armonia, discordant. inharmonious [.inha:'mounias, 'inhu:'m-J adj.l. (despre sunete, acorduri) nearmonios, lipsit de armonie, discordant. 2. (fig.) nearmonios, discordant, nepotrivit, distonant, strident. inharmoniously [-li] ad j. nearmonios, discordant. inharmoniousness [-nis, 'inha:'m-, -nios-] s. lipsă de armonie, disonanţă; discordanţă; (fig.) discordie. inhaul(er) ['iniho:l(ac)] s. (mar..)



 frânghie pentru întinderea şi strângerea velelor. inhaust [in'ho:st] vb. tr. (rar) a abs orbi, a sorbi, a suge; a inspira, a trage (aer) în piept. inhearse [in'ha:s] vb. i r. (rar) a aşeza în sicriu; a înmormânta. inheld past si part. trec. de la in h o l d . inhere [in'hiac, -'hja:r] vb. intr. 1. (in, on, upon) a exista, a se afla (în, la) . 2. (in) a fi inerent / propriu / intrinsec (cu dat.).3. (in) (despre drepturi, o funcţie) a aparţine, a fi inalienabil. 4. (despre un sens) a se subînţelege, a fi subînţ les. inherence [-sns] s. inerentă, calitate inerentă / intrinsecă. inherency [-ansi] s . v. i n h e r e n c e .



inherent [-ant] adj. 1. (in) inerent, intrinsec (cu dat.); inseparabil, inaliena bil;™defect lipsă inerentă; ~ quality calitate intrinsecă; ~ rights drepturi inalienabil e; power ~ in an office puteri acordate unei funcţii, putere care aparţine unei funcţi i. 2. (in) inerent, propriu (cu dat.); to be ~ in blood a fi în sânge. inherently [anfli] aaV. inerent, intrinsec, inalienabil, din fire, din născare; ~lazy leneş din născare. inherent strain [in'hiorant 'strein] s. (telm.) tensiune internă. inherit [ in'herit] vb. A. tr. 1. (of, from) (jur.) a moşteni (de la); to ~ a house a moşteni o casă; to ~ a fortune a moşteni o avere; (fig.) to ~a characteristic a moşteni o trăsătură 2. (smb.) a succede, a urma (cuiva) ca moştenitor. B. intr. a moşteni; to ~equally a moşteni în mod egal; to ~ jointly a moşteni împreună cu alţii. inheritability [-a'biliti] s. v. i n h e r i t a b l e n e s s . inheritable [-abl] adj. 1. (jur.) (fig., d espre un titlu, o boală etc.) care poate fi moştenit, transmisibil. 2. (to) (jur., d espre persoane) care are dreptul de a moşteni (cu ac). inheritableness [-ablnis] s . 1. transmisibilitate (a unui titlu, a unei boli etc.) urmaşilor. 2. drept (al un ei persoane) de a moşteni. . inheritage [-id3] s. (rar) v. i n h e r i t a n c e ( 2). inheritance [in'heritons] s. 1. moştenire, succesiune; linear ~ succesiune în li nie dreaptă; right of ~drept de succesiune; procedură în materie de succesiune; law of ~drept succesiv; by ~prin moştenire. 2. moştenire, patrimoniu, proprietate moştenită; t o come into one's ~ a intra în posesiunea unei moşteniri; this property is a family ~ această avere e moştenire de familie; the common ~ of a nation patrimoniul comun a l unei naţiuni. 3. ereditate. 4. (înv.) posesiune, proprietate. inheritance tax [~ t aîks] s. (amer. jur.) impozit pe moştenire, taxă de moştenire. inherited [in'heritid] ad j. (despre un semn, o trăsătură, un gust) moştenit; ~ taint pată din naştere. inheritor [in heritar] s. moştenitor, succesor, urmaş. inheritress [in'heritris] s. moştenitoare, su ccesoare, urmaşă. inheritrix [in'heritriks] s. v. i n h e r i t r e s s . inhesion [ in'hi:3.m] s. inerentă, nedespărţire. inhiate ['in


 feroce, barbar; (despre un obicei) barbar. 2. inuman, neomenesc, neobişnuit (prin tre oameni). inhumane [iinju(;)'mein, Tinhju(:)'m-] adj. v. i n h u m a n (1). i nhumanity [iinhju(:)'ma;niti, 'inhju(:)'m-] s. neomenie, brutalitate, cruzime, b arbarie. inhumanly [in'hju:manli, 'in'h-] adv. inuman, neuman, neomenesc, barbar . inhumation [iinhju(:)'meij3n] s. 1. înhumare, îngropare, înmormântare. 2. (horticultur a) îngropare în pământ sau în gunoi. 3. (chim., înv.) îngropare în baie de nisip fierbinte inhume [in'hju:m] vb. tr. 1. a înhuma, a înmormânta. 2. (rar) a îngropa (ceva în pământ). 3 chim., înv.) a îngropa într-o baie de nisip fierbinte etc. inia ['inia] pl.de la in \ o n. inimaginable [.ini'ma?d3inabl] s. (înv.) inimaginabil, de neînchipuit. inimical [i'nimikal] aay. 1. (to) ostil, vrăjmaş, duşmănos, neprietenos (cu, faţă de); to be ~ to s b. a fi duşman I a fi ostil cuiva. 2. (to) nefavorabil, defavorabil, dezavantajos, contrar, potrivnic, advers, dăunător, păgubitor (cu dat.); practices ~ to health obic eiuri care dăunează sănătăţii. inimicality [i.nimi'kîeliti] s. (rar) ostilitate, vrăjmăşie, itudine neprielnică. inimically [i'nimikali] adv. ostil, vrăjmaş, duşmănos, neprietenos. i nimicitious [inimi'jias] adj. (înv.) v. i n i m i c a 1. inimicous [i'nimikas] adj . (înv.) v. i n i m i c a 1. inimitability [i.nimita'biliti, -laţi] s. caracter inim itabil / de neimitat. inimitable [i'nimitabl] adj. 1. inimitabil, de neimitat, n easemuit, fără seamăn. 2. (rar) care nu merită să fie imitat.



 501 ink



injection [in^ek/an] s. 1. (med.) injecţie; injectare (a capilarelor etc.); to giv e smb. inimitableness [-nis] s. v. i n i m i t a b i l i t y . inimitably [-i] a dv. inimitabil, de neimitat, neasemuit, fără seamăn; it is ~ funny este a hypodermic ~ a face cuiva o injecţie subcutanată; a course of ~s o serie de injecţii; rectal ~clis ma, spălătură. 2. (tehn.) injecţie, injectare (a unui lichid, gaz etc.). 3. (fig., de un comic inimitabil. rar) inculcare, sugerare, inspirare (a wnei idei etc.); obser vaţie intercalată / introdusă / inion ['inianLp/. inia ['inia] s. (anat.) inion. iniqu itous [i'nikwitas] adj. 1. nedrept, nejust, injust, ilegal, arbitrar. 2. rău, nele giuit, inserată. injection advance [~ ad.vams] s. (tehn.) avans al injecţiei, avans de injecţie. samavolnic, infam, vicios, imoral; an ~ deed o crimă, o nelegiuire, o s amavolnicie. injection cock [~ kok] s. (tehn.) injector, ajutaj, robinet de inje ctare / injecţie. iniquitously [-li] adv. nedrept. injection condenser [~ kan>dens ar] s. (tehn.) condensator prin injecţie (al unei maşini iniquitousness [-nis] s. v. i n i q u i t y . iniquity [i'nikwiti] s. 1. nedreptate, inechitate. 2. rău, faptă rea, imoralitate, nelegiuire, cu aburi). fărădelege, samavolnicie (bibi. etc.), păcat. injection engine [~ icnd3in] s. (tehn.) motor cu combustibil injectat, motor Di esel (cu inirritable [i'niritabl] adj. 1. (fiziol.) neiritabil, insensibil (la i ritaţie). 2. (fam.) blajin, pompă de injecţie). injection pipe [~ paip] s. (tehn.) ţeava de injecţie. blând. injection pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă de injectare. inirritati ve [i'niriteitiv] adj. (fiziol.) care nu irită, neiritant. injection syringe [~ -s irind3, -si'r-] s. (med.) siringă. initial [i'niM] I. adj. iniţial, de la început, pri mar, prim, întâi, primordial; the ~ injection valve [~ vaslv] s. 1. (tehn.) supapă de injecţie. 2. (auto) injector. difficulties primele greutăţi, greutăţile începutului; ~lette literă iniţială; ~ performance prima reprezentaţie; the disease was only in the ~ stage boala era abia la începutul injector [in'd3ektar] s. 1. (tehn.) injector, aparat de alimentare, pompă de injecţie, evoluţiei, boala abia începea. II. s. 1. (literă) iniţial 2. pi. iniţiale; parafă; viză (a unui pompă-injector. 2. persoană care face o injecţie. con rolor pe un borderou etc.); to put one's ~s to smth. a-şi pune parafa / viza pe ce va; injudicious [.ind3u(:)'di/3s,'--'--] adj. 1. lipsit de discernământ, neînţelcpt. 2. nejudicios; combined ~s monogramă. 3. (muz.) ton iniţial, notă iniţială (a unei melodii pe o singură nechibzuit, nesocotit, nesăbuit. voce). III. vb. tr. 1. a pune o iniţială sau iniţiale la, a nota cu o iniţială sau cu iniţiale. injudiciously [-li] adv. nejudicios, nesocotit, nesăbuit, iară judecată. 2. a parafa (un tratat, o modificare); a viza (un act etc.); a-şi pune parafa pe; a-şi pune injudiciousness [-nis] ş. imprudenţă, lipsă de j decată, caracter puţin judicios (al unei iniţialele, viza pe (un act). acţiuni). Injun [ 'indian] s. (amer. fam.) indian; honest ~? sigur? pe cuvântul tău? serios? juri?; in itial adjustement [~ 9rd3AStment] s. 1. (tehn.) aducere la zero (a unui instrume nt honest ~! pe cuvânt de onoare! pe onoarea mea! pe cinstea mea! ţi-o jur!; to play ~ a de măsurat). 2. (tel.) reglaj iniţial / la zero. sta ascuns; a se sustrage; a s e eschiva; big ~ conducător al unei clici politice. initial capital [~ iksepitl] s . (corn.) capital iniţial (al unei societăţi etc.). injunct [in'dArjkt] vb. tr. (fam.) to ~ smb. from doing smth. a da poruncă / a porunci initial cell [~ sel] s. (biol .) celulă embrionară, gametă. initial cost [~ ko(:)st] ş. (com.) 1. valoare iniţială. 2. ch ltuieli de construcţie. 3. cheltuieli cuiva să se abţină de a face ceva. injunction [in' d3An/;/5n] s. 1. injoncţiune, dispoziţie, ordin, poruncă, prescripţie formală; iniţiale, in estiţii capitale, investiţii. 4. cost de bază. to give smb. strict ~s to do smth. a da cuiva dispoziţii stricte să facă ceva; my parting initial data [~ ideita, ~ ido:ta] s . pi. elemente, date. ~s to him were that he should la plecare i-am ordonat să. 2. (jur.) hotărâre a unui tribunal initialize [i'm/^laiz] vb. tr. a indica (pe cineva) prin iniţiale. % initial line [i'ni/sl lain] s. 1. aliniament iniţial. 2. (/nat.) a xă polară. 3. (poligr.) cap de care cere sau care interzice ceva; hotărâre de suspendare ; hotărâre de amânare; to ask for an ~ a face opoziţie, a se opune, a ridica obiecţii. pag ină. injunctive [in'd3Anktiv] adj. 1. restrictiv; prohibitiv. 2. poruncitor. 3. ob ligatoriu; initially [i'ni/ali] adv. iniţial, la început, mai întâi, înainte de toate, în p imul rând. initial outlay [i'ni/sl -autlei] s. (com.) 1. cheltuieli iniţiale, cheltu ieli de achiziţionare / executoriu. injure [rind33r] vb. A. tr. 1. a dăuna, a păgubi,



 a prejudicia (reputaţia cuiva), a strica de amenajare / de instalare. 2. proiect i niţial, schiţă de plan, schiţă iniţială. initial point [~ psint] s. 1. (maţ.) punct iniţial lecare. 2. (tehn.) poziţie iniţială, (reputaţia cuiva), a leza; (jur.) a aduce prejudici i (cu dat.), a face rău (cu dat.), a dăuna (cu dat.); to ~ smb.'s interests a prejud icia / a leza interesele cuiva. 2. a răni, a face poziţie de plecare / zero. rău; to b e ~d on duty a fi rănit în serviciu comandat. 3. (fig.) a răni, a jigni, a ofensa, ini tial resistance [~ ri.zisWns] s. (electr.) rezistenţă iniţială. initial sensitivity [~ . sensi'tiviti] s. (fot.) sensibilitate iniţială, prag (al unei emulsii). a insulta, a ultragia; to ~ smb.'s pride a răni amorul propriu al cuiva, a răni pe cineva initia l set [~ set] s. 1. (constr.) începutul întăririi mortarului de ciment, priză iniţială. în rul propriu. 4. a pricinui pagubă / stricăciune (cu dat.), a strica; (com.) a avaria 2. (constr.) tasare / contracţie iniţială. 3. (drumuri) deformaţie iniţială, începutul tas (mărfuri); (despre mărfuri) to be ~ed a suferi (din pricina îngheţului, călătoriei etc.), se avaria; to ~ one's health a-şi zdruncina sănătatea; to ~ one's eyes a-şi strica ochi i initial speed [~ spi:d] ş. viteză iniţială. / vederea. 5. (rar) a plictisi, a supăra, a inoportuna. B. refl. a se răni, a-şi face rău. initial stress [~ stres] ş. (tehn.) tensi une iniţială, tensiune internă. injured ['ind3ad] I. adj. 1. (despre persoane) ofensat , jignit, ultragiat; ~ wife soţie initiand [iini/i'send] s. aspirant Ia o iniţiere; (fa/n.) catecumen. initiate I. [i'ni/ieit, -/jeit] vb. A. tr. 1. a iniţia (o acţiune etc.); a începe, a deschide înşelată; the ~ party persoană ofensată, insultată; (jur.) par lezată; in an ~ tone (of (tratative, o eră nouă); a pune începutul / bazele (uneipriete nii); a lansa (o întreprindere, voice) pe un ton ofensat; with an ~ air cu un aer ofensat. 2. (despre im braţ etc.) rănit o modă); a lua iniţiativa (cu gen.), a introduce ; to ~ a deal a începe o afacere; to ~ a sau vătămat; (despre grâu etc.) stricat, avaria t. II. s. (colectiv) the ~ răniţi (din cauza new policy a inaugura o nouă politică; to ~ measures a iniţia măsuri; to ~ a reform unui accident), accidentaţii. a lua iniţiativa unei reforme; (jur.) to ~ proceedings against smb. a deschide o acţiune injurer [' ind3ar3r] s. ofensator; autor al unui rău, persoană care vatămă. împotriva cuiva. 2. a iniţ a (într-un secret), a introduce (într-o ocupaţie, artă etc.), a învăţa, injuria [in^upria] pi. (jur.) violare a drepturilor, nedreptate. a instrui. 3. a iniţia. 4. to ~ smb. into a secret society a admite pe cineva într-o societate injurious [in^uarias, ^nar-, -rd3D:r-] adj. 1. (to) vătămător, stricăcios, păgubitor, secretă. B. intr. 1. a înce 2. a lua iniţiativa, a face primul pas. 3. a fi iniţiat, a fi admis dăunător, primejdio s, funest (pentru); ~ to the health nociv / dăunător / vătămător pentru (într-o societate s cretă). II. adj. 1. neobişnuit, nou. 2. (in) iniţiat (într-un secret, într-o sănătate. 2. ( pre limbaj) injurios, insultător, jignitor, ofensator. 3. nedrept, injust. ştiinţă), adm is (într-o societate). 3. început, aflat în stadiul iniţial. III. [i'ni/iit, -/ieit] s. 4. calomnios, defăimător. iniţiat. injuriously [-li] 1. nedrept, injust. 2. dăunător, vătăm rău, primejdios; to affect — a avea un efect rău / dăunător asupra. 3. injurios. initiate d [i'ni/ieitid, -/jeit-] I. adj. iniţiat. II. s. the ~ iniţiaţii. injuriousness [-nis] s. 1. nocivitate, caracter dăunător / vătămător / nociv. 2. nedreptate initiating [i'ni/i eitin,-/jeit-] s. (in) iniţiere (în). initiation [i.ni/i'ei/^n] ş. 1. început (al unei a cţiuni, măsuri etc.); deschidere, inaugurare. (în purtarea faţă de cineva). injury ['ind33 ri] s. 1. nedreptate, rău, prejudiciu; (jur.) pagubă, daună; to be an ~ to 2. (into) i niţiere (într-o ştiinţă, într-un secret), primire (într-o societate secretă). smb. a fi o n tate pentru cineva; to do smb. an ~ a nedreptăţi / a leza pe cineva, initiation fee [~ fi:] s. (amer.) cotizaţie de intrare (într-un sindicat, club etc.). initiative [i 'ni/istiv, -/J3t-] I. s. iniţiativă; to take the ~ in doing smth. a lua iniţiativa a a duce un prejudiciu cuiva; a face rău cuiva, a păta reputaţia cuiva; to suffer / sustai n de a face ceva; to have the ~ a avea iniţiativa; to have large powers of ~ a ave a un an ~ a suferi o nedreptate; to the ~ of smb. în detrimentul cuiva. 2. jignire , ofensă, insultă, mare spirit de iniţiativă; to do smth. on one's own ~ a face ceva din proprie iniţiativă injurie, ultragiu; forgiveness of ~ iertarea injuriilor. 3. (mar ., tehn.) avarie; (auto) pană; sau din propria sa iniţiativă; to show ~ a manifesta, a da dovadă de iniţiativă; to lack ~ ~ done by frost pagubă / stricăciune pricinuită de ger; (com.) ~suffered by goods avarii a fi lipsit de iniţiativă; person with plenty of ~ persoană întreprinzătoare / cu multă suferite de mărfuri; to do ~ to a provoca o avarie (u nei maşini etc.). 4. rană (pe corp); iniţiativă; on the ~of din iniţiativa (cu gen.); (pol .) drept de iniţiativă legislativă. II. adj. (med.) leziune; to do oneself an ~ a se răn i, a-şi face răni; a se vătăma, a se schilodi; he sustained no ~ n-a păţit nimic, n-a avut



 imic de suferit, a scăpat, a scăpat teafăr şi v. i n i t i a t o r y (I). nevătămat; to rec ive severe injuries a fi rănit grav, a se alege cu răni grave; internai initiator [i 'ni/ieitar,-/jeit-] s. iniţiator. initiatory [i'ni/iot^ri, -jieitari] I. adj. 1. d e început, preliminar, pregătitor, introductiv; injuries leziuni interne; there were no personal injuries n-au fost accidente de persoane; -steps măsuri pregătitoare / preliminare. 2. (despre un rit, o ceremonie) de iniţiere. II. s. n-au fost persoan e rănite; ~ sustained while at work accident suferit în timpul lucrului; insurance a gainst injuries to workmen asigurare contra accidentelor de muncă. (rar) rit / cer emonie de iniţiere. injustice [in^Astis, 'in'd3-] s. nedreptate, injusteţe; I don't like ~s nu-mi plac initiatrix [i'ni/iatriks] s. (rar) iniţiatoare. nedreptăţile; these are flagrant cases of ~ acestea sunt nedreptăţi flagrante; to do smb. inition [i'ni /an] s. (înv.) început, iniţiere. inject [in'd3ekt] vb. tr. 1. (into) a injecta (ceva) , a face o injecţie (cuiva); to ~ a drug an ~ a face o nedreptate cuiva; a fi nedr ept cu cineva. into the body a injecta un medicament în corp; to ~ smb.'s arm with morphia a face ink firjk] I. s. 1. cerneală, tuş; (as) black as ~ negru ca cerneala / ca smoala; (fam.) cuiva o injecţie cu morfină în braţ. 2. (tehn.) a injecta (un lichi d, a introduce aer); to ~ dull as ~groaznic de plicticos; before the ~is dry nic i nu s-a uscat bine cerneala, îndată; a cavity with liquid a injecta o cavitate cu u n lichid. 3. (amer.fig.)a intercala, a introduce, (glumeţ) red ~ poşircă roşie, vin roşu i eftin; (amer. si.) to sling ~ a) a scrie articole a insera (observaţii etc.). 4. (în v.) (on) a arunca, a azvârli (pe). injurioase; b) a serie mult în presă; to write in r ed ~ a scrie cu cerneală roşie; (fam.) injected [-id] adj. (med., despre un ţesut, och i etc.) injectat; to become ~ with blood clever at reading ~ priceput în cititul s lovelor; written in ~ scris cu cerneală; China / Chinese / India(n) ~ tuş; coloured ~ cerneală colorată; copying ~ cerneală de copiat; ase injecta cu sânge.



 ink bag 502



copying— pencil ~creion de copiat; indelible / indestructible / permanent ~ cernea lă chimică / neradiabilă; marking ~ cerneală pentru marcat (lenjerie). 2. (si printer's ~, printing ~) (poligr.) cerneală de tipar. 3. negru (ae sepie), sepie. 4. (amer. mii si.) cafea. 5. (amer. si.) vin prost, poşircă. 6. (amer. sl.peior.) negru. II. v b. tr. 1. a înnegri, a mânji / a murdări / a păta cu cerneală; to ~ one's fingers a-şi murd degetele cu cerneală, a se mânji cu cerneală pe degete. 2. to ~ in / over a trage în ce rneală linii făcute cu creionul, a trece cu cerneală peste ceva scris în creion; to ~ ou t a tăia / a şterge / a bifa (un cuvânt) cu cerneală; to ~ up a impregna / a acoperi cu cerneală. ink bag ['irjk basg] s. (zool.)puhgăde cerneală (a sepiei). ink bench [~ ben t/] s. v. i n k i n g t a b l e . ink-bespotted [~bi.spotid] adj. stropit cu cer neală. ink blot [~ bbt] s. pată de cerneală. ink-blurred [~blo:d] adj. mânjit / înnegrit c u cerneală sau cu cerneală de tipar. ink-bottle [~.botlJ s. 1. Sticlă de cerneală. 2. v. i n k p o t . ink brush [~ brA/1 s. pensulă de tuş. ink cap [~ ka?p] s. (bot.) căciul a-şarpelui (Coprinus atramentarius). ink case ]~ keis] s. 1. garnitură de birou. 2. cutie de culori. ink colour [~ .kAlor] s. cerneală. ink cup [~ kAp] s. călimară. ink c ylinder [~ isilindor] s. (poligr.) cilindru frecător (al unei maşini tipografice). i nk duct [~ dAkt] s. (poligr.) jgheab de cerneală / călimară (la prese de tipar). inker ['irjkor] s. 1. (tel.) teleimprimator, aparat telegrafic care transcrie mesajel e în cerneală. 2. (poligr.) cilindru / sul / val(ţ) de aplicare a cernelii. ink eraser ['ink iireizor] s. gumă de cerneală. inket l'inkit] s. călimară mică. inkfeed ['irjkfkd] s. pompă (de stilou). ink fish ['ink fi/J s. (zool.) 1. sepie (Sepia). 2. calmar ( Soligo), ink fountain f~ .fauntin] s. (amer. poligr.) jgheab de cernca]ă. ink glan d [~ gleend] s. v. i n k b a g. ink glass [~ gla:s] s. călimară. ink holder [~ .houl dor] s. călimară. ink horn [~ hD:n] I. s. (înv.) călimară de corn. II. adj. (fig.) livresc , pedant, preţios; ~term termen livresc, expresie pedantă; ~mate scriitoraş pedant. in khornism ['inkhomizam] s. (înv.) expresie pedantă I preţioasă. inkiness ['inkinis] s. ne greală (a cernelii). inking ['irjkirj] s. (poligr.) aplicare a cernelii / culorii / vopselii. inking cylinder [~ isilindor] s. (poligr.) val ductor / de încărcare. in king ribbon [~ tribun] s. (telm.) panglică (ae maşină de scris etc.). inking-roller [~ .roular] s. (poligr.) cilindru, sul de cerneală. inking table [~ iteibl] s. (polig r.) masă de frecat cerneală. ink knife ['ink naif] s. (poligr.) lama jgheabului de c erneală. inkle [irjkl] s. unfel de panglică lată. . . . inkling ['inklirj] s. aluzie; bănuială vagă; noţiune vagă; habar; if you had given me the slightest ~ of it dacă mi-ai fi dat cât de cât de bănuit; he didn't let slip a word that might have given you an ~ as to his feelings nu a scăpat o vorbă din care să i se fi putut bănui sentimentele; (fam.) to get an ~ of smth. a simţi / a mirosi ceva; an ~ of truth ® licărire de adevăr; he ha d an ~ of the truth el întrevă/.u adevărul; he has no ~ of matter nu bănuieşte nimic, haba r nu are; without having the least ~ of fără a avea cel mai mic habar de; not an ~ o f nici cea mai mică bănuială despre. ink maker ['irjk. meikor] s. fabricant de cerneală. ink mushroom f~ iiiiA/rum] s. v. j n k c a p . in-knee ['in.kni:] s. 1. (med.) genuvalgus. 2. pl. picioare strâmbe în formă de X. in-kneed ]-d] aay. (med.) cu genuva lgus; cu picioare strâmbe în formă de X. inknit ['in.nit] vb. tr. (tnv.) a împleti (laol altă / strâns). inknot ['in.not] vb, tr. (rar) a lega ciî noduri, a înnoda. ink pencil [ ~ .pensl] s. creion de copiat / chimic. inkpot ['inkpot] s. călimară. ink root [~ ru :t] s. (bot.) limba-peştclui (Statica limoniwn). ink sack [~ ssek] s. 1. v. i n k b a g. 2. rezervor de cerneală (la stilou). ink shed [~ Jed] s. (glumeţ) tone de cer neală consumate în scris. ink slinger [~ ,slinsr] s. (fam.) conţopist, cancelarist, co pist, scrib, scriitoraş; gazetăraş, ziarist de mâna a doua, inkspiller [~ispila'l s. v. i n k si i . n g e r . ink spot [~ spot] s. pată de cerneală. ink spot remover [~ ~ ri.mu:vor] s. substanţă pentru scoaterea petelor de cerneală. ink stain [~ stein] s. v . i n k s p o t. ink stained [~ steind] s. pătat / mânjit de cerneală. ink-stain remov er [~stein ri'mu:v3r] s. preparat pentru SCOS petele de cerneală. inkstand f'irjks tamd] s. 1. călimară. 2. garnitură de birou. inkstick f'irjkstik] s. (amer.) stilou. i nk table [~ .teibl] s. v. i.n k i n g t a b 1 c. ink well |~ wel] s. 1. călimară îngro pată în birou / pupitru. 2. (poligr.) cutie de culori; jgheab de cerneală. ink writer [~ .raitor] s. telegraf / aparat Morse, înregistrator. inky l'inki] aay. 1. de cer



 neală, ca cerneala. 2. pătat / murdar de_cerneală; ~ fingers degete pătate / murdare de cerneală. 3. (fig.) negru, întunecat; ~ black negru ca smoala / ca un homar; the nig ht was ~ black era întuneric beznă. inky dink [~ dink] s. (amer. fam.) negru cu piel ea puternic pigmentată. inlaid1 ['in'leid, 'inleid] past si part. trec. de la i n 1 a y.



inlaid2 adj. 1. incrustat, marchetat; de / în mozaic; (despre duşumea) parchetat, fu rniruit. 2. (despre pagini) intercalat, inserat (în coală fălţuită). 3. (fig.) to be well ~ a avea o situaţie bună, a fi asigurat pentru bătrâneţe. inlaid door ['inleid do:r] s. (c onstr.) uşă placată. inlaid enamel work [~ i'neenwl wo:k] s. incrustaţie / lucru în mozaic , mozaicare. inlaid floor [~ flo:r, ~ floor] s. (constr.) pardoseală de mozaic, pa rchet incrustat (în mozaic). inlaid leather [~.let*or] s. (legătorie) legătură în mozaic. inlaid linoleum [~ li.nouliom, -lai.n-] s. linoleum incrustat. inlaid wood [~ wu d] s. mozaic de lemn, marchetăric. inlaid work [~ wo:k] s. marchetăric, incrustaţie, m ozaic. inland I. ['inland, -tend] s. interiorul unei ţări; teritoriu situat departe de mare / de graniţă; to explore the ~ a explora interiorul unei regiuni. II. adj. 1 . situat înăuntrul ţării, departe de mare sa» de graniţă. 2. intern, interior, dinăuntru; a on, indigen. III. [in'laend] adv. înlăuntrul / în adâncul / în interiorul ţării; departe de re / de graniţă. inland coin ['inland koin] s. moneda care circulă într-o ţară, moneda unei . inland commodities [~ koimoditiz] s.pl. v. i n 1 a n d p r o d u c e . inland duty [~ .dju:ti] s. 1. acciz, taxă de consum / circulaţie. 2. vamă internă. inland ice [ ~ ais] s. (geol.) calotă glacială. inlander ['inkmdor] s. locuitor al unei regiuni fără ieşire la mare, locuitor din interiorul unei ţări. inland mail ['inland .meii] s. poştă in ternă. inland money bill [~ imAni bil] s. mandat intern. inland navigation [~ .na? vi'geijbn] s. (mar.) navigaţie interioară / fluvială. inland payments [~ .peiinants] s . pl. (ec.) plăţi interne. inland postage [~ .poustid3] s. tarif poştal pentru corespo ndenţa internă. inland produce [~ iprodju:s] s. (corn.) produse indigene / ale ţării. in land revenue ['inland .revinju:] s. fisc, impozite / (directe şi indirecte), venit uri provenite din impozite. Inland Revenue Office [~ 'ofis] s. percepţie; administ raţie / secţie financiară. inland revenue stamp [~ stasmp] s. timbru fiscal. inland se a ['inland si:] s. mare interioară. inland telegram [~ .teligram] s. telegramă inter nă. inland town [~ taun] s. oraş de provincie. inland trade [~ treid] s. (com.) come rţ interior. inland waters [~ iWo:taz] s. pl. ape continentale / interioare. inlan d water transportation [~ .wo:to tramspo'tei/^n] s. navigaţie fluvială / interioară. i nland waterways [~ iwo:toweiz] s. pi. căi navigabile interne, căi interne de comunic aţie pe apă. inlaw [in'lo:] vb. tr. (ist.) a pune din nou sub protecţia legii. in-laws ]'inlo:z] s. pi. (fam.) rude, rubedenii, neamuri ale soţiei sau ale soţului. inlay ['in'lei, in'l-],past şipuri, trec. inlaid ['in'leid, 'inleid] vb. tr. 1. (with) a incrusta, a căptuşi (cu lemn, metal etc.), a acoperi cu incrustaţii /mozaic; a lucra în mozaic, a pardosi cu mozaic, a marcheta (o masa etc.); a darnaschina (o sabie); to ~ a floor a parcheta o pardoseală; to ~ enamel a incrusta cu email, a emaila; to ~ a table with mother-of-pearl a incrusta o masă cu sidef. 2. (legătorie) a inter calata insera, a introduce (ilustraţii). 3. (fig.) a împodobi, a orna, a garnisi. II . s. 1. incrustaţie, incrustare (cu sidef etc.); lucru în mozaic, mozaicare; marquet ry ~ marchetăric. 2. plombă (dentară). 3. intercalare, inserare. 4. (telm.) inserţie, st rat intermediar. inlayer [-or] s. 1. lucrător care se îndeletniceşte cu marchetăria. 2. strat interior / intermediar. inlaying [-in] s. 1. incrustaţie, incrustare; pardos ire în mozaic, parchetare; marchetăric. 2. (legătorie) intercalaţie, intercalare. 3. (co nstr.) lambriu. inlet ['inlet, -lit] I. s. 1. intrare, acces, admitere (şi fig.). 2. (telm.) admisie, intrare (a aburului, a apei, a unui gaz etc.). 3. (telm.) or ificiu de admisie, gură de intrare (a aburului, a unui gaz etc.); ~s into a lake g urile de vărsare într-un lac. 4. (electr.) racord, racordare, bornă de intrare. 5. (ge ogr.) golfuleţ mic, sân de mare, fiord, strâmtoare îngustă. 6. (telm.) gură de scurgere a a ei de ploaie. 7. (croitorie) bucăţi înnădite, incrustaţii. II. adj. de admisie, de intrare . inlet chamber [~ it/eimbor] s. (telm.) 1. cameră de admisie. 2. cameră de aspiraţie. 3. cameră de depresiune. inlet channel [~ itjainsl] s. (telm.) canal de admisie / intrare / de alimentare. inlet opening [~ .oupninj s. (telm.) orificiu de admis ie, gură de intrare. inlet pipe [~ paip] s. (telm.) ţeavă, conductă de admisie. inlet po rt [~ po:t] s. canal de admisie / de intrare. inlet sluice [~ slu:s] s. (telm.) vană de admisie; ecluză de admisie. inlet valve [~ vadv] s. 1. (telm.) supapă de admis



 ie. 2. supapă de aspiraţie. inlier ['in.Iaio'] s. 1. (geol.) fereastră tectonică (într-un strat acoperitor). 2. (mine) fereastră (la o galerie, la un tunel). in-line engine ['inilain 'end3in] s. (telm., auto) motor cu cilindrii în linie / serie. in-Iot [ 'inilot] s. (amer.) parcelă (de teren). inly finii] I. adv. (poetic) 1. intern, in terior, lăuntric, în sine, tainic, în inimă, în suflet. 2. adânc, profund, sincer, din inim din suflet. II. adj. lăuntric, tainic. inlying ['inlaiirj] adj. dinlăuntrul (tării); i ntern, (de) interior, lăuntric. inmate ['inmeitj s. 1. locatar (al unei case); all the ~s were awakened by the noise toată casa a fost trezită de zgomot. 2. pensionar (al unui azil a"e alienaţi); persoană internată (într-un spital); bolnav, deţinut, întemni . in-migrant ['immigrant) s. locuitor care se mută în interiorul ţării. in-migrate ['inm iigreit] vb. inlr. a se muta într-un oraş etc. situat în interiorul ţării.



 503 inofficial



mutră nevinovată, a face pe inocentul, a se face că nu pricepe, a face pe naivul, a fa ce in-migration finmi-grei/an] s. mutare în interiorul ţării. pe niznaiul. 5. simplu, prostuţ, nerod, neghiob. 6. (fam., despre copii şi jlori) drăguţ, graţios. inmiscible [in' misibl] adj. (tehn.) imiscibil, ncmiscibil. 7. (despre jocuri, remedii etc.) ino cent, inofensiv, nevătămător. II. s. 1. fiinţă nevinovată inmost ['inmoust, -mast] adj. v. n n e r m o s t. inn [in] s. 1. (înv.) casă, locuinţă, domiciliu; to take up one's ~ (w ith) a găzdui, a (mat ales prunc), copilaş nevinovat; (bibi.) the Massacre / of the Innocents uciderea mânea, a locui (la). 2. han (la oraş), birt, ospătărie, hotel, tavernă; (fam.) a little country pruncilor; (pari, si.) masacrarea la sfârşitul sesiunii a p roiectelor de legi din lipsă de timp. ~ o mica cârciumă; to put up at an ~ a descinde la un han / la un hotel; to keep an ~ 2. tont, prostănac, neghiob, găgăuţă, cap sec; naiv. 3. (amer. si.) spărgător a cărui vinovăţie a ţine un han. -O- the Inns of Court cele patru oli de drept (Lincoln's Inn, Gray's a fost dovedită. 4. (amer. si.) cadavru, mort. innocently [-li] adv. inocent, cu nevinovăţie. Inn, the Inner Temple, the Middle Te mple; ele conferă diploma de drept şi se bucură de privilegiul exclusiv de a acorda însc rierea în barou); (jur. ist.) the Inns of Chancery innocuity [tins'kjmiti] s. v. i n n o c u o u s n e s s . vechiul cămin, cu numeroase săli de studiu, al studenţilor în drept din Londra, actualmente innocuous [i'nakjuas] adj. inofensiv, nevătămător; the ~ character of caracterul inofensiv al (cu gen.); ~ microbes microbi banali; ~ s nake şarpe neveninos; (fig.) to folosit ca birou al avocaţilor. render ~ a goli de c onţinut. innards finadz] s. pi. (fam.) v. i n w a r d (II). innocuously [-Ii] adv. inofensiv, nevătămător, fără a vătăma. innate ['i'neit,'--, -'-, amer. şi 'inneit] adj. în ongenital, din naştere, propriu; innocuousness [-nis] s. caracter ncvătămător / inofensi v. natural, firesc, intrinsec; an ~ gift un dar natural. innominable [in'naminab l] I. adj. (înv.) inexprimabil, de nespus. II. s. pl. (fam.) ~s v. innate force [~ fa;s] s. (fiz.) forţă de inerţie. i n e x p r e s s i b l e (II). innate ideas [~ aii diaz] s. pl. (fdoz.) idei înnăscute. innominate [i'nominit, -ncit] adj. 1. (înv.) nenu mit, anonim. 2. fără nume, care nu are innately ['i'ncitli,'—, -'--. amer. şi 'inneit-] adv. înnăscut, din naştere, prin naştere. innateness ['i'neitnis, amer. şi 'inneit-] s. (f iloz- etc.) caracter înnăscut (al ideilor); caracter o denumire. innominate bone [~ boun] s. (anat.) os iliac. temeinic (al unei calităţi). innovate finouveit, -nav-] v b. A. tr. a inova, a schimba prin înnoire, a face schimbări innavigable [i'nasvigabl , 'in'naH adj. (despre mări, fluvii) nenavigabil. în. B. intr. (in) a inova (ceva), a face inovaţii (în). inneity [in'ninti] s. (rar) incitate. innovating [-in] I. adj. v. i n n o v a t i v e. II. s. inovaţie. inner fina1-] adj. 1. interior, intern, lăuntric, dinlăuntru; ~side parte interioară; in the ~ innovation [linou'vei/an, -na'v -] s. 1. înnoire, inovare, reorganizare, introducere de side înlăuntru, pe partea inte rioară, în interior; the ~ man a) sufletul, „cui" lăuntric; b) (glumeţ) stomacul, burta; t o refresh one's ~ man a) a lua o gustărică, a mânca; b) (jig.) inovaţii. 2. inovaţie, schi mbare (într-o metodă, în politică, literatură etc.) propuneri de a-şi răcori sufletul; you t look well after the ~ man să nu uiţi să mănânci si să bei raţionalizare; spirit inovator, tivitate inovatoare; to make ~s (in) a face inovaţii (în); bine, să ai grijă de inimioar a ta. 2. (fig.) (care vine parcă) dinlăuntru, încet, înăbuşit. 3. (fig.) old people dislike ~s oamenilor bătrâni nu le plac inovaţiile. innovationist [-ist] s. inovator; adept al inovaţiilor. interior, lăuntric, tainic, ascuns; our ~life viaţa noastră interioară; his ~conscience told innovative ['inouveitiv, -nav-] adj. inovator, înnoitor. him that cineva în adâncul său îi spunea că; ~ voice voce lăuntrică; the ~ workings of innovator [' uveitar, -nav-] s. inovator; raţionalizalor, reorganizator, reformator; the mind l ucrul tainic al spiritului; ~ meaning sens lăuntric, fond (al unui pasaj); ~ thoug hts gânduri tainice / ascunse; to belong to the ~ circle a se număra printre iniţiaţi. p ersoană care are mania inovaţiilor. innovatory finaveitari] adj. inovator; de raţional izare. 4. primul cerc din jurul punctului negru al unei ţinte. innoxious [i'nok/as , 'i'n-] adj. 1. inofensiv, nevătămător, nedăunător, nenociv. 2. (rar) inner boom fina 'bu :m] s. (mar.) baston de bompres. nevinovat, inocent. inner bottom [~ ibatam] s. (mar.) fund interior. innoxiousness [-nis, 'i'n-] s. caracter inofensiv; nevătămător. inner canthus [~'kaen0as],pl. inner canthi [-Qai] s. (anat.) unghi palpebral int



 erior. inn porter ['in ipD:tar] s. hamal, servitor, slugă (la un han). inner dock [~ dok] s. (mar.) doc interior. innuendo [iinju(:)'cndou] I. adv. (jur. rar) anu me, adică; he ~ the plaintiff el anume r inner ear [inar 'ia ] s. (anat.) ureche i nternă. reclamantul. II. ş. 1. (jur.) insinuare, cuvânt cu jumătate de înţeles (în aparenţă siv inner harbour fina kjuleitar] s. 1. (hort.) persoană care alto ieşte, altoitor. 2. (med.) to assume a look of ~ a-şi lua o înfăţişare naivă / inocentă; (f to pose as Miss vaccinator, persoană care face o inoculare, un vaccin. 3. instrume nt pentru inoculare, Innocence a face pe nevinovata / mironosiţa / sfânta; to lose o



 ne's ~a) a-şi pierde inocenţa; pentru vaccinare. 4. pl. culturi de bacterii pentru i nocularea seminţelor. b) (fam.) a se dezgheţa. 4. simplism, prostie, nerozie, neghio bie. 5. caracterul ncvătămător inoculum [i'nokjulam], pl. inocula [-la] s. (med.) subs tanţă folosită pentru inoculare; al unei mâncări etc., caracterul inofensiv (al unei obser vaţii etc.). vaccin. innocency [-i, -nus-] s.l.v. i n n o c c n c e. 2. caracter i nofensiv (al unei acţiuni, inodorous [in'oudaras, 'in'ou-] adj. (despre gaze etc.) inodor, fără miros. declaraţii). inodorousness [-nis] s. lipsă de miros. innocent finas nt, -nous-j I. adj, 1. inocent, nevinovat, neprihănit, pur, curat, neîntinat, inoffe nsive [lina'fensiv, 'ina'f-] adj. (despre oameni, medicamente, animale etc.) fără pr ihană. 2. (jur.) (of) inocent (în ceea ce priveşte), nevinovat (de); (corn.) legitim, inofensiv, nevătămălor (şi fig.); (despre mirosuri etc.) care nu are nimic neplăcut, permi s, autorizat; ~ of a crime nevinovat de o crimă. 3. (of) lipsit de; windows ~ of d ezagreabil; (despre observaţii) care nu are nimic jignitor. glass ferestre fără geamur i; (fig.) to be ~ of Latin a nu şti o boabă latineşte. 4. inocent, inoffensively [-li] adv. inofensiv, nevătămător. naiv, candid, simplu, neprefăcut, natural; (as) ~as a newb orn babe inocent ca un (prunc) inoffensiveness [nis] s. caracter inofensiv (al u nui remediu, al unei observaţii etc.). nou-născut, cu o candoare de (prunc) nou-năseut ; to put on an ~ air a face, a-şi lua o inofficial [lina'fi/^l, 'ina'f-] adj. neof icial.



 inofficious 504



inofficious [anoTi/os, 'ino'f-] adj. 1. (despre un regulament etc.) inoperant. 2 . care nu corespunde datoriei morale. 3. nedrept, injust, jignitor; ~ testament testament care este în dauna moştenitorilor legitimi. inofficiously [-li] aaV. nedre pt, injust. inoperable [in'oparobl] adj. (despre un bolnav, un cancer etc.) inop erabil, care nu poate fi operat. inoperative [in'oparotiv, 'in'o-] adj. 1. neope rativ, care nu operează, inactiv. 2. (jur-, despre legi) inoperant, ineficace, fără ef ect. inoperativeness [-nis] s. neoperativitate, inoperativitate. inopportune [in 'opot/um, 'in'o-, 'inopo't-J adj. inoportun, neoportun, nepotrivit, intempestiv, nelalocul său; neplăcut, supărător, plicticos; ~ remarks observaţii nepotrivite. inopport uneness [-nis] s. v. i n o p p o r t u n i t y . inopportunity [iinopo'tju:niti] s. inoportunitate. inordinancy [i'nordinonsi] s. v. i n o r d i n a t e n e s s . inordinate [i'no:dinit] adj. 1. nemăsurat, necumpătat,.nemoderat, fără măsură, excesiv, xagerat, exorbitant. 2. dezordonat, neordonat, dereglat, neregulat; to keep ~ ho urs a se scula şi a se culca la ore neregulate. inordinately [-li] aaV. 1. în mod ne regulat / neorânduit. 2. dezordonat, fără regulă, excesiv. inordinateness [-nis] s. cara cter excesiv, fire dezordonată, neregularitate, dereglare; exces. inorganic [iino: 'ga;nik, 'ino:'g-] adj. 1. (chim.) anorganic. 2. neorganic, neorganizat, care nu face parte organică din ceva; exterior, străin; (lingv.) nearticulat; ~ sound sunet nearticulat. inorganic chemistry f~ .kemistri] s. chimie anorganică. inorganizabl e [i'no^onaizobl] adj. care nu poate fi organizat. inorganization [i>no:g3nai'ze i/3n, -g^ni'z-] s. neorganizare, lipsă de organizare. inorganized [i'no:g3naizd] a dj. neorganizat; neorganic. inornate [,ino:'neit, -'—] adj. (despre limbaj) neînflor it, fără înflorituri. inosculate [i'noskjuleit] vb. A. intr. 1. (with) (despre vase de sânge) a se anastomoza (cu). 2. (desprefibre)a se uni, a se împleti (cu). 3. (fig.) a fi strâns legat / unit, a se înlănţui, a se contopi. B. tr. 1. (with) (med.) a uni / lega prin anastomoza (vase de sânge). 2. (fig.) a uni, a îmbina (strâns). inosculation [iinoskju'lei/.m] s. 1. (anat.) inosculaţie, anastomoza. 2. (med.) inosculare, le gare / unire prin anastomoza (a vaselor de sânge). 3. (fig.) îmbinare, contopire. moşi te ['inousait] s. (chim.) inozită. inositol [i'nousltoul, -toi] s. v. i n o s i t e. inostensible [.inos'tensobl, -sib-] adj. care nu este făţiş saw evident. inower [in 'ouor] adv. (scot.) (îndreptat) către interior. ... inoxidable [i'noksidobl] adj. V. i n o x i d i z a b 1 e. inoxidizable [i'noksidaizobl] adj. inoxidabil. in-pati ent ['inipei/snt] s. bolnav internat, spitalizat. in-patient unit [~ 'ju:nitj s. .staţionar. inpensioner ['inipen/3nor] s. pensionar al unui cămin de invalizi. in-pl ant training ['in-pla:nt 'treinirj] s. (mai ales amer.) calificare în producţie / la locul de muncă. inpouring ['inipo:rin] I. adj, care intră precipitându-se / dând buzna, care năvăleşte, care soseşte, care intră; ~ passengers călători care sosesc în valuri. II. fluenţă, inundaţie, năvală (de apă, de pasageri); an increasing ~ of riches o ploaie necont nită de bogăţii. input ['input] 1. (tehn.) aducere, admisie, racord. 2. (electr.) pute re furnizată / absorbită, putere de alimentare. 3. (tel.) putere de intrare. 4. (teh n.) putere consumată (ae o maşina etc.). 5. alimentare (cu energie, cu abur etc.), a dmisie, consum, absorbţie (de energie, de apă, de abur etc.). 6. (infor.) intrare. i nput buffer [~ ibAfo'] s. (infor.) zonă de intrare. input terminal [~ ito:minl] s. (electr.) bornă de intrare. inquest ['inkwest, 'ink-] s. 1. (yur.) anchetă; coroner 's ~ anchetă judiciară în faţa juriului (în caz de moarte violentă sau suspectă); to hold a on a body a face o anchetă pentru a stabili cauza morţii; official ~ sau ~ of offic e anchetă oficială. 2. juriu; the Grand Inquest of the Nation Camera Comunelor. 3. ( rel.) the Great / Last Inquest Judecata de Apoi. inquietude [in'kwaiitjmd, irj'k -, -aiot-] s. 1. (med.) agitaţie (a corpului). 2. nelinişte, agitaţie (a spiritului), grijă, îngrijorare, tulburare. inquire [in'kwaior, irj'k-] vb. A. tr. a întreba (de, d espre) a se interesa de, a se informa asupra (cw gen.); a lua informaţii despre; t o ~ the price of smth. a întreba de preţul unui lucru, a se informa asupra preţului un ui lucru; to ~ the way a întreba care este drumul; to ~ of smb. what is happening a întreba pe cineva ce s-a întâmplat; I did not ~ what he proposed to do nu m-am inter esat ce-şi propunea să facă; to ~ whether a întreba dacă. B. intr. 1. a întreba, a se inter sa, a se informa; ~ within a se adresa aici. 2. to ~ about a întreba de, a se inte



 resa de, a se informa asupra (cu gen.), a lua informaţii despre; everybody is inqu iring about her toată lumea întreabă de ea; toată lumea întreabă cum îi merge / se interese e face ea; to ~ after smb. a se interesa de cineva, a întreba despre cineva; (fam. ) a întreba de cineva; to ~after smb.'s health a se interesa de sănătatea cuiva; to ~ for smb. a întreba de cineva, a întreba dacă cineva este acolo, a cere să vadă pe cineva; to ~into smth. a face cercetări, investigaţii în legătură cu ceva; a examina o chestiune; (jur.) a ancheta ceva, a face o anchetă asupra unui lucru; to ~ into smb.'s positi on a se informa asupra situaţiei cuiva; to ~ into the assets of a debtor a cerceta averea unui debitor (pentru a o vinde la licitaţie); to ~ into a crime a cerceta o crimă, a se informa asupra unei crime.



inquirer [in'kwaioror] s. persoană care întreabă / care se interesează de ceva, solicita tor, petiţionar; to be an ~ about / into smth. a se interesa de ceva, a face cerce tări asupra unui lucru; there have been many ~s after him a întrebat multă lume de el. inquiring [in'kwaiorirj] adj. scrutător, iscoditor, cercetător; curios; an ~glance o privire scrutătoare; an ~ look o privire întrebătoare; ours is an ~age secolul nostr u este un secol iscoditor; he is of an ~ disposition e curios din fire, are un s pirit iscoditor. inquiringly [-li] aaV. scrutător, iscoditor, cercetător, curios; cu un aer / pe un ton iscoditor; to look / glance ~ at smb. a iscodi / a scruta cu privirea pe cineva. inquiry [in'kwaiori, irj'k-J s. 1. anchetă, anchetare, intero gare, cercetare, investigaţie; to conduct / hold an ~ a face o anchetă, a proceda la o anchetă; those conducting the ~ anchetatorii; to set up an ~ regarding smth. a deschide o anchetă asupra unui lucru; to open a judicial ~ a deschide o anchetă judi ciară; the facts established by the ~ faptele care rezultă din informaţii; without ~ fără cercetări. 2. întrebare; pi. informaţii, cercetări, investigaţii; after many inquiries după multe investigaţii; to make inquiries a face investigaţii, a cerceta, a strânge inform aţii; he made inquiries everywhere s-a informat peste tot; to make inquiries about smb. a lua informaţii, a se informa asupra cuiva; to make inquiries after smb. a se interesa de cineva, a lua informaţii despre cineva, a întreba noutăţi despre cineva; on ~ we heard that informându-ne / din informaţiile luate am aflat că. 3. (com.) (for) cerere (de); there is good ~for wheat este o mare cerere de grâu. inquiry office [~ ofis] s. birou / oficiu / ghişeu de informaţii; agenţie (publică). inquisition [unkwi 'zi/an, iirjk-J s. 1. cercetare, investigaţie; (jur.) anchetă, percheziţie. 2. (ist.) the Inquisition inchiziţia. 3. (fig.) chin, tortură, supliciu. inquisitional [-ol] a dj. 1. de cercetare, de anchetă. 2. inchizitorial, de inchiziţie, de inchizitor. inq uisitive [in'kwizitiv, irj'k-, -zot-] adj. curios, cercetător, scrutător, investigat or, iscoditor; (peior.) indiscret; (fam.) care-şi bagă nasul; an ~look o privire inc hizitorială; little girls are so ~ fetiţele sunt atât de curioase. inquisitivencss [-n is] s. curiozitate indiscretă. inquisitor [in'kwizitor, irj'k-] s. 1. inchizitor. 2. (jur.) judecător de instrucţie; anchetator. inquisitorial [in.kwizi'toiriol, irj' k-, .inkwizi't-, lirjkwizi't-, amer. -'tou-] adj. 1. v. i n q u i s i t i o n a l (2). 2. v. i n q u i s i t i v c. inquorate [in'kwo:rit] adj. (pol.) care nu înt runeşte cvorumul. inroad ['inroud] s. 1. năvală, incursiune, puhoi; to make ~s upon th e enemy a hărţui pe inamic. 2. (fam.) încălcare a libertăţii / a drepturilor cuiva. -0* to ake ~s upon smb.'s time a abuza de timpul cuiva; to make ~s upon one's money / c apital a se decava. inrush ['inrA/] s. 1. irupţie; incursiune, năvală, năpădire (a unei ap e care ţâşneşte); răbufnire (ae aer etc.). 2. prăbuşire, năruire bruscă. 3. ruptură, rupere e. 4. presiune. 5. (te/ut.) putere de pornire, şoc de pornire; (auto) demaraj, put ere de demaraj. ins [inz] s. pi. ~ and outs v. i n (3). insalivate [in'sadiveit] vb. tr. (fiziol.) a amesteca (alimentele) cu salivă. insalivation [insadi'vei/sn] s. (fiziol.) amestecare a alimentelor cu salivă. insalubrious [iinşo'Iyu:brios, 'in sa'l-] adj. insalubru, nesănătos, neigienic. insalubrity ['inso'l/u:briti, 'inso'l-, -'Iju:-] s. insalubritate, stare nesănătoasă (a urnii loc). insane [in'sein, 'in's-] adj. 1. (despre persoane) nebun, dement, alienat; to become ~ a înnebuni, a-şi pierd e minţile. 2. (fam.) (despre dorinţe etc.) nebunesc, dement, nesăbuit. insane asylum [ ~ o.sailom] s. azil de nebuni. insanely [in'seinli, 'in's-] adv. nebuneşte, de neb un, ca un nebuii. insaneness [in'seinnis, 'in's-] s. caracter nebunesc I nesăbuit (al unei acţiuni, al unei dorinţe etc.). insanitariness [in'ssnitorinis] s. caracter insalubru / neigienic, insalubritate, lipsă de condiţii igienice / sanitare. insani tary [in'sasniteri, 'in's-] adj. antisanitar, insalubru, neigienic, nesănătos. insan



 itation [inisami'tei/sn] s. v. i n s a n i t a r i n e s s . insanity [in'ssniti ] s. 1. (med.) nebunie, demenţă, alienaţie mintală. 2. (fig.) nebunie, caracter nebunesc (al unei încercări). insatiability [in.sei/jo'biliti, -/io-, /o-, -loti] s. nesaţ. in satiable [in'sei/jobl, -/io, -/o-] adj. (desprefoame, dorinţe etc.) de nesăturat, ne potolit; nesăţios, lacom, avid; ~ of glory avid de glorie. insatiableness [-nis] s. v. i n s a t i a b i 1 i t y. insatiate [in'sei/iit, -/jit, -/jot, -/iot] adj. n esaturat, nepotolit, nedomolit, nesăţios; ~fury furie nepotolită. insaturable [in'sast jurobl] adj. l.care nu poate fi saturat, insaturabil. 2. (rar) nesăţios, nesătul, laco m. insaturated [in'sast/oreitid, -t/ur-, -tjur-] adj. nesaturat. inscribable [in 'skraibobl] adj. (in) care poate fi înscris (în); (mat.) ce se poate înscrie. inscribe [in'skraib] vb. tr. 1. (in; on) a înscrie, a grava, a săpa o inscripţie (în, pe); to ~ a tomb with a name a grava un nume pe un mormânt. 2. (to) a dedica (o opera litera ra) (cu dat.). 3. (mat.) a înscrie (unpoligon etc.). 4. (com.) a înregistra (pe acţion ari). inscribed [in'skraibd] adj. (in; on) înscris, gravat, săpat (în, pe). inscribed stock [~ stok] s. (ec.) acţiuni nominale / înregistrate, hârtii de valoare înregistrate. inscriber [in'skraibor] s. (aittom.) dispozitiv de codificare, dispozitiv codor . inscription [in'skrip/an] s. 1. inscripţie (pe un monument ele). 2. dedicaţie, ded icare (a unei cărţi). 3. (corn.) înregistrare a acţiunilor; the ~s hârtiile de valoare înre istrate, acţiuni nominale. inscriptive [in'skriptiv] adj. făcut sub formă de inscripţie. inscroll [in'skroul] vb.tr. a trece într-o / pe o listă. inscrutability [in'Skru:to 'biliti, linskru:-, -loti] s. caracter de nepătruns / impenetrabil (al uimi mister , al unui chip), impenetrabilitate, caracter enigmatic, incomprehensibilitate.



 505 inside ring



inscrutable [in'skruitabl] adj. (despre un plan) de nepătruns, impenetrabil; (desp re o wound introducerea unei sonde într-o rană. 2. anunţ / informaţie într-un ziar. 3. (an at., bot.) loc de inserţie (a unui tendon pe os, a muşchilor, a unei frunze pe tulpi nă), legare, figură) enigmatic, închis. fixare. 4. (poligr.) inserţie, adaos (într-un mami scris, într-o corectură). 5. bucată de dantelă inscrutableness [-nis] s. v. i n s c r u t a b i l i t y . fără colţi / de broderie etc., care se coase la o rufă; dantelă între dou de pânză. inscrutably [-i] adv. de nepătruns, impenetrabil, enigmatic. 6. (telm.) căptuşe ală, garnitură; (constr.) element de intercalate. insculp [in'skAlp] vb. Ir. (rar) v . e n g r a v e. insertion mark [~ ma:k] s. (poligr.) semn de introducere / inse rare. insect ['insekt] s. 1. (entom.) insectă. 2. (fig.) nimic, nulitate, zero (şipe ior.); this little insertion piece [~ pi:s] s. 1. (constr.) clement de intercalaţi e, umplutură pentru izolare. ~ acest nimic. 3. (amer. fam.) mic defect tehnic (mai ales la un automobil nou). 2. (telm.) inserţie. insecta [in'sekta] s. pl. (entom. ) insecte. in-service education ['ihisd:vis edju:'kei/3n] s. (mai ales amer.) 1. continuarea studiilor insectan [in'sektsn] adj. (entom.) de insectă; propriu inse ctelor; insectiform. în timpul efectuării stagiului militar. 2. continuarea studiilo r fără întreruperea muncii în insectarium [.insek'tesriamj s. insectarium, insectare pen tru insecte vii. producţie. 3.v. i n - s e r v i c e t r a i n i n g . insect cont rol ['insekt ksnitroul) s. (agr.) combaterea insectelor. in-service training [~ 'treinirj] s. (mai ales amer.) calificare în producţie / la locul de insectean [in's ektisn] adj. (amer.) v. i n s e c t a n . r muncă. insect eater ['insekt ti:ta ] s . (zool.) insectivor. inset I. ['in-set, 'inset] s. 1. flux (al mării). 2. (poligr .) pagină anexată, coală intercalată insect-eating [~>i:tin] adj. (zool.) insectivor. (a e 4 sau 8pagini), intercalaţie, planşă / pagină intercalată (într-o carte) prin lipire; inc us; insecticidal [in>sekti'said3l] adj. insecticid. to insert ~s in a book a ins era pagini într-o carte. 3. (poligr.) gravură în afara textului, insecticide [in'sekti said] adj., s. insecticid. figurină, medalion (în colţ de pagină sau în marginea unei ilus traţii mai mari). II. ['in'set, insectiform [in'sektifo:m] adj. insectiform, în formă de insectă. in'set], past şi part. trec. inset ['in'set, in'set], insetted [-id] vb. tr. 1. (poligr.) a intercala, insectifuge [in'sektifju:d3] s. insectifug, substa nţă insectifugă. a insera, a introduce (file, anunţuri). 2. (poligr.) a insera în medalion ; map with three insectile [in'sektil, -tail] adj. (rar) de insectă (şifig.). smalle r plans ~ hartă cu trei medalioane. 3. a intercala (o bucată de stofă). 4. (lehn.) ins ectivora [.insek'tivars] s. pl. (zool.) insectivore. insectivore [in'sektivo:r, -vos'] s. 1. (bot.) plantă insectivora. 2. (zool.) (animal) inserţie. inset map [in' set niEep] s. cartuş (hartă mai mică în colţul unei luirţi mai mari). insectivor. inset por rait [~ ipo:trit] s. portret în medalion. insectivorous [unsek'tivaras] adj. (bot. , zool.) insectivor. insetting ['in'setirj, in's-] s. 1. (poligr.) intercalare, inserţie, introducere. 2. (poligr.) insectologist [linsektokxtyst] s. entomolog, ( rar) insectolog. inserare în medalion. 3. intercalare (a unei bucăţi de stofă). insectol ogy [iinsek'tol3d3i] s. entomologie, ştiinţa insectelor; (rar) insectologie. insever able [in'sevprsbl, 'in's-] adj. inseparabil, care nu poate fi separat, despărţit, in sectory [in'sektsri] s. (amer.) v. i n s e c t a r i u m . indivizibil. insect p est ['insekt pest] s. (agr.) insectă dăunătoare. insheath [in'/i:9] vb.tr.v. i n s h e a t h e . insect pollination [~ poliinei/an] s. (bot.) polenizare entomofilă. ins heathe [in'.fi:o] vb. tr. 1. a băga în teacă / toc. 2. (telm.) a proteja cu un înveliş. in sect powder [~ ipaud3r] s. praf insecticid / contra insectelor. inshore ['in'/o: r, -'/33 r ,'--, -'-] I. adv. la ţărm, aproape / în apropiere de ţărm / mal, în insect tren h [~ trent/] s. şanţ de oprire (contra omizilor). direcţia ţărmului. II. prep. ~ of an ice berg foarte aproape de un aisberg. III. adj. costier, insecure [-insi'kjuy, 'ins i'k-, -'kj33r[ adj. 1. (despre un zăvor ele.) nesigur, puţin sigur; (despre gheaţă) puţin solid; (despre un teren) periculos, primejdios; (despre un pod) de coastă; care se află aproape de coastă, în imediata apropiere a ţărmului; care se îndreaptă spre ţărm. şub xpus pericolului; to be in an ~ position a fi într-o situaţie critică. inshore fishing [~ ifi/in] s. (mar.) pescuit în apropierea ţărmului, pescuit de coastă. insecurely [.in si'kjusli] adv. nesigur, puţin solid, fără siguranţă. inshore navigation [~ .nasvi'gei/an]



 s. (mar.) navigaţie costieră, cabotaj. insecurity [linsi'kjuriti] s. nesiguranţă, insta bilitate, situaţie primejdioasă. inside ['in'said, 'ins-, in's-] I. s. 1. parte dinăun tru / interioară, interior; dos (al unei inseminate [in'semineit] vb. tr. a însămânţa. hai ne etc.); the door opens from the ~ uşa se deschide din interior; on the ~ pe dinăun tru; insemination [inisemi'nei/an, lin'sem-] s. însămânţare; artificial ~fecundare artif icială. the door bolted on the ~ uşa era zăvorâtă pe dinăuntru; (fig.) to know the ~ of an ffair insensate [in'senseit, -sit] adj. 1. (at) insensibil, lipsit de sensibilit ate, nesimţitor (la). a cunoaşte dedesubturile unei afaceri; (amer.) to get on the ~ a se pune la curent, a afla 2. (despre un proiect, o dorinţă etc.) nebunesc, ireal, nesăbuit. toate amănuntele / tot rostul / toate dedesubturile unui lucru; ~ out pe dos; to turn smth. insensibility [iiiisenss'biliti, .insen-, -si'b-, -laţi] s. 1. insensibilitate, lipsă de ~ out a întoarce ceva pe dos; stockings turned ~ out ciora pi întorşi pe dos; to turn sensibilitate. 2. pierdere a cunoştinţei, leşin; to fall into a state of ~a-şi pierde cunoştinţa, everything ~ out a întoarce totul pe dos / cu susu-n jos; the wind has turned my umbrella a nu mai şti de sine, a leşina; after several h ours of ~ după ce a stat câteva orc fără ~ out vântul mi-a întors umbrela; (fam.) to know s th. ~ out a cunoaşte ceva temeinic, cunoştinţă, după un leşin de câteva ore. 3. (to) insens litate (la); indiferenţă (faţă de). a şti ca pe Tatăl-Nostru; a cunoaşte (un subiect) de la la Z; a cunoaşte ceva cum îşi insensibilize [in'sensibilaiz] vb. tr. (med.) a insensib iliza, a amorţi (un bolnav, un membru cunoaşte buzunarul, a şti ceva pe dinafară; to kno w Bucharest ~ out a cunoaşte etc.). Bucureştiul ca-n palmă. 2. partea dinspre zid a tr otuarului; to walk on the ~ of insensible [in'senssbl, -sibl] adj. 1. insensibil , imperceptibil, neobservabil; "transition the pavement a merge pe partea dinspr e zid a trotuarului; to let smb. walk on the ~ trecere imperceptibilă; by ~ degree s insensibil, imperceptibil, treptat. 2. fără cunoştinţă, a lăsa pe cineva să meargă pe par inspre zid a trotuarului. 3. partea interioară (a unei leşinat, în nesimţire; to become ~ a-şi pierde cunoştinţa, a leşina, a face o sincopă. 3. (to, cotituri, a unui drum). 4. ( fam.) viscere, măruntaie (mai ales stomacul şi intestinele); of) insensibil, indifer ent, nepăsător (la durere etc.); ~ to the beauties of art insensibil to have pains i n one's ~ a-1 durea burta, a avea dureri de stomac. 5. (fig.) minte, cuget, la f rumuseţile artei; we are not ~ of your kindness bunătatea dv. nu ne Iasă nepăsători, sufle t. 6. pasager care stă înlăuntrul unei diligente / unui omnibus / unui autobus (nu pe nu suntem insensibili la bunătatea dv.; I am not ~ how much I owe to him nu pot să i mperială). 7. (amer. si.) informaţii secrete / din sursă sigură. 8. (sport) centru. 9. p l. nu recunosc cât de mult îi datorez. (sport) the insides interii (la fotbal). 10. (amer.) agent secret al patronului, ll.pl. hârtie insensibly [-i] aav. imperceptib il, pe nesimţite, pe nebăgate în scamă, treptat, încetul bună (dinăuntrul unui top). II. ad 1. interior, dinăuntru; ~ seat loc interior / dinăuntru cu încetul. (al unui autobus e tc.). 2. secret; I speak with "knowledge ceea ce spun, spun din sursă insensitive [in'sensitiv, 'in's-, -spt-] adj. (to) insensibil (la) (ji fig.); ~ to shame sig ură. III. prep. înăuntrul, dinăuntrul, în; ~ the house înăuntrul / în interiorul casei, în bil la ruşine; they remain ~ and cold rămân nesimţitori şi reci, nimic nu-i casă; (mai ales amer.) ~ of a week în cadrul unei săptămâni, în cel mult o săptămână; impresionează. (mai a ) to do smth. ~ of three hours a face ceva în mai puţin de trei ore; (fam.) insensit iveness [-nis] s. insensibilitate, lipsă de sensibilitate. to get right ~ a part a intra în pielea unui personaj. IV. aav. înăuntru, dinăuntru; with insentient [in'sen/ia nt] adj. insensibil, care nu are nici un fel de senzaţie; neînsufleţit. the fur ~ cu b lana înăuntru; the purse is empty, there is nothing ~ punga e goală, nu inseparability [in.separa'biliti, 'ros-,-1st-] s. inseparabilitate, caracter inseparabil, unit ate, e nimic înăuntru; handbag with mirror ~ poşetă cu oglindă înăuntru / interioară; (fam. ură indisolubilă. walk ~! intră! inseparable [in'sepsrsbl, 'in's-J I. adj. (from) inse parabil, care nu poate fi separat / inside caliper l'insaid 'ka;lip3r] s. (telm. ) compas /calibru pentru găuri, compas / calibru despărţit (de); names are ~ from thin gs numele nu pot fi separate de lucruri; (despre de interior. persoane) they are ~ sunt nedespărţiţi. II. s. pl. prieteni nedespărţiţi. inside diameter [~ dai'a3mit3r] s. /nil.) calibru / diametru interior (al tevii). inseparableness [-nis] s. v. i n s e p a r a b i l i t y . inside dope [~ 'doup] s. (amer. fam.) informaţii confide nţiale. inseparably [-i] adv. inseparabil, de nedespărţit. inside drive car [~ 'draiv ka:r] s. (auto) maşină cu conducere interioară. inseparate [in'seprit, -par-, 'in's-] adj. 1. nedespărţit, unit. 2. (from) inseparabil, care inside fighting [~ 'faitirj]



 s. (sport) luptă corp la corp (l« boA). nu poate fi separat / despărţit (de); indivizibi l. inside gauge [~ 'geid3] s. (telm.) calibru pentru măsurătoare de interior, calibr u tampon; insert [in'sa:t] I. vb. tr. 1. a insera (o pagi/ui într-o carte, o notiţă într -un ziar); a intercala;pasimetru. to ~a clause in an act a introduce / a interca la o clauză într-un act. 2. a trece (pe hartă), inside gearing [~ 'giarirj] s. (telm.) 1. angrenare interioară. 2. roată dinţată cu dinţi a înscrie; to ~ smth. in a catalogue a rece / a înscrie ceva într-un catalog. 3. (electr.) interiori. a introduce, a lega (în circuit); to ~a condenser in the circuit a intercala un condensator inside info rmation [~ imfa'rneijan, -fo:'m-] s. v. i n s i d e (1,7). în circuit; (poligr.) t o ~ a line a intercala o linie. 4. a introduce, a vârî (o cheie într-o inside job [~ > d3ob] s. jaf comis cu complicitatea unui salariat al firmei prejudiciate. broască etc.); (mil.) to ~tlie charge a introduce încărcătura, a încărca. II. s. [si 'inS9;t] insi de left [~ 'left] s. (sport) inter stânga (la fotbal); to play ~ a juca (ca) inter stânga. 1. intercalare, inserţie, introducere, insert. 2. (lehn.) (piesă de) racord. insider ['in'saids', in's-] s. 1. membru al unei societăţi sau asociaţii (nu un străin). inserted [-id] adj. inserat, intercalat, introdus; wheel with ~teeth roată cu dinţi , roată 2. (fam.) iniţiat, persoană care cunoaşte dedesubturile unei probleme, persoană in iţiată într-un secret. 3. călător în interiorul unui vehicul. cu dinţi montaţi / puşi. insi t ['insaid 'rait] s. (sport) inter dreapta (la fotbal); to play ~ a juca (ca) in ter inserting [-in] s. v. i n s e r t i o n . insertion [in'sa:/3n] s. 1. insera re, intercalare, introducere (a unui lucru în ceva); ~ of dreapta. inside ring [~ 'rirj] s. the ~ iniţiaţii. an announcement in a paper inserarea unui anunţ în ziar; (med .) ~ of a probe in a



 inside stair 506



inside stair [~ 'stso r ] s. (constr.) scară interioară. inside track [~ 'tra;k] s. 1. (sport) partea interioară a pistei. 2. (ferov.) [inie interioară (dispusă între alte linii). 3. (fig.) avantaj, calea cea mai scurtă spre succes. <• to be on the ~ a ale rga pe partea interioară a pistei; (fam.) a fi avantajat; (fam.) a fi înaintea celor lalţi. insidious [in'sidios] adj. 1. (despre un duşman, un plan etc.) insidios; (des pre un raţionament) perfid, şiret, viclean. 2. înşelător; ~ disease boală înşelătoare. insi [-li] adv. (în mod) insidios, viclean, şiret, perfid, înşelător. insidiousness [-nis] s. caracter insidios / înşelător (al unei boli etc.); viclenie, şiretenie (a unei întrebări et .). insight ['insait] s. 1. (into) perspicacitate; înţelegere (cu gen.); a mind of d eep ~minte pătrunzătoare; a poet of great ~ poet de o marc intuiţie; work that shows f lashes of ~ lucrare care conţine analize foarte fine; ~ into character fineţe psihol ogică; his thorough ~into the human heart profunda sa cunoaştere a sufletului omenes c. 2. privire, ochire; to get an ~ into smth. a arunca o privire prin ceva; to g ain an ~ into smb.'s character a privi pentru o clipă în sufletul cuiva. insightful i'insaitful] adj perspicace, pătrunzător. insignia [in'signio] s. pi. (lat.) 1. însemn e, insignii (ale unei demnităţi etc.). 2. distincţii, decoraţii, ordine; (mil.) ~ of ran k semne de distincţie ale gradului. 3. emblemă. insignificance [linsig'nifikons, 'in sig'n-] s. 1. neînsemnătate, caracter neînsemnat, lipsă de semnificaţie / de importanţă. 2. consistenţă, lipsă de conţinut. insignificant [linsig'nifikont, 'insig'n-] adj. 1. (desp re un cuvânt, un gest) nesemnificativ, lipsit de semnificaţie / de conţinut. 2. (despr e o pierdere etc.) neînsemnat, fără importanţă, lipsit de importanţă, de însemnătate infimă abilă; ~ person persoană neînsemnată / fără importanţă; to occupy an ~ place in society a o un loc neînsemnat în societate; of ~ extraction dintr-o familie foarte modestă. insinc ere [iinsin'sior, 'insin's-] adj. nesincer, de rea credinţă; (despre un surâs etc.) fa ls, prefăcut. insincerely [.insin'sioli] adv. (în mod) nesincer, fals.. insincerity [linsin'seriti, 'insin's-] s. lipsă de sinceritate, făţărnicie, ipocrizie, falsitate. in sinuate [in'sinjueit] vb. A. tr. 1. a introduce încet. 2. a insinua, a da să înţeleagă, a lăsa să se înţeleagă; do you mean to ~ that? vrei să insinuezi că?; to ~ smth. nasty a face insinuare răutăcioasă, a strecura o aluzie răutăcioasă. B. refl. (into) a se insinua, a se trecura pe nesimţite / cu dibăcie (în); a pătrunde (în); to ~ oneself into a place a se st recura într-un loc; water ~s itself everywhere apa pătrunde peste tot; (fam.) to ~on eself into smb.'s favour a se insinua pe lângă cineva, a intra sub pielea, în graţiile c uiva, a se vârî în sufletul cuiva, a se linguşi pe lângă cineva. insinuating [-in] adj. ins nuant. insinuatingly [-irjli] adv. insinuant, linguşitor, calin. insinuation [inis inju'eijbn] ş. 1. insinuare, strecurare, introducere (ă unui lutru în ceva); pătrundere. 2. insinuare, linguşire. 3. insinuare, aluzie răutăcioasă, calomnioasă. insinuative [in's injueitiv] adj. 1. insinuant, linguşitor, calin. 2. care recurge la insinuări. insip id [in'sipid] adj. 1.(despre substanţe, alimente etc.) insipid, fad, searbăd, tară gus t. 2. (fig., despre o conversaţie) insipid, anost, nesărat, plicticos, lipsit de bun gust, fără spirit; searbăd, fad; (despre un surâs) nerod, prostesc; (despre un stil) an ost, lipsit de culoare; ~ compliments complimente nesărate. insipidity [rinsi'pidi ti] s. 1. insipiditate, lipsă de gust. 2. (fig.) insipiditate, lipsă de sare; lipsă de graţie / de vioiciune; lipsă de strălucire. insipidly [in'sipidli] adv. insipid, nesăra t, searbăd, fad. insipidness [in'sipidnis] s.v. i n s i p i d i t y . insist [in's ist] vb. iutr. 1. (on, upon) a insista, a stărui, a accentua (asupra, cu gen.), a pune accentul, a apăsa (pe), a se opri mult (la); to ~ (up)on a thing a insista as upra unui lucru, a se opri prea mult la un lucru; to ~(upon it) that one is inno cent a-şi susţine cu tărie nevinovăţia, a asigura cu tărie că e nevinovat; that is not a po to be ~ed on nu este un lucru asupra căruia trebuie să se insiste; I won't ~ nu ins ist, să trecem peste asta; he ~ed that it was so el pretindea / susţinea că este aşa; he ~s that he saw it el afirma sus si tare că a văzut acest lucru; "you must apologize ", he ~ed „trebuie să-ţi ceri scuze", insistă el. 2. (on, upon; that) a insista, a stărui (asupra, ca), a cerc cu insistenţă / stăruinţă (ca); to ~ on doing smth. a insista / a vre a neapărat / a ţine morţiş să facă ceva; to ~ on smb.'s doing smth. a cere insistent cuiva facă ceva; he ~s on your coming el insistă / vrea neapărat / ţine morţiş să veniţi; you mea ~ on him apologizing personally? ţii neapărat ca el să-şi ceară scuze personal?; he ~ed on



 being paid at once el a cerut să fie plătit imediat; I ~ upon it! vreau neapărat!; he ~s upon it el o ţine una şi bună, nu vrea să renunţe în ruptul capului; I ~ on obedience v eau să fiu ascultat, pretind / cer ascultare; to ~on payment a cere plata; to ~on one's rights a-şi revendica drepturile; I'll have some more if you ~ o să mai iau da că insişti. insistence [-^ns] s. insistenţă, stăruinţă, afirmaţie insistentă, persistenţă, n face of his ~ în faţa insistenţei lui, în faţa stăruinţei lui; his ~ upon his innocence a maţia sa insistentă că este nevinovat; ~ in doing smth. stăruinţa de a face ceva. insisten cy [-ansi] s.v. i n s i s t e n c e . insistent [-ant] adj. 1. insistent, care i nsistă, stăruitor, perseverent, persistent; ~ demands cereri insistente; to be very ~ a insista, a stărui foarte mult; don't be too ~ nu insista prea mult; to be ~tha t smth. shall be done a ţine să se facă ceva. 2. (despre un creditor) plicticos, inopo rtun; (jam.) ~ colours culori ţipătoare / violente. 3. care iese în evidenţă, predominant, care atrage atenţia. insistent hind toe [in'sistnt ihaind tou[ s. (omit.) pinten. insistently [in'sistontli] adv. insistent, stăruitor, cu insistenţă, cu stăruinţă; to call ~ for action a cere de urgenţă o acţiune imediată. in situ [in 'si:tu:] adj., adv. (lat. ) 1. (med.,fdoz. etc.) in situ. 2. (/e/m.) la locul de montaj / asamblare. insna re [in'sneor] vb. tr. a prinde în cursă; a atrage, a surprinde.



insnarer [in'sneora17] s. seducător. insobriety [.insou'braioti, 'insou'b-, -so'b, -aiiti] s. 1. lipsă de sobrietate, de cumpătare, necumpătarc, exces. 2. beţie. insocia bility [inisou/o'biliti, -loti] s. ne sociabilitate. însociable [in'sou/obl] adj. v. u n s o c i a b 1 e. insolate ['insouleit, -so-] vb. tr. a expune la soare. i nsolation [linsou'leijan, -ss-] s. 1. expunere la soare. 2. (med.) insolaţie; cură / baie de soare. insole ['insoul] s. 1. talpă dinăuntru (la încălţăminte), primul rând de ta 2. branţ. insolence ['insalons, -soul-] ş. insolenţă, obrăznicie, neruşinare, impertinenţă. lent ['insalont, -sou-] adj. (to) insolent, obraznic, neobrăzat, impertinent, neruşi nat (cu, faţade). insolently [-li] adv. (în mod) insolent, obraznic, neobrăzat, impert inent, neruşinat. insolubility [inisolju'biliti, 'in-solju'b-, -loti] s. 1. insolu bilitate, indisolubilitate. 2. (jig.) insolubilitate (a unei probleme), caracter insolubil / nerezolvabil (al unei probleme). insoluble [in'soljubl, 'in's-] adj . 1. (despre o sare etc.) insolubil, indisolubil; ~in water insolubil în apă. 2. (de spre o problemă) insolubil, nerezolvabil, de nerezoivat. insolubleness [-nis] s.v. i n s o l u b i l i t y . insolvable [in'solvabl] adj nerezolvabil, insolubil; care nu poate fi explicat. insolvency [in'solv,?nsi, 'in's-1 s. insolvabilitate, încetare a plăţilor; (jur.) carenţă, faliment, bancrută; to be in a state of ~ a fi într-o are falimentară. insolvent [in'solvant, 'in's-] I. adj. 1. (despre un debitor) ins olvabil; (com., despre un debitor, o societate) falimentar, în stare de faliment; to become ~ a deveni insolvabil; (com.) a da faliment; to declare oneself ~ a se declara insolvabil, a se declara în stare de faliment. II. (corn.) debitor insolv abil, falit. Insolvent Act [~ eekt] s. (jur.) the ~ lege care dă dreptul de a bene ficia de lichidare judiciară. insolvent law [~ to:] s. (jur,) legea falimentelor. insomnia [in'somnio] s. (med.) insomnie. ' insomniac [in'somniEek] s. persoană car e suferă de insomnie. insomuch [.insou'mAt/] adv. ~as V. i n a s m u c h a s;~ tha t atât de... că, aşa de... că,într-atâta de... că/încât. insouciance [in'smsjons] s. lipsă pare /interes / grijă; indiferenţă. insouciant [in'su:sjont] adj. lipsit de preocupare / griji; nepăsător, indiferent. insoul [in'soul] vb. tr. 1. a însufleţi, a da viaţă. 2. a tra în suflet. inspan [in'spEen] vb. tr. (în Africa de Sud) 1. a înhăma, a înjuga. 2. a re cruta (braţe de muncă, militari, voluntari etc.). inspect [in'spekt] vb. tr. 1. a ex amina, a privi cu atenţie, a privi de aproape (un lucru); a inspecta (o şcoală, o fabr ică); a controla, a inspecta (registrele unui comerciant), a face revizia, a verif ica (o maşină); to ~ the gas-meter a citi contorul; the frontier shall be ~ed se va proceda la o recunoaştere a frontierei; (sport) to ~ the ground a inspecta terenul (înaintea unui meci); as ~ed după cercetare prealabilă. 2. (mii.) a face o inspecţie, a trece în revistă; to ~ regiment a inspecta un regiment; to be ~ed (despre trupe) a fi trecut în revistă. • ■ _ ■ inspecting [-in] I. adf care inspectează, care face o inspecţ II. s. inspecţie. inspection [in'spek/^n] s. 1. inspecţie, inspectare (a unei insti tuţii); verificare, cercetare, examinare (a unor titluri, documente); revi/.ie, ve rificare (a unei maşini); control (al biletelor); to subject to a close ~ a supune unui examen amănunţit; on close ~ cercetând îndeaproape; on simple ~ la o simplă cercetar e; at the first ~ la prima vedere; sanitary ~ inspecţie sanitară. 2. (mil.) revistă; t



 o hold on ~ a trece în revistă; kit ~ inspectarea efectelor. inspectional [-al] adj. de inspecţie. inspection board [in'spek/;?n bo:d, ~ bosd] s. comisia de recepţie (p entru recepţionarea utilajului, a mărfurilor etc.). inspection box [~ bsks] s. (tehn .) 1. fereastră / ochi de control. 2. felinar de recepţie, gaură de observare. inspect ion certificate [~ so(:)tifikit] s. proces-verbal de revizie tehnică; proces-verba l de inspecţie. inspection hole [~ noul] ş. (tehn.) gură de observare / control / vizi tare; felinar de recepţie; ferestruică de control. inspection officer [~ iofisor] s. inspector. inspection stamp [~ stamip] s. (tehn.) ştampilă de verificare / control / garanţie. inspective [in'spektiv] adj. 1. cercetător; atent, vigilent. 2. de inspe cţie, referitor la inspecţie. inspector [in'spckto1"] s. 1. inspector (de şcoală, de pol iţie; între sergent şi superintendent); revizor, controlor (de lămpi de siguranţă etc.); wo an ~ inspectoare; road ~ picher; ~ of mines inspector de mine; ~of weights and m easures verificator de măsuri şi greutăţi. 2. (ferov. etc.) supraveghetor. 3. recepţioner; controlor de calitate. inspectoral [in'spcktord] adj. v. i n s p e c t o r i a l . inspectorate [in'spekt.7rit] s. 1. inspectorat. 2. corp de inspecţie, inspecţie. inspector general1 [in'spckto 'd3enarol] s. inspector general. Inspector Genera l2 s. (mii.) inspector general al armatei. inspectorial [iinspek'to:riol] adf de inspector, de inspecţie, de control. inspectorship [in'spekto/ip] s. inspectorat. inspectress [in'spektoris] s. inspectoare. inspectroscope [in'spektroiskoup] s. (amer.) aparat Rontgen pentru detectarea coletclor. inspirable [in'spaisrobl] a df inspirabil, respirabil. inspiration [linspo'rcijiin, -spi'r-] s. 1. inspiraţie, inspirare, aspirare (a aerului, oxigenului etc.); to take a deep ~ a inspira adân c, a trage aer adânc în plămâni. 2. inspiraţie;



 507 institution



under the ~ of sub inspiraţia (cu geu.); to take one's ~ from smb. a se inspira de la cineva; poetic ~ inspiraţie poetică; to lack ~ a) a fi lipsit de inspiraţie; b) (f ilm.) a fi lipsit de suflu. 3. insuflare, însufleţire. inspirational [-inspa'reijanl ] adj. 1. care te inspiră. 2. inspirat, plin de inspiraţie. inspirator ['inspareit9r , -spir-] s. (tehn.) 1. injector, aspirator. 2. respirator. inspiratory [in'spai aratori, amer. şi -touri] adj. (anat.) inspirator; (despre suflu) aspirator. inspi re [in'spaia1"] vb. tr. 1. a aspira, a inspira, a trage (aer) în piept. 2. a inspi ra; tales ~d by child life povestiri inspirate din viaţa copiilor; the events that ~d this work evenimentele care au inspirat această lucrare; 3. a inspira, a insuf la, a trezi; to ~ smb. with confidence a inspira cuiva încredere; to ~smb. with re spect a inspira cuiva respect; to ~ smb. with hope a insufla cuiva speranţă. 4. a însu fleţi; ~d with hope însufleţit de speranţă. inspired [in'spaiad] adj. 1. (despre aer etc.) aspirat, inspirat. 2. (despre o persoană, o scriere etc.) inspirat; ~ verse versu ri inspirate, poezie plină de inspiraţie; like one ~ ca un inspirat; (fa/u.) you wer e well ~ in buying ai fost bine inspirat cumpărând (despre o informaţie etc.) oficial; ~ paragraph notă de origine oficioasă; an ~ article un articol inspirat. inspirer [ in'spaiara1"] s. inspirator (al unui articol, a! unei lucrări etc.). inspiring [in 'spaisriij] adj. inspirator, insufiător; înviorător, însuflcţitor. inspirit [in'spirit] vb . tr. 1. a anima, a însufleţi, a insufla (curaj etc.). 2. a încuraja. inspiriting [-in .] adj. încurajator, care dă curaj; ~ music muzică antrenantă; the ~ morning air aerul înv iorător al dimineţii. inspissate [in'spiseit] vb. mtr. a se condensa, a se îngroşa, a se învârtoşa, a se îndesi. inspissation Oinspi'seij^n] s. 1. (fiziol.) îngroşare (a sângelui .). 2. (tehn.) concentrare, închegare, condensare, învârtoşare, îndesare. inst [inst] adj. v. i n s t a n t (1,3). instability ['insta'biliti 'insta'b-, -bti] s. 1. (tehn .) instabilitate, lipsă de stabilitate / de echilibru, dezechilibrare, echilibru p rost. 2. nestabilitate, nestatornicie, mobilitate, labilitate, inconstanţă; ~ of hum an affairs nestatornicia lucrurilor omeneşti. 3. lipsă de trăinicie (a unui pod etc.). instable [in'steibl] adj. nestabil, instabil, inconstant, nestatornic, schimbător , variabil, labil. install [in'sto:l] vb. A. tr. 1. (in) a instala (pe cineva într -un post de răspundere). 2. a instala (o maşină, o aparatură tehnică, electricitate etc.), a pune, a amenaja, a monta (un atelier etc.). B. rejl. (in) (despre persoane) a se instala, a se plasa, a se aşeza, a se stabili (în); (fam.) to ~ oneself in a pla ce a se instala într-un loc; (fam.) she ~ed herself in an armchair s-a instalat într -un fotoliu. installation [pinsts'lcif^n, -sta:'!-] s. 1. instalare (a unui epis cop, judecător etc.). 2. instalare, stabilire, aranjare (într-un loc). 3. (tehn.) mo ntare, montaj, asamblare (a unei maşini etc.); conditioning ~ instalare (a luminii electrice, a apei la toate etajele etc.). 4. instalaţie / aparat, post de telegra f fără fir etc.; utilaj; piese de montare / montaj. installation costs [~ kasts] s. pi. (ec.) investiţii capitale. installation drawing [~ idra:irj] s. (tehn.) desen de montaj, schemă de asamblare. installation work [~ wa:k] s. (tehn.) lucrări de mon taj. installed [in'sta:ld] adj. instalat. installing [in'sb:liij] s.v. i n s t a l l a t i o n (1). instalment [in'sta:lmant] amer. installment s. 1. (com. etc. ) fracţiune (deplată); acont, rată, plată în rate, vărsământ parţial; to pay an ~a plăti / ată, a face un vărsământ; final ~ ultima rată; to pay in by ~s a plăti un abonament în rate o pay in small ~s a plăti în rate mici / ban cu ban; payable in two ~s plătibil în două ra te / tranşe; payable by monthly ~s plătibil în rate lunare; by weekly ~s în rate săptămânal first, second, third etc. ~ prima, a doua, a treia etc. rată parţială; to pay on the ~ system a plăti în rate. 2. instalaţie, dispozitiv. 3. ~ of a publication fascicula un ci lucrări care apare în fascicule. instalment buying [~ ibaiirj] s. (com.) cumpărare cu plata în rate. instalment credit [~ -kredit] s. (ec.) credit rambursabil în rate. instalment plan [~ plasn] s. (com.) sistem de tranzacţie comercială cu plata în rate; to buy on the ~ a cumpăra în rate. instalment system [~ -sistim] s. (com.) v. i n s t a l m e n t p l a n . instance finstans] I. s. 1. exemplu, pildă, caz; for ~ de exemplu, de pildă; this is a good ~ iată un exemplu bun; if for ~ A is the base of a triangle dacă bunăoară A este baza unui triunghi; in this ~ în acest caz, în cazul de faţ (jur.) în speţă; an isolated ~ lin caz izolat; in many ~s în multe cazuri; in the first



 ~ în primul rând, mai întâi; as an -of his honesty, I may mention ca o dovadă a integrităţi ale aş putea cita. 2. insistenţă, cerere, rugăminte stăruitoare; at the ~of la cererea (cu gen.), la insistenţa (cu gen.) 3. Our.) instanţă judecătoreasca; court of first ~ tribu nal de primă instanţă. II. vb. tr. 1. a cita (ceva, pe cineva) ca exemplu; ~ the case of cităm cazul (cu gen.). 2. pasiv to be ~d in a fi ilustrat prin; this instinct i s ~d in young children acest instinct îl găsim la copiii mici. instancy [-i] s. 1. i nsistenţă, stăruinţă, caracter insistent (al unei cereri). 2. urgenţă, caracter urgent (al i nevoi etc.). 3. iminenţă (a unei sosiri etc.). instant ['instant] I. adj. 1. urgen t, grabnic, presant; we have ~need of you avem mare nevoie de dumneata. 2. stăruit or; to be ~ with smb. to do smth. a stărui pe lângă cineva să facă ceva, a ruga insistent pe cineva să facă ceva. 3. (prese, inst.) (corn.) curent, al acestei luni; on the 6t h ~ la 6 curent, la 6 ale acestei luni; my letter of the 6th inst. scrisoarea me a din 6 curent / din 6 ale acestei luni / din 6 et. 4. imediat, neîntârziat; this ca lls ~ remedy aceasta reclamă o remediere imediată, acest lucru trebuie remediat Iară întâr ziere. 5. (gastr.) care se dizolvă imediat; ~milk lapte instant. II. s. clipă, momen t; we expect him every ~ îl aşteptăm din moment în moment / de la o clipă la alta; come th is ~ vino în clipa asta / chiar acum, vino numaidecât / imediat; I am going this ~ p lec



chiar acum / chiar în clipa asta; on the ~ imediat, pe loc, numaidecât; not an ~ too soon tocmai la timp / la ţane; the ~ he arrived a) în momentul în care a sosit; b) de îndată, imediat ce sosi, cum sosi; at the very ~ chiar în clipa aceea, chiar în acel mo ment, tocmai atunci. instantaneity [iinstanta'ni:iti] s. v. i n s t a n t a n e o u s n e s s . instantaneous ['instan'teinias] adj. 1. instantaneu, momentan. 2 . simultan. instantaneous centre [~ 'sentar] s. (tehn.) centru instantaneu de ro taţie, pol instantaneu, centru de similitudine. instantaneous detonating fuse [~ detouncitirj Tju:z] s. (tehn.) fitil detonant / instantaneu. instantaneous expos ure [~ iks'poirp1"] s. (fot.) fotografie instantanee, instantaneu. instantaneous ness [linstan'teiniasnis] s. instantaneitate. instantaneous value l/instpn'teini as 'vslju:] s. valoare instantanee / reală. instant coffee ['instant ikafi] s. (ca fea) nes, cafea instant. instanter [in'sta^nta1"] ădv. (fam.) imediat, numaidecât, d e îndată, la moment, pe loc, instantly ['instentli] adv. 1. (înv.) insistent, cu insis tenţă, stăruitor; they besought him ~ îl rugară stăruitor. 2. imediat, numaidecât, de îndat oment, pe loc; to catch an allusion ~ a prinde o aluzie din zbor. instate [in'st eit] vb. tr. (jur.) to ~ smb. in / into / to his rights a pune pe cineva în dreptu rile sale. instauration [iinsta:'rei/s>n] s. 1. restaurare, reînnoire, primenire; Bacon's ~ of the sciences reînnoirea ştiinţelor de către Bacon. 2. (înv.) instaurare. inst aurator ['insto:rcitar] s. 1. reînnoitor (al unei ştiinţe etc.), reaşezător. 2. (înv.) inst urator. instead [in'sted] I.prep. ~of smth. în loc de ceva; drept ceva; ~of this în loc de aceasta; to stand ~ of smth. a sta în locul a ceva; ~ of smb. în locul cuiva; I acted ~ of the chief during his illness l-am înlocuit pe şef cât timp a fost bolnav ; am ţinut locul şefului pe timpul bolii sale; ~ of him, in his stead în locul lui; ~ of doing smth. în loc de a face ceva; we have lunch in the garden ~ of in the dini ng room luăm masa în grădină, nu în sufragerie; by method of justice and peace ~ of by arb itrary force prin metode drepte şi paşnice, în loc să se recurgă la forţa arbitrară. II. ad loc, în schimb; if Mary can't come, take me ~dacă Mary nu poate veni, ia-mă pe mine în loc; he is not allowed beer, and drinks water ~ nu are voie să bea bere şi o înlocuieşte cu apă; don't cry, laugh ~ nu plânge, râzi mai degrabă; e mai degrabă de râs decât de plân step ['instep] s. 1. căpută (a piciorului); foot with a high ~ picior cu gleznă înaltă, căp tă a piciorului foarte bombată; (fam.) to be high in the ~ a fi fudul / ţanţoş, a fi cu na sul (pe) sus. 2. căpută (a unei ghete, cizme etc.). instigate ['instigeit] vb. tr. 1 . (to) a instiga, a îndemna, a incita, a aţâţa, a împinge (la). 2. a instiga la, a provoca , a pune la cale, a aţâţa la; to ~ revolt a instiga la revoltă / la răscoală. instigation [ insti'gci/an] s. instigare, aţâţarc, provocare; ~to murder instigare lacrimă; at / by th e ~ of smb. la instigaţia cuiva. instigator ['instigeitar] s. 1. instigator. 2. aţâţător ( al unei revolte etc.); ~ of war aţâţător la război; ~ of a revolt aţâţător la o răscoală. i n'stil] vb. tr. 1. (into) a instila, a picura (un lichid în), a turna picătură cu picătu ră. 2. (into) (jig.) a face să pătrundă picătură cu picătură; a inculca, a infiltra, a vârî idee); a inspira (un sentiment); to ~ good principles into smb. a insufla cuiva principii bune; from a youth these principles have been ~ed into him aceste prin



 cipii i-au fost inculcate din tinereţe. instillation ['insti'lei/pn] s. 1. instilaţi e, instilare (a unui lichid). 2. inspirare, insuflare (a unei idei, a unui senti ment); inculcare (a unei virtuţi etc.). instillment [in'stilmant] s.v. i n s t i l l a t i o n . instinct ['instirjAt] I.s. instinct, simţ natural, intuiţie; to have the ~ of self-preservation a avea instinctul de autoconservare; by / from ~ din instinct; to action by ~ a acţiona din instinct / călăuzit de instinct; to have an ~ f or music a avea instinctul muzicii, a avea o înclinaţie înnăscută pentru muzică; to have an ~ for doing the right thing a avea instinctul / intuiţia lucrului pe care trebuie să-1 facă. II. [in'stirjkt] adj. ~ with plin de, pătruns de; ~with life plin de viaţă; fac e ~ with benevolence faţă care respiră bunătate/ faţă pe care este întipărită bunăvoinţa / oinţa. instinctive [in'stirj/rtiv] adj. instinctiv, inconştient. instinctively [-li] adv. instinctiv, din instinct, pe negândite, inconştient; (fam.) maşinal. institute l 'institjmt] I. s. 1. institut (literar etc.), aşezământ, societate, organizaţie pentru a ctivitate ştiinţifică, obştească etc.; clădirea unui institut. 2. şcoală tehnică superioară t de învăţământ superior; teacher's ~ şcoală superioară pedagogică, institut pedagogie. 3. stituţie, ordine stabilită, obicei; the ~s and customs of civil life instituţiile şi obi ceiurile vieţii civile. 4. (amer.) cursuri de scurtă durată^ sene de lecţii / prclcgcri5.pl. (jur. înv.) instituţie, operă în care sunt imprimate principiile generale ale drep tului; the Institutes of Justinian Instituţiile lui Justinian. II. vb. tr. 1. a in stitui, a stabili (o ordine, o lege etc.); a înfiinţa, a întemeia, a fonda (o societat e); newly ~d office post recent înfiinţat. 2. (jur.) a intenta; to ~ (legal) proceed ings against smb. a intenta cuiva un proces, a deschide o acţiune împotriva cuiva; t o ~ an action at law a intenta o acţiune judiciară. 3. (jur.) to ~ smb. as a heir a institui pe cineva ca moştenitor. institution [iinsti'tju:/3n] s. 1. instituire, s tabilire (a unei legi), constituire (a unui comitet); creare (a unui stat); fond are (a unei bănci); începere, deschidere (a unei anchete); (bis.) învestitură (a unui pr elat); (jur.) instituire (a unui moştenitor). 2. instituţie, ordine stabilită, practică intrată în obiceiuri; the postman has become a well-known ~factorul a devenit o figu ră familiară; they are a national ~ fac parte din patrimoniul naţional. 3. institut (d e educaţie, de utilitate publică etc.); asociaţie; charitable ~ instituţie / aşezământ / op e caritate / de binefacere; ospiciu. 4. (bis.) ordin (călugăresc). 5. (peior.) azil; casă de copii, centru de plasament.



 institutional 508



instrumentation [.instrumen'tei/an, -tram-, -man-] s. 1. (muz.) instrumentaţie. in stitutional [-si] adj. 1. institut. 2. care se referă la o instituţie, la o operă de b inefacere etc.; ~ life viaţa într-un aşezământ de binefacere. 2. întrebuinţare / folosire a strumentelor ştiinţifice saw chirurgicale. 3. (înv.) v. institutionalism [-alizam] s. 1. viaţa în institutele de binefacere. 2. regim social care i n s t r u m e n t a l i t y . 4 . i n s t r u m e n t a r . 5 . ( t e h n . , infor.) instrumentare. c omportă aşezăminte de binefacere, ospiciu. instrument board ['instrumsnt bo:d, ~ bosd] s. 1. (electr.) tablou de distribuţie. 2. (auto, institutionalization [.instiitju r/analai'zei/sn] s. 1. instituţionalizare. 2. legiferare; av.) tablou de bord. 3. (tehn.) tablou de instrumente de măsurat şi de control. oficializare. instrument cas e [~ keis] s. 1. (tehn.) carter, înveliş de protecţie; cameră, cutie, casetă, institutiona lize [iinsti'tju:/pn3ilaiz] vb. tr. 1. a instituţionaliza. 2. a interna într-un inst itut montură, osatură, schelet, carcasă, corp. 2. ladă / cutie de scule; trusă de instrume nte. (ae boli mintale, de dezalcoolizare etc.). instrument flying [~ iflaiirj] s . (tehn.) zbor instrumental / fără vizibilitate. institutionalized [.insti'tjuijsnai laizd] adj. 1. (despre un copil) care a fost internat într-un instrument maker [~ imeikor] s. sculier. azil sau care a fost crescut de asistenţa publică. 2. instituţion alizat. instrument man [~ masn] s. topograf, topometru. institutionary [linsti't jiKjsnsri] adj. 1. instituţional. 2. de instituire / învestitură. instrument panel [~ ipasnal] l.v. i n s t r u m e n t b o a r d . 2. tablou / pupitru de instituitor ['institju:tor] s. întemeietor (al unui ordin religios etc.), fondator, comandă. or ganizator. insubmersibility ['insob.moisi'biliti] s. insubmersibilitate. institu tive ['institju:tiv] adj. care instituie / stabileşte. insubmersible [.inssb'nrais obl.'-SAb'm-, -sibl] adj. insubmersibil. instruct [in'str/ikt] vb. tr. 1. a inst rui, a învăţa (pe cineva), a da învăţătură (cuiva), insubordinate [linsotadanit, -dinit] ad subordonat, nesubordonat, nesupus; (despre a pregăti (pe cineva), a iniţia; to ~smb. in smth. / to do smth. a instrui pe cineva în ceva, soldaţi etc.) rebel, care nu se supune disciplinei. a învăţa pe cineva să facă ceva; to ~ smb. in English a învăţa pe cine gleza; to ~ insubordination ['inssiboidi'nei/an] s. insubordonare, neascultare, nesupunere. a clerk in book-keeping a iniţia pe un funcţionar comercial în contabilita te. 2. a înştiinţa, insubstantial [.insab'stsen/sl, 'inssb'st-] adj. 1. (poetic) imagi nar, ireal, iluzoriu, himeric. a da de ştire (cuiva), a informa, a vesti, a anunţa, a comunica; to ~smb. of what is going 2. (despre obiecte) imaterial; nesubstanţial ; ~ food hrană nesubstanţială / neconsistentă. on a înştiinţa pe cineva despre ceea ce se p ece; to ~ smb. that a informa pe cineva 3. neconsistent, nefondat, neîntemeiat. că; (jur.) to ~ a solicitor a da relaţii / informaţii / a furniza material unui funcţionar din insuccess [linsok'ses] s. insucces, eşec. oficiu însărcinat cu pregătirea părţilor în tribunalului şi cu întocmirea actelor de insufferable [in'sAfsrsbl] adj. insuportabi l, intolerabil, de nesuferit, de nesuportat. procedură; 3. to ~ smb. to do smth. a însărcina pe cineva să facă ceva, a recomanda / insufferably [-i] adv. insuportabil, in tolerabil. a da instrucţiuni cuiva să facă ceva; I am ~ed by the Board to inform you t hat am fost insufficiency [unsa'fi/ansi, 'insa'f-] s. insuficienţă. însărcinat de direcţie să vă informez că; the Committee has not been ~ed to deal with insufficient [linsa'fi /ant, 'insp'f-1 adj. insuficient, neîndestulător, necorespunzător, this problem comisi a nu a fost sesizată de această problemă. nesatisfăcător, nemulţumitor, incomplet, necomple . instruction [in'strAk/sn] s. 1. instrucţie, învăţătură; medical ~a) învăţământ medical; i ly ]-li] aaV. insuficient, neîndestulător, nu destul de, nu îndeajuns de. b) studii me dicale; (mil.) school of ~ şcoală de aplicaţie; (mil.) squad of ~ (for N.C.O's) insuff late [in'SAfleit, 'inssf-] vb. tr. a insufla, a pompa aer în (ceva). pluton de ins trucţie (pentru gradaţi); driving ~ lecţii de conducere. 2. (mai ales la pi.) insuffla tor [-ar] s. 1. (med.) aparat pentru pneumotorax. 2. (tehn.) injector cu aer (pe ntru indicaţii, instrucţiuni, ordine, directive, prescripţii; written ~s instrucţiuni sc rise; official intensificarea arderii într-un cuptor). ~s prescripţii, obligaţii; to g ive smb. ~s how to use smth. a da cuiva indicaţii cum să insular ['insjulorJ I. aay. 1. insular, de insulă; our ~ climate clima noastră insulară. folosească ceva / asupra f elului în care să se servească de ceva; he is provided with 2. propriu locuitorilor un



 ei insule. 3. închis, rezervat. 4. (fig.) mărginit, limitat, îngust, exact ~s are dire ctive / instrucţiuni precise; we wait your ~s aşteptăm instrucţiunile / strâmt; ~ mind min te îngustă. II. s. insular, locuitor al unei insule. ordinele dv.; to obey smb.'s ~s a urma instrucţiunile / a asculta de ordinele cuiva; to go insularism F-izam] s. v. i n s u l a r i t y . beyond one's ~s a depăşi ordinele primite; (mil. etc.) to a ct according to ~s a se conforma insularity [linsju'keriti] s. 1. caracter insul ar. 2. închistare, caracter închis, spirit îngust. consemnului; service ~s menţiuni de s erviciu (pe telegrame etc.); book of standing ~s insulatable ['insjuleitobl] adj . care poate fi izolat. regulament; ~book manual de întreţinere, carte tehnică (a unei maşini etc.). 3. pl. (jur.) insulate ['insjuleit] vb. tr. 1. a forma/a face o ins ulă/o insuliţă din; to ~ smth. from însărcinare (a unui avocat) cu pledarea proceselor. 4. (amer.) instrucţiuni date delegaţilor its surroundings a izola ceva de mediu. 2. (e lectr.) a izola (un fir etc.); ~d with mica de a vota un anumit candidat. izolat cu mică. instructional [in'strAk/snal] adj. 1. de învăţământ / de instrucţie; (despre o şc de insulated ['insjuleitid] adj. izolat, etanş. aplicaţie. 2. educativ. insulated c ar [~ 'ka:r] s. (ferov.) vagon izoterm. instructional film [~ film] s. film dida ctic / educativ; film documentar. insulated conduct [~ 'kondskt] s. (electr.) tu b izolant de protecţie; tub Bergmann. instructive [in'strAktiv] adj. instructiv. i nsulated lining [~ 'laininj s. (tehn.) căptuşeală izolatoare. instructively [-li] aaV. (în mod) instructiv. insulated rail [~ 'reil] s. (ferov.) şină izolată. instructor [in' strAkt3r] s. 1. instructor, dascăl, învăţător, preceptor, conducător, insulated train [~ 't ein] s. (ferov.) tren frigorifer. îndrumător; (mil.) instructor; sergeant ~ sergent instructor; naval ~ profesor la o şcoală insulated wire [~ 'waia'] s. (electr.) sârmă iz olată; cablu / conductor izolat. navală; driving ~ instructor de conducere auto. 2. (amer. univ.) asistent (universitar). insulating ['insjuleitin] (tehn.) I. adj. izolant, izolator. II. s. izolare. instructress [in'strAktris] s. instructoare. insulating compound [~ 'kompaund] s. (tehn.) masă izolantă, amestec izolant. instrum ent ['instrumont, -trom-] I. s. 1. instrument, unealtă, sculă; aparat, dispozitiv, i nsulating gloves [~ 'gUvz] s. mănuşi de cauciuc. mecanism; surgical ~s instrumente c hirurgicale /.de chirurgie; optical ~s instrumente insulating material [~ mo'tis riol] s. (telm.) material izolator / izolant, izolament; sound optice; mathemati cal ~s instrument de desen; (telin.) dial ~ aparat cu cadran; ~s of war instrume nte de război. 2. instrument muzical; brass ~ instrument de alamă; chord ~ ~ materia l izolator de sunete, rmaterial izolator acustic fonic, fonoizolator. insulating rubber [~ 'rAbs ] s. cauciuc izolator. instrument de coarde; wind ~ instrument de suflat / de vânt; to play an ~ a.cânta la un insulating stool [~ 'stu:l] s. (elec tr.) scăunel / taburet izolant. instrument. 3. (fig.) instrument, unealtă; the Gover nment through its ~s guvernul prin insulating tape [~ 'teip] s. (tehn.) bandă izol atoare / izolant, izolirband. intermediarii săi / prin organele sale; he was a mer e ~ in the hands of a fost o simplă unealtă în mâinile (cu gen.). 4. (y'ur.) act juridic (de cesiune, de transmisie etc.), instrument, insulating trough [~ 'tro(:)f[ s. (telm.) conductă izolantă. insulation [■insju'lei/sn] s. 1. (from) desprindere (a une i insule de continent). 2. izolare document oficial; (com.) negotiable ~ efect d e comerţ, titlu la purtător; ratification ~s instrument de ratificare. 5. tratat; ~ of capitulation act de capitulare. II. vb. tr. 1. a înfăptui (de). 3. (electr.) izol are (a unui cablu electric); izolament; faulty ~ defect de izolare; practic, a t raduce, a transpune în viaţă. 2. (muz.) a orchestra, a instrumenta (o opera etc.). hea t ~ izolaţie termică. 4. (cin.) insonorizare (a aparatului de filmat etc:). insulati on resistance [~ ri.zistons] s, (tehn.) rezistenţă de izolaţie, izolantă. instrumental [ linstru'mentl, -tro'm-] aaj'. 1. (to) care contribuie (la), care serveşte (la); in sulation test [~ test] s. (telm.) verificare a izolării, măsurare a rezistenţei de izo lare. to be ~ (in) a contribui (la); to be ~ to a purpose a contribui la un scop ; my friend was insulation testing set [~ itestirj set] s. (tehn.) aparat pentru verificarea izolării, ~ in getting me appointed prietenului meu îi datorez numirea (mea); he was largely ~ in the matter a fost amestecat în mare măsură în această treabă. 2. (muz.) instrumental. megohmmetru megger. insulator ['insjuleitor] s. 1. (electr. ) izolant, dielectric, izolator; shackle ~ izolator de instrumental case [~ 'kei s] s. (gram.) cazul instrumental, instrumentalul. întindere, izolator-tijă, izolator -baston; egg ~ izolator nucă; link ~ izolator lanţ; pin ~ instrumental error [~ 'ere '] s. eroare din cauza instrumentului folosit. izolator de vârf / suporturi; secti



 on ~ izolator de secţie; through ~ izolator de trecere; instrumentalism [linstru'm entolizpm] s. (fîloz.) instrumentalism. instrumentalist [linstru'mentalist, -tra'm -) s. 1. (muz.) instrumentist. 2. (filoz.) high-tension ~ izolator pentru curent de înaltă tensiune; oil-type ~ izolator cu ulei; dice box ~ izolator clopot. 2. hea t ~ izolator termic, materie calorifugă. instrumentalist. insulator string [~ stri rj] s. (electr.) lanţ de izolatori. instrumentality [.instrumen'taditi, -tem-, -ma n-] s. mijloc; by the ~ of prin intermediul insulin ['insjulin] s. (fiziol.) ins ulina. (cu gen.); to do smth. through the ~ of smb. a face ceva cu ajutorul / cu concursul / insulinize ['insjulinaiz] vb. tr. (med.) a trata cu insulina, a apl ica un tratament cu insulina. prin intermediul cuiva. insuliac [rinsjula;k] s. ( tehn.) lac de izolaţie, lac izolant. instrumental landing [linstru'mentl 'Ufindirj ] s. (av.) aterizare fără vizibilitate, aterizare insult I. ['insAlt] s. 1. insultă, o fensă, jignire, ultragiu, afront; to offer an ~ to smb. în zbor instrumental. instru mentally [linstru'me'ntsli, -tra'm-] adv. 1. (a se servi de ceva) ca instrument; a aduce o insultă / jignire cuiva; to bear an ~ a suporta o insultă; to swallow / p ocket (a acţiona) ca instrument, în calitate de instrument I de intermediar. 2. cu a jutorul unui an ~ a înghiţi o insultă / un afront; to add ~ to injury a aduce noi insu lte; to sit down instrument (ştiinţific). 3. (y'ur.) (a transmite ceva) printr-un ac t juridic, printr-un instrument under ~s a suporta jigniri (fără a crâcni). 2. batjocu ră, bătaie de joc. II. [in'sAlt] vb.tr. legal. 4. (gram.) în sens instrumental. a insu lta, a ofensa, a jigni, a ultragia, a aduce (cuiva) insulte / jigniri / un afron t. instrumental observation [linstru'mentl tobzaOvei/an] s. observare cu ajutoru l insulter [in'sAlta1-] s. persoană care aduce o insultă / ofensă / jignire. aparatelo r; (mii.) cercetare cu ajutorul aparatelor. insulting [iriSAltig] adj. (despre u n gest ele.) insultător, ofensator, jignitor, injurios; instrumental performer [~ po'fo:m3r] s. (muz.) instrumentist. to use ~ language to smb. a aduce jigniri / insulte cuiva; to be guilty of ~ behaviour



 509 intelligence agent



towards smb. a se fi purtat insolent cu cineva, a fi vinovat de ultragiu (la adr esa unui agent, a unui magistrat). insultingly [-li] aaV. insultător, insolent, ji gnitor. insuperability [in.sjuipprs'biliti, 'inisju:ppr3'b-, -taţi] s. caracter de nebiruit / de neînvins / de nctrecut (ai unei piedici etc.). insuperable [in'sju: parabl, 'i'n's-] adj. (despre greutăţi etc.) de nebiruit, de neînvins, de netrecut; (d espre obstacole) de netrecut. insuperableness [-nis] s. v. i n s u p e r a b i l i t y . insupportable [rinsa'poitabl, 'insa'p-, rinss'p-, 'inso'p-] adj. insupo rtabil, intolerabil, de nesuferit, de nesuportat; ~ agony durere insuportabilă. in supportableness [-nis] s. caracter insuportabil / de ncsuportat. insupportably [ -i] adv. insuportabil, intolerabil. insuppressible [linss'presabl, 'inss'p-, -si bl] adj. care nu poate fi reprimat / înăbuşit. insurable [in'/uarabl, -'Jbar-, -'Jb:r] adj. care poate fi asigurat; «interest interes pecuniar. insurance [in'/uarans, -'Jbsr-, -'/o:r-[ s. (com. etc.) asigurare; (fam.) primă de asigurare; accident ~ asigurare contra accidentelor; burgarly ~ asigurare contra spargerilor / furturi lor; disablement ~ asigurare contra invalidităţii; fire ~ asigurare contra incendiul ui; life ~ asigurare a vieţii / pe viaţă; ~ against all risk asigurare contra tuturor riscurilor; ~ against loss by redemption asigurare contra pagubelor ca urmare a scăderii cursului; employers' liability ~ asigurare a patronilor contra accidentel or de muncă (din întreprinderi); motor-car ~ asigurare contra accidentelor de automo bil, asigurare auto; public liability ~, third-party ~ asigurare în caz de despăgubi ri civile (datorate unei terţe persoane); old age ~ asigurare de bătrâneţe; sickness ~ a sigurare în caz de boală; to effect / make an ~ a încheia o asigurare; to buy an ~ a s e asigura; to take out an ~ (against) a (se) asigura (contra, cu gen.); to pay f or the ~ of a ship a plăti primele de asigurare ale unui vas; contributory ~ asigu rare pe bază de cotizaţie; voluntary ~ asigurare facultativă; ~ charges on a packet ta xe de asigurare a unui colet; social / national ~ prevederi sociale, asigurări soc iale; state ~asigurări de stat; unemployment ~asigurare contra şomajului; workmen's compensation ~ asigurare contra accidentelor de muncă. insurance agent [~ .eid3snt ] s. agent de asigurare, (agent) asigurător. insurance certificate [~ S3(:)>tifiki t] s. certificat de asigurare. insurance broker [~ ibrouka'] s. (agent) asigurător , agent de asigurare. insurance carrier [~ >kzeri3r] s. asigurat, persoană asigura tă. insurance clause [~ .kb:z] s. clauză de asigurare. insurance company [ ikAmpani] s. societate de asigurare. insurance consumer [~ k3n.sju:ni3r] s. v. i n s u r a n c e c a r r i e r . insurance money [~ -nuni] s. primă de asigurare. insurance note [~ nout] s. talon de asigurare. insurance office [~ .ofis] s. casă / birou d e asigurare. insurance officer [~ ofisa1] s. 1. funcţionar la serviciul de asigurări sociale. 2. funcţionar la o societate de asigurare. insurance policy [~ ipolisi, -losi] s. poliţă de asigurare; to take out an ~ a se asigura. insurance premium [~ . prkmism] s. primă de asigurare. insurance shares [~ Jeaz] s. pi. acţiuni ale unei so cietăţi de asigurare. insurance value [~ .vaslju:] s. valoarea asigurării, valoarea ob iectului asigurat. insurant [in'/uarsnt, -'/oar-, -Jo:r-] s. asigurat (care plăteşte primă / cotă de asigurare), persoană asigurată. insure [in'/u3r, -'Jb3r, -7o:r] vb. A. tr. 1. a asigura (mărfuri, un vapor, un mobilier etc.); to ~ one's life a-şi asigura viaţa; to ~smth. against all risks a asigura ceva contra oricărui risc. 2. a asigur a, a garanta (succesul, îndeplinirea unui proiect); to ~ safety a garanta siguranţa. B. mir. a se asigura; to ~ against a risk a se asigura contra unui risc. insure d [in'Jusd] adj. asigurat; the property was ~ proprietatea era asigurată; the ~ pa rty asiguratul. • . insurer [in'Jirara'J s. 1. (sipi.) societate de asigurare. 2. agent de asigurare; jsigurător. insurgence [in'S3:d33ns] s. v. i n s u r g e n c y . insurgency [-i] s. insurecţie, revoltă. insurgent [in'sa:d3ant] I. adj. răzvrătit, răsc ulat, revoltat, revoluţionar, în stare de răscoală / de insurecţie; the ~ army armata insu rgenţilor; (poetic) the ~ sea marea învolburată. II. s. insurgent, răzvrătit, răsculat, rev ltat, rebel; (amer. ist.) the Insurgents Insurgenţii (din războiţii de independenţă). insu rmountable [.insaO'mauntsbl, 'insaO'm-] adj. (despre obstacole, despre greutăţi) ins urmontabil, de nebiruit, de neînvins; de netrecut. insurmountably [-i] adv. de neb iruit, de neînvins, de netrecut. insurrection [linss'rek/an] s. insurecţie, răzvrătire,



 răzmeriţă, rebeliune; to rise in ~ a se răzvrăti, a se răscula. insurrectional [-al] adj. 1 insurecţional, de insurecţie. 2. rebel. insurrectionary [-aril adj. v. i n s u r r e c t i o n a l . insurrectionist [-ist] s. 1. insurgent, participant la o insur ecţie. 2. rebel, răzvrătit. insusceptibility ['insasepta'biliti, -ti'b-, -lati] s. 1. (med.) nesusceptibilitate. 2. (to) insensibilitate (la). insusceptible [unsa'sep tabl, -tibl] adj. 1. (of) nesusceptibil (de); he was ever ~ of friendship el nu a fost niciodată susceptibil de prietenie; heart ~ of piety inimă împietrită / ncaccesib ilă milei. 2. (to) insensibil, nesimţitor (la); a mind ~ to flattery un spirit insen sibil la linguşire. insweep ['inswi:p] s. (tehn.) curbură înainte; (auto) îngustare (a s aşiului). inswept ['inswept] adj. carenat, conturat, aerodinamic, care are o formă a erodinamică. inswept frame [~ Treim] s. (tehn.) şasiu îngustat în partea dinainte. intac t [intekt, 'in't-] adj. intact, neatins, neştirbit, întreg, teafăr; to keep one's repu tation ~ a-şi păstra reputaţia neştirbită. intagliated [in'uelicitid] adj. (tehn.) scobit î (ceva); gravat în piatră.



intaglio Jin'tudiou, -te-] I. s. (i/al.) gravură adâncită/ scobită (în metal); piatră preţi cu gravură scobită. II. vb. a scobi, a grava (cu ajutorul acizilor). intaglio engrav ing [~ inigreivirj] s. gravură scobită. intaglio printing [~ iprintirj] s. 1. (polig r.) tipar adânc / rotoheliografic. 2. (filatelie) heliogravură. intake ['inteik] s. 1. (mai ales în nordul Angliei) lot cultivat (intre mlaştini). 2. (tehn.) dispozitiv / instalaţie de admisie / aspiraţie; aspirare, lichid sau gaz aspirate de o pompă; ad misie (a aburului), intrare (a vaporilor). 3. (hidr.) bazin de captare; construcţi e de cap. 4. (mine) galerie de aeraj. 5. (electr.) consum, energie cheltuită, pute re consumată (de o maşină), v. ţi i n p u t (2). caloric ~raţie calorică; food ~raţie alime ră. 6. strangulare, îngustare bruscă (a diametrului unei ţevi). 7. (tehn.) culce. 8. (sc ot.) înşelăciune; înşelător. intake airway [~ .eawei] s. (mine) admisie de aer. intangibili y [imtajndp'biliti, 'initamap-, a^i'b-, -lsti] s. 1. intangibilitate, caracter i ntangibil (şifig.). 2. inviolabilitate. intangible [intena^sbl, 'in't-, -djib-] ad j. 1. intangibil, care nu poate fi atins, de neatins; impalpabil. 2. (fig.) impe rceptibil; insesizabil. 3. (fig.) (despre tratate, convenţii etc.) inviolabil. int angible assets [~ 'assets, -sits] s. (com.) valori / bunuri imateriale. intangib leness [in'taMidşiblnis] s.v. i n t a n g i b i l i t y . intangible property [int ena^sbl 'propsti] s. (jur.) bunuri incorporate. intarsia [in'tcois] s. (amer.) i ntarsie intarsio [in'ta:siou] s.v. i n t a r s i a . integer ['intid33r] s. 1. înt reg, tot. 2. (mat.) (număr) întreg. integrability [initegra'biliti] s. integrabilita te, capacitatea de a fi integrat. integrable ['intigrasbl] adj. (mat.) integrabi l, sumabil. integral ['intigrel] I. adj. 1. [si in'tegral] integral; întreg, compl et; to form an ~ part of a se integra, a fi (o) parte integrantă din / a (c« gen.). 2. alcătuit din mai multe părţi, compus. 3. esenţial, absolut necesar, cu neputinţă de elim nat. 4. (mat.) integral. II. s. I. întreg, tot, totalitate. 2. (mat.) integrală. int egral calculus [~ 'kadkjubs] s. (mat.) calcul integral. integral equation [~ i'k wei/an] s. (/nat.) ecuaţie integrală. integral function [~ 'fAnk/an] s. (mat.) funcţie întreagă. Integralist ['intigralist] s. (pol.) intcgralist (fascist brazilian). int egrality [linti'graeliti] s. întregime, integritate; totalitate; plinătate; plenitud ine. integrally ['intigrpli] adv. integral, în întregime. integral part ['intigral p a:t] s. parte integrantă; to be an ~of smth. a face parte integrantă din ceva. integ rand fintigrand] s. (mat.) expresie / funcţie de sub semnul integrală. integrant ['i ntigraent] I. adj. 1. component, constitutiv. 2. (despre părţi ale unui tot) esenţial, absolut necesar. II. s. 1. parte integrantă. 2. element component / constitutiv. integrate fintigreit] I. adj. 1. alcătuit din mai multe părţi, compus. 2. integral, într eg; complet. 3. component, constitutiv. II. vb. A. tr. 1. a pune laolaltă; a reuni (părţile constitutive ale unui întreg); a întregi, a completa; a include, a îngloba. 2. ( mat.) a integra. B. intr. (amer.) a se integra, a fi integrat. integrated circui t ['intigreitid 'ss:kit] s. (eht.) circuit integrat. integration [linti'grei/sn] s. 1. întregire. 2. (mat.) integrare. 3. integrare, integraţie. 4. (pol.) integrare (rasială); desegregare. integrator ['intigreta'] s. (infor.) integrator. integrit y [in'tcgriti] s. 1. integritate, întregime; deplinătate; in its ~înîntregime, întreg, int egral. 2. (fig.) integritate; cinste, onestitate, probitate; a man of ~ om de ca racter. 3. (mat.) integritate. integument [in'tegjumant] s. 1. (anat.) tegument. 2. înveliş, învelitoare, acoperământ. integumental [in'tegju'mentel] adj. v. i n t e g u



 m e n t a r y (1). integumentary [in'tegju'mentari] adj. 1. (anat.) tegumentar. 2. care înveleşte, care acoperă. intellect ['intilekt, amer. -toi-] s. intelect, minte , raţiune, inteligenţă; cap, spirit; man of ~ om inteligent / cu un intelect dezvoltat , spirit luminat; the ~ of the country cele mai luminate capete ale ţării. intellect ion [lintilek/m] s. (psih.) activitate mintală, intelect. intellective [.inti'lekt iv] adj. 1. mintal, intelectual; raţional. 2. abstract, accesibil numai raţiunii (nu şi simţurilor). 3. (psih.) cognitiv. intellectual ['inti'lcktjusl, -t/ul, -t/usl] I . adj. intelectual; mintal; ~ effort efort intelectual. II. s. intelectual; the ~s intelectualii, intelectualitatea, pătura cultă. intellectualism [-izam] s. (filoz .) intelectualism. intellectualist [-ist] s. 1. intelectual. 2. (filoz.) intelec tualist. intellectuality ['inti.lektju'aeliti, -t/u-] s. caracter intelectual; c apacitate intelectuală; intelect. intellectualization [.inti.lcktfualai'zei/an] s. intelectualizare. intellectualize [linti'lekt/ualaiz] vb. A. tr. a intelectuali za. B. intr. a se intelectualiza. intellectually [linti'lektjuali, -t/ul-, -tfua l-] adv. intelectualiceşte. intelligence [in'telidîOTs] s. 1. inteligenţă; raţiune; intele ct; minte. 2. inteligenţă, deşteptăciune; agerime, ascuţime a minţii; înţelegere, pricepere exchange a look of ~ a schimba o privire (cu cineva) în semn de înţelegere; person of good ~ persoană de o reală inteligenţă. 3. ştire, ştiri; veste, veşti; informaţie, informaţ give ~ of smth. a da de ştire / informaţii despre ceva; we have received no ~ of it n-am aflat nimic cu privire la asta, n-am auzit nimic despre asta; latest ~ ulti mele ştiri, ultima oră (in ziare); university ~ cronică universitară. 4. (mil., pol.) in formaţii secrete; spionaj; serviciu de informaţii / secret / de spionaj; agent, spio n; they had ~s in the enemy's camp ei aveau spioni în tabăra duşmană. 5. atr. (mii, pol. ) de informaţii, de spionaj. intelligence agent [~ icid3ant] s. (mii., pol.) agent al unui serviciu secret; spion.



 intelligence bureau 510



intelligence bureau [~ bjuarou] s. v. i n t e l l i g e n c e d e p a r t m e n t (1). intelligence department [~ di'pa:tmont] s. 1. (mil., pol.) serviciu de in formaţii / secret. 2. (ec.) birou de informaţii. intelligence office [~ ofis] s. 1. (amer. rar) oficiu de plasare. 2. (ec.) birou de informaţii. 3. (mil., pol.) servi ciu de informaţii / secret. intelligence officer [~ .of/sa1"] s. (mii., pol.) ofiţer din serviciul de informaţii; ofiţer cu informaţiile. intelligence quotient [~ rkwou/a nt] s. (psih.) coeficient de inteligenţă, coeficient de dezvoltare intelectuală. intel ligencer [in'telid3ansor] s. 1. infomiator, persoană care dă informaţii. 2. (mii., pol .) agent secret, spion. intelligence service [in'tclid3ans tso:vis] s. v. i n t e l l i g e n c e d e p a r t m e n t (l). intelligence test [~ test] s. (psih.) test de inteligenţă. intelligent [in'telid3.9nt] adj. 1. inteligent, deştept; ager (l a minte), cu mintea ageră; an ~ answer un răspuns inteligent. 2. (înv., Ut.) (of) conşti ent, care îşi dă seamă (de); cunoscător (cu gen.), versat (în); to be ~ of a fact a fi conş nt de un fapt (oarecare); a fi în cunoştinţă de cauză; to be ~ of a subject a fi versat înt -un domeniu (oarecare). intelligentsia [in.teli'd3entsi3, .intcli'd3-, -'gen-] s . (colectiv) the ~ intelectualitatea, intelectualii, pătura cultă; creierul unei naţiu ni. intelligentzia s. the ~ v . i n t e l l i g e n t s i a . intelligibility [i n.telid3e»'biliti, -d3i'b-, -bti] s. inteligibilitate, însuşirea de a fi inteligibil; posibilitatea de a fi înţeles. intelligible [in'telid3obl, -d3ib-] adj. inteligibil; desluşit; clar; an ~ pronunciation o pronunţare clară; she spoke so fast as to be har dly ~ (ca) vorbea atât de repede, încât nu o puteai înţelege. intelligibleness [-nis] 5. v . i n t e l l i g i b i l i t y . intelligibly [-i] adv. inteligibil, pe înţeles; de sluşit, clar, limpede. intemperance [in'temp^r^ns, 'in't-J s. 1. necumpătare. 2. exc es, abuz; viciu, patima. 3. patima beţiei, alcoolism. intemperate [in'tempsrit, 'i n't-l adj. 1. necumpătat, nestăpânit, nereţinut, neînfrânat; excesiv; ~ habits porniri nest te, năravuri neînfrânate; ~ zeal exces de zel; to be ~ on one's speech a nu-şi măsura cuvi ntele. 2. stăpânit de patima beţiei, beţiv. intemperately [-li] adv. fără măsura, peste măs agerat. intemperateness [-nis] s.v. i n t e r n p e r a n c e ( l , 2). intend [ in'tend] vb. tr. 1. a urmări, a avea în vedere, a căuta / a vrea să facă; a face cu intenţi ; a înţelege; I ~ed no harm n-am vrut să fac nici un rău; what do you ~ by your words? c e urmăreşti prin cuvintele acestea? ce vrei să spui prin asta?; was that ~ed? asta s-a făcut cu intenţie? 2. to ~ for / to a destina pentru / să (sau cu dat.), a hărăzi să (sau u dat.); I ~ed this purse for you punga asta ţi-am destinat-o dumitale; a house ne ver ~ed to be lived in o casă care n-a fost niciodată destinată să servească drept locuinţă his portrait is ~ed for me portretul acesta vrea să mă reprezinte pe mine / mă reprezi ntă, chipurile, pe mine; to ~ to (şau cu forme în -ing) a avea de gând să, a intenţiona să, avea intenţia să / (de a), a-şi pune în gând să; a vrea sa; what do you ~ to do? ce aveţi d d să faceţi?; I did not ~ to insult you n-am avut intenţia să vă jignesc, n-am vrut să vă j esc; we ~ed going there am avut intenţia să mergem acolo. intendance [-ons] s. v. i n t c n d a n c y. intendancy [-ansi] s. 1. (/nil.) intendenţă. 2. administraţie; admi nistrare; control. % intendant [-snt] s. 1. (/nil.) intendent, ofiţer din serviciu l de intendenţă. 2. administrator, controlor, inspector; (mine) ~ of mines inspector de mine. intended [in'tendid] I. adj. 1. plănuit, proiectat în viitor; ~ effect efe ct scontat. 2. ~ for destinat sa (şau cu dat.). 3. intenţionat, intenţional, (facut) c u intenţie. II. s. (fam.) logodnic; logodnică; her ~ logodnicul ei; his ~ logodnica lui. intended husband [~ iluzband] s. logodnic. intendedly [in'tendidli] adv. (în mod) intenţionat, într-adins, înadins, special, cu intenţie, voit. intended wife [in'ten did waif] s. logodnică. intender [in'tendor] s. persoană care intenţionează ceva; persoa nă care plănuieşte ceva. intending [in'tcndiij] adj. viitor, „in spe", care vrea să fie; ~ naturalist viitor naturalist, naturalist „in spe"; ~ buyer persoană care intenţionează să cumpere ceva, amator. intendment [in'tendmont] s. (mai ales jur.) înţelegere, inter pretare; (jur.) in the ~ of law în spiritul legii. intensation [linten'sei/sn] s. (rar) v. i n t e n s i f i c a t i o n (1). intense [in'tens] adj. 1. intens, pu ternic, tare; ~ emotion emoţie intensă / puternică; ~ longing dorinţă puternică / arzătoare pain durere intensă / puternică. 2. (in) zelos (în), conştiincios (în). 3. (si.) capabil de emoţii puternice; sensibil; iritabil. 4. (fot.) intens. intensely [-li] adv. 1.



 intens, cu intensitate, tare, puternic. 2. extrem de, grozav de; tare, foarte; prea; ~ lazy grozav de / foarte leneş. 3. cu ardoare; foarte agitat; cu zel, cu râvnă. . intenseness [-nis] s. 1. (fig.) intensitate, putere, tărie; râvnă, zel; ardoare; ~ o f application râvnă deosebită, mult zel; ~ of study caracterul intens al unui studiu. 2. (fig. rar) încordare; atenţie încordată. 3. (jiz.) intensitate; tensiune. 4. (fig.) păt rundere, ascuţime, agerime; ~ of eye agerime a ochiului. 5. (si.) iritabilitate; s usceptibilitate. intensification [in-tensilVkei/an] s. 1. intensificare; întărire; înc ordare. 2. (for.) intensificare (a unui negativ). intensifier [in'tensi.fai?1"] s. (tehn.) 1. intensificator, întăritor. 2. multiplicator; amplificator. intensify [ in'tensifai] vb. A. tr. a intensifica; a întări; a mări. B. intr. a se intensifica, a deveni mai intens; a se întări; a creşte; a spori. intensifying screen [in'tensifaiirj 'skri:n| s. (electr.) ecran intensificator / amplificator.



intension [in'ten/an] s. 1. intensitate, tărie, putere; intensificare, întărire. 2. (f ig.) încordare, efort, sforţare. 3. (lingv.) intensiune. intensitive [in'tensitiv] a dj. v. i n t e n s i v e . intensity [in'tcnsiti, -sati] s. 1. (fiz., tehn.) int ensitate; tensiune; (electr.) ~ of current intensitate a curentului electric; ~ of light intensitate a luminii. 2. (fig.) intensitate; putere, tărie, forţă; încordare; ardoare; zel, râvnă; with ~ (în mod) intens, cu intensitate. intensity galvanometer [~ -gaslv3'nomit3r] s. (electr.) galvanometru de intensitate. intensive [in'tensiv ] adj. 1. intensiv; intens; tare, puternic; încordat; ~ study studiu intensiv / (i ntens) încordat. 2. (gram.) întăritor, de întărire a sensului. intensive agriculture [~ 'a 3grikA.1t/o1"] s. (agr.) agricultură intensivă. . intensive care [~ r ks9 r ] s. (me d.) terapie intensivă. intensive inoculation |~ iinokju'lei/an] s. (med.) inocular e intensivă / treptată. intensively [in'tcnsivli] adv. intensiv; intens, cu intensit ate; încordat, cu încordare. intensiveness [in'tensivnis] s. v. i n t e n s i t y . intensive partide [in'tensiv tpaitikl] s. (gram.) particulă întăritoare. intensive pro noun [~ 'prounaun] s. (gram.) pronume de întărire. intent [in'tcnt] I. adj. 1. (on, upon) (despre gânduri, priviri etc.) concentrat (asupra); îndreptat (spre); aţintit (s pre); atent (la); an ~ look o privire atentă. 2. ~ on / upon atent la, concentrat asupra; zelos în; conştiincios în; cufundat în, absorbit în; dornic să ajungă la; predispus re; (fam.) nebun după, ahtiat după; ~ on his work zelos / conştiincios în munca lui. II. s. intenţie; scop, ţel, ţintă, to all ~s and purposes a) de fapt, în fapt, în fond; în rea ate; b) moralmente (vorbind); virtualmente, practic (vorbind); c) în toate privinţel e; oricum ar fi; (rar) to the ~that cu intenţia de a, cu scopul de a; with a malic ious ~cu o intenţie răutăcioasă. intentation fiinten'tei/an] s. (înv.) v. i n t e n t i o n (2). intention [in'tcnjbnj s. 1. (înv.) încordare, zel, râvnă. 2. intenţie; scop, ţel, ţi done without ~ făcut fără intenţie, neintenţionat; with the ~ of cu intenţia de a, cu scopu de a; to have an ~ to a avea intenţia să; to carry out an ~ a-şi realiza intenţia; (pro v.) the way to hell is paved with good ~s intenţia nepusă în fapt nu are nici o valoar e; (fa/H.) he has ~s are intenţii serioase, vrea să se căsătorească. 3. (filoz.) concept, noţiune / concepţie / idee generală; first ~s concepte primare; second ~s concepte der ivate. 4. (med.) first ~ cicatrizare fără supuraţie; second ~ cicatrizare cu granulaţii. intentional [-ol] adj. 1. intenţionat, făcut cu intenţie, voit; intenţional. 2. existen t numai ca intenţie, nepus încă în practică, nerealizat încă, neînfăptuit încă; aparent. in y [-asliti] s. intenţionalitate; caracter intenţionat; intenţie; clement intenţional. in tentionally [-aii] adv. (în mod) intenţionat, cu intenţie, voit, înadins, într-adins. inte ntness [in'tcntnis] s. 1. încordare, atenţie încordată. 2. râvnă, zel; ardoare. inter1 ['in o1-] s. (scol. fam.) v. i n t e r m e d i a t e e x a m i n a t i o n . inter2 [ in't9:r] vb. tr. a înmormânta, a îngropa, a înhuma. interact1 fintorzekt] s. 1. (teatru) antract, pauză. 2. (muz.) interludiu (muzical); muzică de antract. 3. lucru făcut între picături, ocupaţie secundară. interact2 [ihitor'fekt,'—'-] vb. intr. a acţiona unul asupr a altuia; a se influenţa reciproc. interacting [-irj] adj. (tehn.) cu acţiune recipr ocă / conjugată, cu interacţiune. interaction [Antor'aikjon, '--'--] s. interacţiune, acţi une reciprocă; condiţionare reciprocă; influenţă reciprocă. interactive1 [.intor'sektiv,'—' adj. 1. care acţionează unul asupra altuia, cu acţiune reciprocă; care se influenţează rec proc; care se condiţionează reciproc. 2. interactiv. interactive2 adj. intercalat, i ncident. interactive clause [~ 'klo:z] s. (gram.) propoziţie incidenţă. interagency [r int3r'cid33nsi] s. mijlocire, intermediu. interagent [rintor'eid33nt] s. mijloci tor, intermediar. ' -; inter alia [.intor 'cilio] adv. (lat.) printre altele. in



 terallied fiintsr'aslaid] adj. (mil., pol.) interaliat. inter-American [rintoro' merikan] adj. inter-american. interatomic [lintara'tomik] adj. (fiz.) interatomi c, dintre atomi. interauricular [.int9ro:'rikjul3r] adj. (anat.) interauricular. interbedded finta'bedid] adj. (geol.) intercalat', interstratificat. interbeddi ng [linto'bedirj] s. (geol.) intercalare, interstratificare. interblend [linta'b lcnd, 'in-] vb. A. tr. a amesteca. B. intr. a se amesteca. interblending [-in] s . amestec; amestecare. interbrain ['intg'brein] s. (anat.) diencefal. interbreed [.intoted, .in-, -bred],past şi part. trec. interbred [-'bred] vb. (biol.) A. tr. a încrucişa. B. intr. a se încrucişa. interbreeding [-in] s. (biol.) încrucişare. intercal r [in'to:kolor] adj. v. i n t e r c a l a r y , intercalary [in'teikatori, linto 'kselori, amer. şi -eri] adj. intercalat; intercalar. intercalary day [~ dei] s. 1 . zi intercalară (ziua de 29 februarie în anii bisecţi). 2. (med.) zi interfebrilă. inte rcalate [in'to:koleit] vb. tr. a intercala; a interpola. intercalation [in-to;ko 'lei/3ii] s. 1. intercalare; intercalaţie; interpolare; interpolaţie. 2. (geol.) int ercalaţie. intercalative [in'toikoleitiv] adj. 1. care intercalează; în care se interc alează. 2. (lingv.) (despre limbi) incorporativ. . intercede [iinto(:)'si:d] s. 1. (between, with) a se interpune, a interveni ca mijlocitor (între). 2. (with... fo r) a interveni, a face demersuri (la / pe lângă... pentru / în favoarea); to ~ for mer cy a interveni pentru graţierea cuiva; he is ~d for s-a intervenit pentru el. ihte rcedence [-cns] s. (înv.) v. i n t e r c e s s i o n . intercedent [-snt] adj. (ra r) care intervine (în favoarea cuiva, pentru cineva). interceder |-3r] s. persoană c are intervine (în favoarea cuiva); apărător; mediator.



 511 interdictive



interceding [-irj] s. v. i n t e r c e s s i o n . intercellular [inte'seljufo1" ] adj. (bio/.) intercelular. intercensal [inta'sensal] adj. dintre două recensământuri . intercensal period [~ 'pisriad] ş. perioadă dintre două recensământuri. intercept1 [lint eCO'sept] vb. tr. 1. a intercepta; a controla; a cenzura (o scrisoare, o convorb ire telefonică etc.). 2. (fiz.) a intercepta (razele etc.). 3. a opri (din drum); a surprinde, a împiedica înaintarea (cu gen.); a împiedica desfăşurarea (cu gen.); (corn.) to ~ the trade a strica (cuiva) o afacere. 4. a întrerupe, a tăia (comunicaţiile, legăt urile etc.). 5. (mat.) (between) a insera (între). intercept2 ['into(:)sept] s. 1. (mat.) segment pe o axă de coordonate. 2. (mar.) intercept. intercepter [iint3(:) 'sept3r] s. 1. persoană care interceptează (ceva); persoană carc împiedică / opreşte (ceva) 2. (înv.) urmăritor; duşman. intercepting [linta'septirj] s. v. i n t e r c e p t i o n . intercepting sewer [~ sjua1"] s. hazna, cloacă, canal (colector). interceptio n ['intafO'sep/^n] ş. 1, interceptare (« unei scrisori, convorbiri telefonice etc.); captare. 2. împiedicare, oprire, reţinere. 3. tăiere, întrerupere (a legăturilor, comunic aţiilor etc.); barare, închidere (a unui drum). interceptive [.inta(:)'septiv] adj. 1. de interceptare, care interceptează. 2. de împiedi care, de oprire; care împiedică, ca re opreşte. interceptor [iint3(:)'sept3r] s. 1. (av.) (şi ~ fighter) avion de vânătoare (avatul misiunea de interceptare a avioanelor inamice). 2. (telm.) sifon de scur gere. intercerebral [.inta'seribrpl] adj. (anat.) interccrebral. intercession [. ints'se/an] s. intervenţie; demers; mijlocire; to make ~ to smb. for a pune o vorbă bună pe lângă cineva pentru; through his ~ prin intervenţia lui, datorită intervenţiei sale intercessional [•al] adj. (cu caracter) de intervenţie, de demers; de mijlocire. in tercessor [iinta'ses3r,'—] s. (with) persoană care intervine / care face o intervenţie ; persoană care face demersuri (pe lângă, la); mijlocitor; interpus; mediator; apărător. i ntercessory [linta'sesori] adj. carc intervine (pentru cineva), carc face o inte rvenţie; care mijloceşte; care apără. interchain [lintaO't/ein] vb. tr. a înlănţui; a lega laltă, a lega unul de altul. interchange I. [■int3(:)'t/eind3, 'in»(:)'t/-] vb. A. tr. 1. (with) a face schimb de, a schimba (cu); to ~civilities a face schimb de ama bilităţi; they ~d hats au făcut schimb de pălării. 2. to ~a thing with another a pune un l ucru în locul altuia; a alterna un lucru cu altul. B. intr. a alterna; a veni unul în locul celuilalt. II. [rinta(:)it/cind3,'—,.—'-] s. 1. schimb (reciproc); ~ of civi lities schimb de amabilităţi, schimb de complimente; ~ of kind offices schimb de ser vicii, servicii reciproce; schimb de atenţii. 2. (corn.) interschimb. 3. alternare ; alternanţă; succedare, succesiune. 4. (drum) tronson de şosea supraînălţată; racord. inte angeability [-s'biliti, -laţi] s. permutabilitate, posibilitate de substituire rec iprocă. interchangeable [-abl] adj. 1. permutabil, substituibil; care se pot subst itui reciproc. 2. reciproc, mutual. 3. alternant, alternativ. interchangeablenes s [-ablnis] s.v. i n t e r c h a n g e a b i l i t y . interchangeably [-sbli] a dv. 1. în aşa fel că se poate schimba; unul în locul altuia; în schimb. 2. reciproc, mutua l. 3. alternativ; succesiv. interchangement [-nwnt] s. (rar) schimb (reciproc). interchange point ['inta(:)'t/eind3 point] s. (ferov.) punct de schimb. intercha nger [-ar,'--'--] ş. 1. persoană carc schimbă (ceva), persoană care face schimb (de). 2. (te/m.) schimbător de căldură (al unuifrigorifer). interchapter ['intattjaspta1"] s. capitol intercalat. intercision [iintarsi33n] s. (rar) întrerupere; oprire. interc itizenship [linta'sitizan/ip] s. (pol.) deţinere concomitentă a mai multor cetăţenii. in ter-city [linta'siti] adj. (despre trenuri) care circulă cu marc viteză între două oraşe i mportante, inter-city. interclavicle [iinta(:)'kla3vikl] ş. (anat.) spaţiu interclav icular. interclavicula [.intakla'vikjula] s.v. i n t e r c l a v i c l e . inter clavicular [iinta(:)kla'vikjular] adj. (anat.) interclavicular. interclose [iint a(:)'klouz] vb. tr. (înv.) a închide / a încuia înăuntru. intercloud [iint3(:)'klaud] vb. tr. (înv.) a învălui în nori. interclude [.inta'kluid] vb. tr. (înv.) 1. a închide, a tăia, bara (un drum etc.). 2. a împiedica, a opri; a pune piedici. intercollegiate [rint a(;)ka'li:d3iit, iin-, -ko'l-] adj. între / dintre mai multe universităţi / colegii; i nteruniversitar; comun mai multor colegii / universităţi; care reprezintă mai multe co legii / universităţi. intercollegiate contest [~ 'ksntest] s. (sport) competiţia inter universitară. intercolline [linta'kolain] adj. (aşezat) între dealuri, dintre dealuri



 / coline. intercolonial ['inta(:)ka'lounial, -inta(:)ka'l-] adj. (pol.) intercol onial, între / dintre colonii. intercolumniation ['intaka'lumni'ei/3n] s. (arhit.) intercolonament. intercom ['inta(:)kom] s. (fam.) intercom, interfon. intercome [iinta(:)'kAm] vb. intr. (înv.) a interveni, a se amesteca. intercommon ['inta(:) 'koman] vb. mtr. 1. (rar) a avea o parte (cotă) comună. 2. (rar) a mânca (a sta) la ac eeaşi masă. 3. (jur.) a avea păşuni comune. inter commonage [-id3] s. 1. faptul de a mânca / a sta la aceeaşi masă. 2. (jur.) dreptul de a păşuna vitele pe aceeaşi păşune. intercomm ['int3(:)k3'mju:n, -'kamju:n] vb. A. tr. 1. a avea relaţii reciproce. 2. (scot.) (with) a intra în devălmăşie (cu). B. tr. (scot.) a exclude dintr-o comunitate. intercom municability ['intaka.mjumika'biliti] s. posibilitate de comunicare reciprocă. int ercommunicable ['inta(:)ka'mju(:)nikabl] adj. carc poate fi comunicat reciproc; cu posibilitate de comunicare reciprocă.



intercommunicate [iinta(:)ka'mju:nikeit, 'înta(:)-] vb. A. intr. 1. a avea / a fi în relaţii (reciproce), a avea / a fi în raporturi (reciproce). 2. a comunica unul cu altul, a comunica între ei; a fi în legătură (unul cu altul). B. tr. a-şi comunica unul al tuia, a-şi comunica reciproc; a-şi transmite reciproc. intercommunication [linta(:)k atmju(:)ni'keiJ'pn] s. 1. relaţii, raporturi, legături (reciproce). 2. legătură, faptul de a comunica / de a fi în legătură unul cu altul, comunicaţie reciprocă, intercomunicaţic; schimb mutual. 3. discuţie (publică). 4. (tel.) interfon, intercomunicare telefonică. intercommunication service [~ -sa:vis] s. (mii.) (serviciul de) transmisiuni. in tercommunication system [~ .sistam] ş. 1. (av.) aparat de intercomunicaţic. 2. (tel. ) centrală de interior cu legături directe. intercommunication telephone [~ .telifou n] s. (av.) aviafon. intercommunion [iinta(:)ka'mju:njan,'—'--, -nian] ş. legătură intimă, reiaţii strânse; acţiune reciprocă. intercommunity [iinta(:)ka'mju:niti] s. 1. comunita te, comuniune; caracter comun. 2. schimb reciproc, comunicare reciprocă; ~ of sent iments schimb (reciproc) de păreri. 3. posesiune în comun, comunitate de bunuri. 4. înţe legere, armonie, viaţă în armonie. intercomparison [.inta(:)kam'pa:risn] s. comparaţie. interconnect ['inta(:)ka'nckt, .in-] vb. tr. a lega unul de altul, a lega între ci (ele), a pune în legătură unul cu altul; a lega laolaltă; a conexa. interconnection ['i nt9(:)ka'nckjbn] s. 1. legătură reciprocă; împreunare; conexare; punere în legătură unul cu tul. 2. (electr., tel.) interconexiune. interconnexion ['inta(:)ka'nekfpn, .in-] s. v. i n t e r c o n n e c t i o n . intercontinental ['inta(:>konti'nenfI] ad j. intercontinental, dintre / între continente. intercontinental ballistic missile [~ ba.listik1 'misail, amer. ~ 'mis^I] s. (mii.) proiectil balistic intercontin ental, rachetă balistică intercontinentală. intercontradictory ['inta(:>kantra'dikt3ri ] adj. (rar) contradictoriu; care se contrazic reciproc / unul pe altul. interco nversion ['inta(:)kan'va:j3n] ş. transformare / convertire unul în altul, convertire reciprocă. interconvertible ['inta(:)kan'va:t3bl, -tibl] adj. convertibil unul în a ltul, convertibil reciproc. intercosmic ['inta(:)'kozmik] adj. intercosmic, inte rspaţial. intercosmical [-31] adj. v. i n t e r c o s m i c . intercostal [iinta(: )kastl,'--'--] I. adj. (a/tat., mar.) intercostal. II. s. 1. (anat.) muşchi interc ostal. 2. (mar.) tabla intercostală; stringher intercostal. intercourse ['intakes, -koas] s. 1. (with, between) legătură, legături, relaţii, raporturi (cu, între, dintre); (ec.) commercial ~ legături comerciale, relaţii economice, relaţii comerciale (între sta te); to have / hold ~ with smb. a avea / întreţine relaţii cu cineva; friendly ~ relaţii / legături prieteneşti / amicale; business ~ relaţii de afaceri; social ~ relaţii socia le. 2. comunicare spirituală; schimb de idei; ~ of signs limbajul gesturilor, limb aj cinetic. 3. (şi sexual ~) legătură sexuală, relaţii sexuale. intercoxal [linta'kaksal] adj. (anat.) intercoxal. intercrop ['inta(:)kn>p] (agr.) I. s. cultură intercalată, cultură pe întrerânduri. II. [-'-] vb. tr. a cultiva intercalat. intercross1 [.inta(:) 'kra(:)s] vb. A. tr. 1. a încrucişa; a întretăia. 2. (bot., zool.) a încrucişa. B. intr. 1. a se încrucişa (unul cu altul); a se întretăia (unul cu altul, reciproc). 2. (bot., zool .) a se încrucişa. intercross2 ['int3(:)kra(:)s] s. (bot., zool.) hibrid, produs al unei încrucişări. intercrossing ['inta(:)'kro(:)sirj] s. 1. încrucişare, întretăiere. 2. (b , zool.) încrucişare. intercurrence [linta'kAr^ns] s. 1. intervenţie (a unui fapt, eve niment etc.). 2. (med.) intercurentă; recurenţă. intercurrent [.ints'kAr^nt, rinta(:)' k-] adf 1. (rar) care curge între. 2. (rar) care se întâmplă între. 3. (med.) (despre puls ) inegal, oscilant. 4. (med.) (despre boli) survenit; intercurent; recurent. int ercut1 1'intakAt] s. (cin.) scenă racord. intercut2 ['intaikAtj vb. tr. şi intr. (înv.



 ) v. i n t e r s e c t . interdash ['inta'das/J vb.tr. v. i n t e r s p e r s e . interdeal [.inta'di:l] s. (înv.) relaţii, legături, raporturi. interdenominational [ inta-dinomi'iici/ciul] adj. interconfesional. interdental ['inta(:)'dentl, iint3 (;)'d-] adj. interdental, dintre / între dinţi. interdepartmental ['int3(;>di:pu:t'm entl] adj. (pol.) interdepartamental. interdepartmentally [-i] adv. interdeparta mental, între departamente / servicii etc. (v. d e p a r t m e n t). interdepend [ >int3(:)di'pend, 'int3(:)di'p-] vb. intr. a depinde unul de altul, a fi în interde pendenţă. interdependence [-3ns] ş. interdependenţa. interdependent [-ant] adj. interdep endent, în interdependenţă. interdict1 [iint3(:)'dikt] vb. tr. 1. (jur.) a interzice, a prohibi; a opri, a nu permite, a nu îngădui. 2. (bis.) a pune sub interdict / inte rdicţie. 3. to ~ smb. from (doing) smth. a nu da voie cuiva / a opri pe cineva să fa că ceva; a retrage cuiva dreptul de a face ceva; a priva pe cineva de (dreptul de a face) ceva. interdict2 ['int3(;)dikt] s. 1. (jur.) interzicere, interdicţie; to put an ~ upon a interzice, a pune restricţii asupra. 2. (bis.) interdict (canon co nstând din retragerea dreptului de a oficia serviciul divin şi a altor practici reli gioase); to put / lay a church under an ~ a pune o biserică sub interdict. interdi ction [lintaO'dikfcn] s. 1. interzicere, nepermitere; interdicţie. 2. (jur.) inter dicţie (mai ales aceea sub care sunt puşi alienaţii mintali). 3. (re/.) interdict. int erdictive [iinta(:)'diktiv] adj. v. i n t e r d i c t o r y .



 interdictory 512



interference spectrum [~ -spektrom] s. (chim.) spectru de interferenţă. interdictory [■inte(:)'dikteri, amer. si -touri] adj. prohibitiv, prohibitoriu, care interzice / opreşte / nu permite / nu îngăduie. interferential ['into.fia'renM] adj. interferen t; de interferenţă. interferer [iint3'fiaror] s. persoană care se amestecă (în ceva); pers oană care intervine; interdigital [rinto'did3itol] adj. interdigital. mijlocitor. interdisciplinary ['intoO'disiplinsri] adj. interdisciplinar. interfering1 [,int o'fiorin] adj. 1. care se amestecă; care intervine; care mijloceşte. 2. (fiz.) inter est ['intrist, 'ntarest, 'intrest] I. s. (adesea pi.) 1. interes(e); avantaj(e), profit, folos, foloase; bine; to attend to smb.'s ~ a apăra interesele cuiva, a v eghea asupra intereselor interferent, care interferează; de interferenţă. to be (too) ~ a se amesteca în treburile > cuiva; to be in smb.'s ~ a) a fi în interesul cuiva; b) a fi de partea cuiva; for the best altora, a-şi vârî nasul peste tot. of your ~în int eresul dumneavoastră, spre binele dumneavoastră; the common ~ interesul interfering2 s. v. i n t e r f e r e n c e (1). comun, binele comun; to interfere with smb.' s ~ a dăuna intereselor cuiva; it is no ~ interferometer [■inte(:)fe'romitor] s. (op t.) interferometru. of mine asta nu mă priveşte, n-am nimic de-a face cu asta; it is not in your ~ asta nu e interferometry [iinto(:)fetomitri] s. (fiz.) interferom etrie. în interesul dumneavoastră; asta nu vă e de nici un folos; private ~ interes pr ivat; interferon [lintoO'fiaron] s. (biol.) interferon. to promote smb.'s ~ a pr omova interesele cuiva; in the public ~ în interesul public, ^interfile [iinte(:)' fail] vb. tr. a intercala (într-un fişier, dosar etc.). pentru binele public; to loo k after one's own ~s a-şi face interesele; a-şi urmări (numai) interflow1 [linte'flou] vb. intr. 1. a curge la mijloc (printre două dealuri etc.). 2. a se propriile int erese; to sink one's own ~s a nu se gândi la propriile interese, a nu-şi apăra vărsa unu l într-altul; a se contopi, a se amesteca. interesele, a-şi neglija interesele. 2. ( in) interes; curiozitate; atenţie (pentru, faţă de); pasiune interflow2 f'intoflou] s. faptul de a se vărsa unul într-altul; contopire; confluenţă. (pentru); to excite smb.'s ~ a trezi interesul cuiva; to feel an ~ in a se interesa de, interfluent [in'ts tflusnt,'--'--] adj. 1. confluent. 2. care curge printre. 3. (fig.) care se a ma nifesta interes pentru; to take (an) ~ in smth. a avea grijă de ceva; a se interes a de îmbină armonios; care vibrează la unison. ceva; the book aroused great ~ cartea a trezit un mare interes; this has no ~ for me interfluve ['inte(:)flu:v] s. (geo l.) interfluviu. asta nu mă interesează. 3. obiect care trezeşte interesul cuiva; pasi une; music is one of interfuse [,inte(:)'fju:z, 'inte(:)'f-] vb. A. tr. (with) a amesteca (cu). B. intr. (with) his ~s muzica e una din pasiunile lui; (amer.) h uman ~ (story) povestire senzaţională, a amesteca (cu). roman senzaţional. 4. interes; importanţă, însemnătate; a matter of no little ~ o chestiune interfusion [jnte(:)'fju:3 an, 'inte(:)'f-] s. 1. amestec; amestecare. 2. (metal.) topire; sudare. nu lipsi tă de interes; o chestiune importantă. 5. (rar) interes personal, profit personal. i ntergalactic [.into(:)go'la;ktik] adj. (astron.) intergâlactic: 6. (with) influenţă (a supra), trecere (pe lângă, la), putere (asupra); control (asupra); interglacial [lin to'gleijîal] adj. interglacial. the steel trust had ~ with the city authorities tr ustul oţelului avea influenţă asupra intergradation [.intagre'dei/sn] s. (biol.) aprop iere treptată (între două forme autorităţilor oraşului; autorităţile oraşului erau sub cont la cheremul trustului oţelului; biologice). he has ~ at court el are trecere la c urte; he has lost his ~ with the prince el nu se mai intergrade ['into'greid] I. vb. intr. (with) (biol.) (despre o formă biologică)a se apropia bucură de trecere pe lângă prinţ, el a pierdut trecerea pe care o avea la prinţ; to bring treptat (de). II. [ '--] s. categorie / formă intermediară, stadiu intermediar. smb. into one's ~, to ob tain smb.'s ~ a atrage, pe cineva de partea lui, a câştiga pe cineva; intergrown ['i nte.groun] adj. (bol.) crescut laolaltă / împreună, concrescut. great ~ was made to sa ve him s-a făcut tot posibilul pentru salvarea lui; to use one's intergrowth [rint e(:)'grouG] s. (bot.) 1. faptul de a creşte printre. 2. creştere laolaltă; (own) ~ a f ace uz de influenţa sa. 7. (jur.) (in) interes (în); drept (asupra). 8. grup de conc reştere. . oameni legaţi printr-un interes comun; the landed ~ proprietarii de pământuri ; interim ['interim] I. adv. (înv.) între timp, în acest timp; până atunci. II. s. interva



 l the shipping ~ armatorii; the brewing ~ fabricanţii de bere; the Conservative ~ partidul (de timp); interimat; in the ~ între timp, în vremea aceasta; ad ~ ad inter im; temporar, conservator. 9. (com.) (in) cotă-parte; participare, sumă învestită (într-o î treprindere). provizoriu. III. adj. temporar, provizoriu; interimar. 10. (corn.) dobândă (şifig.); simple ~dobândă simplă; compound ~dobândă compusă; interior [in'tiorior, J I. adj. 1. interior, dinăuntru; intern; situat în interiorul unei rate of ~ procen t; ~ per annum, annual ~, yearly ~ dobândă anuală; to return with ~ ţări, al unei provinci i, regiuni etc.; ~ town oraş din interiorul ţării / provinciei, ţinutului a întoarce cu do bândă (şi fig.); to bear / carry / pay / yield ~ a produce dobândă; to lend etc. 2. (fig.) interior, lăuntric, sufletesc; intim; ~ feelings sentimente intime. II. s. 1. int erior, at ~ a da (bani) cu dobândă; ~ for default / delay, ~ on arrears dobândă de întârzie e; parte interioară, partea dinăuntru; the ~ of a building partea interioară a unei clăd iri. ~ on deposit dobândă la banii depuşi / la depuneri; ~ on loan capital dobândă bancară; ~ on shares dobândă la acţiuni. II. vb. A. tr. (in) a interesa (în); a atrage (în); a trez i 2. (fig.) sine, suflet, spirit; fire; structură sufletească. 3. Interior afacerile interne, internele interesul (cuiva pentru). B. refl. (in, for) a se interesa ( de). C. intr. (înv.) a prezenta interes; (unui stat); Minister of the Interior Min istrul Afacerilor Interne, ministru de Interne; Department of the Interior Depar tamentul Afacerilor Interne; Ministerul de Interne a prezenta importanţă. (în S.U.A. s i Canada). 4. (arte) interior. 5. (fam.) măruntaie, intestine. interior angle [~ ' asngl] s. (mat.) unghi intern. interest account [~ o,kaunt] s. (com.) 1. calcula re a dobânzii. 2. cont de dobânzi. interior country [~'kAntri] s. interior, interior ul ţării, partea interioară a ţării / a unei interest computation [~ ikompju'tei/an] s. (c orn.) calculare a dobânzii. regiuni / provincii etc. interest coupon [~ >ku:p3n] s . (com.) cupon de dobânzi. interior decorator [~ idekoreito'] s. arhitect decorato r / de interioare. interested ['intristid, -tsrest-, -trsst-] adj. (in, by) inte resat (în); care se interesează (de); interiorly [in'tioriali, 'in't-, -tja:r-] adv. 1. în interior, înăuntru. 2. (fig.) în sine, în sinea care manifestă interes (pentru); ~ w tness martor interesat; martor părtinitor / strâmb; vitally ~ in smth. vital interes at în ceva; I was ~ by / in the story povestea mă interesa; lui / ei etc.; sufleteşte, din punct de vedere sufletesc. ~ motives motive interesate / legate de un inter es material; interese materiale; (com.) ~ interior screw [~ 'skru:[ 5. (tehn.) p iuliţă (ae şurub). parties părţile interesate. interior trade [~ 'treid] s. comerţ interior / intern. interjacent [rinte^eispnt] adj. intermediar, situat între două sau mai mul te obiecte. interestedly [-li] aaV. interesat, din interes. interestedness [-nis ] s. interes; faptul de a fi interesat (în ceva); caracter interesat. interjaculat ory [linte'dsarfcjutori] adj. exclamativ, interjectiv. interject [rinte(:)'d3ekt ] vb. tr. a scăpa, a arunca (o vorba etc); a face (o observaţie, interesting ['intri stin, -torest-, -trest-, inte'restirj] adj. 1. interesant. 2. important, însemnat; ~ occasion ocazie unică; împrejurare hotărâtoare; (despre femei) in an ~ situation / un protest); a exclama; "Nonsense!", he ~ed „Prostii!" exclamă el. condition însărcinată, gr avidă, grea. interjection [iinte(:)'d3ektfi>n] s. 1. exclamaţie. 2. (gram.) interjecţi e. interjectional [-ol] adj. 1. scăpat, aruncat (printre alte cuvinte). 2. exclama tiv, cu caracter interestingly [-li] adv. (în mod) interesant. de exclamaţie. 3. (li ngv.) interjectional, cu caracter de interjecţie; constând din interjecţii. interestin gness [-nis] s. interes; caracter interesant; faptul de a fi interesant. interes t rate ['intrist ireitj s. (eoni.) procent, dobândă. interknit [iinte(:)'nit, '--'-] past si part. trec. interknit [linto'nit], interknitted [iinte(:)'nitid] vb. A. tr. a împleti (unul într-altul, laolaltă). B. intr. a se împleti. interest warrant [~ i WD:r?nt] s. v. i n t e r e s t c o u p o n . interface ['inte(:)feis] I. s. 1. i nterdependenţă, interconexiune, legătură reciprocă / interknot [.int3(:)'not] vb. tr. a înn da laolaltă, a înnoda unul de altul. indisolubilă; the man-machine ~raportul / relaţia o m-maşină; the ~s among the physical interlabial [linto'lcibisl] adj. interlabial. an d biological sciences legăturile dintre ştiinţele fizice şi biologice. 2. (fiz.) suprafaţă nterlace [inte'leis] vb. A. tr. 1. a întreţese, a împleti; a încrucişa..2. (with) a ameste ca de separaţie / rupere / secţionare. 3. (infor.) interfaţă. II. adj. v. i n t e r f a c i n g . III. vb. (cu); a presăra (cu). B. intr. a se întreţese, a se împleti. intr. [i inte(:)'feis] (with) a se lega (de), a fi în legătură (indisolubilă) (cu). interlacement [-msnt] s. întreţesere, împletire; încrucişare; urzeală; împletitură; amestec. interlacery ] s. împletitură; urzeală. interfacial [linte'fcijal] adj. interfacial; (despre un ung



 hi) diedru. interlacing1 [.into(:)'leisin] adj. care se întreţese, care se împleteşte; c are se interfacial angle [~ 'asngl] s. (geom.) unghi diedru. interfacing1 ['inte 'feisin] adj. apropiat, înrudit, conex; the ~ industries ramurile încrucişează; întreţesut, pletit; încrucişat. industriale înrudite / conexe. interlacing2 s. 1. v. i n t e r l a c e m e n t . 2. (arhit.) ornament împletit, împletitură. interfacing2 s. furnituri, material accesoriu pentru căptuşit (pânză tare, vatelină etc.). 3. (ferov.) încălecare a li lor. 4. (cib.) distribuţie intercalată. 5. (tel.) explorare intercalată / întreţesută. inte fascicular [lintafaj'sikjula'] adj. (anat.) interfascicular. interlacing arches [~ a:t/iz] s. pi. (arhit.) arce încrucişate. interfection [rinte'fek/an] s. (înv.) uci dere, omorâre. r interlanguage [iinto'la;ngwid3] s. (lingv.) limbă internaţională; limba j internaţional. interfere [iinta'fra ] vb. intr. 1. (in) a interveni (în); a lua pa rte (la); a face pe mijlocitorul. interlap [iinte(;)'laîp]- vb. intr. a se acoperi reciproc; a se plia unul într-altul; a se 2. (with, in) a se amesteca (în afacerile cuiva), a-şi băga nasul (în). 3. (amer.) a contesta dreptul cuiva la un brevet de inv enţie. 4. (fiz.) a interfera. 5. (despre cai) a-şi lovi picioarele suprapune; a se încăl eca. unul de altul. 6. to ~ with a) a deranja, a stânjeni; a împiedica (cu ac), a pl ictisi (cu interlard ['int3(:)'lci:d, 'into(;)'l-J vb. tr. 1. a împăna (carnea cu slăn ină). 2. to ~into ac); a sta pe capul (cu gen.); b) a vătăma (cu ac.); a dăuna (cu dat.) ; to ~ with health a băga (slănină) în (carne); (fig.) to ~ with a presăra cu, a împestriţa ; speech ~ed a dăuna sănătăţii; c) a se ciocni cu; a veni în conflict cu; a stânjeni; a împ a; d) (euf.) with Latin vorbire presărată cu citate latineşti. a viola,a silui. interl arding [-in] s. împănare. interlay [,int3(:)'Iei] vb. tr. a pune între, a interpune; a intercala. interference [unto'fiorans] s. 1. intervenţie; amestec. 2. piedică, obst acol. 3. (amer.) conflict pentru un brevet de invenţie. 4. (fiz.) interferenţă. 5. (ra dio) paraziţi, perturbări; interlayer [iinto(:)'leior] s- (tehn.) strat intermediar. bruiaj. 6. (la cai) lovire a picioarelor unul de altul. 7. (fiz.) interferenţă. int erleaf ['inteli:f] s. foaie albă intercalată între paginile unei cărţi.



 513 internal voltage



interleave [iinta(:)'li:v,'--'-] vb. tr. 1. (poligr.) a interfolia, a pune o foa ie albă / foi albe între (paginile unei cărţi). 2. a pune un strat intermediar între. inte rlibrary loan [linto'Iaibrsri 'loun] ş. schimb de cărţi între biblioteci (cu titlul de împ rumut sau donaţie). interline [linta'lain] I. vb. tr. a scrie între / printre rânduri. II. s. (poligr.) durşus, interlinie; reglet pentru maşină. interlinear [linta'linia1" , -njV] I. adj. interliniar; scris între / printre rânduri; (lingv.) ~ translation / version traducere intcrliniară. II. s. (lingv.) traducere interliniară. interlinear ly [.inta'linbli] adv. între / printre rânduri. interlineary [.inta'linbri] adj. v. i n t e r l i n e a r (I). interlineation [iint9(:)ilini'eij3n] s. scriere între / printre rânduri. interlinguistics [lintolirj'gwistiks] s. (lingv.) interlingvisti că. interlining1 [.int3(:)'lainin,'--'--] s. v. i n t e r l i n e a t i o n . inte rlining2 ['int3(:)lainirj] s. furnituri (puse între material şi căptuşeală). interlink [ii nt3(:)'link] vb. A. tr. (with) 1. a lega (cu, de), a pune în legătură (eu); a înlănţui (sif g.); to ~two chains a lega două lanţuri unul de altul; to ~several facts a pune câteva fapte în legătură unele eu altele. 2. (tehn.) a cupla. B. in/r. a se lega (unul de al tul). interlinkage [-id3J s. (electr., tehn.) cuplaj, cuplare, interconectare. i nterlinking [-irj] s.v. i n t e r l i n k a g e . interlobular [iint3(:)'bbjubr] adj. (anat.) interlobar; interlobular. interlock [.int3(:)'bk,'--'-] I. vb. A. tr. 1. a băga unul într-altul, a face să se îmbuce; a lega, a pune în legătură. 2. (tehn.) ngrena; a bloca; a cupla, a ambreia. 3. (ferov.) a sincroniza, a pune în legătură (unu l cu altul). 4. (cin.) a sincroniza. B. intr. 1. a se îmbina; a se îmbuca, a se lega , a se împleti, a se încrucişa. 2. (tehn.) a se angrena, a cupla, a ambreia. II. ['int otbk] s. 1. (tehn.) angrenare; blocare. 2. (tel.) dispozitiv de sincronizare, in terlock. interlocking [lints'bkin] ş. (tehn.) îmbucare; legare; împletire; încrucişare; zăv râre; anclaşare; cuplare; ambreicre. interlocution [.int3(:)lou'kju:/3n, 'int3(:)Iou 'k-, -b'k-, -b'k-] s. discuţie; convorbire, conversaţie; dialog. interlocutor1 [.int 3(:)'bkjut3r] s. interlocutor. interlocutor2 s. (scot., jur.) 1. interlocutoriu; judecată interlocutorie. 2. hotărâre motivată. interlocutory [intsO'bkjutari, amer. şi -t ouri] adj. 1. cu caracter de discuţie / de conversaţie; în dialog, sub formă de dialog. 2. (jur.) interlocutoriu; provizoriu; preventiv. interlocutory decree [~ di.kri: ] s. (amer. jur.) hotărâre interlocutorie; hotărâre nedefinitivă. interlocutress [.intsO'b kjutris^res] s. interlocutoare. interlocutrix [tint3(:)'bkjutriks] s.v. i n t e r l o c u t r e s s . interlope [iint3(:)'loup,'--'-] vb. intr. 1. a face contra bandă; a face trafic ilegal de mărfuri. 2. a se amesteca în treburile altora; a se ame steca într-o afacere (comercială etc.) străină (răpind câştigul celor în drept). interloper t3(:)loup3r, .ints'i-] s. 1. (înv.) comerciant care încalcă drepturile altor comercianţi . 2. negustor clandestin, comerciant fără autorizaţie; traficant. 3. persoană care se am estecă în treburile altora. 4. (nav., cotii.) vas de contrabandişti. interlude ['int3< :)lju:d, -lju:d] s. 1. (muz., teatru) interludiu, intermezzo (şifig.). 2. (Jig.) înt rerupere; pauză; răgaz; răstimp. 3. (teatru) farsă. interlunary [lintsO'Ijuinsri, -'lju: [ adj. între / dintre luna veche şi luna nouă, interlunar. interlunation [iint3(;)lju: 'nei/pn] s. (astron.) intcrlunie, interlunium. intermarriage [iint3(:)'ma3rid3,' --'--} ş. 1. căsătorie între persoane făcând parte din triburi / clanuri / caste / familii tc. deosebite. 2. căsătorie între rude. 3. (jur.) căsătorie. intermarry ['int3(:)'ma;ri, . in-] vb. intr. 1. (with) (desprefamilii, triburi, clanuri, caste etc.) a se înrudi prin căsătorie; a se amesteca prin căsătorii (cu). 2. (jur.) a contracta o căsătorie, a se căsători. intermaxillary ['intsOniEek'sibri] adj. (anat.) intermaxilar, situat între m axilare. intermeddle [ânt3(:)'medl,'--'--] vb. intr. to ~ in / with a se amesteca în ; a-şi băga nasul în. intermeddlement [-msrit] s. amestec (mai ales în afacerile altora) . intermeddler [-sr] s. persoană care se amestecă (mai ales în chestiuni care n-o priv esc), om care-şi bagă nasul (în afacerile altora). intermeddling [-in] I. s. v. i n t e r m e d d l e m e n t . II. adj. care se amestecă (mai ales în afacerile altora). intermedia [lintsO'miidia] pl.de la i n t e r m e d i u m. intermediary [iint3(: )'mi:di3ri] I. adj. 1. intermediar. 2. care face pe intermediarul, care mijloceşte . II. s. intermediar, interpus, mijlocitor. intermediate [ânt3(:)'mi:di3t, -diit] I. adj. 1. intermediar. 2. auxiliar, ajutător. 3. mijlocit, făcut printr-un intermed



 iar, indirect. 4. (scol.) mediu, de şcoală medie. II. s. intermediar, mijlocitor. II I. vb. inţr, a face pe intermediarul / pe mijlocitorul. intermediate bearer [~ 'be srs1"] s. (constr.) grindă transversală. intermediate course [~ 'ko:s, ~ koss] s. (s col.) curs mediu. intermediate drive [~ 'draiv] s. (tehn.) transmisie intermedia ră. intermediate examination [~ igizasmi'neijan] s. (univ.) examen intermediar (într e "matriculation" şi examenul de diplomă). intermediate gear [~ 'gb r j s. (tehn.) r oată dinţată intermediară. intermediate gearing [~ 'gbrin] s. (tehn.) transmisie interme diară. intermediate grades [~ 'greidz] s. (amer., scol.) clasele a patra, a cineca şi a şasea dintr-o şcoală elementară. intermediate layer [~ r leb r ] s. (electr.) strat intermediar (la cabluri). intermediate level [- 'levl] s. (mine) galerie interme diară. intermediate life [~ 'laifj s. (geol.) viaţa din mezozoic.



intermediately [iint3(:)'mi:dbtli, -diit-] adv. printr-un intermediar; indirect. intermediate product [.int3(:)'mi:dbt iprodskt] s. semifabricat, produs interme diar. intermediate-range ballistic missile [~-reind3 bs'listik misail, amer. ~'r nisl] s. (mil.) proiectil balistic cu rază medie de acţiune. intermediates [iint3(:) mi:dbts, -diits] s. pi. semifabricate, produse intermediare. intermediate school [iint3(:)'mi:dbt sku:l] s. şcoală medie. intermediate shaft [~ '/a:ft] s. 1. (tehn. ) arbore intermediar de transmisie. 2. (auto.) ax intermediar (al cutiei de vite ze). intermediation ['intsOJ.mKdi'ei/sn] s. mijlocire. intermediator [»int3(:)'mi: dieit3r] s. mijlocitor, intermediar. intermedium [.int9(:)'mi:dbm],pl. intermedi ums [-z], intermedia [-dis] s. 1. spaţiu intermediar; perioadă intermediară. 2. interm ediu, mijlocire; mijloc de comunicaţie. 3. intermediar, mijlocitor. interment [in' temiant] s. înmormântare, înhumare. intermezzo [iinte(:)'metsou, -'medzou şi pronunţia ita liană],pi. intermezzos [-souz], intermezzi [-tsi, -dzi] s. (muz.) intermezzo. inte rminable [in'tsmiin'abl, 'in't-j adj. interminabil, fără sfârşit, care nu se termină. inte rminableness [-nis[ s. lungime / mărime etc. exagerată; caracter interminabil (cu ge n.). interminably [-i] adv. fără să (se) mai sfârşească (odată); neîncetat, fără încetare. [in't3:minit] adj. nelimitat, nemărginit, fără limite. intermingle [iint3(:)'mir)gl, 'into(:)'m-] vb. A. tr. (with, among) a amesteca (cu); a pune, a băga, a introduce , a strecura (între, printre); to ~ colours a amesteca mai multe culori; to ~ joke s among facts a strecura glume printre lucruri serioase. B. intr. (with) a se am esteca (cu); a se confunda (cu). intermingling [-in] s. (with) amestecare (cu). intermission [rmt3(:)'mij3n] s. 1. întrerupere, pauză, intermitenţă; without ~ fără oprire, neîntrerupt, neîncetat. 2. (med.) intermitenţă (a pulsului); perioadă de relaxare (între do crize); days of~of fevers zile interfebrile. 3. (amer. scol.) pauză, recreaţie. 4. ( amer., teatru) antract, pauză. intermissive [.int3(:)'misiv] adj. intermitent. int ermit [iint3(:)'mit] vb. A. tr. a întrerupe, a opri, a suspenda (pentru un timp); a face (ceva) eu intermitenţe. B. intr. a se întrerupe, a se opri (pentru im timp, m omentan); (despre puls) a fi intermitent; a se repeta periodic / cu intermitenţă. in termittence [-pns] s. 1. caracter intermitent. 2. întrerupere, pauză, intermitenţă. inte rmittent [lintaO'mitant] adj. intermitent, cu intermitenţe, cu întreruperi, întrerupt; (med.) ~pulse puls intermitent; (med.) ~fever febră intermitentă. intermittent curr ent [~ 'kArsnt] s. (electr.) curent intermitent. intermittent jet [~ 'd3ct] s. ( av.) pulsorcactor. intermittently [.inta(:)'mit3ntli] adv. cu intermitenţe, cu între ruperi. intermix ['int3(:)'miks] vb. A. tr. a amesteca (între ei / ele; unul cu al tul). B. intr. a se amesteca (între ei / ele; unul cu altul). intermixture ['int3( :)'mikst/3r] s. amestec, mixtură. intermodulation [intsmiodju'leiJVm, amer. -mod33 -] s. (fiz.) intermodulaţie. intermolecular [iinto(:)mou'Iekjubr] adj. (fiz., chim .) intcrmolccular. intermontane [linte'montein] adj. v. i n t e r m o u n t a i n . intermountain ['int3(:)'mauntin] adj. intramontan, dintre munţi, (aşezat) între / printre munţi. intermundane [.int3(:)'niAndein, 'intaO'ni-] adj. interastral. inte rmuscular [.int3(:)'nuskjubr, 'int3(:)'m-] adj. (anat.) intermuscular. intern1 [ in'tsm] I. vb. tr. a interna (într-un ospiciu, lagăr). II. s. internat, persoană inter nată (într-un lagăr, pe vreme de război). intern2 ['intsm] (mai ales amer., med.) I. s. intern (într-un spital). II. vb. A. mtr. a lucra ca intern (într-un spital). B. tr. (ec.) a expedia (mărfuri) în interiorul ţării. internai [in'tsrnsl, 'in't-] adj. 1. inte rn, interior; dinăuntru; (med.) ~ pains dureri interne; (com.) ~trade comerţ interio r; (mi.) ~security units unităţi de pază interioară; ~student student intern. 2. intrins ec, decurgând din însăşi esenţa unui lucru; interior, lăuntric, intim; ~ evidence dovadă in



 nsecă. internal aerial [~ 'esrisl] s. (radio) antenă interioară / de cameră. internal af fairs [- s'feaz] s. pi. (pol.) afaceri interne (ale unui stat); Ministry of Inte rnal Affairs Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul de Interne. internal cali per [~ 'kslips1"] s. (tehn.) calibru pentru găuri / interior. internal combustion engine [~ ksniiDASt/pn 'end3in] s. (tehn.) motor cu ardere internă. internal ear [ ~ 'Î3] s. (anat.) ureche internă. internal furnace [~ fs:nis] s. (tehn.) focar inter ior. internal gauge [~ rgeid3J s. (tehn.) calibru-tampon. internal gear [~ 'gb r ] s. (tehn.) roată dinţată cu dantură interioară. internai gearing [~ 'gbrirj] s. (tehn.) angrenare interioară. internalize [in'tsmalaiz] (amer.) vb. tr. 1. a asimila (pri n învăţare, adaptare), a-şi însuşi (cunoştinţe etc.). 2. a da o notă subiectivă, a imprima er subiectiv (cu dat.). internal medicine [in'tsmal 'mcdsin] s. medicină internă. in ternal navigation [~ .nsvi'gei/pn] s. (mar.) navigaţie fluvială / interioară. internal reconstruction [~ .ri:k3ns'trAk/sn] s. (lingv) reconstrucţie internă. internal reve nue [~ 'revinju:] s. (ec.) venitul statului / naţional. internal rhyme [~ 'raiin] s. (metr.) rimă interioară. internals [in'temalz] s. (anat.) viscere, organe interne , măruntaie. internal shrinkage [in't3;ns>l '/rirjkid3l s. (metal.) retasură interio ară. internai specialist [~ 'spe/slist] s. internist, medic specialist de boli int erne. internal trade [«■ 'treid] s. (corn.) comerţ interior. internal voltage [~ 'voul tid3] s. (electr.) forţă electromotoare.



 internal water 514



internal water [~ 'wo:t3r[ s. apă de adâncime. internal wiring [~ 'walarirj] s. (ele ctr.) instalaţie electrică interioară. International hintatO'nas/anal, 'int9(:)'n-J s. (ist.) Internaţionala. international I. adj. internaţional; (pol.) ~ intercouse rel aţii internaţionale; ~ trade comerţ internaţional; ~ exhibition expoziţie internaţională; ( .) ~ tribunal tribunal internaţional. II. s. (sport.) participant la o competiţie sp ortivă internaţională. Internationale [iintomc/i.9'na:l, -fio'n-] s. (pol., muz.) the ~Internaţionala. internationalism [.intsO'naî/analizsm] s. (pol.) internaţionalism. in ternationalist [.intoO'nre/ahalist] s. (pol.) internaţionalist. internationality [ 'mtoinas/a'naditi] caracter internaţional. internationalization ['into(:)ina;/3nol ai'zei/OT, iinto(:).n-] s. (pol.) internaţionalizare. internationalize [unto'Onaj/ anslaiz] vb. tr. (pol.) a internaţionaliza. international language [.intoOJ'nae/an al 'terjgwk^] s. (lingv.) limbă internaţională; limbaj internaţional. international law [~ 'b:J s. (jur.) drept internaţional. internationally [iinto(:)'naîJV?n3li, 'into(: )'n-] adv. pe plan internaţional. international money order [iint3(:)'na:/3n3l 'nu ni ro:dor] s. mandat poştal extern internaţional. international nautical mile [~ 'no :tikal iinail] s. milă marină internaţională (1852 in). international salute [~ sa'lutt] s. (m«r.) salut la pavilionul naţional. internecine [iinto(:)'ni:sain, Tint3(:)'n-] adj. mortal, ucigător, nimicitor, destructiv; ~ war război de exterminare. internee [.intai'ni:] s. internat, persoană internată (într-un lagăr ele). Internet ['into-net] s. (infor.) Internet, reţea internaţională de computere. interneural [.ints'njuarel] a dj. (anat., med.) interneural. interneuronic [.into(:)nju3'ronik] adj. (biol.) i nterneuronic, interneuronal. internist [in'tamist] s. (med.) (mralic) internist. internment [in'tsmmant] s. internare; (y'ur.) penal ~ recluziune. internment ca mp [~ kamip] s. (pol., mii.) lagăr de concentrare; lagăr de prizonieri. internode [' intonoud] s. 1. (bot.) întrenod. 2. (anat.) falangă. 3. (fiz.) punct nodal al unei o scilaţii. internuncio [.into(:)'nAn/iou] s. (bis., pol.) internunţiu. interoceanic [ 'into(:)r,ou/i'a:nik] adj. interoecanic, dintre / între oceane. interoception [dnt sroH'scp/sn] s. (fiziol.) interocepţie. interoceptive [lintorou'septiv] adj. (fizi ol.) interoceptiv. interoceptor [iint3rou'septor] s. (fiziol.) interoceptor. int erocular [,into(:)r'okjul3r] 1. adj. (entom., despre antene) interocular. 2. (me d.) interocular, interpupilar. interocular distance [iinto(:)'okjulo .distons] s . (med.) distanţă pupilară. interosculate [iinto(;)r'3Skjuleit] vb. intr. 1. a se ames teca; a se confunda. 2. (biol., despre speţe) a avea caractere comune. interpage [ iint3(:)'peid3] vb.tr. v. i n t e r l e a v e . interparietal ['inta(:)p3'raiitl ] adj. (anat.) interparietal. interpellate [in'ta:peleit, -pil-] vb. tr. (pari.) a interpela. interpellation [inito:pe'lei/3n, -pil-] s. (pari.) interpelare. in terpellator [init3:pe'leit3r] s. (parl.) interpelator. interpenetrant [unts'peni trent] adj. interpenetrant. interpenetrate [,into(:)'penitreit, 'inte(:)'p-] vb. A. tr. a pătrunde în / prin, a pătrunde; a se răspândi în / prin, a cuprinde. B. intr. a s întrepătrunde, a pătrunde unul într-altul; (chim.) a se interpenetra. interpenetration ['intsQipeni'trei/sn] s. interpenetraţie, întrepătrundere; penetraţie, pătrundere. interpe netrative [iinto(:)'penitreitiv, 'int9(:)'p-J adj. care se întrepătrund, care pătrund unul într-altul. interphone ['into(:)'foun,'—] s. (tel.) 1. telefon particular; tele fon interior. 2. interfon. interplait [iiito(:)'pla;t] vb. tr. a împleti (laolaltă). interplanetary [iinto(:)'pla:nit3ri, 'into(:)'p-] adj. (astron.) interplanetar. interplay ['into(:)'plei,'—] s. 1. interacţiune; influenţă reciprocă. 2. efect combinat, efect rezultat dihtr-o combinare. interpleader [iint3(:)'pli:d3rJ s. (jur.) acţiun e petitorie incidenţă (pentru atribuirea unui drept de proprietate revendicai de mai mulţi inşi). Interpol ['intoipol] s. Interpol. interpolable [in'tî>:pobbl] adj. inter polabil; inserabil. interpolăr [iint3'poulor] adj. interpolar. interpolate [in'te: po»leit, -pal-, -pul-] vb. A. tr. 1. a interpola; a intercala; a insera; a introdu ce. 2. (mat.) a interpola. B. intr. a face o interpolare / interpolări. interpolat ion [initaipon'lei/an, -po'l-, -pul-] s. 1. interpolare; interpolate; intercalar e. 2. (mat.) interpolare. interpolator [irito:pouleitor, -pol-, -pul-] s. persoa nă care face o interpolare / interpolate. interpole ['intoipoul] s. (electr.) pol auxiliar; pol de comutaţie. interposal [untsQ'pouzl] s. v. i n t e r p o s i t i o



 n . interpose [.intoQ'pouz] vb. A. tr. 1. a pune între (două obiecte); to ~ a scree n a pune un paravan (intre două obiecte, persoane etc.) 2. a pune în faţă; a opune; a fa ce uz de, a recurge la; to ~ one's authority a face uz de autoritatea sa; (jur.) to ~ appeal a face apel. 3. a plasa, a arunca, a strecura (im cuvânt, o observaţie etc.). B. intr. (between) a se interpune, a face pe mediatorul / pe mijlocitorul (între). interposition [iiiito:po'zi/3n, 'into-] s. 1. punere între (două obiecte), f aptul de a pune între (aoua obiecte). 2. interpunere, mijlocire; intervenţie. interp ret [in'te:prit, amer. şi -ret] vb. A. tr. 1. a interpreta; a explica, a lămuri, a tăl măci, a tâlcui; a desluşi, a descifra. 2. (teatru, muz.) a interpreta. 3. a interpreta , a lua; to ~smb.'s



words as a threat a lua vorbele cuiva drept o ameninţare. 4. a traduce oral. B. in tr; a face pe interpretul. interpretable [-obl[ adj. interpretabil. interpretati on [in.te:pri'tei/pn] s. 1. interpretare, tălmăcire, tâlcuire; lămurire; explicare; desc ifrare. 2. (muz.) interpretare, executare. 3. (teatru) joc. 4. traducere, tălmăcire (orală). 5. (mii.) descifrare (a fotografiilor aeriene), interpretare fotograrnmet rică. interpretative [in'to:pritativ, -teit-] adj. interpretativ; care interpretea ză, care tălmăceşte. interpreter [in'to:pritor, amer. si -ret-] s. 1. interpret, tălmaci; to act as ~to smb. a face pe interpretul pe lângă cineva. 2. interpret, tălmăcitor; come ntator. 3. (infor.) interpreter, procesor specializat în interpretarea programelor . interpretership [in'taiprita/ip] s. muncă de interpret; atribuţii de interpret. in terpreting [iritsipritirj] s. v. i n t e r p r e t a t i o n . interpretress [in 'te:pritris, amer. si -in't3:pretrcs] s. interpretă. interprovincial [lintaO'pra'v in/al, 'into(:)pra'v-]. adj. interprovincial, dintre / între provincii; comun mai multor provincii. interpunctuate [.into(:)'pAnttjueit, -t/u-] vb. tr. 1. a pune semne de punctuaţie în (fraze, propoziţii etc.). 2. a accentua; a apăsa asupra (cu gen.) , a rosti sacadat. 3. a însoţi; a întrerupe; the audience ~d the speech by outbursts o f applause publicul întrerupse discursul prin ropote de aplauze. interpunctuation ]'into(:)ipAţ]lctju'ei/3n, -t/u-] s. punctuaţie. interracial ['into(:)'re//3l, 'into (:)'r-] adj. interrasial; comun mai multor rase; între / dintre rase. interracial school [~ 'sku:l[ s. şcoală pentru copii de diferite rase, (în S.U.A.) şcoală care nu apli că principiile segregării rasiale. , interregnum [.into'regnom], pi. interregnums [l into'regnomz], interregna [.ints'regno] s. 1. interregn (şi fig.). 2. fig. interva l; întrerupere; răgaz, răstimp. interreign [linto'rein] s.(înv.) v. i n t e r r e g n u m . interrelate ['ints(:)ri'leit, iin-] vb. A. tr. a pune în legătură. B. intr. a fi în legătură. interrelated [-id] adj. în legătură (unul cu altul); în interdependenţă; în corel errelation ['into(:)ri'lei/an, 'in-] s. corelaţie; interdependenţă; legătură. interrelatio nship ['int3(:)ri'lci/3n/ip] s. înrudire. interrenal body [rint3(:),ri:ri3l 'bodi] s. (anat.) glandă suprarenală. interrenal gland [iinto(:)'ri:n3l glamd] s.v. i n t e r r e n a l b o d y . ihterrenalism [>intc>(:)'ri:noliz.7m] s. (med.) supraren alism. interrer [in'to:ror] s. gropar; cioclu. interresist [iinto(:)ri'zist, -ro 'z-] vb. intr. a rezista (unul în faţa altuia); a se opune (unul altuia). interrogat e [in'terageit, -roug-] vb. tr. a interoga; a chestiona; a întreba. interrogation [initera'gei/an, -rou'g'-] s. 1. interogare; chestionare, întrebare; point/ note / mark of ~ semn de întrebare, semnul întrebării. 2. (jur.) interogatoriu. interrogativ e [unto'rogotiv] adj. 1. interogativ; întrebător. 2. (gram.) interogativ. interrogat ive form [~ fo:m] s. (gram.) forma interogativă (a unui verb). interrogatively [.i nta'rogativli] adv. întrebător; to look at smb. ~ a se uita întrebător la cineva. interr ogative pronoun [.inta'rogativ .prounaun] s. (gram.) pronume interogativ. r inte rrogator [in'ter3geito ] s. persoană care interoghează; examinator; anchetator. inte rrogatory [,into'rogotOTi, amer. si -touri] I. adj. interogativ; întrebător. II. s. (jur.) interogatoriu; întrebare pusă în cadrul unui interogatoriu. interrupt [linta'rA pt] I. vb. tr. 1. a întrerupe; to ~srnb. a întrerupe pe cineva; the war ~ed his stud ies războiul i-a întrerupt studiile, războiul 1-a făcut să-şi întrerupă studiile. 2. a într a împiedica; a tulbura, a deranja. II. aay. (înv.) întrerupt. interrupted [-id] adj. înt rerupt; cu întreruperi. interrupter ]-or] s. 1. (electr.) întrerupător, ruptor. 2. per soană care întrerupe. interruption [linta'rAp/sn] s. 1. întrerupere; oprire; pauză; with out ~fără întrerupere, neîntrerupt. 2. întrerupere; împiedicare; deranjare; tulburare. inte ruptor [.into'rApt3r] s.v. i n t e r r u p t e r . interruptory [unta'rAptari, a mer. si -touri] adj. care întrerupe. interscapular [,inta'ska;pjulac] adj. (anat.)



 interscapular. inter-scholastic ['into'sko'Izestik] (amer.) I. adj. (atr.). int erşcolar. II. s. concurs sa» competiţie interşcolară. inter-school [ints'skml, i—'-] adj. ( tr.). interşcolar. intersect [,into(:)sekt] vb. A. tr, (mat.) a intersecta. B. int r. a se intersecta, a se întretăia, ■ a se încrucişa; streets that ~ străzi care se interse tează. intersected [-id] adj. ~ with / by brăzdat / tăiat de; ground—with ravines teren brăzdat de râpi. intersecting [-iq] adj. care se intersectează; care se întretaie, care se încrucişează; întretăiat, încrucişat. intersection [■into(:)'sek/;?n] s. 1. încrucişare; ~ punct de intersecţie. 2. (mat.) intersecţie, punct de intersecţie; linie de interse cţie. 3. încrucişare / intersecţie de drumuri, răscruce. 4. (topogr.) intersecţie directă. interseptal [.inta'septsl] adj. (bot.) interseptal. intersex ['into(:)seks] s. (biol.) hermafrodit. intersexuality ['inte(:).seksju'a2liti] s. (biol.) intersex ualitate, hermafroditism. intershot ['intor/ot] aay. cu nuanţe, cu reflexe; cu ape ; blue ~ with green albastru cu reflexe verzi. intersidereal [lintosai'diarial] adj. v. i n t e r s t e l l a r . interspace1 ['into(:)'speis] s. spaţiu intermedi ar, interstiţiu, interval; interval de timp. interspace2 vb. tr. a distanţa; a spati a; a rări.



 515 intracranial



intersperse ['intaCO'spttsj (between, among; with) a pune (printre, între); a răspândi (printre, între) a amesteca (cu); a presăra (cu); a acoperi (eu, de); a umple (cu, de); poppies ~d among the wheat maci răspândiţi printre spicele de grâu; to ~ a speech w ith quotations a presăra un discurs cu citate. interspersion ['inta(:)'spa:/2n] ş. a mestec; împletire; presărare; răspândire. interspinal [rinta'spainal] adj. (anat.) inter spinal. interspinous [linta'spainas] adj. v. i n t e r s p i n a l . interstate ['inta(:)steit] adj. 1. interstatal. 2. (amer.) între statele care alcătuiesc S.U.A. sau Australia. interstellar ['inta'steilar, 'in-, 'inta.s-] adj. (asiron.) inte rstelar; intersidcral; interastral. interstice [inta:stis] s. interstiţiu. interst itial ['inta(:)'sti/3l] adj. (cinat., med.) interstitial. intertangle [tintoO'ta engl] vb. tr. a încurca, a încâlci. intertanglement [-ment] s. încurcare, încâlcire; încâlc urcătură. intertentacular ['intaiten'ta3kjular] adj. (zool.) intertentacular. intert erritorial ['intaTteri'to;rial] adj. interteritorial. intertexture [iinta(:)teks t/ar] s. întreţeserc, împletire; ţesătură, urzeală. inter-tie ['intatai] s. (constr.) grind zontală, antretoază, traversă. intertrade ['inta(:)trcid,'—] ş. relaţii / schimburi comerci le (reciproce / bilaterale), comerţ. intertribal [.inta(:) trai bal, 'inta(:)t-] a dj. intertribal, dintre / între triburi. intertropical [iinta(:)tropikPl] adj. int ertropical, dintre tropice, (situat) între tropice. intertwine ['inta(:)twain] vb. A. tr. a împleti. B. intr. a se împleti; a se răsuci. intertwinement [-mant] s. v. i n t e r t w i n i n g (II). intertwining [-irj] I. adj. împletit, care se împleteşte. II. s. împletire; împletitură. intertwist [.inta(:)'twist] vb. tr. a împleti. Intertype, intertype ['inta(;)taip] s. ({wligr.) intertip. interurban [tinta(:)r'a:b3it] I . adj. 1. interurban. 2. (ferov.) (tren, linie etc.) care deserveşte suburbiile un ui oraş, suburban. II. s. mijloc de locomoţie / comunicaţie interurban. interval ['int sval] s. 1. interval; at ~s cu intervale, cu întreruperi; din timp în timp; din loc în loc; visits at long ~s vizite la intervale lungi; at ~s of an hour din oră în oră, la intervale de o oră; (med.) lucid ~s intervale lucide (/« un alienat mintal); bright ~s intervale de vreme senină (între ploi); at regular ~s Ia intervale regulate; (mu z.) discordant ~interval discordant. 2. pauză; recreaţie; întrerupere; meal ~pauză pentr u masa. 3. (teatru) antract, pauză. intervale ['intaveil] s. (amer.) valea unui râu care curge între (două) dealuri sau între (doi) munţi. interveined [rinta(:)'veind] adj. cu vine / vinişoare, brăzdat de vine; cu striaţii. intervene [iinta(:)'vi:n] vb. intr . 1. a interveni; a surveni, a se întâmpla între timp; if nothing ~s dacă nu intervine n imic, dacă nu survine ceva. 2. (in) a interveni, a se amesteca, a se băga (în); to ~in the affairs of other countries a se amesteca în afacerile altor ţări. 3. (between) a se scurge, a trece (între, de la... până la); a despărţi, a separa (cu ac); twelve years ~ d au trecut / s-au scurs doisprezece ani; twelve miles MI between the two towns douăzeci de mile despărţeau cele două oraşe. intervener [-er] s. (jur.) intervenient. inte rvening [-in] I. adj. care intervine; intervenit, survenit. II. s. intervenţie; am estec. intervention ['intaO'ven/an] s. 1. (mii.) intervenţie; amestec; ~ by arms, armed / military ~ intervenţie armată. 2. (com.) ~ on protest protestare a unei poliţe . 3. (med.) surgical ~ intervenţie chirurgicală. interventionism [lintafO'ven/anizam ] s. (pol.) intervenţionism. interventionist [-ist] s. 1. persoană care intervine. 2 . (pol.) interventionist. intervertebral [iinta'v3:tibral] adj. (anat.) interver tebral. intervertebral disk [~ -disk] s. (anat.) disc intervertebral. interview ['intsvju:] I. s. 1. întrevedere, întâlnire; to arrange an ~ between two persons a ara nja o întrevedere între două persoane. 2. interviu. II. vb. tr. 1. a avea o întrevedere cu. 2. a intervieva; a lua un interviu (cu dat.). interviewee ['intaivju:'!:] s. persoană care acordă sau căreia i se ia un interviu. interviewer ['intavju:?'] s. (ju rnalistica) reporter care ia un interviu. intervocalic [lintava'keelik] adj. (li ngv.) intervocalic. interwar [iinta'wo:r] adj. interbelic. inter-war ['intaiwo:] adj. dintre cele două războaie (mondiale); the ~ period / years perioadă / anii dintr e cele doua războaie mondiale. interweave [iinta(:)'wi:v, 'inte(:)'w-], past inter wove [


 ; closely interwoven systems sisteme strâns legate unul de altul. B. intr. (with) a se întreţese; a se împleti (cu); a se amesteca (cu). interwind [int3(:)'wound] vb. tr. a înfăşură laolaltă; a înfăşur -altul; a împleti (şi fig.). interwound ['inta(:)'wound] past şi part. trec. de la i n t e r w i n d . interwove [linta'wouv, 'intsO'w-] past de la i n t e r w e a v e . interwoven [linta'wouvan, 'inta(:)'wouvpn] part. trec. de la i n t e r w e a v e . interwreathe [linte'rird] vb. v. i n t e r t w i n e . interzonal [linta' zounalj adj. interzonal. intestacy [in'testesi] s. (jur.) 1. moarte fără testament; succesiune „ab intestat". 2. incapacitate de a testa / de a face testament /dea di spune de bunurile sale prin testament. intestate [in'testit, -teit] (jur.) I. s. intestat, persoană decedată fără testament. II. adj. fără testament, „ab intestat"; ~ succ ion succesiune „ab intestat". intestinal [intestinal, lintes'tainal] adj. (anat.) intestinal.



intestine1 [intestin] s. (adesea pi.) (anat.) intcstin(e), maţ(e); the large ~ int estinul gros; the small ~ intestinul subţire. intestine7 adj. (pol.) intern, intes tin; civil; ~ war război civil. intima ['intima], pi. intimae [-mi:] s. (biol.) in timă. intimacy ['intimaşi] s. intimitate; apropiere; relaţii intime; (jur.) ~ took pla ce au avut loc relaţii intime (între două persoane de sex opus); to be on terms of ~ a fi (prieten) intim (cu cineva). intimate1 ['intimit] I. adj. 1. intim, CU carac ter intim; personal; confidenţial; ~ details amănunte cu caracter intim; the ~ natur e of their conversation caracterul intim al convorbirii lor. 2. intim, apropiat; familiar; ~ friends prieteni intimi; to be on ~ terms with a woman a avea relaţii intime cu o femeie. II. s. prieten intim; persoană apropiată. intimate2 ['intimeit] vb. tr. 1. (jur.) a intima; a notifica; a pune (cuiva) în vedere. 2. a da de înţeles, a sugera, a face aluzie (la faptul că). intimately ['intimitli] adv. intim; strâns; dc-aproape; the question is ~ connected with chestiunea este strâns legată de / în st rânsă legătură cu; I know him ~ îl cunosc îndeaproape. intimation [.inti'meijan] s. 1. (jur ) punere în vedere, notificare, comunicare. 2. aluzie; indicaţie. intimidate [intimi deit] vb. tr. a intimida. intimidating [-in] adj. care intimidează, de natură să intim ideze. intimidation [in-timi'dci/an] s. intimidare; (jur.) ~ of witnesses intimi dare a martorilor. intimidator [intimideita1"] s. persoană care intimidează (pe cine va). intimidatory [intimideitari, amer. şi -ouri] adj. de intimidare, făcut pentru a intimida (pe cineva). intimity [in'timiti] s. 1. intimitate; caracter intim; na tură intimă, esenţă, fond. 2. intimitate, viaţă intimă; viaţă personală / particulară. inti ju;l] vb. ţr. (înv.) v. e n t i t l e (A). into ['intu(:), 'intaj prep. 1. (exprimă ma i ales ideea de direcţie sau transformare) în; to come ~ the house a intra în casă; to g o / cross ~ Germany a intra în Germania, trecând graniţa; to throw ~ the fire a arunca în foc; to fall ~ the hands of the enemy a cădea în mâinile inamicului; the window open s ~the garden fereastra dă în (spre) grădină; to turn water ~ ice a preface apa în gheaţă; translate from Romanian ~ English a traduce din română în engleză; to divide ~ parts a împă (în mai multe) părţi; to fall ~ disgrace a cădea în dizgraţie; to burst ~ tears a izbucni lacrimi; (prov.) to fall out of the frying pan ~ the fire a cădea din lac în puţ. 2. l a; to ask smb. ~ lunch a invita pe cineva la o gustare / la masă; to go ~ dinner a se duce la masă. 3. (mat.) cu; two numbers multiplied ~each other două numere înmulţite unul cu altul. 4. din; she took an apple and bit ~ it a luat un măr şi a muşcat din e l. <* to grow ~ a man a deveni bărbat, a creşte marc; to work far ~ the night a lucr a până noaptea târziu; (fa/H.) to beat smb. ~ all the colours of the rainbow a bate măr pe cineva; a zvânta în bătaie pe cineva; to thrash smb. ~ obedience a face pe cineva să asculte de frică, a constrânge pe cineva prin bătaie să asculte. intoed ['intoud] adj. c u degetele (de la picioare) zgârcite / întoarse înăuntru. intolerable [in'tolarabl] adj. intolerabil; insuportabil; inadmisibil, de neîngăduit. intolerableness [-nis] ş. cara cter intolerabil; neputinţa de a suporta / de a răbda. intolerably [-i] adv. insupor tabil; inadmisibil. intolerance [intoterans, 'int-] intoleranţă; religious ~ intoler anţă religioasă; ~ towards criticism intoleranţă faţă de critică, neadmitere a criticii. in ancy [-i] s. (înv.) v. i n t o l e r a n c e . intolerant [in'tolarant] adj. intol erant; neîngăduitor, neînţelegător; to be ~ of smb.'s mistakes a fi intolerant faţă de greş cuiva; (med.) to be ~ of a drug a nu tolera / a fi intolerant la un medicament. intolerantly [-li] adv. (în mod) intolerant, cu intoleranţă, iară toleranţă. intonate ['in ouneit] vb. tr. v. i n t o n e . intonation ['intou'nei/an, -ta'n-] s. 1. (muz.)



 intonare, intonaţie; psalmodiere. 2. intonaţie. intone [in'toun] vb. tr. (muz.) a i ntona; a psalmodia. intorsion [in'to:/3n] s. intorsiune. intoxicable [in'toksika bl] adj. care poate fi îmbătat, care se poate îmbăta; care poate fi ameţit. intoxicant [in 'toksikant] I. adj. îmbătător, care îmbată, ameţitor. II. s. 1. băutură alcoolică, băutura 2. narcotic. intoxicate [in'toksikeit] vb. tr. a îmbăta, a ameţi. intoxicated [-id] ad j. beat, îmbătat; băut, ameţit (şi fig.); slightly ~ puţin băut, uşor eherchelit, cu chef; ive a car while ~ a conduce o maşină în stare de ebrietate; (fig.) ~ with praise îmbătat d e elogii. intoxicating [-in] adj. îmbătător; ameţitor (şi fig.). intoxication [in'tDksi'ke i/an] s. 1. îmbătare; ameţirc; beţie, ameţeală. 2. (med.) intoxicaţie, otrăvire. intoxicato toksikcitar] s. persoană care administrează intenţionat un narcotic sau care îmbată intenţi nat pe cineva. intown ['intaun, -'-] adj. central, din centru (într-un oraş). intraabdominal ['intra ab'dominal] adj. (med.) intraabdominal. intra-arterial [~a:tia rial] adj. (med.) intraarterial. intra-atomic [~a'tomik] adj. (fiz.) intraatomic . intra-cardiac [~'ka:diaîk] adj. (med.) intracardiac. intracellular [~'seljular] adj. (biol.) intraceluîar. intracerebral [-'seribral] adj. (med.) intracerebral. i ntracranial [-kreinial] adj. (anat.) intracranial!.



 intractability 516



intractability [initrakto'biliti, 'in.trakt-, -loti] s. 1. indocilitate; needuca bilitate; neputinţă / greutate de a educa / de a instrui (cu ac); faptul de a fi ref ractar (la ceva). 2. (despre terenuri) faptul de a fi necultivabil, neputinţă de a c ultiva. 3. (med.) caracter incurabil. 4. caracter irezolvabil (al unei probleme ele). intractable [in'tratobl] adj. 1. indocil; needucabil; greu de educat / de instruit; refractar (la ceva); nesupus; neascultător; (despre cai) nărăvaş. 2. (despre t erenuri) necultivabil. 3. (despre probleme etc.) irezolvabil, insolubil. 4. (des pre un material) intratabil; ingrat. intractableness [-nis] s. v. i n t r a c t a b i l i t y . intractably [-i] adv. imposibil (de convins); to behave ~ a se încăpăţâna. intracutaneous ['intrskjm'teiniss] adj. v. i n t r a d e r m i c , intrada [in' tru:da] s. (m»z.) intradă, pasaj (muzical) introductiv, intrare. intradermal ['intre 'dsmial] adj. v. i n t r a d e r m i c . interdermic [.intra'dxmik] adj. (med.) intradermic. intrados [in'treidos] s. (arhit.) intrados (la bolti). intra-epithe lial [.intrarepi'Gidisl] adj. (med.) intraepitelial. intramedullary [~rai'dAlari ]adj. (med.) intramedular." intramolecular [~ mou'lekjulor, -mo'l-, -mo'l-] adj. (fa.) intramolecular. intramundane [~ 'niAndein] adj. care aparţine lumii materia le. intramural [-mjusral, 'mjosr-, -'mjo:r-] adj. (situat, petrecut) între ziduri, în interiorul unui oraş / al unei case / universităţi etc. intramurally [-'mjusrsli] aa 'v. v. i n t r a m u r o s . intra muros [-'mjusras] adv. (lat.) în interiorul zid urilor unui oraş / unei universităţi etc. intramuscular [~ 'niAskjmV] adj. (med.) intr amuscular. intranational [-'najjanal] adj. naţional. intranquillity ['in.traîrj'kwil iti] s. (rar) nelinişte. intransferable [lintraîns'fsirebl] netransferabil. intransi gency [in'tr»nsid3snsi] s. intransigenţă. intransigent [in'tra3nsid33nt, -'tra:nsi-, 'traînzi-, 'tramzi-] adj. s. intransigent. intrahsigentist [-ist] s. (pol.) intran sigent. intransitive [in'tramsitiv, 'in't-, -rtra:ns-] adj. (gram., despre verbe ) intranzitiv. intransmissible ['intrsnz'missbl, -tra:n-, -ns'm-, -sibl] aay. ne transmisibil. intransmutable [rintramz'mju:t9bl] adj. netransmutabil, care nu po ate fi transmutat. intransparency ['intrajns'peonmsi, -train-, -tron-, -'pa?r-] s. netransparenţă, opacitate. intrant ['intrant] s. 1. debutant. 2. înscris, concurent (într-o cursă). intraocular [rintra'akjula1-] adj. (med.) intraocular. intrapsychic [.intra'saikik] adj. (psih.) interior, intrapsihic. intra-state [~'steit] adj. 1. în interiorul statului. 2. (amer.) în interiorul unui stat al S.U.A. intraurban [ ~'o:b.-m] adj. situat în interiorul unui oraş, urban. intrauterine [~'ju:terin] aay. (med.) intrauterin. intravascular [~'va2skjutar] adj. (med.) intravascular. int ravascular [-i] aa'v. (med.) intravascular. intravenous [~'vi:nss] adj. (med.,fi zioI.) intravenos. intravert [~vo:t] s.v. i n t r o v e r t (II). intreat [in'tr kt] vb.tr. v. e n t r e a t. intrench [iritrent/] vb. tr. si inîr. v. e n t r e n c h (A, C). intrepid [in'trepid] adj. intrepid, neînfricat, cutezător, curajos. intr epidity [lintri'piditi, -tre'p-] s. întrepiditate, cutezanţă, curaj. intrepidly [iiiit repidli] aa'v. curajos, cu curaj, fără frică. intricacy ['intrikssi, in'trik-] s. încurcăt ură, încâlceală; urzeală; labirint; complexitate; the intricacies of a town străzile încurc ale unui oraş, labirintul de străzi dintr-un oraş; an ~ of intrigues o urzeală de intri gi; the intricacies of the law chichiţele legii. intricate ['intrikit, in'trik-] a ay. încurcat, încâlcit; complicat; ~ details detalii complicate, amănunte încurcate. intri cately ['intrikitli] aa'v. (într-un mod) complicat, încâlcit. intrig(u)ant [iintri'ga: nt, -'gaint] s. (jr.) v. i n t r i g u e r . intrig(u)ante [.intri'gamt, -ga;nt] s. (fr.) intrigantă. intrigue [in'tri:g] I. s. 1. intrigă, uneltire, urzeală. 2. aven tură sentimentală; legături de dragoste (mai ales ascunse). 3. (lit., teatru) intrigă; ( teatru) comedy of ~ comedie de intrigă. II. vb. A. intr. 1. a băga I a face intrigi, a umbla cu intrigi, a unelti; to ~ against smb. a băga intrigi împotriva cuiva. 2. (with) a avea legături de dragoste (cu). B. tr. a intriga, a face curios; a aţâţa curioz itatea (cuiva); a trezi interesul (cuiva). intriguer [-or] s. intrigant. intrigu ing1 [in'trigin] aay. 1. care umblă cu intrigi, care bagă intrigi, intrigant. 2. car e intrigă, care aţâţă curiozitatea, care trezeşte interesul; interesant. intriguing2 s. băg de intrigi, uneltire; intrigă, intrigi, maşinaţiuni. intrinsic [in'trinsik, -nzik] aa y. intrinsec; ~ value valoare intrinsecă. intro ['introu] s. (fam.) prese, de la i



 n t r o d u c t i o n . introduce [.intra'dju:s] vb. A. tr. 1. (into) a introdu ce (în); a băga, a vârî (în); to ~ smb. into a room a introduce pe cineva într-o odaie; to the key into the lock a introduce cheia în broască. 2. (into; before) a aduce în disc uţie; a pune în discuţie; a ridica; a prezenta (cu dat., înaintea / în faţa - cu gen.); to a question a pune în discuţie o chestiune (oarecare); (pol.) to ~ a bill before Par liament a prezenta un proiect de lege în faţa parlamentului. 3. a introduce; a insti tui, a stabili, a statornici; this fashion was ~d in the eighteenth century acea stă modă a fost introdusă în secolul al optsprezecelea. 4. (to) a prezenta (cu dat.); a introduce (la cineva); a face cunoştinţă (cuiva cu cineva); let me ~my son to you penn iteţi-mi să vi-1 prezint pe fiul meu; I ~d them to each other le-am făcut cunoştinţă. B. re 7. to ~ oneself to smb. a se prezenta cuiva, a face cunoştinţă cu cineva. introducemen t [-mont] s. (rar) introducere.



introducer [-or] s. 1. persoană care introduce (idei noi, o modă etc.). 2. prezentat or. introduction ['intra'dAkfan] s. 1. (into) introducere (în); băgare, vârâre (în); aduce re (în, la); ~ of goods into a country aducere / import de mărfuri într-o ţară (oarecare). 2. introducere, instituire, statornicire, stabilire (a unui obicei etc.). 3. (t o) prezentare, recomandare (cu dat.); recomandaţie (pentru); letter of ~ scrisoare de recomandaţie. 4. introducere; prefaţă; cuvânt înainte (într-o carte). 5. (to) introduce e (în); noţiuni elementare, elemente (de); manual elementar (de); an ~ to geometry i ntroducere în geometrie. 6. (muz.) introducere; uvertură. introductionless [-lis] aa y. fără recomandaţie. introductive [.intrs'dAktiv] aa'v. v. i n t r o d u c t o r y . introductorily [lintre'dAtorili] aa'v. cu titlu de introducere, ca introducere. introductory [lintra'dAktori] aay. introductiv, de introducere, cu titlu de intr oducere; preliminar; after a few ~ words după câteva cuvinte de introducere. introfl exed ['intra.flekst] aay. curbat înăuntru, introflex; concav. introflexion [untra'fl ek/an] s. introflexiune, curbură înăuntru. introgression [lintrou'gre/an, -tra'g-] s. intrare (solemnă). introit [in'trouit] s. (bis.) introitus (rugăciune de început a lit urghiei la catolici). intromission [.introu.mijan] s. 1. introducere, băgare, vârâre; pătrundere. 2. (tehn.) admisie. 3. (scol. jur.) ingerinţă, imixtiune, amestec. intromi t [.introw'mit] vb. A. tr. a lăsa- să intre / să pătrundă. B. intr. (scot. yur.) a se ames teca în afacerile altuia. introrse [in'tro:s] adj. (bot.) intrors. introspect [.in trou'spekt] vb. A. tr. 1. a privi pe dinăuntru; a examina interiorul (cu gen.). 2. a cerceta, a examina. B. intr. a face introspecţie, a se introspecta; a privi în pr opriul său suflet; a se reculege; a-şi aduna gândurile. introspection [lintrou'spek/an , -tra's-] s. introspecţie; reculegere; interiorizare; meditaţie. introspective [lin trou'spektiv] aay. introspectiv. » introsuscept [lintroH'sAsept] vb. intr. (med.) a se invagina. introsusception [lintrowss'sepjpnj s. 1. (med.) invaginare, invag inaţie. 2. (jiziol.) introsuscepţiune. ' introuversion ['introu'vsijbn, -tra'v-] s. 1.reculegere; meditaţie; interiorizare. 2. (psih.) introversiune. 3. (mea'.) invag inare. introvert I. [.intro«'vo:t, -tra'v-] vb. tr. 1. to ~ one's mind / thoughts a-şi aduna gândurile, a se reculege. 2. (med.) a întoarce pe dos (cum se întoarce un deg et de mănuşă), a introverti. II. ['introuvg;t, -trav-] s. (psih.) introvertit. introve rted ['introu'vo:tid, -tra'v-] aay. interiorizat; meditativ; (psih.) introvertit . intrude [in'tru:d] vb. A. tr. 1. (into) a băga, a vârî (în). 2. (on, upon) a impune (c u aat.); a băga pe gât (cu dat.); to ~ one's views upon smb. a impune cuiva propriil e tale păreri / punctul tău de vedere. B. intr. (on, upon; into) a tulbura liniştea (c uiva), a deranja, a stingheri (cu ac.); a se băga (peste cineva); a intra nepoftit (în casa cuiva); a se amesteca, a se băga (în); I don't want to ~ upon you n-aş vrea să vă deranjez; why do you ~ upon me? ce te bagi peste mine? de ce nu mă laşi în pace?; to ~ on smb.'s privacy a încălca tihna cuiva, a deranja pe cineva în intimitatea lui; to ~ into smb.'s affairs a se amesteca în afacerile cuiva. C. refl. 1. (into) a se băga, a se vârî (în); a pătrunde (în), a intra nepoftit (în); he had ~d himself into the meeting el a venit nepoftit la adunare. 2. (on, upon) a-şi impune prezenţa (cu dat.). intrud er [s'\ s. 1. intrus; musafir nepoftit, oaspete nedorit. 2. (y'ur.) uzurpator; i mpostor. intrusion [iin'tru:33n] s. 1. (into; on, upon) apariţie nedorită (în, la), in trare fără invitaţie (în, la); tulburarea liniştii (cuiva); faptul de a deranja (pe cineva ); deranj, deranjare, stingherire (cu gen.); amestec (în); I hope I am not guilty of an ~ sper că nu vă produc nici un deranj I că nu vă deranjez. 2. (geol.) intruziune. 3. (y'ur.) uzurpare. intrusive [in'tru:siv] aay'. 1. plictisitor, sâcâitor, pisălog; c



 are produce deranj; care vine nepoftit; băgăreţ; lipsit de bun-simţ; obraznic. 2. (geol. ) de intruziune. intrusively [-li] aa'v. pe nepoftite; turburând liniştea (cuiva), p roducând deranj; pe capul (cuiva); fără pic de bun-simţ; obraznic, cu obrăznicie. intrusiv eness [-nis] s. caracter importun; indiscreţie; lipsă de bun-simţ / de delicateţe. intru sive rock [in'tru:siv rok] s. (geol.) rocă intruzivă / plutonică / abisală. intrusor [in 'tru:sor] s. (îuv.) v. i n t r u d e r. intrust [in'trAst] vb. tr. (amer.) v. e n t r u s t. intubate ['intjubeit] vb.tr. (med., vet.) a face un tubaj; a intuba. intubation [


 517 investigate



invasive [in'veisiv] adj. 1. invadator, cotropitor, năvălitor; de invazie, de cotrop ire; ~ inula ['injuria] s. (bot.) iarbă-marc (Inula helenium). war război de cotropi re. 2. care se bagă peste tot; care dă buzna undeva, care dă năvală inulase ['injuleis] s. (biol.) inulaza. undeva; care potopeşte ceva, care împânzeşte ceva. inulin ['injulin] s . (chim.) inulină. inunction [in'Aijk/sn] s. 1. ungere. 2. (bis.) ungere, miruire. 3. (med.) unguent, unsoare. invect [in'vekt] vb. intr. (înv.) v. i n v e i g h . invective [-iv] I. adj. ~ against smb. jignitor pentru cineva, reprezentând o insu ltă la inundate ['inAndeit, -nan-] vb. tr. 1. (with) a inunda, a potopi, a îneca (su b). 2. (jig.) (with) a inunda (cu); a copleşi (cu, de); a asalta (cu); a bombarda (cu); to ~ with requests adresa cuiva. II. s. (against) invectivă, vorbă de ocară (la adresa cuiva); înjurătură (la adresa cuiva); a torrent of ~s un potop de înjurături; to br eak out in ~s against smb., a asalta cu cereri; to ~ with letters a bombarda cu scrisori. to utter ~s against smb., to bombard smb. with ~s a potopi pe cineva c u înjurături, inundation [.iiun'dei/an, -nan-] s. inundare, potopire; inundaţie, potop . a face pe cineva albie de porci. inurbane [linai'bein] adj. grosolan, neciopli t; needucat, prost crescut; (de) bădăran. inveigh [in'vei] vb. intr. to ~ against a profera invective la adresa (cu gen.), a rosti inurbanity ['ina'basniti] s. gros olănie; lipsă de bună creştere / de urbanitate; impoli vorbe de ocară la adresa (cu gen.); a tuna şi a fulgera împotriva (cu gen.). teţe; bădărănie. r 1 T inveigher [-a1*] s. (agains ) persoană care proferează invective / care rosteşte vorbe inure [i'njua , -jaa ", ~p: ] vb. A. tr. to ~ to a obişnui cu sau să, a deprinde cu sau să; a învăţa să, a face să se ndă să; to ~ smb. to fatigue a face pe cineva să se deprindă de ocară (la adresa cu gen.); care tună şi fulgeră (împotriva cu gen.). inveigle [in'vi:gl, -'veigl] vb. tr. (into) a atrage (în, la); a ademeni, a momi (în, să); cu oboseala. B. rejl. to ~ oneself to a se obişnui cu sau să, a se deprinde cu / să, a se învăţa să / cu; to ~ oneself to hardships se deprinde cu greutăţile. C. i/ttr. (jur.) a intra a antrena (în); a târî (în); a ispiti; tenta (sa); a seduce; to ~smb. into a place a atrage pe cineva într-o acţiune; to ~ into a war a târî într-un război. în vigoare; a fi în vigoare. inveiglement [-mont] s. atr gere; ademenire, momire; antrenare; târâre; ispitire; inured [i'njuadj adj. ~to obişnu it cu / să, deprins cu / să, învăţat cu / să. inurement [i'njuamant] s. (to) obişnuire, dep dere (cu / să); obişnuinţă (să / de a); seducere; atracţie; momeală; ispită, tentaţie; to b against all ~s a rezista la toate ispitele; a nu se lăsa ademenit de nimic. nărav ( să / de a); patimă, viciu (cu gen.). inveigler [-a1"] s. seducător; persoană care ademen eşte / momeşte. inuring [i'njuarirj] s. 1. (to) obişnuire, deprindere (cu / să). 2. (jur .) punere / intrare în inveigling [-in] s. atragere; ademenire; ispitire; seducere . vigoare (a unei legi etc.). invent [in'vent] vb. tr. 1. a inventa, a născoci; a descoperi; a găsi; a imagina; to ~ a inurn [i'na:n] vb. tr. a pune (cenuşa cuiva) în(t r-o) urnă; a înmormânta. new instrument a inventa un nou instrument. 2. (peior.) a inv enta, a scorni, a născoci; inutile [i'njmtil] adj. inutil, nefolositor; zadarnic; netrebuincios. to ~ calumnies against smb. a născoci lucruri defăimătoare Ia adresa cu iva, a scorni inutility [iinju(:)'tiliti, 'inju(:)'t-[ s. inutilitate; zădărnicie. i nvade [in'veid] vb. tr. 1. a invada, a cotropi, a năvăli în; to ~ a country a invada o (tot soiul de) minciuni pe socoteala cuiva. ţară; to ~ smb's privacy a tulbura tihn a cuiva. 2. (despre sentimente, emoţii etc.) a cuprinde, invention [in'ven/an] s. 1. invenţie, născocire; descoperire; inventare; a very useful ~ o invenţie foarte folo sitoare; a history of his own ~ o poveste născocită de dânsul; a pune stăpânire pe. 3. a în ca, a nesocoti; a ştirbi; a uzurpa (drepturile cuiva). invader [-ar] s. 1. invadat or, cotropitor, năvălitor. 2. persoană care încalcă drepturile patent of ~ brevet de invenţ e; (prov.) necessity is the mother of ~ nevoia e mama născocirilor; nevoia c cel m ai bun învăţător. 2. inventivitate, spirit inventiv; ingeniozitate. cuiva; uzurpator. in vading [-in] I. adj. invadator, cotropitor, năvălitor; ~ army armată invadatoare. II. s. 3. (peior.) invenţie, scorneală, scornire, născocire, minciună, gogoriţă; this is pure ~ asta-i o născocire / o minciună sfruntată. 1. invadare, cotropire. 2. încălcare, nesocotir e; ştirbire; uzurpare (a unor drepturi). inventive [in'ventiv] adj. inventiv; inge nios. invaginate [in'va;d3ineit] vb. A. tr. 1. a pune (ca) în teacă. 2. (med.) a inv agina. 3. v. inventively [-li] adv. ingenios, cu ingeniozitate; dând dovadă de spiri



 t inventiv. i n t r o v e r t (1,2). B. intr. 1. (med.) a se invagina. 2. (med.) a se întoarce pe dos, a se inventiveness [-nis] s. inventivitate, spirit inventiv ; ingeniozitate. introverti. inventor [in'ventar] s. 1. inventator, năseocitor; de scoperitor. 2. (peior.) mincinos. invaginated [-id] s. (med.) invaginat. invento rize ['invantaraiz] vb. A. tr. a inventaria; a face inventarul (cu gen.). B. int r. invagination [iinvEed3i'nei/3n[ s. (biol., med.) invaginare. a face un invent ar, a face inventarul. invalid1 [in'vslid, 'in'v-] adj. 1. (jur.) nevalabil; nul ; nul şi neavenit; to declare ~ a inventory ['invantri] (com.) I. s. inventar; to take (an) ~, to draw up an ~ a face marriage a declara nulă o căsătorie. 2. neîntemeiat; ineficace, fără efect; (com.) ~ inventarul, a inventaria. II. vb. tr. a inventaria; a face inventarul (cu gen.). assignment scrisoare de credit perimată. inventory b ook [~ buk] s. (com.) registru de inventar. invalid2 ['invaîi(:)d] I. adj. 1. inva lid, infirm; bolnav, suferind; bolnăvicios; cu sănătatea inventress [in'ventris, -res] s. 1. inventatoare; descoperitoare. 2. (peior.) mincinoasă. şubredă; neputincios, sla b, slăbănog; inapt pentru / de muncă, incapabil să muncească; inveracity [rinva'ra^siti] s . neadevăr; lipsă de temei / veracitate; inexactitate. he has an ~ brother el arc un frate infirm / bolnav / suferind / bolnăvicios. 2. (med.) Inverness cape ['invane s keip] s. macferlan. pentru bolnavi; pentru infirmi. II. s. 1. invalid, infirm; bolnav, suferind; om bolnăvicios; Inverness cloak [~ klouk] s. manta cu pelerină de taşabilă. neputincios, slăbănog; (om) inapt de muncă; (fam.) she's quite an ~ ea e foarte Inverness overcoat [~ 'ouvakout] ş. v. I n v e r n e s s c l o a k . bolnăvicioasă, ar e o sănătate foarte şubredă. 2. (mii.) inapt pentru serviciul militar, reformat. inverse [iin'va:s, in'v-,'—] I. adj. invers; opus, contrar. II. s. the ~ inversul; contra rul; III. ['inva'li:d] vb. A. tr. 1. a face invalid, a cauza (cuiva) o infirmita te; a îmbolnăvi; antipodul. a face neputincios; a face inapt de muncă. 2. (mii.) a ref orma, a găsi inapt, a scuti de inverse function ['inva:s -fAntc/jn] ş. (mat.) funcţie inversă. serviciul militar din motive de sănătate; to ~ smb. out of the army a declara pe cineva inversely ['inva:sli] adv. 1. invers. 2. (mat.) invers; ~proportional invers proporţional. inapt pentru prestarea serviciului militar. B. intr. 1. a rămâne invalid; a se îmbolnăvi; inverse proportion ['inva:s praipo:/an, -pru'p-] s. (mat.) raport invers proporţional. a deveni neputincios; a-şi pierde capacitatea de muncă. 2 . (mil.) a fi reformat, a fi declarat inverse ratio [~ .rei/iou, -Jjou] s.v. i n v e r s e p r o p o r t i o n . inapt (pentru prestarea serviciului militar). i nversion [in'va:/3n] s. 1. inversiune; inversare; ~ of values răsturnare a valoril or; (muz.) invalidate [in'vaîlideit] vb. tr. (jur.) a invalida; a infirma; a anula ; a declara nul şi ~ of a chord acord derivat; (med.) sexual ~ inversiune sexuală; ( gram.) ~ of order of neavenit; a casa (o sentinţă). words inversi(un)e / schimbare a ordinii cuvintelor. 2. (geol.) cuta răsturnată. 3. intervertire. invalidation [in-v ajli'dei/sn] s. (jur.) invalidare; infirmare; anulare; casare. 4. (chim.) invert ire. 5. (tel.) inversiune. 6. (cib.) transformare inversă; inversare. r invalid ch air ['invali(:)d tjea ] ş. fotoliu pentru bolnavi; cărucior pentru infimii. invert [ in'va:t] vb. tr. 1. a inversa; a răsturna; a schimba ordinea (cu gen.); a pune în in valid diet [~ idaiat] s. (med.) regim dietetic. ordine inversă; (gram.) to ~ the o rder of words a inversa ordinea cuvintelor; (muz.) to invalid food [~ fu:d] s. ( med.) alimentaţie pentru bolnavi; regim dietetic. ~ a chord a răsturna un acord. 2. (chim.) a inverti. II. [~ 'inva:t] 1. (arhit.) boltă răsturnată. invalidism ['invalidi zpm] s. invaliditate, infirmitate; sănătate şubredă. 2. (med.) invertit, persoană care pra ctică inversiunile sexuale; pervers, pervertit sexual. invalidity [.inva'liditi] s . 1. (jur.) nevalabilitate; nulitate; inoperantă. 2. v. invertase [in'va:teis] s. (chim.) invertază. invalidism. invertebrata [in


 aductor. 1 invar [in'va: "] s. (metal.) aliaj, invar; fier-nichel. invert sugar ['inva:t i/ugar] s. (chim.) zahăr invertit; invertază. invariability [inivsaria'bil iti, 'in'vsaria'b-, -laţi] s. invariabilitate, caracter invariabil. invest [in'ves t] vb. A. tr. 1. (with, in) a îmbrăca, a înveşmânta (cu, în); to ~ smb. with invariable [in veariabl, 'in'v-] adj. invariabil, neschimbător. a coat a îmbrăca pe cineva într-o haina ; (fig.) to ~ a subject with interest a face un invariableness [-nis] s.v. i n v a r i a b i l i t y . subiect interesant, a imprima unui subiect un caracter in teresant. 2. (with, in) a investi invariably [-i] adv. invariabil, tară nici o sch imbare / variaţie; iară excepţie. (cu); a împuternici (sa); a confirma (în); a înscăuna (în instala (în); a numi (în); to ~ smb. in an office a numi pe cineva într-o funcţie; a ins tala pe cineva într-un post; to ~ invariance [in'vearians] s. (mat.) invariantă. smb . with full power a investi pe cineva cu puteri depline, a acorda cuiva puteri d epline. invariant [in'veariant] s. 1. (mat.) invariant. 2. (lingv.) invariantă. in var steel ['invu:'sti:l] s. (metal.) oţel invar. 3. (corn.) (in) a investi, a plas a, a băga (în); to ~ money in a business a investi bani invasion [in'vci33n] s. 1. i nvadare; invazie, cotropire; năvălire, năvală. 2. tulburare, într-o afacere. 4. (mil.) a îm resura, a încercui, a asedia. B. intr. a învesti bani; to ~ in deranjare, stingherir e; deranj; the ~ of smb.'s privacy tulburarea tihnei cuiva. 3. (of) house proper ty a investi în imobile; I ~ed in a car am dat bani pe o maşină, am cumpărat încălcare, nes cotire; ştirbire (cu gen.),-~ of smb.'s rights încălcare a drepturilor cuiva. un autom obil. investigate [in'vestigeit] vb. tr. a cerceta; a ancheta; a investiga; a fa ce cercetări 4. (med.) invazie, invaziune. în legătură cu; a face investigaţii în legătură face o anchetă asupra (cu gen,); invasion stage [~ steid3] s. (med.) perioadă de in vazie.



 investigating committee 518



(y'ur.) a instrui; to ~ the facts personally a cerceta faptele personal; to ~ a crime a face cercetări în legătură cu o crimă; a face o anchetă asupra unei crime. investig ting committee [in'vestigeitin koriniti] s. comisie de anchetă. investigating magi strate [~ imasd3istrit] s. judecător de instrucţie. investigation [inivcsti'gci/an] s. investigaţie; investigare; cercetare; examinare; anchetă; anchetare; (jur.) instr ucţie; (yur.) instruire; scientific ~ cercetare ştiinţifică; anchetă ştiinţifică; (jur.) ~ case anchetare a unui caz; instruire a unui caz. investigative [in'vestigeitiv] adj. cercetător, investigator; (cu caracter) de cercetare, de investigaţie, de anche tă. investigator [in'vestigeit3r] s. cercetător; anchetator. investigatory [in'vesti geitori] adj. v. i n v e s t i g a t i v e. investing [in'vestirj] s. 1- (corn.) investire; investiţie. 2. (mil.) împresurare, încercuire, asediere, asediu. ' investi ture [in'vestit/or, -tjuor] s. 1. (with) investire (cu); investitură; confirmare; instalare; înscăunare; (yur.) punere în posesie. 2. remitere a unei decoraţii. 3. (înv., l it.) înveşmântare, îmbrăcare; veşmânt, veşminte, îmbrăcăminte. investment [in'vcstmant] s. nvestiţie, plasament; investire, plasare; safe ~ plasament sigur; to make an ~ a f ace o investiţie. 2. (mil.) asediu; împresurare, încercuire, asediere. 3. veşmânt, veşminte îmbrăcăminte; înveşmântare. investment bank [~ bsenk] s. (corn.) bancă de investiţii. inve ts [in'vestmants] s. pl. (cont.) titluri la purtător. investment stock [in'vestmon t stok] s. (eoni.) valori clasate. investor [in'vcstar] s. (corn.) persoană careia ce o investiţie; acţionar; rentier; small ~ mic rentier; ~ in stocks cumpărător de bunur i imobiliare. inveteracy [in'vetarosi] s. caracter inveterat; vechime; rădăcini adânci . inveterate [in'vetorit] adj. 1. adânc înrădăcinat; vechi, învechit; cronic; ~disease boa lă veche; boală cronică. 2. (peior.) inveterat; nărăvit, pătimaş, fără leac; pasionat; ~smo or pasionat / pătimaş; ~ enemy duşman înrăit. inveterately [-li] adv. cu patimă; pătimaş; c iune; cu îndârjire; cu încăpăţânare. inveterateness [-nis]s.v. i n v e t e r a c y . inviab ['in'vaiabl] adj. (rar) neviabil; lipsit de viaţă; sortit să nu trăiască (mult). invidious [in'vidias] adj. 1. odios; urât; ingrat; neplăcut; an ~ task o sarcină ingrată. 2. jign itor, ofensator, insultător; veninos, plin de venin; răutăcios; an ~ comparison compar aţie jignitoare; an ~ remark observaţie răutăcioasă. 3. care trezeşte invidia (cu gen.). 4. (rar) invidios. invidiously [-li] adv. odios, urât; ingrat; jignitor, eu răutate; în aşa fel eă stârneşte invidia (cu gen.). invidiousness [-nis] s. caracter nepopular / odio s / jignitor (al unei hotărâri, măsuri etc.). invigilate [in'vkfjileit] vb. intr., (sc ol.) a supraveghea candidaţii (la un examen în timpul probelor scrise). invigilation [in


 etate. 2. imperceptibil, insesizabil; ~ differences diferenţe imperceptibile. II. s. the Invisible cel nevăzut, invizibilul; the Invisible Empire Ku-Klux-Klan; (/am .) to act / play the ~ a) a se face nevăzut; b) a o şterge, a spăla putina. invisible ink [~ irjk] s. cerneală simpatică. invisibleness [in'vizoblnis, -zib-] s. v. i n v i s i b i l i t y . invisibly ['in'vizabli, -zib-] adv. (în mod) invizibil, nevăzut, pe nevăzute. invitation [rinvi'tei/an] s. 1. invitaţie, poftire. 2. solicitare, ape l. invitation card [~ ka:d] s. invitaţie (bilet). invitatory [in'vaitatari] I. adj . 1. ispititor, ademenitor. 2. de invitaţie. 3. de încurajare, de îmbărbătare. II. s. (bis .) cântare sau cuvântare de încurajare.



invite [in'vait] I. vb. A. tr. 1. a invita, a pofti (la masă etc.). 2. a solicita (pe cineva pentru a face ceva). 3. a provoca, a atrage după sine; he ~s criticism acţionează astfel încât stârneşte critica. B. refl. a se invita singur. C. intr. a face o i vitaţie. II. s. finvait] (amer. fam.) invitaţie, poftire. invitee [linvai'ti:] s. (f am.) invitat; musafir. inviter [in'vaitor] s. 1. persoană care invită. 2. persoană car e provoacă râsete / critici etc. . inviting [in'vaitirj] adj. atrăgător, atractiv, ispit itor, ademenitor, îmbietor. invitingly [-li] adv. atrăgător, îmbietor. invitingness [-ni s] s. aspect îmbietor, caracter atrăgător. in vitro [in 'vi:trou] adv. (lat.) (biol.) in vitro, în afara organismului viu. in vivo [in rvi:vou] adv. (lat.) (biol.) in v ivo, în organismul viu. invocate ['invoukeit, -vok-, -vuk-] vb. A. tr. a invoca. B . intr. (înv.) (on) a se ruga fierbinte (de). invocation [.invou'keijan, -va'k-, v u'k-] s. 1. chemare, invocare, invocaţie (către muză); invocare (a unui duh sau spirit ); (înv.) descântec, vrajă. 2. (jur.) citaţie. invocational [-,il] adj. rugător. invocator y [in'vokatari] adj. invocator, chemător; (despre formule) de invocare. invoice [' invois] I. s. (com.) 1. factură; to sell at a loss on the ~ a vinde sub preţul de fa cturare; as per ~ după factură; shipping ~ factură de expediţie; pro forma ~ factură pro f orma; consular ~ factură consulară. 2. fraht, scrisoare de trăsură. 3. (amer.) listă de măr uri. II. vb. tr. a factura (mărfuri); ~d goods marfă facturată, mărfuri facturate; ~d pr ice preţ facturat, preţ trecut în factură. invoice book [~ buk] s. (com.) facturier, cop ier de facturi. invoice clerk [~ klu:k] s. (corn.) facturist, funcţionar comercial care întocmeşte facturi. invoice work [~ wa;k] s. (com.) facturare. invoicing ['inv oisirj] s. (corn.) 1. redactare a unei facturi. 2. (si ~ of goods) facturare. in voke [in'vouk] vb. tr. 1. a evoca (memoria cuiva). 2. a invoca, a recurge la, a apela, a solicita; to ~ smb.'s aid a cere ajutorul cuiva. 3. a invoca prin vrăji. 4. (jur.) a cita. invoker [-or] s. invocator, persoană care invocă; evocator. invoki ng [-irj] s. invocare; evocare. involucel [in'voljusel] s. (bot.) involuccl. inv olucre ['involu:kor, -lju:-] s. (bot.) involucru. involucrum [linva'ljmkram], pl . involucra [-kra] s. v. i n v o l u c r e . involuntarily [in'votonterili, 'in' v-, -lanţ-] adv. (în mod) involuntar. involuntariness [irivotantarinis] s. caracter involuntar (ul unui gest ele). involuntary [in'votantori] adj. involuntar, neint enţionat, fără voie; fără intenţie. involute ['invalju:t] I. adj. 1. (bot.) involut. 2. (zo l.) cu marginile încovoiate înăuntru. 3. (/nat.) de evolventă. 4. (rar) încurcat, confuz. II. s. (mai.) evolventă, desfăşurantă. involuted [-id] adj. (bot.) involut. involution [ linvs'lju'/ân] s. 1. înfăşurare. 2. încâlcire, încurcătură. 3. complicaţie. 4. (bot.) invol at.)ridicarela (o) putere. 6. (biol., zool.) degenerescentă. 7. (biol.) involuţie. i nvolution form [~ fo:m] s. (med.) formă regresivă / involutivă. involve [in'volv] vb, tr. 1. (in) a înveli, a înfăşură (în). 2. (fig.) a încurca, a încâlci (o cuvântare etc.); t n debts a fi înglodat în datorii. 3. a implica, a include, a atrage, a băga, a vârî, a ame steca, a antrena; to ~smb. in a quarrel a amesteca pe cineva într-o ceartă. 4. a nec esita, a implica, a comporta; (fam.) it ~d a great deal of expenses comportă multe cheltuieli. 5. (mat., înv.) a ridica (un număr) la o putere dată. involved [in'volvd] adj. 1. (despre stil, discurs etc.) încurcat, încâlcit. 2. (despre persoane) închis (în s ine), neexpresiv. 3. grevat de datorii; to be in ~ circumstances a fi în jenă financ iară. 4. implicat, amestecat; angajat. involvedeness [-nis] s. (rar) încurcătură, încâleeal involvement [in'volvmont] s. 1. încurcătură, încâlcitură. 2. complicaţie financiară; ~ in d glodate în datorii. 3. implicare (a cuiva într-o afacere). 4. confuzie, amestecătură. -0 - (med.) meningeal ~ complicaţii meningeale. invulnerability [inivMnsrs'biliti, 'i n.vAlnara'b-, -taţi] s. invulnerabilitate. invulnerable [in'vAlnorabl, 'in'v-] ady . invulnerabil. invulnerableness [-nis] s. invulnerabilitate. invulnerably [-i] adv. invulnerabil. inwall1 [in'wo:l] vb. tr. a înconjura cu metereze. inwall2 ['in



 wo:l[ s. perete interior (al unui cuptor de topit). inward ['inwod] I. aay. 1. i ntern, lăuntric. 2. (arătând direcţia spre) înăuntru, (către) interior. 3. mintal, sufletes 4. tăcut, înăbuşit, mut. II. s. l.pl. viscere, măruntaie,.intestine. 2. parte interioară, i terior. III. adv. înăuntru, în interior. inward flow turbine [~ flou itsibin, -bain] s . (tehn.) turbină centripetă. inwardly ['inwodli] adv. 1. înăuntru, (în) interior. 2. sufl eteşte, mintal. 3. în particular, în sinea lui. 4. încet, în şoaptă. inwardness ['inwodnis] 1. natură interioară; caracter intim. 2. forţă interioară, spiritualitate. 3. însemnătate imă; semnificaţie interioară. inwards finwadz] adv. 1. înăuntru, în interior. 2. (corn.) pe tru import. 3. sufleteşte. inweave ['in'wiiv, in'w-],past inwove [in'wouv], part. trec. inwoven ['inwouvan] vb. tr. a întreţese, a ţese în. inworker ['intwo:kor] s. lucrăto r cu locul de muncă în interiorul fabricii sau uzinei. inwove ['in'wouv, in'w-] past de la i n w e a v e. inwoven ['inwouv^n] part. trec. de la i n w e a v e . inwr ap [in'ra:p] vb. tr. a înfăşură; a înveli; a împacheta. inwreathe [in'ri:tJ] vb. tr. a încu a, a încorona. inwrought ['in'ro:t, 'inr- ] aay. 1. (with) împodobit (cu). 2. (despr e ţesături etc.) încrustat, cu ornamente întreţesute. 3. (fig.) (with) strâns, legat, unit cu). iodate ['aiadeit, 'aioud-] I. s. (chim.) iodat. II. vb. tr. (med.) a da / t rata cu iod.



 519 ironist iodic [ai'adik] adj. (chim.) iodic. iodide ['aiadaid, 'aioud-, amer. si -did] s. (chim.) iodură. iodine ['aiadi:n, aiond-, inv. si amer. -dain, rar -din] s. (chim .) iod; tincture of ~tinctură de iod. Iodine State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Carolina de Sud. iodism ['aioudizam] s. (med.) iodism. iodi ze ['aiadaiz, 'aiond-] vb. tr. 1. (med.) a trata cu iod. 2. (fot.) a prepara cu iod. iodoform [ai'odofotra, amer. si -'oud-] s. (chim.) iodoform. iodoformised [ aiiouda'fomiaiz] adj. iodoformizat. iodometric [.aiowda'metrik] adj. (citim.) io domctric. iodometry [laiou'domitri] s. (chim.) iodometric. iodus acid ['aiadas ' zesid] s. (chim.) acid iodos. iolite ['aioulait] s. (mineral.) cordierit. ion [a ian, 'aian] s. (ftz.) ion. ion burn ['aian ba:n] s. (electr.) pată ionică. Ionian [a i'ounjan, -ian] (ist.) I. adj. ionic, ionian, din Ionia. II. s. locuitor din Ion ia. Ionic1 [ai'onik] I. adj. (arhit.) (ordin) ionic. II. s. 1. (lingv.) dialect ionic. 2. (iii.) picior ionic; vers ionic. ionic2 adj. (electr.) ionic. ionic bo nd [~ 'bond] s. (chim.) electrovalcnţă. ionium [ai'ouniamj s. (chim.) ioniu. ionizab le [aia'naizabl] adj. (chim., electr.) ionizabil. ionization ['aianai'zei/an] s. (fa., chim., med.) ionizare. ionize ['aianaiz] vb. A. tr. (ftz., chim.) a ioniz a. B. inlr. (despre acizi etc.) a se ioniza. ionizing [-in] s. ionizare. ionogen [ai'onad3in] s. 1. (ftz.) electrolit. 2. (chim.) ionogen. ionosphere [ai'onasfi ar] s. ionosferă. ionospheric [aiona'sferik] adj. ionosfcric. iota [ai'outa] s. 1. iota, a noua literă a alfabetului grec. 2. micime; not an ~ nici un vârf de ac. 3. cantitate minimă; iotă. iotacism [-sizsm] s. (lingv.) iotacism. IOU ['aiou'ju:] s. r ecunoaştere formală a unor datorii prin inscripţia "I O U" (I owe you vă datorez). Iowan ['aiawan] I. adj. din Iowa. II. s. locuitor din Iowa. ipecac ['ipikadc] s. 1. ( bot.) ipcca(cuana) (Cephaelis ipecacuanha). 2. (farm.) ipcca. ipecacuanha [lipik xkju'jena, 'ipifaskju'ae-] s. (bot.) ipecacuana, ipeca (Ceplmelis ipecacuanha). iracund ['airakAnd] adj. (rar) mânios. irade [i'ra:de] s. decret al sultanilor tur ci. Iraki [i'ra:ki] s. v. I r a q i . Iranian [i'reinian, ai'r-, iaia'r-] I. s. locuitor al Iranului, iranian, persan. II. adj. iranian, persan. Iraqi [i'raiki] I. s. locuitor al Irakului. II. adj. irakian. irascibility [iinesi'biliti, ais' r-, -laţi] s. irascibilitate, iritabilitatc, arţag. irascible [i'rasibl, >aia'r-] ad j. 1. arţăgos, certăreţ, irascibil. 2. scos din fire. irascibleness [-nis] s. v. i r a s c i b i l i t y . irate [ai'reit, .ais'r-, amer. si 'aircit] adj. iritat, mâniat, supărat, mânios. irately [-lij adv. supărat, mânios, cu mânie; pe un ton iritat. ire ['ai arj I. s. (poetic) mânie, supărare, iritare. II. vb. tr. (mv.) a mânia, a supăra, a irit a. ireful ['aiaful] adj. (poetic) plin de mânie, mânios, iritat. irefully ['aiafuli, -făli] adv. (poetic) cu mânie; pe un ton iritat. irefulness ['aiafulnis] s. (poetic ) mânie, iritare, supărare. irenic [aip'rimik] adj. împăciuitor; paşnic; pacific. iridaceo us [laiari'dei/as] adj. (bot.) 1. care face parte din familia Iridaceae. 2. ca i risul / stânjenelul. iridectomy [.aiari'dektami] s. (med.) iridectomie. irides ['a iaridi:z] pi. ae la i r i s . iridesce [tiri'des] vb. intr. a se iriza (în culoril e curcubeului). iridescence [-iri'desns] s. irizare (în culorile curcubeului). iri descent [.iri'dcsnt] adj. irizat. iridian [aisridian] adj. (med.) care ţine de iri s. iridiated [i.ridi'eitid] adj. v. i r i d e s c e n t . iridium [ai'ridiam, ra is'r-] s. (chim.) iridiu. iridize ['iriidaiz] vb. tr. a trata cu iridiu. iridoto my [.aiari'datami] s. (med.) iridotomie. iris ['aiaris], pl. irises [-iz] sau ir ides ]'aiaridi:z] s. 1. curcubeu; culori de curcubeu. 2. (anat.) iris (al ochiul ui). 3. (bot.) stânjenel, iris (Iris germanica). 4. (mineral.) cuarţ irizat. 5. (/iz .) diafragmă. irisated [lairi'seitid] adj. irizat. irisation [lairi'sei/an] s. (ra r) irizare. iris diaphragm ['aiaris idaiafram, -fram] s. (fot.) diafragmă în formă de iris, diafragmă „Iris". irised ['aiarist] adj. irizat. Irish ['aiari/, amer. 'airij] I. adj. din Irlanda, irlandez. II. s. 1. locuitor din Irlanda, irlandez. 2. (li ngv.) limbă irlandeză. Irish assurance [~ a'/urans, -'/oa-] s. (sl.) obrăznicie. Irish banjo [~ 'ba;nd30u] s. (sl.) lopată. Irish (baby) buggy [~ ('beibi) 'bAgi] s. (sl .) roabă. Irish cherry |~ 't/cri] s. (sl.) morcov. Irish evidence [~ 'evidsns] s. (sl.) martor fals. Irish fan [~ 'fam] s. (sl.) v.



 I r i s h b a n j o . Irish front [~ TrAnt] s. (sl.) îndrăzneală, tupeu. Irish grape [~ 'greip] s. (sl.) cartof, Irish green [~ 'gri:n] j . (mineral.) marmură verde de Irlanda. Irishism ['aiari/izsm] s. 1. expresie irlandeză. 2. naivitate. Irish loc al [~ 'loukal] s. (sl) v. I r i s h ( b a b y ) b u g g y . Irish looks [~ 'luks ] s. pl. (sl.) priviri neruşinate. Irishman ['aiari/man],pl. Irishmen [-man, -men] s. irlandez. Irish nightingale ['aiarij" inaitingeil] s. (sl.) tenor irlandez ( care cântă în social balade). Irish point [~ point] s. punct de Irlanda (la croşetat); d antelă de Irlanda. Irish setter [~ 'seta'] s. (zool.) setter irlandez. Irishwoman ['aiari/iwuman],pl. Irishwomen [-.wimin] s. irlandeză. iritis [ai'raitis] s. (med. ) inflamaţie a irisului, irită. irk ]a:k] vb. tr. (înv.) a obosi, a plictisi; it ~s me to mă plictiseşte să; îmi vine greu să. irksome ]'a:ksam] adj. obositor, plictisitor. irk somely [-li] adv. plictisitor; cu plictiseală, fără chef. irksomeness [-nis] s. plicti seală, caracter plicticos, ingrat (al unei munci, sarcini etc.). iron ['aian] I. s . 1. fier; to beat the ~ a făuri, a bate fierul; ~ comes to nature fierul se purif ică; to cut off ~ a tăia fier; to draw out ~ a lamina fier; to hammer / forge the ~ a întinde fierul prin batere; (prov.) strike the ~while it is hot bate fierul cât e cald; (fig.) the ~ has entered into his soul era cu moartea în suflet; (si.) to po lish the king's ~s with one's eyebrows a privi printre gratii (la închisoare). 2. (şi curling ~) fier de frizat; (fam.) to have too many ~s in the fire a se ocupa d e prea multe lucruri deodată. 3. (la golf) crosă de fier. 4. (si box ~, flat ~, laun dry ~, smoothing ~) fier de călcat. 5. (mai ales în cuvinte compuse) sculă din fier. 6 . (poetic) sabie, spadă, paloş. 7. (fig.) putere, tărie; asprime, străşnicie, cruzime; man of ~ om fără milă, inimă de piatră. 8. pl. unelte pentru sobă. 9. pl. lanţuri, cătuşe; to s a fi în lanţuri, a avea fiare la picioare sau la mâini. 10. (inv.) pistol, armă de foc . 11. (înv.) bani. 12. (sl. înv.) motocicletă; 13. (sl. inv.) maşină (automobil). 14. pl. (mii. sl.) tunuri; artilerie. 15. harpon. II. aa7.1. de fier; an ~fist in a velv et glove severitate întrebuinţată cu blândeţe. 2. de culoarea fierului. 3. (fig.) tare, st raşnic, neînfrânt; he wants an ~rod over him trebuie tratat cu străşnicie. 4. (fig.) necli ntit, dur. 5. (fig.) neruşinat, obraznic. III. vb. tr. 1. a netezi, a aplatiza. 2. a călca (lenjeria). 3. a înlănţui, a încătuşa. 4. a garnisi cu fiare; a îmbrăca în fier; a 5. to ~ out a) a face să dispară (o cută etc.) prin călcare cu fierul; b) (fam.) a aplan a (neînţelegeri etc.); c) a bate straşnic (un adversar, concurent etc.); to ~ up a) a călca (o rochie, un pantalon etc.) b) a pune lanţuri (pe rotile unui autovehicul). I ron Age [~ eid3] s. (arheol.) epoca de fier. iron-and-steel mills ['aianand'sti: l 'milz] s. pl. uzină siderurgică. iron ball ['aian ba:l] s. (metal.) lupă. iron-bark ]~bo:k] s. (bot.) eucalipt răşinos (Eucalyptus resinifera). ironbender [~ibendar] s. (canad. sl.) persoană care impune o disciplină strictă, zbir. iron bond [~ band] s. ( tehn.) bandaj din fier. iron borings [~ ibo:rirjz] s. pl. aşchii / şpan de fier. iro n-bound [-baund] adj. 1. legat în fier, încercuit cu fier. 2. (fig.) riguros, sever, aspru, ferm, de neclintit, de nezdruncinat. 3. (despre un mal) stâncos; drept, ab rupt, inaccesibil. iron built [~ bilt] adj. construit din fier. iron cased [~ kc ist] adj. cu înveliş de fontă. ironclad [~kted] I. adj. 1. blindat cu fier. 2. (amer.) strict, riguros. II. s. (mar. înv.) cuirasat. iron curtain [~ ika:tn] s. (pol.) c ortina de fier. irone [aia'roun,'—] s. (chim.) ironă. ironer ]'aianar] s. călcător, călcăto easă. iron fall ['aian fa:l] s. cădere de meteoriţi, ploaie de aeroliţi. iron filings [~ ifailirjz] s. pl. (metal.) pilitură de fier. ironfisted [—'fistici] adj. neîndurător, n emilos; tiranic. iron founder [~ .faunda'] s. turnător, metalurgist. iron foundry [~ ifaundri] s. turnătorie de fontă; uzină metalurgică. iron froth [~ fra9] s. (mineral. ) hematit spongios. iron furniture [~ 'fa:nit/af] s. (tehn.) garnitură din fier. i ron garters [~ .go;taz] s. pl. (sl.) cătuşe. iron glance [~ glo:ns] s. luciu metalic I de fier. iron-grey [-'grei,'—[ I. adj. de culoare gri-fer, cenuşiu-închis. II. s. c uloare gri-fer, cenuşiu-închis. Iron Guard [~ ga:d] s. (ist.) Garda de Fier. iron-ha nded [~ 'hasndid] adj. sever, aspru; cu mână de fier. iron-hearted [~ ha:tid] adj. ( fig.) cu inimă de piatră. iron holder [~ 'houlda'] s. mâner de fier de călcat. iron hors e [~ ha:s] s. 1. (/nil. sl.) tanc, car de luptă. 2. (amer. fam.) locomotivă. iron ho use [~ haus] s. (sl.) închisoare, penitenciar. ironic(al) [ai'ronikfcl), -aia'r-] adj. ironic, batjocoritor, zellemisitor. ironically [-ali] adv. ironic, cu ironi e. ironicalness [-alnis] s. caracter ironic; ironie. iron industry ['aian .indas tri] s. (metal.) siderurgie. ironing ['aianirj] s. 1. călcat, netezit; călcare, nete zire. 2. îmbrăcăminte sau rufe de călcat. ironing-board ['aianir)pba:d] s. scândură de călc



 ironist f'aianist] s. persoană care cultivă ironia, ironist.



 iron-like 520



irrefrangible [iri'frasndjibl] aay. 1. inviolabil. 2. (opt.) care nu se refractă, nerefractabil. iron-like ['aionlaik] adj. 1. ca fierul. 2. tare ca fierul. iron lord [~ lord] s. proprietar de uzină metalurgică. irrefutability [.irefjuto'biliti, 'irifju:to'b-, -loti] s. irefutabilitate, imposibilitate de iron lung [~ Un] s. (med.) plămân de oţel. combatere. iron man [~ mam], pl, iron men [~ men] 1. (amer. si. ) monedă de un dolar. 2. (amer. irrefutable [i'refjutobl, 'i'r-, 'iri'fju:t-] adj. 1. irefutabil, de necombătut; fără replică. si.) persoană destoinică / competentă. 2. (log mat.) incontestabil. r ironmaster [~ima:sto , amer. -imscst-] s. fabricant de ar ticole de fier; negustor de fierărie. irregular [iiregjulor, 'i'r-] I. aay. 1. ner egulat, nereglementar, nelegal, nelegitim. 2. în ironmonger [~inL\ngor] s. negusto r de articole de fier. dezordine, dezordonat, confuz. 3. nesimetric, asimetric, inegal, neegal; neunifonn, variabil. ironmongery [~ 'nurjgori] s. (negustorie de ) obiecte de fier. 4. (gram.) neregulat. 5. (mil., despre trupe) neregulat. 6. ( bot.) neregulat, anormal, iron-mould [~rnould] I. s. 1. pată de rugină. 2. (metal.) Hngotieră. II. vb. tr. a rugini. deformat. II. s. 1. (mai ales pl.) trupe neregula te. 2. (ec.) articol care nu corespunde iron-moulded [-iinouldid] adj. ruginit. standardului. iron ore [~ o:r, ~ oor] s. minereu de fier. irregularity [kegju'la aiti, 'kegju'l-] s. 1. neregularitate; to commit irregularities iron oxide [~ io ksaid] s. (chim.) oxid de fier. a comite nereguli / neregularităţi. 2. încălcare, devier e. 3. dezordine, indisciplină; ~ of r iron paper [~ ,peipo ] s. tablă de fier foarte subţire. living conduită dezordonată. 4. neuniformitate; variabilitate, inegalitate; ~ of ground iron pin [~ pirtj s. (telm.) splint de fier. accidente de teren, ter en accidentat. 5. (med.) aritmie, neregularitate (a pulsului). iron plate [~ ple itj s. 1. tablă de fier. 2. placă de fier. 6. asimetrie, disimetrie, funcţionare nereg ulată / dereglată (a cilindrilor unui motor). iron pyrites [~ pais'raitiiz] s. (mine ral.) 1. pirită. 2. marcasit. 3. pirotină. irregularly [i'regjuloli, 'i'r-] aav. ner egulat; în dezordine; inegal. iron rail [~ reilj s. şină de fier. irrelative [i'reloti v] aay. 1. (to) fără raport, fără legătură (eu). 2. v. i r r e l e v a n t (2). iron road [ roud] s. drum de fier. irrelevance [i'relivons, 'i'r-j s. 1. inaplicabilitate. 2. inconsecvenţă; lipsă de legătură. iron shod [~ Jbd] aay. îmbrăcat în fier; prevăzut cu f (walking) stick baston cu irrelevancy [i'relivonsi] s.v. i r r e 1 e v a n c e ( 1,2). vârf de fier. irrelevant [i'rolivont] aay. 1. fără legătură, fără raport; to make ~ r rks a divaga; ironside ['aionsaid] s. 1. om puternic, (fig.) braţ de oţel. 2. (ist.) Ironsides poreclă dată that is ~ asta n-are nici o legătură cu chestiunea. 2. nerelevan t, nepertinent. lui Edmund al II-lea şi lui Oliver Cromwell. 3. (ist.) Ironsides c avaleria lui Cromwell. irrelevantly [-li] adv. fără legătură. ironsmith ]'aionsmi6] s. 1 . fierar (simplu); potcovar. 2. (metal.) forjor. irrelievable [,irHi:vobl] aay. care nu poate fi uşurat / îndulcit; fără remediu. iron stand ['aion stand] s. suport pen tru fierul de călcat. irreligion [iiri'lid33n, 'iri'l-] s. v. i r r e 1 i g i o u s n e s s. ironstone [~stoun[ s. minereu de fier. irreligious [uri'lid30s, 'iri' l-] adj. nereligios, necredincios, lipsit de credinţă, fără religie. r ironware ['aionwe o [ s. articole de fierărie; obiecte de lăcătuşerie. irreligiousness [,iri'lid3osnis] s. lipsă de religiozitate, necredinţă. iron willed ['aion iwild] adj. cu (o) voinţă de fier. irremeable [i'remiobal, i'ri:-] adj. (poetic) ireversibil. ironwork ['aionwo:k| s. 1. produse de fier. 2. schelet metalic al unei construcţii, maşini irremediable [,iri'mi:diobl, 'iri'm-] aay. 1. iremediabil, ireparabil. 2. (mea'.) incurabil, etc. 3. pl. turnătorie de fontă; uzină metalurgică / siderurgică. nevindecabil, de netămădu 3. (fig.) incorigibil. r ironworker ['aion,wo:ko ] s. 1. metalurgist, siderurgişt . 2. (constr.) fierar betonist. irremediably [-i] adv. iremediabil, ireparabil; incurabil. irony1 ['aioni) aay. de fier, fieros, ca fierul. irremissible [liri'm isobl, -sibl] adj. 1. nescuzabil, impardonabil, de neiertat. 2. (despre 2 irony ['aiorani] s. ironie, luare în râs. o datorie ele.) obligatoriu. irradiance [i'reidi onsj s. 1. iradiaţie, emanaţie de raze, sursă de lumină, (stră)lucire. irremissibly [-i] a dv. în chip implacabil. 2. (fiz.) iradiantă, putere a iluminării. irremovability ['iri ,rau:vo'biliti, -loti] s. inamovibilitate. irradiant [i'reidiont] adj. (stră)lucit or, luminos. irremovable [,iri'mu:vobl, 'iri'm-] adj. 1. imuabil, de neînlăturat, ne



 eliminabil; ireversibil; irradiate [i'reidieit] vb. A. tr. 1. a lumina. 2. a ira dia. 3. (mea1.) a trata cu raze. de neschimbat, invariabil. 2. inamovibil, nerev ocabil, nesubstituibil. 4. a limpezi, a lămuri, a face inteligibil (un subiect etc .). 5. a răspândi, a difuza (forţă, irremovably [-i] adv. ferm, de neclintit, bucurie et c.). 6. a face să strălucească (de bucurie etc.). B. intr. a arunca raze, a răspândi irrep arable [i'reparobl, 'i'r-] aay'. ireparabil, de nereparat; iremediabil, nerecupe rabil. / a iradia lumină. irreparably [-i[ adv. ireparabil, iremediabil. irradiate d [-id] adj. care răspândeşte lumină, care radiază. irrepealable [liri'pilobl] adj. care n u poate fi anulat / abrogat; irevocabil. . irradiation [i'reidi'ei/an, irei1] s. 1. iluminare, iluminaţie. 2. luciu, lustru, (stră)lucire. irreplaceable [iri'pleiso bl, 'iri'p-] aay. neînlocuibil, nesubstituibil, care nu poate fi 3. răspândire de raze . 4. (j7z.) emanaţi(un)e, iradiere, radiaţie. 5. (med.) (tratament cu) înlocuit. raze. irrepressibility ['iripreso'biliti, -si'b-,-loti] s. nestăpânire; ~ of laughter imp osibilitatea irrational [rne/snal, 'i'r-] I. adj. 1. neraţional, iraţional, lipsit d e raţiune. 2. (despre teamă, purtare etc.) nerezonabil, contrar raţiunii, absurd, fără sen s. 3. (mat.) iraţional. de a(-şi) stăpâni râsul. irrepressible [.iri'presobl, 'iri'p-, -si bl] I. aay. 1. ireprimabil, de neînfrânat, de neîmblânzit. II. s. număr iraţional. 2. de ne eţinut, de nestăpânit. II. s. om nestăpânit. irrationalism [-izam] s. (filoz.) iraţionalism irrepressiblencss [-nis] s. v. i r r e p r e s s i b i l i t y . irrationality [i'nefo'nasliti, 'iira/o'n-, -Jan'av] s. 1. lipsă de raţiune. 2. absurditate; prosti e. irreproachable [liri'proutjobl, 'iri'p-] adj. ireproşabil, fără cusur. 3". (mat.) i raţionalitate (a unui număr). irreproachably ]-i] adv. ireproşabil. irrationally [i'rc efonoli] aaV. (în mod) iraţional, absurd. irresistibility ['iri.zisto'biliti, -ti'b, -loti] s. caracter irezistibil, neputinţă de a rezista. irrebuttable [liri'bAtobl, 'iri'b-] adj. (despre o mărturie etc.) care nu se poate contrazice / irresistible [.iri'zistobl, 'iri'z-, -tiblj aay. irezistibil. combate, care este de necontes tat. irresistibly ]-i] adv. irezistibil. irreclaimable [liri'kleimobl, 'iri'k-] adj. 1. incorigibil. 2. (despre pământ) nerecuperabil, irresoluble [i'rezoljubl] adj . 1. nerezolvabil. 2. indisolubil. necultivabil. 3. (despre beţivi etc.) inveterat . irresolute [i'rezolju:t, 'i'r-] aay. 1. nehotărât, nedecis. 2. schimbător, şovăitor. irr ecognizable [i'rekognaizobl, 'i'r-, 'i.rekog'n-] adj. de nerecunoscut. irresolut ely [-li] adv. nehotărât, cu nehotărâre, (în mod) nedecis. irreconcilability [irrekonsailo 'biliti] s. ireconciliabilitate, neîmpăcare (a aoua opinii irresoluteness [-nis] s. v. i r r e s o l u t i o n . diferite, a două persoane certate). irresolution ['i' rez3'lju:Jsn] s. nehotărâre, şovăială, ezitare. irreconcilable [i'rekonsailobl, 'if-, 'i.r ekn's-] adj. 1. de neîmpăcat, ireconciliabil. 2. (with) irresolvable [■iri'zolvobl, 'i ri'z-] aay. 1. nerezolvabil. 2. (despre un corp) ireductibil, incompatibil (cu). care nu se poate reduce în părţile lui componente. irreconcilably [-ij aaV. 1. de neîmpăc at. 2. incompatibil. irrespective [.iris'pektiv, 'iris'p-] I. aay. (of) independ ent; ~ of age abstracţie făcând irrecoverable [liri'Lvvarobl, 'iri'k-J adj. iremediabi l, nerecuperabil, ireparabil. de vârstă. II. adv. (of) fără a se ţine seama (de). irrecove rably [-i] adv. (ruinat, distrus etc.) iremediabil, pentru totdeauna. irrespecti vely [-li] adv. v. i r r e s p e c t i v e (II). irrecusable [.iri'kju:zobl, iri 'k-] adj. irecuzabil. irrespirable [i'respirobl] aay. irespirabil, de nerespirat . irredeemable [>iri'di:mobl, 'iri'd-] adj. 1. care nu se poate răscumpăra; nerambur sabil. irresponsibility ['iris,ponso'biliti, -si'b-,-loti] s. iresponsabilitate, lipsă de răspundere. 2. (j?g.) iremediabil, fără speranţă, fără ieşire, deznădăjduit. irre liris'ponsobl, 'iris'p-, -sibl] aay. 1. iresponsabil. 2. lipsit de judecată, irred eemable bonds [~ 'bonz] s. pl. (ec.) obligaţiuni neamortizabile. neserios, cu capu l în nori. irredeemableness [iiri'di:moblnis] s. imposibilitate de îndreptare. irres ponsive [■iris'ponsiv, 'iris'p-] adj. flegmatic, neemotiv, rece, insensibil, (fig. ) surd, irredeemably [dri'dirmobli] adv. fără putinţă de îndreptare; fără putinţă de scăpar orb. irredentism [liri'dentizam] s. iredentism. irresponsiveness [-nis] s. răceală, insensibilitate, neparticipare afectivă, flegmatism. Irredentist [iriidentist] I. s. iredentist. II. aay. iredentist. irretention [,iri'tenfc>n] s. incontinenţă, ner eţinere; ~ of memory slabă ţinere de minte. irreducibility [iriidju:so'biliti,-si'b-,loti] s.v. i r r e d u c i b l e n e s s . irretentive [liri'tentiv, -'iri't-] a ay'. care nu reţine; (despre memorie) slab. irreducible [,iri'dju:sobl, 'iri'd-, sibl] aay. (med., fiz., mat. etc.) ireductibil. irretentiveness [-nis] s. slăbiciu ne (a memoriei). irreducibleness [-nis] s. ireductibilitate. irretraceable [liri



 'treisobl] aay. care nu poate fi urmărit, de nereconstituit, de nerecuperat. irred uctible ['iri'd\ktibl] aay. (rar) v. i r r e d u c i b l e . irretrievable [,iri 'tri:vobl, 'iri't-] aay. ireparabil, iremediabil, necompensabil, neînlocuibil. irr efragability [iirefrego'biliti, -loti] s. incontestabilitate. irretrievably [-i] .aaV. ireparabil, iremediabil. irrefragable [i'refrogobl] aay. incontestabil, ir ecuzabil, indiscutabil, irefutabil, în afara oricărei îndoieli. (ist.) the Irrefragabl e Doctor poreclă dală teologului englez Alexaiuler irreverence [i'revsrons, 'i'r-] s . lipsă de respect, ireverenţă. of Hales, mort la 1245 (numit şi Doctor irrefragabilis). irreverent [i'revoront] aay. lipsit de respect, ireverenţios. irrefragableness [nis] s. v. i r r e f r a g a b i l i t y . irreverently [-li] adv. ireverenţios, l ipsit de respect. irrefragably [-i] aaV. incontestabil, irefutabil. irreversible [iiri'vo:sobl, 'iri'v-, -sibl] adj. 1. ireversibil. 2. irevocabil.



 521 issue



irreversibly [-i] adj. irevocabil. irrevocability [iirevako'biliti, -vuk-, -toti ] s. irevocabilitate. irrevocable [i'rcvakabl,-vuk-] adj. irevocabil. irrevocabl y [-i] adv. irevocabil. irrigable ['irigabl] adj. v. i r i g a t a b 1 e. irriga table ['irigeitabl] adj. irigabil. irrigate ['irigeit] vb. A. tr. 1. a iriga. 2. a uda (prin mijloace artificiale). 3. (med.) a spăla (o rami etc.). B. intr. (ame r. fam.) a bea, a trage la măsea. irrigation [iiri'gei/pn] s. 1. irigaţie, irigare; udare. 2. (med.) spălătură (cu irigatorul). irrigation ditch [~ dit/[ ş. (agr.) canal de irigare / irigaţie. irrigation engineering [~ rend3i'nbrin] s. (agr.) tehnica iri gării culturilor. irrigation pump [~ pAinp] s. (agr.) pompă de irigaţie. irrigative [' irigeitiv, -gat-] adf de irigaţie, de irigare. irrigator ['irigeitar] s. 1. persoa nă care stropeşte. 2. maşină de stropit, stropitoare. 3. (med.) irigator. irritability [ tirita'biliti, -bti] s. iritabilitate; irascibilitate. irritable ['iritabl] adj. 1. iritabil, irascibil, supărăcios. 2. de o sensibilitate bolnăvicioasă. 3. inflamabil. irritableness [-nis] s.v. i r r i t a b i l i t y . irritant ['iritant] I. adj. iritant, care provoacă iritaţie. II. s. 1. iritant, mijloc care produce o iritaţie. 2 . (mil.) gaz iritant. irritate1 ['iriteit] vb. tr. 1. a irita, a mânia, a necăji, a supăra. 2. (med.) a irita (o rami etc.), a excita (un nerv etc.). 3. (fiziol.) a s timula (creşterea unui organ etc.). irritate2 vb. tr. (jur.) a face inoperant. irr itating ['iriteitirj] adj. 1. iritant, agasant, supărător. 2. (med.) iritant. irrita tingly [-li] adv. iritant, supărător, agasant. irritation [liri'tci/sn] s. 1. iritar e, mânie, furie. 2. (fiziol., med.) iritaţie, stimulare, excitaţie. irritative ['irite itiv] adj. iritant, excitant. irruption [i'rAp/pn] s. erupţie, năvălire bruscă. irruptiv e [i'rAptiv] adj. eruptiv. is [iz forma tare; z, s forme slabe] pers. a 3-a sg. de la ind. prez. al verbului to be. is [iz] pron. (pop.) v. h i s . isabella [li za'beb] s. culoare galbcn-gri. isagoge ['aisaigoud3i, --'--] s. (livresc) isagog ică, introducere. isagogic [iais3'gDd3ik] I. adj. isagogic, introductiv. II. s. ~s isagogică, introducere. isallobar [ai'saelouba:1"] s. (meteor.) izalobară. isarithm ['aisariOam] s. (meteor.) izopletă. isba ['izba] s. (rus) izbă. isch(a)emia [is'ki: mja, -mia] s. (med.) ischemie. isch(a)emic [is'ki:mik] adj. (med.) ischemic. isc hium ['iskiam],pl. ischia [-kia] s. (anat.) ischion. isenthalpic [iaisen'6slpik] adj. (fiz.) izentalp. isentropic [-aisen'tropik] adj. (fiz.) izentrop. ish kabi bble ['i/ kas'bibl] interj, nu-mi pasă! ce-mi pasă (mic); ei şi! isinglass ['aizirjgla :s] ş. 1. clei de peşte, ihtiocol. 2. gelatină (obţinută din peşte). 3. (mineral, fam.) (şi stone) mică. Islam ['izlu:m, -lzem, -tern, amer. 'islaem, is'lo:m] s. 1. religie i slamică; to go over to ~ a trece la islamism. 2. popor islamic. Islamic [iz'lsmik, amer. şi is'l-, -'la:mic] adj. islamic. Islamism ['izlamizam] s. islamism, mahome danism. Islamite ['izbmait, amer. ris-] I. s. mahomedan, musulman. II. adj. maho medan, musulman. Islamize ['izbmaiz] vb. tr. a islamiza. island ['aibnd] I. s. 1 . insulă, ostrov. 2. orice lucru asemănător unei insule. 3. şi Street ~, safety ~refugiu (în stradă) pentru pietoni. 4. (amer.) munte izolat. 5. insulă (de case etc.), grup d e clădiri retrase / izolate. 6. (amer. gaştr.) floating ~s lapte de pasăre. 7. (amer., canad.) pâlc de copaci (în câmpie). II. vb. tr. 1. a izola (ca pe o insulă). 2. (rar) a acoperi (un obiect cu pete). islanded ['aibndid] adj. 1. izolat (ca o insulă). 2. (with) presărat (cu). islander ['ailanda1"] s. insular, locuitor al unei insule. island platform ['aibnd -plastfo:m] ş. peron între linii. island show case [~ /ou ke is] s. vitrină centrală (într-un muzeu etc.). isle [aii] I. s. 1. (mai ales poetic) in sulă. 2. insulă mică, insuliţă. 3. peninsulă. 4. insulă (de case). II. vb. A. tr. (poetic) zola. B. intr. a locui pe o insulă. islet ['ailit, -let] s. 1. insuliţă, insulă mică. 2. p ată mică (pe aripile insectelor). ism ['izPin] ş. (peior.) doctrină, teorie. isn't ['izn t] prese, de la is n o t . isobar ['aisouba:1"] (fiz., meteor.) s. izobară. isobar ic ['aisou'bo:rik] adj. (fiz., meteor.) izobar, izobaric. isobath ['aisoubaiQ] s . (geol.) izobată; curbă batimetrică. isocarpic [


 onic, întâmplat în acelaşi timp. isoclinal baisou'klainJl, -sa'k-] (geogr.) I. s. izocli nal. II. adj. izoclinal. isocline ['aisouklain] s. (geol.) izoclin. isoclinic [. aisou'klinik] adj. (geogr.) izoclinal.



isodactylous [iaisou'dasktibs] adj. (zool.) izodactil. isodimorphic [.aisoudai'm o:fik] adj. (chim.) izodimorf. isodimorphism [


 's ~ numărul / exemplarul de azi. 7. (/nil.) emitere (de ordine). 8. apariţie, publi caţie (de cărţi); in course of ~ în curs de publicare. 9. emisiune (de acţiuni etc.). 10. eliberare (de bilete de tren etc.). 11. (teatru) control (de bilete). 12. (jur.) punct în litigiu; chestiune controversată; concluzie, to join ~ with smb. a discuta , a se contrazice cu cineva; to join ~ a accepta



 issueless 522



concluziile; case at ~ caz în litigiu; to be at ~ with smb. a) a fi în litigiu cu ci neva; b) a fi în dezacord cu cineva; to be at ~ on a question a dezbate o chestiun e litigioasă; a închide un litigiu; at last ~ was joined în sfârşit merge spre rezolvarea litigiului; the ~ is mistaken controversa e rău înţeleasă; (jur.) ~ of fact punct litigi os de fapt, chestiune de fapt; (jur.) ~ of law chestiune de drept, punct litigio s de drept; (amer.) to pool ~s a se înţelege în vederea unui profit mutual; to raise a n ~ a ridica o problemă. II. vb. A. intr. 1. a decurge, a rezulta. 2. a proveni, a deriva. 3. (from, out from) a se scurge (din). 4. (from) a se trage (din). 5. ( fig.) (from) a reieşi, a urma (din). 6. a ajunge la un rezultat. 7. (into a point) a se prelungi, a se sfârşi (cu un vârf). 8. (jur.) a se încredinţa hotărârii (unui juriu). (jur., despre decrete etc.) a fi emis. 10. a se publica, a apărea. B. tr. 1. a em ite, a pune în circulaţie (obligaţii, bilete de bancă etc.). 2. a publica, a edita (o ca rte etc.). 3. a distribui (alimente); a elibera (bilete de tren, paşapoarte etc.). ,4. (rar sl.) a face cinste cu, a cinsti cu. 5. (înv.) a sfârşi, a termina. Issueless [-lis] adj. fără urmaşi, fără posteritate. issue price ['isjmprais, 'i/y'uiprais] s. (corn .) preţ de emisie (al unei acţiuni etc.). issuer ['isju(:)ar, 'ij/u(:)3r] s. 1. (cor n.) emitent (depoliţe etc.). 2. distribuitor (de alimente, bilele etc.). issuing [ 'isju(:)irj, 'i£iu(:)irj] I. adj. 1. care iese; care se scurge, care ţâşneşte. 2. (corn.) emiţător. II. s. 1. emisiune (de acţiuni etc.). 2. publicare (ae cărţi ele). 3. eliberare (de bilete etc.). 4. distribuire (de alimente). isthmian ['isOmisn, -s/m-] I. ad j. de istm; istmic. II. s. (înv.) locuitor dintr-un istm. isthmus ['ismos, -s9m-, -stm-]pl.,isthmuses [-iz] s. 1. istm. 2. (anat., bot.) gât; istm. it [it] I. pron. pers. n. 1. el, ea (pentru obiecte si animale); here is your paper, read ~ iată g azeta dvs., citiţi-o; I have a dog, here ~is am un câine, iată-1.2. subiect impers.: w ho is ~? cine e (acolo)? - ^ s m e l l sunt eu. 3. (cu verbe impersonale şi forme impersonale şi pasive) ~.rains plouă; ~ is in vain e în zadar; ~ is said se zice, se s pune; ~ is known se ştie. 4. (în substituiri calitative, înlocuind subiectul (subînţeles)) ~ is winter e iarnă; ~ is six miles to Oxford până la Oxford sunt 6 mile; ~ is very p leasant here aici e foarte plăcut; ~ is easy to talk like that e uşor de vorbit astf el. 5. (complement direct a unor verbe formând expresii idiomatice) to face ~ out a nu se lăsa intimidat, a se impune prin îndrăzneală, a fi îndrăzneţ; to foot ~a) a merge p os; b) a dansa, a juca; to lord ~ a face pe stăpânul; to cab ~a merge cu taxiul, a m erge cu trăsura. 6. (după prep.: acest, aceasta) about ~ despre aceasta; before ~ înai nte (temporal) de aceasta; below ~ sub aceasta; beyond ~dincolo de aceasta; by ~ lângă aceasta; for ~pentru aceasta; from ~din aceasta; in ~ în aceasta; into ~ în aceas ta; of ~ de aceasta; out of ~ din aceasta. II. s. 1. apogeu, culme, ultimă expresi e a perfecţiunii; savoare, gust, ceea ce trebuie, şic; in her new dress she was ~ er a atrăgătoare / avea şic în rochia ei cea nouă, era ultima expresie a eleganţei în noua ei hie; she has (got) ~ are şic, are pe yino-ncoace; the play was absolutely ~ piesa a fost admirabilă; he thinks he's ~se crede buricul pământului. 2. (fam.) vermut itali an; a gin and ~ vermut amestecat cu gin. (fam.) to have ~ for smb. a fi îndrăgostit de cineva; (fam.) it's been real ~ a fost o serată / petrecere foarte reuşită (formula adresată gazdei la plecare); (fam.) he's (in) for ~! a dat de bucluc! nu-1 prea văd bine!; (la baba-oarba) Peter's ~ Petre e baba-oarba; (la jocuri de cărţi etc.) now you're ~ e rândul tău (sa joci). Italian [i'uelian] I. adj. italian, italienesc. II. s. 1. italian. 2. limba italiană. Italianate [ftseljaneit] I. adj. care imită (in s til, obiceiuri etc.) pe italieni, conform stilului italian. II. vb.tr. a italien iza. Italian football [~ futbod] s. (amer. sl.) bombă. Italian Hero [~ Tiiarou] s. sandviş dublu (cu mezeluri, ardei şi roşii). Italianism [i'tadjonizam] s. italienism. Italianist [i'tadjanist] s. italienist. Italianize [i'tadionaiz] I. vb. tr. a i talieniza. II. vb. intr. a imita pe italieni. Italian warehouse [i'tadisn weohau s] s. magazin eu articole alimentare. Italic [i'tadik] adj. 1. (rar) italienesc. 2. italic. italic (poligr.) I. aay. cursiv. II. s. 1. literă cursivă / italică. 2. sc riere cursivă. my ~s, the ~s are mine sublinierile noastre (într-o carte). Italicism [i'tadisizam] s. (lingv.) italienism. italicize [i'tjelisaiz] vb. tr. 1. a tipări cursiv. 2. a scrie cursiv. 3. (fig.) a întări, a sublinia, a scoate în evidenţă. ITALY ['



 itoli] iniţiale frecvent folosite în corespondenţa soldaţilor în cel de-al Doilea Război Mo dial; prese, de la I Trust And Love You. itch [it/] I. pl. itches [-iz] s. 1. mâncăr ime (de piele). 2. râie, scabie. 3. (fig.) pasiune, sete, dorinţă arzătoare; ~ for prais e sete de laudă. 4. (amer. sl.) iugoslav. II. vb. intr. 1. a avea mâncărime (în palmă). 2. (after, for, to) a simţi o dorinţă arzătoare (să); my fingers are ~ing to give him a thra shing mă mănâncă palma să-i trag o bătaie; (sl.) he is ~ing for a drubbing îl mănâncă spina e de bătaie, (fig.) scratch him where he ~es atinge-1 unde îl doare. (amer. sl. înv.) to ~ a mean ivory a cânta bine la pian. itchiness [-inis] s. 1. mâncărime puternică. 2. boală de râie. itching [-in] I. adj. 1. care produce mâncărime. 2. râios, scabios. 3. (fig .) însetat, doritor. 4. strângător, hrăpăreţ. II. s. 1. mâncărime (de piele etc.). 2. (fig. e, dorinţă arzătoare.



itch insect ['it/ .insekt] s.v. i t c h m i t e . ■ itch mite [~ mait] s. căpuşă, parazi t al râiei (Sarcoptes scabiei). itchy ['itji] adj. 1. care provoacă o mâncărime. 2. râios, scabie. item ['aitem, -tom, -tim] I. s. 1. fiecare din obiectele trecute într-o l istă etc.; punct, paragraf, articol (dintr-o calculaţie, dintr-un cont, dintr-o evid enţă de cheltuieli etc.); subiect, chestiune, (punct la ordinea de zi a unei şedinţe etc .); număr (dintr-un program); to answer a letter ~ by ~ a răspunde la o scrisoare pu nct cu punct. 2. articol de gazetă, notiţă, informaţie, ştire, noutate; comunicare. II. aa v. (înv.) de asemenea, tot aşa. III. vb. tr. a însemna, a nota. itemize ['aitemaizj vb . tr. (amer.) a enumera, a înşira pe puncte, a specifica; an ~d bill factură (de plată) detaliată. iterance ['itsrens] s. repetare, iteraţie. iterant ['itorent] adj. care s e repetă. iterate ['itoreit] vb. ir. a repeta, a reitera; a recapitula. iteration [lita'rei/an] s. repetare, repetiţie, reiterare. iterative ['itorativ, -reit-] adj . repetat, reiterat, (gram.) iterativ. It girl ['it 'gs:l j s. (amer; înv.) fată cu vino'n-coace /cu sex appeal ((lin perioada anilor 1920). Ithacan ['iOokanl adj. (ist.) din Ithaca. Itie ['iti] s. (amer. sl.) macaronar, broscar (poreclă dispreţuit oare pentru italian). itineracy [i'tinarssi, ai't-] s. călătorie, preumblare. itiner ancy [i'tinaransi, ai'ti-] s. 1. călătorie, voiaj, peregrinare, cutreierare din loc în loc; 2. turneu, tur, vizită, vizitare (în scopul de a ţine cuvântări, de a face propagandă etc.). itinerant [i'tinarent, ai'ti-] I. adj. 1. ambulant. 2. (călătorind) în turneu p rintr-o regiune. II. s. 1. călător, voiajor. 2. învăţător, ambulant. 3. actor în turneu. 4. decător în turneu. 5. călugăr călător. itinerary [ai'tinorari, i'ti-j I. aay. de drum, de c rie, de voiaj. II. s. 1. itinerar,drum, cale. 2. note de drum. 3. plan de călătorie. 4. călătorie de explorare. itinerate [i'tinorcit, ai'ti-] vb. intr. a călători, a voiaj a; a face un turneu. itineration ['itina'rei/an, ai'tina'r-] s.v. i t i n e r a n c y (1,2). it's [its]prese, de la ii is. its [its] adj. (pos. de la i t) pers. 3. sg. n. a(l) lui, a(l) său, a sa, ale lui (ei), a(le) sale. itself [it'selfj, p l. themselves [demselvz] pron. refl. pers. 3. n. 1. însuşi, însăşi; she is kindness ~ e pâi ea lui Dumnezeu, ea este bunătatea însăşi, ea este amabilitatea personificată; by ~ a) de la sine, prin sine (însuşi); b) luat aparte, izolat; the thing ~ lucrul în sine. 2. si eşi, sine însuşi. itsy-bitsy [.itsi'bitsi] adj. (glumeţ) foarte mic, mic de tot. I've [a iv] prese, de la I h a v e. ivied ['aivid] adj. acoperit cu iederă. Ivorian [ai'vo irisn] I. adj. ivorian, din Cote d'Ivoire. II. s. locuitor din Cote d'Ivoire (Co asta de Fildeş), ivorian. ivory ['aivsri] I. s. 1. fildeş, ivoriu; a fossil ~ im fil deş de mamut. 2. pl. bibelouri de fildeş; bile de biliard; clape; (muz.) to tickle t he ivories a atinge clapele, a cânta la pian; 3. (sipl.) (sl.) dinţi; to show one's ivories a rânji, a se hlizi. 4. culoarea fildeşului, ivoriu. II. adj. din fildeş. ivor y black ['aivari bla;k] s. (chim.) spodium. ivory dome [~ doumj s. (amer. fam.) 1. (înv.) găgăuţă, prostănac. 2. intelectual; specialist cu înaltă calificare. ivory nut [~ s. (bot.) nucă de i v o r y p a l m . ivory palm [~ pa:m] s. (bot.) varietate de palmier (Phyielephas macrocarpa). ivory paper [~ 'peip3r] s. hârtie fină din fildeş. i vory thumper [~ lOAmpo] s. (peior.) pianist. ivy [raivi] s. (bot.) iederă (lledera helix); ~ clad / covered / mantled acoperit cu / de iederă. ivy bush [~ buf] s. măn unchi de iederă (deasupra intrărilor în cârciumi). ivy leaf [~ Ii:f] s. frunză de iederă. I y League [~ li:g] s. (amer.) divizie de fotbal cuprinzând si echipe de atletism a principalelor universităţi americane din sud-estul S.V A. şi anume; Columbia, Harvard, Cornell, Pennsylvania, Yale, Princeton, Brown, Colgate, Dartmouth: Ivy League c ut [~ kAt] s. (amer. fam.) tunsoare plastică; păr tăiat / tuns scurt (la bărbaţi). ivy lea ved [~ li:vd] adj. 1. împodobit cu frunze de iederă. 2. în formă de frunză de iederă. iyyar



 [ri:ja:r] s. a opta lună a calendarului iudaic. izar [rizor] s. mantie purtată de fe meile musulmane sărace. izard ['izod] s. (zool.) o specie de capră neagră din Pirinei (Rupicapra rupicapra). izba ['izba] s. v. i s b a. izzard ['izod[ s. (aVal., înv.) litera z; from A to ~ de la A la Z. izzat ['izot] s. (anglo-indian) reputaţie, fa imă.



 J» J [d3ei],pl. Js, J's, js, j ' s [-z] s. J, j , a 10-a literă a alfabetului englez . jab [d333b] I. vb. A. tr. 1. a vârî, a băga, a înfige, a împlânta. 2. a străpunge (cu bai ta); a lovi (cu pumnalul); a împunge (cu coarnele). B. intr. to ~at smb. a lovi/iz bi pe cineva. II. s. 1. izbitură; ghiont; şoc, impuls; lovitură bruscă. 2. înţepătură; lovi are. 3. (mil.) împunsătură cu baioneta. 4. (bac) scurtă. jabber ['a/ja^ba1"] I. vb. A. t r. a vorbi stricat (o limba); a pronunţa repede şi indistinct; a stâlci, a schimonosi (cuvinte). B. intr. 1. a flecari, a trăncăni, a sporovăi. 2. a mormăi, a bolborosi. II. s. 1. flecăreală, trăncăneală, sporovăială. 2. mormăit; bolborosire. 3. (amer. şl.) ac hipo 4. (amer. si.) toxicoman (care-şi injectează droguri). jabberer ['d3aeb3r9r] s. 1. flecar, palavragiu. 2. mormăitor, om care mormăie. jabberingly ['d3a;borirjgli] adv. mormăind, bolborosind; nedesluşit, Jabberwock(y), jabberwock(y) [^asbawokfi)] s. bo lborosire, vorbire nedesluşită; fleacuri, prostii. jabot ['333bou, amer. 3a3'bou şi pr onunţia franceză] s. (fr.) 1. jabou. 2. (teA?) pungă. jacal [h«'ka:I] s. (amer.) colibă me xicană. jacaranda [d32ek3'ra;ndo] s. (bot.) jacaranda, palisandru (Jacaranda sp.). jacinth ['d3aesin9, 'd3eis-] s. 1. (mineral.) hiacint. 2. (bot.) zambilă (Hyacint lius sp.). jack1 [d3fek] I. s. 1. (şi Jack) om; flăcău; every man ~ fiecare (om); până la unul; Jack and Gill, ~ and jill flăcău şi fată; (prov.) there's not so bad a Jack but th ere's as bad a Gill femeile nu sunt mai bune decât bărbaţii; (prov.) a good Jack makes a good Gill cum c bărbatul / omul aşa e şi femeia; before you could say Jack Robinson cât ai zice peşte, cât ai clipi din ochi; bragging Jack fanfaron, lăudăros; the house tha t Jack built a) începutul unei cunoscute istorioare pentru copii; b) (mii. fam.) c arceră; (fam.) to play the Jack with smb. a tachina pe cineva; a zefiemisi pe cine va. 2. (fam.) terchea-berchea; nea cutare. 3. marinar; fresh-water ~ marinar de apă dulce. 4. (şi Jack) (înv.) muncitor, salahor. 5. (zool.) bărbătuş, mascul (la uaele ani ale). 6. (la cărţi de joc) valet. 7. (amer. şl.) bani. 8. (iht.) stiucă tânără. 9. dispozit pentru a întoarce frigarea. 10. încălţător. 11. (tefui.) cric, vinci; troliu manual; pârghi . 12. (telm.) clapă, clapetă, ventil, supapă, 13. (tel.) jack. 14. (telm.) compensator , egalizator. 15. (te/m.) ciocan pneumatic de mână. 16. capră (de tăiat lemne). 17. (chi m.) deflegmator, alambic cu rectificator. 18. capac sau apărătoare la horn. 19. (min eral.) blendă. 20. (mar.) geac. II. vb. A. tr. (şi to ~up) 1. (telm.) a ridica cu vi nciul. 2. (telm.) a degroşa. 3. (fam.) a lisa, a părăsi (slujba, lucrul). 4. (fam.) to ~ up a) a mări (salariul etc.); b) a aranja (o excursie, un concediu etc.). 5. (N .Z. si.) a pune în ordine; a remedia. B. intr. (austr. si.) a se încăpăţâna (mai ales întrrefuz), a se îndărătnici.



jackassisrn [^sksesizsm, -ka:s-] ş. (rar) măgărie. jack-at-a-pinch [rd3Eekcet3'pint/] s. înlocuitor; manta de vreme rea. jack bar [~ ba: r ] s. 1. (au/o) tijă de cric, ba ra cricului. 2. (text.) bara plutitoarelor. jackboot [~bu:t, '-'-] s. 1. cizmă înaltă mai SUS de genunchi; botfor. 2. cizmă impermeabilă. Jack Canuck [~ ka'nAk] s. (canad .fam.) canadian. jack catch [~ kaet/] s. (pop.) v. J a c k K e t c h . jackdaw [ 'd3a;kd3:] s. (omit.) stăncuţă, cioară (Corvus monedula). Jack Dusty [^ask 'dASti] s. (m ar.) ajutor de cambuzier. jacked up [\j3zekt 'Ap] adj. istovit, sleit, frânt. jack engine f'd3aek -end3in] s. (telm.) pompă mică de alimentare a cazanelor. jacket ['d 3a?kit, amer. şi -et] s. 1. vestă; jachetă; cojocel fără mâneci. 2. (ist.) cămaşă de zale. e (de vită); cojoc (la animale). 4. coajă (de cartof); potatoes in their ~s cartofi în coajă. 5, dosar, copertă, scoarţă. 6. supracopertă (de carte). 7. (telm.) teacă, glugă, hu eliş de protecţie; manta; învclitoare. 8. (si.) cotonogeală, bătaie zdravănă. II. vb. tr. 1 telm., electr.) a acoperi, a îmbrăca, a izola. 2. (şl.) a cotonogi, a bate, a da pumni (cuiva). jacketed [-id] adj. cu vestă etc. v. j a c k c t (1,1-6). jacketing [-in ] ş. (telm.) 1. îmbrăcăminte. 2. căptuşire. jacket space ['d3aîkit spcis] ş. (telm.) cameră re. jack flag ['d3ffik flsg] ş. (mar.) pavilion de ancoră. Jack Frost [~ Tn>st] s. 1 . Gerilă. 2. ger de crapă pietrele, ger cumplit. jackhammer [~


 sl.) obuz mare. Jack Ketch [~ ket/] s. călău. jack2 s. (înv.) 1. vas (din piele, pent ru vin etc.). 2. vestă soldăţească (din piele, fără jack-knife [~ naif] s. 1. cuţit mare de zunar (mai ales marinăresc). 2. (sport) plonjon mâneci). jack-a-dandy [^asks'dzendi] s. 1. (om) obraznic, neruşinat, neobrăzat. 2. (om) spilcuit, în echer. fandosit; flăcău f ercheş. jack ladder [~ -laxfor] s. (mar.) scară de pilot. jack lamp [~ lasmp] s. (mi ne) lampă de siguranţă cu benzină, lampă Davy. jack afloat [~ sfloutj s. v. j a c k (1,3). jackal ['d3a;ko:l] I. s. 1. (zool.) şacal (Caniş mesomelas). 2. (fam.) salahor lite rar, negru; jack latch [~ last/] s. (telm.) zăvor cu arc. persoană care face pentru altul lucrări grele pregătitoare. II. vb. intr. 1. a îndeplini lucrări jackleg [~leg] ad j. (amer. sl.) 1. neîndemânatic. 2. necinstit, incorect. 3. improvizat. pregătitoare. 2. a trudi pentru altul. jacklight [~lait] s. felinar / lanternă (de vânătoare sau de. pescuit). jack-a-lantern [^Eeks'lasnOsn] s. (fam.) v. j a c k - o'-1 a n t e r n. jackman [~ni3n], pi. jackmen [~] s. (ist.) însoţitor (al unui nobil). jack nasty [~ inci:sti, amer. -.nass-] s. (fam.) nespălat, jegos. jackalegs ['d3a?k3'legz] s. 1. cuţit mare (cu plasele). 2. persoană înaltă cu picioare subţiri; lungan, găligan. Jackasty-face [~.no:stifeis] s. (mar.) ajutor de bucătar; ajutor de cambuzier; marinar . jack-all-general [d3a?kol'd3enr3l] s. factotum, „fata în casă la toate". jacko ['d3«ko u] s. (jam.) 1. (zool.) maimuţă. 2. (omit.) papagal. Jack-o' Bedlam [^aska'bedlam] s . nebun, ţicnit. jackanapes [^aîkaneips] s. 1. (om) neobrăzat, obraznic, parvenit. 2. copil îndrăzneţ sau vioi. 3. ţafandache. 4. gură-casca. 5. (înv.) maimuţă. Jack-of-all-trad d3ask9v'o:l-treidz, rd3Eek-] s. persoană care se pricepe la toate, meşter la toate; (prov.) Jack of all trades master of none cel care se îndeletniceşte cu de toate jac k ape ['d3sek 'eip] ş. (zool.) maimuţoi, coşcodan. jakaroo ^zeks'ru:] s. (austr. fam.) 1. colonist (englez) fără experienţă. 2. tânăr care, nu se pricepe la nimic. jack-o'-lante n [-aileentan, -kou'l-, '--'--] s. 1. licurici; flăcăruie, focul Sf. Elmo. pentru a câştiga experienţă, pleacă în Australia. 2. (amer.) felinar scobit într-un bostan. jackash ekaef] s. (zool.) vizon (Mustela vison). Jack-o ut-of-doors [~autPv'do:z] s. hai mana, vagabond. jackass ['d3sk£es, -ka:s] s. 1. (zool.) măgar (Equus asinus). 2. (ft g.) măgar, nătărău. jack panel [~ .paenpl] s. (tel.) panou de jackuri. 3. (mar.) sac de nară. jackass brig [~ brig] s. (mar.) brigantină. jack pin [~ pin] s. (arm.) cavilă. r jack pine [~ pain] s. (bot.) specie de pin canadian şi nord-american (Pinus Banks iana). jâckass deer [~ dis ] s. (zool.) specie de antilopă africană (Kobus singsing).



 jack-plane 524



jack-plane [~plein] s. (telm.) rindea-cioplitor; rindea de degroşat; gealău. jackpot [~pot] s. 1. potul sau lozul cel mare (şi fig.). 2. pot parolat. Jackpudding [-'p udirjj s. măscărici, paiaţă, bufon, saltimbanc. jack-rabbit [~'raîbit] s. (zool.) iepure m are din America de Nord (Lepus campestris, L. caliotis ş.a.). jack rope [~ roup] s . (mar.) firuială de învergare. jack run [~ rAn] s. (amer.) licenţă, permis. Jack's aliv e [~s a'laiv] s.joc de societate (o aşchie aprinsă trece din mână în mână; persoana în a că ce fiacără trebuie să dea un gaj). jack salmon [~ .sasmsn] s. (Uit.) specie de şalău (Luci operca lucioperca). jack sauce [~ so:s] s. băiat care vorbeşte neîntrebat sau obraznic ; indiscret, curios. jack screw [~ skru:] s. (telm.) cric / vinci cu şurub. jack s haft [~ /a:ft] s. (/elin.) arbore intemiediar. jack slave [~ sleiv] s. puşlama, om de nimic. jack-snipe [~snaip] s. (omit.) becaţină mică (Lymnocryptes minimus). Jack S prat [~ sprat] s. prichindel, pici. jack spring [~ sprin] s. (auto.) arc de clic het. jack-staff [~stu:f] s. (mar.) baston de pavilion prova. jackstay [~stei] s. (av.) hobană de distanţare. jack stones [~ stounz] s. pi. arşice. jackstraw [~ stro:] s. 1. om de paie; nulitate. 2. (pl.) beţişoare (de fildeş etc.) de jucat. 3. (fam.) n ot to care a ~ a nu-i păsa câtuşi de puţin. 4. sperietoare, momâie. 5. pl. joc cu beţişoare arocco). jack tar [~ ta:r] s. v. j a c k1 (1,3); (fam.) an old ~ un (bătrân) lup de mare. Jack-the-Painter [~ Sa'peinW] s. (sl.) imitaţie de ceai de culoare verde. Ja ck-the-Ripper [~ 8o'ripor] s. Jack spintecătorul. jack-towel [-itaual] s. prosop ( atârnat pe un sul, pentru folosinţa tuturor). jack-up [~Ap] s. (amer. fam.) creştere, mărire. jack works [~ wg:ks] s. pl. transportor de buşteni. jacky ['d3feki[ s. 1. (f am.) marinar. 2. (sl.) gin. Jacobean [id3«ko'bi(:)on, -kou'b-] adj. iacobin; refer itor la epoca regelui englez Iacob I (1603-1625). Jacobin ['d3Eekobin, -koub-, kub-] I. adj. 1. (despre călugări) iacobin, dominican. 2. (ist.) iacobin. II. s. iac obin. ■ -' ' jacobin s. (omit.) 1. porumbel moţat. 2. specie de colibri (Heliothrix) . Jacobinic(al) r^ska'binikCal), -koub-, -kub-] adj. (ist. Franţei) iacobinic, de iacobin (revoluţionar). jacobinism ^aîksbinizsm] s. 1. (ist.) iacobinism. 2. (pol.) radicalism. Jacobite ['d333k3bait, -koub-, -kub-] s. (ist. Angliei) iacobit, par tizan al regelui Iacob (James) al H-lea Stuart (după 1688). Jacob's ladder [^eikab z 'teds'] s. 1. (bib/.) scara lui Iacob. 2. (fam.) scară abruptă. 3. (mar.) scară de p isică. 4. (bot.) scara-Domnului (Polemonium caeruleum). Jacob's staff [~ sta:f] s. 1. (bibi.) toiagul lui Iacob; toiag de pelerin hagiu; baston cu vârf, şiş. 2. astrola b. jacobus [d3o'koubas] s. (ist. Angliei) iacobus (monedă de aur din sec. XVII, cu chipul lui Iacob 1). jaconet ]'d3a:konet] s. (text.) jaconet (ţesătură uşoară de bumbac c u o faţă lucioasă). Jacquard loom [d33'ku:d lu:m] s. (text.) război de ţesut cu mecanism J acquard. jactation ^aik'teijsn] s. 1. aruncare, azvârlire (a armelor). 2. lăudăroşenie; fanfaro nadă; palavre. 3. (med.) zvâcnire, convulsie. jactitation [ld3a;ktiiteiJ'3n] s. 1. (med.) contracţii convulsive; zvârcolire (în delir). 2. agitaţie, nelinişte, tulbura re. 3. v. j a c t a t i o n. 4. (jur.) pâră nedreaptă; atribuire a unor intenţii inexist ente, punerea unor anumite vorbe în gura martorilor. jaculate [Vrjxkjuleit] vb. tr . (rar) a azvârli, a arunca. jaculation [^Eekjulei/sn] s. (rar) azvârlire, aruncare. Jacuzzi [d33'ku:zi] s. tip ae cadă sa» bazin (cu jeturi de apă caldă), jacuzzi. jade1 [ d3eid] I. s. 1. gloabă, mârţoagă; cal nărăvaş. 2. persoană ordinară; cotoroanţă, hârcă, clo evenchi, coţear, ticălos, pungaş, lichea. II. vb. tr. 1. a da pinteni (calului). 2. a călări mult (calul); a obosi peste măsură (calul). B. intr. a (se) obosi, a se surmena. jade2 s. 1. (mineral.) jad, nefrit. 2. obiect din jad. 3. culoare verde (ca jadu l). jaded [d3eidid, amer. şi -ed] adj. 1. istovit, sleit, surmenat. 2. ghiftuit. 3 . desfrânat. jadeite ['d3eidait] s. (mineral.) jadeit. jadish ['d3cidif] s. 1. (de spre cai) nărăvaş. 2. rău, prost, care nu e bun de nimic. jaeger ['jeignr] s. (text.) ţesăt ră sau tricotaj de lână pentru lenjerie. jag1 [d3a;g] I. s. 1. proeminenţă ascuţită; colţ; te (de instrument); tanc, vârf ascuţit (de stâncă). 2. spărtură, breşă. 3. gaură, ruptură s ură (la rochie). 4. pl. boarfe. 5. (amer. sl.) umbrelă. II. vb. tr. 1. a cresta, a f ace ştirbituri în, a tăia zimţat. 2. a fărâmiţa, a ciopârţi; a ştirbi. jag2 s. 1. (aVal.) m fân ori lemne). 2. (scot.) desagă. 3. (amer. sl.) încărcătură (spirtoasă); beţie, chef; to a ~ on, to carry a ~ a fi cu chef, a fi beat. jagg s. v. j a g2. jagged ]-d] ad j. 1. dinţat, zimţat; (despre frunze) crestat; rupt; inegal. 2. (amer. sl.) beat. ja



 ggedness [^asgidnis] s. caracter sau aspect zimţat/ crestat. jaggery [^aigari] s. (anglo-indian) zahăr de palmier (obţinut prin evaporarea sucului). jaggy I'd3a:gi] a dj. v. j a g g e d. jaguar ['d3£egjuor, -gjua:r, -gW3r] s. (zool.) jaguar (Felis o nca). jaguarundi [id3a?gwa'rAndi] s. (zool.) jaguarundi (Felis eyra). Jahveh ['j aivei, -'-, 'd3a:vei, ja:va] s. Iehova.



jail [d3eil] I. s. temniţă, puşcărie, închisoare; întemniţare II. vb. tr. a întemniţa, a bă soare. jailbird [' d3eilrra:d] s. deţinut, întemniţat, ocnaş, criminal; infractor înrăit. j ilbreak [~breik] s. evadare. jail delivery [~ di'livsri] s. 1. trimitere la jude cată din închisoare. 2. eliberare din închisoare. 3. (amer.) evadare. jailer [rd3eil3r ] s. temnicer. jailhouse ['d3eilhaus[ s. (amer.) închisoare, penitenciar. Jain [d3 ain] s. jain, adept al jainismului (în India). Jainism ['d3ainizam] s. jainism (si stem filozofic în India). jake [d3eik] adj. (amer. sl.) mulţumitor, satisfăcător. jalap ['d3Eel3p] s. 1. (farm.) purgativ extras din planta mexicană Mirabilis jalapa. 2. (bot.) barba-împăratului, noptiţă (Mirabilis jalapa). jalopy [d33'bpi] s. (amer. sl.) au tomobil sau avion învechit şi stricat, rablă. jalousie ['3aeui(:)zi:,,--'-] s. jaluzea , stor. jam1 [d3a;(:)mj I. vb. A. tr. 1. a apăsa, a presa. 2. a strânge, a prinde, a strivi, a stâlci; to ~ one's fingers in the door a-şi prinde degetele în uşă. 3. (into) a împinge, a înghesui (în). 4. a îndesa, a umple până la refuz, a ticsi. 5. a îngrămădi; a f zăgaz. 6. a închide, a izola. 7. (radio) a bruia. 8. to ~ down / up a strivi, a împila ; (amer. fam.) to ~ a bill through a legislature a face să treacă un proiect de lege printr-o legislatură. B. intr. 1. (despre uşă etc.) a se înţepeni. 2. (telm., despre maşin etc.) a se gripa, a se înţepeni. 3. a se înghesui, a se îndesa. II. s. 1. strângere, comp rimare; strivire. 2. aglomerare, îmbulzeală; traffic ~ stopaj, dop, încurcătură, blocare ( a traficului rutier). 3. încurcătură. 4. (telm.) oprire, pană, gripare, înţepenire. 5. (rad o) recepţie bruiată, bruiaj. jam2 s. 1. gem; (rar) dulceaţă. 2. (fam.) drăguţă, iubită. 3. atesă; (sl.) real ~ plăcere grozavă; that's ~ splendid, grozav. jam 3 s. 1. muselină, tu lpan. 2. rochiţă de copil. jama(h) ['d3u:mo] s. (anglo-indian) 1. îmbrăcăminte lungă de bum ac fa indienilor). 2. titlu acordat anumitor şefi indieni. Jamaica [d33'meiko] s. jamaica, rom. Jamaican [-n] I. adj. din Jamaica, de Jamaica. II. s. locuitor din Jamaica. Jamaica pepper [d33'meika .pepor] s. (bot.) v. a l l s p i c e . jamb [d3S2m] s. 1. %M (de fereastră); pervaz. 2. uşor. 3. (ist.) pulpar (partea de armură c are apăra pulpa piciorului). 4. suport, sprijin, proptea. 5. (geol.) strat de piat ră (care întrerupe un filon mineral). jambalaya [^Ambs'Iaio] s. (amer. gastr.) mâncare de orez cu roşii, creveţi, plante aromatice. jambed [d3a;md] adj. (pop.) ticsit, înţesa t. jambeau ['d3a;mbou) s.v. j a m b(3). jamboree [id^asmbs'ri:] s. 1. (sl.) petr ecere, chef; solemnitate. 2. jamboree, adunare de cercetaşi. . jamb post ['d3a;m p oust] s. stâlp, proptea. jamesonite [rd3eims9nait] s. (mineral.) jamesonit, plumos it. jam jar ['


 ary ['d3»înju3ri, -njwsri, -njuri, amer. şi -eri] s. ianuarie, gerar. Janus-faced ['dîen ss'feist] adj. cu două feţe (ca Ianus); (fig.) eu două feţe, perfid. Janus-headed [~,hed id] adj. eu două capete (ca Ianus). Jap [d3a3p] s. prese, de la J a p a n e s e ; (fam.) japonez. Japan [d3s'pa2n] l.s.l. lac negru; mai ales lac japonez. 2. prod use japoneze lăcuite. II. vb. tr. 1. a lăcui, a acoperi cu lac negru. 2. (sl.) a hir otonisi, a unge (preot), a preoţi.



 525 jenny



Japanese [id3sps'ni:z,'—'-, -psniiz, amer, şi -'ni:s] I. adj. japonez, nipon; (pop.) to do the ~ knife trick a mânca cu cuţitul (în loc de furculiţă). II. s. 1. japonez; the ~ japonezii. 2. (limba) japoneză. Japanesque [d3aep3'nesk] adj. în stil japonez. jap anism ['dszepanizam] s. japonism; arta japoneză; studiul artei japoneze. Japanizat ion [.t^aspsnai'zei/n] s. japonizarc. japanner [d33'paen3r] s. Iăcuitor, văcsuitor. Japannish [d33'pa3ni/] adj. (rar) v. J a p a n e s e (I). jape[d3eip]I.vb. A. in tr.aglumi; arâde,a-şi batcjoc.B.tr. (rar) a păcăli, a maimuţări, a imita. II. s. farsă, păc estă (răutăcioasă), renghi; glumă. Japhetic [d3ei'fetik, d33'f-] adj. 1. (bibl.) iafetit, derivând de la Iafet. 2. (înv.) indo-european. japonica ^a'ponika] s. (bot.) camelie (Camellia japonica). japonism ['d3a;p3nizpm] s. v. j a p a n i s m . jar1 [d3a: r] vb. A. tr. 1. a face să scoată sunete stridente; a face să scârţâie. 2. a zdrăngăni, a z zornăi, a suna (banii). 3. a irita; a agasa, a calea pe nervi (pe cineva). 4. a şoc a, a izbi. 5. a zgudui, a scutura, a zgâlţâi. 6. (mine.) a fora cu geala. B. intr. 1. a vorbi pe nas, a fornăi. 2. a ţipa, a zbiera. 3. a scârţâi; a hodorogi; a pârâi; a urui. 4 se ciocni; colours that ~ culori care nu se asortează; our opinions always ~ red părerile noastre s-au ciocnit totdeauna. 5. a se certa. 6. (despre ceas) a ticăi. 7. (te/m.) a vibra puternic. II. ş. 1, sunet neplăcut, strident sau zăngănitor; disonanţă, de acord. 2. cutremur; tremurare); zăngănire; hodorogire; zguduire; trepidaţie; ~s of the screw trepidaţiile elicei. 3. zdruncinare; efect neplăcut. 4. discordie, neînţelegere, ceartă; ciocnire (de interese, de păreri). 5. (tehn.) vibrare. 6. ticăit (al ceasului) . jar2 s. 1. borcan, găvan; vas, oală; recipient; cană, carafa; bărdacă. 2. (electr.) bute lie de Leyda. 3. măsură pentru lichide (4,54 1). jar3 s. (faur., despre o uşă) on / upon the ~ întredeschis. jardiniere [<3a:di'nje3r, -ini'£3r, 3ardinje;r, amer. şi id3a:-] s. (Jr.) jardinieră; ghiveci. jarful l'd3a:ful] s. (conţinutul unui) borcan (ca măsură d e capacitate). jargon [^tngon] I. s. 1. jargon. 2. limbă neînţeleasă, bolborosire. 3. (c him.) zircon. 4. (mineral.) jargon. II. vb. in/r. 1. a îngăima; a vorbi neînţeles. 2- a vorbi în jargon. jargonelle bd3a:g3'nel] s. (jr.) pară timpurie. jargonist ['d3a:g3n ist] s. persoană care vorbeşte în jargon. jargonize [Y^cKganaiz] vb. A. intr. 1. a vor bi în jargon. 2. a întrebuinţa mulţi termeni profesionali. B. tr. a exprima în jargon. jar l [ja:l] s. (ist.) jad, regişor (în Evul Mediu scandinav). jarovization [pja:r3vai'z eij"n] s. (agr.) iarovizare. jarovize [rja:ravaiz] vb. tr. (agr.) a iaroviza. ja rring ['d3o:rinJ adj. strident, dis(t)onant. jarvey ['ja:vi] s. 1. (fam.) viziti u (al unei birje). 2. birjă. jasey [rd3eizi] s. (fam.) perucă (mai ales de lână). jasrni n(e) [^assmin, -aszm-] s. 1. (boţ.) iasomie (Jasminum officinale). 2. (culoare) ga lben-pal. jasper1 ['d3a3sp3r, rar 'd3a.:s-] s. (mineral.) jasp. jasper2 ş. gaşper, ţig an. jasper opal [~ louppl] ş. (mineral.) jasp opal. jaspideous [d3ss'pidias] adj. de jasp. jauk [d3o:k, d3o:k] vb. intr. (scot.) a tândăli, a zăbovi. jaunce [d3o:ns] s. vb. v. j a u n t . jaundice ['d33:ndis, rar 'd3u;n] I. s. 1. (med.) hepatită; gălbi nare, icter; revărsare a fierci. 2. fire arţăgoasă. 3. invidie, pizmă, gelozie; prejudecată II. vb. ir. (rar) a îmbolnăvi (pe cineva) de gălbinare. jaundiced [-t] adf 1. (med.) icteric, bolnav de gălbinare. 2. (despre o părere) părtinitor; (despre căutătură) pizmaş, i dios. jaunt [d3o:nt, amer. şi d3a:nt] I. s. excursie de plăcere, călătorie de agrement, hoinăreală, colindare. II. vb. intr. a face o excursie; a face o călătorie de plăcere; a h oinări. jauntily [-iii] adv. 1. cu dezinvoltură, degajat. 2. plin de sine; semeţ; sfidăt or. jauntiness [-inis] s. 1. dezinvoltură; aer degajat. 2. suficienţă, semeţie; îngâmfare; eobrăzare, sfidare. jaunting car [^omtin. ka:r] s. trâsurică irlandeză pe două roţi. jaunty ['d3D:nti, amer. şi 'd3o:nti] adj. 1. îngâmfat, semeţ, trufaş, plin de ifose. 2. domnesc, boieresc, elegant, distins, strălucitor; fercheş, spilcuit. 3. degajat. 4. vioi, voi os, vesel, sprinten. jaup [d3o:p, d3a:p] (scot.) I. vb. A. tr. a stropi, a împroşca; a azvârli cu apă în. B. intr. a pleoscăi; a stropi; a se bălăci. II. s. stropitură, împroş oscăit, bălăceală. Java (ape) man ['d3a:va (cip) imaen] S. pitecantrop, Homo javanensis. Javanese bd3a'v3'ni:z, '—.amer, şi-'ni:s-] I. adf din Java, javanez. II. s. 1. java nez; javaneză. 2. (limba) javaneză. javelin [^asvlin, -vslin] I. s. 1. (mii.) lance; suliţă, dardă. 2. (spor/) suliţa. 3. (av.) coloană. II. vb. A. tr. a lovi / a străpunge (c lancea / suliţa). B. intr. (sport) a arunca suliţa. javelin formation [~ fx'mei/sn] s. (av.) formaţie strânsă de zece avioane. javelin man [~ mren] ş. suliţaş, lăncier. javel



 throwing [~ rSrouirj] s. (spor/) aruncare cu suliţa. jaw [d3^:] I. s. 1. falcă, maxi lar; pl. gură, bot; (fam.) hold your ~! (mai) ţine-ţi gura! tacă-ţi fleanca! taci!; (ftg.) in the ~s of death în ghearele morţii; (fig.) ~s of hell gura iadului. 2. intrare îng ustă, ieşire (a anei văi, a unui golf). 3. (si.) flecăreală, trăncăneală, limbuţie, pălăvră he is all ~, there is too much ~about him vorbeşte prea mult. 4. (te/m.) prinzător, cleşte, unealtă de strâns; falcă; gheară; pană; camă. II. vb. A. tr.



1. a defăima, a insulta; a face morală (cuiva), a cere socoteală (cuiva). 2. a certa, a dojeni, a mustra, a ocărî. B. intr. (sl.) a pălăvrăgi, a vorbi mult şi plictisitor, a bat apa în piuă. jawbone [~boun] I. s. (anat.) osul maxilarului; mandibulă. II. vb. tr. ( amer. fam.) a convinge. jaw breaker [~ ibreika1"] s. 1. (pop.) cuvânt greu de pron unţat. 2. (tehn.) concasor. jaw clutch [~ kUt/j s. 1. (tehn.) cuplaj cu gheare. 2. (auto) ambreiaj cu gheare. jaw coupling [~ kt\plirj] s. v. j a w c l u t c h . jaw cracker [~ iterates1"] s. v. j a w b r e a k e r . jawed [d3o:d] adf (în cuvin te compuse) cu falci(le). jawrope ['d3o:roup[ s. (mar.) troţă de ghiu. jaw vice ['d3 3: vais] s. menghină. J a y [d3ei] s. 1. (zool.) gaiţă (Garrulus glandarius). 2. (sl.) gaiţă (femeie); vorbăreaţă. 3. (sl.) imbecil, tâmpit. 4. (teatru) cabotin. jayhawker ['d3e iho:k9r] s. («nrer. sl.) 1. partizan; răzvrătit. 2. tâlhar, bandit. 3. (peior.) locuitor din Kansas. jaywalk ['d3eiwo:k] vb. intr. (fam.) a traversa strada distrat / im prudent. jaywalker ['d3eiiwo:k3r] s. (fam.) pieton imprudent / distrat. jazerant [^aîzarsnt] s. (ist.) za, platoşă, cămaşă de zale. jazz [d3Eez] I. s. 1. jazz. 2. (sl.) vi iciune, sprinteneală. 3. (amer. sl.) vorbire fandosită, ifose. II. vb. A. intr. a ex ecuta muzică de jazz; a dansa după jazz. B. tr. to ~ up a) a înviora, a anima; b) a împo poţona, a împestriţa. III. adf 1. discordant. 2. grotesc. 3. (despre culori) ţipător. 4. l asciv; senzual. jazzband ['d3£ez'ba3nd] s. jazband, orchestră de jaz. jazzman [^eezm sn], pl. jazzmen [-man] s. interpret de jaz. jazzy ['d3a?zi] adf 1. de jaz; cade jaz. 2. (amer.) vioi; animat. 3. discordant, strident, ţipător. jealous ['d3ebs] ad j. 1.gelos; bănuitor, temător; invidios,pizmaş;~of a) neîncrezător în; b) gelos pe. 2. zelo , grijuliu; sârguitor, sârguincios. jealoushood ['d3ebshudj s. (înv.) gelozie. jealous ly ['d3el3sli] adv. 1. plin de gelozie, gelos. 2. cu grijă; zelos, cu zel. jealous ness ['d3ebsnis[ s.v. j e a l o u s y . jealousy [^ctozi] s. 1. gelozie; invidie , pizmă. 2. suspiciune, bănuială; îndoială, nesiguranţă. 3. zel, grijă; veghere. jeans [d3c d3i:nz] s. pl. pantaloni de lucru; salopetă; blugi. jeep [d3i:p] s. (amer.) 1. jee p, automobil de teren. 2. (av.) avion mic de recunoaştere. jeer1 [d3iar] I. vb. A. intr. (at) a glumi (pe socoteala) (cu gen.), a-şi bate joc (de). B. tr. 1. a batj ocori, a-şi bate joc de, a lua peste picior, a zcflemisi; a tachina. 2. a certa, a dojeni, a mustra. II. s. 1. batjocură, zcflemisire; sarcasm; tachinare. 2. dojana , mustrare. 3. insultă, ocară; ultragiu. 4. (vulg.) rahat, cacat. 5. (vulg.) poponar . jeer2 [d3i3r] s. (mai ales pl.) (mar.) fungă (de vergă inferioară); crivac. jeer cap stan ['d3io -kaspstsn] s. (mar.) cabestan mic. jeerer ['d3i3r3r] s. zeflemist. j eering [V^iarirj] adf batjocoritor, zefiemisitor. jeeringly [-li] adv. batjocori tor, zefiemisitor, în derâdere. jeers ['d3Î3z[ s. pl. (mar.) caliornă. jehad ['d3i'ha:d] s. v. j i h a d. Jehovah [d3i'houva, d3e'h-] s. Iehova. jehu ['d3i:hju:] s. (gl umeţ) vizitiu, birjar, cărăuş, căruţaş. jejune [d3i'd3U:n] adf 1. (fig.) slab, sărac, sărăc despre sol) sterp, neroditor; uscat. 3. plicticos, searbăd, arid, insipid, fără spirit ; lipsit de interes. 4. nemâncat. 5. (peior.) pueril, infantil; imatur. jejune dic tionary [~ -dik/pnrij s. dicţionar liliput. jejune diet [~ idaiat] s. regim de Înfom etare. jejunely [d3i'd3u:nli] adv. sec, uscat. jejuneness [d3i'd3unnis] s. aridi tate, sterilitate, uscăciune. jejunum [d3i'd3u:n3m] s. (anat.) jejun. jeli [d3cl] I. vb. A. tr. 1. a închega; a congela. 2. (chim.) a gelifica. 3. (fig.) a cristali za, a definitiva. B. intr. 1. a se închega; a se gelifica. 2. (jig.) a se cristali za, a se definitiva. II. s. (chim.) gel. jellied ['d3elid] adf (gastr.) 1. în aspi c, în gelatină. 2. cu jeleu. jellification [td3elifi'kei/pn] s. congelare. jellify [ 'd3elifai] vb. A. tr. 1. a congela. 2. a gelatiniza, a închega. 3. (chim.) a gelif ica. B. intr. 1. a se gelatiniza, a se închega. 2. (chim.) a se gelifica. jelly l' d3cli] I. s. 1. gelcu; gelatină. 2. piftie. II. vb. intr. a se închega, a se transfo rma în geleu sau în piftie. jelly bean ['d3eli bi:n] s. 1. jeleu, bomboană moale. 2. ( pl.) (sl.) amfetamine. jelly belly [~ 'beli] ş. (pop.) burduhănos, burtos, pântecos. j ellyfish [~ fi/] s. 1- (zool.) meduză, urzică-de-mare (Hydrozoa sp., Scyphozoa spj. 2. (amer.) persoană iară caracter; molâu, om molatic. jellygraph ['d3eligra:f, -grsf]



 s. aparat de copiat. jellylike ['d3elilaik] adj. gelatinos. jemadar ['d3em3da:r] s, (anglo-indian) 1. ofiţer indigen; locotenent indigen. 2. poliţist. 3. şeful servit orilor; vătaf; portar, administrator (de imobil). jemmy ['d3emi] s. 1. un fel de c izmă de călărie. 2. v, j i m m y (4). 3. (şl.) cap de berbec (mâncare). 4. rangă. jennet [' 3cnit, amer. şi -et] ş. 1. ponei (spaniol), căluţ. 2. (pop.) măgăriţă. jenneting ['d3enitin (bot.) varietate de măr timpuriu. jenny ['d3eni] s. 1. (zool.) femelă; (cuvântul se ad augă uneori la denumiri de animal pentru a arăta sexid feminin). 2. (tehn.) macara m obilă; mic troliu mobil. 3. (şi spinning ~) maşină de tors „Jenny".



 jenny ass 526



jenny ass [~ as] s. (zool.) măgăriţă. jenny wren [~ren] s. 1. (omit, fam.) pănţăruş, împără 2. (bot.) năpraznică, ciocul-berzei / cocostârcului (Geranium roberlianum). jeopard [ 'd3ep3d] vb. tr. v. j e o p a r d i z e . jeopardize ['d^epsdaiz] vb. tr. a expu ne unui risc sau unei primejdii, a primejdui, a periclita. jeopardous ['d3opod3s [ adj. primejdios, riscant. jeopardy [rd3ep3di] s. pericol, primejdie, risc. jer boa [d33:'bou3] s. (zool.) mic rozător african cu picioare lungi (Dipus jacidus). jereed [d3C'ri:d] s. v. j e r i d. jeremiad [.d3eri'mai3d, -'maiaîd] s. ieremiadă, p lângere; cântec de jale; elegie. Jericho ['d3erikou] s. (bibl.) Ierihon; (fam.) go t o ~! du-te la dracul; (fam.) I wish you were in ~! duce-te-ai unde şi-a înţărcat dracu' copiii! jerid ]'d3erid] s. (mil., ist.) gcrid (suliţă boantă cu care trăgeau turcii la ţin tă). jerk1 [d33:k] I. s. 1. mişcare bruscă, zmucitură; izbitură, lovitură; zguduitură, şoc; et a ~ on a da zor, a se grăbi; at one ~ dintr-o dată; to give smb. a ~ of the elbow a da cuiva un ghiont cu cotul; (sb.) to put a ~ in it a munci cu râvnă, a munci cu tragere de inimă. 2. mişcare convulsivă; tresărire. 3. hurducătură. 4. pl. convulsii, spasm . 5. (sl.) prostănac, neghiob, nătărău. II. vb. A. tr. 1. a smuci, a îmbrânci brusc; a îngh ti, a zgudui, a clătina, a ciocni. 2. a hurduca. B. intr. 1. a se smuci, a se mişca convulsiv. 2. a hurduca. 3. â vorbi sacadat. jerk 2 1. vb. tr. a tăia în fâşii lungi şi a u ca la soare; a face pastrama. II. s. carne (mai ales de vânat) uscată la soare, past rama. jerked beef ['d3o:kit bi:f] s. carne uscată, pastrama. jerkily ['d33:kili] a av. convulsiv; sacadat. jerkin ['d30;kin] s. (ist.) veston, mai ales veston bărbătes c scurt (din piele); un fel de vestă,pieptar. jerkwater ['d33:kiwo:t3r] (amer. fam .) I. s. tren local. II. adj. 1. care se află pe o linie secundară. 2. (despre un orăşel etc.) total insignifiant; pierdut, izolat. jerky ['d3o:ki] I. adj. 1. care se m işcă brusc / cu smucituri, care zdruncină. 2. sacadat. 3. (sl.) nătâng, tâmp. 4. caraghios. II. s. (amer.) trăsură fără arcuri sau vagon care zdruncină. Jeroboam [id3ero'boHom] s. 1. cupă mare, pocal. 2. sticlă mare de vin (cam cât S-J2 sticle de mărime obişnuită). jerque d3o:k] vb. tr. a face control vamal (al încărcăturilor navale), a revizui. jerrican [' d3erika;n] s. v. j e r r y c a n . Jerry, jerry [^eri] s. (mii. sl.) 1. neamţ. 2. soldat german. 3. avion german. jerry1 s. (sl.) oală de noapte, ţucal. jerry2 adj. ( sl.) de calitate inferioară (ca material sau manoperă). jerry-build ['d^cnbWd], past şi part. trec. jerrybuilt [~bilt] vb. tr. 1. a construi ieftin şi prost. 2. a reali za în mod superficial / la întâmplare. jerry building [~ ibildirj] s. 1. construcţie imp rovizată. 2. construcţii de case din material prost şi puţin rezistent (pentru speculă). j erry-built [~bilt] aay. construit în grabă şi lipsit de soliditate. jerrycan [~kam] s. canistră. jerry shop [~ /op] s. (sl.) speluncă, cârciumă ordinară; berărie de mâna a doua. rsey ['d33'zi[ s. 1. flanelă, jachetă tricotată. 2. ţesătură tricotată, jerse. 3. rasă de v e lapte Jersey. jess [d3cs] s. (mai ales pl.) 1. curea sa» piedică legată de piciorul şo imului domesticit. 2. (fig.) fiare, lanţuri. jessamine [^essmin] s. v. j a s m i n (e). jest [d3est] I. s. 1. ispravă; faptă glorioasă. 2. glumă, festă, renghi. 3. spirit, vorbă de duh; ironie. 4. obiect al ironiei sau al bătăii de joc; standing ~ţintă permanentă a glumelor. II. vb. A. intr. a glumi, a face glume. B. tr. a ironiza, a batjocor i, a-şi bate joc de, a lua în râs, a ridiculiza. jest book [~ buk] s. colecţie de anecdo te, culegere de glume. jester [tests'"] s. 1. glumeţ, şugubăţ. 2. bufon, nebun, păcală; sal imbanc. jesting [rd3estin 11. s. glumă, şagă, bătaie de joc, batjocură. II. adj. 1. neseri os; glumeţ, hazliu, şăgalnic. 2. de nimic, neînsemnat, de glumă; it is no ~matter nu e de glumit. Jesuit ['d3ez/uit, amer şi 'dşcy] l.s.l. (rel.) călugăr iezuit. 2. cazuist; intr igant, prefăcut; vulpoi. 3. sectar. II. vb. tr. a transforma în stil baroc. Jesuitic (al) [^ezyu'itikCal), amer. şi 'ăyzy\ adj. 1. (rel.) de iezuit. 2. (fig.) perfid, ip ocrit, fals, prefăcut; viclean, şiret. Jesuitism ['d3ezyuitiz3m, amer. si 'd3e3-] s. 1. iezuitism. 2. perfidie, ipocrizie, făţărnicie, lipsă de sinceritate. Jesuitry ['d3ez /uitri, amer. si 'd3e3-] s. v. J e s u i t i s m . Jesuit's bark ['d3ez/uits ba: k] s. chinină. jet1 [d3Ct] s. 1. (mineral.) gagat; lignit; (as) black as ~ negru c a tăciunele. 2. culoare neagră strălucitoare. 3. (înv.) marmură neagră. jet 2 I. vb. A. int . 1. a ţâşni, a se proiecta. 2. a călători cu un jet. B. tr. a pulveriza. II. s. 1. jet, c urent (de apă, aburi, gaze). 2. (tehn.) jgheab, canal. 3. (tehn.) ajutaj. 4. pulve rizator. 5. rază; iradiere. 6. (av.) avion cu reacţie. 7. (mec.) jiclor. jet aircraf



 t ['d3et eskrciift] s. (av.) avion cu reacţie. jet apparatus [~ îepo'reitos] s. (teh n.) ejector. jetavator [~oveitor] s. (av., mar.) cârmă reactivă / cu jet. jet-black [~ bUek] aay. negru ca smoala / tăciunele / abanosul, negru ca pana corbului. jetboat [~bout] s. ambarcaţiune cu motor de propulsie. jet chamber [~ 'tjeimbor] s. (ind. chim.) cameră de pulverizare. jet engine [~ 'end3in] s'. (av.) motor cu reacţie; re actor. jet exhaust [~ ig'zo:st s. (av.) efuzor. jet fighter [~ ifaitor] s. (av.) avion de vânătoare cu reacţie.



jet lag [~ lacg] s. somnolenţă, oboseală (în urma deplasării cu avionul la mare distanţă). liner [~lainor] s. (av.) avion de linie cu reacţie. jet motor [~ 'moutor] s. v. j e t e n g i n e. jet needle [~ 'ni:dl| s. (auto) gura jiclorului. jeton [rd3etn şi pronunţia franceză) s.v. j e t t o n . jet pipe ['d3et paip] s. (tehn.) ajutaj de r eacţie. jet-propelled [~pro'peld] adj. cu reacţie, pus în mişcare prin reacţie. jet-propel led aircraft [~pr3rpeld K>'kra:ft] s. (av.) avion cu reacţie. jet propulsion [~ pr e'pAl/sn] s. (av.) propulsie cu reacţie; propulsie cu jet de aer cald. jetsam [rd3 etsom, -sasm] s. (mar.) încărcătură aruncată de pe un vas aflat în pericol de a naufragia, dusă de valuri pe mal (v.şi f 1 o t s a m); obiecte scufundate. jetstone ['d3etstoun ] s. (mineral.) cărbune bituminos, lignit tare. jettison [rd3etisn, -tizn] I. s. ( mar.) aruncarea încărcăturii sau lestului peste bord pentru a uşura un vas în pericol de a naufragia. II. vb. ir. 1. (mar. av.) a arunca (lestul sau încărcătura) peste bord. 2. (fig.) a se debarasa de; a înlătura, a îndepărta. 3. (fig.) a respinge, a refuza; to ~ a bill a respinge un proiect de lege din cauza greutăţii transformării lui în lege. jett on ['d3etsn] s. jeton, fisă. ^ jetty1 ['d3eti] adj. 1. v. j e t - b 1 a c k. 2. (m ineral.) de/din gagat. 2 jetty s. (mar.) 1. dig, zăgaz. 2. chei, debarcader, ponto n. Jew [d3u:, amer. si d3ju:[ s. evreu, iudeu. jewel ['d3u(:)3l, d3U:l, d3U(:)il , amer. si 'd3Ju:al, -ii] I. s. 1. piatră preţioasă; nestemată; giuvaer, odor; (pl.) bij uterii. 2. lucru de valoare, comoară, tezaur. 3. piatră (de ceas). 4. pl. zorzoane. II. vb. tr. 1. a împodobi, a găti cu pietre scumpe / preţioase, a înfrumuseţa. 2. a pune p ietre I rubine la (mecanismul ceasului). jewel box [~ bsks] s. cutie pentru biju terii. jewel case [~ keis] s. v. j e w e 1 b o x. jewel house [~ haus] s. vistie rie, tezaurul statului, tezaur domnesc. jeweller ['d3u(:)3tar, d3U:l-, 'd3U(:)il -, amer. şi rd3Ju:sl-, -ii-] s. giuvaergiu, bijutier. jewellers' putty ['d3U(:)3l3 z >pMi] s. abraziv din bioxid de staniu. jewellers' rouge [~ ru:3J s. (tehn.) co lcotar. jewellery ['d3u:3lri] s. 1. bijuterii, giuvaericale, giuvaere, pietre sc umpe. 2. arta fabricării de bijuterii; comerţ de bijuterii. Jewess ['d3u(:)is, amer. si .'djju:-, -es] s. evreică, israelită. Jewish ['d3u:i/, amer. si 'djju:-] I. adj. evreiesc, de iudeu. II. s. (fam.) (limba) idiş. Jewri ['d3U3ri, amer. rd3u:-, 'd3 ju;-] s. 1. evreirne. 2. (fam.) evreii. 3. (tnv.) ghetou, cartier evreiesc. Jew' s harp ['d3u:z 'ha:p] s. 1. (muz.) drâng, drâmbă. 2. (mar.) cheie de ancoră. Jew's pitch [~ pitj] s. asfalt. jib 1 [d3ib] I. s. 1. (mar.) floc; trincă; trinchetin. 2. (te /m.) braţ de macara (iesit în afară), traversă, fleşa macaralei (pentru ridicarea de greută . II. vb. tr. 1. (mar.) a pune pânzele la; a schimba direcţia (pânzei, prăjinei catargul ui etc.). 2. a da îndărăt. jib 2 vb. intr. 1. a se opri brusc; a se sprijini. 2. (desp re cai) a se încăpăţâna; a avea nărav; a fi fricos. 3. a se lăsa când pe un picior când pe stând pe loc). 4. to ~at a) a ezita să (faci ceva); b) a arăta antipatie faţă de (ceva, ci neva). jib 3 s. cal nărăvaş; (fam.) mârţoagă. jibber1 ['d3ib3r] s. v. j i b3. jibber2 vb. i tr. a vorbi repede şi nedesluşit; a mormăi. jib boom ['d3ib 'bu:m] s. (mar.) baston de bompres. jib crane [~ .krein] s. (tehn.) macara pivotantă. jib door [~ do:r, ~ do or] s. uşă secretă / ascunsă / tainică. jibe1 [d3aib] s. vb. v. g i b e. jibe2 v. j i bl şi g y b e . jibe3 vb. bitr. (amer. fam.) a consimţi, a fi de acord, a se învoi; a prim i. jib stay ['d3ib stei] s. (mar.) strai al focului. jib topsail [~ itopsail] s. (mar.) velastrai de gabier; contrafoc. jiffty) ['d3if(i)[ s. (fam.) clipă, moment ; wait (half) a ~ aşteaptă puţin, aşteaptă o clipă; in (half) a ~ într-o clipă. jig [d3ig] . giga (dans). 2. cântec; baladă; the ~is up cântecul (nostru) s-a sfârşit, totul e pierdu t. 3. (tehn.) gabarit; şablon; tipar, dispozitiv de strângere. 4. (poligr.) matriţă. 5. (constr.) grindă. 6. (te-tf.) maşină de flanelat, maşină de scămoşat. 7. (agr.) maşină de r un fel de undiţă. 9. (sl.) farsă, festă, poznă, renghi. 10. (fam.) in ~ time repede, cât ai clipi. 11. (pescuit) nălucă; lingură. II. vb. A. intr. 1. a dansa giga; a dănţui, a juca. 2. a se mişca repede în sus şi în jos, a sălta, a sări, a ţopăi. 3. a înainta prin îmbrânce scui. B. tr. 1. a bălăbăni, a da din (mâini, picioare). 2. a spăla, a separa (minereu). 3.



 a tria. jig-a-jog E'd3ig 3id30g] s. zguduitură, zdruncinătură. jigger [rd3ig3r] s. 1. persoană care dansează giga. 2. muncitor care spală minereul; trior. 3. (electr.) tra nsformator de cuplaj. 4. (mar.) bate-pupa; palane (al unei manevre). 5. (mar.) i olă CU velă. 6. mânuitor, păpuşar. 7. (dulgherie) ferăstrău cu pânză îngustă, ghimirlie. 8. gger. 9. roata olarului. 10. un fel de bridge (la biliard şi pool). 11. (fam.) luc ru, chestie; şmecherie. 12. (sl.) temniţă, pârnaie, zdup. 13. (sl.) rablă (bicicletă etc. u ată). 14. (tehn.) vibrator; sită. jiggered ['d3igod] aay. 1. (fam.) al naibii; I'm ~ să fiu al naibii! 2. (fam.) blestemat, afurisit. jiggermast ['d3igoma:st] s. (mar .) arbore artimon; bate-pupa. . jiggers ['d3igorzj interj, (amer. sl.) atenţie, păze a, şase! jiggery-pokery ['d3igori'poukori] s. (fam.) absurditate; fleac, vorbe goa le, nerozii, nimicuri; moft, bagatelă.



 527 jog



jiggle ['djigl] vb. bar. 1. a se legăna, a se clătina. 2. a sc fuduli, a se umfla în p ene, his appointment was a ~ a fost numit prin protecţie. 5. (sl.) furt. 6. (polig r.) accidentă, 7. (tehn.) piesă de prelucrat. 8. (tehn.) operaţie de prelucrare. (fam. ) to do smb.'s ~, a sc îngâmfa. to do the ~ for smb. a distruge pe cineva, a-1 omorî. II. vb. A. intr. 1. a lucra ocazional; jig-saw ['d3igs5:] s. (tehn.) ghiniirlie, ferăstrău cu pânză îngustă. jig-saw-puzzle [~ .p\zl] s. joc de cuburi sau bucăţele (care s vesc pentru a a lucra cu bucata, a lucra în acord. 2. a specula, a trafica; a face misitie. B. tr. 1. a lua sau a da cu chirie (cai, trasuri) 2. a face (o treabă); a încheia (o afacere necinstită). reconstitui un tablou). jihad [d3i'ha:d] (arab) 1. război sfânt, jihad. 2. (Jig.) campanie împotriva cuiva şau a 3. a exploata (un angajat ). 4. (fam.) to ~smb. into a post a aranja pe cineva într-un post prin protecţie. ce va; cruciadă. job 2 1. vb. tr. 1. a împunge, a înfige; a împlânta, a străpunge. 2. a îmbrân da brânci jillet ['d3ilit, -et] s. (scot.) cochetă, nestatornica. jillion ['d3iljan ] s., adj. (fam.) droaie, puzderie, mulţime; a ~ questions o groază de (cuiva), a împi nge, a lovi, a izbi; a răni. 3. a smuci (calul, puternic) de zăbala. II. s. 1. înţepătură, unsătură. 2. lovitura bruscă, izbitură. întrebări. jobation ld30u'bci/3n] s. ceartă, dojana ustrare, morală lungă şi plictisitoare. jilt [d3ilt] I. s. 1. cochetă (fârâ suflet); femeie lătoare; nestatornică. 2. (rar) bărbat jobber ['d3ob3r] s. 1. persoană care se îndeletniceş e cu lucrări ocazionale;.hamal; om care ademeneşte o femeie şi pe urmă o părăseşte, seducăt . femeie, muiere. II. vb. cu ziua. 2. lucrător / muncitor în acord. 3. misit, mijloc itor, intermediar, samsar; comisionar. tr. a seduce şi apoi a părăsi, a înşela. Jim Crow [ 'd3ini 'krou] s. (amer. si.) 1. (peior.) negru. 2. denumirea unui cântec şi 4. negus tor, angrosist. 5. afacerist pe picior mare, afacerist necinstit, cavaler de ind ustrie. 6. antreprenor (care dă trăsuri şi cai cu chirie). dans popular al negrilor. 3 . discriminare rasială. jobbernowl ['djobanoul] s. (înv.) nătărău, gogoman, tâmpit, imbecil Jim-Crow-car [~'krou ka:r] s. (amer. fam.) vagon special pentru negri; vagon cu jobbery Izobari] s. 1. samsarlâc, misitie; operaţii dubioase; speculă. 2. folosirea p ostului compartiment pentru negri. (a serviciului) pentru a câştiga bani sau în scopur i personale; abuz; abuz de încredere. Jim Crowism [~ 'krouizsm] s. (amer. si.) dis criminare rasială. jobbing ['d30birj] s. 1. lucru în acord. 2. lucru ocazional / ner egulat; munci mărunte. jim-dandy [-idasndi] adj. (amer. si.) excelent, superb. jim jams [~d3semz] s. pl. 1. (amer. med. si.) delirium tremens. 2. (şl.) nervozitate m arc, 3. comerţ cu acţiuni; joc la bursa; speculă. 4. (poligr.) (lucrări de) accidentă. dra ci; he gives me the ~ mă bagă-n draci. jobbing house [~ haus] s. (amer. ec.) firmă de curtaj. jimmy1 ţ'd3irai] (amer.) I. s. 1. (mine) cărucior pentru transportul cărbunelu i. 2. rangă, jobbing man I~ masn] s. lucrător cu ora (plătit prost). drug de fier. 3. instrument cu care se deschide orice broască; paspartu, şperaclu. 4. (sl.) jobbing s hop [~ /op] s. atelier de reparaţii. cap, bostan, ţeastă. (sl.) that's all ~ asta c cu rată nebunie. II, vb. tr. a sparge sau a jobbing tailor [~ .teuV] s. cârpaci. deschi de cu o rangă. job breakdown ['d3ob ibreikdaun] ş. defalcare / analiză a componentelor unei activităţi. z job case [~ kcis] s. (poligr.) casă (de litere). Jimmy, jimmy s. ( austr. sl.) imigrant. job centre [~ cents'] ş. centru de plasare a forţei de muncă. ji mp [d3imp] adj. (scot.) 1. elegant, cochet, drăguţ, curăţel; fercheş; dichisit, spilcuit, job classification [~ iklpesiffkei/an] s. (amer.) tarif de plată pentru muncitori. ca scos din cutie. 2. zvelt, ca tras prin inel. 3. bine făcut, în bună stare. 4. sărăcăcio ; job evaluation [~ i-vaslju'ei/an] s. (amer.) categorie de salarizare. sărac, neînd estulător. jobholder [~thould9r] s. (amer.) persoană angajată permanent; funcţionar de s tat. Jimson weed ['d3imsn wi:d] s. (bot.) laur, ciumăfaie (Datura stramonium). job -hop ['d3Dbhop] vb. intr. a-şi schimba des locul de muncă. jingal ['d3irjgo:l] ş, (ang lo-indian mii.) tun. job-hopper [Ylpbhopa1"] s. persoană care îşi schimbă des locul de m uncă. jingle [rd3ingl] I. s. 1. sunet; clinchet, zornăit; uruit; zăngănit; zdrăngănit (de p an). 2. armonie; aliteraţie; repetarea aceluiaşi sunet într-o serie de cuvinte. 3. căruţă a operită jobless ['d3oblis] adj. fără lucru. pe două roţi (în Irlanda şi Australia). 4. (TV, dio) vers şau semnal melodic (al unei job line ['d3ob lain] s. (corn.) solduri; mărf uri de ocazie. reclame). II. vb. A. intr. 1. a suna, a zornăi; a ciocni (din pahar e); a urui. 2. a rima. B. tr. job lot [~ lot] s. 1. mărfuri diferite vândute cu topt



 anul. 2. lucruri cumpărate ieftin a zdrăngăni la (pian). pentru a fi revândute. jobmaste r ['d3ob ima:st3r] ş. 1. antreprenor (care împrumută cai şi trăsuri). 2. muncitor jingo l' d3irjgou] I. s. şovin(ist); (fam.) by (the living) ~! a) la naiba! b) pe legea mea ! care îndeplineşte lucrări ocazionale de tipografie. II. adj. şovin(ist), de şovin. job p rinter ['d3ob -prinW] s. (poligr.) tipograf care execută lucrări de accidentă. jingois m [-izpm] s. şovinism. job rate ţ~ rcit] s. normă de producţie. jingoistic ['d3irjgou'is tik] adj. şovin. jobsharing ['d3ob/£3rirj] s. (ec.) partajare a postului. jink [d3in k] s. 1. (mai ales scot.) evaziune, fugă. 2. (mai ales pl.) petrecere, chef; high job work ['d3ob wo:k] ş. (poligr.) (lucrări de) accidentă. ~s orgie, petrecere zgomoto asă. Jock [d3sk] s. 1- (mii. sl.) soldat scoţian. 2. jock prese, de Ia j o c k e y ( 1,1). jinker [Sinks'"] s. (austr.) sulky, trăsurică uşoară pe două roţi. jock s. 1. suspens r. 2. (sl.) sportiv. jinnee [d3i'ni:], pl. jinn [d3in] sau jinns [d3inz] s. djin (spirit din „O mie şi una de jockey ['d3oki] I. ş. 1. jocheu. 2. (scoţ. ist.) menestrel , cântăreţ ambulant în Evul Mediu. nopţi"). jinny ['d3ini] s. (mine) 1. macara de tracţiune 2. drum înclinat pentru vagonetelc cu 3. (şcoţ.) vagabond. 4. (scoţ.) flăcău. 5. escroc, î r. 6. (mine) dispozitiv de cuplare. II. vb. A. tr. 1. a amăgi, a înşela. 2. (fam.) to ~ smb. into doing smth. a determina pe minereu. jinricksha [d3in'rik/a] s. (jap. ) (jin)ricşă (vehicul acoperit pe două roţi, tras de om). cineva să facă ceva înşelându-1; to ~ smth. out a obţine ceva pe căi necinstite; (fa/n.) to ~ smb. out of his money a pungaşi pe cineva de bani. B. intr. 1. (mar.) a manevra. jinrickshaw [d3in'rik/o: ] s.v, j i n r i c k s h a . jinx [d3irjks] I. ş. (şl.) piază-rca. II. vb. 1. a purta (cuiva) ghinion. 2. a strica (o poantă). 2. to ~ for a urmări (un câştig sau avantaj) pe căi necinstite, jockeying [-in] s. 1. meseria de jocheu. 2. amăgire, înşelare, escroche rie, jipijapa hat [ihi:pi'ha:pu:ha;t] s. (amer.) panama (pălărie). jockeyship [-Jip] s. arta jocheului. jitney ['d3itni] (amer. sl.) I. s. 1. cinci cenţi. 2. taxi sau autobuz ieftin (de navetă). II. vb. intr. a merge cu un taxi sau autobuz ieftin c are face navetă. III. adj. ieftin, de jocko ţ'd3okou] s. 1. (fam.) cimpanzeu. 2. ori ce fel de maimuţă. calitate inferioară, de calitatea a treia. jockstrap [rd3okstra3p] s. (fam.) v. j o c k (1). 1 r jocose [d33'kous, d30u'k-] adj. glumeţ; vesel; jovia l, jucăuş. jitter ['d3ita ] vb. intr. (amer. sl.) a fi nervos. jitter21, s. (TV) ins tabilitate (a imaginii), defect de sincronizare. II. adj. (despre semnale) jocos ely [-li] adv. glumeţ etc. (v. j o c o s c). cu frecvenţă neregulată. jocoseness [-nis] ş. veselie; jovialitate. jocosity [d30u'kositi, d3o'k-] s. 1. fire glumeaţă; glumă. 2. v . j o c o s e n e s s . jitterbug ['d3Ît9ibAg] ş. 1. ins nervos. 2. (înv.) tip de dans rapid. 3. (înv.) dansator (de jocular ['d30kjubr] adj. glumeţ, umoristic, nostim, v esel. swing). jocularity [td3okju'lasriti] s. v. j o c o s e n e s s . jitters [ 'd3it9z] s. (amer. fam.) excitaţie nervoasă, nervozitate mare; spaimă; to have jocular ly l'd3okjubli] adv. glumeţ etc. (v. j o c u l a r ) . the ~ a dârdâi de frică, a nu mai putea de frică. jocund ['d3ok3nd, 'd30uk-, -kt\nd] adj. 1. vesel, voios, vioi, pl in de viaţă; glumeţ; jittery [pitari] adj. încordat, agitat, iritat. uşuratic. 2. blajin, bun la inimă, blând. 3. plăcut. jiu-jitsu [d3ju:'d3itsu;] ş. v. j i u - j u t s u. jocun dity [d30u'kAnditi, id3o'k-] s. veselie, voioşie. jiu-jutsu ţd3ju:'d3itsu:] s. (jap. ) (sport) jiu-jitsu. jocundly ['d3ok3ndli, 'd30uk-, -kA.nd-] adv. vesel etc. (v. j o c u n d). jive [d3aiv] I. s. 1. (muz.) swing. 2. (amer.) jargon. 3. (sl.) băl măjeală. II. vb. intr. a jodhpurs ţ'd3odp3(:)z] ş. pl. 1. pantaloni (bufanţi) de călărie. 2 izme (scurte) de călărie. cânta sau a dansa swing. Joe, joe [d3ou] s. (amer. sl.) tip, individ. jo [d30u] s. (scot.) 1. drăguţă, iubită, mândră. 2. drăguţ, iubit, mândru. job1 [ . s. 1. lucru, muncă, ocupaţie, treabă; întreprindere; lucru cu bucata; muncă Joe Blow ['d 30u 'blou] s. (amer. mii. sl.) soldat. în acord; corvoadă; to work by the ~ a lucra cu bucata; a lucra în acord; (fam.) inside Joe Miller [~ .mite1"] s. 1. anecdotă învec hită; glumă veche. 2. colecţie de glume sau ~ceva făcut de unul dintr-ai săi (complici etc .); a ~ of work treabă grea, muncă, nu glumă; anecdote învechite. (fa/n.) what a ~ (it a ll is)! te face să disperi, nu alta!; (fam.) to be on the ~ a fi absorbit joey i'd 3oui] ş. (austr.) animal tânăr, pui (mai ales de cangur). de (o) treabă; (fam.) bad ~ af acere fără speranţă de reuşită; treabă proastă; eşec; (fa/n.) jog [d30g] I. vb. A. tr. 1. a a scutura, a zgâlţâi; a izbi, a lovi, a împinge cu it's a bad ~! proastă afacere!; (fam.) it's a good ~ that e foarte bine că, noroc că; (fam.) cotul, a da brânci (cu dat.); ( fain.) to ~smb.'s memory a ajuta pe cineva să-şi amintească that's a good ~! nu e rău!; (fam.) to give smth. up as a bad ~ a renunţa la ceva; (fam.) ceva. 2. a hurduca (şi to ~on) a mâna, a da frâu (calului). 3. a impulsiona; a stârni. B. intr. it's quite a



 ~ to get there e o problemă să ajungi acolo; (fam.) it was a ~ n-a fost uşor, 1. a mer ge cu trăsura, călare şau cu trenul; a se mişca sărind şau săitând; a fi hurducat; a fost m u glumă; (fa/n.) to make a (good) ~ of smth. a face ceva bine; (fam.) a a se clătina . 2. (şi to ~ on along) a merge cu trăsura fără a se grăbi, a merge agale sau good ~ you m ade of it bună treabă ai făcut, ce să zic!; odd ~s diferite munci; diverse la trap; a me rge lipa-lipa/ telcap-tcleap. II. s. 1. izbitură, ghiont, împinsătură; scuturătura, îndelet iciri; to set smb. a ~ a da de lucru cuiva. 2. loc, funcţie, slujbă; out of ~ fără zgudu itură. 2. zdruncinătură, hurducătură. 3. trap mărunt; mers tărăgănat. 4. obstacol, lucru, ş knows his ~ îşi cunoaşte meseria; (prov.) every man to his ~ fiecare piedică uşoară, dificu tate. 5. (amer.) accident de teren, hârtop; ieşitură, umflătură. cu meseria lui. 3. temă, l cţie. 4. (fa/n.) gheşeft; folosirea situaţiei în interes personal; 6. protuberantă.



 jogging 528



jogging ['d3ogiuJ s. (sport) alergare (în scop profilactic), jogging. joggle1 ['d3 0gl| (fam.) I. vb. A. tr. 1. a scutura uşor. 2. to ~ smth. out a scoate ceva prin uşoare scuturături. B. intr. a tremura; a fi scuturat. II. s. scuturătură. joggle21. s. 1. (geogr.) flux; aflux. 2. (te/m.) scobitură. 3. (tehn.) îmbucătură; încheietură; cep; umă praf; 4. (constr.) îmbinare cu lambă şi uluc. 5. (industria lemnului) feder, lambă. II. vb. tr. 1. a împreuna, a uni, a lega. 2. (tehn.) a îmbina prin împănare. jog-trot ['d3Dg tot] s. 1. trap mărunt. 2. (fig.) rutină zilnică; cotidian. John-a-dreams ['d3on3idri :mz] s. 1. visător. 2. leneş, trântor. John Barleycorn ['d3on 'ba:liko:n] s. personifi care a orzului ca material din care se fabrică bere sau whisky. John Bull [~ bulj s. 1. John Bull (porecla englezului tipic). 2. (peior., glumeţ) Anglia. John-Bulli sm [~bulizam] s. 1. caracterul englezului. 2. trăsătură caracteristică a lui John Bull. John Company [~ ■kAmpani] s. (ist. fam.) Compania engleză a Indiilor. John Doe [~ 'd ou] s. (jur. fam.) reclamant imaginar într-un proces. John Dory ['d3on 'do:ri] s. (iht.) dulgher (Zeusfaber). Johne's disease ['d3onz diizi:z] s. (vet.) paratubcr culoză. John-go-to-bed-at-noon [~goutobedotrnu:n] s. (bot.fam.) l.ţâţa-caprei (Tragopogo n pratensis). 2. scânteuţă (Anagallis arvensis). John Hancock [~ Tiffinkok] s. (amer. fam.) autograf, semnătură proprie. John-hold-my-staff [~'houldmaiiSta:f] s. (pop.) l ingău, parazit. Johnny, johnny ['d3oni[ s. 1. (fam.) tânăr, flăcău. 2. om fercheş, spilcuit Johnny cake [~ keik] s. lipie, turtă (în S.U.A. de porumb; în Australia de grâu). Johnn y Canuck [~ ka'nAk] s. (canad.fam.) 1. canadian. 2. soldat canadian. 3. folosit ca supranume) Canada. Johnny-come-lately [-ilcAm'leitli] s. 1. nou-venit. 2. par venit. Johnny jumper [~ rd3Ampar] s. v. J o h n n y - j u m p - u p. Johnny-jump -up [~'d3AmpAp] s. 1. (bot.) trei-fraţi-pătaţi (Viola tricolor). 2. (amer.) specie de viorea (Viola Kitaibeliana Rafînesquii). Johnny Raw [~ ro:] s. (sl.) ageamiu; recr ut. John-o'-Groat's (House) [-s'grouts (haus)] s. nordul Scoţiei: from~to Land's E nd din nordul (şi) până în sudul Angliei; de la un cap la altul (al tarii). Johnsonese [ d3on'sani:z, -ssn'i:z,'--'-] s. (lit.) stil greoi / emfatic / abundând în latinisme (ca acela al scriitorului Samuel Johnson din sec. al. XVIII-lea). Johnson grass ['d3onsn gra:s] s. (bot.) costrei (Sorghum halepense). Johnsonian [d33n'sounjsn, -nion] adj. (despre stil) pompos, emfatic, umflat. join [d3oin] I. vb. A. tr. 1 . (with, to) a lega (de), a uni (cu), a împreuna (cu), a îmbina (cu), a încleşta, a asam bla, a suda, a încheia, a strânge; a anexa; to ~ two things end to end a lega / a pu ne două lucruri cap la cap; to ~ hands with smb. a) a lua pe cineva de mână, a se lua de mână, a-şi da mâna; b) (fig.) a-şi da mâna, a se uni; ~ed by / in marriage uniţi prin că ; to ~ threats to remonstrances a trece de la dojana la ameninţări; to ~ forces a-şi u ni forţele; a-şi reuni eforturile; the road that ~s Oxford to Cambridge drumul care leagă Oxfordul de Cambridge. 2. a se alătura la (sa» c» «at.), a se asocia la, a se prinde în (joc etc.); a intra în; to ~ company with smb. a se alătura cuiva; to ~ the majori ty a) a se alătura majorităţii; b) (jam.) a da ortul popii; he ~ed us on our way ne-a ajuns din urmă; will you ~ us? (vrei să) vii cu noi? to ~ smb. in a bottle of wine a se aşeza la un pahar de vin cu cineva; to ~ a party a intra într-un partid; to ~ ev ening classes a se înscrie la un curs seral; (mil.) to ~ battle a intra în luptă, a înce pe lupta; (mii.) to ~ the army colours a pleca la armată, a-şi face serviciul milita r. 3. (pol.) a adera la. 4. to ~ up a uni; a conecta; a cupla. B. refl. to ~ one self with smb. a se asocia cu cineva. C. intr. 1. a se uni, a se împreuna, a se îmbi na; (despre două linii) a se întâlni; (despre moşii) a se învecina, a se mărgini. 2. a se a ocia; a se uni; a se solidariza. 3. to ~ in a) a se asocia la (un complot etc.), a intra în; h) (fig.) a intra în joc/ în horă; c) (mii. fam.) a se înrola, a se angaja, a îmbrăca uniforma. 4. to ~ up a) a se uni; b) (mil.) a se înrola (ca voluntar). II. s. unire, împreunare; îmbucare; punct, linie sau suprafaţă de unire. joinder ['d3oind9r] s . 1. (înv.) unire, legare. 2. (iur.) unire a părţilor ca reclamanţi sau martori ai apărării tr-un proces. joiner ]'d3oinor] s. 1. tâmplar. 2. maşină de rindeluit / geluit. 3. (am er.) persoană comunicativă / sociabilă; membru al câtorva cluburi. joiner work [~ wo:k] s. v. j o i n e r y (1,2). joinery ['d3Dinorij s. 1. lucru de tâmplărie; tâmplărie. 2. p roduse de tâmplărie. 3. atelier de tâmplărie. joining up ['d3oinirj 'Ap] s. 1. unire, le gare; asamblare; sutură. 2. intrare (într-un club etc.); (mil.) înrolare, angajare. jo



 int [d3oint] I. s. 1. legătură, încheietură, loc de unire. 2. (tehn.) îmbucare, înnădire, s re. 3. (tehn.) falţ, şanţ de îmbinare; racord; articulaţie. 4. (metal.) cusătură. 5. (const nod de fermă; rost; balama, ţâţână. 6. (ferov.) joantă. 7. (auto) garnitură de etanşare. 8 gr.) falţ; întăritură. 9. (geol.) falie. 10. (anat.) încheietură, articulaţie; out of ~ a) s din ţâţâni / balamale; b) enervat, scos din ale lui; c) scrântit; d) nefavorabil, rău; e) nepotrivit. 11. parte componentă (din ceva). 12. halcă, bucată de carne; dinner from t he ~ prânz gătit din carne. 13. (bot.) nod (loc pe tulpină de unde ies frunze). 14. (a mer.) cârciumă, speluncă (clandestină). 15. (sl.) ţigară de marijuana. II. adj. 1. comun, u it; împreună; combinat, solidar; ~ action acţiune comună; (com.) ~ and several debt dato rie solidară. 2. ()»r.) în indiviziune. III. vb. tr. 1. a articula; a uni; a lega. 2. (electr.) a lega, a cupla. 3. (constr.) a îmbina; a etanşa; a rostui. joint account ]'d33int o'kaunt] s. (ec.) cont comun. joint adventure [~ sd'vcnt/o'] s. (corn.) artei. joint authors [~ .o:Goz] s. coautori. joint board [~ bD:d, ~ bood] s. (t ehn.) fund basculant (pentru golire). joint bolt [~ boult] s. (tehn.) bolţ de arti culaţie.



joint capital [~ ikaspitl] s. (corn.) capital asociat. joint box [~ toks] s. (el ectr.) cutie de joncţiune. joint chair [~'t/eor] s. (ferov.) cuzinet. joint commit tee [~ kamiti] s. 1. (pol.) comitet unit (cu membri din cameră si senat). 2. comis ie formată din reprezentanţi a diverse organizaţii. joint communique [~ ko'mjuinikei] s. (pol.) comunicat comun. joint company [~ 'kAinponi] s. (ec.) societate mixtă. j oint coupling [~ ikAplin] s. 1. (electr.) racord. 2. (tehn.) cuplaj. joint credi tor [~ 'kredito'] s. (ec.) cocreditor. joint current [~ ,kArant] s. (electr.) cu rent total. joint debtor [~ 'detor] s. (ec.) codebitor. jointed ['d3ointid] adj. articulat. jointer ['d3oint9r] s. 1. (tehn.) rindea; fier de rostuit. 2. (agr.) antetrupiţă; antebrăzdar. joint gap ['d3Dint gîep] s. (ferov.) rost de dilataţie. joint h eir [~ tx>'] s. comoştenitor. joint hinge [~ hind3] s. (constr.) îmbinare articulată; balama şarnier. joint lever [~ ili:v3r] s. (tehn.) pârghie cotită. joint liability [~ ilaia'biliti] s. (;'ur.) răspundere comună / solidară. jointly ['d3ointli] adv. 1. împre ună, în comun, mână în mână; ~ and severally toţi pentru unul şi unul pentru toţi. 2. (jur. ziune; ~ liable răspunzători în mod solidar. joint owner [rd3oint ,oun3r] s. coproprie tar. joint ownership [~ louna/ip] s. proprietate comună, coproprietate. joint pin [~ pin] s. (tehn.) şurub oscilant, bolţ de articulaţie. joint plane [~ plein] s. (geol .) suprafaţă de separare. jointress [rd3ointrisj s. (jur.) văduvă părtaşă la moştenire. Joi aff [d3oint sta:fj s. (/nil.) statul major al mai multor puteri aliate. joint-st ock [M3ointstok] s. (ec.) fond social. joint-stock capital [~ iksepitl] s. v. j o i n t s t o c k . joint-stock company [~ .kAmpani] s. (ec.) societate pe acţiuni . joint traffic [~ .trafik] s. circulaţie combinată (cale ferată si drumuri terestre e tc.). joint undertaking [~ lAnda'teikirj] s. (corn.) afacere în participaţie / în tovărăşie jointure ['d3oint/or] (jur.) I. s. 1. proprietate I avere trecută pe numele soţiei (în cazul morţii soţului); partea văduvei din moştenire. 2. pensie viageră (pentru văduvă). vb. tr. a fixa o pensie viageră (cuiva); a trece (o parte din moştenire) soţiei. joint uress [^oint/ris] s. v. j o i n t r e s s . joint venture ['d3oint 'ventjV] s. ( ec). 1. acţiune în cooperare / participaţie. 2. societate mixtă. jointweed [rd30intiwi:d ] s. (bot.) 1. brădişor (Polygonella articulata). 2. părul-porcului, coada-calului (Eq uisetum arvense). 3. coada-mânzului (Hippuris vulgaris). joint worm [~ ws:m] s. (e ntom.) vierme-de-grâu sau de-orz (Isosoma). jointy ['dynnti] adj. 1. cu articulaţii, articulat. 2. stratificat, în straturi. joist ['d3oist] I. s. (tehn.) grindă; bară; t raversă metalică profilată. II. vb. tr. a susţine cu grinzi; a fixa cu bare. joist head [~ hed] s. (constr.) capăt al grinzii. joist ceiling [~ isidin] s: (constr.) tavan cu grinzi de lemn; planşeu din grinzi. joke [d30uk] I. s. 1. glumă, spirit; zefleme a; it is no ~ nu e glumă, e lucru serios; in ~în glumă; a mere ~ o simplă glumă, doar o gl umă; the ~ fell flat gluma n-a avut succes; to make a ~ a face o glumă, a glumi,to p lay a ~ on smb. a face o glumă pe socoteala cuiva; a-i juca o festă cuiva; practical ~ festă, renghi. 2. obiect al glumelor, batjocură. 3. fleac. 4. farsă, păcăleală. II. vb. . intr. a glumi, a face spirite. B. tr. a râde de, a tachina, a zeflemist, a-şi bate joc de. jokelet ['d30uklit, -let] s. (fam.) glumă. joker ['d30ukar] s. 1. glumeţ; hât ru bun de glume; poznaş 2. (si.) individ, om, flăcău. 3. (si jolly ~) joker (ia jocul de cărţi). 4. (amer.) expresie CU dublu înţeles; 5. (amer. jur.) chichiţă, tertip. joky [d3 uki] adj. glumeţ; de glumă. jole [d30ul] s. vb. v. j o w 1. jollier ['d3oli3r] s. (a



 mer.) om vesel, hazliu; chefliu. jollification [id3olifi'keiJ>n] s. (fam.) vesel ie, petrecere, chef. jollify ['dplifai] (/ani.) vb. A. intr. 1. a petrece, a se veseli. 2. a se chercheli, a se griza. 3. a benchetui. B. tr. a bea. jolilly ['d 3olili] adv. 1. vesel, voios. 2. plăcut. jollincss [fd3olinis] s. v. j o l l i t y . jollity ['d3oliti] s. 1. veselie, bună dispoziţie, antren. 2. petrecere, chef, ba nchet. jolly ['d33li] I. adj. 1. vesel, voios; de societate; spiritual. 2. plăcut, minunat, încântător, excelent, adorabil (si peior.); ~ blade / dog băiat vesel; we had a ~ spree / lark nc-am distrat minunat / straşnic, am petrecut de minune, minunat. ~ weather vreme minunată; (/atu.) a ~mess I am in! bine am mai nimerit-o! 3. sărbător esc, festiv. 4. cu chef, beat. II. s. 1. (sl.) marinar (din flota militară). 2. pr ese, de la j o 1 1 y b o a t. 3. laudă; recomandaţie. III. vb. A. tr. 1. (fam.) a ba tjocori, a-şi bate joc de, a tachina. 2. a ocări. 3. a glorifica. B. intr. (si to ~ along / up) a se purta blând (faţă de cineva), a căuta să obţină ceva prin blândeţe sau lin V. adv. (fam.) foarte, extraordinar, colosal, straşnic, în lege; he got ~ well thras hed a primit o bătaie bună; ~ fine foarte bine. jolly boat [~ bout] s. (mar.) iolă (ba rcă mai mică decât cuierul). jolt [d3oult] I. vb. A. tr. 1. (despre căruţe) a hurduca, a z druncina; (despre cai) a sălta. 2. a ameţi, a ului, a şoca. B. intr. a hurduca; a zdru ncina. II. s. 1. hurducătură; izbitură; zguduitură, zdruncinătură. 2. (amer.) lovitură. 3. burare, şoc. 4. (amer.) gură / înghiţitură; a ~ of whisky un gâţ de whisky. jolterhead [^ou hed] s. tâmpit, imbecil, nătărău, prost; încăpăţânat.



 529 judecatory



joltiness ['d3oultinis] s. hârtoape; caracter accidentat (al unui teren); hurducătură (a confort. 4. noroc. II. vb. A. intr, 1. a se bucura, a fi încântat; a petrece. 2. a fi fericit, B. tr. (înv.) a se bucura de, a gusta. unei căruţe). joy bells ['d3oi be lz] s. pi. clopote de sărbătoare. jolty ['d3oulti] adj. care zdruncină; care hurducă. jo yful ['d33iful] adj. vesel, bucuros, mulţumit; voios; fericit. Jonathan [^ansGan] s. 1. mere ionatanc. 2. (şi Brother ~) personificare a cetăţeanului joyfully ['d3oiful i, -fsli] adv. vesel, cu veselie, voios etc. (v. j o y f u 1). tip din S.U.A. jo yfulness [rd3o:ifulnis, -fsl] s. veselie, voioşie, voie bună, antren; bucurie, plăcere . Joneses [^ounziz] s. pi:, to keep up with the — a nu se lăsa întrecut de vecini; a ţin e joy house ['d33i haus] s. (amer. sl.) casă de toleranţă, bordel. pasul cu lumea bună. joyless ['d3oilis] adj. trist, posomorât, mohorât. jongleur [3o:n'gb:r, 33(:)n-, 33g lae:r] s. (Jr. ist.) cântăreţ rătăcitor din Evul Mediu, joylessly [-li] adv. trist; fără bu ie. menestrel. joylessness [-nis] s. lipsă de bucurie, tristeţe; lipsă de bucurii. jon quil ['d3orjkwil] s. 1. (bot.) narcisă-galbcnă, coprină, zarnacadea (Narcissus). joyou s [rd33i3s] adj. v. j o y f u 1. 2. culoare galbenă-pal. joyously [-li] adv. v. j o y f u 11 y. Jordan ['d3D:dn] s. oală de noapte, ţucal, cumar. Jordan almond [~t tn nand] s. migdală (importată din Malaya, întrebuinţată la dulciuri). joyousness [-nis] s. v . j o y f u 1 n e s s. joy plank ['d3Di pleenk] s. (teatru) scândură care leagă scena de sală. Jordanian [d3o:'deinj3n, -ian] I. adj. iordanian. II. s. locuitor al Iord aniei, iordanian. joy-ride [~raid] s. (sl.) călătorie de plăcere / de agrement cu auto mobilul sau avionul jorden [rd3D:dn] s.v. J o r d a n . (deseori fără învoirea proprie tarului). Jornada [ha'naios, hou'n-] s. (span.) muncă / lucru de o zi. jorum ['d3^ :ram, amer. 'd30U-] s. 1. pocal, cupă, mai ales cupă pentru punci. 2. cantitate joystick [~stik] s. (sl.) 1. (tehn.) manetă, pârghie de comandă. 2. (av.) mâner / manşă de com ndă. 3. (infor.) joystick. 4. (amer. sl.) pipă de opiu. mare, duium. j pen ['d3ei pe n] s. peniţă rondă. josh [d3o/] (amer. sl.) I. s. glumă, festă; mistificare. II. vb. tr. a batjocori, a mistifica, jubbah ['d3ubbs] ş. caftan, haină lungă (pe care o poartă mahom edanii de ambele sexe). a lua-în râs (pe cineva), a-şi bate joc de, a râde de. jube ['d3 U:bi] s. (înv.) 1. catapeteasmă, iconostas. 2. partea de deasupra catapetesmei. josk in ['d3oskin] s. (fam.) mojic; bădăran; ţărănoi. jubilance [rd3u:bil3ns] s. bucurie (zgomo toasă); jubilare, triumf. joss [d30s] s. 1. idol chinezesc. 2. (sl.) succes, reuşită. jubilant [rd3u:bil3nt] adj. bucuros, vesel, exultant, triumfător. josser ['d30S3r] s. 1. (austr.) preot. 2. (sl.) nătâng,găgăuţă, prostănac,nătăfleţ. 3. (uneori jubilantly [ jubilând; vesel. peior.) tip, individ; flăcău. 4. (sl.) salahor; lucrător necalificat. jubilate I. [^mbileit] vb. intr. 1. a jubila, a exulta, a triumfa. 2. a sărbători un jubileu. joss house [U30S haus] s. templu chinezesc. II. [-d3u:bi'Iu:ti, 'ju:-, înv. -'lei-] s. 1. bucurie; jubilare. 2. (rel.) al 100-lea psalm. 3. (rel.) joss stick [~ stik] s. (în China) beţişor de lemn aromat sau iască ce se ard în temple. a treia duminică după Paşti. jostle [^osl] I. vb. A. tr. 1. a înghionti, a îmbrânci, a împinge; a la o parte; a strânge, jubilation [td3u:bi'Iei/3n] s. 1. bucurie, veselie; jubilar e, triumf. 2. sărbătoare, petrecere. a strâmtora; a înghesui. 2. to ~ away a respinge, a îmbrânci (pe cineva). 3. a se lupta jubilee ['d3ii:bili] s. sărbătorire, aniversare, ju bileu (mai ales de 50 ani); silver ~ jubileu cu, a combate. 4. a deranja, a tulb ura. B. in/r. 1. a se înghionti, a se împinge; a da buzna, de 25 ani, nuntă de argint; diamond ~a) nuntă de diamant; b) (ist.) 60 de ani de domnie a se îngrămădi, a se îmbulzi. 2. to ~ against a se lovi de; to ~ through a răzbate, a se ai reginei Victoria. vârî în primele rânduri; he ~d with his enemy for power s-a luptat cu duşmanul pentru jubil ee year [~ js: r ] s. an jubiliar. putere. II. s. 1. izbitură, ciocnire. 2. înghesui ală, îmbulzeală. Judaean [d3u:'di(:)3n] I. adj. din Iudeea. II. s. locuitor din Iudeea . jot [d3Dt] I. s. iotă; cantitate minimă, bagatelă, nimic; not a ~ nici un pic, absol ut nimic, Judaica [d3u:'deik3] s. pl. materiale literare sau istorice referitoar e la evrei saw la nici o iotă. II. vb. tr. (şi to ~ down) a face o schiţă rapidă a (cu gen .), a nota. iudaism. jotter ['d30tor] s. blocnotes, carnet. Judaic(al) ['d3u(:)' deiik(3l)] adj. iudaic, ebraic, evreiesc. jotting l'd3otin] s. notă scurtă, notiţă; rema rcă. Judaism ['d3u:deiiz3m] s. iudaism. joual [3wa:l] s. (canad.) franceză canadiană n cliterară. Judaist [fd3u:deiist] s. adept al iudaismului. jouk [d3u:k] vb. mtr. (s



 cot.) 1. a se pleca; a face o plecăciune. 2. a se ascunde, a se judaize ['d3ii:dei aiz] vb. A. intr. a se conforma doctrinei iudaice. B. tr. a converti la iudaism. furişa, a se strecura afară. Judas ['d3U:d3s] s. 1. iudă, trădător. 2. orificiu / deschiză ură în uşă (pentru a spiona). joule [d3u:l, d3aul] s. (electr.) joule, watt internaţional (1,0005 w. absoluţi). Judas-coloured [-.kAlsd] adj. roşcat, roşcovan. jounce [d3auns] I.vb. A. intr. ase lovi; a se zdruncina,a se zgudui (maiales călărind repede). B. tr . a zgudui, a zdruncina, a presa. II. s. 1. lovitură (în urma unei zdruncinături). Jud as hole [~ houl] s. v. J u d a s (2). Judas-tree [~tri:] s. (bot.) arborele-Iude i (Cercis siliquastrum). 2. zdruncinătură, zguduitura. judeock [rd3Adkok] s.v. j a c k s n i p e . jour [d33:r] s. (amer. fam.) v. j o u r n e y m a n . judd [d3Ad] s. (mine) bloc mare de cărbune. journal ['d33:nal] s. 1. jurnal, însemnări zilnice, r egistru (şi în contabilitate); (part.) judge [d3Ad3] I. s. 1. judecător, jude, magistr at; (as) grave as a ~ foarte serios, grav; the Journals proces-verbal de şedinţă; (mar .) ship's ~ jurnal de bord. 2. ziar; gazetă; as God's my ~! aşa să-mi ajute Dumnezeu! 2. arbitru, expert. 3. cunoscător, critic; a ~ revistă. 3. (tehn.) gât; cep; fus. 4. ( te-tt.) ax scurt. of art cunoscător de artă; critic de artă. 4. pl. Judges (bibi.) Car tea Judecătorilor. II. vb. journal bearing [~ .bearirj] s. (tehn.) lagăr de susţinere. A. mtr. 1. a judeca, a hotărî, a decreta. 2. a fi arbitru, a fi expert. 3. a judeca , a socoti, journal box [~ boks] s. (tehn.) lagăr, cuzinctul fusului. a presupune; ~ for yourself judecă şi tu; you may ~ of my astonishment poţi să-ţi închipui journalese [ d33:n3'li:z, i--'-, amer. si -rIi:s] s. stil gazetăresc, limbaj de ziar. journalis m [rd33:n;?lizpm] s. 1. ziaristică, jurnalism, gazetărie, profesiune de ziarist. mir area mea; to ~ by appearances a judeca după înfăţişare sau după aparenţe. B. tr. 1. a judec a critica; a aprecia, a preţui, a evalua, a estima. 2. a judeca, a condamna; 2. zi are, presă. a blama, a dezaproba. 3. a socoti, a considera; I ~ it necessary to co nsider necesar să. journalist [rd33:nalist] s. ziarist, gazetar, colaborator la ga zetă. 4. (înv.) a cârmui, a conduce, a guverna. journalistic [.d33'n3'listik] adj. gaz etăresc. judge advocate ['d3Ad3 -zedvskit] s. 1. consilier de tribunal militar. 2. (amer.) procuror journalize ['d33:nplaiz] vb. A. tr. a înscrie, a înregistra (în ziar sau în registrul militar. bibliotecii). B. intr. a face ziaristică / gazetărie, a ser ie la gazetă. Judge-Advocate General [--^ensral] s. avocat guvernamental pentru pr ocese militare. journey l'd33:ni] I. s. 1. călătorie, voiaj (mai ales pe uscat), dru m; traseu, parcurs; judge-made ['d3Ad3 meid] adj. judecătoresc. excursie; to take a ~ a întreprinde / a face o călătorie; a two days' ~ from here o distanţă judge-made-Iaw [~b:] s. (yur.) jurisprudenţă, principii bazate pe precedente judiciare. de două zile de drum de aici. 2. rută. 3. (mine) garnitură de vagonct.4. (înv.) zi de drum. judgeme nt v. j u d g m e n t. II. vb. intr. a călători, a voiaja; a face o excursie. judger [Td3Ad33r] s. 1. judecător, magistrat. 2. cunoscător, expert. joumeyer [-3r] s. călător , voiajor. judgmatic(al) [d3Ad3'ma3tik(5l)] adj. (fam.) care judecă sănătos, raţional, j udicios. journeyman ['d33:nini3n],pl. journeymen [~] s. 1. muncitor calificat; m eseriaş salariat; judgment I'd3Ad3m3nt] s. 1. sentinţă, condamnare, hotărâre (judecătoreasc (jur.) calfă. 2. zilier, lucrător cu ziua. 3. (ftg.) angajat. ~reserved amânarea sent inţei de judecată (după terminarea judecării procesului); to pass journey work ['d33:ni ws:k] s. lucru cu ziua; salahoric. ~ a da sentinţa; (jur.) enforceable ~ sentinţă exec utorie. 2. înţelegere, pricepere, judecată joust [d3aust, d3u:st, amer. şi d3Ast] I. s. (şipi.) (ist.) duel cavaleresc (călare, cu suliţa critică; of good ~ cu judecată; pătrunzăt 3. pedeapsă; pedeapsă dumnezeiască. 4. opinie, sau lancea), turnir. II. vb. intr. a s e lupta, a se bate în duel sau turnir, a se duela (cu părere, judecată, aviz; in my ~y ou are wrong după mine n-ai dreptate; private ~părere lancea sau suliţa, călare). person ală. 5. raţiune, minte clară, pătrundere, agerime. jovial ['dsouvjsl, -visl] adj. vesel, jovial, comunicativ. judgment day [~ dci] s. (reV.) ziua judecăţii de apoi. joviali ty [»d30uvi'feliti] s. jovialitate, veselie; sociabilitate. judgment debitor [~ .d ebits'] s. (jur.) debitor insolvabil (reciuwscut ca atare prin jovially ['d3ouvJ 3li, -vis-] adv. vesel; jovial, ordonanţă judecătorească). Jovian ['d3ouvj3n, -visn] adj . 1. jupiterian. 2. referitor la planeta Jupiter. judgment debt ['d3Ad3iii3nt 'd et] s. (jur., ec.) datorie confirmată prin judecată. jow [d3au, d30u] vb. intr. (sco t.) a suna (din clopot), a trage clopotele, a dăngăni. judgment hall [~ ho:l] ş. sala judecăţii. jowl [d3aul,amer. şid3oul] s. l.(«nat.) falcă, os maxilar (mai ales inferior). 2. obraz. judgment seat [~ si:t] s. 1. scaunul judecătorului. 2. loc de judecată. 3. judecătorie, 3. (la vite) torace; (la păsări) guşă; (la cocoş, curcan) bărbie. 4. cap (de



 n, de nisetru). tribunal. jowly ['d3auli] adj. fălcos. judicable [^uidiksbl] adj. judecabil, ce se poate judeca. joy [d3Di] I. s. 1. bucurie, veselie, plăcere, desfăt are, fericire; to wish smb. ~ a felicita judicative ['d3u:dikstiv, -eitiv] adj. judiciar, judecătoresc, juridic. pe cineva; a ura fericire cuiva; it gives me ~ mă b ucură; (prav.) no ~ without annoy / alloy judicator I'd3u:dikeit3r] s. judecător, ma gistrat, jude. nici un trandafir fără spini. 2. ceva care provoacă entuziasm / încântare. 3. (amer.) comoditate, judecatory ['d3u:dikeit3ri, -touri] adj. judiciar, judecăto resc, juridic.



 judicature 530



jumble sale [~ seil] s. vânzare cu preţ redus în scop de binefacere. judicature [^urdi kstJV, d3U(:)'dik-, -tjuor] s. 1. împărţirea dreptăţii, justiţie; Supreme Court of Judicatu e Curtea Supremă de Justiţie (în Anglia). 2. magistratura; corporaţia jumble shop [~ /op ] s. prăvălie unde se vând mărfuri de tot felul, bazar. judecătorilor. 3. ocol judecătoresc jurisdicţie; tribunal. 4. drept de acţiune judecătorească. jumbo ['d3Ainbou] I. s. 1. e lefant african gigant; (fam.) elefant. 2. om sau animal mare şi greoi; gigant, uri aş, matahală. 3. (sl.) băftos, om norocos. 4. (mar.) trichentin de goeletă. judiciable [ d3u(:)'difiabl, -jabl] adj. judecabil, ce poate fi judecat; justifiabil. judicia l [d3u(:)'di/all adj. 1. judiciar, judecătoresc, juridic. 2. de judecată, legal. 3. critic, 5. (conslr.) cărucior de perforare. II. adj. foarte mare, uriaş. raţional, fără păr inire. jumbo jet ['d3Ambou 'd3et] s. (fam.) avion cu reacţie de mare capacitate (p entru Judicial Committee [~ ks'miti] s. (jur.) Suprema Curte de Apel (din Anglia ). pasageri). judicial court [~ ko:t] s. (jur.) tribunal, curte. jumbo sweater ] 'd3Ambou 'sweta'] s. (canad.) pulovăr gros de lână. judicial factor [~ ifîektor] s. admi nistrator numit de justiţie. jumbuck ]'d3AmbAk] s. (austr.) oaie. judicially hfyiO 'diJsli] adv. pe calc judiciară. jumby [rd3Ambi:] s. (în Jndiile vestice) fantomă, spe ctru. r judicial murder [d3u(:)'di/al .mo:do J s. (jur.) asasinat judiciar, eroa re judiciară. jumby bird [~ bo;d] s. pasăre de rău augur. judiciary [d3u(:)'di/iari, lp-] I. adj. v. j u d i c i a 1. II. s. v. j u d i c a t u r e (2, 3). jump [d3A mp] I. vb. A. intr. 1. a sări, a sălta; a sări jos; (fig.) how the cat ~s cum judiciar y law [~ b;] s. drept judiciar. stau lucrurile, dincotro bate vântul; (fam.) by th e ~ing Jupiter / Josaphat! la naiba! 2. a se judicious [d3u(:)'dijss] adj. judic ios, cu judecată, înţelept, raţional, chibzuit; prudent. ridica brusc, a se repezi; a sări în sus; (despre preţuri) a se ridica. 3. a (se) bate, a pulsa, judiciously [~li] s. judicios, cu judecată, înţelept, cu înţelepciune, cu discernământ. a tresări; my heart ~ed tresărit inima, 4. a deraia (de pe sine) 5. (si to ~ together) judiciousness [~ni s] s. discernământ; bun-simţ. a fi de acord, a încuviinţa, a se învoi. 6. (amer. fam.) a pl ca. 7. to ~about a sălta, a sări judo ['d3u:dou] s. (sport) judo. (de bucurie, de du rere); to ~ about the room a sări prin cameră; a fi agitat; to ~ at a primi judoka [ 'd3u:douika:, i—'-] s. (sport) judocan. cu plăcere; to ~ down a sări jos, a sări; a ajut a să se dea jos (unui copil etc.); to ~ for Judy ['d3u:di] s. 1. personaj feminin în teatrul de păpuşi, soţia lui Punch. 2. (fam.) joy a sări de bucurie; to ~ into one's cl othes a se îmbrăca repede, în grabă; to ~on a) a sări femeie ridicolă. ' , pe; b) a se arun a asupra (cuiva) fără veste / pe neaşteptate; to ~ off a începe, a lansa jug 1 [d3Ag] I. s. 1. ulcior, oală, cană, ibric. 2. fsl.) zdup, pârnaie, puşcărie. II. vb. tr. (u/i atac, o acţiune etc.); to ~ out a sări brusc; to ~ out of one's skin a) a veni în fugă; 1. a pune într-un ulcior. 2. a face tocană de (iepure). 3. fsl.) a trimite / a băga la închis oare. b) a tresări (de surprindere, spaimă, bucurie etc.); c) a-şi ieşi din fire (ae buc urie, de jug 2 1. s. cântec (de privighetoare si alte păsări). II. vb. intr. (despre p rivighetoare si surprindere etc.); to ~ over a sări peste; to ~ to / at conclusion s a trage concluzii pripite; alte păsări) a cânta. to ~ up a sări (sus), a sălta (sus); a se ridica brusc; ~ up! urcaţi-vă, aşezaţi-vă (in sa, în jugal ['d3u:gol] adj. (anat.) jugal zigomatic. trăsură); to ~ upon v. t o ~ o n; to ~ with a se acorda cu, a corespunde (cu aat.), a coincide jugate [rd3u:git] adj. 1. (biol.) împerecheat, pereche. 2. (bot., despre frunze) penat. CU. B. tr. 1. a sări peste, a trece sărind; the boat ~e d a wave barca a trecut peste un val; jugful ['d3Agful] s. 1. ulcior plin; (amer . fan:.) not by a ~ pentru nimic în lume; nici (amer. fam.) to ~ one's bail a spăla putina; to ~ a man a lua un pul (la jocul de dame). într-un caz; nici vorbă, departe de aşa ceva; (amer. fam.) by a ~cu mult (mai m»/t etc.). 2. a arunca dedesubt. 3. a legăna, a clătina, a zdruncina, a scutura, a zgâlţâi; a izbi; a face 2. măsură de capacita de aproape jumătate de litru. să sară; he ~ed his horse şi-a îndemnat calul să sară; don't he camera nu zguduiţi jugged |d3Agd] adj. zimţat; crenelat; dinţat. aparatul fotografi c;.to ~ a child up and down a legăna / a da huţa un copil. 4. a răpi, Juggernaut ['d3A g3na;t] s. 1. (mitol. indiaiui) Jaganata (cea de-a opta incarnare a zeului a pun e stăpânire pe (ceva, in lipsa proprietarului); a. nu ţine seama de; to ~ a (mining) V isnu). 2. (fig.) forţă neînduplecată / implacabilă. 3. (fig.) credinţă oarbă. claim a lua î



 o parcelă minieră străină. 5. a prăji scuturând (cartofi etc.). 6. (amer. juggins ]'d3Agin ] s. (sl.) prostănac, găgăuţă. fam.) a executa (pe scaunul electric). 7. SL perfora, a for a cu sfredelul manual. 8. (tehn.) juggle ['d3A.gr] I. vb. A. intr. a jongla, a f ace scamatorii; to ~ with words a jongla cu a suda cap la cap. 9. a despotcovi. 10. a aplatiza, a tasa, a îndesa. II. s. 1. salt, săritură; cuvintele. B. tr. a trage pe sfoară, a înşela, a amăgi; to ~smb. out of his money a stoarce on the (keen) ~ gata; foarte grăbit, repede; long ~ săritură în lungime; high ~ săritură pe cineva de bani. II. s 1. scamatorie; abilitate (a mâinilor); truc. 2. manoperă abilă, în înălţime; running ~ săr in fugă; standing ~ săritură pe loc; ~ seat scaun care tragere pe sfoară; minciună, înşelăc denaturare (a cuvintelor, a faptelor). 3. dezam㍠se ridică. 2. tresărire, mişcare (convu lsivă) tic; (sl.) the ~s a) contracţie, convulsii; gire, decepţie. b) delirium tremens . 3. (geol.) falie; falie inversă. 4. (mil.) unghi de tragere. 5. (fam.) juggler [ -3'] s. 1. scamator, jongler. 2. înşelător, pungaş. 3. (sl.) toxicoman care vinde to get / have the ~ on a avea un avantaj asupra. 6. (fam.) on the ~ în fugă, în grabă. droguri cu amănuntul. jumper1 [-or] s. 1. săritor, persoană care sare. 2. (rel. ist.) metodis t săritor. 3. insectă jugglery [-ari] s. v. j u g g 1 e (II).. săritoare (purece, lăcustă etc.). 4. (inii.) ţintă care se iveşte pe neaşteptate. 5. (av.) paraşutist. juggling [-ir] ] I. s. v. j u g g l e (II). II. adj. înşelător; şiret, viclean; hâtru. 6. (amer.) uzurpat or (aV teren străin). 7. (amer.) săniuţă, sanie. 8. (mine) burghiu scurt. jug-handled I' d3Ag'ha;ndld] adj. (amer.) unilateral; părtinitor; nedrept, injust. 9. (tehn.) fix ator, clement de legătură. 10. (electr.) punte de scurtcircuitare. Jugo-Slav, Jugosl av ['ju:go«'sla:v, -'sla;v,'—] I. s. locuitor din Iugoslavia, iugoslav. jumper2 s. 1 . cămaşă de marinar. 2. pulover, bluză. II. adj. iugoslav. jumping bar [rd3Ampirj ba: r ] s. 1. rangă, drug. 2. (mine) baramină. r jugular ['d3Agjub , rar 'd3U;g-] (anat.) I. adj. jugular, de la gât, de beregată. II. s. jumping deer [~ disr] s. (zool.) cer b american cu coadă neagră (Cariacus macrotis). venă jugulară. jumping ladder [~ la;dor] s. (mar.) scară de pilot. jugular vein [~ vein] s. (anat.) venă jugulară. jumping rop e [~ roup] s. (amer.) coardă de sărit. jugulate ]'d3u:gjuleit] vb. tr. 1. a tăia bereg ata (cuiva). 2. a sugruma, a strânge de gât. jumping switch [~ swit/] s. (text.) suv eică. 3. a curma (o boală) cu remedii puternice. jump-lead ['d3Ampli:d] s. (auto) ca blu de alimentare (pentru conectarea la bateria jugulum ['d3Agjubm] s. 1. (omit. ) claviculă. 2. (entom.) unghiul unor nervuri ale altui vehicul). aripilor. jump s eat ['d3Amp si:t] s. scaun pliant, strapontin. juice [d3u:s] s. 1. sevă; suc; zeamă; lichid. 2. esenţă. 3. (sl.) curent electric. 4. (sl.) jump suit [~ sju;t] s. 1. cos tum de paraşutist. 2. aprox. salopetă matlasată. benzină, combustibil. 5. putere, vitali tate. II. vb. tr. (fam.) 1. a extrage suc din. 2. (amer.) jump weld(ing) [~ iWel d(irj)] s. (tehn.) sudură cap la cap, sudură în T. to ~ up a înviora, a învigora, a întări. mpy [rd3Ainpi] adj. 1. nervos, care tresare uşor; iritabil, supărăcios. 2. temător, sfii cios. juiceless ['d3u;slis] adj. 1. fără sevă; fără suc, nesuculent. 2. (fig.) fără sevă, s rid. r 3. (despre preţ) care saltă, care se urcă. juicer ['d3U:so ] s. 1. storcător (def ructe, de legume). 2. (teatru fam.) maestru de lumini. junction ['d3Arjk/3n] s. 1. joncţiune, legătură, unire. 2. loc / punct de unire, loc / punct juice road ['d3u:s roud[ s. (amer. sl.) cale ferată electrică. de încrucişare. 3. staţie de legătură, nod de e ferată; punct de legătură; încrucişare juiciness ['d3u:sinis] s. suculentă, caracter zemo (al unui fruct etc.). juicy [rd3u:si] adj. 1. suculent, zemos, mustos. 2. (fam. despre timp) umed. 3. (fig. fam.) (de drumuri), răspântie, răscruce. 4. confluenţă (de râu i). junction board [~ bo:d, ~ boad] s. (tel.) comutator. colorat, suculent. 4. ( sl.) minunat, excelent, de prima calitate. 5. (despre stil) savuros. junction bo x [~ boks] s. (electr.) cutie de racord / branşament. ju-ju |'d3u:d3u:] s. 1. farm ec(e), descântec(e); conjurare. 2. amuletă, fetiş. 3. tabu. junction call [~ ko:l] s. (tel.) convorbire suburbană. jujube [rd3u:d3u(:)b[ s. 1. (bot.) jujubă (Zizyphus juj uba). 2. tabletă medicinală, tabletă junction curve [~ ks:v] s. (ferov.) curbă de racord are. cu gust special de jujubă. junction depot [~ depou] s. (amer.) staţie-nod (de p asageri şi mărfuri). ju-jutsu [d3u:'d3Utsu:] s. (sport.) jiu-jitsu. junction plate [ ~ pleit] s. (tehn.) eclisă. juke-box ['d3u;k boks] s. tonomat. junction service [~ rss:vis] s. (ferov., auto) trafic suburban. julep ['d3U:Iep, -lip] s. 1. julep (sirop în care se pun ierburi aromate). 2. băutură junction signal [~ isignsl] s. (fer ov.) indicatorul macazului. răcoritoare. 3. (amer.) whisky sau coniac cu apă, zahăr, g heaţă şi mentă. junction station [~ .stei/an] s. (ferov.) staţie-nod (de pasageri). Julian ['d3u:ljan, -ion] adj. iulian. r juncture ['d3Anlctfor] s. 1. loc de unire, pun



 ct de legătură; încheietură, articulaţie; Julian calendar [~rkadindo ] s. calendar iulian. julienne [d3u:li'en, '3u:-, 3iljen] I. s. supă Julienne (c» zarzavaturi tăiate mărunt). II. aay. îmbucare; cusătură. 2. stare de lucruri, circumstanţe; criză; at this ~a) în aces moment; în acest loc. b) în această conjunctură; moment critic. 3. (tehn.) cusătură sudată heietură. (despre legume, zarzavaturi) tăiat mărunt, ras. June [d3u:n] I. s. iunie, ci reşar. II. adj. de iunie. July [d3u(:)'lai] s. iulie, cuptor. 2 June apple [~ ,a;p l] s. v. j e n n e t i n g. jumbal ['d3Ambl[ s. v. j u m b 1 e . June berry [~ b sri, ~ iberi] s. (bot.) scoruş-de-munte (Sorbus aucuparia). jumble1 [rd3Ambl] I. v b. A. tr. 1. a amesteca, a îngrămădi (în dezordine), a arunca (unul June bug [~ bAg] s. (entom.) gândac-de-iunie (Rhizotrogus). peste altul). 2. a încurca, a confunda. B. i ntr. 1. (si to ~ together) a se amesteca, a se jungle [rd3Arjgl] s. 1. junglă; tuf iş des; desiş; smârcuri acoperite de trestii. 2. (fam.) amesteca în dezordine. 2. a se m işca în dezordine; a se îmbrânci. 3. a se zdruncina. II. s. amestec confuz; amestecătură (d zordonata); încurcătură, dezordine, zăpăceală, cuibar! 3. (fam.) harababură. harababură, în gled [-d] adj. cu jungle. jungle fever ['d3Angl ifi:v3r] s. (med.) malarie tropi cală, friguri galbene. jumble2 s. (amer.) covrigel (cu zahăr).



 531 jybe



jungle gym ['d3At(g3l id3im] s. (amer.) căţărătoare (structură din bare metalice pentru jo aca copiilor), jungly ['dungii] adj. acoperit de junglă; de junglă. junior ['d3u:nJ3 r, -niar] I. adj. 1. junior, mai tânăr; ~partner asociat mai tânăr. 2. nou (într-un birou etc.); inferior, subordonat. 3. format din tineri, de tineret. II. s. 1. junior; mai mic; he is my ~ by three years c mai mic decât mine cu trei ani; he is my ~ a fost angajat în slujbă după mine etc. 2. (amer.) student în anul penultim. 3. persoană no uă într-un birou; subaltern, subordonat. 4. măsură mică de haine (pentru femei). juniorate ['d3u:njarcit] s. (univ.) curs pregătitor pentru viitorii preoţi iezuiţi. junior coll ege ['d3u:nj3 ikoîid3] s. colegiu de doi ani cu curs incomplet. juniority [^umi'or iti] s. 1. vârstă mai tânără, adolescenţă, tinereţe. 2. situaţia celui mai mic. 3. inferior poziţie / rang / categorie. junior leader ['d3U:njo ili:dar] s. (mii.) comandant i nferior, comandant de subunitate mică. junior miss [~ 'mis] s. (amer. fam.) adoles centă, fetişcană. junior service [~ 'sa:vis] s. the ~ forţele annate terestre britanice. juniper ['d3u(:)nipar] s. (bot.) ienupăr, jneapăn, jep (Juniperus). junk1 [d3Ank] I . ş. 1. (mar.) parâmă reformată, bucată veche de funie. 2. vechituri, boarfe nefolositoare ; rămăşiţe; gunoi; resturi utilizabile, deşeuri (de fier, cupru, sticlă). 3. (mar.) carne s tă şi tare, pastrama. 4. toptan, ghiotura; grămadă. 5. (zool.) masă de parenchim (în cavita ea craniană a balenelor) care conţine spermanţet. 6. buştean, butuc, buture. II. vb. ţr. 1 . a tăia, a împărţi în bucăţi. 2. a arunca, a îndepărta (ca nefolositor). III. adj. ieftin; re; de calitate inferioară. junk2 ş. (mar.) joncă (vas chinezesc cu pânze şi fiind larg). junk3 s. (amer. fam.) droguri, narcotice (mai ales heroină). junk bottle [~ »b:>tl] s. (amer.) sticlă de porto (din sticlă groasă, verde). Junker ['junks'"] s. (germ.) 1. iuncher. 2. (jig.) încrezut, închipuit. junket ['d3Ankit, amer. şi -et] I. s. 1. brânză d ulce de vacă cu nucşoară şi frişca. 2. cremă; smântână. 3. chef, banchet, sărbătorire. II. benchetui; (amer.) a organiza o serbare câmpenească. junkie ['d3Arjki] s. (amer. fa m.) persoană care se droghează (mai ales cu heroină), narcornan. junkman [^Ankman], pl . junkmen [-man] s. (amer.) negustor de haine vechi. junk shop ['d3Arjk /op] s. prăvălie de vechituri. junta ['d3Anta, 'hunta, 'lunta] s. (pol.) 1. junta, consiliu (mai ales în Spania). 2. v. junto. junto ['d3Antou] s. clică, fracţiune politică; alianţă s creta; cabală. jupe [d3u:p] s. (scot.) jachetă, scurtă, pieptar (de damă). Jupiter f'd3u :pit3r] s. (mito!., astron.) Jupiter; by ~! pe Jupiter! pe Zeus! jurai ['d3urpl] adj. 1. juridic. 2. privind obligaţii morale. jurant [^tirant] s. persoană care fac e un jurământ. Jurassic [d3u'ra;sik] (geol.) I. adj. jurasic. II. ş. jurasic, perioadă j urasică. jurat ['d3uara;t, 'd3oar-] s. 1. jurat, membru superior al municipalităţii (în unele oraşe engleze). 2. (jur.) declaraţie / mărturie scrisă sub jurământ; certificare de l c, timp şi persoană (în prezenţa căreia s-a dat depoziţia). juratory ['d3u:ratari] adj. de urământ. juridical [d3ua'ridik3l, d3u'r-j adj. juridic, legal; judiciar. juridical d ays [~ deiz] s. pi. (jur.) zile de judecată. juridically [d3ua'ridik3li, dzu'r-] a dv. din punct de vedere juridic; juridic(eşte). jurisconsult ['d3U3riskantSAlt] s. 1. jurisconsult, legist. 2. jurist, erudit. jurisdiction [id3U3ris'dik/3n] s. ( jur.) 1. jurisdicţie, competenţă. 2. teritoriu asupra căruia se extinde jurisdicţia, autor itatea, sfera de autoritate; original ~ jurisdicţie în primă instanţă; plea to the ~ obiecţ e, incident, de necompetenţă a instanţei de judecată. jurisprudence ['d3uarisipru:dpns,. --'--] s. jurisprudenţă; medical ~ medicină judiciară; mining ~ legea minelor. jurisprud ent [^uarisiprmdant, i—'--] I. adj. cunoscător al legilor. II. s. jurist. jurist ['d 3uarist] s. jurist, jurisconsult; (amer.) avocat, om al legii. juristic [d3U3'ri stik] adj", juridic; legal. juristic act [~ cekt] s. act juridic. juristical [d3 ua'ristikal] adi. v. j u r i s t i c . juror ['d3uarar] s. 1. jurat. 2. membru ( din juriu). 3. martor sub jurământ. 4. judecător, arbitru. jury1 ['d3usri] ş. 1. (jur.) juriu; juraţi; common / petty / trial ~ 12 juraţi care dau sentinţa în judecăţi civile şi p le. 2. jurat (membru al juriului pentru premieri). jury2 adj. (mar.) temporar, i mprovizat; ~ rigged cu greement improvizat. jury box [~ boks] s. (jur.) banca ju raţilor. jury knot [~ not] s. (mar.) nod de măr. juryman [~man],pl. jurymen [-man, men] s. 1. (jur.) jurat. 2. membru al unui juriu. jury mast [^uari mo:st, -mast] s. (mar.) catarg improvizat. jus1 [d3\s] s. suc; zeamă; lichid. jus 2 s. 1. legis laţie; lege. 2. drept legislativ. 3. putere legislativă. just1 [d3Ast] I. adj. 1. dr



 ept, legitim, îndreptăţit, onest, echitabil; sincer. 2. motivat, întemeiat; potrivit, cu venit; ~reward recompensă meritată. 3. exact, corect, just, precis, tocmai; ~ propor tion proporţie justă / exactă. 4. regulat, normal. 5. leal, cinstit, nepărtinitor; ~ to one's engagements credincios obligaţiilor sale. II. [d3Ast, d3est, d3ast] adv. 1. precis, exact, anume, de-a dreptul, tocmai; it is ~ what I said este exact ceea ce



am spus (eu); ~ so exact aşa; ~ in time tocmai la timp, exact; ~ then anume, anume atunci; ~ as întocmai ca, la fel ca, exact ca; ~ enough tocmai de ajuns; it is ~ the thing for you este exact ceea ce-ţi trebuie. 2. doar, numai; ~ once numai o da tă, o singură dată; I had ~ one glass n-am băut decât un (singur) pahar; ~ look! priveşte n mai! ia te uită!; ~ for the fun of it doar / numai în glumă; ~ you shut up! vorba! gur a! tăcere! 3. chiar acum; numai ce; he has ~ come a venit chiar acum, numai ce a v enit; ~ now a) chiar acum, acum o clipă; b) chiar acum, în acest moment; c) (dial.) acuş, îndată. 4. abia, de abia; anevoie; eu greu; I ~ caught the train abia-abia am pr ins trenul; he only ~ managed to do it dc-abia dc-abia a reuşit s-o facă. 5. (fam.) cu totul, de-a dreptul, într-adevăr, pur şi simplu; it's ~ splendid este într-adevăr măreţ. <* ~ the hammer / job / thing exact ce ne trebuie; taman ce ne lipsea; pică la ta nc. just2 ş., vb. v. j o u s t. justice ['d3A.stis] s. 1. justiţie,dreptate, echitat e, onestitate, onorabilitate; încuviinţare, îndreptăţire; to do him ~, he is very clever c a să fim drepţi, e un om foarte inteligent; in ~ pe drept cuvânt. 2. judecată, justiţie; t o administer ~ a aplica justiţia / dreptatea; to bring to ~ a deferi justiţiei, a tr imite în judecată; Court of Justice judecătorie. 3. judecător; Justice of the Peace jude cător de pace. Justice clerk [~ .kla:kj s. (jur. scot.) asesor al preşedintelui trib unalului. justicer [rd3Astisar] s. (înv.) judecător. justiceship [rd3Astis/ip] s. 1. rang / titlu / funcţie de judecător. 2. durată de serviciu ca judecător. justiciar [d3A s'ti/ia:r, -isi-] s. (ist. Angliei) justiţiar (judecător cu putere supremă şi uneori locţi itor de rege pe timpul dinastiei normande). justiciary [d3As'ti/iari, -ijja-, i/ s-, -isia-, -isja-] I. s. 1. funcţionar judecătoresc. 2. (ist. Angliei) v. j u s t i c i a r . II. adj. judiciar, de judecată, judecătoresc. justifiability [^Astifaia'b iliti] s. caracter justificabil (al unei acuzaţii etc.). justifiable ['d3Astifaiab l,.--'—] adj. justificabil, îndreptăţit, legitim; justificat. justifiableness [-nis] s. v. j u s t i f i a b i l i t y . justifiably [-i] adv. justificabil etc. (v. j u s t i f i a b l e ) . justification [Td3AStifi'kei/3n] s. 1. justificare; apărare ; circumstanţe atenuante, scuză. 2. achitare, reabilitare. 3. (jxfligr.) eliminare a unui rând. justificative ['d3Astifikeitiv] adj. justificativ, de achitare, de con firmare. justificatory ['d3Astifikcitari] adj. v. j u s t i f i c a t i v e . ju stifier ['d3Astifaiar] s. justificator. justify f'd3Astifai] vb. tr. 1. a justif ica; a dezvinovăţi, a explica, a scuza; the end justifies the means scopul justifică / scuză mijloacele. 2. (jur.) a achita. 3. (jur.) a confirma; to ~ (as) bail a conf irma sub jurământ solvabilitatea garantului. justle [rd3Asl] vb. v. j o s t l e . ju stly fd3Astli] adv. 1. în mod just, cinstit, echitabil. 2. corect, exact. 3. după me rit, pe bună dreptate. justness fd3Astnis] ş. caracter just, justeţe. jut [d3At] I. s. proeminenţă, ieşitură, ridicătură. II. vb. in/r. (şi to ~ out / forth) a ieşi în afară, a ge. jute [d3u;t] s. (bot.) iută (planta şi firul) (Corchorus). Jutes [d3u:ts] s.pl. (ist.) iuţi. Jutlander [d3At'la2nda] s. locuitor din Iutlanda. Jutlandish [d3At'la 2ndi/] adj. din Iutlanda. jutty [rd3Ati] I. ş. 1. (arhit.) rezalit. 2. (mar.) dig; debarcader. II. vb. intr. a ieşi, a se proiecta în afară. juve [d3u:v] s. (teatru) ju ne prim. juvenal ['d3u:vanal] adj. (înv.) tineresc, de tinereţe. juvenescence fd3u:v i'nesns, -va'n-] s. 1. tinereţe, adolescenţă. 2. trecere de la copilărie la adolescenţă. 3. tinerire. juvenescent [rd3u:vi'nesnt, -va'n-] adj. 1. necopt, nedezvoltat. 2. ca re întinereşte, de întinerire. juvenile ['d3u:vinail, -van-, amer. şi -nil] I. adj. 1. j uvenil; tineresc. 2. juvenil, necopt, imatur. II. s. 1. adolescent, băieţandru. 2. p l. (fam.) v. j u v e n i l e b o o k . juvenile book [~ buk] s. carte pentru cop ii sau adolescenţi. juvenile delinquency [~ di'lirjkwansi] s. (jur.) delincventă juv enilă. juvenile delinquent [~ di'linkwant] s. (jur.) delincvent / infractor minor. juvenile labour [~ »leibar] s. munca minorilor. juvenileness [d3u:vinailnis] s. ( rar) 1. tinereţe. 2. lipsă de maturitate. juvenile offender ['d3ii:vinail agenda1"] s. (jur.) infractor minor. juvenilia [d3u:va'nilia] s. pl. (lat.) 1. opere de ad olescenţă. 2. opere artistice sau literare pentru tineret. juvenility [id3u:vi'nilit



 i, -va'n-] s. 1. tinereţe, juneţe; adolescenţă. 2. pl. nebuniile / prostiile tinereţii. 3. tineret. juvey [rd3u:vi] s. v. j u v i e . juvie fd3u:vi] s. (amer. si.) 1. del incvent / infractor minor. 2. casă de corecţie. juxtapose [d3Akstapouz, ■--'-] vb. tr. 1. a juxtapune, a aşeza alături; a aşeza la rând; a pune unul peste altul, a suprapune. 2. a confrunta, a compara. juxtaposed ['d3Akstapouzd, i—'-] adj. juxtapus. juxtap osition [^Akstapa'zi/^n, -pu'z-] ş. 1. juxtapunere, alăturare. 2. confruntare, compa rare. jybe [d3aib] s., vb. v. g y b e .



 karri ['kasri] s, (austr. bot.) eucalipt-gigantic (al cărui lemn e întrebuinţat la pav atul K, k [kei], pi. Ks, K's, ks, k's [keiz] s. K, k (a 11-a literă a alfabetului englez). străzilor). Kaaba ['ka:bs] s. v. C a a b a. karroo [ks'ru:, amer. kaVru:] s. platou secetos cu sol silico-argilos (în Africa de Sud). kaama ]'ka:ni3] s. (z ool.) caama (antilopă sud-africană). kabob [ks'bob] s. v. k e b a b . ' karst [ka:st ] s. (geol.) carst. Kadi ['kcr.di, 'kei-] s. v. c a d i . karstenite ['kaistinai t] s. (mineral.) anhidrit. r Kaf(f)ir ['karfb'] s. 1. cafru. 2. pl. (fam.) rente , acţiuni (în Africa de Sud). karstic water ['ka:stik Vo:t3 ] s. (geol.) apă carstică. k aftan ['krftsn, kaftan] s. v. c a f t a n . kart [ka:t] s. (sport) cart. kai [ka i] s. (austr.) hrană, alimente. kartell [ka;'tel] s. v. c a r t e 1. • - . kail [kei l] s. (scot.) v. k a 1 e. karting ]'ka;tirj] s. (sport) carting. kailyard ]'keil ja:d] s. (scot.) grădină de zarzavaturi. karvel ['ka:vel] s. (mor. înv.) caravelă. kaily ard school [~ ,sku:l] s. (scot.) şcoală literară de la sfârşitul sec. XIX-începutul karyoki esis [iksriouki'ni:sis, -kai'n-] s. (biol.) carioc(h)incză. sec. XX, preocupată de z ugrăvirea vieţii si obiceiurilor scoţienilor şi folosind dialectul karyokinetic [ikxriou ki'netik, -kai-] adj. (biol.) carioc(h)inetic. scoţian. karyolymph ['kaeriotilimf] s. (bot.) cariolimfă, SUC nuclear. kaiser ['kaizor] s. (germ) kaizer, împărat. karyol ysis [ikasri'olisis, -losis] s. (biol.) carioliză. kajak ['kaiask] s. v. k a y a k . karyoplasm ['kasriouplajzsm] s. (biol.) carioplasmă: kakemono [ikseki'mounou, am er. 'ka:ke'mounou] s. (jap.) kakemono. karyosome [iksrioMSOum] s. (biol.) 1. car iozom, nucleol de cromatină. 2. nucleu de kakistocracy [kaîki'stokrasi] s. domnia ce lor mai răi. celulă. 3. cromozom. kale [keil] s. 1. (bot.) varietate de varză (Brassic a oleracea acephala). 2. ciorbă de karyotin [ikceri'outin] s. (biol.) cariotină. var ză (proaspătă). 3. supă de legume. karyotype [îkairioutaip] s. (biol.) cariotip. kaleidosc ope [ko'laido'skoup] s. caleidoscop. kashmir [ka;f mior ,'--] s. (tect.) caşmir. k aleidoscopic(al) [koilaid3'skopik(3l)] adj. caleidoscopic. Kashmiri [kaî/'miri] I. adj. din caşmir. II. s. 1. locuitor din Caşmir. 2. (lingv.) (limba) kalends ['kaîlend zj s. pl. (ist.) calende. kaşmiriană. kaleyard ['keilja:d] s. v. k a i l y a r d . K ashmirian [kfefmirion] I. adj. din Caşmir. II. s. locuitor din Caşmir. kali ['kaili, 'kei-] s. (chim.) oxid de potasiu; carbonat de potasiu. katabatic [ikaso'bffiti k] adj. (meteor.) catabatic, descendent. kalium ['keiliom] s. (chim.) kaliu, pot asiu. katabolism [ka'tfebsilizsm] s. (chim.) catabolism. Kalmuck ['kaslniAk] adj ., s. calmuc. kataplasia [.kzeto'pleizjo, -3/3] s. (biol.).cataplazie. kamala [k s'meilo, 'ksems-] s. (chim.) kamala. katatonia [ikaîts'tounia, -jo] s. (med.) cata tonic. kambal ['kAmbalJ s. (aiiglo-iiidian) plapumă sau şal din lână aspră. Kate [keit] s. (amer. pop.) femeie de moravuri uşoare. kanaka ['kaînoks, ta'naska] s. kanak (locui tor al insulelor din mările sudice, îndeosebi katharsis [ka'Oaisis] s. katharsis. di n Hawaii). kathodal ['kaîttedsl] adj. (electr.) catodic. kangaroo [ikasrjgs'ni:,'-'-,'—] I. s. 1. (zool.) cangur (Macropus giganteus). 2.pi. (fam.) katsura tree [' ka:tsoro tri:[ s. (bot.) specie de arbust ornamental (Cercidiphyllum acţiuni (ale în treprinderilor miniere din Australia occidentală). 3. pl. (si.) speculanţii japonicu m). unor asemenea acţiuni. 4. (mil.) vehicul blindat. II. vb. intr. 1. a vâna cangur i. 2. a face katydid ['keitidid] s. (amer. entom.) greiere nord-american (Cyrtop hyllum concavum). salturi l sărituri (mari). katzenjammer ['ka:ts3n,ju;mor] s. (am er.) mahmureală (după chef). kangaroo closure [~ ,kloU33r] s. (pol.) închiderea dezbat erilor parlamentare asupra unor proiecte de legi, prin admiterea câtorva amendamen te de către preşedintele comisiei. kauri ['kauri] s. (bot.) cauri (conifer din Noua Zeelatulă) (Agathis australis). kava ['ka:vs] s. 1. (bot.) kava (Piper methysticum ). 2. băutură preparată din rădăcină kangaroo court [~ ko:t] s. (amer. fam.) înscenare a un dinţe judiciare; tribunal de kava. ad-hoc. kavass [kaâ'va:s] s. cavas (poliţist, janda rm sau servitor înarmat, în Turcia). kangaroo dog [~ dog] s. (austr.) câine (mare) dre sat pentru vânătoarea de canguri. . kawrie ['kauri] s.v. k a u r i . Kansan ['kaenzs n] I. adj. din Kansas. II. s. locuitor din Kansas. kayak ['kaiaîk] s. (mar.) caiac (barcă a eschimoşilor). Kantian ['kasntion] I. adj. kantian. II. s. adept al filozo fiei lui Kant. kayaker [-ar] s. pescar care pescuieşte cu caiacul. Kantianism [-iz sm] s. (filoz) kantianism. kayo ['kei'ou] s. (amer. sport si.) knock-out. Kantis m ['kaîntizam] s.v. K a n t i a n i s m . Kazakh [Ko'zask, ko'za:k] I. s. 1. kazah . 2. limba kazahă. II. adj. kazah; kaolin ['kerâlin] s. (mineral.) caolin. kebab [ks 'ba:b] s. (gastr.) chebap. kaolinite [-ait] s. (mineral.) caolinit. keck [kek] v b. mtr. 1. a râgâi; a-i veni să verse, a-i veni să vomite. 2. (fig.) to ~ at a-i kaolini



 zc [-aiz] vb. tr. a caoliniza. kapok ['keipok, 'kffipok] s. 1. (bot.) capoc (Cei ba pentandra sau Eriodendron fi scârbă de, a refuza cu scârbă (mâncare etc.). keckle l'kek l] vb. tr. (mar.) a înfăşură (o parâmă). anfractuosum). 2. (text.) capoc. kedge [ked3] (mar ) I. vb. intr. a trage pe ancoră. II. s. ancoră de tracţiune. kappa ['ka;ps] s. kappa (litera grecească). kedge-anehor [-lajrjka''] s.v. k e d g e (II). karagane ['kaîrsg ein] s. (zool.) vulpe-de-stepă (Caniş karagan). kedge buoy [~ bol] s. (mar.) geamand ură de manevră. , karaite ['karoait] s. (ist., rel.) carait (membru al iniei secte i udaice). kedgeree [iked3o'ri:,'--'-,'—] s. (gastr.) mâncare din orez, ouă şi ceapă. karaku l ['kaerokAl] s. (oaie) caracul. keef [ki:f] s. (amer. si.) letargie cauzată de un stupefiant. karat ['kasrat] s. (fiz.) carat. keek1 [ki:k] s. (amer. fam.) om de încredere al unui afacerist. karate [ka'ra:ti, ka;-] s. (sport) karate. keek2 vb. intr. (scot.) a privi pe furiş, a trage cu ochiul. Karelian [ka'ri:ljon, -ion] I. adj. din Karelia, karel. II. s. 1. locuitor din Karelia, karel. keel1 [ki:l] I. s. 1. (mar.) chilă; false / over ~ contrachilă, chilă falsă /exterioară; 2. (lingv.) (lim ba) karelă. on an even ~ a) stabil, echilibrat; lin, liniştit (şi fig.); b) (av.) în poz iţie orizontală. karma ]'ka:m3, 'ka:mo] s. (rel.) karma.



 533 keep



2. (poetic) navă, corabie, vas, vapor. 3. (bot., zool.) carenă, luntrită. II. vb. tr. 1. (mar.) a abate în carenă. 2. to ~ over a) a se răsturna; b) (amer. fam.) a cădea pe n eaşteptate. keel2 s. (mar.) 1. barcă cu velă pătrată. 2. măsură de greutate pentru cărbune x. 21 tone). keelage ['ki:Iid3l s. (mar.) taxă portuară. keel block ['ki:l bbk] s. ( mar.) tacadă de chilă. keelhaul ['ki:lho:l] I. vb. tr. 1. (mar. înv.) a târî pe sub fundul vasului de la un capăt la celălalt (ca pedeapsă). 2. a mustra eu severitate. II. s. m ustrare severă. keelson ['kelsn, 'ki:l-] s. (mar.) carlingă. keelless ['ki:llisj adj . (mar.) fără chilă. keel rabbet ['ki:l 'rasbit] s. (mar.) batura chilei. keen1 [ki:n] adj. 1. ascuţit, tăios; ~edge margine tăioasă/ ascuţită; ~ point vârf ascuţit; (as) ~ as a r tăios ca briciul. 2. ager, pătrunzător, subtil, fin; to have a ~ ear a avea auzul fi n; to have a ~ eye a avea ochi ageri, a avea o privire ageră; to have a ~ mind a a vea o minte ageră / pătrunzătoare; he is a ~ judge of men judecă oamenii cu pătrundere. 3. (despre un sunet, o voce) ascuţit. 4. (despre frig) aprig, pătrunzător. 5. (despre vânt ) aspru, tăios. 6. intens, acut, puternic, viu; ~pleasure plăcere intensa; ~pain dur ere acută / vie. 7. (despre o dorinţă) arzător, intens. 8. pasionat, entuziast, asiduu, zelos, viu; (fa/».) to be (dead) ~ on smth. a fi pasionat de / după, a fi mort după, a se da în vânt după; he is a ~ golfer e pasionat după golf; he is a ~ attender of e un a siduu frecventator al; to be ~ on truth a avea pasiunea adevărului, a fi însetat de adevăr; he is (as) ~ as mustard e plin de zel, e foarte zelos; to have a ~ interes t in a arăta un interes viu pentru; to be ~ on money-making a umbla cu tot dinadin sul după bani. 9. muşcător, acerb; ~ satire satiră muşcătoare. -0* (com.) ~ prices preţuril ele mai scăzute. 10. (amer. si.) grozav, minunat, straşnic. keen2 (irl.) I. s. plânset , bocet. II. vb. intr. a boci, a jeli. keen-edged ['ki:ned3d] adj. cu tăişul ascuţit; cu marginea ascuţită. keener f'ki:n3r] s. (irl.) bocitor, bocitoare (la mort). keeneyed ['ki:n'aid] adj. 1. cu vederea ageră. 2. perspicace. keenly ['ki:nli] adv. tăio s, aspru; profund, adânc; viu; the wind was blowing ~ bătea un vânt aspru; he was ~ cr iticized a fost aspru criticat; to be ~ interested in a arăta un interes viu pentr u; to listen ~ a asculta cu atenţie. keenness ['ki:nnis] s. 1. ascuţime, caracter tăio s (sifig.). 2. asprime (a frigului). 3. grabă, zel, ardoare, însufleţire. 4. fineţe (a a uzului etc.); subtilitate. keen-set ['ki:nset] adj. ~for având poftă de; râvnind după; îns etat de. keen-sighted [~'saitid] adj. cu vederea ageră. keen-witted [~'witid] adj. ager, pătrunzător; deştept, isteţ. keep [ki:p]I. past şi part. trec. kept [kept] vb.A.tr. 1. a respecta, a urma, a ţine seama de, a se supune (cu dat.), a asculta (de), a respecta (legi, reguli, norme etc.); to ~ the peace a) a respecta ordinea publică; b) a veghea la menţinerea ordinii publice. 2. (despre o promisiune etc.) a ţine, a se ţine de, a îndeplini; to ~ one's word a se ţine de cuvânt; to ~an appointment a nu li psi de la o întâlnire, a fi punctual la o întâlnire. 3. a sărbători, a celebra; a ţine (o s re); to ~ one's birthday a-şi sărbători ziua de naştere; to ~ Sunday a ţine duminica, a nu munci duminica. 4. a păzi, a proteja, a apăra, a avea grijă de, a se îngriji de; God ~ his soul Domnul să-1 aibă în pază; God will ~ us Domnul va avea grijă de noi. 5. (from) a feri (de), a apăra (de), a păzi (de); to ~ smb. from cold a feri pe cineva de frig. 6. a întreţine, a îngriji, a păstra în bună stare; a badly kept road un drum prost întreţin o ~ the house clean a ţine casa curată, a întreţine curăţenia casei. 7. a ţine, a avea (o t servitori etc.); a poseda, a stăpâni; to ~ a diary a ţine un jurnal; to ~ the count o f a ţine scriptele / registrele de conturi. 8. a hrăni, a întreţine, a ţine (pe cineva); a creşte (animale); he has his parents to ~ trebuie să-şi întreţină părinţii; (fam.) I would er ~ him a week than a fortnight c un mâncău fără pereche, îţi mănâncă şi urechile; to ~ a a avea o amantă; to ~ great state a duce o viaţă îmbelşugată / luxoasă. 9. a menţine; a păs ne (un secret, o taină); a conserva; to ~ one's composure / countenance a-şi păstra ca lmul, a-şi păstra sângele rece; to ~ one's head a nu se pierde cu firea, a-şi păstra moral ul, a nu-şi pierde curajul, a da dovadă de tenacitate / tărie; to ~ time a) (despre ce as) a merge exact; b) a păstra / a bate tactul; to ~smb. advised a ţine pe cineva la curent; to ~one's balance a-şi păstra liniştea / echilibrul; to ~ a straight face a-şi păstra seriozitatea; to ~ one's temper a se stăpâni, a-şi păstra calmul. 10. a reţine, a de e, a ţine (cu forţa); he kept me late m-a reţinut până târziu; m-a făcut să întârzii; to ~ dinner a reţine pe cineva la masă; to ~ smb. in prison a ţine pe cineva în închisoare; to



 ~smb. in irons a ţine pe cineva în lanţuri; the ship was kept in port by adverse wind vasul a fost ţinut în port de vânturi potrivnice; don't Ietme~you! nu vreau sate reţin!; what is keeping you? ce te reţine?; there was nothing to ~me there nimic nu mă reţine a acolo. 11. a împiedica, a opri; to ~ fruit from rotting a împiedica fructele să putr ezească; the noise kept him from sleeping zgomotul îl împiedica să doarmă; I don't know wh at kept me from slapping his face nu ştiu ce m-a oprit să-1 pălmuiesc; it kept me from church m-a împiedicat să merg la biserică. 12. a păstra; a rezerva; to ~ smth. for late r a păstra, a pune ceva deoparte pentru mai târziu; is this place being kept? e reze rvat locul acesta?; a cupboard in which to ~ one's stores un dulap în care îţi poţi păstra proviziile; she ~s her letters under lock and key îşi păstrează scrisorile sub cheie; I can make money but I cannot ~ it (pot să) câştig bani dar nu-i pot păstra. 13. a reţine, a ţine minte; this child can't ~ a thing in his head acest copil nu reţine nimic; to ~ in mind a reţine, a ţine minte. 14. a păstra pentru sine, a nu împărtăşi altcuiva; to ~ h. to oneself a nu împărtăşi ceva altcuiva; to ~ smth. from someone a ascunde ceva cuiva ; I kept my impressions to myself n-am împărtăşit nimănui impresiile mele; (fam.) you may ~ your remarks for yourself poţi să-ţi păstrezi părerile pentru tine. 15. a continua, a nu conteni, a nu se opri; to ~ one's way / course a-şi continua calea / drumul; to ~ the ball rolling, to ~ the ball up a întreţine conversaţia, a nu lăsa conversaţia să lânce scă; a continua, a nu conteni; to ~ the pot



boiling a întreţine o stare de animaţie / efervescenţă; a continua energic / susţinut. 16. rămâne în, a sta în, a nu ieşi din; to ~ the house a rămâne în casă; to ~ the saddle a răm .) to ~ the sea a rămâne în larg (din pricina vremii rele); to ~ one's seat a-şi păstra lo cul; a rămâne aşezat; 17. a păstra (în ciuda unei opoziţii), a conserva; to ~ the field aga nst the enemy a păstra terenul împotriva atacurilor inamicului; to ~ one's figure a-şi păstra / a-şi conserva zvelteţea; to ~ one's beauty a-şi păstra frumuseţea. 18. a păstra, e (cald, rece etc.); the thermos ~s the tea hot termosul păstrează ceaiul cald. 19. a menţine, a ţine (într-o anumită stare sau poziţie); to ~ the door open a ţine / a lăsa uş chisă; I can't ~ the door open nu pot face uşa să stea deschisă; to ~ smb. awake a ţine tr eaz pe cineva; try to ~him interested încearcă să-i menţii interesul treaz; he kept us s tanding (for) two hours ne-a ţinut în picioare timp de două ore; to ~ smb. waiting a f ace pe cineva să aştepte; to ~ the gramophone playing a lăsa patefonul să cânte întruna; to ~ one's hands in one's pockets a-şi ţine mâinile în buzunar; to ~ smb. in a state of fea r a ţine pe cineva într-o stare de frică. 20. to ~ away a îndepărta, a ţine departe; what k pt you away? ce te-a împiedicat să vii?; to ~ a child away from the water's edge a ţin e un copil departe de marginea apei; to ~ the flies away from smb.'s face a îndepărt a / a goni / a alunga muştele de pe faţa cuiva; to ~ matches away from children a nu ţine chibriturile la îndemâna copiilor; to ~ back a) a opri (a armată care înaintează etc. ; b) a reţine; to ~back one's tears a-şi reţine lacrimile/ plânsul; c) a păstra, a reţine ( anii cuiva); to ~ back ten shillings from a servant's wages a reţine zece şilingi di n leafa unui servitor; d) a ascunde, a nu spune, a tăinui; he kept back the news f rom her i-a ascuns ştirea; e) a întârzia (recoltele etc.); to ~ down a) a împiedica (cev a) să crească / să se dezvolte; b) a ţine aplecat, a ţine în jos; she kept her head down îş capul plecat; c) a potoli, a reprima (o revoltă etc.); a ţine în stare de supunere; a -şi stăpâni (furia etc.); to~ prices down a menţine preţurile coborâte; to ~ in a) a reţine e cineva) acasă, a împiedica (pe cineva) să iasă din casă; b) a reţine, a nu lăsa să iasă; ca să iasă; to ~ a pupil in a ţine un elev la arest, a consemna un elev; c) a întreţine (f ocul); d) (fam.) to ~ one's hand in a-şi menţine exerciţiul / obişnuinţa / îndemânarea; I p a game every day to ~ my hand in joc câte o partidă în fiecare zi ca să-mi păstrez îndemân a; to ~ off a îndepărta, a ţine departe; a nu lăsa să se apropie; to ~ off one's hat a sta eu capul descoperit; the wind will ~ the rain off vântul va împiedica venirea ploii ; to ~ on a nu scoate (pălăria); ~ your hat on nu te descoperi; (fa/n.) to ~ one's h air on a-şi păstra calmul, a-şi păstra sângele rece, a nu se pierde cu firea; to ~ out a îm iedica să intre (pe cineva; lumina etc.); she wears a shawl to ~ out the cold poar tă un şal ca să se păzească de frig; to ~ over a păstra (un surplus de bant etc.), a pune b ne, a pune deoparte; to ~smb. to his promise a-i cere cuiva să-şi ţină promisiunea; to ~ together a ţine împreună, a uni; to have enough to ~ body and soul together a o duce de azi pe mâine, a o duce foarte greu; to ~ under a) a supune, a ţine într-o stare de supunere; b) a reprima, a stăpâni, a struni; he needs keeping under are nevoie să fie strunit; to ~ up a) a împiedica să cadă, a susţine; to ~ up a sinking man a ajuta un om



 care se îneacă să nu se ducă la fund; b) a ţine (în) sus; to ~ prices up a menţine preţuril icate; c) a întreţine, a îngriji (o clădire, o şosea); a menţine în bună stare; d) a conser păstra, a menţine (un obicei); a continua; to ~ up appearances a păstra aparenţele; the y have kept up their friendship au rămas prieteni; to ~ up a sport a practica un s port; they kept up the fun au continuat să se amuze; (fam.) keep it up! zi-nainte! continuă!; we are doing well but we must ~ it up merge strună dar trebuie să meargă mer eu aşa; e) a susţine (un rol); f) a ţine treaz, a împiedica să se culce; to ~ smb. up (at night) a ţine treaz pe cineva, a-1 face să vegheze, a-1 împiedica să se culce; we kept t he children up am dus copiii la culcare mai târziu ca de obicei. B.refl. 1. a se înt reţine; a se ţine; he does not earn enough to ~ himself nu câştigă îndeajuns ca să se între să trăiască. 2. to ~ oneself from a se împiedica să, a se opri să; a se feri să; a nu voi . intr. 1. a rămâne, a sta, a se menţine; to ~ within doors a rămâne / a sta acasă; to ~ cl se to the door a sta în apropierea uşii; to ~standing a sta în picioare; keep where yo u are rămâi unde eşti; are you ~ing well? stai bine cu sănătatea?; how are you ~ing? cum o duci?; to ~quiet a rămâne liniştit/tăcut; to ~calm a rămâne calm; to ~smiling a rămâne sur he weather ~s cool vremea rămâne răcoroasă. 2. (fam., mai ales la universitatea Cambridg e şi în S.U.A.) a locui; where does he ~? unde locuieşte? 3. a continua; to ~ at work, to ~ working a continua să muncească; (fam.) to ~ at it a) a munci; b) a munci întrun a, a munci fără răgaz; to ~at smb. with appeals for money a pisălogi întruna pe cineva cerâ du-i bani; to ~ straight on a merge drept înainte, a nu se abate de la drumul drep t (şi fig.); to ~ doing smth. a nu conteni să facă ceva; don't ~ asking me questions n u-mi mai tot pune întrebări; he ~s changing his plans îşi schimbă mereu planurile; this th ought kept recurring acest gând îi venea mereu în minte. 4. (despre alimente) a se păstr a, a se conserva, a rămâne nealterat, a ţine; butter that will ~ unt conscrvabil, unt care ţine; (fam.) I'll tell you the story later, it will ~ o să-ţi spun povestea asta mai târziu, nu se răceşte; meat will ~ in the cellar carnea se păstrează bine în pivniţa. 5 o ~ away a se ţine deoparte / departe, a sta retras / în izolare; ~ away! nu te apro pia!; he kept away for a few days n-a venit timp de câteva zile; to ~ back a) a st a deoparte; b) a nu înainta; ~ back! nu înainta! c) a se abţine; a se reţine; to ~ down a) a sta pe vine; a sta ascuns / pitit; b) (despre vânt sau despre mare) a rămâne calm ; to ~ from a se abţine de la; I can't ~ from laughing nu mă pot abţine să nu râd, nu mă po împiedica să râd; to ~ in a) (despre persoane) a rămâne acasă; b) (despre foc) a rămâne ap (fam.) to ~in with smb. a fi în bune relaţii cu cineva; to ~off a) (despre persoane etc.) a se ţine departe, a rămâne departe, a nu veni; if the rain ~s off dacă nu vine p loaia; b) a evita (ceva); I kept off the subject am evitat chestiunea; to ~ off the wind a evita vântul, ase ţine la adăpost de vânt; to ~ one) aţine, a se menţine; button that do not ~ on nasturi care nu ţin; b) a avansa, a înainta, a merge înainte, a cont inua drumul; c) a continua; a face mereu (acelaşi lucru), a repeta (o acţiune) la ne sfârşit; the dog ~s on barking câinele latră într-una; he ~s on saying that susţine tot tim ul că; he ~s on repeating that repetă la nesfârşit că; he ~s on asking silly questions nu mai



 keeper 534



isprăveşte cu întrebările lui prosteşti; (fam.) to ~ on at smb. a nu da pace cuiva, a se ţi e de capul cuiva, a pisălogi pe cineva, a bate la cap pe cineva; to ~ out of a se ţi ne departe de, a sta la adăpost de; to ~ out of a quarrel a nu se amesteca / a nu se băga într-o ceartă; to ~ out of danger a sta la adăpost de primejdie; to ~ out of har m's way a evita pericolul / primejdia; to ~out of smb.'s way / (amer. t r a c k s) a evita pe cineva, a nu dori să dea ochi cu cineva; to ~ to a se ţine de (o hotărâre, un proiect), a nu se lăsa de, a urma; to ~ to a strict diet a ţine / a urma un regi m sever; to ~ to one's room / to one's bed a rămâne în cameră, a sta în pat; to ~ to the l eft a ţine dreapta, a merge pe partea dreaptă; they ~ to themselves alcătuiesc un grup aparte; to ~ together a) a rămâne împreună, a nu se despărţi; b) a rămâne uniţi; to ~ up a se lăsa abătut / descurajat / deprimat; b) (despre vreme) a se menţine, a rămâne; c) (desp repreţuri) a rămâne ridicat; d) (despre persoane) a veghea, a nu se culca, a rămâne treaz; to ~ up with smb. a merge în rând cu cineva; I can't ~ up with you; you are speakin g too rapidly nu te pot urmări; vorbeşti prea repede; to ~ up with the time a fi în pa s cu vremea. II. s. 1. (ist.) donjon, turn, foişor, fortificaţie (la un castel); for tăreaţă, citadelă. 2. hrană, alimente, subzistenţă, întreţinere; cheltuieli de subzistenţă; e's ~ a-şi câştiga existenţa; he has ten francs a day and his ~ are zece franci pe zi pl us întreţinerea. 3. (telin.) capac al corpului de lagăr. 4. (/nine) tachet. 5. (mar.) ureche (de ghidare). 6. (mil.) punct interior de sprijin. -O- in good ~ în stare b ună; in low ~ în stare proastă, rău întreţinut; (fam.) for ~s pentru totdeauna, definitiv; t's yours for ~s ţ— dau pentru totdeauna; he's here for ~s s-a instalat i 1 aici pen tru totdeauna; I have spoiled my car for ~s mi-am stricat definitiv maşina.



Kentuckian [ken'tAkion] I. adj. din statul Kentucky. II. s. locuitor din Kentuck y (S.V.A.). Kentuckian [kon'tAkian] I. adj. din statul Kentucky (S.U.A.). II. s. locuitor din Kentucky. Kentucky colonel [ken'tAki rko:nl] s. (amer.) colonel on orific; titlu onorific. Kenyan ['kenjon, -ion] I. adj. kenyan. II. s. locuitor d in Kenya, kenyan. kept [kept] past si part. trec. de la k e e p . keptie ['keptîl s. (sl.) femeie întreţinută. keratin ['keratin] s. (chim.) cheratină. keratinization ['k eraătinai'zei/an] s. (fiziol.) cheratinizare. keratitis [kero'taitis] s. (med.) ch eratită. keratoma [ikero'toumo] pl. si keratomata [-ta] (/nea1.) cheratom. keratop lasty ]'kerotou>pfesti] s. (med.) cheratoplastie. keratosis [rkera'tousis],pl. k eratoses [-si:z] s. (med.) cheratoză. kerb [ko:b] I. s. 1. bordură, margine a trotua rului; car drawn up at the ~maşină care staţionează la marginea trotuarului; (despre afa cerile de bursă care se încheie după închiderea bursei) on the ~la marginea trotuarului. 2. ghizd(uri) de puţ. II. vb. tr. 1. a face bordura (trotuarului). 2. a face ghiz duri la (put). kerb broker ['ko:b 'brouko'] s. (amer.) misit care încheie (în preala bil) afaceri de bursă pe stradă. kerb merchant [~ imo:t/ant] s. precupeţ; vânzător ambulan t. kerbstone [~stoun] s. 1. piatră de bordură. 2. v. k e r b (1,1). kerb trade [~ tr eid] s. comerţ stradal. r keeper ['ki:po ] s. 1. păzitor, paznic; supraveghetor; gar dian (de închisoare); conservator kerchief ]'ko:tJîf] s. 1. basma, batic; eşarfă. 2. (po etic) batistă. (de muzeu); custode (ae bibliotecă); park ~ paznic de parc; lighthous e ~ paznic de far; kerf [ko:fj I. s. 1. tăietură; crestătură cu ferăstrăul. 2. (mine) burar ; săpătură; făgaş. the ~ of a secret deţinătorul unui secret. 2. patron, stăpân; proprietar ehn.) 3. (tehn.) tăietură. II. vb. tr. a tăia / a cresta în lemn (cu ferăstrăul etc.). cont apiuliţă, piuliţă de siguranţă. 4. belciug, verigă. 5. (tehn.) opritor (cu cablu). 6. (elec ) kermes ['ko:mi(:)z] s. 1. (entom.) cârmâz (femela insectei Kermes ilicis)'2. Cârmâz ar mătura unui magnet. (vopsea roşie). kermesite ['ko:misait, -zait, ko(:)'mesait] s. ( mineral.) kermesit. keeperess ['kkpsris] s. (rar) păzitoare, păstrătoare. kermess ]'ko :mes] s. chermeză. keeperless ]'ki:psrlis] adj. fără păzitor, nepăzit, nesupravegheat. ker mis ['komis] j . v . k e r m e s s. keeping ['ki:pin] s. 1. respectare (a unei p romisiuni, a unei reguli etc.). 2. celebrare, sărbătorire. 3. întreţinere, îngrijire (a un ui drum, a unei grădini etc.). 4. ţinere; ducere; kern [ko:n] s. (poligr.) element p relungit peste corpul literei. (ec.) ~ of the books contabilitate. 5. creştere (a animalelor). 6. conservare, păstrare kern(e) s. (înv.) 1. infanterist irlandez uşor înar mat. 2. (peior.) bădăran, mojic, mocofan. (a alimentelor); a good ~ wine un vin care



 se păstrează bine. 7. stăpânire, posesiune. kernel [rko:ns>l] s. 1. miez, sâmbure; (prov. ) he that will eat the kernel must crack 8. pază; to have smth. in one's ~ a avea ceva în pază / în păstrare; in God's ~în paza the nut nu e miere fără fiere. 2. grăunte, sâ 3. (/iz.) nucleu. 4. (mea". aVal.) glandă lui Dumnezeu; to be in smb.'s ~ a fi în pa za cuiva. in ~ with în acord / în armonie / obstruată; wax(ing) ~ stări ganglionare ale copilăriei. 5. (fam.) fond, miez, esenţă; the ~ în conformitate cu, potrivit cu; the car pet is in ~ with the curtain covorul e în ton cu of the matter miezul problemei. p erdeaua; his actions are in ~ with his character acţiunile lui sunt în armonie cu ca racterul kerosene ['kerosim,'--'-, --'-] s. petrol lampant; kerosen. . lui; to b e out of ~ with a nu fi în armonic cu, a nu se potrivi cu. kerosene oil [~ oil] s. v. k e r o s e n e . kerosene shale [~ Jeil] s. (mineral.) şist bituminos. keeping quality [~ .kwoliti] s. conservabilitate. kerosine ['kerosim,'--'-] s. petrol l ampant. keeping room [~ ru(:)m] s. salon. keep pin ['ki:p pin] s. (tehn.) şplint. kersey ]'k9:zi] s. (tevt.) kirze (ţesătură groasă pentru carâmbi). kerseymere [fezimio1"] s. (text.) caşmir (stofă fină de lână). keepsake ]'ki:pseik] s. 1. amintire, suvenir; as f or a ~ca amintire, ca suvenir. 2. ffnv.) album cu poezii şi poze. 3. air. dulceag, sentimental. kerving ['ko:virj] s. (mine) havaj, făgaş. keester ['ki:st3rJ s. 1. (a mer. fam.) valiză. 2. (amer. si.) fund, şezut. kerving machine [~ mo'/im] s. (tnine) haveză. kesouse [ki'saus] (amer.) I. inter/, bâldâbâc! pleosc! II. vb. tr. a arunca în apă keet [ki:t] s. (omit.) pui de bibilică. kef [keif] s. (arab) 1. stare de beţie (cau zată de haşiş). 2. trândăvie, dolce farniente. kestrel ['kestral] s. (omit.) vânturel-roşu lco tinnunculus). kefir f'kefa'] s. chefir. ketch [ket/] s. (mar.) kcci (vas mic cu două catarge). ketchup ['ket/op] s. (gaslr.) ketchup, SOS de ciuperci / de roşii etc. keg [keg] s. 1. butoiaş (până la 10 galoni capacitate). 2. măsură de greutate egală c ketene ['ki:ti:n] s. (chim.) cetenă. 45 kg (folosită pentru cuie). keif [keif] s. v . k e f. ketone ['ki:toun] s. (chim.) cetonă. r keister ['ki:sto , 'kaisto'] s. v. k e e s t e r. kettle ['ketl] s. 1. ceainic (/nare, de metal); ibric; oală; (fam. ) a fine I a nice / a pretty ~of fish! frumoasă afacere!; (fam.) this is another ~ of fish! asta e altă poveste! 2. (înv.) kelly l'keli] s. 1. (tehn.) tijă de antrenare . 2. (mine) prăjină pătrată. cazan. 3. cutia busolei. 4. (mine) benă, chiblă, cadă. 5. (tex autoclavă. keloid ['ki:bid] s. (med.) cheloid. kettle bottom [~ ibotom] s. (mine) bloc distinct. kelp [kelpl s. (bot.) vareh (Macrocystis pyrifera). 1 kettle doc k [~ dok] s. (bot.) I. rujină (Senecio jacobaea). 2. haşmaciucă (Anthriscus kelpie ['k elpi] s. (sco(. mitol.) geniu marin răufăcător (care amăgeşte corăbiile si le scufundă). si stris). 2 kelpie s. (auslr.) câine ciobănesc. kettledrum [~drAm] s. 1. (muz.) timpan . 2. (fam.) reuniune lipsită de ceremonie (in cursul căreia invitaţilor li se servesc băuturi răcoritoare). kelpy s.v. k e l p i e . kettle hole [~ houl] s. (geol.) sincl inal. kelson ['kelsn] s.v. k e e l s o n . Kelt [kelt] s. celt. kevel ['keval] s . (mar.) tachet dublu cu talpă, tachet mare. kevel head [~ hed] s. (mar.) baba de lemn în cruce. Keltic ]-ik] I. adj. celtic. II. s. (lingv.) celtică, familie de limb i indo-europene. kelvin ['kelvin] s. 1. (electr.) kilowatt oră. 2. (/iz.) scara te mperaturii absolute. key1 [ki;] I. s. 1. cheie; to put the ~ in the lock a vârî chei a în broască; to leave the ~ kemp hair [kemp 'hss'] s. (teAt.) fibră de lână lungă saw groa in the lock a lăsa cheia în broască; (fam.) to have / to get the ~ of the street a nu ken [ken] I. past si part. tree, kenned sau kent [-d, -t] vb. tr. (înv.) a şti; a a fla. II. s. avea adăpost, a fi nevoit să doarmă în aer liber; a fi dat afară, a fi lăsat în radă; it was (poetic) orizont (si fig.); beyond / out of smb's ~a) în afara vederii cuiva; b) dincolo the ~ of his success aceasta i-a deschis porţile succesului; to hold the ~ of one's own fate a fi stăpân pe propria sa soartă; the golden ~ opens ever y door cu cheia de aur de competenţa cuiva. descui poarta raiului; ai bani, ai de toate; (ec. pol.) ~industry industrie cheie / de bază. kench [kentf] vb. tr. (dial .) a săra (pestele). 1 kennel ['kensl] I. s. 1. vizuină. 2. coteţ (de câine). 3. colibă, c ocioabă, bordei. II. vb. 2. (fig.) cheie (a unei enigme, a unui mister etc.); ~ to a cipher cheia unui cifru; I hold the ~ to the puzzle deţin cheia enigmei. 3. leg endă (a unei harţi); ~ numbers numere A. intr. a sta într-o cocioabă etc. (v. k e n n e l 1 1 ) . B. tr. a băga (un câine) în coteţ. de reperaj (la o hartă coroiată). 4. (scol.) t aducere corectă, soluţie a unei probleme. kennel2 s. şanţ de scurgere pentru apă, rigolă. 5 (muz.) cheie; gamă; major ~ cheie majoră; the ~ of C gama lui do; to transpose a ke nnelstone ['kenlstoun] s. (tel.) canalizare / galerie pentru cabluri. piece to a higher ~ a trece o bucată într-o tonalitate mai înaltă; chromatic ~ gamă kenner ['kenor]



 s. (fam.) casă. cromatică; what ~ is this air set in? în ce tonalitate e scrisă această ar ie?; (fam.) to speak kenning ['kenirj] s. cuvânt compus cu sens metaforic (în litera tura anglo-saxonă). in a high ~ a vorbi pe un ton ridicat; a vorbi (cuiva) de sus; to sigh in every ~ a scoate kenogenesis [.ki:no«'d3enisis, ke-] s. (biol.) cenoge neză. r o gamă întreagă de suspine. 6. (arte) caracteristică de luminozitate (a unui tablo u, a unei kenogenetic ]-ki:no»d3i netik, ke-] aay. (biol.) cenogenetic. imagini); landscape in a light ~ peisaj în tonuri clare; picture painted in a low ~ tablou k enotron ['kenotron] s. (eln.) kenotron. pictat în tonuri sobre; (cinema) high ~ pi cture imagine luminoasă; (cinema) middle ~ kent [kent] past si part. trec. de la k e n . picture imagine normală. 7. clapă (la pian, orgă sau la maşina de scris); (fam.) to touch Kentish ['kenti/] I. adj. din Kent. II. s. (lingv.) dialectul din Kent. r the right ~ a atinge (la) coarda sensibilă. 8. (tel.) manipulator; cheie; tastă; gradaţie. Kentish fire [~ 'faio ] s. aplauze prelungite; ovaţii. 9. (tehn.) ic; cleşte mecanic. 10. (tehn.) cheie. 11. cheie (de pendulă, de jucărie mecanică). Kentish rag [~ 'rag] s. (geol.) gresie cuarţoasă gri-închis. 12. (tehn.) crestătură dinţată pentru îmbu a două lemne. 13. (tehn.) pană, şplint; kentledge ['kentled3] s. (mar.) balast din fo ntă.



 535 kidney machine



buton; arc. 14. (electr.) întrerupător; conector. 15. (geol.) banc de nisip. 16. (bo t.) cheie analitică. II. vb. tr. 1. (telm.) a fixa, a înţepeni (cu icuri); (constr.) a cala (cu piatră sparta etc.); to ~ the rails a fixa şinele de traverse. 2. a cresta (marginea unui lemn pentru îmbucarea cu altui). 3. (muz.) a acorda; to ~ (up) the strings of an instrument a acorda un instrument; (fam.) to ~ smb. up to doing s mth. a încuraja pe cineva să facă ceva; (fam.) crowd ~ed up for the match mulţime aşteptând meciul cu înfrigurare. 4. (tel.) a manipula. 5. a potrivi / a adapta (la o situaţie etc.). key2 s. banc (de nisip); recif. key action ['ki: 'adc/an] s. (muz.) mecan ismul clapelor (unui pian). keybank [~ bsnk] s. (poligr.) claviatură. key bed [~ b ed] s. (mine) strat reper. key bit [~ bit] s. floarea cheii. keyboard [~bD:d, ~b oad] s. 1. claviatură. 2. (electr.) tablou de distribuţie. 3. (tel.) pupitru cu chei ; panou cu chei. 4. (poligr.) claviatură. 5. tastatură. keyboarder ['ki:ta:dar[ s. o perator (de computer). key button [~ rbAtn] s- (telm.) buton; manipulator. keyed [ki;d] adj. (prevăzut) cu chei, cu claviatură etc. (v. k e y ' I). keyed up [ki:d ' Ap] adj. (folosit pred.) nervos, tensionat. keyer ['ki:a'] s. (tel.) manipulator . key fossil ['ki:fasl] s. (geol.) fosilă caracteristică. keyframe [~ freim] s. clav iatură. keyfruit ['ki:fru:t] s. (bot.) samară. keygroove [~gru:v] s. (auto) mit de p ană. keyhole [~houl] s. 1. gaura cheii; to listen at the ~ a asculta la uşă, a trage c u urechea la uşă; to spy through the ~ a se uita pe gaura cheii. 2. (telm.) canal pe ntru pană. key horizon [~ haraizn] s. (mine, geol.) orizont de reper. keyless ['ki :lis] adj. fără cheie; (despre ceasuri) care se întoarce fără cheie. keyman ['ki:man], pi. keymen [-man, -men] s. (amer.) 1. telegrafist. 2. (fig.) persoană-cheie, factor h otărâtor. Keynesian ['keinizian] (ec.) I. adj. care se referă la keynesism. II. s. key ncsist. Keynesianism [-izam] s. (ec.) keynesism. keynote ['kknout,'-'-] s. 1. (m uz.) (notă) tonică. 2. (fig.) notă dominantă; idee funda mentală; ~ of a policy cuvântul d rdine al unei politici. 3. (fiz.) sunet de bază. keynote adress [~ 'adres] s. disc urs care dă tonul unui congres sau care atrage atenţia asupra problemelor fundamenta le. keynoter [~k] s. (geol.) rocă de referinţă. key seat [~ si:t] s. (telm.) nut; canal; ajus taj blocat. keyset [-set] s. (tel.) claviatură. keystone ['ki:stoun] s. 1. (arhit. ) cheie de boltă / arc; ornamental ~agrafă. 2. (drumuri) piatră spartă; pietriş concasat. 3. (fig.) cheie de boltă. keystone distortion [~ distta:/3n] s. (tel.) distorsiune trapezoidală. Keystoner ['ki:stounar[ s. (amer. glumeţ) locuitor din Statul Pennsyl vania. Keystone State ['ki:stoun steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Pennsylvania. keystroke ['ki:strouk] s. bătaie, lovitură (pe o claviatură, pe o tastă e tc.). key way [~ wei] I. s. 1. (telm.) canal; canal de pană. 2. (hidr.) redan. II. vb. tr. (telm.) a freza (un canal de pană). key wedge [~ wed3] s. (telm.) pană tang enţială. key-winding [-.waindirj] adj. (despre ceasuri) care se întoarce cu ajutorul u nei chei. key word [~ wa:d] s. 1. (fig.) cheie; cuvânt-cheie. 2. (poligr.) cuvânt di rector. 3. (tel.) cuvânt de cod. khaftan ['kasftan, ka;fta:n] s.v. c a f t a n . k hair tree ['kaiatri:] s. (bot.) salcâm-catchu indian (Acacia catechu). khaki fka:k i] I. adj. (de culoare) kaki. II. s. 1. (stofă) kaki. 2. pl. pantaloni din stofă kak i. 3.pl. uniformă din stofă kaki. khalif [ka:'li:f, ka-] s. calif. khan [ko:n] s. 1. (ist.) han (prinţ oriental). 2. caravanserai. khanate ['ka:nit] s. (ist.) hanat. khedive [ki'di:v, ke'd-, ka'd-] s. (ist.) kediv. khediviate [-ist] s. (ist.) ked ivat. khidmutgar ['kidraatga:1-] s. (anglo-indian) servitor indigen. Khmer ['kmc ar] I. adj. khmer; kampuchian. II. s. 1. khmer, cambodgian, locuitor din Kampuch ia. 2. (lingv.) (limba) kampuchiană. kiak ['kaia;k] s. v. k a y a k. kiang ['kja:t j] s. (în China) fluviu. kibble ['kibl] I. s. (mine) chiblă; găleată. II. vb. A. tr. a s fărâma (minereul). B. intr. a ridica minereul la suprafaţă. kibbler [-ar] s. (telm.) con casor. kibbutz ['ki:bu:ts], pl. kibbutzim [-im] s. chibuţ. kibe [kaib] s. degerătură; (fig.) to tread on smb's ~s a călca pe cineva pe bătătură. kibitka [ki'bitka] s. (rus.)



 chibitcă, trăsură uşoară. kibitz ['kibitsj (fam.) I. s. chibiţ. II. vb. intr. a chibiţa. ki zer [Tribitsa'] s. (fain.) 1. chibiţ. 2. băgăreţ.



kibosh ['kaibof, kai'to/] (sl.) I. s. fleac, prostie, bagatelă; to put the ~ on a) a strica (cu ac.) b) a ruina, a pierde (cu ac.), c) a termina, a isprăvi (cu ac.) . II. vb. tr. a termina prost (o afacere); a pune capăt (unei afaceri). kick [kik] I. vb. A. intr. 1. a lovi / a da cu piciorul; a da din picioare; (despre animal e) a zvârli, a arunca din picioare. 2. (despre arme) a avea recul. 3. (despre o mi nge) a sări. 4. to ~ about (fam.) a fi vraişte / în neorânduială; to leave one's clothes ~ ing about the floor a-şi lăsa hainele vraişte pe duşumea; to ~against / at smth. (fam.) a se revolta împotriva (cu fiat.); a-i repugna, a-i fi scârbă de (ceva); to ~ at fate a se revolta împotriva soartei; to ~ at doing smth. a-i fi scârbă să facă ceva; he didn't ~ nu s-a împotrivit, nu s-a opus, n-a opus rezistenţă, nu s-a lăsat greu. B. tr. 1. a lo vi (pe cineva, ceva) cu piciorul; a da cu picioml în (cineva, ceva); a împinge (pe c ineva, ceva) cu piciorul; (despre animale) a zvârli cu piciorul în (cineva); to get ~ed a fi lovit cu piciorul; (fam.) to ~ a man when he is down a lovi un om fără apărar e; (fam.) he could / have ~ed himself for being so shy îi era necaz că c aşa de timid / sfios; I felt like ~ing myself îmi venea să-mi trag palme; (fam.) to ~ smb. upstai rs a-i acorda cuiva o nouă onoare / o nouă demnitate (in glumă); (fam.) to ~ the bucke t a da ortul popii, a crăpa, a .se curăţa; to ~ a goal a marca un gol (la fotbal). 2. to ~ about a lovi (ceva) eu piciorul încoace şi încolo; they were ~ing the ball about îşi pasau unul altuia balonul / mingea; to ~ aside a da (ceva) la o parte eu o lovit ură de picior; to ~ away a respinge (ceva) eu piciorul; to ~ smb. back a înapoia cui va o lovitură (de picior); do him injury and he'll ~ back fă-i (vre)un rău şi o să ţi-1 înt că; to ~ down a doborî / a răsturna (ceva) printr-o lovitură de picior; to ~ in a face să intre (un animal în grajd etc.) prin lovituri de picior; to ~ the door in a sparge uşa cu lovituri de picior; to ~ off one's shoes a-şi azvârli pantofii din picioare; t o ~ out a goni / a alunga (pe cineva) cu lovituri de picior; to ~ over a răsturna (o găleată etc.) printr-0 lovitură de picior; to ~ up the devil's delight, to ~ up a d ust / riot / row / shindy a face larmă / scandal / tărăboi / zarvă. II. s. 1. lovitură de picior sau de copită; free ~ lovitură liberă (la fotbal); high ~ bătaie din picior (la d ans); (fam.) to get more ~s than ha'pence a primi mai multe jigniri decât foloase; to get the ~ a fi dat afară, a fi scos din slujbă. 2. vigoare, energie, putere; if the horse had any ~ in him dacă acest cal ar fi mai sprinten / mai focos; (/atu.) he has no ~ left in him e complet doborât, e la pământ, nu mai face două parale; a drink with a ~ in it o băutură tare / care arde; o băutură care te reface / care-ţi dă energic; get quite a ~ out of skiing practicarea schiului îmi face bine / îmi dă puteri noi; I don't get much ~ out of it nu mă prea interesează, nu-mi spune nimic; to have a ~ a gainst / at smth. a se opune (la; cu dot.), a respinge, a nu-i conveni, a nu-i f i pe plac (ceva). 3. (amer.) plângere, nemulţumire, protest; you've no ~ coming n-ai de ce să te plângi; I've no ~ coming nu mă plâng, nu sunt nemulţumit, n-am nici o nemulţum re. 4. recul (la o armă). 5. zguduitură, hurducătură, zdruncinătură. 6. (mar.) one ~ ahead! manevraţi înainte! 7. (la fotbal) a good ~ jucător care are şut precis. 8. (telm.) porni re uşoară a motorului. kick-and-rush ['kikand'rA/j adj. (despre joc, la fotbal) haot ic, neorganizat. kickback [~biek] s. 1. (amer. fam.) reţinerea unei părţi din salariu. 2. (amer. fam.) şperţ, mită. 3. (amer. tel.) retur. kicker ['kikar] s. 1. persoană care loveşte cu piciorul. 2. cal nărăvaş. 3. (amer.) criticastru. 4. jucător de fotbal. 5. (te lm.) ejector; aruncător, extractor. kickoff ['kik'o(:)f] s. 1. (sport) lovitură de înc epere (a jocului). 2. (fam.) început, fază iniţială. kick-out [~'aut] s. (telm.) ejector . kickshaw [~/o:] s. (inv.) 1. delicatesă, mâncare aleasă. 2. bagatelă, fleac; bibelou. kickstart [~stu:t] s. (auto) demaror cu pedală. kickstarter ['kikista:tar] s. (aut o) demaror cu pedală, kickstarter. kiek-up [~Ap,.-'-] s. 1. (fam.) scandal, tărăboi, l armă,zarvă. 2. (fam.) chef, chiolhan, petrecere. 3. (amer.) dans; serată dansantă. 4. (t elm.) culbutor, răsturnător. kid1 [kidj I. s. 1. căprioară, ied. 2. şevro, piele de ied. 3 . băieţaş, flăcăiandru. 4.pl. mănuşi din piele de căprioară, mănuşi glase. 5. pl. (med.) bo . 6. pl. (med.) sală pentru copii (într-un spital). 7. (fam.) pungaş, hoţ (copil). 8. (f am.) păcăleală, tragere pe sfoară. II. vb. A. iutr. a făta (iezi). B. tr. (fam.) 1. a ţine e vorbă (pe cineva) în timp ce altul îl fură. 2. a păcăli, a trage pe sfoară. kid2 (pop.) I . gogoşi, minciuni, braşoave. II. vb. A. tr. a spune minciuni (cuiva). B. re)7. a-şi f ace iluzii, a se legăna în iluzii; to ~ oneself that a-şi închipui că, a face pe (muzician



 ul etc.). kid3 s. (mar.) gamelă. kidden [Tcidan] s. (fam.) speluncă de hoţi. kidder [' kidar] s. (pop.) mincinos, bărbier. kiddie ['kidi] s. v. k i d d y . kiddle ['kidl ] s. vârşă. kiddy ['kidi] s. (fam.) copilaş, copilandru; băieţaş, flăcăiandru. kiddyish [-U (fam.) stricat, uşuratic, destrăbălat. kid fox ['kid faks] s. (rar) pui de vulpe. kidglove [~gUv,'-'-] I. s. mănuşă din piele de căprioară; mănuşi glase; (fig.) with ~s cu mănu icat, blând. II. adj. 1. (despre o reuniune etc.) în ţinută de seară. 2. delicat; care evi tă munca manuală. kidling ['kidlirj] s. (fam.) ied, iezişor, ieduţ. kidnap ['kidnap, -'] vb. ir. a fura, a răpi cu forţa sau prin ademenire (mai ales copii); (ist.) a lua cu forţa, a lua cu de-a sila (la oaste etc.). kidnapper [-ar] s. răpitor / hoţ de copi i. kidney ['kidni] s. 1. (anat.) rinichi, rărunchi; floating ~ rinichi flotant / m obil; stone in the~s piatră la rinichi. 2. (fig.) fel; teapă, soi; aman of that ~ un om de felul acesta; they are both of the same ~ amândoi sunt de aceeaşi teapă, sunt o apă şi un pământ. kidney bean [~ bi:n] s. (bot.) fasole (grasă) (Phaseolus vulgaris). kid ney machine [- maji:n] s. rinichi artificial.



 kidney ore 536



kiltie [-i] s. (fam.) v. k i 11 y. kidney ore [~ o:r, ~ oar] s. (mineral.) miner eu ovoid. kidney potato [~ ps'teitou] s. (bot.) soi de cartof în formă de rinichi; c artof de salată. kilty s. soldat scoţian în costum naţional. kidney-shaped [~/eipt] adj. în formă de rinichi. kimono [ki'mounou, -na, 'kimounou] s. (yap.) kimono. kidneysto ne [~sto'un] s. 1. (mineral.) jad, nefrit. 2. (med.) calcul renal. Kimric ['kimr ik] adj. v. C y m r i c . kin [kin] I. s. 1. familie, neam. 2. rude, rubedenii, neamuri; to be ~ to a fi rudă cu, kidney vetch [~ vet/] s. (bot.) vătămătoare (Anthyllis vulneraria). a se înrudi cu; near of ~ înrudit; asemănător, similar; the next of ~ a) f amilia; b) ruda kid skin ['kid skin] s. piele de ied, şevro. cea mai apropiată. II. adj. înrudit; we are ~ ne înrudim; ~ to înrudit cu; asemănător cu. kidstakes, kidsteaks [' kidsteiks] s. pi. (austr. si.) baliverne, palavre, vorbe goale. -kin [-kin] sufi x diminutival: manikin omuleţ. kidvid ['kidiVid] s. (amer. si.) program de televiz iune pentru copii. kinaesthesia [ikainis'Oi:zio, -3io, -30, ikines-] s. (fiziol. ) kinestezie. kief [ki:f] s. v. k e f. kier [kio'J s. cuvă, cadă, rezervor, bazin. k inaesthctic [ikainis'Oetik] adj. (fiziol.) kinestetic. r kieselguhr ['ki:z3lguo [ s. (mineral.) tripoli; kieselgur, diatomit. kinase l'kaineis] s. (biol.) kinază. kieserite ['kkzorait] s. (mineral.) kieserit. kinchin ['kint/in] s. (fam.) copi l. kinchin lay [~ lei] s. furt de bani (ae la un copil trimis în comision). kil [k il] s. argilă smectică, argilă pentru piuare. kind [kaind] I. s. 1. specie, gen, rasă, n eam; the human ~specia umană/ omenească, kilampere ['kikempea] s. (electr.) kilo-amp er. kilderkin ['kikbkin] s. 1. butoiaş (cu o capacitate de 72-80 litri). 2. măsură de genul omenesc; the sparrow ~specia vrabiei. 2. fel, categorie, calitate, soi, ge n; a book of the best ~ o carte de cea mai. bună calitate / dintre cele mai bune; what ~ of man is capacitate de aprox. 80 l. he? ce fel de om este?; what ~ of ma n do you take me for? drept cine mă iei?; he is kiley ['kaili] s. (austr.) bumeran g. Kilkenny cats [kil'keni kans ] s. pl. the ~ pisicile din Kilkenny (Irlanda) c are s-au bătut the ~ of man who will hit back nu e omul care să se dea bătut; people o f all ~ş oameni până când nu le-au mai rămas decât cozile; to fight like ~ a se lupta / a s bate cu furie, de tot felul, tot soiul de oameni, fel de fel de oameni; she rep lied after the manner of her (own) ~ a răspuns ca cele de felul / de teapa ei; of the same ~ de acelaşi fel / gen; a se bate cu înverşunare, a se lupta pe viaţă şi pe moarte facts of a ~ to astonish us fapte de natură să ne uimească; perfect of its ~ perfect în Kilkenny coal [kil'keni koul] s. (mineral.) antracit (obişnuit). 1 kill [kil] I. vb. A. tr. 1. a ucide, a omorî; a tăia (animale); thou shâlt not ~ să nu genul său; someth ing of the ~ ceva de felul acesta; he said something of the ~ a spus ucizi. 2. ( fig.) a omorî, a nimici, a distruge; a zădărnici; a respinge; to ~ a bill a respinge c eva de felul acesta; nothing of the ~ nimic de felul acesta; he did nothing of t he ~ n-a un proiect de lege; this superstition will be hard to ~ această superstiţie va fi cu greu făcut aşa ceva; do nothing of the ~ fereşte-te să faci aşa ceva; să nu faci ceva; of a stârpită; to ~ two birds with one stone a omorî doi iepuri dintr-o împuşcătură, face ~ de o calitate proastă; we had coffee of a ~ am băut o cafea infectă7 execrabilă; in a două lucruri deodată; to ~ smb. with kindness a covârşi pe cineva cu bunătatea; you ~ of way într-un fel; that's the ~ of thing I mean cam asta vreau să spun; he felt a ~ are ~ing me with suspense, you are ~ing me by inches mă faci să mor de nerăbdare; of compunction a simţit un fel de remuşcare; the trees formed a ~ of arch copacii (fam .) to be out to ~ a-şi da aere de cuceritor, a face pe grozavul; (fam.) to be dres sed alcătuiau un fel de boltă; a ~ of sour taste un gust destul de acru; he is a ~ o f fool e un to ~ a fi îmbrăcat foarte elegant, a fi de o eleganţă irezistibilă; to ~ one's time a-şi omorî mare dobitoc / prost / imbecil; (fam.) I can't bear these ~s of men nu pot suporta oamenii vremea; to ~ all feelings of humanity a înăbuşi orice sentimen t de omenie; the drums de teapa asta; (fam.) I ~of began to understand mi s-a păru t că încep să înţeleg; (fam.) ~ed the strings tobele acopereau coardele; to ~ a passage a suprima un pasaj (dinlr-un he looked ~ of frightened părea cam speriat; (fam.) I ~ of expected it mă cam aşteptam text). 3. a amortiza (un sunet). 4. (chim.) a descom pune (acidul clorhidric, în industria la asta. 3. fire, natură; the law of ~ legea f irii / naturii; they act after their ~ (ei) acţionează plumbului); ~cd spirits acid



 saturat, acid clorhidric descompus. 5. (telm.) a degresa (o conform cu natura lo r /cu firea lor; a discovery new in ~ o descoperire de o natură cu piele, în industr ia tăbăcitului). 6. (electr.) a scoate de sub curent. 7. (sport) a bloca (balonul, t otul nouă; they differ in ~, not only in degree se deosebesc prin natură, nu numai p rin la fotbal). 8. to ~ off a omorî; a extennina, a masacra. B. refl. a se omorî; a se sinucide; mărime; difference in ~ diferenţă specifică; payment in ~ plată în natură; (fa to repay to ~ oneself with work a se distruge muncind. II. s. 1. omorâre, ucidere (mai ales a smb. in ~ a plăti cuiva cu aceeaşi monedă. II. adj. 1. bun, binevoitor, p revenitor, amabil, vânatului). 2. vânat; plentiful ~pradă bogată (la o vânătoare). 3. momea (animal care cumsecade; ~heart inimă bună; they are ~peopIe sunt oameni cumsecade; ~ invitation serveşte drept momeală la vânătoarea de fiare sălbatice). 4. (la tenis) ~ smash •$■ to ~ invitaţie amabilă / politicoasă; to give smb. a ~ reception a primi bine pe cine va; to give a proposal a ~ reception a primi favorabil o propunere; give him my ~ regards the lime a stinge varul; (fot.) to ~ the hypo a elimina hiposulfitul ( la developat). transmite-i complimentele mele / complimente din partea mea; to b e ~ to smb. a se arăta kill2 s. (amer. dial.) canal; pârâu; râuleţ. bun cu cineva / faţă de neva; it's very ~of you e foarte amabil din partea dumneavoastră; kill cow ['kil ' kau] s. (rar fam.) parlagiu. vă mulţumesc pentru bunăvoinţă; be so ~ as to fii bun şi; you re really too ~ sunteţi killdeer [rkildior] s. (omit.) specie de fluierar american (Charadrius vociferus). prea bun / amabil; ~ wind vânt prielnic. 2. (înv.) duios, i ubitor. 3. (despre sol, metale kill-devil [~ ,devl] s. nadă, momeală artificială. etc. ) uşor de lucrat. killer [kib r ] s. 1. ucigaş, asasin. 2. (iht.) delfin cu aripă ca s abia (Orchitis orca). kindergarten ['kindsiga:tn[ s. (germ.) grădiniţă de copii. 3. pe rsoană grozavă, ora de succes. 4. lucru grozav (ex. carte de succes). 5. (la poştă) disp ozitiv de obliterat. 6. (telm.) amortizor, atenuator. 7. (tehn.) limitator, întrer upător. kindergart(e)ner ['kind;>iga:tnor] s. copil de grădiniţă. killer whale [~ /iweil ] s. v. k i l l e r (2). kind-hearted ['kaind'ha:tid,'-,-- amer. si -ed] adj. bu n, binevoitor; blând; milos. killick ['kilik] s. (mar.) ancorat, ancoră mică; ancoră. ki nd-heartedly [-li] adv. cu bunătate, cu blândeţe, cu bunăvoinţă. kind-heartedness [-nis[ s. bunătate, blândeţe, bunăvoinţă. killing ['kilirj] I. adj. 1. ucigaş, criminal; ucigător. 2. .) ucigător; seducător; cuceritor; irezistibil; (fam.) it is too ~ for words să mori d e râs (nu alta); (pop.) to have a ~ time kindle1 ['kindl] vb. A. tr. 1. a aprinde, a încinge (focul). 2. (fig.) a aprinde; a înflăcăra; a se speti (de prea multă muncă), a-i ieşi sufletul. II. s. 1. ucidere, omorâre, crimă. a stârni, a stimula, a aţâţa; a îmboldi. tr. 1. a se aprinde. 2. (fig.) a se aprinde, a se 2. măcelărire. 3. (fig.) masacru, carnaj. 4. vânat (rezultat dintr-o vânătoare întreagă). înflăcăra. 5. (fam.) succes financi osebit, lovitură. kindle2 (vet.) I. vb. tr. si intr. a făta, a da naştere (la pui). II . s. prăsilă dintr-o singură fătare, cuib (mai ales ae iepuri sau pisici). killing bottl e [~ .botl) s. sticlă cu cianură de potasiu (a entomologului). kill-joy ['kild3Di] s . strică-chef, persoană care strică plăcerea celorlalţi; (om) moroc㍠kindler [s'\ s. 1. ap zătoare (defoc), aparat de aprins focul. 2. (fig.) aţâţător; instigator. nos, (om) ursuz; ~ countenance mutră de înmormântare. kindless ['kaindlis] aa7. lipsit de bunăvoinţă / amabi itate. kiln \k\\n] I. s. 1. (telm.) cuptor (pentru arderea varului, a cărămizilor); cuptor de kindliness ['kaindlinis] s. 1. bunătate, blândeţe, bunăvoinţă, amabilitate. 2. fa tă bună; ardere / uscat; etuvă. II. vb. tr. a arde (cărămidă, var etc.). favoare. 3. blânde climei). kiln brick ['kilt; brik] s. cărămidă refractară. kindling ['kindlirj] s. 1. ap rindere, încingere (a focului). 2. (fig.) aprindere, aţâţare; stimulare. 3. pl. (amer.) surcele de aprins focul. kiln dry [~ drai] vb. tr. (telm.) a usca în cuptor. kindl ing wood [~ wud] s. surcele de aprins focul; vreascuri; aşchii. kilo ['ki:lou, ame r. si 'ki-[ s. 1. presc. a"e la k i l o g r a m (m e). 2. prese, de la kilometre . kindly ['kaindli] I. a«V. 1. cu bunătate, cu bunăvoinţă; eu blândeţe; favorabil, bine; he oke very ~ to me mi-a vorbit cu multă bunătate / bunăvoinţă / căldură; mi-a spus kilobar [~ [ s. (fiz.) kilobar. multe lucruri amabile; he spoke very ~ of you mi-a vorbit f oarte frumos despre tine; kilocalorie [~'kxlo»ri, -kv] s. (fiz.) kilocalorie, calo rie mare. to be ~ disposed towards smb. a avea simpatie pentru cineva; a fi plin de bunăvoinţă kilocycle f~.saikl] s. (electr.) kilohertz, kilociclu. cu cineva / faţă de cineva; will you ~? vrei să fii atât de bun să? eşti atât de bun să? ai kilogram(me) ['kilo ram, -long-] s. kilogram. vrea să?; ~sit down! luaţi loc, vă rog!; ~ let me know vă rog să mă anunţaţi; (ec.) ~ remit kilogrammetre [~mi:tor] s. (fiz.) kilogrammetru. by cheque vă rugăm să achitaţi prin cec; to take smth. ~ a primi favorabil ceva; I should kiloher



 tz ]'kilo»ho:ts] s. (fiz.) kilohertz, kilociclu. take it ~if mi-ar face plăcere dacă; to take ~to smb. a-i purta afecţiune cuiva, a-i deveni kilojoule [.kilou.d3u:l, -. d3aul] s. (fiz.) kilojoule. drag cineva; to take ~ to smth. a-i fi drag să facă ceva , a face ceva cu plăcere; she ~ kilolitre [~ ,li:tor] s. kilolitru. took to her wa rm bed s-a vârât cu plăcere în aşternutul călduros. II. adj. 1. bun, kilolumen [~ ilju:mon] s. (fiz.) kilolumen. binevoitor, blând, binefăcător; ~feeling sentiment de bunătate; to have a ~feeling towards kilometer ['kibimi:tor, -lou.m-, ki'bmitor] s. (amer.) v . k i 1 o m e t r e. a avea / a simţi afecţiune / simpatie pentru; ~ tone ton blând; ~ advice sfat părintesc; kilometre s. kilometru. ~wind vânt prielnic. 2. (ind.) uşor de lucrat. 3. (înv.) prin naştere ~ Scot scoţian prin kiloton ['kilonun] s. kilotonă. naşter e. 4. (hiv., rel.) felurit, variat; the ~fruits of the earth feluritele roade al e pământului. kilovolt ['kibivoult] s. (electr.) kilovolt. kindness ['kaindnis] s. 1 . bunătate; bunăvoinţă, amabilitate; blândeţe; prompted by kilowatt ['kitewot, -louw-] s. ( lectr.) kilowatt. feelings of ~ animat de simţăminte pline de bunăvomţă; thanks for your ~ vă mulţumesc kilowatt-hour [~ .auor] s. (electr.) kilowatt-oră. kilt ['kilt] I. s. ki lt. II. vb. tr. 1. (si to ~ up) a ridica poalele (fustei). 2. a plisa, a îndoi. pe ntru amabilitate; to show ~ to smb. a arăta bunăvoinţă cuiva; will yoiî have the ~ to? eşti atât de bun să? 2. (inv.) prietenie; indulgenţă; to have a ~ for smb. a fi indul kilted [ -id] adj. 1. cu kilt. 2. (despre fustă) plisat. gent faţă de cineva. 3. serviciu; faptă bună; to do smb. a ~ a face un serviciu cuiva; kilter [-3r] s. (amer. fam.) ordine , rânduială; out of ~ în dezordine.



 537 kitchen stuff



kiosk [ki'osk, kjosk, rki:osk] s. 1. chioşc, pavilion. 2. cabină telefonică. will you to do me a great ~? vrei să-mi faci un mare serviciu?; to heap / to shower ~es on smb. a copleşi pe cineva cu bunătatea / cu atenţiile; a ~ is never thrown away kip1 [k ip] s. piele netăbăcită (de viţel sau miel). 0 faptă bună nu e niciodată zadarnică. kip 2 1 (fam.) 1. adăpost pentru noapte; azil. 2. pat, aşternut, culcuş. 3. lupanar, bordel. k indred ['kindrid,amer. şi-ed] I. s. 1.înrudire,rudenie; (fam.) rude,rubedenii, neamu ri. II. vb. intr. (si.) to ~ down a se culca; to ~ out a dormi în aer liber. 2. înru dire, asemănare. 3. gintă; trib; clan. II. adj. 1. înrudit. 2. (fig.) asemănător; analog; kip3 s. (amer.) 1 000 livre (unitate de măsură). înrudit; rain and ~ phenomena ploaia şi fenomenele asemănătoare. kip4 s. (mine) rampa puţului. kine1 Ikain] (înv., poetic) pl. de la c o w 1 . kipper ['kipa1"] I. s. 1. scrumbie (uşor) afumată; peşte afumat. 2. so mon mascul (în timpul depunerii icrelor). 3. (fam.) tânăr; descreierat, sturlubatic. 4 . (mii. fam.) torpilă. kine2 ['kini] s. cinescop (prese, de la k i n e s c o p e ) . 5. (austr.) tânăr aborigen admis în rândul bărbaţilor. II. vb. tr. a săra şi afuma (peşt ema ['kinima] ş. v. c i n e m a. kir [ka:r] s. (mine) kir, scursori de ţiţei cu pământ. ki nematic [Tkaini'mastik, 'kin-] adj. (fiz.) cinematic. kirb [ka:b] s. (înv.) v. k e r b . kinematics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) cinematică. Kirghiz ['ka:giz, amer. ka:'gi:z] I. s. 1. pl. Kirghizes [-iz, -ez] sau Kirghiz kirghiz. kinematograph [ikaini'ma3tagra:f, -toug-, -grasf] 5. v. c i n e m a t o g r a p h . kinescope [ikaini'skoup] s. 1. (tel.) cinescop. 2. înregistrare Filmată a unei emisiuni 2. (Un gv.) (limba) kirghiză. II. adj. kirghiz. TV. II. vb. tr. a înregistra (un program TV ) pe peliculă. Kirk [ka:k] s. (scot.) biserică. kirkman [ka:kman],pl. kirkmen [~] s. (scot.) membru al bisericii scoţiene. kinetic [kai'netik, ki'n-] adj. (fiz.) cine tic. kirkyard [~ja:d] s. (şcoţ.) cimitir. kinetics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) (fiz .) cinetică. kirmess ['ka:misj s. chermeză. kinetograph [kai'ni:tagra:f, -toug-, ki' net-, -graef] s. (fiz.) cinetograf. kirtle ['ka:tlj s. (înv.) 1. fustă; rochie. 2. s curtă; caftan. kinetoscope [kai'ni:t3skoup] s. (fiz.) cinetoscop. kinfolk(s) ['kin fouk(s)] s. pl. neamuri, rude, rubedenii. kirve [ko:v] s. (mine) făgaş (tăiat de haveză) . king [kirj] 1.5.1. rege; King-Emperor rege şi împărat; the ~s and queens of England kismet ['kismet, 'kiz-J s. (arab.) soartă, destin. regii şi reginele Angliei, suvera nii / monarhii britanici; (biblic) The three Kings cei trei kiss [kis] I. s. 1. sărut; îmbrăţişare; to give smb. a ~ a da cuiva un sărut; to send / to magi; the Book of Ki gs Cartea Regilor; (fam.) dish fit for a ~ mâncare regească; (fam.) blow smb. a — a tr imite bezele cuiva; to steal a ~from smb. a fura cuiva un sărut; stolen he wouldn' t call the ~ his cousin că doar n-o fi os de domn; everybody has his own ~es are s weet sărutul furat c totdeauna mai dulce; to snatch a ~ a fura un sărut; they King C harles's head fiecare are o idee fixă; the ~'s English limba engleză literară; snatche d a hurried ~s-au sărutat în grabă. 2. atingere (a bilelor, la biliard). 3. bomboană the ~ of Tersoss moartea. 2. magnat, rege (al marii finanţe etc.); one of the oil ~s unul mică. 4. pată de ceară roşie (pe un plic). II. vb. tr. 1. a săruta, a da un sărut (cui a); he din regii petrolului. 3. rege (la şah, la cărţi). 4. damă (la jocul de dame). II. vb. A. tr. a face '-«d her hand i-a sărutat mâna; he ~ed her forehead, he ~ed her on the forehead a sărutat-o pe frunte; they ~ed (each other) se sărutară; (Jam.) they wer e ~ing away (pe cineva) rege. B. intr. (fam.) a face pe regele; to ~ it (over) a face pe şeful faţă de. erau pe punctul de a se săruta; to ~ away smb.'s tears a şterge la crimile cuiva cu sărutări; king apple ['kirj laepl] s. (bot.) măr-domnesc. kingbolt [~ boult] s. 1. (tehn.) pivot, bolţ principal; fus central. 2. (auto) pivot de fuzetă. to ~ the book a săruta Biblia (cu prilejul depunerii jurământului în faţa unei instanţe jud cătoreşti); to ~ the dust a suferi o înfrângere; a fi doborât / omorât; a se înjosi, a se 3 ferov.) bară de crapodină. king cobra ['kirj -koubra] s. (zool.) specie de cobră din s ud-cstul Asiei (Naja târî; to ~ the ground a fi înfrânt / învins; to ~ the rod a se supune eu umilinţă unei pedepse; a săruta mâna care loveşte; to ~ one's hand to smb. a trimite / a face bezele cuiva; to ~ (Ophiophagus) hannah). king crab [~ krsb] ş. (zool.) l. v. h o r s e - s h o e c r a b (Umulus). 2. crab-de-mare smb. good-bye a-şi lua răma s bun de la cineva sărutându-1; to ~ the cup a atinge ceaşca cu buzele. 2. a atinge, a lovi una de alta (bilele de biliard). 3. to ~ off (sl.) a respinge; (Maia squin



 ado). kingcraft [~ kra:ft] s. arta de a conduce / de a domni / de a guverna; art a de a exercita a ignora. puterea regală. kissable ['kisabl] adj. (bun) de sărutat, care se cere sărutat. kingcup [~kA.p] s. (bot.) piciorul-cocoşului, floare-broştească (R anunculus acris.) kiss-curl ['kiska:l] s. buclişoară. kisser ['kisa1"] s. 1. persoană care (se) sărută. 2. (pop.) gură. 3. (fam.) faţă, figură. kingdom ['kindam] s. 1. regat; im eriu, împărăţie; the ~ of heaven împărăţia cerurilor; kissing ['kisinj ş. sărutări, îmbrăţi t for a ~ n-aş face-o pentru nimic în lume; to come into one's ~ a se kissing crust [~ krAst] s. locul unde se lipesc două pâini. impune, a se face cunoscut. 2. regn (a nimal, vegetal). kissing trap [~ trsep] s. (pap.) gură. kingdom-come [~ 'kAin] ş. (j am.) rai, paradis; to send smb. to ~ a trimite pe cineva kiss-in-the-ring ['kisi nâa'rirj] s. variantă a jocului de-a şoarecele şi pisica (în care cel pe lumea cealaltă. r are priiule sărută pe cel prins). kingfisher ['kin.fi/a ] ş. (ornit.) pescăruş-albastru (A lcedo isp'uki). kinglet ['kirjlit, amer. şi -let] s. (peior.) regişor. kiss-me [~mi( :)] s. (bot.) trei-fraţi-pătaţi (Vio/a tricolor). kiss-me-quick [— 'kwik] s. 1. pălărie de amă în formă de scufiţă (la modă după 1850). kinglike ['kirjlaik] I. adj. regesc, (ea) de r . II. adv. regeşte, ca un rege. 2. cârlionţ. kingliness ['kirjlinis] s. maiestate, înfăţişa regească; nobleţe. kiss roll ['kis roul] s. (tehn.) umezitor. kingly ['kirjli] I. ad v. regesc, de rege; maiestuos. II. adv. (rar) regeşte, ca un rege. kist [kist] s. (scoţ.) 1. cufăr. 2. ladă pentru bani. 3. sarcofag. king penguin ['kirjiperjgwin] s. ( ornit.) specie de pinguin din zona Cercului Polar de kit1 [kit] I. s. 1. putinică. 2. raniţă, sac cu obiecte personale. 3. echipament; bagaj Sud, manşot regal (Aptenody tes patagonica). king-pin [~pin] s.l.v. k i n g - b o 11. 2. (jig.) ceva pe care se sprijină totul; buricul personal. 4. echipare. 5. (tehn.) set; ansamblu; garni tură / trusă de scule; aparataj; instru mente; 6. (fam.) grup; colecţie; grămadă (de lucru i sau persoane). -0* (fam.) the whole ~ pământului; persoană importantă. 3. (sport) popi cul de la mijloc. toţi, cu căţel şi cu purcel; toată banda, toată trupa. II. vb. A. tr. a e hipa, a înzestra. B. intr. king-post [~poust] ş. 1. (constr.) popul fermei. 2. (av.) hobană, ferură-suport. r king's colour, King's Colour ['kinz 'kAla ] s. (mar.) pavi lion naţional de ceremonie. to ~ out a se echipa. kit2 s. 1. (prese, de la k i t t e n ) pisoi. 2. (canad.) pui de vulpe. king's evil [~ ri:vl] s. (med.) scrofulo ză. kingship ['kirj/ip] s. regalitate. kit3 s. (înv.) vioară mică. kit-bag ['kitbaeg] s. sac cu obiecte personale de călătorie. king-size ['kirj saiz] adj. (amer.) de dimen siuni mai mari decât cele obişnuite. kitcat portrait [~'kaet 'pa:trit] s. portret pe pânză de 36 x 25 inci. kingsman ['kirjzman, -mxn], pl. kingsmen [-man, men] s. 1. r egalist; partizan al regelui. 2. (înv.) vameş, funcţionar vamal. 3. student la King's College (Cambridge). kitchen ['kit/in, -t/an] s. 1. bucătărie; field ~bucătărie de campa nie; patient's ~locul Kingston(e) valve ['kirjstan vaelv] s. (mar.) kingston, pr iză de apă. unde se prepară tizanele (într-un spital); thieve's ~adăpost al hoţilor, oficin de afaceri veroase, de urzeli şi intrigi). 2. (mai ales în Scoţia) bucate, alimente; s ome ~ to put on king's yellow ['kinz .jelou] s. (chim.) auripigment. r your brea d ceva de pus pe pâine. king vulture ['kin rVAlt/a ] s. (ornit.) condor, vultur re gal (Sarcoramphus papa). kitchen cleaver [~ ikli:var] s. satâr. kink [kirjk] I. ş. 1 . nod, răsucitura (la o frânghie, la un cablu); încreţitură, cută (la o stofă); îndoitură. l.) punct de deviere a filonului. 3. (text.) buclă, îndoitură de fir kitchen crockery [~ ikrokari] ş. vase de bucătărie. din care se alcătuieşte ochiul tricoului; ochi; cârcel. . spasm (în muşchii cefei); cârcel. kitchen dresser [~ idrcsa1"] s. masă de bucătărie. 5. ( am.) ciudăţenie, trăsnaie, manie; he's got a ~in the brain e puţin cam trăsnit. 6. (mat.) kitchen Dutch [~ -dAt/] ş. (fam.) creolă olandeză stricată vorbită în regiunea Cape Town pu ct unghiular. 7. (mar.) ochi; velină. 8. (tel.) cot al unei curbe. II. 9. defect, viciu. vb. (Africa de Sud). A. intr. a se înnoda, a se răsuci, a se încurca. B. tr. a în noda, a răsuci. kitchener ['kit/inar, -t/an-] ş. 1. bucătar (mai ales într-o mănăstire). 2. plită, sobă de bucătărie. kinkle ['kirjkl] s. 1. cârlionţ; creţ, încreţitură. 2. (te*t.) câ ed [-d] adj. (despre păr) creţ. kitchenette [ikit/i'net, amer. -t/a-] ş. (amer.) bucătărio ară (cu cămară). kinky ['kirjki]adj. l.v. k i n k 1 cd.2.răsucit;încreţit.3.(peior.) (despr comportament) kitchen evening ['it/in, ii:vnin] s. (austr.) petrecere la care o aspeţii aduc în dar articole ciudat. de menaj (pentru o tânără pereche). kino ['ki;nou] s. gumă, clei vegetal, răşină (a diferiţi arbori tropicali). kitchen-garden [~'ga:dn,'-----, -t/an--] s. grădină de zarzavat. kinoplasm ['ki:nou-pla3Z3m] s. (biol.) kinoplasmă. k itchen-jack [~d3ffik] ş. frigare. kitchen-maid [~meid] s. spălătoare de vase. kinsfolk ['kinzfouk] s. (folosit ca pl.) neamuri, rude, rubedenii; familie, neam. kinshi



 p ['kin/ip] s. 1. înrudire; the call of ~glasul sângelui. 2. (fig.) înrudire; asemănare, kitchen-midden [~iinidn] ş. (arh.) colină formată pe resturile unei aşezări primitive. an alogie. kitchen police [~ paili:s] ş. (amer. mii.) serviciu de zi la bucătărie; soldaţi care muncesc kinsman [rkinzman],p/. kinsmen [-man, -men] s. rudă, neam. la bucătărie. kinsmanship [ J /ip] s. v. k i n s h i p . kitchen range [~ reind3] ş. maşină de gătit; plită. kitchen sink [~ sink] s. spălător de vase (la bucătărie). kinswoman ['kinzwuman],pl . kinswomen [-wimin] s. rudă (femeie). kitchen stuff [~ stAf] s. 1. zarzavaturi. 2 . resturi de la bucătărie. kintal ['kintal] s. chintal.



 kitchen utensils 538



kitchen utensils [~ ju(:)tenslz] s. pl. vase de bucătărie. kitchenware [~w£9r] s. arti cole de menaj; vase de gătit. kite [kait] I. s. 1. (omit.) gaie-roşie (Milvus milvus milviis). 2. (fam.) (om) hrăpăreţ, lacom, speculant, cămătar. 3. zmeu (jucărie); to fly / o send up a ~a) a înălţa un zmeu; b) (fig.) a încerca să vadă dincotro bate vântul; c) (fig a încerca să obţină bani cu chitanţe sa« poliţe false. 4. (fam.) chitanţă sa» poliţă falsă rire. 5. (si. av. mil.) avion. 6. (mar.) ancoră plutitoare. II. vb. A. intr. a zbu ra ca un zmeu. B. tr. 1. a face (ceva) să zboare ca un zmeu. 2. a falsifica (poliţe ele). kite balloon ['kait be>ilu:n] s. balon captiv. kith [kiO] s. ~ and kin cun oscuţi şi rude, kitling ['kitlirj] s. (aval.) pui; pisoi, motănaş. kitsch [kit/] s. 1. k itsch, pscudoartă. 2. obiect de proastă calitate artistică. kitten ['kitn] I. s. pisic uţă, motănaş. II. vb. tr. a naşte, a făta (pisoi). kittenish ['kitonif] adj. 1. (jucăuş) ca isoi. 2. (despre o fată) cochetă. kittereen [ikito'rim] s. (anglo-indian) trăsură cu un singur cal. kittiwake ['kitiweik] s. (omit.) pescăruş cu trei degete (Rissatridactyl a): kittle ['kitl] I. adj. nesupus; insuportabil, imposibil; ~cattle oameni cu c are nu te poţi înţelege / cu care nu se poate trăi. II. vb. tr. 1. a gâdila. 2. a încurca, nedumeri. ' kitty ['kiti] s. 1. pisoi, pisoiaş. 2. (la jocul de cărţi) caniotă. kitty-c ornered ['kitiikomod] (amer. fam.) I. adj. diagonal. II. aav. în / pe diagonală. kit zel ['kitsol] vb. Ir. (amer. fam.) a mângâia, a dezmierda. kivi(-kivi) ['kivi('kivi) ] s. v. k i w i (-k i w i). kiwi(-kiwi) ['ki(:)vi(:)('ki(:)vi(:)] s. 1. (ornit.) kivi, (Apteryx australis). 2. kiwi (av. sl.) membru al personalului terestru al forţelor aeriene militare. 3. Kiwi (austr. fam.) neozeelandez. Klan [Kten| s.v. K u - K l u x - K l a n . klaxon ['kkcksn] s. 1. claxon. 2. sirenă (de vehicul). kl eagle ['klkgol] s. (amer.) activist al organizaţiei teroriste Ku-Klux-Klan care se ocupă cu recrutarea de noi membri. kleenex |'kli:neks] s. (amer.) batistă de hârtie. kleptomania [iklepton'meinio] s. cleptomanie. kleptomaniac [-k, -nicek] adj., s. cleptoman. klieg fklkg] s. (cin.) lampă klieg (folosită la filmări). klinker ['klirjk o'] s. (coiistr.) clincher. klipspringer ['klipi.sprirjg3r] s. (zool.) specie de antilopă africană (Oreotragus oreotragus). kloof [klu:f] s. (sud-afr.) vale îngustă; ra vină; canion. kludge [klAd3] s. talmeş-balmeş. klutz [klAts] s. (amer. sl.) 1. tip stâng aci / neîndemânatic. 2. nătâng, neghiob, nătărău. knack [ncek] s. îndemânare, dibăcie, abil cusinţă, talent, pricepere;'to have the ~ of doing smth., to have a ~ for doing smth . a se pricepe să facă ceva; to acquire the ~ of smth. a căpăta îndemânare / pricepere, a d veni priceput în ceva; I haven't got into the ~ of it yet nu m-am deprins încă, nu i-a m prins încă meşteşugul; to lose the ~ of smth. a pierde obişnuinţa / îndemânarea de a face ; it's a matter of ~ e o chestiune de obişnuinţă; the ~ of pleasing talentul / darul d e a plăcea; he has a happy ~ of saying the right thing are darul / talentul de a s pune totdeauna lucrul cel mai nimerit. knacker ['na:kcir] s. 1. tăietor de cai; ec arisor, parlagiu. 2. achizitor de dărâmături. knackered ['naskodj adj. (sl.) istovit, sleit, mort de oboseală. knackery [taksri] s. 1. abator de cai. 2. ecarisaj, locul unde se jupoaie vitele tăiate. knacky ['nceki] adj. îndemânatic, dibaci, abil. knag [ nseg] s. ciot, excrescenţă, nod (în lemn). knaggy ['naegi] adj. cioturos, noduros. kna ll gas [knael gacs] s. gaz detonant; amestec detonant. knap [na:p] I. s. (dial.) colină, movilă, ridicătură. II. vb. tr. a sparge, a sfărâma, a concasa (piatră). knapper ] sp3r] s. spărgător de piatră. knapping hammer ['na;pin 


 :)f] s. covată, troacă, copaie, căpistere. knee [ni:] s. 1. genunchi; to hold smth. on one's ~s a ţine ceva pe genunchi; to bend / bow the ~ to / before smb. a îngenunche a în faţa cuiva (in semn de omagiu); to ask for smth. on one's (bended) ~s a cere ce va în genunchi; to go down / to fall /to drop on one's ~s a îngenunchea, a cădea / a s e pune / a se arunca în genunchi; to go down on one's ~s to smb. a se arunca în genu nchi în faţa cuiva; to bring smb. to his ~s a înge nunchea pe cineva, a-1 pune pe cinev a cu botul pe labe; to learn smth. at one's mother ~s



a învăţa ceva în preajma mamei; to be seated ~ to ~ a fi aşezat / a fi aşezat în imediata a piere (a cuiva); to ride ~ to ~ a călări alături; to get off one's ~s a se ridica din genunchi. 2. (fam.) genunchi bolnav; to get a ~ from football a-şi răni genunchiul l a fotbal; tennis ~ luxaţie a genunchiului (ae la tenis); (despre cai) to break one 's ~s a se răni la genunchi. 3. (telm.) genunchi; cot; frântură; colţar. 4. (metal.) fla mbaj. 5. (mar.) guseu; colţar. 6. (mat.) punct unghiular / de rebrusment. knee bra ke ['ni: breik] s. (text.) frână de genunchi. knee breeches [~rbrit/iz] s. pl. panta loni scurţi (până la genunchi). kneecap [~kcep] s. 1. (anat.) rotulă. 2. genunchieră. knee -crocking [-ikrakirj] adj. (fig.) plecat, servil. kneed [ni:d] adj. (în compuşi) cu genunchii...; weak ~ cu genunchii slabi, slab de genunchi. knee-deep ['ni:'di:p, '--] adj. până la genunchi. knee guard [~ ga:d] s. genunchieră. knee-high [~hai] adj. până la înălţimea genunchiului; (glumeţ) ~ to a mosquito (sau grasshopper sau duck) de o şc apă, minuscul. knee-hole [~houl] s. loc / spaţiu pentru genunchi (ia masa de scris). knee iron [~ laion] s. (metal.) oţel cornier, colţar. knee jerk [~ d3o:k] s. (med.) reflex rotular. knee-joint [~d3oint] s. 1. (anat.) articulaţia rotuliană. 2. (telm. ) articulaţie cu nucă. 3. (constr.) îmbinare articulată. kneel ]ni:l], past si part. tre c. kneeled [ni:ld] sa» knelt [nelt] vb. intr. (si to ~ down) a îngenunchea, a se aşeza în genunchi; (fig.) to ~ to smb. a îngenunchea înaintea / în faţa cuiva. kneeler [rni:br] s. persoană îngenuncheată. kneeler chair [~ t/£sr] s. v. k n e e l i n g c h a i r . kn eeling ]'ni:lin] I. adj. îngenuncheat, în genunchi. II. s. îngenunchere. kneeling chai r [~ it/e3rj s. v. k n e e l i n g s t o o l . kneeling cushion [~ .ku/an] s. pe rnă de îngenuncheat. kneelingly ]'ni:lirjli] aaV. îngenuncheat, în genunchi. kneeling po sition ['ni:lirj po'zi/an] s. (mil.) poziţie în genunchi. kneeling stool [~ stu:l] s . (bis.) scăunel de îngenuncheat. knee lever ['ni: ili:v3r] s. (mec.) pârghie cotită. kn eepad [~paxl] s. genunchieră. knee-pan [~pa;n] s. v. k n e e c a p (1). knee piece [~ pi:s] s. (telm.) genunchi; cot; cot de ţeava. knee pipe [~ paip] s. (tehn.) ţeav a cotită. knee plate [~ pleit] s. (metal.) guseu. knee rider [~ raidar[ s. (mar.) grindă diagonală lungă. knee roof [~ ru:f] s. (constr.) acoperiş mansardat. knee timber [~ itimbor] s. (constr.) susţinere întărită (a diagonalei). knell [nel] I. s. 1. dangăt fu nebru de înmormântare. 2. semn rău, presimţire (rea), prevestire a morţii; to sound the de ath ~ a trage de moarte. II. vb. tr. 1. a vesti moartea (cuiva); a prohodi. 2. a prevesti moartea (cuiva). B. intr. (despre clopote) a suna de înmormântare. knelt [ nelt] past si part. tree, de la k n e e 1. knew [nju:] past de la k n o w . knic kerbockers ['nikobokoz] s. pl. 1. pantaloni largi (care se încheie la genunchi). 2 . (amer.) Knickerbocker locuitor al New-York-ului. knickers ['nikoz] s. pl. (fam .) l.v. k n i c k e r b o c k e r s . 2. chiloţi (de damă). knick-knack ['niknack] s . bibelou, fleac, bagatelă. knick-knackery [-ari] s. bibelouri. knife [naif], pl. knives [naivz] I. s. 1. cuţit; kitchen ~ cuţit de bucătărie; table ~ cuţit de masă; dessert ~ cuţit de desert; fish ~ cuţit de peşte; to lay a ~ and fork for smb. a pune un tacâm p entru cineva; (fam.) he plays a good ~and fork e un mare mâncăcios / un gurmand; poc ket ~ cuţit de buzunar; pen ~ briceag. 2. pumnal, stilet; war to the ~ război pe viaţă şi pe moarte; (fam.) to have one's ~ in smb. a urî pe cineva, a avea ceva împotriva cui va, a fi înverşunat / îndârjit împotriva cuiva. 3. tăiş, lamă (la o tocătoare de paie etc.) ghilotinei. 4. (cu art. hot.) bisturiul, scalpelul; to use the ~, to resort to the ~ a tăia în carne vie; to have the horror of the ~ a tremura la gândul unei operaţii , a-i fi teamă de bisturiu.S. (telm.) cuţit; racletă. 6. (tehn.) dinte de freză. 7. (ele before you could say ~cât ai zice peşte, într-o clipită. II. vb. t ctr.) lamă de contact. . 1. a înfige cuţitul în, a înjunghia, a ucide. 2. (amer.) a provoca căderea (unui om poli tic, prin mijloace necinstite). 3. (amer.) a trânti la (un) examen. knife basket [ 'naif ,ba:skit] s. coş pentru tacâmuri. knife blade [~ bleid] s. lama cuţitului. " „ kni fe-board [~bo:d] s. 1. fund de lemn (pentru tocat), tocător. 2. (fam.) ~seat banch etă de pe imperială (la »n omnibus); ~ omnibus omnibus cu imperială. knife box [~ boks]



 s.v. k n i f e - b a s k e t . knife cleaner [~ ,kli:nor] s. maşină de curăţat cuţite. kni fe clip [~ klip] s. (telm.) port-cuţit. knife-edge [~ed3] s. 1. lamă de cuţit. 2. (teh n.) tăiş; tăiş de cuţit. 3. cuţit de balanţă. knife-edged [~'ed3d] adj. ca tăişul unui cuţi inder [~igraindor] s. 1. tocilar. 2. roata tocilei; tocilă; maşină de ascuţit cuţite. knif e-machine [~ni3i/i:n] J.v, k n i f e c l e a n e r . knife polish [~ poli/] s. p raf pentru curăţat cuţite. knifer ['naifor] s. (fam.) cuţitar. knife rest ['naif rest] s . suport pentru tacâmuri. knife sharpener ['naif r/a:pnor] s. piatră de ascuţit cuţite; tocilă. knife switch [~ swit/] s. (electr.) întrerupător / cu lamă / cuţit.



 539 knothole club



knight [nait] I. s. 1. cavaler, deţinătorul titlului de cavaler (imediat inferior ce lui de to ~ out the ashes from one's pipe a-şi scutura pipa de scrum; to ~ stupid ideas out baronet); the ~s of the Table Round cavalerii Mesei Rotunde; (fam. înv.) ~ of the post of smb. a-i scoate cuiva din cap ideile absurde / din minte gânduri le prosteşti; b) a omorî pungaş, escroc; (înv.) ~ of the pestle spiţer, farmacist; ~ of th e road c) comis-voiajor; în bătaie, a scoate (pe cineva) din circulaţie; (la boA) a fa ce knock-out; c) a suprima (un b) vagabond. 2. (ist.) cavaler (membru al clasei cavalerilor). 3. ~of the shire reprezentant pasaj dintr-o carte etc.); d) a fi t rântit, a cădea, a pica (la un examen); (la tenis) a fi al unui comitat, district, în parlamentul englez; ~ bachelor cavaler (neaparţinând nici eliminat (dintr-un turneu) ; e) a schiţa (planul unei lucrări etc.); to ~ the bottom out of unui ordin; distincţi e onorifică al cărei obicei s-a perpetuai.). 4. (la şah) cal. II. vb. tr. an argument a nimici un argument; to ~ over a doborî, a răsturna (ceva, pe cineva); a tăia. a dobo rî (un arbore etc.); to ~ together a) a lovi, a izbi un lucru de altul; a face (pe cineva) cavaler, a acorda (cuiva) titlul de cavaler. b) a înjgheba în grabă (un adăpost , o plută etc.); to ~ up a) a trimite în sus (mingea, la knightage ['naiticlj] s. co rp de cavaleri. knight-errant fnait'cr^nt] s. cavaler rătăcitor; (fam.) îndreptător al r elelor / al abuzurilor, fotbal); a arunca / a azvârli în sus cu o lovitură; b) a const rui (un edificiu) în mare grabă; a aranja în grabă (o partidă, un meci); a organiza în grab foarte sumar; a face în grabă; om care vrea să reformeze lumea. to ~ up a meal at a m oment's notice a improviza un dejun la minut; c) a trezi, a face knight head [~ hed] s. (mar.) sfânt. knighthood ['naithud] ş. calitatea de a fi cavaler; he has bee n given a ~ a fost făcut să se trezească, a scula din somn (pe cineva); d) a aduce întro stare de oboseală excesivă / într-o stare de epuizare; ~ed up with fatigue mort de o boseală; e) (amer.) a lăsa grea cavaler; to decline a ~ a refuza titlul de cavaler. (o femeie). -0* (la crichet) to ~ up a century a totaliza o sută de puncte. B. iut r. 1. to ~ knighting ['naitin] s. ridicare (a cuiva) la rangul de cavaler. knigh tliness ['naitlinis] s. 1. îndatoririle unui cavaler. 2. caracter de cavaler, cava leresc. about (the world) a) a călători prin lume; a hoinări prin lume; b) a hoinări; to ~ about for half an hour a hoinări o jumătate de ceas; to ~ against (smth.) a se lo vi de, a se 3. aspect de cavaler. izbi de (ceva); to ~ at a ciocani, a bate (la, în); to ~ at the door a bate la / în uşă; to ~ knightly ['naitli] adj. cavaleresc, de c avaler. off a) a se opri din lucru, a face o pauză; b) a înceta / a termina lucrul; we ~ off at six knight's fee ['naits fi:] s. (ist.) feudă de cavaler. knit [nit], past şi part. trec. knitted [-id] sau knit I. vb. A. tr. 1. a tricota, a împleti ter minăm lucrul la ora şase; to ~ together a se lovi / a se izbi unul de altul; to ~ un der (ciorapi etc.), a croşeta; she spends her time knitting îşi petrece vremea tricotând ; ~ two, a se supune, a se da bătut; to ~ up against smth. a se lovi, a se izbi de ceva; to ~ up purl two două pe faţă, două pe dos. 2. a face să se sudeze (oasele fractura te); a face să against smb. a se întâlni cu cineva pe neaşteptate, a da nas în nas cu cine va; to *- up se întărească (un lichid, un ciment). 3. a lega, a uni (persoane); to ~ t ogether the hearts a fi mort de oboseală, a fi epuizat; I am quite ~ed up (with fa tigue) sunt mort de oboseală, of all a uni toate inimile; ~(together) by close fri endship legaţi printr-o strânsă prietenie; nu mai pot de oboseală. II. s. 1. lovitură, izb itură; şoc; bătaie (în uşă); to take a nasty to ~ up a plot a înnoda o intrigă sau o acţiun o ~ one's brows a încrunta din ~ a încasa o lovitură puternică; (fam.) to take the ~ a a vea mari pierderi / pagube băneşti; sprâncene, a se încrunta. B. intr. 1. (despre oase) a se uni, a se suda, a se lipi; (despre there was a ~ (at the door), a ~ came at the door se auzi o bătaie în uşă; I know him ciment) a se întări, a face priză. 2. (despre ante) a lega (rod). 3. (despre persoane) a se by his ~ îl recunosc după felul cum ba te (în uşă). 2. (onomatopee) knock, knock! poc, poc! pac, pac! 3. (tehn.) detonaţic; eng ine ~ bătaie a motorului. lega. II. s. împletitură, tricotaj; scarf of a loose ~ fular tricotat cu ochiuri largi. knitted ['nitid] adj. croşetat, tricotat. knockabout [ 'noko'baut] I. adj. 1. (despre un joc sportiv etc.) violent, dur, aspru. knitted wear [~ weo1"] s. tricotaje. 2. rătăcitor, hoinar, vagabond; de nomad, de vagabond; a ~ life a) o viaţă de nomad; r b) (fa/u.) o viaţă ticăloasă, un trai ca vai de capul lui.



 3. (despre haine) de toate zilele, knitter ['nito ] s. 1. (text.) tricoter, munc itor la tricotat. 2. maşină de tricotat. de tăvăleală. II. s. (amer.) 1. încăierare, bătaie (mar.) iaht mic. 3. farsă grosolană. knittie ['niti] s. (amer.) pulover tricotat. kn itting ['nitirj] s. 1. tricotare. 2. tricotaj, articol tricotat. 4. (austr.) arg at. knock-back fnokbaek] s. (austr.) refuz. knitting frame [~ freim] s. v, k n i t t i n g m a c h i n e . knockdown ['nok'daun] I. adj. 1. (despre o lovitură) ca re te doboară, care te dărâmă. knitting machine [~ mafi:n] s. (text.) maşină de tricotat. 2 (despre un mecanism etc.) demontabil. 3. (despre un preţ) minim; ~ price preţ minim ; knitting needle [~ ini:dl] ş. (teA't.) ac de tricotat, andrea. preţ de reclamă. <* a rgument zdrobitor. II. s. 1. (sport) căzătură în urma unei lovituri. knives [naivz] pl.d e la k n i f e (I). knob [nob] I. s. 1. cucui, umflătură; protuberantă; nod, ciot. 2. mâner în formă de sferă 2. bere tare. 3. reducere, micşorare (de preţ etc.). (la uşă etc.). iulie (de baston). 4. (amer*) derdcluş, deluşor, movilă. 5. (tehn.) mâner; knocked up [' nokt 'Ap] adj. epuizat, obosit, mort de oboseală, stors de puteri, vlăguit. gămălie; con vexitate; buton. 6. (fam.) cap, căpăţâna, tigvă. 7. bucată (de zahăr etc.). knocker ['noks1 s. 1. persoană care ciocăneşte / care bate la uşă. 2. bătăuş. 3. (amer.) 8. (electr.) izola ilindric. II. vb. intr. 1. (fam.) a-şi da acre / ifose. 2. to ~ out a se critic răuvoitor / aspru / care caută nod în papură. 4. (şi door ~) ciocănaş (de poartă), bomba. 5. ( m.) detonator. 6. (constr.) bătător, mai. (fa/u.) not to feel up to the ~ a nu se kn obbed [-d] adj. 1. cu umflături; cu noduri, noduros. 2. cu deluşoarc. 3. (despre simţi în apele sale; to be dressed up to the ~ a fi îmbrăcat la marele fix, a fi pus la ţol f estiv. bastoane) cu măciulie. knocker up ['nokor 'Ap] s. paznic (care trezeşte munci torii bătându-le în fereastră). knobble ['nobal] s. umflătură (mică). knobbly [-i] adj. nod s; plin de umflături / de protuberante. knock-free ['iwkfri:] adj. (despre un carb urant) antidetonant. knock-kneed [~ni:d] adj. 1. cu genunchii întorşi înăuntru, cu picio arele în formă de knobby fnobi] adj. 1. cu umflături / protuberante. 2. ca o umflătură / p rotuberantă. knobstick ['nobstik] s. 1. bâtă, măciucă. 2. (fa/u.) spărgător de grevă. 3. (f muncitor X. 2. (jig.) prăpădit, slăbănog, beeisnic, jigărit. nesindicalizat. knock-off [~ 'o(:)f] s. 1. (tehn.) dispozitiv de întrerupere / de deconectare; opritor, piedică; knock [nok] I. vb. A. tr. 1. a izbi, a lovi, a bate; to ~ (in) on the head a) a lovi (pe piedică de siguranţă. 2. terminarea lucrului; ora închiderii (unui atelier etc. ). cineva) în cap; b) a nimici, a distruge; a zădărnici, a omorî, a ucide; (fam.) our pl ans knock-out ['nokaut,'-'-] I. adj. (despre o lovitură) de graţie; care te doboară pe loc; have been ~ed on the head planurile noastre au căzut baltă, praful s-a ales de planurile to sell smth. at a ~ price a vinde ceva la un preţ menit să distrugă / să zădărn cească noastre; to ~ one's head against smth. a-şi lovi/ a-.şi izbi capul de ceva; (fa /u.) a da de orice concurenţă. II. s. 1. lovitură de graţie; (la box) knock-out. 2. om s au lucru formidabil un obstacol / a întâmpina un obstacol / o piedică; to ~ a hole in / through smth. a face / fără pereche; it's a fair ~! e formidabil, e uluitor! 3. (înt r-un concurs sportiv pe echipe) o gaură în ceva, a găuri ceva. 2. (jam.) a uimi, a ulu i, a lăsa cu gura căscată (pe cineva); eliminarea progresivă a echipelor învinse. (amer. am.) ~ drops «) narcotic; b) acid that ~s you! te-a lăsat cu gura căscată!; that ~s me! e uluitor, e formidabil! 3. (amer.) fenic, fenol. a vorbi de rău, a face harcea-pa rcea; a lichida. 4. to ~ about, a trata cu asprime, a se knock-proof [~pru:f] s. (mine) antidetonant. purta rău / grosolan cu; a bate, a lovi; I got ~ed about a g ood deal am fost îmbrâncit knock-up ['nok'Ap] s. (la tenis) schimb de mingi; to have a ~ a schimba câteva mingi ca vai de capul meu; am păţit-o rău de tot; I watched them ~ ing each other about îi înainte de partidă (pentru încălzire). priveam cum se pocneau; fur niture badly ~ed about in transit mobile vătămate / knoll1 [noul] s. 1. deal, movilă, ridicătura, gorgan. 2. ridicătură a fundului (unei ape). sfărâmate în timpul transportului; this ship has been terribly ~ed about (in battle) acest knoll2 (înv.) vb. A. tr. a bate (clopotul). B. intr. (despre clopot) a bate, a suna. vas a fost foarte ava riat (în luptă); to ~ back a refuza, a respinge; to ~ down a) a răsturna; knop [nop] s . (înv.) 1. v. k n o b (1,1). 2. (bot.) mugur. a arunca / a trânti la pământ; a doborî pri ntr-o lovitură de pumn, a-şi doborî (adversarul); knot1 [not] I. s. 1. nod; to tie a ~ a face un nod; to untie / to undo a ~ a desface un a dărâma (un zid); a doborî, a tăia (un copac); a demonta; to ~down the skittles a doborî nod; to make / to tie a ~ in a piece of string a înnoda un fir de aţă, a face un nod într-un popicele (cu bila); he was ~ed down by a motor ear a fost doborât / trântit de un fir de aţă; (fa/n.) to tie a ~ in one's handkerchief a face nod la batistă (spre a nu uita automobil; (fam.) a



 smell fit to ~ you down un miros care te doboară; b) a vinde, ceva); (mar.) fisher man's ~ nod pescăresc; running/ slip ~ nod mobil; ~ of hair conci, a adjudeca, a a tribui (un articol la o licitaţie); to ~ smth. down to smb. a adjudeca / coc. 2. ( mar.) nod; (despre o navă) to make 10 ~s a merge cu 10 noduri; ship capable a atri bui ceva cuiva (la o licitaţie, printr-o lovitură de ciocan); ~ed down for a song of 20 ~s at the most navă care poate atinge o iuţeală de cel mult 20 de noduri. 3. (fig. ) vândut la un preţ de batjocură; (fam.) to ~ smb. down for a song a cere cuiva să cânte n od (al unei probleme etc.). 4. unire, legătură; marriage ~ legătură conjugală; (fam.) (la o petrecere, la o serată etc.); c) a scădea, a coborî brusc (preţul unui lucru); (despre preot) to tie the ~ a oficia slujba cununiei. 5. (med.) nod (al unui ligament e tc.); d) a împlânta, a bate în pământ (ţăruşi etc.); to ~ in a bate (un cui etc.); to ~off face nodozitate (artritică etc.); nodul. 6. (bot.) nod, excrescenţă (înpunctul de ramifi caţie al să cadă; to ~ a book off the table a face să cadă o carte de pe masă; b) a sparge, a rupe unei crăci). 7. nod (la o scândură). 8. (geol.) concreţiune, nodul. 9. grup, ceată, pumn (printr-o lovitură); to ~ the handle off the jug a sparge toarta ulciorului; c) (mar.) a purta (de oameni); grup (de obiecte); ~ of trees pâlc de arbori; they stood in a ~ at the door în derivă; d) a termina, a isprăvi (o treabă); a termina reped e; a întrerupe (o treabă, stăteau în grup la uşă. 10. (electr.) buclă. 11. (poligr.) aglome noduri. II. vb. A. tr. o discuţie etc.); to ~ off a good deal of work a munci cu hărnicie; to ~ off some verses 1. a înnoda; a face un nod / noduri în / la; a lega; to ~ two ropes a lega două frânghii. a ciocăni la nişte versuri, a munci mult la nişte versu ri; to ~ off a sketch a face o schiţă 2. ffig.) a încâlci, a încurca. 3. a încrunta din (sp cene). 4. a face, a executa (ciucuri, rapidă; to ~ off work a întrerupe lucrul; a se opri din lucru, a face o pauză; e) a scădea, canafuri). B. intr. a se încurca, a se încâl ci, a face noduri. a coborî (preţul unui obiect); to ~ smth. off the price a scădea pr eţul unui lucru; knot2 s. (omit.) ciovlică, nagâţ (Tringa canuta). f) (mii. fam.) a fura (fam.) to ~ smb. off his pins a face paf, a ului, a lăsa knot-grass [' , a ciordi. notgru:s] s. (bot.) troscot (Polygonum aviculare). cu gura căscată (pe cineva); (la rugbi) to ~ on a proiecta balonul înainte (cu mâna); to ~ knothole club [~houl kUb] s. (amer.fam.) spectatori fără bilet care urmăresc un meci out a) a face să iasă, a da afa ră, a scoate; to ~ smb.'s eye out a-i scoate cuiva un ochi; prin găurile din ziduri etc.



 knotted 540



knotted ['notid] adj. 1. (despre o sfoară etc.) cu noduri. 2. v. k n o 11 y. 3. (g eol.) (despre şisturi etc.) cu noduli, cu concreţiuni. 4. (bot., zool.) noduros, cu nodozităţi. knottiness ['notinis] s. 1. nodozitate. 2. aspect noduros (al unei scândur i etc.). 3. dificultate, complexitate (a unei probleme etc.). knotty ['rati] adj . 1. (despre o frânghie etc.) plin de noduri, cu (multe) noduri; ~hands mâini noduro ase / grosolane. 2. (fam.) (despre o problemă etc.) încurcat, spinos, greu de rezolv at. 3. (despre o scândură etc.) noduros, cu multe neregularităţi. knout [naut] (™s.) I. s. cnut. II. vb. tr. a bate cu cnutul. know [nou], past knew [nju:], part. trec. k nown [noun] I. vb. A. tr. 1. a cunoaşte, a recunoaşte; don't you ~ me? nu mă (re)cunoşti ?; she knew him at a distance 1-a recunoscut de departe; I ~him by his walk îl (re )cunosc după mers; he is easily known by his scar poate fi uşor recunoscut după cicatr ice. 2. a deosebi, a distinge; to ~ good from evil a distinge binele de rău; I did n't ~ the one from the other nu puteam să-1 deosebesc pe unul de celălalt; you would n't ~ him from an Englishman nu l-ai putea deosebi de un englez. 3. a cunoaşte (pe cineva); a face cunoştinţă cu; I am among people I ~ mă aflu printre oameni pe care îi cu nosc; to get / to come to ~ smb. a face cunoştinţă cu cineva; to get to ~ s m b . bett er a cunoaşte mai bine pe cineva; I had known him as a poor man îl cunoscusem când era sărac; (fam.) to ~ smb. like a book a cunoaşte pe cineva foarte bine / ca-n palmă; to ~ smb. by sight a cunoaşte pe cineva din vedere. 4. a frecventa (pe cineva); they are neighbours of ours but we do not ~ them ne sunt vecini dar nu-i frecventăm / nu le călcăm pragul; he is not a man to ~ e un om pe care ar trebui să-1 ocoleşti / să-1 e viţi. 5. (arh.) (despre o femeie) a cunoaşte (carnal), a poseda. 6. a cunoaşte, a pose da, a şti (o limbă străină etc.); to ~ smth. by heart a şti ceva pe dinafară / pe de rost; o you ~ your lesson? îţi ştii lecţia?; to ~ how to do smth. a şti cum să facă ceva; a se pr pe să facă ceva; they ~ how to fight ştiu să se bată; a man who ~s how to appreciate art u n om care ştie să aprecieze arta. 7. a şti, a avea cunoştinţă de (ceva); to ~ more than one says a şti mai mult decât spune; I ~ that well enough o ştiu prea bine; had I known da că aş fi ştiut; as far as I ~, for all I ~ după câte ştiu; you don't ~ much nu (prea) ştii e lucru; nu prea eşti pus la curent; not to ~ smth. a nu şti ceva, a ignora ceva; ce rtain things which you cannot but ~ anumite lucruri pe care e imposibil să le igno ri; how do I ~? ştiu şi eu?; as everyone ~s după cum ştie toată lumea; he ~s his own mind ş ie ce vrea; I would have you ~ that, be it known to you that vă fac cunoscut că; I d on't ~ that he understands much about it nu cred că pricepe mare lucru din asta; I don't ~ that he has any relatives nu ştiu să aibă rude; I knew he had talent ştiam că are talent; how do I ~ /how am I to ~ whether you will pay me? după ce vrei să ştiu că ai să mă plăteşti? ce mă asigură că ai să mă plăteşti?; Heaven ~s when I shall be back Dumnezeu ş întoarce; he got out of it Heaven ~s how numai Dumnezeu ştie cum a scăpat; he didn't quite ~ what to say nu prea ştia ce să spună; he ~s what's what ştie el ce ştie; I ~ what I ~, I ~ the time of the day ştiu eu ce ştiu; when under the influence of drink he d oes not ~ what he is doing când e beat nu ştie ce face; they shall ~ what stuff I'm made of vor vedea ei ce fel de om sunt (eu); I ~ him to be a great fool ştiu că e un mare dobitoc; I did not ~ him to be one of their accomplices nu ştiam că este unul din complicii lor; I have known it (to) happen s-a petrecut sub ochii mei; I hav e known people die of it ştiu oameni care au murit din pricina asta; I have known educated persons make this mistake ştiu oameni culţi care fac această / aceeaşi greşeală; I have never known him tell a lie nu ştiu să fi spus vreodată



knowing ['nouirj] I. adj. 1. (despre facultăţi) de înţelegere, de cunoaştere. 2. inteligen t, instruit. 3. deştept, iscusit, dibaci, şmecher, priceput, abil; ~smile surâs cu subînţe lesuri; to put on a ~ look a lua un aer viclean / şiret; a face pe grozavul; to as sume a ~ air a-şi da aere de cunoscător; to pretend to be very ~ a face pe deşteptul / pe grozavul; he's a ~ one e un mare pişicher. II. s. înţelegere, cunoaştere; there is n o ~ why he did that nu se poate şti de ce a făcut asta, cine ştie de ce o fi făcut asta. knowingly [-lij aaV. 1. cu bună ştiinţă, în cunoştinţă de cauză; I never ~ injured him nu gnit niciodată cu bună ştiinţă. 2. într-un mod abil / dibaci; cu şiretenie; he smiled ~ zâm subînţelesuri. knowledge [rnolid3] s. 1. (of) cunoştinţă, cunoaştere (a unui fapt, a unei



 ersoane); to get ~ of smth. a afla (de) ceva; it has come to my ~ that am aflat că, mi s-a adus la cunoştinţă că; to keep smth. from smb.'s ~ a-i ascunde cuiva ceva; I ha d no ~ of it nu ştiam despre asta, nu aveam cunoştinţă de aceasta; people of whom I had no ~ oameni pe care nu-i cunoşteam / de a căror existenţă nu ştiam; her ~ of him ceea ce şt a despre el; it is a matter of common ~ that e un fapt notoriu că; to my ~, to the best of my ~, as far as my ~ goes după câte ştiu (eu); to my certain ~ după cum ştiu în mo sigur; this is within the ~ of all toată lumea ştie aceasta; not to my ~ după câte ştiu, nu; without my ~ fără ştirea mea; to speak from (one's own) ~ a vorbi din (proprie) ex perienţă; to speak with full ~ (of the facts) a vorbi în cunoştinţă de cauză. 2. recunoaşte e had grown out of all ~ crescuse într-atât încât nu-1 mai puteai recunoaşte. 3. ştiinţă, c re, cunoştinţe; to have a ~ of several languages a cunoaşte, a şti mai multe limbi; he h as some little ~ of Latin, he has a working ~ of Latin se descurcă în latineşte, are c eva cunoştinţe de latină; to have no ~of a subject a ft străin de un subiect; to have a thorough ~of a subject a poseda / a cunoaşte în adâncime un subiect; to leave school w ith a small stock of ~ a părăsi şcoala cu un bagaj de cunoştinţe redus; his ~is immense ar e cunoştinţe vaste / foarte ample; to have recourse to the superior ~ of specialists a recurge la competenţa specialiştilor; ~ of the heart cunoaştere a inimii / a suflet ului; to have no ~ of the ways of the world a nu şti să se poarte în lume; ~ is power a şti înseamnă a putea; the advance of ~ progresele ştiinţei; to acquire ~ a căpăta / a acu a cunoştinţe. 4. (în sens biblic) cunoaştere (trupească); unlawful carnal ~ raporturi sexu ale ilicite.



knowledgeable [~abl] adj. (fam.) inteligent; bine informat. known [noun] adj. cu noscut, vestit, recunoscut; a widely ~ author un autor foarte cunoscut; a ~ thie f un hoţ vestit. know-nothing f'nou'nAOirj] s. 1. ignorant, om care nu ştie nimic. 2 . agnostic. knubyarn ['nAbja:n] s. (text.) nod. knuckle ['nAkl[ I. s. 1. articul aţie, încheietură (la deget); to rap smb. over the ~s (salt) to give smb. a rap on the ~s a lovi pe cineva peste degete / peste unghii. 2. (arhit.) nuca genunchiului. 3. (gastr.) picior (de oaie sau de porc); partea cărnoasă (a unei ciozvârte de berbec etc.); spată. 4. v. ~ j o i n t. 5. (ferov.) gheară (la legarea automată a vagoanelor ). 6. (felin.) clichet de cuplare. 7. (mar.) cot. 8. (mine) aparat de măsurat înclin area. 9. (si.) pungaş. <• you're getting rather near the ~ devii indecent. II. vb. A . tr. 1. a lovi sau a freca (ceva) CU articulaţiile degetelor; to ~ one's eyes a-şi freca ochii cu dosul mâinii. 2. (la golf) a-şi îndoi genunchii înăuntru. B. intr. 1. a-şi t osni oasele / articulaţiile degetelor. 2. to ~ down a se supune, a ceda; I won't ~ down to him n-o să-i cedez, n-o să-i fac pe plac; to ~ down to one's work a se pune pe lucru; (despre cai) to ~over a avea chişiţele ieşite în afară; to ~ under a se supune, a ceda. 0 minciună; I have never known him (to) do it before după câte ştiu e prima dată că knuckle-bone [~boun] s. 1. (anat.) articulaţie, încheietură (la deget). 2. arşic; to pl ay face aşa ceva; he had never been known to laugh nu fusese văzut niciodată râzând; at ~s a juca arşice. criminals have been known to jest even upon the scaffold s-au văzut criminali glumind knuckle-duster [~dAStor] s. box (armă albă informă de placă metalică car e se îmbracă până şi pe eşafod. 8. a afla, a prinde de veste; to get / to come to ~ smth. a afla ceva; pe degete). 1 knew it yesterday am aflat despre asta abia ieri; how d id you get to ~ that? cum de-ai knuckle end [~ end] s. 1. partea de lângă os (la o c iozvârtă de berbec etc.). 2. (fam.) aflat asta?; I don't want to ~ any more nu vreau să mai aflu nimic; please let us ~ partea cărnoasă (a unei ciozvârte de berbec etc.). w hether vă rugăm să ne anunţaţi dacă; everything gets ~n totul se află; how can it have knuc head ['nAklhed] s. (amer. fam.) nătărău, tâmpit. become known? cum de s-a aflat? -0- (fa m.) don't I ~ it! cui îi spui asta!; (fam.) not if knuckle-joint [~d3oint] s. 1. ( telin.) articulaţie cu nucă; genunchi. 2. (tehn.) îmbinare I ~ it! pentru nimic în lume! ; a firm that reduces its advertising soon ~s it o firmă prin articulaţie. 3. (auto) articulaţie cardanică. care îşi diminuează publicitatea se resimte foarte curând; to ~ one s business a nu se knuckle pin [~ pin] s. (tehn.) bolţ de articulaţie. amesteca în tre burile altora; to ~ a thing or two a se descurca (într-o discuţie etc.); not knucks [nAks] s. pl. (amer.) to play ~ a juca bile. to ~ one from Adam a nu avea nici c ea mai mică idee despre ceva. B. refl. a se cunoaşte knur [no:r] s. nod, ciot. (pe s ine). C. intr. a şti, a cunoaşte; a fi informat; to ~ better a avea prea multă experie nţă knurl [na:l] I. s. 1. nod, ciot; umflătură, protuberantă. 2. tăietură, crestătură; zimţ prea inteligent pentru a comite o greşeală; he ~s better than to do that e prea 3.



 (tehn.) rolă de striere; moletă. 4. (tot.) umflătură. II. vb. tr. (metal.) a zimţui; a str ia; deştept ca să facă asta, e trecut prin prea multe ca să facă asta; I ~ better (than th at) a molcta. nu mă las dus de nas (aşa de uşor); ştiu eu mai bine ce trebuie să fac; nu-s chiar aşa de knurled [na:ld] adj. 1. zimţuit, crestat. 2. noduros, cioturos. prost; you ought to ~ better at your age la vârsta ta ar trebui să fii mai cu scaun la cap knurling machine ['no:lin m3i/i:n] s. (text.) maşină de moletat. / mai deştept; he is old enough to ~ better Ia vârsta lui ar trebui să fie mai cuminte / koala [kou'a:k> , rku:lo] s. (zool.) koala (Phascolarctus cinereus). mai prevăzător / să aibă mai mult s caun la cap; you ought to have known better ar fi kobold ['kobould, 'koub-, -bid , amer. 'kouboW] s. (mitol.) cobold; gnom. trebuit să nu te laşi dus de nas / să dai d ovadă de mai rhultă judecată / să fii mai prudent; kodak ]'kouda;k] I. s. (fot.) kodac. II. vb. tr. a fotografia (cu kodacul). 2. (glumeţ) a another time you'll ~ better e o învăţătură de minte pentru altă dată. 2. to ~ about a prinde uşor / din zbor; a descrie te plastic sau corect. fi informat de (ceva), a fi la curent cu (ceva); a şti de / despre (ceva); do they ~ about Koh-i-noor ['kouinuo', -noor, -m>:r] s. 1. Koh-i -nor (briliant). 2. ceva incomparabil / it? sunt informaţi despre aceasta?; I ~ (e ven) less about it than you în privinţa aceasta minunat / fără pereche. ştiu mai puţin chia decât tine; I don't ~ about that! rămâne de văzut! nu sunt încă sigur!; kohlrabi [rkoul'ra bi] s. (bot.) gulie (Brassica oleracea caulorapa). (amer.) what do you ~ about t hat? ce ai de spus în privinţa asta?; to ~ of a şti (de / kok-saghyz [kouk'sa;gi:z, -s o'gi:z] s. (bot.) cocsacâz (Taraxacum kok-saghyz). despre), a fi auzit de / despre ; to ~ of smb. a fi auzit de / despre cineva; I ~ of a good kola ['kola] s. v. c o 1 a. watchmaker ştiu / cunosc un ceasornicar bun; to get to ~ of smth. a afla d e / despre kolinsky [kou'linski] s. (zool.) lutru siberian (Mustela siberica). c eva; when did you ~ of it? când ai aflat despre asta?; (fam.) not that I ~ of după cât e kolkhoz [kAl'haz, kal-,- kol-[ (rus. ist.) s. 1. colhoz. 2. atr. colhoznic. ştiu eu, nu. II. s. (fam.) to be in the ~ a fi în curent (cu o afacere etc.); a fi în cu noştinţă komsomol ['komss'mol] (rus. ist.) s. 1. comsomol. 2. atr. comsomolist. de cau ză; a cunoaşte toate dedesubturile (u/tei afaceri etc.); those who are in the ~ iniţiaţi i. konak [kou'na:k] s. (turc.) hotel particular. koodoo ['kuxlu;] s. (zool.) ant ilopă cu coarnele răsucite din Africa de Sud (Antilope knowable['nouobl] adj. care p oate fi cunoscut, cognoscibil. strepsiceros). know-all ['nou'o:l[ s. persoană atotşt iutoare / care le ştie pe toate. know-how [~hau] s. 1. pricepere, cunoaştere, dibăcie (într-o activitate oarecare); kook [ku:k] s. (amer. si.) zăpăcit, ţicnit, nebun. know-ho w. 2. (pl.) secrete; metode (de lucru). kooky ['ku:ki] adj. (amer. si.) zăpăcit, ţicni t, aiurit.



 541 kyte



koolah ]'ku:b] s. v. k o a l a . kopeck ['koupek, 'kop-] s. (rus.) copeică. kopje ['topi] s. (sud-african) deluşor, movilă. Koran [ko(:)'ra:n, ks'r-, amer. kow'ra:n, 'kouram, -ron] s. the ~ Coranul. Koranic [ko(:)'ra;nik, ks'r-] adj. de Coran, al Coranului. Korean [ks'rian, ko(:')r-, amer. kou'r-] I. adj. coreean. II. s. 1. coreean. 2. (limba) coreeană. kosher ['kou/sr, rar 'fe)/3r] adj. 1. (amer.fam.) cuşe r, reglementar. 2. veritabil, autentic. kotow ['kou'tau] s., vb. intr. v. k o w t o w . koumiss ['ku:mis] s. v. k u m i s s. kourbash l'kuabaef] s. (arab.) bici uşca din curele de piele; under the ~ făcând muncă forţată. kowtow ['kau'tau, -'-, 'kou'tou (chinez.) I. s. plecăciune adâncă. II. vb. intr. a face o plecăciune adâncă (atingând pămâ t fruntea); a se prosterna; to ~ to smb. a se pleca / a se ploconi / a se proste rna în faţa cuiva (şifig.). Kraal [kra:l, kro:l] s. (sud-african) Kraal. kraft (paper) ['kra:ft (tpeipa')] s. hârtie (groasă) de ambalat. kraut [kraut] s. (si.) neamţ. Krem lin ['kremlin] s. the ~ Kremlinul. Kroo [kru:] s. negru de pe malul liberian al Africii. Kroo English [~ lirjgli/] s. (lingv.) idiom pidgin cnglczo-portughez. K rou [kru:] s. v. K r o o . Kru s. v. K r o o. krypton ['kripton] s. (chim.) kripton. kudos ['kju:dosj s. (f am.) 1. slavă, glorie. 2. răsplată, distincţie. Ku-Klux-Klan ['kju; kUks'kten] s. Ku-Klu x-Klan rasistă. kukri ['kukri] s. (anglo-ind.) cuţit mare încovoiat. kulak [ku:'lci:k, 'ku:tek-] s. (rus. ist.) chiabur. kumiss ['ku:mis] s. cumîs (băutură fermentată din lap te de iapă). kung fu [kurj'fu:, kAţj-] s. (sport) kung fu (originar din China). Kurd ish ['ks:di/] I. adj. kurd. II. s. (lingv.) (limba) kurdă. kurtosis [k3:'tousis] s . (mat.) exces. Kuwaiti [ku'weiti, -aiti] I. adj. kuweitian, kuwaitian. II. s. l ocuitor din Kuweit, kuweitian. kvass [kvu;s. kvass] s. (rus.) cvas. kyanite f'ka isnait] s. (mineral.) disten. kybosh ['kaiba/J s. v. k i b o s h (I). kyle [kail ] s. (scot.) strungă, trecătoare, defileu. kylie ['kaili] s. (austr.) v. k i 1 e y . kyloe ['kailou] s. rasa de vite mici scoţiene. kymograph ['kaini3gru:f, -mong-, grsf] s. kimograf; înregistrator de viteză. Kymric ['kimrik] adj., s.v. C y ni r i c . kyphosis [kai'fousis] s. (med.) cifoză. kyte [kait] s. («Vai., scot.) burtă, pântece; stomac.



 L, 1 [el], pl. Ls, L's [-z] s. L, 1, a douăsprezecea literă a alfabetului englez. la [la:] s. (muz.) (nota) la. laager ]'la:gor] (sud.-afr.) I. s. tabără înconjurată de căruţe II. vb. intr. a se aşeza într-o astfel de tabără. lab [la?b] s. (fam.) prese, de la l a b o r a t o r y . labarum ['keba:rom] s. (rel. catolică) steag (pentru procesiuni ). labefaction ['tebiifask/an] s. (rar) 1. slăbire, şubrezire. 2. cădere, decădere. labe i1 [leibl] I. s. 1. etichetă, inscripţie, denumire. 2. (fig.) etichetă, nume. 3. (telm .) etichetă, marca fabricii; plumb de garanţie. 4. bucată de hârtie sau de pergament pen tru sigiliul documentelor, al hrisoavelor etc. 5. moţ, ciucure; sfoară. 6. (jur.) co dicil, adaos la un testament. 7. (amer.) marcă poştală. II. vb.tr. 1. a eticheta, a ap lica o etichetă pe, a lipi o etichetă pe; a adresa (un pachet); a marca; (com.) to ~ an article for sale a pregăti o marfă pentru vânzare. 2. (fig.) a eticheta, a da un n ume (cu dat.); to ~smb. as a eticheta pe cineva ca, a caracteriza pe cineva drep t. labei2 s. v. 1 a b e 11 u m. Iabella ['leibolo] pl. de la 1 a b e 11 u m. lab elled ['Ieibld] adj. etichetat; marcat. labeller [ileibalor] s. etichetator. lab ellum ['leibalamj.pl. Iabella ['leibob] s. (bot.) labium. labia ['leibio] pl.de la 1 a b i u m. labial ['leibiol] (fon.) I. adj. labial. II. s. (consoană) labială. labialization [.Ieibiolai'zeijan,'—'--, -bjol-, -Ii'?.-] s. (fon.) labializare. la bialize [leibislaiz, -bjsl-] vb. tr. (fon.) a labializa. labiatae [leibi'eiti:] s. pl. (boi.) labiate. labiate ['leibiit] adj. (bot.) labiat. labile ['leibil] a dj. (chim.) labil, instabil, nestabil, schimbător. labiodental ['leibiou'dentl, -b jou-] adj. (fon.) labiodental. labionasal ['leibiou'neizal, -bjo»-] adj. (fon.) la bionazal. labium ]'leibiam],pl. labia ['leibio] s. (bot., entom.) buză inferioară. l abor ['leibo1"] (amer.) v. l a b o u r . laboratory [ta'boreteri, 'laibaro-] s. 1. laborator. 2. (metal.) baie, cadă. 3. (fig.) laborator, atelier. Labor Day ['le ibo 'dei] s. (in S.U.A.) ziua muncii (prima luni din septembrie). laborious [lo' boirios] adj. 1. laborios; muncitor; silitor, harnic. 2. laborios, obositor, gre u, dificil. laboriously [-li] adv. laborios, greu. laboriousness [-nis] s. 1. ca racter laborios / greu / dificil. 2. hărnicie, sârguinţă. labour ['leibor] I. s. 1. muncă grea, trudă; ~ of Hercules, Herculean ~ muncă herculeană, muncă de Hcrcule; ~ of Iove mu ncă făcută cu plăcere / râvnă. 2. muncă, trudă, osteneală, efort, încordare; lost ~ ostenea darnică. 3. muncă fizică. 4. faptă mare / eroică / strălucită. 5. (ec.) mână de lucru, munc lucrători; skilled ~ mână de lucru calificată; shortage of ~ criză de mână de lucru. 6. (ec muncitorime; clasa muncitoare; capital and ~capitalul şi munca; capitalismul şi clas a muncitoare. 7. Labour (pol.) partidul laburist (aVn Anglia). 8. chin, tortură, s upliciu. 9. (med.) durerile naşterii / facerii; woman in ~ femeie în durerile faceri i; to be in ~ a fi în durerile facerii. 10. (mar.) efort (ai navei); ruliu; tangaj . 11. mai ales pl. (mine, ist.) exploatare bogată (a minelor din California). II. vb. A. in/r. 1. a lucra, a munci, a trudi; to ~ at / over smth. a lucra / a munc i la ceva; to ~ for smth. a lucra pentru a obţine / a realiza ceva. 2. a se strădui, a se canoni; a se osteni (muncind); a lupta; a avea de luptat; to ~along a merg e / a înainta cu greu; to ~ up a hill a urca cu greutate un deal; to ~ under diffi culties a (se) lupta cu greutăţile; to ~ under a misapprehension / a delusion a fi v ictima unei neînţelegeri, a trăi cu impresia (că); to be ~ing under an accusation of a f i sub ameninţarea unei acu zaţii de; to ~ under a disease a suferi de o boală; to ~ wit h smb. a avea o dispută serioasă cu cineva. 3. to ~ with child (despre femei) a fi în chinurile facerii. 4. a fi la strâmtoare, a fi strâmtorat. 5. (mar., despre vase) a obosi, a avea ruliu sau tangaj. 6. (tehn., despre motoare) a funcţiona greoi. B. t r. 1. a lucra, a elabora (o operă). 2. a arăta, a expune etc. până în cele mai mici amănunt ; I will not ~ the point nu voi insista asupra acestui punct.



3. a desăvârşi, a perfecţiona. 4. (rar, poetic) a lucra (pământul), a ara. 5. (înv.) a plic i, a supăra. 6. (înv., pop.) a trage o bătaie zdravănă (cu dat.). labour code [~ koud] s. codul muncii. labour conditions [~ kon.di.f3nz] s. pl. condiţii de muncă. labour con tract [~ ,fc>ntra;kt] s. contract de muncă. Labour Day [~ dei] s. ziua muncii (in unele ţări europene, 1 Mai). laboured ['leibod] adj. 1. obţinut cu greu. 2. (despre re spiraţie) greu. 3. (despre stil) elaborat, chinuit, forţat. labourer ['leibara1"] s. 1. muncitor necalificat, salahor; (rar) muncitor; agricultural ~ muncitor agric ol. 2. truditor; om care lucrează mult sau din greu. labour exchange ['leibor iks. t/ein^J s. birou / oficiu de plasare a braţelor de muncă. labour force ['lcibo fo:s] s. forţă de muncă; mână de lucru. labouring ['leiborirj] I. adj. 1. muncitor. 2. greu; ch



 inuit, torturat, n . s. muncă (nutmială); trudă. labouring class [~ ,kla:s] s. the ~ c lasa muncitoare. labouring man [~ 'masn] s. muncitor. labour-intensive [rleibar in'tensiv] adj. (ec.) mare consumator de forţă de muncă. labourist ['IeiboristJ s. v. 1 a b o u r i t e. labourite ['leiborait] s. 1. partizan al mişcării muncitoreşti. 2. adesea Labourite (pol.) laburist, membru al partidului laburist. labour legislat ion ['lcibo iled3is'leij»n] s. legislaţia muncii. labour market [~ ima:kit] s. piaţă a b raţelor de muncă. labour movement [~ .muivmant] s. the ~ mişcarea muncitorească. labour pains [~ peinz] s. pl. durerile facerii. Labour Party [~ rpu:ti] s. the ~ (pol.) partidul laburist (a7n Anglia). labour power [~ ,pauor] s. (ec.) forţă de muncă. labo ur protection [~ pro'tek/an, -pru't-] s. protecţia muncii. labour safety [~ .seift i] s. securitatea muncii. labour-saving [~iseivin] adj. (ec.) 1. care face econo mie de muncă. 2. care măreşte productivitatea muncii. labour-saving device [~ di'vais] s. (tehn.) dispozitiv mecanic. labour union [~ -ju:nian] s. asociaţie / uniune mu ncitorească; sindicat al muncitorilor. Labradorian [ikebro'dorion] I. adj. din Lab rador. II. s. locuitor din Labrador. labradorite ['lrebrodorait] s. (mineral.) l abrador. labret ['leibrit, -et] s. ornament de buză (purtat de primitivi). labroid ['tebroid] adj., s. (iht.) labroid. laburnum [Io'bomom] s. (bot.) salcâm-galben ( Cytisus laburnum). labyrinth ['tetorinG, -bir-] s. (milol., anat. etc.) labirint . labyrinthian [ilaîbo'rinOion, -bi'r-, -jon] adj. v. l a b y r i n t h i n e . la byrinthine [.tebo'rinOain] adj. 1. labirintic, (ca) de labirint. 2. (fig.) încurca t, complicat. lac1 [laek] s. şelac impur. Iac2 s. (anglo-indian) 1. (valoare de) o sută de mii de rupii. 2. (fig.) număr colosal. laccolite ['lsekolait] s. v. 1 a c c o 1 i t h. laccolith ['laokoliO] s. (geol.) lacolit. Iace [lcis] I. s. 1. dante lă; horbotă. 2. (mii.) tresă; galon; găitan; 3. şnur, şiret. 4. adaos de alcool (la băuturi II. vb. A. tr. 1. a strânge (cu şiretul); a împleti sau a lega cu un şnur; a şnurui. 2. (t hrough) a trece, a vârî (şiretul, prin capsa etc.). 3. a garnisi / a broda eu dantele; a dantela; a galona. 4. a bate; a biciui. 5. a adăuga alcool la (ba»turi),smilk ~d with rum lapte cu rom. 6. to ~ in a se strânge, a se încorseta. 7. (mar.) a firui, a transfila. B. refl. a se încorseta. C. in/r. 1. a fi legat cu şnur. 2. a purta cors et cu şnur. Iace boots ['lcis bu:ts[ s. pl. ghete cu şireturi. laced [leist] adj. 1. cu şiret(uri) / şnur. 2. dantelat, cu dantelă. 3. (despre băuturi) cu un adaos de alcoo l. Lacedaemonian [rlaesidi'mounion] adj., s. (ist.) spartan. Iace frame ['lcis f reim] s. (text.) gherghef. Iace glass [~ gla:s[ s. geam jivrat. Iace leather [~ rle53r] s. (tehn.) piele tăbăcită în vârtej.



 543 lady key



lacemaker [~ imeika1"] s. (text.) pasmantier. lace paper [~ -pcipy] s. hârtie fili gran. lace pattern [~ -pastan] s. (te*t.) desen prin ajurare. lacer [rleis3r] s. (text.) igliţă. lacerate I. f'lsssreit] vb. tr. 1. a sfâşia, a rupe în bucăţi; a tăia. 2. nui, a sfâşia. II. ['[aessrit] adj. 1. (bot.) lacerat. 2. frânt, sfâşiat, zdrobit. lacerat ion [itess'rei/an] s. 1. rupere, sfâşiere. 2. (fig.) sfâşiere, chin. lacet ['teiset, -it ] s. 1. (drum) panglică de şosea. 2. lasetă. lace-up ['IcisAp] s. pantof cu şiret. lache s ['leit/iz, 'la;-] s. 1. lene, indolenţă; tembelism. 2. (jur.) amânare, tărăgănare. lachry al ['lskrimsl] adj. 1. (anat.) lacrimal. 2. plin de lacrimi. 3. lacrimogen. lach rymation [ilaîkri'mei/sn] s. (vărsare de) lacrimi, lachrymator ['Ia2krirmeit9r] s. ( mi/.) gaz lacrimogen. lachrymatory ['lEekrinwtari, -meitari] I. adj. (despre gaz e) lacrimogen. II. s. (arheol.) lăcrimar. lachrymose ['hxkrimous] adj. 1. înlăcrimat, plin de lacrimi. 2. plângăreţ. lacing ['leisirj] s. 1. şireturi, şnururi; dantelărie; pasma terie. 2. şnuruire. 3. bătaie, chelfăneală. 4. (drumuri) zăbrclire. 5. (mar.) firuială, tra sfilaj. 6. (gastr.) adaos de rom, lichior etc. lack [lask] I. s. 1. (of) lipsă, ab senţă, sărăcie (de); ~ of judgement lipsă de judecată; ~ of money lipsa de bani; (tehn.) ~ f balance lipsă de echilibru; ~ of power lipsă de putere; for ~ of din lipsă de. 2. (înv .) dojana, mustrare, reproş. 3. (înv.) defect, cusur, greşeală. II. vb. A. intr. 1. a li psi. 2. a fi absent. B. tr. 1. a nu avea suficient, a duce lipsă (de), a avea lipsă / trebuinţă / nevoie de; we ~ nothing nu ne lipseşte nimic; he ~s experience îi lipseşte e xperienţa. 2. (înv.) a simţi lipsa (cu gen.). lackadaisical [-laska'deizikal] adj. 1. afectat; exagerat. 2. apatic, indiferent. lackadaisically [-i] adv. pe un ton af ectat. lackadaisiealness [-nis] s. 1. afectare; exagerare. 2. apatie, indiferenţă. l ackadaisy [']a?ko'deizi] interj, v. 1 a c k a d a y. lackaday ['Izekodei,'--'-] interj. (înv.) vai (şi amar)! lacker ['lseka1"]--- v. l a c q u e r . . . lackey ['l aeki] I. s. 1- lacheu (în livrea). 2. (fig.) lacheu; sicofant; parazit. II. vb. tr . a linguşi; a face pe valetul pe lângă. lack-in-office ['hekin'oiisj.pl. lacks-in-off ice ['la^ksin-] s. carierist. lackland ['lxkfond] adj. fără ţară; iară pământ. lack-lustre lAst3r] adj. (despre ochi) stins, lipsit de strălucire. lack-wit [~wit] adj. lipsi t de duh / spirit; prost. lacmus ['Iaekniss] s. (chim.) turnesol. laconic [b.kon ik] I. adj. laconic, concis, scurt. II. s. exprimare laconică, laconism. laconical ly [-ali] adv. laconic. laconism ['laekonizam, -kou-] s.v. l a c o n i c (II). l acquer ['Ia?kor] I. ş. smalţ, glazură; lac. II. vb. tr. 1. a glazura, a smălţui; a lăcui, a da cu lac. 2. (fig.) a îmbrăca în cuvinte ticluite. lacquered ['lsksd] adj. glazurat; lăcuit. lacquer ware ['la^ks we3r] s. 1. lacuri, glazuri. 2. articole lăcuite sau di n Iac. lacquey ['keki] s., vb. tr. v. l a c k e y . lacrosse [lo'kros, la:'k-] s . (sport) lacrosse (joc cu mingea asemănător hocheiului). lacrymal adj. v. l a c h r y m a l . lactam ['laektsm] s. (chim.) lactamă. lactase ['lsekteis] s. (chim.) la ctoză. lactate ['laekteit] s. (chim.) lactat. lactation [lask'tei/an] s. 1. alăptare . 2. lactaţie. lacteal ['lcektial] I. adj. lăptos, lactat. II. s. (fiziol.) vas limf atic intestinal. lacteous ['laektbs] adj. lăptos. lactescence [lsek'tesans] adj. l actescent. lactescent [lask'tesant] s. lactescenţă. lactic ['Iasktik] adj. (chim.) l actic. lactic acid [~ 'a^sid] s. (chim.) acid lactic. lactiferous [liek'tifarss] adj. lactifer. lactogen ['Ieekt3d3in, -d3en] s. (bioc.) lactogen. lactogenic [i lzekta^enik] adj. (bioc.) lactogen(etic). lactometer [l£ek'tomit3r] s. lactometru. lactone ['la?ktoun] s. (chim.) lactonă. lactose ['lEektous] s. (chim.) lactoză. lac una [fo'kjuma, he'k],pl. lacunae [la'kjumi:] sau lacunas [la'kjumaz] 1. lacună; hi at. 2. depresiune; gol. lacunar [b'kju:ii3r, Ise'k-J I. adj. (anat.) lacunar. II - s. (constr.) tavan boltit cu chesoanc. lacustrian [b'kAStrisn] I. adj. lacustr u. II. s. locuitor al unei aşezări lacustre. lacustrine [b'kAStrain, las'k-, -trin] adj. (despre plante etc.) lacustru. lacustrine age [~ eid3] s. epoca aşezărilor lacu stre. Iac varnish ['laek Va:ni/] s. lac de ulei. Iacy ['leisi] adj. dantelat; de dantelă. Iad [laed] s. 1. tânăr, flăcău, băiat. 2. tovarăş, camarad. ladder ['l£ed9r] I. s ară (mobilă); the social ~ scara socială; to kick one's friends down the ~ a întoarce sp atele celor ce te-au ajutat să răzbeşti în viaţă; to see through a ~ a vedea ceea ce vede t ată lumea, a vedea ce e limpede pentru toţi; to bring to the ~ a conduce la spânzurătoar e; (fam.) to mount the ~, to go up the ~ to rest a fi spânzurat. 2- (fig-) gradaţie,



 scară gradată. 3. (mine) coborâre (în mină). 4. (la ciorapii de mătase) fire deşirate; to d ~s in a stocking a remaia un ciorap. II. vb. A. tr. 1. a pune scări



la (un eşafod etc.). 2. a sui (cu ajutorul unei scări). B. intr. 1. (despre ciorapi) a se deşira. 2. (fig.) a se ridica (pe scara socială etc.). ladder chain ['lzeda t/ cin] s. (tehn.) lanţ de cârlige. ladder ditcher ['tedar iditJV] s. (constr.) excavat or cu elindă. ladder dredge [~ dred3] s. (mar.) dragă cu godeuri / cupe. ladder esca pe [~ is.keip] s. scară de salvare; scară de incendiu. ladderless ['laxblis] adf fără sc ară. ladder network ['laxb inetw3:k] s. (tel.) reţea de cuadripoli. ladder-proof ['l axbpru:fj adj. (despre tricotaje) indeşirabil. ladder step [~ step] s. treaptă. ladd er stringer [~ rstriipr] s. (constr.) montant. ladder way [~ wei] s. 1. (mine) p uţ de coborâre (în mină). 2. (mar.) tarnbuchi. ladder work [~ wa:k] s. muncă efectuată de p (o) scară. laddie flzedi] s. (mai ales scot.) băieţandru, copilandru, flăcăiandru. Iade [ leid] I.pastladed ['leidid],part. trec. laded sau laden [lcidn] vb. A. tr. 1. a în cărca (un vas); a îmbarca (mărfuri). 2. a goli, a scoate (cu polonicul etc.). 3. (fig. ) a împovăra, a încărca, a îngreuna. B. intr. a se încărca; a primi încărcătură. II. s. 1. aţ de râu. 2. canal de apă. 3. (mar.) încărcătură, carie. laden ['leidn] I. part. trec. de I a d e (I). II. adj. 1. încărcat, împovărat. 2. (fig.) ~ with împovărat / încărcat de; cop e. la-di-da- ['la:di'da:] (sl.) I. s. 1. fandosit. 2. fandoseală. II. adj. fandosi t; spilcuit. III. vb. intr. a se fandosi. ladies' man ['leidiz msn] s. v. l a d y ' s m a n . ladies' room ['leidiz ru(:)m] s. (amer.) W.C. / toaletă pentru femei . ladies' stocking [~ istokirj] s. ciorap de damă. ladified ['leidifaid] adj. 1. ( despre aere, ifose) de doamnă. 2. (despre persoane) care face pe doamna din lumea mare. lading I'lcidirj] s. 1. încărcare. 2. (mar.) încărcătură, cargo. ladkin ['hedkin] s. lăcăiaş. ladle [Heidi] I. s. 1. lingură mare, polonic; wooden ~ lingură de lemn. 2. (tehn. ) cupă, benă. 3. (metal.) lingură de turnare; oală de turnare. 4. (constr.) canciog; 5. (mil.) lopată de încărcat. II. vb. tr. 1. a scoate cu lingura; to ~ (out) the soup a s ervi supa cu polonicul. 2. a turna (gudron, sirop). 3. (teatru, pop.) to ~ it ou t a-şi debita rolul cu emfază. 4. (tehn.) a draga cu cupe. Iadle forehearth ['leidl ifo:ha:6] s. (tehn.) antecreuzet basculant. Iadleful [-ful] s. (un) polonic (pli n). ladle heel [~ hi;l] s. (metal.) urs. ladlet ['leidlit] s. (metal.) oală de tur nare. ladrone [b'droun] s. (sp.) 1. mercenar. 2. tâlhar, hoţ. lady1 ['leidi] s. 1. d oamnă (formă de adresare fără specificarea numelui, mai ales la pi; la sg. e poetic sau vulg.); ladies and gentlemen doamnelor şi domnilor; my dear / good ~! stimată doamnă! 2. (mai ales poetic) doamnă, stăpână; ~ of the house stăpâna casei. 3. doamnă, femeie (dist ; a young ~ o domnişoară; o tânără doamnă; ~-înwaiting doamnă de onoare; she looks a ~ are distinsă; she is no ~ c prost crescută; court ~ doamnă de la Curte; (amer.) the first ~ (of the land) soţia preşedintelui S.U.A.; (glumeţ) the old ~ in / of Threadneedle St reet Banca Angliei. 4. Lady, lady. Lady (ca titlu: forma de feminin corespunzătoar e titlului „Lord", pentru o soţie de „peer"; pentru o „peeress"; înaintea prenumelui unei fiice de duce, marchiz sau „earl"; înaintea numelui de familie al soţiei unui baronet sau „knight"; Lady Mayoress doamna primar (soţia unui „Lord Mayor"); my Lady doamnă (for mulă folosită mai ales de servitori când se adresează unei doamne ce poartă titlul de „Lady ). 5. the / Our Lady (rel.) Doamna noastră, Sfânta Fecioară. 6. (înv.) stăpâna casei. 7. (f m.) prietenă, drăguţă, iubită. 8. (ist.) doamnă (a unui cavaler). 9. (înv., vulg.) nevastă, jumătate; John Smith and ~ John Smith şi soţia (lui); his good ~ soţia / nevasta lui; h ow is your (good) ~? cum o duce soţia d-tale? 10. Ladies (folosit ca sg.) (toaletă p entru) doamne. 11. (constr.) placă de ardezie (40 x 25 cm) pentru acoperiş. 12. atr. feminin; de doamnă; de damă etc. lady author [~ o;G3r] s. autoare. ladybird [~to:d] s. 1. (entom.) buburuză (Coccinella septempunctata). 2. (omit.) raţa-suliţar (Atias a cuta). ladybug [~bAg] s. (amer.) v. l a d y b i r d (1). lady chair [~ t/ea1"] $ . scăunel format din împreunarea a patru mâini (pentru transportul răniţilor). lady clock [~ kbk] s.v. l a d y b i r d (1). lady cow [~ kau] s. v. l a d y b i r d (1). La dy Day [~ dcij s. (rel.) Buna-Vestire (25 martie). lady dog [~dog] s. (zool.fam. ) căţea. lady fern [~ fa:n] s. (bot.) spinarea-lupului (Asplenium filix femina). lad yfied ['leidifaid] adj. (fam.) (ca) de doamnă. lady finger ['leidi 'fing3r] s. (ga str.) languc-de-ehat (fursec). lady friend [~ frend] s. 1. prietenă. 2. femeie qua cker. ladyfy ['Icidifai] vb. tr. 1. a face (pe cineva) „lady". 2. a numi „lady", a s pune „lady" (cuiva). lady-help ['leidi'help] s. ajutoare de gospodină; jupâneasă de orig ine nobilă. ladyhood ['leidihud] s. situaţie / condiţie de lady. lady-in-waiting ['lei



 diin'wcitirj, -djin-], pl. ladies-in-waiting ['leidizin'weitirj] s. doamnă . de on oare. ladyish ['leidii/] adj. de doamnă, de lady. ladyism ['leidiiz^m] s. comporta re de lady. lady key ['leidi 'ki:] s. (bot.) ciuboţica-cucului (Primula officinali s, P. veris).



 lady-killer 544



lady-killer [~ikibr] s. (fam.) crai, Don Juan, favorit al femeilor; vânător de fuste ; sfărâmător de inimi. ladykin ['leidikin] s. mică lady / doamnă. ladylike fleidilaik] adj . 1. (ca) de lady, (ea) de doamnă. 2. distins; de lume bună. 3. (peior.) afemeiat. l ady love ['leidi Uv] s. 1. iubită, drăguţă. 2. dragoste romantică. lady mender [~ imendar] s. (pop.) pictor. lady novelist [~ .novelist] s. romancieră. lady pea [~ pi;] s. (bol.) sângele-voinicului, lintea-pratului (Lalhyrus sp.). lady's bedstraw [~z ibe dstro:] s. (bot.) drăgaică, sânziene (Galium verum). lady's bower ['leidiz .bauar] s. (bot.) acul-doamnei (Scandix pecten Veneris). lady's cushion [~ .ku/an] s. (bot. ) specie de plantă de păşune alpină (Armeria vulgaris). lady's delight [~ di'lait] s. (b oi.) toporaş, viorea (Viola tricolor). lady's eardrops [~ liodrops] s. pl. (bot.) cerceluşi (Fuchsia). lady's finger [~ Firjorj s. (bot.) vătămătoare (Anthyllis vulnerari a). lady's foxglove [~ .foksgUv] s. (bot.) lumânărică (Verbascum sp.). lady's glove [~ gUv] s. (bot.) degeţel-roşu (Digitalis purpurea). lady's hair [~ hsor] s. (bot.) tr emurătoare (Briza media). ladyship ['leidi/ip] s. titlul / rangul de lady; your ~ înălţi mea voastră. lady's laces ['leidiz ileisiz] s. pl. (bot.) linariţă (Linaria vulgaris). lady's-maid [~meid] s. cameristă, fată în casă. lady's man [~ H I M ] s. bărbat căruia îi ce societatea femeilor; bărbat afemeiat. lady's smock [~ smok] s. (bot.) stupitulcucului (Cardamine pratensis). lady's thistle [~ lOisl] s. (bot.) schinel (Cnicu s benedictus). laevogyrate [li:vs'd3airit] adj. levogir. laevogyrous [Ii:v3'd3ai r3s] adj. v. l a e v o g y r a t e . laevulose [1i:vjulous] s. (chim.) levulozâ. l ag1 [teg] I. vb. intr. 1. (mai ales ~ behind) a rămâne în urmă; a întârzia. 2. (mai ales ~ ehind) a merge încet / agale. 3. (tel. etc.) a fi în întârziere de fază. II. s. 1. (/iz. e tc.) întârziere; încetinire; (im/.) decalaj (intre două operaţii); (mar.) ~ of the tide re flux; (electr.) ~ of the brushes decalaj (la un dinam etc.); (electr.) phase ~ întâr ziere de fază; decalaj de fază; (electr.) ~ of the current defazare, rămânere în urmă a cur ntului; (tehn.) elastic ~ întârziere din cauza deformării elastice. 2. («mv. si.) studen t în primul semestru. lag 2 1. s. (sl.) 1. ocnaş; exilat, deportat. 2. deportare; ex il, surghiun. II. vb. tr. 1. a aresta. 2. a trimite la ocnă sau la muncă forţată. lag 3 1. s. 1. doagă (de butoi). 2. şipcă. 3. pâslă (pentru căptuşirea unui cazan). II. vb. tr. ( n.) a căptuşi cu izolaţie termică. lagan ['tegon] s. (jur. mar.) încărcătură sau marfă arun e (aar balizată in vederea recuperării). lager (beer) ['la:go .bior] s. bere blondă ge rmană. laggard ['tegad] I. adj. încet, moale, ticăit, mocăit. II. s. persoană greoaie; per soană stângace; (om) ticăit, mocăit. lagging1 ['laegirj] s. 1. încetinire, întârziere, rămâ rmă. 2. (electr., tel.) defazaj; decalaj. lagging2 s. 1. (electr.) strat izolant. 2. (tehn.) manta, înveliş de protecţie. lagging current [~ 'kArant] s. (electr.) curen t defazat în urmă. lag network ['keg inetwa:k] s. (electr.) reţea cu întârziere de fază. la oon [b'gu:n] s. 1. lagună. 2. (austr.) lac (cu apă dulce). lagoon reef [~ ri:f] s. a tol. laic ['leiik] I. s. laic, mirean. II. adj. v. l a i c a l . laical [-al] ad j. laic; lumesc. laicality ['leii.kffiliti] s. stare / condiţie laică. laicism [leii sizpm] s. anticlericalism. laicization ['leiisai.zeijsn] s. laicizare. laicize [ 'Iciisaiz] vb. tr. a laiciza. laid [leid] past si part. trec. de la l a y4. laid paper ['leid 'peipsr] s. hârtie vărgată; hârtie liniată. lain [lein] part. trec. de la 1 i e2. lair [le3r] I. s. 1. bârlog, vizuină; at ~în vizuină; brigands' ~ speluncă de hoţi. 2 ţarc, ocol; adăpost pentru vite (in drum spre târg sau abator). 3. (scot.) mormânt. 4. (austr. sl.) filfizon. II. vb. intr. 1. (despre vite) a se odihni (în drum spre târg etc.). 2. to ~ up (austr. sl.) a se găti, a se dichisi. laird [lsod] s. (scot.) m oşier. lairdship [-/ip] s. (scot.) !• demnitate de laird. 2. mică proprietate agricolă. laitance ['leitons] s. (constr.) lapte de ciment. laity ['leiţi, 'leiati] s. 1. la ici, mireni. 2. neprofesionişti, amatori, profani. lake1 [leik] s. lac; ghiol; iaz ; ornamental ~ bazin (decorativ); salt ~ lac sărat; the Lakes v. L a k e C o u n t r y ; (amer.) The Great Lakes Marile Lacuri (Huron, Michigan, Erie şi Ontario). l ake2 s. (arte) lac; yellow ~ lac galben. lake basin [,leik ibeisn] s. bazin lacu stru. lake copper f'leik ikopor] s. (mineral.) cupru nativ. Lake Country [~ ilcA ntri] s. the ~ (geogr.) ţinutul Lacurilor (în nord-vestul Angliei). Lake District [~ .distrikt] s.v. L a k e C o u n t r y . lake dweller [~ rdwebr] s. locuitor al unei aşezări lacustre. lake dwelling [~ .dwelirj] s. aşezare lacustră. lake-fever ]'leik



 ifi:var] s. (amer.) malarie. lake iron ore ['leik -aion 'o:r] s. (mineral.) limo nit. lake land [~ tend, ~ bnd] s. ţinut cu lacuri (multe). Lakeland [ileikbnd] s. v. L a k e C o u n t r y .



lakelet ['leiklit, -let] s. lac mic; lăculeţ; lăc(u)şor. Lake poets ['leik rpouits / pou ets] s. pl. „poeţii lacurilor" (romantici aparţinând „şcolii lacurilor"; Wordsworth, Coleri ge şi Southey). Lake school [~ sku:l] s. the ~ „şcoala lacurilor" (grupare a poeţilor ro mantici englezi Wordsworth, Coleridge şi Southey). laker ['leikor] s. 1. persoană ca re locuieşte sau munceşte pe un,lac. 2. (lit.) Laker v. L a k e p o e t s . 3. (mar. ) ambarcaţiune folosită pe un lac. 4. peşte de lac / iaz. Lake State [~ steit] s. (ame r.) (folosit ca supranume) Statul Michigan. lakh [la:k, tek] s.v. l a c2. lakist ['leikist] s.v. L a k e p o e t s . laky' ['leiki] adj. bogat în lacuri, cu multe lacuri. laky2 adj. de culoarea lacului de garantă. lalapaloosa [itebpa'lmsa] s. ( amer. fam.) om foarte capabil, as, fenomen. lall [tel] vb. intr. (fon.) a pronunţa defectuos sunetele I şi r. lallygag ['teligîeg] vb. intr. (amer. fam.) a flirta, a cocheta. Ialopathy [te'lopsOi] s. (lingv., med.) lalopatic. lam1 [tem] I. s. fugă; (amer. sl.) on the ~ în fugă; to take it on the ~ a fugi mâncând pământul. II. vb. intr. ( mer. sl.) a o lua la sănătoasa. lam2 vb. A. tr. a bate măr, a cotonogi. B. intr. (sl.) to ~ into a tăbărî asupra (si fig.). lama1 ['la:mo] s. lama (călugăr budist). lama2 s. v. 11 a m a. Lamaism ['la:moiz~ri] s. (rel.) lamaism. Lamaist ['lu:moist] s. (rel. ) lamaist. lamasery ['la:nras3ri, iUemss-, b'maes-] s. lamaserie. Iamb [tem] I. s. 1. (zool.) miel; ewe ~ mieluşea; (fam.) my one ewe ~ singura mea comoară; to brin g forth ~s a făta miei; (rel.) pascal ~ mielul pascal; (as) gentle as a ~ blând ca u n miel; (fam.) he took it like a ~ n-a zis nici pis, n-a crâcnit; nu s-a revoltat, nu s-a împotrivit; like ~ and salad în perfectă ordine; a wolf in ~s skin / clothing un lup în blană de miel / oaie. 2. came de miel. 3. (fig.) om blând (ca un miel); (om) nevinovat, (om) inocent. 4. (sl.) speculant (de bursă) fără experienţă, ageamiu. II. vb. A. intr. (despre oi) a făta. B. tr. (austr. sl.) 1. a azvârli banii pe fereastră, a ch eltui nesăbuit. 2. a curăţa (pe cineva) de parale. lambaste [tem'beist, -'ba;st] vb. t r. (fam.) 1. a biciui; a trage (cuiva) o mamă de bătaie. 2. a dojeni (cu asprime). , lambda ['temdo] s. lambda (literă grecească). lambency ['tembansi] s. 1. strălucire, scânteiere (şi fig.). 2. (a)lunecare. lambent ['tembsnt] adj. 1. (despreflacără) scânteiet or; pâlpâitor; jucăuş; (despre cer) luminat (din când în când). 2. (fig.) strălucitor, scân ; radios. 3. alunecos, lunecos. Iambert ['lasmba(:)t] s. (fiz.) lambert. lambkin ['temkin, -mpk-] s. mieluşel. lamblike ['temlaik] adj. (blând) ca un miel. lambrequ in ['tembskin, -brsk-] s. lambrechin. lambskin ['temskin] s. pielicică de miel. la me1 [leim] I. adj. 1. şchiop, schilod; ~ man (om) şchiop; ~ leg picior şchiop; to be ~ of / in one leg a şchiopăta de un picior; a fi infirm de un picior; ~ arm braţ infirm . 2. (fig.) imperfect, incomplet, defectuos; (poezie) ~ verses versuri şchioape; ~ excuse scuză lipsită de temei; scuză slabă; (rar) to be ~ at smth. a fi lipsit de exper ienţă în ceva. 3. de pământ; ~ pig oală de pământ. 4. nesatisfăcător; nepotrivit. II. vb. t ace să şchiopăteze; a schilodi; ~d through an accident schilodit într-un accident. 2. (f ig.) a slăbi, a istovi, a slei de puteri. 3. (fierărie) a ţintui (un cal). lame2 s. pl acă subţire de metal. lamebrain ['leimbrein] s. (sl.) neghiob, nătărău, nătâng. lame duck [ m 'dAk] s. 1. om de nimic, neputincios, incapabil, nevrednic. 2. (amer. pol.) de putat sau senator nereales care-şi menţine mandatul până la întrunirea noului Congres. 3. nereuşită, eşec. lamella [to'melo],pl. lamellae [-li;] s. lamelă, lamă. lamellar [to'melor , amer. şi 'temab1"] adj. lamelar, în formă de lamelă. lamellate [b'melit, amer. si 'ter nalit] adj. larnelat. laniellated ['ternoleitid, -edj adj. v. 1 a in e 11 a t e. lamellibranchiate [la'ineli'brarjkiit] adj., s. (zool.) lamelibranhiat. lamenes s ['leimnis] s. 1. şchiopătare, şchiopătat. 2. (fig.) imperfecţiune; şubrezime; netrăinicie etemeinicie. lament [b'ment] I. s. lamentaţie, bocet; lamentare, tânguire. II. vb. A . tr. a deplânge, a deplora. B. intr. 1. a se lamenta, a jeli, a se tângui, a boci. 2. to ~ for / over v. ~ II, A. lamentable ['temontobl, -min-] adj. 1. regretabil , trist. 2. lamentabil, mizerabil; jalnic, deplorabil. lamentably [-i] adv. lame ntabil, jalnic. lamentation [itemen'teijsn, -mon-, -min-] s. 1. lamentare, jelir e, plângere, bocet. 2. (the) Lamentations lamentaţiile lui Iercmia, ieremiade. lamin a ['temins], pl. laminae [-ni:] s. 1. lamă (subţire), lamelă; foaie. 2. (bot.) limb, f runză (fără codită). laminar ['lajruin3r] adj. laminar. laminaria ['temi'nrarb] s. (bot. ) laminaria (Laminaria). » laminate ['temineit] I. vb. tr. 1. a lamina; a desface în



 straturi subţiri. 2. a turti, a netezi, a aplatisa, a rostogoli, a rula. 3. a aco peri cu lame subţiri de metal. II. ['teminet] adj. laminat; cu lamele. III. s. (pr odus) laminat. laminated spring ['temineitid 'sprirj] s. (tehn.) arc în foi. lamin ation [rtemi'nci/pn] s. laminare; stratificare; exfoliere. Lammas ['tamos] s. 1. (rel. catolică) (sărbătoarea) „lanţurile Sf. Petru" (/ August). 2. (ist.) sărbătoarea reco i (1 August); (glumeţ) at latter ~ la Pastele cailor.



 545 landlaw



lamp [temp] I. s. 1. lampă; oil / paraffin ~ lampă cu petrol; pocket ~ lanternă, lampă d e buzunar; hanging ~ lampă suspendată; to put out / to extinguish a ~ a stinge lampa ; to light a ~ a aprinde lampa. 2. (fig.) lumină, faclă; (poetic) ~ of life lumina / flacăra vieţii; (poetic) ~of Phoebus soarele. 3. (auto etc.) far; felinar; lanternă. 4.pi. (sl.) ochelari; loraion; monoclu. 5. (pi. sl.) ochi. H. vb. A. tr. 1. a fu rniza lămpi (cu dat.), a aproviziona cu lămpi; a prevedea cu lămpi. 2. (poetic) a lumi na; a ilumina. 3. (amer. pop.) a vedea; a privi (la). B. intr. 1. a luci, a strălu ci. 2. (scot.) a merge repede, a alerga. lampad ['tempsd] s. (poetic) 1. lampă. 2. sfeşnic; candelabru. lampas ['lzempaz] s. (vet.) formă de stomatită (la cai). lamp ba nk ['temp beerjk] s. (electr.) reostat cu lămpi. lampblack [~btek,'-'-] s. 1. funi ngine. 2. negru de fum (extras din funingine). lamp body [~ .bodi] s. (auto) car casa farului. lamp bracket [~ ibrakitj s. 1. (electr.) braţ, armătură (de lampă de peret e). 2. (auto) suportul farului. lamp bulb [~ bAlb] s. (auto) bec de far. lamp bu rner [~ iba:nar] s. arzător, bec. lamp call [~ kxl] s. (tel.) apel optic. lamp chi mney [~ .t/imni] s. sticlă de lampă. lamp fittings [~ .fitirjz] s. pl. armătura unei lăm pi. lamp fuse [~ fju:z] s. (electr.) siguranţă. lamp globe [~ gloub] s. glob de lampă. lamp holder [~ ihould3r] s. (electr.) dulie. lampion ['tempian] s. lampion (din sticlă sau hârtie); felinar. lamplight ['templait] s. lumină de lampă; to work by ~ a l ucra la lumina lămpii. lamp-lighter [~.lait3r] s. lampagiu; like a ~cât ai bate din palme; mâncând pământul. lamp-oil [—oil] s. petrol lampant; ulei de ars. lampoon [tem'puin ] I. s. pamflet; satiră. II. vb. tr. a scrie pamflete sa» satire împotriva (cu gen.); a skit ~ing political fence-sitting scenetă satirizând oportunismul politic. lampoon er [-3r] s. pamfletar, pamfletist; satiric. lampoonery [-ori] s. 1. pamflete. 2. spirit satiric. lampoonist [-ist] s. v. l a m p o o n e r . lamp-post ['temppou st] s. stâlp de felinar; (fam.) between you and me and the ~ (strict) confidenţial, să rămână între noi / secret. lamprey ['tempri] s. (ihl.) nouă-ochi (Petromyzontes sp.). la p room ['temp ru;m] s. (mar.) lampisterie. lamp screen [~ skri:n] s. v. l a m p s h a d e . lampshade [~/eid] s. abajur. lamp socket [~ isokit] s. v. l a m p h o l d e r . lanate ['leineit] adj. lânos, din lână; acoperit cu lână. Lancastrian [ten'kxs trisn] I. adj. lancastrian. II. s. locuitor din Lancaster, lancastrian. lance [l a:ns, amer. tens] I. s. 1. (mii.) lance; suliţă; (fam.) to break a ~ with smb. a se lupta cu cineva, a contrazice pe cineva. 2. harpon. 3. lăncier; (fig.) free ~ om i ndependent; partid etc. independent. 4. (mv.) balanţă, cumpănă. 5. v. l a n c e t (1). I I. vb. tr. 1. a da o lovitură de lance (cu dat.), a străpunge eu lancea. 2. (med.) a deschide (un abces etc.) cu bisturiul; a străpunge, a face incizia (u/tui abces). lance-corporal ['lamstopsr'sl, '-.-] s. (mii.) caporal; fruntaş. lance knight [~ nait] s. (înv.) 1. călăreţ. 2. lăncier. lance jack [~ dşxk] s. (fam.) v. l a n c e - c o r o r a l . lancelet ['lamslit, -let, amer. 'tens-] s. (ilit.) pcşte-lanţetă. lanceolat e ['tensislit, -siou-J adj. (bot.) lanceolat. laneer [ila:nsar, amer. 'tensa1"] s. 1. (/nil.) lăncier, ulan; soldat din cavaleria uşoară. 2. pl. „lanciers" (dans vechi) . lance sergeant ['la:ns iscrd^nt] s. (mit.) fruntaş sau caporal în serviciul unui s ubofiţer. lancet ['la:nsit, amer. 'tensit, -set] s. 1. lanţctă. 2. (constr.) săgeata bolţi i. 3. (metal.) rangă pentru destupat cuptorul. lancet arch [~ o:t/J s. (arhil.) ar c gotic; (arc în) ogivă. lanceted ['ltrnsotid, amer. 'tens-] adj. (arhil.) ogival, în ogivă. lanciforrn [


 se pierde la orizont; (mar.) to stand in for the ~ a menţine vasul în apropierea us catului; in the ~of dreams în împărăţia viselor; in the ~ of the living în lumea celor vii, lumea aceasta. 2. ţară; ţinut; tărâm; (glumeţ) the Land of Cakes Scoţia; the Land of Cocka e a) ţara unde curge lapte şi miere; b) Londra şi împrejurimile; (fam.) the Land of Nod ţa ra somnului; ţara viselor; (bibl.) the Land of Promise, the Promised Land, the Lan d of the Covenant Pământul Făgăduinţei; the ~ of stars and stripes S.U.A. (pe ai căror drap l de stat sunt stele si dungi); the ~ of the golden fleece ţara lânii de aur (Austra lia); the ~ of the midnight sun ţara soarelui de la miezul nopţii (Norvegia); the ~ of the rising sun ţara soarelui răsare (Japonia); the ~ of the rose Anglia (trandafi rul este emblema naţională a Angliei); no man's ~ a) (ist.) ţară fără stăpân; b) (util.) ţa i, spaţiul dintre tranşeele inamice. 3. pământ,



teren, sol; man lives on the ~ pământul hrăneşte pe oameni; arable ~ pământ / teren arabil; waste ~ pământ steril / neproductiv; the ~ question problema agrară; (amer.) Bad Land terenuri neproductive în vestul S.U.A.; filled ~ pământ cu moloz; ~ sown with corn pământ semănat cu cereale, ogor. 4. (jur.) pământ, proprietate funciară. 5. (agr.) brazdă; plough ing in ~s lucrarea pământului în brazde. 6. spaţiu, interval; ~s of a rifle distanţa dintr e ghinturile unei arme. 7. peisaj. II. vb. A. ir. 1. a pune pe pământ; a coborî pe pământ; a debarca; (com.) a descărca (mărfuri); to ~ a fish a aduce un peşte la mal, a prinde un peşte; (despre jochei) to ~one's horse first a sosi primul la potou. 2. a pune , a duce (pe cineva) într-un loc; (despre vehicule) a lăsa (pe cineva) la hotel etc. ; 3. a atrage, a aduce (după sine); decision that may ~smb. in difficulties o hotărâre care aduce după sine neplăceri pentru cineva. 4. (mar.) a aşeza, a pune (un catarg, o varga). 5. (fam.) a da; to ~ smb. a blow in the face a da cuiva o lovitură peste ochi, a lovi pe cineva peste faţă. 6. (fig.) a pune la loc sigur, a pune la adăpost; a prinde în mreje (pe cineva); (sport) a câştiga; a profita de. 7. (si to ~ up) (agr.) a acoperi (cu paie sau îngrăşăminte). 8. (sl.) a bate, a snopi în bătaie; to ~ hot a bate v os. 9. a amenaja (un teren, un parc etc.). B. intr. 1. (despre persoane) a coborî pe pământ, a debarca; (despre vase) a aborda, a acosta, a trage la ţărm; (despre avioane ) a ateriza; to ~ on the sea a ameriza; on ~ing la debarcare; (fam.) he has ~ed on us for a fortnight ne-a căzut / ne-a venit pe cap pentru două săptămâni; to ~ on one's feet a cădea în picioare; (fam.) he always ~s on his feet cade întotdeauna în picioare; se descurcă întotdeauna. 2. a sosi, a veni; (despre cai, la curse) to ~ first a sosi primul. 3. (fig.) a ajunge (într-o anumită situaţie); to ~ in trouble a da de bucluc. land act ['tend adet] s. (jur.) lege agrară. land agency [~ .eid39nsi] s. 1. inte ndenţă. 2. agenţie funciară. land-agent [~ieid33nt] s. 1. administrator de moşie. 2. comis ionar care se ocupă cu vânzarea şi închirierea parcelelor de pământ şi a bunurilor imobile. nd animal [~ .amimsl] s. animal de uscat. landau ['tendo;, amer. şi -dou] s. 1. la ndou. 2. (înv.) limuzină cu capotă deasupra banchetei din spate. landaulete(te) [itend o'Ict] s. (înv.) maşină decapotabilă. land bank ['tend bzenk] s. (corn.) 1. bancă ipotecară 2. (amer.) bancă agricolă (de stat). land beef [~ bi:f[ s. (hot.) limba-mielului (B orrago officinalis). land betterment [~ rbetamant] s. (agr.) îmbunătăţiri funciare, amel ioraţii. land-bred [~ bred] adj. crescut la ţară. land-breeze f'tendbri:z] s. (mar.) b riză / vânt de uscat. land bridge ['tend brid3] s. (geogr.) limbă de pământ care leagă o pe insulă de uscat. land carriage [~ .ka;rid3] s. transport pe uscat. land chain [~ t /ein] s. lanţ (de măsurat pământul). land company [~ ikAmpsni] s. (ist. S.U.A.) societat e pentru cumpărarea şi vânzarea terenurilor. land cruiser [~ .kru:z9r] s. (auto) autob uz interurban. landed ['tendid] adj. 1. debarcat; aterizat. 2. funciar. 3. (desp re persoane) posedând pământ, eu pământ. 4. (glumeţ) rustic, ţărănesc. landed classes [~ 'k s. pl. moşieri, proprietari de pământ. landed estate [~ is'teit] s. v. l a n d e d p r o p e r t y . landed interests [~ 'intrists] s. pl. interese ale proprietarilo r funciari. landed property [~ 'propoti] s. proprietate agricolă / funciară; moşie. la nded proprietor [~ pra'praiata1"] s. proprietar de pământ, proprietar funciar. landf all ['tendfod] s. 1. (mar.) aterizare; apropiere de ţărm. 2. (av.) aterizare. 3. sur pare, alunecare (de teren). 4. (jur.) moştenire de pământ neaşteptată. land fast ['tend fa :st] s. (mar.) bintă de cheu, babă (de legare). land fight [~ fait] s. luptă pe uscat. land-force(s) [~fo:s(iz)[ s. (mil.) forţe de uscat. landgrabber [~igra;b3r] s. in divid care îşi însuşeşte pământul cuiva în mod ilegal sau prin înşelătorie; acaparator; (ir care acaparează pământul unui arendaş expulzat. landgrave l'tendgreiv] s. (ist.) landgr af. landholder ['tendihoulaV] s. 1. proprietar de pământ. 2. (rar) arendaş. land hunge



 r [~ ihArjgsr] s. sete / dorinţă de a poseda pământuri. landing ['tendin] s. 1. (mar.) d ebarcare; acostare; locul debarcării. 2. (av.) aterizare; locul aterizării; emergenc y ~ aterizare forţată. 3. (constr.) podest, odihnă; palier. landing account [~ s.kaunt ] s. (ec.) cont de debarcare (al antrepozitelor). landing boat [~ bout] s. (mil. ) barcă de desant; vas de debarcare. landing chassis [~ ./aesi(:)z] s. v. l a n d i n g g e a r . landing craft [~ kra:ft] s. (amer., mil., mar.) vas de debarcare . landing force [~ fo:s] s. (mil.) (trupe de) desant. landing gear [~ giar] s. ( av.) tren de aterizare. landing ground [~ graund] s. (nv.) teren de aterizare. l anding net [~ net] s. plasă (informă de sac) pentru pescuit. landing party [~ .pa;ti ] s. (mil.) trupe de debarcare. landing place [~ plcis] s. 1. (mar.) loc de deba rcare. 2. (nv.) teren de aterizare. landing stage [~ steid3] s. 1. (mar.) debarc ader; pod de debarcare; chei de debarcare. 2. (mine) platformă de recepţie. landing strip [~ strip] s. pistă de aterizare. landing troops [~ tru;ps] s. pl. (mil.) tru pe de debarcare. landing-waiter [~i\veit3r] s. (mar.) v. I a n d w a i t e r . l and jobber ['tend id3obar[ s. speculant de parcele de pământ. landlady ['tend-lcidi] s. 1. stăpâna casei sau a unei locuinţe dată cu chirie. 2. proprietărcasă a unui hotel, ho elieră; hangiţă. 3. (rar) moşiercasă. landlaw ['tendb;] s. 1. (jur.) lege agrară. 2. lege a unei ţări; obiceiul pământului, cutumă.



 Land League 546



Land League ['tend li:g] s. (ist.) Liga agrară (în Irlanda, între 1S79-1SSI, a cerut 2 . limbă, limbaj, (mod de) exprimare; stil; medical ~ terminologie medicală, limbaj d eposedarea de pământuri a moşierilor englezi). medical; bad ~ limbaj ordinar, cuvinte urâte. 3. limbă, ştiinţa limbii; lingvistică. 4. (sl.) vorbe / cuvinte urâte, vorbe de ocar landless ['laendlis] adj. 1. fără pământ. 2. fără margini, fără ţărmuri; nemărginit. landli ain] s. (tel.) linie interurbană. languaged [-d] adj. 1. care ştie mai multe limbi. 2. formulat; redactat. 3. (in cuvinte landlocked ['tendbkt] adj. 1. (despre un g olf} înconjurat (aproape din toate părţile) compuse) vorbind o limbă; într-o limbă etc.; ma y-~ vorbind mai multe limbi. de uscat, închis, ferit de vânturi. 2. a ~ sea o mare i nterioară; a ~ country o ţară care languageless [-lis] adj. care a pierdut graiul, fără gr ai. nu are ieşire la mare. langued [tend] adj. (herald.) cu limba scoasă. r landlope r [~ rloupo ] s. v. l a n d l o u p e r . languid ['terjgwid] adj. 1. lânced, slab , obosit, istovit, moleşit; apatic; moale, molatic; landlord ftenb:d, -nd,'-] s. 1 . moşier; proprietar de pământ; big ~ mare moşier. fără energic, încet, domol; ~ stream apă curge încet. 2. plictisitor. 3. (ec.) slab, 2. stăpânul casei sau al unei locuinţe date cu chirie, proprietar. 3. patron de hotel, hotelier; stagnant, în criză. hangiu. la nguidly [-li] aaV. 1. tânjitor, care lâncezeşte; încet, domol. 2. plictisitor. landlordi sm [-izam] s. 1. ideologia marilor proprietari de pământuri. 2. sistemul marii langu idness [-nis] s. 1. lâncezeală, tânjală; apatie; slăbiciune, moleşeală; încetineală. propri are particulare. 2. (ec.) stagnare, criză. 1 r landlouper ['tenaMoups ', amer. si -ilu:p3 ] s. (mai ales scot.) vagabond. languish ['tengwif] vb. intr. 1. a slăbi, a se ofili. 2. a lâncezi, a se plictisi. 3. a lua o landlubber [~ lUba'] s. (mar.) locuitor de pe uscat; marinar de apă dulce; începător înfăţişare obosită / chinuită. 4. a anguros. 5. a se micşora, a slăbi. 6. (ec.) a stagna, în ale marinei. a fi în criză. 7. to ~ after / for a duce dorul (cu aat.), a se topi de dorul (cuiva), a tânji landman ['laşndman], pi. landmen [~men] s. 1. locuitor de la ţară; ţăran. 2. (înv.) după. propriet de pământ. languishing [-in] I. adj. 1. care tânjeşte, care lâncezeşte. 2. galeş, languros. încet, landmark [fendma:k] s. 1. semn de hotar; piatră / bornă de hotar; jalon. 2. (g eod.) domol. II. s. v. 1 a n g u i d n e s s. baliză. 3. (mii.) punct de reper. 4. (mar.) baliză de aliniament; semn terestru. 5. (fig.) languishment [-nrant] Î . V . l a n g u i d n e s s . jalon; cotitură; moment de cotitură / însemnat. languor ['ten go'] I. s. 1. slăbiciune, moleşeală, istovire, ofilire; apatie; letargie; oboseală, r la nd measurer ['tend ■me3aro ] s. (top.) arpentor. lâncezeală, tânjală. 2. plictiseală, urât. lipsă de viaţă/ de mişcare. 4. descurajare. 5. dor, land measures [~ riiurpz] s. pi. măsu ri agrare. alean; visare. II. vb. intr. 1. a slăbi. 2. a lâncezi. landmine ['tenania in] s. (mil.) mină de uscat, mină terestră. languorous ['tengoras] adj. 1. moale, moleşi t, apatic, obosit, istovit. 2. chinuit. 3. (despre landocracy [ten'dokrosi] s. ( peior.) aristocraţia funciară. atmosferă) înăbuşitor. 4. galeş; languros; plin de dor / de an. Land of Enchantment ['tend av in't/a:ntni3nt] s. (amer.) (folosit ca supranu me) Statul laniard ['tenjsd] s.v. l a n y a r d . ■ New Mexico. Ianiferous [te'nif aras] adv. v. 1 a n i g e r o u s. Land of Steady Habits [~ sv istedi 'hjebits] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul lanigerous [te'nidşaras] adj. lânos; producăt or de lână. Connecticut. lank [tenk] I. aa7 1. înalt şi slab, uscăţiv, costeliv. 2. (despre ) moale, lins. 3. (despre land order [~ o:dor] s. (ec.) permis (vamal) de descărca re. recoltă) slab, sărăcăcios. II. s. persoană slabă / uscăţivă. land otter [~ ot3 r ] s. ( vidră / lutră canadiană (Ultra canadensis). lank-bodied ['tenkibadid] adj. (pop.) v. l a n k (1). landowner ['tend.ouns1"] s. proprietar de pământ, moşier. lankiness ['ter jkinis] s. v. 1 a n k n e s s. landownership ['tendouno/ip] s. proprietate asupr a pământului, proprietate funciară. lank-jawed [rtenkd3D;d[ adj. (fam.) slab la faţă, cu f aţa suptă. landowning ['tendiounirj] I. adj. funciar. II. s. v. l a n d o w n e r s h i p . lankness ['tenknis] s. 1. zvelteţe, subţirime; slăbiciune. 2. moliciune. landr ail ['tendreilj s. (omit.) cristei (Crexcrex). lanky ['terjki] adj. înalt şi slab, u scăţiv, costeliv. land reclamation ['tend rekbiniei/sn] s. (agr.) îmbunătăţiri funciare. la oline ['tenslim, -noul-, -lin] s. lanolină. land rent [~ rent] s. rentă funciară. lann er ['tenar] s. (omit.) şoim sudic (Falco biarmicus). land register [~ ,red3istar] s. registru funciar; carte funduară. lansquenet ['tenskonet] s. I. (mii. ist.) lănci



 er pedestraş. 2. un fel de joc de cărţi. landscape ['tenclskeip, înv. -skip) I. s. peisa j. II. vb. tr. a ameliora aspectul (unui teren, lantern ['tentsn] s. 1. felinar, lanternă; ochi de sticlă, vizor; dark ~ felinar secret. unui parc etc.); a înfrumuseţa (un oras, un teren etc.). 2. (mar.) far. 3. (fîg.) faclă, făclie. 4. (telm.) roată dinţată u fusuri. 5. (arlnt.) luminător. landscape architect [~ 'a:kitekt] s. (amer.) arhi tect peisagist. lantern gear [~ gb r ] s. (telm.) angrenaj cu fusuri. landscape architecture f~ 'u:kitektf3r] s. (amer.) arhitectură / peisagistică. Iantcrnist ['te ntsnist] s. operator al diapozitivului. landscape garden [~-iga:dn] s. grădină engle ză. lantern-jawed ['tent3nd3o:d] adj. cu obrajii scofâlciţi / supţi. landscape gardener [~ .ga:dror] s. grădinar peisagist. lantern jaws [~ d3o:z] s. pl. obraji scofâlciţi / supţi. landscape gardening [~ ,ga:dnin] s. arta de a desena grădini engleze. lantern lecture [~ rlektfor] s. conferinţă cu proiecţii. landscape painter [~ ipeintor] s. pe isagist, pictor de peisaje. lantern slide [~ slaid] s. (fot., poligr.) diapoziti v de sticlă. landscaper ['tenrfskeipa'] s. (fam.) grădinar sau arhitect peisagist. l anthanum ['tenuonam] s. (chim.) lantan. landscapist ['tent/skeipist] s. v. l a n d s c a p e p a i n t e r . lanugo [b'n/u:gou] s. (biol.) lanugo. land service ['tend 'So:vis] s. (mil.) serviciu pe uscat / în armata de uscat. lanyard ['tenjod ] s. (mar.) 1. saulă de siguranţă. 2. odgon pentru ridicarea greutăţilor. land shark [~ sh ark] s. (mar. jx)p.) „rechin de uscat" (persoană care escrochează Lao [Iau] s. (lingv. ) (limba) laoţiană. marinarii în porturi). Laodicean [ilcioudi'sion, deiad-l adj., s. indiferent (in privinţa chestiunilor politice sau landslide ['tenaslaid] I. s. 1. scufundare / prăbuşire / surpare / alunecare de teren. 2. (pol.) înfrângere catastrofală a unui partid politic (la alegeri). 3. (pol.) victorie covârşitoare religioase). Laod iceanism [-izam] s. indiferenţă (politică sau religioasă). (in alegeri). II. vb. intr. 1 . (despre terenuri) a aluneca, a se surpa. 2. (pol.) a obţine o Laotian ['Iau/ian] I. adj. din I.aos, laoţian. II. s. 1. locuitor din Laos, laoţian. 2. v. La o. victo rie covârşitoare (în alegeri). lap 1 [tep] s. 1. poală; fald, pulpană. 2. poală; genunchi. . (fig.) sân; in the ~of luxury landslip ['lamaslip] s. v. l a n d s l i d e (1). în lux; în huzur. 4. lob; sfârc. landsman ['tenazman], pl. landsmen [~[ s. (mar.) 1. l ocuitor de pe uscat (care nu e lap2 I. s. 1. (telm.) suprapunere, petrecere. 2. (telm.) sculă de rodat. 3. (text) pătură; marinar). 2. marinar fără experienţă. 3. (înv.) m r în prima călătorie. sul la bataj. 4. (text.) pânză groasă. 5. (metal.) cusătură; falţ. 6. ) etapă; rundă. land steward ['tendistju(:)3d, -stjoad] s. administrator de moşie. 7. (sport) tur de pistă. II. vb. A. tr. 1. (si to ~ about) a înfăşură, a încolăci, a înconjura d survey [~ 'so:vei] s. (geod.) ridicare topografică. 2. (si to ~ over) a acoperi / a întrece marginile (cu gen.); a suprapune. 3. (telm.) a roda. land surveying [~ S3(:)'veiin] s. (geod.) ridicare topografică; releveu, arpentaj. B. intr. to ~ ov er a acoperi (cu ac). land surveyor [~ sa(:)'veior] s. (geod.) topograf, geodez. lap 3 1. vb. 1. a linge, a linchi. 2. (si to ~ up / down) a bea cu lăcomie / hulp av, a înghiţi, land-tax [itendtaiks] s. (ec.) impozit funciar. a sorbi. 3. (fig.) a se îmbăta. 4. (despre valuri) a clipoci. 5. (fam.) to ~ up a asculta cu land use [~ ju:s] j . (agr.) agrotehnică. atenţie, a sorbi (cuvintele cuiva). II. s. 1. hrană lich idă (pentru câini). 2. clipocit de valuri. landwaiter ['Uend,wcitor] s. (mar.) funcţio nar vamal. landward ['tendwod] I. adj. din interior, dinăuntrul ţării. II. adv. v. l a n d w a r d s . 3. (si.) băutură slabă, apă chioară. laparatomy [.teps'rDtomi] s. (med.) laparatomie. landwards [-'/.] adv. spre uscat / ţărm. laparectomy [.teps'rektemi] s. (mea'.) laparcctomie. land warfare [,tendlwo:fs3r] s. (mil.) război pe uscat. r l aparoscope ['teporo.skoup] s. (mea1.) laparoscop. land water [~ iWD:ta ] s. (mar .) apa de-a lungul coastelor (în ţinuturile polare). laparoscopy [itepo'roskopi, -'r a:-] s. (med.) laparoscopic. land wind [~ wind] s. vânt de uscat. lapbelt ['tepbcl t] s. (auto) centură de siguranţă. lane [lein] s. 1. drum îngust, cărare, potecă (mai ales rintre parcele locuite); alee; stradă îngustă, stradelă; ~s and alleys fundături. 2. loc d e trecere (printre rânduri). 3. (mar.) lap dog ['tep dog] s. 1. câine de salon, căţel de lux. 2. (peior.) acolit. lapel [b'pel, te'p-] s. 1. rever, răsfrântură, îndoitură (a hain ei ele). 2. clapă de buzunar. trecere, drum navigabil; suprafaţă de apă liberă între gheţar ompacţi. 4. (constr.) fir lapelled [-dj adj. (prevăzut) cu revere. * de circulaţie. S. (tel.) zonă echifază. 6. (auto) bandă de circulaţie. 7. (sport) pistă. 8. (sl.) gât. lapel microphone [b'pel iinaikrafoun] s. microfon de rever. lapful ['tepfulj s. un şorţ pl in. lane route [~ ru:t] s. (mar.) rută oceanică (a vapoarelor). Iapicide ['tepisaid] s. gravor în piatră, lang-syne ['ten'sain] (scot.) I. adv. odinioară, demult, pe vrem



 uri. II. s. vremurile vechi, lapidarist ['tepidorist] s. cunoscător al pietrelor p reţioase. zilele de demult. lapidary ['lapidari] I. adj. 1. săpat în piatră. 2. lapidar, scurt, concis; ~style stil lapidar language ['tengwid3l s. 1. limbă; limbaj; the Romanian ~ limba română; foreign ~ limbă străină; living ~ limbă vie; to speak the same ~ a vorbi aceeaşi limbă (si fig.). / concis. II. s. 1. expert în giuvaefuri. 2. gravor sa» şle fuitor de giuvaeruri.



 547 lashing



large-hearted [~.ha;tid,'-.--] adj. 1. cu inima largă, mărinimos. 2. îngăduitor, indulge nt, lapidate ['laepidcil] vb. tr. a ucide cu pietre, a lapida. tolerant. lapidat ion [ilaspi'dei/an] s. ucidere cu pietre, lapidare. Iarge-heartedness [~'ha:tidn is] s. mărinimie, generozitate. lapidification [taipidifai'kci/an, -fi'k-] s. împiet rire, pctrificaţie. largely [1a:d3li] adv. 1. în mare măsură. 2. din plin / belşug / abund enţă, cu prisosinţă. lapidify [lo'pidifai] vb. tr. a împietri, a pctrifica. 3. pe scară mar ; pe picior marc. 4. în general, în linii mari. lapin ['lsepin] s. 1. iepure. 2. bla nă de iepure. large-minded ['la:d3'maindid, p-i~] adj. 1. cu vederi largi; toleran t, liberal. 2. mărinimos, lapis lazuli [ilaspis 'hezjulai, amer. şi .leipis-, -li] s . 1. (mineral.) lapislazuli; lazurit. generos. 2. azur, albastru-deschis. largemindedness [-nis] s. 1. vederi largi; toleranţă. 2. mărinimie, generozitate. lap joint ['laep d3^int] s. 1, (metal.) îmbinare prin suprapunere / cu margini suprapuse. l argeness ['tadjnis] s. 1. întindere, mărime, extindere, amploare. 2. vederi largi. 2 . (auto) fantă în treaptă. r 3. mărinimie, generozitate, dărnicie, largheţe. Laplander ['Ia plasnd3 , -lan-] s. lapon. large scale ['lu:d3 'skcil] I. s. scară mare, amploare; on a ~ pe scară mare / întinsă. Lapp [laep] I. s. 1. v. L a p 1 a n d e r. 2. (lingv. ) (limba) laponă. II. adj. lapon. II. large-scale adj. de mare amploare. Iapper1 [ flaepar] s. 1. lingător. 2. (pop.) beţivan. large-sized [~saizd] adj. mare, de propo rţii mari; (de) format mare. Iapper2 s. poleitor, lustruitor, şlefuitor. largess(e) ['Ia:d3es, -d3is] s. 1. dărnicie, mărinimie, generozitate, largheţe. 2. dar, cadou, la ppet ['laepit, amer. şi -et] s. 1. cută, încreţitură, fald. 2. volan; rever. 3. bucată de o randă. metal mobilă care acoperă gaura broaştei. 4. (anat.) lob(ul). large vice ['lu:d3 'vais] s. (telm.) menghină de forjă. lapping1 f'laepirjj s. 1. lingere. 2. clipocit (a! apei). larghetto [lu:'gctou] adv., s. (ital. muz.) larghetto. lapping2 s. ac operire, înfăşurare. largish ['Ia^i/J adj. măricel, destul de marc. Lappish ['laepi/]1. adj. lapon. II. s. 1. lapon. 2. (lingv.) (limba) laponă. largo E'la:gou] adv., s. (ital. muz.) largo. lapsable ['Iaepsabal] adj. (jur.) perimabil; abrogabil. lari at ['keriat] (amer.) I. s. 1. funie (de obicei din păr de cal pentru priponit vite le la lapse [laeps] I. s. 1. eroare, scăpare, greşeală; ~ of the pen lapsus calami; ~ of the tongue lapsus linguae; ~ of memory absenţă, lapsus, uitare. 2. greşeală morală, căde e, decădere, păscut). 2. arcan, laţ, lasso. II. vb. tr. a prinde cu arcanul etc. (v. ~ I.). larithmics [lae'riormks] s. pl. (folosit ca sg.) demografie cantitativă. pas greşit; ~ from one's principles abatere de la propriile principii; ~ from one's d uty lark1 [la:k] s. (omit.) ciocârlie, ciocârlan (Alauda arvensis); to rise with the ~ a se absenţă / lipsă de la datorie; moral ~ abatere morală; ~ into crime alunecare pe panta scula o dată cu cocoşii. crimei. 3. (s)curgere, cădere, trecere (a apelor). 4. curs, mers (al timpului); scurgere; Iark2 (fam.) I. ş. 1. farsă, festă, glumă; poznă, ştren ie, şotie; for a ~dc haz, de banc; răstimp; after the ~ of so many years după trecerea atâtor ani. după ce s-au scurs atâţia what a ~! ce glumă! 2. poznaş, glumeţ, hâtru. II. vb intr. 1. a glumi, a petrece, a se ani; a long ~of time un lung răstimp; un timp înde lungat. 5. (meteor.) descreştere, scădere (a temperaturii etc. o dată cu mărirea altitud inii). 6. (jur.) infirmarea unei moşteniri distra; a se ţine de pozne / de ştrengării / de şotii. 2. a călări (peste câmp), a sări obstacole datorită morţii legatarului; decădere r-un drept). 7. întrerupere, discontinuitate. II. vb. (călare). B. tr. 1. a face haz de, a zeflcmisi. 2. a sări (călare) peste; to ~ a hedge a sări călare peste un gard (vi u). intr. 1. a se îndepărta (de la credinţă etc.), a cădea în greşeală, a decădea; to ~ fro ng [rlu:kin] I. s. (fam.) glume; pozne, ştrengării, năzbâtii, şotii. II. adj. vesel, duty a se abate / a se îndepărta de la datorie. 2. a face un pas greşit, a fi vinovat (de c eva), a comite o abatere; I fear he has ~d again mă tem ca iar a făcut un pas greşit. şu gubăţ, poznaş. larksome [rla:ksam] adj. (/atu.) vesel, glumeţ; amator de glume. 3. (jur. ) (despre legi, patente etc.) a se perima; a cădea în desuetudine; (despre credite l arkspur ['la:ksp3:r] s. (bot.) nemţişor (Delphinium elation). etc.) a se anula; (des pre avere) a deveni disponibil; (despre legi) a se abroga; a înceta larky [larki] adj. v. h r k s o m e. să mai fie în vigoare. 4. (despre vinuri) a se scurge; (despr e timp) şi to ~away a se scurge, larmier ['lainnV] s. 1. lăcrimar. 2. (anat.) pungă la crimală. a trece. larrigan [laerigsn] s. (amer., canad.) mocasin-cizmă. lap seam ['l



 aep si:m] s. cusătură prin suprapunere. larrikin [Iserikin] (mai ales austr.) I. s. (tânăr) haimana, vagabond, golan, derbedeu; lapsed [laepst] adj. 1. omis, scăpat (din nebăgare de seamă). 2. (jig.) decăzut. 3. (jur.) zurbagiu, bătăuş, huligan. II. adj. bătăuş . perimat; caduc; (care a) expirat. Iarrup ['laerap] I. vb. tr. (fam.) (with) a bate zdravăn, a cotonogi (cu). II. s. bătaie lapstone ['kepstoun] s. piatră pe care lu crează cizmarii. zdravănă / soră cu moartea. lapsus [laepsas] s. (lat.) lapsus. larry1 [ 'laeri] s. (mine) vagon (de cale ferată). laptop ['laptop] s. (infor.) tip de comp uter portabil, laptop. larry2 s. 1. (constr.) lopată (pentru amestecat mortarul). 2. (telm.) cărucior de distribuţie. lapwing ['Isepwin] s. (omit.) nagâţ (Vanellus vanell us). Iarum ['laeramj s. v. a 1 a r u m. r Iar [lu: ],pl. lares ['lesniz] s. (mit ot.) Iar. larva ['[a:va], pl. larvae [-vi:] s. 1. larvă, ou. 2. (zool.) mormoloc. 3. (mito!.) spirit, larboard [ila:bad, -bo:d, -toad] (mar. înv.) I. s. babord. II. adj. (sl.) stâng. duh (al unui decedat). larcener ['larssna1-] s. hoţ, tâlhar, pungaş, borfaş. larval ['larval] adj. larvar; in the ~ stage în stare de larvă. larcenous ['Ia :sinos, -spn-] adj. hoţesc, tâlhăresc, pungăşesc. laryngeal [tlasrin^iOdl, ilsar-, b'rind3 ial] adj. 1. (anat.) laringian. 2. (fon.) laringal. larceny l'la:sni] s. furt. h oţie; sfeteriscală; delapidare. laryngitis [ilaerin'd3aitis, dear-] s. (med.) laring ită. larch [la:t/] s. (bot.) zadă (Larix). laryngology bkerrj'golad3i, lear-] s. (me d.) laringologie. larchen ['Ia:t/an] adj. de zadă; din zadă. laryngoscope [la'rirjga skoup, lae'r-, lea>r-, 'laering-, 'learirjg-] s. (med.) laringoscop. lard [la:d] l.s.l. untură (de porc). 2. slănină. II. vb.tr. 1. a împăna cu slănină. 2. a unge laryngos y [.kerin'goskapi. -ilear-] s. (med.) laringoscopic. cu grăsime etc 3. (fig.) a împăna , a presăra. laryngotorny [ilaerirj'gDtami, lear-] s. (med.) laringotornie. larder ['la:aV] s. 1. cămară; dulap de ţinut mâncarea. 2. (fig.) merinde, provizii. larynx ['l aerirjks, 'lear-] s. (anat.) Iaringe. lardon ['la:djn] s. bucată de slănină (pentru împăna t). lascar ['laeska1", amer. laes'ka:1"] s. (anglo-indian) marinar indian / hind us. lardoon [lu:'du:n] s. v. l a r d o n . lascivious [la'sivias] adj. lasciv, l ubric. lardy [la:di] adj. 1. gras de untură. 2. cu slănină. lasciviously [-li] adv. la sciv. lardy-dardy ['lu:di'do:di[ adj. (sl.) afectat; blazat. lasciviousness [-ni s] ş. lascivitate, lubricitate. lares [rle3ri:z] pl. de la l a r. laser ['lcizar] s. (fiz.) laser. large [Ia:d3] I. adj. 1. (de obicei nu se foloseşte pentru persoa ne) mare, larg, considerabil; lash [la?/] I. s. 1. lovitură de bici; şfichi; şfiehiuit ură de bici; partea biciului cu care numeros, copios; ~hands mâini mari; ~ town oraş m are; ~book carte mare / voluminoasă; se loveşte; under the ~a) suferind pedeapsă corpo rală; b) (fig.) îndurând o cenzură severă; the ~st hali sala cea mai spaţioasă; to grow ~r e mări, a se dezvolta, a se extinde; supus unei critici nemiloase, flagelat, biciu it de o critică tăioasă / muşcătoare; (fam.) to (despre statui etc.) as ~ as life în mărime turală; ~ suni sumă mare / considerabilă; be under the ~ of criticism a fi expus lovit urilor criticii, a fi biciuit prin critică. 2. (auto.) ~ fortune avere mare / frum oasă; ~expenditure cheltuieli mari: to incur ~ losses a suferi joc. II. vb. A. tr. 1. a biciui; a lovi cu biciul (un cal etc.); (despre ploaie) to ~ the windows p ierderi mari / simţitoare; ~ family familie numeroasă; ~ meal dejun copios; in a a b ate în geamuri; (despre valuri) to ~ the shore a izbi / a lovi ţărmul; (despre balene ~ measure în marc parte, în mare / bună / largă măsură; to write in ~ letters a scrie cu et .) to ~ the sea a bate apa cu coada. 2. (fig.) a excita puternic, a stârni; a prov oca (cu litere mari, a scrie marc; the coat is a trifle ~ for me haina c puţin cam mare pentru violenţă); to ~ smb. to fury by one's remarks a înfuria pe cineva prin ob servaţiile făcute. mine; on the ~ side cam larg, prea larg. 2. liberal, larg, genero s, mărinimos; ~ views 3. (despre animale) a mişca încoace şi încolo; to ~ its tail a(-şi) m a coada, a da din idei largi / liberale / generoase. 3. larg, extins, întins, îmbrăţişând o sferă largă; ~ powers coadă. 4. (fig.) a biciui, a critica violent, a critica aspru, a flagela, a stigmatiza, a înfiera, puteri mari / depline; ~ insight marc putere de pătrundere, viziune largă. II. adv. 1. în a satiriza (viciile etc.); to ~ smb. with o ne's tongue a adresa cuiva cuvinte muşcătoare larg; to sail ~ a naviga în larg / în bătaia vântului. 2. cu litere mari, mare; to write ~ / tăioase, a adresa cuiva reproşuri neînd urătoare; to ~ smb. with one's pen a înfiera pe a scrie marc, a serie cu litere mari , a avea scrisul marc. 3. cu lăudăroşenie; pompos; cineva în scris. 5. a ataşa; a lega cu o frânghie / cu un odgon etc.; (mar.) a prinde (ancora); to talk ~ a vorbi pe un t on bombastic/pompos. III. s. 1. at ~ în libertate; to set a prisoner to ~ one piec e to another a lega o bucată de alta. B. rej?. to ~ oneself into a fury a se at ~



 a elibera un ocnaş; a pune în libertate un prizonier; to be at ~ a fi liber / în liber tate; înfuria grozav. C. intr. 1. a face mişcări repezi şi violente. 2. (fig.) a izbucni într-un potop society at ~ marele public, marca masă a publicului; to speak at ~ on smth. a discuta de cuvinte violente. 3. (despre ploaie etc.) acadea violent. 4. to ~ out at a se năpusti la amănunţit despre ceva. 2. in ~ în mare; details shown in ~ detalii în marc. by and ~ / asupra (şi fig.) ; (fam.) to ~ out on a cheltui (mult) p e. în mare măsură, în linii mari, în general. lashed ['Ue/t] adj. (în adjective compuse) cu gcne(le); long- ~cu gene lungi. large-acred ['la^icikad] adj. (poetic) bogat în moşi i, cu multe moşii; latifundiar. lasher ['las/a1"] s. 1. biciuitor. 2. dig, stăvilar, deversor. lashing ['las/in] I. adj. (despre ploaie) biciuitor, şfichiuitor; (fam. , despre critică etc.) large-boned [-bound] adj. cu oase mari, osos. large-handed [~'h£endid,'-.--] adj. 1. cu mâini mari. 2. (fig.) mână largă, generos, larg, biciuitor, tă os, muşcător, caustic. II. s. 1. lovituri de bici; biciuire; şfichiuială, şfichiuire. 2. p l. (of) abundenţă. îndestulare (de mâncare şi băutură); there were ~s of/ to drink galanton ulant; liberal. 3. (fig.) apucător, acaparator, rapace, mână-lungă.



 lashless 548



aveau băutură berechet. 3. (constr.) îmbinare cu platbande. 4. (mar.) parâmă; legătură; b) e alătura (nepoftit) unui grup; a se agăţa de cineva. 3. to ~ on to a) a se împrieteni / asocia cu; b) a asculta atent la, a ciuli urechile la: amaraj. latchet ['Iaetfi t, amer. si -ct] s. (înv.) şiret, şnur; nojiţă. lashless ['fc/lis] adj. fără gene. latch ho ['last/ huk] s. (te/m.) cârlig cu clichet. lass [Ues] s. 1. fată, fetişcană. 2. iubită, dră uţă, mândră. 3. (scot-) servitoare, slujnică. latch-key [~ki;[ s. 1. cheie de la yale. 2. ş eraclu, paspartu. lassie ['laesi] s. (mai ales scot.) copilă, fetişcană. latchkey chil d ['laet/ki: t/aild] s. copil care poartă cheia locuinţei la el (părinţii fiind lassitud e ['tesitjuid] s. oboseală; istovire; debilitate, slăbiciune; lâncezeală, moleşire; la ser viciu). letargie. late [leit] I. adj. 1. în întârziere, întârziat; to be ~ for a întârzia l I shall be ~ for my lasso ['laisou, te'su:], pl. lassos sa» lassoes ]-z] s, arcan, laţ, lasso. II. vb. tr. a prinde lesson o să întârzii la lecţie; the train is ten minutes ~ trenul are o întârziere de zece cu arcanul / cu laţul / cu lasso-ul. 1 last [ld:st, amer. lasst] I. aay. 1. ultiin(ul), (cel) din urmă; the ~ two, (fain.) the two mi nute; it is ~ e târziu; it is getting ~ se face târziu; it is too ~ e prea târziu; nu mai e ~ ultimii doi; she was the ~ to arrive ea sosi ultima; the ~ but one, the second ~ timp; I was ~ (in) going to bed m-am culcat târziu; we are ~ people ne cu lcăm târziu; penultimul; the ~ but three antepenultimul; (fam.) ~ but not least ulti mul dar nu cel at a ~hour la o oră târzie; in the ~ afternoon târziu după masă; spre sfârşi după-amiezii; mai puţin însemnat; I should be the ~ to believe it voi fi ultimul care va crede acest in ~summer vara târziu, spre sfârşitul verii; ~r events proved that ev enimentele ulterioare lucru; that is the ~ thing to try e ultima posibilitate / resursă; in the ~ resort, as a ~ au dovedit că; at a ~r date than his death la o dată ulterioară morţii sale; it is twelve resort / resource în(tr-un) caz extrem; în ultimă ins tanţă; în ultimă analiză; in the ~ o'clock at (the) ~st este cel târziu / cel mult ora 12; n Wednesday at the ~st cel (mai) place în ultimul rând; pentru a termina, pentru a p une capăt; in the ~ analysis în ultimă târziu miercuri; the ~st posterity urmaşii cei mai î depărtaţi. 2. (despre fructe etc.) târziu, analiză; to have the ~ word a avea ultimul cu vânt; (fam.) the ~ word in hats pălării întârziat; wild flowers are ~r than garden ones fl orile de câmp înfloresc mai târziu după ultimul model, ultima expresie în materie de pălări pupils in their ~ term elevi decât cele de grădină. 3. fost; ex-; decedat, defunct; th e ~ minister fostul ministru, ex-ministrul; my ~ father defunctul / răposatul meu tată. 4. de dată recentă, ultim; the în ultimul trimestru / pe punctul de a absolvi; at the ~ moment în ultimul moment, în ~ rains ultimele ploi; of ~ years în aceşti ani din u rmă, în ultimii ani; de câţiva ani; of ultima clipă; ~ thing at night seara târziu; (amer.) the ~ day of the week ultima zi a ~recent, de puţin timp, de câtva timp, în ultima vre me; this author's ~st work ultima săptămânii; ~ breath ultima suflare; (com.) in my ~ în ultima mea scrisoare. 2. foarte lucrare a acestui autor; have you heard the ~st ? ai auzit ultima noutate?; smb.'s ~st însemnat I important; a matter of the ~ imp ortance o problemă.de cea mai mare ultima farsă a cuiva; ultima ispravă a cuiva. II. a dv. 1. târziu, în întârziere (faţă de timpul însemnătate. 3. ultim(ul), cel de pe urmă, cel jos; that isn't his ~ price acesta potrivit sau cerut); to arrive too ~ a sosi prea târziu; (prov.) better ~ than never mai nu este ultimul lui preţ. 4. (despre ti mp) trecut; ~ Tuesday / Tuesday ~ marţea trecută; bine mai târziu decât niciodată. 2. târzi (in timpul zilei etc.); he carne home very ~ (el) the time before ~ penultima o ară / dată; ~ week săptămâna trecută; ~ evening aseară; a venit acasă foarte târziu; early a orice oră (din zi); de dimineaţa până seara; ~ night noaptea trecută; aseară; the night b fore ~ alaltăieri seară; these ~ six years early / soon or ~, sooner or ~r mai devre me sau mai târziu, mai curând sau mai târziu; (în) aceşti şase ani din urmă, (în) ultimii ş ; I have not seen him for the ~ four to keep smb. ~ a întârzia pe cineva; to sit / t o stay up ~ a sta treaz până noaptea târziu; days nu 1-ani văzut de patru zile, sunt pat ru zile de când nu l-am văzut; in the ~ fortnight ~ in the year spre sfârşitul anului; în ultimele zile ale anului; he married ~ in life (el) în cursul ultimelor / acestor două săptămâni; this day ~ week acum o săptămână. II. s. s-a căsătorit târziu; I saw him as rday, I saw him no ~r than yesterday 1-am this ~ ultimul, acesta din urmă, persoan a din urmă / de la urmă; we shall never hear văzut nu mai departe decât ieri; a moment ~



 r o clipă mai târziu; this happened ~r (on) the ~ of it ni se va aminti neîncetat aces t lucru; we haven't heard the ~ of it nu ni s-a aceasta s-a întâmplat mai târziu; a fe w days ~r on câteva zile mai târziu, la câteva zile spus încă totul, mai e ceva de spus; t hat is the ~ I saw of him de atunci nu l-am mai după aceea, as we shall see ~r on după cum vom vedea mai târziu; (fam.) see you ~r! văzut; when shall we see the ~ of hi m? când îl vom mai vedea oare (la chip)?; to / till pe curând! 3. (poetic) v. 1 a t e 1 y. 4. (rar) cândva, odată, odinioară, altă dată. the ~ până la capăt, până la sfârşit, pâ t (long) ~ în sfârşit, în cele late corner [.leit ik^iira'] s. întârziat. din urmă, în fine at ~ I understand abia acum înţeleg; to look one's ~ on smth. lateen sail [te'ti:n seilj s. (mar.) velă latină. a arunca o ultimă privire asupra (a ceva); a vedea ceva p entru ultima oară; to be near lateen yard [~ ja:d] s. (mar.) vergă latină. one's ~ a i se apropia sfârşitul, a-şi trăi ultimele zile; towards the ~ spre sfârşitul zilelor. latel ['leiţii] adv. recent, în ultima vreme, de curând, nu de mult, acum câtva timp; III. ad v. 1. ultimul, în ultimul rând; ultima oară / dată; when I saw him ~ ultima oară când l-am ut; when did you see him ~? când l-ai văzut pentru ultima oară?; he spoke as ~ as yest erday nu mai departe de ieri. latency [dcitensi] s. latenţă, stare latentă ascunsă. ~ el vorbi ultimul. 2. v. l a s t l y . lateness ['leitnis] s. 1. întârziere, zăbavă. 2. vre me înaintată, ceas înaintat. 3. dată recentă. last 2 1, vb. A. intr. a dura, a ţine, a dăin a trăi, a vieţui; a rezista; a (se) ajunge. B. tr. latenik ['leitnik] s. (fam.) den umire umoristică dată primului satelit artificial american 1. a dura cât, a ţine cât. 2. t o ~ (out) a supravieţui (cu dai.); they ~ed (out) the war au a cărui lansare a eşuat. supravieţuit războiului. latent ['leitont] adj. latent, ascuns, tăinuit. last3 I. s. f ormă (de încălţăminte), calapod; (prov.) let the shoemaker stick to his ~ latent heat [~ ' hi:t] s. (/iz.) căldură latentă. fiecare să-şi vadă de treburile lui; nu-ţi băga nasul unde fierbe oala; to stick to one's latently ['leitantli] adv. în stare latentă. ~ a-şi ved ea de treabă, a nu se amesteca în lucruri care nu-1 privesc. II. vb. tr. a pune / la tent partner ['letont •pa:tn3r] s. 1. (ec.) asociat anonim al unei firme, al unei societăţi a întinde pe calapod. pe acţiuni etc. (ai car/ti nume nu figurează nicăieri). 2. ec.) comanditar; asociat care 4 last s. măsură de greutate sau de capacitate (cam 4 000 livre ■= 30 hi). _ nu participă efectiv la afaceri. Iastage [la:stid3, amer. 1ss tid3] s. (mar.) 1. încărcătură. 2. capacitate de încărcare (a later ]'leit3r] comp. de la l a t e . I. adj. mai târziu, întârziat. II. adv. mai târziu; ~ on unui vas). (mai) pe urmă, (ceva) mai târziu. Iast-ditch ['larst'dit/] adj. ultim; disperat (despre un efort , o încercare etc.). lateral ['lastaral] aay. 1. lateral; lăturalnic. 2. colateral, accesoriu, secundar. 3. unilateral. last-ditcher [-ar] s. 1. (/nil.) soldat care rezistă pe ultimele poziţii. 2. (fig.) persoană 4. orizontal. 5. (fon.) lateral. 6. ( /nat.) secundar, auxiliar. care opune o rezistenţă dârză fără nici o şansă de reuşită, pers u se dă bătută lateral expansion [~ iks'pamjan] s. (/iz.) dilataţie transversală. deşi ştie ezistenţa sa e zadarnică. lateral force [~ To:s] s. (/iz.) forţă laterală. last-ditch resi stance ['ki:stditf ri'zistens] s. 1. (mil.) rezistenţă pe ultimele poziţii. 2. (fig.) lateral point [~ 'point] s. (mat.) punct neesenţial. rezistenţă dârză fără nici o şansă de zistenţă eroică. lateral stress f 'stres] s. (lehn.) tensiune normală / perpendiculară pe axa elementului. ~ lastex ['Uesteks] s. (text.) lastex. laterite ['laetorait] s. (geol.) laterit, feralit. last frontier ['la:st Tr\ntior] s. the Last Frontier (canad.) nordul Canadei. latest ['leitist] aay. superi, de la l a t e; cel mai r ecent, ultim(ul); what's the ~? ce last groove [~ gru;v] s. (metal.) calibru fin isor. mai e nou?; at the ~ cel mai târziu. lasting ['la:stirj,amer. 'laestirj] I. adj. 1. trainic, durabil, de (lungă) durată. 2. temeinic, |atex ['leiteks],pl. latic es ['taisi:z] s. 1. (bot.) latex (sue lăptos al plantelor). 2. (chim.) statornic; permanent; stabil; ~peace pace trainică. II. s. 1. trăinicie, dăinuire, durabilitate. latex. 2. (in cizmărie) punere pe calapod. 3. (text.) lasting. lath [la:6, amer. l ceO] I. s. (constr.) 1. şipcă, laţ; scândură (îngustă); (as) thin as a ~ lastingly [-li] ad pentru multă vreme, durabil. slab / ca un ţâr, subţire ca o surcea. 2. reţea (metalică). 3. grătar de şipci. II. vb. tr. a lăţui lastingness [-nis] s. durabilitate, trăinicie. (tavan ul etc.). lasting power ['la:stirj ■pauor] s. (telin.) putere de durată. lathe1 [lei o] I. s. (tehn.) strung. II. vb. tr. a strunji, a da la strung: lastly [.larstli , amer. 'kest-1 adv. în sfârşit, în fine, în cele din urmă, la urmă; în concluzie. lathe2 s iziune administrativă a comitatului Kent. last-man-out club ['Urstmsnaut 'kUb] s. club a cărui activitate încetează o dată cu lathe bed [~ bed] s. (tehn.) patul strungulu i. moartea ultimului dintre membrii fondatori. lathe dog [~ dog] s. (tehn.) antr



 enor de strung. last name ['la;st neim] s. nume de familie. lathe hand [~ haond] s. strungar. last shout [~ /aut] s. (amer. fam.) ultimul strigăt, ultima modă. lath e operator [~ op3reitar] s. strungar. last straw [~ 'stra:] s. (fig.) the ~ ulti ma picătură; (prov.) it is the ~ that breaks the lather ['la:3or, 'laeS-] I. s. 1. c lăbuc, spumă (de săpun); (prov.) a good ~is half a shave camel's back ultima picătură varsă paharul. treaba bine începută e pe jumătate făcută. 2. spumă (la cal). II. vb. A. tr. 1. a uni. last waltz [~ wa(:)lts] s. (amer. fam.) ultimul drum, drumul care duce spre scaunul 2. a face să spumege (calul). 3. (sl.) a bate, a altoi (de obicei cu cure aua).*B. refl. a se săpuni. C. intr. a face clăbuc / spumă; a se înspuma. electric. lata kia [daeto'ki(:)o] s. varietate de tutun turcesc. lathery ['la:8ori] adj. 1. săpun it, cu clăbuc. 2. înspumat. 3. gol, deşert, născocit; spumos, latch [last/] I. s. 1. zăvor , ivăr, clanţă, încuietoare. 2. broască americană, yale. 3. (constr.) fantezist. eremonă, e nioletă. 4. (telin.) declic, clichet. 5. (teAt.) limbă (la acul de tricotat). II. vb . lathe tool ['leio tu:l] s. (tehn.) cuţit de strung. Iathe-turned [~to:nd] aay. e xecutat la strung. A. tr. 1. a zăvori, a încuia cu zăvorul. 2. (amer.) a prinde. 3. (f am.) a pricepe, a înţelege. B. intr. 1. (despre uşi) a se închide cu zăvorul sau cu clanţa. 2. (fam.) to ~ on a) a pricepe; lathing hammer ['leiâirj -ha;m3r] s. (tehn.) cioca n de bătut cuie.



 549 lavation



lathlike ['lo:Blaik, rlae8-l adj. (geol.) aci form. lathy ['la:6i] adj. deşirat, l ung şi slab, latices ['laetisi:z] pl. de la l a t e x . laticiferous [ileiti'sifsr os] adj. (bo/.) laticifcr. latidentate ['Iseti'denteit] adj. (bot.) cu dinţii laţi. latifoliate ['JEeti'foulieit] adj. (bot.) cu frunze / cu foi late. latifolious [ .lzeti'foulias] adj. v. l a t i f o l i a t e . latifundia [ilani'fAndb] s. pl. latifundii, moşii mari / întinse. Latin ['laetin] I. s. 1. latin, roman. 2. (li/igv. ) (limba) latina; dog ~ latină stricată; late ~ latina târzie; low / vulgar ~ latina v ulgară; thieves' ~ jargon al hoţilor. II. adj. 1. latin, roman. 2. (rel.) romano-cat olic. Latin-American [--s'meriksn] s. latino-american. Latin Church [« 't/3:t/[ s. biserica rom an o-catolică. Latiner ['Ia5tin3rj s. (fam.) v. L a t i n i s t . La tinism ['Isetiniz^m] s. latinism Latinist flaetinist] ş. latinist. Latinity [b'tin iti, lae't-] s. latinitate. Latinization [ilaetinai'zei/m] s. latinizare. Latini ze [laetinaiz] I. vb. tr. 1. a latiniza. 2. (rel.) a catoliciza. II. vb. iutr. a folosi latinisme. Latinless flastinlis] adj. care nu cunoaşte limba latină. latish ['leiţi/] adj., adv. (fam.) cam târziu. latitude ['lastitjurd] s. 1. (geogr., asîron.) latitudine; in the ~ of 30° S la 30° latitudine sudică; low ~s latitudini sudice. 2. latitudine, libertate, voie; drept. 3. (rar) lărgime, întindere, extindere, amploare . latitudinal [.Isti'tjmdinal] adj. de latitudine. latitudinarian ['laetiitjuidi 'nesrbn] I. adj. liber; cu vederi largi, tolerant. II. s. persoană tolerantă, persoa nă cu vederi largi, libcr-cugctător. latrine [b'tri:n] s. latrină, privată, closet (mai ales în lagăre, tabere); W.C. public. latten i'laetpn] s. foaie metalică. latten brass [~ bra:s] s. alamă. latten wire [~ iwab r ] s. sârmă de alamă. latter [laH3r] adj. comp . de la l a t e . 1. ultim, recent; in these ~ days în zilele noastre. 2. the ~ ac esta din urmă, ultimul, cel de-al doilea (din doi); the ~ half of the week a doua jumătate a săptămânii. latter-day [~dei] adj. contemporan, nou, recent, de ultimă oră, la m dă. Latter-day Saints [~ 'scints] s. (rel.) mormoni. latter end ['laeter 'end] s. sfârşit, moarte. latterly ['lastsli] adv. 1. în ultima vreme, de curând, nu de mult. 2. către sfârşit (al unei perioade). lattermost [laetamoust, -mast-] adj. ultim(ul). latt ice l'lactis] I. s. 1. zăbrele, grilă, grilaj. 2. (tehn. constr.) grindă cu zăbrele. 3. (text.) pânză transportatoare cu şipci. 4. (mat.) latice, reţea, structură. II. vb. tr. (şi to ~ up / over) a pune zăbrele la, a zăbreli. lattice bridge [~ brid3] s. pod / punt e cu zăbrele. lattice chart [~ t/a:t] s. (mar.) hartă pentru navigaţie hiperbolică. latt iced f'laetist] adj. cu zăbrele, zăbrelit. lattice frame ['laetis freiin] s. grilaj. lattice plane [~ plcin] s. (tehn.) plan reticular. lattice texture [~ itekstib1 -] s. (mineral.) structură rcticulară. lattice window [~ iwindou] s. fereastră cu zăbrel e. lattice work [~ ws:k] s. 1. (constr.) îmbrăcăminte cu şipci; şipcuială. 2. (tehn.) grăta zăbrele, fermă eu contrafişă. Latvian ['laetvion] adf, s. 1. leton. 2. (lingv.) (limba) letonă. laud [b:d] I. s. 1. laudă, proslăvire, elogiu. 2. pl. (bis.) slujbă de dimineaţă. 3 (bis.) osana. 4. imn de laudă. II. vb. tr. a lăuda, a proslăvi, a ridica în slăvi, a elog ia; a înălţa osanale (cuiva); to ~ smb. to the skies a ridica pe cineva în slava cerului . laudability [.b:da'biliti] s. caracter lăudabil. laudable ['b:dabl] adj. 1. lăudab il, (demn) de laudă. 2. (med.) steril, aseptic. laudableness [-nis] s. caracter lăud abil. laudably [-ij adv. lăudabil. laudanum ['bdnam] s. (med.) laudanum, tinctură de opium. laudation [bi'dci/an] s. proslăvire, laudă, elogiu. laudator [b:'deitar] s. persoană care laudă. laudatory ['b:d3tari] I. adj. (plin) de laudă, elogios. II. ş. laudă, elogiu, proslăvire. lauder ['b:d3r] s. v. l a u d a t o r . laugh [la:f, amer. şila si] I. s. ras, râset; to burst into a (loud) ~ a izbucni în râs, a izbucni într-un hohot de râs, a hohoti; to force a ~, to give a forced ~ a râde fals, a râde în silă; grating ~ luare în râs; with a ~ râzând; he loves a ~ îi place să râdă / gluma; to raise a general ~ ovoca ilaritate generală; to raise a ~ at one's own expense a deveni calul de bătaie al celorlalţi, a fi bătaia de joc a altora; to draw a ~ from the audience a face as cultătorii să râdă; (fam.) to have / to get the ~ of smb. a face să se râdă de cineva, a pr ca râsul pe socoteala cuiva; we had the ~ of him el a căzut cel mai prost; you have the ~ of me there e rândul tău să râzi (de mine); the ~ was against him toţi râdeau de el; ave your ~ out! râdeţi cât vreţi! II. vb. A. iutr. 1. a râde; to ~ heartily a râde din toat nima; to ~ till one cries a râde până la lacrimi; a-i da lacrimile de râs; to ~ till one



 's sides ache a râde ţinându-se eu mâinile de burtă, a râde să se spargă; a se strica / tăv we ~ed loud and long râdeam ca nişte nebuni; to ~ to oneself a râde în sinea sa; a râde în et; to ~ in, to ~ up one's sleeve, to ~ in one's beard a râde pe înfundate / pe furiş / pe sub mustaţă / în barbă / în sinea sa; to ~ in smb.'s face a-i râde



cuiva în nas, a sfida făţiş / în faţă pe cineva; (fam.) I soon made him ~ on the wrong side his face / mouth curând i-am tăiat pofta de râs / l-am făcut să-i treacă pofta de râs; (pr ) he ~s best who ~s last cine râde la urmă râde mai bine. 2. to ~ at smb. a-şi bate joc de cineva, a râde de cineva, a lua pe cineva în râs / în derâdere / în bătaie de joc, a bat ori pe cineva; to ~at smb.'s threats a râde de ameninţările cuiva; I won't be ~ed at n u voi îngădui să fiu luat în râs. B. tr. 1. a râde; he ~ed a bitter laugh (el) râse amar; h ed his approval el aprobă râzând. 2. to ~ away the time with jests a face să treacă timpul glumind; to ~ smb. back into good humour a alunga indispoziţia cuiva, a dispune p e cineva cu glume / făcându-1 să râdă; to ~ down a proposal a îndepărta o propunere luând-o he ~ed the matter off (el) luă lucrurile în glumă; nu privi lucrurile cu seriozitate; to ~ smb. out of court a-şi bate joc de pretenţiile cuiva; a refuza să asculte pe cine va; we ~ed him out of it am râs atât de el încât l-am făcut să se răzgândească. laughable [ l] adj. de râs, caraghios, ridicol, rizibil. laughableness [-nis] s. ridicol, part e comică. laughably [-i] adj. de râs, rizibil, ridicol. laugher ['lcr.fa1"] s. perso ană care râde. laughing ['lo:firj] I. adf 1. râzător; zâmbitor, râzăreţ. 2. de râs, caraghi icol; it is no ~ matter (asta) nu-i de râs, nu c de glumă. II. ş. râset, râsete. laughing academy [~ a.kEedsmi] s. (si.) balamuc. laughing gas [~ ga?s] s. (chim.) gaz ila riant. laughing soup [~ surp] s. (amer., fam.) băutură alcoolică. laughing stock [~ st ok] s. obiectul râsului / hazului; batjocură (ă cuiva); bătaie de joc (a cuiva); ciucă (a batjocurilor). laughing water i - wo:t9r] s. v. l a u g h i n g s o u p . laugh line ['Ia:f lain] s. 1. rid (d/n cauza râsului). 2. glumă. laughter ['la:ftar, amer. şi 'lasf-] s. râs, râset, izbucnire în râs; peals of ~cascade / hohote de râs; to cause ~ provoca râs / ilaritate; he made us cry with ~ nc-a făcut să râdem cu lacrimi; to shake / to rock with ~, to be convulsed with ~ a leşina de râs, a râde ţinându-se cu mâinile de urtă, a muri de râs; a se tăvăli de râs; (fam.) to split / to die with ~ a inuri / a se pră i de râs. launch1 [b:nt/, la:nt/] I. vb. A. tr. 1. a arunca, a azvârli; to ~ a blow a da o lovitură. 2. (mar. av.) a lansa; to ~ a ship a lansa un vas, a lăsa la apă un v as; to ~ a torpedo a lansa o torpilă. 3. a lansa, a începe, a porni, a pune în circulaţi e / în mers / în mişcare; to ~ a strike a iniţia o grevă; to ~ a struggle a începe / a pomi o luptă; to ~ an offensive a lansa / a porni o ofensivă. 4. (av.) a porni; a catapul ta. B. intr. to ~ into an argument a se lansa într-o discuţie aprinsă; (poetic) to ~ i nto eternity a pleca spre cele veşnice; to ~ forth / out a) a porni (la drum, pe m are); b) a se avânta (într-o întreprindere); c) a izbucni to ~ out into expense a începe să cheltuieşti (în dreapta şi în stânga). II. ş. (mar.) lansare, lăsare la apă (a unei nav nch2 s. (mar.) barcaz, şalupă cu motor. launching ['bint/irj, 'lo:n-| s. (mar. etc.) lansare (şifig.). launching apparatus [~ aspaireitos] s. (av.) dispozitiv de lans are. launching basin [- ibeisn] s. (hidr.) bazin. launching pad [~ pasdj s. 1. ( cosm.) rampă de lansare. 2. (fîg.) trambulină. launching platform [~ »pIa;tfo:m] s. (av. ) rampă de lansare. launching rocket [~ irokit] s. (cosm.) rachetă purtătoare. launchi ng site [~ sait] s. (mii.) 1. poziţie de lansare. 2. instalaţie de lansare. launchin g vehicle [~ rvi:ik^l] s.v. l a u n c h i n g r o c k e t . launching way [~ 'we i] s. (mar.) cală de lansare. launch window ['b:nt/ 'windou] s. (cosm.) perioadă ast ronomică favorabilă (pentru lansarea navelor cosmice). launder ['b:ndar, 'la:n-] I. vb. tr. a spăla şi călca (rufe). II. s. 1. (tehn.) jgheab, conductă pentru acumularea su spensiilor din apă. 2. (n/ine) jgheab pentru spălarea minereurilor. 3. (text.) deter gent. launderette [


 de) lauri, cinstire, laudă; to rest on one's ~ a se culca pe lauri. II. vb.tr. 1. a încununa cu lauri. 2. a împodobi cu lauri. laurel crown [~ kraun] s. cunună de lauri . laurel herb [~ ha:b] s. (bot.) tulichină (Daphne mezereum). laurelled f'brald] a df 1. încununat cu lauri. 2. împodobit cu lauri. laurel oak ['bralouk] s. (bot.) daf in, laur (Quercus laurifolia). laurel wreath [~ri:0] s.v. l a u r e l c r o w n . lauwine ['lo:win] ş. lavină, avalanşă. lava ['Ia:v3, amer. şi 'la;-] s. lavă. lavabo [b'v ibou] s. (rel.) spălare a mâinilor. lavage ['kevid3] s. spălare. lavation [lei'vei/sn] s. spălare, abluţie; curăţire.



 lavatory 550



lavatory ['laîvsteri, amer. si -tou-] s. 1. toaletă, spălător. 2. closet, W.C. 3. (miner al., rar) instalaţie pentru spălarea aurului. 4. (rel.) spălarea mâinilor. 5. (mea1.) loţi unc. lave [leiv] (poetic) vb. A. tr. 1. a spăla; a scălda. B. (despre râuri etc.) a spăl a, a scălda, a uda. 2. intr. a se spăla; a se scălda. lavement [-mont] s. 1. spălare. 2. (med.) clisraă. lavender ['fevindo', amer. -vsn-J I. s. 1. (bot.) lavandă, levănţică (Lav andula angustifolia); frunze şi flori de levănţică uscată; to lay (up) in ~a) a presăra cu evănţică (pentru parfum); b) (si.) a amaneta, a pune amanet; c) (si.) a azvârli în închisoa e. 2. culoarea levănţichii. II. adj. de culoarea levănţichii. III. vb. tr. a presăra sau a parfuma cu levănţică. lavender water [~ iWo'tor] s. parfum de lavandă. laver ['leivo1"] s. (bot.) vareg comestibil. laverock ['tevorok, leivrek] s. (scof. poetic) v. l a r k . lavic ]'la;vik] adj. de lavă; în formă de lavă. lavish ['laEvi/J I. adj. 1. dar nic, larg, generos; to be ~in one's praise a fi darnic cu laudele, a împărţi laude cu prisosinţă. 2. (of, in) risipitor (cu). 3. îmbelşugat, abundent; somptuos. 4. (fig.) lib er, nestăvilit; desfrânat. II. vb. tr. 1. a fi darnic cu, a împărţi cu prisosinţă; to ~care on one's children a fi foarte grijuliu cu copiii săi. 2. a cheltui, a risipi. lavi sher ]-or] s. risipitor. lavishly [-li] adj. cu dărnicie. lavishment [-mont] s. ri sipă, risipire. lavishness [-nis] s. 1. dărnicie, largheţe. 2. risipă. law [Io:] I. s. 1 . lege; regulă; the ~ legea; to pass a ~ a vota o lege; to repeal a ~ a abroga o l ege; the ~s in force legislaţia în vigoare; (fiz.) the~of gravity legea gravităţii; the ~s of a game regulile unui joc; to put the ~ into force, to carry out the ~ a ap lica legea; to keep the ~ a respecta legea; to break the ~ a încălca legea; custom t hat has become ~ obicei / uz care a devenit lege; to give a measure, the force o f ~ a acorda unei măsuri puterea de lege; (fam.) his word is ~, what he says is ~ cuvântul său e lege, ce spune el e sfânt; to lay down the ~ a explica legea. 2. drept; civil ~ drept civil; common ~ drept cutumier; drept civil; criminal ~ drept cri minal; drept penal; legislaţia criminală; commercial / mercantile ~ drept comercial; cod comercial; naval ~ legislaţie navală; to practise ~ a practica magistratura; Do ctor of Laws doctor în drept. 3. justiţie; Court of ~ Curte de Justiţie, tribunal; to go to ~ a recurge la justiţie; a merge la judecată; to come under the ~ a cădea sub pr evederile legii, a fi expus rigorilor legii; to be at ~ a ft în proces; to take th e ~ into one's hands a-şi face singur dreptate; a ieşi în afara legii; a acţiona singur fără a recurge la justiţie, a-şi face de cap. II. inter/, (vulg.) Doamne, Dumnezeule! la w-abiding [~ o.baidirj] adj. 1. care ascultă de legi, care respectă legile, care se supune legilor. 2. (despre un cetăţean) paşnic. law abidingness [~ sibaidirjnis] s. re spectare a legilor; supunere faţă de legi. law adviser [~ sdivaizor] s. (jur.) consi lier juridic. law agent [~ ieid3ant] s. (scot. jur.) avocat. law-breaker [~ibrei kor] s. persoană care încalcă legea; infractor; criminal. law case [~ keis] s. (jur.) proces civil. law charges [~ itjd:d3iz] s. (jur.) cheltuieli de judecată. law-cour t [~ko:t,-koot] s. tribunal, judecătorie. law faculty [~ ifaekalti] s. facultate d e drept. law father [~ ifa:Sor] s. (înv.) socru. lawful ['b:ful] adj. 1. legal; le giuit; ~ age vârstă legală. 2. îngăduit, permis. lawfully [-i] adv. legal, legitim. lawful ness [-nis] s. 1. legalitate. 2. legitimitate. lawgiver ['biigivo'] s. legiuitor , dătător de legi. lawk(s) [b:k(s)] inter/ (pop.) Cerule! sfinţi din ceruri! law Latin ['lo:.ketin] s. latina juridică. lawless ]'b:lis] adj. 1. ilegal, arbitrar. 2. ne legiuit, fără de lege. 3. desfrânat, destrăbălat; dezordonat. lawlessly [-li] aav. ilegal etc. (v. 1 a w 1 e s s). lawlessness [-nis] s. 1. nelegiuire. 2. anarhie. law-ma ker ['lo:.meikor] s. v. l a w g i v e r . lawmonger [~ inurjga'] s. avocăţel. lawn1 [ta:n] s. pajişte, peluză, gazon. lawn2 s. (text.) batist. lawn-mower ['b:nimotrar[ s. 1. maşină / aparat de tuns iarba / gazonul. 2. tăvălug pentru iarbă. lawn party [~ -pa: ti] s. (amer.) v. g a r d e n p a r t y . lawn social [~ .soufal] s. (canad.) pe trecere în aer liber, serată câmpenească. Iawn-tennis [~'tenis, -'—] s. (sport) tenis (pe iarbă). lawny1 ['b:nl] adj. acoperit cu iarbă / gazon. lawny2 aay. 1. (text.) de bat ist, din batist. 2. fin, ca batistul, străveziu. lawrencium [lo(:)'rensiom] s. (ch im.) lawrenţiu. law school f'b:sku:l] s. facultate de drept. lawsuit [~s/u:t] s. ( jur.) proces, acţiune (judiciară), judecată. law-term [~to:m] s. 1. termen juridic. 2. Or.) sesiune judecătorească. law writer [~ 'raits'] s. grefier. lawyer ]'b:jor, 'bi



 o . . .



r ] s. 1. avocat. 2. om al legii; jurist; jurisconsult. lawyerlike [-laik] adj 1. avocăţesc, de avocat. 2. juridic. lax1 [laîks] adj. 1. slab, moale, lax, flasc. 2 slăbit, lăsat, slobod. 3. destrămat, dezlânat, risipit. 4. neglijent; delăsat; îngălat, l nehotărât, neprecis. 6. (fon.) lax. 7. (mea1.) cu diaree.



lax2 s. (iht.) somn suedez sa« norvegian. taxation [tek'seijan] s. (înv.) relaxare, destindere, slăbire. laxative ['lsksstiv] adj., s. (med.) laxativ, purgativ. laxat iveness [-nis] s. (med.) laxativitate. laxity ['teksiti] s. 1. slăbire, slăbiciune, moliciune. 2. neglijenţă, delăsare; îngălare. 3. nehotărâre, lipsă de precizie. 4. (med.) d . lay1 [lei] adj. 1. laic, secular, mirean, nebisericesc. 2. profan, nespecialis t, neprofesional; amator. lay2 s. 1. cântec; baladă; elegie. 2. melodie. 3. cântecul păsăr ilor. lay3 part. trec. de la l i e 2 (I). lay4 past si part. trec. laid [leid] I . vb. A. tr. 1. a pune, a aşeza, a culca, a întinde, a depune; to ~smth. on the grou nd a pune ceva pe pământ; to have nowhere to ~one's head a nu avea unde să-şi culce capu l; to ~ a child to sleep a culca un copil; to ~ one's head on a pillow a-şi aşeza ca pul pe pernă; a bullet laid him low un glonte îl doborî; to ~ low an empire a nimici u n imperiu; to ~ a country waste a pustii o ţară. 2. a agita, a stârni (praful, valuril e etc.). 3. a culca la pământ, a doborî, a abate. 4. a pune, a aşeza (temelia); a aranja (cărămizile); a construi (o cale ferată); a pune, a întinde (un cablu); a turna (beton) ; to ~ the table / the cloth a pune / a aranja masa; a pune faţa de masă; to ~ a car pet a pune / a întinde un covor; to ~ hands on a) a sfinţi, a hirotonisi (un episcop ); b) a pune mâna pe, a acapara; to ~ hold of a apuca, a pune mâna pe. 5. a risipi; to ~smb.'s fears a risipi temerile cuiva. 6. (despre găini etc.) a oua, a face (ou a). 7. a face (un pariu); a paria pe (o. sumă); a pune (la bătaie) (o sumă, o miză); to ~ so much on a horse a paria / a miza atâta pe un cal; to ~ that a pune pariu că. 8. a supune (o cliestiune, o cerere etc. în fata cuiva); a expune (faptele); he laid before me all the facts" of the case mi-a relatat / mi-a expus toate faptele. 9 . a impune (o sarciiuî, o obligaţie); a aplica (o amenda etc.); the obligation laid upon him obligaţia ce-i revenea; to ~ a tax on smth. a pune un impozit pe ceva; to ~ an accusation against a îndrepta o acuzaţie împotriva; to ~ a crime to smb.'s charg e a acuza pe cineva de crimă. 10. to ~ aside a) a pune la o parte sau de o parte; b) a economisi, a strânge; c) a se lăsa de, a se lepăda de; to ~ down a) a-şi jertfi l s acrifica (viaţa); b) a întocmi (u/t plan / proiect); c) a renunţa la; ă) a enunţa, a formu la; e) a depune, a preda (armele); to ~ in a) a aduna, a agonisi; b) (fam.) a bu rduşi, a bate măr; to ~ off a) a-şi scoate, a se dezbrăca de; b) a concedia, a scoate (t emporar) din activitate; c) (amer. fam.) a nu mai plictisi / pisa; to ~ on a) a acoperi cu, a aplica (o vopsea etc.); b)fam.) a oferi, a face o trataţie cu; to ~ out a) a expune, a arăta, a etala; b) a doborî, a culca la pământ; c) a amenaja; d) a pl anifica, a proiecta; to ~ over a) a acoperi (complet); b) a amâna; to ~ up a) a st rânge, a agonisi, a aduna; b) a scoate (ceva) din funcţie (pentru reparaţii); c) (mar. ) a dezarma (o navă). B. refl. to ~ oneself out for a face pregătiri pentru. C. intr . 1. (pop.) â sta, a şedea; to ~in bed a sta culcat; (mar.) to ~ at anchor a fi anco rat. 2. to ~ about a) a lovi în stânga şi în dreapta; b) a porni la acţiune; to ~ off a înt erupe o activitate; a se odihni; to ~ over (amer. fam.) a face un popas / o haltă. II. s. 1. (tehn.) Strat, cablaj; cablare. 2. (mar.) răsucire (a unei parâme). 3. (v ulg.) tipa bună la pat; she's a great ~ e grozavă la pat. 4. (vulg.) act sexual, coi t. lay-about ['leio'baut] s. (fam.) pierde-vară; gură-cască. lay-brother [~ibrAâor] s. ( rel.) 1. laic, mirean. 2. călugăr îmbrăcat în straie călugăreşti, dar nefăcănd parte dintrmonahal. lay-by [~bai[ s. 1. (ferov.) linie de garaj. 2. (ferov.) haltă de încrucişare . 3. (ferov.) linie moartă. 4. (mar.) bazin de trecere. 5. economii. 6. (austr. co rn.) rezervare a unui produs contra achitării lui în rate. 7. (auto) (loc de) staţiona re (pe sosea). lay day [~ dci] s. (mar.) Stalic (pentru încărcarea si descărcarea unui vas). lay-down f~daun] s. 1. guler (de cămaşă, răsfrânt). 2. (pop.) somnişor, pui de somn. 3. (sl.) eşec. layer I. s. 1. ['leior, leor] strat, pătură; stratificaţie; concentric / woody ~ inel anual al lemnului. 2. ['Icior] persoană care aşază (ceva); găină ouătoare; thi hen is a good ~ găina aceasta este o bună ouătoare. 3. pariu, miză (pe un cal). 4. (hor i.) marcotă, butaş. 5. secţiune (in desen). 6. (mil.) ochitor. 7. (astron.) orizont. 8 . (drumuri) pat (aldrumului). 9. (geol.) zăcământ. 10. albie, matcă (de râu). 11. (tel.) s trat ionosferic. layer cake ['let's keikj s. prăjitură cu straturi de cremă. layering ['leorirj, 'lei--] s. (hort.) butăşire. layer-on ['leio'ronj j . (poligr.) puitor. I



 ayer-out fleio'raut] s. dricar, antreprenor de pompe funebre. Iayer-up ['leio'rA p] s. 1. persoană strângătoare / care pune de o parte. 2. (fig.) păstrător. layette [lei'e t] s. trusoul noului-născut. lay-figure [rleiifigor] s. 1. manechin (alpictorului) . 2. (fig.) personaj neverosimil. 3. om lipsit de personalitate / de importanţă, man echin; paiaţă. laying ['leiinj I. adj. (despre găini etc.) ouătoare. II. s. 1. aşezare, pu nere, instalare (a căilor ferate, a cablurilor etc.); punere (a temeliei, a fundam entului); imersiune (a unui cablu submarin); răsucire, împletire (a frânghiilor). 2. o uat. laying away [~ o'wei] s. punere la tăbăcit. laying down [~ 'daun] s. 1. abdicar e (de la putere). 2. sacrificare, jertfire (a vieţii). 3. stabilire (a unui princi piu). 4. punere, aşezare, instalare (a canalelor, a unei linii); intrare în şantier (a unui vas). laying-in [~ 'in] s. 1. depozitare, înmagazinare (a mărfurilor); ~ of pr ovisions aprovizionare. 2. (arte) grund. laying-off [~ 'of] s. 1. concediere (a mâinii de lucru); oprire (a unei maşini). 2. reasigurare. laying-on [~'on] s. 1. imp unere (a impozitelor, a unei sarcini). 2. aplicare (a unei bătăi). 3. instalare (a a pei, a gazului).



 551 lead plating



laying-out [~'aut] s. 1. aranjare (a obiectelor); etalare (a mărfurilor), 2. toale tă (a unui exemplu / o pildă cuiva. 4. (teatru) rol principal. 5. scurt rezumat, int roducere (la un mort). 3. cheltuire, debursarc (de bani). 4. proiectare, schiţare (a unui oraş etc.); amenajare articol de ziar). 6. (tehn.) anticipare. 7. (tehn.) avans, devansare. 8. (electr.) avans de fază. 9. (geol.) vână, filon. 10. lesa. (a une i grădini); instalare (a unei linii ferate). leadable ['Ii:d3bl] adj. care poate f i condus. laying up [~ 'Ap] s. 1. acumulare, îngrămădire (a unui tezaur). 2. deformare (a unui lead acetate ['led isesitit, -teit] s. (chim.) acetat / zahăr de plumb. v as). lead-bearing [~ibeorin] adj. conţinând plumb. lay lord ['lei b:d] s. membru al Camerei lorzilor care nu e jurist. lead block [li:d bbk] s. (mar.) macara de bigă. layman ['leimanl.pl. laymen [~] s. 1. mirean, laic. 2. neprofesionist,nespecial ist; amator, lead carbonate [led -ka:b3nit] s. (chim.) carbonat de plumb. profan . 3. v. 1 a y - f i g u r e. lead-cased [~kcist] adj. (tehn.) 1. cu cămaşă de plumb. 2 . plumbuit. laymanship [~/ip] s. laicitate, caracter laic / mirean. lay-off [~of ] ş. 1. încetinire a producţiei. 2. concediere din lipsă de lucru. 3. perioadă lead chambe r [~ it/eimba1"] s. (ind. chim.) cameră de plumb. de concediere temporară. lead char t [li:d t/a:t] s. (ec.) grafic de încărcare a utilajului. layout [~aut, '-'-, -'-[ s . 1. plan, proiect, schiţă; repartiţie; distribuire. 2. directivă. lead chloride [led 'k b:raidj s. (chim.) clorură de plumb. 3. situaţie, stare de fapt. 4. (poligr.) aranja rea materialului pentru o carte. 5. (amer.) lead-coated [~tkoutid] adj. plumbuit ; căptuşit cu plumb. echipament, utilaj. 6. (amer. pop.) bandă, şleahtă (de escroci etc.). l. (constr., drumuri) lead dating [~ .dcitirj] s. (ftz.) datare cu plumb. traseu : amplasare; proiect; schemă, machetă. 8. (auto) dispozitiv. 9. (mod de) organi lead deposit [~ di.pnzit] s. (mineral.) nămol de plumb. zare / aranjare / amplasare / e talare. lead dust [~ dAst] s. (metal.) pulbere de plumb. leaded ['ledid] adj. pl umbuit. layout man ['leiaut maen] s. decorator (într-un magazin etc.). r leaden l' Iedn] adj. 1. (ca) de plumb, ca plumbul. 2. (despre cer) plumburiu, sur, cenuşiu. lay-over [~ouva ] s. 1. şerveţel (peste faţa de masă). 2. (amer.) oprire, popas. 3. (ame r.) zi liberă prin rotaţie (m afara duminicii); airline personnel have a 24-hour ~ p ersonalul 3. (fig-) greoi, ca de plumb; stângaci, neîndemânatic. 4. (jig.) apăsător, mohorâ . 5. ieftin; fără valoare. liniilor de navigaţie aeriană au săptămânal o zi liberă prin rot eader ['li:d3r] I. s. 1. conducător; ghid; (mil.) şef; şef, lider, conducător (al unui p artid, layshaft ['lei/a:ft] s. (auto) ax intermediar; tren fix. laywoman [leiiwu man], pl. Iaywomen [-.wimin] s. 1. laică, mircană. 2. amatoare, al unei mişcări, al unei răscoale); (muz.) dirijor, şef de pupitru, conducător de orchestră; (jur.) avocat princ ipal (într-un proces); (geod.) jalonator; he is cut out for a ~ of men nespecialis tă. lazar ['lasrar, amer. 'lei-] I. s. (înv.) 1. lcpros. 2. cerşetor. II. adj. care su feră de o boală are în el stofă de conducător; c născut pentru a conduce; to be the ~ of a arty a fi conducătorul / şeful unui partid; ~ of the House of Commons şeful majorităţii mi nisteriale dezgustătoare (mai ales de lepră). lazaret(to) [»laeza'ret(ou)] s. 1. lepro zerie, lazaret. 2. (mar.) carantină; vas în carantină. în Camera Comunelor; (sport) team ~ şef de echipă. 2. cal din faţă. 3. remarcă / observaţie făcută pentru a orienta conversa entru a ajunge la un subiect / pentru a aduce în 3. (mar. înv.) cămară (pe vas). discuţie un subiect. 4. (cin.) secţiune a filmului fără imagine. 5. (constr.) tub coborâtor; laza r house ['Isezshaus, amer. 'lei-] s. leprozerie. burlan de scurgere a apei. 6. ( agr.) rădăcină principală / terminală. 7. articol principal lazarly ['hezsli, amer. 'Ici-] adj. Iepros. laze [leiz] vb. A. intr. (fam.) a lenevi, a trândăvi. B. tr. to ~away one's time a-şi pierde (într-un ziar), articol de fond. editorial. 8. (mine) filon c onducător. 9. (ec.) conducător. 10. (electr.) conductor. 11. (/nor.) navă conducătoare. 12. (tehn.) şurub conducător. vremea nefăcând nimic / trândăvind. leadered [pli:d3d] adj. d scutat într-un articol de fond. laziness ['leizinis] s. lenevie, lene, trândăvie. lazu rite ['la;zju:rait] s. (mineral.) lazurit. leaderette [.li:d3'rct] s. scurt arti col de fond (într-un ziar). Iazy ['leizi] adj. 1. leneş, trândav; indolent. 2. încet, ca re se mişcă alene / încet, domol. leaderless E'lirdolisj adj. fără conducător. 3. (despre v eme) care predispune la lene. 4. obositor. leader pipe ['Ii:da paip] s. burlan / ţeavă de scurgere. leadership ['liids/ip] s. conducere, comandă; şefie; comandament; un



 der the ~of sub lazybody [~.bodi] s. v. l a z y b o n e s . conducerea (cu gen.) . lazybones [~bounz] s. (jam.) leneş, trântor, puturos. leader writer ['Ii'do -raita 1"] s. autor de editoriale. lazyboots [~bu:ts] s.v. l a z y b o n e s . lead foi l ['led foii] s. foiţă de plumb; (metal, poligr.) folie de plumb. lazy eyes [~ 'aiz] s. pl. (folosit ca sg.) (med.) ambliopie. lazy jack [~ d3a?k] s. 1. (te/m.) bal ansicr. 2. (amer.) pieliţa protectoare a unghiei. lead glance [~ gla:ns] s. (miner al.) galena; sulfura de plumb. leadglass f~glu:s] s. (constr.) sticlă cu plumb. la zy Susan [~ 'suizan] s. (amer.) tava turnantă (pentru condimente, sosuri etc.). le ad grid [~ grid] s. (electr.) grătar/ grilă de plumb. lea1 [Ii:] I. s. 1. (poetic) câm p, luncă, pajişte, fâneaţă, păşune, izlaz. 2. ogor. II- adj. înţelcnit, părăginit. lead-in s. (electr.) racord; racordare. lea2 s. (text.) jurubiţă (măsură de lungime variabilă între 80-300 yarzi; pentru olandă leading1 ['ledirj] s. 1. plumbuire. 2. obiecte / artic ole de plumb. 300 yarzi, pentru bumbac şi mătase, 120 yarzi). leading2 ['li:din] I. adj. 1. prim, principal, cel dintâi, important; călăuzitor, conducător; Ieach [li:t/j (t ehn.) I. vb. tr. 1. a filtra, a lixivia, a percola. 2. a trata cu leşie. II. s. ~m an om important; şef; notabilitate; (mar.) şef de cart; niatclot de clasa I; the ~pe ople in the world of art somităţile din domeniul artei; ~ idea idee dominantă / conducăt oare 1. leşie. 2. vas pentru lixiviere, percolator. (a unei opere etc.). 2. din faţă / frunte. 3. care mână / conduce. II. s. 1. conducere. leaching ['li:t/in] ş. (geol.) l evigare. lead1 [led] I. s. 1. plumb, glonţ; white ~ alb de plumb; red ~ miniu de p lumb; hail of 2. indicaţie, semn; aluzie. leading article [~ 'a:tikl] s. articol d e fond, editorial. ~ grindină de plumb / de gloanţe. 2. (mar.) sondă (de mână). 3. greutat e, plumb. 4. plombă. 5.pî. plăci de plumb pentru acoperiş, acoperiş de plumb. 6.pl. (po/ig r.) durşus, interlinie. leading axle [~ 'asksl] s. (ferov.) osie alergătoare. 7. gra fit; mină (de creion). II. vb. tr. 1, (şi to ~ in / over / up) a plumbui; a încărca cu l eading block [~ 'bbk] s. (tehn.) macara de direcţie. plumb, a căptuşi, a acoperi cu pl umb. 2. a trata sau a amesteca cu plumb (un metal). leading character [~ 'ksrikt s1"] s. (poligr.) literă de text. 3. (constr.) a chitui (ferestrele) cu plumb. 4. a smălţui cu lac de plumb. 5. (poligr.) leading edge [~ 'ed3] s. (av.) muchie de ata c. a intcrlinia. leading fossil [~ 'fosil] s. (geol.) fosilă caracteristică. lead2 [îi :d] I. vb. A. tr. 1. a conduce, a duce, a ghida; to ~smb. out of his way a abate leading hand [~ 'ha?nd] s. şef de echipă. pe cineva din drumul său / de la scopul său; to ~ smb. into temptation a duccjpc cineva Ieading-in [~'in] adj. (electr.) aduc tor. în ispită; (jur.) to ~ a witness a pune întrebări tendenţioase unui martor; to ~ the way / leading lady [~ ieidi] s. interpretă principală, protagonistă. the van a merge în frunte / înainte. 2. a conduce de mână (un orb etc.); a duce (un cal) leading light [~ 'lait] s. 1. (mar.) far de aliniament. 2. (sl.) stea (membru de frunte al de frâu ; a ţine (un câine) de zgardă. 3. a aduce (apă, într-un loc); a face să treacă (frânghiile comunităţi). printr-un scripete). 4. a duce (o viafă fericită), a duce (o viaţă I o existen norocită); leading line [~ 'lain] s. (mar., geod.) aliniament. to ~ smb. a wretche d / a dog's life a-i face cuiva zile fripte, a-i face viaţa imposibilă, leading man [~ 'nuen] s. interpret principal, protagonist. a face pe cineva să trăiască o viaţă de câin . 5. a comanda (o armată etc.), a conduce leading mark [~ 'mu:k] s. 1. (mar.) alin iament. 2. (geod.) baliză. (dansul, cântecul); ~ing his troops în fruntea trupelor sal e; to ~ an orchestra a conduce leading motive [~ 'moutiv] s. 1. motiv principal. 2. (muz.) laitmotiv. / a dirija o orchestră; to ~ a party a fi şeful unui partid; t o ~ the fashion a da tonul, leading shaft [~ '/a:ft] s. (tehn.) arbore conducător, a lansa o modă. 6. (la curse etc.) a conduce, a fi în fruntea (cu gen.); to ~the fi eld a se leading spindle [~ 'spindl] s. (tehn.) fus de ghidare. ţine / a fi în frunt e / primul; to ~ smb. by one minute a avea avans de un minut faţă de leading strings [~ 'strinz] s. pl. bandă / panglică de transmisie. cineva; (cinegetică) to ~ a bird b y ten feet a ţinti zece picioare (un picior = 30,48 cm) leading truck [~ 'trAk] s. (/nor.) măr călăuz. înaintea vânatului. 7. (la jocul de cărţi) a ataca cu (o carte); to ~ bs a juca trefla; leading vessel [~ 'vesl] s. (mar.) vas cap de linie. a ataca t refla. 8. to ~ smb. to a face pe cineva să, a induce în; that ~s us to believe that leading wind [~ wind] s. (mar.) vânt larg. aceasta ne face să credem ca. 9. to ~ awa y a seduce; a ademeni; to ~ off a deschide, lead jacket ['led -d3^ekit] s. (tehn .) manta de plumb. a începe (o ceremonie etc.). B. intr. 1. a conduce. 2. to ~ to a) (despre drum) a duce la; leadline [~lain] s. 1. fir cu plumb. 2. (mar.) saulă d e sondă, sondă simplă. which street ~s to the station? ce stradă duce la gară, care-i stra



 da spre gară?; door lead-lined [-laind] adj. căptuşit cu plumb. that ~s into the garde n uşă care dă / duce în grădină; b) a duce la (un rezultat), a avea lead matte [~ mast] s. metal.) mată de plumb. ca urmare; to ~ to a good result a duce la un rezultat bun, a avea urmări fericite; lead monoxide [~ mo.noksaid] s. (chim.) oxid de plumb; le targă. everything ~s to the belief that totul face să se creadă că; what will it ~ to? u nde va lead mount 1~ maunt] s. (poligr.) suport de plumb. duce aceasta? unde se va ajunge astfel?; to ~to nothing a nu duce nicăieri, a nu ajunge lead network ['l i:d .netw3:k] s. (electr.) reţea cu avans de fază. la nimic. II. s. 1. conducere; to take the ~ a) a (pre)lua conducerea; b) a fi în frunte, Iead-off ['li:d'o(:)f] s. început, deschidere. a fi deschizător de drumuri; under his ~ sub conducerea lui. 2 . (sport) avans; câştig; a ~ lead-pencil ['ledipcnsil] s. creion. of two minutes un avans de două minute. 3. exemplu, pildă; to give smb. a ~ a da un lead plating [~ ip leitirj] s. (metal.) plumbuire, acoperire cu un strat de plumb.



 lead poisoning 552



lead poisoning [~ .poiznirj] s. (merf.) saturnism. lead shot [~ /otj s. alice de plumb. leadsman ['ledzinnn], pl. leadsmen [~] s. (mar.) sondor. lead smeltery [ ~ .smelteri] s. (metal.) turnătorie de plumb. lead smelting [~ ismeltin] s. (metal .) topire a plumbului. lead storage cell [~ ,sts:rid3 'sell s- (tehn.) acumulato r cu plumb. lead sulphate [~ .SAlfeit, -fit] s. (chim.) sulfat de plumb. lead su lphide [~ iSAlfaid] s.fchim.) galena, sulfura de plumb. leadswinger ['led.swins' ] s. (si.) chiulangiu; pierde-vară. leadswinging ['Iediswirjirj] s. (si.) chiul, e schivare. lead time ['li:d taim] s. (ec.) timp total. lead vitriol ['led .vitrio l] s. (mineral.) anglezit. lead water [~ .wo:t9r] s. (chim.) apă de plumb. lead wh ite [~ wait] s. (chim.) alb / ceruză de plumb. leadwort [~WD:tj s. (hot.) floareaamorului (Plumbago). leady ]'ledi] adj. 1. plumburiu. 2. de plumb. leaf [li:f] I .pl. leaves [li:vz[ s. 1. frunză, foaie, fir; frunziş; fall of the leaves căderea frun zelor; in full ~ cu frunziş des; to burst / to come into ~ a înfrunzi, a-i da frunza ; (fig.) leaves without figs făgăduieli deşarte. 2. filă, foaie (ae carte); to turn over the leaves a întoarce foile, a răsfoi, a frunzări (o carte); (fig.) to take a ~ out o f smb.'s book a urma pilda cuiva, a imita pe cineva; (fig.) to turn over a new ~ a deschide o nouă pagină; a începe o viaţă nouă; a se îndrepta, a se corija. 3. (bot.) pet 4. (constr.) canat, batant; tăblie (« usii, a porţii, a mesei); parte (a paravanului). 5. (metal.) tablă subţire; foaie. II. vb. A. tr. (si to ~ over) a frunzări, a răsfoi. B . intr. 1. (amer. to ~ out) a înfrunzi. 2. to ~ through a frunzări, a răsfoi. leafage ['li:fid3] s. (poetic) frunziş. leaf blade ]'li:f bleid] s. (bot.) limbul frunzei. leaf bridge [~ brid3] s. pod, podişcă mobilă (care se ridică sau se lasă peste im şanţ, la stele). leaf bud [~ b/\d] s. (bot.) mugur, ochi de frunză. leaf dent [~ dent] s. ( bot.) zimţ de frunză. leafed [li:ft] adj. înfrunzit, cu frunze. leaf fall ['li:f fo:l] s. căderea frunzelor. leaf fat [~ fa?t] s. osânză. leaf fume [~ fju:m] s. (metal.) ab uri de plumb. leaf green [~ gri:n] s. clorofilă. leafiness ['Ii:finis] s. frunziş, f runze. leafless ]'li:flis] adj. desfrunzit, fără frunze. leaflet ['li:flit, amer. si -let] I. s. 1. (boi.) frunzuliţă, foaie mică, fir. 2. prospect; foaie volantă; broşură; ma ifest; fiţuică; pamflet. II. vb. intr. a distribui manifeste, foi volante etc. leaf litter ]'li:f ,litorj s. (silv.) frunze căzute, pătură moartă. leaf spring [~ sprirj] s. (mec.) are lamclar. leafstalk [rli:fsto:k] s. (bot.) pcţiol. leaf tobacco ['li:f tsibskou] s. tutun foi. leaf valve [~ vadv] s. (tehn.) clapctă de reţinere. leaf vei n [~ vein] s. (bot.) nervură. leaf wood [~ wud] s. pădure de foioase. leafy ['li:fi[ adj. 1. cu frunze; frunzos; ~ shade umbră, umbrar de frunze. 2. în formă de frunză. lea fy forest [~ 'foristj s. v. 1 e a f w o o d. league1 [li:g] s. leghe (măsură de lung ime); land ~ = 4,83 km; marine ~ - 5,56 km. league21, s. ligă; alianţă; coaliţie; confed eraţie; the League of Nations Liga Naţiunilor. II. vb. intr. a se coaliza, a se alia , a face o alianţă / o coaliţie. leaguer1 [li:gor] s. aliat, confederat, membru al une i ligi ele. leaguer2 I. s. (mii.) 1. (inv.) tabără. 2. (rar) asediu, încercuire. II. v b. tr. a asedia, a împresura, a încercui. leak [li:k] I. s. scurgere (a unui lichid) ; pierdere de apă; fugă, scăpare; infiltrare, pătrundere (a apei etc.); (mar.) spărtură; ga ră de apă; (mar., despre vase) to spring a ~ a lua apă; to stop a ~a astupa locul unde intră apa. II. vb. A. intr. 1. (despre rezervoare, cisterne etc.) a avea o scurge re / o infiltrare; a pierde (din) apă; (despre lichide) a curge, a se scurge; the boiler is ~ing cazanul arc o scurgere. 2. (mar., despre vase, bărci) a lua apă, a av ea un defect de etanşeitate. 3. (fig.) a se afla, a se răspândi (fără voie); the news ~ed out vestea a transpirat / s-a aflat. B. Ir. 1. a lăsa să pătrundă (apa, aer, lumină etc.). 2. a împărtăşi (o taină), a destăinui; a dezvălui; to ~ the news of the ambassador's visit dezvălui vestea despre vizita ambasadorului. leakage ['li:kid3] s. 1. curgere, scu rgere; filtrare; pierdere. 2. crăpătură, fisură. 3. dezvăluire (a unui secret etc.). 4. (e lectr.) pierdere prin dispersie. 5. (mar.) lichid scurs dintr-un butoi (aVn cauz a crăpăturilor etc.). 6. (mine) pierdere prin etanşare defectă. leakage conductance [~ k sn'dAktons] s. (electr.) perditanţă. leakance ['li:k.ins] s. (electr.) conductanţă în deri vaţie. leak impedance ]'li:k im.pkdans] s. (tehn.) impedanţă în derivaţie. leakproof ['li: kpru:f[ adj. etanş. leaky ['li:ki[ adj. care curge; găurit, cu fisuri; (fig.) a ~ ve ssel limbut, vorbăreţ, flecar, indiscret, gură-spartă. leal [li:l] adj, (mai ales scot.)



 leal, credincios; de încredere; the Land of the Leal a) cerul; b) Scoţia. lealty [' li:alti] s. (înv.) lealitate, credinţă. lean1 [li:n] I. adj. 1. slab, slăbănog, uscăţiv, sf it. 2. (despre carne) slab. 3. sărac; calic; ~ years ani slabi / răi / neroditori. 4 . (despre minereuri) sărac. II. s. carne slabă.



lean2 [li:n] I. past si part. trec. leant [lent] sau leaned [li:nd] vb. A. intr. 1. (against, on) a se sprijini, a se rezema (de); to ~ on one's elbow(s) a se r ezema în cot, (sl.) a exercita presiuni, a strânge cu uşa (pe cineva); to ~ (up) again st the wall a se rezema de perete, a sta rezemat de perete; ~ing against sprijin it / rezemat de; to ~ on an influential friend a se bizui / a conta pe un priete n influent; (fig.) to ~ on a broken reed a se sprijini / a se rezema de un pai. 2. (over, towards) a se apleca (spre), a înclina (spre); (despre pereţi, clădiri etc.) a se înclina, a se apleca; to ~ to / towards an opinion a înclina spre o opinie. 3. (fam.) to ~ over backward(s) a se strădui din răsputeri. B. tr. (against) a sprijin i (de), a rezema (de); to ~ a ladder against the wall a sprijini / a rezema o sc ară de perete. II. s. (to) înclinare, aplecare (spre). leaning ['li:niţj] I. adj. înclin at. II. s. 1. (to) aplecare, înclinare; înclinaţie (spre, către). 2- (fig.) (towards) slăb iciune, simpatie (pentru). 3. înclinare, pantă. leaning note [~ nouţ] s. (muz.) notă dia tonică. leanness ]'li:nnis] s. 1. slăbiciune, înfăţişare sfrijită. 2. (fig.) sărăcie. leant past si part. trec. de la l e a n 2 (I). lean-to ['li:n'tu;,'--] s. 1. suprafaţă încl inată. 2. şopron. 3. (constr.) acoperiş cu un singur versant. leap [li;p] I. past si p art. trec. leaped [lept, li:pt] sau leapt [lcpt] vb. A. intr. 1. a sări, a sălta, a face salturi; to ~ to one's feet a sări în picioare; to ~ on to one's horse a sări / a se arunca pe cal; to ~ for joy a sări în sus, a ţopăi de bucurie; to ~ up with indignat ion a sări în sus de indignare. 2. (despre inimă) a sălta, a bate. 3. (si to ~ up) (desp re flăcări etc.) a ţâşni. B. tr. 1. a sări (o groapă), a trece (o groapă) printr-un salt / r-0 săritură. 2. a face să sară; to ~ a horse over a ditch a face un cal să sară şanţul, a şanţul călare sărind. II. s. 1. salt, săritură; to take a ~ a face un salt; (fig.) to take a ~ in the dark a face un salt în necunoscut, a se aventura, a se hazarda; a acţiona orbeşte; to advance by ~s and bounds a înainta prin salturi; prices were rising by ~s and bounds preţurile se ridicau / creşteau vertiginos. 2. obstacol (de sărit). leap able ['lkpsbl] adj. care poate fi sărit (dintr-un salt). leap day ['li:p dei] s. 2 9 februarie. leap-frog [~frog] s. (jocul) de-a capra. leapt [lept] past si part. trec. de la l e a p (I). leap-year [li:p js: r , -jiar] s. an bisect. Iearn [Is :n],past si part. trec. learnt [lo:nt] sau learned [la:nt, h;ntl\ vb. A. tr. 1. a învăţa, a studia, a-şi însuşi; to ~ by heart a învăţa pe dinafară / pe de rost; to ~ to b reful a învăţa să fie mai prudent. 2. a afla. 3. fmv.) a învăţa, a preda. 4. to ~ off a înv nafară, a memoriza. B. intr. a învăţa, a studia, a se instrui. Iearnable ['lamabl] adj. ce poate fi învăţat. learned ['[amid] I. adj. învăţat, savant; ştiutor, priceput; experimen . II. s. the ~ savanţii, învăţaţii, learnedness [-nis] s. erudiţie, cunoştinţe. learner ]'l ] s. persoană care învaţă ceva; elev; student; ucenic; discipol; învăţăcel. learning ['ta:n . 1. învăţătură, învăţare, studiu. 2. ştiinţă, cunoştinţe, erudiţie. 3. educaţie, instrucţi Learning umanismul («7» epoca Renaşterii). learnt ['b:nt] past si part. trec. de la 1 c a r n. leary l'liari] adj. (amer.) circumspect, prudent; neîncrezător. leasable [ 'li:sobl] adj. care poate fi închiriat sau arendat. lease1 [li:s] I. vb. tr. a con cesiona; a închiria, a lua san a da cu chirie; a arenda, a lila san a da în arendă. II . s. chirie; închiriere; arendă; to take on ~ a închiria, a lua în arendă; to let by ~ a în hiria; a arenda; they are out by ~ contractul de închiriere a expirat. lease2 (tot .) I. vb. tr. a despărţi (firele urzelii); a împleti (firele). II. s. rost. leaseback ['lksbaek] s. (ec.) închirierea unei proprietăţi vândute fostului ei proprietar, leaseba ck. lease band ['li:s ba;nd] s. (text.) şnur de rost. leasehold [~hould] I. s. ţiner e în arendă sau cu chirie; proprietate luată în arendă sau CU chirie. II. adj. arendat; înc iriat. leaseholder [~ ,houldor] s. arendaş, chiriaş. leash [li:/] I. s. 1. lesă, curca (pentru câini); bici (pentru câini de vânătoare); to hold in ~ a ţine în frâu. 2. (cineget haită de trei câini; trei câini, trei iepuri etc. II. vb. tr. a ţine sau a lega în lesă. le st [li:st] sup. de la l i t t l e I. aay. 1. (the ~) cel mai mic, cel mai neînsemn at; he hasn't the ~chance n-are nici cea mai mică şansă; he flares up at the ~ thing s e supără din nimic, îi sare ţandăra din senin. 2. (cel) mai puţin; to say the ~ (of it) pen ru a nu spune mai mult; în puţine cuvinte; at ~cel puţin; not in the ~ (degree) câtuşi de puţin, nicidecum, cu nici un chip; it does not matter in the ~ nu are absolut nici



 o importanţă. II. adv. (cel) mai puţin; the ~ important cel mai puţin important; he wor ked ~ lucra cel mai puţin. leastwise [rli:stwaiz] aav. (fam.) cel puţin; măcar, încalte( a). leather ['leas'] I.s. 1. piele; piele tăbăcită; undressed ~ piele crudă /netăbăcită; fa ~ goods marochinărie. 2. piele (ae pompă, supapă etc.). 3. pi. pantaloni sau ghetre d e piele. 4. (sport) minge (de fotbal I crichet). 5. (sl.) piele (a corpului omen esc); to lose ~ a se juli. II. adj. din / de piele. III. vb. tr: a acoperi sau a împodobi cu piele. leather apron l'leoar ,eipran] s. şorţ de piele. leather belt ['Ic os belt] s. curea de piele. leather-bound [~baund] adj. legat în piele. leather cl oth [~ kb(:)0] s. muşama; pânză imitaţie de piele. leather-covered [~ikAvad] aay. acoper it cu piele. leatherette [.leoo'ret] s. imitaţie de piele. leather-head ['leSohed] s. 1. (sl.) cap sec, bostan. 2. (amer.) poliţist / paznic de noapte. leather imit ation ['leog'r imi'teijsn] s. imitaţie de piele. leathering ['leoorin] s. 1. (fam. ) bătaie. 2. (tehn.) tăbăceală, compactizare, întărire.



 553 leg



leathern [Tle53(:)n] adj. 1. de piele. 2. ca pielea, tare, solid, rezistent. lea therneck ['Icdsnck] s. (amer. si.) puşcaş marin. leatherware ['lc3ow£3r] s. (articole de) marochinăric. leatherwork ['leOawaik] s. 1. decoraţiuni din piele. 2. articol(c) de marochinărie. leathery ['leduri] adj. ca pielea, tare; ~ steak friptură tare ca talpa. leave [li:v] I. past si part. tree, left [left] vb. A. tr. 1. a lăsa, a părăsi; he left his hat on the table şi-a lăsat pălăria pe masă; to ~ a wife and three children a lăsa (în urma lui) soţia şi trei copii; to ~ the door open a lăsa uşa deschisă; to ~ smth. finished a lăsa ceva neterminat; to ~smb. free to do what he wants a lăsa pe cineva să facă ceea ce doreşte; left to oneself lăsat singur; lăsat de capul lui; ~him to himself lasă-1 în pace; let us ~ it at that să ne oprim aici, să nu mai vorbim despre aceasta. 2. a lăsa, a depune; to ~ one's hat in the cloak-room aşi lăsa pălăria la vestiar; to ~ sm th. with smb. a lăsa / a depune ceva la cineva, a încredinţa ceva cuiva; to ~ smb. in charge of smth. a lăsa pe cineva să aibă grijă de ceva; has anything been left for me? n u a lăsat nimeni nimic pentru mine?; I ~ the reader to judge las pe cititor să judec e singur; I ~ it to you mă bizui pe tine, mă încred în tine; ~ it to me bizuie-te pe min e; ai încredere în mine; las' pe mine; ~ it to time lasă acest lucru în seama timpului, timpul lecuieşte totul. 3. pasiv to be left a rămâne; there are three books left au (m ai) rămas trei cărţi; I have none left nu mi-a mai rămas nici unul; he had no choice lef t nu (mai) avea de ales; nothing was left to me but nu-mi mai rămânea decât să; (/nat.) three from seven ~s four (dacă luăm) trei din şapte rămân patru. 4. a părăsi, a pleca din; bandona (pe cineva): he has left Brighton a părăsit Brighton-ul, a plecat din Bright on; you may ~ us poţi să ne laşi, poţi să te retragi; his eyes never left her nu o slăbea / nu o pierdea nici o clipă din ochi; to ~ the table a se scula / a se ridica de la masă; in leaving the meeting la terminarea întrunirii. B. intr. (for) a pleca, a se duce (la); we ~ to morrow plecăm mâine; he has just left a plecat adineaori; tocmai a ieşit; on leaving la plecare; (pe) când pleca; to ~ for France a pleca în Franţa. II. s. 1. pcrmisi(un)c, autorizaţie, permis, învoire, voie; ~ to go out permisiune de a ieşi; to beg ~ to do smth. a cere permisiune / voie să facă ceva; a cere să facă ceva; to give / to grant smb. ~ to do smth. a da / a acorda cuiva permisiunea de a face c eva; a permite cuiva să facă ceva; a autoriza pe cineva să facă ceva; to take ~ to do sm th. a-şi lua libertatea de a face ceva; a-şi permite să facă ceva; I may take ~ to add t hat îmi voi permite să adaug că; by / with your ~ cu voia dv., dacă vreţi dv. 2. (/nil.) c oncediu, permis(ie); ~ (of absence) concediu; to apply for ~ a cere o permisie s au un concediu; to be on short ~ a fi în permisie; to be on long ~ a fi în concediu; absence without ~ absenţă ilegală; to break ~ a lipsi fără permisie. 3. rămas bun; to take one's ~ a-şi lua rămas bun; to take ~ of smb. a-şi lua rămas bun de la cineva; a saluta pe cineva la despărţire; to take French ~ a) a o şterge englezeşte; a se eschiva; b) a a cţiona tară a aştepta învoire. leave book [1i:v buk] s. (mii.) registru de permisionari. leaved [li:vd] adj. 1. înfrunzit, (acoperit) cu frunze, frunzos. foliat; large-~ tree copac cu frunze mari. 2. cu canaturi; two-~ door uşă cu două canaturi. 3. (despre mese) cu tăblii (pentru lungire). leaven ['levn] I. s. 1. aluat, drojdie, plămădeală; ( Jig.) they are both of the same ~ sunt făcuţi din acelaşi / dintr-un aluat. 2. (fig.) influenţă, înrâurire; autoritate, ascendent. 3. ferment; miasmă, otravă. II. vb. tr. 1. a p i, a pune la plămădit. 2. ţfig.) a impregna, a imprima, a insufla; a influenţa, a molips i, a infecta, a corupe. 3. a face să fermenteze. leavening ['levanin] adj. (despre o influenţă) transformatoare. leaver l'li:v3r] s. 1. persoană care lasă sau a lăsat ceva. 2. (mil.) persoană care e pe punctul de a pleca în permisie. leaves [li:vz] pl. de la l e a f (I). leavings ['lkvirjzj s. pi. resturi, reziduuri, deşeuri, rebuturi; drojdie; gunoi. Lebanese [Jeba'niiz] I. adj. din Liban, libanez. II. s. locuitor din Liban, libanez; the ~ libanezii, poporul libanez. lech [let/] I. vb. intr. a se destrăbăla; a trăi în desfrâu. II. s. 1. libertinaj, destrăbălare. 2. libertin. lecher let/or] (înv.) I. s. desfrânat, destrăbălat; libertin. II. vb. intr. a trăi în desfrâu. lec ous ['let/pros] adj. desfrânat, destrăbălat; libertin; lasciv. lecherously [-li] adv. desfrânat; lasciv. lecherousness [-nis] s. v. l e c h e r y , lechery ['let/ari] s . desfrâu. destrăbălare; libertinaj; lascivitate. lecithin ['lesiGin] s. (bioc.) lecit ină. leck [lek] s. şist argilos. lectern ['lekt3(:)n] s. 1. (bis.) pupitru de muzică;



 pupitru de citit. 2. (scot.) masă de scris. lection ['lekjsnj s. 1. (rel.) citire, citanie. 2. variantă (a unui text). lector ['lekto:r, amer. şi -t3r] s. 1. (rel.) d ascăl, cantor; cântăreţ. 2. (mai ales amer.) lector (universitar). lecture ['lektJV] I. s. 1. lecţie, curs, prelegere; conferinţă; to deliver / to give a ~ a ţine o prelegere. 2. dojana, admonestare; dăscălit; papară, perdaf. II. vb. A. intr. 1. (on) a ţine o lecţie etc. (despre). 2. (fam.) to ~ at smb. a trage cuiva un perdaf, a dojeni pe cine va. B. tr. a învăţa, a dăscăli; a dojeni, a admonesta; a trage o papară / un perdaf (cuiva) lecturer ['Ickt/3r3r] s. 1. lector; conferenţiar, orator. 2. docent (universitar) . 3. predicator, propovăduitor. 4. (fig.) dascăl, predicator; persoană care dojeneşte. l ectureship [iekt/3/ip] s. lectorat, post de lector. led [led] past şi part. trec. de la l e a d 2 (I). ledge [led3] s. 1. terasă, margine, bordură; ieşitură; stinghii, vi ntre. 2. stâncă (mai aleş în apă, lângă ţărm). 3. (mine) strat (de minereu etc.); poliţă. 4 ona terigenă. 5. (poligr.) vinietă. 6. (tehn.) linie, riglă. 7. (tel.) banc de ionizar e. ledger ['lcd33r] s. 1. lespede (mai ales de mormânt). 2. (constr.) bârnă, traversă. 3 . (amer.) registru de stare civilă. 4. (ec.) registru contabil.



ledger bait ['kxrjo beit] s. momeală, nadă. ledge rock ['Ied3 r:>k] s. (hidr.) bane stâncos (pe fundul apei). ledger paper ['Icd39 ipeip3r] s. (poligr.) hârtie de calit ate superioară. lee [li:] I. s. (meteor.) parte expusă vântului; adăpost împotriva vântului under the ~ sub vânt, în bătaia vântului; cottage under the ~ of the hill casă adăpostită un deal / de o colină. II. adj. sub vânt. leech1 [li:t/l I. s. 1. (zool.) lipitoare (Hirudinea sp.); he sticks like a ~ se agaţă ca o lipitoare. 2. (fig.) lipitoare, pa razit; vampir; cămătar. 3. persoană sâcâitoare. 4. (înv.) doctor, doftor, vraci. II. vb. A. tr. (înv.) 1. a vindeca, a tămădui, a doftorici. 2. a lua sânge (cuiva) cu ajutorul lipi torilor. B. intr. (fain.) to ~ on to smb. a sc ataşa de cineva. leech2 s. (mar.) m arginea de cădere a unei vele. leechcraft [~kru;ft, amer. -krsft] s. (înv. glumeţ) med icină; arta vindecării / tămăduirii. leech line [~ lain] ş. (mar.) strângător de margine. l gauge ['li: geid3] s. (mar.) poziţie sub vânt. leek [li:k] s. (bot.) praz (Allium po rrum); (emblema naţională a Tării Galilor); wild ~prazul-icpurelui, aiul-şarpelui (Alliu m scorodoprasum); (fam.) to eat the / one's ~ a primi o insultă, a înghiţi un hap; (fa m.) it is not worth a ~ nu face nici cât o ceapă degerată. leemost ['Ii:moustj adj. (m ar.) aliat cel mai departe sub vânt. leer1 [li3rJ I. s. 1. privire / căutătură chiorâşă / p işă / răutăcioasă; privire pofticioasă / lacomă. 2. obraz, ten; chip, înfăţişare. II. vb. i ita chiorâş / pieziş. leer2 s. (fam.) ziar, gazetă, tipăritură. leeringly ['liarirjli] adv. (privind) pieziş /chiorâş. leery ['Hori] adj. 1. (fam.) viclean; şmecher; to be ~ of smb . a bănui pe cineva. 2. suspicios; precaut. lees [li:z] s. pl. 1. drojdie, sedimen t; to drink to the ~a) a bea până la ultima picătură; b) (fig.) a bea cupa amărăciunii până und; (prov.) there are ~ to every wine nu c om iară pată; nu c pădure fără uscături; the ~o life ultimii ani ai vieţii, bătrâneţea. 2. (jig.) pleavă, gunoi, lepădătură. leet [li:t] s oţ.) listă de candidaţi. leeward ['li:w3d, 'lju(:)3d] (mar.) I. adj. (de) sub vânt. II. adv. sub vânt. III. s. partea navei de sub vânt, bord sub vânt. leewardrnost [-nioust] adj. v. 1 e e ni o s t. leeway l'li:wei] s. (mar., av.) derivă; to make ~ a) a fi în derivă: b) (jig.) a rămâne în urmă; a regresa; a se abate de la drumul fixat; (jig.) to have ~ a avea răgaz / timp; a avea libertate de acţiune; to make up ~ a recupera / a compensa întârzierea; (fig.) he is making ~ financially stă prost cu banii / finanţele. left1 [left] past şi part. trec. de la l e a v e (I). left2 I. adj. 1. stâng; din s tânga; on my ~ hand în / la stânga mea; wife of the ~ hand soţie morganatică; (si.) over t he ~ shoulder (înţeles) dc-a-ndoaselea, pe dos. 2. (pol.) de stânga. II. adv. în / la stân ga; spre stânga; (mii.) ~ turn! (amer.) ~ face! la stânga!; (mil.) ~about face! stânga împrejur! III. s. 1. partea stângă, stânga; (mil.) flancul stâng; on / to the ~ of la / în stânga (cu gen.), în partea stângă a; to keep to the ~ a ţine stânga; (rnv.) over the ~ nic decum, nici vorbă, da de unde. 2. the Left, the ~ (pol.) stânga, cei de stânga. left f ielder [~ Ti:kbr] s. (amer.) extremă stângă (la baseball). left-hand [~hasnd] adj. 1. stâng; ~ side partea stângă. 2. cu stânga; din stânga; ~ blow lovitură eu stânga. 3. (tehn. tâng; pe stânga. 4. v. l e f t - h a n d e d (1-4). left-handed i~'ha?ndid]adj. 1. s tângaci; he is ~ e stângaci. 2. făcut pentru mâna stânga. 3. contrar acelor unui ceasornic . 4. (fig.) levogir. 5. stâng, din stânga, de pe partea stângă. 6. (fig.) stângaci, neîndem tic. 7. morganatic; ~ marriage căsătorie morganatică. left-handedness [~'hamdidnis] s. stângăcie, neîndemânare. left-hander [~'ha3nd3r] s. 1. stângaci. 2. stângă, lovitură cu st ovitură prin surprindere, atac neaşteptat. left invariant [~ in've^rbnt] s. (mat.) i



 nvariant la stânga. leftism f'lcftizpm] s. (pol.) orientare de stânga. leftist ['lef tist] I. s. (po/.) politician de stânga: membru ăl unui partid de stânga. II. adj. de stânga; socialist. left-luggage office ['leftilAgid3 'ofis-1 s. (ferov.) depozit / magazie de bagaje. leftmost ['leftmoust] adj. cel mai din stânga, de extremă stângă. le ft-off ['lefto(:)f] adj. scos din uz; inutilizabil. leftover [~.ouv3r] I. adj. răm as, lăsat. II. s. 1. rămăşiţă, rest, reziduu, deseu. 2. resturi (de mâncare). 3. /;/. (ee.) oc restant. leftward ['leftwadj adj. din stânga, dinspre stânga. leftward(s) l'leftw ads] adv. la stânga, (în)spre stânga. left wing ['left win] I. s. 1. (pol.) aripă de stâng a. 2. (sport) aripă de stânga; extrema stângă. II. adj. leftwing (pol.) din aripa de stâng a, aparţinând aripei de stânga. lefty ['leiţii ndj-> $■ (fa'"-) stângaci. leg [leg] I. s. 1 picior (mai ales de la şold Ia gleznă), gambă; labă; artificial ~ picior artificial / f als, proteză (de picior); wooden ~ picior de lemn; to have good (walking) ~s, to h ave a good pair of ~s a avea picioare bune / solide, a merge bine; a ţine / a rezi sta la mcrs (lung); to be on one's ~s a) a fi / a sta în picioare; b) (glumeţ, despr e un vorbitor) a fi la tribună; a avea cuvântul; to be / to get on one's hind ~s a) (despre cai) a se cabra, a se ridica în două picioare; b) (jig.) a sc indigna, a fi indignat împotriva cuiva; a-şi ieşi din fire, a se revolta, a sc aprinde de mânie, a se burzului; to be on one's last ~s (fig.) a trage să moară, a sc apropia de sfârşit, a 11 cu un picior în groapă; a fi la capătul puterilor / resurselor; a 11 la ananghie / strâm toare; the business is on its last ~s afacerea nu mai merge; s-a zis cu afacerea ; to be off one's ~s a fi frânt / mort de oboseală; a nu-şi mai simţi picioarele (de obo seală), a i se tăia picioarele de oboseală; to dance smb. off his ~s a-şi dansa partener ul până la refuz / până ce cade din picioare (de oboseală); to find / to get one's sea ~s, to have one's sea ~s on, to have good sea ~s a se obişnui cu marca.



 legacy 554



a nu mai avea rău de mare; to find / to get one's ice ~s a se obişnui cu gheaţa, a se ţi ne binişor pe patine; to get a ~ in a se insinua pe lângă cineva; a căuta să câştige încred cuiva; (amer.) to get one ~ over the traces, a nesocoti interesele partidului pr opriu sa» ale grupării politice din care faci parte; to give smb. a ~ (up) a) a ajut a pe cineva să se urce / să se caţere (pe un zid, un pom etc.); b) (fig.) a ajuta pe c ineva să învingă greutăţile / obstacolele; (pop.) to hang a ~ « ) a se trage / a se da înap / îndărăt; b) (fig.) a bate în retragere, a da înapoi; a ezita, a şovăi; (amer. fam.) to ha (got) smb. by the ~ a pune pe cineva într-o situaţie dificilă / delicată; to have not a ~ to stand on a nu se întemeia / a nu se sprijini pe fapte / pe realităţi; a nu avea ( nici) o justificare / îndreptăţire / scuză; a nu aduce nici o dovadă grăitoare / hotărâtoar oncludentă; to have one's ~ over the harrows a nu mai fi dependent de cineva sau c eva; to have / to put / to stretch one's ~s under smb.'s mahogany a face uz de o spitalitatea cuiva; a trăi pe socoteala / pe spinarea cuiva; (despre persoane) to have the ~s of smb. a alerga mai repede decât cineva, a întrece / a depăşi pe cineva, a i-o lua cuiva înainte; a lăsa în urmă pe cineva; (mar., despre nave) to have the ~s of s mth. a avea (o) viteză mare; (fam.) to lose one's ~s a nu se mai putea ţine pe picio are de băutură, a nu-1 mai duce / ţine picioarele, a fi beat turtă / criţă; to pull / (scot ) to draw smb.'s ~ a prosti pe cineva, a duce pe cineva (de nas / cu preşul), a tr age pe sfoară pe cineva; a spune cuiva gogoşi / braşoave; to put / to set one's / the best ~ first / foremost / forward a alerga, a merge repede; a-i da bătaie, a iuţi pa sul, a mări compasul; (fig.) to put / to set smb. sau smth. on his sau its ~s a pu ne pe cineva sau ceva pe picioare / roate, a face să meargă ceva (strună); to run off one's ~s a cădea de-a-n-picioarele; to run / to trot smb. off his ~s a fugări / a go ni / a hăitui pe cineva; to shake a free / a loose ~ a duce o viaţă destrăbălată; to shake ~ a) (fam.) a-i trage un dans / un joc; b) (amer.) a se pripi, a se grăbi, a-i da zor, a-i da bătaie; (fam.) to show a ~ a se da jos din pat; (amer. fam.) to stret ch one's ~s a) a-şi dezmorţi picioarele, a face o plimbare; b) (înv.) a grăbi l a iuţi pas ul; to stretch one's ~s according to the coverlet, to take to one's ~s, to betak e oneself to one's ~s a o lua din loc, a o şterge, a spăla putina, a o lua la sănătoasa, a o rupe la fugă; (fam.) to try it on the other ~ a recurge la ultimele mijloace / la mijloacele extreme; to walk smb. off his ~s a târî pe cineva de colo până colo de i se tocesc pingelele. 2. picior (ae masei, scaun ele), suport, piedestal, propte a; ~ of a boot carâmb. 3. ciozvârtă, but de carne, hartan. 4. crac (ae pantalon). 5. ( geom.) catetă, latură. 6. (tehn.) picior, flanc, suport. 7. (electr.) piesă polară. 8. ( mar.) cârjă. 9. (drumuri) bretea, ramificaţie (de şosea). 10. (fam.) şmecher, pişicher, hoţ oţoman, pungaş, coţear. 11. (înv.) reverenţă, plecăciune; to make / to cast away / to scrap ~ a face o reverenţă / o plecăciune. 12. (sport) etapă (într-o cursă). II. vb. A. tr. 1. a pinge, a da la o pane / în lături (cu piciorul); a împinge înainte, a pune în mişcare (cu p ciorul). 2. (fam.) a pungaşi, a înşela, a trage pe sfoară. 3. to ~ it a o lua la picior / la sănătoasa / la fugă. 4. to ~ up a ajuta (pe cineva) să încalece. B. intr. 1. (/am.) a o lua la picior / la sănătoasa / la fugă, a o întinde, a spăla putina, a o şterge. 2. (inv ) a face o reverenţă / o plecăciune.



leg bone [~ boun] s. (anat.) tibia. legend ['Ied33nd[ s. 1. legendă, mit; tradiţie. 2. legendă, inscripţie, moto, titlu; inscripţie circulară (pe o monedă, medalie ele). 3. l egendă, explicaţie (la o fotografie, hartă etc.). 4. culegere / colecţie de legende. 5. culegere de anecdote (mai ales aespre viata oamenilor mari). legendary ['Ieid33n d5ii, -d3in-] I. adj. legendar. II. s. pi. legendaries culegere de legende, cart e de poveşti. legendries ['led39ndriz| s. pi. v.. 1 c g e n d a r y (II). . legerd emain [led3ada'mein] s. (fr.) 1. scamatorie, prestidigitaţie. 2. înşelătorie abilă, şarlata ie. legged ['legd, rar 'legid] adj. (în cuvinte compuse) cu picioare(le)...; two-~ biped, cu două picioare. leggings ['legirjz] s. pi. 1. jambiere; ghetre. 2. carâmbi , turc(t)ci. leggy ['legi] adj. cu picioare lungi, lung de picioare. Leghorn ['l eg/tom, li-, ta-] s. 1. pai de Livorno. 2. pălărie de paie (italiană). 3. [le'ga:n, li 'g-, la'g-] leghorn (rasa ae găini). legibility [.led3i'biliti, -ăŢp'b-, -taţi] s. lizib ilitate, claritate, calitatea de a fi uşor de citit / de descifrat. legible ['led3



 abl, -d3ibl] adj. citeţ, lizibil; limpede, desluşit; uşor de descifrat, descifrabil. ■ l egibly [-i] aaV. citeţ, lizibil. legion ]'li:d3an] s. 1. (ist.) legiune (romană). 2. oaste, armată; the Foreign Legion Legiunea străină. 3. (fig.) legiune, mulţime; their n ame is ~ sunt puzderie / cât nisipul mării / câtă frunză şi iarbă. legionary [-ori] I. adj. cătuit din legiuni, aparţinând unei legiuni. II. s. (ist. Romei) legionar. . legislate ['lcid3isleit] I. vb. A. tr. a legifera. B. intr. a executa / a face ceva pe ca le legislativă; a face / a elabora legi. legislation [ilcdşis'leijsn] s. legislaţie. l egislative ['legislativ, -leit-] adj. legislativ, legiuitor. legislator ['led3is leitar] s. legislator, legiuitor, membru al corpurilor legiuitoare. legislatoria l [iled3isla'ta:rial] aay. legislativ. legislature ['led3islcitfor, -tatja', -tj uar, -t/uar] s. 1. legislatură. 2. adunare legislativă. 3. durata mandatului adunării legislative. legist [rli;d3ist] s. legist, jurist. legit [lrcrjit] I. s. (amer. fam.) teatru de dramă; actor de dramă (prese, de la l e g i t i m a t e t h e a t e r sau l e g i t i m a t e a c t o r ) . II. adj. (sl.) nevinovat; cinstit, corec t. legitimacy [li'd3itimasi] s. 1. legitimitate, calitate de a fi legitim. 2. le galitate, îndreptăţire, justificare. legitimate I. [Ii'd3itimit] adj. 1. legitim, legi uit, legal, drept; îndreptăţit, justificat. 2. (despre copii) legitim. II. [Ii'd3itime it] vb. tr. 1. a legaliza, a recunoaşte ca legal, a legacy ['legaşi] s. 1. (jur.) le gat, moştenire; danie. 2. (fig.) moştenire. îndreptăţi, a justifica. 2. a adopta, a înfia ( n copil nelegitim, natural). III. [Ii'd3itimit] legacy duty [~ idju;ti] s. taxă su ccesorală. s. 1. copil legitim. 2. domnitor etc. legitim / legal. 3. the ~ (fam.) v. l e g i t i m a t e legacy hunter [~ iluntor] s. vânător de moşteniri. legal ['li:g al] adj. 1. juridic. 2. legal; valid, valabil, aprobat de lege; conform legii, l egiuit; d r a m a. după lege; după pravilă; învestit cu formula executorie; ~ claim to t itlu juridic asupra; legitimate actor [~ 'a:kt3r) s. (amer.) actor de dramă (spre deosebire de actorul de ~ justification justificare legală. cinematograf sau de op eretă). legal action [~ 'xkion] s. acţiune în justiţie. legitimate drama [~ 'drama] s. ( amer.) 1. opere dramatice cu valoare unanim recunoscută (mai ales piesele lui Shak espeare). 2. teatru dramatic autentic (spre deosebire legal adviser [~ ad'vaizar ] s. consilier juridic. legal aid [~ 'eid[ s. consultaţie juridică. de teatrul de re vistă, film etc.). legal department [~ diipa:tmont] s. contencios. legitimate thea tre [~ 'Giatar] s. (amer.) teatrul de dramă (spre deosebire de spectacolele de cin ema sau operetă). legal document [~ 'dakjumant] s. document legal, act autentic. l egitimation [lutyti'mci/sn] s. 1. legitimare; îndreptăţire, justificare. 2. adoptare, în fiere legalese [Jiga'lkz] s. (fam.) limbaj al actelor juridice; stil juridic. (a unui copil nelegitim). legal expert [~ 'ekspa:t] s. jurisconsult. legitimatize [li'ttytimstaiz] vb. tr. v. l e g i t i m a t e (II, 2). legalism ['H:g3lizam] s . respectare strictă a legilor; legalitate. legitimist [H'd3itimist[ s. (pol.) leg itimist, partizan al monarhiei ereditare. legalist ['legalist] s. 1. legalist, p ersoană care se ţine de litera legii. 2. (fam.) om al legitimize [li'd3itimaiz] vb. tr. v. l e g i t i m a t e (II, 2). legii, jurist, avocat. legless ['leglisj aay . fără picioare. legalistic [ili:ga'listik] adj. (peior.) care acordă mai multă atenţie li terei legii decât spiritului ei. legman ['legman], pl. legmen [~] s. (amer. fam.) reporter de teren. leg-pull ['legpul] s. (fam.) 1. înşelare, mistificare, inducere în eroare. 2. satiră; a ~ at legality [li(:)'gaditi] s. legalitate; (strictă) respectar e a legilor. . the expense of o satiră la adresa. legalization [ilhgalai'zei/an] s . legalizare. legalize ['li:gslaiz] vb. tr. a legaliza, a certifica, a autentifi ca. leg-puller [~,pular] s. (amer. fam.) intrigant politic. legally ['li:gali] a aV. legal, juridic. leg revue [~ rijvju:] s. (teatru) spectacol de revistă bazat p e evoluţiile corpului de balet. legroom ['legru:m[ s. (auto) spaţiu (longitudinal) p entru picioare. legal practitioner ]'li:gal prak'ti/ana'] s. om al legii, jurist . legume ['legju:m, li'gjuim] s. 1. (bot.) păstaie. 2. pl. legume. 3. (agr.) legum inoasă. legal profession [~ pra'fefan] s. profesie de jurist. legal separation [~ scpa'rei/an] s. (jur.) divorţ. legumen [le'gjimnin] s. v. l e g u m e (I). r legum inous [le'gjmminas, li'g-] adj. (bol.) leguminos, păstăios. legal writer [~ iraita ] s. jurist. r legal year [~p:', ~ jia ] s. an civil. legwork ]'legwa:k] s. 1. (f am.) muncă de teren; to do ~ a face muncă de teren. 1 legate ['legit, -geit] s. 1. ( si papal ~) nunţiu papal. 2. trimis, delegat, împuternicit, 2. alergătură, du-te-vino. a mbasador. 3. (ist. Romei) legat; guvernator. Iei [leii] s. ghirlandă de flori cu c are indigenii din sudul Pacificului îşi împodobesc gâtul. legate2 [li'geit] vb. tr. a lăsa



 (moştenire) prin testament. leister [Ii:stor] I. s. ostie, furcă de prins peşte. II. vb. tr. a prinde (peşte) cu ostia. legatee [ilega'ti:] s. legatar, moştenitor. leisu re ['le3ar, amer. şi 'li;-] I. s. 1. răgaz, timp liber. 2. tihnă; at ~ liber, în tihnă, pe legateship ['legitjîp, -geit-] s. misiunea / funcţia de trimis / de împuternicit; atr ibuţiile unui nunţiu papal. îndelete; to be at ~ a li liber / tihnit, a avea răgaz, a nu fi ocupat. II. adj. de răgaz; in my ~ hours în orele melc libere / de răgaz. legatine ['legatain, amer. si -tin] adj. de nunţiu papal. legation [li'gcijan, Ie'g-] s. 1 . legaţie. 2. misiune diplomatică. 3. delegaţie. leisured ['led3ad, amer. şi 'li:-] aay. liber, fără ocupaţie; tihnit. legato [le'gcrtou, li'g-] adj., adv., s. (ital., muz.) legato. leisured classes [~ 'klo:siz] s. pl. the ~ clasele avute. legator [li'ge ito'] s. (jur.) testator. leisureliness ['kvjalinis; amer. şi 'li:-] s. lipsă de gra bă; încetineală. legatorial [lega'ta:rial] s. (jur.) de testator. leisurely ['legali, amer. si 'li:-] I. adj. 1. tihnit, încet. 2. liber, neocupat, de răgaz. II. aaV. leg bail ['leg 'beii,'--] s. (sl.) to give ~ a o lua Ia sănătoasa, a o întinde, a o zbugh i, pe îndelete, cu încetul, în tihnă, fără grabă, liniştit, calm. a o şterge. leit-motif, l iv [laitmouiti:f[ s. (muz.) laitmotiv.



 555 less



leman ['lemon, amer. şi 'li:-] s. (înv.) iubită, ibovnică, amantă; (rar) ibovnic, iubit. l emma [Ierna] s. (mat.) Iernă, propoziţie auxiliară. lemming l'lcmirj] s. 1. (zool.) Ic mingul mare (Lernmus lenunus). 2. (fig.) sinucigaş. lemon ['leman] s. 1. lămâie. 2. (b ot.) lămâi (Citrus Union). 3. culoarea lămâii. 4. (amer. fam.) persoană antipatică / nesufe ită. 5. (amer. fam.) obiect nefolositor; cumpărătură nefolositoare; to hand smb. a ~ a t rage pe cineva pe sfoară. 6. (amer. fam.) eşec. 7. (amer. fam.) obiect de .şantaj. 8. (sl.) zăpăcit, zurliu. lemon acid [~ issid] s. (chim.) acid citric. lemonade blcma'n eid,'--'-] s. limonada; citronadă. lemon balm ['leman bu:m] s. (bot.) roiniţă (Melissa officinalis). lemon colour [- ikAla1"] s. culoare ca a lămâii. lemon-coloured [-ikA lad] adj, de culoarea lămâii. lemon-drop [~


 prolixitate. lengthways ['IcnQwciz] adv. în lung / lungime. lengthwise ['IcrjOwai z] adv. v. l e n g t h w a y s . lengthy ['lerjGij adj. 1. foarte lung; întins, pr olix; difuz; plictisitor. 2. foarte lung / înalt. lenience [1i:nians] s. blândeţe; îngădui nţă, indulgenţă. leniency [-i] s.v. l e n i e n c e . lenient ['limjant] adj. 1. blând; îng itor, indulgent; răbdător. 2. (med.) calmant, sedativ, alinător. leniently [-li] adv. cu blândeţe, cu îngăduinţă. Leninism ['leninizam] s. leninism. Leninist ['leninist] adf, s. leninist. Leninite ['leninait] adf, s. leninist. lenitive ['lcnitiv] adf, s. (me d.) lenitiv, calmant; paliativ, cmolient. lenity ['Icniţi, '[i:n-] s. v. l e n i e n c e . leno ['li:nou] s. (text.) gaz.



lens [Ienz] I. s. 1. lentilă, sticlă optică; obiectiv; ochi (de ochelari); lupă. 2. (ana t.) cristalin (al ochiului). 3. (geol.) zăcământ în formă de lentilă. 4. (au/o) geam de far II. vb. A. tr. to ~ out a strânge, a comprima. B. intr. a se strânge, a se comprima . lens hood ['lenz hu:d] s. (fot.) parasolar. lensman ['lenzmanj. pl. lensmen [H s. (amer. fam.) fotograf. lens-shaped [~/eipt] adj. lenticular. lens shutter [~ -/Atar] s. (fot.) obturatorul obiectivului. lent1 [lent] past şi part. trec. de l a 1 e n d. Lent2 s. (rel.) 1. postul marc, postul Paştilor. 2. (în Evul Mediu) post. lenten ['lentan] adj. 1. de postul mare. 2. de post; frugal, sărac, sărăcăcios, slab. l enten pie [~ pai] s. pateu fără carne. Lenten tide [~ taidj s. perioada postului mar e. lentic ['lentik] adj. de apă stătătoare. lenticel [lentisel] s. (bot.) lenticclă. len ticular [Ien'tikjular] adj. 1. (opt.) lenticular, biconvex. 2. (aiuit.) referito r la cristalin. lentiginous [lcn'tid^inas] adj. pigmentat, pistruiat. lentil ['l entil] s. (bot.) linte (Lens esculenta). Lent lily ['lent -lili] s. (bot.) narci să, zarnacadea (Narcissus pseudonarcissus). lento I'lentou] adv., s. (ital., muz.) lento. lentoid ['lentoid] adj. în formă de linte. Lent term ['lent ta:m] s. al doil ea trimestru al anului şcolar (de la Anul Nou până la Paşti). Leo ['li(:)ou],gen. Leonis [Ii(:)'ounis] s. (astron.) Leul (constelaţie şi semn al zodiacului). leonine [li(:) anain, 'li(:)ounain] adj. 1. de leu, leonin. 2. (metr.) (vers) leonin. leopard [ 'lepăd] s. (zool.) leopard (felis pardus); can the ~ change his spots? lupul îşi schim bă părul, dar năravul ba. leopardess [-is] s. leopard femelă. leotard ['li(:)ata:d] s. ( teatru) maiou de balerină. leper ['lepar] s. lepros. leper hospital [~ ihsspitl] s . leprozerie. lepidodendron l'lcpida.dcndran] s. (paleont.) lepidodendron. lepid olite [Ii'pidalait, -dou-, 'Icpi-J s. (mineral.) lepidolit. lepidoptera [ilepi'd optara] s. pl. (entom.) lepidoptere. Iepidopterous [depi'doptaras] adj. (entom.) lepidopter. leporine ['leparain, -rin, -pou-] adj. (zool.) de iepure, iepuresc. lepra ['lepra] s. (med.) lepră. leprechaun ['leprakom, -prika:n, -praham, -priha: n] s. (irl.) spiriduş. leprosarium [ilepra'sa:riam],pl. leprosaria [-ria] s. lepro zerie. leprose ['leprous] adj. (bot.) solzos, eu coji. leprosery ['Icprascri] s. v. 1 e p r o s a r i u'm. leprosy l'leprasi] s. lepră. leprous ['lepras] adf, s. 1 . lepros. 2. v. l e p r o s e . lepton ['lepton],pl. lepta [-ta]s. 1. (fiz.)\cpl on. 2. (com.) a suta parte dintr-o drahmă. leptospira [.lepta'spairaj.pl. şi leptosp irae [-ri:] s. (biol.) leptospira. leptospirosis [-leptaspai'rousis] s. (vet.) l cptospiroză. Lesbian ['lezbian, -bjan] I. adf din Lesbos, lesbian. II. lesbian s. lesbiană. lesbianism [-izpm] s. lesbianism. lese-majesty ['liiz'ma^isti, -d3as-] s . 1. (jur.) lezmajestate, jignirea maiestăţii. 2. ofensarca autorităţii de stat; crimă împo riva statului, înaltă trădare de ţară. lesion ['ih^n] s. (jr.) 1. (med.) leziune, vătămare, nă. 2. (jur.) lezare, prejudiciu, pagubă, daună, dăunarc, vătămare (a intereselor). less [I s] I. adf comp. de la l i t t l e mai puţin; mai mie, mai neînsemnat, mai puţin import ant, inferior, minor; in a ~ / lesser degree într-o măsură mai mică; of ~ value de mai p uţină valoare, de o valoare mai mică; of ~ importance de mai mică importanţă; sums ~ than s me sub / mai mici de; to grow ~ a se micşora; a se împuţina; drink ~ wine bea mai puţin vin; to do the ~ work a face treaba (cea) mai uşoară / (cea) mai mărunta, a munci cel mai puţin. II. prep. fără, mai puţin, minus; a year ~ ten days un an fără zece zile; purcha e price ~20 per cent preţ de cumpărare mai puţin 20%; three hundred francs a month, ~ fines trei sute de franci pe lună. minus amenzile; five ~ three leaves two cinci m inus trei fac doi. III. pron. mai puţin; in ~ than a minute în mai puţin de un minut; some have more, others ~ unii au mai mult, alţii mai puţin; I cannot take ~ nu pot l ua / accepta mai puţin; I can't let you have it for ~ than nu pot să vi-I dau / vând / las sub / mai ieftin ca / de; in ~ than no time cât ai clipi din ochi, cât ai zice peşte. IV. adv. comp. de la 1 i 111 e mai puţin, nu atât, într-o măsură mai mică; ~ known m



 puţin cunoscut; so much the ~ cu atât mai puţin; ~ appreciated mai puţin apreciat; one m an ~ un om mai puţin; not a penny ~ nici un ban / un sfanţ mai puţin; ~ and ~ din ce în ce mai puţin, tot mai puţin; the ~ you think of it, the better cu cât te gândeşti mai puţin la aceasta, eu atât (va 11) mai bine; I was (all) the ~ surprised as am fost cu atât mai puţin surprins cu cât; still / even ~ şi mai puţin, chiar mai puţin; much ~ (cu) mult mai puţin; none the ~ totuşi; none the ~ that deşi, cu toate că, în ciuda faptului că; he on the race, none the ~ that he was ill câştigă cursa, cu toate că era bolnav; nothing ~ than nu mai puţin de; nimic altceva decât; it will take you nothing ~ than two hour s to get there o să-ţi ia nu mai puţin de două ore ca să ajungi acolo; it is nothing ~ tha n ridiculous c de-a dreptul ridicol; he aspires to nothing ~ than stepping into your shoes nu aspiră la nimic altceva decât să-ţi ia locul; no ~ nu mai puţin, la fel; nim ic altceva, nimeni altul; no ~ good la fel de / tot atât de bun; he has no ~ than twelve children are nu mai puţin de doisprezece copii; they have four cars, no ~! au patru maşini, nici mai mult, nici mai puţin!; the picture was no ~ than a masterp iece tabloul era pur şi simplu o capodoperă, tablou] era dc-a dreptul o capodoperă; it was no ~ a person than the Prime Minister nu era nimeni altul decât



 lessee 556



Primul Ministru, era chiar Primul Ministru (nici mai mult, nici mai puţin); he fea rs him no ~ than me se teme la fel de mult şi de el şi de mine; he fears him no ~ th an I se teme de el pe cât mă tem şi eu (de el). lessee [le'si:,'-'-] s. 1. chiriaş; aren daş. 2. concesionar, lessen [lesn] vb. A. tr. 1. a micşora, a reduce, a restrânge, a s curta, a diminua, a împuţina; a slăbi. 2. a subestima, a subevalua, a minimaliza, a di scredita. B. intr. a se micşora, a se reduce, a se restrânge, a se diminua, a descreşt e, a se împuţina, a se scurta; a slăbi. lessening ['lesanirj] s. micşorare, reducere, împuţ nare, slăbire. lesser ['leso1"] adj. mai mic, neînsemnat, inferior, minor, mărunt; sec undar; the ~ of two evils cel mai mic rău din două (rele). Lesser Bear [~ 'bsor] s. the ~ (astron.) Carul Mic, Ursa Mică. lesser calory [~ 'kzetori] ş. (jiz.) calorie m ică. lesson ['lesn] I. s. 1. lecţie, prelegere, oră de curs; temă; to give ~s in English a da lecţii de engleză; private ~ lecţie particulară. 2. lecţie, dojana, mustrare, învăţăt nte; to give smb. a ~ a da o lecţie cuiva, a învăţa minte pe cineva; to draw a ~ from sm th. a trage învăţăminte din ceva; (Jam.) let that be a ~ to you! asta să-ţi fie învăţătură . (bis.) fragment din scriptură, citit în timpul slujbei. 4. lecţie, tâlc, învăţătură; the story învăţămintele istoriei. II. vb. tr. 1. a da lecţii (cuiva); a instrui, a învăţa. 2. a ni, a dăscăli, a mustra. 3. a pedepsi, a învăţa minte. lessor [le'so:r,'-'-] s. (jur.) per soana care dă în arendă sau cu chirie, proprietar. lest [lest] conj. ca să nu, ca nu cum va (să), de teamă (să nu), de frică (să nu); they set a strong guard, ~ anyone should esca pe au pus o strajă puternică, ca nu cumva să scape cineva. let1 [let] I. past şi \xirt. trec. let vb. A. tr. 1. a permite, a îngădui, a lăsa; a da voie (cuiva); to ~ smb. do smth. a permite cuiva (să facă) ceva; ~me tell you that îngăduiţi-mi să vă spun că; if the er will ~ us dacă timpul ne (va) permite; will you ~ me smoke? îmi daţi voie să fumez? 2 . a lăsa; to ~ fall / slip a lăsa să cadă (ceva); (fig.) don't ~ the opportunity slip nu lăsa să-ţi scape ocazia, nu pierde prilejul; to ~loose a lăsa liber, a da drumul la (sa u cu dat.), a pune în libertate; the dog was ~ loose câinele a fost lăsat liber / dezl egat; to ~ alone a lăsa în pace; a nu se atinge de; ~ me alone lasă-mă în pace, dă-mi pace; ~my papers alone nu te atinge de hârtiile mele; to ~ go the rope a da drumul frânghi ei; (med.) to ~ blood a lua / a lăsa sânge; to ~ smb. know (about) smth. a încunoştinţa pe cineva de ceva, a-i aduce cuiva ceva la cunoştinţă, a-i da cuiva de ştire / de veste, a anunţa pe cineva de ceva; ~ me know when anunţă-mă / dă-mi de veste când; I will ~ him kno you are here mă duc să-1 anunţ / să-1 informez că sunteţi aici / că aţi sosit; don't ~ the (go) out nu lăsa să se stingă focul; to ~ things slide a lăsa lucrurile la voia întâmplări 3. a închiria (o casă etc.). 4. to ~ down a) a lăsa (în) jos, a coborî; ~ down the blinds coboară jaluzelele / storul; b) a lungi (o rochie etc.), a lăsa în jos (tivul); c) a-şi desface, a-şi lăsa în jos (părul); d) (fam.) a lăsa în pană, a lăsa cu buza umflată (pe cin -şi bate joc de (cineva); a dezamăgi (pe cineva); a trăda (interesele cuiva); a-i face (cuiva) un rău / un neajuns; a înjosi (pe cineva); I won't ~ you down (poţi) să te bizu i pe mine; I hope you won't be ~ down sper că nu veţi fi dezamăgit; to ~ smb. down gen tly / softly a se purta cu mănuşi cu cineva; a trata (un vinovat etc.) cu indulgenţă; ~h im down gently! nu fiţi prea dur cu el!; e) a destinde (un resort); a dezumfla (un pneu); to ~ in a) a lăsa să intre; a introduce, a primi (pe cineva), a deschide uşa ( cuiva); shoes that ~ in water pantofi care iau apă / lasă apa să pătrundă; (fig., fam.) to ~smb. in on a secret a face pe cineva părtaş la un secret; b) (fam.) a înşela, a păcăli (p cineva); (mai ales jxisiv) a plăti oalele sparte, a se sparge în capul (cuiva); I'v e been ~ in for one hundred dollars am fost tras pe sfoară cu o sută de dolari; he w as ~ in for one hundred pounds by his son's bankruptcy a trebuit să plătească o sută de lire din pricina falimentului fiului său; to ~ into v. t o ~ i n (a); to ~ smb. in to a secret v. t o ~ s m b . i n / o n a s e c r e t ; to ~ a door into a wall a sparge peretele pentru a face o uşă, a face o uşă într-un perete; to ~ a piece into a gar ment a adăuga o bucată (de stofă etc.) /un petic la o haină; to ~ off a) a da drumul (cu dat.); a descărca (o armă, o petardă, un foc de artificii etc.), a destinde brusc (un resort), a lansa (o săgeată, 0 epigramă); the prisoner was ~ off prizonierul a fost e liberat; to ~smb. off from (doing) smth. a scuti pe cineva de (a face) ceva; I ~ you off te scutesc, te iert; to ~smb. off the fine a ierta pe cineva de amendă, a scuti pe cineva de a plăti amendă; he was ~ off with a fine a scăpat cu o amendă; the bo



 y deserved punishment but I ~ him off băiatul merita o pedeapsă, dar l-am iertat; b) a închiria; to ~ off a house into flats a închiria o casă pe apartamente; to ~ on a) a dezvălui, a face cunoscut / public; don't go and ~ on that he was missing nu te apuca (acum) să spui că a lipsit; he never ~ on that he loved her niciodată nu a lăsat să se înţeleagă că o iubeşte; b) (amer.) a se preface; he ~ on to be highly amused se prefăcu muzat la culme; to ~ out a) a da drumul (cu dat.), a pune în libertate; to be ~ ou t on bail a 11 pus în libertate pe cauţiune; to ~ out the air from a balloon a dezum fla un balon; to ~ the water out of a swimming pool a da drumul apei dintr-un ba zin, a goli bazinul (de apă); (fam.) to ~ out a yell a da drumul unui răcnet / unui chiot; b) a da drumul la (cusături; unei haine), a lărgi (o haină); c) a închiria, a da cu chirie; to ~ boats out (on hire) a închiria bărci, a da bărci cu chirie; d) a divul ga, a destăinui (un secret); e) (mar.) a destinde (frânghiile); a desfăşura (velele); to ~ through a) a lăsa să treacă (cu ac); glass that ~s through the light sticlă care lasă să treacă lumina, sticlă transparentă; (mar.) sail that ~s the wind through velă ciuruită; b) (fam.) a primi la examen; he was ~ through (the exam) a fost primit la examen. B. rejl. a se lăsa; to ~ oneself be guided a se lăsa condus; to ~ oneself be swindle d a se lăsa înşelat / pungăşit; to ~ oneself in a se introduce înăuntru; to ~ oneself in fo mth. a se lăsa implicat / amestecat în ceva, a intra singur la apă. C. intr. 1. a se înc hiria, a fi de închiriat; house to ~ casă de închiriat; that house ~s easily această casă se închiriază uşor. 2. (fam.) to ~ into smb. a se da la cineva, a se lega de cineva; t o ~ on about smth. to smb. a informa pe cineva de ceva, a divulga ceva cuiva; do n't you ~ on! nu vinde pontul! nu mă trăda!; 1 never ~ on n-am scos o vorbă, n-am sufl at un cuvânt; (fam.) to ~ out at smb. a face



cuiva scene / scandal / tărăboi; a-i spune cuiva verde, a-i spune cuiva de la obraz; (fam.) to ~ out at smb. with one's fist a-i trânti cuiva un pumn, a-i arde cuiva o scatoalcă; (amer.) to ~ up (despre ploaie) a se mai potoli / domoli; (despre ger ) a se muia, a se îmblânzi; (despre persoane) a se potoli, a se calma; a se opri, a conteni; once he has started on a course of action he never ~s up o dată ce a apuc at-o pe un drum, merge până la capăt / nu se mai opreşte. D. aux. echivalent al modului imperativ (pers. I şi III sg. şi pl.); ~ us go (hai) să mergem, să plecăm; ~ him do what h e likes (lasă-1) să facă ce-o pofti, lasă-1 să-şi facă de cap; lasă-1 în apele lui / în pla ui, dă-i pace; (amer. fam.) ~George do it! s-o facă altul (nu eu); ia mai scuteşte-mă, s lăbeşte-mă! (fam.) now, don't ~*s have any nonsense! hai să lăsăm prostiile; so ~it be!; fi ! ~there be no mistake about it! să nu existe nici un dubiu în această privinţă! să fim lăm ! / înţeleşi!; (geom.) ~ AB be equal to CD să presupunem că AB e egal cu CD; (geom.) ~ABC be an isosceles triangle fie ABC un triunghi isoscel; ~ us see! să vedem! să reflectăm !;~ me die if să mor dacă; don't ~ me see you here again! (şi) să nu te mai prind pe-aic i!; ~ them do what they will orice ar face ei, oricât s-ar da peste cap; ~ the dri ver be drunk and there will be an accident numai să fie şoferul beat şi accidentu-i ga ta. II. s. închiriere, loeaţiune, dare cu chirie. let2 (înv.) I. past şi part. trec. let sau letted ['letidj 1. vb. ţr. a împiedica, a pune stavilă / oprelişti (cu dat.). 2. a în târzia, a amâna (pe cineva). II. s. piedică, obstacol, stavilă, oprelişte. Iet-down [~'dau n] s. 1. regres, declin, 2. dezamăgire, decepţie. 3. descurajare, lethal ['Ii(:)85l] adj. letal, de moarte; purtător de moarte; mortal; fatal. lethal chamber [~ 'tjei mb?r] s. camera morţii (locul unde se omoară pisicile, câinii). lethargic(al) [le'9a:d 3ik(.-?l), li'9-] adj. 1. letargic. 2. inert, amorţit; nesimţitor; nepăsător, apatic; gr eoi, greu, adânc; de moarte. lethargically [-i] adv. letargic; greoi. lethargy ['I e03d3i] s. 1. letargie. 2. inerţie, amorţeaiă; nesimţire, nepăsare, apatie; somn adânc / d moarte. Lethe ['li(:)0i(:)] s. (tnitol., poetic) Lethe, uitare. Lethean [li'Oii an] adj. (poetic) care aduce uitare. Lethean stream [~ stri;m] s. (tnitol., poet ic) Lethe, râul care aduce uitare. lethiferous [li'Gifores] adj. aducător / purtător d e moarte, mortal, fatal, distrugător, nimicitor. Iet-in ['letin] s. (fam.) mistifi care. let-off [rlcto(:)f] s. 1. iertare, scutire, dezlegare, absolvire (de o ped eapsă meritată). 2. ieşire, scurgere. 3. subînchiriere; subarendare. let-out E'letaut] s . portiţă, cale de ieşie. Lett [let] ş. 1. leton. 2. (lingv.) (limba) letonă. lettable ['I etabl] adj.de închiriat; care se poate închiria. letter1 ['letor] I. s. 1. literă; the ~ of the law litera legii; to the ~ textual, literal, aidoma, întocmai; (amer., s port) to win one's ~ a avea dreptul de a fi membrul unei organizaţii sportive şi a-i purta iniţialele; to be carried out to the ~ a fi îndeplinit întocmai. 2. (poligr.) l



 iteră, caracter. 3. scrisoare, epistolă, răvaş, mesaj; ~ of advice aviz, înştiinţare, încun ; ~ of attorney procură; ~ of credit acreditiv, scrisoare de credit;-(po/.) ~s cre dential, ~s of credence scrisori de acreditare; (jur.) ~s of administration proc ură legală pentru administrarea averii unui mort; ~of indemnity scrisoare de garanţie. 4. pl. literatură beletristică; cultură, erudiţie; man of ~s om de litere; scriitor; învăţ erudit. II. vb. tr. a însemna / a marca / a nota cu litere; a grava litere pe; a imprima litere pe (cotorul căr{ii). letter2 s. 1. persoană care dă voie / care permite . 2. persoană care închiriază / care dă cu chirie. letter bag ['lets basgj s. sac de scr isori. letter-balance [~iba?bns] s. cântar de cântărit scrisori. letter bearer [~ rbeo ro1"] s. (înv.) v. l e t t e r c a r r i e r . letter board [~ bo:d] s. (poligr.) masă de culegere. letter-book [~buk] s. registru de corespondenţă. letter-bound [~ bau nd] adj. sclav al literei legii. letter-box [~boks] s. cutie de scrisori. letter -card [~ka:d] s. scrisoare-carte poştală. letter carrier [~


 557 lexicon \ 4 J i i 5 'i 1 j S , I I :



letterpress [~prcs] s. 1. (poligr.) presa de tipar înalt. 2. text (spre deosebire de ilustraţii). letter presser 1~ ipresa1"] s. prcspapier. letterpress office [~pr es 'ofis] s. (poligr.) tipografic. letter rack [~ ra?k] s. suport de scrisori. l etter slit [~ slit] s. deschizătură (a unei cutii poştale). letterspace [~ispeis] vb. tr. (poligr.) a spatia. letter stamp [~ stasmp] s. timbru / marcă de scrisoare. le tter-weight [~weit] s. 1. cântar poştal (pentru scrisori). 2. greutate (pentru hârtii) . letter-writer |~.rait3r] s. 1. autor de scrisori / epistole. 2. culegere de sc risori model. Lettic ['letik] adj., s.v. L e t t i s h . letting f'lctin] s. casă sau apartament de închiriat. Lettish ['Ieti/11. adj. leton. II. s, (tingv.) (limba ) letonă. Lettonian [le'tounian] adj., s. leton. lettuce ['Ictis] s. 1. (bot.) lăptu ci, salată (Lactuca sativa). 2. (amer. si.) bani (de hârtie). letup f'letAp] s. (ame r. fam.) oprire, încetare; întrerupere; it rained without ~ ploua fără încetare. leu ['leu :], /;/. lei [Ici] s. leu (unitate monetară în România şi în Republica Moldova). leucaemia [lju:'si:mia. Iu:-] s. (med.) leucemie. leucite ['lju:sait] s. v. l e u k a e m i a . leucoblast ['ţju:lrabla;$t] s. (biol.) leucoblast. leucocyte [lju'knsait, kous-J s. (fiziol.) leucocită, globulă albă. leucocythaemia [.lju:k3sai'0i:mb, -kows-] s. (med.) leucemie, leucocytosis [Jjuikousai'tousis] s. (med.) Icucocitoză. leuco penia [-Ijuika'pimia, -np] s. (med.) leucopenie. leucoplast ['Ijuikaplaest, -kou p-] s. (bot.) leucoplast. leucorrhoea [iIju:IC9'ri:3] s. (med.) leucoree. leud [ lju:d] s. (ist.) vasal. leukaemia [lu:'ki:mi3] s. (med.) leucemie. Levant [li'va mt, ta'v-] I. s. 1. Levant, ţările Mediteranei răsăritene. 2- marochin. II. adj. din Lev ant, oriental, levantin. levant vb. intr. (fam.) a fugi / a se ascunde de credit ori. levanter [-ar] s. 1. levantin. 2. vânt puternic de sud-est (în Mediterana). 3. persoană care fuge fără să-şi plătească datoriile. Levantine ['lev^ntain,-ti:nj l.s. 1, lev in. 2. (mar.) vas care face comerţ cu Levantul. 3. (mătase) levantină. II. adj. levant in. levee1 ['levi, -vei, amer. şi lc'vi:] s. 1. primire, recepţie (de către conducătorul unei ţări, mai ales dimineaţa). 2. întrunire la curte (după-amiază, numai pentru bărbaţi). rimire (a oaspeţilor). levee2 ['levi,te'vi:]I. s. (amer.) 1. zăgaz. 2- chei. 3. deba rcader. 4. (geol.) mal aluvionar al unui râu. II. vb. tr. a îndigui. level ['levi] l .s. 1. (/e/m.) nivelă; plummet/plumb/vertical ~ nivelă cu plumb, nivela zidarului; a ir ~ nivelă cu bulă de aer; water ~ boloboc, cumpănă de apă, nivelă de apă. 2. nivel (al mă tc.), înălţime (a unui munte etc.), treaptă (a societăţii etc.); (fig.) nivel; difference o / in ~ diferenţă de nivel, denivelare; change of ~ schimbare de nivel; determinatio n of ~ determinarea nivelului; at eye ~ la nivelul / înălţimea ochilor; at a higher ~ than mai sus ca / decât, la un nivel mai înalt / pe o treaptă mai înaltă ca / decât, la un ivel superior (cu dat.); on a ~ with Ia acelaşi nivel cu, la aceeaşi înălţime ca; (şi fig.) at /on top ~ la cel mai înalt nivel; at/on a low ~ a) la nivel scăzut (şi fig.); b) (f



 ig.) în instanţele inferioare; to be on a ~ with smb. a fi la acelaşi nivel cu cineva (şi fig.); (fiS-)'d fî egalul cuiva, a fi / a sta pe picior de egalitate cu cineva; (şi fig.) to rise to the~ of smb. a se ridica la nivelul cuiva; (jig.) to rise to higher ~s a se înălţa / a ajunge pe treptele cele mai înalte; (jig.) to come down to smb .'s ~ a coborî până la nivelul (de înţelegere al) cuiva; to bring smb. to his ~ a pune pe cineva la punct / la locul lui; a-i da cuiva peste nas, a tăia nasul cuiva; to fin d one's (own) ~ a-şi găsi oameni pe măsura sa; a ocupa / a-şi lua locul cuvenit; ideolog ical ~ nivel ideologic; dead ~a) şes, câmpie; peisaj monoton; b) (fig.) uniformitate , monotonie; (amer. fam.) to land on the street ~ a se pomeni azvârlit în stradă, a se pomeni fără lucru, a fi concediat; (amer.) on the ~ a) (în mod) cinstit, (în mod) since r; b) (fam.) pe cuvânt de onoare, parol. 3. (geogr.) câmpie, şes; the Bedford Level câmp ia Bedford. 4. (mine) galerie de etaj, orizont; nivel; (galerie) transversală, gal erie la zi; galerie principală de pătrundere. 5. linie de ochire / de tragere. II. a dj. 1. orizontal, plan, drept; Ia acelaşi nivel (cu altceva); ~ with the ground la acelaşi nivel cu pământul. 2. regulat, uniform; ~ tone ton uniform; ~ life viaţă regulată. 3. echilibrat, liniştit, calm; ~ head cap (bine) echilibrat; to keep a ~ head a-şi păs tra sângele rece, a nu-şi pierde capul. *0- (fam.) to do one's ~ best a face tot pos ibilul, a-şi da toată silinţa. III. vb. tr. 1. a nivela, a aduce la acelaşi nivel; a ega liza, a uniformiza (o suprafaţă); a rade, a face una cu pământul; to ~ a town to the gro und, to ~ a town (in the dust) a rade un oraş la pământ / de pe suprafaţa pământului; to ~ mb. to the ground a trânti pe cineva la pământ (dintr-un pumn etc.), a face pe cineva una cu pământul, a arunca pe cineva la podea. 2. to — at a ochi în, a ţinti asupra (cu gen .) I în, a îndrepta arma asupra (cu gen.) I înspre; to ~ one's gun at / against smb. a îndrepta puşca asupra cuiva, a lua pe cineva la ochi cu arma; to ~a blow at smb. ai aplica cuiva o lovitură; the speech was ~ led at me cel vizat în discurs eram eu; to ~ away a) a nivela, a aduce la acelaşi nivel, a face să dispară diferenţele de nivel dintre; b) a aboli (privilegii, distincţii de clasă etc.); to ~ down a) a nivela, a potrivi cu cumpăna zidarului (părţile unui zid); b) a coborî (cu ac.) la nivelul său; to ~ up a) a ridica (cu ac.) la nivelul său; b) a nivela (terenul etc.) (astupând goluri le). level bar [~ ba: r ] s. (tehn.) clinomctru. level-crossing [~'krosin, -'knx s-] (ferov.) pasaj de nivel, level curve [~ ka:v] s. (mat.) curbă de nivel, level flight [~ flait] s. (av.) zbor în palier. level-foundation grill H'aun'dci/an gril] s. (constr.) radier. level gauge [~ ge id3] s. (tehn.) indicator de nivel. level-headed [-'hedid,'--■--] adj. echilibrat, cumpătat, inteligent, raţional, cuminte, cu bun simţ; clar. level length [~ lerj8] s. (ferov.) cale ferată orizontală. leveller ['lcval3r] s. 1. (ist. Angliei) leveller, nivelator. 2. (tehn.) dispozitiv de nivelare; dispozitiv de uniformizare. 3. (g eod.) topometru. level line ['levi lain] s. (mat.) curbă de nivel. levelling ['lev alirj] I. s. 1. nivelare. 2. netezire. 3. (mii.) ochire, ţintire. 4. (drumuri) niv elment. 5. (lingv.) analogie. II. adj. de nivelare, de netezire. levelling board [~ bxd] s. 1. (constr.) dreptar; netezitor. 2. (geod.) miră de nivelment. levelli ng box [~ boks] s. (tehn.) nivelă, aparat de nivelment. levelling instrument [~ un strumant] s. (geod.) măsurător de nivel. levelling rod [~ rad] ş. v. l e v e l r o d . levelling rule [~ ru:l[ s. (tehn.) riglă de verificare. levelling screw [~ skru:] ş. 1. (tehn., auto) şurub de reglare. 2. (av.) elice cu pas reglabil. levelling sta ff [~ sta:fj s. v. l e v e l r o d . levelling survey [~ i.so:vei] s. (mine) rid icare topografică de nivelment. levelness l'levlnis] s. 1. caracter plan; orizonta litate. 2. uniformitate, egalitate; netezime. 3. echilibru (sufletesc). level-pe g ['lcvl'pcg] vb. intr. (fam.) a menţine echilibrul (în politică, sport etc.). level r od ['levi rod] s. (geod.) miră de nivelment. lever ['H:v3r, amer. şi 'le-[ I. s. 1. pârghie; levier, mâner, braţ; (tehn., fiz.) ~ of the first order / kind pârghie de gradu l întâi/cu două braţe; (tehn., fiz.) ~ of the second order / kind pârghie de gradul al doi lea / cu un braţ. 2. pi. sistem de pârghii. 3. bară de tracţiune; drug. rangă (etc..folosi te ca pârghii). 4. mâner de uşă. 5. (poligr.) val alimentator. 6. (jig.) mijloc de acţiune ; punct de sprijin / reazem; to have no ~ a nu avea nici un punct de sprijin. II . vb. tr. (şi to ~ up) a ridica, a deplasa, a sălta (cu ajutorul unei pârghii). levera ge ['li;v3rîd3Î ş. 1. (tehn., fiz.) acţiunea pârghiei. 2. (tehn., fiz.) sistem de pârghii; ecanism cu pârghii. 3. (fiz.) raportul dintre braţele pârghiei. 4. (fiz.) putere, infl uenţă, mijloc de constrângere; proptea. lever arm ['li:v9r a:m, amer. şi 'Ie-] s. (tehn.



 , fiz.) braţ de pârghie. lever drill ['li:va dril] s. (tehn.) burghiu cu pârghie de apăs are. leveret ['Icv^rit, amer. şi -et] s. şoldan, vătui (iepure tânăr până la un an); iepura ver handle ['li:v3 ihamdl] s. mânerul / maneta pârghiei. leviable ['leviabl] adj. (d espre impozite) care poate fi perceput. leviathan [Ii'vaiaEton, b'v-] I. s. 1. ( bibl.) leviatan; monstru marin. 2. (fam.) monstru, matahală, dihanie; colos, uriaş. 3. vapor foarte mare. 4. (jam.) magnat, „rege". II. adj. gigantic, uriaş, colosal. l evigate ['levigeit] I. vb. tr. 1. a măcina, a pisa, a preface în praf/ pudră, a fărâmiţa; a pulveriza. 2. a freca (zahărul în unt etc.). 3. a netezi, a lustrui, a poliza. 4. a decanta, a limpezi. II. adj. neted, lustruit, polizat. Ievigation [ilcvi'gei/pn] s. 1. măcinare, pisare; pulverizare. 2. netezire, lustruire, polizare. 3. decanta re, limpezire. levin ['levin] s. fulger. levitate ['leviteit] A. vb. tr. 1. a fa ce mai uşor (luând din greutate). 2. a face să plutească în aer, a supune Icvitaţiei. B. vb intr. a se ridica (prin levitafie). levitation [.Icvi'tci/^n] s. levitaţie. Levit icus [li'vitikas] s. (bibi.) Leviticul. levity fleviti] s. 1. uşurinţă, uşurătate; frivoli tate, neseriozitate. 2. nestatornicie. 3. (rar) greutate mică (la cântar). levogyrat e [.li:va'd3aireit, -vou'd3] adj. (chim.) levogir. levy ['levi] I. s. 1. strângere / percepere a impozitelor; sumă impusă. 2. recrutare, înrolare; (mil.) ~ in mass / en masse mobilizare generală; ridicarea la luptă a populaţiei unei ţări cotropite. 3. (şi pi. (mii.) recruţi, încorporaţi; armată. 4. (jur.) sechestru judiciar. 5. contribuţie; cotizaţ e (la o asociaţie). II. vb. A. tr. 1. a strânge, a percepe (impozite); a impune (o d are). 2. a impune; to ~ a fine a impune o amendă. 3. (mil.) a recruta, a înrola; a s trânge (armată). <- to ~ war a începe războiul; a purta război; B. intr. 1. (jur.) a pune mâna pe o proprietate (în baza unei hotărâri judecătoreşti). 2. a recruta. 3. a strânge / a rcepe impozite. lewd llju:d] adj. 1. desfrânat, dezmăţat; destrăbălat. 2. lasciv. 3. (înv.) rău, răutăcios; josnic. lewdly l'Ijmdli] adv. 1. fără ruşine, neruşinat, lipsit de pudoare; sfrânat. 2. (înv.) cu răutate. 3. (înv.) în neştiinţă. lewdness ['lju:dnis] s. 1. desfrâu, e, viaţă desfrânată. 2. prostituţie. 3. (înv.) neştiinţă. 4. (înv.) răutate. lewdster ['lju (înv.) crai, stricat, desfrânat. lewis ['lju(:)is] s. (tehn.) vârtej (pentru ridicarea blocurilor mari de piatră). lewis bolt [~ boult] s. (tehn.) şurub pentru fundaţii. le wisite ['lju:isait] s. (chim.) levizită. lewisson [iju(:)isan] s. v. 1 e w i s. le xes pl. de la 1 c x i s. lexical ['leksikal] adj. 1. lexical. 2. de dicţionar; de lexicon; de vocabular. lexicographer [ilcksi'k^gr3f3r] s. lexicograf, autor de d icţionare sau lexicoane. lexicographical [ilcksikou'grasfik^l, -ks'g-] adj. lexico grafic. lexicography [ileksi'kngrafi] s. lexicografic. lexicological [ileksikou' lrx^ik;?!, -ka'l-] adj. lexicologie. lexicologist [ileksi'kDfod3ist] s. lexicolo g. lexicology [ileksi'kobd3i] s. lexicologie. lexicon ['lcksikan] s. lexicon; di cţionar.



 lexiconist 558 lexiconist [-ist] s. (înv.) v. l e x i c o g r a p h e r . lexis 1'leksis], pl. le xes [-si:z] s. (lingv.) lexic, vocabular. Leyden jar ['laidn d3a:r, înv. 'leidn ~] s. (electr.) butelie de Leyda. leze-majesty ['li:z'maed3isti, -d3as-J s. v. 1 e s e - m a j e s t y. liability [laio'biliti,-lati] s. 1. (sipl.) răspundere, resp onsabilitate. 2. (sip/.) obligativitate, obligaţie, îndatorire, datorie; (mil.) ~to military service serviciu militar obligator. 3. pl. (ec.) pasiv, datorii; assets and liabilities activ şi pasiv. 4. (ec.) răspundere; garanţie. 5. pasibilitate. 6. pr edispoziţie, înclinare, simpatic, pornire. 7. (amer.) piedică, obstacol. liable ['laia bl] adj. ~for răspunzător pentru / de; ~to a) obligat să; b) pasibil de; expus la; pre dispus la; supus (cu dat.); ~ to (catch) cold predispus la răceală; your article is ~to misconstruction articolul dv. poate fi interpretat greşit; ~ to duty pasibil d e fiscalizare sau de vamă; c) posibil (să); he is ~ to come at any moment poate veni din moment în moment. liaise [li;'eiz] vb. intr. 1. (with) a stabili o legătură (cu). 2. (with) a avea legături de dragoste (cu); a intra în legături de dragoste (cu). lia ison [li(:)'eizo'rj, -zon, -zon, ljsz.5] s. (Jr.) 1. legătură (a*e dragoste). 2. legăt ură, coordonare (si mii.). 3. (fon.) pronunţare legată, legătură. 4. rântaş; ingredient cu e se bate o supă (oua etc.). liaison officer [~ '3fisor] s. (mii.) ofiţer de legătură. liana [li'ama, -'32119] s. (bot.) liană.



liane [li'a:n] s. v. 1 i a n a. liar ['lai9r] s. mincinos; (prov.) show me a ~an d I'll show you a thief cine-i mincinos este şi hoţ. Lias ['laiDs] s. (geol.) Jiasic , Lias. lias(s)ic [lai'îesik] adj. (geol.) liasic. libation [lai'beijan] s. 1. lib aţiune. 2. (glumei) beţie, chef. libel ['laibal] I. s. 1. (înv.) pamflet, satiră. 2. (şi j ur.) calomnie, defăimare (în scris). 3. (j'wr.) action for ~ proces de calomnie. 4. (scot-) petiţie, jalbă. II. vb. tr. a scrie / a publica un pamflet împotriva (cuiva); a bârfi, a calomnia, a defăima (în scris). libeller ]-9r] s. pamfletar; calomniator, bâr fitor. libellous [-as] adj. defăimător, calomniator, bârfitor. libellula [lai'beljub] s. (entom.) insecte din genurile Libellula, Aeschne ş.a. liber ['laifor] s. (bot.) liber, albeţ, albuleţ. liberal ['literal] I. adj. 1. liberal, darnic, generos. 2. a bundent, îmbelşugat. 3. lipsit de prejudecăţi, cu vederi largi. 4. (pol.) liberal. II. s . Liberal liberal, membru al unui partid liberal. liberal arts [~ 'u:ts] s. pl. artele liberale. liberal education [~ iedju(:)'kei/an] s. educaţie multilaterală (ma i ales umanistă). liberalism fliterslizam] s. (si pol.) liberalism. liberalist ['l itorolist] s. (pol.) liberal. Iiberalistic ]-ik] adj. (în special pol.) liberal. l iberality [rliba'raîliti] s. 1. dărnicie, generozitate, mărinimie, largheţe. 2. vederi l argi, lipsă de prejudecăţi, imparţialitate; îngăduinţă, indulgenţă, toleranţă; ~ of opinion e. liberalize ['libarolaizl vb. A. tr. a face liberal, a face darnic / generos / mărinimos / imparţial / îngăduitor etc. B. intr. a se face liberal, a deveni generos / mărinimos / darnic / imparţial / îngăduitor. liberal studies [.literal 'stAdiz] s. pl. c ursuri care oferă cunoştinţe de cultură generală. liberate ['liboreit] vb. tr. 1. (from) a elibera (de), a libera (de), a da drumul (cu dat.). a pune în libertate, a scăpa, a slobozi. 2. (chim.) a elimina, a degaja. liberated ['litereitid] adj. 1. dezinv olt. 2. care nu are prejudecăţi. liberation [-liba'rei/an] s. 1. eliberare, liberare , punere în libertate, scăpare, slobozire. 2. (chim.) eliminare, degajare, liberatio nism [-izpm] s. mişcare pentru despărţirea bisericii de stat. Iiberationist [-ist] s. partizan al mişcării pentru despărţirea bisericii de stat. liberator ['Iiboreta'] s. eli berator, mânuitor, salvator. liberatress ['liborcitris] s. liberatoare, eliberatoa re, salvatoare, mântuitoare. Liberian [lai'biorion] I. adj. liberian. II. s. locui tor din Liberia, liberian. libertarian [ilito'teorion] s. (filoz.) partizan al d octrinei libertăţii de conştiinţă. liberticide [li'batisaid] s. 1. distrugător al libertăţi distrugere a libertăţii. libertinage ]'litotinid3] s. 1. liberă cugetare. 2. desfrâu, d esfrânarc. libertine ]'libe(:)tain, -ti(:)n] I. s. 1. libertin, desfrânat, destrăbălat. 2. liber-cugetător. 3. (ist.) libert, sclav eliberat. II. adj. 1. libertin, desfrâna t, destrăbălat. 2. liber-cugetător. libertinism ['litetinizam] s. v. 1 i b e r t i n a g e. liberty ['litrati] s. 1. libertate; ~ of the press libertatea presei; at ~ liber, în libertate; you are at ~ to make any choice sunteţi liber să alegeţi ce doriţi;



 to set at ~ a (e)libera,. a pune în libertate. 2. libertate, voie, îngăduinţă, permisiune; familiaritate, lipsă de jenă; to take the ~ of doing / to do smth. a-.şi lua libertat ea de a face ceva; to take liberties with a-şi permite familiarităţi cu. 3.pl. privile gii, libertăţi. 4. (amer. mii.) permisie, învoire; bilet de voie. 5. (fig.) licenţă. liber ty cap [~ ka:p| s. boneta roşie a libertăţii. liberty day [~ dci[ s. (mur.) zi liberă, z i de învoire. liberty man [~ ma3n] s. (mar.) marinar în concediu, sau în permisie; mar inar învoit pe uscat. libidinous [li'bidinas] adj. 1. libidinos, desfrânat, voluptuo s. 2. pornografic. libidinously [-li] adv. libidinos. libidinousness ]-nis] s. d esfrâu, voluptate. libido [li'bi;dou] s. (psih.) libido. Libra ['li:br.->, 'laib-, 'lib-] s. (astron.) Balanţa (constelaţie si semn al zodiacului). librarian [lai'bre orion] s. bibliotecar.



librarianship [-/ip] s. funcţia de bibliotecar. library ['laibrari] s. bibliotecă (c olecţie de cărţi, instituţie, sală de lectură); lending ~ bibliotecă de împrumut; free ~ bi ecă publică, mai ales bibliotecă municipală; reference ~ a) sală de lectură; b) bibliotecă e nu împrumută cărţi (acasă); private ~ bibliotecă particulară; circulating ~ bibliotecă vo (fam., glumeţ) he's a walking ~ e o enciclopedie ambulantă / vie. library edition [~ iidijan] s. ediţie de lux / de bibliofil. library science [~ saions] s. bibliolog ie. Iibrate ['laibreit] vb. intr. a se balansa, a oscila, a se clătina, a se legăna. libration [Iai'breijan] s. 1. oscilare, balans(are), legănare. 2. echilibru. 3. ( constr., astron.) libraţie. libratory ['laibrotori, -tou-] adj. de balansare, de o scilare. librettist [li'bretist] s. (muz.) libretist. libretto [li'bretou],pl. l ibrettos ]-z] sa» libretti [li'breti:] s. (hal., muz.) libret. Libyan ['libian] I. adj. libian; (poetic) african. II. s. locuitor din Libia, libian. lice [lais] p l. de la l o u s e (I). licence E'laisans] s. 1. autorizaţie, permis; concesiune. 2. licenţă. 3. brevet, patentă; driving ~ permis de conducere (a unui automobil etc.). 4. (pari.) permisiune de concediu. 5. desfrâu; libertate excesivă; stricăciune. licen ce number [~ inMiiter] s. (auto) număr de înmatriculare. license ['laissnsj I. vb. t r. a autoriza, a da voie (cuiva), a permite (cuiva), a da un brevet (cuiva), a d a o patentă (cuiva), a da un permis (cuiva); a concesiona. II. s. (amer.) v. licen ce. licensed [-t] adj. 1. autorizat, cu brevet, cu permis, cu licenţă; ~ victualler hangiu / birtaş cu dreptul de a vinde băuturi spirtoase; ~ vice viciu legalizat. 2. privilegiat; recunoscut, brevetat, patentat. licensee [.laisan'si:,'--'-] s. per soană cu autorizaţie / permis / brevet / licenţă / concesiune. licenser ['laisans?1"] s. 1. persoană care emite autorizaţii / brevete / patente I licenţe; ~ of the press cenz or pentru cărţi şi gazete. 2. cenzor pentru piesele de teatru. licentiate [lai'sen/iit , -/ist] s. (univ.) licenţiat; posesorul unei diplome universitare. licentiate deg ree [~ di'gri:] s. (Univ.) licenţă. licentious [lai'senjbs] adj. 1. licenţios, desfrânat , destrăbălat; imoral. 2. (rar) liber, care nesocoteşte legile. licentiously [-li] adv . licenţios. licentiousness [-nis] s. caracter licenţios; destrăbălare, imoralitate. lic hen ['laiken, -kin, -kon, 'litfin] s. 1. (bot.) lichen, muşchi de munte (Lichen sp .,Usnea sp. s.a.). 2. (med.) pecingine. lich gate ['lit/ geit] s. poartă / intrare în cimitir (cu acoperiş). licit ['lisit] adj. legal, licit, îngăduit de lege! licitly [ -li] adv. legal, licit. Iick [lik] I. s. 1. lingere; (despre animale) to give sm b. a ~ a linge pe cineva; (fam.) to give (it) a ~ and a promise (of better) a fa ce ceva la repezeală / de mântuială / pe jumătate; (fam.) to give oneself a ~ and a prom ise a-şi aranja ţinuta la repezeală. 2. (mai ales scot.) (fam.) cantitate infimă, „pe o măs a"; (amer.) he won't do a ~ of work nu vrea să facă o treabă cât de mică, nu face nici o t rebuşoară. 3. (fam.) lovitură (ae baston etc.);pl. ciomăgeală, cotonogeală. 4. (fam.) goană iteză; at a great ~, at full ~cu toată viteza, în goană mare. 5. strat, pătură, pojghiţă su superficială; vopsire, zugrăvire (superficială). 6. (amer.) (şi sa!t-~) loc unde animal ele ling sare. 7. (amer. dial.; austr.) strădanie, silinţă; încercare, probă, experienţă; ( r.) to put in best / big / solid ~s a-şi da toată silinţa I strădania, a se căzni, a se si li (din toate puterile). II. vb. A. tr. 1. (şi fig.) a linge; the dog was ~ing my hand câinele îmi lingea mâna; to ~ one's lips / (fam.) one's chops a-şi linge buzele, a se linge pe buze; (fig. fam.) to ~ smb.'s boots / feet / shoes, to ~ the feet of smb. a linge / a săruta cizmele / picioarele cuiva; (ftg. fam.) to ~ the spittle of smb. a linge unde a scuipat cineva; (despre flăcări) to ~ smth. a atinge/ a mângâia c eva; to ~ smth. up a) (despre animale) a linge ceva în întregime; the cat ~ed up the plate pisica a lins toată farfuria / a făcut farfuria lună; b) (despre flăcări) a mistui;



 (amer.) to ~ a problem a dezlega o problemă; to ~ the dust a) a muşca ţărâna, a muri; b) a se arunca / a se târî la picioarele cuiva, a se umili; to ~ into shape a da o formă; a fasona, a aranja; a pune la punct. 2. (fam.) a trage o bătaie (cuiva), a ciomăgi, a chclfăni, a cotonogi; the boy was ~ed băiatul a încasat o bătaie. 3. (Jaw.) a întrece, a birui, a învinge; this ~s me asta mă depăşeşte, e mai mult decât pot înţelege; it/ that ~ rything (all) creation e de necrezut, e de neînţeles, asta le pune capac la toate; e amuzant / comic de tot. B. intr. (fam.) a fugi, a alerga repede; (fam.) as hard as he could ~ fugea mâncând pământul / cât îl ţineau picioarele. licker ['likor] s. (amer. portiv, a cărui victorie e sigură, adversar sportiv sigur de victorie. lickerish E'l ikori/] adj. 1. lacom, pofticios, gurmand. 2. (înv.) apetisant. 3. desfrânat, volupt uos; lubric. lickerishness [-nis] s. 1. lăcomie; poftă. 2. desfrânarc, voluptate. lick ety-brindle ['likiti'brindl] adv. (fam.) cu maximum de viteză. lickety-split [~spl it] adv. (amer.) v. l i c k e t y - b r i n d l e . licking [likirj] I. s. 1. li ngere. 2. (fam.) chelfăneală; snopeală; to get a good ~ a căpăta o sfântă de bătaie, a înca mă de bătaie. II. adj. 1. (despre flăcări) jucăuş, care pâlpâie: 2. (si.) minunat, grozav. platter ['lik ■pteta'] s. v. 1 i c k s p i t (t 1 e). lickspit(tle) [~.spit(l)] s. lingău, linge-talere, linge-blide, linguşitor ordinar. lick transfer [~ itra?nsfor] s. abţibild. licorice ['likgris] s. v. l i q u o r i c e . lictor [liktor, -to:r] s. (ist.) lictor.



 559 fife



lid [lid] s.1. capac; (fam.) that puts the ~ on it asta le pune capac / le bate pe toate. 2. pleoapă. 3. (amer.) copertă (a unei cărţi legate). 4. (amer.) restricţie, int erzicere; the ~ is on gambling jocurile de noroc sunt interzise; keep the ~ on y our information nu divulgaţi informaţia dv. lidded ['lidid] adj. 1. cu capac. 2. (îu a djective compuse) cu plcoape(le); heavy- ~ cu pleoape obosite. lidless ['lidlis] adj. i. fără capac. 2. fără pleoape. 3. {poetic) fără odihna, (veşnic) de veghe; neadormit ido ['lirdou, 'lai-] s. bazin de înot în aer liber, lie' [lai] I. s. 1. minciună, nead evăr; (fig.) poveste, basm, născocire, invenţie; big / black / direct / whopping / (am er.) eighteen carat ~ minciună gogonată / sfruntată / cu coame / mare cât toate zilele / neruşinată / ordinară; it's a pack of ~s! totul nu-i decât 0 minciună sfruntată; to tell a ~ a spune / a debita / a trage o minciună; to tell ~s a minţi, a spune minciuni; tha t's a ~! minţi! asta-i (o) minciună! nu e adevărat!; to give smb. the ~ in his throat a prinde pe cineva cu ocaua mica /cu o minciună gogonată; I'll take the ~ from none să nu mă faceţi mincinos; (prov.) ~s have short legs cu minciuni n-o duci departe; (pr ov.) one ~ makes many, one ~ needs seven ~s to wait upon it o minciună nu vine nic iodată singură; (amer., fam.) to swap ~s a bârfi, a cleveti; a flecari, a trăncăni, a pălăv white ~ minciună nevinovată / convenţională / salvatoare. 2. dezminţire. II. vb. A. intr. a minţi, a spune minciuni, a umbla cu minciuni; (fa/u.) to ~ like truth, (pop.) t o ~ like a gas meter / like a lawyer, (înv.) to ~ in one's teeth / throat a minţi cu neruşinare. B. rejl. a recurge la minciuni; to ~oneself out of trouble / out of a scrape a scăpa dintr-o încurcătură / dintr-un bucluc printr-o minciună. lie2 I. past lay [lai], part. trec. Iain [lein], part. prez. lying ['Iaiirj] vb. intr. 1. a sta, a sta culcat / lungit / întins, a fi culcat / lungit / întins, a zăcea; to ~ on one's side a sta culcat pe o parte / într-o rână; to ~ helpless on the ground a zăcea neputinc ios la pământ; to ~ motionless a zăcea nemişcat / în nesimţire; to ~ against a wall a sta t tit lângă un zid; to be lying ill in bed a zăcea bolnav la pat, a fi ţintuit la pat de o boală; to ~ dead a fi / a zăcea mort; to ~ in the churchyard (fig.) a se odihni / a -şi dormi somnul de veci la cimitir; to ~(buried) at a place a fi înmormântat într-un lo c; (inscripţie funerară) here ~s aici odihneşte, aici îşi doarme somnul de veci; to ~ stil l a sta culcat / liniştit / nemişcat; a nu se mişca, a sta molcom; to ~ coy a tăcea chit ic / mâlc / molcom, a nu zice nici cârc/nici păs; to ~ idle a) a lenevi, a sta (culcat ) fără treabă, asta tolănit; b) a fi nefolosit / neîntrebuinţat; c) (mur.) a staţiona; to ~ ambush a sta la pândă; (fa/u.) to ~ dormant a fi pasiv / inactiv; a fi / a se găsi în st are latentă; to ~ like a log a .sta nemişcat / împietrit ca o statuie / ca un butuc; t o ~ perdu(e) a) a se ascunde, a se pune la pândă; b) a evita publicitatea /reclama, a se ţine în umbră; a păstra incognito-ul; to ~ low a) a sta întins (cu faţa) la pământ; b) a mort; c) a fi umilit / înjosit; d) a sta în expectativă; to ~ with a woman a se culc a cu o femeie; (prov.) to ~on the bed one has made a culege ceea ce ai semănat. 2. a sta / a locui (temporar), a poposi, a trage, a rămânea, a mânea; 1 lay there for th e night am mas / am tras acolo peste noapte. 3. a fi, a se afla, a se găsi, a exis ta; (despre oraşe etc.) a fi / a se afla aşezat / situat; to ~ asleep a fi adormit, a fi cufundat în somn; to ~ awake a sta / a rămâne treaz; to ~ in prison a sta în închisoa re; to ~in bed (fig.) a sta în pat; to ~at smb.'s mercy a fi la cheremul / la bunu l plac / la liberul arbitru al cuiva; to ~ out of one's money a) a nu se atinge de bani; b) a nu-şi recupera banii; to ~ over a se amâna; a rămâne în suspensie; to ~ unde r an obligation to do smth. a fi obligat să facă ceva; to lie under smb.'s displeasu re a nu ft privit cu ochi buni de cineva; to ~ under a charge a se afla sub (o) acuzaţie; to ~ under suspicion a fi bănuit; the river lay to the south râul se afla / era situat la sud; (la alergări) to ~ on a competitor a urmări un concurent îndeaproap e; the snow ~s deep zăpada e înalta / groasă; to ~ open a fi / a sta deschis; to ~ in ruins a fi în ruine; obstacles were lying in our way obstacole ne stăteau în cale / dr um; (despre bani) to ~ at the bank a fi depuşi la bancă; the snow did not ~ zăpada n-a ţinut / nu s-a depus; these books are lying on my hands aceste cărţi mă încurcă, nu ştiu c fac cu aceste cărţi; (despre hrană) to ~ (heavy) on one's stomach a atârna ca plumbul, a -i cădea greu (la stomac); sins ~ heavy on the conscience păcatele apasă greu asupra c ugetului / conştiinţei; the responsibility ~s upon / on / with you răspunderea atârnă pe u



 merii dumitalc, răspunderea c a dumitale; a heavy responsibility ~s on him îi revine o sarcină grea; it ~s with you to do it depinde de dumneata (dacă vrei să o faci); du mitalc îţi revine sarcina s-o faci; so / as far as in me ~s în măsura în care depinde de m ine; to know where one's interest ~s a-şi cunoaşte interesul; the difference ~s in d iferenţa constă în; the fault ~s with you / at your door greşeala e a dumitale; the isla nd ~s S.S.W. insula e situată la sud sud-vest; the road ~s before you drumul se af lă / se aşterne / se deschide înaintea ta; there ~s your way! iată drumul (pe care-1 cauţi ); (fam.) my talents don't ~ in that direction nu am nici un talent în direcţia acea sta / pentru / la aceasta. 4. (despre lucruri) to ~ about a fi împrăştiaţi, a se găsi pest e tot / în toate părţile; to ~ back a se răsturna, a se lăsa (să cadă) pe spate (într-un fo etc.); to ~ by a) (despre persoane) a sta / a se ţine retras / la o parte; a rămâne p asiv / inactiv; b) (despre drum etc.) a trece pe la sau dc-a lungul (cu gen.); t o have smth. lying by a avea ceva pus deoparte / la păstrare / de rezervă; to ~ by f or a aştepta, a pândi (cu ac); to ~ down a) a se lungi, a se culca, a se întinde; to ~ down on one's bed a se trânti în pat; (amer. pop.) to ~ down and die a despera; a r enunţa; b) (fam.) a nu se împotrivi; to ~ down under an insult, to take an insult ly ing down a înghiţi o insultă Iară a crâcni; to take it lying down a nu zice nici pis, a tăc a molcom; (despre femei) to ~ in a fi în durerile facerii; to ~ off a) (despre nav e) a rămâne în larg sau în radă; b) (despre muncitori) a întrerupe temporar lucrul; a şoma, rămâne fără lucru (temporar); (despre lucruri) a rămâne în suspensie; a fi amânat; (mar.) t o a fi în derivă; to ~ up a) a sta la pat; a sta în casă, a nu ieşi afară; b) a intra întrerioadă de inactivitate; c) (mar.) a sta în doc. II. s. 1. dispoziţie, configuraţie (a t erenului etc.); to get an idea of the ~ of the land a se orienta în teren. 2. (mar .) direcţie spre coastă.



3. (jig.) situaţie, stare de lucruri. 4. (geol., mine) pătură, strat, zăcământ; ~ of the st ne strat de piatră. 5. (cinegetică) vizuină, culcuş. lie-abed flabbcd] s. (fam.) leneş, târ -brâu, trândav, persoană care se scoală târziu. Liechtensteiner I'likt9n-stain9r] s. locui tor din Liechtenstein. lied [li:d],pl. lieder [li:d3r] s. (muz.) lied. lie detec tor ['lai di'tekW] s. (amer.) detector de minciuni. lief [li:f] I. adv. (înv.) buc uros, cu plăcere; I had as ~ go as not mai c-aş merge, mai că nu; I had / would liefer aş prefera. II. adj. (înv.) 1. drag, scump, (prea) iubit. 2. bucuros, gata, dispus. III. ş. iubit, amant. liege [li:d3] (ist.) I. adj. 1. vasal, supus; leal, credinc ios. 2. seniorial. II. s. 1. vasal, supus; 2. senior. liege lord ['li:d3 b;d] s. (ist.) senior. liegeman ['Ii:d3ma3n, -man], pi. liegemen [-man, -men] s. 1. (is t.) vasal, supus. 2. partizan, credincios. lien [lbn, 'Ii:an] ş. (jur.) 1. dreptul de a sechestra averea datornicului. 2. gaj, zălog, garanţie. lieu [lju:] s. (jr.) i n ~ of în loc de. lieut [lu:t] s. (amer. fam.) locotenent. lieutenancy [lcftenansi , bf-, amer. lju'tenansi, mar. le'tensnsi, lat-, left-, bft-] s. 1. (mil.) grad de locotenent. 2. locotenentă. lieutenant [lcftenont, bf-, amer. lju'tenant, mar. le'tenant, b't-, left-] s. 1. (mii.) locotenent; second ~ sublocotenent. 2. locţii tor; Deputy Lieutenant locţiitor. lieutenant-colonel [-'karnsl] s. (mii.) locotene nt-colonel. lieutenant-commander L~k3'ma:nd3r] s. (mar.) căpitan de rangul trei, căp itan de corvetă. lieutenant-general [~'d3en5ral] s. 1. (/nil.) general de corp de armată; comandant de corp de armată (în armata britanică şi americană, grad superior celui e major general şi inferior celui de general sau full general; corespunzător gradulu i de general-colonel din armata română). 2. (ist.) guvernator, vicerege. lieutenantgovernor [~'g/\.v3n3r] s. 1. guvernator al unei provincii. 2. [Iju'tenont'gAVana 1"] (amer.) locţiitor al guvernatorului (unui stat). life [laif], pl. lives [laivz ] s. 1. viaţă, existenţă; to have ~ a fi în viaţă, a trăi; everything that has ~ tot ce arc ot ce c însufleţit, tot ce e suflet / suflare; to give ~ to smb. a da viaţă cuiva; to co me to ~ a) a prinde viaţă; b) (şi to come to ~ again) a-şi veni în fire / în simţiri (după n); to bring smb. to ~ again, to recall smb. to ~ a readuce pe cineva la viaţă / în si mţiri, a reda cuiva viaţa; it is a matter of ~ and death e o problemă de importanţă vitală capitală; e în joc viaţa cuiva; to be hovering between ~ and death a fi / a pluti, a se zbate între viaţă şi moarte; to take smb.'s ~ a lua cuiva viaţa, a pune capăt zilelor cu va, a omorî pe cineva; to take one's own ~ a-şi lua viaţa, a-şi pune capăt zilelor, a se s inucide, a se omorî; to save smb.'s ~ a salva viaţa cuiva, a scăpa pe cineva de la moa rte; to beg for one's ~ a-şi cerşi viaţa, a implora să i se acorde / să i se lase viaţa; to grant smb. his ~ a dărui cuiva viaţa; to sell one's ~ dearly a-şi vinde scump pielea;



 to carry one's ~ in one's hands, to risk one's ~, to risk ~ and limb a-şi risca / a-şi primejdui viaţa, a-şi pune viaţa în joc / în primejdie; to escape with one's ~, to esc pe with ~ and limb a scăpa teafăr / neatins / nevătămat, a scăpa cu viaţă; without accident ~ and limb fără a fi accidentat; to beat smb. within an inch of his ~ a trage cuiva o bătaie soră cu moartea, a bate pe cineva (de) mai-mai să-1 laşi mort, a lăsa pe cineva î nesimţire din pricina bătăilor; to lose one's ~ a-şi pierde viaţa, a muri; to fly / to ru n for one's / for dear ~ a-şi găsi scăparea în fugă, a fugi de moarte / mâncând pământul, d călcâiele; run for your ~! fugi dacă vrei să scapi cu viaţă; run for your lives! scape cin poate! (fam.) I cannot for the ~ of me understand nu înţeleg în ruptul capului; (fam. ) I wouldn't do it for the ~of rne n-aş face-o în ruptul capului / pentru nimic în lum e; (fam.) not on your ~! în ruptul capului!, pentru nimic în lume! nici nu mă gândesc! n ici prin cap nu-mi trece!; ţfam.) upon my ~! pe onoarea mea! parol!; to have as ma ny lives as a cat a avea şapte vieţi; to cut short one's ~ a-şi scurta viaţa; to work al l one's ~ a munci toată viaţa; at my time of ~ la vârsta mea; long ~ to him! mulţi ani t răiască!; early ~copilărie; working ~ ani de muncă/ de activitate; cat-and-dog ~ viaţă de c rturi continue (între soţi); to begin ~ as a-şi începe viaţa / activitatea / cariera ca; t ired of ~ plictisit / sătul de viaţă; to hold a post for ~ a deţine un post pe viaţă; appoi ted for ~ numit pe viaţă; pension for ~ pensie viageră; annuity for ~ rentă viageră; impri sonment for ~ închisoare / detenţiune pe viaţă; penal servitude for ~ muncă silnică pe viaţ ver in (all) my ~dc când sunt (pe lume), de când mania m-a făcut; to bother / to haras s / to nag / to plague / to worry the ~ out of smb. a plictisi pe cineva peste măs ură, a bate pe cineva la cap; a se ţine de capul cuiva; a nu da cuiva linişte / pace; a scoate cuiva sufletul; a pune cuiva cuţitul la gat; to breathe / to infuse (a) n ew ~ into, to give new ~ to a inspira / a insufla viaţă nouă (cu dat.); to choke the ~ out of smb. a sugruma pe cineva; to depart from this ~ a părăsi această viaţă / lume; a-şi lua rămas bun de Ia (această) viaţă; to galvanize in(to) ~, to galvanize ~ into a stimul a, a însufleţi, a anima; to gasp out one's ~ a-şi da sufletul / duhul; to lay down/ to give one's ~a-şi da / a-şi jertfi / a-şi sacrifica viaţa; (amer.) to guy the ~ out of s mb. a glumi mereu pe socoteala cuiva, a tot da pe cineva în tărbacă facându-i viaţa grea / insuportabilă; (fam.) how's ~? ce mai faci? cum o mai duci? cum (îţi mai) merg trebur ile?; to lead a dog's ~ a duce o viaţă de câine; to lead smb. a dog's ~ / the ~ of a d og a face cuiva viaţa grea / amară, a otrăvi cuiva viaţa / zilele; to lead a fast ~ a o duce numai în petreceri, a-şi prăpădi viaţa în chefuri; to lead a double ~ a duce o viaţă d is but a span viaţa c trecătoare; ~ is made up of little things viaţa se compune din lucruri mici; to make smb.'s ~ a hell a-i face cuiva viaţa un iad / un infern; my ~ viaţa mea. sufletul meu (la vocativ); one's ~ is not worth a day's / an hour's e tc. purchase viaţa sa atârnă de un fir de păr, moartea sa e o chestiune de zile/de orc e tc.,-to pawn one's ~ a-şi chezăşui viaţa, a-şi pune capul zălog; to seek smb.'s ~ a atenta a viaţa cuiva; to take one's ~ in



 life-and-death 560



both hands and eat it a duce o viaţă agitată / clocotitoare / tumultuoasă, a o duce în pet receri, a-şi prăpădi viaţa în chefuri; (fam.) there is ~ in the old dog yet! mai e viu!; ( prov.) while there is ~ there is hope omul cât trăieşte speră; to begin / to enter ~ a înc epe viaţa, a intra în viaţă; to be settled in ~ a se aranja (în viaţă). 2. (pi.) vieţi omen iinţe, suflete; many lives were lost au fost multe pierderi omeneşti; number of live s lost numărul celor morţi; a great loss of ~ multe victime /jertfe^ multe pierderi omeneşti; the town was taken with great sacrifice of ~ oraşul a fost cucerit după multă vărsare de sânge / cu preţul multor vieţi / cu mari pierderi. 3. (si manner / mode / way of ~) viaţă, mod / fel de viaţă; hermit's ~ viaţă de pustnic / ascet; to lead a ~ of pleas re a duce o viaţă de plăceri; high ~ lumea marc, înalta societate; viaţa mondenă / aristocr tică; low ~ a) viaţa josnică; b) viaţa modestă / simplă; the gay ~ viaţa veselă / zgomotoas chefuri / de petreceri; social ~ a) viaţă socială; b) distracţii mondene; such a ~ is im pairing your health o astfel de viaţă îţi ruinează sănătatea; ~ is pleasant here viaţa e pl i, e plăcut să trăieşti aici; (fa/».) what a ~! ce (mai) viaţă; such is ~! aşa e viaţa!; to a) a vedea multe (lucruri) în viaţă, a cunoaşte viaţa îndeaproape, a se lovi de multe în vi a petrece, a chefui, a benchetui. 4. (fig.) viaţă, durată (a societăţii, a mini obiect et c.). 5. natura; (si ~-size) mărime naturală; still ~ natură moartă / statică; to draw sau to paint from ~ a desena sau a picta după natură; to portray / to paint to the ~ a r eda aidoma / întocmai; (despre romane) true to ~ fidel vieţii, veridic; simţit, trăit; ( despre actori etc.) to act true to ~ a juca natural; as large as ~în mărime naturală; statue the size of ~ statuie în mărime naturală. 6.'(ftg.) viaţă, însufleţire, vioiciune; s et, inimă; to sing with ~ a cânta cu inimă / însufleţire; to be full of ~ a fi plin de viaţ picture full of ~ tablou plin de viaţă; the streets were full of ~ străzile erau anima te; to give ~ to a da viaţă (cu dat.), a însufleţi, a anima (conversaţia etc.); to give ne w ~ to, to put new ~ into a da puteri noi (cu dat.), a însufleţi, a electriza (cu ac ); a little drop of spirits will put new ~ into him un strop de alcool o să-i dea forţe noi; to be the ~ and soul of the party a fi sufletul întregii societăţi; he is the ~ and soul of the conversation el susţine / întreţine toată conversaţia; there's no ~ her e lipseşte antrenul (aici). 7. biografie, descrierea vieţii; to write smb.'s ~ a scr ie / a descrie viaţa / biografia cuiva; Plutarch's Lives Vieţile lui Plutarh. 8. viaţă; regn; animal ~ viaţa animalelor; regnul animal; vegetable ~ viaţa vegetalelor, regnu l vegetal; bird / feathered ~ păsările, aripatele. 9. (tehn.) durată de serviciu / fun cţionare / viaţă. life-and-death ['laifon'dcO] adj. pe viaţă şi pe moarte, disperat, (extre de) critic; ~struggle luptă pe viaţă şi pe moarte. life annuity [~ o'njuiti] s. rentă via geră. life-belt [~belt] s. (mar.) centură de salvare. life-blood [~bUd] s. 1. sânge. 2 . izvorul forţei de viaţă, putere de viaţă, vitalitate, forţă de viaţă. 3. (fig.) suflet, m l unei întreprinderi etc.), life-boat [~bout] s. (mar.) barcă de salvare. life-buoy [~toi] s. (mar.) colac de salvare. life company [~ ikAinpani] s. societate de as igurări pe viaţă. life-estate [~i'steit,'--.-] s. (jur.) proprietate în folosinţă pe viaţă. expectancy [~ iksipektensi] s. 1. speranţă de viaţă, longevitate probabilă. 2. fiabilitat e (a unui aparat etc.). life force [~ fo:s] s. forţă vitală, putere de viaţă. life-giving [—.givirj] adj. dătător de viaţă, însufleţitor; îmbolditor, înviorător. lifeguard [~gu:d] s .) gardă personală. 2. sălvaniar. Life Guards [~ ga:dz] s. pl. (nul.) gardă personală călar ; corp de cavaleri, cavaleria de gardă (de pe lângă casa regală britanică). life-interest [-'intrist, ~ 'intsrest] s. (jur.) 1. uzufruct. 2. rentă viageră. lifejacket [~,d3a? kit] s. (mar., av.) vestă de salvare. lifeless ['laiflis] adj. 1. fără viaţă, neînsufleţit, animat, mort. 2. (fig.) fără viaţă, mort; plicticos. 3. (fig.) ineficace, fără putere, lips t de vlagă. 4. (ec.) care stagnează. lifelessness [-nis] s. lipsă de viaţă / vlagă (şifig.) ifelike ['laiflaik] adj. natural, veridic; după natură; viu, plin de viaţă. lifelikencss [-nis] s. veridicitate.. lifeline ['laiflain] s. 1. (mar.) ţin-te bine; balustradă. 2. (fig.) colac de salvare. 3. linia vieţii (în chiromanţie). 4. (mii.) linie de comu nicaţie. 5. funie sau cablu de salvare (pentru ' submersiune). lifelong ['laifbrj] adj. pe viaţă; ~ friend prieten de o viaţă întreagă, pentru toată viaţa / până la moarte. ip ['laifnwn/ip] s. (glumeţ) siguranţă de sine; arta de a-şi face simţită superioritatea. l fe net [~ net] s. placă de salvare (la incendii, în circuri etc.). life-office [~ofi s] s. societate de asigurare pe viaţă. life peer [~ pisr] s. persoană care primeşte titl



 ul de „ Lord" sau „ Lady ", dar nu-l poate transmite descendenţilor. life pension [~ i pen/an] s. pensie viageră. life-preserver [~ priiZ3:vor] s. 1. bâtă, ciomag, măciucă (umpl ută cu plumb). 2. (mar.) colac de salvare; centură de salvare; vestă de salvare. lifer ['laiforJ s. (sl.) 1. condamnat pe viaţă, vieţaş. 2. condamnare pe viaţă. 3. (mil.) ofiţer carieră. life raft ['laif ru:ft] s. (mar.) plută de salvare. liferent [~rent] s. (s cot. jur.) 1. rentă viageră. 2. uzufruct (pe viaţă). liferenter [-.renta1-] s. (scot. Ju r.) 1. persoanăcu rentă viageră. 2. uzufructuar pe viaţă. life-saver [~isciv3r] s. 1. salv ator, persoană care salvează viaţa cuiva. 2. (fain.) înger păzitor. life-saving ['laifseiv irj] adj. (mar.) salvator, de salvare. life-saving jacket [~'d3a2kit] s. v. 1 i f e - j a c k e t . life-saving service |~ 'so:vis[ s. (mar.) serviciu de salvar e pe apă.



life-saving station [~ 'stei/an] s. punct de salvare. life-size [~'saiz,'—'-] s. p ortret în mărime naturală. life-size(d) [~saiz(d)] adj. în / de mărime naturală. lifespan [ spam] s. 1. durată de viaţă / existenţă. 2. (tehn.) durată de existenţă / folosire / exploa life spring.[~ sprin] s. izvor de viaţă. lifestyle [—stall] s. stil sa» mod de viaţă. life table [~ .teibl] s. tabel de mortalitate. lifetime [~taim] s. 1. toată viaţa, viaţa într eagă, tot cursul vieţii. 2. (telm.) timp / durată de viaţă / funcţionare. life-tired [-.tai d] adj. sătul / dezgustat de viaţă. life-weary [~iwiori] adj. v. l i f e - t i r e d . life-work [~ 'wo:k,'-] s. 1. muncă / activitate de o viaţă (întreagă). 2. operă capitală a eţii (cuiva). lift1 [lift] I. s. 1. ridicare; înălţare; (fig.) ţinută semeaţă (a capului); t ~ ridicare bruscă; the ~ of the waters creştere a apelor; (fam.) to give smb. a ~ a) a duce / a lua pe cineva cu maşina (o anumită distanţă); b) a da cuiva 0 mână de ajutor; c) (amer.) a ridica cuiva moralul; to give smb. a ~ in life a ajuta pe cineva (în viaţă); a lansa pe cineva (în viaţă); to get a ~ up in the world a urca o treaptă în ierarh socială. 2. (fig.) înălţare; avânt (ai spiritului, stilului etc.). 3. înălţime; înălţime de diferenţă de nivel; ~ in the ground ridicătură de teren / pământ; ~ of a crane înălţime de e a unei macarale; (nune) ~ between two levels înălţime verticală, distanţă pe verticală, î două galerii; (nune) quarry worked in ~s of 30 feet carieră exploatată în etaje de 30 p icioare (înălţime). 4. lift, ascensor;"~ to all floors" „opreşte la toate etajele". 5. (te lm.) elevator. 6. (telm.) cursă. 7. (mine) înălţime de exploatare; etaj; orizont. 8. (po ligr.) porţie. 9. (sport) (mişcare de) ridicare (la haltere). 10. (av., mar.) forţă asce nsională, portantă, forţă de sustentaţie. 11. flec (la toc). II. vb. A. tr. 1. a ridica; a înălţa; to ~ smth. up a ridica ceva (în sus); to ~ (up) one's eyes a-şi ridica ochii / pr ivirea / privirile; to ~ up the head a ridica capul; to ~ u p the hand a ridica mâna (pentru a depune un jurământ etc.); to ~ up one's hand against smb. a ridica mână împo riva cuiva; to ~ up one's voice a ridica tonul; to ~ (up) one's voice against a ridica glasul împotriva (cu gen.), a protesta împotriva (cu gen.); to ~ smb. up a aj uta pe cineva să se ridice (în picioare sau în capul oaselor); to ~ smth. down from a shelf a da jos / a coborî ceva de pe o poliţă; to ~.the lid off a box a ridica / a sco ate capacul unei cutii; to ~ a child out of bed a ridica un copil din pat; to ~ the spoon to one's mouth a ridica / a duce lingura la gură; trees ~ed by the wind copaci dezrădăcinaţi de vânt; (av.) to ~ the nose of a plane a redresa avionul (înainte de aterizare); (mil.) to ~ the fire a lungi tirul (de artilerie), a trage pe un înălţător mai mare. 2. (fam.) a fura; to ~ smb.'s purse a fura portmoneul cuiva; to ~ a pa ssage from an author a plagia un autor. 3. (ec.) a ridica (un embargo). 4. (amer ., jur.) a radia (o ipoteca). 5. (amer.) a urca, a mări (preţurile, impozitele etc.) . 6. (agr.) a dezgropa, a săpa (cartofi etc.). 7. (silv.) a defrişa (o pădure). B. inl r. 1. a se ridica, a se înălţa. 2. (despre ceaţă) a se ridica, a se risipi. 3. (despre pod ea, din pricina umidităţii) a se umfla. 4. (amer., despre ploaie) a înceta; the rain i s ~ing (timpul) se înseninează, se luminează. 5. (mar., despre nave) SL ranfiua; (desp re velă) a bate uşor. 6. (av., despre avioane) a decola, a urca, a lua înălţime. 7. (sport ) a merge pe vârfuri (la cros). 8. to ~ off (despre rachete ele.) a se desprinde d e sol, a decola. lift2 s. (scof. poetic) cer, boltă. liftable ['liftobl] adj. care se poate ridica. lift boy ['lift toi] s. liftier. lift brake [~ breik] s. (tehn .) frână prin cădere. lift bridge [~ brid3] s. pod basculant. lifter ['lifta1"] s. 1. persoană care ridică. 2. (tehn.) ridicător. 3. (agr.) maşină de defrişat. 4. (si/v.) maşină cos cioate. 5. (sl.) hoţ, tâlhar, spărgător. lift force ['lift fo:s] s. (auto) putere de ridicare. lifting ['liftirj] s. (si ~ up) 1. ridicare. 2. ajutor; mână de ajutor. 3 . (tehn.) instalaţie de ridicare. 4. (sl.) furt, hoţie, spargere. lifting angle [~ .



 a;rjgl] s. (telm.) unghi de urcare. lifting arm [~ 'a:m] s. (tehn.) macara în cons olă. lifting device [~ diivaisj s. (tehn.) dispozitiv de ridicare. lifting gate [~ gcit] s. (ferov.) barieră. lifting gear [~ giar] s. (tchu.) mecanism de ridicare / manevră. lifting jack [~ d3a:k] s. 1. (tehn.) cric, vinci, scripete, vârtej. 2. (c onstr.) trepied. 3. (mar.) vinci de ranfluare. lifting jet [~ d3et] s. (tehn.) e xhaustor, aspirator. lifting pole [~ poul] s. pârghie. lifting power [~ ipaus'] s. 1. (telm.) forţă / putere de ridicare. 2. (av.) portantă, forţă ascensională. lifting rod ~ rod] s. (ferov.) bară de crapodină. lifting rope [~ roup] s. (mar.) odgon; cablu d e ridicare. lifting surface [~ .so:fis] s. (av.) suprafaţă portantă. lifting way [~ we i] s. (mine) puţ de extracţie. lift-off ]'lifto(:)f] s. (av,, cosm.) lansare (a unei rachete); decolare; desprindere de sol / de rampa de lansare. lift wire ['lift waia'] s. 1. (ferov.) cablu principal de susţinere. 2. (/nine) cablu purtător princi pal. ligament 1'Iigom.mt] s. 1. legătură (n/ai ales fig.). 2. (anat.) ligament. liga mental [.ligs'mentl] adj. de legătură, ligamentos. ligan ['laigan] s. (mar.) marfă aru ncată peste bord şi balizată. ligate [laigeit] vb. ir. a pansa, a bandaja, a lega (o r ană).



 561 lightish



ligation [lai'gci/sn] s. 1. pansarc, bandajarc, legare. 2. legătură, ligatură. 3. (pol igr.) frivol; to make ~ of, to set ~ by a lua / a trata cu uşurinţă (cu ac.), a nu lua în serios (cu ac.) a nu da / a nu acorda atenţie (cu dat.); a neglija, a subaprecia (cu ac), a nu da suficientă literă dublă. ligature ['ligat/uV, -tjoor. -tJV, -tjuar, -tjo3rJ I. s. 1. (med.) ligatură (a vaselor sangvine). atenţie (cu dat.). II. adv. uşo r, eu uşurinţă; to sleep ~ a dormi uşor, a avea somnul uşor; 2. (fîg-) legătură. 3. (poligr gatură; literă dublă. 4. (muz.) legato. II. vb. tr. (med.) to tread ~ a călca / a păşi uşor o get off ~ a scăpa uşor / ieftin; to travel ~ a călători fără bagaje. III. ş. (jx)ligr.) s i (caracter de literă). a ligatură, a face o ligatură a (vaselor sanguine). light3, pa st şi part. trec. lit [lit] sau lighted ['laitid] vb.intr. 1. (despre păsări) a coborî, liger ['laig9r] s. corcitură între leu şi tigru (contractare a cuvintelor l i o n şi t i g c r). 1 light [lait] I. s. 1. (si fig.) lumină, lumina zilei, lumina soarelui; zi, zori; electric ~ a se lăsa jos, a ateriza, a poposi, a se aşeza; (despre persoan e, lucruri) a cădea; the sparrow lumină electrică: artificial ~ lumină artificială; refrac tion of ~ refracţia luminii; ~and ~ed / lit on a branch vrabia veni să se aşeze pe o r amură / creangă; a sunbeam ~ed / shade a) (plast.) lumină şi umbră; elar-obscur: b) (fîg.) ontraste izbitoare; (muz., fam.) lit upon his face o rază de soare îi căzu pe obraz; ( fig. fam.) to ~on one's feet a cădea ~s and shades (of expression) nuanţe; (fig.) th e ~of my eyes lumina ochilor (mei); (ironic) în picioare, a ieşi bine, a ieşi eu faţa cu rată (dintr-o încurcătură), a se descurca (de minune). the ~ of one's countenance bunăvoinţ atitudine indulgentă / îngăduitoare; to see a / 2. to ~ (up)on a da de / peste, a nime ri peste; to ~ (up)on smb. a da de cineva, a întâlni the red ~a vedea / a bănui primej dia; white ~a) lumina zilei; b) (fig.) judecată / apreciere pe cineva întâmplător; to ~ (up)on smth. a da de ceva, a găsi ceva din întâmplare; he imparţială / nepărtinitoare; (înv to lay smth. in smb.'s ~ a incrimina / a imputa ceva ~ed upon an interesting man uscript dădu peste un manuscris interesant. 3. (amer. si.) cuiva; (glumeţ) to sit / to stand in one's own ~ a-si face singur rău, a-şi cauza / a-şi to ~out a o şterge, a spăl a putina. aduce (singur) prejudicii; to stand in smb.'s ~a) a sta cuiva în lumină; b ) (fig.) a deranja / light absorption ['lait oKso:p/.3ri] s. (fiz.) absorbţia lumi nii. a stânjeni / a împiedica pe cineva, a sta cuiva în drum, a pune beţe în roate cuiva; to bring light air [~ '£3r[ s. (mar.) adiere (gradul întâi, după Beaufort). to ~ a da la iveală, a scoate la lumină, a dezvălui, a descoperi; to come to ~ a ieşi light breeze [ ~ rbri:z] s. (mar.) briză uşoară (gradul doi, după Beaufort). la iveală / lumină / suprafaţ se descoperi, a apărea, a se ivi; a ~ breaks in upon smb. light buoy [~ b:>i] ş. (ma r.) geamandură luminoasă. se face lumină în capul cuiva, i se ia vălul de pe ochi, începe s dea scama; to see light car [~ 'ku:r] s. 1. (auto) autoturism mic, maşină mică. 2. (fe rov.) vagonet. the ~ a) a se naşte, a vedea lumina zilei; b) (amer.) a-şi da scama / a înţelege despre ce light cell [~ scl] s. (fiz.) celulă fotoeleetrică. e vorba; c) (am er.) a se converti, a trece la o altă credinţă; to cast / to throw a lurid ~ light col our [~ 'kAbr[ s. culoare deschisă. on / upon smth. a arunca o lumină funestă asupra (c u gen.); to east to shed / to throw light crude [~ 'kru:d] s. ţiţei parafinos. / to turn ~ on / upon smth., (rar) to bring / to carry / to give ~ into smth., to thr ow light cruiser [~ 'kru:s3r[ s. (mar.) contratorpilor. a flood of ~on / upon sm th. a arunca lumina asupra (cu gen.); to place in the clearest light-day [laudei ] s. zi-lumină. ~ a clarifica, a elucida, a lămuri pe deplin (o problemă, situaţie etc.) ; to place / to put light duty [~ 'dju:ti] s. (telm.) condiţii uşoare de lucru. smth . in a new ~ a pune ceva într-o lumină nouă; to place / to put smth. in a false ~ ligh ten1 ['laitn] vb. A. tr. 1. a lumina; a ilumina. 2. (fig.) a lamuri. 3. a deschi de (o a pune ceva într-o lumină falsă; to see smth. sau smb. in its sou his true / pro per ~ culoare). B.intr. 1. a se lumina, a se ilumina; a se însenina; the sky ~ed c erul se însenină; a vedea (cu ac.) în adevărata sa lumină; to see smth. sau smb. in the sa me ~ a vedea his eyes ~ed ochii lui se luminară. 2. a fulgera; it ~s fulgeră. 3. (ji g.) a sclipi, a scânteia. (cu ac.) în aceeaşi lumină/în acelaşi mod / în acelaşi fel, a se vi în păreri; to see /to lighten2 vb. A. tr. 1. a uşura, a face mai uşor (opovară, o greut ate). 2. a uşura, a îndulci, view things in a different / new ~ a vedea lucrurile într -o altă lumină / într-o lumină a micşora, a reduce (o pedeapsă, un impozit etc.). 3. (fig.)



 a alina, a potoli (o durere fizică nouă, a vedea lucrurile cu alţi ochi; in the ~ of în lumina (cu gen.), în conformitate cu; sau morală). 4. (Jig.) a înveseli, a bucura. B. in/r. (şi fig.) a se uşura, a se face mai uşor. he made up his mind in the ~ of what h e had seen se hotărî în lumina celor văzute; lightener [-3r] s. persoană sau fapt care uşur ază (dureri, griji etc.). by the ~ of the sun la lumina soarelui; by the ~ of a la mp, by lamp-~ la lumina lămpii; light engineering ['lait etic) v. l i g h t - f o o t e d . light-footed [~,futid] adj. iute de picior, sprinten, vioi; harnic, vrednic. to have a ~ at the pub a avea cont c urent la cârciumă / la cârciumar. II. adj. (despre camere etc.) luminos, bine luminat; (despre culori etc.) deschis; (despre păr) blond, bălai. light fuse [~ fju:s] s. (e lectr.) siguranţă. light-handed Hhsndid,'-'--] adj. 1. cu mână uşoară, iute de mână. 2. făr ), III. past şi part. trec. lighted ['laitid] sau lit [lit] vb. A. tr. 1. a aprind e (pipa, un foc etc.), a da foc la (sau cu dat.); to ~ one's cigarette from the candle a-şi aprinde ţigara cu mâinile libere. light-handedness [~iha;ndidnis] s. agili tate a degetelor: iuţeală de mână. (de) la lumânare; ~ a fire in my room aprindeţi / faceţi cul în camera mea. 2. a lumina light-head [~hcd] ş. 1. zăpăcit, aiurit; nebunatic. 2. ne socotit, uşuratic, fluşturatic. (drumul cuiva); a da / a face lumina în; house ~ed by electricity casă iluminată electric; light-headed [~'hcdid.'-.--] adj. 1. nesocotit, uşuratic, fluşturatic, superficial. 2. aiurit, the rooms are ~ed from the courtyard odăile sunt luminate / primesc lumina din curte; to ~ the way for smb. a lumina c uiva drumul; to ~ smb. downstairs a lumina cuiva zăpăcit; nebunatic. 3. (med.) delir ant, cuprins de aiurare / delir. lightheadedness [~'hcdidnis] s. 1. nesocotinţă; sup erficialitate. 2. aiureală, zăpăceală. scara, a-i face cuiva lumină pe scară / la coborâre; ig.) a smile lit (up) her face un zâmbet îi lumină faţa / îi trecu pc(ste) faţă / îi străbă ; (fig.) joy ~ed up his eyes 3. (med.) delir. ochii i se aprinseră / îi străluciră de bu curie. B. iutr. 1. (despre foc, proiectile etc.) a se light-hearted [~'ha:lid, ' -■—] adj. vesel, cu inima uşoară, fără griji, bine dispus. aprinde, a lua foc; the match wi l not ~chibritul nu vrea să se aprindă; to ~ up a) a aprinde light-heartedly [~'hu:t idli,'-.--] adv. cu inima uşoară, vesel. gazul sau lumina, a da drumul la gaz sau la lumină; b) (fam.) a-şi aprinde pipa sau ţigara. light-heartedness [~'ha:tidnis] ş. vese



 lie, voioşie. lipsă de griji. 2. (despre cer) a se însenina, a se limpezi. 3. (despre persoane) a se lumina, a se însenina; light-heavyweight [~'hcviwcit] $, (sport) 1. categorie semigrea. 2. boxer de categorie her face lit / ~ed up with joy faţa / c hipul i se lumină / i se însenină, faţa / chipul îi semigrea. strălucea de bucurie; his eye lit up ochii i se aprinseră. (fam.) lit up puţin / uşor ameţit, lighthouse ['laithaus] s. (mar.) far; (pe bord) turelă de felinar; revolving-light ~far chcrchelit (de băut ură). cu lumină intermitentă; fixed-light ~ far cu lumină fixă. lighthouse keeper [~ iki:p 3r] s.v. l i g h t h o u s e m a n. light2 I. adj. (si fig.) uşor; ~ burden sarcină / povară uşoară; ~ blow lovitură uşoară; lighthouse man f ma3n] s. (u/ar.) păzitor al farul paznic de iar. ~ ~ touch atingere uşoară; ~er than air mai uşor ca acrul; (as) ~ as a feather / as thistle light industry l'lait'indastri] ş. industrie uşoară. down uşor ca f ulgul; ~ step pas uşor; ~ wine vin uşor; ~ wind vânt slab; ~ soil pământ lighting ['laitir j] s. 1. lumină; (i)Iuminare; iluminat. 2. aprindere. moale (bun de arat); ~strike of the pen scris uşor (nu apăsat); ~ of foot agil, sprinten; lighting gas [~ ga?s] s. gaz de iluminat. to be ~ on one's feet a avea un pas uşor; a dansa uşor; to give ~ weight a da lipsă la lighting network |~ inctws:k] s. (electr.) reţea de iluminat. cântar; ~movements mişcări suple / graţioase; ~hand a) dibăcie, îndemânare, abilitate, lig ng switch [~ swit/] s. (auto) întrerupător de lumină. dexteritate; b) delicateţe; tact; ~ sleep somn uşor; to be a ~ sleeper a avea un somn de lighting unit [~ ju:nit] s. (electr.) corp de iluminat; lampă. iepure, a dormi uşor; ~ boat barcă uşoară; ~ task sarc ină uşoară; ~ punishment pedeapsă lighting-up time [-laitin/Ap tahn] s. ora (oficială a) a prinderii iluminatului public şi uşoară; ~ work muncă uşoară; ~ comedy comedie uşoară; — re ectură uşoară / a farurilor vehiculelor. amuzantă / atrăgătoare / recreativă; the ~er arts ele minore; ~ meal masă uşoară / light intensity ['lait iiiitcnsiti] ş. (fiz.) intensita te luminoasă. frugală; ~ heart inimă uşoară / veselă; ~ woman femeie uşoară / frivolă / des htish I'laiti/j adj. 1. (despre culori) deschis, limpede; (despre păr şi ten) blond, bălai. / de moravuri uşoare: (as) ~as a butterfly superficial; nesocotit, nechibzui t; uşuratic. bălan. 2. destul de uşor. uşurel (ca greutate).



 [ightless 562



lightlcss f'laitlis] adj. 1. fără lumină, întunecat. 2. care nu dă lumină. light letter ['l it 'lets'"] s. (poligr.) subţiri (caracter de literă). light lorry [~ 'bri] s. (auto ) camionetă. lightly ['laitli] I. adv. 1. uşor, uşurel; puţin; de abia, cam; (prov.) ~ c ome ~ go de haram vine, de haram se duce; cum a venit aşa s-a dus. 2. cu inima uşoară; neserios; uşuratic, frivol. 3. lesne, uşor, fără efort; to get off ~ a scăpa ieftin. 4. fă socoteală, nechibzuit; cu (prea mare) uşurinţă; to speak ~ of smth. a vorbi cu uşurinţă des ceva; smth. not ~ to be ignored ceva peste care nu se poate trece cu uşurinţă / cu un a cu două, ceva ce nu poate fi ignorat. II. vb. tr. (scot.) a dispreţui, a desconsid era; a subestima; a trata superficial. light metal [~ 'metl] s. (metal.) metal uşo r. light-minded [~ 'maindid,'-,—] adj. uşuratic, fluşturkic; frivol; nechibzuit, nesoc otit; superficial, light-mindedness [~ 'maindidnis] s. frivolitate, nesocotinţă, sup erficialitate. lightness1 ['laitnis] s. 1. lumină; senin; seninătate. 2. colorit sla b / palid: lightness2 s. 1. greutate mică; ~ of a feather greutatea unei pene. 2. uşurinţă, caracter lesnicios / abordabil; ~ of a task sarcină uşoară. 3. nestatornicie, uşu e (a firii sau caracterului); women's ~ nestatornicia femeilor. 4. sprinteneală, i uţeală. 5. agerime, dibăcie, iscusinţă, îndemânare. 6. uşurinţă; delicateţe; graţie; ~of to (unui dentist, chirurg etc.). 7. voioşie; ~ of heart bună dispoziţie. lightning [lait nin] s. fulger; like ~ ca fulgerul, fulgerător, repede; summer / heat ~ fulger de căldură; with / at ~ speed cu iuţeala fulgerului; ~ progress progres rapid. lightning arrester [~ wests'] s. v. l i g h t n i n g - c o n d u c t o r . lightning beet le [~ ,bi:tl] s. v. l i g h t n i n g b u g . lightning bug [~ bAg] s. (amer. en tom.) denumire generică pentru orice gândac luminescent; licurici. lightning-conduct or ["kan.dAkta''] s. (electr.) paratrăsnet. lightning discharge [~ dis.tja:d3] s. descărcare electrică; trăsnet. lightning diverter [~ daiiverto'l s. paratrăsnet. lightni ng-like [~laik] adj. fulgerător, ca fulgerul, repede. lightning protector [~ proit ektor] s. v. l i g h t n i n g - c o n d u c t o r . lightning-rod [~ rad] s. v. l i g h t n i n g - c o n d u c t o r . lightning strike [~ straik] s. grevă orga nizată fără aviz prealabil, grevă-fulger. lightning telegram [~ iteligraem] s. telegramă-f ulger. light oil [.lait 'ail] s. (mine) 1. ţiţei uşor; ulei uşor. 2. pl. produse albe. l ight panel [~ .pfenslj s. (electr.) tablou de distribuţie. light plant [~ pla:nt] s. instalaţie de iluminat; uzină electrică. light positive [~ .pazitiv] s. (fiz.) foto conductor. light projector [~ pra^ekta'] s. (fiz. etc.) proiector. light quantum [~ ikwontam] s. (fiz.) foton. light ray [~ reij s. rază de lumină. lights [laits] s . pl. bojoci (de oaie etc., ca aliment); (vulg.) bojoci (la oameni). light scatt ering [lait .skaitsrirj] s. (fiz.) difuziunea luminii. light-sensitive ['lait.se nsitiv] adj. sensibil la lumină, fotosensibil. light sheet [~ /i:t] s. tablă subţire p entru acoperiş. light ship [~ Jip] s. (mar.) far plutitor; navă-far. light show ['la it /ou] s. spectacol de sunet şi lumină. lightsome1 ['laitssm] adj. 1. luminos, lumi nat. 2. limpede, clar, neîntunecat. lightsome2 adj. (poetic) 1. uşor, iute, sprinten . 2. vesel, glumeţ, plăcut, cu haz. 3. uşuratic, frivol. 4. graţios. light source ['lait sa:s] s. (fiz.) sursă de lumină. light stop [~ stap] s. (fiz.) diafragmă; obturator d e lumină. light-struck ['laitstrAk] adj. (fot.) voalat. light switch [~ swiff] s. (auto) manetă de lumină. light tower [~ itauar] s. (mar.) far. light transmitting [~ transimitin] adj. (fiz.) transparent. light truck [~ trAk] s. (amer. auto) cami onetă. light valve [~ vaelv] s. (fiz.) releu optic. light vessel [~ 'vesl] s. v. l i g h t s h i p . light wave [~ weiv] s. (fiz.) undă luminoasă. lightweight [~weit] I. s. 1. persoană uşoară ca greutate, persoană de greutate uşoară. 2. (sport) sportiv de c tegorie uşoară (care cântăreşte cel mult 61 kg). 3. (fig.) fluşturatic, uşuratic, fluieră-v (fam.) persoană fără importanţă / influenţă. II. adj. 1. uşor (ca greutate). 2. uşuratic. l, neînsemnat. : light wiring [~ .waigrirj] s. (electr.) instalaţie de iluminat.. li ghtwood [~wud] s. 1. pădure de pini (în sudul S.U.A.). 2. lemn care arde repede, lem n uşor. 3. (bot.) specie de arbore australian (Acacia melanoxylon). light-year [~j a:, ~jiar] s. (astron.) an-lumină. Iign aloes [lain aî'louz, lign aVlouz] s. (bot.) aloe (Aloe sp.). ligneous ['lignias, -njas] aay. 1. (bot.) lemnos. 2. (glumeţ) de lemn; „de lemn Tănase". ligniferous [lig'nifarss] adj. (bot.) lignifer. lignificatio n [.lignifai'keifan] s. lignificare, lemnificare. lignify ['lignifai] vb. A. tr.



 a lignifica, a lemnifica. B. intr. a se lignifica, a se lemnifica, a se preface în lemn. lignin(e) ['lignin] s. lignină. lignite ['lignait] s. cărbune brun, mai ales lignit. lignum vitae ['lignam 'vaiti:] s. (bot.) gaiac (Guajacum officinale. Gu ajacum sanctum). likable ['laiksbl] adj. plăcut; atrăgător, nurliu; fermecător, încântător. kableness [-nis] s. farmec; drăgălăşenie.



like1 [laik] I. adj. 1. asemănător, similar, analog; two ~ cases două cazuri similare / asemănătoare; ~ causes produce ~ effects cauze asemănătoare produc efecte asemănătoare; t ey are as ~ (to each other) as two peas seamănă ca două picături de apă; as ~ as an apple to an oyster, as ~ as chalk and cheese cu totul deosebiţi, deloc asemănători; departe griva de iepure; (pop.) he is as ~ his father as if he had been spit out of his mouth seamănă cu taică-său ca două picături de apă; two plants of ~species două plante din specie; to treat smb. in ~ manner a se purta cu cineva în acelaşi mod, a răspunde cui va cu aceeaşi monedă; (prov.) ~master, ~ man cum e turcul şi pistolul, cum e sacul şi pe ticul; (prov.) ~father,~son ce naşte din pisică şoareci mănâncă, aşchia nu sare departe de nchi; (mat.) ~ terms termeni asemenea; (electr.) ~ poles poli de acelaşi semn / de acelaşi fel; (înv., lit.) to be ~ unto a se asemăna cu. 2. (înv.) probabil, cu putinţă, ve osimil, pesemne; he is ~ to die of / for hunger s-ar putea să moară de foame, probab il că va muri de foame; he is ~ to succeed probabil că va reuşi, are şanse să reuşească; yo re not ~to see me any more nu mă vei mai vedea probabil niciodată. II. s. 1. seamăn, p ereche; I never heard the ~ (of it) n-am mai pomenit una ca asta, n-am mai pomen it aşa ceva; the ~ was never seen niciodată nu s-a mai văzut una ca asta; n-are perech e în lume; to do the ~ a face la fel, a proceda în acelaşi mod; to give smb. back the ~, to give / to return ~ for ~ a face la fel, a plăti cuiva cu aceeaşi monedă; (prov.) ~ likes / loves ~, ~ draws / will to ~ cine se aseamănă se adună; he has not his ~nu are pereche, nu are seamăn; (rar) his living ~om care seamănă cu el ca două picături de apă I never saw the ~ of you n-am mai văzut un om ca tine; I shall not look upon his ~ again un om ca el nu voi mai întâlni nicicând; and the / such ~ şi altele de felul ace sta, şi altele de acest gen; I don't mix with the ~s of you nu mă înhăitez cu oameni de teapa ta. 2. ~s and dislikes preferinţe şi antipatii. III. aaV. 1. asemănător, într-un fel asemănător; în acelaşi mod I fel; (înv.) ~ as la fel cu, după cum, ca şi, precum şi; ~ as şi cum, ca şi când. 2. probabil, verosimil, pesemne; (fam.) ~ enough, very ~ foarte p robabil, foarte verosimil. 3. (fam.) aşa-zis, ca să zicem aşa; oarecum. întrucâtva; they e ncouraged us ~ ne-au încurajat întrucâtva. 4. (fam\) cât pe-aci, gata-gata; I had ~ to h ave lost it era cât pe-aci să-1 pierd. IV. prep. ca, la fel cu, asemănător cu, ca şi; I th ink ~ you gândesc la fel cu tine; to be ~ a fi la fel cu, a semăna cu, a se asemăna cu , a fi asemănător cu; he is rather ~ you cam seamănă cu tine; to hate smb. ~ poison a urî pe cineva de moarte; to act ~ a soldier a) a se purta soldăţeşte; b) a acţiona ca un sol dat; (fam.) he ran ~ anything / blazes / hell / the (very) devil / mad alerga ca un bezmetic / nebun / ieşit din minţi / zănatic; to fit smb. ~ a glove a i se potrivi cuiva de minune; to pace up and down ~ a caged beast a se învârti ca un leu în cuşcă; he was ~ a father to me mi-a fost ca un tată, s-a purtat cu mine ca un părinte; what's the weather ~? cum e vremea?; whom is he ~?; (fam.) who is he ~? cu cine seamănă?; w hat is he ~? cum arată?; you know what he is ~ ştii cum arată; I want to find one ~ it vreau să găsesc unul la fel cu el, vreau să-i găsesc perechea; it looks ~ it a) aşa se pa re; b) seamănă cu el; that's just ~ him! aşa e el, ăsta îi e felul; just ~ anybody else ca oricare altul; (fam.) the weather looks ~ clearing up s-ar părea că vremea se însenin ează; I feel ~ taking a walk mi-ar plăcea să fac o plimbare; he did not feel ~ returni ng to nu prea vroia să se întoarcă la; there's nothing ~ speaking frankly sinceritatea e cel mai preţios lucru; it looks ~ snow se pare că o să ningă; don't talk ~ that! nu v orbi aşa! nu-mi vorbi pe acest ton!; old people are ~ that aşa sunt bătrânii; I never sa w anything ~ it n-am mai văzut aşa ceva; there is nothing." health sănătatea e cel mai p reţios bun; (fam.) that's smth. ~ a day e ozi splendidă; he spoke to him smth. ~ thi s îi vorbi cam pe acest ton / cam în felul acesta; it costs smth. ~ fifty pounds cos tă cam cincizeci de lire; he acted ~ himself s-a purtat într-un mod demn de el; that is spoken ~ yourself ai vorbit într-un mod demn de tine. V. cony. 1. (fam.) ca; s now is falling ~ in January ninge ea în ianuarie; he doesn't sing ~ she does (el) nu cântă ca ea. 2. (dial.) ca şi cum, de parcă; he spoke ~he knew smth. about it vorbea de parcă / ca şi cum ar fi ştiut ceva despre asta. VI. vb. A. tr. (txv.) a asemui, a e gala. B. intr. 1. (înv.) a semăna, a asemui. 2. to ~ to (rar) a fi cât pe-aci să, a fi g



 ata-gata să; he ~d to have lost his hat era cât pe aci să-şi piardă pălăria. like2 vb. A. t 1. a-i plăcea; a-i fi drag, a ţine la; a se bucura de; you will ~my room îţi va plăcea cam era mea; how do you ~ it? cum îţi place, cum o găseşti?; I — it (very) much îmi place (foar e) mult; I ~ it well enough îmi place destul de mult; it is not at all as I ~ it n u-i deloc pe gustul meu; I do not ~ it at all nu-mi place deloc; I should ~ it o f all things aceasta mi-ar plăcea cel mai mult / mi-ar face cea mai mare plăcere; wh ether he ~s it or not fie că-i place, fie că nu; (fam.) I don't half ~ it nu-mi plac e deloc; as you ~ it cum îţi place, cum vă place, cum credeţi mai bine; după gustul dumnea voastră; I ~ that îmi place; I ~ that! asta-i bună! ia te uită!; she ~s him but does not love him ea îl place dar nu-1 iubeşte; I came to ~ him mi-a devenit simpatic; how d o you ~ him? cum îţi place? cum îl găseşti?; I ~ the offer oferta îmi place / surâde, propu ea îmi convine; plant that ~s sandy soil plantă căreia îi prieşte solul nisipos; I should ~ time to consider it aş avea nevoie de timp ca să mă mâi gândesc; would you ~ the armchai r? preferaţi să staţi în fotoliu?; would you ~ my company? doriţi să vă însoţesc? îmi daţi ?; I should ~ some tea aş dori ceai; how do you ~ tea? a) cum vă place să beţi ceaiul?; b) (cum) vă place ceaiul?; I should ~ to know aş vrea să ştiu, aş dori să aflu; I should ~ o be able to help you aş vrea să te pot ajuta; I shouldn't ~ to be in your shoes n-aş vrea să fiu în pielea ta; I don't ~ him behaving like that nu-mi place cum se poartă, nu-mi place că se poartă aşa. 2. (înv.) a-i plăcea, a-i conveni; the music ~s you not muzi ca nu vă place; it ~s me well to do that îmi place mult să fac aceasta. B. intr. a plăce a, a vrea, a dori; (just) as you ~ cum vrei; as you best ~ cum îţi place mai mult, c um vrei mai bine; he is free to act as he ~s e liber să facă cum vrea; as much as (e ver) you ~ (atât) cât vrei, cât pofteşti, cât (de mult) îţi place; do as you ~ fă cum îţi p m vrei; if you ~ dacă vrei; she is pretty, if you ~, but not a beauty e drăguţă, dacă vrei , însă nu c o frumuseţe; (inv.) it is not well ~d of nu place. like3 s. (înv.) 1. trup, corp. 2. cadavru, leş.



 563 limited



limber2 I. adj. 1. mlădios, flexibil, suplu; pliant; care se îndoaie uşor; 2. îngăduitor, likeable ['laiksbl] adj. v. l i k a b l e . tolerant, care se învoieşte uşor. 3. exped itiv, prompt, îndemânatic. II. vb. tr. a face mai likeableness [-nis] s. v. 1 i k a b 1 e n e s s. likelihood ['laiklihud] ş. 1. probabilitate; in all ~ după toate prob abilităţile; there is mlădios / mai flexibil; a îndupleca, a face (pe cineva) să fie îngădu r. limberness ['limbanis] s. mlădioşenie, flexibilitate; îngăduinţă. no ~ of success succes l nu e deloc probabil. 2. (înv.) asemănare, asemuire. limbi [limbai] pl. de la l i m b u s . likeliness ['laiklinis] s.v. l i k e l i h o o d (1). limbless ['limits ] adj. ciung; olog; lipsit de membre. likely î'laikli] I. adj. 1. probabil, verosi mil; a ~story o poveste verosimilă; (fam.) that's limbo1 ['limbou] s. 1. (rel., po etic) intrarea / pragul iadului. 2. (înv.) iad. 3. (sl.) temniţă, a ~story! asta-i bună! ; it is ~enough pe cât se pare. se prea poate; it is / seems ~ that se pare că, prob abil că; it is more than ~ e mai mult decât probabil; it is very ~ to happen puşcărie, înc hisoare, gherlă. 4. depozit de vechituri. 5. (jig.) uitare; to descend into ~ e ce va foarte probabil, c foarte probabil să se întâmple; it is ~ to rain s-ar putea să plouă; acadea în uitare. limbo2 s. denumirea unui dans din Indiile Occidentale. we are ~ to have rain s-ar putea să avem ploaie; he is ~ to succeed are sorţi de izbândă, limbus ['limb3s],pl. limbi [-bai] s. (biol., top.) limb. s-ar putea să reuşească; is he ~ to come? s-ar putea să vină? va veni oare?; not ~de-abia, lime1 [laim] I. s. 1. var; b urnt ~ var nestins, slack(ed) ~ var stins. 2. (chim.) oxid de cu greu; improbabi l; he is not / hardly ~ to succeed nu prea are sorţi de izbândă; he is not ~ to recove r probabil că nu se va (mai) însănătoşi; (fam.) he is not a very ~ candidate calciu. 3. (r ar) clei. II. vb. ţr. 1. a vărui. 2. a trata cu var. 3. a încleia. 4. (jig.) a înşela, e u n candidat cu foarte puţine şanse. 2. potrivit, prielnic, favorabil, convenabil; a ~ man a păcăli, a trage pe sfoară. lime2 s. (bot.) chitru (Citrus medica); chitră. for tha t office un om potrivit pentru acest serviciu; I asked every ~ person for lime3 s. (bot.) tei (7*ilia sp.). information am cerut informaţii tuturor persoanelor în s tare să mi le furnizeze. 3. (amer. lime acetate [~ issitit] s. (chim.) acetat de c alciu. înv.) frumos, chipeş, bine făcut; trupeş; a fine ~ (-looking) lad un băiat frumos şi bine limeade [li'mcid] s. limonada. făcut; ~ horse cal frumos. 4. (rar) vrednic de stimă; amabil; primitor. 5. (înv.) omogen, lime basin ['laim -bcisn] s. varniţă. de ace eaşi natură. II. adv. probabil, verosimil, după cum se pare, pesemne; most / very lime bin [~ bin] s. (constr.) ladă pentru stins var. ~ foarte probabil; he will succee d as ~ not s-ar putea foarte bine să reuşească; (fam.) lime-burner [~ib3:n3r[ s. calcu lator, muncitor care arde piatra de var. not (blooming) ~! nu-i nici un pericol! lime burning [~ iba'nin] s. ardere a varului. like-minded f'laik'maindid] adj. în sufleţit de aceleaşi sentimente; de aceeaşi părere. Hme-coat ['laimkout] vb. tr. (metal. ) a trata cu var. like-mindedness [-nis] s. identitate de sentimente sau păreri. l ime concretion ['laim k9n'kri:/pn] s. (agr.) concreţiune de carbonaţi. liken l'laikp n] vb. tr. 1. (to) a compara, a asemui (cu). 2. (rar) (to) a face să semene lime c ream [~ kri:m] s. lapte de var. (cu). limehouse ['laimhaus] vb. intr. (fam.) a f i demagog. likeness ['laiknis] s. 1. (between; to) asemănare (între; cu); striking ~ asemănare lime hydrate ['laim ihaidreit] s. (chim.) hidrat de calciu, var stins. izbitoare. 2. portret, chip; to take smb.'s ~ a face portretul cuiva; a fotograf ia pe cineva; lime-juice ['laimd3u:s] I. s. suc de lămâie. II. vb. intr. (amer.) a călăt ori, a pribegi. a good ~ portret care seamănă. 3. înfăţişare, arătare, formă, aparenţă; an the lime-juicer [~id3u:sar] s. (amer. mar. sl.) 1. vas englez. 2. marinar englez . ~ of a friend un duşman sub înfăţişarea unui prieten; in his true ~ sub înfăţişarea sa li [~kiln] s. cuptor pentru arderea varului. adevărată. limelight ['laimlait] s. (teat ru) 1. lumină Drummond (pentru luminarea scenei); lumina likewise ['laikwaiz] adv. de asemenea, tot astfel, în acelaşi chip / mod; aidoma, tot rampei. 2. rampă (a scene i); to be in the — a fi punctul de atracţie, a fi în centrul de aşa, la fel; to do ~ a f ace la fel. atracţie, a fi în ochii lumii. likin ['li:'ki:n] ş. (ist.) drept de tranzi t (în China). limen ['laimen] s. 1. (electr.) prag electric; limită. 2. (psih.) prag (al conştiinţei etc.). liking ['laikirj] I. s. 1. gust, înclinare, pornire; simpatic; plăcere; preferinţă; is it to your lime nitrogen ['laim -naitr^an] s. (chim.) cianami



 dă. ~? îţi place? e pe gustul tău?; this is not to my ~nu-mi place, nu-i pe gustul meu; to have lime slag [~ slteg] s. (metal.) zgură calearoasă. a ~ for / to smth. a-i plăce a ceva, a avea o înclinare pentru ceva; to have a ~ for / to smb. lime-pit [~pit] ş. carieră de piatră de var; varniţă. a) a avea simpatie pentru cineva, a se simţi atras cătr cineva; b) a iubi pe cineva; his ~ limerick ['limsrik] s. (Ut.) poezie umoristi că bazată pe absurdităţi (alcătuită din cinci for study înclinaţia sa pentru studiu; his ~ e simpatia sa pentru mine; to have a versuri rimând aabba). ~ for poetry a-i plăcea poezia; (rar) on ~ de încercare, de / ca probă; to take a ~ for / limes [laimz] s. p l. (teatru) rampă. to smth. a prinde gust de ceva, a începe să-i placă ceva; to take a ~ for / to smb. a simţi lime spar ['laim spci:r] s. (geol.) calcit. prietenie pentr u cineva; a îndrăgi pe cineva. 2. (înv.) înfăţişare, aspect, exterior. 3. (înv.) limestone mstoun] s. 1. (geol.) piatră de var, calcar. 2. (chim.) carbonat de calciu. trupeşie , corpolenţă. II. adj. (înv.) 1. trupeş. 2. plăcut, atrăgător. 3. (constr.) var în bulgări. il] adj. (amer., dial.) mic. lime-tree ['laimtri:] s. v. l i m e 3 . lilac ['lai bk] I. s. (bot.) liliac, iorgovan, scumpie (Syringa vulgaris). II. adj. liliachi u, lime-wash [~wo/] I. s. lapte de var. II. vb. tr, a vărui. violaceu. Iimewater [ 'lainiiWD:t3r] s. 1. apa de var, soluţie de carbonat de calciu. 2. apa calearoasă. l ilac-coloured [~ ik-vlad] adj. v. l i l a c (II). Iimey ['laimi] s. l.v. 1 i m e j u i c e r (2). 2. (amer. sl.) soldat englez. liliaceae [ilili'eisiu:] s.pl. ( bot.) liliacee. liminal ['liminal] adj. (psih.) liminal. liliaceous [ilili'ci/os ] adj. (bot.) liliaceu. liming flaimirj] s. (agr.) amendare cu var, amendament c alcic. lilied ['lilid] adj. 1. (poetic, despre obraz) ca laptele, cum c crinul. 2. cu crini, acoperit limit ['limit] I. s. 1. limită, graniţă, margine, hotar; within the ~s of the city în incinta de crini. oraşului. 2. (fig.) limită, stavilă, frâu; within the ~s of my power / authority în limita r lilliput car ['lilipAt ka: ] s. (auto) automobil pitic; microautomobil. puterilor mele, pe cât îmi stă în putere; ij is true wi thin ~s e adevărat în anumite limite Lilliputian [


 (groasă), creangă. 3. (jig.) membru; părtaş. 4. parte (a unui argument). 5. (fam.) neces sities a se mărgini la strictul necesar. C. intr. a acţiona pe o întindere de teren bi ne soi rău, diavol, copil neascultător; ~ of the devil drac îrnpieliţat. 6. (astron.) li mb, bord stabilita; (despre călugării cerşetori) a cerşi într-un anumit ţinut. (al unui ast u).! .(tehn.) limb, piesă; flanc; detaliu. 8. (te/m.) braţ; arc; membru. 9. (geol.) limitary [-ari, amer. şi -cri] adj. 1. limitat, mărginit, ţărmurit. 2. care limitează / ar ipă (a unei falii); cot (al unui clin). II. vb. tr. 1. a dezmembra (un corp); (fam .) I'll ~ mărgineşte; limitrof, învecinat, mărginaş. him îl tai bucăţele. 2. a tăia (crăcil bore). limitation [ilimi'tei/pn] s. 1. limitare, mărginire; to have one's ~s a-şi av ea limitările lui. 2. restricţie, rezervă, calificare; the ~ of a promise rezerva unei promisiuni. 3. megieşie, limbec(k) ['limbek] vb. tr. (înv.) a distila. limbed [limd ] adj. (în compuşi adjectivali) cu membre(le); strong-~ man bărbat cu învecinare, vecinăta te. 4. (jur.) prescripţie (extinctivă); term of ~ termen de prescripţie. limitative [' limiteitiv, -tativ] adj. limitativ, restrictiv. musculatură puternic dezvoltată. lim ited [limitid] I. adj. 1. limitat, mărginit; restrâns; ~ number număr restrâns; limber1 ['limba1"] I . s . l . (mil.) antetren (al unui/un). 2. (înv., dial.) hulubă, oişte. I I. vb. ~ intelligence inteligenţă mărginită / îngustă; to be of ~ understanding a fi mărgin tr. a ataşa (o piesă, antetrenul etc.) la tun. -



 limited company 564



a fi îngust la minte; people of ~ views oameni cu vederi înguste. 2. cu responsabili tate limitată: cu puteri limitate. II. s. (amer.) tren sa» autobuz cu locuri limitat e. limited company [~ 'kAiuppni] s. (coin.) societate pe acţiuni cu răspundere limit ată, societate anonimă. limited divorce [~ di'vo:s] s. (jur. amer.) separaţie de corp. limited edition [~ i'di/pn] s. ediţie cu tiraj limitat; ediţie de lux. limited owne r [~ roun?r] s. (yur.) uzufructuar. limited partner [~ 'pa:tn3r] s. v. l a t e n t p a r t n e r . limited train [~ 'trein] s. (amer.) tren cu locuri limitate. limiter ['limita1"] s. 1. regulator (de viteză, presiune etc.). 2. (tel.) limitor. limiting angle [limitin >asrjgl] s. (nu;t.) unghi limită. limiting clause [~ klo: z] s. (jur.) stipulaţie limitativă. limiting friar [~ fraisr] s. călugăr cerşetor. limitle ss ['limitlis] adj. nemărginit, nelimitat, fără limită, necuprins, nesfârşit. limit man ['l mit imam] s. (sport) concurent care primeşte cel mai mare avans (într-o cursă cu handi cap). limitrophe ['limitroufj adj. (with) limitrof, mărginaş; învecinat, vecin (cu). l immer ['lima1"] s. (scot.) 1. târfă. 2. ticălos. limn [lira] vb. ir. (înv., poetic) 1. a zugrăvi, a picta, a desena («n tablou, un portret); a reprezenta, a înfăţişa; to ~ the / o water a-şi clădi castele în Spania. 2. a ilustra (un manuscris). Iimner ]'limnor] s. (înv.) 1. portretist. 2. ilustrator (de manuscrise, cărţi). 3. pictor de miniaturi. . limnologist [lim'nol3d3ist] s. limnolog. limnology [Iira'notad3i] s. limnologie, studiul apelor stătătoare. Iimo [limouj s. (fam.) limuzină (prese, de la 1 i m o u s i n c). limonite f'laimonait] s. (mine) limonit. limousine ['limo'zim, -.zi:n] s . (auto) limuzină. limp1 [limp] I. vb. in/r. 1. a şchiopăta; a şonticăi. 2. to ~ along a m erge şchiopătând; to ~ down a coborî şchiopătând; to ~ past a trece şchiopătând pe lângă; t îndepărta şchiopătând; to ~ up a se urca şchiopătând. II. s. şchiopătare, şchiopătat. Iimp os, suplu. 2. neputincios, fără vlagă. 3. (despre rufe) moale, nescrobit; mototolit, b oţit. limp binding ['limp 'baindirj] s.fpoligr.) cartonaj suplu. limpet ['limpit, amer. si -pet] s. 1. (zool.) specie de moluscă gasteropoda (Patella). 2. (glumeţ) pe rsoană care nu vrea în ruptul capului să plece dintr-un serviciu. limpet mine [~ main] s. mină magnetică. limpid ['limpid] aaj. limpede, clar (si fig.), străveziu, diafan. limpidity [lim'piditil s. limpezime, claritate; transparenţă. limpidly i'Iimpidli] a dv. cu claritate, limpede. limpidness ['limpidnis] s. v. 1 i m pi d i t y. limpi ng ['limpirjj adj. şchiop, şchiopătând. limpingly [-li[ adv. şchiopătând, şontâc-şontâc. li mpnis] s. moliciune, lipsă de energie. limpsey ['limpsi] adj. (dial.) slab; slăbănog; fără vlagă, şubred. limy1 f'laimi] adj. 1. de var, calcaros. 2. cleios; lipicios. limy 2 s.v. l i m e - j u i c e r ( 2 ) . linage ]'lainid3] s. (poligr.) 1. numărul rândur ilor de pe o pagină tipărită. 2. plată după numărul rândurilor. linchpin ['lintjpin] s. 1. (lătăreţ) de osie, cocoşel. 2. (telm.) fus; fuzetă; şplint. 3. (fig.) element central (car asigură coeziunea unui grup); persoană / lucru de bază. linctus ['linktos] s. (farm.) sirop sau poţiunc contra tusei. linden ['lindon] s. (bot.) tei (Tilia): linden tr ee [~ tri:] s.v. l i n d e n . lindy (hop) ['Undi (hap)] s. (amer.) specie de da ns vioi. line1 [lain] I. s. 1. (înv. dial.) in. 2. (teA't.) in răgilat / curăţat / tras prin ragilă / gata pentru tors. 3. perie specială pentru lustruit pălării. 4. (inv.) pânză. 5. (inv.) haină/ veşmânt de in. II. vb. A. tr. 1. a căptuşi (o hai/ui etc.); a acoperi; a tapisa; a broda, a face bordura (cu gen.); to ~ a box with silk a căptuşi o cutie cu mătase; walls ~d with wooden panelling pereţi îmbrăcaţi cu panele de lemn; (mine) to ~ a shaft with framework a consolida cu scânduri pereţii unui puţ; (telm.) to ~ a cylinder a căptuşi un cilindru; to ~ a book with cloth a lega o carte în pânză; (telm.) to ~ (up) a machine a ajusta o maşină. 2. (fam.) a umple cu bani; to ~one's pockets a se îmbogăţi, a -şi umple buzunarele cu bani, a se chivernisi. 3. (fam.) a umple (cu mâncare); to ~ one's jacket a-şi umple burta, a se ghiftui. 4. (inv.) a ajuta, a sprijini. B. int r. to ~ with a căptuşi cu, a dubla pe dinăuntru cu; a acoperi cu; to ~ with boards / p lanks a căptuşi cu scânduri; to ~ with lead a acoperi cu plumb, a plumbui. line21. s. 1. frânghie, funie; sfoară; şnur; aţă; clothes / drying ~ frânghie de rufe; angling / fishi g ~ sfoară de undiţă. 2. pi. (amer. dial.) hăţuri. 3. (mar.) coardă, cordaj, odgon, parâmă, e; saulă de tras la edec bărci; undiţă; (mar.) lead (sau sounding) ~ sondă, fir cu plumb; to throw a good ~ a fi pescar experimentat şi iscusit. 4. (fig.) spaţiu liber, liber tate, joc; to give a fish plenty of ~ a da joc / undiţă unui peşte; (fam.) to give smb



 . ~enough a) a da frâu liber cuiva, a da libertate cuiva să facă ce vrea; b) a lăsa pe c ineva să-şi facă de cap. 5. instrucţiune, linie de comportare; regulă; ~ of conduct linie de conduită; ~ of policy a) linie politică; b) regulă de prudenţă; ~ of thought mod de a gâ di, mentalitate; ~ of argument raţionament; ~ of life fel de viaţă; by ~, by ~ and lev el, by rule and ~ meticulos, cu metodă; to take one's ~ a lua o hotărâre, a-şi fixa lini a (proprie) de conduită; to take one's own ~, to take a ~ of one's own a-şi urma cal ea (sa proprie); to adhere to a ~ of conduct a urma consecvent o anumită linie de conduită; on this ~ în acest mod, după acest principiu; în acest sens, în această direcţie; mer. fam.) to give



smb. a ~ on a da cuiva ştiri / indicaţii / informaţii despre; (amer. fam.) to get a ~ on a obţine / a căpăta ştiri despre. 6. pl. (fig.) soartă, destin, ursită; the ~s are / hav fallen unto / to me in pleasant places destinul îmi e favorabil, sunt un privileg iat al soartei, mi-a zâmbit destinul; his ~s are not fallen in pleasant places des tinul îi c potrivnic; hard ~s ghinion, soartă nefavorabilă, ursită potrivnică; (fam.) that / it is hard ~s for e greu pentru, e descurajam pentru; ce ghinion pentru. 7. l inie de demarcaţie, hotar, limită, barieră; the Spanish ~s frontiera spaniolă; (ist. S.U .A.fam.) the Line frontiera de sud a statului Pennsylvania (care separa statele din nord de statele sclavagiste); to draw a (sharp) ~ between a stabili o limită ( precisă) între, a stabili linia de demarcaţie între; to draw the ~ at a) a stabili linia de demarcaţie la; b) a se opri în faţa (cu gen.); a nu merge mai departe de, a nu depăşi limita (cu gen.); (fam.) one must draw a ~somewhere a) toate au o limită, totul ar e margini; b) răbdarea are şi ea o margine; (fam.) to go over / to overstep the ~ a depăşi măsura; (scol.) paper just on the ~ lucrare cotată la limită; below the ~ sub limită sub prevederi, sub aşteptări. 8. (mat.,fiz.) linie; artificial ~ linic ajutătoare; ci rcular ~ linic circulară; perpendicular ~ linie perpendiculară; right / straight ~ l inie dreaptă; to be square to a ~ a fi perpendicular pe o linic; (fiz., mat.) ~ of force linic de forţă; ~ of light linie luminoasă, dâră de lumină; (fiz.) the ~s of the spe trum, the spectrum ~s liniile întunecate ale spectrului solar; (fiz.) absorption ~ s linii de absorbţie. 9. trăsătură, linie; pi. schiţă; to draw a ~ a trage o linie; continu us / solid ~ linie continuă; dashed / broken ~ linie întreruptă; dotted ~ linie puncta tă; heavy ~ linic groasă; black / guide / writing ~s transparent pentru scris; ruled with blue ~s liniat cu albastru; (m«r., mine) ~ of bearing linie de direcţie; ~of s wiftest descent linie a căderii rapide; (mine, geol.) ~ of dip linie de cădere; (nul ., mine) ~ of explosion limită de efect; (geol.) ~ of fault linic de surpare; (av. ) ~ of flight linie de zbor; (mine, geol.) ~ of strike linie de izbire; visual ~ linie de vizibilitate; meridian ~ linie mediană; (sport) service ~ linie de servi ciu (ia tenis); side service ~ linie laterală de serviciu (la tenis); to walk a ch alk ~a) a merge în linie dreaptă (spre a arăta că nu e beat); b) (fig.) a se comporta în m od ireproşabil; to toe the ~a) (sport) a fi gata de start; b) a se supune dorinţei c uiva. 10. (mai ales mar.) the ~ ecuatorul; to cross the ~ a trece ecuatorul. 11. (muz.) .linie (a portativului). 12. rid, zbârcitură; linie a palmei. 13. contur, fo rmă, linie de contur; (constr. navale) ship's ~ contur aţ unui vas; this ship has fi ne ~s acest vas are o siluetă frumoasă; clean ~s contururi fine. 14. aliniere, linie ; direcţie; to be in a ~ with a fi în aceeaşi linie cu, a fi aliniat cu; to get the ho rses in a ~ a aşeza caii pe aceeaşi linie (la curse); to put in a ~ a pune pe aceeaşi linie, a alinia; to keen a ~ a ochi şi a trage cu arma în centrul unui plan vertical ; (agr.) to sow a ~of asemăna un şir de; ~of draught, building ~ of a street aliniam ent al unei străzi, linic de aliniere a clădirilor pe o stradă; ~ of route / travel it inerar; to fall into ~ a) a se alinia; b) a consimţi, a fi de acord; to keep / to take one's own ~, to strike, out in one's own ~ a-şi urma calea proprie; on the sa me ~s în acelaşi spirit; to lay down the broad ~s of a work a schiţa o lucrare în linii mari. 15. branşă, domeniu, ramură, sferă de activitate; îndeletnicire, ocupaţie, specialita e; afacere, treabă; ordin dat unui agent comercial; marfă livrată pe baza acestui ordi n; to be in one's ~ a) a fi în meserie / în specialitate; b) a fi pe gustul cuiva, a se potrivi cu cineva; his jokes aren't in her ~ glumele lui nu sunt pe gustul e i; what ~ are you in? ce meserie ai? ce profesiune ai? cu ce te ocupi?; what is his ~ (of business)? cu ce gen de afaceri se ocupă? cu ce fel de comerţ se ocupă?; he is in the book ~ se ocupă cu comerţul de cărţi; to work in the building ~ a lucra în domen iul construcţiilor; to be in the cloth ~ a se ocupa cu comerţul de pânzeturi; (fam.) t



 o be in the public ~ a ţine un restaurant; men of the same ~ colegi de breaslă, conf raţi; that is not in my ~, it is out of my ~, it does not lie in my ~ nu-i de comp etenţa mea, e în afara preocupărilor mele, nu ţine de specialitatea mea; that's quite in my ~ mă pricep, e în specialitatea mea; here is smth. in your ~ a) iată ceva care o să te intereseze; b) iată ceva în specialitatea ta; what does he do in the sporting ~? ce fel de sport face?; all along the ~ pe toată linia, în toate privinţele; în toate dom eniile; (teatru) ~ of business categorie / gen de roluri; (com.) ~of goods gen d e articole; (com.) ~ of samples gen de eşantioane; (corn.) low-priced ~s articole ieftine; (com.) leading ~articol de reclamă; (com.) we do nothing in that ~, it is not of our ~s nu ţinem astfel de articole; (fam.) smth. in the fish ~ orice fel d e peşte, ceva peşte; a rice pudding or smth. in that ~ o budincă de orez sau ceva asemănăt or; ceva în genul ăsta; to pursue a ~ of art a se ocupa de o anumită ramură a artei; (fi g.) to meddle in other men's ~ a se amesteca în treburile altora. 16. rând, şir (unul în spatele celuilalt); (mai ales amer.) coadă; five cars in ~ cinci automobile în şir / unul după altul; ~ of moving traffic coloană de vehicule în mişcare; to stand in a ~ a) a sta în şir; b) a sta la coadă. 17. (poligr.) rând; blank ~ rând spaţiat; displayed ~ rând titlu; rând scos în evidenţă; white ~ rând alb, spaţiu nescris; to adjust a ~ a da 0 lungi e anumită unui rând; to drive in the ~s a îndesi rândurile. 18. vers; pl. versuri; versu ri greceşti sau latineşti care se copiază ca pedeapsă la şcoală (in Anglia); pl. poezie; ~o poetry vers. 19. rând scris;pi. rânduri; scrisoare scurtă; (fam.) drop mea~,drop me a few ~s scrie-mi câteva rânduri; I had / received a ~ / a few ~s from him am primit câteva rânduri / o scrisoare de la el; I shall drop you a ~ îţi voi scrie câteva rânduri; 1 understand from your ~s deduc din cele scrise de tine; to read between the ~ a c iti printre rânduri; marriage ~s act de căsătorie; (teatru) actor's ~s rolul unui acto r; (teatru) he does not know his ~s nu-şi cunoaşte rolul; (teatru) to muff one's ~s a-şi rosti neclar replica. 20. (mil., mar.) rând, linic, şir; linie a frontului, front de luptă; formaţie în desfăşurare; linie de ostaşi; aliniere; linie de bătaie; trupe de li ; linie de fortificaţii; (mar.) ~ abreast formaţie în linie; (mar.) ~ ahead dâră lisată de n vas în mers, siaj;~ of sight a) linic vizuală, linie de vedere; b) (mii.) linie de miră; (mil.) ~ of fire, firing ~ linie de tragere; (mii.) ~ of departure aliniame nt de plecare la atac; ~ of battle linie de bătaie; army drawn up in three ~s arma tă aşezată pe trei rânduri; the front ~s liniile înaintate; avangarda; the back ~s liniile din spate; ariergarda; to march in ~ a mărşâlui în linie; to fall into ~ a se aşeza în lin e, a se alinia; to fall out of ~ a strica alinierea; to break / cut off / traver se the (enemy's) ~ a străpunge linia inamică; ~ of



 565 link 2



circumvallation linie întărită cu ziduri sau şanţuri, linie de fortificaţii; ~ of defence l nie de apărare; first ~ of defence liota militară a Mărci Britanii; (mar.) to draw up in a ~ a se aşeza în linie, a forma o linie; forming ~desfăşurare în linie; to go into ~ a se alinia; to keep in the ~ a ţine pasul; infantry of the ~ infanterie de linie; troops of the ~ trupe de linie: soldier of the ~ infanterist; (mar.) officer of the ~ ofiţer de linie; ~of operation(s) linie tactică de atac; ship of the ~ vas de linie; (înv.) ten sails of the ~ zece vase de linie; ~of skirmishers lanţ de puşcaşi; ~o f support ariergardă; trupe de rezervă; to retire within one's ~s a se retrage pe po ziţiile proprii. 21. neam, spiţă; linie de rudenie; înrudire; dinastic; genealogical ~ l inie genealogică; ascending ~ linie ascendentă; descending ~ linie descendentă; collat eral/transversal ~ ramură colaterală; ~ of consanguinity înrudire prin sânge; direct ~ înr udire directă, linie directă; to come of a good ~ a fi de familie bună; male ~ urmaşi de sex bărbătesc, linie bărbătească; ~ of kings dinastic. 22. linie de comunicaţie; traseu, r tă, cale; linie maritimă; linie de autobuz; linie de tramvai; ~ of post rută a diligen tei; steamship / steamer ~ linie de vapoare; shipping ~a) companie de navigaţie; b ) mesagerie maritimă; air ~ linie aeriană; belt ~ a) linie de tramvai circulară, în formă de inel; b) (ferov.) linie de centură. 23. (ferov.) linie de cale ferată; calc ferată; main ~ linie principală; local ~ calc ferată de interes local; ~ with a single set of tracks, single track ~ calc ferată simplă; double track ~ calc ferată dublă; to get o ff the ~ a deraia, a sări de pe şine (şi fig.); up the ~ în susul liniei; down the ~ în jo sul liniei; up ~ linie care duce către oraş; linie către Londra; down ~ linie care ple acă dinspre oraş: linie care porneşte din Londra: ten miles down the ~ zece mile în josu l liniei pornind dinspre oraş; to lay out the ~ a pune terasamentul unci linii; th rough — linie directă; junction ~ linie de racord; ~ blocked! linia e blocată!;~ clear /free! linia c liberă! 24. linie de telegraf; linie de telefon; fir, legătură; land ~ linie terestră; aerial land ~ linie aeriană; submarine ~ linie submarină; subterranean / underground ~ linie subterană; the ~ is bad comunicaţia c proastă, nu se aude bine; you have been given the wrong - vi s-a dat legătura greşit; hold the ~ păstraţi legătura, rămâneţi la aparat. 25. canalizare; II. vb. A. tr. 1. a trage linii pe, a linia; a haşu ra. 2. a face riduri în, a brăzda; pain had ~d her face durerea i-a brăzdat faţa; to bec ome ~d a căpăta riduri. 3. (rar) a desena, a picta. 4. (tehn.) a trasa / a marca lin ii pe (cu ajutorul unei sfori cretate). 5. (scot.) a delimita frontierele (cu ge n.), a determina marginile (cu gen.). 6. a aşeza în linie, a înşirui; to ~ a street with trees a planta o stradă eu copaci. 7. (mil.) a pune în linie, a alinia (soldaţi); a o cupa (un obiectiv) cu trupele desfăşurate în lanţ: a înconjura (fortificaţii) cu un zid sau nţ de apărare. 8. (amer.) a lega (un măgar) de picioare. 9. (teatru, si.) a angaja (ac tori) pentru un anumit gen de roluri. 10. to ~ in a schiţa (un contur); (tehn.) to ~ off a trasa; to ~ through a bara; a bifa; to ~ out plants a răsădi plante. B. int r. 1. (amer. rar) a pescui cu undiţa. 2. to ~ up with a se alipi / a se apropia / a se alătura de; to ~ up for the theatre a face coadă la casa teatrului. line3 s. v. 1 i ra c3. lineage ['lin/id3J s. 1. obârşie, ascendenţă, neam, spiţă, viţă; person of high rsoană de viţă nobilă. 2. v. l i n a g e . lineal ['linjialj adj. 1. (of) care coboară dir ect (din), în ordinea descendenţei; strămoşesc, ereditar, moştenit; succesoral, patrimonia l. 2. liniar. lineally [-i] adv. în linie directă; to be ~ descended from a coborî în li nie directă din. lineal succession ['liniai spk'sc/pn] s. succesiune în linie directă. lineament ['liniamant, -nja-] s. 1. trăsătură, linie (a feţei); trăsătură caracteristică. ură (de caracter etc.). linear ['linia1"] adj. 1. liniar. 2. ca o linie, lung şi îngus t. linear drawing ['linia 'dn:irj] s. desen liniar. linear equation ['liniar i'k wci/sn] s. (mat.) ecuaţie de gradul întâi, ecuaţie liniară. linearity [ilini'sriti] s. (ma t.) liniaritate. linearization [iliniarai'zei/^n] s. liniarizarc. linearize flin iaraiz] vb. tr. a alinia, a aduce la Unic. linear measure [~ 'mc3ar] s. măsură de lu ngime; dimensiune liniară. linear movement i~ 'mu:vmant] s. mişcare rectilinie. line ate ['liniit, -ieit] adj. (bot.) striat, reiat. lineation [plini'ei/pn] s. 1. st riere. 2. trasare de linii. line bar ['lain ba: r ] s. (electr.) conductor-bară; şină de contact. line block [~ bbk] s. (poligr.) clişeu liniar. line breeding [~ ibri:d irj] s. (biol.) consangvinizare, încrucişare înrudită. line car [~ ku:r] s. (amer. ferov



 .) vagon de marfă de mare viteză. line crosser [~ lkrasar] s. dezertor; transfug. li ne current [~ ikArsnt] s. (electr.) curent de linie: curent de condueţic. lined [l aind] adj. 1. liniat. 2. zbârcit. încreţit, brăzdat, cutat. 3. căptuşit. lined paper [~ 'pc par] s. hârtie liniată. line drawing ['lain dn>:in] s. desen liniar. line end [~ end ] ş. (ferov.) linie moartă. line-engraving [~inrgrcivirj] s. gravură în metal (făcută fără e). line equalizer [~ ii:kwalaizar] s. (electr.) corector de linie. line executi ve [~ igizekjutiv] s. (ec.) director comercial (într-o întreprindere). line finder [ ~ ifainda1"] s. v. l i n e s e l e c t o r . line integral [~ ântigral] s. (/nat.) integrală liniară. line maintenance [~ -maintanans] s. întreţinere curentă; reparaţii cure te. lineman [-man], pi. linemen [~inan, ~mcn] v. l i n e s m a n (2,3). line mea sure [~ imc3ar] s, (poligr.) 1. lungimea rândului. 2. liniametru, liniai gradat. l inen ['linin.am^r. şi-cn] 1.5.1. pânză, pânză de in; olandă; pânză de corabie. 2. rufărie, e; body ~rufăric de corp; to wash one's dirty ~ at home a-şi spăla rufele murdare în fam ilie. II. adj. de in, din pânză de in. linen cambric [~ -kcimbrik] s. (text.) batist de in. linen cloth [~ kbO] s. v. l i n e n (1,1).



linen-draper [~idrcipar] s. pânzar. negustor de pânzeturi. linen drapery l~ idrcipar i] s. pânzeturi, albituri; lenjerie. linen trade [~ treid] s. comerţ de pânzeturi. lin en warehouse [~ -weahaus] s. magazin de albituri. line officer ['lain ofisarj s. (/nil.) 1. ofiţer inferior. 2. (amer.) ofiţer combatant / de front. lineolate ['lin ialeitj adj. (bot., zool.) nerval, cu nervuri. liner1 ['lainar] ş. 1. (mar.) navă / vas de linie; pachebot; vapor de pasageri care face curse regulate pe o anumită li nie; transatlantic. 2. (av.) avion care face curse regulate. liner2 s. 1. (tehn. ) cuzinct; cămaşă; manşon. 2. (mil.) ţeava de căptuşire. 3. ceea ce se pune între două lucr uşeală, garnitură. linertrain ['lainatrcin] s. mărfar, tren de marfa (cu containere). li ne selector ['lain siilekta1"] s. (tel.) căutător (de apeluri). line service [~ .sa: vis] s. (drumuri) serviciu de întreţinere a căii. line shift [~ /ift] s. (electr.) dec alaj de linie. linesman ['lainzman], pi. linesmen [-man, -men] ş. 1. (mil.) soldat din armatele de linie. 2. instalator de linii (telefonice etc.). 3. (ferov.) pi cher, cantonier. 4. (sport) arbitru de linie. line system ['lain -sistim] s. (el ectr.) reţea de distribuţie, reţea electrică. lineup [~Ap] s. 1. (sport) aşezare, poziţie; ispozitiv. 2. şir de întâmplări. 3. echipă, grup. 4. aliniere, grupare. ling1 [lirj] s. (i ht.) inihalţ-de-mare (Molva molva). ling2 s. (bot.) iarbă-neagră (Calluna vulgaris). l inga(m) [lirjga(m)] s. (re/, hindusă) lingam, falus. linger ['lingar] vb. A. i/


 inguodentală. linhay ['lini] s. (dial.) şopron; hambar. liniment ['Iininiant] s. (me d.) liniment, fricţiune. lining ['lainirj] s. 1. dublură; căptuşeală. 2. conţinut (al unei ungi, al stomacului etc.). 3. îmbrăcare / acoperire cu piatră (a unui zid); înveliş de lem n; căptuşire, garnisirc. 4. interior; perete interior. 5. consolidare, întărire. 6. îndrep tare, aliniere. 7. (constr.) şpraiţuirc. 8. (telm.) cuzinct. 9. (mar.) călăfătuirc. 10. (t ext.) garnitură. 11. (po/igr.) aliniere; albitură. 12. caşurare. link1 [link] I. s. 1. verigă, inel (de lanţ), za; missing ~ verigă care lipseşte; ~s in a single chain verigi ale unui (singur) lanţ. 2. verigă a lanţului de măsurat (egală cu 20 cm, în geodezie). 3. chi, laţ (al unei împletituri). 4. (jig.) veriga, legătură, lanţ; ~s of brotherhood legătur frăţeşti; missing ~a) lacună (în argumentarea unei teorii); b) (biol.) formă intermediară părută. 5. (fam.) cârnăcior. 6. inel (de păr), cârlionţ, zuluf, buclă. 7. buton de manşetă. .) verigă; cercel; lanţ; clement; culisă. 9. (tehn.) scoabă. 10- (ferov.) crampon. 11. ( chim.) legătură chimică. II. vb. A. tr. 1. a înlănţui, a lega cu lanţ; a lega, a uni; (fero line that ~s (up) two towns linie de cale ferată care uneşte două oraşe. 2. (şi to ~ up) (jig.) a înlănţui, a lega; to ~ up one question with another a lega o problemă de o alta , a face legătură cu o altă problemă; (fam.) to be ~ed for life to smb. a fi legat de ci neva pe viaţă; facts closely ~ed together fapte strâns legate între ele; (lingv.) to ~ t wo words a lega / a uni un cuvânt cu un altul. 3. a lua de (braţ, mână); to ~ one's arm through smb.'s arm a lua de braţ pe cineva; to ~ hands a se lua de mână. B. mtr. a se lega, a se înlănţui; to ~ on to smth. a se ataşa de ceva, a se alătura la ceva. link2 (sco t.) s. 1. meandră (a unui râu). 2. şes roditor (situat între meandrele unui râu). 3. pi. l itoral nisipos (neted şi uşor ondulat); dune. 4. (sport, adesea la pi., folosit ca s g.) teren (de golf).



 link3 566



not a word passed his ~s nu scoase nici un cuvânt; it has never passed (from) my ~ s link3 I. s. faclă, torţă. II. vb. intr. (dial.) a arde cu flacără, a străluci. n-am spus ceva niciodată; to escape one's ~s a-1 lua gura pe dinainte; to seal smb.'s link4 (aval.) vb. intr. 1. a merge repede. 2. a isprăvi repede. linkage ['lirjkid3] s. 1. sistem de verigi. 2. racord, legătură. 3. (chim.) legătură. 4. (cib.) ~s a reduce la tăcere; a sili să tacă; to keep a thing within one's ~s a ascunde ceva, lanţ cinematic. 5. (electr.) înlănţuire. 6. (tehn.) mecanism cu pârghii. a ţine ceva secret; to part with dry ~s a se despărţi fără a se săruta. 2. pl. (fig.) spuse, linkage editor ['lirjkid3 .edi ts'] s. (infor.) editor de legături, cuvinte; hotărâre. 3. (fam.) obrăznicie, necuviinţă; t căneală neobrăzată; to give ~ to link belt ['lirjk ibelt] s. (tehn.) curea articulată; lanţ articulat. smb. a răspunde cuiva obraznic; none of your ~! fără obrăznicii! nu-mi vorbi pe acest Iinkboy [-boi) s. (ist.) purtător de tortă / făclie, făclier. ton! 4. margine, muchie, buză (a unei cavităţi, a unei linguri, a unei răni, a unui crater, link chain [~ tfein] s. (tehn.) lanţ cu articulaţii. a unui vas etc.); ghizd (de pu(); ieşitură, prot uberantă; cioc (al unui vas); ~of a furnace link crank [~ kraîrjk] s. (tehn.) culisă-m anivelâ. muchie a unui furnal; pouring ~ cioc (al H«ui vas, al unei eprubete); to br eak the ~ off link holder [~ ihoulds""] s. (electr.) port-Iamelă. a jug a sparge I a rupe ciocul unei căni. 5. (constr) margine, ieşitură (la zidărie). 6. (tehn.) linking station [~ isteijan] s. (mil.,tel.)staţie radiorcleu; staţie telefonică de retransmis ie. coroană (a unei roţi dinţate). 7. (hidr.) prag, cataractă. 8. (bot.) buză (a unei coro le labiate); linking verb ['lirjkirj vo:b] s. (gram.) verb copulă, verb de legătură. p etală superioară (a corolei, la orhidee). 9. (muz.) muştiuc (al unui instrument de suf lat). link lever ['lirjk ili:v3r] s. (tehn.) pârghie de culisă. II. vb. Â. tr. 1. (poe tic) a atinge cu buzele, a săruta. 2. (rar) a pronunţa, a rosti. 3. (pop.) linkman [ 'linkmon],pl. linkmen [-mon,-men] s. 1.(înv.) v. 1 i n k bo y.2.comisionar. a cânta. 4. (scot.) a ştirbj muchia (unui cuţit). ■$■ (sport) to ~ the ball a trimite mingea 3. (sport) mijlocaş. 4. intermediar, mediator. până la marginea găurii (la goly). B. intr. (muz.) a pune buzele pe muştiucul unui instrument link motion ['lirjk .moujbn] s. (tehn.) distribuţie / mecanism cu culisă. de suflat; to ~ well a avea o poziţie bună a b uzelor pe muştiuc; to ~ badly a nu avea link plate [~ pleit] s. (tehn.) eclisa lanţu lui. o poziţie bună a buzelor pe muştiuc. III. adj. 1. (fon.) labial; ~ consonant cons oană labială. link-tooth saw [~'tu:6 so:] s. ferăstrău cu lanţ tăietor. 2. nesincer, din vâ l buzelor, cu vorbe goale; ~ professions mărturisiri nesincere. link-up [~Ap] s. l egătură, conexiune, joncţiune; relaţie. lipaemia [li'pi:mio] s. (mea1.) lipemie. link ve rb [~va:b]s.v. l i n k i n g v e r b . lip-deep ['lipdi:p] adj. nesincer; de sup rafaţă. linkwork [~wo:k] s. (tehn.) levier de distribuţie. lip homage [~ 'homid3J s. o magiu nesincer. linn [lin] s. (mai ales scot.) cădere de apă, cascadă. lip labour [~ i leitor] s. 1. vorbe goale, bolboroseală. 2. v. l i p s e r v i c e . linnet ['lini t, amer. si -ct] s. (omit.) cânepar (Carduelis cannabina); green ~ florinte, lip l anguage [~ >la;rjgwid3] s. limbaj al buzelor / fonomimic. florean (Chloris chlor is). lipliner ['liplairo1"] s. (cosmetica) creion pentru buze. linney ['lini] s. v. 1 i n h a y. lipolysis [lai'polisis] s. (biol.) lipoliză. lino ['lainou] s. (f am.) 1. v. 1 i n o 1 e u rn. 2. v. 1 i n o t y p e. « lipoma [li'pouma] s. (med.) lipom. lino cut [~ kAt] s. stampă trasă pe planşe de linoleum. lipothymy [li'po9imi] s . (med.) lipotimie. linoleate [li'noulieit] s. (chim.) linoleat. lipotropic [Iai pou'tropik] adj. (bioc.) lipotrop. linoleum [lai'nouliam] s. linoleum. lipped [' lipt] adj. 1. (despre un vas, ulcior etc.) cu cioc, cu buză răsfrântă. 2. v. linotype [l i'noutaip, -not-] s. (poligr.) linotip. labiate. linotyper ['lainou.taip3r, -not -[ s. v. 1 i n o t y p i s t. lip-read ['lip ri:d] vb. intr. a interpreta cuvint ele după mişcarea buzelor; a citi de pe linotypist ['lainouitaipist, -nat-] s. (poli gr.) linotipist. buze. linseed ['linskd] s. sămânţă de in. lip-reading [rlipiri:dirj] s. labiolectură. linseed cake [~ keik] s. turtă de sămânţă de in. lipsalve [~sa:v; rar -sa;lv s. 1. alifie pentru buze. 2: (fig.) linguşire, vorbă mieroasă. linseed meal [~ mi'l] s. făină de in. lip service [~ ,ss:vis] s. vorbe goale I nesincere; făgăduială deşartă; to / to pay ~ Iinseed-oil [~oil] s. ulei de in. a recunoaşte ceva de formă, a spune cev a de formă. linseed poultice [~ .poultis] s. cataplasmă de făină de in. lip speaking [~



 spi:kirj] s. fonomimie, vorbire din buze. linsey-woolsey i'linzi'wulzi] I. s. 1. caragiu, ţesătură grosolană deiti sau bumbac. 2. lucru lipstick [~stik] s. ruj de buze. fără valoare. 3. (?nv.) prostie, absurditate; bazaconii. II. adj. 1. pe jumătate din lână. 2. (fig.) lip-teeth consonant [~ ,ti:0 ckonsonsnt] s. (fon.) consoană labiodenta lă. aspru, grosolan; alcătuit din bucăţi care nu se potrivesc. liquate ['laikwcit] (meta l.) vb. A. i«tr. a se topi, a se lichefia, a deveni fuzibil. B. tr. linstock ['Iin stok] s. (mil. ist.) aprinzător cu fitil. 1. a topi, a lichefia. 2. to ~ out a sep ara (metale) prin fuziune. lint [lint] s. 1. puf; scamă. 2. (mil.) fitil, feştilă. 3. fir subţire, fibră. 4. reţea de păr. liquation [lai'kweijan] s. (chim., metal.) licuaţie. 5. (teA-t.J lint, tifon. liquefaction [ilikwi'faîkjan] s. lichefiere. lintel ['lin tl] s. (constr.) buiandrug: prag de SUS (al uşii). liquefiable ['likwifaiabl] adj. lichefiabil. linters f'lintoz] s:;pl. (text.) Iinters (puf rămas pe seminţele de bu mbac după egrenare). liquefy ['likwifaij vb. A. tr. 1. a lichefia (un gaz, o.subst anţă etc.). 2. (fon.) a muia liny ['laini] adj. 1. dungat, vărgat. 2. zbârcit. încreţit, br at. 3. subţire, firav, slab. (o consoană). B. intr. 1. (despre gaze, substanţe etc.) a se lichefia, a se fluidifica. 2. (despre 4. (despre desene etc.) cu contururile estompate. Hon ['laion] s. 1. (zool.) leu (Felis leo); American mountain ~ puma ; ~ in the path / uleiuri, substanţe vâscoase etc.) a se deschega, a se fluidifica. liquer [li'kjuor, -'kj~5r, -'kja:r] (fi.) I. s. lichior. II. vb. tr. a doza (şampa nia). way piedică grozavă, obstacol anevoios; ~"s share partea leului; (fig.) to put one's head liquescent ['likwisant, amer. -kwe-] adj. lichefiabil. in the ^ s mo uth a intra în gura lupului; (fig.) to twist the ~'s tail a pune la încercare liqueu r brandy [~ ibrasndi] s. şampanie fină. răbdarea poporului englez. 2. lucru rar, rarit ate; the ~s of a place curiozităţile locului. liquid ['likwid] I. adj. 1. lichid. 2. nestatornic, inconstant, schimbător; ~ convictions 3. celebritate; om cu faimă, ast ru, mărime; grangur; the ~ of the day omul zilei. 4. the Lion (astron.) Leul (cons telaţie si semn al zodiacului). 5. (canad.) puma, cuguar (Felis convingeri schimbăto are. 3. (despre aer, ochi etc.) limpede; străveziu, diafan, transpa rent, luminos; de culoare deschisă. 4. (despre sunete) dulce, plăcut; armonios. 5. (fon.) concolor) . lichid, muiat. 6. (ec.) lichid; disponibil. 7. (tehn.) hidraulic. II. s. 1. li chid; soluţie. 2. (fon.) lioncel ['laion.scl] s. (herald.) pui de leu. consoană lich idă. lioness ['laionis, amer. si -es] s. 1. (zool.) leoaică. 2. (fig.) stea, vedetă. l iquid air [~ 'eor] s. (/iz.) aer lichefiat. lionet ['laianit] s. pui de leu. liq uid assets [~ 'assets] s. pl. (ec.) valori disponibile; activ lichid; disponibil . lionheart ['laisnhqit] s. om curajos; (ist.) the Lionheart Richard Inimă de Leu. liquidate ['likwideit] vb. A. tr. 1. a lichida, a reg(u)la (o socoteală). 2. a li chida, a achita lion-hearted [~iha:tid] adj. neînfricat, cu inimă de leu. lion-hunte r [~,hAntar] s. 1. vânător de lei. 2. (fam.) om în goană după celebritate, vânător (o dator . 3. a lichida, a desfiinţa (o întreprindere). 4. (fig.) a desluşi, a descurca. 5. (fi g.) a se descotorosi de, a scăpa de, a isprăvi cu; a lichida. B. intr. 1. a intra în l ichidare. de glorie. lionize ['laionaiz] vb. tr. 1. a trata / a privi / a socoti ca pe o celebritate; a face o vedetă 2. a-şi plăti datoriile, a-şi aranja socotelile. 3 . a-şi desface mărfurile (fără a mai cumpăra altele). din. 2. (rar) a arăta sau a vizita cu iozităţile (unui loc etc.). liquidation [.likwi'deijsn] s. 1. lichidare, achitare (a unei datorii). 2. lichidare (a soco lion's foot ['laianz fut] s. (bot.) albumeală, floare-de-colţ, floarea-reginei (Leontopodium telilor). 3. desfiinţare, lichidare ( a unei societăţi). 4. (fig.) descotorosire; lichidare. 5. (fig.) alpinum). lion's mo uth [~ mauG] s. (bot.) 1. gura-leului (Antirrhynum majus). 2. v. f o x g l o v e . descurcare, desluşire. liquidator ['likwideit3r[ s. (jur., coin.) lichidator, p ersoană însărcinată cu lichidarea lip [lip] I. s. 1. (anat.) buză; pl. gură; the lower / un er / nether ~ buza de jos; buza inferioară; the upper ~ buza de sus, buza superioa ră; parched ~s buze arse / uscate de (u/iei societăţi). liquid brake ['likwid breik] s . (tehn.) frână hidraulică. sete / febră; tight-lipped cu buzele strânse; to bite one's ~( s) a-şi muşca buzele (de liquid crystal [~ 'kristelj s. (chim.) cristal lichid. supăra re; spre a-şi (ine râsul); (fam.) to keep / to carry a stiff upper ~ a) a rămâne liquid glass [~ gla:s] s. (chim.) sticlă solubilă. impasibil în faţa unei nenorociri; a nu se lăs a pradă descurajării; a nu se pierde cu firea, a se arăta ţâre; a-şi păstra întotdeauna zâm e buze; b) a se încăpăţâna, a se îndărătnici; liquidity [li'kwiditi] s. 1. stare lichidă. 2 zime (a privirii, atmosferei etc.). 3. (ec.) to curl one's ~, (i»v.) to fall a ~of contempt a se strâmba cu dispreţ, a se arăta dispreţuitor; lichiditate. to screw up / t



 o purse one's ~s a) a-şi manifesta dispreţul; b) a se bosumfla; (mv.) to hang liquid ize ['Iikwidaiz] vb. tr. a lichefia. one's / the ~, (rar) to make a ~ a se îmbufna , a se bosumfla, a face mutre; up to the ~s liquid level ['likwid ilcvl] s. (con str.) cumpănă; nivelă. până-n gât, până peste cap; to lick / to smack one's ~s over a) a-şi buzele la vederea liquid manure [~ nK>'nju3r] s. (agr.) must de grajd. (cu gen.) ; a savura, a gusta eu plăcere din; b) a-i lăsa gura apă după; to kiss smb. on liquid me asure [~ ime33r] s. măsură de capacitate (pentru lichide). the ~s a săruta pe cineva p e gură; with parted ~s cu gura întredeschisă; to open one's liquid pitch [~ 'pit/] s. (chim.) smoală de răşină. ~s a) întredeschide gura; b) a vorbi, a-şi descleşta gura; he nev opened his ~s n-a scos liquid polish f~ 'pali/] s. lac pentru lustruit, şerlac. ni ci un cuvânt; no food has passed my ~s all day n-am mâncat nimic toată ziua; liquid ru bber [~ 'rAbs'] s. latex.



 567 little



liquid smoke [~ 'smouk] s. substanţă fumigenă lichidă. liquid-tight l~tait] adj. imperme abil, etanş faţă de lichide. liquiform ['likwifem] adj. lichid. liquor ['Hkar] I. s. 1 . licoare, băutură; băutură alcoolică; (fam.) in ~, the worse for ~ băut, beat, cherchclit. 2. zeamă, suc (de carne etc.); sos. 3. (fiziol.) lichid; (farm.) soluţie. II. vb. A. in/r. (şi to ~ up) (fam.) a trage Ia măsea; a avea darul beţiei. B. tr. 1. a unge cu grăsime (cizmele etc.). 2. a amesteca (ceva) eu apă. liquor gauge [~ geid3] s. alcoo lmetru. liquorice ['likaris] s. (bot.) lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra). liquoris h ['likari/] adj. 1. ahtiat după băutură, băutor. 2. pofticios, lacom, nesăţios. 3. voluptu s. 4. gingaş, delicat. lira ['tiara], pl. lire ['liari] sau Iiras ['liaraz] s. (it al.) liră (monedă). lisle thread ['la.il 8red] ş. (text.) fii d'Ecossc. lisp [lisp] I. vb. A. intr. a vorbi sâsâit, a sâsâi.B.tr. 1. (şi ~out) a sâsâi, a spune vorbind sâsâit. 2 vi, a bâlbâi. 3. a ganguri. II. s. 1. sâsâit, sâsâială; to have a ~, to speak with a ~ a vo sâsâit. 2. gângăveală, bâlbâială. 3. gângurit. 4. foşnet, freamăt, murmur, susur, şopot (a al apei). lisping ['lispinj adj. 1. sâsâit. 2. şopotitor. lispingly [-li] adv. 1. susu rând, şopotind. 2. sâsâind. lissom(e) ['lisam] adj. 1. mlădios, suplu, zvelt. 2. sprinten, vioi; iute, agil. lissom(e)ness ['lisamnis] s. supleţe (a taliei). list1 [list] I . s. 1. listă, tabel; inventar; registru, catalog; rol, stat, control; to draw up /out a ~a întocmi o listă; to put on the retired ~ a scoate la pensie, a pensiona; t o strike off the ~ a şterge de pe listă; alphabetical ~ repertoriu alfabetic; ~ of n ames listă nominală; stat nominal; publisher's monthly ~ buletin lunar de publicaţii a l unei edituri; The Army ~ anuarul armatei; The Navy ~anuarul marinei; danger ~ listă de bolnavi grav (în spitale); to be on the danger ~ a fi grav bolnav; (fam.) b lack ~ a) (scol.) registru de pedepse; b) (com.) listă de răi platnici; c) listă de trădăt ori; person on the black ~ persoană suspectă; (com.) ~ of bills for collection listă d e efecte spre încasare; (com.) ~ of quotations buletin al bursei; free ~ a) listă de obiecte scutite de vamă; b) listă de persoane care posedă bilete gratuite; ~ of subsc ribers listă de subscripţie; (univ.) at the bottom of the ~ sau last on the ~ ultimu l candidat; (jur.) cases on the cause ~ procese pe rol, în curs de judecare; to be on the sick ~ a fi bolnav, a nu se duce la lucru din cauză de boală; civil ~ a) lis tă civilă; b) sume alocate pentru plata pensiilor regale. 2. margine, chenar, dungă. 3 . (text.) brâu, chenar; coloured end ~ (fiecare) bandă de culoare deosebită Ia margine a unei stofe. 4. (arhit.) ciubuc, ornament în relief. 5. (amer.) brazdă trasă eu plugu l. 6. (înv.) lob al urechii; ureche. 7. (înv., poetic) hotar, bordură. S.pl. arenă (pent ru turniruri sau alte întreceri); to enter the ~s a) a răspunde la o provocare; b) a intra într-o competiţie. II. vb. A./r. 1. a înscrie / a trece pe o listă, a lista; a înre gistra. 2. a împodobi cu un chenar; a tivi. 3. a astupa cu câlţi (a uşă, o fereastră). 4. a tăia marginile (cu gen.) CU ferăstrăul. 5. (arhit.) a ornamenta cu ciubuce sau chenare . 6. (amer.) a aşeza (porumbul) în grămezi. B. intr. (mii.) a se înrola (în armată). list2 poetic) I. vb. A. intr. a asculta. B. tr. a asculta; a trage cu urechea la. II. (înv.) s. auz; ascultare, atenţie. list3 I. vb. A. tr. 1. (înv.) a dori, a pofti, a râvn i. 2. (mar.) a înclina; a apleca într-o parte. B. intr. 1. (înv.) a dori, a pofti, a râv ni. 2. (mar.) a se înclina, a se lăsa pe o parte. II. s. 1. (înv.) dorinţă, poftă. 2. (mar. înclinare. listed l'listid] adj. 1. înregistrat (într-un catalog, repertoar etc.), li stat. 2. de patrimoniu. listed shares [~ /caz] s. pl. (ec.) acţiuni cotate. listen ['lisn] I. vb. intr. 1. a asculta, a auzi; a fi atent; ~! ascultă! 2. to ~in a) a intercepta o convorbire etc.; b) a asculta radio etc.; a fi pe recepţie; to ~ to a) a asculta (cu ac); b) a asculta de. II. ş. ascultare / audiţie; to be on the ~ a fi pe recepţie. listener [-ar] s. auditor; ascultător; persoană care ascultă la radio; ( peior.) persoană care trage cu urechea. lister ['lista1"] s. (agr.) plug-rariţă. liste ria [H'stiaria] s. (biol.) listeria (Listeria monocytogenes). listeriosis [Iitst iari'ousis] s. (vet.) listerioză. Listerize ['listaraiz] vb. tr. a îngriji (o rană, ma ladie etc.) după metoda doctorului Lister. listing ['iistirj] s. 1. întocmire a unei liste. 2. includere într-o listă. 3. listă, catalog. 4. articol / poziţie de pe o listă. listless ['listlis] adj. 1. nepăsător, indiferent, distrat. 2. apatic; molâu, molatic, tembel; trândav. listlessly [-li] adv. cu nepăsare / indiferenţă; apatic. listlessness [-nis] s. nepăsare, indiferenţă; apatie. list price ['list prais] s. (ec.) preţ de catal



 og. lit [lit] past şi part. trec. de la l i g h t 1 (III). litany ['liteni] s. (bi s.) 1. rugăciune, litanie. 2. (fam.) litanie, pomelnic. liter [1i:tar] s. (amer.) v. 1 i t r c. literacy ['literasi] s. ştiinţă de carte, grad de instrucţie. literal ['li teral] adj. 1. literal. 2. literal, ad litteram, cuvânt cu cuvânt. 3. precis, întocmai , exact; in the ~ sense of the word în sensul propriu al cuvântului. 4. prozaic, fără im aginaţie. literal error [~ 'crar] s. greşeală de tipar. literalism ['literalizam] s. 1 . exactitate literală, în spiritul literei; înţelegere a cuvântului după sensul lui luat ad litteram. 2. exactitate a unei înfăţişări; redare fidelă. literally ['literali] adv. 1. cuv cu cuvânt, ad litteram. 2. literalmente, fără exagerare. literal-minded ['liteTaLmain did] adj. prozaic; lipsit de imaginaţie, sec. literal translation ['literal tra;ns 'lei/pn, -tro:ns-] s. traducere literală / ad litteram / cuvânt cu cuvânt.



literary ['literari, -terril adj. 1. literar. 2. de litere; cu cultură literară, cul tivat din punct de vedere literar; priceput în literatură. literary man [~ 'msn] s. literat. literary property [~ 'prapati] s. proprietate literară. literary society [~ sa'saiati] s. societate literară. literary work [~ 'wa.k] s. lucrare literară. li terate f'litarit] adj. 1. cu ştiinţă de carte. 2. cu carte, cultivat, învăţat. literati [il ta'ro:ti, înv. şi amer. -'rcitai] s. pl. (lat.) literaţi, cărturari, erudiţi, învăţaţi; oam litere. literatim ['lita'reitam] adv. (lat.) literal, cuvânt cu cuvânt. literature [ 'literit/ar, -rat/ar, -tjua1"] s. 1. literatură; English ~ literatură engleză. 2. lite re (carieră, studiu). 3. bibliografie, literatură de specialitate; the ~ of a subjec t bibliografia unui subiect. litharge ['Ii9u:d3. amer. şi -'-] s. 1. (chim) litargă, oxid de plumb. 2. (mineral.) masicot. lithe [laid] adj. 1. sprinten, vioi; mlădio s. 2. (înv.) blând, blajin. 3. acomodabil; binevoitor, complezent, îndatoritor, săritor. litheness ['laidnis] s. supleţe, agilitate, sprinteneală. lithesome ['laidsam] adj. v. 1 i s s o m (c). lithiasis [li'9aiasis] s. (med.) litiază. lithium ['liuiam] s . (chim.) litiu. lithogenous [li'O^inas] adj. (geol.) provenind din piatră, Iitogc n. lithograph ['li9agru:f, -Goug-, -grasfj (poligr.) I. s. litografie. II. vb. t r. a litografia. lithographer [li^ografa1"] s. (poligr.) litograf. lithographic [.liGa'grasfik, -9ou'g-] adj. (poligr.) litografic; litografiat. lithographicall y [-aii] adv. (poligr.) prin litografiere, litografic. . lithography [li'Gagrafi ] s. (poligr.) litografie. lithology ili'G^k^i] s. (geol.) litologie. lithophyte ['liBafait, -9ouf-] s. (bot., zool.) litofit. lithosis [Ii'9ousis] s. (med.) si licoză, ftizie a tăietorilor în piatră. lithosphere ['li9ousfiar,-9as-] s. (geol.) litos feră. lithotome ['liG^itoumJ s. (med.) Htotom. lithotomy [li'9otami] s. (med.) lit otomie. Lithuanian [ili9ju(:)'einian, -9u-] I. s. 1. locuitor al Lituaniei, litu anian. 2. (lingv.) (limba) lituaniană. II. adj. lituanian. litigant ['litigant] I. adj. litigios, în litigiu. II. s. parte litigantă. litigate flitigcit] vb. A. intr. a se judeca, a fi în litigiu. B. tr. (jur.) a contesta. litigation [diti'geiten] s. litigiu, pricină de judecată; contestaţie; discuţie, ceartă; in ~ în litigiu. litigious li'tid32>s] adj. 1. litigios, în discuţie. 2. pornit pe procese, procesoman, cârcotaş. lît igiousness [-nis] s. spirit / caracter litigios; spirit şicanator. litmus ['litmas ] s. (chim.) turnesol; ~ paper hârtie de turnesol. litotes ['laitouti.z, -tet-, am er. şi 'lit-] s. (ret.) litotă. litre ['li:tar] s. litru. litter ['lite1"] I. s. 1. targa, lectică. 2. aşternut de paie (al vitelor). 3. pui, puiandri (de pisică, purcei, căţeluşi etc.); animale abia fătate. 4. lucruri împrăştiate, lucruri aşezate talmcş-balnic peste grămadă; neorânduială, dezordine. 5. gunoi,murdărie. II. vb. tr. 1. (şi to ~ up) a îm (lucrurile din cameră), a arunca ici-colo (lucrurile). 2. (şi to ~ down) a întinde pa ie, a face aşternut (pentru animale) în; a aşterne paie în; to ~ (down) a stable a aşterne paie într-un grajd. 3. a murdări. litterbin [-bin] s. coş de gunoi (pe stradă, într-un pa rc etc.). litterbug [~'bAg j s. persoană care aruncă gunoaie în locurile publice / car e nu respectă curăţenia în locurile publice. litter lout [~ lăut] s. v. l i t t e r b u g . littery flitari] adj. 1. împrăştiat, răvăşit, risipit, ncorânduit. 2. aşternut / acoperit aie. little flitl] I. comp. less,lesser [Ies, 'lesa1"], -wp- least [lest]; (fam. ) comp. littler ['litlar], (fam.) sup. littlest ['litlist] adj. 1. mic; a ~ boy un băieţaş, un copil; a ~ girl o fetiţă; the ~ones a) copiii, cei mici; b) puii (unui anim al); (fam.) the ~st one mezinul, prâslea, bebeluşul familiei; the ~ people a) copiii ; b) spiriduşii; the ~ finger degetul mic (al mâinii); the ~ toe degetul mic (alpici orului); the poor ~ fellow mititelul de el, sărmanul băieţel; my ~ man! băicţaşule!; (fam.) a tiny ~ house o căsuţă mică de tot; (fam.) a ~ bird told me, a ~ bird whispered to me,



 my ~ finger told me mi-a spus o păsărică. 2. (despre timp) scurt; (despre distanţă) mic; în ust, strâmt. 3. puţin, neînsemnat, mărunt, Iară importanţă; ~ money puţini bani; they get ~ ny salary ei primesc un salariu infim, aproape că nu primesc deloc salariu; (prov. ) a ~learning is a dangerous thing o spoială de învăţătură aduce mai mult rău decât bine; t t things of daily life nimicurile vieţii cotidiene; to gain but ~ advantage from s mth. a nu avea decât prea puţin avantaj de pe urma unui lucru. 4. (jig.) meschin, mi c la suflet, mărginit, eu vederi înguste; it is very ~ of him to e foarte meschin di n partea lui să; a ~ mind o minte mărginită; (prov.) ~ things amuse ~ minds minţile mărgin ite sunt atrase de fleacuri; men of ~natures oameni cu firi meschine. 5. a ~ceva ; a ~ money ceva bani; she knows a ~music (ea) cunoaşte ceva muzică, se pricepe puţin la muzică; wait a ~ while aşteaptă câtăva vreme, aşteaptă puţin. II. pron. nehot. 1. puţin; not do ~ for him a făcut mult pentru el; he did what ~ he could a lacut cât a putut ; you are welcome to what ~ there is puţin cât este îţi stă la dispoziţie; to make / think of smth., to set ~ by smth. a face puţin caz de ceva, a nu-i păsa de ceva, a nu lua ceva în serios / în consideraţie, a neglija ceva, a nu da atenţie (cu dat.),- he makes ~ of physical pain nu-i pasă de durerea fizică; to think ~ of smb. a nu preţui prea mu lt pe cineva; to come to ~ a nu realiza mare lucru. 2. a ~ ceva; not a ~ destul de mult; (prov.) a ~ is better than none mai bine puţin decât deloc; he knows a ~ ev erything ştie câte ceva din toate. III. comp. less [Ies], sup. least [li.st]



 Little Bear 568



adv. 1. puţin; aproape deloc; ~ known puţin cunoscut; he is ~ taller than he was nui aproape deloc mai înalt decât era înainte, n-a mai crescut aproape deloc; he ~ knows (el) nu ştie mai nimic; he knows very ~ (el) nu ştie aproape deloc; he eats very ~ (el) nu mănâncă aproape deloc; I see very / but ~ of him nu-I văd aproape deloc; I see l ess of him than you îl văd (şi) mai rar decât tine; he ~ suspects (el) nu bănuieşte aproape deloc; ~ more than an hour ago acum mai bine de o oră; he works ~ nu prea munceşte; ~ by ~, by ~ and ~ încet-încet; treptat, puţin câte puţin; in ~pe scară redusă; în miniatur so ~ puţin de tot, extrem de puţin; ~or nothing puţin de tot, aproape deloc, o nimica toată; to eat ~ or nothing a nu mânca aproape deloc. 2. a ~ câtva, oarecum, întrucâtva, p uţin; for a ~a) pentru câtva timp; b) pentru câteva clipe; after / in a ~a) după câtăva vre e; b) într-o clipă; (mv.) in a ~ pe scurt, în câteva cuvinte; I was a ~ afraid rni-cra o arecum teamă, mi-era puţin frică; as soon as one is a ~ known de îndată ce cineva devine în rucâtva cunoscut; he helped him a ~ el 1-a ajutat întrucâtva; he helped him not a ~ 1a ajutat mult; (mar.) starboard a ~ uşor către dreapta; a ~ more încă puţin, puţin mai mult a ~more and he would have been killed puţin a lipsit să nu fie omorât, încă puţin şi era o . IV. s. puţin, nimica toată, fleac, moft; (prov.) many ~s make a mickle, many a ~ m akes a mickle dacă pui ban peste ban se face curând morman; (prov.) every ~ helps or ice fleac ajută, totul contează; a ~ makes us laugh un nimic ne face să râdem. (amer.) f rom ~ up din copilărie.



(mar.) to ~ through the storm a rezista unei furtuni; (mar.) no boat could ~ in such a sea nici o barcă nu ar putea rezista pe o mare atât de agitată; he cannot ~ thr ough the winter nu va putea ieşi din iarnă, nu va supravieţui. 5. a dura, a dăinui, a fi întotdeauna prezent; his name will ~ numele Iui va dăinui; the writer's genius ~s i n every page geniul scriitorului e prezent în fiecare pagină. B. tr. 1. a duce o viaţă; to ~ a happy life a duce o viaţă fericită; (teatru) to ~ a part a intra în pielea unui p ersonaj, a-şi trăi rolul, a se identifica cu rolul. 2. to ~ down one's past a face să i se uite trecutul; to ~ down prejudices a trece peste prejudecăţi. live2 [laiv] I. adj. 1. viu, în viaţă. 2. vioi, plin dc viaţă; plin dc energie / vlagă. 3. real. din viaţă. despre culori) viu, aprins. 5. (despre cărbuni) aprins, care nu s-a stins, care ar de; în care pâlpâie viaţa. 6. activ; (despre cartuşe etc.) care n-a explodat. 7. (despre a er) curat, nou, proaspăt. 8. util, trebuincios, folositor. 9. (tehn.) mobil, mişcător, care se mişcă. 10. (electr.) sub tensiune, încărcat. 11. (radio, TV) (despre o emisiune ) în direct. II. s. (înv.) viaţă. liveable ['livabl] adv. v. 1 i v a b 1 e. live action picture ['laiv i^ek/^n 'pikt/or] s. (cin.)filmcu actori (spre deosebire de filme le de desen animat). live anatomy [~ o'nastomi] ş. (înv.) vivisecţie. live axle [~ 'se ksl] s. 1. (tehn.) osie motoare. 2. (auto) arbore planetar. r live bait [~ 'bcit j s. nadă / momeală vie; to fish with ~ a pescui cu nadă vie. Little Bear [~ 'be3 ] s. the ~ (astron.) Ursa Mică. live bearer [~ 'bears1"] s. (ibt.) peşte vivipar. Little Dog [~ 'dng] s. the ~(astron.) Câinele Mic. live blood [~ 'bUd] s. (med.fam.) tre sărire spasmodică, zvâcnire convulsivă (a pleoape little ease [~ 'i:zj ş. (ist.) carceră. sau buzelor). Little Englander [~ 'irjgtonds1"] s. (ist.) partizan al politicii imperialiste a Angliei. live boom [~ 'bu:m] s. (constr.) elindă. Little Englandis m [~ 'inglondizsm] s. (ist.) politicei imperialista a Angliei. little-go [~gou] s. (fam.) prim examen pentru căpâtarea titlului de B. A. (la universitatea live broa dcast [~ 'bro:dkci:st] s. (TV) transmisiune pe viu, transmisiune în direct. live c artridge [~ rku:trid3] s. (mii.) cartuş încărcat. Cambridge). live centre [~ 'scntor] s. (tehn.) vârf rotativ. little Mary [~ iineori] s. (fam.) burtă, pântece. little-mind ed [~'maindid] adj. eu vederi înguste, îngust Ia minte. live claim [~ 'kleim] ş. (ec.) poliţă în vigoare. ■ littleness ['litlnis] s. 1. micime, mărime neînsemnată. 2. micime, me inărie, josnicie, live coals [~ 'koulz] ş. jar, cărbuni aprinşi. v micime de suflet. 3. lipsă de însemnătate. live conductor [~ kon'dA.ktnr| ş. (electr.) conductor (electric) n eizolat.. live fence [~ Tens] s. (amer.) gard viu. Little Rhody ['litl'roudij s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Rhode Island. live head [~ 'hed] s. (tehn .) cap mobil (la strung). Little Russian [~ 'rAJ^n] s. 1. malorus; ucrainean. 2. (lingv.) (limba) malorusă; (limba) ucraineană. livelihood ['laivlihud] s. trai, mij



 loace de trai; subzistenţă; întreţinere; to earn an honest littoral ['litoral] I. adj. d e litoral, de coastă, de ţărm. II. s. litoral, ţinut maritim; regiune ~ a trăi din muncă ci stită, a-şi câştiga existenţa în mod cinstit. de coastă. liveliness ['laivlinis] s. vioiciu însufleţire; veselie, bucurie; animaţie, viaţă. Iit-up ['lit'Ap] adj. (fam.) beat (şi vese ), pilit, afumat., live load ['laiv 'loud] s. 1. (fiz.) sarcină variabilă / mobila / dinamică. 2. (mar.) încărcătură variabilă. liturgic(al) [îi'to:d3ik(3l)l adj. liturgic. li ong ['livlorj, 'laiv-] I. adj. 1. tot, întreg. 2. (despre timp) lung, care trece înc et; the liturgies [Ii't3:d3iksj s. pi. (folosit ca sg.) liturgică. ~ day cât e ziua de lungă, cât c ziulica dc marc. 3. veşnic; trainic, dc durată, care dăinuieşte. liturgy [' ito(:)d3i] s. (biş.) 1. liturghie. 2. ritual ceremonial. livable flivobl] adj. 1. (despre case, odăi) locuibil. 2. (despre viaţă, evenimente) II. s. (bot.) iarbă-grasă (Sed um maximum). live lumber ['laiv 'Umbo1*] s. (mar. fam.) balast viu (greutatea tu turor fiinţelor de pe suportabil. 3. (despre oameni) acomodant, cu care se poate t răi / convieţui. live1 [liv] vb. A. iutr. 1. a trăi, a vieţui, a fi în viaţă; is he still l ng? mai trăieşte?; bordul unui vas minus membrii echipajului). to ~ to be old a trăi până la adânci bătrâneţe; he has not long to ~ nu mai arc mult dc lively ['laivli] adj. 1. vi oi, plin de viaţă; (fam.) to make things ~for a person a pricinui trăit; he will ~ to be a hundred o să trăiască o sută dc ani; I shall never ~ to see it n-am cuiva bătaie dc c ap; a-i da emoţii cuiva; in his ~ way cu vioiciunea sa obişnuită; to take să mai trăiesc să văd şi asta, sigur că voi muri înainte de a o vedea; (fam.) as I ~ (by a ~interest a arăta un viu interes faţă de / pentru (şau cu dat.). 2. însufleţit, vesel, glumeţ, bread)! pe cu tul meu! pe viaţa mea!; as / s o long as I ~ câtă vreme voi trăi (cu); he eu haz. 3. (de spre impresii, culori etc.) viu, puternic, tare, aprins. 4. iute, sprinten, uşor, knows how to ~ ştie (cum) să trăiască; he is as good a man as ~s c unul dintre cei mai r epede. 5. (despre corăbii) uşor. buni oameni din lume; (prov.) ~ and learn a) omul cât trăieşte învaţă; b) vom trăi şi live matter ['laiv 'mastor] ş. (poligr.) şpalt cu bun dc t om vedea; (prov.) ~and let ~ trăieşte şi lasă şi pe alţii să trăiască; to ~ honestly a trăi Iaiv^n] vb. A. tr. (şi to ~ up) a însufleţi, a înveseli; to ~ up a conversation a cinsti t; to ~ like a saint a duce o viaţă dc sfânt; to ~ fast / hard / riotously a duce o însu fleţi o conversaţie. B. intr. a se anima, a se însufleţi, a se încălzi. viaţă de petreceri; well a duce o viaţă îmbelşugată; to~in the world a duce o viaţă livener ['laivnnr] ş. (fam va care remontează / care ridică moralul. mondenă; to ~ up to one's principles a trăi co nform principiilor proprii / potrivit propriilor liveness l'laivnis] s. animaţie, în sufleţire. sale convingeri; to ~ up to one's promise a-şi îndeplini promisiunea, a trăi conform live oak ['laiv 'ouk] s. (amer.) stejar-verde (Quercus virginiana). prom isiunii; to ~ like a fighting cock / like a lord / like a prince a trăi pe picior marc, live question [~ 'kwest/pii] s. problemă dc actualitate. a trăi boiereşte; a trăi ca găina Ia moară; a trăi în huzur; (prov.) ~ not to eat, but eat Iiver1 l'liva1"] s. 1. persoană căreia îi place să trăiască; om de viaţă; chefliu; petrecăreţ; to ~ nu trăi pentr mănâncă pentru a (putea) trăi; (fam.) to ~ under the cat's good ~ băiat dc viaţă; hot ~s c lhangii, beţivi; loose ~om destrăbălat, craidon. 2. (rar) foot / paw a trăi sub papucul nevestei; to ~ within oneself a trăi închis în sine, a trai vieţuitor, locuitor. închis în arapacea sa; (amer. pop.) where one ~s Ia inimă, drept la suflet; (amer. pop.) liv er2 s. 1. (anat.) ficat; to have a ~a) a fi bolnav de ficat; b) a fi prost dispu s. 2. ficat her words go right in where he ~s cuvintele ci i-au mers drept Ia in imă. 2. a locui, (ca aliment). a trăi; where do you ~? unde locuieşti'?; I ~ at number ten locuiesc Ia numărul zece; liver-coloured [~ 'kAlnd] adj. dc culoare roşic-cafen ie, roşu-înehis, de culoarea ficatului. I ~ on the fourth floor locuiesc la etajul a l patrulea; to ~ by oneself a locui singur; house liver disease [~ di>zi:z] s. ( med.) afecţiune hepatică, boală dc ficat. not fit to ~ in casă nclocuibilă; to ~ with smb. a locui împreună cu cineva sau Ia cineva; liver-fluke [~ flu:k] s. (zool.) specie d e parazit al ficatului (Fasciolasp.). he is living with his grandparents (ci) lo cuieşte împreună cu bunicii săi; to ~ in a locui liveried ['livorid] adj. în livrea; ~ ser vant servitor în livrea. acasă; a dormi acasă; to ~ out a locui în afara oraşului sau locu lui de muncă. 3. a se liverish ['livari/J adj. (fam.) 1. hepatic, suferind dc fica t. 2. susceptibil, irascibil. întreţine, a trăi, a se hrăni; to ~ on vegetables a se hrăni numai cu legume; (fig.) to ~ liverishness [-nis] s. to have an attack of ~ a av ea o criză de ficat. on hope a se hrăni cu speranţe; to ~ on charity a trăi din mila alt ora; to ~ by one's live rock ['laiv 'rok] s. (geol.) rocă vie. work / by working a trăi din munca sa, a-şi agonisi cele necesare traiului muncind; to ~ Liverpudlian [



 ilivo'pMilion] I. adj. din Liverpool. II. s. locuitor din Liverpool. by one's wi ts a trăi datorită isteţimii, a se întreţine datorită propriului spirit de inventivitate; l verwort ['Iivowo:t] s. (bot.) fierca-pământului (Marchanîia polymorpha). to ~ on air / wind / (amer.) wind pudding a nu avea cu / din ce trai, a fi în vânt; to ~ livery1 ['livari] adv. v. 1 i v e r i s h. in common a se întreţine din aceeaşi pungă, a trăi împre nă din aceleaşi venituri; to ~ Iivery2 s. 1. livrea. 2. haine de gală ale unui brcslaş; uniformă. 3. (fig.poetic) podoabă, on others a trăi pe socoteala/pe spinarea altora, a fi întreţinut dc alţii; to ~ within one's găteală, veşmânt; the ~ of spring podoaba primăv 4. cheltuieli (pentru întreţinerea income / means a se întreţine din câştigul agonisit, a răi pe măsura mijloacelor; to ~ calului); (despre cai) at ~ adăpostit într-un grajd cont ra plată, plasat în pensiune; to keep up to one's income / means a) a trăi pe măsura mij loacelor; b) a-şi cheltui tot câştigul, horses at ~ a ţine cai în pensiune. 5. (jur.) pune re în posesie. 6. (jur.) emancipare. 7. (jig.) a cheltui cât ÎI ţine punga; to ~ above / beyond one's income / means a cheltui mai semn exterior caracteristic, semnalme nt; the ~of disgrace însemnele ruşinii. 8. breaslă, mult decât îl ţine punga; a se întinde mult decât îl ţine plapuma; he earns / gets corporaţie (londoneză). 9. (înv.) raţie, tain, rţie; împărţire (de hrană). 10. simbol, enough to ~ upon câştigă atât cât îi trebuie ea să on one's capital a trăi emblemă, siglă. din capital, a mânca din capital; to ~ on one's relations a trăi pe spezele părinţilor; to ~ Iivery coach [~ kout/j s. trăsură cu ziua. on one's reputation a trăi din reputaţia creată; he ~s by his pen trăieşte din scris, livery man ['livarimsn], pi. liverymen [-men, -men] s. 1. breslaş, membru al unei se întreţin e cu ce câştigă de pe urma scrisului; to ~from hand to mouth a se întreţine cu greutate, a trăi de azi pe mâine, a o duce greu. 4. a supravieţui, a rezista; corporaţii. 2. patron al unei întreprinderi de cărăuşie. 3. lacheu în livrea. Iivery stable [~ .steibl] ş. grajd unde se pot închiria cai şi trăsuri.



 569 loan-society



lives [laivz] s. pi. de la l i f e . live salesman ['laiv 'seilzmsn] s. mijlocit or / intermediar în vânzarea vitelor. live starch [~ 'start/] s. (chim.) glicogen, l ive steam [~ 'ştiau] s. (ie/m.) aburi calzi sub presiune, abur viu / direct. livestock ['laivstok] s. 1. vite. 2. şcptel. 3. inventar viu. 4. (pop.) păduchi; pureci. livestock dealer [~ 'di:l9r] s. negustor de vite. livestock farm 4'laivstok fu: m] s. fermă zootehnică. live television [~ 'teli.vi33n] s. (7V) emisiune televizată în d irect / pe viu. live weight [~ 'weit] s. greutate a unui animal viu (înainte de tăie re). live wire [- \vab r ] s. 1. (electr.) fir sub tensiune, conductor sub curen t. 2. (amer.) om energic / activ, argint-viu. livid ['livid] adj. 1. vânăt, învineţit. 2 . vânăt-negru. 3. plumburiu; pământiu. 4. livid; de o paloare cadaverică. living ['livirj] I. adj. 1. viu, în viaţă; a~man un om în viaţă; ~or dead viu sau mort; not a ~ soul is to e seen nu se zăreşte nici o vietate; no man ~ nimeni pe lume; no ~ man could do bett er nimeni pe lume n-ar putea-o face mai bine; he has done more for them than any man ~ a făcut mai mult pentru ci decât oricine altcineva; the first of ~ writers pr imul dintre scriitorii în viaţă; (fam.) by the ~ Jingo! la naiba! pe legea mea!; (prov .) a ~dog is better than a dead lion un câine viu este mai bun decât un leu mort. 2. aprins; ~ coals jar, jeratic. 3. (mar., despre vânt) violent, turbat. 4. (despre culori) viu. luminos, aprins, deschis. 5. (despre minerale) în stare primitivă, găsit pe locul unde s-a format. 6. (fig.) energic, harnic. 7. foarte asemănător, leit: he is the ~ image of his father (el) este imaginea vie a tatălui său. II. s. 1. viaţă, exis tenţă; fel de viaţă; ~ in the country viaţa la ţară; style / rate of ~ mod de viaţă; standa nivel de trai; cheap ~ viaţă ieftină; to be fond of good ~ a-i plăcea să trăiască bine; ri us ~ viaţă de chefuri; plain ~ and high thinking viaţă sobră cu preocupări înalte; there is ~ with him nu se poate trăi cu ci. 2. trai. mijloace de trai; to earn / get one's ~ by a-şi câştiga existenţa din, a-şi agonisi cele necesare traiului din; a se întreţine d to work (hard) for one's / a - a munci (din greu) pentru a-şi câştiga existenţa; to beg for a ~ a cerşi pentru a trăi; to make a ~ a avea cu ce trăi; high ~ trai îmbelşugat; poo r ~ trai sărăcăcios; he has always made his own ~ a câştigat îndeajuns întotdeauna; he make ~out of it din aceasta trăieşte; it is ~, that's all fiecare om trebuie să trăiască, la ur ma urmei. 3. domiciliu, reşedinţă. 4. (dial.) proprietate; moşie. 5. the ~ cei în viaţă; he still in the land of the ~ (mai) e încă în viaţă, (mai) c încă pe lumea celor vii, c încă cei vii. 6. (bis.) venitul unei parohii. " living hedge [~ 'hcd3l s. gard viu. living language [~ 'kerjgwid3] s. limbă vie. livingly flivinli] adv. conform natur ii. living matter ['livirj 'maHa1"] s. (biol.) materie vie. living rock [~ 'rok] s. (geol.) rocă vie. living-room [~ru(:)m] ş. cameră de toate zilele. living wage [~ wcid3] s. (ec.) 1. salariu de bază. 2. minimum de trai. living water [~ \vo:ter] ş. apă vie. Livonian [Ii'vounian] I. adj. din Livonia, livonian. II. s. locuitor al L ivornici,livonian. lixiviate [lik'sivicit] vb. tr. 1. (chim.) a percola; a lixiv ia. 2. (metal.) a trata cu leşie, a leşia. lixiviation [lik.sivi'ei/^n] s. 1. (chim. ) percolare; lixivicre. 2. (metal.) tratare cu leşie, lcşierc. lixivium llik'siviamj .pl. şi lixivia [-via] s. (chim.) leşie. lizard flizsd] s. (zool.) şopârlă (Lacerta agilis ). Lizard State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Alabama. Lizz ie ['lizij s. fsl.) maşină ieftină (mai ales Ford). '11 [1] (fam.) prese, de la w i l l şi s h a l l ; I'll = I shall sau will etc. llama ['laaiw] s. (zool.) lama (Lama glama). llano ['IaaiouJ s. llano (pampas, mai ales hi America de Sud). Lloyd's [bidz] s. (mar.) 1. Lloyd (agenţie de asigurări maritime). 2. registru Lloyd (pentru clasificarea vaselor de comerţ). Lloyd's register [~ -red3istar] s. v. L 1 o >' d ' s (2). Lo1 [lou] s. (amer. fam. glumeţ) indian, piele-roşie. Io2 [lou] interj. (înv. ) iată! uite! ia seama!; ~and behold! şi iată! şi deodată — minune! loach [lout/] s. (Uit.) 1. grindel (Cobitis barbatula). 2. mihalţ (hota vulgaris). load1 [loud] I. s. 1. s arcină, greutate, povară; încărcătură: to carry / to bear a ~ o n one's shoulders a purta o povară pe umeri; ~ of a waggon încărcătura unui vagon; ~ of a ship încărcătura unui vas; ma um ~ of a barge încărcătura maximă a unui şlep; (fig.) to have a ~on one's mind a avea o p ovară pe sunet; to take a ~ off one's mind / heart a lua o piatră de pe inimă, a scăpa d e o grijă apăsătoare; that's a ~ off my mind mi s-aluat o piatră de pe inimă; a ~ of cares griji apăsătoare, un noian de griji; to give way under a ~ of misfortunes a fi copl



 eşit de necazuri, a se prăbuşi sub povara necazurilor; (amer. si.) get a ~ of this asc ultă cu mare atenţie, bagă bine în cap; a lazy man's ~ o povară grea; (prov.) lay not all the ~ on the lame horse nu te bizui pe cine nu merită; (înv.) to cast / to lay the l oad a imputa cuiva ceva, a învinui pe cineva, a da vina pe cineva. 2. (telin.) încărcătu ră, sarcină; solicitare; randament; rezistenţă; working ~of a beam rezistenţa unei travers e; ~of a safety valve capacitate de rezistenţă a unei supape de siguranţă; machine worki ng (at) full ~ maşină care lucrează cu randament maxim; machine at constant ~maşină cu reg im de lucru stabil; machine running with / on no ~ maşină care merge în gol. 3. (unita te de măsură) două sute de bucăţi; 18 tone (de sare). 4. (mii.) încărcătură (a unei arme de ~ of powder încărcătură de praf de puşcă. 5. (mar.) carie. 6. (geol.) vâna. 7. (si.) consum a exagerată de băuturi spirtoase; (amer. si) to lay on ~a bea băuturi alcoolice. 8.pi. (fam.) abundenţă, îndestulare, puzderie, mulţime; ~s of grămezi de, mormane de, (o) puzde rie de. II. vb. A. tr. 1. a încărca,



a împovăra; to ~ a cart a încărca o căruţă; to ~ smb. with smth., to ~ smth. on to smb. a î pe cineva cu ceva; to ~ passengers (despre autobuze) a lua / a încărca pasageri. 2. (fig.) a copleşi, a împovăra; to ~ smb. with favours a copleşi cu favoruri pe cineva; to ~ smb. with praise a copleşi cu laude pe cineva; to ~ smb. with abuse a copleşi pe cineva cu injurii. 3. a încărca, a îngreuia (stomacul etc.). 4. a încărca (un tun, o armă, baterie electrică, un aparat de fotografiat etc.); (mil.) ~! încărcaţi arma!; to ~a gun with a cartridge a încărca o armă cu un cartuş; (mii. fam.) I was not loaded nu aveam n ici un cartuş în armă. arma mea era descărcată; to ~a slide a încărca o casetă (a aparatulu fotografiat); (auto) to ~ the grease-gun a încărca grcsorul cu ulei. 5. a plumbul (u n bici, un baston); ~ed dice a) zaruri măsluite; b) (fig.) avantaj dobândit pe nedre pt. 6. (tel.) apupiniza; to~alineapupinizao linie. 7. a aplica un strat gros de vopsea pe; aîngroşa culorile (cu gen.) (în pictură). 8. a turna alcool în (viu); a falsifi ca. 9. (înv.) a inagnetiza. B. intr. 1. a încărca, a lua încărcătură; (mar.) to ~ for a lua ură pentru; (fa/u.) to ~ up «) a mânca pe săturate, a se ghiltui, a se umila cu mâncare; b ) a bea până ia refuz. 2. a primi ca încărcătură. 3. a încărca, a pune încărcătura (în armă de fotografiat etc.). C. refl. 1. a se încărca; to ~ up with luggage a se încărca cu bag aje. 2. (ec.) a se aproviziona masiv, a cumpăra în cantităţi mari. 3. a-şi lua ca sarcină, se însărcina. III. adj. 1. încărcat. 2. plin / doldora de bani. 3. subtil, insidios. lo ad2 s. v. I o d c. loadability [tlouds'biliti] s. capacitate de încărcare. load adju ster ['loud o^Asta1"] s. (mii, av.) abac pentru centrarea încărcăturii unui avion sau elicopter. loader ['loudar] s. 1. încărcător, hamal. 2. dispozitiv de încărcare. 3. (mil.) încărcător. load diagram ['loud idaiogrrem] s. (tehn.) schema a distribuirii sarcinil or. load displacement [~ disiplcismsnt] s. 1. (ec.) deplasare sub sarcină. 2- (mar .) deplasament corespunzător pescajului. loading ['loudirjls. 1. încărcare (a unui vag on sau vapor); time for ~ timp de încărcare; ~ and unloading încărcare şi descărcare. 2. (m r.) carie. încărcătură; a ship without ~ un vas fără încărcătură, un vas neîncărcat; to tak a lua ca încărcătură; the ship is / lies in ~ for vasul se încarcă pentru / primeşte încăr ru; book of ~ registru de evidenţa a încărcăturii. 3. (ec.) fraht, încărcătură. 4. (ec.) pa primei de asigurare pentru cheltuieli de încărcare. 5. (tehn.) solicitare, încărcare. 6 . încărcare (a armei). 7. (tel.) pupinizarc. loading bar [~ bu:r] s. (mil.) drug pen tru încărcarea proiectilelor goale (la artilerie). loading centre [~ /i:n] s. 1. (mii.) dispozitiv de încărc are a proiectilelor (la artilerie). 2. (mine) maşină de încărcat cărbune. loading material [~ mstiorial] s. 1. (tehn.) material de îngreuierc. 2. (chim.) material de umplut ură. loading plug [~ pUg] s. (/nil.) vergea de încărcare (la artilerie). loading port [~ po:t] s. (mar.) port de încărcare. loading test [~ test] s. 1. (tehn.) încercare st atică. 2. (electr.) probă de încărcare. load lift ['loud liftj s. (tehn.) ascensor de mărf uri. load line [~ lain] s. 1. (constr.) linie de încărcare. 2. (mar.) linie de pluti re (a unei nave încărcate). Ioad-peak [~pi:k] s. (electr.) vârf de sarcină. loadstar ['I oudstu:r] s.v. l o d e s t a r . loadstone ['loudstoun] s. (geol.) magnetit, mag net natural. loaf1 [louf],pl. loaves |louv/.[ s. 1. pâine, jimblă, franzelă; (rel.) ~a nd fishes bunuri pământeşti; (prov.) half a ~ is better than no bread cine nu poate av



 ea mult e bucuros şi de puţin. 2. (şi ~ of sugar) căpăţână de zahăr. 3. cocean. 4. (si.) că our ~batc-ţi puţintel capul. Ioaf2 I. vb. A. intr. 1. a trândăvi, a(-şi) pierde vremea. 2. a hoinări, a umbla haihui. B. tr. to ~away the time a petrece timpul hoinărind. II. s. trândăvcală, lenevie. loafer floulV] s. 1. trândav, leneş, puturos. 2. hoinar, haimana . loafers ['loulbz] s. pi. pantofi mocasin, mocasini. loaf-sugar ['loufi/ug3r] s . zahăr (în) bucăţi, zahăr cubic. loam [loura] I. s. 1. lut, pământ argilos; argilă grasă, dy ~ nisip argilos. 2. pământ rodnic / fertil; nisip şi argilă cu mraniţă. 3. lut pentru că i; lut pentru modelat. II. vb. tr. a tencui (un perete etc.) cu lut. loamy ['lou mi] adj. lutos, humos, argilos. loan [loun] I. s. 1. (dare cu) împrumut; ceva dat pentru folosinţă temporară; on ~ a) împrumutat; b) rezervat pentru expoziţie; to raise / t o issue a ~ a emite un împrumut; state ~ împrumut de stat. 2. (cerere de) împrumut. (m il.) on ~ to detaşat pe lângă; (ec.) ~ at call împrumut rambursabil [a cerere: ~ at noti ce împrumut la termen. II. vb. tr. (amer.) a împrumuta, a da cu împrumut, a avansa (o sumă). loanable ['lounsblj adj. de împrumut; care poate fi împrumutat. loan bank ['lou n iba^nk] s. (ec.) bancă de credit. loan-collection [-ksdekfan] s. expoziţie de obie cte de artă împrumutate. loaner ['Iouii9r] s. creditor, împrumutător. loan holder ['loun phoulda1"] s. (ec.) creditor ipotecar. loan office [~ ofis] s. (ec.) casă de împrum ut. loan shark [~ /a:k] s. (amer. fam.) cămătar. loan-society [~s3isaioti] x. (ec.) societate de împrumut / credit.



 loan translation 570



loan translation [~ trans.leifan] s. (lingv.) calc. loanword [~wo:d] s. (lingv.) împrumut, cuvânt împrumutat (din alta limbă). loath [louG] adj. în silă, cu scârbă, potriv fără bunăvoinţă, călcându-şi pe inimă; to be ~ to a nu voi să; nothing ~ de bună voie, cu r e de inimă; bucuros. loathe [louS] vb. tr. a detesta, a nu putea suferi, a-i fi si lă de; that made me ~ wine aceasta m-a făcut să-mi fie scârbă de vin; to ~doing smth. a de testa să facă ceva; he ~s being praised nu-i place să fie lăudat. loathingly ['louâirjli] aaV. cu silă / cu scârbă; în silă. loathly ['louoli] I. adj. v. l o a t h s o m e . II. ad v. v. l o a t h i n g l y . Ioathness ['louSnis] s. scârbă, aversiune. loathsome ['l ouosam] adj. scârbos, dezgustător, detestabil. loathsomely [-li, louOs-] adv. v. l o a t h i n g l y . loathsomeness [-nis,'louOs-] s. scârbă, silă, dezgust. loath-to-dep art ['lou9t3di'pii:t] s. cântec de adio. loaves [louvz] pl. de la l o a f . lob [t ab] I. vb. A. intr. 1. (si to ~ along) a merge greu. 2. (tenis) a executa un lob . 3. (si to ~ in) (austr. si.) a sosi, a se ivi. B. tr. 1. a arunca mingea astfe l ca să poată fi prinsă. 2. (tenis) a loba. II. s. (tenis) lob. lobate ['loubeit] adj. (bot., zool.) lobat. lobby ['lobi] I. s. 1. anticameră, vestibul; coridor, culoar , gang; foaier, hol (al unui teatru). 2. (pol.) sală a paşilor pierduţi; coridor, culo ar; the ~ of the House sala paşilor pierduţi, culoarele Camerei; the division lobbie s culoarele prin care trec deputaţii englezi atunci când se separă pentru vol; they vo ted / went into the same ~ a) au votat pentru acelaşi partid; b) au votat în sprijin ul aceleiaşi rezoluţii. 3. (amer.) lobby, grup de presiune. 4. (mar.) culoar către mai multe compartimente. 5. ograda pentru vite (la oferind). II. vb. A. intr. 1. (p ol., în Anglia) a frecventa culoarele Camerei în căutare de noutăţi. 2. (amer. pol.) a fac e lobby, a face presiuni. B. tr. (amer. pol.) a influenţa (pe membrii Congresului) ; to ~ a bill through a influenţa votarea unui amendament. lobby correspondent [~ koriS'pondsnt] s. corespondent parlamentar (al unui ziar etc.). lobbying ['tabii n] s. (pol.) tratative duse pe culoarele adunărilor legislative. lobbyism ['tabiiz am] s. (amer. pol.) trafic de influenţă pe culoarele unei adunări legislative; v. si 1 o b b y i s t. lobbyist ['tabiist] s. (pol.) persoană care face lobby. lobe [loub ] s. 1. (anat., zool., bot.) lob; alveolă; ~ of the lungs alveolă pulmonară; the ~ of the ear lobul urechii. 2. (tehn.) camă, lobă, ieşind; proeminenţă; lob, petală. , lobed [-d adj. (bot.) lobat. lobelia [lon'bi:lJ9, ta'b-, -lia] s. (bot.) lobelie (plantă or namentală) (Lobelia crinus). loblolly ['lob.tali] s. (amer.) 1. (mar.) fiertură deasă de arpacaş, crupe de grâu. 2. (bot.) pin din Florida, pin de terebentină (Pinus taeda) . 3. (mar. sl.) doctorii. 4. (înv.) bădăran, mârlan. Ioblollyboy [~'boi] s. (mar.) infir mier (pe un vas). loblolly pine [~ 'pain] s. v. 1 o b 1 o 11 y (2). lobster ['ta bst9r] s. 1. homar; stacoj, rac de mare (Homarus sp.),- red as a ~ roşu ca racul. 2. (înv. peior.) soldat englez (cu tunică stacojie); (fig.) unboiled ~ gardist gardi an englez. Lobster Alley ['tabstar iffili] s. (amer. fam.) cartierul teatrelor d in New York. lobster-eyed [~'aid] adj. cu ochi bulbucaţi. lobster shift ['hbsto /i ff] s. v. g r a v e y a r d s h i f t . lobular ['tabjub1"] adj. lobular. lobula te ['tabjuleit] adj. lobulat. lobule ['tabjud] s. (bot.) lobul, lob mic (al unei frunze, al unui fruct). lobworm [tabwo:m] s. râmă, vierme (ca nadă sau momeală). local ['loukal] I. adj. 1. local; limitat; mărginit. 2. quite ~, very ~ răspândit doar pe al ocuri. II. s. 1. localnic, om de prin partea locului. 2. organizaţie locală de parti d sau sindicat. 3. tren local. 4. Local ştiri locale / regionale (în ziar). 5.pl. ex amene universitare regionale. 6. the ~ cârciuma din sat. 7. (electr.) curent local . 8. (electr.) baterie locală. 9. (fig.) teatru, loc, scenă (a acţiunii). local act [~ 'aîkt] s. regulament local. local action [~ 'Eekjan] s. (jur.) proces bazat pe un conflict local. local adverb [~ ra;dv3:b] s. (gram.) adverb de loc. local affec tion [~ a'fekjsnl s. (med.) afecţiune locală. local agent [~ 'eid3PntJ s. (corn.) ag ent comercial local. local anaesthetic [~ .a3nis'9etik] s. (med.) anestezic loca l. local attraction [~ o'trek/an] s. (fiz.) atracţie locală a acului busolei datorită vecinătăţii unor pământuri magnetice. local authorities [~ o:'6o:ritiz] s. autorităţi local local bank [~ 'barjk] s. bancă locală, sucursală, filială. local battery [~ 'batori] s. (tel.) baterie locală (care alimentează un telefon). local bill [~ 'bil] s. (ec.) po liţă locală. local board [~ 'bo:d] s. 1. comitet comunal; consiliu comunal; comitet lo



 cal. 2. (amer. mil.) comisie locală de apel. local colour [~ 'kAtar[ s. 1. culoare locală (în literatură). 2. culoare naturală (în pictură). local committee [~ ks'miti:] s. omitet local (al unui sindicat). local doctor [~ 'dokte'l s. medicul cartierului ; medicul din localitate. locale [lou'kad] s. scenă, loc, teatru, cadru (al acţiunii ). local engagement ['loukol in'geid3in9nt] s. (mil.) luptă cu caracter local. loc al examination [~ igza;mi'nei/pn] s. (scol.) examen ţinut la o şcoală superioară în faţa un i comisii universitare. local government [~ 'gAvanmont] s. 1. descentralizare a administraţiei. 2. administraţie descentralizată. 3. autoguvernare locală.



local government board [— bo:d] s. departament al descentralizării. local habitation [~ haDbi'teiJsn] s. reşedinţă. local horizon [~ ha'raizon] s. orizont real (atat cât se poate vedea cu ochii). localism ['loukolizsm] s. 1. (lingv.) regionalism, provi ncialism. 2. obicei local. 3. patriotism local. 4. mărginire, îngustime de orizont. locality [lou'kaeliti] s. 1. loc, poziţie, situaţie. 2. localitate, loc; punct; sedi u; sector; regiune; inhabited / populated ~ punct locuit / populat. 3. (fig.) sc enă, loc, teatru (al acţiunii). 4. orientare; a good sense of ~ un bun simţ al orientări i. localizable ['loukolaizablj adj. care poate fi localizat. localization [ilouk olai'zei/n] s. 1. localizare. 2. descentralizare. localize ['loukolaiz] vb. tr. 1. a localiza; a îngrădi, a limita. 2. (on, upon) a concentra (atenţia) (asupra — cu gen .). 3. a descentraliza. localizer [-9r] s. 1. cineva sau ceva care localizează etc . (v. 1 o c a 1 i z c). 2. (tel.) aparat localizator de radioghidaj. local knowl edge [loukol 'nolid3] s. cunoaştere a localităţii; cunoaştere a împrejurimilor. local medi caments [~ mi'dikamsntsj s. (med.) medicamente pentru uz extern. local name [~ ' neiiuj s. 1. nume al unei localităţi; denumire locală. 2. nume de teren. local option [~ 'op/an] s. 1. control direct (exercitat de către locuitori asupra comerţului cu bău turi spirtoase). 2. dreptul locuitorilor unui district de a autoriza sau interzi ce comerţul cu băuturi alcoolice. local preacher [~ 'priitJV] s. (la metodisti) laic autorizat să predice în regiunea sa. local purchases [~ 'pst/osiz] s.(com-) cumpărări l a faţa locului. local road [~ 'roudj ş. drum de ţară; drum de interes local. local room [~ 'ru(:)m[ s. (amer.) redacţie a ştirilor locale (a unui ziar). local service [~ 's o:visj s, (tel.) legătură directă. local situation [~ sitju'eifsn] s. situaţie topografi că. local tax [~ 'tasks] s. impozit comunal. local time [~ 'taina] s. ora locală. lo cal veto [~ rvi:tou] s. drept exercitat prin vot, al locuitorilor dintr-un distr ict, de a interzice comerţul cu băuturi alcoolice. locate [lou'kcit, amer. si 'louke it] vb. A. tr. 1. a determina / a stabili / a afla locul (cu gen.); a repera; to ~ the enemy's camp a determina poziţia taberei inamice. 2. (amer.) a aşeza, a stabi li, a ridica; a instala; a amplasa. 3. (amer.) a face cadastrul (pământurilor). 4. a fixa / a stabili / a determina în timp. B. intr. (amer. fam.) a se stabili, a se aşeza, a se statornici. locater [-sr] s. v. l o c a t o r . . location [lou'kei/^n ] s. 1. (mai ales amer.) aşezare, poziţie. 2. determinare a poziţiei, reperare; aflare , scoatere la iveală. 3. aşezare (de locuit), fermă, proprietate. 4. (amer. austr.) do miciliu, sector. 5. cadastru. 6. (cin.) loc de filmare (?« aer liber); to film on ~ a turna exterioarele (unui film). locative ['takstiv] adj., s. (gram.) locativ . locator ['loukeito', lou'keit-] s. 1. aflător, găsitor. 2. (tehn.) reper; fixator; ştift de control. 3. persoană care dă cu arendă, proprietar. loch [takl s. (scot.) lac; braţ de mare îngust; golf (aproape în întregime înconjurat de , uscat). loci ['lousai, 'l oukai, iloki:] pl. de la l o c u s. lock1 [tak] s. 1. buclă, cârlionţ, inel, zuluf; şuviţă; pl. păr (al capului). 2. smoc (ae par, lână, paie etc.). lock 2 1, s. 1. lacăt; broască; ză or; închizătoare, încuietoare; double ~ închizător dublu; safety ~ racord de siguranţă, bro de siguranţă; Yale ~ încuietoare Yale; to put a ~ on a door a pune lacăt la uşă; to pick a a sparge un lacăt; under ~ and key sub cheie / lacăt, bine încuiat / zăvorât; (fig., mai ales despre persoane) sechestrat, sub sechestru; ~, stock and barrel în întregime, c u totul, complet; cu toptanul / grămada / ciurda / ghiotura; to ~ the stable door after the horse is stolen a veni la spartul târgului; prinde orbul, scoate-i ochii . 2. piedică, opritoare (la ro(i). 3. (mil.) piedică, închizător. 4. îmbul zeală (de trăsu aşini etc.); oprire 7 blocare a circulaţiei (datorită aglomeraţiei de vehicule sau pieto ni). 5. (sport) încleştare, strânsoare, apucare, prindere, strângere; cheie (la lupte). 6. (tehn.) unghi de rotire / de rotaţie. 7. stăvilar, zăgaz, ecluză, baraj, dig; to pass a barge through a ~ a trece prin stăvilar un şlep pentru transportul mărfurilor. 8.(f erov.) zăvor, lacăt (de macaz). 9. (med.) spital de boli venerice. 10. (sl.) paznic



 de ecluză. 11. (sl.) tăinuitor (de lucruri furate). II. vb. A. ir. 1. a încuia, a închid e cu cheia/ cu lacătul, a zăvori; to ~ smb. in a room a încuia pe cineva în casă. 2. a blo ca, a împiedica (roti, un mecanism). 3. a închide (culasa unei arme portative). 4. ( fig.) SL prinde, a reţine, a strânge; a împrejmui, a înconjura; ship ~ed in ice vas prin s între gheţuri; ~ed in sleep cufundat în somn; the secret was safely ~ed in his breas t secretul îi era zăvorât în inimă; they were ~ed (together) in the struggle se încleştaser ptă; they were ~ed in each other's arms se ţineau strâns în braţe, se ţineau înlănţuiţi; sh arms about his neck ea îi înlănţui gâtul cu braţele; to ~ one's teeth a strânge din dinţi, râşni din dinţi; the jaws of the dead man were tightly ~ed fălcile cadavrului erau înţepeni e. S. a închide cu un baraj / cu o ecluză (un rau, un canal etc.); to ~ a boat a tre ce o barcă printr-un stăvilar. 6. to ~ away a închide (ceva) eu cheia; a încuia (ceva); to ~ double a încuia de două ori (usa), a întoarce de două ori cheia în (broască); to ~ in închide cu cheia, a încuia (pe cineva); (fig.) the lake is ~ed in with / by hills l acul este închis (de jur împrejur) de coline; to ~ off a despărţi (o parte a râului etc.) printr-un stăvilar; to ~ out a) a încuia uşa şi a nu da drumul (cuiva); if I am not in b y ten o'clock I am ~ed out dacă nu mă întorc acasă până la ora zece rămân încuiat pe dinafa poarta încuiată; b) (ec.) a declara lockaut; to ~ up a) a încuia (pe cineva, ceva), a ţi ne (ceva) sub cheie; a ţine (pe cineva, ceva) la loc sigur; (fam.) the thief got ~ ed up by the police hoţul a fost vârât Ia răcoare; b) (ec.) a plasa, a învesti (capital) în valori greu de realizat, a bloca, a imobiliza (un capital). B. intr. 1. a se închi de, a se zăvori; that trunk won't ~cufărul acesta nu vrea să se încuie;



 571 log frame



the door ~s on the inside uşa se încuie pe dinăuntru; all these boxes ~toatc aceste lădiţe se încuie cu cheie; 2. (despre roţi etc.) a se înţepeni, a se bloca. 3. (tui/.) a strânge / a apropia rândurile, a merge pachet. 4. (despre ambarcaţiuni) a trece printr-o ec luză. 5. -O- it's time to ~ up e timpul să închidem (biroul, prăvălia, magazinul etc.). lo ckage [*bkid3] s. 1. variaţia nivelului apei datorită ecluzelor. 2. trecere (a unui vas) prin ecluze. 3. stavilă; stăvilar; opritoare; (fam.) ecluze, sistem de ecluze. 4. taxă (la trecerea ecluzei). lock case ['bk keis] s. (te/m.) cutia căruciorului (I a strung). lock chamber [~ it/eimba1"] s. (hidr.) sas; camerti ecluzei. locker [ 'lokar] s. dulăpior, compartiment care se încuie; (mar.) cufăr, lădiţă care se încuie; (fam not a shot in the ~nici o para chioară, nici un sfanţ; (mar. si.) to go to Davy Jone s's ~ a se îneca; (fam.) to be laid in the ~ a muri, a da ortul popii. locker room [~ ru(:)m] s. vestiar cu dulapuri individuale (la ştrand). Iocket ['bkit] s. meda lion. lock frame ['bk freim] s. (mii.) portînchizător; corpul închizătorului. lock-gate [~'geit,'—] s. (hidr.) poartă (la ecluză). Loekian l'bkbn] adj. (filoz) lockian, refer itor la John Locke (filosof englez, 1632-1704). Iock-in ['bkin] s. (amer.) demon straţie de protest în care participanţii se baricadează într-o clădire etc. lock hook ['bk uk] s. (te/m.) cârlig de blocare. lockjaw [~d3D:] s. (med.) trismus, varietate de tetanos; încleştare a / spasm al muşchilor masticaţiei (la catalepsie). Iock-keeper [~.k i:psr] s. paznic de ecluză. Iocknut [~ nAt] s. (tehn.) contrapiuliţă de siguranţă. lockout [~aut,'-'-. -'-] s. 1. (tehn.) lockaut, locaut, întrerupere, deconectare. 2. (tel .> blocare a liniei. 3. (pol., ec.) grevă patronală, locaut. lock pillar [~ ipib r ] s. (hidr.) montant de ecluză. lockpin [~pin] s. (tehn.) splint; ştift de blocare. l ock primer [~ praimar] s. (mii.) tub portamorsă. locksman [~sni9n],pl. locksmen [~ sman] s.l.v. 1 o c k - k c e p e r. 2. (scot.) călău, gâde. locksmith ['bksmiO] s. lăcătuş. locksmithery [~ari] s. 1. lacătuşeric (ca activitate). 2. (atelier de) lăcatuşerie. lock step l'bkstep] I. s. ordine; sistem sever; to be in ~ with smb. a avea aceeaşi părer e cu cineva. II. adj. intransigent; inflexibil. Iockstepper [-ar] s. (amer. si.) puşcăriaş. lockstitch ['bkstitfl s. cusătură făcută la maşină, punctul cusăturii. lock-up 1. timpul de închidere; încetarea lucrului. 2. închisoare, temniţă; celulă. 3. (ec.) capita mort / neproductiv / îngheţat. 4. atr. care poate fi închis, care se închide. 5. blocar e, imobilizare. 6. boxă, spaţiu de depozitare (sub cheie). loco1 ['loukouj s. (span. , amer., bot.) specie de astragal american (otrăvitor pentru vite); to go ~ a-şi lua câmpii, a înnebuni. loco2 prese, de la l o c o m o t i v e . loco3 adj., prep. (ec. ) loco. locomobile [iloukou'moubil, -bi:l] I. adj. (auto) mobil. II. s. (tehn.) locomobilă. locomotion [Jouko'mou/pn] s. locomoţie; deplasare, călătorie; means of ~ mij loace de locomoţie. locomotive ['loukarmoutiv,>--'—] I. adj. locomotor. II. ş. 1. loco motivă. 2.pl. (şl. înv.) picioare. locomotive boiler [~ iboibr] s. (ferov.) cazan de l ocomotivă. locomotive shed [~ /cd] s. (ferov.) depou de locomotive. locowood ['lou kouwud] s. v. l o c o 1 . loculus ['bkjubs],pl. loculi [-lai] s. (bat.) locul. l ocum ['louksmj s. (fam.) v. l o c u m t e n e n s . locum tenency [~ 'thnansi, ~ 'tenansi] s. înlocuire. locum tenens [~ thnans, - 'tenansj, pl. locum tenentes [~ tc'nenti:z] s. înlocuitor, locţiitor. locus ['Iouk9s,'bk3s],p/. loci ['lousai, 'lou kai,'bki:] s. l.loc; poziţie; scenă. 2. (mat.) loc geometric al punctelor. 3. (cib.) hodograf. locus communis [~ ka'mjuinis] s. (laţ.) loc comun. locust ['louksst] s. 1. (entom.) lăcustă (Lăcusta migratoria). 2. (jig.) lăcustă; lipitoare; persoană lacomă sa istrugătoare. 3. (boţ.) salcâm (Robinia pseudacacia). 4. (bot.) roşcov (Ceratonia siliqa a). locust-tree [~ tri:] s. v. l o c u s t (3, 4). locution [lou'kju:/3n, b'k-, b'k-] s. 1. locuţiune; expresie. 2. mod de exprimare, stil al vorbirii. lode [loud ] s. 1. (geol., mine) vână, filon, zăcământ. 2. v. l o a d s t o n e . loden ['loudan] s. (text.) loden. lodestar ['loudstu:r] s. 1. steaua polară. 2. (fig.) stea călăuzitoare, principiu călăuzitor; scop. lodestone ['loudstoun] s. 1. (mineral.) magnetit. 2. ma gnet. lodge [bd3l I. s. 1. căsuţa paznicului; loja portarului (la fabrică, şcoală etc.), g heretă, colibă; căsuţă, locuinţă; keeper's ~ casa paznicului de vânătoare. 2. boxă. 3. lojă vizuină, culcuş (mai ales de vidră şi castor). 5. cort al Picilor Roşii, wigwam. 6. locui nţă / reşedinţă provizorie. 7. (în S.U.A.) familie de indieni (între 4-6 persoane). 8. secţ locală a unor sindicate (organizate ca „frăţii" şi având „loji", în diferite centre, de ex.



 a feroviarilor din S.U.A.). 9. (mine) zăcământ, depozit de minereu. II. vb. A. tr. 1. a aşeza, a stabili (pe cineva într-un loc); a adăposti, a găzdui, a caza, a cartirui, a instala (pe cineva în mod provizoriu); we were well~d am fost bine găzduiţi; to ~ smb. in gaol a încarcera / a întemniţa pe cineva, a băga pe cineva la carceră sau temniţă. 2. a ge,



a fixa, a băga, a vârî; he ~d a bullet in his brains îşi trase un glonte în cap; îşi zbură i; to ~ a bullet on the target a trimite un glonte în ţintă; to ~ in the memory a întipări în minte. 3. (cinegetică) a goni / a fugări (vânatul) până la vizuina. 4. a depune, a depo ita; to ~ money with smb. a depune / a depozita bani la cineva, a încredinţa bani cu iva; to ~ power in the hands of smb. a da cuiva depline puteri, a pune în mâinile cu iva frânele conducerii, a încredinţa cuiva puterea; the power is ~d with the people pu terea e în mâinile poporului; to ~ a complaint against smb. a face / a depune / a înai nta o plângere / o reclamaţie împotriva cuiva; to ~ information against smb. a face un denunţ împotriva cuiva, a denunţa pe cineva. 5. a primi, a încasa; (mar.) the ship ~d a projectile vasul primi o lovitură (de tun). 6. (despre vânt, ploaie) a doborî, a culc a (holdele). B. refl. (mii.) 1. a ocupa o poziţie. 2. a se încartirui. C. in/r. 1. a rămâne (temporar), a poposi, a mânca. 2. a trăi, a locui (în camere mobilate sau pensiune ). 3. (despre cerbi) a se ascunde în pădure. 4. (despre lucruri) a rămâne; his ball ~d o n the roof mingea îi ramase pe acoperiş. 5. (despre lucruri) a se înfige, a rămâne înfipt, intra, a pătrunde; the bullet has ~d in the lung glontelc a pătruns în plămân. 6. (despre holde) a se culca la pământ, a se apleca, a se înclina. lodgement ['l.x^mont] s.v. 1 o d g m c n t. lodger ['bd33r] s. chiriaş, locatar; to take ~s a închiria camere, a da camere cu chirie. lodging l'bd3in] s. 1. găzduire; a night's ~ găzduire peste noa pte / pentru o noapte; adăpost / culcuş de noapte. 2. (ec.) depunere (de bani, valor i etc.). 3. (jur.) depunere / înaintare a unei plângeri, (facere de) apel. 4. culcar e la pământ (a holdelor). 5. locuinţă, casă; board and ~ casă şi masă. 6. (mai ales pl.) ca cu chirie / de închiriat, apartament (mobilat); to let ~s a închiria camere, a da ca mere cu chirie; to let furnished ~s a închiria / a da cu chirie camere mobilate; t o live / to be in (furnished) ~s, to stay at private ~s a locui / a trăi în camere m obilate; to take ~s a lua cu chirie / a închiria un apartament mobilat. lodging ho use [~ haus] s. casă cu apartamente sau camere de închiriat; private ~ casă mobilată; co mmon ~ casă cu paturi de închiriat pentru o noapte / cu dormitor comun. lodgment [fI od3nwnt] s. 1. (rar) locuinţă, apartament. 2. (/nil.) întărituri făcute pe o poziţie cuceri 3. (fig.) situaţie / poziţie solidă; adăpost, loc; to make / to find a ~ a consolida o poziţie; a se instala, a se fixa; the idea found a ~ in his mind ideea i s-a înrădăcinat în minte. 4. îngrămădire (de materiale aşezate într-un loc etc.). 5. (mil.) încartiruirc. (ec.) depunere (de bani). loess ['Ioues, b:s] s. (geol.) loess. lo-fl ['lou'fai] I. s. sistem standard de reproducere (audiovideo) (prese, de la l o w f i d e 1 i t y). II. adj. (despre reproducerea audiovideo) standard; de calitate inferio ară. loft [b(:)ft] I. s. 1. pod (de casă); mansardă. 2. pod cu fân. 3. porumbăric, hulubări . 4. (amer.) etajul cel mai de sus, ultimul cat (al unui local de comerţ sau al un ui depozit). 5. galeriile / balcoanele unei biserici; locul corului sau al orgii . 6. (sport) lovitură care trimite mingea în SUS (la golf). II. vb. tr. 1, a azvârli ( mingea) în sus. 2. a creşte (porumbei). 3. (amer.) a aşeza, a aranja (în pod). 4. a lans a în spaţiu (rachete etc.). loftiness fb(:)ftinis] s. 1. înălţime (mare). 2. (jig.) înălţim e, nobleţe (a idealu ri/or etc.); elevaţie; splendoare, frumuseţe (a versurilor etc.). 3. măreţie,demnitate; ţinută impunătoare, înfăţişare demnă. 4. mândrie, semeţie; aroganţă. adj. 1. (despre munţi, dimensiune zbor etc. — nu despre oameni) foarte înalt. 2. (fig. ) (despre un ideal etc.) înalt, nobil, ales; măreţ, splendid; impunător, dominant. 3. mând ru, orgolios; semeţ; sfidător, arogant; îngâmfat. log [bg] I. s, 1. butuc, buştean, buturu gă, trunchi; bârnă, grindă; material lemnos; (saw) ~ buşteni de industrializare, lemn de g ater; (fam.) to stand like a ~ a rămâne buştean, a sta ca un buştean; to fall like a ~ a cădea ca un buştean / butuc; (you) roll my ~ and I'll roll yours ajută-mă şi te voi ajuta , dă-mi să-ţi dau, o mână spală pe alta (mai ales în legătură cu o politică de „do ut des", i politice dubioase); (fig.) a King Log un oili moale / mototol / mămăligos; (amer.) to keep the ~ rolling a menţine un ritm viu / iute / accelerat de muncă; (amer.) to split the ~ a lămuri, a clarifica, a elucida o problemă; (amer.) to stand (up) to o ne's lick ~ a nu şovăi, a da dovadă de hotărâre / de fermitate. 2- (mar.) loch, loh; to th row / to heave the ~ a arunca lochul; to haul in the ~ a ridica lochul. 3. (fero



 v.) vitczometru. 4. (mine) diagramă; profilul sondei. 5. (mar.) jurnal de bord; to write up the ~ a consemna în jurnalul de bord. II. vb. A. tr. 1. a tăia (copacii) b uşteni, a face buşteni din; to ~ a piece of forest a tăia şi a vinde copaci cu bucata di ntr-o pădure însemnată. 2. (mar., despre vas) a face (un număr de noduri) pe oră. 3. (mar. ) a trece / a consemna (fapte etc.) în jurnalul de bord. 4. (tel.) a prinde, a rep era (o staţie). B. intr. 1. (infor.) to ~ in / on a efectua operaţiile de accesare. 2. to ~ off / out a efectua operaţiile de părăsire a sistemului, a ieşi din sistem. loga nberry ['louganbpri, -ibcri] s. (amer. bot.) hibrid de zmeură şi mure. logan-stone [ 'bgaiiistoun] s. (geol.) piatră oscilantă. logarithm ['bgsriBsm, -io^m] s. (mat.) lo garitm. logarithmic(al) [ibg3'ri8mik(3l), -iom-] adf (mat.) logaritmic. logarith mically [.bgs'riSimkali] (mat.) adv. logaritmic. log board ['bg bs:d, -boad] s. (mar.) tăbliţă de loh. log book [~ buk] s. (mar., av.) registru de serviciu; jurnal de bord. log cabin [~ ikasbin] s. colibă sau cabană de bârne; casă de bârne. log cribbing [~ 'kribirjj s. formare a plutelor. log driver [~ 'draiva1"] s. plutaş. log driving [~ idraivirj] ş. plutărit. loge [I0U3] s. (teatru) lojă. log floating ['bg ifloutirj] s. plutărit. log frame [~ freim] s. (tehn.) gater.



 logged 572



logged [logd] adj.X. ca un buştean; ca un trunchi; ca o bârnă. 2. (mar., despre vase) îm bibat cu apă, umflat de apă. 3. (despre apă) stătător, stătut; mlăştinos; mâlos. 4. (despre defrişat. logger ['logs'] s. 1. (cib.) înregistrator (automat). 2. (amer.) tăietor de copaci, cherestegiu. loggerhead ['bgahed] s. 1. cap sec; cap pătrat; căpăţânos; prostănac, g, nătărău; to be at ~s with smb. a fi în conflict / în raporturi proaste / certat / Ia cuţ te cu cineva; to come to ~s with smb. a se ciorovăi / a avea vorbe cu cineva; to s et people at ~s a semăna discordie, a băga zâzanie între oameni; to fall / to get/ to co me to ~s a ajunge Ia bătaie / păruială / încăierare. 2. (zooi.) broască ţestoasă marină (Tl chelys careua). 3. (omit.) varietate de sfrancioc sau slărcioc (Laniits Utdovician us). 4. (omit.) varietate de raţă (Anas cinerea). 5. măciucă de fier pentru topit răşina. l ggia ['bd3io],pl. loggias l'lod3bz| s. (ital. arhit.) galerie deschisă, pridvor, l oggia. logging ['bgirj] s. 1. exploatare forestieră, tăiere de păduri. 2. (cantitate d e) lemn tăiat. 3. v. l o g r o 11 i n g. 4. (infor.) jurnalizare. log haul [log ho :l] s. transportor de buşteni. log house [~ hausj s. cabană de bârne; casă de bârne. log h ut [~ hAt] s. v. I o g c a b i n. logic ['lod3ik] I. s. logică; to chop ~ a argume nta fără sfârşit, a despica firul în patru. II. adj. v. l o g i c a l . logical [-ol] adj. 1. logic; raţional. 2. logic, consecvent. logicality [.lod3i'kaditi] s. v. I o g i c a 1 n e s s. logically ['bd3ikali] adv. logic etc. (v. l o g i c a 1). logic alness ['lod3iko!nis] s. logică; caracter logic. logic chopper ['lod3ik 


logistic(al) aisle [lo»'d3istik(3l) 'ail j s. (/nil.) drum auxiliar / secundar de aprovizionare şi evacuare. logistic(al) missile [~ 'misail] s. (mii.) rachetă de tra nsport. Iogistic(al) rear [~ 'ri3r] s. (mil.) spate adânc; adâncimea teritoriului. l ogistics [lon'd3istiks, b'd3-] s. pl. (folosit ca sg.) 1. (mil.) logistică; tehnică spatelui. 2. (mat.) logistică; logică simbolică. log map ['log map] s. (mil.) hartă de l ucru. logo E'lougou. 'bg-],pl. logos [-z] s. formulă de identificare (a unui fxyst de radio etc.). logogram ['bgougram, -gog-] s. logogramă. logographer [lou'gogrof or] s. (ist. Greciei) logograf. logogriph ['bgongrifj s. logogrif. logomachy [b' gomoki] s. logomahie. logometer [lo'gomi:tor] s. (fig.) logometru. logop(a)edia [ibgon'pkdio] s. v. 1 o g o p (a) e d i c s. logop(a)edics [ilogo»'pi:diks] s. pl. (folosit ca sg.) logopedic. logos ['logos] s. (rel., filoz.) logos, verb, cuvânt divin. logotype ['logotaip] s. (poligr.) logotip. log paper ['log ,pcipor[ s. hârt ie logaritmică. log pond [~ pond] s. bazin pentru buşteni (lângă o fabrică de cherestea). log rolling [~ ■roulirj] s. (amer.) 1. rostogolire a buştenilor. 2. (fig.) tămâiere reci procă, schimb de laude / osanale (în presă); servicii reciproce, schimb de servicii (în politică). log trimmer [~ itrimor] s. ferăstrău de retezat buşteni. logwood [~wud[ s. (b ot.) lemn de băcan (Haematoxylon campechianum); lemn colorant. loin [loin] s. l.pl . şale; spate; (bibi., poetic) to gird up one's ~s a-şi încinge coapsele, a-şi încorda put erile; sprung from the ~s of născut din. 2. file (de oaie, de vacă). loin cloth ['bi n kb(:)0] s. fâşie de pânză de legat în jurul şalelor. loir [loir] s. (zool.) 1. hârciog (M us glis). 2. pârş-cenuşiu (Glis glis). loiter ]'bitor] vb. A. intr. 1. a zăbovi; a rămâne î rmă; a se mocăi. 2. a hoinări, a umbla haihui; a vagabonda, a umbla lela / haimana, a bate străzile. B. tr. to ~away one's time a trândăvi, a-şi pierde vremea. loiterer ['bit aro1"] s. vagabond, pierde-vară. loitering ['loitorirjl adj. zăbovitor; trândav, lenev os. loiteringly [-Iii adv. alene, domol, încet. loll [bl] vb. A. intr. 1. (si to ~ out) (despre limbă) a-i atârna, a-i ieşi afară. 2. (despre persoane, de obicei to ~ back ) a se lungi, a se tolăni, a se întinde, a se lăţi, a se lăfăi; he ~ed (back) in an arm-cha r a) lenevea în(tr-un) fotoliu; b) se lăsă să cadă greu în(tr-un) fotoliu. 3. to ~ about a oinări, a umbla haimana / haihui; to ~ against the wall a se sprijini de zid. B. t r. 1. (despre câini etc.) a lăsa să-(i) atârne (limba); 2. (despre {yersoane) a-.şi odihni (capul, trupul etc.); she ~ed her head on the pillow îşi rezemă / îşi odihni capul pe per nă. lollard ['blod] s. (ist. Angliei) lollard. lollipop ['blipop] s. 1. zahăr candel ; acadea, zaharica; pl. dulciuri, cofeturi. 2. indicator rutier care semnalează ac cesul către o scoală sau grădiniţă. lolly ['blij s. 1. v. 1 o 11 i p o p. 2. (sl.) bani, p



 arale, biştari. lollop ['bbp] vb. intr. (fam.) 1. (si to ~ along) a merge greoi; a se târî; 2. (despre un vas) a sălta pe valuri. Lombard ['bmbod, -bo:d, înv. 'Umbod] I. s. 1. (ist.) longobard. 2. locuitor al Lombardici, lombard. 3. fini'.) bancher; zaraf. II. adj. din Lombardia, lombard. Lombardic [bm'ba:dik] adj. din Lombardia , lombard. . Lombard Street ['bmbod stri:t] s. (jig.) bursa de schimb (valutar) din Londra, cercurile financiare ale Angliei. Lombardy poplar ['lombodi ipoplo'] s. plop-piramidal (Populus nigra var. pyramidaiis). Londoner ['Undonor{ s. locu itor al Londrei, londonez.



Londonese [lUndo'nkz] l.adj. londonez. II. s. grai londonez, mai ales cockney. L ondonism ['Undonizam] s. 1. expresie londoneză. 2. obicei londonez. London ivy ['U ndon iaivi] s. (fain.)l. ceaţă londoneză. 2. fum londonez. London particular [~ poitik julo'] s. (fam.) ceaţă londoneză tipică. lone [loun] adj. 1. (poetic) singur, stingher, singuratic; solitar; retras, izolat; părăsit. 2. (glumeţ) necăsătorit, holtei; văduv. lonel ness ['lounlinis] s. 1. singurătate, izolare; sihăstrie. 2. sentimentul de a fi părăsit. lonely ['lounli] adj. singuratici însingurat; retras, izolat; părăsit; to feel ~ a se simţi stingher / însingurat / părăsit. loner ['lounar] s. (amer.) lup singuratic, perso ană independentă; politician independent. lonesome ['Iounsom] adj. 1. singuratic, so litar; cuprins de dor sau de urât; părăsit, abandonat; on one's ~ singur, de unul sing ur. 2. pustiu, nelocuit, neumblat, singuratic. lonesomeness f-nis] s. v. l o n e l i n e s s . Lone-Star State ['loun sta:'stcit] s. (amer.) (folosit ca supranu me) Statul Texas. lone wolf ['loun wu(:)f] s. (fig.) solitar, singuratic, pustni c, urs. long1 [brj] I. adj. 1. (spaţial) lung; a garden ~er than it is wide o grădină mai (mult) lungă decât Iată; to be six feet ~ a avea şase picioare (în) lungime, a fi lung de şase picioare; you need a sheath as ~ as the blade îţi trebuie o teacă pe măsura lamei ; (fam.) list as ~ as your arm listă lungă cât o zi de post; how ~ is the table? ce lu ngime are masa?; to make smth. ~er a (a)Iungi ceva; to take the ~est way round a alege drumul cel mai lung / cel mai ocolit; at ~ range la marc distanţă / depărtare; ~ jump salt / săritură în lungime; by a ~ way, (fam.) by a ~ chalk, (fam.) by ~chalks, (sl.) by a ~shot cu mult (mai); he is cleverer by a ~ way c cu mult mai deştept; three ~ miles trei mile bune; a ~ face a) o figură prelungă / lungăreaţă; b) o figură trist posomorâtă; to pull a ~ face a avea o figură tristă / plângăreaţă / abătută / acră / posac e pulled a ~ face i se lungi nasul; a face as ~as a fiddle ofigurăde înmormântare; to have a ~ tongue a avea limbă lungă, a fi limbut / flecar / guraliv / bun de gură; to b e ~ in the leg a avea picioare lungi; to be ~ i n the arm a avea braţe lungi; (fam .) Long Peter Petre lunganul / găliganul / prăjina / mălai-marc; to take ~ views a fi clarvăzător; (prov.) little pitchers have ~ ears copiii le aud pe toate; it's as ~ a s it's broad e tot un drac; ce mi-e una, ce mi-e alta; ce mi-c în car, ce mi-e în căruţă ( ce mi-e în teleguţă); ~ ears a) prostie sfruntată; b) urechi care aud prea multe; to mak e a ~ nose at smb. a da cuiva cu tifla; to draw the ~ bow a înşira verzi şi uscate, a exagera; in the ~ run (până) în cele din urmă; (rar) it is a ~ lane that has no turning în cet, încet departe ajungi; cu răbdarea treci marea; încetul cu încetul se face oţetul. 2. (temporal) lung, îndelungat; a ~ life o viaţă lungă; how ~ are the holidays? cât durează / sărbătorile?; the days are getting ~er zilele cresc / se lungesc / se măresc; it will take a ~ time o să dureze mult, o să ia (prea) mult timp; a ~ time has elapsed a tr ecut / s-a scurs mult timp, e mult de atunci; they are a ~ time / while in comin g întârzie, se lasă aşteptaţi; she was a ~ time getting over it i:a trebuit mult (timp) pân revină (în fire); it is a ~ time since I saw him e mult (timp) de când nu l-am mai văzu t; he has been gone a ~ time e mult (timp) de când e plecat; a ~ time ago cu mult (timp) în urmă; odinioară, pe vremuri; he went off a ~ time ago a plecat de mult (timp ), a plecat cu ani şi ani în urmă; it was a ~ time before these facts were acknowledge d a trebuit să treacă mult (timp) până ca faptele să fie recunoscute; to wait for a ~ time a aştepta mult (timp); I have been waiting for a ~ time aştept de mult (timp); for a ~ time he was thought to be dead mult timp s-a crezut că e mort; they worked in silence for a ~ time munciră multă vreme în tăcere; for a ~ time he did not write multă vr eme n-a scris nimic; n-a scris nimic de mult (timp); I have not seen him for a ~ time nu I-am văzut de mult; for a ~ time past he had been contemplating this poss ibility cu mult timp înainte se gândise la această posibilitate; it will be a ~ job o să fie o treabă / o poveste lungă; o să dureze mult, o să ţină mult (timp); three days at t ~est trei zile cel mult, trei zile maximum; a ~ memory o memorie bună; to have a ~



 tale to tell a avea multe de povestit; to have a ~ talk with smb. a avea o conv orbire lungă cu cineva; (mil. mar.j~service angajare pe termen lung. 3.mare; numer os; plin; mult etc.; ~ bill socoteală încărcată / umflată; ~ family familie mare / numeroa să; ~ figure număr marc; ~ price preţ mare / ridicat / piperat; to give a ~price for s mth. a plăti bani grei pentru ceva; ~ purse pungă plină / bine garnisită / doldora (de b ani); ~ hundred peste o sută, o sută şi mai bine; ~years ani mulţi; ~shillings bani buni / grei. II. s. 1. termen lung, durată, multă vreme, timp îndelungat; it will not take ~ nu va dura mult, n-o să ia multă vreme; before ~ în curând, peste puţină vreme, în viito apropiat; for ~ (pentru) multă vreme; I haven't ~ to live n-am mult de trăit; I had only ~ enough to dc-abia am avut timp să; the ~ and the short of it / the matter / the thing în rezumat, într-un cuvânt, pe scurt; that's the ~ and the short of it (şi) asta-i tot; şi cu asta basta. 2. (metr.) silabă lungă; ~s and shorts silabe lungi şi scu rte. 3. (scol. fam.) the ~ vacanţa marc / de vară. III. aaV. 1. mult timp, multă vreme , timp îndelungat; have you been here ~? eşti de mult aici?; he has been gone ever s o ~ e mult (de tot) de când a plecat; he was not to be ~ for this world nu avea să m ai trăiască mult pe acest pământ; ~ live! trăiască!; as / so ~ as cât timp, atâta (vreme) c / so ~ as I live cât timp trăiesc; there is nothing to be done so ~ as he isn't here nu e nimic de făcut atâta vreme cât el nu c aici; you may do as you like so ~ as you leave me alone fă tot ce pofteşti numai lasă-mă în pace; he was not ~ (in) coming n-a zăbov t mult, nu s-a lăsat aşteptat; the miracle is too ~ (in) coming minunea întârzie să se pro ducă; he was ~ in deciding i-a trebuit mult timp până să se hotărască; you aren't ~ about i eşti expeditiv, rezolvi lucrurile repede (şi uşor), nu te încurci; don't be ~about/ ove r it nu-ţi pierde vremea (cu asta); it will be ~ before you see him again o să treacă mult timp / o să curgă multă apă pe gârlă până ce ai să-I revezi; it is ~ since I saw him n văzut de mult (timp); (fam.) so ~! Ia revedere! pe curând! cu bine!; (e.c.) to lend ~ a da cu împrumut pe termen lung, a acorda credite pe termen lung; to borrow ~ a lua cu împrumut / a contracta împrumuturi pe termen lung; I could no ~er see him nu mai puteam să-I văd; two women no ~er very young două femei care nu mai erau foarte



 573 look



tinere / trecute de prima tinereţe: I could not wait any ~er n-am mai putut să aştept; how much ~er will it last? cât (timp) o să mai dureze (încă)?; I haven't much ~er to li ve nu mai am mult de trăit; I have ~ been expecting you te aştept de mult (timp); ho w ~ will it be until? cât (timp) o să trebuiască până ce?; how ~ will you require? cât timp trebuie?; how ~ will we suffer it? cât o să mai suportăm (asta)? până când o să tot răbdăm? is it since then? cât e de atunci?; five minutes ~er încă cinci minute; the ~er you s tay the better cu cât vei sta mai mult, cu atât va fi mai bine. 2- de mult, cu multă v reme înainte, de multă vreme, multă vreme de când; ~before a) cu mult (timp) înainte; b) c u mult (timp) înainte de; după aceea, la multă vreme după aceea; c) de mult (timp); ~ af ter a) mult (timp); b) mult (timp) după, la multă vreme după; ~ since / ago de mult (t imp), cu mult (timp) în urmă. 3. tot, în întregime; all day ~ toată ziua, cât c ziua de lun din zori şi până-n seară; his life ~ toată viaţa (sa). long2 vb. inir. (to, for) a dori fi rbinte / cu pasiune (să), a năzui din tot sufletul (să, la), a se prăpădi de dorul (cu gen .), a se prăpădi după. long-ago ['brj's'gou] I. adj. de mult, de altădată. II. s. timpuril e de altădată. longanimity [.bngo'niiuiti] s. (rar) mare răbdare; îndelungată suferinţă. lo nimous [bn'grenimas] adj. (rar) îndelung răbdător. long bill ['Ion .bil] s. (ec.) poliţă e u termen lung. longboat [~'bout] s. (mar.) barcaz, şalupă. long bolt [~ 'boult] s. ( coitstr.) bulon de ancorare. long-bow [~'bou] s. (ist.) arc marc; (fam.) to draw / to pull the ~ a povesti verzi şi uscate, a face din ţânţar armăsar, a exagera. long-dat ed [~ 'dcitidj adj. (ec.) pe termen lung. long day [~ 'dci[ s. zi de muncă cu ore suplimentare. long-descended [-di'sendid] adj. cu mulţi strămoşi; de viţă veche. long-dist ance ['brj'distPns] I. adj. îndepărtat, depărtat, la marc distanţă; de lungă distanţă. II. r. a chema la telefon (pe cineva) din alt oraş sau din altă ţară, a avea o convorbire te lefonică interurbană sau internaţională. long-distance call [~ 'fcv.I] s. (/el.) convorb ire (telefonică) interurbană sau eu străinătatea. long-distance flight [~ 'flait] s. (av .) zbor Ia marc distanţă; raid. long-distance runner [~ 'rAna1"] s. (sport) alergător de fond. long-distance telephone service [~ 'telifoun iss:vis] s. (tel.) servici u (telefonie) interurban sau internaţional. long dozen ['Ion 'dAZPii] s. (număr de) treisprezece bucăţi. Iong-drawn [~'dro:n,'—] adj. prclung(it), care se prelungeşte, de d urată; tărăgănat. long drink [~ 'drirjk] băutură slab alcoolizată / nealcoolică. longe [lAn . v. l u n g e 1 (I). long-eared fbrj'bd] adj. cu urechi mari. clăpăug. long-ears [~ bz] s. (fam.) urechiat, măgar. longer ['br)g9r] comp. de la l o n g 1 (I, III); wa it a while ~ mai aşteaptă puţin; I shall not wait (any) ~ nu mai aştept. longeron ['bndp rsn] s. (mai ales pl.) 1. (av., auto) lonjcron. 2. (constr.) grindă principală. long -established ['bnis'tasbli/t] adj. stabilit de multă vreme. longeval [bn'd3i:vpl] adj. care trăieşte mult. longevity [bn'd3cviti] s. longevitate, viaţă lungă. longevous [bn 'd3i:v9s] adj. (rar) v. l o n g e v a l . long-faced ['brjfcistj adj. 1. cu faţa p relungă. 2. (fig.) amărât, abătut, necăjit. long finger ['lor) Ting3r] s. (anat.) deget mi jlociu. long-fingered [^fingsd] adj. 1. cu degete lungi. 2. (fam.) lung de mână; cle ptoman. long firm [~ 'faini] s. (ec.) firmă frauduloasă. long-forgotten [~fo'g.itn] adj. uitat de mult. long glass [~ gla:s] s. (pop.) ochean. long green [~ 'gri:n] s. (amer. si.) bani de hârtie. long-hair [~,fi£3r] s. (amer. si.) intelectual din m ediul de artă. estet, om de artă. long-haired [~'hs3d] adj. cu părul lung. longhand [~ 'hasnd] s. scris obişnuit, scriere curentă; (amer.) in ~ scris de mâna. long-handed [~ 'hamdid] adj. cu mâini lungi. long head [~ hed] s. (fam.) prevedere, perspicacitat e. long-headed [~'hedid, '-i~] adj. 1. dolicocefal, cu capul prelung. 2. (fig.) prevăzător, pătrunzător, perspicace, isteţ. long-headedness [~'hedidnis] s. 1. dolicocefal ic. 2. (jig.) prevedere, perspicacitate. long-horn [~'ho:n] I. adj. eu coarne lu ngi. II. s. bou sau vacă cu coarne lungi. long horse [~ 'ho:s] s. (amer.) cal de m are viteză şi rezistenţă. long hundred [~ 'fiAndrid] s. (număr de) 120 bucăţi. longicaudate bnd3i'k:>:dit| adj. (tool.) cu coada lungă. longing l'brjin] I. s. 1. dor, alean; năzuinţă / dorinţă înflăcărată; poftă; sete; ~ for science sete de ştiinţă. 2. pl. dorinţe, i gravide). II. adj. plin de dor / alean; tânjitor; ~ look privire tânjitoare. longi sh ['Ioni/J adj. lunguieţ; destul de lung; cam lung; alungit. longitude ['bnd3itju :d.-rjgi-| s. l.(geogr., astr.) longitudine; in the ~ of longitudine. 2. (glumeţ) lungime. longitudinal [ibnd3i'tju:din3l. -ggi-1 I. adj. longitudinal. II. s. 1.



 (constr.) grindă longitudinală; element longitudinal al construcţiei. 2. (av.) lonjcro n. 3. (mar.) carlingă laterală. longitudinally I-i] adv. longitudinal. longitudinal section [ibnd3Î'tju:din3l -sekjpn] s. secţiune longitudinală. long johns ['fon d3onz] s. indispensabili, izmene. long-leaved fbrjli:vd] adj. cu frunze lungi. long-leg ged [~'lcgd] adj. cu picioarele lungi.



long legs [~'Icgz]s.l. (fam.) persoană cu picioare lungi. 2. v. d a d d y l o n g l e g s ( l ) . long-lived [~'livd] adj. care are viaţă lungă, longeviv; de lungă durată. long-livedness |~'livdnis] s. (rar) longevitate. long-liver [~>livor] s. persoană care trăieşte mult. long-lost [-lost] adj. pierdut de mult. longly ['brjli] adv. (ra r) mult, multă vreme. long measure [~ 'mc3Pr] s. măsură de lungime. long mine [~ 'main ] s. (amer. si.) ţigară ieftină. long-necked [~'nckt] adj. cu gâtul lung. Longobard [ibn go'bu:d] s. (ist.) longobard. long-one fbrj'wAn] s. (cinegetica, si) iepure. Lon g Parliament [~ rpa:biU3nt] s. the ~ (ist. Angliei) Parlamentul Lung. long-pated [~'pcitid] adj. (pop.) pişicher, şmecher. long pig [- 'pig] s. carne de om (ca alim ent folosit de canibali). long player [~ 'ple3 r | s. disc cu microînregistrare. l ong playing record [~ 'pleiin. 'reko:d] s. v. l o n g p l a y e r . long primer [~ 'praimorJ s. (poligr.) barghis; gannond; corp de literă de 10 puncte. long-rang e [-'reind;,'--] adj. 1. (mil. etc.) cu rază mare de acţiune; cu parcurs lung. 2. de marc înrâurire, cuprinzător, de largă perspectivă: ~ thinking gândire care vede departe: p evedere; ~ policy politică cu perspective îndepărtate / cu scopuri depărtate. long saw [ ~ 'so:] s. ferăstrău de spintecat. long service [~ \so:vis] s. durată marc de serviciu (mai ales 12 ani). long-shanked [~/;enkt] adj. (fa/u.) v. 1 o n g - 1 c g g e d . long-shaped [~ '/eiptj adj. (despre o faţă) prelung, longilin. longshoreman ['brj/ o:mon, -/os-], pi. longshoremen [-man, -men] s. 1. docher; hamal din port. 2. pe scar de pe litoral. 3. om care trăieşte din ocupaţii temporare / de sezon la staţiunile de pe litoral. long sight ['loţj 'sail] s. 1. (med.) hipermetropie, prezbitism. 2. (fig.) clarviziune, prevedere, perspicacitate. long-sighted [~'saitid, '-i—] adj. 1. (med.) prezbit. 2. care vede departe. 3. (jig.) clarvăzător; pătrunzător, isteţ, ager la minte. long-sightedness [~'saitidnis] s. v. l o n g s i g h t (2). long-sleev ed [~'sli:vd] adj. cu mânecă lungă. long-sleever |~.sli:v3r] s. (austr. si.) băutură servi tă într-un pahar înalt. longsome ['Iorjsam] adj. (înv.) lung, plictisitor. long-spun ['b n'spAii] adj. 1. tărăgănitor, plictisitor. 2. lung, deşirat, şui. long-standing |~'st;endi n] s. adj. de lungă durată. long stay [~ stei] s. (mar.) pic lung. long-suffering [~ 'sA.forirj, '-<—] I. adj. îndelung răbdător, care suferă mult, care înghite multe. II. s. r are, suferinţă; îngăduinţă extremă. long tackle [~ 'taskl] s. (mar.) palane lung. Iong-tail 'tcil] s. animal cu coada lungă (netăiată). long-tailed [~'tcild] adj. cu coada lungă. l ong-term [~'u>:m] adj. pe termen lung. long-time [~'taim] adj. v. l o n g - t e r m . Long Tom |~ 'tom] s. \. (mii. fam.) tun cu tragere lungă. 2. (şl.) trabuc; ţigară lungă. long ton I~ 'tAn] s. tonă engleză (1016.047 kg). long tongue [~ 'tArj] s. (fam. ) palavragiu, vorbă-lungă. long-tongued [~'tAnd] adj. 1. cu limba lungă. 2. limbut, gu raliv, gureş, flecar. longueur [pronunţia franceză] s. (fr.) lungime, loc / pasaj plic tisitor (într-un roman etc.). long vacation ['brj vo'kei/an] ş. vacanţa mare (la judecăt orii, universităţi etc.). long-waisted [~'weistid] adj. lung în talie. longwall [~wo:l ] s. (mine) abataj frontal. long wave [~ weiv] s. unde lungi. longways ['lorjwei z] adv. în lung / lungime, dc-a lungul. long-winded ['lon'windid] adj. 1. cu suflu , care nu gâfâie; (fig.) rezistent la efort, care duce, care arc suflu. 2. (fig-) tărăgăna t, prolix, lung şi plicticos. longwise ['bnwaiz] adv. v. 1 o n g w a y s. loo [Iu: ] s. X.joc de cărţi. 2. (fam.) closet. Iooby ['lu:bi{ s. (fam.) nătărău, prostănac, neghiob nătăfleaţă, găgăuţă. loofah ['Iu:fa:, -fo] s. (arab bot.) lufă (Uijfa aegyptiaca). looie [ s. (amer. si.) locotenent. look [luk] I. s. 1. privire, uitătură, căutătură; to have / to take a ~ at smth. a arunca o privire asupra (cu gen.), a se uita la ceva; may I have a ~? pot să mă uit?; to have / to take a good ~ at smth. a examina / a cerceta ceva cu atenţie /cu dc-amănuntul; to cast / to direct a ~ at smb. a arunca cuiva o privire, a-şi îndrepta privirea asupra cuiva; he gave me a severe ~ îmi aruncă o căutătură eră / cruntă, mă privi cu severitate / cu un ochi sever / dojenitor; to have / to take a ~ round the town a da o raită prin oraş: to have a ~ round the room a-şi roti ochii prin odaie, a privi de jur împrejurul camerei; to flash a ~ at a străfulgera (pe ci neva) cu privirea; to steal a ~ at a arunca o privire furişă la, a trage cu coada oc hiului Ia, a se uita pe furiş / pe ascuns la; (glumeţ) to wither smb. with a ~ a aru



 nca cuiva o privire distrugătoare / nimicitoare; (fam.) to give smb. a ~ in / up a trece, a sc abate, a da cu nasul pe la cineva; I gave him a ~ up i-am făcut o scu rtă vizită. 2. (adesea pl.) aspect (exterior), figură. înfăţişare, mină, aer, expresie (a o r, a chipului); a blank / vacant ~ o privire goală / inexpresivă; to put on a vacant ~ a privi în gol / fără expresie: a lua o înfăţişare neghioabă; he had an ugly ~ on his fa ea o privire rea; (jig.) the affair has taken on an ugly ~ afacerea a luat o întor sătură urâtă / proastă; by her ~ one can see that se vede după înfăţişarea ci că; to judge eca după aparenţe / după aspectul exterior; I don't like his ~(s),



 look-alike contest I don't like the ~(s) of him nu-mi place figura / chipul lui; I like the ~ of yo u îmi placi; I don't like the ~ of the thing treaba (asta) îmi pare suspectă / nu-mi s pune nimic bun / nu-mi miroase a bine; the place has a European ~ localitatea ar e un aspect european; the portrait has a ~of your mother portretul are ceva din aerul mamei dumneavoastră / seamănă oarecum / aduce cu mama dumneavoastră; I think it pr obable by / from the ~ of you citesc pe faţa dumitale că aşa ceva este posibil; (pl.) (good) ~s frumuseţe, avantaje fizice; she has good ~s e frumoasă / atrăgătoare; she has ~s but no money e frumoasă dar n-are avere. II. vb. A. intr. 1. a privi, a se uita , a căta; to ~ through the window, to ~ out of the window a se uita / a privi pe f ereastră; to ~ in at the window a privi de la fereastră; to ~ through a telescope a privi prin telescop; to ~ over the wall a privi peste zid; to ~ down a list a pa rcurge o listă; to ~ down the street a privi în josul străzii; to ~ up the street a pr ivi în susul străzii; to ~along the street a privi de-a lungul străzii; to ~ the other way a) a privi în partea cealaltă; b) a-şi întoarce privirile; to ~ in smb.'s direction a privi (în)spre cineva / în direcţia cuiva; to ~ in smb.'s face a privi pe cineva cu atenţie, a examina / a cerceta pe cineva; to ~ into smb.'s eyes a privi pe cineva drept în ochi; (prov.) ~ before you leap întâi gândeşte, apoi porneşte; nu umbla cu capul traistă; ~ (and see) what time it is vezi cât e ceasul; to ~ ahead / forward to a pr ivi spre viitor, a contempla viitorul; ~ahead! încet! ia seama! atenţie!; to ~ throu gh green glasses a fi gelos, a invidia, a pizmui (pe cineva); to ~ through blue (-coloured) glasses a vedea totul în negru; (/ant.) ~ here! ascultă! 2. a părea, a arăta , a avea aerul; to ~ happy, (amer.) to ~to be happy a părea fericit; she ~s tired pare obosită; he ~s old pare bătrân; you ~ still the same arăţi neschimbat; to ~ ill a arăt prost; a avea mină proastă / mină de om bolnav; to ~ well a) (despre persoane) a arăta bine, a avea mină bună / mină de om sănătos; he ~s well in uniform îi sade bine în uniformă forma îl prinde bine; b) (despre lucruri) a şedea / a veni bine, a fi de efect; dres s that ~s well rochie bine făcută / de efect; business ~s promising, business is ~in g well afacerile / treburile merg bine; the crop ~s well recolta e frumoasă, recol ta se anunţă bună / bogată; things are ~ing bad / black / nasty / ugly lucrurile iau o înt orsătură proastă / neplăcută, lucrurile merg prost; a dish that ~s good / nice o mâncare as ectuoasă / apetisantă; how did he ~? cum părea? cum arăta?; he ~ed black părea cătrănit; he d blue părea trist / melancolic; how does my hat ~? cum îţi place / cum găseşti pălăria mea he ~s as if / though he wanted to go arată ca şi cum ar vrea să plece, pare că vrea să ple ce; you ~ as if you have slept badly arăţi ca şi cum ai fi dormit prost, după înfăţişare sce că ai dormit prost; it ~s as if they were afraid fac / lasă impresia că le e teamă; p ar / arată speriaţi; it ~s as if / though it were going to be fine vremea promite să f ie frumoasă; it ~s to me as if the skirt is too long am impresia că fusta e prea lun gă; he ~s like a sailor arc înfăţişarea / alura / acrul de marinar; the rock ~s like grani te roca pare să fie granit; this ~s to me like a way in îmi face impresia că e o intra re; (amer. fam.) ~s like to me that he is the culprit am impresia că el e vinovatu l; he ~s like it are aerul; e în stare; to ~ like doing smth. a avea acrul că vrea să facă ceva; he ~s like winning s-ar zice că câştigă; do I ~ like jesting? am aerul unui om care glumeşte?; it ~s like rain timpul arată / ameninţă a ploaie, s-ar zice că va ploua; i t ~s like being fine, it ~s like fine weather vremea se anunţă frumoasă / bună, s-ar zic e că va fi frumos. 3. a privi / a da / a fi orientat (în)sprc, a avea vedere spre, a da în, a fi cu faţa la; my room ~s south camera mea e orientată spre sud / e situată la sud / dă spre sud; the house ~s at the sea casa are vedere la mare. -0- to ~ aliv e / sharp ase grăbi, a da zor; ~ alive! mai iute! mai repede! dă-izor! dă-i bătaie! 4. t o ~ about a) a privi/a se uita împrejur; we hardly had time to ~ about us de-abia am avut timp să privim în jurul nostru / să ne orientăm; b) (for) a urmări cu privirea, a căuta (pe cineva, ceva); I ~ed about for him l-am căutat, m-am uitat după el; to ~ abo ut for a post a căuta un post / un serviciu; to ~ after a se ocupa de, a avea grijă de; a supraveghea; if he had a wife to ~ after and to ~ after him dacă ar fi avut o soţie de care să aibă grijă şi care să-1 îngrijească; the patient must be carefully ~ed a bolnavul trebuie îngrijit cu atenţie, pacientului trebuie să i se dea toate îngrijirile; you'll have to do without her to ~ after you va trebui să te lipseşti de îngrijirea e i; he is able to ~ after himself e în stare să-şi poarte (şi) singur de grijă; to ~ after smb.'s wants a) a se îngriji de nevoile cuiva; b) a fi în serviciul cuiva; I ~ after the car myself îmi întreţin singur maşina; who will ~ after the shop? cine o să vadă de pr



 e?; to ~ at a privi la, a se uita la, a-şi îndrepta privirea asupra (cu gen.); what are you ~ing at? la ce te uiţi?; just ~ at this! poftim şi priveşte! ia te uită!; he ~ed at her with rapture o sorbea din ochi / din priviri; (fam.) she will not ~ at a man bărbaţii nu o interesează, bărbaţii o lasă rece / indiferentă; to ~ at him one would s that he is an old man privindu-1 ai zice că e un om bătrân; the house ~ed at from the outside casa, văzută pe dinafară; the hotel isn't much to ~ at hotelul nu e cine ştie ce , nu prea ai ce vedea la acest hotel; way of ~ing at things mod / fel de a vedea lucrurile / de a aprecia; ~ at it as he might oricum ar lua-o el, oricum ar int erpreta-o; to ~ away (from) a(-şi) întoarce privirea / ochii (de la); to ~ back a pr ivi înapoi / îndărăt; a întoarce capul; to ~ back upon the past a arunca o privire retrosp ectivă, a privi retrospectiv; he ~ed back with regret to the past îşi amintea cu regre t / tristeţe de trecut; (fam.) since that day he has never ~ed back de atunci a făcu t progrese continue; to ~ down a privi în jos / în pământ; a(-şi) pleca ochii; he ~s down into the abyss priveşte în prăpastie; the castle ~s down on the valley castelul se înalţă d asupra văii / domină valea; standing here you ~ down on the whole plain de aici cupr inzi cu ochii toată valea, de aici toată valea ţi se aşterne la picioare; (fam.) to ~ do wn on smb. a privi de sus / cu dispreţ la cineva; (ec. despre preţuri) a scădea, a cob orî; to ~ for a) a căuta; a Ci în căutarea (cu gen.); I go and ~for him mă duc să-1 caut; I am ~ing for a job caut (un) serviciu / (un) post; b) a se aştepta la: I never ~cd for such a result as this nu m-aş fi aşteptat niciodată la aşa ceva / la un astfel de re zultat; to ~ forward to a aştepta cu plăcere / cu nerăbdare (cu ac.), a se bucura dina inte de; I am ~ing forward to see you aştept cu plăcere / cu nerăbdare să te revăd, mă bucu de pe acum la gândul că te voi revedea; we were ~ing forward to the holidays aşteptam vacanţa cu nerăbdare; (com.) ~ing forward to your reply 574



în aşteptarea răspunsului dumneavoastră; to ~in a trece / a se abate / a intra un moment (pe la cineva); I ~ed in on him, I ~ed in at his house am trecut pe la el; I ju st ~ed in for a moment am intrat (pentru) o clipă; I shaU~ in again to-morrow mai trec mâine pe aici; (fam.) to ~ in to a transmission a urmări o emisiune de televizi une; to ~ into a) a privi în interiorul, a se uita înăuntrul (cu gen.); to ~ into the well a privi în fundul puţului; b) a cerceta, a examina, a studia (o problemă etc.); t o ~into a matter thoroughly a examina o problemă pe toate feţele / în mod serios / amănu nţit; c) a răsfoi (o carte); a citi pe sărite, a spicui; to ~ on a) a privi (în)spre, a avea vedere spre; a da în, a fi cu faţa (da) la; the drawing-room ~s on (to) the gar den salonul dă în grădină; b) a fi spectator; a chibiţa; I'm not playing, I'm merely ~ing on nu joc — mă uit doar; nu joc — chibiţez; suppose you helped me instead of ~ing on ce ar fi dacă m-ai ajuta în loc să stai şi să te uiţi; to ~ out a) a privi afară; b) a avea ve e spre, a da în; a room that ~s out on the yard o odaie care dă în curte; c) a suprave ghea, a pândi; a căuta; to ~out for smb. a căuta / a pândi pe cineva; to ~out for a hous e a căuta o casă (spre cumpărare); (fam.) ~ out! atenţie! păzea! bagă de seamă! ia seama!; ~ over a) a cerceta, a urmări (pe carte); to ~ over the libretto a urmări pe libret; b) a se uita peste; a vedea peste; a se uita pe furiş / pe ascuns, a trage cu och iul la; to ~ over one's neighbour's newspaper a citi ziarul peste umărul vecinului , a trage cu ochiul la ziarul vecinului; (la jocurile de cărţi) he is ~ing over your hand îţi vede cărţile; to ~ round a) a privi în jur, a-şi roti ochii, a se uita de jur împ ur; to ~ round for smb. a căuta pe cineva din priviri / din ochi; b) a se întoarce ( pentru a privi); a întoarce capul; don't ~ round! nu te întoarce!; to ~ through a ex amina, a cerceta (hârtii etc.); a repeta, a revedea (o lecfie etc.); to ~ to a) a fi situat la / spre; a building that ~s to the north o clădire situată la nord / cu faţada la nord / orientată spre nord; b) a se ocupa / a se îngriji de; ~ to your tools ai grijă de uneltele /sculele tale; you had better ~ to it ai face mai bine să te gân deşti / să reflectezi la asta; it is time to ~ to it e timpul să chibzuim la asta; I ~ to you to help me mă bizui pe tine să mă ajuţi, contez pe ajutorul tău; I ~ to you for pr otection mă bizui pe protecţia ta; (amer.) a scheme ~ing to the better distribution of wealth un proiect pentru o mai bună distribuire a resurselor; to ~ towards a) a privi (în)spre, a se uita în direcţia (cu gen.); b) a fi situat la / spre; (pop., la băutură) ~s towards you! (hai) să(-mi) trăieşti; to ~ up a) a privi în sus; a ridica ochii capul; b) (fam.) a respecta / a avea consideraţie / deferentă pentru; he ~s up to h



 is teacher îşi respectă profesorul; c) (fam.) a se îndrepta, a merge bine; business is ~ ing up afacerile încep să meargă bine; things arc ~ing up with him treburile îi merg mai bine; shares are ~ing up acţiunile cresc; to ~upon a privi / a se uita la, a priv i ca, a considera; to ~upon smb. favourably a privi pe cineva (cu un ochi) favor abil, a simpatiza pe cineva; he is ~ed upon as a likely candidate e considerat d rept un candidat având toate şansele; he is ~ed upon as a ninny e considerat un imbe cil; the Englishman ~s upon the country as a holiday ground englezul consideră med iul rural un loc de recreere; I do not ~ upon it in that light cu nu văd problema în modul acesta; ~ upon it as done poţi să consideri că c ca şi făcut. B. tr. 1. a privi, a cerceta; to ~ smb. (full / straight) in the face / eyes a) a privi pe cineva (dr ept) în ochi / în albul ochilor / în faţă; b) a cerceta / a examina / a privi cu atenţie pe cineva; I can never ~ him in the face again nu voi mai putea niciodată să-1 privesc în ochi (de ruşine); to ~ smb. up and down a măsura pe cineva din cap până-n picioare, a p rivi pe cineva de sus până jos; to ~ one's last on smth. a privi ceva pentru ultima oară, a arunca o ultimă privire asupra (c« gen.); he ~ed a query at me mi-a aruncat o privire întrebătoare; to ~ daggers at smb. a săgeta / a străpunge pe cineva cu privirea; he ~ed his surprise surpriza i se citea pe faţă; she ~s her age arată exact cât e (nici mai mult nici mai puţin); she is forty but she doesn't ~ it are patruzeci de ani dar nu pare / nu arată; he ~s a rascal pare să fie un şnapan; he ~s the part e făcut pen tru acest rol, rolul pare creat special pentru el / îl prinde de minune. 2. to ~ d own a doborî / a îngheţa (pe cineva) cu privirea; to ~ out a căuta; a alege; to ~ out a train in the time-table a căuta un tren în mersul trenurilor de călători; he ~ed out the finest pears for me mi-a ales cele mai frumoase pere; to ~ over a arunca o priv ire asupra (cu gen.); a examina; a trece în revistă, a verifica; to ~ over a house a vizita o casă; to ~ over one's things a-şi verifica garderoba etc.; to ~ over the p apers a citi notiţele, corespondenţa etc.; I have ~ed them over le-am terminat de ci tit; you must ~ them over again trebuie să le reciteşti; to ~ over an account a veri fica o socoteală; to ~ smb. all over a măsura pe cineva din creştet până-n tălpi; to ~ thro gh a străpunge cu privirea; he ~ed me through and through m-a străpuns / m-a săgetat e u privirea; to ~ up a) a cerceta, a controla, a verifica; a consulta; to ~ up th e time-table a consulta mersul trenurilor de călători; to ~ up a train in the time-t able a căuta un tren pe tabelul indicator; to ~ up a word in a dictionary a căuta un cuvânt în dicţionar; b) a trece pe la (cineva), a face (cuiva) o vizită; ~ me up treci pe la mine, vino să mă vezi. look-alike contest [iluko'laik .kontest] s. concurs de sosii. looker ]'lukor] s. 1.'persoană care priveşte, spectator. 2. (mai ales good-~) bărbat frumos / arătos / chipeş; femeie frumoasă / arătoasă. looker-on ['lukar'on], pl. lo kers-on [luksz'on] s. privitor, spectator, observator; pl. asistenţă, galerie; chibiţi (la joc); ~s-on see most of the game, ~s-on see more than players cei din afară văd mai bine decât cei prinşi în joc. look-in ['luk'in] s. 1. privire fugitivă, ocheadă. 2. s curtă vizită. 3. (sl.) şansă (de câştig). looking ['lukinj I. adj. (în compuşi adjectivali) arată, care are o înfăţişare; good~ frumos, chipeş; care arată bine; ill-~ urât, care arat . II. s. privire, expresie, înfăţişare. < looking back [~ 'bzek] s. rctrospecţiune. lookin g down [~ 'daun] s. ~ on smb. desconsiderare a cuiva, dispreţ faţă de cineva. looking glass [~ glo:s] I. s. 1. oglindă. 2. sticlă de oglindă. II. adj. inversat, răsturnat, de zordonat, haotic. looking-over [~'ouvor] s. examen, trecere în revistă.



 575 lord



lookout ['luk'aut, -'-,'--] s. 1. băgare de scamă, vigilenţă; atenţie; veghe, supraveghere ; to be on the ~ a fi cu băgare de seamă, a fi vigilent; a fi în căutare de; to keep a g ood ~ a fi cu ochii în patru. 2. (mil.) punct de observaţie, observator. 3. observat or; strajă, paznic, pândar. 4. privelişte, perspectivă; a wonderful ~ over the sea o pri velişte minunată spre mare. 5. (fg.) punct de vedere, opinie; that's my ~asta-i trea ba mea, asta mă priveşte. lookout man |~ masn] ş. (mar.) marinar de veghe. lookout sli t [~ slit] s. (mil.) fantă de observare. look-see |~'si:] s. 1. (sl.) privire sau examinare rapidă / în fugă / grăbită. 2. (mar., fam.) peri scop. look stick [~ stik] s. (m ar., fam.) periscop. look-through [~'8ru:] s. (fiz.) transparenţă. look-up [~'\p] s. (fam.) to give smb. a ~ a trece pe la cineva, a vedea pe cineva, a face cuiva o scurtă vizită. loom1 [lu:m] s. 1. (text.) război de ţesut; gherghef. 2. mânerul vâslei. 3. (scot.) unealtă; instrument. 4. (scoţ.) vas deschis; găleată; şiştar. loom2 vb. inîr. 1. a ivi, a se arăta, a se desprinde; a se desemna vag / nedesluşit sau ameninţător. 2. (fig. ) a se profila / a se întrevedea la orizont. looming [-in] I. adj. vag, nedesluşit, estompat. II. s. 1. ivire, apariţie. 2. (fiz.) miraj în SUS.



loon1 [Iu:n] s. (scoţ.) 1. necioplit, bădăran. 2. flăcău. 3. prostituată; concubină. loon2 (omit.) cufundac polar (Colymlms). loony ['lu:ni] s. (prese, de îa l u n a t i c ) (sl.) zănatic, smintit. loop [lu;p] I. s. 1. laţ, nod, ochete; ochi (de croşetă); cheot oare. 2. înfloritură (de literă). 3. meandră, cot. 4. ţâţână. 5. ureche (de cizma, bocanc e . inel (la ţeava puştii). 7. ambrasă (de perdea). 8. (telm.) buclă; cârlig; legătură, brăţa r, jug, colier, bridă, scoabă, potcoavă, clemă, agrafa; şarnicră. 9. (telm.) arc, resort, b ră de rezistenţă. 10. (telm.) gaură, alezaj, orificiu, deschidere, ochi. 11. (mar.) nod simplu / laţ, ochi; voltă. 12. (av.) buclă, luping. 13. (fiz.) maximul unei unde. 14. (tel.) antenă-cadru. 15. (electr.) buclă; spiră. 16. (ferov.) buclă de cuplaj. 17. (fero v.) ramificaţie. 18. (text.) tighel cu ochiuri. II. vb. A. tr. 1. a prinde în copcă; a prinde cu un nod, a înnoda. 2. (şi to ~ up) a ridica (în sus), a sufleca, a răsfrânge, a sumete (rochia etc.); to ~ up the hair a ridica părul (în sus). 3. a înfăşură, a încolăci ( ul). 4. to ~ back a prinde / a strânge cu o ambrasă (perdeaua). 5. (av.) to ~ the ~ a executa bucla lui Ncstcrov. B. intr. 1. (despre drumuri, râuri) a face cotituri / întortocheri / meandre / coturi, a şerpui. 2. (despre omizi etc.) a înainta unduindu -şi corpul. loop aerial ['lu:p .esrial] s. (radio) antenă (de recepţie) cu cadru. loop bar [~ ba:r] s. (telm.) tijă cu ochi. looper ['Iu:p3r[ s. (text.) maieză. loop-gain ['lu:pgein] s. (electr.) amplificare pe buclă. loophole ['lu;phoul] s. 1. crăpătură, de schizătură; crenel; ambrazură. 2. (jig.) portiţă, mijloc de scăpare; fisură. looping [plu:p ] $, 1. (telm. etc.) formare de bucle. 2. (av.) luping. 3. (text.) formare de oc hiuri. loop knot l'lu:p nst] s. nod simplu. loop line [~ lain] s. (ferov.) ramif icaţie; linie de derivaţie. loop tunnel [~ -tAn.pl] s. (ferov.) tunel de întoarcere. l oose [lu:s] I. adj. 1. dezlegat, desfăcut, detaşat, degajat, destins, liber, slobod; care nu este (bine) legat / (bine) făcut / (bine) strâns / (bine) întins; ~ knot a) n od desfăcut / dezlegat; b) nod prost făcut / legat; ~ cable cablu destins; ~ plank s cândură desprinsă / şubrezită; to come / to get ~ a) (despre noduri, şireturi) a se desface a se dezlega; b) (despre şuruburi) a se slăbi, a se desface; c) (despre file) a se detaşa, a se desprinde; to work ~ a) (despre părţile unui mecanism) a se slăbi; a avea j oc; b) (despre mânere) a ieşi; the chisel is ~in the handle dalta se clatină în mâner, dal ta joacă / are joc; ~ tooth dinte care se clatină. 2. (despre animale) dezlegat, lăsat liber, (lăsat) în libertate, scăpat (din lanţ, cuşcă etc.); to let a dog ~ a dezlega un câ , a lăsa un câine liber; the dog broke ~ câinele a rupt lanţul / a scăpat (din lanţ); the t gers are got ~ li s-a dat drumul tigrilor; to go ~ a fi liber / în libertate; in I ndia the apes go ~ in the streets în India maimuţele se plimbă liber / nestingherite p e stradă. 3. (fig., despre o pasiune, mânie, imaginaţie etc.) dezlănţuit, iscat; revărsat, prins; to let ~ one's anger a da frâu liber mâniei; to let ~ a torrent of abuse a de zlănţui / a revărsa un potop de injurii. 4. (despre haine etc.) [arg, mare; care atârnă / cade, şleampăt; ~ coat haină largă; ~ gown halat, capot; ~end of rope capăt (de frânghie) c re atârnă, capăt liber; her beautiful hair falls ~ over her shoulders frumosu-i păr îi atâr



 / îi cade pe umeri. 5. (despre stil, gândire, traduceri etc.) nepreeis, nedeterminat , indefinit, nelămurit, dezlânat; prea general, vag, liber, puţin exact; ~ ideas idei vagi / dezlânate / fără legătură / fără noimă / alandala; ~ thinker spirit / gânditor haoti anslation a) traducere puţin exactă; b) traducere prea liberă. 6. (despre caligrafie) dezordonat, neglijent; ~ handwriting scris neglijent / dezordonat. 7. (despre so l) nesolid, fărâmicios, fugitiv. 8. (despre viaţă, persoane etc.) destrăbălat, desfrânat, l rtin, imoral; ~ morals moravuri uşoare / destrăbălate / deşuchiate; ~ living / life viaţă d străbălată / imorală; ~ woman femeie uşoară / de moravuri uşoare; ~ fish / beggar / card ha a) (om) destrăbălat, desfrânat; b) petrecăreţ, chefliu. 9. (despre bani etc.) mărunt; ~ cas / change / money mărunţiş, monedă măruntă, bani mărunţi / mici. " " to leave smth. at ~end a ceva în dezordine / în neorânduială; (fam.) to be O at a ~end a) a nu şti ce să facă; b) a frunză la câini; 10. (despre marfă) neambalat. II. s. 1. libertate; (e)libcrarc; (înv. ) to give (a) ~ a se dezlănţui. 2. slobozire, descărcare (a arcului cu săgeţi), aruncare, azvârlirc (a suliţei, a unei greutăţi). 3. (dial.) drept de păşune asupra izlazului. ^ at / in the (very) ~ (chiar) în ultimul moment. III. vb. tr. 1. a (e)libera, a da liber tate (cuiva), a pune în libertate, a scăpa (pe cineva); to ~ smb. from his bonds a) a dezlega pe cineva; b) (fig.) a elibera pe cineva. 2. a da drumul (cu dat.), a lăsa să scape, a slobozi (din mână); to ~ one's hold / grasp of the rope a da drumul



frânghiei din mână; to ~ hold a slăbi strânsoarea. 3. a desface, a dezlega (un nod, şiretur ), a deznoda; a despleti, a lăsa (să cadă) liber (părul); (fig.) wine ~d his tongue vinu l i-a dezlegat limba. 4. (mar.) (şi to ~out) a desfăşura (vele). 5. a arunca, a azvârli (o săgeată din arc). IV. adv. liber, slobod; detaşabil. loose bottom ['lu:s 'bcHsmJ s. fund demontabil. loose box [~ 'boks] s. boxă pentru cai. loose bushing [~ 'bu/in] s. (telm.) bucşă de mers în gol. loose ends [~ 'endz] s. pi. fleacuri, nimicuri. loos e-fitting [~'fitirj] adj. (despre îmbrăcăminte) ncajustat; larg; comod. loose-jointed ["YTpintid] adj. 1. suplu, mlădios. 2. prost asamblat; care se mişcă din toate încheietu rile. loose-leaf [~li:f] adj. (despre albume, etc.) în foi mobile, cu foi libere. loosely ['lu:sli] adv. neconstrâns, liber etc. (v. 1 o o s e I). loosen ['lu:sn] v b. A. Ir. 1. a desface, a dezlega (un nod); a lăsa mai liber, a slăbi (o legătură, un no d); a deşuruba puţin, a slăbi (un şurub); a destinde (ofrânghie);a desface şiretul de la (c rset etc.); (fig.) a slăbi (disciplina); to ~ a bond a deznoda / a desface o legătură; to ~ one's grip a(-şi) slăbi strânsoarea; (fam.) to ~ smb.'s tongue a dezlega limba c uiva, a face pe cineva să vorbească; to ~ the purse-strings a) a desface băierile pung ii; b) (fig.) a nu se scumpi, a nu se uita la cheltuială. 2. (agr.) a afâna (pământul). 3. (med.) a degaja, a evacua (intestinul). B. iutr. 1. (despre noduri, legături et c.) a se desface, a se dezlega; (despre şuruburi etc.) a se slăbi, a avea joc. 2. (m ed., despre intestine etc.) a se evacua, a se uşura. 3. (amer.,fam., despre jierso ane) to ~up a) a se face comod, a nu se jena; b) a fi foarte culant / generos (c u banii); a fi mână spartă, a se speti cheltuind. looseness ['lu:snis] s. 1. clătinare ( a unui dinte, a unei pietre într-un zid etc.); slăbire (a unui şurub); joc (al unui cu i); destindere (a unei frânghii); lărgime (a unei haine). 2. flcşcăială (a pielii). 3. (me d.) uşurare, evacuare (a intestinului). 4. fragilitate, instabilitate (a terenului ). 5. goliciune, sărăcie (a gândirii); imprecizie (a terminologiei); prolixitate, necl aritate (a stilului). 6. slăbire (a disciplinei). 7. licenţă, libertinaj; his ~ of lif (amer., fam.) to go it with a / the a) a acţiona, e viaţa lui desfrânată / destrăbălată. ceda nechibzuit / nesocotit / nesăbuit / imprudent; b) a fi irascibil / iute la mâni e / aprins din fire. loose pin ['lu:s 'pin] s. (telm.) ştift de ghidare. loosestri fe ['lu:sstraif] s. (bot.) 1. gălbenele (Lysimachia vulgaris). 2. răchitan (Lythrum salicaria). loose-tongued ['lus ti\ngd] adj. 1. slobod la gură. 2. limbut, vorbăreţ. l oosey-goosey flu:si'gu:si] adj. (amer. fam.) greoi; neîndemânatic, stângaci. loss allo wance ['bs ailauans] s. pierderi planificate. lost motion ['last 'mou/^n] s. (te lm.) joc; mers în gol. loot [lu:t] I. s. 1. pradă (mai ales de război). 2. jaf (în avere a statului, prin corupţie). II. vb. A. tr. a prăda, a jefui. B. intr. a se deda jafu lui; a face jaf. loo-table ['luMcibl] s. măsuţă de joc; măsuţă rotundă. Iop1 [bp] I. vb. tr tunde, a curaţi de ramuri, a împrospăta (un cojxic, tâindu-i ramurile nefolositoare); t o ~ away / off a branch a tăia o ramură; to ~ off smb.'s head a tăia capul cuiva. II. s. (şi ~ and top, ~ and crop) ramuri tăiate. Iop21, vb. A. intr. 1. (despre urechi) (şi to ~over) a atârna, a cădea (în jos), a se pleoşti. 2. (fam.) a avea o figură adormită leoştită. 3. to ~ about a hoinări, a umbla haihui / brambura, a bate drumurile. 4. (am



 er) to ~ down a se lăsa să cadă; he ~ed down in an armchair se lăsă să cadă într-un fotoliu (despre animale) (şi to ~ along) a sări (în sus); a înainta prin salturi. B. ţr. a lăsa să e / să cadă (urechile), a pleoşti (urechile). II. s. picoştire (a urechilor). Iop 3 1. s . 1. clipocit, unduire. 2. (mar.) hulă. II. vb. intr. 1. a clipoci, a undui. 2. (m ar., despre o navă) to ~ over a se înclina. Iope [loup] I. vb. iatr. (mai ales despr e animale) a sări, a alerga, a face salturi, a sălta. II. s. alergare (în salturi); sări turi; pas săltăreţ. Iop ear ['bp b r ] s. ureche pleoştită / clăpăugă. lop-eard [~i3d] adj. cu urechile pleoştite / blegi. loper ['Ioup3r] s. săritor, ţopăitor. loppings [1'opinz] s. pi. crăci tăiate. looping shears ['bpin /iaz] s. foarfecă de cioturi, ernondor. lo p-sided fbp'saidid, -'--] adj. strâmb, aplecat într-o parte / rână, înclinat, povârnit. înt n peş; ncsimetric. lop-sidedness [~'saididnis] s. aplecare într-o parte, înclinare, po vârnire; lipsă de simetrie. loquacious [lou'kwei/as, 'b'k-, 'b'k-] adj. vorbăreţ, locvac e, volubil; limbut. loquaciously [-li] adv. volubil. loquaciousness [-nis] s. 1 o q u a c i t y. loquacity [lou'kwssiti, b'k-, b'k-] s. locvacitate, limbuţie. loq uitur ['bkwita1"] (lat., teatru) (el sau ea) vorbeşte (indicaţie scenică). lor [b: r ] interj, (pop.) (prese, de la L o r d . I. 2) (exprima uimirea, necazul etc.) O. Doamne! cerule! lord [b:d] I. s. 1. domn, suveran, domnitor; stăpân, suzeran; senio r (feudal), castelan; potentat; ~ of the manor proprietarul unei moşii senioriale; senior, castelan; ~ and master a) (glumeţ despre soţ) domn şi stăpân; b) stăpân; căpetenie , şef; the cotton ~s magnaţii bumbacului; ~ of the harvest a) fermier căruia îi aparţine r ecolta; b) secerător fruntaş; ~ of the soil moşier, proprietar funciar / de pământ; (prov. ) new ~s, new laws la domn nou, legi noi; ~ and loon vlădică şi opincă; to live like a ~ trăi regeşte; to swear like a ~ a înjura ca un surugiu; (as) drunk as a ~ beat turtă / criţă. 2. the Lord Domnul (Dumnezeu); Lord God Almighty Dumnezeu cel Atotputernic, A totputernicul; our / the Lord a) Hristos; b) Domnul Dumnezeul nostru; in the yea r of our Lord 1200 în anul de la Hristos 1200, în anul de graţie 1200; (good) Lord! O Lord! Lord bless my soul! Doamne Dumnezeule! cerule! Doamne sfinte!; (the) Lord knows! (numai)



 Lord Advocate 576



a pierde din greutate; to ~ sight of a pierde din vedere (cu ac.); to ~ a child a pierde un copil, a-i muri un copil; to ~ the train a pierde / a scăpa trenul; I lost several words mi-au scăpat câteva cuvinte. 2. (despre ceasuri) a întârzia, a rămâne în mă; my clock ~s five minutes a day ceasul meu rămâne în urmă (cu) cinci minute pe zi. 3. a respinge; the motion was lost moţiunea a fost respinsă. 4. a pricinui / a cauza pie rderea (unui post, meci etc.); his mistake lost him the job greşeala (lui) 1-a făcut să-şi piardă slujba. 5. (despre doctori) a nu reuşi să salveze / să scape (pe cineva). 6. asiv (fig.) a se pierde; a fi inutil / zadarnic; all advice is lost upon him ori ce sfat pe care i-1 dai e inutil, e o pierdere de timp / îţi pierzi vremea dându-i sfa turi; he spoke for half an hour but it was all lost on me a vorbit (preţ de) o jumăt ate de ceas, dar în zadar, căci n-am înţeles boabă; (fam.) the joke was lost on him gluma a fost inutilă, că tot n-a sesizat-o. B. refl. 1. a se rătăci, a se pierde; he lost hims elf in the crowd s-a pierdut în mulţime. 2. to ~ oneself in afi absorbit / preocupat / antrenat / furat de; a se cufunda/a se adânci în; he lost himself in the book se cufundă în lectura cărţii, se lăsă absorbit / furat de lectură. C. intr. 1. a suferi pierde / pagube, a fi păgubit, a pierde, a ieşi în pierdere; the army lost heavily armata a a vut pierderi grele; the publisher lost by it editorul a pierdut de pe urma acest ui lucru. 2. (despre ceasuri) a întârzia, a rămâne în urmă; my clock is losing ceasul meu r în urmă; 3. to ~ in a pierde / a scădea din; to ~ in interest a pierde Lord Advocate [~ 'aîdvakit] s. (jur.) procuror general (in Scoţia). din interes; to ~ in public es teem a pierde din stima / respectul oamenilor. Lord Chamberlain [~ 't/eim'baliin ] s. şambelanul curţii (regale). loser ]'lu:Z3r] s. cel care pierde; învins; păgubaş; (fam .) ratat; to be a ~ a fi în pierdere; Lord Chancellor [~ 't/a:nsb r ] s. lord canc elar. to come off a ~ a ieşi în pierdere; to be the ~ of a battle a fi învins / înfrânt înt -o bătălie; Lord High Admiral [~ hai 'axlmorol] s. mare amiral. (sport) the winners and the ~s câştigătorii / învingătorii şi învinşii; (la sport şi jocuri Lord Justice [~ 'd3 s. judecător al Curţii de Apel (?/i Anglia). de noroc) a good ~ cel care ştie să piardă, c el care are spirit sportiv; a bad ~ cel care lordlcss ['bdlis] adj. fără stăpân. Lord Li eutenant ['lo:d lef tenant] s. 1. capul puterii executive judecătoreşti într-un nu ştie să suporte o pierdere; cel care nu are o comportare sportivă; (prov.) the ~s are com itat. 2. guvernatorul general al Ulsterului (Irlanda); viceregele Irlandei (până la 1922). always in the wrong nu plăteşte bogatul, ci săracul. losh [la/] inter, (scot.) v. l o r d y ! lordliness ]'b:dlinis] s. 1. măreţie, splendoare, pompă. 2. mărinimie, dărn icie. 3. aro ganţă; fală; morgă. losing ['lu:zirj[ I. adj. care pierde, hecâştigătbr; ~gam partidă pierdută dinainte; 1 lordling ['bidlirj] s. mic senior; (peior.) boiernaş. b) (fig) cauză pierdută; the ~ side învinşii. II. s. pierdere. losing streak [~ 'stri:k[ s. (amer. fam.) serie de ghinioane. lordly ['b:dli] I. adj. 1. de lord; de mare se nior; boieresc. 2. nobil, maiestuos, falnic, măreţ, pompos. 3. mărinimos, darnic, larg . 4. mândru, semeţ, arogant, îngâmfat, loss [b(:)s] s. 1. pierdere (a unui obiect, la jo c ele); rătăcire (a unui document etc.); prezumţios, înfumurat. II. adv. 1. ca un lord, boiereşte. 2. mândru, cu mândrie, semeţ. pagubă; ~ofsight,~of one's eyesight pierderea ved erii; ~ of reason pierderea facultăţii Lord Mayor ['b:d 'mea'] s. lord primar (in Lo ndra, York, Liverpool, Manchester, Belfast mintale; ~ of voice pierderea vocii / graiului; ~ of sense of smell pierderea mirosului; without ~ of time fără a pierde vremea / timpul, fără a zăbovi / a întârzia, fără întârziere şi Dublin). Lord Mayoralty [~ ] s. funcţia de lord primar; durata funcţiei de lord primar. / zăbavă; to have a great / heavy ~ a avea /suferi o pierdere mare / grea; to have a Lord Mayor's Day [~ 'm eaz dei] s. 9 noiembrie (ziua intrării în funcţie a lordului (great) ~ in a încerca o ma re pierdere în; to meet with a ~, to sustain / to suffer a ~ a suferi o pierdere; to inflict ~es a cauza / a provoca pierderi; he bore the ~ stoically primar al L ondrei). a suportat / a îndurat pierderea cu stoicism; it is his ~, the ~ is his e l e cel care pierde; Iordolatry [b'dobtri] s. ploconire în faţa aristocraţilor, mai al es a lorzilor! it is no ~ nu e nici o pierdere / pagubă; (com.) ~of custom pierder ea clientelei; (com.) lordosis ['b'dousis] s. (med.) lordoză. Lord President ['b:d 'prezidam] s. preşedinte al Consiliului Privat (membru al to sell at a ~a vinde în pierdere; good gamblers cut their ~es când cartoforii experimentaţi văd că nu au noroc /



 că pierd, se scoală de la masa de joc; (jur.) the ~of a right pierderea cabinetului britanic). unui drept; (hidr.) ~in / of head, ~of pressure pierdere de presiune ; (tehn.) ~in power, Lord Protector [~ pre'tekte'] s. (ist.) lord protector. pow er ~ pierdere de putere. 2. pagubă, stricăciune, daună; to make up the ~es a suporta L ord Provost [~ 'prouvost] s. lord primar (din oraşele mari ale Scoţiei). daunele; to estimate the ~es a evalua pagubele; (mar.) total ~ avarie generală. Lord Rector [ ~ 'reto r [ s. lord rector (la unele universităţi din Scoţia). lords-and-ladies ['bdzm 'leidiz] s. pi. (bot.) rodul-pământului, barba-lui-Aron (Arum 3. încurcătură, impas, strâmt rare; to be at a ~ a fi încurcat / în încurcătură; I am quite at a ~ nu ştiu ce să fac; he never at a ~ nu se pierde niciodată cu firea, se descurcă maculatum). întotdeauna; I s hould be at a ~ to answer such a question n-aş şti să răspund la o astfel Lord's-day ['b :dz 'dei,'--] s. ziua Domnului, duminica. lordship fbd/ip] ş. 1. (ist.) puterea lo rdului feudal. 2. (ist.) domeniile lordului. de întrebare; the foreigner was quite at a ~ when he tried to make himself understood străinul s-a găsit în mare încurcătură cân vrut să se facă înţeles; I was at a ~ what 3. calitatea de lord; (fig.) putere, stăpânire. your ~ domnia / luminăţia voastră. to say and what to do n-am ştiut ce să spun şi ce să fac o be at a ~ for a topic a nu Lord's Prayer ['b:dz 'prsor] s. (bis.) Tatăl Nostru. şt i despre ce (subiect) să vorbeşti; he is never at a ~ for an answer are / găseşte răspuns Lord's Supper [~ 'SApal s. (bis.) 1. Cina cea de Taină. 2. Sfânta Cuminecătură. Ia toate ; I am at a ~ for words to express îmi lipsesc cuvintele pentru a exprima; to be L ord' Table [~z 'teibl] s. (bis.) altar. at a ~ for money a fi în lipsă / în criză de ban i. 4. (med.) pierdere, scurgere. 5. (teAt.) Lord Steward [~ 'stju(:)od[ s. mareşal ul curţii. (si ~ in yarn) deşeuri. 6. (hidr.) pierdere de energie. lordy [1o:di] (po p.) Dumnezeule! cerule! ; loss allowance ['bs a.lausns] s. pierderi planificate. lore [b; r , ba r ] s. (înv.) învăţătură, carte, ştiinţă; cunoştinţe, erudiţie; bird ~ orn classic ~ comorile clasice. loss-leader [~ ili:dor] s. (amer. fam.) articol vându t deseori în pierdere cu scopul de a atrage clientela. lorgnette [b:'njet] s. (fr. ) 1. lornietă. 2. binoclu (la teatru). lorgnon [b:'njo:rj] s. v. l o r g n e t t e . lost [b(:)st] I. past si part. trec. de la 1 o s e. II. adj. pierdut, condamn at, mort etc. ' , ' loricate ['brikeit] adj. (zool.) înzestrat cu un înveliş protector / proteguitor, cu solzi (v. Io se). cornoşi etc. lost call [~ 'ko:l] s. (tel.) ap el fals. lorn [b:n] adj. (poetic) părăsit, oropsit; nemângâiat, nefericit; singur, solit ar. lost cause [~ 'ko:z] s. cauză pierdută. lost head [~ 'hed] s. 1. (tehn.) maselotă. 2. (hidr.) pierdere de sarcină. lorry ['lori] s. 1. (auto) autocamion, camion. 2. (ferov.) (vagon) platformă; vagonet. 3. căruţă, car; camion; haraba. lost motion [~ 'mo ufsn] s. (tehn.) joc; mers în gol. r Iorry driver [~ .draiva ] s. (auto) şofer de ca mion. lost property office [~ 'prapati ofis] s. biroul obiectelor pierdute. lory ['b:ri] s. (omit.) lori (specie de papagal, Loriinae ş.a.). lost time [~ 'taim] s . 1. (tehn.) timp mort; întrerupere a lucrului. 2. (tel.) timp pierdut. lose [lu:z ] past si part. trec. lost [b(:)st] vb. A. ir. 1. a pierde; a rătăci; to ~ the capac ity lot [bt] s. 1. sorţi; tragere la sorţi; to draw / cast ~s for smth. a trage ceva la sorţi; to work a pierde capacitatea de a munci; I lost a clear thousand francs am pierdut exact drawn by ~ from amongst tras la sorţi dintre; (fig.) the ~ fell upon me sorţii au căzut o mie de franci; (în anunţuri) lost, a diamond ring pierdut inel cu diamant(e); I lost pc mine. 2. noroc, soartă, ursită, destin; to throw / to cast in one's ~ with smb. a împărtăşi my umbrella mi-am pierdut / mi-am rătăcit umbrela; it is asily lost se (poate) pierde aceeaşi soartă cu cineva, a-şi lega soarta de aceea a cui va; the poor man's ~ soarta celui cu uşurinţă; (la joc etc) to ~ money to smb. a pierd e în favoarea cuiva; (fig.) to stand sărac. 3. (fig.) parte; the rough work fell to his ~ lui îi revenea toată corvoada / tot greul; to ~ nothing a nu avea nimic de pie rdut; you will ~ nothing by waiting n-ai să pierzi to fall to smb.'s ~ a) a cădea în s arcina / în partea cuiva, a reveni cuiva; b) (fig.) a-i fi nimic aşteptând; (la alergări ) to ~ ground on a competition a fi depăşit de un concurent; sortit cuiva; it fell t o my ~ to am fost eu sortit să, soarta a vrut ca eu să. 4. lot (ae pământ), he lost one eye in the war a pierdut un ochi în război; to ~ one's head a-şi pierde capul parcelă (a e teren); tiny ~s of land mici loturi de pământ. 5. (ec.) cotă, parte (ae impozit). / cumpătul / sărita / calmul, a se zăpăci, a se pierde cu firea; to ~ one's temper, (fam.) 6. (la licitaţie) lot (de obiecte). 7. parte, porţiune; to buy in ~s a cumpăra pe părţi / pe to ~ one's shirt, (amer, sl.) to ~ one's goat a-şi ieşi din fire / răbdări / sărite / pepeni, porţiuni; to buy in one ~ a cumpăra în bloc / în întregime. 8. (cin.) studio; tere



 n de filmare. a-i sări ţandăra, a-i veni muştarul la nas; (sl.) to ~ one's legs a se pil i, a se face criţă; 9. (fam.) grămadă (de oameni), droaie, grup, ceată, bandă, gaşcă; compa societate; to ~ one's voice a-şi pierde vocea, a nu mai putea vorbi; to ~ one's to ngue a-şi pierde all the ~of you voi toţi, toată banda (voastră), toată gaşca (voastră); 10 antitate mare, graiul; have you lost your tongue? ţi-a tăiat popa limba?; to ~ one's way, to get lost grămadă, puzderie, mulţime; a ~of butter mult unt; a ~of money mult bănet, mulţi bani; a pierde / a rătăci drumul, a se rătăci; to ~ one's character a-şi pierd eputaţia; to ~ a a ~ of time mult timp, o groază de timp; a great ~ of people o puzd erie / o mulţime de bet / a wager a pierde un pariu /un rămăşag / o prinsoare; to ~ the scent of, to ~ track oameni; I've had such a ~of people today! am avut azi la lu me!; ~s of good things o of a pierde urma (cu gen.),- to ~strength a slăbi, a pier de din putere; to ~ weight a slăbi, grămadă / o sumedenie / o mulţime de lucruri bune; I feel ~s better mă simt (cu) mult mai bine. Dumnezeul (Sfântul) ştie, ştie Cel-de-Sus; Lord knows if Dumnezeu ştie dacă; Lord have mer cy (on us) a) Doamne, ai(bi) milă de noi; b) cerule! Sfinte Hristoase! Sfinte Siso e! (exprimând uimire, surprindere); Lord love you! Lord love your heart! ei, bată-te să te bată! bată-te norocul! zău, pe legea mea! 3. lord, pair, membru al Camerei Lorzil or; the Lords Camera Lorzilor; ~s spiritual episcopi, membri ai Camerei Lorzilor ; ~ s temporal membrii laici ai Camerei Lorzilor. 4. lord (titlul tuturor nobili lor, mai ales al baronilor; din curtoazie se acordă si fiilor de duci şi marchizi,fi ilor mai mari ai cotiţilor; titlu conferit arhiepiscopilor şi episcopilor bisericii anglicane şi primarilor marilor oraşe din Anglia şiSco/ia); my~a) (unui nobil) domnule marchiz, conte etc.; b) (unui episcop) monseniore; c) (unui judecător) domnule ju decător; (scot,) paper ~ primar, judecător etc. II. vb. tr. 1. a ridica (pe cineva) la rangul de lord, a conferi (cuiva) titlul de lord; a se adresa (cuiva) cu aces t titlu. 2. a stăpâni; a conduce. 3. a stăpâni ca domn peste (cu ac), a domni / a cîrmui p este (cu ac). 4. to ~it a face pe lordul / pe boierul / pe grozavul, a-şi da aere (de lord); a se purta samavolnic / despotic / ca un tiran; to ~ it over smb. a) a lua de sus pe cineva, a face pe grozavul / pe nebunul faţă de cineva; b) a încerca să se impună cuiva; a statue ~ed it over the public square o statuie domina piaţa / tro na în piaţă.



 577 love-lorn



lovable ['IAVSDI] adj. drăguţ, drăgălaş, atrăgător, plăcut, simpatic. 11. (fam.) individ, i etăţean; he's a bad ~ e o puşlama / un stricat / soi rău; (ironic) you're a nice ~you ar e! eşti teribil / grozav tu! II. vb. A. tr. (sau to ~out) a împărţi, lovableness [-nis] s. drăgălăşenie, nuri, vino-ncoace. a fracţiona în loturi / în parcele, a parcela. B. intr. mer. fam.) to ~ upon smb. a se lovably [-i] adv. drăgăstos; amabil. bizui, a conta p e cineva. lovage ['Uvid3] s. (bot.) leuştean (Levisticum officinale). lota(h) ['lo uts] s. (anglo-indian) ulcică de aramă. Iove [IAV] I. s. 1. iubire, dragoste, amor; afecţiune, tandreţe, ataşament; ~ of / for / loth [louB] adj. v, l o a t h . towards d ragoste pentru / faţă de; first ~ prima dragoste; to win smb.'s ~ a câştiga Lothario [lo u'0a:riou, -'Bear-] s. (Ut.) craidon, fante, curtezan; hoţ de inimi; don Juan. dra gostea cuiva; to be in ~ with smb. a fi îndrăgostit de cineva; to be out of ~ with l otion ['lou/an] s. 1. (med.) preparat lichid, loţiune. 2. (sl.) băutură (alcoolică). 3. (înv.) smb. a nu iubi pe cineva, a avea antipatie pentru cineva; to be (fathoms) d eep / over spălare. head and ears / head over ears / up to the ears in ~ a fi amor ezat lulea / îndrăgostit loto ['btou] s.v. 1 o 11 o. până peste urechi; to fall in ~ wit h smb. a se îndrăgosti de cineva; to fall out of ~ with lotophagi [btof3rd3ai] s. pi . (mitol.) Iotofagi. smb. a înceta de a mai iubi pe cineva; to make ~ to smb. a fa ce curte cuiva, a curta pe lotos floutas] s.v. l o t u s . cineva; ~ of money / gain lăcomie de bani, sete de câştig; ~ in a cottage menaj fără lottery ['btări] ş. (şijig. erie; charity ~ tombolă. bani; (prov.) salt water and absence wash away ~ ochii ca re nu se văd se uită; all is lotto ['btou] s. loto. fair in ~ and war în război si în drag oste toate mijloacele sunt permise; (prov.) faults lotus ['loutes] s. (bot.) lot us (Nympluiea lotus). are thick where ~ is thin unde-i dragoste puţină, lesne-i a găsi pricină; (prov.) he knows r lotus eater [~ ii:to ] ş. 1. (mitol.) mâncător de lotus. 2. (fig.) visător, om inactiv, care not what ~ is that has no children cel care n-ar e copii nu ştie ce-i dragostea; (prov.) trăieşte în huzur şi uitare a realităţii; sibarit. nd poverty are hard to hide dragostea şi sărăcia sunt greu de ascuns; (prov.) ~ cannot lotus land [~ laend] s. 1. (mitol.) ţara mâncătorilor de lotus. 2. (jig.) ţară de basm, ţa be forced dragoste cu sila nu există; (prov.) ~ is neither bought nor sold dragost ea nu a belşugului şi trândăviei. e moşie ca să o iei cu chirie; (prov.) ~ is never without jealousy nu există dragoste fără loud [laud] I. adj. 1. (despre sunete) tare, puternic , sonor; ~ noise zgomot puternic, gelozie; (prov.) ~ will creep where it may not go, ~ laughs at locksmiths dragostea larma; ~laugh râs zgomotos; ~ voice voce put ernică/ sonoră; ~and metallic voice voce nu cunoaşte piedici; (prov.) never trifle wit h ~cu dragostea nu-i de glumit; unrequited stridentă / metalică; în a ~ voice cu voce / glas tare; in a very ~ voice cu o voce tunătoare; ~dragoste neîmpărtăşită; unlucky in ~, ucky at play fără noroc în dragoste, dar norocos ~ cheers urale puternice; he is ~in h is complaints of racial discrimination protestează la joc; ~ should not be all on one side iubirea trebuie să fie reciprocă; (prov.) ~ is the energic împotriva discrimi nării rasiale; the woods are ~ with the song of birds pădurea mother of ~, one ~ dri ves out another floarea la floare trage; (prov.) ~ is the reward răsuna de cântecele păsărilor. 2. (despre persoane, comportare etc.) zgomotos, gălăgios; of ~ adevărata răspla a dragostei este dragostea; (prov.) no herb will cure ~ rana de vulgar, comun. 3 . plin de zgomot, zgomotos, gălăgios; a ~ street o stradă zgomotoasă. cuţit se vindecă, cea de la inimă niciodată; nu-i boală ca dragostea!; (prov.) the course 4. (despre culori, îmbrăcăminte etc.) strident, ţipător, bătător la ochi; exagerat, extravagant. of true ~ ne did run smooth cărările dragostei sunt spinoase; (prov.) unkindness 5. (amer.) având un miros pătrunzător. II. adv. (cu voce) tare, (cu glas) puternic, sonor; destroys ~ unde este frică nu încape dragoste; (fam.) there is no ~ lost between them zgomotos , strident; don't talk so ~ nu vorbi atât de tare; the dog barked ~ câinele lătra a) ( rar) se iubesc reciproc; we grumble a little now and then but there is no ~ lost puternic; we laughed ~ and long am râs mult şi eu poftă. between us ne mai ciondănim no i din când în când dar totuşi ne iubim; b) nu mor unul louden ['laudn] vb. A. tr. a ampl ifica, a face mai puternic (un sunet). B. intr. (rar) după celălalt; nu se au bine; nu se pot suferi; he learnt French for the ~ of it a învăţat 1. (despre sunete) a se a mplifica, a creşte, a se auzi mai tare, a răsuna. 2. (despre persoane franţuzeşte de dra



 gul limbii; he learnt French for the ~ of her a învăţat franţuzeşte de etc.) a deveni mai gălăgios; a deveni mai vulgar. dragul ei; to play for ~ a juca de plăcere / amuzament, a nu juca pe bani; I don't want loud-hailer [laud'heib1"] s. (radio) difuzor aşez at în locurile publice, radio-amplificator. to work for ~ nu vreau să muncesc pe gra tis; it cannot be had for ~ or money nu poate loudish ['laudi/j adv. I. cam tare ; cam zgomotos. 2. (despre culori) cam ţipător. fi procurat cu nici un preţ; I wouldn' t do it for ~ or money, (amer.) I wouldn't do it loudly ['laudli] adv. tare, put ernic, răsunător, sonor; zgomotos, strident; extravagant, for the ~ of Mike n-aş faceo cu nici un preţ / în ruptul capului / orice s-ar întâmpla / ţipător; cu putere, cu forţă, ie, cu zgomot; to call ~ for smth. a cere / a pretinde de mi-ai da şi luna de pe c er; he married her for ~ a luat-o din dragoste; for the ~ of ceva în gura mare; to knock ~ at the door a bate cu putere în uşă; she dresses very ~ God! pentru numele lu i Dumnezeu! 2. persoană iubită, dragoste, pasiune; my ~ iubita se îmbracă ţipător / striden / extravagant. mea, dragostea mea, draga mea; an old ~of mine o veche dragoste / pasiune (de) a mea. loud-mouthed ['laud'mauod] adj. 1. cu voce puternică / răsunătoa re. 2. zgomotos, 3. amoraş; what a ~ of a child ce copil încântător / delicios. 4. (fam. ) odor, scumpete, gălăgios. comoară; isn't she a ~? nu e o bomboană de fată? 5. (fam.) luc ru preţios, comoară; what loudness ['laudnis] ş. 1. putere, tărie (a urnii zgomot); cara cter zgomotos. 2. (fiz.) ~s of cups! ce ceşti minunate! 6. (fam.) salutări, complime nte; give /send my ~ to your intensitate auditivă, tărie sonoră. 3. (tel.) impresie so noră. 4. înfăţişare ţipătoare parents transmite salutările mele părinţilor tăi; my ~ to all mother (a îmbrăcămintei etc.); extravaganţă; vulgaritate. sends her ~ mama vă trimite comp imente; (în scrisori) with much ~ cu multă dragoste; r loudspeaker ['Iaud'spi:k9 ] s . (tel.) difuzor, megafon. with ~ from all vă sărutăm cu toţii. 7. (sport) zero, nimic; four ~ patru la zero. II. vb. loudspeaker horn [~ ham] s. (tel.) pâlnie a difuzoru lui. A. tr. a iubi; a-i plăcea, a avea simpatie pentru; I ~ you! te iubesc!; ~ me little ~ me loudspeaker trumpet [~ 'trAinpit] s.v. l o u d s p e a k e r h o r n . long mai bine iubeşte-mă puţin însă vreme îndelungată; he -*ed her to distraction o iube oud-spoken [~spoukan] adj. cu voce / glas tare. la nebunie, o adora; I ~ horse-r acing îmi plac cursele de cai; to ~ music a-i plăcea muzica, lough [bk] ş. (irl.) 1. l ac. 2. braţ de mare. a fi meloman; to ~ to do smth., to ~ doing smth. a-i plăcea să fa că ceva; he ~s to be louie |'lu:i:] s. (amer. şl.) v. 1 o o i e. praised îi place să fie lăudat; as you ~ your life dacă ţii la viaţă, de ţi-e dragă viaţa; Louisianian ['luiizi'as I. adj. din Louisiana. II. s. locuitor din Louisiana. lounge [laund3] l.vb.intr . l.ase tolăni, a trândăvi, a lenevi. 2. (şi to ~ about) a hoinări, to ~ smb. sau smth. as the devil ~s holy water a-i fi drag cineva sau ceva ca sarea în a umbla haihui, a bate străzile. B. tr. to ~away one's time a-şi petrece vremea în trândăvie, ochi; (prov.) ~me,~my dog dacă mă iubeşti, iubeşte şi tot ce este al meu. B. intr. a iubi. love-affair ['lAV9if&3r] s. amor, dragoste; aventură sentimentală, poveste de dragoste, a-şi irosi vremea. II. s. 1. fotoliu; şezlong; divan, sofa. 2. cameră sau loc de odihnă; hol int rigă amoroasă. (într-un hotel). 3. (teatru) foaier. 4. trândăvie, lene; pierdere de timp / vreme. love-apple [~ia?pl] s. (bot.) roşie, pătlăgică roşie, tomată (Solatium lycopersicum . lounge chair [~ t/sa1"] s. v. l o u n g e (II, 1). love-begotten [-bbgotn] adj . din flori, nelegitim. lounger ['laund^a1"] s. pierde-vară; trântor. love bond [~ b ond] s. legătură de dragoste. lounge suit ['laund3 sju:t] ş. haine / costum de stradă. l ove-child [—t/aild], pl. love-children [-t/ildran] s. copil din flori / nelegitim. loupe [lu:p] s. lupă (de ceasornicar, de bijutier). lovee [U'vi:] s. (fam.) iubită, amantă, drăguţă, prietenă. Iour [lau9r] I. s. întunecare (a cerului); ameninţare (a furtun . II. vb. intr. v. l o w e r 2 love-enkindled ['Uvinikindld] adj. (poetic) aprin s de dragoste. (II). love-feast [~fi:st] s. (bis.) agapă. louse [laus] I.pl. lice [laisj s. (entom.) păduche (Pediculus sp.); (pop.) (as) mean as Iove god [~ god] ş. zeul dragostei. a ~ zgârie-brânză, foarte zgârcit. II. vb. tr. 1. a despăduchia. 2. (si.) to ~ up a strica, love grass [~ gra:s] s. (bot.) specii de plante ierboase din g enul Eragrostis. a paradi. love-in-a-mist [~in9'mist] ş. (bot.) chica-voinicului, negruşcă (Nigella damascena). louse opera ['lausopars] s. (amer. fam.) comedie bufă. l ove-in-idleness [~in'aidlnis] ş. (bot.) o specie de toporaşi, trei-fraţi-pătaţi (Viola tri color). lousewort [~ws:t] s. (bot.) darie, păducher (Pedicularis sp.). love-knot [ ~not] s. nod făcui şi purtat în semn de dragoste pentru cineva; lousiness ['lauzinisj s. starea de a fi plin de insecte / de a fi păduchios; păducherniţă. lousy ['lauzi] adj. 1. păduchios, plin de insecte. 2. (jig.) păduchios, murdar, scârbos; reprezentare a a



 cestuia pe o bijuterie. Lovelace ['Uvleis] s. erai, curtezan, desfrânat. jalnic, t icălos. 3. (sl.) ~ with plin de; (şl.) ~ with money putred de bogat, barosan. love l ay [1'AV lei] s. (poetic) cântec de dragoste. lout [lăut] I. s. bădăran, mocofan, mârlan, ţ apă. II. vb. intr. (înv.) a se pleca, a se loveless ['Uvlis] adj. 1. neiubitor, care nu iubeşte. 2. neiubit, care n-are parte de dragoste. umili; a se purta ca un bădăran . 3. (despre o căsnicie etc.) lipsit de dragoste. loutish ['Iautif] adj. grosolan, neşlefuit, nccioplit. lovelessness [-nis] s. 1. insensibilitate faţă de dragoste. 2. lipsă de dragoste. loutishly [-li] adv. (în mod) grosolan, necioplit, mârlăneşte. love-let ter ['lAvJets1'] s. scrisoare / răvaş de dragoste. loutishness [-nis] s. grosolănie, m ojicie, bădărănie. r love-lies-bleeding [~laiz'bli:dirj] s. (bot.) moţul-curcanului (Atn aranthus caudatus). louver ['lu:va ] s. 1. (tehn.) tăietură, deschizătură, crestătură, renu fanta, şliţ. 2. (şi ~s) jaluzele; oblon. 3. (constr.) turn mic pe acoperiş servind pent ru ventilaţie; gaură de loveliness ['Kvlinis] s. frumuseţe, drăgălăşenie, mândreţe; farmec, aer / ventilaţie; gaura conductei de aspiraţie; gaura coşului de fum / tiraj. 4. pl. ( mar.) lovelock l'Uvbk] s. cârlionţ, inel, buclă (la tâmplă sau pe frunte). deschizătură în a navei (cu ramă şi capac). love longing [~ ibm'n] ş. dor; sete de dragoste; alean. lo uvre flu:vr3] s. v. l o u v e r . love-lorn [~b:n] adj. 1. tânjind de dor, bolnav de dragoste. 2. părăsit / lăsat de fiinţa lovability [lUva'biliti, -bti] s.v. l o v a b l c n e s s . iubită.



 love-lorn columnist 578



love-lorn columnist [•—'kokJinnist] s, curierul inimilor (în paginile unui ziar sau un ei reviste). love-loyal [~>bi3lj adj. credincios în dragoste. lovely ['IAVIÎ] adj. 1 . drăguţ, simpatic; frumos, atrăgător; încântător; graţios. 2. (fam.) grozav, minunat, stra . (despre caracter) frumos. love-making [Vvimeikirj] s. 1. curte, măguliri şi vorbe de dragoste, vorbe dulci. 2. amor, dragoste. loveman ['Uvman[,pl. lovemans [-z[ s. (bot.) turiţă (Galium aparine). love-match [~nuetf] s. căsătorie din dragoste. love-m onger [~-mArjg9r] s. (înv.) mijlocitor, codoş, verigaş. love philtre [~ filtor] s. fil tru / băutură de dragoste. Iover ['Uvar] s. 1. îndrăgostit; iubit, amant; pretendent; peţi tor. 2. (of) iubitor, admirator (de, cu gen.), amator (de). 3. pi. (pereche de) în drăgostiţi. Ioverlike ['Uvalaik] I. adj. de îndrăgostit. II. adv. ca un îndrăgostit. lover' knot ['lAvaz not] s. v. 1 o v e k n o t. lovers' lane [~ lein] s. alee lăturalnică (într-un parc etc.); locşor retras / ascuns. loverwise ['Uvowaiz] adv. ca un îndrăgostit . Iove scene I'IAV si:n] s. scenă de dragoste. love seat [~ ,si:tj s. banchetă (cu s petează), canapeluţă (pentru două persoane). lovesick [~sik] adj. bolnav de dragoste. lo vesickness [-siknis] s. v. l o v e l o n g i n g . love-song [~son] s. cântec de d ragoste; romanţă. Iove speli [~ spel] vrajă a dragostei. love-story [~isto:ri] s. pove ste de dragoste; roman de dragoste. love-token [~»toukpn] s. semn de dragoste, ami ntire. loveworthy [~iwo:0i] adj. demn de a fi iubit, care merită să fie iubit. lovey dovey ]'Uvi 'dAvi] (fam.) I. s. dragostea mea, iubirea mea; dragul meu drag; dr aga mea dragă: II. adj. sentimental. loving ['lAvirj] adj. iubitor, drăgăstos, tandru, afectuos; your ~ friend prietenul tău iubitor. loving-cup [~'kAp] s. pocal din ca re se bea pe rând (la ospeţe). loving-kindness Hkaina'nis] s. bunătate, afecţiune. lovin gly E'lAvirjli] adv. iubitor, afectuos. low1 [lou] I. adj. 1. jos, scund, mic; ~ house casă scundă / joasă; ~ wall zid scund / jos; ~ forehead frunte mică; ~ stature st atură mică. 2. jos, scăzut, mic; (mar.) ~ tide / water reflux, maree joasă; in ~ water a ) la apă mică; b) (fig. fam.) pe jantă, lefter, cu punga goală; ~ price preţ scăzut / mic; t a ~ figure / price la preţ scăzut / de nimic, chilipir; the ~est price ultimul preţ; ~ wages salarii mici; ~ temperature temperatură joasă / scăzută. 3. scăzut, redus, minim; the ~est freight frahtul minim; it will cost a hundred pounds at the very ~est o să coste cel puţin / minimum o sută de lire; ~ speed viteză redusă. 4. scăzut, redus, puţ dezvoltat, slab; ~ races rase puţin dezvoltate / puţin civilizate. 5. jos, grav; ~ n ote notă joasă / gravă; ~ sound a) sunet jos / grav; b) sunet slab; ~ murmur murmur sl ab; in a ~ voice cu voce slabă / scăzută; he has a ~ voice are o voce joasă / gravă; to sp eak to smb. in a ~ whisper a vorbi cuiva în şoaptă. 6. adânc, profund; ~ valley vale adâncă ~ bow plecăciune adâncă; to make smb. a ~ bow a face cuiva o plecăciune adâncă, a saluta p cineva până la pământ. 7. decoltat, decupat; ~ dress rochie decoltată; ~shoe pantof decup at; ~ collar guler răsfrânt. 8. ieftin, comun, vulgar, trivial; decăzut, josnic, abjec t; ~ comedy farsă, bufonerie, comic ieftin; ~ company societate deocheată; ~ fellow pungaş, derbedeu, puşlama, pramatie; ~ woman a) femeie vulgară; b) femeie stricată / des frânată / ordinară; the ~est of the ~ ultimul dintre ultimii; ~ gamblers măsluitori; a ~ type of face un adevărat cap de brută; to get into ~ habits a lua / a prinde obicei uri urâte, a se ticăloşi; ~ part of the town cartier rău famat; ~ cunning pungăşie, escroch rie, înşelătorie; a ~ thing (to do), a ~ trick mârşăvie, murdărie, mişelie. 9. slab, slăbit ) deprimat, abătut, demoralizat; she is very ~a) sc simte prost, îi merge prost (cu sănătatea); b) e foarte abătută, deprimată; ~ physical condition atonie; to be in ~ spirit s a fi deprimat / abătut. 10. umil, modest; ~ birth origine modestă / umilă; ~ life lu mea de jos; ~ condition condiţie modestă/ umilă; ~marriage mezalianţă. 11. recent, de dată ecentă; ~ date dată recentă. 12. insuficient, neîndestulător; deficitar. 13. (despre lovit uri de box) sub centură. II. adv. 1. (în) jos, la pământ; adânc, profund; the village stan ds ~er than the castle satul se află / e situat mai jos decât castelul; to bow ~ a s e înclina / a saluta adânc / până la pământ; to lay ~ a arunca / a trânti la pământ; to lie a culcat / a zăcea la pământ; to hit ~ a nimeri jos; (fig.) to keep smb. ~ a ţine pe cin eva din scurt; (fig.) I cannot go so ~ as that nu pot să mă înjosesc într-atât; dress out ~in the back rochie adânc / (mult) decoltată la spate. 2. la preţ scăzut / redus; to buy ~ a cumpăra la preţ redus / chilipir; to play ~ a juca la miză mică. 3. încet, fără tărie, ; to speak ~ a vorbi încet; to burn ~ a arde încet / cu lumină slabă. 4. puţin; to live /



 to feed ~ a) a mânca / a se hrăni puţin / insuficient; b) a ţine regim. 5. recent; as ~ as nu mai târziu de / decât. III. s. oameni de rând; all the people, high and ~ toată lu mea, şi cei mari şi cei mici.



Low Church [~'t/o:t/] s. (bis.) secta religioasă anglicană caracterizată prin simplita tea ritualului si absenţa rigidităţii în privinţa dogmelor. Low Churchman [~ 'tjort/man], pl. Low Churchmen [—] s. (bis.) adept al sectei LowChurch. low class [~ 'klu:sj ad j. de calitate inferioară. low-consumption lamp [~kon'sAmp/on ilasmp] s. lampă cu co nsum redus. Low Countries [~ 'kAntriz] s. pl. (geogr.) Ţările de Jos. low-cut [~kAt] adj. cu decolteul adânc; a ~ dress rochie decoltată adânc. low-down [~daun] I. adj. 1 . apropiat de sol; jos, scund. 2. (fig.) josnic, necinstit, infam; ruşinos; to pla y a ~ trick a juca un renghi / o festă urâtă / răutăcioasă. II. s. (amer. fam.) 1. informaţ 2. fapte. lower1 [louor] vb. A. tr. 1. a cobori, a lăsa în jos, a apleca, a înclina; to ~ one's head a lăsa / pleca capul în jos; to ~ one's eyes a lăsa ochii în jos, a-şi cob orî privirea; (mil.) to ~ the colour (in salute) a coborî drapelul (în semn de salut); to ~ smb. on a rope a coborî pe cineva cu frânghia; (mar.) to ~ a sail a coborî o velă; (mar.) to ~ a boat a lăsa Ia apă o barcă; (mar.) ~ away! fila!; to ~ one's voice a co borî vocea /glasul; that will ~ you in the eyes of the public asta o să te coboare în ochii lumii; (fig.) to bring smb. ~ a umili / a înjosi pe cineva. 2. a micşora, a di minua, a reduce; a scădea; to ~ production costs a reduce cheltuielile de producţie; to ~ the pressure a reduce presiunea. B. re/7, a se umili, a se înjosi. C. intr. 1. (despre pământ) a se lăsa în jos, a se cufunda. 2. (despre preţuri, dobânzi etc.) a scăd a sc reduce, a coborî, a se micşora. lower2 [lauor] I. s. 1. aer mohorât / posomorât / posac / ursuz; aer ameninţător. 2. înnorare, întunecare, mohorâre (a cerului). 3. ameninţar . II. vb. intr. 1. (despre persoane) a se posomori, a deveni posac / ursuz; a se încrunta; a încreţi din sprâncene, a încrunta sprânceana; to ~ upon / at smb. a se uita ur / chiorâş / chiondorâş la cineva, a ameninţa pe cineva cu privirea. 2. (despre cer) a se în uneca, a se înnora, a sc mohorî. 3. (despre nori) a se strânge, a se buluci. 4. (despr e vreme etc.) a se strica, a se burzului, a ameninţa. Iowerable ['lonorobl] adj. c are poate fi coborât. lower animals ['louor 'asnimolz] s. animale inferioare. lowe r boy ['lows 'toi] s. elev din cursul elementar / din clasele mici. lower boom [ ~ 'bu:m] s. 1. (constr.) talpă inferioară. 2. (mar.) tangon. Lower Canada [~ 'karnod o] s. (canad.) (folosit ca supranume) provincia Quebec. Lower Canadian [~ ko'nei djon, -dion] s. (canad.) canadian francofon (din provincia Quebec). lower case [ ~ 'keis] s. (poligr.) (casetă inferioară cu) litere de rând. . lower court [~ ko:t] s. (jur.) instanţă inferioară. lower deck [~ dek] s. (mar.) punte inferioară. lower downs [~ 'daunz] s. (mii. fam.) grade inferioare; eşaloane inferioare. lower forms [~ 'f o:mz[ s. clasele mici, cursul elementar. lowering1 ['lotioriij] I. adj. înjositor, degradant, ruşinos. II. s. 1. închinare, aplecare, lăsare în jos. 2. coborâre. 3. micşorar , scădere, reducere. lowering2 ['lauorirj] adj. mohorât, posomorât. lowering brake ['l onorin breik] s. (telm.) frână de coborâre. lower jaw ['louo 'd3o:] s. (anat.) maxilar inferior. lowermost ['louomoust, -mast] adj. cel mai de jos, inferior. lower ra nks ['louo 'reenks] s. (mil.) gradele inferioare. low frequency ['lou 'frikwonsi ] s. (tel.) frecvenţă joasă; low-grade [~'greid] I. adj. inferior, de calitate proastă. II. s. pantă dulce / lină. low-key [ilou'ki:] aay. (despre exprimare etc.) reţinut, so bru; tern. lowland [-tend] s. (geogr.) zonă depresionară; şes, câmpie joasă; the Lowlands partea de sud, mai puţin muntoasă a Scoţiei. lowlander [~londor] s. 1. locuitor de la şe s. 2. locuitor din L o w l a n d s . low-level [~ilevl] adj. v. 1 o w - d o w n (1,1). low-life [~ loif) I. s. 1. viaţa celor de jos. 2. (fam.) vagabond, haimana. 3. (sl.) ticălos. II. adj. 1. sărac, amărât. 2. (fam.) vulgar, josnic. lowlily [loulili ] aaV. umil, cu umilinţă. lowliness ['loulinis] s. 1. caracter umil (al naşterii ele). 2. umilinţă; sfiiciune. low-lived ['loulivd] adj. cu moravuri urâte / reprobabile. lo wly ['Iouli] I. adj. modest, umil; la locul său; care ocupă o poziţie de rând. II. adv. cu umilinţă / smerenie; cu modestie. low-lying ['loudaiirj, '->--[ adj. v. 1 o w - d o w n (1,1). low-masted [~'mo:stid] adj. (mar.) cu puţine catarge. low-minded [~' maindid] adj. josnic, ticălos; cu gânduri urâte. lowmost [loumoust] adj. v, l o w e r m o s t . low-necked ['lou'nekt,'--] adj. (despre rochii) decoltat. lowness ['lo unis] s. 1. lipsă de înălţime; altitudine mică. 2. caracter neînsemnat; micime; stare umilă . josnicie, infamie. 4. (si ~ of spirits) descurajare, deprimare, tristeţe. low-pa ss filter ['loupcKs .fi!tor] s. (cib.) filtru de frecvenţe joase. low2 I. s. muget



 . II. vb. intr. a mugi. Iow-pitched ['loupit/t] adj. 1. (despre sunete) grav. 2. (fig., despre idealuri) puţin avântat, banal. low3 (scot.) I. s. flacără, lumină. II. vb. intr. a arde, a lumina, a licări. low-powered [-.paired] adj. (telm., despre maşini ) de putere redusă, de mică putere, low beam ['lou 'bi:mj s. (auto) fază scurtă, fază de în nire. slab. low boiler [~ 'boils'"] s. (chim.) compus volatil. low pressure [~ ' prc/or,'-.--] s. (telm.) joasă presiune. low-born [~'bo:n,'--] adj. de origine soc ială modestă, din clasa de jos. low priced [~'praist] adj. ieftin. low-bred [~'bred, 'liubred] adj. l.v. 1 o w - b o r n. 2. (fig.) needucat, prost crescut. low pro file [~ 'proufail] s. 1. atitudine neangajantă / rezervată. 2. taciturn; persoană lowb row [~'brau] s. (si. fig.) persoană cu o spoială / un pospai de cultură; mic-burghez; rezervată. 3. to keep a ~ a sta în umbră, a nu ieşi în prim-plan. filistin, burtă-verde. lo relief [~ ri'li;f, -ro'l-] s. basorelief. Iow-browed [~'braud] adj. (despre per soane) cu fruntea joasă / mică; (despre stânci low-rise f'louraiz] aay. (despre clădiri) cu două, trei etaje si fără ascensor. etc.) ieşit în afară, proeminent; (despre clădiri et scund, întunecos. Iow-speed [~'spi:d] adj. de mică viteză, de viteză redusă. low-built [~ 'bilt,'--] adj. jos, scund.



 579 lumber1



low-spirited [~'spiritid] adj. deprimat, descurajat; abătut, trist, mâhnit; posomorât, posac. low-statured [~*sta2tjad] adj. de statură mică, mic de stat. lowteen flou'ti m] s. (amer.) adolescent între 13 şi 16 ani. low tide ['lou 'taid] s. reflux. fow-vo iced [~'voist] adj, 1. cu voce(a) gravă. 2. cu voce(a) joasă. low water [~ 'wo:tar] s. 1. (hidr.) etiaj, ape joase. 2. (mar.) maree joasă; apă joasă. low-water mark ['IoU iWoto rma:k] s. punctul cel mai de jos al refluxului; limită inferioară (şi fig.); (fa /».) to be at ~ a nu avea para chioară, a fi lefter / la ananghie / la aman; a fi într -o situaţie fără ieşire. lox1 [bks] I. s. oxigen lichid. II. vb. tr. a alimenta (o rache tă) cu oxigen lichid. lox2 [loks, lu:ks] s. (amer.) peşte afumat (mai ales somon). l oxodrome fbksoupdroum] s. (geod.) loxodromă. loyal ['bial] adj. loial, credincios, fidel, devotat. loyalism [-iz^m] s. loialism, lealitate, credinţă. loyalist [-ist] s. 1. (ist.) monarhist. 2. supus credincios. loyally [-i] adv. credincios, cu cr edinţă. loyalty [-ti] s. credinţă, fidelitate, loialitate; devotament. lozenge [pbzind3] ş. 1. romb; figură rombieă. 2. tabletă, pastilă. lozenged [-d] adj. sub formă de tabletă. (gram.) prese, de la w i l t 1 . lubber ['Ub3r] s. 1. persoană neîndemânatică. 2. (mar. ) marinar neexperimentat. Lubberland ['Ubaland] s. (înv.) ţara unde umblă câinii cu covr igi în coadă. lubberliness ['Ub^linis] s. 1. stângăcie, neîndemânarc. 2. înfăţişare mătăhăl Khali] I. adj. greoi, neîndemânatic, stângaci. II. adv. greoi, cu stângăcie. lubra ['lu:br a] s. (austr.) (femeie) aborigenă. lubricant ['Ijuibrikant] s. substanţă unsuroasă, unso are, lubrifiant. lubricate ['lju:brikeit] vb. A. tr. 1. a gresa, a unge (o maşină et c.). 2. a face alunecos. B. intr. (fam.) a se îmbăta. lubricating i'ljmbrikeitirj] a dj. lubrifiant. lubricating oil [~ nil] s. (teftn.) ulei lubrifiant / de uns. lu bricating plug [~ pUg] s. (tehn.) ungător. gresor, biurctă de ulei. lubrication [1lj u:bri'kci.fan] ş. 1. (te/m.) gresare, ungere, uns (al maşinilor). 2. (si) băutură, pilea lă. lubricator ['lju:brikeit3r] s.l.v. l u b r i c a t i n g p 1 u g. 2. robinet, bidon de ulei. 3. substanţă de uns. lubricity [lju:'brisiti] s. 1. proprietate de a unge, onctuozitate. 2. (fig.) abilitate de a scăpa / de a se eschiva / de a se sus trage. 3. nestatornicie, nestabilitatc. 4. lascivitate, lubricitate. lubricous [ Tlju:brik9s] adj. 1. neted, lucios, alunecos. 2. abil / dibaci în a se eschiva; in stabil, nestatornic. 3. lasciv, lubric. luce [lju:s] s. (ibt.) peşte de apă dulce, m ai ales ştiucă (Esox încins). lucency ['lju:snsi] s. luminozitate, strălucire. lucent [' Ijmsnt] adj. 1. luminos, lucitor. 2. transparent; diafan. lucerne ['ljui'ssm, 'l u:s3:n] s. (bot.) lucerna (Medicago sativa). luces ['lju:si:z]pl. de la l u x . Lucianic [iluisi'asnik] adj. (satiric) în stilul lui Lucian. lucid ['lju:sid] adj. 1. clar, lămurit, limpede, raţional, lucid; ~ explanation explicaţie clară / lămurită / li pede; ~ style stil clar / limpede; ~ interval a) (med.) perioadă de luciditate (la alienaţi); b) (meteor.) înseninare / ameliorare / îmbunătăţire vremelnică (a vremii). 2. ( tic) clar, limpede, transparent; luminos, strălucitor. 3. (astron.) (despre un ast ru) vizibil cu ochiul liber. lucidity [lju:'siditi] s. 1. luminozitate. 2. clari tate; transparenţă. 3. luciditate. lucidly ['lju:sidli] adv. lucid, eu luciditate. l ucidness ['ljursidnis] s.v. l u c i d i t y . Lucifer ['lju:sify] s. 1. (poetic) luceafărul de dimineaţă, planeta Venus. 2. Lucifer, satana. 3. lucifer (rar) chibrit. luciferin [Im'sifsrin] s. (bioc.) luciferină. luck [L\k] s. noroc, şansă; destin, soa rtă; întâmplare; good ~ întâmplare fericită, noroc; good ~ (to you)! noroc! succes! reuşită d / ill / hard / rough / tough ~ ghinion, nenoroc, nereuşită, eşec; he's had rank bad ~ a avut un ghinion fantastic; he always has the best of ~ arc întotdeauna un noro c orb / nebun / porcesc; to be in ~, to be in ~'s way a avea noroc, a fi norocos ; to be down on one's ~, to be off one's ~ a) a avca ghinion; b) a fi / a se găsi în tr-o situaţie grea/dificilă/la strâmtoare/la ananghie; to try one's ~ a-şi încerca norocul ; to bring smb. good ~ a aduce / a purta cuiva noroc; to bring smb. bad ~ a aduc e cuiva ghinion; to keep smth. for ~ a purta ceva ca aducător de noroc; well, bett er ~ next time! lasă, o să fii mai norocos pe viitor!; what deuced bad ~! ce ghinion păcătos / blestemat / afurisit!; my ~'s in! ce noroc!; my ~'s out! ce ghinion!; to have the devil's own ~a avea un noroc orb / nebun / porcesc, a fi plin de noroc (precum câinele de purici); to have the ~ to a avea norocul / şansa să; as ~ would hav e it a) din fericire; din nefericire; as bad / ill ~ would have it din nefericir



 e, ca un făcut; b) din întâmplare; (glumeţ) just my ~! aşa am cu baftă; (amer.) to play (in / to) big ~ a avca noroc / baftă, a-i merge; (amer.) to play in / to hard ~ a nu a vea noroc / baftă, a nu-i merge: for ~ din fericire; to push / to stretch one's ~ a ispiti soarta; (amer.) to ride one's ~ a conta pc / a se bizui pe / a se încrede în norocul său / în steaua sa; there is ~ in odd numbers numerele fără soţ sunt norocoase aducătoare de noroc; worse ~a) din nefericire: b) cu atât mai rău; a bit / piece / st roke of ~ noroc neaşteptat, chilipir, pleaşcă. luckily l'Ukili] adv. 1. într-un mod feri cit / norocos; cu fericire, cu noroc. 2. din fericire; ~for me, I didn't get hur t din fericire (pentru mine) /spre norocul meu. nu m-am rănit. luckiness ['Ukinis] s. noroc, şansă; fericire.



luckless ['Uklis] adj. 1. nenorocos, fără noroc, ghinionist; nefericit. 2. vestitor de rele, nenorocos. Incklessness [-nis] s. nenoroc, ghinion; nefericire. lucky [ 'Uki] adj. 1. (despre persoane) norocos, băftos; he's a ~ dog / bargee / devil / r ascal / beggar c un norocos / un băftos; you are always ~ ai întotdeauna noroc, eşti p lin de noroc; ~ at cards norocos la jocul de cărţi; ~ in Iove norocos în dragoste; ~ h it / shot lovitură norocoasă; întâmplare fericită: chilipir, pleaşcă; to make a ~ guess / h a brodi (ceva) bine, a nimeri (ceva) în plin; how ~! ce noroc! ce fericire!; it wa s ~for him he went to the doctor a făcut bine / i-a prins bine că s-a dus Ia doctor; to strike (it) ~ a da o lovitură, a câştiga lozul cel mare. 2. (despre lucruri) aducăto r de noroc, propice, prielnic, favorabil; ~ day zi cu noroc / propice; ~ penny băn uţ cu noroc; to be ~ a purta noroc, a fi aducător de noroc. lucky bag [~ ba?g] s. 1. sac conţinând diverse obiecte trase la sorţi (la bâlci). 2. risc, loterie. lucky dip [~ dip] s. v. l u c k y b a g . lucrative ['Iju:kr3tiv] adj. lucrativ, rentabil, a vantajos. lucratively [-li] adv. lucrativ etc. (v. l u c r a t i v e ) . lucrati veness [-nis] s. caracter lucrativ / avantajos, rentabilitate. lucre ['lju:k9r] s. (peior.) câştig, beneficiu, folos, profit; filthy ~ câştig ruşinos / dezonorant. Lucret ian [lju:'kri:/i9n] adj. (jiloz.) lucreţian. ţinând de filozofia lui Lucrcţiu. lucubrate ['lju:kju(:)breitj vb. intr. 1. a gândi sau a scrie cu efort intelectual intens ( de obicei în timpul nopţii). 2. a scrie elucubraţii. lucubration [ilju:kju(:)'breij";? n] s. 1. muncă intelectuală, studiu intens (noaptea). 2. operă literară cu caracter peda nt sau cu efecte prea căutate. luculent [iju:kjubnt] adj. (rar) clar, evident; con vingător; ~ proof dovadă convingătoare. Lucullian [lju:'kAlian, Iju'k-] adj. (despre u n ospăţ) luculian. Luddites ['Udaitsj s. pi. (ist.) luddiţi. ludic l'lu:dik] adj. 1. l udic. 2. jucăuş; zburdalnic; vesel. ludicrous ['Ijmdikrasj adj. 1. ridicol, comic, c araghios, grotesc, de râs. 2. absurd. ludicrously [-li] adv. ridicol, comic. ludic rousness [-nis] s. comic, grotesc; absurditate. lues l'Iju:i:z] s. lues, sifilis . luetic llju:'ctik] adj. luetic, sifilitic. luff [Uf] (mar.) I. s. 1. margine d e cădere, prova. 2. gurnă (şi ~ of the bow) gruie de traversieră / de ancoră. 3. (şi ~ tack e) palan(c) al şarturilor gabicrului, palan(c) alunecător; to keep the ~ a strânge vântu l cât mai mult. H. vb. intr. a veni în vânt. lug1 [Ug] s. X.(telm.) urechiuşă; ochi, ochet , ureche; chiolbaş. toartă; ochi de prindere, scobitură, şliţ, ureche (de prindere, de agăţ ); ochi (vizor); mâner, manivelă, manetă, toc; suport, consolă; îngroşare, proeminenţă, bos ripă, scut, apărătoare. 2. (tel.) oză; bornă pentru sudură. 3. (constr.) capră, consolă. 4. t.) ureche; apărătoare de ureche (la caschete). lug2 I. s. 1. tragere (puternică), smu citură. 2. pi. (amer. fam.) aer de importanţă, îngâmfare, împăunare, fălire: to put / to pi ~s a face pe grozavul / pe nebunul, a se umfla în pene. 3. pi. (amer.) îmbrăcăminte foa rte elegantă / şic. 4. (amer. fam.) tip, individ; om neîndemânatic; persoană stângace. 5. ( mer. fam.) pretenţie, afectare; to put on the ~ a juca teatru, a face pe nebunul. 6. (amer. fam.) spoliere; to put the ~ on a spolia. 7. fpl.) foi de tutun de cal itate inferioară. II. vb. A. tr. a trage, a târî, a smuci (un lucru greu); to ~ smth. along / away a trage / a târî după sine; to ~ in(to) a vârî / a băga cu forţa în; (fig. fam ~ in a story a exagera/ a trage de păr o poveste; to ~ forth/out a trage (ceva) a fară, a scoate (ceva) cu forţa; (înv.) to ~ out a trage (sabia) din teacă. B. intr. to ~ at a trage puternic (cu ac.), a smuci de. luggage l'lAgid3] s. bagaj. luggage c arrier [~ ikaeria1"] s. (auto) portbagaj. luggage label [~ -leibl] s. etichetă pen tru bagaje. luggage office [~ pofis] s. cameră / birou pentru păstrarea bagajelor, d epozit de bagaje. luggage van [~ vasn] s. (ferov.) vagon de bagaje. lugger ['lAg 3r] s. (mar.) lughcr. lugger sail ['Ugs scil] s. (mar.) velă la treime. lughole l' Ughoul] s. (glumeţ) ureche. lugsail 1'lAgscil] s. v. l u g g e r s a i l . lugubri



 ous [Iju:'gju:brbs, lu'g-, to'g-] adj. 1. lugubru. 2. trist, jalnic, de plâns. lug ubriously [-li] adv. lugubru. lugubriousness [-nis] s. caracter lugubru, aspect lugubru. lukewarm ['lju:kw3:ra] adj. călduţ, potrivit (şifig.); moderat, indiferent, n u prea zelos, lukewarmly [-li] adv. 1. călduţ. 2. (j?g.) călduţ, fără entuziasm, fără trage inimă. lukewarmness [-nis] s. 1. temperatură călduţă (a apei etc.). 2. (jig.) nepăsare, li să de tragere de inimă. lull [UI] I. vb. A. tr. 1. (şi to ~ asleep sau to ~ to sleep) a adormi (un copil) CU cântece. 2. a adormi (o bănuială); a calma, a alina, a potoli ( o durere). B. intr. (despre furtună, vânt mare, zgomot, durere) a se linişti, a se pot oli, a se calma. II. ş. acalmie, calm; calmare vremelnică (a unei dureri); pauză (în vor bire). lullaby ['Ubbaij s. cântec de leagăn. lulu |'lu:Iu:] s. (amer. si.) ceva rema rcabil / de primul ordin / de prima calitate. lumbago [lAm'beigou"s. (med.) lumb ago. lumbar ['lAmba1"] adj. (anat.) lombar. lumber1 ['Umb9r] I. s. 1. mobilă veche ; vechituri, boarfe. 2. (amer.) cherestea, lemn de construcţie. 3. grăsime de prisos (la cai). II. vb. A. tr. 1. a îngrămădi. 2. a arunca claie peste grămadă. B. intr. (amer. ) a tăia lemne.



 lumber2 580



lumber2 vb. intr. 1. a se mişca greoi / cu stângăcie. 2. a hodorogi, a hurui, a durui. lumber camp ['Umbo ka;mp] s. (amer. silv.) exploatare forestieră. lumberer ['Umbo ror] s. 1. (amer.) muncitor forestier, cherestegiu. 2. (sl.) escroc, pungaş. lumbe ring1 ['Umbprirj] s. (amer. silv.) 1. exploatare a pădurii; exploatare forestieră. 2 . comerţ cu lemne. lumbering2 adj. care se mişcă cu greutate. lumberjack ['Umbo d3a?k] s. tăietor de copaci. lumber jacket [~ d3Jekit] s, bluză de vânt. lumber jack tall ta les [~ d3a;k to:l 'teilz] s. pl. (amer.) poveşti neverosimile, istorii de necrezut . lumberman ['Umbomoii], pl. lumbermen [~mon, ~men] s. v. l u m b e r e r . lumb er mill ['Umbo mil] s. (amer.) fabrică de cherestea. lumber room f ru(:)m] s. depo zit / magazie / debara pentru vechituri. ~ lumbersome ['Umbosom] adj. v. l u m b e r i n g 2 . lumber tractor ['Umbo .tra;ktor] s. (amer. silv.) tractor foresti er. lumberyard [~ja:d] s. (amer.) depozit de lemne / cherestea. lumen ['lju:mon] ,pl. lumina ['lju:mono[ s. (/iz.) lumen, luminare. luminary ['lyu:minori] s. 1. astru, stea. 2. (fig.) persoană luminată, far, luminător. luminesce [Jyu:mi'nes] vb. i ntr. a deveni luminescent. luminescence [iluuni'nesons] s. (/iz.) luminescenţă, fosf orescenţă. luminescent [du:mi'nespnt] adj. (fiz.) luminescent. luminiferous [ilyu:mi 'nifsros] adj. (fiz.) luminifer. luminosity [>lyu:mi'nositi] s. luminozitate, st rălucire. luminous ['lju:minos| adj. 1. luminos, strălucitor; ~ body corp luminos sa» incandescent, fosforescent. 2. (despre camere) bine luminat, luminos. 3. (fig.) clar, inteligibil. luminous intensity [~ in'tensiti] s. (fiz.) intensitate lumin oasă. Iuminousness ['l/urminosnis] s. 1. v. l u m i n o s i t y . 2. (fig.) clarit ate, limpezime. lummox ['Umoks] s. (amer. sl.) 1. urs, om greoi. 2. prost, tâmpit. Iummy ['Urai] adj. (amer. sl.) clasa întâi, de prima calitate; minunat, straşnic, gro zav. lump ['Ump] I. s. 1. masă, grămadă; to sell by / in the ~ a vinde cu ridicata / a ngro; to take by / in the ~ lua cu ridicata / angro; (fam.) to pay by / in the ~ a plăti în întregime / dintr-o dată; ~ sum suină globală (plătită deodată); to come down i cădea (jos) ca o bucată de plumb / ca un butuc; (fig.) he is a ~ of selfishness e d e un egoism monstruos. 2. cocoloş, bulgăre (de pământ); a ~ in the throat un nod în gât. 3. bucată de zahăr; ~ sugar zahăr cubic. 4. lingou, piesă brută; ~ of gold bulgăre de aur. 5. mine) minereu în bulgări. 6. butuc, buştean, lostopană, capăt de lemn tăiat cu toporul, pră scurtată cu toporul. 7. (sl.) azil pentru săraci. 8. cucui, umflătură, excrescenţă. 9. (fam ) om greoi / stângaci, urs; a big ~ of alass o grăsană, o fată durdulie / planturoasă; a f at ~ of a man un (om) borţos / pântecos / burduhănos. 10. majoritate; pluralitate; mul titudine; mulţime. 11. to get/take one's ~ a primi o pedeapsă, a încasa un perdaf (cu sau fără vină). II. vb. A. tr. 1. a aşeza / a pune / a strânge laolaltă, a îngrămădi; (si t ther) a lua eu toptanul / eu ghiotura / în bloc / eu ridicata; a considera în întregim e. 2. a plăti dintr-o dată. 3. (fig.) a înghiţi; (fam.) if he doesn't like it, he may ~ it dacă nu-i place, n-are decât (să se spele pe cap); (sl.) to ~ it down a da de duşcă pe gât, a înghiţi dintr-o sorbitură; (sl.) to ~ the lighter a fi deportat. B. intr. 1. (des pre pământ) a face bulgări. 2. to ~along a merge greoi, a merge cu paşi grei / apăsaţi; to down a se prăbuşi ca un buştean, a cădea ca plumbul (de greu). 3. to ~ large in smb.'s e yes a se bucura de multă stimă în ochii cuiva. III. inter/. ~, thump, whack! trosc! pl eosc!



a prânzi; a lua o gustare; to ~ in a prânzi acasă; to ~ out a prânzi în oraş. B. tr. (fam.) a trata cu o gustare, a oferi o gustare (cuiva). luncheon ['Unt/on] s. 1. (cu oa recare nuanţă oficială) prânz. 2. gustare; mizilic. luncheon bar [~ ba:r] s. bufet, expr esbar. luncheonette [.Unt/o'net] s. (amer.) 1. masă frugală. 2. bodegă-restaurant, bar mic unde se servesc dejunuri. luncheon-voucher ['Unt/an ivaut/ar] s. bon l tich et de masă (la o cantină). lunchetaria [lUnt/o'tsorio] s. v. l u n c h e o n e t t e (2). lunch wagon ['Unt3 iwa:gon] s. (amer.) bufet ambulant. lune [lyu:n] s. (nuît .) lunula. lunette [lyu:'net, lyu'n-] s. 1. (/nil.) lunetă. 2. (arliit.) timpan. 3 . sticlă de ceasornic obişnuit. lung [Un] s. 1. (anat.) plămân; lobe of the ~s lob pulmo nar; inflammation of the ~s congestie pulmonară; to shout at the top of one's ~s, to shout with all the strength of one's ~s a răcni din fundul rărunchilor, a ţipa cât îl ţi e gura; to have good ~s a) a avea plămâni buni; b) (fig.) a avea (o) voce puternică; (



 fig.) the ~s of London parcurile şi grădinile Londrei şi împrejurimile. 2. (înv.) the ~s s ervitorul unui alchimist care aţâţă focul. 3. ~ of oak v. 1 u n g w o r t. 4. pl. spaţii v erzi (in oraşe). lung disease [~ di.zi:z] s. (med.) afecţiune pulmonară, boală de plămâni. unge1 [Und3] I. s. 1. alonjă, funie de manej. 2. manej, pistă circulară de dresaj. II. vb. tr. a antrena (calul) cu alonja în manej. lunge2 I. s. 1. lovitură dreaptă cu vârfu l spadei; fandare (la scrinul); to make a full ~ a fanda adânc. 2. săritură, salt înaint e (mai ales precipitat). 3. (a)zvârlitură (din copite) a calului. II. vb. A. intr. 1 . a fanda; to ~ at smb. with one's walking stick a aplica cuiva 0 lovitură / a izb i pe cineva cu vârful bastonului. 2. to ~ against a se izbi de; to ~forward a se năp usti înainte; to ~ out at smb. a) (mai ales despre boxeri) a trimite cuiva o direc tă (cu pumnul); b) (despre cai) a lovi pe cineva cu copitele. B. tr. 1. a lovi, a izbi (cu o armă). 2. (despre insecte) to ~ out the sting a scoate acul (afară). lung ed [Urjd] adj. 1. cu plămâni. 2. (in cuvinte compuse) cu plămâni(i); strong-~ cu plămâni(i) tari. lunger ['Urjor[ s. (amer. sl.) bolnav de plămâni, tuberculos. lungwort ['Unwo( :)t] s. (bot.) 1. iarba-plămânului, mierea-ursului, cuscrişor (Pulmonaria officinalis) . 2. muşchiul-fagului (Sticla pulmonacea). lunilogical [.lu;ni'bd3ik.9l] adj. (ast ron.) selenologic. lunk [Unk] s. (amer. fam.) persoană stupidă, idiot, imbecil, gogo man, găgăuţă. lunkhead ['Unkhed] s. v. 1 u n k. lunula E'lyumjulo], pi. lunulae [-li;] s . (anat., geom.) lunula. lunular ['ly'u:njulor] adj. în formă de semilună. lupin(e) [' lyiupin] s. (bot.) lupin, cafeluţe (Lupinus albuş). lupine ['ly'u:pain] aay. de lup. lupus ['ly'u:pos] s. (rn«l.) lupus. lurch1 [ls:t/] I. vb. intr. 1. a se ţine ascuns / în umbră, a sta la pândă / ascuns / pitulat, a pândi. 2. a recurge la subterfugii / pre texte, a umbla cu şiretlicuri / chichiţe / tertipuri. 3; (mar.) (despre nave) a se înc lina. 4. a se clătina, a se împletici, a merge împleticindu-se / pe două cărări. 5. (înv.) i mâniat./ supărat; a fi bosumflat, a se bosumfla, a face mutre. II. s. 1. ascunziş, ( loc de) pândă; to be / to lie at / upon the ~ a sta la pândă. 2. (mar.) înclinare a navei; ambardee. 3. mers clătinat / împleticit / pe două cărări (al unui om beat); clătinătură, c , legănat (ai unei trăsuri, unui vagon etc.). 4. (amer.) înclinaţie, lumped circuit ['Um pt 'so:kit] s (electr.) circuit cu constante localizate. talent. lumped voltage [~ 'voultid3l s. (electr.) tensiune de control. lurch 2 1. s. 1. (la jocuri de t ip „table") „marţ" (situaţia unui jucător care tiu a realizat lumper ['Umpor] s. 1. lucrăto în port; docher; hamal. 2. (amer. sl.) mijlocitor, încă 30 de levate, în timp ce advers arul are 61); to leave in the ~ a) a face marţ; (pasiv) intermediar. 3. arbitru. t o be left in the ~ a fi făcut marţ, a fi pierdut; b) (fig.) a părăsi (pe cineva) în / la n evoie lumpfish ['Umpli/] s. (Uit.) specie de peşte de pe coastele de nord ale Atla nticului 1 în clipe grele; to win the ~ a face marţ; to save the ~ a se asigura cont ra marţului. (Cyclopterus lumpus). 2. (inv.) vechi joc de table. 3. (si. înv.) escro cherie, pungăşie, coţcărie; to give a ~a) a spune lump freight ['Ump freit] s. (ec.) nav lu global. o minciună; b) a pungaşi; a înşela; a tromboni. II. vb. tr. 1. a face marţ. 2. (i«v.) a părăsi lumping [Umpin] adj. (fam.) mare, greoi, butucănos, bolovănos. (pe cineva) la nevoie / în clipe grele. 3. (sl. inv.) a înşela, a escroca, a pungaşi, a pingeli. lu mpish ['lAmpi/l adj. 1. greoi, nedibaci, stângaci. 2. tâmpit, greu la minte. 4. (înv.) a apuca / a înhăţa / a înşfăca în mod necinstit; a-şi însuşi (ceva) pe nedrept. lumpishly . greoi, stângaci. lurcher ['lo:t/or] s. 1. găinar, pungaş mărunt. 2. copoi (câine). 3. sp ion. lumpishness [-nisj s. 1. stângăcie, neîndemânare. 2. prostie. lure [lyuor, ljoor, l jo:r] I. s. 1. nadă, momeală. 2. (y7g.) momeală, farmec, ispită, vrajă; lump lime ['Ump la im] s. var nestins. ademenire, amăgire, ispitire, seducere. 3. perie de catifea (p entru pălării). II. vb. tr. (fig.) lumpy I'Umpi] adj. plin de cocoloaşe / de bulgări; cu movile; ~ sea mare cu valuri a momi, a ademeni, a ispiti, a seduce, a prinde în m reje, a fermeca, a vrăji. mici / cu berbeci. lurid ['ly'uorid, ljoor, 'ljo:r-] aay . 1. lugubru, sinistru; fantomatic, livid, palid de moarte. lumpy jaw [~ d3o:] s . (vet.) 1. actinobaciloză. 2. actinomicoză. 2. (despre cer) roşiatic, încins, de furtună. 3. sumbru, posomorât, întunecos; to cast a ~ lunacy ['ly'umosi] s. 1. nebunie, smin teală, demenţă, alienare. 2. nebunie, idee sau faptă Iight a arunca o lumină sumbră. 4. înf or, oribil, sângeros, criminal. 5. senzaţional. nebunească, absurditate. 3. (jur.) ire sponsabilitate. luridly [-li] adv. lugubru, sinistru. lunar ['lyu:nor] aay. 1. l unar, de lună. 2. (fig.) desprins de realitate. luridness [-nis] s. aspect sinistr u / lugubru. lunar caustic [~ 'koQstik] s. (chim.) azotat / nitrat de argint, pi atra iadului. lurk [lo:k] I. vb. intr. 1. a se ţine ascuns / în umbră, a sta la pândă, a pâ di, a spiona; lunar distance [~ 'distans] s. (astron.) distanţa de la Lună la Soare



 sau la orice astru. to ~for smb. a spiona l a pândi pe cineva; ~ing rocks stânci asc unse (sub apa). 2. (y7g.) lunar eclipse [~ i'klips] s. (astron.) eclipsă de Lună. a trage cu urechea, a ciuli urechea, a pândi. 3. a pleca I a o şterge pe furiş, a se str ecura, lunarian [lu:'neorion[ s. (astron.) selenolog; selenograf. a se furişa; to ~ about a) a se târî încoace şi-ncolo; b) a da târcoale (si to ~ around). lunar module ['l u;no 'modju:l] s. (cosm.) modul lunar. r II. s. (sl.) escrocherie, şarlatanie; pun găşie, potlogărie, găinărie, coţcărie; cerşitcu hârtii lunarnaut [ lu:nono:t] s. astronaut oreşte spre Lună). false; to be on the ~ a fi la pândă. lunarscape ['lunoskeip] s. (astr on.) imagine a suprafeţei lunare, peisaj lunar. lurker ['lo:kor] s. 1. persoană ascu nsă. 2. spion, iscoadă. lunate ['lyu:neit, -nit] adj. în formă de semilună. lurking [lo:ki n] adj. tăinuit, ascuns, secret. lunatic ['hxnstik] aay., s. nebun, alienat; lunat ic. lurking place [~ pleis] s. 1. loc secret l ascuns / tainic. 2. refugiu; adăpos t; liman. lunatic asylum [~ o.sailom] s. spital de psihiatrie, casă de nebuni. lur ry ['Uri] s. v. 1 o r r y. lunatic fringe [~ frind3l s. (amer. pol.) grupare de extremişti. luscious ['U/os] adj. 1. suculent, dulce, savuros, delicios; mălăieţ. 2. (de spre stil) lunation [ly'u:'nei/pn, ly'u'n-] s. (astron.) lună sinodică (29 114 până la 2 9 516 zile). lunch [Un/f] I. s. „lunch"; (masă de) prânz (atunci când masa principală se s erveşte supraîncărcat. 3. voluptuos, atrăgător. seara); gustare (atunci când masa principal e serveşte la prânz). II. vb. A. intr. a dejuna, lusciousness [-nis] s. suculentă; gus t delicios, savoare.



 581 lytic



lush1 [1A/] adj. 1. (despre vegetaţie) luxuriant, abundent; verde, plin de sevă. 2. (fa/n.) îmbelşugat, opulent. lush2 (sl.) I. s. 1. băutură (spirtoasă). 2. beţiv. II. vb. A. tr. a bea, a îmbăta. B. intr. ase îmbăta, a se pili. lush worker [~ 'wa:kar] s. (amer. f am.) hoţ care operează asupra oamenilor beţi. lushy ['U/i] adj. (amer. fam.) beat. lus t ['Ust] I. s. 1. dorinţă / poftă trupească. 2. lubricitate, lascivitate, libidinozitate . 3. dorinţă, patimă, pasiune; ~ of power dorinţă / sete de putere; II. vb. intr. to ~ aft er / for a dori eu pasiune, a pofti; to ~ for power a fi însetat / setos de putere . lustful ['Ustful] adj. lasciv, senzual, desfrânat. lustfully [-li, -făli] adv. las civ, lubric. lustfulness [-nis] s. lascivitate, senzualitate, poftă trupească. lusti ly ['Ustili] adv. din răsputeri, din toate puterile; cât îl ţine gura. lustiness ['Ustin is] s. 1. sănătate (debordantă), forţă, putere fizică, robusteţe, vigoare. 2. (î/iv.) plăce re. lustra ['lAStrc] pi. de la 1 u s t r ura. lustration [Us'trci/an] s. 1. (rel .) purificare / curăţire / spălare prin jertfă / prin botez etc. 2. (glumeţ) spălare, spăla lustre1 ['lAst9r] s. 1. lustru, luciu; strălucire, scânteiere; metallic ~ luciu meta lic. 2. renume, slavă, faimă, glorie; to add / to give / to shed / to throw ~ on smt h. a face (ceva) să devină faimos / glorios / slăvit; work that has conferred ~ on his name lucrare care i-a făcut numele celebru / care 1-a făcut (să devină) celebru. 3. lus tră, policandru, candelabru. 4. (text.) lustrin. II. vb. tr. a da lustru, a lustru i. lustre2 s. v. 1 u s t r u m. lustreless [-lis] s. mat, lipsit de strălucire. lu strine ['Ustrin] s. (teAt.) lustrin (mătase). lustrous ['Ustras] adj. strălucitor, l ucios; lustruit. lustrum ['Ustr3m],p7. lustra ['[Astra] sau lustrums ['iAstramz] s. (lat.) lustru, perioadă de cinci ani. lusty flASti] adj. viguros, puternic, ro bust; (fig.) înfloritor, prosper. lutanist ['lju:tanist] s. cântăreţ din lăută. Iute1 [lju: ] (muz.) I. s. lăută. II. vb. intr. a cânta din lăută. Iute2 I. s. 1. chit; rnastic. 2. (c onstr.) dreptar, netezitor. II. vb. tr. a lipi cu rnastic sau CU chit. lutecium [lju:'ti:/i3m] s. v. 1 u t e t i u m. lute player [ljuit .plcia1"] s.v. l u t a n i s t . lutestring [~strirj] s.v. l u s t r i n e . Lutetian [lju:'ti:/an] adj . (poetic) parizian. luretiuin [lju:'ti:/iam] s. (chim.) lutcţiu. Lutheran ['ljutf aran] adj., s. luteran. Lutheranism ['Iu:ecranizam] s. (re/.) luteranism. Luther ism I'lmBarizam] s.v. L u t h e r a n i s m . luting [Tlju:tin] s. 1. chituire, lipire cu chit. 2. (mar.) chit de barcă. lux [Uks],pl. luces ['lju:si:z] s. (opt.) lux (unitate de măsură). luxate ['Ukseit] vb. tr. (med.) a luxa, a scrânti. luxation [Uk's ci/an] s. (med.) luxaţie, scrântire. Luxernburger ['Uksarnbaiga1"] s. locuitor din Luxemburg, luxemburghez. luxuriance [lAg'zjuarians, lag'zj-, kk'sj-, -joar, Ug^ua-] s. 1. abundenţă, belşug. 2. splendoare, pompă, somptuozitate. 3. bogăţie (a imagi aţiei etc.). luxuriant [lAg'zjuariant] adj. 1. roditor, fertil, mănos, bogat. 2. (de spre vegetaţie) luxuriant, abundent. 3. (despre stil) înilorit. luxuriantly [-li] ad v. din belşug, abundent. luxuriate [lAg'zjuarieit] vb. intr. 1. (despre vegetaţie) a creşte bogat / luxuriant. 2. a trăi în lux / belşug / opulenţă. 3. a se desfăta; a savura; ~ on choice wines a savura vinuri alese; to ~in dreams a se îmbăta cu vise; he ~d i n this new life gusta cu pasiune această viaţă nouă. luxuries tax ['Uk/ariz ta;ks] s. (e c.) impozit pe articole de lux. luxurious [Ug'zjuarias] adj. 1. luxos, somptuos. 2. care iubeşte luxul. 3. cheltuitor, risipitor. 4. senzual, voluptuos. luxurious ly [-li] adv. 1. în lux, în desfătare; luxos, plăcut. 2. voluptuos. luxury ['Uk/ari, -k/ ur-] s. 1. lux, abundenţă, belşug, opulenţă; to live in (the lap of) ~ a trăi în belşug, a o viaţă îmbelşugată; to swim in ~ a înota în belşug; bred in (the lap of) ~ crescut în puf; never known either want or ~ n-am cunoscut nici ce-i sărăcia, nici ce-i belşugul. 2. obiect de lux; ~ article obiect / articol de lux; I can't



afford luxuries nu pot să-mi permit extravaganţe / să fac lux; ~ car automobil de lux; the ~ trades comerţul articolelor de lux. 3. plăcere, voluptate, deliciu, savoare; (înv.) des frâu. luxury tax [~ tasks] s. (ec.) taxă de lux. lycanthrope [JaikanSroup, lai'kîen-] s. (psih.) licantrop. lycanthropy [lai'ka?n9roupi, -6ra-] s. (psih.) li cantropie. lycee [li'sei] s. (jr.) liceu (în Franţa). Lyceum [lai'si(:)am] s. 1. (is t.) Liceul (şcoală filosofică întemeiată de Aristotel). 2. lyceum sală de curs; sală de lec 3. lyceum (amer.) ateneu popular, asociaţie literară. lychnis ['liknis] s. (bot.) a



 rşinic (Lychnis chalcedonica). lycopod ['laikoupod, -ka-] s. (bot.) pedicuţă, brădişor (Ly copodium sp.). lyddite l'lidait] s. (chim.) lidită, melinită (exploziv brizant). Lyd ian ['lidian] adj., s. (ist.) lidian. lye [lai] s. 1. leşie. 2. (teAt.) fierbere în leşie. lying1 ['laiin] I.part. prez- de la 1 i e1 (II). II. adj. mincinos, fals, înşelăt or; a ~prophet un fals profet. III. s. minciună, fals(itate). lying2 I. part. prez . de la 1 i e2 (I). II. adj. culcat, întins, lungit. lying dog [~ dog] s. (zool.) setter. lying-in [-'in.'—] s. naştere. lying-in hospital [—.hospital] s. casă de naşteri, maternitate. lyke wake ['laik iwcik] s. veghe (la mort). lyme grass [laim gra:s] s. (bot.) orz-pădureţ, perişor (Elymus sp.). lymph [limf] s. 1. (fiziol.) limfă. 2. (po etic) izvor de apă limpede. lymphatic [IimTsetik] I. adj. 1. (fiziol.) limfatic, d ebil. 2. flegmatic. II. s. pi. (anat.) vase limfatice. lymphocyte ['limfasait] s . (anat.) limfocită. lymphocytosis [ilimfousai'tousis] s. (med.) limfocitoză. lympho graphy [Iim'fografi] s. (med.) limfografîe. - lymphoid ['limfaid] adj. (anat.) lim foid. lymphoma [lim'fouma],pl. lymphomata [-ta] s. (med.) limfom. lyncean [lin's i:an] adj. de linx; cu ochi de linx. lynch [lint/] vb. tr. (amer.) 1. a condamna după bunul plac / fără judecată. 2. a linşa. lynchet ['lint/it] s. (agr.) agroterasă. lync ing ['lint/in] s. linşare, linşaj. Lynch law ['lint/ b : | s. (amer. ist.) 1. legea /judecata lui Lynch. 2. linşare. lynotype ['lainataip] s. linotip. lynotype operat or [~ 'oparcita1"] s. linotipist. lynx [lirjks] s. (zool.) râs, linx (Lynx lynx). lynx-eyed ['linksaid] adj. cu ochi de linx, cu vedere ageră / pătrunzătoare. lyophilic [.laia'filik] adj. (chim.) liofil. lyophilize [lai'ofilaiz] vb. tr. (chim.) a l iofiliza. lyophilizer [~ar] s. (tehn.) liofilizator. lyophobic [Jaia'foubik] adj . (chim.) liofob. lyotropic [.laia'tropik] adj. (chim:) liotrop. Lyra ['laiara] s. (astron.) Lira (constelaţie şi semn ăl zodiacului). lyrate ['laiarit, -reit] adj. în formă de liră. lyre ['laiar] ş. (muz., fig.) liră. Iyre-bird ['biaba:d] s, (omit.) pasărea -liră (Menura superba). lyric ['Iirik] I. adj. liric. II. s. 1. poezie lirică. 2.pl. lirică. 3. (fam.) text de cântec. lyrical [-al] adj. liric. lyrically [-ali] adv. l iric. lyric drama ['lirik 'dro:ma] s. (muz.) operă. lyricism ['lirisizam] s. liris m. lyricist ['lirisist] s. 1. poet liric. 2. textier, autor de texte. lyrics ['l iriks] s. pi. textul unui cântec. lyriform ['laiarifo:m] adj. liriform, în formă de li ră. lyrism ['lirizam] s.v. 1 y r i c i s ni. lyrist I. ['laiarist, 'lir-] s. 1. cântăr eţ la liră. 2. poet liric. II. [lirist] adj. liric. lysimeter [lai'simita1"] s. (bio l.) lizimetru. lysin(e) ['Iaisin] s. (chim.) lizină. lysis [laisis] s. 1. (med.) l iză, scădere continuă a temperaturii. 2. (med., chim.) distrugere (a celulelor etc.). lysozyme ['laisazaim] s. (biol.) lizozimă. lytic l'litik] adj. (biol., med.) lizig en.



 M, m [em], pl. Ms, M's, m's [-z] s. M, m (a 13-a literă a alfabetului englez). ma [ma:] s. presc. de la m a m m a1; mania; mămică (în limbajul copiilor). ma'am [maem, a mer. şi ma:m] s. prese, de ta m a d a m; doamnă. mac [meek] s. (fam.) prese, de la I . m a c k i n t o s h . 2. m a c a d a m. macaber [ma'ka:bar] adv. v. i n a c a b r e . macabre [marka:br, mae'k-, -barj adj. (Jr.) macabru; lugubru; dance ~dan s macabru. . macaco [ma'keikou] s. (zool.) 1. lemurian (Lemur macaco). 2. v. m a c a q u e . , macadam [ma'kaxiam] s. (drum) 1. macadam; şosea pavată cu straturi de pietriş (conform metodei preconizate de McAdam). 2. macadam, pietriş pentru pavarea şoselelor. macadamization [maika:damairzci/-7n] s. (drumuri) macadarnizarc, şoselui re cu macadam. macadamize [nia'kaxfoinaiz] vb. tr. a macadamiza, a pava cu strat uri de pietriş; a şoselui. macadam roller [ma'kaxiam 'roular| ş. (constr.) cilindru co mpresor. macaque [ma'ka:k[ s. (zool.) macac (maimuţă din genul Macacus). macarize [' maskoraiz] vb. tr. a binecuvânta. macaroni [imaska'rouni], pl. macaronis sau macar onies [masko'rouniz] s. (ital.) 1. macaroane, spaghete. 2. pl. mai ales macaroni es; filfizon (din sec. XVIII). macaronic [-maska'ronik] adj. 1. de macaroane. 2. (despre stil) burlesc; amestecat. 3. (despre versuri) macaronic. macaronics [.m zeka'raniks] s. (Ut.) maearonism. macaroon [imseks'mrn, 'nuekar-] s. (gastron.) pricomigdală. macartney [ma'ka:tni] s. (omit.) fazan-auriu (Phasianus aureus). Mac assar (oil) [ma'kcesa(r'oil)] s. ulei de Macassar (pentru păr). macaw [mo'ka:] s. (omit.) ara (Ara sp.). macaw tree [~ tri:] s. (boi.) varietate de palmier (Acroc omia sp.). maceaboy ['maîkaboi] s tabac / tutun de prizat (de obicei cu aromă de tra ndafir). maccarthyism [ma'ka:0iiz3m] s. (pol.) niaccarthism. mace1 [meis] s. 1. (ist.) buzdugan, ghioagă. 2. sceptru; toiag (însemn al unei demnităţi). 3. baston (de po liţist etc.). 4. tac (pentru biliard). 5. (tehn.) ciocan de lemn (pentru înmuierea p ielii). mace2 s. nucşoară; condiment din coaja uscată a nucşoarei. mace3 (sl.) I. s. pun găşie, escrocherie. II. vb. tr. si intr. a înşela, a escroca. mace4 s. (chim., mii.) gaz lacrimogen. macedoine [ima?si'dwa:n] ş. (jr.) 1. salata de legume sau fructe. 2. (fig.) amestec, amestecătură. Macedonian [massi'dounian] I. adj. din Macedonia, mace donean. II. s. locuitor din Macedonia, macedonean. macerate ['massareit] vb. A. tr. 1. a macera. 2. a slăbi, a emacia. B. intr. a se macera. macerater ['maesareit a1"] s. v. in a c e r a t o r. maceration [mzesa'reijan] s. 1. macerare. 2. slăbir e, emaciere. macerator ['massareita1"] s. (tehn.) holendru, maşină de marunţit. machet e [ma'tieiti, ma:'t/eitei] s. macetă. Machiavel ['msekia.vel] s. v. M a c h i a v e l l i a n (II). Machiavellian ['ina:kia'velian] (pol. etc.) I. adj. machiaveli c. II. s. ins machiavelic; intrigant, ins lipsit de scrupule. Machiavellism [imaîk ia'velizsiii] s. (pol. etc.) machiavelism. machicolate [niEe't/ikouleit, ma.tj-, -kal-[ vb. tr. (ist.) a prevedea (metereze etc.) cu deschizături pentru aruncarea proiectilelor. machicolation [masrt/ikou'leijan, matt/-, -kal-] s. (ist.) 1- de schizătură (în metereze etc.) pentru aruncarea de proiectile. 2. meterez eu deschizături . machinable [ma'/knabl] adj. (tehn.) prelucrabil. machinal [ma'/i:nal] adj. de maşină. machinate ['msekineit] vb. A. intr. a complota, a unelti. B. tr. a pune la c ale, a urzi (ceva rău). machination [rinseki'nei/pn] s. maşinaţie, intrigă, uneltire. ma chine [ma'/i:n] I. s. 1. (tehn.,fiz.) maşină; (amer.) coin ~ automat (în care se intro duc monede). 2. (tehn.) aparat, mecanism, dispozitiv. 3. bicicletă; motocicletă; aut omobil.



maşină. 4. (fig.) aparat, mecanism; state ~ aparat de stat. 5. clică organizată. 6. (fig .) maşină, robot (persoană care lucrează mult sau mecanic). 7. (ist.) maşină de război. II. . A. tr. 1. (tehn.) a prelucra mecanic; a uzina. 2. (poligr,) a. tipări, a imprima mecanic. B. intr. a se folosi de maşini. machine builder [~ tbilda1"] s. (tehn.) constructor de maşini. machine-building industry [~ka:b~âin] s. (mii. ) pistol mitralieră. machine department [~ di.pu:tmant] s. (tehn.) sala maşinilor. m achine element [~ relimant] s. (tehn.) organ de maşină. machine-gun [~gAn] (mil.) I. s. mitralieră. II. vb. tr. a mitralia. machine-gunner [~rgAnar] s. (mii.) mitrali or. machine language [~ ila3rjgwid3] s. (infor.) limbaj maşină. machine-made [~meidj adj. făcut cu maşina / cu mijloace mecanice. machine-man [~maen], pl. machine-men [ ~men[ s. v. m a c h i n e r. machine minder [~ -maindar] s. v. m a c h i n e r. machine part [~ pa:t[ s. (tehn.) organ de maşină. machine pistol [~ -pistl] s. pisto



 l automat. machine plant [~ plo:nt] s. uzină constructoare de maşini(-unelte). machi ner [ma'/i:nar] s. maşinist; mecanic. machine revise [ma'J"i;n ri'vaiz] s. (poligr .) revizie de maşină. machinery [ina'/i:nari] s. 1. utilaj, instalaţii mecanice; insta laţie de exploatare. 2. maşini; parc de maşini. 3. mecanism, părţi de maşină; organ / parte maşină. 4. (fig.) mecanism, maşinărie, aparat; structură. 5. (fig.) combinaţie (pentru rea izarea unui scop). machinery lorry [~ ibri] s. (tehn.) autoatelier mobil. machin e shop [ma'/iin /op] s. (tehn.) atelier mecanic. machine ticket [~ itikit] s. (a mer. pol.) programul unui partid politic. machine time [~ taim] s. timp mecanic / de maşină. machine tool [~ tu:l] s.(tehn.) maşină-unealtă. machine translation [~ trasns .lei/an] s. traducere automată. machine work [~ wa:k] s. 1. (tehn.) prelucrare mec anică; lucru mecanic. 2.p/. uzină constructoare de maşini. 3. mijloace poetice sau dra matice. machining |ma'/i:nin] s. (tehn.) prelucrare mecanică; uzinare. machining p roperty [~ iprapati] s. (tehn.) prelucrabilitatc. machinist [ma'/imist] s. 1. lăcătuş; mecanic; maşinist. 2. (ferov.) mecanic (de locomotivă). 3. constructor de maşini. 4. croitor. 5. (teatru) maşinist. 6. (mar.) subofiţer (ajutor al ofiţerului de maşini). mac hinist's tools [~s 'tu:lz] s. pl. (tehn.) seule de lăcătuşerie. macho ['mect/ou, 'mo:] I. adj. (mai alespeior.) viril. II. ş. tip viril, mascul bine făcut. mack [mrek] s . (fam.) v. m a c k i n t o s h (I). mackerel ['maekralj s. (iht.) scrumbie-alba stră (Scomber scombrus). -0- ~ sky cer cu nouraşi albi. mackinaw ['nifekana:] ş. jache tă de lâna groasă. mackintosh ['maekinto/] s. 1. (pardesiu) impermeabil; manta de cauc iuc. 2. pânză cauciuc ată. mackle ['m


 583 magnanimous



macrocyte ['niîekrousait] s. (med.) macrocit. madness ['maxlnis] s. 1. nebunie, de menţă; scrânteală. sminteală; sheer ~ nebunie curată; in a fit of ~a) într-un acces de nebu ; b) (fig.) într-un moment de nebunie. 2. prostie, macroeconomic [imaekrOMihka'nom ik] adj. (ec.) macroeconomie. tâmpenie. 3, nebunie, mânie, furie, turbare. macroecon omics [■raaekrOHtrka'nonuks] s. pl. (folosit ca sg.) macroeconomic. madonna [mo'da na] s. 1. madonă. 2. the Madonna Madona, Sfânta Fecioară. macrometer [ma'kromit3r] s. (tehn.) macromctru. r madonna-lily [~ilili] s. (bot.) crin-alb (Lilium candidam) . macromolecular [imffikroma'Iekjul3 ] adj. (chim.) macromolecular. macromolecul e [imaekrou'niDlikju:!] s. (chim.) macromoleculă. madre ['mu:drc] s. (span.) mamă. m adrepore [imaxlri'po:1", -'pns1"] s. (zool.) madrepor. macroporous [ms'kroporos] adj. macroporic. macroscopic [.maskro'skopik, -krou-] adj. macroscopic. madrepo rite ['maxlr3*p;>:raitj ş. (geol.) madreporit. macrospore ['maekrospo:1", -krous-] s. (bot.) macrospor. madrigal ['madrigal] s. (lit., muz.) madrigal. macrostrate gy ['m2ekrou'stnEtid3i] s. strategie globală. madrigalian [.maxlri'geilian] adj. ( lit., muz.) de madrigal. macrostructure [~.strAktJV] s. macrostructură. madrigalis t l'maxlrigalist] s. 1. (Ut.) autor de madrigaluri. 2. (muz-) compozitor sau mac ula ['maekjub], pi. maculae [-li:] s. 1. pată. 2. (astron.) pată solară. 3. (med.) int erpret de madrigaluri. pigment. Madrilenian [imaxlri'limisn] I. adj. madrilen, d in Madrid. II. s. madrilen, locuitor din Madrid. macular [lma?kjubrj adj. 1. pătat , eu pete. 2. (med.) pigmentos. madwoman ['mrediwumsn], pl. madwomen [meediwimin ] s. (femeie) nebună. maculate I. ['maekjuleit] vb. tr. 1. a păta, a murdări. 2. (jig. ) a păta, a murdări; a pângări. dementă, smintită. II. ['mskjulit] adj. pătat, murdărit (şi madwort ['mcedwo(:)t] s. (bot.) lipicioasă (Asperugo procumbens). maculated [imae kju'leitid] adj. pătat, plin de pete. maculation [imsekju'lei/an] s. pătare, murdărire . Maecenas [mi(:)'si:n£es, -nas] s. mecena. r macule [ ma?kju:l] I. s. 1. (poligr. ) tipar dublat. 2. (îuv.) pată, murdărie. II. vb. tr. maelstrom [iineilstroum, amer. strain] s. 1. maelstrom, vârtej de apa (pe coastele Norvegiei). 2. vârtej, volbură, fu rtună (şi fig.). 1. (pol/gr.) a dubla, a murdări. 2. (mv.) a păta, a murdări. maculose ['m xkjuiousl adj. pătat, murdar. maenad ['mi:naed] s. menadă, bacantă (şi fig.). mad [niEed ] I. adj. 1. nebun, alienat, dement; smintit, scrântit; raving ~ncbun furios; maes toso bmaxs'touzou, mais-, -ousou] adv., s. (muz.) maestoso. ~ as a March hare, ~ as a hatter nebun de legat, completamente nebun; like ~ ca nebunul; maestro [mu :'estrou, 'maistrou], pi. maestri [mo:'estri] şi maestros [ma:'estrouz, (fam.) to be a bit ~ a fi puţin ţicnit, a-i lipsi o doagă, a avea o păsărică: to drive smb. 'maistrou ] s. (ital., muz.) maestru. ~ a înnebuni pe cineva; a face pe cineva să-şi piardă capul; to go / to run ~ a înnebuni; Mae West ['mei 'west] s. (si.) 1. (av.) jachetă pneuma tică de salvare pentru aviatori. a se sminti. 2. (fig.) nebun, înnebunit; furios, întărâta t; turbat; ~ with pain nebun / înnebunit 2. (mil.) ear de luptă cu două turcie. de dur ere; it makes him ~only to see them îl apucă furia / nebunia numai când îi vede, rnafees h [rna'fi:/] adj., adv. (si.) caput; basta. turbează numai când îi vede. 3. nebunesc, necugetat, de nebun; a ~plan un plan nebunesc; rnaffia ['rna:fki:J s. 1. mafie. 2. clică, bandă. whata~thingtodo! ce nebunie! cum poate face cineva o prostie atât de mare7 4. (despre maffick ['msefik[ vb. iu/r. (fam.) a petrece, a se veseli, a o face lată (după o victorie animale) turbat; a ~ dog un câine turbat. 5. (jig.) nebun, în al nouălea cer; exuberant. etc.). 6. ~ after /about /for /on nebun după, pasionat d e. care se dă în vânt după; însetat de; mafficker ['niEefika1"] s. (fam.) chefliu. he is ~ about her e îndrăgostit de ca nebuneşte / ca un nebun; ~ for revenge însetat de maffled ['nifefld] adj. (despre persoane) încurcat, nelămurit, zăpăcit. răzbunare. 7. ~ with (ame r.) supărat pe; to be ~ with smb. a fi furios pe cineva. II. vb. mafia ['maifiu:] s. v. m af f i a. A. tr. 1. (rar) a scoate din minţi, a înnebuni. 2. (amer. fam.) a în furia. B. in/r. (rar) 1. a-şi mafie ['maefik] adj. (geol.) mafie, femic. ieşi din fi re, a-şi pierde minţile. 2. a proceda nebuneşte. mafioso [im?efi'ousou],pl. mafiosi [si:] s. 1. mafiot. 2. membru al unei clici criminale. Madagascan hmseds'geesksn] I. adj. din Madagascar, malgaş. II. s. locuitor din gangster. Madagascar, malgaş. m ag1 [m?eg] s. (sl.) jumătate de penny (monedă divizionară engleză). mag2 (fam.) I. s. fl ecăreală, trăncăneală. II. adj. vorbăreţ, guraliv, flecar. III. vb. intr. madam ['maedam],



 mesdames ['meidasni] sau madams ['niaedamz] s. 1. doamnă a (forma obişnuita de a se adresa unei femei măritate sau în vârstă; numele se jxwte specifica flecari, a trăncăni. n mai după pi. „mesdames"). 2. (în formulă epistolară) Dear Madam Stimată Doamnă. mag3 (fam.) s. prese, de la m a g a z i n e. II. adj. prese, de la m a g n e t i c (a 1). 3 . (urmat de prenume) patroană (de bordel). 4. (peior.) tânără autoritară. magazine1 [imasg o'zim.'—] s. 1. (mii.) depozit de arme. muniţii sau provizii; pulberărie. madame ['niE edsm, mu:'du:m].pl. mesdames [mei'du:m] s. (fr.) 1. (ca adresare) stimată 2. (mii. ) cutia încărcătorului (la arme). 3. (tehn.) buncăr: magazin de alimentare (la maşini doam nă. 2. doamna (cuvânt însoţit de numele unei femei măritate; prese. „Mine", pl. automate). . (mar.) magazie de muniţii. 5. magazie; depozit; magazin. 6. (fig.) grânar (al unei ţări etc.). 7. (top., fot.) casetă. „Mmes"). magazine2 s. revistă; publicaţie periodică. m poKDam [iniceda'pobm] s. (text.) madipolon. mad apple ['meed 'a?pl[ s.v. e g g p l a n t . magazine-case [~keis] s. v. m a g a z i n e1 (2). madcap ['masdkaep] adj., s. nebun, zăpăcit, descreierat. magazine-rifle [~iraifl| s. (mii.) puşcă cu încărcăto mad cow disease [masd 'kau diizi:z] s. (vet.) maladia vacii nebune (encefalopati e niagazinist [imasgc'zimist] s. colaborator la o revistă. spongiformă bovină). Magdal en f'masgdolin] s. 1. the ~ (bibi.) Maria Magdalena. 2. magdalen (jig.) pocăită: mad den ['msedn] vb. A. tr. 1. a înnebuni; a exaspera, a scoate din minţi. 2. a mânia, pro stituată care se pocăieşte. mage [mcid3] s. 1. (ist.) mag. 2. (înv.) cărturar, învăţat. a i a scoate din sărite. B. intr. 1. a înnebuni, a-şi pierde minţile. 2. (fig.) a se face f oc şi pară. a turba, a-şi pierde minţile de furie. magenta [magenta] s. (chim.) magenta, fucsină. madder ['meeds'"] s. 1. (bot.) roibă (Rubia tinctorum). 2. (chim.) Iac de garantă. maggot ['maegDt] s. larvă; vierme; to have a ~ in one's brain / head (fam.) a avea toane; as the ~ bites him (fam.) după cum îl apucă. madding ['maedin] adj. (po etic) 1. nebun, furios. 2. înnebunitor. maggoty ['meegoti] adj. 1. viermănos. 2. (ji g.) cu toane, apucat, capricios. maddish ['masdi/] adj. cam nebun, într-o ureche, ţi cnit. magi ['meid3ai, -gai[ s. pl. de la m a g u s. mad doctor ['meed idokta1"] s. doctor de nebuni, psihiatru. magic ['ma^ik] I. s. 1. magic, vrăjitorie; as if b y ~ ca prin farmec; white ~ magie made [mcid] I. paşt şi part. trec. de la m a k e ( I). II. adj. 1. pregătit, preparat (din mai multe elemente sau ingrediente); ~ dis h (fel de) mâncare din mai multe ingrediente. albă. 2. (fig.) farmec, vrajă, fascinaţie; magie; minune. II. adj. magie; fermecat; vrăjit. magical ['ni2ed3ik3l],adi. v. m a g i c (II). 2. (despre poveşti etc.) născocit, inventat, ticluit. 3. (despre cuvin te) creat, inventat (mai magic eye ['ma^ik 'ai] s. (tel.) ochi magic; indicator de acord. ales recent). 4. făcut, ajuns; a ~ man un om făcut / ajuns. 5. (despre sol daţi) instruit. 6. (despre persoane) clădit, făcut; a stoutly ~ man un om bine făcut / v oinic. magician [ma^i/^n] s. 1. vrăjitor, magician. 2. scamator, prestidigitator. Madeira [ms'diara, amer. şi -'dci-] s. (vin de) Madeira. magicianly [ma^i/pnli] ad j. (despre artă etc.) de magician, de vrăjitor. magisterial [iina^is'tisrisl] adj. 1 . (jur.) judiciar, juridic: de magistrat. 2. de magistru; Madeiran [ma'dioran] I . adj. (originar) din Madeira. II. s. locuitor din Madeira. mademoiselle [iinsed ma'zcl] s. (fr.) domnişoară; domnişoara (formă de adresare şi titlu autoritar; dictatorial . politicos pentru o femeie necăsătorită; prese. „Mile", pl. „Miles". magistery ['ma^istar i, amer. -teri] s. panaceu, piatra filosofală. magistracy ['ma^istrasi] s. 1. magi stratură. 2. (fam.) the ~ magistraţii. 3. magistrat. made-to-order ['mcid tu'3:dor] adj. (despre îmbrăcăminte etc) de comandă, făcut la magistral [m3'd3istr3l, m?e'd3-] I. ad j. 1. v. m a g i s t e r i a l . 2. de învăţător(i); comandă. made-up ['meid'Ap] adj. 1. ( acut, construit, artificial, inventat, născocit. 2. de gata, profesoral; the ~ sta ff corpul profesoral (al unei şcoli). 3. (med.) prescris în mod special. confecţionat; ~ clothes haine de gata. 3. fardat, machiat. II. s. (mii.) linie magistrală. madg e [m?ed3] ş. (omit. fam.) 1. bufniţă. 2. coţofană. magistrate ['ma^istreitl ş. 1. magistrat judecător (de pace); chief/ first ~a) preşedinte: b) guvernator (în S.U.A.); c) rege. 2. (în Anglia) membru al magistraturii orăşeneşti. mad-headed ['masd'hedid] adj. nebun; bătut în cap, prost. madhouse ['maxlhaus] s. ospiciu (de alienaţi), casă de nebuni. 3. funcţionar public. madia ['mcidia] s. (bot.) plantă înrudită cu jloarea-soarelui (Madia saliva). magistrateship ['maed3istrcit/ip] s. magistratură. magistrature ['ma^istr atjua', -t/s1"] s.v. m a g i s t r a t e s h i p . madid ['maedid] adj. (înv.) ud, umed. magma ['magma], p/. magmata ['niaegniata] sau magmas l'maegtnsz] s. (geol .) magmă madling ['maxllin] s. nebun, ţicnit. Magna C(h)arta ['magna 'ku:ţ9] s. 1. (is t. Angliei) Marca Cartă a Libertăţilor (1215). madly ['mredli] adv. 1. nebuneşte, ca un



 nebun; la nebunie; to work ~ a munci nebuneşte / ca un nebun. 2. (fig.) nebuneşte, c a un nebun, extraordinar, grozav; până peste 2. lege de bază; constituţie. magnalium [ma eg'neiliam] s. (metal.) magnaliu (aliaj de aluminiu cu magneziu). cap etc.; to l ove smb. ~ a fi îndrăgostit nebuneşte / până peste urechi de cineva. 3. prosteşte, magnanim ty [.meegna'nimiti] s. mărinimie, generozitate. (în mod) stupid. magnanimous [maeg'nîe nimas, mag-] adj. mărinimos, generos. madman [ maedman], pl. madmen [~, -men] s. n ebun, smintit; disperat.



 magnanimously 584



magnanimously [-li] adv. mărinimos, cu mărinimie. magnanimousncss [-nis, mag-] s. (r ar) v. m a g n a n i m i t y . magnate ['masgneit] s. 1. magnat. 2. mărime, persoa nă sus-pusă, potentat. magnesia [niEeg'ni:/ia, mag-] s. 1. (chim.) oxid de magneziu; magnezie! 2. (poligr.) carbonat de magneziu. magnesia lime |~ laiin] s. (înd. chi m.) dolomit. magnesic [maîg'nhsik, mag-] adj. (chim.) magnezic. magnesite ['maîgnisa it] s. 1. (mineral.) magnezit. 2. (chim.) carbonat de magneziu. magnesium [ina2g 'ni:ziam, mag-, -siam, -/iam] s. (chim.) magneziu. magnesium cell [~ sel] s. (el ectr.) pilă electrică cu magneziu. magnesium light [~ lait] s. (fot.) Iumină-fulger (d e magneziu). magnesium sulphate [~ iSAlfeit] s. (chim.) sulfat de magneziu. magn et ['masgnit, amer. si -net] s. 1. (fiz.) magnet. 2. (fig.) magnet; punct de atr acţie. magnetic(al) [ma;g'netik(3i), mag-] aay. 1. (fiz.) magnetic. 2. (fig.) atrăgăto r, fascinant. 3. magnetic, mesmeric, hipnotic. magnetically [masg'netikali] adv. (în mod) magnetic. magnetic attraction [mseg'netik a'tnekjsn) s. (fiz.) atracţie ma gnetică. magnetic bearing [~ 'bsorirj] s. 1. (astron.) azimut magnetic. 2. (tei.) radiogoniometrie magnetică. magnetic clutch [~ 'klAt/] s. 1. (auto) ambreiaj magne tic. 2. (electr.) cuplaj magnetic. magnetic compass [~ 'kAinpas] s. 1. (fiz.) bu solă. 2. (mar.) compas. magnetic drive [~ 'draiv] s. (auto) ambreiaj magnetic. mag netic equator [~ i'kweitar] s. (geogr.) ecuator magnetic. magnetic field |~ Ti:l d] s. (electr.) câmp magnetic. magnetic figure [~ 'figar] s. (electr.) spectru (ae linii de forţe magnetice). magnetic iron [~ 'aian] s. 1. (electr.) magnet natural . 2. (metal.) fier moale. magnetic iron ore [— a:r] s. (mineral.) magnetit(ă), miner eu feromagnetic. magnetic needle [~ 'ni:dl[ s. (fiz.) ac de busolă / magnetic. mag netic pole [~ 'poul] s. (geogr.) pol magnetic. magnetic recorder [~ ri'ko:dar] s . magnetofon. magnetics [mseg'nctiks, mag-] s. pl. (folosit mai ales ca sg.) mag netism. magnetic sleep [majg'netik rsli:p] s. somn hipnotic. magnetic store [~ s ta:r] s. (cib.) memorie magnetică. magnetic storm [~ 'sto:m] s. (fiz.) furtună magne tică. magnetic tape [~ 'tcip] s. bandă de magnetofon. magnetic wave f 'weiv] s. (fiz .) undă magnetică. ~ magnetism ['maegnitizam] s. 1. (fiz.) magnetism. 2. magnetism a nimal, hipnotism; mesmerism. 3. proprietate magnetică. 4. (fig.) magnetism, atracţie , farmec, vrajă. magnetite ['niEegnitaitJ s. (mineral.) magnetit. magnetizable fmaîg nitaizabl] adj. (electr.) magnetizabil. magnetization [iniaegnitai'zeijan] s. 1. (fiz.) magnetizare. 2. magnetizare, hipnotizare. magnetize ['ma?gnitaiz] vb. tr . 1, (fiz.) a magnetiza. 2. a magnetiza, a hipnotiza; amesmeriza. 3. (fig.) a at rage; a fascina, a magnetiza. magnetizer [-or] s. magnetizor; hipnotizator. magn eto [maeg'nktou, mag-] s. (fiz.) magnetou; inductor. -t magneto-electric [~ i'le ktrik] adj. (fiz.) electromagnetic. magneto-electricity [~ i.lek'trisiti] s. (el ectr.) magnetoelectricitate. . magnetolysis [majginitou'Iisis] s. (fiz.) magneto liză. magnetometer [ima;gni'tc>mit3r, -no-, -mat-] s. (fiz.) magnetometru. magneto metry [rinaîgni'tomitri] s. (fiz.) magnetometrie. magnetomotive [maeg'niitou'mouti v] adj. (fiz.) magnetomotor. magneton ['majgnatan] s. (fiz.) magneton. magneto-t herapy [ma;g'ni:tou'8er3pi, mag-] s. magnetoterapie. magnetron ['rncegnitron, -n a-] s. (electr.) magnetron. magnific(al) [mseg'nifik(al)] adj. (înv.) magnific, măreţ, sublim. magnificat [m&g'nifik&t, mag-] s. (rei.) magnificat. magnification [.maîg nifi'keijan] s. 1. (opt.) grosisment, mărire. 2. (tel.) amplificare. 3. (fnv.) exa ltare, proslăvire. 4. exagerare. magnificence [mzeg'nifisns, mag-] s. 1. splendoar e, măreţie. 2. (înv.) munificenţă, dărnicie. 3. titlu acordat unui rector. magnificent [maî ifisnt] adj. 1. magnific, măreţ, splendid. 2. somptuos, luxos. 3. (fam.) excelent, d e primă calitate, grozav, straşnic, nemaipomenit. magnificently [-li] adv. magnific, măreţ. magnifico [ma:g'nifikou],pl. magnificoes [-z] s. 1. (ist. Italiei) magnifico . 2. perso nalitate, persoană marcantă. magnifier ['nicegnifaiarj s. 1. (opt.) Sticlă măr itoare; lupă. 2. persoană care exagerează / care face din ţânţar armăsar. magnify ['masgnif vb. tr. 1. (opt.) a mări, a amplifica. 2. a exagera. 3. (fig. înv.) a lăuda, a glorif ica; a proslăvi, a preamări. magnifying glass ['maignifaiirj 'gla:s] s. lupă. magnifyi ng lens [~ 'lenz] s. v. m a g n i f y i n g g l a s s . magnifying power [~ 'pau ar] s. (fiz.) mărire; grosisment. magniloquence [mseg'nilskwans, -louk-] s. emfază, exprimare bombastică / pompoasă; grandilocvenţă; fanfaronadă. magniloquent [roaeg'nilakwan



 t] adj. emfatic, bombastic, pompos. magnitude ['maignitju:d] s. 1. mărime; dimensi une, întindere; star of the first ~ stea de mărimea întâi. 2. însemnătate, importanţă. magn [majg'noulia, mag-] s. (bot.) magnolie (Magnolia sp.). Magnolia State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Mississippi. magnum ['msgnsni] s. sticlă (de vin sau spirt, cu un conţinut de 2,272 I).



magot ]'ma:gat] s. (zool.) macac (Macacus inuus). magpie ['mgegpai] s. 1. (ornit .) coţofană (Pica pica). 2. (fig.) vorbăreţ, palavragiu, flecar. 3. (ia tragerile la ţintă) lovitură în cercul exterior. 4. (sl.) monedă de o jumătate de penny. maguey ['mjegwei] s . (hot.) specie de agavă americană (Agave cantata). magus ['mcigos], pl. magi ['meid 3ai, -gai] s. mag; vraci, vrăjitor. Magyar ['maegjo.:', -gia:r] I. adj. maghiar, u nguresc. II.s. 1. ungur, maghiar. 2. (limba) ungară, maghiară. Magyarize ['msgja:rai z] vb. tr. a maghiariza. maharaja(h) [>ma:ha'ra:a33, amer. nia?-] s. (ind.) rnah aradjah. maharanee [iina:ha'ra:ni:, amer. ma'ha:'ra:ni:] s. (ind.) maharani, soţie de rnaharadjah. mahogany [ma'hogsni] s. mahon (lemnul copacului Swietenia mahog ani); to put / to stretch one's legs / feet under smb.'s ~ a lua masa sau a trăi p e socoteala cuiva. Mahometan [ma'hamitan] adj., s. v. M o h a m m e d a n. Mahom etanism [ma'hoinitonizam] s- v. M o h a m m e d a n i sra. mahout [ma'haut] s. ( angto-indian) conducător de elefanţi. maid [mcid] s. 1. fată; fecioară; old ~ a) (fam.) fată bătrână; b) un joc de cărţi; to remain an old ~ a rămâne fată bătrână; the Maid (of Or ra din Orleans, Jeanne d'Arc; the Fair Maid of Perth eroina unui roman de Walter Scott; the Heliconian Maids muzele. 2. servitoare, fată în casă; lady's ~ cameristă; ~ of all work fată la toate; thorough ~ servitoare pricepută (la toate). maidan [iriai 'du:n] s. (anglo-indian) 1. maidan. 2. piaţă. 3. esplanadă. maiden ['meidn] I. s. 1. f ată; fecioară. 2. (si ~ horse) cal de curse care aleargă pentru prima dată sau care încă n\ ieşit câştigător. 3. (si ~ over) parte a jocului de cricket în care, după o serie de lovit ri, nu s-a marcat nici un punct. 4. (rar) fată (de serviciu). 5. pi. the Maidens s tânci primejdioase (lângă coasta nordică a Irlandei). 6. (scot.) mănunchi de paie pentru u datul focului (în atelierele de fierărie). 7. (scot. ist.) un fel de ghilotină. II. ad j. 1. v . / m a i d e n 1 y (I). 2. (fig., despre lucruri) nou, proaspăt, neîntrebui nţat. 3. (fig/despre cetăţi) încă necucerite. 4. de fată; Jane Smith ~ name Jones Jane Smit , născută Jones. III. vb. intr. (rar) (si to ~ it) a) a vorbi discret; b) a se purta ca o fată (mare). maiden-assize [~a'saiz] s. (jur.) sesiune fără procese de judecat. maidenhair grass ['meidnhso 'gra:s] s. (hot.) tremurătoare, iarba-iepurelui (Briza media). maidenhead ['meidnhed] s. 1. virginitate, feciorie. 2. (anat.) himen. 3 . (înv.) primă întrebuinţare (a unui lucru). maidenhood ['nieidnhud] s. 1. feciorie, vir ginitate. 2. (rar) noutate, prospeţime. maiden lady ['meidn ilcidi] s. domnişoară. mai denlike ['meidnlaik] aay'., adv. v. m a i d e n 1 y. maidenliness ['meidnlinis] s. feciorie; natură cuviincioasă / decentă; fire modestă. maidenly ['meidnli] I. adj. 1. virginal, feciorelnic. 2. binecrescut; modest; discret. II. adv. (rar) ca fetel e, feciorelnic; Cu modestie / pudoare. maiden meek ['meidn mi:k] aay. (rar) v. m a i d e n l y (I). maiden nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă principală. maiden's blush [ ~z MA/] s. 1. trandafir roşu. 2. (culoare) roz. maiden's honesty [~z onisti] s. (b ot.) curpen-de-pădure, viţă-albă (Clematis vitalha). maiden speech [~ spi:t/] s. 1. prim discurs (în public). 2. discurs de debut (al unui deputat). maiden trip [~ trip] s. v. m a i d e n v o y a g e . maiden voyage [~ vaid3, ~ .voiid3] s. (mar.) pri mă cursă (a unui vas). maidhood ['meidhu:d] s. v. m a i d e n h o o d. Maid Marian [ 'meid 'meorian] s. (în baladele engleze) 1. iubita lui Robin Hood. 2. regina flora liilor. maid-servant ['meidisa:vant[ s. servitoare; fată în casă. maieutic [mei'ju:tik ] aay (/7loz.) maieutic. maieutics [mei'ju:tiks] s. pl. (folosit ca sg.) (filoz. ) maieutică. maigre ['meigar] aay. (despre carne) slab. mail1 [meii] I. s. 1. zale , za, platoşă, cuirasă; clad in ~ îmbrăcat în zale. 2. carapace (a crahului, broaştei ţesto le). 3. (text.) ochi (a"e ţesătură, plasă etc.). 4. (înv.) pată; II. vb: tr. 1. a îmbrăca î ). 2. (fig.) (si to ~ up) a înveli, a înfăşură. 3. (cinegetică) a vopsi aripile (unui soim) 4. (înv.) a păta, a mânji. mail 2 1. s. 1. sac poştal / de scrisori. 2. poştă; (înv.) curi poştal; by the first / earliest ~, by return of ~ cu prima poştă, cu primul curier poşta l; the outward ~ a) poşta pentru străinătate; b) poşta pentru provincie; the inward ~ a) poşta care soseşte din străinătate; b) poşta care vine din provincie. 3. poştaş, factor po 4. (înv.) geantă; valiză. II. vb. tr. a expedia (scrisori, colele) prin poştă. mail3 s. 1 . (scot.) impozit, dare, bir. 2. (ist.) monedă mică de argint din vremea lui Henric



 al V-lea. mailable ['meilabl] aay. care poate fi expediat prin poştă. mail-bag t'mei lbajg] s. sac de scrisori / de poştă. mail-boat [~bout] s. (mar.) vas poştal. mail box [~ baks] s. cutie poştală. mail bus [~ bAs] s. (auto) autobuz poştal. mail car [~ ka: r] s. (ferov.) vagon poştal. mail carriage [~ ikasrid3] s. v. m a i l c a r. mail carrier [~ .kasria'] s. poştaş, factor poştal. mail-cart [~ka:t] s. 1. căruţ de copil. 2. (înv.) trăsură de poştă. mail ciad [~ kked] aay. înzăuat, îmbrăcat în zale. mail day [~ dei poştaşului / curierului poştal. mailed [meild] aay. 1. cu zale, înzăuat. 2. (zoo/.) cu ca rapace. 3. (mii., mar.) blindat. mailer ['meila'] s. (t.mer.) automat / maşină de fr ancare.



 585 majorat



main line [~ 'Iain] s. 1. (ferov.) cale ferată principală. 2. (tehn.) linie principa lă. mail flag ['meil flaeg] s. (mar.) pavilion postal. mail horse [~ ho:s] s. cal de poştă. mainline ['meinlain] vb. tr. (sl.) a injecta (un narcotic) în venă. mainly ['m einii] adv. 1. în special, îndeosebi, mai ales. 2. (înv.) foarte, extrem de. mailing l ist ['mcilirj ilist] s. listă / fişier de adrese (poştale). mailman ['meilmaen],/*/. m ailmen [-men] s. poştaş, factor poştal. mainmast ['meinma:st, -mast, amer. -ma?st] s. (mar.) arbore marc. mail-order ['meilo:d3r] s. (com.) comandă (de mărfuri) prin poştă. m ain office ['mein 'ofis] s. (tel.) centrală (telefonică). mail-order business [~ 'bi znis] s. (corn.) comerţ cu expedierea mărfii prin poştă. main pipe [~ 'paip] s. 1. condu ctă principală (de gaz, apă etc.). 2. (electr.) linie principală mail-order catalogue [~ 'kEetabg] s. (com.) catalog de preţuri ale mărfurilor care se de alimentare. trimit prin poştă. main poop [~ 'pu:p] s. (constr.) coardă. mainprize [~praiz] (jur-) I- s. chezăşie, garanţie, cauţiune. II. vb. tr. a elibera pe cauţiune. mail-order firm [~ Ta:m] s. (com.) casă comercială care expediază mărfurile clienţilor prin poştă. main railway 1~ ' lwci] s. (ferov.) cale ferată magistrală. mail packet [~ ipskit] s. v. m a i l - b o a t . main road [~ roud] s. 1. stradă principală; magistrală; şosea. 2. (ferov.) linie principală, calc ferată principală. 3. (mine) galerie principală. mail rider [~ traidar] s. (amer.) factor poştal călare. main royal sail [~ «robi 'seil] s. (mar.) rândunica ma rc. mail room [~ ru(:)m] s. cameră de sortare a scrisorilor. mail route [~ ru:t] s . drum mare. main runner [~ rrAn3r] s. (tehn.) colector principal. mainsail [-se il, 'meinsl] s. (mar.) vela marc. mail shirt [~ Ja:t] ş. cămaşă de zale. mailshot [~/ot] s. 1. corespondenţă publicitară. 2. publicitate prin poştă. main section [~ 'sek/sn] s. ( mar.) secţiune maestră. mail stage [~ stcid3] s. (amer. ist.) diligentă. main shaft [~ '/a:ft] s. 1. (tehn.) arbore / ax principal. 2. (mine) puţ principal. mail statio n [~ iStei/pn] s. (ist.) staţie de poştă / diligentă. main spindle [~ 'spindl] s. (tehn. ) ax / arbore principal. [ mainspring ['mcinsprirj] s. 1. (tehn.) arc motor; res ort motor. 2. (fg.) mobil esenţial, mail steamer [~ isti:ma ] s. (mar.) 1. (vas) p oştal. 2. navă de pasageri. cauză principală. mail-train [~trein] s. (ferov.) tren poştal. mail van [~ vam] s. (auto) furgonetă poştală. main squeeze ['mein skwi:z] s. (amer. s l.) grangur, ştab. mail waggon [~ iwasgsn] s. furgon poştal. mainstay [~stei] s. 1. (mar.) straiul arborelui mare. 2. (fig.) reazem, sprijin. maim [mcim] I. s. 1. ( jur. înv.) mutilare. 2. (rar) rănire. 3. (fig. înv.) defect, lipsă. II. vb. mainstay sai l [~ seil] ş. (mar.) velostraiul mare. tr. a mutila, a schilodi (şi fig.). main stem ['mein 'stem] s. v, m a i n d r a g. main storage [~ 'st:>:rid3] s. (cib.) memo rie principala / centrală (a calculatorului). maimai l'mai'mai] s. (N.Z.) colibă; bo rdei. 1 mainstream [~stri:m] s. 1. curs de apă principal, râu (cu afluenţi). 2. (jig.) tendinţă; main [mein] I. s. 1. vigoare, forţă, putere; with might and ~din toate puteri le, din răsputeri. 2. (poetic) ocean; marc deschisă, largul mării. 3. uscat; continent . 4. (tehn.) curs dominant. conductă principală (de apă, gaz, energie electrică); the to wn ~s reţeaua de canalizare main street [~ stri:t] s. stradă principală; magistrală. a o raşului. 5. (mar.) arborele mare. 6. (ferov.) linie principală. 7. corp principal (a l unei main system [~ 'sistim] s. 1. (electr.) reţea (electrica). 2. (hidr.) condu cte de apă. clădiri). 8. (constr.) canal principal de scurgere. 9. (electr.) cablu d e distribuţie. 10. (înv.) maintain [mein'tein, man-] vb. tr. 1. a menţine, a păstra (ord inea, disciplina etc.). miez, inimă, clement principal (al unei chestiuni etc.). 1 1. (mv.) parte / porţiune principală; 2. a susţine (un atac, un proces, conversaţia etc. ). 3. a întreţine (relaţii, corespondenţă the ~ of them cei mai mulţi dintre ei; for / in t e ~ în general; în principal; as to the ~ etc.). 4. a întreţine (pe cineva). 5. a susţine, a apăra (o cauză); to ~ one's rights a-şi în ceea ce priveşte partea principală; II. adj. . principal, esenţial, de primă importanţă; apăra drepturile. 6. a păstra (un avantaj); a s menţine în (post etc.). 7. a susţine, a pretinde, the ~ thing is to start totul este să începem / pornim; the ~ features of a speech punctele a afirma; he ~ed that he wa s innocent pretindea că e nevinovat. importante ale unui discurs. 2. (jig.) predom inant. 3. (înv.) întreg, neîmpărţit; (azifolosit maintainable [-sbl] adj. 1- (despre poziţi etc.) care se poate păstra. 2. (despre păreri) în expresii); by ~ strength / force cu toată puterea. 4. (dial.) supărăcios. III. adv. (dial., care se poate susţine. sl. rar)



 extrem de, foarte, cât se poate de. maintainer [-ar] s. 1. menţinător (al ordinei etc .). 2. susţinător (al unei familii etc.). main2 s. 1. joc cu zaruri. 2. (rar) aruncătu ră (la jocul cu zaruri); to fling a ~ a da CU mantainor s. (jur.) persoană care spri jină una din părţile litigante prin împrumuturi zarul. 3. miză (la zaruri). 4. faţa cu care zarul cade la vedere; seven is the ~! şapte. de bani. 5. repriză (la luptele de cocoşi ). 6. lopăţică de adunat mizele (la jocurile de noroc). 7. (dial.) maintenance ['meint inans] s. 1. menţinere (a ordinei etc.). 2. păstrare (a unui serviciu v. m a i n h a m p e r. etc.). 3. întreţinere (a unei familii, a trupelor, a unui drum etc.). 4. a părare (a drepturilor etc.); in ~ of this opinion în apărarea acestei păreri. 5. (jur.) ajutor pecuniar în favoarea main anchor ['mein '£en,kar] s. (mar.) ancoră principală. un ei părţi litigante într-un proces în care cel care ajută nu e interesat direct. main arch [~ 'a:t/] s. (drum) deschidere de mijloc. p maintenance charge [~ 't/u:d3] s. (a uto, ec.) cheltuieli / speze de întreţinere. main army [~ a:mi] s. (mii.) grosul arm atei. maintenance engineer [~ icndîi-nis1"] ş. (av.) mecanic de control / de întreţinere . main bang [~ 'ba;n] s. (autoj impuls de pornire. maintenance man ['maintanans mam] s, tehnician de întreţinere. main beam [~ 'bi:m] s. (constr.) grindă principală. ma intenance period ['meintinans .piariad] s. (tehn. etc.) termen de garanţie. main b ody [~ 'bodi] s. corp principal (al unei corăbii, al unei armate etc.). maintenanc e section [~ ■sck.fcn] ş. (ferov.) secţie de întreţinere a liniei. main boiler [~ 'boilar] s. (tehn.) cazan principal. maintenance test [<- test] s. (tehn.) încercare în expl oatare. main boom [~ 'bu:ml s. (mar.) ghiu al velei mari. mainbrace [~'breis] s. (mar.) braţ mare (de vergă); (fam.) to splice the ~ a se pili, main thwart ['mein ' 6wo:t] s. (mar.) banc al catargului. a se îmbăta; (fam.) he had his ~ well spliced s e pilise, se îmbatase. main titles [~ 'taitlz] s. pl. (cin.) generic (al unui film ). main cable [~ 'keibl] s. (electr.) cablu principal. maintop [mcin'top] s. (ma r.) gabia marc. maintop-gallant mast [-'gaslant mo:st] s. (mar.) arboret de arbo re mare. main chains [~ 't/einz] s. pl. (mar.) portsarturi mari. maintop-man [~m a2n] s. (mar.) gabierul marc. main clause [~ 'kb:z] s. (gram.) propoziţie principa lă. main clutch [~ 'kUt/] s. 1. (felm.) cuplaj principal. 2. (ferov.) acuplare pri ncipală. maintop-mast staysail [~ma:st 'stciseil] ş. (mar.) velostraiul mare. main w ay ['mein wei] s. (mine) galerie principală. main couple [~ 'kApl] s. (constr.) co ardă. main yard [~ jo:d] s. (mar.) verga mare / arborelui marc. main course [~ 'ko :s] s. (mar.) vela mare. maison(n)ette bmeiza'nct] s. (fr.) mic apartament de înch iriat (într-o casă particulară). main deck [~ 'dek] s. (mar.) punte principală (a unei n ave). main drag [~ 'drasg] s. (amer.) magistrală, stradă principală (într-un oraş). maître ' ['mctra'di:, 'meita-j, pl. maître d's [~ di:z] s. (fam.) 1. şef de sală (într-un resta urant). 2. proprietar sau director de hotel. main drive [~ 'draiv] s. (tehn.) tr ansmisie principală. maître d'hotel ['metr dn'tel] s. (fr.) 1. maître d'hotel. 2. majo rdom. main entry [~ 'entri] s. (mine) galerie principală de transport. maize Imciz ] s. (bot.) porumb, cucuruz, păpuşoi (Zea mays). Mainer ['meinar] s. locuitor din Ma ine. main face ['mein 'feis] s. (constr.) faţadă principală. maize flour ['meiz llauar ] s. făină de porumb, mălai. main frame [~ Treim] s. (mar.) cuplu maestru. maize husk [~ 'hAsk] s. (fot.) pănuşă. maize meal 1~ miri] s. mălai, făină de porumb. mainframe ['mein reim] s. (infor.) 1. mainframe, calculator de ca[xicitate mare, la care pot lucr a mulţi utilizatori. 2. mainframe, parte centrală (de procesare şi memorizare) maizena [mei'zima] s. maizenă. a unui computer. maize starch fmeiz sto:t/] s. amidon de p orumb. main framework ['mein rfreimwa;k] s. (auto etc.) cadru principal. majesti c(al) [ma'd3estik(al)J adj. maiestuos, măreţ. main gaff [~ 'gcef] s. (mar.) ghiu mar e. majesty ['ma?d3isti, -d3as-] s. maiestate; măreţie; His Majesty Maiestatea sa. r main gear [~ 'gia ] s. (te/m.) mecanism principal de acţionare. majolica [ma'jalik a, ma^ol-] s. majolică. main governor [~ 'gAvnar] s. (electr, etc.) regulator prin cipal. major ['meid3ar] I. adj. 1. mai mare, mai important; mai mare (ca număr, ca ntitate, main guard [~ 'ga:d] s. (mi/.) strajă principală. întindere); the ~ portion p artea / porţiunea mai mare; the ~ poets marii poeţi. 2. (despre [ main hamper — 'ha?mp 3r] s. coş de mână (pentru transportul strugurilor la teasc). importanţă, probleme etc.) m ajor; it was a ~issue era o problemă majoră. 3. (muz.) major; ~ third terţă majoră. 4. (înv ) major, de vârstă majoră. II. s. 1. (jur.) persoană majoră. main hatch(way) [~ 'hast/(wei )] s. (mar.) bocaport principal. 2. (mil.) maior. 3. senior, persoană mai în vârstă. Smi th ~ Smith senior. 4. (muz.) ton main hold [~ 'hould] s. (mar.) spaţiu sub bocapor tul principal. major. 5. (amer. univ.) obiect de studiu principal, materie princ



 ipală, specialitate. 6. (log.) main journal [~ ^amal] s. (tehn.) fus de reazem. ma inland ['meinland, -lasnd] s. 1. continent; uscat, ţărm. 2. the Mainland a) (austr.) premisă majoră. III. vb. A. iu/r. 1. (amer.) a se specializa (într-un studiu oarecare ); to ~ continentul australian (distinct de Tasmania); b) (NZ.fam.) Insula de Su d (South Island). in mathematics a se specializa în matematică. 2. (rar) a avea o înfăţişar militărească; a vorbi eu importanţă (ca militarii). B. ţr. (amer.) a studia (o materie) e a specialitate. mainlander [-ar] s. (rar) locuitor de pe continent. main level [ 'mein 'levl] s. (mine) galerie principală. majorat [pronunţia franceză] s. (fr.jur.) m ajorat.



 majorate 586



majorate ['meid3orit] ş. (m/7.) rang de maior. majordomo ['mcid^a'doumou] s. major dom. majorette [meid^o'ret] s. majoretă. major general ['meid33 'dgenaral] s. (mii .) general de divizie; comandant de divizie (în armata britanică şi cea americană, grad superior celui de b r i g a d i e r sau b r i g a d i e r g e n e r a 1 şi inferio r celui de l i e u t e n a n t g e n e r a l ; corespunzător gradului de general-l ocotenent din armata română). majority [mo^oriti. -rati] I. s. 1. majoritate (de vot uri etc.); to be in a / the ~ a fi în majoritate; to carry./ to have the ~ on one' s side a avea majoritatea de partea sa. 2. majoritate, cea mai mare parte, cel m ai mare număr; (fam.) to join the ~, to go over to the ~ a se duce pe lumea cealal tă, a-şi da sufletul; (fam.) the (great) ~ morţii, cei duşi de pe lume. 3. (jur.) majora t; to attain one's ~ a deveni major. 4. (mil.) grad de maior. 5. (înv.) superiorit ate. 6. (înv.) străbun, strămoş. II. adj. majoritar. majority party [~ »pu:ti] ş. 1. petrec re pentru sărbătorirea majoratului. 2. (pol.) partidul majorităţii. majorize ['mcid3orai z] vb. intr. (la rugbi) a transforma în gol o lovitură de încercare. major key ['meid3 3 'ki:] s. (muz.) ton'major. major orders ['mcid3?r 'o:doz] ş. pl. (bis.) demnităţi bi sericeşti superioare. major piece i'meid33 rpi:s] s. (şal/) piesă majoră / grea (regină sa u turn). major scale [~ 'skeil] s. (muz.) gamă majoră. majorship ['meid33/ip] s. (mi l.) grad de maior. major tactics [~ 'ta;ktiks] s. (/nil.) artă operativă. majuscular [mo'd3A.skjulDr] adj. 1. majuscul. 2. scris sau tipărit cu majuscule / cu litere mari. majuscule ['m£ed33skju:l] I. adj. v. m a j u s c u l a r. II. ş. majusculă. maka ble ['mciksbl] adj. (rar) de făcut, posibil. make [meik] I. vb- past şi part. trec. made [mcid] vb. A. tr. 1. (fig.) a face; they seem made for each other par a fi făcuţi unul pentru celălalt; you are made for this work eşti făcut pentru treaba asta; I d on't know what to ~ of it, I can ~ nothing of it nu înţeleg nimic, nu ştiu ce să cred; w hat do you ~ of it? ce zici de asta?; to ~ one's will a-şi face testamentul; to ~ a promissory note a semna un bilet la ordin; to ~ the cards a face cărţile; to ~ goo d a) a ţine / a respecta cuvântul dat; b) a dovedi, a confirma. a adeveri; to ~ good the proverb a adeveri proverbul; to ~ good a charge a dovedi o învinuire; c) a împl ini, a compensa, a despăgubi; d) a menţine, a păstra (un post etc.); e) a realiza, a d uce la îndeplinire; f) a răspunde de; g) to ~ good for a face profitabil pentru; to ~ one's market a) a-şi vinde mărfurile; b) a se căsători; c) a se logodi; to ~ one's mar k a se evidenţia, a sc face remarcat / cunoscut; to ~ no matter a nu avea nici 0 i mportanţă; to ~ a mess of it a încurca rău lucrurile; to ~ mischief a pricintii necaz; t o ~ a misdeal a da rău (cărţile la joc); to ~ moan a se văita; to ~ a mockery of a face de râs, a face de batjocură; to ~ a mouth at smth. a se strâmba la ceva; to ~ a night of it a nu dormi / a veghea noaptea; he ~s nothing of walking ten miles â day e un fleac pentru el să parcurgă zece mile pe zi; do you ~ one of us? vrei să te alături nouă? ; to ~ a piece of work a face multă gălăgie; to ~ one's pile a se îmbogăţi, a se căpătui; t oom a face loc; (mar.) to ~ sail a întinde pânzele; (sl.) to ~ shift a se osteni, a-şi da osteneala; to ~ a stand a se ţine bine, a ţine piept; to ~ suit a face curte; (a mer.) to ~ time a recupera timpul pierdut; (sl.) to ~ tracks a o şterge, a o lua l a sănătoasa; (amer.) to ~a small war a aduna avere puţină; to ~one's way in the world a izbuti, a parveni, a-şi face o situaţie; to ~ wing a-şi lua zborul; to ~ words a vorbi multe şi mărunte; don't ~ many words fără multă vorbă; to ~ short work with /of a scurta. . a face, a fabrica, a produce, a construi; made in Germany fabricat în Germania. 3. a aranja (o grădină), a pregăti (o serbare). 4. a transforma, a preface; to ~ milk into butter a transforma laptele în unt. 5. a rezulta; two and two ~ four doi şi cu doi fac patru; how much does it ~? cât face, la ce sumă se ridică? 6. a produce, a pri lejui, a ocaziona; to ~troubIe a produce neplăcere; to ~ a good impression a face (o) impresie bună / plăcută. 7. a simula; to ~ the agreeable a se preface amabil, a fa ce pe amabilul. 8. a ferici; a îmbogăţi; a face să fie respectat; to ~ or mar a) a îmbogăţi u a ruina; b) a ferici sau a nenoroci. 9. a aduce în stare de; to ~ believe a face să creadă; that ~s me doubt whether asta mă face să mă îndoiesc dacă; to ~ all split a fac otul fărâme. 10. a face, a executa, a îndeplini; to ~ an attempt a face o încercare / o tentativă; to ~ a good dinner a găti o cină bună. 11. a construi (figuri geometrice). 12 . a face, a parcurge; we made the distance in eleven days am parcurs distanţa în uns



 prezece zile. 13. (mar.) a atinge, a ajunge la. a sosi la; we hope to ~Exmouth t omorrow night sperăm să ajungem la Exmouth mâine noapte. 14. a face, a câştiga (bani etc.) . 15. a înlesni; to ~ an opportunity for smb. to do smth. a da cuiva prilejul de a face ceva, a înlesni cuiva să facă ceva. 16. a îndura, a suferi (pagube, pierderi). 17. a aprecia, a socoti; (fam.) what time may you ~it? cât e ceasul după tine?; what do you ~ of five times seven? cât (zici că) fac cinci ori şapte? 18. (teatru) a reprezen ta (ca); a înfăţişa (un personaj, sub un anumit aspect). 19. a face, a determina; 1 made him stop l-am făcut să se oprească; what made you go? ce tc-afăcut să pleci? 20. (mar.) a merge cu o viteză de; to ~ twenty knots a merge eu douăzeci de noduri. 21. to ~down a reface (o haină etc.); to ~out a) a întocmi (o listă, un memoriu etc.); to ~ out a cheque to smb. a emite un cec pe numele cuiva; to ~ out a document in duplicate a întocmi un act în două exemplare; b) a proba, a dovedi; how do you ~ that out? cum a i ajuns la concluzia asta?; c) a considera, a socoti, a taxa; to ~ smb. out to b e richer than he is a socoti pe cineva mai bogat decât este; d) a înţelege, a pricepe, a desluşi (o enigmă, o problemă etc.), a descifra (o scriere încurcată); I can't ~ it out nu pot să mă descurc, nu mă pot lămuri; e) a face o distincţie cu privire Ia; a lucra (ce va) eu discernământ;/) (mar.) a interpreta (un semnal etc.); to ~ out a light a recu noaşte un foc; g) (amer.) a întinde, a prelungi; h) (sl. amer.) ~ out your dinner! s erviţi-vă!; have you made out the dinner? aţi mâncat destul?; i) to ~smb. out of his wit s a scoate pe cineva din sărite, a exaspera pe cineva; to ~ over a) a transfera, a transmite; to ~ over



the whole of one's property to smb. a transfera cuiva totalitatea bunurilor sale ; b) (amer.) a reface (o haină); to ~ up a) a completa, a împlini (o sumă), a compensa (un deficit); to ~ up the difference a completa diferenţa; b) a recâştiga; to ~ up lo st ground a recâştiga terenul pierdut; c) a despăgubi; to ~ it up to smb. for smth. a despăgubi pe cineva pentru / de ceva; d) a prepara (un medicament); e) a face (un pachet); to ~ up the goods into a parcel a face un pachet din mărfuri;/) a confecţio na (haine, rochii etc.); g) (ec.) a balansa (conturile); to ~ up one's account a -şi încheia conturile; to ~ up a balance sheet a încheia un bilanţ; h) a plăsmui, a invent a (povesti etc.); i) a reuni, a aduna (o societate); a aduna, a strânge (o sumă de b ani);j) a adăuga; to ~up the fire a pune lemne pe foc; k) (poligr.) a pagina; I) a forma, a compune; the payments ~ up a considerable total vărsămintclc ating o sumă co nsiderabilă; m) a farda, a machia, a grima; to ~ up for a part a se machia pentru un rol; n) a aranja, a aplana (o neînţelegere); to ~ it up (again) a se împăca (din nou) ; o) to ~ up one's mind a sc hotărî, a lua o hotărâre / o decizie; p) to ~ up a lip a se bosumfla, a se îmbufna; q) (fam.) to ~ up one's mouth for a avea poftă de. B. intr. 1. a sc îndrepta, a se duce, a merge; to ~ for home a se duce spre casă; he made fo r / after / at me like a madman se aruncă asupra mea ca un nebun; she made at me w ith her umbrella mă ameninţă cu umbrela; (mar.) a ship making for Dover un vas eu dest inaţia Dover. 2. a contribui, a participa, a colabora; these agreements ~ for peac e aceste acorduri ajută la menţinerea păcii. 3. (despre flux etc.) a spori, a progresa . 4. (despre lupoaică) a 11 în călduri. 5. a sc arăta, a avea aerul; he made as if he wo uld speak avea aerul că ar vorbi; she made as though she would move away păru/că se înde părtează; he made as if to strike me a) făcu un gest ca şi cum ar fi vrut şa mă lovească; b e prefăcu că vrea să mă lovească. 6. to ~after a urinări, a se lua du^ă; to ~against smth. e împotrivi unui lucru; to ~ at a) a se îndrepta spre, a se duce lă;b) a se arunca asu pra (cu gen.), ase repezi la; to ~ away a) a se depărta; b) to ~ away with smth. a distruge/ a prăpădi ceva; a risipi ceva; (fam.) to ~ away with smb. a ucide pe cine va, a suprima pe cineva; (fam.) to ~ away with oneself a) a se sinucide; b) a o şt erge, a spăla putina; to ~ back a sc reîntoarce, a se înapoia; to ~ for a) a se arunca , a se repezi la; b) a se îndrepta spre: c) a fi de folos (cu dat.); to ~ from a f ugi de. la; (fam.) to ~ off a o şterge, a o lua la sănătoasa; (/am.) to ~ off with the money a o şterge eu banii; to ~ out a) (fam.) a avea succes, a reuşi; b) a se întinde , a sc lărgi; c) (mar.) to ~ out of a harbour a ieşi din port; d) (amer. fam.) ~ out with! ia, îmbucă!; to ~ over a trece peste; (mar.) to ~ over to a port a atinge un port; to ~ ready a se pregăti; (mil.) ~ ready! gata! (comandă la tragere); to ~ sure of a considera ca sigur; a se asigura de; to ~ sure that a fi sigur că; to ~ to v . t o ~ t o w a r d s; to ~ towards a înainta spre, a se îndrepta spre, a merge către; to ~ up a) (with) ase împăca (cu); b) (teatru) a se machia; c) to~upfor a împlini, a în



 tregi, a completa; to ~ up for one's losses a-şi recupera pierderile; that ~s up f or it asta reprezintă.o compensaţie; d) to ~ up for a înlocui; to ~ up for the want of smth. a înlocui lipsa unui lucru; e) to ~ up to a sc repezi la, a se arunca asupr a (cu gen.); (fam. jig.) to ~ up to a lady a face curte unei doamne;/) to ~ up o n a competitor a întrece un concurent; (rar) to ~ with a se înţelege eu. II. s. 1. for mă, structură; tăietură, cupură (de rochie etc.). 2. marcă (de fabrică); fabricaţie; of bes e cea mai bună fabricaţie. 3. statură, talie; man of slight ~ om de talie mică. 4. carac ter, însuşire, calitate. 5. plată (pentru lucru). 6. (tehn.) produs. 7. (sl.) străduinţă în derea câştigului de bani; to be on the ~a) a li pus pe făcut bani; b) a urmări un ţel inte resat. 8. (electr.) închidere (de circuit); at ~ în circuit. make-believe ['meikbi.l i:v, -boil-11. s. 1. iaţărnicie, simulare, ipocrizie; all this cordiality is but ~ t oată această cordialitate nu e decât o comedie. 2. imaginaţie, închipuire, fantezie; the l and of ~ ţara himerelor, domeniul închipuirii. 3. pretext, scuză; that's all ~ toate a stea sunt numai pretexte. II. adj. 1. făţarnic, ipocrit. 2. închipuit, imaginar, fante zist. III. vb. intr. a se preface, a simula; a-şi lua aere. makefast ['meikfo:st] s. (mar.) odgon, parâmă. makepeace ['meikpi:s] s. împăciuitor, conciliator, făcător de pace maker ['meik3r] s. 1. fabricant; producător; constructor. 2. the Maker (of all) ( rel.) Ziditorul, Creatorul, Dumnezeu. 3. (înv., lit.) autor (al unei cărţi etc.); poet , cântăreţ. make-ready fmciktrcdi] s. (poligr.) pregătire pentru punerea în maşină; potrive make-rime [~raim] s.v. m a k e - r h y m e. make-rhyme s. cuvânt de umplutură (pentr u formarea rimei). maker-up ['mcikor'Apj s. 1. (jxyligr.) paginator. 2. (teatru) machior. 3. (te.vt.) persoană care măsoară, împachetează şi expediază. makeshift ['mcik/if s. expedient; paliativ; a ~ peace o pace de formă; a ~ dinner o cină preparată la întâmpla re. make-up ['mcikAp] s. 1. fard, dres; sulcmeneală, machiaj; she had a rich ~ era foarte fardată; Irving's ~ in Hamlet prezentarea fizică a personajului I lamlet în co ncepţia lui Irving. 2. (poligr.) paginaţie. 3. înjghebare, construcţie, compoziţie. 4. născ cire, invenţie. 5. câtime de întregire (a unei sume, greutăţi, conducte etc.). 6. (auto) a dmisiune ulterioară. 7. constituţie fizică sau psihică. 8. (amer., univ.) aprox. examen de corigentă. make-weight [~wcit] s. adaos, supliment, câtime (pentru împlinirea greutăţii ); as a ~ a) pentru a completa greutatea (cu ceea ce lipseşte); b) (fam.) pentru împ linirea numărului. making1 ['meikinj s. 1. creare, facere; compunere (a unei poezi i etc.); construire (a unei case etc.); confecţionare (de haine); execuţie, fabricar e, producere (de materiale etc.); in the ~a) în curs de fabricare; b) în procesul de făurire; în devenire; the material and the ~ materialul şi mâna de lucru; the marriage was none of her ~ nu ea a pus la cale căsătoria; this incident was the ~of him incid entul acesta 1-a făcut om. 2.pl. aptitudini, înclinări, chemare, talent; to have the ~ s of a avea tot ce trebuie pentru a deveni. 3. pl. câştiguri, venituri. 4^produs; ca ntitate produsă. 5. structură, constituţie. making2 adj. (în cuvinte compuse) făcător, care produce, care creează; hunger-~dătător de poftă de mâncare, care produce foame. making-out [~'aut] ş. redactare (a unei liste, a unui cec etc.).



 587 malt loft



making-up [~'Ap] s. confecţionare, fabricare. Malaccan [nia'lsekon] I. adj. din Ma lacca. II. s. locuitor din Malacca. malachite ['maebkait] s. (mineral.) malahit. malacia [ma'leijia] s. (med.) malacie, poftă de mâncare bolnăvicioasă. malacology [imsb 'kol^i] s. malacologie, studiu al moluştclor. maladaptation [imretedaep'tci/sn] s. (biol.) proastă adaptare; defect de adaptare. maladdress [imste'dres] s. lipsă de t act. maladjustment ['maeb'djAsfmant] s. 1. ajustare defectuoasă: nepotrivire. 2. ( fig.) nepotrivire. maladminister [inuelod'ministy] vb. tr. a administra / a cond uce prost sau ineficient. maladministration ['meelad.minis'trci/^nj s. proastă adm inistraţie; proastă administrare. maladroit ['masb'droil,'--'-,'—] adj. 1. neîndemânatic, nedibaci, stângaci. 2. lipsit de tact. maladroitly [-li] adv. 1. cu neîndemânarc / stângăc ie. 2. fără tact. maladroitness [-nis] s. 1. neîndemânarc. 2. lipsă de tact. malady ['maet odi] s. 1. maladie, boală. 2. tulburare (fizica sau mintală). malafide ['meib'faidi] adj. (lat.) de rea credinţa. Malaga ['nuetega] s. 1. vin de Malaga. 2. struguri d e Malaga, Malagasy bmasb'gaisi,'--'--] l.adj. malgaş; din Madagascar. II. s. 1. ma lgaş. locuitor din Madagascar. 2. limbă vorbită în Madagascar. malaguetta (pepper) [iina sb'gcto Cpcpa1")] s. piper din Guineea. malaise [iiKe'leiz] s. (jr.) indispoziţie. malapert ['ma2bp;>:t] adj., s. (înv.) obraznic, impertinent, insolent, neobrăzat, n eruşinat. malaprop [ima?b'pn>p] s. v. m a 1 a p r o p i s m (2). malapropian [ima? b'propbn] adj. 1. (despre cuvinte) greşit, deformat. 2. folosind cuvinte în mod greşit . malapropism ['maebprspizsm] s. 1. întrebuinţare greşită a neologismelor. 2. neolo gism folosit greşit / denaturat. malapropos ['maîl'spr^pou,'—'-]fr. I. adv. nepotrivit, ino portun. II. adj. (despre o acţiune, un procedeu, un cuvânt) nepotrivit, inoportun. H I. s. cuvânt, procedeu etc. nepotrivit / inoportun. malar j'meib r ] adj. (anat.) malar. malaria [nblesrb] ş. (med.) malarie. malarial [-1] adj. malarie, paludic. m alarian [-n] adj. v. m a l a r i a 1. malarious [-s] adj. v. m a l a r i a 1. ma lark(e)y [mo'lu:ki] s. 1. (amer. si.) prostii, tâmpenii. 2. (amer. fam.) pălăvrăgeală, vor bărie goală; demagogie. malassimilation [iinsbpsimi'Ici/sn, mal-] s. (med. etc.) pro astă asimilare. malate ['nuelcit, 'meilit] s. (chim.) malat (sare a acidului malic ). Malawian [ma'la:wbn] I. adj. din Malawi. II. s. locuitor din Malawi. malaxate l'ma^bkiscit] vb. tr. a amesteca; a malaxa. malaxation bmaîbk'sei/sn] s. malaxare . malaxator [!ma;bk'scitar] s. malaxor. Malay [ma'Iei, amer. si 'meilcij I. adj. 1. malaicz. 2. din (peninsula) Malacca. II. s. 1. malaicz. 2. (lingv.) (limbă) ma laicză. 3. locuitor din (peninsula) Malacca. Malayan [me'leian] l.adj.v. M a l a y (I).II.s. 1. locuitor din Malaia, malaicz. 2. (înv.) v. I n d o n e s i a n (II, 3). Malaysian [ni9'lci3Pn] I. adj. malaicz. II. s. 1. v. M a l a y (I). 2. indon ezian. malconformation [nKelpk.infai'mei/an] s. (med.) conformaţie defectuoasă. malc ontent ['inaslkoii'tcntj I. adj. 1. nemulţumit. 2. (pol.) rebel, răzvrătit. II. s. 1. per soană nemulţumită. 2. (pol.) rebel, agitator. male [meii] l.adj. 1. bărbătesc, masculi ; a ~ friend un prieten; ~ cat motan; ~ choir cor bărbătesc. 2. (telm.) interior; ex terior; pozitiv. II. s. 1. bărbat; tânăr; băiat. 2. mascul. male collar ['meii 'ksb r J s. (metal.) patriţă. malediction bnueli'dikfan] s. blestem, afurisenie, anatemă. maled ictory bmaHi'dikteri] adj. care blestemă; de blestem. malefaction [iiUceli'fask/.p n] s. fapta rea; infracţiune; crimă. malefactor ['mxlifEekta1"] s. 1. răufăcător. 2. infra ctor. malefic [ms'Iefik] adj. malefic, care provoacă rău. maleficence [ma'lcfîsns, mas 'l-j s. 1. răutate. 2. influenţă vătămătoare. maleficent [ma'lefisnt] adj. 1. (to) vătămăto tor (pentru). 2. criminal. male gauge ['meii 'geid3l s. (telm.) calibru de inter ior. male impersonator [~ imlpo:s?ncit9r] s. (teatru) actriţă care joacă în travesti. ma le member [~ ,membar] s. (metal.) poanson. male mould [~ 'mould] s. (plast.) mat riţă pozitivă. malemute ['maebmju:t] s. 1. specie de câine de sanie din Alaska. 2. (cana d. si.) metis. male rhyme ['meii 'raim] s. (metr.) rimă masculină. male screw [~ 'sk ru:] s. v. m a l e t h r c a d. male thread [~ 'OrcdJ s. (telm.) filet exterior. malevolence [mo'lcvabns. mze'I-, -v.?b-] s. 1. (to) rea-voinţă (faţa de). 2. pizmă, inv idie. malevolent [m^'Ievsbnt] adj. 1. răuvoitor; invidios, pizmaş. 2. nefavorabil, n eprielnic. malevolently [-Ii] adj. 1. cu rea-voinţă. 2. nefavorabil, neprielnic. mal feasance lma?l'fi:z3ns] s. 1. (jur.) încălcare a legii, fapta culpabilă, infracţiune, 2. faptă rea. malfeasant [masl'fnzpnt] (jur.) I. adj. infracţional, de infracţiune. II.



 s. infractor. malformation ['m


malfunction [niEelTAnk/anl (te/m.) I. s. defect; funcţionare defectuoasă. II. vb. iu tr. a funcţiona defectuos; a se defecta. malgre [pronunţia franceza] prep. (fr.) în ci uda / pofida (cu gen.); CU tot; eu toate. Malian ['raa:lbn] I. adj. din Mali, ma lian. II. s. locuitor din Mali, malian. malic acid ['nuelik zesid, 'mei-] s. (ch im.) acid inalic. malice ['maslis] s. 1. răutate, maliţie, maliţiozitate; pizmă, pică; to bear ~ to smb. a purta cuiva pică; a vrea să se răzbune pe cineva; out of ~din răutate. 2. (jur.) intenţie criminală; with ~ aforethought cu premeditare. 3. potrivnicie (a soartei). malicious [ma'li/asj adj. 1. rău; răuvoitor. 2.răzbunător.ranchiunos,pizmaş. 3.ră tăcios. 4. (jur.) făcut cu intenţie (delictuoasă sau criminală). malicious intent [~ in'te nt] s. (jur.) intenţie delictuoasă sau criminală. maliciously [ma'libslij adv. 1. cu rău tate. 2. răzbunător, cu ranchiună, din pizmă. 3. răutăcios. 4. (jur.) cu premeditare, cu in enţie infracţională. maliciousness (ma'Ii/asnis] s. 1. răutate; rea-voinţă; ură. 2. ciudă, align [ma'lain] I. adj. 1. păgubitor, dăunător. 2. v. m a l i g n a n t (I). II. vb. t r. a calomnia, a ponegri, a vorbi de rău, a defăima, a huli; I've heard you ~ed in e very way mi s-au spus fel de fel de lucruri rele despre dumneata. malignance [ma 'lignans] s.v. m a 1 i g n a n c y. malignancy [-i] s. 1. răutate, rea-voinţă. 2. (med .) malignitate, caracter malign; nocivitate; însuşire vătămătoare. malignant [malignant] I . adj. 1. răutăcios; rău. 2. plin de pică, ranchiunos; duşmănos. 3. viclean, şiret, perfid. bucuros de necazul altuia. 5. duşmănos, ostil. 6. (med.) malign, vătămător, dăunător, noci II. s. 1. (isţ.) regalist (susţinător al monarhiei împotriva jxirlamentului în epoca lui C romwell). 2.v. m a l c o n t e n t (II, 2). malignantly [-H] adv. cu răutate. mali gnant tumour Ima'lignant itju:mar] s. (med.) tumoare malignă, cancer. maligner [ma 'Iainar] s. calomniator, defăimător. malignity [ma'ligniti] s. 1. v. m a l i g n a n c y . 2. duşmănie de moarte; ură de moarte. 3. (înv.) nelegiuire, mârşăvie, infamie. malin ]ma'lingar] vb. intr. (mii., mar.) a se preface bolnav, a simula o boală. malinge rer [ma'lirjgarar] s. (mii., mar.) persoană care simulează o boală, bolnav prefăcut. mal ingering [ma'lirjgarirjl s. (mii., mar.) simulare a unei boli. malison ['masliz^ n, -spn] s. (înv.) blestem, afurisenie. malkin ['mo:/kin] s. (dial.) 1. femeie dez ordonată sau leneşă. 2. sperietoare. mail [mo:l] s. 1. loc de plimbare, promenadă. 2. ma ll, an joc cu bile. 3. ciocan cu două capete pentru lovit bila la jocul m a i l . 4. (metal.) baros. 5. the Mall alee în parcul Sf James (Londra). 6. (amer.) marc c omplex comercial. 7. bandă de vegetaţie (pe mijlocul unei autostrăzi). mallard ['msebd ] s. 1. (omit.) raţă-sălbatică (Anas platyrhynchos). 2. carne de raţă-sălbatica. mallard sh ing [~ ./u:tirj] s. (amer.) vânătoare de raţe-sălbatice. malleability [.mael/a'biliti, bti] s. 1. maleabilitate, ductibilitate, extensibilitate. 2. (jig.) caracter îngădui tor / acomodabii. malleable ['msel/abl] adj. 1. maleabil. 2. (fig.) (despre cara cter) acomodabii, îngăduitor, flexibil. malleable iron |~ 'abn] s. (metal.) 1. fier forjabil. 2. fontă maleabilă. malleableize f'maslbiblaiz] vb. tr. (metal.) a maleabi liza. mallei ['nueliai] pi. de la m a l l e u s . mallemuck ['maeliniAk] s. (omi t.) soi de albatros (Fulmarus glacialis). malleolar [ma'li:abr, 'ma?lbbr,-liou!l adj. (anat.) malcolar, care ţine de osul gleznei. malleolus [ma'li:abs].pl. mall eoli [ma'li:alai] s. (anat.) maleolă, os al gleznei. mallet ['nuelitj $, 1. (telm. ) mai; ciocan de lemn. 2. (sport) ciocan de lemn (pentru crochet, polo etc.). ma lleus [maelias], p/. mallei l'mceliai] s. (anat.) ciocan (os al urechii interne) . mallow l'mîelou] s. (bot.) nalbă (Malva sylvestris). malm [ma:m, mo:m] s. (geol.) malm; roci calcaroase friabile. malmsey ['mu:mzi] s. vin tămâios. malnutrition ['ma3 lnju(:)'tri/3n] s. 1. nutriţie insuficientă, subnutriţie. 2. alimentaţie defectuoasă. malo bservation ['masbbza'vei/pn] s. observare greşită (a faptelor etc.). malodorous [nue 'Ioudaras] adj. rău-mirositor, cu miros rău / urât. malposition [tnuelpa'/i/an] s. (me d.) poziţie anormală (a fătului). malpractice ['mffil'pra?ktis, -'--] s. 1. practică nec ompetentă; incapacitate. 2. (jur.) acţiune ilegală, faptă delictuoasă. 3. (jur.) sustrager e de bani, delapidare. 4. (med.) tratament greşit. malt [ma(:)lt] I. s. 1. malţ; sla d. 2. (fam.) băutură din malţ. II. vb. A. tr. a malţifica, a preface (orzul, grâul) în malţ . mtr. (despre orz, grâu etc.) a se transforma în malţ. Malta fever ['mo:lta ifi:var] s. (med., vet.) bruccloză. maltase [uKi(:)lteis] s. (chim.) maltază. Maltese ['mo(:) l'ti;z,'--,-'-] l.adj. maltez, din Malta. II. s. 1. maltez, locuitor din Malta.



 2. (lingv.) idiom vorbit în Malta. maltha ['masIOa] s. (mineral.) malta; bitum nat ural. malt house ['ma(:)lt haus] s. slădăric. Malthusian |masl'6ju:zj3n] adj., s. (e c.) malthusian(ist). Malthusianism [-iz3in] s. (ec.) nialthusianism. malting j'm o(:)ltirj] s. prefacere a grăunţelor (de orz, grâu etc.) în malţ. malt kiln ['mo(;)lt kiln ] s. uscătoarede slad, etuvă pentru uscarea grăunţelor (care vor deveni malţ). malt liquor [~ dika1"] s. bere. malt loft [~ b(:)ft] s. hală în care grăunţele sunt puse la încolţit ( vederea transformării lor în malţ).



 maltman 588



maltman ['mo:ltm3n],pl. maltmen [~, -men] s. v. m a 11 s t e r. maltose ['mo(:)l tous] s. (chim.) maltoză. maltreat [mael'trirt] vb. tr. a brutaliza; a se purta as pru cu. maltreating [-irj] s. v. m a l t r e a t m e n t . maltreatment [-mant] s. purtare urâtă (faţă de cineva). malt shop ['mo(:)lt /Dp] s. (amer.) lactobar. maltste r ['mo(:)ltst3r] s. lucrător la fabricarea înaltului. malt tosser ['mo(:)lt .tos3r] s. (amer. si.) ospătar la un lactobar. maltworm [~wa:m] s. (înv.) băutor de berc înveter at. malty ['mo(:)lti] adj. de / din malţ. malvaceae [mad'veisii:] s. pl. (bot.) ma lvacee (Malvaceae). malvasia [unadvs'zra] s. vin tămâios (produs în Grecia si în Madera) . malversation [iina;lv3:'seifon] s. 1. abuz (în serviciu): 2. însuşire de bani public i, delapidare. mam [maim] s. (fam.,.dial.) mamă; mămică; mămucă. mama [ms'nia:, amer.'ma:n i3] s. v. m a m m a 1 . mambo ['maynbou, 'nu-] s. (dans) mambo. mamelon ['ma?mol 3n[ s. (geogr.) mamelon. Mameluke ]'ma;mil/u:k] s. (ist.) 1. (mil.) mameluc. 2. fnameluke mameluc, sclav (în ţările mahomedane). 3. mameluke (mil.) sclav de război. rna niilla [nio'mib], pl. mamillae [-li:] s. 1. (anat.) gurgui, sfârc (de sân). 2. fanat ., hot.) mamelon. mamillary ['masmilari] adj. în formă de mamelon. mamillated ['masm i.lcitid] adj. mamelonat. mamilliform [m3'mili.fo:m, -la-] adj. mameliform. mamm a1 [itis'ino:, amer. 'mo:im] s. (fam.) mamă. mamma2 ['maims], pl. mammae E'mamii:] s. (anat.) mamelă, ţâţă. mammal ['ma2mpl],pl. mammalia [mse'meilis, nis'm-] s. (zool.) ma mifer. mammalian [ma'meilian] (zool.) I. adj. mamifer. II. s. mamifer. mammary [ 'niaemorij adj. (anat.) mamar; the ~ glands, the mammaries glandele mainarc. mam mate ['masmeit] adj. (despre animale) mamelat. mammer ['masms'] vh.intr. (dial.) 1. a se bâlbâi. 2. a ezita. mammifer ['masnmV] s. (zool. rar) mamifer. mammiferous [maVniifsrss] adj. (zool.) mamifer. mammilla [mffi'mita], pl. mammillae [-li:] s . (amer.) v. m a m i 11 a. mammitis [ma?'maitis] s. (med.) inflamare a mamelelor . mammock ['nuemsk] (înv.) I. vb. tr. a sfărâma în bucăţi. II. s. sfărâmătură, frântură. Ma s. 1. Mamon, diavolul (ca personificare a bogăţiei); to serve / to worship ~ a sluji lui Mamon, a se închina lui Mamon. 2. mammon avere, bogăţie. mammonish [-i/] adj. lac om de bani, adorator al lui Mamon. mammonism [-izsm] s. închinare la Mamon, lăcomie I sete de bani. mammonist [-ist] s. slujitor al lui Mamon. mammonite [-ait] s. v . m a m m o n i s t. mammoth ['mamisS] I. s. (zool.) mamut (Elephasprimigenius). II. adj. uriaş,colosal, gigantic. mammoth tree [~ tri: j s. (bot.) varietate de s ecvoia (Sequoiadendron giganteum). mammy ['maşini] s. 1. (fam.) măicuţă, maică. 2. (amer.) doică negresă. man [nisen] I. pl. men [men] s. 1. om, fiinţă / făptură omenească. 2. (si M omul, oamenii, omenirea, umanitatea; the rights of ~drepturile omului; (rel.) t he Fall of Man căderea omului (în păcat). 3. om, individ, persoană, ins; a ~ un om; omul ; oricine; fiecare (om); any ~ orice om; fiecare (om); every ~ fiecare (om), toţi oamenii, toată lumea; few men (numai) puţini oameni; no ~ nimeni; 10 shillings per ~ 10 şilingi de om / fiecare; the ~ in / (amer.) on the street omul de pe stradă, omu l obişnuit; what can a ~ do in such a case? ce poate face un om / cineva într-un ase menea caz? ce să faci într-o asemenea împrejurare?; men say that se spune că, se zice că; old ~! prietene!; good ~! bravo!; the inner ~a) omul interior / lăuntric; b) (fam. ) domnia sa stomacul; (prov.) so many men, so many minds câte capete, atâtea păreri; t o a ~până Ia ultimul (om); between ~ and ~ de la om la om; as one ~ ca un (singur) o m; într-un glas; to be one's own ~ a fi propriul său stăpân, a fi liber / independent, a nu depinde de nimeni; the right ~ in the right place omul potrivit la locul pot rivit. 4. bărbat; men and women bărbaţi şi femei; he acted like a ~ a procedat ca un bărba t. 5. (mai ales dial., în afară de unele sintagme) soţ, bărbat, om; ~ and wife bărbat / soţ soţie; (fam.) my (old) ~ bărbatul / soţul meu; (scot.) her ~ soţul ei. 6. om potrivit / nimerit (într-un loc); if you want a lawyer, he is your ~ dacă ai nevoie de un avoc at, el e omul (nimerit); I've found my ~ mi-am găsit omul. 7. locuitor, cetăţean, om. 8. (mai ales pl.) muncitor, lucrător, argat, slugă; rândaş; valet, fecior; (mii.) ordona nţă. 9. (mil.J soldat, om din trupă; officers, Nco's and men ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi trupă. 10. (sport) jucător. 11. (la jocuri) piesă; figură. 12. (ist.) vasal. II. adj. bărbă esc, masculin; de sex masculin; ~ cook bucătar. III. vb. A. tr. 1. a umple / a ocu pa cu oameni. 2. (mih, mar.fs. înarma; a echipa. 3. (mar.) a arma (o barca etc.). 4. (fig.) a întări, a îmbărbăta, a încuraja. 5. a domestici, a deprinde cu oameni (păsări e



 B. refl. a prinde curaj, a deveni bărbat. mana ['mama] s. (austr.) 1. putere, aut oritate; prestigiu. 2. putere supranaturală. manacle ['maşnakl] I. s. (mai ales pl.) 1. cătuşe,fiarede mână. 2. (fig.) piedici, obstacole; cătuşe. II. vb. tr. 1. a pune în căt cătuşa (pe cineva). 2. (jig.) a împiedica, a încătuşa: manage ['ma:nid3] I. vb. A. tr. 1. a mânui; a dirija, a manevra, a conduce; a cârmi; to ~ a boat a conduce o barcă. 2. a co nduce, a administra, a dirija (o întreprindere, o proprietate, o afacere etc.); to -smb.'s affairs a conduce / a se ocupa de afacerile cuiva; to ~the household a se ocupa de gospodărie. 3. a conduce, a stăpâni (pe cineva); a veni de hac (cuiva); a ţi ne în frâu (pe copii); a stăpâni, a îmblânzi (un animal); to know how



to ~ smb. a şti cum să-1 ia pe cineva / să se poarte cu cineva. 4. a aranja, a face; a duce la capăt / la bun sfârşit; a reuşi; to ~ a piece of work a duce o muncă la capăt / la bun sfârşit; to ~ to do smth. a pune la cale ceva, a se pregăti să facă ceva; a ajunge / a reuşi să facă ceva; a găsi mijlocul de a face ceva. B. intr. a o scoate la capăt, a reuşi; ~ as best as you can aranjează-te cum vei putea, descurcă-te cum ştii / cum poţi; perhap s we can ~ with that poate că aceasta ne-ar fi de ajuns / ne-ar ajunge; she ~s wel l a) (ea) ştie să se descurce; b) (ea) e o bună gospodină. II. s. (înv.) 1. v. m a n a g e m e n t . 2. manej, dresură (de cai); echitaţie, călărie. manageability [.ma:nid39'bili ti] s. v. m a n a g e a b 1 e n e s s. manageable ]'niaînid33bl] adj. 1. (despre p ersoane) care poate fi condus / dirijat, supus, ascultător, docil; care poate fi d resat. 2. (despre caractere) acoraodabil, îngăduitor, flexibil. 3. (despre o afacere ) realizabil, fezabil. 4. (despre lucruri) maniabil, manevrabil, care se poate mân ui, uşor de mânuit. manageableness [-nis] s. 1. maniabilitatc (a unei maşini ele). 2. supuşenie, docilitate; flexibilitate. management ['maenktyront] s. 1. administrare ; conducere; management; to assume the ~ of affairs a prelua conducerea afaceril or; owing to ill ~ din cauza relei administraţii. 2. deprindere I iscusinţă de a mânui ( un instrument, oameni etc.). 3. uşurinţă în a se descurca. 4. (fam.) corp de direcţie, con ducere, direcţiune; administratorii, directorii. 5. talent de organizator. 6. v. m a n a g e m e n t s e i e n c e. management science [~ isaisns] s. (ec.) ştiinţa co nducerii / managementului. management training [~ itreinirj] s. (ec.) formarea c adrelor de conducere. manager ['mamid33r] s. 1. manager, director, administrator ; gerant de afaceri; assistant ~ subdirector; departmental ~ şef de serviciu; sale s / business ~ director comercial. 2. (amer. pol.) şef (al unui partid politic). 3 . gospodar; gospodină; she is a good ~ e o bună gospodină; he is no ~ n-are nici un pi c de simţ practic, nu e un bun gospodar. 4. (sport) manager (la boi). 5. (teatru e tc.) manager; impresar. 6. (ec.) procurist. manageress ['masnid33res, -ris, ma:n id33'res] s.f. de la m a n a g e r ; directoare; administratoare etc. managerial [imamo'd3ioriol] adj. 1. directorial, de conducere. 2. (mai alespeior.) care fa ce pe stăpânul, dictatorial. managership ['masnid33/ip] s. 1. conducere (a unei întrep rinderi etc.); funcţie de conducător sau director. 2. funcţie de manager, impresar sau procurist. managing ['ma;nid3in] I. adj. 1. de conducere; director, de direcţie. 2. (desprefemei) econom. 3. energic, întreprinzător. II. s. v. m a n a g e m e n t ( 1). managing board [~ 'bo:d] s. directoriu, comitet de conducere; consiliu de ad ministraţie. managing committee [~ ko'miti] j . v . m a n a g i n g b o a r d . ma naging director [~ di'rekt3r] s. 1. director general; director de fabrică. 2. pl. directoriu, comitet de conducere. managing staff [~ 'sta:f[ s. personal de condu cere. manakin ['maenskin] s. v. m a n i k i n (I). man-at-arms ]'ma:not'a:mz],pl . men-at-arms ['men3t'a:mz] s. (mil.) 1. soldat greu înarmat (în Evul Mediu). 2. sol dat, luptător. manatee [.mamo'ti:] s. (zool.) lamantin (Manatus). manavel [ms'nasv ol) vb. tr. (sl.) a şterpeli, a ciupi (mărunţişuri). Manchester goods ['mxnt/ists gudzj s. pl. (text.) mărfuri de bumbac. man-child ['mamtjaildl.p/. man-children [-tjildr in] s. copil de sex bărbătesc. manciple ['mamsipl] s. econom, intendent (al unei sco li etc.). Manchurian [rnxn'tjiiorion, -'tjbsr-] I. adj. manciurian. II. s. 1. lo cuitor din Manciuria. 2. (lingv.) (limba) manciuriană. Mancunian [ma:rj'kju:nion] I. adj. din Manchester. II. s. locuitor din Manchester. mandamus [mam'dcimss] s. (jur.) ordin dat de C 0 u r t o f K i n g ' s B e n c h unei instanţe inferioare, unui funcţioiuir etc. mandarin1 ['mimdorin] I. s. 1. (ist.) mandarin, înalt funcţiona r chinez. 2. exprimare a oamenilor culţi în China. 3. (pol.) conducător înapoiat. 4. fun cţionar superior, înalt dregător / demnitar. II. adj. de mandarin; (fig.) nobil, ales. mandarin2 I. s. 1. (hot.) mandarin (Citrus nohilis s.«.). 2. mandarină. 3. lichior



 de mandarine. 4. (culoare) galben-portocaliu. II. adj. galben-portocaliu. III. v b. tr. a colora în galben-portocaliu. mandarine ['ma:nd3ri(:)n] s. v. m a n d a r i n2. mandatary ['masndateri] s. O'ur.) mandatar. mandate I. ['mffindejt] s. 1. (jur.) mandat, procură, împuternicire. 2. (pol.) mandat. 3. ordin; dispoziţie. II. ['m sndeit, -'-] vb. tr. a conduce (o ţară, un teritoriu) sub mandat. mandated ['masndei tid, -'--] adj. sub mandat; ~ territories teritorii sub mandat. mandatory ['maînds tari] I. adj. 1. care conţine un mandat. 2. (amer.) obligator; forţat, constrâns. II. s. v. m a ri d a t a r y. mandible ['msendibl] s. (zool.) 1. mandibulă, maxilar in ferior, falcă de jos (la mamifere şi peşti). 2. mandibulă (la insecte etc.). mandibular [ma;n'dibjuk>1'] adj. (zool.) mandibular. mandibulate [msen'dibjulit] adj. (zool .) 1. cu mandibule. 2. care aparţine mandibulelor. mandola [majn'doulsj s. (muz.) mandolă. mandolin ['masndslin] s. (muz.) mandolină. mandoline [iirucnds'lim, 'mandsl iOn] s. v. m a n d o 1 i n. mandolinist ['nifendslinist] s. (muz.) cântăreţ din mandol ină. mandora [ma;n'd3:r3] s.v. m a n d o l a . mandragora [masn'drasgsrs, msn-] s. v. m a n d r a k e . mandrake ['masndreik] s. (bot.) mătrăgună (Mandragora officinali s). mandrel ['masndrel] (tehh.) I. s. 1. mandrină; dom; fus. 2. târnăcop. 3. poanson; montură. II. vb. tr. a lărgi (o ţeava). mandrel stock [~ 'stok] s. (te/m.) păpuşă fixă.



 589 manning



mandril ['mandril] s.v. m a n d r e l (I). mandrill s. (zool.) mandril (Mandrilh ts sphinx). manducable ['maandjukabl] adj. care se poate mesteca. manducate ['ma endjukeit] vb. tr. a mesteca. manducation [imaendju'kei/sn] s. masticaţie / mestcc are. manducatory [inisendju'kcitdri] adj. (despre organe etc.) de mestecat / mas ticaţie. mane [mein] s. 1. coamă (a calului, leului etc.). 2. coamă, chică, păr lung. maneater ['ma2nti:tar] s. 1. antropofag, canibal. 2. (animal) mâncător de oameni. 3. ca l nărăvaş, cal care muşcă. man-eating [~>i:tirj] adj. 1. (despre un trib etc.) antropofag, de canibali. 2. (despre un tigru etc.) mâncător de oameni. 3. (despre un cal) care muşcă. manege [mae'nei3,'--] s. (jr.) 1. manej, loc de dresare a cailor. 2. dresaj a l cailor. manes ['mcini:z, 'ma:-] s. pl. (re!, ist.) mani, spirite bune (ale fam iliei). maneuver [ma'nju:var] ... (amer.) v. m a n o e u v r c... man Friday ['m ren Traidi] s. Vineri, servitor credincios / devotat, slugă credincioasă. manful l'm amful] adj, 1. bărbătesc, viril; cutezător, îndrăzneţ. 2. hotărât, fenn. manfully ['maenful oii] adv. 1. bărbăteşte, cu bărbăţie; cu curaj / cu îndrăzneală; fără frică. 2. cu hotărâre fulness ['masnfulnis] s. 1. bărbăţie, virilitate; curaj, îndrăzneală, cutezanţă. 2. hot㍠r ate. mangabey ['mxngabei] s. (zool.) specie de maimuţă africană (Cercocebus sp.). mang anate ['raaeqganeit] s. (chim.) manganat. manganese [.masnga'nirz,'—] ş. (chim.) man gan. manganese spar [~ spa:r] s. (mineral.) rodocrozit. manganese steel [~ sti:l ] s. (metal.) oţel mangan. manganic [maai'gaenik] adj. (chim.) manganic. manganin ['masrjganin] s. (metal.) manganin. mange [meiiufj] s. (vet.) râie, scabie. mangel (-wurzel) ['masngl'woizl] s. (germ. bot.) mangold (Beta vulgaris macrorhiza). ma nger ['mcind3ar] s. iesle; (jig.) like a dog in the ~ precum câinele grădinarului (c are nu mănâncă paiele, dar nici nu Iasă pe altul să le mănânce). mangerful ['meindjaful] s. sle plină. manginess ['meind3inis] s. aspect râios (al unui câine, al unei pisici etc. ). mangle1 ['msengl] vb. ţr. 1. a ciopârţi, a sfârteca. 2. a mutila. 3. (jîg.) a denatura, a deforma (un text etc.). mangle2 I. s. sul pentru netezit rufe, măngălău, manglu, ca landru. II. vb. tr. a călca (rufe), a mângălui. mangle gear [~ gior] s. (te/m.) angren aj cu fusuri / role. mangling1 ['mzengdin] s. mutilare, masacrare. mangling2 s. 1. măngăluire, călcatul rufelor. 2. (metal.) îndreptare (a tablei). mangier ['mfiengtor] ş. v. m a n g 1 e2 (I). mango ['mamgou], pl. mangoes sau mangos [-z] s. (bot.) 1. manghier (Mangifera indica). 2. fruct de manghier. mangold ['mamgsld] s. v. m a n g e l(-w u r z c 1). mangonel ['mrenganelj s. (ist.) balistă, maşină militară de arun cat pietre. mangosteen ['niEengoustim, -gas-] s. (bot.) mangustan (Garcinia mang ostana). mangrove ['msrjgrouv] ş. (bot.) 1. manglier (Coccoloba uvifera). 2. fruct de manglier. mangy ['meind3i] adj. 1. (med., vet.) râios, scabios. 2. (fa/».) (desp re haine, mobile etc.) purtat, uzat; jalnic, deplorabil; a ~ show un spectacol d eplorabil; a ~ trick un truc învechit. man-handle ['masnihsendl] vb. tr. 1. a pune în mişcare / a transporta / a deplasa prin forţa braţelor. 2. (fam.) a brutaliza, a tra ta cu grosolănie. man hater [~ ihcitar] s. mizantrop. man-hating [~-heitin] adj. m izantrop. Manhattan [mzen'hastpn] s. cocteil Manhattan (din whisky, vermut etc.) . Manhattanite [masn'haetPnait] s. locuitor din Manhattan. manhole ['mamhoul] s. 1. trapă; deschizătură în duşumea (prin care poate trece omul); gârlici. 2. gaură prin car e poate privi. 3. (ferov.) nişă, adăpost (în tunel etc.). 4. (mine) loc de trecere pentr u oameni; galerie auxiliară de acces. 5. (mar.) gură de om. 6. (electr.) puţ de cablu. 7. (telm.) gură de vizitare. manhood ['maenhud] s. 1. umanitate, natură umană, fire o menească. 2. bărbăţie, vârstă adultă, maturitate. 3. bărbăţie, virilitate. 4. (fam.) bărbaţ asculină a unei ţări; ~ suffrage drept electoral universal pentru bărbaţi. manhunt ['maenl unt] s. 1. vânătoare de oameni. 2. razie, descindere poliţienească. mania ['meinia] s. I . (med.) 1. manie, nebunie; delir; nebunie furioasă; the suicidal - mania sinucide rii. 2. (fam.) pasiune, manic; the speed ~ mania vitezei; the gardening ~ pasiun ea grădinăritului; it is the ~ of the day e lucrul după care se pasionează azi lumea. ma niac ['meiniask] I. adj. maniac; nebun; bolnav de nebunie furioasă. II. s. 1. mani ac, nebun; nebun furios. 2. (fam.) maniac, pasionat (după ceva); tobacco ~ fumător înv eterat. maniacal [ma'naiakpl] adj. v. m a n i a c (I). manie ['mcinik, 'mas-] ad j. (med.) maniac, de nebun. Manichaean [ima?ni'ki:3n, -na-] adj., s.v. M a n i c h c a n. Manichean (rel.) I. adj. maniheist. II. s. v. M a n i c h c e , Manich



 ee ['masniki:] s. (rel.) maniheist, adept al lui Mani. Manicheism l'm?eni.ki:iz3 m] s. (rel.) maniheism. manicure ['msnikjua1", -kpa r ] I. s. 1. manichiură. 2. v. m a n i c u r i s t . II, vb. tr. a face manichiura (cu gen.). manicurist ['mae nikjurist] s. manichiuri stă. manifest ['masnifest] I. adj. clar, vădit, limpede, ev ident; to make smth. ~ a lămuri ceva. II. s. 1. (mar.) certificat de încărcătură; declaraţi de expediţie. 2. (înv.) manifest.



III. vb. A. tr. 1. a manifesta; a arăta, a demonstra, a dovedi; they ~ed great act ivity dădeau dovadă de activitate intensă. 2. (mar.) a declara (o încărcătură) la vamă. 3. ) a înscrie (o marfă) într-un certificat de încărcătură sau într-o declaraţie de expediţie. 1. (pol.) a lua parte la o manifestaţie, a manifesta, a demonstra. 2. (despre fan tome) a apărea, C. rej7. a se manifesta, a se declara; no disease has ~ed itself n u s-a declarat nici o maladie. manifestant [imseni'festant] s. (pol.) manifestan t, demonstrant. manifestation [.maenifes'tci/^n, -fos-] s. 1. manifestare, expri mare. 2. (pol.) manifestaţie, demonstraţie. 3. publicare, proclamare. 4. manifestare , simptom. 5. (în spiritism) mani festare, materializare. manifestly ['maniifestli] adv. (în chip) manifest, clar, limpede; she is ~ wrong e limpede că n-arc dreptate. manifestness ['mseni-festnis] s. claritate, limpezime. manifesto [imseni'fcstou ], pl. manifestos sau manifestoes [-z] s. (pol.) manifest, proclamaţie, declaraţie p ublică. manifold ['masnifould, rar 'men-] I. adj. 1. divers, variat, felurit, dife rit, deosebit. 2. multiplu, numeros. II. s. 1. (filoz.) diversitate. 2. (com. et c.) policopie,copie multiplicată; document multiplicat / policopiat. 3. colecţie. 4. (telm.) tuburi, ţevi; tub, rezervor, colector; exhaust ~ ţeava de eşapament; oii ~ co lector de ulei. III. vb. tr. a multiplica, a trage în mai multe exemplare. manifol d cloth [~ klo(:)8] s. (text.) ţesătură compusă. manifolder [rma?nifouldar] s.v. m a n i f o l d i n g m a c h i n e . manifolding ['majnifouldinj s. policopie, copie m ultiplicată. manifolding machine [~ msi/kn] s. aparat de multiplicat, maşină de polico piat. manifoldness ['masnifouldnis, rar 'men-] s. multiplicitate, diversitate; a spect variat. manifold printing ['mamifould 'printin] s. (poligr.) transfer. man ikin l'masnikin] I. s. 1. omuleţ, pitic, mormoloc. 2. manechin. II. adj. mic, piti c. Manil(l)a [ma'nila] s. 1. (şi ~ hemp) cânepă de Manilla. 2. (şi ~ cheroot) ţigare de fo i de Manilla. Manil(l)a rope [~ roup] s. (amer. si.) ţigară ieftină de foi. manioc ['m asniok] s. 1. (bo/.) manioc (Jatroplia manihot). 2. casava, Iipie din făină de manio c. maniple ['mamipl] s. 1. (mii. ist.) manipul, companie de infanterie în legiunea romană. 2. (bis.) bandă de stofă pe braţul stâng (purtată de preoţii catolici în timpul li iei). manipulate [ma'nipjulcit] vb. tr. 1. a manipula, a mânui (scule, dispozitive mecanice etc.). 2. (fig.) a manipula, a manevra, a învârti, a duce; to ~ accounts a măslui conturi; to ~ the market a provoca mişcare la bursă. manipulation [mainipju'le i/an] ş. 1. manipulare, mânuire. 2. (fig.) maşinaţiune, înşelătorie; ~ of the market maşina bursă. 3. (şijig.) manevră; wrong ~ manevră greşită. manipulative [ma'nipjulcitiv, -lativ] dj. de manipulare. manipulator [ma'nipjuleita1"] s. 1. (tehn.) manipulator. 2. ( peior.) înşelător, pungaş. Manitoban [maeni'toubpn] I. adj. din Manitoba. II. s. locuito r din Manitoba. man-killer riiKenikib1"] s. ucigaş, asasin, criminal. mankind [mas n'kaind] s. 1. omenire, umanitate, neam omenesc. 2. ['mEenkaindj (mai ales glumeţ) totalitatea bărbaţilor, bărbaţii. rnanless ['rneenlis] adj. 1. nelocuit. 2. (mar.) fără ec ipaj. manlike l'mamlaik] adj. 1. bărbătesc, masculin; demn de un bărbat. 2. caracter băr bătesc / viril (la femei). 3. asemănător omului; the ~ apes antropoizii. manliness ['m ainlinis] s. 1. bărbăţie, virilitate. 2. vitejie, curaj. manly ['masnli] I. adj. 1. bărbăt esc, viril a ~ voice o voce de bărbat; the ~ qualities calităţile proprii bărbatului. 2. viteaz, îndrăzneţ. II. adv. (înv.) bărbăteşte, ca un bărbat. man-made ['masnmcid] adj. făc nfecţionat de om; artificial. manna [(ma;na] s. 1. (rel.) mană (cerească). 2. (farm.) manna, extras de mojdrean. 3. (bot.) frăsiniţă, mojdrean (Fraxinus ornus). manna-ash [ ~ sef] s. v. m a n n a (3). manna croup [~ kru:p] s. gris. manned [mand] adj. (d espre un vehicul) cu om la bord, care are om / oameni / personal la bord. manneq uin ['mtenikin] s. manechin. manner ['masna1"] s. 1. mod, fel, chip, manieră (de a face ceva); in / after this ~ în felul / chipul / modul acesta; aşa, astfel; the ~ in which felul în care; in like ~ în acelaşi fel, într-un mod asemănător; la fel; in a ~(of speaking) într-un anumit fel / sens, dintr-un anumit punct de vedere; ca să spunem aşa . 2. (gram.) fel al acţiunii, mod; adverb of ~ adverb de mod. 3. (arte, lit.) mani eră; stil; the ~ and the matter forma şi fondul. 4. obicei, obişnuinţă, deprindere. 5. pl.



 moravuri; datini; obiceiuri (ale unui popor etc.); a novel of ~s roman de morav uri. 6. înfăţişare; ţinută; aer. l.pl. maniere, apucături, deprinderi; bună creştere, bune , buna-cuviinţă; bad ~s deprinderi urâte, lipsă de maniere; he has no ~s e prost crescut / lipsit de bună creştere, îi lipseşte bună-cuviinţa, e certat cu politeţea. 8. specie, fe soi; what ~ of man is he? ce fel de om esteV; all ~ of people tot felul de oamen i, oameni de toate felurile/soiurile; no~of doubt nici o urmă /umbra de îndoială. 9. f el / mod de viaţă; to the ~ born a) menit unui anumit fel de viaţă; b) obişnuit de copil ( cu ceva); c) (fam.) înclinat spre ceva (din naştere). mannerism ['masnarizam] s. 1. manierism, afectare; poză. 2. particularitate (a unui scriitor etc.). mannerist [' maenarist] s. (arte) manierist. mannerless ['masnalis] adj. nepoliticos, rău cresc ut, nccioplit, nemanierat. mannerliness [-nis] ş. politeţe, bună creştere, curtenie, cur toazie. mannerly ['ma^nali] adj. politicos, curtenitor, manierat. manning ['masn irj] s. (mar.) echipare; armare.



 manning table 590



manning table [~ iteibl] s:(ec.) fişa personalului. mannish ['maeni/J adj. 1. bărbătes c, masculin. 2. (de spre femei) cu apucături de bărbat; to be ~in one's dress a se îmb răca asemenea bărbaţilor. manoeuvre [ma'nu:v9r] I. s. 1. (mii.) manevră; mişcare a trupelo r; troops on ~s trupe în manevră. 2. pl. (mil., mar.) manevre. 3. (fig.) manevră, maşinaţi e; pl. intrigi, uneltiri (împotriva guvernului etc.). II. vb. A. tr. 1. a manevra, a pune în mişcare, a face să execute manevre (o armată, o flotă). 2. a conduce / a orient a (o conversaţie etc.). 3. a unelti, a manevra. B. mtr. 1. (mii., mar.) a face man evre. 2. a manevra; (mar.) (despre nave) a evolua, a se mişca. manoeuvrer [m3'nuv9 r3r] s. 1. conducător de manevre (militare etc.). 2. (fam.) intrigant. manoeuvring [mc'nuvorirj] s. 1. manevrare. 2. (peior.) intrigi, manevre. man-of-war [,mfenc iv'wo:r],pl. men-of-war [men-] s. (mar. mil.) vas de război, navă militară; vas de lin ie; cuirasat. manograph ['msenogra:!', -greef] s (tefm.) manograf. r manometer [ ino'nomito | s. (tehn.) manometru. manor ['ma3n3rj s. 1. (ist.) feudă, moşie feudală. 2. v. ni a n o r - h o u s e . manor-house ['mrenahaus] s. conac. manorial [ma'n orrial, mae'n-] adj. seniorial. man-o'war ['mamo'wo:1"] s. v. m a n - o f - w a r . manpower [~'pauar]s. 1. forţă a braţelor. 2. mână de lucru. 3. (mil.) efective; shorta ge in / of ~ lipsă de efective. man rope ['mscn roup] s. (mar.) strajă; balustradă. ma nsard (roof) ['ma?nsa:d (ru:f)] s. (constr.) acoperiş mansardat. mansard-roofed [~ ru:ft] adj. mansardat. mansard room [~ru(:)m] s. (constr.) încăpere mansardată. manşe [ m;ens] s. casă parohială; (în Scoţia) presbiteriu. manservant ['m?entS3:v3nt],p/. menser vants I'menisaivpnts] ş. servitor, slujitor. mansion ['niEen/^n] s. 1. casă mare; vi lă; palat. 2. pl. imobil cu.multe apartamente, casă de raport. 3. (astrol.) casă. 4. (în v.) locuinţă, casă. mansion-house [~hausj s. 1. vilă, palat seniorial. 2. the Mansion-Ho use reşedinţă oficială a lordului primar al Londrei. man-sized ['masnsaizdj adj. (amer. fam.) greu; mare. manslaughter ['mren-sb:tor] s. (jur.) omor prin imprudenţă; omucid ere fără premeditare. manslayer [rm?enislci3r] s. ucigaş. mansuetude ['mfenswitjmd] s. (înv.) blândeţe, mantei ['mxntl] s.l.v. m a n t e l p i e c e . 2. (tehn.) carter; ca rcasă; înveliş de protecţie. mantel board [~ bo:d, ~ bnod] s. poliţă deasupra căminului. ma let ['mtentlit, -et] ş. 1. manta scurtă. 2. (mii. ist.) scut. mantelpiece ['mamtlpks ] s. cămin; poliţă deasupra căminului. mantelshelf [~/elf] s. poliţă deasupra căminului. ma l-tree [~tri:] s. v. m a n t e l p i e c e . mantes ['maentiz] pl. de la m a n t i s. mantie ['mrentik] adj. profetic. mantis ['mcentis], /;/. mantes ['ma?ntiz| s. (entom.) călugăriţă (Mantis religiosa). mantissa [mamtiso] s. (mat.) mantisă. mantie [ 'niaentl] I. ş. 1. mantou (fără mâneci); capă; manta, pelerină (de damă). 2. înveliş, strat vă, de zăpadă etc.). 3. perdea, văl (de întuneric, de negură). 4. (zool.) membrana cărnoasă oluşte bivalve care secretă scoica. 5. (geol.) manta de protecţie; rocă acoperiş. 6. (text .) strat protector. 7. (metal) înveliş / acoperământ (exterior) la furnalul înalt. 8. (con str.) faţă, parte din afară / exterioară (a unui perete). II. vb. A. tr. 1. a acoperi a / îmbrăca / a înfăşură cu o manta / cu o capă. 2. a arunca o manta pe; a acoperi cu un văl. poetic) a ascunde, a tăinui. B. intr. 1. (despre lichide) a face / a produce spumă, a spuinega, a se acoperi de spumă. 2. (despre sânge) a se răspândi. 3. (despre faţă, obraji a se înroşi, a se împurpura, a se îmbujora. mantle corbel [~ iko:bol] s. (constr.) bucşă d îmbinare / legătură. mantie rock [~ rok] s. (geol.) rocă acoperiş. mantlet ['maentlit, -e t] s. v . m a n t c i c t . man trap ['niaen treep] s. (sifig.) cursă, capcană. manu al ['masnjualj I. adj. manual, de mână; the ~ alphabet alfabetul surdo-muţilor. II. s. 1. manual, carte. 2. (muz.) claviatură. manual drive [~ 'draiv] s. (tehn.) acţionar e manuală. manual exercise [~ 'eksasaiz] s.(miL) mânuire a armelor. manual fire-engi ne [~ Taie>riend3in] ş. pompă de incendiu / extinctor de mână. manual governing [~ 'gAVo ninJ s. (tehn.) reglare manuală. manual haulage [~ .ho:Jid3j s. tracţiune cu braţele. manually ['masnjualif adv. manual, cu mâna. manual pump [~ 'pAmp] s. (tehn.) pompă d e mână. manual work [~ 'wo:k] s. muncă manuală. manual worker [~ Vo:k9r] s. muncitor man ual; meseriaş, meşteşugar. manubrium [ma'njmbriam], pl. şi inanubria [-bria] s. (anat., zool.) manubriu. manufactory [.niEenju'fajktpri] s. 1. (ec.) manufactură. 2. fabri că, uzină. manufacturai [tinamju'faiktgral] adj. de fabricaţie; de fabricare. manufact ure [tm£enju'fa;kt/Dr] I. s. 1. (ec.) producţie. 2. fabricare, manufactură, prelucrare ; steel ~ producţie de oţel; of home ~ de fabricaţie naţională. 3. fabricat, produs (indus



 trial). 4. industrie; the woollen ~ industria lânii. 5. (fig.) plăsmuiri, ştiri / info rmaţii false. II. vb. tr. 1. a fabrica, a manufactura, a produce; a confecţiona. 2. (fig.) a inventa, a născoci, a plăsmui. manufacturer [iiuasnju'faîktfora1"] s. 1. fabr icant, industriaş. 2. (peior.) plăsmuitor, născocitor (de minciuni, ştiri, cuvinte noi e tc.).



manufacturing [iniEenju'fsckt/orirj] I. adj. 1. de fabricaţie. 2. industrial; a ~ country o ţară industrială. II. s. 1. producere, fabricare, prelucrare. 2. industrie m anufacturieră / prelucrătoare. manuka ['meenoko] s. (bot.) manuca, arbore din Austra lia ale cărui frunze înlocuiesc ceaiul (Leptospermum). manumission [iinainju'mi/cn] s. (ist.) 1. dezrobire, eliberare (din sclavie), emancipare (a unui sclav). 2. d ocument de eliberare (din sclavie). manumit [sd] s. planşetă. map case [~ keis] ş. porthartă. map code [~ koud ] s. cod topografic. map drawing [~ rJ s . curbimetru. mapper ['mfep3r] s. v. m a p m a k e r . mapping ['maspirjj s. 1. cartografie. 2. v. m a p (1,4). map range ['maep rcind3] s. (mil., geod.) distanţă p



 e orizontală (pe hartă). niaquis [nia'ki:]s. (jr.) niaquis; to take to the ~ a trece înrnaquis,a lua calea rezistenţei. mar [mo:rj vb. tr. 1. a strica (plăcerea cuiva); a tulbura (o petrecere etc.); a vătăma, a deteriora. 2. a distruge; a mutila, a desfi gura; (fam.) to make or ~smb. a ridica pe cineva sau a-1 distruge. 3. (ţelrn.) a z gâria; a deteriora. marabou ['niEcrobu:] s. (omit.) marabu (I^ptoptilus crumenifer us). marabout ['ma^ra-bul] s. 1. marabut (ascet musulman). 2. monument funerar a l unui marabut. marae ['maeri:] s. (NX.) loc special (într-o aşezare maoră) destinat a ctivităţilor sociale. marasca [ma'rassks] s. (bot.) specie de cireş amar (Primus ceras us marasca). maraschino [iiiiEeros'kimou] s. maraschino, lichior din cireşe amare. marasmus [mo'rEezmas] s. (med.) marasm, epuizare, slăbiciune accentuata. Marathon (race) ['maeraOan (rcis)] s. cursă a maratonului, maraton.



 591 market-garden maraud [ma'raid] vb. A. tr, a prăda, a jefui. B. intr. a comite jaf(uri), a face p rădăciuni; to ~ upon / on the population a jefui populaţia. marauder [-3r] s. prădător, je fuitor. marauding [-in] I. adj. de jaf/ pradă. II. s. jefuire, prădare. marble ['ma: blj I.s. 1. marmură. 2. pi. colecţie de sculpturi de marmură. 3.pl.joc de copii cu bil e. 4. pl. (si.) deşteptăciune, bun simţ, doxă. II. adj. (fig.) solid / durabil ca marmur a. III. vb. tr. a da un aspect de marmură (cu dat.). marbled [-d] adj. de marmură; m armorat; marmorcan. marble-dome ['mu:bldoum| ş. (amer. si.) tontălău, monument de pros tie. marble-edged ['mu:blcd3d] adj. (despre cărţi) cu muchiile foilor marmorate. mar bleize ['ma:biaiz3 vb. tr. (amer.) v. m a r b l e (III). marbler ['mo:btar] s. l ucrător care marmorează muchiile foilor de cărţi. marble-topped ['ma:bltopt] adj. cu vârfu l de marmură. marbly ['ma:bli] adj. ca marmura, marmorat. marc [ma:k] s. boască; boşti nă; borhot; tescovină de struguri. marcasite ['muikasait] s. (mineral.) marcasit. ma rcel [ma:'scl] I. s. ondulaţic (la păr). II. vb. tr. a ondula (părul). March1 [mo:t/] s. 1. (luna) martie; the first of ~ întâi martie. 2. atr. de martie, din luna martie . march2 I. vb. A. intr. 1. (mil. etc.) a merge în marş; a mărşălui; a defila. 2. (fig.) a sc scurge, a merge înainte, a nu sta pe loc; time ~es on timpul merge înainte. 3. a păşi. 4. (fig.) a face progrese. B. tr. a conduce în pas de marş. II. s. 1. (mil.) marş. 2. marş; mers (pe jos). 3. (muz.) marş. 4. (fig.) scurgere, trecere; ~ of events des făşurare a evenimentelor. 5. (ftg.) progres, evoluţie. 6. mers, fel de a merge. march3 I. s. hotar, graniţă. II. vb. intr. to ~ on a se mărgini cu, a se hotărnici cu, a se înve cina cu. marching ['ma:t/inj (mil.) I. adj. (despre regimente) de linie. II. s. marş. marching order [~ o:d3r] I. adj. 1. (mil.) de marş. 2. de călătorie; de deplasare. II. s. (mii.) 1. formaţie de marş. 2. pl. foaie de drum; (fam.) to give smb. his ~s a da paşaportul cuiva, a concedia pe cineva. marching song [~ son] s. (/nil.) marş (cântec). marchioness ['ma:/3nis, amer. şi -cs] s. 1. marchiză (titlu de nobleţe). 2. (f am.) fată la toate. march land ['mu:t/ tend] s. teritoriu limitrof. marchpane l'mo :t/pein] s. marţipan. march-past ['ma:t/pa:st] s. (mii.) defilare. march stone ['m a:t/ stoun] s. (dial.) bornă de hotar. marconi [mu:'kouni] vb. tr. (tel. înv.) a tra nsmite (un mesaj) prin telegrafie fără fir. marconigram [-gra?m] s. (tel. înv.) telegr amă. mare1 [ms9 r ] s. iapă; (fam.) the grey ~ is the better horse femeia duce greul . mare2 s. coşmar (cf. n i g h t m a r c). mare3 ['mearil.p/. măria ['muxis, 'mea-] s. (astron. etc.) mare. maremma [întrema],pi. maremme [-mi:] s. (geol.) maremă. mare 'snest ['mssz nest] s. 1. iluzie; to look for a ~ a umbla după cai verzi pe pereţi; (fam.) to find a ~ a găsi piatra filosofală; the discovery turned out to bea ~ desco perirea s-a dovedit iluzorie. 2. încurcătură; dezordine; harababură. mare's-tail [~teil] s. 1. (mar.) (nori) cirus în filamente. 2. (bot.) coada-calului (Hippuris vulgaris). marinade [imseri'ncid] (gastr.) I. s. marinată. II. vb. tr. a marina (peste, chift ele etc.). marine [ma'rkn] I. adj. 1- marin, de mare. 2. maritim, naval. II. s. 1. (mar.) marină (comercială). 2. (mar.) navigaţie. 3. (mar. mii.) soldat din infanter ia marină; the ~s infanteria marină; (fam.) tell that / it to the ~s asta să i-o spui lui mutu. 4. (arte) peisaj marin, marină. 5. albastru-marin, bleumarin. 6. (austr. si.) sticlă goală / golită. marine belt [~ 'belt] s. (mar.) ape teritoriale. marine c able [~ 'keibl] s. (electr.) cablu submarin. marine current [~ 'kAr^nt] s. (mar. ) curent marin. marine engine [~ 'cndjin] s. (mar.) maşină navală. marine fouling [~ i faulin] s. (mar.) depuneri pe opera vie; barbă. marine pump [~ pAinp] s. (mar.) po mpă pentru construcţii navale. mariner ['ma?rin3r] s. (mar.) marinar; matroz (mai al es în marina de război); master ~căpitan (de vas) comercial. marine stores [ni3i:ri:n 'sta:z, ~'st03z] s. 1. (mar.) (material de) aprovizionare. 2. (fam.) vechituri. Marinisrn [rns'rimizsm] s. (lit.) marinism, stil afectat. marionette [imseria'ne t] s. marionetă. marish ['masri/] I. s. mlaştină, baltă. II. adj. de baltă; mocirlos. mari tal [ms'raitl, 'mseritl] adj. 1. matrimonial, marital, conjugal. 2. de soţ, al bărba tului. maritime ['maeritaim, amer. si -tini] adj. maritim: marin; the great ~ po wers marile puteri maritime. Maritimer ['ma^ritaini3r] s. (canad.) locuitor al P rovinciilor Maritime ale Canadei. marium ['me^Jrbm] s. (astron.) mare (pe Marte)



 . marjoram ['mux^arsm] s. (bot.) sovârv (Origanum vulgare). mark1 [mo:k] s. (ec.) 1. marcă (germană). 2. (scoţ. ist.) marcă. mark21. s. 1. semn; marcă. 2. caracteristică; tr ră (distinctivă). 3. simptom. 4. semn, notă; danga. 5. (constr.) martor. 6. (telm.) im primare, amprentă; semn. 7. (lei.) semn Morse. 8. (teAt.) cută, pliu, îndoitură. 9. (tex t.) pată, semn. 10. (telm.) reper; emblemă; marca fabricii. 11. (drumuri) (stâlp) indi cator; bornă. 12. ţintă; ţel; off the ~, out of the ~departe de ţintă; alături de ţintă; to e ~ a lovi în ţinta. 13. calitate, sort. 14. model; tip. 15. (scol.) notă; punct. 16. (fig.) pradă; to be an easy ~ a fi o pradă uşoară; he is too easy a ~ e prea naiv, nu c destul de rafinat; e o pradă prea uşoară. 17. (înv.) margine; hotar. 18. (amer. si.) age amiu. II. vb. A. tr. 1. a marca, a însemna, a face un semn pe; a ştampila (mărfuri); a marca (copacii). 2. a fixa, a pune: to ~ stock a cota valorile. 3. (şcol.) a cali fica, a nota; to ~an exercise a pune notă pentru o temă, a nota o temă. 4. a categoris i; a desemna pentru; a destina (cu dat.); to ~smb. as a desemna / a alege pe cin eva pentru / ca. 5. a marca, a repera, a indica; to ~ the points in a game a mar ca punctele jocului; to ~ a place on the map a indica / a arăta un punct pe hartă; a arăta drumul. 6- a arăta. a dovedi, a manifesta; to ~ one's approval (by) a-şi arăta / a-şi manifesta aprobarea (prin); 7. acrea, a face. to~eraafacccpocă. S. (lit., poeti c) a observa, a privi, a scruta; a pândi; he ~ed him closely îl observa îndeaproape / cu atenţie. 9. a observa, a remarca, a nota; ~ well what I say! ţine minte / bagă bine de seamă ceea cc-ţi spun!; ~ me / you, ~ my words! ascultă-mă bine! reţine ceea ce-ţi spun 10. (sport) a marca (un adversar). 11. to ~ down a) a nota; b) a marca, a însemna ; c) a scădea nota (unui elev etc.); to ~ off a marca, a delimita, a însemna; a tras a; to ~ out a) a marca; a însemna; b) a evidenţia; c) a plănui, a planifica; to ~ up a ) a fixa (preţul); b) a mări nota (unui elev etc.); c) a redacta (un manuscris pentr u tipar). B. intr. 1. a fi atent, a observa. 2. a marca, a fixa un semn. 3. a ob serva, a-şi nota. 4. a-şi nota / a-şi însemna punctele (la un joc). Mark3 s. (rel.) evan ghelia după Marcu. markdown ['mc:kdaun] s. (ec.) devalorizare. marked [mu:kt] adj. 1. însemnat, marcat, cu semn. 2. clar. vădit, pronunţat, vizibil; sensibil; a ~differ ence o diferenţă sensibilă; a ~ disadvantage dezavantaj vizibil; strongly ~ features t răsături puternic accentuate. markedly ['mti:kidli] adv. deosebit de, pronunţat; he wa s ~civil to us a fost deosebit de politicos faţă de noi. markedness ['ma:kidnis] s. aspect marcant, înfăţişare ieşită din comun, evidenţă. marker ['mo:k3r] s. 1. persoană care ază / înseamnă (obiecte care trebuie marcate). 2. pontator; şcolar care notează prezenţa co egilor săi. 3. semn de carte. 4. (amer.) placă comemorativă; monument comemorativ. 5. marcaj (la munte). 6. (agr.) marcator. 7. (hidr.) sondă. 8. (constr.) reper. 9. (c anad. auto) placă cu numărul de înmatriculare. 10. (lingv.) marcă. market ['mu:kit, amer . -et] I. s. 1. piaţă; târg; covered ~ piaţă acoperită, hală, hale; cattle / meat ~ piaţă d in the ~ pe / în piaţă; to be in the ~ for smth. a merge la piaţă ca să cumpere ceva; to b on / to come into the ~ a fi pus pe piaţă / în vânzare. 2. debuşeu; to find a ready ~ ase vinde repede; a sc plasa uşor; a-şi găsi repede desfacere. 3. (înv.) cumpărare şi vânzare; afic; afacere. 4. cerere (de mărfuri). 5. preţ curent. 6. to go to ~ (austr. fam.) a avea draci, a-i sări ţandăra. II. vb. A. intr. a face piaţa, a-şi face târguiclllc. B. tr. a vinde, a găsi desfacere / debuşeu pentru (mărfurile sale); a lansa (un articol) pe p iaţă. marketability [ima:kito'biliti] s. (ec.) vandabilitate. marketable |'ma:kitobl ] adj. 1. (despre o marfă etc.) vandabil, uşor de vândut. 2. de târg; de vânzare; destinat vânzării. marketableness [-nis] s.v. m a r k e t a b i l i t y . marketable value [ 'maikitabl ivselju;] ş. (cont.) valoare de vânzare / negociabilă. market basket ['mu:k it iba:skit] s. coş de piaţă, paner pentru cumpărături. market condition [~ ksn'di/^n] ş. ( c.) situaţie a picţii, conjunctură. market-day [~dci] s. zi de târg. marketeer [imu:ki't i9r, -ka-] s. vânzător (la o piaţă), precupeţ. marketer rmc:k9t3r] s. 1. vânzător (într-o p cumpărător (într-o piaţă). market-garden ['ma:kitiga:dn] s. gradină de legume / zarzavat(u i).



margarine [imo:d3o'ri:n, imaiga-,'—] s. margarina. mărgărite l'mu:g3irait] s. (înv.) per lă. marge1 [mo:d3] s. (jwetic) margine; hotar. marge2 ş. (fa/n.) margarina. margent ['mutant] s. (înv.) margine; tivitură. margin ['ma:d3in] I. s. 1. margine; lizieră; ho tar; mal, ţărm; muchie; bordură. 2. deosebire; variaţie. 3. (ec.) acoperire, garanţie dată entru asigurarea unei plăţi; (la l;ursă) aconto (vărsat samsarului). 4. (şi ~ of error) (t elm.) toleranţă, joc; limită; ~ of safety margine / limită de siguranţă. 5. (\x)ligr.) marg ne; spaţiu alb (al unei pagini). 6. (telm.) coeficient de siguranţă. II. vb. tr. 1. a



 adnota (o carte); a face adnotări pe marginea (unei cărţi). 2. a pune / a face o margi ne la; a margini; a river ~ed with grass un râu mărginit / tivit de iarbă. marginal [' muşinai] adj. marginal, de margine; to make ~ notes in a book a face note marginal e într-o carte. marginal angle [~ 'aerjgl] s. (fiz.) unghi marginal. marginal beam [~ 'bi:m] ş. (constr.) grindă marginală. marginal fog [~ 'fogj s. (fot.) voal margina l. marginalia [imu^i'ncilia] s. pl. 1. însemnări pe marginile unei cărţi. 2. ([x>ligr.) marginale. marginal notes ['moxfjinal 'nouts] s. pl. v. m a r g i n a l i a . ma rginate ['mu:d3ineit] I. adj. 1. bordurat, cu margini. 2. (entom.) herminat. II. vb. tr. a mărgini; a bordura. margrave l'ma:greiv] s. (ist.) maregraf. marguerite [iinu:g9'ri:t] s. (bot.) bănuţi, bănuţei, părăluţe (Bellisperennis). măria ['ma:ri9. 'ni£3 l. de la m a r c3. mariculture l'ma3rikAlt/3r] s. cultura plantelor şi animalelor marine (pentru hrană si materii prime). marigold ['mcerigould] s. (bot.) filimică. găl binelc (Calendula officinalis). mariholic [ima^ra'holikj s. (amer. si.) toxicoma n dependent de marijuana. marijuana [tniEeri'hwams, amer. .mEera'wumo] s. 1. (bo t.) specie de cânepă indiană (Cannabis sativa). 2. marijuana. marina [ma'rima] s. (mar .) port de ambarcaţii.



 market-gardener 592



market-gardener [~rouf£et 'pi:] s. (b ot.) mazăre-grasa (Pisum sativum). market-price [~'prais] s. 1. (corn.) preţ / curs al picţii. 2. (la burşă) preţ curent. marrowish ['msroui/] adj. ca măduva. market rate [~ reit] J. v. m a r k e t - p r i c e . marrowless [rma:roulis] adj. 1. fără măduvă. 2. (j ig.) tară energie / vlagă. market research [~ riisait/J s. (ec.) prospectarea pieţei. marrowy ['masroui, 'inseroi] adj. 1. medular, ca măduva; cu măduvă. 2. (fig.) plin de marking ['ma:kirj] I. ady. marcator, de marcare. II. s. 1. însemnare, marcare (a o biectelor sevă, vânjos, puternic. pentru a fi recunoscute). 2. (tehn.) reperare; tra sare; însemnare; fixare. 3. (ec.) cotare (a marry1 ['masrij vb. A. tr. 1. a cununa , a căsători, a însura; a mărita; a da în căsătorie, valorilor la bursă). 4. pl. mărci, sem e (pe animale). .5. marcare (a metalelor a uni prin căsătorie; I have two daughters to ~ off am două fete de măritat; she has preţioase). 6. pl. (astron.) accidente (de t eren) (pe suprafaţa unei planete). not got her daughter married nu şi-a căsătorit încă fiic . 2. a se căsători cu; a se mărita marking board [~bo:d, ~boad] s. (sport) tablou (pen tru marcarea punctelor). cu; a se însura cu; a lua în căsătorie; they married each other s-au căsătorit; s-au luat; marking card [~ ka:d] s. (ec.) fişă de marcaj, listă de colisa j. he married his friend s-a căsătorit cu prietena sa. 3. (fig.) a lega, a uni (strâns ), a împreuna; marking clerk [~ kla:k] s. (ec.) agent care ţine socoteala cotelor (l a bursă). (mar.) a însura. 4. (fig.) a îmbina, a combina. 5. to ~ up a reuni; a asambl a. B. intr. 1. (to) r marking hammer [~ iha5mo ] ş. (silv.) ciocan marcator. a se Căsători; a se însura; a se mărita, a se lua (cu); to ~ again, to ~ a second time a se m arking ink [~ ink] s. cerneală de marcaj. recăsători, a se căsători a doua oară; to ~ for I ve a se căsători din dragoste; to ~ for marking light [~ lait] s. (au/o) lumină de gab arit. money a se căsători pentru bani / din interes; to ~ below one's station / belo w one / marking machine [~ mo'/i:n] s. (tehn.) maşină de marcat / trasat. beneath on e a face o mezalianţă, a se mezalia, a se căsători cu o persoană de condiţie marking post [ poust] s. (geod.) stâlp de marcare / trasare. inferioară; he has married well a făcut o căsătorie reuşită, a nimerit bine; natives that marking stamp [~ stEemp] s. (tehn.) p oanson de marcare. ~ in and in băştinaşi care se căsătoresc între ei; to ~ with the left ha d, to ~ over the marksman ['ma:ksiiK>n],p/. marksmen [~,-men]s. 1. ochitor de fr unte, bun trăgător broomstick a trăi în concubinaj. 2. to ~up with a se alătura (cu dat.), - a se aduna, a se la ţintă.'2. analfabet, om care nu ştie carte (care face o cruce în l oc de semnătură). reuni eu. marksmanship [-/ip] s. (mil. etc.) dibăcie la tragere. mar ry2 inter/, (înv.) (sau ~come up!,~come out!,~gap!) 1. ei aş! ei asta-i! ei poftim! mark-space [rma:kspeis] s. (automatică) tot-nimic. nu mai spune! ei taci! fugi deaici! 2. zău! pe legea mea! markup ['ma:kA.p] s. (corn.) 1. adaos comercial, benef iciu brut (al unui articol). marrying [-in] I. adj. dispus să se căsătorească. II. s. căsăt rie. 2. creştere a preţului, scumpire. Mars [ma:z] s. 1. (mitol.) Marte, zeul războiul ui. 2. (astron.) planeta Marte. mari1 [mu:l] I. s. (geol.) marnă. II. vb. tr. a fe



 rtiliza (pământul) cu marnă. Marsala [mu:'sa:h] s. vin de Marsala. — mari2 adj. (despre lâna de tricotat) împestriţat. s^ marse [ma:s] s. (amer. dial.) stăpân. mari3 vb. tr. (mar .) a merlina. Marseillaise [rmarsa'leiz, şi pronunţia franceză] s. (fr.) marsilieza. / Marlburian [mo:rbju(o)ricin] s. elev sau fost elev al Colegiului Marlborough. ' marsh [ma:j] s. 1. teren mlăştinos; mlaştină, mocirlă, baltă; bahnă. 2. atr/mlăştinos, mar :ld] adj. (scot.) împestriţat. cu mlaştini. j marline ['morlin] s. (mar.) merlin. mars hal ['ma:/al] I. s. 1. (mii.) mareşal. 2. mareşal al curţii; maestru de ceremonii. mar ling ['ma:lin] s. fertilizare (a solului) cu marnă. 3. (amer.) şerif. 4. (amer.) şef d e poliţie. 5. ajutor de inspector al studenţilor (în marl slate [ma:l isleit] s. (geol .) marnă şistoasă; şist marnos. universităţile engleze). II. vb. tr. 1. a rândui, a aranja, dispune (într-o anumită ordine). marly ['ma:li] adj. (geol.) de marnă, marnos. 2. a co nduce, a duce; a introduce (în mod solemn). 3. (ferov.) a forma, a compune (un mar m [ma:m] ş. (dial.) i. v. m a d a m . 2. v. m o t h e r (I). tren); a manevra (vag oane). marmalade ['mamialeid] s. dulceaţă sau marmeladă de portocale. marshaller l'ma: /pbr] s. ordonator, regulator, organizator. marmatite ['maimo'tait] s. (metal.) blendă. marshalling yard ['mar/slin ja:d] s. (ferov.) (staţie de) triaj. marmoreal [ moi'mouriol] adj. (poetic) de marmoră, ca marmora, marmorean. marshalsea ['mar/als i] s. 1. (ist.) corp de cavaleri însărcinaţi cu siguranţa publică, vechea marmoset ['ma:mo zet, -mouz-] s. (zool.) maimuţă mică din America de Sud (Midas). formă a jandarmeriei. 2 . Marshalsea (ist.) tribunalul mareşalului casei regale (la Londra). marmot ['mari nat] s. (zool.) marmotă (zirctomys marmotta). rnaroon1 [rno'rurn] I. adj. castaniu . II. s. 1. castaniu, culoare castanie. 2. petardă; artificii. marshalship ['ma:/3 l'/ip] s. demnitatea de mareşal. marsh fern ['ma:/ fa:n] s. (bot.) ferigă (Aspidium thelypteris). rnaroon21. s. 1. (mar.) persoană părăsită pe o insulă pustie sau pe o coastă clocuită. marşh fever [~ 


 t. martially ['mar/aii] adv. războinic, marţial; cu bravură. marriageableness [-nis] £. v. m a r r i a g e a b i l i t y ! , Martian [rma:/ion] I. adj. 1. (astron.) marţi an. 2. marţial, de război; războinic. II. s. marriage portion ['ma?rid3 ipo:/3n] s. ze stre. (astron.) marţian. married ['madrid] adj. căsătorit. martin ['mu:tin] s. (omit.) lăstun-de-casă (Delichon urbica). married joint [~ d3oint] s. (mine) înnădirc / şpraiţuire a cablului. martinet [.mcKti'net, amer. şi'—] s. 1. persoană inilităroasă; zbir. 2. pedant . marron ['maersn, ma'ron] s. (gastr.) maroană, castană glasată sau zaharată.



 593 master



martingale ['ma:tirjgeil] ş. 1. (mar.)rnartingală.2. (mat.)rnartingală.3. dublare a mi zei (ta jocurile de noroc). 4. curea pusă cailor pentru a ţine capul arcuit. martini [ma:'ti:ni] s. cocteil (din gin şau vodcă şi vermut). Martinmas ['moitinmas, -mass] ş. (ziua) Sf. Martin (11 noiembrie). Martinmas summer [~ iSAm3r] s. vară târzie. martle t ['mo:tlit, -ct] s. (poetic) rândunică, rândunea. martyr ['mo:t3r] I. s. martir, muce nic; he was a ~to gout suferea de podagra. II. vb. tr. a martiriza, a chinui, a tortura. martyrdom [rma:t3d3m] s. 1. martiriu, mucenicie. 2. (jig.) chinuri, tor tură, torturi. martyress ['ma:t3ris] ş. (rar) martiră. martyrization ['muitarai'zei/an , -tir-] ş. martiriu, martirizare. martyrize ['ma:taraiz, -tir-] vb. tr. a martiri za, a chinui, a tortura. martyrology [ima:ti'rotod3i,-lou-] ş. (re/.) martirolog; pomelnic. martyry ['muitari] s. 1. martiriu. 2. locul unde a murit un martir. ma rvel ['inervai] I. s. 1. minunăţie, lucru minunat, splendoare, frumuseţe; minune, mira col; he's a perfect ~ e un om cu totul neobişnuit; to work ~s a face minuni; (fam. ) it is a ~ to me that sunt grozav de uimit că. 2. pildă (vie), exemplu (viu), întruch ipare; he is a ~ of patience e întruchiparea însăşi a răbdării. 3. (înv.) mirare, uimire, m nare. II. vb. in/r. (at) a se minuna, a fi uimit, a se mira (de). marvelling [-i ng] adj. uimit, cuprins de mirare. marvellous ['mu:vihs, -valas] I. adj. minunat , uimitor, fermecător, extraordinar; it is y to me that sunt uimit că. II. s. the ~ miraculosul, extraordinarul. marvellously [-li] adv. minunat, de minune. marvell ousness [-nis] s. caracter miraculos / extraordinar. marvie ['ma:vi] interj, (am er. si.) grozav! mişto! marvy ['ma:vi] interj, v. m a r v i e . Marxian ['ma:ksi3n ] adj., s. marxist. Marxism ['ma:ksiz3m] s. marxism. Marxism-Leninism [~ 'lenini zam] s. marxism-leninism. Marxist ['mu:ksist] adj., s. marxist. Mary ['me ari] s . (austr. si.) (femeie) aborigenă. Marymas ['mearimss, -re-] ş. (rel.) Buna-Vestire (25 martie). marzipan [ima:zi'paen] s.v. m a r c h p a n e . mascara [mass'ka:r3 ] s. fard de ochi, rimei. mascaron ['massksnm] ş. (arhit.) mascaron. mascon ['mass kon] s. (astron.) mascon. mascot ['masskat] s. talisman, mascotă. masculine ['ma:s kjulin,'mass-] l.adj. 1.masculin,bărbătesc.2.bărbătos, viril,bărbat. 3. (despre o femeie) bărbăţoi, bărbat. 4. (gram.) (de genul) masculin. II. s. (gram.) 1. (genul) masculin. 2. cuvânt de genul masculin. masculinely [-li] adv. bărbăteşte. ' masculineness [-nis] s. v. m a s c u l i n i t y . masculine noun ['ma:skjulin naun, 'mss-] s. (gram.) s ubstantiv masculin. masculinity [-masskju'liniti, -ma:s-] s. masculinitate, bărbăţie, virilitate. masculinize fmasskjulinaiz] vb. tr. a masculiniza. maser [me:z9r] s. (fiz.) maser. mash [mas/] I. s. 1. terci, papă, colc&şa, păsat. 2. sărjiţă. 3. piure de ca tofi. 4. borceag. 5. amestecătură, confuzie, dezordine. 6. (mineral.) amestec de min ereuri. 7. (amer. si.) dragoste, atracţie. II. vb. A. tr. 1. a pune în tocitoare (înal tul). 2. a zdrobi, a terciui, a fărâmiţa. 3. a plămădi. 4. (şl.) a se ţine după, a alerga / gi după; to ~ the girls a alerga după fete. B. in/r. a bântui cu furie. mashed potatoe s ['mas/t ps'teitouz] s. pl- cartofi piure, piure de cartofi. masher ['mas/a1"] s. (fam.) 1. vânător de fuste, don Juan. 2. fante, ţafandaehe. mashie ['mas/i] s. tip de crosă (la golj). mash tub ['mas/ Ub] s, cuvă pentru brasaj. mask [ma:sk, amer. ma ssk] I. s. 1. mască; (fig.) mască; paravan; pretext; to pull of one's ~ a-şi scoate ma sca; to put on a ~ a-şi pune o mască, a se preface. 2. mască, participant la o mascara dă. 3. (înv.) mascaradă. 4. mască antigaz. 5. cap de vulpe (ca trofeu vânătoresc). II- vb. . tr. a masca; a ascunde, a tăinui; (mil.) to ~ the fire a masca focul. B. intr. a se masca, a-şi pune mască, a se ascunde. masked [ma:skt] adj. 1. mascat, travestit. 2. (mii.) mascat. masked ball ['ma:skt DD:I] S. bal mascat. masker ['ma:sk3r, ' massk-] s. mască (persoană). masochism ['maszskiz^m] s. masochism. masochist ['masza kisf] s. masochist. mason ['meisn] I. s. 1. zidar; pietrar, cioplitor de piatră. 2 . francmason. II. vb.tr. a zidi. a clădi din piatră sau cărămidă. masonic [ma'sonik, amer. şi nici's-] adj. masonic, de fracmasoni. masonry ['mcisnri] s. 1. zidărie. 2. (fran cmasonerie. mason's brush ['meisnz brA/] s. bidinea (de văruit). mason's float [~ flout] s. (constr.) drişcă; dreptar, netezitor. mason's hammer [~ 'hasma1"] s. (cons tr.) ciocan de zidar. mason's rule [~ ru:l] s. (constr.) dreptar, netezitor. mas que [mo:sk, massk] s. (ist.) piesă-mască (pantomimă sau feerie hi sec. XVI-XVll). masq uer ['mas:sk3r] ş. mască, persoană mascată. masquerade [.masska'reid, imu:sk-] I. s. 1.



 mascaradă; bal mascat. 2. costum de mascaradă. 3. (f/g.) mascaradă, teatru. II. vb. A. intr. 1. a lua parte la o mascaradă. 2. a purta mască, a se travesti. 3. a se masca . 4. (fig,) a se masca; a se preface; a se da drept altul. B. tr. 1. a masca, a travesti. 2. (jig.) a masca, a ascunde, a tăinui.



masquerader [-3r] s. 1. mască (la o mascaradă, la un bal mascat). 2. persoană mascată / deghizată. 3. (jig.) impostor. Mass1 [mass, ma:s] s. (rel.) liturghie, misă; High ~m issa solcmnis. mass2 [mass] I. s. 1. masă, grămadă, morman; mulţime; ~ of manoeuvre (/ni l.) grupă de şoc; he is a ~ of bruises e plin de / e numai vânătăi; in the ~ în totalitate, ca un tot, în bloc. 2. cea mai mare parte (din ceva). 3.pl. the ~es masele (popula re). 4. (telm.) material, substanţă; pastă. 5. a/r. de masă, al maselor. 6. (fiz.) masă. I I. vb. A. tr. 1. (mil.) a masa. 2. a comasa, a concentra, a strânge grămadă. B. intr. a se comasa, a se strânge grămadă. massa ['masss] ş. (amer.) domnule (formulă de adresare folosită de negri în loc de Mister). massacre ['massaks1", -siks1-] I. s. masacru; măc el; (ist.) the massacre of St. Bartholomew noaptea Sf. Bartolomeu. II. vb. tr. a masacra, a măcelări. massacrer [1mses3kr3r] s. persoană care masacrează. massage ['mass es, -o:d3, amer. m3'sa:3Î (jr.) I. s. masaj; fricţie. II. vb. tr. 1. a face un masaj (cuiva); a fricţiona. 2. (fam.) a bate, a burduşi. mass attack ['mass a'task] s. (/ nil.) atac în masă / masiv. mass-book [~buk] s. (rel.) liturghicr. mass concrete [~ -konkri:t] s. (constr.) beton masiv. masseter [mas'si:t3r] s. (anat.) muşchi maset er. masseur [nias'ss:1",'-'-, maste:r] s. (jr.) maser. masseuse [mas'sa.z,'-'-, mus:z] s. (fr.) maseză. massicot ['maasikot] s. 1. (chim.) oxid de plumb. 2. (mine ral.) masicot; litargă. massif ['massi:f, -'-] s. (geogr.) masiv (muntos). massine ss fmassinis] s. masivitate, soliditate. massive ['massivj adj. 1. masiv, solid; greu, compact. 2. mare; voluminos, enorm; corpolent, robust. massive block [~ ' blok] s. butuc, buturugă. massive gold [~ 'gould] s. aur masiv, lingou de aur. mas sively [Wesivli] adv. masiv, în masa, în mare număr, cu gloata. massiveness ['massivni s] s. masivitate; caracter masiv. massive retaliation policy ['massiv riitasli'e i/sn rpolisi] s. (amer.) politica războinică a ameninţării cu represalii masive. massles s ['masslis] adj. (fiz.) de masă nulă. mass-media ['mass 'mi:dia] s. pl. mass-media. mass meeting [~ 'mi:tin] s. adunare de masă. mass movement [~ tmu:vni3nt] s. 1. ( social.) mişcare de mase. 2. (geol.) deplasare de teren. massotherapy [.massou'Ser api] s. (med.) tratament prin masaj. mass point ['mass point] s. (fiz.) centru d e masă. mass pressure [~ 'pre/a1"] s. (jiz.) presiune de inerţie. mass-produce [~pr3 .dju:s] vb. tr. a produce / a fabrica în serie. mass-production [~pr3.dAk/anj s. p roducţie în masă / serie. mass transit [- itrasnsit] s. transport public. massy ['mass i] adj. masiv, solid. mast1 [mo:st] s. (bot.) ghindă, jir. mast21, s. 1. (mar.) ca targ, catart, arbore; get the ~s down! daţi jos / coborâţi catargele!; to favour the ~ s a amenaja, a împodobi catargele; to expend / to lose / to spend a ~ a pierde un catarg; to cut away the ~s a tăia catargele; before the ~ la / pe extremitatea din faţă a corăbiei; sailor before the ~ simplu marinar; to serve / to sail before the ~ a fi simplu marinar. 2. prăjină. 3. (constr.) pilon, stâlp. 4. (/«ine) mast. II. vb. tr. (mar.) a pune catargul la (o navă). mast ball [~ bo:\] s. (mar.) măr (de catarg / d e arbore). mast base [~ beis] s. (mar.) picior de catarg. mast cap [~ kasp] s. ( mar.) butuc. mast clamp [~ klasmp] s. (mar.) brăţară de etambreu. mast collar ring [~ ikoto 'rirj] s. (mar.) cerc de strângere al catargului, guler, colier. mastectomy [mas'stcktsmi] s. (med.) mastectomie, mamectomie. masted ['mu:stid] adj. (mar.) cu catarg, eu catarge; (în cuvinte compuse) cu... catarge; a three-~ ship un vas c u trei catarge. master ['ma:st?r] I. s. 1. stăpân, posesor, proprietar, stăpânitor, patr on; domn; the ~ of the house stăpânul / proprietarul casei; capul familiei; soţul; to be ~ in one's own house a fi stăpân Ia ei acasă, a nu permite altuia să se amestece în tre burile Iui; to be ~ of oneself a fi stăpân pe sine, a şti să se stăpânească; to be one's ow a fi stăpân pe soarta sa, a nu depinde de nimeni, a nu da nimănui socoteală de ceea ce face, a fi liber / independent; the ~ of one's destiny stăpân pe soarta sa; to be ~ of a large fortune a dispune de o mare avere; to be ~ of the situation a fi stăpân / călare pe situaţie; to meet one's ~ a-şi găsi naşul; to be ~ of a subject a cunoaşte un su iect la perfecţie, a fi stăpân pe materie; to make oneself ~of smth. a) a se face stăpân p e ceva, a lua ceva în stăpânire; b) a-şi însuşi ceva la perfecţie; the ~ and the men patron lucrătorii; to play the ~ a face pe stăpânul; (prov.) like ~, like man cum e stăpânul aşa şi sluga, cum e turcul şi pistolul, cum c sacul şi peticul. 2. the Master (rel.) Domn



 ul. 3. maestru, maistru; meşter; artist (în meserie); (teatru) ~ of the scenery maşini st; 4. (mar.) căpitan (de vas) comercial. 5. (scol.) învăţător, profesor, institutor, dască ; writing ~ profesor de caligrafic; dancing ~ profesor de dans; music ~ profesor de muzică; ~ of fence a) maestru de scrimă; b) (fig.) certăreţ renumit. 6. (univ.) dire ctor de colegiu (la Oxford, Cambridge). 7. (aprox.) licenţiat; Master of Arts lice nţiat în litere; Master of Science licenţiat în ştiinţele naturii; to take one's ~'s degree a-şi lua licenţa. 8. preşedinte al unei loji masonice. 9. domn, jupan (ca adresare unu i tânăr; urmat de numele de familie numai când e vorba de fiul cel mare, de ex. M a s t e r W i l s o n , altminteri, urmat de manele cel mic, de ex. M a s t e r J o h n ) .



 master-alloy 594



10. şef, căpetenie, superior; conducător, director; intendent; ~of the kitchen bucătar şef ; Master Foxhounds şeful vânătorii (la curtea unui prinţ); Master of the King's Music co nducătorul / dirijorul corului din capela regală; Master of Ceremonies maestru de ce remonii; Master of the Royal Household intendentul curţii regale; Master of the Ho rse şeful grajdurilor regale: Master of the Mint directorul monetărici; (jur.) Maste r in Chancery consilier la înalta curte de casaţie; Master of the Rolls directorul a rhivelor Ia înalta curte de casaţie; (mil.) ~ of the ordnance general de artilerie; ~ billet ofiţerul care dă bilete de încartiruire. II. adj. principal, conducător; călăuzito . III. vb. tr. 1. a-şi însuşi, a se face stăpân pe, a lua în stăpânire. 2. a supune, a subj a îngenunchea, a se înstăpâni pe; a domoli; a înfrâna; a învinge, a birui, a înfrânge; to ~ culty a învinge / a birui o greutate; to ~ one's passions a-şi stăpâni / domoli / înfrâna p siunile. 3. a-şi însuşi, a poseda, a deveni stăpân pe (anumite cunoştinţe), a stăpâni; to ~ e of a tool a se familiariza/ a se deprinde cu mânuirea unei unelte; to ~the meani ng of smth. a înţelege ceva, a prinde înţelesul a ceva. 4. a conduce, a gospodări (casa).



mast partner ['ma:st ipa:tnor] s. (mar.) etambreu (l« catarg). masturbate ['majsto ibeit] vb. A. intr. a se masturba, a practica masturbaţia / onanismul. B. tr. a ma sturba (pe cineva). masturbation [ima?sto'bci/;?n] s. masturbaţie, masturbare, ona nism. masturbator [ima?st3'bcit3r] s. persoana care (se) masturbează. masurium [ma 'sjuorbm] ş. (chim.) techneţiu. mat1 [mxtj I. s. 1. rogojină; covoraş, preş, carpetă; velin coarţă; (fam.) to leave smb. on the ~ a nu primi pe cineva (un vizitator); (fam.) to be on the ~ a) a fi la strâmtoare / la aman; b) a primi o mustrare / un perdaf/ o săpuneală; (fam.) to have smb. on the ~ a face pe cineva cu ou şi cu oţet. 2. (mar.) pa iet. 3. (poligr.) matriţă (de stereotipie). 4. suport, soclu. 5. muşama. 6. mărăciniş. 7. p câlcit. 8. gard de nuiele. 9. (N.Z.) pelerină purtată de maori. 10. (ftg.) the ~ modul de viaţă al maorilor. II. vb. A. tr. 1. a acoperi cu rogojini, a pune rogojini pest e, a pardosi cu rogojini; to ~ up a acoperi cu rogojini (de ex. plantele în vedere a iernatului). 2. a împleti rogojini din. 3. a încurca, a încâlci, master-alloy I'ma:st9 ri32bi] s. (metal.) aliaj intermediar. a împâsli (părul). 4. a consolida cu gard de nu iele (malurile unui râu etc.). B. intr. a se master-at-arms I'ma:storot'a:mz] s. ( mar.) subofiţer însărcinat cu menţinerea face ca pâslă, a se împâsli. disciplinei. mat2 I. mat, opac, nclustruit, fără lustru; (despre culori) spălăcit, şters; ~ paper master block ['ma:st9 bbk] s. (tehn.) portinatriţă. hârtie mată. II. ş. pilă sau unealtă de cizelat (car ace metalele mute). III. vb. A. tr. r master builder [~ .bikh ] s. antreprenor ( de lucrări de construcţii); arhitect. a face mat (sticla, metalele), a dczlustrui; a spălăci, a şterge (o culoare). B. intr. to ~ in master card [~ ka:d] s. (antoni.) car telă principală / directoare. a şterge primul lustru (la metale) sau prima culoare (la tablouri). master chord [~ ko:d] s. (muz.) acord dominant. mat3 s. (la tablouri ) paspartu. master copy [~ «kopij s. (poligr.) original primar. matador ['mzetod:) :1"] s. matador (şifig.). 1 master cylinder [~ isilinda "] s. (auto) cilindru prin cipal. match1 [maetj] s. 1. chibrit; to strike / to light a ~ a aprinde un chibr it; box of ~es masterdom ['ma:stodom] s. (rar) dominaţie, autoritate, putere. cuti e de chibrituri. 2. fitil (de sfeşnic, lampă). 3. (mil., mine) fitil; focos, amorsa. masterful ['moistoful] adj. 1. despotic, tiranic, poruncitor, imperios. 2. sigu r, plin de match 2 1. s. 1. egal, pereche, potrivă, seamăn; tovarăşă de viaţă, soţie; rival l; he încredere (în sine). 3. meşteşugit, măiestrit, abil. has not his ~ nu-şi are / află p che, e de neîntrecut; he is more than a ~ for me c mai masterfulness [-nis] s. 1. putere, autoritate. 2. măiestrie, artă. master-hand ['maistahasndj s. 1. mână de maestru ; he is a ~at it e un maestru în acest ceva decât mine, mă întrece; to find / to meet on e's ~ a-şi găsi / a-şi întâlni egalul; a-şi găsi omul / naşul; you are no ~for him nu te po / pune cu el; to be more than domeniu. 2. expert. 3. măiestrie. a ~ for smb. a) a fi mai puternic sau mai abil / dibaci / şiret decât cineva; b) a umbla masterhood [ 'ma:stohud[ s. v. m a s t e r s h i p . să înşele pe cineva; (fam.) it's no ~nu merge, nu se potriveşte. 2. asortare, potrivire, masterkey ['nkr.stski:] s. 1. cheie pri ncipală. 2. şperaclu. 3. (tel.) buton principal. armonizare; to be a good ~ a se aso rta bine, a se potrivi bine; to be a bad ~ a nu se masterless ['mo:st?lis]adj. t



 ară stăpân; liber, independent. asorta bine; perfect ~of colours asortare perfectă a cul orilor. 3. meci, competiţie, luptă, masterlessness [-nis] s. neatârnare, independenţă. într cere (sportivă); partidă, joc; rămăşag, pariu; tennis ~ partidă de tenis; hunting ~ masterl ness ['mo:st3linis] ş. măiestrie, artă, iscusinţă, abilitate, desăvârşire. masterly ['ma:st I. adj. măiestrit, meşteşugit, artistic, desăvârşit. II. adv. măiestrit, partidă de vânătoa all ~ meci de fotbal; rowing ~ regată; is it a ~? pui / faci rămăşag / pariu?; (fam.) it is a ~! fie! haide! bun! merge! lasă! 4. căsătorie, unire, cu măiestrie / artă. masterman l'mo:stomon], pl. mastermen ['mu:stomon, -men] s. (fam. pop.) supra însurătoare; log odnă; partidă; she is a good ~ c o partidă bună; to make a ~ of it a se căsători; a-şi înte un cămin; mercenary / money ~ căsătorie pentru bani / din interes, veghetor. II. vb. A . tr. 1. (with) a combina, a potrivi, a îmbina, a împerechea (cu); to ~ cruelty mast er mariner ['masto rni£erinor] s. (mar.) căpitan (de vas) comercial. master-mind [~m aindj I. s. 1. v. m a s t e r s p i r i t . 2. conducere din umbră, omul with cunn ing a îmbina cruzimea cu viclenia; a well ~ed couple o pereche potrivită; (tehn.) di n umbră; creierul conducător (în afaceri). II. vb. tr. a iniţia, a plănui, a concepe, a di rija to ~ the parts of a machine a monta o maşină. 2. a lega, a uni (prin căsătorie), a căsători, a da în căsătorie; an ill ~ed man un om care a făcut o căsătorie nepotriyitafto ~ (o afacere, o acţiune). with a căsători pe cineva cu. 3. a egala, a fi egalul / potri va (cu geul); a fi la fel cu; master passion |~ .pa5fan] s. pasiune dominantă. mas terpiece [~pi:s] ş. capodoperă; he is a ~of cunning nu-1 întrece nimeni în viclenie. a r ivaliza cu; he cannot ~ him nu se poate măsura / pune / întrece cu el; nobody can ~ him in chess nimeni nu-1 poate întrece / egala la şah. 4. a opune, a Contrasta; to ~ smb. master scale [~ skcil] s. balanţă de control. mastership ['ma:sto/ip] s. 1. co nducere, autoritate, superioritate, direcţie; funcţie de against smb. a opune pe cin eva altcuiva; a pune în contrast două persoane. 5. a găsi (ceva) la fel; (despre culor i, materiale) a asorta; a se potrivi / a merge cu; (despre mănuşi, director sau prof esor. 2. măiestrie. ciorapi) a împerechea; to ~a colour a găsi o culoare care să se asor teze cu alta; we tried master-singer ['maistaisina1"] s. (muz., ist.) maestru cântăr eţ. to ~ the vase am căutat un vas de acelaşi fel; shoes to ~ the colour of her dress pantofi master spirit [~ ispirit] s. spirit superior, persoană extrem de dotată / înze strată. asortaţi / Ia culoare cu rochia; (tehn.) to ~ boards a îmbina scândurile în lambă ş luc. master stroke [~ strouk] s. lovitură de maestru; mişcare de maestru. 6. (rar) a împreuna, a împerechea. 7. to be ~ed to a) a fi strâns legat de; b) a trebui să. master switch [~ swit/j s. (electr.) întrerupător de linie / principal. B. intr. 1. (despr e animale) a se împerechea, a se împreuna. 2. (with) a se căsători (cu); master teeth [~ ti:0] pl. de Ia m a s t e r t o o t h. to ~ into a family a se înrudi (prin alianţă) cu o familie. 3. a se potrivi, a merge (împreună), master tool [~ tu:l] s. instrumen t etalon de mare precizie. a corespunde, a se asorta, a se armoniza; these colou rs don't ~ aceste culori nu merg / master tooth [~ tu:G], pl. master teeth [~ ti :0] s. colţ, dinte canin. nu se asortează / nu se potrivesc / nu se armonizează; dress with hat to ~rochic asortată / master touch [~ tAt/] s. v. m a s t e r s t r o k e . * de aceeaşi culoare cu pălăria; to ~ well a se potrivi / a se asorta bine, a merg e bine master warden [~ ks] s. cutie cu chibrituri; cutie de chibrituri. mast house ['mcxst haus ] ş. (mar.) 1. platformă de catarg. 2. atelier de confecţionat match game |~ geim] s. (sport) partidă decisivă. arbori. mastic ['msestik] s. 1. mastică. 2. mastic, sacâz. 3. (bot.) pom de fistic (Pistacia lentiscus). matching stockings ['meet/in 'stokirj z] s. pl. ciorapi de damă asortaţi Ia culoarea rochiei. matchless [rma?t/lis] adj. n eîntrecut, fără pereche / seamăn, neegalabil, unic. 4. (culoare) galben-dcschis. 5. adez iv. matchlessness [-nis] s. ncasemuirc, caracter neîntrecut, unicitate. masticable ['ma^stikobl] adj. care poate fi mestecat. match lock ['mast/ bk] s. (ist.) 1. ansamblul pieselor unei arme de foc. 2. puşcă cu masticate l'mcestikcit] vb. tr. 1.



 a mastica, a mesteca. 2. a toca (mărunt), a făcălui. fitil, flintă. mastication [


 595 matter-of-fact



mate 2 1, s. 1. tovarăş, coleg, camarad; însoţitor; (fam.) prieten sau coleg de şcoală; pri ten, amic. 2. pereche; tovarăş sau tovarăşă de viaţă; soţ; soţie. 3. (zool.) bărbătuş; feme fiţer (pe vasele comerciale);first/ chief ~ secund; second ~ locotenent; third ~ l ocotenent secund; the master and the ~s căpitanul şi ofiţerii. 5. ajutor; asistent; pr eparator; laborant; calfă; cook's ~ ajutor de bucătar. 6. (amer.) pereche (a unui ob iect); these shoes are not ~s aceşti pantofi nu sunt pereche / nu sunt din aceeaşi p ereche. 7. (ferov.) a) ajutor de cantonier; b) hamal-şef. 8. (tehn.) piesă ajustată / pereche. II. vb. A. ir. 1. a lega / a uni (prin căsătorie), a căsători. 2. a lega, a uni , a împreuna. 3. (zool.) a împerechea. 4. (tehit.) a lega, a cupla; a angrena, a îmbuc a; a agăţa. B. in/r. 1. a se lega prin căsătorie, a se căsători; to ~ with smb. a se căsăto cineva. 2. a se lega, a se uni, a se împreuna. 3. (zool.) a se împerechea. 4. (tehn .) a se lega. a se cupla; a se îmbuca, a se angrena. 5. (with) a comunica (cu), a avea legătură (eu), a ţine de urât / tovărăşie / companie (cu dat,). mate ['mu:tei. 'maltei . 1. (bot.) yerba mate (llex paraguaiensis). 2. ceai din yerba mate. matelasse [ pronunţia franceza] adj. (fr. text.) matlasat. mateless ['meitlis] adj. 1. fără tovarăş; s ingur. 2. necăsătorit. matelot [pronunţia franceză] s. (fr.) v. m a t I o (w). matelote l'mcitelout] (fr.) s. 1. mâncare de peşte cu ceapă. 2. vechi dans marinăresc. mater ['me ita1"] s. (lat., în limbajul şcolarilor) mama. babacă. material [ma'tiarial, -'ţja:r-] I . adj. 1. material: făcut din materie; fizic; trupesc; ~ existence existenţă materială; ~ needs nevoi / necesităţi materiale. 2. materialist; ~conceptions concepţii materiali ste. 3. material, real: ~ civilization civilizaţie materială. 4. important, însemnat, principal, esenţial, vital, substanţial, considerabil, apreciabil; ~point punct impo rtant; facts which are not ~to the point in question fapte care nu au nici o legăt ură cu / care nu sunt esenţiale pentru chestiunea în discuţie. II. s. 1. material, mater ie, substanţă; raw ~s materie primă; building ~s material de construcţie; to collect ~ f or a scientific work a culege material pentru o lucrare ştiinţifică; writing ~s materi alele necesare / trebuincioase pentru scris. 2. subiect; ~for conversation subie ct de discuţie; ~for a poem subiect pentru o poezie. 3. (teAt.) stofă, material, ţesătur a; ţesut. 4. (ec.) marfă; material. material damage [~ 'da?mid3] s. (ec.) pagubă mater ială; pierderi materiale. materialism [ms'tiprislizpm] s. l.(filoz-) materialism. 2. materialism, interese materiale / practice. materialist [ms>'ti3rkm'st] I. s. materialist. II. adj. v. m a t e r i a l i s t i c ; ~conception of history con cepţie materialistă a istorici. materialistic Jmoitisris'listik] adj. materialist. m ateriality [m;vti ari'veliţi] s. 1. materialitate, caracter material. 2. (jur.) im portanţă, esenţial. materialization [ma-tismlai'zeijsn, -li'z-] s. materializare. mate rialize Ima'tisrialaiz] vb. A. tr. 1. a materializa. 2. a realiza, a concretiza; a înfăptui. B. intr. 1. a se materializa. 2. a se realiza, a se concretiza. 3. (in) a se întruchipa (în). material loader [mo'tiarial iloudar] s. (constr.) încărcător. mater ially [ma'tiarisli] adv. 1. în mod vital, escnţialmentc. 2. fiziceşte, material. mater ial-man Ims'tiarial'niam], pi. material-men [-'men] s. (tehn.) magazioner; magaz iner. material strength [~ 'strcnBj s. (constr.) rezistenţa materialelor. materia medica [nia'thris 'mcdika] s. (med.) farmacologic. materiei [moitiari'cl şi pronunţi a franceza] s. (fr.) 1. depozit de materiale. 2. parte materială. 3. (mii.) materi al de război. maternal [ma'tom^l] adj. 1. de mamă / matern. 2. din partea mamei; my ~ uncle unchiul meu din partea mamei. maternally [-i] adv. matern. maternity [ma 'temiti] s. maternitate. maternity benefit [~ ibcnifit] s. ajutor de maternitate . maternity home [~ houm] s. maternitate, casă de naşteri. maternity hospital [~ i s p i t i ] s. maternitate (spital). maternity leave [~ li;v] s. concediu de naşter e. maternity nurse 1~ na:s] s. moaşă. matey ['mciti] I. adj. sociabil, prietenos: fa miliar. II. s. (fam.) prieten, tovarăş, camarad. matgrass |'nmgru:s] s. (bot.) ţăpoşică, pă -porcului (Nardus stricta). math1 [mae0] s. 1. (rar) recoltă. 2. (dial.) cosit: co situră. math2 s. (fam.) prese, de la m a t h e m a t i c s . mathematical [imasâi'ni Eetik^l, -Ba'ra-] adj. I. matematic. 2. (despre un profesor, o carte) de matemat ică. 3. de matematician. 4. (fig.) matematic, exact. mathematically [tinseBi'masti kali] adv. matematic. mathematician [-maximo'ti/an, -6^m-] s. matematician. math ematicize [iniasOi'manisaiz] vb. A. tr. a privi / a considera din punct de veder



 e matematic. B. intr. a raţiona matematic. mathematics [inueQi'mzetiks] s. pi. (fo losit ca sg.) matematică, matematici; applied ~ matematică aplicată: strong in ~tare l a matematică. mathematize ['msGimsitaiz] vb. v. m a t h e m a t i c i z e. maths [ ma?8s] s. pi. (fam.) prese, de la m a t h e m a t i c s . matin ['inauin] s. 1. (poetic) ciripitul de dimineaţă al păsărilor. 2. pl. (rel.) utrenie. matinee ['măslinei, a mer. --'-] s. (fr.) matineu. matinee idol [~ >aidl] s. 1. actor cu trecere la fe mei. 2. actor cu mare popularitate. matlo(w) ['maetlou] s. (mar., si.) marinar, matroz, matelot. mat maker ['niffit .mcik3r] s. rogojinar. matrass ['ma^tr^s) s. (chim.) retortă. matriarch ['mcitriu:k] s. 1. mairiarh. 2. (glumeţ) femeie care poa rtă pantaloni.



matriarchal |imeitri'o:k3l] adj. matriarhal. matriarchy ['mcitriu:ki| s. matriar hat. matric [ma'trik] s. (jdm.) prese, de la m a t r i c u l a t i o n . matrica ria bmastri'ksria] s. (boţ.) matrice, granat. matrices ['meitrisi:z, amer. 'rnaît-, imVtraiskz] pl. de la ni a t r i x. matricide ['meitrisaid. amer. şi 'mast-] s. ma tricid. matriculate I. [ma'trikjulcit] vb. tr. 1. a admite, a primi, a înscrie (într -o facultate). 2. a înregistra; a înmatricula. II. [ma'trikjulit] s. candidat admis în tr-o facultate. matriculation [m;>itrikju'lci/s>n] s. 1. înscriere, admitere (într-o facultate). 2. examen la sfârşitul studiilor secundare (permiţând intrarea în facultate). 3. înregistrare, înmatri culare. matrilineal [pnuetri'limial] adj. matriliniar. matr imonial bmajtri'mounial] adj. conjugal; marital; matrimonial. matrimony ['mastri nwni, amer. -mouni] s. 1. viaţă conjugală; căsătorie. 2. un fel de joc de cărţi. 3. rege şi regină etc. sau rege şi regină / damă de aceeaşi culoare (în unele jocuri de cărţi). matri citriks/mret-l.pî. matrices ['mcitrisi:z] sau matrixes ['meitriksizj ş. l.(anat.) ut er, mitră, matcă. 2. (te/m.) matriţă, matcă: stanţă. 3. (constr.) matriţă. 4. (geol.) rocă bază; mineral. 5. (/nat.) matrice. 6. (poligr.) matriţă (de turuat litere). matrix al gebra [~ ia?ld3ibr3] s. (mat.) algebră matricială. matrixer ['mcitriksy] s. (cib.) s chemă matricială. matrix magazine ['mcitriks iina;gazi:n] s. (ţjoligr.) cutie de matriţe . matrix metal [~ -mctl] s. (metal.) metal de bază. matron ['mcitran j s. 1. femei e măritată; mamă de familie. 2. matroană; doamnă / femeie respectabilă. 3. intendentă (într stituţie); infirmicră-şefa. matronage ['mcitranid3, amer. şi 'maît-] s. 1. (fam.) matroane . 2. responsabilităţi care revin unei intendente. matronal ['meitr^nsl, amer. şi 'rnas t-] adj. 1. (ca) de matroană. 2. (despre femei) în vârstă; venerabil. matronlike ['meitr ^nlaik] adj. v. m a t r o n a l (1). matronly ['mcitrpnlij I. adj. v. m at r o n a l . II. adv. ca o matroană. matronship ['meitrsn/ip] s. post de intendentă sau in firmieră-şefa. matronymic [imxtro'nimik] adj. matronimic. matross [ma'trss] s. (mar. , înv.) servant (la un). matte [mast] s. 1. (tehn.) mată. 2. (fot.) mască. matter ['ma ;t3rI I. s. 1. materie; substanţă; corp: fond: form and ~ forma şi fond / conţinut: (med .) grey ~ materie cenuşie. 2. (filoz.) materie. 3. (mine) minerale. 4. material; ( fx>ligr.) printed ~ material tipărit, imprimate. 5. (med.) puroi, materie; urdoare (la ochi). 6. chestiune, problemă; lucru, fapt, obiect; afacere, treabă; subiect (d e lucrare, articol etc.); a ~ of course o chestiune firească, un lucru care se înţeleg e de Ia sine: as a ~ of course în mod firesc, cum era (şi) de aşteptat, aşa cum trebuie, nu e de mirare: as a ~ of fact de fapt. în realitate, în fond, la drept vorbind: as ~s stand aşa cum stau lucrurile; money ~s chestiuni băneşti / financiare; business ~s afaceri; private ~s chestiuni particulare: domestic ~s chestiuni familiale; a g reat ~o chestiune / o problemă importantă, un lucru mare; a small ~ o chestiune fără imp ortanţă, o nimica toată, un fleac, o bagatelă; it is a ~ of hours e o chestiune de orc; it is a ~ of common knowledge e o chestiune notorie / cunoscută de toată lumea; it i s not a / no laughing ~ nu c (nimic) de râs. (asta) nuc glumă; a~of fact un fapt rea l; a ~ of doubt o chestiune îndoielnică/problematică; a ~ of joy motiv de bucurie; a ~ of life and death o chestiune de viaţă şi de moarte / de importanţă vitală; a ~ of taste o chestiune de gust; to the ~ care ţine de chestiune, la chestiune; to be to the ~ a fi în chestiune / în subiect; to speak to the ~ a vorbi despre chestiunea în discuţie, a fi la subiect; to go from the ~ a sc abate / a se depărta de la subiect; a bate câmpii, a bate apa în piuă; table of ~s tablă de materii; to carry ~s so far that a impi nge / a duce lucrurile atât de departe încât: (jur.) ~ of law caz, proces; what's the ~? despre ce este vorba? ce c? ce s-a întâmplat?; nothing's the ~ nu e / nu s-a întâmpla t nimic; what's the ~ with you? ce ţi s-a întâmplat? ce-i cu tine? ce ai? ce ţi s-a năzărit ; it's no ~ of yours nu te priveşte, nu c treaba ta; what ~s? ce importanţă arc?: that



 's quite another ~ asta este cu totul altceva, e altă mâncare de peşte; in this / that ~ în această privinţă; no such ~s! da de unde! ci aş!; he can play on no ~ what instrumen t ştie să cânte la orice instrument; no ~ what he might think indiferent de ceea ce ar putea crede / gândi; no ~ when you read it nu are importanţa / nu contează când o veţi ci ti; there is smth. the ~ c ceva (Ia mijloc); there is smth. the ~ with him c cev a cu el, arc ceva; (/am.) for that ~, for the ~ of that în această privinţă, cât despre as ta. de altfel: to have a ~ against smb. a avea ceva împotriva cuiva; to make much ~ of a face mult caz de; ~s succeeded well with him a reuşit, i-a mers bine; to mi nce ~s a) a se exprima (mai) delicat; b) a nu sc atinge de fondul chestiunii, a sc învârti în jurul problemei, a sc învârti într-un cerc vicios. 7. ocazie, prilej; subiect de discuţie; motiv de ceartă. 8. (fam.) chestie; preţ; cantitate aproximativă (sumă, taxă, imp, spaţiu, vârstă); this will cost you a ~ of 10 shillings o să te coste cam / vreo ze ce şilingi; a ~ of five miles o distanţă de aproximativ cinci mile; preţ de cinci mile; when I was a ~ of four years old când eram de vreo patru ani, să tot fi avut vreo pa tru ani. 9. (poligr.) zaţ, material cules; manuscris. II. vb. intr. 1. a avea impo rtanţă, a însemna, a conta, a interesa; it doesn't ~ n-arc importanţă, nu contează, nu-i ni ic, nu face nimic; it ~s very little are prea puţină importanţă, nu contează prea mult; wh at does it ~?, what ~s it? ce importanţă are? ce contează?; ci şi?; it doesn't ~in the l east / (fam.) a bit n-arc nici cea mai mică importanţă / însemnătate. 2. (med.) a puroia, a supura, matterful [mastafwl] adj. plin de miez / de substanţă (şi fig.). matterless [niEetalis] adj. fără substanţă. matter-of-course ['ma2tpr9v'k:>:s, -'koas] adj. firesc, de la sine înţeles, evident, vădit. matter-of-fact ['maetarav'fEekt] adj. prozaic, se c, lipsit de fantezie.



 matter-of-factness 596



matter-of-factness [-nis] s. proză, prozaism, lipsă de fantezie. matter wave ['marta weiv] s. (/iz.) undă de Broglie. mattery ['maşteri] adj. purulent. matthiola [mo'ua iolo] s. (bot.) micsandră, micşunea (Matthiola iiicana). mattin ['mastin] s. v. m a ţ i n. matting ['ma?tin] s. rogojină, rogojini. mattock ['manok] s. 1. (agr.) sapă lată; săpăligă. 2. (mine) sapă lată (de mină). matrass ['mffitrss] s. (chim.) retortă. mattress setris, amer. si -rcs] s. 1. saltea, mindir."2. (hidr.) saltea de fascine. 3. (c onstr.) cleionaj. maturate ['maujuareit, 'mast/sreit] vb. intr. 1. (med., despre un abces etc.) a se coace, a supura. 2. a se coace, a se matur(iz)a. maturation [imaitju'rei/an, rma?tJVrei/;?n] s. 1. maturizare, coacere. 2. (med.) coacere; supurare. maturative [mo'tjmrotiv, 'mzet/breitiv] adj. 1. care coace, care face să se coacă. 2. (med.) maturativ. mature [mo'tjuor, -'tjo3r] I. adj.l. matur. 2. cop t; pârguit. 3. (fig.) matur, copt, pârguit. 4. matur, bine gândit. II. vb. A. tr. 1. ( bot., med.) a lăsa să se coacă. 2. (fig.) a pune la cale, a întocmi (planuri etc.). B. i ntr. 1. a se coace, a se pârgui, a da în pârg. 2. (fig.) a se coace, a se maturiza. 3. (med.) a se coace. 4. (despre soroc, vreme, scadenţă) a veni. matured [mo'tjuad] ad j. matur; copt. matureness [mo'tjuonis] s. maturitate, caracter matur (al gândirii etc.). maturity [irra'tjuriti] s. 1. maturitate; pârg; floare a vârstei, deplinătate a forţelor; to come to ~ a ajunge la maturitate, a se maturiza; a se pârgui. 2. (ec. ) scadenţă, termen. matutinal [iinatju(:)'tainal, mo'tjuitinal] adj. 1. matinal, de dimineaţă. 2. timpuriu. matutine ['mastjuitain] adj. 1. v. m a t u t i n a l . 2. (a stron.) dinainte de răsăritul soarelui; care apare etc. o dată eu răsăritul soarelui. mat varnish ['mat .vămi/] s. (poligr.) lac mat de retuş. maty ['meiti] adj. v. m a t e y . matzo ['ma:tsou],pl. matzoth [rma:tsouO] sau matzos ['ma:tsouz] s. pască, moţăs, pâin e nedospită (ae Paşti, la evrei). maud [niD:d] s. 1. glugă sură în pătrăţele (a ciobanilor i). 2. pled (ae călătorie). maudlin ['mo:dlin] I. adj. 1. sentimental; dulceag, siro pos. 2. plângăreţ, plângăcios. 3. băut, afumat. 4. (fig.) insipid, searbăd. II. s. 1. senti talism. 2. (bot.) turiţă-mare (Agrimonia eupatoria). maugre ['mo:gor] prep. (fnv.) în ciuda / pofida (cu gen.). maul [IÎID:1] I. s. mai (manual), ciocan de lemn. II. vb . tr. 1. a zdrobi, a vătăma, a schilodi, a maltrata, a stâlci (mai ales în bătăi); badly ~e by a bear rău vătămat de un urs. 2. a se purta grosolan cu; a mânui cu neîndemânare, a fi eîndemânatic cu. 3. (fig.) a critica cu asprime / sever. mauler ['mo:tar] s. 1. schi loditor, chinuitor. 2. (amer. si.) boxer. mauley ['mo:li] s. (sl.) labă, pumn, sca toalcă. mauIstick«['mo:lstik] s. (arte) baston de sprijinit braţul (pentru pictori). m aun [ma(:)n] vb. (scot.) a trebui. maunder ['mo:ndor, amer. şi 'ma:n-] I. vb. intr . 1. a se mişca alene. 2. a mormăi, a vorbi în barbă. 3. a vorbi prostii. 4. to ~ about / along a umbla brambura / teleleu; a tăia frunză la câini. II. s. 1. pălăvrăgeală; trăncăn avre, vorbe. 2. (mv.) cerşetor. maundril ['mo:ndril] s. (mine) târnăcop cu două coarne. maundy ['mo:ndi[ s. (rel.) spălarea picioarelor săracilor în Joia Mare. maundy money [ ~ .nuni] s. (rel.) pomeni împărţite în Săptămâna Mare (mai ales de către rege sau regină). Thursday [~ .6o:zdi] s. (rel.) Joia Mare. Maundy week [~ wi:k] s. (rel.) Săptămâna Mar e / Luminată / Patimilor. Mauritanian [iinoQri'teinisn, -jan] I. adj. din Mauritan ia, mauritan(ez). II. locuitor din Mauritania, mauritan(ez). Mauritian [mo'ri/Jn ] I. adj. din Mauritius, mauritian. II. s. locuitor din Mauritius, mauritian. Ma user ['mauzor] s. pistol sau carabină Mauser. mausolea [imo:s3'li(:)a] pl. de la m a u s o l e u m. mausoleal [.mo:s3'li:3l] adj. (rar) v. m a u s o 1 e a n. maus olean [imo:so'li:on] adj. 1. de mausoleu. 2. monumental, măreţ. mausoleum [imo:ss'li (:)sm],pl. mausoleums [.maso'liomz] sau mausolea [,mo:s9'li(:)3] s. 1. mausoleu. 2. (glumeţ) construcţie monumentală / măreaţă. mauve [mouv] I. adj. mov, liliachiu. II. s. (culoare) mov. maverick ['masvarik] (amer.) I. s. 1. vită (rătăcitoare) fără danga. 2. hoi nar, rătăcitor. II. aay. 1. (pol.) liber independent; ~ Republican republican care n u se conformează directivelor partidului. 2. rătăcitor, stingher, răzleţ; a few ~ cabs câte a taxiuri răzleţe. III. vb. tr. a însemna (o vita) cu danga (ilegal). mavin ['meivin] s. (amer. fam.) cunoscător; om cu experienţă. mavis ['meivis] s. (omit.) sturz-cântător (T ardus musicus). mavourneen [ma'vraniin] s. (irl.) persoană foarte dragă / iubită. maw1 [mo:] s. 1. (zool.) stomac (la animale). 2. (peior.) burtă (mare), burduhan. 3. g uşă (lapăsări). 4. băşică înotătoare (la pesti). 5. (fig.) hău, prăpastie, abis. 6. (sl.) g



 leanca; hold your ~ ţine-ţi gura / fleanca! mawZ s. (amer. aval.) mamă. mawkish ['mo:k i/] adj. 1. (cam) searbăd, insipid, fad, neplăcut la gust. 2. sentimental până la exager are. mawkishly [-li] a«V. sentimental. mawkishness [-nis] s. sentimentalism (fals sau exagerat).



maw worm ['mo: wo:m] s. 1. (mea1.) vierme intestinal. 2. (fig.) făţarnic, ipocrit, t aler CU două feţe. maxilla [mask'sib], pl. maxillae [ma:k'sili:] s. (anat., zool.) m axilar, falcă (mai ales falca de sus). maxillary [mask'siteri] adj., s. (anat., zo ol.) maxilar. Maxim ['maîksim] s. (mii.) mitralieră (sistem) Maxim. maxim s. 1. maxi mă, sentinţă, aforism. 2. regulă de conduită; principiu. maxima ['ma^ksima] pl. ae la m a x i m u m. maximal ['maeksimal] adj. maxim, maximal. maximist ['masksimist] s. a mator / iubitor de maxime. maximize ['maeksimaiz] vb. tr. a mări la maximum, a max imaliza. Maxim machine-gun ['masksim n»'/i:ngAn] s. v. M a x i m . maxim-monger [' mjeksim,mAngar] s. persoană care debitează maxime sau aforisme. maximum ['maiksimom] I. pl. maxima ['msksims] s. maximum; limită (maximă). II. adj. maximal. maximum cei ling [~ ,si:lirj] s. (av.) plafon maxim, înălţime maximă de zbor. maximum lift [~ 'lift] s. (av.) portantă maximă. maximum load [~ 'loud] s. (tehn.) sarcină / încărcare maximă. ma imum output[~ 'autput] s. (ec.) producţie maximă. maximum power [~ 'pauor] s. (tehn. ) putere maximă. maximum price [~ prais] s. (ec.) preţ maximal. maximum value [~ 'va elju;] s. valoare maximă. maximum weight [~ 'wcit] s. (tehn.) greutate maximă. maxitaxi ['maeksi'taksi] s. maxi-taxi. maxwell ['maskswal, '-wel] s. (electr.) maxwe ll. maxwellmeter [-.mi:tor] s. (electr.) maxwellmctru, fluxmetru. May1 [mei] I. s. 1. (luna) mai, florar; Queen of (the) ~ regina lui întâi mai, regina jocurilor di n luna mai; his ~ of youth primăvara tinereţii lui. 2. may (bot.) floare de păducel. 3 . pl. examenele din sesiunea mai (la Universitatea din Cambridge). 4. pl. concur suri de canotaj (la sfârşitul lui mai sau începutul lui iunie). 5. atr. de mai. II. vb . intr. 1. a culege fiori în dimineaţa zilei de întâi mai. 2. a sărbători ziua de întâi mai ua parte la jocurile din luna mai. may2 [mei], past might [mait] vb. modal defec tiv. 1. (exprimă posibilitatea) a se putea, a fi posibil; he ~ come at any moment se poate / este posibil să vină dintr-un moment în altul; it ~ be so se poate să fie aşa; who ~ you be? cine eşti d-ta, cam cine ai putea fi d-ta'.'; he ~ not be thirsty se poate să nu-i fie sete; the air might revive her aerul s-ar putea s-o învioreze; sh e ~ miss the train se poate să piardă trenul; I ~ have said so se prea poate să fi spu s asta; how old might she be? cam ce vârstă să aibă / ar putea avea? 2. (exprimă rugămintea permisiunea) a putea, a avea voie, a-i fi permis / îngăduit; ~ I open the window? p ot / îmi daţi voie / îmi permiteţi să deschid fereastra?; you ~ do it if you choose poţi să ci asta dacă vrei; if I ~ say so dacă pot / îmi este permis să mă exprim astfel; you ~ not do that n-ai voie să faci asta. 3. (exprimă o urare, o dorinţă, o binecuvântare, un blest em) long~you live! la mulţi ani! să trăieşti mulţi ani!; ~ I rather die mai bine aş muri; ~ God bless you! Dumnezeu să te binecuvânteze / să te aibă în pază! 4. (folosit ca auxiliar î ropoziţii completive exprimând frica, teama); they apprehended that he might have be en carried off se temeau că a fost răpit. 5. (ca auxiliar în propoziţii concesive) whate ver ~ have happened orice s-ar fi putut întâmpla; whatever it ~ cost oricât ar costa. 6. (ca auxiliar în propoziţii finale) eat that you ~ live mănâncă/ trebuie să mănânci ca să be that as it ~ oricu speak louder that I ~ hear you vorbeşte mai tare ca să te aud. m ar fi; that's as ~ be depinde; come / be / happen what ~ fie ce-o fi, întâmplă-se ce s-o întâmpla. may3 s. (poetic) fecioară, fată. i Maya ['mens] s. (civilizaţia sau limba) Maya. \ May basket ['mei bo:skit] s. (amer.) coş cu fiori sa» dulciuri (atârnat la-itşa iubitei de 1 Mai). ^\ maybe ['meibi(:)] I. aav. poate (că). II. adj. posibil. \ ^ May-beetle ['meiibiitl] j . v . M a y - b u g . May bloom [~ blu:m] s.v. h a w t h o r n . May-bug [~ b\g] s. (entom.) cărăbuş (Melolontha vulgaris). May bush [~ buf] s.v. h a w t h o r n . May Day [~ dei] s. 1. 1 Mai, întâi Mai. 2. mayday (tel.) aju taţi-mă! mayer ['meia'] s. participant la jocurile din luna mai. May-flower ['mei .f lauar] s. (bot.) ciuboţica-cucului. Mayfly [~flai] s. 1. (entom.) muscă efemeră (Ephem era). 2. nadă / momeală artificială. mayhem ['meihem, -hom] (amer.) I. s. (yur.) mutil are. II. vb. tr. a mutila. Maying t'meiirj] s. petrecere de 1 Mai; sărbătorirea zile i de 1 Mai. May-lily ['meiilili] s. (bot.) mărgăritar, lăcrimioare (Convallaria majali s). Maymorn ['meimoin] s. (fig.) prospeţime, vigoare. mayonnaise [.meia'neiz,'—, rar .mais'n-] s. (fi.) maioneză. mayor [mea1-, amer. si 'meior] s. primar. mayoral [' me orol] adj. de primar. mayoralty [-ti] s. 1. funcţie de primar. 2. durata îndeplin



 irii funcţiei de primar. mayoress ['mearis] s. 1. primăreasă, soţie de primar. 2. primărea să, femeie-primar. Maypole ['meipoul] s. 1. arminden, pom de mai, stâlp de Arminden (stâlp împodobit cu flori, în jurul căruia se dansează de 1 Mai în Anglia); (fig.) he is up the ~ şi-a pierdut cumpătul. 2. (fig.) prăjină, stâlp de telegraf, lungan. maypop ['meipop ] s. (bot.) ceasornic, floarea-suferinţei (Passiflora incarnata). May queen ['mei kwi:n] s. regină-de-mai, rcgină-de-Rusalii. may tree ['mei tri:J s. (bot.) păducel (Cr ataegus sp.). mayweed ]'meiwi:d] s. (bot.) mătasea-miresei (Antemis cotula).



 597 measure



mazard ['maezsd] s. (bot.) specie de cireş sălbatic (Primus avium). mazarine [.niîezs' rim] I. adj. albastru-violaceu. II. s. 1. albastru-violaceu. 2. haină albastră purta tă de consilieri în Anglia. Mazdaism ['maezdeizsm] s. (rel.) mazdcism. maze [mciz] I . s. 1. labirint. 2. (jig.) labirint; încurcătură. II. vb. ir. (rar) a încurca, a zăpăci, a dezorienta. mazer ['meiza1"] s. cupă, pocal (iniţial din lemn). mazily ['mcizili] ad v. încurcat, încâlcit. maziness ['meizinis] s. 1. complexitate; încurcătură. 2. sinuozitate caracter sinuos. mazout [mo'zuit] s. (mine) păcură, mazut. mazuma [ma'zumia] s. (am er. si.) bani, lovele. mazurka [ma'zaika, amer. -'zua-] s. mazurcă (dans polonez). mazut [ms'zuit] s. v. m a z o u t . mazy l'meizi] adj. 1. cu labirinturi. 2. încu rcat, confuz, încâlcit, sinuos. M day ['em dei] s. (mil.) prima zi a mobilizării. me [ mi:] l.pron. pers. 1. mie, îmi, mi; give ~some books da-mi nişte cărţi; lie wrote ~ a le tter mi-a scris o scrisoare; woe is ~ vai mie / dc mine; well is ~ ferice / noro c de mine; (înv., lit.) ~ thinks / seems cred, mi se pare. 2- pe mine, mă; they saw ~ m-au văzut; hear ~! ascultă-mă!; that's for ~ e pentru mine; I took it with ~ am lua t-o cu mine; come to ~! vino la mine!; (li/. înv.) I laid ~ down m-am culcat. 3. (în interjecţii) ah / poor ~! bietul / nenorocitul de mine; dear ~! Doamne (Dumnezeul e)! vai! zău! într-adevăr. 4. (ca nominativ, fam.) eu; you or ~? tu sau eu?; it's ~ su nt eu; she is younger than ~ (ea) e mai tânără decât / ca mine; don't you wish you were ~? n-ai vrea să fii în locul meu? II. s. ego, eu. mead1 [mi:d] s. mied (băutură). mead2 s. (poetic) v. m e ' a d o w. meadow ['medou] s. pajişte, livadă, fâneaţă, ceair. meadow c lover [~ .klouv3r] ş. (bot.) trifoi-roşu (Trifolium pratense). meadow foxtail [~ .fo ksteil] s. (bot.) coada-vulpii (Alopecurus pratensis). meadow land [~ tend] s. ( teren de) fâneaţă. meadow ore [~ o:] s. (metal.) limonit. meadow pea [~ pi:] s. (bot.) lintea-pratului (Lathyrus pratensis). meadow pink [~ pink] s. (bot.) floarea-cu cului (Lychnis flos-cuculi). meadow saffron [~ isasfr^n] s. (bot.) brânduşă-de-toamnă (C olchicum autumnale). meadow-sweet [~swi:t] s. (bat.) creţuşcă (Filipendula ulmaria). m eadow trefoil [~ .trefoil] s. v. m e a d o w c l o v e r . meadowy ['medoui] adj . 1. de pajişte, de livadă. 2. bogat în pajişti. meager... (amer.) v. raeagrc... meagre ['mi:g3r| adj. 1. slab, prăpădit, jigărit; costeliv. 2. insuficient, sărac, sărăcăcios, puţ , ncroditor; limitat. meagrely ['mi:g3li[ adv. slab, sărac, sărăcăcios. meagreness [Tmi: g3nis] s. puţinătate, caracter sărăcăcios; ncrodnicie. meal1 [mill] s. 1. făină (măcinată m 2. pudră, praf (material măcinat). meal2 I. s. 1. mâncare, masă; to have a ~ a mânca; to have a hearty / square / full ~a mânca solid; to make a ~ of a mânca pe săturate, a mânc a — nu glumă. 2. cantitatea de lapte obţinută la un singur muls. II. vb. intr. a mânea. me al beetle [~ ibi:ti] s. (enlom.) gândacul-morar (Tenebrio molilor). mealies ['mi:l iz] s. pl. (sud-african) porumb, păpuşoi. mealiness ['mi:linis] s. 1. caracter făinos. 2. (fig.) onctuozitate. meal ticket ['mi:I tikit] s. 1. (amer.) bon de masă. 2. ( amer. fam.) susţinător, persoană de care depinzi pentru existenţă; „vacă de muls". meal tim *mi:I taim] s. timpul / ora mesei, masă. meal tub [~ tAb] s. covată, copaie (la moară) . mealy [*mi:li] adj. 1. făinos; de făină, ca făina. 2. poros, afânat. 3. palid, alb. 4. v . ~-mo ut h ed. mealy bug [~ 'bAg] s. (enlom.) vierme-alb din făina (Coccus). meal y-mouthed ['mi:li'mau6d] adj. cu vorbă dulce / mieroasă, cu gură de aur. mealy-mouthed ness [-nis] s. gură de aur, limbă dulce. mealy tree ['mi:li 'tri:[ s. (bot.) dârmoz (V iburnum lantana). mean1 [mi:n] adj. 1. slab, ogârjit, jigărit, prăpădit. 2. umil, de rând, de jos, inferior; infim; the ~est flower cea mai umilă floare. 3. prost, mediocru ; rău: neplăcut; neînsemnat, fără valoare; no ~ important, însemnat; mare; (amer.) ~ job mu că plictisitoare / neplăcută. 4. ruşinat; to feel ~ a se simţi prost / ruşinat; a nu fi în le lui. a nu-i fi boii acasă. 5. josnic, mârşav, ticălos, necinstit, ordinar, nemernic, mizerabil, infam, meschin; a ~ rascal un pungaş ordinar; a ~ individual o lichea; it's ~ of him nu e frumos din partea lui. 6. zgârcit, calic, avar, harpagon. 7. (s l.) abil, dibaci. mean2 I. adj. mijlociu, de mijloc, mediu, median; mediocru; po trivit. II. s. 1. mijloc, cale de mijloc, mediocritate; the golden / the happy ~ „aurea mediocritas". 2. (mat.) medie, termen mediu; arithmetical ~medic aritmetică; geometrical ~ medic geometrică; the ~s and the extremes of a proportion mezii şi ex tremii unei proporţii. 3. (înv.) interval, răstimp. 4. (log.) termen mediu. 5. (muz.) voce intermediară (tenor, alto); violă. 6. (şi pl.) mijloc, cale, ajutor; metodă; mijloc



 ire; by (the) ~s of cu ajutorul, prin mijlocirea (cu gen.); by all ~s a) negreşit, neapărat, eu orice preţ; b) desigur, fireşte, categoric; by any ~s prin orice mijloc, cu orice preţ; by no ~s în nici un caz, deloc, câtuşi de puţin, nicidecum, cu nici un preţ it is by no ~s easy nu e deloc uşor; (fam.) by no manner of ~s nicidecum, în nici u n chip; by this / that ~s prin aceasta, în acest mod / chip; by your ~s prin d-ta, prin mijlocirea d-tale, datorită d-tale; by some ~s or other într-un fel sau în altul ; (prov.) the end justifies the ~s scopul scuză mijloacele; to find ~s to do smth. a găsi mijlocul de a face ceva; there is no ~s of escape nu c nici un mijloc / ni ci o posibilitate de fugă; ~s to an end mijloace pentru atingerea unui ţel; ~s of co mmunication mijloace de



comunicaţie. 7. pl. mijloace, resurse, bani, bogăţii, avere, venituri, câştiguri; ~s of su bsistence mijloace de existenţă; a man of ~s un om înstărit / situat / avut / cu avere / cu mijloace; to live up to / within one's ~s a trăi potrivit cu mijloacele; a se în tinde cât îi e plapuma; private ~s resurse proprii, avere personală; gentleman of priv ate ~s rentier. II. vb. ir. to ~ up results a stabili media rezultatelor. mean3 past şi part. tr. meant [ment] vb. A. tr. 1. a crede, a socoti, a gândi, a avea o păre re despre. 2. a vrea, a intenţiona, a avea intenţia, a avea de gând; a-şi propune, a pro iecta, a hotărî; a destina, a meni; to ~smb. ill a avea intenţii rele faţă de cineva; I di dn't ~ to offend you n-am vrut să te jignesc; I ~ no harm n-am nici un gând rău / o in tenţie rea; to ~ mischief a avea gânduri necurate / rele, a avea intenţii rele; (fam.) to ~ business a se apuca de ceva în mod serios / cu hotărâre / cu perseverenţă; (fam.) do es he ~ it? vorbeşte serios? nu glumeşte?; (fam.) you don't ~ it! glumeşti! nu se poat e! ci asta-i! nu vorbeşti serios!; I ~ it (ba) vorbesc serios; I do not ~ to help him n-am de gând să-1 ajut; I ~ to say vreau să zic / să spun; she meant to do me a serv ice voia să-mi facă un serviciu; do you ~ to stay long here? aveţi intenţia să rămâneţi mul p aici?; without ~ing it fără să vrea, fără intenţie, fără să bage de seamă; I ~ to succeed euşesc; he was meant for an officer a fost destinat / menit pentru cariera militară. 3. a înţelege, a da să înţeleagă, a vrea să zică; a fi vorba dc; a se referi la; a însemna do you ~ by that? ce vrei să spui cu / prin asta?; what does all this ~? ce înseamnă t oate astea?; do you ~ me? de mine vorbeşti? la mine te referi? la mine faci aluzie ?; this word ~s "quickly" acest cuvânt înseamnă „repede"; this epithet ~s nothing to me acest epitet nu-mi spune nimic; I did not ~ that n-am vrut sa spun asta, m-am ex primat greşit; all that ~s nothing toate acestea n-au nici o importanţă / nu înseamnă nimi c; ten shillings ~s a lot to him zece şilingi sunt o avere pentru el; when I say ' no' I ~ 'no' când spun „nu" este „nu", când spun „nu", e serios. B. intr. 1. a avea în vede e, a avea intenţia, a avea de gând, a fi dispus; to ~ ill by smb. a avea intenţii rele faţă de cineva, a-i dori răul cuiva. 2. a avea însemnătate / importanţă, a însemna; he ~s thing to me (el) e totul pentru mine. 3. (înv.) a avea idei; a gândi. meander [mi(:) 'a;nd3r] I. s. 1. cotitură, cot, buclă; meandru. 2. meandră (ornament). II. vb. A. tr. a face să cotească / să şerpuiască. B. intr. 1. a şerpui, a coti, a face cotituri / meandr . 2. a rătăci fără ţintă. meandering [mi(:)'aend9rirj] adj. cotit, şerpuit(or). meander nec mi(:)'amd3 neck] s. (geol.) peduncul (de meandru). meander scroll [~ skroul] s. (geol.) renie. meandrous [miO'a^ndrss] adj. v. m e a n d e r i n g . mean error fmi:n 'cr3r] s. (tehn.) eroare mijlocie; defect mijlociu. meanie ['mi:ni] s. v. m e a n y. meaning [rmi:nin] I. s. 1. înţeles, sens, semnificaţie; accepţiune (a unui cu vânt, a unei fraze); (fam.) what is the ~ of this? ce înseamnă asta?; you mistook my ~ m-ai înţeles greşit; want of ~ lipsă de sens; a look full of ~ o privire plină de înţeles mnificativă. 2. (înv.) minte, raţiune, inteligenţă, judecată. 3. (înv.) plan, intenţie. II. 1. semnificativ, important, plin de înţeles, eu înţeles, care spune / implică ceva; he me ntioned this detail in a ~ way a menţionat acest detaliu într-un mod care spunea mul t. 2. (precedat de adverbe) intenţionat (în bine sau în rău), cu gând (bun sau rău); well ~ bine intenţionat, cu intenţii / gânduri bune; ill ~rău intenţionat, cu gânduri rele. meanin ful [-ful] adj. semnificativ, cu înţeles, plin de înţeles. meaningless [-lis] adj. 1. fără es, lipsit de sens, fără noimă. 2. (despre faţă) fără expresie, lipsit dc expresie. meaning [-li] adv. 1. semnificativ, cu înţeles. 2. conştient, dinadins, voit. mean life ['mi:n 'laif] s. durată medie a vieţii. mean line [~ 'lain] s. (geom.) bisectoare. mean lo w water [~ 


 i:nz] s. pl. 1. v. m e a n2 (II, 5). 2. (mdt.) mezi (ai unei proporţii). mean-spir ited ['mim'spiritid] adj. josnic, ticălos, mârşav, abject, laş. means test ['mi:nz test] s. evaluare a mijloacelor materiale (ale unei persoane care solicită un ajutor, o bursă etc.). mean sun [~ 'sAn] s. (mar.) soare mediu. meant [ment] past şi part. tr ec. de la m e a n3. meantime ['mim'taim,'—] I. adv. între timp; până una alta. II. s. in the~v. ~(I). mean time s. 1. (astron.) timp mijlociu. 2. (mar.) timp mediu. mea nwhile l'mim'hwail] adv., s. v. m e a n t i m e. mean wind ['min 'wind] s. (mete or.) vânt mijlociu. meany ['mi:ni] s. (fam.). 1. ticălos, nemernic. 2. zgârie-brânză, zgri pţuroi. 3. persoană îngustă la minte, cap pătrat / sec. mease [mi:z] s. 500 heringi (ca un itate de măsură). measled ['mi:zld] adj. (med.) bolnav de pojar. measles [rmi:zlz] s . pl. (folosit ca sg.) 1. (med.) pojar, rujeolă. 2. (vet.) trichinoză. rneasly ['rni :zli] adj. 1. (med.) de pojar. 2. (despre carne) cu linţi, cu viermi. 3. (fa/n.) i eftin, fără valoare. measurability bme^^rs'biliti] s. comensurabilitate. measurable ['mc33r3bl] adj. măsurabil; in the ~ future în viitorul apropiat. measurableness [-n is] s.v. m e a s u r a b i l i t y . measurably [-i] adv. în cantităţi măsurabile. measu re ['me33r] I. s. 1. măsură, unitate de măsură; limită; ~s of length măsuri de lungime; ~ o capacity măsură de capacitate; half ~s jumătăţi de măsură; to take smb.'s ~ a) a lua măsur ; b) (jig.) a măsura / a cerceta pe cineva cu privirea; made to ~



 measured 598



făcut pe măsură / de comandă; in a large / great ~ în marc măsură / parte; beyond / out of/ ove ~ exagerat, excesiv, peste măsură, din cale afară; in a / some ~ într-o măsură oarecare până la un anumit punct, în parte; to set ~s to a pune o limită la, a hotărî o limită pent to know no ~ a nu cunoaşte nici o limită / măsură; to keep / to observe ~ a avea simţul mă urii, a da dovadă de cumpătare / ponderare; (prov.) ~for ~ochi pentru ochi, dinte pe ntru dinte; cui pe cui se scoate. 2. (jig.) măsura, criteriu; to give the ~ of a e xprima amploarea sau valoarea (cu gen.). 3. măsură; to take / to adopt drastic ~s a lua măsuri drastice; to have hard ~s a fi într-o situaţie foarte grea; preventive ~s măs uri preventive; protective ~s măsuri de protecţie; precautionary ~s măsuri de precauţie; aasterity ~s regim de austeritate / economii. 4. (mat.) măsură; unitate de măsură. 5. ( mat.) împărţilor, divizor. 6. (metr.) metru. 7. (muz.) măsură, tact; timp. 8. (înv.) dans l nt; to tread a ~ a dansa un dans lent. 9. (poligr.) lăţimea unei coloane. 10. (pl.) (geol.) strat; coal ~ strat / zăcământ de cărbune. II. vb. A. tr. 1. a măsura, a lua (cu d at.) măsura, a face măsurătoarea (cu gen.). 2. (şi to ~ with one's eye) a măsura / a cerce ta cu privirea. 3. (fig.) a măsura, a cântări, a aprecia, a evalua; to ~ one's words a -şi măsura/ a-şi cântări cuvintele. 4. (poetic) a străbate, a parcurge (o distanţă), a călc (-şi) măsura, a se măsura cu; to ~ swords with a) a încrucişa săbiile cu; b) a-şi măsura pu e cu. 6. to ~ off a măsura, a tăia (o stofă); to ~ out a măsura (lemne, un teren); a dis tribui (ceva), pe bază de măsurat. Iî. intr. 1. a lua măsură, a face o măsurătoare; (prov.) thrice and cut once măsoară de multe ori şi croieşte o dată; de zece ori chiteşte şi o dată eşte. 2. a măsura, a avea o anumită mărime; the house ~s 60 feet long casa are o lungime de 60 picioare. 3. to ~ up to / with a) a atinge, a ajunge Ia un nivel de; b) a corespunde, (necesităţilor); a justifica (speranţele); to ~ up to one's task a sc arăta la înălţimea aşteptărilor; to ~ up to smb. a ajunge egalul cuiva, a ajunge la nivelul cui va. measured ['me33d] adj. 1. măsurat, stabilit. 2. (despre cuvinte etc.) cântărit, gând it, chibzuit, pus la punct etc. 3. măsurat, cumpătat. 4. măsurat, ritmic; ~tread paşi măsu raţi. 5. bine proporţionat; a ~ profile un profil egal / uniform. 6. (metr.) metric. measured mile [~ 'mail] s. (mar.) milă măsurată, bază de viteză. measure gauge ['me3? gei d3] s. (ferov.) tipar de cale. measureless [rmc33lis] adj. nemăsurat; nelimitat, i ncomensurabil. measurelessness [-nis] s. caracter nelimitat, incomcnsurabilitate . measurement ['mc3Pni3nt j s. 1. măsurare, măsurătoare. 2. dimensiuni, sistem de măsuri ; units of ~ unităţi de măsură. 3. măsură (la croitor etc.); to take smb.'s ~s for a suit a lua măsură cuiva pentru un costum. measurement goods |~ gudzj s. pl. mărfuri al căror tr ansport nu se plăteşte pe baza greutăţii ci a dimensiunilor. ■ measurer ['mc3or3r] s. 1. mă urător (de profesie). 2. dispozitiv de măsurat. measuring ['me33rirj] I. adj. de măsur at, pentru măsurat. II. s. măsurare, măsură, metraj; cubaj; tonaj. measuring bottle [~ i bDtlj s. (chim.) balon cotat / gradat. measuring chain [~ t/ein] s. lanţ de măsurat. measuring device [~ di.vais] s. instrument de măsurat. measuring flask [~ fki:sk] ş. v. m e a s u r i n g b o t t l e . ' measuring glass [~ glor's] s. cilindru gr adat; pahar gradat. measuring grid [~ grid] s. (geod.) scară de reţea'. measuring ho pper [~ ,hop3r] s. dozator, dispozitiv de dozare. measuring rod [~ rod] s. riglă d e măsurat; ştangă gradată. measuring rule [~ ru:l] s. riglă gradată. measuring table [~ .tc bl] s. (automatică) masă de control / măsurat. measuring tape [~ teip] ş. ruletă/ panglică e măsurat. meat [mi:t] ş. 1. carne (ca aliment); fresh ~ carne proaspătă; white ~ carne albă (de pasăre sau de peşte); brown ~ carne de vânat; red ~ carne de vită; (rel.) to abst ain from ~ a mânca de post; ~diet regim cu carne. 2. miez (de nucă). 3. (înv., cu exce pţia cuvintelor compuse) mâncare, hrană, aliment; green ~ verdeţuri, zarzavaturi, legume ; ~ and drink mâncare şi băutură; give ine ~ and drink dă-mi să mănânc şi să beau; to be ~ to smb. a fi o mare / o adevărată plăcere pentru cineva. 4. (înv.) mâncare, masa; at ~ la masă;.before ~ înainte de masă; after ~ după masă. 5. (fig.) miez, esenţă, esenţial; subie meditaţie; a book full of ~ o carte plină de miez; to get the ~ out of a book a sco ate esenţialul dintr-o carte. 6. (fam. fig.) îndeletnicire / preocupare favorită. meat ball [~bo:l]s. l.(gastr.)chifteluţăsau perişoară, 2.(amer.fam.) prost,cap pătrat/ sec. 3. (fam.) pisălog. meat broth [~ bro(:)0] s. bulion de carne. meat chopper [~ -t/opor ] s. maşină de tocat carne. meat eater [~ ii:torj s. 1. mâncător de carne. 2. carnivor. meat-eating [~ii:tirj] adj. carnivor. meated ['mi:tid] adj. (îa cuvinte compuse) c



 u carnea...; well— a) cu multă carne; b) (despre brânză) gras. meat extract ['mi:t iekst ra?kt] s. extract de carne. meat-fly [~flai'l s. v. f 1 e s h f I y. meat grinde r [~ igrainda1"] ş. (amer.) v. m e a t c h o p p e r . meat grower [~ igrouor] s. crescător de vite (pentru tăiere). meathead ['mi:thcd[ s. (şi.) nătărău, cap pătrat / sec. tiness ['mi:tinisj ş. 1. caracter / aspect cărnos. 2. (jig.) energic, putere, forţă. mea tless ['mi:tlis] adj. iară carne; (despre o masă) sărăcăcios. meat-offering ['mittoferirjj s. (bibi.) jertfă, ofrandă. meat-pie i~'pai] ş. plăcintă cu carne. meat run [~ TAII] s. ( amer. si.) tren rapid. meat-safe [-seif] s. răcitor sau frigider pentru carne; dul ap cu plasa contra muştelor. meat saw [~ so:] ş. ferăstrău de tăiat carne. meat tea [~ ti: ] ş. ceai la care se servesc preparate din carne.



meatus [miO'eitas],/?/. şi meatus ş. (anat.) meat. meaty ['mi:ti] adj. 1. cărnos; de c arne. 2. (mai ales amer., despre o carte, o conversaţie etc.) plin de miez, cu conţi nut; a ~ little book un volumaş cu conţinut substanţial / plin de învăţăminte. Meccan ['mek I. adj. din Mecca. II. s. locuitor din Mecca. mechanic [mi'kaenik] I. s. 1. mec anic; maşinist. 2. meşteşugar. 3. pl. v. m e c h a n i c s. II. adj. 1. (telin.) mecan ic. 2. mecanic; artificial, nespontan. mechanical [mi'kasnikal] adj. 1. de maşină, d e maşini. 2. (tehn.) mecanic. 3. (fig.) mecanic, maşinal. 4. (filoz.) mecanicist. me chanical action [~ ra;kjbn] s. (tehn.) acţiune / comandă / acţionare mecanică. mechanica l analysis [~ s'nzelisis] s. (chim.) analiză granulometrică. mechanical arrangement [~ o'reind3m3ntj s. (tehn.) dispozitiv mecanic, instalaţie mecanică. mechanical ashi ng [~ 'a^/irj] s. (tehn.) evacuare mecanică a zgurii. mechanical brake [~ 'breik] s. (tehn.) frână mecanică. mechanical eager [~ 'kcid33r] s. (mine) dispozitiv mecanic de introducere a vagonetclor pline în colivii. mechanical computer [~ kDm'pju:tor] s.(autom.) calculator mecanic. mechanical control [~ kon'troul] ş. (tehn.) comandă mecanică. mechanical cooling tower [~ 'ku:lirj itaua1"] s. (tehn.) turn de răcire cu tiraj artificial. mechanical davit [~ d?evit] s. (mar.) gruie mecanică pentru bărci de bord. mechanical decomposition [~ .diksmpa'zi/an] s. (tehn.) descompunere / demontare mecanică. mechanical draft [~ 'dra:ft| s. (tehn.) tiraj artificial. mech anical drawing [~ rdro:in] s. (tehn.) desen tehnic (în construcţia de maşini). mechani cal effect [~ i'fckt] s. (tehn.) efect mecanic, putere utilă / efectivă. mechanical efficiency [~ i'fijonsi] s. (tehn.) randament mecanic, eficienţă mecanică. mechanical engineer [~ >cnd3i'nior] s. (tehn.) inginer mecanic, constructor de maşini. mechan ical engineering [~ pend3i'niorirj] s. (tehn.) construcţie de maşini; teoria maşinilor . mechanical equivalent [~ i'kwivolcnt] ş. (tehn.) echivalent mecanic al unităţii de căl dură. mechanical gauge [~ 'geid3] s. (mar.) loh mecanic. mechanical grate [~ 'grei t] s. (tehn.) grătar cu bare mobile. mechanical impedance [~ 'impidans] ş. (tehn.) i mpedanţă / rezistenţă deplină. mechanical impurities [~ im'pju:riti:z] s. (tehn.) impurităţ ecanice. mechanical inlet valve [~ 'inlet 'vaslv] ş. (tehn.) supapă de aspiraţie cu me canism de acţionare / de transmisie. mechanical lubricator [~ 'Iju:brikeit3r] ş. (te hn.) ungător / gresor automat. mechanically [mi'kpenikali] adv. (în mod) mecanic. me chanical mine [miikamikal 'main] s. (tehn.) mină de şoc / de izbire automată. mechanic al mixture [~ 'mikst/3r] s. (tehn.) amestec mecanic. mechanical moulding [~ 'mou ldin] s. fasonare / modelare mecanică. mechanical oscillations [~ osileijanz] s. ( tehn.) oscilaţii mecanice. mechanical pilot [~ 'paitot] s. pilot automat. mechanic al power [~ 'pauor] s. (tehn.) putere mecanică; putere a maşinii. mechanical pressur e [~ 'pre/a1"] s. (tehn.) presiune mecanică. mechanical problem [~ 'probhm] s. (ma t., fiz.) problemă de mecanică. mechanical rectifier [~ 'rcktifaio1"] s. (tehn.) red resor mecanic. mechanical sampling [~ rsa:mplin,] ş. (tehn.) luare automată a unei p robe. mechanical saw [~ so:] s. ferăstrău mecanic. mechanical science f isaions] s. (fiz.) mecanică. ~ mechanical skill f -skil] s. îndemânare / deprindere mecanică. ~ mech anical softening [~ 'sofnirj] s. (tehn.) sămăluirc mecanică, stoluire mecanică a pieilor brute. mechanical stoker [~ 'stouka-"] s. (tehn.) focar mecanic / cu încărcare meca nică. mechanical stoking [~ 'stoukin] s. (tehn.) introducere mecanică a bărbunelui în fo car: focar mecanic. \ mechanical straightening [~ 'streitnirj] s. (tehn.) fasona re mecanica. mechanical strength [~ strenO] s. (tehn.) rezistenţă mecanică. \ mechanic al tamper [~ 'tremps1"] s. (ferov.) maşină de burat traverse. \ mechanical technolog y [~ tek'nol9d3i] s. (tehn.) tehnologic mecanicăA mechanical time fuse [~ 'taim fj u:z] s. (tehn.) focos fuzant mecanic. mechanical transport [~ 'treenspo:t] s. (a uto) transport auto. mechanical treatment [~ triitmant] s. (tehn.) prelucrare, u



 zinare, tratare mecanică. mechanical trip [~ trip] s. (tehn.) 1. stop automat, aut ostop. 2. (electr.) organ de acţionare pentru frână automată. mechanical undercutter [~ tAndo'kAto1"] s. (tehn.) perforator pentru făgaşe; haveză, maşină de havat. mechanical uni ts [~ 'ju:nits] s: (tehn.) unităţi mecanice. mechanical vehicle [~ 'vi:ikl] s. (auto ) vehicul antrenat de motor. mechanical ventilation [~ -vcnti'lei/jn] s. (tehn.) ventilaţie artificială / forţată. mechanical work [~ 'wo:k] s. (fiz.) lucru mecanic. me chanical working [~ 'wo:kirj] s. (tehn.) prelucrare mecanică. mechanician [-meko'n i/^n] s. 1. constructor de maşini. 2. mecanic. mechanics [mi'kEeniks] s. pl. (folo sit ca sg.) 1. mecanică. 2. mecanism, maşinărie; structură. 3. (fig.) tehnică, mecanism. m echanism ['mekonizsm, -k.-?n-] s. 1. mecanism, aparat; construcţie. 2. (fig.) meca nism; tehnică. 3. (filoz.) mecanicism. mechanist ['meksnist] s. 1. mecanic. 2. (fi loz.) mecanicist.



 599 meet 1



mechanistic [.mcko'nistik] adj. (filoz.) mecanicist. mechanization [traeka'naize i/an] s. mecanizare. mechanize ['mekanaiz] vb. tr. a mecaniza. mechanotherapy [' mekana'Gerapi, -nou'8-] s. (wed.) mecanotcrapie. mechlin (lace) ['meklin leis] s . (text.) dantelă de Brabant. med [med] s. (fam.) student în medicină. medal ['mcdl] I . s. medalie; (amer. şi.) ordin; the reverse of the ~ reversul medaliei. II vb. tr . a medalia. medal cup [~ kAp] s. cupă antică încrustată cu medalioane. medalled J'medld ] adj. împodobit eu medalii, decorat cu o medalie sau medalii; (amer. şi) decorat cu un ordin sau ordine. medallion [mi'dasljan, me'd-, ma'd-] s. medalion. medallis t ['medalist] s. 1. gravor de medalii. 2. medaliat, persoană decorată cu o medalie s au medalii. meddle f'medl] vb. iu/r. (with, in) a se băga, a se vâri, a se amesteca (în); to ~ in / with other people's affairs a se amesteca în treburile altora; do no t ~ with him! lasă-1 în pace; (fam.)l will neither ~ nor make with him nu mă bag, nu mă amestec; nu vreau să am nici în clin nici în mânecă cu povestea asta; you are always meddl ing îţi bagi nasul în toate, te vâri veşnic unde nu-ţi fierbe oala. meddler ['media1"] s. b os.încurcă-lumc; intrigant. meddlesome ['medlsamj adj. băgăcios, care se vâră în toate; int ant. meddling ['medlirj] I. adj. băgăcios; intrigant. II. s. importunitatc. media1[. 'media], pl. mediae ['medii:,-diai| s. 1. (fon.) consoanăoclusivă sonoră (b, d, g). 2. (anat.) membrana mediană a unei artere. media2 ['mfcdia] pl- de la m c d i u m (I ). mediacy ['mi:djasi] s. (log., filoz.) statut sau caracter intermediar. mediae ['medii:, -diai] pl. de la m c d i a1. mediaeval... v. m e d i e v a l . . . me dial ['miidial] adj. medial, median, de mijloc, mediu. medially ['mi:diali] adv. medial. median ['mi:dian] I. adj. v. m e d i a 1. II. s. 1. (mat.) mediană. 2. (a nat.) arteră mediană; nerv median. 3. (amer.) v. m a i l (7). Median adj. (ist.) med , medie, care aparţine Mediei sau mezilor. mediant ['mi:djant] s. (muz.) mediantă. m ediastinum [iini:di£es'tainam],pl. mediastina [imi:diaes'taina] s. (anat.) mediast in. mediate I. ['mi:diit, -diat] adj. 1. intermediar. 2. care necesită intermediul cuiva. II. ['mi:di.eit] vb. A. intr. 1. a ocupa o poziţie intermediară / de mijloc. 2. a face pe intermediarul / mediatorul / mijlocitorul, a mijloci. B. tr. a mij loci, a realiza prin intermediul cuiva. mediation [>mi:di'ei/5n] s. mijlocire; i ntermediu: through the ~ of prin intermediul (cu gen.). mediative ['mi:dieitiv] adj. mijlocitor. mediatize ['mi:diataiz] vb. tr. 1. (ist.) a anexa (un teritoriu ) lăsându-i fostului posesor titlul şi unele drepturi. 2. (rar) v. m e d i a t e (II). mediator ['mi:dicitar| s. mijlocitor, mediator, intermediar. mediatorial [>mi:d ia'ta:rial| adj. intermediar, mediator. mediatory ['mi:dieitari, -touri] v. m e d i a t o r i a l . mediatress ['mi:dicitris, -res] s. v. m e d i a t r i x . me diatrix ['mi:dieitriks[,pl. mediatrices ['mi:dictrisi:z] s. mijlocitoare, mediat oare, intermediară. medic f'mcdik] I. adj. medical. II. s. (fam.) medic, doctor. m edicable ['medikabl] adj. vindecabil, mcdicabil. medical ['rnedikal] I. adj. 1. medical, de medicină. 2. medicinal; terapeutic. II. s. 1. (fam.) student în medicină. 2. (mii. şi) examen / control medical. medical aid [~ .cid] ş. (med.) asistenţă medicală, ajutor medical. medical attendance [~ a'tend^ns] s. (med.) îngrijire medicala. med ical board [~ 'bo:d] s. (med.) comisie medicală. medical chair [~ it/ea1"] s. (uni v.) catedră la ["acuitatea de medicină. medical disease [~ di'zi:z] s. (med.) boală a organelor interne. medical examiner [~ igpza2minar] s. 1. medie de expertiză. 2. m edic de întreprindere, medic al unei instituţii / firme. medical garden [~ 'go:dn] s . grădină pentru cultivarea de plante medicinale. medical history [~ histari] ş. (med. ) 1. istoricul bolii; anamneză. 2. istoria medicinei. medical jurisprudence |~ >d3 Juaris'pru:d3ns] s. (med.) medicină judiciară. medically ['medik^li] adv. medical, d in punct de vedere medical. medical man ['medikal 'ma^n] s. medic, doctor. medic al officer [~ 'afişa1"] s. v. m e d i c a l m a n. medical private [~ 'praivit] s. (mil.) agent sanitar. medical service [~ 'sa:vis] s. (med.) 1. serviciu medical . 2. unitate sanitară. medical staff [~ 'sta:f] s. (med.) personal medical. medica l student [~ 'stju:dnt[ s. (univ.) student în medicină. medical ward [~ 'wa:d] s. (m ed.) secţie terapeutică a unui spital. medical woman [~ 'wuman] s. doctoriţă, femeie med ic. medicament [me'dikamant, mi'd-, ma'd-, 'medik-] ş. medicament, remediu, leac, doctorie. medicaster ['mcdiikcestar] s. (rar) doctor prost, medicastru; şarlatan,



 vraci. medicate ['mcdikeit] vb. tr. 1. a face medicaţia (cuiva); a vindeca prin me dicamente; a trata medical. 2. a satura eu medicamente. medicated wine l'medikci tid 'wain] s. vin medicinal. medication [imcdi'kci/pn] s. medicaţie, cură / îngrijire medicală.



medicative ['mcdikcitiv. -kativ] adj. care vindecă, tămăduitor. medicinal [me'disiiwl. mi'd-, ma'd-, -sin-] adj. medicinal, care vindecă. medicina! baths [~ 'bu:6zj s. pl. băi medicinale. medicinal herb [~ 'ha:b] s. iarbă medicinală / de leac. medicine l 'mcdsin. -dis/n] I. s. 1. medicină, mai ales terapie. 2. medicament, leac. doctori e, remediu; to take one's ~ a) a-şi lua medicamentul; b) (jig.) a bea / a da (de) duşcă un păhărel; c) (jig.) a înghiţi hapul. 3. vrăji, vrăjitorie, farmece, magie. 4. talis amuletă. II. vb. tr. (înv. poetic) a tămădui: a da leacuri (cuiva). medicine cabinet [~ ikaebinit] s. v. m e d i c i n e c h e s t . medicine chest [~ t/est] s. dulăpior cu medicamente, farmacie portativă. medicine dropper [~ idrapa1"] s. pipetă. medicin e glass [~ gki:s] s. eprubetă gradată. medicine jack [~ dşxk] s. (fam.) v. m e d i c a s t e r . medicine man [~ nuen] s. vrăjitor-doctor, vraci, descântător, lecuitor cu m ijloace băbeşti. medico l'mcdikou] s. (glumeţ) doctor(aş). doftor. medicolegal limcdikou 'liigsl] adj. mcdico-lcgal. medieval [.raedi'hval, .mi:d-] adj. medieval. Mediev al Greek [~ 'gri:k] s. (lîngv.) greaca medievală (700-1500). medievalism [rmedi'riva lizam] s. Ev Mediu; medievalism. medievalist bmcdi'i:valist] s. medievalist, spe cialist în istoria Evului Mediu. Medieval Latin [imcdi'i:val 'lastinl s. (lingv.) latina medievală (700-1500). medii ['mi:diai] pl. de la m c d i u s. mediocre ['mi :di'oukar, 'med-, ■--'--] adj. mediocru. mediocrity [piiii:di'okriti, imed-] ş. medi ocritate. medio-dorsal ['mi:dio//'da:spI] adj. (anat.) medio-dorsal. meditate [' mediteit] vb. A. iatr. (on, upon) a medita, a cugeta (la. asupra). B. tr. a plănui , a pune la cale. meditation bmcdi'tci/pn] s. 1. meditare: meditaţie. 2. contempla re, contemplaţie. meditative ['meditativ, -teit-J adj. 1. contemplativ. 2. meditat iv. meditativeness [-nis] s. caracter meditativ; contemplaţie. Mediterranean [imcd ita'reinian] adj. 1. mediteranean. 2. depărtat de ţărmurile marii. 3. (despre mare) in terior. medium ['mi:diam], pl. mediums [-z] şi media ['mkdia] I. s. 1. mijloc: med ic; cifră medie; termen mediu; the happy / the just ~.,aurea medioeritas", cale de mijloc; to strike a happy ~ a păstra o măsură dreaptă / justă. 2. (fîz., chim.) mediu, age t. 3. mediu, ambianţă, atmosferă, împrejurări, circumstanţe; social ~ mediu social. 4. medi (în spiritism, hipnotism). 5. agent, mijlocitor, intermediar. 6. mijloc, calc. me todă, procedeu, intermediu, expedient; through/ by the ~ of prin mijlocirea, cu aj utorul (cu gen.). 7. (log.) termen mediu. 8. (fam.) marfă de calitate mijlocie. 9. (corn.) hârtie de mărime mijlocie / obişnuită. 10. (poligr.) aldine. II. adj. 1. de mij loc, mijlociu, mediu, de mărime mijlocie sau potrivită; mediocru; of ~height de înălţime / talie mijlocie; ~-sized de mărime mijlocie; ~ talent talent mediocru, aptitudine mediocră; (com.) ~ price preţ mediu. 2. (mii.) de calibru mijlociu. medius ['mi:dias ],pl. medii [-ai] s. (anat.) degetul mijlociu. medlar ['media1"] s. (bot.) moşmon (Mespilus germanica). medley ['mcdlij I. s. 1. amestec, amestecătură: mulţime pestriţă. 2. (muz.) potpuriu de muzică uşoară. 3. (lit.) varia, miscellanea. II. adj. amestecat, p estriţ, împestriţat, felurit. variat, divers. medulla [mc'dAla.mi'd-],pl. şimedullae [me 'dAli:] s. 1. (anat.) os medular. 2. (anat.) măduva spinării. 3. (bot.) măduvă. medulla oblongata [~obbn'gu:ta],p/.şimedullaeoblongatae [me'dAli: iabbngu:ti:] S. (anat.) bulb rahidian. medullary [me'dAlari, medulari] adj. (anat., bot.) medular. medus a [mi'djmza. me'd-, ma'd-, amer. şi -sa],pl. medusae [mi'dju:zi:] sau medusas [-s] s. (zool.) meduză. meed [mi:d] I. s. (poetic) 1. răsplată; plată; danie. 2. laudă. II. vb . tr. (înv.) a răsplăti. meek [mi:k] adj. 1. blând, blajin, moale. 2. sfios, modest, umi l. . meeken ['mi:kn] vb. tr. (rar) a îmblânzi, a îndulci. meek-eyed ['mi:k'aid,'--] ad j. cu privirea blândă. meek-hearted ['mi:k'hu:tid, p-r~] adj. blajin, blând (Ia suflet ). meek-heartedness [-nis] ş. blajinătate, blândeţe. meekly ['mi;kli] adv. 1. cu blândeţe. . cu umilinţă. meekness ['mi:knis] s. 1. blândeţe, bunătate, moliciune. 2- sfiiciune, mode stie, resemnare. meerschaum ['mia/am] (germ.) s. 1. spumă de marc. 2. pipă din spumă d e mare. meet1 [mix],past şi part. trec. met [met] I. vb. A. tr. 1. a întâlni, a se întâlni cu: I hope to ~ you soon sper să te întâlnesc în curând; to ~ smb. in the street a întâlni cineva pe stradă; he was met a fost întâlnit; a fost zărit; well met! mă bucur că ne-am în t!; to arrange to ~ smb. a aranja / a fixa o întâlnire cu cineva. 2. a întâmpina; to ~ s mb. halfway a) a întâmpina pe cineva la jumătatea drumului; b) (fig.) a ajunge la un c



 ompromis cu cineva; to come forward to ~ smb. a ieşi înainte ca să întâmpine pe cineva; to go to ~smb. a merge în întâmpinarea cuiva; when there is danger ahead I go to ~it când e primejdie eu merg s-o întâmpin; to ~ smb. at the station a întâmpina pe cineva la gară. 3. a se încrucişa cu, a întâlni în calc; a avea legătură cu; to ~ a ship a se încrucişa cuu to ~ another car a se încrucişa cu alt automobil; the bus ~s all trains autobuzul ar e legătură cu toate trenurile; here the road ~s the railway aici şoseaua se încrucişează cu drumul de fier; there the Olt ~s the Danube acolo Oltul se varsă în Dunăre. 4. a înfrunt a; a ţine piept (cu dat.), a face faţă (cu dat.); to ~one's fate calmly a înfrunta soart a cu seninătate. 5. a întâlni (un adversar etc.) la duci. a se ciocni cu (duşmanul) în lup tă. 6. (fig.) a găsi, a da de / peste; he met his fate at şi-a găsit moartea la. 7. (fig .) a izbi, a lovi, a ajunge la; what a scene met my eyes! ce-mi fu dat să văd! ce sp ectacol



 meet2 600



mi-au văzut ochii!; there is more in it that ~s the eye e mai mult decât se vede, su nt dedesubturi aici; more is meant than ~s my ear sunt vorbe cu subînţelesuri; a str ange noise met my car un zgomot ciudat mi-a lovit auzul. 8. a convoca, a aduna; to be met a fi convocat. 9. a fi în concordanţă cu; a corespunde (c« dat.): his conduct ~s our expectations purtarea lui corespunde aşteptărilor noastre; the supply ~s the demand oferta corespunde cererii; to ~ smb.'s wishes a fi în concordanţă cu dorinţele cu iva; to ~ smb.'s views a se conforma vederilor cuiva; to ~ the case a corespunde ; a fi de folos; (fam.) to ~ smb. a) a se strădui să se facă plăcut cuiva; b) a face con cesii cuiva; I will do my best to ~you voi face tot posibilul pentru a vă fi pe pl ac. 10. a acoperi, a satisface (o necesitate I nevoie etc.), a împlini (o trebuinţă); that does not ~ the difficulty aceasta nu micşorează dificultatea; your desires have been met dorinţele dv. au fost împlinite; (fam.) to ~ a demand a îndeplini o cerere; to ~ the expenses a face faţă cheltuielilor; the house ~s our requirements casa ne c onvine. 11. (ec.) a onora (o cambie etc.); to ~ one's commitments a-şi îndeplini ang ajamentele. 12. a combate, a respinge (o acuzaţie etc.). 13. a face cunoştinţă cu; pleas ed to ~ you încântat că / să vă cunosc; ~ Mr. Jones vi-3 prezint pe dl. Jones; I met him i n London l-am cunoscut la Londra. B. intr. 1. a se întâlni; to ~ again a se întâlni iar; we met in London ne-am întâlnit la Londra; we have met before nc-am întâlnit mai înainte; ne-am mai întâlnit; when shall we ~ again? când ne mai vedem? când ne vom revedea?; I h ope we shall ~ again sper că ne vom mai întâlni; until we ~ again la revedere; (despre venituri) to make both ends / the two ends of the year ~ a o încropi, a trăi de azi pe mâine, a o scoate la capăt; (amer.) to make buckle and tongue ~ a face să-i ajungă b anii de la un capăt la altul al anului (saw al lunii), a se întinde cât i-c plapuma; a trăi de azi pe mâine. 2. (şi to ~ together) (despre asociaţii, comisii etc.) a se întruni , a se aduna; the society ~s at societatea ţine şedinţă la. 3. a se reuni; a se întâlni; a e împreuna; a se întretăia; two lines that ~ două linii care se întâlnesc / întretaie; many rtues met in him întrunea multe calităţi; our eyes met privirile noastre s-au încrucişat; (prov.) extremes ~ extremele se ating / atrag. 4. a se ciocni, a se înfrunta, a se măsura (în luptă), a se întâlni (in duel). 5. a se uni, a se asocia, a intra în relaţii, a abili legături. 6. a fi de acord, a fi de aceeaşi părere, a se potrivi la gânduri. 7. to ~ with a) a se uni cu, a se asocia cu; b) a găsi, a da de; he is met with şi-a găsit omul; he was not to be met with nu era de găsit; (despre cărţi) not to be met with epu izat; it is met with everywhere se găseşte pretutindeni; c) a păţi, a îndura, a încerca; to ~ with difficulties a suferi o pierdere; to ~ with a kind reception a întâmpina greu tăţi, a se izbi de piedici; to ~with a loss a încerca / a suferi o pierdere; to ~ with a kind reception a fi bine primit; to ~ with a repulse a fi refuzat; he will ~ with his reward îşi va lua / primi recompensa; the request met with the reply that c ererea a primit răspunsul că; to ~ with an accident a suferi un accident; to ~ with death a găsi moartea; d) a întâmpina, a preîntâmpina. II. s. 1. (cinegetică) întâlnire (a v r); loc de întâlnire (a vânătorilor). 2. (sport) întâlnire, adunare (de biciclisti etc.) 3. (/nat.) punct de intersecţie (a două linii etc.); intersecţie (a mulţimilor); punct de t angenţă (a aoua curbe etc.). 4. (sl.) nod de cale. ferată. meet2 adj. (înv., lit.) potri vit, indicat, convenabil; propriu; corespunzător; ~ for potrivit pentru; it is not ~ that nu se cuvine ca. meeting ['mktirj] s. 1. miting, întrunire, adunare, şedinţă; to call a ~ a convoca o adunare sau o şedinţă; to address the ~ a lua cuvântul la întrunire; the ~is open mitingul a început; şedinţa e deschisă; the ~is adjourned şedinţa se amână / reluată (ulterior); întrunirea se suspendă; indignation ~ miting de protest; rush ~ m iting fulger; minutes of a ~ proces-verbal al unei şedinţe. 2. întâlnire; întrevedere, reu niune (adesea religioasă). 3. întâlnire, fuzionare; ~of minds comunitate de idei; comu nitate de spirit. 4. confluenţă. 5. (ferov.) nod de cale ferată, joncţiune, intersecţie, c ruce. 6. (drumuri) încrucişare (ae vehicule). 7. (tehn.) încheietură, îmbinare, joantă; cup aj; cuplare, asamblare, racordare. 8. (sport) întâlnire, întrecere, concurs, competiţie; race ~ curse. meeting-house [~haus] s. (bis.) lăcaş de închinăciune, capelă, biserică; cas e rugăciuni. meeting place [~ pleis] s. loc de întrunire / de întâlnire / adunare. meeti ng point [~ point] s. 1. v. m e e t i n g p l a c e . 2. punct de joncţiune; punct de întâlnire; punct de intersecţie. meetly |'mi:fli] adv. (înv., lit.) potrivit, propri



 u, corespunzător; oportun; cum se cuvine, cum trebuie. meetness ['mi;tnis[ s. opor tunitate, caracter potrivit / adecvat. megabuck ['mcgobAk] s. (amer. sl.) milion de dolari. megacephalic [iinegosi'fadikj adj. megacefalic; cu capul mare. megac ephalous ['mego'sefolos] adj. v. m e g a c e p h a l i c . megacycle l'megoisaik l] s. (/iz. etc.) megaciclu. megadyne ('megoidain] s. (fiz.) megadină. megafarad [ 'megorfaîrod] s. (fiz.) megafarad. megagamete [>megogo'mi:t] s. (bot.) megagamet. megagon ['megogon] s. (mat.) poligon. megalith ['megoliO] s. (arlieol.) megalit; dolmen, menhir. megalithic [iinego'liGik] adj. (arheol.) megalitic. megalocepha lic [iinegolousi'faslik] adj. v. m e g a c e p h a l i c . megaloccphalous fiuie golou'sefolos] adj. v. m e g a c e p h a l i c . megalocephaly [.megolou'sefoli] s. megalocefalism. megalomania ['megolou'meinio, mieg-] s. megalomanie; grandom anie. megalomaniac ['megolou'meiniask] adj., s. megaloman; grandoman. megalopoli s [megalopolis] s. 1. oraş foarte întins. 2. conurbaţie; megalopolis. megalosaurian [' megolou's3:rion] adj. (arheol.) megalosaurian. megalosauroid ['megolo«iSo:roid] s. (arheol.) megalosaur, reptilă din timpul mezozoicului. megampere [.meg'asnpeoj s. (electr.) megamper.



megaphone ['megofoun] I. s. megafon, portavoce. II. vb. A. intr. a vorbi la mega fon. B. tr. 1. a anunţa prin megafon. 2. a trâmbiţa, a proclama, a vesti. megaphoned [ -d] adj. transmis prin megafon. megapod ['megopod] (omit.) I. adj. megapod, cu p icioare mari. II. s. v. m e g a p o d e. megapode ['mego,poud] s. (ornil.) megap od. Megarian [mi'ge arian] adj. (filozof.) din Megara. Megaric [mi'gferik] adj. v. M e g a r i a n . megascope ['megoskoup] s. (fot.) aparat de proiecţie; lanternă magică. megaseism ['mego.saizam] s. (geol.) megaseism, cutremur catastrofal, catas trofă seismică. megasporangium ]'megospou'ra;nd3iom], pl. megasporangia ['megospou'r amd3io[ s. (bot.) megasporange. megaspore ['megospo:r,-spoor] s. (bot.) megaspor . megasporophyll [imegospouroufil, -re-] s. (bot.) macrosporofil. megass(e) [mo' gaes, -'ga:s[ s. borhot de trestie (sau sfeclă) de zahăr. megastructure ['mcgOiStrAk t/or] s. (constr.) clădire foarte mare; complex. megathere ['mego6ior] s. (arheol. ) megateriu. megatherium [imego'uioriom] s. v. m e g a t h e r e. megaton ['mego tAn] s. (fiz.) megatonă. megatonic ['megotAnik] adj. (fiz.) de o megatonă, megatonic . megavarmeter ['mego,va:mitor] s. (electr.) megavarmetru. megaversity ['niego'v o:siti] s. (univ.) universitate foarte mare (cu multe mii de studenţi). rnegavolt ['megovoult, rar -volt] s. (electr.) megavolt. megawatt l'megowot] s. (electr.) megawatt. megger ['megor] s. (electr.) megohmmetru, megger. megilp [mo'gilp, ame r. mi'g-J (arte) I. s. (ulei) sicativ. II. vb. tr. a da lustru (culorii). megohm ['megoum] s. (electr.) megohm. megrim ]'mi:grim] s. (înv.) 1. (med.) migrenă, durer e de cap. 2. pl. mâhnire, tristeţe; urât. 3. pl. (vet.) colică; ameţeală, mers nesigur / îm ticit (la cai). 4. capriciu, toană; fantezie, închipuire. mciocene ['maiosim] adj., s. (geol.) miocen. meiosis [mai'ousis] s. 1. (ret.) litotă. 2. (biol.) mcioză. meist er-singer ['mâistoisirjor, amer. si -,zirj-] s. v. rn a s t e r - s i n g e r. mei [mei] s. (farm.) miere. mela l'meila:] s. (anglo-indian) 1. adunare, reuniune,2 . sărbătoare religioasă în India. melaconite [mi'laskoinait] s. (mineral.) melaconit, ox id de cupru pulverulent. melamine ['melamim, i--'-] s. (chim.) melamină. mclanaemi a [pmelo'ni:mio] s. (med.) hemacromatoză, melanemie. melanaemic [imelo'ni:mik] adj . (med.) bolnav de hemacromatoză / de melanemie. melanasphalt [,melon'a;sfa:lt] s. (mineral.) albertit. melancholia [imelon'koulio] s. (med.) melancolie, ipohondr ie, depresiune. melancholic [imelon'kolik] adj. 1. melancolic, ipohondru. 2. (înv. ) trist, deprimat, abătut, posomorât. melancholically [-oii] aaV. 1. melancolic, des curajat, deprimat; to go ~ mad a se îmbolnăvi de nervi / de melancolie. 2. abătut, tri st. 3. întunecat, mohorât, posomorât. melancholize ['melonkoilaizj (înv.) vb. A. intr. a fi melancolic; a deveni melancolic. B. tr. a întrista, a indispune. melancholy [' melonkoli, amer. -koli] I. s. melancolie, ipohondrie, tristeţe, deprimare; proastă d ispoziţie. II. adj. 1. melancolic, deprimat, trist, abătut, descurajat. 2. trist; mo horât, posomorât, care inspiră gânduri negre. melancmia [imelo'ni:mia] s. v. m e 1 a n a e ni i a. melanemie [imcla'ni:mik] adj. v. m e 1 a n a e m i c. Melanesian [ime lo'ni:zian, -sion, -/ion, -3ion] I. adj. melanezian, din Melanezia. II. s. locui tor din Melanezia. melange [mci'ld:n3 si pronunţia franceză] s. (fr.) melanj, ameste c; contopire; talmeş-balmeş. melanian1 [mi'leinion] adj. mclanic, din rasa neagră. mel anian2 s. (biol.) melanină (pigment negru de origine animală). melanism ['melonizsm]



 s. (biol.) melanism, pigmentaţie neagră. melanite ['melonait] s. (mineral.) melanit . melanoma [iinelo'nouma],pl. si melanomata [-to] s. (med.) melanom. melanose [' melonous] adj. (med., despre o tumoare) melanic. melanosis [imelo'nousis] s. (me d.) melanoză. meld [meld] vb. A. tr; 1. (la jocuri de cărţi) a anunţa, a comunica; a dec lara; a licita. 2. (amer.) a amesteca. B. intr. (amer.) a se amesteca. melee ['m elci, 'meii-, amer. si mei'lei, me'lei] s. (fr.) 1. învălmăşeală; încăierare; hăituiala. 2. .) exerciţiu de cavalerie. 3. discuţie aprinsă şi dezordonată. rnelena [mi'Ii:no] s. (med. ) melenă. melic l'nielik] adj. (rar) melic, liric. meliceris [,meli'sioris],pl. me licerides [imelisio'ridi:z]. s. (mea1.) 1. tumoare conţinând o materie de consistenţa mierii. 2. afecţiune, boală. melic grass ['mclik gra:s] s. (bot.) mărgică (Melica uniflo ra). melilite l'meliilait] s. (mineral.) melilit. melilot ['melilot] s. (bot.) s ulfină (Melilottis officinalis). melinite ['melinait] s. melinit (exploziv). melio rate ['mi:lioureit] vb. A. tr. 1. a ameliora, a îmbunătăţi. B. intr. 1. a se ameliora, a se îmbunătăţi. 2. a progresa. 3. a-şi înnobila firea / caracterul. melioration [iinhliou'r i/an] s. 1. ameliorare, îmbunătăţire; înnobilare a caracterului. 2. îmbunătăţiri funciare, aţii. . meliorative ['mhlioureitiv] adj. care ameliorează, care îmbunătăţeşte; amelioram.



 601 memorialist



meliorism [


 a) (despre zăpadă) a se topi (complet); b) (despre nori) a se risipi; c) (despre o mulţime) a se împrăştia; d) (despre bani) a se irosi, a se duce; e) (despre manie) a-i t rece; to ~ down a se volatiliza, a dispărea din vedere, a pieri treptat; to ~ into a) a se dizolva în; b) a se transforma / a se schimba / a se preface treptat în; th e clouds ~ed into rain norii s-au transformat în ploaie; to ~ into smth. different a se schimba cu încetul în altceva; to ~ into tears a se lăsa înduioşat



până la lacrimi, a izbucni în plâns; (fig.) to ~ with love a se topi de dragoste. B. tr. 1. a topi, a descompune, a lichefia. 2. (metal.) a topi (metale). 3. (jîg.) a înmui a, a înduioşa, a îndupleca, a îmblânzi, a mişca, a emoţiona, a atinge la coarda simţitoare; a heart of stone a înduioşa o inimă de piatră. 4. (arte) a contopi, a amesteca (culoril e). 5. (si.) a topi, a toca, a risipi (banii). 6. a dezintegra, a dizolva (solul , pământul). 7. to ~ down / (amer. şi) up a topi (obiecte de metal). II. s. 1. topire. 2. (metal.) cantitate de metal topită deodată; topitură; şarjă; a ~ three tons o şarjă de i tone. meltable ['mcltobl] adf (metal.) fuzibil. melted l'mcltid] adj. 1. topit . 2. (amer. si.) beat mort / criţă. melter ['meltor] s. 1. (metal.) topitor; oţelar. 2 . v. m c 11 i n g p o t . melting ['meltirj] I. adj. 1. care topeşte; care se topeşt e; ~ snow zăpadă care se topeşte; a ~ sun un soare foarte cald (care provoacă topirea); ~ heat căldură insuportabilă, arşiţă marc. 2. (jîg.) moale, slab, delicat, blând, sensibil; is in the ~mood e într-o dispoziţie lacrimogenă. 3. duios, înduioşător, mişcător, emoţionan ene scenă duioasă; in ~ words în cuvinte mişcătoare. II. s. 1. (metal.) topire, fuziune; t he ~and refining of cast iron topirea şi afinajul fontei. 2. înduioşare, înduplecare, îmblâ zire, înmuiere. melting house [~ haus] s. (metal.) turnătorie, secţie pentru extras me tale. melting point [~ point] s. (metal.) punct de topire, temperatură de fuziune. melting-pot [~pot] s. 1. (metal.) creuzet; cazan / căldare de topit; (fig.) to go into the ~ a suferi o transformare radicală. 2. (jig.) (ară în care conlocuiesc oamen i de naţionalităţi diferite (mai ales S.U.A.). melting-pot era [~ 'bra] s. (amer.) epo ca de formare a naţiunii americane. melting-pot theory [~ 'Gbri] s. (amer. pol.) t eoria integrării. melting process ['meltirj 'prousis] s. (metal.) proces de topire . melting shop [~ /op] s. oţelărie. melting stock [~ stok] s. (metal.) şarjă. melting te mperature [~ itemprit.Tor] s. (telm.) temperatură de topire. melting time [~ taira ] s. (autom.) durată de prearcuire, melton ['meltpn] s. (te.vt.) melton (stoja de lână groasă). melton cloth [~ kb(:)G] s. v. m e 11 o n. member ['membor] I. s. 1. memb ru (al unei adunări, al unui partid etc.); Member of Parliament membru al parlamen tului (englez); sitting ~ membru permanent; honorary ~ membru onorific. 2. parti cipant, asociat, tovarăş. 3. parte (dintr-un total), unitate. 4. (gram.) propoziţie (p arte de frază); parte de propoziţie. 5. (anat.) membru, organ, parte a corpului omen esc; mădular; (glumeţ) the unruly ~ limba. 6. (mat.) membru; termen; element. 7. (co nstr.) piesă, clement, parte dintr-o construcţie. 8. (telm.) reper, parte / piesă comp onentă; organ de maşină. 9. (sl.) persoană, ins, individ; rum ~ original, excentric. II. vb. tr. (fam.) v. r e m e m b e r (A). member card ['membo ko:d] s. carnet de m embru. membered ['membod] adj. cu membre. member fee ['membo fi:] s. cotizaţie de membru. memberless fmcmbolis] adj. 1. fără membre. 2. simplu. membership ['membo/ip] s. 1. calitate de membru; participare ca membru. 2. număr de membri; totalitate d e membri; comunitate, societate; it has a total ~ of 600 numără 600 de membri. membr anacious [imcmbro'nei/os] adf v. m e m b r a n e o u s . membrane ['membrein] s. 1. (anat.) membrană, pieliţă. 2. (telin.) membrană, peliculă, diafragmă; coajă; pojghiţă. eografie) pergament. membraneous [memtbrcinios] adj. membranos, eu membrană. membr anous ['membranos] adf v. m e m b r a n e o u s . memento [mi'mentou, me'm-, mo' m-], pl. mementoes sau mementos [mi'mentouz] s. 1. memento, aducere aminte; ~ mo ri aminteşte-ţi că ai să mori. 2. amintire, simbol, suvenir. memo ['mi:mou, 'mc-] s. (fa m.) prese, de la m e m o r a n d u m. memoir l'memwa:1", -wo:r] s. 1. memoriu, r aport; notă oficială; expunere de fapte sau evenimente. 2.pl. amintiri, memorii; bio grafie; autobiografie. 3. lucrare ştiinţifică, studiu; dizertaţie; pl. documente ştiinţific . memoirist ['mcmwuirist] s. autor de memorii. memo pad ['memou .pa^d] s. v. m e m o r a n d u m b o o k . memorabilia bmemouro'bilio, -mo-] s. pl. evenimente m emorabile. memorability [.mcmouro'biliti] s. 1. calitatea de a fi memorabil / de neuitat; aducere aminte. 2. ceva memorabil. memorable ['mem^robl] adf 1. memora bil, demn de a fi amintit şi notat, de neuitat. 2. (rar) uşor de amintit / reţinut. me morableness [-nis[ s. v. m e m o r a b i l i t y . memorandum [imema'reendom],pl



 . memoranda [imemo'rsndo] sau memorandums [.mcmo'raendomz] s. 1. memorandum, însem nare, raport, notă; make a ~of it înseamnă-ţi aceasta. 2. notă diplomatică. 3. memento. 4. ec.) notă; minută; convenţie; memorandum. memorandum book [~ buk] s. agendă, carnet de n otiţe, blocnotes. memorandum pad [~ pasd] s. v. m e m o r a n d u m b o o k . memo rial [mi'mo:riol, me'm-, mo'm-, amer.rni'niou-]I. adf 1. memorial, comemorativ. 2. memorabil, demn de a fi amintit. 3. reprodus din amintire. II. s. 1. memorie, amintire; reculegere. 2. monument comemorativ, obiect sau ceremonie destinată com emorării unui evenmîent sau unei persoane. 3. memoriu. 4. pl. memorii, cronică. 5. (re l.) pomenire; pomelnic. 6. (jur.) memorandum, notă; petiţie; memoriu (cu expunere amăn unţită a faptelor). 7. (ec.) raport, dare de seamă. 8. (pol.) notă diplomatică. III. vb. t r. a redacta sau a prezenta (o petiţie, un memoriu etc.). Memorial Day [~ 'dei] s. v. D e c o r a t i o n D a y . memorialist [mi'mo:riolist, me'm-, mo'm-, amer. mi'mou-] s. 1. autor al unui memoriu. 2. autor de memorii.



 memorialize 602



memorialize [mi'ma:riaiiaiz] vb. tr. 1. a prezenta / a adresa un memoriu (cuiva) ; a trimite o cerere / o petiţie (cuiva). 2. a comunica, a anunţa. 3. a comemora. me morization [riiiemarai'zcijan, -mar-] s. memorizare. / memorize ['memaraiz, -mar -] vb. tr. 1. a face (ca) (un fapt, un lucru) să rămână memorabil: a consemna în scris (pr intr-un memoriu); a înscrie în anale; a păstra amintirea (eu gen.). 2. a reţine, a-şi fixa în minte; a memoriza, a învăţa pe dinafară. 3. (înv.) a face vestit / faimos. memory ['mem ri, amer. -mourij s. 1. memorie, ţinere de minte; recunoaştere; to commit to ~ a învăţa pe dinafară / pe de rost; to call to ~ a-şi aminti de; to the best of my ~ după câte îmi ami ntesc; convenient / accommodating ~ memorie care reţine numai ceea ce este în propri ul interes, prefăcută uitare a lucrurilor neplăcute; retentive ~ memorie bună: weak ~ me morie slaba. 2. amintire, aducere aminte; memorie; reminiscenţă; he has left a sad ~ behind a lăsat în urmă o tristă amintire; in ~ of în memoria / amintirea (cu gen.). 3. du rată de timp în care întâmplări / evenimente trecute pot fi cuprinse cu memoria. 4. pl. am intiri, memorii. 5. semn / simbol al amintirii. 6. comemorare; ceremonia comemorăr ii. 7. (bis.) serviciu divin pentru morţi. 8. document istoric sau biografic. memo ry management [~ .ma?nid3mant] s. (infor.) gestiune a memoriei. mem-sahib ['mem. su:hib, -s«:b] s. (anglo-indian) doamnă (europeană). men [men] pl. de la m a n (I). me nace ['menos, -nis] I. s. ameninţare; pericol. II. vb. A. tr. a ameninţa (pe cineva, ceva); a ameninţa cu (războiul etc.). B. intr. a ameninţa. menacer ['nicnosa1"] s. pe rsoană care ameninţă. menacing ['menasirj] adj. ameninţător. menage [me'no^, mci'n-, mena: 3, amer. si ma'n-] s. (fr.) 1. menaj, gospodărie. 2. gospodărire / conducere a trebu rilor casnice. 3. club; societate de binefacere (în Anglia şi Scoţia). 4. vindere de b unuri; vindere de haine7 lucruri. menage man [~ main, ~ manj s. 1. negustor ambu lant. 2. negustor care vinde în rate. menagerie [mi'nax^ari, ma'n-, - ' n a r ă r i ] s. (fr.) 1. menajerie. 2. (teatru si.) orchestră. 3. (mv.) coteţ de păsări. . rnenager ist [mi'na2d3arist] s. proprietarul sau conducătorul unei menajerii. men-at-arms [ 'mcnat'u:mz] pl. de la n u n - a t - a r m s. mend [mend] I. vb. A. tr. 1. a dre ge, a cârpi, a repara (şifig.); a remaia; a reconstrui; to ~ socks a cârpi ciorapi; ha ve it ~ed daţi-1 la reparat; to ~ a quill a ascuţi o pană de scris; (prav.) least said , soonest ~ed cu cât se vorbeşte mai puţin (de ceva), eu atât c mai sigur că se va îndrepta vorbă multă / lungă, sărăcia omului. 2. a corecta, a corija; a îndrepta; a îmbunătăţi, a m a rectifica; a reforma; a aranja; to ~ one's ways a se îndrepta, a se corija; to ~ an opinion a-şi rectifica o părere; to ~ a text a corecta un text; to ~a fault a îndr epta o greşeală; that won't ~matters asta nu va îndrepta lucrurile. 3. a potrivi, a ar anja (adăugând ceva); to ~ the fire a aţâţa focul, a pune lemne pe foc. 4. a accelera, a g răbi; to ~ one's pace a iuţi pasul. 5. a proteja, a ajuta. 6. a ameliora, a întări, a am plifica. 7. a înfrumuseţa. S. (înv.) a reda sănătatea (cuiva),, a vindeca. B. iatr. 1. a s e schimba în bine (moraliceşte), a se îmbunătăţi, a se îndrepta, a se corija, a se corecta; rov.) it is never too late to ~nu-i niciodată prea târziu ca să te îndrepţi. 2. a se resta bili, a se însănătoşi, a-şi recăpăta sănătatea, a se face bine. 3. (despre preţuri) a creşt II. s. 1. reparare, reparaţie, cârpirc, cârpitură, astupare a unei crăpături etc. 2. între e. îndreptare, ameliorare (a sănătăţii); he is on the ~ merge spre însănătoşire; things are ~ lucrurile se îndreaptă. mendable ['mcndabl] adj. rcparabil; corigibil, care se po ate îndrepta. mendacious [men'dei/as] adj. 1. mincinos,, amăgitor, înşelător. 2. fals, nea devărat, nesincer. mendaciously [-slij adv. în mod mincinos; cu falsitate. mendaciou sness [-nisj s.v. m e n d a c i t y. mendacity [men'dassiti] s. 1. înclinare către m inciună, obicei de a minţi. 2. falsitate. Mendelian [men'di:lian[ adj. (biol.) mende lian. Mendelism ['mendalizamj s. (biol.) mcndclism. mender ['mend?1"] s. 1. repa rator, cârpaci; invisible ~ stopcur. 2. pl. (metal.) rebuturi de tablă. mendicancy [ 'mcndikansi] s. cerşetorie, cerşit, sărăcie lucie. mendicant ['mendikant] I. adj. cerşetor , care cerşeşte. II. s. 1. cerşetor. 2. călugăr cerşetor. mendicant frîar [~ Trăia1"] s. (b călugăr cerşetor (v. m e n d i c a n t o r d e r). mendicant order |~ 'o:dar] s. ordin de călugări cerşetori (franciscani, dominicani, carmeliţi şi augustini). mendicate ['mend ikcit] vb'. tr. şi intr. a cerşi. mendicity [men'disiti] s. v, m e n d i c a n c y . mending ['mendirj] I. 5. 1. cârpit, reparat; remaiat. 2. pl. lucruri care trebuie cârpite. 3. reparaţie. II. adj. (amer.) on the ~hand convalescent, pe cale de însănătoşire



 / întremare. menfolk ['nienfouk] s. pl. 1. sexul masculin, bărbaţii. 2. fiinţe omeneşti, o amenii. 3. bărbaţii ce fac parte dintr-o familie, gospodărie sau comunitate. meng [men ] vb. tr. şi intr. (înv.) v. m i n g l e . menhaden [mcn'hcidanj s. (ibt.) specie de hering american (Erevoortia tyrannus). menhir ['menhia1"] s. (arheol.) menhir. menial ['mimial] I.adj. l.de servitorfi); de lacheu. 2. slugarnic, servil; josni c; comun. II. s. 1. servitor, lacheu, fecior. 2. persoană servilă, lacheu. menilite ['mcnilait] s. (mineral.) menilit. meningeal [mi'nind3iol] adj. (anat.) de menin ge. meninges [mi'nind3i:z] pl. de la m e n i n x. meningic [mi'nind3ik] adj. v. m e n i n g e a l . meningitis [iuienin'd3aitis] s. (med.) meningită. meninx I'mim inks, 'me-j,pl. meninges [mi'nind3i:z] s. (anat.) meninge.



meniscal [mi'niskal] adj. în formă de menise'/ de lună nouă, coneav-cqnvex. meniscus [mi 'niskas],/;/. menisci [mi'nisail s. 1. menise, luna în creştere; corp în formă de lună nouă 2. (anat.) menise, cartilaj fibros interarticular (la genunchi). 3. (opt.) meni se, lentilă coneav-convexă. menkind i'menkaind] s. v. m c n f o 1 k. men-of-war ['mc nav'w;>:r] pl. de la m a n - o f - w a r . menology [mi'nalad3i, -lou-] s. 1. ca lendar al lunilor. 2. (bis.) colecţie de vieţi ale sfinţilor şi martirilor redată informă d calendar. menopause ['mcnap:v.z, -nou-] s. (med.) menopauză. menostasis [mi'nnsto sis] s. (med.) menostază. mensal1 ['mensal] adj. lunar, care se întâmplă o dată pe lună. me sal2 adj. de masă, folosit la masă. mense [mens] (scoţ.) I. s. 1. graţie; ornament, podo aba. 2. onoare. 3. recompensă, plată. 4. (dial.) decenţă; bună-cuviinţă. 5. (dial.) ordine; n gust. II. vb. tr. 1. a onora, a respecta. 2. a împodobi, a face ordine în, a face curat în. menses ['mensi:z] s. pl. (med.) menstruaţie, reguli, soroc. Menshevik ['me n/avik, -/iv-] adj., s. (rus.) menşevic Menshevist ['men/avist] adj., s. v. M e n s h e v i k . men's room ['menz ru:m] s. (amer.) closet public (pentru bărbaţi), ves pasiană. menstrua ['menstrua] pl. de la m e n s t r u u ni. menstrual ['menstrual] adj. 1. (astron.) lunar, care arc loc o dată pe lună. 2. (med.) menstrual, de menst ruaţie. menstruate ['menstrucit] vb. intr. (med.) a avea menstruaţie. menstruation [ imcnstru'ci/anj s. (med.) menstruaţie, reguli, soroc. menstruum fmcnstruam],pl. me nstrua ['menstrua] sau menstruums ['menstruamz] ş. 1. v. ni c n s t r u a t i o n. 2. (chim.) dizolvant. mensurability [inicn/ura'biliti, -for-, -laţi] s. mcnsurabi litatc. mensurable ['mcn/urabl. -/ar-] adj. 1. măsurabil, mcnsurabil. 2. (muz. înv.) ritmat, cu ritm fix, precizat. 3. onest, drept; a ~man un om onest. mensurablen ess [-nis] .v. v, m e n s u r a b i l i t y . . mensural ['mcn/ural] adj. (muz. în v.) v. m e n s u r a b l e (2). mensuralist [-ist] s. (muz.) compozitor de muzică ritmată. mensurate ['men/aireit. -sis-] vb. tr. a măsura. mensuration [iiucnsjua'rci /an, amer. -fu-] s. măsurare, măsurătoare. mensurative ['mensjuareitiv, amer. -/u-[ ad j. care se măsoară, potrivit pentru a fi măsurat. menswear ['mcnzweor] s. îmbrăcăminte pent u bărbaţi. menta ['mento] pl. de la m e n t u m. mental1 ['menti] adj. 1. mintal, in telectual, spiritual. 2. (despre boli) mintal, psihic; smintit, ţicnit; (sl.) you are ~! nu eşti zdravăn! 3. mintal, făcut în gând: ~ arithmetic / computation calcul mintal . mental2 adj. referitor la bărbie; (anat., tool.) mental. mental affection [~ a'f ckjanl s. (med.) boală psihică / mintală. mental deficiency [~ di'fijansi[ s. deficienţă m intală. mentalis [men'ta;lis, -'tu:-, -'tei-] s. (anat.) muşchi mental (care ridică bărb ia si împinge în sus buza inferioară). mentality [men'tzeliti] s. 1. capacitate de gândi re. 2. mentalitate, mod de a gândi. 3. stare de spirit, dispoziţie; minte; caracter. mentally ['mentali] adv. mintal, în gând. mental patient ['mcntl 'pci/ant] s. bolna v mintal. mental power [~ 'pauarl s. forţă intelectuală. mental specialist [~ 'spc/ali st) s. (med.) psihiatru. mentation [mcn'tci/an] s. 1. activitate a minţii, travali u mintal. 2. stare de spirit. menthol ['menOol, amer. şi -Ooul] s. (chim.) mentol. mentholated ['nicnOolcitid,-ed] adj. mentolat. mention ['men/an] I.ş. 1. pomenire , menţionare; to make ~ of smth. a face (o) menţiune despre ceva; ~ was made of s-a făcut menţiune despre; ~may be made of three objections se pot aminti / pomeni trei obiecţii; to make no ~ of smth. a nu pomeni de un lucru, a trece ceva sub tăcere; th ere was never any ~ of that n-a fost niciodată vorba de aceasta; don't make ~ of i t!, no ~! nu mai vorbi de acest lucru! 2. (rar) semn. simptom. 3.(şcol. etc.) menţiu ne; honourable ~ menţiune de onoare (ca distincţie pentru învăţătură). 4. (înv.) strigăt, s . 5. (înv.) raport, dare de seamă. II. vb. tr. a menţiona, a cita, a aminti; a pomeni, a vorbi de; a releva: I may ~ as an instance aş cita ca exemplu; we need hardly ~ that e bine stabilit că; I had forgotten to ~ that am uitat să menţionez că; you never



 ~ed it niciodată nu mi-aţi spus nimic; I shall ~ it to him am să-i vorbesc despre acea sta; it must never be ~ed again să nu mai vorbim despre acest lucru; nothing of th e kind is ~ed in the report nimic din toate acestea nu figurează în raport; too nume rous to ~ prea mulţi pentru a fi citaţi: worth ~in'g vrednic de a fi amintit, care m erită să fie menţionat; not to ~ fără a mai vorbi de, fără a pune la socoteală: not to ~ th t that pe lângă că; I could ~ a house where ştiu o casă unde; I heard my name ~ed mi-am au zit numele; you must never ~ his name niciodată să nu pronunţi numele lui; we never ~ her nu vorbim niciodată de ea; he is always ~ed with respect totdeauna (numele lui ) e amintit cu respect; to write ~ing smb.'s name a scrie în numele cuiva; I have promised not to ~ his name am făgăduit să nu-i dezvălui numele; he ~ed no names a) nu a vorbit tie nimeni; b) n-a pomenit nici un nume: to be honourably ~ed a primi o m enţiune (pentru rezultate bune la învăţătură); (fam.) don't ~ it a) nu mai vorbi despre ace t lucru; b) n-ai pentru ce (ca răspuns la mulţumiri). mentionable ['mcn/anabl] adj. de menţionat, care merită să fie menţionat. mentioned ['men/and] adj. menţionat; amintit, pomenit. mentioner ['men/ana1"] s. persoană care menţionează.



 603 meri stern



mentor ['mento:r, amer. şi -t3r] s. 1. mentor, sfătuitor luminat, consilier. 2. învăţător, ascăl: profesor, instructor. mentorial [men'toirbl] adj. memorial, cuprinzând un sfa t sau o mustrare. mentum ['mcnt3m],pl. menta |-ts] s. (anat.) bărbie. menu ['rnenj u:, amer. şi 'mei-] s. 1. (Jr.) meniu, listă de mâncăruri / bucate. 2. (infor.) meniu, l istă de opţiuni. menura [me'nju:r?], pi. menurae [inc'nju:ri] s. (omit.) pasăre-liră (Me nura novaehoUandîae). menyanthes |pmcni'a?n9i:z] ş. (bot.) trifoişte (Menyanthes irifo liata). meow [mi'au] I. vb. intr. a mieuna. a miorlăi. II. s. mieunat, miorlăit. Mep histophelean [tmcfistaTidian, -to'f-, amer. şi irncfistofa'liian] adj. mefistofeli c, drăcesc; sarcastic. Mephistophelian [tmefistaTidisn, -to'f-] adj. v. M e p h i s t o p h e l e a n . mephitic(al) [mc'fitik(3l). amer. mi'f-] adj. mefitic, rău m irositor. împuţit; otrăvitor. mephitis [me'faitis, amer. mi'f-j ş. exalaţie mefitică / rău ositoare; miasmă, emanaţie dăunătoare sănătăţii. mephitism [meTaitizani] s. v. m c p h i t mercantile ['mpikantailj adj. 1. mercantil, comercial, negustoresc. 2. mercantil , negustoresc, interesat: care se tocmeşte, cărpănos, meschin. mercantile broker [~ 'b rouk?r] s. (ec.) agent de schimb. mercantile house [~ 'haus] s. casă de comerţ. merc antile marine [~ ma'rim] s. (mar.) marină comercială. mercantile system [~ 'sistimj s.v. m e r c a n t i l i s m (2). mercantilism ['m^kantilizpm, -tai-] s. 1. (pei or.) mercantilism. 2. (corn.) sistem mercantil. mercaptan |m3:'ka?pt3n] s. (chim .) mercaptan, tiol. Mercator's projection [m3:'keito:z ipr3'd3ek/3n, -tsz-] s. ( cartografie) proiecţie Mercator. mercenarily ['msisinarili, -SPII-] adv. 1. mercen ar, mercantil. 2. venal, necinstit: interesat. mercenariness ['m3:sin3rinis| s. 1. natură mercenară / mercantilă / venală. 2. (jig.) venalitate. mercenary ['moisinari] I. adj. 1. de mercenar. 2. interesat, mercantil, venal; ~mind spirit mercenar; ~ marriage căsătorie de interes. II. s. (soldat) mercenar. mercer ['m3:s3r] s. 1. neg ustor de mărunţişuri. 2. negustor de textile (mai ales de mătăsuri, catifele etc.). rnerce rization [iiii3:s3rai'zei/.?n, -ri'z-] s. (text.) incrccrizarc. inercership ['ni 3:s3/ip] s. v. ni e r c e r y. mercerize ['ni3:s3raiz] vb. tr. (text.) a merceri za. mercerized yarn ['moiscraizd 'ja:n] s. (text.) fir mcrccrizal. mercery [rm3: s3ri] $. mercerie; manufactură; comerţul cu mătăsuri şi catifele. merchandise I'msitJ^ndai z] I. s. 1. marfă, mărfuri. 2. comerţ, negoţ. II. vb. A. intr. (amer., înv.) a face comerţ trafic, a trafica. B. tr. (amer., înv.) a vinde. merchandising ['îiKv.tjandaizirj] s. comercializare. merchant ['mait/ant] I. s. 1. comerciant, negustor angrosist. 2. (amer., scot.) negustor mărunt, băcan. 3. (sl.) individ, tip; om de nimic, liche a, puşlama, secătură. II. adj. 1. comercial, de comerţ. 2. v. m e r c h a n t a b l e . merchantable f-3bl]adj. (despre marja) vandabil; care se vinde uşor; not ~nevandab il, care nu se vinde. merchant adventurer ['mait/^nt 3d'vcnt/3r3r] s. (mar., înv.) marinar aventurier. merchant bank [~ 'bsnk] s. (ec.) bancă comercială. merchant cap tain [~ 'ka^ptin] s. (mar.) căpitan de marină comercială. merchant fleet [~ 'lli:t] s. (mar.) flotă comercială. merchant iron [~ 'abn] s. (metal.) fier de calitate comerc ială. merchant law [~ 'b:J s. drept comercial. merchant-like [~laik] I. adj. negus toresc, (ca) de negustor. II. adv. negustoreşte, ca un negustor. merchantman ['m3; ttentm3n],pl. merchantmen [-man, -men] s. (mar.) vas de comerţ / comercial; navă com ercială. merchant mill f'niaitjant 'mil] s. (metal.) laminor de profile. merchant navy [~ 'neivi] s. (mar.) marină comercială. merchant prince [~ 'prins] s. mare come rciant, comerciant foarte bogat. merchantry ['moit/antri] s. comerţ, negoţ. merchant seaman ['msit/ant 'simian].pi. merchant seamen [~ simian, -men] s. (mar.) marin ar de pe un vas de comerţ. merchant service [~ 's3:vis[ s. v. m e r c h a n t n a v y. merchant ship [~ '/ipj s. (mar.) vas de comerţ, navă comercială / civilă. merchant tailor |~ 'teib1"] s. croitor care lucrează cu material propriu. Mercian ['m3:/i3i i. amer. şi -si3ii] (ist.) I. adj. din Mcrcia, referitor la Mcrcia (regat din vech ea Anglie). II. s. 1. locuitor din Mcrcia. 2. grai / dialect din Mcrcia. mercifu l j'ni3:siful] adj. 1. (to) milostiv, îndurător, milos, bun (cu). 2. compătimitor; încli nat spre înţelegere şi milă / compasiune. 3. (to) îngăduitor, indulgent, moale (faţă de o g mercifully ['ni3:sifuli, -foii] adv. 1. cu milă; cu îndurare. 2. cu compătimire. 3. c u îngăduinţă / înţelegere. mercifulness fmsisifulnis] s. 1. îndurare, milostivire, milă. 2. imire, compasiune. 3. indulgenţă, îngăduinţă. merciless |'m3:silis] adj. fără milă, nemilos



 nos; crud, neîndurător; aprig. mercilessly [-li] adv. fără milă; iară îndurare, lipsit de o ie, cu cruzime. mercilessness [-nis] s. cruzime, neîndurare; neomenie.



mercurial jmoi'kjusrbl, -'kp3r-] I. adj. 1. (mitol.) mercurial, referitor la Mer cur. 2. (jig.) vioi, iute, ager; ingenios, isteţ. 3. (fig.) aprins. înfocat. 4. (fig .) schimbător, inconstant. 5- negustoresc, comercial. 6. mercurial; de mercur; cu mercur, hidrargiric. H. s. 1. persoană iute. 2. (med.) preparat mercurial / cu mer cur. mercurialism [-izam] s. (med.) mercurialism; otrăvire cu mercur. mercuriality [m3:ikju3ri'a?liti| s. 1. vioiciune: isteţime, agerime; iuţime; pricepere, ingenioz itate. 2. inconstanţă. mercurialize [mai'kjusrblaiz etc.] vb. tr. (med.) a trata eu mercur. mercuric [m3:'kju3rik] adj. (chim.) mercuric. mercuric chlorate [~ 'kbir sit] s. (chim.) clorat mercuric. mercurous ['ni3:kjur3s,amer. şi -kju:-j adj. (chi m.) nicrcuros. rnercurous chloride [~ 'kbraid] s. (farm.) calomel. mercurous oxi de |~ bksaid] s. (chim.) oxid mereuros. mercury ['mpikjuri] s. 1. (chim.) mercur , hidrargir, argint viu; preparat pe bază de mercur; (fig.) argint viu, vioiciune, iuţeală; the ~ is rising a) barometrul urcă, vremea se îndreaptă; b) (fig.) agitaţia sau p oasta dispoziţie scade / dispare. 2. Mercury (mitol.) (zeul) Mercur. 3. (astron.) planeta Mercur. 4. mesager, crainic, vestitor. 5. (fig. peior.) mijlocitor, peze venchi. 6. (bot.) trepădătoare, brei (Mercurialis perennis). mercury chloride |~ 'kb raid] s. (chim.) clorură mercurică. mercury column [~ ikobm] s. (fiz.) coloană de merc ur. mercury oxide [~ oksaid] s. (chim.) oxid mercuric. mercy ['m3:si] s. 1. milă, milostenie, mizericordie, caritate. 2. compătimire. 3. milă. îndurare, cruţare, iertare, graţiere, mizericordie, clemenţă, graţie; for ~'s sake de milă: to beg / to cry for ~ a c ere îndurare, a implora milă; to have ~ upon a se îndura de; ~on us! Doamne, Dumnezeul e! măi să fie! 4. discreţie, voie; to be/ to lie at the~of a fi la discreţia (cu gen.). 5. favoare, binefacere; noroc, şansă; binecuvântare; that's a ~! c un adevărat noroc, e o adevărată binefacere; thankful for small mercies mulţumit cu puţin: (glumeţ) left to the tender mercies of lăsat în grija / pe mâna (unei persoane care probabil nu-l va menaj a). mercy flight [~ flait] s. (ca/iad.) zbor al unui avion sanitar (într-o zonă izol ată). mercy killing [~ ikiliij] s. (med.) eutanasie. mercy stroke [~ strouk] s. lo vitură de graţie. mere1 [nii3r]s. 1. lac (mic), iaz, eleşteu; baltă. 2. (mv.) limită, marg ine; graniţă, frontieră, hotar. mere2 adj, simplu, pur; numai; nimic altceva .decât; a ~ coincidence o simplă coincidenţă; as a ~spectator ca simplu spectator; out of ~spite din pură răutate, numai din răutate; it's ~ chance e o simplă întâmplare; I shudder at the thought of it, the ~ thought of it makes me shudder tremur numai când mă gândesc (la asta); he is a ~ boy c numai un băieţaş, nu-i decât un copil; ~ form numai formă, nimic al tceva decât formă; it is a ~ imagination c numai o imaginaţie, nu c altceva decât imagin aţie; (jam.) to be sold for a ~ song / trifle a 11 vândut pe nimic; ~ words vorbe go ale. mere3 ['meri] s. (N.Z.) măciucă de luptă a maorilor. merely ['mbli] adv. 1. simpl u, numai; pur (şi simplu); ~a word numai / doar un cuvânt: not ~ nu numai; not ~ ... but also nu numai... dar / ci şi; he ~ smiled (ei) se mulţumi să zâmbească; I ~ observed that m-am mulţumit să remarc că: Isaid it~as a joke am spus-o numai în glumă; I have come ~ to see you am venit numai să te văd. 2. (înv.) pe dc-a-ntregul, în întregime, cu lotul. meretrices [imcri'traisi:z] pi. de la m c r c t r i x. meretrician [.meri'tri/sn ] adj. v. m e r e t r i c i o u s . meretricious [


 [-in] s. 1. cufundare, scufundare, afundare. 2. contopire, fuziune; înghiţire (de ca pital). mericarp ['merika:p] s. (bot.) mericarp. meridian [ma'ridian, rai'r-] Is. 1. (geogr., astron.) meridian; zenit. 2. miazăzi, amiază. sud. 3. (fig.) apogeu; punct culminant. II. adj. 1. meridian. 2. care se află la zenit, de miazăzi. 3. (fi g.) aflat Ia apogeu / la culme. meridional [-si] I. adj. 1. de meridian. 2. meri dional, de miazăzi. II. s. 1. (astron.) al meridianului. 2. meridional, locuitor d intr-un ţinut de miazăzi (mai ales din sudul Franţei). meridionally [-aii] adv. 1. (as tron.) la meridian. 2. la miazăzi, la sud. meringue [ms'ram] s. (Jr., gastr.) meri ng, mereng. merino [ni3'ri:nou, amer. şi mi'r-] I. s. 1. (lână) merinos; stofă de lână meri os. 2. oaie merinos. II. adj. de merinos. merino sheep [~ Ji:p] s. (zool.) oaie merinos. meristem ['meristem] s. (anat.) meristem.



 merit 604



meshwork ['me/wa:k] s. împletitură, plasă; reţea. merit ['merit] I. s. 1. merit; preţ, răsp ată; recompensă meritată {adesea pi.); according to their ~s după meritele lor; he makes a ~ of îşi face un merit din, se mândreşte cu. meshy ['me/i] adj. în formă de plasă; cu oc ri, format din ochiuri, împletit ca o reţea. 2. pi. merit; demnitate, rang. 3. merit , valoare, calitate, excelenţă, eminenţă; a poet of mesial ['mi:zjal, -zial] adj. medial , median; de mijloc. ~un poet de valoare. 4. calitate, însuşire, proprietate; (jur.) pi. aspecte bune şi rele (într-o mesmerian [mez'merion,mes'm-] adj. v. m e s m e r i c . problemă); to discuss a proposal on its ~s a discuta avantajele şi dezavantaje le unei mesmeric [mez'merik] adj. mesmeric; hipnotic. , propuneri; a cântări toate a spectele unei propuneri; to judge on the ~s of the case a judeca mesmerism ['mez marizsm, 'mes-] s. 1. mesmerism, magnetism animal. 2. stare fondul chestiunii. 5 . (jur.) pi. temei, temeinicie, îndreptăţire (a unei plângeri sau pledoarii); hipnotică, h ipnoză. he has the ~s susţine o teză care este bine întemeiată; considering the ~s are wit h mesmerist ['mezmarist] s. mesmerist, hipnotizator. the defendant având în vedere t emeiurile apărării. II. vb. tr. a merita, a fi demn / mesmerite ['mezmarait] s. mesm erist; partizan al mesmerismului. vrednic de. mesmerize ['mezmaraiz] vb. tr. 1. a hipnotiza, a mesmeriza, a magnetiza. 2. (fig.) a fasci na, a fermeca, a încânta. me rited [-id, -ed] adj. meritat. meritedly f-idli] adv. pe merit, pe drept; cu dre pt cuvânt. mesmerization [imezma:rai'zei.fan] s. 1. mesmerizare; hipnotizare. 2. m esmerism, magnetism. 3. (fig.) fascinare, fermecare. merit number ['merit flAmba '] s. (lelm.) coeficient de calitate. mesmerizer ['mezm3raizar] s. magnetizator; hipnotizator. meritocracy [.meri'tokrasi] s. 1. elită intelectuală. 2. meritocratic , conducere de către cei dotaţi şi bine pregătiţi. 3. promovare a celor dotaţi, promovare p bază de merit. mesne [mi:n] adj. 1. mijlociu, mediu. 2. (jur.) intennediar. merit orious [,nieri'ta:rias, amer. -'tou-] adj. 1. meritoriu, de merit, care merită răspl ată. mesoblast ['mesoublsest, -sa-, 'mi:-] s. (biol.) mezoblast, mezoderm. • 2. lăudab il, demn de laudă. mesocarp [rmesouka;p] s. (bot.) mezbearp. mesocolon ['mesou.kou lan, -Ion] s. (anal.) colon; încreţitura colonului. meritoriousness [-nis] s. 1. car acter meritoriu. 2. merit; preţ, valoare. merle [ma;l] s. (omit., poetic, înv.) mier lă (Turdus merula). mesoderm [rmesouda:m] s. v. m e s o b 1 a s t. merlin ['niacin ] s. (omit.) şoimuleţ-de-iamă (Falco columbarius). mesodermal.['meson'damial] adj. (bi ol.) mezodennic. mesodermic ['mesou'demiik] adj. v. m e s o d e r m a l . merlon ['ma:lpn] s. (constr. ist.) dinte (într-un zid de cetate); parte a unei fortificaţi i mesogastric ['mesou'gasstrik] adj. (anat.) mezogastric, cuprinsă între două ambrazur i. mesolite ['mesalait] s. (mineral.) mesolit. mermaid ['ma:meid] s. (mitol.) si renă; naiadă. meson ['mi:san, 'mezon] s. (fiz.) mezon. merman ['ma:ma:n],pl. mermen ['ma:men] s. (mitol.) triton. mesophyll ['mesonfil] s. (bot.) mezofil. meroblast ic [inicron'blasstik, -ra'b-] adj. (bot.) meroblastic. merohedral [,mera'hi:dral ] adj. (cristalografie) meroedric. mesophyte ['mesoufait] s. (bot.) mezofită. Meso potamian [rinesppa'teimian, amer. si -soupon'-] I. aay. din Mesopotamia. II. s. Merovingian [.merou'vina^ian, -ra'v-] I. adj. merovingian, aparţinând dinastiei / ep ocii locuitor din Mesopotamia. Merovingienilor (sec. VI-VII1). II. s. pl. Merovi ngieni. merrily ['merili] adv. cu veselie / voioşie; cu bucurie, bucuros. mesopota mic [imesapa'taemik] adj. aşezat între două râuri. mesosperm ['mesouspa:m] s. (bot.) mez ospenn. merriment ['merimant] s. 1. veselie (zgomotoasă). 2.pl. jocuri, distracţii, petreceri. mesospore ['mesouspo;] s. (bot.) mezospor. merriness ['merinis] s. (r ar) veselie, voioşie; caracter vesel. 1 mesostasis [me'sosta:sis] s. (geol., mine) masă fundamentală, pastă. merry ['meri] I. adj. 1. vesel, voios, bine dispus, jovial; fericit; to make ~ a se distra, a petrece; to make ~ over smb. a petrece pe soc oteala cuiva, a-şi bate joc de cineva; mesotherium [imesa'BiiariamJ.pl. mesotheria [-ria] s. (paleont.) mezoteriu. the more the merrier cu cât vor fi mai mulţi, cu atât va fi mai vesel. 2. (înv.) plăcut, mesotron ['mesatron, -sowt-] s. (fiz.) mezotron. agreabil, atrăgător. 3. glumeţ, comic; caraghios, ridicol. 4. sarcastic. 5. (fam.) ch crchelit, Mesozoic [imesou'zouik] (geol.) I. adj. mezozoic. II. s. the ~ era mez ozoică. pilit, cu chef, uşor ameţit, ciupit. II. vb. A. intr. a fi fericit. B. tr. a f ace fericit. mesquite [mcs'ki:t, '--] s. (bot.) plantă leguminoasă din sudul S.U.A.



 (Prosopis gîandulosa). merry2 s. (bot.) cireş-păsăresc / sălbatic (Primus avium). merry-an drew [~'aaidru:] s. bufon, clovn, paiaţă, măscărici; scamator. mess [mes] I. s. 1. nutreţ. 2. cantitate de peşte prinsă la o aruncare a năvodului. 3. (amer.) cantitate de lapte de la un singur muls. 4. (mil., mar.) popotă; masă în comun, a trupei; merry dancer [ ~ 'damsaz] s. pl. (fam.) auroră boreală. merry-go-round ['merigouiraund] s. 1. căluşei, dulap, scrânciob. 2. (fig.) vârtej (de (tnar. fam.) to lose the number of one's ~, t o be scratched out of one's ~ a da ortul popii, a muri; lower ~ musafiri de mâna a doua. 5. număr de patru (persoane la o masă). plăceri, distracţii). 6. (mv.) fel de mânca re / bucate. 7. murdărie, necurăţenie; to make a ~ of a table-cloth merry-go-rounder [ -ar] s. (fam.) glumă proastă. a murdări o faţă de masă; to clear up the ~ made by the cat a curaţi murdăria făcută merry-make ['merimeik] vb. intr. (rar) a se distra, a petrece. c de pisică. 8. harababură, încurcătură, dezordine; what a ~! a) ce dezordine!; b) ce merrymaker [-a ] s. persoană care petrece, care se amuză; chefliu. merry-making [-in] I. s. amuzament; petrecere, chef; serbare, distracţii. II. aaj'. 1. care încurcătură! ce bu cluc!; to be in a ~ a fi în încurcătură; I'm in a pretty ~! am dat de belea / de bucluc; to get into a ~ a da de belea / de bucluc; to get out of a ~ a scăpa înveseleşte, car e dispune. 2. bine dispus, vesel, voios, jovial. dintr-o încurcătură; to get smb. out of a ~ a scoate pe cineva din încurcătură; to make merry-man [~ma3n],pl. merry-men [~m en] s. bufon, măscărici. a ~ of a job a da o treabă peste cap; you've made a fine ~ of it!, a nice ~ you've made merry meeting [~ 'mi:tirj] s. reuniune veselă; petrecer e, chef; ospăţ. of it! bună treabă ai (mai) făcut! II. vb. A. intr. 1. (mii, mar.) a se os păta la o masă comună, merry-thought [~6o':t] s. (omit.) iadeş. merse [ma:s] I. s. mlaştină pământ mlăştinos pe lângă mare sau vreun râu. II. vb. tr. a mânca în comun. 2. (sl.) (desp e) a se amesteca, a interveni. 3. to ~ about I around a) a se afla în treabă; a lucr a prost, a lucra ca un cârpaci; b) (fam.) a pierde timpul, a (s)cufunda, a afunda (într-un lichid). a tândăli. B. tr. 1. a hrăni (animale). 2. a împărţi (mâncarea etc.) în p a aproviziona; mersion ['nia:/an] s. (s)cufundare, afundare, imersiune. to ~ a regiment a aproviziona popota unui'regiment. 4. (si to ~ up) a face dezordine în, merwoman ['ma:wuman], pi. merwomen ]'ma:wimin] s.v. m e r m a i d. a răvăşi. 5. (si to ~ up) a încurca (treburi etc.), a da peste cap. mesa ['meisa] s. (geol.) podiş înalt, terasă înaltă (în sud-vestul S.U.A.) mesalliance [me'zaslians, mei'z-, -ljans, -liu:«s, lio:ns, -lia:ns, -lia:ns, mezaljă:s] s. message ['mesid3] I. s. 1. veste, informaţie ; scrisoare, misivă; raport; telegramă; adresă; (fr.) mezalianţă. send me a ~ anunţă-mă. 2. .) mesaj, însărcinare, misiune. 3. mesaj, comunicat oficial; mescal [mes'kaîl] s. 1. ( bot.) specie de cactus american (Lophophora williamsii). (amer.) mesajul preşedint elui congresului. 4. însărcinare oficială; serviciu. 5. prezicere, proorocire, mesaj; (rel.) inspiraţie / comunicare divină. 6. recomandare, sfat, prevenire. 2. rachiu de agave, mescal. 3. agavă (din care se face mescal). ■ mescaline ['meskaliQn] s. (chi m.) mescalină. II. vb. tr. 1. a trimite; a transmite (o comunicare). 2. a semnaliz a (cu semnale optice); a telegrafia. Mesdames ['meidasm, me'daim, amer. mei'dami ] s. pl. (fr.) doamne; doamnelor. message book [~ buk] s. (mil.) carnet de campa nie. meseems [mi'shnz] vb. impers. (înv., poetic) mi se pare. mesencephalon [imese n'sefalan, imez-], pi. si mesencephala [-la] s. (anat.) messenger ['mesind30r, san-] s. 1. mesager, vestitor, crainic, curier, trimis, sol. 2. (fig.) mezencefa l. prevestitor. 3. (yur.) aprod. 4. (electr., ferov.) cablu. mesenchyme ['mesenk aim, 'mez-] s. (biol.) mezenchim. messenger pigeon [~ .pidsin] s. porumbel mesag er. mesenteric ['mesariterik] adj. (anat.) mezenteric. mess hall ['mes ha:l] s. 1. sală de mese. 2. (mil.) popotă. mesentery ['messntari, -teri] s. (anat.) mezenter . Messiah [nii'saia, nie's-, rna's-] s. Mesia, Mântuitorul. Messianic [imesi'aenik ] adj. mesianic. mesh [mej] I. s. 1. ochi (ae plasa, de sită etc.), gaură (într-o reţea) . 2. pl. (fig.) plasă, cursă. 3. pl. (fig.) reţea (de căi ferate etc.). 4. (electr.) pri ză. 5. (tehn.) angrenare de dinţi, messieurs ['mes/a:z[ s. pl. (fr.) domni; domnilor . angrenaj; in ~ angrenat. 6. (/nat.) celulă. 7. (top.) caroiaj geografic. II. vb. A. tr. 1. (fig.) messin ['mesan] s. (sco(.) câine. a prinde în plasă. 2. (fig.) a încur ca. 3. (text.) a face ochiuri la (o plasă). 4. (tehn.) a angrena. Messinese ]'mesi 'ni:z] I. adj. din Messina. II. s. locuitor din Messina. B. intr. to ~ with a) ( electr.) a face priză cu; b) (tehn.) a se angrena cu, a se îmbuca cu. messiness ['me sinis] s. 1. dezordine, harababură. 2. murdărie. mesh analysis [~ ainadasis] s. (min e) analiză granulometricâ / cu site. mess jacket ['mes ,d3»kit] s. (tnar., mii.) vesto n de gală. mesh bag [~ ba;g] s. pungă cu bani pentru milostenii. mess kettle [~ ketl



 ] s. (mil.) gamelă. mesh connection [~ koinekfsn] s. (electr.) cuplaj în triunghi. m ess kit [~ kit] s. trusă de masă (pentru excursii etc.). meshed [rne/t] adj. (text.) cu ochiuri. messmaking Hmeikin] s. masă în comun. messman [~iman, -mam],pl. messmen [-man, -men] s. (mar.) bucătar; (mar., mii.) meshing I'me/in] s. (tehn.) cuplare, angrenare. ordonanţă (la bucătărie). meshing angle [~ laerjgl] s. (av.) unghi de angren are. messmate [~meit] s. 1. tovarăş de masă, comesean. 2. (mar.) camarad / tovarăş pe acel aşi mesh reinforcement ['me/ rri:in'fa:smant] s. (constr.) armătură din reţea metalică. va por. 3. (boi.) o specie australiană de eucalipt (Eucalyptus sp.). mesh screen [~ s kri:n] s. (tehn.) ciur, sită. messroom [~ru(:)m] s. 1. sufragerie. 2. (mar., mii.) cantină, popotă. 3 (mar.) careu. mesh shopping bag [~ ,/opirj bag] s. plasă (de târguie li).



 605 mete



Messrs. ['mesaz] s. pl. (presc. de lafr. m e s s i e u r s ) domnii (folosit înain tea numelui de familie al proprietarilor unei firme, de ex.: Messrs. Chapman < H all). & messtin ['mcstin] ş. (mil.) gamelă. messuage ['meswidî, -sjuid3| ş. 1. conac, fe rmă, vilă. 2. (jur.) casă de locuit (înconjurata de pământ, cu dependinţe). mess-up ['mesAp . încurcătură. messy ['mesi] adj. 1. murdar; care murdăreşte. 2. dezordonat. 3. încurcat, z t. mestizo [mes'ti:zou] s. metis. met [met] past şi part. trec. de la m c e t 1 (I ). metabasis ['meteibcisis] ş. (ret., med.) metabază. metabolic [iineta'bMik] adj. m etabolic, referitor la metabolism. metabolism [me'taîbolizsm, -bul-, amer. şi -boul] s. 1. (biol., fiziol.) metabolism. 2. (zool.) metamorfoză. metabolize [mc'tsebal aiz] vb. tr. a transforma (un ţesut) prin metabolism. metacarpal [imets'kcnpsl] ad j. (anat.) metacarpian, de metacarp. metacarpus [imcts'kaipas] s. (anat.) metaca rp. metacentre ['met9iscntor] ş. (tehn., mar. etc.) metacentru. metacentric [iinet a'sentrik] adj. (despre o curbă) metacentric. metacentrum ['mets-sentram] s. v. m e t a c e n t r e . metagalaxy [iineta'gEebksi] s. (astron.) metagalaxie. metage nesis [.mct3'd3enisis] s. (biol.) metageneză. metagenetic [.meted3i'netik] adj. (b iol.) metagenezic. metal ['metl] I. s. 1. metal. 2. materie, substanţă. 3. (metal.) aliaj eu metal; obiect din metal; aur; tuci, fier turnat. 4. (tehn.) sticlă topită (în stare de fuziune). 5. (drum) pietriş; balast; road ~ grămadă de pietriş / prundiş pentru drumuri. 6. (jig.) înfocare, ardoare, iuţeală, aprindere (v. m e 111 e 1,2). 7. pl. (f erov.) şine; the train left / ran off the ~s trenul a sărit de pe linie / a deraiat. 8. (mar., mil.) calibru; număr de tunuri. 9. (chim.) metal elementar. 10. (poligr .) aliaj de plumb pentru litere. II. vb. tr. 1. a acoperi, a înveli, a căptuşi cu meta l. 2. (drum) a pava cu pietriş, a pietrui. 3. (ferov.) a pune balast pe (un terasa ment). metal alloy [~ icebi] s. aliaj metalic. metalanguage ['met3ila?rjgwid3] s . metalimbă, metalimbaj. metal asbestos ['metl asz.bestos] ş. (metal.) metalazbest. metal-bearing [-.bearirj] adj. (geol.) metalifer, metal block [~ bbk] s. (metal. ) lingou de metal. metal board [~ b:>:d] s. (constr.) planşeu metalic. metal brush [~ brAj] s. perie metalică. metal-clad [-kleed] adj. placat; acoperit cu plăci de m etal; blindat. metal coating [~ -koutirj] ş. (metal.) acoperire metalică / cu metal; metalizare termică; galvanizare. metal colouring [~ -kAbrirj] s. v. m e t a 11 o c h r o m y. metal core [~ ko:r, ~ kr>3r] s. (metal.) inimă de metal (la cabluri). metal cutting [~ .kAtirj] s. (metal.) tăierea metalelor; prelucrare prin aşchiere. metalepsis [-mcto'lepsis] s. (ret.) mctalcpsă (înlocuirea trecutului cu viitorul). m etal fuse ['metl fju:z] s. (mil.) focos metalic. metal gauge [~ geid3J s. (tehn. ) calibru pentru grosimea tablei. metal gauze [~ go:/,] s. reţea metalică. metalingu istic ['metalirj'gwistik] adj. metaling vist ic. metalinguistics [.metslin'gwist iks] s. (folosit ca sg.) mctalingvistică. metal insert ['metl in'sa:t] s. inserţie m etalică. metalled road ['metld 'roud] s. macadam; şosea. metallic [mi'txlik, me't-, nu't-] adj. 1. metalic, din metal. 2. metalic, asemănător metalului (ca strălucire, su net); ~ colour culoare metalică; ~ voice voce metalică; voce clară / sonoră. 3. conţinând m tal, metalifer. metallic cement [~ si'ment] s. ciment de zgură. metallic dust [~ ' dAst] s. praf metalic. metallic grain [~ 'grein] s. (metal.) alice. metallic ink [~ 'ink] s. (poligr.) cerneală metalizată. metallic salt [~ 'so(:)lt] s. (chim.) sa re metalică. metallic shot [~ 'jot] s. alice de metal. metallic tape [~ 'teip] s. ruletă metalică. metalliferous [imeb'lif^rss] adj. metalifer, conţinând metal. metallifo rm [mi'tslifDim, -b-] adj. metaliform, metalic, cu aspect de metal. metalline [' metalain] adj. 1. metalic, de metal. 2. metalic, care conţine metal; impregnat, cu săruri metalice. metalline water [~ 'wo:t9r] s. apă minerală. metallization [.mctalai 'zci/an] s. (metal.) metalizare. metallize ['metslaiz] vb. tr. 1. a aduce în stare de metal, a preface în metal; a acoperi cu metal; a metaliza, a face metalic. 2. a vulcaniza (cauciuc). metallochromy [mi'taelouikroumi] ş. (metal.) metalocromic. metallogenic [miita;b'd3enik] adj. (geol.) metalogen. metallogeny [imet3'bd3ini] s. (geol.) metalogenic. metallography [.mets'bgrsfi] s. (metal.) metalografie. metalloid ['metpbid] s. (chim.) metaloid. metallomagnetic ['me'tfeloumzeg'netik] adj. ffiz.) mctalomagnetic. metallophone [ma'tsebifoun] s. (muz.) mctalofon. me tallurgical [iineta'b^ikal] adj. metalurgic. metallurgical coal [~ 'koul] s. (mi



 ne) cărbune cocsificabil. metallurgical coke [~ 'kouk] s. (metal.) cocs de furnal. metallurgical condition [~ ksn'dijsnj ş. (metal.) microstructura (a unui metal).



metallurgical engineer [~ iend3i'nbr] s. inginer metalurgist. metallurgical work s [~ 'wa:ks] ş. pl. (folosit ca sg.) uzină metalurgică. metallurgist [me'tsebd3ist, mi 't-, 'mewb:d3-] s. metalurgist. metallurgy [me'taal^i] s. metalurgic. metal mixe r ['metl -miksa1"] s. (metal.) malaxor, melanjor, amestecator. metal pencil [~ i pensl] ş. (electr.) electrod metalic. metal plate [~ pleit] s. placă metalică. metal r idge [~ rid3] s. (mine) stâlp de siguranţă / de rocă. metal road [~ roud] s. (drum) maca dam. metal shaper [~ 'Jeips1"] s. (tehn.) şeping. metal shavings [~ i/civinz] s.pl . (tehn.) aşchii de metal. metal sheet [~ J"i:t] s. (metal.) placă / tablă de metal. m etal shell [~ /el] s. (metal.) manta (din tablă de oţel). metal-shod [~Jbd] adj. cu vârf de metal. metalsmith [~smi8] s. fierar, lucrător în metal. metal tape [~ teip] s. (metal.) bandă / panglică metalică. metal tie [~ tai] s. traversă de metal. metal tube [~ tju:b] s. tub sau ţeava de metal. metal turnings [~ itaminz] s. pl. (metal.) şpan , aşchii de metal. metalware [~weor] s. articole de metal (mai ales articole de me naj, scule, unelte). metal welding [~ -wcldirj] s. (metal.) sudare a metalelor. metal worker [~ iwaika1"] s. muncitor metalurgist. metal working [~ iwaikirj] ş. ( metal.) prelucrare a metalelor. metamathematics [met3'mo:fouz3blj adj. metamorfozabil. metamorphose [imets'niDifouz] vb. tr. 1. a transforma; a schimba forma (cu gen.) . 2. a metamorfoza. metamorphosis [imeta'mo^sis, imet3mo:fousis],p/. metamorphos es [imets'mDrfssiiz] ş. 1. metamorfoză, transformare totală, schimbare a formei. 2. (j ig.) metamorfoză, schimbare totală. metamorphous [imeta'mcxfss] adj. v. m e t a m o r p h i c . metaphony [ms'tasfani, me-] s. (lingv.) metafonie; schimbare vocalică. metaphor ['nictafy, amer. şi -fo:r] s. (ret.) metaforă; mixed ~ metaforă incoerentă. me taphoric(al) [iineta'forikt^l)] adj. metaforic, figurat. metaphorist ['metofaris t] s. (ret.) persoană care foloseşte metafore (in vorbire); orator care face metafor e. metaphosphate ['mctsifosfeit] s. (chim.) metafosfat. metaphosphoric ['metsfos 'forik] adj. (chim.) metafosforic. metaphrase ['metafreiz] I. s. 1. metafrază, tra ducere literală / cuvânt eu cuvânt. 2. transpunere în proză (a unei poezii). 3. răspuns ing nios. II. vb. tr. a traduce textual. metaphrastic [imeta'frasstik] adj. (despre o traducere) cuvânt cu cuvânt, literal. metaphysical [inieta'fiziktal), 'mets'-] adj . 1. metafizic, transcendental. 2. supranatural. 3. abstract; abscons. metaphysi cally [imcta'fizikpli] adv. metafizic; supranatural. Metaphysical School [iinets Tiziks'l sku:l] s. (ist.) şcoală literară din Anglia sec. XVII, condusă de poetul John D oime. metaphysician [iiiietafi'zi/pn] s. metafizician. metaphysics [imcta'fiziks ] s. pl. (folosit ca sg.) metafizică. metaplasia [n] s. (chim.) metargon. metasemiotics ['mcta.semi'otiks] s. pl . (folosit ca sg.) (lingv.) metasemiotică. metasomatism [imete'soumsitizpm] s. (ge ol.) metasomatoză. metastable ['metostcibl, i--1—] adj. (chim.,fiz.) metastabil. met astasis [mi'tasstssis] s. 1. (med. etc.) metastază. 2. (biol.) metabolism. metasta size [me'taestasaiz] vb. iutr. (med.) a se metastaza. metastatic [-mcta'staitik] adj. (med.) metastatic. metatarsal [iineta'ta.sal] (anat.) I. adj. metatarsial, metatars. II. s. (osul) metatars. metatarsus [imet3'ta:s3s] s. (anat.) (osul) m etatars. metatheory [iineta'Qbri] s. metatcorie. metathesis [me'tseGasis, mi't-, ma't-, -6is-],pl. metatheses [-i:z] s. (lingv. etc.) metateză. metathesize [me'ta ?Gisaiz] vb. intr. (lingv.) a fi supus metatezei. metathorax [iincta'youraeks] s . (entom.) metatorace. metayage ['meitei'a:3] s. (fr. agr.) dijmă; loc de pământ lucra t în dijmă. metayer ['mcitei'eil s. (fr. agr.) dijmaş. mete [mirt] I. s. 1. măsură. 2. mar gine, limită, graniţă; semn / piatră de frontiera / hotar; (jur.) ~ and bounds graniţe, ho tare, limite. II. vb. A. tr. 1. a stabili prin măsurare (cantitatea, dimensiunile,



 capacitatea); a măsura. 2. a determina limitele sau valoarea



 metempsychosis 606



(cu gen.) prin măsurare. 3. to ~ out a reward a împărţi o recompensă; a da fiecăruia partea sa. B. intr. 1. a măsura, a cântări. 2. to ~at a măsura cu privirea. metempsychosis [mie tempsi'kousis, nie.tem-, -psai'k-, amer. şi mi-tcm-], pl. metempsychoses [~'kousi: z] s. metempsihoză, transmigrare a sufletelor. metencephalon [imcten'seibbn], pi. şi metencephala [-ta] s. (anat.) mctcnccfal. meteor ['mi:ttar| s. 1. meteor; orice fenomen atmosferic. 2. (astron.) meteor solid. 3. (fig.) meteor, apariţie meteori că. meteoric [mi:ti'orik] adj. 1. meteoric. 2. atmosferic. 3. (fig.) meteoric, de meteor. 4. orbitor. meteorically [-aii] adv. (în mod) meteoric. meteoric cloud [»mi: ti'orik 'klaud] s. (astron.) roi meteoric. meteoric shower [~ i/auor] s. (astron .) ploaie de stele (căzătoare). meteorite ['miitiarait] ş. (astron.) meteorit; aerolit , piatră meteorică. meteoritics [imi:tja'ritiks] s. pi. (folosit ca sg.) (astron.) m etcoritică. meteor-like ['mi:tioIaik] adj. ca un meteor, de meteor. meteorograph [ 'ini:tioro-gra;f, -mkti'o-, -groifj s. (meteor.) metcorograf. meteorography [imk tjar'ogra.'fi] s. (meteor.) metcorografic. meteorological [.mi:ti9r9'Iod3ik5l] a dj. meteorologic; atmosferic. meteorologist [.mi:tio'rotad3ist] s. meteorolog, o bservator al fenomenelor atmosferice. meteorology bmiitja'rol^i] ş. 1. meteorologi c. 2. condiţii meteorologice. meteoroscope ['mi:tioro>skoup] s. (astron.) 1. astro lab. planisferă. 2. metcoroscop. meter I'nii:tor] I. s. 1. măsurător; calculator. 2. c ontor, aparat de măsurat (automat). 3. (amer.) v. m e t r e. II. vb. tr. a măsura. m eterage ['miitoridj] s. metraj. meter error ['mi: tar metou'niniik(al)] adj. (ret.) metonimic. metonymy [mi'tonimi, mc'-] s. (re t.) metonimic. me-too [.mk'tu:] adj. (peior.) care maimuţăreşte, care imită. nie-tooism I'mi:'tu:izpm] s. (amer, pol.) copiere a unor puncte din programul unui partid p



 olitic advers. metope ['metoup, amer. şi 'nictoupi:] s. (arhit.) meţopă. metoposcopy [ tincto'poskopil s. metoposcopie. metralgie [mi'traîk^io] s. (med.) metralgie.



metre *['mi:tor] s. 1. metru (măsură de lungime). 2. (metr.) măsură, metru; ritm. metric f'metrik] adj. 1. de măsură, de măsurat. 2. metric, referitor la metru; în metri. 3.v. m e t r i c a l (1). metrical [-al] adj. 1. (metr.) în versuri; metric; ~ translat ion traducere în versuri. 2. v. m e t r i c (1,2). metrically f-^li] adv. 1. confo rm măsurii, după măsură. 2. după sistemul metric. 3. (metr.) metric; în versuri. metricate 'metrikeit] vb. tr. a transpune în (sau a adapta la) sistemul metric. metrication [-metri'kei/pn] s. adoptare a sistemului metric. metric calculation ['metrik ika ?lkju'Iei/3n] s. (mat.) calcul zecimal. metric count [~ 'kauntj s. (text.) număr m etric. metrician [mi'tri/an] ş. (metr.) cunoscător al metricii, expert în versificaţie. metric lattice ['metrik 'laetis] ş. (urat.) structură metrică. metrics ['mctriks] ş. pi. (folosit ca sg.) (metr.) metrică. metric ton ['metrik 'tAn] s. tonă metrică. metrist ['metrist] ş. metrician, expert în versificaţie. metrological [lmetra'Iod3ik.?l, -trou 'l-j adj. metrologic. metrology |ini'trolod3i, -lou-] s. metrologie; teorie a măsu rării. metromania [-mctrou'mcinio] s. metromanie, mania de a scrie versuri. metron ome ['metranoum] s. (muz,) metronom. metronymic [-metra'nimik. -trou'n-, amer. şi irni:t-J I. adj. (despre nume) rnatronirnic. II. s. nume rnatronirnic. metropoli s [mi'tropolis, me't-, mo't-, -pplis] s. 1. metropolă; capitală. 2. Londra. 3. oraş reşe dinţă al unui mitropolit sau arhiepiscop. 4. (zool., bot.) regiune în care se afla în nu măr mare o specie de animale sau plante. metropolitan [-metra'politon]I. adj. 1. m etropolitan, de metropolă, de capitală. 2. (rel.) metropolitan, arhiepiscopal. II. ş. 1. locuitor al unei capitale sau metropole. 2. londonez. 3. mitropolit, arhiepis cop. Metropolitan area [~ isaria] s. the "totalitatea celor 26 „boroughs" din oraşul Ijondra. Metropolitanate [imetro'politoneit] s. (rel.) 1. mitropolie, arhiepisc opie. 2. funcţie de mitropolit / arhiepiscop; arhiepiscopat. mettle ['mctl] I. s. 1. natură, esenţă, fire, fel de a fi, caracter; to show one's ~ a arăta ce poate; he sho wed the ~ he was made of a arătat cc fire are / ce-i poate pielea. 2. înflăcărare, ardoa re, entuziasm; curaj; bărbăţie; full of ~a) (desprepersoane) înflăcărat, plin de entuziasm; b) (despre cai) focos, iute; to try smb.'s ~ a pune curajul cuiva la încercare, a în cerca să afle cc om este; to put smb. on / to his ~ a pune pe cineva la ambiţie / să a rate cc poate; to be on one's ~ a fi gata să-şi arate puterile; I was on my ~ m-am a mbiţionat, am arătat ceea ce pot face; ~ of youth focul tinereţii; man of ~ a) om dest oinic / harnic; b) om iute din fire. II. adj. (rar) harnic; inimos, curajos, apr ig. mettled |-d] adj. 1. aprins, focos, înfocat; inimos, îndrăzneţ, curajos. 2. (despre cai) iute, aprig. mettlesome [-sam] adj. v. m e t t l e d . mettlesomeness [-som nis] s. 1. înfocare; curaj, vitejie. 2. iuţeală. mew1 [mju:] ş. (omit.) pescăruş-sur (L/iru canus). mew 2 1. s. 1. colivie; cuşcă (pentru păsări). 2. închisoare, ascunzătoare, carcer 3. (fig.) sihăstrie; loc de retragere. 4. pi. grajduri. 5. pi. garaje. 6. (mv.) năpârl ire (la păsări), schimbare a penelor. II. vb. A. tr. 1. a închide într-o colivie. 2. (înv. ) a pierde, a schimba (penele). 3. (despre cerbi, înv.) a pierde, a schimba (coarn ele). 4. to ~ up a băga la închisoare. B. rejl. (fam.) to ~ oneself up from the worl d a se retrage din lume; a se călugări; a se pustnici. C. intr. 1. a-şi pierde penele. 2. (fig.) a se despuia, a se dezbrăca. mew3 I. vb. intr. a miorlăi, a micuna. II. s . miorlăit, mieunat. mewl [mju:l] vb. intr. 1. a miorlăi. 2. a scânci. mews [mju:z] s. pi. (folosit ca sg.) grajd, grajduri. Mexican ['mcksikon] I. adj. mexican. II. s. mexican, locuitor din Mexic. Mexicano [] ş. (muz.) rnezzo-soprană. mezzotint ['mcdzoutint, 'mcdsou-, amer. şi 'mezou-] I. s. mezzo-tinto; metodă de gravură prin arderea adâncă a plăcii. II. v . tr. a grava eu ajutorul procedeului mezzo-tinto. mho [moul s. 1. (electr.) mho . 2. (tel.) siemens. miaou, miaow [mi(:)'au, mjau] I. s. miorlăit, mieunat. II. vb . intr. a micuna, a miorlăi. miasma [mi'sezma, mai'a;j,pl. miasmas [mi'aszmcz] sau miasmata [mi'cezmata] s. miasmă, miros urât; duhoare; exalaţie dăunătoare. miasmal [mi'Ee zmal] adj. v. m i a s m a t i c . miasmata [mi'aszmata] pl. de la m i a s m a. m iasmatic [mioz'ma3tik. iinaia^z-, miaioz-] adj. miasmatic, purtător de miasme. mic a [maika] s. (mineral.) mică. micaceous [mai'keijas] adj. (mineral.) 1. din / de m ică. 2. ca mica. mice [mais] pl. de la m o u s c. micelle [mi'sel] s. (chim.) mice lă. Michaelmas ['rniklmas] s. 1. (biş. catolică) ziua Sfântului Arhanghel Mihail (29 sep



 tembrie). 2. (bot.) aster-dc-toamnă (After). 3. toamnă. Michaelmas daisy [~ ideizi] ş. (bot.) 1. steluţă, ochiul-boului (Aster alpinus). 2. ruşi-dc-toamnă (Aster chinensis). Michaelmas term [~ to:m] s. (univ.) semestru de toamnă, semestrul I (la unele univ ersităţi engleze mai vechi). Michigander [imi/i'gamdor] s. locuitor din Michigan. Mi chiganite ['mi/igrenait] 5. v. M i c h i g a n d e r . Michigan roll [mi/igon ro i] s. (amer. si.) teanc de bancnote false având deasupra una autentică.



 607 middling



Michurinian [iini't/urinian] adj., s. miciurinist. Michurinist [mi'tfurinist] s. v. M i c h u r i n i a n . Mick [mik] s. (sl„ glumeţ) irlandez. mickcry ['mikari] s . (auslr.) 1. puţ, fântână. 2. mlaştină; crov umplut cu apă. Mickey ['miki] s. 1. (fam.) to ke the ~ out of a-si bate joc de, a satiriza. 2. (sl.) băutură tare în care s-a pus un narcotic, un purgativ etc. 3. mickey (canad. sl.) sticlă de whisky (de 12 sau 13 micii). Mickey finn [~ fin] s. (amer. sl.) 1. lovitură care scoate adversarul din luptă / care face adversarul knock-out. 2. băutură în care a fost strecurat un narcotic. mickle ['miki] I. adj. (scof. înv.) 1. mare, întins. 2. mult. numeros. II. s. canti tate mare; (prov.) many a little makes a ~ din puţin se face mult; încetul cu încetul se face oţetul. micky ['miki] s. 1. (amer. sl.) tânăr irlandez. 2. (austr.) tăuraş sălbatic mico ['mikou j s. (zool.) o specie de maimuţă din America de Sud (Callithrix melanu rus). micra ['maikra] pl. ae la m i c r o n . microammeter [.maikron'a5mit3r] s. (electr.) microamperaictru. microampere ['maikron'a2nipe3r, 'mi-] s. (electr.) microampcr. microanalysis [.maikrons'nadssisj.pl. microanalyses [-si:z] s. (chim .) microanaliză. microbacterium [imaikronba^k'tisriamj.pl. microbacteria [-ria] s. (biol.) micro bacterie. micro-balance ['maikron'badans] s. microbalanţă analitică. mi crobar ['maikro»ba:rJ s. (fiz.) microbar. microbarograph [imaikrow'basrongraif, -g ra:f] s. (meteor.) microbarograf. microbe ['maikroub] s. (biol.) microb. microbi al [mai'kroubial] adj. microbian. microbic [mai'kroubik] adj. v. m i c r o b i a l . microbicidal [mai'kroubisaktal] adj. microbicid. microbicide [mai'kroubisai d] s. microbicid. microbiologist [iinaikronbaibl^ist] s. microbiolog. microbiolo gy ['maikroubai'obd3i] s. microbiologic. microcell ['maikrousel] s. (electr.) mi crocuplu., microcephalic ['maikronke'fadik, -se'f-, -si'f-] any. v. m i c r o c e p h a l o u s . microcephalous ['maikron'kefslss, -'sef-] adj. (med.) microcef al. microcephaly ['maikron'kefali] s. (med.) microcefalie. microchemistry ['maik rou'kemistri] s. microchimic. microchip ['maikrou.t/ip] s. (mfor.) microcip. mic roclimate ['maikrou'klaimit] s. microclimă. microcline ['maikrouklain] s. (mineral .) microclin, feldspat potasic. micrococcus [imaikrotj'kokss],/?/. micrococci ['koksai] s. (biol.) micrococ. microcomputer [imaikrouk9in'pju:t3r] s. microcompu ter, microcalculator. microcopy ['raaikron'kopi] s. fotografie micşorată. microcosm ['maikronikozam. -krak-, -kruk-] s. microcosm. microcosmical ['maikrou'kozmikal] adj. microcosmic. microcrystal [rmaikron'kristl] s. (mineral.) cristal microsco pic. microcyte I'maikronsait] s. 1. celulă microscopică. 2. (med.) microcit. microec onomics [iinaikrouiKks'namiks] s. pl. (folosit ca sg.) microeconomic microelemen t ['maikrou'elimant] s. microelement. microfarad ['maikrou'fairsd] s. (electr.) microfarad. microfiche ['maikronfi:/] s. microfişă. microfilm ['maikroufilm] s. micr ofilm. microgram1 ['maikrowgrfiem] s. (fiz.) microgram. microgram2 s. (fot.) v. m i c r o g r a p h (2). micrograph ['maikrongra:f, -graf] s. 1. micrograf. 2. ( fat.) microfotografie. micrography [maiTcrografi] s. micrografie. microgroove [' maikrou'gru:v] s. v. m i c r o g r o o v c r e c o r d . microgroove record |~ ' rcksd, ~ 'rck3:d] s. microsion, disc cu microînrcgistrare. microhardness [~'ha:dni s] s. (mec.) microduritatc. microhm ['maikroum] s. (electr.) microohm. microlite ['maikralait] s. (mineral.) microlit. micrology [mai'krol3d3i] s. micrologic mi crometeorite [iinaikrow'niktjarait] s. (astron.) micrometeorit. micrometer1 [mai 'kromit3r] s. 1. (opt.) micromctru. 2. (tehn.) elice micrometrică. micrometer2 ['m aikro»imi:ter[ s. (fiz.) micron. micrometry [mai'kromitri] s. micrometrie. micromi llimetre [.maikron'mili>mi:t9r] s. 1. micromilimetru. 2. v. m i c r o n. micromi niature [Vminptjy, -nitJV] adj construit la o scară foarte mică, microminiaturizat. micron ['maikron, -ran],pi. micra ['raaikre] sau microns ['niaikranz] s. (chim., fiz.) micrometru, micron. Micronesian [imaikre'ni:33n] I. adj. din Micronezia, micronezian. II. s. 1. locuitor din Micronczia, micronezian. 2. (lingv.) grup de limbi din familia auslroneziana. micro-organic ['maikron o:'gaenik] adj. (biol. ) microorganic. micro-organism [~'o:g3nizpm] s. (biol.) microorganism. micro-org anismal [-oigs'nizmd] adj. v. m i c r o o r g a n i c . microparasite [~'paer3sa it] s. (bibi.) microparazit. microphone ['maikrsfoun, amer. şi -krou-] s. 1. (tel. ) microfon. 2. (fam.) radio. microphone battery [~ 'baetari] s. baterie de micro



 fon. microphone effect [~ i'fckt] s. (tel.) v. m i c r o p h o n y. microphonic [.maikrafonik] adj. microfonic; de microfonie. microphony ['mai'krofsni] s. (tel .) efect microfonic Larsen. microphotography [.niaikroufa'tografi] s. (fot.) mic rofotografie. microphotometer [imaikronfa'tsmits1'] s. (opt.) microfotometru.



microphyte ['maikronfaitj s. (bot.) microfit. micropyle ['maikrspail] s. (biol.) micropil. microscope ['maikrsskoup, amer. -krons-] (opt.) I. s. microscop. II. vb. tr. a examina / a cerceta la microscop. microscopic(al) [imaikr3s'k3pik(al)] adj. 1. (opt.) microscopic. 2. (fig.) microscopic, minuscul, extrem de mic. mic roscopy [mai'kroskapi, amer. si 'maikrsiskoupi] s. (opt.) microscopie. microseis m ['maikronsaizpm, -saispmj s. (geol.) microseism. microsome ['maikronsoum] s. ( biol.) microzom. microsporangium ]'maikronspo'r3end3i3m] s. (bot.) microsporange . microspore ['maikronspD:r, -spo3r] s. (bot.) microspor. microsporophyll [iinai kron'spoTsfil] s. (bot.) microsporofilă. microstructure ['maikrou'strAkt/V] s. mic rostructură. microtelephone ['maikron'telifoun] s. (tel.) microtclefon; microrecep tor telefonic. microtome ['maikroutoum] s. microtom. microtomy [mai'krotomi] s. (anal.) microtomie. microturner ['maikrou'tsma'J s. (tel.) rastru. microvolt ['m aikrevoult] s. (electr.) microvolt. microwatt ['maikronwot] s. (electr.) microwa tt. microwave ['maikronweivl s. (fiz.) microundă. micturate ['mikt/areit] vb. intr . (med.) a urina. micturition [.mikt/s'ri/sn] s. 1. (med.) micturiţie, nevoie pato logică de a urina des, incontinenţă urinară. 2. micţiune, urinare. mid [mid] I. adj. v. m i d d l e (I); in ~air în înaltul văzduhului; in ~course pe drum, în cale. II. prep. (înv. , poetic) v. a m i d . III. s. mijloc. midbrain ['midbrcin] s. (anat.) mezcncefa l. mid-channel [-it/snal] s. in ~a) în mijlocul cursului unei ape; b) în mijlocul ca nalului; c) în mijlocul Canalului Mânecii. mid-course [~ks:s] s. cale de mijloc (şi fi g.); in ~ în cursul drumului; în mijlocul drumului. midday [~dei,'-'-] s. amiază. midd en ['midn] s. (scof.) 1. gunoi. 2. băligar. middle ['midi] I. adj. mijlociu, mediu , de mijloc; aşezat la mijloc, central; intermediar; seated at the ~ table aşezat la masa din mijloc; the ~house casa din mijloc; the ~region of the air stratul mij lociu al acrului; the ~ point of a straight line mijlocul unei drepte; the ~ poi nts punctele centrale; to take a ~ course a urma / a lua o calc de mijloc; there is no ~ course nu există cale de mijloc; the works of his ~ years opera lui de ma turitate; ~ station in life situaţie socială mijlocie. II. s. 1. mijloc, centru; the ~ of the century mijlocul secolului / veacului; the ~ of life vârsta mijlocie; in the ~ în mijloc; in the ~ of the summer în plină vară, în toiul / mijlocul verii; about t he ~ of August pe la mijlocul lui august; in the very ~, right in the ~ în plin ce ntru, drept / chiar în mijloc; (si.) I'll knock you into the ~ of next week am să-ţi d au una să vezi stele verzi. 2. talie, brâu, mijloc; to seize smb. round his ~ a prin de pe cineva de după mijloc; he was up to his ~ in water era în apă până la brâu; the water came up to his ~ apa îi venea până la brâu; (fam.) I've got a pain in my ~niă doare mijloc ul. 3. cale de mijloc. 4. (log.) termen mediu. 5. (gram.) diateză medie. III. vb. tr. 1. a aşeza / a pune în mijloc. 2. (la fotbal) a centra (mingea). 3. a îndoi la mij loc. middle age [~ 'eid3] s. 1. vârstă mijlocie / de mijloc. 2. the Middle Ages Evul Mediu. middle-aged ]~'cid3d] aay. de vârstă mijlocie. Middle Atlantic States [~ 3t> ksntik 'steits] s. pl. (amer.) statele New York, New Jersey şi Pennsylvania. middl e-bracket [-.braekit] adj. (despre salarii etc.) de categorie mijlocie. middlebr eaker [~ibreik3r] s. (agr.) plug-rariţă. middlebrow [~brau] s. (amer.) persoană cu pre tenţii de cultură. middle classes [~ 'kla:siz[ s. pl. clasele de mijloc. middle cour se [~'ko:s] s. 1. drum / cale de mijloc. 2. (hidr.) curs mediu (al unui râu). midd le ear [~ 'a'\ s. (anat.) urechea mijlocie. middle earth [~ '3:0] s. (înv.) pământul, globul pământesc. Middle East [~ 'i:st] s. the ~ Orientul Mijlociu. Middle English [ ~ 'iţjgli/] s. (lingv.) engleza medie (1200-1500). middle game [~ gcim] s. (la sal t) joc de mijloc. middle gear [~ giar] s. (auto) treaptă intermediară de viteze. Mid dle Greek [~ rgri:k] s.v. M e d i e v a l G r e e k . Middle Latin [~ 'tain] s.v . M e d i e v a l L a t i n . middle line [~ lain] s. (mar.) axa navei. middlema n [~nwn],pl. middlemen [-men] s. 1. (ec.) intermediar. 2. foiletonist, autor de foiletoane. 3. (irl.) arendaş. middle mast [~ ma:st] s. (mar.) arbore centru. midd lemost [~moust] adj. cel mai de / din mijloc, central. middle-of-the-road [-ovoa 'roud] adj. moderat, de mijloc; a ~policy politică moderată; politică de centru / mijl oc. middler ]'midter] s. (amer.) elev din clasa de mijloc (la şcolile cu 3 clase).



 Middle States ['midi 'steits] s.pl. (amer.) statele New York, New Jersey, Penns ylvania, Delaware şi (adesea) Maryland. middle watch [~ 'wstfl s. (mar.) cartul de la 00.00-04.00 a.m. Middle West [~ 'west] s. (amer.) Vestul Mijlociu (în S.U.A., în tre Munţii Stâncoşi şi Alleghany). middling ['niiddlirj] I. adj. 1. mijlociu, de mijloc, mediu. 2. mediocru; potrivit; de calitate mijlocie, acceptabil. II. adv. (scot. ) destul de bine, potrivit; aşa şi aşa, aproape bine, binişor. III. s.pl. 1. mărfuri de ca litate mijlocie. 2. ace sau igliţe de mărime mijlocie. 3. (mineral.) minereuri impur e / mixte. 4. pl. făină integrală.



 middlingly 608



mightily ['maitili] adv. 1. cu putere / forţă / vigoare. 2. (fam.) straşnic; grozav (d e); middlingly [-li] adv. 1. binişor; aşa şi aşa, destul de. 2. suportabil. în cel mai înal grad; I should be ~ pleased aş fi grozav de mulţumit. 3. (fam.) mult; middlings [-z ] s. pi. otavă. middy ['midi] 1. (fam.) prese, de la m i d s h i p m a n . 2. bluză confortabilă purtată foarte mult. mightiness ['maitinis] s. 1. putere, mărime, importa nţă, însemnătate, grandoare. peste fustă, bluză-marinar. 3. aprox. ţap (de bere). midge [mi s. 1. (entom.) musculiţă (mai ales din fam. Chironomidae). 2. (fig.) fiinţă 2. Mightine ss mărime, alteţă (în titluri, adesea glumeţ sau ironic); His Mightiness Măria Sa. ■ mărunt c. mighty ['maiti] I. adj. 1. puternic, tare, viguros; mare; a ~people un popor mare; written midget ['mUrjit] s. 1. pitic. 2. obiect de dimensiuni foarte mici; ~car automobil cu in ~ verse scris în versuri viguroase. 2. violent. 3. (fam.) fo arte mare, enorm, grozav; capacitate mică. 3. fotografie de dimensiunea unei minia turi. teribil; formidabil, considerabil; a ~ fright o frică teribilă; high and ~ cu nasul pe sus; midget golf [~ 'golf] s. v. m i n i a t u r e g o l f . arogant; făcân d pe grozavul. II. adv. (fam.) grozav, teribil (de), nemaipomenit (de); that mid heaven ['mid'hevn] s. (astron.) meridian ceresc. midi ['midi] I. s. rochie sau f ustă midi. II. adj. (despre fusta) până la jumătatea gambei, is ~ easy e extrem de uşor, n imic mai uşor. mignonette [.minia'net] s. (Jr.) 1. (bot.) rezedă, rozetă (Reseda odora ta). 2. culoare midi. verde-deschis. 3. un fel de dantelă lucrată în Franţa.. midinette [imidan'et, .mi:di:'net] s. (fam.) midinetă. migraine ['maigrein, mi'grein, 'mi:gr ein[ s. (med.) migrenă, durere de cap. midland ['midland] I. adj. central, din cen tral ţării; interior; intern, lăuntric; ~sea mare migrant ['maigront] I. adj. migrator , călător. II. s. 1. emigrant. 2. pasăre călătoare; interioară. II. s. 1. parte centrală a i ţări. 2. pl. the Midlands regiunea din centrul animal migrator. Angliei. 3. Midlan d (lingv.) dialed englez vorbii în centrul Angliei. 4. Midland (li'ngv.) migrate [ mai'greit,'--] vb. intri, a emigra, a trece dintr-o ţară în alta sau dintr-un loc dial ect englez vorbit în centrul S.U.A. într-altul.2. (despre păsări si peşti) a migra. midmos t ['midmoust, -mast] adj. (superi, de la m i d) (I) v. m i d d 1 e m o s t. migr ation [mai'grei/an] s. 1. migraţiunc; emigrare, pribegie. 2. strămutare. midnight [' midnait] I. s. 1. miezul nopţii; miez de noapte; ora 12 noaptea; as black / migrat ory ['maigrat^ri, mai'greitari, amer. si 'inaigratouri] aay. 1. călător, nomad; care dark as ~ negru ea noaptea / ca tăciunele. 2. întuneric beznă. II. adj. de miezul nopţi i, emigrează (si zool.). 2. mobil, care se mişcă; flotant. de noapte, nocturn; (fig.) în tunecos; ~ gloom întunericul nopţii; ~ labours muncă de migratory bird [~ 'ba:d] s. (o mit.) pasăre migratoare / călătoare. noapte; to burn the ~ oil a se culca foarte târziu, a lucra până noaptea târziu. migratory game [~ 'geim] s. (zool.) vânat migrator. midnoo n ]'midnu:n, -',-] s. amiază. Mikado [mi:'ka:dou] s. (yap.) mikado* împăratul Japoniei . midrib ['midrib] s. (bot.) nervură centrală (Ia frunze). mike1 [maik] (sl.) I. vb. intr. a trage chiulul; a trândăvi. II. s. 1. trândăvie; to be on midriff ['midrif] s. 1 . (anat.) diafragmă; (fam.) to shake / to tickle the ~ a face să se the ~ a umbla fără t reabă; a umbla haimana; to do / to have a ~ a trândăvi. 2. (sl.) lucrător strice de râs. 2 . corsaj. irlandez; irlandez. midship ['mid/ip] s. (mar.) 1. mijlocul / partea c entrală a unei nave. 2. prese, de la mike2 s. (fam.) 1. microfon. 2. (med.) micros cop. 3. (te/m.) micrometru. midshipman. mike fever [~ ifivar] s. (/am.) v. m i k e f r i g h t . ■ • midship bend [~ bend] s. v. m i d s h i p f r a m e . mike frig ht [~ frait] s. trac în faţa microfonului. midship frame [~ freim] s. (mar.) secţiune maestră, cuplu maestru. mikester ['maikstar] s. (amer.) crainic la posturile de ra dio. midshipman [-man], pl. midshipmen [~] s. (mar.) aspirant de marină; senior ~ mil [mill s. (/arm.) mililitru. sublocotenent de marină. milady [mi'leidi] s. 1. m ilady (folosit mai ales în Franţa). 2. aristocrată engleză (folosit midships ['mid/ips] adv. (mar.) la travers; în mijlocul navei; la centru. adesea ca termen de adresare ). midship spoke ['mid/ip spouk] s. (/war.) cavilă.de mijloc. milage ['mailkrj] s. v. ni i 1 e a g c . midst [midst, mitst] I. s. 1. mijloc; in our ~, in the ~ of us în mijlocul nostru. 2. tărie, Milanese [.mila'ni:z,'--'-] I. adj. milanez, de sa u din Milano. II. s. locuitor din oraşul toi, putere (a furtunii etc.). II. adj. m ijlociu, mediu. III. adv. hi mijloc. IV. prep. v. a m i d. Milano. milch [milt/,



 mii/] I. adj. 1. de lapte. 2. blând. II. s. vacă lăptoasă / cu lapte; (fig.) midstream ]'midstri:m] s. mijlocul apei (al unui răii etc.). midsummer ]'mid.sAmor] s. mijlo cul verii, miezul verii; (astron.) solstiţiu de vară vacă de muls. milch cow [~ kau] s . 1. vacă de lapte. 2. (fig.) sursă de venituri, „vacă de muls". (22 iunie). milchy ['mi lt/i] adj. care dă lapte, cu lapte. Midsummer Day [~ dei] s. ziua Sfântului loan Bot ezătorul (24 iunie). mild [niaild] I. adj. 1. blând, îngăduitor; indulgent, blajin; doci l; prietenos; a ~temper midsummer holidays [~ 'holadiz] s. pl. vacanţa mare! midsu mmer madness [~ 'meednis] s. demenţă; (fig.) culmea nebuniei, nebunie curată. un carac ter blând; to grow / to become ~ a se îmblânzi; a se linişti; a ~ reprimand o midterm [' midta:m[ s. (amer.) 1. mijlocul unei perioade / al unui trimestru (şcolar etc.). o bservaţie făcută cu blândeţe. 2. temperat, domol, lin, blând; uşor; the winter had been ~ i a fusese blândă. 3. (despre un medicament) uşor; care nu acţionează violent. 2. pl. (univ. ) aprox. examene parţiale. midterm elections [~ 'ilek/onz] s. pl. (amer.) alegeri parlamentare care au loc la mijlocul 4. (despre hrană si băuturi) care nu e iute, pi perat sau sărat; care nu înţeapă; slab; ~ perioadei prezidenţiale (când se reînnoieşte într meră a Reprezentanţilor si o parte tobacco tutun slab / moale; ~ beer bere slabă. 5. ( fig.) slab, moale, lipsit de energie, încet. 6. (metal) moale; ~steel oţel moale. 7. (med., despre boală) uşor, benign; a ~form din Senat). ,■ midtown ['midtaun] adj. (am er.) semiccntral (intre centrul comercial şi cartierele de o formă uşoară. II. s. bere s labă. mild-cured [~kjuad] adj. puţin sărat. locuinţe ale oraşului). < milden ['maildsn] vb . A. tr. a domoli, a tempera; a slăbi. B. intr. a se linişti, a se domoli. midway [' midwei] I. s. 1. mijloc /jumătate a drumului. 2. jumătate a distanţei. 3. (amer.) mild ew f'mildju:] I. s. 1. (bot.) mană (Plasmopara sp.); mana viţei de vie alee centrală ( la o expoziţie). II. adj. intermediar, de mijloc, aşezat la jumătate de drum (Peronosp ora viticola). 2. pl. mucegai, pete de umezeală (pe piei, hârtie). II. vb. A. tr. (i ntre două puncte). III. adv. la jumătatea drumului, la jumătate cale; pe drum. 1. (bot .) a mana, a arde. 2. a păta (de mucegai); a face să mucegăiască, a strica (am cauza mid -week ['midwi:k[ s. 1. mijlocul săptămânii. 2. miercuri (cuvântfolosit de quakeri). umez elii). B. intr. a prinde pete de mucegai, a se strica (aV umezeală). Midwest ['mid 'westj s. the ~ Vestul Mijlociu (al S.U.A.). mildewy ['mildju:i] adj. 1. ruginit , mănat. 2. atins, stricat de mucegai; mucezit, putrezit. Midwesterner ['midwestan ar[ s. locuitor din Vestul Mijlociu (al S.U.A.). mild-looking ['înaildilukirj] adj . cu înfăţişare blândă, blajin la chip. midwife ['midwaifj I.pl. midwives [midwaivz] s. moa I. vb. A. tr. 1. a moşi. 2. (fig.) mildly ['maildli] adv. 1. blând, cu blândeţe. 2. cu m oderaţie, cu cumpătare. to ~ into the world a) a ajuta (un copil) să vină pe lume; b) a da la iveală. B. intr. mildness ['maildnis] s. blândeţe, bunătate; îngăduinţă, indulgenţă. funcţia de moaşă. mild-spoken ['maildrspoukan] adj. blând la vorbă; cu graiul domol / moa le; spus pe midwifery ['midwifpri] s. 1. (med.) obstetrică. 2. moşit; meseria de moaşă. 3. pi. îngrijiri un ton prietenos. date la o naştere. mild-tempered [~,tempad] adj. blând, blajin; bun la fire. midwinter [rmid'wintar] s. 1. mijloc al iernii. 2. (as tron.) solstiţiu de iarnă (22 de mile [mail] s. milă (î 609,3 m); măsură; Admirality ~ mil ină (engleză) (1 853 m); cembrie). air ~ milă aeriană (I 852 m); geographical / sea / na utical ~ milă marină (1 852 m); midyear ['midja:"[ s. (amer.) 1. mijlocul anului (ca lendaristic sau universitar). 2. (univ.) (fig.) ~s easier de o mie de ori mai uşor ; (mar.) pl. to make short ~s a naviga repede. aprox. examen din sesiunea de iar nă. 3. pl. (fam.) aprox. sesiune de iarnă. mileage ['mailid3[ s. 1. distanţă în mile; număr de mile străbătute. 2. costul unei călătorii mien [mi:n] s. 1. expresie, mină; înfăţişare, pect; aparenţă. 2. fel / mod de (calculat pe milă); indemnizaţie de călătorie (pe număr de e). comportare. mile-man ['mailmam], pl. mile-men [~men] s. cantonier. miff [mif ] (fam.) I. s. 1. ceartă, hârâ, neînţelegere; discordie; neplăcere. 2. proastă mile-post [~ st] s. stâlp, bornă, indicator (de mile). dispoziţie. 3. supărare, iritare; pică, necaz; t o get a ~ a se bosumfla; to have a ~ a fi miler ['mails'] s. (sport) alergător în cu rsa de o milă. certaţi; to take a ~ a-i sări ţandăra. II. adj. prost dispus; supărăcios, ţâ osomorât, Milesian1 [mai'lkzian, -3ion, -ym\ I. adj. din Milet, milczian. II. s. l ocuitor din Milet. ciufut, posac; mâhnit. III. vb. A. intr. to ~ at a se supăra / a se ofensa din cauza (cu I Milesian2 adj., s. irlandez. gen.); (despre plante) to ~ off a se veşteji. B. tr. a irita, a supăra, a ofensa. milestone fmailstoun] s. 1. piatră indicatoare de mile ((fe-a lungul drumurilor). 2. jalon might1 [mait] past si condiţional prezent de la m a y2. (si fig.); piatră de marcare / hotar. might2 s . 1. putere, tărie, vigoare, energie, forţă; a man of ~ un om puternic; un om milfoil



 ['milfoil] s. (bot.) coada-şoricelului (Achillea millefolium). cu greutate / influ ent; with all ~, with ~ and main a) din toate puterile sale, din răsputeri; miliar ia [iinili'ajrio] s. 1. (med.) friguri cu spuzeală. 2. (omit.) presură-sură (Emberiza b) cu dc-a sila; ~ against right dreptul celui mai tare. 2. (dial.) mulţime, grămadă. calandra). mightful ['maitful] adj. puternic. miliary [ini'liori, amer. si -cri] aay. (med.) miliar. miliary fever [~ .fi:var] s. (med.) febră miliară. might-have-b een ]'maitav'bi:n] s. 1. posibilitate / ocazie pierdută / ratată; oh, for milieu ['m idia: si pronunţia franceză, amer. mi:'lja:] s. (fr.) mediu (social). the glorious ~ ! ce frumos ar fi putut să fie! 2. ratat. 3. atr. de neînfăptuit, irealizabil.



 609 millinery



militancy ['militansi] s. caracter războinic / bătăios / belicos / marţial; combativitat e; activism. militant ['militant] I. adj. militant, combativ; beligerant, războini c. II. s. luptător, ostaş; războinic. militarily ['militarili, amer. şi -teri-] adv. rai lităreşte. militarism ['militarizam] s. militarism. militarist ['militarist] ş. 1. mil itarist. 2.pl. clică militară. militarization ['militarai'zei/an, .mil-, -ri'z-J s. militarizare. militarize ['militaraiz] vb. tr. a militariza. military ['militari , amer. şi -teri] I. adj. niilitărcsc; militar; to impress workmen into ~service a m ilitariza muncitorii; of ~ age de vârsta milităriei; subject to ~law răspunzător în faţa le ii marţiale; to give a civilian temporary ~status a militariza un civil (pe /imp l imitat); (amer.) bureau of ~ justice birou de jurisdicţie militară (subordonat Minis terului de Război). II. s. 1. the ~ armata, forţa armată, trupele militare; the ~ were called in s-a făcut apel la forţa armată. 2. (sl.) curse de cai pentru ofiţeri. militar y academy [~ a'kzedami] s. (mii.) academic militară. military brush [~ 'brA/] s. p erie de cap (folosită în armată). military duty [~ 'dju:ti[ s. (mii.) serviciu militar . military hospital [~ 'hospital] ş. (mil.) spital militar. military pace [~ 'peis ] ş. pas militar (măsură de lungime de 2,5 picioare = aprox. 76,2 cm). military school [~ rsku:l] s. (mil.) şcoală militară; şcoală de război; academic. military stores [~ 'sto: ] s. pi. materiale de război. military tribunal [~ trai'bjumal] s. (mii.) tribunal militar. militate ['militeit] vb. iu/r. 1. a milita. 2. (rar) a-şi face serviciul militar. mi li ration [imilitci/an] ş. (mi/.) stare de război; conflict. militia [m i'li/a] s. 1. miliţie. 2. (işt.) corp voluntar de gardă naţională; miliţie populară (în Ang 3. (amerjjotalitatea bărbaţilor apţi pentru serviciul militar (cu excepţia celor cuprinşi în forţele armate). militiaman [-man], pi. militiamen [~, -men] s. 1. (ist.) soldat în garda naţională, membru al miliţiei populare. 2. miliţian. milk [milk] I. s. 1. lapte; fresh / new ~ lapte proaspăt / cald; it is no use crying over spilt ~ nu plânge lap tele vărsat, un rău săvârşit nu se mai poate îndrepta; ~ and honey miere şi lapte, abundenţ ; (fig. peior.) ~ for babies literatură pentru copii; ~ and water a) lapte diluat cu apă; b) (jig.) vorbărie, vorbe goale; text insipid; the ~ of human kindness bunătat e, blândeţe, milă (expresie shakespeariană). 2. (bot.) suc lăptos (al unor plante). 3. (înv ) lapţi. II. vb. A. tr. 1. a mulge; (fam.) to ~ the bull / ram / pigeon a umbla du pă potcoave de cai morţi. 2. a mulge, a profita la maximum de, a exploata la sânge. 3. (sl.) a surprinde, a intercepta (o convorbire telefonică, o comunicare telegrafică) . 4. (electr.) a supravolta (o baterie). B. intr. 1. (despre animale) a da lapte . 2. a mulge. milk-and-water |'milkan'wo:tar] adj. atr. (despre vorbe) gol, deşert ; (desprepersoane, sentimente etc.) sentimental, plângăreţ, miorlăit; moale, slab. milk bar [~.bo:r] s. lactobar. milk brother [~ .brAâa1"] s. frate de lapte. milk can [ka;n] s. bidon de lapte; cutie cu lapte. milk cattle [~ ikaetl] s. vite de lapt e. milk cooler [~ iku:lar] s. aparat / instalaţie pentru răcirea laptelui. milk cure [~ kjuar, -kpa r ] s. (med.) cură de lapte. milk dentition [~ dcn'ti/an] s. (anat .) dinţi de lapte. milken ['milkn] adj. (ca) de lapte, ca laptele. milken way [~ ' wei] s. (astron., înv.) the ~ calea laptelui. milker |'milkar] s. 1. mulgător, mulgăto are. 2. maşină de muls. 3. vacă bună de lapte. milk farm l'milk fa:m] s. fermă pentru prod use lactate. milk fat [~ fast] s. grăsime de lapte, grăsimea laptelui. milk fever [~ -fi:var] s. (med.) febra laptelui. milk float [~ flout] s. cărucior de transporta t laptele. milk food [~ fu:d] s. alimente pregătite cu lapte. milkful ['milkful] a dj. 1. plin de lapte. 2. (poetic) roditor. milk gauge ['milk geid;;] s. lactomet ru. milk glass [~ glo:s] s. sticlă mată. milk gravy [~ igreivi] s. (gastr.) SOS alb / bcşamel. milk house [~ haus] ş. lăptăric. milkness ['milkinis] s. 1. lactcsccnţă, caracte sau aspect lăptos. 2. (fig.) blândeţe, bunătate. 3. (jig.) moliciune, slăbiciune. milking ['milkirj] ş. 1. muls, mulgere. 2. lapte obţinut de la muls. milking apparatus [~ . aspa.reitas] s. aparat de muls. milking cell [~ scl] ş. (electr.) element suplimen tar (al unei baterii). milking machine [~ mai/i:n] s. aparat de muls. milking ti me [~ taira] s. ora mulsului. milkless ['milklis] adj. fără lapte. milk-livered ['mi lk-livad] adj. (jig.) fricos, laş. milkmaid [~meid] s. 1. fată care lucrează într-o lăptări . 2. mulgătoare. milkman [-man], pi. milkmen [-man, -men] s. 1. lăptar. 2. mulgător. m ilk meat [~ mi:t] s.v. m i l k f o o d . milk pail [~ peil] s. doniţă. milk plant [~



 pla:nt] s. (bot.) 1. ceară (Asclepias syriaca). 2. euforbic australiană (Euphorbia drumnwndii). milk porridge [~ >parid3] s. fulgi de ovăz cu lapte, supă cu lapte. mil k products [~ .pradakts] s. pi. produse lactate.



milk punch [~ pAnt/] s. băutură preparată din rom sau whisky şi lapte. milk run [~ rAn] s. (mil. sl.) acţiune sau misiune de rutină. milk score [~sko:r, ~skoar] s. socoteal a laptelui (cu lăptarul). milk skin [~skin] s. caimac. milksop [~ sop] s. 1. (jig. ) papă-laptc, „cârpă". 2. bucată de pâine muiată în lapte. milk sugar [~ i/ugar] s. (chim.) oză. milk-teeth [~ti:8] pl.de la m i l k - t o o t h . milk tester [~ itesta1"] s. v. m i 1 k g a u g e. milk-toast [-toust] I. adj. (despre un bărbat) şters, anost; incapabil. II. s. bărbat slab / moale / fără personalitate. milk-tooth [~tu:6], pi. mi lk-teeth [~ti:9] s. dinte de lapte. milk train [~ trein] s. (sl.) tren local (fo arte matinal). milk vetch [~ vet/] s. (bot.) unghia-găii (Astragalus glycyphyllos) . milk-weed [~wi:d] s. (bot.) 1. ceară (A. syriaca). 2. laptele-cucului (Euphorbia sp.). milk-white [~hw-[ adj. alb ca laptele. milk-woman [~ -wumanj.pl. milk-wom en [~ -wimin] ş. lăptăreasă. milkwort [~wa:t] s. (bot.) amareala (Polygala amara). milky ['milki] adj. 1. lăptos; ca laptele, alburiu. 2. cu lapte, care dă lapte. 3. blând. m oale. 4. sfios, timid; fricos. Milky Way [~ 'wei] s. (astron.) Calea Laptelui. m ill1 [mil] I. s. 1. moară; water ~ moară de apă; wind ~ moară de vânt; to go / to pass thr ough the ~ a face o şcoală severă, a trece printr-o pregătire serioasă; a trece prin ciur ş (prin) sită; to put through the ~ a sili / a face (pe cineva) să treacă printr-o pregăt ire serioasă; to draw water to one's ~ a trage spuza pe turta sa. 2. fabrică, uzină; înt reprindere; filatură; manufactură. 3. râşniţă; coffee ~râşniţă de cafea. 4. (te/m.) concaso iocan. 5. (metal.) laminor. 6. presa (pentru presarea uleiului vegetal). 7. v. t r e a d m i 11.8. (sl.) box, luptă cu pumnii. 9. (sl.) pârnaic, gros, închisoare. 10. (sl.) motor (mai ales de avion). II. vb. A. tr. 1. a măcina, a răşni. 2. (tehn.) a pr elucra, a freza, a da la strung; a zimţui, a cresta. 3. (mine) a sfărâma (minereuri). 4. a decortica (seminţele). 5. a scrobi, a apreta; a călca (postav sau stofă). 6. a ba te (ciocolata) spuma. 7. (sl.) a bate, a lovi; a lua în pumni. 8. (sl.) a trimite la închisoare. B. intr. h (mai ales despre vite) a se mişca în cerc; (despre balene) a se întoarce, a se da peste cap. 2. (sl.) a boxa. mill2 s. 1. (îuv.) veche măsură de lun gime (= 0,2539 mm). 2. (amer.) a mia parte dintr-un dolar, a zecea parte dintr-u n cent. mill accident [~ >a?ksidant] s. (tehn.) accident de exploatare. mill bar [~ ba: r | s. (metal.) bară de oţel pudlat. millboard [~bo:d, ~boad] s. carton gros (folosit în legatarii). mill brook [~ bruk] s. pârâu al morii. mill building [~ ibild irj] s. moară. mill cake [~ kcik] s. 1. turtă (de oleaginoase). 2. clătită, plăcintuţă. 3. rm.) pastilă, tabletă. mill cinder [~ tsindar] s. (metal.) arsură de laminare. mill cl ack [~ klaek] s. (tehn.) 1. camă. 2. clapă, supapă. mill cog [~ kog] s. (tehn.) camă, pr oeminenţă, dinte (de roată, de angrenaj). mill course [~ ka:s, -kaas] s. jgheabul mori i. mill-dam [~d2em] s. stăvilar de moară. milled clay ['mild 'klcij s. argilă smectică. millenary [mi'lcnari, 'milinari] I. s. 1. mileniu. 2. (rel.) persoană care crede în mileniu / în epoca de aur. II. adj. de o mie de ani, milenar. millennial [mi'Ienia l] adj. de o mie de ani, milenar. millennium [mi'lcniam] s. 1. mileniu. 2. (jig. ) vârstă / epocă de aur. 3. aniversarea împlinirii unui mileniu / a o mie de ani. millep ede ['milipi;d] s. (zool.) miriapod. miller ['mitor] s. 1. morar; (prov.) an hon est ~ hath a thumb of gold morar cinstit nu s-a pomenit (niciodată); (prov.) too m uch water drowned the ~ binele strică când e prea mult. 2. (tehn.) freză, maşină de frezat . 3. frezor. 4. (entom.) morar, gândac de făină (Tenebrio molilor). miller's-dog [~zdo g] s. (iht.) rechin ghimpos (Acanthias). milIerVthumb [~Z0AIII] s. (iht.) zglăvoacă (Cottus gobio). millesimal [mi'lcsimal] I. adj. al miilea. II. s. miime, a mia p arte. millet ['milk] s. (bot.) mei (Panicum miliaceum). millet ale |~ eil] s. ce artă, scandal (diu cauza băuturii). millet beer [~ biar:] s. bere de mei. millet gra ss [~ gra:s] s. (bot.) mcişor (Milium effusum). mill girl ['mil ga:l] s. muncitoar e la o fabrică / la o filatură. mill hand [~ ruend] s. muncitor / lucrător în fabrică. mil liammeter [imili'smitar] s. (electr.) miliampermetru. milliamp ['miliaemp] s. (f am.) v. rn i 1 1 i a rn p e r e. rnillianipere [imili'a;mpEar] s. (electr.) mili amper. milliampermeter [imili'a3mpeamitar] s. v. m i l i t a m m e t e r. millia rd ['milju:d, -lia:d[ s. miliard. milliare ['miIio:r[ s. (metrologie) a mia part e dintr-un ar. milliary ['miliari, -cri] I. s. (ist.) piatră miliară. II. adj. milia r. millier [mil'jei] s. tonă metrică (1 000 kg). milligram(me) ['miligrcem] s. milig



 ram. millilitre ['militli:tar[ s. mililitru. millimetre ['milipmi:tar) ş. milimetr u. millimicron ['militmaikron] s. milimicron. milliner ['milina1"] s. 1. modista . 2. (jig.) bărbat care se ocupă de fleacuri. millinery ['milinari] s. 1. articole d e modă. 2. magazin sau atelier de mode.



 milling 610 milling ['milirj] s. 1. măcinare, presare, călcare etc. (v. m i 111 (II)). 2. zimţuire , crestate a unei monede. milling cutter [~ .kAtor] s. (telm.) 1. freză. 2. frezor . milling head [~ hed] s. (telm.) capul frezei. milling machine [~ nW'/im] s. (t elm.) maşină de frezat. milling ore [~ D:']S. (metal.) minereu fărâmat. million ['milion ] num., adj., pron., s. 1. milion; the total is four ~(s) totalul este de patru milioane; the four ~ people cele patru milioane de oameni; calendar of the ~ cal endar popular. 2. the ~ mulţimea, gloata. millionaire [>milia'near] s. milionar. m illionairedom [imilia'ns adam] s. milionarii, lumea milionarilor. millionairess [imilia'ncaris] s. milionară. millionary ['milianari] I. adj. de milioane. II. s. (rar) milionar. millioned ['miliand] adj. 1. de milioane. 2. milionar. millionfo ld ['milionfould] adj. de un milion de ori. millionnaire... v. m i 11 i o n a i r e. millionocracy [pinilia'n:>:krasi] s. conducerea sau puterea milionarilor. m illion-peopled ['milian'pi:pld] adj. cu o populaţie de un milion sau de milioane d e oameni. millionth ['milianO] num., adj. al milionulea. milliroentgen ['mili.ro ntjan, -rAnt-, -.ramtgan] s. (/iz.) milirocntgen. millivolt ['milivoult] s. (ele ctr.) milivolt. mill limit ['mil Jimit] s. (metal.) toleranţă de laminare. mill owne r [~ .ounor] s. 1. proprietar al unei mori. 2. proprietar de fabrică; industriaş. mi ll-pond [~pond] s. 1. iaz de moară. 2. the Mill-Pond (fam.) Oceanul Atlantic. mill -race [~reis] s. scoc de moară; canal de intrare în moară. mill sail [~ seil] s. aripă d e moară (de vânt). mill saw [~ sa:] S. gater, ferăstrău cu ramă. mill scrap [~ skraip] s. (ind.) deşeuri (de recirculaţie). millstone ['milstoun] s. 1. piatră de moară; to sec fa r into the ~, to look through the ~ a da dovadă de o deosebită perspicacitate; (fig. ) to have a ~ about one's neck a avca o piatră de gât; a heart as hard as the nether ~ inimă de piatră; to weep ~s a nu vărsa o lacrimă. 2. (fig.) povară. mill stream ['mil s trimt] s. apa din scocul morţii. mill superintendent [~ 'Sjurprin'tendant] s. dire ctor tehnic al unei uzine. mill wheel [~ hwi:l] s. roată de moară. millwork [~wa:k] s. 1. muncă de uzină/ fabrică. 2. (telm.) produse laminate. 3. (amer.) articole de dul gherie / teslărie. mill worker [~ iwa:kar] s. muncitor la o uzină / de fabrică. millwr ight ['milrait] s. 1. proiectant; constructor; constructor de maşini. 2. montor. m ilord [mi'b: r , -'b:d] s. milord (formă străinii pentru „my lord"). milquetoast ['mil ktoust] s. v. m i 1 k -1 o a s t (II). milt [milt] I. s. l.fiht.) lapţi. 2. (anat. înv.) splină. II. vb. tr. (Uit.) a fecunda. milter [rmiltar] s. (iht.) peşte mascul; peşte cu lapţi. Miltonian [mil'tounian] adj. miltonic. Miltonic [mil'tonik] adj. v. M i 11 o n i a n. niimbar ['mimba:r[ s. (în moschee) amvon. mime [maim] I. s. 1. ( ist. teatru) mim. 2. mini (actor antic). 3. interpret de pantomimă; bufon. II. vb. A. tr. a mima; a imita, a maimuţări; a pastişa, a contraface. B. intr. a mima; a inte rpreta un rol de pantomimă. mimeograph ['mimi(:)ougrarf, -gra:f[ I. s. mimeograf. II. vb. tr. a reproduce la mimeograf. mimesis [mi'mi:sis, mai'm-] s. v. m i m i c r y (2). mimetic(al) [mi'mctikCal)] adj. 1. mimetic, imitativ. 2. (b/ol.) mime tic. mimetism ['mimatîzamj s. (biol.) mimetism. mimic ['mimik] I. adj. mimic; imit ativ; imitat. II. s. 1. imitator. 2. mim; persoană care mimează / copiază/ pasti.şează/ ma imuţăreşte. III. vb. tr. 1. a parodia, a maimuţări, a imita. 2. (biol.) a-şi lua o culoare e protecţie după (mediu), a se schimba după (mediu), a imita (mediul). mimicker ['mimi ka'] s. v. m i m i c (II). mimicry l'mimikri] s. 1. imitaţie; parodie, maimuţărie. 2. (biol.) mimetism. miminy piminy ['minimi 'pimini] adj. (fam.) afectat, preţios. mi mosa [mi'mouza, amer. si -sa] s. (bot.) mimoză (Mimosa pudica). minacious [mi'neif as] adj. v. m i n a t o r y , minar [mk'nu:] s. (anglo-indiatt)far. minaret ['mi naret, amer. .--'-] s. minaret. minatory ['minatari, 'main-] adj. ameninţător. mince [mins] I. vb. A. tr. 1. a tăia mărunt, a mărunţi, a toca (carne). 2. (fig.) a atenua, a îndulci, a exprima politicos / eufemistic; not to ~ matters / one's words a vorbi pe şleau / deschis / fără ocoluri; a spune lucrurilor pe nume. B. intr. 1. a vorbi af ectat / preţios. 2. a avea un mers afectat. II. s. tocătură; umplutură. mincemeat ['mins mi:t] s. umplutură (din stafide, migdale, zahăr, miere etc.) pentru prăjituri sau plăcin te; (fig.) to make ~of a) a face praf/ piftie (pe cineva), a distruge (un advers ar); b) a răsturna (argumentele cuiva); a distruge, a nimici, a reduce la zero (o pledoarie etc.). mincepie ['minspai] s. pateu sau plăcintă cu carne. mincing ['minsi



 rj] adj. afectat, preţios; spilcuit. mincingly [-li] aaV. pe un ton sau cu un aer afectat. mincing machine ['minsirj mai/i:n] s; maşină de tocat (carne).



mind [maind] I. s. 1. minte; cuget; suflet, spirit, inteligenţă; it comes to my ~tha t îmi vine în minte (ideea) că; mă gândesc că; to possess unusual powers of ~ a avea o inte igenţă puţin obişnuită; she has smth. on her ~ c preocupată de ceva, ceva o preocupă; he sa everything he had on his ~ a spus tot ce avea pe suflet / tot ce-1 frământa; to be u neasy in one's ~ a fi neliniştit (în cuget); to set one's ~ to smth. a reflecta asup ra unui lucru; that is a weight off my ~ aceasta e o uşurare, mă simt mai uşor; mi s-a luat 0 greutate de pe inimă; we must get it thoroughly into one's ~ that trebuie să ne intre bine în cap / în minte că; to get an idea fixed in one's ~ a-şi băga ceva în ca put it out of your ~ scoate-ţi din cap acest lucru, nu te mai gândi la asta; I can't get that out of his ~ nu pot să-i scot din cap ideea aceasta; to rouse the public ~ a agita spiritele. 2. raţiune, judecată; to be out of one's ~ a-şi pierde judecata / minţile, a-şi ieşi din minţi; to go out of one's ~ a-şi pierde minţile, a înnebuni; you'l end / drive me out of my ~ ai să mă faci să-mi pierd minţile, ai să mă duci la balamuc; you must be out of your ~! eşti nebun! (se vede că) nu eşti în toate minţile!; his misfortunes have unsettled his ~ nenorocirile i-au tulburat minţile; his "entirely gave way m intea i se întunecă cu totul; to be in one's right ~ a fi în deplinătatea facultăţilor sale mintale; of sound ~, sound in ~cu mintea întreagă/ sănătoasă, sănătos la minte. 3. amintire ducere aminte; to bear / to keep smth. in ~ a-şi aminti, a-şi aduce aminte de ceva; a păstra amintirea a ceva, a se gândi Ja ceva; a nu uita ceva; a ţine socoteală de ceva; bear in ~ that nu uita că; it must be borne in ~ that nu trebuie uitat (faptul) că, trebuie să ţinem seamă că; bear that in ~ ia notă de acest lucru! nu uita acest lucru!; t o bring / to (re)call smth. to smb.'s ~ a aminti / a aduce aminte cuiva de ceva; I cannot call it to ~ nu (pot să)-mi amintesc, nu pot să-mi aduc aminte de aceasta; to put smb. in ~ of smb. a aminti cuiva de cineva, a face pe cineva să se gândească l a cineva; he puts me in ~ of his father îmi aminteşte de tatăl său; mă face să mă gândesc l lui; to go / to pass out of ~ a fi uitat, a fi dat uitării, a cădea în uitare; it wen t out of my ~ am uitat acest lucru, acest lucru mi-a ieşit din cap. 4. gândire, părere , opinie, idee; punct de vedere; to tell smb. one's ~, to let smb. know one's ~ a spune cuiva ceea ce gândeşte, a spune cuiva părerea sa; to give smb. a piece / a bit of one's ~ a spune verde / în faţă / deschis ceea ce crede / ceea ce gândeşte; a trage o săpuneală cuiva; I gave him a piece of my ~ i-am spus-o de la obraz, i-am spus-o fără oc ol; to be of smb.'s ~, to be of a ~ with smb. a fi de aceeaşi părere cu cineva, a fi de acord cu cineva, a împărtăşi părerea cuiva; (despre mai multe persoane) to be of a / o f one ~ a avea păreri comune, a împărtăşi aceleaşi păreri, a fi de acord; we are of the sam părerile noastre / punctele noastre de vedere coincid; to my ~ după părerea mea, după m ine; to know one's own ~ a şti ce vrea; he does not know his own ~ nu ştie ce vrea; e nehotărât; to make up one's ~ a se hotărî, a lua o hotărâre; my ~ is made up hotărârea me uată; to be in two ~s about smth. a fi nehotărât asupra unui lucru, a fi în dilemă; the br ight weather put me in the ~ for walking vremea frumoasă mă îmbie la plimbare sau îmi stâr ni pofta de plimbare; to change / to alter one's ~ a-şi schimba părerea / gândul; a se răzgândi; I have a (good / great) ~ to am mare poftă să, sunt foarte dispus să; do as you have a ~! fă cum crezi / cum îţi place / după gustul / placul tău; to have no ~ to do smt h. a nu avea nici o dorinţă / poftă să facă ceva; those who have a ~ can go cei care dores c pot să plece; to set one's ~ on smth. a dori ceva cu orice preţ / cu ardoare; he h as set his ~ on writing a novel şi-a băgat / i-a intrat în cap să scrie un roman; his ~ turned to începu să se gândească la, gândurile lui se îndreptară către; to give one's ~ to a se strădui cu ceva, a pune suflet în ceva, a se ocupa sârguincios de ceva; to give one's whole ~ to smth. a acorda toată atenţia unui lucru; to have smth. in ~ a avea în vedere ceva; the person I have in ~ persoana la care mă gândesc / pe care o am în ved ere; to find smth. to one's ~ a găsi ceva pe placul său / după gustul său; it was not mu ch to my ~ nu-mi plăcea în mod deosebit; nu-mi surâdea deloc. 5. spirit, temperament, suflet; state of ~ stare sufletească; turn of ~ mentalitate; attitude of ~ fel / m od de a gândi; he was not in a state of ~ to nu era dispus să; to disturb smb.'s pea ce of ~ a tulbura liniştea cuiva; man lacking strength of ~om fără caracter; II. vb. t r. 1. a fi atent la; a da / a acorda atenţie (cu dat.); never ~ what he says nu lu a în seamă / nu asculta ce spune el; if he had ~ed me dacă mi-ar fi ascultat sfatul; n ever ~the money! nu te uita la bani!; never ~the remainder! păstraţi restul! reţineţi re



 stul!; ~ my words! ascultă bine ceea ce îţi spun!; ~!~you! notează / ţine minte ce-ţi spun! never you ~! aceasta e treaba mea / mă priveşte; nu te amesteca!; ~ out! fii atent! ai grijă! 2. a se ocupa de, a se amesteca în (ceva); ~ your own business! vezi-ţi de treabă, nu te amesteca în lucruri care nu te privesc; nu-ţi băga nasul unde nu-ţifierbeoal a. 3. (mai ales în propoziţiile negative, dubitative) a se supăra, a avea ceva împotrivă d acă; would you ~ shutting the door? n-aţi vrea să închideţi uşa, sunteţi amabil să închideţ don't ~ my smoking? nu vă supăraţi dacă fumez?; do you ~ my asking? pot să vă întreb?; if don't ~ dacă nu vă incomodează, dacă vreţi; I don't ~ mi-e egal; foarte bine; he won't ~ doing it o va face bucuros; a glass of wine? — I don't ~ Un pahar de vin? — Nu(-l) r efuz. 4. a-î păsa de, a se sinchisi de; never ~! nu contează! este egal! nu face nimic !; ci şi?; I don't ~ what people say / (fam.) what Mrs. Grundy says nu-mi pasă de gu ra lumii, nu mă interesează ce zice lumea; who ~s what he says? cine bagă în scamă (ceea) ce spune el?; I don't ~ hard work munca grea nu mă sperie, nu mă sperii de muncă grea; he doesn't ~ expense nu se uită la cheltuieli, cheltuieşte nesăbuit; 1 don't ~ mi-e e gal; (acest lucru) n-are însemnătate / importanţă; puţin mă interesează. 5. a avea grijă să să, a băga de seamă să; ~ you're not late! ai grijă / bagă de seamă să nu întârzii; ~you w arly! ai grijă! / nu uita să mă trezeşti devreme!; ~ what you are about! bagă de seamă ce f ci!; ~ what you say! măsoară-ţi cuvintele! gândeşte-te ce spui / vorbeşti!; ~your language! măsoară-ţi cuvintele!; ~you don't fall ai grijă / bagă de seamă să nu cazi!; ~ the step! fi tent / bagă de seamă unde calci!; ~ your eye! deschide bine ochii! 6. a îngriji, a sup raveghea, a păzi (animalele etc.); to ~ the house a îngriji / a păzi casa. mind-bender ]'maindibendar] s. (sl.) 1. substanţă halucinogenă. 2. narcoman. 3. (fig.) persoană per suasivă.



 611 minister



mind-blowing ['maindiblouirj] adj. (fam.) 1. şocant, care te face praf. 2. (despre droguri) care te zăpăceşte / buimăceşte; care îţi întunecă mintea. mind-consuming [~kanisj adj. care macină sufletul. mind cure [~ kjuar, -kpa r , -kjo:r] ş. (med.) psihotera pie. mind curer [~ -kjuarar etc.] ş. (med.) psihiatru. minded ['inaindid] adj. 1. (~ to) pregătit (să), înclinat (să), dispus (să, spre); if you are so ~ dacă aşa vrei tu, d e simţi înclinat (s-o faci); I am not ~ to go n-am (nici un) chef să mă duc. 2. (în cuvint e compuse) de un caracter, cu o fire etc.; high-~ generos; healthy-~cu mintea sănăto asă; doubIe-~a) cu două feţe. prefăcut, fals; b) nehotărât, schimbător, inconstant; şovăito lant; evil-~rău intenţionat; low-~ josnic, laş. minder ['maindar] s. 1. supraveghetor, îngrijitor. 2. (ist.) copil dintr-un cămin de zi numit m i n d i n g-s c h o o 1. m indful ['maindful] adf 1. (of) care îşi aduce aminte, care nu uită (de). 2. (of) atent , grijuliu, plin de grijă (faţă de). mindfully ['maindfuli, -fali] adv. atent, cu grijă, grijuliu. mindfulness ['maindfulnis] s. atenţie, grijă. mind healer ['maind ihi:br] s, v. m i n d c u r e r. mind healing [~ ihi:lirj] ş. v. m i n d c u r e. minding -school ['maindirj'sku;l] s. (ist.) un fel de cămin de zi. mindless ['maindlis, -I es] adj. 1. fără minte, prost, stupid. 2. (of) uituc, neglijent (cu); zăpăcit, zănatic; ca re nu ţine scamă (de). mind reader ['maind .ri:dor] s. cititor al gândurilor; telepat. mind reading [~ iri:dirj] s. citire a gândurilor; telepatic. mind's eye ['maindz ai] s. ochi al minţii, închipuire. mine1 [main] I. pron. pos. 1. al meu, a mea, ai m ei, ale mele; this book is ~ această carte e a mea; a friend of ~ un prieten (de-) al meu. 2. ai mei, familia mea, neamurile mele. II. adj. pos. (îm\, poetic, ret.) (în faţa cuvintelor începând cu o vocală sau cu „h ", în loc de „my") meu, mea, mei, mele; ochii mei. mine 2 1. s. 1. mină. 2. zăcământ; strat de cărbune, de aur etc. 3. mină, izvor sursă (de informaţii etc.)A. (mil.) mină; to lay a ~ a aşeza/a pune o mină. 5. (ist.) tra nşee, galerie subterană (care masca înaintarea asediatorilor unui oraş). 6. mină (de creio n). II. vb. A. tr. 1. a efectua lucrări miniere în; a exploata (o mină); a extrage (mi nereu). 2. a săpa (un tunel, o mină). 3. (fig.) a săpa (pe cineva), a submina reputaţia satt autoritatea (cuiva). 4. to ~out a secătui, a epuiza (un zăcământ). B. intr. 1. a lu cra într-o mina. 2. a efectua lucrări miniere. 3. a extrage, a scoate dintr-o mină. 4. a săpa o mină. 5. (despre animale) a-şi face o vizuină, a se ascunde în pământ. 6. (mil.) ina. mineable ['mainabl] adj. (mi/.) favorabil aşezării minelor. mine digger ['main «d igs1"] s. (mine) miner. mine digging [~ idigirj] s. (mine) lucrări miniere. mine d ragging [~ .drsgirj] s. (mine) dragaj al / dragare a minelor. mine entry [~ -ent ri] s. (mine) gură de intrare în mină. mine fan [~ faen] s. (mine) ventilator de mină. m ine-field [~fi:Id] s. 1. district minier, regiune minieră. 2. (mil., mar.) câmp de m ine, zonă minată; baraj de mine. mine foreman [~ ifarman], pl. mine foremen [~ ~] s. (prim) maistru minier. mine gallery [~ .gjebri] s. (mine) galerie (la zi). mine gas [~ gass] s. (mine) gaz de mina, grizu. mine igniter [~ iginaitar] s. (mine) artificier. mine layer [~ de/V] s. 1. (mii.) puitor de mine. 2. (mar.) (vas) pu itor de mine. mine office [~ .afiş] s. (mine) inspectorat minier. mine openings [~ oiipnigz] s. pl. (mine) lucrări miniere de pregătire. mine owner [~ rouna1"] s. pro prietar de mină / de mine. miner ['maina1"] s. 1. miner. 2. (mii.) soldat puitor d e mine. mineral ['mineral] I. adj. 1. mineral. 2. (chim.) mineral, neorganic. II . s. 1. mineral. 2. pi. minerale folositoare, minereu. 3.pl. ape minerale. miner al butter [~ 'bAtar] s. vaselină. mineral carbon [~ rka:ban] s. grafit. mineral co al [~ 'koul] s. (metal.) cărbune mineral. mineral dust [~ 'dAst] s. 1. (mine) praf de rocă. 2. (constr.) filer (mineral). mineralizable ['minsralaizabl] adj. minera lizabil. mineralization [imin^ralai'zei/sn] s. mineralizare, mincralizaţie. minera lize ['min^ralaiz] vb. A. tr. 1. a mineraliza. 2. (chim.) a satura. B. rej7. a s e mineraliza. C. intr. (geol.) a prospecta, a face o recunoaştere de teren, a expl ora. mineral jelly ['minsrpl 'd3cli] s.v. m i n e r a l b u t t e r . mineral ki ngdom [~ 'kirjdam] s. regnul mineral. mineralogical [.minsra'i^ikal] adj. minera logic. mineralogist [imin3'raebd3ist] s. mineralog. mineralogy bmina'rabdsi] s. mineralogie. mineral oil ['mineral 'oil] s. (mine) 1. ulei mineral. 2. ţiţei. 3. pro dus petrolier. mineral pitch [~ pit/j s. asfalt, bitum. mineral resin [~ 'rezin] s. (mine) bitum natural. mineral spring [~ 'sprirjj s. izvor mineral. mineral t



 ar [~ 'ta:r] s. (mine) malta, bitum semifluid, gudron mineral. mineral water [~ -wa:tar] s. 1. apă minerală. 2. pl. sifon. 3. pl. băuturi răcoritoare. mineral wax [~ 'w asks] s. (geol.) ceară minerală, ozocherită. miner's lamp ['mainaz lamip] s. (mine) la mpă de miner. miner's right [~ rait] s. (austr.) permisiune oficială de a căuta aur. m ine run ['main rAn] s. (mineral.) minereu ncclasat / nesortat. mine salt [~ sa(: )lt] s. sare gemă / de zăcământ. mine shaft [~ /a:ft] s. (mine) puţ / gaură de mină.



mine shell [~ /el] s. (mil.) proiectil exploziv. mine station [~ istei/pn] ş. (fer ov.) staţie de cale ferată a unei uzine metalurgice. mine-studded [~.stAdid] adj. (m il.) minat. mine sweeper [~ iswi:par] s. (mil.) vas culegător de mine. mine sweepi ng [~ iswi:pirj] s.v. m i n e d r a g g i n g . mine thrower [~ i9rouar] s. (mii .) aruncător de mine. mine tub [~ tAb] ş. (mine) vagonet de mină. mine ventilation [~ venti'lei/pn] s. (mine) acraj minier. minever ['miniva1"] s. v. m i n i v c r. m ine waste ['main weist] s. (mine) deşeuri miniere; steril. mine water [~ .wa:tar] s. (mine) apă de mină. mineworker [~ wa:kar] s. (mine) miner. mine working [~ iwa:ki rj] s. (mine) lucrare minieră subterană / în subteran. mingle ['mirjgl] vb. A. tr. (wi th) a amesteca, a combina, a contopi (cu); a uni, a îmbina, a lega (prietenie, con versaţie) (cu); they ~ their tears plâng împreună, îşi unesc lacrimile; to ~ eyes a se priv ochi în ochi. B. intr. 1. (with, in, among) (despre persoane) a se amesteca, a fr ecventa (cu ac.); to ~ in the crowd a se amesteca în mulţime; to ~ in society a se învâr ti în societate. 2. (despre lucruri) (with) a se uni, a se amesteca, a se contopi (cu). mingle-mangle [~'ma;rjgl] s. amestec(ătură) de tot soiul de lucruri sau persoa ne; confuzie, talmcş-balmeş, dezordine. mingy ['mindîi] adj. (fam.) zgârcit, cărpănos; mesc in. miniature ['minipt/a'"] I. s. 1. miniatură (ornamentând manuscrise vechi). 2. mi niatură, portret mic (de obicei pe fildeş); imagine redusă la o scară mică; in ~ în miniatu II. adj. mic, în miniatură. HI. vb. ţr. a picta sau a reprezenta / a reda în miniatură. m iniature camera ['minjat/a 'kremsra] s. (fot.) aparat mic de fotografiat (care f oloseşte film de 35 de milimetri). miniature film [^ film] s. (fot.) film îngust. mi niature golf [~ 'golf] s. minigolf. miniature initial [~ i.ni/^l] s. (poligr.) l iteră ornamentală (la început de capitol etc.). miniaturist ['miniat/uarist, -t/ar-] s . miniaturist. miniaturize ['minjat/araiz] vb. tr. (tehn.) a miniaturiza. minibu s ['minibAs] s. microbuz. minicam ['minikaem] s. (fot.) v. m i n i a t u r e c a m e r a . minicar ['miniku:r] s. (auto) automobil pitic. m i r. ification [imin ifai'kei/pn] s. micşorare, diminuare, reducere. minify f'minifai] vb. tr. a micşora, a diminua. minikin ['minikin] I. adj. 1. mititel, micuţ, mărunt; drăgălaş. 2. dulceag; af ectat (în vorbire sau în gesturi). 3. (înv.) graţios, gingaş. 4. (despre glas) piţigăiat. I s. 1. fiinţă mică / delicată / gingaşă. 2. (poligr.) caractere foarte mici (de 3 1/2 puncte . minim ['minim] I. s. 1. minim; fărâmă; fracţiunea cea mai mică; un pic; nimic, bagatelă, icătură. 2. pitic, pigmeu. 3. (farm.) a şaizecea parte dintr-o drahmă lichidă (măsură de ca itate). 4. (muz.) doime. II. adj. foarte mic, minim. minima ['minima] pl. de la m i n i m u m. minimal ['minimal] adj. minim; minimal. minimalist [-ist] s. (pol . ist.) menşevic, socialist moderat (în Rusia). minimalize [-aiz] vb. v. m i n i m i z c. minimal pair ['minimi 'pea r ] s. (lingv.) pereche minimală. minimi ['minima i] pl. de la iu i n i ni u s. minimize ['minimaiz] vb. A. tr. 1. a minimaliza, a reduce la minimum. 2. a subestima, a deprecia. B. intr. a accepta punctul de ve dere cel mai moderat. minimum [-am], pl. minima ['minima] s. 1. minimum; ~ wage salariul minim. 2. atr. minimal. minimum thermometer [~ 63'mamitar] s. termometr u minimal. minimum value [~ ivaslju:] s. (mat.) valoare minimă. minimus ['minimas] I. adj. (în familie) prâslea; (în şcoală) cel mai mic (dintre mai mulţi copii cu acelaşi n de familie). II. ş. pl. minimi ['minimai] 1. (anat.) degetul mic. 2. pitic. 3. (n umism.) monedă măruntă. mining ['mainirj] s- 1. minerit, explorare şi exploatare a minel or şau a straturilor subterane. 2. (mii.) minare, arta minării. 3. atr. de mină. minin g car [~ ka: r ] ş. (mine) vagonet de mina. mining engineer [~ -endjiinia1"] s. in giner minier. mining gallery [-* -gasljri] s. galerie de mină. mining hole [~ houl ] s. puţ de mină / de foraj. mining industry [~ lindastri] s. industrie minieră. minin g lease [~ li:s] s. (mine) perimetru minier. mining machine [~ mai/i:n] s. (mine ) maşină de foraj. mining plough [- plau] s. (mine) plug de cărbune. minion ['minbn] s . 1. (o fiinţă sau un obiect) favorit / preferat / alintat; ~ of fortune favorit al soartei. 2. (cu nuanţă de dispreţ) favorit, protejat, creatură; the ~s of the law temnic erii; poliţiştii. 3. (înv.) iubit, amant; iubită, amantă. 4. (poligr.) minion, colonel (li



 teră de şapte puncte). minish ['mini/] vb. tr. (înv.) a micşora, a diminua. miniskirt [' miniska:t] ş. minifustă. minister ['minista1"] I. s. 1. ministru; Council of Ministe rs Consiliu de Miniştri; Prime ~ prim-ministru. 2. (pol.) ministru plenipotenţiar. 3 . (bis. anglicană, înv.) pastor. 4. slujitor, executant, instrument; ~ of vengeance instrument al răzbunării. II. vb. A. tr. 1. a administra, a conduce; a executa; a da (un ajutor). 2. (înv.) a procura; a da. B. intr. 1. a sluji; a oficia (slujba rel igioasă). 2. to ~ to a da ajutor (cuiva); a face un serviciu (cuiva).



 ministerial 612



ministerial [,ministerial] adj. 1. ministerial. 2. partizan / susţinător al guvernul ui. I have just popped in for a ~ am venit şi plec îndată, sunt în trecere; on / to the «p unctual, 3. (bis.) sacerdotal, de preot. 4. subordonat, subaltern. exact; I expe ct him every / any ~ îl aştept (să vină) dintr-un moment în altul I dintr-o clipă în alta; l send him to you the ~ (that) he arrives îndată ce va sosi îl voi trimite ministerial bench [~ 'bent/l s. (expresie parlamentară) bancă ministerială. ministerial cheers [~ 't/iaz] s. pi. strigăte de aprobare.de pe banca ministerială. la tine. 2. (geom., a stron.) minut (tfe grad); centesimal ~ minut centesimal. 3. proiect, ministerial cries [~ 'kraiz] s. pi. v. m i n i s t e r i a l c h e e r s . schiţă (a unui contr act etc.). 4. minută, notă; pl. proces-verbal; to make a ~ of smth. ministerialist [ .minis'tiarialist, -'tj~:r-]-s. 1. membru al guvernului. 2. partizan I susţinător a lua notă de ceva; to take the ~s of a conversation a nota o conversaţie, a înregistra al guvernului. în scris o conversaţie; the ~s of a meeting procesul-verbal al unei şed inţe. II. adj. rapid; ministering ['ministarirj] adj. ajutător, slujitor; ~ angel înge r păzitor. „la minut". III. vb. tr. 1. a calcula la minut (timpul unei acţiuni etc.), a stabili (durata). ministrant ['ministrant] (amer.) I. adj. 1. ajutător; slujitor ; executant. 2. (bis.) oficiant. 2. a înregistra, a consemna (într-un proces-verbal) . II. s. 1. (bis.) oficiant. 2. administrator; executant. minute2 [mai'nju:t] ad j. 1. fin, mic, foarte mic. 2. amănunţit, detaliat, minuţios. 3. mărunt, ministration [•mi nis'trei/an] s. 1. conducere, administraţie (mai ales în treburile fără importanţă. biseric i). 2. (bis.) serviciu divin. 3. serviciu, ajutor. minute anatomy [~ a'nEetami] s. (anat.) histologic. ministrative ['niinistrativ, -streit-] adj. 1. ajutător, sl ujitor, păzitor. 2. (bis.) care oficiază / minute book ['minitbuk] s. jurnal de şedinţe, registru de procese-verbale. slujeşte. minute glass [~ glu:s] s. ceas cu nisip, c lepsidră. ministress ['ministris] s. (adesea fig.) femeie care oficiază, slujeşte sau ajută. minute guns [~ gAnz] s. pl. salvă / rafală de tun (anunţând o nenorocire sau ca sal ut ministry ['miniştri] s. 1. minister; Ministry of Health Ministerul Sănătăţii. 2. the ~ de doliu); semnal de alarmă (dat prin arme de foc). cabinetul miniştrilor, guvernul; during the ~of sub guvernul (cit gen.). 3. (bis.) serviciu, minute hand [~ hasn d] s. minutar. cult. 4. (bis.) cler. minute jumper [~ id3ampar] s. ceas electric (la care minutarul se mişcă dintr-o dată minitrack ['minitnek] s. (tehn.) sistem elec tric sensibil pentru urmărirea sateliţilor cu cate un minut). artificiali (prin semn ale radio). minutely1 ['niinitli] I. adj. de orice moment. II. adv. continuu, în f iecare clipă, în orice minium ['miniamj s. (chim.) miniu de plumb. moment. • minivalen ce ['mini-vadans] s. (chim.) valenţă minimă. minutely2 [mai'nju;tli] adv. minuţios, amănunţ t, exact, de-a fir-a-păr; detaliat. miniver ['miniva1"] s. 1. (blană de) hermină (întreb uinţata la ceremonii). 2. (rar) blană minuteman ['minitma:n],pl. minutemen [-men] s. (amer.) i. (ist.) soldat al miliţiei de veveriţă. populare (în perioada războiului pentru independenţă 1775-1783). 2. om gata oricând mink [.mink] s. (zool:) nurcă, vizon (Muste la vison). să intre în acţiune. 3. Minuteman (amer.) tip de rachetă balistică intercontine ntală. minnesinger ['mini>sirpr] s. (ist. lit.) minnesănger, trubadur. minuteness [' mai'nju:tnisj s. 1. micime; delicateţe; aspect gingaş. 2. amănunţime. Minnesotan [iinini 'soutan] I. adj. din Minnesota. II. s. locuitor din Minnesota. 3. exactitate, mi nuţiozitate; caracter migălos. minnie1 ['mini] s. (mii. si.) mortier. minute wheel [ 'minit hwi:l] s. rotiţa minutarului (la ceasornic). minnie2 s. (scot.) mamă, mămică. min utiae [mai'nju:.fii:] s. pi. mici amănunte / detalii; amănunte / detalii neînsemnate. minnow fminou] s. 1. (ihi.) boiştcan (Phoxinus phoxinus); (fig.) nimic, fleac; to throw minx [mirks] s. 1. ştrengărită, drac de fată. 2. cochetă, frivolă. 3. (înv.) stricată out a ~ to catch a whale a risca puţin pentru a obţine un câştig mare; a Triton among mi deene ['maiasi:n, 'maious-j (geol.) I. s. miocen. II. adj. din miocen. the ~s în ţar a orbilor chiorul e împărat. 2. vârcolac (de pescuit). miosis1 [mai'ousis] s.v. m c i o s i s . minor ['mains1"] I. adj. 1. mai mic, mai tânăr (din doi); cel tânăr (dintre do i fraţi care miosis2 s. (med.) mioză. sunt la scoală). 2. minor, inferior; fără importanţă, semnat; de mâna a doua, de rangul miotic [inai'otik] adj., s. (med.) miotic. doi, de-al doilea ordin; ~ poets poeţi minori. 3. (muz., despre ton) minor. 4. trist, m i-parti [pronunţia franceză] adj. (fi.) în două culori. melancolic; (fig.) conversation



 in a ~ key conversaţie pe un ton minor / melancolic. mirabilite [mi'rabilait] s. ( mineral.) mirabilit, sarea lui Glauber. II. s. 1. (log.) (premisă) minoră (într-un sil ogism). 2. (rar) minor (persoană care n-a atins mirable ['mirabl] I. adj. minunat, admirabil. II. s. lucru minunat; minune, minunăţie. majoratul). 3. călugăr franciscan. 4. (amer. univ.) specialitate secundară. 5. subordonat; miracle ['mirekl, -rikl] s . 1. minune, miracol; to a ~de minune, surprinzător,extraordinar persoană de importa nţă secundară. III. vb. intri (amer. univ.) a alege / a urma un curs de frumos; to wor k ~s a face minuni. 2. (ist. teatru) mister; miracol. ca specialitate secundară; t o ~ in biology a avea ca specialitate secundară biologia. miracle monger [~ ihunga '] s. v. m i r a c l e w o r k e r . minor chord ['mains ko:d] s. (muz.) acord m inor. miracle play [~ piei] s. v. m i r a c l e (2). minor court [~ ka:t, ~ kaat ] s. (jur.) instanţă inferioară. miracle worker [~ >wo:kar] s. făcător de minuni; taumatur g. Minorite ['mainarait] s. (călugăr) franciscan. miraculous [mi'raskjulas, ma'r-1 a dj. 1. miraculos, supranatural. 2. (fam.) surprinzător, minority [mai'noriti, nii' n-, ma'n-] I. s. 1. minoritate. 2. partid (aflat) în minoritate. uimitor, izbitor. 3. (jur.) minorat, minoritate. II. adj. minoritar; al minorităţii. miraculous child [~ 'tjaild] s. copil minune. . . . minor key ['mains ki:] s. (muz.) ton minor. . miraculousness [mi'raîkjulasnis, ma'r-] s. caracter miraculos. minor piece [~ 'p i:s] s. (sah) piesă minoră (nebun sau cal). mirage ['mira:3, -'-] s. miraj, fata mor gana (şi fig.). minor planet [~ 'ptenit] s. (astron.) asteroid. mire ['maia1'] I. s. 1. mocirlă, mlaştină, smârc. 2. (fig.) murdărie, noroi, mocirlă; (fig.) minster ['minsta [ s. 1. catedrală. 2. biserică a unei mănăstiri. minstrel ['minstral] s. 1. (in £vul Mediu ) menestrel, poet, cântăreţ. 2. (ist.) cântăreţ / to drag through the ~ a împroşca cu noroi alomnia. II. vb, A. tr. 1. a stropi I a împroşca cu noroi. 2. (fig.) a ponegri, a te rfeli, a calomnia. B. intr. a se înnămoli, a se împotmoli poet la curtea nobililor. 3. pl. (trupă de) cântăreţi şi comici deghizaţi în / ca negri. minstrelsy [-si] s. 1. arta me trelilor; cântec al menestrelilor. 2. cântece (ale unui (in noroi, în baltă). mirific [m ai'rifik] adj. (rar) mirific, minunat, măreţ. popor etc.); balade; culegere de cântece sau balade. 3. lăutari; orchestră. miriness ['maiarinis] s. caracter mlăştinos / mocirl os / smârcos. mint1 [mint] s. (bot.) mentă, izmă (Mentha sp.). mirk... s. v. m u r k.. . mint2 I. s. 1. monetărie, tarapana. 2. sumă mare, grămadă; ~ of money grămadă de mirror [ mira1'] I. s. 1. oglindă. 2. (fig.) oglindă, imagine fidelă. 2. reflectare. II. vb. ba ni. 3. (fig.) sursă, origine, izvor, provenienţă; ~ of trouble izvor de neplăceri. II. v b. tr. 1. a reflecta, a răsfrânge, a oglindi. 2. a prevedea cu oglinzi. tr. 1. a bat e (bani). 2. a cizela, a modela. 3. a crea (un cuvânt, o expresie nouă). 4. (peior.) mirth [ma:0J s. veselie, bucurie, voioşie. a inventa, a scorni, a plăsmui, a născoci. mint3 (mis-] vb. tr. a ad resa greşit (o scrisoare etc.). minuend ['minjuendj s. sumă sau mărime din care se sca de o alta; (mat.) descăzut. misadventure ['misad'vent/or, imis-].s. 1. nenorocire, caz nenorocit, accident. 2. (jur.) minuet [.minju'et,'--'-] (muz.) I. s. menuet . II. vb. intr. a dansa menuet. minus ['mainas] I. (prep.) 1. fără, minus; ten ~ six is four 1 0 - 6 = 4. 2. (fam.) fără; crimă nepremeditată / prin accident. misadvise ['m isad'vaiz, imis-] vb. tr. a da un sfat prost / greşit (cuiva). he came back ~an ar m s-a întors fără un braţ. II. adj. negativ; (electr.) ~charge sarcină misalliance ['misa' latons, .misa'l-] s. v. m e s a 11 i a n c e. negativă. III. s. 1. (mat.) minus (s emnul). 2. mărime negativă. misallotment ['misa'fotmsnt, .mis-] s. împărţire greşită. minus



 e [mi'nAskju:l] I. s. literă mică, minusculă. II. adj. (despre scriere) minusculă. 1 mis anthrope ['mizanOroup, 'misan-] s. mizantrop. minute ['minit] I. s. 1. minut (ca unitate de timp); to wait ten ~s a aştepta zece minute; misanthropic(al) [■niizan'G rapik(al), imisan-] adj. (de) mizantrop. it is ten ~s to three e (ora) trei fără zec e (minute); to live ten ~s from the station a locui cale de zece minute de la ga ră; a ~'s rest o clipă de odihnă / repaus; wait a ~ (aşteptaţi) misanthropist [mi'zamGrapi st, mi'sse-, -Orup-1 s. v. m i s a n t h r o p e . 0 clipă!; he was here a ~ ago a fost aici acum câtcva.clipe; in a few ~s în câteva minute; misanthropy [mi'zamGrapi] s. mizantropic. 1 shan't be many ~s nu voi zăbovi mult; it won't take a ~ (aceasta ) e treabă de un minut; misapplication ['misiaspli'kei/an] s. aplicare sau întrebuinţa re greşită.



 613 misgovernment misapply ['rnisa'plai, amer. iinis-] vb. tr. 1. a folosi incorect / greşit. 2. a înt rebuinţa prost, a face abuz de (fonduri etc.). rnisappreciate ['misa'pri:/ieit, -/ jeit] vb. tr. a aprecia greşit. misapprehend ['mispa^pri'hend] vb. tr. a înţelege / a pricepe greşit, a greşi în interpretare. misapprehension ['mis-aspri'hcn/an] s. înţelegere greşită / eronată; idee greşită, neînţelegere; to be /labour under a ~ a înţelege greşit, are; a se lăsa indus în eroare. misappropriate ['miss'prouprieit] vb. tr. a-şi atribui / a-şi însuşi ilegal, a deturna (fonduri).



misappropriation ['mis3pproupri'eiJ"3n] s. atribuire / însuşire ilegală, deturnare de fonduri; furt. misbecome ['misbi'kAm, -ba'k-], past misbecame ['misbi'keim, -ba' k-], part. trec. misbecome ['misbi'k/\m. -ba'k-] vb. tr. a nu se potrivi cu, a n u fi convenabil pentru: a nu şedea bine (cuiva). misbecoming ['misbi'kAmin] adj. n epotrivit; neconvenabil. misbegot(ten) ['misbi'got(n)] adj. 1. nelegitim, din fl ori, bastard. 2. procurat pe căi ilegale / în mod ilegal. misbehave ['misbi'heiv,-ba 'h-] vb. intr. şi refl. 1. a se purta rău/necuviincios. 2. a comite un adulter. misb ehaviour [-3r] s. 1. purtare / conduită rea / proastă. 2. adulter. misbelief ['misbi 'li:f, -ba'l-,'—, i-1-] s. 1. părere falsă / eronată. 2. erezie, credinţă religioasă greşit edinţă. misbelieve ['misbi'li:v -bo'l-,'—, i--'-] vb. intr. a avea o credinţă greşită; a av concepţii neortodoxe. misbeliever ['misbi'li:var] s. eretic, necredincios, păgân. misb eseem ['misbi'si:m, -bs's-] vb. tr. v. m i s b e c o m c. misbestow ['misbis'tou ] vb. tr. a acorda greşit sau pe nedrept. misbirth E'mis'ba:6] s. (rar) avort, pie rdere a sarcinii / pruncului, lepădare. miscalculate ['mis'kEelkjuleit, .mis-] vb. A. tr. a calcula greşit; a socoti greşit. B. intr. a se înşela în socoteli / calcule; a c alcula greşit. miscalculation ['mistkselkju'lei/an] s. calcul greşit; socoteală greşită; e roare. miscall [mis'k:>:l,'-'-] vb. tr. a (de)numi greşit / nejust / în mod incorect . miscarriage [mis'ka;rid3, 'mis'k-] s. 1. eşec, insucces; ~ of justice eroare / g reşeală judiciară. 2. (despre o scrisoare, un pachet) rătăcire, pierdere, neajungerc la de stinaţie. 3. (med.) avort, lepădare. 4. purtare rea. miscarry [mis'k


 is] s. alegere greşită; alegere proastă. mischoose ['mis't/u:z] vb. tr. a alege prost / greşit. miscibility [.misi'biliti] s. (chim.) miscibilitatc. miscible ['misibl] adj. care se poate amesteca. miscolour [mis'kAlarJ vb. tr. a prezenta într-o lumină falsă; a denatura. miscomputation ['mis.kompju(:)'tei/3n] s. calcul greşit / eronat. miscompute ['miskam'pjuit] vb. tr. a calcula greşit. misconceive ['miskan'si:v] v b. A. tr. 1. a concepe prost / greşit. 2. a înţelege greşit / prost, a-şi imagina greşit. B intr. (of) a-şi face o idee greşită (despre). misconception ['miskan'sep/an] s. 1. co ncepţie sau imagine greşita / eronată. 2. neînţelegere.



misconduct I. [mis'kandakt] s. 1. conduită / purtare rea / proastă. 2. administrare greşită / proastă. 3. infidelitate conjugală, adulter. II. [miskan'dAkt] vb. A. tr. a co nduce prost / greşit. B. rejl. 1. a se purta prost / nedrept. 2. a se abate de la fidelitatea conjugală, misconstruction ['miskans'trAk/an,.--'--] s. interpretare / înţelegere greşită / incorectă / eronată. misconstrue ['miskan'stru:,-'k;>nst-] vb.tr. 1. interpreta greşit /prost. 2. (fig.) a traduce prost/ greşit. miscounsel ['mis'kauns al] s. sfat greşit; părere greşită. miscount ['mis'kaunt] I. vb. A. tr. a număra / a socot i greşit (mai ales voturile). B. intr. a se înşela la socoteală. II. s. greşeală, socoteală eşită; (fig.) greşeală de apreciere. miscreant ['miskrisnt] s. 1. ticălos, mizerabil, secăt ră, puşlama, lichea. 2. (înv.) eretic. necredincios. miscreate [imiskri(:)'eit] vb.tr. şi intr. 1. a crea / a concepe în mod greşit. 2. a deforma. miscreated ['miskri'citid ] adj. diform, hâd, slut. monstruos. miscue [~'kju:] (fam.) I. s. greşeală. II. vb. in tr. 1. a greşi. 2. (teatru) a nu da replica sau a da o replică greşit. misdate ['mis'd eit] I. vb. tr. a data greşit. II. s. dată greşită; datare greşită. misdeal [mis'di:l].past art. trec. misdealt [mis'deit] I. vb. A. intr. 1. a da / a împărţi greşit (la jocul de cărţ ). 2. a greşi la împărţirea cărţilor. 3. a acţiona greşit. B. tr. a împărţi greşit (cărţile 1. împărţire neechitabilă. 2. dona greşită. misdealing f'mis'di:lin,] s. procedeu necinstit / incorect, conduită necinstită, purtare neprincipială. misdealt ['mis'deit] past şi par t. trec. de la in i s d e a 1. misdeed ['mis'di:d, -'-] s. nelegiuire, făr(ă)delege, ticăloşie, faptă rea, crimă, delict. misdeem [mis'di:m] (poetic, înv.) vb. A. tr. 1. a co nfunda. 2. a concepe sau a judeca greşit, a-şi face o părere greşită despre. B. intr. (of) a gândi greşit sau rău (despre). misdemean [imisdi'mi:n[ vb. refl. a se purta prost, a avea o conduită proastă. misdemeanour [-ar] s. 1. (jur.) delict, crimă. 2. -fam.) of ensă, insultă. 3. (rar) pas greşit. misdirect ['misda'rekt, -dar-] vb. tr. 1. a dirija / a îndrepta greşit / prost. 2. a adresa greşit (o scrisoare). 3. (jur.) a induce în er oare (juriul). misdirection ['misdai'rek/


 să ia foc). 2. (tehn.) rateuri la aprindere. 3. (auto) rateu. 4. (mat.) eroare de calcul, calcul eronat. II. vb. intr. (despre arme) a nu exploda, a nu face explo zie, a nu lua foc. misfit ['misfit,'-'-] I. vb. tr. (despre rochii, haine) a şedea prost, a nu veni bine (cuiva). II. s. 1. rochie sau haină care sade prost. 2. (ji g.) ceva nepotrivit. III. adj. 1. (despre haine etc.) care stă / sade prost. 2. ne corespunzător, nepotrivit. misfortune [misTo:tj3ii] s. nenorocire; nefericire; cal amitate; (prav.) ~s never come alone / singly o nenorocire nu vine niciodată singu ră. misgive Imis'giv], past misgave [mis'geiv], part. trec. misgiven [-'givn] vb. tr. 1. a inspira neîncredere sau frică (cuiva) sau presimţiri rele (cuiva); my heart ~ s me îmi spune inima că o să se întâmple ceva rău, presimt o nenorocire. 2. (scot.) a trage un rateu / fără ca arma sa ia foc. misgiving [mis'givirj] s. nelinişte, teamă, presimţire, presentiment; îndoială; to feel ~ a presimţi ceva rău. misgotten [mis'gatn] adj. 1. căpăta , însuşit etc. pe nedrept. 2. ilegal. misgovern 1'mis'gAvan] vb. tr. a guverna prost , a conduce greşit. misgovernment [-mant] s. guvernare greşită / proastă.



 misgovernor 614



misrule ['mis'rml] s. 1. proastă conduită, purtare rea; viaţă destrăbălată sau neregulată. vernor [mis'g\V3nor] s. conducător prost. 2. guvernare proastă. 3. anarhie, haos. mi sgrounded [mis'graundid] adj. prost fondat. miss1 [mis] I. s. 1. lovitură ratată; lo vitură pierdută. 2. (med. fam.) sarcină falsă. 3. (înv.) misgrowth ['mis'grou6] s. creştere diformă / anormală. lipsă, absenţă; eşec; defect; he's no great ~ ne putem lipsi de el, nim ni nu-i va regreta misguidance fmis'gaidans] s. 1. îndrumare / conducere greşită. 2. ( fig.) sfat rău. misguide ['mis'gaid, -'-] vb. tr. 1. a îndruma greşit. 2. a induce în er oare. 3. a trata prost; lipsa. II. vb. tr. 1. a rata, a eşua în, a nu reuşi în; to ~ one 's blow a rata lovitura; a lovi în gol; to ~ one's mark / aim a rata ţinta, a lovi a lături / în gol; (fig.) a nu-şi atinge a corupe, a deprava. scopul; to ~ the point (in one's answer) a nu da răspunsul potrivit / aşteptat / cerut; misguidedness [mis'gai didnis] s. lipsă de judecată. mishandle ['mis'hamdl, mis'h-] vb. tr. 1. a mânui greşit, a manipula prost. 2. a trata this criticism ~es the point critica aceasta nu-şi at inge ţinta / scopul, critica aceasta nu fără consideraţie / respect, a desconsidera. 3. a dirija / a îndrepta / a îndruma greşit I se adresează cui ar trebui; (teatru, despre a ctori) to ~ one's entrance a-şi uita / a greşi intrarea în scenă; to ~ one's way a greşi / a pierde drumul; a se rătăci. 2. a nu găsi, a nu prost. mishap ['mishsep,'-'-] s. neşan să, ghinion, nefericire, accident, întâmplare nefericită. întâlni (pe cineva); I called at is house yesterday, but ~ed him am trecut ieri pe la mishear [mis'hior,'-'-], pa st si part. trec. misheard [-'ho:d,'-'-] vb. tr. a auzi greşit / el dar nu l-am găsi t (acasă) / nu l-am întâlnit. 3. a pierde / a scăpa (trenul, vaporul). 4. a pierde, a lăsa să scape, a lăsa să treacă; a rata (o ocazie); an opportunity not to be rău / prost. mish mash ['mi/mas/] s. 1. talmeş-balmeş, mişmaş. 2. amestecătură, dezordine, ~ed un prilej care nu trebuie pierdut; I have ~cd my turn mi-am pierdut I mi-a trecut rândul; you hav en't ~ed much n-ai pierdut mare lucru / cine ştie ce; I ~ed my holiday harababură. t his year în acest an nu am avut vacanţă. 5. a lipsi de la (o conferinţă, mi discurs, o întâ re, misinform ['misin'fo:ni] vb. tr. 1. a informa greşit. 2. a denunţa pe nedrept. 3 . a dezorien 0 masă); I would not have ~ed his speech for anything nu aş fi lipsit la discursul lui ta; a difuza ştiri false / tendenţioase în mijlocul (cu gen). misinform ation ['rais.info'meijan, -fo;'m-J s. 1. informare greşită; dezinformare. pentru nim ic în lume; I never ~ going there nu lipsesc niciodată de acolo; how many lessons ha ve you ~ed? la câte lecţii ai lipsit? 6. a fi pe punctul de a; he narrowly ~ed 2. in formaţii greşite. misinterpret ['misin'to:prit] vb. tr. 1. a interpreta greşit. 2. a tăl măci fals. 3. a denatura, being killed abia a scăpat de la moarte, era cât pe-aci să fie omorât, a scăpat ca prin urechile acului. 7. a-i scăpa, a nu prinde; a nu sesiza; to ~ a joke a nu sesiza o glumă; a comenta incorect / fals, a răstălmăci. . 1 ~ed the churc h you told me about n-am văzut biserica de care mi-ai vorbit; I ~ed misinterpretat ion ['misinito:pri'tei/an] s. interpretare greşită / falsă. the house am trecut de casă fără să(-o) observ. 8. a omite, a uita, a neglija; to ~ out a misinterpreter ['misin't aiprito1"] s. interpret greşit sau prost. misjudge ['niis'd3Ad3, -'-] vb. tr. 1. a judeca greşit. 2. a aprecia greşit, a subaprecia, nu lua / băga în seamă (pe cineva); to ~ (out) a word a omite un cuvânt, a trece / a sări peste un cuvânt. 9. a remarca absenţa (cu gen.), a observa lipsa (cu gen.), a observa că a se înşela asupra (cu gen.); a nu cunoaşte adevărata valoare (cu gen.). (cineva sau ceva) lipseşte; I ~ several books văd că-mi lipsesc mai multe cărţi; I ~ed misjudg(e)ment [-mont] s. judecată sou apreciere g reşită. my spectacles nu-mi mai găseam ochelarii; all at once I ~ed him deodată l-am pie rdut mislabel [mis'leibl] vb. tr. a eticheta în mod greşit, a marca eronat. din vede re. 10. a-i lipsi, a duce dorul (cu gen.); a regreta; a regreta absenţa (cu gen.); mislay [mis'lei], past si part, trec. mislaid f-'leid] vb. tr. 1. a rătăci, a pierd e (un obiect). I ~ you îţi sinit lipsa, îţi duc dorul; to ~ an absent friend a regreta a bsenţa unui prieten; 2. (rar) a pune într-un loc nepotrivit. they will ~ one another îşi vor simţi reciproc lipsa. mislead [mis'li:d],past si part. trec misled [-'led] vb . tr. 1. a conduce greşit; a îndruma miss2 I. s. 1. Miss domnişoara; domnişoară (urmat de nume). 2..(fam.) domnişoară, greşit. 2. (fig.) a induce în eroare, a înşela. (fără a fi îns ume, mod de adresare chelneriţelor sau vânzătoarelor) duduie. misleader ['mis'liids'] s. 1. înşelător, amăgitor. 2. seducător, corupător. 3. (fam.) fetiţă, fată. 4. (înv.) iubit



 tr. (fam.) a spune (cuiva) „domnişoară". misleading [mis'li;dirj] adj. înşelător, care indu e în eroare, amăgitor. missal ['rnisal] s. (rel. catolică) misal, carte de rugăciuni (co nţinâtul rugăciunile liturghiei misled [mis'led] past si part. trec. de la m i s l e a d . pe tot anul). mislike [mis'laik] I. vb. tr. 1. (poetic) a nu-i plăcea. 2. a-i displăcea; a avea aversiune missel ['mizai, 'misal] s. (omit.) sturz-de-vâsc (Turdu s viscivorus). pentru. II. s. dezaprobare, lipsă de simpatie / de afecţiune / de afi nitate. mis-shapen ['mis'Jeipan, 'mir/-] adj. diform, urât, pocit, hâd, monstruos. m ismanage ['mis'msenid3, mis'm-] vb. A. tr. a dirija / a conduce / a administra p rost missile ['misail] s. 1. (mil.) proiectil; guided ~proiectil teleghidat. 2. rachetă teleghidată. sau greşit. B. intr. a se purta rău, a opera greşit. missilery ['misa ilri, amer. 'misslri] s. tehnica construirii şi utilizării rachetelor teleghidate. m ismanagement [-mont] s. administraţie sau conducere proastă / rea. missing ['misir]] I. aay. 1. absent, lipsă, care lipseşte. 2. rătăcit, lipsă; ~page foaie rătăcită. mismarri 'mis'ma;rid3, mis'm-] s. căsătorie nefericită. 3. dispărut. II. s. (/nil.) the ~ dispăruţii mismatch ['mis'mastj", -'-] I. vb. tr. a împerechea nepotrivit (mai ales într-o căsător ie). missing link [~ 'lirjk] s. 1. ceea ce lipseşte pentru a completa o serie. 2. (biol.) animal II. s. 1. căsătorie nepotrivită. 2. (tel.) dezechilibru, dezacord. 3. ( cib.) deranjament, intermediar între om şi maimuţele antropoide. 3. (fig.) debil minta l. dereglare. mission ['mi/an] I. s. 1. misiune (într-o ţară străină), delegaţie. 2. (fig.) misiune, menire, misname [mis'neim,'-'-] vb. tr. a denumi / a chema greşit. scop, ţe l (în viaţă). 3. sarcină, misiune. 4. activitate / acţiune de misionar. II. vb. A. tr. mis nomer ['mis'nouni3r, -'—] s. folosirea unui nume sau termen incorect, folosirea gr eşită a trimite cu o misiune. B. mtr. a duce muncă de misionar. a unui termen; the cit y which, by a ~, is called the metropolis oraşul care, printr-o falsă missionary [-a ri] I. s. 1. (bis.) misionar, propovăduitor. 2. (fig.) sol, emisar. II. adj. denum ire, se cheamă metropolă. (de) misionar. misogamy [mi'sogami, mai's-] s. misogamie, ură faţă de căsnicie. missioner [-or] s. v. m i s .s i o n a r y (I). misogynist [m«i'sod3 inist, -gi-] s. misogin. mission style ['mi/an stail] s. (amer.) stil (în arhitect ură, mobilă etc.) creat după modelul misogyny [mai'sDd3ini, -gi-] s. misoginie. vechil or misionari catolici spanioli din California. misoneism [imisou'niizam] s. miso ncism. missis ['misizl s. (pop.) doamnă, stăpână; (glumeţ) the ~ cucoana, doamna, coniţa, m spickel [mis'pikl] s. (mineral.) mispichel, arsenopirită. consoarta. misplace ['mi s'pleis] vb. tr. 1. a pune într-un loc nepotrivit; to ~ one's confidence Mississip pian [imisi'sipjon, -ion] I. adj. din Mississippi. II. s. locuitor din Mississip pi. a acorda încredere cui n-o merită. 2. a spune (ceva) într-un moment nepotrivit. mi ssive ['misiv] I. adj. trimis; letter ~ misivă, mesaj, scrisoare oficială. II. s. mi sivă, misplaced ['mis'pleist,'--] adj. 1. prost plasat,nepotrivit. 2. deplasat. sc risoare oficială, mesaj. misprint I. ['mis'print,'--, -'-] s. greşeală de tipar. II. [ mis'print,'-'-] vb. ir. a tipări cu Missourian [mi'zuorjon , -ion] I. aay. din Mis souri. II. s. locuitor din Missouri. greşeli, a tipări incorect / greşit. misspeak ['m is'spi:k],pastmisspoke [-'spouk],part. trec. misspoken [-'spoukan] vb. misprise [mis'praiz] vb. tr.v. m i s p r i z e . A. tr. a vorbi incorect (o limbă); a pronu nţa greşit (un cuvânt). B. intr. a se exprima misprision [mis'pri3.?n] s. 1. (yur.) tăin uire, dosire, nedenunţare (a unui delict, a unei incorect. crime). 2. (iuv.) greşeală (în interpretare, în înţelegerea unui text, a unei idei). mis-spell ['mis's pel], past s i part. trec. mis-spelt [-t] vb. tr. a scrie greşit (ca ortografie), misprize [mis 'praiz] vb. tr. 1. a dispreţui, a desconsidera. 2. a nu aprecia, a subaprecia. a o rtografia greşit. mispronounce ['mispra'nauns] vb. tr. a pronunţa greşit / incorect / rău / prost. miss-spend fmis'spend], past si part. trec. mis-spent [-'spent] vb. t r. 1. a cheltui fără mispronunciation ['misprainAnsi'eiSsn] s. pronunţie / pronunţare gr eşită. rost. 2. (fig.) a irosi. misquotation ['miskwou'tei/an] s. 1. citat greşit / fa ls. 2. citare falsă / greşită. misspoke ['mis'spouk] past de la m i s s p e a k. misqu ote ['mis'kwout] vb. tr. a cita fals / greşit. mispoken ['niis'spoukon] part. trec . de la m i s s p e a k . misread ['mis'rkd], past si part. trec. misread [-'red ] vb. tr. 1. a citi greşit. 2. a interpreta / mis-state ['mis'steit] vb. tr. a fac e o declaraţie / o afirmaţie greşită sau falsă despre; a tălmăci greşit. a (re)prezenta gre sreckon [mis'rekan] vb. tr. a calcula / a socoti greşit. mis-statement [-mont] s. afirmaţie sau mărturie incorectă / neadevărată / falsă. misreckoning [-irj] s. socoteală gr misstep ['mis'step] s. pas greşit, mişcare greşită (si fig.). misrelate ['misri'leit, -r s'l-] vb. tr. a povesti / a relata fals / incorect. missus f'mişos, -oz] s. v. m i



 s s i s. misrelation ['misri'leijan, -ra'l-] s. relatare sau povestire falsă / in corectă. missy fmisi] s. (fam.) domnişoară, duduită. r misremember |.misri'memto ] vb. t r. şi iutr. 1. a-şi aminti greşit. 2. (dial.) a nu-şi aminti, mist [mist] I. s. 1.ceaţă, pâ negură,înnorare; Scotch ~ccaţă deasă, burniţă, ploaie măruntă. 2. ceaţă, pânză (în faţa och mpers. 1. (despre ceaţă) a se aşterne, a nu ţine minte. misreport ['misri'po:t] I. s. re latare / povestire falsă / incorectă. II. vb. (r. a relata / a se lăsa, a se întinde. 2. a bura, a ploua des / mărunt; it is ~ing burează. B. intr. to ~ over (despre ochela ri, parbriz etc.) a se aburi. a povesti fals / incorect. mistakable [mis'teikobl ] adj. 1. care poate fi înţeles greşit. 2. confundabil. misrepresent l'misrrcpri'zent] vb. tr. a (re)prezenta greşit / incorect; a face o dare de mistake [mis'teik] I. s. greşeală, eroare, inadvertenţă; an exercise full of ~s un exer seamă inexactă (cu gen.) isrepresentation ['misircprizen'tei/an, -zan-] s. (re)prezentare sau relatare gr eşită / ciţiu plin de greşeli; to make a ~ a face o greşeală; a comite o greşeală / o eroar confuzie; a se înşela; to make a bad ~ a comite o mare greşeală / o greşeală grosolană; in ctă.



 615 mo



to do smth. by ~ a face ceva din greşeală; to labour under a ~ a fi în greşeală; to acknow ledge one's ~ a-şi mărturisi greşeală; there must be some ~ trebuie să fie vreo greşeală; t e can be no ~ about that nu poate încăpea / nu încape nici o îndoială asupra acestui lucru ; (fa/».) I am unlucky and no ~! hotărât, n-am noroc; n-am noroc şi pace; to take smb.'s hat in ~ for one's own a lua din greşeală pălăria altcuiva. II. vb. tr. past mistook [m is'tuk],part. tree, mistaken [mis'teiksn] 1. a înţelege greşit (vorbele cuiva); a se înşel a asupra (vorbelor, intenţiilor cuiva); to ~ one's way a greşi drumul; he mistook th e times in which he lived nu-şi dădea scama de epoca în care trăia; I have mistaken the house m-ara înşelat asupra casei, am greşit casa; there can be no ~ing his words nu te poţi înşela asupra (înţelesului) cuvintelor lui; you have ~n your man ţi-ai greşit omul. 2 confunda, a lua drept altul; I mistook him for G. l-am luat drept G. mistaken [ mis'teikpn] I. part. trec. de la m i s t a k e (II). II. adj. 1. greşit, fals; you are ~ te înşeli. 2. greşit înţeles. mistakenly [-li] adv. greşit, din greşeală. mistakenne nis] s. falsitate, caracter greşit / eronat. mistaking [mis'tcikirj] s. there is n o ~ e imposibil să te înşeli, nu e posibil / nu se poate sate înşeli. mister ['mistar] I. s. (prese. Mr.) domnule, domnul (se întrebuinţează înaintea numelui de familie; ca apela tiv fard numele de familie, e vulgar); hey, ~! ci, domnule! jupâne! II. vb. ir. (f am.) a-i spune (cuiva) „domnule". misterm [mis'ta:m] vb. tr. a denumi greşit. mistfl ower ['mistiflaua1"] s. (bot.) specie de plantă compozită din America de Nord (Eupat orium coelestinum). mistime ['mis'taim] vb. tr. 1. a spune sau a face (ceva) întrun moment nepotrivit; a nimeri prost. 2. a calcula greşit (o lovitură). mistimed [-d ] adj. 1. inoportun, nepotrivit. 2. prost calculat. mistiness ['mistinis] s. neb ulozitate, neclaritate, obscuritate (şijig.). mistletoe ['misltou, 'mizl-] s. (bot .) vâsc (Viscum album). mistook [mis'tuk] past de la m i s t a k e (II). mistral [ 'mistral, mis'tru:!] s. (meteor.) mistral. mistranslate ['mistra^ns'leit, -trams -, -trans-] vb. tr. a traduce prost / greşit. mistreat [mis'tri:t] vb. tr. (amer.) v. m a l t r e a t . mistreatment [-mant] s. (amer.) v. m a l t r e a t m e n t . mistress ['mistris] s. 1. stăpână (a casei); (fig.) regină, suverană, stăpână; ~ of the A ic Veneţia. 2. ['misiz] (prese. Mrs.) doamnă (înaintea numelui de familie al unei feme i măritate nu se scrie decât prescurtat); (fam.) cuconiţă, cucoană. 3. meşteră, meşterită, istă. 4. învăţătoare, institutoare; profesoară; mathematics ~ profesoară de matematică. 5. toare. 6. (înv., poetic) iubită, amantă; ibovnică. mistrust ['mis'trASt, -'-] I. vb. A. tr. a nu avea încredere în; a se îndoi de; a bănui; a se teme de. B.rejl. a nu se încrede î sine. II. ş. neîncredere, bănuială, îndoială, suspiciune. mistrustful [-ful] adj. neîncrez bănuitor. mistrustfully f-fuli, -făli] adv. neîncrezător, cu neîncredere. mistrustfulness [-fulnis] s. neîncredere. mistune [mis'tjmn] vb. tr. a dezacorda (un pian etc.). misty ['mişti] adj. 1. ceţos, înceţoşat, înnorat, aburit; învăluit în neguri. 2. (jig.) vag r, confuz, neinteligibil. 3. întunecat, cenuşiu. 4. (despre ochi) înecaţi în lacrimi. mist y-eyed ['misti'aid] adj. sentimental; care plânge uşor. misunderstand ['misAnda'stas nd, 


 li (durerea); a potoli (mânia). 3. a modera, a diminua (căldura, frigul, severitatea ). mitigation [imiti'gei/an] s. 1. reducere, diminuare, atenuare. 2. îndulcire (a unei pedepse); alinare, calmare; potolire. mitigatory ['mitigeitari, amer. şi -gat ouri] adj. 1. atenuant, alinător, uşurător, care uşurează. 2. (med.) ernolicnt, calmant. m itosis [mi'tousis],pl. mitoses [mi'tousi:z] s. (biol.) mitoză.cariochineză. mitotic [mai'totik] adj. (biol.) mitotic. mitrailleuse [Tmitrai'a:z, amer. -mi:tri-j s. (jr.) mitralieră. mitral ['maitral] adj. (anat.) mitral. mitre ['maitar] I. s. 1. (bis.) mitră. 2. (ftg.) demnitate / funcţie de episcop. 3. un fel de turban (asiatic , grec, roman). 4. (tehn.) îmbinare în unghi ascuţit. 5. (mat.) unghi de 45". 6. defle ctor, capac (de sobă). II. vb. A. tr. 1. (bis.) a conferi sau a pune mitra episco



pală (cuiva). 2. (bis.) a ridica la un grad bisericesc care dă dreptul la purtarea m itrei. 3. (tehn.) a strânge, a uni, a îmbina / a lega în pană, a îmbina sub un unghi ascuţi . B. intr. a se împreuna, a se îmbina în unghi ascuţit. mitre box ['maita baks] s. (cons tr.) echer, vinclu. mitred ['maitad] adj. 1. (bis.) eu mitră. 2. (tehn.) îmbinat sub un unghi de 45". mitre gear ['maita gia1"] s. (tehn.) roată conică dinţată (cu un unghi de 45"). mitre sili [~ sil] s. (hidr.) prag de izbire; rebord. mitre wheel [~ l /wi:l] s. 1. (tehn.) roată conică dinţată. 2. (auto) coroană conică. mitriform ['maitrilb:m adj. mitriform. mitt [mit] s. l.(fam.) v. mi t t e n ( l , 3 ) . 2 . (sl.) mână. pu mn; to tip smb.'s ~a) a saluta pe cineva cu mâna; b) (jig.) a ghici / a descoperi intenţiile / planurile cuiva. mitten ['niitn] s. 1. mănuşă fără degete; mănuşă cu două dege ndle without ~s a trata fără mănuşi / în mod sever. 2.pl. mănuşi de boxer. 3. mitenă, mănuş ase (care acoperă antebraţul). 4. (ist.) mănuşă (de armură). 5. (TV) refuz; concediere, des ituire; to get one's ~s a) (despre un logodnic sau pretendent) a fi refuzat; b) a fi concediat / destituit (dintr-o slujbă). mittened ['raitnd] adj. cu mănuşi fără degete sau eu două degete. mittimus ['mitimas] s. (lat.) 1. (jur.) mandat de trimitere l a închisoare. 2. (jur.) act prin care se transferă un proces către o instanţă superioară. 3 (fam.) aviz / înştiinţare de concediere. mitt reader ['mit ri:dar] s. (amer. fam.) gh icitor, chiromant. mix [miks] I. s. 1. amestec (de ciment etc.). 2. (TV) mixaj, suprapunere (de imagini); (fam.) to be in a ~ a avea capul învălmăşit, a avea ideile învălm . 3. proporţie (de material dintr-un amestec) A. compoziţie, mixtură. II. vb. A. tr. 1 . a amesteca (mai multe lucruri laolaltă). 2. (metal.) a alia (metalele), a face u n amestec / un aliaj din. 3. a pregăti, a face (o maioneză etc.); to ~ a salad a fac e / a prepara o salată. 4. a confunda, a amesteca; to ~ facts a confunda faptele. 5. (pop.) to ~ it a veni în conflict cu cineva. 6. (biol.) a încrucişa, a hibridiza. 7 . to ~ in a încorpora / a adăuga amestecând; ~ in the flour gradually adăugaţi treptat făin amestecând; to ~ up a încurca, a amesteca; to ~ up with a confunda cu. B. intr. (wi th) a se amesteca (cu); a se asocia; to ~ well a se asorta, a se acorda, a se ar moniza. mixed [mikst] adj. 1. amestecat, mixt, de mai multe feluri sau culori; d in mai multe părţi sau lucruri; variat; combinat. 2. (fam.) încurcat, învălmăşit, zăpăcit; herchelit. 3. (despre o societate) amestecat, nesclect. 4. mixt, pentru persoane de ambele sexe. mixed acid ['mikst 'sesid] s. (chim.) amestec nitrant. mixed bl ood [~ 'bUd] s. (biol.) 1. sânge amestecat. 2. corcitură. mixed body [~ 'badi] s. (c him.) corp compus. mixed brigade [~ bri'geid] s. (mil.) brigadă mixtă. mixed number [~ 'nAmbar] s. (mat.) număr mixt. mixed paint [~ 'pcint] s. (chim.) vopsea frecată. mixed school [~ 'sku:l] s. şcoală mixtă. mixed spirit [~ 'spirit] s. spirt amestecat c u benzină. mixed system i~ 'sistim] s. (tehn.) funcţionare mixtă. mixed train [~ itrci n] s. (ferov.) tren mixt (de pasageri şi de marfă). mixed-up [pinikst'Ap] adj. confu z, tulburat; năucit. mixen l'miksan] s. (sl.) bălegar, gunoi. mixer l'miksar] s. 1. (tehn.) malaxor; aparat / garnitură / serviciu de amestecat. 2. (constr.) betonieră. 3. (te.vt.) mixor. 4. iacăleţ, melesteu. 5. (amer. fam.) persoană sociabilă / comunicat ivă; persoană cu relaţii întinse. 6. (radio, TV) mixaj. 7. (amer. fam.) apă, sifon etc. (c u care se diluează o băutură tare). 8. mixer. mix-in ['miks'in,'--] s. (fam.) ceartă, băta ie, încăierare. mixing apparatus ['miksirj laspa.reitas] s. (tehn.) v. m i x e r (1) . mixing drum [~ drAin] s. 1. (tehn.) rezervor de amestecat; tambur de amestecat . 2. (constr.) betonieră. mixing trough [~ tro(:)f] s. albie de amestecare. mixing tube [~ tju:b] s. (tel.) tub amestecător. mixtion ['mikst/pn] s. (arte) mordant. mixture l'mikstJV] s. 1. amestec. 2. amestecătură, confuzie. 3. (med.) mixtură, poţiune. 4. (constr., chim.) amestec, compoziţie, mixtură. 5. (TVfot.) mixaj. 6. (metal.) al cătuire, dozare (a şarjei). mix-up I'miks'Ap,'—] s. (fam.) 1. încurcătură, harababură, zăpă



 încăierare. mizen... v. m i z z e n. . . mizzen ['mizn] s. (mar.) randă. mizzen boom [~ bu:m] s. (mar.) ghiu. mizzen mast [~ ma:st] s. (mar.) arbore artimon. mizzen sail [~ seil] s. (mar.) velă de artimon. mizzen stay [~ steij s. (mar.) arbore gab ier artimon. mizzen top [~ tap] s. (mar.) gabia arborelui artimon. mizzen topgal lant mast [~ ta'ga;lant mu:st] s. (mar.) arborele zburătorul artimon. mizzen topga llant royal [— -roial] s. (mar.) vela rândunică artimon. mizzen topman [~ itopman] s. (mar.) gabia arborelui artimon. mizzen topmast [~ rtopma:st] s. (mar.) arbore ga bier artimon. mizzle1 ['mizl] I. vb. impers. a bura, a ploua mărunt; it ~s burează. II. s. burniţă. mizzle2 vb. iutr. (sl.) a o şterge, a o întinde, a spăla putina, a-şi lua t mnemonic [mni(:)'monik] adj. mnemotehnic, mnemonic. mnemonics [-s] s. pl. (folo sit ca sg.) mnemotehnică, mnemonică, mnemonist ['mni:monist] s. mnemotehnician. mnem onize [|mni:monaiz] vb. tr. a reţine prin mnemotehnică. mo [mou] s. prese, de la mo m e n t (fam.) half a~! (aşteaptă-mă) un minut! într-un minut!



 Moabite 616



modelling ['modlin] s. 1. modelare; modelaj. 2. activitate de manechin, prezenta re a Moabite ['mowobait] (bibl.) I. adjdin Moab, moabit. II. s. locuitor din Moa b, moabiţ. moan [moun] I. s. 1. geamăt, vaier, vaiet. 2. (poetic) jeluire, plângere, tân guire, bocet. modei. model room ['modi ru(:)m] s. atelier de modele. 3. şuierat, s uspin (al vântului). 4. susur, murmur (al apei). II. vb. A. tr. 1. a rosti gemând. m odel school [~ sku:l] s. şcoală model. 2. (poetic) a jeli. a deplânge. B. intr. 1. a g eme, a ofta, a se jeli, a se tângui; a se plânge. model tank [~ tsrjk] s. (mar.) baz in de carene. 2. (poetic) to ~ of/ for a jeli, a plânge după. 3. (despre vânt) a suspi na, a geme. 4. (despre modem ['moudsm, -idem] s. (infor.) modem. apă) a susura, a murmura. moderate I. ['modarit] adj. 1. moderat, reţinut, temperat, stăpânit, cumpătat; sobru (fn moanful ['mounfiil] adj. tânguitor, jeluitor. moat [mout] I. s. şanţ cu apă (c are înconjoară un oraş sau un castel). II. vb. tr. limbaj, în exprimare); ~ in drinking cumpătat la băutură. 2. (despre calitate) modest, potrivit, mijlociu, mediocru; a man of ~ abilities un om cu înzestrări / posibilităţi modeste / a înconjura / a împrcjmui cu un nţ cu apă. mediocre. 3. moderat, rezonabil, judicios, cu bun-simţ (în ceea ce priveşte păre ile, moated ['moutid] adj. înconjurat cu un şanţ cu apă. mob1 [mob] I. s. 1. mulţime gălăgi gloată. 2. adunătură, ceată pestriţă. 3. (peior.) punctele de vedere). II. ['modsrit] s. o ortunist; reformist moderat. III. ['modoreit] vb. gloată, prostime. 4. (si.) bandă d e hoţi. 5. (austr.) turmă; cireada. II. vb. A. intr. a se A. tr. 1. a modera, a poto li, a tempera, a îranuia, a îndulci, a înfrâna, a reţine. 2. a convinge, îngrămădi, a se ad a se strânge. B. tr. 1. (despre o mulţime) a ataca, a maltrata, a face să înţeleagă. B. int . 1. (despre vânt) a se calma, a se potoli. 2. a acţiona ca arbitru sau ca examinato r la Cambridge. 3. (înv.) a media. a molesta. 2. a înconjura, a asedia, a împresura. m oderate breeze ['modorit 'bri:zj s. (meteor.) vânt potrivit (4 grade Beaufort). mo b2 s. (înv.) 1. femeie stricată, prostituată. 2. capot; ţinută neglijentă sau de casă. mode e gale [~ 'geil] s. (meteor.) vânt tare (7 grade Beaufort). 3. v. m o b c a p. mod erateness ['modoritnis] s. 1. moderaţie. 2. caracter moderat; modicitate. 3. me mob bish ['mobi/J I. adj. 1. de mulţime; de gloată; gălăgios; dezordonat. 2. vulgar, diocrit ate. ordinar. moderate-priced ['modaritpraist] adj. la un preţ moderat. mob cap [' mob kasp] s. bonetă de casă (purtată de fentei în sec. XVIH-XIX). moderate sea [~ 'si:] s. (mar.) mare moderată (forţa 3). mobile1 ['moubail, -bi(:)l] adj. 1. mobil, nefixa t; vioi; ~ mind minte ageră / vioaie. moderate-sized [~'saizd] adj. de mărime potriv ită; de dimensiuni moderate. 2. (/nil.) mobil; de manevră. 3. nestabil, variabil, sc himbător, nestatornic. moderating ['modoreitirj] adj. moderator, liniştitor. mobile2 s. 1. mobilă (sculptată). 2. (arta) sculptură (formată din părţi mobile), mobil. moderatio [imodo'rei/an] s. 1. moderaţie, cumpătare, sobrietate, reţinere, rezervă; in mobile hom e [~ 'houm] s. rulotă (ca locuinţa). ~cu cumpătare; modest. 2. rezervă, discreţie. 3. stăpâ e, egalitate (ae caracter). 4. (înv.) mobile library [~ 'laibrori] s. bibliotecă vol antă. compromis. 5. pl. primul examen public de bacalaureat (la Oxford; prese, m o d s). mobile warfare [~ .wo:fs3r] s. (mil.) război de manevră. moderator ['modoreit o'] s. 1. arbitru, mediator; moderator. 2. (tehn.) regulator de mobility [mou'bi liti, mo'bitati] s. 1. mobilitate, vioiciune, vivacitate. 2. nestatornicie, mişcar e. 3. preşedinte de adunare; (amer.) preşedintele adunării electorilor din oraşe. variab ilitate, schimbare, instabilitate. 3. iritabilitatc, excitabilitate.. 4. examina tor (la matematici, la un examen public la Oxford sau Cambridge). 5. (în mobilizat ion [imoubilai'zei/an, -bălai-] s. 1. (/nil.) mobilizare. 2. (fig.) mobilizare, bi serica presbiteriană) pastor care prezidează. activizare. moderator lamp [~ lamip] s . lampă cu dispozitiv pentru reglementarea consumului mobilize ['moubilaizl vb. A. tr. 1. (mii.) a mobiliza (armata), a pune pe picior de luptă. de petrol. 2. (ec.) a pune în circulaţie (bani). B. intr. (mii., despre armată) a fi mobilizat. moderator ship ['modareito/ip] s. rol de moderator. mob law ['mob Io;] s. legea mulţimii, ju decată spontană; linşaj, linşare. modern ['modpn] I. adj. 1. modern, contemporan, actual . 2. modern, de modă nouă. mobocracy [mob'okrosi] s. demagogie. II. s. om al vremuri lor noi, om cu vederi moderne; modern. mobsman ['mobzmon],pl. mobsmen [~] s. (am er. si.) gangster. modernism ['modofOnizam] s. 1. modernism, cele mai noi /mai m odeme păreri, tendinţe moccasin ['mokosin] s. 1. mocasin. 2. (zool.) soi de şarpe veni



 nos (Agkistrodon). sau moduri de expresie. 2. modernism; cuvânt modern; expresie m odernă; neologism. moceasined [-d] adj. încălţat cu mocasini. modernist ['modoQnist] adj ., s. modernist. mocha E'mouks] s. 1. cafea mocea. 2. (culoare) maro, cafeniu. 3 . piele fină (pentru modernistic [-ik[ aay. modernist. mănuşi). modernity [mo'doiniti, mow'd-] s. 1. actualitate, contemporaneitate, caracter modern / mocha coffee [~ 'kofi] s. v. m o c h a ( l ) . actual. 2. ceva modern. ~ " mock [mok] I. vb. A. tr. 1. a-şi bate joc de, a-şi râde de, a lua în derâdere, a zeflemisi, modernization [itno do(:)nai'zei/3n, -ni'z-] s. modernizare. a ridiculiza. 2. a imita, a maimuţări, a pa rodia. 3. a dispreţui. 4. a tachina, a cicăli. 5. a înşela, modernize ]'modo(:)naiz] vb. A. tr. a moderniza, a adapta la vremurile noi. B. intr. a trage pe sfoară. B. int r. (at) a-şi bate joc, a-şi râde (de). II. s. (înv.) 1. bătaie de joc, a adopta obiceiuri moderne, a se moderniza. ridiculizare, zeflemea; to make a ~ of a-şi bate joc de, a lua în râs (cu ac.). 2. imitare; modernness ['modonniş] s. caracter modern, modernis m. parodiere; imitaţie. III. adj. 1. imitat, fals, falsificat. 2. prefăcut, simulat, pretins. 3. imagi modern school [tinodn 'sku:l[ s. şcoală în care nu se predau limbile clasice. nar, fictiv. 4. eronat, fals. modest ['modist, amer. si -est] aay. 1. modest, reţinut; timid; sfios. 2. cuviincios, decent. mockable ['mokoblj adj. cara ghios, ridicol. 3. (despre preţuri ele.) modest, convenabil. mocker ['mokor] s. 1. batjocoritor, zeflemitor. 2. amăgitor, înşelător. modestly [-li] arfv. 1. cu modestie; sfios, cu pudicitatc; fără pretenţii / ifose. 2. cuviincios, mockery ['mokori] s. 1. d erâdere, bătaie de joc, batjocură. 2. glumă. 3. imitare; parodiere, decent. bufonerie. 4 . obiect de batjocură, cal de bătaie. 5. (fig.) farsă, teatru; înscenare. modesty [-i] s . 1. modestie; sfială. 2. cuviinţă, decenţă. 3. (rar) moderaţie, cumpătare. mock-heroic ['m hi'rouik] I. adj. (despre stil, epopee) eroi-comic. II. s. lucrare modi ['mou'da i] s. pl. de la m o d u s. croi-comică, mai ales epopee eroi-comică. modicum ['modik om] s. 1. cantitate mică / redusă (rle bani etc.), porţie mică (de mocking ['mokin] I. a dj. batjocoritor; de batjocură. II. s. batjocură, batjocorire, derâdere. mâncare); a ~ o f truth un grăunte de adevăr. 2. (glumeţ) omuleţ; femeiuşcă. mocking-bird [~ bo;d] s. (omit ) sturz-zeflemitor (Mimus polyglottos). modifiable ['modifaiobl] adj. modificabi l. mocking stock [~ stok] s. persoană de care râd toţi, obiect de batjocură. modifiabili ty ['modifra'biliti] s. modificabilitate. mock moon ['mok mu:n[ s. v. p a r a s e l e n e . modification [.modifi'keijan] s. 1. schimbare, modificare. 2. (lingv .) apofonie, alternanţă mock orange [~ 'orind3l s. (bot.) sirinderică, seringa (Philad elplnis coronarius). vocalică. mock sun [~ sAn] s. (astron.) parhelie. modificativ e ['modifikotiv, amer. -keitiv] I. adj. (gram.) modificator. II. s. (element) mo ck trial [~ itraial] s. (jur.) simulacru de proces, înscenare judiciară. modificator . mock-turtle (soup) [~'ta:tl su;p, mok't-] s. supă din cap de viţel, imitatul supa de broască modificatory ['modifikeitourij adj. modificator, care modifică. ţestoasă. mod ifier ['modifaio1"] s. (gram.) (element) modificator; adverbial ~ complement moc k-up [~\p] s. machetă, model (în mărime naturală). circumstanţial. mock window [~ .windou] s. fereastră oarbă. modify ['modifai] vb. tr. 1. a modifica, a schimba (parţial); a a tenua; a înmuia. 2. (lingv.) modal l'moudl] adj. 1. (gram., muz.) modal. 2. de mod , modal. a schimba prin apofonie / prin alternanţă vocalică. modality [mou'dzeliti] s. modalitate. modifying [-irj] adj. modificator. modal value ['moudl 'vadju:] s. (mat.) valoare modală. modish ţ'moudi/] adj. 1. la modă, modern. 2. (/ani.) care se prăpăd eşte după modă. mode [moud] s. 1. mod, mijloc, metodă. 2. obicei, obişnuinţă (în comportare modishly [-li] aav. (îmbrăcat etc.) la modă. în felul de viaţă); manieră; modă, uzanţă etc litate (si log.). 4. (muz.) tonalitate. modishness [-nis] s. conformism faţă de ceri nţele modei; eleganţă afectată. 5. (muz. ist.) schemă ritmică. 6. (gram. rar) mod. 7. (te*t ) modă. modiste [mou'diist] s. (fr.) modistă; croitoreasă. model ['modi] I. s. 1. mode l, machetă; tip; şablon; tipar. 2. (fam.) copie exactă, mods [modz] s. (si.) prese, de la m o d e r a t i o n (5). asemănare, imagină, icoană. 3. pildă, exemplu, model. 4. si stem. 5. (arte) (persoană care modular ['modjulo'] adj. modular. pozează ca) model. 6. manechin (de vitrină etc.). 7. manechin (persoană)^, rochie (model). modulate ['m odjulcit] vb. A. tr. a modula, a înmuia, a îndulci (vocea); a adapta, a ajusta. 9. a tr. model, demn de urmat / de luat ca exemplu, exemplar. II. vb. A. tr. 1. a mod ela, B. intr. (muz.) a trece dintr-o tonalitate în alta. a da formă (ai dat.). 2. (t ehn.) a turna în tipare. 3. a lua forma de. 4. (after, on) a crea modulation [.mod ju'leijan] s. 1. modulaţie. 2. (rar) melodie. (după, conform cu). B. refl. to ~ ones elf (up)on a person a-şi lua drept model o persoană, modulation factor [~ >fa;ktor]



 s. (tei.) coeficient de modulaţie. a se forma după modelul unei persoane. C. intr. 1 . a modela, a fasona, a sculpta. 2. (tehn.) modulator ['modjuleitorj s. (/iz.) m odulator. a turna în forme. 3. a servi drept model. 4. a lucra ca manechin, a prez enta moda. module ['modju:l] s. 1. (/iz., tehn., orbit.) modul; ~ of design modu l de măsură; ~of torsion modul de torsiune / răsucire. 2. (înv.) plan, desemn. model ana lysis [~ o-nadosis] s. (constr.) studiu pe model. ^ modulus ['modjulos], pl. mod uli [-lai] s. (tehn., mat.) coeficient; valoare absolută. model drawing [~ idro;ir j] s. desen după model. modus ['moudos], pl. modi ['moudai] s. mod, manieră, fel, ge n; fel de viaţă. modeller ['nratolo'] s. 1. modelor; modeller; modelator. 2. sculpto r.



 617 monetize



modus vivendi ['modss vi(:)'vendi, 'moudss vi'vendai] s. (lot.) 1. modus vivendi , acord mollusk v. m o 11 u s c. temporar, înţelegere temporară (între părţile care discută 2. mod / fel de viaţă. molly ['moli] s. 1. v. m o l l y - c o d d l e (1, 2). 2. (sl .) târla. 3. coş mare (pentru fructe etc.). Moeso-Goth [ mi:sou'go8, 'mi:zou-] s. (i st.) mezogot. molly-coddle [~kodl] I. s. 1. bărbat sau băiat efeminat sau cocoloşit. 2 . (fa/u.) papă-lapte; Moeso-Gothic [-ik] adj. (ist.) mezogotic. curcă-plouată, cârpă. 3. n eghiob, găgăuţă, tont. II. mollycoddle vb. tr. a cocoloşi. mofette [mou'fetj s. (geol.) mo fetă. Molly-Maguire [~mo>gwaior] s. (ist.) membru al unei societăţi irlandeze secrete care mog [mog] s. v. m o g g y. lupta contra stăpânirii engleze (pe la 1843). moggy ['ningi] s. (giumef) pisoi. Moloch l'moulok] s. 1. (bibi.) moloh. 2. (zool.) mol oh, şopârlă ţepoasa (Moloch mogote [mo'gouti:] s. (geol.) mogote, hum. Mogul [mou'gA.1,' -- ] I. s. 1. (ist.) Mogol (descendent al cuceritorilor mongoli ai Indiei); horr idus). the Great / Grand ~ Marele Mogol. 2. mongol. 3. mogul persoană sus-pusă / imp ortantă, molt vb., s. v. m o u l t. potentat; magnat. 4. mogul (amer.) tip de loco motivă (la trenurile de marfă). II. adj. molten ['moultoh] I. part. trec. de la m e 11. II. adj. 1. topit; lichid; 2. turnat. mongol. moly ['mouli] s. 1. (mitoi.) i arbă fermecată (în Odiseea). 2. (bot.) usturoi-sălbatic (Allium r mohair ['mouheo ]s. 1. mohair, lână de Angora. 2. mohair, ţesătură de lână de Angora. moly). molybdate [mo'libdei s. (chim.) molibdat. Mohammedan [mou'hEemid^n] adj., s. mahomedan. molybdenite I mo'libdmait, mo'l-, mou'l-, amer. şi irnolib'di:nait] s. (mineral.) Mohammedanism [-izam] s. (rel.) mahomedanism. molibden it. Mohammedanize [-aiz] vb. tr. a maho medaniza, a converti la religia mahomedană. molybdenum [mo'libdinom, mou'l-, mo'l, molib'dimom] ş. (chim.) molibden. Mohawk ['mouho:k] s. 1. indian din tribul Moha wk (în America de Nord). 2. (lingv.) molybdenum glance [~ glu:ns] s. (mineral.) mo libdenită. limba Mohawk. 3. (sport) figură de patinaj. 4. v. M o h o c k. mom [mom] s. (amer. fam.) mamă, mami. Mohican ['mouikon, amer. mou'hiikan] s„ adj. mohican. mo ment ['moumont] s. 1. moment, clipă; I haven't a ~ to spare n-am nici o clipă Mohock ['mouhok] s. (ist.) bandit aristocrat. moiety [moioti.'moiiti] s. 1. jumătate. 2. jumătate parte; parte. 3. (glumeţ) soţie; (rar) liberă; wait a / one / (fam.) half a ~, (pop.) wait half a mo aşteaptă o clipă, o secundă, aşteaptă un pic!; corne this ~! vino în / imediat!; to interrupt at every ~ a întrerupe soţ. moil1 [moil] I. vb. A. intr. a trudi, a îndeplini o muncă grea (mai ales în noroi, în în fiecare clipă; to expect smb. eve y ~ a aştepta pe cineva din clipă în clipă / dintr-un umezeală); (fig.) to toil and ~ a tr udi din greu. B. tr. 1. a umezi, a uda; a murdari; a tăvăli moment într-altul; one hou r to a ~ exact o oră; a ~ ago adineauri, acum o clipă; the ~ în noroi. 2. a obosi, a c hinui. II. s. 1. trudă, muncă grea. 2. confuzie, dezordine. 3. (jig.) I saw him în cli pa în care l-am văzut; the ~ he arrives imediat ce soseşte, la sosirea lui; from the ~ when din clipa când; at this ~, at the present ~ în acest moment. chin,caznă. actualm ente; I am busy at the ~ sunt ocupat acum, în prezent sunt ocupat: at that (very) moil2 s. târnăcop. moire |mwa: r , mwo:r şi pronunţia franceză] s. (jr.) (teAt.) 1. moar. 2. efect de moar. ~ chiar în clipa aceea; at the last ~ în ultima clipă; not for a ~! niciodată! pentru nimic moire ['inwa:rei, mwo:r- şi pronunţia franceză] (Jr., text.) I. adj. moarat, cu ape. II. s. în lume! 2. moment, punct, stadiu. 3. (fiz.) moment (a l unei forţe etc.) 4. importanţă, însemnătate; of little ~ de mică importanţă; it is of no ther puţin interesează dacă, ţesătură care are aspect moarat/ cu ape; moaraj. moist [moist] I. adj. 1. umed, jilav; igrasios. 2. (despre anotimp etc.) umed. 3. (înv.) nu arc importanţă dacă; of the first ~de primă importanţă, de cea mai mare însemnătate. proaspăt, t. II. vb. tr. v. m o i s t e n (A). momenta [mou'mento] pl. de la m o m e n t u m . moist colours ['moist 'kAloz] s. pi. acuarele (sub formă de pastă în tuburi). mom ental [mou'mentol] adj. (fiz.) de moment, al momentului. momental equation [~ i' kwei/pn] s. (fiz.) ecuaţie a momentelor. moisten ['moisn] vb. A. tr. a umezi, a um ecta; a muia, a stropi; (glumeţ) to ~ the lips momentarily ['rnoumonterili] adv. 1 . pentru o clipă. 2. fiecare moment, în tot momentul. a trage o duşcă. B. intr. a se ume zi. 3. dintr-o clipă în alta, din moment în moment. moistener [-orj s. umezitor, dispo zitiv de umezirc; aparat de umezirc. momentariness ['moumonterinis] s. scurta du rată, caracter trecător. moistening [-in] s. umezire, umectare. momentary ['moumonto



 ri] adj. 1. momentan, trecător, efemer, de scurtă durată. 2. care moistness fmoistnis] s. umiditate, umezeală. se petrece în fiecare moment / clipă. moisture [rmoist/or] s. umiditate, umezeală; igrasie; abureală. momentary-swift [~swift] adj. (înv.) iute ca clipa (expresie shakespeariană). moisturize ['moist/oraiz] vb. A. tr. a umezi; a h idrata. B. intr. a se umezi, a se umidifica. momently ['moumontli] adv. 1. la fi ecare minut, din minut în minut. 2. în orice clipă / moke [mouk] s. (sl.) 1. (zool.) măg ar. 2. idiot, bou. 3. (amer. peior.) negru. 4. (austr.) moment. 3. de o clipă, de (un) moment. 4. imediat, pe dată, din moment în moment. rnârţoagă. momentous [mou'mentos, mo'm-] adj. important. însemnat; memorabil. moko ['moukou] s. tatuaj la maori. mom entousness [-nis] s. importanţă, însemnătate. molar1 ['moulo1"] (anat.) I. adj. molar. I I. s. (dinte) molar. 2 momentum [mou'mentom, ma'm-], pl. momenta [-to] s. 1. (fi z.) moment mecanic; molar adj. (chim.) molar, gram-molccular. molasses [mo'laesi z, mou'l-, amer. şi -cz] s. pi. (folosit ca sg.) melasă; melasă neagră; inerţie; viteza miş ii, energie cinetică; impuls. 2. (jig.) impuls; avânt; to gather ~ a căpăta avânt, a se de zvolta impetuos. -... (amer.) (as) slow as ~ foarte încet, încet ca melcul. mon [mon ] s. (scot.) bărbat. mold [mould]... (amer.) v. m o u 1 d... monachal ['monokpf] a dj. monahal, călugăresc. Moldavian [mol'deivion] I. adj. moldovenesc, moldovean. II. s. moldovean. monachism ['monokiz^m] s.v. m o n a s t i c i s m. mole1 [moul] s . aluniţă. 2 monacid [mon'assid] adj., s. (chim.) monoacid. mole I. s. 1. (zool.) cârt iţă, sobol (Taljxi europaea ş.a.). 2. (jig.) cârtiţă. II. vb. intr. monad ['monsed, 'moun-1 s. 1. (filoz-, biol.) monadă. 2. (chim.) element monovalent. a săpa / a scormoni sub pământ, a face găuri / galerii (ca o cârtiţă). 3 monadic [mo'naedik, mow'n-] adj. (chim.) onovalent; monoatomic. mole s. (hidr.) dig (de larg); dig portuar; mol; ehei; ba raj. 4 monadnock [mo'nazdnok] s. (geol.) cornet, monadnock. mole s. (chim.) mol, molcculă-gram. r monarch ['monok] s. 1. monarh, suveran; rege; stăpân. 2. (entom.) fl uture mare (Danais molecular [mou'Iekjub , mo'l-, mo'l-] adj. molecular. chrysip pus). molecular attraction [~ o'tr&kjbn] s. (fiz.) atracţie moleculară. monarchal [m o'naikal, mo'n-] adj. v. m o n a r c h i c a l . mplecularity [moilckju'teriti] s. (fiz., chim.) 1. calitate moleculară. 2. forţă moleculară. monarchical [mo'na:kikpl] adj. monarhie. molecular weight [mou'lckjulo 'weit] s. (chim.) greutate molecula ră. molecule ['molikju:!, 'moul-] s. 1. (fiz., chim.) molecula. 2. (chim.) mol. 3. (fig.) particulă monarchically [-i] adv. monarhic. infimă, atom. monarchism ['monok izsm] s. monarhism. monarchist ['monokist] s. monarhist. mole-hill ['moulhil] s. 1. muşuroi de cârtiţă. 2. (fig.) obstacol uşor de trecut; fleac. monarchize fmonokaiz] vb . A. tr. a monarhiza. B. intr. a se purta ca un monarh. mole rat [~ rast] s. (zo ol.) specie de cârtiţă (Spalax typhlus). mole-shaped [~/eipt] adj. ca o cârtiţă. monarchy [ monoki] s. monarhic. moleskin ['moulskin] s. 1. blană de cârtiţă. 2. (teAt.) moleschin. 3. pl. pantaloni de monastery ['monostari] s. mănăstire (de călugări). moles ch in. mona stic [mo'nasstik, mo'n-] I. adj. mănăstiresc, călugăresc. II. s. călugăr. molest [mou'lcst, ma'l-l vb. tr. 1. a necăji, a plictisi, a stingheri; a hărţui. 2. a jigni. monasticall y [-oii] adv. călugăreşte, monahal. monasticism [mo'nasstisizpm] s. 1. călugărie, monahie. 2. viaţă de călugăr, asceză. 3. a molesta, a maltrata. monaural ['mon'oT^l] adj. (muz.) m onofonic. molestation [imoules'tei/sn, amer. şi rmo-] s. 1. plictisire, necăjirc; hărţui re. 2. jignire. monazite l'monozait] s. (mineral.) monazit. 3. molestare, maltra tare. Monday ['niAndei] s. luni; Black ~a) (rel.) lunea de după Duminica Sfântului A postol moli [mol] s. (sl.) 1. iubită a unui gangster. 2. prostituată. mollescent [mo 'lessnt] adj. liniştitor, alinător; care atenuează / slăbeşte / domoleşte. Toma; b) (sl. sc l.) prima zi de şcoală după vacanţă: (fam.) to keep Saint ~ a lenevi. Mondayish [-i/] adj. (fam.) (mai ales despre funcţionari) care nu are chef de lucru. modifiable [molif aiabl] adj. care poate fi îmblânzit / potolit. Mondays ['nundeiz] adv. lunca. mollif ication [tmolifi'kei/an] s. atenuare, calmare, îndulcire; potolire, pacificare. 1 Monegasque bniono'gcesk] I. adj. din Monacco.rnonegasc.II. s. locuitor din Monac co. mollifier f'molifaio "] s. 1. pacificator. 2. (înv.) calmant, relaxant. mollif y fmolifai] vb. A. tr. a atenua, a reduce, a slăbi, a micşora, a modela, a îndulci, rn onegase. a potoli, a înmuia (asprimea etc.). B. intr. a se calma, a se îndulci, a se înmuia, a se potoli. monetary ['nunitpri, amer. şi 'mon-] adj. monetar, bănesc, valut ar. monetary crisis [~ 'kraisisj s. (ec.) criză monetară. mollusc ['molosk, -Usk] s. (zool.) moluscă. monetary unit [~ 'ju:nit] s. (ec.) etalon monetar. mollusca [mo' Usko] s. pl. (zool.) moluştele. molluscous [mo'Uskos,raa'l-]adj. 1. (zool.) de mol uscă. 2. (fig.) fără caracter, cu caracter monetize ['niAnitaiz, amer. şi 'mon-] vb. tr.



 1. a transforma (un anumit metal) în monede. a alege (metalul) ea bază a sistemului monetar. 2. a bate monedă din. slab.



 money 618



money ['mAni] I. s. 1. numerar, monedă, bani; sumă (de bani); paper ~ monedă hârtie; mon k [nunk] s. călugăr. (amer.) hard ~ monede; soft ~ bilete (de bancă): piece of ~ monedă; current ~ monedă monkdom ['niArjkdpm] s. (fam.) călugări. . * în curs / curentă; counterf eit / bad / base ~ monedă falsa, bani falşi; ready ~ bani în monkery [Wnksri] s. (fam. ) 1. (adesea peior.) viaţă mănăstirească, călugărie. numerar, bani lichizi / peşin; one's o vere personală / proprie; short of ~ fără bani, 2. v. mo nk d o m. monkey ['nurjki] I. s. 1. (zool.) maimuţă; female / she ~ maimuţă (femelă); (si.) to put care stă prost eu ban i; (ec.) ~ on account credit, activ; ~ on hand bani disponibili; to make ~ a fac e / a câştiga bani; a pune bani la ciorap; to come into ~ a moşteni o avere; to be smb .'s ~ up a înfuria pe cineva; a face pe cineva să-şi iasă din fire; a scoate din fire / din sărite pe cineva; (si.) to get one's ~ up a se înfuria, a se supăra, a-i sări muştarul . rolling in ~ a se scălda în bani, a fi putred de bogat; there is ~ in it e o aface re bună, ies bani / se pot scoate bani din afacerea asta; it is worth the ~ face b anii; it is ~ thrown 2. (fig.) maimuţă, ştrengar; (fam.) you young ~ maimuţă mică! ştrengar c! 3. (fig.) away sunt bani aruncaţi; (prov.) ~ begets ~ banul la ban trage; (în zia re) ~ article buletin nătâng, prost, tembel. 4. (sl.) (suma de) cinci sute lire; (am er.) cinci sute dolari. 5. (tehn.) financiar. 2. pl. moneys [-z], uneori monies [-z] (rar) piesă, monedă. 3. pl. (moneys, cărucior de macara. 6. (consîr.) berbec (de so netă). 7. (mine) galerie auxiliară în steril. 8. (tehn.) ciocan cu cădere liberă. 9. (meta l.) cutie de răcire. II. vb. A. tr. a maimuţări. monies) (înv., jur.) bani, fonduri. B. intr. 1. a face salturi / tumbe (ca o maimuţă). 2. (fam.) to ~ (about) with smth. a mişca money act [~ a?kt] s. (ec.) act financiar. ceva (care trebuie lăsat liniştit). m oney agent [~ .eid33nt] s. bancher. monkey board [~ bo:d] ş. (mine) pod de manevră. moneybag [~ baeg] s. 1. pungă de bani. 2. pl. (fam.) avere, bogăţie, bani mulţi. 3. pl. monkey bread [~ bred] s. 1. (bot.) baobab (Adansonia digitata). 2. fructul (fam. ) bogătaş, „sac iară fund". baobabului. money bill [~ bil] ş. (pol.) proiect de lege finan ciară. monkey bridge [~ brid3l s. (mar.) pasarelă. money-box [~boksj s. puşculiţă. monkey business [~ ibiznis] s. (sl.) 1. pungăşie, matrapazlâc, coţcărie, 2. maimuţăreli, money bro [~ ibrouko1"] s. (ec.) agent de bursă. r circ, caraghioslâcuri. money-changer [~spinor] s. 1. păianjen mic (roşu) despre care se crede că aduce noroc. monkey suit [~ sju:t] s. (ame r. fam.) 1. uniformă. 2. costum de gală. 2. (fig.) speculant; cămătar. monkey tricks [~ triks] s. pl. maimuţăreli, giumbuşlucuri. money's worth [~z ws:5] s. 1. valoare a bani



 lor. 2. ceva care merită banii cheltuiţi L monkey wrench [~ renr/j s.l.v. m o n k e y s p a n n e r. 2. (amer. fam.) piedică, care are valoarea reală a sumei cheltuite. obstacol; şicană. moneywort [~wo:t] s. (bot.) dreţe (Lysimachia nummularia). monkhood [Wnkhud] s. 1. călugărie. 2. călugări. monger ['mAng3rJ ş. vânzător, negustor (mai ales în nte compuse); fish~negustor / monkish ['mArjki/] adj. călugăresc, monahal. vânzător de p eşte; traficant, colportor; (peior.) news~ bârfitor, zvonist; colportor. monkship [' niArjk/ip] s. v. m o n k h o o d (1). Mongol ['mongol, -g9l] I. adj. din Mongoli a, mongol. II. s. locuitor din Mongolia, monk'shood ['mAnkshudf s. (bot.) omag ( Aconitum napellus). mongol. monoacid ['monou'aîsid] adj. (chim.) monoacid; monobaz ic. Mongolian [mon'goulion] I.adj. v. Mo ng o 1.(1). II-s.l.v. M o n g o l (II). 2. (lingv.) monoatomic [~o'tomik] adj. (fiz.) monoatomic. (limba) mongolă. monobas al [~'bcisl] adj. (cristalografie) monobazal. Mongolian idiocy [~ 'idiasi] s. (m ed.) v. M o n g o 1 i s m. monobasic [~'beisik] adj. (chim.) monobazic. Mongolic [morj'golik] adj., i. v. M o n g o l i a n . monoblock [~bbk] s. (tehn.) monobl oc. Mongolism ['mongoUzPin, -gal-] s. (med.) mongolism. monocarpellary [~'ko:pcb ri] adj. (bot.) monocarpelar. Mongoloid [mon'gobid] adj. mongoloid. monocelled [ ~seld] adj. (biol.) monocelular. mongoose ['mgrjgms, 'iiiAn-] s. (zool.) 1. mang ustă (Herpestes sp. s.a. genuri). monochord [~ko:d, -nok-] I. adj. (fiz.) monocord . II. s. (muz.) monocord. 2. lemurian (Lemur mongoz). monochromat [imona'kroumas t] s. (med.) persoană care suferă de monocromatism. mongrel ['niArjgrsl] I. s. 1. încr ucişare. 2. hibrid; metis; corcitură. 3. (zool.) corcitură, monochromatic [.monoukrou' manik] adj. monocromatic, de o singură culoare. câine de curte corcit. II. adj. corc it. monochromatism [imono'kroumofem] s. 1. monocromie. 2.(med.) monocromatism. m ongrelize [-aiz] vb. tr. a corci. monochromator [imonoukrou'meita1"] s. (fiz.) m onocromator. mongst [nurjst] prese, de la a m o n g s t . monochrome ['monokroum ] I. s. (poligr., arte) imagine monocromă. II. adj. monocrom. r moni(c)ker ['monik o ] ş. 1. semn de recunoaştere (al unui vagabond). 2. (si.) nume; monocle ['monokl, -nok-] s. monoclu. poreclă. monoclinal ['monou'klain^l] adj., s. (geol.) monoclina l. moniliform [mou'nilifo:m] adj. (bot., zool.) moniliform. monocline ['monoukla in, -nok-] s. (geol.) monoclinal. monism ['monizsm, amer. şi 'rnou-] s. (filoz.) m onism. monoclinic [imonou'klinik] adj. (geol.) monoclinic. monist ['monist] s. ( filoz.) monist. monocoque ['monouikouk] s. (av.) monococă, fuzelaj-cocă. monistic [m a'nistik] adj. (filoz.) monist(ic). monocot ['monoukot] s. (bot.) monoeotiledon (prese, de lâ m o n o c o t y l e d o n ) . monition [mou'ni/sn, mg'n-J s. 1. înştiinţar e, aviz, avertisment, prevenire; premoniţie. monocotyledon ['monouikoti'li:d3n] s. (bot.) monoeotiledon. 2. (jur.) citaţie. 3. (bis.) îndemn / avertizare în scris (din partea unui episcop pentru a monocotyledonous [-os] adj. (bot.) monocotiledonat. împiedica o abatere). monocracy [mou'nokrasi] s. (pol.) autocraţie. 1 monitor ['mon ita "] I. s. 1. mentor, sfetnic, povăţuitor, sfătuitor. 2. monitor (elev dintr-o monoc ular [mou'nokjulor, mo'n-] I. adj. 1. monocular, adaptat pentru un singur ochi. clasă superioară, care ţine ordine într-o clasă inferioară); şeful clasei. 3. (mar.) monito . (rar) chior. II. s. 1. (fiz.) monocular. 2. (med.) monoftalm. (vaş care supraveg hează coastele). 4. (hidr.) (hidro)monitor. 5. (zool.) şopârlă care anunţă monoculture ['mo ou.kAlt/or] s. (agr.) monocultură. apropierea crocodililor (fam. Varanidae). 6. (c onsir.) luminător. 7. (tehn.) aparat de monocyclic ['monou'saiklik] adj. (chim., f iz-, mat.) monociclic. reglare/ control. 8. (tehn.) cap-revolver. 9. (cib.) disp ozitiv de comandă. 10.(7Y) monody ['monodi] s. 1. monodie, odă pentru o singură voce (în tragediile antice controlor / monitor de imagine; monitor de sunet. II. vb. A. tr. 1. (7V) a asculta, a urmări, greceşti). 2. cântec de jale, bocet. 3. (muz.) monodi e, compoziţie monodică. a. supraveghea. 2. (fiz.) a supune spre verificare intensita tea de radiaţie radioactivă. monoecius [mo'ni:/os] ş. (biol.) hermafrodit. 3. a observ a / a detecta (cu ajutorul instrumentelor). 4. a supraveghea, a monitoriza. B. i ntr. monofîlm ['monoufilm] s. (chim., fiz-) strat monomolecular. a funcţiona / a ser vi ca monitor / ca supraveghetor etc. monogamic ['monou'gEemik] adj. monogam. mo nitorial [imoni'toxiol] adj. 1. îndemnător, povăţuitor; de monitor. 2. v. m o n i t o r y (I). monogamist [mo'nogomist, mo'n-] adj., s. monogam. r monitorial school [~ sku:l] s. scoală în care elevii din clasele superioare monogamy [mo'nogomi] s. monog amic supraveghează ordinea în clasele inferioare. monogenesis ['monou^cnisis] s. (bi ol.) monogeneză. monitory ['monitori] I. adj. de înştiinţare, de avertisment, care avert izează. II. ş. (re/.) monogenetic ['monoud3inetik] adj. (biol.) monogenetic. monogen



 ic [imonou'd3cnik] adj. (genetică, mat.) monogen. mesaj povăţuitor, îndemn / avertisment scris (al unui episcop). monoglot fmonoglot] s. monoglot, persoană care vorbeşte o singură limbă. monitory letter [~ Jets'"] s.v. m o n i t o r y (II).



 619 moon-faced monogram ['mansgraem] s. monogramă. monogrammatic ['managra'mastik] adj. ca o mono gramă, monogrammed ['raonagraemd] s. cu monogramă. monograph ['monagrccf, -gra^fj I. s. monografie. II. vb. tr. a scrie o monografic despre; a trata monografic. mon ographer [ma'nagrafar, mo'n-] s. monograf, autor al unei monografii. monographic [.nwns'graefik] adj. monografic. monogyny [mou'nod3ini, ma'n-] s. monoginic. mo nohydrate [imanou'haidreit] s. (chim.) monohidrat. monohydric l'manou'haidrik] a dj. (chim.) monobazic; monohidroxilic; monovalent. monolayer [.monou'leiar] s. ( chim.) peliculă moleculară. monolingual l'manouplingwal] adj. monolingv. monolith [' monouliB, -nai-] I. s. monolit. II. adj. monolitic. monolithic [imanou'liGik, -n a'l-] adj. 1. monolitic. 2. (jig.) monolitic, indestructibil, de nedruncinat. mo nologic(al) [rmana'bd3ik(al)] adj. monologat; în formă de monolog. monologist [ma'na bd3ist] s. 1. persoană care rosteşte un monolog. 2. persoană care monopolizează conversaţi a. monologize [ma'nabd3aiz] vb. in/r. a monologa, a acapara conversaţia, a nu lăsa p e alţii să vorbească. monologue ['manabg, rar 'mouna-] s. monolog. monomania ['manou'm einia, iman-, -na'm-] s. (med.) monomanie. monomaniac [-k] adj. monomaniac, mani ac, obsedat de o singură idee. monome ['monoum] s. (mat.) monom. monomer ['manamar , mou-] ş. (chim.) monomer. monometallism [imanou'metalizpm] s. (ec.) monomctalism . monometer [ma'nami(:)tar] s. (metr.) monometru, vers alcătuit dintr-un (singur) picior. monomial [ma'noumial] s. v. m o n o ni e. mononuclear [imanou'nju:klbr] adj. mononuclear. mononucleosis [iiiianou-njmkli'ousis] s. (med.) mononuclcoză. mo nophase ['manafeiz] adj. (electr.) monofazat. monophthong ['manafBanJ s. (fon.) monoftong. monophthongal [imanafGangd] adj. (fon.) de monoftong. monophthongize ['manafibijgaiz] vb. tr. (fon.) a monoftonga, a reduce la un singur sunet vocali c. monoplane ['manaplein, -noup-] s. (ai'.) monoplan. monoplegia bmanou'pli:d3ia ] s. (med.) monoplegie. monopolist [ma'napslist] s. (ec.) 1. monopolist. 2. (ec. ) adept al sistemului monopolist. 3. (fig.) persoană care monopolizează ceva. monopo listic [mapnapp'listikj adj. monopolist. monopolization [mainapplai'zci/pn] s. m onopolizare. monopolize [ma'nap^laiz] vb. tr. (ec., fig.) a monopoliza; to ~ the conversation a acapara conversaţia. monopolizer [-3r] s. monopolizator. monopoly [ma'nap^li] s. (ec.,fig.) monopol; to have the ~ of a avea monopolul (cu gen.). monopoly price [~ prais] ş (ec.) preţ de monopol. monorail ['manourcil, -nar-] s. 1. calc ferată monoşină / cu o singură şină; monorai. 2. calc ferată suspendată (pe piloni); electric cu cărucior. monorhyme ['manouraim, -nar-] s. (metr.) monorimă. monorime s . v. m o n o r h y m e. monosaccharide [iinanou'saekaraid] s. (chim.) monozahari dă. monosepalous [imanou'sepplas, -na's-] adj. (bat.) monosepal. monostich ['monoH Stik, -nas-] s. (metr.) monostih. monosyllabic ['jnanasi'iaebik, iman-, -nous-j adj. monosilabic. monosyllabically [-aii] adv. monosilabic. monosyllabism ['mano u'silabizsm] s. monosilabism. monosyllable ['manaisibbl] s. monosilabă. monosymmet ric [-manousi'mctrik] adj. 1. (despre cristale) monoclinic. 2. (biol.) zigomorf. monotheism ['manouSbizsm, -na6-, 'monoMi0i:i, -n3-0i:i-] s. (rel.) monoteism. m onotheist ['nionoH'9i:ist] s. (rel.) monoteist. monotheistic [.inano«6i:'istik] ad j. monoteist. monotint ['monotint, -no/d-] s. desen sau gravură într-o singură culoare . monotone ['manatoun] I. s. 1. v. m o n o t o n y. 2. (muz.) melodic pe un sing ur ton. II. vb. tr. şi iu/r. a recita, a citi sau a cânta pe acelaşi ton. monotonous [ ma'natanss] adj. monoton; uniform; plicticos. monotonousness [-nes] s. v. m o n o t O n y. monotony [nw'notsni] s. monotonie, uniformitate; plictiseală. monotreme ['manoutrkm] s. (biol.) monotrem. monotype ['monataip, -nouţ-] s. 1. (biol.) mono tip, unic reprezentant al unei specii. 2. (poligr.) monotip. monotyper [-ar] s. (poligr.) monotipist. monovalence ['manouivcilans,'--'--, ■--'--] s. (chim.) monov alcnţă. monovalency [-i] s.v. m o n o v a l e n c e . monovalent ['manou.veilant] ad j. (chim.) monovalent. monoxide [ma'naksaid, ma'n-, amer. şi -sid] s. (chim.) mono xid, oxid cu un atom de oxigen. Monroeism [man'rouiz^m, niAii'r-,'—] s. (ist. S.U. A.) doctrina preşedintelui lui Monroe. monsieur [ma'sja:rjorma tare,-rnasjVjormaslabă],pi.rnonsieurs[-z] s. 1. (fr.) domn ul; domnule. 2. (adesea peior.) francez, franţuz. monsoon [man'sum, man-] s. muson



 ; rainy / wet ~ muson de vară; dry ~ muson de iarnă. monster fmonsta1"] I. s. 1. mon stru, bâzdâganie; neom, dihanie. 2. monstru, pocitanie, avorton. 3. (înv.) minune. II. adj. monstruos, uriaş, gigantic; de monstru. monstrance ['manstrans] s. (bis. cat olică) monstranţă, ostensoriu. monstrosity [mans'trositi, man-] s. 1. monstruozitate, grozăvenie. 2. monstru; pocitanie. monstrous ['manstras] I. adj. 1. monstruos, gro aznic; bestial, atroce. 2. monstruos, pocit, diform, hidos, hâd. 3. imens, colosal , prodigios. 4. absurd, fără sens. II. adv. (înv.) extraordinar, neobişnuit. monstrously |-li] adv. monstruos; groaznic. monstrousness [-nis] monstruozitate (a unei fap te etc.). montage [man'to^,'--, 'montid3] s. (jr.) 1. (cin.) montaj. 2. fotomont aj. Montanan [mon'taenan, -ta:-] I. adj. din Montana. II. s. locuitor din statul Montana. montane [man'tein] adj. 1. muntos. 2. care locuieşte la munte. montan wa x ['mantsen 'weeks] s. (mineral.) ceară montană. monte ['manti] s. denumirea unui jo c de cărţi. monte-jus [pronunţia franceză] s. (chim.) montejus. Montenegrin ['manti:ni:g rin] adj., s. muntenegrean. month [nunG] I. s. lună; calendar ~ lună calendaristică; i n the ~ of August în (luna) august; current ~ lună în curs, lună curentă; at the end of th e current / present ~ la sfârşitul lunii curente; what day of the ~ is this? a câta zi a lunii e aceasta? ce zic astăzi?; în cât suntem astăzi?; this day ~a) de azi într-o lună; b) acum o lună; from ~ to ~din lună în lună; once a ~ o dată pe lună, lunar; twice a ~ de d uă ori pe lună, o dată la două săptămâni; to receive one's ~ pay a-şi primi salariul lunar. hly ['niAnGli] I. adj. lunar. II. adv. lunar; în fiecare lună o dată, o dată pe luna. II I. s. 1. revistă lunară. 2.pl. (med.) menstruaţie. monthly nurse [~ 'na:s] s. soră de ca ritate (pe lângă o lehuză). monticule ['mantikju:l] s. 1. dâmb, movilă, movilită. 2, (geol. con suplimentar (la baza sau pe coasta unui vulcan). 3. gheb, cocoaşă (la animale). monument ['manjumant] s. 1. monument; statuie; the Monument coloana din Londra (ridicată hi amintirea incendiului din 1666). 2. sepulcru. 3. monument al naturii. 4. trofeu. 5. (jig.) monument, document (istoric, literar etc.). 6. (fig.) exem plu, monument; a ~of scholarship un monument de învăţătură. monumental [monju'mentl] adj. 1. monumental, măreţ; uriaş, colosal, uimitor. 2. memo rabil, remarcabil, de mare însemnăt te. 3. (jig.) colosal, monumental, nemaipomenit; — stupidity prostie monumentală / f enomenală. 4. de pe un monument. 5. funerar. monumentality [.manjuman'tasliti] s. monumentalitate, caracter monumental. monumentalize ['manjumcntpbiz] vb. tr. a r idica un monument în cinstea (cu gen.), a eterniza printr-un monument. moo [mu:] I . vb. intr. a mugi. II. s. 1. muget. 2. (peior.) femeie tâmpă. mooch [mu:t/] (şl.) vb. A. in/r. 1. a umbla haimana, a trândăvi. 2. a fura, a sfeterisi. B. tr. 1. a fura, a sfeterisi, a şterpeli. 2. a cerşi. 3. a tapa. mood1 [mu:d] s. 1. (gram., log., muz .) mod. 2. (muz.) armonic; acord. mood 2 1. s. 1. dispoziţie, stare sufletească / de spirit; to be in a good ~ a fi bine dispus; to be in a bad ~ a fi prost dispus; he is in one of his bad ~s e într-un moment de proastă dispoziţie; to feel / to be in no ~ for laughing a nu avea poftă de râs, a nu-i arde de râs, a nu avea nici un chef de râs. 2. pi. indispoziţie; toane; capricii. 3. fire, temperament. 4. (îuv.) supărare, mânie, furie. moodiness [rmu:dinis] s. 1. toane; proastă dispoziţie. 2. toane, dispoziţi e schimbătoare. mood swing ['mu:d swirj] s. (amer.) schimbare a dispoziţiei. moody [ 'mu:di] adj. 1. capricios, schimbăcios, cu toane. 2. trist, mâhnit, abătut; în dispoziţie proastă, prost dispus. 3. gânditor, meditativ. mool [mu:l] s. (scot-) 1- lut; ţărână. 2. gr apă, mormânt. moola ['mu:b] s. (amer. si.) bani, lovele. moolah ['mu:b] s. 1. v. m u 11 a (h). 2. v. m o o l a . moon [mu:n] I.s. l.(aştron.) lună; full ~ lună plină; new ~ lună nouă; the ~ increases/ waxes luna creşte: the ~ wanes luna descreşte; to bay the ~ a) a lătra la lună; b) (fig.) a se ocupa cu / a se ţine de fleacuri; to believe that the ~is made of green cheese a crede orice absurditate; a crede că tot ce zboară se mănâncă; to cry for the ~ a cere un lucru imposibil / luna de pe cer; once in a blue ~ foarte rar, din an în Paşte; (şl.) to shoot the ~ a se muta din locuinţă pe furiş noaptea pentru a nu plăti chiria); to aim / to level at the ~ a avea pretenţii exagerate, a viza situaţii mari. 2. (astron.) satelit (al oricărei planete). 3. (poetic) lună (a an ului). 4. lumina lunii. 5. ceva în formă de lună; semilună (emblema steagului turcesc). 6. the Moon (mitol.) (zeiţa) Diana; Selene. 7. (în alchimie) argint. II. vb. A. tr. (si to ~ away) a petrece (timpul) visând. B. iutr. 1. (şi to ~ about) a rătăci / a se mişc a / a înainta ca în vis / ea un somnambul. 2. (rar) a străluci ca luna. moonbeam ['mu: n bi:m] s. rază de lună. moon-blind [~.blaind] adj. 1. (vet.) suferind de oftalmie p eriodică. 2. (med.) suferind de hcmcralopie. 3. orb; miop. moon blindness [*- ibla indnis] s. 1. (vet.) oftalmie periodică. 2. (med.) hcmcralopie. mooncalf [~ka:f] s



 . 1. idiot, imbecil (din naştere). 2. visător, „somnambul". 3. (înv.) monstru, dihanie, pocitanie. mooned [mu:nd] adj. 1. împodobit cu semiluni. 2. de forma lunii sau sem ilunii. mooner ['mu:nar] ş. 1. lunatic, somnambul. 2. (jig.) visător. moon eye ['mu: n ai] s. (vet.) 1. oftalmie periodică. 2. ochi atins de oftalmie periodică. moon-eye d [-d] adj. 1. v. m o o n - b l i n d (1,2). 2. cu ochii larg deschişi / cu ochii holbaţi de frică, de mirare etc. moon-faced ['mu:iiifeist] adj. cu faţa rotundă ca o lună.



 moonflaw 620



moonflaw [~flo:] s. (fnv.) acces de nebunie cauzat de lumina lunii. moonglade [~ gleid] s. (amer. [K>etic) oglindirea lunii în apă. moongrass [~gra:s] s. (bot.) „iarba -lunii" (Sesleria splioeroceplialaj. moonhead [~hed] s. (amer. si.) lunatic, neb un. moonish ['mu:ni/] adj. 1. capricios, schimbător. 2. (fig.) ca o lună plină. moonkn ife ]'mu:nnaif] s. (pielărie) disc de înmuiat. moonless ]'mu:nlis] adj. fără lună. moonlig ht |'mu:nlait] I. s. lumina lunii. II. adj. 1. luminat de lună. 2. la lumina lunii . III. vb. intr. (fam.) a lucra suplimentar (mai ales noaptea); a avea o a doua slujbă (nedeclarată la fisc). moonlighters [~laitoz] s. pi. (ist.) membri ai „Ligii ir landeze" (care, în semn de protest, distrugeau noaptea semănăturile si vitele moşierilor englezi). moonlight flitter [—Ia.it pflitor] s. (si.) plecare pe furiş din locuinţă noa ptea pentru a nu plăti chiria. moonlighting ['mu:n>laitinj s. (fam.) slujbă suplimen tară («rai ales de noapte si nedeclarată la fisc). moonlit ['mu:nlit[ adj. luminat de lună, scăldat în lumina lunii. moon-mad [~maxij adj. nebun, smintit. moonmaii [~mon],p l. moonmen [~, -men] s. (înv.) 1. lunatic. 2. (sl.) ţigan. moon month [~ niAnG] s. ( astron.) lună lunară. moonrise [~raiz] s. răsăritul lunii. moonscape [~skeip] s. peisaj sub clar de lună. moonset [~set[ s. apusul / asfinţitul lunii. moonshee ['mu:n.fi:] s. (anglo-indian) tălmaci, translator. moonshot ['mu:nfot] s. (cosm.) 1. lansare a unei nave spre lună. 2. navă spaţială lansată spre lună. moonshine ['miun/ain] s. 1. clar e lună. 2. absurditate; absurdităţi; nimicuri; prostii; fantezie. 3. (amer. sl.) alcoo l de contrabandă (mai aies whisky). moonshiner [~.J'ainor] s. (amer. sl.) 1. contr abandist (care transporta alcool noaptea). 2. alegător. •' -'moonshiny [~i/aini] adj . 1. luminat de lună. 2. (despre lumină ele.) de lună. 3. (fig.) himeric; înşelător, amăgit 4. (fig.) absurd; smintit, nebunesc. moonsiff ['mu:nsif[ s. (anglo-indian) jude cător hindus. , moonstone [nnunstoun] s. (mineral.) piatră de lună, filinit. moonstric ken [-.strikan] adj. v. m o o n s t r u c k . moonstruck [~strAk[ aay. 1. lunati c. 2. halucinat; nebun, zănatic. moonwort ['mu:nwo:t] s. (hot.) limba-cucului (Bot rychium lunaria). moony ['mu:ni[ adj. 1. asemănător cu luna, ca o lună. 2. luminat de lună. 3. distrat; gânditor. 4. (fam.) afumat, cherchclit. Moor [muor, moor, mo:r] s. 1. (ist.) maur. 2. mahomedan (din India). moor1 s. 1. ţinut întins acoperit adesea cu vegetaţie arbustivă măruntă (aVn genul Erica ş.a.). 2. teren mlăştinos; mlaştină. 3. ter oare. moor2 (mar.) vb. A. tr. a afurca; a amara; a lega (vasul) de mal. B. intr. 1. a afurca sau a amara. 2. a arunca ancora. moorage ['muaridj, 'moar-, rmo;r] s. (mar.) 1. amaraj; loc de ancoraj; dană; acostare. 2. taxă de amararc. moor bath [ 'muo ba:6] s. baie de nămol. moor berry [~ iberi] s. (bot.) afin, răchitele (Vaccini um sp.). moor coal [~ koul] s. (mine) cărbuni de mlaştină; turbă. moor cock [~ kok] s. v . m o o r g a m e. moor fowl [~ faul] s. v. ni o o r g a m e. moor game [~ geim] s. (omit.) potâmiche albă din Scoţia (bagopus scoticus); ( ~ cock masculul; ~ hen fem ela). moorhen ['muohen, moo-, mo:-] s. v. m o o r g a m e. mooring ['mirarin, 'm oor-, 'mo:r-J I. s. (mar.) 1. legare (de tarm cu odgonul); afurcare; amaraj; shi p at her ~s navă legată de ţărm cu odgoane. 2. post de ancoraj; dană de acostare. 3. pi. a ncoră de port / geamandură. 4. pl. geamanduri de legare. mooring anchor [~ ia;nkor] s. (mar.) ancoră de geamandură. mooring bitts [~ bits] s. pl. (mar.) bintă de lanţ. moor ing block [~ blok] s. (mar.) ancoră de beton. mooring board [~ bo:d] s. (mar.) pla nşetă de manevră. mooring buoy [~ boi] s. (mar.) geamandură de acostare. mooring cluster |~ iklAsto'] s. (mar.) dalb, trei fraţi. mooring mast [~ mu:st] s. 1. (mar.) stâlp de ancorare. 2. (av.) catarg pentru aterizare (pentru dirijabile). mooring post [~ poust] s. (mar.) pilot de reazem; baba. mooring swivel [~ iswival] s. (mar.) cheie de afurcare. Moorish f'muori/, 'moor-, mo:r-] adj. 1. (de) maur. 2. (în Indi a) mahomedan. moorland ['muolond, 'mool-, 'mo:l-, -tend] s. v. m o o r1 (1,2). M oorman ['muomon],pl. Moormen [~] s. maur. moorstone ['muostoun] s. bloc de grani t. moorwort f'muowo:t] s. (bot.) ruginare (Andromeda polifolia). moose [mu:s] s. (zool.) elan-american (Alces americanus). moot1 [mu:t] I. s. 1. (ist.) adunare de cetăţeni liberi ai unui comitat pentru discutarea problemelor privitul întregul com itat; locul unde, se ţine această adunare. 2. (jur.) acţiune în justiţie; litigiu; acuzare . II. adj. (despre o problemă) 1. disputat, dezbătut, discutabil, contestabil. 2. te oretic, academic. 3. ipotetic. III. vb. A. tr. 1. a pune (o problema) în discuţie, a



 dezbate. 2. a de/.bate (procese, ca practică juridică). B. intr. 1. a argumenta, a pleda. 2. (înv.) a se plânge. moot2 s. cui de lemn.



mooted [rmu:tid] adj. (amer.) v. m o o t 1 (II). mop1 [mop] I. s. 1. cârpă de praf f ixată pe un băţ; otreapă; dish ~ spălător (de vase), cârpă pentru spălatul vaselor; window spălat geamurile. 2. ghem, ghemotoc. 3. (mar.) coadă cu mâner. 4. (sl.) claie de păr. 5. (tehn.) disc de lustruit. II. vb. tr. 1. a şterge. 2. a mătura. 3. to ~ up c) (mil. ) vb. a curăţa de inamici (un teren etc.); b) (tehn.) a curăţa la umed. c) (fam.) a term ina, a încheia, a duce la bun sfârşit. mop 2 1. vb. intr. a face grimase I strâmbături. II . s. grimasă, strâmbătură. mopboard ['mopbo:d[ s. (amer.) plintă, şipcă de bordură. mope [m I. vb. A. intr. 1. a fi deprimat / abătut / posomorât; a fi cuprins de urât. 2. to ~ a bout / around a umbla fără ţintă, a-şi plimba amărăciunea. B. tr. a deprima, a mâhni. C. re se întrista; a fi mâhnit / abătut. II. s. 1. om deprimat / blazat / apatic sau ursuz. 2. pl. urât, deprimare, spleen. moped ['mouped] s. motocicletă uşoară; motoretă. mope-eye d ['moupaid] adj. miop. moper ['moupor] s.v. m o p e (II, 1). mopey ['moupi] adj . v. m o p i s h. mopish ['moupi/] adj. trist, abătut, posomorât; predispus la ipoho ndrie; plictisit; ursuz. moppet ['mopit, amer. si -et] s. 1. (fam.) păpuşă. 2. (fam.) copil, puşti. 3. (rnv.) păpuşică, drăguţă, micuţă. mopsy ['mopsi(:)] s. l.v. m o p p e t (3 lăţos. 3. (înv.) femeie dezordonată / şlcampătă. moquette [mou'kct] s. (fr.) (text.) moche orainal [mo'reinal, mo'r-] adj. (geol.) morcnal, de morenă." moraine [mo'rein, mo' r-] s. (geol.) morenă. moral ['mor.il] I. adj. 1. moral, etic; moral, cinstit; nob il; virtuos, cast; ~ victory victorie morală; ~Iaw lege morală; ~sense simţ moral. 2. moralizator. -0- ~ certainty certitudine completă, fapt aproape neîndoielnic. II. s. 1. morală, învăţătură, pildă, concluzie. 2. pl. moravuri, obiceiuri. 3. pl. (folosit ca sg etică, morală. 4. (vulg.) mare asemănare, imagine leită; the boy is the very ~ of his fa ther băiatul e leit tatăl său. ' morale [mo'ra:l, mo'r'-] s. 1. moral, stare morală (mai ales a trupelor, a armatei); to undermine the ~ a submina, a distruge moralul. 2. (înv.) morală, moralitate. moral faculty ['moroi Taekslti] s. simţ moral. moralism ['moralizam] s. 1. maximă morală; precept moral. 2. (lecţie de) morală. 3. credinţă într-o alitate lipsită de implicaţii religioase. moralist ['moralist] s. 1. moralist. 2. pe rsoană care duce o viaţă de înaltă ţinută morală (fără a fi religios). moralistic [iiiioro' dj. moralist; didactic. morality [mo'raditi, mo'r-] s. 1. morală, etică. 2. moralita te, conduită morală. 3. învăţ㍠tură, morală. 4. pl. moravuri. 5. (teatru ist.) moralitate. ze ['moralaiz] vb. A. intr. a moraliza. B. tr. 1. a da o interpretare morală (cu d at.). 2. a îndrepta moravurile (cu gen.). moralizer [-V] s. moralist. moralizing [ -in] adj. moralizator. morally ['morali] adv. 1. moral, conform moralei. 2. din punct de vedere moral. moral philosophy ['moral fi'losofi] s. etica, morala, fil ozofia morală. morass [mo'rres, mo'r-] s. 1. mlaştină; ţinut mlăştinos. 2. (fig.) strâmtoar ananghie, situaţie grea. morassic [-ik] adj. v. m o r a s s y. morassy [-i] adj. m lăştinos. moratorium [imoro'to:riom, mo:r-, -amer. -'ton-] s. (ec.) moratoriu. morat ory ['moratori, -touri] adj. (ec.) de moratoriu, prin care se amână termenul de plată. Moravian [mo'reivion] I. s. 1. locuitor din Moravia. 2.pl. (ist.) fraţii din Mora via (din secta lutsită, emigranţi în Saxonia). II. adj. 1. din Moravia. 2. (ist.) refe ritor la fraţii din Moravia. morbid ['mo:bid] adj. 1. morbid, bolnăvicios, nesănătos. 2. (mea1.) patologic; "growth neoplasm, cancer. 3. dând o impresie bolnăvicioasă; morbid , înclinat spre melancolie, teamă sau suspiciune. 4. îngrozitor, respingător. morbidity [mo:'biditi] s. 1. stare bolnăvicioasă. 2. morbiditate. morbidness ['mo:bidnis] s. 1 . imprcsionabilitate bolnăvicioasă. 2. bănuială. 3. v. ni o r b i d i t y. morbific(al) |mo:'bifik(al)] adj. care produce boală, care îmbolnăveşte. morbosity ].mo:'bositi] s. v . m o r b i d i t y. mordacity [mo:'da?siti] s. corosivitate, mordacitate, caust icitate. mordacious [mo:'deiJos] adj. caustic, usturător, corosiv. mordancy ['mo:d onsi] s. v. m o r d a c i t y. mordant ['mo:dant] I. adj. 1. sarcastic, înţepător. 2. (chim.) caustic, corosiv. 3. (med.) caustic, care produce descompunerea ţesuturilo r. II. s. 1. (acid) mordant; baiţ; corosiv. 2. (poligr.) acid de gravare. 3. (te.i t.) mordant fixator de colorant. 4. («gr.) substanţă întrebuinţată pentru stârpirea dăunăto III. vb. tr. 1. a bâiţui, a decapa. 2. (tevt.) a moidansa. mordent ]'mo:dont] s. (mu z.) mordant. more [mo:r, moor[ I. adj. 1. mai mult; mai multă; încă; mai; (some) ~ bre ad, please! nişte pâine / puţină pâine, vă rog!; to have some ~ wine a mai bea / a mai lua in. 2. mai mulţi; mai multe; încă; mai; ~ people mai mulţi oameni, mai multă lume; two ~ b ooks încă două cărţi; they walked three ~ miles au mai mers (încă) trei mile; there were no



 lakes to see nu se mai vedeau (şi alte) lacuri. 3. mai mare; the a) mai mare. II. s. mai mult; I cannot give ~ nu pot da / să dau what he had promised and ~ dădu ceea ce promisese şi mai mult / I needn't say ~ nu e nevoie să spun mai mult, am spus tot ce era



~ part partea (ce mai mult; he gave ba chiar mai mult; / aveam de spus;



 621 mosaic gold



morphologic(al) [imo:fo'lod3ik(9l)] adj. (gram., biol. etc.) morfologie. he know s ~ about it than you el ştie mai multe decât mine (despre asta); I hope to see ~ of him sper să-l văd mai des în viitor; sper să fac mai îndeaproape cunoştinţă cu el; morphol lly [-aii] adv. (gram., biol. etc.) (din punct de vedere) morfologic. is there a ny ~? mai este? a mai rămas?; there is plenty ~ mai este / a mai rămas destul; morph ology [mo:Tol9d3i] s. (gram., biol. etc.) morfologie. do you want (any sau some) ~? nu mai doriţi?; vreţi să mai luaţi?; I want a little ~ mai morphometry [mo:'ibmitri] s. (geol.) morfometric. vreau puţin / încă puţin; there is nothing ~ to be said nu mai este nimic de spus; he is morphonemics [imo:fou'ni:miks] s. pi. (folosit ca sg.) v. m o r p h o p h o n e m i c s . twenty and ~ are douăzeci de ani trecuţi, are ma i mult de douăzeci de ani; what is — morphophoneme [imo:fou'founi:m] s. (lingv.) mor fonem. mai mult, ba mai mult, mai mult încă; neither ~ nor less nici mai mult, nici mai puţin. morphophonemic [imo:foufou'ni:mik] adj. (lingv.) morfoncmic. III. adv. 1. mai (mult); (serveşte şi la formarea comparativului analitic al adjectivelor morp hophonemics [imofoufou'ni:miks] s. pi. (folosit ca sg.) morfonologie. şi adverbelo r plurisilabice); ~ easily mai uşor; ~ and ~ din ce în ce mai mult; he was morris [' moris] I. s.v. m o r r i s d a n e c. II. vb. tr. şi intr. a dansa. ~ surprised th an annoyed era mai mult surprins decât supărat; — than half dead mai Morris chair [~ t /s3 r ] s. tip de fotoliu cu spetează rabatabilă şi perne detaşabile. mult mort decât viu, aproape mort; ~ than usually brilliant mai strălucit(or) ca de obicei; morris dan ce [~ 'du:ns,'—] ş. 1. vechi dans ţărănesc englez, executat de dansatori - or less mai mul t sau mai puţin; oarecum; they are ~ or less cousins sunt oarecum îmbrăcaţi ca Robin Hoo d şi a/ţi eroi populari. 2. dans executat de un singur interpret rude/veri; sunt ver i într-un fel; no ~ nu mai; once ~încă o dată, o dată mai mult; never~ cu castaniete. nici odată; if I see him any ~ dacă am să-l mai văd vreodată, dacă am să-l revăd cândva; morris [~ rda:ns3r] s. interpret al dansului m o r r i s . all the ~ cu atât mai mult; th e ~ so as eu atât mai mult cu cât; the ~ smb. has, the ~ morro ['morou] s. (span.) c olină rotundă. smb. wants cu cât cineva are mai mult eu atât râvneşte Ia mai mult; pofta vi e mâncând. morrow ['morouî s. 1. (înv.) dimineaţa. 2. (poetic) (ziua de) mâine. Morse [mo:s I. s. aparat Morse; cod / alfabet Morse. II. vb. intr. morse a emite semnale 2. mai mult (decât atât); în afară de aceasta, în plus; he is lazy and, ~, he is ill-meaning Morse. e leneş şi, mai mult (decât atât), c rău intenţionat. morse [inn:s] s. (zool.) mors Odobenus rosmarus). moreen [mo:'ri:n,'--] s. damasc de lână (întrebuinţat mai ales pentr u perdele). morel [mo'rel, ni3'r-] s. {bot.) 1. zbârciog, hrib (Morcliella esculen ta). 2. zârnă (Solatium Morse alphabet [~ -slfobit] s. alfabet Morse. Morse code [~ koud] s. (tel.) cod Morse. nigrum). 3. v. m 0 r e 11 o. Morse inker [~ -ink3r] s . (tel.) aparat înregistrator. morello [ma'relou, mo'r-] s. (bot.) vişin (Primus cer asus var. acida). r Morse key [~ ki:] s. (tel.) manipulator Morse. moreover [mo: 'rouv3 , ms'r-] adv. pe deasupra, în plus, afară de aceasta; de altminteri, de altfe l. morsei ['mo:s3l] I. s. bucăţică. II. vb. tr. a parcela, a îmbucătaţi; a împărţi în porţi esque [mo'resk] (arte) I. adj. maur(csc). II. s. stil mauresc / maur. morganatic [imoigs'nstik] adj. morganatic. Morse telegraph ['mo:s -teligra:fj s. (tel.) te legraf Morse. morganatically [-aii] adv. morganatic. mort1 [mo:t] s. (Uit.) somo n de trei ani. 1 mort2 s. (dial.) mulţime, grămadă; I've a ~ things to do am o grămadă de treburi de morgue [mo:g] s. 1. morgă, casă mortuară. 2. (amer.) arhivă (de ziare etc.). făcut. morgue2 s. (fi-.) morgă, aroganţă, mândrie. mort3 s. (dial.) slănină, strat de grăsi a şuncă, jambon). moribund ['mo(:)ribAnd, -band] adj., s. muribund. 1 mortal ['mo: t al] I. adj. 1. muritor, supus morţii; unknown to ~ men neştiut de nimeni, morion ['m ourion] s. (ist.) chivără, coif, cască. îndeobşte necunoscut. 2. mortal, ucigător, funest, atal, de moarte; ~blow lovitură mortală; morion2 s. (mineral.) varietate de cuarţ fumu riu. ~ sin păcat de moarte; ~ enemy duşman de moarte; ~ hatred ură de moarte. 3. (fa/u .) Mormon ['nioiman] s. 1. (re/.) mormon. 2. (jig.) poligam. nesfârşit, interminabil ; two ~ hours două ore fără sfârşit / interminabile. *> (fam.) any mormonism [-izsm] s. (r el.) mormonism. ~ thing orice, nu interesează ce. II. s. 1. pl. the - s muritorii. 2. (glumeţ) om, persoană. Mormonite |-ait] s. v. M o r m o n (1). morn l-mo:n] s. 1 . (poetic) dimineaţă. 2. (scot., înv.) mâine; the ~'s ~mâinc dimineaţă. III. adv. 1. (rar)



 tal, de moarte. 2. (sl.) extrem de; ~ drunk beat mort. mortality [mo:'t£eliti] s. 1. mortalitate, caracter muritor. 2. mortalitate, număr de morţi. 3. (poetic) zori; răsărit. morning ['momii]] I. s. 1. dimineaţă; zori; this ~ azi dimineaţă; to morrow ~ mâin . (fam.) oameni, muritori. 4. (vet.) epizootie. dimineaţă; the next ~, the ~ after a doua zi dimineaţă, în dimineaţa următoare; the ~ mortality rate [~ rcit] s.v. m o r t a l i t y (2). before cu o dimineaţă înainte, în dimineaţa dinainte; on the ~ of Thursday în d mineaţa mortality table [~ -teibl] s. tabel statistic al mortalităţii. de joi; early i n the ~ dis-de-dimincaţă; good ~ bună-dimineaţa, bună-ziua; all the ~ toată mortally ['mo:t li] adv. 1. mortal,de moarte; ~ wounded rănit mortal. 2. (fa/n.) grozav dimineaţa; i n the course of the ~ în cursul dimineţii; ~ off dimineaţă liberă; a ~'s work (de), teribi l (de). o dimineaţă de muncă; that's my ~'s work iată ce lac / cu ce mă ocup dimineaţa; it as mortar ['iiK>:t3rj I. s. 1. mojar, piuă, piuliţă. 2. mortar, tencuială. 3. (mii.) mor tier; on a cold winter ~ era (într-)o dimineaţă rece / friguroasă de iarnă; (jig.) in the ~ of life aruncător de mine. II. vb. tr. a tencui / a întări cu mortar. în zorile / în pri măvara vieţii. 2. Morning Aurora, Eos. 3. atr. matinal, de dimineaţă. mortar board [~ bo :d, ~ boad] s. 1. mala, netezitoare; drişca, făţuitoarc. 2. (fa/n.) tocă cu vârful pătrat ( profesorilor şi studenţilor din universităţile engleze). morning break [~ breik] s. revăr satul zorilor, zori. mortar mill [~ mil] s. (tehn.) moară de fărâmiţare. morning call [~ ko:l| s. vizită de politeţe / curtoazie făcută devreme după amiază. mortgage ['mo:gid3] (j r.) I. s. 1. gaj, ipotecă; to raise a ~ a face o ipotecă. 2. garanţie. morning coat [~ 'kout,'—] s. haină bărbătească de vizită, redingotă. morning dress [~ 'dres] s. 1. rochie casă. 2. haină bărbătească de vizită sau pentru II. vb. A. tr. a ipoteca. B. rejl. to ~ one elf to a se lega / a face legământ sau jurământ faţă de. conferinţe, redingotă (cu pantalon ngi sau gri). mortgageable [-abl] adj. ipotecabil. morning-glory [~ igb:ri, amer . ~ glou-j s. (bot.) zorele (Ijxmtoea). morning gown [~ 'gaun] s. v. m o r n i n g d r c s s (1); halat. mortgage charge ['mo:gid3 t/a;d3] s. (ec.) sarcină ipotec ară. mortgage deed [~ di:d] s. (jur.) obligaţiune ipotecară; titlu de gaj. morning lan d [~ laend] s. (poetic) răsărit, orient. mortgagee [imo:g3'd3i:J s. (jur.) creditor ipotecar. morning prayer [~ -prs3r] s. rugăciune de dimineaţă. mortgage interest [iino :gid3 'intristj s. (ec.) dobândă ipotecară. morning room [~ ru(:)m] ş. salonaş pentru doam ne (folosit dimineaţa). r mortgager [pmo:gid33r] s. (jur.) datornic, debitor pe ip otecă. morning star [~ 'stu: ,'—] s. (astron.) luceafărul de dimineaţă. morning tide [~ ta id] s. dimineaţă (mai ales fig.). mortgagor [imo:g3'd3o:r] s.v. m o r t g a g e r. m orning watch [~ wot/] s. (mar.) cart de dimineaţă (04.00-08.00). mortice ['mo:tis] s ., vb. tr. v. m o r t i s e. mornward ['momwad] adv. (poetic) către / spre zori / dimineaţă. mortician [moi'ti/sn] s. (amer.) antreprenor de pompe funebre. mortificat ion [imoitifi'kci/an] s. 1. umilire, înăbuşire a amorului propriu. 2. suferinţă Moroccan [ ma'nksn] adj., s. marocan. în urma unei jigniri sau înjosiri. 3. mortificare, mortif icaţie, sacrificiu, chin (pentru un morocco [ma'rakou] s. marochin, safian. r scop de obicei religios). 4. (med.) cangrenă, necroză. morocco leather [~ -lcoo ] s. (pi ele) marochin. mortify ['mo:tifai] vb. A. tr. 1. a mortifica. 2. a înăbuşi (amorulprop riu sau pornirile moron ['mo;r3ii, -ran] s. idiot, imbecil, cretin, tâmpit. trupeşti ). 3. a jigni, a răni (pe cineva). B. intr. şi refl. 1. a se mortifica. 2. a se cons uma, morose [mo'rous, mo'r-J adj. posomorât, ursuz, posac; nesociabil. a se stinge . 3. (med., despre o rană) a se cangrena. morosely [-li] adv. posomorât, cu un acr-u rsuz. mortise ['mo:tis] I. s. 1. (tehn.) locaş; deschidere; şanţ; canelură; scobitură, gau ră. 2. (jîg.) moroseness [-nisj s. ursuzenie; proastă dispoziţie. aderenţă; fermitate. II. b. tr. 1. (tehn.) a dăltui; a scobi. 2. (tehn.) a fixa, a îmbuca (două morph [rno:f] s . (amer. si.) morfină. părţi); a îmbina cu cep, a ştemui; a morteza. 3. a lega strâns, a fi a. morpheme ['mo:fi:m] s. (lingv.) morfem. mortise chisel [~ it/izl] s. daltă pent ru îmbucare, morteză. Morpheus l'mo:fju;s, -fiss] s. Morfeu; (fig.) in the arms of ~ în braţele lui Morfcu, adormit. mortmain ['mo:tmein| s. (jur.) proprietate inaliena bilă; „mână moartă"; proprietate donată în scop de binefacere. morphia fmoifis] s.v. m o r i n e . mortuary ['mo;tju3ri] I. adj. mortuar, funebru, de înmormântare. II. s. 1. casă mortuară; morphine ['mafkn, amer. şi -in] s. morfină. morgă. 2. (ist.) praznic pentru pomenirea sufletului la moarte. morphine addict [~ -zedikt] s. morfinoinan. mor tuary urn [~ '3:n| s. urnă mortuară. morphinism ['moifmizamj s. morfinism. morula [' morjul3],pl. şi morulae [-li:] s. morula. morphinomania ['moifmou'meinia, -ns'm-, i—'—] s. morfinomanic. mosaic [ms'zciik, mou'z-] (constr. etc) I. s. 1. mozaic (şifig. )- 2. (bot.) mozaic (boală morphinomaniac [-k] adj., s. morfinoman. a plantelor).



 II. adj. în formă de mozaic. III. vb. tr. a lucra în mozaic, a împodobi eu morphism ['mo :fizpm] s. (mat.) morfism. mozaic. morphogenesis [iiuo:f3'd3enisis] s. (biol.) m orfogeneză. morphogeny [mD:'ibd3ini] s. (biol.) morfogeneză. Mosaic adj. (bibi.) moz aic. mosaic gold [~ gould] s. aur masiv (bisulfură de staniu). morphography ['moff ogrsfil s. moribgrafie.



 mosaicist 622



3. a recunoaşte maternitatea (cu gen.); a atribui (naşterea, crearea); this novel wa s ~ed mosaicist [mou'zeiisist] s. mozaicar; mozaist. to miss X acest roman a fos t atribuit domnişoarei X. mosaic stone [mo'zeiik stoun] s. (constr.) piatră de mozai c. mother2 s. (si ~ of vinegar) matcă, mumă, cămaşă (a oţetului). Mosaism [mo'zeiizam, IUOH Z-] S. mozaism. mosasaurus ['mouso'so(:)ros] s. (paleont.) mozazaur. mother cell [~ sel] s. (biol.) celulă mamă. mother church [~ t/o:t/] s. 1. biserica mamă, biseric a originară. 2. catedrală. moschatel [■mosko'tel] s. (bot.) frăguliţă (Adoxa nwscliatelliim . mother-country [~ikAntri,'--'--] s. 1. patrie, ţară de baştină. 2. metropolă (a unei col onii). moselle [mo'zel, mou'z-] s. (fi.) vin de Mosella. mothereraft ['mA8okra:f t] s. 1. însuşiri de mamă. 2. îndatoriri de mamă. 3. puericultura. Moses ['mouziz] s. 1. ( fig.) conducător, legislator; (pop.) Holy ~! Sfinte Sisoe! mother earth ['niAosr o :0] s..pământul, maica noastră; (fam.) to come into violent Dumnezeule! 2. (pop.) evre u, ovrei. 3. (pop.) zaraf evreu. moses boat [~ bout] s. (amer.) tip de ambarcaţiun e cu fimduî plat folosită în Indiile contact with ~ a cumpăra bilet(e) la parter. de Ves t). Mother Goose [~ rgu:s] s. vestită autoare sau colecţionară de vechi poezii pentru copii publicate sub titlul „Mother Goose Melodies". Moses' rod [~ rod] s. baghetă ma gică. motherhood ['nuSohud] s. 1. maternitate. 2. (fam.) mame, tagma mamelor. mose y ['mouzi] vb. intr. 1. (amer. si.) a-şi lua tălpăşiţa / valea. 2. (amer.fam.) a hoinări; M ther Hubbard ['nuSo 'lubod] s. 1. personaj dintr-o poezie pentru copii. 2. un fe l a umbla agale fără ţel (si to ~ along / about). de rochie largă. mosk [mosk] J . » . m o s q u e . Moslem ['mozlem, -lam] I. s. 1. legea musulmană; Islamul. 2. mahomedan; Mothering Sunday ['mAoorirj .sAndi] s. (bis.) a patra duminică din Post. musulman . II. adj. musulman; mahomedan. mother-in-law ['mAOerinlo:] s. soacră. motherkin [ 'mASokin] s. mămicuţă, inăicu(li)ţă. Moslemic [moz'Icmik] adj. v. M o s 1 e m (II). motherl nd ['nuootendj s. patrie, ţară de origine / baştină. Moslemism ['mozlemizsm] s.-mahomeda nism. motherless ['niAOoIis) s. orfan de mamă, fără mamă. mosque [mosk] s. moschee, mece t. mosquital [mos'ki:tol] adj. de ţânţar. motherliness ['niAoolinis] s. dragoste de ma mă, afecţiune maternă. mother liquor ['niA6o 


 nantă (într-o operă de artă). moss pink ['mos pink] s. (bot.) specie de flox american (P hlox subulata). 2. (text.) motiv, desen. 3. (muz.) motiv; leit-motiv. 4. (fig.) idee principală / conduc㍠toare. moss rose [~ 'rouz,'--] s. (bot.) trandafir-de-dulce aţă (Rosa centifolia). motile ['moutil] adj. (biol.) înzestrat cu mobilitate, cu mobil itate. moss rubber [~ irAbor] s-cauciuc buretos. moss stitch [~ stit/] s. (la tr icotaje) (împletitură) bob de orez. motility [mou'tiliti] s. motilitate. moss-troope r ]~.tru:po'] s. 1. (ist.) contrabandist la hotarul Scoţiei. 2. (fig.) bandit, mot ion ['moujan] I. s. 1. mişcare, schimbare de loc, deplasare; accelerating/ increas ing spărgător. ~ mişcare accelerată; perpetual / continuous ~a) mişcare continuă; b) perpet um mobile; mossy ['moşi] adj. 1. (acoperit) cu muşchi. 2. moale / mătăsos / catifelat ca muşchiul. backward ~ mişcare / dare înapoi, retragere; forward ~ mişcare înainte, înaintar ; circular .most [moust] I. adj. superi, de hi m u c h si m a n y (I) cei mai mu lţi, majoritatea ~ mişcare circulară; uniform ~ mişcare uniformă; reciprocating ~, ~ to an d fro mişcare (cu gen.); cel mai mult, cea mai mare cantitate; ~ people majoritate a oamenilor; you încolo şi încoace; (/iz.) laws of ~ legile mişcării; in ~ în mişcare; neas t, agitat, have made ~mistakes ai făcut cele mai multe greşeli; for the ~part de cel e mai multe frământat; to put / to set in ~ a pune în mişcare, a face să se mişte, a urni d n Ioc; to put ori, de obicei, în general; în cea mai mare măsură. II. pron. 1. mult, max imum; to make / to set a machine in ~ a pune o maşină în mişcare; (/iz.) vertical ~ of b odies căderea the ~ of a) a scoate maximum din; b) a trata cu maximum de consideraţi e; at (the) ~ liberă a corpurilor. 2. mişcare a trupului; gest, semn; to make a ~ to wards the door eel mult. 2. cei mai mulţi, majoritatea, cel mai mare număr; ~ of the m are broken a se (pre)face că vrea să iasă; to go through the ~s of swimming a execut a mişcări de majoritatea s-au spart. III. adv. 1. cel mai mult; what ~ impressed us ceea ce ne-a înot; (sport) exercise in four ~s exerciţiu în patru mişcări / timpi; with a ~ of her hand impresionat cel mai mult. 2. (formează superi, la majoritatea adj. c u mai mult de o silabă cu un gest al mâinii; to make ~s to smb. a face semne cuiva ( din cap, cu mâna, cu ochiul). ti la majoritatea adv.) cel mai; foarte; extrem de; ~beautiful foarte frumos, cât se poate 3. impuls, imbold, îndemn; iniţiativă; of one's o wn ~din proprie iniţiativă, de la sine; de frumos; the ~ beautiful cel mai frumos; ~ beautifully foarte frumos. on whose ~? la / din îndemnul cui? 4. propunere, moţiune ; to propose / to move / to mostly ['moustli] adv. în special, mai ales; în cea mai mare parte; de obicei, de cele bring forward a ~ a prezenta / a înainta o moţiune; a face o propunere; to put a ~ a pune mai multe ori; he is ~ out e aproape veşnic p lecat, e mai totdeauna plecat. la vot o propunere; to carry a ~ a face să se adopt e o moţiune; the ~ was carried moţiunea a fost adoptată; to speak for / to support a ~ a susţine / a sprijini o propunere; to defeat mot [mou] s. (fr.) 1. motto, deviză. 2. vorbă de duh, „bon mot". mote1 [mout] s. 1. fir de praf; (bibl.) to see a ~ in th e brother's eyea vedea paiul din a ~ a refuza / a respinge o propunere; the ~ wa s withdrawn moţiunea / propunerea a fost ochiul altuia, a exagera defectele altuia . 2. (mine) particulă mică. 3. (mine) amorsa pentru retrasă. 5. (jur.) moţiune (pentru r estabilirea ordinei în şedinţă). 6. (yur.) cerere; reclamaţie. 7. (i»r.) comunicare scrisă tru a face cunoscută o moţiune. S. (tehn.) mecanism; mişcare, explozivi. mers; reversi ng ~ mişcare contrară / inversă; keyless ~ mecanism fără cheie. 9. emoţie. mote2 vb. mortal (înv.) a putea; so ~ it be amin, aşa să fie. 1 mote3 s.l. (înv. ist.) movilă, dâmb, colină; al (pe care se înalţă un castel, o fortificaţie 10. (mea .) scaun, evacuare, ieşire afară; o have a ~ a avea scaun, a se duce afară. 11. (rar) ţinută, mers. 12. (înv.) marionetă. II . vb. A. tr. 1. a mişca, a urni, a pune în mişcare. etc.). 2. tumulus, gorgan, măgură. 2. a arăta, a indica, a conduce printr-un gest / semn; to ~ smb. in a face semn cuiva să mote4 vb. intr. (pop.) a merge eu automobilul; a face automobilism. intre; he ~ed me away mi-a făcut semn să plec / să mă îndepărtez; she ~ed him to a chair motel [mou't l] s. (amer.) motel, hotel pentru automobilişti. i-a făcut semn să se aşeze. 3. (to) a îna inta (o moţiune, o propunere) (cuiva). B. intr. motet [mou'tet] s. (muz.) motet. m oth [moO] I. s. 1. (entom.) molie (Tinea). 2. fluture. 3. (fig.) persoană care se joacă a face semn, a indica; to ~ to smb. a face semn cuiva. cu focul. II. vb. int r. a vâna molii. motional [-ol] adj. de mişcare, mişcător: moth ball1 ]'mo8 bo:l] s. bul găre de naftalină sau camfor. motion equation ['moujan iikwei/pn] s. (/iz.) ecuaţia mişcăr ii. 2 mothball I. s. (amer. univ) şoarece de bibliotecă, tocilar. II. vb. tr. a pune la păstrat. motion indicator [~ .indikete'] s. tahimetru. III. adj. inactiv; nefo losit; depozitat. motionless ['moujsnlis] adj. nemişcat, imobil, fix; în repaus. rno



 th-eaten [~.i:tn] adj. 1. mâncat / ros de molii. 2. învechit, trecut, îmbătrânit. motion l ink ['mou/an link] s. (tehn.) ghidaj, patină. 1 r motion picture 1'mou/on ipikt/or ] s. film (de cinematograf). mother ]'mA8o ] I. s. 1. mamă; every ^ s son of (them , you etc) fiecare dintre (ei, voi etc.). 2. maică superioară (într-o comunitate relig ioasă). 3. mamă, maică (titlu aat motion-picture camera [~'kaMiioro] s. (fot.) aparat de filmat. în popor unei femei în vârstă). 4. origine, provenienţă, izvor; ~-of-pearl sidef ~ of motion-picture cartoons [~ ka:'tu:nz] s. pl. desene animate. thousands a) (bot.) in sălbatic; b) maşină siarâmătoare de piatră; ~ idea ideea motion rod ['mou/on rod] s. (tehn.) tijă, tirant, bară. fundamentală / principală. II. vb. tr. 1. a naşte, a da naşt re la (sau cu dat.). 2. a îngriji. motion screw [~ skru:] s. (tehn.) şurub de mişcare.



 623 mount2



motion thread [~ 6red] s. (telm.) filetul şurubului conducător. motivate ['moutiveit ] vb. rr. v. m o t i v e (III, 2). motivation [imouti'veijsn] s. motivare; justi ficare. motive ['moutiv] I. s. 1. motiv, clauză, raţiune; driving ~ motiv hotărâtor. 2. leit motiv. II. adj. motrice, motor, care pune în mişcare. III. vb. ir. 1. a cauza. 2. a motiva. motive force [~ 'fo:s[ s. forţă motrice (şi fig.). motive power [~ 'paua' ] s. 1. v. m o t i v e f o r c e ; sursă de energie. 2. (ferov.) parc de locomotiv e. motive screw [~ 'skru:] s. (telm.) şurub de mişcare. motivity [mon'tiviti] s. forţă / energie cinetică, capacitate de mişcare; forţă motoare; rezervă de energie. motley ['moţii I. adj. bălţat, multicolor, pestriţ; divers, amestecat. II. s. 1. (ist.) costum de bu fon; man of ~nebun; to wear ~a fi bufon. 2. amestec, harababură; potpuriu; ghiveci . 3. (înv.) bufon, nebun, măscărici. motopiough ['moutsplau] s. (agr.) plug cu motor, motoplug. motor [rmout3r] I. s. 1. motor; electromotor. 2. forţă motrice / propulsoa re; suflet (al unei acţiuni). II. adj. cu motor, motorizat. III. vb. A. intr. a ci rcula cu automobilul. B. tr. a plimba (pe cineva) în automobil. motorailer ['mout3 rebr] s. (ferov.) automotor. motor ambulance ['moutar ,cembjubns] s. (auto) ambu lanţă sanitară, auto-ambulanţă, salvare. motor artillery [~ ai'titari] s. (mii.) artilerie motorizată. motor assault boat [~ Sisodt 'bout] s. (mar.) navetă rapidă. motor barge ['mouta ba:d3] s. (mar.) şlep motor. motor-bicycle [~'baisikl] s. motocicletă; motor etă. motor-bike [~'baik] s. (fam.) v. m o t o r - b i c y c l e . motor-boat [~bou t] s. (mar.) barcă cu motor; şalupă; motonavă, motor-boating [-.boutirjl s. 1. canotaj c u barca cu motor. 2. (tel.) zgomot de motor. motor brake [~ breikj s. (auto) frână d e motor. motor-bus [~ 'DAS,'—] s. (auto) autobuz. motor-bus driver [— 'draiva1"] s. (auto) şofer de autobuz. motor-cab [~kaeb] s. (auto) taxi, taximetru, autotaxi. mo torcade [~keid] s. (amer.) coloană / şir / convoi de automobile. motor camp [~ kamip ] s. (amer.) loc de parcare pentru maşini / automobile. motor-car [~ka:c] s. 1. maşi nă, automobil; (auto) turism. 2. (amer.ferov.) vagon motor; vagon automotor. motor carbon [~ iko:ban] s. (electr.) perie de cărbune. motor-car boot [~ka: 'bu:t] s. (auto) portbagaj. motor cavalry [~ -k


 motor-scooter [~ sku:tar] s. (auto) scuter. motorship [~/ip] s. (mar.) vas cu mo tor, motonavă. motor show [~ /ou] s. (auto) expoziţie de automobile. motor-sleigh [~ slci] s. sanie autopropulsată. motor-spirit [-spirit,'--.--] s. benzină auto. motorsweeper [~ 


 a monta un tablou. 7. a pregăti, a prepara, a aranja (flori, preparate ştiinţifice); to ~ a specimen a pregăti un preparat pentru analiză (la microscop). 8. (teatru) a m onta, a pune în scenă (o piesă). 9. a împâia. 10. a mări, a urca, a umfla (preţurile). B. i . 1. a se urca. a se sui, a se înălţa; his colour ~ed i s-a urcat sângele în obraji.



 mount3 624



2. (fig.) a avansa (in rang, in poziţie socială). 3. to ~ up a creşte cantitativ, a se urca, a spori, a se ridica; prices are ~ing up preţurile se urcă / se ridică. mount3 s. 1. (poetic) munte. 2. Mount (f« nume proprii) munte, masiv; Mount Everest munte le / masivul Everest; (bibl.) Mount of Olives muntele Măslinilor; (bib/.) the Serm on on the Mount Predica de pe Munte. 3. deal, movilă, colină, ridicătură de pământ. 4. (mil O ist.) parapet, zid de apărare. 5. munte (ridicătură la rădăcina degetelor). - " ~ of pi ety muntele de pietate. mountain ['mauntin] I. s. 1. munte; the Carpathian Mount ains munţii Carpaţi; chain of ~s lanţ de munţi; (prov.) if the ~ will not come to Mahome t, Mahomet must go to the ~ dacă nu vine muntele la Mahomed, se duce Mahomed la mu nte; the waves rose / ran ~{s) high valurile s-au ridicat înalte ca nişte munţi; rolli ng ~s valuri uriaşe / înalte cât un munte; (prov.) to make a ~ out of a molehill a fac e din ţânţar armăsar; (prov.) the ~ has brought forth a mouse s-a scremut muntele şi a născ t un şoarece; a ~ is raised off my spirits mi s-a luat o piatră de pe inimă. 2. (fam.) masă, grămadă, cantitate (mare); he is a ~ of flesh e o masă de carne. 3. vin de Malaga . II. adj.l. de munte, alpin, muntos, muntenesc; ~ air aer de munte; ~ stream râu de munte; ~ flower floare de munte; ~ scenery peisaj de munte. 2. de înălţimea unui mu nte, înalt cât un munte, ca un brad. mountain apron [~ leipran] s. (geol.) glacis al uvial. mountain artillery [~ atfilsri] s. (mii.) artilerie de munte. mountain-as h [~ 'xl] s:(bot.) scoruş (Sorbus aucuparia). mountain cat [~ kst) s. (zool.) 1. c uguar, puma (Felis concolor). 2. linx (Lynxrufns). mountain chain [~ tfein] s. l anţ de munţi, catena muntoasă. mountain crest [~ krest] s. creastă / coamă de munte. mount ain dew [~ dju:J s. (fam.) whisky scoţian. mountaineer [imaunti'nior] I. s. 1. alp inist, ascensionist. 2. muntean. II. vb. intr. a face alpinism / ascensiuni. mou ntaineering [imaunti'niorin] s. alpinism. mountain flax ['mauntin fteks] s. (bot .) inuţ (liman catliarticum). mountain-high [~hai[ adj. înalt cât un munte. mountain k not [~ not] s. (geol.) nod drografic. mountain lake [~ leik] s. iezer, lac de mu nte. mountain laurel [~ doral] s. (bot.) smirdar (Rliododendron sp.). mountain l eather [~ ileâor] s. (mine) azbest. mountain lion [~ .laion] s.v. m o u n t a i n c a t (1). mountain making [~ .meikin] s. formare a munţilor, orogeneză. mountainous ['mauntinos] adj. 1. muntos. 2. (despre valuri etc.) cât un munte, gigantic, uriaş, enorm. mountain pass ['mauntin pa:s[ s. trecătoare (de munte), pas, strungă, defile u. mountain rain [~ rein] s. ploaie de altitudine. mountain range [~ reino^] s. v. m o u n t a i n c h a i n . mountain ridge [~ rid3] s. creastă muntoasă. mountain side [~ said] s. povârniş de munte. Mountain State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit c a supranume) Statul Montana. mountain stream [~ stri:m] s. râu de munte; şuvoi / tor ent de munte. mountain wood [~ wud] s. (mineral.) azbest ligniform / fibros. mou ntant ['mauntont] adj. (înv.) înalt, ridicat. mountebank ['mauntibasnk] I. s. 1. sal timbanc. 2. (fig.) şarlatan. II. vb. A. tr. a înşela, a trage pe sfoară. B. intr. a face pe saltimbancul. mountebankery [-pri] s. 1. şarlatanie. 2. lăudăroşenie. mounted ['maun tid] adj. 1. călare, în şa. 2. (teltn.) montat, fixat, instalat. mounted drill [~ dril ] s. (mine) perforator greu pe coloană. mounted gem [~'d3em] s. piatră scumpă montată. m ounted police [~ po'liis] s. poliţia călare. mounter ['mauntor3 s. montator, montor, instalator; ajustor. Mountie ['maunti] s. (canad. fam.) membru al corpului cana dian de poliţie călare. mounting ['mauntin] I. s. 1. instalare, aşezare, amplasare; mo ntare (a wnei maşini); the engine ~s piesele de asamblaj ale unei maşini. 2. (mil.) în armare (a unei armate); echipare (a unui vas). 3. urcare, suire (pe cal, în maşină). 4 . împăicre (a animalelor). 5. montaj; garnitură. 6. legare, garnitură, suport, montare; silver ~ garnitură de / montură în argint. 7. (teatru) montare, punere în scenă. 8. (mil.) afet (ae tun, de mitralieră). II. adj. suitor, urcător. mounting drawing [~ idrorir j] s. (tehn.) desen de montaj. mounting hole [~ houl] s. (te/m.) gaură de prindere . mounting ladder [~ ,la:dor] s. (tehn.) scară de montaj. mounting shop [~ /op] s. (tehn.) atelier de montaj. mounting tool [~ tu:l] s. (auto) sculă de montare. mou nting winch [~ wintfl s. (mine) troliu pentru ridicarea turlei. Mounty ['maunti] s. v. M o u n t i e. mourn [mo:n, moon, rar muon] vb. A. tr. a (de)plânge, a jeli , a boci. B. intr. (for, over) a plânge, a (se) jeli, a boci, a se tângui (pentru). mourner ]'mo:nor] s. 1. (inv.) bocitoare. 2. persoană care se tânguieşte / care jeleşte.



 mournful ['mo:nful] adj. 1. trist, jalnic, îndurerat; melancolic. 2. funebru. mou rnfully ['momfuli, -foii] aaV. trist etc. (v. m o u r n f u 1). mournfulness ['m omfulnis] s. 1. tristeţe; dezolare; înfăţişare dezolantă. 2. caracter funebru. mourning ['m inirj] I. s. 1. plângere, jelanie, bocire. 2. tristeţe, dezolare. 3. doliu; to go in to ~ a pune doliu, a începe să poarte doliu; in ~ în doliu. II. adj. de doliu. mournin g apparel [~ o'paeral] s. veşminte / haine de doliu / cernite, doliu. mourning-ban d [~bamd] s. brasardă de doliu.



mouse [maus],pl. mice [mais] I. s. 1. (zool.) şoarece (Mus musculus); to catch mic e a prinde soared; ~ and man toţi, toată făptura; (as) drunk as a ~ beat turtă; he was ( as) mute / still as a ~ tăcea chitic /ca un peşte. 2. (sl.) ochi învineţit. 3. (infor.) mouse. 4. (amer. fam.) prietenă, iubită, puicuţă. II. vb. A. intr. a prinde şoareci. B. tr . 1. a sfâşia, a mânca (as« cum mănâncă pisica şoarecele). 2. a vâna, a prinde. 3. (mar.) a un cârlig). mouse barley ['maus iba:li] s. (bot.) orzul-şoarecilor (Hordeum murinum) . mouse ear [~ iorj s. (bot.) vulturică (Hieracium pilosella). mouse hole [~ houl] s. gaură de şoarece (şi fig.). mouselike ['raauslaik] adj. tăcut, care tace ca un peşte. mouser ['mauzo^, 'mausor[ s. 1. (mai ales despre animale) prinzător de şoareci. 2. ( sl.) detectiv. rnousetail ['rnausteil] s. (bot.) codiţucă, şoricel (Myosurus). mousetr ap [~trap[ s. 1. cursă / capcană de şoareci. 2. (mine) cursă de şoareci. 3. (glumeţ) căsuţă ig.) capcană, cursă. rnousquetaire [,mu:sk3,tsor si pronunţia franceză)] s. (mii. ist.) muşchetar. mousse [mu:s] s. (fr. mar.) mus (copil de trupă sub 16 ani). mousseline [ 'mu;sli:n, -'-] s. (fr. text.) muselină. moustache [mos'ta:/, mus-, amer. mos'txj, 'nus-] s. 1. mustaţă; to wear a ~ a purta mustaţă. 2. (fig.) soldat, ostaş. moustached [t] adj. cu mustaţă, mustăcios. mousy ['mausi] I. s. 1. şoricel. II. adj. 1. de şoarece, ca un şoarece. 2. plin de şoareci, cu şoareci. 3. (fig.) liniştit, tăcut, sfios. 4. (fig.) s ur, gri. mouth I. [mauO], pi. mouths [mauOs] s. 1. gură; he has his ~ full are gur a plină; to take the words out of smb.'s ~ a lua vorba din gura cuiva; foaming at the ~ spume la gură; foarte mânios, înfuriat; from ~ to ~ din gură în gură; I heard it from his own ~ am auzit-o chiar din gura lui; to open one's ~ a grăi, a deschide gura; to shut / to close one's ~ a tăcea din gură; (fam.) shut / hold your ~! închide gura! taci din gură! ţine-ţi gura!; to shut / to stop smb.'s ~ a închide gura cuiva, a nu lăsa p e cineva să vorbească; to make smb.'s ~ water, to bring the water to smb.'s ~ a face să-i lase cuiva gura apă; my ~ waters after / aţ îmi lasă gura apă după; (fig.) to have a l ~ a avea gură rea, a trăncăni, a bârfi; to be in the ~(s) of a fi / a ajunge obiectul discuţiei (cu gen.); (fam.) to button up one's ~ a păstra tăcerea; by word of ~ oral; prin viu grai; (prov.) a close ~catches no flies vorba e de argint şi tăcerea e de a ur; to be down in the ~ a fi descurajat / deprimat / abătut; (si.) to flap one's ~ a trăncăni, a pălăvrăgi, a flecari; to put words into smb.'s ~ a atribui anumite cuvinte cuiva; to laugh on the wrong side / out of the other side of one's ~ a plânge, a s e necăji; to make a poor ~ a face pe săracul, a se milogi; this cake melts in my ~ a ceastă prăjitură mi se topeşte în gură; to open one's ~ too wide a) a fi prea ambiţios sau a lacom; b) a cere un preţ exagerat; (amer. sl.) to shoot off one's ~ a flecari, a trăncăni; (inv.) with full ~cu voce tare; with one ~într-un (singur) glas, în unanimita te, în mod unanim; useless ~om de prisos / care nu munceşte, trântor, parazit; (amer.) a big ~un fanfaron; to give ~ to smth. a exprima ceva prin cuvinte; give it ~! spune o dată! dă-i drumul!; to give ~ to a feeling a exprima un sentiment; to live f rom hand to ~, to lead a hand to ~ existence a trăi de azi pe mâine / de pe o zi pe alta; (înv.) to meet smb. in the ~, to run into smb.'s ~ a se ciocni de cineva, a se întâlni faţă în faţă cu cineva; to make up one's ~ with a trage folos din, a profita de; am.) he has made his ~ a făcut o afacere bună; (sl.) to have a (dry) ~ a avea o indi spoziţie după chef, a fi mahmur; (sl.fig.) to be ready to creep into smb.'s ~ a fi g ata să linguşească pe cineva / să intre pe sub pielea cuiva. 2. (zool.) gură, bot, rât; the horse has a bad / hard ~ calul se lasă cu greu (con)dus de căpăstru; a horse which has a good ~cal care se lasă uşor (con)dus de căpăstru; mark of ~ semn al vârstei la dinţii ca ului; (despre câini) to give ~ a lătra. 3. gură (de râu, puţ, vulcan, pâlnie, canal, furnal tun); intrare (în peşteră, mină, tunel, port); deschidere, deschizătură, orificiu, ochi; g (de sticlă); gaură, bortă; (tehn.) gură, muştiuc, orificiu; capăt; the ~s of the Danube gur le Dunării; the ~ of a well gura unei fântâni; the ~ of an oven gura unei sobe. 4. meg afon; cornet acustic. 5. (sl.) impertinenţă, obrăznicie, neobrăzare. 6. (fig.) voce. 7. (fig.) mutră, grimasă; to make ~s at smb. a se strâmba la cineva, a face mutre cuiva;



 to make a wry ~ a se strâmba, a face grimase / mofturi / strâmbături. 8. (si.) lăudăros, f anfaron. II. [mauo] vb. A. tr. 1. a declama, a spune tare şi răspicat; a da glas; to ~ (out) one's words a-şi declama frazele; he ~s his words vorbeşte afectat. 2. a îmbu ca, a înhăţa (c« gura); a înghiţi; a mesteca, a clefăi. 3. a deprinde (un cal) cu căpăstrul ocărî, a înjura. B. intr. 1. a se strâmba, a face mutre / strâmbături / grimase. 2. (despre râuri) a se vărsa, 3. a vorbi afectat, a declama. 4. a plăcea / a fi pe gustul cuiva. 5. (rar) to ~ with smb. a se săruta cu cineva. mouthable ['mauoobl] adj. curgător, c are sună bine. mouth cavity ['mau8 ikacviti] s. (anat.) cavitate bucală. mouthed [ma uod] adj. 1. cu gură, având gură. 2. (in cuvinte compuse) cu gură, cu gura; (fig.) clean -~ care nu vorbeşte urât, decent. mouther ]'mauoor] s. 1. vorbitor, declamator. 2. lău dăros, fanfaron. mouth-filling ['mauOifilirj] adj. răutăcios, pompos, pretenţios, bombas tic. mouthful ['mauOfull s.\l. îmbucătură, gură; înghiţitură, duşcă; to say a ~a spune ceva vitate / emfază, a face^-pe grozavul. 2. (fig.) puţin, pic, strop. mouthless ['mauGl is] adj. care nu are gură, lipsit de gură. mouth-organ ['mau8,o:gon] s. (muz.) 1. na i. 2. armonică de gură, muzicuţă. mouthpiece [~pi:s] s. 1. (muz.) muştiuc (la fluier etc.) . 2, (fig.) vorbitor, orator; purtător de cuvânt, exponent. 3. microfon. 4. (med.) r espirator, pulmotor. 5. (tehn.) muştiuc, ajutaj. 6. zăbală. moutli-sliaped [~/eipt] ad j. în formă de gură; oriform. mouthwash ['mauOwo/] s. 1. apă de gură. 2. (fig.) aiureală, b liverne. mouthy ['mauoi] adj. 1. bun de gură, vorbăreţ; flecar. 2. bombastic, pompos, emfatic. movability [,mu:vo'biliti, -loti] s. mobilitate.



 625 much



movable ['mu:v3bl] I. adj. 1. mobil, mişcător; transportabil. 2. (despre bunuri) mob il; mobiliar. II. s. pl. movables mobilă, mobilier; avere mobilă, bunuri mobiliare. movable beam [~ 'bi:m] s. (ferov.) traversă dansantă. movable bearing [~ 'bssrin] s. (coiisir.) reazem mobil. movable bridge [~ rbrid3] s. (constr.) pod mobil. mova ble frame [~ 'freim] s. (constr.) cadru mobil. movable goods [~ 'gudz] s. pl. v. m o v a b l e (II). movable load [~ 'loud] s. (tehn.) sarcină mobilă. movableness [ 'mu:v3blnis[ s. v. m o v a b i 1 i t y. movable pulley ['mmvabl 'puii] s. (tehn. ) 1. scripetc mobil. 2. rolă. 3. roată liberă. movable system [~ 'sistim] s. (electr.) echipaj mobil. move [mu:v] I. vb. A. tr. 1. a mişca, a pune în mişcare, a urni din lo c, a porni, a acţiona; the water ~s the millwheel apa pune în mişcare roata morii; to ~a piece a muta o piesă (la sah etc.), a face o mişcare; (med.) to ~ the bowels a pr ovoca un scaun; to ~ heaven and earth to do smth. a da din mâini şi picioare / a se strădui / a face toate eforturile / a răsturna cerul şi pământul / a pune în mişcare toate orturile pentru a face ceva; a face imposibilul, a scoate apă din piatră seacă, a merg e până în pânzele albe. 2. a muta, a deplasa, a schimba locul (cn gen.), a transporta; t o ~ house / one's lodgings a se muta; to ~ smth. from its place a schimba ceva d e la locul lui, a mişca ceva din loc; to ~ one's chair a-şi schimba locul. 3. a stârni , a provoca, a aţâţa; a îmboldi; a îndemna; to ~ smb. to anger a stârni mânia cuiva, a mâni cineva; to ~smb. to laughter a stârni l a provoca râsul cuiva; to ~ smb. to do smth. a îmboldi pe cineva să facă ceva. 4. a emoţiona, a impresiona, a mişca, a înduioşa; to ~ s to tears a mişca / a înduioşa pe cineva până la lacrimi; nothing will ~ him nimic nu-1 înd ioşează / nu-1 poate clinti; to ~ smb.'s heart a mişca inima cuiva, a înduioşa / a emoţiona pe cineva; she was much ~d by the news a fost foarte impresionată de veste; tears will not ~ him lacrimile nu-1 mişcă I nu-1 înduioşează; to allow oneself to be ~d to pity a se lăsa mişcat / înduioşat, a-i fi milă. 5. (fig.) a frecventa (un cerc literar). 6. a s ugera, a propune, a prezenta (o propunere, o moţiune); to ~ a resolution a prezent a / a propune o rezoluţie; he ~d that the case should be postponed for a week a pr opus ca procesul să se amâne pentru o săptămână. 7. (jur.) a pleda, a apăra, a susţine (o c 8. (fain.) a scoate (pălăria); to ~ one's hat a saluta, a-şi scoate pălăria în semn de salu . 9. to ~ about a deplasa; to ~ things about a deplasa obiecte / lucruri, a schi mba locul obiectelor; to ~ away a muta mai încolo (ceva), a îndepărta (pe cineva); to ~ back a) a împinge / a da înapoi, a retrage; b) a aduce înapoi (pe cineva); to ~ in a -şi muta (mobila); to ~ on a face să circule (mulţimea); to ~ out a) a părăsi (un loc); a face (pe cineva) să plece; b) a-şi muta (mobila); to ~ up a strânge, a concentra; (mil .) to ~ up reserves a strânge rezerve. B. intr. 1. a se duce; a merge; a se mişca (înc oace şi încolo), a circula; don't ~! nu vă mişcaţi!; to ~ home a se duce acasă; the crowd ~ ng in the street mulţimea care circulă pe stradă; the earth ~s round the sun pământul se în teşte în jurul soarelui; keep ~ing! circulaţi!; the night was too dark to ~ noaptea er a prea întunecoasă pentru a (se fi putut) circula; he ~s with dignity are o ţinută demnă în mers. 2. a se muta, a se deplasa; a-şi schimba locul; to ~ edgeways a se deplasa l ateral; to ~ to another seat a-şi schimba locul, a se aşeza în altă parte; to ~ from pla ce to place a se muta dintr-un loc în altul. 3. a se învârti (în anumite cercuri); to ~ in high society a frecventa înalta societate. 4. a se vinde, a trece în alte mâini; (f am.) this article is not ~ing acest articol se vinde greu. 5. (despre mecanisme) a umbla, a merge, a se mişca, a se învârti; a body ~ing at a speed of un corp care se mişcă cu o viteză de. 6. (fig.) a trăi; a evolua; things are ~ing slowly lucrurile evol uează / merg încet; his life is ~ing towards its end viaţa i se apropie de sfârşit. 7. a l ua o atitudine, a proceda (într-o chestiune). 8. a acţiona; it's for her to ~ first in this matter (ea) trebuie să acţioneze prima în această chestiune. 9. to ~ about a mer ge de colo colo, a se duce încoace şi încolo; to ~ away a se duce, a pleca, a se îndepărta ; to ~ back a) a se da înapoi, a se retrage; b) a veni înapoi; to ~ down a coborî; to ~ for a interveni, a face o cerere pentru; a face o cerere în vederea (cu gen.); t o ~ forward a înainta, a se duce înainte; to ~ in a) a se muta într-o locuinţă nouă; b) (de pre mulţime) a intra, a pătrunde (într-o sală de spectacol); to ~off a) a se îndepărta, a p eca; b) (despre armate, maşini, motoare) a se pune în mişcare; the train is ~ing off t renul s-a pus în mişcare; to ~ on a o lua din loc, a-şi continua drumul, a circula; ~



 on! circulaţi!; to ~ out a) a ieşi, a pleca; b) a se muta; to ~ round a face un înconj ur / un ocol; a se învârti; to ~ to smth. a stimula, a îndemna / a îmboldi la ceva; to ~ up a se urca. II. s. 1. mişcare, mutare (la sah etc.); rând (la joc); mate in four ~s mat în patru mutări; to make a ~ a face o mutare, a juca; one false ~ may lose th e game o mutare / o mişcare greşită poate strica tot jocul; to miss a ~ a face o mutar e greşită; he has made a good ~ a jucat bine; to make the first ~ at chess a face pr ima mişcare la şah; (fam.) to take back a ~ a juca prost; whose ~ is it? al cui e rând ul?; the next ~ is with you c rândul tău; to be up to every ~, to know every ~ in th e game, to be up to a ~ or two, to know a ~ or two a) a cunoaşte toate regulile jo cului; b) a fi mare pişicher; to know all the ~s on the board a fi expert; to have the ~ a începe jocul, a fi protos. 2. mişcare, acţiune; pas; on the ~ în acţiune / mişcare to be on the ~a) a fi în mişcare; a fi în picioare; b) (mil.) a fi în marş; c) a fi în dez oltare; to make a ~ a) a face o mişcare, a se mişca; b) a se scula de la masă; I must make the first ~eu trebuie să fac primul pas / să acţionez primul; to make a ~ towards smth. a face o mişcare / a se îndrepta spre ceva; (fam.) we must make a / be on the ~ trebuie să plecăm; it's time to make a ~ c timpul să ne retragem / să plecăm; (amer., s i.) get a ~on! grăbiţi-vă! mişcaţi-vă! 3. mutat. 4. (rar) propunere, sugestie. moveability 


furiş mişcările sau faptele cuiva; the ~of the hand on the dial deplasarea limbii ceas ului pe cadran; ~of goods transportul mărfurilor; (ec.) upward ~ of the stock urca rea cursului acţiunilor. 2. (mil.) manevră. 3. gest, mişcare (a trupului); to make a ~ of impatience a face un gest de nerăbdare. 4. mutare, migraţiunc. 5. dezvoltare, ev oluţie, desfăşurare (a unui poem, a unei povestiri). 6. (lit.) dinamică, vioiciune (a un ei opere literare); ~ of a poem dinamica / vioiciunea unei poezii. 7. (fig.) imp uls, imbold, însufleţire, elan. 8. (muz.) ritm, timp, tact. 9. (med.) acţiune intestin ală. 10. (fig.) mişcare, manifestaţie; popular ~ mişcare populară; the labour ~ mişcarea mu citorească; peace ~ mişcarea pentru pace; to be in the ~ a fi în central evenimentelor (vietii sociale). 11. maşinărie, mecanism; clockwork ~ mecanismul ceasului. mover [ 'mu:v3r] s. 1. (fig.) forţă motrice, suflet, autor; motor; impuls. 2. autor al unei propuneri. 3. (tehn.) motor. movie ['mu:vi] s. (amer. fam.) 1. film (mut). 2. pl . cinema(tograf). movie-goer [~>gouar] s. (amer. cin.) spectator; amator de cine ma, cinefil. movie-maker [~(meik3r] s. (amer. si.) industriaş de filme. movieman [ 'mu:vini3n],pl. moviemen [~, -men] s. (amer. cin.) operator; cineast. movietone ['mu:vitoun[ s. (amer. cin.) film sonor / vorbitor. movie trailer [~ 


 ['mistar[ s. prese, de la M i s t e r (I). Mrs. ['misiz] s. prese, de la M i s t r e s s. Ms. [miz, maz] prese, care precedă numele unei persoane de sex feminin, fără diferenţiere maritală. much [nut/] I. adv. 1. mult; how ~? cât de mult? cât?; how ~ is it? cât costă?; it doesn't matter ~ nu face / nu valorează mare lucru; she has suffere d ~ a suferit mult; it ~ exceeds my expectations întrece cu mult aşteptările mele; I e njoyed it very ~ mi-a făcut marc plăcere; mi-a plăcut (foarte) mult; ~ to my surprise spre marea mea surprindere; I did not know she was so ~ respected nu ştiam că e atât d e respectată; he has drunk very ~ a băut foarte mult; a subject ~ talked of un subie ct mult discutat; (jam.) he is ~ married e / stă sub papuc; too ~ prea mult; this dress costs too — această rochie costă prea mult: ~ too ~ mult prea mult; by ~ cu mult ; ~ better mult mai bine; mult mai bun; thank you very ~ for mulţumesc foarte mult pentru. 2. atât, la fel; as ~ tocmai aşa; atâta, pe atât; la fel; I thought as ~ tocmai aşa credeam şi eu; as ~ again / more încă o dată pe atât; give me twice as ~ dă-mi de două pe atât; (fam.) I expected as ~ m-am aşteptat la asta; as ~ as atât cât; as ~ as possibl e atât cât e posibil; he does not love me as ~ as her nu ţine la mine ca la ea, nu mă iu beşte ca pe ea; so ~ the better cu atât mai bine; so ~ the worse cu atât mai rău; so ~ t he more cu atât mai mult; so ~ the less cu atât mai puţin; as ~ as to say ca şi cum am s pune; he looked at me as ~ as to say m-a privit având aerul că ar vrea să spună; to be t oo ~ for smb. a nu se putea măsura cu cineva, a fi mai puternic decât cineva; nothin g ~ nimic extraordinar; not so ~ as nici măcar; I would not so ~ as raise a finger to help them nu voi ridica / nu voi mişca nici un deget măcar pentru a-i ajuta; she went away without so ~ as saying good-bye a plecat fără a spune măcar la revedere; (f am.) not ~ puţin; (/atu.) so ~ for that destul (cu asta), ajunge, s-a terminat (cu asta); so ~so aşa / atât de mult, până acolo; so ~ for the present moveless ]'mu:vlis] adj. nemişcat, imobil; -countenance figură impasibilă. movement ['muivmant] s. 1. mişcar e, deplasare; transport(are); circular ~ mişcare ajunge / destul pentru moment; so ~ for his friendship! iată ce numeşte el prietenie!; circulară; undulatory ~ mişcare on dulatorie; to study smb.'s ~s a studia / a observa pe very ~ so negreşit, chiar aşa; (sl.) not so ~ of it! destul! tacă-ţi gura! ajunge! 3. foarte;



 much-admired 626



~pleased foarte mulţumit, încântat; ever so ~ more intelligent foarte inteligent, extr em de inteligent. 4. aproape, cam, aproximativ; ~of a muchness, (fam.) ~the samc ,~about the same, pretty ~ the same thing cam la fel, cam / aproape acelaşi lucru. II. adj. nehot. mult; mare; ~ care multă grijă; ~ time mult timp; ~ ado about nothi ng mult zgomot pentru nimic; (prov.) ~ cry and little wool vorbă multă / lungă, sărăcia om ului, vorbă multă, treabă puţină; ~ water has flown under the bridge since that time multă pă a curs pe gârlă de atunci; (ironic) ~good may it do you! halal!; how ~sugar? cât zahăr? ; how ~ time do you need? cât timp îţi trebuie?; however ~ money you spend oricât de mulţi bani ai cheltui; too ~ milk prea mult lapte. III. s. 1. mult, cantitate mare; s umă mare: parte mare; (o) bună parte; ~ still remains to be done mai rămâne încă mult de fă ; there is ~ to be said for this subject e mult de spus în legătură cu acest subiect; ~ of the paper is damaged o bună parte din hârtie e stricată; the total does not amoun t to ~ totalul nu se ridică la o sumă mare; it leaves ~ to be desired lasă mult de dor it; this / that ~ atât de mult; (pe) atât; I will say this ~ for you voi spune aceas ta / atâta în favoarea ta; (fam.) to take too ~ a trage la măsea mai mult decât se cade, a se îmbăta; to take too ~for granted a) a-şi permite prea mult; b) a fi mult prea înfu murat; (prov.) too ~ is as bad as none at all ce e mult nu c bun; (fam.) that's too ~ of a good thing (asta) întrece orice limită / măsură; do you see ~ of one another? vă vedeţi adesea? 2. importanţă, valoare (mare); (fam.) it is not up to ~ nu face / nu valorează mare lucru; to make ~ of a) a face mare caz de, a pune mare preţ pe; a da o mare atenţie / importanţă (cu dat.); b) a alinta, a răsfăţa, a dezmierda; this novelist h s been made too ~ of acest romancier a fost prea mult lăudat, acestui romancier i s-a dat prea mare importanţă; to set ~ by a acorda / da mare importanţă (cu dat.), a pun e mare preţ pe; there's not ~ to look at nu ai la ce să te uiţi; there is not ~ in him n-are nimic remarcabil / extraordinar în el; n-are stofă în el; (fum.) he is not ~ of a scholar nu s-ar putea spune că e un savant; he is not ~ of a father nu prea e u n tată model; not ~ of a dinner un prânz sărac; to have ~ to be thankful for a avea mo tiv / a avea pentru ce să fie recunoscător; to think ~ of oneself a se crede, a-şi da prea marc importanţă, a avea o părere foarte bună despre sine. IV. vb. tr. (amer. dial.) 1. a face mai mult din, a spori, a mări, a înmulţi. 2. a linguşi, aflata. much-admired I'mAtfod'maisd] adj. mult admirat, admirat de toţi. much-Ioved ['mAtfkvd] adj. mul t-iubit. muchly ['nut/Ii] adv. (înv., glumeţ) foarte, tare, grozav (de). muchness [' nut/nis] s. cantitate (mare); număr marc; mulţime; (fam.) much of a ~ cam acelaşi lucr u; (fam.) they are much of a ~ sunt cam o apă şi un pământ. muchwhat ['niAt/wot] adv. (înv .) 1. cam, aproape, aproximativ. 2. foarte, mult. mucic ['mju:sik] adj. (chim.) mucic. mucid ['mju:sid] adj. mucegăit, mucezit. mucidness [-nis] s. mucegai, mucez eală. mucilage ]'mju:silid3] s. mucilagiu, substanţă vegetală vâscoasă, mucilaginous [imju: i:laxl3in3s] adj. mucilaginos, vâscos. muck [mAk] I. s. 1. gunoi, noroi, nămol; murdăr ie. 2. (agr.) gunoi, bălegar, îngrăşământ. 3. (geol., constr.) pământ. 4. (mine) rocă explo a de încărcat). 5. murdărie; noroi, glod; in a ~ of sweat plin de sudoare. 6. (fig.) m urdărie, noroi. 7. (peior.) bani, ochiul dracului. II. vb. A. tr. 1. a umple de gu noi sa» bălegar; (si to ~ up) (fam.) a murdări; a mânji. 2. to ~ out a curăţa (un grajd etc ); to ~ up (fam.) a încurca, a strica (planuri etc.). B. intr. (nuii ales to ~ abo ut) a trândăvi, a umbla de colo până colo, a umbla lela / creanga. mucker ['niAkor] I. s . 1. (si.) cădere, eşec, nereuşită; to come a ~a) a se sparge; b) a da de belea. 2. măturăt r de stradă. 3. persoană care scurmă prin gunoi în căutare de bani. 4. (sl.) mârlan, mojic, mitocan. II. vb. A. tr. a băga în încurcătură, a vârî în belea. B. intr. a o păţi rău (de t ['niAkit] s. (amer. fam.) moţ. muckhill ['nukhil] s. grămadă de gunoi sa« bălegar. muekin ess ['mAkinis] s. murdărie, noroi. mucking ['nukinj adj. (pop.) murdar, scârbos. muc k iron ['nuk laian] s. (metal.) fier pudlat. muckle ['nukl] s. (scot.) v. m i c k 1 e (II). muckluck ['nuklAk] s. 1. gheată (din piele de focă) purtată de eschimoşi. 2. aprox. apres-ski. muckrake ['nukreik] s. 1. greblă pentru gunoi. 2. (fig.) persoa nă căreia îi place să se intereseze de scandaluri. muck-up ['niAkAp] s. (sl.) harababură, dezordine; mizerie. muckworm ['mAkws:m] s. 1. râmă, vierme de gunoi. 2. (fig.) zgârcit , zgârie-brânză. mucky ['nuki[ adj. 1. plin de gunoi, murdar. 2. (fig.) meschin, murda r. 3. (fig.) avar, zgârcit. mucosity [mju:'kositi] s. (anat., zool.) mucozitate. m



 ucous ['mju;kos] adj. (anat., zool.) 1. mucos. 2. mucilaginos. mucous membrane [ ~ 'membrein] s. (anat.) membrană mucoasă. mud [nud] I. s. 1. noroi, nămol, glod, tină, mâl ; (constr.) lut; river ~ nămol / mâl de gârlă (întrebuinţat ca îngrăşământ); to get stuck / n the ~ a) a se îngloda în noroi; b) (fig.) a se împotmoli; c) a nu fi în pas eu vremea; (war.) a vessel stuck in the ~ un vas împotmolit; a stick-in-the-~ un om înapoiat, tipicar; (war., despre o navă) to settle down / to sink in the ~ a se înnămoli, a se împ otmoli, a eşua; to be all over ~, to be covered in ~ a fi plin de / a fi acoperit cu noroi; (fig.) to drag smb. in / through the ~ a tăvăli pe cineva în noroi, a defăima / a calomnia pe cineva; to fling / to throw ~ at smb. a împro.şca pe cineva eu noroi ; to treat smb. as ~ a face pe cineva albie de porci; (amer. sl.) there'll be / here's ~ in your eye! în sănătatea ta!; as clear as ~ neclar, obscur; (si.) as sure as ~cum mă vezi şi te văd, aşa cum doi şi cu doi fac patru. 2. (wine) noroi de foraj. 3. (fig .) noroi, murdărie. 4. (fig.) pleavă; zgură. II. vb. A. tr. 1. a înnoroia.



a înnămoli, a acoperi cu nămol; a mânji / a murdări cu noroi. 2. a tulbura, a întuneca. B. ntr. a se ascunde, a se piti; (despre ţipari etc.) a se ascunde în nămol / mâl. mud baff le [~ 'bajfl] s. (mine) apărător de noroi. mud bank [~ b»nk] s. banc de nisip. mud bat h [~ bo:6,'-'-] s. (med.) baie de nămol. mud boat [~ bout] s. (war.) şalandă de dragă. m ud bound [~ baund] adj. (mar.) înnămolit, eşuat. mud box [~ toks] s. 1. ladă de gunoi. 2 . (tehn.) colector de nămol. 3. (hîdr.) cameră de decantare. mud-built [~bilt] adj. făcu t / construit din nămol sau lut. mud cake [~ keik] s. turtă de noroi. . mud cone [~ kounj s. v . ' i m i d v o l c a n o . mud dauber [~ ido:bor] s. (entom.) specie de viespe (din familia Sphecidae). mudded ['nudid] aay. plin de noroi. muddines s ['niAdinis] s. 1. aspect noroios, noroi. 2. aspect tulbure (al «/iui lichid). mu d ditch ['nud dit/[ s. (mine) canal / jgheab de noroi. muddle ['nudl] I. vb. A. tr. 1. a încurca (o treabă, iţele); a tulbura; a zăpăci. 2. (despre alcool etc.) a zăpăci m e (cuiva); to ~ one's brains a ameţi, a se întuneca la minte. 3. a strica. 4. a tulb ura (apa). 5. to ~ away a irosi (vremea, banii). B. intr. to ~ about ase învârti / a umbla de colo-colo; to ~ o n a se descurca cu greu, a o scoate la capăt cum dă Dumn ezeu; to ~ through a trece ca câinele prin apă. II. s. 1. dezordine, harababură. 2. încu rcătură, tulburare, zăpăceală. muddledom [-dam] s. (glumeţ) zăpăceală, harababură. muddlehe lhed] s. zăpăcit, aiurit. muddle-headed ['niAdlhedidJ adj. zăpăcit, confuz, încurcat; bătut cap, prost. muddle-headedness [-nis] s. zăpăceală, confuzie, încurcătură. muddler ['nudlor s. zăpăcit, aiurit; persoană care încurcă lucrurile; persoană care produce dezordine. mud redger ['nud .dred30c] s. (hidr.) dragă de nămol. muddy ['nudi] I. adj. 1. noroios, nămolos, glodos. 2. (despre un lichid) tulbure. 3. întunecos, obscur. II. vb. A. tr. 1. a mânji, a murdări. 2. a tulbura (apa). 3. (fig.) a zăpăci. B. intr. a se umple de n oroi. muddy water [~ 'wM3r] s. (hidr.) apă de nămol. mudfish ['mAdfi.fl s. (iht.) peşt c-de-mâl: mudguard [~ga;d] s. (auto) aripă; apărător de noroi. mudlark [~lu:k| (amer.) I . s. 1. muncitor care curăţă canalurile pentru scurgerea apei. 2. copil de stradă / al n imănui. II. vb. intr. (fam., despre copiii de stradă) a se juca în. canal. mudpuppy [~ ipApi] s. (amer. zool.) salamandră acvatică din America de Nord (Necturus sp.). mud room [~ ru(:)m] s. (amer.) vestibul (unde se lasă încălţămintea murdară). mudsill [~sil] s. (mine) grindă; buştean de fundaţie. mudslinger [~islirj3rî s. (amer. sl.) clevetitor, gu ră rea, calomniator. mudstone [~stoun] s. (geol.) argilit. mud volcano [~ vol'kein ou] s. vulcan noroios. muezzin [mu(:)'ezin] s. (arab) muezin. . muff1 [nuf] s. 1 . manşon. 2. (tehn.) manşon; cuplaj; mufă. muff 2 1. s. 1. urs, (om) neîndemânatec, (om) s tângaci; nătâng, prost. 2. greşeală, eroare (mai ales la sporturile cu mingea); (fam.) to make a ~ of the business a da de râpă o afacere. II. (fam.) vb. A. tr. a greşi, a încurc a; a rata; (teatru) to ~ one's lines a greşi replica. B. intr. a da greş, a o feşteli, a o zbârci. muffin ['nufini s. 1. un fel de turtită, brioşă, chiflă. 2. farfurioară de păm muffineer [nufi'ni3r] s. 1. vas cu capac pentru păstrat brioşe. 2. solniţă sau zaharniţă (c capac perforat). muffin face ['nufin feis] s. faţă lipsită de expresie. muffle1 ['nuf l] s. (zool.) bot, gură, rât. muffle2 I. s. 1. mănuşă de piele cu un singur deget, mitenă. . (inv.) manşon. 3. şal; fular; cravată. 4. înveliş, acoperământ; voal. 5. înfăşurare, înve etal.) muflă. 7. (tehn.) amortizor de zgomot. 8. sunet înăbuşit, zgomot înfundat. II. vb. A. tr. 1. a înfăşură, a înveli, a acoperi, a obloji, a înfofoli, a încotoşmăna; to ~up one' t a se înveli / a se înfofoli la gât; (sl.) to be ~d up to a blind obedience a fi sili t să asculte orbeşte. 2. a pune un căluş în gură (cuiva). 3. a înăbuşi, a voala, a amortiza e, zgomote); the carpet ~s every footfall covorul înăbuşă orice zgomot al paşilor. B. refl



 . to ~ oneself up a se înfofoli, a se încotoşmăna. C. intr. a mormăi, a murmura. muffler [ 'mAfls1"] s. 1. şal; fular; cravată. 2. (tehn.) amortizor de zgomot. 3. (tehn.) tobă / oală de eşapament. 4. mitenă. 5. (sport) mănuşă de box. mufti ['nufti] s. 1. (rel.) muftiu 2. (wil.) haine civile (purtate mai ales de. un soldat). mug1 ]nug] s. 1. oală, c ană, ulcică; ulcior; halbă (pentru bere); ceaşcă (pentru ceai); tin ~ pahar de metal fără p or. 2. (sport, glumeţ) cupă; pocal. 3. (fam.) ceşcuţă pentru ouă fierte. mug 2 1. s. 1. (si ) prost, nerod, nătâng, nătărău, gogoman, găgăuţă, nâtăflcaţă; he looks a bit of a ~ are ac c / unui nătăfleaţă; (teatru) the ~ who pays ftjrjiis seat spectator care îşi plăteşte bile 2. (scol. sl.) elev silitor, tocilar. II. (scol. sl.) vbr A. tr. a învăţa pe rupte, a munci din răsputeri pentru un examen; to ~ up (at) a subject a învăţa o materie pe rupte , a se prepara / a munci din răsputeri pentru un examen; to ~ up some English for an exam a învăţa ceva engleză pentru un examen. B. intr. a toci, a învăţa pe rupte; he ~s u or an exam toceşte pentru un examen. mug 3 1. s. 1. (sl.) mutră, faţă; bot, gură; ugly ~ m utră urâcioasă/ urâtă; (sl.) thinking ~ căpăţână, bostan. 2. schimonoseală, grimasă, strâmb ~s / to make a ~, to pull a long ~ a se strâmba, a face grimase. 3. (amer.) semna lment (al unui om care



 627 mummification



a mai fost condamnat). II. vb. A. tr. 1. (şl.) a jefui, a prăda. 2. (amer.) a înşela. 3. (si.) a lua repede (pe cineva). 4. (sl.) a lovi în faţă, a pălmui. 5. (amer. si.) a fot ografia (pe criminali, hoţi pentru arhiva poliţiei). B. intr. 1. (sl.) a face o mutr a, a se strâmba; to ~ at smb. a se strâmba la cineva. 2. (teatru sl.) a se farda, a-şi vopsi faţa. mug4 s. (dial.) negură, ceaţă. mugful ['nugful] s. (indicând cantitatea) (o) cană (de bere etc.). mugger1 [lraAg3f] s. (zool.) crocodil (de India). mugger2 ş. (a mer. sl.) 1. hoţ. tâlhar. 2. bufon, scamator; ghiduş. mugginess ['niAginisJ s. 1. zăpuşeală înăbuşeală, aer cald şi umed, umiditate atmosferică. 2. aer închis / viciat. muggins ['nlA z] s. 1. (sl.) tont, dobitoc; (cu referire la sine însuşi) fraierul de mine. 2. un f el de joc de cărţi. 3. un fel de joc de domino. muggle ['niAgl] s. (amer. sl.) ţigară de marijuana. muggy ['niAgi] adj. 1. (despre atmosferă) cald, umed, înăbuşitor. 2. (despre o sală) cu aer închis / înăbuşitor / viciat. mug house ['nug haus] s. (înv.) berărie, bode ugwump ['niAgWAinp] s. (amer.) 1. (pol. sl.) membru al unui partid care înţelege să vo teze independent. 2. (fam.) mare mahăr, ştab, grangur. 3. persoană neutră. mugwumpery [ari] S. (amer. pol. sl.) independenţă. Muhammadan [mou'haamadan, -'ha:] adj., s. v. M o h a m m e d a n. Muhammedan adj., s. v. M o h a m m e d a n . mujik [mu:'3ik ,'--] s. v. m o u j i k. mukluk ['niAkUk] s. v. m u c k 1 u e k. mulatto [mju(:) 'hetou] (span.) I. s. mulatru. II. adj. măsliniu; bronzat. mulberry ['nultori] I. s. 1. (bot.) dud (Morus). 2. dudă. II. adj. purpuriu, roşu-închis. mulch [niAl/1 (agr. ) I. s. 1. paie; frunze putrede. 2. strat de bălegar cu paie. II. vb. tr. a acoper i (rădăcinile plantelor) cu gunoi. mulct [niAlkt] I. s. 1. amendă. 2. (ist.) tribut il egal. 3. (Jig.) pata. II. vb. tr. 1. a amenda. 2. to ~ smb. of a priva / a lipsi pe cineva de. muie1 [mju:l] s. 1. catâr. 2. (bot.) hibrid. 3. (jig.) catâr, încăpăţânat. 4 teAt.) sclfactor, maşină de filat fire fine. 5. (telm.) şablon. 6. (amer. auto) tracto r electric. muie2 s. papuc Iară toc. muie3 vb. intr. v. m e w 1. mule-headed [rmju :l.hcdid] adj. încăpăţânat ca un catâr. mule jenny [~ d3eni] s. v. m u 1 e1 (4). muleteer [ mju:li'tiar] s. conducător de catâri. muley ['mu(:)li, 'mju:li] I. s. (amer.) vacă etc . fără coame. II. adj. fără coarne, ciut. mulgă ['niAlgo] s. (attstr.) brusă. muliebrity bm uili'cbriti] s. feminitate. . mulier ['mju:Ii3r] s. (înv.) femeie. mulish ['mju:li /3 adj. 1. de catâr. 2. încăpăţânat / îndărătnic ca un catâr. mulishly [-li] adv. cu încăpă lishness [-nis] s. încăpăţânare (de catâr). mull1 [nul] vb. tr. a fierbe (vin sau bere) cu ubstanţe aromatice. mull 2 1. vb. tr. (sport) a greşi, a rata (o lovitură), a nu lovi (mingea). II. s. eşec, ratare, greşeală; to make a ~ of smth. a strica / a greşi ceva; a rata ceva. mull3 vb. tr. (amer.) a (se) gândi / a cugeta / a medita la. mull4 s. tabacheră de masă (din com de berbec, legată în argint). mull5 s. (text.) tifon. mull6 s . (geogr.) cap, promontoriu. mulla(h) ['nula] s. (arab) preot musulman. mullein ['nulin] s. (bot.) lumânărică (Verbascum sp.). mulier ['niAl3r] s. 1. (telm.) piatră de moară alergătoare. 2. (ind. chim.) colergang. 3. (te/m.) malaxor. mullet fiiulit] s. (iht.) cnefal (Mugii). mulligan fniAligan] s. (amer. fam.) mâncare proastămulligata wny [.niAliga'tDmi, '-—'--] s. (anglo-indian) supă de carne pregătită cu c u r r y V l , 1). mulligrubs [WligrAbz] s. pl. (fam. rar) 1. urât, ipohondrie, spleen. 2. cramp e, colici. mullion ['nulian] s. (constr.) spros (la uşă). mullite ['niAlait] s. (cer amică) mullit. mullock E'niAtok] ş. (constr.) 1. murdărie, gunoi. 2. (mine) rocă sterilă, steril; grămadă de deşeuri. 3. to poke ~ at (austr. sl.) a lua în băşcălie. multeity [niAl' i] s. mulţime, multitudine. multi-address [.niAltia'dres] s. (autom.) adresă multiplă. multiangular [mAlti'rerjgjuls1"] adj. (mat.) poligonal, cu mai multe unghiuri. multiarticulate [tmAltia:'tikjulit] adj. cu (mai) multe încheieturi. multibarrelle d [imAlti'basr^ld] adj. (telm.) eu ţevi îngemănate, cu baterie de ţevi. multicapsular [. niAlti'kEepsjul3r] adj. (bot.) muUicapsular. multicellular [


 d. 2. multilobat. multiflorous [im Alţi'floras] adj. (bot.) multiflor, cu multe Ho ri.



multifold ['niAltifouId] adj. multiplu, repetat, cu repetiţie. multiform ['niAltif omi] adj. multiform. multiformity fniAlti'fxmiti] s. polimorfism, multiformitate . multilateral ['niAlti'laatprpl] adj. (şi fig.) multilateral. multilingual fmAlti 'lirjgwpI] adj., s. poliglot. multilith fniAltiliG] s. rotaprint. multimedia [ni Alti'mt.'dia] adj. multimedia. multimillionaire ['mAltimilja'n£ar] s. multimiliona r. multinational [imAlti'nze/anl] I. adj. multinaţional. II. s. (ec.) corporaţie / c ompanie multinaţională sau transnaţională. multinomial [.niAlti'noumial] s. (mat.) polin orn. multipara [nurtiparafpl. multiparae [-ri:] ş. (med.) multipara. multipartite [iniAlti'pa:tait] adj. având mai multe părţi, din mai multe diviziuni. multiped fniAlt iped] adj. (zool.) cu multe picioare. multiphase f'nultifeiz] adj. (electr.) pol ifazic, polifazat. multiplane ['nlAltiplein] adj., s. (av.) multiplan. multiple ['mAltipl] I. adj. multiplu, repetat, cu repetiţie. II. s. (mat.) (număr) multiplu. multiple connection [~ kainekjbn] s. 1. (electr.) legare în derivaţie, conectare în pa ralel; legare sunt. 2. (tel.) comutare multiplă. multiple control [~ kan'troul] s. 1. (telm.) comandă complexă. 2. (cib.) comandă compusă / multiplă. multiple junction [~ ^ ArjAfan] s. (ferov.) staţie-nod. nod de cale ferată. multiple manning [~ 'masnirj] s . lipsă de răspundere personală. multiple personality [~ ipa:s3'na?liti] s. (psih.) de dublare a personalităţii. multiple plough [~ 'plau] s. (agr.) plug cu mai multe trup iţe, plug polibrăzdar. multiple production [~ pra'dAkJbn] s. (ec.) fabricaţie în serie. . multiple shop [~ '/op] ş. magazin cu sucursale. multiple-valued [~'vslju:d] adj. (mat.) multiform. multiplex 1'niAltipleks] I. adj. 1. multiplu, repetat. 2. (/n at.) compus, multiplu. II. s. (tel,) aparat multiplex. multipliable fmAltiplaiab l] adj. de multiplicat, multiplicabil. multiplicable l'niAlti-plikabl] adj. v. m u l t i p l i a b l e . multiplicand [tniAltipli'kamd] s. (mat.) dcînrnulţit. multi plication [.mAltipli'kei/jn] s. 1. (mat.) înmulţire, multiplicare. 2. creştere, sporir e. multiplication table [~ -tcibl] s. (mat.) tabla înmulţirii. multiplicative fniAlt i'pIikativ, 'niAltiplikeitiv] adj. multiplicativ. multiplicity [inulti'plisiti] s. multiplicitate; mulţime; varietate; complexitate. multiplier ['niAltiplaia1"] s . 1. (/nat.) multiplicator; înmulţitor, factor. 2. (electr.) rezistenţă suplimentară. 3. c oeficient. 4. (fiz.) multiplicator electronic. multiply1 fniAltiplai] vb. A. tr. 1. a înmulţi, a spori. 2. a reproduce, a multiplica. 3. (mat.) a înmulţi, a multiplica. B. intr. a se înmulţi, a spori. multiply2 ['niAltipli] adv. în multe feluri / moduri. multi-ply fniAltiplai] adj. cu mai multe straturi, stratificat. multiplying [-i rj] adj. multiplicativ. multipolar [.niAlti'poulo1"] adj. (electr.) multipolar. multipurpose [.niAlti'paipas] adj. multifuncţional. multistage ['niAltisteid^] adj . 1. cu (mai) multe trepte. 2. cu (mai) multe camere. 3. cu (mai) multe etaje. m ultistory ['niAltistoxiJ adj. cu (mai) multe etaje. multisyllable [


 mmery ['numari] s. 1. (teatru) pantomimă; mascaradă. 2. ritual caraghios / ridicol. mummification [iiiiAmifi'kei/an] s. mumificare.



 mummiform 628



mummiform ['niAmifo:mJ adj: în fomiă de mumie. mummify ['numifai] vb. A. tr. a mumif ica, a transforma în mumie. B. intr. 1. a se preface în mumie, a se mumifica. 2. a s e usca, a se zbârci. mummy1 ['niAmi] I. s. 1. mumie; mumie egipteană. 2. masă/ mulţime i nformă; to beat / to smash smth. to a ~ a transforma ceva într-o masă informă; to beat s mb. to a ~ a bate măr pe cineva, a-i trage cuiva o sfântă de bătaie. 3, cadavru disecat. II. vb. tr. v. m o m m i f y (A). mummy 2 s. (fam.) mămică, mămiţică. mump 1 [nump] vb. i ntr. (înv.) a se bosumfla. mump 2 vb. intr. si tr. 1. (înv.) a cerşi. 2. (fam.) a escr oca. mumper ['numps'] s. (înv.) cerşetor, milog. mumps [mAmps] s. pl. (folosit ca sg .) 1. (med.) inflamaţie a parotidei, oreion. 2. (înv.) toane rele, indispoziţie, supărar e. munch [nun//] vb. tr. a mesteca, a rumega. mundane ['nundein] adj. 1. lumesc; terestru; sublunar. 2. cosmic. 3. monden, din lumea mare. 4. (amer.)banal, comu n. mundaneness f-nis] s. caracter lumesc; caracter monden. mundanity [mAn'dfenit i] s.v. m u n d a n e n e s s . mungoose ['nunguis] s.v, m o n g o o s e . munic ipal [mju(:)'nisipal] adj. 1. municipal. 2. autonom. municipal bank [~ 'baenk] s . (ec.) bancă comunală. municipal buildings [~ 'bildirjz] s. pl. clădirile primăriei, pr imărie. municipal engineering [~ end3i'ni:>rin] s. tehnică urbanistică / municipală, urb anism. municipalism [mjuO'nisipalizam] s. municipalism; autonomie. municipality [mju(:)nisi'peeliti, ,mju:nisi'p-[ municipalitate. municipalize [mjuO'nisipalaiz ] vb. tr. a municipalize. municipal law [mju(:)'nisip3l 'k>:] s. legislaţia internă a unui stat. municipal planning [~ 'plasnirj] s. urbanism. munificence [mju(;)'n ifisns] s. munificenţă, liberalitate, dărnicie, generozitate. munificent [mju(:)'nifis nt] adj. darnic, generos. munificently [-li] adv. cu munificenţă; darnic, generos. m uniment ['mjuinimont] s. 1. (rar) întărire, apărare. 2. pl. acte, documente întărind privi legii, hrisoave; arhivă. muniment room [~ ru(:)m] s. arhivă (ca încăpere). munition [mju (:)'nijm] I. s. 1. (pl.) muniţii, provizii de război; stocuri, rezerve; the Ministry of Munitions Ministerul aprovizionării armatei. 2. fond de rezervă pentru provizii. II. vb. tr. a aproviziona, a înzestra, a întări cu muniţii (o annată); a echipa (un vas). munitioner \-or] s.v. m u n i t i o n w o r k e r . munition factory [mju(:)'ni jan ifaiktari] s. fabrică de muniţii / armament. munition worker [~ iwoiko'j s. munc itor la o fabrică de muniţii / armament. munshi ['murnfi:] s. v. m o o n s h e e. mu nsiff]'mu:nsif]s.v. m o o n s i f f . muntin ['nuntin, 'îrunlgn] (constr.) s. şpros (la fereastră) pentru fixarea geamurilor. muntjac ['niAntd'3a3k] s. (zool.) muntia c indian (Muntiacus muntjak). mural ['mjuaral, 'mjoor-, 'mp:r-] I. adj. 1. mural . 2. vertical. II. s. pictură murală. mural painting [~ 'peintinj s. pictură murală. mur der ['maido1"] I. s. 1. ucidere, omor, asasinat, crimă; (yur.) premeditated ~crimă p remeditată; to do / to commit (a) ~ a face un omor, a comite un asasinat; ~! săriţi! a jutor!; to cry ~ a striga (după) ajutor; (fam.) to cry blue / pink ~ a striga după a jutor cât îl ţine gura; (prov.) ~ will out adevărul iese la lumină / la suprafaţă; adevărul eşte ca untdelemnul; (fam.) the ~ is out s-a descoperit misterul, adevărul a ieşit la lumină. 2. (înv.) măcel, masacru, exterminare. 3. (fig.) stropşire, stâlcire, stricare (a cuvintelor, a limbii). <■ (fam.) like blue ~ grozav de repede. II. vb. tr. 1. a uc ide, a omorî, a asasina. 2. (fam.) (despre limbă, cuvinte, citate) a stropşi, a stâlci, a ciunti, a trunchia, a poci; he ~s English stâlceşte limba engleză. 3. (despre un cânte c, un dans) a executa repede şi prost, a da rasol. murderer ['m3:dorar[ s. ucigaş; a sasin, criminal. murderess ['msdsris, -es] s. ucigaşă, criminală, asasină. murdering bir d [nioidsrin 'boxl] s. (omit.) sfrâncioc (Lanius). murderous ['n^dsras] adj. ucigăto r, criminal, sângeros. . murderously [-li] adv. sângeros, cu intenţii criminale. mure [mju9r, mp3 r , mjo:r] I. s. perete, zid. II. vb. tr. 1. a zidi (o uşă, o fereastră). 2. (ist.) a închide (într-un turn etc.). murex |'mju:reks], pl. murexes [-iz] sa» muri ces [inju:risi:z] s. moluscă din care se extrage purpura. muriate ['mjuorieit, 'rr ybar-, rmjo:r-] s. (chim.) clorură de potasiu. muriatic acid [>mjuori'£etik ia:sid, mjoar-, mjo:r-, '—1~] s. (chim.) acid muriatic / clorhidric. murices ['mju:risi:z] pl. de la m u r e x. murk [mo:k] I. s. întuneric, întunecime, obscuritate. II. aay. întunecos, obscur, întunecat. murkiness ['msikinisj s. v. m u r k (I). murky [rura: ki] aay. întunecat, trist, mohorât. murmur ['mo:mor[ I. s. 1. murmur, susur; without a ~ fără murmur / şovăire. 2. murmur (de nemulţumire Iprotest), mormăit. II. vb. A. tr. a



 urmura, en.), a s] aay. cartof,



a şopti. B. intr. 1. a murmura. 2. to ~ at / against a murmura împotriva (c« g cârti împotriva (cu ge«.). murmurer ]'m3:morar] s. cârtitor. murmurous ['mamisra 1. care murmură / susură. 2. care murmură, nemulţumit. murphy ['ma:fi] s. (sl.) barabulă.



murrain ['niArein] s. 1. (înv.) ciumă; a ~ on you! deie boala-n tine!; what the / a ~! ce dracu! ce naiba! 2. (vet.) epizootie. murrained [-d] adj. (vet.) atins de epizootie. murrey ['niAri] aay. (înv.) roşu-închis, purpuriu. muscadel [iniAska'del] s . v. m u s c a t e 1. muscadine [nuskadain] I. adj. tămâios, muscat. II. s. 1. soi d e viţă-de-vie (Vitis rotundifolia). 2. strugure tămâios. muscarine ['mAskori(:)n] s. (ch im.) muscarină. muscat ['niAskot] I. aay. (despre struguri) muscat, tămâios. II. s. 1. strugure, muscat. 2. muscat, vin tămâios. muscatei [iiiiAsks'tel,'-'-] I. adj. v. m u s c a t (I). II. s.v. m u s c a t (II). muscle ['niAsl] I. s. 1. muşchi. 2. forţă, putere; a man of ~ un om muşchiulos; not to move a ~ a nu se clinti, a sta nemişcat. II. vb. tr. (amer.) to ~ in a se băga (unde nu-i fierbe oala), a se amesteca. mus cle-head ['nuslhed] s. (amer. si.) prost, tâmpit, găgăuţă, tont. muscleless [-lis] adj. căr ia îi lipseşte forja muşchiularâ. muscology [mA'skolod3i] s. (bot.) muscologie. Muscovit e ['niAskavait, -kouv-] I. aay. 1. moscovit, din Moscova. 2. rus. II. s. 1. mosc ovit. 2. rus. 3. (mineral.) muscovit, mică potasică. Muscovy ['niAskovi, -kouv-] s. 1. (ist.) statul moscovit, Rusia. 2. (mineral.) mică. Muscovy duck [~ dAk] s. v. m u s k - d u c k. Muscovy glass [~ gla:s] s. M u s c o v i t e (1,3).



muscular [rniAskjul3r] adj. muscular, muşchiular. muscularity [inuskju'lsriti] s. musculatură, musculozitate. musculation [.mAskju'lei/an] s. (arte) musculatură. musc ulature ['niASkjulatjua', -t/uor] s. musculatură. muse1 [mjurz] I. s. visare, reve rie, meditaţie. II. vb. i«tr. 1. a visa, a medita. 2. to ~ on / upon a cugeta / a re flecta la, a cugeta / a reflecta asupra (cu gen.). muse2 s. 1. muză. 2. the Muses a) muzele; b) artele liberale. muser ['mju:z3r] s. visător. musette [mju(:)'zet] s . (fr. muz.) 1. un fel de oboi. 2. un fel de cimpoi. 3. piesă muzicală idilică. museum [mju(:)'ziom] s. muzeu. museum piece [~ pi:s] s. 1. obiect de muzeu. 2. vechitu ră, piesă de muzeu. mush1 [IHA/J s. 1. obiect sau substanţă moale. 2. (amer.) mămăligă; ter păsat; coleaşă. 3. (fig.) fleac, absurditate, nonsens; nimicuri. 4. (fam.) harababură, talmeş-balmeş. 5. (mine) cărbune pământos sau moale. 6. (dial.) gunoi, mizerie. mush 2 (am er.) I. s. plimbare cu o sanie trasă de câini (în nora"). II. vb. intr. a se plimba cu sania trasă de câini. III. mtery. îndemn de pornire a câinilor (la sanie). mush3 s. (sl .) umbrelă de ploaie. mushiness ['niA/inis] s. 1. porozitaie, caracter spongios. 2 . lipsă de consistenţă (a unui aliment ele). 3. falsă sensibilitate. mushroom ['niAjrum] I. s. 1. ciupercă, burete. 2. clădire construită foarte repede. 3. (fig.) persoană cu a scensiune rapidă; instituţie creată peste noapte. II. vb. intr. 1. a culege bureţi. 2. ( despre un glonţ etc.) a se turti. 3. a creşte repede; a se dezvolta rapid; a se răspândi repede. mushroom anchor f~ ra:nk3r] s. (mar.) ancorâ-ciupercă. mushroom floor [~ fb : r , ~ UDO'] s. (constr.) planşeu-ciupercă, planşeu fără grinzi. mushroom growth [~ grouG ] s. creştere / dezvoltare rapidă. mushroom-rock ['niAjrumrok] s. (geol.) babă, ciuper că eoliană. mushy ['nu/i] aay. 1. spongios, poros; iară consistenţă. 2. mălăieţ; răscopt. m mju:zik[ s. 1. muzică; college / school of ~ conservator; orchestral ~ muzică orches trală; he is fond of ~ îi place muzica, e amator de muzică; fondness / passion for ~ p asiune pentru muzică; melomanie; vocal ~ muzică vocală; sacred ~ muzică bisericească / rel igioasă; to make ~ a face muzică; to dance to ~ a dansa după muzică; (fam.) to face the ~ a înfrunta o critică, a ţine piept unei critici sau unei greutăţi. 2. note muzicale; to turn over the ~ a întoarce notele muzicale; he plays without ~ cântă fără note; to set to ~ a pune pe note / pe muzică. 3. (înv.) cor; orchestră. 4. concert. 5. artă muzicală. 6. a rmonie, eufonie; (înv.) the ~ of the spheres muzică / armonie divină. 7. operă; bucată muz icală. 8. muzicanţi. 9. (amer. fam.) animaţie, vioiciune, însufleţire. 10. (sl.) petrecere , distracţie; rough ~tărăboi, tămbălău, muzică drăcească; to treat smb. to rough ~ a face s cuiva. II. vb. tr. (înv.) a fermeca / a vrăji prin muzică. musical ['mju;zikpl] aay. m uzical; armonios; melodios; ~ear ureche muzicală. musical art [~ 'a:t] s. muzică, ar ta muzicii. musical box [~ boks] s. (muz.) tonomat. musical comedy [~ 'komidi] s . operetă. musicale [imju:zi'kasl, -'ko:l] s. (amer.) seară muzicală; matineu muzical. musical film ['mju:zikol 'film] s. (cin.) film muzical. musical instrument [~ '



 instrumant] s. instrument muzical. musically ['mjuizikali] adv. muzical. musical ness ['mju:zikplnis] s. caracter melodios; caracter armonios; muzicalitate. musi c book ['mju:zik buk] s. caiet de muzică. music case [~ keis] s. dosar de carton p entru note. music desk [~ desk] s. pupitru pentru note. —^ music-hall [~ho:l] s. 1 . sală de concert. 2. cafe-concert; music-hall; concert de estradă. musician [mju(:) 'zi/an] s. 1. muzician; muzicant. 2. compozitor. musicianly f-lij adj. (despre i nterpretare etc.) de virtuos. musicianship [-fip] s. muzicalitate; cunoştinţe de muz ică. music lover ['mju:zic «IAVOI s. iubitor de muzică, meloman. music-mad [~maxl] adj . meloman pasionat.



 629



mutton bird muster ['mAst3r] I. ş. 1. adunare, întrunire, reuniune, grupare; to turn out in full ~ a se prezenta în formaţie completă / cu toţii. 2. (/tril.) cercetare, examinare, insp ecţie; trecere în revistă; defilare, paradă; to make / to take ~ of troops a trece trupe le în revistă; (fam.) to pass ~ a) (mil.) a trece în revistă, a verifica, a controla; b) a trece o probă / un examen; a se arăta la înălţimea cuvenită; a fi acceptat / primit; you work will pass ~ lucrarea ta va fi acceptată; (fam.) it will pass ~ merge, treacă-m earga. 3. (mar. mil.) apel, chemare, strigare. 4. listă nominală. 5. (înv.) mostră, mode l, eşantion. 6. (rar) cârd, stol; a ~ of peacocks un cârd de păuni. 7. (austr.) strângerea vitelor sau a oilor. II. vb. A. tr. 1. a strânge, a aduna; she could not ~ 5 shil lings n-a putut strânge cinci şilingi; society that ~sfiftymembers societate care nu nlără cincizeci de membri; to ~ (up) one's courage a-şi aduna forţele / curajul. 2. (/ni l.) a cerceta, a inspecta, a examina, a trece în revistă; to ~ in a concentra; to ~i nto service a se înrola în cadrele armatei; (mil.) to ~ up a mobiliza (o armată); to ~ out a desconcentra, a demobiliza. 3. (mar.) a face apelul, a aduna echipajul. 4 . (austr.) a strânge, a aduna (vitele, oile). B. intr. 1. a se aduna, a se reuni, a se strânge, a răspunde la apel, a se înfăţişa. 2. a se ridica la, a număra; they ~ed twen erau douăzeci. muster-roll [~roulj ş. listă nominală (a personalului, a efectivului arma tei, a echipa jului), listă de apel; (/nil.) to be on the ~ a figura în evidenţele arma tei / a face parte din cadrele armatei. mustiness fniAstinis] s. umezeală; aspect de mucegai. musty 1'mAsti] adj. 1. mucegăit, muced, mucczit. 2. (fig.) mucegăit, învec hit, demodat, ruginit. mutability [imjuita'biliti, -1st-] s. 1. mutabilitate, ca racter schimbător, variabilitate. 2. (înv.) inconstanţă, nestatornicie. mutable ['mjmtab l] adj. 1. schimbător, variabil. 2. (înv.) inconstant, nestatornic. mutagenic [.mju: t3'd3enik] adj. (biol.) mutagen, mutant ['mju:t3nt] I. adj. care suferă o transfor mare; care rezultă prin mutaţie. II. s. (biol.) organism produs prin mutaţie, mutant. mutate [mjm'teit] I. vb. A. tr. 1. a schimba, a modifica, a varia. 2. (fon.) a p rovoca mutaţia (unui sunet). B. intr. a se schimba, a se modifica; (fon.) a suferi o schimbare. II. adj. schimbat, modificat. mutation [mju:'tei/5n] s. 1. schimba re, modificare, transformare. 2. (biol.) mutaţie. 3. (fon.) mutaţie; consonant ~ mut aţia consonantică. 4. (înv.) schimbare în timbrul vocii (la pubertate). mutch [nut/] s. (scot.) bonetă, scufie. mute1 [mju:t] I. adj. 1. tăcut, fără glas; silenţios; as ~ as a fi sh tăcut ca peştele; to stand ~ a) a sta fără a scoate (vre)un cuvânt; b) (jur.) a refuza să pledeze sau să răspundă unei acuzări. 2. mut; h ~ h mut; ~ letter literă care nu se pron nţă; a ~ boy un băiat mut. II. s. 1. (om) mut; they stood there like ~s au stat acolo smirnă / fără să scoată o vorbă / ca nişte muţi. 2. (teatru) figurant. 3. participant angaj un convoi funebru / la o înmormântare. 4. (în Orient) servitor mut. 5. (fon.) consoană surdă. 6. (cin., fam.) film mut. 7. (cin.) figurant. 8. (jur.) persoana care refuză să răspundă unei acuzări. 9. (muz.) surdină; with the ~ on în surdină. 10. (omit.) lebădă-c tă (Cygiuts olor). III. vb. tr. I. a amortiza (un sunet). 2- (muz.) a coborî (tonul, vocea); a pune în surdină (un instrument); with ~d strings în surdină. 3. a atenua / a reduce (intensitatea unei culori, prin adăugarea alteia). mute2 vb. tr. a opri fer mentarea (vinului) prin sulfurarc. mute3 vb. A. tr. (despre penele păsărilor) a cădea. B. intr. (despre păsări) a năpârli. mute4 vb. A. tr. (despre păsări) a face murdărie. B. i . (despre păsări) a se murdări. mute5 s. (dial.) catâr. mute aerial [~ 'earisl] s. (telm .) antenă artificială. mute antenna [~ asn'tcna] s. (tel.) antenă artificială. muted l'm juitid] adj. (muz.) în surdină. mutely ['mju:tli] adv. mut; în tăcere. muteness ['mju:tn is] s. 1. mutism, incapacitate de a vorbi. 2. mutism, muţenie, tăcere. mute swan ['m ju:t 'sWDn] s. (omit.) lebădă-cucuiată (Cygnus olor). mutilate fmju:tileit] vb. tr. a mutila, a schilodi, a deforma, a trunchia. mutilation [iinjuiti'lci/sn] s. mutil are, trunchiere, schilodire, deformare. mutilator l'mju:tileit9r] ş. mutilator. mu tineer [imjuiti'nia1"] I. s. răsculat. II. vb. inţr. a se revolta, a se răzvrăti. mutino us [rmju:tin3s] adj. 1. răzvrătit, rebel, revoltat. 2. dezlănţuit; greu de stăpânit. mutino sly [-li] adv. pe un ton de revoltă. mutinousness [-nis] s. tendinţă de revoltă; nesupun ere. mutiny ['mju:tini].I. s. răscoală, revoltă, răzvrătire, rebeliune. II. vb. intr. a se revolta, a se răzvrăti. mutism ['mju:tizsm] s. mutism. mutt [nut] s. (si.) 1. medio critate. 2. idiot, nebun. 3. câine, potaie, javră, şarlă. mutter ['niAt3r] I. vb. A- tr. 1. a murmura, a bolborosi, a mormăi, a bâigui. 2. a bombăni, a mârâi, a bodogăni, a mormăi



 o ~an oath a mormăi o înjurătură. B. intr. 1. a mormăi, a bombăni, a bodogăni. 2. a bolboro a bâigui. 3. (poetic, despre tunet, trăsnet) a bubui. II. s. 1- murmur, mormăit, bolb oroseală, bâiguit. 2. bodogăneală, bombănit. 3. bubuit îndepărtat (al tunetului). mutterer At3r3r] s. mormăitor; cel care mormăie / bombăne / bolboroseşte. muttering ['mAtarirj] I . adj. cel care mormăie / murmură / bolboroseşte / bombăne. II. s. 1. bombănit, mormăit, bo boroseală, murmur. 2. rumoare. 3. bubuit (de tunet). - * hostile ~ duşmănie ascunsă / înăbu O mutton l'nutn] s. 1. (înv.) berbec; let's return to our ~s să ne întoarcem la oile noastre; dead as ~ mort de-a binelea. 2. carne de berbec; to eat one's ~ with sm b. a prânzi eu cineva. mutton bird [~ ba:d] s. (omit.) furtunar (Puffinus Puffinus ).



music master [~ ima:st3r] s. maestru / profesor de muzică. music mistress [~ .mist ris] s. maestră / profesoară de muzică. musicographer [■mjuizi'ksgrafa'"] s. muzicograf. musicology [imju:zi'kobd3i] s. muzicologie. musicomania [-mjuizikD'meinia] s. m uzicomanie. music paper ['mju:zik -pcip3r] s. hârtie de note muzicale. music pen [ ~ pen] s. (poligr.) rastral. music-rack [~nek] s.v. m u s i c - s t a n d . musi c-stand [~sta;nd] s. pupitru pentru note. music-stool [~stu:l] ş. taburet pentru p ian. music teacher [~ iti:t/ar] s. profesor de muzică. music wire [~ rwaia1"] s. ( muz.) coardă / strună de metal. musing ['mju:zirj] I. s. contemplare. II. adj. medit ativ, contemplativ. musk [niAsk] s. 1. mosc. 2. miros / parfum de mosc. 3. v. m u s k p l a n t . musk-coloured ['niAskikAbd] adj. de culoarea moscului. musk-de er [~'diar,'—] s. (zool.) cerb moscat, mosc (Mosclius moscliiferus). musk-duck [~ dAk] s. (zool.) raţă cu miros de mosc (Cairina moschata). muskeg ['niAskcg] s. (în Can ada) 1. teren mlăştinos. 2. turbăric. musket [Wskit] s. (ist.) muschetă. musketeer [imAs ki'ti3r] ş. (ist.) muşchetar. musketry ['niAskitri] s. (mii.) 1. foc de armă. 2. trage re, tir. 3. artă sau ştiinţa a tragerii cu arme de foc mici. 4. pl. (ist.) muşchetari. 5 . (fam.) arme de foc. musk-ox ['nuskoks,'-'-],pl. musk-oxen ['muskokssn] s. (zoo l.) bou-moscat (Ovibos moschatus). musk plant [~ pla:nt] s. (bot.) mosc (Mimulus moschatus). musk-rat [~raet,'-'-] s. (zool.) bizam (Ondrata zibeihica). musk-sh rew [~/ru:] s. v. m u s k - r a t. musky ['nuski] adj. de mosc; cu mosc. muslin ['mAzlin] s. 1. muslin. 2. (amer.) sifon. musquash ['nuskwD/j s. 1. (zool.) biza m (Ondrata zibethica). 2. blană de bizam. muss [nus] I. (amer.) s. încurcătură, dezordin e, harababură, zăpăceală. II. vb. ir. a răvăşi, a pune în dezordine. mussel ['niAsî] s. (zo die. Mussulman ['niAsIman], pl. Mussulmans [-z] sau Mussulmen ['nwslman] s. musu lman. mussy ['niAsi] adj. (amer. fam.) răvăşit; dc-a valma; în dezordine. must1 [niAstfo rma tare,- ni3St, mas,forme slabe] I. vb. modal defectiv 1. a trebui, a fi neces ar; I ~ go home trebuie să mă duc acasă; you ~ hurry up trebuie să te grăbeşti; it ~ be don trebuie să Fie făcut; you ~ be ready at two o'clock trebuie să fii gata la ora două; yo u ~not smoke here nu e voie să fumezi aici; buses ~ not be parked here maşinile nu a u voie să staţioneze aici; you ~ know it trebuie să ştii asta; what ~ I do? ce trebuie să fac?; do so if you ~fă aşa, dacă trebuie; if you ~ you ~dacă trebuie, trebuie; you ~ sta y with us a week trebuie să stai cu noi o săptămână; I think they ~ have realized her guil t cred că ei ar fi trebuit să-şi dea seama de vina ei; I ~ say trebuie să spun / să mărturi esc; you ~ needs obey your father trebuie negreşit să-ţi asculţi tatăl; she ~ have a new d ress îi trebuie o rochie nouă; he ~ come trebuie să vină, e necesar ca el să vină; I ~ get o know her trebuie neapărat sa fac cunoştinţă cu ca / trebuie neapărat s-o cunosc; (prov.) one ~eat to live trebuie să mănânci ca să trăieşti; (prov.) needs ~ when the devil drives evoia n-are stăpân; necesitatea nu cunoaşte legi. 2. a trebui, a fi probabil; had I at tempted this task I ~ have failed dacă aş fi încercat acest lucru, cu siguranţă că n-aş fi t; there is a ring, it ~ be the doctor sună, trebuie să fie doctorul / probabil că e d octorul; she ~ have missed the train trebuie să fi pierdut trenul, probabil că a pie rdut trenul; you ~ know him desigur că-1 cunoşti, nu se poate să nu-1 cunoşti; if you te ll me this, it ~ be true dacă tu spui asta, aşa trebuie să fie / dacă spuneţi voi, desigur că este adevărat; he ~ be drunk se vede că e beat; you have heard about it desigur că a i auzit despre asta, trebuie să fi auzit despre asta. II. adj. absolut necesar, Ia ră de care nu se poate; a ~ book o carte care trebuie citită. III. s. necesitate; ob ligaţie. must2 [nust] I. adj. (despre elefanţi sau cămile masculi) furios, nebun; to g o ~ a înnebuni, a fi cuprins de furie. II. s. furie, nebunie de rut (la elefanţii ma sculi). must3 s. mucegai; putregai. must4 s. must (de struguri). must5 s, hemora gie violentă (la period). mustache [ims'to:/, mus-, amer. mos'ta?/, 'nustx/] ş. v. m



 o u s t a c h e . mustachio [mas'tui/iou] s.v. m o u s t a c h e . mustang ['mA staerj] s. (zool.) mustang. mustard ['niAst3d]s.l. muştar; flour of ~ făină de muştar; t o infuse a remedy with ~, to add ~ to a remedy a aplica ca leac o cataplasmă cu făină de muştar; keen as ~ plin de zel; (amer. si.) all to the ~ tocmai bine, aşa cum treb uie; (amer. si.) to be all to the ~ a fi o persoană importantă / cu vază / un grangur. 2. (boţ.) muştar (Sinapis alba); black ~ muştar-negru (Sinapis nigra); white ~ muştar-a lb (Sinapis alba); wild ~ muştar-sălbatic / de câmp (Sinapis arvensis); garlic ~ ustur oiţă (Aîliaria officinalis). mustard bath [~ ba:8] s. baie de muştar. mustard gas [~ gxs ] s. (chim.) gaz muştar, iperită. mustard plaster [~ iplu:st3r] s. cataplasmă, prişniţ, co mpresă cu muştar. mustard-pot [~pot] s. borcan pentru muştar. mustard seed [~ si:d] s. sămânţă de muştar. mustee [nus'ti:] s. mulatru; metis; corcitura. musteline ['nustilain, -lin] (zool.) I. adj. de nevăstuică. II. s. nevăstuică-mică (Mustela nivalis).



 mutton-chop 630



mutton-chop [~'t/op] s. 1. cotlet de berbec. 2. pi. (si.) favoriţi. mutton-head [~ lied[ s. (fam.) prost, imbecil, tâmpit. . . mutton-headed [~ .hedid] adj. bătut în cap , greu de cap, tâmpit. mutton sheep [~ /i:p] s. berbec destinat tăierii. muttony ['n utam] adj. cu miros sa» gust (de carne) de oaie. mutual ['mjmtjual, -tjul, -t/ual] adj. mutual; reciproc; ~aid society societate de ajutor reciproc / de asistenţă mut uală; by ~consent prin bună învoială, prin înţelegere reciprocă; that's ~ cu condiţia de re citate; ~ relations relaţii / raporturi reciproce; (com.) on ~ terms cu condiţia de avantaj / de profit reciproc; he arranged a transaction on ~ terms a aranjat o a facere pe baza unor condiţii de reciprocitate; ~ principles plată în natură. mutual capa citance [~ ka'pasitans] s. (electr.) capacitate reciprocă. mutual exchange reactio n [~ iks'tjeind3 riiaekjsn] s. (chim.) reacţie de descompunere prin schimb. mutual inductance [~ in'dAktans] s. (telm.,fiz.) inductanţă mutuală. mutual induction [~ in' dAkfan] s. (electr.) inducţie mutuală. mutual insurance [~ in'/uarans] s. asigurare mutuală. mutuality [■mju:tju'seliti, -t/u-] s. mutualitate, reciprocitate. mutule [' mju:tju:l] s. (arhit.) mutulă. mux [niAks] s. (tel. fam.) circuit multiplex. muz(z ) [niAz] s. (sl.) tocilar. muzzle ['niAzl] I. s. 1. bot. 2. (mil.) ţeava; the ~ of a gun gura unui tun. 3. botniţă (pentru câini). II. vb. tr. 1. a pune botniţă (cu dat.). 2. (fig.) a închide gura (cuiva), a face să tacă. 3. (sl.) a săruta. muzzle cap [~ ka;p] s. (mil.) capot de gura ţevii. muzzle cover [~ ikAvar] s. v. m u z z 1 e c a p. m uzzle face [~ feis] s. (mii.) tăietură / teşitură la ţeava puştii. muzzle-loader [~.loudar] s. (mii.) armă care se încarcă prin ţeava. muzzle-loading [~iloudirj] (mii.) I. s. încărcar prin ţeava armei. II. adj. (mii.) care se încarcă prin ţeava. muzzle ring [~ rin] s. (m ii.) brăţară (l« /«ava pustii). muzzle sight [~ sait] s. (mil.) cătarca puştii, ţintă. muzz p [~ strap] s. curea trecută prin nas (la animale). muzzle velocity [~ vi'bsiti] s . (mii.) viteză iniţială (a ««ui proiectil, glonţ, obuz). muzzy 1'niAZi] adj. 1. ameţit, ză dobitocit; ameţit de băutură, cherchelit. 2. întunecat; neclar. my [mai forma normală; mi forma slabă frecventă] adj. pos. meu, mea, mei, mele; ~ pencil creionul meu; ~gloves mănuşile mele; ~ dear dragul meu; one of ~ friends unul dintre prietenii mei; ~ own daughter propria mea fiică; I fell on ~ back am căzut pe spate; ~hair is black am păr ul negru; I have broken ~ leg mi-am rupt / fracturat piciorul; ~ head aches mă doa re capul; (sl.) it is all ~eye minciuni, prostii, nerozii; ~ turn/ ball! la mine ! e rândul meu! (la jocuri); (fam.) oh ~! Dumnezeule! vai de mine!; (fam.) ~ aunt / eye / hat / stars / word / world hai, hai! la naiba! drace! ia te uită! myalgia [mai'Eektya] s. (med.) mialgie, durere în muşchi, junghi muscular. myall1 ['maio:l] s. (bot.) salcâm-australian, lemn-violet (Acacia pendula, Acacia liomalophylla). m yall2 (austr.) I. s. aborigen trăind în sălbăticie. II. adj. sălbatic, necivilizat. myceli um [mai'sirliam] s. (bot.) miceliu. Mycenaean [.maisi'ni:an] adj. micenian, de l a Myccne. mycetes [mai'si:ti:z] s. pl. (bot.) micete, bureţi. mycology [mai'k.ilad 3i] s. (bot.) micologie. mycosis [mai'kousis] s. (med.) micoză. mycotic [mai'kotik ] aay. (med.) micotic. mydriasis [mai'draiasis] s. (med.) midriază. myelin ['maial in] s. (anat.) mielină. myelitis [imaia'laitis] s. (med.) mielită. mynheer [main'hio r, -'hea r [ s. 1. (olandeză) (înaintea unui nume) domnul. 2. olandez. myoblast ['ma iablaist] s. (fiziol.) mioblast. myocardia [imaio«'ku:dia] pl.de la m y o c a r d i u m. myocardial [imaio«'ka:dial] adj. (anat.) miocardic. myocarditis [


 iriapode. myrmidon ['mamiidan, -dan] s. 1. minnidon. 2. slujitor; ~of the law po liţist, slujitor al legii. 3. spadasin. myrrh [n«: r ] s. mir, răşină mirositoare. myrtace ous [mai'teijas] adj. (bot.) ca mirtul; din familia Mirtacee. myrtle ['ma:tl] s. (bot.) mirt (Myrtits). myself [mai'self, ma's-] pron. A. refl. mă; I have hurt ~ m-am lovit. B. de întărire (eu) însumi; I saw it ~ am văzut-o eu însumi. mysterious [mis't iarias, -'tja:r-] adj. misterios, tainic; (de) nepătruns, (de) neînţeles. mysteriously [-li] aoV. misterios, tainic. mysteriousness [-nis] s. caracter misterios. myst ery1 ['misteri] s. 1. mister, secret, taină, enigmă; to make a ~ of a face o taină / u n mister din; wrapped / shrouded in ~ învăluit în mister; it is a ~ to me c un mister l o enigmă pentru mine; the mysteries of science tainele ştiinţei; (fam.) to fathom th e ~ a descoperi misterul, a pătrunde taina. 2. (bis.) taină; the Holy Mysteries a) s fintele taine; b) sfânta împărtăşanie / cuminecătură. 3. (ist. teatru) mister. mystery2 s. ) meşteşug, meserie. mystery novel [~ .naval] s. roman poliţist. mystery play [~ pici] s. (ist. teatru) mister. mystery ship [~ /ip] s. (ist., mar.) vas cursă împotriva băr cilor. mystic ['mistik] I. adj. mistic, secret, tainic, plin de mister; obscur, ocult, magic; the ~ hour of midnight miezul nopţii, ceasul misterelor; (y'ur.) ~wi ll testament închis / sigilat. II. s. 1. mistic; magician; vrăjitor. 2. (rel.) misti că. mystical [-sl] aay. mistic. mystically [-aii] adv. mistic. mysticism [mistisiz am] s. misticism. mystification [.mistifi'kei/an] s. 1. mistificare, înşelare. 2. de zorientare. 3. complicare (a unei probleme). , mystifier ['mistifaia1"] s. 1. mi stificator. 2. persoană care dezorientează; persoană care complică o chestiune. mystify ['mistifai] vb. tr. 1. a mistifica, a înşela. 2. a învălui în mister. mystique [mi'stkk] s . 1. şarm inefabil. 2, atmosferă de mister şi veneraţie. myth [mi8, rar maiOJ s. mit; le gendă. mythical ['nriSiksl] adj. mitic; legendar. mythicize ['miOisaiz] vb. tr. 1. a da un caracter mitic (c« dat.). 2. a interpreta din punct de vedere mitologic. mythologic(al) [.mi6o'lad3ik(3l), .maiu-] adj. mitologic. mythologicaily [-aii] aaV. (din punct de vedere) mitologic. mythological message hmlea'lacfykal .mesid 3] s. (amer. fam.) buletin meteorologic. mythologist [mi'6alad3ist, mai'G-] s. c unoscător în mitologie; autor de mituri / legende. mythology [mi'8alad3i] s. 1. mito logie, 2. alegorie. mythomania [FmiOa'meinio, -nja] s. (psih.) mitomanie. mythom aniac [imiSa'mciniffik] s. (psih.) mitoman. mythopoeic [imiOon'piiik] adj. care creează mituri. mythopoetic ['miOoupou'ctik] adj. v. m y t h o p o e i c . myxedem a [.miksa'dkma] s. (mea'.) mixedern. myxoedema [imiksa'di:ma] s. v. m y x e d e m a. myxoma [mik'souma], pl. si myxomaţa [-ta] s. (mea1.) mixorn. myxomatosis [.mi ksouma'tousis] s. (med.) mixoinatoză.



 N, n fen] s. 1. N, n a paisprezecea literă a alfabetului englez. 2. (chim.) N, Az, simbolul nitrogenului. 3. (/nat.) n, o constantă nedefinită; to the ~th power la pu terea n; (fam.) to the ~th în cel mai marc grad. 4. (poligr.) spaţiul unui n, scmicu adrat. na [na:, ns] 1. adv. (înv.) v. n o (II), n o t. 2. conj. v. n o r 1 . nab1 [na?b] (fam.) I. vb. tr. 1. a înhăţa, a apuca, a prinde, a pune mâna pe; a acosta; the p olice ~bed him 1-a arestat poliţia; to get ~ bed a fi prins (de poliţie). 2. a prind e asupra faptului, a prinde cu mâţa în sac; a surprinde în flagrant delict. 3. a şterpeli, a sfeterisi. II. s. maşină veche, rablă, vechitură. nab2 s. 1. vârf de munte; înălţime. 2. f, stâncă în apă. 3. (mii.) cocoş, trăgaci. nabit ['neibit] s. praf de zahăr candel. nabob eibob] s. 1. (indian înv.) nabab, vasal al Marelui Mogul. 2. (fig.) nabab, marc bo gătaş; his ~ uncie a) unchiul lui bogat ca un nabab; b) unchiul lui care a făcut o mar e avere în India. nabs [naebzj s. (si.) individ, ins, flăcău; my ~! bătrâne! prietene! nac arat ['nzekarast] I. adj. de culoare roşic-deschis. II. s. (text.) varietate de zăbr anic de Portugalia. nacelle [na'sel] s. 1. nacelă (de balon, dirijabil). 2. carlin gă (de avion). nacre l'neika1"] s. 1. sidef. 2. scoică cu sidef. nacred l'neiksd] ad j. cu sidef. nacreous ['neikr(i)3s] adj. de sidef, ca sideful. nacreous clouds [ ~ 'klaudz] s.pl. nori irizaţi. nadir ['neidia', 


 de tăiat unghiile. nail-shaped [-/eiptj adj. în formă de cui. nailsmith [~smi6] s. (t ehn.) forjor de cuie. nail tool [~ tu:I] s. (tehn.) căpuitor de cuie. nail varnish [~ -vani/] s. ojă, lac de unghii. nail wire [~ »wai3r] s. sârmă de cuie. nail work [~ w o:k] s. batere a cuielor. nail wrench [~ ren//] s. v. n a i I c l a w . nainsook ['ncinsuk. 'nasn-] s. (text.) nansuc. naive, naive [no-:'i:v, nai'irv, neiv] ad j. (jr.) naiv, simplu, copilăros, nepriceput. naively [no:'ivli] adv. naiv; copilăro s, copilăreşte; nepriceput. naivete, naivete [nu:'i:vtei, nai'i:v-, naifte] s. (fr.) naivitate, simplitate, nepricepere. naivety, naivety [na:'i:v3ti] s. v. n a i v e t e . naked ['neikid] adj. 1. (despre persoane) gol, dezbrăcat, despuiat, desco perit; stark ~gol-goluţ. 2. (despre un perete etc.) gol, fără ornamente; (despre im pe isaj) iară verdeaţă, fără arbori; (despre un pom) dezgolit, despuiat de frunze, fără frunze . iară protecţie, descoperit; fără ajutor: with the ~ sword cu spada goală; the ~ truth ad evărul adevărat; visible to the ~eye vizibil cu ochiul liber; ~ facts fapte brute. n aked cable [- 'keibl] s. (tel.) conductor / fir neizolat, cablu electric neizola t. naked eye [~ 'ai] s. ochi neînarmat / liber. nakedly ['neikidli] adv. 1. gol. 2 . (fig.) simplu; fără perdea. nakedness ['neikidnis] s. goliciune, nuditate. naked s pore ['ncikid spo:r, -sp;>3r] s. (bot.) gimnospor. namby-pamby l'nreinbi'pasmbi] I. adj. 1. (despre stil etc.) afectat, artificios, căutat. 2. (desprepersoane) ma nierat, afectat; fals sentimental; simulat, care face paradă, care-şi dă acre; to beha ve in a ~fashion a-.şi da aere, a face mofturi. II. s, persoană afectată/ fals sentime ntală. name [neim] I. s. 1. nume, denumire; full ~ nume şi prenume; Christian / (ame r.) given / first ~ prenume, nume de botez; to give a child the ~ (of) George a da unui copil numele (de) George; my ~is mă numesc, mă cheamă; of the ~ of X eu numele de X; (jur.) numitul X; to have (to bear) a ~ a avea / a purta numele; to go by / under the ~of a fi cunoscut sub numele de; he was known /he went by the ~ of Jones era cunoscut sub numele de Jones; to know smb. (only) by ~ a cunoaşte pe cin eva (doar) după nume; to refer to smb. by ~ a pomeni / a menţiona numele cuiva; a de semna pe cineva nominal; to send in one's ~ a se înscrie (la un concurs etc.); a-şi prezenta / a-şi da cartea de vizită. a se anunţa; to set / to put one's ~ to a documen t a semna un document, a-şi pune semnătura pe un document; to put one's ~ down (for smth.) a-şi pune candidatura; a se înscrie (pentru ceva); list of ~s listă nominală, lis ta numelor; to act in one's own ~ a acţiona în numele său personal; (fam.) what in the ~ of goodness / fortune are you doing? ce naiba faci acolo'?; it exists only in ~ există numai cu numele; (gram.) proper - nume



 nameable 632



propriu; by whatever ~ you call it oricum l-ai numi, cu orice nume îl botezi; ende aring ~ nume de răsfăţ / de mângâiere; insulting ~ injurie, insultă. 2. titlu (al unei pies de teatru, a! unui roman ele.) 3. reputaţie, renume; he has a good ~ se bucură de / are o reputaţie bună / un nume bun; to get a bad ~ a-şi face un renume prost; he has a ~ for honesty, he has the ~ of being honest e considerat un om cinstit, trece drept un om cinstit; to make a ~ for oneself, to make one's ~ a-şi face un nume, aşi crea / a-şi statornici reputaţia. II. vb. tr. 1. a numi, a da un nume; (cu dat.); a person ~d Jones un anume Jones; I know his face, but I cannot ~him îl cunosc din vedere dar nu-mi amintesc numele lui / dar numele lui îmi scapă. 2. a numi, a ridica la rangul de; to ~ smb. to an office a numi pe cineva într-un post. 3. a numi, a menţiona, a denumi. 4. a cita (wn exemplu, un fapt). 5. a fixa, a hotărî, a indica (zi ua, ora, o sumă); ~ any price you like fixează ce preţ doreşti; to ~ a day for a fixa / a hotărî o zi pentru; to ~ after (amer. si for) a numi după, a da (unui copil etc.) nu mele (cu gen.). III. adj. 1. de renume, renumit. 2. care se referă la nume. nameab le ['neimsbl] adj. care poate fi numit. name band ['neim brend] s. (amer.) orche stră de muzică uşoară bine cunoscută; formaţie populară condusă de un dirijor popular. name d [~ bo:d, -boad] s. v. n a m e p 1 a t e. name child [~ t/aild] s. persoană căreia i s-a dat numele cuiva (în cinstea acesteia). name-day [~dei] s. ziua numelui, ono mastică. named policy ['neinid 'polisi] s. (ec.) poliţă de asigurare nominală. name-drop ['neimdrr>p] vb. in/r. a cita numele unor personalităţi pentru a impresiona. name-d ropping [-in] s. citare a numelor unor personalităţi (insinuând că sunt prieteni ai vorb itorului). name form [~ fo:m] s. (mat.) formă nominală. nameless ['neimlis] adj. 1. fără nume, necunoscut, obscur; anonim. 2. (despre un sentiment etc.) inexprimabil, d e nedescris. 3. (despre un viciu etc.) cumplit, îngrozitor. namely ['neimli] aaV. 1. anume, adică. 2. (fnv.) în special, îndeosebi. name-part ['neimpa:t[ s. (teatru) ro l titular. nameplate [~pleit] s. (telm.) tăbliţă / plăcuţă cu marca fabricii; emblemă. name e [~seik] s. tiz, omonim. Namibian [no'mibisn, -jon] I. aaj. namibian, din Namib ia. II. s. locuitor din Namibia, namibian. nancy ['naaisi] s. (fam.) 1. (si Miss Nancy) tânăr cu apucături de femeie, bărbat efeminat. 2. homosexual, fătălău. nandu ['namd )] s. (ornit.). nandu, struţ sud-american (Rhea americana). nane [nein] (scof.) I. pron. nici unul, nimeni. II. adv. deloc, defel. nanism ['neinizam, -'na;-] s. ( med.) nanism, nanosomie, microsomie. nankeen [nrcn'ki:n, nam'k-] s. 1. (text.) n anchin. 2.pl. pantaloni de nanchin. 3. galben pal. 4. porţelan de Nankin. nankin [ nam'kin,>'-'-,'nrerj'k-,-'-,'—] s. v. n a n k e e n . nanny ['naeni] s. dădacă, doică. n anny(-goat) [~gout] s. (zool.) capră. nanofarad ['neinourfasrad] s. (electr.) nano farad. nanometer [rneinou.mi:tor] s. nanometru. nanosecond l'neinouisekand] s. ( fiz.) nanosecundă! nanous f'neinas] adj. pitic. naos ['neios] s. (arhit.) naos. na p [nasp] I. s. 1. somn scurt, picoteală, aţipire; afternoon ~ siestă; to take a ~, to have a ~ a aţipi, a trage un pui de somn; a pune geană pe geană. 2. (te;tf.) parte păroa să; scamă; pluş, puf, faţă mătăsoasă; against the ~ în răspăr. 3. (fam.) puf (al unui fruct intr. a trage un pui de somn, a aţipi, a picoti; to catch smb. ~ping a) a surprind e pe cineva când aţipeşte; b) (fam.) a lua pe cineva fără veste / pe neaşteptate; a surprin e / a găsi pe cineva în greşeală. napalm ['neipa:m,'nrep-].s. (mil.) napalm. nape [neip] s. ceafă. napery ['neipari] s. (scot.) albituri de masă. naphtha ['nrcfBo, 'najpB-J s. petrol, ţiţei; ligroină, benzină grea; benzină solvent; păcură. naphthalene ['naefQslim naspO-] s. (chim.) naftalină. naphtha residue ['narfSs .rezidju:] s. păcură, mazut. na phthenic acid [nrsf Oi:nik 'resid] s. (chim.) acid naftenic. naphthol ['naftbl, 'nr*p8-] s. (chim.) naftol. naphthyl ['naefflil] s. (chim.) naftil. naphthylamin e [infsfOila'mim] s. (chim.) naftilamină. napkin ['naîpkin] s. 1. (si table ~) şervet, şerveţel de masă. 2. scutec; pl. pelinci, faşe. napkin ring [~ rin] s. inel / verigă de s trâns şervetul. napless [rna:plis] adj. (despre ţesături) fără păr, ros, uzat. napoleon [na ulion] I. s. 1. napoleon, monedă de aur de douăzeci de franci. 2. (pl. înv.) bocanci d e vânătoare. Napoleonic [noipouli'onik] aay. napoleonian. Napoleonist [no'poulionist j s. susţinător al lui Napoleon. napoo(h) [no'pu: j I. interj, s-a isprăvit! caput! ga ta! II. adj. 1. sfârşit, frânt, sleit. 2. care nu mai e bun de nimic. 3. mort. III. vb . tr. a omorî; a face pozna (cuiva). nappe [nrep] s. 1. (geol.) strat superior, st



 rat de acoperire. 2. (hidr.) pânză de apă. 3. (mat.) învelitoare. 4. (geom.) secţiune sime trică de con. napped [nrept] adj. (text.) scămoşat, pluşat. napper ['na;par] s. (text.) maşină de scămoşat. napping ['nrepirj] s. (te*t.) scămoşare, plusare. napping frame [~ frei ) s. (tot.) maşină de velurat / de scămoşat. nappy1 ['na^pi] adj. (scot.) cherchelit, am eţit.



nappy2 adj. acoperit cu puf. narcissi [nai'sisai] pl. de la n a r c i s s u s. n arcissism ['naisisizsm] s. (psih.) narcisism. Narcissus [nai'sisss] s. 1. (mitol .) Narcis. 2. narcissus, pl. narcissi [na:'sisai] sau narcissuses [na:'sis3siz] (bot.) coprină, narcisă albă (Narcissus poeticus). narcoanalysis [■na:kouo'nretosis],pl. narcoanalyses [-si:z] s. (psih.) narcoanaliză. narcolepsy ['nurkoulepsi, -ks-] s. (med.) narcolepsie. narcomania [inaikou'meinjo] s. narcomanie. narcomaniac [-ni rek] s. narcoman. narcosis [na:'kousis] s. (med.) narcoză. narcotherapy [inaikou'G erepiJ (med.) narcoterapie. narcotic [na:'kotik] adj., s. narcotic, stupefiant; somnifer. narcotics pusher [na:'kotiks pufor] s. traficant de stupefiante. narco tism ['naikatizsm] s. 1. narcotism; influenţă narcotică. 2. narcoză. narcotization [ina: kotai'zei/>n, -ti'z-, -kou-] s. narcotizare. narcotize ['naikotaiz, -kou-] vb. t r. a narcotiza. nard [na:d] s. 1. (bot.) nard (Nardosiachys jatamansi). 2. (farm .) nard. narghile ['na:gili, amer. 'na:g3li[ s. (turc.) narghilea. nargile s. v. n a r g h i l e . narial ['nsarisl] adj. (anat.) nazal. nark1 [na:k] s. 1. (sl. ) copoi, agent de poliţie. 2. (sl.) agent acoperit; informator, turnător. 3. (austr. sl.) pisălog; persoană plicticoasă / enervantă. 4. (austr. sl.) belea, bucluc. nark2 vb . tr. a lua (pe cineva) în răspăr; a supăra, a bate la cap; ~it! isprăveşte! termină! lasăce! narrate [nae'reit, na'r-] vb. tr. a istorisi, a povesti, a nara. narration [ nre'rei/an, na'r-] s. istorisire, povestire, narare. narrational [naVrei/anol] a ay. narativ. narrative ['nserstiv] I. s. naraţiune, relatare, povestire. II. adj. narativ. narrator [nrc'reitor, no'r-] s. 1. povestitor. 2. crainic (la radio etc .). narratress [naVreitris] s. povestitoare. narrow ['nrerou] I. adj. 1. strâmt, îng ust; strâns; to grow ~ a se strâmta, a se îngusta. 2. restrâns, strâmt, de dimensiuni redu se, puţin întins. 3. (fig.) îngust, strâmt, mărginit, limitat; fără orizont; in the ~est se în sensul cel mai îngust / strict / exact; a «majority o mică / infimă majoritate; to liv e in ~ circumstances a trăi / a fi strâmtorat, a trăi în lipsuri. 4. minuţios, amănunţit; m s; meticulos, grijuliu, îngrijit, sârguincios; ~ investigations cercetări minuţioase. 5. (despre nutreţ) extrem de bogat în albumină. II. s. 1. trecere îngustă / strâmtă; strâmtoa ustime (a râului, a văii); 2. (mai ales pl.) defileu, strungă. 3. pl. canal marin. III . vb. A. tr. 1. a strânge, a strâmta, a îngusta; ~ed eyelids pleoape întredeschise. 2. a restrânge, a limita, a mărgini, a reduce (un spaţiu, ideile etc.); (fot.) to ~ the fi eld a restrânge câmpul (vizual). 3. (»iv., lit.) a stânjeni mişcările (cuiva). B. intr. a d veni mai strâmt; a se strâmta, a se strânge, a se îngusta. narrow-beam antenna [~bi:m as n'tena] s. (tel.) antenă cu directivitate mare. narrow-chested [~'t/estid] adj. 1. cu pieptul strâmt. 2. (despre haine) strâmt la piept. narrow-gauge [~'geid3] s. (fe rov.) ecartament îngust, cale îngustă. narrow goods [~ 'gudz] s. pl. mărunţişuri, galanteri . narrowing ['narouin] I. adj. 1. care se strâmtează / se îngustează. 2. (fig.) din ce în ce mai mic. II. s. 1. strâmtare, îngustare. 2. restrângere, limitare, micşorare. narrowi sh [tarouif] adj. cam strâmt / îngust, destul de îngust I strâmt. narrowly ['nrerouli] a av. 1. (a închide etc.) într-un spaţiu strâmt. 2. (a interpreta etc.) strict, riguros; ( a examina etc.) minuţios, atent, îndeaproape. 3. de abia, cu greutate; he ~ missed t he train cât pe ce / puţin a lipsit să scape trenul. narrow-minded ['naerou'maindid, ' -->--] aay. îngust, strâmt la minte, mărginit; obtuz. narrow-mindedly [~'maindidli] ad v. fără (nici un fel de) orizont, cu îngustime. narrow-mindedness [~'maindidnis] s. îngu stime (a spiritului), mărginire. narrow-necked ]'na3rou'nekt] adj. (despre sticle) cu gâtul strâmt. narrowness ['nrerounis] s. 1. îngustime, caracter îngust; limitare, mărg inire; insuficienţă; micime. 2. caracter meticulos / amănunţit, meticulozitate. narrow-p ass [~'pa:s] s. (geogr.) defileu; trecătoare, pas. , narrow penant [~'penont] s. ( mar.) flamură. narrow-shouldered [~jbuld9d] adj. cu umerii strâmţi / înguşti, strâmt în ume narrow-spirited [~'spiritid] adj. v. n a r r o w - m i n d e d . narrow work [~ rws:k] s. (mine) deschidere, săpare; lucrări pregătitoare. narthex ['na:0eks] s. (arh it.) nartex. narwhal ['naiwal] s. (zool.) narval (Monodon monoceros). narwhale [ rna:weil] s. v. n a r w h a 1. nary ['nearil adj. (amer., dial.) nici, deloc; ~ a one nici unul. nasal ['neizal] I. adj. (anal.) nazal; ~ accent accent nazal; t



 o have a ~ voice a avea un timbru nazal; a vorbi pe nas. II, s. 1, (înv.) partea v izierei unui coif care apără nasul. 2. (anat.) osul nasului. 3. (lingv.) nazală, sunet nazal. nasality [nei'zrcliti, no'z-] s. (fon.) caracter nazal (al unui sunet). nasalization [ineizslai'zeijan, -zsli'z-] s. (fon.) nazalizare. nasalize ['neiza laiz] vb. A. tr. (fon.) a nazaliza. B. intr. a vorbi pe nas, a fornăi. nascency [' nreshşi, amer. şi 'neissnsi] s. naştere, apariţie, ivire. nascent ['nresnt] aay. 1. născând care ia naştere, care apare; în proces de formare; necopt; care cristalizează. 2. (ch im.) nativ. naso-pharyngcal ['neizofre'rind3sl] (anat.) rinofaringian, nazofarin gian. nastily ['narstili, amer. 'na;s-] aaV. 1. neplăcut; urât, urâcios, scârbos, dezgus tător. 2. indecent, necuviincios. nastiness ['na:stinis] s. 1. gust sau miros neplăc ut. 2. răutate, ticăloşie. 3. necuviinţă, indecenţă.



 633 nature



nasturtium [nas'ta:/3m] s. (bot.) 1. năsturel, măcriş-de-baltă (Nasturtium officinale). 2. condurul-doamnei, călţunaş (Tropaeolum majus). nasty ['na:sti, amer. 'na^s-j I. adj . neplăcut; dezgustător, dezagreabil, nesuferit; to smell ~ a mirosi urât; ~ weather v reme urâtă / rea; ~ job muncă grea sau periculoasă; ~ corner cotitură periculoasă; to recei e a ~ blow a primi o lovitură dureroasă; a ~ trick un renghi, o farsă. 2. (despre pers oane) nesuferit, rău, ticălos, josnic; păcătos; to turn ~ a deveni nesuferit; to be ~ to smb. a fi rău cu cineva; a fi lipsit de consideraţie faţă de cineva; don't be ~ nu fi rău tăcios. 3. (mai ales amer.) murdar, necinstit; (fam.) he's a ~ piece of work e un tip murdar/ un individ dubios. 4. (despre limbă, cărţi etc.) indecent, obscen. nasty-m inded [~maindid,'--'--] adj. cu gânduri urâte sau obscene. natal ['neitl] adj. de naşt ere, natal. natal day [~ 'dei] ş. zi de naştere. natality [ns'taeliti] s. natalitate . natal place ['netl 'pleis] s. loc de naştere. natant ['neitant] adj. (bot.) plut itor. natation [nei'tci/an, amer. na't-] s. nataţie, înot. natatores [1nei't3ta:riz] s. pl. (omit.) înotătoare. natatorial [ineita'ta:rial] adj. de înot, înotător. natatorium [ineita'ta:riam] s. (amer.) piscină acoperită; bazin acoperit. natatory ['neitateri , -tou-] adj. v. n a t a t o r i a l . nates ['neiti:z] s. pl. (anat.) fese. nat h(e)Iess ['neiGlis, -Ies, 'nasG~] adv. (înv.) cu toate acestea, totuşi. nation ['nei /sn] I. s. 1. naţiune, popor; the ~s of Europe naţiunile Europei, popoarele europene ; the United Nations Organization (UNO) Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU); the voic e of the ~ glasul poporului. 2. naţiune, stat. 3. număr mare, legiune. II. adj., adv . (amer. dial.) al naibii, al dracului. national ['naî/pnpl] I. adj'. 1. naţional, d e stat. 2. patriotic. II. s. 1. compatriot. 2. cetăţean (fll unei ţări). national anthem [~ 'senGam] s. imn naţional. national assembly [~ a'sembli] s. (pol.) adunare naţio nală. national bank [~ 'baerjk] s. bancă naţională. national church [~ t/a:t/[ s. biseri că de stat. National Convention [~ kan'ven/sn] s. (amer. pol.) congres naţional (al unui partid) (pentru desemnarea candidaţilor la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al S.U.A.) National Day ţ~ 'dei] ş. v. n a t i o n a l h o l i d a y (2). national e conomy [~ i'konami] s. economic naţională. national flag [~ Tteg] s. (mar.) pavilion naţional. National Government [~ 'gAvnmant] s. guvern de concentrare naţională (în Angl ia). National Guard [~ rga:d] s. 1. (în S.U.A.) gardă naţională. 2. (ist.) gardă naţională ranţa). national holiday [~ 'hslidei] s. (amer.) 1. sărbătoare legală. 2. sărbătoare naţion national income [~ 'irjkam] s. venit naţional, veniturile statului. nationalism [' nae/anslizsm] s. 1. naţionalism. 2. caracter naţional. 3. particularitate naţională. 4. (amer. ec.) politică de naţionalizare. 5. (rel.) învăţătură potrivit căreia există un „popo nationalist ['nae/analist] s., adj. naţionalist. nationalistic [-naî/ans'listik] adj . naţionalist. nationality [ins/a'nzeliti] ş. 1. naţionalitate. 2. cetăţenie, supuşenie. 3. popor, naţiune. 4. unitate naţională, neatârnare. 5. caracter naţional. 6. conştiinţă naţio particu laritate naţională. nationalization [inas/snalai'zei/pn, -li'z-] s. 1. naţional izare. 2. (mai ales amer.) naturali zare. nationalize ['na^nalaiz] vb. tr. 1. a n aţionaliza, a etatiza. 2. a naturaliza. 3. a face o sărbătoare naţională din (o zi etc.). nationally fnaî/snpli] adv. din punct de vedere naţional. national monument ['nse/an al 'monjumant] s. monument naţional. national park [~ 'pa:k] s. parc naţional, rezer vaţie. national product [~ 'prodAkt] s. (ec.) produs social. national service [~ ' sa:vis] s. (mii.) serviciu militar. national socialism [~ 'sou/slizsm] s. nation al-socialism, nazism. national socialist [~ 'sou/alist] s. national-socialist, n azist. nationwide fnei/anwaid] adj. naţional; al întregului popor; pe întreaga naţiune. native ['ncitiv] I. s. 1. băştinaş, indigen, pământean (dintr-o ţară, un oraş etc.); to be f a se trage din, a fi din; he speaks English like a ~ vorbeşte engleza ca un engl ez (de baştină); (fam.) to astonish the ~s a uimi oamenii; (fam., despre albi) to go ~ a adopta felul de viaţă al indigenilor; a se asimila cu indigenii; the elephant i s a ~ of Asia elefantul este originar din Asia. 2. (în Evul Mediu) sclav indigen; sclav din naştere. II. adj. 1. nativ; (despre calităţi etc.) natural, inerent; ~ to in erent (cu dat.). 2. (despre o stare, culori, simţăminte etc.) simplu, natural; fires c; to behave with ~ease a se purta cu naturaleţe. 3. (despre o ţară, un loc etc.) nata l, de baştină, de naştere, originar; ~ language limbă maternă; ~land pământ natal, patrie. (despre metale, minerale) nativ, în stare nativă; ~ gold aur nativ, 5. (despre plant



 e, locuitori etc.) originar, de baştină, de loc; (despre plante etc.) indigen. nativ e-born [~bD:n] adj. 1. băştinaş, indigen. 2. (despre copiii europenilor) născut în colonii . native gold [~ 'gould] s. (mineral.) aur nativ. native metal [~ 'metl] ş. metal pur. nativeness ['ncitivnis] s. 1. natură, fire, caracter. 2. origine. 3. stare na tivă / originară. native ore l'neitiv 'o:r] s. (mine) minereu eu metale pure. native paraffin |~ 'paerafim] s. (mineral.) ozocherită.



native rock [~ 'rok] s. (geol., mine) rocă-mamă; rocă de bază. nativism ['neitivizsm] s. 1. (fdoz.) nativism. 2. (în S.U.A.) exclusivism în favoarea băştinaşilor. nativist fneiti vist] s. 1. (f/loz.) nativist. 2. (în S.U.A.) partizan al exclusivismului în favoare a băştinaşilor. nativity [na'tiviti] s. 1. naştere. 2. the Nativity Naşterea Domnului, Crăc unul. 3. horoscop, zodie. natrium ['neitriam] s. (chim.) natriu, sodiu. natrolit e ['nastralait, 'nci-, -trou-] s. (mineral.) natrolit. natron ['neitran, -ran] s . (chim.) carbonat de sodiu cristalizat; sodă cristalizată. natter ['n£etar] vb. inţr. 1 . a pălăvrăgi, a trăncăni. 2. (dial.) a se plânge, a se tângui. nattily ['naetili] adv. 1. het; elegant; cu grijă. 2. cu îndemânare, abil. nattiness ['nastinis] s. 1. eleganţă, coch etărie. 2. dexteritate, îndemânare. natty ['nani] I. adj. 1. (despre persoane, îmbrăcăminte spilcuit, elegant, îngrijit. 2. îndemânatic, dibaci, agil. natural ['nst/sral, -t/ur] I. adj. natural, firesc, conform / potrivit naturii; ~ law legea naturii / fir ii; ~ size mărime naturală / normală; in a ~ tone pe un ton natural; in the ~ state în s tare naturală / primitivă; to have a ~ tendency to a avea o înclinaţie firească spre; it c omes ~ to him e una din înclinaţiile lui înnăscute, c un talent înnăscut la el; laughter is ~ to man râsul este propriu omului; it is ~ that e (foarte / cu totul) firesc / na tural ca; nu e nimic surprinzător ca; as is (but) ~ după cum c şi firesc; cum este şi dr ept. II. s. 1. imbecil, idiot, tâmpit (din naştere). 2. natural, naturaleţe; stare nat urală. 3. (fam.) geniu înnăscut; (muz.) notă naturală; becar. (fam.) for the rest of my ~ pentru restul vieţii melc, pentru zilele ce-mi mai rămân de trăit. natural agent [~ 'eid 3ant] s. agent natural. natural bed [~ 'bed] s. (geogr.) albie naturală. natural-b orn [~ba:n] adj. din naştere; prin naştere. natural brine [~ 'brain] s. soluţie natura lă de săruri. natural cement [~ si'ment] s. (constr.) ciment roman. natural cover [~ 'kAva1"] s. (mil.) adăpost natural. natural current [~ 'kArsnt] s. (electr.) cure nt teluric. natural day [~ 'dei] s. (astron.) zi naturală (înţre răsăritul şi apusul soarel i). natural dialectics [~ idaia'lektiks] s. pl. (folosit ca sg.) dialectica natu rii. natural draught [~ 'dru:ft] s. (te/m.) tiraj natural. natural economy [~ i( :)'konami] s. gospodărie naturală, economie naturală. natural fall [~ Ta:l] s. (drum.) pantă naturală. natural gas [~ rga?s] s. (geol. etc.) gaz natural. natural gender [ ~ 'd3endar] s. (gram.) gen natural. natural ground [~ 'graund] s. continent. nat ural history [~ 'histari] s. istorie naturală. natural horizon [~ ha'raizn] ş. orizo nt vizibil / aparent. natural immunity [~ i'mju:niti] s. (med.) imunitate natura lă. naturalism ['nast/aralizsm, -t/ur-] s. naturalism. naturalist ['nzet/ralist] a dj., s. naturalist. naturalistic bnaatfra'listik, -t/ur-, -t/ar-] adj. naturalis t. naturalistically [-aii] adv. (în mod) naturalist. naturalization [.nan/ralai'zc i/an, -t/ur-, -t/ar-, -li'z-] 1. s. naturalizare. 2. aclimatizare (a unei plante etc.). naturalize ['nset/ralaiz, -t/ur-, -t/ar-] I. vb. A. tr. 1. a naturaliza (un străin, un cuvânt). 2. a aclimatiza (o plantă, un animal). 3. a înfăţişa (arta etc.) po vit / conform naturii; a da o turnură firească (frazei etc.). 4. a explica (supranat uralul etc.) după legile naturii. B. intr. 1. (despre o plantă etc.) a se aclimatiza , a se adapta. 2. a face istorie naturală în aer liber; a strânge plante pentru a le s tudia. naturalized [-d] adj. 1. naturalizat. 2. aclimatizat. natural language [' nast/prsl 'lzengwidj] s. (lingv.) limbă naturală. natural law [~'b;] s. drept natura l, drept cutumiar. natural levee [~ le'vi:] s. (hidr.) privai. naturally ['naet/ arali, -t/ur-] I. adv. 1. (în mod) natural, firesc; de la natură, din fire, prin nat ura sa; it comes ~ to him e în firea / în natura lui să; to speak ~ a vorbi firesc /si mplu/iară afectare; he writes ~ stilul lui e firesc /curgător; to die ~ a muri de mo arte bună. 2. bineînţeles, desigur, se înţelege, fireşte, fără îndoială. 3. pe cale natural ess ['nan/ralnis] s. caracter natural / firesc; naturaleţe. natural period ['natja ral 'piariad] s. (fiz. etc.) perioadă proprie. natural person [~ rpa:sn] s. (jur.) persoană fizică. natural philosopher [~ fi'bsafa1"] s. 1. filozof al naturii. 2. fi zician. natural philosophy [~ ffbsafi] s. 1. filozofie a naturii. 2. fizică. natur al power [~ pauar] s. forţă a naturii. natural religion [~ ri'lid3an] s. (rel.) reli



 gie naturală. natural resources [~ ri'so:siz] s. pl. resurse naturale. natural sca le [~ 'skeiî] ş. grupă naturală; serie naturală. natural science [~ 'saians] s. ştiinţele n rii. natural scientist [~ 'saiantist] s. naturalist. natural selection [~ si'lck /sn] s. selecţie naturală. nature ['neit/ar] I. s. 1. natură; fire; esenţă, caracter; huma n ~ natura umană; it is in the ~ of things that e în firea lucrurilor ca; in / by / from the ~ of things dată fiind natura lucrurilor. 2. caracter, temperament, fire; a jealous ~ fire geloasă; it is not in his ~ to nu e / nu stă în firea lui să; habit is a second ~ obiceiul e (o) a doua natură. 3. natură, specie, fel, gen; things of thi s ~ lucruri de acest fel / gen; smth. in the ~ of ceva în felul (cu gen.), un fel de; his words were in the ~ of a threat vorbele sale aduceau cu o ameninţare; this news was of a ~ to alarm her vestea era de natură să o neliniştească.



 natured 634



4. natură (exterioară), fire; to draw from ~ a desena după natură; against ~ împotriva nat urii; miraculos; in ~în natură; in a state of ~în stare naturală; return to ~ întoarcere l a natură / la starea naturală; (amer. fam.) that beats all ~ asta-i culmea, asta între ce orice / le pune vârf la toate! 5. forţă vitală, funcţiuni vitale / naturale (ale omului ): to relieve / ease ~ a-şi face nevoile. natured [-d[ adj. (în cuvinte compuse) cu inima, cu o inimă; hard-~ cu inima aspră, aspru la suflet. nature lover ['neit/o iUv or] s. îndrăgostit de natură, prieten al naturii. naturism ['ncit/arizpm] s. 1. (rel.) naturism. 2. (rar) naturalism. 3. nudism. naturopath ['neit/srepa:0] s. (mea1.) vraci. naturopathy [,neitJotopo8i] s. (med.) naturoterapie. naught [no:t] I. s. 1. (înv. poetic, în afară de expresii) nimic; nimicnicie; to come to ~ a nu reuşi, a nu izbuti; a eşua, a da greş, a nu ajunge la nimic; the attempt came to ~ încercarea n-a izbutit; to bring smb.'s plans to ~ a zădărnici planurile cuiva; to set at ~ (the l aw etc.) a nu ţine socoteală de (lege), a se împotrivi (legii), a înfrunta (legea); all for ~ în zadar, zadarnic, în van, inutil; a man of ~ un om de nimic. 2. (/nat.) zero ; to get a ~ a căpăta nota zero (la un examen). naughtily [rno:tili] aaV. neascultător , obraznic. naughtiness ]'no;tinis] s. 1. neascultare; proastă creştere. 2. (fam.) d ublu înţeles (al nnei glume etc.). naught line ['no:t lain] s. axă neutră, linie zero / de referinţă. naughty ['no:ti] I. adj. 1. răutăcios, urâcios; neascultător; you ~ child! co il neascultător (ce eşti)! neastâmpăratule!; (fam.) you ~ man! ce pui de lele îmi eşti! he' been a ~boy a fost un băiat rău(tăcios). 2. (fam., despre povestiri, cuvinte) cam slo bod, fără perdea; to tell ~stories a spune istorioare decoltate / fără perdea; to make r ather ~ jokes a face glume prea / cam îndrăzneţe; a face glume fără perdea / decoltate. na upathia [nD(:)'pa$ia] s. (med.) naupatie, rău de mare. nauropometer [-no:rou'pomit or] s. (mar.) oscilograf. Nauruan [nu:'u:ruan, na:'ru:on] I. adj. nauran, din Na uru. II. s. 1. locuitor din Nauru, nauran. 2. (lingv.) (limba) nauruană. nausea [' nD:sio, -/is, -zis, amer. si 'nD:jo] s. 1. greaţă; ameţeală; rău de mare. 2. (fig.) dezgus t, scârbă. nauseant ['no:sJ3nt[ I. adj. care provoacă vomă; greţos. II. s. (mea1.) vomitiv . nauseate ['no:sieit, -/ieit] vb. A. intr. a simţi dezgust / greaţă, a-i veni să verse. B. tr. 1. a-i fi greaţă de. 2. a provoca greaţă (cuiva). nauseating ['no:sieitirj] adj. greţos, scârbos, care provoacă greaţă. nauseous ['nD:sÎ9s, -jiss] adj. v. n a u s e a t i g . nauseousness [-nis] s. scârbă; caracter dezgustător. naut [no:t] s. (mar.) milă mar ină (?« Australia: 1855,3 m). nautch [no:tf] s. (anglo-indian) balet (executat de ba iadere). nautch girl [~ ga;l] s. (anglo-indian) baiaderă. nautic ]'no:tik] (mar.) I. adj. v. n a u t i c a l . II. s. pl. ştiinţă nautică; navigaţie. nautical ['nMik.71] ad j. 1. nautic; naval, marin. 2. navigant. nautical astronomy [~ ostonomi] s. (/na r.) astronomie nautică. nautical chart [~ rt/a:t] s. (mar.) hartă marină. nautical day ]~ 'dei] s. (mar.) zi astronomică. nautically [tatikali] adv. din punct de vedere nautic etc. (v. ■ n a u t i c a 1). nautical mile ['no:tikal mail] s. (mar.) milă m arină (1852 m). nautical sports [~ spD:ts] s. pl. sporturi nautice. nautical surve y [~ 'so;vi[ s. (Iridr.) ridicare hidrografică. nautical time [~ 'taiml s. (mar.) ora bordului. nautilus [tatilos] s. (zool.) nautilus (Nautilus). Navaho ['na;voh ou, 'nu:] s. 1. (amerindian) navaho. 2. (lingv.) (limba) navaho. naval ['neival] adj. naval; de marină; maritim. naval architect [~ 'a:kitekt[ s. (mar.) inginer d e construcţii navale. naval architecture [~ 'u:kitektfor] s. arhitectură navală; const rucţii navale. naval college [~ rkolid3] s. (mar.) şcoală navală. naval constructor [~ k on'strAktor] s. (mar.) inginer constructor de nave militare. naval court [~ 'ko: t, -kost] s. (jur.) tribunal maritim. naval flag [~ 'flasg] s. (mar.) pavilion d e război. naval forces [~'fo:siz] s. pl. (mar.) forţe navale. naval officer [~ 'Dfis 3r[ s. 1. (mar.) ofiţer de marină. 2. (amer.) funcţionar (vamal). naval plane [~ 'plei n] s. (av.) hidroavion. naval power [~ 'pauo'] s. 1. putere maritimă. 2. pl. forţe n avale. naval service [~ 'sa:vis] s. (mii.) serviciu (militar) la marină. nave1 [ne iv] s. (arhit.) naos, navă (de biserică). nave2 s. 1. butuc de roată. 2. (telm.) bucşă, ma nşon, cămaşă. nave box ['neiv boks] s.l.v. n a v e2 (1). 2. cutie de unsoare. navei fnei vsl] s. 1. (anat.) buric. 2. (fig. rar) buric, centru, miez. navei cord [~ ko:d] s. (anat.) cordon ombilical. navel(l)ed ['neivald] adj. (anat.) cu buric. navel pipe ['nerval paip] s. (mar.) nară de put. navel-string [~strin] s. v. n a v a l



 c o r d . navelwort [~wa:t] s. (bot.) plantă ierboasă (Umbilicus rupestris). nave ti re [neiv ,taior] s. montură, fretă. naviation [.neivi'ei/an] s. (amer.) aviaţie navală. navicert ['n33visa:t] s. (mar.) navicert. navicular [no'vikjuUir| adj. (anat.) n avicular. navigability [inaevigg'biliti, -laţi] s. navigabilitate. navigable ['nxv igobl] adj. 1. navigabil. 2. (despre un aerostat) dirijabil.



navigate ['nasvigeit] vb. A. intr. a naviga. B. tr. 1. a străbate (mările); a naviga în / pe (mari etc.); a călători în (aer). 2. a conduce, a dirija, a pilota; (fam.) to ~ a bill through Parliament a obţine votarea de către parlament a unui proiect de leg e. navigating ['nsevigcitin] sv. n a v i g a t i o n . navigating officer [~ 'of isa'] s. (mar.) navigator; ofiţer cu navigaţia. navigation [inaevi'gei/an] s. navigaţi e; nautică; conducere; pilotare (a unui vas, a unui balon). navigation act [~ askt ] s. (jur.) 1. lege maritimă. 2. Navigation Act (ist. Angliei) legea navigaţiei (9 o ctombrie 1651). navigational [.nasvi'gci/pnal] adj. de navigaţie, navigational con sole [~ 'ksnsoul] s. (mar.) panou de comandă. navigation bridge [inajvi'gei/sn bri d3l s. (mar.) pasarelă. navigation canal [~ ksinad] s. (hidr.) canal de navigaţie / navigabil. navigation officer [~ ofisor] s.v. n a v i g a t i n g o f f i c e r. navigator [!nsevigeitor] s. 1. navigator; călător pe mări; marinar. 2. v. n a v i g a t i n g 0 f f i c e r. 3. (av.) pilot. 4. (av.) observator. navvy ['roevi] s. 1 . săpător, lucrător terasier; lucrător la construcţii civile; mere ~'s work lucru mecanic; to work like a ~ a munci ca un salahor. 2. excavator mecanic. navvy excavator [ ~ .ckskovcito1") s. v. n a v v y (2). navy ['neivi] I. s. 1. marină de război / mili tară; forţe navale; (amer.) Secretary for the Navy ministrul forţelor navale / marinei . 2. (fam.) v. a a v y - b 1 u e. navy agent [~ ,cid33nt] s. (mar.) agent mariti m. navy-blue [~blu:] adj., s. albastru-închis: bleumarin. navy board [~ bo:d, ~ to od] s. (mar.) 1. consiliul amiralităţii. 2. Navy Board amiralitatea. Navy Department [~ di.pcKtmsnt] s. Ministerul Marinei (înS.U.A.). navy list [~ list] s. (mar.) 1. registru de vase şi efectiv maritim de război. 2. anuar al marinei. navy-yard [~ju: d] s. 1. arsenal de război, şantier maritim de construcţii şi reparaţii (al fiolei). 2. am iralitate. nawab [no'wa:b, amer. -rwo:b] s. v. n a b o b. nay [nei] I. adv. 1. (în v.) nu. 2. (iii., pentru subliniere) mai mult încă, ba, ce zic, ba mai mult, mai mul t chiar, ba chiar, mai mult decât atât; a friend, ~, a brother! un prieten, ce zic, un frate! II. s. nu, refuz; he will not take ~ el nu îngăduie refuzul; I cannot say him ~ nu pot să-1 refuz, nu-1 pot refuza; no one dared to say him ~ nimeni nu cute za să-1 împiedice; yes and ~ şovăială, codcală. Nazarene [inaszs'rkn] adj., s. nazarinean. aze [nciz] s. (geogr.) cap, promontoriu. Nazi ['na:tsi, 'na:zi] adj., s. nazist, fascist. Naziism ['na:tsiiz.?m] s. nazism, fascism. Neanderthal man [ni'amdstcK l mam] s. the ~ omul din Neanderthal. neap1 [ni:p] (mar.) I. s. maree de cuadrat ură. II. vb. intr. (despre maree) a descreşte. neap2 s. (dial.) oişte. Neapolitan [nio 'pDlitm] I. adj. napolitan, din Napoli. II. s. locuitor din Napoli, napolitan. n eap tide ['ni:p taid] s. v. n e a p 1 (I). near [nior] I. adv. 1. aproape, aprop iat; to come / to draw ~ a se apropia (de); he drew ~er se apropie mai mult, ven i mai aproape; the hour is drawing ~ se apropie ora; to bring smth. ~er (to) a a propia ceva (de), a aduce ceva aproape (de); ~er and ~er din ce în ce mai aproape, tot mai aproape; ~ at hand aproape, la îndemână; (despre evenimente) apropiat; the ti me is ~ upon six o'clock e aproape ora şase, nu mai c mult până la ora şase; he has been very ~ to death's door a văzut moartea cu ochii, puţin a lipsit să nu moară; they are ~ of kin sunt rude apropiate / înrudiţi îndeaproape. 2. aproape de, pe punctul de a; as ~ as I can remember după câte îmi amintesc / îmi aduc aminte; din câte îmi aduc aminte; it went ~to break his heart aproape i-a zdrobit / i-a frânt inima; 1 came ~ to crying eram gata să / n-a lipsit mult ca să plâng; ~ upon thirty men aproape / aproximativ t reizeci de oameni; he was very ~ asleep era aproape adormit; he is not / (fam.) nowhere ~ so strong as you nu e nici pe departe atât de puternic ca tine; mai $ ar e mult ca să fie (tot aşa de) voinic ca tine. *■ (fam.) to live ~ a trăi cu marc zgârcenie , a-şi mânca de sub unghie. II. prep. 1. aproape de, lângă; ~ the village aproape, lângă sa ; don't come ~ me! nu te apropia de mine! 2. aproape de, pe punctul de; his hope s were ~ fulfilment puţin lipsea ca nădejdile sale să se împlinească; he was very ~ / he c ame ~ being run over puţin a lipsit / n-a lipsit mult ca să fie călcat, era cât p-aci să f ie călcat; to be / to come ~ smb. a se apropia de cineva (prin asemănare), a semăna cu cineva; it is the same or ~ it c acelaşi sau aproape acelaşi lucru; nobody can come



 anywhere ~ her n-o întrece nimeni, nu c nimeni pe aceeaşi treaptă cu ca. III. adj. 1. apropiat; intim, scump; our ~ relations rudele noastre de aproape, părinţii; they a re ~ relatives (of each other) se înrudesc de aproape. 2. (despre un loc, timp, ev eniment) apropiat; the ~est house casa cea mai apropiată / din apropiere. 3. (desp re drum) scurt, direct; to go by the ~est road a merge pe drumul cel mai scurt. 4. care afectează/ priveşte îndeaproape; it is a very ~ concern of mine c o chestiune care mă priveşte direct; ~ translation traducere apropiată dc text / care urmăreşte îndeapr ape textul; ~ resemblance mare asemănare, asemănare perfectă; (amer.) ~ portrait portr et foarte asemănător. 5. (despre persoane) zgârcit, foarte econom, zgârie-brânză, strâns la ngă. IV. vb. A. tr. a se apropia dc; he is ~ing his end a) e pe moarte; b) mai are puţin ca să-şi atingă ţelul. B. intr. a se apropia. near beer ['ni? biar] s. bere slabă. n ar-beer joint ['nisbis 'd3oint] s. (fam.) local unde nu se vând băuturi alcoolice (a e obicei centru al prostituţiei clandestine). near beef [nis 'bi:f] s. (fam.) vite pe jumătate îngrăşate.



 635 need



near-by 1'nbbai] I. adv. (chiar) alături, în apropiere, la doi paşi. II. adj. (mai ale s amer.) port); parte strâmtă / îngustă (a unui tub, burlan); apendice, racordare, manşon, gât (la balon); (anat.) gâtul uterului; gaură în zid (pentru gura tunurilor); to knock the ~off învecinat, apropiat. a bottle a sparge gâtul unei sticle. 5. limbă (de pământ); l inia despărţitoare între rădăcina nearctic [ni:'a;ktik] adj. (geogr.) ncarctic. dinţilor şi roană; gât (de vioară); curbură, întorsătură (la baionetă); guler, racord (la nearing l'nbr I. adj. apropiat, care se apropie. II. s. apropiere. nearly ['niali] I. adv. 1. aproape, îndeaproape; do not approach too ~ nu te apropia cartuş); gât (al unei arme d e foc); (arhit.) ciubuc concav rotunjit către partea inferioară prea mult. nu veni p rea aproape; to be ~ acquainted with the people of a country (la capitelul doric ); (bot., la plante distanţa dintre rădăcină şi tulpină). 6. (geol.) nec(k). a cunoaşte înd ape / intim oamenii unei ţări; they resemble each other very ~ seamănă II. vb. tr. 1. (p op.) a trage Ia măsea, a bea zdravăn. 2. (amer., fam.) a mângâia, a dezmierda; foarte mu lt unul cu altul, se aseamănă foarte mult, asemănarea lor e foarte mare. 2. aproape (s l.) a linguşi. de, în apropiere de; it is ~ midnight curând va fi miezul nopţii; they we re ~ home neckband ['nckbamd] s. guler (de cămaşă). ajunseseră aproape de casă; it is the same thing or ~ so e acelaşi sau aproape acelaşi neck bearing [~ -bEarirj] s. (tehn. ) lagăr intermediar. lucru; very ~ puţin lipseşte; she is very ~ twenty are douăzeci de ani fără ceva. merge neck bush [~ bu/] s. (tehn.) guler (de euzinct). pe douăzeci de a ni; I ~ fell era gata să cad, n-a lipsit mult să cad; he very ~ died a văzut neckcloth [~kb(:)G] s. (înv.) legătoare de gât, cravată. moartea cu ochii. neck collar [~ 


 nc'knfagss] adj. (zool.) necrofag. dexteritate. necrophilia [.nckrou'filb, -Xp\ s. (psih., med.) necrofilic. neat's leather ['ni:ts ilcd3r] s. piele de vită. necr ophobia [inckrou'foubb] s. (med.) necrofobic. neb [neb] s. (scot.) 1. cioc, plis c, clonţ. 2. (rar) capăt, vârf (de creion etc.). necrophore ['nekroufb:] s. (entom.) n ecrofor. nebbish ['nebi/j s. (amer. si.) 1. terehea-berchea. 2. ghinionist. Nebr askan [ni'bra^skan] I. adj. din Nebraska. II. s. locuitor din Nebraska. necropol is [ne'kroupslis. ni'k-] s. necropolă, cimitir. necropsy l'nekropsi] s. disecţie a u nui cadavru; autopsie, necropsie. nebula ['nebjub] I. s. 1. (med.) albeaţă (la ochi) , uşoară opacitate a corneei transparente. necroscopy [ne'knxskapi] s.v. n e c r o p s y . 2. (în cuarţ, substanţe chimice etc.) nor. 3. (astron.) nebuloasă. 4. pâcla, negură. 1necrosis [nc'krousis, ni'k-] s. (med.) necroză; mortificare; cangrenă a osului. neb ular ['nebjub ] adj. (astron.) nebular. necrotic [nc'krrrtik, ni'k-] adj. necrot ic. nebulium [na'bjulbm] s. (astron.) nebuliu(m). necrotize ['nckroutaiz] vb. Atr. a necroza. B. intr. a se necroza. nebulizer ['ncbjulaiz9r] s. atomiz(at)or. nectambulation [nDkitsmbju'lci/an] s. noetambulism, somnambulism. nebulosity [i nebju'bsiti] s. nebulozitate (si fig.). nectar |'ncku>r, -tu:1"] s. 1. (mitol.) nectar (băutură a zeilor) (şi fig.). 2. (bot.) nectar. nebulous ['nebjubsj adj. nebulo s, neguros, ceţos, vag. 3. (fam.) nectar, băutură răcoritoare. nebulously [-li] adv. neb ulos, vag. nectariferous [-nekta'riforss] adj. (bot.) rnelifer. necessarian [inc si'serbn] s. v. n e c e s s i t a r i a n . nectarine ['nekterin, amer. şi -ri:n, nekta'rirn] I.s. nectarină. II.adj. (poetic) îmbătător necessarily ['nesisprili] adv. în m od necesar, necesarmente; cu tot dinadinsul. necessary ['ncsis^ri, -sas-, -seri] I. adj. 1. necesar, indispensabil, trebuincios; it is ~ ca nectarul. nectary f nektari] s. 1. (bot.) nectar. 2. (entom.) glandă sau organ care secreta nectar. to e necesar să, c nevoie să, trebuie să; matters ~ to be known lucruri care trebuie cun oscute; I find it ~ to consider socotesc / consider necesar să; it is ~ that e nec esar Neddy ['nedi] s. Urecheat, Urechilă (poreclă a măgarului). să, trebuie ca; if ~ dacă e necesar, dacă e nevoie, la nevoie, dacă c cazul, dacă trebuie. nee, nee [nei] adj. ( fi.) născută (despre o femeie căsătorită). 2. (despre un rezultat, o concluzie, o lege etc .) necesar, inevitabil, de neînlăturat, ineluctabil. need [ni:dj I. ş. 1. nevoie, nece sitate, trebuinţă; if ~ be, if ~s be, in case of ~în caz II. s. (mai ales pi.) ceea ce e necesar existenţei, cele trebuincioase traiului; the necessaries de nevoie, la nevoie; dacă e necesar / nevoie, dacă trebuie; I shall come if ~ be voi veni dacă e ne voie; there is no ~ to nu c nevoie / nu c necesar să; there is no ~ for you to go of life alimentele, hrana, cele trebuincioase traiului. nu e nevoie să te duci, ni mic nu te obligă să te duci; what ~ is there to send for necessitarian [.niscsi'tsor bn] adj., s. (filoz.) determinist. him? ce rost are sa-1 chemăm?; what ~ was there for doing that? ce rost avea să se necessitarianism [-izam] s. (fdoz.) determinis m. necessitate [ni'sesiteit. ne's-. na's-] vb. tr. a face necesar, a impune (lua rea de măsuri facă asta?; to have ~ (to) do smth. a trebui / a fi obligat să facă ceva; he had ~ (to) remember that ar trebui să-şi aducă aminte că; you had no ~ to speak nu tr ebuia să etc.); a necesita. vorbeşti, nu era nevoie să vorbeşti; to have / to stand in / to be in ~ of smth. a avea necessitous [ni'sesitas] adj. 1. nevoiaş, sărac. 2. impu s, cerut de împrejurări. nevoie de ceva; a duce lipsă de ceva; I have no ~ of your ass istance n-am nevoie de necessitousness [-nis] s. nevoie; lipsă, sărăcie. necessity [ni 'sesiti, ne's-, na's-] I. s. 1. necesitate, nevoie, trebuinţă, obligaţie, ajutorul tău; you will have ~ of me some day o să vină o zi când vei avea nevoie de constrângere; by / out of / from ~ de nevoie, prin forţa lucrurilor, din obligaţie; of ~ mine. 2. nevo ie, adversitate, restrişte, situaţie critică; strâmtoare, ananghie; in times of necesar, inevitabil; of absolute ~ de absolută nevoie / trebuinţă; (prov.) ~is the mother ~în vr emuri de restrişte; (prov.) a friend in ~ is a friend indeed prietenul adevărat la o f invention nevoia te învaţă ce nu ţi-e voia; nevoia c mama tuturor născocirilor; if the n evoie se cunoaşte; he failed him in his ~ la o nevoie nu s-a putut bizui pe el; -m akes - should arise dacă s-ar simţi nevoia; in case of ~ în / la caz de nevoie; is the re any the old wife trot nevoia te învaţă orice. 3. nevoie, lipsă, sărăcie, mizerie; necaz, belea, ~? c nevoie oare? the ~ of doing smth. nevoia de a face ceva. 2. v. n e c e s s a r y (II). supărare; my ~ is great sunt foarte sărac, n-am de nici unele; to be in ~ a fi sărac / nevoiaş; to be in great ~ a fi foarte sărac, a trăi în neagră mizerie 4. (pl.) nevoi, necesităţi 3. lipsă, sărăcie, nevoie, ananghie, strâmtoare; to be in ~ a f strâmtorat / Ia ananghie. neck[nek]I.s. l.gât (de om, de animal); stiff ~ gât anchilo



 zat; (amer. Ut.) îndărătnicie; (fiziologice); to do one's ~s a-şi face nevoile. II. vb. A. tr. 1. a avea nevoie / trebuinţă to be up to one's ~ in smth. a fi amestecat în cev a până în gât; (fam.) to be up to one's de, a necesita; a-i trebui; to ~rcst a avea nevo ie de odihnă; they ~ one another au nevoie ~ in work a avea de lucru până peste cap; t o break one's ~ a-şi rupe / a-şi frânge gâtul; unul de altul; take what you ~ ia ce-ţi tre buie; the book ~s correction cartea are nevoie to save one's ~a-şi salva pielea; ( si.) to have a ~ a avea tupeu/neruşinare/neobrăzare; de corectură; that question ~s a reply această întrebare cerc un răspuns; these facts ~ (şl,) to get it in the ~ a o păţi, a da de dracul; (fam.) ~ and crop cu totul. în întregime; no comment aceste fapte n-au nevoie de nici un comentariu; that ~s no saying se înţelege it is ~or nothing trebu ie riscat totul / pus totul la bătaie. 2. (gastr.) gât (de berbec, de de la sine; to ~ a lot of asking a se lăsa rugat; he ~ed no second invitation nu s-a lăsat bou etc .). 3. (răs)croială a gulerului (la rochie, la cămaşă); high ~ guler ridicat; low ~ rugat de două ori; all that is ~ed tot ce este necesar. 2. a trebui să, a fi obligat sa, a fi guler decoltat, decolteu. 4. orificiu, deschizătură; gât (de sticlă); intrare strâmtă ( r-un nevoit să; a avea nevoie să; to ~ to do smth. a trebui să facă ceva; I ~ to clean t he room



 needed 636



trebuie să fac curat prin odaie; do you ~ to work? trebuie să lucrezi? eşti nevoit să lu crezi? I did hot ~ to be reminded of it nu trebuia să mi-o reaminteşti; you only ~ed to ask nu trebuia decât să întrebi. B. intr. a fi nevoiaş / sărac, a fi lipsit de cele ne cesare; to give to those that ~ a le da celor care sunt săraci / nevoiaşi. C. impers . a fi nevoie, a trebui, a fi necesar; it ~s much skill for this work e nevoie d e multă dibăcie / iscusinţă pentru munca aceasta; it ~ed the horrors of war to open our eyes era nevoie de grozăviile războiului ca să ni se deschidă ochii; it ~s not nu e nece sar; more than ~s mai mult decât trebuie / e nevoie. D. modal a trebui, a fi nevoi e; a fi obligat / dator să; ~ he go? e dator / obligat să se ducă?; ~ he go so soon? t rebuie să plece aşa de curând?; he needn't go, ~ he? nu trebuie să se ducă, nu-i aşa?; you not trouble yourself nu e nevoie să vă deranjaţi; he ~not write to me n-are nici un r ost să-mi scrie; you ~not have knocked nu trebuia să baţi (la uşă); why ~ there be? ce nev oie e să? needed [rni:didj aay. necesar. needful ['ni:df«l] I. adj. (to, for) necesa r, indispensabil (pentru). II. s. the ~ 1. cele necesare. 2. (sl.) bani. -0- (sp ort sl.) to do the ~ a marca un gol (la fotbal). needfulness [-nis] s. necesitat e, nevoie, trebuinţă. neediness ['ni:dinis] s. lipsă, sărăcie, nevoie; mizerie. needle |'n i:dl] I. s. 1. ac; through the eye of a ~ prin urechile acului; (prov.) to look for a ~ in a haystack / in a bundle of hay a căuta acul în carul cu fân; (as) sharp as a ~ ager / ascuţit la minte, cu mintea vioaie; to thread a ~ a băga aţă în ac. 2. ac de t ricotat, igliţă, andrea (de tricotat); crochet ~ croşet; netting ~ navetă (pentru făcut o plasă). 3. ac (de busolă, de aparat telegrafic sau de alte aparate cu cadran). 4. (m ed.) instrument chirurgical cu un vârf ascuţit. 5. (bot.) ac (de brad etc:). 6. vârf a scuţit (de munte), pisc. 7. (arhit.) săgeată, vârf ascuţit (al construcţiilor în stil gotic obelisc; Cleopatra's ~ obeliscul Cleopatrei. 8. (chim., mineral.) cristal în formă d e ac. 9. (constr.) grindă (folosită ca proptea în lucrări de subzidire). 10. (tehn.) ac de rulment. 11. (tehn.) dorn de perforat. 12. (hidr.) con de închidere (a vanei). 13. the ~ (sl.) nervozitate, iritabilitate, proastă dispoziţie; emoţie; trac; to have the ~ a avea trac; to get the ~ a-i sări ţandăra. II. vb. A. tr. 1. a coase; a împunge c u acul. 2. (mea'.) a opera (o cataractă). 3. (constr.) a subzidi, a arma, a întări, a propti cu grinzi (un zid, un mal). 4. (fam.) a sâcâi, a enerva, a întărâta. 5. (sl.) a ins tiga, a împinge. 6. (amer. fam.) a alcooliza, a adăuga alcool la. t o ~ one's way a-şi croi drum, a se strecura. B. intr. 1. a se strecura, a se furişa. 2. (mineral.) a se cristaliza în formă de ace. needle bar [~ ba:r] s. (metal.) fontură. needle-bath [ ~ba:8] s. 1. duş (cu ye; de apă fin). 2. (electr.) duşul lui Franklin. needle beard [~ biad] s. (text.) ac cu cârlig. needle bearing [~ tbegrirj] s. (tehn.) rulment cu ace. needle box [~ baks] s. cutie / casetă de ace, acarniţă. needle case [~ keis] s. 1 . v. n e e d 1 e b o x. 2. (tehn.) bucşă cu ace. needle dam ['ni:dl da;m] s. (hidr.) baraj cu ace şi fermeţi. needle eye [~ ai] s. urechea acului. needle felt [~ felt] s. (tehn.) fetru păroşi needle file [~ fail] s. (tehn.) pilă-ac; pilă subţire fină. , needl -fish [~fi/] s. (i/n.) specii de peşti din familia tiparului; ac-de-mare (Syngnath us acuş). needle freak [~ fri:k] s. (fam.) narcoman (prin injecţii). needleful ]'ni: dlful] s. lungimea aţei pusă în ac. needle-gun ['ni:dlgAn[ s. (ist.) puşcă cu ac / Dreyse. needle ice [~ ais] s. 1. gheaţă aciformă. 2. (hidr.) zai. needle lace [~ leis] s. dan telă făcută cu acul. needle-like [~laik] adj. acicular; aciform; ca acul. needle ore [ ~ o:r] s. (mineral.) aikinit. needle paper [~ rpeipar] s. hârtie pentru ace. needl e-point [«'paint] s. vârf de ac. needle-pointed Hpointid] adj. cu vârful ascuţit (ca de ac). needle scaffold [~ iskasfeld] s. (constr.) eşafodaj în consolă. needle-shaped [~j eipt] adj. în formă de ac. needless ]'ni:dlis] adj. inutil, nctrebuincios; de prisos ; ~ to say that (e) de prisos să spun că; ~ enmity duşmănie fără rost. needlessly [-li] aaV de prisos, inutil. needlessness [-nis] s. inutilitate. needle throw [~ 6rou] s. (tehn.) deviaţia acului indicator. needle valve [~ varfv] s. (tehn.) 1. robinet c u ac. 2. (hidr.) vană inelară. 3. (tehn.) ac obturator; ac de reglare, poantou. need lewoman ['ni:dliwuman],pl. needlewomen [~,wimin] s. 1. cusătoreasă, lenjereasă. 2. per soană care lucrează cu acul; she is a good ~ lucrează bine (cu acul). needlework [~iwa :k] s. lucru de mână; broderie. needling ['nirdlirj] s. 1. (constr.) grinzi transver sale, traverse (pepoduri). 2. (rar) lucru cu acul. needments ['ni:dnK>nts] s. pl



 . lucruri necesare (mai ales pentru călătorie). needn't ]'ni:dnt] (fam.) prese, de l a n e e d n o t . needs [ni:dz] adv. (folosit cu m u s t) în mod necesar, neapărat; he ~ must go, he must ~ go trebuie neapărat să se ducă; if ~ must dacă e nevoie; (prov.) ~ must when the devil drives nevoia nu cunoaşte lege. needy ['ni:di] I. adj. 1. n evoiaş, lipsit de mijloace, sărac. 2. (tuv.) necesar, trebuincios. II. s. the ~ nevo iaşii, sărăcimea. ne'er [near] (poetic) prese, de la n e v e r. Ne'erday ['nsardei] s. (scot.) 1. (ziua de) Anul Nou. 2. ne'erday dar / cadou de Anul Nou. ne'er-do-we el [rneadu(:)wi:l] s., adj. v. n e'e r - d o - w e 11.



ne'er-do-well [~.wel] I. s. neisprăvit, netrebnic, pierde-vară. II. adj. (care nu e) bun de nimic. nefarious [ni'fearias, ne'f-] adj. necinstit; infam; ruşinos, dezon orant; josnic, fără scrupule, mârşav, ticălos, murdar; ~ purposes scopuri mârşave. nefariou [-Ii] adv. mârşav, ticălos. nefariousness [-nis] s. ticăloşie, mârşăvie. negate [ni'geit, eitj vb. tr. 1. a nega, a tăgădui; a nega existenţa (cu gen.),' a contrazice. 2. a nu lua în considerare; a respinge, a nu admite. 3. a anula; a declara nul şi neavenit. negation [ni'geijan, ne'g-] s. 1. negaţie; negare; contrazicere. 2. refuz, resping ere. 3. aspect negativ, lipsă a unor aspecte pozitive, cantitate sau valoare negat ivă; neexistenţă; inexistenţă; (filoz) non-existenţă. negationist [-ist] s. negativist. neg ve ['negativ] I. aay. 1. negativ; ~ answer răspuns negativ; ~ criticism critică nega tivă. 2. (mat., fiz-, fot.) negativ. 3. nerodriic, steril. 4. neizbutit, lipsit de succes. 5. (amer.) defetist. II. s. 1. negaţie, negare; cuvânt sau răspuns negativ, d eclaraţie negativă; he returned a ~ a da un răspuns negativ; (în documente oficiale) the answer is in the ~ răspunsul e negativ, nu se acceptă, nu se aprobă; it was decided i n the «propunerea a fost respinsă. 2. calitate negativă, lipsă; his character is made up of ~s, he is a bundle of ~s are o seamă de trăsături negative. 3. (gram.) negaţie, part iculă negativă; two ~s make an affirmative două negaţii fac o afirmaţie. 4. (mat.) cantita te negativă, termen negativ. 5. (foi., poligr.) negativ. 6. (part.) drept de veto. 7. (electr.) pol negativ. III. vb. tr. 1. a respinge, a nu accepta, a refuza; a dezminţi. 2. a contrazice (o afirmaţie); a combate (un argument). 3. (amer.) a opun e un veto (cuiva), a nu confirma (un candidat). 4. a neutraliza; a anula, a anih ila. negative acceleration [~ aîkisela'reijsn] s. (tehn.) decelerare. negative evi dence [~ 'evidans] s. dovadă de neexistenţă / lipsă. negative instance [~ 'instans] s. v . n e g a t i v e e v i d e n c e . negative lens [~'lenz| s. (opt.) lentilă diver gentă. negativeness ['negativnis] s. caracter negativ, însuşire negativă. negative proto n ['negativ 'proutan] s. (chim.) antiproton. negative sign [~ 'sain] s. 1. (semn ) minus, semn negativ. 2. (fam. glumeţ) nimic, zero. negative virtue [~ 'vaitjuj s . abţinere de la fapte rele. negative voice [~ 'vois] s. veto. negativism ['ncgati vizsm] s. 1. negativism, atitudine de negare. 2. (filoz.) negativism; scepticism ; agnosticism. negativist ['negativist] I. s. negativist. II. aay. v. n e g a t i v i s t i c. negativistic [.negati'vistik] adj. negativist. negativity [rnega' tiviti] s. 1. v. n e g a t i v e n e s s. 2. abnegaţie. negator ['ni'geita1"] s. p ersoană care neagă. negatory ['negatari, -to»-] aay. cu caracter de negaţie, negativ. ne gatron ['negatran] s. (electr.) negatron; electron negativ. neglect [ni'glekt, a mer. ne'g-] I. vb. tr. 1. a neglija, a delăsa; a ignora; a nu acorda atenţie (cu dat .); a arăta indiferenţă faţă de (sau cu dat.); to ~ a remark a nu da atenţie unei observaţi 2. a nu pune preţ pe. 3. a omite, a lăsa deoparte, a scăpa din vedere; a uita; a lăsa (u n lucru) nefăcut; he ~ed to write / writing in time a uitat să scrie la timp. 4. a n u îngriji de, a lăsa în părăsire, a nu folosi. II. s. 1. neglijenţă, lipsă de grijă sau ate are, indiferenţă; the ~ of one's children lipsă de grijă faţă de proprii copii. 2. omisiune scăpare, uitare. 3. neîngrijire, părăsire; delăsare; in a state of ~într-o stare de părăsi eglectable [-abl] aay. (rar) v. n e g l i g i b l e . neglected [-id] aay. negli jat; neîngrijit; neplivit. neglectful [-ful] adj. 1. neglijent, neatent; lăsător; nepăsăto r, indiferent. 2. ~ of care nu se îngrijeşte de, căruia nu-i pasă de. neglectfully [-ful i, -făli] adv. neglijent, cu neglijenţă. neglectfulness [-fulnis] s. v. n e g l i g e n c e (1). negligence ['neglid3ans] s. 1. neglijenţă, lipsă de grijă / de atenţie; greşeală ovocată din lipsă de atenţie; (yur.) culpable ~ neglijenţă vinovată; (jur.) contributory ~ eglijenţă care a contribuit la provocarea unui accident etc. 2. (lit., arte etc.) ne glijenţă (voită), nepăsare; nerespectare a unor reguli; ~ of one's attire nepăsare faţă de ntea sa. negligent ['neglid3ont] aay. neglijent, lipsit de grijă sau atenţie; neaten t; ~ in his dress neîngrijit îmbrăcat; ~ of his duties lipsit de grijă faţă de îndatoririle



 i. negligible ['neglid3abl, -djib-] aay. neglijabil, neînsemnat; a ~ quantity o ca ntitate neglijabilă. negotiability [ni.gou/ia'biliti, -la-] s. negociabilitate, ca racter negociabil. negotiable [ni'gou/iabl] aay. 1. (corn.) negociabil, care poa te forma obiectul unei tranzacţii comerciale. 2. accesibil, abordabil; (despre o g reutate etc.) care poate fi învins. negotiable documents [~ 'dakjumants] s. hârtii d e valoare. negotiable papers [~ 'peipaz] j . v . n e g o t i a b l e d o c u m e n t s . negotiable securities [~ si'kjuaritiz] s. pl. (com.) valori negociabile . negotiant [ni'gou/iant] s. v. n e g o t i a t o r. negotiate [ni'gou/ieit, -si eit] vb. A. tr. 1. a negocia, a vinde, a ceda (o trată etc.); to ~ a loan a negoci a un împrumut; to ~ terms of peace a negocia condiţii de pace. 2. a învinge (o greutat e), a trece peste (un obstacol material sau moral). 3. (rar) a se îngriji de, a av ea grijă de. B. intr. a negocia, a trata, a purta discuţii în vederea unei tranzacţii; t o ~ with a trata cu. negotiation [ni'gou/i'eifan, -ousi-] s. 1. negociere. 2. învi ngere, biruire (a unei greutăţi). negotiator [niigou/ieitar, -sieit-] s. negociator; mijlocitor, intermediar. negotiatress [ni'gou/ieitris] s. negociatoare; mijloci toare, intermediară. negotiatrix [ni'gOu/ieitriks] j . v . n e g o t i a t r e s s .



 637 nerve knot



negress ['ni:gris, -grcs] s. negresă. Negrillo [ne'grilou, ni'g-] s. 1. pigmeu, ne gru pitic (din Africa de Sud si Centrală). 2. negrillo (dim. de la n e g r o ) neg rişor. Negrito [ne'gri:tou,ni'g-] s. 1. negritos (din ArhipelagulMalaiez). 2. pigm eu, boşiman. Negro ]'ni:grou] I. s. 1. negm (inai ales din Sud). 2. negro negru, a rap. II. adj. 1. negru, de negri, al negrilor; a ~ village un sat de negri; ~ mi nstrels cântăreţi populari negri (sau cu figura vopsită în negru). 2. negro negru, de culo are închisă; ~ ant furnică (de culoare) neagră. negro head [~ hed] s. 1. mahorcă, tutun ta re de culoare neagră. 2. gumă de calitate proastă. Negroid ['nkgroid] I. adj. negroid. II. s. negroid, om cu trăsături asemănătoare unui negru. Negroidal [-al] adj. v. N e g r o i d (I). negrophil(e) ['ni:groufil, -gra-] s., adj. negrofil. negrophilist [ ni:'groufilist] s. v. n e g r o p h i l (e). negrophobe ['ni:grou.foub[ s., adj. negrofob. negrophobia [iiii:grou'foubi3, -gra'f-] s. negrofobie, ură faţă de negri. N egus1 ]'ni:gas] s. (ist.) negus. negus2 s. băutură din vin fiert cu apă (lămâie, nucşoară) hăr. neigh [nei] I. vb. inlr. a necheza. II. s. nechezat. neighbour ['neibal I. s. 1. vecin; my next-door ~ vecinul meu de alături; good ~s oameni care trăiesc în bună ve cinătate / care se înţeleg bine. 2. semen, aproape; persoană sau lucru apropiat; it is a duty to one's ~ e o datorie faţă de aproapele (tău); II. adj. vecin, învecinat, apropia t, de alături. III. vb. A. tr. 1. a fi vecin cu, a se învecina cu; a fi alături de. 2. a-şi apropia (ceva, pe cineva). 3. a alătura, a pune alături. B. in/r. 1. a se învecina ; a fi în vecinătate; to ~ upon a se învecina cu, a se mărgini cu; the wood ~s upon the lake pădurea se învecinează cu lacul. 2. (amer.) to ~ with a se purta priete neşte cu. ne ighboured ['neibad] adj. (în cuvinte compuse) înconjurat, împrejmuit; a beautifully ~ town un oraş cu împrejurimi frumoase; ill ~ într-o proastă vecinătate; a sparsely ~ place un loc cu populaţie rară. neighbourhood ['ncibahud, fnv. -bswd\ s. 1. vecinătate, apro piere, preajmă, jur, împrejurime; in the ~ of în vecinătatea (cu gen.); (fam.) in the ~ of £100 în jurul a 100 de lire sterline. 2. vecini, oameni care locuiesc în apropiere; all the ~ thought he was mad toţi vecinii îl credeau nebun; the laughing-stock of t he whole ~ bătaia de joc a întregului cartier. 3. loc; localitate; cartier; regiune; we live in a healthy ~ trăim într-o localitate sănătoasă. 4. (bună) vecinătate; good ~ bun inătate. neighbouring ['ncibarin] adj. vecin, învecinat, apropiat. neighbourliness [ 'neibolinis] s. (raporturi de) bună vecinătate. neighbourly ['neibali] I. adj. de bu nă vecinătate, prietenesc. II. adv. (rar) în mod prietenesc, ca un bun vecin. neighbou rship ['neiba/ip] s. 1. vecinătate, apropiere. 2. relaţii prieteneşti, raporturi de bu nă vecinătate. neither ['nai03r, 'ni:o3r] I. pron. nehot. nici unul (din doi), nici una (din două); ~ of them (sau ~ of the two) is clever nici unul dintre ei nu e deşt ept. II. adj. nehot. nici un, nici o; I am on ~ side nu sunt de nici o parte, su nt neutru; I shall take ~ side nu mă alătur nici unei părţi, rămân neutru; ~ statement is t ue nici o afirmaţie nu e adevărată. III. conj. nici; if you do not go, ~ shall I dacă nu mergi tu, nu merg nici cu; he does not like N., ~do I nu-i place N., şi nu-mi pla ce nici mie; neither... nor nici... nici; ~ you nor he were there nici tu nici e l nu eraţi acolo; he ~ knows nor cares nici nu ştie, nici nu-i pasă; (that's) ~ here n or there nu aceasta e problema, nu asta se discută acum. IV. aaV. (dial.) (la sfârşitu l propoziţiilor, pentru a întări o negaţie) deloc, defel. nek [nek] s. (Africa de Sud) t recătoare, pas. nelly ['neli] s. (austr. si.) vin ieftin / prost. nemalite ['nemsl ait] s. (mineral.) nemalit. nem con ['nem 'kon] loc. adv. (lat.) în unanimitate, fără opoziţie. Nemean lion [ni'mksn 'laisn] s. (mitol.) leul din Ncmeea. Nemesis ['ncmi sis] s. (fig.) 1. Nemesis, răzbunare. 2. răzbunătoare. nemo ['ni:mou[ s. (7V) transmis iune exterioară; reportaj din exterior. nemoral .['nemarol] adj. (rar) de pădure, si lvestru. nenuphar ['nenjufa;'] s. (bot.) 1. nufăr-alb (Nympliaea alba). 2. nufăr-gal ben (Nupliar luteum). neoarsphenamine [ini0«a:s'fen3min] s. (chim., med.) ncoarsfe namină; neosalvarsan. neo-catharsis [iiii(:)ouk3'9a:sis, -ka>] s. (psih.) ncocatha rsis. Neocene ['ni:ousi:n, -'ni:3-] (geol.) I. adj. neocenic. II. s. neocen. neo -classic ['ni(;)ou'kla3sikj adj. neoclasic. neo-classicism [~ 'klsesisizpm] s. n eoclasicism. neocolonial [iniOouka'lounjal, -nisl] adj. (pol.) neocolonialism ne ocolonialism [-izam] s. (pol.) neocolonialism. neocolonialist [-ist] s., aay. (p ol.) neocolonialism neo-fascist ].ni(:)o»'faeJist] adj. neofascist. neogrammarian



 [-grs'mesrian] s. neogramatician. Neo-Gothic [~'go6ik] adj. (artă) neogotic. Neo-G reek [~'gri:k] I. adj. ncogrec(esc). II. s. neogreacă, greaca nouă. Neo-Latin [~'tet in] adj. neolatin. neolith ]'ni:ouli6] s. (arheol.) neolit. neolithic [ini(:)o«'li 8ik] adj. (arheol.) neolitic, neologian [ini(:)ou'loud3i3n] s. (rel.) raţionalist. neologism [ni(:)'3lad3iZ3m] s. 1. (lingv.) neologism. 2. (rel.) raţionalism. neol ogist [ni(:)'obd3ist] s. 1. (lingv.) neologist. 2. (rel.) raţionalist.



neologize [ni(:)'olad3aiz] vb. intr. 1. (lingv.) a folosi saw a forma neologisme . 2. (rel.) a avea tendinţe raţionaliste. neology [ni(:)'olad3i] s. 1. (lingv.) neol ogism. 2. (lingv.) întrebuinţare sau formare de neologisme. 3. (rel.) concepţie nouă, ma i ales raţionalistă, raţionalism. neomycin [ini:ou'maisin] s. (farm.) neomicină. neon [' ni(:)an, 'ni:on] s. (chim.) neon. neo-Nazi [rni(:)ou'na:tsi] adj. neonazist. -ne o-Nazism [~'na:tsizam] s. neonazism. neon lamp l'nksn lasmp] s. lampă cu neon. neo n tube [~ tju:b] s. tub cu neon. neophobia [.ni(:)OM'fo«bia] s. neofobie, frică de c eea ce este nou. neophyte ['ni(:)o«fait, 'nisf-] s. 1. neofit. 2. novice, începător, d ebutant. neoplasm ['nkoupUezdm] s. (med.) neoplasm. neoplasty ['ni(:)oupkesti] s . (med.) neoplastic, refacerea unei porţiuni de piele printr-o operaţie plastică. Neop latonic ['ni(:)oupla'tonik] adj. (filoz.) neoplatonic. neoplatonism ['ni(:)ou'pl eitouniZ3m, 'ni(:)3'p-,-tsn-] s. (filoz) neoplatonism. neoplatonist ['ni(:)ou'pl eitounist[ s. (filoz.) neoplatonist. neoprene ['ni:oupri:n[ s. (chim.) neopren. neoteric [.ni(;)ou'terik] adj. recent; nou, modern; contemporan. Ncotropic(al) [ .ni(:)ou'tropik(3l)] adj. (geogr.) neotropical (privitor la tropicele din Americ a). Neozoic [>ni(:)ou'zouik] s. (geol.) neozoic, era neozoică. nep [nep] s. (text. ) nopeu; buton. Nepalese [FnepD:'li:z] I. adj. din Nepal. II. s. locuitor din Ne pal. nepenthe [ne'pcn6i, ni'p-] s. 1. (poetic) băutură magică / leac care te face să uiţi durerea. 2. ceva ce provoacă uitare sau liniştire, calmant. 3. (bot.) nepenthe (spec ie de plante din Asia Centrală si Madagascar). nepenthes [ne'pcnSiz] s. v. n e p e n t h e (1,2). neper ['ni;p3r, 'nei-[ s. (fiz.) neper. nephanalysis [ncfs'nadss isj.pl. nephanalyses [-si:z] s. (meteor.) hartă pluviometrică; hartă a distribuţiei nori lor. nephew ['nevju, 'nefju] s. 1. nepot (de unchi sau mătuşă). 2. (eufem.) fiu nelegi tim al unui preot. nephology [ne'fol9d3iJ s. nefologie, studiul norilor. nephrit e E'nefrait] s. (mineral.) nefrit, jadeit. nephritic [ne'fritik, ni'f-] adj. (me d.) renal, nefritic. nephritis [ne'fraitis] s. (med.) nefrită. nephron ['nefrom] s . (anat.) nefron. nepotal ['nepatsl] adj. de nepot. nepotism ['nepstizam, -pat-] s. nepotism. nepotist ['nepatist] s. persoană care practică nepotismul. Neptune ]'n eptju:n] s. 1. (mitol.) Neptun. 2. (fig.) mare; ocean. 3. (astr.) Neptun. Neptun ian [ncp'tju:nian[ adj. 1. (fig.) de mare; de ocean; oceanic. 2. neptunian (geol .) neptunian (produs prin acţiunea apei); acvatic, marin, oceanic. Neptunist s. (g eol.) adept al teoriei despre originea acvatică a rocilor. Nereid ['niariid] s. (m itol.) nereidă. neritic [na'ritik] adj. neritic. nerol ['ni(3)ro:l] s. (chim.) ncr ol. Neronian [ni'rounian] adj. neronian. nerts [ns:ts] interj, (si.) aiurea!; sa nchi! nerval [rna:v3l] adj. nervos, de nervi, al nervilor, referitor la nervi. n ervate ['na:veit] adj. (bot., despre frunze) cu nervuri. nervation [na:'vei/3n] s. (bot., zool.) nervură, fibră. nerve [na;v] I. s. 1. nerv; the optic ~ nervul opti c; (fam.) to have iron ~s, to have ~s of steel a avea nervi de fier / oţel; (fam.) fit of ~s atac / criză de nervi; to be in a state of ~s a fi într-o stare de nervi, a fi enervat, a avea nervi; she is all ~s e foarte nervoasă; he does not know wha t ~s are c totdeauna calm, îşi păstrează totdeauna sângele rece; to get on smb.'s ~s a ene rva pe cineva, a-1 călca pe nervi; this child gets on my ~s copilul acesta mă enerve ază / mă irită / mă scoate din sărite; noise that gets on the ~s zgomot care te enervează / care te irită / care te sâcâie. 2. forţă musculară, putere, vigoare, energie; to strain eve y ~ to do smth. a-şi aduna / a-şi încorda toate puterile spre a face ceva; a se strădui din toate puterile să facă ceva; a man of ~ and sinew un om viguros / cu muşchi de fie r. 3. curaj, siguranţă, sânge-rece, îndrăzneală; (fam.) obrăznicie, neruşinare; to lose one a-şi pierde sângele rece; a avea trac; his ~ failed him i-a lipsit curajul; to have the ~ to a avea îndrăzneala / curajul să; (pop.) you have got a ~! / some ~! tare mai eşti neruşinat / neobrăzat! 4. (bol.) nervură. 5. (anat.) muşchi, tendon. II. vb. A. fr. 1 . a întări, a fortifica. 2. a îmbărbăta, a încuraja. B. refl. a-şi aduna curajul; a se înar curaj / cu sânge rece; to ~ oneself to make a speech a-şi lua inima în dinţi să ţină o cuv e; she cannot ~ herself to accepting his offer nu are curajul să-i accepte propune



 rea. nerve case ]'nav kcis] s. ncuropat, bolnav de nervi. nerve-cell [~scl] s. ( anat.) celulă nervoasă. nerve-centre [~isentar] s. (anat.) centru nervos. nerved [na :vd] adj. 1. (în cuvinte compuse) cu nervii; strong-~ cu nervii tari / de oţel. 2. ( bot.) cu nervuri. nerve fibre ]'n3:v .faibar] s. (anal.) fibră nervoasă. nerve impul se [~ limpAls] s. (fiziol.) impuls nervos. nerve knot [~ not] s. (anat.) ganglio n nervos.



 nerveless 638



nerveless ['noivlis] adj. 1. (anat.) lipsit de nervi. 2. (bot., entom.) fără nervuri . 3. lipsit de forţă / de vigoare / de nerv; moale, inert, anemic. nervelessly [-Ii] adv. slab, moale, fără putere. nervelessness [-nis] s. inerţie; lipsă de vigoare / de e nergie. nerve patient ]'no:v .pei/ant] s. neuropat, bolnav de nervi. nerve speci alist [~ .spejslist] s. neurolog. nerve storm [~ stem] s. (amer.) criză de nervi. nervine ['raivknj (med.) I. adj. care tratează afecţiuni nervoase. II. s. medicament indicat în boli nervoase. nerviness ['no:vinis[ s. 1. (fam.) nervozitate; enervar e, 2. (tehn.) elasticitate (a cauciucu lui). nervose |'na:vous] adj. 1. (anat. in v.) de nervi, nervos. 2. (bot.) cu nervuri. nervosity [no:'vositi] s. nervozitat e. nervous ['nsivas] adj. 1. (anat., med.) nervos. 2. nervos, uşor iritabil, cu ne rvi slabi; agitat, neliniştit; impresionat; intimidat; speriat; fricos; don't be ~ nu fi neliniştit; to feel ~ in the presence of a se simţi intimidat în prezenţa (cu gen. ); I feel very ~ about sunt foarte neliniştit / îngrijorat de; the slightest noise m akes her ~ cel mai mic zgomot o sperie. 3. puternic, viguros, inuşchiulos, vânos. 4. (despre stil) expresiv. nervous debility [~ di'biliti] s. neurastenie. nervous exhaustion [~ ig'zoistjsn] s. v. n e r v o u s d e b i l i t y . nervously ['n3: vasli] adv. 1. nervos. 2. timid; intimidat. 3. cu teamă. 4. (mv.) energic. nervous ness ['no;vosnisJ s. 1. nervozitate, stare nervoasă; agitaţie. 2. timiditate. nervou s system ['no:vos 'sistim] s. (anat.) sistem nervos. nervure ]'na:vjuor] s. (bot ., entom.) nervură. nervy ]'na:vi] adj. 1. (poetic) puternic, viguros. 2. (sl.) îndrăz neţ, înfipt; stăpân pe sine. 3. (fam.) nervos, iritabil, enervat. 4. (si.) obositor pent ru nervi, enervant. nescience ['nesbns] s. 1. (of) necunoaştere (a) (cu gen.). 2. (filoz.) agnosticism. nescient ['nesiontj I. adj. (of) necunoscător, neştiutor (al, cu gen.). II. s. (fdoz.) agnostic. ness [nes] s. cap, promontoriu (mai ales in d enumiri geografice). nest [nest] I. s. l.cuib, cuibar; wasp's ~ viespar; to feat her one's ~a-şi aranja o situaţie (bună), a prinde cheag; (prov.) it's an ill bird tha t fouls its own ~ nu se cuvine să vorbeşti de rău pe ai tăi. 2. conţinutul unui cuib; ouă, ui; to take a ~ a da jos un cuib, luând ouăle sau puii. 3. locuinţă retrasă, loc retras / adăpostit, cuib; culcuş; furnicar; speluncă; a ~ of robbers un cuib de hoţi. 4. colecţie, serie, grup de obiecte similare (cu legătura intre ele, sau care intră una intr-alta ); a ~ of narrow alleys un întreg labirint de stradele; a ~ of card houses un cast el de cărţi; a ~ of boxes o serie de cutii de dimensiuni variate care intră una într-alt a; a ~ of drawers un fişier, un dulap cu despărţituri pentru dosare etc. II. vb. A. in tr. 1. a-şi face cuib, a se cuibări. 2. a căuta cuiburi de păsări; to go ~ing a umbla după uiburi. B. tr. a pune într-un cuib; a aşeza unul într-altul, a îmbina, a încadra (o parte printre altele de acelaşi fel). nest-egg ţ'nesteg] s. 1. cuibar (ou lasat in cuibar pentru a atrage găina). 2. sumă de bani ţinută ca rezervă sau bază; sămânţă, cheag. nestful l] s. (un) cuib (plin). nestle ['nesl] vb. A. intr. 1. a se cuibări, a se aşeza conf ortabil; a se ghemui, a se încolăci, a se strânge. 2. a se adăposti. 3. (rar) a-şi face cu ib. 4. to ~ against / to / close to a sc strânge lângă, a se lipi de; to ~ among a se cuibări printre; to ~ down a se aşeza comod şi liniştit; to ~ in / into a se înfunda, a se ascunde, a se ghemui în; B. ir. 1. a ascunde, a băga, a afunda, a acoperi (fata, co rpul etc.). 2. a îmbrăţişa, a ţine îmbrăţişat. 3. a adăposti; a da adăpost (cu dat.). nestl rj] s. pui (care sta incă in cuib). net1 [net] I. s. 1. reţea; plasă; năvod; fileu; frui t ~ plasă fină pentru acoperit fructele. 2. păienjeniş. 3. (fig.) plasă, cursă, laţ; to fal nto the ~ a cădea în cursă. 4. tul; figured ~tul brodat; spotted ~tul cu buline. II. v b. A. tr. 1. a prinde în plasă; a pescui (cu năvod, etc.). 2. a acoperi, a ascunde, a proteja cu ajutorul unei plase; a aşeza o plasă în (rau). 3. (fig.) a prinde în cursă. 4. a lucra în felul unei plase. 5. a însemna cu linii orizontale şi verticale. 6. (tenis) a trimite (mingea) în fileu. B. intr. a lucra plase, a fila. net2 I. adj. (despre greutate, câştig) net, neto, curat; at 5 ~ cu preţul de 5 şilingi fără reducere. II. vb. t . a duce / a produce net. net bag ['net bEeg]'s. plată (pentru pachete). net blotc h [~ bbtf] s. (bot.) helminstosporioză. net cash [~ 'ks}] s. bani gheaţă; socoteală cura tă (fără reducere). net efficiency [~ i'fl/ansi] s. 1. (tehn.) randament net / util; p utere utilă. 2. (fiz.) eficacitate totală. netful ['netful] s. (indicând cantitatea) ( o) plasă (plină). nether ['neoo'] adj. inferior, de jos. nether garments [~ 'giKmant



 s] s. pantaloni. Netherlander ['neosbndy] s. necrlandcz, olandez. Netherlandish ['neSshendU] I. adj. din ţările de jos, necrlandcz, olandez. II. s. (limba) olandeză. nether lip ['neoa 'lipj s. buză de jos. nether man [~ 'mam[ s. the ~ picioarele. n ethermost ['neoomoust, -mast] adj. (superi, de la n e t h e r ) cel mai de jos. nether person [~ 'ps:sn] s. v. n e t h e r m a n. nether world [~ 'wold] s. the ~ iadul. net layer ['net Jeia'] s. (mar.) reţea de baraj. net-like [~ Iaik] adj. în forată de reţea, reticulat, reticular. net load [~ 'loud] s. 1. (tehn.) sarcină / încărcar e utilă. 2. (ferov.) încărcătură / greutate netă. net loss [~ 'bs] s. (electr.) echivalent.



netrnan ['nctniaai, -man], pl. netmen [-men, -man] s. (sport). 1. jucător de tenis . 2. jucător la fileu (in jocul de dublu, la tenis). net margin ['net .niacin] s. («c.) beneficiu neţ. net of squares ['net 9v'skweor] s. (geod.) caroiaj. net profit [~ 'profit] s. (ec.) profit net. net returns [~ ri'tamz] s. pl. (ec.) venituri n ete din vânzări. netted ['netid] adj. 1. în formă de plasă / de reţea, reticulat, reticular 2. (acoperit sau prevăzut) eu plase. 3. (despre animale) prins cu plasa. netter [ 'nets'] s. împletitor de plase. netting ['nctin] s. 1. împletire a unei plase. 2. pl asă, reţea; wire ~ reţea de sârmă, grilaj. 3. pescuit cu plasa. 4. (text.) ţesătură; urzeal itură. netting needle [~ inhil] s. navetă. nettle ['nctl] I. s. (bot.) urzică (Urtica) ; stinging ~urzică-mare (Urtica dioica); common ~urzică-obişnuită (Urtica communis); dea d white ~ urzică-moartă (Lamium album). II. vb. tr. 1. a urzica. 2. a irita, a întărâta; a înţepa, a ofensa, a jigni. nettled [-d] adj. (fam.) supărat, iritat. nettle-rash ['ne tl ra;/] s. (mea1.) erupţie, urticarc. nettlesorne ['netlsarn] adj. 1. enervant, a gasant. 2. irascibil. network ['netws:k] s. 1. împletitură, plasă. 2. reţea (de căi ferate , drumuri, canale etc.). 3. (tehn.) sistem de gratii, zăbrele, grilaj. 4. reţea (ele ctrică). net worth ['net W3:0] s. (ec.) activ net. neural f'njuaral] adj. (anat.) neural, nervos. neuralgia [njus'rakrjs] s. nevralgic. neuralgic [nju3'radd3ik] a dj. nevralgic. neurasthenia [Fnjuoros'8i:nio] s. (med.) neurastenic. neurastheni c [>njuor3s'0inik] adj. neurastenic. neurectomy [nju(o)'rektomi] s. (med.) neure ctomie. neuric ['nju(a)rik] adj. (zool.) neural, nervos. neurine ['nju(o)ri(:)n] s. (chim.) ncurină. neuritis [njua'raitis] s. (med.) nevrită. neurobiology ['njusro ubai'skxty] s. neurobiologie. neurochemistry ['njuprou'kemistri] s. biochimia si stemului nervos. neuroendocrinology ['njusronicrKbkrai'nakxrji] s. (med.) neuroe ndocrinologie. neurogenic [>nju3re'd3enik] adj. (med.) neurogen. neuroleptic [.n jusire'leptik] adj., s, (fam.) neuroleptic, neuroplegic. neurologist [nju3'rbl3d 3ist] s. (med.) neurolog. neurology [nju3rrol9d3i] s. (med.) neurologie. neuron ['nju:ron, -roun] s. (anat.) 1. sistemul cerebro-spinal. 2. neuron; celulă nervoasă. neuronic [njuatonik] adj. neuronic, neuronal. neuropath ['nju:roupa;0[ s. nevro pat, persoană bolnavă de nervi. neuropathist ['nju:roupa;6ist] s. neuropatolog, medi c specialist în neuropatologie. neuropathology [.njuorowp;>'tbbd3i] s. (med.) neur opatologie, patologia sistemului nervos. neuropathy [nju.Vrapo6i] s.fmed.) neuro patie, afecţiune a unui nerv sau a sistemului nervos. neuroplasm ['njuarouplaezsm] s. (anat.) neuroplasmă. neurosis [njua'rousis], pl. neuroses [-si:z] s. (med.) ne vroză. neurosurgery ['nju;?rou'so:d33ri] s. (med.) neurochirurgie. neurotic [njuo' rotik] I. adj. nevrozat, nevrotic, nervos. II. s. 1. persoană cu turburări nervoase, nevrozat. 2. substanţă care influenţează sistemul nervos. neurotomy [njus'rotsmi] s. (m ed.) neurotomie. neuter ]'nju:t3r] I. adj. 1. (gram.) neutru; intranzitiv. 2. (b ot.) asexuat. 3. (biol.) asexuat, steril, nedezvoltat sexual. 4. (rar) v. n e u t r a 1 (1,1); to stand ~ a rămâne neutru, a declara neutralitate. II. s. 1. (gram.) gen neutru; substantiv, adjectiv sau pronume de genul neutru; verb intranzitiv. 2. persoană neutră. 3. (entom.) insectă sterilă l asexuată (mai ales furnici, albine lucră oare); animal castrat. neutral ['nju:tral] I. aay. 1. neutral, imparţial, neutru, nepărtinitor; indiferent; ~ zone zonă neutră. 2. neprecis, nedefinit, vag, nehotărât; ~ co lour culoare neutră / cenuşie. 3. (bot., entom.) asexuat. 4. (tehn.) debreiat. II. s . 1. Stat neutru. 2. supus al unui stat neutru. 3. (tehn.) punct mort. neutral e quilibrium [~ ikkwi'librism] s. (med.) echilibru indiferent. neutral gear [~ 'gi 3r[ s. (tehn.) cursă moartă. neutralism ['njuitrelizam] s. (pol.) neutralitate, neut ralism. neutrality [njuO'traditi] s; neutralitate. neutralization [injuitralai'z eijsn] s. 1. neutralizare. 2. declarare a neutralităţii. neutralize ['nju:tralaiz] v b. tr. 1. a neutraliza. 2. a face inofensiv; a lichida, a distruge, a nimici. 3. a declara în stare de neutralitate. neutral point ['nju:tral point] s. (chim.) pu



 nct de echivalenţă. neutral value [~ ivadju(:)] s. (tehn., mec.) valoare de repaus. neutrino [nju:'tri:nou] s. (fiz.) neutrino. neutrodyne ['njmtroudain] s. (ebt.) neutrodină. neutron ['nju:tron, -tren] s. (electr.) neutron. neutron bath [~ 'ba:0 J s. (fiz.) câmp neutronic. neutronic reactor [nju:'trDnik ri'a?ktor] s. (fiz.) re actor (nuclear). neutron reaction ['njmtran ri'eek/sn] s. (fiz.) reacţie neutronică / cu neutroni. Nevadan [ne'vci:(bn, amer. no'VEedon] I. adj. din Nevada. II. s. locuitor din Nevada. neve ['nevei] s. (fr. geol.) firn, neveu. never f'ncv3r] ad v. 1. niciodată; I ~ go there nu mă duc niciodată acolo; ~ again / more niciodată; he wa s ~ heard of again nu s-a mai auzit de el niciodată; he ~ came back nu s-a mai întor s niciodată; ~ before niciodată până atunci; niciodată până azi /



 639 New-Style



până acum; the thing had ~ before been seen aşa ceva nu se mai văzuse niciodată până atunci after niciodată după aceea; ~ since niciodată de atunci încolo; one ~ knows nu se ştie ni ciodată; now or ~ acum ori niciodată; ~ in (all) my life / my born days (niciodată) de când sunt, de când mama m-a făcut, niciodată până acum; (fam.) tomorrow come ~ la pastele ailor, la calendele greceşti, la sfântu-aşteaptă; the Never Never Land a) partea de nord a ţinutului Queensland; b) ţara unde umblă câinii cu covrigi în coadă; (prov.) ~ is a long day / word să nu spui vorbă marc; nu rosti cu uşurinţă cuvântul niciodată; (prov.) it is ~ late to mend nu e niciodată prea târziu. 2. (fam.) deloc, câtuşi de puţin, nicidecum, nic i măcar; nu; he ~ slept a wink all night n-a putut dormi deloc, n-a închis ochii toa tă noaptea; I ~ expected him to come nu mă aşteptam deloc să vina; he answered ~ a word n-a răspuns nici măcar un cuvânt; — a one nici unul, nici una; he was ~ the worse for it nu i-a mers deloc mai rău din pricina asta; ~ fear nu-ţi fie teamă, nu-ţi face griji; ~ mind nu face nimic, n-arc nici o importanţă; ~so oricât de; were it ~so late oricât ar f i de târziu; there's room enough for a company were it ~ so large e destul loc pen tru oricât de multă lume. 3. (fam.) imposibil, sigur că nu, doar nu vrei să spui că; you ~ told him that! sigur că nu i-ai spus asta!; you ~ left the key in the lock! doar nu vrei să-mi spui că ai uitat cheia în broască!; "He ate the whole turkey" "Never!" a mân cat întreg curcanul. Imposibil! Ei taci! Nu mai spune!; well I ~! sa» I ~ did! formi dabil! (e) de necrezut! aşa ceva n-am auzit de când sunt! never-ceasing ['neva isi:s irj] adj. neîncetat, neîntrerupt, continuu. never-dying [~>daiirj] adj. nepieritor; nemuritor. never-ending ['nevanendii)] adj. fără sfârşit, veşnic, etern. never-fading ['ne vsifeidirjj adj. v. n e v e r - d y i n g . never-failing [~.feilin] adj. 1. (de spre un remediu etc.) sigur, care nu dă greş. 2. inepuizabil. nevermore [~mo:r,-mo3r ] adv. niciodată (de acum înainte),nicicând. never-sweat [~swet] s. (sl.) neobosit. ne vertheless [~5a'les] adv. totuşi, cu toate acestea. never-tiring [~itaiarin] adj. neobosit. never-to-be-forgotten [rnev3t3ibi:f3'gotn] adj. de neuitat. new [nju:] l.adj. l.nou; there is nothing ~ under the sun nu e nimic nou sub soare; to fin d smth. ~ a găsi / a considera că ceva e nou; here's smth. ~! a) iată ceva nou; b) (ir onic) ce mai noutate! 2. nou, neuzat; de curând dobândit; a ~ coat o haină nouă; to be d ressed in ~ clothes a fi îmbrăcat în haine noi; as good as ~ ca nou, aproape nou; (com .) in ~ condition în stare nouă; to make / to do up like ~ a reface, a repara, a fac e ca nou; (prov.) ~ brooms sweep clean mătura nouă mătură bine. 3. (despre alimente) pro aspăt; nou; ~milk lapte crud / neficrt; ~ wine vin nou; ~potatoes cartofi noi; ~ b read pâine proaspătă; ~ cheese brânză proaspătă / nefermentată. 4. recent, nou; modern; the shion moda nouă, ultima modă; ~ ideas idei noi / moderne; ~ theory teorie nouă / recen tă; a ~ novel written by X un nou roman scris de X; a ~ woman o femeie modernă; the ~Iearning ştiinţa modernă. 5. înaintat, avansat; având o doctrină său o metodă nouă; de sti the ~ diplomacy diplomaţia de stil nou. 6. alt, nou; that has made a ~ man of him aceasta a făcut din el (unj alt om; he wears a ~ suit every day poartă în fiecare zi ( un) alt costum (de haine); 7. ~ to neobişnuit cu, nefamiliarizat cu, nou în / pentru ; I am ~ to that sort of work nu sunt obişnuit / familiarizat eu acest fel de muncă; to be ~ to one's trade a fi nou în meserie; I am ~ to this town nu sunt încă familiar izat cu acest oraş; sunt nou în acest oraş; the horse is — to the plough calul nu e învăţat plugul. 8. ~ from proaspăt ieşit din, de curând venit din; he is ~ from school e proa spăt ieşit din şcoală. II. adv. de curând; ~ mown hay fân de curând cosit. new-fledged [~ fled3d] adj. proaspăt acoperit cu pene. new-foot [~'fut] vb. tr. a căputa, a reface partea de jos a unui ciorap. new formation [~ fo:'mei/n] s. (geol .) formaţiune nouă. new-found [~faund] adj. nou descoperit. Newfoundland [inju:fond' kend] s. Terra-Nova. Newfoundland (dog) [nju(:)'faundbnd dog] ş. câine de rasă Terra-n ova. Newfoundlander [injufand'lEenda1"] s. 1. locuitor din Terra-Nova. 2. v. N e w f o u n d l a n d (dog). new-front [rnju:'frAnt] vb. tr. a restaura, a reface faţada (unei clădiri). Newgate ['nju:geit] s. (ist.) vestită închisoare în City (Londra). Newgate bird [~ bs:d] s. (sl.) ocnaş. new-growth [rnju:'grou9] s.v. n e o p l a s m . new impression ['nju: im'pre/n] s. (poligr.) rcimprimare; reeditare. newish ['nju:i/J adj. destul de nou. New Jerseyan [nju:'d33:zi3n] I. adj. din New Jers



 ey. II. s. locuitor din New Jersey. new-laid ['njmleid,'-'-] adj. (despre ouă) pro aspăt, de curând ouat. newly ['nju:îi] adv. nou, de curând, recent, proaspăt; ~ arrived re cent sosit. newlyweds [~'wedz] s. pi. tineri căsătoriţi. new-made f'nju:meid] adj. făcut din nou. Newmarket ['nju:-mu:kit] $. 1. un fel de pardesiu lung şi strâns pe talie. 2. numele unui joc de cărţi. New Mexican [nju: 'meksiksn] s. locuitor din New-Mexic o. new moon [rnju:'mu:n] s. lună nouă, crai nou. newness ['nju:nis] s. 1. noutate; p rospeţime. 2. ceva nou, noutate. 3. (jig.) lipsă de experienţă. new penny ['nju: 'peni] s. penny nou (în sistemul monetar zecimal introdus în Marea Britanic în 1971). newpool wildcat ['nju:pu:l 'waildkast] s. (mine) sondă de explorare. New Realism ['njm'ri slizsni] s. (filoz.) neorealism. new-rich ['njuirrit/j s. parvenit, news [nju:z] s. pi. (folosit ca sg., mai ales cu înţeles de sg.) veste, ştire, noutate; what (is t he) ~? ce e nou? ce se mai aude?; that's no ~ asta nu e o noutate; it will be ~ that va fi o bombă, se va afla în mod surprinzător că; a sad piece of ~ o veste proastă; ( prov.) ill ~ flies apace vestea proastă se află repede; to break the ~ to smb. a spu ne cuiva o veste, a împărtăşi / a comunica cuiva o veste (mai ales neplăcută); to send no ~ f oneself a nu da nici un senin de viaţă; a se da la fund; (prov.) no ~ is good ~ li psa de veşti e senin bun; Job's ~ vestea unei nenorociri; I had ~ that am aflat că; to spread ~ a răspândi ştiri; what ~ from B? ce veşti mai ai de la B?; official ~ comuni cat oficial; ~ in brief, ~ items fapte diverse; musical ~ cronica muzicală; financ ial ~ cronica financiară; to be in the ~ a face să se vorbească despre sine. news agen cy ['nju:z *eid33nsi] s. agenţie de ştiri. newsagent [~i] s. băiat care vinde ziare, vânzător de ziare. newsbreak [~breik] s. (ame r.) eveniment care merită să fie consemnat în presă. news bulletin [~ ibulatin] s. (radi o) buletin de ştiri, radio-jurnal. newsbutcher [~ibut/3r] s. (amer.) vânzător ambulant de ziare şi periodice (în tren, pe vapor etc.). New Australian ['nju: D(:)s'trcilpn , -Han] s. (austr.) imigrant recent (mai ales din newscast ['nju:zka:st] s. (ame r. radio) I. transmiterea ultimelor ştiri; buletin de ştiri. Europa). II. vb. in/r. a transmite ştiri, a difuza buletinul de ştiri. newbie [~:bi] s. v. n e w b o y . ne wscaster ['nju:Ziko:st3r] s. (radio, TV) crainic. new birth [~ 'b3:9] s. nouă naşter e; regenerare. news conference ['nju:z 'konfersns] s. (amer.) conferinţă de presă. new -blown [~ bloun] adj. (despre fiori) de curând înflorit. newscopy ['nju:zkopi] s. re portaj. newborn [~bo:n] adj. nou-născut; regenerat. newsdealer ['nju:zidi:br] ş. (am er.) v. n e w s a g e n t . news department [~ di.po^tmant] s. departamentul / s ecţia infonnaţiilor; departamentul new boy [~ toi] s. (mii. fam.) novice, boboc. pre sei. new-built [~bilt] adj. nou construit; reconstruit. news editor [~ ieditor] s. redactor responsabil cu ştirile zilei. New Canadian [~ ka'neidjan, -dian] s. (c anad.) imigrant recent. New Canuck [~ ks'nAk] s, (canad. sl.) v. N e w C a n a d i a n . newsflash ['nju:zfia2/] s. ştire de ultimă oră. news hawk [~ h^:k] s. (amer.) 1. vânzător de ziare. 2. reporter; ziarist. Newcastle disease ['njutko:sl di>zi:z] s. (vet.) pseudopesta aviară. new chum [Pnju;'t/Am] s. (austr. sl.) 1. imigrant re cent venit din Marea Britanic. newshound [~haund] s. (amer.) reporter de teren. 2. novice; ageamiu. newsletter [~'Ict3r,'-.--] s. 1. circulară, buletin de ştiri; br oşură. newsman ['njuiznwn], pi. newsmen [~, -men] s.l.v. n e w s - b o y. 2. corespo ndent, new-coined [~k:>ind] adj. (mai ales despre cuvinte) nou fabricat, inventa t de curând. reporter. newcome [~kAm] adj. sosit de curând, nou-venit. newcomer [~'k Ani3r,'-.--] s. nou-venit; necunoscut. newsmonger I'nju^jniAnga1"] s. colportor de ştiri; intrigant. new-sole ['njusoul] vb. tr. a pingeli. New Deal [~'di:l] ş. (am er. pol.) (noua) politică economică a administraţiei Franklin D. Roosevelt. newspaper ['nju:s.pcip3r, rar 'nju:zip-] s. ziar, gazetă. New Economic Policy [~ likainomik 'pDlisi] s. N. E. P., noua politică economică (în newspaperese [-i:z] s. stil gazetăresc . U.R.S.S., 1921-1928). newspaperman f,nju:s.peip3-ma?n],pl. newspapermen [-.men ] s. ziarist, gazetar. newel ['nju:al] s. (constr.) 1. coloană sau pilastru din ce ntrul unei scări în spirală. newspeak ['nju:'spi:k] s. (glumeţ) folosire a cuvintelor ve chi în sens nou. 2. construcţie care susţine balustrada unei scări la cele două capete. ne wspicture ['nju:zipikt/3r] s. fotografie reprezentând o scenă actuală, actualitate 1 f otografică. newel stair ['njursl stea "] s. (arhit.) scară elicoidală. New Englander [ 'nju: 'inglanda1-] s, locuitor din Noua Anglie. news-print [~print] s. hârtie de z iare. newsreel [~ri:l] ş. (cin.) jurnal de actualităţi. New English [~ 'ingli/J adj. d in Noua Anglie. new-fallen [~- fo:U>n] adj. (despre zăpadă etc.) de curând căzut. newsre



 el theater [~~ iGiats1"] s. (amer.) cinematograf prezentând programe de actualităţi. n ewsroom [~ru(:)m] s. 1. cameră de lectură (a ziarelor). 2. secţia ultimelor ştiri (î« newfa gled [~.fa?ngld, '-'-l adj. (peior.) v. n e w - f a s h i o n e d . new-fashione d [-tfae/and,'-'--] adj. de modă nouă. redacţia unui ziar). 3. stand de ziare. Newfîe [' nju:fi] s. (canad. sl.) 1. (provincia) Newfoundland. 2. locuitor din (provincia) newssheet [~/i:t] s. foaie / gazetă de format redus. Newfoundland. news-stand ['n ju:z stasnd] s. 1. chioşc de ziare. 2. (amer.) v. b o o k s t a l l . new field [~ Ti:ld] s. (agr.) pământ virgin. New-Style f'nju:'stail] s. stilul nou (după calendaru l gregorian).



 newsvendor 640



newsvendor ['nju:z.vendsr, -do:] s. vânzător de ziare. newsworthy ['nju:zw3:di] adj. demn de a apărea în presă. newsy [rnju:zi] I. adj. 1. (fa/K.) bogat în ştiri /noutăţi sau li. 2. curios, dornic de noutăţi. II. s. (amer.) băiat care vinde ziare, vânzător de ziare . newt [nju:t] ş. (zool.) triton, sălamandră-dc-apă (Urodela). Newtonian [njufO'tounbn] I. adj. newtonian II. s. 1. partizan al teoriilor lui Newton. 2. (astr.) telesco pul lui Newton. . New World ['nju rw9:ld] s. the ~ Lumea Nouă, America. r New Year [~ 'J3: ] s. 1. Anul Nou; to wish smb. a happy ~ a ura cuiva un An Nou fericit. 2. primele zile ale unui an nou. New Year's Day ['nju jo:z rdci] s. ziua de 1 I anuarie, (ziua de) Anul Nou. New Year's Eve [~ i:v] s. ajunul Anului Nou, Reveli on. New Yorker ['nju:'jo:kor] s. locuitor diri New York, newyorkez. New Zealande r [~ 'zi:bndor] s. locuitor din Noua Zcelandă, neozeelandez. New Zealand flax [~ ' zklond 'flzeks] s. (bot.) formium (Phormium tenax). next [nekst] I. adj. 1. (spaţi al) apropiat, alăturat, vecin; he is in the ~ room se află în odaia alăturată. 2. (tempora lei ordinal) viitor; proxim; următor; de după; ~ year anul viitor, la anul; on Sunda y ~, on ~ Sunday duminica viitoare; the ~ day ziua următoare, a doua zi (după); the ~ Sunday after Easter duminica de după Paşti; the ~ day but one a treia zi (după); (th e) ~ morning a doua zi dimineaţa, în dimineaţa următoare; the ~ three days (în) cele trei zile următoare; the ~ instant (în) clipa următoare; the ~ time data viitoare; from one moment to the ~dintr-un moment într-altul; the ~best următorul, al doilea (hi calit ate); the ~ house casa următoare, prima casă de aici, casa de alături; the ~ house but one a doua casă de aici; the ~chapter capitolul următor; to be continued in our ~ ( number) va urma în numărul viitor; ask the ~ person you meet întreabă-1 pe primul om pe care-I întâlneşti; the ~ thing is to acum c vorba de; in the ~ place în al doilea rând; ap oi. II. adv. 1. apoi, după aceea; he ~ proceeded to write a letter după aceea se apu că să scrie o scrisoare; what shall we do ~? ce facem după asta? ce facem acum?; ~ cam e the film după aceea rulă filmul; (fam.) what ~ (indeed)? şi pe urmă? şi încă mai ce? ce v eşti?; who is ~? / who comes ~? cine urmează? cine vine Ia rând?; you are ~tu urmezi, e rândul tău, ţi-a venit rândul; I come ~ to him îmi vine rândul imediat după el; he is ~ a r me vine imediat după mine. 2. data viitoare, data următoare; when I see him — I'll t ell him când am să-1 văd data viitoare ani sa-i spun: when ~you are that way data viit oare când mai treci pe aici; when I ~saw him când l-am revăzut; when shall we meet ~? când ne mai vedem? 3. ~ to aproape, mai; cât pe ce, gata-gata; ~to nothing mai nimic : I bought it for ~to nothing l-am cumpărat aproape pe degeaba; he was ~ to gettin g drowned era cât pe ce să se înece, era.gata-gata să se înece; there was ~ to nobody at t he meeting nu era aproape nimeni la reuniune; there is ~ to no evidence that nu e aproape nici o dovadă că; that is ~ to impossible e aproape imposibil. III. prep. (şi ~ to) aproape de, alături de; în preajma (cu gen.); de lângă; I was sitting ~ him eram aşezat aproape de el; he was seated ~ to me şedea alături de mine; I can't bear wool ~ my skin nu pot suporta lâna pe piele; (fam.) to be ~ smb.'s heart a fi iubit / înd răgit de cineva; the thing ~ my heart lucrul cel mai scump inimii melc. next door ['nekst 'do:] I. ş. casa de alături / vecină; the girl from ~ fata din casa vecină. II. adv. alături; aproape (şijig.),- he lives ~ locuieşte alături; he lives ~ to the school locuieşte foarte aproape de / la doi paşi de şcoală; (fam.) flattery is ~ to lying linguşi rea şi minciuna sunt surori bune; he is ~ to a fool e aproape imbecil; if he isn't â quack, he is ~ to it dacă nuc escroc, nici mult nu-i lipseşte; he was ~ to getting drowned era cât pe ce să se înece. III. adj. next-door vecin, de alături. next-door boy ['nekstdo: 'boi] s. tipul tânărului simplu, tipul flăcăului obişnuit. nexus ['neksos] s. l egătură, relaţie, raport; causal ~ dependenţă cauzală. Niagara pineapple [nai'a^garD ipaina pl] s. (amer. fam.) bombă lacrimogenă. nib [nib] I. s. 1. vârf, vârf de pană (de gâscă); pe e metal). 2. ieşitură, ţepuşă, ghimpe, vârf, ascuţiş, pană. 3. pi. boabe de cacao zdrobite. ţigle) nas..II. vb. tr. 1. a pune o peniţă Ia un toc. 2. a ascuţi o pană (de gaşcă). nibbe nibd] adj. (în cuvinte compuse) eu vârf{ul); gold— eu vârf de aur. nibble ['nibl] I. vb. A. tr. a muşca uşor; a ciuguli (iarbă etc.); a paşte în cantităţi mici; (despre peşte) a m . in/r. 1. a prinde uşor cu dinţii. 2. (fig.) a şovăi, a ezita. 3. t o ~ at a) a ciuguli din; b) a fi atras de, a se învârti în jurul (unei probleme, fără să o tratezi direct); he ~d at my offer se tot învârtea în jurul propunerii melc; se vedea cât de colo că-1 interes



 a oferta mea; c) a critica, a sâcâi, a şicana. II. s. 1. muşcătură (mai ales a peştelui). 2 antitate mică de iarbă. 3.pl. (amer. gastr.) gustări, aperitive. nibbling machine ['ni blirj moi/i:n] s. (îehn.) maşină de stanţat. nibbling tactics [~ -ta:ktiks] s. (folosit ca sg. si pi.) (mii.) tactica loviturilor de mică intensitate. -"" . Nibelungs ['n kboilurjz] s. pi. (mitol.) nibclungi. niblick f'niblik] s. (sport) băţ cu o mică măciuli e (pentru jocul de golf). nibs [nibz] s. /;/. (folosit ca sg.) (si. ironic) mărime , ştab; his ~ luminăţia-sa, măria sa. Nicaraguan [iniko'rzegjusn, -'ra:-, -gwan] I. adj. nicaraguan, din Nicaragua. II. ş. locuitor din Nicaragua, nicaraguan. nice [nais] adj. l.(fam.) plăcut; simpatic, agreabil, drăguţ, amabil (şi ironic); a~boy un băiat simp atic; ~ weather vreme frumoasă; a ~home o locuinţă plăcută; how ~ o f you ce drăguţ din par ta; to be ~ to smb. a sc arăta amabil / binevoitor faţă de cineva; it's not ~ of you to say such things nu e frumos din partea ta să spui astfel de lucruri; (ironic) y ou're a ~ fellow / one to talk like that frumos mai ştii să vorbeşti; a ~little sum o suma frumuşică; it's not ~ to be poor nu e plăcut să fii sărac. 2. (despre persoane) dific il, delicat, exigent; scrupulos, meticulos; plin de mofturi; to be ~ about smth. a fi exigent în legătură cu ceva: to be ~ about one's food a fi mofturos la mâncare; do n't be too ~about it nu-ţi face prea multe scrupule în această chestiune. 3. fin, deli cat; subtil; a ~ observer un observator subtil / pătrunzător; a ~ question o problemă delicată.



4. sensibil; precis; pătrunzător; ~ ear a) ureche muzicală; b) ureche fină / foarte sens ibilă; ~ scales cântar de mare precizie; ~ eyes ochi foarte buni. . • Nicean [nai'si:o n] adj. v . ' N i c c n e . nice-looking ['nais.lukirj] adj. frumos, plăcut la înfăţişare. nicely ['naisli] adv. 1. bine, în mod plăcut, frumos; she is getting on ~a) se îndrea ptă, merge spre bine; b) îi merg treburile bine, are succese; it will suit me ~ mi s e va potrivi de minune. 2. în mod delicat, cu fineţe. 3. exact, precis; grijuliu, sc rupulos. Nicene [nai'sim] adj. (ist.) din Niceea. Nicene Council [~ .kaunsil] s. (rel.) sinodul din Niccca (din 325 sau 787). nicety ['naisiti, -s^ti] s. 1. pre cizie, exactitate, corectitudine, acurateţe, meticulozitate, scrupulozitatc (v. n i c c); to a ~ la perfecţie, de minune. 2. subtilitate, fineţe; a point of great ~ o problemă foarte subtilă / delicată. 3. distincţie fină, nuanţă; pi. lucrări mărunte / fine ii. 4. (înv.) eleganţă; obiect elegant. 5. gust dificil, pretenţie excesivă / greu de sati sfăcut: niche [nitJVni:/] I- s. 1. nişă. 2. (jig.) loc potrivit / indicat; ocupaţie potr ivită. II. vb. A. tr. (de obicei la part. trec.) 1. a aşeza / a plasa un obiect într-o nişă. 2. a pune într-un colţ, a ascunde. B. r*f7. a sc ghemui / a se aşeza într-un colţ. N [nik] s. (mai ales Old ~) dracul, Aghiuţă/Scaraoţchi. nick I. s. 1. crestătură, tăietură; itură. 2. (tehn.) canelură; gât; arbore. 3. (poligr.) signatură. 4. (tehn.) gâtuire; îngust re. 5. moment potrivit; (just) in the ~of time Ia tanc, la timp, la momentul pot rivit; you have come (just) in the ~ of time ai venit la tanc. 6. (si.) pârnaie, g herlă. 7. (înv.) socoteală. 8. in good ~ (ausir. si.) în stare bună. II. vb. A. tr. 1. a c resta, a ştirbi; a însemna cu ajutorul unei crestături. 2. a măslui (cărţile de joc). 3. a eteza, a tăia (coada unui cal). 4. a ghici (adevărul etc.); he has "-ed it! a ghicit , a prins mişcarea. 5. a ajunge Ia vreme / la tanc pentru a prinde (un tren etc.); to ~ the time a ajunge la vreme; I just ~ed the boat am ajuns Ia tanc şi am prins vaporul. 6. (la jocul de zaruri) a câştiga (o partidă). 7. (pop., mai ales despre pol iţie) a prinde, a înhăţa, a pune mâna pe (cineva). 8. (pop.) a fura, a şterpeli. B. intr. 1 (despre animale de crescătorie) (with) a se împreuna (cu), a se împerechea (cu), a se încrucişa (cu); stocks that ~ efficiently rase care se încrucişează în mod fericit. 2. (la curse) to ~ in a tăia drumul celorlalţi concurenţi; a scurta drumul. - nickel ['nikl] I. s. l.(chiitu) nichel. 2. (amer.) monedă de 5 cenţi. II. vb.tr. a nichela. nickela ge [-id3] s. v. n i c k c 1 p 1 a t i n g. nickel alloy ['nikl o'hi] s. aliaj de nichel. nickel-bcaring [~ibe9rin] adj. nichelifer, bogat în nichel. nickel-chrome [~krouni] ş. (metal.) nichel-crom. nickelled fnikld] adj. nichelat. nickellous [' nikolosj adj. (chim.) nichelos, nickel niirser ['nikl ino:sor] s. (amer. si.) zgâr cit, zgârie-brânză. nickelodeon [iniko'loudion] s. (amer.) 1. pian electric care cântă după introducerea unei monede de 5 cenţi. 2. cinematograf; teatru. 3. v. j u k e b o x . nickel plater ['nikl rplcito1"] s. nichclator. nickel plating [~ pleitin] s. ( tehn.) nichclare, nichelaj. nickel silver [~ 'silv9r] s. (metal.) alpaca; argent an. nicker1 [rnikor] I. vb. intr. 1. a necheza. 2. a râde în hohote. II. ş. 1. necheza t. 2. hohot, hohotire. nicker2 ş. 1. (si.) liră (sterlină). 2. (austr.) bani. nick-nac



 k ['nikna;k] s. v. k n i c k - k n a c k. nickname ['nikneimj I. s. poreclă. II. v b. tr. a porecli; a da o poreclă (cuiva). nicotian [ni'kou/oul I. adj. tabagic, de tutun. II. s. 1. fumător. 2. (înv.) tutun. nicotine ['nikotim,'--'-,.—'-] s. (chim.) nicotină. nicotinism ['nik;>ti(:)niz.-?m] ş. intoxicare cu nicotină, nicotinism, tabag ism, stare toxică produsă de excesul de fumat. nicotinize ['nikotimaiz, <--'—] vb. tr. a-nicotiniza. nictate ['nikteit] vb. intr. v. n i c t i t a t e . nictitate ['n iktitcit] vb. intr. a clipi din ochi. nictitating membrane ['niktitcitirj membre in] s. (omit.) membrană nictitantă. nictitation [.nikti'tei/an] s. (med.) clipire, c lipit, nictaţic. niddering ['nidarinî (înv.) I. adj. josnic, mârşav; laş. II. s.fiinţăjosni dispreţuit. nidge [nid3] vb. intr. v. n i g. nidi ['naidai] /;/. de la n i d u s. nidificate [ni'difikeit] vb. intr. a construi un cuib. nidify ['nidifai] vb. in tr. v. n i d i f i c a t e. nid-nod ['nidnod] vb. A. tr. a clătina (capul). B. int r. a da din cap. nidus ['naidos], pl. nidi j'naidai] sau niduses [-dssiz, -sez] s. (lat.) 1. (entom.) cuib sau loc unde o insectă îşi depune ouăle. 2. focar (de boli co ntagioase, de infecţie): niece [ni:s] s. 1. nepoată (de unchi, de mătuşă). 2. (înv.) nepoat de bunic, de bunică). nielli [ni'eli] pl. de la n i c II o. niello [ni'elou], pl. nielli [-li] sau niellos [-louz] s. l._(chim.) nielo (aliaj de sulf cu argint, c upru sau plumb, de o culoare neagră). 2. (metal.) nielare. nielloed [-d] adj. niel at, lucrat cu ornamente în negru. nieve [ni:v] s. (înv., dial.) pumn; mână. niff [nif[ s . (sl.) duhoare, miasmă. ntffy ['nifi] adj. (si.) puturos, care duhneşte. nifty f'ni fti] (amer.) I. adj. (sl.) 1. cochet, elegant; sclivîsit; stilat: 2. de cea mai bu nă calitate. II. s. 1. remarcă inteligentă. 2. persoană agreabilă: lucru agreabil. nig [ni g] vb; intr. a şlefui piatra. Nigerian [ naid3iorion] I. adj. nigerian, din Nigeri a. II. s. locuitor din Nigeria, nigerian. niggard ['nigod] I. s. avar, zgârcit, cărpăn os. II. adj. (poetic) zgârcit; meschin.



 641 nip



niggardly [-li] I. adj. 1. zgârcit, meschin, eărpănos; grijuliu în privinţa banilor. 2. săr os. II. adv. cu zgârcenie. nigger fniga1"] s. 1. (sl., vulg., peior.) negru. 2. cu loare brun-închis (ca şocolata). niggerhead ['nigahed] s. (austr.) 1. piatră dură de. cu loare neagră. 2. masă de coral negru aflată deasupra apei. nigger heaven [~ ihcvn] s. (amer. teatru) galerie, ..cucurigu". niggerish ['nigori/1 adj. (ca) de negru. ni ggerling ['nigarlirj] s. (peior.) negrişor. nigger night fnigaiiiait] s. (amer. te atru) sâmbătă seara. niggle l'nigl] vb. tr. a se ocupa cu fleacuri, a-.şi pierde timpul cu nimicuri. niggling [-in] adj. 1. mărunt, meschin, lipsit de un suflu mai larg. 2. care cerc minuţiozitate. 3. (despre o scriere) greu de descifrat. nigh [nai] (înv . jwetic) I. adv. 1. aproape, în apropiere, în preajmă, în vecinătate. 2. aproape. II. pre p. lângă. III. adj. apropiat, alăturat. IV. vb. intr. (înv.) a se apropia. night [nait] s. 1. noapte: scară; last ~ azi-noapte; aseară, ieri scară; the ~ before last acum două nopţi, alaltăieri noapte; acum două seri. alaltăieri seară; the ~ before în ajun, cu o scar inte; tomorrow ~ mâine seară; ~ after / by ~ noapte după noapte; all ~ long în tot cursu l nopţii, cât c noaptea de marc/ lungă; the ~ from Saturday to Sunday noaptea dinspre sâmbătă spre duminică; at / by ~ noaptea; at ten o'clock at ~ la ora zece noaptea; far i nto the ~ până la o oră înaintată din noapte; to be accustomed to late ~s a fi obişnuit să culce târziu; to have a bad ~('s rest) a avea o noapte rea / de nesomn; a nu dormi bine; I never slept the whole ~ through n-am dormit deloc, n-am închis ochii toată noaptea: to sit up all ~ a veghea toată noaptea; to say good ~ to smb., to wish / to bid smb. a good ~ a spune cuiva noapte bună; to make a ~ of it a face un chef d e o noapte întreagă, a chefui o noapte întreagă; ~out«) noapte petrecută în oraş: b) seară unui om de serviciu etc.); to work day and ~ a munci zi şi noapte; to turn day in to ~ a face din noapte zi; to have a ~ off a avea o scară liberă; in the dead of ~în p uterea nopţii; to get up in the*-a se trezi în timpul nopţii; to work by ~ a munci noa pte^i; over ~ în timpul nopţii. 2. (la teatru etc.) reprezentaţie; the last ~s ultimel e reprezentaţii (ale unei piese); first ~ premieră; Rossini ~ serată muzicală Rossini: f estival Rossini. 3-noapte, obscuritate, întuneric, beznă; ~ is falling, ~is coming o nse face noapte, se lasă întunericul, to go forth into the ~ a dispărea în întuneric; the ~ of ignorance bezna nestiinţei; the ~ of time noaptea timpurilor. night adventure ('nait ad.vcntJV] s. aventură nocturnă. night-bird [~ba:d] s. (fig.) pasăre de noapte . night-blind [~blaind] adj. care suferă de cecitate nocturnă. night-blindness [-.bl aindnis] s. (med.) cecitate nocturnă, hcmcralopie. orbul găinilor. night brawl [~ br o:I] s. scandal / gălăgie în timpul nopţii. nightcap [-keep] s. 1. scufie / bonetă de noap te. 2. fjdm.) băutură (alcoolică) luată înainte de culcare. 3. nor care pluteşte deasupra u ui vârf de munte. night cart [~ ka:t] s. căruţă a serviciului de ecarisaj. night cellar [~ iseferj s. cârciumă subterană, tunel, hrubă. night chair [~ t/ear] s. 1. oală de noapte , ţucal. 2. scaun cu o gaură rotundă. night charge [~ t/a:d3J s. atac de noapte. night club l~klAb] s. club de noapte. nightdress [~drcs] s. cămaşă de noapte (de femeie sau copil): nighted fnaitid] adj. 1. surprins de noapte. 2. (rar) noptatec. întunecat. nightfall ['naitfo:!] s, căderea nopţii. înserare. night fighter [~ ifaitar] s. (av.) avion de vânătoare de noapte. night flight [~ flait] s. (av.) zbor de noapte. night flying J~ ifliirj] s. (av.) zbor de noapte. night-glass [~gla:s] s. (mar.) bino clu marinăresc de noapte. nightgown [~gaun] s. cămaşă de noapte (la femei). night hag [~ ha?g] s. 1. vrăjitoare. 2. coşmar. night hawk [~ hn:k] s. 1. v. n i g h t j a r. 2. prostituată, pasăre de noapte. 3. birjar de noapte. 4. (amer.) şofer de taxi care luc rează noaptea. nightie ['riaiti] s. cămaşă de noapte (pentru femei). nightingale ['naiti ijgcil] s. (omit.) privighetoare (Liiscinia philomela). nightish ['naiti/] adj. de noapte. nightjar ['naitd3a:r] s. (omit.) caprimulg (Caprimulgtis europaeus). night letter [~ .lets'"] ş. (amer.) telegramă eu tarif redus. night life [~ laif] s. viaţă de noapte. nightlifer [~plaifar] s, noctambul, pasăre de noapte. night-light [—la it j s. veioză. night-line [-lain] s. undiţe lăsate peste noapte în apă. night-long [~brjl adj. care durează în tot cursul nopţii, de o noapte întreagă. nightly ['naitli] I. adj. 1 . nocturn, de noapte. 2. de fiecare noapte. II. adv. 1- noaptea, în timpul nopţii. 2 . în fiecare noapte. nightman f'naitttian], pi nightmen [-man, -men] s. lucrător de noapte / din schimbul de noapte. nightmare [~me?rj s. 1. coşmar. 2. (mitol.) monst



 ru cu chip de femeie care înăbuşă oamenii în timpul somnului. 3. (jig.) sperietoare, coşmar nightmarish HneariJ"! adj. 1. ca un coşmar. 2. dătător de coşmaruri. night-piece [~pi:s ] s. (ar/e) tablou care reprezintă noaptea sau seara; efect de noapte (într-o pictură) . night prowler [~ ppraula1"] s. (mil., sl.) bombardier de noapte. night rider [ - >rtiidarJ s. (amer.) membru al unei bande de terorişti călare. night robe [~ roub] s. (amer.) cămaşă de noapte. nights ['naits] adv. (amer. fam.) noaptea, în timpul nopţii; în tura de noapte. night scene [~ si:n] s. tablou / peisaj nocturn.



night-school [~siu:l] s. şcoală de seară; curs seral. nightshade [~/eid] s. (bot.) zârnă ( Solatium nigrum); black / common ~ măselariţă, nebunariţă (Hyoscyanus niger); deadly ~ bel adonă, mătrăgună (Atropa belladona). night shift [~ /ift] s. schimb sau muncă de noapte. n ight shirt [~ /art] s. cămaşă de noapte (bărbătească). night shot 1~ /at] s. (fot.) fotogra ie nocturnă. night singer [~'sirja] s. pasăre care cântă noaptea, mai ales privighetoare . night-soil [~soil] s. 1. conţinutul haznalelor (transporta/ noaptea). 2. (agr.) în grăşă mânt de fecale. nightspot [-spot] s. (amer. fam.) club de noapte. night-stick [~sti k] s. (amer.) baston de cauciuc (pentru poliţiştii de serviciu noaptea). night stool [~ stu.i] s. v. n i g h t c h a i r . night suit ]~ sju:t] s. pijama. night ter ror [~ rtcrar] s. (med.) pavor nocturnus. night-walker [~iwa:kar| s, 1. noctambu l, persoană care umblă noaptea (haimana), 2. (rar) somnambul. 3. (rar) hoţ de noapte. 4. pasăre de noapte, prostituată. night-walking Hwa:kirj] I. adj. care umblă noaptea; nocturn. II. ş. 1. (med.) somnambu lism. 2. rătăciri nocturne. nightward fnaitwad] adj. (despre studii etc.) de seară, de noapte. night-watch ['nait'watj,'--] s. gardă de noapte; persoană care face de gardă; in the ~es în nopţile de veghe. night watchman [~ ' wot/man],pl. night watchmen [-man, -men] s. gardian / paznic de noapte. nightwea r ['naitwea1"] $, lenjerie de noapte. night-work fnaitwa:k] s. muncă de noapte. ni ghty [ 'naiti] I. s. (fa/».) cămaşă de noapte (de femeie). II. adj. (înv.) de noapte, noct urn. nighty-night ['naitinait] interj, (fam.) noapte bună! nigrescence [nai'gresan s] s. înnegrirc, negreală. nigrescent [nai'gresant] adj. negricios. nihilism ['naiil iz^m, 'naihil-, 'naial-] adj. nihilism. nihilist ['naiilist] s. nihilist. nihili stic [inaii'listik, naihi'l-, 'naia'!-] adj. nihilist. nihility [nai'/nliti] s. (rar) 1. inexistenţă, non-existenţă, neant, nimic. 2. fleac, nimic. nil [nil] I. s. nimi c, zero: three goals to ~ trei la zero; vision ~ vizibilitate zero. II. vb. intr . (mv.) will he ~he de voie de nevoie, vrând-nevrând. nilgai ['nilgai] s. (zool.) ni lgau (Boselaphus tragocatnelus). Nilotic l'nai'btik] adj. al Nilului, de pe Nil. nimbi ['nimbai] pi. de la n i m b u s. nimble ['nimbi] adj. 1. agil, iute, vioi . uşor. sprinten, activ; dibaci. 2. (despre inteligenţă) viu, ager, prompt. nimble-fin gered [-ifingad] adj. cu degete suple / agile; îndemânatic. nimble-footed [-.futid] adj. cu pas uşor; iute de picior: sprinten. nimble-limbed [~ilimd[ adj. v. n i m b 1 e - f o o t c d. nimble-minded [-'maindidj adj. ager. iute de minte. nimblene ss ['nimblnisj s. agilitate, vioiciune, sprinteneală, uşurinţă. nimbly f'nimbli] adv. ag il, sprinten. nimbus ['nimbas].pl. nimbi ['nimbai] sau nimbuses fnimbasiz] s. 1. nimb, aureolă, halo. 2. (meteor.) nor de ploaie / nimbus. nimiety [ni'maiiti] s. (rar) prisos, belşug. niminy-pimininess ['nimini'pimininisj s. 1. afectare, fandos eală. 2. mofturi, fasoane; sensibilitate exagerată. niminy-piminy [nimini'pimini] ad j. 1. afectat, fandosit. 2. mofturos. nincompoop ['ninkampu:p, 'nirjk-J ş. 1. găgăuţă, pro stănac, neghiob, zevzec. 2. persoană lipsită de caracter. nine [nain] I. num., adj., p ron. noua; ~ times out of ten de nouă ori din zece, de obicei; a ~ days' wonder un eveniment de senzaţie al cărui interes trece repede. II. s. 1. nouă. 2. (amer. sport) echipă de nouă oameni (la base-ball). 3. the Nine (wit.) cele nouă muze. up to the ~s la perfecţie; to crack smb. up to the ~s a ridica pe cineva până la cer: dressed up t o the ~s îmbrăcat foarte îngrijit şi elegant, dichisit. ninefold ['nainfould] I. adj. re petat de nouă ori. II. adv. de nouă ori atât, de nouă ori mai mult. nine-killer [~kuVj s . (entom.) miriapod mare. nine men's morris [-.menz 'maris] s. vechi joc englez, asemănător cu ţintarul. ninepins [~pinz] s. popice. nineteen i'nain'tim, '--, -'-[ nu m., adj. pron., s. nouăsprezece; to talk / to go ~ to the dozen a vorbi ca o moară s tricată, a (te) asurzi cu vorba. nineteenth ['nain'ti:n6[ I. num., adj., pron. al nouăsprezecelea. II. s. a nouăsprezecea parte, nouăsprezecime. ninetieth ['naintiiO,-t jiG,-tiaG,-tja0]I.num., adj.,pron.a[nouăzecilca.II.s. anouăzeeca parte, nouăzecime. ni nety ['nainti] num., adj., pron., s. nouăzeci; the nineties ultimul deceniu al unu i secol. ninny l'ninij s. prostănac, neghiob, găgăuţă. ninny hammer [~ ihsemar] s. v, n i



 n n y. ninth [nainGj I. num., adj., pron. (al) nouălea. II. s. a noua parte, noime . niobium [nai'oubiam] s. (chim.) niobiu,columbiu. Nip [nip] s. presc. de la N i p p o n e s e (II). nip [nip] I. past şi part. trec. nipped sau nipt [-t] vb. A. tr. 1. a ciupi, a pişcă; (despre câine) a muşca; a apuca, a prinde (cu un instrument). 2 . a prinde (un va/x?r între gheţuri). 3. a tăia, a curma, a reteza din rădăcină; a opri dez oltarea (cu gen.); to ~ in the bud (jig.) a distruge în germene; a înăbuşi în faşă. 4. (des ger etc.) a pişcă, a muşca.



 Nipper 642



5. (tehn.) a muşca, a prinde; a tăia, a apuca; a strange. 6. a bea câte puţin, a gusta. 7. (sl.) a pune mâna pe, a prinde, a aresta. 8. to ~ off a) a ridica, a lua; b) (h ori.) a cârni, a ciupi; . to ~ up a strânge în grabă. B. in/r. 1. (despre ger) a ciupi, a pişcă, a muşca, a înţepa. 2. to ~ along a trece repede, a trece cu paşi repezi şi uşori; in a) a intra repede, a intra cu paşi repezi şi uşori; b) a se amesteca, a se băga (în vor bă); to ~ up a (se) urca repede. II. s. 1. ciupitură, pişcătură, muşcătură. 2. bucată muşca . pişcătură, acţiune puternică a gerului sau a vântului. 4. (jîg.) muşcătură, sarcasm. 5. b unui vas din cauze gheţurilor). 6. (tehn.) menghină, presă. 7. (geol.) stâncă, faleză. 8. mine) surpătură, năruire, surpare. 9. (poligr.) fâşie de tipărire. 10. (telm.) joc dintre v lţuri. ■* (amer.) ~ and tuck a) la egalitate (într-o competiţie); b) inconstant, schimbăto r. v 11. duşcă. Nipper ['nips'"] s. (amer., fam.) japonez. nipper s. 1. persoană sau o biect care prinde, muşca, ciupeşte etc. 2. pi. (sau a pair of ~s) cleşte. 3.pl. (sl.) lornion. 4.pl. (amer. sl.) lanţuri, cătuşe. 5.pl. cleşte (de rac). 6. dinte incisiv; din te din faţă (la cal). 7. (sl.) băiat; băiat de prăvălie, atelier etc.; copil fără părinţi s . (mine) muncitor care aduce sfredelelc de la atelier la mină şi invers. 9. cantitat e mică, pic. nippiness E'nipinis] s. agilitate. nipping ['nipirj] adj. 1. (despre ger) ciupitor, pişcător, înţepător, aspru. 2. (fig.) muşcător, sarcastic, înţepător. nipple s. 1. (anat.) mamelon; sfârc (de sân). 2. biberon, susetă. 3. (tehn.) îmbinare cu niplu. 4. (mii.) percutor. 5. ieşitură, protuberantă. 6. movilă, mamelon; mic vulcan stins. 7. bec (de gaz); balon, glob (de sticlă sau metal). nipplewort ['niplwo:t] s. (bot.) zgrăbunţică (Lapsana communis). Nipponese [.nipo'nkz, -'ni:s] I. adj. japonez. II. s. (sg. si pl.) japonez, nipon. Nipponian [ni'pounisn] adj. v. N i p p o n e s e ( I). nippy ['nipi] I. adj. 1. (despre vânt) aspru, tăios, înţepător. 2. (fam.) dezgheţat, de curcăreţ, abil, priceput. II. s. (fam.) chelneriţă, ospătară. nipt [nipt] past si part. tre . de la n i p (I). / nirvana [nia'vama, no;'v-, amer. şi -Vaîng] s. nirvana. nirwana [nio'wa:ro] s. v. n i r v a n a. nisei ['ni;'seij s. (amer.) american de origin e japoneză. nisi ['naisai] conj. (lat. jur.) (folosit ca adj.) decree ~ decret car e intră în vigoare dacă nu apare un motiv de casare; ~ prius court tribunal civil; tri al at ~ prius audiere a proceselor civile la o curte cu juri. nit1 [nit] s. lind ine. nit2 s. (scot.) alună. nit3 s. (text.) gogoaşă (de fire). nit4 s. (/iz.) nit. nit er ['naita'] s. (amer.) v. n i t r e. nitery ['naitari] s. (amer.) cabaret, loca l de noapte. nit-pick ['nitpik] vb. intr. (fam.) a se pierde în detalii. nitrate ( chim.) I. ['naitreit, -tritj s. nitrat, azotat. II. ['naitreit] vb. Ir. a nitra. nitration [nai'treijan] s. (chim.) nitrare, azotare. nitre ['naitol (chim.) I. s. silitră, salpetru, azotat de potasiu. II. vb. tr. a nitra. nitric f'naitrik] ad j. (chim.) azotic, nitric. nitric acid [~ 'asid] s. (chim.) acid azotic / nitric , apă tare. nitric dioxide [~ dai'oksaid] s. (chim.) bioxid de azot. nitric oxide [~ 'oksaid] s. oxid de azot. nitride ['naitraid] s. (chim.) azotură, nitrură. nitrif ication ['naitrifai'kei/sn] s. (chim.) nitrificare. nitrify ['naitrifaij (chim.) vb. A. tr. a nitrifica, a azota. B. intr. a se nitrifica. nitrite ['naitrait] s . (chim.) azotit, nitrit. nitrobenzene [.naitrou'benzim,.—'-] s. (chim.) nitrobenz en. nitro-cellulose ['naitrou'seljulous] s. (chim.) nitroceluloză; fulmicoton. nit rogelatine ['naitrq«id3eta'ti:n] s. (chim.) gelatină detonantă / explozibilă. nitrogen [ 'naitrkrjsn, -trod3-J s. (chim.) azot. nitrogenous [nait'trod3inas, -d3sn-] adj. (chim.) azotic. nitroglycerin(e) ['naitrougliss'rim, -'glis3ri(:)n] s. (chim.) nitroglicerină. nitrosulphuric acid ['naitrouSAl'fjuorik 'îesidj s. (chim.) acid nit rozil-sulfuric. nitrometer ]nai'tromitor] s. (chim.) nitrometru. nitrous ['naitr os] adj. (chim.) azotos. nitrous oxide [~ 'aksaid] s. (chim.) protoxid de azot, gaz ilariant. nitty t'niti] aay. plin de Iindini. nitty-gritty ['niti'gritij s. (fam.) 1. miez (al unei probleme). 2. (elemente de) rutină; „bucătărie" (a unei activităţi) nitwit ['nitwit] s. (amer. sl.) sărac cu duhul; prostănac, neghiob, dobitoc. nivati on [nai'vci/sn] s. (geol.) eroziune nivalâ. niveous ['niviss] adj. 1. de zăpadă. 2. (a lb) ca zăpada. nix1 [niks] interj, (sl. scol.) atenţie! şase! nix2 prou. (sl.) nimic; nimeni; for ~es pe degeaba / gratis. nix3 s. v. n i x i e. nixie ['niksi] s. (mi tol.) zână, ştimă a apelor; ondină. Nizam [nai'zaan, nai'za:m] s. 1. (ist. Indiei) Nizam. 2. nizam (sg. si pi.) soldat în armata turcă. no [nou] I. adj. nici un, nici un fel



 de; nu prea; nu tocmai; he made ~ reply n-a zis nimic; n-a dat nici un răspuns; he spared ~ pains n-a cruţat nici un efort, a făcut tot ce i-a stat în puteri; it is ~ d istance nu e departe, e foarte aproape; ~ one man could have done it nici un om nu ar fi putut-o face singur; ~ nonsense! fără prostii! lasă fleacurile!; ~ admittance intrarea interzisă; ~ smoking! fumatul oprit!; the task is ~ easy one



nu e o sarcină prea uşoară; it is ~small matter nu e o afacere neglijabilă / măruntă; ~ suc thing da de unde, nicidecum, deloc; he is ~ artist nu e artist; there is ~ gett ing out of it e cu neputinţă să scăpăm de asta. II. aaV. 1. nu; defel; deloc; do you want it or ~? vrei sau nu (vrei) acest lucru?; whether or ~ fie că c aşa, fie că e altfel, aşa ori altfel; whether you want it or ~ fie că vrei, fie că nu vrei, vrei nu vrei. 2. (scot.) v. n o t. 3. (cu comparative) nu(mai) (de cât); I am ~ taller than he nu sunt mai înalt decât el; he is ~ longer here el nu mai este aici; ~ sooner had she o pened the door than de abia deschise uşa şi. 4. (ca simplă negaţie) nu; deloc; have you seen him? ~! I-ai văzut? nu!; to say ~ a spune nu, a nega; my answer is -răspunsul m eu e nu, răspunsul meu e negativ. III. s. nu; ayes and ~es voturi pentru / pro şi co ntra. Noachian [nou'eikisn] adj. al lui Noe; din vremea lui Noe. Noah's ark ['no uozci:k] s. arca lui Noe. nob [rob] (si.) I. s. 1. cap, tărtăcuţă, dovleac, bilă. 2. valet de atu (in unele jocuri de cărţi). 3. grangur, boier. II. vb. tr. a lovi în cap (la b ojr). nobble ['robi] vb. tr. (sl.) 1. a otrăvi (un cal, pentru a-lface să piardă cursa ). 2. a mitui; a-şi asigura bunăvoinţa (cuiva). 3. a înşela. 4. a fura, a şterpeli. 5. a pr nde (un delincvent etc.). 6. a omorî, a ucide. nobbier ['nobis'] s. (aiistr. sl.) 1. pahar de băutură (alcoolică). 2. duşcă. nobby f'nobi] adj. (fam.) elegant, şic; bătător hi. nobiliary [nou'biliori] aay. nobiliar. nobility [nou'biliti, -taţi] s. 1. nobl eţe (ae rang, de caracter etc.). 2. aristocraţie, nobilime, boierime; the ~clasa nob ililor (aristocraţie cu titlu, spre deosebire de g e n t r y, nobilimea fără titlu). n oble1 l'noubl] I. aay. 1. nobil, aristocrat. 2. nobil, generos, cu sentimente şi i dei înalte; dezinteresat. 3. impunător, minunat,remarcabil, splendid, impresionant; a ~pile un edificiu impunător. 4. excelent, admirabil; mândru; falnic; a ~horse un c al falnic. II. s. 1. nobil, aristocrat. 2. (ist.) galben (veche monedă engleză de au r valorând 6 şilingi 8 penny). noble2 s. (amer. sl.) şef al spărgătorilor de grevă. noble e periment [~ iks'perirront] s. (amer.) the ~ prohibiţia, regimul sec. nobleman ['no ublnisn], pl. noblemen [~] s. nobil, gentilom; pair (în Anglia). noble metals [~'m etlz] s.pl. metale nobile. noble-minded [-'maindid, '--■--] adj. cu suflet nobil, având calităţi morale superioare; mărinimos, generos. noble-mindedness [~'maindidnis] s. 1. nobleţe (sufletească). 2. generozitate, mărini mie. nobleness I'noublnis] s. 1. nob leţe (sufletească). 2. generozitate, mărinimie. 3. măreţie, grandoare. noblewoman f'noubLw uman], pl. noblewomen [--wimin] s. femeie de neam nobil, aristocrată. nobody ['nou bodi, -bodi] I. pron. negativ nimeni; nici unul; ~knows better (than he) nimeni nu ştie mai bine ca / decât el; ~ was more surprised than I nimeni nu era mai uluit / mai uimit decât mine; ~ else nimeni altul; (fam.) I knew him when he was ~ îl cuno sc încă de pe vremea când era un oarecare. II. s. nulitate, zero, persoană de nimic; par venit; a little ~ un flecuşteţ, un om de nimic; a mere ~ un om de nimic, un oarecare . nock [nok] I. s. 1. adâncitură, crestătură, scobitură (l« capătul arcului). 2. (mar.) col vergare. II. vb. tr. 1. a cresta, a scobi. 2. a întinde (coarda unui arc). noctamb ulant [roktembjultmt] adj. noctambul; somnambul. noctambulation [nok'tasmbju'lei jan] s. noctambulism, somnambulism. noctambulism [rok'taembjulizam] s. noctambul ism, somnambulism. noctiflorous [inokti'fteoros] aay. (bot.) care înfloreşte noaptea . noctiluca [.nokti'Iju:k3],pl. noctilucae [irokti'ljmsi] s. (zool.) noctiluca ( Noctiluca). noctilucae [.rokti'lju:si] pl. de la n o c t i 1 u c a. noctovision [inokti'vi33n] s. facultate de a vedea noaptea. noctule ['roktjul] s. (zool.) li liac-uriaş (Nyctalus noctula). nocturnal [nok'tamal] I. adj. de noapte, nocturn. I I. s. (aslron.) lunetă meridiană. nocturne ['noktan,'-'-, -'-] s. 1. (muz.) nocturnă. 2. (arte) scenă sau efect de noapte. nocuous f/rokjuss] aay. 1. dăunător, stricăcios, no civ. 2. veninos, otrăvitor, toxic, virulent. nod [nod] I. s. 1. înclinare a capului, semn afirmativ din cap; to give a ~ of assent a face un semn de acceptare; to a nswer with a ~ a răspunde printr-o înclinare / mişcare a capului. 2. semn din cap (imp erativ); to be at smb.'s ~ a fi supus capriciilor cuiva; to have smb. at one's ~ a avea pe cineva la ordinele sale / la cheremul său; to obey smb. on the ~ a ascu lta pe cineva orbeşte. 3. semn din cap (salut familiar); he gave me a ~ îmi făcu un se



 mn din cap. 4. moţăiala; înclinare / aplecare a capului (din pricina somnului); the la nd of ~ împărăţia viselor; to go to the land of ~ a călători în ţara viselor, a-i veni la gene; a adormi. II. vb. A. intr. 1. a înclina capul, a face semn cu capul, a da din cap. 2. a legăna uşor capul, a moţăi, a dormita, a piroti. 3. a se bălăbăni; a se (despre copaci ele.) a se (a)pleca. 4. a fi neglijent; a face o greşeală din neatenţie . B. tr. a înclina (capul). <■ to ~ assent / approval a da din cap aprobator, a face semn că da. nodal ['noudl] aay. nodal; central. noddle ['nodi] I. s. (fam.) cap, dovleac, tărtăcuţă. II. vb. tr. a da mereu din (cap), a clătina (capul). noddy ['rodi] (pop.) prost, prostănac, neghiob. node [noud] s. 1. (bot.) nod. 2. (fiz.,filoz.) p unct nodal. 3. (mea1.) nodozitate, excrescenţă. 4. (aslron.) punct de intersecţie a do uă linii. 5. (tehn.) nod de asamblare. 6. (mai.) nod; punct. 7. (tel.) priză a unei reţele, nod al unei reţele. 8. (mine) îngroşare, umflătură. nodi l'noudai] pl. de la n s. nodical ['nodikal, 'noud-] adj. (astron.) referitor la punctele de intersecţie ale orbitelor. nodose ['noudous, nou'dous] adj. noduros. nodosity [nou'dositi] s. 1. nodozitate; caracter noduros. 2. protuberantă.



Moş



agit



s.



o d



 643 nonconformity



nodular ['nodjular] adj. 1. nodular. 2. (mineral.) reniform. nodulated ['nodjulc itid] adj., v. n o d u l a r . nodule ['nodju:!] s. 1. nodul, nod. 2. (med.) nod ul, ganglion. 3. (geol.) concrcţiune, pungă; nodulă; aglomerare de cristale; geodă. 4. ( agr.) nodozitatc. nodulose ['nodjulous, i--'-] adj. cu nodule, cu nodulozităţi. nodu lous ['nodjulas] adj. v. n o d u l o s e . nodus ['noudas],pl. nodi [-dai] s. 1. nod. 2. punct delicat, dificultate, complicaţie, nod (aî unei intrigi). noel [nou'e l] s. 1. colind(ă); cântec de Crăciun. 2. Noel Crăciun. noetic [nou'etik] I. adj. 1. int electual, spiritual. 2. abstract. II. s. noetics pl. (folosit ca sg.) noetieă, teo ria cunoaşterii. nog1 [nog] I. s. ic, pană sau cui de lemn; ciot; mic bloc de lemn. II. vb. tr. 1. a fixa / a potrivi cu ajutorul unei pene de lemn. 2. a zidi / a u mple cu cărămizi sau beton un cadru de lemn. nog2 s. 1. (dial.) bere tare. 2. v. e g g f l i p . noggin ['nogin] s. 1. ulcică. 2. cinzeacă (măsură de capacitate pentru băutur i egală cu 0,12-0,14 l). nogging l'nogirj] s. (constr.) lucrare de zidărie care umpl e spaţiile goale ale unui schelet de lemn. nogging piece [~ pi:s] s. (constr.) ant retoaza; traversă. no-go ['nou'gou] s. 1. situaţie fără ieşire, impas. 2. (fam.) absenţa ni nstruaţiei. no-go area [~r£9ria] s. zonă interzisă. no-good [inou'gud] (amer. fam.) I. s . persoană sa» lucru iară valoare / de nimic. II. adj. fără valoare, de nimic. no-hoper [' nou'houpa1"] s. (austr. si.) terchea-berchea, pierde-vară, târâie-brâu; ratat. nohow ['n ouhau] adv. (dial.) 1. în nici un fel, cu nici un chip, nicicum. 2. prost dispus; I am feeling all ~ nu mă simt în apele mele, nu-mi sunt boii acasă. noii [noii] s. (te xt.) deşeuri de la pieptănat, scărmănătură, scamă rămasă pe pieptene, darac etc. no-iron sm rface fabric ['nou.aian 'smu:6 isa:fis Tsbrik] s. stofa care nu trebuie călcată. noi se [noiz] I. s. 1. zgomot, larmă, zarvă, vuiet, tărăboi, strigăte, vacarm, scandal; to mak e a ~ a face zgomot; (fig.) to make a ~ about a face mare caz de; to make a ~ in the world a face să se vorbească despre ceva, a face vâlvă; (amer.) a big ~ stăpân, patron ştab. 2. sunet (mai ales neplăcut, nearmonios). 3. (înv.) zvon. II. vb. A. tr. to ~ a broad a răspândi, a zvoni, a face cunoscut; that news was MI abroad vestea s-a răspândit pretutindeni. B. impers. a se duce vestea, a se zvoni, a merge vorba; it was ~d abroad that s-a zvonit că, s-a auzit că. C. intr. (rar) a face zgomot. noise killer ['noiz -kilar] s. 1. (te/m.) amortizor de zgomot. 2. (tel.) reţea antiparazită. noi seless ['noizlis] adj. nezgomotos, liniştit, tăcut. noiselessly [-li] adv. fără zgomot. noiselessness [-nis] s. linişte, lipsă de zgomot. noisette1 [nwo:'zct, nwo:'z-] s. ( jr.) un fel de catifea. noisette2 s. (Itort.) specie de trandafir (Rosa noisetti a). noise voltage ['noiz >voultid3l s. (tel.) tensiune de zgomot. noisily ['noiz ili] adv. cu zgomot, zgomotos. noisiness ['noizinis] s. 1. zgomot, scandal, tărăboi; caracter zgomotos. 2. (fig.) caracter strident, ţipător (al culorilor etc.). noisom e ['noisom] adj. 1. pernicios, dăunător; nociv. 2. rău mirositor, puturos. 3. infect, respingător, scârbos. noisy f'noizi] adj. 1. zgomotos, gălăgios; turbulent. 2. (despre c ulori) strident, ţipător. nolo flight ['noulou flait] s. (amer. av.) zbor fără pilot. no lens volens ['noulcnz Voulenz] adv. (lat.) v. w i l l y - n i l l y (I). noli me tangere ['noulai mi; 'taînd3iri:] (lat.) (literal: „nu mă atinge") s. 1. (med.) lupus . 2. (bot.) mimoză, senzitivă (Mimosa pudica). 3. (fig.) persoană foarte sensibilă. noll e prosequi ['noli 'prosikwai] (lat. jur.) retragere a unei plângeri; casare. no-lo ad ['nou'loud] s. (teltn.) mers / cursa în gol, cursa moartă; sarcină nulă. nomad ['nomo d, 'noumaed] I. s. 1. nomad. 2. hoinar, călător, drumeţ; vagabond. II. adj. v. no m ad i c (a 1). nomadic(al) [nou'masdikfal), no'm-] adj. 1. nomad, migrator(iu). 2. hoinar, vagabond. nomadically [nou'maxi ikali, no'm-] adv. ca nomazii. nomadism ['nomadizpm, 'noumaxl-] s. nomadism, stare de nomad. nomadize ['nomadaiz, 'nouma daiz] vb. intr. a duce o viaţă de nomad; a migra; a hoinări, a rătăci, a vagabonda. nom de plume ['no:m da 'plu:rn, 'norn-] s. (fr.) pseudonim. nomenclature [nou'menklat/ ar, 'noumenkleit/or, 'noumanklei-] s. 1. nomenclatură. 2. terminologie. 3. denumir e, nume. nomic J'noumik, 'nomik] I. adj. (mai ales despre scriere) obişnuit, uzual . II. s. scriere obişnuită / uzuală (spre deosebire de cea fonetică). nominal ['nominal] adf 1. nominal, care se referă la nume. 2. (gram.) nominal, substantival. 3. nomi nal, care există numai cu numele. nominal bore [~ bo:r] s. (teim.) alezaj / calibr u nominal; diametrul interior al unei ţevi. nominal capacity [~ ka'passitij s. (te



 hn.) capacitate / putere nominală. nominal capital [~ 'krepitl] s. (ec.) capital n ominal. nominal error l~ 'era1"] s. eroare privitoare la nume. nominalism ['nomi nalizam] s. (ftloz.) nominalism. nominalist ['nominalist] s. (fiziol.) nominalis t. nominal list ['nominal -list] s. listă nominală. nominal load ['nominal 'loud] s. (auto.) sarcină / încărcătură nominală. nominally ['nominali] adv. nominal.



nominal price ['nominal 'prais] s. preţ nominal. nominal sentence | - 'sentans] s. (jur.) condamnare condiţionată, cu suspendarea pedepsei. nominal value [~ 'vfelju:] s. (ec, tehn.) valoare nominală / de referinţă / prescrisă. nominate ['nomineit] vb. tr . 1. a numi, a desemna / a numi într-o funcţiune. 2. a fixa (o dată etc.). 3. a prezen ta, a propune (un candidat, în alegeri). nominating convention ['nomineitin. kaniv en/an] s. (amer.) adunare pentru alegerea unui candidat ca preşedinte. nomination [inomi'nei/an] s. 1. numire (în funcţie). 2. propunere / prezentare a candi daţilor (în a legeri); declarare a candidaturilor. 3. dreptul de a numi sau de a propune candi daţi (pe o listă electorală). nominatival [inomina'taival] adj. (gram.) nominatival, r eferitor la cazul nominativ. nominative ['nominativ] I. s. (gram.) nominativ. II . adj. 1. (gram.) nominativ. 2. [-nomi'neitiv] care se referă la numire, numit; th e ~ and elective principles principiile de numire şi alegere. 3. nominal. nominati ve absolute [~ 'asbsalu:t] s. (gram.) nominativ absolut. nominator ['nomineita1" ] s. 1. persoană care propune un candidat (în alegeri) sau care numeşte pe cineva într-o slujbă. 2. (/nat.) numitor (al unei fracţii ordinare). nominee [tiiomi'ni:] s. 1. c andidat propus / desemnat (pentru o funcţie). 2. persoană Fictivă / care figurează numai cu numele. nomogram ['nomaigra^m] s. nomograma, abacă. nomograph ['nomaigru:f, -i grasf] s.v. n o m o g r a m . nomography [nou'mografi] s. 1. (/nat.) nomografie. 2. (jur.) nomografie. non-ability ['nona'biliti] s. inabilitate; neputinţă. non-abs orbent ['nonab'so:bant] adj. (chim.) hidrofob. non-abstainer ['nonab'steinar] s. persoană care nu renunţă la băuturile alcoolice. non-acceptance ['nonak'scptans, -na?k] s. neacceptare. non-access ['non'a^kses] s. (jur.) separaţie de corp (pentru sta bilirea paternităţii într-un proces de divorţ). non-activity ['nonask'tiviti] s. inactiv itate. non-adult ['non'axUlt] adj. tânăr, necopt, care nu e încă matur. non-affîliated ['n ona'filicitid] adj. neafilitat, nemembru. non-affiliated union [~ 'ju:njan] s. s indicat neafiliat la alte uniuni sindicale. nonage ['nounid3, 'non-, amer. şi rnon eid3] s. 1. minorat; he was still in his ~ nu era încă major. 2. lipsă de maturitate. nonagenarian [inounad3i'nearian, inon-] adj., s. nonagenar. non-aggression pact ['nona'gre/an pjekt] s. pact de neagresiune. nonagon ['nonagon] s. (geom.) nonag on. non-alcoholic ['noniaslka'holik] adj. nealcoolic. nonaligned [inona'laind] a dj. (pal.) nealiniat. nonalignment [Tnona'lainmant] s. (pol.) nealiniere. nonane ['nouncin, 'no-] s, (chim.) nonan. non-appearance ['nona'piarans] s. (jur.) ncp rczentare la judecată. nonary ['nounari] I. adj. (despre un sistem de notaţie) având n ouă ca bază. II. s. grup de noua. non-attendance ['nona'tendans] s. nefrecventare, a bsenţă. non-attention ['nona'ten/an] $. (rar) neatenţie. non-available ['nona'vcilabl] adf ncdisponibil. non-balanced ['non'bfelanst] adf neechilibrat; necompensat. n onbeliever ['non'bili:var] s. necredincios. non-belligerent ['nonbi'lid3arant, be'l-, -ba'l-, -d3ront] adf nebeligerant. non-capital ship ['non'kaîpitl /ip] s. ( mar.) vapor de mic tonaj. nonce [nons] s. for the ~ pentru moment; momentan, vre melnic; temporar; ad-hoc. nonce-word ['nonswa:d] s. cuvânt creat pentru un anumit caz. nonchalance ['non/alans] s. 1. nepăsare, indiferenţă, impasibilitate; răceală. 2. lip să de grijă, neglijenţă. nonchalant ['non/alant] adj. indiferent, impasibil, nepăsător. non halantly [-li] adv. nepăsător, cu indiferenţă. non-claim ['nonklcim] s. (jur.) întârziere î intarea unei plângeri sau cereri în termen legal. non-collegiate ['nonka'li^iit, -ko 'l-, -d3iat] 1. (despre studenţi) neaparţinând nici unui colegiu. 2. (despre universit ate) fără colegii. non-com [non'kom] s. prese, de la n o n - c o m m i s s i o n e d o f f i c e r (jam.) subofiţer. non-combatant ['non'kombatant, -'kA.m-3 adj. (mil .) necombatant, care nu ia parte la operaţiuni militare; aflat în spatele frontului. non-commissioned officer ['nonka'mi/and 'ofisar,'--.-- '—] s. (mil.) subofiţer. non -committal ['nonka'mitl] I. s. abţinere, eschivare, caracter evaziv. II. adf evazi v, nehotărât. non-communicable ['nonka'mju(:)nikabl] adj. nemolipsitor, necontagios. non-compliance J'nonkam'plaians] s. 1. nesupunere, refuz. 2. neînţelegere, dezacord , discordanţă. 3. ~ with ncrcspcctare a (cu gen.), neobservare a (cu gen.). non-comp os (mentis) [non'kompas ('mentis)] adj. (lat. jur.) iresponsabil. non-conducting



 ['nonkan'dAktirj, '--<--] adf (fiz.) neconductor, rău conducător; izolant. non-cond uctor ['nonkantdAktar,'--'—] s. (fiz.) neconductor, izolator. nonconforming ['nonk an'fo:mir), 'norjk-] adj. neconformist; protestatar. nonconformist ['nonkan'fo:m ist, 'nonk-] s. 1. frel.) dizident, sectant. 2. neconformist. nonconformity |'no nkan'fo:miti, 'nonk-] s. 1. neapartenenţă la biserica de stat. 2. neconformism, nesu punere. 3. principii ale dizidenţilor. 4. (rel.) sectă dizidentă.



 non-contagious 644



non-contagious ['nonkon'teid33s] adj. nemolipsitor, necontagios: non-content ['n nnkan'tent] s. 1. ins nemulţumit, ncsatisfăcut; în dezacord. 2. persoană care votează cont ra unei propuneri (în Camera Lorzilor). non-contradiction ['non-kontra'dik/pn] s. lipsă de contradicţie. non-contributing ['nonkon'tribjutirj] adj. care nu contribuie (la ceva). . non-cooperation [rnonkouopD'rei/,7n] ş. politică de boicot; nesupunere , insubordonare; refuz de a coopera. noncyclic(al) l'n:m'saiklik(;?l)] adj. neci clic, neperiodic. nondescript ['nondiskript] I. ş. persoană şau lucru lipsit de aspect precis sau pregnant. II. adj. greu de descris; greu de stabilit; cteroclit. non -detachable ['nondi'taet/abl] adj. nedetaşabil. nondurable ['non'djuorobl, -'djosr -] adj. nedurabil, lipsit de o durată mai lungă; netrainic. none [nAn] I.prou. 1. ni ci unul; ~of you nimeni / nici unul dintre voi; ~of this concerns me nimic din t oate acestea nu mă interesează / nu mă priveşte; ~ at all nici unul, de nici un fel; I w ill have ~ of it! nu vreau să aud de asta!; ~of your impudence! scuteşte-mă de obrăznici ile talc!; he is ~ of my friends nu se numără printre prietenii mei, nu c unul din p rietenii mei. 2. nimeni; ~can teii nimeni nu ştie; I have told ~but you n-am vorbi t despre asta nimănui decât d-talc. II. adj. de nici un fel, defel; money I had ~ ba ni n-aveam deloc; village there was ~ nici urmă de sat. III. adv. deloc; it was ~ too warm nu era deloc cald; he was ~ too amiable nu s-a arătat prea îndatoritor / am abil; (amer.) I slept ~ last night n-am închis ochii deloc noaptea trecută. non-effe ctive ['noni'fektiv] I. adj. 1. ineficace; nefolositor, inutil. 2. inapt; incapa bil. II. s. bărbat inapt pentru serviciul militar. nonempty ['non'empti] adj. (mat .) nevid. nonendorsed bill ['iwnin'doist 'bil] s. (ec.) cambie neandosată: nonenti ty [nn'nentiti, nn'n-] s. 1. nefiinţă. 2. ficţiune, fiinţă sau lucru inexistent. 3. persoa nă fără valoare, nulitate, zero. nones [nounz] s. pi. (ist. Romei) none. non-essential ['noni'scn/sl] I. adj. neescnţial, neimportant. II. s. 1. fleac, nimic, bagatelă, m oft. 2. persoană neînsemnată. nonesuch ['n^n-sAt/J adj. ş. v. n o n s u c h . nonet [nou 'net] s. (muz.) nonet. non-feasance |'non'fi:zpns] s. (jur.) neîndcplinirc a oblig aţiilor legale. non-ferrdus ['nonTeros] adj. (despre metale) neferos. nonfiction [ inon'fikfan] s. literatură nonficţională. nonflammable [innn'fla^mabl] adj. ncinflamab il. nonfreezing [pn3n'fri:zin.] adj. 1. rezistent la îngheţ. 2. necongclabil. nonfre ezing mixture [~ 'mikstjbr| s. (chim.) amestec antigel. non-fuIfîl(l)ment ['nonful TiImant] s. neîndcplinirc. non-ignitable ['nonig'naitobl] adj. (teltn.) neinfiamab il. non-inductive ['nonin'dAktivi adj. (fiz.) ncinductiv, fără inducţie. non-intervent ion ['nrmantoO'vcnfan] s. neintervenţie. nonius ['nounios] s. (telm.) nonius; vern ier. . non-lending ['non'lendinj adj. care nu împrumută (cărţi). non-metal ['non'metl] s . (chim.) metaloid. non-metallic ['nonmi'tzelik, -mc't-, -ma't-] adj. nemetalic. non-moral. ['nDn'mor.?l] adj. amoral. non-mutual ['non'mjuitjusl, -t/u.?l] adj. nereciproc. non-necessity ['nonni'sesiti, -nc's-, -ns>'s-j s. lipsă de necesitate . nonny ['noni] s. (pop.) prostovan, prostănac. non-obedierice ['nona'biidisns, -o u'b-] s. neascultare. nonobjective [in:mob'd3cktiv] adj. (artă) nonfigurativ. nonobservance ['nonsb'zoivsnsj s. neobservare, nerespectare (a legilor etc.). non-o fficial ['nons'fi/pl. -o'f-] adj. neoficial. nonogenerian [-non^dsi'nsarion] adj ., s.v. n o n a g e n a r i a n . nonpareil ['nonporcl, amer. <--'-] I. adj. fără se amăn / egal / pereche, incomparabil. II. s. 1.fiinţăsau lucru incomparabil. 2. măr parad is. 3. (poligr.) coq> de literă de 6 puncte; nonpareil. non-partisan ['non-pa iti' zsen,'-'—'-] s. 1. persoana care stă în afara partidelor. 2. persoană imparţială / nepărtin are. non-party ['non'pa;ti| adj. fără (de) partid. non-payment ['non'peimont] s. nep lată, refuz de a plăti. non-performance ['nonpa'fomiansj s. neexecutare, neîndcplinirc . non-persistent [/nonp^O'sistont] adj. nedurabil, netrainic; nepersistent. nonp lus ['nan'pKs, -'-] I. s. încurcătură, situaţie grea; perplexitate. II. vb. tr. a pune înt r-o situaţie grea / delicată, a lăsa pcqMex, a încurca. nonproductive bn-^npr-i'dAktiv] adj. neproductiv. non-profit [inon'profit] adj. (ec.) nonprofit. nonproliferatio n bnon'prouilifo'rei/an] s. 1. (pol. etc.) ncprolifcrarc. 2. (biol.) nediseminar e. non-prosequitur [tnonprou'sekwito1"] s. (lat., jur.) hotărâre dată în defavoarea recl a mantului în cazul neprezentării lui. non-resident ['non'rczid,7nt[ I. adj. flotant, pasager, în trecere, care nu locuieşte permanent. II. s. 1. persoană care nu locuieşte în



 tr-o localitate. 2. preot care nu are o parohie proprie sau venituri proprii. no n-resistance ['nonri'zistpns, -ro'z-J s. neîmpotrivirc faţă de autoritatea de stat, su punere pasivă, nerezistenţă. non-resistant inDnri'zistent[ adj. care nu opune rezistenţă; supus, ascultător. non-reversible ['nonri'voissbî, -rs'v-, -sib-j adj. ireversibil. non-rigid ['non'rid^idj adj. (av., despre dirijabil) suplu.



nonscheduled ['non'jedjuild, amer. -'sked-] adj. neplanificat, neprevăzut (într-un p rogram), nctrecut într-un orar. nonsense ['nonspns, 'non'sens] s. nonsens, absurdi tate, neghiobie, nesocotinţă; â piece of ~ o prostie, o absurditate, o inepţie; to talk ~ a spune prostii / inepţii / baliverne; a vorbi alandala, a bate câmpii, a.spune lu cruri Iară şir / fără noimă; this passage makes ~ pasajul acesta c ncintcligibil / c lipsi t de sens; that's all ~! astea-s fleacuri / prostii; astea-s gogoşi!; it is ~ to t hink that e absurd să crezi că; that will take / knock the ~ out of him asta o să-i ba ge minţile-n cap, asta o să-1 înveţe minte; asta o să-i scoată prostiile / gărgăunii din ca ta o să-1 cuminţească; now no ~! ajunge! destul cu fleacurile! lisaţi copilăriile! . nonse nsical [nDn'sensikd] adj. absurd, lipsit de sens, stupid, prostesc. nonsensicall y [-i] adv. absurd, prosteşte, fără noimă. non-sequence ['non'shkwons] s. lacună. non sequ itur [non 'sckwitor] s. (lat.) (log.) concluzie care nu decurge din premise; rez ultat paradoxal. non-sinkable ['non'sinksbl] adj. insubmcrsibil, care nu se scuf undă. non-skid E'nonskid] I. adj. antiderapant. II. s. dispozitiv împotriva derapării roţilor. non-smoker [pnon'smouk3r] s. 1. persoană nefumătoare, nefumător. 2. compartimen t pentru nefumători. non-stop ['non'stopl adj. 1. neîntrerupt, Încontinuu. 2. (av.) fără e scală. 3. (ferov.) fără schimbare (a trenului). non-stop train [~ trein] s. (j'erov.) tren direct (fără opriri). non-success l'nons^k'ses] s. insucces, eşec, lipsă de succes. ; nonsuch ['non-SAt/J I. adj. v. n o n p a r e i l (I). II. s. v. n o n p a r e i l (II, 1). nonsuit ['non'sju:t] (jur.) I. s. retragere a plângerii, suspendare a cercetărilor. II. vb. a respinge (o cerere),-a retrage (o acţiune). non-taxable [' non'taîksob!] adj. neimpozabil. non-tenn ['non'to:m] s. interval între sesiuni judic iare. non-transferable ['nontrsens'fairobl, -trams'f-, -'tramsfors-, -'trainsfor a-j adj. netransfe rabil. non-U English ['nonju: 'iqgli/1 s. engleză neacademieă / po pulară (prese, de la non-upper class English). non-union ['non'jumion] I. adj. nes indicalist; to employ ~ labour a angaja muncitori nesindicalişti. II. s. (med.) ne sudură (a unei fracturi). non-unionist [-ist] s. nesindicalist. non-vanishing I'no n'vEeni/in] adj. (mat.) care nu se anulează. non-vernacular ['nsnvn'najkjuls1"] ad j. neidiomatic. nonviolence [non'vaiokms] s. (pol.) nonviolenţă. non-white [inon'wai t] s. persoană care nu aparţine rasei albe. noodle1 ['nu:dlj s. 1. prostănac, găgăuţă, negh , nerod, tont. 2. (şl.) cap, tărtăcuţă. noodle2 vb. tr. a acorda (un instrument, executând u titlu de încercare fragmente de arii). noodlehead ['nu:dlhed] s. găgăuţă. prostănac. fide . ■ noodles ['nu:diz] s. pi. (gastr.) panglicuţe, nook [nuk] s. 1. colţ, ungher; loc r etras, colţişor, cuib, ascunziş; hiding in ~s and corners ascuns prin unghere. 2. mic golf. noon [nu:n] s. 1. amiază, ora douăsprezece. 2. (poetic) miezul nopţii. 3. (fig. rar) înflorire, zenit, apogeu. noonday ['nu:ndcil s. amiază, miezul zilei, plină zi; ( as) clear as ~ clar ca lumina zilei; at ~ ziua în amiaza mare. no one ['nou'wAii] pron. nehot. nimeni (v. n o b o d y I). nooning ['nu:nirj] s. (amer. dial.) 1. p rânz, amiază. 2. pauză de prânz. 3. gustare luată la amiază. noontide ['nmntaid] i v . n o n d a y . noose [nu:s, nu:z] I. s. 1. nod, laţ; (prov.) to put one's neck into th e ~ a te lega la cap fără să te doară. 2. (glumeţ)'legătură; jugul căsătoriei. II. vb. tr. inde în laţ. 2. a spânzura (un criminal). nopal l'noupal] s. (bot.) nopal, cactus-mexi can (Nopalea cochineHifera). nope [noup] adv- (amer. fam.) nu. nor1 [no:rforma n ormală; nor forma slabă ocazională] (conj.) 1. nici; neither you ~ I nici d-ta nici eu ; he shall not go ~ you either el nu va pleca şi d-ta cu atât mai puţin; 2. şi nici; Ido not know, ~ can I guess nu ştiu nimic şi nici nu pot să ghicesc; ~ is this all şi asta în că nu-i totul. nor2 [no:r] s. v. n o rt h (1,1,2). noradrenalin(e) [ino:rs>'drenol in] s. (bioc.) noradrenalină. Nordic ['no:dik] adj. (etnogr.) nordic, septentriona l. Norfolk capon ['no:l3k «keipsn] s. hering-sărat. Norfolk Howard [~ ihauad] (şl.) pădu ehe-de-lcmn, ploşniţă. noria ['nourio] s. (tehnj noria; elevator cu cupe. norland ['no :Und] s. (jx)etic) ţinuturi nordice. norlander ['no:londor] s. nordic. norm [no:m] s. normă, model, standard. normal ['no:m.7l] I. adj. 1. normal, regulat, obişnuit. 2. mediu, mijlociu. 3. (maţ.) normal; perpendicular. II. s. 1. stare / situaţie norm ală, normal. 2. (med.) temperatura normală. 3. (chim.) soluţie normală. 4. (mat.) perpen



 diculară, normală. 5. nivel. normal acid 1~ 'a?sid] s. (chim.) artoacid anorganic. n ormal charge [~ 't/u:d3J s. (electr.) sarcină normală. normalcy ['nomialsi] s. v. n o r m a l i t y , normality [no:'ma3litij s. stare obişnuită / normală. normalization [inomulai'zci/sn, -mpli'z-] s. normalizare.



 645 notary



normalize ['normalaiz] vb. tr. a normaliza; a reglementa. normally ['nomiali] ad v. normal. normal school ['normal 'sku:l[ s. şcoală normală. Norman ['no:ni9n] I. s. 1 . normand. 2. (ist.) nornian(d). II. adj. 1. normand. 2. (ist.) norman(d). norma n s. (mar.) cui de bintă. Norman conquest [~ 'korjkwcst] s. the ~ cucerirea Anglie i de către Normanzi (1066). normanesque [momis'nesk] adj. (arhit.) după stilul norma nd; roman. Norman French [~ Trent/] (ist.) adj. anglo-franccz, anglo-norman(d)ă; ~ style arhitectură engleză din sec. XII. normative ['n^imotiv] adj. normativ. normoc yte ['nonnosaitj s. (anat.) normocit. Norn [ns:n] s. (mito/, scandinavă) nornă. Nors e [no:s] I. s. 1. (ist., [x?etic) limbi scandinave (mai ales norvegiana),- Old ~ limbă veche scandinavă (până în sec. XIV). 2. (fam.) scandinav. II. adj. 1. vechi norvegi an. 2. vechi scandinav. Norseman ['n^smon], pi. Norsemen [-man, -men] s. (ist.) 1. norvegian. 2. vechi scandinav; viking. north [no:0] I. s. 1. nord, miazănoapte. 2. the North partea de nord a ţării (în Anglia, regiunea de la nord de Number; în S.U.A . la nord de fluviul Ohio). 3. vânt de nord; crivăţ. II. adj. 1. nordic, de nord. 2. înd reptat spre nord; ~ front faţadă îndreptată către nord. III. adv. către nord, la nord; ~ of la nord de; it lies ~ and south se întinde de la nord spre sud. North Carolinian l 'nn:8rka?ro'IainJ3n,-ni9n]I.adj. dinCarolinadeNord.il-s. locuitor din Carolina d c Nord. North Dakotan [~ da'kouton] I. adj. din Dakota dc Nord. II. s. locuitor din Dakota de Nord. north-east ['no:9'i;st, no:r'i:st,'--, -'-] I. s. nord-est. II. adj. nord-estic. III. adv. către nord-est. north-easter [nrr.8'i:st3r, nD:r'i: st3r] s. vânt puternic de la nord-est; crivăţ. northeasterly [n."i:0'i:st3li. nor'i:st ali] I. adj. situat / aşcZat la nord-est, către nord-est. north-eastern [no:0'i:st3n ] adj. nord-estic. north-eastward [nD:6'i:stw3d] I. adv. în direcţia nord-est. II. a dj. situat în direcţia nord-est. III. s. nord-est. norther ['no:â3r] s. (amer.) vânt put ernic dc la nord (în sudul S.U.A.). northerly ['n.rGoli] I. adj. 1. (despre vânt) no rdic, dc nord. dc miazănoapte. 2. îndreptat / aşezat către nord. II. adv. 1. în regiunea d c nord. 2. către nord. northern ['noiiten] adj. nordic, dc nord. northerner [-3rj s. 1. nordic, locuitor din nord. 2. persoană din statele de nord ale S.U.A. northe rn lights ['no:Oan 'laits] s. aurora boreală. northernmost ['no:83nrnoust, -mast] adj. cel mai nordic, de la extremitatea nordică. northing [*ip:6in] s. (mar.) rută / drum sau deviere către nord; diferenţă de latitudine către nord; two miles ~ o deviere dc două mile spre nord. Northman ['no:6m3n].p/. Northmen [-man, -men] s. 1. om din nordul Europei. 2. (ist.) locuitor al Scandinaviei; norman(d). north-polar ['no :6'poul3r] adj. septentrional, polar, arctic. North Pole [~ poul] s. the ~ Polul Nord. North Star ['no:8 'sta:1"] s. the ~ Steaua Polară. North Star State [~ 'ste it] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Minnesota. Northumbrian [no:'OAmbri sn] I. adj. din Northumberland. II. s. 1. locuitor din vechiul ţinut Northumbcria sau din actualul Northumberland. 2. dialect dc nord al limbii anglo-saxonc. 3. d ialect din Northumberland (al limbii engleze moderne). northward ['no:0wsd] I. a dv. către nord, în direcţia nordului. II. adj. îndreptat / situat către ilord. III. s. dir ecţie nordică. northwardly [-li] I. adv. în direcţia nordului; la / spre nord. II. adj. (despre vânt) dc nord. northwards [-z] adv. v. n o r t h w a r d (I). north-west [ 'no:0'wcst,'--. -'-, mar. no:'west] I. s. nord-vest. II. adj. nord-vestic. III. adv. la / către nord-vest. north-wester [-sr] s. 1. vânt de nord-vest. 2. (si.) grog . north-westerly [-3li] I. adj. nord-vestic. II. adv. în direcţia nord-vest. northwe stern [-sn] adj', nord-vestic. dc nord-vest. north-westward [-wsd] I. adv. în dire cţia nord-vest. II. adj. situat în direcţia nord-vest. III. s. nord-vest. northwind l' n:>:8'wind] s. vânt dc nord / miazănoapte; crivăţ. norward ['no:wod] adv. v. n o r t h w a r d (s), Norwegian [no:'wi:d3Pnj I. adj. norvegian. II. s. 1. norvegian. 2. ( limba) norvegiană. nor'-wester ['nrv.'wcsto1"] s.l.v. n o r t h - w e s t e r . 2. glugă dc muşama. nose [nouz] I. s. 1. nas; bot (la animale); turn(ed)-up ~ nas ridi cat în sus: flat ~ nas turtit; to blow one's ~a-şi sufla nasul; a-şi şterge nasul; to ho ld one's ~a-şi astupa nasul; to speak through the ~ a vorbi pe nas, a fornăi; (fam.) it's under your very ~ c sub nasul tău: I did it under his ~ am făcut-o sub nasul I ui / în faţa lui; to poke one's ~ into smth. a-şi vârî / a-şi baga nasul în ceva; a se ames a în ceva; to look down one's ~ a fi rău dispus; to look down one's ~ at smb. a priv



 i / a cerceta pe cineva dc sus în jos. a măsura pe cineva cu privirile; to lead smb. by the ~ a duce pe cineva de nas; a face pe cineva să joace după cum îi cânta, a face p e cineva să-i cânte în strună; (fam.) to count / to tell ~s a face numărătoarea (aderenţilo tc.); a număra voturile. 2. nas, miros; to have a good ~ a avea mirosul fin. a ave a nasul fin; (fam.) to have a good ~ for smth. a avca fler / agerime. 3. miros p lăcut, buchet (al vinului, al ceaiului etc.); parfum, mireasmă (a fânului etc.). 4. pr ora, parte dinainte (a unui vas, a avionului etc.); cioc (al unei clanţe,



al unui zăvor); ascuţiş, tăiş (al unei unelte); vârf (de daltă, sulă etc.); cârlig; ţeava l ura foalelor dc suflat; deschizătură dc scurgere, calotă (a convertizorului Bessemer); [mil.) vârf (de glonte); (mar.) con dc şoc (al unei torpile); (ferov.) vârful acului (de schimbat macazul); punct, loc (de încrucişare de drumuri). II. vb. A. tr. 1. a m irosi, a simţi (după miros), a-şi băga / a-şi vârî nasul în (ceva). 2. to ~ out a) a adulme descoperi; b) a învinge (la o mică diferenţă I la scor strâns). B. intr. 1. a mirosi; a-şi vârî nasul. 2. to ~at smth. a mirosi ceva; to ~ about / (a)round a scormoni, a scoto ci, a cotrobăi, a-şi vârî nasul pretutindeni / peste tot; to ~ into smb.'s business a-şi vâ nasul în treburile cuiva; to ~ after / for smth. a căuta ceva, a cotrobăi după ceva. nos ebag l'nouz basg] s. 1. traistă, desagă (pentru hrana calului). 2. (sl.) mască anti-ga ze. 3. (sl.) coş sau pungă eu mâncare. nose-band [~ba:ndj s. curea care trece pe deasu pra botului (parte din frâu). nosebleed |~bli:d] s. 1. hemoragie nazală, sângerare pe nas. 2. (bot.) coada-şoricelul ui (Achillea millefolium). nose candy [~ iksendi] s . (amer. sl.) cocaină. nose cape [~ keip] s. (amer. sl.) mască dc gaze. nosecone [~k oun] s. (tehn.) con protector (al unei rachete etc.). nose counting [~ ikauntin] s. (mil. sl.) estimare a efectivelor inamice. nosed [nouzd] adj. (în cuvinte comp use) cu nasul, eu un nas; long-~cu nasul lung; keen-~cu nasul fin. nosedive ['no uzdaiv] (av.) I. s. 1. picaj, coborâre în picaj; to fall into a ~ a cobori în picaj. 2 . scădere vertiginoasă, diminuare rapidă. II. vb. intr. a coborî în picaj. nose-flute [~fl u:t] s. (muz.) instrument în care se suflă cu nasul (îa Asia). nosegay [~geij ş. buchet (de flori). nose-heavy [~ihcvi] adj. 1. (av.) greu dc bot. 2. (mar.) aprovat. no se key [~ ki:] s. (telm.) pană cu călcâi. noseless ['nouzlis] adj. fără nas. nose lift ['n ouz lift] s. (av.) cabraj. nose-over [~'ouv3r] s. (av.) capotare; punere în pilon; luping. nosepaint [-peint] s. (amer. sl.) pileală, băutură alcoolică. nose piece [~pi:s j s.l.v, n o s e - b a n « . 2 . (te/m.) parte frontală / anterioară (a unui motor); c anulă, capsulă, vârf; injector, duză, ajutaj, capăt al furtunului de incendiu. nose pipe [ ~ paip] s. (auto etc.) duză, jiclor; ajutaj. nose plate [~ plcit] s. (mii.) placă fr ontală blindată (a unui tanc). noser ['notiZ3rj s. 1. (şi dead ~) vânt puternic din faţă. 2 (sl.) persoană carc-şi bagă nasul peste tot. nose-rag ['nouzraeg] s. (pop.) batistă. no sering [~rinj s. inel dc pus în nas. nose warmer [~ -wr>:m3r] s. (sl.) pipă scurtă. no se wiper [~ iwaips1"] s.v, n o s e - r a g . nosey f'nouzi] adj. (fam.) 1. năsos, cu nasul mare. 2. curios, iscoditor. 3. urât mirositor, care „muta nasul din loc". 4 . (despre ceai) aromat. nosey parker [~ 'pa:k3r] s. (fam.) băgăcios, persoană care~şi ba gă nasul peste tot. no-show ['nou'/ou] s. (amer. av. sl.) pasager neprezentat Ia t imp. nosing ['nouzirj] s. 1. apărătoare / întăritoare / margine de metal (pentru colţuri, trepte etc.). 2. (av.) capotare. nosography [no'ssgrsfi] s. (med.) nosografic, d escriere a bolilor. . nosological [aiosou'bd3ik3l] adj. (med.) nosologic, patolo gic. nosology [nou'sDbd3i] s. (med.) nosologic, patologie. nosophobia bnos^Toubj a, -bis] s. (psih., med.) nosofobie. nostalgia [n:>s'taeld3i;>] s. 1. nostalgie. 2. dor de patrie / de ţara. nostalgic [nos'tffik^ik] adj. nostalgic. nostalgicall y I-3I1] adv. nostalgic, cu nostalgie. nostalgy ['nostsk^i] s.v. n o s t a l g i a . nostril ['nostril] s. nară. nostrum ['nostrom] s. 1. medicament brevetat. 2. elixir recomandat ca bun pentru toate bolile. 3. (fig.) panaceu, remediu univers al. 4. (peior.) plan politic utopic. nosy l'nouzi] adj. v. n o s e y. not [nnt f orma normală; nt. n forme slabe întrebuinţate numai după verbe auxiliare) adv. nu, deloc ; (îav., lit.) I know ~nu ştiu; fear ~ n-ai teamă, n-ai frică; I can ~/can 't answer nu p ot răspunde, n-aş putea să spun / să răspund; he will ~ / won't come nu va veni, n-arc să v nă; she is ~ / isn't there ca nu e acolo; do ~ / don't stir nu (te) mişca; you under stand, do you ~ / don't you? înţelegi, nu-i aşa? he is here, isn't he / is he ~? ci e aici, nu-i aşa?; ~ at all a) deloc, nicidecum; n-ai pentru ce; pentru puţin; Are you going? Certainly ~ Pleci? — A, nu! I don't care whether he comes or ~ nu-mi pasă da că vine ori nu (vine) / dc vine ori ba; mi-e egal dacă vine ori nu; whether he likes



 it or ~ fie că-i place, fie că nu-i place; I think ~ cred că nu, mi se pare că nu; I fe ar ~ mă tem că nu. mi-e teamă că nu; I hope ~ sper că nu; ~ that nu că, nu înseamnă că; ~ I l, nu eu!; ~ without reason nu fără motiv. nota bene ['nouţa 'bi:ni, -'beni] loc. adv. (lat.) nota bene, N.B. notability l-nouts'biliti, -foţi] s. 1. notabilitate, pers onalitate, celebritate. 2. distincţie; importanţă, caracter demn de a fi remarcat. not able ['noutsbl] I. adj. 1. remarcabil, notabil, însemnat, considerabil. 2. (despre o femeie) harnic, econom, bun gospodar. 3. evident, vizibil, învederat. II. ş, 1. p ersoană remarcabilă. 2. (ist.) notabil. notableness [-nis] s.v. n o t a b i l i t y (2). notably |-i] adv. 1. în mod remarcabil, deosebit. 2. îndeosebi; foarte. notaria l [nou'tesrbl] adj. de notariat, notarial. notarize ['noutsraiz] vb. tr. a certi fica / a legaliza prin notariat. notary ['noutart] s. notar.



 notary public 646



notary public [~ 'pAblik] s. notar public. notation [nou'tei/an] s. notaţie, notar e, însemnare cu litere, cifre etc.; musical ~ notaţie muzicală; (mat.) scale of ~ sist em de numerotaţie. notch [rot/] I. s. 1. crestătură, cioplitură, scobitură, semn (pe un răb j); ştirbitură; jgheab, uluc, şanţ (la un scripete); cep (la un butoi); tăietură, despicătu oc pentru îmbucarea a două părţi; (tehn.) dinte. 2. (înv.) punct (l« cricket). 3. (amer.) t ecătoare, pas, cheie, defileu. 4. (amer. fig) grad, nivel, punct; prices had reach ed the highest ~ preţurile atinseseră punctul culminant; he is a ~ above the others este cu mult deasupra celorlalţi, le este net superior. II. vb. tr. 1. a cresta, a tăia, a face un semn (crestând) în, a ciopli în formă de zimţi / dinţi; a ştirbi. 2. (fam. ~ up a trece la activ / pe răboj. notched ['nat/t] adj. 1. crestat; zimţat. 2. cu re nuri, cu jgheaburi. notched-bar strength [~bu: iStrerjO] s. (tehn., mec.) rezili enţă. notching ['not/in] s. 1. crestare; zimţuire. 2. (electr.) comutare în trepte / eşalo nată. notch wheel ['not/ wi:l] s. (tehn.) roată de clichet. note [nouţ] I. s. 1. (mai ales pi.) notă, notiţă, însemnare; to take / to make a ~ of a lua notă de, a-şi însemna (cw .),- to take ~s of a lecture a lua note la o conferinţă; to lecture from ~s a citi o conferinţă, a vorbi după un text scris. 2. adnotaţie, notă (de carte), comentariu. 3. bil et, notiţă; he dropped me a ~mi-a trimis un bilet. 4. (ec.) efect, bilet, buletin, b orderou, factură; ~of hand, promissory ~ bilet la ordin; dispatch ~ buletin de exp ediţie. 5. (coin.) bancnotă, bilet hârtie; a five-pound ~ hârtie de cinci lire sterline. 6. notă (diplomatică). 7. (muz.) notă, sunet; coardă; the raven's ~ croncănitul / ţipătul bului; to strike all the ~s at once a Iovi toate clapele deodată (la pian). 8. (po etic) melodie. 9. ton, notă, trăsătură distinctivă, semn caracteristic; there's a ~ of ass urance in his voice e o notă de siguranţă în vocea sa; to change one's ~ a-şi schimba tonu l / atitudinea; to strike the right ~ a nimeri tonul just, a fi în ton. 10. simbol , semn. 11. pată, stigmat, semn. 12. (poligr.) semn; ~ of exclamation semnul mirării . 13. însemnătate, renume, reputaţie, notorietate, eminenţă; critic of ~critic cu renume. 14. atenţie, observare, consideraţie; worthy of ~ demn de atenţie; to take ~ of a lua în consideraţie; (cu ac.) a da atenţie (cu aat.) -0* to compare ~s a face un schimb de păreri / de impresii. II. vb. tr. 1. a nota, a însemna, a consemna în scris. 2. a rem arca, a observa; a da atenţie (cu dat.), a nota, a înregistra, a releva. 3. a adnota (un text). 4. (ec.) a protesta. 5. to ~ down a nota, a însemna, a serie. notebook I'noutbuk] s. caiet de notiţe, carnet (de notiţe); agendă. notecase [~keis[ s. portof el. noted ['noutid, amer. si-ed] adj. cunoscut, bine cunoscut, vestit, celebru, faimos, ilustru. notedly [-li] aaV. în special, îndeosebi, mai ales. note forger ['n out 'fo:d30r] s. falsificator de bancnote. noteless ['noutlis] adj. 1. necunoscu t, obscur, lipsit de vreo calitate deosebită. 2. (muz.) nemuzical; afon, note magn ifier ['nout imaignifais'] s. (tel.) amplificator de sunet. notepad [~pa3d] s. b locnotes. notepaper [~r] s. hârtie de scris. note shaver [~ >/eivor] s. (am er. si.) cămătar. noteworthy [~iW9:6i] adj. vrednic / demn de atenţie, care merită să fie cunoscut. nothing ['iiAOirj] I. s., pron. 1. nimic; ~ could be simpler nimic mai simplu; e tot ce poate fi mai simplu; e simplu ca bună ziua; next to ~ mai nimic; (fam.) I feel like ~ on earth nu ştiu pe ce lume mă aflu; mă simt cât se poate de prost ; his hat looked like ~ on earth avea o pălărie cum nu s-a mai văzut / nemaipomenită; as if ~ had happened ca şi cum / de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat; fit for ~ buri de ni mic; to say ~ of fără a mai vorbi de, ca să nu mai spunem nimic de; (prov.) ~ venture, ~ win cine nu riscă nu câştigă; nici un câştig nu e fără risc; orice câştig cere risc; the ore to be said nu mai e nimic de spus, asta-i tot; that has ~ to do with the mat ter aceasta nu are nici o legătură cu ceea ce ne preocupă; that has ~ to do with you n u-i treaba ta, nu te priveşte; ~ else nimic altceva; ~ (else) but / than nimic (al tceva) decât; ~ but the truth adevărul şi numai adevărul; adevărul, nimic altceva decât ade ul; adevărul, purul adevăr; adevărul adevărat; for ~«) zadarnic; inutil, pentru nimic, în v n; b) gratuit, gratis, degeaba; to stand for ~ a nu avea importanţă, a nu conta delo c; she is ~ to him ea îi este (cu totul) indiferentă; it is ~ to me whether he comes or not vine ori ba, mi-e cu totul / absolut / cu desăvârşire egal; I can make ~ at al l of it nu (mai) înţeleg absolut nimic. 2. (mat.) zero. 3. neant; nimicnicie. 4. bag atelă, fleac, (lucru de) nimic; the little ~s of life nimicurile vieţii; to punish a



 child for a mere ~ a pedepsi un copil pentru un fleac / pentru o nimica toată; he is a mere ~ e un om de nimic / o nulitate; it is ~ asta nu-i nimic, am văzut alte le şi mai şi. II. adv. nicicum, nicidecum, deloc; în nici un fel / chip; this helps us ~ aceasta nu ne ajută în nici un fel; aceasta nu ne este de nici un ajutor, nu e de cine ştie ce ajutor; ~ loath bucuros, cu plăcere, fără şovăire. - nothingarian î'nA0in'e(3 3n[ s. ateu; liber-cugetător. nofhing-a-year-man ['nA0in3iJ9:'ma;n] s. (amer.) om de afaceri care serveşte în guvernul federal fără a primi vreo compensaţie. nothingness [' nAGirjnis] s. 1. neant, nefiinţă, inexistenţă. 2. nimicnicie, lipsă de valoare / de însemnă e; nulitate; fleac, prostie. . notice j'noutis] I. s. 1. aviz, notificare, înştiinţare ; ~of receipt aviz de primire. 2. preaviz, avertisment; to give smb. ~ of smth. a preveni pe cineva de ceva; I must have ~ va trebui să fiu înştiinţat, va trebui să mi se dea un aviz prealabil; to give official ~ that a înştiinţa oficial că; to give ~ to the authorities a informa / a preveni autorităţile; take ~ that after the 20 inst. sunt eţi avizat / vi se aduce la cunoştinţă că începând de la 20 ale lunii curente; ~ is hereby en that se aduce la cunoştinţa tuturor că; public ~ înştiinţare publică; ~ of a meeting con area unei adunări; until further ~ până la noi ordine, până la dispoziţii contrare. 3. aviz formal, instrucţiuni formale; ordin de urmărire; to give smb. ~ to do smth. a aviza pe cineva să facă ceva; ~ to pay avertisment sau somaţie de plată. 4. răgaz, interval; ter men; at short ~ după un scurt răgaz; to be taken at short ~



a fi luat din scurt, a nu i se lăsa răgaz; to give smb. short ~ a lua pe cineva din scurt; I had to leave at half an hour's ~ trebuia să plec la o jumătate de oră după prim irea înştiinţării; at a moment's / a minute's ~ într-o clipită, cât ai clipi. 5. (si ~ to q ) înştiinţare de mutare; (jur.) somaţie de evacuare; to give ~ to an employee a notifica concedierea unui funcţionar; to give smb. a month's ~ a da cuiva un preaviz de o lună. 6. afiş, indicaţie, anunţ; placardă; tăbliţă; to stick up a ~ a lipi un afiş. 7. anun tiţă (într-un ziar). 8. atenţie, observaţie, cunoştinţă; to take ~of smth. a observa ceva, atenţie (c« dat.), a ţine socoteală de ceva; a lua cunoştinţă de ceva; to take no / sau not e least ~ of smth. a nu da nici o atenţie / a nu acorda nici cea mai mică atenţie unui lucru, a trece peste ceva; to attract ~a se remarca, a atrage atenţia asupra sa; to come into ~ a începe să fie cunoscut, a ieşi din anonimat; to bring oneself into ~ a se scoate în evidenţă, a se evidenţia; he will rise to ~ va ajunge cunoscut; it is not worth ~, it is beneath ~ nu merită osteneală, nu face să te oboseşti, nu merită să-i dai n ci o importanţă. II. vb. tr. 1. a observa, a remarca, a băga de seamă că, a ţine socoteală a fi atent la; a releva, a scoate la iveală (greşelile etc.); I have never ~d it nam băgat de seamă acest lucru (niciodată); to get oneself ~d a atrage atenţia asupra sa. 2. a concedia, a îndepărta. noticeable [-abl] adj. 1. remarcabil, demn de atenţie. 2. vizibil, perceptibil. noticeably [-sbli] adv. vizibil, perceptibil, sensibil. n otice board ['noutisbo:d, -bosd] s. tăbliţă indicatoare; avizier. notifiable ['noutifa iabl,.--'—] aay. (despre unele boli infeefioase) care poate sau trebuie Să fie înregis trat / declarat. notification [inoutifi'kei/an] s. 1. comunicare, notificare, pr evenire, avertisment, aviz, preaviz. 2. înştiinţare. notify ['noutifai] vb. tr. 1. a a nunţa, a înştiinţa, a preveni, a informa. 2. a notifica, a face cunoscut, a declara. not ion ['nou/an] s. 1. ffiloz.) noţiune, concept. 2. noţiune, idee; to form a true ~ of smth. a-şi forma o idee exactă / precisă despre un lucru; to have no ~ of smth. a nu avea (nici cea mai mică) idee de ceva, a nu avea habar de ceva; to have no ~ of ti me a nu avea noţiunea timpului. 3. opinie, părere, gând, sentiment; I have a ~ that mi -am băgat în cap ideea / părerea că; îmi vine în cap gândul că; such is the common ~ aceast e părerea generală. 4. capriciu; as the ~ takes him după capriciu, după cum îl duce fantez ia; to have (half) a ~ to do smth. a-şi pune în gând să facă ceva; a-şi băga în cap să facă (înv.) invenţie, născocire; pl. (amer.) invenţii mărunte (şi ieftine), mici născociri inge ase. notional ['nou/anal] adj. 1. (filoz.) speculativ, abstract. 2. imaginar, înch ipuit, plăsmuit, vizionar, ireal, fantastic. notional man [~ mam] s. (amer.) perso ană cu imaginaţie bogată; persoană capricioasă / mofturoasă. notionalist ['nou/analist] s. . gânditor, cugetător. 2. teoretician. notoriety [inouto'raioti] s. 1. notorietate, renume, faimă, reputaţie. 2. nume rău, reputaţie rea / proastă / urâtă. 3. persoană cu repu ea / cu nume rău. notorious [nou'teras, na't-] adj. 1. notoriu, renumit, faimos; c unoscut, ştiut, vădit; it is ~ that este un fapt notoriu că. 2. (peior.) notoriu, renu mit, faimos; a ~ thief un hoţ notoriu; a ship ~ for ill-luck un vas renumit pentru nenorocul care-1 urmăreşte. notoriously [-lij adv. în mod notoriu. no-trump ['nou'trA



 mp] I. aay. fără carte, fără atu. II. s. carte fără atu. notwithstanding [inotwiG'stamdirj, -wiG's-] I. prep. cu toate că; în ciuda (cw gen.), în pofida (cu gen.); this ~ CU toat e acestea, în ciuda / în pofida acestui fapt. II. aaV. cu toate acestea, totuşi, însă. III . cony. (înv.) deşi, eu toate că. nougat ['nu:ga:, amer. şi -gat] s. nuga. nought [no:t] I. s., pron. 1. nimic; to bring to ~ a ruina, a distruge; to come to ~ a se rui na, a ajunge rău. 2. nulă, zero. 3. (fig.) nulitate, zero. II. adj. prost, rău, de nim ic. III. aaV. (înv.) nicidecum, defel. noumenon ['nu:minon, 'nou-],pl. noumena [-n o] s. (filoz.) numen. noun [naun] s. (gram.) substantiv, nume. noun clause ['nau n kb;z] s. (gram.) propoziţie subiectivă. noun phrase [~ freiz] s. (gram.) grup nomi nal. nourish ['nAri/j vb. tr. 1. a alimenta, a nutri, a hrăni; a da de mâncare (cu a at.). 2. (fig.) a nutri (o speranţă etc.). 3. a sprijini, a susţine, a ajuta, a încuraja . 4. (înv.) a educa, a instrui, a creşte. nourishing [-in] aay. hrănitor, nutritiv. no urishment [-mont]'s. 1. aliment, hrană, nutriment. 2. nutrire, alimentare, aliment aţie, hrănirc. nous [naus] s. 1. (filoz.) nous, intelect, raţiune. 2. (fam.) bun-simţ; p ricepere, isteţime; simţ practic. nouveaute [nuvou'tei] s. (fr., mai ales amer. ec.) noutate. nova ['nouvo], pl. novae [-vi:] sau novas [-voz] s. 1. (astron.) nova. 2. noutate. novation [nou'vei/an] s. 1. inovaţie, înnoire. 2. (jur.) novaţiune. novei ['naval] I. aay. nou; neobişnuit, nefamiliar, ciudat. II. s. 1. roman; problem ~ roman cu tendinţă. 2. (rar) nuvelă. 3. (jur.) lege derogatorie. novelette [inova'let] s. 1. nuvelă, istorioară. 2. (muz.) romanţă. novelise ['navilaiz] vb. v. n o v e l i z e . novelist ['novelist] s. romancier. novelistic [inavo'listik] aay. de roman. n ovelize ['novilaiz] vb. tr. 1. a serie în formă de roman; a da formă de roman (cu dat. ). 2. a inova, a înnoi, a reînnoi. novelty ['novalti] s. 1. lucru nou, noutate. 2. n outate, calitatea de a fi nou. novel writer ['naval rraitar] s.v. n o v e l i s t . November [nou'vembor, ns'v-] s. noiembrie, brumar.



 647 numerically



novendial [nou'vendial] adj. (rar) care arc loc din noua în nouă zile. novennial [no u'vcnisl] adj. care are loc din nouă în nouă ani. novercal [no«fva:kal] adj. de maşteră, vi reg; crud, nemilos. novice [*novis] s. 1. (bis.) novice. 2. (bis.) prozelit, neo fit. 3. novice, începător; persoană fără experienţă. noviciate [nou'vi/iit, no'v-, na'v-, it-] s. 1. (bis.) noviciat, perioadă de iniţiere a novicilor. 2. (bis.) noviciat; lo cul unde sunt iniţiaţi novicii. 3. v. n o v i c e (1). novitiate [nou'vi/ieit] ş. v. n o v i c i a t e . now [nau] I. adv. 1. acum, în acest moment, în această clipă, în prezen t, la ora actuală, în clipa de faţă, în momentul de faţă; ~ or never, ~ if ever acum ori ni dată; (fam.) it's a case of ~or never acum ori niciodată; trebuie acţionat repede, tre buie să ne grăbim; from ~ (on) de acum încolo, începând de acum, începând din momentul de f st / but (înv.) even ~c) (pentru trecut) adineauri, acum câteva clipe; b) (pentru vi itor) îndată, într-o clipită; I saw him just ~ l-am văzut adineauri; acum câteva minute mai era aici; I have just / only ~ arrived chiar acum am sosit; de-abia am venit; ~. .. ~..., ~... then ... când... când, aci... aci; acum... acum...; ~here ~ there când a ici când dincolo; (every) ~and then, (every) ~and again din timp în timp, din când în când , din vreme în vreme; când şi când, în răstimpuri, câteodată, uneori; up to ~ până acum, pâ până în momentul de faţă; by ~ (până) acum, (până) în momentul de faţă; 2. acum, în aceste mstanţe; I cannot ~ very well refuse în aceste împrejurări / date fiind împrejurările, nu p t deloc să refuz. 3. acum, îndată, imediat. în câteva clipe; and ~ I must depart şi cu aces ea (eu) vă părăsesc / trebuie să plec; it is going to begin ~ va începe îndată / imediat / va clipe; ~ I ' m ready ei, sunt gata; (amer.) right ~îndată, neîntârziat. 4. (în povestir i) acum, atunci, în momentul acela, în clipa aceea; all was ~ ready totul era pregătit acum. 5. deci, aşadar, dar; acum; ~ it chanced that şi s-a întâmplat să. 6. (în exclamaţii i! hei!; ~ what do you mean? şi cam ce vrei să spui dumneata? ce vrei să insinuezi, mă r og?; come ~! / ~, ~! stop quarrelling! ci, dar mai încetaţi odată, ei, mai lăsaţi cearta; well ~! ei bine! ~then! a) ei! atenţiune!; b) să vedem!; c) haide!; ~ then, look out ! hei, bagă de seamă! II. conj. 1. acum că, acum când; ~ (that) I am older I think other wise acum când sunt mai în vârstă gândesc / judec altfel / privesc lucrurile altfel.



nuclear reactor [~ ri(:)'a3kt3r] s. (fiz.) reactor (nuclear). nucleate I. ['njmk lieit] vb. tr. a organiza atomii. II. ['njmkliit] adj. v. n u c l e a r . nuclea tion [inju:kli'ei/pn] s. 1. (chim.) formare a germenilor de cristalizare. 2. (si lv.) duramenificarc, nuclei ['nju:kliai] pl. de la n u c l e u s . nucleonics [< nju:kli'oniks] s. pl. (folosit ca sg.) (eln.) nucleonică. nucleus ['nju:kli3s],pl. nuclei [-iai] sau nucleuses [-iz] ş. (laţ.) 1. nucleu; celula. 2. (bot.) sâmbure (de fruct). 3. (fig.) centru, embrion, esenţa. nude [nju:d] I. adj. 1. nud, gol; dezgo lit, dezbrăcat, despuiat. 2. de culoarea pielii. 3. (bot.) lipsit de frunze. 4. (z ool.) lipsit de păr, de solzi etc. 5. (jur.) nul, fără valoare, ncvalabil;~contract co ntract nul. II. s. 1. nud; nuditate. 2. (arte) nud. 3. pl. ciorapi foarte fini. nudge [nAd3] I. vb. tr. a lovi cu cotul, a atinge cu cotul, a înghionti. II. s. gh iont, înghiontirc. nudism ['nju:diz5m] s. nudism. nudist ['nju:dist] ş. nudist. nudi ty ['njmditi] s. 1. nuditate, goliciune. 2. parte a corpului dezgolită. nuf(f)sed, nuf(f)said ['nAfsedJ inter/, (amer. fam. corupt din e n o u g h s a i d ) destu l! de ajuns! am înţeles! s-a făcut! nugatory ['nju:gQtpri] adj. 1. fără importanţă, neînsem 2. nul, fără valoare; neeficace, neoperativ. nuggar [n;Vga:r] s. şlep de pe Nil. nugge t ['iiAgit] s. pepită, metal nativ; a ~ of gold o bucată de aur nativ. nugget(t)y [' iugiti] adj. (austr.) scund şi bine legat; îndesat. nuisance ['nju:sns] s. 1. contra venţie; injurie; public ~ infracţiune împotriva ordinii publice. 2. supărare, neplăcere, n ecaz; what a ~! a) ce pacoste! b) ce păcat! 3. persoană plictisitoare / enervantă / su părătoare; pisălog; to make a ~ of oneself a fi plictisitor, a deranja, a supăra. 4. rău; daună, pagubă. nuke [nju:k] (fam.) I. ş. 1. armă atomică. 2. centrală atomoelectrică. II. v tr. a ataca cu arme atomice. nuli [UAI] I. adj. 1. (jur.) nul, nevalabil, invali d; ~and void nul. 2. lipsit de importanţă, nowaday ['nauodei] adj. actual, prezent, din ziua de azi, din zilele noastre. nowadays [-z] I. adv. astăzi, azi, în ziua de a zi, în zilele noastre, actualmente, în prezent. insignifiant; fără caracter, neexpresiv. 3. (mat.) nul, zero. II. s. zero, nulă. nullah ['nAb] s. (angh-indian) 1. apă curgăto



 are; fluviu; râu; pârâu; torent, şuvoi. 2. albie II. adj. v. n o w a d a y . de râu secată. noway(s) ['nouwei(z)] adv. v. n o w i s e . nullification [inAlifi'kci/pn] s. an ulare, invalidare, abrogare; abolire, suprimare, anihilare. nowel ['noual] s. (m etal.) ramă inferioară. nullify ['nAlifai] vb. tr. a anula, a invalida, a abroga; a aboli. Nowell ['nOKsI, -el (nume propriu), nou'el (Crăciun)] s. (înv.) v. N o e 1. n ullity ['iuliti] s. 1. (jur.) nulitate, invaliditate, lipsă de valabilitate (a une i căsătorii nowhere ['nouhw£3r[ adv. nicăieri; ~ near nici pe departe; to be ~a) a nu fi pe lista etc.); caducitate (a unui legat etc.); to declare an act a ~ a declara un act nul / fără concursului; b) a rămâne cu mult în urmă; c) a suferi o înfrângere. 1 va itate. 2. nulitate; a ~ o nulitate, un om nul / fără valoare; to shrink to a ~ a se nowliitner ['nouhwiâa "] adv. (înv.) nicăieri. nowise f'nouwaiz] adv. cu nici un chip, nici într-un chip; în nici un caz, nici într-un reduce la zero / la nimic. caz, nicid ecum, pentru nimic în lume, deloc. numb [nAm] I. adj. paralizat, înţepenit; amorţit, tor opit; ~ with cold rebegit, înţepenit noxious ['nnk/ss] adj. 1. periculos, vătămător, dăunăt nociv; nesănătos, insalubru; de frig. II. vb. tr. 1. a paraliza, a înţepeni, a amorţi, a toropi. 2. (jig.) a paraliza, a stupefia. ~ air aer stricat/ prost/viciat. 2. (f ig.) rău, dăunător, nefast; ~ examples exemple rele. number ['nAmbs1"] I. s. 1. număr; c antitate; număr mare, cantitate mare, mult; in ~ noxiously [-li] adv. vătămător, nociv. numeric, în/la număr; in (great) ~în număr mare, foarte mult; out of ~, without ~ fără noxi usness [-nis] s. nocivitate; caracter vătămător / dăunător. număr, incalculabil, nemăsurat, ens, nesfârşit; a ~/ ~s of people o mulţime / o grămadă noyade [nwu:'ja:d] vb. tr. a îmbăta e lume. 2. (mat.) număr, cifră; science of ~s aritmetica. 3. număr; ~ 8 numărul 8; (mii. noyau ['nwaiou, 'nwoiou] (jr.) s. lichior parfumat cu sâmburi de fructe. fam.) to lose the ~ of one's mess a sc prăpădi; a da ortul popii. 4. număr, exemplar (de nozzl e ['nazl] s. 1. cioc (de ceainic etc.). 2. (tehn.) duză, ajutaj; orificiu de ieşire / ziar etc.); back ~«) număr vechi de ziar; b) lucru neactual / vechi / învechit. 5. ( gram.) scurgere; canulă, capsulă, vârf. 3. (fan/.) nas; bot, rât. 4. (mar.) cioc de barză. număr. 6. (poetic) ritm; pl. versuri. 7. (fam.) exemplar, specimen, tip; figură. 8. (fam.) nozzle needle [~ .ni:dl] s. 1. (auto) gură de jiclor. 2. (tehn.) orificiu de ieşire al ajutajului. articol de îmbrăcăminte; a snazzy ~ un articol şic. 9. (jam.) buc ată de muzică de jazz. nozzle outlet [~ -autlet] s. (tehn.) ajutaj de difuzare. 10. (amer. fam.) fată; femeie. 11. pl. (înv.) aritmetică; algebră. II. vb. A. tr. 1. a număra; -nth [-enQ] adj. 1. (mat.) de n (ori). 2. de orice mărime; infinit de mare sau de mic; a enumera. 2. pasiv a fi numărat, a fi redus la număr; his days are ~ed zilele îi sunt to the ~ până în ultimul grad. numărate, nu mai are mult de trăit. 3. a număra, a rinde, a fi format din; the population nuance [nju(:)'â:ns, -'5;ns, -'a:ns,'--] s. (jr.) nuanţă; diferenţă fină. ~s 5000 populaţia numără 5000 de locuitori. 4. (among, in, w a închide (în), a scoate nub [nAb] s. 1. (rar) cucui. 2. v. n u b b l e . 3. (amer., fam.) poantă; sare (a unei istorisiri (printre), a considera, a privi (drept); to be ~ed with a fi inclus printre, a fi privit ca. etc.). 5. a numerota. 6. (mil. ) to ~off a număra (o unitate). B. intr. 1. a număra, a socoti. 2. (rar) nubble [HAM ] s. bucăţică, bulgăre mic (mai ales de cărbune). a se număra, a se socoti; he ~ed among my friends se număra printre prietenii mei. nubbly ['nAbali] adj. îmbucătăţit, în bucăţi, fărâ er board ['nAmba bo:d, ~ basd] s. (sport) tablou de afişaj. Nubian ['nju:bion] I. adj. nubian, din Nubia. II. s. nubian, locuitor din Nubia. numberer ['nAmbara1"] s. socotitor. nubile ['nju:bil] adj. 1. (despre vârstă) nubil. 2. (despre femei) nu bilă; de măritat. numbering machine ['nAinb^rirj msi/itn] s. 1. (poligr.) aparat de numerotat. 2. (ec.) nubility [nju'biliti] s. nubilitate. şUWTîpilidc număr curent. 3. (tehn.) automat de marcare. nubilous ['njmbibs] s. 1. înnourat, ceţos. 2. (fig.) obs cur, vag. numbering stamp [~ steemp] s. v. n u m b e r i n g m a c h i n e . nub sugar ['nAb i/ugar] s. zahăr tos. number language ['iiAinb? ilseqgwid3] s. (cib.) sistem de calcul; limbaj numeric. nucha ['nju:koj,pl. nuchae f-ki:] s. (anat.) ceafă. numberless ['nAinbalis] adj. nenumărat, incalculabil, nemăsurat, nesfârşit; infinit . nuciferous [njui'sifaras] adj. (bot.) nucifer. number one ['nAinba 'WAU] s. (s l.) subsemnatul, mandea. nucivorous [njui'sivaras] adj. (zool.) care se hrăneşte cu nuci. numb fish ['nAin fi/] s. v. c r a m p f i s h. nuclear ['nju:kliar] adj. ( fiz.) nuclear. numbness ['nAinnis] s. 1. paralizare, înţepenire, amorţeală, toropeală. 2. amorţire, nuclear accountant [~ 3'kauntont] s. (mii.) dozimetrist. înţepenire (de frig ). nuclear energy [~ 'en9d3i] s. (fiz.) energie nucleară. numbscull ['nAmskAl] s. v. n u m s k u l l . nuclear fallout [~ 'foilaut] s. căderi radioactive, depunere



 de substanţe radioactive. numdah ['nAinda:] s. v. n u m n a h. nuclear fission [~ 'fi/an] s. (fiz.) fisiune (a nucleului); ~ bomb bombă cu fisiune. numerable ['njui niprabl] adj. calculabil, care poate fi socotit / evaluat. nuclear force [~ To:s ] s. (fiz-) forţă nucleară. numeral ['njumisr^l] I. adj. numeral, numeric. II. ş. 1. număr , cifră. 2. (gram.) numeral. nuclear-free [~ Tri:] adj. denuclearizat; nenucleariz at, liber de arme nucleare. numerary ['njmmarari, -eri] adj. inclus într-o cifră. nu clear furnace |~ 'famis] s. (fiz.) reactor (nuclear). numeration [.njuims'rei/pn ] s. numărătoare; calcul, calculare, socoteală. nuclear fusion [~ Tju^an] ş. (fiz.) fuzi une nucleară; reacţie termonucleară; ~bomb numerator ['nju:ni3reit3r] s. 1. calculator . 2. (tehn.) cântar. 3. (mat.) numărător. bombă termonucleară. numerical [njuO'merikal] ad j. numeric; cifric. nuclear physics [~ 'fiziks] s. pl. (folosit ca sg.) fizică nuc leară. nuclear power [~ pauar] s. (fiz.) energie nucleara. numerical display [~ di s'plci] s. (eln.) afişare numerică. nuclear reaction [~ ri(:)'cek/3n] s. (fiz.) reacţi e nucleară. numerically [-i] adv. numeric; cifric.



 numerous 648



nurture ['nM/orl I. s. 1. (înv.) educaţie, creştere. 2. hrană, alimentaţie, mâncare. II. vb numerous I'njuimsros] adj. 1. numeros; mare, bogat; produs de un număr mare (ue o ameni etc.); (înv.) the ~ voice of the people glasul mulţimii. 2. (înv.) bogat populat , tr. 1. a hrăni, a nutri (si fig.). 2. a educa; a învăţa, a instrui; a creşte. aglomerat; a ~ country o ţară cu populaţie mare. 3. (poetic, mv.) ritmic. nut [nAt] I. s. 1. nucă; alună; a hard ~ to crack o problemă greu de rezolvat; o persoană dificilă; un lucru gre u. 2. (sl.) cap, dovleac, bostan; to be off one's ~a) a fi nebun / sărit numerousl y [-li] adv. 1, în număr mare. 2. (metr.) armonios. (de pe linie) / într-o ureche; b) a fi beat / pilit / cherchelit. 3. (amer.) original, excentric. numerousness [-n is] s. 1. (marc) număr; mulţime. 2. (metr.) armonic, cadenţă. 4. (sl.) filfizon, spilcui t. 5. pl. (mine) cărbune mărunt. 6. (telm.) nucă; piuliţă; manşon; numismatic [,nju:miz'ma2 ik] adj. numismatic. bucşă; mufă. -^ ~s! minunat! grozav!; (sl.) to be ~s to a plăcea mu lt (cuiva); a face mare numismatics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) numismatică. plăcer e / bucurie (cuiva); (fam.) to be (dead) ~s on a) a muri după, a nu mai putea după; numismatist [njuO'mizmstist] s. numismat. nummary ['lumsri] adj. 1. numular, mon etar, pecuniar, bănesc. 2. numular, în formă a se da în vânt după; b) a fi mare meşter la. ~s and bolts elemente constitutive de bază; deprinderi elementare. II. vb. intr. a culege nuci sau alune. de monedă. nutation lnju:'tei.f3n] s. 1. înclinare a capului . 2. (astron.) nutaţie / oscilaţie periodică. nummulary ['nAinsbri] adj. v. n u m m a r y. nut bolt ['nAt boult] s. (telm.) şurub cu piuliţă. nummulite ['nAiiijulait] s. (g eol.) numulit. nut-brown ['n/vtbraun] adj.l. maro, de culoarea alunei. 2. brunet , oacheş. numnah ['nAiilns] s. (anglo-indian) pâslă, postav grosolan. nut coke ['nAt k ouk] s. (telm., metal.) mărunţiş de cocs, Cocs mărunt. numskull ['nAmskAl] s. (fam.) imb ecil, idiot, tâmpit; cap sec. nun [nAn] s. 1. călugăriţă, maică. 2. (omit.) (si white ~) fe estraşul mic (Mergus aibelius). nut college [~ .kolid3] s. (amer. sl.) ospiciu de nebuni. nutcracker [~ikraikDr] s. 1. (ornit.) gaiţă-de-munte (Nucifraga caryocatacte s). 2. (mai nunatak ['nu:nst<-ek| s. insulă din piatră în mijlocul gheţarilor. ales pl.) spărgător de nuci. nun-buoy [Wn bai] s. (mar.) geamandură conică. nut-gall [~go:l] s. ( bot.) gogoaşă de ristic. Nune dimittis ['nArjkdi'mitis] s. (lat.) 1. (rel.) Nune dim ittis. 2. (fig.) plecare, despărţire; permisiune de a pleca. nuthatch [~ hait/] s. ( ornit.) scorţar (Sittn europaea). nuncheon ['runt/on] s. (aval.) micul dejun. nuth ouse [~haus[ s. (amer. sl.) balamuc, casă de nebuni. nut key [~ ki:[ s. (telm.) ch eie (fixă) pentru piuliţe. nunciature ['nAn/iat/a'] s. nunciatură. nuncio ['îun/iou, -si ou] s. 1. nunţiu papal. 2. (?nv.) sol, mesager. nut lock [~ bk] s.ftehn.) contrapi uliţă; şaibă de siguranţă. nutmeg [~mcg] s. nucşoară (fruct). nuncupate ['nArjkjuipeit] vb. (y'nr.) a-şi expune dispoziţiile testamentare oral. Nutmeg State [— steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Connecticut. nuncupation [.nAtj'kju'pei/sn] s. (yu r.) nuncupaţie, testament verbal. nutmeg tree [—tri:] s. (bot.) nucşoară (Myrislicafragr ans). nuncupative [nArj'kjuipstiv, 'nonkjupeitiv] adj. (jur., despre testamente) oral, verbal, nescris. nutria ['njittrio] s. blană de nutria (Myocastor sp.). nut rient ['njmtriont] I. adj. nutritiv, hrănitor. II. s. substanţă nutritivă, nutrient. nun dinal ['nAndinal] adj.de bâlci, de iarmaroc; de târg. nunhood f'nAnhud] s. starea de călugăriţă. nutriment ['nju:trmi3nt] s. hrană; alimentaţie. nutrition [njuO'tri/an] s. 1. utriţie; hrănire, alimentare. 2. hrană, alimentaţie. nun-like ['nAnlaik] adj. (ca) de călu găriţă. nunnation [nA'nci/sn] s. (lingv.) adăugarea consoanei n la declinare. nutritioni st [-ist] s. dictetician. nutritious [nju(:)'tri/3s] adj. nutritiv, hrănitor. nunn ery ['lunsri] s. mănăstire de călugăriţe / maici. nun's cloth ['nAnz kb(:)G] s. stofă subţi din lâna. nutritiousness [-nis] s. nutritivitate, caracter nutritiv. nutritive ['n ju:tritiv, -trot-] I. adj. 1, hrănitor, nutritiv. 2. de nutriţie, de alimentare. nun 's thread [~ Ored] s. a(ă subţire de cusut (albă). II. s. element nutritiv. nun's veil ing [~ ■veilirj] s. voal de lână. nuts [nAts] (fam.) I. adj. ţâcnit, scrântit. II. interj, iurea! sanchi! nuphar ['nju:fa:r, -b'] s. (bol.) nufăr-galben (Nuphar litleum). nu ptial ['nAp/ol] I. adj. nupţial, de nuntă. II. s. pl. nuntă, cununie. nuts-and-bolts [ -an'boults] adj. 1. practic; concret. 2. de bază; elementar. 1 nurse [no:s] I. s. 1. (si wet ~) doică; to put a baby out to ~ a da un copil la doică. nutshell fn/it-J cl] s. coajă de nucă (si fig.); I can put it in a ~ pot să rezum în două 2. bonă (la copii)



 3. (si sick ~) îngrijitoare de bolnavi, supraveghetoare; hospital ~ cuvinte. nutt er [rnAt3r] s. 1. (gastr.) pastă de nuci sau de alune. 2. (sl.) trăsnit, persoană exce ntrică. infirmieră; night ~ infirmieră de noapte; army ~ infirmieră militară, ataşată a une mbulanţe; (/nil.) the head ~ infirmieră şef/ principală. 4. (entotn.) lucrătoare; (zool.) nuttiness ['nAtinis] s. 1. abundenţă de nuci sau alune. 2. gust de alune sau de nuci . nutritor. II. vb. tr. 1. a nutri, a hrăni (cu lapte); a alăpta (un copil). 2. a îngr iji (un bolnav); 3. (/am.) eleganţă, dichiseală. 4. (sl.) nebunie, scrânteală. she ~d him back to health el şi-a recăpătat sănătatea graţie / datorită îngrijirilor ei; (fam) nutting tirj] s. culesul nucilor sau al alunelor; to go ~ a se duce la cules de nuci to ~ a cold a trata / a îngriji un guturai. 3. a îngriji, a adăposti (plante ele). 4. a a dministra sau alune. (o proprietate) cu economic. 5. a pregăti (un cal, o echi/xi etc.) în vederea ultimelor eforturi. nut tree ['nAt tri:] s. (bot.) 1. nuc (Juglan s sp.). 2. alun (Corylus avellana). 6. a nutri, a întreţine (un sentiment, o nădejde e tc.); a pregăti pe îndelete (»n plan); (fam.) nutty ['nAti] adj. 1. bogat în nuci sau al une. 2. cu gust de nucă sau alună; gustos. 3. (sl.) to ~the fire a sta CU nasul în sobă. 7. a legăna (un copil), a ţine în braţe; a mângâia. fercheş, elegant, dichisit, sclivisit. (sl.) sărit (de pe linie), într-o ureche, într-o parte. 2 5. (sl.) ~upon nebun după, ca re se dă în vânt după. 6. (amer. sl.) picant, iute; cu mirodenii. nurse s. (i/u.) specie de rechin. nurse child [~ t/aild] s. copil de suflet, pupil. nut wrench ['nAt r ent/] s. (telm.) v. n u t k e y . nurseling ['noislinj s. 1. sugaci, sugar, prun c. 2. (fig.) favorit, copil alintat, 3. (bot.) nux vomica ['nAks 'vomiko] s. (bo t.) turta-lupului (Stryclmos nux-vomica). răsad. nuzzle ['nAzl] vb. A. tr. (despre câini etc.fa adulmeca, a mirosi. B. iutr. 1. (despre câini etc.) â adulmeca, a mirosi . 2. a râma; a scormoni cu botul. 3. (into) a-şi băga nasul nurse-maid ['nsismeid] s. dădacă. (în); (against) a-şi turti nasul (de). 4. a se cuibări; a-şi găsi adăpost, a se aci a-şi face nurse-pond [~pond] s. crescătorie de peşte, eleşteu. nursery ['no:sri] s. 1. c amera copiilor. 2. (si public ~) creşă. 3. (bot.) răsadniţă; pepinieră. culcuşul. nyctalope niktoloup] I. adj. nictalopic. II. s. nictalop. I 4. incubator, clocitoare artif icială. 5. bazin (pentru peste). nyctalopia [.nikte'Ioupis] s. (mei/.) nictalopie. nursery-garden [~.ga:dh] s. (bot.) pepinieră. nursery governess [~ igAvanis] s. b onă, dădacă; guvernantă. nyctitropisin ['nik'titrapizarn] s. (bot.) nictitropism. nurser ymaid [~meid] s. dădacă, fată la copii, bonă. nylghau ['nilgai] s. v. n i 1 g a i. nurse ryman [~m3n], pl. nurserymen [~] s. grădinar (într-o pepinieră). nylon ['naibn, -Ion] I.adj. (de) nailon; II.s. 1. nailon. 2.pl. ciorapi (de) nailon. nursery rhyme [~ raim] s. poezie pentru copii. nyniph [ninif] s. 1. (mitol.) nimfă. 2. (poetic) ni mfă, zână. 3. (zool.) nimfă, păpuşă. nursery school [~ sku:l] s. grădiniţă de copii. nymphe ] s. (glumeţ) fetişcană apetisantă. nympho ['nimfou] s. (fam.) v. n y m p h o m a n i a c . nursing ['no:sin] s. 1- îngrijire a bolnavilor sau răniţilor. 2. pregătire sanitară me die. nursing bottle [~ ibstl] s. biberon. nympholepsy ['nimfoulepsi] s. (psih.) nimfolepsie. nursing home |~ houm] s. sanatoriu particular. nymphomania [.nimfou 'meinb] s. (psih.,fiziol.) nimfomanie. nursing mother [~ iinAoor] s. mamă adoptivă. nymphomaniac [inimfou'meinisek] s. (psih.,fiziol.) nimfomană. nystagmus [nis'tasgm osl s. (mea1.) nistagm. i nursling ['no:slirj] s. v. n u r s e 1 i n g.



 O, o [ou] I. pl. Os, O's, Oes, o's [ouz] s. 1. O, o a 15-a litera din alfabetul englez. 2. zero; an O, a round O un cerc; un zero. II. interj, (mai ales oh când e ste separat printr-im semn de punctuaţie) o! oh! ah!; O my!, O dear me! Doamne! va i de mine!; o for a horse! ah, dacă aş avea un cal!; o yes da. desigur; ba da; oh, w hat a lie! (vai) ce minciună!; oh, is that so? adevărat? nu zău? O' [ou] (element de c ompunere la numele proprii irlandeze) a[ lui, fiul lui (O'Connor fiul lui Connor ): o' [a] prep. prese de la of; o'clock, man-o'war. oaf [ouf[,pl. oafs [-s] sau oaves [ouvz|ş. 1. (mitol.) copil de iele. 2. copil diform sau idiot. 3.'idiot, nătărău, prostănac; bleg, tont. oafish L'oufi/] adj. 1. idiot, nătărău, nătâng, prostănac; bleg. 2. ocan, ţărănoi, mojic. oafishness [-nis] s. 1. prostie, idioţenie. 2. mitocănie, mojicie. o ak [ouk] s. 1. (bot.) stejar (Quercus); chestnut / common ~ stejar (Quercus robu r); black (sau dyer's) ~ stejar „quercitron" (Quercus tinctoria); European ~ gorun (Quercus sessilijlora); evergreen ~ stejar-verde (Quercus Hex); white ~ stejaralb nord-american (Quercus alba). 2. lemn de stejar; lucruri / obiecte făcute din stejar; (fig.) heart of ~ inimă de piatră. 3. uşă exterioară a unei încăperi sau a unui apa ment; to sport one's ~ a) a închide uşa de afară a casei, a se închide în casă (pentru a nu primi musafiri); b) (fam.) a arăta uşa cuiva, a pofti afară pe cineva. 4. the Oaks ale rgare de mânze de trei ani la Epsom (înfiinţată în 1779) în vinerea de după Derby. 5. (poet frunziş de stejar. 6. (sl.) bogătaş. 7. (dial.) ghindă (la jocul de cărţi), treflă; club a ucătorilor de cărţi. oak-apple [~uepll s. gogoaşă de ristic. oak-bark [~ba:k] s. scoarţă de ejar. oak-beauty [~.bju:ti] s. (entom.) cotar-dc-stejar (Amphidasis prodomaria). oak-berry [~.b3ri, - berij s.v. o a k - a p p 1 e. oak-button [-.DAUI] s-.y. o a k - a p p 1 c. oaken ['oukanj adj. de stejar: din lemn de stejar. oaken towel [~ -tau^I] s. (\xip.) nuia, varga, sfântu' Nicolae. oak-fern ['oukfamj s. (bot.) f erigă (Thelipteris dryopteris). oak-fig [~fig] s. v. o a k - a p p I c. oak-frog [—f rag] s. (zool.) varietate de broască râioasă din S.U.A. (Bujb quercus). oak-gall [~go: l] s.v, o a k - a p p l e . oak grove [~ grouvj s. stejăriş. oak-leaf [~li:f],p/. oa k-leaves [~li:vz] s. frunză de stejar. oaklet l'ouklct. —lit J s. stejar tânăr. oakling ['ouklirjl s.v. o a k l e t . oak-nut ['ouknAt] s. v. o a k - a p p 1 e. oak-pot ato [-pa'teitou] s.v. o a k - a p p l e . oak-tanned [~ta3nd[ adj. tăbăcit cu scoarţă de stejar. oak-tree [~tri:] s. v. o a k (1). oakum ['ouksm] s. 1. câlţi; to pick ~a) a destrăma câlţi; b) (sl.) a zăcea în închisoare. 2. (mar.) stupă. oak-wart ['oukw^:t] s.v. k - a p p l e . oakwood [~wud] s. 1. lemn de stejar. 2. pădure de stejar. oaky fo uki] adj. (ca) de stejar; tare, puternic (şifig.). oar [o:r, D3rJ I.ş. 1. vâslă, ramă, lop ată; blade/wash of an ~ paleta vâslei; to ply the ~s, to pull at the ~s a vâsli, a ram a; to rest / to lie on / upon one's ~s a) a ridica vâslele; tj>) (fam.) a se culca pe lauri, a se lăsa pe tânjală, a sta / a fi inactiv; to be chained to the ~s a fi înhăma t la muncă; to die at the ~s a muri la datorie; to put one's ~ in, to put in one's ~, to shove in an ~, to stick one's ~ in a se amesteca, a interveni, a se băga în t reburi / în vorbă etc.; to put one's ~ into smb.'s boat, to have an ~ in every man's boat a se amesteca în treburile altora, a-şi băga nasul unde nu-i fierbe oala, a-şi vârî c ada peste tot; to have / to ply / to pull / to take / to tug the labouring ~ a f ace cea mai grea parte dintr-o muncă, a-şi lua asupră-şi cea mai marc şi cea mai grea part e dintr-o lucrare; (mar.) (up) ~s! sus ramele!; to back the ~s a vâsli în sens contr ar cursului apei; to boat the ~ a strânge ramele; look to your ~s! atenţie Ia vâsle!; get the ~s to pass!,



ship the ~s! pregătiţi vâslele pentru plecare!; to muffle the ~ a înfăşură ramele; to peak ~s a lua ramele dc sub copastie; to trail the ~s a ţine vâslele remorcate Ia bord; unship the ~s! vâslele la bord!; toss the ~s! puneţi mâna pe vâsle; luaţi / ridicaţi vâslel to pull a good ~ a fi un bun vâslaş; 2. (tehn.) agitator, amestecător. 3. vâslaş, lopătar, untraş, barcagiu. II. vb. A. tr. a face să meargă, a conduce vâslind (barca); a despica (apa, aerul); to ~ one's way towards smth. a-şi croi drum / a-şi îndrepta paşii spre cev a; to ~ one's way along a înainta în post / în serviciu / în poziţie; to ~ one's arms a-şi işca ritmic braţele, a da din mâini, a-şi agita braţele în mod ritmic. B. intr. a vâsli, a a. oarage ['o:rid3, boridj] s. (poetic) 1. vâslit, vâslire, ramaj. 2. vâsle. oar blade ['o: blcid[ s. pana vâslei / ramei. oared [o:d] adj. (în cuvinte compuse) cu... vâsle ; eight-~cu opt vâsle. oarer ['sirs'"] s. v. o a r s m a n. oar feather ['o::l is, 'oa-] adj. iară vâsle / rame. oarlock ['o:bk, ba-] s. (amer., mar.) furchet, fur



 că. oarsman |':>:zm3n, 'aaz-], /;/. oarsmen [-man[ s. vâslaş, lopătar, trăgător la rame. oa smanship [.-/ip] s. arta de a rama, arta vâslitului, îndemânare la vâslit. oar stroke [' o: strouk] s. lovitură de vâslă. oar wash [~ wo/J s. (mar.) pana ramei. oasal [ou'eisa l] adj. de oază. oasis [ou'cisis. amer. şi 'ouosis], pi. oases [-hz] s. oază (şi fig.). oast [oust] s. cuptor dc uscat hameiul, malţul sau tutunul. oast-house ['ousthaus] s. uscătorie de hamei. oat [out] s. 1. (mai ales la pi.) (bot.) ovăz (Avena saliva) ; bearded / oriental/ Hungarian / Tartarian ~ ovăz (oriental) (Avena orientalis); false ~ ovăzeior (Arrhenatherum elatius); wild ~s a) (bot.) ovăz-sălbatie, odos (Avena fatua); b) (fig.) persoană neglijentă / dezordonată / neîngrijită; c) (fig.) păcatele / ne uniile tinereţii; (fa/u.) to sow one's wild ~s a) a face nebunii / prostii de-ale tinereţii, a-şi face dc cap, a sc deda la ştrengării; b) a se cuminţi, a-şi băga minţile în e has sown his wild ~s s-a potolit, s-a aşezat, i-a venit mintea la cap; to feel o ne's ~s a) (jam.) a se simţi bine dispus, vesel sau sănătos; b) (fam.) ase crede, a se mândri, a se îngâmfa, ase umfla în pene, a-şi da aere, a fi vanitos / orgolios; c) (despr e cat) a fi iute; to be off one's ~s a fi indispus, a nu se simţi bine, a fi bolna v, a-i lipsi pofta dc mâncare. 2. pai de ovăz. 3. fluier sau caval din pai de ovăz. 4. (poetic) pastorală. oatcake ['out'kcik,'--] s. turtă de ovăz. oaten ['outn] adj. 1. d e ovăz; dc făină dc ovăz. 2. de pai de ovăz. oater ['outor] s. (amer. sl.) (film) western. oatgrass ['outgru:sj s. (bot.) odos, ovăz-salbatic (Avena fatua). oath [ouG], pl. [ouoz] s. 1. jurământ; on ~ sub prestare de jurământ; ~ of allegiance jurământ dc credinţă office jurământ la luarea în primire a unui post; to make /to take / to swear an ~ a depune jurământ; to put smb. to / on his ~ a pune pe cineva să presteze jurământ; upon my ~ pe cinstea mea, pe legea mea. 2. înjurătură, vorbă dc ocară. 3. blestem, luarea numelui lui Dumnezeu sau a unui lucru sfânt în deşert. oath-bound ['ouObaund] adj. legat prin jurământ. oath-breaker Hbreiks1"] s. sperjur (persoatui). oath breaking [~ ibreikin] s. sperjur, călcare a jurământului. oat malt ['out mo(:)lt] s. malţ de ovăz. oatmeal [~mi :l] I. s. 1. faină dc ovăz; ovăz pisat. 2. r/âsat de ovăz. II. adj (culoarea) bej. oaves [ ouvz) s. pl. de la oaf. obbligato [obli'ga:tou] adf, s. (muz.) obligato. obconic al [ob'konik^l] adj. în formă de con răsturnat. obduracy ['obdjurasi] s. îndărătnicie, încă nflexibilitate, neînduplecarc; asprime; îndârjire. obdurate [bbdjurit] adj. îndărătnic, înc nflexibil, de neclintit; neînduplecat: aspru; îndârjit; înrăit.



 obdurately 650



obdurately ['obdjureith, ob'djuorit-] adv. cu încăpăţânare, neînduplecat. obdurateness ['ob juritnis] s.v. o b d u r a c y . obduration [lObdjua'rei/sn, -djoo'r-] s. v. o b d u r a c y . obeah ['oubio] s. v. o b i (2). obeah-man [~mon],pi. obeah-men [~ ] s. v. o b i - in a n . obedience [o'bkdions, ou'b-] s. 1. ascultare, supunere; in ~ to dând ascultare (cu dat.), conform / potrivit cu (sau cu dat.). 2. (bis.) jurisdicţie, autoritate. obedient [o'bi:diont, ou'b-) adj. ascultător, docil, supus. obedientary [o.biidi'entoril s. călugăr ce deţine o funcţie într-o mănăstire. obediently [ iidiontli, ou'b-] adv. ascultător, supus; (în scrisori) yours ~ al dumneavoastră supus . obeisance [ou'beissns, o'b-, amer. şi ou'bi:-] s. 1. reverenţă, plecăciune, închinăciune, temenea. 2. consideraţie, omagiu; to do / to make / to pay ~ a prezenta omagii. ob eli ['obilail pl. de la o b e l u s . obeliscal [.obi'liskal, -bo'l-] adj. de ob elise. obelisk ['obilisk, -bol-] I. s. 1. obelise. 2. semnul (-) sau (*) (in vec hile mss pentru pasaje sau cuvinte apocrife); cruce (t) (atrăgând atenţia asupra unei note marginale). 3. (geol.) patrinit, belonit. II. vb. v. o b e l i z e . obeliz e ['obilaiz] vb. tr. a însemna cu o cruce (f) sau cu semnul (-) sau (-*-). obelus ['obilos], pi. obeli [-lai] s. v. o b e l i s k (2). obese [ou'bi:s] adj. obez, peste măsură de gras; burtos, pântecos. obeseness |-nis] s. v. o b e s i t y. obesity [ou'birsiti] s. obezitate, grăsime. obey [o'bei, ou'b-] vb. A. tr. a da ascultare (cu dat.), a asculta de; a se supune (cu dat.); a îndeplini (un ordin etc.). B. in tr. a asculta, a fi ascultător / supus. obeyer [o'beior, ou'b-] s. persoană care asc ultă (de legi ele). obfuscate ['obfASkeit, -fos-, amer. si ob'fAskeit] vb. tr. 1. a întuneca, a tulbura (mintea, lumina). 2. a zăpăci, a ului. obfuscated [-id] adj. 1. în tunecat, înnourat; eclipsat. 2. zăpăcit. 3. (sl.) beat, cherchelit. obfuscation [lObfA s'kei/sn, -fos-] s. întunecare; eclipsare. obi ['oubi] s. 1. (jap.) cordon lat de mătase. 2. (în Africa) vrăjitorie; fetiş, farmec. obiit ['obiit] vb. intr. (to.) obiit, mort la (urmat de. dată). obi-man ]'oubimon],pl. obi-men [~] s. vrăjitor (african). obit ['obit, 'oubit[ s. 1. (rel.) parastas. 2. anunţ mortuar (în ziare); necrolog. 3 . (înv.) moarte, deces. obiter ['obitor] adv. (lat.) printre altele, în treacăt; ~dict um observaţie incidentală făcută de judecător în timpul unui proces; observaţie incidentală tuarist [o'bitjuarist, o'b-] s. autorul unui necrolog. obituary [o'bitjuari, o'b -] I. s. 1. anunţ mortuar (în ziare); necrolog. 2. lista morţilor. II. aay. 1. necrolo gie. 2. funerar, de înmormântare. object ['obd3ikt, -d3ekt] I. s. 1. obiect, lucru; he is an ~ of/ for pity merită toată mila. 2. (fdoz. etc.) obiect (in opoziţie cu subi ectul); material / formal ~ obiect material / formal. 3. scop, ţel, intenţie, ţintă, obi ectiv; to have smth. for / as an ~ a avea ceva ca ţintă, a avea în vedere un scop, un ţe l; the ~of this letter is to inform you that scopul acestei scrisori este de a vă informa / de a vă aduce la cunoştinţă că; to wander about without any ~ a hoinări fără (nic ntă; to attain / to achieve / to gain / to secure one's ~, to succeed in one's ~ a -şi atinge scopul, a reuşi în ceea ce şi-a propus; to fail in one's ~ a nu-şi atinge scopu l; for that ~ de / pentru aceea; with this ~ în acest scop, pentru aceasta; with t he same ~ in view având în vedere acelaşi scop, cu aceeaşi intenţie; what ~ is there in it ? la ce bun? ce rost are asta?; there is no ~ in doing that nu serveşte la nimic, nu ai de ce să faci aşa ceva; I see no ~in relating cred că este inutil să povestesc; mo ney is no ~ with him banii nu contează la / pentru el. 4. (gram.) complement, obie ct, cuvânt guvernat de o prepoziţie; direct ~complement direct. 5. (fam.) persoană sau lucru ridicol / ciudat / caraghios; did you ever see such an ~ ai văzut vreodată ce va mai caraghios?; (ironic) a pretty ~ it looked arăta frumos / grozav (n-am ce zi ce)!; what an ~ you have made of yourself! bine ai mai ajuns! în ce hal ai ajuns! II. [ob'd3ekt] vb. A. tr. a obiecta împotriva (cu gen.), a se opune la (sau cu dat .) a imputa, a reproşa (cu dat.), a nu fi de acord cu; to ~ smth. to smb. a obiect a / a reproşa ceva cuiva; it was ~ed to hun that i s-a reproşat că, a fost criticat pe ntru că; to ~smth. to a proposal a aduce obiecţii unei propuneri, a nu fi de acord c u o propunere; to ~ smth. against smb. a argumenta împotriva cuiva; what has he go t to ~ against you? ce are împotriva dumitale? ce-ţi reproşează? B. intr. a se opune, a fi împotrivă, a obiecta, a protesta, a refuza, a dezaproba, a-i displăcea; to ~ to smt h. a aduce / a face / a ridica obiecţii la, a se opune la; to ~ to doing smth. a r



 efuza să facă ceva; I strongly ~ to it sunt cu totul împotriva acestui lucru; he ~s to smoking a) e contra / împotriva fumatului; b) nu-i place să fumeze; she ~s to my ha t nu-i place pălăria mea; do you ~ to my singing? nu vă deranjez / nu vă plictisesc dacă a m să cânt?; I don't ~ to a glass of wine n-am nimic împotriva unui pahar de vin, un pa har de vin ar fi bine venit; (jur.) to ~ to a witness a recuza / a refuza depoziţi a unui martor. objectation [-ot^ek'tei/sn] s. obiecţie; obiecţii. object carrier ['o bd^ikt pka?rior, -d^ekt pk-] s. (opt.) lamă pentru microscop. object-glass [~gki:s ] s. (opt.) obiectiv. objectification [Dbid3ektifi'kei/an, ob-[ s. (fdoz.) obiec tivare. objectify [ob'd3ektifai, ob-] vb. tr. a obiectiva; a întruchipa, a concret iza. objection [ob^ekj^n] s. 1. obiecţie, întâmpinare, opunere, protest, ripostă, opoziţie ,' dezaprobare; to raise an ~ a ridica / a formula / a aduce o obiecţie, a protest a; to find / to make an ~ to smth. a obiecta faţă de ceva; to take ~ to a protesta împ otriva (cu gen.), a obiecta împotriva (cu gen.), a-şi manifesta dezaprobarea faţă de, a se împotrivi (cu dat.), a nu fi de acord cu; to lodge an ~ to a ridica o obiecţie împo triva (cu gen,), a se opune (cu dat.); if you have no ~dacă n-aveţi nimic împotrivă. 2. dezaprobare, silă,



dezgust, aversiune; I have no ~ to him n-am nimic cu el; I have a strong ~ to hi m îmi displace, am o aversiune pentru el. 3. obstacol, piedică, împotrivire, inconveni ent, neajuns, dezavantaj, dificultate; I see no ~ to it nu văd nici o greutate / p iedică / nici un obstacol în realizarea acestui lucru; this presents ~s această chesti une prezintă dezavantaje / inconveniente. 4. (i»v.) imputare, mustrare, reproş. object ionable [-obl] adj. 1. contra căruia se pot ridica obiecţii; reprehensibil. 2. nedor it, neplăcut, antipatic; supărător. 3. inadmisibil, inacceptabil. objectionableness [oblnis] s. caracter reprehensibil sau neplăcut / supărător. objectionably [-obli] adv. neplăcut, supărător. objectivate [ob'd3ektiveit] vb. tr. v. o b j e c t i f y. object ivation [obd3ekti'veiJVjn] s.v. o b j e c t i f i c a t i o n . objective [ob'd3 ektiv, ob'd3-, 'ob'dî-] I. adj. 1. obiectiv. 2. (gram.) al complementului. II. s. 1. obiectiv, ţintă, ţel, scop. 2. v. ~ p o i n t (1). 3. v. ~ c a s e. 4. (opt.) obiec tiv. 5. (wujt.) obiectiv, real. objective case [~ 'keis] s. (gram.) cazul obiect iv (dativ, acuzativ). objective lens [~ 'lenz] s. (opt.) obiectiv. objectively [ ob'd3ektivli, ob'd3-, 'ob'd3-| adv. 1. obiectiv. 2. (gram.) în funcţie de regim. obj ective method [ob'd3ektiv 'meOod] s. (filoz.) metodă inductivă. objectiveness [ob'd3 ektivnis, ob'd3-, 'ob'd3-] s. v. o b j e c t i v i t y . objective point [ob'd3e ktiv 'point] s. 1. (mil.) obiectiv. 2. (fig.) ţel final. 3. (/iz.) punct obiect. o bjective table [~ 'teibl] s. (/iz.) măsuţă port-obiect (la microscop). objectivism [ob 'd3ektivizam, -ob-] s. 1. (fdoz.) obiectivism. 2. obiectivare. 3. (arte) realism . objectivistic [obid3ekti'vistik] adj. obiectivist; realist. objectivity [iobd3 ek'tiviti] s. obiectivitate. objectivize [ob'd3ektivaiz] vb. tr. a obiectiva. ob jectless [robd3iktIis, -d3ekt-] adj. fără obiect; fără ţintă / scop. object-lesson ['obd3ik ilesn, -d3ekt-| s. 1. lecţie / aplicaţie intuitivă, demonstraţie. 2. imagine clară; exempl u practic. 3. (fig.) notă, însemnare; amintire. object line [~ lain] s. linia contur ului (pe o schiţă). objector [ob'd3ektorJ s. 1. protestatar; contestatar. 2. (mai al es conscientious ~) persoatui care refuză să facă serviciul militar sau să se vaccineze etc. pe motiv că acestea sunt împotriva conştiinţei sale. object plane ['obd3ikt plein] s. (/iz.) planul obiectului. object point [~ point] s. (/iz.) punct obiect. obje ct slide [~ slaid] s. (/iz.) port-obiect; suportul obiectului. objet d'art [pron unţia franceză] s. (fr.) obiect de artă, raritate. objurgate ['obd3o:geit[ vb. tr. a m ustra, a dojeni. objurgation [obd3o:'gei/3n] s. mustrare, dojana. objurgatory [o b'd3o:got3ri, ob'd3-, 'obd30:geitori] adj. dojenitor, mustrător. oblate I. ['oblei t] s. persoană dedicată vieţii monahale. II. ['obleit, o'bleit, ou'b-] adj. 1. (bis.) dedicat vieţii monahale. 2. turtit (la poli). oblation [ou'bleijan, o'b-, o'b-] s. 1. (bis.) jertfă, prinos, ofrandă. 2. (bis.) jertfirea pâinii şi vinului la slujbă. 3. da nie, dar (bisericii sau pentru binefaceri). oblational [-ol] adj. dat ca jertfă; o ferit ca danie / dar. oblatory ['oblowi, -ton-] adj. v. o b l a t i o n a l . ob ligate ['obligeitj vb. tr. 1. a obliga / a lega prin contract. 2. (fam.) a sili, a constrânge. obligation [lobli'gei/an] s. 1. obligaţie, îndatorire, datorie, angajam ent; constrângere prin lege / contract / angajament etc.; moral ~s obligaţii morale; of ~ obligatoriu, necesar, trebuincios; (yur.) perfect ~ obligaţie legală; imperfec t ~ obligaţie morală / naturală; (bis.) (holi)day of ~ zi de post negru; to put / to l



 ay smb. under an ~ to do smth. a obliga / a sili / a constrânge pe cineva să facă ceva ; to be under an ~ to do smth. a fi obligat / constrâns / silit să facă ceva; to repay an ~ a se revanşa, a-şi plăti datoria; to fail to meet one's ~s a-şi călca cuvântul; a nuface datoria. 2. obligaţie, îndatorire, motiv de recunoştinţă; to be under (an) ~ to smb. a fi obligat / îndatorat faţă de cineva, a datora recunoştinţă cuiva; to lay / to put smb. nder an ~ a îndatora pe cineva; I don't want you to put me under an ~ nu vreau să-ţi f iu / să-ţi rămân obligat. obligato [obli'ga:tou] adj., s. obligato. obligatorily [o'blig otorili, o'b-, 'obligotsr-, 'obligeitor-] adv. (în mod) obligator. obligatory [o'b ligotsri, o'b-, 'obligotar-, 'obligeitor-] adj. obligator. oblige [o'b!aid3] vb. A. tr. 1. a obliga, a sili; a constrânge, a forţa; a lega prin angajament sau contr act; to be ~d to do smth. a fi obligat / silit să facă ceva. 2. a îndatora, a obliga; a face plăcerea (cuiva), a avea bunătatea / amabilitatea (faţă de); to ~ you ca să vă fac p ere; will you ~ us with your company at dinner vreţi să ne faceţi plăcerea să fiţi musafiru nostru la dejun; can you ~ me with a light? fii bun / amabil şi dă-mi un foc. B. re fl. to ~ oneself to smb. a sc obliga faţă de cineva. obliged [-d] adj. 1. obligat. 2 . îndatorat, recunoscător; I am ~ to you for it a) îţi sunt foarte îndatorat (pentru asta) ; b) ţie trebuie să-ţi mulţumesc. obligee [obliVrji:] s. obligant, creditor, persoană faţă care altă persoană se obligă prin contract. obligement [o'blaid3inant] s. 1. obligaţie; în datorire. 2. amabilitate. obliger fo'blaid30r] s. persoană care îndatorează (pe cineva ). obliging [o'blaid3in] adj. îndatoritor, serviabil, amabil, săritor. obligingness [-nis] s. scrviabilitate, amabilitate. obligor [-obli'go:r, amer. si'—] s. (jur.) obligat, debitor, persoană care se obligă prin contract. oblique [o'bli;k, o'b-, ou' b-] I. adj. 1. oblic, înclinat, pieziş; (mil.) ~ fire foc oblic. 2. indirect. 3. (gr am.) oblic. II. vb. tor. 1. a devia (de la linia dreaptă). 2. (mil.) a înainta în lini e oblică.



 651 obstruent



oblique angle [~ 'zengl] s. (geotn.) unghi diferit de unghiul drept. oblique-ang led [~a3ngld] adj. (geam.) oblic, înclinat. oblique case [~ 'keis] s. (gram.) caz oblic. oblique mood [~ 'mu:d] s. (gram.) mod indirect. oblique narration [~ nce' rci/an] s. v. o b l i q u e o r a t i o n . obliqueness [o'bli:knis, o'b-, ou'b] s. 1. oblicitate, caracter oblic. 2. (fig.) nesinceritate, falsitate. oblique oration [~ o(:)'rei/.pn] s. (gram.) vorbire indirectă, oratio obliqua. oblique pho tograph [~ 'foutogra:f, -graf] s. (foto) fotografic înclinată. oblique speech [~ *sp i:t/] s. v. o b l i q u e o r a t i o n . oblique system [~ 's ist im] s. (miner al.) singonie (« cristalelor). oblique triangle [~ 'traiasngl] s. (geam.) triunghi cu toate unghiurile ascuţite. obliquity [o'biikwiti, o'b-, ou'b-] s. oblicitate, în clinare. obliterate [o'blitoreit, o'b-] vb. tr. 1. a şterge, a rade. 2. a anula, a ştampila (o marcă, un timbru); a oblitera. 3. a uita, a şterge din memorie. 4. a nimi ci, a distruge. obliteration [oiblito'rei/jn, Orb-] s. 1. ştergere, radiere. 2. an ulare, ştampilare (de mărci, timbre); obliterare. 3. uitare. 4. nimicire, distrugere . oblivion [o'blivion, o'b-] s. uitare; Act of Oblivion amnistie; to fall / to s ink into ~ a fi uitat; a cădea în desuetudine. oblivious [o'blivios, o'b-] adj. 1. ~ of care uită de, uitând de. 2. (poetic) care aduce uitare; al uitării. obliviousness [-nis] s. uitare. oblong l'obbn] I. adj. oblong, lunguieţ, lungăreţ, dreptunghiular. I I- s. figură lungăreaţă, obiect lunguieţ. oblong size [~ 'saiz] s. (poligr.) format pe lun g. obloquy ['oblokwij s. 1. defăimare; calomnie, bârfeală. 2. ocară, necinste, oprobriu; dizgraţie; reputaţie proasta, nume rău. obnoxious [ob'nok/os, ob-] adj. 1. antipatic, neplăcut; nesuferit, odios. 2. (rar) expus (primejdiilor etc.) 3. vătămător. obnoxiousl y [-li] adv. neplăcut, nesuferit. obnoxiousness [-nis] s. caracter neplăcut / insupo rtabil. obnubilate [ob'nju:bilcit] vb. tr. (rar) a acoperi cu nori. obnubilation [robnju:bi'lei/3n] s. (rar) înnorare. oboe ['oubou, înv. 'ouboi] s. (muz.) oboi. ob oist f'oubouist] s. (muz.) oboist. obol ['obol, -bal] s. (ist.) obol (monedă grece ască = 1/6 de drahmă). obrotund [obro'tAnd] adj. (bot. etc.) rotund. obscene [ob'si: n, ob-] adj. 1. obscen, neruşinat, porcos. 2. (înv.) respingător, dezgustător, scârbos. ob sceneness [-nis] s. v. o b s c e n i t y . obscenity [ob'simiti, ob-, -'sen-] s. obscenitate, murdărie, neruşinare. obscurant [ob'skjuorant, ob-, -bz'k-] s. obscura ntist. obscurantism [lobskjua'rsentizam, -bzk-, ob'skjuoront-. ob'skjuoront-] s. obscurantism. obscurantist [obskjua'rasntist, -bzk-, ob'skjuoront-, ob'skjuoron t-] s., adj. obscurantist. obscuration [obskjua'rei/pn. -bzk-] s. 1. întunecare, u mbrire. 2. (astron.) eclipsare. obscure [ob'skjuor, ob-, -bz'k-, -joor] I. adj. 1. obscur, întunecos, întunecat; şters, spălăcit; mat; to grow / to become ~ a se întuneca. 2. neclar, nedesluşit, nelămurit, vag, confuz, obscur; ~style confuz /obscur. 3. sin guratic, izolat; ascuns, secret; to live an ~life a trăi retras, a duce o viaţă retrasă. 4. neobservat, necunoscut, puţin cunoscut, ncdezvăluit, obscur. 5. (poetic rar) noc turn, de noapte. II. vb. A. tr. 1. a întuneca, a spălăci; to steam with all lights ~d a naviga cu luminile stinse / camuflate. 2. a face nedesluşit / neclar / obscur / confuz / nelămurit (un sens, un argument, un fapt). 3. a pune în umbră, a întuneca, a ec lipsa; his fame was ~d by that of his brother faima sa a fost eclipsată de aceea a fratelui său. 4. a ascunde, a acoperi; to ~smth. from smb.'s view a ascunde ceva cuiva; the clouds ~d the sun norii au acoperit soarele. B. intr. a se întuneca; a deveni obscur / neclar. obscurement [-mont] s.v. o b s c u r a t i o n . obscure ness [-nis] s. obscuritate, neclaritate (a stilului etc.). obscure rays [ob'skju o 'reiz] s. (/iz.) raze calorice invizibile ale spectrului solar; raze invizibil e ale lunii. obscuring [ob'skjuorirj, ob-, -bz'k-, -joor- etc.] s. (fig.) întuneca re. obscurity [ob'skjuoriti, ob-, -bz'k-, -joor-] s. 1. întuneric, întunecime, obscu ritate. 2. (fig.) lipsă de claritate, neclaritate; (mil.) ~ of battle sorţi îndoielnic i ai luptei. 3. (fig.) obscuritate, situaţia de a fi necunoscut / obscur. obsecrat e ['obzikreit] vb. tr. a implora, a ruga fierbinte. obsecration [fobsi'krci/sn, -se'k-] s. 1. implorare, rugăciune, rugă. 2. litanie. obsequial [ob'si:kwiol, ob-] a dj. funerar, de înmormântare / îngropăciune; funebru. obsequies ['obsikwiz] s. pi. funer alii, înmormântare, îngropăciune. obsequious [ob'si:kwios, ob-] adj. 1. slugarnic, servi l, târâtor. 2. (înv.) supus, ascultător. obsequiously [-li] adv. slugarnic, servil. obse



 quiousness [-nis] s. slugărnicie, servilitate. observable [ob'zo:vobl] adj. 1. (de spre un ceremonial) de respectat, de îndeplinit. 2. observabil, vizibil. 3. vredni c de notat, remarcabil. observableness [-nis] s. 1. posibilitatea de a observa; vizibilitate. 2. obiect vrednic de atenţie. observably [-i] adv. sensibil, percept ibil, vizibil. observance [ob'zoivans] s. 1. respectare (a legii, tradiţiei). 2. d atină, obicei, ritual. 3. sărbătorire. 4. regulament (mănăstiresc). 5. (înv.) respect; omag i. 6. (înv.) grijă, atenţie.



observant [ob'zoivant] I.adi. l . ~ o f care respectă/ţine (legile, tradiţiile etc.). 2. (dotat) cu spirit de observaţie, atent. II. s. Observant călugăr franciscan care re spectă vechea tradiţie de stricteţe. observantly [-li] adv. atent; cu băgare de seamă. obs ervation [iobzo(:)'vei/an] s. 1. observare, observaţie, examinare, supraveghere, c ontrol; to keep smb. sau smth. under ~ a ţine pe cineva sau ceva sub observaţie / co ntrol / supraveghere; (mar.) journal of ~ jurnal de bord; (geotn.) ~ of an angle măsurarea unui unghi. 2. spirit de observaţie; a man of no ~ un om lipsit de spirit de observaţie. 3. observaţie, remarcă, părere, notă; he didn't make a single ~n-a făcut ni i o observaţie / nici o remarcă, n-a spus nimic. 4. (rar) respectare. observational [-ol] s. 1. de observaţie. 2. bazat pe observaţie. 3. cuprinzând observaţii. observation car [iobzo(:)'vci/3nka:r]s. (ferov.) vagon cu balcon sau cu ferestre mari. obse rvation equation [- iikwei/sn] s. (mat.) ecuaţie de corecţie. observation plane [~ p lein] s. (/nil.) avion de recunoaştere. observation point [~ point] s. punct de ob servaţie. observation post [~ poust] s. punct de observaţie; post de observaţie. obser vatory [ob'zo:votari, amer. -tou-] s. 1. (astron.) observator. 2. punct de obser vaţie. observe |ob'zo:v] vb. A. tr. 1. a păstra, a ţine (rituri, ckitine, sărbători); a re specta (legea, ordinea); a urma (o metodă, un precept); to ~ the proprieties a păstr a buna-cuviinţă, a respecta convenienţele; failure to ~ the law ncrespectare a legii; to ~ good manners a fi bine crescut / cuviincios / manierat; to ~ the time a fi punctual. 2. a observa, a cerceta, a privi cu atenţie sau în mod ştiinţific; a supravegh ea. 3. a observa, a lua în seamă, a fi atent la, a lua aminte la, a nota, a remarca, a surprinde; a zări; this is worth observing acest lucru merită să fie observat / să fi e luat în seamă; I ~d him to stop am observat că s-a oprit. 4. a observa, a comenta, a releva, a declara, a spune; what are you going to ~? ce aveţi de spus / de remarc at / de relevat?; allow me to ~ that îngăduiţi-mi să vă spun că; it will be ~d trebuie rele at. B- intr. 1. a comenta, a face observaţii; no one has ~d on this fact nimeni na comentat / n-a spus nimic despre acest fapt. 2. a observa, a băga de seamă; he is a man who ~s keenly but says little este om care observă cu atenţie / căruia nu-i scapă nimic, dar vorbeşte puţin. observer [-or] s. 1. observator. 2. ~ of persoană care ţine / respectă /urmează (cu ac.); an ~ of his promises un om care îşi îndeplineşte întotdeauna pr siunile. observing [-in] adj. 1. care observă. 2. atent; grijuliu. 3. cu putere de observaţie. obsess [ob'ses, ob-] vb. tr. a obseda, a urmări, a bântui; a nu-i da pace (cuiva), a frământa; a nu ieşi din mintea (cuiva). obsessed [-t] adj. obsedat; poseda t. obsessing [-in] adj. obsedant. obsession [ob'se/sn, ob-] s. obsesie; idee / d orinţă obsedantă. obsessional [-al] adj. (med.) datorită unei obsesii. obsessionist [-is t] s. obsedat. obsidian [ob'sidion] s. (mineral.) obsidian, sticlă vulcanică. obsole scence [lObso'lesns, -sou'l-] s. 1. învechire, cădere în desuetudine, ieşire din uz. 2. (biol.) atrofiere. obsolescent [obso'lesnt, -sou'l-] adj. 1. pe cale de a ieşi din uz / de a cădea în desuetudine / de a se învechi / de a dispărea. 2. (biol.) pe cale de a dispărea / de a se atrofia. obsolete ['obsali:t] adj. 1. ieşit / scos din uz, învec hit; demodat. 2. (b/ol.) atrofiat. 3. uzat. obsoleteness [-nis] s. desuetudine, caracter învechit. obsoletism ['obsolitizam] s.l.v. o b s o l e t e n e s s . 2. l ucru învechit; (lingv.) cuvânt învechit; expresie învechită; arhaism. obstacle ['obstokl, -bzt-] s. obstacol, piedică, stavilă; to put ~s in smb.'s way a pune obstacole / pie dici în calea cuiva. obstacle course [~ ko:s, ~ koos] s. (sport) pistă pentru cursă de obstacole. obstacle light [~ lait] s. (mii.) tir de baraj. obstacle race [~ rci s] s. (sport) cursă de obstacole. obstetric(al) [ob'stetrik(s>l), -bz't-] adj. obs tetric; de mamoş. obstetrician [tobste'tri/an, -bzt-] s. obstetrician; mamoş, moaşă. obs tetrics [ob'stetriks, -bz't-] s. pi. (folosit ca sg.) (med.) obstetrică. obstinacy ['obstinosi, -bzt-, -tano-] s. încăpăţânare, îndărătnicie; îndârjire. obstinate ['obstinit -tanit] adj. încăpăţânat, îndărătnic; îndârjit. obstinately [-li] adv. cu încăpăţânare, cu s [ob'strcppros, ob-, -bz't-] adj. zgomotos, gălăgios; neastâmpărat, nedisciplinat. obst



 reperously [-li] adv. zgomotos, gălăgios. obstreperousness [-nis] s. zarvă, larmă, zgomo t, gălăgie. obstruct [ob'strAkt, -bz't-] vb. A. tr. 1. a astupa, a bloca. 2. a închide sau a îngreuia trecerea (unei şosele etc.),- a împiedica sau a întârzia înaintarea (unei a mate etc.), a stânjeni (mersul). 3. a intercepta (lumina etc.); a sta în calea (unei privelişti etc.). B. intr. 1. a pune piedici, a face greutăţi, a crea dificultăţi. 2. (pol .) a face obstrucţii. 3. (med.) a produce indigestie sau constipaţie. obstruction [o b'strAk/pn, -bz't-] s. 1. astupare, blocare etc. (v. o b s t r u c t). 2. piedică, obstacol. 3. (pal.) obstrucţie. 4. (med.) indigestie, constipaţie. 5. (jur.) ~ of j ustice obstrucţionare a justiţiei. obstructionism [-izsrn] s. (jx>l.) obstructionism . obstructionist [-ist] s. (pol.) obstructionist. obstructive [ob'strAktiv, -bz' t-] I. adj. 1. care astupa, blochează etc. (v. o b s t r u c t ) , 2. (pal.) obstr uctionist. II. s. 1. v. o b s t r u c t i o n i s t. 2. obstacol, piedică; obstrucţi e. obstructively [-li] adv. stânjenitor; pentru a împiedica, pentru a face obstructi onism. obstructiveness [-nis] s. procedee obstrucţioniste; obstructionism. obstruc tor [ob'strAktor] s.v. o b s t r u c t i o n i s t . obstruent ['obstruont] adj. (med.) astringent.



 obtain 652



obtain [ob'tein] vb. A. tr. 1. a obţine, a căpăta, a dobândi, a primi, a-şi procura.a câşti a agonisi; to "information a culege, a strânge informaţii; to ~sugar from beet a sc oate / a extrage zahăr din sfeclă; to ~smth. by labour a câştiga / a agonisi ceva prin m uncă; he ~ed the permission to see me a obţinut permisiunea de a mă vedea; (sport) to ~the ball a prinde / a lua mingea; (/nil.) he has ~ed his captaincy a fost avans at la gradul de căpitan; to ~ the first place a câştiga / a obţine primul Ioc (într-un con curs); to ~ a victory a câştiga / a dobândi / a repurta o victorie. 2. a obţine, a câştiga, a reuşi să atingă, a atinge (un scop); to ~one's object a-şi atinge scopul. B. intr. a p revala, a avea trecere, a avea curs, a fi folosit, a ft în uz; (despre preţuri) a se menţine; a dura, a fi valabil / în vigoare, a exista; a fi obişnuit / recunoscut, răspând it / la modă, a se aplica; pronunciation that still ~s pronunţare care este încă folosită / curentă; system now ~ing sistem / regim în vigoare; these views no longer ~ aceste concepţii s-au învechit; this rule ~s regarding această regulă e valabilă / se aplică şi r ritor la. obtainable [-oblj adj. care sepoate obţine. obtainment [-mant] s. (of) o bţinere (de). obtect(ed) [ob'tekt(id)] adj. (entom., despre pupă) care are antenele, aripile şi picioarele lipite / îngogoşate. obtention [ob'icnjan] y,v. o b t a i n m e n l . obtest [ob'test] (rar) vb. A. tr. 1. a implora, a ruga stăruitor /fierbinte ;2. a lua de martor. B. intr. 1. a chema cerul ca martor. 2. a protesta. obtesta tion [obtes'tei/sn] s. (rar) 1. rugăminte stăruitoare / fierbinte, implorare. 2. pro teste. obtrude [ob'tru:d, ob-] vb. A. tr. a impune, a afirma, a pretexta; to ~ s mth. (up)on smb. a) a plictisi pe cineva pentru a-1 face / a-I sili să accepte cev a, a impune ceva cu sila cuiva, a sili / a constrânge pe cineva să primească ceva. b) (fam.) a arunca ceva în obrazul cuiva. B. intr. 1. a se impune, a fi inoportun / s upărător / plictisitor. 2. a intra cu forţa. C. rejle-v. a fi importun / supărător / plict isitor. obtruncate [ob'trArjkeit] vb. tr. a trunchia, a reteza vârful său capul (cu gen.); a deeapita. obtrusion [obrtru:33n, ob-] s. importunitate. obtrusive [ob't ru:siv, ob-[ adj. importun, supărător; băgareţ. obtrusiveness [-nis] s.v. o b t r u s i o n." obturate ['obtju^reit] vb. tr. 1. a astupa; a închide calea (cu gen.); a blo ca; a etanşa. 2. a îndesa. 3. (mil.) a obtura. obturating ring ['obtju^reitin 'rin] s. (telm.) inel / disc deflector. obturation [-nbtju^'rei/an] s. 1. astupare. 2. (/nil.) obturaţic. obturator ['obtju.7reit3r] s. 1. (anat.) muşchi obturator. 2. do p; dispozitiv pentru astuparea deschiderilor. 3. (med., mii.) obturator. obturat or ring ['obtju^rcito rirj] s. (tehn.) segment de ungere. ' obtuse [ob'tju:s, ob -] adj. 1. tocit, bont. 2. (geom.) obtuz. 3. (jig.) obtuz, redus, greoi la minte ; prost. 4. (despre durere etc.) surd; (despre simţuri etc.) tocit. obtuse angle [ ~ 'ferjgi] s. (geom.) unghi obtuz. obtuse-angled [~ia?rjgld] adj. (geom.) cu ung hiuri obtuze. obtuse crossing [~ >kro(:)sirj, ob-] s. (ferov.) încrucişare dublă. obtu sely [ob'tjmsli, ob-] adv. obtuz^ neinteligent. obtuseness [ab'tjuisnis, ob-] s. 1. faptul de a fi tocit / bont / obtuz. 2. (fig.) prostie, tâmpenie, neghiobie. . . obtuse triangle [ob'tjms -traiajrjgl] s. (geom.) triunghi cu un unghi obtuz. o bverse ['obvois] I.s. 1. faţă; parte din faţă, parte importantă sau de SUS; efigie (a unei monede, a unei medalii). 2. revers; cealaltă latură a unei chestiuni. II. adj. 1. d in faţă, exterior. 2. celălalt. obviate fobvieit] vb. tr. a preîntâmpina, a preveni; a lua măsuri pentru a înlătura / pentru a neutraliza (un pericol). obvious ['obvias] adj. 1 . evident, vădit, clar, învederat, indiscutabil, limpede, lămurit, desluşit; bătător la och , care sare în ochi; it is quite ~ that he is a lazy boy c limpede că e un băiat leneş; it was the ~ thing to do era clar că aşa trebuia să se procedeze; to make ~ a clarific a, a lămuri, a desluşi, a limpezi. 2. (înv.) care stă în calc, stânjenitor. obviously [-HJ dv. clar, limpede, vădit. obviousness [-nis] s. caracter vădit / limpede / evident. ocarina [oko'rimo] s. (muz.) ocarină. Occamism ['okomizpin] s. (filoz-) învăţătura lui Wil liam of Ockham (vl349). occasion [o'kci3Jn] I. s. 1. prilej, ocazie, împrejurare; on the ~of cu ocazia (cu gen), CU prilejul (cu gen.); on the present ~, on this particular ~ dc data aceasta, cu această ocazie; (up)on an ~ întâmplător, ocazional; on one ~ odată; on another ~ altădată; on ~s din când în când, uneori, în diferite ocazii / îm rări; on several ~s în mai multe rânduri, de mai multe ori; on rare ~s rareori; on ~ o nly în mod ocazional, întâmplător; to give smb. the ~ to do smth. a da cuiva ocazia / pr



 ilejul de a face ceva; if the ~offers dacă se prezintă ocazia / prilejul; to choose one's ~ a alege momentul prielnic / favorabil / potrivit; to improve the ~ a pro fita de ocazie, a şti să te foloseşti de o.ocazie; to seize the ~, to take ~ (by the f orelock) a profita de ocazie, a profita de momentul oportun; to rise to the ~ a se arăta la înălţimea situaţiei; to give ~ to a da prilej (cu dat.), a prilejui. 2. motiv, pricină, cauză; you have no ~ to be alarmed n-aveţi nici un motiv să vă neliniştiţi; I hav o ~ for complaint n-am de ce / n-am motiv să mă plâng; to find ~ to a găsi motiv să. 3. împ ejurare, întâmplare, caz, eveniment, situaţie, circumstanţă; on ~ în caz dc nevoie, la nevo e; on such an ~ într-o astfel de împrejurare / situaţie; on all ~s în orice împrejurare; a s ~ requires /may require /arises când împrejurarea o cerc, la nevoie. 4. pl. (înv.) a faceri, treburi. II. vb. tr. a ocaziona, a prilejui; a da prilej (cu dat.), a da ocazie (cu dat.); a cauza, a produce, a pricinui; to ~ emotion a da naştere la em oţii, a produce emoţii; to ~ smb. to do smth. a îndemna / a determina pe cineva să faeă.ce va. .



occasional \-o\\ adj. 1. care arc Ioc din când în când; rar, neregulat. 2. eventual, întâm plător, neprevăzut. 3. de circumstanţă, compus etc. cu prilejul unui anumit eveniment; p entru un scop anumit. occasionalism L-alizam] s. (filoz.) ocazionalisin. occasio nally [-di] adv. din când în când, câteodată; sporadic; eventual. Occident l'oksidant] s. 1. occident, vest. 2. occident vest, apus. occidental [oksi'dentl] adj. occident al, vestic, de apus / de vest. Occidentalist [oksi'dentslist] s. occidcntalist. occidentalize [oksi'dcntolaiz] vb. tr. a oceidentaliza. occipital [ok'sipitl] ad j. (anat.) occipital. occiput ['oksipAt, -pot] s. (anat.) occiput. occlude [o'kl urd, o'k-] vb. tr. 1. a astupa, a închide (pori, un orificiu). 2. a îngrădi, a închide ( o trecere); a exclude. 3. (chim.) a absorbi (gaze). occlusion [o'klu:33n, o'k-] s. 1. astupare etc. (v. o c c 1 u d ej. 2. (chim.) absorbţie (de gaze). 3. (med.) ocluziunc. occlusive [o'klmsiv, o'k-J I. adj. oclusiv. II. s. (fon.) (consoană) oc lusivă. occult [o'kAlt, a'k-,'—] I. adj. ocult; tainic, ascuns, misterios. II. vb. t r. (astron.) a umbri, a eclipsa. occultation [ioM'tei/.-?n, -kAl-] s. (astron.) ocultaţie. occultism ['oksltizpm, 'okAl-, o'kAl-] s. ocultism. occultist ['oksltis t, 'okAl-, o'kAl-] s. ocultist. occultness [o'kAltnis, o'k-, 'okAlt-] s. caracte r ocult. occult sciences [o'kAlt .saionsiz] s. pl. ştiinţele oculte. occupancy f'okj uponsi] s. 1. ocupare; luare în posesie. 2. (jur.) posesiune în virtutea dreptului p rimului ocupant. 3. (tehn.) ocupantă. occupant ['okjupont] s. 1. ocupant, posesor temporar. 2. locatar; arendaş; titular. 3. cel ce ia în posesie. -. occupation [okju 'peijVm] s. 1. ocupaţie, îndeletnicire; profesie. 2. ocupare: 3. (mii.) ocupaţie. 4. u z temporar (ui casei etc.); timpul ocupării. occupational [-okju(:)'pci/^n3lj adj. (amer.) profesional, de profesie. occupational deferment [~ di'ib:mont] (mii.) amânare a serviciului militar. occupational disease [~ di'zi:z] s. (med.) boală prof esională. occupational medicine [~ 'medsin] s. medicina muncii. occupational thera py [~ 'Oeropi] ş. ergoterapie. ■ occupation bridge [okju'pei/pn bridj] s. 1. pod dc cale ferată. 2. pod aflat în posesie privată. occupation road [~roud] s. şosea particula ră. occupation troops [~ tm:ps] s. pl. (mii.) trupe de ocupaţie. occupied ['okjupaid ] adj. (despre un loc etc.) ocupat. occupier ['okjupaio1-] s. 1. ocupant. 2. loc atar. 3. arendaş. occupy ['okjupai] vb. Â. tr. 1. a ocupa, a locui în; I ~ the ground floor eu ocup parterul, locuiesc Ia parter. 2. a ocupa (un post, o poziţie, o sluj bă,'o funcţie). 3. a ocupa, a pune mâna pe (o poziţie strategică, o ţară inamică). 4. a ocu umple (un spaţiu). 5. a ocupa, a lua, a absorbi (timp, atenţie, etc.); to ~ one's t ime in / with doing smth. a-şi umple / a-şi ocupa / a-şi petrece timpul făcând ceva; to be occupied in a se ocupa cu / de, a se îndeletnici cu. 6. a ocupa; a da de lucru (c uiva). 7. a administra, a exploata (a moşie). 8. (înv.) a poseda, a avea, a ţine în stăpâni e. B. rejl. to ~ oneself with a se ocupa/a se îndeletnici cu. occur [a'ko:1"] vb. intr. 1. a se întâmpla, a se petrece, a avea loc; a surveni, a veni pe neaşteptate; a se oferi, a se prezenta, a se ivi, a se declara, a se produce; what has ~red? ce s-a întâmplat? should the case ~daeă s-ar întâmpla; a complete change has ~ red s-a produ s / a avut loc o schimbare totală; if another opportunity ~s dacă se prezintă o altă oca zie favorabilă; this seldom ~s asta se întâmplă rar; to ~ again a se întâmpla din nou; I ho e it will not ~ again sper că (asta) nu se va mai repeta. 2. a se găsi, a se afla, a se întâlni; this word ~s four times in this text acest cuvânt se întâlneşte dc patru ori î cest text. 3. to ~ to a-i veni în minte / în gând, a-i trece prin minte, a-i da prin gân



 d; it ~ red to me that mi-a venit în minte / mi-a trecut prin minte ideea că; such a n idea would never have ~ red to me o asemenea idee nu mi-ar fi trecut niciodată p rin minte, nu m-aş fi gândit niciodată la aşa ceva, niciodată nu mi-ar fi dat prin gând; aş eva. occurrence [o'kArsns] s. 1. întâmplare; eveniment; incident; an everyday ~ o întâmp lare obişnuită; a strange ~ o întâmplare ciudată; it is of frequent ~ se întâmplă adesea, e az frecvent. 2. (geol.) zăcământ; găsire, răspândire; poziţie de zăcământ. oceurent [o'kAnm . care se petrece, care arc Ioc. II. s. întâmplare. ocean foujbn] s. 1. ocean. 2. (f ig.) marc, mulţime, masă; ~s of wine râuri de vin. ocean chart [~ t/a;t] s. (geogr.) h artă oceanică. ocean current |~ 'kAn?nt] s. curent oceanic. ocean deeps [~ di:ps] s. pl. adâncimi abisale. ocean-going [~rgouirjj adj. oceanic; (despre vase) transatl antic. Oceanian [ou/i'cinisn] I. adj. al Oceanici, din Oceania. II. s. locuitor al Oceaniei. oceanic [.ou/i'senik] adj. 1. oceanic, de ocean. 2. Oceanic v. O c e a n i a n (I). oceanics [ioii/i'a;niks| s. pl. (folosit ca sg.) v. o c e a n o l o g y. Oceanid [lOusionidj, pl. Oceanids [-z] sau Oceanides [lousi'asnidirz] s. (mitol.) 1. oceanidă. 2. pl. oceanid(e)s moluşte marine. ocean lane ['ou/ari lcin j s. (mar.) rută oceanică. ocean liner [~ daina1"] ş. (mar.) transatlantic. : oceanogr apher [iou/io'nogrofor, amer. şi -/o'n] s. oceanograf. oceanographic(al) [.ou/iono u'gra3fik(3l), -na'g-] adj. oceanografie. oceanography [lou/b'nsgrofi, amer. şi -/ o'n-] s. oceanografie. .-;..oceanologic(al) [iOuJjbnou'bd3ik(pl)J adj. oceanolog ic.



 653 oesophageal



oceanologist [iOu/j9'nobd3ist] s. occanolog. oceanology [.ouJjanalad3iJ s. ocean ologic. ocean river ['oujan irivar] s. (geogr.) fluviu. ocean steamer [~ .sti;ru ar] s. (mar.) transatlantic. oceanward(s) f'ou/pnwadz] adv. spre ocean. ocellus [ou'scIas],pl. ocelli [-lai] s. 1. (zool.) occl. 2. pată cu aspect de ochi (ca la penele de păun etc.). ocelot ['ousibt, -lat] s. (zool.) ocelot (Felis partialis). ochlocracy [ok'bkrasî] s. (ist.) oclocraţic, dominaţia gloatei. ochlocratic bak!ou'kra ?tik] adj. oclocraţic, unde domneşte gloata. ochre [Y>ukar] s. 1. (geol.) ocru; lima nit. 2. (culoarea) ocru. o'clock [a'klok] prese, de la o f t h e c 1 o c k; v. c 1 o c k1 (1,2 ) . octachord ['aktaka:d] adj., s. (muz-) octacord. octad"['actae d] s. 1. grup sau scrie de opt. 2. (chim.) element, atom sau grup care are valenţa opt. octagon ['aktagan] s. (geoitt.) octogon. octagonal [ak'taîganal] adj. (geom. ) octogonal. octahedra l'akta'hedra] pi. de la o c t a h e d r o n . octahedral ['aktaTicdwl, -'hi;d-, 'okta-h-, okta'h-] adj. octaedric. octahedrite [octa'hedr ait, -'hi:d-. 'aktaih-. okta'h-] s. (mineral.) anatas, octaedrit. octahedron ['o ktalicdran]./?/. octahedrons l-z] sau octahedra ['okta'hcdra] s. oetaedru. octal ['oktal] adj. (mat., fiz.) octal. octamerous [ak'tsenpras] adj. care este alcătui t din opt părţi. octane ['okteul] s, (chim.) octan. octane number [~ .nArabaf] s. (c him.) cifră octanică. octangular [ok'ta;ngjular] adj. v. o c t a g o n a l . octant ['oktant] s. 1. (astron.) octant. 2. (mai.) octant (a opta parte dintr-un cerc, un arc de 45"). octarchy fokta:ki] ş. (pol.) 1. conducere alcătuită din opt persoane. 2. grup de opt state. octateuch ['oktatjmk] s. (rel.) octatcuch, primele opt cărţi a le Vechiului Testament. octavalent [okta'veibnt] adj. (chim.) octovalcnt, octave s. 1. ['oktiv, rar -tciv] (muz.) octavă. 2. (metr.) octavă, opt versuri. 3. gmp de opt (lucruri etc.). 4. octava, ultima parada în scrimă. 5. (mai ales) ['oktciv, -tiv ] (bis.) octavă, săptămâna care urmează după o sărbătoare; a opta zi după o sărbătoare. 6. n (de aproximativ 60 litri). octavo [ak'teivou, amer. şi -ta:v-] s. (poligr.) form at in octavo (prese. S-vo sau 8° = 8 file = 16 pagini dmtr-o coală). octavus [ok'tci vas] adj. (mai ales despre numele cuiva) al optulea. octennial [ok'tcnbl] adj. 1 . de opt ani. 2. care arc Ioc din opt în opt ani. octennially [-i] adv. din opt în o pt ani. octet(te) [ok'tet] s. 1. (muz-) octet. 2. (metr.) opt versuri (mai ales primele opt versuri dintr-un sonet). octillion [ok'tilbn] s. 1. scxtilion de oct ilioanc (104R). 2. (amer.) octilion (IO27). October [ok'toubar] s. 1. octombrie, Brumărcl. 2. atr. de octombrie, din octombrie. octode ['aktoud] s. (tel.) octodă. o ctodecimo ['oktoz/'desimou, ok-] s. (format) octodecimo, format de 1/18 de coală { prese. 18-mo = 18 file - 36 pagini), octogenarian [oktowd3i'ne arian] I. adj. oc togenar, de 80 de ani. II. s. octogenar, persoană de 80 de ani. octogenary [ak'tad jinari] adj. s. v. o c t o g e n a r i a n . octogynious [ktju(:)pl] I. adj. oetuplu, de opt ori. II. vb. tr. a mări de opt ori. ocular ['okjubr] I. adj. ocular; de ochi; vizual. II. s. ocular. ocularist ['okjularist] s. fabricant de ochi artificiali. ocularly ['akjubli] adv. 1. aparent. 2. cu ochii proprii. ocu li [bkjulai] pl. de la o c u 1 u s. oculist ['okjulist] s. (med.) oculist. oculo motor [iokjulou'moutarJ adj. (anat.) oculomotor. oculus |'okjubs].pl. oculi ['ok julai] s. 1. (med.) ochi. 2. (arhit.) fereastră rotundă, odalisque ['oudaliskj s. od aliscă. odd [odjl.adj. 1. fără soţ; ~ and/or even cu (soţ) şi fără soţ; ~ houses case cu nu months lunile care au 31 zile; the ~man votul hotărâtor; ~man out alegerea unuia din



 trei prin aruncarea unei monede până în momentul când la doi cade sau marca sau capul. 2. desperecheat; disparat. 3. în plus. supranumerar, suplimentar; ~ money mărunţiş, rest ; three pounds ~ trei lire şi ceva; aproximativ trei lire; twenty ~ years



douăzeci şi ecvade ani; forty ~ patruzeci şi ceva. 4. liber, ncocupat;~moments momente libere; at ~ times în timpul liber, printre picături; din când în când. 5. întâmplător, oc al; ~ job muncă ocazională; ~ man / lad / hand om care îndeplineşte o munca ocazională. 6. ciudat, straniu, neobişnuit; excentric; that's very ~este foarte ciudat. 7. (ec.) ieftin. II. s. 1. levată hotărâtoare (la whist). 2. (sport) avantajul jucătorului mai s lab (la golf)oddball l'odb:v.l] s. (amer.fam.) 1. zărghit, aiurit; excentric. 2. t răsnaic; lucru neobişnuit, odd-come-short [-kami/D:t]s.l. rest, rămăşiţă. 2.pl. obiecte des echeate/dezasortate / disparate. 3. (fa/u.) omuleţ, pitic. odd-come-shortly [~ kam ./o:tli] s. o zi apropiată, un viitor apropiat; one of these odd-come-shortlies (în) curând. odd-even [~>i:van] adj. (fiz.) impar-par. Oddfellow [~,felou] s. membru a l unei societăţi secrete (de tip masonic). oddish ['odiJl ădj. cam ciudat / straniu / neobişnuit. oddity ['aditi] s. 1. ciudăţenie; excentricitate; bizarerie. 2. om ciudat, (om) original, excentric. 3. lucru straniu / ciudat; întâmplare ciudată. odd-looking ['odrU-ikin] adj. cu înfăţişare ciudată / stranie; bizar, straniu. oddly j'adli] adv. ciud at, bizar. oddments ['odmants] s. pl. resturi, rămăşiţe; lucruri desperecheate / dezasor tate. oddness ['adnis] s. 1. imparitate (a unui număr). 2. ciudăţenie, bizarerie. oddnumbered ['od^Ambad] adj. nepereche, impar. odd parts ['ad'ptrts] s. pl. (mec, t elui.) piese disparate. odds [adz] ş. pl. (folosit mai ales ca sg.) 1. inegalitate ; deosebire, diferenţă; with heavy ~against them a) împotriva unor forţe mult superioare ; b) în condiţii foarte nefavorabile; to make ~ even a aplana divergenţele, a înlătura deo sebirile / dificultăţile; by all ~ fără îndoială, fără doar şi poate; by long ~ cu mult, ho r, categoric, absolut; it is / it makes no ~ nu este o deosebire importantă; nu es te esenţial; n-are importanţă; what's the ~? în ce constă deosebirea? 2. divergenţă, dezaco to be at ~ with fate a lupta împotriva soartei; to set at ~ a învrăjbi, a băga zâzanie înt e. 3. avantaj, superioritate; the ~ are in our favour avantajul este în favoarea n oastră; to face fearful ~ a înfrunta forţe mult superioare; to give ~ (sport) a da ava ntaj; to have fought against longer ~ a fi luptat împotriva unor greutăţi mai mari. 4. şanse, sorţi de izbândă; probabilitate; the ~ are / ît is — that he will do it mai mult de probabil că o va face; short ~ şanse aproape egale. <■ to shout the ~ a se făli, a se lău da. odd-shaped J'ad/eipt] adj. de o formă ciudată / bizară / stranie. odd-side [adsaid ] s. (metal.) ramă falsă. odds-on ['adz'an,'—] adj. care are şanse de succes; (despre un concurent) favorit. odd work ['od wa:k] adj. lucru ocazional; lucru în ore suplim entare. ode [oudj s. odă. odeum [o«'di(:)am, 'oudiam], pl. odeums [-z] sau odca [-a] s. (ist. Greciei) odeon. 2. sală de concerte sau spectacole. odic ['oudik] adj. 1 . referitor la odă. 2. în formă de odă, ca o odă. odious E'oudbs] adj. odios, mârşav; nesuf t, respingător. odiously [-li] adv. odios, detestabil. odiousness [-nis] s. 1. car acter odios (al unei fapte etc.). 2. aversiune. odium ['oudiam] s. X. ură, scârbă, ave rsiune, antipatie, duşmănie; dispreţ, dezaprobare. 2. necinste, ruşine; to bring / to ca st ~ (up)on smb., to expose smb. to ~ a atrage aversiunea (cu gen.) asupra cuiva ; a face pe cineva de batjocură / de ocară. 3- (despre acţiuni) caracter odios / mârşav. 4 . dojana, reproş, mustrare, imputare. odograph ['oudagru:f, amer. -grasf] s. 1. v. o d o m e l e r. 2. înregistrator de paşi. odometer [ou'dDmitar] ş. 1. (auto) contor de parcurs. 2. (tehn.) contor (kilometric). odontalgia [lOudon'tsek^b] s. (med.) odontalgic. odontic [ou'dontik] adj. dentar. odontography [lOiidan'tografi] s. (med.) odontografie. odontoid [ou'dontaid] adj. asemănător unui / ca un dinte. odont ology [iOudan'tabd3i] s, (med.) odontologie. odorant ['oudarant] adj. v. o d o r i f e r o u s . odoriferous [-ouda'rifaras, rod-j adj. 1. înmiresmat, parfumat, f rumos mirositor, plin de miresme, îmbălsămat. 2. mirositor. odorous ['oudarasj adj. v. o d o r i f e r o u s . odour ['oudar] s. 1. miros. 2. parfum, aromă, mireasmă. 3. (of) (fig.) umbră, urmă, idee (de). 4. (rc)nume, reputaţie; good ~ a) nume bun; b) graţi i, favoare, bunăvoinţă; bad/ill~tf) nume rău; b) dizgraţie; to be in bad /ill - with anu f i popular / agreat de / văzut cu ochi buni de. odourless ['oudalis] adj. inodor, I ară miros. Odyssean [iadi'si:an] 1. odiscic; amintind de Odiseea. 2. demn de Ulise . Odyssey ['adisi] s, 1. the ~ Odiseea. 2. odyssey odisee, rătăcire, peregrinare. oe cological [ii:ka'bd3iM] adj. (biol.) ecologic. oecology [i:'kalad3i] s. (biol.) ecologie. oecumenical [ri:kju(:)'mcnik5l] 1. (bis.) ecumenic, sobornicesc. 2. mo



 ndial, universal. oecumenicity l-i:kjumc'nisiti] s. universalitate, caracter uni versal, oedema [i(:)'di:ma], pl. oedematas [-mataz] s. (med.) edem. oedipal ['i: dippl] adj. (psih.) care prezintă complexul (lui) Edip. Oedipus ['i:dipas] s. (jig .) Edip, dezlegător de enigme. oelotropic [*] s. (chim.) anizotrop. oenology [i:'n al3d3i] ş. oenologie. o'er ['oua1", aar, o:r] adv., prep, (poetic, dial.) v. o v e r (I, II). oersted ['a:sted] s. electr, oersted. oesophageal [ii:sou'fcid3iaI, -sa'faxf;-] adj. (anat.) de esofag, al esofagului, esofagian.



 oesophagus 654



oesophagus [i:'sofag3s],p/. oesophagi [-gai, -d3ai] sau oesophaguses [-gasiz] s. (aruit.) esofag. oestrogen ['i:strad3en] s. (hioc.) estrogen. oestrum ['i:stram , amer. şi 'es-] s. 1. (zool.) tăun, streche. 2. (zooi.) estru, călduri, perioada împere cherii. 3. (fig.) stimulent, îndemn; patimă, dorinţă pătimaşă. oestrus ['kstras, amer. şi ' s. v. o e s t r u ni. of [ovforma tare; sv, v, fforma slabă) prep. 1. (formează geni tivul, arătând posesiunea, apartenenţa, autorul etc.) al, a, ai, ale; the house ~ my a ncestors casa străbunilor mei; the son ~ a doctor fiul unui doctor; that dress ~ h ers rochia aceea a ei; the dictionary ~ my sister dicţionarul surorii mele; the le g ~ the chair piciorul scaunului; the works ~ Shakespeare operele lui Shakespear e; Bucharest is the capital ~ Romania Bucureşti e capitala României; at the end ~ Ma rch la sfârşitul lui martie; it's no business ~ yours nu e treaba ta, nu te priveşte; that's no child ~ mine ăsta nu e copilul meu; that's none ~ my doing n-ara făcut eu asta. 2. (formează genitivul subiectiv) the love ~ a mother dragostea unei mame. 3 . (formează genitivul obiectiv) (se traduce cu gen.); de; the temptation ~ Eve isp itirea Evei; the explanation ~ a fact explicarea unui fapt; a lover ~ poetry un amator / un iubitor de poezie. 4. (formează genitivul partitiv) din, dintre; give me half ~ it dă-mi jumătate din ea; the first ~ June întâi iunie, prima zi din iunie; so me ~ us unii / câţiva dintre noi; many ~ us mulţi dintre noi; he is one ~ us e unul di ntre noi, e (unul) de-ai noştri; one ~ the best unul dintre cei mai buni; he is th e best ~men e eel mai bun dintre oameni; the bravest ~ the brave cel mai brav di ntre bravi; the one she loved most ~ all cel pe care-1 iubea mai mult dintre toţi; to be / to make one ~ the party a face parte dintr-un grup; ~the twenty pupils only one is diligent din cei douăzeci de elevi doar unul este silitor; three ~ the m died trei dintre ci au murit; a friend ~my father's un prieten de-al tatălui meu , unul dintre prietenii tatălui meu; three parts ~ a whole trei părţi dintr-un întreg; t he one thing ~ all others that I want ceea ce doresc mai cu seamă, lucrul pe care1 doresc mai mult dintre toate; he ~ all men el mai mult (sau mai puţin) decât orici ne, mai cu seamă el, tocmai el; ~all things tocmai aceasta; mai ales, mai eu seamă; mai mult decât orice; he dreaded John's anger ~all things se temea de mânia lui John mai mult decât de orice; first ~ all mai întâi de toate; the whole ~ it întreg, tot; th e whole ~ the apple tot mărul; there is smth. ~ good in every man există o parte bună în fiecare om; he had a bad time ~it a trecut prin momente grele / neplăcute; a fool ~ fools un mare neghiob; the virtue ~ all virtues is success virtutea virtuţilor e succesul. 5. (descriptiv, arată o însuşire, stare, situaţie, valoare) de; cu; din; pen tru; în; hard ~ heart inimă de piatră / nesimţitoare; a man ~ great abilities un om cu a ptitudini mari / de mare capacitate; man ~ tact om cu tact; (fam.) a devil ~ a c hild un drac de copil; her scamp ~ a husband derbedeul de bărbatu-său; a farm ~ 100 acres fermă de o sută de pogoane; potatoes ~ our own growing cartofi din recolta noa stră / cultivaţi de noi; state ~ rest stare de repaus, odihnă; swift ~foot iute de pic ior; topic ~ conversation subiect de conversaţie; a wall ~ five feet high un zid îna lt de cinci picioare; the fact ~ your speaking to him faptul că i-ai vorbit, faptu l de a-i fi vorbit; flag ~ three colours drapel cu trei culori; too tall ~ his a ge prea înalt pentru vârsta lui; hard ~ hearing tare de ureche; cam surd; innocent ~ crime nevinovat de crimă; capable ~ capabil de; doctor ~ law doctor în drept; a pai r ~shoes o pereche de pantofi; to smell ~ violets a mirosi a violete, a avea (un ) parfum de violete; to taste ~ garlic a avea (un) gust de usturoi; the city ~ R ome oraşul Roma; a fool ~a man un prost / neghiob / nătărău; a man ~ courage un om curaj os; to be ~ good cheer a fi curajos / viteaz; to be ~ no account a nu avea nici o importanţă, a nu conta; all ~ a sudden pe neaşteptate, brusc, deodată; to be all ~ a t remble a tremura ca varga, a tremura din tot corpul; they have a palace ~ a hous e au o casă care e un adevărat palat; to be short ~ money a fi strâmtorat, a nu avea b ani; to be ignorant ~ smth. a nu şti ceva; blind ~ one eye chior; ~ no value iară va loare. 6. (arată cauza, motivul) de; după; he died ~ pneumonia a murit de pneumonie; she died ~ grief a murit de durere; ~ necessity de nevoie; ~ my own choice după a legerea mea, după gustul / placul meu; ~ right de drept, cu tot dreptul, în puterea legii; fear ~ death frică de moarte; to be in need ~ smth. a avea nevoie de ceva;



 she is afraid ~ dogs îi e frică de câini; to be ashamed ~ a-i fi ruşine de; he is proud ~ his successes e mândru de succesele sale; guilty ~ vinovat de; sick ~ dezgustat / plictisit de; to do smth. ~ oneself / ~ one's own accord a face ceva din propr ie iniţiativă / de la sine / de bună voie; ~ purpose intenţionat, dinadins, premeditat. 7. (arată distanţa) de; within ten miles ~ London pe o rază de zece mile de Londra. 8. (arată direcţia) de; south ~Edinburgh la sud de Edinburgh. 9. (arată materialul) de, din; houses ~stone case de / construite din piatră; wreaths ~ flowers coroane / cu nuni de flori; a table made ~ wood o masă făcută din lemn; a ring ~ gold un inel de au r. 10. (arată conţinutul, cuprinsul, compoziţia) cu, de, din; a glass ~ milk un pahar cu lapte; a box ~ chocolates o cutie cu bomboane de ciocolată; a basket full ~ pea ches un coş plin cu piersici; to be full ~ a fi plin cu / de; the report consists ~ three parts referatul constă din tfei părţi; a family ~ eight o familie de opt perso ane; plenty / a good deal / a lot ~ mult, din belşug. 11. (arată vârsta) de; a girl ~ ten o fetiţă de zece ani; to be ~ age a fi major; to come ~ age a deveni major. 12. (arată originea, locul) din, de la; ~ an ancient family dintr-o familie veche; cit izens ~Paris cetăţeni din Paris; Mr. Jones ~London dl. Jones din Londra; the battle ~ Hastings bătălia de la Hastings. 13. (temporal) în, din; ~ late în ultimul timp, recen t, de curând; ~old în vremurile de demult / de altădată, pe vremuri; ~ recent years în ult imii ani; (înv.) ~ yore de altădată / odinioară; in days ~ yore în vremurile de odinioară; a child he was sickly a fost bolnav din copilărie; ~ an evening seara (uneori); s he looks in ~ an evening ne face din când în când câte o vizită seara; what do you do ~ a Sunday? ce faci duminica?; (dial.) to sit up late ~ night a veghea noaptea târziu. 14.-(arată îndepărtarea, scăparea) de; cured ~ a disease vindecat de o boală; independent ~ independent de; free ~ liber de; destitute ~ lipsit de; to get rid ~ a scăpa de ; I don't know how to get rid ~ my cold nu ştiu cum să scap de răceală. 15. din partea; it's very kind ~ you to invite me e foarte drăguţ / amabil din partea



dumitale că m-ai invitat. 16. de la; to buy smth. ~ smb. a cumpăra ceva de la cineva ; to expect smth. ~ smb. a se aştepta Ia ceva de la cineva; to ask / to beg a favo ur ~ smb. a cere o favoare de la cineva (sau cu dat.). 17. la; to be fond ~ smb. a ţine mult la cineva; to think ~ a se gândi la; what are you thinking ~? la ce te gândeşti? 18. despre; asupra (cu gen.) what are you talking ~? despre ce discutaţi?; t o speak ~ a vorbi despre; to hear ~ a auzi de / despre; I informed him ~ this fa ct l-am informat despre acest fapt. 19. (arată agentul) de (către); beloved ~ all iu bit de toţi. -0* (jam.) all ~ a heap cu toată greutatea, grămadă; he fell all ~ a heap a căzut grămadă; ~ course desigur, negreşit, cu siguranţă; (fam.) well, what ~ it? ei bine? i şi? şi apoi? şi ce-i cu asta? ofay l'oufei] s. (amer. peior.) alb (în limbajul negrilo r). off [o:fforma tare; offorma slabă] I. adv. 1. (arată îndepărtarea, distanţa, plecarea, dispariţia, desprinderea) jos; în depărtare, departe; încolo, la o parte, în lături; de ai i; (mar.) în larg; a house two miles ~ o casă la o depărtare de două mile; some way ~ la o oarecare distanţă; far ~în depărtare, departe; how far is it ~? cât e de departe de aic i?; further ~ mai departe; a great way ~ foarte departe de aici; my clothes were ~ m-am dezbrăcat; you'd better have it~(de'spre luiină) ai face mai bine s-o scoţi; ( despre barbă) ai face mai bine s-o tai; (despre picior) ai face mai bine sa-1 ampu tezi; to keep smb. ~ a ţine pe cineva la distanţă, a împiedica (pe cineva) să se apropie; I have never seen him with his hat ~ nu l-ara văzut niciodată fără pălărie; my hat is ~ "mi a căzut /zburat pălăria; ~ with his head! să i se taie capul! să fie decapitat! undc-i sta u picioarele să-i stea şi capul!; the gilt is ~a) s-a luat poleiala / aurul; b) (fig .) s-au spulberat iluziile; ~ we go! pornim! plecăm!; ~ with him! luaţi-1 de aici! să fie dus de aici!; it's late; I am ~ e târziu; am plecat / am şters-o; I must be ~tre buie să plec / s-o şterg; ~you go! be ~! pleacă! şterge-o! întinde-o! ia-ţi tălpăşiţa! cară ! tuleşte-o!; (mar.) wind ~ from the land vânt dinspre ţărm spre largul mării; ~ like a sh ot ieşit / scăpat ca din puşcă. 2. (temporal) până atunci; it is two months ~ mai sunt două ni până atunei. 3. (arată o întrerupere, încetare, pauză, terminare; desăvârşire, încheiere ~aj a fi întrerupt; b) a nu mai fi de actualitate; c) (despre o afacere) a nu se m ai face; d) a nu se mai găsi; e) (despre o logodml) a se rupe, a se strica; to be ~ with smb. a nu mai vrea să aibă de-a face, a o rupe cu cineva; (sl.) to be ~ with smth. a-i fi lehamite de ceva, a nu mai avea nici o plăcere / nici o tragere de in imă pentru ceva; the concert is ~ concertul nu se mai ţine / nu mai are loc; it's al l ~,the whole thing is ~ totul a căzut baltă; chicken is ~ n-a mai rămas nici umiă de (c



 arne de) pui; meat that is slightly ~carne cam veche. -O- ~ and on, on and ~ din când în când, uneori, cu întreruperi / intermitenţe, neregulat; alternativ; când aşa, când ither ~or on ori aşa, ori aşa; neither ~nor on şovăitor, nehotărât; nici în car, nici în că căruţă, nici în teleguţă; (mar.) to sail ~ and on a naviga când spre larg, când spre ţărm; ll ~ a fi înstărit / cu stare, a fi un om avut; he is well ~ for books are cărţi din belşu g; stă bine cu cărţile; to be badly / poorly ~ a fi strâmtorat, a sta prost cu banii; th ey are badly ~ for food au mare nevoie de alimente; to be better ~ a fi într-o sit uaţie mai bună, a o duce mai bine; he is worse ~ i s-a înrăutăţit / i s-a îngreuiat / i s-a ravat situaţia; to be comfortably ~ a fi înstărit, a câştiga bine; right / straight ~ imed iat, îndată, numaidecât. II. pârtie: adverbială (intră în compunerea a numeroase verbe comp e, exprimând desprinderea, înlăturarea, isprăvirea etc., etc.); to take ~ a dezbrăca, a sc oate; ţo drink ~ a bea tot, a bea până la fund; to finish ~ a piece of work a desăvârşi sau a finisa o lucrare; to get one's daughter ~ a-şi mărita fata; a button has come ~ sa desprins / s-a descusut un nasture. HI.prep. 1. (arată îndepărtarea; distanţa) departe de, dincolo de; (mar.) în larg; a yard ~ nie la un yard distanţă de mine; to be ~ the beaten track a) a fi departe de drumul mare; b) (şiJig.) a se îndepărta de calea bătători tă; the motor-car was standing ~the road maşina staţiona dincolo de drum; (mar.) ~ Exr nouth în largul portului Exrnouth; ~the entrance of the bay la intrarea în golf; to sail ~ the wind ă naviga având vânt favorabil; ~ stage a) în culise; b) în viaţa particular 2. (arată apropierea) alături de, lângă; a little hall ~ his bedroom un mic hol alături de /lângă odaia lui. 3. (arată despărţirea, desprinderea, separarea etc.) de pe, din; ~ the point alături de drum;.în afară de subiect; care n-are nimic de-a face cu chestiunea c are interesează; nepotrivit; se potriveşte ea nuca în perete / ca oiştea în gard; all that is ~ the point toate acestea sunt străine de / n-au legătură cu chestiunea; ~ the mar k a) alături de ţintă; b) v. ~ t h e p o i n t; a street ~ the main road o stradă de lângă care dă în strada principală; to cut a slice ~smth. a tăia o felie din ceva; I took my ring ~my finger mi-am scos inelul din deget; to take smth. ~ one's hands a lua u n lucru de pe capul cuiva, a-1 descotorosi de un lucru; he was not ~the horse th e whole day n-a descălecat / nu s-a dat jos de pe cal toată ziua; she took the plate s ~ the table a luat farfuriile de pe masă; to fall ~ one's horse a cădea de pe cal; the rain ran ~ the roof ploaia se scurgea de pe acoperiş; to eat ~silver plate a mânca în veselă de argint; to take smth. ~ the price a scădea / a reduce / a micşora preţul a third ~ everything un rabat de o treime la tot; this is a great weight ~ my m ind mi se ia o piatră de pe inimă; to borrow money ~ smb. a împrumuta bani de la cinev a; (şl.) to be right ~ it a-şi ieşi din minţi; to be ~ one's food a) a fi plictisit / de zgustat; b) a nu avea poftă de mâncare; to be ~ meat a) a se scârbi de carne; b) a urm a un regim care exclude carnea; (sport) to be ~ one's game a juca mai puţin bine c a de obicei; to be ~ duty a fi liber, în afara serviciului; to be ~ work a fi înceta t lucrul, a fi în pauză; at what time do you come ~ duty? la ce oră termini serviciul? ; (mil.) to come ~duty a schimba garda, a ieşi din garda; ~the map «) inexistent, di spărut; b) învechit; c) de importanţă secundară; (tras) pe linie moartă; to be ~ one's legs a fi obosit / ostenit, a-1 durea picioarele; (sl.) ~ one's base neghiob, prost, idiot, tâmpit. IV. adj. 1. cel mai îndepărtat; celălalt. 2. puţin probabil; on the ~ chanc e that în eventualitatea că, în cazul când; there is an ~chance that e posibil, deşi puţin robabil, ca; to do smth. on the ~chance a face ceva la întâmplare; I went there on t he ~ chance of meeting him m-am dus acolo cu slaba speranţă de a-1 întâlni. 3. secundar, de importanţă secundară; lateral; an ~ issue chestiune de importanţă secundară; an ~ stree o stradă



 655 officiary



laterală / lăturalnică. 4. drept, din dreapta; ~ horse cal lăturaş; ~ wheeler cal rotaş în nion a-şi da / a-şi arăta părerea, a-şi spune punctul de vedere; to ~ a remark a face spat e; ~leader cal rotaş în faţă. 5. liber, neocupat; ~day, day ~a) zi liberă / de concediu; o observaţie / o remarcă; to ~ a battle a da o luptă; to ~ to fight smb. a provoca la l uptă b) (sport) zi în care n-arc loc nici o competiţie sportivă; to take a day ~ a se învo i pentru pe cineva; a înfrunta (pe cineva); a sfida (pe cineva); to ~ one's hand a ) a întinde mâna; o zi de la serviciu, a lua o zi de concediu; I have a day ~ am o z i liberă; ~ time timp b) a cere în căsătorie; the fireworks ~ed a fine spectacle artific iile au oferit / prilejuit liber; an afternoon ~ o după-amiază liberă; ~ night a) seară în care nu au loc recepţii un spectacol frumos; this plan ~s great difficulties aces t plan prezintă greutăţi mari; sau serate; b) (teatru) seară în care nu se joacă nimic, rel (amer. pol.) ~ year an în (com.) to ~goods for sale a scoate / a expune mărfuri spr e vânzare. 2. a căuta, a încerca; care nu au loc alegeri importante; ~ season sezon mo rt; perioadă când nu este de lucru a îndrăzni, a cuteza; to ~ to strike smb. a încerca / a căuta să lovească pe cineva, a ridica deloc sau este foarte puţin. 6. (sport) opus locu lui unde se află jucătorul care apără ţăruşul mâna asupra cuiva; to ~ resistance a opune re nţă. 3. a insulta, a ofensa, a ocări, (la cricket). 7. greşit, inexact, fals; you are qu ite ~ in that matter eşti greşit / greşeşti a înjura. 4. a constrânge, a sili; to ~ violenc to smb. a constrânge / a sili pe cineva (prin violenţă). 5. a propune; to ~ a definit ion a propune o definiţie. 6. a aduce (o jertfă, un / te înşeli în această problemă. 8. (te ) decuplat, deconectat; închis; stins. V. s. 1. (sport) partea terenului care e op usă locului unde se află jucătorul care apără prinos), a oferi; to ~ (up) a sacrifica, a a duce o jertfă. 7. a înălţa (rugăciuni). B. (re/l.) ţăruşul (ia cricket). 2. început, punct from the ~ din capul locului, de la bun început. to ~ oneself a sc oferi. C. intr. a sc oferi, a se ivi, a se prezenta, a se arăta; as chance / VI. vb. A. Ir. 1. a în trerupe (negocieri); a se retrage din; a renunţa la. 2. (amer. si.) opportunity ~s după cum va fi cazul, după cum se prezintă ocazia / situaţia; if more a ucide, a face d e petrecanie (c» dat.). (fam.) to ~ it a plcca, a o şterge. B. intr. 1. (mar.) passe ngers ~ed dacă s-ar prezenta mai mulţi pasageri. a se depărta de ţărm, a porni în larg. 2. o ~ with a scoate, a arunca; to ~ with one's offerer ['ofars1"] s. persoană care o feră; ofertant. coat a-şi scoate / a-şi arunca / a-şi lepăda haina; ~ with your shoes! seo ate-ţi pantofii! offering ['ofarirj] s. 1. propunere. 2. dar, danie; prinos, obol; jertfă, jertfire, sacrificiu. VII. interj, (fam.) 1. pleacă! şterge-o! tuleşte-o! 2. la o parte! 3. jos! hats ~! scoateţi-vă 3. (corn.) ofertă. pălăriile! offertory ['ofotpri, A mer. si -tou-] s. 1. ofertoriu. 2. colectă (in timpul slujbei). off-gas ['o:f gses ] s. (citim.) gaze reziduale. offal ['ofal] I. s. 1. resturi, rămăşiţe; gunoaie. 2. mărunt aie. 3. mortăciune, hoit. 4. deşeuri off-grade ['o(:)f greid,'--] (tekn.) I. adj. de calitate inferioară. II. s. material de calitate de peşte, peşte ieftin / de calitate inferioară. 5. tărâţe. off-balance ['o(:)fibaelans] I. adj. (telm. etc.) dereglat. II. adv. pe picior greşit, nepregătit. inferioară. offhand ['o:fha;nd,'--, -'-] I. adj. 1. improvizat, nepregătit. 2. fără jenă, nestingherit, offbeat ['ofbi;t] I. s. (muz.) 1. măs ură neaccentuată; anacruză. 2. contratimp. II. adj. degajat; an ~ manner o manieră degaj ată. II. aaV. 1. imediat, fără zăbavă. 2. fără jenă (fam.) neobişnuit, extravagant, origina ntric, aiurit. / stinghereală. 3. fără pregătiri anterioare; în mod improvizat. off-board ['3fbo:d, -toad] s. (legâtorie) verso. offhanded ['o(:)f haindid] adj. v. o f f h a n d (I). offcast ['o(:)fka:st, amer. -kaest] adj. s. 1. paria, nenorocit. 2. a dj. dezafectat, scos din offhandedness ['oOfhamdidnis] s. lipsă de jenă / de timidit ate; dezinvoltură. uz. off-heat ['o(:)fiii:t] s. (tekn.) 1. căldură evacuată. 2. (metal. ) şarjă rebutată. off-centre(d) ['o(:)fscnt3(d)[ adj. (tekn.) dezaxat, descentrat; exc entric. r off-colour ['o(:)f kAls ] adj. 1. care nu are culoarea obişnuită; decolora t. 2. de o calitate office ['ofis] s. 1. post, slujbă, funcţie, serviciu; an ~ under government funcţie de îndoielnică; nepotrivit. 3. (fig.) indispus. 4. (amer. si.) (cu caracter) obscen. stat; to leave / to resign ~ a demisiona (din serviciu); to t ake / to enter upon ~ a lua un serviciu, a prelua o funcţie. 2. birou, cancelarie; (amer.) cabinet medical; to be in off-contact ['ofikontaskt] s. ((el.) contact de repaus. the ~ a lucra în birou; dentist's ~ (amer.) cabinet dentar; editorial ~



 (s) redacţie; inquiry off-corn ['o(:)f ko:n] s. tărâţe. ~ birou de informaţii; Insurance O ffice societate de asigurări; lost property ~ biroul off current ['o(:)f 'kArant] s. (electr.) curent de blocare. lucrurilor găsite; police "Circumscripţie de poliţie; public ~ instituţie; (mil.) recruiting off-cuts ]'o:fkAtsj s. pl. deşeuri. ~ birou d e recrutare. 3. minister, departament. 4. pl. dependinţe. 5. (rel.) ceremonie, rit ; off-cycle ['o(:)Fsaikl] s. (tekn.) perioadă de nefuncţionare. slujbă, serviciu; Offi ce for the Dead slujba morţilor; the Office of the Mass sfânta off-day [~'dei] s. zi liberă. -$• to have an ~ a nu fi în formă. offence [a'fens, o'f-] s. 1. (against) delic t (împotriva) (cu gen.), abatere (de la); liturghie; the last ~s maslu. 6. datorie , îndatorire; funcţie; rol; ~ of host a) rol de gazdă; contravenţie (la), violare (cu ge n.),- crimă faţă de; împotriva — (cu gen.). 2. ofensă, ultraj; b) calitate de gazdă. 7. ser iu, amabilitate; good ~ serviciu; pl. amabilitate, jignire; a just cause of ~ mo tiv justificat de supărare; I meant no ~, no ~ was meant bunăvoinţă; HI ~ serviciu prost ; ill ~s pl. rea-voinţă, răutate. 8. (sl.) aluzie; semn; to give n-am vrut să vă jignesc; to give ~ to a jigni, a ofensa (cu ac); too quick to take ~ prea the ~ a face o aluzie, a da să înţeleagă. susceptibil; without ~să nu văfiecu supărare / bănat. 3. (rei.) 4. (mii.) atac, ofensivă; office-bearer [~ibe3r3r] s. funcţionar; persoană oficială. asa lt. office-boy [~bsi] s. curier, băiat de serviciu. offenceless [-lis] adj. 1. fără pa tă / prihană; nevinovat, inocent. 2. inofensiv. office building [~ ibildin] s. (cons lr.) clădire cu birouri. office circular [~ iS3:kjutar] s. instrucţiuni de serviciu; circulară internă. offend [o'fend, o'f-] vb. A. tr. 1. a ofensa, a jigni; a aduce o ofensă / o jignire (cu dat.), a atinge, a insulta; my friend has ~ed me prietenul meu m-a jignit / m-a ofensat; to be office cleaner [~ -kli:n3r] s. femeie de se rviciu (într-o instituţie). ~ed at / by smth. a se simţi jignit / ofensat de ceva; to be ~ed by / with smb. a sc simţi office code [~ koud] s. 1. (tel.) prefix. 2. (aut omatică) cifru, cod. ofensat / jignit de (către) cineva; to be easily ~ed a se supăra foarte uşor, a fi susceptibil. office copy [~ ,kopi] s. copie legalizată. 2. a ating e, a supăra; a revolta; a Fi supărător pentru (ocki, urechi); to ~ the eye a supăra offi ce form [~ fo:m] s. (poligr.) formular administrativ. la ochi, a fi supărător pentru ochi; a şoca privirile; words that ~ the ear cuvinte care office holder [~ ,houki y] s.v. o f f i c e b e a r e r . sună prost la ureche. B. intr. 1. (bibi.) (again st) a greşi, a păcătui, a cădea în păcat office hours [~ lauazj s. ore de birou. (împotriva gen.) to ~ against God a păcătui împotriva lui Dumnezeu. 2. to ~against office hunter [~ ihAnt3r] s. vânător de posturi. a nu respecta, a călca, a se abate de la, a greşi; ( against) împotriva (cu gen.), a greşi faţă office key [~ ki:] s. (tel.) manipulator de o ficiu. de; to ~ against the law a nu respecta / a călca legea, a greşi în faţa legii; to ~ against office lead [~ led] s. tampon. custom a nu se ţine de / a nu respecta o datină. office prefix [~ ipri;fiks[ s. (tel.) numele oficiului telefonic. offende d [-id] adj. ofensat, jignit. officer ['of/s3r] I. s. 1. funcţionar; persoană oficia lă, demnitar; medical ~ of health inspector sanitar; ~ of the court portărel, aprod; returning ~ preşedinte al comisiei offendedly [-idli] adv. pe un ton de om jignit . offender f-or] s. 1. persoană care jigneşte / ofensează. 2. delincvent, făptuitor al u nei electorale (în Anglia); the great ~s of state marii demnitari ai statului. 2. (mil.) ofiţer; crime, criminal; vinovat; (yur.)first~ delincvent judecat pentru pr ima oară; juvenile ~ pl. ofiţeri, cadre ofiţereşti; ~of the day ofiţer de serviciu; billet ing ~ ofiţer cu încartiruirea. 3. (mai ales p o l i c e - ) poliţist, sergent (de stra dă). 4. (mar.) secund (pe un vas delincvent minor; old ~ recidivist. comercial); m ercantile marine ~s ofiţerii de comandă ai flotei comerciale. 5. (mar.) ~ offending [-in] adj. ofensator, jignitor. offensive [a'fensiv, o'f-] I. adj. 1. jignitor, ofensator, insultător; injurios, de ocară. of the watch ofiţer de cart. II. vb. tr. (m ai ales la part. trec.) 1. (mil.) a prevedea cu 2. dezgustător, nesuferit, respingăt or; neplăcut. 3. ofensiv, agresiv. II. s. (mii.) ofensivă; cadre ofiţereşti; the regimen t was well ~ed regimentul avea cadre ofiţereşti foarte bune. 2. a comanda, a conduce . operaţie ofensivă; to act on the ~ a lua ofensiva; to take the ~ a trece la ofensi vă. offensive defensive [~ diifensiv] s. (mii.) apărare activă. office seeker ['ofis , si:k9r] s. carierist, oportunist; vânător de posturi. offensively [a'fensivli, tj'f] adj. 1. jignitor, ofensator. 2. neplăcut, supărător. 3. (mii. office study [~ iStAdi ] s. (geol.) prelucrare. etc.) ofensiv. office wiring [~ iwaiarirj] s. (tel.) ca blaj de centrală. offensiveness [o'fensivnis, o'f-] s. 1. caracter supărător / neplăcut. 2. caracter jignitor office work [~ ws:k] s. muncă de birou; muncă de cancelarie. /



 ofensator. official [a'fl/al, :>'f-] I. adj. 1. oficial; formal; through ~ chan nels pc calc oficială. 2. (farm.) oficinal. II. s. persoană oficială, oficial; funcţiona r. offensive return [s'fensiv ri'tsrn] s. (mii.) trecere la contraatac, contraof ensivă. r offensive war [~ 'wo; ] s. (mil.) război de ofensivă. official circumlocutio n [~ isatomta'kju.'jbn] s. târăgăneală birocratică. offer ['ofar] I. s. 1. ofertă; propuner ; to make an ~ of smth. to smb. a oferi ceva officialdom [a'fi/pldam] s. 1. biro craţii. 2. birocraţie, formalism birocratic. cuiva; to close with an ~ a accepta / a primi o ofertă; this is the best ~ I can make este officialese [a.fi/a'li:/.] s. (fam.) stil / limbaj oficial. tot ceea ce vă pot oferi; (fam.) e ultimul meu cuvânt. 2. (ec.) ofertă; on ~ de vânzare; official guide [a'fijal 'gaid] s. mersul oficial al trenurilor. wool on ~ lână de vânzare; ~s and demand cerere şi ofertă. 3. propunere; ce rere în officialism [a'fiJaliZOT] s.v, o f f i c i a 1 d.o m (2). căsătorie; verbal ~ propunere verbală; ~ of marriage cerere în căsătorie; to decline an officiality [afi/i'a sliti] s. 1. caracter oficial. 2. caracter funcţionăresc / birocratic. ~ a respinge / a refuza o cerere în căsătorie. 4. (înv.) (at) tentativă, încercare, sforţare officialize 'fijalaiz] vb. tr. a oficializa. (de). 5. (bis.) ofrandă, jertfă, prinos. II. vb. A. ir. 1. a oferi, a da; a prezenta; (to) a fi officially [a'fi/sli] adv. oficial. dispus, a fi gata (să); to ~ smb. smth. ~ a oferi ceva cuiva; to ~ one's services to smb. official red tape [a'fi/al red 'teip, a'f-] s. formalism (birocratic), birocraţie. a-şi oferi serviciile cuiva; to ~to do smth. a se oferi să facă ceva; I was ~ed a job mi officiant [a'fi/isnt, o'f-] s. (bis.) preot oficiant. s-a oferit o slujbă; to ~ one's lips for a kiss a întinde buzele pentru un sărut; to ~ a free offic iary [s'fi/isri, amer. si -ieri] adj. 1. oficial. 2. titular. 3. privind postul ocupat sau pardon a făgădui iertare deplină; to ~ an apology a cere iertare, a se scuz a; to ~ an titlul pc care îl arc cineva.



 officiate 656



officiate [a'fifieit, o'f-] vb. A. intr. 1. a funcţiona, a îndeplini o funcţie; to ~as host a îndeplini funcţia de gazdă, a fi gazdă. 2. a sluji, a oficia. B. tr. 1. a îndeplin i (o funcţie). 2. a oficia. 3. (amer. sport) a arbitra; a cronometra. officinal [o fi'sainol, o'fisinal] adj. medicinal; oficinal. officious [o'fijos, o'f-] adj. 1 . importun, plictisitor; supărător de serviabil; care se amestecă în treburile altora. 2 . (înv.) servil, slugarnic. 3. oficios, neoficial. officiously [-li] adv. 1. cu pr ea mult zel. 2. oficios. officiousness [-nis] s. oficiozitate; exces de zel. off ing ['o(:)fin] s. larg; porţiune a mării vizibilă de pe coastă, largul mării din vederea c oastei; in the ~a) nu departe de coastă; b) (fig.) iminent, într-un viitor apropiat; to get an ~ a) (mar.) a ajunge în larg; b) (fig.) a i se deschide o serie de pers pective. offish ['o(:)fi/] adj. (fam.) distant, rezervat, neprietenos; băţos. offish ness [-nis] s. (fam.) rezervă, distanţă, răceală. off-key ['ofki:] (muz.) fals. off-licenc e ['o(:)f laisans] s. magazin de băuturi alcoolice. off-line ]'o(:)f lain] adj. (d espre procesoare) care operează independent de computerul principal; deconectat de la reţea. offload [~'loud] vb. tr. a descărca; a se descotorosi de. offload start [ ~ 'stu:t[ s. (tehn.) pornire în gol. off-pcak ['o(:)f pi:k] adj. 1. situat sub cot a (alpină) maximă. 2. (despre activităţi, servicii etc.) în afara orelor de vârf; cu preţ s . off-position ['oQfpo'ziJsn] s. (electr.) poziţie de repaus /zero /oprire: off-pr int ['o(:)fprint] I. s. extras. II. vb. tr. a tipări separat. off-putting ['o(:)fp utirj[ adj. stânjenitor, grosolan, nesuferit, neplăcut. offreckoning ['oOfrekanin] s . (m


 tru postul de preşedinte. off-year elections [~ i'lekjonz] s. pi. (amer.) alegeri pentru Congres, dar nu şi pentru postul de preşedinte. oft [o(:)ft] adv. (înv., poetic ) adesea, deseori; many a time and ~ deseori, nu o dată, de nenumărate ori. often [' o(:)fon, -ftsn] adv. des, adesea, (a)deseori, de multe ori, în dese rânduri; we ~ me et ne întâlnim adeseori; how ~? de câte ori? cât de des?; how ~do you see him? cât de des î vezi?; (fam.) how ~ have I told you de câte ori ţi-am spus; more ~ than not, ~ and ~, ever so ~ foarte des / frecvent, de foarte multe ori; it cannot be too ~ repe ated that nu se poate repeta / sublinia îndeajuns că. oftentimes f'ofntaimz] adv. (înv ., poetic) adesea. oft-recurring ['o(:)ftri'ko:rin] adj. care se repetă des. oft-t imes [~taimz] adv. (poetic) v. o f t e n t i m e s . oft-told [~touId] adj. pove stit / spus adesea.



ogam ['ogom] s.v. o g h a m. ogee ['oud3i:, OrArji:] s-1- (arhit.) ciubuc, mulur i. 2. linie în fonni de S. ogee arch [~ a:tf] s. (arhit.) arc gotic / ogival, ogivă. ogee dam [~ dami] s. (hidr.) baraj în formă de S. ogham ['ogam] s. (ist.) 1. ogam ( vechi alfabet al celţilor). 2. inscripţie sau literă în alfabetul ogam. ogival [oiArjaiv al] adj. (arhit.) ogival. ogive ['oud3aiv, ou'd3] s. 1. (arhit.) ogivă; boltă ogivală. 2. (mil.) vârf de proiectil. 3. (statistică) curbă de frecvenţă. ogle1 l'ougl] I. s. oche adă, uitătură /privire amoroasă. II. vb. A. tr. a privi pe furiş / cu coada ochiului; a ar unca ocheade / priviri drăgăstoase (cu dat.); a privi drăgăstos / afectuos / cu dragoste ; a se uita galeş la; a face ochi dulci (cu dat.); a ochi, a pune ochii pe; a face cu ochiul (cu dat.). B. intr. a arunca ocheade / priviri drăgăstoase; a face cu och iul. " ogle2 s. (omit.) cucuvea comună (Athene noctua). ogler ['ougtor[ s. persoană care aruncă ocheade. ogre ['ougor| s. căpcăun. oh [ou] I. interj, oh! ah! vai! o! a! o f! II. s. (un) oh! ah! etc. (v. ~ I). III. vb. intr. a exclama „oh"! / „ah"! etc. (v . ~ I). Ohioan [ou'haiouon] I. adj. din Ohio. II. s. locuitor din Ohio. ohm [oum ] s. (electr.) ohm. ohmic foumik] s. (electr.) ohmic. ohmmeter ['oum.mi:tor] s. (electr.) ohmmetru. Ohm's Law ['oumz Îs:] s. (electr.) legea lui Ohm. oho [ou'hou] interj, oho! oil [oil] I. s. 1. ulei; ulei de plante; ulei mineral; untdelemn; blasting ~ nitroglicerină; fixed ~s uleiuri grase; ~and vinegar a) untdelemn şi oţet; b) (fig.) lucruri diametral opuse, divergenţe de neîmpăcat; ca ziua şi noaptea; sweet ~ untdelemn de măsline; (fig.) to pour ~ on the flame a turna gaz peste foc; (fig.) to pour ~ on the waters a aplana / a linişti lucrurile; volatile ~s uleiuri volati le. 2. ţiţei, petrol; produs petrolier; benzină; motorină; to strike ~ a) a da de petrol ; b) (fig.) a-ţi pune Dumnezeu mâna în cap, a avea noroc. 3. substanţă uleioasă / grasă. 4. . vopsea de ulei. 5. (austr. si.) ştire, informaţie. II. vb. A. tr. 1. (tehn. etc.) a unge; (fig.) to ~ smb.'s hand / fist / palm a unge / a mitui pe cineva; to ~ s mb.'s tongue a măguli / a linguşi pe cineva; (fig.) to ~ the wheels a unge roţile, a a plana lucrurile (prin mita etc.). 2. a impregna cu ulei; a pune în ulei. 3. (tehn. ) a alimenta cu ulei (maşinile). B. intr. a deveni uleios. oil asphalt ['oikassfad t] s. (constr.) bitum de petrol / rezidual. oil atomizer [~ ia;tomaizor] s. (teh n.) pulverizator de ţiţei. oil base [~ beis] s. (mine) natură a / caracter al petrolul ui. oil bath [~ ba:8] s. (tehn.) baie de ulei sau de ţiţei. oil-bearing [~ibeorirj] adj, (mine) petrolifer, purtător de ţiţei. oilbird [~bo:d] s. (omit.) caprimulgul-gras (Sleatornis caripensis). oil bloom [~ blu(:)m] s. (mine) fluorescenta petrolulu i. oil brake [~ breik] s. (tehn.) frână hidraulică. oil-burner [~ibo:n3r] s. v. o i l t h r o w e r . oilcake [~kcik] s. turtă de ulei. oil-can [~ka?n] s. 1. (tehn.) ca nistră / cană / bidon de ulei. 2. (mine) ungător,gresor. oii car [~ kci:rJ s. (ferov.) vagon-cisternă. oii carbon [~ ika:bon] s. (chim., tehn.) calaraină. oil catcher [~ ikaMjbr] s. (tehn.) separator de ulei. oil cleaner [~ ikli:nar] s. (tehn.) filtr u de ulei. oilcloth [~klo:9[ s. muşama, linoleum. oil clutch [~ kUl/J s. (tehn.) 1 . ambreiaj cu ulei. 2. deflector de ulei. oil cock [~ kok] s. (tehn.) robinet de ulei cu cep. oil coke [~ kouk] s. (mine) cocs de petrol. oil-colour [~ikAbr[ s. (mai ales pl.) vopsea de ulei. oil crust [~ krAst] s. (tehn.) crustă de ulei ars. oil cup [~ kAp] s. 1. (tehn.) lubrificator, ungător; cană de ulei. 2. (ferov.) cuti e de unsoare. oil damper [~ da2mpor] s. (tehn.) amortizor cu ulei. oil deposit [ ~ diipozit] s. 1. (tehn.) crustă de ulei ars. 2. (/nine) zăcământ de ţiţei. oil derrick [~ derik] s. (mine) turla.unei sonde de ţiţei; sondă de ţiţei. oil dipper rod [~ idipo 'rod] s. (tehn.) jojă. oil dish [~ di/] s. (tehn.) captator de ulei. oii duet [~ dAkt] s . (tehn.) conductă de ulei; canal de ungere. oiled [oild] adj. 1. (despre sardele



 etc.) în ulei. 2. (despre mătase etc.) impregnat, impermeabil. 3. (sl.) well-~ beat turtă, criţă. 4. (poligr., despre hârtie) uleiat. oil eliminator ['oil i.limincite'j s. v. o i l c a t c h e r . oil-engine [~icna3in] s. (tehn.) motor cu motorină; motor Diesel. . oiler ['oibr] s. 1. ungător, lucrător care unge maşinile etc. 2. fabricant sa» vânzător de ulei. 3. v. o i 1 - c a n. 4. v. o i 1 - s k i n. 5. v. o i 1 - w e 11 . 6. v. o i l - t a n k e r . 7. (sl.) fiinţă mieroasă, linguşitor. oil expeller ['oil i ks>pelorJ s. (tehn.) separator de ulei. oil feed [~ fi:d] s. (tehn.) alimentare cu ulei. oil feeder [~ ifi:dor] s. (tehn.) lubrificator, ungător. oilfield [~fi:ld ] s. 1. zăcământ de ţiţei. 2. regiune petroliferă. 3. exploatare petrolieră. oil filler [~ l3r] s. 1. (tehn.) gură pentru umplere cu ulei. 2. (auto) racord / ştuţ pentru umplere cu ulei. oil filling [~ ifilirj] s. (tehn.) umplere cu ulei, ungere. oil filter [~ ifiltor] s. v. o i 1 c I e a n e r. oil flotation [~ flouiteifan] s. (mine) flotaţie cu ulei.



 657 oldie



oil funnel [~ rckti faior] s. (tehn.) epurator de ulei. oil refinery [~ riifainori] s. rafinărie de pe trol. oilrig [~ngj s. instalaţie de foraj. oil rubber [~ >rAbar] s. (chim.) factis . oil run [~ rAn] s. (tehn.) canal de ungere; orificiu de uns. oil scraper [~ >s krcipor] s. (tehn.) segment raclor. oilseed [~si:d] s. sămânţă oleaginoasă. oii separator [~ isep3reitor] s. (tehn.) separator de ulei. oil-shale [~/eil] s. (geol.) şist bi tuminos. oil-skin [~skin] s. 1. muşama, pânză gudronată. 2. pl. haine de ploaie / imperm eabil. oil slug [~ slAg] s. (ind.) dop de ţiţei. oil station [~ .stei/an] s. (au/o) staţie de benzină. oilstone [-stoun] s. piatră de şlefuit / de tras. oil strainer [~ ist reino'] s. (tehn.) filtru de ulei, sorb, crepină. oil sump [~ sAmp] s. 1. v. o i i p i t. 2. (auto) baie de ulei. oiltanker [~itaenkor] s. (mar.) (vas) petrolier, cisternă. oii tar [~ ta:rJ s. (mine) gudron de petrol. oil thrower [~ >9rouor] s. (auto) deflector / aruncător de ulei. oil varnish [~ ivamtf] s. 1. (chim.) ulei d e in sicativat, firnis, lac de ulei. 2. (tehn.) strat protector de ulei. oil-wel l [~wel] s. 1. (mine) sondă de ţiţei. 2. (tehn.) cutie de ungere. oily ['sili] adj. 1. de ulei, ca uleiul, uleios. 2. unsuros; murdar (de grăsime). 3. (jig.) onctuos, m ieros, linguşitor. ointment ['ointmont] s. alifie, pomadă (pentru jrec/ie). O.K. ['o u'kei, ou'kci] v. o k a y. okapi [ou'ka:pi] s. (zooî.) okapi (Okapia johnstoni). o kay I. adj. în regulă, foarte bine, perfect. II. vb. tr. si in/r. a aproba. III. int erj, bine, de acord, în regulă, perfect. IV. s. aprobare. okey-doke(y) ['ouki'douk(i )] I. adj. (amer. jam.) foarte bun, perfect. II. a«V. foarte bine. okie ['ouki] s. (amer.) 1. muncitor agricol ambulant (mai ales din statul Oklahoma). 2. refugia t din regiunile bântuite de furtuni ale statului Oklahoma. 3. vagabond. 4. (sl.) l ocuitor din Oklahoma. Oklahoman ['Ouklo'houman] I. adj. din Oklahoma. II. s. loc uitor din Oklahoma. oky s. v. o k i e . old [ould] l.'adj. 1. bătrân, în vârstă, în etate; s ~ as the hills foarte bătrân; ~ people / folk bătrâni; (amer.) ~ man Brown bătrânul domn rown; to remain an ~ maid a împleti cosiţa albă, a rămâne fată bătrână; ~ and young tineri o be growing / getting ~ a îmbătrâni, a înainta în vârstă; to live to be ~ a trăi până la a in his ~ days la vârsta sa înaintată, către sfârşitul vieţii sale; (fam.) she dresses ~ fel care se îmbracă o îmbătrâneşte; (prav.) you can't put an ~ head on young shoulders nu poţi a înţelepciunea unui bătrân la un tânăr; (fam.) the ~ one bătrânul, babacul. 2. în vârstă d de; I am twenty years ~ am douăzeci de ani; a hundred-year ~ tree un copac de o s ută de ani, un arbore secular; at five years ~ he could read ştia să citească la vârsta de cinci ani; she left London at six years ~ a părăsit Londra când era de şase ani; a twoyear ~ child un copil de doi ani; he looks ten years ~er pare cu zece ani mai în vâr stă / mai marc; he is the ~est of my friends e cel mai în vârstă dintre prietenii mei; t o be ten years ~er than a avea cu zece ani mai mult decât, a fi cu zece ani mai ma rc ca; she is ~er than I e mai marc / mai în vârstă decât mine; how ~ are you? ce vârstă ai



 câţi ani ai?; how ~wouId you take her to be? câţi ani îi dai? 3. vechi, uzat, învechit, de odat; ~ clothes haine vechi / uzate; ~bread pâine veche; it's the same ~ story e t ot aceeaşi poveste veche / veşnic acelaşi cântec; (fam.) to put off the ~ man,



to cast off the ~ Adam a se dezbăra de obiceiuri sau idei învechite, a se lăsa de năravu ri vechi; that's ~ stuff e un lucru vechi / o vechitură; (pl.) news a week ~ ştiri d e acum o săptămână. 4. vechi, de demult, de odinioară^antic; as ~ as the hills vechi de cân lumea; as ~as Adam de demult, de la Adam şi Eva; my ~friend vechiul meu prieten; ~customs obiceiuri vechi; an ~ family o familie de viţă veche; ~ debt datorie veche, datorie care datează de mult; ~ wine vin vechi. 5. vechi în meserie, cu experienţă, exp erimentat, priceput, versat; servant of ~standing servitor vechi / priceput. 6. în vechit. înrădăcinat, inveterat; he is ~ in sin e un păcătos vechi / înrăit. 7. fost; ~ boy upil fost elev al şcoalei; ~civil servant fost funcţionar, funcţionar pensionat; the ~ year anul care a trecut; to see the ~ year out a face revelionul. 8. (aa un sen s amical sau accentuat cuvântului următor); ~man / boy dragul meu, prietene, frate; dear ~ Brown dragul de Brown. you can dress any ~ how poţi să te îmbraci cum vrei / nu importă cum; any ~ thing nu contează ce, orice; take any ~ hat ia orice pălărie (vrei); come at any ~ time vino când vrei; (fam.) to have a rare ~ time a sc distra de mi nune; ~man of the sea om plictisitor / care se ţine scai de cineva. II. s. 1. the ~ bătrânii. 2. vechime, trecut, antichitate; of ~ pe vremuri, altădată, de demult, odini oară; I know her of ~ o cunosc de multă vreme; from / of ~ din vechime, din bătrâni, de totdeauna; in times of ~, in the days of ~ în vremurile de demult, pe vremuri, altăd ată, odinioară; men of ~ oameni de pe vremuri / de altădată. old-acquainted l'oukta'kwei ntid] adj. care s-au cunoscut de mult. Old Adversary [~ od'vo:sori] s. v. O l d N i c k . old age ['ould reid3] s. bătrâneţe, vârstă înaintată. old-age pension [~ 'pen/an] pensie de bătrâneţe. Old Bailey [~ 'beili] s. (jur.) principala curte cu juri din Lon dra până în 1906. old bean [~ 'bi:n] s. (la vocativ sl.) dragă, bătrâne. old bird [~ 'bo:d] s. v. o l d h a n d . old bloke [~ 'bloukl s. (sl.) hodorog, moş. old boy [~ 'boi] j . l . v. o l d m a n (3). 2. the Old Boy v. O l d N i c k. 3. fost elev într-o p u b l i c e l e m e n t a r y - s c h o o l . old buffer [~ 'b\h'\ s.v. o l d b l o k e . old card [~ 'ka:dj s. v. o l d b l o k e . old chap |~ 't/aep] s. v. o l d m a n (3). Old-Clothes Exchange ['ould'klou&z iks.t/cind3] s. mare piaţă cent rală de vechituri din Londra. old-clothesman ['ould'kloudzmasn, -mon],pl. old-clot hesmen [-men, -man] s. negustor de haine vechi. old-clothes shop ['ould'klouoz / op] s. magazin cu haine de ocazie. old cock ['ould 'kok] s.v. o l d m a n (3). O ld Colony [~ 'kobni] s. the ~ (amer.) (folosit ca supranume) Statul Massachusett s. old compaigner [~ kom'peinor] s. 1. (/nil.) veteran. 2. (lîg.) om încercat / trec ut prin multe. old coon [~ 'ku:n] s. (sl.) v. o l d h a n d . Old Country [~ 'kA ntri] s. (amer. fam.) Anglia. old country s. 1. patrie. 2. the Old Country, the ~ (amer.) Anglia. Old Dart [~ 'da:t] s. (auslr. glumeţ) the ~ Anglia. Old Davy [~' deivi] s. v. O l d N i c k . old dog [~ 'dog] s.l.v. o l d h a n d. 2. (ca vocat iv) dragul meu (prieten), prietene, frate. Old Dominion [~ do'minion] s. the ~ ( amer.) (folosit ca supranume) Statul Virginia. old egg [~ 'eg] s. v. o l d b e a n . olden ['ouldnj I. adj. (înv.) bătrân; vechi; in ~ time(s) de demult, altădată, odinio ară. II. vb. tr. si i/i/r. (rar) a îmbătrâni. Old Enemy [~ 'enomij s.v. O l d N i c k . Old English [~ 'inii/] s. (lingv.) engleza veche (700-1200; după unii autori, 4501150). old-established [~is'taebli/t] adj. vechi, de demult, din bătrâni; înfiinţat / st abilit de demult. old face [~ Tcis] s. (poligr.) (caractere) medievale. old-fang led [~'faerjld] v. o l d - f a s h i o n e d . old-fashioned [-'faî/snd,'-.--, -'-] adj. demodat, învechit, de modă veche, vechi. old-fashionedness [~'fre/pndnis,'-.—, -'—] s. caracter demodat / învechit. old fellow [~ 'felou] s. 1. v. o l d m a n (3) . 2. the Old Fellow v. O l d N i c k . old file [~ 'fail] s. (amer.) militar bătrân. old-fogeyish [~'fougii/] adj. v. o l d f o g y i s h . old fogy [~ Tougi] s. 1. bătrân cu idei învechite. 2. vechitură. old fogydom [~ Tougkbm] s. idei învechite. old fo gyish [~ 'fougii/] adj. învechit, demodat. old fruit [~ Tru:t] s.v. o l d b e a n . Old Gentleman [~ 'd3Cntlmonl s. the ~ v. O l d N i c k . Old Glory [~ 'glo(:)r i] s. (amer.) drapelul S.U.A. old goat [~ 'gout] s. (amer. sl.) bătrân antipatic şi scâr bos. old-gold [~'gould[ adj. de culoarea aurului vechi. Old Gooseberry [~ 'guzbo ri] s.v. O l d N i c k . Old Guard [~ 'ga;d] s. the ~ 1. (ist.) vechea gardă imper ială din Franţa. 2. (amer. pol.) aripa ttltraconservatoare a republicanilor. 3. (fig



 .) vechea gardă. old hand [~ 'hsnd] s. (fam.) vulpoi bătrân, om cu experienţă; om umblat; he's an ~ at it se pricepe grozav. Old Harry [~ tari] s. v. O l d N i c k . oldhat [~'han] adj. învechit, demodat. oldie ['ouldi] s. (amer. fam.) 1. lucru vechi / de pe vremuri; vechitură. 2. bătrânel; bătrânică.



 oldish 658



olivet(te) ['olivet, -vit] s. v. o 1 i v e (1,8). oldish ['ouldi/J adj. 1. bătrâior, destul de bătrân. 2. cam vechi. olive wood ['oliv wud] adj. 1. lemn de măslin. 2. pădur e de măslini. Old Lady of Lime Street [ould 'leidi av 'laini strirt] s. the ~ (can ad. glumeţ) Compania Golfului Hudson. olla podrida f'ola p:)'dri:da, 'olja, -pa'd] s. 1. un fel de tocană cu carne şi zarzavaturi. 2. amestec (pestriţ), ghiveci. old-l ine fouldlain] adj. 1. conservator. 2. tradiţional. Old-Line State [~ 'steit] s. ( amer.) (folosit ca supranume) Statul Maryland. ology ['olowd3i] s. (glumei) 1. şti inţă. 2. pl. teorie (goală), teorii abstracte. Olympiad [ou'limpifed] s. olimpiadă. old maid ['ald'meid] s. 1. fată bătrână. 2. (bot.) saschiu (Viuca sp.). Olympian [ou'limpian ] I. adj. 1. olimpian. 2. grandios, impunător; plin de condescen old-maidish [~'mei di/, -'--] adj. de fată bătrână. old man ['ould mxn],pi. old men [-man, -'men] I. s. 1. om bătrân, moşneag. 2. (bot.) denţă. II. s. olimpian, zeu grec. lemnul-Domnului (Artemisia abrotanum). 3. (c« vocativ) dragul meu, prietene, frate; Olympic [ou'limpik] aay. olimpic. bătrâne. 4. (fam.) bărbat, soţ. 5. the ~ (fam.) babacu, bătrânul, tata. 6. (mar. i.) căpitan. Olympic Games [~ 'geimz] s. jocuri olimpice. Olympic green [~ 'gri:n] s. (mineral.) verde de smarald sau de jad. 7. (sl.) patron. 8. (mii. fam.) colo nel. 9. (aitstr.) cangur mascul adult. II. adj. (austr fam.) Omani [ou'mumi] I. adj. din Oman. II. s. locuitor din Oman; the ~ poporul din Oman. 1. mare, masiv. 2. remarcabil, deosebit. r ombre ['ambar] s. (î«v.) ombre (joc de.cărţi). old master [~ 'mci:sta ] s. (arte) 1. vechi maestru. 2. tablou de un vechi maestru. ombudsman [bmbu:dzman] s. (pol.) ombudsman. oldness ['ouldnis] s. (rar) bătrâneţe. omega ['oumi ga, -meg-, amer. si ou'mirga, -meg-] s. omega (ultima literă din alfabetul Old Nic k ['ould 'nik] s. (fam.) dracul, Necuratul, Satana, Scaraoţchi, Sarsailă, Aghiuţă, grec) (sifig.). Ucigă-1-Crucea / -Toaca. omelet(te) ['omlit,-let] s. omletă; savoury ~ om letă cu verdeţuri; sweet ~ omletă cu Old North State [~ 'nr>:9 isteit] s. (amer.) (fol osit ca supranume) Statul Carolina de dulceaţă; (prov.) one can't make an ~ without breaking eggs nu se poate şi cu slănina-n Nord. pod şi cu varza unsă. old salt [~ 'sa:lt ] s. (amer. mar. fam.) bătrân lup de mare. omen ['oumen, -man] I. s. prevestire, pia ză, augur; semn; to be of bad ~ a fi de rău Old Sam [~ 'sa:m] J.V. O l d N i c k . a ugur, a fi semn rău. II. vb. tr. a prevesti, a fi semn de. old-school [~'sku:l[ ad j. de şcoală veche, demodat. omened [-d] adj. (în cuvinte compuse) de... augur; ill—de rău augur. Old Scratch [~ 'skrat/] s. v. O l d N i c k . omentum [ow'mentom] s. (an at.) epiploon. Old smokey [~ 'smouki] s. (amer. sl.) scaunul electric. r ominous ['aminas, 'oum-] adj. de piază-rea, de rău augur, care nu prevesteşte nimic old stage r [~ 'steid3a ] J . V , o l d h a n d , bun; ameninţător. old-standing [~'st£endirj] s . vechime; veche tradiţie. r ominously [-li] adv. sinistru; neliniştitor, ameninţător. o ldster ['ouldsta J s. (fam.) persoană în vârstă, moş; babă. ominousness [-nis] s. caracter inistru/ameninţător. Old Testament ['ould 'testamant] s. the ~ (bibl.) Vechiul Testa ment. omissible [ou'misibl, -sab-] adj. care se poate omite, de care te poţi lipsi / dispensa. old thing [~ 6irj] s. 1. vechitură, lucru vechi. 2. v. o 1 d b e a n. omission [ou'mi/an, a'm-] s. omisiune, scăpare. old-time f~taim] adj. de altădată; de modat, învechit. r old-timer [~itaima ] s. (fam.) 1. persoană care a îmbătrânit în concepţi etc. de altădată. omissive [ou'misiv, a'm-] adj. făcut prin omisiune. omit [ow'mit, a 'm-] vb. tr. 1. a omite, a lăsa afară; a scăpa; to ~ doing / to do smth. 2. locuitor v echi. a omite / a nu face ceva. 2. a neglija, a uita. old top [~ 'topj J.V. o l d b e a n . omnibus ['amnibas] I.pl. omnibuses [-iz] s. 1. omnibuz. 2. autobuz. 3. (electr.) bară. old trot [~ 'trot] s. (sl.) cată, gură-spartă. 4. antologie, culegere de opere (mai ales ale unui singur autor). II. adj. 1. care cuprinde old whale [~ /iweil] s.v. o l d s a l t . mai multe puncte, care are mai multe scopuri; an ~bill proiect de lege referitor la diferite oldwife [~'waif[ s. (iht.) hering. chestiuni. 2. accesibil. old wives'tale [~ waivz 'teii] s. poveste de cumetrie, palavre, bazaconii. omnibus box [~ boks] s. (teatru) lojă mare pentru mai mulţi abon aţi; lojă de avanscenă. old woman ['ould 'wuman],pl. old women [-'wimin] s. (femeie) băt rână, babă. omnibus circuit [~ isa:kit] s. (electr.) fir de cale pentru troleibuz. old -womanish [~'wumani/, ould'w-] adj. de femeie bătrână, băbesc. omnibus edition [~ iidi/a n] s. opere complete (ale unui autor, publicate într-un singur Old World I. [~ Va:



 ld] s. Lumea veche (Europa, Asia, Africa). II. ['--] adj. 1. din volum). lumea v eche (Europa, Asia, Africa). 2. old-world vechi, de când lumea; străvechi. omnibus r esolution [~ irezoilm/an] s. hotărâre referitoare la mai multe chestiuni. oleaceae [ ouli'eiju] s. pi. (bot.) oleacee. omnibus route [~ ru:t] s. linie de autobuz(e). oleaginous [.ouIi'aîd3inas] adj. 1. olcaginos. 2. uleios, gras. 3. (fig.) mieros, onctuos. omnibus train [~ trein] s. (rar) tren personal. oleaginously [-li] adv . (fig.) mieros, onctuos. omnicompetent [lomni'kampitant] aay. (despre un judecăto r) de drept comun. oleander [iOuli'a;ndar] s. (bot.) leandru (Nerium oleander). omnidirectional [.omnidi'rek/anal] adj. (tel., radio) omnidirecţional. oleaster [i Ouli'a2star] s. (bot.) sălcioară, măslin sălbatic, salcie mirositoare, răchiţică omnifariou pamni'fe arias] adj. felurit, divers, de tot felul; variat. (Elaeagmts angustifo lia). omnifîcent [am'nifisant] aay. atotereator. olefin I'oulifin] s. (chim.) hidr ocarbură olefinică, alchenă. omnipotence [am'nipatans] s. atotputernicie, omnipotenţă. ole ography [louli'ografi] s. oleografie. omnipotent [am'nipatont] aay. atotputernic , omnipotent. oleoresin [lOuliou'resin] s. (mine) răşină fluidă. omnipresence ['omni'prc zans, om-] s. omniprezenţă, ubicuitate. olericulture ['alarikAltfal s. legumicultura . omnipresent ['omni'prezpnt, om-] adj. omniprezent, prezent pretutindeni. olfac tion [r>rfa5k/3n[ s. (fiziol.) miros, simţul mirosului. omniscience [om'nisians, /ians, -jsns] s. atotştiinţă, cunoaştere a tuturor lucrurilor. olfactive [ol'faîktiv] adj. v. o l f a c t o r y (I). omniscient [ani'nisiant, -/iant, -Jant] adj. atotştiuto r. olfactory [al'fadctari] I. adj. olfactiv. II. s. 1. organ olfactiv, nas. 2. m iros. omnium gatherum ['omniam 'gararăm] s. (glumeţ) adunătură, talmeş-balmeş; societate ol garch ['oliga:k[ s. oligarh. : amestecată / pestriţă. ■ oligarchic(al) [,oli'ga:kik(al)] adj. oligarhic. omnivore ['omnivo:'] s. (animal) omnivor. oligarchy ['oligu:kij s. oligarhie. omnivorous [om'nivaras] aay. omnivor. oligocene [a'ligousim, -gas -,'—] s. (geol.) oligocen. omnivorously [-li[ adv. (fam.) (a citi etc.) fără alegere, de toate. oligophrenia [oligou'frknjo, -nia] s. (med.) oligofrenie. omoplate ['o umaplcit] s. fanat. înv.) omoplat. oligophrenic [loligou'frenik] adj. (med.) oligo fren. omphalocele ['amfalasid] s. (med.) hernie ombilicală. oligopoly [lOli'gopsIi ] s. (ec.) oligopol. omphalos ['amfabs] s. (grec.) 1. (atwt.) ombilic, buric. 2. (ist.) omphalos (piatră conică oligopsony [oli'gapsani] s. (ec.) oligopson. aflată la Delfi care se credea a fi centrul pământului). 3. (ist.) ridicătură în mijlocul oligosacc haride [oligou'ssksirnid] s. (chim.) oligozaharidă. pavezei. 4. (fig.) punct centr al, centru; buricul pământului. oligotrophic [.oligou'trofik] adj. (ecologie) oligot rof. on [on forma normală, tare şi slabă; an, n forme slabe rare] I. prep. 1. (arată loc ul) oligotrophy [lOli'gotrafi] s. (ecologie) oligotrofie. . pe, peste, în, la; it floats ~ the water pluteşte pe apă; he sits ~ the bench sade pe bancă; oliguria [oli'g juaria] s. (med.) oliguric. ~ the continent pe continent; ~the sea pe mare; ~ th e way pe drum; ~ the earth pe pământ; olio ['ouliou] s. 1. ghiveci; tocană. 2. (fig.) amestec; mişmaş. 3. (muz.) potpuriu. ~ land pe uscat; ~ shore pe ţărm; (teatru) ~ the st age pe scenă; to go ~ the stage a juca oliphant ['olifant] s. olifant, corn de fil deş (în Evul Mediu). pe scenă, a intra în scenă; she had been ~ a visit a fost în vizită; c we have dinner olivaceous [roli'vei/as] adj. măsliniu, de culoarea măslinei. ~ the t rain? putem lua masa în tren?; he has his rucksack ~his back are / duce rucsacul o livary ['alivari, -veri] adj. în formă de măslină, oval. olive ['oliv] I. s. 1. (bot.) măs lin (Olea europaea). 2. măslină. 3. v. ~ b r a n c h. 4. pădure în spate; she has a ring ~ her finger are un inel în deget; - ' Change la Bursă; a picture de măslini. 5, lemn de măslin. 6. pl. rulouri de carne cu verdeţuri. 7. culoarea măslinie. 'hanging ~ the wall un tablou care atârnă pe perete; his hat ~ his head cu pălărie pe cap; have you an y money ~ you? ai ceva bani la tine?; she read it in the paper ~ page 8. încheieto are (informă de măslină). II. adj. 1. de măsline. 2. măsliniu. olive-branch [~bra:nt/] s. 1. ramură de măslin (ca simbol al păcii); to hold out the four a citit asta în ziar la p agina a patra; continued ~ the page five continuare în pagina a cincea; ~ the main road pe şoseaua principală; Stratford ~ Avon Stratford pe Avon; ~ a întinde ramura de măslin, a face oferte de pace. 2. (mai ales pl., glumeţ) copii. (mar.) ~ board the ship pe bordul vasului; to go ~ the bench a-şi avea reşedinţa la tribunal; olive-colou red [~.kAlod] adj. măsliniu, oliv. a fi magistrat; to be ~ a newspaper a lucra la redacţia unui ziar; he is ~ the "Times" olive-green [~gri:n] I. adj. verde-oliv. I I. s. (culoare) verde-oliv. e la „Times". 2. (arata direcţia, mişcarea) pe, în; asupra ( cu gen.), spre; put it ~ the olive grower [~igrouar] s. cultivator de măslini. tab



 le pune-o pe masă; he threw it ~ the floor 1-a aruncat pe podea; to drop / to go d own / olive-oil [~sil] s. untdelemn de măsline. to fall ~ one's knees a îngenunchea, a cădea, a se aşeza în genunchi; to march ~ Rome olive-shaped [~/eipt] adj. v. o l i v a r y . a merge asupra Romei; a merge spre Roma; a room that looks ~ the stree t o cameră olive-tree [~tri:] s. v. o l i v e i (1).



 659 one



care dă în stradă; ~ the right (hand) la dreapta; ~ the left (hand) la stânga; ~ this si de a) pe această parte; b) de pe această parte; - the other side a) pe cealaltă parte; b) de pe cealaltă parte; ~ the South spre sud; to tread ~ smth. a călca pe ceva; ~ high sus; from ~ high de sus; attack ~ smb. atac asupra cuiva; working ~ a peg c are se învârteşte în jurul unui pivot; to turn one's back ~smb. a întoarce spatele cuiva; I cannot shut my door ~ him nu pot să-i închid uşa în nas; the key is turned ~hime încuiat ; to smile ~smb. a zâmbi / a surâde cuiva; to go ~an excursion a face o excursie, a pleca în excursie. 3. (arată o stare, un mod, un proces, o situaţie, o ocupaţie) de, în, p e, la, din. pentru; ~duty de serviciu, în exerciţiul funcţiunii; ~ fire în flăcări; ~ sale e vânzare, expus spre vânzare; to be ~ the go a) a fi în mişcare, a fi activ; b) a se pr egăti de plecare; to be ~ the move a) a fi în mişcare; b) a fi în creştere / în dezvoltare; ~ the sly în taină, pe ascuns / pe furiş; to be ~ guard afide garda; a fi de strajă; (up ) ~ one's tiptoe în vârful picioarelor; ~ foot pe jos; ~ a bicycle pe bicicletă; to be ~ one's feet a fi / a sta în picioare; she is ~ her feet all day toată ziua e în pici oare, n-are timp să stea jos; stuck ~ (to) the wall lipit de perete; with a lady ~ his arm cu o doamnă Ia braţ; shoes ~ her feet cu pantofi în picioare; the dog is ~ th e chain câinele c în lanţ; to be ~ the committee a face parte din / a fi membru în comit et; to be ~ the staff a face parte din personal; to play ~ the violin a cânta la v ioară; (com.) -delivery la livrare / furnizare; I am here ~ business sunt aici pen tru afaceri; (amer.) to be working ~ smth. a lucra la ceva; to live ~ one's priv ate income a trăi din venituri proprii; to put money ~ a horse a paria pe un cal; to have pity / mercy / compassion ~ smb. a avea milă de cineva; to confer a reward ~ smb. a da o răsplată / o recompensă cuiva, a răsplăti pe cineva; (com.) ~ hand de rezer vă; în depozit; ~ the alert, ~ one's guard de strajă, treaz, atent; ~ credit pe credit ; ~ demand la cerere; he is sweet ~ her e îndrăgostit / amorezat de ca; ~ horseback călare; to be ~ all fours with a fi deopotrivă / la fel cu; the two cases are not ~ all fours cele două cazuri nu sunt identice / la fel; - suspicion sub bănuială, bănuit; to be ~ one's best behaviour a se sili sa se poarte cât se poate de cuviincios; (f am.) to be ~ the spree a chefui, a face chef, a o face lată; (Jam.) ~ the cheap ie ftin; (amer.) ~ the dead gratuit, gratis; ~an average în medie; (fam.) ~a string păcăl it; tras pe sfoară, înşelat; it's bad travelling ~ an empty stomach nu c bine să călătoreşt u stomacul gol; I have nothing ~ him n-am nimic împotriva lui; (fam.) this round ( of drinks) is ~ me plătesc eu acest rând (de băutură); to be ~ it a fi bine pregătit, a se pricepe bine la ceva; a fi tare în materie de; ~ trial de probă, ca încercare; to be mad ~ smb. a fi nebun după cineva; ~ a large scale pe scară largă; cu toptanul; map ~ the scale of hartă (raportată) la scara de; tax ~ tobacco impozit pe tutun; (fam.) ~ the shelf a) rămasă fată bătrână; b) bolnav; he spent most of his money ~ books cheltuia o arc parte din bani pe cărţi; she insists ~ your presence insistă să vii. 4. (arată temeiul , justificarea) pe; în baza, pe garanţia (cu gen.); ~ principie din principiu; to ac t ~ principie a face ceva după anumite principii; based ~a fact bazat pe un fapt; put to death ~ a false accusation executat pe baza unei acuzaţii false; to have sm th. ~ good authority a şti ceva dintr-o sursă sigură / dintr-o sursă demnă de crezare; to act ~ the advice of smb. a acţiona după sfatul cuiva; to act ~ one's own account a f ace ceva din proprie iniţiativă; ~ the initiative of smb. din iniţiativa cuiva; to do smth. ~ purpose a face ceva dinadins / intenţionat; ~ my word pe cuvântul meu; ~ my life pe viaţa mea; (up) ~ (my word of) honour pe cuvântul meu de onoare; pe onoarea mea. 5. (arată cauza, motivul, condiţia) din, de, în, pe; ~ account of din cauza (cu g en.); pe motivul că; he was absent ~ account of ill health a lipsit din cauză de boa lă; I did it ~ your account am făcut-o pentru dumneata; ~ the ground that pe motiv că, din cauză că; ~condition that cu condiţia ca; ~ these conditions cu aceste condiţii; it depends ~ circumstances depinde de împrejurări. 6. despre, cu privire Ia; asupra (c u gen.); pe socoteala (cu gen.), la; he speaks ~ this subject vorbeşte despre aces t subiect; you must read Halliday ~ Shakespeare trebuie să citeşti aprecierile lui H alliday cu privire la Shakespeare; inquiry ~ smb. informaţii asupra cuiva; to draw a cheque ~ a bank a emite un cec asupra unci bănci; a curse ~him blestem asupra l ui, să fie blestemat; the effect ~ this fact efectul asupra acestui fapt; acid has



 no power ~ gold acidul n~are nici o influenţă asupra aurului, acidul nu atacă aurul; a joke ~ you o glumă pe socoteala ta; (ec.) interest ~ one's capital dobândă Ia capita l; (corn.) profit ~sales câştig Ia vânzări; to congratulate smb. ~ his successes a felic ita pe cineva pentru succesele sale. 7. (temporal) în, într-o, la, de, cu, după; ~ a p articular day într-o anumită zi; the day ~ which I came ziua în care am venit; ~ the d ay of his arrival în ziua sosirii lui; ~ the following day a doua zi, în ziua următoar e; ~ the evening of the 1st of May în seara zilei de întâi Mai; ~ a fine day într-o bună z i; ~ a dark night într-o noapte întunecoasă; ~ certain days în anumite zile; I was born ~ the 5th of March m-am născut la cinci martie; ~ his birthday de ziua naşterii lui; ~ the birth of his son la naşterea fiului său; ~ my arrival la sosirea mea; ~ the o ccasion of his marriage cu ocazia căsătoriei sale; - application la cerere; ~ the fi rst attempt la prima încercare; ~ the stroke of seven la ora şapte fix, când bate ora şa pte; ~ Sunday(s) duminica; ~ Tuesday marţi, marţea; ~ nights noaptea; ~ hearing this când a auzit / auzind aceasta; ~ the minute punctual, exact la timp; ~ a sudden b rusc, deodată, pe neaşteptate; (com.) ~ receipt of this la primirea prezentei. 8. (a ra/ă consecutivitatea) peste, după; losses ~losses pierderi peste pierderi; blow ~ b low lovitură după lovitură. -0* ~ the whole în general, în total, în întregime; ~ all hands n toate părţile, cu toţii; ~ the contrary din contră, dimpotrivă; ~ our part din partea no astră, în ceea ce ne priveşte; ~ the other hand pe de altă parte. II. adv. 1. (arată conti nuarea) mai departe, înainte; mereu; to fly ~ a zbura mai departe, a-şi continua zbo rul; he went ~ a mers mai departe; he sent his luggage ~ şi-a trimis bagajul înainte ; she worked ~ continua să lucreze, lucra înainte; they talk ~ continuă să discute; writ e ~! scrie mai departe!; sing ~! cântaţi mai departe! it keeps ~ raining nu mai încete ază să plouă, plouă mereu; move~! circulaţi! ;~and~ mereu, mai departe, neîncetat; to toil and ~ a trudi mereu / fără întrerupere; and so ~ şi aşa mai departe; ~and off din când în la intervale, uneori, eu intermitenţe; he is neither ~ nor off



nu zice nici aşa, nici aşa; nici în căruţă, nici în teleguţă. 2. înainte, în continuare; fr aci / de azi înainte, de acum încolo; from that day ~ din ziua aceea; it was well ~ in the day ziua era înaintată; well ~ in the evening la o oră înaintată din noapte; to ta lk away well ~ into the small hours a discuta până noaptea târziu / către orele mici; we ll ~ in years la o vârstă înaintată; to be getting ~ in years a înainta în vârstă, a îmbătr getting ~ for two o'clock nu mai e mult până la ora două, e aproape două; later ~ mai târz iu. III. pârtie, adverbială (determină sau modifică înţelesul unui verb în diferite sensuri ai ales în acela al punerii, funcţionării, prezenţei sau continuării) to turn ~ the tap a deschide robinetul; put your coat ~! îmbracă-ţi haina! pune-ţi haina!; to have one's sho es ~ a fi încălţat; to get ~ in life a reuşi în viaţă, a prospera; to be ~ to smth. a înţel prinde ceva; I was to him ~ the phone this morning i-am vorbit la telefon azi d imineaţă; I'll put you ~ to him le voi da / face legătura (la telefon); with his spect acles ~ cu ochelarii pe nas; to put ~ the cloth a pune masa; to have nothing ~ a fi gol; what had she got ~? cu ce / cum era îmbrăcată?; she had a blue dress ~ era îmbrăc ată cu / avea o rochie albastră; to put the kettle ~ a pune ibricul pe foc / Ia încălzit ; (si.) to be a bit ~, to be rather ~ a fi afumat / beat / cherchelit / pilit. I V. adj. 1. pus; deschis; care funcţionează etc.; the water is ~ again iar curge apa; are the brakes ~? frânele sunt pusc? 2. (teatru etc.) care se joacă; care rulează etc .; what is ~ to-morrow? ce se joaca mâine? 3. (teatru, fam.) care joacă; he is ~ as Lear joacă în rolul regelui Lear. 4. la rând, următorul; are you ~? c rândul tău? 5. (fam.) prezent, de faţă; won't you be ~? n-ai să fii acolo? nu te duci? 6. (fam.) afumat, che rchelit; he's a bit ~ c cam ameţit / afumat. 7. to be ~ to / at smb. (fam.) a se d a la cineva; a critica pe cineva. 8. (despre băuturi alcoolice) ~ consumption cons umaţie în local. V. s. (sport) partea terenului unde se afiă jucătorul care apără ţăruşul ( het). VI. vb. i»tr. (si.) to ~ with one's coat a-şi pune / a-şi îmbrăca haina. VII. interj . înainte! nu te lăsa! etc. onager ['onaga1"], pl. onagers [-z] sau onagri [-grai] s . (zool.) onagru (Equushemionus onager). onanism ['ounanizpm] s. 1. onanism, ona nie, masturbaţie. 2. (med.) coitus interruptus. onanist ['ounanist] s. onanist. on ce [wAns] I. adv. 1. o (singură) dată; only ~ numai o dată; more than ~ nu o dată, de ne numărate ori; în nenumărate rânduri; ~every day o dată pe zi; ~ a week o dată pe săptămână; ce o dată sau de două ori; ~ more / again încă o dată; not ~ niciodată, nici măcar o dată; d) for all o dată pentru totdeauna; ~ and again în repetate rânduri; câteodată, uneori, di n când în când; (for) ~ in a way, ~ in a while, ~ and no more, for ~ o dată; rareori, ra



 r, foarte rar; din an în Paşte; he writes a letter ~ in a while scrie câte o scrisoare foarte rar / din an în Paşte; (fam.) if I told him ~ I told him 20 times i-am spus nu o dală, ci de douăzeci de ori; dacă nu i-aş fi spus de atâtea ori; he never ~ asked him self what the outcome might be nu s-a întrebat nici măcar o dată / nu s-a gândit nici un moment care ar putea fi rezultatul; (fam.) (if) / when ~ o dată ce, de îndată ce, cum ; (if) ~ you hesitate you are lost de îndată ce şovăi eşti pierdut; (prov.) ~ is not custo m o singură dată e tot una cu deloc; (prov.) ~ bitten twice shy cine s-a fript cu ci orbă suflă şi-n iaurt; (prov.) ~ a knave is never an honest man cine fură o dată fură totde una. 2. odată, odinioară, altădată, pe vremuri; ~ (upon a time) there was a fost odată (ca niciodată); I knew her ~am cunoscut-o cândva; a song ~so popular un cântec atât de popu lar altădată; I was ~ very fond of him îmi era foarte drag pe vremuri; at ~ a) imediat , numaidecât, la moment, pe loc; într-o clipă, îndată; come at ~! vino imediat / numaidecât ; I am going at ~plec numaidecât / îndată / într-o clipă; b) în acelaşi timp, deodată, dint ată, totodată; don't all speak at ~ nu vorbiţi toţi o dată / în acelaşi timp; to do several ings at ~, (fam.) to have several things on at ~ a face mai multe treburi odată / în acelaşi timp; (prov.) one can't do two things at ~ nu se pot face două treburi odată! ; nu poţi ţine doi bostani într-o mână; all at ~dcodată, pe neaşteptate, brusc. II. s. o da or this / that ~ de data aceasta, în mod excepţional. III. adj. (înv.) de odinioară, de altădată, de pe vremuri; my ~ master profesorul sau stăpânul meu de pe vremuri; his ~ fr iend prietenul său de altădată. once-over [~iouv3r] s. 1. (amer. fam.) inspecţie superfi cială/ sumară. 2. (amer.) cercetare amănunţită, examen atent; to give smb. the ~ a măsura p cineva din cap până în picioare. 3. (amer. fam.) lucru de mântuială, rasoleală. once-overightly ['wAnsiOuva'laitli] ş. (amer. si.) v. o n c e - o v e r (3). oncer ['wAnsar ] s. (fa/n.) persoană care se duce duminică la biserică numai o dată. oncology [on/kalad ji] s. (med.) oncologie, cancerologie. oncome ['Dn'kMii] s. început (al unei activ ităţi importante). on-coming ['onikAmin] I. adj. care se apropie; viitor. II. s. apr opiere; the ~ of autumn apropierea toamnei. oncost fonîkDSt] s. (ec.) cheltuieli i ndirecte; cheltuieli de regie. on current ['on ikArsnt] s. (electr.) curent de c onducţie. ondatra [Dn'dstra] s. (zool.) (şobolan) bizam (Ondatra zibethica). ondogra ph [':mdougra:f, amer. -graef] s. (electr.) ondograf. ondometer [an'dDinita1"] s . (tel.) undametru, frecvcnţmetru. one [wAn] I. num., adj. 1. unul, una; primul, întâi ul, întâia; thirty-~ books, (rar) ~ and thirty books treizeci şi una de cărţi; a hundred a nd ~ / a thousand and ~ o groază de, o mulţime de; ~ man in ten unul din zece; for ~ thing pe de o parte; în primul rând; chapter ~ capitolul întâi; science is ~ thing and art is another ştiinţa e una şi arta e alta; I for ~ cu unul; în ceea ce mă priveşte, cât d re mine; on the ~ hand pe de o parte. 2. singur, unic; my ~ and only daughter si ngura şi unica mea fiică; there is only ~ way to do it nu există decât o singură cale / un singur mijloc de a o face; his ~ care singura sa grijă; the ~ real danger is that singurul pericol adevărat este că; no ~ man can do it nu există nici un singur om car e s-o poată face; as ~ man ca un singur om; unanim; într-un singur glas; to cry out with ~ voice a striga într-un glas; with— accord / consent în unanimitate, în mod unanim ; to be made / to become ~ a se căsători,



 one-acter 660



a se uni prin căsătorie. 3. acelaşi, identic, la fel; all the pupils gathered in ~ pla ce toţi elevii s-au adunat în acelaşi loc; (fam.) it is all ~ to me whether îmi e tot un a / mi-e egal / mi-e indiferent dacă; to remain for ever ~ a rămâne / a fi mereu acelaşi , a nu se schimba niciodată; to be ~ with smb. a fi de aceeaşi părere cu cineva; to be ~ with smth. a face corp comun cu ceva, a fi una cu ceva. 4. (nehotărât) un oarecar e, un anume; ~ Mr. Smith un oarecare domn Smith. 5. (nehotărât, temporal) ~ evening în tr-o seară; ~ of these days într-una din zilele acestea; at ~ time I lived in Rome a fost o vreme când locuiam la Roma; ~ day I shall pay you am să-ţi plătesc într-o zi / când a. II. s. unu; unitate; house No. 1 casa de la numărul 1; (fig.) number ~ subsemna tul; sine însuşi, persoana sa; to look after number ~ a avea grijă de persoana sa, a-şi face interesele personale mai întâi; (si.) that's for number ~ asta e pentru mine / pentru mandea; table number ~ masa numărul 1 (la restaurant); eleven is written wi th two ~s unsprezece se scrie cu doi de unu; there is only ~ left n-a mai rămas de cât unul; ten to ~ a) unu la zece; b) e foarte probabil; the last but ~ penultimul ; the next day but ~ a treia zi; poimâine; two volumes in ~ două volume într-unui; to be at ~ with smb. a fi de acord cu cineva; it is ~ o'clock c ora unu; (sl.) to g ive smb. ~ in the eye a lovi pe cineva în ochi, a-i da cuiva una în ochi; to call at a pub for a quick ~ a intra la cârciumă să bea ceva; (fam.) to go ~ better than smb. a înlătura pe cineva, a lua locul cuiva; a întrece pe cineva; (fam.) you're ~ too many for me eşti mai tare ca mine; to make ~ a înmulţi un ochi (la tricotat); he is not ~ to retain angry feelings nu e omul care să fie ranchiunos / să ţină la supărare; (fam.) I' m not much of a ~ for sweets nu prea sunt amator de dulciuri; to make ~ of the p arty a face parte dintr-un grup; will you make ~? nu vii şi tu?; (sl.) ~ over the eight beat, cherchelit, afumat; (fain.).don't tell me ~ nu-mi spune gogoşi, minciu ni. III. pron. A. nehol. I . (înlocuieşte un substantivfolosit mai înainte pentru a ev ita repetarea lui); I am through with this book, will you let me have another ~? am terminat cartea asta, eşti bun să-mi dai alta?; this ~ acesta; aceasta; that ~ a cela; aceea; those ~s aceia; acelea; which ~ do you prefer of these books? ce ca rte preferi dintre acestea?; the ~ on the shelf aceea de pe raft; the ~s we love cei pe care îi iubim; the ~ who spoke cel care a vorbit; he is the ~ who wrote me el e cel care mi-a scris; that's her likeness, the ~ hanging over the door iată p ortretul ei, cel care e atârnat deasupra uşii; this word has two pronunciations,™Engli sh and ~French acest cuvânt are două pronunţări, o pronunţare engleză şi alta franceză; Hav a good fountain-pen? Yes, I have ~ ai un stilou bun? Da, am unul; his house is a small ~ casa lui e (una) mică; the best ~ cel mai bun; my sweet ~ draga mea; my own ~ comoara mea; the present ~s cei prezenţi; the little ~s copiii; the young ~s a) copiii; b) puii de animate; the young ~s are at school copiii sunt la şcoală; a nest with three young ~s un cuib cu trei puişori; (fam.) that's a good ~ asta-i bu nă, e bună; the Evil One dracul, duhul / spiritul răului; ~ after another unul după altu l; he drank five glasses of wine ~ after another a băut cinci pahare de vin unul d upă altul. 2. unul; oarecare; cineva; ~ of them unul din(tre) ei; he is ~ of us e unul de-ai noştri / dintre noi; ~ of my friends unul din(tre) prietenii mei; no ~ nimeni; never a ~ nici unul; many a — mulţi; multe; such a ~ un astfel de om; each ~ fiecare; ~ another unul altuia; unul pe altul; they give presents ~ another îşi fac cadouri unul altuia; he and his wife adore ~ another el şi soţia sa se adoră unul pe altul; ~ with the other unul cu altul; (fam.) ~ or other fără excepţie; all in ~ toţi împr eună; în totalitatea lor; ~ and all toţi împreună şi fiecare în parte, toţi ca unul, fără e ey ~ and all declined toţi au refuzat, fără excepţie; ~ by ~ unul câte unul; the pupils en tered the class-room ~ by ~ elevii au intrat în clasă unul câte unul. B. pron. imperso nal (se traduce prin pers. 2-a sing, sau prin „se " impersonal); if ~ wants a thin g done, ~ had best do it oneself dacă vrei să faci ceva, mai bine fă-o singur; ~ canno t always be right nu poţi avea totdeauna dreptate; ~ may do what ~ likes with ~'s own poţi face ce vrei cu ce-i al tău; what can ~ say? ce se poate spune?; ~ never kn ows what may happen nu se ştie niciodată ce se poate întâmpla; ~ must live according to ~'s means trebuie să trăieşti după mijloace, întinde-te cât te ţine plapuma; to cut off ~'s nger a-şi tăia degetul. one-acter [rWAn'aîktor] s. (amer. teatru) piesă într-un act. one-a



 rmed ['wAna:md[ adj. cu un singur braţ; ciung. one-armed-bandit [~rba;ndit] s. (am er.) joc mecanic de noroc automat. one-arm joint ['WAnci:m 'd3oint[ s. (amer.) b ufet expres. one-celled ['wAnseldJ adj. (biol.) unicclular, monocelular. one-cyl inder ['wAnisilindo'] adj. (telm.) cu un (singur) cilindru. one-ear ['wAn'i3r] a ay. cu o singură ureche, one-eyed ['wAn'aid,'--] adj. 1. cu un singur ochi; chior. 2. (sl.) neeonştiincios, superficial. onefold ['wAnfould] s. simplu, necomplicat; naiv. one-footed ['wAnifutid] adj. (zool.) monopod. one-handed ['wAn'hasndid,',--] adj. cu o singură mână; ciung. one-horse(d) ['wAn'ho:s(t),'--] adj. I. cu un (sin gur) cal. 2. de un cal putere. 3. sărăcăcios; de importanţă secundară, fără importanţă, neî e-horse town ['wAnh:>:s 'tăun] s. oraş din fund de provincie / prăpădit. one-idea'd, one -idead ['wAnai'diad,'-—] adj. îngust la minte, fără orizont. oneiric [o'naiorik] adj. on iric. one-legged f'wAn'legd, -'legid, 'WAn-, 'wAni-[ adj. 1. cu un singur picior . 2. (fig.) uni lateral; inegal. one-liner ['WAn.lains'J s. replică spirituală, vorbă d e spirit. one-man ['WAtimasn] adj. 1. pentru o singură persoană, de un singur om. 2. executat de un singur om. 3. individual, personal. one-man band [~ bamd] s. per soană care cântă concomitent 1a mai multe instrumente. one-man show [~ /ou) s. expoziţie personală. oneness ['WAnnis] s. 1. unitate, unire; identitate; asemănare. 2. singul aritate. one-off [.WAnofJ adj. care se întâmplă o singură dată. one-piece ]'wAnpi:s] adj. 1. dintr-o singură bucată. 2. (lehn.) monobloc.



oner ['wAns'] s. (sl.) I. om sau lucru rar /grozav. 2. (fam.) lovitură grea, una. 3. (fam.) lovitură care se socoteşte un punct (la crichet). onerous ['onsras, roun-] aay. (despre condiţii etc.) oneros, împovărător, care cade greu în sarcina cuiva, greu. o nerously [-li] adv. oneros. onerousness [-nis] s. caracter oneros. oneself [WAn' self] pron. I. refl. (se întrebuinţează cu infinitivul verbelor reflexive) to excuse o neself a se scuza. II. (de întărire) singur; sine; there are things one can't do by ~ sunt lucruri pe care nu le poţi face singur. one-shot ['wAnjot] s. 1. publicaţie o cazională. 2. apariţie ocazională a unui interpret. 3. (cin., TV) prim-plan (al unui s ingur actor I interpret etc.). one-shot lubrication [~ lju:briikei/5n] s. (tehn. ) gresarc/ ungere centrală. onesided [~'saidid, WAn's-1 adj. 1. care are o singură f aţă; pe o singură parte; a ~ street o stradă cu case doar pe o singură parte. 2. unilatera l. 3. părtinitor; nedrept. onesidedness [-nis] s. asimetrie; caracter unilateral.' ■ one-spot ['WAnspot] s. (amer.) hârtie de 1 dolar. one-storied ['wAniSto:rid] adj. cu un singur etaj. onetime f'wAntaim] adj. fost, de pe vremuri. one-track ['WAn trzek] adj. (despre calea ferată) cu o singură linie; (fig.) ~mind minte strâmtă, om strâm t la minte / cu orizont îngust. one-up [~ 'Ap] adj. (fam.) 1. (sport) care are ava ntaj de un punct. 2. (fig.) care are (un) avantaj (asupra unui adversar I concur ent); aflat într-o poziţie avantajoasă. onc-upmanship [—manjip] s. (fam.) abilitate de a -şi asigura o poziţie avantajoasă; abilitate de a-şi pune adversarul într-o poziţie nefavor bilă. one-way ['wAnwei] adj. (despre sens etc.) unic. one-way valve [~ vaslv] s. ( tehn.) supapă de reţinere. onfall ['onfo:l] s. atac, asalt. onflow ['onflou] s. 1. şuv oi, curent; afluenţă, îmbulzeală. 2. (mine) aflux. ongoing ['onegouin] adj. 1. continuu. 2. în desfăşurare; curent; actual. ongoings [-z] s. acţiuni; purtare (mai ales ciudată, s candaloasă sau necuviincioasă). onion ['Anisn] I.s. I. (bot.) ceapă (Allium cepa). 2. (sl.) cap, dovleac, tigvă; to be off one's ~ a înnebuni; a fi într-o ureche. 3. (sl.) indigen din Berrnude. 4. (/nil.) rachetă. 5. (fam.) to know one's ~ a-şi cunoaşte bine meseria, a fi stăpân pe meserie. II. vb. ir. 1. a găti cu ceapă. 2..a freca (ochii) cu ceapă (ca să lăcrimeze). onion-eyed [~aid] adj. cu lacrimi de crocodil în ochi. onionski n [~skin] s. hârtie subţire. oniony ['Anjoni] adj. de ceapă, ca ceapa; cu bulb. onkus ['onkas] aay. (austr. sl.) 1. prost, de proastă calitate. 2. defect, stricat. onla y foniei] s. aplicaţie, garnitură. on-licence ['on-Iaisans] s. brevet autorizând vânzare a băuturilor spirtoase consumate în local. on-limits ['on 'limits] adj. (amer.) fără res tricţii, cu acces liber. on-line ['onlain] adj. (infor.) conectat direct la un cal culator; controlat sau acţionat de un computer (central). onlooker ['onilukor] s. martor (mai ales ocazional); spectator. onlookîng ['onilu:kinJ adj. 1. care priveşte / observă / contemplează; care percepe. 2. prevestitor. only ['ounlij I. adj. singu r, unic; his ~ daughter singura / unica lui fiică; the ~ copy extant exemplarul un ic; my one and ~ hope singura şi unica mea speranţă; he is the ~ man who e singurul om care. II. aaV. 1. numai; doar; nu... decât; he has ~ one brother are doar un frat e; are un singur frate; one person ~ numai o singură persoană; ~ seven men remained



 alive doar şapte oameni au mai rămas în viaţă; I can ~ refuse nu pot decât să refuz; he has to ask for it n-are decât s-o ceară; it is ~ a matter of common sense e doar o chest iune de bun-simţ; I am ~ too pleased to nu pot decât să fiu bucuros să, îmi face o plăcere eosebită să; ~ see ia uită-te numai; ~ too true foarte adevărat, cât se poate de adevărat; ot ~... but also nu numai... dar / ci şi; if ~numai dacă; we must respect him if ~ f or his honesty trebuie să-1 respectăm măcar pentru cinstea sa; (fam. ironic) it is ~ m e e doar umila mea persoană. 2. abia, de-abia, tocmai, chiar; ~ just numai ce, toc mai; I have ~ just come de-abia am venit; I was ~ just in time am venit în ultimul moment, am sosit tocmai la timp; ~ yesterday abia / tocmai ieri. III. conj, dar , însă, ci, numai că; the novel is interesting ~rather too long romanul este interesan t, dar / însă cam prea lung; ~ that numai că, dacă nu, cu excepţia faptului că, (în) afară ptul că. only-begotten [-biigttn] adj. (rel.) singur(ul), unic(ul). on-off ['ono(: )f] adj. 1. (tehn.) conectat-deconectat. 2. (autom.) tot-nimic, onomastic [onou' msestik, -ns'ni-] adj. (lingv.) onomastic. onomastics [lonow'maîstiks] s. pl. (fol osit ca sg.) (lingv.) onomastică. onomatop(e) [o'nomatoup] s. cuvânt onomatopeic. on omatopoeia ['Onouma2tou'pi(:)a, -nam-, -ta'p-, Oinomat-, o'nomat-] s. (grec.) on o matopee. onomatopoeic(al) [ionoumanou'pi:ik(3l), -nsm-, -ta'p-, ocnomst-, Sinsm at-] aay. onomatopeic. on-position ['onpo'zi/sn] s. (electr.) poziţie de lucru. on rush ['onrA/] s. asalt, atac; năvală; acces (de). onset ['onset] s. 1. asalt, atac; ~of wind rafală de vânt, viforniţă. 2. început; as the first ~ (chiar) de Ia început. 3. iz ucnire; the ~ of war izbucnirea războiului. onsetter ['onisetar] s. 1. (mine) gura r, muncitor la gura puţului. 2. (electr.) electrician de serviciu. ■ onshore ['3njb: r, -oar, oar] adv. spre / către ţărm. on-side [bnsaid] s. (sport, la crichet) stânga jucăt orului care apără barele.



 661 open house



onslaught ['onsb:t] s. atac (sălbatic / crâncen), (şijig.) năvală. Ontarian [on'ts arian] I. adj. din Ontario. II. s. locuitor din Ontario. onto ['ontu, 'onto] prep. 1. p e; to get ~ a horse a se urca pe cal. 2. (si.) la; pe urinele (cuiva) etc.; he's ~ you te-a prins cu ocaua mică. ontogenesis [ontou'd3enisis] s. (biol.) ontogeneză. ontogenetic iontoud3i'netik] adj. (biol.) ontogenetic. ontogenist [on'tod3inist ] s. (biol.) ontogenetician. ontogeny ['onte^ini] ş. v. o n t o g e n e s i s . on tological [lonta'bd^ikpl, tou'l-] adf (fiziol.) ontologic. ontologism [on'tolsdîiz pm] s. (fiziol.) ontologism, cunoaşterea directă a lui Dumnezeu de către om. ontology [on'bbd3i] s. (filoz.) ontologie, teoria filozofică a existenţei. onus ['ounas] s. ( laţ.) 1. povară; sarcină; îndatorire, răspundere; obligaţie. 2. (îehn.) sarcină. onward l'o I. adj. înainte; de înaintare; ~ movement mişcare înainte; mişcare de înaintare. II. adv. mai ales amer.) v. o n w a r d s . onwards [-z] adv. înainte, mai departe; în contin uare; from his time ~de acum înainte, de azi încolo. onymy ['animi] s. (biol. rar) n omenclatură ştiinţifică. onyx ['oniks, 'oun-] s. (mineral.) onix. oodles ['u:dlz] ş. pi. ( fam.) puzderie; grămadă, berechet; ~ of money munţi / grămezi de bani, bani cu grămada. oo f [u:f] s. (si.) bani, pitaci, piştari, bogăţie, avere. oof-bird [~ba:d] (si.) bogătaş, om gras la pungă. ooftish ['u:fti/] s. v. o o f. oofy ['u:fi] adj. (si.) plin de ban i, putred de bogat. oolite ['oualait, 'ououl-j s. 1. (geol.) oolit. 2. (mineral. ) calcar oolitic. oolitic [lOua'litik, iouou'1-] adj. (geol.) oolitic. oolitic o re [~ o:r, -oor] s. (mineral.) limonit. oology [ou'ol3d3i] s. oologie, ştiinţa care se ocupă cu ouăle păsărilor. oolong ['u:brj] s. oolong (un sort de ceai chinezesc negru) . oom [u:m] s. (în Africa de Sud) unchi. oomph [umf] s. (şl.) 1. vigoare, energie. 2 . şarm, nuri. oomycetes [.ouamai'siitiz] ş.pl. oomicetc. oon [u:n] pron. etc. (dial. ) v. o n e . oospore ['ou3spo;r, '-us-] s. (bot.) oospor. ooze [u:z] I-s. 1. nor oi, nămol, tină, glod,clisă. 2. prclingcre, scurgere înceată, picurare. 3. infiltraţie. 4. nfuzie de scoarţă de stejar etc. (folosita în industria tăbâcitului). 5. loc mocirlos, mlaş ină. II. vb. A. intr. 1. a se scurge încet, a se prelinge, a picura; a se infiltra; to ~ through the ground a se scurge încet în pământ; sap that ~s from a tree sevă care se prelinge dintr-un copac. 2. (jig.) to ~away a se scurge, a scădea; my courage is o ozing away îmi piere curajul; (jig J to ~ out a transpira, a fi dat în vileag; the s ecret ~d out secretul a transpirat, taina a fost dată în vileag; to ~ with politenes s a fi de o politeţe onctuoasă, a fi extrem de politicos. B. tr. 1. a picura; the wa lls were oozing water se prelingea apă pe pereţi; pereţii erau igrasiosi. 2. (jig.) a fi plin de; a radia; he is oozing self-conceit c plin de el, nu mai poate de îngâmfa t ce e. ooze leather ['u:z ilcoV] s. (pielărie) velur. ooziness ['u:zinis] s. 1. c aracter nămolos / noroios. 2. umiditate, vlagă. oozy f'u:zi] adj. 1. nămolos, noroios. 2. umed. op ['op] s. (med.fam.)prese, de la o p e r a t i o n (4). opacimeter [ -oupo'simito1"] s. (fiz.) opacimetru, turbidimetru. opacity [ou'passitî] s. 1. opa citate; (fiz.) acoustic ~ impermeabilitate la sunet. 2. întune cime, obscuritate. înt uneric. 3. (fig.) obscuritate; lipsă de claritate (in gândire); lipsa de inteligenţă, pr ostie. opal ['ouppl] s. (mineral.) opal. opalescence [loupp'lesons] s. (fiz.) op alcsccnţă; joc de culori. opalescent [.oups'lesant] ad/, opalescent, lăptos, multicolo r. opalesque [-oupo'lesk] adj. v. o p a l e s c e n t . opal glass ['ouppl glo:s ] s. sticlă opală / lăptoasă. opaline ['oupoli:n, -lain] I. ş. 1. sticlă lăptoasă. 2. (mine opalin. II. ['oupolain, amer. şi 'oupslinj adj. v. o p a l e s c e n t . opaque [ ou'pcik] I. adf 1. opac; tulbure. 2. obscur, neclar, nedesluşit. 3. (jig.) opac, o btuz, greoi la minte; prost. 4. (teAt.) nedesluşit. II. s. 1. întuneric. 2. obiect înt unecos. opaqueness [-nis] s. opacitate. op art ['op ra:t] s. (arte) op art. ope [oup] (poetic) I. vb. tr. a deschide. II. adj. deschis, descuiat. open ['ouppn] I. adf 1. deschis (şi jig.); ~ window fereastră deschisă; wide ~ larg deschis; ~ quest ion chestiune deschisă / nerezolvată; ~ sore rană deschisă. 2. deschis, neîngrădit, neîmpre it, liber; ~ field câmp deschis; in the ~ air în aer liber, sub cerul liber; to slee p in the ~ a dormi în aer liber, a dormi afară; in the ~ country în plin câmp; the ~ sea largul mării; in the ~ sea în larg. 3. deschis, ncsigilat; desfăşurat, desfăcut; ~ envelo pe plic deschis; ~ parcei pachet desfăcut. 4. deschis, descoperit, neacoperit; ~ c arriage trăsură deschisă /descoperită. 5. ~ to a) pasibil de, care poate da loc la; expu



 s la (sau cu dat.); ~ to all the winds în calea tuturor vânturilor; to lay oneself ~ to calumny a se expune la calomnii; b) capabil de; dispus să, gata să; apt de; to b e ~ to advice a fi dispus / gata să primească sfaturi; ~ to pity capabil de milă. 6. l arg, generos, darnic; to have an ~ hand a fi darnic / generos. 7. deschis, since r, neprefăcut; făţiş; ~ contempt dispreţ făţiş; to be ~ with smb. a fi sincer cu cineva. 8. ic; de notorietate publică; accesibil tuturor; deschis; ~ scandal scandal public; ~secret secret public; ~ trial judecată publică, proces public; ~ season sezon desch is (pentru vânătoare). 9. liber, vacant;



the job is ~postul e vacant. 10. (despre vreme) senin, frumos. 11. deschis, fără pre judecăţi; ~ mind spirit deschis / receptiv; to keep an ~ mind to smth. a nu avea pre judecăţi în legătură cu ceva / păreri preconcepute despre ceva. 12. (fon. despre sunete) de chis; ~ice gheaţă care nu împiedică navigaţia; (/nil.) ~ order formaţie de luptă desfăşur ~ verdict constatare a infracţiunii fără specificarea infractorului; ~ winter iarnă blândă (mar.) ~ river râu liber pentru navigaţie (neîngheţat); (ec.) ~ credit credit deschis; (ec.) ~ account cont deschis / curent. II. vb. A. tr. 1. a deschide; to ~the doo r wide a deschide larg uşa; to half ~the door a deschide uşa pe jumătate; (jig.) to ~ the door to a da / a lăsa frâu liber (cu dat.); to ~ one's eyes a deschide ochii (şi f ig.); to ~ one's mouth a deschide gura; not to dare to ~ one's lips a nu îndrăzni să d eschidă gura; that ~s new prospects for them aceasta le deschide noi perspective. 2. a desfunda (o sticla); a desface (un pachet); a despături (un jurnal etc.). 3. a deschide (un magazin etc.); to ~a new shop a deschide un nou magazin; to ~ Par liament a deschide sesiunea parlamentului; to ~a park to the public a deschide u n parc pentru public. 4. a face, a da (o gaură într-un perete). 5. a dezvălui, a expun e, a destăinui; to ~one's heart to smb. a-şi deschide inima faţă de cineva; to ~one's de signs to smb. a-şi dezvălui proiectele cuiva. 6. a începe; a deschide; to ~ negociatio ns a începe tratative; to ~ a conversation a începe o conversaţie; to ~ fire a deschid e focul; to ~ the ball a) a deschide balul; b) (jig.) a lua iniţiativa. 7. a defrişa , a desţeleni (o suprafaţa de pământ); (fig.) a pregăti (terenul). 8. (ec.) a deschide; to ~ an account in smb.'s name a deschide un cont pe numele cuiva; to ~ a loan a de schide un credit; to ~ the budget a prezenta bugetul. 9. (la jocuri de cărţi) a începe , a deschide (licitaţia, jocul); to ~ the bidding with two hearts a deschide jocul cu două cupe. 10. to ~ out a) a deschide, a despături (un ziar etc.); b) a da extin dere; amploare (unei întreprinderi etc.); c) a largi; to ~up a) a deschide; b) a d ezvălui, a expune; c) a începe; d) a deschide, a face accesibil. B. rejl. a se desch ide; a fi sincer; fără ascunzişuri. C. intr. 1. a se deschide; the door won't ~ uşa nu s e deschide; the door ~s into the garden uşa dă în grădină; the exit ~s directly onto the s treet ieşirea dă direct în stradă; the bank ~s at seven banca se deschide la (ora) şapte. 2. (despre flori) a se deschide, a înflori. 3. (despre o privelişte etc.) a se desfăşura , a se întinde. 4. a începe; the debate ~ed dezbaterile începură. 5. (la jocuri de cărţi) a deschide. 6. to ~ out a) (despre o privelişte etc.) a se desfăşura, a se întinde, a se e xtinde; b) (despre persoane) a se deschide, a se destăinui; he ~ed out to his brot her se destăinui fratelui său; to ~up a) a se deschide; b) a începe; c) (fam.) a fi si ncer, a vorbi cu sinceritate; d) (mil.) a deschide focul; e) (sport) (despre un meci etc.) a se înviora. III. ş. the ~ 1. cerul liber; in the ~sub cerul liber; în aer liber. 2. (mar.) larg. 3. publicitate. 4. (sport) open. openable foup^nobl] adj . care se poate deschide. open account l'ouppn o-kaunt] s. (ec.) cont curent. op en-air ['oupan'es1",'— ] I. s. aer liber; in the ~ în aer liber. II. adj. în aer liber . open-air treatment [~ 'triitmont] s. (med.) cură de aer. open-and-shut ['ouppnan 's/At] adj. (despre o situaţie, un caz etc.) clar şi lămurit; uşor de dovedit; fără ascunzi i. open antenna [~ sen'tena] s. (amer. tel.) antenă exterioară. open-armed [~'a:md] adj. cald, cu braţele deschise; an ~ welcome o primire caldă. open boat [~ 'bout] s. (mar.) navă nepuntată, navă fără punte; barcă deschisă / nepuntată. Open Brethren [~ 'brcO s. pi. (rel.) Fraţii de la Plymouth (sectă protestantă). opencast [~ka:st] s. (mine) e xploatare la zi. open cheque [~ t/ek] s. (coin.) cec nebarat / deschis. open cir cuit [~ 'sa:kit] s. (electr.) circuit deschis / întrerupt. open cluster [~ 'klAsto r] s. (astron.) roi deschis. open country [~ 'kAntri] s. câmp deschis; regiune des chisă. open cover [~ rkAvor] s. 1. (ec.) poliţă de asigurare deschisă. 2. (/nat.) acoper ire deschisă. open door [~ do:r, -dos1"] I. s. 1. uşă / intrare deschisă (pentru toţi). 2. (ec.) acces liber (pentru toate ţările). II. adj. open-door (ec.) liber, a uşilor des



 chise. open-eared [~'iod] adj. atent, care ia scama la toate, căruia nu-i scapă nimi c; care prinde din zbor; cu auzul fin. open-end [~ 'end] adj. deschis, nelimitat , care permite alternative. open enrollment [~ in'roulmont] s. 1. (univ.) admite re liberă (fără examen de admitere). 2. admitere într-o şcoală medie, indiferent de domicil u. opener ['ouppna1"] s. 1. deschizător; tin ~ instrument pentru deschiderea cutii lor de conserve. 2. (text.) desfăcător, destrămător. 3. joc / partidă de deschidere. 4. (l a pocher) cărţi care dau cuiva dreptul să deschidă. open exhaust ['oup?n ig'zo:st] s. (a uto) evacuare liberă. open-eyed [~'aid,'—] adj. 1. cu ochii mari (de mirare). 2. (ji g.) vigilent, atent, cu ochii în patru. open-faced [~'feist] adj. cu faţa deschisă. op en-field system [~'fi:ldisistim] s. (ist.) sistemul terenurilor fără haturi care, du pă recoltă, devin păşuni comunale. open-handed [-'haendid,'—»--, amer. şi -ed] adj. darnic, mâna deschisă / largă. open-handedly [~'haendidli] adv. darnic, cu mâna largă. open-hande dness [~'ha3ndidnis, amer. şi -ded-] s. dărnicie, generozitate. open-hearted [~'hu:t id, amer. şi -cd] adj. 1. cu inima deschisă, sincer. 2. mărinimos, generos, cu suflet marc. open-heartedly [~.hu;tidly, amer. şi -ed-] adv. 1. cu inima deschisă. 2. mărinim os, generos, darnic. o pen-hear tedness [~'ha:tidnis, amer. şi -ed-] s. 1. francheţe , sinceritate. 2. cordialitate. 3. mărinimie, generozitate, dărnicie. open hearth [~ 'ha:8J s. 1. vatră. 2. (metal.) vatră deschisă. open house [~ ihaus] s. 1. casă deschisă, ospitalitate. 2. zi sau perioadă de vizitare (a instituţiilor etc.).



 opening 662



opening ['oupninj I. s. 1. deschizătură; gaură, bortă; deschidere. 2. început; preludiu. 3 . (/nat.) operaţie (matematica). 4. (tehn.) muncă, operaţie, mânuire, manipulare. 5. (me a\) 3. deschidere (a unei conferinţe ele); vernisaj (al unei expoziţii). 4. conjunct ură favorabilă; operaţie; to perform an ~ on smb. a face cuiva o operaţie; to undergo an ~ a suferi o ocazie; posibilitate. 5. post vacant, vacanţă. 6. (jur.) expunere prel iminară a cazului de operaţie / o intervenţie chirurgicală; emergency ~ operaţie urgentă. 6 (amer.) conducere către apărare. 7. (amer.) expoziţie de mode (într-un magazin universa l). 8. (sa/i) deschidere, (a unei întreprinderi etc.); exploatare (a unei căiferate etc.). 7. (mil.) operaţie; base of ~s primele mişcări. 9. (amer) luminiş; rarişte. 10. tre cătoare, pas, chei (în munţi). 11. canal; bază de operaţii. 8. (ec.) operaţie (financiara, e bursă etc.). strâmtoare. 12. (/e/m.) interspaţiu; spaţiu liber. 13. (mine) galerie de abataj; breşă, operational [.opa'rei/anal] adj. 1. (mil.) operativ. 2. (tehn.) de fu ncţionare / exploatare. străpungere. II. adj. de început, primul; de deschidere. 3. (c ib. etc.) operaţional, de calcul. opening night [~ nait] s. (teatru) premieră. opera tional altitude [~ 'adtitju:d] s. (hidr.) înălţime de exploatare. open joint ['oupan d 3oint] s. (tehn.) îmbinare / asamblare cu joc; asamblare cap la operational effici ency [~ i'fi/ansi] s. (tehn.) eficienţă. cap. operational hazard [~ 'hsezad], s. (fi z.) pericol de exploatare. open link [~ 'lirjkl s. (tehn.) culisă deschisă. opcratio nalism [opo'rei/onlizam] s. (filoz.) operaţionalism. operational reliability [opa' rei/anal ri.laia'biliti] s. fiabilitate operaţională. open-loop [~ 'lu:p] adj. (auto m) care nu se autoreglează, cu buclă deschisă. openly ['oupanlij adv. deschis, făţiş, pe fa public; fără înconjur, pe şleau. operational research [~ ri'sa:t/] s. (tehn.) cercetare operativă / operaţională. open market [~ 'ma:kit[ s. (ec.) piaţă liberă. operation knob ['o o'rei/an nab] s. (tel. etc.) buton de comandă. open-minded [~'maindid,'--1~, amer. si -ed] adj. 1. nepărtinitor, lipsit de părtinire / operation line [~ lain] s. lini e tehnologică. de prejudecăţi, cu mintea deschisă. 2. receptiv, cu mintea ageră / trează. o eration period [~ .pioriad] s. (tehn. etc.) timp de lucru / exploatare. operatio n rate [~ rcit] s. productivitate; randament. open-mindedly [~'maindidli, amer. si -ed-] adv. fără prejudecăţi; nepărtinitor. open-rnindedness [~'niaindidnis, amer. si -e d-] s. largheţe (a spiritului); lipsă de operation sheet [~ )i:t] s. (tehn.) fişă tehnol ogică. prejudecăţi; nepărtinire. operations section [~z psek/an] s. (tehn.) secţie de expl oatare. open-mouthed [~'mauod,'—] adj. 1. cu gura deschisă /căscată. 2. lacom, avid, nesăţi s. operative I. ['oparativ, 'opareitiv] adj. 1. operativ; eficace; care acţionează s au 3. cu gura mare, gălăgios, zgomotos, care face larmă. funcţionează; practic; (despre o lege) to become ~ a intra în vigoare. 2. (med.) de operaţie. open-necked [~nekt] adj . descheiat la gât; decoltat. II. ['oparativ) s. 1. muncitor; mecanic. 2. meseriaş. 3. (amer.) detectiv, agent. operatively ['oparativli] adv. operativ. openness [' oupannis] s. 1. poziţie expusă (a unei regiuni etc.). 2. candoare; francheţe, sincerit ate. 3. mărinimie, dărnicie, generozitate. operatize ['oparotaizj vb. tr. (muz.) a f ace o operă din, a adapta (un text) pentru operă. open sand ['oupan 'sEend] s. nisip poros / permeabil. operator ['oporeita1"] s, 1. (cin.) operator. 2. (tel.) tele grafist; telefonist. 3. (ec.) persoană r angajată în operaţii de bursă. 4. (amer.) şofer; c nducător auto; pilot; manipulam; mecanic; open sandwich [~ samdwid3] s. sandviş (pe o singură felie de pâine). maşinist. 5. (amer.) muncitor; ~'s position locul de muncă. 6 . (amer.) proprietar sau open sentence [~ 'sentans] s. enunţ incomplet. open shop [~ 'fop] s. (amer.) întreprindere care angajează şi muncitori nesindicalizaţi. director (al unei întreprinderi industriale etc.). 7. (med.) chirurg. 8. (peior.) descurcăreţ. open-skies ['oupan 'skaiz] s. pl. cer deschis, fotografiere din avion a teritori ilor anumitor operator (gene) [~ (d3i:n)] s. (biol.) genă structurală. ţări (ca parte a unui plan de dezarmare). operele [ou'paikl]s.v. o p e r c u l u m . open-skies p lan [~ plaen] s. 1. planul cerului deschis. 2. planul fotografici din avion oper culum [ow'pa;kjulam], pl. opercula [-la] s. (zool., bot.) opercul, căpăcel. a terito riului anumitor ţări. operetta [lopa'reta] s. operetă. open space [~ 'speis] s. 1. spaţi u liber, suprafaţă liberă. 2. (mine) goluri, spaţii libere. operettist [ropa'retist] s. compozitor de operete. open sparring [~ 'spa:rin] s. (mar.) vegraje, serete. ope ron ['aparanl s. (biol.) operon. operose [opa'rousj aay. 1. muncitor, harnic, ze



 los; activ. 2. (despre muncă etc.) greu, open-texture fabric [~,tekst)a 


 neitid] atli. 1. dogmatic; doctrinar; încăpăţânat. 2. voluntar; prea sigur de sine. operat ing personnel [~ .po:sa'nel) s. personal tehnic. opinionatedly [-li] adv. cu încăpăţânare. operating room [~ ru(:)m] s. (med.) sală de operaţii. opinionatedness [-nis] s. dog matism. operating table [~ .teibl] s. (med.) masă de operaţii. r opinionative [a'pin ianeitivj aay. 1. v. o p i n i o n a t e d. 2. teoretic. operating theatre [~ i0 iata ] s. (med.) amfiteatru / sală de operaţii. operating trouble [~ itrAbl] s. (teh n.) defect de exploatare; pană. opinionativeness [-nis] s. încăpăţânare, îndărătnicie. oper opa'rci/an] s. 1. acţiune; to come into ~ a intra în vigoare; to bring a decree opio maniac [lOupiou'meiniaîk] s. opioman. into ~ a aplica un decret; to suspend the~of a law a suspenda acţiunea unei legi. 2. funcţio opium ['oupiam] I. s. opiu, afion. I I. vb. tr. a trata cu opiu. opium den [~ den] s. speluncă unde se fumează opiu. nare ; acţionare; activitate; in full ~ în plină activitate; to call into ~ a pune în funcţiune .



 663 opus



opium-eater [~-ii:t3r] s. consumator / fumător de opiu. opium-eating [~ii:tirj] ad j. opioman. opium fiend [~ fi:nd] s. (fam.) v. o p i u m e a t e r . opium joint [~ d^Dint] s. (amer.) v. o p i u m d e n . opium smoker [~ ismouko1"] s. fumător de opiu. Opium War [~ wo:r] s. the ~ Războiul opiului (între Anglia şi China, 1839-184 2). opopanax [ou'poponasks, o'p-] ş. (bot.) opopanax (Opopanax chironium — o umbelif erti); substanţa aromatică respectivă. opossum [o'posom] s. (zool.) oposum (DUlelphis virginiana). opotherapy [opo'Geropi] s. (med.) opoterapie, organoterapic. oppida n ['opid^n] I. s. 1. orăşcan. 2. elev extern (la Eton). II. adj. orăşenesc, citadin, de oraş. oppilate ['opileit] vb. tr. a înfunda, a umple; a obtura; a bloca. opponency [ o'pounonsi] s. antagonism, opoziţie. opponent [o'pounont, o'p-] I. s. oponent, opo zant; adversar; antagonist; duşman; rival. II. adj. opus, antagonist. opportune [' opotjum, opo'tjum] adj. (despre o acţiune etc.) oportun, la timp; binevenit; (desp re un moment etc.) oportun, potrivit. opportunely [-li] adv. la timp, la momentu l oportun. opportuneness [-nis] s. oportunitate, caracter oportun. opportunism [ 'opotju(:)nizom, opo'tjmn-] s. oportunism. opportunist ['op9tju(:)nist, lopo'tju :-] s., adj. (mai ales pol.) oportunist. opportunistic [iOpotju:'nistik] adj. op ortunist. opportunity [opo'tju(:)niti, -nat-] s. 1. prilej, ocazie (favorabilă); înl esnire; at the first / earliest ~ cu prima ocazie; to have an ~ to a avea ocazia / prilejul să; to take an ~ a profita de un prilej / de o ocazie; to avail onesel f of the ~ to do smth. a profita de ocazie pentru a face ceva; to miss / to thro w away / to let slip an ~ a pierde / a lăsa să-i scape un prilej / o ocazie; to prov ide opportunities for education a asigura înlesniri pentru învăţământ; (prov.) ~ makes the hief prilejul te face hoţ. 2. (rar) oportunitate. opportunity shop [~ /op] s. (can ad.) magazin cu mărfuri de ocazie (mai ales îmbrăcăminte). opportunity store [~ sto:r] ş. (canad.) v. o p p o r t u n i t y s h o p . opposability [a.pouza'biliti, oPp-] s. opozabilitate. opposable [o'pouzobl, o'p-] adj. (to) opozabil, care poate fi opus (cu dat.); care poate fi pus în faţa (cu gen.). oppose [o'pouz, o'p-] vb. A. tr . 1. a se opune (cu dat.), a opune rezistenţă (cu dat.), a se împotrivi (cu dat.), a n u fi de acord cu; to ~ a resolution a se opune unei rezoluţii; to ~ a marriage a n u fi de acord cu o căsătorie, a se împotrivi unei căsătorii; I do not ~ it nu mă opun; to ~ smth. tooth and nail a se opune unui lucru din toate puterile. 2. a opune; to ~ an obstacle to a opune un obstacol (cu dat.), a pune un obstacol în calea (cu gen. ). 3. a pune în contrast / în antiteză. B. i/itr. a se opune; a nu fi de acord. oppose d [o'pouzd, o'p-] adj. 1. opus, potrivnic, diferit; two characters strongly ~două caractere fundamental opuse / diferite. 2. (/nat.) opus, invers, contrar. 3. ~ t o a) potrivnic, opus, care se opune, ostil (cu dat.); b) contrariu (cu dat.), în c ontrast cu, în contradicţie cu; spre deosebire de; what he says is ~ to all reason c eea ce spune e în contradicţie cu cel mai elementar bun-simţ; country life as ~ to tow n life viaţa la ţară în contrast cu viaţa la oraş. opposeless [o'pouzlis, o'p-] adj. (poeti ) de neînvins / nebiruit, invincibil. opposer [o'pouzor, o'p-] ş. adversar; antagoni st; duşman; rival. opposing [o'pouzirj, o'p-] adj. 1. opus, potrivnic. 2. (lingv. etc.) antonimie. opposing reaction [~ riO'askfan] s. (chim.) reacţie reversibilă. op posite ['opozit, -osit] I. adj. 1. opus; de peste drum, de vizavi; vertically ~ angles unghiuri opuse la vârf; see the illustration on the ~page vezi ilustraţia de pe contrapagină; a house ~ to the church o casă de peste drum de biserică; the house ~ casa de peste drum. 2. contrar, opus; ~ poles poli opuşi; the ~ sex sexul opus, c elălalt sex; in the ~ direction în direcţie contrară / inversă. II. s. the ~ opusul, contr ariul; the ~ of what he says contrariul a ceea ce spune. III. adv. peste drum; în faţă; I had an old man sitting ~ în faţa mea şedea un om bătrân. IV. prep. în faţa (cu gen. drum de; we live ~ them locuim peste drum de ci. opposite forces [~ To;siz] s. pi. 1. (tehn.) cuplu de forţe. 2. forţe opuse. oppositeness ['opozitnis, -osit-] s. opoziţie. opposite number ['opozit 'nAmbor] s. 1. omolog; confrate. 2. (lucru) ech ivalent; situaţie similară. opposite poles [~ 'poulz] s. pi. (electr, etc.) poli opuşi . opposition [opo'zi/sn, -pou'z-] s. 1. opoziţie; in ~ în opoziţie; to act in ~ to the public opinion a acţiona în opoziţie eu opinia publică. 2. rezistenţă, împotrivire; they m no ~ n-au opus rezistenţă; to face / to encounter ~ a întâmpina rezistenţă / împotrivire.



 (pol.) opoziţie; partid de opoziţie; the ~ benches băncile opoziţiei (în parlament). 4. (a stron.) opoziţie. 5. (corn.) concurenţă; to start in ~ to smb. a deschide un magazin în concurenţă cu cineva. oppositional [-ol] adj. 1. (pol.) de opoziţie. 2. opus, contrar. oppositionist [-ist] I. s. 1. persoană care face opoziţie. 2. (pol.) membru al opoz iţiei. II. adj. v. o p p o s i t i o n a l . opposition league [opo'zi/pn li:g] s. eontracoaliţic. oppositive [o'pozitiv] adj. (rar) care opune / contrastează; opus. oppositiveness [-nis] s. (rar) opoziţie. oppress [o'pres, o'p-] vb. tr. 1. a asupr i; a oprima, a apăsa, a împila. 2. (fig.) a apăsa; a copleşi; a deprima; ~ by / with sor rows copleşit de necazuri. oppressed [-t] I. adj. asuprit, oprimat. II. s. pi. the ~ asupriţii, cei asupriţi.



oppression [o'pre/an, o'p-] s. 1. asuprire, oprimare, apăsare, împilare. 2. (fig.) a păsare, deprimare. oppressive [o'presiv, o'p-] adj. 1. apăsător, înăbuşitor; ~weather vreme uşitoare. 2. despotic; tiranic; asupritor, de asuprire. oppressively [-li] adv. 1. înăbuşitor, sufocant. 2. despotic, tiranic. oppressiveness [-nis] s. 1. caracter înăbuşito (al atmosferei). 2. caracter despotic / tiranic. oppressor lo'preso1", o'p-] s. asupritor; despot; tiran. opprobrious [o'proubrios, o'p-] adj. 1. de ocară, insul tător; injurios; ~ language înjurături. 2. (rar) ruşinos, infam, înjositor, degradant. opp robriously [-li] adv. 1. injurios, insultător. 2. (rar) ruşinos, infam, înjositor. opp robriousness [-nis] s. caracter injurios; infamie. opprobrium [o'proubriom, o'p] s. ruşine, ocară, necinste, oprobriu. oppugn [o'pju:n, amer. o'p-] vb. tr. 1. a ob iecta împotriva (eu gen.), a contrazice, a pune la îndoială, a pune sub semnul întrebării. 2. (rar) a ataca; a lupta împotriva (cu gen.). 3. a se opune (cu dat.), a rezista (cu daţ.). oppugnance [o'pAgnons] s. (rar) opoziţie, opunere; contrastarc. oppugnan cy [-i] s. v. o p p u g n a n c e . oppugnant [o'pAgnont] adj. (rar) opus; ostil . oppugner [o'pju:nor, amer. o'p-] s. (rar) potrivnic, adversar; atacator. opson ic [op'sonik] adj. (med.) opsonic. opt [opt] vb. A. tr. (for) a opta, a se decid e (pentru). B. intr. to ~ out a se retrage; a se deroba. optant ['optont] s. (po l.) optant. optate ['opteit] vb. intr. (rar) a opta. optation [op'tci/on] s. opt are; alegere; opţiune. optative ['optotiv, op'teitiv] I. adj. 1. care exprimă o dori nţă. 2. (gram.) optativ, condiţional. II. s. (gram.) (modul) optativ, condiţional. optic ['optik]I. adj. optic, al ochiului; vizual. II. ş. 1. (glumeţ) ochi. 2. pi. v. o p t i c s , optical ['optiksl] adj. optic, de optică; vizual. optical aberration [~ .aîbo'rci/on] s. (opt.) aberaţie optică. optical activity [~ aek'tivitij s. (chim.) ac tivitate optică. optical art [~ ra:t] s. v. o p a r t . optical cube [~ 'kju:b] s. (opt.) biprismă. optical disk [~ 'disk] s. (opt.) stroboscop. optical illusion [~ i'lju^on] s. iluzie optică. optical index [~ 'indeks] ş. (opt.) indice de refracţie. optically ['optikoli] adv. (din punct de vedere) optic. optical plumbing ['optik ^l 'plAinirj] s. (geod., top.) centură optică. optical sight ['optiksl sail] s. (fiz .) vizor optic. optical square [~ -skweor] s. (geod.) echer cu oglinzi. optical train [~ trein] s. sistem de lentile. optical vehicle [~ 'vi:ikl| s. (opt.) piesă optică mobilă. optic axis ['optik 'a?ksiz] s. (opt.) axă optică / vizuală. optician [op'ti /pn] s. optician. optic nerve ['optik rno:v] s. (anat.) nerv optic. optics ['opt iks] s. pi. (folosit ca sg.) optică. optima ['optima] pl. de la o p t i m u in. op timal ['optimol] adj. optim; extrem. optimate ['optimeit] I. adj. nobil. II. s. 1. (ist. Romei) patrician. 2. nobil, aristocrat. 3. notabilitate (a oraşului). opt imism ['optimizam] s. optimism. optimist ['optimist] I. s. optimist. II. adj. (r ar) v. o p t i m i s t i c (a I). optimistic(al) [lopti'mistik(pl)] adj. optimis t. optimistically [opti'mistiksli] adv. optimist. optimization [loptimai'zei/^n] s. optimizare. optimize ['optimaiz] vb. A. tr. 1. a fi optimist cu privire la; a trata în mod optimist. 2. a optimiza. B. intr. a fi optimist. optimizer [roptima izor] s. (autom.) optimizator. optimum ['optimom] I. s. pl. optima ['optimo] sau optimums [-momz] condiţie optimă. II. adj. optim, cel mai favorabil, cel mai bun. o ption l'op/an] s. 1. alegere; at ~ la alegere; to make one's ~ a face o alegere, a alege, a opta; it is left to the ~ of the students to attend these lectures f recventarea acestor cursuri c lăsată la alegerea studenţilor. 2. posibilitate de a ale ge / de a opta; to have the ~ of doing smth. a avea posibilitatea de a face sau de a nu face ceva. 3. alternativă; to leave no ~ but to a nu avea altă alternativă decât să; he had no ~ but to obey nu-i rămânea altceva de făcut decât să se supună. 4. (ec.) opţ drept / pretenţiune; perioada de timp în care acest drept poate fi exercitat; taker



 of ~ money vânzător de opţiuni; giver of ~ money cumpărător de opţiuni. 5. (jur.) opţiune. tional [-ol] adj. facultativ. optometer [op'tomitor] s. (opt.) optometru. optome try [op'tomitri] s. (opt.) optometric. optophone ['optofoun] s. (fiz.) optofon. opulence ['opjulonsj s. îmbelşugarc, bogăţie, opulenţă. opulency [-i] s.v. o p u l e n c e opulent fopjulont] adj. îmbelşugat; bogat; opulent; an ~ vegetation o vegetaţie luxur iantă. opulently [-li] adv. din belşug, din abundenţă, bogat. opus ['oupos, 'opos],pl. o pera ['oporo] s. (lat., lit. muz. etc.) operă, op. lucrare; ~magnum lucrare marc s au importantă sau principală.



 opuscula 664



opuscula [ou'pAskjulo] pi. de la o p u s c u 1 u m. opuscule [o'pAskjurl, ou'p-] s. lucrare literară sau compoziţie muzicală de mai mică importanţă. opusculum [ou'pAskjubm ,/;/. opuscula [-la] s. v. o p u s c u 1 e. or1 [o:r, oa r | conj. 1. sau, ori; I'll give him a novel ~ a short story îi voi da un roman sau o nuvelă; ~ else altfel , altminteri; dacă nu; study ~ else you'll fail învaţă, altfel n-ai să reuşeşti; either ... sau, ori ... ori; fie ... fie; either one ~ the other sau unul sau celălalt, ori u nul ori celălalt; whether ... ~dacă ... sau; I did not know whether he wanted me to go ~ to stay nu ştiam dacă vrea ca eu să plec sau să rămân. 2. (în propoziţii negative) nic could not read ~ write nu ştia (nici) să citească, nici să scrie; either ... ~ nici ... nici; he could not either read ~ write nu ştia (nici) să citească, nici să scrie. 3. sa u, ori; in a day ~ two într-o zi-două; a mile ~ so cam o milă, în jur de o milă; it will c ost you ten ~ twelve shillings o să te coste între zece şi doisprezece şilingi. or2 (înv. poetic) conj. înainte ca, înainte de a, până la; înaintea (cu gen.). or3 s. (herald.) culo are aurie sau galbenă. orach(e) ['orii/, amer. 'oratj] s.' (boţ.) lobodă (Aîriplex horte nsis). oracle ['orakl, -rik-] I. s. 1. (ist. antică) oracol; to work the ~a) a fal sifica o prezicere (mituind etc. pe prezicător); b) (Jig.) a-şi aranja ploile; c) (f ig.) a câştiga bani pe căi dubioase. 2. (bibi.) Sfânta Sfintelor. 3. oracol; rostire amb iguă. 4. (mai ales pi. rei.) cuvântul lui Dumnezeu, Biblie. 5. profeţie, prorocie. 6. profet, proroc. II. vb. tr. şi intr. (rar) a prezice, a proroci. oracular [o(:)'ra ekjular, a'r-] adj. 1. oracular, profetic. 2. cu pretenţii de infailibilitate; dog matic; dictatorial. 3. echivoc, ambiguu, în doi peri. 4. neclar, obscur. oraculari ty [o(:)»raskju'la;riti, a'r-] ş. caracter oracular etc. (v. o r a c u 1 ar). oracul arly [o(:)'ra?kjularli, a'r-] adv. ca un oracol. oracularness [a(:)'ra;kjularnis , o'r-] s.v. o r a c u l a r i t y . oraculous [o'raekjulas] adj. v. o r a c u l a r . oral ['oral, amer. 'our-] adj. 1. oral; verbal. 2. (med.) stomatologic. o ral examination [~ igizasmi'nei/sn] s. examen oral; colocviu. orally ['o:rsli, a mer. 'our-] adv. 1. oral, verbal. 2. (med.) pe calc bucală. orang ['oraerj] s. v. o r a n g - o u t a n g . Orange ['orindj, amer. şi -rend3] s. (ist.) dinastia de Orania. orange poring] I. ş. 1. (bot.) portocală; Blenheim ~ măr mare de desert; blood ~ portocală roşie; (jig.) squeezed ~lămâie stoarsă; (sl.) sucked ~ tâmpit, cap sec, nătără bot.) portocal (Citrus aurantium). 3. portocaliu, culoarea portocalie. II. adj. portocaliu. orangeade ['orind3'cid, or-] ş. oranjadă. orange-blossom ['orind3 ibbsam ] s. 1. floare de portocal. 2. lămâiţă (podoaba miresei). orange book [rorind3 buk] s. c arte conţinând dările de seamă ale Ministerului Agriculturii (în Anglia). orange-coloured [~.kAlad] adj. portocaliu. Orangeism ['orind3iz3m] s. (ist. Irlandei) oranjism. orange-juice ['arind3d3u:s] s. suc de portocală. orange lily [~ilili] s. (bot.) co roana-împăratului (Lilium bulbiferum). Orangeman ['orind3inan, -masn], pl. Orangemen [-man, -men] s. (ist.) orangist (membru al partidului ultraprotestant din Irlan da de Nord). orange oii ['arind3 oii] s. ulei de portocale. orange peel [~ pi:l] s. 1. coajă de portocală. 2. coajă de portocală glasată. orange rind [~ raind] s. coajă de portocală. orangery ['orind3ari, amer. şi -ren-] s. 1. grădină / plantaţie de portocali. 2 . seră (pentru portocali). orange squash ['orind3 rskwa/] s. oranjadă. orange tip [~ tip] s. (entom.) specie de fluture (mai ales fam. Synchloe). orange-tree ['0rin .d31t.ri:] s.v. o r a n g e [1.2]. orang-outang, orang-utan ['o:rQrj'u:ta?rj, -r asrj, înv. D(:yreenu(:)'taerj, a'rasrj-] s. (zool.) urangutan (Pongo pygmaeus). or arian [ou'rs arian] I. adj. de coastă; marin. II. s. 1. locuitor de pe coastă. 2. Or arian locuitor de pe coasta mării Bering. orate [a'reit, amer. ow'r-, a'r-j vb. in tr. (glumeţ) 1. a ţine un discurs interminabil. 2. a face pe oratorul, a vorbi pompo s / sforăitor. oration [a'rei/an, a'r-] s. 1. discurs, cuvântare (mai ales festivă). 2 . (gram.) vorbire; indirect ~ vorbire indirectă. orator ['aratar, -rit-] s. orator . oratoric(al) [ora'torik(jl)] adj. oratoric; retoric. oratorically [tora'torika li] adv. oratoric. . oratorio [ora'to:riou, amer. -'tou-] s. (muz.) oratoriu. or atorize ['orataraiz] vb. intr. (fam. peior.) a face pe oratorul. oratory1 ['orat orii s. oratorie, arta oratorică, retorică. oratory2 ş. oratoriu, capelă. oratress ['ora tris, -res] ş. oratoare. orb [o:b] I. s. 1. glob, sferă. 2. (poetic) astru, stea, sf eră (cerească). 3. (poetic) ochi. 4. (mat., astron.) sferă; orbită; cerc; rotaţie. 5. (ast



 ron.) corp ceresc. 6. (astron.) zonă de influenţă (a unei planete etc.). 7. (jig.) lum e, tot organizat. 8. (înv.) pământ (planetă). II. vb. A. tr. 1. a da formă rotundă sau sfer că (cu dat.). 2. (poetic) a încinge, a înconjura. B. intr. (rar) 1. a se mişca în cerc. 2. a se rotunji, a deveni rotund. ; orbed [-d] adj. rotund, sferic, în formă de glob. r orbicular [o:'bikjula ] adj. 1. orbicular, circular; sferic. 2. care formează un tot; complet; rotunjit. orbicularity [io:bikju'Iaeriti] s. caracter orbicular / circular; sfericitate. orbiculate [o:'bikjuIit] adj. v. o r b i c u 1 a r.



orbit ['o:bit| I. s. 1. (astron.) orbită, traiectorie. 2. (ferov.) cale ferată circu lară. 3. (anat.) orbită. 4. (mat.) suprafaţă de tranzitivitate. 5. (jig.) orbită, sferă de nfluenţă. II. vb. A. tr. (astron.) a descrie o orbită în jurul (cu gen.), a înconjura. B. intr. (astron.) a descrie o orbită, a înconjura pământul etc. orbital [-al] I. adj. (ast ron. etc.) orbital. II. s. (drum) (şosea de) centură. orby ['o:bi] adj. (rar) v. o r b e d . orc [a:k] s. 1. (zool.) cetaceu, balena ucigaşă (Orchitis area). 2. monstru marin. Orcadian [o:'keidian] I. adj. din insulele Orkney. II. s. locuitor al in sulelor Orkney. orchard [ro:t/ad] s. 1. pomet, livadă, grădină de pomi fructiferi. 2. pomi fructiferi; in ~ plantat cu pomi fructiferi. orcharding [-in] s. 1. pomicul tură, fructicultură. 2. (amer.) pometuri, livezi. orchardist [-ist] ş. v. o r c h a r d m a n. orchardman |'o:t/adman],pl. orchardmen [-man, -men] ş. pomicultor. orches tic [o:'kcstik] adj. coregrafic, de dans. orchestics [-s] s. pl. (întrebuinţat ca si ng.) coregrafie, arta dansului. orchestra ['o:kistro, -kes-, -kas-] s. 1. orches tră (de instrumente). 2. orchestră (spaţiul din teatru rezervat orchestrei; primele lo curi de la parter etc.). . orchestral [o:'kestr3l] adj. orchestral, de orchestră. orchestra pit ['a:kistra pit] s. (teatru) orchestră (loc rezervat orchestrei). orc hestra stall [~ sta:l] s. (teatru) fotoliu de orchestră. orchestrate ['a:kistreit, -kes-, -kas-j vb. tr. şi intr. a orchestra. orchestration [io:kcs'trei/.-?n, -kis -, -kas-] ş. orchestrare. orchestrina [,o:kis'tri:n3] s. (muz.) orgă automată. orchid [o:kid] s. (bot.) orhidee (Orchidaceae). orchidaceous [o:ki'dei/as] adj. de orhi dee. orchis [o:kis] s.l.v. o r c h i d. 2. poroinic; orhidee sălbatică (Orchis). ord ain [a:'dein] vb. tr. 1. a hirotonisi. 2. a porunci, a decreta. 3. a stabili, a prescrie, a predestina. ordeal [o:'di:l, -'dial, amer. şi'—] s. 1. grea încercare, isp itire; corvoadă; chin. 2. (ist.) ordalie, judecată dumnezeiască. order [o:dar] I. s. 1 . ordine, rânduială; stare (bună); in ~în ordine; în bună stare; out of ~ în dezordine; în proastă; to get out of ~ a se strica, a se deregla, a nu mai funcţiona; to put a ma chine out of ~ a strica o maşină; to put / to set in ~ a pune în ordine, a aranja. 2. orânduire, sistem; social ~ orânduire socială. 3. clasă socială; rang social; all ~s of me n toate clasele sociale; the higher ~s (of society) clasele de sus, clasele supr apuse; the lower ~s clasele de jos. 4. ordine, disciplină; to keep ~ in a classroo m a asigura disciplina într-o clasă; to restore ~ a restabili ordinea; to call smb. to ~ a chema pe cineva la ordine; breach of ~ nesupunere, încălcare a disciplinei. 5 . ordine, succesiune; in alphabetical ~ în ordine alfabetică; in chronological ~ în or dine cronologică; ~ of the words in a sentence topică; ordine a cuvintelor în frază. 6. ordin cavaleresc sau religios; the Order of Knights Templars ordinul cavalerilor templieri; the Franciscan Order ordinul franciscan. 7. ordin; decoraţie; Order of the Garter ordinul jartierei. 8. (arhit.) ordin; Dorian/Doric ~ordinul doric. 9 ./;/. clerul (capătură socială); major ~s rang clerical superior; minor ~s rang cleric al inferior; to take (holy) ~s a deveni preot, a fi hirotonisit; to enter into ~ a intra în rândurile clerului, a deveni preot; to confer ~s upon smb. a hirotonisi pe cineva. 10. ordin, rang; calitate; of the first ~ de prim ordin, de prim rang ; of a high ~ de calitate superioară. 11. (bot., zool. etc.) ordin. 12. ordin, por uncă; to give ~ for smth. to be done a da ordin să se facă ceva; I have ~s to remain h ere am ordin să rămân pe Ioc; ~s are ~s ordinul c ordin; to obey ~s a se supune ordine lor; (fam.) I don't take ~s from him nu primesc ordine de la el; until further ~ s până la noi ordine / dispoziţiuni; by ~ of din / la ordinul (cu gen.). 13. (ec.) com andă; cerere; to place an ~ with smb., to give an ~ to smb. a face o comandă cuiva; to put goods on ~ a comanda mărfuri; it is on ~ e comandat; (la restaurant) have y ou given your ~? aţi făcut comanda'?; made to ~ făcut de comandă; suit made to ~ costum de comandă. 14. ordonanţă (financiară sau juridică). 15. permis; ~to view permis de vizita re. 16. decret, hotărâre, decizie; departmental ~ hotărâre ministerială. 17. mandat (poştal , 18. (mat.) grad; equation of the first ~ ecuaţie de gradul întâi. 19. ţinută; in gala ~ î



 ţinută de gală. 20. (pol.) ordine (de zi); to rise to (a point of) ~ a se ridica spre a cere respectarea ordinii dezi;~of the day .ordine de zi; (fam.) tobe the ~ of the day a fi la ordinea zilei, a fi la modă. 21. bilet de favoare. (amer.) in qui ck / short ~ a) cât mai repede, cât mai curând; b) imediat, numaidecât, pe loc; in ~ to ca să (pentru) ca; pentru a; he went there in ~ to see her s-a dus acolo (pentru) ca s-o vadă; in ~ that (+ subj.) (pentru) ca; I've come to see you in ~ that you m ay be sure everything is all right am venit să te văd (pentru) ca să te asigur că totul e în regulă. II. vb. tr. 1. a aranja, a pune ordine, a (o)rândui, a pune în (o)rânduială; ( nil.) ~ arms! la picior ami! 2. (despre Dumnezeu, soartă etc.) a predestina; a hotărî. 3. a ordona, a porunci; to ~ smb. to do smth. a ordona cuiva să facă ceva; he is ~e d to report to-morrow i s-a ordonat să iasă mâine la raport. 4. (zur.) a dispune, a ho tărî; a condamna; to ~ an inquiry a dispune să fie făcută o anchetă; to be ~ed to pay costs a fi condamnat să plătească despăgubiri. 5. a prescrie (medicamente, o cură etc.); the phy sician ~ed his patient to bed medicul i-a prescris pacientului sau să rămână în pat. 6. a trimite (printr-un ordin); to be ~ed abroad a fi trimis în străinătate. 7. (ec.) a com anda, a da în comandă; to ~ a suit of clothes a comanda un costum de haine; to ~ goo ds a comanda mărfuri; what have you ~ed for dinner? ce aţi comandat pentru prânz? 8. ( rel.) a hirotonisi. 9. to ~ about a trimite (pe cineva) încoace şi încolo, a purta pe cineva peste tot; he is fond of ~ing people about îi place să poruncească; to be ~ed a bout by smb. a fi la cheremul cuiva; to ~ away a ordona / a porunci (cuiva) să ple ce; to ~ back a ordona / a porunci (cuiva) să se înapoieze; to ~ down a ordona (cuiv a) să coboare, a face (pe cineva) să coboare; to ~ in a) a ordona (cuiva) să intre; b) a comanda; to ~ in supplies a comanda provizii; to ~ off a) a ordona (cuiva) să s e îndepărteze / să plece; b) (la fotbal) a ordona (unui jucător) să părăsească terenul;



 665 orogenesis



to ~ out a) a ordona (cuiva) să iasă; b) a da (pe cineva) afară; to ~smb. out of the h ouse organist ['organist] s. (muz.) organist. a da pe cineva afară din casă; to ~ up a ordona (cuiva) să (se) uree. organization [uorganai'zci/an, -gani'z-J s. 1. org anizaţie, orânduire, organizare. 2. organizaţie, organism. 3. (amer.) alegere a membri lor de bază şi a comisiei congresului. order blank [~ bherjk] ş. v. o r d e r f o r m. 4. (amer.) aparat de partid. order book [~ buk] s. (ec.) registru de comenzi. o rganization chart [~ t/u:t] s. regulament de organizare. ordered ['oxlad] adj. 1 . pus în ordine. 2. ordonat; comandat. 3. (mat.) ordonat. r organize ['organaiz] v b. A. tr. a organiza; (amer.) to ~ the House a alege membrii de orderer ['o:d3ra ] s. cornandant-şef. baza ai comisiei congresului. B. in/r. 1. a deveni organic, a se transforma în materie vie. order form ['o:da fo:m] s. (ec.) formular / foaie de comandă. 2. a se organiza, ordering l'oxtorirj] s. aranjare, punere în ordine, pu nere la punct; reglare. organizer forganaiza1"] s. organizator. orderless ['o:da lis] adj. în dezordine, dezordonat. organ-loft ['organlorft] s. galerie pentru orgă şi cor în biserică, orderliness ['o:dalinis] s. 1. ordine, rânduială. 2. disciplină; calm. 3 . supunere faţă de organogenesis [o:ganou'd3enisis] s. (biol.) organogeneză. legi. org anotherapy [organou'Bcrapi] s. (med.) organoterapie. orderly ['o:dali] I. adj. 1 . ordonat, bine rânduit, orânduit, aranjat; curat. 2. liniştit, supus, organ player [' organ ipleia1"] ş. (muz.) organist. cuminte, cuviincios. 3. regulat, metodic, sist ematic. 4. organizat. II. s. 1. (mil.) ordonanţă; organza [or'gaenzo] s. organdină. so ldat de legătură; sanitar. 2. (şi street ~) măturător de stradă. orgasm ['orgrezam] s. 1. ( iziol.) orgasm. 2. paroxism (de furie). orderly bin [~ 'bin] ş. cutie de gunoi (pe stradă). orgeat ['o^ast] s. emulsie de migdale cu apă de flori de portocale. orderl y book [~ 'bukj s. v. o r d e r b o o k . orgy ['o;d3t] s. orgie; desfrâu. orderly man [~ 'masn] v. o r d e r l y (II, 1). oriei ['oiriol, amer. 'our-] s. (arhit. ) 1. balcon închis. 2. adâncitură; alcov. 3. bovindou. orderly officer [~ 'ofisar] s. (mil.) ofiţer de serviciu; (rar) ofiţer de legătură. orient I. ['ornant, amer. 'ouricnt. 'ouriant] adj. (poetic) 1. de (la) răsărit, oriental; the ~ orderly room [~ 'ru(:)m] s. (mii.) cancelarie (a unui batalion sau a unei companii). sun soarele care răsa re. 2. strălucitor, luminos. 3. (despre perle) de prima calitate. II. s. ordinal1 ['ordinal] (gram., mat.) I. s. numeral ordinal. II. adj. ordinal. 1. orient, răsărit . 2. the Orient Orient, ţările orientale. 3. perlă de calitate superioară. ordinal2 s. ( bis.) carte de hirotonie. ordinance ['ordinans] s. 1. ordin, poruncă; decret; (ame r.) hotărâre a municipiului local. 4. (ix)etic) strălucire, glorie. III. ['orricnt, am er. 'our-] vb. A. ir. 1. a orienta; a da direcţia (cu gen.). 2. a clădi eu faţada spre răsărit. 3. (ftg.) a orienta, a îndrepta, a dirija. B. refl. 2. rit, ceremonie. 3. (r ar) plan. ordinariness ['o:dnrinis, -dinar-, -danar-, amer. -neri-] s. banalitat e, caracter obişnuit. a se orienta. oriental [o:ri'cntl, amer. .our-] I. adj. orie ntal, asiatic. II. s. Oriental oriental, locuitor ordinary ['ordnari, -dinar-, d anor-, amer. -neri] I. adj. 1. obişnuit, comun, normal; simplu; curent; tools in ~ use unelte folosite în mod curent; in the ~ way în modul obişnuit; al orientului. ori entalism [rori'entalizam, amer. 


 arnnie ['orilla^rn] s. 1. flamură; steag, stindard. 2. (ist. Franţei) oriflamă. ordina ry call [~ ko:I] s. (tel.) convorbire particulară. origami [ori'gurmi] s. (jap.) a rta împăturirii hârtiei în scop decorativ. ordinary lay [~ 'lei] s. (tehn.) cablare în cru ce. origan ['origan] s. (bot.) sovârv, maghiran (Origanum vulgare). ordinary seama n [~ isirman] s. (mar.) marinar de categoria a doua; marinar necalificat. origan um [ou'riganam] s. v. o r i g a n. ordinate l'ordinit] s. (mat.) ordonată. origin [rorid3in] s. 1. origină, început, obârşie; izvor, provenienţă. 2. (mat. etc.) origine, ord nation [o:di'nei/an] s. 1. aranjare; clasificare. 2. (rel.) hirotonisire. ordnan ce ['ordnons] s. (/nil.) artilerie (arme, material); aprovizionare a artileriei; naval punct zero / iniţial. original [a'rid3anal, o'r-, -d3inal] I. adj. 1. origi nal, prim; the ~ edition prima ediţie; ~ artilerie navală. Ordnance Survey [~ isarve i] s. 1. Direcţia cartografică engleză de stat. 2. ordnance the ~ picture tablou origi nal. 2. original, autentic. 3. original, independent; creator. 4. original, care iese din comun, neobişnuit; plin de inventivitate. II. s. 1. original (nu survey (top.) ridicare topografica. ordure [p3;djuor] s. 1. excremente; băligar; gunoi; m urdărie. 2. (jig.) murdărie, copie); in the ~ în original. 2. original, prima sursă. 3. original, excentric. 4. (om) independent. 5. (înv.) origine, izvor. destrăbălare. 3. ( jig.) vulgaritate, limbaj murdar / vulgar. original copy [~ 'kopi] s. (fx)Iigr.) original. ore [o: r ,oo r ]s. 1. (mineral.) minereu; iron ~ minereu de fier. 2. (poetic) metal preţios, originality [3prid3i'n£eliti, o.r-] s. 1. originalitate; no utate; autenticitate. 2. independenţă, mai ales aur. neatârnare. 3. forţă creatoare. oread ['orrised] s. (mitol.) oreadă. originally [o'rid3anali, o'r-. f i n a l i , -d3na li] adv. 1. original. 2. iniţial; la început; la ore-bearing ['or.bsarirj] adj. cu m inereu, conţinând minereu, metalifer. origine. 3. de la origine. 4. în primul rând, mai în tâi de toate. ore bed ['o: bed] s. (geol., mine) zăcământ de minereu. original sin [o'ri d3inal 'sin] s. (rel.) păcat original. ore benefaction [~ ibcni'faek/an] s. v. o r e d r e s s i n g . originate [a'rid3incit. a'r-] vb. A. tr. a iniţia; a crea. B. intr. to ~ from / in a-şi avea ore body [~ .bodi] s. (geol., mine) zăcământ de minereu. r originea / obârşia în; a fi iniţiat / creat de. ore breaker [~ -breiko ] s. (mine) co ncasor de minereu. origination |airid3i'neijan, oPr-] s. 1. origine, început, izvo r. 2. iniţiere, creare. ore bunch [~ bxntj] s. (geol., mine) pungă / cuib de minereu . originative [a'rid3incitiv, o'r-] adj. 1. inventiv, creator. 2. inovator, orecarrier [~ika?rior] s. navă mineralicră, mineralier. originator [a'rid3incitar] s. 1 . autor. 2. iniţiator, promotor, ore chimney [~ -t/imni] s. (geol.) coloană de miner eu. oriole ['o:riouI, amer. 'our-] S. (omit.) grangur (Oriolus oriolus). ore cru sher [~ ikrAjV] s. (mine) concasor de minereu. orison ['nrizan] s. (mai ales pi. , poetic) rugăciune, ore dressing [~ idresin] s. (mine) preparare / îmbogăţire a minereu lui. orlon ['o:bn] s. (text.) orlon. Oregonian [ofOri'gounhn] I. adj. din Oregon . II. s. locuitor din Oregon. orlop ['orlop] s. (mar.) 1. cazarmă de echipaj. 2. v . o r l o p d e c k , ore microscope ['o: -maikraskoup] s. microscop mctalografi c. orlop deck [~ dek] s. (mar.) punte falsă, ultima punte. ore picking [~ 'pikirj] s. (mine) claubarca / alegerea minereului. ormolu ['ormalur, -moul-] s. 1. (met al.) aliaj de cupru, plumb şi cositor pentru aurit; ore shoot [~ /u:t] s. (geol., mine) coloană de minereu; filon, vână. bronz întrebuinţat pentru mobilă; praf de aur pentru aurire. 2. bronz aurit. 3. mobilă ore stamp [~ sta?mp] s.v. o r c c r u s h e r . decorată cu bronz aurit etc. ore stone [~ stoun] s. (/nine) rocă filoniană, gangă. ornam ent I. ['omsmontj s. 1. ornament, podoabă. 2. odoare bisericeşti. 3. (jig.) podoabă, o re treatment [~ itrhtmant] s.v. o r c d r e s s i n g . perlă, mândrie. II. ['orname nt] vb. tr. a împodobi, a ornamenta, a orna. ore washing [~ iWo(:)J"inJ s. (mine) spălare a minereului. ornamental [io:no'mcntl] adj. care serveşte drept podoabă / orna ment, ornamental; ore yard [~ ja:d] s. (mine) depozit de minereu. organ ['organ] s. 1. organ; ~ of speech organul vorbirii. 2. organ, voce. 3. (muz.) orgă; decora tiv. ornamentally [io:no'mcnteli] adv. ornamental, decorativ. American ~ armoniu ; mouth ~ muzicuţă; street ~ flaşnetă. ornamentation [lomomen'tci/an] s. 1. podoabe, orn amente, ornamentaţie. 2. orna organ-blower [~rblouar] s. persoană sau mecanism care a cţionează foalele orgii. mentare, împodobire. organdie ['organdi, or'gam-] s. organdi. ornate [o:'ncit,'--] adj. 1. bogat împodobit. 2. (despre stil) înflorit; încărcat; înzorz onat. organ-grinder ['organ, 'graindar] s. flaşnetar. organic [or'gamik] adj. 1. ( biol., etc.) organic. 2.organic, organizat, sistematic. 3. organic, ornately [-l i] adv. cu prea multe ornamente; într-un stil prea înflorit. ornateness [-nis] s. or



 namentare exagerată, structural, inerent, fundamental. organic act [~ askt] s. (am er.) lege pentru înfiinţarea unor noi teritorii sau transformarea ornithological [io :ni0o'lod3ikl] adj. ornitologic, ornithologist [io;ni'8obd3ist] s. ornitolog. un ui teritoriu în stat. ornithology Iin:ni0obd3i] s. ornitologie. organic chemistry [~ -kemistri] s. chimie organică. ornithopter [omi'Gopta1"] s. (av.) ornitopter, p asăre mecanică. organic law [~ In:] s. (amer.) legea legilor, lege de bază, constituţia. ornithorhyncus [omaiGa'rinkas, -0ou'r-] s. (zool.) ornitorinc (Omithoryncus ana tinus). organically [or'gsenikali] adv. organic. orogenesis [iora'd3enisis, -rou 'd3-] s. (geol.) orogeneză. organism ['organizam] s. organism.



 orogenic 666 osseous ['osios] adj. 1. osos. 2. de os. orogenic [o(:)ro«'d3enik] adj. (geol.) or ogenetic. ' orographic(al) [io(:)ro»'gra:fik(3l)] adj. (geol.) orografic. Ossetian [o'sijon] I. adj. din Os(s)etia. II. s. locuitor din Os(s)etia. Ossetic [o'seti k] I. aay. v. O s s e t i a n (I). II. s. (lingv.) (limba) osetă. orography [o(:)' rogrofi] s. (geol.) orografic, geomorfologie. Ossianesque [osio'nesk] adj. în stil ul lui Ossian, osianesc, osianice. orology [o(:)'robd3i] s. (geol.) orologie, st udiul munţilor. Ossianic [osi'amik] adj. 1. osianic. 2. bombastic, umflat, preţios. orometry [o(:)'romitri] s. (top.) orometrie. Ossianism ['osionizom] s. osianism, imitarea poemelor atribuite lui Ossian. orotund ['oroirtAnd, atner. si 'our-[ a dj. 1. sonor. 2. bombastic, pompos, pretenţios. r ossicle ['osikl] s. (anat.) osci or. orphan [ o:fon] I. s.; adj. orfan. H. vb. tr. a lăsa orfan; a face să devină orfan . ossification [osifi'kei/sn] s. osificare. orphanage |-id3] s. 1. stare de orfa n. 2. orfelinat. 3. (colectiv) orfani. orphaned [-d] adj. (rămas) orfan, lipsit de părinţi. ossified ['osifaid] aay'. 1. osificat. 2. (fig.) osificat, închistat; convenţi onal până la exagerare. orphanhood [-hud] s. starea de orfan. ossifrage ['osifrid3] s. v. o s p r e y. orphanize f-aiz] vb. tr. a lăsa orfan; a face să devină orfan. Orph ean [o:'fi:on] adj. 1. de Orfeu, încântător ca muzica lui Orfcu. 2. v. O r p h i c (1) . ossify ['osifai] vb. A. tr. a osifica. B. intr. a se osifica. Orphic ['o:fik] adj. 1. (ist.) orfic. 2. si orphic profetic; tainic, mistic. ossuary ['osjuori, amer. -cri, 'ojju-] s. 1. cavou. 2. urnă (funerara). 3. peşteră în care se găsesc oase vec hi. orpiment ]'o:pimont] s. (mineral.) auripigment. ostein(e) ]'osti:in] s.v. o s s e i n (e). orpin(e) ['o:pin] s. (bot.) iarbă-grasă (Sedum telephiwn). osteitis [ osti'aitis] s. (med.) osteită. Orpington ['o:pirjton[ s. orpingtbn (rasa de găini). ostensible [os'tensobl, -sib-] adj. 1. aparent; pretins; mărturisit; oficial; ~pur pose scop orrery ['orari] s. (astron.) planetariu. orris ['oris] s. 1. (bot.) ir is, stânjenel (Iris sp.). 2. rădăcină de iris; praf de rădăcină de mărturisit. 2. evident, limpede. ostensibly [-i] adv. după spusele cuiva; după cât se pare, după cum se pretind e, în iris. aparenţă. orthochromatic [-o:8o»kro«'ruaHik] (fiz., fot.) ortocromatic. ostens ory [os'tenssri] s. (bis.) chivotul agncţului. orthoclase ['o:0okleis, -Gou-, -kle iz] s. (mineral.) ortoză, ortoclaz, microclin. ostentation [osten'teijan, -ton-] s . 1. ostentaţie, paradă, pompă. 2. fanfaronadă, orthodox ['o:9odoks[ nay. 1. (rel.) orto dox; drcpt-crcdincios. 2. (fig.) ortodox; clasic; lăudăroşenie. convenţional; obişnuit, uz ual, curent. ostentatious ['osten'tei/os, -ton-] aay. 1. plin de ostentaţie; pompo s, de paradă; pretenţios. Orthodox Church [~ t/o:tf] s. the ~ (rel.) biserica ortodo xă. 2. lăudăros, fanfaron. orthodoxly ['o:6odoksli] adv. ortodox. r ostentatiously [-l i] adv. cu ostentaţie; cu fast. orthodoxy [ o:8odoksi] s. 1. (rel.) ortodoxie. 2. (fig.) caracter ortodox / convenţional. orthoepy ['o:Go«epi, o:'6o«ipi, ,o:0o»'cpi] s. ( lingv.) ortoepie. dstentatiousness [-nis] s. v. o s t e n t a t i o n . orthogen esis [o;0ou'd3enisis] s. (biol.) ortogeneză. osteoblast ['ostiow.blaest] s. (med.) osteoblast. osteogenesis [ostio»'d3enisis] s. (biol.) osteogeneză. orthogenetic [o: Go»d3i'netik] adj. (biol.) ortogenetic. osteology [,osti'olod3i] s. (med.) osteolo gic. orthogonal [o:'Gogon.il] adj. (geoin.) ortogonal, dreptunghiular. orthograp hic(al) [io:0o'grîefik(3l), -Bou'g-] adj. ortografic. osteopathy [lOsti'opoOi] s. (med.) osteopatie. orthography [olografi] s. ortografie. osteoplasty ['ostio».pla: sti, amer. -ipkesti] s. (/nea1.) osteoplastic. orthopaedic [o:6o«'pi:dik] adj. (me d.) ortopedic. osteotomy [osti'otomi, -to»-] s. (med.) osteotomie. orthopaedics [s] s. (folosit ca sg.) (med.) ortopedie. ostler [roslor] s. rândaş (într-un han). orth opaedy ['o;Qo»pi:di] s. (med.) ortopedie. ostracism ['ostrosizam] s. 1. (ist.) ost racism. 2. (y7g.) ostracizare, surghiunire. orthophotograph [io:6ou'foutogra:f, -grfef] s. (top.) ortofotografie. ostracize ['ostrosaiz] vb. tr. 1. (ist.) a ost raciza. 2. (yîg.) a ostraciza, a surghiuni. orthophotomap [io:Oou'foutoma?p] s. (t op.) ortofotohartă; ortofotoplan. ostreiculture ['ostriikAltjo'] s. ostricultură, cr eşterea stridiilor. ostrich ['ostritf, -id3] s. (omit) struţ (Struthio camelus); (fi g.) the digestion of an ~ orthorhombic [io:8o»'rombik] adj. (geom.) ortorombic. (u n) stomac de struţ. orthoscopic |io:0o»'skopik] adj. (opt.) ortoscopic. ostrich farm [~ fa:m] s. crescătorie de struţi. orthotropic [io:8o»'tropik] adj. (bot., fiz.) orto



 tropic. ostrich feather ]~ .feoor] s. pană de struţ. ortolan ['o:toton] s. 1. (omit. ) ortolan, presură-de-grădină (Emberiza horlulana). Oscan ['oskon] I. adj. osc(an), di n ţara oscilor. II. s. 1. osc(an). 2. (lingv.) (limba) oscă. ostrich plume [~ plu:m] s. pană de struţ; (colectiv) pene de struţ. oscar ['o:skorl s. (amer.) 1. revolver, p istol. 2. manechin (pentru încercarea parafinelor). ostrich policy [~ ipolisi] s. (pol.) politica struţului. 3. (cin.) oscar. 4. (austr. si.) parale, biştari, lovele. Ostrogoth ['ostrogou, -tro»g-] s. (ist.) ostrogot. otalgia [o»'tadd3io] s. (med.) o talgie. oscillate ['osileit] vb. intr. 1. a oscila, a se legăna, a se balansa, a p endula; a se clătina. 2. (fig.) a oscila, a şovăi, a sta în cumpănă. otalgic [oK'tasktyk] a y'. (/nea1.) otalgie. other [rA6or] l.adj. 1. alt; altă; alţi; alte; any ~ book oric e altă carte; I have no ~ friends oscillating [-in] adj. oscilant, oscilator. osci llation [osi'leijan] s. 1. oscilaţie, legănare, balansare, pendulare; clătinare. 2. os cilaţie, nu am alţi prieteni; every ~day din două în două zile; (prov.) ~days, ~ ways alte vremuri, alte obiceiuri. 2. the ~ celălalt; cealaltă; ceilalţi; celelalte; the ~day m ai deunăzi; (fam.) şovăire, ezitare. if he doesn't like it he must do the ~ thing dacă n u-i c pe plac, cu atât mai rău pentru oscillator ['osileito'] s. 1. (fiz., tel.) osc ilator. 2. (tel.) heterodină. el. II. pron. 1. altul; alta;pl. alţii; altele; I have no ~ nu am altul; for this reason, if for oscillatory ['osiloteri, -leitori, am er. -lotouri] adj. oscilator(iu). no ~ pentru acest motiv dacă nu pentru altul; no ~ than he nimeni altul decât el; one oscillatory circuit [~ ,so:kit] s. (electr.) circuit oscilant. or ~ of us unul sau altul dintre noi; we prefer him of all ~s îl preferăm tuturor celorlalţi; oscillogram [o'silogra:m, o.si-, -long-, -gram] s. (f iz.) oscilogramă. to find one's happiness in that of ~s a-şi găsi fericirea în fericirea altora; someone or oscillograph [o'silogra:f, Oisi-, -lou-, -grad*] s. (autom. etc.) oscilograf. ~ careva; some day or ~ cândva, mai devreme sau mai târziu; you ar e the man of all oscillometer [osi'hmite'] s. (med.) oscilometru. ~s for the wor k dintre toţi sunteţi cel mai potrivit pentru această muncă. 2. the ~celălalt; oscilloscop e [o'silowskoup] s. (electr.) osciloscop. osculant ['oskjulontj adj. 1. (biol.) intermediar. 2. (/nat.) cu trei sa» mai multe puncte cealaltă; pl. ceilalţi; celelalte ; what about the ~s? şi ceilalţi?; one after the ~ unul după altul, unul în urma celuila lt. III. adv. altfel, altcum; to see things ~ than they are a vedea de contact. oscular ['oskjulor] adj. 1. (anat.) referitor la gură, stomatologic. 2. (glumeţ) de sărutare. lucrurile altfel decât sunt. othergates ['Aoogeits] (înv.) I. adv. altfel. I I. aay'. altfel. oscularity [ioskju'teriti] s. sărutări; sărut(are). otherguess [-ges] aay. v. o t h e r g a t e s (II). osculate ['oskjuleit] vb. A. ir. (glumeţ) a sărut a. B. intr. 1. (glumeţ) a se săruta. 2. (/nat.) a avea cel puţin trei puncte de contac t. 3. (biol.) a avea caractere comune. otherness [-nis] s. 1. deosebire, diferenţă, caracter diferit. 2. altceva. osculation [oskju'leijan] s. 1. (glumeţ) sărutare. 2. (mat.) osculaţie / atingere a două otherwhence [-hwens] aaV. (rar) din alt loc. punc te. otlierwhere(s) [-hweo(z)] a«V. (poetic) altundeva, aiurea; pe alte meleaguri. otherwhile(s) [-hwailz] aaV. (înv., dial.) altădată. osculatory [oskju'leitori] aay. 1 . de sărut(arc). 2. (mat.) osculator. r r osier ]'ou3io , -zio ] s. 1. (bot.) răchită, mlajă, lozie (Salix viminalis). 2. (nuiele de) otherwise ['ASowaiz] I. aaV. 1. al tfel; altminteri; go at once, ~ you'll miss your train răchită. pleacă numaidecât, altfe l ai să pierzi trenul; should it be ~ în caz contrar; to think ~ a crede altceva, a fi de altă părere; he could not do ~ than obey n-a putut face altceva osier bed [~ b ed] s. zăvoi de răchită. Osmanii [oz'maînli] I. adj. osman(lâu); otoman. II. s. 1. osman; otoman, turc. 2. (lingv.) decât să asculte; (fam.) he is not ~ engaged nu are altcev a de făcut; all people, rich or —toţi oamenii, bogaţi sau săraci; I should like to stay ra ther than ~ aş prefera mai degrabă (limba turcă) osmană, osmanlie. să rămân decât să plec. interi, de altfel, în alte privinţe; ~ he is quite honest în osmium ['ozmiom] s. (chim .) osmiu. alte privinţe e un om foarte cinstit. 3. (y'»r.) alias, zis şi. II. adj. alt ul; his answer could osmose ['osmous, 'oz-] s. (fiziol.) osmoză. not be ~ răspunsul lui nu putea fi altul. osmosis [oz'mousis] s. v. o s m o s e. otherwise-minded [ ~'maindid] aay'. cu alte idei sa» intenţii. osmotic [oz'motik] adj. (fiz.) osmotic; de osmoză. otherworld [Vâowodd] s. the ~ lumea cealaltă. osmotic pressure [~ .pre/o'] s. (fiz.) presiune osmotică. otherworldliness [-links] s. detaşare de preocupările ace stei lumi; transcendenţă. osmund ['ozmond] s. (bot.) (specie de) ferigă (Osmmula). oth erworldly [-li] adj. 1. nu de pe lumea aceasta, din altă lume, din alte sfere. 2. detaşat osmunda foz'niAndo, amer. 'os-] s.v. o s m u n d . osprey ['ospri] s. 1. (



 omit.) vuluir-pescar (Pandion haliaetus). 2. egretă. de cele pământeşti; interesat de vi aţa spirituală. Othman l'oOmon] s. (ist.) otoman, turc. ossature ['osotJV] s. (const r.) osatură. otiose ['oufious] adj. 1. inutil, fără rost, oţios. 2. (rar) neocupat, trânda v. ossein(e) ['osiin] s. (chim.) oseinâ.



 667 outcrop



12. în eroare; în încurcătură, nedumerit; to be quite ~a-şi pierde cumpătul, a se buimăci, eness [-nis] s. inutilitate, caracter superfluu. a se fâstâci; he is ~ s-a zăpăcit / şi-a pierdut capul / cumpătul; (fam.) you are ~ there otiosity [lou/ibsiti] s. v. o t i o s e n e s s . aici greşeşti; my watch is five minutes ~ceasul meu merge cu cinci minute înainte sau otitis [ow'taitis] s. (med.) otită. înapoi; I was not far ~ nu greşea m (prea) mult; you have put me ~ m-aţi făcut să greşesc. otolaryngology (lOutOMilasrirj' gotedsi] s. (med.) otolaringologie. 13. rupt, sfâşiat, găurit; (fig.) în condiţii grele, să ios, mizerabil; ~at (the) elbow(s) otology [ou'tol^i] s. (med.) otologic otoscop e ['outsskoup] s. (med.) otoscop. cu hainele rupte în coate, coate-goale; ~ at hee ls a) cu tocurile scâlciate; b) (fig.) sărac, ottava [ou'to:v3[ (muz.) octavă. prăpădit. 1 4. tare, desluşit; to cry ~ a) a exclama; a striga; b) a se tângui, a se jeli; to la ugh ottava rima [~ 'rimis] s. (metr.) ottava rima (strofa de S versuri, rimând aba babec). ~ a râde în hohote; to read ~ a citi (cu glas) tare; the bells ring ~ for ch urch clopotele r r otter [ ot3 ] s. 1. (zool.) vidră, lutra (Ultra Intra). 2. năvod. cheamă (pe credincioşi) Ia biserică; ~loud tare, cu voce tare, pe un ton ridicat. 15. (despre otter dog [~ dog] s. câine pentru vânarea vidrelor. vorbire) pe şleau, deschi s, verde, în faţă, fără rezervă, fără sfială; to speak ~ straight otter-hound [~haund] s. v e r d o g . a vorbi pe şleau / răspicat. 16. (amer. înv.) supărat; be not ~ with me nu te supăra pe otto ['otou] s. v. a 11 a r. mine; nu mă certa. 17. (accentuează superlat ivul); the meanest man ~ omul cel mai Ottoman [lOtaman, -toum-] I. adj. otoman, turcesc. II. s. 1. otoman, turc. 2. ottoman josnic din câţi există. ~ and away incompa rabil, cu mult mai; ~ and about întremat otomană, canapea. după boală; to be ~ for / to a năzui din răsputeri spre (ceva); aii ~ a) în întregime, de oubliette [iu:bli'et] ş. (jr. ) închisoare subpământeană. tot, complet; b) (sport) cu toată viteza; to go all ~ for smth . a face tot posibilul / a depune ouch1 [aut/] s. (înv.) agrafă, broşa. toate silinţele pentru a izbuti. II. prep. 1. (înv., dar nu după from) din; from ~ the house ouch2 i nterj, (amer.) a!; o!; aoleo! (afară) din casă. 2. (amer.) din, de la; ~ the window din fereastră, de la fereastră. 3. (amer. ought1 [o:t] s. (amer. fam.) zero. fam.) d e-a lungul (cu gen.), pe; to drive ~ Main Street a conduce / a merge pe strada o ught2 s. v. a u g h t (III). principală. 4. ~ of afară, în afara (cu gen.). III. adj. 1. (îndeosebi în cuvinte compuse) ought3 I. vb. modal ~ to 1. a se cădea / a se cuveni să, a fi dator să, a avea obligaţia extern, exterior, extra-. 2. extrem, depărtat. 3. (în v.) de încasat, ncachitat. IV. s. 1. pl. (morală) să; a trebui să; to behave as one ~ to a se purta cufh se cuvine; you ~ to have the outs (contrariul lui the ins) pers oane care nu mai sunt în funcţie sau într-un post; done it before s-ar fi cuvenit s-o faci mai înainte; you ~ to go there ar trebui să te duci miniştri scoşi din funcţie şau par id; persoane eliminate din joc. 2. (fam.) plecare, plimbare; acolo; I thought I ~ to let you know about it credeam că sunt dator să te anunţ; he ~ ieşire din casă. 3. ieşi ură, colţ. 4. (poligr.) omisiune, lăsătură; to make an ~ a omite to have known better ar f i trebuit / s-ar fi cuvenit să fie mai prevăzător; (fam.) I ~ to ceva la cules. 5. sco arţă, copertă; from ~ to ~ din scoarţă în scoarţă. 6. (şl.) pahar pentru be going ar trebui e vremea să plec; you ~ not to have waited n-ar fi trebuit să băuturi spirtoase (de u n conţinut stabilit); three ~s pahar cu o capacitate de 1/3 dintr-un aştepţi, nu trebu ia să aştepţi; you ~ to go and see the exhibition du-te neapărat să vezi „quarter" (q. v. 1 12). 7. p/. ~s sume neachitate. tobe~s with smb. a se certa cu cineva, expoziţia. 2. (indică probabilitatea) a trebui să; the telegram ~ to reach him within a nu se a vea bine cu cineva; to make no ~s of smb. a nu înţelege pe cineva; (peior.) two hour s ar trebui să primească telegrama în (interval de) două ore; I ~ to be through gentlema n of four ~s filfizon; coate-goalc. V. interj, afară! ieşi (afară)!; ~ with him! by Mo nday probabil că voi isprăvi până luni. II. ş. datorie (morală). dă-1 (daţi-1) afară! ~upon uşine (să-i fie)!; ~alas! vai! vai!;~! ~! termină! isprăveşte! ounce1 [auns] s. 1. uncie ( = 28,35 g). 2. (fig.) pic, dram; he hasn't got an ~of sense taci! gura! VI. vb. A. tr. 1. a alunga, a (iz)goni; a expulza. 2. (înv.) a vinde; a se descotorosi n-a re nici un dram de bun simţ. de. 3. (scoţ.) a divulga (un secret). 4. (amer.) a stin ge (lumina). B. intr. 1. a ieşi (la iveală); ounce2 s. (zool.) 1. pisică-sălbatică (dm Tib et şi sudul Siberiei) (Uncia-uncia). 2. jaguar a apărea, a se arăta. 2. a se duce la o



 petrecere. (Felis onca). out-act ['aut'askt] vb. tr. (teatru) a eclipsa jocul ( cuiva). ouphe [auf] s. elf. gnom, spiriduş. outage ['autid3] s. 1. întrerupere (a mu ncii etc.). 2. scurgere; orificiu de scurgere. r our ['au3 ] adj. posesiv nostru ; noastră; noştri; noastre; ~ friend prietenul nostru. 3. producţie poligrafică; tipăritur i. 4. (amer.) pană de curent. ours ['ausz] pron. posesiv al nostru; a noastră; ai noşt ri; ale noastre; it is no business out-and-out ['autand'aut] I. adj. desăvârşit, perfe ct, absolut, sută la sută; categoric, of ~ nu e treaba noastră. intransigent; he is an ~liar c un mincinos fără pereche, minte de îngheaţă apele. II. adv. ourself [laua'sclf] p ron. v. o u r s e l v e s (folosit mai ales cu pluralul maiestăţii). cu desăvârşire; absol ut; categoric. ourselves [.aua'selvz] pron. 1. rej7. ne; we availed ~ of this op portunity ne-am folosit out-and-outer [-ar] s. (jam.) 1. exemplar unic, exemplar care n-arc pereche / fără egal. de acest prilej. 2. (de întărire) noi înşine; let us do it ~ să o facem noi înşine. 3. (pers., 2. mare nemernic; marc hoţ. 3. minciună sfruntată. 4. c podoperă. rar) noi; good for the others, not for ~ bun pentru alţii, nu pentru noi. out-argue ['aut'u:gju:] vb. tr. a învinge (pe cineva) într-o discuţie, a se dovedi mai tare ousel ['u:zl] s. v. o u z e l . în argumentare decât (cineva). oust [aust] vb. tr. 1. a da afară; a înlătura, a da la o parte. 2. (jur.) a evacua. 3. to ~ of outback [~brek] (austr.) I. adv. în interior. II. adj. din interior. III. s. the ~ interi orul; a lipsi / a văduvi / a deposeda de. regiune slab populată. ouster ['austs1"] s . 1. (jur.) evacuare, sechestrare a bunurilor (mai ales ilegală). 2- persoană outbal ance [aut'baitons, 'aut'b-] vb. tr. 1. a cântări mai mult decât. 2. a întrece, a depăşi; ca e înlătură / îndepărtează. 3. (mai ales amer.) demitere; concediere. a fi superior (cu dat. . out [aut] I. adv. 1. afară; afară din casă; he has not been ~ today n-a ieşit azi afară outbid l'aut'bid] vb. ţr. 1. a oferi un preţ mai marc decât, a supralicita. 2. a întrece , din casă, n-a plecat azi de acasă; you must have been ~ very late trebuie să te fi înt ors foarte târziu acasă; on our way ~ la ieşirea noastră, pe când ieşeam din casa; he turne a depăşi. outbidder [-or] s. supralicitant. his cap inside ~ şi-a întors şapca pe dos; I must have this tooth ~ trebuie să-mi scot outbidding [-in] s. supralicitare. dinte le acesta; right ~ franc, sincer, cinstit, deschis; my hand is ~ sunt chit, m-am achitat, outblaze [aut'blciz, 'aut'b-J vb. tr. (fig.) a întrece (pe cineva) în strălu cire. nu mai am nici o obligaţie; the trees are ~in leaf pomii au înfrunzit; the wat ers are ~ outboard [rautb:>:d] (mar.) I. adv. peste bord; dincolo de bord. II. a dj. de peste bord, apele s-au umflat, apele au ieşit din albie; (si.) to be ~ a se bate în duel, a se duela; de dincolo de bord. the chicken is ~ puiul a ieşit din găoa ce; to have a night ~ a sta o noapte afară (de pază outboard motor-boat [~ tmoutabou t] s. barcă cu motor exterior. etc.); day ~ liber, zi liberă; to be ~ after smb. a f i în căutarea cuiva. 2. ieşit, plecat în outbound [autbaund] adj. 1. (mar.) (despre un v as) care pleacă într-o călătorie străinătate; (mii.) la război; pe front; (niar.) în larg; e, la drum; a voyage ~ o călătorie în străinătate; (ec.) to insure ~ and home a asigura pe timpul ducerii şi al îndepărtată sau în străinătate. 2. (despre marfă) care trebuie să fie at sau descărcat. outboundary Hbaundari] s. (amer.) graniţă extremă. întoarcerii; the jour ney ~ călătorie dus (nu şi întors); ~ and home dus şi întors; (mil.) out-brag [~'br£eg, 'au -] vb. tr. a întrece (pe cineva) în lăudăroşcnii. the troops are ~trupele au fost mobiliza te. 3. scos în lume; dat publicităţii etc.; (despre outbrave [~'breiv] vb. tr. 1. a într ece în vitejie. 2. a sfida, a brava. 3. a fi mai elegant fete tinere) she is ~ a f ost introdusă în societate; (teatru) to bring ~ a reprezenta (o piesă); he gave the op era ~ for Saturday a fixat premiera operei pentru sâmbătă; the book is decât. just ~ car tea tocmai a apărut. 4. notoriu, dat în vileag, cunoscut, descoperit; to be ~ a outb reak ['autbreik] I. ş. izbucnire; ~ of hostilities izbucnire a ostilităţilor; new ~ ieşi la iveală, a se arăta; now it is ~ acum s-a dat pe faţă; we shall have the secret ~ rec rudescenţă (a unei boli). II. vb. intr. (poetic) v. b r e a k o u t (v. b r e a k 1 1,1). vom afla secretul; the murderer is ~ asasinul a fost descoperit; murder wi ll ~ adevărul outbuild [~bild], past şi part. trec. outbuilt [~bilt] vb. tr. a const rui / a clădi mai bine iese (ca untdelemnul) la suprafaţă. 5. scos din serviciu / post / funcţie; demodat; to be sau mai trainic decât. ~ a fi scos din funcţie, a nu mai fi la putere. 6. stins, secat, sleit, istovit; sfârşit, gol(it); outbuilding ['autibil din] s.v. o u t h o u s e . pe sfârşite; the barrel is ~ butoiul e gol; the fire is ~focul e pe sfârşite / s-a stins; the wine outbuilt ['aut'bilt] past si part. trec. de la o u t b u i l d . is ~ vinul s-a terminat; I am ~ s-a sfârşit / s-a zis eu min e; it is ~ nu mai e la modă, outburst ['autba:st] s. izbucnire, explozie, avânt, cla



 n, destrăbălare; ~ of temper e scos din circulaţie; to have a thing ~ a întreprinde ceva până la capăt, a duce un lucru izbucnire / acces de mânie / furie. la bun sfârşit, a termi a un lucru început; ~ of date demodat, învechit; perimat; (mii.) outby(e) ['aut'bai] (scoţ.) l.adv. 1. afară, în aer liber. 2. spre exterior, în afară. 3. (mine) lights~sting erea. 7. scos din locul său, scrântit; shoulder ~umăr luxat. 8. scos / eliminat aproap e de suprafaţă. 4. la mică distanţă; ceva mai încolo. II. ['autbai] adj. exterior. din joc; to be ~ a fi eliminat din joc. 9. (despre timp, acţiuni) trecut, terminat, sfârşit, ou tcast [rautko:st] I. s. 1. paria; proscris; om fără căpătâi; vagabond. 2. deşeuri, reziduur ; scurs; his time was ~ a trecut vremea lui; (fam.) from this ~ de aci înainte, de acum gunoaie. II. adj. 1. paria; nenorocit, fără căpătâi. 2. inutilizabil. încolo; hear me ~ ascultă-mă până la sfârşit; before the week is ~ înainte de sfârşitul outclass ['autkla:s r. 1. a trece / a muta într-o categorie inferioară. 2. (sport) săptămânii; the tide is ~ m area s-a retras (la reflux); my hand is ~ (of practice) mi-am a surclasa, a depăşi, a lăsa în urmă. pierdut dexteritatea, nu mai am îndemânare. 10. în pagubă / pierdere; care seşte; he out college ['aut ikolid3J adj. 1. extern, care nu locuieşte în colegiu. 2. care nu (apar)ţine was ~ fifty pounds pierduse cincizeci de lire, avusese o pagubă d e cincizeci de lire; de colegiu. a fivepound note ~ lipseşte o bancnotă de cinci lir e. 11. închiriat; arendat; împrumutat, outcome ['autkAm] s. 1. rezultat, urmare, con secinţă. 2. ieşire, orificiu de scurgere. concesionat; the land is ~ upon a lease pământul a fost arendat cu contract; the money outcrop ['autkrnp] I. s. 1. (geol.) desco perire; afloriment. 2. (fig.) urmare, rezultat, is ~ at interest banii au fost d aţi cu dobândă; the lease is ~ contractul a expirat. consecinţă. II. vb. intr. (geol.) a i eşi la suprafaţă, a se descoperi.



 outcry 668



outcry I. ['autkrai] s. 1. strigăt, ţipăt, larmă, gălăgie. 2. protest. 3. (ec.) licitaţie, at. II. ['aut'krai] vb. A. tr. a striga mai tare decât. B. intr. 1. a striga, a ţipa , a face larmă. 2. a protesta. outdare [laut'dE9r] vb. tr. 1. a brava, a sfida. 2. a fi mai îndrăzneţ decât, a întrece în îndrăzneală. outdated ['aut'deitidj adj. învechit, depăşit. outdid ['aut'did] past ae la o u t d o. outdistance ['aut'distsns] vb. tr. a o lua înaintea (cu gen.), a întrece. outdo ['aut'du:], past outdid [-'did], part. tree, outdone [JdAn] vb. A. tr. a întrece, a depăşi. B. refl. a se depăşi, a se întrece pe ine (însuşi). outdone ['aut'dAn] part. trec. de la o u t d o . outdoor ['autdo:r, -d oor] adj. 1. care se găseşte sau se execută afară din casă / în aer liber. 2. exterior, ext rn. outdoor agitation ]'autdo:r 


 grown [-'groun] vb. tr. 1. a creşte mai repede decât, a întrece (în creştere). 2. a creşte rea mult pentru (o haina etc.); a fi prea mare pentru; my children have ~n their garments copiilor mei le-au rămas hainele prea mici; my family has outgrown our h ouse familia mea e acum prea mare pentru casa în care locuim. 3. a se dezvăţa de (un o bicei, gust) cu vârsta; a ajunge Ia o vârstă când nu mai suferă de. outgrowth ['autgrouS] s. 1. lăstar, excrescenţă. 2. produs, rezultat, urmare, consecinţă. outgun ['aut'gAn] vb. tr. 1. a ţinti mai bine decât. 2. (fam.) a întrece, a se prezenta mai bine decât.



outgush ['autgA/J vb. tr. (mine) a erupe. out-herod ['autiherod] vb.tr. a întrece, a depăşi; to ~Herod a fi mai catolic decât papa. outhouse ['authaus] s. aripă de clădire; atenansă; pl. acareturi, servicii, dependinţe. outing ['autin] s. 1. plimbare, excu rsie; picnic. 2. ieşire. outjockey ['aut'd3Dki[ vb. tr. (fam.) a fi mai isteţ / mai şm echer decât, a întrece în isteţime. outjump ]'aut'd3Amp] vb. tr. a sări mai sus decât. outl id ['aut'Ieid] past si part. trec. de la o u t l a y (II). outland ['aut.taid] I . (înv., poetic) adj. străin, din altă ţară; venetic. II. s. străin (din al/a (ara),- venet c. outlander ['aut.lamdy] s. străin (rfin alta tara). outlandish ['aut'Iaindi/] ad j. 1. ciudat, bizar, straniu. 2. neobişnuit, excentric. 3. puţin civilizat, înapoiat; grosolan. 4. (înv.) străin, exotic. outlandishness [-nis] s. 1. ciudăţenie, bizarerie. 2 . lipsă de civilizaţie, înapoiere, grosolănie. 3. (înv.) caracter străin; exotism. outlast aut'la:st] vb. tr. 1. a dura mai mult decât. 2. a supravieţui; he will not ~ six mon ths nu va mai trăi / n-o mai duce nici şase luni. outlaw [~la:] I. s. 1. proscris, p ersoană în afara legii; (ist.) haiduc. 2. (amer. si.) lucrător pus pe lista neagră. II. vb. tr. 1. a pune în afara legii, a proscrie, a ostraciza. 2. a stigmatiza. III. a dj. în afara legii, proscris, ostracizat, stigmatizat. outlawry [-ri] s. 1. punere în afara legii, proscriere; stigmatizare. 2. persoană în afara legii, proscris, ostra cizat, stigmatizat. outlaw strike ['autb: straik] s. (amer.) grevă neîncuviinţată de sin dicat. - outlay I. ['autlei] s. 1. cheltuială; cheltuire. 2. cheltuieli. II. ['aut 'lei] past si part. trec. outlaid ['aut'Ieid] vb. tr. a cheltui. outlet1 ['autle t, 'autlit] s. 1. deschizătură, orificiu; ieşire, scurgere; gură (ae caiutl sau râu); the ~ of a dam debitul unui stăvilar; ~ of a pipe gura unei ţevi san a unui tub; to give an ~ to a da scurgere (cu dat.). 2. (lehn.) orificiu de evacuare; eşapament. 3. ( text.) eliberare. 4. (hidr.) izvor (al unui curs de apă). 5. (liidr.) dispozitiv d e golire. 6. (ec.) piaţă de desfacere, debuşeu; debit; livrare. 7. (înv.) mahala, suburb ie. 8. (com.) punct de desfacere. outlet2 vb. tr. (înv.) a lăsa să iasă / să curgă. outlet ox [~ toks] s. (electr.) cutie de distribuţie. outlet slide [~ slaid] s. (tehn.) v ană de scurgere / evacuare. outlier ['aut.lais'] s. 1. (mii.) soldat care nu trăieşte în cazarmă, soldat descazârmat. 2. funcţionar care nu locuieşte la locul de producţie. 3. (g eol.) dâmb-martor. outline ['autlâinj l.s.l. (sipl.) contur; in ~o) în linii generale; b) (despre desen) schiţat. 2. schiţă rezumat. 3. (tehn.) schiţă; plan; proiect; crochiu; desen. II. vb. tr. 1. a schiţa, a descrie în linii generale. 2. (tehn.) a schiţa; a pr oiecta; a desena. outline drawing [~'dro: in] s. schiţă de contur. outline map [~ ni Eepj s. hartă mută. outline specification [~ .spcsifi'keijan] s. (tehn.) schiţă a condiţii lor tehnice. outlive [aut'liv] vb. A. tr. a supravieţui (cu dat.), a trăi mai mult d ecât. B. intr. a supravieţui, a trăi mai mult. outlook ['autluk] s. 1. perspectivă; priv elişte. 2. punct de observaţie. 3. punct de vedere; concepţie; world ~ concepţie despre viaţă. 4. perspectivă; viitor. outlying ['auMaiin] adj. 1. îndepărtat; periferic; de front ieră. 2. periferic, secundar, auxiliar. outmanoeuvre [iautmo'nu:vor,'--'--] vb. tr . 1. a manevra cu mai multă iscusinţă decât. 2. a fi mai şmecher / mai şiret decât. outmarc 'aut'mu:t.T] vb. tr. 1. a merge mai repede decât. 2. a întrece. outmarriage ['autima ;rid3] s. exogamie; outmatch [aufmaH/] vb. tr. a întrece, a devansa; a o lua înainte a (cu gen.). outmoded ['aut'moudid, amer. şi -ed[ adj. demodat, ieşit din modă. outmos t ['autmoust] adj. v. o u t e r m o s t . outnumber ['aut'iumbs'] vb. tr. a întrec e în număr; a fi superior ca număr (cu dat.). out of ['aut ov] prep. 1. din; dinăuntrul (c« gen.); ~ his pocket din buzunar. 2. din, de la; ~ the window de Ia fereastră, di n fereastră. 3. din; din mijlocul (cu gen.); four ~ five Europeans patru din cinei europeni. 4. afară din; dincolo de; (de) peste; de dincolo de; în afara (cu gen.); ~ sight care nu se vede, în afara vederii; ~ reach în afara atingerii; imposibil de atins. 5. fără; lipsit de; în afară de; ~ doubt fără îndoială; to be ~ one's mind a nu fi î minţile. 6. departe de, la o depărtare de; 3 miles ~ Exeter la trei mile depărtare de Exeter. 7. de, din; ~ envy din invidie; ~ necessity de nevoie; ~ pity din / de



 milă. 8. de Ia; to get money ~ smb. a obţine bani de la cineva. 9. (făcut) din; made ~ wood (făcut) din lemn. out-of-balance ['autav'badsns] adj. dezechilibrat; deregla t. out-of-date [~'dcit] adj. demodat, învechit, perimat. out-of-humour [~ihju:mor] adj. indispus, prost dispus. out-of-the-way (~8a'weij adj. 1. (despre case etc. ) depărtat, izolat, retras, pierdut. 2. neobişnuit, ciudat, straniu. 3. (despre pret uri) excesiv, exorbitant. out-of-towner ['autov'tauno1"] s. (amer. fam.) străin de partea locului. out-of-work [~w's:k] aa-/., s. şomer. outpace l'aut'peis] vb. tr. a merge mai repede decât, a întrece, a o lua înaintea (cu gen.). outpatient ['aut.pei /antj s. bolnav ambulatoriu. outpatient department [~ di'pa:tmont] s. policlinică. outplay ['aut'plci] vb. tr. a învinge (la joc). outpoint [-'point] vb. tr. (sport ) a întrece la puncte. outport ]'autpD:t] s. port maritim (al unui oras). outpost [~poust] s. 1. (/nil.) avanpost. 2.pl. (amer. mil.) post de gardă. 3. detaşament de gardă. 4. pl. (mine) sondă de conturare. outpour [~pD:r, poar] I. s. 1. revărsare; scu rgere. 2. rupere de nori. II. vb. tr. a revărsa.



 669 over



outspeed [aut'spkd], past şi part. trec. outsped [-'sped] vb. tr. a întrece, a depăşi (c a outpouring [~>pD:rirj, -.psarirj] s. (mat ales pi.) efuziune; revărsare (a senti mentelor). output f'autput] s. 1. (telin.) producţie; productivitate; capacitate d e producţie; viteză). outspent [aut'spcnt] adj. epuizat, frânt, istovit. randament; vo lum al producţiei; debit. 2. producţie; produs; the literary ~ of the year outspoken [aut'spouksn] adj. 1. rostit, enunţat. 2. sincer, franc. 3. realist. producţia lite rară a anului. outspokenly [-li] adv. deschis, făţiş, pe şleau. output device [~ diivais] ş (înfor.) echipament sau dispozitiv de ieşire. outspokenness [-nis] s. francheţe, sinc eritate. outquarters [~ikwD:tsz] s. sediu (al unei filiale). outspread I. ['aut' spred], past şi \xirt. trec. outspread [~] vb. A. tr. a se întinde pe o outrage ['au trcid3, ~rid3J I. s. 1. încălcare grosolană a legii sau a drepturilor altora; nelegiui re, crimă. 2. ultraj; ofensă. II. vb. tr. 1. a călca, a viola (legea etc.). 2. a ultra gia, suprafaţă mai mare decât. B. intr. 1. a se întinde. 2. a se răspândi. II. [-'spred,'-adj. 1. care se întinde, întins. 2. răspândit. III. s. întindere, expansiune, desfăşurare. insulta. 3. a jigni (sensibilitatea). 4. a răpi (o femeie). outstaid i'aut'steid] pas/ şi part. trec. de la o u t s t a y . outrageous [aut'rcid3ss] adj. 1. de ultr aj, ofensator. 2. violent. 3. revoltător, ruşinos, outstanding adj. 1. ['aut.strendi rj] (pre)eminent, distins, remarcabil, de frunte. scandalos. 4. exagerat; nemaip omenit, nemaiauzit; exorbitant. 2. Hstasndiij] ncachitat, care e de plată. 3. neso luţionat, litigios. 4. neîndeplinit, restant. outrageously [-li] adv. 1. peste măsură, e xagerat. 2. revoltător, ruşinos. outstandingly [-li] adv. deosebit de, extrem de. ou trageousness [-nis] ş. caracter jignitor / ofensator. outstare ['aut'ste ?r] vb. t r. a se uita fix la (cineva) până când e silit să-şi întoarcă privirea; outran [aut'ra?nj p de la o u t r u n. outrange [~'rcind3] vb. tr. 1. (mil.) a bate mai departe decât (im alt tun). 2. (sport) a face (pe cineva) să-şi plece privirile. outstation ['aut tstei/an] s. (austr.) fermă situată la o anumită depărtare de ferma a întrece (un vas, într o competiţie). outre E'u:trei şi pronunţia franceză] adj. (fr.) 1. care întrece măsura (bun i-cuviinţe principală. outstay ['aut'stei],past şi part. trec. outstaid [-'steid] vb./ r. 1. v. o u t s i t; to~one's etc.). 2. excentric, extravagant; ~ dress rochie excentrică. welcome a sta mai mult decât este plăcut gazdei, a abuza de amabilitatea g azdei. 2. a rezista out-relief [autrMiifj s.v. o u t d o o r r e l i e f . outri de [aut'raid[,past. outrode [-'roud],part. trec. outridden [-'ridn] vb. tr. 1. a întrece mai mult decât, a întrece în rezistenţă; a sta în picioare mai mult decât. outstep t'stcp] vb. /r.v. o v e r s t e p . (călare); a o lua înaintea (cu gen.). 2. a înfrunt a (o furtună). 3. a îndura eu tărie / stoicism outstretched ['autstret/t] adj. întins; l ungit. (o nenorocire etc.). outstrip ['aut'strip] vb. tr. a întrece; a o lua înainte a (cu gen.), a depăşi (şi fig.). outrider [-3r] s. 1. călăreţ care însoţeşte o trăsură. 2. or, outrigger [autirig3r] ş. 1. (mar.) outrigger (barcă cufurchete ce se pot scoate) . 2. (mar.) outtalk ['aut'tD:k] vb. tr. a vorbi mai mult decât, a întrece prin vorbări e. outtop ['aut'top] vb. tr. 1. a fi mai sus decât. 2. a întrece, a depăşi. baston de bo rnpres. 3. (electr.) consolă; brăţară. 4. (av.) Ionjeron. 5. (telm.) cataj. outturn ['au t'to:n] s. v. o u t p u t . outright I. [aut'rait] adv. 1. deschis, pe faţă, pe şleau, verde, în faţă. 2. complet, în outvalue ['aut'vselju:] vb. tr. a preţui / a costa mai mul t decât. întregime, cu totul. 3. de tot, o dată pentru totdeauna. II. ['autrait] adj. curat, sută la sută, outvie l'aut'vai] vb. tr. a întrece (într-o competiţie, în splendoare tc.). desăvârşit; an ~ rogue un pungaş în lege / patentat. outvoice ['aut'vois] vb. tr. a striga mai tare decât. outrightness ['autiraitnis] s. sinceritate (întrucâtva brutală). outvote ţ'aut'vout] vb. tr. a avea mai multe voturi decât. outrival [aut'raival, 'au t'r-] vb. tr. a întrece. outvoter [-3r] s. (pari.) alegător care nu locuieşte în circums cripţia electorală respectivă. outrode [aut'roud] past de la o u t r i d e . outwalk [ 'aut'wo:k] vb. tr. a merge mai departe sau mai repede decât. outroot [aut'ru:t] vb . tr. a dezrădăcina; a extirpa. outwall f'autwoil] s. zid / perete exterior. outrun f'aut'rAn], past outran [-'reen] part. trec. outrun [-'rAn] vb. tr. 1. a întrece; outward ['autwad] I. adj. 1. exterior, de afară; ~ form formă exterioară; ~ things lum ea a depăşi; a o lua înaintea (cu gen.). 2. a depăşi, a trece dincolo de; a trece limitele (cu înconjurătoare; to ~ seeming judecând după exterior / după aparenţe. 2. vizibil. 3. în



 ptat gen.). 3. a fugi de. spre exterior / înspre afară. II. s. 1. (aspect) exterior. 2./;l. lumea exterioară / înconjurătoare. outrunner [-sr] s. 1. braţ de apă curgătoare, ra ificaţie a unui râu; răstoacă. 2. câine III. adv. v. o u t w a r d s . fruntaş într-un atel de sanie. 3. cal de praştie, (cal) rotaş. 4. om iute la picior. outward cargo [~ 'ka :gou] s. (corn., mar.) marfa / mărfuri pentru export; carie de plecare outrush ['a utTAJl s. scurgere (de apă etc.); viitură. / ieşire. outsail ['aut'seil] vb. tr. (mar. , despre un vas) a întrece, a depăşi, a o lua înaintea (cu outwardly l'autwadli] adv. 1. pe din afară, (după) exterior, după aspect. 2. în aparenţă. gen.). outward man ['autwsd ma n] ş. the ~ 1. trupul (în opoziţie cu sufletul). 2. (glumeţ) outsat ['aut'saet] pas/ şi pa rt. trec. de la o u t s i t . îmbrăcămintea. outsea ['autisi:] s. larg, largul mării sau oceanului. outwardness ['autwadnis] s. 1. exterior, lumea exterioară. 2. obiectiv itate. outsell ['aut'sel],past şi part trec. outsold [-'sould] v, a se vinde mai b ine sau mai scump outwards ['autwsdz] adv. afara; în afara, spre exterior. decât (o altă marfă). outwash ['aut'wD/] vb. tr. a spăla, a curăţa. outset ['autset] s. 1. punct de plecare; început; at the ~ la început; from the ~ d e la outwatch ['aut'wot/1 vb. t r. a fi treaz, mai mult timp decât; to ~the night a veghea început. 2. (mine) intrar e în mină. 3. (poitgr.) (titlu) marginal; ilustraţie mică imprimată toată noaptea. pe margi ea paginii. outwear ['aut'ws9r], past outwore [-'wo:r, -rwo3r]> part. trec. outw orn [-Van] vb. outshine ['aut'/ain] post şi part. trec. outshone l-'/on] vb. A. tr . a întrece în strălucire, tr. 1. a supravieţui (cu dat.). 2. a uza. 3. a istovi, a slei , a secătui. a eclipsa. B. in/r. a străluci, a luci'. outweigh ['aut'wei] vb. tr. 1. a cântări mai greu decât (şi fig.); a depăşi în greutate. outshoot ['aut7u:t],past şi part c. outshot ['aut'/ot] vb. tr. (mil. etc.) a trage mai 2. a prevala asupra (cu ge n.). bine decât; a ochi mai bine decât. outwent [aut'went] past de la o u t g o . ou tside [aut'said,'--] I. ş. 1. parte de afara, exterior; aparenţă; to lock the door on outwit ['aut'wit] vb. tr. a fi mai deştept / mai şmecher / mai şiret / mai viclean decât ; the ~ a încuia uşa pe dinafară; to stand on the ~ a fi aproape, a fi afară la uşă. 2- (ec etc., a păcăli, a înşela. fam.) caz extrem; at the (very) ~ în cazul extrem; it will be / cost five shillings at the outwore [aut'wo:r, ~'wo3r] past de la o u t w e a r . - va costa cel mult cinci şilingi; you can do it in five minutes at the ~ nici c inci minute outwork I. l'autw^ik] s. 1. lucru în afara atelierului etc. 2. (/nil.) fortificaţie exterioară. nu-ţi trebuie ca să faci lucrul acesta. 3. (fam.) imperială; cap ră (a unei diligente sau trăsuri). II. [~'w3:k] vb. tr. a lucra mai repede şi mai bine decât. 4. ceea ce se află în afara unui spaţiu determinat, exterior. 5. înveliş al unei ţi foiţă outworker [-9rj s. lucrător, muncitor (în afara fabricii sau atelierului). de ţigar c. 6. pi. (corn.) banderole, sigiliu etc. pe baloturi sau eolete cu mostre pentr u outworn I. ['aut'wo:n] part. trec. de la o u t w e a r. II. [~wo:n] adj. 1. uz at, inutilizabil, asigurarea conţinutului. 7. (mine) ansamblu de clădiri şi instalaţii e xterioare. 8. pi. (în impropriu pentru folosire. 2. (despre noţiuni) învechit, demodat , depăşit. 3. istovit, sleit, comerţul hârtiei) hârtie defectă. 9. formalitate. 10. (sport) aintaş; ~ left extremă stângă. secătuit. II. adj. 1. exterior; extern; - appearance aspect exterior. 2. extern, extra-; (mar.) peste ouzel ['u:zll s. 1. (omit.) mierlă-neag ră (Turdus merula). 2. mierlă-gulerată (Turdus bord. 3. superficial, aparent; extrinse c. 4. nepărtaş. III. adv. 1. în afară, în exterior; pe torquatus). dinafară. 2. (mar.) pest bord. 3. afară; (st.) corne ~! veniţi afară (la încăierare ori bătaie)!; ova j'ouva] pi. d la o v u m. ~ the door pe uşă afară. IV. prep. în afara (cu gen.), he lives ~ the gate locuieşte la oval fouvpl] s., adj. oval. periferie / în afara oraşului; ~ my bedroom l a uşa sau Ia fereastra camerei mele. ovally [-i] adv. oval. r outsider ['aut'said3 ,-'-|s. 1. străin, persoană care nu face parte din instituţia respectivă ovarian [ou've srian] adj. (anat.) ovarian. / dintr-un cere / dintr-un partid politic etc. 2. ( fam.) mojic, bădăran, prost crescut. 3. (sport) ovariotomy [ou'Ve^ri'otemi, louvsa-] s, (med.) ovariotomie, ovariectomie. sportiv sau cal de curse despre care se cr ede că nu are şanse de a câştiga. ovaritis [ouva'raitis] s. (med.) ovarită. outsit [~'sit] ,past si part. trec. outsat [-'ssetj vb. /r. a sta mai mult decât (alţi musafiri). o vary I'ouvari] s. (anat., bot.) ovar. outsized f'aut'saizd] adj. (mai ales despr e rochii) mai marc decât măsura obişnuită. ovation [ou'vei/an] s. ovaţie. outskirts f'auts kaits] s.pl. 1. margine; mahala, suburbie (« oraşului). 2. margine, lizieră oven ['Ava n] s. cuptor; to cook smth. in a gentle / slow ~ a găti ceva la un foc slab. (a pădu rii). oven-bird |~ba:d] s. (omit.) pasărea-olar (Furnarius rufus). outsleep [aut's lkp], past şi part. trec. outslept [-'slept] vb. tr. a pierde (timpul etc.) ovenet



 te [lAva'net] s. cuptoraş, cuptor mic. over ['ouvar] I. prep. 1. (cu sens general) pestc. 2. (spaţial) deasupra (cu gen.), pe, dormind, outsmart [aut'sma:t] vb. tr. (amer.) a li mai şmecher decât, a păcăli, a înşela, a „duce", peste; ~ all peste tot, pret ndeni; to cook ~ the fire a găti la foc; to sit ~ the fire a şedea lângă sobă; the roof ~o ne's head acoperişul sub care locuieşte cineva; to spread outsold [aut'sould] past şi part. trec. de la o u t s e l l , a cloth ~ a table a întinde / a aşterne faţa de masă; from ~ de dincolo de; from ~ the sea outspan [aut'spasn] vb. tr. şi intr. (în Africa de Sud) a desjuga, a deshăma. outspeak [aut'spi:k],past. outspoke [-'spouk],part. trec. outspoken [-'spouk^n,'-'-] de peste marc; to leap ~ a wall a sări peste un zid; to sail ~ a lake a pluti / a naviga pe un lac; to wander ~ the earth a cutr eiera lumea (în lung şi-n lat); show us ~ your house vb. tr. 1. a vorbi mai bine sau mai mult decât. 2. a exprima deschis / sincer.



 overact 670



conduceţi-ne prin interiorul casei dv.T arătaţi-ne casa dv.; ~ the way vizavi; peste d rum; overboard ['ouvatord; ~'bD3d, --'-[ aav. (mar.) peste bord; to throw ~ a ar unca peste ~ seas peste mări şi ţări; ~ our heads a) peste puterea noastră de înţelegere; b este bord (şi fig.); a părăsi, a arunca; (sl.) to go ~ about / for a ridica în slăvi (cu a cuz.). capul nostru, fără asentimentul nostru. 3. {temporal) mai mult de(cât), până, peste ; ~night overboil ['ouvo'boil] vb. intr. a fierbe prea mult; a da foc. peste noa pte; în timpul nopţii; she will not stay ~ the week nu va sta mat mult de o overbold ['ouva'bould] adj. 1. pripit; nechibzuit, aventuros; excesiv de îndrăzneţ. săptămână; day ay zi după zi; zi de zi; to wait ~ to-morrow a aştepta până mâine; 2. arogant, obraznic, p rezumţios. ~ the summer peste vară. 4. (fig.) la; asupra (cu gen.) ~ a glass of wine a fi la un pahar overbear. overbore ['ouvo'bo:', -'boo1"] past de la cu vin; to sit ~ breakfast a lua gustarea de dimineaţă; be quick ~ it! fă-o repede) overborne [' ouva'brxn] part. trec. de la o v e r b e a r. grăbeşte-te!; you are slow ~ it prea zăb oveşti; prea tărăgănezi mult. 5. (despre un efect, overbought ['ouva'bort] past şi ţxirt. t ec. de la o v e r b u y. simţiri, senzaţii, reflecţii) pe; asupra (cu gen.); to mourn ~ smb. a jeli pe cineva; to fret overbrim ['ouva'brim] vb. A. tr. a umple prea m ult; a curge peste, a se revărsa peste, ~ a trifle a se necăji pentru un fleac; to s peak ~ smth. a vorbi despre ceva; to think ~ a curge afară din. B. intr. a fi prea plin; a deborda, a se revărsa. a project a reflecta asupra unui plan; to be anxio us ~ / about smb. a fi îngrij(or)at de overbuild ['ouva'bild], past şi part. trec. o verbuilt [-'bilt] vb. tr. 1. a construi pe sau cineva. 6. (despre pazei, suprave ghere, domnie, stăpânire, victorie ele.) asupra (cu gen.),' în. 2. a construi prea mul t. to have authority ~ a avea autoritate asupra (cu gen.); to reign / to rule / t o sway ~ overbuilt l'ouvo'built] I. past şi part. trec. de la o v e r b u i l d . 11. adj. (despre un a country a domni într-o ţară; to triumph ~ smb.' a triumfa asup ra cuiva. 7. (despre o oraş etc.) dens populat. depăşire, biruinţă, exces, supraofertă) faţ peste; ~ head (and ears) până peste cap, overburden ['ouvs'toidn] vb. tr. 1. a împovăra . 2. a supraîncarcă. sătul până-n gât; ~ a thousand pounds peste 1000 lire; I have the pull ~him îl am în overbuy ['ouvs'baij.past şi part. trec. overbought [-bo:t] vb.intr. a cu mpăra prea scump mână, este la cheremul meu; an advantage ~ smb. avantaj asupra cuiva, atu; to be all ~ smb. a se entuziasma pentru cineva. II. aav. 1. dincolo; de pa rtea aceea; de partea aceasta; sau în cantităţi prea mari. overcame ['ouvor'keim] past de la o v e r c o m e . încoace; the boat is safe ~ barca este în siguranţă dincolo; he came ~ to us a venit la over-capitalize ['ouvor'kEepitolaiz, -ka'pi-] vb. tr. ( ec.) a fixa (partenerului etc.) un capital noi; to cross ~ a trece dincolo; to j ump ~ a sări (peste ceva), a trece dintr-un salt (peste ceva); to pass ~ to the en emy a trece la inamic, a dezerta. 2. de prisos, pe deasupra; prea mare; 1a supra evalua capitalul (cuiva). overcast [ouv9ka;st], past si part. trec. overcast [~] vb. tr. 1. asurfila. 2. a întuneca, what remains ~ ceea ce prisoseşte; seven is (eq ual to) twice three and one ~ 7 este egal cu de 2 ori 3 plus 1 pe deasupra; ~ an d above / bcside(s) a) mai mult, afară de a închide. 2 overcast [-ka:st, --'-] adj. (despre cer) acoperit (cu «ori), întunecat. aceasta, pe deasupra; b) (mai ales amer. fam.) extrem (de), foarte. 3. deasupra, sus. 4. (de) overcharge1 [.ouva'tjdrdj] vb. tr. 1. a supraîncarcă, a încărca peste capacitatea normală. dincolo, de partea cealal tă; ~ there colo; dincolo. 5. (despre măsurarea de la o margine la cealaltă) lat (de), cu un diametru (de); a board a foot ~ o scândură lată de un picior; 2. a încărca prea tar e (o armă). 3. (pictură) a exagera, a îngrămădi (culoarea). 4. (corn.) a tree three feet / foot ~ un copac cu diametrul de trei picioare. 6. (adesea all ~) în a cere un preţ prea mare pentru. 5. a acuza excesiv; a acuza pe nedrept. 6. a supraîncarcă întregime, cu totul, cu desăvârşire, de la un capăt la altul; to read a book ~ a citi o carte (o s oba) cu lemne. 7. (fig.) a jupui. overcharge2 [iOuvo't/a:d3,'—] s. 1. supraîncărcare. 2. încărcare excesivă (a unui tun, de la un capăt la altul. 7. trecut, sfârşit, terminat, d finitivat; the piece is ~ bucata s-a terminat; the rain is ~ ploaia a încetat; it is ~ with him s-a dus pe copcă, e pierdut; to give acumulator ele). 3. suprapreţ, su praîncărcare a preţului. a patient ~ a condamna un bolnav; all ~ a) pretutindeni, pest e tot; I looked for it all ~ overclothe ['ouvo'klouS] vb. A. tr. (with) a acoper



 i (cu). B. refl. a se îmbrăca prea l-am căutat peste tot (prin toate buzunarele etc.), l-am percheziţionat; she trembles all gros. ~ tremură din tot corpul, tremură ca varg a; you are all ~ dust and dirt eşti murdar din overcloud ['ouvo'klaud] vb. A. tr. 1. a acoperi cu nori. 2. a întuneca. B. intr. 1. a se cap până în picioare, eşti plin de p raf şi noroi; b) în întregime, de tot; to read all ~ a citi acoperi cu nori. 2. a se înt uneca. din scoarţă în scoarţă; c) sfârşit, terminat, isprăvit; that is all ~ s-a sfârşit, s at; overcoat ['ouvokout] s. 1. palton. 2. manta. d) exact, întocmai; aidoma; "Domb ey and Son" is Dickens all ~ „Dombey and Son" over-colour ['ouvo'kAta'] vb. tr. 1. a colora prea mult; a picta în culori prea tari. 2. a şarja; e scris în stilul caract eristic lui Dickens; that's he (pop. him) all ~ îi seamănă perfect, a exagera. e leit el; e) all ~ with s-a terminat cu, s-a sfârşit cu; it is all ~ with their friendship overcome [lOUVs'kAih], past overcame [-'keim], part. trec. overcome [-'kAin) vb . Ir. s-a zis cu prietenia lor;/) (fam.) indispus/prost dispus, în toane rele. 8. în că o dată, din 1. a învinge, a birui; a doborî. 2. a copleşi, a-1 ajunge; ~ by hunger pe c are 1-a ajuns nou; I will do it all ~ am să mai fac o dată; ~ again încă o dată, din nou; ~ and again, foamea; ~ by / with drink pe care 1-a ajuns băutura, beat. ~and ~ (ag ain) des repetat, de mai multe ori; de nenumărate ori; twice ~ de două ori overcomer [~'kAni3r] s. biniitor, învingător. consecutiv. 9. răsucire; to turn ~ the leaves a înt oarce foile unei cărţi; to turn ~ a new overcompound ['ouvo'kompaund] s. (electr.) h ipercompus. leaf a începe o viaţă nouă, a se corija; I'll make him turn ~ a new leaf am să-1 învăţ overcount ['ouvokaunt] s. calcul exagerat. , eu minte; to tip ~ a cart a răstur na o căruţă. III. prefix (în cuvinte compuse) supra-, super-, over-credulous ['ouvo'kred julos] adj. prea credul, încrezător din cale afară. para-. IV. s. 1. (la cricket) porţiu ne în interiorul i n n i n g - ului; maiden ~parte a jocului overcrop ['ouvo'krop] vb. tr. a secătui (pământul). în care nu se face nici o alergare. 2. (ec.) sold, excede nt al unei sume asupra alteia. overcrowd ['ouva'kraud] vb. tr. a umple prea tare ; a ticsi; a suprapopula. 3. pl. (sl.) sumele de bani rămase după efectuarea tuturor plăţilor şi care se impart seara overcrowded [-id,'--'--] adj. ticsit, plin până la refuz ; suprapopulat. între casieri. V. vb. A. tr. 1. (fam.) a nu ţine seama de, a trece c u vederea. 2. (fig.) a învinge, overcutting ['ouvsikAtirj] s. (mine) havare vertic ală. a birui (boala etc.). B. intr. (rar) a trece dincolo. overdaring ['ouvsidssri n] adj. temerar, prea cutezător. overdecorate ['ouvodekoreit] vb. Ir. a împodobi / ă o rna prea mult. overact ['ouv^r'aikt] (teatru) vb. A. tr. a şarja (un rol). B. intr . a şarja. overdeepen [-ouva'dkppn] vb. tr. a adânci peste măsură. over-active f'ouvar'a ektiv] adj. prea activ. overdeepening [-in] s. 1. adâncire excesivă. 2. (geol.) subsăp are. over-activity ]'ouvora.'k'tiviti] s. activitate excesivă, supraactivitate. ov erdevelop ['ouvodi'velop] vb. tr. (fot.) a developa prea mult. overage1 ['ouvar' cidj] adj. care a depăşit vârsta. overdo [louvo'du:],past overdid [-'did],part. trec. overdone [-'dAn] vb. tr. 1. a exagera. overage2 ['ouvoridj] s. (com.) marfă furniz ată în cantitate prea mare; marfă supra2. a întrece măsura (cu gen.), a merge prea departe eu. 3. a prăji, a fierbe sau a coace normativă. overall ['ouvoro:l] I. s. halat; ha ină de protecţie; salopetă; pl. pantaloni largi pentru prea mult. 4. a extenua, a sici de puteri, a osteni peste măsură. overdone I. [lOuvs'dAn] part. trec. a"e la o v e r d o. II. ['ouvixiAn,'—'-] adj. 1. exagerat, muncă; pantaloni strâmţi de gală; salopetă. I . adj. 1. general, obişnuit, mediu; de gabarit. care întrece măsura; şarjat. 2. prea fie rt, prăjit sau copt. 2. total, general, (atot)cuprinzător. overdose I. ['ouvodous,'—'] s. supradoză. II. ['ouvo'dous] vb. tr. a da o doză prea mare overall dimensions [~ diiinen/anz] s. pl. dimensiuni de gabarit. (cu dat.). overalled ['ouvororld] ad j. cu salopetă etc. (v. o v e r a 111.) overdraft [~dra:ft] s. 1. (ec.) sumă eu care s-a depăşit contul în bancă. 2. (ec.) depăşire overall housing [rouvsnxl rhauzin] s. (cons r.) baracă / construcţie provizorie încălzită. a contului în bancă. 3. (tehn.) injectare a ului deasupra grătarului. over-anxiety ['ouvsrierj'zaisti] s. 1. mare agitaţie, neli nişte. 2. exces de zel. overdrank ['ouvo'draîrjk] past de la o v e r d r i n k . ove rarch [~'a:t/] vb. A. tr. a se bolti deasupra, a forma o boltă deasupra (cu gen.). overdraw ['ouvo'dro:],past overdrew [-'dru;],part. trec. overdrawn [-'dro;n] vb . A. tr. B. intr. a se bolti, a forma o boltă. (ec.) a depăşi (contul) în bancă. B. intr. 1. (ec.) a depăşi contul în bancă. 2. a exagera, overarm ['ouvorarm] s. (sport) fluture (stil de. înot). a şarja. overate ['ouvar'eitj past de la o v e r e a t. overdress [ 'ouvo'dres] vb. intr. a se îmbrăca împopoţonat / fistichiu, a se împopoţona, overawe [louva 'o:] vb. tr. a inspira o teamă excesivă sau un respect excesiv (cuiva); a se dichisi



 din calc afară. a impresiona din cale afară; a intimida; a impune (cuiva). overdrew ['ouva'dru:]past A f e o v e r d r a w . overbalance [.ouvo'badans] I. vb. A. t r. 1. a face să-şi piardă echilibrul şi să cadă; overdrink ['ouva'drinkj, past overdrank [drank], overdrunk [-'drAnk] vb. refl. si a răsturna, a doborî. 2. a cântări mai greu decât (si fig.). B. intr. a-şi pierde echilibrul, a cădea. II. s. surplus, prisos. intr. a bea prea mult / peste măsură. r r r overdrive1 ['ouvs'draiv], past overdrove [-'dr ouv], par;, tree, overdriven [-'drivn] vb. overbear [,ouvo'beo J,past overbore [ -bo: , -'b:» ],part. trec. overborne [-'bo:n] vb, A. tr. 1. a fi mai puternic decât; a înăbuşi, a reprima. 2. a fi mai important decât, a cântări tr. 1. a munci, a extenua, a stovi, a sici de puteri. 2. a goni (un cal). 3. a împinge prea mai mult decât. B. in tr. a fi prea rodnic, a da prea mult rod. departe (o glumă ele). overdrive2 s. (au to) (cutie de viteze cu) supraturaţie. overbearing [.ouvo'bsorirj] adj. autoritar, arogant, trufaş; tiranic. overbearingly [-li] adv. cu aroganţă, autoritar. overdrunk ['ouvo'drArjk] part. trec. ae la o v e r d r i n k . overbearingness [-nis] s. a roganţă. overdue ['ouvo'dju:,'—, r—'-] adj. 1. de plată, scadent. 2. întârziat; the train i trenul overbid [louvs'bidl.past. overbid [~|,part. trec. overbidden [-'bidn] vb. tr. a supralicita. a întârziat. r overbidder [~'bido ] s. supralicitator. overeat [ 'ouvor'kt], past overate [-'cit], part. trec. overeaten [-'i;tn[ vb. refl. a mânea overblouse ['ouvsblauz] s. bluză de damă purtată deasupra fustei. prea mult.



 671 overridden



overlarge [iOuv3'la:d3] adj. prea mare, exagerat de mare. overestimate I. ['ouva r'estimcit] vb. tr. 1. a preţui prea mult, a supraestima, a supra evalua. 2. a exag era. II. [~'cstimit] s. 1. supraevaluare. 2. deviz exagerat. overlay11, [ouva'le i], past şi part. trec. overlaid [-'leid,'—] vb.tr. 1. a pune, a întinde overexcite [' ouvarik'sait, -ek'sait] vb. tr. a surexcita. peste, a acoperi, a da cu (vopsea e tc.). 2.v. o v c r 1 i c. II. [ouvsici] s. 1. acoperământ; overexert ['ouvarig'zD:!, -cg'Z3:t] vb. A. tr. a slei. a extenua, a surmena. B. rejl. a se strat acoperit or; cuvertură. 2. (scoţ.) cravată. surmena. overlay2 [louva'lei] past de la o v e r 1 i e. overexertion ['ouvarig'zai/sn] s. surmenaj, extenuare. overlay glass ['ouva lei gla:s] s. sticlă alcătuită din straturi de culori diferite, în scop overexpose ['ouv ariks'pouz, -ik'spouz] vb. tr. (fot.) a expune prea mult. decorativ. over-exposu re ['ouvoriks'pou33r] s. (fot.) expunere excesivă. overleaf ['ouva'liif, >—'-] adv. pe contrapagină, pe verso. overfall [ouva'fo:!] s. (hidr.) 1. deversor, dispozitiv de deversare. 2. deversare. overleap [


 rânge. II. s. adversar prea puternic. afara / deasupra (unei străzi etc.), a atârna pe ste; overhung with creepers acoperit cu overmature [louvama'tjua1", -'tjo:r, -tp or] adj. răscopt; prea matur; ~ forest pădure plante agăţătoare. 2. a împodobi cu draperii. 3. a atârna ameninţător deasupra (cu gen.). îmbătrânită. 4. (fig.) a ameninţa; a plana amen supra (cu gen.). B. intr. a ieşi în afară, a fi over-measure ['ouv3'mc33r] s. 1. măsură pr ea marc. 2. adaos, supliment. proeminent; a atârna. III. [~ha2rj] s. proeminenţă; ceea ce atârnă. overmuch ['ouvo'nut/,'—] adv. peste măsură; prea mult, prea. overhaul I. [~'ho :l] vb. tr. 1. a revizui; a repara (o maşină). 2. a supune unui examen overmuchness [-nis] s. exces, prisos. medical amănunţit. 3. a verifica (calcule etc.). 4. (mai al es mar.) a ajunge (din urmă). over-nice l'ouvs'nais] adj. (mult) prea greu de mulţum it; prea dificil; prea pedant; prea II. [~ho:l,.--'-] s. 1. revizuire; reparare. 2. examen medical amănunţit. 3. verificare. migălos. overhead ['ouva'hed,.--'-] I. ad v. sus, deasupra capului; în etajul de deasupra; sus pe overnight l'ouvs'nait,'—, ■--' -] I. adv. 1. peste noapte; aseară, ieri noapte; (despre cer. II. ['ouvohed] adj. 1. de sus, de deasupra capului. 2. (despre cablu etc.) aerian. mâncare) to keep ~ a ţine până a doua zi; to stay ~ a rămâne peste noapte; a mânca. III. ['ouvshed] s. cheltui li de regie / de întreţinere, cheltuieli suplimentare. 2. îndată, cât ai bate din palme. I I. adj. de peste noapte; de ieri noapte; an ~conversation overhead cable fouvahe d .kcibl] s. (electr.) cablu aerian. o conversaţie din ajun. overhead cable transp ort [~ 'transport] ş. transport prin troleu, tclcfcraj. overpaid ['ouvo'peid] past şi part. trec. de la o v e r p a y . overhead charges ['ouvshed 't/o:d3iz] s. che ltuieli de întreţinere / de regie; cheltuieli overpass ['ouv3'pa:s] vb. tr. 1. a tre ce de / peste / dincolo de. 2. a răzbate, a răzbi prin indirecte. (greutăţi etc.). 3. a în trece; a o lua înaintea (ca gen.). overhead compass [~ 'kAmpasj s. (mar.) compas răs turnat. overpast ['ouv3'pa:st,.--'-] adj. trecut. overhead costs [- 'ko(:)stsl s . 1. v. o v e r h e a d c h a r g c s. 2. (constr.) cheltuieli overpay ['ouvVpci ], past şi part. trec. overpaid [-d] vb. tr. a plăti prea mult (pentru). generale. o verpeople ['ouva'pi:pl,.--'--[ vb. tr. a suprapopula. overhead crane [~ 'krein] s. (tehn.) pod rulant. overpeopled ['ouva'pkpldj adj. suprapopulat. overhead exp enses [~ iks'pensiz] s.v. o v e r h e a d c h a r g e s . over-persuade ['ouv3p? (:)'sweid,.—'-] vb. tr. a hotărî, a îndupleca (împotriva voinţei overhead frog [~ Tog] s. ( erov.) macaz de fir de calc. overhear [•ouva'h&l. past si part. tree, overheard ['hs:d] vb. tr. a auzi din întâmplare cuiva). overplus ['ouvspUs] s. surplus, exceden t. / fără să vrei / trăgând cu urechea; a surprinde (o conversaţie etc.). overpoise ['ouva' oiz, i—'-] I. vb. tr. a precumpăni asupra (cu gen.), a avea mai multă overheat ['ouv3' hi:t] I. vb. tr. a supraîncălzi, a încălzi prea mult; (si.) to ~ one's flues greutate de cât. II. s. precumpănire. a bea prea mult, a se afuma, a se pili. II. s. supraîncălzire. overpopulation ['ouvoip^pju'lci/sn] s. suprapopulare. overhung ['ouva'lurj,'--] past şi part. trec. de la o v e r h a n g . overpower [iOuv;Tpau9r] vb. tr. a bi rui, a învinge, a copleşi, a se dovedi mai puternic overissue ['ouvar'isju:, ~'ijju: ] (ec.) I. vb. tr. a face o supracmisiunc de (bilete de bancă, decât; the heat ~ed m e căldura m-a copleşit. acţiuni). II. s. supracmisiune. overpowering ['ouva'pauarirj] adj. (despre căldură, emoţie etc.) copleşitor; zdrobitor; overjoyed [iOuvg'd3oid| adj. b ucuros peste măsură, supraîucântat, încântat Ia culme. (despre o dorinţă etc.) irezistibil. kill ['ouvskil] s. (/nil.) (capacitate de) suprauciderc (prin arme nucleare). ov erpressure ['ouvsiprcjV] s. 1. presiune excesivă. 2. oboseală mintală, surmenare, over labour [.ouva'Ieite1"] vb. tr. 1. a obosi peste măsură, a munci, a istovi, a speti, surmenaj; tensiune nervoasă. a extenua. 2. a lucra cu prea multă minuţiozitate sau pre a pedant. over-prdduce |'ouv3pr;>'dju:s] vb. tr. şi intr. a produce excedentar, a supraproduce. overladen f'ouva'leidn] adj. supraîncărcat. over-production ['ouvspra' dlvk/^n, -pru'd-] s. supraproducţie; producţie excedentară. overlaid f-ouva'Ieid,'—] pas t şi part. trec. de la o v c r 1 a y1. over-proof ['ouvapru:!'] adj. (despre spirt etc.) având mai multe grade decât c stabilit. overlain [lOuva'lein] part. trec. de la o v c r 1 i e. overran [louva'ram] past de la o v c r r u n. overland I. [lou vaiaend] adv. pe uscat (şi over land). II. ['ouvahend] adj. pe uscat, overrate l'o uva'rcit] vb. tr. a supraevalua, a supraaprecia. care călătoreşte pe uscat. III. [.ouv s'lsend] vb. A. tr. (austr.) a mâna (vite, oi) la marc overreach I. [.ouva'riit/] vb. A. tr. 1. a întinde prea mult. 2. a forţa; a scrânti (braţul, distanţă. B. intr. (austr ) a se deplasa (pe uscat) dintr-o regiune a ţării în alta. overlander [i0uv3'la?nd;>r] s. 1. (austr.) paznic de vite sau de oi (care asigură deplasarea mâna). 3. a fi mai



 viclean/mai şiret/mai şmecher/mai isteţ decât, a întrece în viclenie. 4. a atinge (un tel) prin mijloace nelegalc sau nclcalc. 5. a cuceri (auditoriul). B. intr. cirezii I turmei pe distanţe mari). 2. (austr. si.) vagabond, hoinar. 1. a se întinde prea de parte. 2. (despre cai) a se cosi. II. ['ourariit/J s. 1. forţare, scrântire; overlan d stage ['ouvalaend 'steid^] s. (amer.) diligentă, poştalion. overlap ['ouvs'lasp] I . vb. A. tr. 1. a acoperi în parte. 2. a se prelungi peste, a se suprapune cosire. 2. înşelăciune. 3. viclenie, şiretenie. cu. 3. (mii.) a întoarce (flancurile). 4. (mat.) a intersecta, a întretăia. B. intr. (jig.) a coincide over-refine ['ouvari'fain] vb. intr. a recurge la subtilităţi inutile. parţial, a se suprapune, a se încălca. II. [~laep ] s. (tehn.) căptuşirc. over-refinement [-mant] s. subtilitate exagerată; afectaţie, preţi ozitate. overlap fold [~ fould] s. (geol.) cută şariată. overrent ['ouva'rcnt] vb. tr. a cere o arendă sau o chirie prea mare. overlapping [lOUva'kEpirj] s. 1. suprapun ere. 2. (geol.) transgresiune. overridden [lOuva'ridn] part. trec. de la o v e r r i d e .



 override 672



overtaken [lOUvs'teikan],part. trec. de la o v e r t a k e; - in / with drink pe care 1-a override [louvg'raid], past overrode [-'roud], part. tree, overridden [-'ridn] vb. tr. 1. a cotropi, a invada; a năvăli călare în. 2. a strivi (sub copitele c alului). 3. (fig.) a călca ajuns băutura, beat. în picioare, a nesocoti, a nu ţine seama de, a trece peste; a anula (voturi etc.). overtask ['ouva'taisk] vb. tr. 1. a înc redinţa sarcini /îndatoriri prea grele (cuiva). 2. a fi 4. a precumpăni; consideration s that ~all others consideraţiunl precumpănitoare. 5. a speti o sarcină prea grea pent ru. («» cal etc.). •*- to ~ one's commission a-şi depăşi mandatul, a face abuz de putere. o ertax ['ouvs'taeks, i--'-] vb. tr. 1. a fixa impuneri prea mari (cuiva), a impun e prea overrule |.OUVOTU:1] vb. tr. 1. a cârmui, a guverna, a avea sub dominaţia sa. 2. a trece mult (cuiva); a supraimpozita, a impune excesiv. 2. a-şi încorda prea mu lt (puterile etc.). peste (obiecţiuni etc.). 3. a respinge (reclamaţii etc.). 4. a a nula (o liotărăre etc.). 3. a cere prea mult de la. overrun [.ouvs'rAn], past overra n [-'ram], part. trec. overrun [-'rAn] vb. A. tr. 1. ase overtension ['ouvo'tenj an] s. (mec.) supratensiune; supraîncărcare. revărsa peste marginile (cu gen.). 2. a d epăşi (limitele permise, termenulfixat).3. a umple, overthrow I. ['ouv3'0rou],past o verthrew [-6ru:], part. tree, overthrown [-'Broun] a năpădi; we are ~ with mice ne-a u năpădit şoarecii. 4. (despre duşmani etc.) a cotropi, vb. tr. 1. a răsturna (şi fig.), a oborî. 2. a nimici, a înfrânge, a învinge. II. ['ouvoBrou] a invada, a năvăli, a pustii (o ara). 5. a fugi mai repede decât, a întrece în fugă. 6. (poligr.) s. 1. răsturnare, doborâr (şifig.). 2. nimicire, înfrângere. a trece (un cuvânt) pe pagina sau în rândul următor. B. tr. a se revărsa peste margini. overthrust ['ouvaOrAst] s. (geol.) şariaj; încălcare. ov ersaw ['ouvs'so:,.--'-] past de la o v e r s e e . overtime ['ouvstaim] I. aaV. peste orele obişnuite de muncă. II. s. ore suplimentare. oversea(s) ['ouv3'si:(z),'—, <-■'-] I. adv. peste ocean, peste mare; în străinătate. II. adj. III. vb. tr. 1. a ţine pr ea mult. 2. a fierbe prea mult. 3. (fot.) a expune prea mult. de peste ocean, de peste mare; străin. overtly ['ouv3:tli, ou'vo:tli] adv. deschis, pe faţă, făţiş. oversee [ ouvs'si:, <---],past oversaw ['ouv3'so;],part. trec. overseen ['ouva'skn] vb. ov ertone ['ouvatoun] s. (muz.) armonie superioară. tr. a supraveghea, a controla. ov ertook [louvo'tuk] past A / a o v e r t a k e . r r overseer ['ouv3sio , ~isi:o ] s. 1. supraveghetor; (ist.) ~of the poor funcţionar însărcinat overtop ['ouva'tap, i—' -] vb. tr. 1. a se ridica deasupra (cu gen.), a domina. 2. (fig.) cu ajutorarea săracilor din parohie. 2. (poligr.) prot, şeful lucrărilor într-o tipografie. a întrece, a eclipsa, oversell ['ouv3'sel],past si part. trec. oversold [-'sould] vb. tr. si ititr. a vinde mai mult overtrain ['ouvo'trein] (sport) vb. A. i«tr. a face prea mult antrenament. B. tr. a antrena decât ai în stoc (acţiuni, marfă). în mod exagerat. ove rset [.ouvs'set], past si part. trec. overset [~], vb. A. tr. 1. a răsturna; a răstu rna overtrump ['ouvgtrAmp,'--'-] vb. A. tr. a juca un atu mai mare decât. B, intr. a juca ordinea (c« gen.). 2. a zădărnici. B. i«tr. a se răsturna. un atu mai mare. overse w ['ouvs'sou], past oversewed [-soud], part. tree, oversewn [-soun] sa» overture [ 'ouv3tju3r, -tj«3r] s. 1. (mai ales pi.) iniţiere sau începere de tratative; propuneri oversewed [-soud] vb. tr. a coase pe muche. / oferte formale. 2. (muz.) uvertură. . overshadow [.ouvs'/jedou] vb. tr. 1. a umbri, a adumbri; a face umbră (cu dat.) . 2. (fig.) overturn I. [louvatan] vb. A. tr. a răsturna (şi fig.). B. intr. a se răst urna, a cădea; a umbri, a lăsa în umbră, a eclipsa. 3. a întuneca (o bucurie etc.). 4. (ra r) a apăra, a adăposti. (auto) a capota. II. ['ouvatsin] s. 1. răsturnare (şifig.). 2. ( amer.) lovitură de stat. overshoe ['ouva/u:] s. galoş; şoşon. overvalue ['ouvs'vsljuO)] I. vb. tr. a supraevalua, a supraaprecia, a preţui prea mult. overshoot ['ouvs'/ur t], past si part. tree, overshot [-'Jot] vb. tr. a nu nimeri (ţinta). II. s. supra evaluare, supraapreciere. overshot ['ouvo'Jbt] I. past şi part. trec. de la o v e r s h o o t . II. adj. 1. împins de overwatched ['ouvowotj't] adj. istovit de neso mn, nedormit. sus. 2. (tehn.) cu admisiune superioară. overweening [.ouvs'wimirj] adj. arogant, trufaş; înfumurat; îndrăzneţ; ~ ambition overshot wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) roată cu cupe. ambiţie nemăsurată. overside ['ouvssaid] (mar.) I. adj. care se încarcă pes e bord. II. aaV. peste bord. overweight ['ouvoweit] I. s. 1. supragreutate, surp lus. 2. precumpănire. II. adj. oversight ['ouvssait] s. 1. scăpare din vedere, nebăgar



 e de seamă. 2. (rar) excedentar, în (sur)plus. III. vb. tr. a supraîncarcă. supraveghere . overweight luggage [~ iUgid3] s. surplus de bagaj taxat în plus. oversize(d) ['o uvosaiz(d)l adj. supradimensionat. overwhelm [louva'hwelm] vb. tr. a copleşi (şi fig .); ~ed by kindness copleşit de overslaugh I. ['ouvo'sb:, i--'-] vb. tr. 1. a scut i de (o însărcinare) din cauza unei sarcini amabilitate. mai presante. 2. (amer.) a trece peste, a nu avansa în grad. 3. (amer. pol.) a împiedica overwhelming [-in] adj . 1. covârşitor, copleşitor; ~ majority majoritate zdrobitoare. votarea (««ui proiect de l ege). II. [~slo:] s. 1. (mii.) scutire. 2. (amer.) barieră de nisip 2. irezistibil . (într-un râu). overwind [louva'waind] vb. tr. a întoarce (un ceas) prea mult. oversl eep ['ouva'slirp, ■--'-] past si part. trec. overslept [-'slept,.--'-] vb. intr. s i refl. overwinter [rouv3'wint9r] vb. intr. a ierna. a dormi prea mult sau mai m ult decât ar fi trebuit; a se scula prea târziu. overwintering [louvs'winterirj] s. iernat, iernare. r oversleeve [ ouvosli:v] s. mânecă falsă. overwork ['ouv3'w3:k, i--' -] I. vb. A. tr. a munci, a extenua, a speti, a istovi, a surmena; overslept ['o uva'slept,.--'-] past şi part. trec. de la o v e r s l e e p . to ~ a literary dev ice a abuza de un procedeu (?« literatură). B. intr. si refl. a munci oversmoke ['ou va'smouk] vb. intr. a fuma prea mult. prea mult, a se extenua, a se speti, a se istovi, a se surmena. II. s. 1. ['ouv3wa:k]. ore oversold ['ouvo'sould] past şi pa rt. trec. de la o v e r s e 11. suplimentare. 2. ['--'-] surmenaj, istovire, mun că excesivă. overspend ['ouvs'spendj past şi part. trec. overspent [-'spent] vb. A. in tr. a cheltui overwrite ['ouvs'rait, t—'-],past overwrote [-'rout],part. trec. ove rwritten [-'ritn] vb. prea mult / nebuneşte, a arunca banii, a se juca cu banii. B . refl. 1. a-şi cheltui averea. A. tr. a scrie prea mult despre. B. intr. si refl. a scrie prea mult. 2. a-şi strica sănătatea; a se extenua, a se istovi. overwrought [ 'ouva'ro:t,,--'-] adj. 1. sleit, surmenat, epuizat. 2. surexcitat, enervat. over spill [.ouvo'spil] s. 1. ceea ce s-a vărsat. 2. ceea ce prisoseşte, prisos, excedent , 3. meşteşugit peste măsură, încărcat. 4. lucrat (peste tot); ferecat. surplus. 3. surplus de populaţie (care emigrează). oviduct ['ouvidAkt] s. (anat.) canal oviduct. overspr ead [.ouvs'spred] past şi part. trec. overspread [~] vb. tr. 1. a acoperi. 2. (des pre oviform ['ouvifo:m] adj. în formă de ou, ovoid. apă, lumină etc.) a cuprinde, a se răs pândi peste / în, a se împrăştia peste / în, a inunda. ovine ['ouvain, amer. si -vin] adj. vin, de oaie. 3. a extinde. oviparous [ou'viparss] aay. ovipar. overstaid ['ouvo 'steid,'—] past si part. trec. de la o v e r s t a y . ovipositor [louvi'pozits'] s. (entom.) ovipozitor. overstate ['ouvs'steit,'—] vb. tr. a exagera; to ~one's ca se a exagera în favoarea cauzei ovoid ['ouvoid] adj. ovoid, în formă de ou. sale. ovov iviparous [lOuvouvai'vipgrss] aay. (zool.) ovovivipar. overstatement ['ouva'stei tmant,'—i—] s. exagerare. ovulation [.ouvju'leijsn] s. (biol.) ovulaţie. overstay ['ou vg'stei,'—], past si part. trec. overstaid [-'steid] sau overstayed [-'steid] :■ ovu m ['ouv3m],pl. ova ['ouvs]s. 1.(biol.) ovum- 2. (arhit.) ovă. vb. tr. a sta mai mu lt decât (timpulfixat etc.); to ~one's welcome a face o vizită supărător owe1 [ou] vb. A . tr. 1. (înv.) a poseda, a stăpâni. 2. a datora, a fi dator. I ~ him five de lungă, a a buza de ospitalitatea cuiva. pounds îi datorez cinci lire; (fig.) to ~smb. a day i n harvest a datora multă recunoştinţă overstep f'ouvs'step] vb. tr. a trece peste; a tre ce dincolo de; a depăşi (şi fig.). overstock ['ouvo'stokj I. vb. tr. a face depozite p rea mari de; a umple, a ticsi cu mărfuri cuiva; to ~ smb. a grudge a purta sâmbetele cuiva; I ~ God a death toţi oamenii sunt (o prăvălie, piaţa); a aproviziona cu mărfuri pe ste trebuinţă; a înzestra (o fermă) cu un muritori, de două morţi n-am parte şi de una sing u scap; he ~s his success to you număr prea mare de vite, (un eleşteu) cu prea mult peşte etc. II. s. surplus (de mărfuri). dumneavoastră vă datorează succesul său. B. intr. 1 a avea o obligaţie, a fi obligat (faţa overstrain I. ['ouvs'strein, ■--'-] vb. A. tr. 1. a forţa (şi fig.), a istovi, a surmena. de cineva), a fi îndatorat. 2. to ~ to (ra r) a trebui să, a fi nevoit să. owe2 (înv.) vb. tr. a recunoaşte, a mărturisi. 2. a întinde prea tare. B. intr. si refl. a se forţa; a se istovi, a face eforturi prea mari. O wenite ['ouinait] s. partizan al lui Robert Owen (socialist englez, 1771-1858). II. ['ouvastrein] s. efort excesiv, eforturi excesive; surmenare. owing ['ouirj] I. aay. datorat, de plată; how much is ~to you? cât mai aveţi de primit? overstress l 'ouvo'stres] vb. tr. a insista prea mult asupra (cu gen.). overstrung ['ouvo'str Arj] adj. (despre nervi etc.) încordat peste măsură, prea încordat. to be ~ to a se dato ra (cu dat.), a proveni din, a se trage din; to have money ~ a avea oversubscrib e ['ouvassb'skraib, -sabz'k-] vb. mtr. a subscrie o sumă mai mare decât de încasat dat



 orii. II. prep. ~ to v. o w i n g t o . owing to [~ to] prep. datorită, mulţumită, din cauza / pricina (cu gen.). se cere, a depăşi suma prevăzută. owl1 [aul] I. s. 1. (omit. ) bufniţă, buhă, huhurez, ciuf (Strix sp. si alte genuri); brown oversweet ['ouva'swkt ] adj. prea / excesiv de dulce. / tawriy / ivy ~ cucuvea; huhurez (Strix aluco); to bring / to send ~s to Athens a căra overswollen ['ouvs'swoulsn,'--.--] adj. um flat peste măsură. apă la puţ, a duce apă cu ciurul, a face o muncă zadarnică; to make an ~ smb. a-şi overt ['ouvs:t, ou'v3:t] adj. deschis, făţiş; public; evident. overtake [.ouv s'teik], past overtook [-'tukj, part. trec. overtaken [-'teikan] vb. tr. bate jo c de cineva, a lua pe cineva peste picior; I have lived too near a wood to be 1. a ajunge (din urmă); it's a job you could doubtlessly ~ with the other e o treabă p e frightened by an ~ nu mă sperii aşa de uşor; to take an ~ for an ivybush a crede că ca re ai fi putut fără discuţie să o îndeplineşti în acelaşi timp cu celelalte. 2. (despre plo tot ce zboară se mănâncă. 2. (omit.) specie de porumbel domestic. 3. (fam.) haimana; fur tună, noapte) a apuca, a surprinde. 3. (despre o nenorocire) a-1 ajunge, a (i) se în tâmpla crai. II. vb. tr. (înv.) a face contrabandă cu. (un accident). 4. (auto) a depăşi ( u« alt vehicul). owl2 s. (dial.) lână.



 673 ozostomia



ox-fence [~fens] s. îngrădire pentru cornute (gard dublat cu mărăciniş şi cu un şanţ owl bu ul DAS] S. (amer. auto) s. 1. autobuz care circulă după ora 12. 2. ultimul autobuz c are se retrage la garaj. de-a lungul lui). owlet ['aulit, -et] s. (omit.) pui de bufniţă. Oxford accent ['aksfad >a;ksant] s. accent oxfordian; pronunţia oxfordiană (ca racterizată owlish ['auli/J aaj. 1. (ca) de bufniţă. 2. pompos, solemn. 3. prost. prin afectare). owl light ['aul lait] s. amurg, înserare. Oxford Movement [~ .mmvmant] s. the ~ (ist.) tractarianism (mişcare care tindea să owl train [~ trein] s. (amer. pop.) tren de noapte. reintroducă riturile catolice in sânul bisericii anglicane, 1 833-1845). owly ['auli] adj. (rar) (ca) de bufniţă. oxfords ['oksfadz] s. pl. botine ; şoşoni. own1 [oun] I. aay. 1. propriu (după un posesiv, adesea ca particulă atributivă); to be Oxford shoes ['aksfad /u:z] s.pl.v. o x f o r d s . on one's ~ account / sl. hook a fi de sine stătător, a fi independent, a sta cu picioarele oxherd ['aksha :d] s. văcar, păstor. sale (proprii); my ~ country patria mea; name your ~ day fixaţi dv. ziua; it is all his oxhide ['okshaid] s. piele de bou. ~ doing el e singur v inovat; it is his ~ fault e vina lui; he was beaten at his ~ game a oxidant ['ok sidant] s. (chim.) oxidant. fost învins cu propriile-i amic; to take an affair int o one's ~ hands a se ocupa personal oxidation [oksi'dei/an] s. (chim.) oxidare. de o chestiune; to be one's ~ man a) a dispune de timp după bunul său plac; b) a fi în oxide ['oksaid, amer. şi -id] s. (chim.) oxid. deplinătatea facultăţilor mintale, a fi stăpân pe simţurile sale; to be one's ~ master a fi oxidizable ['oksidaizabl] aay. (ch im.) oxidabil. de capul său, a nu depinde de nimeni; of one's ~ motion / accord di n proprie iniţiativă, oxidization [oksidai'zei/an] s. v. o x i d a t i o n . de la s ine; it is an observation of my ~ e observaţia mea proprie; you may have it at oxi dize l'oksidaiz] (chim.) vb. A. tr. a oxida. B. intr. a se oxida. your ~ price îl puteţi obţine la preţul care vă convine; to have a reason of one's ~ a oxidizer [-ar] s. (chim.) oxidant. avea un motiv deosebit; I did it for a reason of my ~ eu am mo tivele melc pentru care oxime [oksi(:)ro] s. (chim.) oximă. am procedat astfel; my ~ self eu însumi; he has his ~ troubles îşi are necazurile sale; oxlip fakslip] s. (b ot.) ciuboţica-cucului (Primula elatior). to make smb. one's ~ a câştiga pe cineva de partea sa; my time is my ~de timpul meu Oxonian [ok'sounian] I. adj. de la Oxfor d, din Oxford. II. s. student saw fost student dispun cum vreau; to love truth f or its ~sake a iubi adevărul de dragul lui însuşi. 2. (după un pron. pos.) prea iubit (u neori întrebuinţat şi la superlativ; ownest); our ~ dear child al universităţii din Oxford . oxtail ['aksteil] s. coadă de bou. scumpul şi prea iubitul nostru copil; she is my ~ ea c tot ce am (mai scump) pe lume. oxyacid ['oksi.assid] s. (chim.) oxiacid. 3. adevărat, de sânge; ~ brother to smb. frate bun / de sânge al cuiva. II. s. 1. pro prietate, oxyflame welding ['aksifleim iweldirj] s. sudură autogenă. avere; my ~avut ul meu; let me have my ~daţi-mi ce mi se cuvine; the patient is holding oxygen ['o ksk^an] s. (chim.) oxigen. his ~ bolnavul nu se calmează; (mar.) the ship holds he r ~ vasul rămâne pe direcţie; oxygenate [ok'sid3ineit, 'oksi-, -d3an-] vb. tr. 1. a ox igena. 2. a oxida. (Jam.) to stick to one's ~ a-şi ţine casa din scurt; to come into one's ~ a intra în posesia oxygenated [-id] adj. oxigenat. bunurilor sale. 2. (ce i) ai casei, familia, rudele apropiate. III. vb. tr. a poseda, a stăpâni, oxygenatio n [,oksid3i'nei)2n, ok>sid3-, -d3a'n-] s. (chim.) oxigenare. a avea; who ~s this land? cine-i proprietarul acestui pământ / teren? a dog nobody will 1 oxygenize ['a ksid3inaiz] vb. tr. v. o x y g e n a t e . ~ câine pe care nu-1 revendică nimeni. IV . part. trec. (rar) de la o w e . oxygenizible [raksid3inaizabl] adj. care poate fi oxigenat. own2 vb. A. tr. 1. a recunoaşte, a admite; a mărturisi; it must be ~ed that trebuie să oxygen mask ['oksk^in ma:sk] s. (av.) mască de oxigen. admitem că; to ~ a fault a recunoaşte o greşeală; he ~ed having done it a recunoscut oxygenous [ak's id3inas, -d3an-] adj. (chim.) de oxigen. că a făcut-o; to ~ smb. as a son a recunoaşte pe cineva ca fiu. 2. a da, a produce. 3. (fam.) to ~ up a mărturisi. B. reft, a s e da pe faţă. C. intr. 1. a se recunoaşte. 2. to ~ up a recunoaşte oxygen welding ['oksi d3an iweldin.] s. sudură autogenă. oxygon I'oksigon] s. (mal.) triunghi isoscel. în într egime, a mărturisi complet. 3. a se supune cu resemnare. oxyhydrogen ['sksi'haidri d33n, -drady] s. (mine) grizu, gaz detonant. owner ['ouna'] s. 1. proprietar, po



 sesor, stăpân; joint ~ coproprietar; the rightful ~ oxymoron [oksi'ma:ran, -'moar-, -ran] s. (ret.) oximoron. cel căruia ceva îi revine de drept. 2. the ~ (mar. sl.) căpi tanul. oyer foia, amer. si 'ouia] s. (jur.) cercetare juridică. ownerless ['ounali s] adj. 1. fără stăpân. 2. fără adăpost; fără căpătâi. oyes [on'jcs,'—, 'oujez] inter/, asc de trei ori de pristav sau aprod). ownership ['ouna/ip] s. 1. proprietate; stăpânire . 2. (of) drept de proprietate (asupra oyez biter/, v. o y e s . — cu gen.); under new ~ sub un alt proprietar. oyster ['sista1"] s. 1. (zool.) stridie (Ostrea ed ulis). 2. (fam.) om tăcut / taciturn; (as) ox [aks], pi. oxen [bkssn] s. (zoo!.) b ou, bivol, bizon; the black ~ a) nenorocire; close as an ~ mut ca un peşte. b) bătrâneţe ; the black ~ has trodden on my foot m-a ajuns nenorocirea sau bătrâneţea. oyster-bank [-bîeţjk] s. 1. banc de stridii. 2. crescătorie de stridii. oxacillin [oksa'silin] s. (farm.) oxacilină. oyster-bed [~bed] s. v. o y s t e r b a n k . oxalate ['oksale it, -lit] s. (chim.) oxalat. oyster breeding [~ ibri:dirj] s. creşterea stridiilor . oxalic [ok'sadik] adj. (chim.) oxalic. oysterer ['sistară'] s. v. o y s t e r m a n (2). oxalic acid [~ .aesid] s. (chim.) acid oxalic. oysterman [~man],pl. oys termen [-man, -men] s. 1. vânzător de stridii. 2. ambarcaţiune oxbow ['aksbou] s. 1. j ug. 2. (amer.) cotitură de râu, meandră. Oxbridge ['oksbrid3] s. 1. universităţile Oxford ş Can&ridge. 2. (fig.) instituţie de folosită la pescuitul stridiilor. ozocerite [ou' zoukarait, a'z-, a'z-, amer. -rait, -si(:)rait] s. (mineral.) ozocherită. învăţământ superi r privilegiată. ozokerite [ou'zoukarit, D'Z-, a'z-, amer. -rait, -si(:)rait] s. v. o z o c e r i t e . oxcart ['oksku:t] s. căruţă / car cu boi. ozone ['ouzoun, on'zoun ] s. 1. (chim.) ozon. 2. (fam.) aer curat / proaspăt. oxen ['oksan] s. 1. pl. de l a o x. 2. animale cornute. ozoner ['ouzouna', -'--] s. (amer. sl.) arenă; teatru s au cinematograf în aer liber. oxer ['oksa'] s.v. o x - f e n c e . ozonization [,o uzo»nai'zei/3n] s. (chim.) ozonizare. ox-eye ['oksai] s. (bot.) 1. românită (Matricari a sp.). 2. romaniţă-de-câmp (Ajilhemis ozonize ['ouzoi/naiz, -zan-] vb. Ir. (chim.) a ozoniza. arvensis). 3. (ornit.) (şi big ~) piţigoi-mare (Parus major). 4. (mar.) spi rai. 5. oglindă concavă mică. 6. (arhil.) fereastră circulară sa« ovală. ozonizer [-ar] s. im.) ozonizor, aparat de ozonizare. ox-eyed [~aid] adj. cu ochi mari, cu ochi (c a) de bou. ozonosphere [ou'zounasfia'] s. ozonosferă. ox-eye daisy ['oksai ideizi] s. (bot.) ochiul-boului (Chrisanthemum leucanthemum). ozostomia [ouza'stoumia] s. (med.) ozostomie, miros patologic al gurii.



 P, p [pi:] I. pl. P's, p's [pi:z] s. P, p, a 16-a literă a alfabetului englez; to mind one's P's and Q's a fi cu mare băgare de scamă. II. adj, al şaisprezecelea. pa1 [ pa:] s. (prese, de la p a p a1, fam.) tăticu. pa 2 s. (NZ.) tabără sau sat de maori. p abular ['pa?bjubrj adj. nutritiv, hrănitor. pabulum ['pajbjulom] s. (mai ales fig. ) hrană; meiital ~ hrană spirituală. paca ]'pa:ka, 'pas] s. (zoo/.) paca de şes (Cunicul us paca). pace1 [peis] I. s. 1. pas; mers, umblet; at a snail's ~ (încet) ca melcu l; to put on ~ a grăbi pasul; (teAt.) ~ of the warp mersul urzelii; (mil.) ordinar y ~ pas de marş; (mil.) double-time ~ pas alergător. 2. tempo, ritm, pas, viteză; to g o / to hit the ~a) a merge foarte repede, a o lua la picior; b) (fig.) a-şi face d e cap; a-şi trăi viaţa din plin; to keep ~ with a merge în pas cu; a nu rămâne în urma (cu .) (şi fig.); to mend one's ~ a-şi grăbi pasul; to set the ~a) a imprima ritmul sau vi teza (la canotaj etc.); b) (fig.) a da tonul. 3. pas (al calului); to put a hors e through its ~s a plimba un cal. 4. buiestru. 5. (constr.) repaus; treaptă (a une i scări). 6. (telm.) (mărimea unui) pas. 7. (tehn.) viteză de mers. to put smb. throug h his ~s a pune pe cineva la încercare. II. vb. A. tr. 1. a măsura (o cameră etc.), a se plimba cu pas mărunt prin. 2. (sport) a imprima un ritm sau o viteză (cu dat.); a conduce (în competiţii). 3. to ~off a măsura (o jxjrţiune de drum etc.) cu pasul; to ~o ut a măsura (integral) cu pasul. B. intr. 1. a păşi, a merge, a se plimba (cu pas mărunt ). 2. a merge în buiestru. pace2 ['pcisi] prep. (lat.) ~ tua cu voia dumitale; ~Mr Smith cu permisiunea domnului Smith. pace counter ['peis. kauntor] s. (tehn.) p edometru, podometru. paced [pcist] adj. 1. (în cuvinte compuse) cu pas(ul)...; to be slow-~a merge cu pas domol. 2. care merge în buiestru; dresat. 3. (sport.) cond us. • ■ thorough- ~ scoundrel * escroc rutinat. . pacemaker ['peis.meike'] s. 1. per soană care imprimă ritmul sau viteza. 2. (auto sport) antrenor. 3. (mea\) stimulator cardiac. pacemaking [~.meikinl s. (sport) antrenament. pace method [~ .meOod[ s . măsurare cu pasul. pacer ['peisarJ s. 1. buiestraş. 2. v. p a c e m a k e r . pace -setter ['peisiseto'] s. 1. persoană care imprimă ritmul sau viteza (într-o întrecere et c.). 2. iniţiator, deschizător de drumuri. pace voltage ['peis iVoultid3] s. (electr ., eln.) tensiune de pas. pacha ['pu:/o, 'pa:Jb] s. v. p a s h a. pachyderm ['pa :kido:m] s. (zool.) pahiderm. pachydermatous [.paski'do:motos] adj. (zool.) de p ahiderm. pachylosis [.paiki'lousis] s. (med.) pahidermic. pacifiable ['pajsi.fai obl, -so-] adj. de pacificat. pacific [po'sifik] I. adj. 1. paşnic, iubitor de pac e; împăciuitor; liniştit. 2. Pacific al Pacificului, din Pacific. II. s. the Pacific ( oceanul) Pacific. pacifically [-oii] aaV. (în mod) paşnic, ca un iubitor de pace; împăci uitor; liniştit. pacificate [po'sifikcitj vb. tr. a pacifica; a potoli; a linişti. p acification [ipajsifi'kei/sn, amer. şi iposi-] s. pacificare. împăciuire, liniştire. pac ificatory [po'sifikotari, paVs-, -keitori, 'pajsifikeitori] adj. împăciuitor, pacifi cator. pacificism [po'sifisizam] s. v. p a c i f i s m. pacificist [po'sifisist] s. v. p a c i f i s t . Pacific States [po'sifik 'steitsj s. pl. (în S.U.A.) stat ele de pe coasta Pacificului (Washington, Oregon, California). pacifism ['paî.sifi zam] s. pacifism. pacifist ['pacifist] adj. pacifist. pacify ['pa:sifai] vb. tr. a pacifica, a împăciui, a face linişte sau pace îii(tre); a potoli, a linişti, a domoli; a împăca. pack [pa3k[ I. s. 1. boccea (mai ales a negustorului ambulant), traistă; legăt ură; pachet; teanc, balot. 2. (mil.) raniţă. 3. mulţime, grămadă; bandă, clică; ~ of crooks / bandă de escroci; ~ of fools nişte proşti; ~ of lies numai minciuni. 4. haită (ae câini de vânătoare, lupi etc.); stol (ae găinuşe de baltă). 5. pereche (ae cărţi). 6. v. p a c k c e . 7. cantitate de peşte, fructe etc. preparată şi pusă pe piaţă în cursul unui an. 8. d.)



împachetare. 9. tampon. 10. (tehn.) balot, pachet; container; ambalaj; stivă. 11. (/ iz.) grup; fascicul. 12. (constr.) zidărie de piatră brută. II. vb. A. tr. 1. a împachet a; a ambala; to ~ one's things a-şi pune lucrurile în geamantan / în valiză. 2. (ec.) a conserva (carne etc.) în cutii de tablă sau butoaie. 3. a umple; a ticsi, a îndesa (lu cruri, într-o cutie etc.); a înghesui; a umple până la refuz; the audience ~ed the hall spectatorii umpleau sala până la refuz. 4. a înfunda; a astupa (un şanţ etc.) 5. a încărca cal de samar etc.). 6. (mea1.) a înfăşură (un bolnav) în ccrccafuri ude. 7. a purta; a du ce; a căra; a fi încărcat cu; to ~ a gun a purta o armă. 8. a asmuţi (câinii asupra vânatul . 9. (la jocul de cârti) a măslui. 10. a alege sau a forma (un juriu etc.) astfel încât să se obţină deciziile dorite. 11. (telm.) a călăfătui; a etanşa; a adopta o garnitură la ( n). 12. to ~ off a) a trimite la; b) e expedia (pe cineva), a da (cuiva) paşaportu



 l; to ~ a child off to bed a trimite un copil la culcare; to ~ up a împacheta, a a mbala; (vulg.) ~ it up! ţine-ţi gura. 13. (fam.) to ~ in a) a se lăsa de, a renunţa la; b) a termina cu; c) a atrage (spectatori etc). B. intr. 1. a se ambala, a se împac heta; it ~s easily se împachetează uşor. 2. a-şi face bagajele; are you going to ~ tonig ht? îţi faci bagajele deseară? 3. (despre lupi) a alcătui o haită. 4. (despre păsări) a se na într-un stol. 5. a se înghesui, a se îndesa, a se îmbulzi; they ~ed round the speaker se îmbulzeau în jurul oratorului; ~ed (in) like herrings /sardines in a box înghesuiţi ca sardelele. 6. (despre alergători într-o cursă) a merge pachet. 7. (mai ales to ~ aw ay / off) a pleca, a o şterge. 8. to ~ up a) a-şi face bagajele; b) (fam.) a muri, a da ortul popii. -0- (fam.) to send smb. ~ing a trimite pe cineva la plimbare, a -i da cuiva paşaportul. package ['psekidş] I. s. 1. pachet, colet; balot; teanc; legăt ură. 2. ambalaj. 3. împachetare, ambalare. 4. taxă vamală pe baloturile de mărfuri. 5. (te xt.) format. II. adj. mobil; transportabil. HI. vb. tr. (amer.) a împacheta; a amb ala. package car [~ ku:J s. (auto) furgon de colctărie. package deal [~ di:l] s. a cord global. package freight [~ freit] s. (mar.) mărfuri generale. package store [ ~ sto:r] s. (amer.) magazin care vinde băuturi spirtoase numai pentru acasă. package tour [~ tuor] s. (amer.) excursie organizată de o agenţie. pack-animal ['paskiasnin ial] s. animal de povară. pack artillery [~ a:.tilori] s. (mii.) artilerie portsam ar, artilerie samarizată. pack builder [~ .bildo'] s. (mine) cel care construieşte o stivă. pack cloth [~ kb(:)0J s. v. p a c k i n g c l o t h . packed bed ['pa;kt b ed] s. (chim.) 1. umplutură. 2. strat compact. packer ['pa;kor| s. 1. împachetator; ambalator, muncitor la ambalaj. 2. (mai ales amer.) fabricant sau exportator de produse alimentare (mai ales de carne). 3. măsluitor (la jocul de cărţi). 4. (forajpet rolier) pacher. 5. (mine) ramblciator. 6. (austr.) animal de samar. 7. (ind.) maşi nă de ambalat. packet ['pa^kitj s. 1. pachet; mic colet; legăturică. 2. teanc. 3. (mil . sl.) glonte, obuz; (pop.) to stop / to catch a ~ a fi ucis de un glonte sau de o schijă etc. 4. sl. sumă de bani, miză. 5. (mar.) v. p a c k e t - b o a t . packetboat [~bout] (mar.) pachebot. packfong ['paskfon] s. (mineral.) alpaca, argentan , pacfon(g). pack hardening ['pa?k ihu:d3nin] s. (tehn.) cimentare. pack-horse [ ~ho:s] s. cal de samar. pack-ice [~ais] s. banchiză. packing ['pajkinj s. 1. împache tare, ambalare etc. (v. pack II); to do one's ~ a-şi face bagajele. 2. ambalaj; ~n ot included exclusiv ambalajul. 3. (telm.) garnitură, umplutură; etanşare; manşon colier . 4. (poligr.) aşternut. 5. (amer. TV) comprimare a imaginii. packing block [~ bbk ] s. (telm.) suport. packing board [~ bo:d, ~ bood] s. (tehn.) carton pentru gar nituri. packing box [~ boks] s. (tehn.) presgamitură, cutie de etanşare. packing-cas e [~keis| s. ladă de ambalaj; cutie de ambalare / împachetare. packing cloth [~ kb(: )0] s. (text.) pânză de saci de ambalaj. packing course [~ ko:s, ~ koos] s. (constr. ) pachclaj, blocaj. packing defect [~ di(:).fekt] s. (fiz.) defect de masă. packin g drum [~ drAm] s. (telm.) cilindru de etanşare.



 675 paint



packing gland [~ glsend] s. v. p a c k i n g b o x . packing machine [~ ni3


 de triumf, pcan. paedagog... (rar) v. p c d a g o g... paederasty ['pedsrassti, 'pi:-J s. pederastie. paedodontics [.pi:don'dontiks] s.pl. (folosit ca sg.) (me d.) pedodonţic. paedology [pi'dol3d3i] s. pediatrie. paedophile ['pi:d9.fail] s. p edofil. paedophilia [ipkda'filb] s. pedofilie.



paeon l'pi:an] s. (grec. metr.) pacon. pagan ['pcigan] I. adj. păgân. II. s. 1. păgân. 2 . incult, neştiutor de carte. pagandom [-dam] s, lumea păgână; păgânii, paganism. paganic(a ) [ps'gamiktal)] adj. (înv.) v. p a g a n i s h . paganish ['peigsni/] adj. păgân, păgânes c. paganishness [-nis] s. paganism, caracter păgân. paganism ['pcigpniz^mj s. pagani sm. paganize ['pcigsnaiz] vb. A. tr. a păgâniza. B. intr. a se păgâniza, a se păgâni. page1 [peid3] I. s. 1. pagină. 2. filă, foaie. II. vb. tr. a pagina. page21. s. 1. paj. 2. servitor tânăr. 3. (amer.) om de serviciu (într-o adiuuire legislativă). II. vb. tr. 1. a escorta în calitate de paj, a servi drept paj (cuiva). 2. (amer.) a chema cu vo ce tare. pageant ['pa^d^nt, amer. înv. 'pci-J s. 1. spectacol măreţ; procesiune de car naval, paradă. 2. (fig.) paradă, spectacol fără conţinut, strălucire superficială. 3. (înv. nă rulantă (pe roţi). pageantry [-ri] s. 1. spectacol măreţ, pompă, fast. 2. (ftg.) paradă, ectacol fără conţinut; ficţiune, bluf. page boy ['peid3 boi] s. 1. boy, curier. 2. paj ( coafură). pagehood ['pcidjhud] s. Lealitatea/situaţia de paj. 2. timpul servit în cali tate de paj. page-oner ['peid3 'wAns1"] s. (amer. fam.) ştire importantă pentru prim a pagină a ziarelor. pager ['peîd33r] s. (tel.) pager. pageship [rpeid3/ip] s. v. p a g e h o o d . pagi ['pei'd3ai] pi. de la p a g u s. paginai ['paginai, 'pcid3] adj. compus din pagini; al paginilor; pe pagini. paginal reference [~ ircfr^ns ] s. trimitere la pagina respectivă. paginate ['pax^iiieit, 'pcid3-[ vb. tr. a pag ina: a numerota (paginile). pagination [ipa?d3i'nci/3n, ipeid3-[ ş. paginaţie, numer otare a paginilor. pagoda ipa'goudo] s. 1. pagodă. 2. pagodă (veche monedă indiană de au r). pagoda-tree [~tri:[ s. (bot.) o specie de dud din China şi India (Sophora japo nica); to shake the ~ a se îmbogăţi peste noapte, a face avere cât ai clipi din ochi. pa gurian [pa'gjuTianj I. s. (zool.) un soi de crab (Pagurida). II. adj. din famili a crabilor. pagus l'peigss], pi. pagi ['pci^ai] s. (ist. Romei) sat întărit. pali1 [ pu:, pf, pAh, ptiu:] interj, ei aş! da de unde! bah! pali2 [pa:] s. fort indigen (în Atona Zeelandă). paid [pcid] I. past şi part. trec. de la p a y . II. adj. 1. plătit; reply ~ (cu) răspuns plătit. 2. care şi-a plătit cotizaţia; the union has a ~ membership of 100 uniunea numără o sută de membri care şi-au achitat cotizaţia. paideutics [pci'djmti ks] s. pi. (folosit ca sg.) pedagogie. pail [peil] s. găleată; căldare. pailful ['peil ful] ş. (indicând cantitatea) (o) găleată; (o) căldare (plina). paillasse [pasl'jass,'—, -p i'aes, 'pa3lia?s] s. (fr.) v, p a l l i a s s e . paillette jpasl'jct, pa?li'et şi pronunţia franceză] s. (fr.) 1. foiţă de metal (întrebuinţată la emailat). 2. fluturaş (de , paietă. pain [pein] I. s. 1. durere (mai ales fizică); suferinţă; to give smb. ~ a pri cinui cuiva durere, a face să-1 doară; a-1 durea; a face pe cineva să sufere, a îndurera pe cineva; to have a ~ in the head a-1 durea capul; shooting ~ junghi; to be in ~ a suferi, a fi îndurerat; to be out of ~ a scăpa de suferinţă, a nu mai suferi; to cr y out with ~ a striga de durere, a ţipa de durere; (fam.) to give smb. a ~ in the neck a enerva pe cineva, a bate pe cineva la cap; (fam.) a ~in the neck un om pl ictisitor / enervant, un om care te calcă pe nervi. 2. pi. osteneală, trudă, strădanie; to take great ~s, to be at great ~s to, to go to / to be at the ~s of a-şi da oste neala să, a se trudi să, a se strădui să, a face tot posibilul să; to have one's labour fo r one's ~, to have one's ~s for nothing, to have nothing for one's ~s a se trudi (pe) degeaba; a se trudi în zadar; to be a fool for one's ~s a se trudi în zadar / fără nici un rezultat. 3. pi. durerile facerii. 4. (înv.) pedeapsă; (azi numai în expresii le:) on / upon pain of (death etc.) sub pedeapsa eu (moartea etc.) II. vb. tr. a face (pe cineva) să sufere; a-1 durea (dinţii etc.); a mâhni, a îndurera; my arm ~s me mă doare braţul; it ~s me to learn that mă mâhneşte să aflu că. pained [-dj adj. mâhnit, în , necăjit, supărat. îndurerat; he looked ~ părea mâhnit. painful ['pcinful] adj. 1. durero s, care doare. 2. penibil; dificil, greu; a ~ problem o problemă grea. painfully [ 'pcinfuli.-foli] adv. dureros; penibil. painfulness ['pcinfulnis] s. (of) caract er dureros (al). painkiller [rpeiakil9r] s. sedativ, calmant, analgezic. pain-ki lling drug ['pein-kilirj 'drAg] s. (med.) calmant (al durerii), sedativ. pa-in-l aw |'pu:inb:] s. (fam.) (tata) socru. painless ['peinlis] adj. fără dureri; ~ dentis try dentistică fără dureri. painlessly [-li] adv. fără durere, fără dureri. painlessness [] s. lipsă de durere; uşurinţă. painstaker ['peinzptcika1"] s. muncitor neobosit; persoa



 nă care se osteneşte, truditor. painstaking ['pcinztcikirj] adj. 1. care îşi dă osteneala; scrupulos; muncitor. 2. (despre o lucrare) îngrijit; lăudabil. painsworthy ['pcinz iwa:oi] adj. care merită osteneală. paint [pcint] I. s. 1. vopsea; zugrăveală; to give s mth. a ~ a vopsi ceva; to cover a wall with a coat of ~ a zugrăvi un perete; wet ~î, mind the ~! proaspăt vopsit!; box of ~s cutie de acuarele. 2. fard, suliman; she is as smart/pretty as~c frumoasă ca o cadra; e încântătoare. II. vb. A. tr. 1. a picta; to ~ a portrait in oils a picta un portret în ulei. 2. a vopsi; a zugrăvi; to~smth. red a vopsi ceva în roşu. 3. a înfăţişa, a descrie, a zugrăvi; to ~ smth. in bright colours descrie ceva în culori vii; a înfăţişa ceva într-o lumină favorabilă; (prov.) the devil is o black as he is ~ed dracul nu-i chiar atât de negru cum se spune. 4. a farda, a s ulemeni; to ~ one's face a se farda, a-şi pune fard pe obraji.



 paintable 676



5. (med.) a badijona; a face (cuiva) un badijonaj. 6. to ~ out a acoperi (o insc ripţie ele.) cu un strat de vopsea. to ~ the lily a căra apă la puţ, a face ceva inutil; to ~ the town red a face un chef de pomină. B. intr. 1. a picta, a se ocupa cu pi ctura. 2. a se farda, a se sulemeni. . paintable ['peintabl] adj. care poate fi pictat / zugrăvit I vopsit. paint blower ['peint. blouar] s. pistol de vopsit, pul verizator de vopsea. paint-box [~boks] s. cutie de acuarele. paintbrush ['pcintb r*/] s. pensulă. painted ['peintid, amer. -ed] adj. pictat; vopsit. painted beauty [~ 'bju:ti] s. (zool.) specie de vulpe (Vanessa huntera). painted grass [~ 'gra :s] s. (bot.) iarbă-albă (Plialaris picta). painted lady [~ 'leidi] s. (entom.) spec ie de fluture portocaliu cu pete negre si roşii (Vanessa cardui). painter1 ['peinW ] s. 1. pictor. 2. zugrav. .■ painter2 s. (mar.) barbetă; to out the ~a) (despre col onii) a se despărţi de patria mamă; b) a-şi lua lumea în cap; c) a se despărţi. painter3 s. mer. dial, zool.) cuguar (Felis concolor). painter's colic [~z ikolikj s. (med.) colici produse de intoxicarea cu plumb. paint gold ['peint gould] s. strat foar te subţire de aur pe minerale. paint grinder [~ .graindo'] s. malaxor de vopsea, m aşină de frecat vopsele. painting ['peintirj] s. 1. pictură; pictare; art of ~ arta de a picta, pictură. 2. tablou, pictură (murală). 3. zugrăveală. 4. (jig.) zugrăvire, descrie e. 5. fard; fardat, fardare. 6. meseria de zugrav. painting room [~ ru(:)m] s. a telier de pictură. painting root [~ ru:t] s. (bot.) mei păsăresc, mărgeluşe (Lithospermum arvense). paint mill ['peint mil] s. (chim.) malaxor de vopsea. paint mixer [~ m iksar] s. (chim.) amestecător pentru vopsele. paintress ['peintris] s. pictoriţă. pain t room ['peint ru(:)m] s. (telin.) vopsitorie. paint vehicle ['peint.vi:kl] s. ( telm.) substanţă liantă. paintwork [~ wa:k] s. (auto) vopsire; lăcuire. painty ['peinti] adj. 1, de vopsea; ~ smell miros de vopsea. 2. (despre o pictură) supraîncărcat cu cu lori. pair [p£3r] I. s. 1. pereche (adesea fără „s" când e precedat de un numeral pi); ~ a nd ~, in ~s perechi-perechi, câte doi; a carriage and ~ caleaşca sau trăsură cu doi cai; (peior.) there's a ~ of them doi ca ei mai rar. 2. (adesea nu se traduce când exp rimă un lucru compus din două părţi) pereche; a ~of scissors, spectacles, socks o perech e de foarfeci, ochelari, şosete; the ~ to this sock perechea acestei şosete; a ~ of bellows, compasses, scales, tongs foaie, compas, cântar, cleşte. 3. rând; ~of stairs rân d de scări; one— front a) cameră la faţadă (etajul întâi); b) ocupantul unei asemenea camer 4. (pari.) doi deputaţi din partide opuse care se înţeleg să se abţină de la vot; deputat d spus să cadă la o asemenea înţelegere. 5. schimb, brigadă (de muncitori). II. vb. A. tr. 1 . a asorta, a împerechea (mănuşi etc.). 2. a uni, a împreuna, a împerechea (animale). 3. t o ~ off a aranja / a dispune în perechi, a aranja doi câte doi, a aşeza perechi-perech i. B. intr. 1. (with) a face pereche (cu), a se asorta (cu), a face pandant (cu) . 2. (despre animale) a se împreuna, a se împerechea. 3. a se uni, a se căsători. 4. to ~ off a) a pleca câte doi; a defila doi câte doi; b) (fam.) (with) a se căsători (cu). p aired [psad] adj. pereche; împerecheat. pair-horse ['p£3ho:s] adj. pentru doi cai. p airing season ['psarirjisi:zn] s. (zool.) sezonul / timpul împerecherii. pairing-t ime [~taim] s.r. p a i r i n g s e a s o n . pair mast ['pes ma:st] s. (mar.) ca targ portal. pair oar ['psor o:r, oar] s. barcă cu doi vâslaşi (la două vâsle). pair royal ['psa roial] s. (la jocwl de cărţi) grup de trei cărţi de acelaşi fel (regi etc.), brelan . pairwise [~waiz] aav. perechi (-perechi). pais [pei] s. (jur.) jurat. paisley ['peizlij s. (tett.) 1. stofa fină de lână cu un model mărunt', colorat. 2. şal; fular (di n stofă de paisley). pajamas [pa'd3u:maz, -'d3s-] a. v. p y j a m a s . Pakistani [.pa:kis'ta:ni] 1. adj. pakistanez. 2. s. locuitor din Pakistan. pal [pad] I. s. camarad, tovarăş. II. vb. intr. (mai ales to ~ up) a se împrieteni, a se asocia. pala bra [pa:'la:bra:] s. (span.) 1. vorbă,cuvânt. 2. pălăvrăgeală, flecăreală. palace ['padis, s. palat. palace car [~ ka:r] s. (ferov.) vagon de lux. paladin l'padadin] s. ( ist.) paladin; cavaler rătăcitor; erou legendar. paleoanthropology ['padiouia:n8rapD lad3i] s. paleoantropologie. palaeobiology ['padioubaialad3i] s. paleobiologie, paleontologie. palaeoclimate ['paeliou'klaimit] s. paleoclimat, paleoclimă. palaeo ecology ['padioui(.')'kolad3i] s. paleoecologie. palaeo-ethnological ['pxliouieS nou'hcrjikal, 'peiliou-, -nai-] adj. paleo-etnologic. palaeo-ethnology ['padioue G'nolad3i] s. paleo-etnologie. palaeogene [psliou'd3i:n] s. (geoL) paleogen. pal



 aeogeophysics ['padioud3i(:)fiziks] s. pl. (folosit ca sg.) palcogeofizică. palaeo grapher [ipadi'ografar, ipeili-] s. paleograf. palaeographic [rpasliou'grasfik, .peili-] adj. paleografie. palaeography [ipadi'agrafi, -peili-] s. paleografie. palaeolith ['padiouliO, 'peil-] s. paleolit. palaeolithic(al) [iptelio«'li6ik(al), ipeil-, -lia'l-] adj. paleolitic. palacologLst [ipadi'ok^ist, .peil-] s. paleol og, arheolog.



palaeontologic(al) ['paslisnta'l^ikal, 'peili-] adj. paleontologic. palaeontolog ist [.padion'talad3ist, ,peil-] s. paleontolog. palaeontology [.padian'tokx^i] s . paleontologie. palaeosaur ['peilio«sa:r] s. (geol.) paleosaur. palaeozoic [ipadi ouzouik, 'peil-] (geol.) I. adj. paleozoic. II. s. era paleozoică, paleozoic. pala estra [palestra], pl. palaestrae [-tri(:j] s. (grec.) palestră. palais de dance [r paelei da 'da;ns] s. (fr.) sală de dans. palankeen, palanquin [.padan'kim, -ag'k-] s. palanchin. palatability [.padata'biliti, -lit-] s. palatabilitate, caracter palatabil. palatable ['padatabl, -lit-] adj. 1. gustos, apetisant. 2. (fig.) plăcu t; acceptabil. palatableness [-nis] s. v. p a l a t a b i l i t y . palatably [i] adv. palatabil. palatal ['padafl, paleifl] I. adj. 1. (anat.) al palatului, a l cerului gurii. 2. (fon.) palatal. II. s. (/o«.) palatală. palatalization ['paelata lai'zei/an, po.laet-, paleit-] s: (fon.) palatalizare. palatalize ['padatelaiz, pa'laet-, poleit-] vb. tr. (fon.) a palataliza. palate ['paslit, -tat] s. 1. (an at.) palat, cerul gurii. 2. gust. 3. (fig.) înclinare, simpatie; plăcere, gust. pala tial [palei/al, -/ial-] adj. 1. de palat; ca un palat. 2. măreţ, magnific, impozant, splendid. palatinate [pa'laetinit] s. (ist.) palatinat. palatine1 ['padatain] s . 1. Palatine, Count / Earl Palatine conte palatin; County Palatine palatinat. 2 . pelerină scurtă de blană (pentru femei). palatine2 (anat.) I. adj. al palatului, al cerului gurii. II. s. pl. oasele palatului. palaver [pa'la:var, -lasv-] I. s. 1. tratative, negocieri; conferinţă, convorbiri (mai ales între indigenii africani şi negu stori). 2. palavre, vorbe goale, flecăreală. 3. (pop.) linguşire, gudurătură. II. vb. A. t r. a linguşi, a ademeni cu vorbe dulci. B. intr. a'spune palavre, a flecari, a trăncăn i. pale1 [peil] I. s. 1. ţeapă, par, stâlp, pilot. 2. (rar) îngrăditură, palisadă. 3. (fig. raniţă, limită, margini; within the ~în rândul oamenilor; în sânul societăţii sau bisericii d the ~ scos din rândul oamenilor, paria; ostracizat; excomunicat; (ist.) the (Eng lish) Pale teritoriul irlandez de sub dominaţia engleză. 4. (herald.) bară verticală în mi jlocul blazonului. II. vb. tr. a îngrădi. pale 2 1. adj. 1. palid, galben (la faţă); to turn / to grow ~apăli, a se îngălbeni. 2. (despre culoare) palid, şters, deschis, spălăcit; (despre lumină) palid; slab; ~ ale bere blondă. II. vb. A. tr. a face palid; a face să pălească. B. intr. 1. a păli, a se îngălbeni, a se face ca ceara. 2. (despre lumină) a p a slăbi, a se întuneca. 3. (fig.) a fi eclipsat, a păli; she ~s beside you o eclipsezi . paleaceous ['peili'ei/as] adj. ca miezul de pâine. pale blue ['peil'blu:] adj. a lbastru-deschis. pale-coloured HkAlad] adj. de o culoare pală. pale-eyed [~aid] ad j. cu ochi inexpresivi / ştersi. pale-face [~feis] s. faţă palidă (numele dat albilor de către Pieile Roşii, în romane). pale-faced [~feist] adj. palid la faţă. Palermitan [pa'Ia :mitan] I. adj. din Palermo. II. s. locuitor din Palermo. Palestinian [.paeles't inian, -lis-, -tos-] I. adj. palestinian. II. s. locuitor al Palestinei, palesti nian. palestra [palestra] s. v. p a l a e s t r a . paletot ['padtou, amer. şi 'pa di-J s. (fr.) palton (larg). palette ['padit, amer. şi -et] s. 1. paletă. 2.(telm.) pieptarul coarbei. palette knife [~ naif] s. 1. (poligr.) spatulă, şpaclu. 2. (telm. ) cuţit de paletă. palfrey ['pa(:)lfri] s. (înv., poetic) cal, armăsar (de călărie). palimp est ['palimpsest] adj., s. (grec.) palimpsest. palimscope ['padimskoup] s. lampă c u raze ultraviolete folosită la citirea palimpsestelor. palindrome ['padindroum] s . (grec.) palindrom. paling ['peilirj] s. 1. îngrăditură, uluci, zăplaz,2. pari, stâlpi. p alingenesis [ipaslin'dijenisis] s. 1. regenerare; renaştere (şi fig.). 2. (biol.) pa lingeneză. palinode ['padinoud] s. (grec.) 1. palinodie (şifig.). 2. retractare. pal isade [.padi'seid] I. s. 1. palisadă, îngrăditură. 2. (mii.) palisadă. 3.pl. (amer.) stânci abrupte de bazalt. II. vb. tr. a îngrădi. palish ['peili/] adj. cam palid. pali1 [po d] I . * . l . giulgiu, linţoliu. 2. (Jig.) mantie, haină, văl. 3. (bis.) palium. II. vb. tr. 1. a acoperi, a învălui. 2. a întuneca. pali2 vb. intr. (on, upon) a-şi pierde f armecul (pentru), a nu mai prezenta interes (pentru). palladia [paleidia] pl. de la p a 11 a d i u m1. palladic [pa'tedik, - lei -] adj. (chim.) paladic. pallad ium1 [paleidiamj, pl. palladia [-dia] s. (fig.) scut, pavăză, apărare. palladium2 s. (



 chim.) paladiu. palladium black [~ blade] s. (chim.) negru de paladiu. pallbeare r [rpo:libearar] s. persoană care însoţeşte sicriul (ţinând de un colţ al acoperământului a ). pallet1 ['paslit, amer. si -et] s. 1. culcuş sau saltea de paie. 2. pat de scându ri. pallet2 s. 1. (telm.) diblu; paletă, aripă (a roţii hidraulice, a elicei); placă rot ativă (a. olarului). 2. v. p a l e t t e (1). pallia ['paslia] pl.de la p a 11 i u in. palliasse [pad'jaes,'--, ipadi'ass,'—] s. saltea de paie. palliate ['pslieit] vb. tr. 1. (/nea'.) a palia, a atenua, a uşura (o boala). 2. a palia, a scuza, a ascunde, a găsi circumstanţe atenuante pentru (o crimă). palliation [.padi'ei/sn] s. 1 . (med.) paliare, atenuare, uşurare temporară (a unei boli). 2. scuză; achitare.



 677 pandy



palliative ['paelistiv, amer. si -lieit-] I. adj. paliativ. II. s. 1. paliativ ( fifig.); jumătate de măsură. 2. circumstanţă atenuantă. pallid ['paelid] adj. palid, fără c e. pallium ['padism], pi. pallia ['paelis] s. 1. (lat. ist. bis.) palium. 2. (zo ol.) palium (al molus/elor). pall-mall ['pel'mel, pad'mad,'--, -'-] s. 1.denumir ea unui joc cu o minge de lemn. 2. Pali Mali stradă în Londra. pallor ['pads'] s. pa loare. palm1 [pa:m] I. s. 1. palmă (a mâinii); to grease / to oil / to tickle smb.'s ~ a mitui pe cineva, a da mită cuiva, a unge pe cineva; to have an itching ~ a fi lacom / avid / cupid; to have smb. in the ~ of one's hand a avea pe cineva la mână. 2. (măsură) (aprox.) lat de palmă, şchioapă (4 incii =10,16 cm.). 3. palmă (la o mănuşă). .) palma ancorei. 5. (mar.) gardaman. 6. partea mai lată a unei vâsle (care intră in a pă). II. vb. tr. 1. a atinge / a pipăi sau netezi cu palma. 2. a ascunde în palmă, a esc amota (cărţi de joc, zaruri). 3. a mitui. 4. (fam.) to ~ off a băga pe gât (o marfă proastă unui client); a înşela; to ~ off old stock on smb. a-i băga cuiva pe gât vechituri; to ~ off a bad coin on / upon smb. a plasa cuiva o monedă falsă. palm2 s. 1. (bot.) palm ier (Palma). 2. ramură de palmier (simbol al victoriei); to win /to carry /to bear the ~ a învinge, a ieşi victorios; to yield the ~ a) a ceda întâietatea; b) a se recuno aşte învins. 3. ramură de salcie cu mâţişori (aVn cele care se împart de Florii). palmaceou pad'mei/iss] adj. (bot.) asemănător palmierului. Palma Christi ['paslma'kristi] s. ( bot.) ricin (Ricinus communis). palmar ]'pa;lm3r] adj. (anat.) palmar, al palmei . palmary ['paelmsrij adj. care merită toate elogiile; eminent, distins. palmate [ 'padmeit] adj. (bot., omit.) palmat. palmated [pad'meitid, -ed] adj. v. p a l m a t e . palm butter ['pa:m>bAt3r] s. v. p a 1 m - o i 1 (1). palmcrist ['pa:mkri st] s. v. P a 1 m a C h r i s t i. palmed [pound] adj. (despre coarnele cerbului ) palmat. palmer ['pa:msr] s. 1. (ist.) pelerin. 2. călugăr pelerin. 3. (entom.) omi dă păroasă; (amer.) larva fluturelui Dichomeris ligulellus. palmer worm [~ 'wa:m] s . v . p a l m e r (3). Palmetto [pad'metou] s. (bot.) palmier pitic. Palmetto Stat e [~ Steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Carolina de Sud. palmful [' pa:mful] s. (o) mână (plină). palm grease ['pa:m gri:s] s. (fam.) mită, şperţ. palmiped ['p dmiped] adj., s. palmiped. palmipede ['padruipkd] adj., s.v. p a l m i p e d . p almist(er) ['pa:mist(3r), înv. 'pselm-] s. chiromant. palmistry ['pa:mistri] s. ch iromanţie. palmitic [pad'mitik] adj. (chim.) palmitic. palm-oil ['pa:nwil,'-'-] s. 1. ulei de palmier. 2. v. p a l m g r e a s e . palm-sized [~saizd] adj. de o p almă. palm tree [~ tri:] s. (bot.) palmier. palmy [rpa:mi] adj. 1. (poetic) bogat în palmieri. 2. (fig.) fericit; înfloritor; glorios; ~days perioadă de înflorire. palmyr a [pad'maisre, amer. -'niaira] s. (bot.) specie de palmier indian (Borassus flab ellifer). palomino [.padou'mimou] s. (amer. reg.) cal roib. palooka [pa'luto] s. (amer. si.) 1. individ, tip. 2. boxer mediocru. 3. tâmpit, neghiob. palp [paîlp] s. (entom.) antenă. palpability [ipadrra'biliti, -laţi] s. 1. palpabilitate. 2. certit udine. palpable ['padpabl] adj. 1. palpabil. 2. concret, evident, sigur. palpabl eness [-nis] s. v. p a 1 p a b i 1 i t y. palpably ['padpbli] adv. palpabil, sen sibil. palpai ['padpsl] adj. (entom.) ca de antenă. palpate ['padpeit] vb. tr. a p alpa. palpation [pad'peijsn] s. palpare. palpi fpadpai] pl.de la palpus. palpita te ['padpiteit] vb. intr. 1. a palpita, a bate, a pulsa. 2. a palpita, a tremura (de frică, bucurie etc.). palpitating [-in] adj. palpitant, arzător. palpitation [. padpi'tei/an] s. 1. palpitaţie, pulsaţie, bătaie de inimă. 2. palpitaţie, emoţie. palpus [' adpss], pl. palpi [-pai] s. v. p a l p . palsgrave ['po:lzgreiv, amer. si 'padz] s. (ist.) conte palatin. palstave ['podsteiv] s. (arheol.) daltă de piatră sau bro nz cu mâner. palsy ['po(:)lzi] I. s. (med.) 1. paralizie. 2. tremur paralitic. II. vb. tr. a paraliza (mai ales fig.). palter ['p3(:)lt3r[ vb. intr. 1. a se purta necinstit, a fi ncsincer; a avea o atitudine dubioasă / echivocă; a vorbi în doi peri ; to ~ with facts a se eschiva de la adevăr; a deforma / a denatura faptele. 2. a se tocmi. 3. a nu lua în serios un subiect. paltry ['po(:)ltri] adj. jalnic, biet, păcătos, mizerabil, nenorocit; neînsemnat; a ~excuse! nu e o scuză valabilă! a ~ sum o su mă neînsemnată; his poetry is the most "description versurile lui sunt lamentabile. pa ludal [p3'lju:d3l, 'padjud-] adj. 1. (med.) paludean, malarie. 2. de baltă. paludi sm ['padjudizam] s. (med.) paludism, malaria. paly ['peili] adj. (poetic) palid,



 cam palid. pampas ['pasmpss] s. pl. pampas. pamper ['psmpa'] vb. tr. 1. a ghift ui, a îndopa. 2. a răsfăţa, a râzgâia, a alinta. 3. a face gusturile (cuiva).



pamperize ['paempsraiz] vb. tr. v. p a m p e r. pampero1 [pa:m'peirou] s. (span. ) indian din pampas. pampero2 s. (span.) pampero (vânt rece care suflă din Anzi înspre Atlantic). pamphlet ['psmflit, amer. si -et] s. 1. broşură. 2. pamflet. pamphletary [-sri] adj. de pamfict(e); biciuitor. pamphleteer [.pajmfli'ti3r] I. s. 1. auto r de broşuri polemice; pamfletar. 2. (peior.) scrib, scriitoraş. II. vb. intr. 1. a scrie pamflete. 2. a polemiza. Pan1 [pasn] s. 1. (mitol.) Pan. 2. paganism. pan2 [pasn] I. s. 1. cratiţă; tigaie; oală; castron; strachină; lighean'. 2. platan (al bala nţei). 3. (mit.) tigăiţă (la o armă de foc); a flash in the ~eşec, greş, neizbândă. 4. (ana a capului, craniu; (amer. si.) tigvă, căpăţână, devlă. 5. cavitate (în care se evaporă apa (tehn.) cazan; căuş; covată; cadă. 7. (geol.) albie; depresiune. 8. (metal.) vatra cupt orului. 9. (constr.) screper pe roţi. II. vb. A. tr. 1. a găti în cratiţă etc.; a frige în igaie. 2. (si to ~ off sau out) a spăla (aur din nisip). 3. (amer.) a critica, a a taca; the singer was ~ned by all newspapers toate ziarele au adus critici nefavo rabile cântăreţului. B. intr. to ~ out o) (despre nisip) a produce aur; b) (fig.) a re uşi; the business did not ~ out afacerea n-a reuşit. panacea [.paena'siOo] s. panace u, leac / remediu universal. panache [ps'nas/, pa:'n-, -'no;/] s. 1. panaş. 2. (fi g.) pompă, lux; aere, fumuri. panada [pa'ntrd-, -nei-] s. budincă de pâine. pan-Africa n [ipasn'adrikan] aay. panafrican. panama (hat) [ipa:n3'ma:(ha:t),'—'-(-),'—(-)] s. (pălărie) panama. Panamanian [iptena'meinian] I. s. panamez, locuitor din Panama. II . adj. panamez. pan-American ['paens'meriksn] adj. panamerican. panamiga [ipfena 'muga] s. (bot.) specie de plantă foioasă din America (Pilea pubescens). panaris [p3 'ne(3)ris] s. v. p a n a r i t i u m . panaritium [■psens'rijîam] s. (med.) sugel, p anaris, panariţiu. panary ['pasnsri] aay. al pâinii, de pâine. pan bore ['paîn b3: r , ~ bD3r] s. (mil.) tigăiţă cu pulbere (la vechile arme de foc). pancake ['pxnkeik, 'paer jkeik] I. s. 1. clătită; (as)flat as a ~ complet plat, turtit ca lipia. 2. (av.) ate rizare abruptă / verticală. 3. soi ae piele artificială. II. vb. intr. (av.) a ateriza prin coborâre abruptă; a se înfunda la unghiuri mari de incidenţă. Pancake Day [~ dei] s. (fam.) (zi de) lăsata-secului. Pancake Tuesday [~ .tju:zdi] s. (fam.) marţea de lăsat a-secufui. panceron ['pasnssron] s. cingătoare; brâu. panchart ['paentjta] s. decret regal de confirmare. panchayat [pAn't/aist, pasn-, pan-] s. (anglo-indian) jude cătorie rurală indigenă. panchromatic ['psnkrou'maetik, 'pferjk-, -krs'm-] adj. (fot.) pancromatic. pan cover ['paen-kAvs1-] s. (mil.) capac al tigăiţei cu pulbere (la ve chile arme de foc). pancratium [psn'krei/ism] s. competiţie atletică (la vechii grec i). pancreas ['pferjkriss, amer. si 'pani-] s. (anat.) pancreas. pancreatic [ipa srjkri'anik, amer. si .pfen-] adj. (anat.) pancreatic. pancreatitis [ipasnkris't aitis] s. (med.) inflamare a pancreasului, pancreatită. pancreatomy ['pjenkri'aUsn iij s. (med.) operaţie a pancreasului. pancreectomy [ipaenkri'ektami] s. (mea1.) e xtirpare a pancreasului. pancy ['pasnsi] s. (înv.) v. p a n s y (1,1). panda ['pas nds] s. (zool.) urs-spălător, micul panda (Ailurusfulgens). panda car [~ ku:r] s. (f am.) maşină de patrulare a poliţiei. panda crossing [~ ikrosirj] s. (fam.) trecere pen tru pietoni (prevăzută cu semafor acţionat de pietoni). pandal ['pasndl] s. (anglo-ind ian) grajd; Staul; şopron. Pand(a)ean [paen'diQsn] I. aay. (mitol.) al zeului Pan. II. s. cântăreţ din nai. pandect ['paîndekt] s. 1. pandect, cod de legi. 2. pl. Pandect s (jur.) Pandectc. pandemia [pasn'di:mi3] s. v. p a n d e m i c (II). pandemic [ pam'demik] I. adj. 1. (mea'.) pandemic. 2. universal, general. II. s. (med.) pan demic, epidemie generalizată. pandemonium [ipasndi'mouniam] s. 1. pandemoniu; infe rn. 2. (fam.) tărăboi, hărmălaie, zarvă infernală; it's ~ e un adevărat turn al lui Babel; kick up a fearful ~ a face un zgomot infernal. pander ['pamdal I. s. 1. codoş, pro xenet. 2. mijlocitor necinstit. II. vb. A. tr. 1. a fi intermediar în materie de ( vicii etc.). 2. a încuraja (porniri josnice etc.). B. intr. 1. a face oficiul de c odoş; to ~ to smb. a fi codoşul cuiva. 2. (fig.) a flata, a încuraja; to ~ to the tast e of the public a flata gustul publicului. panderer ['pamd3rar] s. codoş, proxenet ; to be a ~ to smb.'s vices a încuraja cu josnicie viciile cuiva. panderess ['pamd aris, -cs] s. codoaşă, proxenetă. panderism ['pamdarizpm] s. codoşlâc, proxenetism. pander ize ['pamdsraiz] vb. intr. a face codoşlâc. panderly ['pajndsli] adj. de codoş. pander ous ['pamdsrss] aay. v. p a n d e r l y . pandit ['pxndit] s.v. p u n d i t . pa ndoor ['paendus'] s. v. p a n d o u r. pandora [pEen'do:ra, amer. -'don-] s. (is



 t. muz.) varietate de lăută. pandore [pfen'do:r, -dos','--] s. v. p a n d o r a. pan dour [rpa3ndu3r] s. (mil.) pandur. pandowdy [paen'daudi] s. (amer. fam.) varieta te de plăcintă cu mere. pandura [pa:n'dju(s)r] s. v. p a n d o r a . pandurate ['pxn djuareit] aay. (bot., entom.) panduriform,, în formă de vioară. pandy ['pamdi] (scot., dial.) I. s. bătaie la palmă (ca pedeapsă). II. vb. tr. a bate la palmă.



 pane 678



pane [peinl I. s. 1. geam; to have another ~put in a pune alt geam la fereastră; t o put in the ~s a pune geamuri la fereastră. 2. carou, pătrat (al unui desen etc.). 3. tăblie; panou. 4. (telm., conslr.) faţă a ciocanului, a piuliţei etc.; ~ of an anvil masă a unei nicovale; ~ of a hammer faţă a unui ciocan; ~ of a stone latură a unei stânci; ~ of a wainscot tăblie a unui lambriu; ~ of a wall faţă a unui zid; ~ of a roof versa nt al unui acoperiş. 5. (geom.) faţetă (a unui corp poliedric). II. vb. tr. a da feţe la , a întocmi (un obiect) cu faţete. paned [-d] adj. 1. (despreferestre) prevăzut cu gea muri. 2. compus din pătrate, alcătuit din tăblii. 3. (despre haine) lucrat în benzi de d iferite culori. 4. (despre o stofă) în carouri. panegyric [ipa;ni'd3irik, -ne'd3-] I . s. panegiric, proslăvire, preamărire, elogiu excesiv, laudă excesivă. II. adj. panegir ic, de proslăvire, de preamărire, de laudă excesivă. panegyrical [-al] adj. v. p a n e g y r i c (II). panegyrist [ipami'd3irist,'--.--] s. panegirist. panegyrize ['pam id3Îraiz] vb. A. tr. a preamări, a proslăvi, a ridica în slava cerului, a lăuda excesiv. B . intr. a face un panegiric. panel ['pasnal] I. s. 1. panou, tăblie (de uşă, de lambri u etc.). 2. scândură subţire pentru pictură; panou. 3. bandă de altă culoare sau din altă s decât restul hainei. 4. (fot.) format de fotografie (3 1/4 x 4 1/4; 3 1/4x5 1/2; 3 1/2x3 1/2; 3 7/8 x 5 1/2; 4 x 5 ; 4 x 8 1/4). 5. fâşie de pergament. 6. (jur.) listă a juraţilor, complet de judecată. 7. listă a medicilor asigurărilor sociale; doctor on t he ~ medic în serviciul asigurărilor sociale. 8. listă a asiguraţilor înscrişi pentru consu tare la un medic. 9. (scol.) comisie (de anchetă etc.). 10. (mil.) vehicul de tran sport pentru mortierc. 11. pernă de şa. II. vb. tr. 1. (si to ~ off) a împărţi în panouri, diviza în câmpuri. 2. a îmbrăca în panouri; a lambrisa (nn perete); a placa (o suprafaţă). a garnisi (o rochie etc.) cu benzi de altă culoare sau din alt material. 4. (jur. ) a întocmi p listă de (juraţi). 5. a înşeua (un animal de călărie). panel cooler ['paansl er] s. (telm.) panou de răcire,panou radiant; placă refrigerantă. panel discussion [~ disikA/an] s- dialog al unui grup de specialişti cu publicul, pe o temă dată. paneless ['peinlis] adj. fără geamuri. panel doctor ['pasnsl idokt3r] s. medie de asigurări so ciale. panel frame [~ ifreim] s. (constr.) ramă cu tăblie. panelled ['pasnsld] adj. lambrisat, placat, îmbrăcat în panel. panelling ]-iţ]] s. 1. împărţire (a unui zid) în pano 2. lambrisare (a unui perete). 3. lambriu, placaj; walls lined with wooden ~ per eţi îmbrăcaţi în placaj de lemn. panel patient [~ .pei/ant] s. pacient înscris pe lista de onsultaţie a unui medic de asigurări sociale. panel picture [~ .piktjV] s. pictură pe lemn. panel screen [~ skri:n] s. (telm.) tablou. panel stake [~ steik] s. paiantă. panel work [~ wo:k] s. lambrisaj, placaj din lemn. pan-fry ['pasnfrai] vb. tr. a prăji în tigaie. panful ['pamful] s. (of) cratiţă plină (de).. pang [pa;rj] s. 1. durere adâncă, mâhnire, chin; strângere de inimă; the ~s of death chinurile morţii; the ~s of con cience remuşcări, mustrările conştiinţei; ~s of Iove rănile dragostei; to feel the ~s of hu ger a simţi chinurile foamei. 2. spasm. pangaling ['paeijgolirj] s. v. p a n g o 1 i n. pangenesis [pserferjenisis] s. (biol.) pangeneză. pangenetic [,pasnd3i'netik ] adj. (biol.) pangenctic. pangeometry [ippamd3o:'m a?nik] adj. v. p a n - G e r m a n. pan-Germanism [ipa3nd3o:'m3SniZ£im] s. pangerm anism. pangful ['painful] adj. plin de durere, îndurerat. pangless ['pasnglis] adj . nedureros, fără durere. panglot ['pasrjgbtj adj. poliglot. pangolin [pasrj'goulin] s. (zool.) furnicar (Maiiis sp.). pan grinder ['pa?n igraindor] s. (telm.) moară cilindrică / cu role verticale. panguts L'pa3ngAts] s. (si.) pântecos, burtos. panha ndle ['pajmhajndl] I. s. 1. toartă (a cratiţei); coadă (de tigaie). 2. (amer.) Panhand le bandă îngustă şi lungă de teritoriu între două state. II. vb. (fam.) A. ir. a cerşi. B. cere de pomană; a se milogi. panhandler [-or] s. (fam.) cerşetor, calic. Panhandle State ['pamhasndl 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Virginia de V est. panhead ['painhed] s. (telm.) cap conic / tronconic. pan-IIellenic [,pa?nhi 'lcnik] adj. panhclenic. Panhellenion [ipaaiho'linion] s. congres naţional al tutu ror grecilor. pan humidifier [ipain hju(:>midifai3r] s. (telm.) umidificator cu cuvă. panic1 [pa;nik] I. s. panică; ~ on the Stock Exchange panică la bursă; to create a ~ a crea panică; they fled in a ~ au fugit cuprinşi de panică. II. adj. (despre teamă) nemotivat, nejustificat; nebun, năprasnic, cumplit. III. vb. A. tr. a înfricoşa, a băga



 spaima în. B. intr. a intra în panică, a fi cuprins de panică. panic 2 s. (bot.) mei (Pa nicum). panic bolt [~ boult] s. (conslr.) cremon de siguranţă (la ieşirile sălilor publi ce; cedează la presiune exercitată din interior). panic grass [~ gra:s] s. v. p a n i c2. panicky l'pseniki] adj. (fam.) 1. de panică. 2. cuprins de panică. 3. făcut sub imboldul panicii, inspirat de panică. 4. (despre ziare etc.) alarmist. panicle ['p asniklps. (bot.-) panicul(ă). pariicled [-d]- adj. vHp a n i c u ! ă t « . ' "-■ ' '•' î'1" '-1'^ i ^HÎ/:..J panic monger ['pasnik iiiiAngor] s. alarmist, persoană care răspândeşte p anica1;'-'1'1'-'*



panic-stricken Hstriksn] adj. cuprins de panică. panic-struck [-strAk] adj. v. p a n i c - s t r i c k e n . paniculate [ps'nikjulit] adj. (bot.) în formă de paniculă. panification [ipasnifi'keifan, -no-] s. panificaţie. panislam ['pasn'izlcmn, -tem, -lom] s. lume panislamică. panislamie [ipasniz'temik] adj. panislamic. panislamis m ['psen'izbmizsm] s. panislamism. panjandrum [psn^aendram, pasn-1 s. (peior.) m are demnitar. pan mixer ['pain.miksa'] s. (constr.) betonieră; malaxor pentru mort ar. panmixia [pam'miksial s. (biol.) încrucişare promiscuă. \ pannage ['pa;nid3] s. 1. păşunat de porci în pădure. 2. drept de a paşte porci în pădure. 3. plată pentru păşunatul în pădure. 4. ghindă (ca hrana pentru porci). panne ['pasn] s. catifea panne. pannier 1 ['paenia'] s. 1. coş; paner. 2. coş pe spate (pentru culegătorii de struguri). 3. coş de samar (pentru vite de povară). 4. farmacie portativă. 5. cheson (pentru construcţii subacvatice). 6. (înv.) crinolină, malacof. pannier2 s. om de serviciu la "Inns of Court" din Londra. ~ panniered ['pamiod] adj. prevăzut cu coşuri; împovărat cu panere. 2 pannier man ['pa;nii)ma:nj s. v. p a n n i e r . pannikin ['pasnikin] s. 1. cană de tablă; strachină; crăticioară. 2. (sl.) cap/devlă, căpăţână, dovleac. pannum ['pasnsmj s aleală, hrană. pannum bound [~ baund] adj. (sl.) osândit să mănânce numai pâine şi apă (în recluziune). pannum struck [~ strAk] adj. (sl.) lihnit, mort de foame. pannus [ 'paînos] s. (med.) tulburare a corneei ochiului. panny ['pasni] s. (sl.) casă; to do a ~ a face o spargere. panocha [pu:'noutfa:] s. (amer.) 1. zahăr din Mexic (neraf mat).2. varietate de nuga. panoistic [.pasnou'istik] adj. (entom.) care face num ai ouă. panophobia [.psnou'foubis] s. (mei/.) teamă bolnăvicioasă şi neîntemeiată. panophth ia [ipasnoPGadmio] s. (med.) oftalmie. panoplied ['paraplid] adj. 1. îmbrăcat în zale din cap până în picioare. 2. înarmat pentru luptă (şi fig.). panoply ['pasnopli] s. panopli ; armură; (inv., lit.) with pomp and ~ cu tobe şi (cu) surle, cu marc pompă. panoptic( al) [pam'optik(3l)J adj. care cuprinde tot dintr-o privire. panopticon [pasnbpti kon] s. panoptic. panorama [ipasng'ramra, amer. şi -'rama] s. panoramă; vedere panor amică. panoramic [ipsns'rsmik, -'ra:m-] adj. panoramic, de panoramă. panoramical [~a \] adj. v. p a n o r a m i c . panoramic sight [.paîns'rasmik'sait] s. (opt.) lune tă panoramică. panoramist [.paniouiramist] s. pictor de panorame. panotitis [ipsna't aitis] s. (med.) infiamare a urechii medii şi interioare. panpharmacon [pam'famiok on] s. (med.) panaceu; leac universal. panphobia [pain'foubia] s. (mea1.) panfob ic, frică patologică de toate lucrurile posibile. pan-pipe ['pasnpaip] s. nai, fluie r al Iui Pan. pan pudding ['parn-pudirj] s.v. p a n c a k c (I,1). pan scraper [ 'pan ,skreipor] s. (constr.) screper de roţi. pan-Slavic [pasn'skuvik, -'slasv-] a dj. panslav. pan-Slavisrn [pasn'sIiKvizsni, -'slasv-] s. panslavism. pan-SIavist [pasn'slaivist] s. panslavist. pan-SIavistic ['pamsta'vistik] adj. panslavist. pansophic(al) [pasn'sofik(3l)] adj. (rar) atotştiutor. pansophy ['pasnsafi,-sou-] s. (rar) ştiinţă universală. pansy ['pasnzi] I. s. 1. (bot.) pansea (Viola tricolor hort ensis). 2. (fam.) băiat drăguţ cu trăsături feminine / efeminat. 3. (fam.) homosexual. II. adj. (despre lucruri) modern, la modă, elegant. III. vb. tr. to ~ up a împodobi (o cameră). pansy boy ]'~ boi] s. v. p a n s y (1,2,3). pant [paint] I. vb. A. intr. 1. a gâfâi, a răsufla din greu; to ~ for breath a căuta să-şi reia suflul. 2. (despre inimă c.) a palpita, a bate puternic. 3. a tinde; a-şi da osteneală, a se sili. 4. (for, a fter) a râvni, a pofti mult (la, după); to ~ to do smth. a dori puternic să facă ceva. B . tr. 1. (si to ~ out) a spune gâfâind sau cu voce întretăiată. 2. (si to ~ out) a respira puternic. 3. (înv.) a avea mare poftă de, a râvni la. II. s. 1. gâfâit, gâfâirc; oftat scu / convulsiv. 2. palpitaţie, bătaie (a inimii). pantagraph ['pasnt3gra:f, -gra;f] s. v. p a n t o g r a p h . pantagruelian [ipasnt3gru:'eli3n] adj. pantagruelic. pa ntalet(te)s [ipajnta'lets] s. pi. 1. pantaloni dantelaţi (de copii sau de damă). 2. (peior. înv. şi amer.) chiloţi de damă pentru bicicletă. pantaloon [ipaenta'lum] s. 1. (înv ) Pantaloon Pantalone. 2. paiaţă, măscărici, caraghios. 3. pi. pantaloni (bărbăteşti) (purt



 sec. XVII). 4. pl. (rar) indispensabili, izmene. pantaloonery [ipEenta'Imnari] (în v. teatru) farsă cu Pantalone. pantechnicon [pasn'teknikon] s. 1. depozit de mobil e. 2. camion de mobile. pantechnicon van [~ .van] s. v. p a n t e c h n i c o n (2). panter ['paenta'] s. 1. om care gâfâie. 2. om care pofteşte intens. pantheism i'p aaiBiiram] s. panteism. pantheist ['pamOiist] s. panteist. pantheistic(al) [ipas n6i(:)'istik(9l)] adj. panteist. pantheon [pa3n'9i(;)sn, 'pasnQianl s. 1. panteo n. 2. totalitate a zeităţilor unui popor. -3. Pantheon carte despre toţi z.eii. 4. Pan theon aulă pentru glorificarea'oamenilor de scamă; the ~ of the British catedrala We stminster. 5. (înv.) Pantheon băzârm Eohdră.



 679 par 1



panther ['psenGs1"] s. (zool.) 1. panteră, leopard (Felts pardus). 2. (amer.) puma cuguar: paperbacked [~ba2kt] adj. broşat. (rar) jaguar. paper bag [~ baeg] s. pun gă de hârtie; cornet. pantheress ['pasntteris, -es] s. (zool.) panteră (femelă) (Felts p ardus), paper blank [~ blasrjk] s. formular. pantherine ['paenGsrain] adj. de pa nteră. paperboard [~bo:d] s. 1. carton asfaltat. 2. mucava. paper book [~ buk] s. carte broşată. panther sweat ['psnBa swet] s. (amer. si.) whisky sau gin de calitate proastă; poşircă. panties ['pasntiz] s. (fam.) chiloţi (de copil sau femeieşti). paper bo und [~ baund] adj. broşat. pantile ['paentail] s. 1. ţiglă olandeză, olan flamand (ui fo rmă de S). 2. pi. pavaj olandez paper-boy [~boi] s. vânzător de ziare. în carouri. 3. (s i.) joben, cilindru. 4. (mar., si.) pesmet. paper cable [~ ikcibl] s. (tel.) cab lu cu izolaţie de hârtie. paper case |~ kcis] s. 1. dulap pentru păstrat hârtii. 2- besa etea pentru corespondenţă. panting ['paerjtirj] I.adj. 1. gâfâitor; palpitant. 2. (after , for) poftitor,râvnitor (la). II. s. 1. gâfâit, gâfâire. 2. palpitare (a inimii). 3. ~ af ter / for poftă mare de. paper-chase [~t/cis] s. (sport) cros a cărui pistă este indic ată prin hârtiuţe aruncate pantisocracy [tpaenti'sokrssi] s, pantisocraţic (comunitate u topica în care toţi sunt egali de primii participanţi. şi toţi guvernează). paper-clip [~kl p] s. agrafă de birou. pantograph ['pasntsgrcrf, -toug-, -graf] s. 1. (electr.) pa ntograf; troleu. 2. (teAf.) panto- paper coal [~ koul] s. (mine) cărbune foios. gr af. paper-covered [-iktwad] adj. broşat. pantographic(al) hpfenta'graefiktpl), -tO tt'g-] adj. pantografic. paper-cutter [~.kAt3r] s. cuţit de tăiat hârtie. pantographic ally [-aii] adv. pantografic. paperer ['peipsr3r] s. v. p a p e r h a n g e r . pantometer [paîn'tomit9r] s. (geod.) pantometru. paper factory ['pcips ifeekUTri] s. clamă de prins hârtii, agrafă pentru hârtie. pantomime ['prentsmaim] I.s. 1. (înv.) pan tomim. 2. pantomimă. 3. spectacol pentru paper-file [~fail] s. (poligr.) mapă; dosar . copii reprezentat de Crăciun (în Anglia). II. vb. tr. a exprima prin pantomimă. III. adj. paper guide [~ gaid] s. (poligr.) conducere / ghidare a hârtiei. pantomimic. paper-hanger [~.h£erj3r] s. cel ce aplică tapetul. pantomimic(al) [rpasnta'mimiktal ), -tou'm-] adj. 1. de pantomim; de pantomimă. paper-hangings [~ iruerjiijz] ş. pl. tapet. 2. (teatru) de feeric. paper industry ['pcipsr -indsstri] s. industria hârt iei. paper-knife ['pcip?nailj s. 1. cuţit de tăiat hârtie. 2. fălţuitor (al legatarilor de cărţi). pantomimist ['pasntspmaimist, -tou'm-] s. 1. pantomim. 2. actor de feeric. paper-maker [~pmeiksr] s. 1. fabricant de hârtie. 2. lucrător într-o fabrică de hârtie. pa ntoscope ['paentaskoup, -tous-] s. (fot.) pantoscop. pantry ['psentri] s. 1. cămară pentru veselă, alimente sou lenjuri; butler's ~ cămară paper-making Hmeikirj] s. fabri care a hârtiei. cu de-ale mâncării. 2. (mar.) oficiu. paper manufacturing [~ .mfenjuTa ^kt/^rirj] s.v. p a p e r - m a k i n g . pantryman ['pîentrim3n],pl. pantrymen [man, -men] s. majordom; ajutor al majordo paper-mill [-mil] s. fabrică de hârtie. mul ui; chelar. paper-money [-.niAni] s. bancnote. pants [p?ents] s. pi. 1. (amer. f am.) pantaloni bărbăteşti; (despre sofii) to wear the ~ paper napkin [~ -napkin] s. şerv eţel de hârtie. in the family a ţine soţul sub papuc, a dicta în casă. 2. indispensabili / zmene lungi. paper reel [~ ri:l] s. sul de hârtie. pantskirt ['paentsk^t] s. fustă-p antalon. paper-refuse [~prefju;s] s. 1. deşeuri de hârtie. 2. maculatură. pantsuit ['p ?entsju:t] s. costum de damă (jachetă şi pantaloni). paper roll [~ roul] s.v. p a p e r r e e l . pantyhose ['paentihouz] s. pi. şi sg. ciorapi-pantalon. paper scissors [~ isizsz] s. pl. (jx>ligr.) papşer. pap [paep] I. s. 1. terci, păsat; pireu; pastă. 2. mâncare pe jumătate lichidă (pentru copii paper securities [~ si.kjuaritizj s. pl. (ec.) titluri fiduciare. sau bolnavi). 3. (amer. fam.) venituri provenite dintrun serviciu la stat. 4. (înv.) mamelă; paper stainer [~ isteinar[ s. 1. fabricant de tapete, 2. (peior.) mâzgalitor de hârtie, sfârc de sân. 5. (topogr.) mamelon. 6. (tehn. ) butuc, bucşă. 7. (amer. fam.) tătic, papa. mâzgălici, scriitor prost. II. vb. tr. a tran sforma în pastă. paper stock [~ su>k] s. (tehn.) pastă de hârtie. papa1 [ps'pu:. amer. şi 'pu:p3, 'prepa] s. tată, tătic, papa. paper store [~ sto:rj ş. depozit de hârtie. paper trade [~ treid] s. papetărie. papa2 ['pa:pa;] s. (bis.) 1. papă. 2. patriarhul Alexa ndriei. papacy J'pciposi] s. (bis.) 1. papalitate, demnitate de papă. 2. papalitat e, durată a paper web [~ web] s. (pol/gr.) bandă de hârtie. păstoritului unui papă. 3. v. p o p e r y . paperweight [~weit] s. prespapier. papal ['peip^l] adj. (bis.) pap



 al; apostolic. paper-work [~'w3:k[ s. muncă de birou; scriptologic. papalism ['pei polizam, -p^l-] s. (bis.) papism. paper wrappered [~ .rasped] adj. broşat. papaliz e ['pcipplaiz] (bis.) vb. A. tr. a converti la catolicism. B. in/r. a se convert i la papery ['pciparij adj. 1. subţire ca hârtia. 2. asemănător hârtiei. catolicism. papie r-mâche ['pa;pici'mu:/ci. -'mrejei, şi pronunţia franceză] s. (fr.) papier mâche, paparazz o [.paepa'raetsou],/?/. paparazzi j-tsi] s. fotoreporter copoi. mucava. papavera ceae [psipfevs'rcisii] s. pi. (bot.) papaveracee. papilionaceae [p3pilb'neisii:] s.pl. (bot.) papilionacce. papaveraceous [psppEevs'rciJss] adj. (bot.) papavera ceu. papilionaceous [ps-pilis'neijos, -liou'n-] adj. (bot.) papilioimceu. papill a [p3'pil3J,pl. papillae [-li(;)] s. (anat.) papilă. papaverous [pa'peiv^rss] adj. 1. de mac. 2. (fam.) somnifer, soporific. papaw [pa'ps: amer. şi 'po:p3:] s. v. p a p a y a (1,2). papillary [po'pilari, amer. şi 'paspilcri] adj. papilar. papilla te ['prepileit, pa'pilcit] adj. papiliforrn. papaya [ps'pab, amer. p3'pa:jo:] s. 1. arborclc-dc-pcpcni, papaia (Carica papaya). papillated [-id] adj. v. p a p i l l a t e . 2. fruct de papaia. 1 paper ['pdps "] I. s. 1. hârtie; a sheet of ~ o foaie de hârtie; correspondence / letter papilliforrn [ps'pilifairnj adj. papilif orrn. ~hârtie de scrisori; packing/ wrapping/ brown ~hârtie de ambalaj / împachetat; b lotting papillose ['paepilous] adj. papilar. ~ (hârtie) sugativă; drawing ~ hârtie de desen; cigarette ~ foiţă pentru ţigări; ruled ~ papism ['pcipizsm] s. papism. hârtie linia tă; section ~ hârtie eu pătrăţele; waste ~ a) maculatură; b) hârtie de aruncat papist l'pci t! s. 1. (peior.) papistaş. 2. sprijinitor al papalităţii. la coş; to commit to ~, to pu t down to ~ a scrie, a nota, a aşterne pe hârtie; to put / to papistic(al) [p3'pisti k(3l), pci'p-] adj. papistaşesc. set pen to ~ a începe să scrie; to explain smth. on ~ a explica ceva în scris; on ~ pe papistry ['pcipistri] s. papism; (peior.) papistăşic . hârtie, în teorie, judecând după acte; ~ profits profituri pe hârtie / nercalizatc încă. oose [p3'pu:s, amer. pre'p-] s. (amer.) copilaş indian. 2. document, act scris, pi esă, corespondenţă; state ~s documente oficiale; ~s of a business pappiferous [ps'pifs rss] adj. (bot.) papifer. concern actele unei întreprinderi comerciale; ship's ~s acte de bord (pe vapoare). 3.pi. pappose ['paspous] adj. (bot.) cu egretă. acte de identitate, documente personale, documente de serviciu; my ~s actele / document ele pappus ['p?ep3s] s. (bot.) egretă. mele; family ~s documentele familiei; to se nd in one's ~s a) a-şi înainta demisia, a pappy1 ['paepi] adj. 1. terciuit, ca pireu l. 2. moale, zemos. 3. (despre caracter) moale, demisiona; b) a-şi depune actele; (amer.) first ~s primele acte depuse de un cetăţean molatic. străin pentru a primi cetăţen ia S.UA. 4. (ec.) poliţă, cambie; pl. hârtii de valoare, titluri pappy2 s. (amer. dial .) tăticii. negociabile, efecte; negotiable ~ titlu negociabil; commercial ~ poliţă, c ambie. 5. (şi ~ paprica ['paepriko, ps'priika] s. v. p a p r i k a . money) bancno tă, bilet de bancă, hârtie monedă. 6. ziar, jurnal; weekly ~ foaie paprika ['peeprika, p a'priiks] s. paprica, ardei-roşu. săptămânală; fashion ~ jurnal de mode; what do the ~s sa y? ce scriu ziarele?; it's in Papuan ['prepjusn] I. adj. de papuaş. II. s. papuaş. t he ~ e scris în ziar. 7. (şi examination ~) (univ.) întrebări scrise, chestionar scris, lucrare papula ['pcepjub],/?/. papule ['prepjul] sau papulae ['paepjuli:] £. (med. ) papulă, pustulă, scrisă (la examene); a ~on English literature o lucrare scrisă/ un ex amen scris la literatura bubuliţă. engleză; a difficult ~ o lucrare / teză grea. un exam en greu. 8. expunere (ştiinţifică), papular rpEepjuIa1"] adj. (med.) papulos, pustulos . comunicare, disertaţie, studiu; to read a ~ a face o expunere / o comunicare (un ei societăţi papulose l'prepjulous] adj. 1. (med.) papulos, pustulos. 2. (bot.) papu los. savante). 9. (şi wall ~) tapet. 10. (şi voting ~) buletin de vot. 11. (şi hair ~, curl ~) bigudiu, papulous I'pEepjulos] adj. v. p a p u l o s e . pl. moaţe (pentr u păr). 12. pachet, pacheţel, pungă de hârtie; a ~ of needles un pachet papyraceous [rpa epi'rci/os] adj. 1. subţire ca hârtia. 2. asemănător hârtiei. de ace; ~parcel pachet înveli în hârtie. 13. (teatru si.) permis gratuit, bilete de favoare; papyrus [p3'pair?s], pl. papyri [-rai] s. 1. (bot.) papirus (Cyperus papyrus). 2. (ist.) cei care ben eficiază de permise gratuite sau bilete de favoare. II. adj. 1. de hârtie; din papir us. hârtie. 2. broşat. 3. (fig.) de hârtie; slab, subţire. 4. (jig.) teoretic; pe hârtie. 5. tipărit, par1 [pa;r] I. s. 1. paritate, egalitate; to be on a ~ with a) a fi as emănător cu; b) a fi publicat. III. vb. tr. 1. a tapeta. 2. a împacheta sau a înfăşură în h 3. a publica o la acelaşi nivel cu, a se putea măsura cu, a putea sta alături de. 2. ( mai ales ~ of exchange) descriere a (cu gen.). 4. (teatru si.) a distribui bilet e de favoare sau permise gratuite pentru (ec.) curs normal / comparativ a două val



 ori de bursa. 3. (ec.) pari, valoare nominală; (un teatru). ■:■,.■ .,,.,!,.. at ~ al par i, la preţul valorii nominale; above ~ mai scump decât valoarea nominală; below ~ sub valoarea nominală. 4. medie; on a ~.în medic. 5. normal, stare normală; paperback [~bc ek]s. carte broşată; roman ieftin. \. ; ;:,;,:■ v , . iod;



 par 2 680



I feel below / under ~ mă simt prost, nu mă simt în formă; up to ~ în stare normală, în for I. vb. tr. (rar) a egaliza, a pune semnul egalităţii între; a aduce la paritate. par2 s. (prese, de la p a r a g r a p h I). 1. (fam.) articolaş de ziar; writer of ~s, ~ writer ziarist de fapte diverse. 2. paragraf, alineat. par3 s. v. p a r (r). p arabasis [ps'rabssisl.pl. parabascs [-si:z] s. (li(.) parabază. parabiosis [ipaVro bai'ousis] s. (biol.) parabioză. parabiotic [ipaVrebai'otik] adj. (biol.) parabiot ic. parable ['paerabl] s. parabolă; pildă; to speak in ~s a vorbi în pilde; (înv.) to ta ke up one's ~ a începe să vorbească. parabola [pa'rabata] s. (mat.) parabolă. parabolic( al) [,p£ere'bolik(al)] adj. 1. parabolic, simbolic, în felul parabolelor, prin parab ole. 2. (mat.) parabolic. paraboloid [po'rartrataid] s. (mat.) paraboloid. parac entral [iparo'sentrel] adj. (anat.) paracentral. paracentric(al) [■pa:r3'sentrik(3 l)[ adj. paracentric, eliptic. parachronism [pae'raikranizam] s. paracronism. pa rachute ['paro/mt,'--'-, ■--'-] I. s. 1. paraşută. 2. (mine) coş de siguranţă. 3. (fam.) um relă de soare. 4. (înv.) pălărie de damă cu boruri largi. II. vb. in/r. (si to ~ down) a c oborî cu paraşuta. parachute jump [~ d3Amp] s. (av.) salt cu paraşuta. parachute light [~ lait] s. (mai ales mii.) aparat de iluminat prevăzut cu paraşută. parachutism ['pa ere/mtizam] s. paraşutism. parachutist ['paro/uitist,'—'--, ■--'—] s. paraşutist. paradase ['parokleisj s. (geol.) paraclază. paraclete ['pserakliit] s. (mai ales bis.) apărăto r, ocrotitor. paracrostic [iparo'krostik] s. (metr.) paracrostih. parade [pa'rei d] I. s. 1, paradă, pompă, fast; to make ~ of one's virtues a face paradă de virtuţile s ale. 2. (mii.) paradă; inspecţie, trecere în revistă (a trupelor); on ~ la inspecţie. 3. ( mii.) teren pentru inspecţia trupelor. 4. promenadă publică, esplanadă, bulevard de-a lu ngul mării, faleză. 5. procesiune, defilare. II. vb. A. tr. 1. a face paradă de, a se făli cu, a-şi etala, a-şi arăta ostentativ (bogăţia, sărăcia, ştiinţa, învăţătura etc.). 2. a, a trece în revistă. 3. a defila, a se plimba ţanţoş pe (stradă etc.). B. i«/r. 1. (mii.) aduna trupele pentru inspecţie sau exerciţiu. 2. a defila; a merge în procesiune. 3. a se plimba ţanţoş. parade-ground [~graund[ s. Ioc de defilare. parader [p3'reidar] s. 1. plimbăreţ. 2. manifestant. paradigm ['psersdaim, amer. -dim] s. 1. tipar, model, exemplu. 2. (gram.) paradigmă. paradisaic(al) [iparodi'seiik(al)] adj. v. p a r a d i s i a c (al). paradise ['pzerodais] s. 1. paradis, rai; Paradise Lost Paradi sul pierdut (poem de John Milton). 2. (teatru, si.) galerie, cucurigu. 3. parc z oologic. 4. (înv.) cameră mică de studiu. 5. (înv.) curte în faţa unei biserici. 6. (înv.) nă a unui principe oriental. paradisiac [ipa:ro'disia:k, -'dizi-] adj. paradisiac, de paradis, de rai. ' paradisiacal [■pajrsdi'satakal, -di'zai-] adj. v. p a r a d i s i a c . paradisial [iparo'disiol] adj. v. p a r a d i s i a c . paradisian [.paîra'distan] adj. v. p a r a d i s i a c . paradisic(al) [.paro'dizikfsl)] adj. v. p a r a d i s i a c . parados ['parados] s. (mil.) parapet pentru oprirea pr oiectilelor. paradox ['parodoks] s. 1. paradox; antinomic. 2. personaj paradoxal . 3. concepţie sau expresie contrară celor obişnuite. paradoxic [.psera'doksik] adj. ( rar) v. p a r a d o x i c a l . paradoxical [-al] adj. 1. paradoxal; original; n eaşteptat, neobişnuit. 2. înclinat spre afirmaţii paradoxale. paradoxically [-ali] adv. paradoxal; antinomic. paraesthesia [.pa:res'Bi:3i3, -zis] s. (med.) parestezie. paraesthesis [ipffires'6i:sis] s. v. p a r a e s t h e s i a . paraffin ['pjen>f i(:)n] I. s. 1. (chim.) parafină; ulei de parafină. 2. petrol (lampant), gaz. II. vb . tr. 1. a parafina, a impregna cu parafină. 2. a acoperi (mlaştini etc.) cu petrol. paraffin candle [~ ikaendl] s. lumânare de parafină. paraffîne [ipairofun] s., vb. v. p a r a f fi n (I, II). paraffin engine ['parofin iend3in] s. motor cu petrol. paraffinic [.paro'finik] adj. (chim.) parafinic. paraffining ['parofi(:)nin] s. 1. parafinare. 2. acoperire (a unei mlaştini ele.) cu petrol. paraffin lamp ['psra fin temp] s. lampă de gaz. paraffin oil [~ oil[ s. 1. petrol (lampant), gaz. 2. ul ei de parafină. paraffin paper [~ ipeipa1-] s. hârtie parafinată. paraffin series [~ . stari(:)z] s. pl. (chim.) parafene. paraffin wax [~ wasks] s. parafină (transparen tă). paraffiny ['pasrafini] adj. (despre mirosuri) de petrol. paragencsis ['paro'd 3enisis] s. (biol.) parageneză. paragoge [.pasre'goud^i] s. (lingv.) paragogă. parag ogic(al) [iparo'god3ik(3l)J adj. (lingv.) paragogic. paragon ['parogan, amer. si -gon[ I. s. 1. pildă, model, exemplu (de perfecţiune, virtute ele). 2. (mine) diama



 nt fără pată (de peste o sută de carate). 3. (poligr.) literă de 20 de puncte. II. vb. tr. 1. (poetic) a compara. 2. (înv.) a cita ca exemplu. paragonite [po'ragonait, -go»-] s. (mineral.) paragonit. paragraph ['pasragrarf, amer. -grafi I. s. 1. paragraf , alineat; to begin a new / a fresh ~ a începe de la capăt. 2. (poligr.) alineat (se mn care indică un nou paragraf). 3. articol scurt, articolaş, notiţă (în ziar). II. vb. tr . 1. a împărţi în paragrafe. 2. a publica într-un ziar un articol scurt despre. paragraphe r [-sT] s. (amer.) v. p a r a g r a p h i s t .



paragraphia [iparo'grafis] s. (med.) paragrafie. paragraphic!al) [iparo'grafik(a l)] adj. 1. paragrafie; în paragrafe. 2. compus din articolaşe. paragraphing ['peere gra:fiij, amer. -graf-] s. 1. aşezare în paragrafe. 2. (în ziaristică) compunere de arti colaşe. paragraphist ['parogra:fist] s. 1. ziarist care culege ecouri din viaţa publ ică si redactează articole de fapte diverse. 2. autor de editoriale. paraguay ['paro gwai, --'-] s. (bot.) ceai mate, ceai de Paraguay (din frunze de Ilex Paraguayen sis). Paraguayan [ipferogwatan] I. adj. Paraguayan, din Paraguay. II. s. locuito r din Paraguay. parakeet ['paroki:t, ■--'-] s. (omit.) papagal mic cu coadă lungă. par aldehyde [pa'raldihaid, -dah-, amer. psr'a:-] s. (chim.) paraldehidă. . paralingui stics ['parolirj'guistiks] s. pl. (folosit ca sg.) paralingvistică. parallactic hp jere'laektik] adj. (astron.,fiz.) paralactic. parallax ['paroteks] s. (aslron., fiz.) paralaxă. parallel ['parolei] I. adj. 1. (with, to) paralel (cu); to be ~ wi th smth. a fi paralel cu ceva. 2. paralel, analog, similar, asemănător, corespunzător; a ~ case un caz similar / analog. II. s. 1. (linie) paralelă. 2. (geogr., astron. ) paralelă; latitudine; (geogr.) ~ of latitude paralelă de latitudine; (astron.) twi light ~ cerc crepuscular. 3. (fig.) paralelă, comparaţie, seamăn, egal, pereche; an ac cident without ~ un accident fără egal; to draw a ~ between two things a face o comp araţie între două lucruri; to put oneself on a ~ with a se compara cu; to find one's ~ a-şi găsi perechea / seamănul; there is no ~ to it, it does not meet with a ~ n-are p ereche / seaman, e fără pereche / seaman. 4. (mil.) tranşee paralelă (cu linia de fortif icaţii). S. (poligr.) semn de referinţă / trimitere reprezentând două linii paralele (II). III. vb. tr. 1. a pune paralel. 2. a face o paralelă / o comparaţie între (două lucruri ). 3. a egala, a fi egal / asemănător cu, a găsi perechea (cu gen.); you won't easily ~ that n-ai să-i găseşti uşor comparaţie. 4. (electr.) a lega paralel, a sincroniza (două d namuri). 5. (amer., fam., despre o şosea etc.) a merge paralel cu. parallel bars [ ~ 'ba:z]s. pl. (gimnastică) paralele. parallelepiped [.parole lepiped, -ratal-, am er. si 'paro'Ieta'paiped] s. (geom.) paralelipiped. parallel flow ['parotal 'flo u] s. 1. (electr.) curent în derivaţie. 2. (tehn.) echicurent. parallelism [.paralel izării, -ratai-] s. paralelism. parallelogram [iparo'letagram, -ral'el-, -long-] s . (geom., tehn.) paralelogram; ~of forces paralelogramul forţelor. parallelopiped [.parole'tapiped] s. v. p a r a l l e l e p i p e d . parallel rule ['parotal 'r u:l] s. (poligr.) linie dublă. paralogism [pa'ralîKtyzam, -lo«d3-j s. (log.) paralogis m; raţionament ilogic; silogism fals. paralogist [ps'ratad3ist, -lo«d3-] s. persoană c are face raţionamente ilogice. paralogize [po'ratad3aiz] vb. in/r. a raţiona greşit, a conclude ilogic. paralyse ['parolaiz] vb. tr. a paraliza (şi fig.); (fam.) laws t hat ~d industry legi care paralizau industria; fear ~d his steps frica i-a paral izat paşii; I was ~d by the news ştirea mi-a tăiat picioarele / m-a paralizat. paraţsed [-d] adj. paralizat (şi fig.); ~ in one leg paralizat de un picior; ~ in both arms paralizat de ambele mâini; ~ with fear paralizat de frică. paralyser [-or] s. agent paralizator. paralysing ['parolaizirj] adj. paralizant; it is ~ in its effect a re efecte îngrozitoare. paralysis [ps'ralisis, -tas-], pl. paralyses [-si:z] s. pa ralizie, dambla. paralytic [iparo'litik, -ral'it-] I. s. paralitic, damblagiu. I I. adj. de paralizie; to have a ~ stroke a avea un atac de paralizie. paralyze [ 'parolaiz] etc. v. p a r a l y s e etc. paramagnet ['paro'ma:gnit] s. (fiz.) sub stanţă paramagnetică. paramagnetic [iparomasg'netik] adj. (electr.) paramagnetic. para magnetism [iparo'masgnitizam] s. (electr.) paramagnetism. paramatta [ipsera'mset s] s. ţesătură uşoară de lână, lâniţă. Paramecium [.paro'mi:/tam, -stam] s. (zool.) paramec ent ['paroment] s. 1. (constr.) parte exterioară (a unui zid ele). 2. (înv.) ornamen t de cameră; chamber of ~s cameră de paradă. parameter [pa'ramiW, -mo-] s. (tehn.) par ametru; constantă; factor; indice. parametrize [ps'ramitraiz] vb. tr. a determina parametrii (unui obiect etc.). parametron ['paro'nmtran] s. (cib.) parametron. p aramilitary [iparo'militsri] adj. paramilitar. paramnesia [.parom'ni:zta] s. (me



 a1.) paramnezie. paramo ['puromou, 'pa;r-] s. (span.) platou înalt despădurit (în Amer ica de Sud). paramount ['paromaunt] adj.l. suprem, absolut; dominant; lord ~ stăpân absolut, suzeran. 2. precumpănitor, de primă importanţă; maxim; of ~ importance de cea m ai mare importanţă; his influence became ~ influenţa lui deveni precumpănitoare. 3. domi nant; duty is ~ with him la el datoria primează. paramour ['paromu3r, -mo9r, -mo:r ] s. (adesea peior.) iubit(ă), amant(ă). parang [pa:'ra;rj] s. pumnal mare malaez. p arangon [po'rarjgon] s. 1. model de diamant; model de piatră preţioasă. 2. marmoră neagră (ae Egipt sau de Grecia). paranoea [,paro'ni:o] s.v. p a r a n o i a ; paranoia [iparo'nota] s. (med.) paranoia. paranoiac [penVnotek] aay. s. (med.) paranoic. paranoid E'paronoid] adj. paranoid. parapet ['paropit, -pet] s. 1. (mil.) parape t. 2. trotuar. 3. (constr.) parapet; fronton; balustradă; rambleu. parapetalous [i paro'petatas] adj. (bol.) de ambele părţi ale petalei.



 681 Parisienne



parapeted ['pasrapitid, -pet-] adj. (mil. constr.) prevăzut cu parapete. paraph [' pasraf] I. s. parafă. II. vb. tr. a parafa. paraphernal [ipaera'famal] adj. (jur.) parafemal. paraphernalia [.peerafa'neilia] s. pl. 1. (jur.) parafernă, bunuri par afemale, avere personală. 2. (fam.) catrafusc, calabalâc, lucruşoare. 3. accesorii (de pescuit etc.). 4. dichisuri, găteli, mărunţişuri de toaletă. paraphrase ['pasrafrciz] I. s. parafrază. II. vb. tr. a parafraza. paraphrastic [ipsra'frsstik] adj. parafrast ic. paraplegia [ip32ra'pli:d3ia] s. (med.) paraplegic paraprofessional ['pasrapr a'fcjanl] s. 1. tehnician autodidact. 2.pl. personal tehnic sau medical cu studi i medii. parapsychology ['paîrasai'kalad3i] s. parapsihologic. paraselenae [ipxrss iliini:], pl. de la p a r a s e 1 e n e. paraselene [ipaa-asi'lkni], pl. parasel enae [-ni:] s. paraselen, lună falsă / iluzorie. parasital ['paerasaitl] adj. parazi t; parazitar. parasite ['paerasait] s. 1. (biol.) parazit. 2. (fam.) lingău, linge -blide; parazit. parasitic [ipsra'sitik] adj. 1. parazit(ar). 2. (fig.) parazita r. parasitic disease [~ di'zi:z] s. (biol.) boală parazitară, parazitoză. parasiticide [■paera'sitisaid] s. substanţă distrugătoare de paraziţi; insecticid. parasitism ['pasrss aitizam] s. parazitism. parasitize ['pzerasitaiz] vb. tr. (biol.) a trăi ca parazi t pe. parasitized [-d] adj. infestat / năpădit de paraziţi. parasitoid ['pasrasitaid] adj. v. p a r a s i t i c . parasitology [ipasrasai'talad3i] s. parazitologie. p arasol [ipzera'sal,'—] s. 1. umbrelă (de soare). 2. (av.) avion cu aripi parasol. pa rasympathetic [.pajrasimpa'Osetik] adj. (fiziol.) parasimpatic. parasynthesis [, pasra'sin8isis] s. (lingv.) derivare parasintetică. parataxis [.paera'tasksis] s. (gram.) parataxă (înşiruire a propoziţiilor fără elemente de legătură). parathyroid [ipa;ra id] s. (fiziol.) paratiroidă. paratory ['pasratari] s. 1. cameră de pregătire. 2. came ră de toaletă. 3. (bis.) paraclis. paratrooper l'pa;ratru:par] s. (av. mil.) paraşutis t. paratroops ['paeretruips] s. pl. (av. mil.) trupe paraşutate. paratyphoid ['pas ra'taifaid,'—i—] s. (mea1.) paratifoidă. para-university ['pa;ratju:ni'V3:s/ti] s. (am er.) aprox. universitate populară. paravane ['pseravein] s. (mar.) draga din prova . parboil ['pu:boil] vb. tr. 1. a lăsa să dea numai într-un clocot, a fierbe pe jumătate . 2. (fig.) a arde (la soare etc.). parbuckle ['pUibAkl] I. s. 1. dispozitiv pen tru ridicarea şi coborârea butoaielor. 2. (mar.) parabuclă. II. vb. tr. a ridica (si t o ~ up) sau a coborî (si to ~ down) cu ajutorul dispozitivului p a r b u c k l e . Parcae ['pa:si:] s. pl. (mitol.) Parce. parcei ['pa:sl[ I.s.l. parte, porţiune, f ragment; part and ~parte esenţială / integrantă. 2. parcelă, lot (de pământ); ~ of land par elă de pământ. 3. pachet; colet; partidă (ae mărfitri); to wrap up a ~, to do up / to make a ~ a face un pachet; to do up goods into ~s a împacheta mărfuri; postal ~ colet poşt al; sealed ~ pachet sigilat; (ec.) ~ of shares pachet de acţiuni; (ec.)~ of goods partidă de mărfuri; (ec.) bill of ~s factură; (/erov.)~s office birou de mărfuri. 4. (pe ior.) bandă, grămadă, clică; a ~ of lies o grămadă de minciuni; a ~of rogues o clică de puş e. II. adv. (lit.) parţial, în parte. III. vb. tr. 1. (mai ales to ~ out) a împărţi, a par cela, a distribui; a împărţi (o moştenire); a parcela (loturi de pământ); (ec.) to ~ out go ds a împărţi mărfurile în loturi. 2. a împacheta, a face colet, a ambala (cârti etc.). 3. ( .) a înfăşură (o parâmă). 4. to ~ up a împacheta. parcel-bearded ['pa:sl,biadid] adj. (rar) os în uncie părţi ale feţei. parcel-blind [-blaind] adj. (rar) orb pe jumătate. parcel boo k [~ buk] s. fract (al unui colet poştal etc.). parcel car [~ ka:r] s. (ferov.) va gon de coletărie. parcel delivery [~ dirlivari] s. serviciu de mesagerii. parceled ['pa:sld] adj. v. p a r c e l l e d . parcel gilt ['pa:sl gilt] adj. aurit pe d inăuntru. parcenary ['pastori] adj. de parcelare. parcelled ['pu:sld] adj. izolat; separat. parcelling ['pa:slirj[ s. (into) parcelare; partaj; împărţire. parcei post [ 'pa:sl poust] s. serviciu de coletărie; to send smth. by ~ a trimite ceva prin col etărie. parcenary ['pa:sinari, -neri] s. (jur.) succesiune în indiviziune, moştenire în devălmăşie. parcener ['pa:sinar] s. (jur.) comoştenitor. parch [pa:t/] vb. A. tr. 1. a p răji uşor (orz, mazăre etc.). 2. a usca, a arde (la soare, de sete etc.); to have ~ed lips a avea buze arse (ae sete, friguri etc.); a ~ed wayfarer un călător însetat. B. i ntr. (despre limbă, buze etc.) a se usca, a fi ars (ae căldură, sete etc.). parched [t] adj. uscat; arid. parching ['pa:tfirj] I. adj. (despre căldura etc.) arzător; (de spre vânt etc.) care usucă. II. s. uscare. parchment ['pa:tjrnant] l.s.l. pergament.



 2. coajă (a bobului de cafea). 3. document pe pergament. II. vb. tr. a transforma în pergament. parchment maker [~ imeika1"] s. fabricant de pergamente. parchment making [~ 


pard2 s. (amer. si.) tovarăş, camarad; asociat. pardner E'pa:dnar] s. (amer. dial.) 1. prieten, amic (ca termen de adresare). 2. partener, asociat. pardon [fpa:dn] I. s. 1. iertare; I beg your ~ iartă-mă, scuză-mă; I beg your ~? poftim? 2. (jur.) graţier e; amnistie; general ~ amnistie generală. 3. (bis. ist.) indulgenţă. II. vb. tr. 1. a ierta, a trece cu vederea, a nu lua în nume de rău; ~my interrupting you iartă-mă că te înt erup! dă-mi voie să te întrerup! 2. (jur.) a graţia. pardonable ['pa:dpnabl] adj. 1. scu zabil. 2. (yur.) care se poate graţia. pardonableness [-nis] s. 1. calitate (a unu i fapt etc.) care îi îngăduie să fie iertat; scuzabilitate (a unei greşeli). 2. (jur.) nat ură graţiabilă sau amnistiabilă (a unui aWict etc.). pardoner ['pa:danar] s. 1. persoană c are iartă. 2. (bis. ist.) vânzător de indulgenţe. pardon monger ['pa:dn imAngar] s. v. p a r d o n e r 2 . pardon stall [~ sts:l] s. (bis.) jeţ al duhovnicului. pare [pea r] vb. tr. 1. (si to ~ off) a tăia (o unghie etc.). 2. (si to ~ off / away) a tăia ( neregularităţi, colturi etc.), a potrivi. 3. a curăţa, a descoji (legume, fructe etc.). 4. (si to ~ down) a reduce, a scurta, a tăia din. 5. a tăia (iarba de pe un teren et c.). paregoric [ipîera'gorik, -ri'g-] (med.) I. adj. calmant. II. s. calmant. pare goric elixir [~ i.liksa'] s. (farm.) tinctură de opium. parenchyma [pa'renkima] s. (anat., bot.) parenhim. parent ['pearant] I. s. 1. părinte. 2. strămoş, străbun. 3. (bo t., zool.) autor (animal sau plantă care a dat naştere altora). 4. izvor, pricină, cau ză (a răului etc.). 5. lucru din care provine alt lucru; mamă. parentage [-id3] s. 1. provenienţă, origine, obârşie; familie; born of humble ~ născut din părinţi modeşti. 2. (ra litate de părinte; paternitate; maternitate. parental [pa'rentl] adj. 1. părintesc. 2. din care izvorăşte. parentally [parentali] aaV. (a se purta etc.) ea un tată, ea o mamă, părinteşte. parental school [pa'rentl 'sku: 1 ] s. (amer.) şcoală pentru copii delin cvenţi sau înapoiaţi. parenteral [paVrentaral] adj. (med.) parenteral. parenthesis [pa 'renBisis, -8as-],pl. parentheses [-si:z] s. 1. paranteză; in parentheses între para nteze; by way of ~ în paranteză. 2. (mai ales pl.) paranteze rotunde. 3. (fam.) inte rmezzo, interludiu, interval. parenthesize [pa'rcnBisaiz] vb. tr. 1. a adăuga în par anteză; a intercala / a introduce între paranteze. 2. a pune în paranteză. parenthetic(a l) [ipasr3n'6etik(al)] adj. 1. între paranteze. 2. (fig.) în trecere. 3. bogat în para nteze / digresiuni. parenthetical clause [~ rkto:z] s. (gram.) propoziţie incidenţă. p arenthetically [ipxran'Oetikali] adv. în paranteză. parenthood fpsaranthud] s. calit ate de părinte; paternitate; maternitate. parenticide [pa'rentisaid] s. (yur.) par icid. parent-in-law ['pearsntui'to:],^/. parents-in-law [-rants-] s. socru sau s oacră. parentless [.pearantlis] adj. orfan, fără părinţi. parent metal ['pearant imetl] s. (metal.) metal de bază. parent rock [~ .rak] s. (geol.) rocă-mamă. parer ['pearar] s. 1. tăietor, persoană care taie. 2. tăietoare, maşină de tăiat. parergon [pas'ra:gan],pl. p rerga [-ga] s. 1. lucru suplimentar. 2. ornament, podoabă. par excellence [pair rc ksalâ:ns şi pronunţia franceză] (fr.) adv. prin excelenţă; mai ales. parfleche ['pa:fle/, -] s. (amer.) 1. piele de bivol. 2. şa din piele de bivol. parget ['pu:d3et, -it] (constr.) I. vb. tr. 1. a împodobi (un zid) cu stucatură. 2. a tencui. II. s. 1. stu catură. 2. tencuială; gips, ipsos. 3. ceruză. pargeting [-in] s. (constr.) 1. stucatură. 2. tencuire. pargetry [-ri] s. (constr.) 1. tencuială. 2. stucărie. parhelion [pa:' hi:lian, -lianj.pl. parhelia [-lia] s. (astron.) parhelie; soare fals. pariah [' patria] s. (i/ui.) paria (şi fig.). pariah dog [~ dog] s. câine vagabond (în India). P arian ['pearian] I. adj. de Păros. II. s. porţelan de Păros, biscuit. paries ['peirii: z],pl. parietes [pa'raiatiiz] s. (biol.) perete al unei cavităţi. parietal [pa'raiit l] adj. (bot., med.) parietal. parietes [pa'raiati:z] pl.de la p a r i e s. pari ng ['pearin] s. 1. tăiere. 2. pl. bucăţele (ae unghie, hârtie etc.) tăiate; coji; resturi. 3. talaş. paring knife f~ naif] s. cuţit de sculptat în lemn. Paris doll fpsris doi] s. manechin. Paris green [~ gri:n] s. (chim.) verde de Paris. parish ['pasri/] I . s. 1. (bis.) parohie, enorie; to be on the ~ a) a se afla în sarcina comunităţii, a primi un ajutor de paupertate; b) a se afla pe capul cuiva, a fi în sarcina cuiva; to come on / upon to the ~, to throw oneself on the ~ a cădea pe capul cuiva, a a



 junge în sarcina cuiva; union of ~es asociaţie de săraci; unimpropriated ~ parohie a căr ei administraţie nu se află în mâna unui laic. 2. enoriaş. 3. (si civil ~) (pol.) comună. I . adj. parohial; comunal. parish boy [~ boi] s. copil găsit. parish clerk [~ kla:k ] s. paracliser, ţârcovnic. Parish Council [~ .kaunsil] s. consiliu comunal. parishi oner [pa'ri/3nar] s. enoriaş. parish lantern ['paeri/ -laentan] s. (glumeţ, peior.) luna. parish-pump politics [~p\mp 'politiks] s. politică mărginită. parish register [~ ,red3istar] s. registru parohial. parish road [~ roudl s. drum vicinal. parish school [~ sku:l] s. şcoală comunală. Parisian [pa'rizian, -3ian, -3an] I. adj. parizia n. II. s. parizian. Parisienne [pari'zien] s.f. pariziană.



 Paris red 682



parochial [ps'roukial] adj. 1. parohial. 2. comunal. 3. (fig.) (de interes) loca l; îngust, Paris red ['paeris red] s. (chim.) oxid de iler: roşu englez. parity1 ['p seriti] s. 1. egalitate. 2. (ec.) paritate. 3. analogic, paralelism, corespondenţă; lipsit de orizont, mărginit, provincial. parochialism [-iz^m] s. interese înguste / meschine; orizont mărginit; politică lipsită by ~ of reasoning prin analogie. de orizo nt; îngustime de vedere. parity2 s. (med.) fecunditate. parochial spirit [pa'rouki ol 'spirit] s. (fam.) spirit meschin, vederi înguste. park [pa:k] I. s. 1. parc, g rădină. 2. parc (de vehicule etc.); Ioc de staţionare. parodist ['parodist] s. parodis t, autor de pastişe. 3. (cinegetica) rezervaţie (de cerbi etc.). 4. împrejurimi ale un ui castel. II. vb. A. tr. parody ['paradi] I. s. pastişă, parodie. II. vb. tr. a par odia, a pastişa. 1. a îngrădi (un teren etc.) pentru parc. 2. a parca (vehicule); a ga ra; (fam.) to ~ one's parol [pa'roul, 'pasrsl] s. 1. cuvânt; (jur.) by ~ verbal. 2 . (jur.) avocat pledant. hat in the hall a-şi lăsa pălăria în vestibul. B. refl. (amer. si .) a se instala; his parol contract [~ ik^ntra^kt] s. (jur.) contract verbal. mo ther-in-law came and ~ed herself on him soacră-sa s-a instalat la el; I shall ~mys elf parol evidence [~ .evidans] s. (jur.) mărturie verbală. here till he sees me nu mă mişc de aici până ce nu iese să stea de vorbă cu mine. parole [pa'roul] I. s. 1. (şi ~ o onour) cuvânt de onoare; prisoner on ~ a) (mil.) parka[Jpa:ka] s. 1. şubă (cu glugă). 2. oprox. hanorac; canadiană. prizonier lăsat în libertate pe cuvânt de onoare; b) (jur.) deţinut eliberat în anumite condiţii; parkade [pa:'keidj s. (canad.) clădire folosită ca g araj pe mai multe niveluri. to be put on ~ a fi eliberat pe cuvânt de onoare; to b reak one's ~ a-şi călca cuvântul parked [pu:kt] adj. 1. parcat. 2. (despre automobile) staţionat. de onoare. 2. (mii.) parolă, cuvânt de onoare. II. vb. tr. (mii.) a eliber a (un prizonier) pe parkerize ['pa:koraiz] vb. tr. (tehn.) a parcheriza. cuvânt de onoare; (jur.) a elibera (un deţinut) în anumite condiţii. parkerizing [-in] s. (tehn .) parcherizarc. parolee [parrou'Ii:] s. (amer.) deţinut pus în libertate pe cuvânt de onoare. Parkhurst [rpa:kho:st] s. numele unei închisori din Anglia. paronomasia [ ipa2rono'mei3io, -zis, -rounou'm-] ş. paronomază; joc de cuvinte; alăturare parking [' pa:kirj] s. (auto) 1. parcare; staţionare; no ~here parcarea interzisă. 2. parc a un or cuvinte înrudite. (de autovehicule). 3. parking, loc de parcare, parcaj. parony m ['paersnim, -roun-J s. l.flingv.) paronim, cuvânt derivat din aceeaşi rădăcină. parking attendant [~ Sitendont] s. gardian pentru paza parcurilor de vehicule, paznic 2. (rar) omonim. 3. (peior.) tiz, persoană cu acelaşi nume. de parcare. paronymy [pn'r onimil s. (lingv.) paronimic. parking brake [~ breik] s. (auto) frână de mână. paroquet ['packet,-rouk-J s. v. p a r a kc'e t. parking light [~ lait] s. (auto) lanternă d e poziţie. parotid [po'rotidj (anat.) 1. adj. de parotidă. II. s. parotidă. parking lo t [~ bt] s. (amer.) v. p a r k i n g p l a c e . parotidean [paeroti'diion] adj. v. p a r o t i d (I), parking metre [~ inii:tar] s. parcometru. parotid gland [ po'rotid iglamdj s.v. p a r o t i d (II). parking place [~ pleis] s. loc de parc are / staţionare, parcaj, parcare. parotitis [.pfero'taitis, -rou't-] s. (med.) pa rotidită, oreion. Parkinson's disease ['pa:kinsnz di'zkz] ş. (med.) maladia/ boala l ui Parkinson. paroxysm ['pasraksiz^m] s. 1. (med.) paroxism (al unei bolî etc.). 2 . (fam.) criză, acces Parkinson's Law [~ 'b:[ s. (glumeţ) „Legea Iui Parkinson" (potri vit căreia munca şi (de râs, turbare etc.). . forţele de munca sunt umflate în scripte). p aroxysmal [rpasrak'sizmsl] adj. cu paroxisme; de o violenţă extremă. parkland [rpa:klo nd] s. pajişte cu arbori răzleţi. paroxysmic [ipasrak'sizmik] adj. v. p a r o x - y s m*a 1. parkway [rpa;kwei] s. (amer.) alee, bulevard; promenadă. parpen l'paipan] s i (constr.) piatră de grosimea zidului. parky1 ['pa:ki] adj. (fam., despre vreme) răcoros; the ~ morning air acrul proaspăt parquet ['po:kci, -ki, 'pu:kit,amer. pcr.' kci,-'ket] I.s. 1.parchet. 2.(amer. teatru) fotoliu şi tare al dimineţii. de orchest ră. II. vb. tr. a parcheta. parky2 s. (fam.) paznic sau îngrijitor de parc. parquet circle [pa:'kci -sarkl] s. (amer. teatru) stal II. parlance ['paibns] s. limbă; vo rbire, grai; limbaj; in common ~ în vorbirea obişnuită; parquet(t)ed ['pa:k;?id, 'pa:k itid, amer. pa:'keid, -'ketid, -'keted] adj. parchetat. in legal ~ în limbaj jurid ic. parquetry ['pu:kitri, -ket-] s. parchetare. parley ['pa:li] I. s. parlamenta ri, tratative, negocieri; to hold a ~ a duce tratative, par(r) [pu:r] s. 1. (iht



 .) somon tânăr. 2. (zool.) iepure tânăr. a parlamenta; to beat / to sound a ~ a cere încep erea tratativelor prin sunet de tobă sau parrakeet ['pasrakiit] s.v. p a r a k e e t . trompetă. II. vb. A. tr. (înv., peior.) a vorbi (o limbă străină). B. intr. a parlame nta, a parral ['paerol] s.v. p a r r e l . duce tratative; a începe negocieri. par rel ['peeral] s. (mar.) troţă de vergă. parleyvoo [ipa:li'vu:] (peior.) I. s. 1. (limb a) franceza. 2. francez; franţuzoaică. II. vb. parricidal [ipa;ri'saidl] adj. parici d. intr. a vorbi franţuzeşte. parricide ['paerisaidj s. 1. crimă de paricid. 2. (crimi nal) paricid. 3. trădător de patrie. parliament1 ['pa:lomont, -Hm-] I. s. parlament; the Houses of Parliament camera şi 4. trădare de patrie. senatul, parlamentul; auth orised / permitted / legalised by act of ~ autorizat printr-un parrot ['parrot] I. s. (omit.) papagal (Psittacus erithacus); (fam) she is a mere ~ vorbeşte act al parlamentului; High Court of Parliament denumirea oficială a parlamentului ca un papagal. II. vb. tr. 1. a repeta papagaliceşte. 2. a învăţa papagaliceşte. englez. II. adj . parlamentar. parrot disease [~ di-zi:z] ş. (med.) psitacoză, boala papagalilor. pa rliament2 s. turtă dulce. parrot green [~ gri:n] s. ccladoiu culoare verde-palid. parliamentarian ['pa:bmcn't£arian, -lini-, -man-] I. adj. parlamentar. II. s. 1. p arla parrotry ['pasratri] ş. repetare mecanică / papagalicească a cuvintelor altora, im itaţie mentar, membru al parlamentului; bun orator parlamentar. 2. (ist.) partizan al guvernării servilă a vorbelor altora. . parlamentare (în timpul Revoluţiei burgheze din sec. al XVÎI-lea). 3. cunoscător al parry ['pairi] I. vb. tr. a para; a zădărnici; t o ~ a question a ocoli o întrebare. II. s. practicilor parlamentare, politician ex perimentat. 4. persoană însărcinată cu respectarea parare, zădărnicire. regulilor în parlam . parse [pa:z, amer. pa:s] (gram.) vb. A. tr. a analiza (morfologic sau sintacti c). B. intr. parliamentary [>p«:b'ment;?ri, -li'nl-] adj. 1. parlamentar; old ~ ha nd parlamentar a face o analiză gramaticală (morfologică sau sintactică). rutinat; ~ lan guage a) limba aleasă (admisă în parlament); b) (fam.) vorbire cuviincioasă. parsec ['pa :sck] s. (astron.) parsec (unitate de distantă interastralâ). 2. democratic. Parsee [pu:'si:,'-'-] s. (rel.) pars (partizan al doctrinei lui Zoroastru în India). parl iamentary agent [~ 'eid3ant] s. consilier juridic acreditat pe lângă un corp Parseei sm [-izpm] ş. (rel.) parseism, credinţa parşilor. legislativ, reprezentând o corporaţie in teresată de un proiect de lege. parsimonious [ipaisi'mounias] adj. 1. parcimonios, econom. 2. (peior.) zgârcit, calic. parliamentary election [~ i'lck/^n] s. aleger i legislative / parlamentare. parsimony ['pa:simani, amer. 'pu:rsiirnouni[ s, 1. parcimonie, economie; to exercise parliamentary train [~ 'trein] ş. (înv.) tren cu tarif redus. ~ (of phrase) a fi zgârcit în cuvinte, a fi calic Ia vorbă. 2. (peior.) z gârcenie, calicie. parliament cake ['pu:toment kcik[ s.v. p a r 1 i a m e n t v pa rsing ['pu:zin, amer. - sirj] s. 1. (gram.) analiză morfologică sau sintactică. 2. (in for.) Parliament Hill [~ hil] s. 1. (canad.) colina Parlamentului (în oraşul Ottawa) . 2. (Jîg.) derivare. Parlamentul canadian. parsley ['pa:sli] s. (bot.) pătrunjel (P etroselinum hortense). parlor etc. (amer.) v. p a r l o u r etc. parsnip ['pa:sn ip] s. (bot.) păstârnac (Pastinaca saliva); fine words butter no ~s fapte parlor hou se ['pa:la haus] s. (amer. si.) bordel, lupanar. nu vorbe. parlour [.'pa:ta1"]s. 1. salon (al unei case modeste). 2. cabinet al directorului (unei bănci). parson |'po:sn] s. 1. (preot) paroh. 2. (fam.) pastor; preot; popă; (înv.) Fleet ~ preot 3. salon, fumoar (la hotel etc.). 4. (amer.) salon (de coafură); atelier, cabinet (f oto- care cunună în taină pe oricine. graflc etc.). parsonage [-id3] s. presbiteriu, c asă parohială. parlour boarder [~ ibada1"] s. elev intern privilegiat (care locuieşte îm preună cu familia. parsondoni [-dorn] s. preoţie. directorului şcolii etc.). parsoness [-is] s. (glumeţ) preoteasă (soţie de preot). parlour-car [~ko:r] s. (amer. ferov.) v agon-salon. parsonic(al) [pa:'sDnik(3l)] adj. (fa/u.) popesc, preoţesc. parlour ga mes [~ geimz] s. pl. jocuri de societate. parson's nose ['pcr.snz nouz] s. (fam. ) târtiţă (la păsări). parlour-maid [~mcid] s. iată în casă; jupâneasă. parson's week [~ wi am.) concediu de treisprezece zile. parlour socialist [~ rsoujslist] ş. socialist de salon. part [pa:t] I. s. 1. parte, bucată, porţiune; a ~ of the whole o parte din întreg; a ~ of parlour tricks [~ triks] s. pl. (fam.) distracţii sau jocuri de salo n. the house o parte din casă; ~ of the year parte din an; to cut into two ~s a tăia în două parlous I'po:Ias] I.adj. 1.(lit.) primejdios. 2.(înv., dial.) răutăcios; hâtru. 3. (înv., dial.) părţi; it is not bad in ~s uncle părţi nu sunt rele; in the early ~ of the m onth în prima surprinzător de. grozav de (deştept etc.). II. adv. (înv., dial.) extrem; teribil, grozav de. parte a lunii, în primele zile ale lunii; only ~of his story i



 s true numai o parte din povestea lui este adevărată; in ~ în parte, parţial; ~ and parc ei of parte integrantă din. 2. (mat., parlously [-11] adv. primejdios, periculos. chim.) parte; four ~s of the whole patru părţi din total; a second is the sixtieth ~ of a parly ['pa:lij s. (sl.) v. p a r l i a m e n t a r y t r a i n . ; minute o secundă este a şaizeeea parte dintr-un minut; ~s of a fraction părţi dintr-o fracţie. Pa rmesan [ip(i:mi'z?en,'—] s. parmezan.' ■ ' Parnassian [po'iieesion] I. adj. paniasiâh. IIi's.pâriiasiari: '■; 3. parte, organ, membru (al unui organism viu); the ~s of the body părţile corpului. ; ; : U:A n; 4. (telm.) parte, piesă; element, organ; spare ~s piese de rezervă, accesorii. 5. (gram.) Parnassus [pai'nfesos] s. 1. (mitol.) Par nas. 2;(învj culegcre de■poem .' ''



 683 part-time worker



parte; ~ of speech parte de vorbire / cuvânt; principal ~s of a verb timpurile pri ncipale ale unui verb. 6. parte; volum; secţiune; fasciculă (a unei cărţi); to come out in ~s a apărea în fascicule. 7.pl. părţi, ţinuturi, regiuni; meleaguri; the ~s of the worl d părţile lumii; continentele globului; to travel in foreign ~s a călători în străinătate / meleaguri străine; he doesn't belong to these ~s nu c de prin partea locului. 8. parte, participare, contribuţie, aport (de activitate); treabă, datorie, sarcină; to t ake ~ in a lua parte la, a participa la; for my ~ din partea mea, în ceea ce mă priv eşte: to do one's ~ a-şi da contribuţia; a-şi îndeplini sarcina; to take no ~ in smth. a n u lua parte la ceva. a se dezinteresa de ceva; it was not my ~ to interfere nu e ra treaba / datoria mea să intervin; to have neither ~ nor lot in a nu avea nimic comun cu; he had no ~ in it n-a avut nici tin amestec. 9. (teatru) rol, personaj ; to play the ~ of Lear a juca rolul lui Lear; to play a~a)ajucaunrol;b)(j?g.)a juca teatru, a face teatru, a fi nesinecr. 10. parte (în discuţie), apărare; to take t he ~ of, to take ~ with a lua partea (cuiva); on the ~ of din partea (cuiva); on my ~ din partea mea; it would be very kind on your ~ ar fi foarte amabil din pa rtea dumneavoastră. 11. pi. facultăţi, calităţi, capacitate (intelectuală); a man of (good) ~s un om de valoare / capabil. 12. (muz.) voce; partitură; for / in / of several ~ s pe mai multe voci; orchestral ~s partituri de orchestră; song in three ~s cântec p e trei voci. 13. (amer.) cărare (în păr). to take in bad / ill ~ a lua în nume de rău. II adv. în parte, parţial; ~ eaten mâncat în parte; ~ wool ~ cotton jumătate lână. jumătate b . III. vb. A- tr. 1. a împărţi, a desparţi, a separa; a ramifica; an island ~s the river into two branches o insulă desparte / ramifică râul în două braţe; friends long "-ed priet ni despărţiţi de mult; to ~ company a) a se despărţi (de prieteni, de rude); b) a călători recţii opuse; c) a fi de păreri diferite; to ~ one's hair a face o cărare (în păr), a piep tăna cu cărare. 2. (citim.) a descompune, a separa. 3. (mar.) a rupe (odgonul, frânghi a). 4. (înv.) a împărţi, a distribui; to ~ the booty a împărţi prada. B. intr. 1. a se desp se separa, a se ramifica, a pleca; to ~ good friends a se despărţi ca buni prieteni ; the roads ~ed drumurile s-au despărţit. 2. (mar., despre odgon, frânghie etc.) a se rupe. 3. to ~ from a se despărţi de (cineva), a părăsi (pe cineva); to ~ with a) a se se para de, a se despărţi de (cineva sau ceva); a ceda; to ~ with one's child a se despărţi de copilul său; he hates to ~ with his money nu-i place să-şi cheltuiască banii; b) a c oncedia (un servitor etc.). partake [po:'tcik, amer. şi p?-\,[xist partook [pu:'tu k, amer. şi p?-],part. tree, partaken [pu:'teikpn, amer. şi po-] vb. A. tr. a împărtăşi, a (soarta cuiva etc.); a lua parte la. B. intr. to ~ of 1. a lua parte / a partic ipa la; a face parte din. 2. a se împărtăşi din, a-şi lua partea de. 3. a uza de. a profit a de (ospitalitatea cuiva etc.). 4. a lua din, a gusta; a se înfrupta din; a mânca; a bea. 5. a ţine de; language that ~s of boastfulness limbaj care are o notă de înfumu rare. partaken [pa:'tcik^n. amer. şi pa-] part, trec. de la p a r t a k e . partak er [pti:'tcik3r, amer. şi pa-] s. părtaş, participant; we were whole-hearted ~s in the ir sorrow (noi) am luat parte din toată inima la nenorocirea lor. partan 1'purWn] s. (scot.) 1. crab. 2. persoană dezagreabilă sau morocănoasă. parterre [pu:t£3r] s. 1. par ter din fiori. 2. (teatru) parter, stal. 3. (amer.) stal de sub galerie, al trei lea stal. part exchange [ipc:t iks'tjeind3] s. (corn.) sistem de cumpărare prin înap oierea unor bunuri vechi pentru altele noi (plus diferenţa de preţ). parthenogenesis ['pu:6inou'd3enisis, Tpa:G-] s. (zool., bot.) partenogeneză. Parthenon ['pu:Gin3n , -03n-, amer. şi -non] s. Partenon. Parthian ['poiGian] adj. al părţilor; a ~ shaft / shot /arrow ripostă finală, ripostă dată în momentul plecării. parti [pa:'ti:[ s. (fr.) par idă, căsătorie. partial ['pa: Jail I. adj. 1. (to, towards) părtinitor, nedrept, injust (cu). 2. (to) care are o înclinaţie / aplecare / predilecţie / slăbiciune / dragoste (pe ntru); he is very ~ to sport îi place foarte mult sportul. 3. parţial, incomplet, în p arte; ~ damage to goods avarie parţială a mărfurilor. 4. local. 5. (bot.) izolat, unic . 6. (muz.) armonic. II. s. (muz.) armonic. partialist [-ist] s. persoană părtinitoa re. partiality [»pa:/i'a?liti, amer. şi puir'/asliti] s. 1. părtinire, parţialitate; ned reptate. 2. (to, for) înclinaţie, aplecare, predilecţie, slăbiciune, dragoste (pentru). 3. favoritism. partialize ['ptr/alaiz] vb. A. tr. a face (ceva) cu părtinire. B. i ntr. a fi părtinitor. participance [pa:'tisipans, -ss-] s. participare. participan



 cy [-i] s.v. p a r t i c i p a n c e . participant [pci;'tisip3nt| I. s. partici pant, părtaş. II. adj. (rar) 1. care ia parte; to be - to a lua parte la. 2. ~ of avân d aceleaşi trăsături ca. participate [pu:'tisipeil] vb. A. tr. 1. a participa la, a lu a parte Ia (munca etc.). 2. a împărtăşi, a lua parte la (bucurie etc.). B. intr. 1. (in) a participa la, a lua parte (la). 2, (rar) (of) a avea ceva comun (cu). partici pation [pa:itisi'pei/3n, ipo:tis-, amer. par-t-] s. 1. participare. 2. participa te. participational ipa:ptisi'pei/3nl] adj. care presupune o participare directă; (despre un spectacol I o expoziţie) care implică participarea spectatorilor. partici pator [pu:'tisipcit3rî s. (in) participant, părtaş (la); to be~in a crime a fi părtaş la o crimă. participial fptr.ti'sipisl] adj. (gram.) participial. participle ['pa;tisi pl] s. (gram.) participiu. participled [-d] adj. (si.) blestemat, afurisit. part ide ['pa:tikl] s. 1. părticică; fărâmă, grăunte (şi fig.); ~ of dust fir de praf; not a '-n un pic, nici urmă. 2. (gram.) particulă (neschimbătoare); the nobiliary ~ particula n obiliară. 3. (jig.) particulă; corpuseul. 4. (constr.) granulă. particled [-d[ adj. (f ormat) din particule. particoloured l'po;tiikAl?d] adj. pestriţ, de mai multe culo ri. particular [ps'tikjubr, amer. şi pa:r-] I. adj. 1. anumit, particular, special , distinct, deosebit, specific; that ~ book cartea aceea (anume); a ~ subject un subiect special / anumit; for no ~ reason fără vreun motiv special; he didn't notic e anything ~ nu a observat nimic deosebit. 2. propriu, personal; his own ~ senti ments sentimentele lui



personale/proprii; he is a ~ friend of mine un bun/ intim prieten al meu. 3. amănu nţit, detaliat, exact; to give a full and ~ account a prezenta o dare de seamă compl etă şi amănunţită. 4. meticulos, scrupulos, minuţios, cu grijă; ~in speech care îşi alege c e cu grijă. 5. pretenţios, dificil, mofturos; exigent; to be ~ about one's food a fi mofturos la mâncare; he is ~ in the choice of friends e dificil / pretenţios în alege rea prietenilor; not to be ~ about it a nu avea preferinţe, a nu fi prea exigent, a nu ţine morţiş; he will not be ~ to a few shillings nu va face caz de câţiva şilingi. II. s. 1. amănunt, detaliu, particularitate: exact in every ~ exact în toate amănuntele; i n ~ a) în particular; b) îndeosebi, în special, mai ales. 2. pi. amănunte, detalii, desl uşiri, informaţii; to go into ~s a intra în amănunte; to give ~s of a da detalii / amănunt e despre; for further ~s apply to pentru detalii mai precise / mai ample adresaţivă la (sau cu dat.); without entering into ~s Iară a intra în detalii / amănunte. 3. (fa m.) a London ~ (fog) ceaţă specifică Londrei, o ceaţă cum nu se vede decât la Londra. parti ularism [-izani] s. 1. sectarism. 2. (bis.) mântuire individuală. 3. (pol.) separati sm. particularity [p^tikju'L-eriti] s. 1. particularitate, amănunt specific. 2. me ticulozitate, scrupulozitatc; bogăţie de amănunte. 3. (rar) natură dificilă, caracter pret enţios. particularize [ps'tikjularaiz, amer. şi po:r't-] vb. tr. a intra în amănunte cu privire Ia. a arăta (ceva) în mod amănunţit; a preciza, a specifica; certain members I d o not wish to ~unii membri pe care nu-i numesc. particularly [ps'tikjulali, amer . şi pa:r't-] adv. 1. îndeosebi. în special, mai ales: foarte; more ~ îndeosebi, mai ale s. 2. în particular, individual; generally and ~ în general şi în particular. 3. amănunţit, detaliat. parting ['rxi:tiij] I. s. 1. despărţire, separare; plecare; at ~la despărţire, la plecare; ~kisses sărutări de plecare / de adio; ~ visit vizită de adio / de despărţire . 2. împărţire, separare, ramificare (mai ales a străzilor, râurilor); the ~ of the ways r amificarea/ separarea / răscrucea drumurilor. 3. cărare (în păr); ~ in the middle cărare l a mijloc; ~ on the left cărare pe stânga. 4. (metal.) descompunere, separare (a meta lelor). 5. rupere, ruptură (a unui cablu, odgon etc.). 6. (te/m.) separare; separaţi e, rost; clivaj. 7. (tehn.) retezare (cu cuţitul). 8. (geol.) strat de separare; i ntercalate. II. adj. 1. de despărţire, de adio.de rămas bun, ultim; ~ words cuvinte de adio / de bun rămas; a ~ glass un pahar de adio, un ultim pahar; ~ breath ultimă su flare. 2. care separă, despărţitor, separator: ~ line linie de separaţie /despărţitoare. pa ti pris [pa:ti'pri:J s. (fr.) idee preconcepută, prejudecată. partisan1 bpu:ti'zren, '--'-, amer. 'perrtiz^nj I. s. partizan (şi mil.),- the ~s of peace partizanii păci i. II. adj. 1. fanatic. 2. de partizan, al partizanilor. partisan3 ['po:tizpn] s . (ist.) halebardă. partisanship [ipu:ti'zffin/ip,'—'—; amer. şi 'pa:rtiz3n-] s. spirit (de) partizan. partite ['pci:tait] adj. (bot., zool.) despicat. partition [pai't i/sn, pa't-] I. s. 1. împărţire, despărţire, despărţitură. 2. partaj (ai unui domeniu, al u oşteniri); dezmembrare (a unui imperiu, a unei ţări învinse). 3. perete despărţitor (în int orul clădirii, între două camere); şicană. 4. (muz.) partitură. 5. compartiment (de cală et



 ; secţiune. 6. raft (în depozite de mărfuri). 7. (jx)Hgr.) căsuţă (î/t regalele de culegere II. vb. tr. 1. a separa, a împărţi (o moştenire, un domeniu); a dezmembra (un imperiu, o ţară învinsă). 2. (şi to ~ off) a despărţi, a separa; to ~ off part of a room a despărţi o dintr-o cameră. partition wall [~ WD:1] s. v. p a r t i t i o n (1,3). partitive [ rpu:titiv] I. adj. 1. (gram.) partitiv. 2. fracţionar, parţial. II. ş. partitiv. parti tively [-li] adv. ca un partitiv. partizan ^.v. p a r t i s a n 1 . Partlet ['pa :tlit, -let] s. (înv.) 1. găină, găinuşă. 2. femeie bătrână, babă, baborniţă. partly I'pu:t parte, parţial. 2. într-o oarecare măsură; dintr-un punct de vedere. part-music ['pa:t.m ju:zik] s. (muz-) muzică pe mai multe voci. partner ['pu:tn3r] I. s. 1. tovarăş, parte ner, părtaş, asociat; ~ in crime părtaş lacrimă; predominant - asociat precumpănitor (Angli faţă de celelalte ţări din Marea Britanie). 2. (ec.) asociat, tovarăş, societar (în întrep ri comerciale sau industriale); senior ~ asociat principal; acting / active / wo rking ~ asociat activ (care ia parte efectivă la condu cere, profit şi riscuri); slee ping / silent / secret ~ asociat / comanditar cu răspundere limi tată. 3. (jur.) part e; contracting ~ parte contractantă. 4. tovarăş sau tovarăşă de viaţă; soţ; soţie. 5. parte răş (la dans, sjx>rt, jocuri de cărţi etc.); my ~ partenerul meu (la dans). 6. pi. (mar. ) etambou. 7. (biol.) plantă sau insectă asociată cu alta prin simbioză. II. vb. tr. 1. a asocia, a uni. 2. a se asocia cu, a se întovărăşi cu. 3. a fi tovarăşul / partenerul (cu en.) (în special la jocuri, dans sau sport). partnership ['ptvtna/ip] s. 1. tovărăşie; ~ in crime tovărăşie la crimă. 2. (com.) asociere; to enter/ to go into ~ with a se asocia cu; to take smb. into ~ a lua pe cineva în asociaţie; deed of ~ contract de asociaţie . 3. (com.) societate comercială: general ~ societate în nume colectiv; limited / sl eeping ~ societate în comandită simplă; ~ limited by shares societate pe acţiuni; indust rial ~ participare a muncitorilor Ia beneficii. partook [pa:'tuk, amer. şi p3-[ pa st de la p a r t a k e . part-owner ['pa:tiOun9r[ s. co-proprietar. partridge [' po:trid3] s.(omit.) l.potârniche(/,erdiAsp. în special P.perdix). 2. (amer.) prepeliţă d in Virginia (OrtvA virginiana). 3. (amer.) varietate de ieruncă (Bonasa unibellus) . partridge-wood ['po:trid3'wud[ s. (bot.) varietate de lemn roşu. partridging ['p u:trid3irjl s. vânătoare de potârnichi. part-song ['pu:tsorj[ s. (muz.) compoziţie pentr u mai multe voci. part-time [~taim[ ş. (tehn.) timp incomplet. part-timer [~taini3 r] s. v. p a r t - t i m e w o r k e r . part-time worker [~ taim W3:k?r] s. mun citor care lucrează numai câteva ore pe săptămână; muncitor auxiliar; zilier.



 parturient 684



parturient [pa:'tju:riant, -'tjug-] adj. 1. pe cale de / pe punctul de a naşte; în d urerile facerii. 2. (fig., despre minte) creator, fertil. parturifacient ]pa:.tj u:ri'fei/3nt, -itjua-] s. (med.) medicament care accelerează sau uşurează durerile fac erii. parturition [irxKtjua'ri/sn] s. 1. (med.) facere, naştere. 2. (fig.) creaţie, zămislire. party1 ['pa:ti] I. s. partid; the Labour ~ partidul laburist. II. adj. de partid. party2 s. 1. grup, bandă; fishing ~a) excursie pentru pescuit; b) cei c e merg la pescuit; pescarii; hunting ~a) vânătoare; b) vânători. 2. (mii.) detaşament; col oană; billeting ~ cei însărcinaţi cu încartiruirea. 3. petrecere, sindrofie; dancing ~ sca ră dansantă; dinner ~ masă, dineu; evening ~ serată; tea ~ ceai; to get up a ~ a organiz a o petrecere; to give a ~ a da o serată etc. 4. (jur.) parte; the parties concern ed părţile interesate; the parties to a contract părţile contractante. S. părtaş; complice; to be a ~ to a fi părtaş la, a lua parte la. 6. (vulg.) individ, persoană; an old ~ wi th spectacles un bătrânel cu ochelari. 7. (mil. si.) luptă crâncenă. \y party card [~ ku:d ] s. carnet de (membnf de) partid. party-coloured [~ik,\lad] adj. v. p a r t i c o l o u r e d . party dues [~ dju:z] s. cotizaţie de partid. party leader [~ .li: dorJ s. conducătorul partidului. party line [~ lain) s. 1. (amer.) telefon comun / cuplat (pentru doi abonaţi). 2. (amer.) v. p a r t y w i r e. 3. (pol.) linia par tidului. party liner [~ tlain3r] s. (pol.) membru credincios liniei partidului. party local [~ iloukal] s. (pol.) organizaţie de bază. party member [~ ■memb3r] s. (po l.) membru de partid. party membership [~ .membs/ip] s. (pol.) calitate de membr u de partid. party nucleus [~ ,nju:klias] s. (pol.) nucleul partidului, activ de partid. party organisation [~ o^anai'zei/an] s. (pol.) organizaţie de partid. par ty platform [~ .pUetfo:m] s. (pol.) programul partidului. party politics [~ .pol itiks] s. pi. (folosit ca sg.) (pol.) politica partidului! party slogan [~ islou gsn] s. (pol.) cuvânt de ordine al partidului. party-spirit [-.spirit] s. (pol.) s pirit de partid. party ticket [~ itikit] s. (amer. pol.) listă de candidaţi (ai unui partid). party unit [~ iju:nit] s.v. p a r t y l o c a l . party-wall [~'wo:l] s. (constr.) zid de siguranţă contra incendiilor. party wire [~ ,wai3r] s. (amer.) f ir telefonic comun. parvenu ['pa:vanju:, amer. -vi-, si pronunţia franceza] s. (fr .) parvenit. parvis ]'pu;vis] s. 1, tinda bisericii. 2. piaţa din faţa bisericii. pa s [pa:] s. (fr.) 1. prioritate, întâietate, precădere; to give the ~a da întâietate; to ta ke the ~of a avea prioritate asupra (cu gen.). 2. pas (la dans); ~de deux dans în doi, număr de balet executat de doi balerini. paschal ['paisksl, 'pîes-] adj. pascal , de Paşte. pash1 [pa;/] s. (prese, de la p a ş s i o n I, sl.) to have a ~ for a fi nebun după, a avea o pasiune pentru. pash2 vi. tr. (dial.) 1. a azvârli, a arunca. 2. a zdrobi, a fărâma; a face ţăndări. pash3 s. (sco(.) cap; căpăţână, tigvă. pasha ['pa:/s s, po'Jo:] s. (turc, ist.) paşă; ~of three tails paşă de rangul întâi. pashalic [ps'Jfrlik] s.(turc) paşalâc... pashm ['pA/m] s. lână de capră din Tibet (pentru saluri de caşmir). pas ue flower ['pask.flaus1'] s. (bot.) dediţei (Anemone Pulsatilla). pasquinade [-pa^ skwi'neid] I. s. pamflet, satiră. II. vb. tr. a satiriza. pass [pa:s, amer. paasj I. vb. A. tr. 1. a trece pe lângă (cineva, ceva), a trece de, a lăsa în urmă, a depăşi etc. o ~ smb. on the stairs a trece pe lângă cineva pe scări, a întâlni pe cineva pe scară; they ~ each other frequently in the street se întâlnesc deseori pe stradă, se văd adesea când t rec pe stradă; to ~ a station without stopping a trece printr-o gară fără a face oprire; to ~ a river a trece / a traversa un râu; to ~ an island a trece de / a lăsa în urmă o insulă; to ~ a headland a ocoli / a dubla un cap; that ~es my comprehension asta mă depăşeşte; to ~ an examination a trece (la) / a lua / a reuşi la un examen. 2. a trece p rin Parlament etc., a fi votat de; a bill that has ~ed the House of Commons proi ect de lege votat în Camera Comunelor; to ~ a vote of confidence a obţine un vot de în credere. 3. a trece prin, a fi acceptat de, a fi admis de; to ~ the customs a tr ece la / a fi primit la vamă; to ~ the censor a trece prin / a fi admis la cenzură; to ~ a candidate a admite un candidat (la examen). 4. a trece, a transmite, a da , a pasa, a trimite, a circula; to ~ smth. from hand to hand a trece / a trimite ceva din mână în mână; ~me the salt, please! dă-mi sarea, te rog!; to ~one's word a-şi da tul; to ~ the ball a pasa mingea; a plimba mingea (pe teren). 5. a trece, a petr ece, a plimba, a aluneca; to ~ a rope round smb.'s neck a trece / a petrece o frân



 ghie în jurul gâtului cuiva; to ~ the thread through the eye of the needle a trece aţa prin urechea acului, a pune aţă în ac; to ~ one's eye over a arunca o privire asupra (cu gen.); to ~ a few pleasant days with smb. a petrece câteva zile plăcute la san c u cineva; to ~ (away) the time a-şi (pe)trece vremea; to ~ the time (in) singing a -şi petrece vremea cântând. 6. (mii.) a trece în revistă (trupe), a primi defilarea (trupe lor). 7. (jur.) a da, a pronunţa (o sentinţă). 8. (lit. etc.) a face (critica unei cârti etc.); (fam.) to ~ remarks on smth. a face remarci I comentarii I observaţii în legăt ură cu ceva, a formula idei / păreri în legătură cu ceva. 9. (med.) a fi afectat de (hemal urie); a urina (sânge). 10. to ~ along a trece (ceva) din mână în mână, a face să circule ( a) din mână în mână; to ~ by a) a neglija, a omite; b) a trece sub tăcere; c) a închide och asupra (c« gen.), a trece cu vederea; d) a nu ţine socoteală / seamă / cont de; e) a nu scoate în evidenţă (»n cuvânt picant etc.); to ~ down a coborî, a da jos; to ~ smth. down f om a shelf a coborî ceva de pe un raft (pentru a-l da cuiva); to ~off a strecura ( ceva, cuiva); to ~smth. off on smb. a strecura ceva cuiva, a da / a vârî pe sub mână cev a cuiva; to ~ smth. off as a joke a) a lua ceva în glumă / în joacă; b) a pretinde că totu l a fost numai o glumă / o joacă; to ~ on a face să circule (ceva), a face să treacă din mâ mână; to ~ on an order to smb. a transmite un ordin



cuiva; read this and ~ it on citeşte şi dă mai departe; fă să circule; to ~ out a) a scoat e, a da afară; to ~ smth. out of the window a scoate ceva pe fereastră; b) a distrib ui, a împărţi (cataloage, etc.); to ~ over a) a da, a transmite, a trece (ceva, cuiva) ; b) a sări (pe cineva), a trece peste rând (p« cineva); to ~round a face să circule; to ~ up a) a urca, a ridica (ceva); b) (amer.) a renunţa la, a refuza (ceva); to ~ u p all hopes of success a renunţa la / a abandona orice speranţă de reuşită; c) (amer.) a n eglija, a lăsa.să-i scape; to ~ up an opportunity a lăsa să-i scape o ocazie, a scăpa I a rata / a pierde o ocazie. B. refl. to ~ oneself for a se da drept, a trece drept , a poza în. C. iritr. 1. a trece; to ~ from one place to another a trece dintr-un loc într-altul l din loc în loc; to ~again a trece din nou, a reveni; words ~ed bet ween them au avut un schimb de cuvinte / o altercaţie; the correspondence that has ~ed between us corespondenţa care s-a purtat între noi, schimbul de scrisori pe car e l-am avut; (bibi.) let this cup ~ from me îndepărtează de la mine acest pahar; to ~ before smb.'s eyes a trece (pe) sub ochii / nasul cuiva, a trece prin faţa cuiva; a road that ~ed close to the village un drum care trece foarte aproape de sat; t o ~ unobserved / unnoticed a trece neobservat, a trece nebăgat în seamă; let it ~! hai , treacă (de la mine)! bine, fie (şi aşa)!; let that ~ să lăsăm asta; be it said in ~ing în eacăt fie spus, fie vorba. 2. (despre timp) a trece, a se scurge; a week ~ed (by) a trecut / s-a scurs o săptămână; years have ~ed since au trecut ani de atunci; how time ~es! ce repede trece vremea! 3. a trece, a dispărea; the clouds ~ed (away) norii s-au risipit / s-au împrăştiat; to ~ into nothingness a intra în neant; all these civili zations have ~ed into nothingness din toate aceste civilizaţii n-a mai rămas nimic / s-a ales praf şi pulbere; 4. a se întâmpla, a avea loc; I know what has ~ed ştiu ce s-a întâmplat. 5. a circula, a avea curs; a coin that ~es in England o monedă care circulă în Anglia. 6. (fig.) a merge, a avea trecere; that won't ~! a) e inacceptabil! b) nu merge! nu se prinde! 7. to ~ across a traversa (strada etc.); to ~ along a) a trece pe (stradă etc.); b) a se scurge; the procession ~ed along in order procesi unea s-a scurs în ordine; ~ along! circulaţi! vedeţi-vă de drum! to ~ away a) v. I, C, 4 ; b) a muri, a-şi da duhul, a-şi da ultima suflare, a se duce (dintre cei vii); he ~ ed away in the night a murit în timpul nopţii; to ~beyond a trece dincolo de (ceva); a depăşi (ceva); to ~ by v. I. C. 1; to ~ down a trece pe (stradă); a coborî (strada); to ~ for a trece drept, a avea reputaţie de, a fi considerat sa» cunoscut ca; she ~e s for a great beauty trece drept o frumuseţe; to ~ in a) a intra; b) (amer.) a mur i; to ~ into a trece în, a se transforma în, a se preface în, a deveni; water ~es into steam apa se preface în vapori / aburi; to ~ off a) (despre miros, durere etc.) a trece, a dispărea; my headache has ~ed off durerea de cap mi-a trecut; b) a se pe trece, a avea loc, a se întâmpla; everything ~ed off smoothly totul s-a petrecut cu bine, totul a decurs lin; to ~ on a) a-şi vedea de drum, a-şi continua / urma drumul ; to ~ on to a new subject a trece la un subiect nou; b) a muri; to ~ out a) a i eşi (dintr-o sală etc.); b) a absolvi, a termina (o şcoală); c) (amer. fam.) a leşina, a-şi pierde cunoştinţa, a muri; to ~ over a) a traversa, a trece peste; to ~ over an obst acle a trece peste un obstacol; a change ~ed oyer his face i se schimbă expresia f



 eţei, faţa lui îşi schimbă expresia; a smile ~ed over his lips un surâs îi flutură pe buze, le lui schiţară un surâs; b) a trece (ceva) sub tăcere, a nu spune / a nu pomeni nimic d espre; a trece peste (un defect, o dificultate etc.); ~ over the details treceţi p este detalii; lăsaţi amănuntele la o parte; c) a trece la; to ~ over to the enemy a tr ece la inamic; d) (despre furtuna) a se calma, a se potoli; e) a se (pe)trece, a muri; to ~ round a) a ocoli, a evita (un sat, un obstacol etc.); b) a circula, a trece din mână în mână; the bottle ~ed round sticla trecu din mână în mână; to ~ through rin, a străbate; to ~ through the garden a trece prin grădină; to ~ through a country a străbate o ţară; to ~ through a crisis a trece printr-o criză; to ~ through heavy tria ls a trece prin grele încercări. II. 5.1. trecătoare, defileu, strâmtoare, pas. 2. (înv., lit.) situaţie, stare; întâmplare; to come to ~ a se întâmpla, a avea loc; it came to ~ th at se întâmplă ca; se făcea că; things have come to a pretty ~ lucrurile au luat o întorsăt roastă, s-a complicat treaba, s-au încurcat iţele; s-a cam îngroşat gluma; things came to such a ~ that lucrurile au luat o astfel de întorsătură încât, s-a creat o astfel de situaţ e încât, situaţia era de aşa natură încât. 3. notă de trecere, suficient; to obtain a ~ a l n) suficient, a obţine o notă de trecere, a trece la limită. 4. pasă (magnetică). 5. fanda re; to make a ~ at smb. a) a fanda pe cineva; b) (fig.) a se da la cineva. 6. pe rmis (de trecere), autorizaţie; bilet de voie; free ~a) abonament pe calea ferată; b ) bilet gratuit / de favoare; legitimaţie de intrare. 7. pasă (la fotbal etc.). pass able ['paisobl] adj. 1. de trecere, practicabil; (mar.) navigabil. 2. pasabil, m ulţumitor, acceptabil, bunicel. 3. (despre monedă) care are curs. passably [-i] adv. pasabil, destul de. passage1 [rpa2sid3] s. 1. trecere, traversare. 2. trecere ( a timpului). 3. migraţiune fa păsărilor), trecere; birds of ~păsări migratoare / călătoare. traversare, călătorie pe mare; a rough ~ o traversare furtunoasă; to book / to pay / to take one's ~ a-şi reţine / a-şi cumpăra biletul de vapor. 5. trecere, cale, drum; to force one's ~ a-şi croi drum cu forţa. 6. acces, intrare; ieşire; drept de trecere; ho ~ trecere interzisă; he was refused a ~ i s-a refuzat accesul. 7. (amer.) votare; intrare în vigoare (a urni legi). 8. gang, coridor, galerie. 9. episod, întâmplare, e veniment. 10. pl. schimb de cuvinte, de destăinuiri sau dezmierdări; ciocnire; to ha ve stormy ~s with a avea un schimb de cuvinte cu; ~ of / at arms ciocnire (şi fig. ). 11. flit., muz.) pasaj, fragment. passage2 vb. A. tr. a forţa (calul) să o ia în lătu ri, la dreapta sau la stânga. B. inlr. (despre un cal, un călăreţ) a o lua în lături, la dr apta sau la stânga. passage boat [~ bout] s. bac, bac de transbordare, pod plutito r. passage days [~ deiz] s. (mar.) zile petrecute pe mare. passage gallery [~ .g cetari] s. galerie de trecere. passage type [~ taip] s. tip intermediar. passage way [~ wei] s. 1. coridor, gang; pasaj. 2. (mine) cale de transport. 3. (tehn.) canal de scăpare / de transvazare; canal de compensare. passant ['psesPnt] adj. ( herald.) păşind cu o labă ridicată. pass band ['pa:s bamd] s. (tel.) bandă de trecere.



 685 pat1



pass valve [~ v«elv, amer. 'pas-] s. (mine) ventil de trecere pentru variaţia debitu lui. pass-book [~buk] s. (ec.) carnet de conturi; carnet pentru înscrierea mărfii lu ată pe credit. password [~ws:d, amer. 'pas-] s. 1. parolă, cuvânt de ordine. 2. lozincă. passe ['pa:sei, 'pas-, amer. si pse'sei si pronunţia franceză] adj. (jr.) 1. trecut . 2. învechit, past [pa:st] I. adj. 1. trecut, dus; apus; mort; a ~ event un eveni ment trecut; in ages demodat. ~and gone în vremuri de demult (apuse), în vechime, în v remurile străvechi; in times passee adj. (fr.) 1. trecută. 2. învechită, demodată. ~ odini oară; a verb in the ~ tense un verb la timpul trecut; the ~ week săptămâna trecută; in the ~ few years în ultimii (câţiva) ani, în anii din urmă; for some time ~ de câtva passemente ie [pas'mcntri] s. (fr.) pasmanterie. passenger ['pasina33r] I. s. 1. pasager, călăt or. 2. (fam.) vâslaş prost; balast (într-o timp (încoace). 2. (despre persoane) fost; ~ members of the team foşti membri ai echipei. barcă, despre cel care e inactiv). 3. i ncapabil (într-o organizaţie, o echipă). II. adj. de II. s. 1. trecut; in the ~ în trecu t, odinioară. 2, (gram.) timpul Past, preterit; a verb in the ~ un verb la timpul Past / la preterit. III. prep. 1. (spaţial) dincolo de, mai încolo pasageri. de; pe lângă; the train ran ~ the signal trenul depăşi semnalul / semaforul. 2. (temporal) pass enger boat [~ bout] s. (mar.) vapor de pasageri. trecut de; he is -forty e trecu t de patruzeci (de ani), are patruzeci de ani (bătuţi pe muchie); passenger carriage [~ ik


 toalcă, a-i lipi o palmă. foarte, grozav de, excesiv de, neînchipuit de. pasteboard [' peistbo:d, -boad] I. s. 1. carton. 2. (fam.) carte de vizită. 3. (fam.) carte de j oc. 4. (fam.) bilet de tren. II. adj. de carton. passing bell [~ bel] s. clopot sau dangăt de înmormântare. passingly ['pu:sirjli, amer. 'pas-] adv. 1. în treacăt. 2. (in v.) v. p a s s i n g (III). 3. to be ~ pastel [pastel, 'pastel, -tel] I. s. 1. p astel. 2. (bot.) drobuşor (/satis tinctoria). 3. culoarea familiar with smth. a av ea o idee vagă despre ceva. albastră de drobuşor. II. adj. (despre culori) pastel(at). passing-note ['pasiijnout, amer. 'pas-] s. (w«z.) notă de legătură. pastel(l)ist [-ist] s. (pictor) pastelist. r paster ['pcista'] s. 1. (amer.) coală sa» fâşie de hârtie cu lip ici (mai ales de lipit peste passing shower [~ t/au3 ] s. aversă. numele de pe bul etinul de vot). 2. lucrător care lipeşte etichete. 3. lucrător care aplică passing sidin g [~ isaidin] s. (ferov.) 1. haltă de încrucişare. 2. linie de compunere a pap sau cle i. garniturilor de tren. pastern ['paste:n[ s. chişiţă (la cal). passing through [~ 9r u:] s. traversare (a unui oraş etc.). Pasteurian [pas'tarrisn] adj. pasteurian. pa ssing track [~ trak] s. (ferov.) linie de încrucişare. pasteurism ['pastsrizam] s. ( med.) teoria lui Pasteur privind inocularea. passion ['px/snj I. s. 1. (for) pat imă, pasiune (pentru); obiect al pasiunii, pasiune. pasteurization [ipastorai'zei/ sn, .pas-] s. pasteurizare. 2. izbucnire de mânie / furie; to fall / to fly into a ~ a se mânia, a se înfuria, a-i sări pasteurize ['pastsraiz, 'pa:s-J vb. tr. 1. a pas teuriza (laptele). 2. a inocula, a face (cuiva) ţandăra. 3. izbucnire a sentimentulu i etc.,- she burst into a ~ of tears izbucni într-un plâns pătimaş / cu suspine; a ~ of grief durere sălbatică. 4. (rar) stare de pasivitate. 5. (rel.) injecţii după metoda Iui Pasteur (mai ales antirabice). pasticcio [pa:s'ti:t/ai] s. (ital.) v. p a s t i c h e Passion patimile lui Hristos. II. vb. mir. (poetic) a încerca sau a exprima un sentiment. pastiche [pas'ti:/,'--] s. 1. potpuriu (şi fig.), amestec. 2. pastişă. passional1 ['paî/snsl] s. Vieţile Sfinţilor Martiri (carte). 2 passional adj. pătimaş, pas ional. pastil(le) [pas'tid,'--] s. 1. rulou fumigen. 2. pastilă. passionary ['pasj snari] adj. v. p a s s i o n a l1. pastime ['pa:s-taim, 'pas-] s. distracţie, amuz ament; joc. pastiness ['pcistinis, -nes] s. natură vâscoasă / cleioasă. passionate ['paî/a nit] adj. 1. iute din fire, iute la mânie; mânios. 2. pătimaş, pasionat. pasting ['peist in] s. 1. lipire (a afişelor). 2. (sl.) bătaie, chelfăneală. 3. îndrăgostit, amorezat, înam t. past-master ['pa:st-ma:st9r] s. 1. fost maestru (lafrancmasoni). 2. (fig.) (i n, of) expert, passionately [-li] adv. 1. (în mod) pătimaş, pasionat, cu înflăcărare. 2. cu furie, cu mânie. passionateness [-nis] s. 1. pasiune, patimă, caracter pătimaş. 2. vehem enţă, violenţă. persoană foarte pricepută (în). pastor ['pa:st3r, amer, 'pas-] s. 1. pastor rumător spiritual. 2. (omit.) lăcustar (Pastor passioned ['paj/and] adj. pasionat, păt imaş, înflăcărat. passion flower ['paejsn TflaU3r] s. (bot.) floarea-patimilor, ceasorni c, pasiflora (Passiflora roseus). sp., în special P. coerulea). pastoral ['pa:stsr al, 'pas-] I. adj. pastoral; păstoresc. II. s. 1. (lit.) pastorală; poemă passionless ['pse/snlis] adj. fără pasiune, lipsit de pasiune, rece. pastorală, eglogă. 2. (rel.) pa storală. passionlessly [-li] aaV. fără pasiune, cu răceală; impasibil. pastorale [,pastp'r a:li] s. (muz.) pastorală. pastoralist ['pastsralist, 'pas-] s. (austr.) 1. crescăto r de vite sau de oi. 2. persoană passion play ['pas/an pici] s. (ist.) mister. car e arendează teren de păşunat de la stat. Passion Sunday [~ iSAndi] s. Duminica Patimil or. pastorally ['pastarsli, 'pais-] adv. (rel.) păstoreşte, duhovniceşte. Passion Week [~ wi:k] s. Săptămâna Patimilor. pastorate [păstorit] s. (bis.) 1. păstorire, păstorit. 2. funcţie de pastor. 3. (colectiv) passivate ['psesiveit] vb. tr. (chim., tehn.) a d ecapa, a pasiviza. pastori. passivation [ipasi'vei/pn] s. (tehn.) pasivizare; de capare. past participle ]'pa;st'pa;tisipl] s. (gram.) participiu trecut. passive ['pasiv] I. adj. 1. pasiv; inert, inactiv; supus, răbdător. 2. (gram.) pasiv. 3. (e c.) fără procente, fără dobânzi. II. s. (gram.) pasiv; diateza pasivă. pastrami [ps'strumii s. (gastr.) pastrama. passive defence [~ di'fens] s. apărare pasivă. pastry ['peist ri] s. prăjituri, plăcinte, patiserie. passive immunity [~ i'mjumiti] s. (med.) imun itate pasivă. pastry cook [~ kuk] s. plăcintar, cofetar. passively ['pasivii] aaV. p asiv. past tense ['past'tens] s. (gram.) timpul Past, preterit. passiveness ['pa sivnis] s. v. p a s s i v i t y . pasturable ['parst/arsbl, -tjus-, 'pas-] adj. (bun) de păşunat, de păşune. passive transducer ['pasiv trans'dju:s9r] s. (electr.) trad ucător pasiv. pasturage |'pa:stjurid3, -t/sr-, amer. 'pas-J s. 1. păşune, izlaz. 2. păşuna t. pasture ['past/s', -tjusr, 'paes-[ I. s. 1. păşune, izlaz, imaş. 2. nutreţ. II. vb. A . tr. a passivism ['pasiviz^m] s. pasivism; pasivitate. duce la păşune; a paşte. B. in



 tr. a paşte, a păşuna. passivity [pse'siviti, ps's-] s. pasivitate; inerţie; inactivitat e. pass-key ['paski:, amer. 'pas-J s. 1. şpcraclu. 2. cheie personală. pasture land [~ lasnd] s. v. p a s t u r e (1,1). pass-key man [~ nisn] s. spărgător (de case), tâl har, hoţ. pasty I. ['paşti, 'pu:s-J s. pateu, plăcintă (cu carne). II. ['peisti] adj. 1. de cocă, de aluat; passman ['pasmam, -msnj.pl. passmen [-men, -man] s. (mm.) cand idat care şi-a luat de consistenţa aluatului, ca aluatul; cleios. 2. palid, galben ( la faţă), gălbejit. pasty-faced fpeistifcist] aay. v. p a s t y (II, 2). diploma cu su ficient. pat1 [part] I. s. 1. lovitură uşoară (cu mâna, cu laba), pălmuţă; lăbuţă; mângâier ss-out check [—aut'tfek] s. contramarcă (permiţând reintrarea). smb. a ~ on the back a) a bate uşor pe cineva pe spate (prieteneşte); b) (fig.) a încuraja Passover [~ouvsr, a mer. 'pas-J s. 1. Pastele evreiesc. 2. mielul pascal. passport [~po:t, amer. 'pa s-[ s. 1. paşaport. 2. (fig.) mijloc de a capta; calităţi (care / a îmbărbăta pe cineva; a on the back cuvânt de încurajare / îmbărbătare; to give oneself a ~ on the back over smth . a se felicita singur, a se umfla în pene, a se fuduli. câştigă respectul si recunoştinţa elorlalţi).



 pat2 686



2. zgomot surd de paşi; paşi înăbuşiţi. 3. rotocol de unt. II. vb. tr. a lovi uşor (cu mana u laba); to ~ at the door a ciocăni uşor în uşă; to ~ one's hair a-şi netezi părul; to ~ a on the back a mângâia un câine pe spinare; to ~ smb. on the cheek, to ~ smb.'s cheek a mângâia pe cineva pe obraz / obrazul cuiva. pat 2 1, adv. 1. (tocmai) la timp, la tanc, la momentul potrivit. 2. imediat, pe loc, fără ezitare; to answer smb. ~ a răspu nde cuiva imediat / fără a şovăi. 3. nimerit, potrivit; the example came ~to his purpose exemplul se brodi de minune. to know smth. off ~ a şti ceva perfect / de minune; he knows the lesson off ~ ştie lecţia pe de rost / ca pe apă/ ca Tatăl Nostru; to stand ~a) a juca la autoritate (ia cărţi); b) (amer.) I'll stand ~ on that menţin ceea ce am declarat, nu mă dezic, mă menţin pe aceeaşi poziţie. II. adj. 1. prompt, spontan; a ~ ans wer un răspuns prompt; he always has an excuse ~ arc întotdeauna o scuză gata pregătită. 2 . nimerit, potrivit, corespunzător; a ~ remark o remarcă potrivită. Pat3 [part] s. (fa m.) irlandez. pat-a-cake ['pastokeik] s. joc ae copii constând din lovirea ritmică a palmelor (însoţit adeseori de rostirea nuni text rimat). patagium [po'teid3iom],pl. patagia [-d3io] s. (zool.) patagiu. Patagonian [rpasto'gounion] adj. s. patagon ez. patand ['pauond] s. prag. patapat ['pastopast] s. lovitură; plesnitură. pat-ball ['pastel] s. (glumeţ) tenis. patch [past/] I. s. 1. petic; (fam.) not to be a ~ o n smb. a nu fi de talia cuiva / de forţa cuiva, a nu-i ajunge cuiva nici până la călcâi. 2 . petic de pământ; strat. 3. (telm.) petic; cârpitură. 4. (si rubber ~) petic (la camere ). 5. plasture. 6. aluniţă falsă (pe corp). 7. pată, dâră (de culoare, lumină etc.); porţiu of blue sky crâmpei de cer senin; book that is good in ~es carte bună pe porţiuni / f ragmente / pe alocuri. II. vb. tr. 1. a petici (o haina etc.); to ~ the fragment s of smth. together a alipi / a reuni / a pune cap la cap diferite fragmente. 2. a pune un petic la (camere). 3. to ~ up a) a cârpi, a cârpaci, a încăpută, a drege, a ara nja, a pune la punct; ~ed up peace pace provizorie / şubredă / de scurtă durată; to go t o the mountains to ~ up one's lungs a merge la munte pentru ase întrema / pentru a -şi fortifica plămânii, b) a rasoli, a da (un lucru) peste cap. c) a rezolva; a aplana (o dispută etc.). patchboard |'pastfto:d] s. (infor.) tablou de comutare. patcher ['pan/o"! s. cârpaci. patchiness ['past/inis] s. caracter pestriţ; lipsă de armonie. patchouli ['past/uli, amer. si po'tfudi] s. (bot.) paciuli (Pogostemon patchouli ). patch pocket ['past/rpokit] s. buzunar aplicat. patchwork ['paet/wo:k[ I. s. 1. cârpeală, cârpăceală, cârpitură. 2. (fig.) ceva pestriţ; mozaic. II. adj. făcut din peti icit; pestriţ; multicolor. patchy ['paşi/i] adj. peticit, cârpit, cârpăcit; pestriţ; de dif rite calităţi; ~ knowledge cunoştinţe disparate / superficiale. pate [peit] s. (mv., glu meţ) cap, căpăţână, devlă, dovleac. patella [po'telo] s. (anat.) rotulă. paten ['pastan] s. bis.) farfurioară plată pentru sfânta împărtăşanie. 2. disc metalic, placă metalică. patenc tansi, 'part-] s. evidenţă, caracter incontestabil. patent ['pcitont. 'past-| I. adj . 1. deschis; accesibil, evident, vădit, vizibil. 2. de lac. 3. brevetat, patentat . 4. (/ani.) ingenios. ÎI. s. 1. hrisov de boieri / de nobleţe; diplomă; brevet, paten tă. 2. privilegiu. 3. marcă, semn distinctiv. 4. (amer.) împământenire efectuată de guvern. III. vb. tr. a breveta, a patenta; patentable [-obl] adj. brcvetabil. patentee [ ipeitan'ti:, ipast-] s. posesor al unui brevet / al unei patente. patent flour [ 'peitant 'fiauor] s. făină de calitate superioară. patent fuel ['peitant'fjualj s. com bustibil sub formă de brichete. patenting ['peitantirj, 'past-] s. patentare. pate nt leather ['peitant 'lcâor.'—i—] s. piele de lac. patent letter [~ 'lets'"] s. certif icat de brevet. patent log [~ b g | s. (mar.) loh mecanic. patently ['peitanli] adv. evident, clar, limpede. patent office ['pastant ofis, 'peitant-] s. birou d e eliberare a patentelor, oficiu de brevete. patentor ['pastantor] s. persoană car e acordă patente / brevete. patent right ['peitant rait] s. (amer.) brevet, patentă. patent slip [~ slip] s. (mar.) cală de holaj. pater ]'pcitar] s. (fam.) părinte, ta tă, babacu. patera ['pa:teira:], pl. paterae [-ri:[ s. (arhit.) 1. pateră, rozetă. 2. ornament rotund (ca o farfurie). paterfamilias ['pcitofo'miliass, -lias], pl. pa trcsfamilias [-tozfa'm-] s. (glumeţ) tată de familie. paternal [po'to:nai] adj. de t ată, părintesc, patern; după tată. paternal aunt [~ 'a:nt] s. mătuşă din partea tatălui. pa lism [po'tomolizam] s. îngrijire părintească; tutelă prea meticuloasă; grijă exagerată. pat al legislation |po'to:nol ilcd3is'lei/on] s. legislaţie de o severitate exagerată, d



 eşi bine intenţionată; legislaţie amănunţită. paternally [po'tomoli] adv. patern, părinteşt rnity [po'tomiti] s. 1. paternitate. 2. origine / obârşie din partea tatălui; tată; the ~ of the child is unknown nu se ştie cine a fost tatăl copilului. 3. (fig.) paternit ate, izvor; sursă. paternoster ]'pasto'n:>stor] s. (lat.) 1. Tatăl nostru (rugăciune). 2. farmec. 3. mătănii. 4. undiţă cu cârlige la diferite intervale. 5. (constr.) paternost er, ascensor cu funcţionare continuă.



paternoster line [~ lain] s. v. p a t e r n o s t e r (4). path [pa;0, amer. pas G], pl. paths [pu;oz, amer. pasoz] s, 1. cărare, potecă. 2. (sport) pistă. 3. cale, dr um (şi jig.); linie de conduită / de acţiune; acţiune; to enter on the ~ of, to take the ~ of a lua calea (cu gen.); to cross smb.'s ~ a se pune de-a curmezişul drumului cuiva, a sta în calea cuiva. 4. traiectorie. pathbreaker [~ breikor] s. deschizător de drumuri, pionier. pathetic [po'Bctik] adj. 1. patetic. 2. mişcător, înduioşător. 3^ zgu duitor, sfâşietor. pathetically [-oii] adv. (în mod) patetic. pathetic fallacy [po'Oct ik 'faslosi] s. atribuire de sentimente omeneşti naturii. pathetics [po'uetiks] s. pl. (folosit ca sg.) 1. patetism. 2. studiul vieţii emotive. pathfinder ['pu:0ifa ind9r] s. 1. cunoscător de urme. 2. explorator; pionier. 3. (amer. pop.) agent de poliţie, copoi. pathless [pu:01is, -Ies] adj. 1. neumblat, neexplorat. 2. necunosc ut, virgin. pathogen ['pasOoVbjcn, -0ou] s. microb patogen. pathogenesis [ipasBo tArjcnisis, -0o'd3-] s. patogenie. pathogeny [ps'Oadşim] i . v . p a t h o g e n e s i s . pathological [.pasOo'lcx^ikal] adj. patologic. pathologically [-ij adv. patologic. pathologist [po'9olod3ist, pas'O-] s. patolog. pathology [po'Golod3i ] s. patologie. pathomorphology ['pas8ounio:folod3iJ s. (med.) patomorfologie. p athos ['pciOos] s. patos, patetism. pathracer ['pa:6ircisor] s. bicicletă de curse . pathway ['pa:0wei, amer. pasQ-] s. 1. potecă, cărare; drum, calc (şi fig.) 2. (telm. ) podeţ de lucru; platformă pentru deservirea unei maşini. 3. (/iz.) parcurs, traiecto rie. patience ['peijons] s. 1. răbdare; stăruinţă; perseverenţă; to tax smb.'s ~ a pune la ercare răbdarea cuiva; to exhaust smb.'s ~ a scoate pe cineva din răbdări / sărite l fir e, a exaspera; have~! (aveţi) răbdare!; to lose ~, to get out of ~ a-şi pierde răbdarea I calmul / sângele rece; to be out of (all) ~ a fi la capătul răbdărilor, a fi enervat I iritat; to be out of ~ with smb., to have no ~ with smb. a nu avea răbdare cu cin eva. 2. pasenţă (joc de cărţi); to play ~ a face pasenţe. 3. (bot.) ştevie de grădină (Rume ientia). patience dock [~ dok] s. v. p a t i e n c e (3). patient ['pci/ant] I. adj. 1. răbdător; stăruitor, perseverent; he is ~ under adversity suportă cu resemnare n enorocirile. 2. care se pretează, pasibil; the facts are ~ of various interpretati ons faptele se pretează la diferite interpretări. II. s. pacient, bolnav. patina['pa stinol s. patină (pe bronz etc.). patinated ['pastincitid] adj. cu patină. patio ['p uitiou, 'pci/iou] s. (span.) patio, curte interioară. patois ['pastwa:, -wo:, -pat wa si pronunţia franceza] s. (fr.) grai; dialect. Pat Malone ['past mo'loun] s. (a ustr. si.) on one's ~ pe cont propriu. patness ['pastnis] s. oportunitate, carac ter potrivit. patresfamilias ['pcitozfo'miliass] pl. de la p a t e r f a m i 1 i a s. patriarch ['pcitriu:k] s. patriarh; capul unei ginte san al comunităţii. patri archal [ipeitri'ci:kal] adj. patriarhal. patriarchally ]-i] adv. patriarhal; ca (un) patriarh. patriarchate ['peitriu:kit, -keit] s. patriarhat. " patriarchy [' pcitriu:ki] s. 1. patriarhat (sistem de guvernare). 2. patriarhie. patrician [po 'trijan] s. 1. (ist.) patrician. 2. patrician, aristocrat. II. adj. de patrician ; de aristocrat. patriciate [po'trijiit, -Jieit] s. patriciat. patricidal [ipast ri'saidal] adj. v. p a r r i c i d a l . patricide l'pastrisaid, 'peitri-] s. pa ricid. patrilineal [ipeitri'liniol, ■pastri-] adj. pe linie paternă. patrilinear [•pci tri'linio', ipastri-1 adj. v. p a t r i l i n e a l . patrimonial [ipastri'mouni ol] adj. patrimonial, moştenit. patrimony ['patrimonii s. 1. patrimoniu, avere mob ilă moştenită. 2. moştenire. patriot ['peitriot. 'past-J s. patriot. patriotic [.pastri' otik, rar ipcit-] adj. patriotic. patriotically [-oii] adv. patriotic. patriotis m ['pastriotizam, rar 'peit-] s. patriotism. patristic [po'tristik] adj. patrist ic, al Părinţilor Bisericii. patro ['pastrou] s. (canad.) club de tineret. patrol [p o'troul] I. s. 1. (mii.) patrulă. 2. patrulare, inspecţie, rond; raită; on ~de rond; în inspecţie. II. vb. A. tr. a patrula; a inspecta. B. intr. a patrula; a face de ron d, a fi de rond. patrol bomber [~ibomor] s. (flv.) bombardier maritim de recunoaşt ere (cu rază mare de acţiune). patrolling [po'troulirj] s. patrulare. patrolman [po' troulmasn], pl. patrolmen [~men[ s. (amer.) poliţist. patrol wagon [~ .wasgon] s.



 (amer.) dubă. patron ['peitran. 'past-] s. 1. protector, ocrotitor, patron, şef. 2. (rel.) patron. 3. (corn.) client permanent. 4. vizitator (al unni teatru). 5. (b is.) cel care are dreptul de a conferi o dregătorie. patronage ['pastranid3, rar ' peit-] s. 1. patronaj, protecţie, ocrotire; sponsorizare. 2. condescendenţă, îngăduinţă. 3. orn.) sprijinirea unui magazin (tie catre clientela). 4. dreptul de a conferi o dregătorie bisericească. patronal [po'trounal, pas't-] adj. (despre o sărbătoare etc.) p atronal. patroness ['peitranis, 'past-, -nes] s. protectoare etc. (v. p a t r o n). patronize ['pastronaiz, 'pei-j vb. tr. 1. a patrona, a sprijini, a ocroti. 2 . a trata cu condescendenţă; a lua de sus. 3. a fi client sau vizitator regulat (al unei instituţii). patronizer |-or] s. protector.



 687 peaceableness



pawnbroker ['pD:n'broukar] s. proprietarul unei casc de amanet; at the ~'s la cămăta r, patronizing [-in] adj. protector; de condescendenţă. la muntele de pictate. patro nizingly [-irjli] adv. (cu un aer) protector. pawnee [p3:'ni:,'-'-] s. amanetato r. patronymic [ipaetrp'nirnik] I. adj. 1. (despre nume) patronimic, al tatălui sau al strămoşului. 2. (despre sufixe sau prefixe) patronimic, care arată originea (eA\ M ac-, O'-, pawnshop ['p;>:n Jbp] s. casă de amanet, munte de pietate. pax [pasks] ( lat.) I. s. 1. pace. 2. (bis.) crucifix (care se sărută în timpul slujbei). 3. (bis.) -son). II. s. patronimic, nume derivat din cel al tatălui sau al strămoşului. sărutul păci i (în timpul slujbei). II. inter/, (si. scol.) linişte! patsy ['pEEtsi] s. (amer. si .) 1. ţap ispăşitor. 2. fraier; nătăflcţ. pay1 [pei] I. s. plată; salariu; onorariu; indemn e; diurnă; soldă; leave ~ soldă de patten ['pastn] s. 1. sandala de lemn (fixată pe un i nel de fier şi întrebuinţată ca galoş). concediu; unemployed ~ajutor de şomaj; to draw one' ~ a-şi lua banii; a încasa banii; 2. (constr.) postament / baza unei coloane; fundaţi e în elevaţie. 3. (ferov.) talpa şinei. patter1 ['pasta1"] I. vb. A. tr. a mormăi, a bălmăj . B. in/r. a vorbi cu volubilitate, a nu-i holidays with ~ concediu plătit; to be în smb.'s ~ a fi în solda cuiva; to have / to keep sta gura, a-i umbla gura ca o moa ră neferecată; a trăncăni, a sporovăi, a flecari. II. s. smb. in one's ~ a ţine pe cineva p cheltuiala sa; a ţine (trupe etc.) în solda sa, a ţine 1. limbaj convenţional; jargon. 2. cuvinte pronunţate cu volubilitate. 3. (fam.) cuvintele trupe de mercenari. II. vb. past şi part. trec. paid [peid] A. tr. 1. a plăti; (fam.) what's to ~? cât ceri? cât vrei? cât e de plată?; to ~ in advance a plăti înainte / cu anticipaţie. unui cântec. 4 fam.) trăncăneală, flecăreală. patter2 vb. A. tr. a împroşca / a stropi cu. B. intr. 1. (de e ploaie) a bate, a cădea. 2. a plăti (un slujitor); a plăti solda (trupelor); a retri bui (un funcţionar); we are paid 2. (despre im copil) a umbla cu paşi repezi .şi mărunţi. II. s. 1. răpăitul / zgomotul ploii. on Mondays primim banii lunea. 3. a plăti, a achi ta (o datorie, o amendă etc.). 4. a cinsti; a prezenta (omagii etc.); to ~ honour to smb. a cinsti pe cineva. 5. a face (o vizită). 2. (zgomot de) paşi mărunţi. pattern [ 'paeten] I. s. 1. model, exemplu (şijig.); şablon; mostră. 2. aşezare (a unei 6. a fi în i nteresul (cuiva); it will ~you to c interesul tău să, e spre binele tău să; it will regi uni). 3. formă, sistemă; tipar; to take a ~of a lua tiparul (cu gen.). 4. desen (pe stofă not ~ me n-am să mă aleg cu nimic din asta, nu voi avea nici un avantaj / profit din asta. etc.). 5. stil, gen, caracter. 6. cupon. 7. (tehn.) şablon, calibru; te xtură; schemă. II. vb. 7. (fig.) to ~ smb. back for a plăti cuiva cu aceeaşi monedă (pentr u); to ~back a restitui tr. 1. (after, upon) a modela, a copia (după). 2. a orname nta cu desen. (un împrumut etc.). 8. to ~ off a) a plăti integral, a achita (o dator ie etc.); b) a concedia (cu achitarea drepturilor băneşti), a-i face (cuiva) lichida rea; c) a mitui. 9. (fam.) to ~ pattern designer [~ diizaina1"] s. desenator de modele. up a plăti (vrând-ne vrând). B. inrr. 1. a plăti. 2- a aduce venit / profit, a p rezenta avantaj; pattern dowel [~ -dausl] s. (tehn.) diblu de model. 1 business that does not ~ afacere care nu rentează; it doesn't ~ nu merită, nu rentează. pattern maker [~ imeika "] s. (tehn.) modeller. pay2 vb. tr. (/war.) a cătrăni, a unge cu c atran etc., a smoli. pattern plate [~ pleit] s. (metal.) placă de model. payable [ 'peiablj adj. 1. plătibil, carc se plăteşte; (com.) to make a draft ~ a domicilia patt ern shop [~ Jbp] s. atelier de modelaj / de modele. o trată. 2. (despre o mină etc.) rentabil, producitv. 3. (rar) care poate fi plătit. pattrass ['paHrass] s.v. p a t e r a . patty ['pa3ti] s. pateu; plăcintă. pay award ['pei a'word] s. indexare a s alariilor. pay bargaining [~ 'ba:ginin] s. negociere a salariilor. patty pan [~ pa?n] s. formă pentru pateuri. pay bill ['pei bil] s.v. p a y - s h e e t . paucit y l'po:siti] s. număr mic, cantitate mică; raritate. pay boost [~ bu:st] s. (fam.) s por de salariu. paulin ['po:lin] s. prelată. T pay box [~ boks] s. casierie; casă; g hişeu. Paul Jones ['po:l d30unz] ş. daus de societate în cadrul căruia partenerii se sch imbă pay-day [--dci] s. zi de plată / de salariu. foarte des. paulo-post-future [-po :l3ipoust'fju:t/3J s. 1. (gram.) viitorul anterior, viitorul. 2. (glumeţ) pay desk [~ desk] s. v. p a y b o x . viitorul imediat. pay-dirt [~da:t] s. (mineral.) a luviune exploatabilă. Paul Pry ['po:l 'prai] ş. persoană care vrea să le ştie pe toate. pa yee [pci'i:] s. (com.) beneficiar, persoană care primeşte banii. payer ['pei3r] s. p



 lătitor, platnic. paunch ['pD:nt/, amer. şi pa:nt/J I. s. 1. burtă (mare), pântece. 2. ( zoo!.) primul stomac (al rumegătoarelor). II. vb. tr. a scoate măruntaiele (cu gen.) , a spinteca. paying [pciirj] adj. rentabil,profitabil. paying capacity [~ ksipa jsiti] s. posibilităţi de plată. paunchy ['po.nt/i, amer. si 'pain-j adj. burtos. payi ng guest [~ 'gest] s. persoană care stă în pensiune. pauper ['pD:p3r] s. 1. sărac, nevoi aş. 2. (fam.) cerşetor. pay list ['pei list] s. listă de plata; stat de plată. pauperdom ['po:pod3m] s.l.v. p a u p e r i s m . 2. (colectiv) săracii, nevoiaşii. payload [' peiloud] s. 1. încărcătură utilă / rentabilă. 2. încărcătură plătită sau comercială. pauper m] s. sărăcie, pauperitatc, pauperism. pauperization ['po:p3rai'zciJbn, -i'z] s. 1. pauperizare, sărăcire, reducere la sapă de paymaster ['peLma:st3r] ş. 1. casier. 2. coma nditar, finanţator; investitor. lemn. 2. încurajarea populaţiei de a se bizui pe asist enţa publică. Paymaster General [~ 'd^en^r^l] casier general. pauperize ['poiparaiz] vb. tr. a pauperiza, a sărăci, a aduce la sapă de lemn. paymastership ['pei.mu:st9fip ] s. funcţie de casier. pause [po:z] I. s. 1. pauza; întrerupere; oprire; interval; răstimp; to make a ~ a face payment ['peimant] s. 1. plată; vărsare, vărsământ; sold, saldo ~ o f a bill plata unei (o) pauză; to give ~ to smb. a face pe cineva să şovăie / să ezit e; a-i tăia cuiva avântul cambii; without ~ de bună voie, benevol, în mod dezinteresat; to pass an account for / elanul. 2. (metr.) pauză, cezură. 3. (muz.) pauză; to make a ~ on a note a ţine o notă. ~ a ordonanţa un stat de plată; ~ of accounts lichidarea cont urilor; to present a cheque 4. (teatru) pauză, antract. 5. (jxdigr.) semn de suspe nsiune, liniuţă. II. vb. intr. 1. a face for ~ a prezenta un cec la încasare; presentm ent for ~ prezentare la plată; ~ in advance, o pauză, a zăbovi, a se opri un moment; t o ~at every shop-window a zăbovi pe la toate anticipated ~ plata înainte; to make / to effect a ~ a efectua o plată; ~ "received" vitrinele; to ~ on a word a zăbovi asu pra unui cuvânt. 2. a şovăi, a ezita, a avea ezitări „achitat", „plătit"; day of ~ zi de pl term of ~ termen de plata. 2. plată, răsplată, / şovăieli. recompensă, remuneraţie; as ~ fo our services drept răsplată pentru serviciile dumitale. pave [pciv] vb. tr. a pava; a pardosi; (fig.) to ~ the way for / to a pregăti / a netezi paynim ['peinim] (înv.) I. s. păgân. II. adj. (de) păgân, păgânesc. calea, a croi drumul (cu dar.). payoff ['pei ^ :)fj ş. 1. plată, achitare. 2. zi de leafă / de plată. 3. (fam.) consecinţă; pavement ['pei mant] s. 1. pavaj, caldarâm; îmbrăcăminte rutieră. 2. trotuar; the outside rezultat. 4. av antaj, beneficiu, profit. 5. (fam.) mită. pay office ['pei olîs] s. casierie, casă, gh işeu. of the ~ marginea trotuarului; (fam.) to be on the ~ a fi fără adăpost / pe drumur i. 3. (amer.) pay-out [~'aut] ş. plată, plătire, soldarea contului. şosea. 4. (mine) cul cuş, vatră, talpă. pavement artist [~ ia:tist] s. pictor de stradă (care desenează cu cret a pe trotuar, primind pay-packet Hpaskit] s. plic cu bani, salariu. bani de la t recători). pay-phone [~foun] $. telefon public. paver ['peivar] s. 1. caldarâmgiu; t urnător de beton. 2. (fig.) persoană care pregăteşte pay-roll [~roul] s. (amer.) v. p a y - s h e e t . calea. 3. pavea, piatră de pavaj. 4. (constr.) v. p a v i n g b e e 11 c. 5. (constr.) betonieră. pay-sheet [~/i:t] ş. stat de plată / de salarii. pavil ion [pa'vilian] I. s. 1. cort; şatră. 2. pavilion. 3. baracă demontabilă. II. vb. tr. pa y-station [~.stei/pn] s. (amer.) telefon public. 1. a adăposti sub un cort etc.; a servi drept şatră (cuiva). 2. a prevedea eu pavilioane etc. pea [pi:] s. 1- (biol.) mazăre (Pisum sativum); green ~s mazăre verde; split ~s mazăre curăţată; to be as like as wo ~s a se asemăna ca doua picături de apă. 2. (amer.) v. paving ['peivinj s. 1. pavar e, pavaj. 2. pavele, pietre de pavaj. pea coal. paving beetle [~>bi:tl] s. mai, bătător, piletă. peace [pi:s] s. 1. pace; bună înţelegere; to make (one's) ~ with smb. a fa e pace / paving block [~ bbkj s. v. p a v i n g s t o n e . f a se împăca cu cineva; to keep the ~ between two persons a face (ca) două persoane paving breaker [~ibre ik3 ] s. (constr.) ciocan pneumatic (pentru demolări). să trăiască în pace; to live in ~/ to be at ~ with all men a trăi în linişte şi bună înţelegere paving-stone [-stoun] s. piatr pavaj, pavea. cu toată lumea; ~ with honour pace onorabilă; (jig.) bird of ~porumbel ul păcii; breach paviour ['peivia1"] s. (rar) v. p a v e r (1). of (the) ~ încălcare / nerespectare a păcii. 2. pace; ordine; linişte; public ~, ~ and order Pavlovian ref lex [pasv'louvianirirflcks] adj. (fiziol.) reflex condiţionat. ordine publica, lin işte şi ordine; to keep the ~ a nu tulbura ordinea publică; a veghea Ia pavonine ['psv anain] adj. de păun; ca de păun. paw1 [pv.] I. s. 1. labă. 2. (fam.) labă, mână. 3. scris. I. vb. tr. 1. a pune laba pe; păstrarea / respectarea ordinii publice; to break / to disturb the ~ a tulbura / a viola / a zgâria cu laba. 2. a bate cu copita; a tr opăi pe; to ~ the ground a juca pe loc. 3. (fam.) a nu respecta ordinea publică; a t



 ulbura liniştea cetăţenilor (făcând tapaj noaptea); breach of (the) ~ tulburare / încălcare ordinii publice; 3. pace; linişte; calm; ~ of the mind / a pipăi. soul, inward ~ lin işte a cugetului / a sufletului, linişte lăuntrică; my conscience is at ~ paw2 (amer. fa m.) babacu(l), bătrânu(I). am cugetul împăcat, am conştiinţa împăcată / liniştită / curată; p in ~ poţi pawkiness ['po;kinis] s. (scot.) şiretenie, viclenie. să dormi liniştit; to leave smb. in ~ a nu tulbura pe cineva; a lăsa pe cineva în pace, a da pawky ['pD:ki ] adj. (scot.) 1. şiret, viclean. 2. poznaş, hazliu. pawl [po:\] l.s. l.(ţehn.)cliehet , declic, închizător, clapă, clanţă. 2. (mar.) castanietă, pace cuiva; to give smb. no ~, t give neither ~ nor rest to smb. a nu lăsa pe cineva clichetul discului cabestanul ui. II. vb. tr. 1. a opri cu ajutorul piedicii. 2. (mar.) a fixa în pace, a nu da pace / linişte cuiva, a sâcâi / a bate la cap pe cineva; ~ be with you! pace ţie (şi sufle tului tău)! ~ to his memory / soul! odihnească în pace! to hold one's cu castanieta. ~ a tăcea (chitic / molcom), a-şi ţine gura; a păstra tăcerea / liniştea. pawn1 [po.n] ş. (ş ion (şi fig.). pawn2 I. s. amanet, gaj, zălog; in / at ~ amanetat. II. vb. tr. a ama neta, a pune în gaj; peaceable ['pi:sabl] adj. paşnic, liniştit; iubitor de pace. to ~ one's worda-şi da cuvântul; to ~ one's life a garanta cu viaţa, a-şi pune jos capul. pe aceableness [-nis] s. caracter împăciuitor, pacific.



 peaceably 688



pearl-ash ['pa:! a;/] s. v. p o t a s h. peaceably |-i] adv. împăciuitor. pearl-barl ey [~iba:li] s. arpacaş. peace breaker ['pi:s ,breikar] s. tulburător al liniştii publ ice. peaceful ]'pi:sfnl] adj. paşnic, liniştit. pearl-bearing [/-ibesrirj] adj. cu p erlă; ~ oyster stridie cu perlă. pearl button [~ ibAtn] s. nasture de sidef. peacefu lly [-i] adv. paşnic; liniştit; împăciuitor. pearl disease [~ dirzi:z] s. (vet.) tubercu loza taurinelor. peacefulness [-nis] s. pace, linişte. pearl-diver [~idaivar] s. p escuitor de perle. peaceless ['pitslis] adj. neliniştit, tulburat. pearl-diving [~ .daivirj] s. pescuitul perlelor, pescuitul scoicilor cu mărgăritare. peace lover ['p i:s rlAvarj s. iubitor de pace. pearled [pa:ld] adj. perlat; sidefiu. peace-lovi ng [~ilAvirj] aay. iubitor de pace. pearler ['pads'] s. 1. (mar.) barcă a pescuito rilor de perle. 2. pescuitor de perle. peacemaker [~imeikar[ s. 1. împăciuitor, paci ficator; făcător de pace. 2. (glumei) pearl essence ['pa:l .esns] s. sidef. revolver . 3. (glumeţ) vas de război. pearl-fisher ['pad ifijar] s. pescuitor de perle. peace -offering [-.ofarirj] s. 1. dar de împăciuire / împăcare. 2. (bibi.) jertfă de ispăşire. r rl-fishery [~ifi/ari] s. 1. pescuitul perlelor. 2. crescătorie de stridii cu perle . peace officer [~ ofisa ] s. poliţist. pearl-fishing [~ifi/irj] s. v. p e a r l d i v i n g . peace-pipe [~paip] s. pipa păcii. pearl grass [~ grous] s. (bot.) 1 . mărgică (Melica nutans). 2. tremurătoare (Briza). peace time ['pi:s taimj s. timp de pace. pcarl-grey [~'grei] adj', s. gri-perl, cenuşiu. peace-time strength [~ istr erjO] s. (/nil.) efectivul armatei în timp de pace. 1 pearliness ]'pa:linis] s. 1. ten sidefiu / sidefat. 2. culoarea sidefului. peach [pi:tf] s. 1. (bot.) piersi c (Primus persica). 2. (bot.) piersică. 3. (amer. fam.) pearling ]'pa:lin] s. pesc uitul perlelor sau al scoicilor de mărgăritar. frumuseţe, mândrele, bogăţie, clasa întâi. 4 neral.) dorită. pearlite ]'pa:lait] s. (mineral.) perlit. peach2 vb. inir. (si.) ţo ~ on / upon / against a denunţa, a pârî («« complice). pearlized ['padaizd] adj. perlat, s idefat. ■ -..-■■■ peach brandy ['pi:tf ibnendi] s. rachiu de piersici. pearl oil ['pad a il] s. (chim.) acetat de izoamil. peachery ['piitjsri] s. livadă de piersici. r pe arl oyster [~ oista ] s. (zool.) stridie care produce perle, scoică de mărgăritar (Pin ctada pea-chick ['pktjlk] s. pui de păun. ■ — sau Avicula tnargaritifera). peach tree ['pi:t/ tril] s. v. p e a c h 1 (1). pearl powder [~ ipaiidar] s. cosmetic folos it pentru albirea pielii. peachy fpi:tjî] adj. 1. ca piersica; ca de piersică. 2. (s l.) plăcut; minunat, straşnic, grozav. pearl sago [~ iscigou] s. sagu. pea coal ['pi : koul] s. cărbune mărunt / gris /boabe. pearl-shell [~/el] s. scoică de mărgăritar. pea c oat [~ kout] s. (mar.) haină de postav scurtă. pearl spar [~ spa:rJ s. (mineral.) sp at perlat, dolomit (ars). peacock [~kok[ I. s. (omit.) păun (Pavo cristatus); (as) proud as a ~ ţanţoş ca un pearl stone [~ stoun] s. v. p e r 1 i t e. păun, mândru / îngâmf de nu-şi mai încape în piele. II. vb. A. intr. 1. a se plimba ţanţoş. pearl type [~ taip] s v. p e a r 1 (1,3). 2. (austr. sl.) a dobândi terenurile cele mai bune dintr-o re giune. B. tr. to ~ it v. II, A-, pearlweed ['pa:lwi:d] s. (bot.) grăsătoare (Sagina) . C. refl. a se umfla în pene, a fi îngâmfat. pearl-white ['padwait] I. adj. de o albe aţă imaculată. II. s. 1. alb imaculat / ca perla peacockery [~kakari] s. poză; îngâmfare; p radă. / ca zăpada. 2. fard / cosmetic alb. peafowl [~faul] s. (omit.) păun. pearlwort |'pa:lwa(:)t] j . v . p e a r l w e e d . pea grit [~ grit] s. (drum) pietriş mărunt , mărgăritar. pearly J'padi] I. adj. 1. ca perla, a mărgăritarul; ca sideful, sidefiu, s idefat. 2. împodobit pea-head ['pi:hed] s. (fam.) găgăuţă, cap-sec. cu sau bogat în perle. I. s. 1. pl. nasturi de sidef. 2. pl. (Jam.) unifonnă de paradă (garnisită peahen [~'h en,'--] s. (omit.) păunită. cu nasturi de sidef) a zarzavagiilor ambulanţi (in Anglia) . pea-jacket [~.d3a;kitj s. v. p e a c o a t. pearmain ['peamein] s. specie de măr . peak1 [pi:k] I. s. 1. pisc, cuhne, creastă, creştet; the highest ~s culmile cele m ai înalte. pear-shaped ['pea-jeipt] adj. în formă de pară, piriform. 2. cozoroc; rear ~ apărătoare de ceafă. 3. cioc (de pasăre, ancoră, sa de bicicletă etc.). pear switch ['pea s it/] s. (electr.) (întrerupător în formă de) pară. 4. vârf, ascuţiş (de barbă, acoperiş etc ar.) vârf de pic. II. adj. record; maxim; peart [piat] adj. (amer. fam.) bine disp us, vesel, vioi; ager, rapid. ~ year an record; ~ hours ore de aglomeraţie maximă. 2 pear-tree ['peatri:] s. (bot.) păr (Pyrus sp.). peak I. vb. intr. 1. a slăbi, a se ofili..2. a arăta slab sau slăbit san bolnăvicios. II. s. peasant ['pczpnt] I. s. ţăran; să



 ean; ţărancă, săteancă; Peasants' Revolt Răscoala slăbire; ofilire. 1 1 ţăranilor (in Angli ). II. aay. al ţăranului, ţărănesc; rustic; de la ţară; rural. peaked [pi:kt] adj. (prevăzu pisc(uri) etc. (v. p c a k ). 2 peasantess ['pezantis] s. ţărancă, săteancă, femeie de la ţară. peaked adj. (fam.) slab (la înfăţişare), tras; ofilit; bolnăvicios. peak-hour ['pi:k ar] s. oră de vârf. peasant-like ['pezantlaik] adj. ţărănesc; de ţăran; grosolan. 2 pcakish pi:kif[ adj. v. p e a k e d . peasant property holding [~ 'propati ihouldirj] s. proprietate ţărănească. peasant proprietor [~ pra,praiatar] s. ţăran înstărit, proprietar ol. peak line ['pi:k lain] s. (mar.) saulă de pavilion de la pic. peak-load [~loud ] s. (telm.) sarcină maximă sa» de vârf. peasantry ['pezantri] s. ţărănime, ţărani. peasant ['pczpnt iwuman] s. ţărancă, săteancă, femeie de la ţară. peak shaving [~ ijeivirj] s. (tel nivelarea perioadelor de vârf. pease [pi:z] s. (înv.) mazăre. peak time [~ taimj s. 1 . moment de criză. 2. oră de vârf. pease blossom ['pi:z ibhsom] s. floare de mazăre. pea k value [~ .vadju:] s. valoare maximă. pease cod [~ kad] s. v. p e a p o d. peaky1 ['pi;ki| adj. 1. cu piscuri I creste; muntos. 2. cu vârf, terminându-se cu un vârf. 2 2 pease flour [~ .flaua'] s. făină de mazăre. peaky adj. v. p e a k e d . peal [pi:l] I. s. 1. zvon (de clopote). 2. bubuit (oe tunet). 3. hohot (a"e ras). 4. ropot pease meal [~ mi:l ] s. v. p e a s e f l o u r . (de aplauze sau ploaie). 5. aco rd impresionant (de orgă). II. vb. A. tr. 1. a trage (clopotele) pease pudding [~ ■p udirj] s. budincă de mazăre. pea shell ['pi: /el] s. v. p e a p o d . tare. 2. (ades eori ~ o u t) a anunţa / a striga cu voce tare; a anunţa prin sunet de clopote; peashooter [~.fu:tar] s. puşcoace, puşcă cu aer comprimat (jucărie). to ~ a person's fame a ridica în slavă / a sui în slăvile cerului pe cineva, a cânta osanale cuiva. B. intr. 1. (despre clopote) a răsuna, a vui. 2. (despre tunet) a bubui. 3. (despre pea-soup [ ~'su:p] s. 1. supă de mazăre; pireu de mazăre. 2. (fam.) pâclă, ceaţă deasă râsete) a răsun . pea-souper [~i.su:par] s. (fam.) I. ceaţă galbenă şi deasă, pâclă groasă s-o tai cu cuţit ike ['piilaik] adj. ca mazărea, ca de mazăre. (mai ales la Londra). 2. (canad. peior ) canadian francofon. pean s. v. p a e a n. peanut ['pi:nAt[ I. s. 1. (bot.) alu nă-americană, arahidă (Arachis hypogaea); it's no pea-soup fog [~'su:p fag] s. v. p e a s o u p e r. more than a ~ to an elephant nici cât o pişcătură de purice / să pui pe o mă ea / negru pea-soupy [~ rsu:pi] adj. (fam. despre ceaţă) deasă şi galbenă, groasă s-o tai c cuţitul. sub unghie. 2. (sl. amer.) persoană meschină, om de nimic. II. adj. (sl. ame r.) mic, meschin, peat [pi:t] s. (mineral.) turbă; field of ~ turbăric; turf / sod / block of ~ bucată de mărunt, de nimic; ~ politician politician mărunt, trepăduş politic; ~ politics politică turbă; to dig / to cut ~ a extrage turbă. măruntă / meschină / de culis . peat-bog ['pi:tbag] s. turbăric. peat coal [~ koul] s. (mineral.) turbă. peanut bu tter [~ ibAtar] s. (gastr.) pastă de arahide prăjite. peat cutting [~ ikAtirj] s. ex tragerea / exploatarea turbei. peanut gallery [~ .gadari] s. (amer.) 1. (fam.) u ltimele rânduri ale galeriei (la teatru). peat digging [~ .digit]] s. v. p e a t c u t t i n g . 2. (si.) aprox. gura lumii. peat drag [~ drag] s. excavator / maşină de extras turbă. peanut oil [~ oil] s. untdelemn / ulei de arahide. peatery ['pi:t ari[ s. turbăric, exploatare de turbă. pea ore [pi; o:'] s. (mineral.) limonit. pea pod [~ pad] s. păstaie de mazăre. peat hagg |'pi:t haig] s. (scot.) turbăric părăsită sau s cătuită. pea time ['pi taim] s. (amer.) viaţă; the last of ~ ultima etapă; sfârşitul vieţii past peapod ['pi:pad[ s. (amer.) tip de barcă mică (folosită la prinsul homarilor). r viaţa s-a sfârşit. pear [psa ] s.(bot.) 1.pară.2.v. p e a r - t r e e . pearl [pa:l] I. s. 1. mărgăritar, perlă; to cast ~s before swine a arunca mărgăritare peatland ['pkthend] s. (geol.) turbărie. înaintea porcilor; a strica orzul pe gâşte; mother-of-~ sidef; see d ~ perlă de cultură. peatman ['pi:tman], pl. peatmen s. lucrător la o turbăric. 2. bob( iţă). 3. (poligr.) perlă, corp de literă de cinci puncte. 4. (fig.) perlă, mărgăritar, peat or ['pi:t muar] s. v. p e a t - b o g. nestemată, odor, lucru preţios. 5. mărgăritar/ bo b de rouă. 6. lacrimă. 7. dinte alb. 8. inel peat-moss [~'mas,'--] s. 1. (bot.) muşchi de turbă (Sphagnum). 2. v.. p e a t - b o g. de dantelă. II. vb. A. tr. 1. a acoper i cu picături, a broboni; ~ed with dew înrourat. 2. a face peat-reek [~ri:k] s. 1. f umul unui foc de turbă. 2. whisky distilat la foc de turbă (care asemănător unei perle; a da (cu dat.) lustrul perlei. 3. a face să strălucească. 4. a decortica păstrează mirosul de fum). (orzul), a transforma în arpacaş. B. intr. 1. a pescui perle. 2. a se brob oni de rouă, a se peat scheme [~ ski:m] s. proiect / plan pentru valorificarea tur bei. înroura. III. adj. de perlă; de sidef. peat spade [~ speid] s. sapă de exploatat turbă.



 689 pedicure



peat worker [~.wa:kor] ş. lucrător la o turbărie, peaty ['pi:ti] adj. 1. de turbă; ca tu rba. 2. bogat în turbă, turbos. 3. cu miros de / mirosind a turbă. peavey ['pi:vi:] s. cange; ţapină. pebble ['pebl] I. ş. 1. pietricică (mai ales de pe malul apelor); you ar e not the only ~ on the beach doar n-oi fi singur pe lume, nu-i doar un câine scur t de coadă. 2. pl. prund(iş), pietriş; galeţi. 3. (geol.) bolovan de piatră rotunjit. 4. ( mineral.) cremene; silex; cristal de stâncă; agată. 5. (fiz.) (lentilă din) cristal de s tâncă. 6. (pielărie) marochinaj. II. vb. tr. 1. a bate cu pietre. 2. a pava cu pietre mărunte. 3. a prelucra (pielea etc.) facând-o zgrunţuroasă. pebble armour [~ io:mor] s. (geol.) pavaj deşertic. pebble beach [~ bi:t/] s. plajă cu prundiş. pebbled ['pebld] a df cu prundiş etc. (v. p e b b 1 c). pebbledash ['pcbldasf] s. (constr.) tencuit c u mortar de prundiş; to give a ~ finish to a wall a tencui cu mortar de prundiş. peb bledashed [~daejt] adj. (constr.) tencuit cu mortar de prundiş. pebbledashing [-.d ^e/irj] s. (constr.) tencuire cu mortar de prundiş. pebbled paper ['pcbld >peipor] s. hârtie zgrunţuroasă. pebble leather ['pebl .lcoor] s. piele zgrunţuroasă / gofrată. peb le mill [-mil] s. 1. (ind.) moară cu bile. 2. (mine) concasor. pebble pavement Hpc ivmontj s. caldarâm / pavaj de calupuri. pebble powder [~tpaudor] s. pulbere cu fi rul mare / gros. pebblestone ['peblstoun] s. (drum) piatra-bolovani. pebbling [' peblirj] s. (telm.) gofrare a pielii, prelucrare a pielii pentru a o face zgrunţu r oasă. pebbly fpebali] adf 1. acoperit / aşternut cu pietriş; prunduit. 2. (fiz.) grăunţos, granulos. pecan [pi'kaen, amer. şi -'ka:n] s. (bot.) pecan (Carya illinoensis). p eccability bpcko'biliti, -loti] ş. înclinare spre păcat, păcătoşenie; probabilitate de a pă . peccable ['pckabl] adf păcătos, supus păcatului. peccadillo [ipcka'dilou],pl. peccad illoes [~z] s. mică greşeală, vină uşoară, fleac. peccancy fpekansi] s. 1. păcătoşenie; păc păcat, greşeală; vinovăţie, vină, culpabilitate. peccant ['pekont] adf 1. păcătos; vinovat; s; imoral; culpabil (şi fig.); the ~string coarda care sună fals. 2. (med.) dureros, care provoacă durere; morbid; bolnăvicios; care aduce boală. pec(c)ary ['pekori] s. ( amer. zool.) pecari, specie de porc-mistreţ (Pecari angulatus, Dicotyles şi Tayassu pecari). peceavi [pc'ka:vi:, înv. -'keivai] (lat.) am greşit, am păcătuit; to cry ~ a fa ce mea culpa, a-şi recunoaşte vinovăţia. peck1 [pek] s. 1. baniţă mică, măsură de capacitat 091 1). 2. grămadă, mulţime, masă; to know / to have a ~ of troubles a avea o grămadă de ne azuri; to eat a ~ of salt with smb. a mânca mulţi ani pâine şi sare cu cineva, a trăi ani î delungaţi eu cineva. peck2 I- s. 1. ciupit(ură); lovitură eu ciocul; ciugulire. 2. (sl . glumeţ) sărutare, ţocăit; to give smb. a ~ a ţocăi pe cineva. 3. (sl.) haleală, mâncare, ; merinde, provizii. 4. (amer.) privire fugară. II. vb. A. tr. 1. a ciocăni, a da cu ciocul în. 2. a face, a scobi (o gaură) cu ciocul sau târnăcopul; the fruit has been ~e d fructele sunt ciupite; to ~ a hole in a ciupi; to ~ to death a omorî cu ciocul. 3. (şl. glumeţ) a săruta, a ţocăi. 4. a săpa cu lovituri dese de târnăcop. 5. (fam.) a mânc at / dc-abia atingând mânca rea, a ciuguli; a mânca cât o păsărică. 6. to ~ down a doborî ul; to ~ out a scoate cu ciocul (ochii etc.); to ~ up a) v. t o - d o w n; b) a culege cu ciocul (firimituri etc.). B. in/r. 1. (despre păsări) a ciuguli. 2. (fig., despre oameni) a ciuguli, a mânca puţin / de-abia atingând mâncarea, a mânca cât o păsăric o ~ at a) a lovi cu ciocul, a ciocăni; b) a ciuguli (dintr-o farfurie); to ~ at on e's dinner a mânca cât o păsărică / de-abia atingând mâncarea; c) (fam.) a tachina, a necăj pa; a critica (pe cineva). peck3 vb. (şl.) A. tr. a arunca, a azvârli (o piatră). B. i ntr. (at) a arunca cu pietre (în). pecker ['pekor] s. 1. (ornit.) pasăre care ciocan e (mai ales hi cuvinte compuse, ex. w o o d p e c k e r , ciocănitoare). 2. (sl.) cioc; nas. 3. (sl.) curaj; keep your ~ up fruntea SUS! nu-ţi pierde curajul! curaj ! nu te da bătut! 4. rnâncăcios, lacom. 5. (tehn.) cazma, hârleţ, sapă. 6. fruntaş. to pu .'s ~ up a supăra / a mânia / a înfuria pe cineva; a scoate pe cineva din sărite / pepen i / ţâţâni / fire. 7. (amer. vulg.) penis. sulă. peckhorn ['pekhom] s. (muz.) corn alt(o). peckish ['peki/] adj. (sl.) (cam) flămând, înfometat; to be / to feel ~ a-i fi foame, a-i chiorăi maţele de foame, a avea şoareci în burtă, a muri de foame, a simţi că i se lip stomacul de coaste. Pecksniff ['peksnifj ş. ipocrit, făţarnic, fariseu, tartuffc (după n umele unui personaj din "Martin Chuzzlewit" de Dickens). Pecksniiîery ['peksnifori ] s. făţărnicie, ipocrizie, fariseism. pectinate ['pcktineit] adj. 1. (bot.) crestat, dinţat. 2. (zool.) cu creastă. pectinated [-id] adj. v. p e c t i n a t e . pectinat



 ion [ipekti'nei/an] s. 1. (boţ.) crestături. 2. (zool.) creastă. pectoral ['pcktoral] I. adj. 1. (anat.) pectoral, referitor Ia piept; de piept, din piept. 2. (med.) pentru (bolile de) piept. 3. (bis.) purtat pe piept. 4, subiectiv, personal. înrâuri t de sentimente personale. II. s. 1. (anat.) muşchi pectoral. 2. (Uit.) aripioară pe ctorala. 3. (bis.) cruce marc de purtat pe piept. 4. (ist.) pectoral, platoşă. 5. (i sţ. bis.) pectoral, podoabă pentru piept. 6. (med.) sirop pectoral. pectoral arch [~ a:t/] ş. (anat., zool.) centura pectorală / superioară, pectoral fin [~ fin] s. (Uit.) aripioară pectorală, pectoral girdle [~ tgo:dlJ s.v. p e c t o r a l a r c h . pect ose ['pektous] s. (bot., citim.) pectoză.



peculate ['pckjuleit] vb. A. tr. a delapida, a-şi apropria (fonduri publice). B. i ntr. a defrauda stalul. peculation [-pekju'lei/an] s. delapidare, fraudă, defrauda re a statului. peculator ['pekjuleito1"] s. delapidator de fonduri publice, defr audator, funcţionar necinstit. peculiar [pi'kju:lior] I. adj. 1. care aparţine exclu siv, personal, propriu; my own ~ property averea mea personală. 2. specific, carac teristic. 3. particular, special, deosebit; a point of «interest un moment ce prez intă un interes deosebit. 4. curios, ciudat, excentric; he has ~ ways e un om ciud at / cu apucături ciudate. II. ş. 1. avere personală. 2. privilegiu special. 3. Peculi ar membru al unei secte religioase (v. P e c u l i a r P e o p 1 e). 4. (bis.) b iserică sau parohie sub altă jurisdicţie decât cea a dioeczei în care se află. peculiarity piikjurli'seriti] s. 1. particularitate; caracteristică, specific. 2. curiozitate, ciudăţenie. Peculiar People [pi'kjurb 'pi:pl] s. 1. (bib/.) poporul ales, evreii, n eamul lui Israel / Iehova. 2. sectă religioasă fără organizaţii bisericeşti. peculium [pi'k mliom, pe'k-] s. 1. (işt. Romei) proprietate acordată unui sclav, unui copil sau une i soţii. 2. proprietate / posesiune particulară / personală. pecuniarily [pi'kjumiaril i] adv. băneşte,finane iar mente, din punct de vedere bănesc / financiar, referitor la bani. pecuniary [pi'kjuniori] adf 1. pecuniar, bănesc, financiar. 2. (jur.) pasib il de amendă, care se pedepseşte cu amendă; a ~ offence un delict care se sancţionează cu amendă. ped [ped] 1. (prese, de la p c d a 1) pedală. 2. (prese, de la p e d e s t a l ) piedestal. pedagog ['pedagog] ş. v. p e d a g o g u e . pedagogic(al) [ipcdo' god3ik(al), -'gogi-, -rgoud3i-] adf pedagogic, referitor la învăţ㍠mânt. pedagogically [-a i] adv. 1. pedagogic. 2. prin sau după pedagogie. pedagogics [.pcda'godjiks, -'gog i-, -'goud3i-] s. pl. (construit cu sg.) pedagogie. pedagogism ['pedogod3izam, gogiz-] s. 1- caracteristicile / obiceiurile / credinţele unui pedagog (mai ales p edant). 2. situaţia de pedagog. pedagogue ['pedagog] s. (mai ales ironic) profesor (mai ales pedant), belfer. pedagoguisrn ['pedogogizam] s. v. p e d a g o g i s m . pedagogy ['pedagogi, -god3i, -goud3i] s. 1. pedagogie. 2. arta predării. 3. pr ofesiunea didactică. pedal ['pedll I. adj. 1. (anat., zool.) al piciorului. 2. (mu z.) cu pedală. II. s. pedală. III. vb. A. tr. a apăsa pe pedală (la orgă, bicicletă). B. bi r. 1. a pedala; (fam.) a merge cu bicicleta. 2. (muz.) a apăsa pe pedală, a pune ped ala. pedal curve [~ ko:v] s. podară. pedal note [~ nouţ] s. (muz-) notă susţinută de pedală pedalo ['pedolou] s. hidrobicicletă. pedal point [~ point] ş. v. p e d a l n o t e . pedal pushers [~


 onilor. pediatric [ipi:di'a3trik] adj. (med.) de pediatrie, referitor la îngrijire a copiilor. pediatrician [.pi:dio'tri/an, amer. şi ipcdio-] ş. pediatru. pediatrics [.pi:di'setriks] s. pl. (construit cu sg.) pediatric, medicină infantilă. pediatrist [ipi:di'setrist] s. pediatru, doctor de copii. pedicel ['pcdisal] s. (bot.) ped icel, peduncul. pedicellar [.pedi'selor] adj. (bot.) ca un / referitor la pedice l / peduncul. pedicellate ['pedisalit] adf (bot.) cu pedicel. pedicle ['pcdikl] s. v. p e d i c e l . pedicular [pi'dikjutar] adj. 1. (entom.) referitor la sau de păduche. 2. păduchios; infestat / plin de păduchi. pedicuîate Ipi'dikjulit] (Uit.) I. adj. (desprepeşti) cu aripioarele pectorale prinse într-un soi de braţ. II. s. peşte di n acest grup. pediculosis [pc-dikju'lousis] s. infestare cu păduchi. pediculous [p c'dikjulos] adj. v. p c d i c u 1 a r. pedicure ['pcdikjuar, -kjoor] s. 1. chiro pod. 2. chiropodie. 3. pedichiură.



 pediform 690



pediform ]'pedifo:m] adj. în formă de picior. pedigree ['pedigri:] I. s. 1. arbore g enealogic, genealogie. 2. obârşie, origine. 3. pedigriu. 4. (lingv.) etimologie, der ivaţie (a cuvântului). II. adj. (despre vile) de rasă, de prăsilă, de reproducţie. pedigree ['pedigriid] adj. 1. (despre vite) de prăsilă / de reproducţie. 2. (despre animale) d e rasă; ~ dog câine de rasă cu genealogie cunoscută. pediment ['pedimont] s. 1. (arhit.) fronton. 2. (geol.) pediment. pedimental [ipcdi'mentl] adj. (arhit.) 1. de sau referitor la un fronton. 2. în formă de fronton. pedimented ['pedimentid, -man-] adj . (arhit.) cu fronton. pedlar ['pedis'] s. 1. negustor ambulant, colportor, marc hitan. 2. colportor, cel care umblă cu vorbe, bârfitor, gură rea, gură de petice; ~ of g ossip gură-spartă sau rea. -0- ~'s French jargonul hoţilor. pedlary ['pedbri] s. 1. co merţ ambulant de mărunţişuri, marchitănie, colportaj. 2. mărunţişuri, marfa negustorului am t. pedobaptism [ipirfs'basptizsm, -don'b-] s. (bis.) botezul copiilor. pedodonti a [.pi:dou'don/b] s. (med.) îngrijire a dinţilor la copii. pedodontics [


 tă / de acelaşi rang cu. peer2 vb. intr. 1. (at; into; through) a privi atent, cerce tător (la; în; prin); a cerceta / a iscodi / a străpunge cu privirea (cu ac). 2. (desp re soare) a miji, a se ivi, a se zări. peerage ['piarid3J s. 1. pairii, nobilimea, aristocraţia. 2. demnitatea de pair; titlu de nobleţe; to raise to the ~ a înnobila; a da titlul de pair (cuiva). 3. almanahul aristocraţiei, arhondologia. peeress ['p bris] s. soţia unui pair sau lord, lady. peerless ['pblisj aay. neasemuit, fără seamăn; incomparabil, unic, inegalabil, fără rival. peerlessness [-nis] s. superioritate inc ontestabilă. peeve [pi:v] (fig.) I. vb. A. tr. a enerva, a mânia, a supăra. B. intr. a se enerva, a se mânia, a se supăra. II. s. necaz, supărare; lucru neplăcut / enervant. peeved [-d] adj. (sl.) arţăgos, cu capsa pusă, cu fundul în sus, ţâfnos, şucărit.



peevish ['pi:vi/j adj. 1. arţăgos, ţâfnos, cu toane. 2. prost dispus. 3. (rar, în înjurătur al dracului, al naibii. peevishness [-nis] s. 1. fire arţăgoasă, fel de a fi arţăgos, arţag ţâfnă. 2. toane, capricii, bombăneală. pee-wee ['pi:wi:] s. (fam.) 1. stârpitură. 2. fleac imic, nici cât să pui pe o măsea. peewit ['pi:wit| s. v. p e w i t. peg [peg] I. s. 1. cui; ţăruş, piron, bulon. 2. cuier. 3. cârlig (si de rufe). 4. cep. 5. (muz.) cui (ae v ioară). 6. (sl.) băutură; coniac cu sifon; to mix oneself a stiff ~ a-si face tin grog tare. 7. spiţă; fuscel (la o scară). 8. vârf de titirez etc. 9. (fam.) picior, popic, ţur loi; not to stir a ~ a nu mişca nici un deget (jtg.) a ~ to hang a thing on un pre text, o temă (pentru un discurs etc.); to take smb. down a ~ or two a pune pe cine va la locul lui; a mai tăia unghiile cuiva; a-i da cuiva peste nas; a-i turna cuiv a puţină apă în vin; to come down a ~ a coborî tonul, a o lăsa mai moale; a round ~in a squ re hole unom nepotrivit pentru postul pe care îl ocupă sau pentru treaba pe care tre buie să o facă; to buy (clothes) off the ~ a cumpăra îmbrăcăminte de gata; (mil., sl.) to p t smb. on the ~ a raporta pe cineva la comandant. 10. the Peg (canad. sl.) oraşul Winnipeg. II. vb. A. tr. 1. (si to ~ down / in / out) a prinde în cuie; a fixa, a ţi ntui, a pironi (cu un ţăruş etc.) 2. (com.) a menţine (preţul acţiunilor) cumpărând sau vân ~the market/ the exchange a menţine piaţa fermă, a stabiliza piaţa. 3. (mii. fam.) a acu za de un delict (wiai ales la pasiv). 4. to ~ down a) a ţintui, a fixa; b) (fig.) a lega; c) a îngrădi, a restrânge; ~ged down with regulations îngrădit / strâns în chingi d egulamente; d) to ~ down to a restrânge la, a limita la; to ~ smb. down to his pro mise a sili pe cineva să se ţină de promisiune; I am ~ged down to my work am de lucru până peste cap, nu mă pot desprinde de la birou; to ~ out a jalona, a fixa; a hotărnici, a însemna, a marca, a delimita. B. intr. to ~ at a arunca cu pietre în sa» după; to ~ a way / at a se strădui din răsputeri să-şi atingă scopul; a munci pe capete /din răsputeri / neodihnit (la); you must keep ~ging away trebuie să perseverezi; to ~ down a se re strânge, a se limita, a se mulţumi; to ~ out a) (sport) a lovi ţăruşul cu mingea (încheind artide de cricket); b) (sl.) a da ortul popii, a se curăţa, a o mierli; c) (sl.) a s e ruina, a se duce pe copcă / de râpă, a ajunge pe geantă, d) a se prăbuşi I a leşina (ae o eală I de epuizare). pegamoid ['pegamoid] s. pegamoid (piele sintetică). Pegasus ['p egosas] s. 1. (mitol.) Pegas, cal înaripat. 2. (astron.) Pegas. 3. (fig.) geniu po etic; inspiraţie. pegging ['pegirjl s. 1. fixare, batere (a ţăruşilor). 2. (sport) scor; it is still at level ~ sunt încă la egalitate. 3. (com.) stabilizarea bursei / pieţei / cursurilor. pegging away [~ 3'wciJ s. muncă asiduă / de rob, trudă, strădanie. peggin g down [~'daun] s. 1. fixare, înţepenire. 2. ţintuire; îngrădire. pegging out [~'aut] s. 1 . hotărnicire, marcare, însemnare. 2. jalonare. peg leg ['peg leg] s. picior de lemn . pegmatite ['pegmotait] s. (mineral.) pegmatită. pegmatoid ['pegmatoid] s. (miner al.) pegmatoid.. peg-top ['pegtop,'-'-] s. 1. titirez. 2. pi. pantaloni largi la şolduri şi strâmţi jos; iţari. peg-top trousers [~ .trauzoz] s.v. p e g t o p (2). peg wo od ['pegwud] s. 1. (conslr.) scoabă pentru împreunat părţi de zidărie. 2. (tehn.) baghetă d lemn pentru curăţat lagărele fine. peignoir ['peinwa:', -wo:r, amer. 'pein'wa:'] s. ( fr.) capot; halat. pejorative ['pi:d3^rotiv, pi'd3or-, amer. si 'pcd3orcitiv] ad j. peiorativ, depreciativ. pekan ['pekon] s. (zool.) jder-canadian (Mustela cana densis). pekin [ph'kin, 'pi:'k-] s. (text.) pekin, ţesătură de mătase. Pekingese1 [ipi:k irj'i:z,'--'-, .pi:ki'ni:z,'--'-] I. s. locuitor din Pekin. II. adj. din Pekin. Pekingese2 s. (câine) pechinez, mops chinezesc. Pekingman [.pkkirjmasn], pl. Pekin gmen [-mon] s. (antropologie) sinantrop, om preistoric găsit în China. _! pekoe ['pi :kou, rar 'pek-] s. ceai chinezesc negru (a"e prima calitate). pelade [po:'la:d] s. (med.) alopecie, peladă, pete albe în păr. pelage ['pelid3] s. (zool.) blană, păr, lână a patrupede). pelagic [pe'la?d3ik, pi'l-] adj. marin, oceanic, pelagic, de sau p



 e mare sa» ocean; în larg; de larg; ~ sealing vânătoare de foci în larg. pelargonium [rpeb 'gounbm] s. (bot.) muşcată, indruşaim (Pelargonium). Pelasgian [pe'la3zgbn,' pi'l-, -g jsn, amer. pi'la?zd3bn] adj. (ist.) pclasgic. Pelasgic [pc'tezd3ik, -gik] adj. v . P e 1 a s g i a n. pelerine ['pelori:n, amer.,--'-] s. pelerină, mantie, manta. pelf [pelf] s. 1. (de obicei peiorativ) bani, gologani, bani la ciorap, biştari, a vere, mamon, bogăţie, ochiul dracului, aur. 2. (înv.) avere ilicit achiziţionată; câştig il t, ciubuc. pelican ['pelikan] s. (omit.) pelican (Pelecanus). pelican (crossing) [~ -krosir]] s. trecere de pietoni cu semafor acţionat de aceştia. Pelican State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Louisiana. pelisse [pe'li:s, p i'l-, amer. po'l-] s. 1. (haină de) blană; şubă. 2. mantie; pelerină de damă sau copii. 3. unică de husar cu blană; dolman. pelite ['piilait] s. (geol.) pelit. pellagra [pe'le igra, pa-, -'teg-] s. (med.) pelagră. pellagrin [pe'leigrin, po-, -'teg-J s. (mea' .) pclagros, bolnav de pelagră. pellet ['pelit, amer. si -et] I. s. 1. grăunţe pentru puşcoace de copii. 2. cocoloş (de hârtie, pâine etc.). 3. hap, pilulă. 4. (numism.) bumb. 5. (telul.) bilă; peletă; alice. II. vb. tr. a bombarda cu cocoloaşe (ae hartie etc.). pellicle ['pelikl] s. peliculă; pieliţă, cojiţă; membrană. pellicule ['pelikju:!] s. v. p 11 i c 1 e. pellicular [po'Iikjub'] adj. membranos; sub formă de peliculă. pellitor y ['pelitari, amer. si -touri] s. v. f e v e r f e w . pell-mell ['pel'mel] I. a dv. 1. talmeş-balmeş, claie peste grămadă, cu susul în jos. 2. iute, mâncând pământul, de-a cu viteză mare. 3. în promiscuitate, cum dă Dumnezeu,



 691 pendulate



la întâmplare. II. adj. în dezordine; tumultuos, dezlănţuit. III. s. harababură; încărcătur y clause [~ kb:z] s. (jur.) clauza penală / de daune-interese (într-un contract). de zordine; talmeş-balmeş. penalty envelope [- icnvibup] s. (amer.) plic oficial (a cărui folosire în alte scopuri pellucid [pe'Ijmsid, pil-] adj. 1. transparent, străveziu, limpede. 2. (jig.) clar, limpede; e pedepsită de lege). concis. penalty goal [~ g oul] s. (sport) gol (înscris) din 11 metri prin penalti. pellucidity bpelju'siditi ] s. 1. transparenţă, transluciditate. 2. limpezime, claritate penalty kick [~ kik] ş. v. p e n a l t y s h o t . (a şti/ului etc.). penalty shot [~/ot] s. (sport) lovi tură de pedeapsă, penalti, unsprezece metri; a ~taken Pelmanism ['pelraanizsm] s. si stem mnemotehnic, sistem de exersare a memoriei. by X o lovitură de pedeapsă executa tă de X. Peloponnesian [ipebpsnii/an] I. adj. peloponezian; din Pcloponez. II. s. locuitor din penalty spot [~ spot] s. (sport) punct de penalizare. Peloponez. pe nance ['penans] I. s. (rel.) penitenţă, pedeapsă; mortificare, canon: to do ~a) a se p elorus [pi'b.ras] s. (mar.) disc de relevmcnte. pocăi; b) a se supune canoanelor; a se mortifica. II. vb. tr. a pune la canon; a da (cuiva) pelota [pe'louts] s. ( sport) pelota bască; pelotă. un canon, a impune (cuiva) o penitenţă. pelt1 [pelt] I. s. 1. piele de animal cu blana (netunsă sau tunsă). 2. piele neprclucrată pen-and-ink l'p ensndink] adj. 1. scris cu cerneală; a ~sketck o schiţă în peniţă. 2. de (de oaie sau capră II. a jupui (un animal etc.). presă. 3. literar. pelt2 I. s. 1. grindină de gloanţe; b ombardament (şi jig.); foc de artilerie. 2. lovitură; penates [pe'nciti:z, pi'n-, pa 'n-] s. pl. (ist. rel,) penaţi, zeii casei sau ai familiei. atac. 3. ropot de ploa ie, ploaie. 4. explozie de furie; to be in a ~ a fi turbat / mânios. pen-box ['pcn boks] s. penar, plumieră. (at) full ~cât îl ţin picioarele, foarte repede; mâncând pământ vb. A. tr. 1. a ataca pence [pens] pl. de la p e n n y (1). (cu pietre, noroi e tc.), a arunca (cu pietre etc.) în; a bombarda, a ţine sub foc. 2. (jîg.) penchant ['p d:rj/a:n, 'pa:n/o:rj, 'pD:rj/o:rj, amer. 'pent/snt] s. (fr.) (for) înclinaţie, a asa lta (cu dojeni), a ocărî, a ţine de rău. B- intr. 1. (despre ploaie, grindină sau proiecti le) slăbiciune (pentru); a slight ~ o mică slăbiciune. a cădea, a bate; ~ing rain ploaie torenţială / cu băşici / cu spume. 2. (amer. fam.) a se pencil ['pensl, amer. -sil] I. s. 1. creion, plumb, plaivaz; coloured ~ creion colorat; grăbi, a merge mâncând pământul. eyebrow ~ creion de sprâncene; indelible ~ creion chimic / de copiat; lead ~ plumb ; peltate ['pclteitj adj, (bot.) în formă de scut. propelling ~ creion automat; slat e ~ plumb, creion pentru plăcuţă / tăbliţă; he is clever pelter1 ['pelts'"] s. 1. aruncător pietre, cel ce bate cu pietre. 2. (fam.) ploaie cu băşici, potop; we are in for a r egular ~ o să ne facă ciuciulete, o să ne rnureze până la piele. with his ~ desenează bine. 2. urmă de creion; in ~ cu creionul; to draw a ~ sketch of a schiţa în creion, a creio na. 3. (înv.) penel, pensulă (a pictorului); (fig.) manieră, gen, pelter2 s. (amer. si .) 1. rnârţoagă. 2. cal sprinten / iute. stil; to have a bold ~ a avea un penel îndrăzneţ. . (electr.) electrod / cărbune al unui peltry ['peltri] s. pici. are voltaic. 5. ( fiz.) mănunchi / fâşie /fascicul de raze convergente. 6. (mil.) jerbă/ fascicul pelt woo l ['pelt wu:I] s. lână tăbăcărească. / mănunchi de traiectorii. 7. (mat.) fascicul (de curb tc.). 8. (med., fam.) ~ and tassel pelure [p3'lju3r, pi'l-] s. (şi ~ paper) hârtie p elur, foiţă. organele genitale, părţile ruşinoase (ale unui băiat). II. vb. tr. 1. a însemn ceva) eu pelves ['pclvi:z] pl. de la p e I v i s. creionul; a marca / însemna în cre ion (o carte etc.). 2. a desena / a schiţa în creion, pelvic ['pclvik] adj. (anat.) pelvic, pclvian, al bazinului. 1 a creiona. 3. a scrie; a nota; to ~ a note a sc rie un bilet; to ~ down a note a-şi nota ceva. pelvimeter [pel'vimita ", -ma-] s. (med.) pclvimetru. 4. (cosmetică) a face, a desena, a aranja; to ~ one's eyebrows a-şi face sprâncenele cu pelvis ['pelvis], pl. pelves ['pelvi:z] s, (anat.) bazin, p elvis, centură pelviană. creionul. 5. (turf) a înscrie (un cal) în carnetul de pariuri. 6. (mai ales la part. trec.) a haşura. Pembroke table ['pembruk iteibl] s. masă cu tăb lii care se întind. pencil arm [- a:m] s. braţul cu mină de creion al compasului. pemm ican l'pemikan] I. s. 1. pemican, came conservată în untură. 2. (fig.) lucrare literară pencil-box [~boks] s. penar, plumieră. condensată. II. adj. concentrat, condensat în t ablete / pilule; ~style stil condensat / concis pencil-case [~kcis] s. penar; tr usă de creioane; trusă de şcolar. / lapidar; to supply the students with ~ knowledge a



 da studenţilor ştiinţa în pilule. pencil cedar [~ ■si:d3rj s. (bot.) ienupăr de Virginia ( uniperus virginiana). pemphigoid ['pemfigoid] adj. (med.) pemfigoid. pencil draw ing [~ idn>:irj] s.v. p e n c i l s k e t c h . pemphigous ['pemfigas, pem'faigs s] adj. (med.) 1. referitor la pemfigus / urticarie. pencil eraser [~ iireiza1"] s. gumă, radieră (pentru creion). 2. atins de pemfigus / urticarie. pencil-holder [ ~ .houkbr] s. prelungitor de creion, port-ercion. pemphigus s. (med.) erupţie de băşic i, urticarie, băşicare. pencilled ['pcnsld, amer. -sil-] adj. 1. scris cu creionul; creionat. 2. făcut / tras / însemnat pen1 [pcn]I. s. 1. pană descris. 2. (şi steel~) pen iţă. 3. toc, condei; stilou, toc rezervor; a stroke of the ~ o trăsătură de condei; to put one's ~ to paper, to set ~ to paper, to take cu creionul; ~ eyebrows sprâncene făcu te / desenate cu creionul; (fam.) delicately ~ - in hand a pune mâna pe toc / cond ei, a se apuca de scris, a se aşterne pe scris; ~ and eyebrows sprâncene fine / subţir i. 3. (omit.) moţat. 4. haşurat. ink a) toc şi cerneală, rechizite pentru scris, cele tr ebuincioase scrisului; b) scrisul, penci(l)ler [rpensbr] s. (sport si.) book-mak erul sau secretarul său, cel ce ţine registrul literatura, literele; to put one's ~ through smth. a intra cu tocul într-un text, a tăia, de pariuri (la alergările de cai) . a corecta, a masacra (un text). 4. trăgător (de desen). 5. (jig.) scris, stil. con dei, talent pencilling ['pcnsolin] s. creionare, trasare / marcare / însemnare cu creionul. (literar); fluent ~ condei bun, pană măiastră, fluenţă literară, uşurinţă la scri ive by pencil mark ['pensl mo:k] s. urmă / trăsătură de creion, linie trasă cu creionul. o ne's ~ a trăi de pe urma scrisului. 6. (fig.) scriitor, pană, condei; the best ~s of the day pencil point [~ point] s. 1. vârf de creion. 2. braţul cu mină de creion al c ompasului. cei mai buni scriitori ai zilei. 1. (înv.) pană (de pasăre). 8. pl. (înv., po etic) penele tari pencil protector |~ prattekta1"] s. apărător / apărătoare de creion. c are ajută pasărea lăzilor. II. vb. tr. a seric, a compune, a redacta (un articol, o sc risoare pencil sharpener [~ i/a:pn3r] s. ascuţitoare de creioane. etc.); to ~ a fe w lines a aşterne pe hârtie câteva rânduri. pencil sketch [~ skctf] s. (arte) schiţă / dese în creion, crochiu, creion. pen2 I. s. 1. ţarc, ocol (pentru vite); (şi sheep ~) stână; c hicken ~ poiată pentru pui / pen compass ['penikAinpas] s. compas cu trăgător. găini, găină ie. 2. cuşcă; pig ~cuşcă pentru porci. 3. (constr.) bazin, groapă; Iime-slacking pencraft ['penkra:ft] s. 1. arta scrisului, talent literar, condei, pană măiastră. 2. caligrafi e. ~ bazin/groapă de stins var. 4. (mar.) refugiu pentru vase; submarine ~ refugiu pentru pend [pend] vb. A. intr. 1. a rămâne în suspensie. 2. a atârna. B. tr. 1. a lăsa n erezolvat, submarine; (despre distrugătoare) to go in the ~ a se refugia la bază. 5. (în Indiile Apusene) a lăsa în suspensie. 2. a amâna (o decizie). plantaţie, fermă. II. pa t şi part. trec. penned [pend] sau pent [pent] vb. A. tr. (şi to ~ pendant ['pendant ] I. s. 1. pandantiv (de colier), breloc (de brăţară); piesă care atârna; up / in) 1. a înc ide, a băga (vitele în {arc I ocol); a ţărcui. 2. a îngrădi, a închide, a cristal care atâr n policandru; ear ~s cercei grei. 2. ornament pentru orologii. încorseta; a house in which one feels ~ned up o casă în care te înăbuşi / în care parcă 3. (arhit.) ornament c atârnă din bolta gotică. 4. lampă suspendată; electric ~ candelabru ai fi la închisoare. B refl. (şi to ~ oneself up) a se închide, a se fereca, a se zăvori; to ~ cu lumânări elect rice. 5. (mar.) flamură; atârnător. 6. (mar.) funie cu nod marinăresc; oneself up in one 's office a se închide / a se fereca / a se zăvori în birou. rudder ~ lanţ care ţine cârma. 7. pereche; to make a ~ to smb. a ţine isonul cuiva. II. adj. pen3 s. (omit.) lebădă f emelă (Cygnus). (şi pendent) 1. (despre plante) care atârnă; pleoştit; atârnat. 2. (despre raperii) revărsat, pen4 s. (amer. si.) puşcărie, pârnaic. suspendat. 3. (despre stânci) atâ nat. 4. (telin.) atârnat; suspendat. 5. (jur.) pendinte, penal ['pi:npl] î.adj. 1. p enal; punitiv, caz de pedeapsă; seven years ~servitude şapte ncrezolvat, în litigiu, l itigios; negotiation ~ between two countries negocieri în curs ani de muncă silnică; ~ servitude for life muncă silnică pe viaţă. 2. (despre un delict) pasibil de pedeapsă pena lă. II. s. (fam.) muncă silnica (prese, de la p e n a l s e r v i t u d e ) ; între do uă ţări; two bills are now ~in congress congresul arc acum în faţă două proiecte de legi. 6 gram.) incomplet; ~ sentence frază incompletă / neterminată / lăsată în to get a ~ a fi con amnat la muncă silnică. suspensie. penal colony [~ 'kobni] s. colonie de deportaţi. pe ndency l'pcndansi] s. nerezolvare, suspensie. penalization bpiinalai'zci/sn] s. 1. pedepsire, acordare a unei pedepse, sancţionare. pendent ['pendant] s. v. p e n d a n t . 2. (sjx)rt) penalizare. pendentive [pen'dcntiv] s. (arhit.) pandantiv , trompă. penalize ['pim^laiz] vb. tr. 1. (sport, fig.) a penaliza. 2. a pedepsi, a sancţiona; a acorda o pedeapsă (cu dat.). 3. (jur.) a sancţiona (un delict), a stabi



 li o pedeapsă pentru (uu delict). pending ['pendinj I. adj. 1. suspendat, atârnat, c are atârnă. 2. pendinte, care aşteaptă o rezolvare; neterminat; (jur.) the suit was then ~ procesul era în curs; patent ~ în 4. (sport) a penaliza, a sancţiona; a descalifica . aşteptarea brevetului (după depunerea declaraţiei). II. prep. (rar) 1. în timpul / cur sul penal settlement ['pi:n3l 'setlmant] s. v. p e n a l c o l o n y . penalty [ 'penalii] s. 1. (jur.) pedeapsă, penalitate, sancţiune penală; the death / the (cu gen .); ~ these negotiations în timpul acestor tratative. 2. în aşteptarea (cu gen.); până ext reme / the ultimate ~ pedeapsa capitală, pedeapsa cu moartea; the ~ of the lash la ; ~ the completion of the agreement până la încheierea acordului; ~ his return în pedeap să corporală; on / upon / under ~of death sub ameninţarea pedepsei cu moartea. aşteptare a întoarcerii sale; all my plans are hung up ~ decision of this law suit toate 2. (fig.) pedeapsa / consecinţa / răsplata faptelor; to pay the ~ of one's foolishness a plăti planurile melc sunt în aer / în suspensie până la judecarea procesului. pendragon [pen'draîgon] s. (ist. Ţării Galilor) prinţ, şef. pentru prostiile făcute, a suferi conseci le prostiilor făcute, a fi pedepsit pentru prostiile făcute. 3. (Jig.) dezavantaj; t o pay the ~of fame a suferi / a înghiţi dezavantajele gloriei. pen driver ['pen idra iva1"] s.v. p c n - p u s h e r. 4. (com.) amendă, daunc-jnterese: ~ for non-perfo rmance of contract daune pendular ['pendjubr] adj. pendular, oscilatoriu. contra ctuale. 5. (s[x>rt) penalii, lovitură de pedeapsă. pendulate ['pendjulcitj vb. intr. 1. a se balansa, a oscila, a avea o mişcare pendulară penalty area [~ .esrb] s. (sp ort) careu (la fotbal). / oscilatorie. 2. (jig.) a oscila, a şovăi, a ezita.



 pendulous 692



pendulous ['pendjutas] adj. 1. (despre un cuib) suspendat, atârnat; (despre o floa re) aplecat. 2. care se leagănă, care oscilează, pendular. 3, (despre buze, ramuri) ca re atârnă. 4. (despre urechi) bleg; a dog with ~ ears un câine cu urechile blegi. pend ulum ['pendjulam] s. pendulă; balansicr; compensation ~ pendulă compensatoare; swing of the ~ oscilaţii ale pendulului; the ~ of public opinion swung in his favour op inia publică a înclinat în favoarea lui. pendulum clock [~ kbk] s. pendulă, orologiu; ce as cu cuc. Penelope [pi'nelapi, ps'n-] s. (/ig.) soţie credincioasă. penes ['pi;niz[ pi. de la p e n i s . penetrability [ipenitra'biliti, -laţi] s. penetrabilitate, calitatea de a putea fi pătruns; permeabilitate. penetrable ['penitrobl] adj. pene trabil, care poate fi pătruns; permeabil. penetralia [.peni'treilia] s. pi. (bis.) sanctuar (la un templu); altar, Sfânta Sfintelor; locul cel mai tainic. penetrate ['pcnitreit] vb. A. tr. 1. a pătrunde, a străpunge, a găuri, a străbate; he fell on a k nife which ~d the flesh a căzut într-un cuţit care i-a pătruns în carne. 2. a înţelege, a p de; to ~ a secret a pătrunde l a înţelege o taină; to ~ smb.'s mind a pătrunde gândurile cu va. 3. a insufla, a inculca, a da (cuiva); to ~smb. with a feeling a face pe cin eva să se pătrundă de un sentiment, a insufla un sentiment cuiva; ~d with the ideas of a past age pătruns / plin de ideile unei epoci trecute. B. intr. 1. a pătrunde, a i ntra; the bayonet ~d to the lung baioneta a pătruns până la plămân; we ~d a good way into the forest ne-am afundat până departe în pădure. 2. (through) a trece (prin); a străbate, a traversa. 3. (şi mii.) a se infiltra; the water is penetrating everywhere apa se infiltrează peste tot; to ~ through the enemy's lines a face o breşă / a se infiltra în liniile inamice. penetrating [-in] adj. 1. pătrunzător; (fig.) perspicace, pătrunzător; a ~ wind un vânt care te pătrunde până la oase; a ~eye un ochi pătrunzător / iscoditor. 2. (mii.) perforant, penetrant. penetration [■peni'treijan] s. 1. pătrundere, penetrare . 2. (fig.) pătrundere, perspicacitate, clarviziune, spirit pătrunzător / clarvăzător. 3. (mii.) infiltrare în vederea unei breşe. penetrative ['penitrativ, -treit] adj. 1. păt runzător (sifig.). 2. de pătrundere, de infiltrare. pen feather ['pen fobs'] s. pană. pen-friend [~frend] s. corespondent, prieten prin corespondenţă. penful ['penful] s. cerneală câtă ia o dată peniţa. penguin ['pengwinj s. 1. (omit.) pinguin (Spheniscidae). 2. (av.) avion şcoală. penguin suit [~ s/u:t] s. costum de astronaut. penholder ['pc nihoulds1"] s. 1. toc, condei. 2. penar, plumieră. penial ['phnial] adj. (zool.) r eferitor la penis, al penisului. penicillate ['peni'silit] adj. (boi.), penicila t. penicilliform [.pen'silifo:m] adj. (bot.) peniciliform. penicillin [.peni'sil in, -'—] s. (med.) penicilină. peninsula [pi'ninsjulo, po'n-, pe'n-] s. peninsulă; the Peninsula a) Peninsula Iberică; b) (in primul război mondial) peninsula Gallipoli. peninsular adj. peninsular. Peninsular State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca s upranume) Statul Florida. Peninsular war [~ wo:r] s. (ist.) războiul din Spania (1 808-1814). penis ['pknis], pl. penes ['piiniz] s. (anal.) penis, membru bărbătesc / viril. penitence ['penitans] s. (po)căinţă, penitenţă, contriţie. penitent ['penitent] I. a j. penitent, pocăit, plin de căinţă. II. s. (bis.) credincios care îşi face canoanele; peni ent; pocăit; (bis.) the ~ form banca / strana pocăiţilor; member of a ~ order pocăit, me mbru al sectei pocăiţilor. penitential [ipeni'tenfal] (bis.) I. adj. de (po)căinţă; contriţ e. penitenţă; ~ goodworks pomeni pentru iertarea păcatelor; ~ psalms psalmi de pocăinţă; ~ obe haină de pocăit. II. s. carte de rugăciuni pentru iertarea păcatelor. penitentiary [■p eni'ten/ari] I. s. 1. tribunal papal. 2. casă de corecţie. 3. penitenciar, închisoare, temniţă. 4. preot care administrează canoanele. II. adj. 1. de pocăinţă; ~ priest preot ca e administrează canoanele pentru iertarea păcatelor. 2. de penitenciar; (amer.) ~ of fence delict pedepsit cu recluziunea într-un penitenciar. penitentiary fund [~ fAn d] s. fond pentru ajutorarea foştilor deţinuţi. penitentiary house [~ haus] s. peniten ciar. penitentiaryship [ipem'tcn/ori/ip] s. (bis. romano-catolică) slujba / rangul preotului care administrează canoanele pentru iertarea păcatelor. penitent ice ['pe nitent 'ais] s. (geol.) sfinţi de gheaţă. penitently ['peniwntli] aaV. cu (po)căinţă, (cu u aer) pocăit, plin de căinţă. penknife ['pennaif] s. briceag. penlight ['penlait] s. lan ternă de buzunar (informă de stilou). penman [~mon], pl. penmen s. 1. scriitor publi c, copist, jălbar, scrib; he is a good ~ e un bun caligraf, are un scris frumos / o caligrafie admirabilă. 2. scriitor, autor, literat. penmanship ['penmsn/ip] s. 1



 . caligrafie; arta de a scrie frumos. 2. scris, condei, talent literar. 3. stilu l / maniera / genul unui scriitor. penna ['pono],pl. pennae ['peni;] s. (omit.) pană. pennaceous [pe'nei/as] adj. 1. (omit.) cu pene. 2. care seamănă cu o pană. pen-nam e ['penneim] s. pseudonim (literar). pennant ['penantj s. 1. (mar.) flamură, ghido n; action ~ flamură de război; answering ~ pavilion / flamură de recunoaştere; broad ~ g hidon de comandament; paying-off ~ flamură de sfârşit de campanie; ship's ~s numărul bas timentului. 2. v. p e n n o n (1,3). 3. (amer.) steag, fanion (premiu la o compe tiţie sportivă). 4. (muz.) coadă (la o notă). pennate ['peneit] adj. 1. (bot.) penat. 2. (zool.) peniform. penner ['penor] s. redactor, autor (al unui document etc.). p ennies ['penizj pl. de Ia p e n n y (2,3). penniform ['penifoun] adj. (anat., zo ol., bot.) peniform, în formă de pană.



penniless ['penilis] I. adj. lefter, fără un ban I un gologan / o lăscaie; sărac lipit; to leave smb. ~ a lăsa pe cineva fără o lăscaie. II. s. pl. the ~ sărăcimea, calicimea, cal cii. penning ['penirj] s. pavaj (din pietre mici). pennon ['penon] s. 1. flamură, banderolă (si mar.). 2. (sport) fanion. 3. prapur (pe lance, pe blazon). pennoned ['penond] adj. 1. flamură, cu banderolă. 2. (despre lance, blazon) cu prapur. penn'o rth ['penoOJ s. v. p e n n y w o r t h. %. Pennsylvanian [.pensil'veinjon] I. ad j. din Pennsylvania. II. s. locuitor din Pennsylvania. penny [peni] s.l.pl. penc e [pens] (se scrie împreună cu numeralul); e l e v e n p e n c e ; prese, de la d c n a r i u s) penny; not a ~ nici un ban; a pretty ~ o sumă frumuşică; a thousand pound s is a pretty ~ o mie de lire sunt bani nu glumă; to turn a useful ~ (by) a câştiga bi ne (cu). 2. pl. pennies ['peniz] (monedă de un) penny. 3. (pl. pennies) (amer. fam .) (monedă de un) cent; a'~ for your thoughts! de ce stai pe gânduri? la ce te gândeşti? ; a ~ soul never came to twopence cu meschinăria nu ajungi departe; a ~ saved is a ~ got un ban economisit e un ban câştigat; in for a ~, in for a pound unde merge mi a merge şi suta; ai intrat în horă, trebuie să joci; take care of the pence and the poun ds will take care of themselves de vrei să faci avere, strânge ban cu ban; they have n't a ~ to bless themselves with n-au un sfanţ în pungă, n-au nici după ce bea apă, sunt să aci lipiţi pământului; to look twice at every ~ a ţine banul cu dinţii, a se uita şi la un ologan; to come back like a bad ~ (aprox.) de lucrul rău nu scapi; he's a bad ~ e soi rău; the ~drops a) a căzut banul în automat, automatul s-a declanşat; b) (fig., fam. ) a înţeles (gluma etc.), s-a prins; i-a căzut fisa; nobody was a ~ the worse a) asta n-a făcut rău la nimeni; b) toată lumea a scăpat cu bine; nobody was a ~ the better asta n-a slujit nimănui; I'm not a ~ the wiser n-am învăţat nimic din asta; (fam.) in ~ numb ers puţin câte puţin; to earn / to turn an honest ~ a câştiga un ban cinstit. penny-a-line ['penio'lain] I. adj. (despre gazetari) plătit cu un penny rândul, prost plătit. II. vb. intr. a scrie pentru un penny rândul, a scrie prost, a face hamalâc literar. pen ny-a-liner ['penis'lains'] s. scrib plătit, scriitor de duzină, salahor / hamal lite rar. penny ante ['peni 'asnti] s. (amer.) 1. joc de pocher cu miză mică (un cent etc .). 2. (fam.) afacere neînsemnată, fleac, bagatelă. penny bank [~ ba;nk] s. casă de econ omii.care acceptă şi depuneri mici (de un penny). penny blood [~ bUd] s. v. p e n n y d r e a d f u l . penny-cress [~kres] s. (bot.) punguliţă (Thlaspi arvense). penny dog [~ dog] s. (fam.) linguşitor, făţarnic, lingău. penny dreadful [~ idredfnl] s. roma n ieftin / de senzaţie / de duzină / foileton / de groază. penny farthing [~ ifa:oirj] adj. (fam.) si~bycicle velocipcd. penny-grass [~gra:s] s. (bot.) buricul-apei ( Hydrocotile vulgaris). penny-in-the-slot [~ inao'stat] s. automat pentru bomboan e etc. penny piece [~ pi:s] s. gologan, ban, monedă de un penny; I haven't a ~n-am un ban la viaţa mea. penny-pincher [~ipintf3r| s. (amer.) zgârie-brânză. penny-plain [~ plein] adj. simplu; nesofisticat; fără zorzoane. penny post [~ poust] s. serviciu p oştal intern (in Anglia, francare cu un penny). pennyroyal [peni'reisl] s. (bot.) 1. purecariţă (Mentha pulegium). 2. (amer.) hedeomă (liedeoma pulegioides). pennyweigh t ['peniweit] s. măsură de greutate de 1,552 gr. (prese. dwt.). penny wheep ['peni h wi:p] s. (scot.) pahar mic de bere; bere mică. penny wisdom ['peni iwizdam] s. cal icie, zgârcenie, meschinărie. penny-wise [~waiz] adj. calic, zgârcit, strâns la pungă, zgâr e-brânză, meschin; ~and pound foolish scump la tărâţe şi ieftin la făină. ' pennywort [~ws( s. v. p e n n y - g r a s s ; wall ~ o specie de crasulacee (Cotyledon umbilicus ). pennyworth ['penoO, 'peniw3(;)0[ s. marfă în valoare de un penny; valoare de un p enny; a good ~ o afacere bună; not a ~ nici un pic; (fam.) to get one ~ a) a primi din plin ce ai vrut; b) a primi o săpuneală; he is not the height of six ~ of coppe



 rs e mare de-o şchioapă. penology [punoladîi, amer. pi'n-] s. 1. penologie, studiul pe nalităţilor în închisori, studiul regimului penitenciar. 2. criminologie. pen pal ['pen pad] s. prieten prin corespondenţă. pen point [~ point] s. trăgător de compas. pen-pushe r [~,pu/3r] s. (fam.) conţopist, scriitoraş, scrib mărunt. pen rack [~ rak] s. suport pentru tocuri. pen rest [~ rest] s. v. p e n r a c k. pensile ['pensii] adj. 1. (despre un cuib etc.) suspendat; care atârnă; ~ gardens grădini suspendate. 2. (despre păsări) care construieşte cuiburi suspendate. pension1 ['penjsn] I. s. 1. pensie; dis ability ~ pensie de invaliditate; old age ~ pensie de bătrâneţe; old age ~ fund fond d e pensii de bătrâneţe; retiring ~ pensie de retragere (din armată etc.); to retire on a ~ a cere pensionarea / ieşirea la pensie; to apply to be retired on a ~ a cere să fi e pus în retragere I pensionat; to grant a ~ to smb. a pensiona pe cineva, a acord a cuiva o pensie; (mil.) temporary wound ~ gratificaţie pentru reformare; to be di scharged with a ~ a fi pus în retragere. 2. (înv.) stipendiu, simbrie (pentru un age nt secret ele). II. vb. tr. X. a pensiona, a oferi (cuiva) o rentă viageră, a da (cu iva) o pensie; to ~ smb. off a scoate pe cineva la pensie, a pune pe cineva în ret ragere. 2. (înv.) a năimi, a plăti (un asasin etc.). pension2 ['pa:rjsi5:n, 'p5;n-, 'p a;nsio:rj] s. pensiune (de familie); to live on ~ a lua masa I a mânca în pensiune. pensionable ['pen/pnobl] adj. 1. (despre persoane) care are dreptul la pensionar e. 2. (despre o rană ele.) care dă dreptul la pensionare; ~ age vârsta de pensionare. 3. (despre



 693 per



venituri) susceptibil de reţinere pentru pensie; ~ emoluments câştiguri supuse reţineril or pentru pensie. pensionary ['pen/snari, '-eri'j I. adj. 1. de pensie; constând d intr-o pensie. 2. (despre persoane) pensionat, în retragere. 3. (despre spadasini etc.) năimit, stipendiat, plătit. II. s. 1. pensionar. 2. năimit, simbrias, om de încred ere plătit. pensioner ['pcn/^n3r] s. 1. pensionar, lefegiu ieşit la pensie; army ~ a ) militar în retragere; b) invalid (angajat într-o slujbă); civil ~s invalizi civili; State ~ pensionar de stat. 2. servitor bătrân la un conac, plătit fără să mai slujească. 3. .) năimit, slugă, om de încredere plătit, agent; to be smb.'s ~ a fi în solda cuiva, a fi plătit de cineva cu simbrie (jientru fapte rele etc.). 4. (un/V.) solvent, student care nu e bursier (la Cambridge). pensioning ['pen/anirj] s. pensionare; ~ off punere în retragere, scoatere la pensie. pensive ['pensiv] adj. 1. îngândurat, gânditor, dus pe gânduri. 2. melancolic, visător. pensively [-li] adv. 1. pe gânduri, gânditor, v isător. 2. (cu un aer) îngrijorat. pensiveness [-nis] s. 1. aer preocupat. 2. melanc olie, aer visător. penstemon [pen'sthnsn] s. (bot.) plantă din genul Penstemon. pens tock ['penstok] s. 1. stăvilar, zăgaz, baraj; vană. 2. jgheab, scoc de moară etc. 3. (te hn.) cot. 4. (mine) conductă de evacuare. pensum ['penssm] ş. (scol.) pedeapsă (temă în pl us etc.). pen swan ['pen swsn] s. (omit.) lebădă femelă (Cygnus). pent1 [pent] I. past şi part. tree, de la p e n2. II. adj. înăbuşit, refulat; her ~ up tears broke out nu si -a mai putut stăpâni lacrimile şi a izbucnit în plâns; ~ up emotion emoţie reţinută. pent2 acoperiş înclinat (sprijinit de un zid). 2. şopron sau magazie (cu acoperişul într-un ver sant). 3. aprox. marchiza. 4. încăpere situată pe terasa unui bloc, în care se află diferi te agregate (hidroforul, motorul ascensorului etc.). 5. v. p e n t h o u s e (4) . pentachord ['pentekord] s. (muz.) pentacord (instrument muzical cu cinci coard e). pentacle ['pentakl] s. v. p e n t a g r a m. pentad ['pentad] s. 1. (numeral ul) cinci. 2. perioadă de cinci ani. 3. grup de cinci. 4. (chim.) clement pentaval ent. pentadactyl(e) [ipcnts'dîektil] adj. (zool., omit.) pentadactil, cu cinci deg ete. pentagon ['pentegan, amer. şi -gon] s. 1. (geom.) pentagon. 2. the Pentagon a ) (în S.U.A.) clădirea Ministerului de Război; Ministerul de Război; b) (fig.) militaris mul american. pentagonal [pcn'tsgonsl] adj. (geom.) pentagonal. pentagram ['pent agram] s. pentagramă (magică). pentagrid ['pentagrid] s. (eln.) heptodă. pentagrid tub e [~ 'tju:b] adj. (tel.) lampă cu cinci grile. pentagynous [pen'ta^inas] adj. (bot .) pentagin. pentahedral [.penta'hiidr^l] adj. (geom.) pentaedric. pentahedron [ -pcnta'hiidran] s. (geom.) pentaedru. pentalpha [pen'talfa] j . v . p e n t a g r a m . pentamerous [pen'tamaras] adj. (eniom., bot.) pentamer, quinar. pentamet er [pcn'tzemits1"] s. (metr.) pentametru, vers de cinci picioare; iambic ~ penta metru iambic. pentandria [pen'taendria] s. (boţ.) pentandrie. pentandrous [pen'tae ndras] adj. (bat.) pentandru, cu cinci stamine. pentane [pen'tein] s. (chim.) pe ntan. pentapetalous bpcnta'petabs] adj. (bot.) cu cinci petale. pentapody [pcn't apadi] s. (metr.) pentaedru. pentaptych ['pentaptik] s. lucrare de artă plastică alcăt uită din cinci părţi sau panouri. pentarchy ['pcnto:kij s. pentarhie. pentasulphide [i penta'sA.lfaid] s. (chim.) pcntasulfură. pentasyllabic [rpentosi'lEebikj adj. pent asilabic, cu cinci silabe. pentasyllable [.penta'silobl] s. cuvânt pentasilabic. P entateuch ['pcntatjmk] s. (bibi.) the ~pentateucul; primele cinci cărţi ale Vechiulu i Testament. pentathlon [pen'tasOlon] s. (sport) pentatlon, reunire de cinci pro be. pentatomie [ipenta'tomik] adj. (chim.) 1. pentaatomic; ciclic. 2. pentabazic . 3. pentaciclic. pentatonic scale [ipenta'tanik 'skeil] s. (muz.) gamă pentatonică. pentatonism ['pcntatounizpni] s. (muz.) pentatonism. pentavalence [ipenta'veila ns] s. (chim.) pcntavalcnţă. pentavalent bpcnta'veibnt, pcn'tavalpnt] adj. (chim.) p entavalent. Pentecost ['pcntikost, rar -ka:st] s. (rel.) Rusalii. pentecostal [, penti'kostl, rar -'ko:s-] adj. (rel.) penticostal, referitor la Rusalii. penthou se ['penthaus] s. 1. hambar; şopron; marchiză; anexă. 2. casă cu acoperiş într-o singură ap (înv.) acoperiş. 4. apartament de lux situat pe terasa unui bloc. penult(imate) [pi 'nAlt(imit), pe'n-, pa'n-] I. adj. penultim. II. s. penultima silabă. penumbra [pi 'n/vmbra, pe'n-, pa'n-] s. penumbră. penurious [pi'njuarias, pe'n-, pa'n-] adj. 1. sărăcăcios, sărac; ~ family familie săracă. 2. zgârcit, calic, strâns la pungă, parcimonio hin. 3. (despre pământ) sărac, arid, steril. penuriously [-li] adv. 1. în sărăcie, în mizer



 2. zgârcit, cu zgârcenie, cu parcimonie, parcimonios. 3. meschin, avar, cu avariţie, cu meschinărie. penury ['penjusiri] s. 1. sărăcie, nevoie, indigenţă, penurie; to live in ~ a trăi în mizerie /lipsuri; the ~ of their language sărăcia limbii lor. 2. (of) lipsă, p enurie (de); ~ of ideas lipsă de idei. penwiper ['penwaipa1"] s. ştergător de peniţe. pe on1 [pju:n, 'pi:an] s. (anglo-ind.) 1. infanterist. 2. poliţist indigen. 3. însoţitor. 4. mesager, sol, trimis, agent. peon2 ['pi:an] s. (span.) peon, muncitor cu ziu a. muncitor şerb (la creditorul său).



peonage ['pi:anid3] s. muncă iobagă; serbie, peonaj. peony ['piani] s. (bot.) bujor (Paeonia sp.). people1 ['pi:pl] s. popor, naţie, naţiune, neam, norod; (bibi.) limbă; the Irish ~ irlandezii; the English-speaking ~s popoarele de limbă engleză; a warlik e ~ o naţiune războinică. people2 I. s. (colectiv, construit cu pi.) 1. locuitor, oame ni, populaţie (dintr-un oraş etc.); omenire; the country ~ populaţia rurală. 2. (pol.) c etăţeni, supuşi, naţiune; the king and his ~ regele şi poporul său / supuşii săi; governmen the ~ guvernare prin popor; the will of the ~ voinţa naţiunii the ~ at large marele public; measures directed against the ~ măsuri antipopulare. 3. oameni, lume, noro d, popor; the (common) ~ oamenii de jos, plebea; a man of the ~ un om din popor. 4. (colectiv, mai ales cu adj. pos.) rude, neamuri; my ~ are abroad ai mei sunt plecaţi în străinătate, familia mea nu e în ţară; my wife's ~ neamurile nevestei; my ~ inrudele mele prin alianţă; how are all your ~? ce fac ai tăi?; I must introduce you to my ~ trebuie să te prezint familiei mele. 5. oameni, inşi, persoane, indivizi, lume ; fashionable ~ lumea bună, elegantă; many ~ mulţi oameni, multă lume; most ~ mai toţi oam enii, mai toată lumea, majoritatea oamenilor; the old ~ bătrânii, oamenii în vârstă; societ ~ oamenii bine/de lume, lumea bună; the young ~ tinerii, tineretul; thousands of ~ mii de oameni; they are kindly ~ sunt oameni de treabă; the ~ here say lumea de aici zice că, pe aici merge vorba că; he is one of those ~ who ci e unul dintre acei a care. 6. (ca vocativ) prieteni; what do you ~ think? voi, prieteni, ce ziceţi?; my dear ~! dragii mei prieteni! 7. persoane (bărbaţi şi femei); there were five ~ in t he room erau cinci persoane în cameră. 8. (impersonal) lumea; se; ~ say lumea zice, se zice, merge vorba, umblă zvonul; that's enough to alarm ~ e destul ca să alarmeze lumea. 9. subalterni, supuşi, ajutoare, slugi, servitori, subordonaţi, angajaţi, oame ni; an employer and his ~ un patron şi salariaţii / angajaţii lui; an officer and his ~ un ofiţer cu oamenii / subordonaţii săi; a farmer and his ~ un fermier cu angajaţii / servitorii lui. 10. (bis.) enoriaşi, turmă, păstoriţi, congregaţie, oile Domnului. 11. (gl umeţ) neam; the feathered ~ zburătoarele; the woolly ~ oile. 12. (mitol., lit.) the good / the little ~ zânele. II. vb. tr. (with) a popula (cu); a densely ~d country o ţară foarte populată / cu populaţie deasă / densă; thinly ~d slab populat, cu populaţie town ~d with memories oraş plin de ruine / cu locuri istorice; a forest ~d with b irds o pădure plină de păsărele. pep [pep] (amer. fam.) I. s. 1. elan, vigoare; antren, vervă, foc, sare şi piper; full of ~ plin de viaţă / foc / energie şau vervă; to have ~ a f plin de viaţă sau antren; to put some ~ into smb. a înviora pe cineva. 2. sare şi piper , condiment; haz, interes, atracţie; the book lacks ~ cartea n-arc nici un haz; to take the ~ out of smth. a lua tot hazul unui lucru, a stoarce / a scoate seva d in ceva. II. vb. tr. a întineri; a înviora; a îmbărbăta; a da curaj (cuiva); a împrospăta; ntrena; to ~ smb. up a înviora pe cineva; to ~ up a dance a înviora atmosfera la un bal; to ~ up a play a mări interesul unei piese, a activa un spectacol. pep pill [ ~ pill s- (amer.) pilulă conţinând un (medicament) energizant. pepper ['pep;ir] I. s. 1. piper. 2. (bot.) ardei (Capsicum annuum). 3. (fig.) ceva picant. 4. om iute d in fire. 5. vivacitate, vioiciune; energie; temperament. II. vb. tr. 1. a pipera . 2. a presăra. 3. a ocări, a scutura, a săpuni, a face eu ou şi cu oţet. pepper-and-salt [~3nds^(;)lt-] I. adj. 1. pepit, cu picăţele. 2. (despre păr) cărunt. II. s. material, t afta pepit. pepper-box [~b:>ks] s. 1. piperniţă. 2. turnuleţ; gheretă. 3. râşniţă de piper. er-caster [~iku:st3r] s. piperniţă. pepper-castor [~t] s.



 1. piperniţă. 2. (în Indiile Occidentale) tocană pipărată cu carne şi peşte. 3. (sl.) om i in fire. 4. locuitori din Jamaica. peppery ['pepari] adj. 1. pipărat, iute. 2. (jîg. ) iute din fire, iute la mânie, coleric, pornit, irascibil, ţâfnos. 3. (despre scrieri ) picant, cu sare şi piper. 4. (despre vorbe) muşcător. peppy l'pepi] adj. (amer. fam. ) 1. (despre persoane) entuziast, activ, energic, plin de iniţiativă / de viaţă; vesel, voios; a ~ chap un băiat de viaţă. 2. (despre un motor) nervos, capricios. 3. (despre publicitate) picant, original. pepsin ['pepsin] s. (ftziol., chim.) pepsină. pepti c ['peptik] I. adj. (fiziol.) digestiv, de digestie. II. s. 1. pl. (glumeţ) organe le digestive. 2. (farm.) medicament care ajută la digestie. peptic gland [~ 'gland ] s. (anat.) glanda gastrică. peptization [.peptai'zci^n] s. (chim.) peptizare; dc floculare. peptogen ['peptad3i:n[ s. (med.) peptogen. peptogenic [.pcpto'd3i:nik ] adj. (med.) peptogen. peptone fpeptoun] s. (fiziol., chim.) peptonă. peptonizati on [pepitanai'zci/^n] s. (fiziol.) peptonizare. peptonize ['peptanaiz] vb. tr. ( fiziol.) apeptoniza. per [p3:rforma tare; par forma slabă] prep. 1. prin, cu; prin intermediul (cu gen.); ~ post, sau rail, sau steamer, sau carrier cu poşta, sau c u trenul, sau cu vaporul, sau prin comisionar; ~Messrs Smith & Co prin intermedi ul firmei Smith & Co. 2.conform (cu gen) / (de obicei as ~) as ~invoice conform facturii; as ~sample după mostră, eşantion; (glumeţ) as ~ usual ca de obicei. 3. pe, de, la; 60 miles ~ hour 60 de mile pe oră; a shilling ~ man un şiling de cap de om; one pound ~ pound o liră livra. 4. în expresii lat; ~ annum pe an; ~ capita de persoană, de cap de om; ~ contra (de) partea cealaltă a unui cont;



 peracute 694



~ mensem pe lună; ~ mille la rate, %t>; ~ procurationem (prese, per pro(c), p.p.) prin procură; Jones & Co. p.p. A. Smith; ~saltum într-un salt; ~se hi sine, în esenţa lu i. peracute [rpo:ro'kju:t] adj. (med.) hiperacut. peradventure [pOTod'ventJV, 'p 3:rod'v-] (?«v.) I. adv. posibil, poate; if ~ dacă din întâmplare, dacă se întâmplă; lest ~ u cumva (să se întâmple ca). II. s. (rar) nesiguranţă; îndoială; beyond / without (all) ~ f ci o) îndoială. perambulate [pa'rasmbjuleit] vb. A. ir. 1. a face ocolul, a merge ju r-împrejurul (unei grădini ele), a parcurge, a străbate. 2. a cutreiera, a colinda. 3. a inspecta, a vizita («n teritoriu). 4. a plimba (un copil) cu căruţul. 5. a face oco lul hotarelor (cu gen.) B. intr. a seplimba. perambulating 1-irjj adj. ambulant. perambulation [poiramibju'lei/pn] s. 1. cutreierare,.colindare. 2. inspecţie. 3. ocol (al hotarelor), delimitare. 4. promenadă, plimbare. perambulator ['prEembjule itsr, pa'ra:m-] s. 1. cărucior, landou de copil. 2. măsurător de paşi sau distanţe; odomet ru. 3. (cin.) travelling. percale [po:'keil] s. (text.) percal. percaline [.p3:k 3'li;n] adj. (text.) percalină. per capita [ps 'kspitaj adj., adv (ec.) de persoană, pe cap de locuitor. perceivable [po'si:vsbl] adj. 1. (despre sunete) perceptibi l. 2. perceptibil, sensibil, apreciabil, simţitor; no ~ difference nici o diferenţă se nsibilă. perceivably [-i] adv. simţitor, sensibil, perceptibil, considerabil. percei ve [pa(;)'si:v] vb. tr. 1. a percepe, a înţelege, a-şi da seama de. 2. a observa, a băga de seamă, a remarca, a percepe. 3. a zări, a ochi. perceiving [-in] adj. sensibil, pătrunzător, care remarcă / percepe / observă / înţelege uşor. per cent [po'sent] s. la sut percentage [pa(:)'sentid3] s. 1. (ec, corn.) procent, tantiemă, cotă-parte, benefic iu; to allow a ~ on all the transactions a aloca tantieme / beneficiu pentru toa te tranzacţiile; (com.) commission ~ (on sales) comision / tantiemă acordată la vânzare; to get a good ~ on one's outlay a scoate o dobândă mare de pe urma investiţiilor, a-şi investi banii cu mult profit. 2. (chim.) procent, concentraţie; proporţie; ~ of alco hol in wine concentraţia alcoolului în vin, tărie, grad; composition of tar expressed in ~s compoziţia procentuală a gudronului. 3. procent, proporţie; (/iz.) ~ of elongati on proporţia elongaţiei / alungirii. percept ['p^sept] s. (filoz.) 1. obiect sau rez ultat al perceperii. 2. percepţie, percepere. perceptibility [psisepta'biliti, -ti 'b-, -loti] s. perceptibilitate. perceptible [po(;)'sept3bl, -tibl] adj. 1. perc eptibil; ~ to the eye vizibil, perceptibil. 2. (filoz.) cognoscibil. perceptibly ].-i] adv. (în mod) perceptibil, sensibil, apreciabil. perception [paQ'sepjan] s. 1. percepere, percepţie (si filoz.), înţelegere, observare, receptivitate, sensibilit ate. 2. lucru perceput. 3. (yur.) percepere, strângere (a impozitelor). perception al ]-pl] s. de percepţie. perceptive [pg(:)'scptiv] adj. perceptiv; ~ organs organ ele de percepţie. perceptiveness [-nis] s. perceptivitate, capacitate de percepere , receptivitate. perceptivity [rp3(;)sep'tiviti] s. perceptivitate, facultatea d e a percepe. perch1 [part/] I. s. 1. stinghie (pe care se cocoaţă găinile). 2. (fig.) poziţie înaltă sau sigură; come off your ~ ce te ţii aşa de mare, nu ţine nasul sus; (fam.) hop the ~ a da ortul popii; (fig.) to knock smb. off his ~ a se cocoţa. 3. măsură de lungime (= 5,03 m), aprox. prăjină. 4. măsură de suprafaţă (= 25 ni2), aprox. prăjină. 5. o . (arhit.) coronament, ornament. II. vb. A. tr. 1. a cocoţa, a aşeza, a pune sus (ae obicei la part. trec); town ~ed on a hill oraş aşezat pe un deal. 2. a pune la cloc it, a pune pe ouă. B. intr. 1. a se cocoţa. 2. a fi cocoţat, a fi aşezat sus. perch2 s. (iht.) biban (Percafluviatilis). perchance [po(:)'t/a:ns, amer. -'ta;/ns] adv. (în v.) 1. din întâmplare. 2. poate, perched valley ['ps:tjl 'vaeli] s. (geol.) vale sus pendată, percher ['p3:t/or] s. (omit.) pasăre care are obiceiul de a se cocoţa, perchl orate [pa:'kb:reit] s. (chim.) perclorat. perchloric [pa:'kb:rik] adj. (chim.) p crcloric; ~acid acid percloric. perchloride [po:'kb:raidj s. (chim.) perclorură. p ercipient [poQ'sipbnt] I. adj. 1. capabil să perceapă / să înţeleagă. 2. conştient; sensibi to be ~ of a sensation a percepe o senzaţie. II. s. subiect al unei telepatii. per colate ]'po:k3leit] vb. A. tr. 1. a filtra, a strecura, a trece (cafea) prin fil tru. 2. a pătrunde prin, a se scurge prin (nisip etc.). 3. (fig.) a limpezi, a pur ifica, a rafina. 4. (chim.) a extrage prin dizolvare, a spăla. B. intr. 1. a se st recura, a se filtra, a trece prin filtru. 2. (fig.) a se infiltra, a se insinua; theories ~ing through the people teorii care se infiltrează în minţile oamenilor, teo



 rii care prind. percolation [ipo:ko'lei/an] s. 1. pătrundere, infiltrare, insinuar e. 2. filtrare, strecurare. percolator ['pa:kaleit3r[ s. 1. filtru, strecurătoare. 2. filtru de cafea. percuss [poi'k^s] vb. tr. (med.) a percuta. percussion [p3: 'kA/an] s. 1. percuţie, percusiune, ciocnire, lovire (a două corpuri); şoc; zguduitură. 2. (muz.) percuţie. 3. (med.) percuţie. percussion cap [~ ka;p] s. (mil.) capsă. percu ssion fire [~ 


percutient [p3(:)'kju:jÎ3nt] nay. v. p e r c u s s i v e . per diem [p3:'daiem, -' di:em] I. adv. pe zi, cu ziua. II. s. (amer.) salariu pe zi, diurnă; the ~ was.ver y low salariul pe zi era foarte scăzut. perdition [.psr'dijan] s. 1. pierzare, pie ire, prăpăd, ruină. 2. (rel.) pierzanie, moarte (veşnică). 3. afurisire, afurisenie, blest em; ~take him! lua-1-ar naiba! perdu(e) [po:'dju:] adj. (mii.) ascuns, la pândă; to lie ~ a) a sta la pândă; b) a evita publicitatea. perdurable [psi'djuorebl] aaj'. 1. (despre prietenie) durabil, trainic, vechi, îndelungat. 2. (despre pace) trainică, în delungată. 3. (despre granit etc.) rezistent, durabil. 4. (rel., despre viată, feric ire) veşnic, fără (de) moarte, fără sfârşit, etern. peregrinate ['perigrineit] vb. intr. (g eţ) a hoinări, a umbla haihui, a se plimba, a călători, a colinda, a pribegi. peregrinat ion ['perigri'neijanj s. (glumeţ) călătorie, colindare, pribegie. peregrinator ['perig rineit3r] s. (glumeţ) călător, pribeag. pcregrin(e) ['perigri(:)n] I. adj. (înv.) străin; exotic. II. s. (si ~ falcon) şoim călător. pereion [po'rebn], pl. pereia [-is] s. (zoo l.) torace (la crustacee). peremptorily [ps'remptorili, pi'rem-, 'perom-, amer. si -touri] aav. 1. imperios, perempto riu, absolut, definitiv, irevocabil. 2. imp erativ, peremptoriu, imperios, dictatorial. peremptorihess [pa'remptsrinis, pi'r em-, 'perom-, amer. si -touri-] s. 1. caracter peremptoriu / absolut / imperios / dictatorial. 2. ton categoric / tranşant / imperios / imperativ. 3. intransigenţă, s everitate. peremptory [pa'remptari, pi'rem-, 'perom-, amer. si -touri] I. adj. 1 . (tur.) peremptoriu, irevocabil, irefutabil, definitiv, decisiv; ~call to do sm th. somaţie de executare; ~defence apărare în fond; ~ exception of jurymen recuzare a juraţilor, excepţiune peremptorie; ~ writ mandat de aducere. 2. (despre un refuz etc .) peremptoriu, hotărât, care nu admite replică, absolut. 3. (despre necesitate etc.) absolut, imperios, imperativ, categoric. 4. (despre ton) tranşant, imperios, dicta torial, imperativ, categoric, răspicat, peremptoriu, care nu admite replică. 5. (des prepersoane) intransigent, autoritar, imperios, peremptoriu. II. s. (amer. jur.) recuzare a juraţilor. perennial [pa'renial, pi'r-] I. adj. 1. care durează tot anul . 2. nesecat, care nu seacă în timpul verii. 3. veşnic; ~spring a) izvor nesecat; b) ( i>oetic) primăvară veşnică. 4. (bot.) peren, vivace, care nu se ofileşte. II. s. (bot.) pl antă perenă / vivace. perenniality [pareni'asliti, pk-] s. perenitate, durabilitate, veşnicie, perpetuitate. perennially [pa'renbli, pi'r-] adv. etern, veşnic, pe veşnici e. perfect I. adj. ]'p3;fikt, amer. si -fekt] 1. perfect, desăvârşit, fără cusur; adevărat; a ~ specimen un specimen desăvârşit; he is a ~master of the game stăpâneşte perfect jocul, un jucător desăvârşit; she is a ~ actress e o actriţă fără cusur; (fam.) it's ~ e perfect, m nu se poate mai bine; mai bine nici că se putea; in ~sincerity cu toată sinceritat ea; a ~ idiot un tâmpit Iară seamăn; she is a ~ fright e o adevărată sperietoare de ciori; that is ~ nonsense astea sunt curate gogomănii, e o prostie cumplită; he is a ~ str anger to me mi-ecu desăvârşire necunoscut. 2. (muz.) perfect; a ~ fourth o cuartă perfec tă. 3. (mat.) perfect; a ~square un pătrat perfect. 4. (gram.) perfect, trecut; ~ te nse trecutul (simplu), preteritul; future ~ viitorul anterior / al doilea. II. s . (gram.) perfect, trecut; a verb in the ~ un verb la trecut. III. vb. tr. [po'f ekt] 1. a perfecţiona, a desăvârşi, a îmbunătăţi; a pune la punct. 2. a termina, a executa. poligr.) a imprima (o foaie) pe partea cealaltă. perfecter [pa'fekto', 'ps:fiktor] s. cel ce perfecţionează / definitivează / pune la punct o treabă. perfectibility [po.f ekto'biliti, -to'b-, -laţi] s. perfectibilitate, capacitate de perfecţionare. perfec tible [pa'fektobl, -ibl] adj. perfectibil, care poate fi perfecţionat. perfecting



 [ps'fektirj, 'po:fik-] s. 1. împlinire, îndeplinire. 2. desăvârşire, perfectare, perfecţion re, punere la punct. 3. (tehn.) finisare. 4. (poligr.) tipărire pe partea cealaltă a colii; ~ machine (amer.) ~ press presă care tipăreşte o coală pe o faţă şi pe alta / cu du mprimare. perfection [pa'fekjpn] s. 1. îndeplinire, realizare, împlinire, desăvârşire, ter minare. 2. desăvârşire, perfecţiune, cea mai înaltă treaptă, cuhnea; ~ itself perfecţiunea attain ~ a atinge perfecţiunea, a ajunge la desăvârşire; to do smth. to ~ a face un lucr u perfect / ireproşabil / fără cusur / admirabil; ~ of detail perfecţiune de amănunt I până ele mai mici detalii; to be the ~ of kindness a fi bunătatea întruchipată / însăşi. 3. perf cţionare, desăvârşire; punere la punct. 4. (bot., zool.) dezvoltare completă; maturizare. perfective [po'fektiv] adj. (gram.) perfectiv. perfectly ['po:fiktli, amer. si fekt-] aaV. perfect, desăvârşit; cu desăvârşire, pe deplin, absolut, excelent; ~ well perfe t, foarte bine; he is ~ right are perfectă dreptate; it is ~ ridiculous e absolut ridicol; to know smth. ~ a cunoaşte ceva la perfecţie. perfecto [p3(:)'fektou] s. tr abuc cu două capete. perfervid [po:'fo:vid] adj. înfierbântat, arzător; fervent, exaltat . pcrfervidly [ps:'f3:vidli] adv. înfierbântat, cu căldură, cu entuziasm, exaltat, cu ex altare. perfidious [paO'fidiss] adj. perfid, viclean. perfidiously [-li] adv. pe rfid, cu viclenie, cu şiretenie, şiret. perfidiousness [-nis] s. v. p e r f i d y. p erfidy ['po:fidi| s. perfidie; trădare; viclenie; an act / a piece of ~ o perfidie . perfoliate [p3(:)'foulieit] adj. (bot., entom.) pcrfoliat. perforate ['padbrei t, amer. si -four-] vb. A. tr. 1. a perfora, a străbate, a pătrunde, a găuri. 2. a găuri , a împunge (o tablă, un bilet etc). B. intr. 1. (onto) a pătrunde; a trece, a străbate (prin); to ~ trough smth. a perfora ceva. 2. (med., despre ulcer) a produce o pe rforaţie în, a perfora. perforated [-id] adj. perforat, găurit, bortelit, ajurat. perf orating [-ii]] adj. (med., despre ulcer etc.) perforant; ~ wound rană penetrantă / a dâncă. perforating machine ['paiforcitirj ni9i/i:n] s. (tehn.) maşină de perforat; perfo rator, ciocan pneumatic sau electric; freză.



 695 periwinkle 2



perforation [ipo:f3'rei/sn, amer. şi -fou'r-] s. 1. perforare, pătrundere. 2. perfor aţie (şi med.). 3. (anat.) orificiu. 4. (filatelie) dantelura. perforative ['paifare itiv] adj. perforant. perforator ['paifareita1"] s. 1. (telm.) perforator, maşina de perforat. 2. (chir.) trepan. 3. (tel.) perforator.de bandă; receiving ~ recepto r. perforce [paO'fxs] I. adv. vrând-nevrând, împotriva voinţei sale. II. s. (rar) necesi tate; by / of ~ vrând-nevrând. perform [ps'f:>:m] vb. A. tr. 1. a executa, a îndeplini (un ordin, un contract, o sarcină). 2. a îndeplini, a ţine (o promisiune etc.); to ~ an obligation a se achita de o obligaţie. 3. a face, a executa (o mişcare etc.). 4. a efectua, a face (o împărţire, o adunare etc.). 5. a face (o treabă, o operaţie), a-şi înd ini, a împlini (datoria, misiunea etc.); to ~ useful work a face o treabă folositoar e; the work being ~ed terminându-sc treaba, după terminarea trcbîi / lucrului / muncii ; the whole operation is ~ed in five minutes întreaga operaţie se poate face în cinci minute. 6. a celebra (un rit, o ceremonie etc.). 7. a juca, a reprezenta (o pies a de teatru). 8. a cânta, a executa (o piesă muzicală). 9. a dansa, a executa (un dans ). 10. a juca (un rol) (şi fig,); to ~the part of the host a face pe gazda. B. int r. 1. a se (putea) juca; a se preta la reprezentare; the play ~s well a) e o pie să de succes; b) c o piesă uşor de jucat. 2. a juca teatru; to ~ in a play a juca / a avea un rol într-o piesă. 3. (despre animale dresate) a da o reprezentaţie; ~ing dogs câini dresaţi. 4. a cânta (la un instrument); to ~ on the flute a cânta la / din flaut. 5. (sport) a realiza o performanţă. performable [-sbl] adj. 1. (despre o sarcină etc.) realizabil, care poate fi îndeplinit / executat. 2. (despre o piesă) carepoate fi r eprezentat. 3. (bis., despre un rit) practicabil. performance [po'fr.msms] s. 1. executare, îndeplinire (a unui contract, ordin), execuţie (a unei mişcări). 2. execuţie, cântare, executare (a unei piese muzicale, opere etc.). 3. realizare, împlinire, îndep linire, executare (a unei sarcini, misiuni etc.). 4. celebrare, executare (a unu i rit etc.). 5. faptă, acţiune, realizare; to be modest about one's own ~s a fi mode st în privinţa propriilor realizări; a very creditable ~ o realizare care face cinste (cuiva). 6. mers, funcţionare, randament (al unei maşini etc.); best ~ randament max im, maximum de randament; ~ under service conditions randament în condiţiuni de funcţi onare normală (a unei elici etc.). 7. (sport, auto) performanţă; to put up a proud ~a face o figură frumoasă. 8. reprezentare (a unei piese), prezentare, vizionare (a unu i fdm), spectacol, reprezentaţie; afternoon ~ matineu; charity ~ spectacol de bine facere; (cin.) continuous ~spectacole în continuare; farewell ~reprezentaţie / spect acol de adio; first ~ premieră; to give ~ of an oratorio a prezenta / a cânta un ora toriu; no ~ tonight astă-seară e relaş; the play has had a number of one hundred ~s pi esa s-a jucat de o sută de ori. 9. spectacol, reprezentaţie (de orice natură); conjuri ng ~ şedinţă de prestidigitaţie. 10. (av.) capacitate de zbor. performance rights [~ rai ts] ş. 1. (teatru) drepturi de reprezentare. 2. (muz.) drepturi de executare. perf ormer [p3'fo:m3r] s. 1. executant; a good promiser, but a bad ~ un om care promi te dar nu se ţine de cuvânt. 2. (muz.) muzicant, executant; he is a poor ~ on the vi olin e un slab violonist. 3. (teatru) actor, artist; actriţă, artistă. performing [poT omiin] I. adj. (despre câini) dresat. II. s. 1. îndeplinire, execuţie, executare. 2- ( teatru) reprezentare (a unei piese); interpretare (a unui rol); ~ rights dreptur i de reprezentare. perfumeI.s. ['p3:fju:m] 1. parfum, mireasmă, aromă. 2. miros. II. vb. tr. [p3(:)'fju:m. 'p3:fju:m] a parfuma. perfumer [p3(:)'fju:m3r] s. parfumo r, fabricant sau negustor de parfum(uri). perfumery [paO'fjmmsri] s. parfumeric. perfunctorily [p3(:)'UrjAt5rili] adv. de formă, de ochii lumii, doar aşa ca să fie tăcu t, fără chef; to perform a piece of work ~ a da ceva peste cap, a rasoli o treabă, a f ace ceva numai de formă. perfunctoriness [p3(:)'fArjÂt5rinis] s. 1. lipsă de tragere d e inimă; superficialitate, neglijenţă. 2. caracter mecanic / forţat al unui lucru. perfu nctory [p3(:)'fArjAt5ri] adj. formal, superficial, neglijent, de formă, de mântuială; mecanic; (despre surâs) forţat; ~ inspection inspecţie superficială. perfuse [p3:'fju:z] vb. tr. 1. a stropi. 2. a inunda (cu lumină etc.). 3. (through) a filtra, a strec ura (un lichid) prin. pergelisol [p9:'d3clisDl] s. (geol.) pergclisol, permafros t. pergola ['paigala] s. pergolă. perhaps [pa'hasps, prasps, amer. şi pa'rasps] I. a dv. poate, posibil; ~not poate că nu; ~ so poate că da; I will do it, unless ~ you w



 ant to do it yourself o voi face, dacă nu cumva vrei s-o faci chiar tu. II. s. pre supunere, posibilitate. per head [pa' haed] adv. pe cap de om. peri ['piari, ame r. 'pi:] s. (mitol.) geniu bun, zână; as fair as a ~de o frumuseţe divină. perianth ['pe ria3n8j s, (bot.) periant. periapt ['pcriaîpt] ş. amuletă, talisman. periblast ['perib last] ş. (bio/.) periblast. peribolos [pa'ribatos] s. (arhit.) peribol. peribolus s. v. p e r i b o l o s . pericardia [iperi'ka:dio] pl.de la p e r i c a r d i u m. pericardial [ipcri'ko;diol] adj. (anat.) pcricardic. pericarditis l'perika:' daitis] s. (med.) pericardită. pericardium [ipcri'kaidian^p/. pericardia [-dio] s. pericard. pericarp ['pcrika:p] s. (bot.) pericarp. perichondrium [iperi'krmdria m] s. (anal.) pcricondru. pericline ['periklain] s. (mineral.) feldspat sodic. p ericranium [iperi'kreiniam], pi. pericrania [-nia] s. 1. (anat.) pielea craniulu i. 2. (glumeţ) craniu; creieri; minte. periderm ['peridami] s. (bot.) periderm.



peridot ['peridot] s. (mineral.) peridot, oliviu. perigeal [iperi'd3i9l] s. (ast ron.) de perigeu. perigee ['perid3i:] s. (astron.) perigeu. perigon ['perigon] s . (bot.) perigon. perihelion [iperi'hiilian], pl. perihelia [rpcri:'hi:li3] s. ( astron.) periheliu. perii ['perii] I.s. primejdie, pericol; risc; in ~ în pericol; at the ~ of one's life cu riscul vieţii; at one's ~ pe riscul propriu. II. vb. tr . a pune în primejdie, a primejdui, a periclita. perilous ['pcrilss] adj. primejdi os, periculos, riscant. perilously [-li] adv. primejdios; hecame ~ near breaking his neck cât pe ce să-şi frângă gâtul. perilousness [-nis] s. caracter periculos / primejd os. perimeter [p3'rimit3r, pi'r-, pc'r-] s. (mat.) perimetru. perimetric(al) [ip cri'metrik(^l)] adj. (mat.) perimetric. perimorphism [iperi'mxfiz^m] s. (mineral .) perimorfism. perineum [iperi'niiamj.pi. perinea [-ni:3] s. (anat.) perineu. p eriod ['piarisd] I. s. 1. perioadă, durată, termen; ~ of availability (of a ticket) durată de valabilitate (a unui bilet); lasting for a ~ of two months care durează o perioadă de două luni; to discharge a liability within the agreed ~ a lichida o crea nţă în termenul fixat; (com.) deposit for a fixed ~depozit pe termen fix. 2. (astron.) ciclu, perioadă (de rotaţie sau de revoluţie); ~ of a planet's revolution perioadă de r evoluţie a unei planete. 3. (fiziol.) perioadă, ciclu. 4. (fiz.) perioadă; ~ of a wave perioadă a unei unde; (mar.) ~of (ship's) rolling motion perioadă de ruliu. 5. (med .) fază, stadiu; ~s of a disease fazele unei boli. 6. (med.) interval; ~ between r ecurring phases of an illness interval între accesele unei maladii. 7. timp; ~ of rest (of a mechanism) timp de repaus (al unui motor). 8. (geol.) perioadă, epocă. 9. epocă, ev, vârstă; at this ~ of the year în această epocă a anului; (fam.) girl of the ~ f tă îmbrăcată după modă. 10. pl. (fiziol.) reguli, menstruaţie. 11. (ret.) frază; well round fraze bine aduse. 12. (muz.) perioadă. 13. capăt, hotar, margine; (rar) to put a ~t o a pune capăt la. 14. (poligr.) punct. 15. (mat.) perioadă (de cifre). 16. (mat.) p erioadă (a unei fracţii periodice). 17. (şcol.)orădc curs. 18. (sport) repriză. II. vb. tr . (înv.) a încheia, a sfârşi. periodic bpisri'odik] adj. 1. periodic. 2. (despre stil) r etoric. periodic acid [~ 'ssid] s. (chim.) acid periodic. periodical [.pbri'odik al] I. adj. periodic. II. s. publicitate periodică, revistă. periodically [-i] adv. periodic; din timp în timp; din când în când; la intervale regulate. periodicity bpiaris 'disiti, -rio'd-] s. 1. periodicitate; caracter periodic. 2. (electr.) frecvenţă, pe riodicitate. periodic law [ipiori'odik ta:] s. (chim.) legea periodicităţii elemente lor, legea lui Mendeleev. periosteal bperi'ostial] adj. (anat.) periostic. perio steum bpcri'ostismj s. (anat.) periost. periostitis [iperios'taitis[ s. (med.) p eriostită. peripatetic [iperipa'tetikj I. adj. 1. (mai ales P e r i p a t e t i c ) (jiloz.) peripatetic, aristotelic. 2. ambulant. II. s. 1. (mai ales P e r i p a t e t i c ) (filoz.) peripatetician, aristotelian. 2. (glumeţ) drumeţ, călător; negust or ambulant, colportor. peripheral [pa'rifarsl, pi'r-, pc'r-] adj. periferic. pe ripherally Ipi'r-. pc'r-] adv. la, spre periferie, periferic. peripheral speed [ pa'rifsrjl spi:d] s. (fîz-) viteză periferică. peripheric [-pcri'ferik] adj. v, p e r i p h e r a l . periphery [pa'rifari, pi'r-, pe'r-[ s. periferic; circumferinţă; per imetru. periphrase ['perifreiz] l.s.v, p e r i p h r a s i s . II. vb. tr. a exp rima prin perifrază. periphrasis [pa'rifrosis, pi'r-, pe'r-],pl. periphrases [-si: z] s. perifrază, circumlocuţiune. periphrastic [iperiTrasstik] adj. perifrastic, bog at în perifraze: complicat, întortocheat. periphrastically [-sli] adj. prin perifrază, perifrastic. periphrastic conjugation [iperi'frîestik ikond3u'geij3n] s. (gram.) conjugare perifrastică. periplus ['peripbs] s. (mar.) circumnavigare. peripteral [



 pa'riptewl] adj. (arhit.) peripteric, înconjurat de un şir de coloane. periscope ['p criskoup] s. (mar.) periscop. perish l'perij] I. vb. A. tr. a prăpădi, a distruge, a nimici; the heat had ~ed all vegetation căldura distrusese orice vegetaţie. B. intr . 1. a pieri, a se prăpădi, a muri. 2. a muri de timpuriu. II. s. (austr.fa/n.) lipsă, nevoie, privaţiune; to do a ~ a muri sau a fi pe punctul de a muri de frig, de fo ame etc. perishable ['peri/sbl] I. adj. 1. pieritor, trecător. 2. altcrabil. II. s . pl. alimente alterabile. mărfuri alterabile. perishableness [-lnis] s. caracter trecător / efemer, vremelnicie. perished ['peri/t] adj. 1. pierit; mort; (fam.) to be ~ with cold a fi rebegit / a fi mort de frig. 2. (despre un metal etc.) ros, corodat. perishing ['peri/in] adj. 1. pieritor; trecător. 2. (despre frig etc.) c umplit, groaznic, grozav. perisperm l'pcrispsim] s. (bot.) perisperm. peristalsi s [>peri'st£elsis] s. (fiziol.) pcristaltism. peristaltic bpcri'stailtik] adj. (fi ziol.) peristaltic. peristome ['peristeum] s. (anat., bot.) peristom. peristyle ['peristail] s. (arhit.) pcristil. peritonaeum [iperitou'ni(:)3m,-t3'n-],pl. per itonaea [-ni(:)s>] s. (anat.) pcritoneu. peritoneal [ipcritou'ni(:)3l] adj. (ana t.) de pcritoneu, al pcritoncului. peritoneum [ppcritou'ni(:)9m, -t3'n-],pl. per itonea f-ni(:)o] s.v. p e r i t o n a e u m. peritonitis [.pcrita'naitis, -tou'n -] s. (med.) peritonită. periwig ['periwig] s. (înv.) perucă. ! periwigged [-d] adj. (în v.) cu perucă. periwinkle1 ['periiwinkl] ş. (bot.) pervincă, saschiu, brebenoc (Vinca sp.). periwinkle2 s. (zoo!.) scoică (comestibilă din genul Uttorina).



 perjure perjure ['ps:d33r] vb. re/7, a fi sperjur, ajura fals / strâmb, a-şi călca jurământul. per jured ['ps:d33d] adj. (vinovat de) sperjur. perjurer ]'po:d33ror] s. sperjur. pe rjurious [psr^usrios] adj. sperjur; mincinos, fals. perjury [rp3:d33ri] s. sperj ur, jurământ fals; mărturie falsă / strâmbă; călcare de jurământ; to commit ~ a jura strâmb e un sperjur. perk1 [ps:k] I. vb. (si to ~ up) A. tr. 1. a spilcui, a găti. a dich isi. 2. a ridica ţanţoş (capul, coada). B. intr. 1. a umbla ţanţoş, a-şi da ifose, a ţine n pe sus; a-şi ridica nasul. 2. a lua un aer vesel, a se înveseli. 3. a recăpăta încrederea î sine. perk2 s. (si pl.) (sl.) prese, de la p e r q u i s i t e. perk3 vb. (fam. ) A. tr. 1. a filtra, a trece prin filtru. 2. a pătrunde prin, a se scurge prin. B . mir. a se strecura, a se filtra. perkily ['pokili] adv. cu dezinvoltură; trufaş, a rogant. perkiness ['pakinis] s. dezinvoltură; aere, fumuri, ifose. perky l'poki] a dj. vesel; ţanţoş, cu nasul pe sus; sigur de sine, obraznic. perlite ['psdaitj s. (min eral.) pcrlită. perm [p3:m] (Jam.) I. s. ondulaţie permanentă, permanent. II. vb. tr. to have one's hair ~ed a-şi face permanent. permafrost ['pormofrostj s. (geol.) pe rmafrost, sol îngheţat permanent. permalloy ['ps:m3>loi:, >po:m'a:bi] s. (metal.) pe rmaloi (aliaj defter si nickel). permanence ['pomwnsns, -mm-] s: permanenţă; stabili tate. permanency ]-i] s. 1. v. p e r m a n c n c e. 2. lucru permanent / stabil. 3. uniformitate, constanţă, imobilitate. permanent ['pnmransnt] adj. permanent; con stant; de lungă durată; stabil; fix; ~ post post inamovibil; post fix; ~ abode domic iliu stabil / fix; ~ repair reparaţii curente; «president preşedinte permanent; preşedin te pe viaţă; ~ magnetism magnetism permanent; ~ secretary secretar permanent; ~ wave ondulaţii permanente. permanent loop [~ 'lu:p] s. 1. (tel.) apel fals. 2. (electr .) scurtcircuit. permanently ['pamisnantli, -m/n] adv. în permanenţă, permanent, întotde auna; pentru mult timp, pentru totdeauna, încontinuu. permanent way ['pamisnsnt we i] s. (ferov.) suprastructură; cale ferată. permanganate [p3(:)'ma;rjg3neit, -ncit] s. (chim.) permanganat. permeability [,po:mi3'biliti, -laţi] s. permeabilitate. pe rmeable ['psmiisbl] adj. permeabil. permeameter [ip3:mi'amiit3r] s. (magnetism) permeametru. permeance ['pomiions] s. 1. (electr., magnetism) permanenţă. 2. v. p e r m e a t i o n . permeate ['psmiicit] vb. A. tr. a pătrunde în, a se infiltra în, a t rece prin, a îmbiba. B. intr. a pătrunde, a se răspândi. permeation [>p3:mi'ei/3n] s. pătr undere, infiltrare; îmbibare; răspândire. Permian ['po:mion] adj. (geol.) Permian. per missibility [.psmiiss'bibti, -liti] s. admisibilitate. permissible [p3(:)'mis3bl , -sibl] adj. admisibil, care poate fi îngăduit / permis. permissibly [po(;)'misobli ] aaV. cu îngăduinţă. permission [p3(:)'mi/3n] s. permisiune, voie, îngăduirc, îngăduinţă; mb. ~to do smth. a-i da cuiva permisiunea de a face ceva, a da voie cuiva să facă ce va. permissive [p3(:)'misiv] adj. 1. care permite, care admite. 2. recomandabil (dar nu obligatoriu); facultativ. permissiveness [pa(:)'misivnis] s. legalitate (« unei acţiuni). permissivist ['paQ'misivist] s. persoană prea indulgentă / îngăduitoare. ermit [pafO'mit] I. vb. A. tr. 1. a permite, a îngădui; to be ~ted a i se permite; a fi autorizat; I was not ~ted to nu mi s-a dat voie să; am I ~ted to go? am voie să plec?; will you ~ me / may I be ~ted to observe daţi-mi voie să atrag atenţia; ~ me to introduce my sister to you daţi-mi voie să vă prezint pe sora mea; ~ me to tell you t he truth lasă-mă să-ţi spun adevărul; to be -ted to sit for an examination a fi admis să se prezinte la un examen. 2. (inv.) a lăsa (o problemă) în seama (cuiva). B. intr. a perm ite, a îngădui, a da voie; if circumstances ~ dacă împrejurările o îngăduie; matters that ~ no delay probleme care nu suferă întârziere; his health would not ~ of his staying th ere sănătatea nu-i îngăduie să rămână acolo. II. s. 1. permis, autorizaţie; to take out a ~ un permis. 2. permis de circulaţie. 3. (corn.) bilet de liberă circulaţie (pentru o m arfă); - for hoine consumption certificat de scutire de vamă pentru o marfă de consum intern; ~ for exportation permis de export. 4. (rar) îngăduinţă; permisiune, autorizare, voie. permittance [psO'mitons] s. 1. autorizaţie, permisie, voie, îngăduinţă. 2. (electr. ) conduetibilitate. permittivity [.poQmi'tiviti] s. (electr.) conduetibilitate. permutable [p3(:)'mju:t3bl] adj. permutabil, care poate fi permutat. permutation [.ps:mju(:)'teijan] s. (mat.) permutare. permutator ['po:mju(:)'teitor] s. (ele ctr.) comutator, întrerupător. permute [ps'mju:t] vb. tr. a permuta. pern [p3:n] s. (omit.) viespar (Pernis apivarus). pernicious [psQ'ni/ss] adj. periculos, pernic ios, fatal, nimicitor, vătămător, dăunător. pernicious anaemia [~ a'nimiia] s. (med.) anem ie pernicioasă. perniciously [p3(:)'ni/3sli] adv. pernicios, fatal. perniciousness [p3(:)'ni/3snis] s. caracter pernicios. pernickety [po'nikiti, amer. -ks-J adj.



 1. greu de mulţumit, dificil, cusurgiu. 2. pedant, migălit. 3. delicat; critic. per noctation [ipomok'teijsn] s. (rei.) noapte petrecută în rugăciuni; veghe de noapte. pe rorate ['perarcit, -ror-] vb. intr. 1. a perora, a vorbi îndelung şi pe un ton decla matoriu. 2. a rezuma şi a încheia o cuvântare. peroration [ipero'rei/pn, -ro'r-] s. 1. peroraţie, încheiere a unui discurs. 2. rezumat. peroxide [psO'rsksaid] I. s. (chim .) peroxid. II. vb.tr. (fam.) a oxigena, a decolora (părul). 696



perpend [po:'pcnd] vb. tr. (»iv. glumeţ) a chibzui la; a-şi cumpăni (cuvintele). perpend icular [ip3:p;?n'dikjul3rl I. adj. 1. (to) perpendicular; vertical (pe). 2. (glu meţ) în picioare. II. s. 1. (mat.) perpendiculară; out of (the) -neperpendicular. 2. ( sl.) gustare (în picioare), aperitiv. perpendicularity [rp3:p3n.dikju'la;riti, 'pa :pn'd-] s. perpendicularitate. perpendicularly [ip3:ppn'dikjuloli, ,p3:pn'd-[ ad v. perpendicular; vertical; în picioare. perpetrate ['po:pitreit] vb. tr. a săvârşi, a c omite, a făptui, a face (o crima, o gafă ele). perpetration [ip3;pi'treifpn] s. 1. săvârşi re, făptuire, comitere (a unei crime, a unei gafe etc.). 2. crimă, delict, nelegiuir e. perpetrator [rp3:pitreit3r] s. autor (ni iniei glume etc.); făptuitor (al unei crime); criminal. perpetuai [pa'petjual, -tjul, -t/ual] adj. 1. perpetuu, veşnic. 2. continuu; neîncetat. 3. (fam.) permanent; viager. ' perpetually [-i] adv. perpe tuu; fără încetare, încontinuu. perpetual motion [ps'petjusl 'mou/an] s. (fiz.) mişcare pe rpetuă, perpetuum mobile. perpetuance [p3'petju3ns] ^,v. p e r p e t u a t i o n . perpetuate [p3(:)'pctjueit[ vb. tr. a perpetua; a face să dureze veşnic sau multă vre me. perpetuation [p3(:).petju'eij3n] s. perpetuare. perpetuity [tp3;pi'tju(:)iti , -p3't-[ s. 1. perpetuitate, veşnicie; in / to / for ~ pentru totdeauna; pe viaţă. 2. posesiune pe termen nelimitat. 3. rentă viageră. perplex [ps'pleks] vb. tr. 1. a li sa perplex, a nedumeri, a ului, a uimi. 2. (înv.) a încurca; a complica (stilul etc. ). perplexed [ps'plekst] adj. perplex, nedumerit, încurcat. perplexedly [pn'pleksi dli, -tli] adv. nedumerit, uluit, perplex. perplexing [ps'pleksirj] adj. care te pune în încurcătură; greu de înţeles, abscons. perplexity [po'pleksiti] adj. 1. nedumerire perplexitate. 2. încurcătură, dilemă. perquisite ['pa:kwizitj s. 1. câştig neaşteptat; câş limentar. 2. ceea ce revine subalternilor sau servitorilor după întrebuinţare; drept. 3. bacşiş. perquisition [ip3:kwi'zi/an] s. 1. percheziţie. 2. interogatoriu; cercetare . perron ['peron] s. (arhit.) intrare. perry ['peri] s. cidru de pere. per se [p 3:'sei] (lat.) aav. în sine.: perse [ps:s] adj. (înv.) albastru-cenuşiu. persecute ['p o:sikju:t] vb. tr. 1. a persecuta, a prigoni. 2. (with) a plictisi, a supăra (cu). persecution [ip3:si'kju:/3n] s. persecuţie, prigoană. persecutor Cp3:sikju:t3r] s. persecutor, prigonitor. Perseids ['p3:siidz] s. pl. (aslron.) the ~ Perseidcle. perseverance [ipo:si'vionms] s. perseverenţă, stăruinţă, neclintire. perseverate [psi'sevs reit] vb. iu/r. a reveni mereu. persevere [ip3:si'vbr] vb. intr. a persevera, a stărui; to ~ in / with one's work a fi perseverent în munca sa; to ~ in doing smth. a persista în facerea unui lucru. persevering [.p3:si'viarirj] adj. perseverent, s tăruitor. perseveringly [-li] aaV. stăruitor, perseverent, cu stăruinţă. Persian ['p3:/sn, rar -3»n] I. adj. persan; iranian. II. s. 1. persan. 2. (limba) persană. Persian bl inds [~'blaindz] j . / ^ . v . p e r s i e n n e s . Persian carpet [~'ka:pit] s . covor persan. Persian cat [~'ka:t] s. (zoo/.) pisică de Angora. persiennes [ipsv .i'enz] s. pl. persiene, obloane. persiflage I'psssi'flag, ,rra:s-] s. (fr.) per siflare, luare în râs, luare peste picior; zeflemisiie. persimmon [po:'simDu] s. (bo t.) 1. specii de pom fructifer (Diospyros virginiana, Diospyros Kaki). 2. fructu l acestor specii. persist [p3(;)'sist, amer. si -'zist] vb. intr. 1. a stărui, a p ersista, a continua cu perseverenţă; he ~ed in his opinion persistă în părerea lui. 2. a p ersista, a dăinui, a dura, a stărui. persistence [-ans] s. stăruinţă, persistenţă, îndârjir vision inerţia percepţiei optice. persistency [-ansi] j . v . p e r s i s t e n c e . persistent [-.7nt] adj. 1. stăruitor, persistent; tenace, încăpăţânat. 2. (bot., zool. de pre frunze, coarne) persistent. 3. statornic; neclintit; neschimbat. . persisten tly [-ontli] adv. persistent, stăruitor, cu perseverenţă. person ['po:sn] I. s. 1. per soană, individ, ins; young ~s tineri, tineret; foolish ~(om) prost; without except ion of ~s fără excepţie pentru cineva; some ~ a) cineva; b) (jur.) some ~ un oarecare; (jur.) the said ~s numiţii; no ~ of that name is here nu-i aici nimeni cu acest n ume; what is a ~ to do? ce-i de făcut?; they had no money about their ~ n-aveau ni



 ci un ban la ei; for their ~s cât despre ei; in (one's own) ~ în persoană; the doctor came in—doctorul veni în persoană; no ~nimeni; to accept ~s a fi părtinitor, a manifesta părtinire; no less a ~ than nimeni altul decât. 2. (jur.) persoană (fizică); John is a natural ~ Ion e o persoană fizică. 3. înfăţişare fizică, fizic, aspect exterior; to have . andsome ~ avea o înfăţişare frumoasă. 4. (teatru) personaj, rol. 5. (fam.) persoană de sex eminin (din clasa de mijloc sau de jos); a young ~ o fetişcană. 6. (gram.) persoană; i n the first ~ la persoana întâi; the second ~ plural may function as singular a doua persoană a pluralului poate fi folosită ca singular. 7. persoană oficială. 8. (înv.) pers onalitate. II. vb. Ir. (înv.) a reprezenta, a înfăţişa, a personifica. personable ['psissn sblj adj. frumos, atrăgător (la chip). personage ['po:s3nid3] s. 1. personalitate, p ersonaj; high ~ persoană sus pusă. 2. (teatru) personaj. personal ['r»:snl] I. aay. 1. personal, individual; I want it for my ~ use am nevoie de aceasta pentru uzul m eu personal; articles for ~ use lucruri de uz personal. 2. corporal. 3. personal , în persoană; to have a —interview with smb. a vorbi în persoană cu cineva; to make a ~ a pplication a se prezenta în persoană; I have a -knowledge of it cunosc asta pe propr ia mea piele / din propria mea experienţă. 4. privitor la nume. 5. (jur.) personal; mobiliar; to bring a - action against smb. a intenta cuiva o acţiune mobiliară; heir to -estate moştenitor al lucrurilor mobile. 6. (gram.) personal; -pronoun pronume personal.



 697 petitionary



perturb [pa'ta.b] vb. tr. 1. a deranja, a tulbura (liniştea), a nelinişti. 2. a cauz a tulburări 7. (fiz.) plin de aluziuni; echivoc. 8. (înv.) personal, de faţă. II. s. 1. pl. (jur.) bunuri personale; bunuri mobile. 2. (amer. rar) personal. 3. (gram.) pronume personal. (fizice cuiva); a zdruncina. personal assistant [~ a'sistant] s. secretar particular. perturbation [.paita'bcijpn] s. deranjare, tulburare; ne linişte; perturbaţie (şi med., astron.) personal computer [~ kom'pjuta1"] s. computer personal. deranj. personalia [ipsisa'neilia] ş. pi. efecte personale, obiecte de u z personal. peruke [ps'ruik, pi'r-, pe'r-] (înv.) I. ş. perucă. II. vb. intr. a purta perucă. personality [tpaisa'nasliti] s. 1. personalitate, individualitate. 2. cara cter personal (al peruke maker [~ iiueika1"] s. peruchicr, unei observaţii). 3. ma liţiozitate. 4. pl. observaţii personale. 5. (rar) trăsătură de caracter. perusal [ps'ruiz pl. pi'r-, pe'r-] s. 1. citire (atentă), lectură. 2. examinare, cercetare. 6. (r«r) co rp, trup; existenţă fizică. peruse [p3'ru:z, pi'r-, pe'r-] vb. tr. 1. a citi (atent). 2. a cerceta (cu privirea), a examina. peruser [-ar] s. cititor. personalization [ip^sanalai'zei/an] s. personalizare: personificare. personalize ['p9:s3n3laiz] vb. tr. a personifica. Peruvian [pa'rmvian, pi'r-, pe'r-] adj., s. peruan, pers onally ['paisanalij adv. personal, în persoană; în ceea ce mă (etc.) priveşte. Peruvian ba rk [~ 'bu:k] s. chinchină. personal monitor ['psisnl 'moniter] s. (chim.) stilodoz imctru. pervade [p3(:)'vcid] vb. tr. 1. a cuprinde, a se răspândi în / prin. a se exti nde în. 2. a pătrunde în; a umple, a îmbâcsi. 3. (fig.) a domni în. personalty i'p3:sOTi3lt ] s. (jur.) avere mobiliară, bunuri mobiliare. personate ['p&saneit] vb. tr. 1. a juca rolul (cu gen.); a reprezenta (un personaj alegoric). pervading [-in] adj. care se răspândeşte peste tot; predominant. pervasion [p3(:)'vei33n] s. răspândire, pătrund re, infiltrare. 2. a se da drept (cineva). pervasive [p3(:)'vcisivj adj. pătrunzător , care pătrunde peste tot, care se răspândeşte personation bp3:s9'nei/3n] s. 1. interpre tare, personificare. întruchipare. 2. faptul de pretutindeni. a se da drept altcin eva; (jur.) false ~ substituire de persoane. pervasiveness [-nis] s. putere de păt rundere şau de împrăştiere. personhood i'psisnhud] s. individualitate, trăsături individual . perverse [p3(:)'v3:s] adj. 1. îndărătnic, încăpăţânat (mai ales când nu are dreptate). pe cation [p3(:)


 rime. pesky l'pcski] adj. (amer., sl.) plictisitor, nesuferit, imposibil: bleste mat, afurisit, al perspicuity [.p3:spi'kju(:)iti] s. 1. claritate, luciditate. 2 . transparenţă; limpezime. naibii. perspicuous [p3(:)'spikjU3s] adj. 1. clar, limped e, uşor de înţeles; evident. 2. care se peso fpcisou] s. peso (moneda). exprimă clar. 3. transparent. pessimism l'pcsimizam] s. pesimism. perspicuously [-li] adv. clar, limpede, eu claritate. pessimist ['pesimist] ş. pesimist. perspicuousness [-nis] s.v. p e r s p i c u i t y . pessimistic(al) [ipesi'mistik(3l)] adj. pesimist. p erspirable [pss'paisrsbl] adj. 1. (despre ţesut) care permite sudaţia / transpirarea . 2. care pessimistically [-pcsi'mistikpli] adv. pesimist, cu pesimism. în negru. pest Ipcst] s. 1. calamitate, plagă, flagel. 2. parazit, dăunător. 3. (înv.) molimă, epide mie. poate fi evacuat prin sudaţie. perspiration [.paispa'rei/^n] s. 1. transpiraţie , sudoare, naduşeală. 2. transpirare, asudare, pest control ['pest kan-troulj s. (ag r.) combatere a dăunătorilor. sudaţie. pester ['pesta1"] vb. tr. a plictisi, a necăji, a supăra, a bate la cap, a cicăli. perspiratory [pas'paiorstari, -to//-] adj. 1. (ana t.) sudorifer. 2. (med.) sudorific. pesthole ['pesthoul] s. focar de infecţie. per spire [p3s'pai3r] vb. A. tr. a elimina prin sudaţie / transpiraţie, a transpira cu. B. intr. pest house [~ haus] ş. spital pentru ciumaţi; lazaret. a transpira, a asuda , a năduşi. pesticide ['pestisaid] s. (agr.) pesticid, substanţă pesticidă. pestiferous [p es'tifsras] adj. 1. care răspândeşte molime / epidemii, pestilenţial. 2. (ftg.) persuada ble [pa(:)'sweid9bl] adj. care poate fi convins. persuade [p3(:)'swcid] vb. A. t r. (of; that) a convinge (de; că); to ~ smb. to do / into vătămător, dăunător, primejdios. estilence fpestilans] s. 1. ciumă. 2. molimă, epidemie. doing smth. a convinge / a înd upleca pe cineva să facă ceva; to ~ smb. from doing pestilent ['pestilant] adj. 1. u cigător; otrăvitor. 2. primejdios; vătămător, dăunător; care smth. a convinge pe cineva să că ceva; a scoate cuiva ceva din cap. B. refl. a căuta să convingă. răspândeşte miasme. 3. m.) nesuferit, plictisitor. persuaded [-id] adj. convins; I am ~ that it is true sunt convins că c adevărat. pestilential bpesti'len/sl] adj. 1. pestilenţial, care răspân deşte ciumă; infeeţios, ucigător. persuader [-9r] s. 1. persoană, lucru sau fapt care conv inge; sfătuitor. 2.pl. (sl.) pinteni. 2. (jîg.) primejdios, vătămător, dăunător. 3. (fam.) gustător, revoltător. 3. (fam.) reclamă; literatură de reclamă. pestilently ['pestilantli] adv. (fam.) (în mod) execrabil, mizerabil. pestle ['pcstlj I. s. pisălog. II. vb. t r. şi intr. a pisa. persuasibility [p9rswei33'bil3ti, -si'b-, -liti] s. posibilita tea de a se lăsa convins. persuasible [psO'swcisdbl, -sibl] adj. v. p e r s u a d a b l e . pet1 [pet] I. s. 1. animal iubit / favorit. 2. favorit, favorită. II. ad j. (despre animale) persuasion [pa'sweijan] ş. 1. putere de convingere / persuasiu ne. 2. convingere, de casă; drag, scump, favorit, iubit; one's ~ aversion ceea ce urăşti mai mult. III. vb. persuasiune. 3. religie, credinţă; sectă. 4. (glumeţ) neam, speţă ; no one of the male tr. 1. a răsfăţa, a mângâia. 2. (amer. fam.) a pipăi. ~ was there nu e a acolo nici un reprezentant al sexului tare. 5. naţionalitate. pet2 s. supărare; înci udarc; ciudă; rea dispoziţie; to be in a ~ a fi înciudat sau necăjit persuasive [pa(:)'s weisiv, -ziv] I. adj. convingător, persuasiv. II. s. motiv, îndemn, / bosumflat. imb old. petal f'petl] s. (bot.) petală. persuasively [-li] adv. pe un ton de persuasi une / convingere. petal(l)ed fpetld] adj. (bot.) (mai ales în cuvinte compuse) cu petale; three-~ cu trei persuasiveness [-nis] s. putere de convingere, dar de a convinge. petale. petard [pe'to:d, pi't-] s. 1. petardă. 2. plcsnitoare. persulpha te [pai'sAlfeit] s. (chim.) persulfat. persulphuric acid [ip3:sAl'fju(o)rik 'aes id] s. (chim.) acid persulfuric. pet cock ['pet kok] s. robinet (mic). pert [pa: t] adj. 1. îndrăzneţ; obraznic. 2. dezgheţat. peter ['pi:t3r] vb. intr. (rnai ales ~ out ) (despre zăcăminte) a se epuiza; (despre râuri) pertain [p3(:)'tcin] vb. intr. to ~ t o a) a aparţine (cu dat.), a face parte din, a ţine de; a seca; a se termina, a se i sprăvi. b) a se referi la. peterman ['piitaman], pl. petermen [~] ş, 1. (înv.) pescar. 2. (sl.) hoţ; manglitor. Peter's fish ['pi:t3z fi/] s. (ibt.) egrefin. pertinacio us [ip3;ti'nei/3s] adj. 1. îndărătnicie, încăpăţânat. 2. stăruitor, insistent. pertinacious nis] s. v. p e r t i n a c i t y . petersham ['piita/sm] s. 1. panglică ripsată. 2. palton sau pantaloni de postav. pertinacity [ip3:ti'n2esiti] ş. 1. îndărătnicie, încăpăţâna stăruinţă, insistenţă. Peter's penny ['pi:tsz .peni] s. (ist.) ..obolul Sfântului Petru" (i ijxyzit anual plătit Papei). pertinence ['paitinans] s. justeţe (a unei observaţii etc .); oportunitate; it is of no ~ to petiole ['pctioul] s. (bot.) pcţiol, codiţa frunz ei. us nu ne priveşte. petite [p3'ti:t] adj. (fi.) (despre femei) mică, minionă. perti nency [-i] s.v. p e r t i n e n c e . petition [pi'tijpn, pa't-] I. s. 1. cerere



 , petiţie; a ~ in bankruptcy cerere de declarare pertinent fpaitinant] I. adj. 1. just, potrivit, nimerit, la locul lui, care corespunde; în stare de faliment. 2. r ugăminte; memorandum, jalbă. II. vb. A. tr. a face, a înainta (o ~ remark observaţie pot rivită / oportună. 2. ~ to care priveşte (cu ac), care are legătură cerere, petiţie cuiva); a solicita, a implora, a ruga; B. intr. a face o cerere, a înainta o cu. II. s. (m ai ales pl.) accesorii. petiţie. pertinently [-li] adv. (în mod) oportun, la momentu l potrivit; la subiect. petitionary [-3ri,-eri] adj. l.carc solicită/roagă/cerc. 2. conţinând o cerere/rugăminte, pertness ['po:tnis] s. obrăznicie, neobrăzare, neruşinare. so icitând.



 petitioner petitioner [-or] s. 1. petiţionar, solicitant. 2. (jur.) reclamant. petitio princi pii [pe'ti/iou prin'sipii] s. (lat.) pctitio principii. pet name ['pet neiin] s. nume de dezmierdare / de răsfăţat. petrei ['petrol] s. (omit.) petrei (Procellaria); stormy ~rândunică de furtună (Hydrobates pelagicus). petrifaction [.petriTask/on] s. p etrificare; petrificaţie. petrifactive [ipctri'faîktiv] adj. petrificant. petrificat ion [.peţrifi'kei/an] s. v. p e t r i f a c t i o n. petrified ['petrifaidj adj. p etrificat. petrify ['petrifai] vb. A. tr. 1. a petrifica, a împietri. 2. (Jig.) (w ith) a înlemni, a înmărmuri (de groaza etc.). B. intr. 1. a se petrifica, a se împietri. 2. (with) (jig.) a încremeni, a înlemni (de groază etc.). petrodollar ['petrouidolor[ s. petrodolar. petrographic(al) [,petroH'gra:fik(3l), -tro'g-] adj. petrografic . petrography [pi'trografi] s. petrografic. petrol ['petrol, -rol] I. s. 1. benz ină, gazolină. 2. (rar) petrol, gaz, kerosen. II. adj. de benzină. III. vb. tr. a alim enta cu benzină. petrolatum [.petrouTcitam, -tro'l-J s. petrolatum, vaselină. petrol consumption ['petrol kon.sAmpJsn] s. consum de combustibil. petrol container [~ kan,teinor] s. bidon / canistră sau cisternă de materii inflamabile. petroleum [pi' trouliam, po't-j s. 1. ţiţei, petrol. 2. gaz, kerosen. petroleum asphalt [~ laisfadt j s. asfalt de petrol. petroleum car [~ ka:r] s. (ferov.) vagon-cisternă. petroleu m coke [~ kouk] s. cocs de petrol. petroleum feeder [~ 


 698



phallus [Ta;las],pl. phalU [Tastai] s, falus. Phanariot [fo'nasriot] s., adj. (i st.) fanariot. phanerogam [Tamarougajm] s. (bot.) fanerogam. phanerogamia [ifasn arou'gasmio, -'geimioj s. pl. (bot.) fanerogame. phanerogamic [.fasnorou'gamiik] adj. v. p h a n e r o g a m o u s . phanerogamous [ifseno'rogomos] adj. (bot.) fanerogam. phanotron [TaînotronJ s. (eln.) fanotron, gazotron. phantasm [TaMitaiza m] s. nălucă, fantomă, spectru; nălucire, halucinaţie; iluzie, fantasmă. phantasmagoria [if ?ntaezmo'gD(:)ria, -toz-, -'go:r-, amer. 'gour-] s. fantasmagoric. phantasmagori c [fîen'taszma'gorik, -toz-] adj. fantasmagoric. ■ phantasmagory [fajn'tszmogari, am er. -gouri] s. v. p h a n t a s m a g o r i a . phantasmal [fasn'taszmal] adj. f antomatic, spectral, halucinant; iluzoriu. phantasy [Tasntasi, -azi] s. v. f a n t a s y . phantom [Tamtam] I. s. fantomă, stafie, spectru, nălucă. II. adj. 1. (tehn. ) artificial; fictiv. 2. fantomatic, spectral; iluzoriu. Pharaoh [Tearou, amer. şi Tei-] s. (ist.) faraon. Pharisaic(al) [ifa;ri'seiik(3l), -'zeiik] adj. fariseic , ipocrit, făţarnic, prefăcut. Pharisaically [-oii] aaV. (în mod) fariseic etc. (v. p h a r i s a i c). Pharisaism [Tasriseiizam] s. fariseism, ipocrizie. \■ Pharisee [Tf firisi:] s. fariseu; om formalist; ipocrit. pharmaceutic(al) [pfa:ma'ş/u:tik(jl), -'kju:-] aay. farmaceutic. pharmaceutical scales [~ 'skeilz] s. pl. balanţă de farma cie / precizie. pharmaceutics [,fa:mo'ş/u:tiks, -'kju:-] s. pl. (folosit ca sg.) f armaceutică, farmacie. pharmaceutist [,fa:ma'sjutist, -'kju:] s. farmacist. pharma cologist [ifa:mo'kolod3ist] s. 1. farmacolog. 2. fannacist. pharmacology [rfa:ma 'kolod3i] s. farmacologie. pharmacopeia [ifu:mako'pi:o, -kou'p, -'pio] s. fannac opee. pharmacy [Ta:masi] s. farmacie. pharos [Tearos, amer. şi Tei-] s. (grec, poe tic, ret.) far; călăuză. pharyngeal [ifa5rin'd3i:al, >fsor-, fo'rini^ial] adj. (anat.) faringal. - pharingitis [-fcerin'd3aitis, .fsor-] s. (med.) faringită... pharyngo branchial [foiringqu'braenkial] adj. (biol.) faringobranhial. pharyngology [ifa; rin'gol3d3i] s. (med.) faringologie. pharyingoscope [fo'rirjgouskoup, -go-] s. ( med.) faringoscop. pharynx [Tasrinks, Tsor-] s. (anat.) faringe. phase [feizj I, s. 1. fază, stadiu, perioadă; the ~s of an illness fazele unei boli; to enter upon a new ~ a intra într-un stadiu nou; my life went through many ~s am trecut în viaţă prin diverse perioade. 2. (electr.) fază; lamp for single ~ current bec pentru curent m onofazic. 3. (aslron.) fază; ~s of the moon fazele lunii. II. vb. tr. 1. a planifi ca. 2. a sincroniza. 3, ~ down a reduce treptat; ~ in a introduce în mod treptat / eşalonat / gradual; to ~ out a scoate din uz treptat / eşalonat / gradual. phasel [ Tcisol] s. (bot.) fasole (Phaseolus). phasemeter [Teizmi:tor] s. (electr.) faz(o )metru, cosfimetru. phases [Teisi:z] pl. de la p h a s i s. phase shift [Tciz. J iftJ s. (tehn.) defazaj. phasic [Teizik] aay. (electr.) fazic. phasing [Teizirj] s. (tehn.) fazare. phasis [Teisis],pl. phases [-i:z] s. (aslron.) fază. phasitron [Teizitron] s. (tel.) fazitron. pheasant [Teznt] s. (omit.) fazan (Phasianus co lchicus). pheasantry [-ri] s. fazanerie. phenacetin [fi'naasitin] s. (farm.) fen acetinâ. phenic acid [Ti:nik sau 'fenik 'ajsid] s. (chim.) acid fenic. phenobarbit al [Ti:nou'ba:bitel] s. (farm.) fenobarbital. phenol ['fi:nol, amer. şi fi'noul] s . (chim.) fenol. phenolate [Tknoleit] I. s. (chim.) fenolat. II. vb. tr. a trata sau a dezinfecta cu fenol. phenology [fi'nolod3i] s. (biol.) fenologie. phenome na [fi'nomino] s. pl. de la p h e n o m e-n o n. phenomenal [fi'nomin^l] aay. fe nomenal, neobişnuit (şifig.). phenomenalism [fi'nominolizain] s. (jiloz.) fenomenali sm. phenomenalist [fi'nominolist] s. (filoz.) fenomenalist. phenomenally [fi'nom inoli] adv. fenomenal, extraordinar (de). phenomenologic(al) [fiinomino'bd3ik(3l )] adj. (jiloz.) fenomenologic. phenomenology [fi'nomino'lod3i] s. (jiloz.) feno menologie. phenomenon [fi'nominon], pl. phenomena [-mina] s. fenomen (şi fig.); fa pt sa» caz neobişnuit, fapt sau caz ieşit din comun; infant ~ fenomen, copil minune. p henotype [Ti:noutaip[ s. (biol., litigv.) fenotip. phenylamide [ifenil'jemaid, i fi-J s. (chim.) fenilamidă. phenylamine [ifenilo'mi(:)n] s. (chim.) anilină. phew [f ju:] intery. pfui! ruşine! phial [Taiol] s. 1. fiolă. 2. sticluţă. Philadelphian ['filo' delfionj I. adj. din Philadelfia. II. s. locuitor din Philadelfia. philander [fi 'l2end6r] vb. tr. a face curte femeilor, a flirta, a fi neserios, a face pe Don Juanul. philanderer [fi'tendoro'] s. 1. curtezan neserios, crai, Don Juan. 2. co chetă. philanthropic(al) [.filan'6ropik(3l)[ adj. filantrop(ic). philanthropically



 [,1'ilon'Oropikoli] adv. filantropic, cu filantropie. philanthropism [fi'lfenSr apizsm] s. filantropism. philanthropist [fi'laaiOropist] s. filantrop.



 699 phototimer



philanthropize [Fi'lsenOrapaiz] vb. A. intr. a se ocupa cu filantropia, a fi fil antrop. B. tr. a fi filantrop faţă de / cu. philantropy [fi'IaenOrapi] s. filantropi e. philatelic [ifila'tclik, ifail-] adj. filatelic. philatelist [fi'lsetaiist] s . filatelist. philately [filseteli] s. filatelie. philharmonic [


 phonic l'founik, 'fon-] adj. (fon.) 1. al sunetului, acustic. 2. vocalic. phonic s [Touniks] s. pi. (folosit ca sg.) acustică. phonocardiogram [ifounou'kiKdiougras m] s. (med.) fonocardiogramă. phonocardiograph [founou'ka:diougra:f, -graef] s. (m ed.) fonocardiograf. phonofilm E'founoufilm. -naf] s. film sonor. phonogram [Tounagrasm, amer. si -noug-] s. 1. fonogramă. 2. înregistrare fonografică. phonograph [Tounagroif, -gra3fj s. 1. patefon, gramofon. 2. disc, placă de patefon . phonographer [fou'nagrafar, fa'n-] s. stenograf. phonographic [ifouna'gra;fik, amer. şi -nou'g-] adj. fonografic. phonography [fou'nografi, fa'n-] s. 1. fonogra fic. 2. stenografie (sistem Pitman). phonolite [Tonnalait] s. (mineral.) fonolit . phonolitic [,founa'litik] adj. fonolitic. phonologic(al) [ifouna'bd3ik(pl), am er. şi -now'I-] adj. fonologie. phonology [fou'naIad3i, fa'n-] s. fonologie. phono meter [fou'nomitar] s. (fiz.) fonometru. phonometric [To unou'metri k] adj. (fiz .) fonometrie. phony [Touni] adj. v. p h o n e y . phosgene [Tozd3i:n, amer. 'fo s-] s. (chim.) fosgen. phosgenite [Tozd3inait, amer. Tos-] s. (mineral.) fosgeni t. phosphate ['fosfcit, -fit] s. (chim.) fosfat. phosphated Iribsfcitid] adj. (c him.) fosfatat. phosphatic [fas'fa?tik] adj. fosfatie; fosfatat. phosphatize [To sfataiz] vb. tr. a fosfata, a trata cu fosfat. phosphite [Tosfait] s. (chim.) fo sfit. Phosphor [Tosfar] s. (poetic) luceafărul. phosphorate [Tosfarcitj vb. tr. a impregna, a îmbiba, a combina cu fosfor. phosphoresce [ToslVrcs] vb. intr. a fi fo sforescent; a străluci, a lumina. phosphorescence [ifosfa'rcsns] s. fosforescenţă, străl ucire, lumină. phosphorescent [.fosfa'resnt] adj. fosforescent. phosphoric [fas'fo rik] adj. 1. fosforescent. 2. (chim.) fosforic. phosphorous [Tosferas, amer. şi fo s'fouras] adj. (chim.) fosforos. phosphorus [Tosfaras] s. (chim.) fosfor. phot [ fot, fout] s. (fiz.) fot. photo [Toutou] (fam.) prese, de la p h o t o g r a p h . photo cell [~ sel] s. v. p h o t o e l e c t r i c c e l l . photochemical [i foutou'kcmikal] adj. fotochimic. photochromism [ifoutou'kroumizam] s. (fot.) fot ocromie. photochromy [Touto/akroumi, Touta-] s. fotocromie. photocomposition [if outomkompa'zi/^n] s. (poligr.) fotoculegere. photocopy [Toutouikopi] I. s. fotoc opie. II. vb. tr. a fotocopia. photo-dramatist [Toutou'drasmatist] s. autor de s cenarii cinematografice. photoelastic [Toutoui'lasstik] adj. fotoelastic. photoe lasticity [-.ilses'tisiti] s. (mec.) fotoclasticitate. photoelectric(al) [-i'lek trik(^I)] adj. fotoclectric. photoelectric cell [Toutoui'lektrik 'scl] s. celulă f otoelectrică. photo-electron [Toutoui'lektron] s. fotoeleetron. photo finish [ifou tou 'fini/] s. (sport) final de cursă în care câştigătorul este stabilit pe baza probelor fotografice. photofîssion ['foutou'fi/an] s. (fiz.) fotofisiunc. photofit [pfoutou fit] s. portret-robot. photogenetic [ifoutoud3i'netik] adj. (cin. etc.) fotogeni e. photogenic [ToutouV^enik] adj. 1. luminos, care produce / emite / răspândeşte lumină. 2. (fot.) fotogenic. 3. (med.) cauzat / produs de lumină. photogrammetrist [Touto u'grasmitrist] s. (top.) fotogrammetru, fotogrammetrist. photogrammetry [-'grasm itri] s. (top.) fotogrammetrie. photograph ['foutagra:f, -greef, amer. şi -toug-] I. s. fotografie; to have one's taken, to sit for one's a se fotografia. II. vb. A. tr. a fotografia. B. intr. 1. a fotografia; I always ~ badly nil sunt fotoge nic. 2. a fotografia. photographer [fa'tografar, amer. şi fou't-] s. fotograf, pho tographic [Touta'grEefik, amer. şi -tou'g-] adj. fotografic. photography [fst'ogra fi, amer. fout-] s. fotografic. photogravure [.foutagra'vjuar, -toug-, -Vjoar, a mer. si -'greivjuor] I. s. fotogravura, heliogravură. II. vb. tr. a heliografia. p hotoionization [Touta.aianaizei/pn] s. (fiz.) fotoionizarc. photolithography [pf outouli'Oografi] s. fotolitografie. photolysis [fou'tolisis] s. (fiz., chim.) fo toliză. photo-mechanical [Toutoumi'kamikal] adj. fotomecanie. photometer [fou'tomi ta1"] s. fotometrti. photometric [ifoutou'metrik] adj. fotometric. photometry [f ou'tomitri] s. fotometric. photomicrographic [Toutommaikrou'graafik] adj. fotomi crografic. photomicrography [ifoutoumai'krografi] s. fotomicrografic photon [Tou ton] s. (fiz.) foton. photophobia [ToutouToubja, -bia] s. (med.) fotofobic. phot oplay [Toutouplei, Touta-] s. film (dramatic). photopolarimeter [Toutouppoub'rim itar] s. (fiz.) fotopolarimetru, photoprint ['foutouprint] s. fotogravura, helio gravură. photo-process [ToutoUiprousis] s. reproducere prin procedee fotomecanice. photosensitive [ifoutou'sensitiv] adj. sensibil la lumină. photosphere [Toutousfi a1"] s. (astron.) fotosferă. photostat [Toutoustast] I. s. 1. fotocopier. 2. fotoc opie. II. vb. tr. a fotocopia. photosynthesis [,foutou'sin8isis] s. (bot.) fotos



 inteză. phototaxis [Toutou'ta?ksis] s. (biol.) fototaxie, fototactism. phototelegr aphy [ifoutouti'lcgrafi] s. (tel.) fototelcgrafic. phototherapy [Toutou'9erapi] s. (med.) fototerapic. phototimer [Toutou'taimar] s. (fiz., fot.) exponometru.



 phototypy 700 phototypy ['foutou'taipi, fon'totipi] s. (poligr.) fototipic. phrase [freiz] I. s. 1. expresie (idiomatică), idiom, locuţiune. 2. expresie epigramatică; epigramă. 3. li mbă, stil; „frază"; as the ~is cum se spune; in simple ~cu cuvinte simple; felicity of ~ mod fericit de exprimare, capacitate de a găsi expresii fericite; stock ~ expre sie tipică. 4. pi. vorbe (goale). 5. (muz.) frază. II. vb. tr. 1. a exprima (în cuvint e). 2. (muz.) a fraza. phrase-book [~buk] s. dicţionar de expresii idiomatice; dicţi onar frazeologic. phrase-maker [~meikar] s. to be a ~ a) a avea darul de a se pu tea exprima lapidar sau în formule / în expresii; b) a construi expresii / locuţiuni. phrase-monger [~inung3r] s. persoană care se îmbată cu cuvinte / care îndrugă vorbe goale, palavragiu. phraseological [frcizto'kxrjiksl] adj. frazeologie. phraseology [fr eizi'3bd3i] s. frazeologie; limbă, stil. phreatic water [fri'stik 'W3:t3r] s. (geo l.) (pânză de) apă freatică. phrenetic [fri'netik, fre'n-] adj. 1. frenetic; exagerat; n ebun. 2. fanatic. phrenological ['ircna'kxrjiksl, amer. si -nou'l-] adj. frenolo gic. phrenologist [fri'nobd3ist, fre'n-, -lo»d3-] s. frenolog. phrenology [fri'nol 9d3i[ s. frenologic. Phrygian [Treidîisn] adj., s. frigian. phthisic [j/Baisik, am er. 'tizik] (med.) I. s. 1. ftizie. 2. ftizie. 3. astm. II. adj. ftizie, tubercu los. phthisical [l/Baisikal, 'tai-, înv. 'tiziksl] adj. (med.) ftizie, tuberculos. phthisis [fDaisis, 'tai-j s. (med.) ftizie, tuberculoză. phut [fAtJ I. s. şuierat ( ae obuz etc.); sunetul unei băşici care se sparge. II. adv. to go ~ a) a exploda; (d espre o băşică) a se sparge; b) (fig., despre un plan etc.) a nu reuşi, a se prăbuşi, a fi nicit. phyla ['fails] pl. de la phylum. phylactery [fi'lasktsri] s. 1. (rel.) fi lacterie; to make broad one's ~ (s) a face paradă de evlavie sau morală. 2. talisman , amuletă; phyllophagous [fi'bfsgos] adj. (entom.) filofag, care se hrăneşte eu frunze . phylloxera [rfibk'sisra, fi'bksars] s. (entom.) filoxeră (Dactyllosphaera vitifo lii). phylogenesis [.failo«'d3enisis] s. v. p h y l o g e n y . phylogenetic(al) ] rfailoud3i'netik(3l)] adj. filogenetic. phylogenic [ifailou'd3cnik] adj. v. p h y l o g e n c t i c ( a l ) . phylogeny [fai'bd3ini] s. filogenie, filogeneză. phy lum [Taibm], pl. phyla [Taib] s. (biol.) tip. physic [Tizik] I. s. 1. medicină. 2. (fam.) doctorie, medicament (mai ales purgativ). 3. (si.) mustrare, dojana, săpun eală. II. vb. Â. tr. 1. a da doctorii (cuiva), a trata. 2. (sl.) a uşura (pe cineva) d e bani (la jocul de cârti). B. refl. a lua doctorii, a se trata, a se îngriji. physi cal ['fizikolj adj. fizic; material; trupesc. physical assets [~ assets] s. pl. (ec.) activ corporal. physical drill [~ 'dril] s. exerciţii (ae gimnastică). physica l exercise [~ 'eksssaiz] s. exerciţii fizice, mişcare. physical jerks [~ 'd39:ks[ s. pl. (sl.) exerciţii de gimnastică. physically [Tizik^li] adv. fiziceşte, din punct de vedere fizic. physician [fi'zijan] s. 1. doctor, medic. 2. (fig.) tămăduitor, vinde cător. physicism [Tizisizam] s. (filoz.) fizicism, materialism. physicist [Tizisis t] s. 1. fizician. 2. (filoz.) fizicist, materialist. physicky [Tiziki] adj. cu gust sau miros de doctorie. physico-chemical [rfizikou'kcmiksll adj. fizico-chim ic. physico-mathematical [ifiziko».ma?Oi'ma:tik.il] adj. fizico-matematic. physico -mechanical [ifizikou-mi'kamikal] adj. fizico-mecanic. physicotheraphy [ifizikou 'Oerapi] (med.) fizioterapie. physics ['fiziksj s. pl. (folosit ca sg.) fizică. ph ysiocrat ['fizioukraît] s. fiziocrat. physiognomic(al) [ifizis'noniikfal), -zp-, a mer. si -og'n-] adj. al fizionomiei, de fizio nomie. physiognomist [ifizibnsmist, amer. si -'ognourn-] s. fizionomist. physiognomy [ifizi'onsmi, amer. si -'ognou mij s. 1. arta de a judeca caracterul după fizionomie. 2. fizionomie, caracterul f eţei. 3. (geogr.) fizionomie, aspect. 4. (fam.) fizionomie, obraz, faţă. physiographer [ifizi'Dgrafa1"] s. fiziograf. physiographic(al) [.fiziou'gra;fik(al)] adj. fiz iografic. physiography [ifizi'ogrefi] s. llziografie, geografic fizică. physiologi c(al) [rfizb'bd3ik(pl), -zjo-, amer. si -ziou'l-] adj. fiziologic. physiologist [ifizi'Dbd3ist, amer. şi -loud3-] s. fiziolog. physiology [•fizibltx^i] s. fiziologi e. physiopathologic(al) [ifiziouipa;G3'bd3ik(.il)] adj. fiziopatologic. physiopa thology [rfizioupo'0obd3i] s. fiziopatologic physiotherapy [ifiziouiOcrspi] s. f izioterapie. physique [fi'zi:k, fi:'z-[ s. fizic, constituţie; exterior. phytobiol ogy [ifaitoubai'obd3i] s. fitobiologic.. phytochernistry [ifaitou'kernistri] s. fitochimie. phytogenic [


 ography [fai'tografi] s. fitografie. phytohorrnone [.faitou'ho:rnoun] s. (biol.) fitohonnon. phytology [fai'tol3d3i[ s. fitologie, botanică. phytopathology [ifait o«p3'Bobd3i] s. fitopatologie. phytophagous [fai'tofagss] adj. (entom.) fitofăg, car e se hrăneşte cu plante. phytoplankton [-faitou'plasnkton] s. (biol.) fitoplaneton. phytotoxic [ifaiton'taksik] adj. (bot.) fitotoxic.



phytotoxicant [ifaitou'toksikant] s. (bot.) fitotoxic, substanţă fitotoxică. phytotoxi n [ifaitou'tsksin] s. (bot.) fitotoxină. phytotron ['faitoutron] s. (bot.) fitotro n. pi1 [pai, amer. si pi;] s. 1. pi (literă grecească). 2. (mat.) (3,14)5926). pi2 a dj. (scot. sl.) evlavios, cucernic, cuvios. piaffe [pi'aef. pjffif] vb. intr. a merge în trap încet. pia mater ['pais 'meitor] s. 1. (anat.) pia mater. 2. (fig.) cr eier, minte, înţelepciune. pianette [ipko'net] s. (muz.) pianină. pianino [ipi:3'ni:no u] s. (muz.) pianină. pianist ['pjamist, 'pianist, p'i'xn-.amer. şi 'pi:onist] s. pi anist. piano I. ['pja;nou, pi'een-, pi'a:-| (muz.) s. pian; grand ~pian cu coadă; upright ~pianină; cottage ~ pianină mică; to play (on) the ~a cânta la pian. II. ['pja:n ou, pi'a:-] adv. piano. pianoforte [ipjasno«'fo:ti, piia;n-, -na'f-,'—i—] s. (muz.) pi ano(forte). pianola [pjs'noub, pia'n-.'pias'n-] s. pian mecanic. piano-organ ['p ja2nou,o;g3n, pi'îen-, pi'o:n-] s. (muz.) pian mecanic transportabil (al cântăreţilor am bulanţi). piano-player [~'plcrar] s. 1. pianist. 2. pian mecanic. piano tuner [~ i tjuma'J s. acordor de pian. piano wire [~ -wabr] s. coardă de pian. piaster [pi'fc stor, pi'a:s-] s. v. p i a ş t r c. ţ piastre s. piastru (monedă). piazza [piWzs] s. 1 . piaţă (;« Italia). 2. (amer.) verandă. 3. (arhit. înv.) arcade. pibroch ['pkbrak, -DX] S . (scot. muz.) 1. variaţiuni pentru cimpoi. 2. cimpoi. pic [pik], pl. si pix [piks ] s. (amer. sl.) 1. film. 2. fotografie, poză. pica1 ['paiks] s. (med., vet.) poftă de mâncare bolnăvicioasă. pica2 s. (poligr.) cicero. picador j'pikodo:', -do3r] s. pic ador. picaresque [ipika'rcsk] adj. (mai ales despre romane) picaresc, de aventur i. picaroon [ipik3'ru:n] I. s. 1. aventurier, pungaş; hoţ, tâlhar. 2. pirat, corsar. I I. vb. intr. 1. a trăi din hoţii / tâlhării / escrocherii sau expediente. 2. a face pe p iratul sau pe tâlharul. picayune [.piko'jum] s. (amer.) 1. (ist.) veche monedă de ar gint (-61/4 cenţi, 11 16 de dolar). 2. (fam.) fleac, lucru de nimic. piccalilli [' pikslili] s. murături (m muştar şi oţet). piccaninny ['piksnini] I. s. ţânc, puşti, plod; n işor (mai ales peior. pentru copii de negri şi indigeni sud-africani sau australieni ). II. aay. micuţ, mărunt, cât o şchioapă. piccolo ['pikslou] s. (muz.) piculină. pice [pai ] s. (anglo-ind.) monedă de aramă (= 114 de anna). pick1 [pik] I. vb. A. tr. 1. a săpa (pământul etc.). 2. a împunge, a înţepa, a găuri; (fig.) to ~a hole in smth. a critica cev ; (fig. fam.) to ~ a hole in smb.'s coat a critica violent pe cineva. 3. a curăţa (n asul, urechile etc.) cu degetul; to ~ a pimple a râcâi un coş cu unghia; to ~ a wound a râcâi coaja unei răni cu unghia. 4. a curăţa (o salată, căpşuni etc.) de părţile necomest curăţa (lâna) de murdării; a jumuli (o pasare) de fulgi; to ~ a bone a) a scoate carnea de pe os; b) a roade un os; (fam.) to have a bone / a crow to ~ with smb. a avea ceva de împărţit cu cineva. 5. (despre păsări) a ciuguli (seminţe etc.); (despre oameni) t ~ a bit a lua o bucăţică, a gusta cu vârful buzelor, a ciuguli; to ~ (at) one's food a molfăi cu neplăcere o mâncare. 6. (si to ~ out) a alege; to ~ one's words carefully a-şi alege cuvintele cu grijă; to ~ the least deserving candidate a alege pe cel mai p uţin merituos candidat; to ~one's way /steps a fi atent unde-şi pune piciorul, a păşi cu grijă; to ~ occasion a căuta prilejul; to ~ a quarrel with smb. a căuta cuiva râcă; (înv.) to ~ a thank / thanks a linguşi, a se gudura. 7. a tria (minerale etc.). 8. (si to ~ up) a culege (flori, fructe etc.). 9. a fărâmiţa, a destrăma (o stofă); a face bucăţele . 10. a trage, a smulge (par ae cal, zegras etc.); to ~ wool a scăimăna lână; to ~oakum a) a scărmăna câlţi; b) (sl.) a fi în casa de corecţie; c) (fig.) a îndeplini o muncă incom nefolositoare; (în tăbăcărie) to ~ the hides a curăţa pielea; (tot.) to ~ the shuttle a ar nca suveica; (în pielrărie) to ~ a stone a buciarda o piatră. 11. (amer.) a ciupi cu d egetele (coardele unei ghitare etc.). 12. a forţa (o broască etc.); to ~ a lock a de schide un lacăt cu un şperaclu; (fig.) to ~smb.'s brains a exploata cunoştinţele intelec tuale ale cuiva. 13. a fura; to ~ smb.'s pocket a buzunări pe cineva. 14. (înv.) a d escoperi, a afla; to ~ a secret from smb. a stoarce un secret de la cineva; (fig .) to ~ fault a găsi pricină. IS. (arte) to ~ in a îndrepta cu pensula; a adăuga culoare (cu dat.); to ~ off a) a curăţa (o floare etc.) de (frunze veştede etc.); b) a egrena (bumbac, struguri etc.); c) (mil.) a doborî (duşmani) unul câte unul (alegândtt-i cu gr ijă); d) (sl. scol.) a da cu pietre; to ~ out a) a scoate (ceva cu degetele sau cu



 unghiile); to ~ out a corn a extirpa o bătătură; b) a alege, a tria; to ~ out the goo d from the bad a alege ce c bun de ce e rău; ~ out the best! alege ce c mai bun!; c) a descoperi, a scoate Ia iveală; the searchlight ~ed out the plane proiectorul a reperat avionul; where has he ~ed out this? de unde a mai scos-o şi pe asta?; d) a descifra; to ~out the meaning of the passage a descifra sensul pasajului; e) (mil.) (şi to ~ off) a) a ţinti, a ochi, a viza; f) (poligr.) a scoate afară (literele ) cu o sulă; g) (metal.) a scoate afară (forme turnate) din nisip; h) (arte) a scoat e în relief; to ~ over a alege, a tria; to ~ to pieces a) a fărâmiţa; b) (fam.) a critic a straşnic; to ~ up a) a aduna, a strânge, a culege; to ~ up a man who has fallen do wn a ridica un om care a căzut jos; I shall call and ~ up the letters am să trec să ia u scrisorile; to ~ smb. up in passing a lua pe cineva în trecere; the train stops to ~ up passengers trenul se opreşte pentru a lua călători; (sl.) to ~ up one's crumbs a se ridica (după o cădere); (;«ar.) to ~ up the mail a ridica poşta; b) a învăţa; to ~ up language a învăţa o limbă; c) a găsi, a regăsi; to ~ up smth. cheap a găsi ceva ieftin, a c a ceva ieftin; where did you ~ that up? unde ai găsit asta?; d) a Câştiga cu greu; he ~s up a few pence now and then abia câştigă din când în când câţiva bani; to ~ up / out a l / a livelihood a-şi câştiga existenţa; e) (radio) a capta (o undă, un post etc.); f) a re stabili, a înzdrăveni; (fam.) to ~ up one's flesh a prinde puteri; B. reft, to ~ one self up a se reface, a se înzdrăveni (după o boală). C. intr. 1. a da lovituri cu un vârf ascuţit. 2. a mânca încet;



 701 Pierian spring



a face mofturi la mâncare. 3. (fig.) a face ceva încet şi chibzuit. 4. (şi to ~ and stea l) a comite furtişaguri. 5. to ~and choose a se arăta dificil, a fi greu de mulţumit; you can ~ and choose if you wish aide ales, fie că vrei, fie că nu. 6. to ~ at /on s mb. a) a căuta ceartă cuiva; b) a mustra sever pe cineva; to ~ at smth. a ronţăi ceva, a roade ceva în dinţi; to ~ up a) a se restabili (după o boală); b) a se reface (după un de zastru); c) to ~ up with smb. a face cunoştinţă cu cineva; d) (sport) to ~ up on smb. a câştiga avans asupra cuiva; e) the engine fails to ~ up motorul e leneş / nu arc rep rize buue. II. s. 1. sapă, hârleţ, cazma; ciocan cu vârf ascuţit. 2. (teAt.) bătaie; agăţar cheie falsă. 4. (poligr.) literă murdară. 5. (arte) reliefare cu o pensulă fina. 6. cul egere, cules (de fructe etc.). 7. (fiz.) elită, floare, cremă; (fam.) you may have y our ~ poţi să alegi cc-ţi place. 8. (fam. rar) scobitoare (de di/iţi). 9. (amer.) măsură de lungime pentru stofe de bumbac (aprox. 4 coţi). 10. (dial.) furcă cu patru dinţi de pr ins ţipari. 11. (scot.) hrană, mâncare. 12. (si.) ţigară proastă. 13. (înv.) ţepuşă în mijl cut. 14. (înv.) caro (la cărţi de joc). 15. (înv.) furcă. pick2 inter/, (despre ciugulind unei păsări) pic! pick3 s. (teAt.) 1. cursă (a suveicii). 2. cantitate de bătătură desfăşur suveica. pick4 vb. A. tr. (dial.) a arunca / a lansa de jos în sus. B. intr. 1. (t eAt.) a arunca suveica. 2. to ~ on / upon smth. a pune ochii pe ceva, a alege ce va. pick5 vb. intr. (înv.) v. p c a k2 (I). pick" s. (dial.) smoală, catran. pick7 s . (amer. iht.) ştiucă (£soA lucius). pick-a-back ['pikabcek] adv. pe spate; pe umeri. pickaninny ['pikanini] s. v. p i c c a n i n n y (I). pickax (e) ['pikeeks] I. s . târnăcop; cazma. II. vb. tr. şi intr. a săpa cu târnăcopul sau cu cazmaua. picker ['pikar s. 1. (telin.) unealtă ascuţită; târnăcop. 2. (mine) ciocan de claubaj; daltă de miner. 3. trior. 4. culegător; culegător de bumbac. 5. (teAt.) bătător; maşină bătătoare. pickerel [' sl] s. (iht.) ştiucă mică (£soA niger). picket ['pikit, amer. si -ct] I. s. 1. par, stâlp, ţăruş. 2. (mil.) pichet; post de pază. 3. (geol.) pichet; jalon; ţăruş. 4. (mar.) cazic. 5 mil. ist.) ţeapă. 6. pichet (al greviştilor). II. vb. A. tr. 1. a posta pichete în jurul (cu gen.), a înconjura cu pichete. 2. a îngrădi. 3. a lega (un animal) de ţăruş. B. mtr. a forma pichete. picket fence [~ fens] s. palisadă. picketing ['pikitin, -ct-J s. co nstituire de pichete de grevişti. picking ['pikirj] s. 1. separare, selecţionare. 2. culegere, colectare. 3.pl. resturi, rămăşiţe. 4. pl. câştiguri mărunte, ciupeli. picking b l'pikirj belt] s. (mine) banda de cablaj. picking drum [~ drAin] s. (tehn.) ciu r rotativ. pickle fpikl] I. s. 1. saramură, marinată; sos de muştar; to have a rod in ~ for smb. a avea ac de cojocul cuiva, a i-o coace; 2. (mai ales pl.) murături. 3. (şi pretty/ fine ~ etc.) situaţie neplăcută; stare jalnică, hal. 4. (fam.) ştrengar, copil rău. 5. (tehn.) decapant. 6. (pielărie) piclu. 7. (amer. si.) beţie, pileală. II. vb. tr . 1. a mura, a pune în saramură, a marina. 2. (chim.) a băiţui, a deeapa. 3. (amer. si.) a îmbăta, a pili. 4. (ist.) a freca eu sare sau cu oţet (după bătaie). pickled ['pikld] a dj. murat. pickling ['piklinj s. (tehn.) decaparc. picklock l'pikbk] s. 1. spărgător , pungaş. 2. şperaclu. pickman f'piknian], pl- pickmen [~, -men] s. miner. pick-me-u p ['pikmiOMp] s. 1. băutură întăritoare. 2. (jig.) stimulent. pick-off gear ['pika(:)fgi ar] s. 1. (autom.) angrenaj selector. 2. (mec.) roată dinţată amovibilă. pickpocket ['pi kipakit, amer. şi -et] s. hoţ de buzunare. pick-thank ['pikoamk] s. (înv.) linguşitor; d enunţător; pârâtor. pick-up ['pikAp] s. 1. însuşire (a cunoştinţelor etc.). 2. (fam.) v. p - m e - u p . 3.camion platformă. 4. (tehn.) dispozitiv de prindere / angrenare; sensor; adaptator. 5. (auto) autocamionetă uşoară, autofurgonetă. 6. (cib.) element sens ibil. 7. (tel.) braţ de picup. 8. (metal.) aderenţă. 9. lucru primit ocazional; cumpărătură ocazională. 10. îmbunătăţire, ameliorare. Pickwickian [pik'wikian] adj. (glumeţ) in a ~sens în sensul tehnic / special (al unui cuvânt). picnic ['piknik] I. s. 1. picnic. 2. p etrecere; plăcere; no ~ o treabă nu prea uşoară. 3. (austr.fam.) treabă complicată, sarcină ficilă. 4. (austr. fam.) situaţie neplăcută, dandana, belea. II. vb. intr. 1. a face un picnic, a lua parte la un picnic. 2. a duce o viaţă de petreceri. picnicker [-ar] s. participant la un picnic. picotee hpika'ti:] s. (bot.) garoafa sau lalea (cu ma rginea petalelor mai închisă). picotite ['pikatait] s. (mineral.) picotit. picrate [ 'pikreit] s. (chim.) picrat. picric ['pikrik] adj. (chim.) picric. pictography [ pik'tagrafi] s. pictografic. pictorial [pik'toirial, amer. -'tou-] I. adj. 1. de pictură, al picturii; al pictorului. 2. pictural; pitoresc. 3. ilustrat. II. s. r



 evistă ilustrată. pictorial art [~ 'u:t] s. pictură. picture ['piktjV] I. s. 1. (şijig.) tablou; pânză, pictură; desen; fotografie; ilustraţie, poză; portret; (fig.) tablou, scenă descriere; to be the very ~ of health a fi întruchiparea sănătăţii; to look the very ~ of a) a semăna leit cu; b) a fi întruchiparea (cu gen.); out of/ not in the ~ nepotriv it, deplasat; to come into the ~ a deveni interesant, a ajunge în centrul atenţiei; (fig.) to pass from the ~ a nu mai fi în centrul atenţiei, a-şi pierde actualitatea; t hat hat is a ~ pălăria aceea este o minune. 2. film; (moving) ~s cinema(tograf). 3. (teatru) tablou. II. vb. A. tr. 1. a picta, a desena. 2. a descrie, a zugrăvi. B. refl. a-şi închipui, a-şi imagina.



picture-book fpikt/obuk] s. carte (de copii) cu ilustraţii / poze. picture-card [~ ko:d] s. (la jocul de cărţi) figură. picturedom ['pikt/adam] s. lumea ecranului / cine matografului. picturedrome ['pikt/adroum] s.v. p i c t u r e p a l a c e . pictu re-gallery ['pikt/aig aflări] s. galerie de tablouri; muzeu de pictură. picture goer [~ -goua1"] s. obişnuit al cinematografelor. picture house [~ haus] s. v. p i c t u r e p a l a c e . picture measuring [~ tularin] s. (fiz., top.) fotogrammetri e. picture palace [~ -pselis, -las] s. cinema. picture play [~ plei] s. film. pi cture postcard [~ ipoust ku:d] s. carte poştală ilustrată. picture puzzle [~ >pAzl] s. rebus. picture restorer [~ risita:rarJ s. restaurator de tablouri. picture show ['pikt/a Jbu] s. (fam.) cinema; film. picturesque [.pikt/a'resk] adj. pitoresc; colorat. picturesquesness hpikt/a'resknis] s. (caracter) pitoresc. picture stor y [~ istairi] ş. povestire în imagini. picture telephone [~ -telifoun] s. videofon, videotclefon. picture theatre [~ iGiatar] s. v. p i c t u r e p a l a c e . pict ure-writing [-iraitirj] s. scriere hieroglifică. picturing ['pikt/arirj] s. reprez entare; tablou. picturization [ipiktfarai'zci/sn] s. ecranizare. piddle I'pidl] vb. intr. 1. (înv.) ami fi serios, ase ocupa cu fleacuri /nimicuri. 2. (fam.) a ur ina. piddling l'pidlin] adj. neînsemnat, fără importanţă, de nimic, un fleac de. piddock f pidak] s. (zool.) moluscă bivalvă întrebuinţată ca momeală (Pholas). Pidgin English ['pid3i angli/] s. (deformat de la b u s i n e s s E n g l i s h ) jargon anglo-chincz. pie1 [pai] s. (omit.) coţofană (Pica pica). pie2 I. s. 1. pateu; plăcintă. 2. (amer.) p lăcintă dulce; tort. 3. (şi printers' ~) (poligr.) zaţ amestecat; culegere cu litere din garnituri amestecate. 4, (fig.) zăpăceală, încurcătură. haos. II. vb. tr. (poligr.) a ames eca (zaţul). pie3 s. (anglo-ind.) monedă de aramă (-1/12 au/ta). piebald ['paibo:ld] I . adj. 1. tărcat, bălţat; (despre un ca!) pag. 2. (fig.) pestriţ, amestecat. II. s. vită tă cată; cal pag. piece [pi:s] I. s. 1. (şifig., lit., muz.) bucată; parte; petic (de pământ) , parcelă; fragment; a ~ of water eleşteu, lac; a ~ of work lucru; operă; a bad ~ of b usiness proastă treabă; a ~ of luck un noroc; a ~ of news o veste, o noutate; ~ by ~ bucată cu bucată, treptat: to break to ~s a sparge în bucăţi; all to ~s complet; in ~s (s part) în bucăţi; (all) of a ~ în concordanţă cu ceva; de aceeaşi calitate, omogen; to give . a ~ of one's mind a)a spune cuiva părerea sa verde în faţă / sincer; b) a pune la punc t, a beşteli, a dezaproba pe cineva. 2. piesa (dintr-o garnitură etc.); a ~ of furni ture o mobilă; a ~ of plate un vas de argint; (glumeţ) a ~ of goods femeiuşcă; bărbat; ind ivid, tip; individă, ţipă. tipesă; by the ~ cu bucata; în acord. 3. (amer.) instrument muz ical. 4. (nul.) piesă; tun; puşcă; pistol; ~ of ordnance piesă de artilerie. 5. (şah) figu ră. 6. (şi ~ of money) monedă, piesă. 7. (şi ~ of painting) tablou, pictură. 8. lucrare, op ră, piesă; a ~of poetry o poezie. 9. butoi (de vin). 10. petic. 11. (şi ~ of flesh) (s i.) faţa; femeie, femeiuşcă. II. vb. tr. 1. a uni într-un tot. 2. a repara, a completa, a mări (adăugând bucăţi). 3. (teAt.) a înnoda; a înnădi (fir). 4. to -down a petici (haine) ~on(to) a adăuga la; to ~out a) a completa; b) a înnădi; a lungi; c) a reconstitui (do vezi, o poveste, o teorie) to ~ together a uni; a aşeza la loc (părţile); to ~ up a cârp i, a pune petic la. piece-goods ['pksgudz] s. pl. (text.) metraj în bucată. piecemea l [~mi:I] I. adv. 1. (şi by ~) bucată cu bucată, treptat; to work ~ a lucra în acord. 2. în bucăţi. II. adj. 1. făcut bucată cu bucată, treptat. 2. făcut fragmentar, piece rate sy m [~ rcit isistim] s. sistemul muncii în acord, piece wage [~ weid3] s. plată cu buc ata. piecework [~wa:k] s. muncă în acord. pieceworker [~Ava:kar] s. muncitor în acord, piecing on ['pi:sirj 'on] s. (to) adăugare (la). piecing together [~ ta'geâa1", -tu ig-] s. coordonare; punere cap la cap. piecing up [~ Ap] s. împăcare (după o ceartă). pi ecrust fpaikrASt] s. coajă (a unui pateu); (fam.) promises like ~ promisiuni deşarte , pied [paid] adj. pestriţ, bălţat; de diferite culori. pie diagram ['pai .daiagram] s . (fiz.) diagramă circulară / sectorială. pie-eyed [~iaid] adj. (amer. si.) 1. beat. 2



 . urât, ncatrăgător. pieman ['paiman], pl. piemen [-man. -men] s. plăcintar, vânzător de pa euri. pieplant ['paiplamt] s. (amer., bot.) revent (Reum). pier l'piar] s. 1. (m ar.) mol, dig; dig de port; chei, debarcader, dană. 2. pilot (de pod); stâlp. 3. (co nstr.) zidăria dintre ferestre, întrcgol. 4. promenadă. pierage ['piarid^] s. taxă pentr u întrebuinţarea debarcaderului. pierce [pias] vb. A. tr. 1. a străpunge, a pătrunde (pr in) (şi fig.; despre frig, durere, privire, minte); a înfige în. 2. a sfredeli (şi fig.) ; a perfora. 3. a găuri; a face (o gaură, cu burghiul etc.). 4. a da cep (unui butoi ). 5. a pătrunde (o taină). B. intr. (through) a pătrunde (prin, în). piercer ['piasa1"] s. 1. (tehn.) sfredcl, burghiu. 2. (tehn.) perforator. 3. (metal.) dorn de perf orat. piercing ['piasirj] I. adj. 1. (despre voce) ascuţit, piţigăiat. 2. (despre priv ire, minte) pătrunzător. 3. penetrant. II. s. 1. străpungere. 2. găurirc. pierglass ['pi agla:s] s. oglindă marc plasată pe întregol. Pierian [pai'erian, pai'iar-, pi-] adj. 1 . din Pieria. 2. al muzelor. Pierian spring [~ 'sprirj] s. inspiraţie; cunoştinţe, ştiinţă.



 pierite 702



pilchard ['pilt/ad] s. (iht.) specie de sardea (Sardina pilchardus). pierite ['p aiarait] s. (mineral.) dolomit. pierrette [ipio'rctj s. (fr.) pieretă. pile1 [pail ] I. s. 1. grămadă; teanc (de monede, hârtii); pachet; mănunchi. 2. (si funeral ~) pierr ot ['piarou, 'pia:rou] s. (fr.) (teatru) pierot. rug. 3. clădire mare, edificiu. 4 . (fam.) o grămadă de bani; stare; avere; to make one's ~ a face avere; „a-şi lega calul de gard". 5. (electr.) pilă electrică, baterie. 6. (mil.) piramidă pier-table ['pia.t eiblj s. consolă. (de puşti). 7. (agr.) snop. 8. (poligr.) stivă (de. hârtie). II. vb. A . tr. 1. (si to ~ up / on) pietism ['paiatizam, 'paiit-j s. 1. pietism. 2. bigot ism; făţărnicie, ipocrizie. piety ['paiati, 'paiitij s. 1. evlavie, cucernicie, cuvioşie , pietate. 2. respect faţă de părinţi. a aşeza, a pune grămadă, a îngrămădi; (mil.) to ~arr piramide de puşti. 2. a aduna, r a strânge, a acumula. 3. (with) a încărca (cu). 4. to ~ it on a exagera; to ~ up sau on piezometer [ipaia'zamita , .pai'z-] s. (/iz.) piezometru. a încărca (cu detalii), a şarja; (mar.) to ~ up a ship a face vasul să eşueze pe un banc de piezometric [pai>e:zou'metrik, -za'in-] s. (/iz.) piezomctric. nis ip sau pe stânci. B. iutr. 1. a strânge grămadă, a îngrămădi. 2. (into) a se îngrămădi (în) piflj (sl.) I. vb. intr. 1. a flecari, a sporovăi, a trăncăni. 2. a acţiona necugetat, a proceda necugetat / prosteşte. II. s. flecăreală; trăncăneală, vorbe goale. pile 2 1. s. 1 grindă; par, stâlp. 2. (fiz.) reactor; pilă. 3. (constr.) pilon. II. vb.tr. a înfige pi g [pig] I. s. 1. (zool.) purcel; porc; carne de porc sau de purcel; (despre scro afă) in pari sau stâlpi în. pile3 s. 1. păr (ia animale, stofă); puf. 2. lână. 3. fir (la c r). ~ însărcinată; to make a ~ of oneself a mânca prea mult, a se ghiftui; to buy a ~ in a pile4 s. (urai ales pl.) (med.) hemoroizi. poke a cumpăra mâţa în sac. 2. (fig. fam.) porc, lacom. 3. (fig. fam.) încăpăţânat. 4. (fig. fam.) bosumflat, ursuz, nesuferit. 5. b loc, calup, bucată. 6. calapod (pentru pălării). pile5 s. (rar) pajură, dosul monedei; c ross or ~ cap sau pajură. l.(ferov.) locomotivă auxiliară. 8. felie de portocală. 9. (me tal.) lingou, bară, bloc. pile dike ['pail daikl s. (hidr.) epiu, pinten de piloţi. 10. (metal.) fontă. 11. (constr.) colector de aer comprimat. 12. (sl.) poliţist, cur can. pile driver [~ idraiva1"] s. (telm.) 1. sonetă, berbec. 2. lucrător care bate p ari etc. 13. (austr. sl.) on the ~'s back călare pe situaţie. II. vb. A. tr. 1. a făta (purcei). 2. to ~ piled steel ['paild 'sti:l] s. (metal.) oţel sudabil. it v. ~ I , 2. B. intr. 1. (despre scroafă) a lata. 2. (si to ~ together) a trăi ca porcii (in piled weight [~ weit] s. (telm.) greutate / masă de vrac. murdărie). pile dwelling [pail idwelin] s. locuinţă lacustră. pile fabric [~ >febrik] s. (te-tf.) tricot imitaţie blană. pig bed [~ bed] s. (metal.) pat de turnare. pig breaker [~ .breika'] s. (m etal.) spărgător de blocuri. pile foundation [~ faun.dcijan] s. (constr.) fundaţie / t emelie pe piloţi. r pig copper [~ ikapa ] s. (metal.) cupru în bare. pile hammer [~ iha:mar] s. (constr.) sonetă; ciocan pentru baterea piloţilor. pile plank [~ plasrjk ] s. (constr.) palplanşă. pig-dog ['pig dog] s. (austr.) câine dresat pentru vânătoarea de porci sălbatici. pile point [~ paint] s, (constr.) papuc de pilot. pigeon ['pid3i n, -d3an] I. s. 1. (omit.) porumbel (Columba livra). 2. (fam.) prostănac, găgăuţă. 3. ghiu lea de argilă (pentru tragere, la liniă). 4. (înv. fam.) treabă, ocupaţie. II. vb. pilfer ['pilfar[ vb. A. tr. a fura, a şterpeli. B. intr. a se ocupa cu furtişaguri. tr. a înşel a, a escroca, a trage pe sfoară. pilferage ['pilfarid3] s. furtişaguri, găinării. pigeon -breasted [--brestid] adj. cu piept de găină. pilferer ['pilfara'] s. hoţ, găinar. Pigeo n English [~ -irjgli/1 s.v. P i d g i n E n g l i s h . pilger mill ['pilga mill ■ . (metal.) laminor în pas de pelerin. * pigeon fancier [~ rfasnsia1"] s. crescător de porumbei. pilgrim ['pilgrim) s. pelerin. pilgrimage [-id3] I. s. pelerinaj; o n a ~ în pelerinaj. II. vb. intr. a merge în pelerinaj. pigeongram [~gra:m] s. mesaj transmis printr-un porumbel. Pilgrim Fathers ['pilgrim >fa:3az] s. pl. (ist.) „Pări nţii Pelerini" (puritanii englezi care pigeon-hearted [~'ha:tid, -d33n'-,'—i—] adj. fr icos. pigeon-hole [~houl] I.s.l. căsuţă de porumbar. 2. despărţitură, compartiment (într-un colonizat America de Nord în 1620). piling wall ['pailirj wo:l] s. palisadă, gard d e şipci. birou etc.). 3. (automatică) casetă. 4. (fig.) colţişor / ungher retras sau intim . II. vb. tr. 1. a aranja, a clasifica (hârtii). 2. (fig.) a clasa, a pune la dosa r. 3. a clasifica, a eticheta. pili1 [pil] I. s. 1. pilulă, hap;.a ~ to cure an ea rthquake o jalnică jumătate de măsură; pigeon pair [~ pear] s. 1. gemeni de sex diferit.



 2. băiat şi fată (singurii copii). (fig.) to gild the ~ a îndulci pilula; (fig.) a bitt er / hard ~ to swallow o pilulă amară, o situaţie neplăcută / grea. 2. (sl.) glonte, ghiul ea, bombă; minge. 3. minge de balotaj. 4. pl. pigeonry ['pid3inri, -d3an-[ s. poru mbar, porumbărie. biliard. 5. (si.) om nesuferit / imposibil. 6. (sl.) doctor. 7. the ~ (fam.) pilula anti pigeon's milk ['pid3inz milk] s. lapte de porumbel, lucr u imposibil de realizat. concepţională; to be on the ~ (fam.) a lua pilula anticonce pţională. II. vb. tr. 1. a da / a piggery ['pigari] s. 1. crescătorie de porci. 2. (.f i jig.) cocină. 3. porcărie. prescrie pilule (cuiva). 2. aface pilule din. 3. (sl.) a respinge candidatura (cuiva). piggish ['pigi/1 adj. 1. porcesc; de porc. 2. mu rdar. 3. lacom. 4. încăpăţânat. pili2 vb. tr. 1. (fnv.) a prăda, a jefui. 2. (fam.) a înşel duce. piggyback ['pigiba;k[ I. adv. în cârcă, pe umeri. II. adj. 1. care este cărat pe u meri sau pe spate. 2. (despre un vehicul) care este transportat cu ajutorul altu i vehicul. III. vb. pillage ['pilid3] I. s. 1. prădare, jefuire. 2. pradă. II. vb. t r. a prăda, a jefui. tr. a transporta (un vehicul) cu vagon-platformă. pillar ['pila 1"] I. s. 1. stâlp, coloană, pilastru; the Pillars of Hercules coloanele lui piggy ( wiggy) ['pigi('wigi)] s. 1. purceluş. 2. turcă (>;c). Hcrcule, strâmtoarea Gibraltar; to be driven from ~ to post a) a fi trimis de colo până colo / de la Ana la Caiafa, b) a încerca toate posibilităţile. 2. (fig.) stâlp, sprijin; ~s of pigheaded ['pig'hcdid ,'-.—] adj. 1. îndărătnic, încăpăţânat. 2. tare de cap. society stâlpii societăţii. 3. (min rambleu). 4. (mar.) ponţii. 5. (geod., top.) pigheadedness [-nis, '-r—j s. 1. îndărătnici e, încăpăţânare. 2. prostie, tâmpenie. bornă geodezică II. vb. tr. 1. a sprijini (cu coloan ). 2. a împodobi cu coloane. pig-iron ['pigaian] s. fontă brută / de turnătorie. Pig-lsl and ['pig.ailand] s. (austr. sl.) Noua Zeelandă. pillar bolt ['pila boult] s. (teh n.) şurub distanţier. Pig-Islander [~.ailandarj s. (austr. sl.) neozeelandez. pillar -box [~baks] s. cutie de scrisori. pig lead [~ led] s. (metal.) lingou de plumb. pillar crane [~ krein] s. 1. (tehn.) macara cu coloană. 2. (mi/te) gruic cu pilie r central pigling ['piglirj] s. purcel(uş). de reazem al braţului. pillared ['pilad] adj. prevăzut cu stâlpi; susţinut de stâlpi etc. pig machine ['pig mai/i:n] s. (metal.) maşină de turnat (blocuri de) fontă. pillar stone ['pila stoun] s. (constr.) piatră ung hiulară / angulară. pigment ['pigmant] s. pigment; colorant. pigmentai [pig'mentl] a dj. pigmentar; al pigmenţilor. pill-box ['pilbaks] s. 1. cutie cu pilule. 2. (glum eţ) maşinuţă; trăsurică; căsuţă. 3. (mi/.) cazemată mică (de beton). 4. (amer. sl.) doctor. [pig'mentari, -eri] adj. v. p i g m e n t a l . pigment finish ['pigmant .fini/ ] s. vopsea de acoperire. pillion ['pilian] s. 1. (ist.) perniţă de şa (pentru un al d oilea călăreţ). 2. şa de femeie. pigmy ['pigmi] s. v. p y g m y (I). 3. locul din spate, portbagaj (la motocicleta); to ride ~ a ocupa locul din spate. pignut ['pignAt] s. (bot.) specii de carya (hickory) (Carya glabra, C. cordiformis ş.a.); pilliwin ks ['piliwinksj s. (ist.) instrument de tortură (ae strivit degetele). pillory l'p ilari] I. s. (ist.) stâlpul infamiei; to put / to set in the ~ v. ~ (II). II. vb. tr. plante din genurile Conopodium, Perameles, Sisyrincliium. pig pox ['pig paks ] s. (vet.) variola porcilor. a pune la stâlpul infamiei; (si fig.) a face de râsul lumii, a face de ocară. pillow ['pilou] I. s. 1. pernă; to take counsel of one's ~ a nu lua o hotărâre până a pig process [~ , prouses] s. (metal.) afânare a fontei. doua zi de dimineaţă. 2. (tehn.) cuzinct; lagăr. II. vb. A. tr. 1. a pune / a sprijini capul p igskin [~skin] s. 1. piele de porc. 2. (amer. sl.) minge de fotbal. 3. (sl.) şa. p e. 2. a(-i), servi drept pernă (cuiva). B. intr. a pune capul, a se sprijini pe pe rnă etc. pigstey [~stei] s. v. p i g s t y. pigsticker [~istikar] s. 1. vânător de por ci mistreţi. 2. cuţit lung de buzunar. pillow block [~ blak] s. (telm.) placă de reaze m; lagăr principal. pigsticking [~stikirj] s. vânătoare de porci mistreţi (cu suliţe). pil lowcase [~kcis] s. faţă de pernă. pigsty [-stai] s. (si fig.) cocină. pillow sham [~ /as m] s. cuvertură (de pernă). pillowslip f—slip] s. v. p i 11 o w c a s e. pigtail [~tei l] s. 1. coadă de porc. 2. coadă, codiţă (de păr). 3. păpuşă de tutun. pigwash [~wa/j s. lă illule ]'pilju:l] s. v. p i l u l e . pigweed [~wi;d] s. (bot.) lobodă, spanac sălba tic (Clienopodium album). pilose f'pailous] adj. (bot., zool.) păros; pufos; lânos. 1 pilot ['pailat] I. s. 1. (mar., av.) pilot; to drop the ~ a) (mar.) a da drumu l pilotului; pike [paik] I. s. 1. suliţă, lance. 2. pisc. 3. (dial.) târnăcop. 4. spin. 5. furcă. 6. (iht.) ştiucă (£soA- lucius). II. vb. tr. a străpunge cu suliţa, a înfige suli b) (fig.) a îndepărta un sfetnic bun. 2. (amer., poetic) călăuză, ghid. 3. (amer. ferov.) 2 descărcător de vite. 4. (tehn.) descărcător de reglaj. 5. (constr.) stâlp; pilot. 6. (te l.) undă pike s.v. t u r n p i k e . pilot. II. vb. tr. 1. a pilota, a conduce (si



 jig.); to ~ one's way a-şi croi singur drum. pikelet ['paiklit] s. prăjitură de ceai, uscături. 2. (automatică) a comanda; a dirija. pikeman ['paikman],pl. pikemen [-man , -men] s. miner. pilotage [-id3] s. 1. (mar., av.) pilotaj; ~ proper navigaţie. 2 . taxe de pilotaj. 3. (fig.) piker ]'paikar[ s. (amer.) 1. jucător prudent (la bur să). 2. laş, fricos. r pikestaff [ paiksta:f] s. lemnul suliţei; (as) plain as ă ~clar c a lumina zilei. îndrumare, conducere. pilaf(f) ['pilasf, -'-, amer. pi'ki:f] s. pi laf. pilot balloon ['pailat ba.lu:n] s. 1. (av.) balon pilot. 2. (fig.) balon de încercare. pilot bar [~ ba:rJ s. (tehn.) ax / tijă de ghidare. pilage ['pailid3J s. v. p e 1 a g c. r pilaster [pi'la:sta ] s. (arhit.) pilastru. pilot bearing [~ ■b earin] s. (auto) lagăr / rulment de ghidare. pilot beli [~ bel] s. (telm.) sonerie de control. pilau [pi'lau, amer. pi'lo:, -'lou] s. pilaf. pilot-boat [~bout] s. (mar.) pilotinâ, şalupă de pilot. pilaw [pi'lo:] v. p i 1 a u. pilot bridge [~ brid3] s. (mar.) pasarelă de comandă. pilch [pilt/] s. scutec de flanelă.



 703 pious



pilot circuit [~ ,ss:kit] s. 1. (electr.) circuit dc control. 2. (automatică) circ uit pilot. pilot cloth [~ kb9] s. postav gros albastru (pentru haine marinăreşti). p ilot-engine [-.ena^in] s. 1. (telin.) motor auxiliar. 2. (ferov.) plug curaţilor d e zăpadă. 3. (ferov.) locomotivă cu dublă tracţiune; locomotivă de manevră. pilot fairway [ fowei] s. (mar) şenal navigabil dc pilot. pilot-farm [~ fa: m] s. (agr.) fermă-pilot . pilot-fish [~fi/[ s. (Uit.) peşte-pilot (Naucrates ductor). pilot hole [~ houl] s. (tehn.) gaură de ghidare. pilot house [~ haus] s. (mar.) cabina pilotului / hărţilo r. piloting l'paibtirj] s. (av., mar.) pilotare, pilotaj. pilot jet ['paitat d3e t] s. (auto) jiclor de mers încet. pilot ladder [~ ,lîed3r] s. (mar.) scară de pilot / pisică. pilot lamp [~ lasmp] s. 1. (radio) lampă de control. 2. (auto) lampă / lumină m artor. 3. (lelm.) bec de semnalizare. pilot locomotive [~ 'Iouk3>moutiv, .ilouka '-] s. (ferov.) locomotivă de manevră. pilot method [~ 'meOsdJ s. (mine) exploatare cu galerii de profil mic în avans. pilot motor [~ ,mout3r] s. (tehn.) motor de con trol. pilot pin [~ pin] s. (tehn.) ştift de ajustare / ghidare. pilot plant [~ pla int] s. (tehn.) instalaţie experimentală / pilot. pilot relay [~ 'ri:'lei] s. (tel.) releu de control. pilot signal [~ .signal] s. 1. semnal de control. 2. (tel.) u ndă-pilot. pilot stick [~ stik] s. (ferov.) baston-pilot. pilot wave [~ weiv] s. ( tel.) undă de control, undă-pilot. pilot wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) roată de mână cu braţe. pilous ['paibs] adj. v. p i 1 o s e. pilule ['pilju:l[ s. pilulă mică. pimento [pi'm entou] s. (bot.) ardei-roşu / spaniol (Pimenta officinalis). pimp [pimp] I. s. cod oş. II. vb. intr. a face meseria de codoş. pimpernel ['pimpsnel, -nsl] s. (bot.) scânt euţă (Anagallis arvensis). pimple ['pimpl] s. bubuliţă, COŞ. pimpled, pimply ['pimpld, 'pi mpli] adj. plin de coşuri, buburos. pin [pin] I. s. 1. ac cu gămălie; ac de cap; ac dc cravată; (rar) cui; ~s and needles furnicături (după amorţeală); to be on ~s and needles a sta (ca) pe ghimpi; I don't care a ~ nu-mi pasă câtuşi de puţin; mă doare-n cot; not a ~ to choose between them seamănă ca două picături de apă, nu e absolut nici o diferenţă într etc.; not worth a row of ~s nu face nici două parale / nici o ceapă degerată; you migh t have heard a ~ fall ai fi putut auzi; zburând o muscă. 2.pl. (fam.) picioare; he i s quick on his ~s e iute de picior. 3. butoi (de 19,43 I). 4. (muz.) cui. 5. pop ic. 6. (tehn.) ţintă; cui; piron, ţăruş; bulon; bolţ; diblu; cep. 7. vârf. (fam.) in a me vesel, bine dispus. II. vb. tr. 1. a prinde în / cu ace; (fig.) to ~ one's faith on a-şi pune toată încrederea în, a avea o încredere oarbă în. 2. a străpunge; a înfige un a bate în cuie; a ţintui; to ~ smb. (down) to a promise a obliga pe cineva să-şi ţină prom siunea. pinacoid ['phrakoid] s. (mineral.) pinacoid. pinafore ]'pindb:r, -fD3r] s. şorţ (mai ales ae copil). pinaster [pai'na?st3r, pi'n-j s. (bot.) pin maritim (Pi nus pinaster). pinball ['pinto:l] s. 1. (amer.) perniţă de ace. 2. v. p i n b a l l m a c h i n e . pinball machine [~ ni3i/i:n] s. joc mecanic, flipper. pin bearin g ['pin ibearirj] s. (tehn.) rulment cu ace. pince-nez ['pe:nsnei, 'pams-,'-'-, si pronunţia franceză] s. (fr.) pince-nez, ochelari. pincers f'pinssz] s. pl. 1. (si a pair of ~) (tehn.) cleşte; pensetă. 2. (zool.) cleşte (la crustacee). pincette [pe' set] s. (fr.) cleşte mic, pensetă. pinch [pint/] I. vb. A. tr. 1. a ciupi, a pişcă; a pr inde între; to be ~ed with cold a fi înfrigurat. 2. a incomoda, a limita; a ţine din s curt cu; to be ~ed (for money) a fi strâmtorat. 3. (from, out of) a stoarce (bani) (de la). 4. a mâna (mi cal, mai ales la curse). 5. (si.) a fura, a şterpeli, a jefu i (pe cineva). 6. (sl.) a aresta, a prinde. B. intr. 1. (despre încălţăminte) a strânge; a supăra; a incomoda; (fig.) that is where the shoe ~es aici e buba, aci e toată greu tatea. 2. a se zgârci, a face economii murdare. 3. (despre zăcăminte de minereu;vane d e petrol) a se îngusta. C. refl. 1. a trăi sărăcăcios. 2. to ~ oneself of a se lipi de. II . s. 1. ciupitură. 2. cât ici cu trei degete; priză (de tabac). 3. (fig.) situaţie neplăcu tă; apăsare; nevoie; strâmtoare; the ~ of poverty ghearele sărăciei; at a ~ la nevoie, într un caz extrem; when it comes to the ~ la momentul hotărâtor. 4. strâmtoare; strâmtorare. 5. (amer. si.) farmec, frumuseţe. 6. perforator. pin chain ['pint/ein] s. 1. (teh n.) lanţ articulat / cu cclise. 2. (auto) lănţişor (pentru prevenirea pierderii unui bul on etc.). pinch bar ['pint/ ba;r] s. (tehn.) rangă; drug; pârghie de fier. pinchbeck [~bek] s. 1. crizocal, duble, similar. 2. bijuterie falsă, imitaţie. 3. atr. fals, de ochii lumii. pinch bolt [~ boult] s. (tehn.) şurub dc strângere (pentru piese secţi



 onate). pinchers ['pint/sz] s.v. p i n c e r s (1). pinch pass ['pint/ pa:s[ s. (tehn.) calibru de reducere. pinch roll [~ roul] s. (metal.) rolă dc presare / de presiune. pin connection ['pin ko.nek/an] s. (med.) nod articulat. pin cop [~ ko pl s. (text.) pincops. pin coupling [~ ikAplirj] s. (tehn.) cuplaj cu bolţuri. pin cushion ['pin-ku/in', pirjik-] s. perniţă dc ace. Pindaric [pin'dserik] I. adj. pind aric. II. s. 1. odă pindarică. 2. pl. versuri pindarice. pin drill ['pin dril] s. (t ehn.) burghiu cu fus dc ghidare. pine1 [painj s. (bot.) 1. pin (Pinus). 2. v. p i n e a p p I e. pine2 vb. intr. 1. (si to ~ away) a se ofili, a tânji, a lâncezi. 2 . to ~ for / after a dori cu înfocare, a se prăpădi / a se topi după.



pineal ['pinisl] adj. (anat.) pineal. pineapple ['pain-aspl] s. 1. (bot.) ananas (Anatuis sativus). 2. (mii. sl.) grenadă. pinecone [~koun] s. (bot.) con dc pin. pine-needle [~ ni:dl] s. ac dc pin. pinery ['painari] s. 1. plantaţie de ananas. 2 . plantaţie de pini. pine spruce ['pain spru:s] s. molid, molift (Picea sp.). pine -tree crystal ['paintri; .kristl] s. (geol.) dendrită. Pine Tree State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Maine. pinewood [~wud] s. 1. pădure de pi ni. 2. lemn de pin. pinfold ['pinfould] I. s. ţarc de vite. II. vb. tr. a băga în ţarc. ping [pin] I. s. 1. şuierat (ae gloanţe). 2. bâzâit (ae ţânţar). II. vb. intr. 1. a şuiera. bâzâi. pin gauge ['pin geidj] s. (tehn.) calibru vergea. pin gear ['pin giar] s. (t ehn.) roată dinţată cu fusuri. pingpong ['pirjpon] s. (sport) tenis de masă, ping-pong. pinguid ['piţjgwidj adj. 1. (mai ales glumeţ) gras, uleios. 2. (despre sol) bogat, g ras, fertil. pinhead ['pinhed] s. 1. gămălie (de ac). 2. fleac, mărunţiş. 3. (fam.) nătărău zec. pinhead blisters [~ .blistsz] s. pl. (tehn.) pori de suprafaţă; porozitate supe rficială. pin hinge ['pin hina^] s. (tehn.) axa articulaţiei; balama. pinhole [~houl ] s. 1. deschizătură foarte mică. 2. por. pinion1 ['pinisn] s. (tehn.) pinion; roată dinţa tă; fus dinţat. pinion2 I. s. 1. vârf de aripă. 2. pană. 3. (poetic) aripă. II. vb. tr. 1. tăia aripile (cu gen.). 2. a lega (braţele). 3. (to) a lega (de), a înlănţui. pink1 [pirj k] I. s. 1. (bot.) garoafă (Dianthus sp.). 2. (culoare) roz-aprins. 3. culme, apog eu; superlativ; (/ani.) in the ~ foarte bine, foarte sănătos. 4. jachetă roşie (pentru vână oarea de vulpi); stofă roşie. 5. vânător îmbrăcat în jachetă roşie. 6. (amer. sl.) radical . II. adj. trandafiriu, roz. pink2 I. vb. tr. 1. a străpunge. 2. (si to ~ out) a p erfora. 3. a garnisi. II. s. perforaţie / găurice rotundă. pink3 s. (iht.) 1. somn tânăr ( Salmo salar). 2. (dial.) boiştean, crăiete (Phoxinus phoxinus). pink4 s. (ist.) cora bie cu pânze (cn pupa îngustă). pink eye [~ ai] s. (mea1., vet.) conjunctivită acută, ofta lmic. pinkie ['pirjki] s. 1. (fam.) degetul mic. 2. (austr. sl.) vin ieftin. pin king ['pirjkirjj s. (auto) bătaie; detonare; mers cu detonaţii. pink slip ['pirjk sl ip) s. (amer. sl.) aviz dc concediere. Pinkster ['pirjkst9r] s. (amer. rel.) Rus alii. pinkster flower [~ ,flau9r] s. (bot.) azalee nord-americană roz, smirdar nor d-american (Azalea nudiflora). pinky [pirjki] adj. I. roz, trandafiriu. II. s. v . p i n k i e . pin-money ['pin.iiuni] s. bani de buzunar. pinnace ['pinis, -nss ] s. (mar.) 1. barcă marc. 2. (ist.) corabie cu două catarge, pinasă. pinnacle ['pinak l] I.s. 1. turnuleţ ascuţit, foişor. 2. vârf. 3. (fig.) culme, apogeu. II. vb. tr. 1. a aşeza în vârf. 2. a împodobi cu turnuleţe. 3. (Jig.) a ridica în slavă; a cânta osanale (cu pinnate ['pineit] adj. (bot., zool.) asemănător unei pene. pinnated ['pineitid] adj . v. p i n n a t e . pinned joint ['pind 'd3oint] s. (tehn.) îmbinare eu ştifturi. p inner ['pinar[ s. 1. (ist.) bonetă. 2. şorţ. pinnothere ['pinsOia] s. (zool.) crab car e locuieşte într-o scoică. pinnule ]'pinju:l[ s. pinulă (instrument pentru măsurat unghiur ile). pinny ['pini] s. şorţuleţ. pinoc(k)Ie ['pimakl, -nokl] s. pinaclc (joc de cărţi). pi nole [pi'nouli] s. (amer.) mâncare de mălai prăjit cu zahăr. pinpoint ['pinpoint] I. s. vârful boitei. II. adj. (mii.) exact, bine ochit. III. vb. tr. (mii.) to ~ a targe t a calcula exact poziţia ţintei, a ochi exact. pinprick [~prik] s. împunsătură. pin rail [~ rcil] s. (mar.) cavilieră. pint [paint] s. pintă (măsură de capacitate - 0,5681; în S.U .A. = 0,4731); (fig.) to make a ~ measure hold a quart a încerca să faci un lucru im posibil. pintado [pin'ta:dou] s. (omit.) 1. pescăruş (Daption capense). 2. bibilică (N umida meleagris). pintail ['pintcil] s. (omit.) 1. raţă-suliţar (A«as acuta). 2. un fel de găinuşă-de-pădure (Pedioecetes sp.). pintle ['pintl] s. 1. (tehn.) cui; bulon; cep; p ivot; ax vertical. 2. (mar.) ţâţână. pintype insulator ['pintaip.insjulcit3r] s. (tehn.) i zolator de suporturi. pin wheel ['pin hwi:l] s. (tehn.) roată cu ştifturi. pin wire [~ iwais1"] s. (metal.) sârmă pentru nituire. piny ['pâinii adj. de pin(i); acoperit c u pini. pion ['paion] s. (ftz.) mezon pi. pioneer [ipai3'ni3r] I. s. 1. pionier;



 prim locuitor; prim explorator. 2. (fig.) pionier, iniţiator. 3. (mii.) pionier, genist, soldat din geniu. 4. (ist.) pionier (membru al organizaţiei de pionieri). II. vb. A. tr. 1. a croi drum (cuiva). 2. a conduce. B. intr. (to, for) a face m uncă de pionier, a duce o activitate dc pionier (pentru); a croi drum (pentru cu d at.). pioneer leader [~ ,li:d3rJ s. conducător de pionieri. pioneer well [~ wel] s . (mine) sondă de explorare. piotine ['paiati:n] s. (mineral.) saponit. pious ['pa ias] I. adj. cucernic, evlavios, pios; religios. II. s. the ~ oamenii cucernici etc.; (peior.) bigoţii.



 pip 1 704



pip1 [pip] s. (despre păsări de curte} ţâfnă, cobe; (fam.) to have the ~ a fi indispus, a nu fi în apele lui. pip2 s. sâmbure (ae mere, pere, portocale etc.). pip3 s. 1. punc t (pe carti de joc, domino). 2. semn (pe e/joleţii ofiţerilor). pip 4 (fam.) vb. A. tr. 1. a pune capăt (la; cu dat.); a zădărnici. 2. a birui, a înfrânge, a bate. 3, a vota î potriva (cu gen.). 4. a nimeri. 5. a sparge (găoacea oului). B. intr. 1. a piui. 2 . (si to ~ off) a o mierli, a muri. pipage ['paipid3] s. 1. (mine) pompare prin conductă (a petrolului). 2. (reţea de) conducte. 3. plată pentru transportul petrolulu i (prin conducte). pipe [paip] I. s. 1. pipă, lulea; (amer.) to hit the ~ a fuma o piu; (ist.) King's / Queen's ~ cuptor unde se ardea tutunul de contrabandă; put th at in your ~ and smoke it ăsta este adevărul, fie că-ţi place fie că nu; ia aminte; to smo ke the ~ of peace a fuma pipa păcii, a cădea la o înţelegere, a se împăca. 2. tub, ţeava, c uctă. 3. coş, burlan. 4. (muz.) fluier; caval; ţeava (la orgă). 5. pl. (muz.) cimpoi. 6. (mar.) fluier, siflee. 7. voce (a celui care cântă). 8. cântec, fluierat (depasăre). 9. (anat.) trahee. 10. (/nea'.) canulă. 11. (metal.) vână (cilindrică) de minereu. 12. but oi (ae vin sa» ulei = 476,70 I). 13. (constr.) gură pentru exploziv. 14. (metal.) po ri de gaze; pâlnie de aerisire. 15. (lehn.) cilindru de ghidaj. 16. (si.) mărunţişuri, f leacuri, treabă uşoară. II. vb. A. tr. 1. a cânta (un cântec) din fluier. 2. a duce sau a aduce (pe cineva) în cântec de fluier. 3. (mar.) a chema cu fluierul, a fluiera după. 4. a rosti cu o voce piţigăiată. 5. (despre păsări) a cânta. 6. a da drumul (petrolului etc ) pe conducte. 7. a instala ţevi / tuburi / conducte în. 8. a trage în butoaie (vin, u lei). 9. a garnisi cu paspoal, a paspoala. 10. a garnisi (un tort ele.) cu linii de zahăr. 11. a înmulţi prin butaşi. to ~ one's eye(s) a plânge, a bâzâi, a se smiorcăi. intr. 1. a cânta din fluier. 2. (despre păsări) a cânta. 3. (despre vânt etc.) a şuiera. 4 a vorbi cu o voce piţigăiată, a se piţigăia. 5. (mar.) a transmite ordine prin siflee. 6. (mar.) to ~ away a da semnalul de plecare; to ~ down a coborî tonul, a-şi pierde si guranţa; (si.) to ~ up a cânta, a vorbi. pipe aqueduct ['paip .aîkwidAkt] s. apeduct. pipe arrangement [~ oireina^mont] s. reţea de conducte / ţevi. pipe cavity [~ .keevi ti] s. (metal.) retasură. pipe choking [~ rt/oukirj] s. înfundare a ţevilor / conducte lor. pipeclay [~klei] I. s. 1. argilă albă (pentru lulele si pentru curăţirea curelelor de piele). 2. (mii.) atitudine militărească, pedanterie, minuţiozitate (la serviciu, i n îmbrăcăminte). II. vb. tr. a da cu creta pe. pipe closer [~ iklouzor] s. 1. (telm.) obturator, dop/ capac de ţeava. 2. (mine) blinda. pipe cutter [~ .kAt3c] s. 1. (te lm.) dispozitiv de tăiat ţevi. 2. (mine) cuţit de burlane / prăjini. pipe derrick [~ .de rik] s. (mine) turlă tubulară. pipe duet [~ d\kt] v. conductă. pipe fish [~ fi/[ s. (i hi.) peste din familia Syngnathidae; ac-de-niare. pipe fitter [~ rfitor] s. inst alator de ţevi / conducte; ţevar. pipeful ['paipful] s. lulea, pipă (plină). pipe grip [ ~ grip] s. (telm.) cheie de ţevi; cleşte articulat. pipe hammer [~ iha;nK


 piping ['paipirj] I. s. 1. cântec (din fluier etc.); cântec al păsărilor. 2. voce piţigăia 3. (tehn.) ţevărie, instalaţie de ţevi, tuburi, conducte. 4. paspoal. 5. glazură (pe tort etc.). II. adj. piţigăiat, ascuţit. III. adv. (fam.) ~liot a) fierbinte, scos din cup tor; b) nou-nouţ; de ultima oră. pipit ['pipit] s. (omit.) fâsă (Anthus sp.). pipkin ['p ipkin] s. 1. oală de pământ. 2. ciubăr (de lemn). -■ • pippin ['pipin] s. specie de măr. • n-faced [~ feist] adj. cu faţa ca o lună plină. piquancy ]'pi:konsi[ s. 1. gust picant . 2. (fig.); parte picantă sau nostimă / interesantă; farmec. piquant ['pi:kont, -ka:n t] adj. picant (si fig.); interesant; nostim.



pique [pi:k] I. vb. A. tr. 1. a jigni amoral-propriu (al cuiva), a supăra, a înciuda . 2. a întărâta; a aţâţa (curiozitatea). B. refl. to ~oneself on a se mândri cu, a se lăuda C. intr. (av.) a coborî în picaj. II. s. amor-propriu jignit; înciudare, ciudă, pică. piqu e ['pi:kei si pronunţia franceza] s. (fr.) pichet. piquet1 I'pi'kct] s. pichet (jo c de cărţi). piquet2 ['pikit] s. v. p i c k e t (I). piracy ['paisrasi, 'pirasi] s. 1. piraterie. 2. (lit.) nerespectare a dreptului de autor. piragua [pi'ra:gW9, rra?-] s. (mar.) pirogă. pirate ['paiarit, -rat] I. s. 1. pirat, corsar. 2. (mar.) (vas) corsar. 3. editor care nu respectă dreptul de autor. 4. autobuz care circulă pe ruta altora sau ia suprataxă. II. vb. A. tr. 1. a jefui. 2. a publica (cărţi) neres pectând dreptul de autor. 3. a întrebuinţa (o lungime de undă etc.) clandestin. B. intr. a face piraterie. piratic(al) [pai'rartikţal), .paia'r-] adj. de pirat(erie) ~ ed ition ediţie tipărită fără autori zaţia autorului. pirn [ps:n] s. (text.) ţeava de fir; co irn changer [~ it/eind33î] s. (text.) schimbător de ţeavă. pirn winder [~ ,waind3r] s. ( tort.) maşină de ţevuit. pirouette [.piru'et] I. s. piruetă. II. vb. intr. a face piruet e; a face o piruetă. piscary ['piskori] s. 1. (jur.) drept de pescuit. 2. loc pent ru pescuit. piscation [pi':skei/an] s. pescuit. piscator [pis'keiW] s. (emfatic) pescar; pescuitor. piscatorial [ipisks't&risl, amer. -tou-] adj. 1. de pescuit. 2. de pescar. piscatory ['piskotari, amer. si -tou-] adj. 1. v. p i s c a t o r i a 1.2. amator de pescuit. Pisces ['pisi:z, 'piski:z] s. pi. (as/r.) Peştii (con stelaţie si semn în zodiac). piscicide ['pisisaid] s. distrugere / exterminare a peşti lor (dintr-o regiune). pisciculture ['pisikAlt/or] s. piscicultura. pisciculturi st ['pisikAlt/aristj s. piscicultor. piscina [pi'skns, -'sain-1, pl. piscinae [ni:] sau piscinas [-z] s. 1. piscină. 2. eleşteu, crescătorie de peşte. 3. (bis.) căldare de piatră (cu scurgere pentru spălarea odăjdiilor). piscine I. [pi'skn] s. piscină. II. ['pisain, amer. si -in] adj. de peşte, al peştilor. piscivorous [pi'sivsrss] adj. ca re se hrăneşte cu peşte; pişe ['pi:ze si pronunţia franceză] s. (jr.) paiantă, vălătuci. pi , p/] I. interj, pfui! II. vb. A. tr. a-şi arăta dispreţul faţă de. B. intr. a spune „pfui" pishogue [pi'/oug] s. (irl.) vrăjitorie; farmec. pismire ['pismaia1"] s. (înv., dia l., entom.) furnică. pisolite ['paisalait, 'piz-, -oul-] s. (mineral.) pisolit. pi ss [pis] (vulg.) I. vb. A. tr. 1. a urina pe, a uda. 2. a elimina o dată cu urina. B. intr. a urina. II..s. urină. piss pot [~ pot] s. oală de noapte, ţucal. cumar. pis tachio [pis'ta:/iou, 'ta;;/-] s. 1. fistic. 2. culoarea fisticului. pistachio nu t [~ nAt] s. (bot.) fistic (fructul). pistil ['pistil] s. (bot.) pistil. pistill ate ['pistileit] adj. (bot.) cu pistil; feminin. . pistol ['pistil I. s-1- pisto l, revolver; within ~shot la o bătaie de pistol. 2. (metal.) pistol de metalizat; pistol de sudură. 3. (chim.) pistol de pulverizat. II. vb. tr. a împuşca cu pistolul. ,".'." pistole [pis'toul,'—] s. (span.) pistol (monedă de aur). pistolgraph ['pistlg ru:f] s. 1. aparat de fotografiat la minut / de luat instantanee. 2. instantaneu . piston ['piston, -tin] s. 1. (tehn.) piston, poanson. 2. (muz.) clapă (la clarin et). 3. (tel.) piston de scurtcircuit pentru acordare. piston box [~ boks] s. (a uto) bucşă de piston. piston clearance [~ -kliorons] s. (auto) jocul pistonului. pis ton compressor [~ k3m>pres9r] s. (lehn. etc.) compresor cu piston. piston drill [~ dril] s. (tehn.) perforator cu piston. piston drive [~ draiv] s. (tehn.) acţion are cu piston. piston play [~ piei] s. v. p i s t o n c l e a r a n c e. piston pump [~ pAinp] s. (tehn.) pompă cu piston. piston-rod [~rad[ s. (tehn.) tija pisto nului. piston skirt [~ sko;t] s. (tehn.) manta / cămaşă de piston. piston stroke [~ st rouk] s. (tehn.) cursa pistonului. piston travel [~ itravl] s. v. p i s t o n s t r o k e. pit [pit] I. s. 1. groapă, scobitură, adâncitură, gaură; inspection ~ a) (tehn. ) puţ de vizitare, cămin de vizitare; b) (ferov.) canal de vizitare; (metal.) castin g ~şanţ de turnare; (/nil.) gun ~şanţ de tun, Ioc de amplasare a gurii de foc; (atrat.) the ~of the arm subsuoară axilă; (anat.) ~of the stomach lingurea, lingurică, lingura



 pieptului; epigastru. 2. (tehn.) carieră (ae var etc.); mină de cărbuni. 3. the ~, the ~ of hell iadul, infernul, gheena. 4. capcană, cursă; (fig. fam.) to dig a ~ for sm b. a întinde cuiva o cursă. 5. (si cockpit) arenă pentru luptele de cocoşi. 6. (teatru e tc.) parter (mai ales staluri); publicul de la parter. 7. (amer.) departament al bursei de mărfuri. 8. închisoare; (ist. scof.) ~and gallows dreptul baronilor de a în eca sau spânzura pe criminali. 9. (metal.) pată de coroziune sau rugină. 10. (med.) ci upitură de vărsat. 11. (hidr.) eroziune locală în albie. II. vb. A. tr. 1. a îngropa (iarbă grăunţe etc.). 2. a amuţi, a aţâţa (cocoşii) unul împotriva celuilalt; (fig.) to ~ one's s th against the enemy a-şi măsura puterea cu vrăjmaşul. 3. (despre acizi) a coroda (metal e ele). 


 705 placatory



pit asphalt ['pit .ajsfaelt] s. (dniinuri) asfalt moale / natural; rocă asfaltică. p ithiness ['piuinis] s. 1. v. p i t h (I). 2. concizie şi vigoare; sevă, miez, conţinut (profund). pit ballast [~ -ballast] s. (constr.) balastieră. pit bank [~ bamk] s. (mine) gură de puţ. pithless Ppifllis] adj. 1. fără miez; fără măduvă. 2. (fig.) lipsit de / vigoare, vlăguit; neputincios; slab, pasiv. 3. fără conţinut / fond / miez. pit barrin g [~ rba:rirj] s. {mine) susţinerea unui puţ. pithy ['piei] adj. 1. cu miez / fond / conţinut; plin de sevă / vigoare. 2. viguros, energic, pit bottom [~ ibatam] s. (mi ne) rampă la puţ / subterană; fund de puţ. robust. 3. concis şi plin de conţinut; concis şi in de sevă. pit cable [~ ikeibl] s. (electr.) cablu de mină. pitiable ['pitiabl] adj . vrednic de milă, de jale, de plâns, nenorocit. pitch1 [pit/] I. s. gudron, catran, smoală; răşină; ~ darkness întuneric beznă; noapte neagră (ca smoala). II. vb. tr. a gudro a cătrăni, a smoli, a unge cu gudron / catran / pitier ['pitiş1"] s. persoană compătimito are, suflet milos. smoală. pitiful ['pitiful] adj. 1. milos, compătimitor, îndurător. 2. jalnic, de plâns; nenorocit, pitch2 I. vb. A. tr. 1. a întinde (un cort), a aşeza fo tabără); (fig.) to ~ one's tent a sc mizerabil, ca vai de el. instala, a se stabili. 2. (sport) a înfige în pământ (ţăruşii, la cricket). 3. a aşeza, a fixa, pitifulness ['pit is] s. 1. milă, compătimire, îndurare. 2. stare jalnică / de plâns. a înfige. 4. a pune în re / pe piaţă. 5. a pava cu lemn sau pietre acoperit(e) cu catran. pitiless ['pitili s] adj. nemilos, fără milă, neîndurat, neîndurător, necruţător. 6. a azvârli, a arunca; (sp servi. 7. (sl.) a povesti, a istorisi, a spune, a îndruga pitilessly ['pitilisli]. anV. nemilos, crud, fără cruţare. (o poveste). 8. (mia.) a acorda; a high ~ed voice o voce ascuţită / piţigăiată / subţire, o pitman ['pitman], pi. pitmen [-man, -men] 1. miner; ortac; muncitor în subteran. voce de cap. 9. (fig.) a exprima, a spune (într-un anum it stil); (fam.) to ~ it strong 2. (amer. tehn.) pivot, bilă; biela balansierului. a exagera; the description is ~ed too high descrierea este exagerată. 10. a înclina , a apleca; pit mouth ['pitmau8[ s. (/nine) gura puţului. a teşi. 11. (tehn.) a angr ena (dinţii roţii). B. intr. 1. a cantona; a se stabili, a sc aşeza. pit-pat [-part] a dv., s.v. p i t - a - p a t (I). 2. a cădea, a se prăbuşi, a pica; a sc afunda. 3. a f i înclinat / aplecat în pantă. 4. (mar.) pit-props [~praps] s. pl. lemn de mină pentru e xport. (despre vase) a fi supus tangajului. 5. (fam.) to ~ in a se pune serios p e lucru; (fam.) (si pit rope [~ roup] (mine) cablu de extracţie. fig.) to ~into a tăbărî asupra (cu gen.) a se năpusti / a se arunca asupra (cit gen.); a asalta, pitsaw f pitsa:] s. ferăstrău cu două mânere (pentru tăiat buşteni în lungime), ferăstrău a ataca (c to ~ upon a alege întâmplător; a nimeri, a da de. II. s. 1. cădere, prăbuşire. de spintecat 2. (mar.) tangaj; the ship gave a ~ vaporul sc apleacă înainte. 3. (sport) serviciu ; spaţiul pittance ['pitens] s. 1. alocaţie, pensie neînsemnată; leafă sa» plată de mizerie . câtime, între ţăruşi şi împrejurul acestora, spaţiu între liniile de serviciu. 4. (corn.) de puţin; a mere ~ o nimica toată. mărfuri. 5. loc obişnuit (ai unui cântăreţ ambulant etc. 6. înălţime (a Ionului, a sunetului); pitted valve ['pitid 'vadvj s. (auto) supapă roasă. punct, grad, nivel, intensitate (şi fig.); ton; absolute ~ ureche muzicală; the nois e rose pitter-patter ['pita .partar] I. s. 1. răpăit, răpăială. 2. tropăit, tropăială. 3. p I. vb. to a deafening ~ zgomotul deveni asurzitor; to queer the ~ for smb. a str ica socotelile intr. 1. a răpăi. 2. a tropăi. 3. a păcăni. cuiva. 7. înclinaţie, pantă, pov ghi de înclinare. 8. (tehn.) distanţa dintre dinţii pit timber ['pit ,timbar] s. lemn de cofraj. roţii dinţate. 9. (tehn.) pas; modul; diviziune. 10. (text.) fineţe (a maşini i). 11. (geod.) pit tip [~ tip] s. (mine) haldă, haldină. înclinare longitudinală. 12. ( mine) galerie în pantă. 13. (av.) înclinare longitudinală. pittite ['pitait] s. spectato r din ultimele rânduri de la parter. 14. (bot.) duramen. pit top ['pit top] s. (mi ne) gura puţului. pitch accent ['pit/ lasksant] s. (Jon.) accent muzical. pituitar y [pi'tju:itari] adj. (anal.) pituitar. piteh-and-toss [~ana"tas] s. riscă. pituit ary body [~ 'badi] s. v. p i t u i t a r y g l a n d . pitch-black [~'blaîk] adj. negru ca noaptea / ca smoala. pituitary gland [~ 'gtend] s. (anal.) hipofiză, glan dă pituitară. pitchblende [~blcnd] s. (mineral.) 1. pchblendă. 2. oxid de uraniu nativ . pit wag(g)on ['pitiwajgn] s. (mine) vagonct de mină. pit water [~ ,wo:tar] s. (m ine) apă de mină. pitch coal [~ koul] s. 1. (mineral.) cărbune bituminos; lignit gras. 2. (mine) strat de cărbune cu înclinare mare. pity ['piti] I. s. milă, compătimire; îndur



 are; for ~'s sake te implor! fie-ţi milă! îndură-te!; it is a ~ (for) ce păcat (de); it is a thousand pities e tare păcat; more's the ~ cu atât pitch coke [~ kouk] s. (metal. ) cocs de bitum. mai rău; to take/to have ~ on a-ifimilăde; a se îndura de; what a ~!, the ~ of it! ce pitch cone [~ koun] s. (telm.) con primitiv / de divizare. păcat. II. vb. tr. a-i fi milă de, a compătimi; a se îndura de. pitch-dark [~ 'do;k[ adj. ne gru ca smoala. pitched [pit/t] adj. ~ battle bătălie hotărâtoare / decisivă. pitying ['pit iirj] adj. compătimitor, milos; milostiv; îndurător. pitcher1 [pit/a') s. 1. ulcior, c ană; (prov.) the ~ goes often to the well but is broken pityingli [-li] adv. compăti mitor, cu milă / compătimire. at last ulciorul nu merge de multe ori la apă; (prov.) l ittle ~s have long ears copiii au pityriasis [ipiti'raiasis] s. (med.) pitiriasi s. urechi bune; ~s have ears zidurile au urechi. 2. (bot.) frunză în formă de ulcior. pivot ['pivat] I. s. 1. pivot. 2. (tehn.) articulaţie; pivot; bielă; osie scurtă; lagăr oscilant. 2 pitcher s. 1. (sport) persoană care aruncă / serveşte mingea. 2. negustor cu tarabă 3. (fig.) pivot, punct central, punct de sprijin. II. vb. A. tr. a monta un pivot la. B. intr. fixă. 3. piatră de pavaj. 4. târnăcop, cazma. 1. (upon) a se învârti (în jurul). 2. (fig.) a se axa, a se centra. pitcherful l'pit/aful] s. (un) ulcior (plin); cantitate care încape într-un ulcior. pivotai ['pivatl] adj. 1. servind ca pivot. 2. (fig.) central, cardinal, axial, de bază. r pitch error ['pit/,era ] s. (tehn.) eroarea pasului. pivot axis ['pivat 'asksis] s. (tehn.) axă de rotaţie. pivo t bearing [~ -bearirj] s. (tehn.) lagăr basculant; crapodină. pitchfork [~ fo:k] I. s. furcă; (amer.) it rains ~s plouă cu găleata. II. vb. tr. 1. a arunca pivot boit [~ boultj s. (tehn.) bolţ rotativ. cu furca sau la întâmplare. 2. a numi într-un serviciu n ecorespunzător. 3. a pune într-o situaţie neplăcută. pivot bracket [~ .brakit] s. (tehn.) suport pivotant. pivot bridge [~ brid3] s. pod turnat / rotativ. pitch formation [ fa:mei/an] s. (auto) ancrasare. — pitch gauge [~ geid3] s. (tehn.) calibru de f ilet. pivoted ['pivatid] adj. montat pe un pivot; turnant; articulat. r pitch in dicator [~ iindikcita ] s. 1. (av.) indicator al înclinaţiei verticale. 2. (tehn.) p ivoted axle [~ 'xksl] s. (tehn.) ax de întoarcere. indicatorul gradului de înşurubare (a unui şurub). pivoted bolt [~ 'boult] s. (tehn.) şurub rabatabil. pitching ['pit/i rj] s. 1. pavare (cu pietre mici). 2. pavaj (din pietre mici). pivoted brace [~ 'breis] s. (tehn.) bridă. pivoted window [~ Vindou] s. (constr.) fereastră rabatabilă / pivotantă. pitch ladle [~ ileidl] s. (mar.) lingură de calafat. pivot gauge ['piva t gcid3] s. (tehn.) calibru de pivoţi. pitchman ['pit/man], pi. pitchmen [-man, -m en] s. (amer.) vânzător ambulant. pitch ore [~ a:r, -aar] s. (mineral.) uraninit. pi vot hinge [~ hind3] s. (constr.) articulaţie la naşterea bolţii. pitch paper [~ .peipa r] s. hârtie cerată. pivoting ['pivatirj] adj. pivotant; turnant; mobil. pitchpine [ ~pain] s. (bot.) pin răsinos. pivot joint ['pivat d3oint] s. (constr.) articulaţie c u pivot. pitch stone [~ stoun] s. 1. piatră cioplită. 2. (mineral.) obsidian; rocă bit uminoasă. pivot Journal [~ rd3a;nl] s. (tehn.) fus, cep. pitch-wheel [~/iwi:l] s. (tehn.) roată dinţată. pivot nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă de ghidare. pitchy ['pit/i[ ad j. 1. ca smoala, ca de smoală. 2. cătrănit, smolit. 3. negru ca smoala pivot seat [~ s i:t] s. scaun turnant. / ca păcura, întunecat, întunecos, sumbru, obscur. pixie ['piks i] s. elf, spiriduş, zână; rusalcă; ştimă. pit coal ['pit koul] s. (mine) 1. cărbune bitumi ; huilă. 2. cărbune de mină. pixilated ['piksi'Ieitid] adj. (amer.fam.) 1. ţicnit, scrânti t. 2. ciupit, ameţit (de băutură). 3. confuz; hăbăuc; zăpăcit. pit drainage [~ .dreinid3] s mine) evacuare a apelor din mină. piteous ['pittas] adj. vrednic de milă, jalnic, ne norocit. pixy ['piksi] s. v. p i x i c. pit eye ['pit ai] s. (mine) jomp, colect or de apă. pixy-led [~led] condus de zâne; rătăcit. pizzicato [rpitsi'ko:tou, amer. si , pisi'kartou] adj., adv., s. (ital. muz.) pizzicato. pitfall ['pitfa:l] s. 1. (şi f ig.) capcană, cursă; pericol. 2. văgăună, scorbură. pit fire ['pitifaia'J s. incendiu întrină. placability [ipteka'biliti, .plcika-] s. blândeţe; fire blajină / blândă / dornoală / tătoare. pit furnace [~ >fa:nis] s. 1. (mine) cuptor adânc de încălzire. 2. (metal.) cup tor în cuvă. placable ['plskabl, 'pleik-] adj. uşor de împăcat, conciliant; blând, blajin, ertător. pit gas [~ gxs] s. (mine) gaz de mină, grizu, gaz detonam. placableness ['p laekablinis] s.v. p l a c a b i l i t y . pith |pi8] I. s. 1. (bot., anat.) măduvă. 2. (fig.) esenţă, chintesenţă;fond.3. vlagă, vigoare, placard ['plaska:d, amer. si 'plzeka rd] I. s. placardă; afiş. II. vb. tr. 1. a lipi afişe pe; putere, tărie; energic. 4. însem nătate, importanţă; greutate, pondere. II. vb. tr. a omorî a pune placarde pe; a afişa pe (un zid etc.). 2. a face reclamă (unei mărfi) prin afişe. prin străpungerea măduvei spinări . placate [pla'keit, 'pleikeit, amer. si 'plskeit] vb. tr. 1. â împăca, a îmblânzi, a conc



 ilia. pithecanthrope [ipi6i'ka?n0roup] s.v. p i t h e c a n t h r o p u s . 2. ( amer.) a împăca (pe adversar), a da o indemnizaţie (unui adversar), a astupa gura pith ecanthropus [tpi6i'kaen'6roupas],p/. pithecanthropi [-pai] s. pitecantrop. (unui adversar). pith fleck ['pie flek] s. 1. loc viennănos / mâncat de viermi. 2. miez a lb (de pe coaja placating [-in] adj. v. p l a c a t o r y . de portocală etc.). pl acation [plaVkei/an, pla-, amer. pici-] s. împăcare, conciliere. pithead frame ['pit hed freim] s. (/nine) tura de extracţie. placatory ['plsekatari, piei-, amer. si to:ri] adj. conciliant, împăciuitor.



 place 706



place [pleis] I. s. 1. loc, localitate; a native of the ~ un om din partea locul ui; watering ~ staţiune balneară; from ~ to ~ din loc în loc, dintr-un loc în altul, ici şi colo; to move from ~ to ~ a se mişca fără întrerupere, a nu sta o clipă locului; in all ~s peste tot, pretutindeni. 2. loc,lăcaş, stabiliment, sălaş; ~of worship lăcaş sfânt, bise templu; come round to my ~ treci pe la mine. 3. (mai ales în denumirile străzilor) curte; pasaj; stradă; stradelă, ulicioară; market ~ piaţă. 4. loc, spaţiu; take your ~s! tr ceţi la loc! fiecare la locul lui!; in your ~ în locul tău; in (the) ~ of în locul (cu g en.), în loc de; to hold smth. in ~ a ţine ceva în / pe loc; a înăbuşi ceva; out of (its) ~ deranjat, deplasat; în neorânduială, nelalocul lui; remark out of «observaţie nepotrivită/ eplasată / nelalocul ei; to look (sadly) out of ~ a fi buimăcit, a nu se simţi în toate apele sale, a fi dezorientat; a nu fi la locul său; (fig.) to give ~ to a ceda loc ul (cu gen.); to take ~ a avea loc, a se petrece, a se întâmpla, a se produce; a se face. 5. rang, poziţie socială; rând; to put smb. in his ~ a pune pe cineva la locul său / la respect; a scurta cuiva lungul nasului; in the first ~ mai întâi, în primul rând; in the second ~ în al doilea rând; in the next ~ în continuare, mai apoi. 6. loc, sluj bă, post, funcţie, ocupaţie, situaţie; to take/ to fill smb.'s ~ a înlocui pe cineva, a înd plini funcţia cuiva; it is not my ~ to do it nu intră în sarcina mea / în obligaţiile mele să fac asta; nu e datoria mea s-o fac. 7. loc, parte, punct; to put one's finger on the bad ~ a pune degetul pe rană, a atinge punctul vulnerabil; to find one's ~ (in a book) a găsi pagina; a găsi locul unde rămăsese; to lose one's ~ a nu mai găsi locul unde a rămas; *v- (mat.) answer to three ~s of decimals soluţie cu trei zecimale. I I. vb. A. Ir. 1. a aşeza, a pune; a plasa; (mil.) to ~ a gun in position a pune un tun în poziţie de tragere; to ~ a question on the agenda a înscrie o chestiune pe ord inea de zi; to ~ an amount to smb.'s credit a trece o sumă în creditul cuiva; the ho use is well ~ed clădirea e bine situată. 2. a plasa; a investi; a desface; difficult to ~ greu de vândut; care-şi găseşte cu greu desfacere; to ~ a new issue a emite un nou împrumut. 3. a trece, a pune; a încredinţa; to ~ a matter in smb.'s hands a trece o a facere în mâinile cuiva; I ~ my fate in your hands ţie îmi încredinţez soarta; to ~ an orde (for goods) a face o comandă (de mărfuri); to ~ a child under smb.'s care a încredinţa cuiva un copil spre supraveghere, a da un copil în grija cuiva. 4. a acorda un ran g sau un titlu (cuiva); to be well ~d a deţine un loc de frunte; a avea un rang înal t; (sport etc.) to be ~d third a se clasa al treilea. 5. a determina (locul, dat a etc.); (fam.) I know her face but I cannot ~her o cunosc din vedere dar n-aş put ea spune unde am (mai) văzut-o / nu ştiu de unde s-o iau; I can't ~you nu te recunos c, nu-mi aduc aminte de dumneata. B. refl. to ~oneself at smb.'s service a se pu ne la dispoziţia cuiva; to ~ oneself under smb.'s power a se pune la dispoziţia cuiv a. place brick ['pleis brik] s. cărămidă nearsă. place hunter [~ ilunta1] s. carierist, oportunist, vânător de posturi / situaţii. place-kick [~kik] s. (sport) degajare de pe linia porţii. place line [~ lain] s. magistrală, linie principală. placeman [~mm], pl . placemen [-man] s. 1. (mai ales peior.) funcţionar, conţopist.. 2. arivist. placem ent ['pleismant] s. 1. plasare, aşezare, punere. 2. plasare, numire, încadrare. 3. p oe§ţîe;.loc, situaţie. 4. (ec.) plasament. place name ['pleis neim] s. denumire de local itate, denumire geografică; study of ~s toponimie. placenta [plo'sentaj.pl. placen tas f-z] sau placentae [pkVsentii] s. 1. (anat.) placenta. 2. (bot.) capsulă cu se minţe. placental [pta'sentsl] adj. placentar. placentary [pla'sentari] adj. placen tar. placentation [iplasan'teijsn] s. (bot.,fiziol.) placentaţie. placer1 ['pla2sa r] s. (mai ales pl.) zăcământ aurifer (în albia unui râu). placer2 ['pleisa'] s. 1. plasat or. 2. câştigător al unei întreceri / curse. placet ['pleiset] s. (jur.) hotărâre, sentinţă ceta [pla;'si:to] s. (amer.) locşor; grădiniţă. placid ['pkesid] adj. placid, blajin, li niştit, calm; paşnic; senin, nctulburat. placidity [pke'siditi] s. fire blajină / blândă / liniştită etc. (v. p l a c i dj; blândeţe; linişte, calm; seninătate. placidly ['plaesidli aav. placid; cu calm, liniştit. placidness ['pfcsidnis] s. v. p l a c i d i t y . placing ['pleisin] s. punere, aşezare; amplasare. placing plant [~ plaint] s. stâlp de beton. placit ['plaisit] s. v. p l a c e t . placket ['ptekit] s. 1. buzunar (la fusta). 2. tăietură (în fustă). placket hole [~ houl] s. v. p l a c k e t (2). plag iarism ['pleid3iorizam] s. 1. plagiarism; obiceiul de a plagia. 2. plagiat, plag



 iare. plagiarist [rpleid3iarist] s. plagiator. plagiarize ['pleidjioraiz] vb. ir . si intr. a plagia. plagiary ['plekfy'ari] s. (rar) 1. v. p 1 a g i a r i s m. 2. v. p l a g i a r i s t . plagiocephalic [ipleid3iOHsi'faelik] (mea1.) adj. pl agiocefal. plagioclase ['pleid3iakleis] s. (mineral.) plagioclaz. plagiostorne [ plektyostoum] s. (Uit.) selacien. plague [pleig] I. s. 1. plagă, flagel, nenorocir e, calamitate, năpastă; a ~of rats o invazie de şobolani. 2. (fam.) neplăcere, supărare; n elinişte. 3. (med.) ciumă, pestă; molimă, epidemie; the ~ pestă bubonică; a ~ on him! să fi furisit! să-1 ia naiba! II. vb. tr. 1. a trimite o nenorocire asupra (c« gen.), â năpăstui . 2. (fam.) a plictisi, a necăji, a sâcâi. 3. a infecta cu ciumă. plaguesome ['pleigsam] adj. (fam.) plictisitor, sâcâitor, neplăcut, nesuferit, supărător; blestemat, afurisit. p lague-spot ['pleigsprrt] s. 1. buboiul pestei. 2. loc ciumat. 3. (fig.) focar de infecţie, plague-stricken [~'strikan] adj. atins de ciumă, ciumat, plaguily ['pleig ili] adj. drăceşte, cu asprime.



plaguing fpleigirj] s. sâcâială, sâcâire; cicăleală; chinuire, torturare. plaguy ['pleigi] m.) I. adj. v. p 1 a g u e s o m e. II. adv. al naibii, grozav de, foarte. plaic e [pleis] s. (iht.) cambulă (Pleuronectes platessa). plaid [plaxl] s. 1. pelerină (a scoţienilor din Nord). 2. (text.) stofă cadrilată / ecosez. 3. pled, pătură. plaided l'pl aedid] adj. cadrilat, ecosez. plain1 [plein] I. adj. 1. clar, limpede, vădit, evid ent, lămurit, distinct; to make smth. ~ to smb. a face pe cineva să înţeleagă ceva; all wa s ~ to see totul era limpede / clar; (fam.) it is as ~ as daylight / as ~ as the nose on your face e limpede ca lumina zilei; sare în ochi; e cât se poate de clar / limpede; in "English pe scurt, pe şleau, fără ocoluri, verde. 2. simplu, neprefăcut, nem eşteşugit; modest; de rând, fără ornamente; ~style stil simplu / neafectat / fără zorzoane; dress rochie simplă; to live in a ~ way a trăi simplu / modest; in ~ clothes în haine civile; ~ cake plăcintă fără struguri sau măsline; the ~ truth purul adevăr, adevărul adevă adevărul crud; ~ answer răspuns verde / sincer / pe şleau; ~ speech vorbire pe faţă / pe şl au / sinceră, sinceritate; to be ~ with smb. a fi sincer cu cineva; to use ~ langu age a vorbi sincer / fără ocolişuri, a spune ceea ce crezi; to tell a ~, unvarnished t ale a povesti întâmplarea simplu / fără înflorituri; to be a ~ man a fi un om simplu / nea fectat / fără fasoane; ~ dealing procedee cinstite; francheţe, sinceritate, loialitate ; ~ dealing man / dealer om cinstit şi loial; om sincer în afaceri; ~ country folk o ameni simpli / de la ţară; the ~ man omul de rând. 3. (despre persoane). urât, ordinar, şt ers; ~ but attractive simpatică fără a fi frumoasă. 4. (înv.) plat, plan neted; ~ ground t eren neted, şes. II. adv. 1. clar, limpede, desluşit, lămurit, distinct, fără echivoc; (fa m.) speak ~ vorbeşte desluşit / să te poată înţelege omul. 2. sincer, cinstit, deschis, răs at, pe faţă, fără ocoliş, pe şleau; to speak ~ a vorbi deschis, a spune ceea ce gândeşti, a e lucrurilor pe nume. plain 2 1.s. l.şes, câmpie; (poetic) câmp. 2.pl. prerie; întindere joasă (fără pomi): II. adj. neted, plan, drept, neaccidentat. plain3 vb. intr. (înv., p oetic) a se jeli, a se jelui, a se plânge, a se tângui. plain bearing [~ 'beorirj] s . (tehn.) lagăr de alunecare. plain-clothes man HklouSz rasol] s. (sl.) poliţist în ha ine civile. plain-cut [~'kAt] adj. (fam:, despre adevăr) gol, brutal. plain-faced [~'feist] adj. urât, neatrăgător. plain-looking [~'lukirj] adj. v. -p 1 a i n - f a c e d. plainness ['pleinnisj s.l. simplitate (a vie(ii, a toaletei etc.). 2. clari tate, lipsă de echivoc; caracter clar / lămurit. plainsman ['pleinzmon],pl. plainsme n [-man] s. om de la şes, câmpean. plainsong ['pleinsonj s. (bis.) 1. cântare simplă bis ericească, Cantus planus. 2. melodie corală (mai ales gregoriană). 3. Cantus firraus. plain-spoken ['plein'spoukan] adj. sincer, deschis, făţiş, care vorbeşte pe şleau. plaint [pleint] s. 1, (;'«r.) plângere, reclamaţie. 2. (înv., poetic) tânguire, jelanie, vaiet, l amentaţie, bocet. plaintiff ['plcintif] s. (;'ur.) reclamant, parte civilă. plaintiv e ['pleintiv] adj. plângător, tânguitor; de jale. plaintively [-Ii] âdv. plângător, tânguio jalnic. plaintiveness [-nis] s. ton plângător / jalnic. plait [plast, amer. pleit] I . s. 1. coadă (de păr); cosiţă. 2. cută, pliu, pliseu. II. vb. tr. 1. a plisa. 2. a împleti plaited [-id] adj. 1. plisat. 2. împletit. plan [pla;n] I. s. 1. plan (al unei ca se etc.); cadru, plan (al unei opere literare); to draw a ~ a schiţa / a trasa un plan; to work out the ~ of a speech a întocmi / a elabora planul unui discurs. 2. (mat., arhit. etc.) plan, proiect(arc); ridicare (a unui teren); proiecţie. 3. pro iect, plan, scop; combinaţie; general ~ plan de ansamblu; preliminary ~ anteproiec t; to draw up a ~ a elabora / a întocmi un plan; what are your ~s? ce îţi propui să faci ? ce planuri / intenţii ai?; according to ~conform planului; conform previziunilor



 ; (fam.) the best ~ would be to cel mai bine / cel mai convenabil ar fi să; it is not a bad ~ to nu e o idee rea să; it's a good ~ to e bine să, n-ar fi rău să. II. vb. t r. 1. a elabora / a întocmi planul (u/iui roman etc.). 2. a proiecta, a plănui; a-şi p ropune (o călătorie etc.); a pune la cale (»n atac, o evadare etc.); a urzi, a plănui (u n complot); to ~ a scheme a întocmi un proiect; he is ~ning smth. unelteşte / urzeşte ceva; to ~ to do smth. a-şi propune să facă ceva.. ■ planar ['pleins'] adj. plan. planat ion.tplei'nei/sn] s. nivelare (a solului, datorită gheţarilor etc.). planch [pla:n/, amer. plsent3] s. 1. placă (de metal, faianţă etc.); lespede (ae piatră). 2. scândură. pla chet ['plain/et, amer. 'plsntjit] s. (tehn.) placă pe care se bate moneda, planche tte [plam'Jet, amer. pla;n-j s. (fr.) planşetă. plane1 [plein] I. s. 1. suprafaţă plană / netedă; proiecţiune; on a new ~ pe o bază nouă. 2. (av.) aeroplan, avion. 3. (fig.) plan , nivel. 4. faţetă (a cristalului). 5. (av.) aripă (de avion). 6. (mine) galerie princ ipală; teren în pantă. 7. (mat.) plan. II. adj. plan; neted; ~ geometry geometrie plană. III. vb. intr. (av.) a plana, a merge în zbor lin. ■ _ plane 2 1. s. (te/m.) rindea ; raboteză; maşină de geluit. II. vb. tr. 1. (tehn.) a da la rindea, a gelui, a rindel ui. 2. a nivela, a îndrepta, a netezi. 3. (poligr.) a da o formă (cu dat.). 4. to ~ away / down a nivela (neregularitâţile). plane3 s. (bot.) platan (Plalanus). plane a ngle [~ 'asijgl] s. (m«t.) unghi diedru. _ • plane carrier [~ 'ka:rior] s. (mar.) na vă portavioane. plane cutter [~ 'kAtar] s. v. p 1 a n e i r o n. plane iron [~ 'ai an] s. cuţit de gealău / rindea, lamă de rindea. plane knife [~ naif] s. cuţit / plan de rindeluit.



 707 plat4



planer [rplcinar] s. 1. (tehn.) raboteză. 2. rabotor, lucrător la raboteză. 3. fier de călcat (de voiaj). 4. (poligr.) bătătoare, călfuţă. 5. (coiistr.) mai. 6. (mine) scândură mnalizare acustică. planer tool ['pleina tu:l] s. (tehn.) cuţit de rabotat. planer v ise [~ vais] s. (tehn.) menghină de maşină. planer work [~ ws:k] s. (tehn.) operaţie de rabotare; lucru la raboteză. plane ship ['plein /ip] ş. (mar.) navă portavion. planet ['plaenit] s. (astron.) planetă; major ~ planetă mare. plane-table ['plcin>teibl] I. s. 1. (top.) planşetă topografică. 2. (ec.) bază de planificare. II. vb. tr. (top.) a f ace o ridicare (cu gen.) CU planşeta topografică. planetarium [iplaeni'tsarism], p/. planetariums [~s] şi planetaria [-ria] s. (astron.) planetariu. planetary ['plsen itâri, amer. si tesri] adj. 1. planetar, al planetelor. 2. din orbita unei planete ; (fig.) care se află în afara unei influenţe. 3. pământesc, terestru; din întreaga lume, d pe tot globul. 4. rătăcitor, nestatornic. 5. (tehn., auto) planetar. planetary spin dle [~ 'spindl] s. (tehn., auto) ax / arbore planetar. planetary system [~ 'sist im] s. (astron.) sistem planetar, planetary wheel [~ 'hwi:l] s. 1. (auto) pinion planetar. 2. (tehn.) roată planetară. planet carrier ['plaenit rkseriy] s. (auto) p ortsatelit. planetesimal [ipteni'tesimal] (astron.) I. adj. de meteorit, meteori tic. II. s. corp meteoritic. planet-gear ['plasnitgia1"] s. 1. (auto) transmisie planetară; angrenaj planetar/ epicicloidal. 2. (auto) pinion planetar. 3. (tehn.) roată satelită. planetoid ['plsenitoid] s. (astron.) planetoid, asteroid. planetolo gy [ppleenirtotad3i] s. planetologie. planet pinion ['plaenit ipinian] s. v. p l a n e t w h e e l . plane-tree ['pleintri:] s. v. p l a n c3. planet-struck E'p IasnitstrAk] adj. uluit, buimăcit, zăpăcit; îngrozit, înspăimântat, înfrico şat; ca trăsni heel [~wi:l] s. 1. (te/m.) satelit, roată satelită / planetară. 2. (auto) pinion plane tar. plangency l'plsndjsnsi] s. 1. zgomot surd (al valurilor). 2. caracter tânguio s / plângător. plangent ['plaend33nt] adj. 1. (despre valuri) care se sparge cu zgom ot surd de mal, care mugeşte. 2. (despre sunete) prelung; răsunător; tulburător, vibrant ; plângător, de jale. planimeter [plae'nimito1'] s. (geod. etc.) planimetru. planime tric(al) [ipla?ni'mctrik(3l)] adj. (geod.) planimetric. planimetry [plfe'nimitri ] s. (geod.) planimetric. planing ['pleinin] s. 1. rindeluire, dare la rindea, g eluire. 2. (metal.) rabotare. planing knife [~ naif] s. cuţit de rindea. planing m achine [~ ma-jim] ş. 1. maşină de rindeluit. 2. (metal.) maşină de rabotat. 3. (poligr.) m aşină de bizotat. planing mill [~ mil] s. atelier de rabotare. planing shop [~ /op] s. v. p l a n i n g m i l l . planish ['plseni/j vb. tr. (tehn.) 1. a netezi, a în drepta; a aplatisa. 2. a şlefui, a poliza. 3. azimţui, a moleta. planisher [-or] s. 1. şlefuitor, polizor. 2. (metal.) calibru finisor. planisphere I'plsnisfiV] s. pl anisferă. plank [plzerjk] I. s. 1. scândură; a) (ist., despre prizonierii piraţilor) to walk the ~ a cădea în mare; b) a elibera un loc, a lăsa locul liber, a trebui să plece. 2. punct (din programul unui partid). II. vb. tr. 1. a pardosi, a podi, a pune d uşumele la. 2. (şi to ~ down) (sl.) a plăti pe loc, a scoate, a pune jos (banii). 3. ( amer.) a frige (peste, păsări) la irigare; a servi pe un fund de lemn. plank-bed ['p lzerjkbed] s. pat de scânduri. plank body [- bodi] s. (auto) caroserie-platformă. pl anker ['plasrjka1-] s. 1. (agr.) târşitoare. 2. (mar.) marangoz. planking ['plssrjki rj] s. 1. pardosea, podea, duşumea; duşumele, scânduri. 2. pardosire, podire, punere a duşumelei. plank timber ['plaenk timba1"] s. (tehn.) buştean de gater. plankton ['p laenktan] s. (zool.) plancton. planless fplasnlis] adj. fără plan. planned [pla?nd] adj. planificat. planned parenthood ['plaend 'pearanthud] s. (med.) control al n aşterilor, natalitate controlată. planner ['plaena1-] ş. 1. proiectant; planificator. 2. autor (al unei crime etc.). planning ['plamirj] s. 1. întocmire a unei scheme s au a unui plan; planificare. 2- (constr.) sistematizare. plano-concave 1'pIeinou 'kDnkeiv] s. (opt.) pîan-eoncav. planoconformity [.pleinou kan'foimiti] s. (geol.) stratificare concordantă. plano-convex fpleinou'konvcks] s. (opt.) plan-convcx. p lant [pla:nt,amer. plasnt] I.s. 1. (bot.) plantă; puiet, poniişor; răsad; recoltă. 2. (t ehn.) utilaj; instalaţie. 3. (tehn.) uzină, fabrică. 4. mecanism. 5. (şl.) lovitură premed itată; cursă, capcană; vicleşug. înşelăciune; farsă, festă. 6. (sl.) detectiv; cursă, capca oliţie. 7. (sl. amer.) diversiune, manevră de diversiune, lovitură pregătită cu scopul de a abate atenţia; escrocherie. 8. (şl. amer.) ascunzătoare pentru lucruri furate; ascun



 zătoare a unui răufăcător. 9. (sl. amer.) complice. 10. (sl. amer.) trafic ilicit. 11. (şl . amer.) local unde se vând în mod clandestin stupefiante. 12. (sl. amer.) întrebare în cadru! unei conferinţe de presă pe care un ziarist o pune de conivenţă cu personalitatea care ţine conferinţa de presă. II. vb. A. tr. 1. a planta, a sădi (plante, o grădină). 2. pune (peste) sau a depune (icre) în râu etc. (pentru cultură). 3. a înfige, a împlânta; to ~ a standard a înălţa un steag. 4. a posta, a aşeza (mai ales ca spion). 5. a înfiinţa, a f nda (o colonie



etc.); a coloniza (o ţară). 6. a aşeza, a stabili (colonişti). 7. a băga (o idee în capul c iva), a insufla. 8. a introduce (plante într-o ţară etc.). 9. a da, a plasa (o lovitură) . 10. (sl.) a ascunde (un lucru furat, prada). 11. a pune la cale, a aranja (ofr andă). 12. a lăsa, a părăsi. 13. (sl.) a îngropa, a băga în pământ. 14. (sl.) a pune (miner ) într-o mină pentru a atrage cumpărători. 15. (sl.fig.) a băga pe gât (cuiva). B. refl. a e posta; a se aşeza. plantable ['plamtabl] adj. care poate fi plantat / sădit. plant accident ['plae:nt ta^ksidsntj s. accident de muncă. plant acid ['plu:nt icesid] s. (chim.) acid vegetal. plantain1 ['plaîntin] s. (bot.) pătlagină (Plantago sp.). pla ntain2 s. (bot.) specie de banan (Musa paradisiaca). plantar ['plaentor] adj. (a nat.) plantar. plantation [plasn'tei/sn] s. 1. plantaţie (şi în sens de proprietate). 2. (ist.) colonizare. 3. (ist.) colonie. plant breeding ['plo:nt ibri:dirj] s. ( bot.) selecţie. plant disease [~ diizi:z] s. boală a plantelor. planter ['pla:nt3r, amer. 'pla?nt9r] ş. 1. plantator, cultivator. 2. proprietar al unei plantaţii. 3. (i st.) colonist englez în Irlanda (şec. al 17-lea); cultivator aşezat în locul unui arendaş evacuat (sec. al I9-lea). 4. (agr.) plantator, cotonoagă; maşină de plantat. plant geo graphy ['pla:nt d3iingrafi] ş. fitogeografie. plant hardening [~ -ha:dnirj] s. (ag r.) călirea plantelor. plant hormone [~ -ho:moun] s. (biol.) fitohormon. plantigra de ['plsntigreid] adj., s. (zool.) plantigrad. plant item ['pla:nt laitem] s. (t ehn.) maşină, utilaj. plantlet ['pkrntlit, amer. 'plrentlit] s. (bot.) plăntuţă. plantlike [pla:ntlaik, amer, 'plaentlaik] adj. ca o plantă. plant-louse l'plo:ntlaus], pl. plant-lice [~lais] s. (entom.) păduche de frunze / plante. plant manager [~ 'ma:ni d33rj s. director de întreprindere. plantocracy [plu:ntokr9si,amer. plren-] s. pla ntocraţie. plant pathologist [rpla:nt psiGnladşist] s. (biol.) fitopatolog. plant pa thology [~ paGDtod3i] s. (bot.) patologia plantelor. plant product [~ -prodAktJ ş. (agr.) produs vegetal. plant quarantine [~ -kworpnti:n] s. (agr.) carantină fitop atologică. plant rubber [~ rAD3r] s. cauciuc natural. plant stock [~ stok] s. (teh n.) utilaj; echipament; inventar. plant unit [~ iju:nit] s. (tehn.) agregat. pla nt wax [~ weeks] s, ceară naturală. plant yard [~ jo:d] s. (constr. etc.) depozit de utilaje şi materiale. plaque [pla:k, amer. şiplsk] s. 1. placă (de metal, faianţă etc.)t tăbliţă. 2. (med.) porţiune (de piele) inflamată. 3. (amer.) emblemă (la anumite ordine). p ash1 [pice/] I. vb. A. tr. 1. a lovi (apa). 2. a stropi, a împrosca (cu apă). B. in/ r. a se bălăci; a stropi. II. ş. 1. plescăit (al apei), zgomot (al apei, al vâslelor). 2. baltă, băltoacă. plash2 vb. tr. a împleti (nuiele); a drege (un gard de nuiele). plashin g ['plas/irjj adj. (despre ploaie) răpăitor; plescăitor. plashy f'plse/i] adj. mlăştinos, mocirlos. plasm fplsezam] s. 1. (biol.) protoplasma. 2. (fiz.) plasmă. plasma ['pl aezms] s. 1. (fiz.) plasmă. 2. (mineral.) plasmă, calcedoniu verde. plasmolysis [pla jz'mnlasiz] s. (biol.) plasmoliză. plasmon ['plasznwn] s. (fiz.) plasmon. plaster ['plo:st3r, amer. 'pl£est3r] I. s. 1. (med.) plasture. 2. (constr.) mortar; tencui ală. 3. (mineral.) ghips, ipsos; ~ of Paris a) ghips, ipsos; b) alabastru. II. vb. tr. 1. (med.) a pune un plasture Ia (şau cu dat.). 2. a tencui; a gipsa. 3. a aco peri; a lipi, a unge. 4. a linguşi, a lăuda în mod grosolan, a se lua bine pe lângă, a per ia. 5. a murdări, a mânji, a mâzgăli. 6. a limpezi (vinul) cu ipsos, a adăuga ipsos în (vin . 7. (jig.) a se răzbuna pe, a plăti (cuiva) cu aceeaşi măsură, a aranja (pe cineva). 8. ( drum) a pava. plaster cement [~ si.ment] s. (constr.) ciment eu adaos de ipsos. plaster concrete [~ -konkri:t] s. (constr.) beton cu ghips / ipsos. plastered [' pla:st3:d] adf (şl.) afumat, beat, cherchelit. plasterer ['pla:st3r3r, amer. 'plse storo1"] ş. (constr.) tencuitor. plaster pattern [rplo:st3 


 car [~ 'bAbl ka: r ] s. (auto) automobil cu acoperişul din materie plastică (în formă de cupolă). plastic clay [~ klei] s. argilă plastică / grasă. plastic effect [~ i'fckt] ş. ( tel.) dedublare a imaginii, efect stereoscopic. plastic foam [-• Toum] s. (chim.) burete / spumă de plastic. plasticine ['pkestisi:n] s. plastilină. plasticity [plEes 'tisiti] s. plasticitate, maleabilitate. plasticizer ['plaestisaiza1"] s. plasti fiant, plastificator. plastic theory fplrestik 'Oisri] s. (constr.) teoria plast icităţii. plastigel ['plsstid3cl] ş. (chim.) plastigel. plastron ['plsstrsn] s. 1. pla stron. 2. (ist.) platoşă de oţel. 3. (zool., la broasca ţestoasă) carapace abdominală. plat [piu:] s. 1. petic de pământ, parcelă, teren, loc. 2. (mine) rampa puţului, rampă subtera nă. plat2 s. v. p l a i t (I). plat3 s. plan sau fotografie în proiecţie orizontală. pla t4 [plan] s. (fr.) (fel de) mâncare.



 platan s 708



platan ['ptasn] s. (bot.) platan (Platanus sp.). platband ['plaetibaend] s. 1. ( constr.) ancadrament, pervaz (al uşii). 2. (telm.) margine, bordură. plate [pleit] I . s. 1. placă, lampă, foaie (de metal etc.); tablă; tinichea; disc; cast iron ~ placă de fontă. 2. (ist.) placă (de armură). 3. taler, platan (de maşina, balanţa ele); suprafaţă ( icovalei, a ciocanului); placă din afară (la cutia unei broaşte); placă (ae care se loveşt e ciocanul de la intrare).A. tăbliţă cu numele şi adresa. 5. dantură; piesă dentară; placă, artificiali, proteză (dentară). 6. potcoavă (uşoară de cai, pentru curse). 7. placă de stic (foto) placă; sensitive ~ placă sensibilă; autochrome ~ placă autocromă; whole ~ placă for at 16,5 x-21,5 cm; half ~ placă format 12 cm X 16,5 cm; quarter™ placă format 8,2 cm x 10,8 cm; lantern -dispozitiv (de proiecţie). S. (poligr.) scândură; planşă, gravură, stamp full page ~gravură în afară de text; book of ~s atlas; stereotype ~ clişeu. 9. (constr.) grindă de care se reazemă căpriorii; roof ~ grindă de acoperiş; head ~ (of frame) grindă î tă. 10. argintărie; veselă de aur saw de argint; farfurie, platou; dinner ~ farfurie înt insă; soup ~ farfurie adâncă; (bis.) collection ~ platou pentru chetă. II. vb. tr. 1. a blinda, a acoperi cu plăci de fier. 2. a potcovi. 3. a metaliza; a acoperi cu un s trat de aur sau argint; a arginta prin gaivanoplastie; a cositori; a spoi cu mer cur (sticla); to ~ with gold a auri, a sufla cu aur; to ~ with silver a arginta; to ~ with tin a cositori; to ~with nickel a nichela. 4. (poligr.) a clisa (pagi nile); a scoate clişeul (paginilor). plateau ['ptetou],pl. plateaus [-z] sou plate aux [-z] s. 1. platou, podiş. 2. tavă; farfurie decorativă. 3. pălărie de damă cu calotă dr tă. plate-basket ['pleit,ba:skit[ s. coş pentru tacâmuri. plate battery [~ ibzctori] s . (electr.) baterie anodică. plate feeder [~ rfi:dsr] s. (telm.) alimentator cu plăc i. - plate fin [~ fini s. (telm.) lamelă; nervură; placă. plate finishing [~ ■fini/irj] s. (chim.) satinare. plateful fpleitful] s. (o) farfurie (plină). plate gauge ['pl eit geid3l s. 1. (metal.) calibru pentru grosimea tablei. 2. (poligr.) calibru d e clişee. 3. (constr.) spion. plate-glass [pleit,gla:s] s. geam turnat, sticlă în plăci turnată; sticlă de oglinzi. plate gusset [~ >gAsit] s. (mar.) guseu. plate iron |~ , ai3n] s. (metal.) tablă de oţel. plate-layer ['plcit.leia'] s. (ferov.) muncitor de linie. plate-laying [~>lciirj] s. (ferov.) montarea căii. platelet ['pleitlit] s. 1. lamă, lamelă. 2. (biol.) plachetă sangvină, trombocit. plate(-like) powder ['pleit(la ik) ,paudor] s. (metal.) pulbere în paiete. plate-mark [~ma:k] s. v. h a l l m a r k (1,1). plate mill [~ mil] s. (metal.) laminor de tablă. platen ['plsetsnj s. 1. (poligr.) maşină tighel. 2. car (la maşiiui de scris). 3. (telin.) placă, masă, plită. pla e nail ['pleit neil] s. 1. (ferov.) crampon. 2. (telm.) piron (mic). plate-powde r [~'paud3r[ s. 1. praf pentru curăţat argintăria. 2. pulbere în plăci. ■ plater ['pleitorJ s. 1. argintar; tinichigiu, lucrător care blindează / cuirasează. 2. cal care ia parte la curse cu premiu. . plate shears ['pleit fiaz] s. pi. (telm.) foarfece de tab lă. plate shop [~ /op] s. (telm.) atelier de tinichigerie. plate slab [~ slasbf s. (metal.) bramă, sleb. /' plate spring [~ sprirj] s. (ferov., auto) arc lamelar. p late stand [~ staaid] s. (metal.) placă de turnare. plate steel [~ sti:l[ s. (meta l.) tablă (groasă) de oţel. plate voltage [~ 'voultid3] s. (tel.) tensiune de placă / an odică. platform ]'ptetfo:m] s. 1. platformă, estradă; podium. 2. terasă. 3. tribună. 4. re paus, platformă (la tramvai, cale ferată). 5. (ferov.) peron. 6. platou, podiş. 7. (dr umuri) tablier (ae pod). 8. (telm.) post de comandă. 9. (mai ales pol.) platformă; p rogram; profesiune de credinţă. 10. elocinţă, oratorie politică. platform balance [~ .basl sns] s. (telm.) pod-basculă. platform body [~ ibodi] s. (auto) caroserie-platformă. platform lorry [~ plori] s. (auto) camion-platformă. platform scales [~ skcils] s. pl. cântar cu platouri. platform shed [~ /ed] s. platformă acoperită. platform ticket [~ .tikit] s. (ferov.) bilet de peron. platform truck [~ trAk] s. (ferov.) vago n-platformă. platform vibrator [~ vi,brcit3r] s. (constr.) placă vibrantă. platform wa g(g)on [~ -waegan] s. v. p l a t f o r m t r u c k . plating l'pleitirjl s. (tel m.) placare. platinization [iplaetinai'zcijbn] s. (metal.) platinare. platinize ['pUetinaiz] vb. tr. (metal.) a platina. platinoid ['ptoimoid] s. (metal.) plati noid. platinum fplartinom] s. platină. platinum-bleached [~bli:t/t] adj. (despre păr



 ) platinat. platinum sponge [~ spAnd3[ s. (metal.) platină spongioasă. platitude ['p ketitju:d] s. platitudine, banalitate. platitudinarian ['ptetîtju^i'nsarisn] I. ad j', plat, searbăd. II. s. persoană care debitează platitudini. platitudinize [.ptoi'tj uidinsiz] vb. mir. a spune / a debita platitudini / banalităţi. platitudinous [iplae ti'tju:din3s] aay. banal, searbăd, anost. Platonic [pte'tonik] I. adj. 1. a lui Pl ato; platonic. 2. teoretic, inofensiv. II. s. 1. discipol al lui Plato. 2. pl. ( /ani.) conversaţie platonică, relaţii platonice. Platonically [-oii] adv. platonic. Pl atonic Iove [pkVtonik 'Uv] s. dragoste platonică. Platonism ['pleitonizaml s. (fil oz.) Platonism.



Platonist ['pleitonist] s.(filoz-) platonist,platonician. platoon [plo'tu:n[ s. 1. (mil.) pluton. 2. grup, ceată. platter ['ptetoH s. 1. (înv.) farfurie / blid de l emn. 2. (înv.) scândură pentru pâine. 3. disc (ae patefon); your ~ parade din melodiile dv. preferate. platterbug ['plzetabAg] s. (amer., fam.) fanatic al discurilor cu muzică de jazz. platy ['pleiti] adj. (despre roci) fărâmiţat, în straturi fărâmiţate. plat ['plîetipss] s. (zool.) ornitorinc (Ornithorynclius atuttinus). plaudits ['plo;dit s] s. pl. 1. aplauze. 2. aprobare. plausibility [.pb:za'biliti] s. 1. plauzibili tate, admisibilitate; caracter verosimil. 2. arta de a inspira încredere. plausibl e ['plo:z3bl] adj. 1. plauzibil, admisibil, verosimil. 2. care ştie să inspire încrede re. plausibly [-i] adv. plauzibil. play [piei] I. s. 1. joc (de lumini, de culor i); sclipire; reflex (al culorilor); (teatru etc.) ~of features joc al feţei / al fizionomiei, mimică. 2. joc, mânuire (a armelor etc.). 3. joc, activitate; to come i nto ~ a intra în joc; a intra în acţiune; to bring / to call smth. into ~ a pune ceva în mişcare / în acţiune / la lucru; in full ~ în plină activitate; to hold / to keep smb. in ~ a ţine pe cineva cu atenţia încordată; ~ of fancy joc al fanteziei; fantezie; iluzie; to give / to allow full ~ to one's imagination a da frâu liber imaginaţiei. 4. funcţi onare (a unei piese, a unui mecanism). 5. (telm.) joc, frecătură; to have ~ a avea j oc, a se mişca într-o parte şi în alta; to let the rope have some ~ a lăsa funia mai slobo dă, a nu întinde funia prea tare. 6. amuzament, divertisment; to say smth. in ~ a sp une ceva în glumă; out of mere ~ din dorinţa de a glumi, în glumă; ~ on /upon words calamb ur. 7. (fam.) şomaj. 8. joc (de noroc); to be ruined by ~ a se fi ruinat la joc; h igh ~ joc cu miză mare; the ~ runs high jocul e în toi, miza se ridică. 9. piesă de teat ru, spectacol. II. vb. A. intr. 1. a se mişca vioi;'a (se) juca; (despre animale) a zburda, a ţopăi, a sări; (despre lumină, culori) a juca, a avea reflexe / ape. 2. (des pre fântâni) a ţâşni. 3. (telm.) a juca, a se mişca, a funcţiona liber. 4. a (se) juca, a s muza, a se distra; to ~ (at) soldiers a se juca de-a soldaţii; to ~ with fire a se juca cu focul; to ~ with Iove a se juca / a glumi, cu dragostea; he's not a man to be ~ed with nu e un ora cu care poţi glumi I cu care te poţi juca; to ~ on words a face jocuri de cuvinte; a vorbi în doi peri. 5. (fam.) a şoma. B. tr. 1. a juca; to ~ chess a juca şah; to ~ cards a juca cărţi; to ~ the ball too high a trimite balon ul prea sus; to ~ a game of tennis a face o partidă de tenis; to ~ a match a dispu ta un meci;to~smb. at chess a face o partidă de şah cu cineva. 2. a cânta; a executa; a interpreta; to ~ the piano a cânta la pian; to ~ a piece a cânta o bucată. 3. (teatr u) a juca, a interpreta; to ~ a part a juca / a interpreta un rol; to ~ Hamlet a juca rolul lui Hamlet; (fain.) to ~ the idiot a face pe imbecilul / idiotul; to ~ the man a se purta bărbăteşte, a da dovadă de curaj. 4. a juca («« renghi), a face (o fa să). 5. a mânui cu dibăcie (un baston etc.). 6. a dirija, a îndrepta; to ~ smb. false a trăda pe cineva; to ~ smb. fair a se purta loial faţă de cineva; (/am.) to ~ it low / down on smb. a profita de slăbiciunea cuiva; a juca un renghi cuiva; a juca o festă ordinară cuiva; to ~ a fish a ţine peştele afară din apă până ce moare. 7. to ~ away a chel , a irosi (o avere etc.); to ~ back a) a asculta (o imprimare) pe disc sau (o înre gistrare) pe bandă; b) a reproduce (o imprimare sau o înregistrare); to ~ down a nes ocoti, a neglija; to ~ off a) a termina (o partida); b) a blama, a învinovăţi; to ~ up a supăra, a înfuria. playable ['pleisbl] adj. (sport, despre un teren de crichet, f otbal etc.) bun, acceptabil, într-o stare satisfăcătoare. playact ['pleiaîkt] vb. A. int r. 1. a simula, a se preface. 2. a juca (într-o piesă de teatru). B. ir. a dramatiza . play-actor ['pleiia:kt3r] s. (peior.) actor, cabotin, panglicar. play agent [~ .ek^ntj s. impresar (al unui dramaturg). playback ['pleibîck] s. redare (a unei înr egistrări audio sau video), playback. playback cubicle [~ .kju:bikl] s. cabină de as cultat discuri saw benzi. playback singer [~ isirjg3r] s. cântăreţ care dublează vocea u



 nui actor de film. play-bill ['pleibil] s. (teatru) afiş, program. play book [~ bu k] s. culegere de piese de teatru. play-box [~toks] s. cutie cu jucării. playboy [ ~boi] s. 1. (amer.) tânăr fluşturatic; crai; berbant, libertin, desfrânat, dezmăţat. 2. (ir .) măscărici, bufon. playbroker ['plei.brouks'] s. v. p 1 a y a g e n t. play-by-pla y story [~bai'plei 'stori] s. (amer., despre o competiţie, un meci) reportaj radio fonic. playclothes ['pleikloudz] s. pl. îmbrăcăminte de casă. play dater [~ ,deit3r] s. (amer.) rochie de interior (pentru primirea musafirilor). play day [~ dei] s. 1. zi de şomaj; zi nelucrătoare. 2. zi liberă (a elevilor). 3. (mai ales amer.) sărbătoare. play-down ]~daun] s. (sport, în Canada) partidă decisivă / hotărâtoare. played-out ['pleid 'aut] adj. (amer. fam.) 1. falit. 2. obosit; extenuat. 3. banalizat, care nu ma i prezintă interes. player [rpleior] s. 1. jucător. 2. actor. 3. (sport) echipier; j ucător profesionist. player piano [~ pjainou] s. 1. v. p i a n o - p 1 a y e r. 2. pian mecanic. play-fellow ['pleiifclou] s. prieten din copilărie; tovarăş de joc / jo acă. playful l'pleiful] adj. 1. vesel, glumeţ, şăgalnic. 2. jucăuş, nebunatic, zburdalnic. layfully [-i] aaV. jucăuş, vesel. playfulness [-nis] s. 1. veselie, voioşie, bună dispoz iţie; şagă. 2. joacă, zburdă, zbur dălnicie. playgame ['pleigeim] s. joc de copii, fleac, mă. play girl [~ 'go:l[ s. demimondenă. . playgoer [~'gouor] s. (teatru) amator de s pectacole. playground [~graund] s. teren de joc; teren de sport; the ~ of Europe Elveţia. playhouse [~haus] s. teatru, sală de spectacole.



 709 pleuro-pneumonia



playing f'pleiirj] s. 1. joe. 2. (teatru) interpretare, joc; reprezentare. 3. (m uz.) execuţie. playing card [~ ka:d] s. carte de joc. playing field [~ fi:ld] s. t eren de sport / teren de joc. playland ['pleiL-end] s. 1. teren / loc de joacă; pa rc pentru copii. 2. zonă turistică. playlet ['plcilit] s. piesă mică, scenetă. playmate [' pleimeit] ş. 1. v. p l a y f c 11 o w. 2. (la jocuri sportive) partener. play move ment ['piei .mmvmant] s. (ferov.) rost de dilataţic. playoff [~'o(:)f] s. 1. (spor t) competiţie / meci în finală; finală. 2. (tehn.) pornire. play-over [~'ouv3r] s. (tel. ) reproducere. playpen [~pen] s. ţarc (pentru copii). play pool [~ pu:l] s. bazin circular (de cauciuc, pentru joaca copiilor). playroom [~ru(:)m] s. (amer.) came ra copiilor. playsome f'pleisam] adj. (mai ales dial.) zburdalnic, neastâmpărat. pla y spell [~ spel] s. (amer., scol.) recreaţie, pauză. play street [~ istri:t] s. (ame r.) stradă servind ca loc de joacă pentru copii, spaţiu de joacă pentru copii. playsuit [~sju:t] s. costum de sport pentru copii sau femei (şort şi bluză). plaything [~6in] s . jucărie (sifig.). playtime [~taim[ s. timp de joacă; timp liber; pauză între orele de şc oală. play world [~ -wsild] s. lume imaginară (a copiilor). playwright [~rait] s. dr amaturg, autor dramatic. playwriting [~raitirj] s. profesia de dramaturg; dramat urgie. piaza ['pla:zo] s. piaţă deschisă (îu oraşe). plea [pli:] I. ş. 1. scuză, pretext; j ificare; (jur.) to offer a ~ a prezenta o scuză; on the ~of sub pretextul că; ~for m ercy apel, rugăminte; invocare a clemenţei. 2. concluzii; mijloace (de apărare), apărare , citare a unui fapt, alegaţiunc. 3. (jur.) excepţie; defendant's ~ prima excepţie; ~ in bar, special ~ excepţie peremptorie / hotărâtoare; ~ of necessity apărare întemeiată pe otivul că nu se poate proceda altfel. 4. (jur., înv. scot.) proces, acţiune juridică; (i st. Angliei) Court of Common Pleas Curtea proceselor de drept comun. pleach [pli :tfl vb. tr. a împleti (mai ales crengi). plead [pli:d] vb. A. iutr. (jur.) a pled a; (fam.) to ~ with smb. for smb. a interveni / a face un demers pe lângă cineva pen tru cineva; (jur.) to ~ guilty a-şi mărturisi / a-şi recunoaşte vina; to ~ not guilty a nu-si recunoaşte vina. a nega orice vină. B. tr. 1. (jur.) a pleda (o cauza): (fam.) to ~smb.'s cause with smb. a interveni pe lângă cineva pentru cineva, a pleda cauza cuiva în faţa cuiva. 2. (fain.) a invoca, a pretinde (o scuză); a pretexta; to ~ igno rance a se pretinde ignorant, a invoca ignoranţa drept scuză; to ~ the inexperience of youth a se scuza pentru lipsa de experienţă datorată tinereţii, a motiva lipsa de exp erienţă prin tinereţe; to ~ a fatigue a pretexta că e obosit, a invoca oboseala drept sc uză. pleadable ['plixbbl] adj. 1. (jur.) care poate fi pledat. 2. (despre o scuză) c are poate fi invocat. pleader ['pli:d3r] s. 1. apărător, avocat. 2. (jig.) apărător, susţi nător. pleading ['pli:dirj] I. s. 1. apărare, pledoarie, intervenţie. 2. rugăminte. 3. p l. (jur.) dezbateri; procedură juridică. II. adj. rugător, care imploră, stăruitor. pleasa nce ['plczans] s. (înv., poetic) 1. plăcere, desfătare, încântare. 2. grădină, parc. pleasa ['pleznt] adj. 1. plăcut; dulce; blând; binefăcător; îmbucurător; ~ news veşti bune. 2. (de e oameni, camere etc.) prietenos; primitor. 3. amabil, îndatoritor; săritor. 4. (rar ) mulţumit; vesel, bine dispus. 5. (rar) glumeţ, şăgalnic. pleasantly [-li] adv. plăcut, a fabil, curtenitor. pleasantness [-nis] s. 1. farmec (al urni ţinut etc.). 2. afabi litate, curtenie, gentileţe; prietenie. pleasantry [-ri] s. 1. haz, veselie, umor. 2. glumă, şagă; vorbă de duh / spirit. please [pli:z] vb. A. tr. a plăcea (cuiva), a face plăcerea (cuiva); a mulţumi (pe cineva); nothing ~s him nimic nu-i place / nu-1 mulţu meşte, nu e niciodată mulţumit; one can't ~ everybody nu poţi mulţumi pe toată lumea; there is no pleasing him nu-i chip să-1 mulţumeşti; he is hard to ~ e greu de mulţumit / de sa tisfăcut; e un om dificil; the plan ~s him proiectul îi surâde / îl încântă: music that ~s ear muzică care încântă / mângâie urechea. B. refl. (fam.) I dress to ~ myself mă îmbrac c place mic; ~ yourself! fă cum vrei, cum îţi place!; to lay oneself out to ~ a face che ltuieli; (fam.) anything to ~! fie! C. intr. a-i place, a-i conveni, a-1 mulţumi, a-i fi pe plac; to do as one ~s a proceda după bunul său plac / cum îi place; do as yo u ~ fă cum îţi place / cum vrei / cum crezi că ar fi mai bine; (fain.) just as you ~ cum doriţi, după dorinţa dv.; (impers) a plăcea; if it so ~s you dacă aceasta este dorinţa dv. dacă aceasta vă este dorinţa; ~ God! sa dea Dumnezeu!; (if you) ~dacă doriţi, dacă vreţi; e in, ~ intraţi, vă rog; ~ tell me fiţi atât de amabil şi spuneţi-mi; aţi vrea să-mi spuneţ e so kind as to, ~ have the kindness to sunteţi aşa de drăguţ / amabil să; "May I? Please



 do!" Permiteţi? — Vă rog!; ~ to return this book vă rog să restituiţi această carte. please pli:zd] adj. mulţumit, satisfăcut, bucuros, fericit; to be ~ with smth. a fi satisfăcu t / mulţumit de ceva; a se lăuda cu ceva; a aproba / a îngădui ceva; (fam.) he is very w ell / highly ~ with himself c încântat / foarte mulţumit de sine, i-au murit lăudătorii; I a m ~ a t the news sunt fericit să aflu această veste /ştire; to be anything but~a fa ce o mutră nemulţumită; a nu fi deloc mulţumit; (fam.) he is as ~ as Punch e în al nouălea er, e fericit ca nimeni altul, nu e altul mai fericit decât el; I shall be ~ to co me voi veni cu (cea mai mare) plăcere, voi veni bucuros; I am ~ to say that am plăce rea să constat că; sunt fericit / încântat de a vă spune că; îmi face o nespusă plăcere / o deosebită să vă anunţ că. pleasing ['pli:zinj adj. plăcut, atrăgător; graţios. pleasingly [ j. plăcut; graţios. pleasurable ['plcjsrabl] adj. plăcut, atrăgător, desfătător, ademenitor leasurableness [-nis] s. farmec, încântare. pleasurably ['ple33r3bli] adv. plăcut.



pleasure ['ple39r] I. s. 1. plăcere; mulţumire, satisfacţie, bucurie; to take / to fin d (a) ~ in doing smth. a încerca o plăcere / a-i plăcea să facă ceva; a se complace în a fa e ceva; I have much ~ in informing you that sunt fericit / am deosebita plăcere de a vă aduce la cunoştinţă că; it will be a ~ to me / it will give me great ~ to oblige you voi fi foarte fericit / ar lî pentru mine o mare plăcere / aş fi nespus de măgulit să vă î torez; it's a ~ to hear him c o (adevărată) plăcere să-1 asculţi; I have not the ~ of know ing him / of his acquaintance nu am plăcerea / onoarea să-1 cunosc; with ~ cu plăcere; bucuros; cu dragă inimă, cu cea mai mare plăcere. 2. petreceri, bucurii; plăceri; agrem ent; life given up to ~ sau life of ~ viaţă închinată plăcerilor /petrecerilor; viaţă de pe ceri; to take one's ~ a se amuza, a se distra; woman of ~ prostituată; man of ~om al plăcerilor, desfrânat. 3. voinţă, plac; without consulting my ~ tară a mă consulta, fără cere părerea; at ~după plac; at smb.'s ~după placul cuiva, după cum îi place / convine cu iva; office held during ~funcţie amovibilă; (com.) what is your ~, madam? eu ce vă put em servi, d-nă? II. vb. A. tr. (rar) a face plăcere (cuiva). B. intr. to ~in a-i plăce a, a găsi plăcere în. pleasure-boat ['ple33bout] s. barcă sau iaht pentru excursii. plea sure-ground [-graund] ş. 1. parc, grădină. 2. teren de sport. pleasure-launch [~b:ntT] s. barcă de turism, ambarcaţiune de agrement. pleasure-Ioving [—.lAvirjJ adj. iubitor de plăceri. pleasure seeker [~ isi:kar] s. căutător de plăceri. pleasure ship [~ /ip] s . (mar.) navă de agrement. pleat [pli:t] I. s. cută, pliu (la rochie); pl. pliseu. I I. vb. tr. a face cute la; a gofra, a plisa. pleated ['pli.tidj adj. în cute, gofr at, plisat. pleating machine ['pli:tirj ma'/im] s. (te-vt.) maşină de gofrat / plisa t. pleb [pleb] (şl.) prese, de la p l e b e i a n (I). plebe [pli:b] s. (amer.) .. boboc", elev din prima clasă a unei şcoli militare. plebeian [pli'bbn] I. s. plebeu, om de rând. II. adj. 1. (de) plebeu. 2. mitocănesc. plebiscite ['plebisit, amer. şi ' plebisait] ş. plebiscit. plebs [plebz] s. the ~ (işt. Romei) plebea, plebeii. plectr um ['plcktr3m],pl. şi plectra [-tro] (muz.) pană. pled [pled] (fam., dial.) past şi pa rt. trec. de la p i c a d. pledge [plcd3]I. s. 1. amanet; gaj. zălog; garanţie, chezăşie ; i n ~ o f drept chezăşie a; ~ of love / union chezăşie de dragoste / unire (copilul); to put in ~ a amaneta, a pune în gaj; to take out of ~ a scoate de la amanet. 2. d ar, cadou. 3. toast; pahar închinat / băut în sănătatea cuiva. 4. angajament; făgăduinţă, p ne; to take / to sing the ~ a-şi lua angajamentul de a nu bea băuturi alcoolice; und er ~ of secrecy cu angajamentul de a păstra secretul, în mare taină. 5. (pol.) angajam entul unui şef de partid de a adopta sau nu o anumită politică. II. vb. A. tr. 1. a am aneta, a pune în gaj. 2. a se angaja, a se lega, a făgădui, a promite solemn (pe cuvânt etc.); to ~ one's word a-şi da / a-şi angaja cuvântul. 3. a bea în sănătatea (cuiva). B. re l. a se angaja, a se lega, a făgădui, a promite solemn. pledgee [ple^i:] ş. persoană car e primeşte un obiect amanetat / care ia amanet. pledger ['pled33r] s. 1. datornic, ipotecar. 2. persoană care a promis ceva. pledget ['pled3it] ş. compresă; tampon. Ple iads ['plaiads, înv. pliisds] sau Pleiades [-di:z] s. 1. the ~ (astron.) Pleiadele . 2. sg. Pleiad (fig.) pleiadă (şapte personalităţi sau obiecte marcante). Pleiocene ['p laiaisimj s. v. p l i o c e n e . pleistocene ['pli:stousi:n, 'plai-] s., adj. ( geol.) pleistocen. plenarily ['plimarili] adv. complet, în întregime, plenar. plenar y ['plimari] adj. 1. deplin, absolut, nelimitat, nemărginit; ~ powers împuterniciri / puteri depline. 2. (despre o adunare) plenar; ~ session (şedinţă) plenară. plenipotent iary bplenipa'ten/ori] I. adj. 1. plenipotenţiar. 2. (despre putere) nemăr ginit, nel imitat, absolut. II. s. ministru plenipotenţiar, ambasador. plenish ['plenij] vb. tr. (scoţ.) 1. a umple. 2. a înmagazina; a aduna. plenishing [~in] ş. (mai ales pl.) (şc



 oţ.) inventar casnic, lucrurile din casă. plenitude ['plcnitju:d] s. 1. deplinătate, d esăvârşire, plenitudine; apogeu; in the ~of his power în deplinătatea puterilor; în floarea vârstei. 2. belşug, abundenţă. plenteous ['plentias] adj. (mai ales poetic) 1. îmbelşugat, bundent, bogat. 2. rodnic. plenteously [-li] adv. din belşug, din abundenţă. plenteous ness [-nis] s. belşug, bogăţie, abundenţă. plentiful ['plentiful] adj. îmbelşugat, abundent ogat; examples are ~ exemplele nu sunt greu de găsit, sunt destule exemple. plenti fully [-i] adv. din belşug, din abundenţă. plentifulness [-nis] s.v. p l e n t e o u s n e s s . plenty ['plcnti] I. s. belşug, îmbelşugare, abundenţă; mulţime; in ~ din belşug; f o mulţime / o groază de. II. adv. (jam.) destul de. III. adj. (amer.) îmbelşugat, abun dent; bogat; numeros. plenum ['plknam] I. s. 1. (şedinţă) plenară. 2. plin. II. adj. (te hn.) de refulare, refulat. pleochroism [tpli:ou'krouizpm] ş. (fiz.) pleocroism. pl eonasm ['pIi:9tna3Z3m] s. (lingv.) pleonasm. pleonastic [plio'naestik] adj. (lin gv.) pleonastic, de prisos. plesiosaurus ['pIi:si3rsD:r3s],p/. plesiosauri [rpli :si9'sD:rai] s. (geol.) plesiosaur. plessor ['piesa1"] s.v. p l e x o r . pletho ra ['pleBsra] s. 1. (med.) pletoră. 2. (jig.) pletoră, supraabundenţă, abundenţă excesivă, plus. plethoric [ple'Sorik] adj. 1. pletoric (şijig.). 2. greoi, bombastic, umflat . pleura ['piuară] s. (anat.) pleură. pleural [-1] adj. (anat.) pleural. pleurisy [' plusrisi] s. (med.) pleurczic; wet ~pleurczic purulentă. pleuritic [plua'ritik] ad j. (med.) pleuritic. pleuro-pneumonia [1plu(3)rounju:'mounJ3] ş. (med.) pleuro-pnc unionie.



 plexiglass plexiglass ['pleksi.gla:s, amer. -igte(:)s] s. plexiglas. plexor ['plckss'l s. ( med.) ciocănaş pentru auscultare. plexus ['pleksos] s. 1. (anal.) plex (al nervilor etc.). 2. reţea, împletire; complicaţie, încurcătură. pliability [.plaio'bilitij s. 1. flex bilitate, plasticitate, supleţe. 2. v. p l i a n c y (2). pliable ['plaisbl] adj. v. p 1 i a n t. pliableness [-nis] s. v. p l i a b i l i t y . pliancy ['plaians i] s. 1. flexibilitate, supleţe. 2. docilitate, caracter docil / ascultător7 supus / care cedează. pliant ['plaisnt] adj. 1. flexibil, suplu, mlădios. 2. docil, ascultăto r, supus, care cedează. plica ]'plaik-],p/. plicae ['plaisi:] 1. (anat.) cută. 2. (m ed.) împâslire a părului. plicate ['plaikeit] adj. (bot., zool., geol.) în cute. plicate d [-id] adj. v. p 1 i c a t e. plication [plai'kei/an] s. 1. împăturire. 2. ~s (geol .) involuţie. pliers ['plaisz] s. pl. (folosit ca sg.) cleşte. plight' [plait] I. vb . A. tr. a-şi da, a-şi angaja (cuvântul): to ~ one's promise a făgădui solemn, a se lega. B. refl. a se lega prin promisiune sau prin jurământ; (to) a se logodi (cu). II. s. 1. angajament. 2. logodnă. plight2 stare, situaţie (mai ales grea, neplăcută), hal. Plim soll line f'plimsol lain] s. (mar.) linie de încărcare (la vapoare comerciale); semn de bord liber, semnul lui Plimsoll. Plimsoll mark [~ ma:k] s. v. P1 i m s o 111 i n e. plimsolls ['plimsols] s. pl. pantofi ieftini de pânză cu talpă de cauciuc, pan tofi de tenis sau de baie. plink [plink] (amer.) vb. A. tr. a trage la ţintă în; to ~ bottles set along a fence railing a trage în sticle înşirate pe gard. B. intr. 1. a tr age la ţintă. 2. a păcăni, a ciocăni. plinth [plin©] s. 1. (arhit.) plintă, bază a coloanei (tehn.) soclu de coloană. 3. (constr.) pervaz de pardoseală. plinth wall ['plinO .wo :l] s. (arhit.) soclu. pliocene ['plaiaskn] s., adj. (geol.) pliocen. plisky ['p liskij s. (scot.) farsă răutăcioasă. plod [phd] I. s. 1. mers greu / greoi / obositor; u mblet anevoios. 2. pas apăsat / îndesat / greoi. 3. muncă penibilă / descurajatoare / de lungă durată; muncă asiduă / necurmată. II. vb. A. intr. 1. a merge / a înainta greu / gre i. 2. to ~ along a păşi / a înainta / a merge cu (un) pas greoi / târând piciorul; a-şi urm drumul cu greutate; to ~ along through life a se târî prin viaţă, a trece prin viaţă, târâ e; to ~ on a-şi urma cu curaj calea; a-şi continua mersul greoi; a persevera; to ~ a way at a) a munci cu sârguinţă / asiduu / cu asiduitate; a trudi, a-şi da osteneala; b) to ~ away at a munci din greu la; (scol.) a toci la. B. tr. to ~ one's way v. (I I, a) ~ a 1 o n g. plodder ['plodor] s. persoană care munceşte din greu / care nu se cruţă; truditor; (scol.) tocilar. plodding ['pkodirj] adj. care munceşte din greu; (s col.) tocilar. plonk [plorjkj I. vb. tr. (sl.) a arunca, a azvârli. II. s. (austr. fam.) vin ieftin, de calitate inferioară; poşircă. plop [plop] I. s. 1. plici, pleosc (zgomotul apei lovită de im corp care cade). 2. cădere (în apă). II. adv. 1. făcând plici / pleosc. 2. deodată, subit, neaşteptat. III. inter/, plici! pleosc! bâldâbâc! IV. vb. A. in tr. a cădea în apă. B. tr. a arunca sau a împinge în apă. plosion ['plou33n] s. (fon.) expl zie. plosive f'plousiv] (fon.) I. adj. explosiv. II. s. sunet exploziv. plot [pl ot] I. s. 1. parcelă,lot de pământ; bucată /petec de pământ. 2. intrigă, acţiune, plan suma unei piese de teatru, al unui roman etc.); subordinate ~ intrigă secundară; the ~ t hickens a) intriga se înnoadă / se complică; b) (fam.) gluma se îngroaşă, se îngroaşă lucru nravelling of the "deznodământul acţiunii / intrigii. 3. (mat. ele.) reprezentare graf ică, semn grafic; logarithmic "diagramă logaritmică. 4. complot, uneltire, conjuraţie, c onspiraţie; maşinaţiune; to lay /to hatch a ~ a urzi, a unelti, a pune la cale un comp lot. II. vb. A. tr. 1. a ridica planul (cu gen.), a ridica, a înălţa (un teren ele). 2 . a trasa, a schiţa pe hârtie (o ridicare de teren etc.); to ~a diagram a schiţa / a înt ocmi o diagramă. 3. (mat.) a reprezenta, a prezenta grafic (o curba etc.). 4. a co mplota, a unelti, a pune la cale, a urzi (ruinarea cuiva ele). B. intr. (against ) a complota, a conspira, a unelti (împotriva). plotter ['plotor[ s. 1. conspirato r, uncltitor, intrigant. 2. dispozitiv pentru a calcula mecanic triunghiurile; ( automatica) trasator, înregistrator grafic. 3. (mar.) echer de navigaţie. 4. (top.) aparat de restitutio / cartare automată. 5. (amer.) operator fotogrammetru. 6. (in for.) ploter. plotting ['pbtirj] I. s. 1. urzeli; intrigi. 2. (constr.) fragment are, parcelare. 3. (tehn.) reprezentare grafică; cartografie. 4. (tehn.) trasare, marcare. plotting apparatus [~ .ajpo.reites] s. (geod.) aparat de restituţie. plot ting chart [~ t/u:t] s. (mar.) hartă schelet. plotting paper [~ ipcipa1"] s. (poli gr.) hârtie milimetrică. plotting plate [~ pleit] s. (tel.) ecran / placă de trasare. plotting scale [~ skeil] s. (geod.) scară de întocmire a hărţii. plotting table [~ iteib l] s. (top.) planşetă / masă de restituţie. plough [plau] I. s. 1. plug (si de curăţat zăpa



 ; (fig.) to put one's hand to the ~ a se pune pe lucru. 2. arătură. 3. the Plough (a slron.) Carul Mare. 4. (si.) trântire, respingere (la examen). 5. (electr.) troleu . 6. (electr.) sabot subteran colector de curenţi telurici. II. vb. A. tr. 1. a ar a (pământul); a ara, a săpa (brazde); (fig.) to ~ a lonely furrow a-şi urma drumul (prop riu); (fig.) to ~ the sand(s) a munci fără profit / în gol, a se ocupa cu o muncă neprof itabilă. 2. a despica (valurile); to ~one's way a-şi croi drum. 3. (sl.) a trânti (la examen). 4. to ~ under a dezrădăcina; to ~ up a răsturna (pământul). 5. (agr.) to ~ in a în ropa sub brazdă. B. intr. 1. a ara. 2. a se ara; the land ~s hard after the drough t după secetă e greu de arat pământul. 3. a înainta cu greu. 4. to ~ through a) a înainta c greu prin; b) a citi cu greu (o carte). 710



plough-beam ['plaubi:m] s. (agr.) grindei. plough bit [~ bit] s. (tehn.) daltă de canelat. plough body [~ pbsdi] s. (agr.) trupiţă. plough bottom [~ ibstam] s. v. p 1 o u g h b o d y. plough-boy [~boi] s. 1. băiat care duce caii de căpăstru (la arat). 2. băiat de la ţară, flăcău. plougher ['piatra'] s. 1. plugar. 2. plug. plough handles ['p lau hamdlz] s. pl. coarnele plugului. ploughing ['plauin] s. arat, arătură. ploughin g tool [~ tu:l] s. (telm.) răzuitor de strung. plough knife coulter ['plau naif 'k oulto'] s. (agr.) brăzdar, fier lat. plough-land [~l?end] s. 1. teren cultivat. 2. pământ arabil. plough layer [~ ilci3rJ s. agr. strat arabil. ploughman ['plaumon],p 7. ploughmen [~] s. plugar. Plough Monday [~ 'mAndei] s. lunea Bobotezei. plough share [~Jeor] s. brăzdar, fier lat. plough-tail [~teil] s. (agr.) coarnele plugulu i; at the ~ la coarnele plugului, la munca câmpului; from the ~ de la coarnele plu gului. plover ['pliivs'] s. (omit.) fluicrar, ploier (Clmradriidae). plow ['plau ] (amer.) v. p l o u g h . ploy1 [ploi] s. (scot., dial.) 1. expediţie. 2. ocupaţie; post; muncă. 3. poznă; întâmplare. ploy2 s. tertip, truc. pluck [pUk] I. vb. A. tr. 1. a culege (fructe, flori). 2. a smulge (peri, pene). 3. a jumuli (o pasare). 4. ( fig:) a jumuli, a jupui, a înşela, a trage pe sfoară; (fig.) to ~a pigeon a jumuli pe un găgăuţă. 5. a atinge (o coardă): 6. a respinge, a trânti (la examen). 7. to ~ up courage a prinde curaj, a-şi lua inima în dinţi. B. intr..to ~ at a trage de, a se apuca de. I I. s. 1. smucire, tragere; pişcătură. 2. măruntaie (de animal). 3. curaj, bărbăţie; vitejie . respin gere, cădere, nereuşită (la examen). plucker ['pUkor] s. jumulitor. pluckily [ 'pUkili] adv. cu curaj. pluckiness ['pUkinis] s. curaj, bravură. pluckless ['pUkli s] adj. lipsit de curaj saw de bărbăţie. plucky [pUki] aay. curajos, inimos, viteaz. p lug [plAgJ I. s. 1. (tehn.) tampon, dop, cep. 2. tampon. 3. foi de tutun (pentru mestecat). 4. (sl.) carte care nu se vinde. 5. (sl.) lovitură, scatoalcă. 6. (amer. sl.) lucru de calitate inferioară, carnelotă. 7. (amer. sl.) clac, joben, cu resort uri. 8. robinet de incendiu. 9. (electr.) priză; fişă de contact; garnitură în care se înşu ează; fişă (de conectare). 19. reclamă care îţi ia ochii. II. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a stupa (cu un dop, un cep, un tampon), a închide ermetic. 2. (sl.) a împuşca. 3. (sl.) a lovi cu pumnul. 4. a populariza, a lansa, a răspândi (un cantec etc.). 5. a face m ultă reclamă (cu dai.). B. intr. (fam.) 1. a munci din greu / cu sârguinţă. 2. to ~ away a t a munci din greu la, a trage la. plug back ['pUg bade] s. (mine) podire a tălpii . plug box |~ toks] s. (electr.) 1. priză (de contact). 2. cutie de conexiune. plu g commutator [~ ikomju(:)teitor] s. (tel.) comutator cu fişă. plug gauge [~ geid3] s . (metal.) calibru tampon. plugger [rplAg3r] s. 1. persoană care astupă ele. ceva (v . p 1 u g II). 2. (fam.) „hamal", „cal", „truditor". plugging 1'pUgin] s. 1. tamponare , astupare. 2. material de umplut(ură). plug shot ['pUg-Jbt] s. (mine) scobitură, gu ră mică de mină. plug switch [~ switf] s. 1. (electr.) întrerupător; comutator cu fişă. 2. l.)fişajackului. plug-ugly [~'Agli] s. (amer. sl.) om de nimic, secătură, derbedeu. pl ug valve [~ vadv] s. (tehn.) ventil (cu scaun) conic. plug weld(ing) [~ .weld(in )] s. (tehn.) electronituire. plum [pUm] I. s. 1. (bot.) prun (Primus domestica) . 2. prună; French ~ prună brumărie. 3. stafidă. 4. (fig.) partea cea mai bună; lucru ales , ceva minunat, perlă,5. (sl.) 100.000 lire sterline. II. vb. intr. a furniza info rmaţii false. plumage ['plu:mid3] s. penaj, pene. plumb [pUm] I. s. 1. plumb (al f irului cu plumb sau de sondaj); off~, out of ~ care deviază de la verticală. 2. încărcătură 3. v. p i u m b u m. II. adj. 1. vertical, drept. 2. absolut, curat, adevărat; ~n onsense curată prostie. III. adv. 1. vertical, drept; abrupt. 2. exact, precis, to cmai. 3. (amer. sl.) complet, absolut, de tot. IV. vb. A. tr. 1. a îndrepta, a fac



 e vertical. 2. a sonda (marea); a măsura (adâncimea). 3. (fig.) a sonda, a pătrunde (o taina, sufletele). 4. (chim. etc.) a plurnbui. 5. (med.) a plomba. 6. (mine) a zencui. B. intr. a lucra ca instalator. plumbaginous [plAm'ba:d3inos] adj. de gr afit; cu grafit. plumbago [plAm'beigou] s. (mine) grafit, plumbagină. plumb bob [' pUm bob] s. fir cu plumb. plumbean ['pUmbion, pUm'bion] adj. (ca) de plumb, greu . plumbeous ['pUmbios] adj. (ca) de plumb; de culoarea plumbului. plumber ['plAi ii3r] I. s. 1. instalator (apă canal). 2. plumbar. 3. (amer', univ.) student comod (care urmăreşte doar obţinerea unei diplome). 4. (amer.) cântăreţ sau instrumentist afon. I. vb. tr. a masacra (o bucată muzicală). plumbery ['pUmori] s. 1. meseria de instal ator. 2. atelier de instalator. plumbic ['plXmbik] adj. (chim.) de plumb. plumbi ferous ['pUm'biferes] s. plumbifer. plumbing ['plAininJ s. 1. ţevărie. 2. meseria de instalator. 3. sondaj, sondare. 4. (geod., top.) verticalizare cu fir de plumb. plumbism ['pUmbizam] s. (med.) otrăvire cu plumb, saturnism. plumbless ['pUmlis] adj. (poetic) fără fund. plumb-line ['pUm lain] s. 1. fir cu plumb. 2. măsură, criteriu. plumbum ['pUmbam] s. (metal.) plumb.



 711 pocket pistol



plum cake ['pUm keik] s. prăjitură cu stafide. plum duff [~ d\t] s. budincă cu stafide . plume [plu:m] I. s. 1. pană; in borrowed ~s îmbrăcat cu pene de păun. 2. panaş, penaj. I I. vb. A. tr. 1. a împodobi cu pene. 2. (despre păsări) a curăţa cu ciocul. B.refl. 1. t o ~ oneself on/ upon a se făli / a se mândri (cu). 2. a se împodobi eu pene de păun. 3. ( despre păsări) a se piguli. plumelet [-lit] s. pană mică, peniţă. plummer ['pUma1"] s. (teh .) lagăr de capră. plummer block ['plyvraa iblok] s. 1. (tehn.) lagăr axial. 2. (mar.) palier de arbore. plummet ['pUmit] s. 1. (fir cu) plumb. 2. greutate prinsă de un diţă. 3. (jig.) greutate apăsătoare; obstacol de neînvins. plummy ['pUnii] adj. 1. bogat în prune. 2. (fam.) straşnic, grozav, minunat, de invidiat. plumose ['plu:mous] adj. 1. acoperit cu pene. 2. ca o pană. plump [pUmp] I. adj. 1. plin, grăsuţ, durduliu, grăsu liu, rotunjor, rotofei. 2. (sl., despre femei) nostimă, ademenitoare. 3. zgomot su rd (de cădere); trosc, pleosc. 4. hotărât, categoric; ~ denial negaţie categorică. II. adv . direct; to fall ~ into the mud a cădea în noroi cu un zgomot surd / cu o bufnitură; to say smth. ~ a spune ceva pe neaşteptate sau categoric / net / pe şleau / răspicat. III. vb. A. tr. 1. a îngraşă, a face să se îngraşe; a rotunji. 2.-a umfla (pieile). 3. a ar nca brusc, a azvârli; to ~out a remark a lăsa să-i scape o observaţie. B. intr. 1. (şi to ~ out / up) a se rotunji, a se îngraşă. 2. a cădea cu zgomot / cu o bufnitură; a face buf. 3. (pol.) to ~ for a candidate a-şi da toate voturile unui singur candidat (în loc de a le împărţi între mai mulţi candidaţi); (fam.) to ~ for a course of action a aproba înt totul o linie de conduită. plumper [rpUmpar] ş. 1. (pol.) persoană care îşi dă votul unui s ngur candidat. 2. (pol.) vot dat unui singur candidat. 3. minciună grosolană / sfrun tată, gogoaşă. plumply ['pUmpli] adv. (fa/u.) pe şleau, pe faţă, direct. plumpness ['pUmnis s. grăsime, forme durdulii / dolofane. plum-pudding ['pkm'pudirj] s. budincă cu sta fide. plumule [rplumju:l] s. 1. pană mică, peniţă. 2. (bot.) tijă embrionară. plumy ['plu:m ] adj. 1. acoperit / împodobit cu pene. 2. de pene. 3. ca o pană. plunder ['pUnda1"] I. vb. A. tr. a prăda, a jefui (mai ales la război); a fura. B. intr. a prăda, a jefu i. II. s. 1. jaf, prădaciune. 2. pradă. 3. (sl.) câştig, profit. plunge [pUnd3] I. s. af undare, scufundare, plonjon; to take a ~ a face un plonjon, a se scufunda; (fam. ) to take the ~ a face un pas hotărâtor, a lua o hotărâre serioasă: to be about to take th e ~ a fi pe trambulină. II. vb. A. tr. 1. a scufunda, a afunda (rufele în lesie etc. ); to ~ one's hands into one's pockets a-şi înfunda mâinile în buzunare; ~ed in darkness cufundat în întuneric; to ~smb. into despair a lăsa / a arunca pe cineva în ghearele de znădejdii. 2. (metal.) a căli (oţelul etc.). B. intr. 1. a se afunda, a se scufunda, a se arunca (cu capul înainte); a se scufunda (în meditaţie); a se afunda, a se înfunda, a se adânci (într-o pădure etc.); a se pierde (în mulţime); a se arunca, a se lansa, a se hazarda nebuneşte (într-o afacere, în petreceri etc.); (geol.) a se afunda, a se coborî; to ~ forward a se arunca înainte; to ~ into the room a năvăli în cameră; a intra ca vântul / ca o vijelie în cameră. 2. (despre cai) a se ridica în două picioare şi a zvârli din pici are. 3. (despre vapoare) a se legăna (dinainte înapoi); (mar.) to ~ to windward a pl uti în zigzag, a merge cu vântul pe de lături. 4. (jocuri) a juca sau a paria fără socotea lă; (bursă) a risca sume enorme. plunge bath [rpUnd3 ba:0] s. baie / cadă adâncă. plunger ['pUnd39r] s. 1. (sl.) speculant. 2. (sl.) cavalerist. 3. (te/m.) (piston) plonj or. 4. (te/m.) bară / dop de presiune. 5. (tel.) sondă. 6. (rar) scafandru. plunger piston ['pUnd3a .pistan] s. 1. (auto) piston plonjor. 2. (tehn.) bară / dop de pre siune. plunk [pUnk] I. vb. A. intr. 1. a cădea greoi sau pe neaşteptate. 2. a răzbuna. 3. (amer. sl.) a trage cu arma, a împuşca. B. tr. a lăsa să cadă greoi. II. ş. 1. (fam.) l vitură puternică / zdravănă. 2. (amer., sl.) dolar. pluperfect ['plu:'pa:fikt] s. (gram. ) mai mult ca perfectul. plural ['pluaral, 'pbaral, pb:ral] I. adj. plural; nume ros; multiplu. ~ offices posturi cumulate. II. s. (gram.) plural. pluralism ['pl uaralizpm] s. 1. cumul. 2. (filoz- etc.) pluralism. pluralist ['pluaralist] s. 1 . cumulard. 2. (filoz.) pluralist. plurality [plua'rsliti] s. 1. pluralitate. 2. număr mare, mulţime. 3. cumul. 4. majoritate; (amer.) majoritate relativă de voturi. pluralize fpluaralaiz] vb. A. tr. a exprima la plural; a trece la plural. B. int r. a avea sau a căpăta formă de plural. plural vote ['pluaral vout] s. (pol.) votare în mai multe circumscripţii de către o singură persoană. plus [pUs] I. prep. plus. II. adj. 1. suplimentar, în plus; (com.) on the ~ side of the account la creditul comerţului



 . 2. (mat., electr.) pozitiv. III. s. 1. (semnul) plus. 2. surplus, plus, cantit ate suplimentară / în (sur)plus. 3. cantitate pozitivă. plus-fours fpUsfo:z] s. pl. pa ntaloni de golf/ bufanţi. plush [pU/] s. 1. (reA'ţ.) pluş. 2.pl. pantaloni cu multe pl iuri. "plutocracy [plu'takrasi] s. plutocratic plutocrat ['plu:t3kra;t] s. pluto crat. plutocratic [rplurta'kranik] adj. plutocratic. Plutonian [plu'tounian] adj . 1. plutonic, al infernului. 2. (geol.) plutonic, de adâncime. Plutonic [plm'toni k] adj. v. P1 u t o n i a n. Plutonism ['plu:taniz3m] s. (geol.) plutonism, plut onium iplu:'touniam] s. (chim.) plutoniu. plutonomy [plu:'tonami] s. economie po litică. pluvial ['plmvial] I. adj. 1. de ploaie. 2. (geol.) cauzat de ploaie. II. s. (bis., înv.) haină lungă preoţească. pluviograph ['plu:vi9igra?(:)f, amer. --gru:f] s. (fiz.) pluviograf.



pluviometer [>pIuvi'omitar] s. (fiz-) pluviometru. pluviometric(al) [iplmviou'me trikal] adj. (fiz.) pluviometric. pluvious ['plu:vi3s] adj. ploios. ply [plai] I . s. 1. îndoitura, cuta, pliu; to take a ~ a prinde o cută. 2. placaj; grosime. 3. f ir (de frânghie, de lână); three-~ wool lână în trei fire. 4. înclinaţie, tendinţă. II. vb. . a mânui viguros; to~theoars a vâsli, a mânui vâslele/ramele; to ~the distaff a toarce; to ~ the needle a mânui acul; a împunge cu acul; to ~ a spade a mânui cazmaua; to ~ t he bottle a trage la măsea; a o ţine tot într-un chef; to ~ one's teeth a scrâşni din dinţi 2. a exersa, a practica; to ~ a trade a practica o meserie. 3. a copleşi, a covârşi; to ~ smb. with questions a copleşi/a hărţui pe cineva cu întrebări; to ~ smb. with food a î dopa pe cineva cu hrana. 4. (dial.) a îndoi, a curba. 5. (despre o ambarcaţiune) a t raversa (un lac etc.) în mod regulat, a face naveta între (două puncte de pe mal). B. intr. 1. (despre vapor, omnibus etc.) a circula. 2. (despre taxi, barcă etc.) a st aţiona, a fi la dispoziţia clienţilor. Plymouth fplimaG] s. găină din rasa Plymouth. plywo od ['plaiwud] s. placaj, (foaie de) furnir. pneuma [rnju:ma] s. 1. pneuma, sufle t. 2. răsuflare. 3. (rel.) Sfântul Duh. pneumatic [nju(:)'ma;tik] I. adf pneumatic. II. s. 1. pneu. 2. bicicletă etc. cu pneuri. pneumatically [-pli] adv. pneumatic. pneumatic chipper [nju'maetik 't/ipa1"] s. v. p n e u m a t i c c h i s c 1. pne umatic chisel [~ 't/izl] s. (tehn.) daltă pneumatică. pneumatic gauge [~ 'gcid3] s. manometru. pneumatic hammer [~ 'hasina1-] s. v. p n e u m a t i c c h i s c 1. p neumatics [nju:'ma?tiks] s. pl. (folosit ca sg.) pneumatică. pneumatic tyre [nju'mîe tik 'taiar] s. (auto) anvelopă (pneumatică). pneumatology [in]u:matobd3i] s.v. p n e u m a t i c s . pneumatolysis [rnjumia'tolisis] s. (geol.) pneumatoliză. pneumoco ecus ['nju:ma'kokas],pl. pneumococci fnjmmaikokai] s. pneumococ. pneumogastric [ injumia'gsstrik] adj. (anat.) pneumogastric. pneumonia [nju(:)'mounia] s. (med.) pneumonie; double ~ pneumonie dublă; single ~ pneumonie simplă. pneumonie [nju(:)'m onik] adj. (med.) pneumonie. pneumothorax [inju:mou'8o;ra^ks] s. (med.) pneumoto rax. poach1 [pout/] vb. A. intr. 1. a bracona, a vâna sau a pescui fără autorizaţie; (on ) a încălca (cu ac); to ~ in other people's business a se amesteca în treburile altora ; to ~ on smb.'s preserves a se amesteca în viaţa particulară a cuiva. 2. a se afunda în noroi. 3. (despre un teren) a deveni mocirlos / noroios / desfundat; B. tr. 1. a bracona pe (un teren); a încălca (o proprietate); a vâna sau a pescui iară autorizaţie. 2. a imita, a plagia, a împrumuta (idei străine). 3. a călca cu copitele (iarba). 4. a desfunda (pământul) cu copitele. 5. a frământa (argila). 6. a albi (pasta de hârtie). 7. (sport) a obţine (avantaje) călcând regulile jocului. 8. (sport, tenis) a trimite (min gea) pe terenul partenerului. poach2 vb. tr. (gastr.) a fierbe (ouă) fără coajă, a înăbuşi, pregăti la foc mic. poached [pout/t] adj. ~eggs ochiuri româneşti, ochiuri făcute în apă (n cu untdelemn). poacher1 l'poutjV] s. braconier. poacher2 s. vas pentru preparar ea ochiurilor româneşti. poachiness ['pout/inis] s. caracter mlăştinos / mocirlos (al te renului). poaching ['pout/in] s. braconaj. poachy ['pout/i] adj. mlăştinos, mocirlos . pochard ['pout/sdj s. (omit.) raţă-roşic (Aythyaferina). pock [pok] s. 1. v. p o c k m a r k. 2. (med.) pustulă. 3. (scot.) sac, desagă. 4. groapă; gaură. pocket ['pokit, a mer. si -et] I. s. 1. buzunar (sifig.); empty ~s pungă goală, criză (de bani); deep ~ bogăţie, afluenţă, chimir plin; (jig.) to be out of ~a) a nu avea bani; b) a fi în pierder e; (jig.) to be in ~ a avea bani; a fi în câştig; (fig.) to have smb. in one's ~ a) a fi în relaţii de prietenie cu cineva; b) a avea pe cineva în mână; (fig.) to line one's ~s a-şi căptuşi buzunarele; a câştiga gras; (fig.) to keep hands in ~s a trândăvi, a tăia fru câini; (jig.) to put one's hand in one's ~ a deschide băierilc pungii, a cheltui; (j ig.) to put one's pride in one's ~ a înghiţi hapul, a nu avea încotro. 2. sac (măsură de h



 amei - 16S livre); jumătate de sac (de lână). 3. pungă (la biliard). 4. (av.) gol de aer . 5. (amer.) adâncitură, intrând. 6. (geol., mine, mii.) pungă. 7. (automatică) casetă. 8. metal.) pori de gaze. 9. (tehn.) buzunar; locaş; buncăr; gol. II. adj. de buzunar. I II. vb. tr. 1. a băga în buzunar (sifig.), a-şi însuşi. 2. a încercui, a închide, a îngrădi primi, a înghiţi (o insultă); a suferi (pierderi). 4. a ascunde, a stăpâni, a înfrânge (sup a, ambiţia). 5. a băga (o bilă de biliard) într-o pungă. 6. (amer.) a întârzia semnarea (pr ctului de lege înainte de dizolvarea parlamentului). pocketable ['pskitabl] adf po rtativ, de buzunar. pocket battery ['pskit baetari] s. (electr.) baterie de buzu nar. pocketbook [~buk] s. 1. port-vizit. 2. agendă; carte de buzunar; carneţel; bloc -notcs. pocket bore [~ bo:r. ~ boa1"] s. (tehn.) trepan cu burduf. pocket bunker [~ -bAnkarJ s. (mar.) buncăr între căldare şi bordaj. pocket dictionary [~ .dik/anri] s . dicţionar de buzunar. pocket edition [~ iidi/an] s. ediţie de buzunar. pocket flap [~ flaep] s. clapă de buzunar. pocketful ['pokitful, -ket-] s. (un) buzunar (plin ). pocket-handkerchief ['pokit'hzenkat/if] s. batistă. pocketing ['pokitirj, -ct-] s. 1. vârârc / băgare în buzunar. 2. material pentru căptuşit buzunarele. pocket-knife ['p kitnaif] s. cuţit de buzunar, briceag. pocket-money [-.mAni] s. bani de buzunar. p ocket piece [~ pi:s] s, monedă port-bonheur. pocket pistol [~ ipistl] s. 1. pistol de buzunar. 2. (glumeţ) sticluţă de buzunar (cu alcool).



 pocket size 712



pocket size [~ saiz] s. (poligr.) format de buzunar. pocket-sized [~saizd] adj. (poligr.) (având) format de buzunar. pocket veto [~ ivi:tou] s. (amer.) întârzierea se mnării unui proiect de lege de către Preşedintele Statelor Unite până după închiderea Congr lui. pockety ['pokiti, -et-[ adj. 1. complicat, complex. 2. sufocant, înăbuşitor, închis . pock hole ['pok noul] s. v. p o c k m a r k. pockmark [~mu:k] s. semn / urmă / c iupitură de vărsat. pockmarked [~ma:kt] adj. ciupit de vărsat. pock-pitted [~-pitid] s . v. p o c k m a r k e d . pockwood [~wud] s. (bot.) guaiac (arborele şi lemnul lu i Guaiacum officinale). pocky ['pokij adj. v. p o c k m a r k e d . poco ['poko, 'poukou] (ital.) I. adv. puţin; cam, întrucâtva. II. adj. puţin. pococurante ['poukowkj ua'raenti, -kjoo'r-] s. persoană indiferentă / apatică / nepăsătoare. pod1 [pod] I. s. 1. (bot.) păstaie, teacă. 2. (entom.) gogoaşă (ae vierme de mătase). 3. plasă (pentru tipări). (vulg.) burtă, burdihan. 5. (av.) rezervor. 6. parte detaşabilă (a unui vehicul spaţial ). II. vb. A. intr. a face păstăi. B. tr. a curăţa de păstăi (mazăre etc.). pod 2 1. s. tur că de foci sau de balene. II. vb. tr. a aduna (foci, balene) în turmă. podagra [po'daj gro, po'd-, pou'd-, 'podogro] s. (med.) podagră. podagral [-1] adj. v. p o d a g r i c . podagric [po'daîgrik, po'd-, pou'd-, 'podogrik] adj. (med.) (atins) de poda gră. podagrous [po'dasgros, po'd-, pou'd-, 'pod-] s.v. p o d a g r i c . pod bit [ 'pod bit] s. (tehn.) burghiu-lingură. podded ['podid] adj. 1. cu păstăi, cu teci. 2. ( fig.) înstărit, cu stare, cu avere, bogat. poddy (calf) ['podi (ka:f)] s. (austr.) mân z. pod eye ['pod ai] s. (mar.) placă ochi. podge [pod3] s. (fam.) bondoc, buflea. podginess ['rxxtynis] s. înfăţişare durdulie. podgy |'pod3i] adj. scund şi gras; îndesat, b ndoc. podia ['poudio] pl. de la p o d i u m. podiatrist [pou'daiotrist] s. pedic hiurist. podiatry [pou'daiotri] s. pedichiură. podium ['poudiom], pl. podiuins f-z ] sau podia ]-dio] s. podium, estradă. podsol ['podsol] s. (agr.) podzol, sol (cal caros). Podunk ['poudArjk] s. (amer.) oraş imaginar, simbol al târguşoarelor provincia le. poem ['pouim, -em] s. poem(ă) (şifig.); poezie. poesy ['pouizi, -czi, 'pousi] s. (înv.) poezie. poet ['pouit, -et] s. poet. poetaster [.poi


 ant / maxim, culme; frank to the ~ of insult de o sinceritate vecină cu insulta. 1 7. punct critic; moment critic; stadiu hotărâtor, etapă decisivă; at the ~of death în clip a morţii; to be on the ~ of doing smth. a fi pe punctul de a face ceva, a avea de gând să facă ceva, a intenţiona să facă ceva. 18. lucru principal / esenţial; that is the ~ esta c esenţialul; I see no ~ in speaking to her nu văd ce rost are să vorbesc cu ea,



găsesc că e inutil să vorbesc cu ea. 19. poantă (a unei glume). 20. punct, chestiune, pr oblemă; ~ on the agenda punct pe ordinea de zi; we differ on several ~s nu suntem de acord în mai multe puncte sau probleme; at all ~s în toate privinţele. 21. subiect (în discuţie), problemă principală; come to the ~ vino Ia subiect; beside the ~a) în afară e subiect; b) neesenţial, neimportant; to the ~a) la subiect; b) esenţial; semnifica tiv; to make a ~ of smth. a) a acorda importanţă / greutate unui lucru; b) a-şi face p rincipiu din ceva. 22. punct / unghi de vedere; argument; from this ~ of view di n acest punct de vedere; to make smth. a ~ of honour a-şi face din ceva un punct d e onoare sau glorie; in ~of în ceea ce priveşte, din punctul de vedere al (cu gen.); in ~ of fact de fapt. 23. ţintă, ţel, scop (urmărit); intenţie; to carry / to make one's ~ a realiza ce şi-a pus în gând. 24. greutate, accent; to give ~ to one's words a-şi sub linia / a-şi accentua vorbele. 25. (trăsătură) caracteristică; weak ~ punct slab; a noble ~ in her (character) o trăsătură nobilă a caracterului ei. 26. (sport etc.) punct. 27. ( muz.) vârf (de arcuş). 28. (înv.) capăt, sfârşit. 29. (înv.) stare (a sănătăţii). II. vb. A ascuţi; a pune vârf la. 2. (at) a îndrepta (spre). 3. (si ~ out) a arăta; to ~ (oiit) a direction a arăta o direcţie. 4. a sublinia, a accentua. 5. (lingv. etc.) a puncta. 6. to ~ out a) a atrage atenţia asupra (cu gen.), a sublinia, a reliefa, a scoate în relief; b) a lămuri, a clarifica; c) a arăta, a menţiona; as ~ed out before cum s-a m ai arătat / menţionat / specificat / amintit; d) a descoperi (greşeli). B. intr. 1. (a t, to) a arăta (mai ales cu degetul) (spre, către, la). 2. to ~ to a) (fig.) a arăta, a demonstra, a dovedi, a trăda; a indica; b) (despre o casă ele.) a fi orientat spre , a fi aşezat cu faţa la / spre / către. pointal ['pointol] s. (bot.) pistil. point-bl ank f'point'btenk, '-"-] I. aay. 1. (mii.) (despre o împuşcătură) orizontal. 2. categori c, direct, aspru, decisiv, hotărâtor, final. II. a«V. 1. (mii.) orizontal. 2. (în mod) c ategoric etc. (v. ~ I, 2). 3. cu asprime. III. vb. intr. 1. (at) a arăta (spre; cu ac); (to) a atrage atenţia (asupra; cu gen.). 2. to ~ at a fi îndreptat spre; to ~ towards a ţinti la, a tinde spre. point contact [~ ikontaskt] s. (tehn.) contact p unctiform. point detector [~ diitektor] s. (ferov.) controlor de macaz. point-de vice [~di.vais] aay. meticulos, corect, exact, precis, îngrijit. point-duty [~.dju :ti] s. serviciu la post (al poliţiştilor care dirijează circulaţia); on ~ de serviciu. pointed ['pointid, -ed] adj. 1. ascuţit; cu vârf. 2. (despre observaţii ele.) înţepător, mu r; critic. 3. pregnant. 4. intenţionat. pointed arch [~ 'a:tj] s. (arhit.) arc got ic / ogival. pointed architecture [~ 'a:kitektjbc] s. (arhit.) arhitectură gotică. p ointed bit [~ 'bit] s. (mine) sapă-lance. pointed corrosion [~ ko'rou3Pn] s. (meta l.) coroziune în pete. pointed drill [~ 'drill s. (tehn.) burghiu plat. pointed fi bre [~ 'faibo'] s. (/e.vt.) fibră de başt / liberiană. pointed hammer [~ 'hcemor] s. ( tehn.) priboi, perforator. pointedness ['pointidnis, -cd-] s. 1. ascuţime (şifig.); causticitate. 2. evidenţă, caracter evident. pointed pin ['pointid pin] s. (tehn.) t ijă cu vârf. pointed style [~ stail, -cd-] s. (arhit.) stil gotic. pointel ['pointol ] s. 1. (bot.) pistil. 2. condei. 3. (amer.) pavaj de mozaic (cn model abstract) . pointer ]'pointor] s. 1. arătător, indicator (la cântar ele). 2. limbă (de ceas). 3. b aghetă, beţişor (pentru arătat pe hartă etc.). 4. (zool.) pointer, prepeliear. 5. (fam.) a luzie oportună / făcută la timp. 6. (fam.) directivă sau informaţie confidenţială. 7. Point pl. (astr'on.) două stele din Carul Mare în prelungirea cărora se află steaua polară. 8. (amer. fam.) elev al academiei militare West Point. 9. (tehn.) furcă de lanţ. 10. (m ar.) coadă-de-şoarece. 11. (infor.) indicator de adresă. pointer instrument [~ linstru mont] s. 1. (tehn.) aparat cu citire directă. 2. (ferov.) aparat de manevră a macazu lui. pointful ['pointful] adj. potrivit, reuşit; cu miez; cu poantă. point fuse ['po int fju:z] s. (mii.) focos de cap. point gauge [~ gcid3] s. (hidr.) miră cu ac. po int images [~ .imid3iz] s. (pl.) (/iz.) puncte imagine. point indicator [~ iindi keitor] s. (amer. ferov.) semnal de macaz. pointing ['pointirjj I. adj. care ara tă / indică, arătător, indicator. II. s. 1. arătare, indicare. 2. (poligr.) punctare. 3. ( consir.) rostuire, joantarc. 4. (metal, etc.) ascuţire. 5. (electr.) prccalibrare. pointing mark [~ >ma:k] s. (poligr.) semnal punct. pointing mortar [~ iino;tor[



 s. (consir.) mortar de zidărie. pointing telescope [~ iteliskoup] s. (fiz.) lunetă de vizare. pointing towel [~ itauol] s. (constr.) rostuitor (instrument). point lamp [~ temp] s. (auto) lampă cu lumină punctiformă. pointless ['pointlis] adj. 1. (ra r) fără vârf, bont, neascuţit. 2. fără noimă / sens / rost. 3. fără haz; searbăd, plat, ano lessness ['pointlisnis] s. 1. lipsă de ascuţime. 2. caracter plat / searbăd. point lev er ['point ili:vor] s. (ferov.) pârghie de macaz. point light [~ lait] s. (poligr. ) lumină punctiformă. point load [~ loud] s. (tehn.) sarcină concentrată. point lock [~ lok] s. (ferov.) încuietor de macaz, fixator de ac. point mass [~ mas] s. (fiz.) m asă punctiformă. point net [~ net] s. (text.) tul. point pair [~ pEOr] s. (mat.) int erval. point paper [~ .pcipor] s. hârtie de desen; hârtie milimetrică. point rail [~ r eil] s. (ferov.) ac de macaz.



 713 polite literature



pointsman ['pointsman],pi. pointsmen [-man] ş. 1. (ferov.) macagiu, acar. 2. poliţis t care dirijează circulaţia. point turner ['point 


 2 yarzi). 5. (mar.) vârf (de catarg). II. vb. tr. 1. a susţine cu prăjini; a pune ara ci la. 2. a împinge (un vas) cu ajutorul unei prăjini. pole2 s. (geogr.,fiz., geom.) pol; to be ~s asunder a fi diametral opus; unlike ~s poli opuşi. pole-ax(e) [~a?k s] I. s. 1. halebardă; baltag, secure. 2. satâr, cuţit, bardă (a măcelarului). II. vb. tr. 1. a tăia (vite) cu securea. 2. a omorî cu securea. polecat [~ka3t] s. (zool.) diho r (Mustela putorius). pole boat [~ bout] s. barcă împinsă cu prăjina. pole chain [~ t/ei n] s. lanţ de măsură (lung de 66 picioare).



pole changer [~ it/eind3ar] s. (electr.) inversor de polaritate / poli. pole fac e [~ feis] s. (electr.) piesă polară. pole hook [~ huk] s. cange. pole horse [~ ho:s ] s. cal rotaş. pole-jump [~d3MHp] I. s. săritură cu prăjina. II. vb. intr. a sări cu prăji a. poleman ['poulmanf, pi. polemen [-man] s. (top.) jalonicr. polemic [po'Iemik, pa'l-, pou'l-j I. adj. polemic. II. s. 1. polemică. 2. polemist. polemical [-al] adj. v. p o l e m i c (I). polemics [-s] s. pi. (folosit ca sg.) polemică, arta de a polemiza. polemist ['polimist] s. polemist. polemize ['polimaiz] vb. intr. a polemiza. polenta [po'Ienta] s. (ital.) polenta, mămăligă de mălai sau grâu. pole piece [' poul pi:s] s.v. p o l c f a c e . pole pitch [~ pit/] s. (electr.) pas polar. po le position [~ pa>zi/s>nj s. (auto) poziţia cea mai favorabilă (la începutul unui conc urs de viteză), polc position. poler ['poulor] s. (atistr. si.) haimana; parazit. pole shoe ['poul /u:] s.l.v. p o l e f a c e. 2. (automatică) papuc de poli. pole star [~ stu:r] s. 1. Steaua Polară. 2. (j?g.) stea călăuzitoare, călăuză; ghid; centru de a racţie. pole terminal [~ ita:minl[ s. (electr.) bornă polară. pole-vault l~vo(:)lt] (s port) I. s. săritură cu prăjina. II. vb. intr. a sări cu prăjina. pole-vaulting [~ivo(:)It in] s. sărituri cu prăjina. polianthus [ipoli'asnOos] s. v. p o l y a n t h u s . po lice [p3'li:s, pou'l-] I. (se construieşte cu vb. la pi.) s. 1. poliţie, poliţişti; mili tary ~ poliţia militară. 2. (amer. mii.) curăţenie, păstrarea curăţeniei. II. vb. tr. 1. a ne ordinea în (ţară) cu ajutorul poliţiei. 2. a furniza forţe poliţieneşti (cu dat.). 3. (f ) a conduce, a dirija, a administra. 4. (amer. mii.) a curăţa, a face ordine în. polic e constable [~ ikAnstabl] s. poliţist. police-court [~kot, ~ koot] s. tribunal de poliţie. police-dog [~ dog] s. câine poliţist. police inspector [~ inispckta1"] s. ins pector de poliţie. police-magistrate [~ima2d3istrit] s. preşedintele tribunalului de instrucţie, judecător de instrucţie. policeman [-man şi 'pli:sman],pl. policemen [-man] s. poliţist, gardian, vardist. police-office [pa'li:s.ofis] s. prefectură de poliţie; departamentul poliţiei (într-un oraş). police-officer [-~.ofis3r] s. funcţionar de poliţi e, poliţist. police power [~ipauarJ ş. (amer.) organe însărcinate cu paza ordinii în stat. police state [~ steit] s. stat totalitar. police-station [~istci/3n] s. comisar iat, secţie de poliţie. police van [~ vsn] ş. 1. dubă. 2. maşină a poliţiei. police-woman [ uman] s. femeie poliţist. policing [pa'li:sin, pou'l-] s. poliţie (a drumurilor etc. ); menţinerea ordinii publice. policlinic [.poli'klinik] ş. (med.) policlinică. policy 1 ['polisi, -las-] s. 1. politică; linie de conduită, orientare; tactică; metodă; diplom aţie; peace ~politică de pace; for reasons of~ pentru considerente politice; tough ~ politică de forţă, 2. prudenţă, chibzuinţă; şiretenie; agerime, isteţime. 3. (scot.) parc onac). 4. (înv.) regim, guvernare. policy2 s. 1. poliţă de asigurare. 2. (amer.) joc d e noroc. policy-holder [~ >houldar] s. deţinător al unei poliţe de asigurare. policy s hop [~ /op] ş. casă de jocuri de noroc. poliencephalitis [ipouliiensofb'laitis] s. ( med.) poliencefalită. poling ['poulinj s. (metal.) persaj. polio ['pouliou] s. (fa m.) paralizie infantilă (prese, de la p o l i o m y e l i t i s ) . poliomyelitis ['poulioumaia'laitis] s. (med.) poliomielită. Polish ['pouli/J I. adj. polonez. II . s. (limba) polonă, poloneza. polish ['poli/] I. vb. A. tr. 1. a şlefui, a lustrui; a polei. 2. a face, a curăţa (pantofi). 3. (tehn.) a poliza; a lustrui; a satina. 4 . (jig-) a lustrui, a cizela; a şlefui; a înfrumuseţa. 5. to ~ away a scoate (greşelile) ; to ~ off a) a curăţa; a înlătura (pe cineva); (fam.) b) a curăţa, a linge (mâncarea); c) a peste cap, a mântui repede (o treabă); to ~ up a) a desăvârşi, a finisa; a stiliza; b) a împrospăta (cunoştinţele). B. intr. a se curăţa, a se lustrui. II. s. 1. lustru, luciu. 2. lustruire; cizelare. 3. (tebn.) polizare, satinare. 4. (fig.) lustru, purtări ales e sau civilizate. 5. (j?g.) strălucire; desăvârşire. polished ['poli/t] adj. 1. lustruit , şlefuit; polizat. 2. (j7g.) lustruit, şlefuit. polisher ['poli/o1"] s. 1. şlefuitor, lustruitor. 2. v. p o l i s h i n g m a c h i n e . 3. (tehn.) placă de lustruire . polishing cream ['poli/irj kri:m] s. cremă de lustruit. polishing disc [~ disk] s. (tehn.) disc de polizor. polishing hammer [~ ihasma1"] s. (metal.) ciocan de



 netezit. polishing machine [~ mai/i:n] s. (tehn.) maşină de rectificat; maşină de şlefuit; maşină de polizat. polishing paste [~ peist] s. v. p o l i s h i n g c r e a m . po lishing red [- red] s. (chim.) roşu de lustruit. polishing steel [~ sti:I] s. (pob 'gr.) lustruitor. polite [pa'lait, pou'l-] adj. 1. politicos, cuviincios, binecr escut: curtenitor; (fam.) the~ thing bună creştere; (fain.) to do the ~ a căuta să fii b inecrescut, a face pe politicosul sau pe curtenitorul. 2. cult, cultivat. 3. (de spre literatură etc.) rafinat, elegant. 4. (rar) neted. polite learning [~ ib:nin] s. beletristică; cultură clasică. poliţe letters [~ -letaz] s. beletristică. polite liter ature [~ 


 politely 714



pollutive [po'l/u:tiv] adj. poluant, care poluează. politely [po'laitli, pou'l-, p u'l-] adv. politicos, curtenitor. Polly ['poli] s . v . P o l l1. politeness [po 'laitnis, pou'l-, pu'l-] s. politeţe, bună-cuviinţă, bună-creştere. polo ['poulou] s. (spor ) polo. politic ['politik, -lot-] adj. 1. prudent, chibzuit; ager la minte, isteţ. 2. (despre acţiuni) poloist f'poulouist] s. (sport) poloist. judicios, chibzuit. 3. intrigant, şiret. polo mallet ['polou imadit] s. v. p o 1 p - s t i c k. politi cal [po'litikol, po«'l-[ adj. politic; de stat. polonaise [rpolo'neiz, amer. ipou] s. 1. poloneză, polcă (dans). 2. rochie cu fustă crăpată political agent [~ 'eid3Pnt[ s. rezident, agent sa» consilier politic (pe langa conducătorul de la talie în jos. unui stat din India). political economy [~ li'konomi] s. 1. economie politică. 2. econ omie naţională. polonium [pou'louniom, po'l-] s. (chim.) poloniu. pplony [po'louni] s. salam polonez. political geography [~ d3i'ogrofi] s. geografie politică. polo-s tick ['pouloustik] s. crosă de polo. politically [po'litikoli, pou'l-] aaY din pun ct de vedere politic, politiceşte. poltergeist ['pbltoigaist,'poul-] s. strigoi; s pirit rău. political science [po'litikol 'saions] s. ştiinţe de stat, politică. r poltro on [poltrum] s. laş, poltron, mişel. politicaster [poiliti'ka;sto , -'--■-] s. (peior. ) politician de cafenea. poltroonery [-ori] s. laşitate, poltronerie, mişelie. polit ician [ipoli'tijon, -lo't-] s. 1. om politic; politician. 2. (amer.) activist pe tărâm politic. 3. persoană care urmăreşte să dobândească injluenţă sau câştiguri prin poli polyacid [ipoli'a:sid] s. (chim.) poliacid. personale. polyadelphous [ipolio'del fos] adj. (bot.) poliadelf. polyandry ['poliamdri, .poli'ae-] s. poliandrie. pol iticization [politisai'zeijpn] s. politizare. polyangular [ipoli'a;rjgjulor] adj . (geom.) poligonal. politicize [po'litisaiz, pou'l-, pu'l-] vb. A. intr. 1. a f ace pe omul politic. 2. a se ocupa polyanthus [ipoli'aenOos] s. (bot.) 1. ciuboţic a-cucului (Primula elatior). 2. zamacadea de politică, a face politică; a lua partre la o acţiune politică. 3. a discuta politică. B. tr. (Narcisus tazetta). a politiza; a da un caracter politic (cu dat.). polyarchy [Tpoli,u:ki] s. poliarhie. politic k ['politik] vb. intr. (amer.) a face politică; a duce o campanie politică. polyatom ic [ipolio'tomik] adj. (chim.) poliatomic. politico [po'litikou] s. politician v enal / veros (mai ales în ţările de limbă spaniolă). polybasite [ipoli'beisait, pou'libosa it, po'l-] s. (mineral.) polibasit. politico-economical [~ii:ko'nomik3l, pou'l-, pu'l-] adj. politico-ccononiic; de economie polycellular [.poIi'seIjuIor] s. (b iol.) policelular. politică. politicomania [po'litikou'meinjo, pou'l-, pu'l-, -nio ) s. politicomanie. polychromatic [ipolikrou'msetik] adj. policrom, multicolor. politics ['palitiks, -lot-] s. pi. 1. (folosit ca sg.) politică, arta guvernării. 2. politică; polychrome ['polikroum] I. adj. v. p o 1 y c h r o m a t i c. II. s. po licrom; statuie convingere politică; what are his ~? care sunt convingerile / păreri le lui politice?; policromă; vas policrom. to enter ~, to go into ~ a face politică, a intra în politică, a se consacra carierei politice. polychromy l'polikroumi] s. p olicromie. polyclinic [poli'klinik] s. (med.) policlinică. 3. (adesea folosit ca s g., jig.) politică, metode, tertipuri. polycotyledonous [


 t. 3. numărătoarea polygon ['poligon] s. (mat.) poligon. voturilor. 4. număr de voturi ; heavy ~ procent mare de votanţi. 5. pl. (amer.) secţie de polygonal [po'ligonol, p o'l-] adj. poligonal. votare. 6. (dial, glumeţ) cap, tigvă, dovleac. 7. vită sau bou fără coarne. II. vb. A. tr. polygraph ['poligra:f, -grad] s. poligraf; (amer.) aparat de detectat minciunile, detector 1. a număra voturile (alegătorilor); the constitue ncy was ~cd to the last man toţi membrii de minciuni. polygyny [pou'lid3ini, po'l] s. (bot.) poliginie. circumscripţiei până la ultimul au luat parte la vot. 2. a obţine (voturi); he ~ed a large majority a obţinut o majoritate covârşitoare de voturi. 3. a -şi da (votul). 4. (înv.) a tunde polyhedra ['poli'hedro, -'hi:d-] pl. de la p o l y h e d r o n . (un om). 5. a tunde (un arbust); a reteza vârful (unui pom). 6. a tăi a coarnele (vitelor). polyhedral ['poli'hedrol, -'hi:d-] adj. (geom.) poliedric. B. intr. a vota, a-şi da votul. polyhedron ['poli'hedron, -'hi:d-],pl. polyhedra [-ro] sau polyhedrons [-onz] s. (geom.) poliedru. pollack ['polok] s. (iht.) mer lan (Gadus pollachius). polymer ['polimo'] s. (chim.) polimer. pollard l'polod] I. s. 1. pom cu vârful retezat. 2. animal fără coarne; cerb care şi-a polymeric [.poli'm erik] adj. (chim.) polimer. aruncat coarnele. 3. făină de tărâţe. II. vb. tr. a reteza vârf l (unui pom). 3 polymorphic [poli'mo:fizom] s. (biol.) pol imorfism. poll cow [~ kau] s. vacă fără coarne. polynomial [.poli'noumiol] s. (mat.) p olinom. polled [pould] adj. fără coarne, ciut. polyp(e) ['polip] s. (zool., med.) po lip. pollen ['polin, -lan] I. s. (bot.) polen. II. vb. tr. a poleniza. polyphoni c [.poli'fonik] adj. 1. (muz.) polifonic. 2. care constă din mai multe sunete; pol len grain [~ grein] s. (bot.) grăuncior de polen. pe mai multe voci. 3. (fon., des pre o literă) care corespunde mai multor sunete. pollen sac [~ sa?k] s. (bot.) ant eric, sac polinic. polyphony [po'lifoni, po'l-] s. 1. (muz.) polifonie. 2. (fon. ) multiplicitate a sunetelor. pollex ['poleks], pl. polliceş ['polisi:z] s.(anat.) police, policar. polypi ['polipai] pi. de la p o 1 y p u s. pollicitation [poil isi'tei/on, -sa-] s. (jur.) policitaţie. polypody ['polipodi] s. (bot.) iarbă-dulce (Polypodium vulgare). pollinate ['polineitj vb. tr. (bot.) a poleniza. polypoid ['polipoid] adj. (zool., med.) de polip, polipoid, asemănător unui polip, sau pollin ation [ipoli'neijon] s. (bot.) polenizare. polipilor. pollinic [po'linik] adj. ( bot.) polenic. polypus ['polipos],pl. polypi [-pai] sau polypuses [-osiz] s. (me d.) polip. polling ['poulinj s. 1. votare; alegeri. 2. anchetă, sondare a opiniei publice. polysemantic l'polisi'maentik, -se'm-, -so'm-, .po-] adj. (lingv.) poli semantic, cu mai polling-booth [~bu:8] s. cabină de votare. multe sensuri. polling -day [—tlei] s. zi de alegeri. polysemy [po'lisimi] s. (lingv.) polisemie, multipl icitate de sensuri. polling district [~ idistrikt] s. circumscripţie electorală. pol ystyrene [>poli'staiori:n] s. (chim.) polistiren. polling-station Hstei/on] s. s ecţie de votare. polysyllabic ['polisi'lEebik] aay. polisilabic, plurisilabic. pol liniferous [ipoli'niforos] adj. (bot.) cu polen, polinifer. polysyllable ['polii silobl] s. cuvânt polisilabic. pollinization [rpolini'zei/on] s. (bot.) polenizare . polysyndetic [.polisin'detik] adj. (gram.) polisindetic. pollock ['polok] s. v . p o 11 a c k. polysyndeton [.poli'sinditon] s. (lingv.) polisindeton. poli ox ['poul oks], pl. poll oxen [~ 'oksn] s. bou fără coarne. polysynthesis [ipoli'sinDos is] s. (lingv.) polisinteză. pollparrot [~>pa.*rot] s. (omit. fam.) papagal (domes tic). polysynthetic [ipolisin'Oetik] adj. (lingv.) polisintetic. pollster ]'poul stor] s. 1. director al unei agenţii de sondare a opiniei publice. 2. v. polytechn ic [.poli'teknik] I. adj. politehnic. II. s. politehnică. poll taker. polytechnica l [-ol] adj. v. p o l y t e c h n i c (I). poll taker ['poul .teiko'] s. ancheta tor, persoană însărcinată cu efectuarea sondajelor polytechnic school [.poli'teknik 'sku :l] s. v. p o l y t e c h n i c (II). de opinie publică. polytheism ['poli9i(:)izo m] s. (rel.) politeism. poll-tax ]~ta:ks] s. capitaţie, impozit pe cap de locuitor . polytheistic ].poliei(:)'istik] adj. (rel.) politeist. pollutant [po'l/'u-tont ] s. poluant, substanţă poluantă. polyvalency [Ipoli'veilonsi] s. (chim.) polivalenţă. pol lute ]po'lju:t] vb. tr. a murdări, a polua (şi fig.); a pângări, a spurca. polyvalent [i poli'vcilont] adj. (chim.) polivalent. polluted [po'[/'u:tid] adj. 1. poluat; co ntaminat. 2. (amer. sl.) beat. polyzonal [.poli'zounol] adj. (opt.) cu mai multe zone. polluter [-or] s. corupător; pângăritor. pom1 [pom) s. prese, de la P o m e r a n i a n (II). pollution [ps'lui/an, -'lju:-] s. 1. murdărire, poluare. 2. pângărire, spurcare. 3. (fiziol.) pom2 s. (austr. sl.) imigrant (proaspăt sosit) dinMarea Bri



 tanic. poluţie.



 715 pop festival



pomace ['pAinis, amer. şi -os] s. 1. tescovină de mere, bostină. 2. resturi de peşte (într ebuinţate ca îngrăşăminte după ce s-a extras grăsimea). 3. turtă oleaginoasă. pomade [po'ma m-, amer. si -'mcid] I. s. 1. pomadă. II. vb. tr. a pomăda. pomander [pou'ma;ndor] s . (ist.) 1. bulină aromată (ca mijloc de proiecţie împotriva molimelor). 2. pandantiv de argint, aur etc. (în care se purta această bulină). pomatum [ps'meitam, pou'm-, amer. şi -'mo:-] s.v. p o m a d e (I). pomegranate ['pomigrsnit, 'pomoig-] s. (bot.) 1. rodiu (Punica granatum). 2. rodie. Pomeranian [


 a achita. pony axle [~ -asksl] s. (tehn.) osie alergătoare. pony rougher [~ rrAfo r] s. (metal.) cajă degrosisoarc. pony tail [~ teii] s. (coafură informă de) coadă de ca l. pony truck [~ trAk] s. boghiu (de locomotivă).



pooch [pu:t/] s. (amer. sl.) javră, potaie; câine. pood [pu:d] s. (rus) pud (= 16,36 kg). poodle [rpu:dl] I. s. (zool.) pudcl. II. vb. tr. a tunde ca pe un pudel. p oogye ['pu:gi] s. (anglo-ind.) flaut indian. pooh [pu, phu:, pu:] iuterf pfuu! e i aş! ce prostie! Pooh-Bah ['pu'ba:] s. (amer. fam.) 1. cumulard. 2. ştab, bonz, gra ngur. pooh-pooh [pu:'pu:,'-'-] I. ['pu:pu:] interj, v. p o o h . II. vb. tr. a t rata cu dispreţ; a respinge cu dispreţ; a nesocoti, a neglija. pool1 [pu:l] I. s. 1. baltă; lac mic; the Pool a) partea Tamisei de sub London Bridge; b) (fam.) (oraşul) Liverpool. 2. bazin; baltă; băltoacă. 3. ochi de mare (în râu); vârtej, vâltoarc. 4. pisci azin de înot. 5. (mine) zăcământ, groapă, rezervor. 6. (hidr.) bief. II. vb. tr. (mine) a submina (cărbunele); a face o gaură (pentru a introduce o pană). pool2 I. s. 1. (corn. ) fond comun, rezervă. 2. cartel. 3. totalul mizelor (la cărţi, curse, biliard). 4. o variantă a jocului de biliard. II. vb. tr. a totaliza (fonduri etc.); a uni (pământuri ); to ~ interests a acţiona împreună, a acţiona de comun acord. pool-room [~ru(:)m] s. ( amer.) tripou, local de jocuri de noroc. poolside ['purlsaid] s. marginea bazinu lui de înot; at the ~ la ştrand. poop1 [pu:p] (mar.) I. s. pupa; dunetă. II. vb. tr. 1 . (despre valuri) a se sparge de pupa, a trece peste pupa (vasului). 2. (despre vase) a primi (valuri) peste pupa. poop2 s. (sl.) v. n i n c o m p o o p . poop3 vb. tr. (şl.) a extenua, a slei, a stoarce de vlagă. poop4 1. (şl.) informaţii, date. 2 . (tel.) impuls. poop anchor [~ iarjkor] s. (mar.) ancoră de pupă. poop deck [~ dek] s. (mar.) puntea pupa. poor [puor, poo1"] I. adj. 1. sărac, sărman, nevoiaş, calic. 2 . sărăcăcios, jalnic. 3. biet, sărman, nenorocit; ~fellowî bietul om! 4. (despre sol) sărac sterp, nefertil, neproductiv. 5. (despre recoltă, masă etc.) slab, neabundent, sărăcăcios ; (despre un jucător, meseriaş etc.) slab, care nu este la înălţime, prost; (despre calita te, muncă) inferior, prost, care nu e la înălţime; (despre sănătate etc.) ne satisfăcător, mitor; a ~£1 a week doar o liră pe săptămână; he is a ~ creature e un om de nimic; (glumeţ) my ~ opinion după umila mea părere; it's a ~ look-out perspectivele nu sunt îmbucurătoa re; it's ~ fun nu prea e distractiv / amuzant; of ~ quality de calitate inferioa ră; that is a ~ consolation slabă consolare; the sick man had a ~ night bolnavul a a vut o noapte proastă / rea. II. s. pl. the ~ săracii, nevoiaşii. poor-box [~boks] s. c utia milelor. poor-boy [~boi] s. (amer. fam.) sandviş (mare şi consistent). poor fis h [~ fi/] s. (amer.) găgăuţă, prostuţ. poor-house [~haus] s. azil pentru săraci. poor-law [ b:] s. lege pentru ajutorarea săracilor. poorly ['puoli, 'poo-, 'po:-] I. adv. 1. sărăcăcios. 2. slab, prost, rău. 3. meschin; II. adj. suferind, indispus, rău; I feel rath er ~ mă simt rău. poor-mouth ['puomauO] vb. (amer.) A. intr. a se văita de sărăcie. B. tr. a minimaliza (merite, şanse etc.). poorness ['puonis, 'poo-, 'po:-] s. 1. sărăcie (şi a pământului). 2. lipsă, insuficienţă. 3. mediocritate; calitate inferioară. poor peasant f' uo 'pczpnt, 'poo-, 'po:-] s. ţăran sărac. poor-rate [~reit] s. impozit pentru ajutorar ea săracilor. poor-spirited [~ spiritid] adj. timid; fricos; laş. poor-will ['puowil l] s. (omit.) specie de eaprimulg (Phalaenoptilus nuttalii). pop1 [pop] I. vb. A . intr. 1. (despre un dop, un pistol) a produce un zgomot înfundat, a pocni, a fac e poc. 2. (şi to ~ off) (despre castane etc.) a crăpa, a plesni. 3. (at) a trage cu puşca (în). 4. a intra sau a ieşi sau a se ridica în grabă sau pe neaşteptate; a se strecur / a se fofila sau a apărea pe neaşteptate; I shall ~ in / round to see you some day am să trec pe la tine zilele astea. B. tr. 1. a vâri/ a scoate repede. 2. (fam.) a pune (o întrebare) pe neaşteptate; (fam.) to ~ the question a cere mâna, a cere în căsători . 3. (sl.) a amaneta, a pune în gaj. 4. a prăji (porumb) pentru a face floricele. 5. (fam.) to ~ off (the hooks) a) a muri, a da ortul popii; b) a pleca în grabă, a o şte rge. II. s. 1. pocnet (de armă, dop, plesnitoare); zgomot înfundat; plesnitură; împuşcătură . pată, semn, danga (pentru a însemna oile). 3. (fam.) băutură efervescentă. 4. (sl.) aman etare, punere în gaj; in ~ amanetat, în gaj. 5. prese, de la p o p p y c o c k . III . adv. cu zgomot; pe neaşteptate; ~ goes the weasel dans ţărănesc; to go ~ a) a pocni, a plesni, a face poc; b) (fam.) a muri pe neaşteptate; c) (fam.) a se ruina. IV. in terj, pac! poc! pop 2 1. s. (fam.) 1. concert popular. 2. bucată de muzică uşoară; top o f the ~s din cele mai iubite / cerute melodii de muzică uşoară. II. adj. (despre o buc ată de muzică uşoară) de larga răspândire / circulaţie. pop3 s. (fa/u.) tăticu(ţu). pop art ] s. artă pop. pop back [~ baek] s. (auto) retur de flacără; explozie în carburator. pop



 corn [~ko:n] s. (amer.) floricele (de porumb). pope1 [poup] s. (bis.) 1. (mai al es Pope) papă. 2. popă. 3. (înv.) patriarhul din Alexandria. 4. (jig.J autoritate. pop e2 I. s. încheietura coapsei. II. vb. tr. a lovi în coapsă. popedom ['poupdom] s. papa litate. pope head ['poup hed] s. măturoi. Pope Joan [~ 'd30un] s. 1. papă-femeic de legendă. 2. un joc de cărţi. popera ['poporo] s. (fam.) concert-operă (din popular opera ). popery ['pouporij s. (peior.) papistaşie. pope's eye ['poups ai] s. (anat.) nucă. pope's nose [~ nouz] s. târtiţă. pop-eyed ['popaid] adj. (fam.) cu ochii căscaţi / mari / holbaţi, mirat, uluit. pop festival [~ fcstovalj s. festival de muzică pop.



 pop group 716



porrigo [pa'raigou] s. erupţie (pe cap). pop group [~ gru:p] s. formaţie de muzică pop . porringer ['porind30r] s. castronaş, strachină. popgun [~gAn] s. puşcă cu aer comprima t. pop hole [~ houl] s. (mine) gaură de mină auxiliară. port1 [po:t] s. 1. port; ~ of entry / destination / call port de destinaţie; close ~ port popinjay [rpopind3ci] s. 1. (înv.) papagal. 2. (ist.) papagal de carton (servind drept ţintă). fluvial pentr u vase maritime; free ~ porto franco. 2. (fig.) liman; adăpost; refugiu; any ~in a storm la nevoie orice ieşire din impas este acceptabilă; fă-te frate cu dracul până 3. fi lfizon, fante, ţafandache. 4. (dial., omit.) ghionoaie-verde. când treci puntea; to clear a ~ a ieşi din port. popish ['poupi/| adj. (peior.) papistăşesc. popism ['poupiz am] s. (amer.) tendinţa de dominaţie asupra capului familiei din partea port2 ş. vin d e Porto. soţiei şi a copiilor. port3 s. 1. (ist. scoţ.) poartă, portal. 2. v. p o r t h o l e. 3. (tehn.) orificiu, gaură, poplar fpoplo1"] s. (bot.) plop (Populus sp.); black ~pIop-negru (Populus nigra), white ~ deschidere. plop-alb (Populus alba). port 4 1. vb. tr. (/nil.) a purta (arma) diagonal cu ţeava sa» tăişul lipit de umărul stâng (pentru trecere în revistă); ~arms! armele pentru inspecţie! II. s. 1. (mil.) poziţie pe ntru poplin ['poplin] s. (text.) poplin. trecere în revistă. 2. (înv.) ţinută, înfăţişare. teal [pop'litiol, -popli'tirol] adj. (anat.) de sub genunchi. port5 (//tar.) I. s. 1. babord; helm to ~ / a—! ţine stânga! la stânga! 2. a/r. de la babord. ■ pop music [' pop -mjuizik] s. muzică uşoară / pop; muzică răspândită în cercuri largi. poppet ['popit, . 1. (înv. dial.) păpuşă. 2. (înv. dial.) drăguţă, iubită, păpuşă (ca II. vb. A. tr. a înto abord. B. intr. (despre vas) a cârmi spre stânga. adresare). 3. (te/m.) sabot de apăsa re. 4. (te/m.) supapă cu disc /cu taler. 5. (mar.) capac portability [.po:to'bi!it i, -loti] s. calitatea de a fi portativ; portabîlitate. . de damă. portable ['po:tob l] adj. portativ; care se poate strânge; pliant. poppied fpopid] adj. 1. acoperit cu maci. 2. (ca) narcotizat, somnoros, buimac. portable engine [~ 'end3in] s. lo comobilă. popple ['popi] vb. intr. 1. a fi agitat, a se ondula, a face valuri. 2. a fierbe. portableness ['po:toblnis] s. v. p o r t a b i 1 i t y. pop-shop ['pop /op] s. casă de amanet. port admirai ['po:t laedmsr-il] s. comandant al portului. poppy ['popi] s. (bot.) mac (Papaver); Flanders poppies maci purtaţi la 11 noiembr ie, port aft ['po:t -a:ft] s. (mar.) pupa babord. aniversarea armistiţiului din 19 18. portage [rpo:tid3] I. s. 1. transport. 2. costul transportului, transport. 3 . transport de ambarcaţii de la un râu la altul (pentru a evita o cascadă etc.). 4. sa lariul matrozilor în poppycock i~kok] s. (amer. si.) prostii, tâmpenii. timpul cât sta u în port. II. vb. tr. a transporta de la un râu la altul. Poppy Day [~ dei] s. ziua comemorării eroilor (11 noiembrie). poppy-head [~hedj s. căpăţână / capsulă de mac. portal po:tl] s. 1. portal, intrare principală. 2. (hidr.) macara portal. 3. (mine) poartă, popsicle ['popsikal] s. (amer.) acadea sau îngheţată „pe băţ". intrare, portal de tunel. 4 (fiz.) deschidere de eşapament. popsie ['popsi] s. (jam.) femeiuşcă nostimă; femeie bin e. portal crane [~ krein] ş. (tehn.) macara portal. portal vein [~ vein] s. (anat. ) vena portă. popsy(-wopsy) [~'wopsi] J. v. p o p s i e . port bow ['po:t bau] s. (mar.) arc babord. pop tune ['pop tju:n] s. bucată de muzică uşoară sau melodie de largă c irculaţie. populace ['popjulos, -lis] s. 1. poporul de jos, prostime, norod, gloată. 2. mase populare. portcullis [po:t'kAlis] s. grilaj cu ţepi (la intrarea unei for tăreţe). r r port door [~ do:r] s. (tehn.) uşă de acostament. popular [ popjub ] adj. 1. popular; poporan. 2. accesibil maselor, popular. 3. (with) Porte [po:t] s. (şi th e Sublime ~) (ist.) înalta / Sublima Poartă. popular (printre), cunoscut, iubit, adm irat (de); he is ~ with his pupils e iubit de elevii lui. 4. frecvent, obişnuit, răs pândit. porte-monnaie ['po:tinuni] s. portmoneu, portofel. popularity [.popju'la?r iti, -pjs'l-] s. popularitate. portend [po:'tend] vb. tr. a prevesti, a fi semn de. popularization [rpopjulorai'zei/an, -ri'z-1 s. popularizare. portent [rpo:te nt, -tent] s. 1. prevestire, semn (mai ales rău); piază-rca; ~s of war semne popular ize fpopjubraiz] vb. tr. a populariza. prevestitoare de război. 2. minune; the ~s of modern science minunile ştiinţei moderne. popularly ['popjulsli] adv. popular. po rtentous [po:'tcntos] adj. 1. (de) piază-rea, care este un semn rău; semnificativ. p opular paper ['popjulo 'peipo1"] s. ziar de marc tiraj. 2: monstruos; neobişnuit, uimitor. 3. important, însemnat. portentousness [-nis] s. 1. caracter prevestitor



 de rău. 2. monstruozitate; caracter populate ['popjuleit] vb. tr. 1. a popula, a c oloniza. 2. a popula, a locui în. neobişnuit / uimitor. population [ipopju'Iei/an] s . 1. populaţie, locuitori. 2. populare, colonizare. populist i'popjulist] s. 1. (a mer. ist.) populist. 2. (ist. Rusiei) narodnic. porter1 ['po:t3r[ s. portar. por ter2 s. 1. hamal. 2. (amer.) însoţitor (de vagon de dormit). populous ['popjulas] ad j- foarte populat, cu populaţie deasă. porter3 s. porter (bere neagră). populousness [ 'popjulosnis] s. populaţie deasă; densitate a populaţiei. porterage ['po:tPrid3] s. 1. hamalâc; transportul încărcăturii. 2. taxa / plata hamalului. porbeagle ['poi-biigl] s. (Uit.) rechin vivipar (Lamna nasus). porcelain ['po:slin, -ss-] s. 1. porţelan. 2 . de porţelan. 3. a/r. fragil, gingaş, delicat. porteress ['poitaris] ^.v. p o r t r e s s . porter house ['po:to haus] s. (amer.) berărie; restaurant. porcelain clay [~ klei] s. caolin, argilă de porţelan. porter's knot ['po:toz not] s. perna de pe umerii hamalului. porcelain(e)ous f'poislinas] adj. ca porţelanul, de porţelan. porc h [po:t/] s. 1. intrare; portic. 2. (amer.) verandă, terasă; prispă; balcon. portfire [rpo:tfaior] s. (mine) fitil de aprindere. r . porch climber [~iklaim3 J s. (ame r.) hoţ acrobat, „şoarece de hotel". portfolio [po:t'fouljou,-liou] ş. 1. servietă; portof oliu; mapă; minister without ~ ministru porcine ['po:sain[ adj. porcin, de porc. fără portofoliu. 2. (amer.) mapă cu hârtii de valoare (ale băncii etc.). porcupine ['po:kju pain[ s. 1. (zool.) porc-spinos (llystrix); urson (Erethizon dorsatum). porthole ['po:thoul] s. 1. (mar.) hublou, sabord. 2. ambrazură. portico ['po:tikou[ s. (ar hit.) portic, galerie. 2. (text.) darac; cilindru cu'ace. r portiere [po:'tjs3r] s. (fr.) portieră, draperie. porcupine ant-eater [~ 'a;ntii:to ] s. (zool.) echid nă (Tachyglossus sp.). 1 r r pore [po: , poo ] s. por. portion ['po:/3n] I. s. 1. parte, porţiune; cotă-parte. 2. zestre, dotă. 3. soartă, destin. pore2 vb. A. intr. 1. ( over) a studia atent, a fi absorbit (de); poring over books cufundat II. vb. tr. 1. (şi to ~ out) a împărţi, a distribui. 2. to ~ with a înzestra cu, a da zestre în cărţi, asul în cărţi. 2. (over, upon) a medita, a reflecta, a chibzui, a cumpăni (asupra (cu ac ). cu gen.). B. tr. to ~ one's eyes out a-şi obosi ochii citind. portionless ['po: /3nlis] adj. fără zestre. Portland ['po:thnd] s. 1. ciment Portland. 2. închisoarea Po rtland. pork [po:k[ s. 1. carne de porc. 2. (amer.) bodegă. 3. (amer.) cotizaţie şau d onaţie pentru Portland cement [~ sianent, -ssiiii-] s. v. P o r t l a n d (1). un partid; credit obţinut de un parlamentar în vederea unor lucrări de interes local. por t lid ['po:t lid] s. (mar.) capac de sabord. pork-barrel [~.ba?rol] s. (amer. po l.) tezaur public, fonduri publice. porker ['po:kor] s. porc îngrăşat pentru tăiere. por tliness [rpo:tlinis] s. 1. corpolenţă, grăsime. 2. ţinută / înfăţişare maiestuoasă i porkli lin] s. porcuşor. impunătoare / demnă. portly [rpo:tli] adj. 1. corpolent, gras, trupeş, impunător, maiestuos, demn. 2. avut, cu Porkopolis [po:'kopolîs] s. (amer. glumeţ) Ch icago. pork-pie(hat) ['po:kpai'(ha?t)] s. pălărie bărbătească cu calotă plată şi boruri înt tare. 3. (despre valuri) uriaş, furios. (modernă pe la jumătatea secolului XIX). portm anteau [po:t'mrentou],pl. portmanteaux [-z] sau portmanteaus [-z] s. valiză, geama ntan. porky ['po:ki] adj. 1. de porc. 2. (fam.) grăsun, durduliu, gras. portmantea u word f ws:d] s. (lingv.) cuvânt „telescopat". ~ pornographic bpoma'gratfik, -nou'g -] adj. pornografic. port of caii [~ ov'ko:l] s. (mar.) port de escală. pornograph y [po:'nogrofi] s. pornografie. r portrait ['poitrit, amer. şi -reit] s. 1. portre t; înfăţişare. 2. (fot.) imagine, poză, fotografie. porny [ po:ni] adj. (fam.) pornografic . 3. descriere, zugrăvire. porosity [poi'rositi] s. porozitate, calitatea de a fi poros. portraitist.['po:tritist[ s. portretist. porous ['po:ros] adj. poros, cu pori; spongios. - portrait painter ['po:trit »peintor] s. v. p o r t r a i t i s t . porous bearing [~ 'bsorirj] s. (telin.) cuzinet autolubrifiant. portraiture [' po:trit/or, -trot/-, -tjuor] s. 1. portretistică; pictare a unui portret. 2. portr et. porous iron [~ 'aion] s. (metal.) fier spongios, burete de fier. 3. descrier e, zugrăvire, înfăţişare. porousness ['po:rosnis] s. v. p o r o s i t y. porphyry ['po:fir i,-fori] ş. (mineral.) porfir. portray [po:'trei] vb. tr. 1. a face portretul (cui va). 2. a descrie plastic, a zugrăvi, porpoise ['po:pos] I. s. (zool.) marsuin, po rc-dc-marc (Phocaena phocaena) şi alte specii a înfăţişa, a arăta. portrayal [po;'trciol, treilj ş. 1. portretizare, pictare sau zugrăvire a portretului (cuiva). de delfini; (as) fat as a ~ gras ca un burduf / ca o dropie. II. vb. intr. (av.) a face salt uri la decolare. 2. descriere (plastică), zugrăvire; înfăţişare; portrayer [po:'treior, 'tr s1"] s. 1. (pictor) portretist. 2. (jig.) cronicar; persoană care porpoise oil [~ .oil] s. untură de delfin. descrie evenimente etc.; prezentator. porpoising ['po:p



 asirj] ş. (av.) salt la decolare. porridge [rporid3] s. gris de ovăz fiert în lapte; t o keep one's breath to cool one's ~ portreeve ['po:t-ri:vj s. 1. (ist.) primar ( mai ales al londrei). 2. ajutor de primar (în a-şi păstra sfaturile pentru sine. anumi te oraşe, mai ales maritime).



 717 postface



toate eventualităţile, a admite toate ipotezele; to allow for all possibilities a se pregăti portress ['po:trfs, -res] ş. portăreasa. pentru orice eventualitate, a se aştep ta la orice. port sill ['po:t sil] s. (mar.) prag de sabord. possible ['p^sabl, -sibl] I. adj. 1. posibil; cu putinţă; it is ~c posibil,e cu putinţă; that's Portuguese [


 ermanentă. 4. (ferov.) post de bloc (semiautomat). 5. (işt. mar.) comanda unui fool un idiot patentat. 5. sigur, neîndoios, categoric, neîndoielnic; I am ~ about it sun t vas cu cel puţin 20 tunuri. II. vb. tr. 1. a posta, a aşeza, a pune (soldaţi). 2. (m ar.) a da absolut sigur (de asta). 6. sigur de sine. 7. (filoz.) pozitiv; empiri c; pozitivist. 8. (mat.) comanda (unui vas) (cuiva). 3. to ~smb. to (despre funcţi onari etc.) a numi pe cineva pozitiv. 9. pozitiv; al progresului; de nădejde etc. 10. (electr., biol. etc.) pozitiv. 11. (gram.) în, a da cuiva un post în. post3 I. s . 1. poştă; by return of ~ cu întoarcerea poştei; Job's ~ aducător de veşti pozitiv; la gra ul pozitiv. II. s. 1. însuşire pozitivă. 2. (for.) pozitiv. 3. (gram.) (gradul) rele. 2. format de hârtie (19 x 15 1/2 iacii şi 191/2 x 151/2 incit). II. vb. A. intr. 1. a călători pozitiv. positively [-li] adv. desigur, indiscutabil, hotărât, categoric, fără î ială; pur şi simplu. cu poştalionul sau eu cai de poştă. 2. a merge / a călători în grabă, a. B. tr. 1. a trimite / a expedia prin poştă; a pune la poştă sau în cutia poştală. 2. (co bilitate) (şi to ~ up) positiveness f-nis] s. 1. siguranţă, certitudine. 2. ton catego rie / hotărât. a trece în cartea marc. 3. (dig.) a înştiinţa, a anunţa, a ţine la curent. I dv. 1. cu poştalio positivism f-izam, -zat-] s. (filoz.) pozitivism. nul. 2. în grabă, cu mare viteză. positivist [-ist, -zat-] s. (floz.) pozitivist. post4 ş. 1. (mine) b ucată de cărbune sau minereu. 2. (geol.) calcar cu straturi subţiri positron ['pozitro n, -zo-\ s. (fiz.) pozitron; electron pozitiv. de ardezic, piatră de var cu granul aţii mărunte. posology [pou'sobd3i] s. (med.) posologie. posse ['pnsi] s. (jur.) 1. gardă civilă (cetăţeni care pot fi adunaţi de şerifpentru înăbuşirea post-acceleration ['po ksab'rci/^n] s. (tehn.) postaccelerare. postage l'poustid3] s. porto, taxă poştală; in land ~ tarif poştal intern; additional ~ unei dezordini). 2. detaşament (de poliţie). 3. mulţime. 4. posibilitate, putinţă; in ~ posibil. suprataxă poştală; francarc suplimentar posse comitatus [~ kDini'teites] s. v. p o s s c (1). postage stamp [~ stasmp] s . marcă poştală, timbru poştal. possess [pa'zes, pu'z-] vb. A. tr. a poseda, a stăpâni, a a ea; a se bucura de; all I —tot postai ['poustpl] adj. poştal, de poştă. ce am, tot avutu l meu; to ~one's soul a se stăpâni, a fi răbdător; to be ~ed by a fi posedat, postal car d [~ 'ko:d] s. (amer.) carte poştală (mai ales cu timbru imprimat). afimuncit de (de moni); to be ~ed by / with a fi stăpânit / obsedat de (o idee etc.); to be ~ed of a poseda, a stăpâni; a avea în stăpânire; every human being ~ed of reason fiecare postal ord er [~ 'o:d3r] s. mandat poştal. om raţional; you are surely ~ed nu eşti cu mintea întrea gă, ai înnebunit; what ~ed him Postai Union [~ 'jutnian] s. Uniune Poştală Internaţională. o do it? cc l-'a împins / ce 1-a apucat să facă asta? de ce o fi făcut asta? B. refl. 1. a se postbag ['poustba^g] s. geantă de poştaş. stăpâni. 2. to ~ oneself of apune stăpânire , a-şi însuşi (cu ac.). post-bellum [~ 'bebm] (lat.) I. adv. după război. II. adf post-bcl ic. post-boy [~br»i] s. poştalion; curier, mesager. possessed [-t] I. adj. posedat, muncit de duhuri rele; apucat. II. s. posedat, energumen. post captain [~ -kaspt in] s. (ist. mar.) 1. comandant al unui vas cu cel puţin 20 tunuri. possession [pa 'zc/an, pu'z-] ş. 1. posesie, stăpânire; to be in (the) ~ of a thing a fi în posesia / în stăpânirea unui lucru, a stăpâni un lucru; in my ~ în posesia / stăpânirea 2- căpitan de pr ng. postcard ['poustka:d] s. carte poştală; (amer.) carte poştală iară timbru imprimat. me a; to take ~ of a intra în posesia (cu gen.), a pune stăpânire pe. 2. pl. avere, bogăţie. post-chaise ['poust/ciz] s. (ist.) trăsură de poştă, poştalion. 3, (rar) posedare, stăpânir de către demoni). post coach [~ kout/] s.v. p o s t - c h a i s e . possessive [pa 'zesiv, pu'z-] I. adj. 1. de posesiune; al proprietarului, al stăpânului. postcode [ ~koud] s. cod poştal. 2. lacom, acaparator. 3. (gram.) posesiv. II. s. (gram.) caz ul posesiv; cazul genitiv. post date [~'dcit,'--] vb. tr. a postdala, a pune o d ată posterioară celei adevărate pe possesive adjective [~ 'ax^iktiv] s. (gram.) adject iv posesiv. (o scrisoare). possessive'case [~'keis] s. (gram.) cazul posesiv, ge nitivul saxon / sintetic. postdiluvial [~dai'lju:vi3l] adf 1. (bibi.) de după poto p. 2. (geol.) post-dilian, possessively [pa'zcsivli] adv. 1. (gram.) ea posesiv; în cazul genitiv. 2. posesiv; lacom; postdiluvian [~dai'lju:vi3ii] adf v. p o s t d i l u v i a l (1). ca un stăpân. posted ['poustid] adj. (bine) informat. possessi veness [pa'zcsivnis] s. sete de stăpânire / posesiune; caracter posesiv. poster ['po ustor] I. s. 1. lipitor de afişe. 2. anunţ, reclamă, afiş, placard. 3. (la fotbal) posse ssive pronoun [pa'zesiv 'prounaunj s. (gram.) pronume posesiv. minge care trece deasupra porţii (într-o încercare de a marca un gol). II. vb. tr. 1. a acoperi possess or [pa'zesy, pu'z-] s. posesor, stăpân. possessorship [pa'zessfip] s. faptul de a po seda / de a stăpâni; posesie, posedare, cu afişe. 2. a face reclamă (cu dat.) prin afişe.



 poşte restante ['poust'rcstâ:nt, -to:nt, -ta:nt, -to(:)nt, postrestu:t] adj. (fr.) p ost-restant. stăpânire. posterior [pos'tiaria1"] I. adf 1. posterior, ulterior. 2. p osterior, din spate. II. s. 1. sg. possessory [pa'zessri] adj. de posesor. posse t ['posit, amer. şi-et] s. băutură făcută din lapte cald cu vin sau bere şi mirodenii sau p . posterior, spate. 2. (mai ales pl.) posteritate, urmaşi. posteriority [pos.tisri 'oriti, -postiar-] s. posterioritate; împrejurare posterioară / (doctorie împotriva răce lii). possibility [ip3S3'biIiti, -si'b-, -teti] s. 1. posibilitate; putinţă; I don't believe in such ulterioară. posteriorly [pos'tbriali] adv. din spate. a ~ nu cred într-o astfel de posibilitate; the ~ of an atomic war is dreadful perspectiva pos terity [pos'teriti] ş. posteritate, urmaşi. unui război atomic e îngrozitoare; to consid er the ~ of smth. a lua în consideraţie postern ['pousto(:)n] I. s. 1. (rar) uşă din dos . 2. drum dosnic sau lateral; intrare dosnică posibilitatea (întâmplării) unui lucru; a reflecta asupra posibilităţii a ceva; there is no ~ of his doing such a thing nu e p osibil să facă (el) aşa ceva; I can't by any ~ be in sau laterală. II. adf din spate, do snic. post exchange ['poust iks-t/eiud3] s. (amer. mii.) întreprindere comercială mi litară, reţea time mi-e de-a dreptul imposibil / peste putinţă să ajung la timp; within th e range / the bounds of ~în limita posibilului; life is full of possibilities viaţa oferă nenumărate ocazii, de deservire pentru militarii staţionaţi pe un teritoriu străin. post-exist Hg'zist] vb. intr. a trăi / a supravieţui după moarte. totul e posibil în viaţă; the plan has possibilities planul / proiectul promite / c interesant. 2. lucru p osibil, eventualitate; to foresee all the possibilities a ţine cont de / a prevede a postface fpoustfcis] s. postfaţă (la o carte).



 postfix 718



potassa [pou'ta;sa, pa-] s. (chim.) 1. v. p o t a s h. 2. potasă caustică, hidroxid de potasiu. postfix (lingv.) I. [~ fiks] s. sufix. II. ['-'-[ vb. tr. a pune un sufix la, a adăuga un sufix la (sau cu dat.). potassium [patesiam) s. (chim.) pota siu. potassium cyanide [~ isaianaid] s. (chim.) cianură de potasiu. post-free [~'f ri:] adj., adv. franco. potation [pou'tei/an] s. 1. băut, actul de a bea. 2. înghiţitu ră, duşcă. 3. (mai ales pl., postgraduate [~'grffidjuit] I. adj. postuniversitar; pent ru cei care şi-au luat o diplomă fam.) pilcală, chef, tragere la măsea. universitară. II. s. postuniversitar; aspirant. post-haste [~'heist] I. adv. în mare grabă / viteză; cât îl ţ n picioarele. II. s. grabă mare, potato [ps'teitou] s. 1. (bot.) cartof (Solatium tuberosum); (fam.) small ~es a) fleacuri, viteză. mofturi, nimicuri; b) oameni mic i, oameni de nimic; (fam.) he thinks himself no small ~es are o părere destul de b ună despre sine, e îngâmfat; (fam.) quite the ~ tocmai ceea post-horn [~ho:n] s. tromp eta poştalionului. ce trebuie / ceea ce se cade; (fam.) not quite the clean ~ nu c hiar uşă de biserică; persoană post-horse [~ho:s] s. cal de poştă / poştalion. dubioasă / s tă. 2. pl. (amer. sl.) bani, pitaci, gologani. post house [~ haus] s. (înv.) casa poşt ei, poştă. posthumous ['postjumas] adj. postum. ; potato ball [~ bo:l] s. găluşcă de carto fi. potato beetle [~ ibi:tl] s. (entom.) gândac-de-Colorado (Leptinotarsa decemlin eata). posthumously ['postjumasli] adv. postum; după moartea autorului. potato box [~ boks] s. (sl.) gură, leoarbă. posticous [pos'taikas] adj. (bot.) posterior. pota to digger [~ idigar] s. (agr.) maşină de scos cartofi. postie ['pousti] s. (scot., c anad.) (fam.) poştaş. postii ['pastil] s. (înv.) glosă. potato oil [~ oil] s. ulei de ba samac. postil(l)ion [pas'tili'an, pos-, amer. şi pous-] s. poştalion, surugiu. potat o planter [~ ipla:ntar] s. (agr.) maşină de sădit cartofi. potatory ['poutotouri, -tar i] adj. de băut, băubil. post-impressionism ['poustim'prej'aniz.im] s. (arte) neoimp resionism. potato spirit [pa'teitou .spirit] s. alcool / spirt denaturat. postli miny [poust'liniini] s. (jur.) postliminium. potato trap [~ trap] s. v. p o t a t o b o x. postlude ['postl/u:d] s. (muz.) postludiu. pot-belly ['pot.beli] s. 1 . burtă mare, burduhan. 2. pântecos, burduhănos. postman ['poustman], pl. postmen [-ma n] factor poştal, poştaş. pot-boiler [~iboilacj s. 1. lucru de mântuială. 2. persoană care ucrează de mântuială/ postmark ['poustma:k] I. s. ştampila poştei. II. vb. tr. a ştampila ( crisori). postmaster ['poustimu:star] s. 1. diriginte de poştă. 2. bursier (ai coleg iului Oxford). pentru câştig. pot-boy [~boi] s. chelner, băiat (la cârciumă, la bar). Post master General [~ 'd3en3rel] s. Ministrul Poştelor; Directorul Ministerului Poştei. potcher [rpot/or] s. (chim.) holendru de înălbirc. postmeridian ['poustma'ridian] aa y. postmeridian. . pot companion [~ kaniipsnian] s. tovarăş de chef / de băutură. post-m eridiem [~'ma'ridiem, -am] adv. (lat.) post meridiem. poteen [po'ti:n, pou-,-'t/ i:n] s. whisky irlandez. post mortem1 [~ 'mo:tem, -tem, -'--] adv. (lat.) post-m ortem, după moarte. post-mortem21, aay. post-mortem, de după moarte. II. s. autopsie . III. vb. A. tr. a face potency ['poutensi] s. forţă, putere; vigoare, eficacitate. potent ['poutant] adj. 1. (înv. poetic) puternic. 2. (despre băuturi) tare, alcooli c. o autopsie (cuiva). B. intr. a face o autopsie. postnatal [~ 'neitlj aay. pos terior naşterii. 3. eficace, care arc efect. 4. convingător. postnuptial [~'nAp/3l] adj. postnuptial, posterior nunţii. potentate ['poutanteit] s. potentat. potential [pa'ten/al, pou't-] I. adj. potenţial, virtual. II. s. 1. potenţial (si electr.). p ost-obit [~'oubit, -'obit] (jur.) I. adj. care intră în vigoare după deces. II. s. ang ajament de a plăti creditorului o sumă de bani la primirea moştenirii. 2. posibilitate . post-office ['paust.ofis] s. oficiu poştal, poştă; General Post Office Poşta Centrală (d in potential difference [~ 'difransj s. (electr.) diferenţă de potenţial / tensiune. p otential drop [~ 'drop) s. (electr.) cădere de potenţial / de tensiune. Londra). pot entiality [paitenfi'aditi, pow.t-] s. potenţialitate; posibilitate, putinţă. post-offi ce box [~ 'boks] s. căsuţă poştală. potentialize [pa'ten/alaiz] vb. tr. (tehn.) a transfor ma în energie potenţială. Post-office Department [~ di'pa:tmant] s. Ministerul Poştelor (în S.U.A.). r potentially [po'tenfali, pou't-] adv. potenţial, virtual. post-office order [~ 'o:da J s. mandat poştal. potentiate [po'tenfieitj vb. tr. 1. a face pos ibil. 2. a da putere (cu dat.), a da forţă (cu dat.). post-office savings bank [~ 's eivirjz barrjk] s. casă de depuneri (la poştă). r post order [~ ro:da ] s. aviz poştal (



 pentru colete mari). potentilla [.poutsn'tila, amer. -tcn-J s. (bot.) scrântitoarc (Potentilla argentea). potentiometer [pa.ten.fi'omitar] s. (electr.) potenţiometr u. post orderly [~ .o:dali| s. (/nil.) vagmistru. post-paid [~peid] adj. cu taxa poştală plătită. pot garden ['pot iga:dn] s. grădină de zarzavaturi. postpone [poust'poun, pos'p-] vb. tr. 1. a amâna; a lăsa pe altă dată; a purta cu vorba pot-hat [~'hffit] s. m elon. (pe cineva). 2. a pune pe planul al doilea. potheen [po'Okn] s. v. p o t e e n . postponement [-mant] s. amânare. pother ]'po8ar, rar 'pA-] I. s. 1. nor de praf sa» de fum (înăbuşitor). 2. gălăgie, tărăboi, r scandal. 3. caz / paradă de suferinţă I. vb. A. tr. a nelinişti, a irita, a necăji; postponer [-a ] s. persoană care amână (un t ermen etc.). post position ['poiist pa'zi/an, -pu'z-,'--.--] s. (gram.) 1. postp oziţie, particulă sau cuvânt a zăpăci. B. intr. a face caz / paradă de durere etc.; a se ag ta. pot-herb ['pot ho:b] s. verdeaţă, zarzavat. enclitic. 2. postpoziţie, aşezare după alt e cuvinte. potholder ['pot ihouldar] s. mănuşă (folosită la bucătărie pentru a apuca vasefi rbinţi). postprandial [~'praendiol] s. (mai ales glumeţ) de după masă. pothole [~houl] s . 1. văgăună. 2. groapă; hop, vârtop. 3. (mine) gaură puţin adâncă. post-primary education mari ■edju(:)'kei/an[ s. (scol.) învăţământ primar superior. post-scoring [~'sko:rin[ s. so orizare, postsincronizare (a unui film mut). 4. (canad. av.) gol de aer. 5. (can ad.) lac artificial, postscript ['pousskript, amer. si 'poust-] s. post-scriptum (prescurtat VS.). potholer [~.hou!ar] s. (fam.) speleolog. post-teen ['poust'tk nj adj. tineresc; de tineri / caracteristic tinerilor (de peste 19 ani). potholi ng [~ihoulirj] s. (fam.) speleologie. post town ['poust tăun] s. oraş cu oficiu poştal . pot-hook [~huk] s. 1. cârlig deasupra căminului. 2. pl. ~s and hangers cârlige şi post ulant ['postjulant] s. (rel.) postulant, aspirant. bastonaşc (pentru a învăţa scrisul). postulate I. ['postjuleit] vb. A. tr. 1. a postula, a accepta / a admite fără dovezi . 2. a cere, pot-house ]~haus] s. cârciumă, berărie; tavernă, cabaret. a reclama, a pret inde. B. intr. a pune condiţii. II. [-lit, -leit] s. postulat. pot-hunter [~.h/\nt arJ s. 1. (sport) sportiv ahtiat după premii. 2. vânător care trage în orice vânat. postul ation [.postju'leijbn] s. 1. cerere, solicitare. 2. (filoz. etc.) postulat. poti on ['pou/anj s. poţiune, doză (ae doctorie lichidă sau otravă). postulational [.postju'l cijanal] s. (filoz., mat.) axiomatic; bazat pe postulate. pot luck ['pot 'Uk] s. ce se întâmplă să ai la masă; come and take ~ with us vino la postural ['post/arai] aay. de postură, referitor la postură. r r posture ['post/a , -tjua ] I. s. 1. poziţie, pos tură, atitudine. 2. situaţie, stare; the present masă la noi, ai să mănânci ce s-o găsi. po n ['potman],pl. potmen [-man] s.v. p o t - b o y . ~ of affairs situaţia actuală. II . vb. A. tr. a aşeza într-o poziţie sau atitudine. B. intr. a poza, a lua o anumită poziţi e. potpourri [pou'puriO şi pronunţia franceză, amer. poupu:'ri, pat'puril s. (fr.) 1. amestec posturize ['post/araiz] vb. intr. a poza; a lua o atitudine de afectare. de aromate. 2. (lit., muz.) potpuriu. r post-war ['poust'wo: ,'--] adj. postbel ic, de după război. potsherd ]'pot/a:d] s. ciob, hârb. pot-shop [~'/op,'--] s. (fam.) v. p o t h o u s e . posy ['pouzi] s. 1. (înv.) deviză, vers (gravatpe inel etc.). 2 . buchet de flori (ae câmp). pot [pot] I. s. 1. borcan; oală; (prav.) the ~ calls th e kettle black râde dracu de porumbe pot-shot [~'Jbt,'--] s. 1. împuşcătură spre o ţintă ap iată sau fixă. 2. împuşcătură la negre şi pe sine nu se vede; (fam.) a ~ / ~ s of money o g ză de bani; (fam.) a big ~ întâmplare, foc răzleţ. 3. încercare fără şanse de reuşită. pers grangur; (fam.) to go to ~ a) a se ruina, a pieri; a se alege praful de pot sti ll [~ 'stil,'--] s. alambic cu încălzire directă. ceva, a se duce de râpă; b) a se prăbuşi, se dărâma; all gone to ~ s-a ales praful; to keep pott [pot] s. format de hârtie (15 x 15,5 incii). pottage ['potid3l s. (înv.) 1. supă; ciorbă; 2. tocană. the ~boiling / on the boil a) a duce casa, a da / a procura bani pentru coşniţă, a întreţine familia; b) a în reţine ritmul afacerilor; to make the- ~ boil, to boil the ~ a câştiga pottah ['pata] s. (anglo-ind.) act dovedind dreptul de a uza de un lucru. mijloacele de trai / existenţă. 2. carafă, cană. 3. v. p o 11.4. (fam.) premiu (la competiţii potted film ['pot id 'film] s. versiune condensată a unui vechi succes cinematografic, sportive). 5. (tehn.) recipient; cutie; creuzet. 6. (tehn.) deflector Ia canalul de fum. 7. ( mine) destinată televiziunii. boltă, bloc distinct. 8. (sl.) marijuana. II. vb. A. t r. 1. a conserva, a pune în cutii de conserve. potter1 ['potar[ s. olar. 2. a pune (o plantă) în glastră / ghiveci. 3. a împuşca (vânat) de la distanţă mică. 4. a băga potte intr. 1. (at, in) a lucra ca să se afle în treabă, a lucra prost / de mântuială (mingea) î pungă (ia biliard); a băga (vânatul) în traistă. 5. a acapara, a pune mâna pe; (la). 2. (ş o ~ about) a-şi pierde timpul, a se-nvârti de colo până colo. B. tr, a irosi, a uzurpa;



 B. intr. (at) a trage (în). a pierde (timpul) fără rost. potterer ['potara1"] s. pierd e-vară, trântor, leneş. potable ['poutobl] I. adj. (mai ales glumeţ, despre o băutură) pota il, bâubil, de băut. II. s. pl. băuturi. potter's clay ['potaz klei] s. argilă de olărie. potash ['pata;/] s. (chim.) potasă, carbonat de potasiu; caustic/dry ~potasăcaustică. potter's field [~ fi:ld] s. (amer.) cimitir pentru săraci. potter's lathe [~ IciO] s. strung de olar. potash chlorate [~ iklorit] s. (chim.) clorat de potasiu.



 719



power pour [po:r] I. vb. A. tr. 1. a turna, a vărsa; to ~ the wine into a glass a turna vinul în pahar; (fig.) to ~ cold water on smth. a tăia cuiva pofta de a (mai) face c eva, a-i răci cuiva entuziasmul pentru ceva; (fig.) to ~ oil upon troubled waters, to ~ oil on the (troubled) waters a potoli / a linişti spiritele; (fig.) to ~oiI on the fire / flame a turna ulei pe foc, a pune paie pe foc; (metal.) to ~ the m etal a turna metalul. 2. to ~ down a revărsa; the sun ~s down its light and heat s oarele îşi revarsă lumina şi căldura; to ~ forth v. t o ~ o u t; to ~ in a trimite, a arun ca, a azvârli; (mar,) to ~ in a broadside a descărca o salvă; (mil.) to ~ in a volley a descărca o salvă; to ~ off a decanta; to ~ on a turna / a vărsa peste; ~ on the sauc e turnaţi sosul pe deasupra; to ~ on the lye a turna lcşia (în apă); a opări (rufele) cu l eşie; to ~ out a turna, a vărsa (ceai etc.); a da frâu liber (mâniei, sentimentelor etc. ); a emite (valuri de. lumină, căldură, nori de fum etc.); please, ~ me out a glass of beer toamă-mi, te rog, un pahar eu bere; to ~ out the vials of one's wrath on smb . a-şi vărsa focul / a-şi descărca mânia pe cineva; to ~ out (one's) thanks a exprima mii de mulţumiri; to ~ out one's troubles a se descărca / a se uşura de necazuri (povestin du-le); to ~ out one's heart to smb. a-şi deschide / a-şi descărca / a-şi uşura inima în fa cuiva, a spune cuiva tot ce are pe suflet / tot cc-1 apasă. B. refl. a se vărsa; the Danube ~s itself into the Black Sea Dunărea se varsă în Marea Neagră. C. intr. 1. (desp re ploaie) a turna (cu găleata); (despre gloanţe) a ploua, a cădea cu nemiluita; it is ~ing (wet / with rain), the rain is ~ing plouă cu băşici, toarnă / plouă cu găleata; the w ter was ~ing into the ship apa năvălea în vapor; the water was ~ing from the roof apa şi roia de pe acoperiş; thousands of visitors were ~ing into the museum mii de vizita tori se scurgeau în muzeu; sunlight was ~ing through the window soarele scălda / inu nda camera în lumină, lumina soarelui năvălea prin fereastră; (prov.) it never rains but i t ~s o nenorocire nu vine niciodată singură. 2. to ~ down (despre ploaie) a turna (c u găleata), a cădea în averse; to ~ forth v. t o ~ o u t; to ~ in a se scurge; letters were ~ing in on us am fost copleşit de o ploaie / de o avalanşă de scrisori; to ~ out a ieşi / a se scurge în valuri, a şiroi. II. s. 1. aversă de ploaie, ploaie cu băşici / cu găleata, ploaie torenţială, potop. 2. (metal.) culce. 3. (constr.) strat. pourboire [' pu:-bwa:r] s. (jr.) bacşiş. pouring ['po:rirj] I. adj. şiroind; în valuri; ~rain v. p o u r (II, 1). II. s. turnare, vărsare etc. v. p o u r (I). III. adv. leoarcă. pouring rain [~ 'rcin[ s. 1. ploaie torenţială / cu băşici. 2. (metal.) culee. pourparler [puo' pa:lei, pos-,'-'--, purparle, amer. puopa?'lci] s. (fr.) (mai ales pl.) tratativ e (preliminare). pout [paut] I. vb. A. tr. to ~ one's lips a-şi ţuguia buzele, a se bosumfla, a se îmbufna. B. mtr. 1. a fi bosumflat / îmbufnat, a face mutre. 2. (desp re buze) a se ţuguia. II. s. mină / înfăţişare supărată / bosumflată / îmbufnată; bosumflar to be in the ~s, to have the ~s a fi supărat / bosumflat / îmbufnat. pouter ['pauta rj s. 1. bosumflat, supărat. 2. porumbel cu guşă mare. poverty ['povati] s. sărăcie, lipsă; mizerie; penurie; (prov.) ~ is no vice sărăcia nu-i ruşine; ~ of ideas sărăcie / lipsă de i ei. poverty-stricken [~.strikn, -ksn] adj. sărac, sărăcăcios, în mizerie. powder1 ['paudor ] I. s. 1. praf, pulbere. 2. pudră. 3. praf de puşcă, pulbere; blasting ~ explozibil; dinamită; smokeless ~ pulbere fără fum; food for ~ carne de tun; not worth ~ and shot mai mare daraua decât ocaua, nu merită osteneala; put more ~ into it! trage / loveşte mai energie / cu mai multă putere! II. vb. A. tr. 1. a prăfui, a acoperi cu praf; a presăra cu pulbere etc.; a săra. 2. a pudra. 3. a puncta (un material). 4. a străpunge cu gloanţe. 5. a preface în pulbere; a pisa (zahăr). B. intr. 1. a se preface în pulber e. 2. a se pudra. powder2 s. (dial.) iureş, zor; to take a ~ (sl.) a o şterge, a-şi lu a tălpăşiţa. powder-box [~boks] s. cutie cu pudră. powder camera [~ -ksemars] s. (jiz.) ca meră de pulberi. powdered fruit juice ['paudad -fru:t d3u:s] s. suc de fructe praf . powdered sugar [~ i/ug9r] s. zahăr praf; pudră de zahăr. powder-flask ['paudsflcKsk] s. corn pentru praful de puşca. powder-horn [~ho:n] s.v. p o w d e r - f l a s k . powder-house [~haus] s. pulberărie. powderiness fpaudarinis] s. pulverulenta. po wder-magazine ['paudonisegorzim] s. 1. (mii.) depozit de exploziv; cameră de muniţie . 2. (mar.) oala pentru armament. powder mill [~ mil] s. fabrică de praf de puşcă. pow der-monkey [~imAnki] 1. (ist. mar.) băiat care aduce pulberea pentru tun; servant. 2. (amer.) muncitor sabotor. powder-puff [~pAf] s. puf (pentru pudrat). powderroom [~ni(:)nij s. (amer.) toaletă pentru femei. powdery ['paudari] adj. 1. praf,



 pulbere. 2. prăfuit, plin de praf, acoperit cu praf. power l'pau9r] I. s. 1. puter e, putinţă, posibilitate; to do all in one's ~ a face tot posibilul / tot ce este cu putinţă, a face tot ce stă în puterea sa; to the uttermost / utmost / best of my ~ cu t oată puterea de care dispun, pe cât îmi stă în putere / putinţă; I have it in my ~ to, it l in my ~ to am puterea / posibilitatea / putinţa să. stă în puterea mea să, sunt în stare s as far as lies within my ~ în măsura în care pot, pe cât îmi c posibil, pe cât îmi stă în p putinţă; it is beyond / out of/ not in my ~(s) nu-mi stă în putere, c peste puterile me le, îmi depăşeşte posibilităţile (mele), e mai mult decât pot să fac / decât stă în puterea cultate; capacitate; talent; mental ~s facultăţi intelectuale / ale minţii; reasoning ~s putere de judecată, forţa raţionamentului; man of great intellectual ~s om cu mari capacităţi intelectuale; man of varied ~s om cu multiple aptitudini; (fiz.) ~ of abs orption putere / capacitate de absorbţie. 3. forţă, tărie, putere; vigoare; (fam.) more ~ to your elbow! îţi doresc succes / reuşita / izbândă! 4. (tehn.) putere (a unui motor, m icroscop etc.), forţă (a unui magnet, a unei căderi de apă etc.); energie (electrică, hidr aulică etc.); attractive ~ forţa de atracţie; motive ~forţă motrice; generation of ~ produ cere de energic; loss of ~ pierdere de energie; ~ supplied by a



potter's lead [~ led] s.v. p o t t e r ' s o r e . potter's ore [~ o:T, ~ 03r] s .fchim.) sulfura de plumb. potter's wheel [~ hwi:l] s. roata de olar. pottery [' potari] s. 1. olăric, faianţă. 2. ceramică. 3. olărie (fabrica, atelier). pottle ['patlj s . 1. (înv.) cană (de o jumătate gallon = 2,271). 2. coşuleţ de răchită (pentru fructe). pot ['potou] s. (zool.) lcmur din Africa de Vest (Perodictius potto). potty1 ['poţi] a dj. (sl.) 1. mic, mărunt, neînsemnat, fără importanţă. 2. lesnicios, uşor, de nimic. 3. scr , sărit, nebun. potty2 s. oliţă (pentru copii). potty-chair ['poti/ss1"] s. scăunel cu o liţă (pentru copii). potty-trained ['poti-treind] adj. obişnuit să facă la oliţa. pot-valia t ['pot'vselbnt] adj. (fam.) viteaz / curajos la beţie. pot valour [~ ivcebr] s. ( fam.) vitejie / curaj la beţie. pouch [paut/] I. s. 1. săculeţ, sac mic, punga (şi la ma rsupiale). 2. (înv.) pungă de bani, portmoneu. 3, valiză diplomatică. 4. (mil.) geantă de muniţii. II. vb. A. tr. 1. a băga / a vârî în pungă. 2. (sl.) a da bacşiş (cuiva). 3. a blu face (rochia) bluze. B. intr. (despre rochie) a fi bluzat. poult [poult] s. pui (de curcă, fazan etc.). poulterer ['poult^ra1"] s. negustor de păsări (domestice). po ultice fpoultis] I. s. cataplasmă, prisniţă. II. vb. tr. a pune o cataplasmă pe / la; a pune comprese la. poultry ['poultri] s. 1. păsări (de curte), orătănii. 2. avicultura, c reşterea păsărilor de curte. 3. carne de pasăre (de curte). poultry-farm [~fa:m] s. fermă avicolă. poultry-farmer [~ifa:ni3r] s. crescător de păsări (de curte), avicultor. poultr y-house [-haus] s. coteţ (pentru păsări). poultry husbandry [~ ifiAzbandri] s.v. p o u l t r y (2). poultry-man [~msen, ~mon], pl. poultry-men [-men, -man] s. negusto r de păsări (domestice). poultry raising [~ ircizin] s.v. p o u l t r y (2). poultry show [~ /ou] s. expoziţie avicolă. poultry-yard [~ja:d] s. curte de păsări. pounce1 [pa uns] I. s. 1. gheară. 2. săritură neaşteptată; năpustire. II. vb. A. tr. a se repezi asupra (cu gen.), a se arunca asupra (cu gen.). B. mtr. (on, upon) a se arunca, a se năpu sti, a se repezi (asupra cu gen.)', to ~ upon a blunder a se lega de o greşeală. pou nce2 I. s. 1. săculeţ cu praf de cărbune. 2. sandarac (răşină). II. vb. tr. 1. (tehn.) a sf edeli, a, găuri. 2. (tehn.) a freca cu sandarac. 3. a copia (un desen). pound1 [pa und] I. s. 1. (prese. Ib.) livră (= 453,6 gr); coffee at three shillings a ~ cafea cu / la trei şilingi livra; to sell smth. by the ~ a vinde ceva cu livra; ~ of fl esh cantitate exactă / precisă (atribuită prin lege). 2. (şi ~ sterling, simbol £) liră (st rlină) (= 20 şilingi); ten ~ note bancnotă de zece Urc (sterline); to pay twenty shill ings in the ~ a plăti suma integrală; ~s, shillings and pence bani; (fam.) a questio n of pounds, shillings and pence, a question of £. s. d. o chestiune bănească / mercan tilă. 3. după reforma din 1971, lira = 100 penny. II. vb. tr. (la monetărie) a verific a greutatea (monedelor etc.). pound21, s. 1. serviciu de ecarisaj. 2. ţarc, ocol; to bring a wild boar into a ~ a încolţi un mistreţ; (fam.) to bring smb. into a ~ a înco lţi / a înfunda / a strânge în chingi pe cineva, a pune cuiva sula în coasta. 3. v. p o u n d n c t. 4. (hidr. dial.) bazin, rezervor, parte a canalului între două ecluze. II . vb. tr. 1. a duce (animale vagabonde) la serviciul de ecarisaj; to ~ smb. (up) in a place a închide pe cineva într-un Ioc; (despre mărăciniş etc.) to ~ the field a ridi ca / a crea o barieră de netrecut în calea vânătorilor; (despre un călăreţ) to get ~ed a in / a se vârî într-o încurcătură / într-un impas. 2. (dial.) a reţine (apa); a ridica un stă pe cursul unei ape). pound3 vb. A. tr. a sfărâma, a sparge, a zdrobi, a concasa (pie



 tre, bulgări de pământ etc.); a bate cu maiul; a bătători (pământul); a pisa (un medicament a strivi, a storcoşi (fructe); a burduşi, a ciomăgi, a cotonogi (pe cineva); ~ed sugar zahăr pudră; (amer. fam.fig.) to ~the asphalt a umbla haimana / haihui; (mil.) to ~ a position a bombarda o poziţie; a executa ciocane de foc asupra unei poziţii; to ~ smth. to atoms / pieces a face ceva bucăţele / fărâme / zob; (fam.) to — an idea into smb. 's head a băga cuiva o idee în cap; to ~ out a tune on the piano a masacra o arie la pian (lovind clapele cu putere); to ~ out a letter on the type-writer a bate o scrisoare (la maşină) apăsând puternic pe clape; a masacra maşina de scris. B. intr. to ~ (away) at / on a bate / a lovi cu putere / a izbi în / Ia; to ~ (away) at the door a bate cu putere în uşă; feet were heard ~ing on the stairs se auziră paşi bocănind / trop d pe scări; to ~ on the piano a zdrăngăni la pian, a masacra pianul. poundage1 ['paund id3] s. 1. procent de fiecare liră sterlină. 2. vama la livră. 3. (înv.) comision. 4. gr eutate în livre. poundage2 s. 1. închidere (a unor vite) în ţarc / ocol / obor. 2. taxă pe ntru eliberarea unui animal de la ecarisaj. pound cake ['paund keik] s. tort din ingrediente în cantităţi de o livră sau în cantităţi egale. pounder1 ['paunda1"] s. 1. luc care cântăreşte una sau (în cuvinte compuse) mai multe livre; a six— un obiect greu de şase livre. 2. (mil.) tun cu ghiulea de una sau (în cuvinte compuse) mai multe livre. 3 . lucru care valorează o liră sau (în cuvinte compuse) mai multe lire. pounder2 s. 1. pisălog; mai. 2. piuliţă. pounder1 s. (amer. sl.) poliţist care îşi face rondul. pound-fool sh ['paundifu:li/] adj. v. p e n n y - w i s e. pound net [~ net] s. vârşă (plasă de pes cuit informă de pâlnie).



 powerable 720



motor puterea furnizată de un motor; under ~ sub presiune. 5. maşinism; the ~ has re volutionized modern industry maşinismul a revoluţionat industria modernă; the mechanic al ~s maşinile simple. 6. putere, conducere, autoritate, atribuţie; the assumption o f ~ luarea puterii; at the height of one's ~ în culmea puterii; absolute ~ putere absolută; executive ~ putere executivă; civil ~ autoritate civilă; to come (in)to ~ a veni la putere; to be in ~ a fi la putere; the party in ~ partidul la putere / c onducere; to seize / to take ~ a pune mâna pe putere, a lua conducerea; to lodge ~ with smb. a acorda cuiva / a învesti pe cineva cu puteri depline; to have smb. in one's ~, to have ~ over smb. a deţine pe cineva în puterea sa, a avea putere asupra cuiva; to place oneself in smb.'s ~ a se da legat în mâinile cuiva; a se încredinţa pro tecţiei cuiva; ~ of life and death drept de viaţă şi de moarte; ~ of the sword puterea j ustiţiei; to act with full ~s a acţiona cu puteri depline / cu toată autoritatea; to f urnish smb. with full ~s a acorda / a da cuiva puteri depline; this lies within his ~ intră în atribuţiile lui; to exceed one's ~s a-şi depăşi atribuţiile, a face abuz de ere; the ~s of a court atribuţiile unei curţi; the ~s that be puternicii / măririle zi lei (de astăzi). 7. (bibi.) the ~s ţările, puterile; the angelic / heavenly ~s puteril e divine / cereşti, armata îngerilor; the ~s of darkness forţele întunericului; merciful ~s!, by (all) the ~s! Cerule! sfinţi îndurători! 8. (fnv.) putere armată; military ~ fo rţa militară; naval / maritime ~ forţa navală. 9. (fam.) masă, mulţime, cantitate marc; a ~ of people o armată / un furnicar / o mare de oameni; to make a ~ of money a câştiga ba ni cu grămada; to do a ~ of work a munci cât şapte. 10. (mat.) putere (la care se ridi că un număr); three to the fifth ~ trei (ridicat la) puterea a cincea; to the n ,h ~ Ia puterea n. II. vb. tr. a procura, a da, a furniza energie (cu daţ.).



pox [poks] I. s. sifilis, frenţe; a ~ on you! lua-tc-ar ciuma! II. vb. tr. a îmbolnăvi de sifilis. poxed [pokst] adj. sifilitic; (fam.) căptuşit. pozzy t'pozi] s. (si.) 1 . marmeladă. 2. (auslr. si.) post, funcţie; slujbă. ; praam [pru:m] s. v. p r a m 1 . practicability [.prrektika'biliti, -laţi] s. 1. posibilitatea de a executa / de a face / de a înfăptui ceva; înfăptuire. 2. practicabilitate. practicable ['prasktiksbl] a ay. 1. posibil de executat / făcut l înfăptuit. 2. (despre şosea) practicabil. 3. de între buinţat. 4. (teatru, despre o uşă etc.). real, adevărat (nu numai ca decor). practicai [ 'praktiksl] adj. 1. practic; util, folositor. 2. de fapt, virtual; with ~unanimi ty aproape unanim, aproape în unanimitate. 3. bazat pe fapte. 4. (despre unele ştiinţe ) aplicat. practical chemistry [~ 'kemistri] s. chimie aplicată. practicality [.pr akti'kasliti] s. 1. caracter practic (al unui proiect etc.). 2. spirit practic. practicai joke ['pr£ektik.-?l d30uk] s. renghi, farsă; păcăleală; mistificare; glumă grosol nă. practically arly. 1. ['przektitoli, -kli] practic, din punct de vedere practic . 2. de fapt, în realitate, în practică; ~speaking la drept vorbind, de fapt. 3. ['prs ektikli, -koli] aproape; ~ no changes aproape fără schimbări. practicalness ['praktika lnis] s. v. p r a c t i c a 1 i t y. practice ['praîktis] s. 1. practică; practicare , profesare, exercitare (a unei profesiunii; the ~ of medicine exercitarea profe siunii de medic; no longer in ~ care nu mai practică / profesează; (yur.) the ~ of t he courts jurisprudenţă, practică judiciară, practica instanţelor judecătoreşti; to put/ to rry a principle into ~ a pune / a aplica în practică un principiu; powerable ['paura bl] adj. posibil, eu putinţă. a practica un principiu. 2. obicei, practică, uz, regulă, sistem; to make a ~ of smth. a-şi powerboat f'paua bout] s. barcă cu motor; vas cu m otor. face / a-şi crea un obicei din ceva; he makes it a ~ of getting up at six o' clock in the power brake [~ breik] s. 1. (auto) servofrână. 2. (metal.) stanţă / matriţă de doit. morning a luat obiceiul de a se scula / s-a obişnuit să se scoale la ora şase di mineaţa; power circuit [~ -s3:kit] s. (electr.) circuit electric. r it is the usua l ~ e un obicei curent. 3. (sport etc.) exerciţiu, practică; antrenament; it power c onsumer [~ koniSyu:ni3 ] s. consumator de energie. takes years of ~ cerc ani de practică; it can only be learnt by a long ~ nu se învaţă power consumption [~ kan'SAmpJa n] s. (tehn.) consum de energie. decât printr-o practică îndelungată I după ani întregi de ractică; to be in ~ a fi antrenat power control [~ kon'troul, ~ 'kontroul] s. (teh n.) comandă mecanică. / în formă; to be out of ~ a nu fi antrenat / în formă; to get out of



 ~ a-şi pierde îndemânarea power-driven [~idrivn] adj. acţionat de (un) motor. power engi neering [~ .en^i.niarirjj s. (electr.) 1. energetică. 2. reţea de protecţie legată / for ma / antrenamentul, a-şi ieşi din mână; to do smth. for ~a face ceva pentru exerciţiu / pe ntru a se exersa; band ~ repetiţie de orchestră; choir ~ repetiţie de cor; (mii.) targ et la pământ. ~exerciţiu de tragere; (prov.) ~makes perfect meşterul la lucru se cunoaşte. 4. clientelă power equipment [~ iikwipmsnf] s. (tehn.) utilaj de forţă. ; r (ae medic , notar etc.): 5. (mai ales pl.) practici, rnaşinaţiuni, intrigi; corupţie; corrupt po wer factor [~ ,fa;to ] s. (electr.) factor de putere, cosinus de cp. r ~s practi ci corupte, mijloace necinstite, corupţie, mituire, mită; sharp ~ conduită necinstită, p ower factor meter [— mta ] s. cosfimetru. escrocherie, fraudă; faptă necuviincioasă, pro cedeu nedelicat. 6. (m«t.) metoda părţilor power feed [~ fi:d] s. (tehn.) avans mecani c / automat. alicvatc. power fuel [~ fjusl] s. (auto etc.) combustibil, carburan t. practice firing [~ .faiorirj] s. (mii.) exerciţiu de tir / tragere. practice fl ight [~ flait] s. (av.) zbor de antrenament. practice match [~ mast/] s. (sport) meci de antrenament. practician [praîk'ti/an] s. practician. practise ['prasktis] vb. A. tr. 1. a face, a pune în practică, a îndeplini; to ~ what one preaches a face tu însuţi ceea ce sfătuieşti pe alţii să facă, a trăi în concordanţă cu convingerile sale. , a întrebuinţa (o metodă ele). 3. a profesa, a exercita, a practica, a se ocupa de; t o ~ law a face avocatură. 4. a exersa la (pian etc.), a face exerciţii de, a se antr ena la. 5. (î«v.) a pune la cale, a încerca. B. intr. 1. a practica; a face practică. 2. a exersa, a face exerciţii, a se antrena. 3. to ~ upon a înşela, a fi de rea-credinţă faţă , a profita de. practised [-t] adj. experimentat, cu experienţă; iscusit; ~ in smth. versat în ceva. practiser ]-3r] s. practician; he is a ~ of what he preaches apli că / face / pune în practică ceea ce predică. practising [-irj] adj. practicant, care pr actică. practitioner [prak'ti/ano', prok-] s. 1. doctor sau avocat practicant; gen eral ~ doctor care face medicină generală (prese. G. P.). 2. (rar) profesionist. pra edial ]'pri:diol] adj. v. p r e d i a l (I). praepostor [pri:'pr)st9r, amer. pri 'p-] s. (scol.) monitor l elev din clasele superioare care supraveghează disciplin a. praetor ]'pri:tor, -to;r] s. (ist. Romei) pretor. praetorial [pri(:)'to;ri3l, amer. pri'tou-j aay. (ist. Romei) prctorial. praetorian [pri(:)'tD:ri'n, amer. pri'tou-] adj., s. (ist. Romei) pretorian. , praetorium [pri(:)'to:riom, amer. p ri'tou-] s. (lat., ist. Romei) pretoriu. pragmatic(al) ]pra;g'maetik(3l)] adj. 1 . (fdoz.) (mai ales ~ic) pragmatic. 2. (mai ales ~ical) iniportun, supărător, care s e vâră în toate. 3. (mai ales ~ical) dogmatic. pragmatics [prsg'mstiks] s. pl. (folosi t ca sg.) pragmatică. pragmatic sanction [pra?g'ma?tik 'szenk/an] s. (ist.) sancţiun ea pragmatică, lege de bază a statului, constituţie. pragmatism ['prasgmstizam] s. 1. (fdoz.) pragmatism. 2. importunitate; stăruinţă importună. 3. dogmatism. pragmatist ['pr agmatist] s. (fdoz.) pragmatist. pragmatize ['prasgmstaiz] vb. tr. a explica log ic (un mit.). prairie ['prsori] s. prerie. ' prairie chicken [~ it/ikin] s. (omi t.) găinuşă-de-prerie (Tympanuchus sp.). prairie cocktail [~ .kokteil] s. (amer.) băutură cu un ou crud. prairie-dog [-dog] s. (zool.) câine-de-prerie (Cynomys ludovicianus ), un fel de rozător. prairie hen [~ hen] s. v. p r a i r i e c h i c k e n . prai rie schooner [~ >sku;nor] s. (amer.) căruţă cu coviltir, furgon (alprimilor emigranţi în A merica de Nord). Prairie State [~ steitj s. the ~ (amer.) (folosit ca supranume) Statul Illinois (S.U.A.). prairie wolf [~ wulf] s. (zool.) coiot, lup-de-prerie (Caniş latrans). praisable fpreizobl] adj. lăudabil, vrednic de laudă.



powerful ['pausfulj adj. 1. puternic; care deţine puterea; care are influenţă/autorita te, influent; autoritar. 2. (fam.) mare, imens; a ~lot of money o grămadă de bani. 3 . (despre mirosuri) penetrant; înţepător. powerfully [-i] aaV. cu putere, cu forţă. powerf ulness [-nis] s. putere; forţă, vigoare. power gas ['pauo ga;s] s. (tehn.) gaz combu stibil pentru motoare termice, gaz de generator. power hammer [~ ihami?r] s. (te hn.) ciocan mecanic. power-house [~haus] s. v. p o w e r - s t a t i o n . power input [~ tinput] s. (electr., tehn.) putere furnizată / de alimentare / de intrar e; consum de putere. power jet [~ d3etj s. (tehn.) jet propulsiv. powerless ['pa uolis] adj. fără putere / forţă, neputincios; fără autoritate. powerlessness [-nis] s. 1. n putinţă. 2. ineficacitate, lipsă de eficacitate (a unui remediu). power line ['paua Ia in] s. 1. (tehn.) conductă principală. 2. (electr.) linie (de alimentare) electrică. p ower-loom [~Iu:m] s. (text.) război (de ţesut) mecanic. power plant [~ plu:nt] s. 1. (tehn.) centrală energetică / de forţă. 2. (electr.) instalaţie de forţă; centrală electri



 (av.) grup motopropulsor. 4. (electr., mine) termocentrală. power play [ ~ pici] s . 1. (mii.) desfăşurare de forţe; concentrare de forţe. 2. (sport) joc ofensiv; masare d e jucători. 3. (muz.) şlagărul emisiunii, piesă de rezistenţă. power-point [~point] s. (ele tr.) priză. power press ]~ preş] s. 1. (poligr. tehn.) presă mecanică. 2. (tehn.) forţă de resare. power-propelled [~ pro'peld] adj. (tehn.) cu propulsie mecanică; cu tracţiun e mecanică; mecanizat. power pump [~ pAmp] s. (tehn.) pompă de acţionare, inotopompă. po wer rating [~ rcitirj] s. (tehn.) putere maximă de regim, putere nominală. power res ource [~ riiSo:s] s. sursă de energic. power saw [~ so:] s. (tehn.) ferăstrău mecanic. power shovel [~ ./«vi] s. (tehn.) excavator cu cupă dreaptă. power-station [~>steij>n ] s. (electr.) centrală energetică; centrală electrică. power steering [~ istiarin] s. ( auto) servodirecţie. power stroke [~ strouk] s. (tehn.) cursă activă / utilă. power tool [~ tu:l] s. (tehn.) maşină unealtă grea. power transformer [~ tra;nS'ib:mor] s. (elec tr.) transformator de forţă. power tube [~ tju:b] s. v. p o w e r v a 1 v e. power v alve [~ vadv] s. (electr.) tub de putere (mare); tub de forţă. power water [~ iwo:t3 r] s. 1. (tehn.) apă de exploatare. 2. (hidr.) apă sub presiune. powwow ['pauwau] I. s. 1. vraci, vrăjitor (la indienii din America de Nord). 2. sfat, consfătuire, cere monie magică (la indienii din America de Nord). 3. (amer. fam.) întrunire politică; la rmă. II. vb. A. intr. 1. a fi vraci / vrăjitor; a face vrăjitorie / farmece. 2. a trat a, a duce tratative, a discuta. B. tr. a îngriji sau a vindeca prin mijloace rudim entare sau farmece.



 721 preconize



praise [prciz] I. vb. tr. a lăuda; a (prea)slăvi, a preamări; to ~to the skies a ridic a în slava cerului. II. s. laudă, elogiu; preamărire, slăvire; to be loud in smb.'s ~, t o sing smb.'s ~s a ridica în slavă pe cineva, a preamări pe cineva; beyond all ~ mai p resus de orice laudă; to give ~to a preamări (cu ac); to speak in ~ of a elogia (cu ac.),- to win high ~ a fi elogiat; a câştiga slavă. praiseless [-lis] adj. 1. fără laudă / logii, neelogiat. 2. nevrednic de laudă. praiser [-ar] s. persoană care laudă / elogia ză, elogiator; slăvitor, panegirist. praiseworthy [~tws:âi] adj. demn de laudă, lăudabil; meritoriu. Prakrit ['pra:krit] s. (lingv.) (limba) prakrit. praline ['pra:li:n] s. pralină. pram1 [pra:m] s. (mar.) barcă cu fundul plat. pram2 [prsm] s. 1. prese, de ia p e r a m b u l a t o r (1). 2. cărucior de lăptar împins cu mâna. prance [prams, amer. prans] I. vb. A. intr. 1. (despre cai) a se ridica în două picioare. 2. (jig.) a se făli, a se fuduli, a se umila în pene. 3. a umbla sau a călări cu un aer fălos. 4. ( fam.) to ~ about / around a ţopăi; a se zbengui. B. tr. a face să se ridice în două picioa re. II. s. 1. salt, săritură. 2. (fig.) mers mândru / fălos. 3. ţfig.) înfumurare, îngâmfar dulie. prandial ['pnendisl] adj. (glumeţ) de prânz. prang [prasn] (av. si.) I. s. av arie. II. vb. mtr. 1. a doborî un avion. 2. a distruge / a nimici obiectivul adver sarului. prank1 [pr^rjk] s. poznă, năzdrăvănie, festă; escapadă, nebunie; to play ~s on smb a) a face feste cuiva; b) a face dificultăţi cuiva. prank2 vb. A. tr. (mai ales to ~ out) 1. a găti, a dichisi. 2. a împodobi, a orna, a ornamenta. B. intr. a se găti, a se dichisi. prankish ['prsijkil] adj. capricios; şugubăţ; poznaş. prankster ['pra?rjkst ;>r] s. poznaş, ghiduş. prase [prciz] s. (mineral.) cuarţ de culoarea prazului. praseo dymium [pprciziou'dimiam, -si-] s. (chim.) prascodim. prat [pra?t] s. (amer. si. ) şezut, dos. prate [preit] I. vb. A. intr. 1. a sta de vorbă / la taifas, a flecari , a trăncăni. 2. a trăda / a destăinui secrete; a vorbi prea multe. B. tr. a debita, a înşi a, a îndruga. II. s. vorbărie, flecăreală, trăncăneală. prater ['prciuV] s. flecar, guraliv raties ['preitiz] ş. pi. (irl.fam.) cartofi. pratincole ['pra?tirjkoul, 'prei-] s. (omit.) ciovică-roşcată (Glareola pratincola). pratique ['pra?ti(:)k, prse'tiik] s. ( mar.) ridicarea carantinei. prattle ['pratl] I. vb. A. intr. a vorbi copilăreşte sau cu simplitate; a ganguri, a flecari, a trăncăni, a sporovăi, a bolborosi. B. tr. a sp une (ceva) pe un ton copilăresc. II. s. vorbire copilărească; gângurit, flecăreală, sporovă bolboroseală. prattler [-ar] s. 1. flecar, vorbăreţ, vorbă-lungă. 2. copil. prawn [prxn] I. s. (zool.) crevetă. II. vb. mtr. a pescui crevete. praxis ['pr^eksis] s. (grec. ) 1. practică; obicei. 2. (gram.) exemple (pentru exerciţii). pray [prei] vb. A. tr. a ruga, a se ruga de, a implora; a cerc stăruitor (cuiva); to ~smb. for smth. a c ere stăruitor cuiva ceva. B. intr. 1. (rel.) a se ruga, a se închina. 2. a se ruga, a implora; he is past ~ing for nu-i mai poate ajuta nimic; ~! te rog! rogu-te!; (înv.) to ~ in aid of a chema în ajutor pe. praya ['prabj s. (anglo-ind.) chei, deba rcader. prayer1 fpre3r] ş. 1. rugăciune, rugă. 2. rugăminte, implorare. prayer2 ['pre/V] s. 1. persoană care se roagă, rugător. 2. petiţionar, solicitator; jălbaş. prayer-book ['p esbuk] s. 1. (bis.) carte de rugăciuni. 2. (mar.) piatră de bricuit. prayerful ['pre aful] adj. 1. cucernic, evlavios, pios. 2. de rugăciune. prayer-nieeting ['prea.rn iitirj] s. (rel.) serviciu (religios) săptămânal. preach [pri:t/] vb. A. mtr. 1. a pre dica. 2. a face morală. 3. to ~ at smb. a ţine cuiva predici, a face cuiva morală. B. tr. 1. a face, a ţine (o predică). 2. a predica, a propovădui, a învăţa. 3. to ~ down a vor i împotriva (cu gen.); to ~ up a ridica în slavă. preacher ['pri:t/srJ s. predicator; propovăduitor. preachify ['pri:t/ifai] vb. intr. (peior.) a predica, a face morală. preachment ['priit/mantj s. (peior.) predică, morală, învăţătură. preachy ['pri:t/i] adj. ( .) moralizator, didactic, căruia îi place să înveţe pe alţii. pre-acquaint ['pri:3'kweint] b. tr. a informa (pe cineva) în prealabil. pre-acquaintance [-5ns] s. (with) cunoaşt ere prealabilă (cu gen.). pre-adamic [ipri:o'da?mik] adj. pre-adamic. pre-adamite [.prii'sedsmait, -'—] adj. v. p r c - a d a m i t i c. pre-adamitic [prbasds'mitik ] adj. pre-adamit. preadmission ['pri:3d'mi/3n] s. (te/w.) admisic anticipată, ava ns la admisic. preadmonish i'pri:3d'monif] vb. tr. a preveni, a avertiza. preadm onition ['prijaxlm^'ni/^n, -mou'n-1 s. prevenire, avertizare. preamble [pri(:)'a ;mbl] I. s. 1. preambul, introducere. 2. preambul, expunere de motive. II. vb. i ntr. a face un preambul. preamplifier [pri:'aemplifai3r| s. (electr.) preamplifi



 cator. preannounce [pri(:)a'nauns] vb. tr. a anunţa dinainte. preappoint [pri(:)9' p:>int] vb. tr. a fixa / a hotărî / a stabili dinainte. prearrange l'pri:3'reind3] v b. tr. a aranja dinainte. preassign [ipri:9'sain] vb. tr. a preatribui, a atribu i dinainte. preaudience [pri(:)'D:dians] s. (jur.) dreptul (avocatului pledant) de a vorbi înaintea altuia. prebend ['preband] s. 1. (bis.) prebendă. venitul unui c anonic. 2. pământ sau impozit care constituie prebende. prebendary [-pri, amer. şi -er i] s. (bis.) canonic.



pre-capitalist ['pri:'ka2pit3list, -ka'pit-, -kae'pit-] adj. pre-capitalist, din aintea capita lismului. precarious [pri'kesrias] adj. 1. precar; nesigur, instabi l. 2. primejdios, periculos. 3. tară bază / fundament, neîntemeiat, nefondat; nejustif icat. 4. de la sine înţeles. 5. (jur.) revocabil. precatory ['prekatari, amer. si -t ou-] adj. rugător, de rugăminte, de cerere. precaution [pri'ko:/5n, prs'k-] s. preca uţiune; avertisment, prevenire; by way of ~ca precauţie; pentru orice eventualitate. precautionary [-ari] adj. de precauţie; ~ measures măsuri de precauţie. precautious [ pri'ko:/as, pra'k-] adj. precaut, prevăzător. precede [pri(:)'si:d] vb. A. tr. 1. a preceda; a fi înaintea (cu gen.). 2. a avea precădere asupra (cu gen.), a trece înaint ea (cu gen.). 3. a face să preceadă; a pregăti calea (cu gen.). B. intr. a preceda, a fi înainte. precedence [pri(:)'si:dans, 'presid-] s. 1. preecdare. 2. întâietate, prio ritate, precădere; to take - o f a) a preceda (cu ac.); b) a avea precădere asupra ( cu gen.). precedent I. ['president, rar 'pri:s-[ s. precedent. II. [pri'si:d5nt, 'presid-] adj. (rar) 1. care precede; condition ~ condiţie prealabilă. 2. care are în tâietate / precădere. precedented ['prcsidpntid, rar 'pri:s-] adj. care are un prece dent. preceding [pri(:)'si;din] adj. precedent, dinainte. precentor [pri(:)'sent 9r] s. (bis.) dirijor de cor. precept ['pri:scpt] s. 1. precept, regulă; învăţătură, morală oruncă. 2. ordin scris de a se ţine alegeri. 3. ordin pentru încasarea sau plata unor sume de bani. preceptive [pri'septiv] adj. de povaţă, de morală, moralizator. precepto r [pri'septs1"] s. preceptor, profesor. preceptorial [iprksep'tourial] adj. de p receptor; profesoral. preceptress [pri'septris, amer. şi -res] s. preceptoarc, pro fesoară. precession [pri'se/pn] s. (astron.) precesie. pre-Christian [prii'kristia n] adj. pre-creştin, dinaintea creştinismului. precinct ['pri:sirjAt] s. 1. incintă. 2 .pl. împrejurimi. 3. hotar, graniţă, limită. 4. (amer.) circumscripţie de poliţie; circumsc ipţie electorală. preciosity [ipre/i'asiti, -est-] s. preţiozitate, rafinament, subtil itate, fineţe; afectare (în stil, limbă). precious ['pre/as] I. adj. 1. preţios, scump; my ~î scumpul meu!; (peior.) a ~ friend you have been! grozav prieten mi-ai fost! 2. preţios, afectat, rafinat, de un gust rafinat. 3. (întăreşte sensul substantivului) ( fam.) grozav, straşnic, teribil; do not be in such a ~ hurry nu te grăbi aşa de tare. II. adv. foarte, grozav; ~ little of it grozav de puţin. precious metals [~ 'metlz j s. pi. metale preţioase. preciousness ['prc/asnis] s. 1. mare preţ, valoare. 2. pr eţiozitate, afectare (în stil etc.). precipice ['prcsipis] s. prăpastie, abis, hău, genu ne. precipitable [pri'sipitebl] adj. (chim.) precipitabil. precipitance [pri'sip itans] s. grabă marc, pripă, precipitare. precipitancy [-i] s.v. p r e c i p i t a n c e . precipitant [pri'sipitant] I. adj. 1. care se precipită, care se prăvăleşte, care se aruncă în jos. 2. (chim.) care se precipită. 3. precipitat, subit, neaşteptat. II. s . (chim.) precipitat. precipitate I. [pri'sipiteit, pro's-] vb. A. tr. 1. a prăvăli, a arunca, a precipita. 2. a grăbi, a accelera, a precipita. 3. (chim.) a precipit a. B. re/7, a se arunca în jos. C. intr. (chim.) a se precipita. II. [pri'sipitit, pra's-] s. (chim.) precipitat. III. [pri'sipitit, pra's-] adj. 1. grăbit, pripit, precipitat, nechibzuit. 2. subit, neaşteptat, brusc. precipitation [pri-sipi'tei/ ^n, pro-s-] s. 1. prăvălirc, precipitare. 2. grabă mare, pripă; pripirc. 3. (chim.) prec ipitare. 4. pi. (meteor.) precipitaţii. precipitin [pri'sipitin] s. (med.) precipi tină, anticorp precipitant. precipitous [pri'sipitas, prs's-] adj. 1. abrupt, prăpăsti os, râpos. 2. (rar) grăbit, precipitat. precis fpreisi:] s. (jr.) expunere scurtă; rez umat; compendiu; privire generală. precise [prî'sais, pra's-] adj. 1. precis, exact. 2. meticulos, migălos, scrupulos. 3. pedant. precisely [-li] adv. 1. exact, preci s, cu precizie. 2. exact, întocmai, aşa e (că răspuns). preciseness [-nisj s. 1. precizi e, exactitate. 2. meticulozitate. precisian [pri'si33n, pra's-] s. formalist, pe dant. precisianism [-izam] s. formalism, pedanterie. precision [pri'si3^n, pra's -] ş. precizie, exactitate; - instrument instrument de precizie. precisionist [-is t] s. 1. puritan. 2. (lingv.) purist. precision mill [pri'si^pn mil] s. (metal.)



 cilindru calibrat. pre-cited ['pri:'saitid[ adj. mai sus amintit, sus-menţionat. preclude [pri'klu:d] vb. tr. 1. a exclude. 2. a împiedica, a opri; this will ~- me from coming aceasta mă va împiedica să vin. 3. a înlătura, a preîntâmpina; to ~ the danger war a preîntâmpina primejdia războiului. preclusive [pri'klmsiv] adj. ~ of care împiedi că (cu ac.). precocious [pri'kou/os, prs'k-] adj. 1. timpuriu; prematur. 2. precoc e. precociously [-lil adv. precoce; cu precocitate. precociousness [-nis] s.v. p r e c o c i t y . precocity [pri'kositi, pra'k-j s. precocitate; coacere, matur izare timpurie. precognition ['pri:kog'nijan] s. (filoz. etc.) precunoaştere, cuno aştere anticipată. preconceive ['pri:k3n'si:v, ] vb. tr. a concepe dinainte; a anticipa judecata asupra (cu gen.). preconceived [-d] adj. (despre idei etc.) pr econceput. preconception ['pri:kon'sep/5n, .pri:-] ş. prejudecată, idee preconcepută. preconcert ['pri:k3n's3:t, ipri;-J vb. tr. a pune la calc, a plănui dinainte; a se înţelege asupra (cu gen.). precondemn ['prrkan'dcm] vb. tr. a condamna dinainte. pr econdition I'priikan'di/an] s. condiţie preliminară, premisă. preconization ['pri.kona i'zci/sn] s. (bis.) recunoaştere (a unui episcop nou-numit). preconize ['priikanai z] vb. tr. 1. a preconiza. 2. a chema pe nume. 3. (bis.) a încuviinţa numirea (unui episcop).



 pre-conquest 722



pre-conquest ['prkkonkwest] adj. (ist. Angliei) anterior cuceririi normande (106 6). pre-contract [~'kontra?kt] s. Our.) contract anterior (care împiedică încheierea u nui nou contract). precooling [,pri:'ku:lirj] s. (tehn.) prerăcire; prerefrigerare . precostal ['pri:'kostl] adj. (anat.) pre-costal, din faţa coastelor. precursive [pri(:)'ko:siv] adj. v. p r e c u r s o r y . precursor [pri(:)'ko:sor] s. precu rsor, premergător, înaintaş. precursory [pri(:)'k9:sori] adj. premergător, vestitor; ant erior, care precede. predacious [pri(:)'dei/os] adj. 1. de pradă; răpitor. 2. de ani mal de pradă; de pasăre răpitoare. predacity [pri(:)'djesiti] s. instinct de animal sa u de pasăre de pradă. predate |pri:'deit] vb. tr. a antedata. predator ['predotor] s . animal de pradă, răpitor. predatory ['predoteri, amer. şi -touri] adj. jefuitor, prădăto r, prădalnic; de jaf; de pradă, răpitor. predecease [rpri:di'si:s] I. vb. A. intr. a m uri înainte. B. tr. a muri înainte de. II. s. moarte anterioară altei morţi. predecessor ['pri:disesor, .prirdi's-] s. 1. predecesor, înaintaş. 2. strămoş, străbun. predestinaria n [pridesti'nsorion] s. adept al doctrinei predestinării. predestinate [pri(:)'des tineit] vb. tr. v. p r e d e s t i n e . predestination [pri(:)idesti'nei/5n, 'p rbdes-] s. predestinare. predestine [pri(:)'destin] vb. tr. a predestina. predet ermination ['pri:di'to:mi'nei/3n] s. predeterminare. predetermine ['pri:di'to:mi n, •pri:-] vb. tr. a predetermina, a hotărî dinainte, a sorti. predial [rpri:diol] I. adj. 1. funciar. 2. (despre avere) imobil. 3. (despre un sclav) legat de pământ. II. s. şerb, rob. predicable ['predikobl] (log.) I* adj. predicabil. II. s. categoremă. predicament [pri'dikomont, pro'd-] s. 1. (log.) categorie. 2. situaţie grea sau p rimejdioasă; hal. predicant [predikant] adj. care predică, de predicator. predicate I. ['predikeit] vb. tr. 1. (log.) a afirma. 2. a baza, a întemeia, a sprijini. II. ['predikit, -keit, 'pri:dikit] s. 1. (log.) afirmare. 2. (gram.) predicat; comp ound nominal ~ predicat nominal. predication [predi'kei/sn] s. 1. (log.) predica re, afirmare. 2. (gram.) predicaţie; verb of incomplete ~ verb cu predicaţie incompl etă. predicative [pri'dikotiv, pro'd-, amer. 'prcdikeitiv] (gram.) I. adj. predica tiv. II. s. nume predicativ. predicatively [-li] adv. (gram.) predicativ. predic t [pri'dikt, pra'd-] vb. tr. a prezice, a prevesti, a proroci, a profetiza. pred icted fire [pri'diktid Taior] s. (mil.) tragere după calcule. predicted interval [ ~ 'intoval] s. (mil.) distanţă calculată. prediction [pri'dik/sn, pro'd-] s. 1. prezic ere, prorocire, prevestire. 2. (mil.) determi nare; calculele pentru tragere. pre dictive [pri'diktiv, pre'd-] adj. profetic; prezicător. predictor [pri'diktor, pra 'd-] s. prezicător, proroc. " predilection [ipriidilekjan] s. predilecţie, înclinaţie. p redispose ['prkdis'pouz, ipri:-] vb. tr. (to) a predispune (la). predisposition ['pri:.dispo'zi/an, ■prildis-] s. predispoziţie, înclinare, aplecare. predominance [pr i'dominons] s. predominaţie, preponderenţă. predominant [pri'dominont] adj. predominan t, preponderent. predominantly [-li] adv. cu precădere. predominate [pri'domineit] vb. intr. 1. (over) a domina (asupra cu gen.). 2. a predomina, a fi elementul p redominant / principal. predominating [pri'domineitin] adj. predominant. predomi natingly [-li] adv. cu precădere / preponderenţă, în număr covârşitor. pre-election ['pria' /sn] I. s. alegeri preliminare. II. adj. preliminar alegerilor. pre-eminence [pr i(:)'erninons] s. preeminenţă, superioritate. pre-eminent [pri(:)'eminont[ adj. (pre )eminent, superior, care depăşeşte pe ceilalţi. pre-eminently [-li] adv. în primul rând, cu precădere. pre-empt [pri(:)'empt] vb. tr. (ec, jur.) 1. a cumpăra înaintea altora. 2. a lua în posesiune înaintea altora. 3. (amer.) a ocupa (teren) pentru a dobândi dreptu l de preempţiune. pre-emption [pri'emp/an] s. 1. preempţiune, întâietate la cumpărare. 2. dreptul de preempţiune. preen [pri:n] I. vb. A. tr. 1. a-şi curăţa (penele) cu ciocul. 2 . a tăia crengile (unui pom). B. re/l. a se dichisi, a se aranja, a se găti. II. s. 1. sulă, ac. 2. (teJtt.) maşină de scămoşat. pre-establish ['prns'tasbltf] vb. tr. a hotărî a stabili dinainte. pre-examination ['prng'Zajmi'nciJanJ s. examen prealabil, ex aminare prealabilă. pre-exist l'prkig'zist] vb. intr. a preexista, a exista înainte. pre-existence [-sns] s. preexistentă. pre-existent [-mt] adj. preexistent. prefab ['pii:faeb] (fam.) I. adj. prese, de la p r e f a b r i c a t e d. II. s. casă / clădire prefabricată. prefabricate ['pri;'faebrikeit, -'—] vb. tr. a prefabrica. prefa bricated ['pri:'fsebrikeitid] adj. prefabricat. prefabricated house [~ haus] s.



 casă / clădire prefabricată. preface ['prefis, -os] I. s. prefaţă, cuvânt înainte / introdu v. II. vb. A. tr. 1. a prefaţa (o carte), a scrie prefaţa (unei cărţi). 2. a începe, a fac e să preceadă; he ~d his speech with a bow se înclină înainte de a-şi începe discursul. 3. spre un eveniment) a precede. B. intr. a face observaţii preliminare. prefatorial [,prefo'to:riol] adj. introductiv, preliminar. prefatory ['prefotori, amer. si tou-1 aaV. v. p r e f a t o r i a l .



prefect ['pri:fekt[ s. 1. prefect. 2. (scol.) monitor / elev din clasele superio are care supraveghează disciplina. prefecture ['pri:fektjuor,-tjuor] s. prefectură. prefer [pri'fo:r, pro'f-] vb. tr. 1. a prefera; a ţine mai mult la sau să, a-i plăcea mai mult, a preţui mai presus. 2. a înainta, a avansa, a ridica în grad; a numi. 3. a prezenta, a adresa, a supune (o cerere etc.); a expune (o pretenţie).. preferable ['preforobl, rar pri'fo:r-, pro'fo:r-[ adj. preferabil. preferably ['preforobli] aaV. de preferinţă, cu deosebire. preference1 j'prefersns] s. 1. preferinţă; ~ of A to / over B preferinţă pentru A faţă de B; of the two this is my ~ din cele două o prefer pe aceasta. 2. lucrul căruia i se dă preferinţa. 3. întâietate, prioritate, precădere (mai ale la plata datoriilor). 4. tarif vamal preferenţial; imperial ~ privilegiu imperial (taxe vamale reduse pentru mărfurile exportate de Marea Britanie în Dominioane). pr eference2 s. preferans (joc de cărţi). preference shore [~ Io:', ~ /oor] s. (corn.) acţiune privilegiată. preferential [.prefo'ren/alj adj. 1. preferenţial, privilegiat. 2. (despre tarife vamale) preferenţial, redus. preferential shop [~ '/op] s. (amer .) întreprindere a cărei administraţie este obligată, conform înţelegerii cu sindicatul, să vorizeze pe membrii sindicatului (la angajări, înaintări etc.). preferment [pri'fo:mon t, pro'f-] s. înaintare, avansare (în grad, demnitate). prefigurative ['prk'figjurot iv] adj. prefigurativ. prefigure [pri'figor] vb. tr. a prefigura, a zugrăvi, a rep rezenta dinainte; a vedea în imaginaţie. prefigurement [pri'figomont] s. prefigurare . prefix ['pri:fiks] s. 1. prefix. 2. titlu. II. [şi -'-] vb. tr. 1. a adăuga la încep utul (unei cărţi). 2. a prefixa, a pune înainte, a adăuga ca prefix. pregnable ['pregnob l] adj. care poate fi ocupat sau cucerit (prin forţă armată); vulnerabil. pregnancy [' pregnonsi] s. 1. sarcină. 2. fecunditate / bogăţie de idei; putere de imaginaţie etc. 3. calitatea de a fi semnificativ / sugestiv / puternic / pregnant sau nimerit. pr egnant ['pregnant] adj. 1. gravidă, însărcinată. 2. bogat, rodnic, plin; ~ with conseque nces bogat în consecinţe. 3. semnificativ, sugestiv, puternic, pregnant, imaginativ, nimerit. 4. bogat în idei, imaginativ. prehensile [pri'hensail, amer. -sil] adj. (zool., despre membre, coadă) care poate apuca / prinde / strânge. prehistoric ['pri :/iis'torik, ipri:-] adj. preistoric. prehistory ['prk'histori] s. preistorie. p re-hurnan ['pri:hju:nion[ aay. anterior epocii când a apărut omul pe pământ. prejudge [' pri:'d3Ad3,-'-] vb. tr. a condamna dinainte. prejudice ['pred3udis, -d3«l-] I. s. 1. (against) prejudecată (împotriva cu gen.). 2. pre judiciu, pagubă, daună; to the ~ of, in ~ of în dauna (cu gen.); without ~ to smb. fără a dăuna cuiva. II. vb. tr. 1. (again st) a predispune (împotriva cu gen.): 2. a pune la îndoială (un drept etc.). 3. a prej udicia, a cauza prejudicii (cu dat.), a dăuna, a vătăma. prejudiced [-t] adj. cu preju decăţi, pornit. prejudicial [.pred3u'di/al, -d3o'd-] adj. (to) dăunător, vătămător, care ca ază prejudicii (cu dat.). pre-knowledge [pri:'nolid3] s. preştiinţă, cunoaştere anticipată. prelacy ['prelosi] s. (bis.) 1. episcopat. 2. the — prelaţii, arhiereii, episcopii. 3. conducerea episcopală a bisericii. prelate ['prclit, -lot[ s. (bis.) 1. prelat, arhiereu, episcop, vlădică. 2. (amer.) preot. prelect [pri'lekt] vb. intr. a ţine o p relegere sau o conferinţă. prelection [pri'lek/an] s. prelegere; conferinţă. prelector [ pri'lektor] s. conferenţiar. preliminary [pri'liminori, pro'l-, -'liminri, amer. s i -eri] I. adj. preliminar. II. s. (mai ales pi.) preliminarii, pregătiri; prelimi naries of peace tratative de pace. preliminary examination [~ ig-zsemi'nei/an] s . examen de admitere; examen preliminar. prelude ['prelju:d, amer. si 'pri:-] I. s. 1. introducere la. 2. (muz.) preludiu. II. vb. tr. 1. a servi drept preludiu , a introduce, a preluda. 2. a începe. B. intr. 1. (muz.) a cânta un preludiu. 2. a în cepe, a preluda. prelusive [pri'lju:siv] adj. preliminar, introductiv. premature ['premo'tjuor, ,pri:m-, -'tjoor, -'tjo:r,'—] adj. prematur; nechibzuit, pripit, g răbit. prematureness [-nis] s.v. p r e m a t u r i t y . prematurity [ipremo'tjuir iti] s. prematuritate, faptul de a fi prematur. premeditated [priO'mediteitid] a ay. premeditat, pregătit dinainte; chibzuit dinainte. premeditation [pri(:>medi'te i/on] s. premeditare. premier ['premio1"] I. s. 1. prim-ministru, premier. 2. (a



 mer.) Secretar de Stat (ministru de Externe în S.U.A.). II. aay. pl. prim, întâi. prem iere [pro'mjeoc] s. (jr. teatru) premieră. premiership ['premio/ip] s. funcţiunea I demnitatea de prim-ministru, preşedinţia consiliului de miniştri. premise I. ['premis] s. 1. (log.) premisă. 2. pl. (jur.) partea introductivă a unui document. 3. pl. loc al; to be consumed on the ~s de consumat în local. II. [pri'maiz, 'premis] vb. tr. a premiza, a începe prin a spune saw a scrie.' premiss ['premis] s. v. p r e in i s e (1,1). premium ['pri:miom] s. 1. primă (de asigurare). 2. recompensă, răsplată; to put a ~ on a încuraja (cu ac.), a stimula (cu ac.), a fi un îndemn la. 3. plata pent ru învăţarea unei meserii / pentru ucenicie. at a ~a) (corn.) peste par, mai sus de pr eţul nominal; b) (fig.) cerut; foarte apreciat, bine cotat.



 723 presentative



premium bonds [~ bondz] ş. pi. obligaţii cu premii prin tragere la sorţi. premonition [.pri:ma'ni/3n, -mou'n-] s. 1. avertisment. 2. prevenire, premoniţie. premonitory [pri'monitori, amer. şi -touri] adj. care avertizează, prevestitor, premergător. pre-n atal ['pri:'ncitl] adj. prenatal, dinaintea naşterii. pre-natal clinic [~ 'klinik] ş. maternitate. prentice ['prentis] s. (înv.) ucenic; to try one's ~ hand at a-şi încer ca puterile la. preoccupation [pri(:)


 fael). prerecord [.pri:ri'ko:d] vb. tr. (radio, TV) a înregistra dinainte (un prog ram). pre-release showing ['pri:'ri:ii:s i/ouirj] ş. (tiu.) ~(of a film) prezentar e (a unui film) înainte de a fi pus în circulaţie; avanpremieră, prerequisite ['pri:'rek wizit,-'—.amer. pri-] I. adj. (to) necesar (pentru). II. s. premisă, condiţie necesară. prerogative [pri'rDgativ, pra'r-] s. prerogativă; privilegiu; drept exclusiv; ~of pardon drept de graţiere. presage I. ['presid3] s. semn. prevestire. II. [şi pri'sei d3] vb. tr. 1. a prevesti, a fi semn de. 2. a presimţi, a avea o presimţire. 3. a pr evesti, a prezice. presageful ['presid3ful] adj. profetic, prevestitor; ~ of goo d de bun augur; ~ of evil de rău augur, prevestitor de rău. presbyopia fprezbi'oupia , amer. şi 'pres-] s. (med.) prezbiţie, prezbitisrn.



presbyter ['prezbitar, amer. şi 'pres-] ş. (bis.) 1. membru al consiliului parohial. 2. preot, pastor. Presbyterian [iprezbi'tiarbn, amer. şi -pres-] adj., s. (rel.) prezbiterian. Presbyterianism [-izpin] s. (rel.) prezbiterianism. presbytery ['p rezbiteri, amer. şi -teri, 'pres-] ş. (bis.) 1. prezbiteriu, casă parohială, 2. altar. 3 . (fam.) pastori, preoţi. preschool I. [pri:'sku:l] I. adj. preşcolar; ~ child copil de vârstă preşcolară. II. s. ['--] un fel de grădiniţă de copii. prescience ['presians, -/ , amer. şi 'pri:/ians] s. prevederea viitorului, preştiinţă. prescient ['presiant, -/ia] adj. care prevede viitorul, prescientific [.prksaian'tifik] adj. preştiinţific, an terior concepţiilor ştiinţifice actuale. prescind [pri'sind] vb. A. tr. 1. a desparţi, a separa. 2. (from) a distrage atenţia (de la). B. intr. to ~ from certain consider ations a face abstracţie de câteva considerente. prescribe [pri'skraib, pras-] vb. A . tr. 1. (med.) (to, for) a prescrie (cuiva); to ~ a medicine for a complaint a prescrie un medicament împotriva unei maladii. 2. a prescrie; a stabili, a stipula ; a impune, a ordona. B. intr. (to, for) a revendica un drept (asupra cu gen.), a-.şi expune o revendicare / o pretenţie (asupra cu gen.). prescribed hour [pri'skra ibd'aua1-] ş. (transporturi) oră oficială, oră de program. prescript ['pri:skript] s. pr escripţie, ordonanţă, hotărâre. prescriptible [pris'kriptabl, amer. şi -ibl] adj. prescript bil. prescription [pris'krip/pn, pras-] ş. 1. prescriere (şimed.); impunere, ordonar e. 2. (med.) reţetă. 3. (şi positive ~) (jur.) prescripţie achizitivă; negative ~ prescripţ une. 4. (fig.) lege nescrisă. prescriptive [pris'kriptiv, pras-] adj. 1. prescript iv, de prescripţie. 2. (ywr.) bazat pe dreptul de prescripţie sau pe un obicei vechi dobândit sau stabilit prin prescripţie. prescriptive grammar [~ 'grasma1"] s. grama tică normativă. presence ['prezns, amer. şi -ZPUS] s. 1. prezenţă; your ~ is requested at the lesson sunteţi rugat să asistaţi la lecţie; my ~ was requested at the meeting am fos t invitat să particip la adunare; I hope you will honour us with your ~ at the bal l nădăjduiesc că ne veţi onora cu prezenţa dumneavoastră la bal; in ~ of în prezenţa (cu ge in my ~ în prezenţa / faţa mea; ~ of mind prezenţă de spirit; to retain one's of mind a-si pierde calmul / sângele rece; to lose one's ~ of mind a-şi pierde calmul / cumpătul, a se pierde (cu firea); to be admitted to the Presence a fi admis în prezenţa Maiestăţii Sale, a fi primit în audienţă de Maiestatea Sa; (fam.) saving your ~ să nu-nii fie luat în nume de rău, nu vă fie cu supărare. 2. aer, înfăţişare, ţinută, exterior; to have a goo e a man of fine ~ a avea un aer impunător / prestanţă, a impune prin ţinută / înfăţişare. p chamber [~ rt/eimbar] s. sala de recepţie. present1 ['preznt] I. adj. 1. prezent, de faţă; to be ~at the lecture a fi prezent / a lua parte / a participa la conferinţă; all ~ applauded him toţi cei prezenţi / de faţă / toată asistenţa / toată sala 1-a aplaudat he ~ company is always excepted (toţi) cei de faţă sunt întotdeauna exceptaţi / excluşi; to be ~ to oneself a avea prezenţă de spirit; to be ~ to the mind a stărui în minte; a fi (în că) proaspăt în memorie; (mil.) all ~ and correct toţi prezenţi (Ia raport); mister X, her e ~ domnul X, aici de faţă. 2. actual, prezent, de faţă; the ~situation situaţia actuală / e faţă; the U.S. ~administration guvernul actual al S.U.A; the ~ year anul în curs; ~ fashion moda de acum / astăzi; at the ~ time în prezent, în epoca actuală, (în vremea de) astăzi; up to the ~ time până în prezent / în ziua de azi / azi; ~ value valoare actuală; q estion of ^interest problemă actuală. 3. de faţă, în chestiune; the ~ case cazul de faţă / estiune. 4. oportun; binevenit; eficace; a very ~ help in trouble un ajutor foar te binevenit la nevoie. II. s. 1. prezent; the ~ prezentul; up to / until the ~ până-n prezent; până-n momentul / clipa de faţă; for the ~ pentru moment, deocamdată; at ~ ) at this ~ în prezent, în momentul / clipa de faţă; (înv.) at that ~ pe vremea aceea, atu nci; (înv.) at the ~ a) v. a t t h i s ~; b) v. a t t h a t ~. 2. (com.) the ~ pre zenta (scrisoare); by the ~ la timpul prezent. present2 s. cadou, dar; to send s



 mb. smth. as a ~ a trimite cuiva ceva drept (un) cadou; to make smb. a ~ of smth ., to give smth. to smb. as a ~ a dărui cuiva ceva; he gave it to me as a ~ mi-a făc ut-o cadou; to make a ~ to smb. a face cuiva un cadou; (vânzătorului, când cumperi) it 's for a ~ c pentru un cadou. present3 [pri'zent] vb. A. tr. 1. a prezenta (pe c ineva); may I ~Mr. Brown? permiteţi-mi să vi-1 prezint pe UI. Brown; the winner was ~ed to the Queen câştigătorul a fost prezentat reginei. 2. (teatru) a pune în scenă: to ~ a new play next season a pune în scenă o piesă nouă în stagiunea următoare. 3. (corn.) a pr zenta (pentru încasare etc.); to ~ a cheque for payment a prezenta un cec spre încas are; the waiter ~ed our bill ospătarul ne-a prezentat nota de plată. 4. a dărui, a ofe ri; they ~ed the gold cup to the winning team echipei învingătoare is-a dat cupa de aur; a dota; to ~ the school with a computer a dota şcoala cu un calculator. 5. a avea, a prezenta (o însuşire); it ~ed some difficulty prezenta o oarecare dificultat e; she ~ed a most ludicrous appearance ea avea un aspect dintre cele mai comice; it ~s some interesting features arc / prezintă nişte trăsături interesante. 6. a prezen ta, a înainta, a supune atenţiei; to ~ a petition to the Governor a înainta o plângere g uvernatorului. 7. (mil.) ~arrns! prezentaţi armele! 8. (Br. rel.) a recomanda, a d esemna (pentru a fi ales sau numit). 9. (jur.) a deferi. 10. a direcţiona, a îndrept a spre; he ~ed his back to the audience îşi întoarse spatele spre public. B. rej7.1. a se prezenta, a se înfăţişa; to ~ oneself at / for an examination a se prezenta la un ex amen; you must ~ yourself before the jury trebuie să te prezinţi în faţa juriului. 2. a apărea, a se ivi; a new opportunity has ~ed itself s-a ivit o nouă ocazie; to ~ ones elf at a friend's party a-şi face apariţia la petrecerea unui prieten. presentable [ pri'zcntabl. pra'z-] adj. prezentabil, aspectuos, arătos. presentation [iprezen'te i/pn, -zen-, amer. şi ipriizen-] s. 1. prezentare. 2. ofertă, oferire, dăruire. 3. rep rezentare, prezentare, expoziţie. presentation copy [~ kopi] s. exemplar oferit de autor sau editor (în dar sau spre consultare). presentative [pri'zentativ] adj. s ugestiv, interesant.



 present-day 724



present-day ['prczntdei] adj. actual, prezent. presentee1 [.prezan'ti:] s. 1. ca ndidat (la un post, o parohie). 2. persoană prezentată la curte. presentee2 ş. persoană care primeşte un dar / cadou. presenter [pri'zentor, pro'z-] s. 1. prezentator, pe rsoană care prezintă (pe cineva etc.). 2. persoană care oferă (un cadou etc.). presentie nt [pri'sen/iont, -Jsnt] adj. care are un presentiment, care presimte (un evenim ent etc.). presentiment [ipri'zentimont, -i'se-] ş.. presimţire, presentiment. ;. pr esentive [pri'zentiv] adj. (despre un cuvânt) reprezentativ. presently ['prezntli, -zon-] adv. 1. curând (după aceea). 2. numaidecât, imediat, pe loc. 3. (înv.) neapărat, în mod necesar. presentment [pri'zcntmsnt] s. 1. (teatru) reprezentare, punere în sce nă. 2. prezentare, expunere. 3. descriere, zugrăvire, portret. 4. (jur.) declaraţie, d enunţare spontană (din partea juriului). 5. plângere, reclamaţic, jalbă. present participl e ['preznt 'pa:tisipl] s. (gram.) participiu prezent. present subjunctive [~ s9b 'd3Arjktiv] s. (gram.) conjunctiv / subjonctiv prezent. present tense [~ tens] s . (gram.) (timpul) prezent. preservability [pri.zaivo'biliti] s. conservabilitat c, păstrare. preservable |pri'z3:vobI] adj. conservabil, care se conservă bine. pres ervation [prez9(:)'vei/an] s. 1. apărare, ferire, prezervare, scăpare. 2. conservare , păstrare; in (a state of) fair ~ destul de bine conservat. 3. parc natural, teri toriu rezervat dezvoltării anumitor plante sau animale rare. preservative [pri'zo: votiv] I. s. 1. prezervativ; antiseptic, măsură de apărare. 2. conservant. II. adj. 1. prezervativ; care apără. 2. care conservă. preserve [pri'zs:v] I. vb. tr. 1. a apăra, a feri, a prezerva. 2. a conserva, a păstra; a face dulceaţă şau marmeladă de; a face conse rve de. 3. a păzi de braconieri. II. s. 1. (mai ales pi.) conserve; dulceaţă; marmeladă. 2. parc natural; teren sau apă în care vânatul sau pescuitul este interzis. 3. (jig.) domeniu, sferă. 4.pl. ochelari. preserved [pri'za:vd] adj. 1. conservat. 2. (amer . fam.) beat, băut. preserved food [~ fu:d] s. conserve, alimente conservate. pres erved meat [pri'zo:vd 'mi:t] s. carne conservată; conserve de carne. preserved-mea t factory [~ -faektsri] s. fabrică de conserve. preserving fruit [pri'Z9:virj fru: t] s. fruct bun pentru a fi conservat. preside [pri'zaid] vb. intr. a prezida; t o ~ at / over a meeting a prezida o adunare; he ~s at the piano el este pianistu l. presidency ['prezid^nsi] ş. 1. funcţia / demnitatea de preşedinte (de republică sau c omitet); preşedinţie. 2. (ist.) district (în India). president ['prezident] s> 1. preşed inte (de comitet, republică etc.); President of the Board of Agriculture ministrul Agriculturii. 2. director (al unui colegiu); rector (al universităţii în S.U.A.). 3. (amer.) director (al unei bănci etc.). 4. (ist.) guvernator (al unei colonii). pre sident elect [~ i'lekt] ş. preşedinte ales dar care nu şi-a preluat încă funcţia. president ss ['prezidontis, -zo-] ş. 1. preşedintă. 2. soţie de preşedinte. presidential bprezi'denf al] adj. prezidenţial, al preşedintelui, de preşedinte. presidentship ['prezid.Tnt/ip] s. 1. v. p r e s i d e n c y (1). 2. directorat (al unui colegiu); rectorat (al unei universităţi în S.U.A.). presider [pri'zaids1"] ş. preşedinte (la o şedinţă etc.). pr ary [pri'sidiori, -cri] adj. (mii., despre trupe) de garnizoană. presiding officer [pri'zaidirj Tis9r] s. (pol.) preşedinte de comisie electorală. presidio [pri'sidio u] s. (isr. mii.) fort (în America de Sud). presidium [pri'sidiom,-'zid-] s. prezi diu. presinter ['pri:'sintsr] vb. tr. (metal.) a presinteriza. presoak ['prk'sou k] s. detergent pentru înmuiere (a rufelor). press1 [preş] I. vb. A. tr. 1. a apăsa, a presa, a strânge; to ~ smb.'s hand a strânge mâna cuiva; to ~smb. to one's breast a s trânge pe cineva la piept; to ~the button a apăsa pe buton. 2. a stoarce (un fruct e tc.). 3. (telm.) a presa; a străpunge prin presare; a imprima; a turti. 4. a călca ( haine). 5. a presa, a împinge. 6. (nul.) a presa, a exercita o presiune asupra (cu gen.). 7. (fîg.) a presa, a exercita presiuni asupra (cu gen.),1 a încolţi, a hăitui. 8 . a imprima, a lipi (timbre etc.). 9. (jig.) a împinge, a căuta să hotărască (să facă ceva) 0. (despre timp etc.) a presa; to be ~ed for time a nu avea timp. 11. a impune; to ~ one's opinion upon smb. a-şi impune cuiva părerea. B. intr. 1. a apăsa; a presa; a exercita 0 presiune şau (jig.) presiuni; 2. a turti. 3. a călea (cu fierul de călcat ). 4. to ~ for acere, a pretinde (bani etc.); to ~ forward a se împinge în faţă / înainte. II. s. 1. apăsare, presare, strângere, comprimare; to give smth. a slight ~ a apăsa uşo r pe ceva, a strânge uşor ceva; 1 gave his hand a slight ~i-am strâns uşor mâna. 2. îmbulze



 lă, înghesuială, aglomeraţie; to force one's way through the ~ a-şi croi drum / a răzbi pri mulţime; in the ~ of the fight în învălmăşeala luptei. 3. grabă, zor, urgenţă; a great ~ o mare grabă din pricina lucrului; ~ of business urgenţa afacerilor. 4. (jig.) situaţie gravă / critică; nevoie, strâmtoare; jenă. 5. (telm.) presă, teasc. 6. (poligr.) presă; pri ting— maşină de imprimat; rotary ~ rotativă. 7. (po/igr.) imprimerie, tipografie. 8. (po ligr.) imprimare, tipărire; tipar; in the ~, at ~ sub tipar; ready for ~ bun de ti par; gata pentru tipar; to pass a proof for ~ a da bun de tipar; "~" „bun de tipar "; to correct the ~, to read for ~ a face corectura. 9. the ~ presa, ziarele; li berty / freedom of the ~ libertatea presei; (fig. despre autor, carte etc.) to g et a good ~ a avea presă bună, a fi primit favorabil de critică. 10. (sport) presiune, împins, forţă de strângere. press2 I. s. (amer. înv.) recrutare / înrolare forţată a marin r. pressable ['presabl] adj. (telm.) prcsabil. press-agency ['presicid3onsi] s. agenţie de presă / de informaţii, press-agent [~icid33nt] s. 1. agent de publicitate. 2. recenzent salariat, press baron [~ rbair^n] s. magnat al presei.



press beam [~ bi:m] s. (poligr.) presor. press bed [~ bed] s. 1. pat pliant. 2.v , p r e s s - b o x , press blanket [~ iblsenkit] s. (poligr.) bucată de stofă cu ca re se garnisesc cilindrii unei piese. pressboard |~bo:d, ~bo3d] s. 1. (telm.) pr eşpan. 2. carton presat. press-box [~boks] s. tribună rezervată presei. press-button [ 'presibAten] ş. 1. buton de sonerie. 2. buton de mănuşă (care se închide prin apăsare). 3. auto) buton de presiune. press-button age [~ eid3] s. era automatizării. press cak e ['preş keik] s. 1. turtă, chec. 2. (telm.) turtă de ulei. 3. (chim.) turtă de presare. press campaign [~ kamiipein] ş. campanie de presa. press chamber [~ .t/eimbor] s. (telm.) cameră de presiune (la presa de cărămizi). press check [~ t/ek] s. (poligr.) presor. press-clipping [~iklipirj] s. tăietură din ziar. press conference [~ -konfor ons] ş. conferinţă de presă. press copy [~ rknpi] I. s. 1. copie (a unei scrisori) făcută l biroul de copiat acte. 2. exemplar pentru presă. 3.pl. serviciu de presă. II. vb. t r. a face o copie (a unei scrisori) la biroul de copiat acte. press corrector [~ ka'rckta1"] s. (tipogr.) corector. press-cutting [~ikAtirj] s. v. p r e s s - c l i p p i n g . press die [~ dai] s. (metal.) poanson de presare. pressed brick ['prest 'brik] s. (telm.) cărămidă presată. pressed coal [~ 'koul] s. brichetă'(de cărbune . pressed peat [~ *pi:t] ş. brichetă de turbă. pressed thread [~ 'Gred] s. (text.) fil et rulat. presser ['presat s. 1. (telm.) presă. 2. (poligr.) val de presare. 3. (t ex/.) deget presător. 4. (te/uf.) muncitor la presă sau teasc. 5. prespapier. presse r roii [~ roulj s. (tehn: etc.) rolă de presiune. press filter [~ -fiItor] s. (tel m.) filtru de presiune. press-fit [~fitj vb. tr. (telm.) a cala la presă. press fo rm [~ fo:m] s. (telm.) formă de presare. press forward [~ To:wod] s. (mii.) înaintar e (a unei armate). press-gallery [~iga;IoriJ s. lojă, bancă sau tribună a presei (la c ongrese etc.). press gang [~ gasrjg] s. (ist.) detaşament pentru recrutare cu forţa (mai ales a mari narilor). press house [~ haus] s. cramă; teasc. pressing ['presinJ I. adj. care presează, presant etc. (v. p r e s s 1 1 ) . II. s. 1. presiune; strâng ere; tescuirc. 2. stăruinţă, insistenţă; revendicare (a unei datorii etc.). pressing force [~ fo:s] s. presiune; forţă de apăsare / compresiune. pressing machine [~ mo>/i:n] s. maşină de călcat. pressingness ['presirjnis] s. urgenţă, necesitate, stringenţă. pressing p ['presirj pAmp] ş. v. p r e s s p u m p. pressing roller [~ 


 e, compresiune, apăsare; comprimare; atmospheric ~ presiune atmosferică; high ~înaltă pr esiune; low ~ joasă presiune. 3. stoarcere, tescuirc (a fructelor etc.). 4. tipărire , imprimare. 5. (jig.) constrângere, nevoie, situaţie grea; to act under ~ a acţiona s ub presiune / cu sula în coastă; to bring ~ to bear upon smb., to put a ~ upon smb. a exercita presiuni asupra cuiva; financial ~ nevoie bănească; to work at high ~ a m unci intens. 6. (electr.) tensiune. pressure air ['prc/or .eor] s. (jig.) aer co mprimat. pressure angle [~ -aerjgl] s. (tehn.) unghi de presiune. pressure blowe r ['pre/o iblouor] ş. (tehn.) ventilator de mare presiune. pressure cabin [~ rkEeb in] s. (cosm.) cabină presurizată / climatizată. pressure chamber [~ -t/eimba1"] s. (t ehn.) cameră de (com)presiune, barocameră. pressure-cooker [~ikukor] s. oală sub presi une, autoclavă; marmită. pressure engine ['pre/or 


 725 preventive



pressure feed [~ fi:d] s. 1. (auto) alimentare sub presiune. 2. (tehn.) transpor t prin presiune. pressure-gauge [~gcid3J s. (tehn.) manometru. pressure group [~ gru:p] s. (amer.) grup de presiune. pressure gun [~ gAii] s. (auto) pompă de gres aj, tecalemit. pressure hose [~ houz] s. (tehn.) furtun pneumatic. pressure indi cator ['pre/ar iindikcitor] s. v. p r e s s u r e g a u g e . pressure oiler ['p re/or oils1-] s. (tehn.) mecanism de ungere servo. pressure reducer valve ['pre/ a ri-djmsa va?lv] s. (tehn.) supapă de reducţie (a presiunii). pressure switch [~ sw it/j s. (electr.) întrerupător cu buton; întrerupător pneumatic. pressure tester [~ did3i'tei/3n] s. prestidigitaţie. prestidigitator [iprcsti'did3ite it3r] s. prestidigitator. prestige [pres'ti^, amer. şi 'prestid3] s. (jr.) prestig iu, autoritate (morală), vază, consi deraţie. prestigious [pres'tid3i3s] adj. prestigio s; respectat, preţuit. prestissimo [pres'tisimou] adj., adv., s. (muz.) prestissim o. presto ['prestou] adj., adv., s. (muz.) presto; hey ~, pass! hocus-pocus! pre sumable [pri'zjumiabl, pra'z-] adj. de presupus. presumably [-i] adv. probabil, cu titlu de presupunere, poate, pesemne; după cum se pare; ~ he will come probabil că va veni. presume [pri'zjmm, prs'z-] I. vb. A. tr. 1. a presupune, a socoti, a-şi închipui, a bănui (că); we must ~ it to be true trebuie să ne închipuim că e adevărat. 2. permite, a-şi lua libertatea, a-şi îngădui; to ~ to do smth. a-şi îngădui să facă ceva; may advise you? pot să-mi îngădui să te sfătuiesc?; I ~ to think that îndrăznesc să cred că. B 1. a presupune, a se duce cu închipuirea, a face o presupunere. 2. a se încumeta, a -şi lua permisiunea; to ~ too far a merge prea departe. 3. to ~ on / upon a se lăsa în nădejdea (cu gen.), a pune temei pe, a se bizui pe; he ~d on their credulity s-a bizuit pe naivitatea lor; he ~s too much on himself are o părere prea bună despre si ne, e un prezumţios. presumed [-d\adj. presupus, pretins, socotit. presumedly [-id li] adv. probabil, cu titlu de presupunere; pesemne. presumer [-or] s. prezumţios, înfumurat, încrezut. presuming [-in] adj. 1. încrezut, prezumţios, îngâmfat, înfumurat. 2. tezător, îndrăzneţ, impertinent. presumption [pri'zAmp/sn, prs'z-] s. 1. presupunere, su poziţie; there's strong ~ against it -c puţin probabil, e îndoielnic. 2. (filoz-, jur. ) prezumţie. 3. prezumţie, înfumurare, îngâmfare. 4. cutezanţă, îndrăzneală, impertinenţă; artă-mi îndrăzneala. presumptive [pri'zAmptiv, pra'z-J adj. prezumtiv, presupus; bănuit; (jur.) ~ evidence proba prezumtivă; heir ~ moştenitor prezumtiv. presumptively [-li ] adv. prin presupunere; presupus, prezumtiv. presumptuous [pri'zAmptjuss, pra'z -J adj. 1. prezumţios, încrezut. îngâmfat, înfumurat. 2. îndrăzneţ, impertinent. presumptuo [-îi] adv. 1. cu îngâmfare; înfumurat, încrezut. 2. cu îndrăzneală, cu obrăznicie; cutezăto inent. presumptuousness [-nis] ş. 1. înfumurare, îngâmfare, prezumţie. 2. îndrăzneală, cute răznicie. presupposal [tpriiso'pouzal] s. presupunere, bănuială, închipuire. presuppose [ipri:ss'pouz,'—'-] vb. tr. 1. a presupune, a bănui, a crede. 2. a implica, a cuprin de, a conţine; effects ~ causes efectele implică existenţa cauzelor. presupposition [pri:SAp3'zi/3n] s. presupunere, supoziţie, bănuială. presurmise ['pri:'s3:maiz] I. s. părere prealabilă; presupunere. II. vb. tr. [-'--'-] a porni de la o ipoteză sau idee prealabilă. pretence [pri'tens] s. 1. pretext, subterfugiu; under the ~of sub pret ext că sub pretextul (cu gen.). 2. şiretlic, amăgire; by false ~în mod fraudulos, prin înşe iune. 2. pretenţie, cerere; exigenţă, to make no ~ (of) a nu avea pretenţie (la). 4. pre tenţie, ostentaţie. 5. simulacru, simulare, prefăcătorie, mască; to abandon the ~ a-şi scoa e masca, a lăsa să-i cadă masca; to make ~ of doing smth. a se preface că face ceva. pre tend [pri'tendj vb. A. tr. 1. a simula; a face pe; to~Iove to smb. a simula drag oste faţă de cineva, a se preface că iubeşte pe cineva. 2. a pretexta, a întrebuinţa ea pre ext. 3. a pretinde, a reclama, a revendica. B. mtr. 1. (to) a tinde, a aspira (I a). 2. (to) a avea pretenţie (Ia). 3. a se preface, a se preface cinstit. pretenda



 nt [-snt] s. v. p r e t c n d e r. pretendent [-ant] s. v. p r e t e n d e r . p retender [~3r] s. 1. prefăcut, făţarnic; închipuit, încrezut; he is a ~to philosophy e un filozof închipuit. 2. reclamant, persoană care revendică. 3. pretendent, aspirant, can didat; (în istoria Angliei) the age of ~s domnia lui Hemic al VII-lca; the Old Pre tender James Edward Stuart, fiul lui James al II-Ica. pretense [pri'tens, 'pri:t cns] s. (amer.) v. p r e t e n c e . pretension [pri'ten/pn] s. 1. (to) dorinţă ambiţi oasă (de a), pretenţie (la); a man of no ~s un om Iară pretenţii. 2. drept, titlu, prete nţie justificată; to have some ~s a avea oarecare drepturi. 3. înfumurare, îngâmfare. 4. d eclaraţie, aserţiune, afirmaţie. 5. prefăcătorie. pretentionless [-lis] adj. 1. modest, făr retenţii. 2. fără fumuri, neîngâmfat.



pretentious [pri'tcnfcs] adj. pretenţios; afectat, nefiresc; a ~ man a) un om pret enţios; b) un snob; to speak in ~ language a rosti fraze pompoase. pretentiously [ -li] adv. pretenţios; afectat, nefiresc. pretentiousness [-nis] s. pretenţie; aer pr etenţios; înfumurare, afectare. preterhuman [tpri:t3(:)'hju:m3n] adj. supraomenesc. preterit(e) ['preterit] I. s. (gram.) preterit. Past (tense). II. adj. trecut, v echi; de altădată. preterition [-prets'ri/pn] s. v. p r e t e r m i s s i o n (1,4). preteritive [pri'tcritiv[ adj. (gram.) folosit (numai) la preterit; care exprim a trecutul. pretermission bpriitsO'mi/an] s. 1. omisiune, scăpare (din vedere). 2. neglijenţă, nepăsare; ~ of duty purtare neglijentă în serviciu. 3. întrerupere, suspendare 4. (ret.) preterit iu ne. pretermit [.pri:t3(:)'mit] vb. tr. 1. a omite, a scăpa din vedere, a sări peste, a nu menţiona, a nu pomeni. 2. a neglija, a nu mai vedea d e, a nu îngriji îndeajuns de. 3. a întrerupe, a părăsi temporar (un obicei etc.), a suspen da. 4. a face ineficace, a lipsi de efect. preternatural [nik] adj. (lingv.) pretonic, înainte de accent. prettification [ pritifi'keijpn, -fi'k-] s. (fam.) înfrumuseţare. prettify ['prîtifai] vb. tr. (fam.) a înfrumuseţa, a împodobi; a găti, a decora. prettifying [-in] s. v. p r e t t i f i c a t i o n . prettiness ['pritinis, rar 'prut-j s. drăgălăşenie. prettish ['priti/1 adj. (f am.) destul de drăguţ. pretty ['priti, rar 'pruti] I. adj. 1. frumuşel, drăguţ, drăgălaş; î to make oneself ~ a se alinta, a se răsfăţa. 2. (mai ales peior.) grozav, straşnic; a ~ business! frumoasă / grozavă treabă!; we're in a ~ mess! bine am căzut; ce încurcătură! (si ~ go situaţie critică. 3. (fam.) destul de mare; destul de mult; destul de însemnat; a ~ penny / sum o sumă frumuşică; a ~ long while destul de îndelung. 4. dibaci, iscusit. 5. (înv., despre soldaţi etc.) voinic; curajos, brav. II. s. 1. (fam,, în vocative) my ~ drăguţul / scumpul meu. 2. bibelou; ornament, podoabă. 3. pl. lenjerie fină. 4. voini c, viteaz; my pretties bravii mei. III. adv. (însoţind un adjectiv sau un alt adverb ) destul de, îndeajuns de; cam; ~ much destul de mult; I feel ~ sick about it m-ai u cam săturat; ~ much the same thing aproape acelaşi lucru. IV. vb. tr. (şi to ~ up) a înfrumuseţa; a da un aspect mai frumos (cu dat.); a da aspect comercial (cu dat.). pretty-by-night [~bai'nait] s. (bot., amer.) noptiţă, norea. barba-împăratului (Mirabili s jalapa). pretty prettiness [~ -pritinis] s. fasoleală. afectare lipsită de gust. p retty-pretty Hpriti] I. adj. afectat, dulceag; just a ~ face o faţă de păpuşă. II. s. pl. bibelouri; ornamente, podoabe. pretzel ['pretssl] s. (germ.) covrigcl sărat; salcu , sărăţica. prevail [pri'veil, pra'v-] vb. in/r. 1. a predomina, a precumpăni, a domina, a prevala. 2. a trece peste, a prevala, a învinge. 3. a fi răspândit, a exista (în număr mai inare decât altceva). 4. to ~over / against a triumfa asupra (cu gen.); to ~up (on) a impune o hotărâre (cuiva), a convinge (pe cineva), a îndupleca (pe cineva); I ~ ed on him not to fight 1-am convins să nu se bată; he was ~ed upon by his friends to prietenii săi l-au convins să: easy to be ~ed upon uşor de convins. prevailing [pri'v eilin] adj. 1. predominant; precumpănitor. 2. dominant. 3. curent. 4. eficace. pre valence ['preplans] s. 1. prevalare, preponderenţă, precumpănire. 2. predominare; prop agare, răspândire, extensiune. prevalent ['prevabnt] adj. 1. preponderent; precumpănit or. 2. predominant; (larg) răspândit, extins. 3. eficace. prevalently [-li] adv. în ge neral; predominant. prevaricate [pri'vaerikcit] vb. intr. 1. a ocoli adevărul (în vo rbă sau purtare); a fi evaziv; a fi echivoc; a vorbi în doi peri; a minţi. 2. a proced



 a împotriva datoriei şi a conştiinţei. prevaricating [pri'vrerikeitin] I- adj. înşelător, m inos. II. s. v. p r e v a r i c a t i o n . prevarication [priivieri'kei/^n] s. ocolire a adevărului, atitudine evazivă; echivoc; tergiversare; minciună. prevaricator |pri'va?rikeit9r] s. 1. şiret, viclean. 2. intrigant. 3. mincinos. prevenancy ['p revpnansi] s. (rar) 1. purtare prevenitoare, complezenţă, serviabilitate, politeţe, ca valerism. 2. serviciu. prevenient [pri'vimiant] adj. 1. precedent; antecedent; p realabil. 2. preventiv. prevent vb. tr. [pri(:)'vcnt] 1. a preveni, a preîntâmpina; a proteja împotriva (cu gen.), a pune la adăpost de. 2. (tnai ales cu f rom) a opri, a împiedica; a nu admite, a nu permite, a nu îngădui; they ~ed him from entering l-au împiedicat să intre. 3. (jur.) a anticipa. preventable [-abl] adj. evitabil, care p oate fi împiedicat, care poate fi oprit. preventative [-stiv] adj. s.v. p r e v e n t i v e . preventer [sr] s. 1. persoană care împiedică, care pune beţe-n roate etc. 2. piedică, obstacol, stavilă. preventible [-obi, -ibl] adj. v. p r e v e n t a b l e . prevention [pri'ven/an, pra'v-] s. 1. prevenire, preîntâmpinare; (prov.) ~ is bett er than cure paza buna trece primejdia rea; ~ of accidents prevenirea accidentel or; tehnica securităţii; society for the ~of cruelty to animals societatea pentru pr otecţia animalelor; by way of ~ ca precauţiune. 2. remediu profilactic, piedică, obsta col. preventive [pri'ventiv, pra'v-] I. adj. 1. (med.) preventiv, profilactic. 2 . anticoncepţional. 3. care luptă împotriva contrabandei. II. s. 1. măsură preventivă, mijl c profilactic. 2. (mar.) paza coastelor.



 preventive custody 726



(însemnându-i numele pe listă). 10. a coase (o pânza). 11. (m«r.) to ~ the ship's position preventive custody [~ kAStodi] s. (jur.) detenţie preventivă. a aşeza punctul pe o ha rtă. 12. to in / off / out a planta (butaşi); to ~up a) a ciuli (urechile); Preventi ve Service [~ 'soivis] s. (mar.) pază de coastă, apărarea coastei. b) a tencui (un zid etc.). B. intr. 1. a produce înţepături; a simţi înţepături; a fi înţepător; preventorium 'to:riDm] s. (med.) preventoriu (antituberculos). preview ['pri:'vju:,'--] s. fi lm anunţ, forşpan; rulare din filmul pentru care se face my toe is ~ing with the gou t mă înţeapă talpa piciorului din cauza podagrei. 2. (înv.) (on, forward) a da pinteni, a galopa. 3. a produce o durere vie. 4. (despre turnuri ascuţite) reclamă. previous [' prnviss] I. adj. 1. precedent, anterior, plecat înainte (în timp sau ordine); a se r idica în înaltul cerului. 5. (si to ~ up) a se găti, a se împopoţona. 6. (despre vin) the ~ question întrebare pusă pentru a se decide votarea unei chestiuni (în parlament). a se înăcri. 7. to ~ out a apărea, a se ivi, a se arăta; to ~ up a) (despre vânt) a se înteţi . (fam.) făcut în grabă, dat peste cap, prematur; nechibzuit; you have been a little t oo b) a sta ridicat, a sta în sus. prick-eared ['prikiod] adj, 1. cu urechile ridi cate în sus I ascuţite / ciulite. 2. .,cu urechile ~ te-ai cam grăbit. II. prep. ~ to în ainte de; he had called ~ to writing a făcut vizita neacoperite de păr" sau „ciulite" (poreclă dată puritanilor în sec. al XVII-lea). înainte de a scrie. prick-ears [~isz] s. pl. 1. urechi ridicate în SUS / ciulite. 2. (fam.) cu ochii în patru, Previous Exam ination [~ igiza^rai'nei/an] s. examen preliminar de admisibilitate (primul numa i ochi şi urechi. examen pentru titlul de B. A., la Universitatea din Cambridge). pricked drawing ['prikt .dra:irj] s. tipar de broderie de pe care se scot copii cu pumnicea. previously ['pri:viosli[ adv. anticipat, (mai) înainte, în prealabil, d inainte; two months pricked pattern [~ 'paHsn] j . v . p r i c k e d d r a w i n g . ~cu două luni (mai) înainte. pricker ]'prikor] s. 1. instrument de înţepat / împuns; sulă. 2. v. p r i c k (1,1). 3. (fam.) previousness ['prirviosnis] s. 1. (rar) ant erioritate; prioritate. 2. (fam.) pripă, grabă, ghimpe, spin. 4. colţar (de urcat pe g heţari). 5. (ist.) călăreţ rapid, călăreţ uşor. 6. (mar.) lipsă de chibzuială. sulă de vela e [pri'vaiz] vb. tr. 1. a prevedea; a prevesti, a prezice. 2. a preveni, a avert iza. pricker lamp ['prika lasmp] 5. (mine) lampă de mină (cu dispozitiv pentru curăţarea prevision [pri(:)'vi3Pn] s. 1. previziune, prevedere. 2. prezicere. fitilului). prevocational [iprnvou'keijanl] adj. (scol.) care precedă şcoala profesională. pricke t ['prikit, -et] s. 1. cerb de un an. 2. vârf ascuţit în care se fixează lumânarea la prev ue ['pri:vju:J s. (amer.) v. p r e v i e w . r pre-war ['pri: wo: ,'—) I. adj. ant ebelic, dinainte de război. II. adv. (si.) înainte de sfeşnic. pricking ['prikirj] s. 1. operaţie prin care se face un desen înţepând modelul cu acul. război; for a long time ~ (cu) mult timp înainte de război. 2. punctare. prex [preksj s. (amer. si.) preziden t. pricking note [~ nouţ] s. (mar.) adeverinţă de la vamă. prexy ['preksl] s. v. p r e x . prey [prei] I. s. 1. pradă, vânat; bird of ~ pasăre răpitoare / de pradă. 2. (fig.) pradă pricking-out machine f 'aut ma./im] s. (agr.) maşină de repicat. ~ victimă, jertfă; to become / to fall a ~ to smb. a cădea pradă cuiva. II. vb. intr. t o ~ pricking pin f pin] s. (poligr.) ac de punctat. ~ o n / u p o n a) a înhăţa (vânatul); b) a înşela, a amă a trage pe sfoară (cu ac); prickle ['prikl] I. s. 1. (bot.) spin, ghimpe mic. 2. ac (al ariciului). 3. bubuliţă. 4. coş c) a tortura, a chinui, a frământa (cu ac.); his mi sfortune ~s on his mind nenorocirea de nuiele (pentru nuci). 5. cincizeci de fun zi de alune. II. vb. A. tr. 1. a înţepa, a împunge; îl apasă; d) a tăbărî asupra (cu gen.), arunca asupra (cu gen.). a străpunge. 2. a instiga, a aţâţa. • ■ to ~the skin a face piele ca de gâscă. B. intr. 1. a simţi, * a încerca un junghi. 2. a fi ţepos. preyer ['preia1"] s. spoliator; devastator. prickled ['prikld] adj. cu spini / ghimpi; cu ţepi; spi nos, ghimpos. priapism ['praiopizamj s. 1. (med.) priapism. 2. desfrânare, destrăbălar e. pribble-prabble ['pribl 'praibl] s. flecăreală, trăncăneală. pricklinesss ['priklinis] s. caracter spinos / ghimpos (şi fig.). price [prais] I. s. 1. preţ: cash ~ preţ în bani peşin; cost ~ preţ de cost; trade ~ preţ prickly ['prikli, -kali] adj. 1. (despre pla nte, animale etc.) acoperit cu ţepi, ghimpos, de fabrică; above / beyond / without ~ nepreţuit, fără preţ; at a ~ la preţ (ridicat); you spinos. 2. înţepător. 3. plin de bubul n buy it at a ~ poţi să-1 cumperi dacă dai preţul (cerut); at any ~ cu orice preţ, orice p



 rickly heat [~ rhi:t] s. (med.) soi de erupţie (a europenilor la tropice). s-ar întâmp la; not at any ~ pentru nimic în lume; (fnv.) of great ~ preţios, de mare preţ; prickl y pear (cactus) [~ 'pes' ('kaektas)] s. (bot.) specii de cactus, broască, limba-so acrei (com.) average ~ preţ mijlociu; (com.) cutting ~ preţ de nimic; (com.) estimat ed ~ preţ (Opunlia ficus-indica şi alte specii de O.). de evaluare; (com.) fixed ~ p reţ fix; (com.) gross ~ preţ bruto; (com.) net ~ preţ neto; prick-me-dainty ['prikmi:' dcinti[ (scol.) I. aay. mofturos; afectat. II. s. mofturos; afectat. (com.) deta il ~ preţ de detaliu; (com.) selling ~ preţ de vânzare; (com.) set / settled ~ prick p unch ['prik pAntf] s. (tehn.) punctator de / pentru trasare. preţ ferm; (fig.) to set a high ~ on a face mare caz de; what is the ~? cât costă? care prickwood ['prikw ud] s. (bot.) salbă-moale, voniceriu (Euonymus europaeus). este preţul?; to bear too high a ~ a costa prea mult; the ~gocs down preţul scade; to keep pride [praid] I. s. 1. mândrie; orgoliu, vanitate; trufie, aroganţă; to take (a) ~in a se up a ~ a menţi ne preţul; ~s keep their ground preţurile se menţin; to sell under ~ a vinde mândri cu, a fi mândru de; (prov.) ~ will have a fall, ~ goes before and shame comes sub preţ. 2. preţuire, consideraţie, stimă; of ~ stimat, stimabil; I hold him in idle ~ to after trufaşului îi stă şi Dumnezeu împotrivă. 2. mândrie, obiect al mândriei; my nu-î iau în se eţuiesc. 3. preţ, recompensă, răsplată; to set a ~on smb.'s head homeland's ~ mândria patri i mele; ~ of place loc de onoare. 3. (si proper ~) sentiment a pune preţ pe capul cuiva. 4. (la cursele de cai) cotă; short ~ cotă slabă; long ~ cotă al demnităţii personale false ~ îngâmfare, orgoliu, vanitate. 4. (fig.) stare excelentă / mare. 5. (com.) cur s; market ~ curs al bursei; to make a ~ a fixa un curs (de vânzare, înfloritoare; in the ~ of one's youth în floarea tinereţii, în deplinătatea puterilor. de cumpărare etc.). (fam.) what ~ my chances of being appointed? ce şanse am să 5. spectacol strălucitor; pompă. 6. (dial.) paralizie. 7. grup de lei. H. vb. refl. to ~oneself fiu numit?; (fam.) what ~my new bike? ce spui de noua mea bicicletă? II. vb. tr. 1. a fixa on / in a se mândri cu, a fi mândru de, a se făli cu. un preţ la / pentru. 2. a preţui, a lu a în consideraţie; to ~ smth. high a face mare caz de prideful [-ful] adj. (scot.) mân dru. ceva. 3. (fam.) a întreba ce preţ are (o marfă etc.). prideless [-lis] adj. lipsi t de mândrie. prie-Dieu ['pridjo:] s. scăunel de rugăciune. price boom ['prais bu:m] s . nivel ridicat al preţurilor. prier ['prais1"] s. 1. băgăcios, curios. 2. spion. pric e catalogue [~ ikaitabg] s. catalog de tarifare. priest [pri:st] I. s. 1. preot, părinte; (peior.) popă. 2. (omit.) varietate de porumbel. price ceiling [~ ■si:liţj[ s. (corn.) plafon al preţurilor. 3. (tu Anglia) două cercuri concentrice ca semn disti nctiv imprimat cu fierul roşu vitelor. price current [~ ikAront] s. (corn.) preţ cur ent, listă de preţuri, tarif. II. vb. tr. a hirotonisi (un preot). price cutting [~ ikAtirj] s. scădere a preţurilor. priestcraft ['pri:stkra:ft] s. 1. amestec al cleru lui în treburile laice; uneltiri ale clerului. priced [praist] adj. tarifat, evalu at, apreciat; high— evaluat la preţ mare; low— evaluat 2. obscurantism clerical. 3. cl ericalism. la preţ mic. priestess ['pri:stis, -es] s. preoteasă. price fixing ['prai s .fiksirj] s. calculaţie, calcul. priesthood ['pri:sthud] s. 1. preoţie. 2. cler, p reoţime. priceless ['praislis] adj. 1. fără preţ, nepreţuit. 2. (fam.) foarte amuzant, haz liu, nostim; priestless ['prkstlis] adj. fără preot. admirabil, minunat, grozav; nem aipomenit, nemaiauzit. pricelessness [-nis] s. valoare nepreţuită. priestling ['pri: stlirj] s. (peior.) popă. priestly [prkstli] adj. clerical, preoţesc; care se cuvine unei feţe bisericeşti. price-list ['praisiist] s. v. p r i c e c u r r e nt; market ~ mercurial. priest monk ['pri:st niArjk] s. călugăr-preot, ieromonah. pricer ['pra iso'] s. preţuitor, preţăluitor. priest-ridden [~ ridn] adj. (care se află) sub influenţa bisericii. price-ring ['praisrirj] s. (com.) coaliţie între negustori (pentru menţiner ea preţurilor). priestship ['pri:st/ipj s. v. p r i e s t h o o d. price slashing [~ .slEe/irj] s. (fam.) v. p r i c e c u t t i n g . prig [prig] I. s. 1. persoa nă mărginită şi plină de sine; pedant. 2. (sl.) hoţ, pungaş; hoţ price wave [~ weiv) s. flu a preţurilor. de cai. II. vb. tr. a fura, a pungaşi. pricey ['praisi] adj. (folosit pred.) (fam.) scump; costisitor, „piperat". prigger ['prigs'] s. hoţ, pungaş. prick [ prik] I. s. 1. vârf, ascuţiş; ţeapă; ţepuşă. 2. (bot.) ghimpe, spin; ţo kick against priggi igi/] adj. mărginit şi îngâmfat; pedant. the ~s a) a se arunca orbeşte înaintea pericolului b) a-şi face singur rău printr-o rezistenţă prill [prii] s. (mine) 1. metal în stare nati vă, pepită. 2. bucată mică de minereu; model, inutilă. 3. (?nv.) strămurare, nuia pentru îm dit vitele. 4. daltă, priboi. 5. înţepătură, împunsătură; (fig.) the ~s of conscience remuş trări de conştiinţă. 6. ostie, furcă probă, mostră. de prins ţipari. 7. v. p r i c k e t (2



 (fig.) nelinişte; sperietură. 9. păpuşă mică (de prim [prim] I. adj. 1. (despre persoane, aniere) afectat, manierat, formalist, pedant, tutun). 10. păpuşoi mic (de sfoară), jur ubiţă. 11. (vulg.) penis. 12. moment, ceas, vreme; înţepat, înfumurat; ~ smile surâs afecta ; ~ and proper afectat / manierat peste măsură. noon-tide ~, ~ of noon (vreme de) am iază. 13. (auto) perforare (« cauciucului). 14. (tehn.) 2. ordonat, curat, îngrijit, f rumos, impecabil; a ~ garden o grădină îngrijită / curată I ac, perforaţie. 15. (mar.) arbo e de reper (pe coastă). II. vb. A. tr. 1. a înţepa, a împunge. întreţinută meticulos. II. v A. intr. a lua un aer afectat / înţepat; to ~ up a lua un aer 2. a chinui, a tortura ; my conscience ~ed me am avut remuşcări, m-a mustrat conştiinţa. afectat. B. tr. 1. a c uraţi, a face ordine în, a face curat în, a găti, a împodobi. 2. a ţuguia 3. (fig.) a îndem a îmboldi. 4. a da pinteni (calului). 5. a-înţepa (copita) pentru potcovire. (buzele) . 3. to ~ out a curaţi; to ~ up a room a face ordine într-o cameră, a găti / a aranja, 6 . a străpunge, a găuri; to ~ a / the bladder / bubble a scoate la iveală lipsa de valo are a împodobi o cameră. C. refl. to ~ oneself (up) a se găti, a-şi aranja toaleta / înfăţi . primacy ['praimosi] s. 1. prioritate, întâietate. 2. (bis.) primat (demnitate sau dioceză). a unui lucru sau persoane care trece drept important(ă). 7. a înţepa (un desen , o broderie prima-donna ['pri:nra'dnno] s. (itai.) primadonă. etc.) pe margini. 8 . a bifa, a însemna, a marca (cu nume pe o listă etc.). 9. a desemna, primaeval [pra i'mi:v3l] adj. v. p r i m e v a l . a indica (pentru o funcţie, alegere etc.); to ~ s m b . for sheriff a numi pe cineva şerif



 727 print hand



primus stove [~ stouv] s.v. p r i m u s . prima facie ['praima 'fei/ii: -sii-] a dv. (/at.) la prima vedere. prince [prins] s. prinţ, principe, domnitor, domn; Pri nce of Wales prinţul de Wales, primal ['praimpl] adj. 1. principal, esenţial, fundam ental, de bază. 2. primar, primitiv, moştenitorul tronului englez; Prince of the Chu rch cardinal; Prince of darkness / of iniţial, primordial. 3. (mat.) primitiv, fun damental. the air/of hell diavolul, satana, dracul; Prince Rupert's drop picătură de sticlă lichidă primarily ['praim^rili] adv. 1. iniţial, la început, mai întâi. 2. în speci mai cu scamă, turnată în apă rece; Hamlet without the Prince of Denmark lucru golit de esenţa lui. mai ales. 3. esenţial mente. primary ['praimari] I. adj. 1. primar, prim itiv, primordial, iniţial; elementar. 2. (biol.) prince consort ['prins 'konsa:t] s. prinţ-consort. protozoic. 3. principal, esenţial, de bază / căpetenie; of ~ importanc e de importanţă princedom ['prinsdam] s.v. p r i n c i p a l i t y (2). primordială / covârşitoare. II. s. 1. lucru de căpetenie, lucru de importanţă primordială princekin ['pri skin] s. (rar) v. p r i n c e l i n g . / covârşitoare. 2. (amer.) întâlnire electorală pe ntru propunerea candidatului. 3. (astron.) princeless ['prinslis] adj. fără prinţ. pla netă primară. 4. culoare primară. 5. (geol.) eră primară. 6. (omit.) pană lungă a aripei. p celet ['prinslit, -let] s. v. p r i n c e l i n g . primary colours [~ -kAlaz] s . pi. (jig.) culori primare. princelike ['prinslaik] adj. princiar, ca de prinţ; c a un prinţ. primary rocks [~ 'roks] s. pl. (geol.) roci primare / protogenc. princ eling ['prinslirj] s. prinţişor. primary school [~ 'sku:l] s. şcoală primară / elementară. rincely ['prinşii] adj. 1. princiar, domnesc; majestuos; măreţ; ~fortune avere princia ră. primary shaft [~ '/u:ft] s. (tehn.) arbore motor. 2. luxos, somptuos, splendid , strălucit. primate ['praimeit] s. primat, arhiepiscop; the Primate of England ar hiepiscopul de prince's metal ['prinsiz -metl] s. (metal.) aliaj de cupru cu zin c. York; the Primate of AH England arhiepiscopul de Canterbury; (fam.) the Prima te v. princess1 [prin'ses, atr.'--] s. prinţesă, principesă; domniţă. t h e P r i m a t e of A l l E n g l a n d . princess2 s. ţiglă, olan (pentru acoperiş). primates ['prai'm eiti.z] s. pi. (zool.) primate. princesse dress ['prin'ses dres] s. rochie .,pri nccsse". prime [praim] I. adj. 1. prim, întâi; to sell at ~ cost a vinde în preţ de cost ; the ~ and princesse petticoat [~ ipctikout] ş. combinezon pentru rochie „princesse ". ultimate ratios prima şi ultima cauză. 2. prim(ul) în grad, întâi(ul) în rang. 3. fundam ntal, princessly [prin'sesli] adj. (rar) (ca) de prinţesă. esenţial, de prim ordin; ~ cause cauză primordială; of ~ importance de importanţă Princess Royal ['prinscs 'roial] s. principesă moştenitoare (a tronului englez). esenţială. 4. (Jig.) excelent, foarte bu n, eminent; in ~condition în stare excelentă; ~ quality principal ['prinsip^l, -sip] I. adj. 1. principal, esenţial, fundamental, de bază. 2. (înv.) primă calitate; ~ wool / locks lână de oaie de foarte bună calitate; lână de pe flancurile princiar. II. s. 1. c onducător, căpetenie, şef; patron, stăpân. 2. rector (al unei universităţi); oii; (fam.) a e unul care se pricepe la toate, un om foarte iscusit. 5. (poetic) înfloritor, dec an (al unui colegiu); director (al unei şcoli). 3. (jur.) inculpat principal. 4. ( jur.) tineresc; în plină dezvoltare. 6. primitiv, originar. 7. (sl.) renumit, faimos . 8. (mat., despre mandant. 5. (com.) capital fix; ~ and charges întreaga sumă a pre tenţiei, totalitatea creanţei; numere etc.) prim, indivizibil. 9. (mat.) prim, indic at cu semnul'; (~mark) a',b',c' etc. ~ and interest capital şi dobânzi. 6. (muz.) te mă, laitmotiv. 7. (muz.) joc principal al II. s. 1. înflorire, deplinătate, situaţie foa rte bună; in the ~ of her beauty în toată strălucirea orgii (după care se acordă celelalte) frumuseţii sale; in the ~ of life, in one's ~ în floarea vârstei; to be past one's ~ a fi principal beam [~ 'bi:m] s. (constr.) coardă / grindă / traversă principală; arbale tier. trecut defloareavârstei. 2. început, origine, punct de plecare; ~ of moon lună n ouă. 3. (fig.) principal clause [~ 'kb:z] s. (gram.) propoziţie principală. revărsat a] zorilor, zori, auroră. 4. (fig.) primăvară. 5. calitate foarte bună. 6. (corn.) primă. pri ncipality [iprinsi'peeliti] s. 1. principat; the Principality principatul Wales. 7. (mat.) număr prim. 8. (bis.) utrenie (la catolici). 9. (muz.) sunet fundamenta l; 2. demnitate de prinţ. superfluous ~ semiton cromatic. 10. (chim.) afinitate. I II. vb. A. tr. 1. (mil., înv.) a pune principally ['prinsapali, -si'p-] adv. în spec ial, mai cu scamă, mai ales; în marc majoritate. iasca la (puşcă). 2. a aşeza amorsa sau f



 ocosul la. 3. (mi/.) a mina. 4. a umple, a îndopa; principal rafter ['prinsapal 'r a:ftar] s.v. p r i n c i p a l b e a m . ~d with a hearty meal hrănit bine, ghiftu it; well ~d beat mort. 5. (tehn.) a grundui. principal sentence [~ 'sentans] s. (gram.) propoziţie principală. 6. (tehn.) a îneca (carburatorul, înainte de pornire). 7. a tăia (o bucată de fier). 8. (tehn.) principalship ['prinsap^I/ip, -sip-] s. decan at (al unui colegiu); directorat (al unei şcoli). a amorsa (o pomjxi etc.). B. int r, 1; (/nil.) a pune iasca (în puşcă). 2. (despre maşinile principal sum ['prinsappl 'SA III, -sip-] s. (coin.) capital fix. cu aburi) a scuipa. principation [iprinşi1 pei /^n] ş. desfacere în părţi componente. prime meridian [~ ma'ridian] s. meridianul de la Greenwich. principial [prin'sipial] adj. elementar, de începător. prime minister [~ 'minista1"] s. prim-ministru. principie ['prinsapl,-sip-] I.s. 1. cauză fundamenta lă; sursă, izvor. 2. principiu; regulă; prime mover |~ 'mu:v3r] s. 1. (tehn.) sursă de e nergic. 2. (tehn.) maşină de forţă. lege, axiomă; the ~s of history principiile istoriei; Pascal's ~ principiul / legea lui Pascal; 3. (/ni/ie) motor primar. 4. (fam.) mi ez al unei chestiuni. unanimity ~ principiu al unanimităţii; in ~ în principiu; on ~ d in principiu, principial; primeness ['praimnis] s. calitate bună (a cărnii, mărfii etc .). of ~ principial, cu principii; a man of no ~s om neprincipial / fără scrupule. 3 . (chim.) prime number ['praim 'nAmbar] s. (mat.) număr prim. parte componentă, elem ent. 4. forţă primitivă. II. vb. tr. a învăţa (pe cineva) principii / primer1 ['praimar] s. 1. abecedar; curs introductiv; manual pentru începători. 2. ['prima1"] axiome / maxi me. ({x)ligr.) literă de corp 18; long ~ garmond, corpus, literă de corp 10; two-lin e long ~ principled [-d] adj. (şi high ~) principial, de principii, cu principii s olide / sănătoase; literă de corp 20. 3. (jîg.) fir conducător. so ~ cu astfel de principi i; weII-~ cu principii bune; iU-~ cu principii rele. primer2 s. grunduire. pring le Pprirjgl] vb. tr. a trosni / a pârâi sub picioare. primer3 s. capsă, amorsa. prink [prink] vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a dichisi, a împopoţona. 2. (despre păsări) to ~ prime time ['praim taim] s. (7V) ore de audienţă maximă. its feathers a-şî curăţa penele. B. intr . a-şi lua aere, a-şi da ifose. 2. a se împopoţona, primeval [prai'mi:v3l] adj. primitiv ; vechi, antic; ~ forest pădure virgină. priming [praimir]] s. 1. (în pictură, constr.) grund; grunduire. 2. (text.) primă operaţie a se dichisi. print [print] I. jr. 1. ur mă, amprentă; dâră; (cinegetică) ~ of a fox urmă de vulpe; ~ of de imprimare (a culorii des nului pe pânză). 3. (tehn.) înecare a carburatorului; amorsare a step urmă de pas; ~ of a wheel urmă de roată. 2. tipărire; tipar; the book is in ~ cartea (la pompe etc.). 4. (inii. înv.) amorsa. a apărut; cartea se găseşte de vânzare; out of ~ epuizat; (şl.) to be out of ~ a fi mort; priming cartridge [~ -ko:trid3] s. (mine) cartuş, detonant. to come out / to appear in ~ a fi tipărit; to put into ~ a da la tipar. 3. caractere , litere priming element [~ idimant] s. (tehn.) piston. de tipar; small ~ caract ere mici; large ~ caractere mari. 4. ziar, jurnal, gazetă; presă; priming valve [~ v aslv] s. supapă de siguranţă. imprimate; weekly ~s hebdomadare, publicaţiuni săptămânale; d y ~s ziare / gazete primiparous [prai'miparas] adj. (med.) primipară. primitive [' primitiv] I. adj. 1. primitiv. 2. de modă veche. 3. simplu; ordinar; grosolan; cu apariţie zilnică; to put into the public ~s a insera în ziare. 5. model, formă. 6. ştampilă necioplit. 4. nederivat. 5. (geol.) primar. D. s. 1. (în pictură) culoare primară. 2. primitivism. matriţă; presă. 7. gravură, litografie; stampă. 8. (fot.) fotografie, poziti v; b!ue-~ paper hârtie heliografică. 9. (text.) ţesătură imprimată; rochie din ţesătură imp 0. scriere primitive colour [~ kAbr] s. culoare principală / de fond; culoare spec trală. gotică. 11. (metal.) pat (pentru turnarea metalului topit). 12. (fam. fig.) e xactitate, primitiveness ['primitivnis] s. 1. primitivism. 2. grosolănie. punctual itate. <■ in ~ a) exact ca din carte; b) graţios, drăgălaş; to set one's clothes in primly ['primii] adv. afectat. ~ a umbla drăguţ îmbrăcat; to speak in ~ a vorbi ca din carte. II. vb. tr. 1. a tipări, primness l'primnis] s. 1. afectare; fasoleală; izmeneală. 2. meticulozitate de aranjare a imprima; to ~ full of monks / blots a tipări murdar, a mânji la tipărire; to ~ in italics (a unei grădini). a tipări în italice. 2. (on) a întip (pe); (in) a imprima (în); a însemna, a ştampila. 3. a face primogenitor ['praimon'd3 cmtar] s. 1. prim strămoş. 2. (fam.) strămoş. o impresiune în; to ~ butter a face o formă î nt. 4. a publica, a edita. 5. (jig.) a întipări primogeniture [ipraimou'd3enit/u3r] s. primogenitura, prim născut; right of ~ drept (în minte). 6. a scrie cu litere de tipar. 7. (fot.) a copia, a scoate un pozitiv de pe. 8. (text.) de primogenitura . a imprima (pânzeturi). B. intr. 1. a se ocupa cu tipografia, a practica arta tip ografică. primordial [prai'mo:dbl] adj. 1. primordial, fundamentalele bază; ~matter



 chestiune 2. a fi tipărit / publicat. 3. a scrie litere de tipar (cu mâna). primordi ală. 2. primitiv, primar, străvechi. 3. (geol.) din Proterozoic. printable ['printab l] adj. care se poate tipări, bun de tipar. primordially [-i] adv. 1. primordial, fundamental. 2. străvechi, primitiv. printed exchanges ['printid iks't/eind3iz] s. pl. buletin al bursei (cuprinzând cotele primp [primp] (amer.) I. adj. elegant, şic . II. vb. A. ir. a împodobi, a găti. B. intr. zilnice). to ~ up a se împodobi, a se găti , a se împopoţona. printed goods [~ 'gudz] s. pl. imprimeuri. primrose ['primrouz] s . 1. (bot.) ciuboţica-cucului; primula (Primula officinalis). printed matter [~ 'n i2etar] ş. imprimate (în colet poştal). 2. culoare galben-pal. printed paper [~ 'pcipa r] s. v. p r i n t e d m a t t e r . primrosed [-d] adj. acoperit cu primule. pr inter ['prints1-] s. 1. tipograf, lucrător de tipografie; tipograf, patron de tipo grafie; primrose path [~ pa:G] s. calea plăcerilor / desfătărilor. to spill '-'s ink a -şi publica operele. 2. (text.) meseriaş care se ocupă cu imprimarea primrose peerless [~ -pblis] s. (bot.) varietate de zarnacadea (Narcissus biflorus). pânzeturilor. 3. lucrător care scoate copii fotografice. 4. imprimantă. primrose yellow [~ tjelou] s. v. p r i m r o s e (2). printer's devil ['printaz idevl] s. ucenic de tipogr afic. primrosy ['priniirouzi] adj. v. p r i m r o s e d . printery ['printari] s . (amer.) 1. tipografie. 2. imprimerie (de pânzeturi). primula ['primjula] s. (bot .) primulă, ciuboţica-cucului (Primula officinalis). print hand ['print hasnd] s. sc riere care imită literele de tipar. primus ['praimas] s. primus.



 printing 728



printing ['printin] s. 1. tipărire; letterpress ~ tipărire cu caractere mari. 2. (le xt.) imprimare; ~ of calico imprimare de stămburi; ~ of stuffs imprimare de stofe. 3. (Jot.) copiere. 4. (teatru) afiş. printing apparatus [~ sepsiretas] s. 1. (tel .) teleimprimator; mecanism de imprimat. 2. (poligr.) aparat de imprimat / tipărit . printing frame [~ freim] s. (poligr.) heliograf; aparat de imprimat. printing hammer [~ ihaema1"] s. (tehn.) ciocan pneumatic. printing house [~ haus] s. (pol igr.) tipografie. printing-ink [~ink] s. (tipogr.) cerneală de tipografie. printin g-machine [~m3i.fî:n] s. v. p r i n t i n g - p r e s S. printing-office [~rDfis] s. v. p r i n t i n g h o u s e . printing-press [~


 oiect de lege parlamentar privitor la persoane particulare sa» corporaţii. private b ooks [~ 'buks] s. pl. (corn.) registre secrete (ale afacerilor particulare). pri vate clothes man [~ 'klouflz mon] s. poliţist secret în haine civile. privateer [ipr aiva'tio1", -vi't-j (ist.) I. s. 1. vas de corsari. 2. căpitan de corsari. II. vb. tr. a face piraterie; to fit out a ship for ~ing a echipa o corabie pentru pira terie. privateering ['praivs'tiarirj] (ist.) I. s. piraterie. II. adj. de corsar i. privateerism ['praivs'tiarizamj s. (mar. ist. rar) piraterie. privateersman [ 'praiva'tiazman] pl. privateersmen [~men] s. (mar. ist.) ofiţer sau marinar de pe un vas de corsari.



private eye ['praivit 'ai] s. (fam.) detectiv (particular). private life [~ laii ] s. viaţă particulară / privată. private means [~ 'mi:nz] s. mijloace / resurse persona le. private member [~ 'memboc] s. membru în parlament care nu ocupă nici un post min isterial. privateness ['praivitnis] s. 1. taină, secret. 2. singurătate, linişte. 3. s ituaţie de persoană particulară; viaţă particulară. private office ['praivit 'ofis] s. cabi et particular. private property [~ 'prapotij s. proprietate privată /particulară. pr ivate room [~ 'ru(:)m] s. cameră izolată. private school [~ 'sku:l] s. şcoală particulară. private secretary [~ 'sekretori] s. secretar personal. . private soldier [~ 'so uld33r-| s. soldat simplu. private staircase [~'stsskeis] s. scară de serviciu. pr ivate tutor [~ 'tju:tar] s. profesor particular; meditator. private view [~ 'vju :[ s. expoziţie de pictură (mai ales colecţie particulară). privation [prai'vei/an] s. 1 . lipsă, absenţă, inexistenţă; darkness is the ~ of light întunericul este absenţa luminii. privaţiune, lipsă, nevoie, jenă; he suffered many ~s a suferit multe lipsuri. 3. luar e, lipsire, privaţiune. 4. destituire, scoatere din funcţie. privative ['privativ] I . adj. 1. privativ; darkness is ~întunericul este privativ. 2. (gram.) particulă neg ativă sau privativă (in în inelastic; less în printless; un in unsaid). privet ['privit] s. (bot.) lemn-câinesc (Liguslrum vulgare). privilege ['privilid3] I. s. privileg iu, avantaj, drept în plus; imunitate; autorizaţie, patent; ~of Parliament imunitate parlamentară; bill of ~ lege a imunităţii; breach of ~încălcare / violare a imunităţii par entare; writ of ~ somaţie de eliberare pe cauţiune morală; to listen to him was a ~era o plăcere să-l-asculţi. II. vb. tr. 1. a privilegia. 2. (jur.) a asi gura, a garanta. 3. a aproba, a încuviinţa; to ~ smb. to do smth. a îngădui cuiva să facă ceva. privilege ca [~ ka?b] s. trăsură autorizată să staţioneze într-o staţie particulară. privileged ['privi ] adj. privilegiat, avantajat, care se bucură de un privilegiu; drept în plus, imuni tate; ~ from smth. scutit de ceva printr-un privilegiu; to be ~ to do smth. a av ea privilegiul de a face ceva. privileged communication [~ ksimjuOni'kei/sn] s. înşt iinţare făcută de client doctorului sau avocatului (care nu se divulgă, fiind secret pro fesional). privily ['privilij aaV. în secret, confidenţial; pe furiş, pe ascuns. privi ty ['priviţi] s. 1. cunoaştere (a unei chestiuni de către una sau mai multe persoane); (to) participare, implicare (în), complicitate (Ia); without the ~ of fără ştirea (cuiv a). 2. (jur.) legătură (de sânge); obligaţie reciprocă; legătură juridică, raport; ~ in dee igaţie contractuală; ~ in law obligaţie juridică. privy ['privi] I. adj. 1. particular, privat, (pentru uz.) personal. 2. singuratic, solitar. 3. (to) implicat (în), părtaş ( la); ~ to a contract participant la un contract; I was made ~ to it am fost făcut părtaş la aceasta, mi s-a încredinţat această taină etc.; I was ~ to it ştiam aceasta. II. 1. (jur.) parte interesată, contractant. 2. (jur.) complice. 3. (mv.) privată; seatl ess ~ closet turcesc. privy chair [~ t/so'] s. (mea'.) scaun de noapte. Privy Ch amber [~'ţfeimb9r] s. cabinet particular al regelui,cameră a consiliului privat. pri vy coat [~ 'kout] s. (ist.) cămaşă de zale (care se purta sub cămaşă). Privy Council [~ 'ka nsl] s. consiliu privat, consiliu de coroană (în Anglia). Privy Councillor [~ 'kauns ilor, -sala1"! s. consilier privat (al regelui). privy parts [~ 'pci:ts] s. pl. organe genitale. privy seal [~ 'si:l] s. micul sigiliu, sigiliu privat; Lord Pri vy Seal Lord păstrător al micului sigiliu. privy signet [~ signit] s.v. p r i v y s e a l . prize1 [praiz] I. s. 1. premiu, recompensă bănească; consolation ~premiu de co nsolare; the Nobel ~ premiul Nobck 2. chilipir, pleaşcă; noroc neaşteptat; the ~s of l ife succesele vieţii. 3. obiect dorit / râvnit. 4. câştig (la loterie); the first / grea t / highest ~ lozul cel mare; to draw the first ~ a câştiga lozul cel mare. 5. lucru productiv, fapt lucrativ; (fam.) there are few ~s in this profession este puţin d e câştigat în această meserie. 6. (mar.) priză, captură (ae corabie). 7. (scot.) strigăt la inderea saw uciderea vânatului. II. adj. premiat; ~noveI roman premiat. III. vb. t



 r. 1. a lua, a confisca; (mar.) a captura (o corabie). 2. a preţui, a evalua, a so coti; to ~srnth. highly a preţui mult ceva, a da o înaltă apreciere unui lucru; a face mare caz de ceva. prize2 I. s. 1. (mar.) priză, captură, trofeu, pradă de război; to ma ke a ~ of a ship a captura un vas; to become a ~ of a fi capturat; to condemn as lawful ~ a declara drept captură / priză legală; an adjudecation of ~ adjudecare a ca pturii / prizei; (iur.) naval ~ law drept maritim de priză. 2. (fam.) chilipir, pl eaşcă. II. vb. tr. a captura, a lua ca priză (un vas). prize3 I. vb. A. tr. to ~ smth. up a ridica ceva cu ajutorul unei pârghii; to ~ smth. open a forţa / a deschide cev a cu ajutorul unei pârghii sau al unui cleşte; to ~ a horse's mouth open a deschide cu forţa gura unui cal. B. intr. to ~ against smth. a exercita o apăsare asupra unui lucru. II. s. 1. pârghie; apăsare cu ajutorul unei pârghii. 2. punct de sprijin (pent ru o pârghie, pentru exercitarea unei apăsări). prize bond [~ bond] s. (ec.) obligaţiune cu câştiguri. prize book [~ buk] s. carte oferită ca premiu. prize cause [~ kn:z] s. (mar., jur.) proces de captură. prize court [~ ko;t, ~ koot] s. (jur.) tribunal de priză. prize crew [~ kru:] s. (mar.) echipaj dus pe bordul unui vas capturat. pri zed [praizdf aay. preţuit. prize-fight fpraizfait] s. (sport) pugilat, meci de box pentru un premiu în bani, luptă de pugilişti. prize-fighter [~.faitar] s. (sport) box er profesionist, pugilist.



 729 proceeding



a cerceta (un mister etc.); to ~ the evidence a cerceta atent mărturiile. B. intr. a sonda, prize-fighting [~-faitirj] s. (sport) box pentru premii în bani, box pro fesional. a scruta, a scormoni; to ~ into the past a scormoni trecutul; he has ~ ed deep into the prize flag [~ flaeg] s. (mar.) pavilion de captură. matter a exam inat îndeaproape problema, cunoaşte toate dedesubturile chestiunii / afacerii; prize -giving [~igivirj] s. distribuire a premiilor. (despre un scriitor) to ~ deeply into the human heart a pătrunde adânc în sufletul prize goods [~ gudz] s. (mar.) mărfuri de captură. omenesc, prize list [~ list] s. 1. palmares. 2. listă de premii / câştiguri . probe-pointed ['pro ubi point id] adj. (med.) prevăzut cu un vârf bont. prizeman [ 'praizmsnl.pi. prizemen [-man, -men] s. câştigător al unui premiu, premiat, prober ['p roub?1"] s. persoană care face un sondaj; (fam.) scormonitor; ~ of secrets laureat . r scormonitor de secrete. prize master ['praiz iina:st3 ] s. (mar.) ofiţer numit căpitan al unei capturi. probe scissors [~ isizazl s. (med.) foarfece pentru rană. prize medal [~ .mcdl] s. medalie (ca premiu). probing ['proubirj] I. s. 1. palpa rc (în timpul explorării). 2. (mine) lucru eu sonde de prize medallist [~ .medalist] s. persoană care obţine o medalie ca premiu. mână. 3. (mine) sfrcdcl de mină. II. adj. (d espre o întrebare etc.) pătrunzător; (despre prizemen ['praizman, -men] pi. de la p r i z c m a n. prize-money [~inuni] s. 1. premiu în bani. 2. (mar.) parte din captură, bani obţinuţi un interogatoriu) scormonitor. probity ['proubiti, 'prob-] s. probita te, onestitate, cinste. din vânzarea unei prize. problem ['probtam, -lem, -lini] s . 1. problemă, chestiune, sarcină; to pose / to set a ~ prize packet [~ 


 ică; beyond the bounds of ~ dincolo de hotarele probabilului: in proboscidian [ipr oubo'sidion] adj. v. p r o b o s c i d e a n . all ~ după toate probabilităţile; după to ate aparenţele; the ~ is that este foarte probabil proboscidiform [iproubo'sidifo: m] adj. (zool.) proboscidiform, în formă de trompă sau că există, sunt mari şanse ca; there is no ~ of his coming nu c deloc probabil că va veni; rât. (mat.) theory of ~ teoria probabilităţilor. 2.pl. (amer.) timpul probabil. probosciformed [-d] adj. v. p r o b o s c i d i f o r ni. probability curve [~ ks:v] ş. (mat.) curba probabilităţilor. p roboscis [pro'bosis, prou'b-] s, 1. (zool.) proboscidiu, trompă (de elefant, de ta pir etc.); probable ['probabl] I. adj. 1. probabil; it is ~ that este probabil că, e de crezut sau de aşteptat ca. 2. (rar) verosimil, plauzibil; ~ story poveste ve rosimilă; ~ excuse scuză (entom.) proboscidă, organ în formă de trompă. 2. (fam., ironic) n s (marc). procacity [prou'kssiti] s. (rar) impertinenţă, neruşinare, obrăznicie, plauzib ilă; a hardly ~ story poveste foarte puţin verosimilă / plauzibilă. II. s. probabil procathedral ['prouka'âiidrsl] s. biserică care ţine loc de catedrală. /verosimil; motiv pl auzibij. procedure [pra'si:d33r. prou's-, -djU3r] s. 1. procedeu, metodă, mod de a acţiona / de probable ore [~ o:r, ~ 03r] s. (mineral.) zăcăminte probabile de minereu . a proceda; I don't like his ~ nu-mi place modul cum procedează el, nu-mi plac pr ocedeele probable rectangle [~ 'rek^ngl, ~ 'rektsngl] s. (mil.) dreptunghi al îrnp răştierii. probably ['probabli] adv. probabil, verosimil, plauzibil, posibil, de pre supus, sale; the correct ~'modul corect /just de a proceda, metoda bună. conduita justă. 2. (jur., pari.) procedură (a unei întruniri a parlamentului etc.); rules / ord er of ~ regulament pesemne. interior (al unei întruniri); (jur.) norme de procedură; ~ of a court funcţionare a unei probang ['proubasrj] s. (med., vet.) sondă esofagia nă. probate I ['proubcit] s. 1. (jur.) validare, autentificare, legalizare, certif icare (a unui curţi / a unui tribunal; the established ~ formele stabilite; code o f criminal ~ cod de testament). 2. testament prevăzut cu o formulă executorie; copie legalizată a unui testament. procedură penală. procedure sign [~ sain] s. (amer.) v. p r o c e d u r e s i g n a l . II. [prou'beit] vb. tr. (jur.) a legaliza, a aut entifica, a atesta (un testament). procedure signal [~ isignal] s. semnal de ser viciu. Probate Court 1~ ko:t, ~ oot] s. (jur.) secţie a înaltei Curţi de Justiţie care s e ocupă proceed [pra'si:d, prou-] vb. intr. 1. a se îndrepta, a se duce, a o apuca, a o porni, de testamente şi succesiuni. a purcede; a se apuca, a proceda; to ~ tow ards a place a se îndrepta spre un loc, a-şi probate duty [~ idju:ti] s. (jur.) taxă d e moştenire. probation [pr^'bci/an, prou-] s. 1. probă, încercare, verificare, stagiu; (bis.) noviciat; îndrepta paşii / a se duce spre un loc; tomorrow I ~ to London mâine mă duc / plec la to be on ~ a-şi face stagiul, a fi de probă; officer on ~ ofiţer stagi ar; period of ~durată Londra: let us ~ to the dining room să trecem în sufragerie; to ~ to go to bed a se duce a stagiului, stagiu; ~ of three months trei luni de încer care, perioadă de încercare de la culcare; to ~ to do smth. a se apuca să facă ceva; I w as ~ing to close the gate when trei luni. 2. practică, dovedire, demonstraţie (de ex . în faţa tribunalului). 3. (jur.) punere mă apucam să închid poarta când; to ~ to business a se apuca de treabă; let us ~ to the în libertate sub supraveghere (a unui condamna t etc.); five years' ~ under suspended choice of a name sa procedam la alegerea unui nume; I will now ~ to another matter sentence of two years doi ani de închiso are cu suspendarea pedepsei pe termen de cinci trec acum la o altă chestiune; to ~ to blows a ajunge la lovituri; to ~ to violence a recurge la violenţă. 2. a continu a, a urma; to ~ one's way a-şi continua drumul, a-şi vedea de ani sub supravegherea poliţiei. 4. (univ.) examen (pentru obţinerea unui grad). drum, a-şi urma calea; befor e we ~any farther înainte de a merge mai departe; the letter probational [-al] adj . v. p r o b a t i o n a r y . probationary [-ari, amer. şi -cri] adj. (despre o p erioadă etc.) de probă, de încercare, ~s thus scrisoarea continuă astfel; the dinner ~ed in silence prânzul se desfăşoară în tăcere; the discussion ~ed without other incidents dis uţia a continuat fără alte incidente; de stagiu; (bis.) de noviciat. probationer [-3r] s. 1. (şi ~ member) stagiar; candidat. 2. (bis.) novice (în biserica after that the things ~ed quickly după aceea lucrurile au mers repede; the negotiations protesta ntă), sufragiant care aspiră sa devină pastor. 3. (jur.) tânăr condamnat care (now) ~ing t ratativele în curs; things are ~ing as usual lucrurile îşi urmează cursul lor; to ~ with a continua (studiile etc.); to ~ with one's speech a-şi continua cuvântarea; benefi ciază de suspendarea pedepsei sub supraveghere. please ~continuaţi vă rog. 3. (jur.) ( from) a proveni, a decurge (din), a purcede (de la), probationership [-3/ip] ş. st



 agiu de probă, ucenicie; (bis,) noviciat. a se dezvolta (din); a porni, a veni (di n); sounds ~ing from a room sunete care vin dintr-o probationist [-ist] s. v. p r o b a t i o n e r . probation officer [prs'bci/an iofis9r] s. supraveghetor al condamnaţilor puşi în libertate cameră; from what direction did the shots ~? din cc par te s-au auzit împuşcăturile?; his conduct ~s from most noble principles purtarea sa de curge din cele mai nobile sub supraveghere; inspector de criminali minori condam naţi în condiţional. principii; war and all evil ~from it războiul şi toate relele decurg din el. 4. a acţiona, probationship [pra'bci/an/ip, prou'b-] ş. (rar) ucenicie; (biş.) noviciat. probative ['proubativ, amer. şi 'prob-] adj. 1. v. p r o b a t o r y (I ). 2. (despre o mărturie a proceda; to ~ continuously a proceda cu prudenţă / cu băgare de seamă; how shall we ~? cum să procedăm? ce calc să alegem?; we shall ~ as directed ne vom conforma etc.) doveditor, care dovedeşte / demonstrează / probează. instrucţiunilor , vom proceda conform instrucţiunilor; (mv.) to ~ severely with smb. a trata proba tor [prou'beit3r] s. verificator, examinator, expert. probatory ['proubstari, am er. şi -touri] I. adj. 1. care serveşte de probă. 2. care dovedeşte sever/aspru pe cinev a, a proceda sever faţă de cineva; (jur.) to ~ against smb. a intenta proces (împotriv a) cuiva, a deschide o acţiune împotriva cuiva, a da pe cineva în judecată. / demonstrea ză / probează. II. s. pi. (bis.) casă pentru novici. proceeding [-irj] s. 1. mod de a proceda / de a acţiona; the best way of ~ calea cea probe [proub] I. s. 1. (med.) sondă {foarte fină). 2. (med.) sondaj. 3. (amer.) anchetă. 4. (amer.) curăţitor de arzător e gaz (pentru lămpile cu acetilenă). II. vb. A. tr. 1. (med.) mai bună de urmat, modul cel mai bun de a proceda. 2. procedeu, fapt, act, acţiune; fapte a sonda, a cerce ta (a rană etc.), a introduce o sondă în (o rană); to ~ a wound with şi gesturi; they all knew other's ~s toţi ştiau ce iacea fiecare; suspicious ~s procedee one's fingers a scormoni o rana cu degetele. 2. (fam.) a sonda (pe cineva), a scormoni. suspecte ; sharp ~s manevre puţin cinstite; to note ~s a nota ce se întâmplă. 3. pi. (jur.)



 proceeds 730



proces verbal [pro'sei ver'balj, pl. proces verbaux [~ ver'bou] s. (fr.) procesverbal. legal ~s proceduri judiciare; to take / to institute legal ~s against sm b. a deschide o acţiune împotriva cuiva, a intenta un proces (împotriva) cuiva, a urmări pe cale judiciară prochronism ['proukronizam) s. eroare cronologică constând în plasare a unei date într-o / în justiţie (pe cineva), a recurge Ia justiţie împotriva cuiva. 4. pl . dezbateri (ale unei perioadă anterioară celei reale. adunări), lucrări (ale unei comis ii,ele); the ~s were orderly întrunirea s-a desfăşurat procidence ['prosidsns] s. (fr. , lat.) 1. care cade. 2. (med.) prolaps; procidenţă. în linişte; the ~s will begin at se ven p.m. şedinţa / ceremonia etc. va începe la orele procident ['president] adj. 1. ca re cade. 2. (med.) procident. şapte seara. prociduous [pre'sidjuos] adj. care cade , căzător. proceeds ['prouskdz] s. pl. venit, sume încasate (în numerar), bani încasaţi (di tr-o proclaim [prs'kleim, prou'k-] vb. tr. 1. a proclama, a vesti / a declara (în mod public, vânzare etc.); beneficii (ale unei opere de. caritate); ~ of the sale of goods sumă încasată oficial), a face cunoscut; to ~ smb. king a proclama pe cineva rege; to ~ smb. chief prin vânzarea unor mărfuri; gross ~ totalul încasărilor, venit glo bal, venit brut. a proclama pe cineva şef, a face să fie recunoscut ca şef; to have sm th. ~ed through proceieusmatic [rprosiljms'maetik] I. adj. (metr.) proeeleusmati c. II. s. (metr.) picior the town a anunţa / a striga ceva prin oraş; to ~ the bans a face strigările pentru o căsătorie; preceleusmatic. to ~ war a declara război; (fam.) his manners ~ed him a military man deprinderile procephalic [.prousi'fadik] adj. (anat.) procefalic. sale trădau în el militarul; his face ~d his guilt faţa sa îi arăta / îi trăda vinovăţia. 2. (ist. process I. s. ['prouses, rar 'pros-] 1. curs, progres, înain tare, mers înainte; trecere, Irlandei) a scoate în afara legii (printr-o proclamaţie), a interzice; to ~ a meeting a interzice scurgere (a timpului), mers (al evenime ntelor); in ~of time cu trecerea timpului, cu timpul; o întrunire. 3. a declara în s tare excepţională; to ~ a district a pune o regiune sub un changes are in ~ sunt în cu rs schimbări; in the ~ of doing smth. făcând ceva; during regim special de poliţie. the ~ of dismounting în cursul demontării, în timp ce se demontează; building in ~of proclai mant [-nnt] s. v. p r o c 1 a i m e r. construction clădire în curs de construcţie; to be in ~ of remove a fi în curs de înaintare; proclaimer [-3r] s. strigător public, ve stitor, pristav, crainic. în ~ of development în curs de desfăşurare; in ~ of disappeari ng pe cale de dispariţie. proclamation [.prokls'raeijan] s. 1. proclamare, anunţare publică, încunoştinţare, vestire; 2. procese, dezvoltare; when ice turns into water the ~ is gradual când gheaţa se strigare publică; publicare (a strigărilor); to make / to is sue a ~ a da o proclamaţie; transformă în apă fenomenul este progresiv; the evolutionary ~ procesul evoluţiei; ~es to make a ~ of smth. a divulga ceva; to make smth. know n by public ~ a anunţa ceva of the mind operaţiile spiritului; mental ~proces mental ; (tehn.) ~es of recovery operaţii prin .strigare publică. 2. proclamaţie, declaraţie of icială. 3. (ist. Irlandei, despre persoane) de recuperare; the ~es of thought mers ul gândirii; the painful ~ of cutting the teeth a scoate în afara legii, a alunga, a izgoni; a interzice (o adunare). procesul dureros al ieşirii dinţilor; (fam.) it's a slow ~ e treabă de lungă durată, asta ia procline [pra'klain] vb. intr. a se înclina, a se apleca înainte. timp. 3. (jur.) citaţie, somaţie; proces; dare în judecată; to take o ut a ~ against smb. a proclitic [prou'klitikj (gram.) I. aay. proclitic. II. s. cuvânt proclitic. da pe cineva în judecată, a intenta un proces cuiva; to serve a ~ on smb. a cita pe cineva proclive [pre'klaiv] I. adj. (înv.) (to) înclinat, aplecat, d ispus, predispus (Ia). II. vb. (în faţa judecăţii). 4. (tehn.) proces tehnologic; metodă, procedeu (fotografie ele); reacţie A. tr. a face să fie înclinat / dispus. B. intr. a fi înclinat / aplecat / dispus / predispus. (chimică); operaţie, prelucrare; (mat.) me todă de rezolvare (a unei probleme); proclivity [pra'kliviti, prou'k-, pru'k-] s. 1. (to) înclinaţie, înclinare, dispoziţie, aplecare operating~procedeu de lucru, mod de funcţionare; (chim.) wet~procedcu umed; (fot.) (spre); instinct. 2. (to) uşurinţă (la), aptitudine (spre), capacitate (de a), aptitudine naturală negative ~procedeu negat iv. 5. (poligr.) procedeu fotomecanic, similigravură. 6. înălţime, (spre). ridicătură sau p elungire (a unui munte etc.). 7. (anal.) excrescenţă, prelungire, apofiză proclivous [ prou'klaivosl adj. înclinat, aplecat înainte, care stă oblic. (a unui os); ciliary ~es



 cili. 8. (bot.) proeminenţă, vlăstar, mlădiţă. 9. (fot.) developare. proclivousness [-nis] s. aplecare, poziţie oblică / înclinată / aplecată. II. vb. A. tr. 1. (jur.) a) a intenta un proces (cuiva), a deschide o acţiune (împotriva cuiva); procoelian [prou'sidisn] I. adj. 1. (zool.) proiectat înainte. 2. (zool., despre crocodili) b) a cita (în faţa justiţiei). 2. a supune unui proces (tehnic oarecare), a prepara, a fabrica CU cap ul proiectat înainte. 3. (anal.) care prezintă procalis. II. s. (zool.) animal cu ca pul printr-un tratament sau un proces special. 3. (amer.) a da formă (cu dat.), a fasona. 4. (fot.) proiectat înainte, crocodil. a developa. B. intr. (fam.) v. p r o c e s s i o n (II, A). proconsul [prou'konsal,'-'--] s. (ist. Romei) proconsul ; guvernator (al unei provincii). process annealing [~ 9ini;lin] s. (tehn.) cris talizare, recoacere a pieselor prelucrate Ia proconsular(y) [prou'konsjub(ri), ' prou'k-, -sjsl-] adj. (ist. Romei) proconsular, care rece, recoacere incompletă. p riveşte pe un proconsul; administrat de un proconsul. process-block [~bbk, -sis-] s. (poligr.) 1. clişeu fotomecanic (în semitonuri); proconsulate [prou'konsjuleit] s . (ist. Romei) provincie guvernată de un proconsul; fototipogravură. 2. clişeu în simili gravură. proconsulat. process chart [~ t/u:t] s. (tehn.) fişă tehnologică, fişă a procesulu tehnologic. proconsulship [prou'fcmsal/ip, 'prou'k-] (ist. Romei) proconsulat. process cheese [~ t/i:z] s. brânză topită. procrastinate [prou'kreestineit, prs'k-J vb . A. tr. a amâna, a tărăgăna, a lăsa de pe o process department [~ diipa:traant] s. v. p r o c e s s i n g d e p a r t m e n t . zi pe alta, a temporiza, a lăsa de azi pe mâi ne. B. intr. a zăbovi, a întârzia, a se tărăgăna. processed glass ['prousest 'gla:s[ s. (te n.) geam prelucrat. procrastination [prouikraesti'nei/sn, prsik-1 s. amânare, tărăgănare , temporizare, process engraver ['prouses inigreivy] s. (tehn.) fotogravor, heli ogravor. întârziere, zăbavă; ~is the thief of time nu lăsa pe mâine ce poţi face astăzi. pr engraving [~ inigreivirj] s. (tehn.) 1. fototipogravură. 2. similigravură. procrast inative [prou'kraistineitiv, pro'k-, pru'k-] adj. 1. care amână / tărăgănează, process indu tries [~ lindsstriz] s. (tehn.) industrie prelucrătoare. zăbovitor, încet. 2. (despre tactică) de tărăgănare. processing ['prousesirj, 'prousisin] s. (tehn.) prelucrare (în spe cial chimică sau termică). procrastinator [prou'kra;stmcitor] s. persoană care amână / tără ză / temporizează, processing department [~ diipa:tinont] s. (tehn.) birou al proces elor tehnologice, persoană care zăboveşte. serviciul tehnologului şef. procrastinatory [ prou'krastineitori] adj. care amână / întârzie / tărăgănează. processing tax [~ tasks] s. ( ) impozit asupra transformării unui articol în produs procrastine [prou'kraestin] vb . tr. v. p r o c r a s t i n a t e (A). industrial. , procreate ['proukricit] vb . tr. (şi fig.) a procrea, a zămisli, a da naştere la (sau cu dat.). procession [pra's e/an] I. s. cortegiu, procesiune, convoi, defilare; (bis. etc.) procesi procreati on f.proukri'ei/on] s. (şi fig.) procreare, zămislire, naştere. une, alai (bisericesc etc.); funeral ~cortegiu funebru; to go/ to walk in ~a merge într-o proercative fp roukrieitiv] adj. care procreează / zămisleşte / dă naştere. procesiune /într-un cortegiu; defila; (fam.) ~ of motor-cars cortegiu de maşini, şir de procreativeness [-nis] s. putere generatoare, fecunditate, rodnicie, putere de procreare. automobile. II. vb. A. intr. a merge într-un cortegiu / într-o procesiune, a defila. B. tr. procrea tor ['proukrietei] s. procreator, părinte, tată. 1. a parcurge (străzile) într-o procesi une / în cortegiu. 2. (amer.) a hotărnici. procreatrix ['proukrieitriks) s. născătoare, mamă. ; processional [-al] I. adj. care se referă la un cortegiu / la o procesiune. II. s. (bis. catol.) Procrustean [prou'krAStian] adj. al lui Procust; the ~bed p atul lui Procust; to stretch 1. carte rituală pentru procesiuni. 2. imn bisericesc cântat la procesiuni. on a ~ bed v. p r o c r u s t c a n i s e . processionalist l-alist] s. participant la un cortegiu / la o procesiune. procrusteanise [-aiz] vb. tr. a întinde sau a scurta cu forţa, a da o formă prin violenţă processionally [-aii] adv. în cortegiu, în procesiune. processionary [-ori] I. adj. 1. (bis.) procesional , de procesiune, în procesiune. 2. (entom.) (unui lucru). procryptic [prou'kriptik ] adj. mimetic. ~ Caterpillar omidă primejdioasă care năpădeşte în valuri. H.s.v. p r o c e s s i o n e r proctectomy [prok'tektomi] s. (med.) proctectomie, amputare a rect ului. (3). proctitis [prak'taitis] s. (med.) proctită. processioner ]-3 r | s. 1. participant la un cortegiu / la o procesiune. 2. fv. proctology [prok'tol3d3i] s . (med.) proctologic. p r o c e s s i o n a l (II). 3. (amer.) hotarnic (v. p r o c e s s i o n II, B, 2). proctor |'prokt3r] s. 1. procurist, girant, împuternici t, mandatar,reprezentant. 2. (/ur.) procession flower [pra'scjan .flaua'J s.v. c r o s s f l o w e r . avocat (în faţa unui tribunal special sau bisericesc); King's



 ~ procurator al regelui (în processionist [pro'se/anist] s. v. p r o c c s s i o n a 1 i s t. faţa anumitor curţi). 3. deputat / reprezentant al clerului (la un conc iliu, sobor). 4. (la processionize [pra'scfonaiz] vb. intr. v. p r o c e s s i o n (II, A). procession week [pro'se/on wi:k] s. (bis. catol.) săptămâna procesiunilor (înainte de universităţile Oxford şi Cambridge) membru executiv al comitetului de discip lină, supraveghetor al disciplinei (funcţionar care are sarcina să menţină ordinea, să Înăl supravegheze purtarea studenţilor şi să aplice pedepse disciplinare). 5. (înv.) persoană p rocessive [pra'sesiv, ^rou-J adj. progresiv. processor [pra'sesor] s. 1. (infor. ) procesor. 2. persoană care prelucrează ceva (produse care strânge pomenile. proctora ge [rprokt9rid3] s. administrare, supraveghere, controlare, inspectare. agricole ; filme; substanţe dumice ele). 3. (fot.) instalaţie de developat. proctorial [prok' to:rial, amer. -'tour-] adj. 1. (la universităţile Oxford şi Cambridge) process plate ['prouses pleit, -sis p-] s. v. p r o c e s s - b l o c k . care se referă la proc tori (la membrii executivi ai consiliului de disciplină care process-server [~


 731 pro-educational



proctorship ['prakta/ip] s. 1. titlu sau funcţia de procurist, 2. (la universităţile O xford şi Cambridge) titlul sau funcţia de proctor / de membru al consiliului de disc iplină. proctoscope ['praktaskoup] s. (med.) rcctoscop, colonoscop. procumbent [pr ou'kAinbant] adj. 1. (despre persoane) întins, culcat, cu faţa la pământ. 2. (bot.) târâtor ~ stern rădăcină târâtoare. procurable [pra'kjuarabl, -'kjaar-, -'kjo:r-] adj. care poate fi procurat / găsit / obţinut / dobândit / achiziţionat; accesibil, de vânzare. procuracy ['prakjuarasi] s. 1. funcţia unui procurist; avocatură. 2. (înv.) împuternicire, procură. procuration ['prakjus'rci/an] s. 1. administraţie / conducere a treburilor prin p rocură. 2. (jur.) procură; letter of ~ procură; ~ signature semnătură prin procură; to act y / per ~ a acţiona prin procură; to have / to hold a ~ a avea o procura. 3. (bis.) obligaţie de a face inspecţii (a unui episcop). 4. obţinere, procurare, achiziţionare (a unui lucru pentru cineva). 5. samsarlâc, negociere (a unui împuternicit), comision plătit (unui agent) pentru obţinerea unui împrumut. procurator [,prokjUPreitar] s. 1. (ist. Romei) procurator, guvernator de provincie. 2. (jur.) procurist, împuternici t, mandatar, avocat. procuratorship ['prokjuarcitajtp] $■ (ist. Romei) funcţia de pr ocurator. proctiratory ['prakjuarateri, amer. -tou-, pra'kju:ratouri] s. (jur.) procură; letters of ~ procură. procure [pra'kjuar, -'kpa r ] vb. A. tr. 1. a procura , a achiziţiona, a obţine, a dobândi; to ~ smth. for smb. a procura ceva pentru cineva ; to ~ smth. (for oneself) a-şi procura ceva; he endeavoured to ~ employment a căuta t să obţină o slujbă; this book is very difficult to ~ această carte e foarte greu de proc urat. 2. a pricinui, a cauza, a determina (un rezultat etc.); to ~ smb.'s death a pricinui moartea cuiva. 3. a ademeni (o femeie, o fată) în vederea prostituţiei. B. in/r. a umbla cu codoşlâc, a face oficiul de codoş. procurement [pra'kjuamant] s. 1. ( of) procurare, achiziţionare, obţinere, dobândire (de). 2. (amer.) aprovizionare (a un ui serviciu); serviciu de aprovizionare. 3. stăruinţă, silinţă. 4. mijlocire, executare, în eplinire, realizare. 5. codoşlâc, proxenetism. procurement agency [~ -eid3ansi] s. ( corn.) organizaţie de aprovizionare. procurer [pra'kjuarar, -'kjaar] s. 1. furnizo r; achizitor, persoană care procură / achiziţionează. 2. mijlocitor, codoş, proxenet. proc uress [pra'kjuaris, -kjaa-] s. mijlocitoare, codoaşă, proxenetă. procuring [pra'kjuar in] s.v. p r o c u r e m e n t . procuring agency [pra'kjuarin icid33nsi| s. (co m.) v. p r o c u r e m e n t a g e n c y . prod [prod] I. s. 1. ghimpe, spin. 2. instrument ascuţit, unealtă ascuţită, ac, bold, sulă. 3. strămurare. 4. lovitură (da/ă cu degetului, cu un obiect ascuţit etc.); împunsătură; a ~ with a bayonet o împunsătură eu bai ta, o lovitură de baionetă; I gave the ants' nest a ~ with my stick mi-am înfipt vârful bastonului în muşuroiul de furnici; (fam.) give him a ~ înţcapă-1 / împungc-1 niţel. 5. (ji îndemn, imbold. II. vb. tr. 1. a lovi, a înţepa, a împunge, a străpunge; to ~ smb. in the ribs with one's finger a vârî cuiva degetul în coaste, a împunge pe cineva cu degetul în coaste. 2. a îmboldi, a stimula, a împinge (pe cineva să facă ceva); to ~smb. on a presa pe cineva, a pune cuiva sula-n coaste; he is well intentioned but needs to be ~ ded e plin de intenţii bune, dar trebuie stimulat. prodder ['prada1"] s.v. p r o d (1,2). prodigai ['prodigai] I. adj. 1. cheltuitor, risipitor; excesiv de darnic ; (fa/n.) the Prodigal Son Fiul risipitor; to be ~ of smth. a fi darnic / genero s cu ceva; ~ of favours darnic cu favorurile. 2. îmbelşugat, abundent, exuberant. 3. risipitor, mână spartă, fiu rătăcitor. prodigality [ipradi'gasliti] s. 1. prodigalitate, risipă mare, cheltuială fără nici o socoteală. 2. generozitate, dărnicie excesivă. 3. belşu undenţă marc. prodigalize ['pradigalaiz] vb. tr. a risipi, a toca, a mânca (bani, aver e), a cheltui nebuneşte; a împărţi cu dărnicie / generozitate, a da din belşug. prodigally 'pradigali] adv. cu risipă; to give ~ a da cu amândouă mâinile. prodigate ['pradigeit] v b. tr. a risipi. prodigious [pra'did3as] adj. 1. (înv.) de rău augur, rău prevestitor. 2. prodigios, uimitor, minunat, extraordinar; it is smth. ~ e un prodigiu. 3. p este măsură de mare, colosal, imens, enorm, uriaş, grozav, straşnic, teribil. 4. monstru os. prodigiously [-li] adv. 1. prodigios, uimitor. 2. (fam.) enorm, imens, groza v, teribil; (fun.) ~ pleased grozav de încântat. prodigiousness [-nisl s. prodigiu, minunăţie; enormitate. prodigy ['prodidji] s. 1. semn rău, rău augur, prevestire rea. 2. monstru, stârpitură. 3. (fig.) prodigiu, minune, miracol, minunăţie; an infant/ a youth ful ~ un copil minune; a ~ of learning o minune a ştiinţei. prodromal ['pradramal, -



 roum-] adj. 1. (med.) prodromatic. 2. (despre un semn etc.) prevestitor; (despre o remarcă etc.) preliminar. prodromatic [ipradra'mzetik] adj. v, p r o d r o m a l , prodrome ['proudroum] s. 1. (înv.) precursor, antemergător. 2. (med.) prodrom, s imptom, semn prevestitor al unei boli. produce I. [pra'dju:s] vb. tr. 1. a preze nta, a arăta (biletul, paşaportul etc.); to ~accounts for inspection a prezenta / a arăta scriptele pentru verificare; to ~ documents a prezenta / a aduce documente; to ~ proofs a prezenta / a aduce dovezi / probe; to ~ reasons a aduce argumente; a veni cu motive; to ~a witness a aduce / a face să compară un martor; (teatru) to ~ a play a pune în scenă / a reprezenta o piesă; badly ~d play piesă prost montată; to ~ a n actor a lansa un actor. 2. a procura, a cauza (un efect etc.); a determina; to ~ a sensation a face senzaţie; to ~ a rise in prices a produce o creştere a preţurilo r. 3. a produce, a crea, a da; to ~ a vacuum a face vid; (electr.) to ~ a spark a face să sară o scânteie; current ~d by a battery curent produs de o baterie; country that has ~d great men ţară care a dat oameni mari. 4. (tehn.) a fabrica, a produce; to ~ goods by machinery a produce mărfuri cu maşinile / în serie; to ~ a book a scrie sau a edita o carte; (teatru) to ~ a play a monta / a pune în scenă / a reprezenta o piesă. 5. a aduce



un profit; trees that ~a large quantity of fruit pomi care dau o mare cantitate de fructe. II. ['pradjms] s. 1. produs; produse, produse agricole; (amer. si) za rzavaturi şi fructe; verdeţuri; agricultural / farm ~ produse agricole; colonial ~ măr furi coloniale; home ~marfă autohtonă / indigenă, mărfuri autohtone; garden ~, market-ga rden ~zarzavaturi, legume; natural ~ produse ale solului; net ~ venit / benefici u net; raw ~ materii prime, produse brute. 2. produs, rod, rezultat; the ~of ten years' work rodul a zece ani de muncă, rodul unei munci de zece ani. 3. (mar.) ma terial reformat; to bring scrapped stores to ~ a lichida / a pune în vânzare materia l reformat. produce broker ['pradjurs ibrouka1"] s. (com.) samsar / misit / nego ciator pentru desfacerea produselor. produce exchange [~ iksit/eine/3] s. bursă de mărfuri, produce market [~ imu:kitj s. piaţă de produse; comerţ cu produse. produce mer chant [~ ima;tfpnt] s. comerciant / negustor de produse. producer [pra'dju:sar, pru'd-] s. 1. producător; furnizor; executant. 2. (teatru) regizor; (ci/i.) producăt or de filme. 3. (amer.) director de teatru; director de producţie. 4. (tehn.) gazo gen, gazogenerator. 5. (tehn.) maşină unealtă, maşină de lucru. 6. district, raion. produc er base [~ bcis] s. (electr.) postament de generator. producer furnace [~ ifa:ni s] s. (tehn.) gazogen, generator de gaze. producer gas [~ gss] s. (tehn.) gaz de generator. producer plant [~ plo:nt] s.v. p r o d u c e r f u r n a c e . produ cers' goods [pra'djusaz gudz] s. mijloace de producţie. producibility [praidju:sa' biliti] s.v. p r o d u c i b l e n e s s . producible [pra'dju'sabl, pru'd-, -si bl-] adj. 1. care poate fi prezentat / expus / scos la iveală. 2. care poate fi pr odus / fabricat / confecţionat. 3. (geom., despre o linie) care poate fi prelungită. producibleness [-nis] s. productibilitate. producing [pra'dju:sin] I. adj. prod ucător, productiv. II. s. v. p r o d u c t i o n (1). product ['pradakt, -dAkt] s. 1. produs, articol, fabricat; ~s of a country produsele unei ţări; (ec.) finished ~ produse finite; (ec.) gross national ~ produs global al ţării, produs social / glob al; net national ~ produs net al ţării, venit naţional; intermediable ~produs intermed iar, semifabricat; raw ~produs brut, marfa bnită; residual / by-~produs secundar; literary ~ producţie literară; the ~s of smb.'s labour produsul muncii cuiva. 2. ope ră; creaţie, fruct, rod. 3. (rar) efect, rezultat, urmare..4. (mat.) produs; ~of x i nto y produsul lui x prin y; twice the ~ of x de două ori produsul lui x. 5. (chim .) produs. product engineering [~ iend3iniarin] s. (ec.) tehnologie a fabricării u nui produs. productibility [praTdAkta'biliti] s. (rar) productibilitate. product ible [pra'dAktibl] adj. (rar) care poate fi produs / fabricat / confecţionat; care poate fi arătat / expus. productile [pra'dAktil] adj. care lungeşte / tărăgănează. product on [pra'dAk/an, pru'd-] s. 1. producere, fabricare, producţie (de mărfuri etc.); pro ces de producţie, prelucrare, extragere; belt system of ~ producţie în bandă rulantă; cost of ~costul producţiei; lot ~producţie în scrie; piece/serial~producţie individuală; mass ~ producţie în masă; process of ~ proces de producţie; relations of ~ relaţii de producţie; surplus ~ supraproducţie; weekly ~ producţie săptămânală. 2. generare, producere (a unui zg mot, a unei senzaţii, a unui efect). 3. formare. 4. (tehn.) presiune, debit (al un ei sonde etc.). 5. prezentare, arătare (a unor documente etc.). 6. producţie (litera



 ră, cinematografică etc.). 7. (teatru) punere în scenă, reprezentare (a unei piese de te atru). production base / basis [~ beis sau beisis] s. bază de producţie. production machine tool [~ ma'/i:n tu:l] s. (tehn.) maşină unealtă pentru producţia de masă, maşină un tă cu mare productivitate. production piece [~ pi:s] s. (tehn.) probă industrială (spr e deosebire de cea experi mentală), model industrial. production plan [~ plsen] s. plan de producţie. production programme [~ -prougrasm] s. program de producţie. prod uction schedule {~ i/cdju:l] s. plan de producţie. production time [~ taim] s. tim p pentru efectuarea unei operaţii. productive [pra'dAktiv, pru'd-] adj. 1. (of) ca re produce / generează / cauzează (ceva), producător (de); it may be ~ of much good po ate să aducă mult bine. 2. productiv; (despre sol) fertil, fecund, rodnic, roditor, mănos; ~ power of the soil fertilitatea / rodnicia / capacitatea de producţie a solu lui. 3. rentabil, bănos. 4. (jig.) creator, productiv; rodnic, fecund; ~ period of an author anii productivi ai unui autor; ~ artist artist fecund. productive cap acity [~ ka-p^siti] s. capacitate de producţie; productivitate, randament. product ive capital [~ 'krepitl] s. (ec.) capital productiv. productive cooperative soci ety [~ kou'aparativ sa'saiati] s. (ec.) societate cooperatistă de producţie. product ive development [~ di'velapmantj s. (mine) pregătire productivă a unui zăcământ. productiv e forces [~ 'fa:siz] s. pi. forţe de producţie. productive forest [~ Ţarist] s. (si/v. ) pădure productivă. productive mine [~ 'main] s. (mine) mină bogată. productiveness [pr a'dAktivnis] s.v. p r o d u c t i v i t y . productive pool [pra'dAktiv rpu:l] s . (mine) zăcământ industrial. productive rate [~ 'rcit] s. productivitate, randament. productive relations [~ ri'lei/pnz] s. pl. relaţii de producţie. productive series [ ~ 'siari:z] s. (mine) serie productivă. productivity [.pradAk'tiviti, iproud-, -da k-] s. productivitate; rentabilitate; ~ of labour productivitate a muncii; land in full ~pământ în plină productivitate; ~ of an entreprisc rentabilitatea unei întreprind eri. productress [pra'dAktris] s. producătoare. pro-educational ['prou'edju(:)kei/ anpl] adj. care este în favoarea educaţiei.



 proem 732



proem ['prouem] I. s. 1. prefaţă, introducere, enunţ, notă introductivă, cuvânt înainte. pr er ]'profar] I. vb. tr. 1. a propune, a oferi / a face o ofertă de; to ~ one's han d 2. început, preludiu. II. vb. tr. a prefaţa. a întinde mâna; to ~ one's arm to a lady a oferi braţul unei doamne. 2. (înv.) a încerca, proeminal [pronominal] adj. introduct iv, în formă de prefaţă. a întreprinde. 3. (inv.) a întinde, a ţine înainte. II. s. propune fertă; to make a ~ to prof [praf] s. (fam.) prese, de la p r o f e s s o r. a se o feri să; ~s of friendship propuneri de prietenie; ~ of peace propuneri de pace. pr ofanate ['profoneit] vb. tr. (înv.) v. p r o f a n e . profferer ]'profarar] s. of ertant, persoană care face o propunere / o ofertă, persoană profanation [iprofa'neijan ] s. 1. profanare, pângărire, spurcare, sacrilegiu. 2. des care oferă; the best ~ cel c are oferă mai mult. considerare, discreditare, înjosire. proficience [pra'fi/ans] s. v. p.r o f i c i e n c y. profanatory [prou'fasnatari, amer. şi -tou-] adj. (rar) profanator, pângăritor, care proficiency [pra'fi/pnsi] s. 1. (fnv.) progres. 2. (in) îndemânare, dibăcie, pricepere, profanează / pângăreşte. abilitate, uşurinţă, experienţă,c rţă, competenţă (în); ~of the piano stăpânire profane [pra'fein] I. adj. 1. lumesc, laic, m an. 2. (despre persoane) profan, neiniţiat. a pianului; to reach / to attain a sta ge of ~ a ajunge la competenţă. 3. (despre un rit etc.) păgân, ateu, nelegiuit, scelerat . 4. (despre un act) profan; (despre proficiency pay [~ pci] s. (mil.) primă de sp ecialitate. limbaj) lipsit de respect, blasfeinator; (despre persoane) grosolan; care înjură ca un birjar; proficient [pra'fijsnt] I. adj. abil, dibaci, îndemânatic, ca pabil; deprins, exersat, versat, ~word înjurătură, ocară; don't be ~! fără înjurături! II. . ir. 1. a profana, a pângări, cunoscător; competent; to be ~ in Latin a fi tare la la tină, a poseda bine latina; ~ in a spurca (nn lucru sfânt ele.) 2. a necinsti, a înjos i, a degrada. B. intr. a blestema, a huli, book-keeping versat în contabilitate. I I. s. persoană capabilă, maestru, as, cunoscător, a defăima. expert; ~ in mathematics ma tematician de forţă. profaneness [-nis] s. v. p r o f a n i t y. proficiently [-li] adv. competent, cu competenţă. profaner [pra'feinar] s. 1. (of) pângăritor (de); violato r (de), persoană care profanează profile ['proufail, -fi:l] I. s. 1. profil (ai cuiv a, al unei feţe); siluetă; drawn in ~ schiţat / pângăreşte / necinsteşte / violează (ceva). elegiuit, scelerat, hulitor, defăimător, în profil. 2. (lehn.) profil, secţiune perpendi culară; to project in ~ a proiecta în profil. calomniator. 3. (telm.) contur, profil , configuraţie, gabarit. 4. (av.) profil, configuraţie a aripilor unui profanity [pr a'fsniti] s. 1. caracter profan (al nnei scrieri etc.), caracter nelegiuit (al a vion. 5. (constr.) subgrindă. 6. notiţă/ schiţă biografică. 7. (fîg.) profil; date caracter ice. unei acţiuni etc.). 2. blasfemie; to utter profanities a rosti blasfemii / înju rături. profile board [~ ba:d, -baadj s. (telm.) şablon. pro-fascist ['pron'fasfist] adj. profascist. profile cutter [~ .k,\tar] s. (telm.) freză de formă / profilată. pr ofert ['proufet] s. (jur.) prezentare, arătare (a unui document). profile drag [~ draeg] s. (telm.) rezistenţă profilată. profess [pro'fes] vb. A. tr. 1. a mărturisi în pub lic, a recunoaşte pe faţă; a face profesiune profile form [~ fa:m] s. şablon, model. de credinţă; a declara; I ~ that this is unknown to me declar că acest lucru îmi este profi le grinding machine [~ igraindirj ma'Jun] s. (telm.) maşină de copiat după şablon; necun oscut. 2. a profesa (o credinţă). 3. a pretinde; to ~ a great esteem for smb. a pret inde maşină de rectificat după şablon. că nutreşte respect pentru cineva; I do not ~ to be scholar nu pretind că sunt un savant; profile iron [~ iaion] s. (metal.) oţel profi lat / comercial. he ~es to be interested in music pretinde că îl interesează muzica; s he ~es to be thirty profile measuring instrument [~ ,me3arin 'instrumant] s. (te lm.) instrument de măsurat pretinde / zice că arc 30 de ani. 4. a exercita, a se îndel etnici cu, a practica (o meserie, profile. .medicina etc.). 5. a învăţa pe cineva, a p reda (istoria, medicina etc.); B. refl. 1. a se declara; profile paper [~ •peipor] s. (telm.) hârtie cu pătrăţele / milimetrică. to ~ oneself satisfied a se declara mulţumit / satisfăcut; to ~ oneself (to be) a socialist profile piece [~ pi:s] s. (telm.) c ulisă cu contururi neregulate / cu profil neregulat. a se declara socialist. 2. a se preface, a face pe, a se pretinde. profiler ['proufi:lar, -fail-] s. (telm.) maşină de frezat prin copiere, maşină de copiat professed [-t] adj. 1. declarat, făţiş, măr it; a ~ women hater a) un duşman declarat prin frezare. al femeilor, un misogin de



 clarat; b) călugăr care a făcut jurământul de călugărie. 2. pretins, profile section ['prou l iSekJsn] s. secţiune profilată. aşa-zis; a ~ doctor of science un pretins doctor în ştii nţe. 3. de profesie, de meserie; profile shaft [~ Jd:ft] s. (telm.) arbore profila t. ~ cook bucătar de meserie; ~ gambler jucător de profesie; to be a ~ spy a face me seria profile sheet iron [~ 'fi:t iaian] s. (telm.) tablă profilată. de spion. profi le turning ['proufail .ta:nin] s. (telm.) strunjire de formă, strunjirc profilată. p rofessedly [pra'fesidli] adv. deschis, făţiş, pe faţă, după propria mărturisire; ~for this file turning lathe [~ 'leio] s. (telm.) strung de copiat. purpose făţiş pentru acest s cop; he is ~ an ignorant on that subject mărturiseşte că profiling ['proufulirj, -fai[ s. (telm) confecţionare a pieselor (ae pro/îl complex) cu este ignorant în această che stiune; he is ~ a materialist este pe faţă materialist. ajutorul şablonului de copiat, copiere de maşină; profilare (a suprafeţelor). profession [pra'fe/an] s. 1. profesie, meserie, îndeletnicire, ocupaţie, carieră; the learned profiling machine [~ mai/im] s . (telm.) strung de copiat. ~s teologia, dreptul şi medicina; to take up the ~ of arms a îmbrăţişa cariera armelor / profiling tool [~ tu:l] s. (telm.) cuţit de formă, cuţit ofilat. militară; the ~ of medicine profesia de doctor; by ~ he is a lawyer profes ează avocatura, profilist ['proufailist] s. persoană care pictează / sau fotografiază un profil; desenator este avocat de profesie; he is a person without any particula r - t o persoană fără ocupaţie / profesie. 2. the ~ persoanele dintr-o profesie, membrii unei profesiuni; (teatru de profiluri; tăietor de siluete. profilograph [prou'fil ogra:f, -fail-, amer. si igraf-] s. (telm.) profilograf. si.) actorii, teatrul; to belong to the ~ a face teatru; to enter to the ~ a urca pe scenă, profilonieter [iproufi'lamitar] s. (telm.) profilometru. a se apuca de teatru. 3. declaraţie (d espre sentimentele sale etc.); to make ~ of one's profit ['profit] I. s. 1. folo s, câştig, avantaj; to turn smth. to ~ a trage / a avea un folos / friendship for sm b. a-şi declara prietenia faţă de cineva; to attach little faith to smb.'s ~s of estee m a nu da prea mare crezare declaraţiilor de respect ale cuiva; ~ of faith a profi ta / a beneficia / a se alege cu ceva de pe urma unui lucru; I have taken course to my ~ / with ~ am urmărit cursul cu folos; what ~ will that be to you? ce folos ai tu? profesiune de credinţă; (bis.) to make one's ~ a face făgăduinţa de călugărire. pro sional [pra'fe/anal] I. adj. profesional; de profesie / meserie, de specialitate , ce câştigi tu din asta? 2. (ec.) profit, beneficiu; allotment of ~ repartizare a p rofitului; profesionist, expert; ~ practices uzanţele meseriei / profesiunii; cond uct that is not ~ clear ~(s) beneficiu / profit net; estimated ~ profit calculat ; excess ~ supraprofit; gross comportare contrară uzanţelor / profesiunii (ae medic, de avocat etc.); to take ~ advice ~s beneficiu / profit brut; imaginary ~ profi t imaginar; net ~ beneficiu /profit net; share on a matter a consulta un om de m eserie / specialitate într-o chestiune, a consulta un of ~ parte de beneficiu / pr ofit; to admit of a ~ a fi rentabil / lucrativ / avantajos; to allot medic sau u n avocat; ~ player instrumentist de profesie; ~ beauty frumuseţe de profesie; the ~ a împărţi beneficiul / profitul; to derive a ~ a realiza / a obţine un profit; to brin g ~ engineer inginer cu diplomă; ~ man om care profesează teologia, dreptul san medi cina. in /to yield / to show a ~ a aduce un beneficiu / un profit; to produce a ~ a aduce un II. s. expert, specialist, om de meserie, profesionist; ~s oamenii de meserie; to turn ~ profit; to make a ~ on / out of a transaction a realiza un beneficiu / un profit de pe urma unei afaceri / tranzacţii; to make large ~s a obţi ne profituri mari; to sell at a ~ a deveni profesionist. professional duties [~ 'djmtizj s. pl. obligaţii profesionale, obligaţii care formează a vinde cu profit; ~s on a transaction profituri realizate într-o afacere; a small ~ un beneficiu mic; t o make illicit ~s a obţine profituri ilicite / necinstite. II. vb. A. tr. a aduce apartenenţa la o profesie, îndatoririle şi drepturile legate de o profesie / profesion ale. professionalism [pra'fejsnalizam] s. 1. calitate / însuşire / natură profesională, caracter folos / profit (cuiva), a fi avantajos / rentabil (pentru cineva); a se rvi (cuiva); what will profesional, activitate profesională. 2. (spori) profesion( al)ism; folosirea profesioniştilor it ~ you to go there? la ce-ţi va folosi dacă vei m erge acolo? B. intr. (by) a profita, a trage un profit / un folos (de pe urma); to ~ by smb.'s advice a folosi de pe urma sfatului în sport. cuiva; it ~s little t o advise him e inutil să-i dai sfaturi; to ~ largely by dealings in a realiza prof cssionality [pra'fc/ameliti] s. (of) caracter profesional (al). professionalize [pra'fa/analaiz] vb. A. ir. a transforma (o ocupaţie) în profesie, a face profituri



 mari speculând asupra (cn gen.) / eu; to ~ by / on a transaction a realiza un o me serie / o profesie din, a lăsa (un sport) pe seama profesioniştilor. B. intr. a se a puca profit de pe urma unei tranzacţii; to ~ by the occasion a profita de ocazie, a folosi prilejul; you don't ~ by it nu ai nimic de câştigat din asta. de o profesie / de o meserie, a începe să profeseze; a deveni profesionist. profitable ['profitab il adj. 1. profitabil, avantajos; rentabil, lucrativ, bănos, remunera professor ]pr a'fcsar] s. 1. profesor (ia o universitate); Professor Smith profesorul Smith; t o be a ~ of a se ocupa de, a se îndeletnici cu. 2. adept (al nnei doctrine etc.). 3. titln toriu; it is more ~ to us to sell it este mai avantajos pentru noi să-1 v indem; ~rate of grandilocvent care este acordat anumitor maeştri de dans etc. 4. s pecialist, cunoscător, exchange curs avantajos. 2. folositor; util. expert. profit ableness [-nis] s. caracter avantajos, rentabilitate, avantaj, profit. profitabl y [-i] adv. avantajos, lucrativ, profitabil, cu profit, cu câştig; to lay out one's professorate [pra'fesarit] s. 1. profesorat. 2. (univ.) corp profesoral / didact ici money ~ a-şi investi banii cu profit; to use one's time ~ a-şi folosi timpul cu profit; professoress [pra'fesaris] s. (rar) profesoară. professorial [.profe'so:ri al, -Fi's-, -fo's-, amer. şi 'proufe'sourial] adj. profesoral, de to study ~ a stu dia cu folos. profit accounts ['profit arkaunts] s. (ec.) cont de profit. profes or; ~ chair catedră de profesor: ~ socialist socialist de catedră. profit-and-loss a ccount [~ono"k>s a.kaunt] s. (ec.) cont de profit şi pierderi. professorially [-i] adv. profesoral. profiteer [■profi'tiar] I. s. profitor, speculant; war ~ profito r de război. II. vb. intr. professor of humanity [pra'fcsar av hju(:)'rhaeniti] s. (scot.) profesor (universitar) de limba şi literatura latină. a specula, a face spe culă, a obţine beneficii / profituri. professorship [pra'fesa/ip] s. profesorat, cat edră (în învăţământul superior); to be profiteering [.profi'tiarirj] s. speculă; mercantili ppointed to a ~ (of) a fi numit la o catedră (de), a fi numit profesor (de). profi terole [pra'fitairoul] s. profiterol.



 733 prohibition



profitless ['prsfitlis] adj. care nu aduce profit / câştig, fără folos sau câştig, nerentab l, nelucrativ; — deal afacere nerentabilă; to be engaged in a ~ task a face o treabă c are nu aduce nici un folos. profit-seeking ['profitishkirj] adj. care caută să obţină un profit; (despre un om) interesat; (despre o asociaţie) cu scop lucrativ. profit-s haring [profit i/earin] s. participare la profit / Ia beneficii; împărţire a profituri lor; ~ scheme sistem de participare. profligacy ['proflig3si]s.l. nelegiuire, ti căloşie, nemernicie, destrăbălare, desfrânarc. 2. risipă, cheltuială nebunească; abundenţă; real ~ of pictures o adevărată orgie de tablouri. profligate ['profligit] I. adj. 1 . nelegiuit, scelerat, nemernic, ruşinos, infam; destrăbălat, stricat, dezmăţat. 2. (înv.) escurajat, abătut, mâhnit. 3. risipitor, cheltuitor. II. s. 1. destrăbălat, desfrânat, lib ertin. 2. risipitor, mână spartă. profligation iprofli'gei/pn] ş. (înv.) descurajare, mâhni e, deprimare. profluent ['proflusnt] adj. care curge lin. pro forma [prou rfo:ma ] s. (lat.) I. loc. adv. de formă. II. loc. adj. ~ account calcul fictiv sau aprox imativ; ~ invoice factură simulată / de complezenţa. profound [pro'faund] I. adj. 1. a dânc, profund; to make a ~ reverence / bow a face o plecăciune adâncă; 2. (fig.) adânc, pr ofund, temeinic, substanţial, solid; ~secret taină adâncă, secret profund; ~ scholar un erudit profund; to study a ~subject a face un studiu aprofundat al unui subiect, a aprofunda un subiect; to take a ~ interest in smth. a fi profund interesat de ceva, a se interesa profund de ceva; to listen to smb. with a ~ interest a ascu lta pe cineva cu mult interes / cu un interes profund. 3. (fig.) înseninat, import ant, considerabil; care este simţit profund. 4. (rar) şiret, viclean, inventiv, isco ditor, ingenios. 5. greu de înţeles; absurd. 6. profund, înţelept, perspicace. 7. deplin , absolut, total; ~ ignorance ignoranţă deplină. II. s. (poetic) adânc, adâncuri, hău, abis genună. III. vb. A. tr. a afunda, a scufunda. B. i/ttr. (into) a se afunda, a se cufunda adânc (în). profoundly [-li] adv. profund, adânc, foarte, extrem de; ~dark întun eric beznă. profoundness [pro'faundnis] s.v. p r o f u n d i t y . profundity [pra 'fAnditi] s. adâncime, profunzime (a unei prăpăstii, a unei ştiinţe etc.). profuse [pra'fj u:s] adj. 1. care se revarsă, foarte bogat, debordant, excesiv, îmbelşugat; ~ bleeding hemoragie abundentă; ~ sweating transpiraţie abundentă; ~ gratitude potop de mulţumiri. 2. (of) generos, darnic (cu); cheltuitor, risipitor (cu); to be ~ in one's apol ogies a nu mai conteni cu scuzele; to be — of praise a fi foarte darnic cu laudele . profusely [-li] adv. din abundenţă, excesiv; to apologize ~ a nu mai conteni cu sc uzele; to perspire ~ a transpira din abundenţă. profuseness [-nis] s. risipă, prisosinţă, belşug, îmbelşugare, abundenţă. profusion [pra'fju^n] s. 1. prisosinţă, belşug, îmbelşugare profuziune, risipă. 2. risipă, dărnicie prea mare. prog1 [prog] I. vb. intr. 1. (pop.) a căuta, a scotoci (mai ales pentru a fura), a umbla dupăoplească/o lovitură. 2. (pop.) a se apuca de cerşit; a cerşi, a trăi din cerşit. 3. (pop.) a şterpeli, a şparli, a şterge fura. 4. (amer.) a căuta scoici. II. s. (si.) 1. haleală, dc-ale gurii, de-ale mâncării , merinde, provizii de drum sau pentru un picnic. 2. cerşetor, vagabond. prog2 (si . studenţesc) v. p r o c t o r (1). prog3 vb. tr. (si. scol.) to be ~ged a fi prin s călcând disciplina; a primi o pedeapsă disciplinară. prog4 vb. tr. şi intr. (si.) v. p r o g n o s t i c a t e . progenitor [prow'd3enit3r. pra'd3-] s. 1. strămoş, străbun, b unic; (fam.) our ~s autorii zilelor noastre, cei ce ne-au făcut. 2. (jig.) predece sor, precursor, înaintaş. progenitorial [■proud3cni'to:ri3l, -tou-] adj. strămoşesc, străbu . progenitress [prou'd3cnitris, pro^-j s. strămoaşă, străbună. progenitrix [prou'd3enitrik s] s.v. p r o g e n i t r e s s . progeniture [prou'd3enitfcr. pre'd3-, -tjU9r] s. 1. procreare, zămislire, naştere. 2. progeni tură, copii. progeny ['prod3ini, -d^^ni -] s. 1. (înv.) origină, neam, viţă, descendenţă, familie. 2. posteritate, descendenţi, urm copii; (la animale) pui. 3. (of) rezultat (al), urmare, consecinţă (a); famine and d isease, the ~ of war foametea şi boala aduse de război. progeria [prou'd3crb] s. (me d.) progeric. îmbătrânire prematură. progermination [iprowdjsmii'neifcn] s. origine, obârşi , naştere. progger ['prog3c] s. (amer.) căutător de scoici. progging ['progirj] s. cerşi t, cerşetorie. proggins ['proginz] s. (si. studenţesc) v. p r o c t o r . prognathis m ['prognsOiz^m, prog'nseG-] s. (anat.) prognatism. prognathous [prog'neiBăs, 'pro gnaOss] adj. (anat.) prognatic. prognose [prog'nsus] vb. tr. (med.) a pronostica . prognosis [prog'nousis] s. 1. (med.) pronostic; to give a very serious ~a da u



 n pronostic foarte grav. 2. prognoză, previziune. prognostic [prog'nostik] I. adj. (mai ales med.) de pronostic, de previziune. prevestitor, care prevesteşte; signs ~ of smth. semne care pronostichează / prevestesc / prezic ceva. II. s. pronostic , prognoză, previziune, prevestire, prezicere, augur, semn prevestitor: (med.) sem n. pronostic, simptom. prognosticable [-abl] adj. care poate fi pronosticat / pr evăzut / prezis / prevestit. prognosticate [-cit] vb. A. tr. 1. (despre persoane, semne etc.) a prevesti, a prezice, a profetiza, a proroci. 2. a pronostica, a fa ce un pronostic, a prezice, a prevedea. B. intr. a face o profeţie / o prorocire. prognostication [prsgpnosti'kei/^n, prog-] s. 1. pronosticare, prezicere, preves tire, presentiment, presimţire. 2. v. p r o g n o s t i c (II). prognosticate [pre g'nastikeitiv, prog-, -kativ] adj. care prevesteşte, prevestitor; ~ of smth. care prevesteşte / prezice ceva, prevestitor a ceva. prognosticator [pr3g'nostikeit3r, prog-] s. prezicător, proroc, profet; ghicitor; ursitor.



prognosticatory [prag'nostikoteri, prog-] adj. simptomatic; ~ of smth. care prev esteşte / prezice ceva, prevestitor a ceva. programmatic [.prougre'manikj adj. pro gramatic. program(me) ['prougnem] I. s. 1. program (de spectacole, politic etc.) afiş. 2. (teatru) repertoriu. 3. plan, program; a full ~ un program încărcat; to draw up / to arrange a ~ a aranja un program; what is the ~ for today? care este pro gramul pe ziua de astăzi? ce facem astăzi? 4. prolog; prefaţă. II. vb. intr. a face un p rogram sau im plan. programme music [~ iinjmzik] s. (muz.) muzică programatică. prog ramme picture [~ rpiktJV] s. film de importanţă secundară (pentru a completa programul ), completare. programmer ['prougnem3r] s. 1. (cib.) programator. 2. persoană care alcătuieşte un program. programme seller ['prougnem t.selor] s. vânzătoare de programe; (teatru) deschizătoare a lojilor. progress I. ['prougres, rar 'prog-] s. 1. marş înai nte, înaintare; curs, desfăşurare; etape succesive (ale vieţii, ale unei călătorii etc.), p ogres, dezvoltare; to be in ~ a se desfăşura; the work now in ~ lucrul în desfăşurare / în urs de îndeplinire; lucrul în curs de executare; the negotiations in ~ negocierile / tratativele în curs; harvesting is in full ~ secerişul este în toi; changes are in ~ se introduc schimbări; preparations are in ~ sunt în curs pregătiri; the ~ of the army was checked înaintarea armatei a fost oprită; to arrest the ~ of the locusts a opri invazia lăcustelor; ~ of thought mersul gândirii; the ~ of events mersul / desfăşurarea evenimentelor; the ~ of economies realizarea economiilor; (şah) the knight's ~ me rsul calului; in ~ of time cu timpul; in ~ of centuries în cursul secolelor; age o f~ secol al progresului. 2. progrcs(c), succese; to make ~ a face progrese; to m ake slow ~ a progresa încet; to make great ~ a progresa rapid; a face progrese mar i; industry that has made great ~ industrie care a luat un marc avânt; he has made good ~ a făcut un marc progres / un marc pas înainte; career of resounding ~ carieră marcată de etape răsunătoare; ~ achieved in respect of a matter stadiul în care se află o chestiune. 3. (rar) călătorie, pelerinaj, (ist.) călătorie a regelui, vizită regală. II. [p o'gres, prou-] vb. intr. 1. a înainta; to ~ towards a place a se apropia de un loc (în etape succesive); as the enquiry ~es pe măsură ce ancheta înaintează; în cursul anchet i. 2. a progresa, a se dezvolta; a se perfecţiona. 3. a progresa, a face progrese; to ~ with one's studies a face progrese în studii; industry is ~ing industria c în progres. 4. (despre o persoană oficială etc.) a face un turneu. progress chart ['pro ugres t/o:t, 'prog-] s. v. p r o c e s s c h a r t . progression [prp'gre/an, pr ou'g-] s. 1. înaintare, avansare, păşire înainte, progresare; mode of ~ mod de înaintare, mod de locomoţie. 2. (/ig. rar) mers înainte, progres. 3. (mat.) progresie; arithmet ical ~progrcsic aritmetică; geometrical ~progresie geometrică. 4. (rar lingv.) întărire (a unei vocale). 5. (muz.) secvenţă (a părţilor). progressional [-31] adj. (care este) în progres. progressionism [-izpm] s. (pol.) progresism, atitudine sau concepţie prog resistă, caracter progresist. progressionist [-ist] s. 1. progresist. 2. (rar) per soana care crede în progresul continuu al dezvoltării societăţii. 3. evoluţionist, adept a l teoriei evoluţiei plantelor şi animalelor. progressist [pro'gresist, prou'g-] s. v . p r o g r e s s i o n i s t . progressive [pro'gresiv. prou'g-] I. adj. 1. pro gresiv; ~ movement / motion mişcare ascendentă progresivă; (fiz.) mişcare de translaţie; ~ number număr de ordine / curent. 2. progresist, înaintat; to be ~ a fi progresist, a fi partizan al progresului; ~ principles principii progresiste; the ~party par tidul progresist. 3. care arată / marchează un progres. 4. care progresează, progresiv ; (med.) ~ disease boală progresivă. 5. progresiv, treptat, gradat; by ~ stages în mod



 progresiv, treptat, gradat. II. s. progresist. progressive assembly [~ a'sembli ] s. (telm.) asamblare în flux. progressive dry kiln [~ drai 'kiln] s. (telm.) uscăt or cu acţiune continuă / cu funcţionare continuă/ continuu. progressive explosive [~ iks 'plousiv] s. (mine) substanţă explozivă detonantă. progressive fire [~ 'faior] s. (mii.) sprijinire cu foc a ofensivei prin mutarea focului înainte. progressive gear [~ ' gior] s. (telm.) cutie de viteze cu un singur început. progressively [pro'grcsivli , prou'g-! adv. 1. progresiv. 2. treptat, gradat, încetul cu încetul. progressivenes s fpro'gresivnis, prou-'] s. mers înainte, mers progresiv / treptat; caracter prog resist. progressive scouring [pro'grcsiv 'skauarirj] si (TV) explorare progresivă (la televiziune). progressive taxation [~ task'sci/snj s. (ec.) impunere progres ivă. progressive wages [~ Vcid3iz] s. salarii progresive. progressor [pr3'gresor, prou'g-, pru'g-] s. 1. persoană care întreprinde o călătorie. 2. persoană care progresează face progrese. prohibit [prohibit, prou'h-] vb. tr. 1. a opri, a interzice, a p rohibi; smoking is ~ed fumatul oprit; ~ed goods / articles mărfuri prohibite; ~ed imports mărfuri al căror import este interzis; the importation of matches is ~ed imp ortul chibriturilor este interzis / prohibit; this zone remains a ~ed one for mi litary works această zonă rămâne interzisă pentru orice lucrări militare; marriage within t e ~ed degrees căsătorie în cadrul unor grade de rudenie prohibite; to ~ smb. from doin g smth., (rar) to ~ smb. to do smth. a opri pe cineva să facă ceva, a interzice cuiv a să facă ceva. 2. to ~ (smb. from doing smth.) a împiedica (pe cineva să facă ceva). proh ibited anchorage [pro'hibitid .a;nkorid3] s. (mar.) ancorare oprită, loc unde anco rarea este oprită. prohibiter [pro'hibit3r. prou'h-] s. persoană care interzice / op reşte. prohibition [pproui'bi/pn.'prouhi-] s. 1. interzicere, prohibire; oprire; t o Issue /to publish a ~ a interzice printr-un decret, a decreta o interdicţie writ of ~ a) ordin de suspendare (în Anglia); b) ordin adresat de o curte superioară une ia inferioare de a suspenda ceva



 prohibitionism 734



din lipsă de competenţă. 2. (amer.) prohibiţie, interzicerea vânzării băuturilor alcoolice, gim sec. prohibitionism [-izam] s. 1, protectionism, sistem protectionist (în come rţ). 2. Prohibitionism prohibitionism (în materie de băuturi alcoolice). prohibitionis t [-ist] s. 1. prohibitionist, partizan al protecţionismului (în comerţ). 2. (amer. po l.) Prohibitionist protectionist, partizan al interzicerii, băuturilor alcoolice; ~ countries ţări în care vânzarea băuturilor alcoolice este interzisă. Prohibition Party [' rouibi/an ipu:ti] s. (pol.) partid prohibitionist. prohibitive [pra'hibitiv, pro u'h-] adj. prohibitiv; protectionist; ~ duties taxe vamale prohibitive; tarif va mal protectionist; ~ price preţ prohibitiv / inabordabil. prohibitory [pra'hibitar i, prou-, amer. şi -touri] adj. v. p r o h i b i ţ i v e. project I. [pr3'd3ekt, pro«' d3-] vb. A. tr. 1. a arunca, a azvârli (un corp) înainte, a proiecta; a lansa (un pr oiectil). 2. (jig.) a proiecta, a plănui; a face un plan (c» gen.); a pune la cale; to ~ a voyage a proiecta o călătorie. 3. (rar) a forma, a da formă (cu dat.), a modela ; a înfăţişa în mod corect / just. 4. (arhit.) a proiecta; a face un proiect (cu gen.); a lăsa să iasă în afară (o zidărie), a face să iasă (o lucrare) în relief; ~ buildings clădir ate, clădiri în stare de proiect. 5. a proiecta, a arunca (o umbră, o rază de lumină etc.) ; a face o proiecţie (cu gen.); a proiecta o imagine sau un film pe ecran; form ~e d against / on the sky formă desenată / proiectată pe cer. B. refl. (jig.) a se transp une; to ~ oneself into the past a se transpune în trecut; to ~ oneself into smb.'s feelings ase transpune în starea sufletească a cuiva. C. in/r. 1. a ieşi în afară, a fi p roeminent, a se revărsa; a înainta, a ieşi; stone that ~s from the wall piatră care iese din zid; balcony ~ing over the pavement balcon suspendat deasupra trotuarului; to ~ beyond the building line a depăşi aliniamentul; a strip of land ~s into the sea o limbă de pământ înaintează în mare. II. ['prodjekt, -d3ikt] s. 1. proiect, plan; to form a ~ a face un proiect / un plan; to carry out a ~ a îndeplini un proiect; to upset a ~ a zădărnici un proiect / un plan. 2. construcţie nouă; construcţie realizată. projecte area [pr3'd3ektid 'esris, prou'd3-] s. 1. suprafaţa de proiecţie. 2. (av.) suprafaţă de sfăşurată a polilor elicei. projected blade area [~ 'bleid .sârb] s.v. p r o j e c t e d a r e a . projected piers [~ 'pbz] s. pl. (arhit.) arcada bolţii în formă de leagăn. pr ojectile ['prod3iktail, -d3ek-, pro'd3ektaiI, prou'd3ek-] I. s. proiectil, ghiul ea, obuz. II. adj. de aruncat / lansat / aruncare / lansare. projectile bin [~ b in] s. (tehn.) ladă pentru proiectile. projectile grab [~ grab] s. (tehn.) cleşte pe ntru proiectile. projecting [pro'd3ektirj, prou'd3~, pru'd3-] I. adj. ieşit, scos în afara, proeminent; ~ forehead frunte proeminentă; ~ teeth dinţi ieşiţi în afară. 11. s.v. r o j e c t i o n (1). projecting beam [~ 'bi:m[ s. (constr.) grindă în consolă. proj ecting geometry [~ d^i'omitri] s. geometrie descriptivă. projecting part [~ 'pu:t[ s. parte ieşită în afară, proeminenţă, ieşitură, ieşind. projecting plane [~ 'plein] s. (m an proiectant. projection [pro'd3ekOn, prow'd3~] s. 1. aruncare, zvârlire, lansare (a unui proiectil etc.). 2. proiectare (a unei raze, umbre etc.); proiecţie. 3. p roiectare, întocmire a unui proiect; proiect, plan. 4. proiectare, obiectivare (a unei senzaţii, a unui sentiment). 5. ieşitură, ieşind, proeminenţă, prag, dinte. 6. (geam.) proiectare; proiecţie. projection apparatus [~ aspo'reitos] s. (fot.) proiector, a parat de proiecţie. projection booth [~ bu:6] s. (fot.) cabină de proiecţie. , project ionist [pra'dsck/snist, prou'd3-, pru'd3-] s. (cin.) operator de cinema. project ion room [~ ru(:)m] s.v. p r o j e c t i o n b o o t h . projection wall [~ W3:l ] s. (tehn.) ecran de proiecţie. projective [pra'd3ektiv, prou'd3-] adj. 1. proiec tiv; (geom.) ~ properties proprietăţi proiective (ale unei secţiuni conice etc.). 2. ( despre imaginaţie) care are darul de a proiecta în afară / de a exterioriza imaginile mintale. projective geometry [~ d3i'omitri] s. v. p r o j e c t i n g g e o m e t r y . projector [pnVd3ektor, prow'd3-] s. 1. persoană care face proiecte / planu ri, autor de proiecte; proiectant; iniţiator, formator, fondator, întemeietor. 2. au tor de proiecte năstruşnice; persoană care-şi face planuri mari / care-şi face castele în S ania. 3. lanternă magică, aparat de proiecţie. 4. (el.) reflector, proiector. 5. (mil. ) lansator de gaze. 6. (geom.) rază proiectantă. project site ['prad3ckt sait] s. (c onstr.) şantier de construcţii. projecture [pro'd3ekt/3r] s. (arhit.) proeminenţă, ieşind, ieşitură. prolapse ['proulseps, amer. prs'lasps, prou'l-] I. s. (med.) prolaps; lăsar



 e (a uterului); cădere (a rectului). II. vb. intr. (med., despre un organ) a se lăsa . prolapsus [prou'lsepsos] s.v. p r o l a p s e (I). prolate ['prouleit, prou'ie it] adj. 1. (geom.) alungit, oblong, prelung, lungăreţ; întins, extins. 2. larg răspândit. proleg ['prouleg] s. (entom.) picior fals. prolegomena [.proule'gomino, -li'g-] s. pl. prolegomene, introducere, cuvânt înainte (la o lucrare). prolepsis [prou'lcp sis, -'li:p-] s. (ret., geom.) prolepsis, anticipare. proleptic [prou'leptik, -' li:p-j adj. 1. (despre un semn) prevestitor. 2. (med.) ~ fever febra proleptică. p roletarian [iproule'tsorbn, -li't-, -1st-] adj. s. proletar. proletarianism [-iz pm] ş. 1. proletariat. 2. concepţii politice ale proletariatului. proletarianization [-ai'zei/pn] s. proletarizare. proletarianize [-aiz] vb. tr. a proletariza, a a duce la condiţia de proletar. proletariat(e) ['prouie'tsoriot.-riEct] s. proletari at. proletary ['proulitsri, amer. şi -eri] ş. v. p r o l e t a r i a n . proliferate [prou'lifereit, pra'l-] vb. intr. 1. (biol.) a se înmulţi; a se pră.si; a înmuguri rapi d. 2. (despre cunoştinţe) a se răspândi. proliferation [prailifo'rei/an, prou'l-] s. pro liferare.



proliferous [pra'liforos, prou'l-] adj. proliger; prolifer. prolific [pro'lifik, prou'l-] adj. 1. prolific, fecund, fertil, roditor, rodnic. 2. (in, of) îmbelşugat, abundent (în). prolificacy [-asi] s. prolificitate, fertilitate, rodnicie, produc tivitate. prolification [prsrlifi'kei/an, prou'l-] s. 1. producere, zămislire; fec unditate, fertilitate. 2. v. p r o 1 if e r a t i o n. prolificly [pra'lifikli, prou'l-] adv. prolific, abundent, fecund, fertil. prolificness [prs'lifiknis', p rou-] s. fertilitate, fecunditate, rodnicie, caracter prolific. proligerous [pro u'lid39r9s] adj. 1. (biol.) proliger. 2. (bot.) (despre plante) prolifer. prolix ['prouliks, prou'liks] adj. 1. prolix, prea lung, difuz; plicticos. 2. prea amănu nţit. prolixity [prou'liksiti] s. prolixitate. prolixly [prou'liksli, 'prouliksli] adv. prolix. prolocutor [prou'bkjutor] s. 1. orator, vorbitor. 2. (înv.) purtător d e cuvânt. 3. preşedinte (mai ales al unui sobor bisericesc). prolocutorship [prou'bk juta/ip] s. funcţie de preşedinte (mai ales al unui sobor bisericesc). prologue ['pr oubg, rar -loug] I. s. (to) prolog (la). II. vb. tr. a scrie un prolog la (o pie să etc). prologuize ['proubgaiz] vb. intr. a compune sau a rosti un prolog. prolon g [prs'lorj, prou'l-] vb. tr. a prelungi (viaţa, o vizită, o linie etc.); (com.) to ~ a bill a prelungi o cambie. prolongation [rproubn'gei/sn, 'prol-] s. 1. prelun gire / amânare a termenului; ~ of a bill prelungire a unei poliţe; ~of a time prelun gire a unui termen. 2.p/. (fam.) pantaloni. 3. (în spaţiu) prelungire; in ~ of în prel ungirea. prolongation clause [~ kb:z] s. (mar.) clauza privind prelungirea terme nului. prolonge [prs'bnd3, prou'1-1 s. (mil.) funie / odgon de remorcat. prolong ed [pro'brjd, prou'l-] adj. prelungit; ~ applause aplauze prelungite. prolonger [pro'bngor] s. persoană care prelungeşte sau care a prelungit (zidul, tratativele et c.). prolonging [pra'brjgin] s. 1. (în timp) prelungire (a duratei unui lucru); (c orn.) prelungire, amânare (a unei scadenţe). 2. (în spaţiu) prelungire (a unui zid etc.) . prolusion [prou'lju:3.7n] s. 1. primă redactare, redactare preliminară. 2. eseu in troductiv; studiu preliminar. prom [prom] s. (fam.) 1. preşc. de la p r o m e n a d e . (I). 2. prese, de la p r o m e n a d e concert. promenade [ipromi'na:d, -m o'n-, amer. şi -neid[ I. s. 1. plimbare, promenadă. 2. loc de plimbare, promenadă, cor so; (la mare) faleză. 3. (amer.) bal studenţesc. II. vb. A. intr. a se plimba (pe jo s, în trăsură, în maşină etc.); a face o promenada; to ~ on the pier a'face un tur în mare B. tr. 1. a se plimba prin (sală etc.), a se plimba pe (bulevard etc.). 2. a plim ba (pe cineva pentru a-i arăta oraşul). 3. a face paradă de (familia sa etc.). promena de concert [~ -konsot] s. concert de promenadă. promenade deck [~ dek] s. (mar.) p unte de promenadă. Promethean [pr3'mi:0ion, prou'm-] adj. (;nit.) prometeic; ~ fir e foc prometeic. prominence ['prominons] s. 1. proeminenţă, relief, ieşitură, ieşind, conv exitate. 2. situaţie proeminentă; to bring smth. in ~, to give smth. ~ a face să reiasă ceva, a scoate ceva în relief; the son's part is not given enough ~ rolul fiului n -a reieşit suficient; to come into ~ c ) (despre persoane) a răzbate, a ajunge la un rang de seamă; b) (despre lucruri) a căpăta importanţă. 3V v. p r o t u b e r a n c e . p rominency [-i[ s. v. p r o m i n c n c e. - prominent ['prominont] s. 1. ieşit în af ară, proeminent, pronunţat; ~cheek-bones pomeţi ieşiţi în afară; ~ nose nas proeminent; ~ f ures trăsături pronunţate; to be ~ a reieşi. 2. proeminent, marcant, de seamă, de vază; to old a very ~ position a ocupa o poziţie foarte marcantă; to play / to take a ~ part



 in smth. a juca un rol important în ceva. 3. convex; în relief. promiscuity [ipn>mis 'kju(:)iti, amer. şi .prouni-] s. 1. eterogenitate, amestecătură, confuzie, neorânduială. 2. promiscuitate (între cele două sexe). promiscuous [pro'miskjuos] adj. 1. eterogen , amestecat; confuz; comun, mixt, fără deosebire de sex; promiscuu; formând o masă haoti că; ~ crowd mulţime eterogenă; ~ bathing baie comună. 2. (pop.) întâmplător, fortuit; fără a» metodă. promiscuously [-li] adv. 1. confuz, fără ordine, în neorânduială; la nimereală; iscuitate; things thrown ~ together lucruri aruncate laolaltă claie peste grămadă; the y live ~ with their beasts locuiesc claie peste grămadă cu animalele (lor). 2. (pop. ) întâmplător. promiscuousness [-nis[ s.v. p r o m i s c u i t y . promise ['promis] I . s. promisiune, făgăduială, făgăduinţă; to give / to make a ~ a face 0 promisiune; to keep to redeem one's ~ a-şi ţine promisiunea / îagăduiala, a se ţine de cuvânt; to break / to go back on one's ~ a nu-şi ţine promisiunea / făgăduială; a nu se ţine de cuvânt; to be ~ boun fi angajat prin promisiune; (prov.) ~is debt făgăduială data e datorie curată; (prov.) ~s are like pie-crusts, made to be broken făgăduielile sunt făcute spre a nu fi ţinute; empty ~s promisiuni goale; ~ of marriage promisiune de căsătorie; (bib/.) the Land o f Promise Pământul Făgăduinţei; a youth who gives a ~of a fine future un tânăr care promite n viitor) frumos; of great ~care promite mult; to hold out a ~ to smb. of smth. a face pe cineva să spere ceva; there is a ~ of fine weather vremea promite sa fie frumoasă. II. vb. A. tr. a promite; he has been ~d a book by his brother fratele său i a promis o carte; to ~ smb. one's daughter in marriage a promite cuiva să-i de a fata de soţie; he ~d me he would come mi-a făgăduit că va veni; (prov.) ~ little, do m uch promite puţin şi fă mult; (fam.) you will be sorry for it, 1 ~ you o să-ţi pară rău pen asta, ţi-o făgăduiesc / ţi-o jur; (prov.) it is one thing to ~ and another to perform u na e să promiţi şi alta să faci; an event that ~s trouble in



 735 proof



the future un eveniment care Iasă să se întrevadă neplăceri pentru viitor; it ~s to be fin e promite să fie frumos. B. intr. the journey ~s well călătoria se anunţă bine / promite. promise break [~ breik] ş. călcare a unei făgăduieli. promised ['promist] adj. promis, făgă uit. promised bride [~ 'braid] s. logodnică. promised husband [~ 'hAzbond] s. logo dnic. Promised Land [~ 'lasnd] s. the ~ Pământul Făgăduinţei, Canaan. promisee [ppromi'si: ] s. 1. (jur.) persoană căreia i s-a făcut o promisiune. 2. (corn.) persoană care a prim it un bilet de ordin; beneficiar al cambiei; creditor. promising ['promisin] adj . promiţător, plin de promisiuni; a ~young girl o tânără care promite; ~ undertaking întrep indere plină de promisiuni / promiţătoare; the future looks ~ for the new season noul sezon se anunţă bine. promisingly [-li] adv. promiţător. promisor ['promisa1"] s. 1. (ju r.) persoană care a făcut o promisiune sau care şi-a luat o obligaţie. 2. (com.) trăgător, mitent; debitor; persoană care a dat un bilet de ordin. promissory ['proraisari, p ro'nris-, amer. 'promisouri] adj. care conţine o promisiune sau o obligaţie; ~ of sm th. care promite / făgăduieşte ceva. promissory note [~ 'nouţ] s. (corn.) obligaţie contra ctuală, cambie, trată; titlu de gaj; ~made out to order bilet la ordin; trată simplă; ~m ade out to bearer cambie la vedere / purtător. promo ['promou] s. (fam.) reclamă, ma terial promotional. promontoried ['promontarid] adj. (despre un golf, o coastă ele .) eu promontoriu. promontory ['promontari] s. 1. (geogr.) promontoriu, cap. 2. (anai.) promontoriu, protuberantă. promote [pro'mout] vb. tr. 1. a favoriza (succe sul etc.); a sprijini; a contribui la (răspândirea, la dezvoltarea unui lucru); a încu raja (artele, un proiect); a promova (interesele cuiva); a determina, a contribu i la (»n rezultat); a pune în lucru (un proiect); a aţâţa (dezordinea); (amer.) a face rec lama (unui articol de comerţ); to ~ understanding between nations a contribui la înţel egerea între popoare; to ~ hatred a provoca ură; (pol.) to ~ a bill a lua iniţiativa u nui proiect de lege; (chim.) to ~ a reactive a provoca o dezlănţuire a reacţiei. 2. a promova, a avansa, a înainta (în funcţie, în grad etc.); to ~ smb. to an office a avansa pe cineva într-un post; to be ~d to the rank of a fi avansat la gradul de; to be ~d a fi promovat; a avansa; a urca în grad; to be ~d (to be) captain, to be ~d to a captaincy a fi avansat (la gradul de) căpitan, a fi făcut căpitan. 3. a promova (un elev), a trece (un elev) în clasa următoare. promoter [-ar] s. 1. persoană sau lucru c are favorizează ceva; iniţiator, autor (al unui proiect); fondator, întemeietor (al un ei societăţi), animator; promotor. 2. autor de proiecte năstruşnice. 3. (chim.) promotor , activator, accelerator. 4. (constr.) beneficiar, proprietar. promoter's shares [pro'moutaz /soz] s. pl. acţiuni de fondator. promoter's stock [~ stok] s. v. p r o m o t e r ' s s h a r e s . promoting [pro'nioutirj] s. 1. promovare, avansar e, înaintare. 2. încurajare; promovare; provocare (a unei proaste dispoziţii etc.); fa cilitare, uşurare (« digestiei etc.); fondare (a unei societăţi anonime). promotion [pro 'mou/an] s. 1. încurajare, sprijinire, promovare. 2. înălţare în grad sau rang, avansare; to get one's ~ a obţine o avansare; ~ list tablou de avansare; to celebrate one's ~ a-şi sărbători avansarea. 3. (scol.) promovare (a unui elev). 4. reclamă, material pro motional; publicitate. promotional [-al] adj. 1. de încurajare etc. (v. p r o m o t i o n ) . 2. (amer.) de reclamă, privind reclama. promotive [pro'moutiv] adj. to be~of smth. a încuraja/a promova/a favoriza ceva. promove [pro'mmv] vb. tr. v. p r o m o t e . prompt [prompt] I. adj. 1. prompt; ager; dibaci; expeditiv; punctu al. 2. prompt, rapid, imediat; to be ~ in action a fi gata să acţioneze; to take ~ac tion a lua măsuri imediate; a acţiona prompt / pe loc; ~ reply a) replică promptă; b) răsp uns la întoarcerea curierului; ~ assistance ajutor imediat / prompt; ~ decision ho tărâre promptă / imediată; ~ delivery livrare promptă; for ~ cash cu bani gheaţă / peşin. I . tr. 1. a îndemna, a îmboldi, a împinge, a inspira, a insufla; to ~ smb. to do smth. a îndemna / a îmboldi pe cineva să facă ceva; he felt ~ed to speak se simţi îndemnat să ia tul; to be ~ed by interest a fi mânat / împins de interes; feeling ~ed by hatred sen timent inspirat / dictat de ură; every action of his was ~ed by this feeling mobil ul tuturor acţiunilor sale a fost acest sentiment. 2. a sugera; what ~ed you to go there? cine ţi-a dat ideca / cine ţi-a sugerat să te duci acolo? 3. a sufla (unui act or, elev etc.); to ~ a witness a sugera răspunsuri unui martor; to ~smb.'s memory to smth. a aminti ceva cuiva; to ~smb. with an answer a sugera un răspuns cuiva. I



 II. s. 1. soroc, termen de plată, scadenţă. 2. aviz, înştiinţare. 3. sugestie; (teatru) to ive an actor a ~ a sufla unui actor replica. IV. adv. exact, precis; at five o'c lock ~ la ora cinci fix; to arrive ~ to the minute a ajunge la ora exactă. promptbook ['promptbuk] s. (teatru) exemplar / manuscris al sufierului. prompt-box [~b oks] ş. cuşca sufierului. prompter ['promptor] s. 1. (to) persoană care îndeamnă (la o acţi ne); instigator, aţâţător (la). 2. (şcol., teatru) sufler. prompter's box ['promptoz boks] s. v. p r o m p t - b o x . prompting ['promptirj] s. 1. sugestie, imbold, îndemn are (a cuiva să facă ceva); at whose ~ was it done? la îndemnul cui a fost lacut acest lucru? 2. suflat (al unui actor, elev etc.); no ~! nu suflaţi! Iăsaţi-1 să răspundă singur promptitude ['promptitju:d] s. 1. promptitudine, repeziciune, iuţeală, grabă (în execut area unui lucru). 2. (mai ales ec.) punctualitate. promptly ['prompţii] adv. promp t, cu promptitudine, iute, rapid; pe loc, imediat; your orders will be executed ~ ordinele dumneavoastră vor fi îndeplinite prompt; to pay ~ a) a plăti în numerar / cu bani gheaţă; b) a plăti punctual. promptness fpromptnis] s.v. p r o m p t i t u d e. p rompt neutron ['prompt 'nju:tron] s. (fiz.) neutron instantaneu (de fisiune).



prompt note ['prompt 'nout] s. (com.) notă rnernorială asupra unui termen de plată (tr imisă de vânzător cumpărătorului). prompt payment [~ 'peimant] s. 1. plată imediată / pe lo în numerar / cu bani peşin. 2. achitare la timp / promptă. prompt side [~ said] s. (t eatru) partea scenei din stânga actorilor (amer. din dreapta actorilor). promptuar y ['prompt/uori] s. manual, prescurtar. promulgate ['promalgcit, -niAl-, amer. p ro'niAlgeit] vb. tr. 1. a promulga, a da, a publica (o lege, un decret). 2. a răspân di (o idee, o doctrină); a face cunoscut, a anunţa, a răspândi (o ştire). promulgation [



 ilă / vădită; ~ colour culoare vie / strigătoare; ~ taste of garlic miros pronunţat de ust uroi. pronouncedly [-tli, -idli] «dv. pronunţat, marcat. pronouncement [-mont] s. 1. hotărâre, sentinţă, pronunţare; declaraţie. 2. pronunţare, rostire. pronouncing [-irj] I1. declarare, exprimare (a unei părţi etc.); (jur.) pronunţare (a unei sentinţe etc.). 2 . rostire, pronunţare (a unui cuvânt etc.). II. adj. (despre dicţionare etc.) de pronu nţare. pronto l'prontou] adv. (amer. si.) acuşi, imediat, pe loc, îndată. pronunciamento [proinAnsio'mentou, prouin-, -/io-] s. pro nune iament(o); declaraţie. pronunciat ion [pro-nAnsi'ei/an, amer. şi -/i'ci, pranAn-] s. pronunţie, accent, pronunţare (a un ui cuvânt, a unei limbi). proof [pru:f] I. s. 1. probă, dovadă, evidenţă; conclusive ~probă / dovadă concludentă / grăitoare; clear ~ of guilt probă / dovadă evidentă a vinovăţiei; to ce / to afford / to bring forward / to give / to offer / to produce ~ sau ~s a p rezenta, a aduce o dovadă sau dovezi; to give ~ of a da dovadă de (bunăvoinţă etc.), a adu ce dovezi (despre naţionalitate etc.), a dovedi; to give ~ of goodwill a da dovadă d e bunăvoinţa, a arăta bunăvoinţă; to give ~ of one's gratitude to smb. a-şi arăta / a-şi ma recunoştinţa faţă de cineva; this is ~ that he is right aceasta este o dovadă că arc drept te; to have sufficient ~ a avea suficiente dovezi; by way of ~ ca dovadă; in ~ of / as a ~ of one's good faith ca dovadă a bunei credinţe; capable of ~ care poate fi dovedit / demonstrat; to await ~ of smth. a aştepta confirmarea unui lucru; (jur.) ~ of a right dovedirea / justificarea/ constatarea unui drept; to pay smb. a su m upon submission of ~of identity



 proof copy 736



a plăti cuiva o sumă contra legitimaţiei; (jur.) ~ by documentary evidence notorietate de drept; (jur.) ~ by evidence of witnesses notorietate de fapt; document in ~ piesă justificativă, act justificativ. 2. probă, încercare, verificare; to bring / to pu t smth. ~ a pune ceva la probă / încercare; it has stood the ~ a rezistat la probă / l a încercare; (prav.) the ~ of the pudding is in the eating ~ pentru a şti cum e budi nca trebuie s-o mănânci, totul se verifică în practică; trebuie să judeci după rezultat. 3. him.) eprubetă. 4. (poligr.) corectură, şpalt, copie; imprimat de probă (al unei gravuri ). 5. (mat.) probă; control. II. adj. 1. rezistent; impenetrabil; ~ against damp, damp ~ impermeabil, etanş; crash-~ rezistent la zdrobire; bullet— impenetrabil pentr u gloanţe; ~ against poison refractar / imun la otravă. 2. (fig.) insensibil, inacce sibil; to be ~ against danger a fi la adăpost de pericol; ~ against temptation ins ensibil la ispită. III. vb. tr. 1. (poligr.) a trage o corectură a (cu gen.), a exec uta tipare de probă ale (cu gen.). 2. a impermeabiliza (o ţesătură); a face etanş (pentru praf etc.); a face rezistent (la acizi etc.). proof copy ['pru:f .kapi] s. (poli gr.) tipar de probă. proof-correct |'pru:fka'rekt] vb. tr. (poligr.) a face corect ură în şpalt(uri) la. proof correction [~ ka'rckjan] s. (poligr.) corectură în şpalt(uri). roofed [pru:ft] adj. 1. impregnat cu cauciuc,cauciucat. 2. protejat, apărat. proof fabric ['pru:f .febrik] s. (tevt.) ţesătură cauciucată / impermeabilă. proof ground [~ gr aund] s. (mii.) poligon experimental. proofing |'pru:firj] s. 1. încercare, probă; v erificare a impenetrabilităţii / a impermeabili tăţii etc. 2. substanţă sa» material care obiectele impenetrabile / impermeabile etc.; pi. (text.) ţesături cauciucate. 3. imp regnare cu cauciuc, cauciucare; impregnare, îmbibare, impermeabilizare. 4. punere la crescut / la dospit (a pâinii). proofless ['pru:f|is] adj. (despre o afirmaţie, a cuzaţie) nefondat, neîntemeiat, nedovedit. proof load ['pru;f loud] s. 1. încărcătură de pr bă. 2. încărcătură maximă. proofread ['pru;fri:d] vb. A. tr. (poligr.) a face corectura (un i material). B. inlr. a citi şpalturi. proofreader [~iri:dar] s. (poligr.) corecto r. proofreader's mark [~ri:daz 'mci:k[ s. (poligr.) semn de corectură. proofreadin g [~,ri:din] s. (poligr.) corectură. proof sample [~ ,sa:mpl] s. (med.) verificare ; probă. proof sheet [~ /i:f] s. (poligr.) imprimat de corecturi; şpalt. proof-spiri t [—.spirit] s. alcool etilic (cu tărie de 57,10% voi. in Anglia si 48,3% voi. în S.U. A.). proof stick [~ stik] s. (mine) sondă de luat probe. proof-test [~test] I. s. în cercare, probă, verificare. II. vb. tr. a supune la încercare / probă, a verifica, a înc erca. proof vinegar [~ ,vinigar] s. oţet de primă calitate. proof weight [~ weit] s. (drum) încărcătură de probă. prop1 [prop] I. s. 1. (consir.) proptea, reazem, contrafişă, ijinire, susţinător, montant; pop; suport; picior. 2. arac, porangă (de viţa etc.). 3. ( fig.) sprijin, reazem, stâlp; one of the ~s of society un stâlp al societăţii. 4. pi. (t eatru) recuzită, accesorii. II. vb. A. tr. 1. (consir.) a propti, a întări o contrafişe; (hori.) a araci (via); a pune (fasolea etc.) pe araci. 2. (fig.) a sprijini, a rezema, a susţine; to ~ a patient (up) against / on his pillow a aşeza / a rezema un bolnav pe pernă; a ridica perna la spatele bolnavului; to ~ a ladder against the wall a sprijini o scară de perete. prop2 s. (sl. scol.) prese, de la p r o p o s i t i o n. prop 3 s. (sl. av.) prese, de la p r o p e 11 e r. propaedeutic [iprou pi:'dju:tik] I. aay. propedeutic, preparator. II. s. propedeutică, învăţământ preparator. p opaedeutics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) propedeutică, învăţământ preparator, curs introduc iv. propagable ['prapagabl] aay. propagabil, care se poate propaga. propaganda [ iprapa'gasnda] s. propagandă; ~ film film de propagandă. propagandism [propa'gaMidiz am] s. propagandă, activitate propagandistică, propagandist [propagandist] s. propag andist. propagandize [iprapa'grendaiz] vb. Ir. a face propagandă pentru, a propaga . propagate ['prapageit] vb. A. tr. 1. a propaga, a prăsi, a reproduce (animale), a cultiva (plante); disease ~d from generation to generation boală transmisă din tată în fiu. 2. a propaga, a răspândi, a difuza; to ~ ideas a propaga / a răspândi idei. 3. (fi g.) a propaga (lumina, sunetul etc.). B. mir. (despre animale, plante) a se înmulţi, a se reproduce, a se propaga. propagation [>prapa'gei/aii] s. 1. propagare, înmulţi re, reproducere; prăsire; butăşire. 2. propagare, răspândire. propagative ['prapageitiv] a ay. propagativ, care propagă / răspândeşte. propagator ['prapageita'] s. 1. propagator. 2. (hori.) ladă cu grăunţele ce trebuie să încolţească. propane ['proupein] s. (chim.) prop



 proparoxytone [.proupa'raksitoun, -tn, amer. -paVr-] s. (lingv.) proparoxiton. propel [pra'pel, prou'p-] vb. tr. 1. a propulsa, a împinge înainte, a pune în mişcare; a da un impuls (cu dat.); a mişca; a face să înainteze; ~led by electricity pus în mişcare de electricitate; mechanically ~led vehicle vehicul cu propulsie / cu tracţiune me canică. 2. a împinge, a mâna, a stimula; ~led by desire for gain mânat de dorinţa de câştig ropellant [pra'pelant] s. forţă motrice. propellent [pra'pelant] I. adj. propulsor, motrice, care ajută să se mişte. II. s. 1. (mii.) pulbere detonantă; substanţă explozivă de antă. 2. (telm.) propulsor. propellent explosive [~ iks'plousiv] s. (mii.) substanţă e xplozivă detonantă. propeller [pra'pelar, prou'p-] s. 1. (telm.) propulsor. 2. (av., mar.) elice; three-blade ~ elice cu trei pale; feathered ~ elice cu pas variabi l; (screw) ~ (propulsor cu) elice. propeller blade [~ bleid] s. (telm.) pală (a el icei de avion sau de navă). propeller fan ]~ fen] s. (tehn.) ventilator eu cliec.



propeller gear [~ giar] s. (telm.) reductor al elicei. propeller post [~ poust] s. (mar.) etatnboul elicei. propeller shaft [~ J"u:ff] s. 1. (m>.) arborele elic ei. 2. (tehn.) transmisie cardanică. 3. (telm.) arbore conducător, arbore de antrena re. 4. (mar.) arbore portelice, arborele elicei. propeller wheel [~ wi:l] s. (ma r.) roată cu zbaturi. propelling [pra'pelirj, prou'p-] aay. propulsor, motor. prop elling agent [~ 'eid3^nt] v. p r o p e l l i n g f o r c e . propelling engine [ ~ 'end3in] s. (mar.) maşină principală de propulsie a navei. propelling force [~ To:s] s. 1. forţă motoare / motrice. 2. (tehn.) motor. propelling power [~ 'pauar] s. v. p r o p e l l i n g f o r c e . propelling screw [~ 'skru:] s. (mar.) elice de n avă. propelling shaft [~ '/a;ft] s. (mar.) arbore portelice, arborele elicei. prop ene ['proupim] s. (chim.) propilenă, propenă. propense [pro'pens, prou'-] adj. (înv., lit.) (to) înclinat (spre), dispus (la). propension [pra'penjan, prou'p-] s. v. p r o p e n s i t y. propensity [pra'pensiti, prou'-] s. (to, against, for doing s mth.) aplecare, formare, înclinaţie (spre, de a face ceva); he appears to have a gre at ~ for lying pare să aibă o mare înclinaţie spre minciună. proper ['prapa'] adj. 1. prop riu; inerent; particular; caracteristic; specific; diseases ~ to certain regions boli proprii anumitor regiuni. 2. propriu, just, adevărat; ~ use of a drug folosi rea raţională a unui medicament; to paint smb. in his ~ colour a prezenta / a pune p e cineva în adevărata lui lumină; to put smth. to its ~ use a folosi ceva cum trebuie / în mod raţional; that is not the ~tune for that song aceasta nu e melodia originală a cântecului. 3. folosit în sensul propriu al cuvântului; exact, corect; propriu-zis; ~sense of a word sensul propriu al unui cuvânt; in a ~ sense la propriu; the ~ wor d cuvântul potrivit / exact; what is its ~ name? care este denumirea lui exactă?; ar chitecture ~ arhitectură în sensul restrâns al cuvântului; arhitectură propriu-zisă; Englan ~ Anglia propriu-zisă. 4. (fam.) perfect, adevărat; he was in a ~ rage era cuprins de o adevărată turbare; he is a ~ knave este un şnapan în adevărata accepţiune a cuvântului e is a ~ fool e prost de dă în gropi; ~ idiot imbecil desăvârşit. 5. potrivit, nimerit, co nvenabil; cum se cuvine, cuviincios, decent; at the ~ time la timpul potrivit; în timp util; când va avea loc; I shall take action at the ~ season voi acţiona la timp ul cuvenit; to apply to the ~ man a se adresa cui trebuie; to deem / to think it ~ to a găsi de cuviinţă, a găsi cu calc; I think it ~ to warn you cred că e bine să te ave tizez; do as you think ~ fă cura găseşti de cuviinţă / cum crezi că e mai bine; to do the ~ thing by smb. a proceda cinstit / corect cu cineva; the ~ measures to take măsuril e cuvenite / care trebuie luate; the ~way to do it modul cel mai indicat de a o face; the ~use of the infinitive folosirea corectă a infinitivului; paid at the ~ rate plătit la preţul cuvenit; to keep smth. in condition a ţine / a păstra ceva în bună st re; not a very ~ attitude o atitudine / o postură nu tocmai decentă / cuvenită; it is not at all the ~ thing e un lucru pe care nu se cade să-1 faci. 6. (înv.) propriu; w ith my (own) ~ eyes cu propriii mei ochi. 7. (înv.) frumos, bun. proper fraction [ 'prapa 'frak/OT] s. (mat.) fracţie exactă. properly ['prapalij aaV. 1. cum trebuie, cumsecade, cum se cuvine, cuvenit; corect, just, propriu; cuviincios, decent; wo rd ~ used a) cuvânt folosit în mod propriu; b) cuvânt folosit în sens propriu; ~ s o cal led propriu-zis; ~speaking la drept vorbind, propriu-zis; do it ~or not at all făo cum trebuie sau n-o mai face deloc; behave ~poartă-te cuviincios. 2. propriu, în s ensul propriu al cuvântului. 3. (fam.) pe de-a-ntregul, complet; he was ~ drunk er a beat turtă. proper motion ['prapa 'mou/an] s. (astron.) mişcare proprie. proper na me [~ 'neim] s. (gram.) nume propriu. properness ['propanis] s. (bună-)cuviinţă. prope



 r noun ['prapa 'naun] s. (gram.) substantiv propriu. propertied I'prapatid] adj. posedant, avut; the ~ classes clasele posedante / avute. property [!prapati] s. 1. proprietate; avut, avere, bunuri; landed ~proprietate funciară, moşie, domeniu; personal ~ bunuri mobile, avere mobilă; real ~ bunuri imobile, avere imobilă; privat e ~ proprietate privată / personală; (/a/n.) that's private ~ e secretul lui Polichi ncllc, (pop.) asta o ştiu şi copiii; public ~proprietate publică; that's my ~(aceasta) îmi aparţine, este a mea; ~ left in taxi-cabs orice obiect lăsat într-un taxi; damage t o ~ daune materiale; to be full / generous with other people's ~ a fi mărinimos / larg cu banii altuia; literary ~ proprietate literară; small ~ for sale mic imobil de vânzare; man of ~ proprietar. 2. proprietate funciară; full-hold ~ proprietate f unciară deplină; lot de pământ scutit de plată pentru folosirea Iui. 3. mai ales pl. (teat ru, cin.) recuzită, accesorii; ~sabre sabie de scenă; ~crown coroană de zinc. 4. propr ietate, calitate, însuşire; plants with healing properties plante care au însuşirea de a vindeca; the properties of matter proprietăţile materiei; a magnet has the ~of attr acting the iron magnetul arc proprietatea de a atrage fierul. property damage [~ idîemid3] s. (ec.) pagubă materială. property levy [~ ilcvi] s. impozit pe avere. pro perty-man ['prapatimam], pl. property-men [-man] s. (teatru, cin.) recuziter. pr operty master [~imu:star] s. v. p r o p e r t y m a n . property room [~ ru(:jm] s. (teatru, cin.) recuzite, magazie. property sale [~ seil] s. vânzare de imobile . property tax [~ tasks] s. 1. impozit pe avere. 2. impozit pe venitul realizat de pe urma unui bun imobil. ■ . prophase ['proufciz] s. (biol.) profază. prophecy [' prafisi, -sai] s. 1. profeţie, prorocire; prezicere; the ~was fulfilled prezicerea / profeţia s-a îndeplinit. 2. (bibi.) cartea Profeţilor. prophecy-monger [~imAngar[ s . şarlatan, fals profet. prophesier ['prafisaia'] s. profet, proroc, prezicător.



 737 proscenium



prophesy ['profisai] vb. A. iiitr, 1. a profetiza, a face profeţii / prorociri, a proroci; a prezice; he prophesied right s-a arătat bun profet. 2. (bis.) a tălmăci / a comenta scriptura. B. tr. a proroci, a prezice; I ~ that you will succeed îţi prezi c că vei reuşi. prophesying [-in] s. profeţii, prorociri; preziceri. prophet ['profit, amer. şi -et] s. profet, proroc; (b/bl.) the Prophets Profeţii; (rel. malwmed.) The Prophet Profetul (Mahomed); ~ of evil piază-rca; he had shown himself a ~ s-a dov edit a fi un proroc; (prav.) no man is a ~ in his country nimeni nu e profet în ţara lui. prophetess [-is] s. profetesă. prophetic(al) [pra'fetik(3l), prou'f-J adj. p rofetic; these deeds were ~ of his future greatness aceste fapte anunţau marele său viitor. prophetically [pra'fetikoli] adv. profetic. prophylactic [iprofi'laektik ] (meci.) I. adj. profilactic, preventiv. II. s. măsură preventivă, profilaxie. prophy lactorium [.profilaek'tourism] s. (med.) dispensar, secţie de reparaţii profilactice . prophylaxis [iprofi'iaeksis] ş. (med.) profilaxie, măsură preventivă. prophylaxy ['pro filaeksi] s.v. p r o p h y l a x i s . propinquity [pra'piijkwiti, prou'p-, pro' p-] s, 1. apropiere (î/t spaţiu, în timp), vecinătate. 2. înrudire. 3. afinitate (a ideilo r). propionat ['proupiancit] s. (chim.) propionat. propionic bproupi'onik, -'oun -j adj. (chim.) propionic. propitiable [pra'pi/iabl] adj. care poate fi făcut prop ice, care poate fi favorabil. propitiate [pra'pi/ieit] vb. tr. 1. a face propice / favorabil. 2. a îmbuna (pe cineva pe care l-ai jignit), a obţine iertarea (cuiva) . propitiation [praipi/i'ci/pn] s. 1. împăcare, îmblânzire, îmbunarc. 2. (rel.) jertfa. pr opitiative [pra'pi/ieitiv] adj. (despre o declaraţie, o acţiune etc.) de ispăşire. propi tiatory [pra'pi/iateri, -JatJri, -/ieitari, amer. -/iatouri] adj. care îmbunează / îmb lânzeşte; de îmbunarc / împăcare / ispăşire. propitious [pra'pijas] adj. (to) propice, prie c, favorabil (eu dat.). propitiously [-li] adv. propice, prielnic, favorabil. pr opjet ['prod3et] s. (av.) avion turbopropulsat. proplasm ['prouplsez^m] ş. 1. formă, tipar, şablon. 2. (poligr.) matriţă. 3. (mine) filon. proplastics ['prouplzestiks] s. (folosit ca sg.) arta de a face forme pentru piese turnate. propolis ['propalis ] s. (entom.) propolis. propone [pra'poun] vb. tr. 1. a expune. 2. a propune spr e discutare. proponent [-ant] s. 1. (amer.) persoană care face o propunere / care propune. 2. autor sau susţinător, partizan, adept (al unei doctrine). 2>. persoană car e propune ceva spre discutare. proportion [pra'poun] I. s. 1. proporţie; raport ca ntitativ; (chim.) the law of multiple ~s legea proporţiilor multiple; in a fixed ~ to each other într-un raport constituit unul faţă de altul; in due ~ în proporţie raţională ine dozat; in ~ as pe măsură ce; in ~ to în raport cu, proporţional cu; payment in ~ to the work done plată în raport cu munca; out of ~ to disproporţionat faţă de, incomensurabi l faţă de; his duties are no ~ / are out of all ~ to his abilities atribuţiile sale nu corespund (deloc) capacităţii sale; his expenses are out of ~ to / with his income cheltuielile sale sunt disproporţionate faţă de venitul său; in admirable ~ într-o simetri c admirabilă; in due ~c) în proporţia cuvenită; b) în perfectă armonic; he has no sense of alance and ~ nu are simţul echilibrului şi al proporţiei; to lose all sense of ~ a pie rde orice simţ al măsurii, a pierde orice măsură. 2. (mat.) proporţie; the ~ that x bears to y proporţionalitatca dintre x şi y; arithmetical ~ proporţie aritmetică; geometrical ~ proporţie geometrică; inverse ~ proporţie inversă. 3. (aritm.) regula de trei. 4. (fa/ u.) parte dintr-o suprafaţă; porţiune; to divide expenses in direct ~ a repartiza chel tuielile în mod egal; ~ of an ingredient in a mixture doza unui ingredient într-un a mestec; alloy containing copper in small ~ aliaj care conţine arama într-o proporţie m ică. 5. pl. proporţii (ale unei clădiri); dimensiuni (ale unei maşini). II. vb. tr. 1. a proporţiona; a măsura; to ~ one's expenditure to one's gains a-şi măsura cheltuielile d upă câştig. 2. (telm.) a determina dimensiunile (unei piese). proportionable [pra'po:J anabl] adf (rar) proporţional, în proporţie; proporţional. proportionably [-i] adv. în pro porţie, proporţional, proporţionat. proportional [pra'po:/n;?l] I. adj. (to) proporţiona l (cu), în proporţie (cu); the weight is directly ~ to the volume greutatea este dir ect proporţională / în proporţie directă cu volumul; inversely ~ to invers proporţional cu; (pal.) ~ representation reprezentare proporţională. II. s, (/nat.) proporţională; mean ~ medie proporţională / geometrică. proportional dividers [~ di'vaidaz] s. pi. (top.) c ompas de reducţie. proportional ism [pra'poi/an^liz^m] s. (pol.) teorie a reprezen



 tării proporţionale. proportionalist [pra'po:/analist] s. (pol.) partizan al repreze ntării proporţionale. proportionality [praipoijVnasliti] s. proporţionalitatc. proport ionally [pra'po:/pn3li] adv. (to) în proporţie, proporţional (cu). proportionate [pra' po:/3iiit] I. adj. (to) proporţional (cu); proporţionat; returns not ~ to one's effo rts rezultate disproportionate faţă de eforturile depuse. II. vb. tr. a pro porţiona. p roportionateness [-nis] s. v. p r o p o r t i o n a l i t y . proportioned [pra' po:.fcnd] adj. proporţionat; well ~ bine proporţionat. proportioner [pra'po:J"pnar] s. (chim.) dozator, dispozitiv de dozare. proportioning [pra'po:/nir]] s. 1. doz are (a ingredientelor). 2. (telm.) determinare a dimensiunilor (unei piese). pro portionment [pra'poi/nmant] s. împărţire proporţională. proposable [pra'pouzabl] adj. care poate fi propus. proposal [pra'pouz^l] s. 1. propunere; ofertă; cerere (în căsătorie); she had many ~s in her youth a avut multe cereri în căsătorie în tinereţea ci; ~s for prop uneri de / cu privire la / pentru; ~ of peace propunere de pace. 2. (amer.) ofer tă, cerere (de serviciu etc.). 3. plan, proiect; all my ~s were wrong toate propun erile mele au eşuat.



propose [pra'pouz] vb. A. tr. 1. a propune; to ~ a cause of action a propune o l inie de conduită; to ~ a candidate a propune / a desemna un candidat; to ~ a motio n a propune o moţiune; to ~ the health of smb. a închina un pahar (de vin) în sănătatea cu iva, a toasta pentru cineva; to ~ a toast a ridica un toast, a bea / a închina în sănăta tea cuiva; I ~ our president propun să bem în sănătatea preşedintelui nostru. 2. a pune (o problemă spre rezolvare, o enigmă); to ~ a riddle a spune o ghicitoare. 3. a(-şi) pro pune, a intenţiona; the object I ~ to myself scopul/ ţelul pe care nri-1 propun; to ~ to do smth. a-şi propune / a avea de gând să facă ceva; what do you ~ to do now? ce ai de gând să faci acum? B. iutr. a face o cerere în căsătorie; to ~ to a girl a cere o fată căsătorie / de nevastă. proposed [-d] adj. propus; ~ rendering încercare de traducere. p roposer [-ar] s. autor al unei propuneri / oferte; ~of a motion persoană care prop une 0 moţiune. proposing [-in] s. propunere / ofertă / cerere în căsătorie. proposition [i propa'zif?n] s. 1- propunere, ofertă; to make / to submit a ~ a face o propunere. 2. (geom.) teoremă; problemă; 3. plan, proiect, sarcină. 4. (rar) întreprindere; minery ~ întreprindere miniera. 5. (amer. fam.) treabă, problemă, chestiune; it's a tough ~ e o chestiune greu de rezolvat; (pop.) he is a tough ~ e greu să ai de-a face cu el . 6. (log., geom.) propoziţie. 7. afirmaţie. 8. (ret.) propoziţie principală. propositio nal [.propa'zi/snsl] adj. propoziţional. propound [pra'paund] vb. tr. 1. a propune (un tratat de pace), a emite (o idee); a pune (o chestiune, o problemă), a expune (un program). 2. (jur.) a supune (un testament) spre confirmare. propounder [-a r] s. persoană care propune / care pune (o problemă etc.); autor (al unei teorii, al unei propuneri). propped [propt] adj. proptit, sprijinit, rezemat. propping ['p ropirj] s. 1. proptire, sprijinire, rezemare. 2. (mine) susţinere cu stâlpi. proprie tary [pra'praiatari, amer. si -teri] I. adf de proprietate; care constituie o pr oprietate privată; de proprietar particular; ~ classes clase posedante / avute. II . s. 1. (amer.) proprietar. 2. (fam.) clasa proprietarilor; the landed ~ proprie tarii funciari. 3. drept de proprietate. proprietary article [~ .o:tikl] s. (cor n.) articol al unui drept de producţie sau de vânzare aparţinând unei firme, specialitat e. proprietary company [~ ikAinp^ni] s. 1. societate care controlează. 2. societat e pe acţiuni care posedă terenuri pe care le vinde în parcele sau le dă în arendă. propriet ry interest [~ lintrist] s. (jur.) drept real / de proprietate. proprietary medi cine [~ .medsin] s. medicament patentat / brevetat. proprietary rights [~ raits] s.pl. drept de proprietate. proprietor [pra'praiata1"] s. proprietar, stăpân, poses or, patron; landed ~ proprietar funciar; the peasant ~s micii proprietari de pământ; mica proprietate rurală. proprietress [pra'praiatris] s. proprietară, stăpână, posesoare, patroană. propriety [pra'praiati] s. 1. justeţe; corectitudine (a limbajului, a man ierelor), caracter cuviincios (al unei expresii etc.); caracter corect (al unei conduite); oportunitate (a unui demers etc.); I doubt the ~ of refusing him mă îndoi esc dacă se face să-1 refuz; 1 persuaded him of the ~ of resigning am încercat să-1 conv ing că se impunea să demisioneze. 2. (bună-)cuviinţă, decenţă; the proprieties decenţa, con nţele; marriage of ~ căsătorie de convenienţă; conventional ~ convenienţele admise; to thro ~to the winds a nu se sinchisi, a nu-i păsa de convenienţe; (despre femei) a-şi da po alele peste cap; to observe the proprieties a respecta convenienţele; to offend / to sin against the proprieties a călca convenienţele, a şoca decenţa. proprioceptive [ip



 roupriou'septiv] adf (med.) proprioceptiv. proprioceptor [iproupriou'.septar| s. (med.) proprioceptor. props [props] s. pl. 1. presc. de la p r o p e r t i c s. 2. (fam.) v. p r o p e r t y (3). 3.v. p r o p e r t y m a n . prop stay ['prop stei] s. (constr.) contrafişă, sprijin, susţinător, proptea, reazem. proptosis [prop'to usis] s. (med.) 1. prolaps. 2. exoftalmie. propulsion [pra'pAl/pn] s. 1. propuls ie, împingere înainte. 2. (fig.) forţă motrice. propulsion force [~ fo:s] s, forţă motrice. propulsive [pra'pAlsiv] adf motrice, de propulsie. propulsive coefficient [~ -ko ui'fi/pnt] s. (fig.) coeficient de propulsie. propyl ['proupil] s. (chim.) propi l. propylaeum [.propi'li(:)am],p/. propylaea [Lli:a] s. (ist. Greciei) propilee. propyl alcohol ['propil lalkahol] s. (chim.) alcool propilic. propylene [rproup ali:n] s. (chim.) propilenă. proquaestor [prou'kwcstar] s. (ist. Romei) prochestor . pro rata [prou'ra:ta, -'rcita,'-'--] adv. proporţional, în proporţie, conform. prora te [pron'reit, 'prourcit] vb. tr. (mai ales amer.) a împărţi / a repartiza proporţional. proration [prou'rei/sn] s. (amer.) repartizare proporţională. prore ['proua1"] s. v . p r o w. prorector Iprou'rekta1"] s. prorector. prorogation [-proura'gei/sn ip ror-, -rou'g-] s. 1. prorogare (a parlamentului). 2. pre lungire, amânare. prorogue [pra'roug, pro'r-] vb. A. tr. a proroga (parlamentul). B. mtr. (despre parlamen t) a se proroga. proroguing [-in] s. prorogare. prosaic [prou'zei:k, ipra'z-] ad f (despre stil, spirit etc.) prozaic, comun, banal; ~speaker orator plictisitor / plicticos. prosaically [-ali] adv. prozaic. prosaicness [-nis] s. prozaism, ba nalitate (a stilului etc.). prosaist ['prouzeiist] s. 1. prozator. 2. persoană pro zaică / banală / lipsită de poezie. proscenium [prou'si:niam, pra's-], pl. proscenia [ -nia] 1. (înv.) prosceniu. 2. (teatru) avanscenă.



 proscribe 738



proscribe [prous'kraib, pros'k-] vb. tr. 1. a proscrie, a pune în afara legii, a e xila, a surghiuni. 2. a interzice, a opri (o practică, un obicei); to ~ fat from a diet a exclude grăsimea dintr-un regim. proscriptor [prou'skriptor] s. proscripto r, persoană care surghiuneşte / care proscrie. prescript ['prouskript] s. proscris. proscription [protis'krip/an, pros'k-] s. 1. proscriptiv, proscriere. 2. scoater e în afara legii, surghiunire, exilare. prose [prouz] I. s. 1. proză; scriere în proză; selected ~ writings proză aleasă. 2. prozaism (al vietii etc.). 3. discurs plictisit or. II. vb. A. tr. a transpune în proză (un pasaj în versuri); a rescrie în proză. B. intr . (fam.) a ţine discursuri plictisitoare; a vorbi saw a scrie plictisitor. prosect [prou'sekt] vb. tr. (med.) a diseca (în scop demonstrativ). prosector [pro'sektor , prou's-] s. prosector, preparator de disecţii. prosecutable [prosikju:tobl] adj. (jur.) 1. (despre o persoană) care poate fi urmărit. 2. (despre o acţiune) care poate fi intentată; (despre o reclantaţie) care poate fi depusă. prosecute [prosikjmt] vb. A. tr. 1. a continua (studiile etc.); a conduce (o orchestră); a face (o călătorie); a exercita (o meserie); to ~ the investigations a continua cercetările. 2. (yur.) a urmări; a da în judecată, a traduce în faţa justiţiei; a deschide (o acţiune judecătoreasc ~a claim a depune o reclamaţie; to ~a claim for damages a intenta un proces de dau ne; to be ~d for exceeding the speed limit a fi urmărit pentru depăşirea limitei de vi teză; to ~ an action a intenta o acţiune / un proces; B. intr. (jur.) a intenta o acţi une. prosecution [.prosi'kjm/sn] s. 1. îndeplinire, efectuare; continuare (a studi ilor etc.); exercitare (a unei meserii ele). 2. (jur.) urmărire judiciară; you are m aking yourself liable of ~s by the Council vă faceţi pasibil de urmărire din partea co nsiliului; before calling for a ~ înainte de a porni o urmărire. 3. (Jur.) parte car e intentează o acţiune civilă; the ~ acuzarea (parte într-un proces); to appear for the ~ a apărea în numele reclamantului; witness for the ~ martor al acuzării. prosecutor [ 'prosikju:tor] s. pricinaş, reclamant; public ~ procuror. prosecutrix ['prosi.kju: triks[ s. reclamantă. proselyte ['prosilait, -sol-] I. s. prozelit, convertit. II. vb. intr. (amer.) a face prozeliţi. prosclytism ['prosilitizam, -sol-] s. prozeli tism. proselytize ['prosilitaiz] vb. A. tr. a converti (pe cineva); a face un pr ozelit din. B. intr. a face prozeliţi. prose poem ['prouz .pouim] s. poem în proză. pr oser [,prouzor] s. povestitor plictisitor, prose writer ['prouz iraitor] s. proz ator. prosify ['prousifai] (peior.) vb. A. tr. a da o înfăţişare prozaică / comună, a banal za. B. intr. a scrie proză plictisitoare. prosiliency [pro'silionsij s. 1. (telin. ) bombament. 2. (mat.) convexitate. prosiness ['prouzinis] s. 1. prozaism, carac ter prozaic (al unei conversaţii), banalitate. 2. limbuţie (a unei persoane). pro-sl avery [prou'sleivori] (ist. S.UA.) I. adj. sclavagist; the ~ States statele scla vagiste. II. s. sprijinire a sclaviei. prosodist ['prosodist] s. expert în prozodi e. prosody f'prosodi] s. prozodic, metrică. prosopopoeia [proisoupo'pino] s. (ret. ) prosopopeie, personificare. prospect I. ['prospekt] s. 1. vedere, punct de ved ere, perspectivă; a place where there is a splendid ~un loc cu o vedere splendidă; w ide ~orizont (foarte) larg. 2. perspectivă; a sad ~ o perspectivă tristă; to open up a new ~ to smb. a deschide cuiva o nouă perspectivă; to have smth. in ~ a avea ceva în perspectivă / vedere; there is very little ~ of it nu se poate conta deloc pe acea sta; ~ of agreement perspectivă de înţelegere. 3. (amer.) persoană susceptibilă de a deven i cumpărător etc.; client posibil; partidă; he is a good ~ for any young girl e o part idă bună pentru orice fată. 4. (/nine) explorare; orizont. 5. viitor, speranţă; future ~s perspective de viitor; the ~s of an entreprise viitorul unei întreprinderi; the ~s of the harvest are excellent recolta se prezintă excelentă; his ~s are brilliant vi itorul lui e strălucit, are un viitor strălucit, în faţa lui se deschide un viitor feric it; to have fine ~s before one a avea un viitor frumos în faţă; to injure one's prospe cts a dăuna carierei sale. II. [pros'pekt, pros-, 'prospekt] vb. A. intr. (mine) a explora, a prospecta; to ~ for gold a căuta aur. B. tr. a prospecta (un teren, o mină); (despre o mină etc.). to ~ well a da speranţe frumoase, a promite. prospectable [pros'pektobl] s. (mine) care poate fi prospectat. prospect glass ['prospekt gl a:s] s. (înv.) lunetă, ochean, binoclu. prospecting [pros'pektirj, pros-, prospekt-] s. prospecţiune, cercetare, căutare, explorare. , prospecting shaft [~ jd:ft] s. (m



 ine) puţ de recunoaştere / prospectare / explorare. prospection [pros'pek/sn] s. (sp irit ae) prevedere, precauţie. prospective [pros'pektiv] adj. 1. care priveşte numai viitorul; this law is purely ~ această lege nu are putere retroactivă. 2. eventual, posibil, în perspectivă, viitor; ~ majority majoritate în perspectivă; a ~ buyer un cum părător eventual. 3. (jig.) care priveşte în viitor / înainte. prospector [pros'pekto1"] s . 1. (ec.) speculant. 2. (geol.) I prospector. prospectus [pros'pektos] s. 1. pr ospect; plan; program. 2. (univ., scol.) programă analitică. 3. listă de preţuri. prospe ct well ['prospekt wel] s. (mine) sondă de prospecţiune. prosper |'prospor] vb. A. i ntr. a prospera, a propăşi; a fi înfloritor; a reuşi; he will ~ va ajunge departe; his b usiness is not ~ing nu-i merg (bine) afacerile. B. tr. 1. a face să prospere / să re uşească, a favoriza. 2. (despre Dumnezeu, fig.) a binecuvânta, a blagoslovi.



prosperity [pros'periti, pros-] s. 1. prosperitate, propăşire, înflorire, bunăstare; (pr ov.) ~ makes friends and adversity tries them prietenul la nevoie se cunoaşte. 2. pl. (rar) timpuri fericite. prosperous ['prosppros] adj. 1. prosper, înfloritor, n orocos; ~ look aer de prosperitate. 2. prielnic, favorabil, propice. prosperousl y [-li] adv. prosper, înfloritor, norocos. prosperousness [-nis] s. prosperitate, succes (al unei întreprinderi). prostate ['prosteit] s. (anat.) prostată. prostatic [pro'staHik] adj. (anat.) prostatic. prosthesis ['prosOisis, -Oasis] s. 1. (mea' .) proteză; dental ~ proteză dentară. 2. (lingv.) prostază; prefix. prosthetic [pros'Oet ik] adj. 1. protetic, de proteză. 2. (lingv.) prostetic. prosthetic appliance [~ o 'plaionsj s. (mea1.) proteză. prostitute ['prostitju:t] I. s. 1. prostituată, femeie publică, cocotă, târfă. 2. (fig.) cutră, om fără caracter. II. vb. A. tr. a prostitua (cor , onoarea, talentul etc.). B. refl. to ~ oneself a se prostitua. III. adj. 1. (J ig.) ticălos, josnic, mârşav, fără caracter. 2. (fig.) venal, corupt. prostitution [.prost i'tju:/™] s. prostituţie; prostituare (sifig.). prostitutor ['prostitju:tor[ s. pers oană care îşi prostituează talentul, onoarea etc. prostrate I. ['prostreit, -rit] aay. 1 . aplecat, prosternat, culcat (lapământ); întins; to lie ~ a fi prosternat. 2. abătut, fără vlagă, vlăguit; ~ with grief zdrobit / doborât de durere; utterly ~doborât, zdrobit; the patient is quite ~ today bolnavul este foarte abătut astăzi. 3. (bot., despre tulpi nă) întins la pământ, târâtor. II. [pros'trcit, pro-] vb. A. tr. 1. a doborî, a răsturna; a ne, a umbla, a înjosi. 2. (despre o boală etc.) a slei, a secătui, a aduce într-o stare de prostatic; ~ by fever sleit de febră. prostration [pros'trei/pn, pros-] s. 1. p rosternare, acţiune de a se prosterna. 2. sleire, istovire, secătuire, prostraţie; prăbuşi re; descurajare; deprimare; he is in a state of absolute ~ e într-o stare de prăbuşire totală. prostyle ['proustail] s. (arhit.) templu prostii. prosy ['prouzi] adj. 1. (despre stil) prozaic, banal, nepoetic, plictisitor, plicticos. 2. (despre pers oane) limbut, plicticos. 3. (despre viaţă) monoton, plictisitor. protactinium [.prou taric'tiniom] s. (chim.) protactiniu. protagonism [prou'taîgonizam] s. apărare (a un ei doctrine etc.). protagonist [prou'tasgonist] s. 1. (teatru) protagonist. 2. ( lit. etc.)figurăcentrală, personaj principal. 3. (fam.) protagonist (al unui sport e tc.), campion. pro-tariff reformer ['proutarif ri'fo:mor] s. partizan / adept al reformei tarifelor vamale. protasis ['protasis], pl. protases [-si:z] s. 1. (re t.) protasis, propoziţie condiţională (antepusă). 2. (in teatrul antic) expoziţie. protati c [prou'taetik] adj. (în teatrul antic etc., despre un personaj) protatic. protea [prou'tio] s. (bot.) protee. protean [prou'ti:on, 'proution] adj. 1. asemenea lu i Proteu, proteic, de Proteu. 2. variat, multiform, divers, nestatornic, schimbăto r, variabil. protease ['proutieis] s. (bioc.) protcază. protect [pro'tekt] vb. tr. 1. (from, against) a proteja, a apăra, a feri, a ocroti (de; împotriva); a salvgard a; to ~ smth. from the weather a pune ceva la adăpost de intemperii, a adăposti ceva contra intemperiilor; well ~ed against the cold bine apărat de frig; to ~ smb. fr om smb.'s wrath a feri / a apăra pe cineva de mânia cuiva; to ~ public health a vegh ea la sănătatea publică. 2. a proteja, a ocroti, a patrona, a ţine sub tutelă. 3. (ec.) a proteja (o industrie). 4. (tehn.) a proteja; a îmbrăca. protected [pro'tektid] adj. apărat, protejat, cuirasat, blindat. protected cruiser [~ 'krxzo1'] s. (nuir.) cru cişător cuirasat (cu puntea cuirasată). protected deck [~ 'dek] s. (mar.) punte acoper ită. protecting [pro'tektirj] I. adj. de protecţie / apărare, protector, de siguranţă. II. vb. p r o t e c t i o n (1). protecting barrage [~ 'basra^] s. (mil.) perdea de foc, tir de baraj. protecting cap [~ 'kasp] s. (tehn.) 1. clopot, capac protect or. 2. cutie, carcasă (de protecţie). protecting cover [~ 'kAVorJ s. (tehn.) 1. capa



 c protector. 2. cutie de siguranţă. 3. capacul lămpii cu arc. 4. înveliş / manta de protecţ e. protecting device [~ di'vais] s. (tehn.) siguranţă, dispozitiv de siguranţă / securit ate, protecţie. _ protecting means [~ 'mi;nz[ s. v. p r o t e c t i n g d e v i c e . protecting network [~ 'netwo;k] s. (tehn.) plasă protectoare / de siguranţă, reţea d e protecţie. protecting post [~ 'poust] s. (mine) Stâlp / picior de siguranţă. protectin g screen [~ 'skri:n[ s. (tehn.) ecran / grătar / plasă de siguranţă, reţea / sită protectoa e. protecting sheath [~ '/i:0] s. (tehn.) manta protectoare, înveliş de protecţie (al unei ţevi ele). protection [pro'tck/on] s. 1. protejare, protecţie, ferire, ocrotire , protecţie, salvgardare (a intereselor). 2. adăpost, blindaj; to erect a ~ against the wind a construi un adăpost contra vântului. 3. protejare, ocrotire, protecţie, pat ronaj, pază; under smb.'s ~ sub protecţia cuiva; to live under smb.'s ~ a fi întreţinuta cuiva; under the ~ of the law la adăpostul legii; to claim the ~ of the law a cer e protecţia legii; society for the ~ of children societate pentru ocrotirea copilu lui; maternity and child ~ ocrotirea mamei şi a copilului; labour ~, ~ of labour p rotecţia muncii; to extend one's ~ to a young author a lua pe un tânăr autor sub prote cţia sa. 4- (cc.) protectionism, tarif vamal protectionist. 5. permis, salv-conduc t; (amer. mar.) certificat de cetăţenie (americană). protection belt [~ belt] s. (silv .) perdea / fâşie sau zonă de protecţie. protection clothing [~ .klouoin] s. haine de pr otecţie. , '



 739 proverb



protoparent [.prouta'pearant] s. părinte din care descinde o familie, tată sau mamă de protection cover [~ kAvar] s. (tehn.) manta / cutie / carcasă de protecţie, clopot, capac origine. protector. protoplasm ['proutaplaezsm, -toup-] s. (biol.) protop lasma. protection device [~ diivais] s. (tehn.) dispozitiv de protecţie / securita te / siguranţă. protoplasmatic ['proutaplasz'nmik, -toup-] adj. protoplasmatic. prot ection fence [~ fens] s. balustradă, parapet, parmaclâc. protoplasmic [iprouta'plasz mik, -tou'p-] adj. protoplasmic. protection hood [~ hud] s. v. p r o t e c t i o n c o v e r . protoplast ['proutaplaest, -toup-] s. 1. prima fiinţă omenească. 2. pro totip; original, protectionism [pra'tekfaniz^m, pru't-] s. (ec.) protectionism. model. 3 . v . p r o t o z o a n ( I I ) . protectionist [pra'tek/anist] s. prot ectionist; partizan al protecţiei. protective [pra'tektiv] adj. 1. protector, de p rotecţie, de apărare. 2. (ec.) protectionist. protoplastic [.prouta'plzestik, -tou'p -] adj. prototipic, de prototip. protective coating [~ 'koutirj] s. (tehn.) acop erire de protecţie, strat protector. prototypal ['proutaitaipal, -touit-] adj. pro totipic. protective colouring [~ kAlarirj] s. (zool., bot.) mimetism. prototype ['proutaitaip] s. prototip. protective covering [~ 'kAvariij] s. v. p r o t e c t i v e c o a t i n g . prototypic(al) [.prouta'taipik(al), -tou't-] adj. v. p r o t o t y p a l . protective deck [~ 'dek] s. (mar.) punte cuirasată. protoxid(e) [pra'taksaid, prou't-, -sid] s. (chim.) protoxid. protozoa [iprouta'zoua, -tou' z-] s. pi. de la p r o t o z o o n. protective device [~ dk'vais] s. v. p r o t e c t i o n d e v i c e . protozoan [.prouta'zouan, -tou'z-] I. adj. privitor la protozoarc, de protozoare. II. s. protective duty [~ 'dju:ti] s. (ec.) taxă vamală protectionist^. protozoar. protective fence [~ 'fens] s. v. p r o t e c t i o n f e n c e . protozoic [.prouta'zouik] adj. de protozoar, privitor la protozoare. protective grating [~ 'grcitin] s. (tehn.) grătar / plasă de siguranţă, reţea / sită prote toare. protective measures [~ 'me3az] s. pi. măsuri de siguranţă / protecţie. protozoolo gy [iproutazou'olad3i, -touz-, -zu'a-] S. protozoologie. protective shell [~ '/e l] s. (tehn.) manta / cutie / carcasă / înveliş de protecţie. protozoon [-prouta'zouan] s. (biol.) protozoar. protract [pra'trsekt] vb. tr. 1. a prelungi (o vizită etc.), a amâna (plecarea etc.). protective tariff [~ 'tasrifj s. (ec.) tarif protectioni st. protector [pra'tektar] s. 1. protector, ocrotitor, operator; patron; Mecena (al artelor 2. a tărăgăna, a tergiversa. 3. a trasa. 4. a prelungi (o linie etc.). 5. a ridica releveul (unei etc.). 2. (ist. Angliei) regent. 3. (ist. Angliei) Prote ctor (şi Lord Protector) Protector construcţii etc.); a nota pe un plan. (titlul lui Oliver Cromwell şi al fiului său Richard). 4. (tehn.) dispozitiv de siguranţă (al protr acted [-id] adj. 1. prelungit; amânat. 2. tărăgănat, tergiversat. unei maşini, al unui apa rat); piedică de siguranţă. 5. (tehn.) protector, apărătoare. protractedly [-idli] adv. în relungire, prelungit, alungit. 6. (electr.) paratrăsnet. 7. (electr.) fuzibil; dis junctor. protracter [-ar] s. pertractor, persoană care amână; persoană care ezită. protect orate [pra'tektarit] s. 1. protectorat, stat semisuveran. 2. protectorat, funcţie de protractile [-ail] adj. extensibil. protector. 3. (ist. Angliei) the Protecto rate Protectoratul. protracting [-in.] s.v. p r o t r a c t i o n . protraction [pra'traakfjn] s. 1. prelungire, lungire; tărăgănare, tergiversare (a unui proces prot ectorship [pra'tekta/ip] s. 1. protectorat. 2. protecţie, ocrotire, patronaj. 3. ( ist.) etc.). 2. releveu, desen Ia scară. 3. (fiziol.) acţiune a unui muşchi extensor. regenţă, titlu de regent. protractive [pra'trasktiv] adj. de amânare / de tergiversare . protectress [pra'tektris] s. protectoare, apărătoare, ocrotitoare, patroană (a artel or etc.). protractor [pra'traskta1"] s. 1. v. p r o t r a c t e r. 2. (geom.) ra portor, măsurător de protege ['proute3ei, rpmtei3-J (Jr.) s. protejat. unghiuri. 3. (anat.) muşchi extensor. 4. (tehn.) transportor. 5. (mar.) echer de navigaţie. prote ic [prou'ti:ik] adj. proteic; ~ substances substanţe proteice. protrude [pra'tru:d ] vb. A. ţr. a face să iasă, a trage afară, a scoate afară; (fam.) to ~ proteid ['prouti:d , -ti:id] s. (chim.) proteidă. one's opinions on the public a impune publicului păre rile sale. B. intr. a ieşi în afară, protein ['prouthn, -ti(:)in] s. (chim.) proteină, a lbumină. a depăşi limita, a deborda. proteolysis [.prouti'olisis] s. (fiziol.) proteol iză. protruding [-irj] adj. proeminent, ieşit în afară; ~ forehead frunte bombată. proteol



 ytic [


 . de la t o p r o v e. II. adj. dovedit; (scot. jur.) not ~ protocoecus [rprouta 'knkas^pl. protococci [-kokai, -'kaksai] s. (bot.) protococ. nedovedit. provenan ce ['pn>vinans, -van-] s. obârşie, provenienţă. protocol ['proutakol, -touk-] I. s. 1. p roces-verbal; to draw up a ~ a întocmi / a redacta Provencal [ipravtî:n'so:l, -varn' s-, -van's-] (jr.) I. adj. provensal, din Provence. II. s. / a dresa un proces-v erbal; to record in ~ a trece în proeesul-vcrbal. 2. protocol, parte preliminară a u nui document diplomatic. 3. the Protocol direcţia protocolului din 1. (limba) prov ensală. 2. provensal, locuitor din Provence. Ministerul de Externe. 4. formulă ofici ală introductivă (în declaraţii de drepturi, documente provender ['provinda1"] I. s. 1. nutreţ, furaj. 2. (glumeţ) hrană, mâncare. II. vb. tr. a nutri, etc.). II. vb. A. intr. 1. a redacta un protocol. 2. a redacta / a dresa un proces-verbal. a hrăni (animal e). B. tr. 1. a înregistra într-un protocol. 2. a înregistra / a trece într-un proces-ve rbal. proverb ['prava(:)b] I. s. 1. proverb, zicală, zicătoare; to be a ~ a fi prove rbial / de protocolar [-ar] adj. protocolar. pomină; he is avaricious / mean to a ~ zgârcenia lui a devenit proverbială. 2. pl. joc protocolist [-ist] s. secretar. cu proverbe. 3. the Book of Proverbs Proverbele lui Solomon (din Biblie). II. vb. A. tr. 1. a întrebuinţa (ceva, o persoană) ea proverb; am I not ~«d for a fool? nu sunt socotit protocolize [-aiz] vb. inţr. v. p r o t o c o l (II, A). nebun? 2. a expri ma printr-un proverb. B. intr. a vorbi în proverbe; (e.vpr. shakespeariana) protoh istory [pproutou'histari] s. protoistorie. you are ~ed with a grandsire phrase v orbeşti ca în pildele bătrâneşti. proton ['proutsn] s. (fiz., chim.) proton.



 proverbial 740



- proverbial [pre'vorbial] adj. proverbial; notoriu; to be ~ for a fi de pomină pe ntru. proverbialism [-izam] s. expresie proverbială. proverbialist [-ist] s. perso ană care culege proverbe. proverbially [-i] adv. proverbial. proverbial phrase [pr o'vo:bi9l freiz] s. expresie proverbială. proverbial saying [~ 'seiirj] s. expresi e proverbială. provide [pro'vaid] vb. A. tr. 1. a înzestra, a înarma, a prevedea, a ec hipa; a face rost (cuiva); to ~ an opportunity for smb. to do smth. a asigura cu iva prilejul de a face ceva. 2. a stipula, a prevedea; the law ~s that legea pre vede că. B. intr. 1. (against) a se echipa, a lua măsuri, a se înarma (împotriva). 2. (f or) a) a se pregăti (pentru); b) (despre o lege, un tratat etc.) a prevedea, a sti pula. 3. a avea grijă, a se îngriji; to ~ for smb. a) 2L avea grijă de cineva; b) a pu ne pe cineva la adăpost de nevoi, a căpătui pe cineva; to be ~d for a fi aprovizionat; he ~d for everything s-a îngrijit de toate. provided [-id] I. adj. prevăzut; înzestra t; ~ by the articles prevăzut în statute; ~ for all eventualities pregătit pentru oric e eventualitate. II. conj. (şi ~ that) numai dacă, cu condiţia ca, în cazul când. providen ce ['providans] s. 1. prevedere, precauţiune, prudenţă. 2. economic. 3. Providence pro videnţă (divină); by a special ~ printr-o intervenţie providenţială. provident ['providant] adj. 1. prevăzător, precaut, prudent. 2. econom. provident bank [~ 'ba?rjk] s. (ec.) casă de economii. provident fund [~ 'fi\nd] s. (ec.) casă de ajutor. providential [ .provi'denjsl] adj. providenţial; ceresc. providentially [iprovi'denfoli] aaV. pro videnţial, prin intervenţie providenţială. providently ['providontli] adv. cu prevedere. providentness l'providsntnis] s. prevedere; economie. provident society ['provi demt so'saiati] s. asociaţie de binefacere. provider |pra'vaid3r] s. 1. furnizor. 2. (infor.) distribuitor. providing [pro'vaidirj] cony, (si ~ that) v. p r o v i d e d (II). province ['provins] s. 1. provincie; regiune. 2. pi. teritoriu în afa ra capitalei, provincia; in the ~s în provincie. 3. (bis.) eparhie. 4. (despre cun oştinţe, sferă de activitate etc.) domeniu; sferă; ramură; that is not (within) my ~, that is beyond my ~ nu intră în domeniul meu / în sfera mea (de activitate); nu e de compe tenţa mea. 5. (jur.) competenţă, jurisdicţie, sferă de acţiune (a unei instanţe). provincia pro'vin/ol] I. adj. 1. provincial, din provincie. 2. (care are apucături de) provi ncial, mărginit. II. s. 1. provincial, locuitor din provincie. 2. (bis.) arhiepisc op. provincialate [-st] s. (bis.) arhiepiscopat. provincialism [-izani] s. 1. pr ovincialism; stângăcie. 2. provincialism, expresie regională, regionalism. 3. atitudin e mărginită / provincială. provinciality [praivinjl'aditi] s. provincialism, caracter provincial. provincialize [pre'vinjalaizl vb. tr. a provincializa. provincially [pre'vinjoli] aaV. provincial. provine [prou'vain] I. vb. intr. a strânge recolta de struguri. II. s. butaş de vie. proving ['prmvirj] s. 1. probă. 2. (jur.) probă, dov adă; atestare. proving ground [~ graund] s. 1. (/nil.) poligon de tragere. 2. (teh n.) teren de experienţă. proving pump [~ pAmp] s; (tehn.) pompă de probă (a cazanelor cu aburi). provision [pra'vi33n] I. s. 1. măsură, dispoziţie; luare de măsuri; to make ~ f or one's child a) a se îngriji de copilul său; b) a-şi căpătui copilul; to make ~ against a lua măsuri de apărare împotriva (cu gen.); ~ for smth. luare de măsuri pentru a asigur a ceva. 2. provizie, rezervă (de valută, capital, marfă etc.). 3. pl. rezerve de hrană, provizii (alimentare). 4. articol, clauză, stipulaţie (într-un contract etc.); no ~to the contrary nu există clauză contrară; to come within the ~s of the law a cădea sub pre vederile legii. 5. pensie; to make a ~ for şmb. a asigura o pensie cuiva. ~ and is sue of coins batere şi emisiune de monede. II. vb. tr. 1. a aproviziona; a înzestra. 2. a înarma. provisional [pra'vi33nol] adj. temporar, provizoriu. provisional gov ernment [~ igAvnmont] s. guvern provizoriu. provisionality [proivi3o'najliti, -s tij s. provizorat. provisionally [pra^ansli] adv. provizoriu. provision dealer [ pro'vijjn idi:lor] s. băcan. provision industry [~ 'indostrij s. industrie aliment ară. provisioning [pro'vi3enin] s. aprovizionare, alimentare. provisionment [pra'v i3onmont] s. v. p r o v i s i o n i n g. provision merchant ]pro'vi3pn imo:t/3nt ] s. v. p r o v i s i o n d e a l e r . provision room [~ ru(:)m] s. (mar.) camb uză. proviso [pro'vaizou, prpti'v-], pl. provisoes [-z] s. clauză condiţională; condiţie în r-un contract; with the ~ that cu condiţia ca. provisorily [pra'vaizarili] aav. pr ovizoriu. provisory [pro'vaizsri] adj. 1. condiţionat; care conţine clauze condiţional



 e. 2. (despre guvernare) provizoriu. provocable [pro'vouksbl, pru'v-] adj. provo cant, iritant. provocation[provs'kei/sn, -vou'k-] s. 1. provocare; instigare. 2. iritare, furie; he did it under severe ~ a făcut-o fiind foarte iritat; to act un der ~ a acţiona sub imperiul furiei. 3. necaz, supărare. 4. cauză, pricină, motiv, temei . provocative [pro'vokotiv, prou'v-] I. adj. 1. (despre atitudine ele.) provocat or, provocant, sfidător. 2. supărător, iritant, agasant. 3. (fam.) ademenitor. II. s. stimulent, excitant. provocativeness [-nis] s. întărâtare, iritare, excitare. provoke [pro'vouk] vb. A. tr. 1. (to) a îmboldi, a incita, a provoca (la). 2. a înfuria, a i rita, a enerva; a agasa, a exaspera, a întărâta. 3. a determina, a cauza, a pricinui, a provoca. B. intr. a pricinui supărare. provoker [-or] s. 1. persoană care provoacă, provocator. 2. stimulent, excitant. provoking [prc'voukirj] adj. provocator, iri tant, enervant; care înfurie; supărător.



provokingly [-li[ adv. provocator, iritant, supărător; to be ~ polite a fi de o poli teţe supărătoare. provost ['provost] s. 1. conducător, şef. 2. (scot.) primar (în oraşele E burg şi altele, Lord Provost). 3. (univ.) decan (în unele facultăţi din Anglia şi S.U.A.). 4. (bis.) preot paroh (al unei catedrale). 5. [pro'rou] v. p r o v o s t m a r s h a 1.6. (inv.) supraveghetor (la o închisoare), paznic, temniceri provost court [pro'vou ko:t] s. (mil.) tribunal militar (judecă sumar infractorii din zonele de război). provost guard [~ ga;d] s. (/nil.) poliţie militară. provost marshal [~ ,mo:/ ol] s. (/nil.) 1. comandant al poliţiei militare. 2. ofiţer de poliţie (militară). 3. (i st.) funcţionar militar cu atribuţii judiciare şi de poliţie. prow [prau] s. 1. (mar.) p roră, provă. 2. (poetic) corabie, vas. prowess ['prauis, -es] s. 1. îndrăzneală; voinicie, bravură, vitejie, curaj, eroism. 2. ispravă, faptă strălucită. prowl [praul] I. vb. A. in tr. 1. (despre animale) a da târcoale (în căutare de pradă). 2. a umbla încoace şi încolo; mbla creanga / lela; a hoinări. 3. (sl. teatru) a umbla să ia leafa. B. tr. 1. a sco toci (in căutare de pradă). 2. (înv.) a pungaşi. II. s. târcoale, hoinăreală; (despre anima to. go on the ~ a pleca după pradă; (fam.) to be for ever for the ~ a fi mereu în căuta rea norocului. prowl car ['praul ka:r] s. (amer.) maşină de patrulare cu post de rad io emisie-recepţie. prowler [rpraulor] s. 1. animal care umblă după pradă. 2. hoţ care umb lă după jaf; jefuitor; pungaş. prowlingly ['praulinli] adv. după pradă. proximal ['proksim al] I. adj. v. p r o x i m a t e . II. s. (zool.) punct final de fixare al unui organ. proximate ['proksimit] adj. 1. proxim, cel mai apropiat. 2. aproximativ. proximately [-li] adv. 1. imediat; fără intermediu, nemijlocit. 2. aproximativ, prox imity [prok'simiti] s. proximitate, imediată apropiere; ~ of blood înrudire apropiată; in ~ to the station în imediata apropiere a gării. proximity effect [~ iifckt] s. ( tel.) efect de apropiere. proximo ['proksimou] aa'v. (lat.) următor; the 10th ~ la 10 ale lunii următoare. proxy ['proksi] s. 1. împuternicire, mandat, procură; to vote by ~ a vota prin procură. 2. împuternicit, mandatar, procurator; to be / to stand ~ a fi împuternicit / mandatar / procurator. 3. (jur.) vot prin reprezentare (la o adunare a acţionarilor). proxy signature [~ isignitjbr] s. semnătură prin mandat. prud e [pru:d[ s. „puritană", mironosiţă; sclifosită, izmenită, afectată; to act the ~ a face pe ronosiţa, a se sclifosi. prudence ['prmdans] s. 1. prudenţă; cuminţenie; înţelepciune. 2. p evedere, precauţie. 3. cunoştinţe, ştiinţă. prudent ['pru:dont[ adj. prudent, precaut, circ mspect; cuminte; prevăzător. prudential [prm'den/sl] I. adj. care implică prudenţă; dictat de prudenţă. II. s. pl. 1. consideraţiuni de prevedere. 2. (amer.) chestiuni de admin istraţie locală. prudential committee [~ ko'miti] s. (amer.) comitet de supraveghere (a unei gestiuni). prudential insurance [~ in/usrens] s. asigurare industrială. p rudentialism [pruO'den/slizam] s. 1. prudenţă exagerată. 2. politică sa» purtare bazată pe rudenţă. prudently ]'pru:dantli] aa'v. cu prudenţă, cu înţelepciune. prudery ['pru:dsri] s. sclifosire, izmenire, afectare. prudish ['pru:di.(] aay. 1. afectat. 2. măsurat, f oarte rezervat. prudishly [-li] aa'v. cu afectare. prudishness [-nis] s. v. p r u d e r y. prune1 [pru:n] s. 1. (bot.) prună; (fam. fig.) ~s and prisms vorbire af ectată; (amer. fig.) to have ~s in the voice a vorbi înăbuşit. 2. prună uscată. 3. culoare (a prunei uscate). prune2 vb; A. tr. 1. (si to ~ off / away) a curăţa (»/i copac de crăc i uscate), a îndepărta (uscăturile unui pom). 2. (fig.) a îndepărta prisosurile de la. 3. (la păsări) a curăţa (penele). B. intr. 1. a curăţa pomi (aV uscături). 2. (despre păsări) răţa la pene. 3. (fig. rar) to ~ up a se găti, a se spilcui. prunella [pru'nelo] s. pr uncia, ţesătură groasă de mătase. pruner ]'pru:nor] s. (bort.) emondor. pruning ['priunin] s. 1. tăiere a unui arbust prea mult crescut). 2. curăţire (a unui pom sau arbore de



 uscături sau de crengile de prisos). 3. pl. uscături, crăci tăiate (la curăţirea unui arbor ). pruning bill [~ bil] s. (bort.) cosoraş (pentru curăţirea de crăci). pruning hook [~ huk] s. (hort.) unealtă de curăţit arborii. pruning knife [~ naif] s. (hort.) cosor pe ntru curăţirea I tăierea arborilor; (agr.) cosor. pruning saw [~ so;] s. 1. (hort.) fe răstrău pentru curăţit arborii. 2. (tehn.) ferăstrău coadă-de-vulpe. pruning scissors [~ .s z] s. (hort.) foarfeci de tăiat arborii. pruning shears [~ /iaz] s.v. p r u n i n g s c i s s o r s . prurience ['pruorions] s. 1. lascivitate, desfrânare. 2. (rar) poftă; curiozitate boln㍠vicioasă. pruriency ]-i] s. v. p r u'r i e n c e. prurient [' pruoriont] adj. 1. lasciv, desfrânat. 2. (rar) de o curiozitate bolnăvicioasă. prurigi nous [pru'ridjinas] adj. care produce mâncărime. prurigo [pru:'raigou] s. (mea'.) pr urigo (boala de piele). i pruritus [pru:'raitss] ş. (med.) prurit (boală de piele). Prussian ['pr\Jon\ I. adj. de Prusia; prusian; ~ blue albastru de Prusia. II. s. 1. prusac. 2. dialect prusian de est sau vest. Prussian blue [~ 'blu:] s. (chim .) albastru de Berlin. prussiate ['prA/icit, -/iit] s. (chim.) cianură.



 741 puck-chaser



pub crawl ['pAb kro:l] (şl.) I. s. vizitare a cabaretelor. II. vb. intr. a trece în revistă prussic acid ['prAsik 'aesidj s. (chim.) acid prusie. cabaretele. prut [pr At] interj, puah! pfui! 1 pry [prai] I. vb. A. intr. a face cercetări; a se intere sa, a căuta să afle, a-şi băga nasul; pub crawler [~ 'krD;br] s. (si.) stâlp / obişnuit al abaretelor. he is fond of ~ing into other people's affairs îi place să-şi vâre nasul în tr eburile altora. pub loafer [~ iloufs1"] s.v. p u b c r a w l e r . puberty ['pju :b3(:)tij s. pubertate. B. tr. a privi curios. II.pl. pries [prais] s. l.om curi os. 2. (rar) privire curioasă. puberulent [pju'bcrjuhnt, -je-, -ru-, -ra-] adj. v. p u b e s c e n t (2). pry2 I. s. (tehn.) levier, pârghie. II. vb. tr. a ridica ( o greutate etc.), a deschide (im pubes ['pju:biz] s. (anat.) regiune pubiană; pubi s. capac etc.) sau a forţa (o uşă etc.) CU ajutorul unui levier; to ~ loose a dezlipi. pubescence [pju(:)'besns] s. 1. pubertate. 2. (bot., zool.) pufuleţ, perişori (la p lante, prying ['praiirj] adj. curios, indiscret. animale). prying fellow [~ Telo u] s. om curios, om care îşi bagă nasul peste tot. pubescent [pju(:)'besnt] adj. 1. pu ber, ajuns la pubertate. 2. (bot., zool.) care se acoperă pryingly ['praiinli] adv . cu indiscreţie, curios. eu perişori / pufuleţ. pryism ['praiizpm] s. curiozitate. ps alm [su:ml s. 1. psalm. 2. the Psalms, pl. (folosit ca sing.) (bibi.) Psalmii. p ubic ['pju:bik] adj. (anat.) pubian. psalmist ['sa;mist] s. psalmist. public ['p Ablik] I. adj. 1. public; to make a ~protest a protesta în mod public; to make psa lmodie [sasl'modik] adj. psalmodie. smth. ~ a publica ceva, a da ceva publicităţii, a face cunoscut ceva. 2. public, naţional; ~ disaster catastrofă sau calamitate naţion ală. 3. internaţional. 4. (univ.) privind întreaga psalmodize ['saelmadaiz] vb. intr. a psalmodia. psalmody ['sa?lmadi, 'sa:m-] s. 1. psalmodicre, recitare de psalmi. 2. (colectiv) psalmi. universitate (nu numai un colegiu etc.; la Oxford şi Cambri dge). II. s. 1. public; r the general ~, the ~at large colectivitatea, marele pu blic; in ~public. 2. (fam.) restaurant, psalter l'sa(:)lta ] s. psaltire. cârciumă. psaltery ['sa(:)ltari] s. (muz.) psalterion (vechi instrument muzical cu coarde) . publican ['pAblikanj s. 1. birtaş, cârciumar; hangiu. 2. (la Romani) agent fiscal. 3. (bibl.) psammite ['ssmait, 'ps-] s. (geol.) psamit. vameş. psammitic [sre'miti k, ps-] adj. (geol.) psamitic. publication bpAbli'kei/an] s. 1. publicaţie, lucrar e publicată. 2. publicare, apariţie; psephology [psi:'folad3i] s. (socio!.) pscfolog ic. anunţare. pseudo-archaic ['sju:doua:'keiik] adj. pseudoarhaic. r pseudo-bulbar ['sju:dou'bAlba ] adj. (med.) pseudobulbar, care ţine de pscudobulb. publication date [~ ideit] s. (poligr.) data apariţiei. public bill ['pAblik bil] s. proiect d e lege de interes public. pseudoclassic ['sju:dou'kUesik] adj. pscudoclasic. pse udocode ['psju:doukoud] s. (infor.) pseudocod. public call office [~ iko:l ofis] s. (tel.) (post) telefon public. pseudograph ['sju:dougro:f, amer. -gra?(:)f] s . fals literar. public elementary school [~ elementari 'sku:l] s. 1. şcoală elementa ră publică. 2, (în Anglia) şcoală elementară subsidiată şi controlată de stat, fără învăţăm nernbrane ['sju.dou'membrcin] s. (med.) membrană falsă. obligatoriu. pseudometric [' sju:dou'mctrik] adj. (mat.) pscudometrie. public enemy [~ 'enimi] s. 1. inamic p ublic, element periculos societăţii. 2. persoană pseudomorphism [-sju:dou'm3:fîzpm] s. ( mineral.) pseudomorfic. în afara legii. 3. ţară inamică. pseudonym ['psju:danim] s. pseu donim. public good [~ 'gud] s. binele public / obştesc. pseudonymous [psjui'donima s] adj. (sub) pseudonim. Public Health Service [~ 'hcl8 isa;vis] s. serviciu san itar. pseudopod ['psju;dapod] s. (biol.) pseudopod. public highway [~ 'haiwei] s . drum public. pseudorandom ['psjmdou'rcendam] adj. (infor.) pseudoalcatoriu. ps haw [p/o:,Jb:] I. interj, puah! pfui! (exprimă dezgust, dispreţ). II- vb. A. intr. a exclama public holiday [~ 'haladi] s. sărbătoare legală. public house [~ 'haus] s. 1. restaurant; cârciumă. 2. han. pfui; a scoate o exclamaţie de dispreţ sau scârbă. B. tr. a enigra, a înjosi. publicism ['pAblisizpm] s. publicistică, ziaristică, gazetărie. psht [ p/t] interj, ssst! (tăcere). publicist ['pAblisist] s. 1. specialist în drept intern aţional. 2. publicist; ziarist, gazetar. psoriasis [son'raiasis, ps-] s. (med.) ps oriasis. psych [saik] (si.) vb. A. tr. a băga în sperieţi. B. intr. to ~out a-şi pierde echilibrul 3. agent de publicitate. sufletesc. publicistic [.pAbli'sistik] adj. publicistic. publicity [pAb'lisiti, pa'blis-] s. 1. publicitate; notorietate; to



 give ~ to a face public, psyche1 ['saiki, amer. şi 'psai-] s. (grec.) (poetic) su flet; viaţă sufletească / psihică. a dezvălui (cu ac.). 2. reclamă, publicitate. psyche2 s. oglindă mare cu pivoturi. publicity agent [~ .eid3ant] s. agent de publicitate. ps ychedelic [.saiki'delik] adj. 1. psihedeiic. 2. halucinogen. publicity manager [ ~ rma;nad33r] s. (corn.) şeful publicităţii. psychiater [sai'kaiatar, amer. şi psai'k-] ş. psihiatru. publicity stunt [~ stAnt] s. mijloc ingenios de publicitate, reclamă i ngenioasă; truc psychiatric(al) [i.saiki'a;trik(pl)j adj. psihiatric. publicitar. psychiatrist [sai'kaiatrist, si'k-, sa'k-, amer. şi psai'k-] s. psihiatru. publici ze ['pAblisaiz] vb. A. in/r. a face reclamă. B. tr. 1. a face reclamă pentru. 2. a d a psychiatry [sai'kaiatri, si'k-, sa'k-, amer. şi psai'k-] s. psihiatrie. psychic ['psaikik] I. adj. 1. v. p s y c h i c a l . 2. paranormal; cu însuşiri paranormale. publicităţii. II. ş. 1. mediu (spiritist). 2. psihic. 3. pl. (folosit ca sg.) psiholo gic; metapsihică. public law ['pAblik 'Io:] s. drept public. public library 1~ 'la ibrari] s. bibliotecă publică. psychical [-al] adj. psihic. public loan [~ loun] s. îm prumut public / de stat. psychically [-sli] adv. (din punct de vedere) psihic; s ufleteşte. publicly ['pAblikli] adv. 1. public. 2. din partea publicului. 3. pentr u public. psychic energizer ['psaikik 'enad3aizar] s, (farm.) (produs) stimulant , (medicament) public man ['pAblik man, ~ men] s. 1. politician. 2. om cu vază / d e seamă. antidepresiv. public mindedness [~ 'maindidnis] s.v. p u b l i c s p i r i t e d n e s s . psycho l'saikou] I. ş. (amer. si.) sărit / trăsnit; psihopat. II. ad j. dezechilibrat. publicness ['pAbliknis] s. caracter public (al dezbaterilor et c.). psycho-analysis [ipsaikou a'naslasis, -lis-] s. psihanaliză. psycho-analytic( al) [.saikou.ama'Iitik(2l)] adj. psihanalitic. public opinion ['pAblik s'pinian] s. opinie publică. psychodrama [ipsaikou'dra:ma] s. (med.) psihodramă. public prose cutor [~ 'prasikju:tar] s. (jur.) procuror public. public relations department [ ~ ri'lci/snz di-pectmant] s. (amer.) serviciu de informare psycholinguistics bps aikoulin'gwistiks] s. pl. (folosit ca sg.) psiholingvistică. şi popularizare (a întrep rinderii sau instituţiei). psychologic(al) [.psaika'lrx^iM] adj. psihologic. psych ological moment [~ 'moumantj s. moment psihologic, moment potrivit. public sale [~ 'seil] s. licitaţie. psychological test (~ 'test] s. test psihologic; examen de aptitudine. public service [~ 'sa:vi.s] s. 1. serviciu de stat, serviciu public . 2. servicii comunale. psychologist lpsai'kolad3ist] s. psiholog. public spirit [~ 'spirit] s. patriotism, civism. psychology [psai'kDlad3i] s. psihologie. pub lic-spirited [~'spiritid] adj. patriotic. psychomancy ['psaikoumansi] s. psihoma nţie. public spiritedness [~ 'spiritidnis] s. patriotism. psychopath ['psaikoup£e6] s. psihopat. publish ['pAbli/]vb.tr. 1. a publica, a anunţa (o căsătorie etc.). 2. a p romulga (o lege). psychopathy [psai'kopaOi] s. (med.) psihopatie. 3. (amer.) a p une în circulaţie. 4. a edita, a publica (o carte). psychopharmacoiogy ['psaikou


 pucker 742



pucker ['pAks'] I. vb. A. tr. 1. a încreţi, a zbârci; ~ed (up) in wrinkles zbârcit, încreţi . 2. a încrunta (fruntea, sprâncenele). 3. a coase (o fustă etc.) în creţuri, a face cute la (o rochie etc.). B. intr. 1. a se încreţi; a se zbârci. 2. a se înţelege în ascuns; a di cuta în taină. 3. (sl.) to ~ up a) a se înfuria; bj (amer.) a tăcea din gură. II. s. 1. ri d, zbârcitură. 2. cută, pliu (al unei fuste}. 3. încurcătură, perplexitate. 4. spaimă, groa . supărare, necaz. 6. contracţiune a buzelor. puckeroo [.pAka'ru:] (N. Z. si.) I. ad j. stricat, paradit. II. vb. tr. a ruina; a duce de râpă; a paradi. puckish, Puckish ['pAkiJ] adj. răutăcios, maliţios; poznaş. puckster ['pAksto'] s. v. p u c k - c h a s e r . pud [pAd] s. (fam.) 1. mânuţă (ae copil). 2. lăbuţă (ae animal). puddening ]'pud(9)ni ] s. (mar.) înfăşurare. pudding ['pudirjl s. 1. budincă; suet ~ budincă din făină şi grăsim că fierte în pânză; steak ~ budincă de carne; apple ~ budincă de mere; blackberry ~ budincă mure. 2. caltaboş; black ~ caltaboş (din sânge şi grăsime de porc); white ~a) caltaboş din carne de pasăre; b) prăjitură cu lapte, ouă, făină şi unt. 3. (mar.) marsuin. pudding basin -beisn] s. formă de budincă, vas în care se pune budinca la cuptor. pudding-cloth [~i kb(:)6] s. pânză în care se prăjeşte budinca. pudding-face [~feis] s. faţă buhăită. pudding [~feist] adj. cu faţa buhăită. pudding fender [~ifend3r] s. (mar.) balon de acostare. pudding head [~ hed] s. (fam.) nătâng, cap sec, nerod, netot. pudding heart [~ ha:t] s. fricos, inimă de iepure. pudding pie [~ pai] s. budincă cu carne. pudding-rock [ ~rok] s. v. p u d d i n g s t o n e . pudding-stone [~stoun] s. (geol.) conglome rat. puddingy ['pudirji] adj. 1. asemănător cu budinca. 2. (fig.) moale, slab; fleşcăit. puddle ['pAdl] I. s. 1. băltoacă, smârc. 2. (fam.) încurcătură; bucluc; to be in a pretty a fi (intrat) în bucluc. 3. argilă plastică; amestec de argilă şi prundiş (pentru căptuşir u izolarea eleşteelor, iazurilor etc.). 4. (metal.) lupă (de fier pudlat). II. vb. A . tr. I. a amesteca, a frământa (argilă, prundiş şi apă). 2. a căptuşi (eleştee, canale etc mestec de argilă şi prundiş. 3. a murdări, a tulbura (apa). 4. (fig.) a pângări, a murdări. (metal.) a pudla. 6. a bătători, a tasa; a îndesa; to ~ the ground a îmbiba lutul cu apă ş a-1 bătători. B. intr. (si to ~ about) 1. a se bălăci (în noroi, în ape mici). 2. (fam.) a face încurcături. puddle ball [~ bD:l] s. (metal.) lupă (de fier pudlat). puddled ['pA dld] adj. 1. (despre apă etc.) tulbure, noroios. 2. (metal.) pudlat. 3. (despre lu t, argilă) bătătorit, îndesat, tasat (cu pietriş şi apă). puddle duck ['pAdl dAk] s. (omit. aţă domestică (Anas). puddle-jumper [~d3Ainp3r] s. (amer. sl.) rablă. puddle poet [~ ipo nit] s. (rar) poet tară talent. puddler ['pAdpl9r[ s. 1. (metal.) lucrător la pudlaj . 2. (agr.) preparator de îngrăşăminte artificiale. puddle rolls ['pAdl roulz] s. (metal .) laminor de pudlaj, valţuri de pudlaj. puddler's rolls ['pAdaloz roulzj s.pl.v. p u d d l e t r a i n . puddle steel ['pAdl sti:l] s. (metal.) oţel pudlat. puddle train [~ trein] s. (meat.) laminor de pudlaj. puddling E'pAdlirj] s. 1. (metal. ) pudlaj. 2. v. p u d d 1 e (1,3). puddling forge [~ fo:d3] s. (metal.) forjă de p udlaj. puddling furnace [~ ifamis] s. (metal.) cuptor de pudlaj. puddly ['pAdliJ adj. 1. smârcos, acoperit cu băltoace. 2. tulbure, noroios. pudency ['pju:dpnsi[ s. (înv.) pudicitate. pudendum [pju'dendsm], pi. pudenda [-'dendo] s. organe genital e (mai ales femeieşti); vulvă. pudgy ]'pAd3i] adj. (fam.) gras, moale şi tremurător, cărno s şi flasc. pudic(al) ['pju:dik(.il)] adj. (anat.) genital. pudicity ['pju:'disiti ] s. pudicitate, ruşine. pudsy I'pAdzi] aay. v. p u d g y . puerile ['pjuorail, 'p josr-, amer. si -ril] aay. pueril, copilăros. puerilely [-li] adv. copilăros. pueril eness [-nis] s. copilărie. puerility [pjua'riliti, pjra'r-] adj. puerilitate; copi lărie. puerperal [pju(:)3:'p9ral] adj. (med.) puerperal. puerperium [ipju(:)'pi:ri o/«] s. (med.) lăuzie. puerperous [pju(:)'o:p3r3s] aay. (med.) puerperal. puerpery [ pju(:)'o:pori] s. v. p u e r p e r i u m . Puerto Rican ['pwo:tou 'ri:kon] I. aa y. din Puerto / Porto Rico. II. s. portorican, locuitor din Puerto / Porto Rico. puff [pAf] I. s. 1. suflu (de aer etc.); nor mic (de fum, de aburi etc.). 2. (y am.) respiraţie; out of ~ gâfâind, cu sufletul la gură, cu respiraţia tăiată. 3. cută înfoi rochie); cută bufantă (la o mânecă etc.). 4. puf, părnătuf (ae pudră). 5. (gastr.) foitaj, itură în foi. 6. reclamă, stridentă şi nesinceră. 7. (amer. sl.) exploziv. 8. (amer. sl.) e plozie. II. vb. A. intr. 1. a sufla. 2. a pufăi. 3. (yam.) a urca oferta (la o lic itaţie). B. tr. 1. a emite, a lansa, a scoate (rotocoale de fum, nori de aburi etc .). 2. a pufăi din (ţigară, lulea etc.). 3. (fam.) a lăuda (marfa). 4. to ~ away a sufla



 (praful, scamele etc.); to ~ out a) a umila (obrajii); b) a balona, a face bufa nt; c) a scoate, a lansa (rotocoale de fum etc.); to ~ up a) a umfla (obrajii); b) a face să se umfle în pene (ae mândrie). puff-adder [~ia2dor] s. (zool.) viperă din A frica de Sud (Bitis arietans). puff-ball [~bo:l] s. (bot.) gogoaşe, băşica-porcului (L ycoperdon sp.). puff-box [~bDks] s. pudricră.



puffed ['pAft] aay. (si ~out) 1. (despre mâneci, pantalon) bufant. 2. (fam.) cu re spiraţia tăiată, gâfâitor, cu sufletul la gură. puffery ['pAfsri] s. 1. reclamă exagerată / ritată. 2. pricepere de a face anunţuri înşelătoare. 3. pantalon bufant; mânecă bufantă. pu ['pAfin] s. 1. (omit.) specie de pinguin (Fratercula arctica ş.a.). 2. v. p.u f f ball. puffing ['pAfin] I. adj. 1. gâfâitor, cu sufletul la gură. 2. (despre reclame) înşelă or şi strident. II. s. 1. emisiune (de aburi etc.) prin răbufnire. 2. gâfâire. 3. reclamă stridentă şi înşelătoare. puff paste ['pAf peist] s. aluat franţuzesc; foitaj. puffy ['pAfi adj. 1. (despre vânt) cu răbufniri. 2. umflat; to be ~under the eyes a avea pungi s ub ochi. 3. gâfâitor. 4. gras. 5. (despre mâneci, pantaloni) bufant. pug1 [pAg] s. 1. cuţulache (dezmierdarepentru câini). 2. porumbel (dezmierdarepentru oameni). 3. (zoo l.) (câine) mops. 4. (dial.) vulpe. 5. (dial.) somon de trei ani. 6. (fam.) nas tu rtit / de mops. pug2 I. vb. tr. 1. a amesteca, a frământa (argila). 2. a umple / a a stupa cu mortar de argilă. II. s. 1. mortar de argilă. 2. maşină de frământat argila. pug 3 (anglo-indian) I. s. urmă de labă (ae tigru etc.). II. vb. tr. a urmări (un animal) du pă urmele labelor. pug4 s. (yam.) boxer, pugilist. pug face ['pAg feis] s. faţă de mop s. puggaree ['pAgari] s. (anglo-indian) 1. eşarfă albă de muslin legata în jurul unui tu rban, căşti coloniale etc. pentru a proteja capul contra soarelui. 2. turban. puggin g ['pAgin] s. (constr.) umplutură (pusă sub duşumea pentru izolare fonică). puggish CpAg i/] aay. cu nasul turtit, cu nas de mops. puggree ['pAgri] s. v. p u g r e e. pu ggy I'pAgi] adj. v. p u g g i s h. pugilism ['pju:d3ilizam] s. box, pugilism. pu gilist ]'pju:d3ilist] s. boxer, pugilist, boxangiu. pugilistic [ipju:d3i'listik] adj. care ţine de box, pugilistic. pug mill ['pAg mii] s. 1. (chim. etc.) malaxor . 2. (tehn.) moară cu tăvălug / chiliana. pugnacious [pAg'nei/os] aay. bătăios, combativ; certăreţ. pugnaciously [-li] aaV. bătăios; certăreţ. pugnaciousness [-nis] s. v. p u g n a i t y. pugnacity [pAg'naîsiti] s. combativitate; caracter bătăios. pug-nose ['pAgnouz ] s. nas turtit, nas de mops. pug-nosed [~nouzd] adj. 1. cârn. 2. cu nasul turtit. pugree ['pAgri(ii)] s. v. p u g g a r e e . pug-ugly ['pAg.Agli] s. (fam.) boxe r. puisne ]'pju:ni] adj. 1. (yur.) mai tânăr; inferior în rang. 2. posterior; subsecve nt. puisne judge [~ d3Ad3] s. judecător subaltern. puissance ['pjuQisns, 'pwis-] s . (înv., poetic) putere, forţă. puissant ['pjuQisnt, 'pwis-] aay. (înv., poetic) puterni c; influent; autoritar. puke [pju:k] I. vb. A. intr. a vomita, a vărsa. B. tr. 1. (si to ~ up) a vomita, a vărsa. 2. a pricinui (cu aat.) greaţă sau vomitare. II. s. 1. vomisment, vomare, vărsare. 2. vomitiv, emetic. 3. Puke (amer. sl.) locuitor din Missouri. pukka(h) ['pAko] aay. v. p u c k a. puku ['puku] s. (NZ.fam.) stomac; burtă. pulchritude ['pAlkritjmd] s. flit.) frumuseţe. puie [pju:l] vb. intr. (despre copii, căţei etc.) a scânci, a geme. puling ]'pju:lirj] I. adj. scâncitor, care scânceşte. II. s. scâncet (de copil, căţel etc.). pull [pul] I. s. 1. tracţiune; to give a ~ a trag e. 2. forţă de atracţie (a unui magnet, a pământului etc.). 3. lovitură (a"e lopată, în apă .) to go for a ~ on the water a face canotaj. 4. (la curse) manevră nelegală care co nstă în a opri un cal (pentru a-l împiedica să câştige). 5. (sport) lovitură de minge (la g sau crichet). 6. avantaj; to have the ~ of/ over smb. a fi favorizat în paguba cu iva. 7. (yam.) înghiţitură. 8. (fam.) pufăitură (din pipă). 9. (poligr.) tras, şpalt. II. v A. tr. 1. a trage (o căruţă etc.); (fam.) they are ~ing different ways fiecare trage Înt r-O parte, nu se înţeleg; it is (a case of) ~ devil ~ baker trebuie lăsaţi să se descurce; 2. a mânui (o vâslă); to ~ a boat a vâsli. 3. (la curse) a reţine (un cal) pentru a-l împi dica să câştige. 4. (poligr.) a scoate, a trage (o probă). 5. (sl.) a aresta (un pungaş). 6. (sl.) a face o descindere la. 7. (la golf sau crichet) a trage în (minge). 8. t o ~ a face a se strâmba; (fam.) to ~ a yarn a povesti năzdrăvănii. 9. to ~ about a) a târî oace şi încolo; b) (fam.) a hâţâna, a scutura; to ~ apart a despărţi, a separa; to ~ asunde . t o ~ a p a r t ; t o ~ away a smulge; to ~ back a) a trage înapoi; (tehn.) a tr age în direcţie opusă; b) a împiedica să înainteze; to ~ down a) a lăsa în jos, a trage în a dărâma (o casă etc.); c) (fam.) a răsturna (un guvern); d) a descuraja; e) (despre bo ală) a slăbi (pe cineva); to ~ in a) a face să intre la apă; b) a trage (un cal) de hăţuri pentru a-l opri); to ~ off a) a smulge; b) (av.) to ~ the plane off the ground a



 decola; c) a scoate (şapca, haina etc.); d) a câştiga (un premiu); e) a reuşi să facă; to on a) a pune, a îmbrăca (un pardesiu etc.); b) a încălţa (un ciorap etc.); to ~ out a sco ate (un dinte, un ban din portmoneu etc.); to ~ over a) a trage peste; b) a răstur na; c) a trage la sine; to ~ round a) a reînsufleţi; b) a restabili, a înzdrăveni (un bo lnav); to ~ through a scoate din încurcătură; to ~ together a reînsufleţi, a restabili, a î viora; to ~up a) a trage în sus, a înălţa; b) a smulge; c) a opri (un cal); d) (fam.) a ocări, a certa. B. refl. to ~ oneself together a-şi aduna puterile. C. intr. 1. (at) a trage (la); to ~at one's pipe a pufăi din pipă; to ~ at a bottle a bea din sticlă. 2. a avea influenţă. 3. (amer.) (on) a trage (în) (cu o armă de foc). 4. (sport) to ~ ah ead a se detaşa de grup; (despre trenuri) to ~ in a intra în gară; to ~ out a) a vâsli s pre larg; b) (despre trenuri) a ieşi din gară; c) (despre automobile) a ieşi din rând; d ) (fam. amer.) a ieşi din joc; (despre automobile) to ~ over a se rândui, a se aşeza (în tr-o staţie etc.); to ~ round a se reînsufleţi, a se înviora; to ~



 743 punctuation marks



pultaceous [pAl'tei/as] adj. cărnos, cu pulpă. through a o scoate la capăt; a se descu rca; to ~together a se înţelege, a se împăca; to ~ pulton ['pAltanj ş. regiment indian de infanterie. up a se opri. pultun s.v. p u l t o n . pull-back ['pulbaek] s. 1. p iedică, obstacol. 2. (te/m.) dispozitiv de rechemare (a urnii pulverizable ['pAlva raizabl] adj. pulverizabil. cursor etc.). pulverization ['pAlvsrai'zei/pn, -ri'z -] s. 1. pulverizare. 2. prăfuire. pull-back spring [~ sprirj] s. (telin.) arc de rapel. r pulverize f'pAlvaraiz] vb. A. tr. 1. a pulveriza, a transforma în pulbere . 2. a pulveriza, pull bar ['pul bu: ] s. (auto) bară de tensiune. a pistola, a st ropi (o culoare etc.). 3. (fig.) a nimici, a face praf; to ~ an argument a nimic i pull bell [~ bel] s. sonerie cu cordon. un argument. B. intr. 1. a se pulveriz a, a se transforma în praf. 2. a se vaporiza. pulled bread ['puld 'bred] s. bucăţi de miez de pâine. pulled chicken [~ 't/ikin] s. pui jumulit. pulverizer [-ar] s. pulv erizator, vaporizator. pulverizing ['pAlvaraizirjj s. pulverizare; vaporizare. p ulled figs [~ Tigz] s. pi. smochine uscate şi presate. pulverizing process [~ ipro usis] s. (tehn.) măcinare. puller ['pute1"] s. 1. trăgător, om care trage sau întinde. 2 . vâslaş. 3. (te/m.) dispozitiv pulverulence [pAl'verjutons] s. pulverulentă; prăfuire. de demontat. 4. (mine) extractor-baionctă. 5. cal tare în gură. 6. (amer.) atracţie; anu nţ pulverulent [pAl'verjubnt] adj. pulverulent, pudros. publicitar care atrage cli enţii; cadou oferit în scopuri de reclamă (pentru atragerea pulvinar [pAl'vaina1"] I. adj. ca perna. II. ş. 1. pernă. 2. (med.) saseu, perniţă cu ierburi clienţilor). 7. (amer. teatru) piesă de mare atracţie. aromatice. pullet ['pulit, amer. şi -etj s. pui de găină, găinuşă tânără. pulley ['puii] I. ş. 1. scripete. 2. şaibă de transmisie, pulic; driving ~ ice. pulwar [pAl'wu:1"] s. (anglo-indian) barcă uşoară. puma l'pjumia] s, (zool.) puma (Felis concolor). 3. (mine) moletă. II. vb. tr. a ridica cu un scripete. pulleyed l'pulid] adj. cu pulie. pumice ['pAmis] I. s. piatră ponce. II. vb. tr. a curăţa / a şl efui cu piatră ponce. pull-in ['pulin] s. popas. pumice stone [~ stoun] s.v. p u m i c e (I). pummel ['pAml] I. vb. tr. a bate (mai ales cu pumnii). II. ş. v. p o m m e l (I). pulling ['pulin] s. 1. tracţiune; tragere. 2. (poligr.) tiraj. 3. mânuir e (a unei vâsle). 4. (sl.) pump1 [pAmp] I. s. 1. pompă. 2. pompare. 3. (fig.) aflare (a tainelor) prin întrebări arestare. 5. (sl.) descindere (a poliţiei). 6. (tehn.) ex tragere. 7. (tel.) dilatare a imaginii. stăruitoare. 4. (jig.) om dibaci în aflarea secretelor cuiva. II. vb. A. intr. 1. a pompa; pulling-apart [~a'pa:t] ş. separaţie, despărţire. a acţiona o pompă. 2. (despre mercurul din barometru) a avea variaţiuni bruşte 3. a pulsa; pulling asunder [~ a'sAnda1"] s. v. p u l l i n g - apart. his head was ~ing îi băteau tâmplele. B. tr. 1. a extrage cu o pompă. 2. (j?g.) a stoarce pullin g-away [~a'wei[ s. smulgere. (un secret) prin întrebări stăruitoare; a iscodi (pe cine va). 3. (into) a pompa (în). 4. (fig.) pulling-back [~'ba3k] s. tragere înapoi. a is tovi. 5. to ~ out a extrage cu pompa; to ~ out a well a epuiza apa dintr-un puţ, a seca pulling-down [~'daun] s. 1. dărâmare, demolare. 2. răsturnare. un puţ; to ~ up a) a pompa, a împinge prin pompare; b) a umfla (un cauciuc), pulling-in [~'in] s. int rare în gară (a unui tren). pump2 s. 1. pantof (bărbătesc) de lac. 2. pantof escarpen. 3 . pantof de balet. pulling-off [~'o(:)f] ş. 1. retragere. 2. câştigare (de premii etc. ). pumped ['pAtiipt] adj. (şi ~ out) 1. cu respiraţia tăiată, gâfâind. 2. istovit, obosit. ulling-out [~'aut] s. 1. smulgere, scoatere (de dinte). 2. plecare, pornire (a u nui tren). pumped-out [~'aut,'--] adj. (jam.) istovit, epuizat, sfârşit. pulling-thr ough [~'6ru:] s. înfrângere a dificultăţilor. r pumper ['pAmpar] s. 1. lucrător cu pompa. 2. (fam.) iscoditor, om care iscodeşte. pull-in torque ['pulin to:k] s. (te/m.) cu plu de rulare; cuplu de acroşaj. r 3. (sport, sl.) înfrângere ruşinoasă. 4. (amer.) izvor de petrol. 5. (fam.) pompă. Pullman (car) ['pulman (ka: )] s. vagon pulman (de dor mit sau salon). pumpernickel ['pumpanikl, amer. 'pAinp-] s. pâine neagră de Westfali a. pull-out f'pulaut] s. 1. (av.) redresare din picaj. 2. broşură, pliant sau suplim ent detaşabil pump-handle ['pAinp luendl] I. s. mâner de pompă. II. vb. tr. (fam.) a d a călduros (din corpul unei reviste); special 4-page colour ~ inside every copy în c orpul fiecărui mâna cu. exemplar găsiţi un supliment detaşabil cuprinzând 4 pagini în culor r pumping ['pAmpirj] s. 1. extragere (a apei) cu pompa. 2. (fam.) iscodire, afla re de secrete. pullover [~iOuv3 ] s. pulover, flanelă. pumping out [~ 'aut,'--'-]



 s. secare, epuizare (a apelor dintr-un puţ). pull-through [~6ru:] s. frânghie cu mătură (de curăţat coşuri). pumping up [~ Ap,'--'-] s. umflare (a unui cauciuc). pullulate [' pAljuleit] vb. intr. 1. (despre muguri, seminţe) a încolţi, a înmuguri, a germina. pumpk in ['pAmpkin] s. (bot.) dovleac, bostan (Cucurbita sp.). 2. a mişuna. pump priming ['pAmp -praimirj] s. (amer.) stimularea economiei prin cele mai diferite pullul ation [ipAlju'lei/an] s. 1. germinare, încolţire (a unei seminţe). 2. răspândire (a unei d octrine etc.). mijloace. pump room [~ ru(:)m] s. 1. pavilion de distribuire a ap elor minerale în staţiuni pull-up ['puUp,'-'-] s. 1. oprire (a unui vehicul etc.). 2 . local pe marginea şoselei pentru climaterice. 2. sală de pompe. un popas. pun1 [pA n] I. s. calambur, joc de cuvinte. II. vb. intr. a face calambururi. pully-haul ['puliho:!] vb. tr. (fam.) a trage cu braţele. pun2 vb. tr. a bătători (pământ etc.); a ta sa (beton). pully-hauly [~'ho:li] s. (fam.) tracţiune sau ridicare cu braţele. puna ['pu:na, -na:] s. 1. podiş, platou (în Aiizi). 2. (med.) rău de munte. pulrnonieter [p Al'momita1", -mat-] s. (med.) spirometru. Punch [pAnt/] s. ţăndărică; ~ and Judy persona je din teatrul de păpuşi; as pleased / pulmonar ['pAlmana1"] adj. v. p u l m o n a r y . proud as ~ mulţumit sau mândru ca ţăndărică. pulmonarious [pAlma'nearias] adj. bolnav e plămâni. punch1 [pAnt/] I. vb. tr. a lovi eu pumnul. II. s. 1. lovitură cu pumnul. 2 . (fam.) forţă, pulmonary ['pAlmanari] adj. 1. (anat.) pulmonar. 2. (despre oameni) de tip pulmonar;, vigoare, putere. cu plămânii bine dezvoltaţi. 3. (despre animale) pr evăzut cu plămâni. punch2 I. s. 1. (tehn.) poanson, punctator, cherner, priboi, dorn, ciocan de găurit, pulmotor ['pAl-moutar, 'pul-] ş. (amer. fam.) aparat pentru respir aţie artificială, pneumoperforator. 2. stanţă. 3. (jxtligr.) ştampile. II. vb. tr. 1. a pe rfora. 2. a poansona. 3. a stanţa. torax, plămân artificial. pulp [pAlp] I. s. 1. pulpă (de fructe). 2. (anat.) pulpă a dintelui etc. 3. masă amorfă; 4. a găuri cu dalta. 5. (a mer.) a conduce (animalele) cu strămurarea. 6. to ~ in a vârî (un to beat smb. to a ~ a bate pe cineva până la desfigurare, a burduşi pe cineva. 4. pastă cui etc.) CU dalta; to ~ out a scoate (un cui etc.) cu cleştele. punch3 s. punş (băutură caldă alcoolică aromat zată). de hârtie. 5. (mine) şlam, nămol. II. vb. A. tr. 1. a transforma în pastă. 2. a cură ructe) punch41. s. (şi Suffolk ~) cal greu de povară (din Suffolk). II. adi. (dial.) scund, bondoc. de pulpă. 3. a decortica (grăunţe). B. intr. a se coace; a deveni cărnos . punch bowl ['pAnt/ boul] s. cupă pentru punş. pulped ['pAlpt] adj. transformat în pa stă. punch(ed) card ['pAnţf(t) ko:d] s. cartelă / fişă perforată. pulp fiction ['pAlp ifik/ n] s. (amer.) literatură de senzaţie sau duzină, maculatură. puncheon1 ['pAnt/an] ş. (înv.) butoi (de 72-100 galoane). pulpiness ['pAlpinis] s. natură cărnoasă (a unui fruct). pu ncheon2 s. 1. proptea / suport de lemn. 2. (rar) poanson, perforator. 3. (amer.) ţandăra; pulping ['pAlpin] s. 1. transformare în pastă. 2. decorticare. pulpit ['pulpit ] s. 1. amvon. 2. the ~ pastorii, predicatorii. 3. foişor de supraveghere despicătură. puncher fpAntjV] s. 1. perforator. 2. (amer.) cow-boy. 3. (tehn.) perforator; m atriţer; (într-o uzină etc.). ciocan de găurit pneumatic. 4. (mine) haveză de şoc; utilaj d găurire. 5. (poligr.) stanţă. pulpitarian [.pulpi'tear ian] s. v. p u l p i t e e r ( I). r punch house ['pAnt/ haus] s. bodegă, restaurant. pulpiteer [ipulpi'tia ] (pe ior.) I. s. predicator. II. vb. intr. a predica. Punchinello [ipAnt/i'nclou] s. 1. ţăndărică (în teatrul italian). 2. (fam.) bondoc, om pulpiteering [.pulpi'tiarirj] s. p redicare. pulp magazine ['pAlp imaîga'zi:n] s. (fam.) revistă ieftină (tipărită pe hârtie d slabă rotofei, om scurt şi gros. punch line ['pAnt/ lain] s. poantă (a unei anecdote) . calitate). punctate(d) ['pArjAtcit(id)] adj. (bot., zool.) punctat; pătat. pulpy 1'pAlpi] adj. 1. (despre fructe) cărnos, cu pulpă. 2. moale, flasc. 1 punctilio [pA rj/;'tiliou] s. 1. formalism exagerat; pedanterie. 2. meticulozitate; pulsar ['p Alsa: "] s. (astron.) pulsar. scrupulozitate. pulsate [pAl'seit,'--] vb. intr. 1 . a pulsa. 2. a palpita. 3. a vibra. punctilious [pAnf-'tilias] adj. pedant; met iculos. pulsatile ['pAlsatail, amer. -ii] adj. 1. pulsatil, care pulsează. 2. (des pre instrumente punctual ['pArjA-tjusI] adj. punctual, exact, precis. muzicale) de percuţie. punctual co-ordinates [~ kou'o:dinits] s. pl. (mat.) coordonatele unu i punct. pulsation [pAl'sei/pn] s. pulsaţie. punctuality ['pAnf-tju'Eeliti, -t/u-] s. punctualitate, exactitate. pulsatory ['pAlsateri] adj. pulsatil, care pulsea ză. 1 punctually ['pArjA-tjuali] adv. eu exactitate; punctual. puise [pAls] I. s. 1. puls; to feel the ~o) a lua pulsul; b)(fig.) a afla intenţia /dorinţa; a sonda te renul. 2. bătaieritmică;vibraţie; pulsaţie; 3. (muz.) cadenţa, ritm; mişcare ritmică. punct e ['pAnAtjucit, -tiu-] vb. tr. 1. a pune semne de punctuaţie la. 2. (fig.) a subli nia, 4. impuls; şoc. 5. (fig.) freamăt (al vieţii, sentimentelor). II. vb. A. intr. 1.



 a pulsa; a vibra. a accentua (cuvintele în vorbire). 3. a întrerupe; a interveni; t he audience ~d the speech 2. a emite pulsaţii / vibraţii. B. tr. to ~ in a face să int re (sângele) prin mişcări regulate; by outbursts of applause adunarea a întrerupt discur sul cu aplauze furtunoase. punctuated [-id] adj. (anat.) punctat; cu puncte. to ~ out a face să iasă (sângele) prin mişcări regulate. punctuation [rpAnAtju'ei/an, -t/n] s . punctuaţie. puise2 s. (bot.) boabe sau seminţe de leguminoase. punctuation marks [ ~ ima:ks] s. pl. semne de punctuaţie. pulseless ['pAlslis] adj. 1. fără puls. 2. (fig. ) fără viaţă.



 puncture 744



puncture [,'pArjkt/or] I. s. 1. înţepătură, gaură. 2. (electr.) străpungere (a izolaţiei). (auto) pană de cauciuc. II. vb. A. tr. a înţepa; a străpunge. B. m/r. a se găuri; a se spa rge; the tire ~d a mile from home pneul s-a spart la distanţă de o milă de casă; ~d woun d rană deschisă. puncture-proof [~ pru:fj s. (auto, despre anvelope) care nu se poat e sparge. pundit 1'pAndit] s. 1. (anglo-indian) pandit, învăţat brahman. 2. (glumeţ) învăţa pungency ['pAnd^isi] s. 1. causticitate, ascuţime (a stilului etc.) 2. acuitate (a durerii). 3. gust picant; miros puternic / viu. pungent ['pAnx^ant] adj. 1. (ba t., zool.) ascuţit, spinos. 2. (despre critică, vorbă etc.) usturător, caustic. 3. (desp re gust, miros etc.) usturător, caustic; picant. 4. (despre durere) acut. pungentl y ['pAnd^ntli] adv. caustic; picant. Punic ['pjmnik] I. s. (limba) punică, cartagi neză. II. adj. 1. punic, cartaginez. 2. viclean, perfid. Punic faith [~ TeiG] s. p erfidie, viclenie. puniness ['pjuininis] s. 1. calicie. 2. micime. punish ['pAni /1 vb. tr. 1. a pedepsi, a penaliza; ~ed with death pedepsit cu moartea. 2. (fam .) a bea zdravăn. 3. (fam.) a lovi straşnic cu pumnii. 4. a mâna (un cal) cu violenţă. 5. a consuma foarte mult; (glumeţ) to ~ one's food a mânca foarte mult. 6. (si.) to be / to get ~ed a suferi o pagubă. 7. to ~ the engine a forţa motorul. : punishable [-o bi] adj. pasibil de pedeapsă; de pedepsit, de penalizat. punisher [-or] s. 1. pers oană care pedepseşte. 2. (fam.) boxer care loveşte violent. punishing [-in] I. adj. 1. violent. 2. istovitor, obositor. II. s. pedeapsă, penalitate, corecţie. punishment [-mont] s. pedeapsă, penalizare; -0- (fam.) man who stands / takes ~boxer care ştie să încaseze; to take one's ~ like a man a înghiţi hapul bărbăteşte. punitive [rpju:nitiv] a punitiv, represiv. punitory fpjumiteri] adj. v. p u n i t i v e. punk [pArjk] ( amer.) I. s. 1. lemn putred; iască. 2. (si.) pâine. 3. prostie; to talk a lot of ~ a vorbi numai prostii. II. adj. 1. de calitate inferioară, fără valoare. 2. (despre lem n) putred. 3. rău. punka(h) ['pArjko] s. (anglo-indian) evantai mare cu mâner şau atârna t. punky ['pAijki] adj. (amer.) (despre lemn) putred. punner ['pAnor] s. (constr .) mai; pilon. punnet ['pAnit] s. coş de nuiele (pentru fructe, legume). punning [ 'pAnirj] s. calambururi, jocuri de cuvinte. punster ['pAnsto1"] s. calamburist, om care face jocuri de cuvinte. punt1 [pAnt j I. s. 1. barcă cu fund plat, luntre; poron. 2. lovitură cu prăjina. 3. împingere. II. vb. tr. 1. a transporta cu o luntre. 2. a conduce (o barcă) cu prăjina. punt2 I. vb. tr. 1. (la fotbal) a lovi (mingea) cu piciorul. 2. (la fotbal) to ~ the ball about a se juca cu mingea aşteptând începutu l partidei. II. s. (la fotbal) lovitură cu piciorul (la minge). punt3 I. vb. intr. 1. (la jocul de cărţi) a ponta. 2. (la curse de cai) a paria. II. s. punct, ochi (l a cărţile de joc). punt4 s. fund (de sticlă). punter1 ['pAiitor] s. conducător de barcă cu fund plat. punter2 s. 1. (la jocul de cărţi) pontator. 2. (la curse de cai) parior profesionist. punt fishing ['pAnt -fi/in,] s. pescuit cu o barcă cu fundul plat sa u cu pironul. punt gun [~ gAn] s. puşcă pentru vânat raţe. punting shop ['pAiitirj /op] s. casă de joc. puntist 1'pAntist] s.v. p u n t e r1. punt pole ['pAnt poul] s. prăj ină pentru împins luntrea. puny ['pju:ni[ adj. 1. mic, slab. 2. meschin. 3. anemic, plăpând, debil, suferind. pup [pAp] I. s. 1. căţeluş; (fam.) to sell smb. a ~ a trage pe c ineva pe sfoară; (despre căţele) to be in / with ~ a fi plină. 2. (fam.) scump, drag, iu bit (termen de mângâiere). 3. elev tânăr (încredinţat unui perceptor pentru o călătorie etc . (om) fluşturatic. II. vb. intr. (despre căţele) a făta. pupa ['pjmpo], pl. pupae |'pju :pi:] s. pupă, crisalidă, nimfa. pupa case [~ keis] s. înveliş de nimfă / pupă. pupai ['pju p,?I] adj. de pupă / nimfă / crisalidă. pupate j'pju:peit] vb. intr. (entom.) a se met amorfoza în nimfa. pupation |pju:'pci/3n] s. (entom.) transformare în crisalidă. pupil 1 ['pju:pil] s. 1. elev. 2. (jur.) pupil, minor sub tutelă. pupil2 s. (anat.) pupi lă. pupi(I)age ['pju:piiid3] ş. 1. minoritate sub tutelă. 2. stare de elev, şcolăric; in t he period of my ~ în timpul şcolăriei. pupil(f)arity [ipju:pi'la?riti] s. (jur.) pupil aritate, minoritate sub tutelă. pupillary 1 ['pju:pilori] adj. 1. de pupil. 2. de elev. pupil(l)ary2 adj. (anat.) pupilar. pupiparous [pju'piporos] adj. (entom.) pupipar. puppet ['pApit, amer. şi -et] ş. 1. marionetă. 2. persoană sub influenţa alteia, om de paie, marionetă. puppeteer [ppApi'tio1"] s. păpuşar. puppetoon ['pApitum] s. (ci n.) film de marionete combinat cu desene animate. puppet-play ['pApitpleiJ s. sp ectacol de marionete. puppet-player [~ipleior| s. păpuşar, artist de marionete. pupp



 etry ['pApitri[ s. 1. atitudine de marionetă. 2. mofturi, fasoleală, maimuţărie. 3. teat ru de marionete. puppet-show ['pApit/ou] s. spectacol de marionete. puppet strin gs [~ striijz] s. pl. fir pentru manevrarea marionetelor; to pull the ~ a manipu la firele marionetelor. puppy l'pApi] s. 1. căţeluş. 2. ţânc, puşti. 3. filfizon; (om) fluş atic; ţafandache.



puppy dog |~ dog] s. căţel, căţeluş. puppy fat [~ fa?t] s. (strat de) grăsime datorită pube puppyhood ['pApihud] ş. 1. perioadă în care câinii sunt pui, tinereţe a câinilor. 2. ani d tinereţe, inexperienţă. puppyish 1'pApii/] adj. (fam.) obraznic, impertinent; înfumurat . puppyism ['pApii/izam] s. obrăznicie, impertinenţă; înfumurare. puppy love ['pApi IAV] S. dragoste de licean, prima dragoste. purblind [rpo:blaind] adj. 1. miop. 2. ( jig.) mărginit, obtuz, iară orizont, cu spirit greoi. 3. (înv.) orb ca noaptea. purbli ndness [-nis] s. 1. miopie. 2. (fig.) lipsă de viziune / de orizont, mărginire. purc hasable ['po:t/osobl, -t/is-] adj. achiziţionabil, care se poate cumpăra. purchase [ 'po:t/os, -t/is] I. s. 1. achiziţie, cumpărare; to make some ~s a face câteva cumpărături. 2. forţă mecanică, 3. putere, imperiu; to get / to secure a ~on a avea putere asupra (cu gen.). 4. punct de sprijin. 5. macara, scripete.6. (mar.) palane, caliornă. II . vb. tr. 1. a cumpăra, a achiziţiona. 2. (mar.) a ridica (ancora) cu ajutorul cabes tanului. purchaseable |-obl] adj. v, p u r c h a s a b l e ; purchase deed ['po: t/os di:d] s. contract de cumpărare. purchase money [~ iiiuni] s. preţ de cumpărare, p urchase price [~ prais] s. v. p u r c h a s e m o n e y . purchaser ['po:t/os9r, -t/is-] ş. cumpărător. purchasing ['po:t/osin, -t/is-] s. 1. cumpărare, achiziţie. 2. (ma r.) ridicare (a ancorei). purchasing party [~ .pa:ti] s. (corn.) cumpărător; (lă licit aţii) parte adjudecatară. purchasing power [~ ipauor] s. putere de cumpărare. purdah [ 'po:da:, -da] s. (anglo-indian) 1. purda (perdea de separaţie pentru femei). 2. ţfig .) separarea femeilor de rang (obicei indian). 3. ţesătură vărgată pentru perdele. . purda hed [-d] adj. (anglo-indian, despre femei) separat printr-o purda. '' pure [pjuo r, pjo:r] adj. 1. curat. 2. nepătat. 3. curat, nepângărit, neîntinat. 4. neamestecat, pu r. pure blood [~ 'bUd] adj. pursânge. pure-bred [~'bred] adj. (despre un animal) d e rasă. puree ['pjuorei, 'pjoor-] s. (fr.) pireu. purely ['pjuoli] adv. 1. exclusi v; absolut; în întregime; cu desăvârşire. 2. numai. pure merino ['pjuo mo'ri:nou] s. (aust r. si.) 1. membru al primelor familii de imigranţi. 2. membru al protipendadei. pu re-minded ['pjuo'maindid, '-<—] adj. cu sufletul curat. pure-mindedness ['-nis] s. curăţenie sufletească, puritate; castitate. pureness ['pjuonis, 'pjoo-, 'pjop-] s. v. p u r i t y . purfle ['po:fl] I. s. (înv.) garnitură brodată (la veşminte). II. vb. tr. 1. a împodobi, a ornamenta; a înfrumuseţa. 2. a împodobi (o rochie etc.) cu o garnitură b rodată. purgation [po:'gei/.-?n] ş. 1. (med.) purgaţie, curăţire, evacuare (din intestine) . 2. (înv.) dezvinovăţire. 3. (bis.) ispăşire (în purgatoriu). purgative ['po:gotiv] I. adj 1. purgativ. 2. purificator. II. ş. purgativ. purgatorial [.poigo'toiriol] adj. ( bis.) 1. de ispăşire, de purificare. 2. de purgatoriu. purgatory ['poigot^ri] I. s. purgatoriu. II. adj. v. p u r g a t o r i a l . purge [po:d3] I. s. 1. purgativ. 2. purgaţie. 3. vidanjarc. II. vb. tr. 1. a curaţi (un canal, un coş, sângele etc.). 2. a limpezi (un lichid). 3. a însănătoşi (situaţia financiară etc.). 4. a spăla (de păcate). jur.) a ispăşi (o pedeapsă). 6. (jur.) to ~ smb. of a charge a dezvinovăţi pe cineva. purg er [rpo:d30r] s. purificator, curăţitor. purging ['po:d3irj] I. adj. 1. (farm.) purg ativ. 2. (despre un robinet etc.) dc curăţenie, purificator. II. s, 1. curăţire. 2. puri ficare (a sângelui). 3. limpezire (a unui lichid). purification [.pjuorifi'kei/sn, rpjoo-, ipjo:-] s. 1. purificare, curăţire. 2. (chim.) rectificare. purificatory [' pjuorifikeitori, 'pjoor-, -kot-, amer. pjuo'rifikotouri] adj. purificator, curaţil or. purifier ['pjuorifaior, 'pjoor-] s. 1. om care curăţă. 2. (tehn.) epurator. purify ['pjuorifai] vb. A. tr. 1. (of, from) a purifica, a curaţi (de). 2. (bis.) a curaţi ritual. 3. (tehn.) n epura. Ii. intr. a se purifica, a se curaţi. purism fpjuoriz am] s. purism. purist ['pjuorist] s. purist, puristic [pjuo'ristik, pjoo'r-j adj . 1. cu înclinaţie spre purism. 2. de purism. puristical [-ol] adj. purist. Puritan ['pjuoriten, 'pjoor-] I. s. 1. puritan. 2. bigot; făţarnic. II. adj. puritan. purita nic(al) [ipjuori'ta;nik(5l)] adj. puritan. Puritanism ['pjuoritoniz^m, 'pjoor-] s. puritanism. Puritan State ['pjuoriton ,'stcit] s. (amer.) (folosit ca supranu me) Statul Massachusetts. purity ['pjuoriti, 'pjoor-] s. 1. (tehn.) puritate. 2. curăţenie, puritate. 3. nevinovăţie, inocenţă; candoare; castitate. puri1 [po:l] I. s. 1. ir răsucit (pentru brodat). 2. şpiţ, colţişor (la dantele). II. vb. tr. 1. a face colţişori



 (o dantelă). 2. (la tricotare) a face ochiuri pe dos la (un pulover etc.); knit o ne, ~ orie ochi pe faţă, ochi pe dos. puri21. s. susur, murmur (de izvor). II. vb. i ntr. a susura, a murmura, a curge şopotind. purler ['po:lor] s. (fam.) cădere cu cap ul în jos; to c o m e a ~ a se răsturna, acadea cu capul în jos. purlieu ['po:lju:] s. 1. fâşie de teren la marginea unei păduri. 2. limită, margine. 3.pl. împrejurimi, regiune periferică. 4. pl. străzi şau cartiere murdare (ale unui araş). purlin ['po:lin] s. (co nstr.) pană. purloin [po:'loin,'--] vb. tr. a fura, a sustrage. purl stitch ['po:l stit/] s. (text.) ochi pe dos (la tricotaje). purple fpo:pl] I. adj. purpuriu; de culoare violetă bătând în roşu, mov; (fam.) to get ~ in the face a se aprinde la faţă. I s. 1. purpură; (fig.) born in the ~ născut într-o casă



 745 push



princiară; (fig.) raised to the ~ ridicat la demnitatea de cardinal. 2. (med.) poj ar. 3. (agr.) mătură. 4. (vet.) vărsat (porcin). II. vb. A. tr. a împurpura. B. itttr. a se împurpura. purple foxglove [~ Toksglw] s. (bot.) degetar(iţă), degeţel-roşu (Digitalis purpurea). purple heron [- 'heran] s. (or/tit.) stârc roşu (Ardea purpurea). purple medic [ ~ 'mcdikj s. (bot.) lucerna (Medicago saliva). purport ['psipst, 'p3:pD :t, pa(:)'pa:t] I. vb. tr. 1. a adeveri, a afirma; this letter ~s to be written by you această scrisoare arată a fi scrisă de d-ta. 2. a se referi Ia; this book ~s to be această carte tratează despre. 3. a susţine; a da impresia că. II. s. 1. sens, înţeles; conţinut. 2. valoare, forţă (a unui cuvânt etc.) 3. scop, intenţie, ţel. purpose I'p3:p3s] .s. 1. scop, finalitate, ţintă; for/ with the ~ of cu scopul / intenţia de a (sau cu g en.); of set ~cu precugetare, înadins. 2. hotărâre; infirmity of ~ lipsă de voinţă. 3. dest naţie (a unei donaţii etc.); to answer the ~ a răspunde scopului; for all ~s pentru to ate întrebuinţările. 4. moment potrivit; to speak to the ~ a vorbi la subiect; it is n othing to the ~ nu înseamnă nimic, n-arc însemnătate; to come to the ~ a veni la chestiu ne. II. vb. tr. 1. a avea în vedere, a avea intenţia să. 2. (înv.) to be ~d a fi hotărât /d cis. purposeful [-ful] adj. 1. (despre o persoană) îndreptat / orientat spre un scop / un ţel (precis) cu un scop bine determinat, care ştie ce vrea, hotărât. 2. premeditat , precugetat, plin de sens, de tâlc, eu sens, cu tâlc; (despre un act) deliberat, in tenţionat. purposefully [-fuli, -făli] adv. într-un scop determinat, cu un scop precis / anumit. purposefulness [-fulnis] s. 1. orientare / îndreptare spre un scop / ţel (precis); tenacitate. 2. discernământ. purposeless [-lis] adj. [ară scop / ţel / ţintă; inu il, fără rost. purposelessness [-lisnis] s. 1. zădărnicie, inutilitate. 2. lipsă de scop / ţel. purposely [-li] adv. 1. intenţionat, eu intenţie, deliberat, cu un scop anume, îna dins, dinadins; premeditat, cu premeditare. 2. anume, tocmai; I come ~ to see yo u am venit anume / tocmai ca să te văd. purpose-made I'p3:p3s mcid] adj. fabricat sp ecial. purpose novel ['psipssinovpl] s. roman cu tendinţă. purposer [rp3:p3S3r] s. ( rar) persoană care face un plan sau care ia o hotărâre. purposive ['pa:p3siv] adj. 1. (despre organe) care serveşte unui scop, care îndeplineşte o funcţie. 2. intenţionat, deli berat, făcut anume / cu un scop precis. 3. (despre persoane etc.) hotărât, decis, care arc intenţii precise. purpura ['p3:pju:r3] s. 1. (med.) purpura; spuzeală. 2. (zool .) moluscă purpuriferă. purpuracean [ip3:pj'u'rei/i3n] I. adj. purpuriu. II. s. (zoo l.) moluscă purpuriferă. purpuraceous [-paipju'rci/as] adj. purpuriu. purpureal [ip3 :'pjuorial] adj. purpuriu. purpurie [pa:'pju3rik] adj. purpuriu. purpurie acid [ ~ 'assid] s. (chim.) acid purpurie. purpurin ['psipjurin] s. v. p u r p u r i n c . purpurine ['pa:pjuri:n, -rain] s. (chim.) purpurină. purr [p3:r] I. vb. intr. (despre pisici) a toarce; (despre motoare, maşini, avioane) a funcţiona liniştit. II. ş. tors (al pisicii); funcţionare liniştită (a motorului, a maşinii). purree ['pAri:, rp3: ri:] s. galben indian natural. purring ['p3:rirj] I. adj. (despre pisici) care t oarce, torcătoare; (despre maşini) care funcţionează liniştit. II. s. v. p u r r (II). pur sang [pu(3)r'su:rj] adj. (jr.) pursânge. purse [ps:s] I. s. 1. pungă (de bani); chi mir; portnioncu; State ~ vistieria statului; the public ~ finanţele statului, banu l public; (prov.) you cannot make a silk ~ out of a sow's ear din coadă de câine sită de mătase nu se face; to open one's ~ a dezlega băierile pungii, a-şi dezbăicra punga; t o button up one's ~ a strânge / a lega băicrilc pungii, a fi zgârcit, a se zgârci; to ea se smb. of his ~ a uşura pe cineva de pungă; to have a common ~ a suporta cheltuieli le în comun, a împărţi cheltuielile. 2. bani, parale, bogăţie; big / fat / heavy / long / w ll-lined ~ pungă doldora, bănet; to have a well-lined ~ a fi doldora de / plin de ba ni; lean / light / short / slender ~ pungă uşoară, lipsă de bani, sărăcie; (prov.) a light is a heavy curse lipsa de bani e cea mai mare năpastă; to be out of ~ a fi în pierder e; a fi lefter; my ~ is empty n-am un chior, n-am para chioară, sunt lefter, n-anl un ban în pungă; I don't know the length of his ~nu ştiu dacă îi permite punga; it is bey ond my ~ aceasta nu e pentru punga mea; ~ and person banii şi posesorul lor; to la y up a ~ a face avere. 3. fond de bani, premiu; to make up a ~ a strânge bani (pri n subscripţie). 4. (zool. etc.) pungă, marsupiu. 5. (mar.) matiţă (în năvod). II. vb. tr. a creţi (fruntea); a încrunta din (sprâncene); to ~ up one's lips (sau mouth) a sc bosum fla; a-şi ţuguia buzele. purse bearer [~ ib£3r3r] ş. 1. vistiernic, easier. 2. purtător al



 sigiliului (marelui Cancelar). purse-proud [~praud] adj. mândru de averea sa / de banii săi. purser ['p3:s3r] s. (mar.) contabil sau casier pe un vapor. pursership [~/ip] s. (mar.) contabilitate sau casierie pe un vapor. purse-strings [rp3:s-s trinz] s. pl. baierc (ale unei pungi); to hold the ~ a dispune de bani, a fi cel care dispune de bani; to tighten the ~ a strânge / a lega băierile pungii; to loose n the ~ a dezlega băierile pungii; to keep a tight hold on the ~ a ţine strâns băierile pungii. pursiness I'p3:sinis] s. 1. respiraţie scurtă / greoaie (datorată corpolenţei). 2. îngâmfare, fudulie. purslain ['psislein] s. v. p u r s l a n e . purslane [~] s. (bot.) iarbă-grasă (Portulaca oleracea). pursuable [p3:'sju(:)3bl] adj. care poate f i urmărit. pursuance [p3'sju(:)3ns] ş. 1. urmărire (în diferite sensuri). 2. îndeplinire, realizare; in ~ of an agreement în virtutea unui acord; in ~ of this decree în virtu tea acestui decret, în urma aplicării acestui decret; in ~ of your instruction confo rm instrucţiunilor



dumneavoastră; in ~ of your letter în legătură cu scrisoarea dumneavoastră; in ~ of this a rticle conform prevederilor acestui articol; in ~ of an order în baza unui ordin. pursuant to [pa'sjuOsnt ta] prep. în conformitate cu, conform cu (sau cu dat.), po trivit (sau cu dat.); ~ a former decision în conformitate cu o decizie anterioară. p ursue [pa'sju:] vb. A. tr. 1. a urmări, a fi pe urmele (cuiva); (fam.) to be ~d by misfortune a fi urmărit de ghinion; he is ~d by remorse e urmărit de remuşcări, nu poat e scăpa de remuşcări. 2. a urmări (un scop), a urma (o cale trasată); a aspira la; a căuta; a fi în căutare (fericirii etc.); to ~ a scheme a îndeplini un plan / un proiect sau u n program; to ~ a policy of peace a duce/a urma o politică de pace; to ~ pleasure a urmări / a căuta plăcerea; to ~ one's duty a-şi vedea de datorie; to ~ a new course a urma o nouă cale; to ~ a line of conduct a urma o linie de conduită; to ~ a professi on a exercita o meserie. 3. a continua; to ~ one's studies to the end a-şi continu a studiile până la capăt. 4. (jur.) a conduce (o anchetă), B. iutr. 1. a urmări. 2. a cont inua, a merge mai departe (într-un discurs etc.). pursuer [p3'sju(:)3r] s. 1. urmări tor. 2. (jur. scoţ.) reclamant, pârâş. pursuit [ps'sjuit] s. 1. urmărire; to give ~ a urmăr ; in ~ of his aim he found out that în timp cc-şi urmărea scopul a constatat că. 2. urmări re, căutare, năzuinţă, aspiraţie; in ~of happiness în căutarea fericirii; in Ins ~ of knowl e în eforturile sale de ase instrui. 3. îndeletnicire, ocupaţie, ţintă; plan; carieră, prof siune, ocupaţie; daily ~s îndeletniciri de fiecare zi; medical ~ studii medicale; to engage in scientific ~s a) a îmbrăţişa o carieră ştiinţifică; b) a se dedica cercetărilor ; literary ~s lucrări literare; a very pleasant ~ o ocupaţie foarte plăcută. pursuit cur ve [~ ka:v] s. (mat.) curbă de urmărire. pursuit machine [~ m3i/i:n] s. v. p u r s u i t p l a n e . pursuit plane [~ plcin] s. (av.) avion de vânătoare. pursuivant ['p aisivant] s. (poetic) însoţitor; his ~s persoanele din suita sa, suita sa. pursy1 [' p3.si] adj. (fam.) 1. cu respiraţia grea / scurtă, cu năduf. 2. gras, corpolent, burto s. 3. fudul, trufaş, îngâmfat. pursy2 adj. 1. (fam.) cu punga plină, cu bani, cu parale, plin de bani, bogat. 2. v. p u r s e - p r o u d. 3. pipernicit. purtenance ['p a:tin3ns] s. (înv.) măruntaie (de vi/ă). purulence ['pjuorjutons] s. (med.) 1. purulenţă. 2. puroi. purulency ['pjusrjutansi] s.v. p u r u 1 e n c c. purulent l'pjusrjubn t] adj. (med.) purulent. purvey [psO'vei] vb. A. tr. a procura, a face rost de, a furniza, a aproviziona cu (alimente). B. intr. to ~ for smb. a fi furnizorul c uiva. purveyance [p3(:)'vci3ns] s. 1. procurare. furnizare (de provizii), aprovi zionare; provizii. 2. (înv.) rechiziţie pentru nevoile curţii regale. purveying [p3(:) 'veiirj] s. v. p u r v e y a n c e . purveyor [p3(:)'vci3r] s. 1. furnizor, pers oană însărcinată cu aprovizionarea. 2. (ist. Angliei) ofiţer însărcinat cu rechiziţionarea ru nevoile curţii regale). purview ['psivju:] s. 1. (jur.) parte a unui statut sau a unei legi care conţine hotărârile înseşi; cuprins; text; articole. 2. sferă, domeniu (de acţiune); limite; întindere (a unui proiect etc.); questions outside the ~ of our en quiry probleme care sunt în afara cercetărilor noastre. 3. orizont, vedere, perspect ivă, câmp (de observaţie); to lie within the ~ of smb. a intra în raza vizuală a cuiva; to come within the ~ of smb. a fi de resortul cuiva, a intra în atribuţiile cuiva. pur wannah [p3(:)iwu:n3] s. (anglo-indictn). 1. ordin, ordonanţă. 2. permis, autorizaţie. pus [pAs] s. (med.) puroi. pus focus ['pAs -foukss] s. (med.) focar de puroi. pu sh [puf] I. vb. A. tr. 1. a împinge, a îmbrânci, a da la o parte; a apăsa; to — the door a împinge uşa; to ~ the button a apăsa pe buton; to ~ one's finger into smb.'s eye a-şi vârî degetul în ochiul cuiva; to ~ a pin through a piece of cardboard a străpunge un cart



 on cu un ac; to ~ smb. with one's hand a împinge pe cineva cu mâna; to ~ smb. into a room a împinge / a îmbrânci pe cineva într-o cameră; don't ~ine nu mă împinge, nu mă îmbrâ things too far a împinge lucrurile prea departe. 2. (jig.) a îndemna, a îmboldi; a da ghes (cu dat.). 3. (jig.) a urmări, a se ocupa cu stăruinţă de; a face să avanseze / să în teze, a împinge înainte; to ~ an advantage a urmări un avantaj; to ~ an acquaintance a cultiva o cunoştinţă; to ~ one's claims a-şi face auzite pretenţiile; to ~ one's fortune a-şi croi drum în lume; to ~ one's demands a-şi reclama drepturile; to ~ one's way a-şi croi drum (prin mulţime), a-şi face loc cu coatele (prin mulţime). 4. a presa, a zori (în special pe un datornic); to ~ smb. for payment a zori pe cineva cu plata, a pr esa pe cineva să plătească; I don't want to ~ you nu vreau să te presez, nu vreau să te fo rţez 7 să-ţi pun sula-n coastă; we are ~«d for an answer ne presează să dăm un răspuns; I a or time îmi lipseşte timpul, sunt presat / zorit / grăbit; sunt în criză de timp; to be ~e d for money a fi în pană de bani, a avea greutăţi financiare. 5. to ~ aside a înlătura prin r-o mişcare energică, a da la o parte, a îmbrânci; to ~ away a împinge la o parte, a îndepă ; to ~ back a respinge, a face sa dea înapoi; to ~ down o) a răsturna; b) (into) a înf ige (în); to ~ forth a da (rădăcini, frunze etc.); to ~ forward a împinge înainte, a face să înainteze / să avanseze; to ~ in a înfige, a împinge înăuntru; a respinge; (fam.) to ~ s 's face in a turti mutra cuiva; (com.) to ~ off a vinde / a desface cu orice preţ (marfa); (mar.) to ~ a boat forward a face vânt unei bărci; to ~ on a) a împinge înainte ; b) (fig.) a urmări eu stăruinţă; a grăbi, a zori; to ~ things on a grăbi mersul lucrurilo ; to ~on the prices a provoca urcarea preţurilor; to ~out a împinge afară, a face să iasă, a da afară (pe uşă); (despre plante) a da (rădăcină etc.); a scoate; to ~out a boat a lans o ambarcaţiune peapă; (fam.) to ~ the boat out a lansa afacerea; the snail ~ed out its horns melcul îşi scoase coarnele; to ~ over a face să cadă (ceva, pe cineva); to ~ t hrough a l'acc să treacă (ceva) prin; to ~ the matter through a duce lucrurile până la c apăt; to ~ a bill through a face să treacă un proiect de lege (priu parlament); to ~ t o a împinge, a închide (uşa, oblonul); to ~ up a) a împinge în sus, a ridica; to ~ up one' s spectacles a-şi ridica ochelarii pe frunte; to ~ up one's veil a-şi



 push-and-pull 746



ridica vălul; b) a ajuta (pe cineva) să urce (împingându-1); to ~smth. upon smb. a impun e puss2 ş. (şl.) 1. mutră, moacă. 2. lioarbă, gură. ceva cuiva. B. refl. to ~oneself (forwa d) a) a se pune înainte; b) (jig.) a căuta să avanseze; pusser !'pASor] s. (med. fam.) rariă purulentă. a se lansa. C. inîr. to ~ at a ataca, a da năvală; (fig.) a se strădui; t ~ back a da înapoi; pussy1 ['puşi] adf purulent, plin de puroi, cu puroi; cu aspect purulent. to ~ for a cere insistent, a face presiune pentru; to ~ forward a înain ta, a se îndrepta pussy2 ş. 1. v. p u s s1. 2. (fam.) mâţişor (de salcie). 3. (vulg.) vulvă înainte; to ~ forward to the attack a ataca cel dintâi; to ~ in a intra cu toată forţa; (mar.) pussy cat ['puşi kset] ş. pisică, pisicuţă. to ~off a grăbi spre larg, a ieşi reped larg; (fam.) time to ~offc timpul s-o pornim; pussyfoot ['pusifut] I. vb. intr. 1. a se furişa ca o pisică. 2-. (amer. si.) aproceda cu to~on a se grăbi, a se zori, a da zor; to ~on to a place a se grăbi spre un loc, a se grăbi băgare de scamă / eu prude nţă, a da răspunsuri echivoce (mai ales în politică). II. s. pi. să ajungă la un loc; (fam. t is time to ~ on e timpul s-o pornim; to ~ on with an affair 1. mâţă blândă. 2. (sl.) pro hibitionist; antialcoolic. a da zor cu o treabă; (mar., despre un spargeval) to ~ out into the sea a înainta în marc; pussyfootism ['pusifutizam] ş. (sl.) propagandă proh ibiţionistă. to have a ~ together a avea o ciocnire cu cineva. II. ş. 1. sprijinire, s prijin, protecţie, pussy-willow fpusiiwilou] ş. (bot.) iovă (Salix caprea). proptea; t o give smb. a helping ~ a proteja / a propti pe cineva. 2. lovitură de spadă; pustul ar ['pAstjub1"] adj. (med.) pustulos, cu pustule, cu bubuliţe. lovitură de corn (a u nui animal). 3. (mii.) atac în masă. 4. presiune, presare, apăsare; pustulate 1'pAstju leit] I. vb. A. tr. a acopcri'cu pustule, cu bubuliţe. B. intr. a se forma încordare . 5. efort, sforţare, tentativă, încercare energică; I must make a ~ to get it done în pus tule, a se acoperi de pustule. II. adj. pustulos. trebuie să dau o mână de ajutor ca să se termine; to make a ~ to get home a face un pustule ['pAStjurl] s. (med.) pust ulă; malignant ~ pustulă malignă. efort să ajungă acasă. 6. situaţie dificilă, moment criti eu, împrejurare critică; at a ~ pustulous fpAstjulos] adj. v. p u s t u l a r . la o adică; la nevoie, într-un moment critic; when it comes to the ~ când ajungi la o put1 [put] I. past, şi part. trec. put [put] vb. A. tr. 1. a pune, a aşeza; to ~ a child to adică. 7. (si.) bandă, şleahtă. bed a culca un copil; ~ it on the mantlepiece pune-o pe cămin; to ~ sugar in one's tea push-and-pull ['pu/ondpul] adf care funcţionează pr in contracţie şi dilataţie; care se. a-şi pune zahăr în ceai; to ~ a patch on a pair of tro sers a pune un petic pe pantaloni; împinge şi care se trage. to ~ one's ear to the d oor a-şi lipi urechea de uşă; (fig.) to ~ one's hand into one's push-bicycle f-ibaisik l] s. bicicletă (simplă, fără motor). pocket a-şi dezlega băierile pungii; to ~ one's lips o one's glass a-şi muia buzele în pahar; to ~ smth. into smb.'s hand a pune / a stre cura ceva în mâna cuiva; (jam.) ~ it push-bike [~baik] s. (fam.) v. p u s h - b i c y c l e . there bate pâlnia; to ~ a matter into smb.'s hands a încredinţa o chestiune (în mâinile push boat [~ bout] s. (mar.) remorcher împingător. push-button ['pu/ibAtn] s . 1. (tehri.) buton de comandă / presiune. 2. (auto) buton de cuiva); to ~ smth. t o dry before the fire a pune ceva să se usuce la foc; to ~ smb. in apăsare / comandă. his place a pune pe cineva la locul său / la punct; to ~ the horse to the cart a înhăm a " push-button control [~k9n'troul, 


 face push cycle [~ -saikl] ş. v. p u s h - b i c y c l e . să treacă; he is ~ to every kind of work e pus la tot felul de treburi; to ~ a child to push-down [idaun] s . (av.) pierdere bruscă de altitudine. pusher ['pujbrJ s. 1. persoană care împinge (un vehicul). 2. (ferov.) locomotivă school a da un copil la şcoală; to ~ smth. to a good use a da o bună întrebuinţare unui împingătoare, împingător. 3. (ferov.) locomotivă de man . (av.) avion cu elice lucru; to ~ a horse to a fence a îndrepta un cal spre un ga rd, a face un cal să sară un propulsivă. 5. (tehn.) împingător; dispozitiv de împingere. 6. (tehn.) ejector, aruncător. gard; to ~smb. through an examination a supune pe cine va unui examen; to ~ smb. 7. (tehn.) pârghie; mâner de apăsare. 8. (peior.) traficant de droguri. 9. (fam.) (ins) băgăreţ. through an ordeal a supune pe cineva la o încercare grea; (fam.) to ~smb. through it a face pe cineva sa treacă prin toate alea; to ~ smb. to the test a pune pe cineva la încercare; pusher screw ['pu/o skru:] s. 1. ( av.) elice propulsivă. 2. (tehn.) elice de propulsie. I am ~ting you to a lot of t rouble îţi dau multă bătaie de cap; to ~ smb. on his guard push forces ['pu/ ifo:siz] s. (tehn.) forţe de tracţiune. pushful ['pu/ful] adf răzbătător, intrepid; he is ~ ştie să se nă în evidenţă; vrea să a pune pe cineva în gardă; to ~ on paper a aşterne pe hârtie. 4. a a arunca, a azvârli; a împunge (cu coarnele). 5. a pune, a aduce (într-o anumită stare); to ~ in (se) ajungă, e un arivist. order a pune în ordine; to ~in fear a teroriza; to ~ in mind a aduce aminte; a memoriza; pushfulness ['pu/fulnis] ş. arivism. push ing E'pu/in] I. adj. 1. întreprinzător, descurcăreţ; răzbătător, energic; a ~ man un to ~ t eath a executa, a omorî, a ucide; to «- smb. in the wrong a prinde pe cineva arivist , un ambiţios; he is a ~ fellow ştie să-şi croiască drum în viaţă. 2. indiscret. cu o greşe mâţa-n sac; to ~ everything right a aranja totul, a pune totul la punct; 3. obraznic ; agresiv. II. s. 1. împingere, împinsătură, brânci; no ~! nu împingeţi! 2. activi to ~ th right a pune lucrurile în ordine; to ~ to flight a pune pe fugă; to ~ smb. out tate ~of oneself arivism; ~of oneself forward indiscreţie, inoportunitate. of comercială. suspense a risipi îndoielile cuiva; (amer.) to ~ a man wise a lămuri pe cineva; to ~ smb. out of patience a scoate pe cineva din sărite, a face pe cineva să-şi iasă din ţâţân shing aside [~ o'said] s. înlăturare. to ~ a field under wheat a semăna un ogor cu grâu; to ~ an article on the market a pune pushing away [~ o'wei] ş. îndepărtare, înlăturare. u n articol în vânzare / pe piaţă; to ~ a play on the stage a monta o piesă, a pune în scenă hing back [~ 'bsek] s. respingere; împingere înapoi. o piesă; to ~ smb.'s back up a întărât pe cineva; to ~ in / into operation a) a pune în pushing bench [~ bent/] s. (meta l.) banc împingător, stos. aplicare; b) a pune în funcţie; to ~ the law into operation a aplica legea; to ~into force pushing down [~ 'daun] s. 1. răsturnare. 2. înfrângere. a face să intre în vigoare; to ~ in practice a pune în practică; to ~ into shape a pune în pushing forward [~ 'fo:wod] ş. împingere înainte; înaintare. pushing locomotive [~ 'lou ko.moutiv, rlouko'm-] s. (ferov.) locomotivă împingătoare, ordine, a da formă (cu dat.); to ~an end / a stop to smth. a pune capăt unui lucru; to ~ smb. to expense a pune pe cineva la cheltuială; to ~ smb. on the best possible terms împingător. pushing on [~ 'on] s. 1. accelerare; ~ of the work accelerare a lucrului. 2. împingere a acor da cuiva cele mai avantajoase condiţii de plată; to ~ a passage into Romanian a trad uce un pasaj în româneşte; to ~ into one's head a-şi pune în gând / în cap; to ~ înainte; î e. one's thoughts into words a-şi traduce gândurile în cuvinte. 6. a pune, a depune, a investi; pushing stress [~ stres] s. (fiz.) efort de împingere. to ~ capital into a business a investi capital într-o afacere; to ~ money in(to) a bank push-man [' pu/ma;n],pl. push-men [-men] s. negustor ambulant. a pune / a depune bani la ban că; to ~ money on a horse a paria / a miza pe un cal; to ~ push money [iiiiAni] s. (ec). prima acordată vânzătorilor unui magazin. push-off [~ o:f 1 s. 1. (mar.) ieşire în larg (a unei ambarcaţiuni). 2. (fam.) început; impuls energy into finishing a task a depune un efort pentru a termina un lucru. 7. a pune, a prevedea cu; to ~a new handle to the knife a pune un mâner nou la cuţit. 8. a exprima; (dat unei afaceri); he gave the club its ~ el a lansat clubul. push-over [~'ouvor| s. (fa/n.) 1. pra dă uşoară; oponent / potrivnic, nepericulos. 2. găgă- a expune, a prezenta, a pune; to ~ t he case clearly a expune situaţia clar; to ~ things uţă, om pe care-1 duci uşor de nas. 3. fleac, nimic, bagatelă, lucru foarte uşor de făcut. in a clear light a prezenta luc rurile în mod clar; to ~ it bluntly ca să vorbim pe şleau; to ~ it mildly ca să ne expri măm delicat; as Shakespeare ~s it după cum spune push piece [~ pi:s] s. buton (de so nerie etc.). push pin [~ pin] s. l.joc de copii cu două ace încrucişate. 2. (amer.) pi uneză (pentru Shakespeare; if one may ~ it in that way dacă ne putem exprima astfel;



 .you ~ things in such a way that you seem to be right prezinţi lucrurile de aşa mani eră încât pari să planşe de desen). push-pull ['puj-pul] I. adj. (tehn:, despre un motor) î doi timpi. II. s. (tel.) schemă ai dreptate; I don't know how to ~ it nu ştiu cum să spun; ~ it so as not to offend him prezintă-i lucrurile în aşa fel încât să nu-1 jigneşti; that can be ~ in two words totul în contratimp / în „push-pull". push-pull amplifier [~ 'amiplifaior] s. (tel.) amplificator în contratimp / în „push-pull". se poate expri ma în două cuvinte; neat way of ~ting things un mod dibaci de a prezenta lucrurile; to ~ it otherwise ca să mă exprim altfel; to ~ a question to smb. a pune o push-pull circuit [~'so:kit] s. (electr.) montaj în contratimp / în „push-pull". întrebare cuiva; to ~a case before smb. a supune un caz cuiva; to ~ a resolution to the push-pus h ['pu/pu/] s. (anglo-indian) trăsurică cu patru roţi (trasă de un om). meeting a prezen ta o rezoluţie unei adunări; I ~ it to you whether te întreb (pe tine) push rod [~ rod ] ş. (tehn.) tachet; tijă a tachctului (u/iei supape); tija supapei. dacă; las la apre cierea ta dacă; I ~ it to him that it would be advantageous to i-am Pushtoo l'pu/t u] s. (lingv.) (limba) puştu. arătat că ar fi avantajos să; ~ it that you are right să pre supunem că ai dreptate; ~ the push-up ['pu/.Ap] s. (sport) flotare. case it is so să presupunem că este aşa. 9. a aprecia, a stabili, a evalua; to ~ the amount pushy fp u/i] adj. (fam.) băgăreţ, înfipt. pusillanimity [ipjuisilo'nimiti, -u:zi-, -la3'n-] s. f rică, lipsă de curaj; laşitate; sfială, at a stabili suma la. 10. a înfige, a împlânta; to knife into smb.'s breast a înfige un cuţit în pieptul cuiva; to ~ one's fist through the window a-şi vârî pumnul prin geam; sfiiciune. to ~ one's pen through a word a bifa un cuvânt, a şterge un cuvânt. 11. to ~ about pusillanimous [ipju:si'la?nimos, -u:ziJ adf lipsit de curaj, fricos; laş; sfios. a) a lansa (un zvon); b) a deranja (pe cineva), a cauza deranj (cuiva); a nelinişti, a tulbura pusillanimousness [-nis] s . v. p u s i l l a n i m i t y . puss1 [pus] s. 1. pisicuţă, pisoi; Puss in Boots Mo tanul încălţat; ~ in the corner de-a (pe cineva); c) (mar.) to ~ the ship about, to ~ about the ship a schimba cursul, a cârmi în altă direcţie; to ~ across a) a transporta c u barca sau cu bacul; b) (amer.) a lua (măsuri); „vecinii" joc. 2. (glumeţ, mai ales s 1 y ~) pisică, fată cochetă. 3. (cinegetică) iepure.



 747 put1



to ~ a deal across a face să fie acceptată o tranzacţie; to ~ it across smb. a pedepsi pe nu facă ceva, a abate pe cineva de la hotărârea de a face ceva; to ~ on a) a pune, a îmbrăca cineva, a încheia socotelile cu cineva; c) a induce în eroare; to ~aside a) a pune deoparte, (o haină), a-şi trage (pantalonii); ~ on your hat pune-ţi pălăria; to ~ on one's shoes a lăsa la o parte, a neglija; b) a înlătura, a îndepărta; to ~away a) a aranj a (ceva, într-un a-şi pune pantofii, a se încălţa; to ~smb.'s boots on (for him) a încălţa neva; you dulap); a gara (o maşină); a pune la IOC (un instrument); ~ away your book s aranjează-ţi don't know how to ~ your things on nu ştii cum să te îmbraci; b) a lua (o m ină); to ~ cărţile, strânge-ţi cărţile, pune-ţi cărţile în ordine; ~ that away pune-o jos; on an innocent air a-şî lua / a afecta un aer de nevinovăţie; to ~ on airs and graces a alunga, a lepăda (un gând, frica), a se descotorosi de; c) (fam.) a omorî, a asasina (pe a se izmeni, a sc fandosi, a face fasoane; his modesty is all ~ o n modestia lui e falsă; cineva), a ucide (un animal); the dog had to be ~away a trebuit să ne descotorosim de to ~on the invalid a face pe bolnavul; (fam.) to ~ it on a poza; a face pe grozavul; a-şi câine; d) a băga (la închisoare), a interna (într-un ospiciu etc .); e) (fam.) a mânca, a se da acre; a-şi lua aere de prinţ sau de prinţesă; doesn't he ~ it on! ce pozeur!; don't ~ îndopa cu, a înfuleca; f) (si.) a amaneta, a depune la am anet; g) a pune deoparte, it on nu face pe mironositul sau pe mironosiţa; (amer.) to ~ on an act a juca o scenă; a economisi, a pune la ciorap; to ~ back a) a pune la loc (o carte etc.); a pune din nou, to ~on frills / style a face pe grozavul, a sc umfla în pene, a se îngâmfa; c) a mări, a spori; a repune; to ~ a player back to h is former position a reintegra un jucător; b) a face să a adăuga; a umfla (preţurile); t o ~ it on a mări preţul; how much does he ~ on? cât la întârzie, a reţine; his absence has him back absenţa l-a făcut să rămână în urmă (Ia sută ia?; to ~ on flesh a pune pe el, a s ~ on four pounds at the seaside învăţătură); c) a da înapoi (acele unui ceasornic); d) (mi .) a amâna (un recrut); to ~ a pus pe el patru kilograme / s-a îngrăşat cu patru kilogra me la mare; to ~on speed a lua beyond a doubt a îndepărta o îndoială; to ~ by a) a îndepărt ; b) a pune deoparte pentru viteză; (sport) to ~on (a score of) thirty a marca tre izeci de puncte; to ~on five shillings zile negre; a face rezerve (de provizii); to ~ by for the future a economisi / a strânge a miza cinci şilingi (la jocuri, la curse); to ~ on the pace a grăbi pasul; d) a da înainte pentru viitor; to have money ~ by a avea bani puşi deoparte / la ciorap; c) a eluda (o (ceasul); e) a aprinde, a da drumul la; to ~ on the light a aprinde lumina sau lampa; to ~ chestiune); a ocoli, a evita (o discuţie); d) a căuta să nu observe; to ~ down a) a pune the gas o n a da drumul Ia gaz, a aprinde gazul; to ~ on steam a da drumul la aburi; (sl.) jos, a depune; (despre un autobuz) to ~ down passengers a debarca călătorii; b) a înăbuşi , ~on the steam! dă-i drumul! dă-i bătaie!; to ~ o n the gramophone a pune patefonul; a reprima (o răscoală); a birui, a învinge (a împotrivire); a umili (trufia cuiva); a pu ne f) to ~ smb. on to do smth. apune pe cineva să facă ceva; to ~ smb. on to a job a pune capăt (/uiui abuz); c) a reduce la tăcere (pe cineva); a pune (pe cineva) la lo cul lui, a închide pe cineva la o treabă; to ~ smb. on to a vacant post a indica cui va un post vacant; g) (tel.) gura (cuiva); d) a reduce (cheltuielile); e) a înscri e, a trece în; a nota; a aşterne (pe hârtie); to ask to be ~ on to smb. a cerc legătura cu cineva; to ~ out a) a întinde (cuiva, mâna, to ~ down one's name a-şi înscrie numele, a se înscrie; ~ me down for one guinea braţul); you have only to ~ out your hand tr ebuie numai să întinzi mâna; b) a da afară; trece-mă cu o guinee; to ~down to smb.'s accou nt a trece în contul cuiva;/) a închide a scoate; a alunga; a înlătura; a înălţa; to ~ smb. t (of the room) a da pe cineva afară (umbrela); g) a considera, a socoti, a ţine de; I ~him down as/ for a German îl socoteam (din casă); a da pe cineva (pe uşă) afară; to ~o ut one's flags a-şi arbora pavilionul; to ~ german, socoteam că este german; I shoul d ~ him down at / as forty-two îi dau patruzeci linen out to dry a pune rufe la us cat; (mar.) to ~ out a boat a lansa o barcă pe apă; to ~ şi doi de ani; I ~ him down f or a fool îl consider un prost; h) to ~ down to a atribui, one's tongue out (at) a scoate limba (la); to ~out one's head at the window a-şi scoate a pune pe seama ( cu gen.), a imputa; I ~ his success down to luck (cu) atribui succesul capul pe fereastră; c) a-şi scrânti, a-şi luxa; to ~out one's shoulder a-şi luxa umărul; lui / său n



 cului; she has not all the faults you ~down to her ea nu are toate defectele d) a stinge (o lumânare etc.); to ~ out the fire a stinge focul; e) a scoate; to ~ sm b.'s pe care i le atribui; to ~ forth a) a manifesta, a arăta, a da dovadă de, a-şi de sfăşura (forţa, eyes out a scoate ochii cuiva;/) (pop.) a face knock-out (la box); a f ace să-şi piardă elocvenţa); a ridica (vocea); to ~ one's mind forth a-şi spune gândul; b) da, a lăsa să cunoştinţa, a omorî; g) a stingheri, a stânjeni, a deconcerta, a zăpăci, a b a face apară (frunze etc.); to ~forth buds a înmuguri; c) a pune în circulaţie, a publi ca; a lansa, să-şi piardă cumpătul; a scoate din fire / din sărite; to be ~ out a se simţi tingherit; nothing a enunţa (o teorie); to ~ forward, a aduce (argumente); a emite , a enunţa, a exprima; ever ~s him out nimic nu-l poate scoate din sărite; he never gets ~ out nu-şi iese niciodată a formula (pretenţii), a pune în evidenţă (o teorie etc.), invoca (un motiv); a prezenta, din fire; he was not at all ~out at this rudenes s aceste grosolănii nu l-au tulburat deloc; a propune; to ~ forward a claim a form ula / a ridica o pretenţie; to ~ forward a list of h) a plictisi, a supăra, a irita, a contraria, a necăji, a vexa; to be ~ out a-i sări ţandăra; candidates a depune o listă electorală; to ~ smb. forward for a decoration a propune to be ~ out about smth. a fi nemulţumit de ceva; would it ~ you out to? v-ar deranja pe cineva pentru o dec oraţie; (fam.) to ~one's best foot forward a) a grăbi pasul; b) a se să?; i) to ~ out a baby to nurse a da un copil la doică; to ~ out a cow to grass a duce strădui să facă t ot ce-i stă în putinţă; c) a da înainte (ceasul); a grăbi (ora unei întruniri); o vacă la p to ~ out to apprenticeship a da la ucenicie; to ~ out one's washing to ~ from a în depărta (ceva); he ~ the thought from him el îndepărtă / alungă acest a da rufele la spălat all ~ done on the premises, nothing ~ out totul se face pe loc, nu gând; to ~in a ) a introduce în, a intercala în, a insera în; a plasa în; a scoate afară; a pune se dă nim c în afară; j) a publica, a scoate (o lucrare); k) to ~ out of a scoate din; to ~ în (şi fig.); to ~ the key in the lock a vârî cheia în broască; to ~ an advertisment in smb. o ut of countenance a scoate pe cineva din fire / sărite / ţâţâni / pepeni; to ~ smb. the pa per a insera un anunţ în ziar; to ~ in a clause a introduce o clauză într-un acord; out of a alunga frica cuiva de; to ~ through a) a duce la bun sfârşit, a realiza (un pro iect); to ~ in one's head at the window a-şi scoate capul pe fereastră; to ~ in iron s a pune b) (tel.) a da legătura (cuiva); to ~ smb. through to smb. a da cuiva legăt ura cu altcineva, în fiare; to ~smth. in paper a înveli / a înfăşură ceva în hârtie; to ~on air in papers a pune pe cineva în legătură eu altcineva; whenever he rings up ~ him th rough to me a-şi pune părul pe moaţe; to ~one's feelings in one's pockets a-şi ascunde s entimentele, ori de câte ori sună, dă-mi-l la telefon; to ~ to a pune la, a adăuga la; a întrebuinţa, a folosi; a nu-şi trăda sentimentele; this ~s me in mind that aceasta îmi am inteşte că; to ~ in a înhăma, a pune (caii) la (căruţă); a limita, a restrânge; to ~smb. ha it a constrânge bail a da chezăşie / garanţie / cauţiune; b) a pune în, a aduce într-o (an ta stare); to ~ / a sili pe cineva; he was hard ~ to it to find the street i-a f ost greu să găsească strada; in jeopardy a pune în primejdie / în pericol, a periclita; to ~ smb. in countenance it is surprising what he can do when he is ~ to it e surp rinzător ce poate să facă atunci a îmbărbăta pe cineva; to ~ smb. in heart a da curaj cuiva a încuraja / a îmbărbăta pe când c nevoit / silit; to ~ together a uni, a asocia, a întrun , a reuni, a pune laolaltă (părţile cineva, a ridica moralu] cuiva; to ~in fear a înfric oşa, a înspăimânta, a teroriza; c) (fam.) unui tot); a asambla, a monta (o maşină); to ~ to ether again a remonta, a face la loc a face, a executa, a săvârşi (o muncă); d) a-şi petre ce vremea, a-şi trece timpul cu (o (o bicicletă etc.); to ~ two and two together a) a aduna doi şi cu doi; b) a chibzui, treabă), a folosi timpul pentru (ceva); to ~ in an hour's work a lucra timp de o oră; a cumpăni, a trage concluzii din fapte; c) a pune (două lucruri) unul lângă altul, a compara, to ~ in an hour's practice a face o o ra de exerciţii zilnic; to ~ in a certain amount of a confrunta (fapte); to ~ a fe w things together in a handbag a împacheta câteva lucruri time a cheltui un anumit t imp pentru / cu; to ~ in the time a se îndeletnici cu lucruri într-o valiză; to ~ one' s thoughts together a-şi aduna gândurile; to ~ head together mărunte până una alta; anothe r hour to ~in before lunch trebuie să ne mai pierdem o a se consfătui, a conferi; to ~ up a) a ridica (un geam, gulerul jxirdesiului etc.); a deschide oră până la masă; to ~ one's time reading a-şi petrece vremea citind; to ~ in one's military (o umbrelă); a înălţa, a ridica (o schelă); a trage (o perdea); a pune jos (receptorul); term a-şi fac e stagiul militar; e) to ~ a word in a plasa un cuvânt (într-o conversaţie); to ~ up o ne's hands a ridica mâinile sus; (box) ~'em up! în gardă!; to ~ up one's hair he is al



 ways ~ting his word in sc amestecă întotdeauna în vorbă; to ~ in a (good) word a-şi ridica părul, a-şi face un coc; b) a construi, a zidi (o clădire), a clădi; a ridica (un for s mb. a pune o vorbă (bună) pentru cineva;/) (jur.) a prezenta (un document etc.); mon ument); a monta (o schelă); (jig.) a monta, a pune la cale (o lovitură); (fam.) to ~ a aduce (un martor); to ~ in a claim a prezenta o reclamaţie; g) to ~ in pupils f or an up a yarn a născoci sau a înşira o poveste; c) a monta, a pune în scenă, a reprezent a examination a prezenta elevii la un examen; to ~offa) a scoate (o haină etc.); t o ~off (o piesă); d) a atârna (un tablou), a lipi (un afiş), a afişa (un aviz); e) a adr esa, a face the mask a-şi scoate / a-şi da jos masca; b) a amâna, a lăsa pentru mai târziu ; to ~ off (o rugăminte); a prezenta, a adresa (o cerere); (fam.) to ~ up a claim a ridica o pretenţie, a payment a amâna o plată; to ~ off doing smth. a amâna să facă ceva; to ~ things off a face o reclamaţie;/) a propune, a desemna (un candidat); g) to ~ up smth. for sale a tărăgăna; a tergiversa; a umbla cu chichiţe; we will ~ it off till another time o vom a scoate ceva la vânzare, a pune ceva în vânzare; to ~ up to auctio n a scoate la licitaţie; lăsa pentru altă dată; to ~ off from day to day a amâna de pe o z i pe alta; (prav.) never h) a ambala, a împacheta; a pune în valiză etc.; I'll ask mot her to ~up some sandwiches ~ off till tomorrow what you can do today nu lăsa pe mâin e ce poţi face azi; (pop. o s-o rog pe mama să ne pună câteva sandviciuri la pachet; (co m.) this cream is ~ up rar) to ~ off till tomorrow come never a amâna până la Sfântul Aşte aptă; don't be for in tubes această cremă sc vinde în tuburi; i) a pune / a vârî în teacă ( ie); j) a mări, ever ~ting it off nu o amâna la nesfârşit; to ~ off one's guests a-şi cont ramanda invitaţii; a urca (preţurile); k) a procura (o sumă de bani); l) a opune (o re zistenţă); to ~ up a (jur.) to ~ off a case for a week a amâna un proces cu o săptămână; c) se debarasa stout resistance a opune o rezistenţă înverşunată, a se apăra vitejeşte; m) a g ; a acorda de, a se descotorosi de, a scăpa de; a scăpa numai cu; to ~smb. off with an excuse a sc găzduire (cuiva), a caza; a oferi un pat (cuiva), a culca; a adăposti ; a gara (o maşină etc.); debarasa de cineva, a expedia pe cineva cu o scuză; to ~ smb . off with fine words a ducc some friends have offered to ~ me up nişte prieteni m i-au oferit găzduire; n) a depune pe cineva cu zăhărelul; he is not to be ~ off with w ords nu sc mulţumeşte cu vorbe; (la muntele de pietate); o) to ~smb. up to smth. a p une pe cineva în / la curent cu ceva; to~ smb. off with fine promises a amăgi pe cin eva cu promisiuni frumoase; a deschide cuiva ochii asupra unui lucru; a îndemna / a împinge / a sfătui pe cineva să d) a deconcerta, a deruta, a tulbura; these interrup tions ~ me off aceste întreruperi mă facă ceva; to ~ smb. up to the ways of the place a pune pe cineva la curent cu obiceiurile derutează; you ~ me off mă faci să greşesc; e) a provoca repulsie (cuiva); a dezgusta, locului; to ~ smb. up what to say a învăţa pe cineva ce să spună, a dăscăli pe cineva. a scârbi; a tăia pofta (cuiva); to ~smb. off (his appetite) a tăia pofta / apetitul cuiva, B. rejl. 1. to ~ oneself foremost a se pu ne în frunte. 2. to ~ oneself forward a) a se a face pe cineva să-i piară pofta; to be ~ off eggs a se scârbi de ouă, a i se face lehamite pune în evidenţă, a-şi croi drum; b) a se impune. 3. to ~ oneself out a se supăra, a se de ouă; the mere smell of that chee se ~s me off (it) simplul miros al acestei brânze îmi înfuria; to ~ oneself out for sm b. a se da peste cap / a se face luntre şi punte pentru face rău la stomac / îmi întoarc e stomacul pe dos; to ~everybody off with one's lordly cineva. C. intr. 1. a se grăbi, a se zori. 2. a pluti, a naviga; a cârmi. 3. (înv.) a căuta, ase airs a îndepărta pe toată lumea cu acrul său îngâmfat; to ~ smb. off doing smth. a tăia strădui, a-şi da ostene . 4. a da, a încolţi, a răsări. 5. to ~ about a cârmi: (mar.) to ~ cuiva pofta, a face să-i treacă cuiva pofta să facă ceva;/) a abate de la; to ~smth. off away for a călători / a na viga spre; (mar.) to ~ back a se întoarce; a reintra în port; to ~ his guard a adorm i vigilenţa cuiva; to ~ smb. off from smth. a povăţui pe cineva să for a pleca, a porni (la drum); to ~ forth a ieşi, a da; leaves are ~ting forth dau / ies



 put2 748



frunzele; to ~ forward a se grăbi: (mar.) to ~ in a) (at) a intra, a face escală (într -un putting-up [~rAp] s. 1. ridicare (a jaluzelelor,a farului etc.); deschidere (a unei umbrele); port); b) (fr.) a-şi pune candidatura, a candida (pentru); to ~ in for a post a candida la atârnare (a unui tablou); punere (a unei perdele); afişar e (a unui anunţ); strigare. 2. urcare, un post; to ~off a) (mar.) a se desprinde d e chei, a porni în larg. a ridica ancora; b) (amer. mărire, majorare (a preţurilor). 3 . prezentare (a unei cereri). 4. desemnare (a unui candidat fam.) a o şterge, a se căra, a o întinde; apleca, a porni; to ~on a pleca în grabă; to~up la alegeri). 5. pune re în vânzare, scoatere la licitaţie. 6. găzduire (a unei persoane), garare, a) (for) a candida (la, pentru); to ~ up for a post a candida la un post; b) to ~ up at par care (a unui vehicul). 7. construire, ridicare, înălţare, durare (a unei clădiri, a unui a trage la (un Iian etc.); c) to ~ up with smth. a se acomoda / a se aranja / a se împăca, monument etc.). cu; a suporta, a îndura, a tolera; I had to ~ up with it a trebuit să mă împac cu situaţia: puttoo ['pAtu:[ s. (text.) caşmir (gros). he will have t o ~ up with more than that o să mai înghită şi altele; hard to ~ up with putty [rpAti] I . s. 1. (si glaziers' ~) chit. 2. (si jewellers' ~) praf sau amestec pentru greu de înghiţit / de suportat; we must ~ up with one another trebuie să ne acomodăm lustrui t, şlefuit, (metale, sticlă etc.). 3. piatră refractară; cărămidă arsă/.-v- ~ medal unii cu (fam.) to ~ upon smb. a impune cuiva; a înşela pe cineva; a-şi bate joc de recompensă p entru un mic serviciu. II. vb. tr. 1. a chitui. 2. a şpaclui. cineva; I will not b e ~ upon nu vreau să-şi bată nimeni joc de mine / să fiu luat peste putty-head [~hed] s. (si.) găgăuţă, cap sec. picior. II. s. 1. aruncare, azvârlire. 2. (bursă) opţiune, drept d pţiune / de alegere; ~ and putty joint [~ d3oint] s. îmbinare cu chit. caii dublă opţiun e, stalaj; ~ of more opţiune de vânzare (a unei cantităţi duble faţă de putty knife [~ naif s. (lehn.) şpaclu de chituire. cea stabilită). puttying I'pAtiin] s. chituire. 2 pu t [pAt] s. v. p u t t (II). putty powder ['pAti ipaudo'] s. (chim.) bioxid de st aniu. puttyroot [rpAtiru:t] s. (hort.) specie de orhidee americană (Aplectrum hyem ale). putamen [pju'teimonj.pi. putamina [pju'tfbmino] s. (bot.) endocarp lemnos. put-up ['put'Ap, 'putApj adj. (fam.) a ~ job o afacere pusă la cale / aranjată dina inte. put-and-take ['put-ond-'teik] s. titirez hexagonal cu cifre (pentru jocuri de noroc). puzzle ['pAzl] I. vb. A. tr. a nedumeri, a pune în încurcătură, a intriga, a deconcerta, put-down [~ daun] s. perlă (fig.); gafă. putative ['pju:totiv] adj. (de spre tată etc.) presupus, prezumtiv, pretins. a lăsa perplex; I was somewhat ~d how to answer eram destul de încurcat pentru putlog ['putlog] s. (constr.) gaură în zid pe ntru montarea schelelor; talpă de eşafodaj. a răspunde; to ~ smb. with a question a pu ne pe cineva în încurcătură cu o întrebare; put-off [~-o:f[ I. s. 1. întârziere, amânare. 2 ză, pretext; chichiţă, clenci, tertip, to ~ one's brains / head about / at / over / up on smth. a-şi sparge capul cu ceva. 2. to ~ out a) a lămuri, a elucida, a dezlega (u n mister); a găsi soluţie (unui rebus); I could subterfugiu. II. adj. amânat. put-on [ ~'on] adj. (despre aerul unei persoane) afectat; (despre eleganţă) de împrumut, hardly ~ out his letter abia i-am putut descifra scrisoarea, b) refl. a-şi bate capul; a -şi sparge capul, c) intr. to ~ about / over smth. a-şi sparge capul I a-şi stoarce cr eierii să înfumurat; ~ appearance of joy falsă veselie / bucurie. înţeleagă ceva. II. s. 1. curcătură, perplexitate, nedumerire; to be in a ~ a fi în încurcătură, put-out ['put.aut] s (la baseball) eliminare. putrefaction [>pju:tri'faskj3n] s. putrefacţie, putrezir e, descompunere. a fi perplex. 2. chestiune dificilă, enigmă; problemă; / greutate, pi edică; she is a real ~ putrefactive [,pju:tri'fa;ktiv] adj.de putrefacţie, care prov oacă putrefacţia. to me e o adevărată enigmă pentru mine. 3. încurcătură, zăpăceală. putref trifabbl] adj. care poate putrezi. puzzledom [~dsm] s. (fam.) încurcătură, perplexitat e. putrefy ]'pju:trifai] vb. A. tr. a face să putrezească, a descompune, a aduce în'st are de puzzle-hcad [~hcd] s. zăpăcit, aiurit. putrefacţie, a cauza putrefacţia (cu gen.) . B. iutr. (despre cadavre etc.) a putrezi, a se puzzle-headed [~'hedid] adj. zăpăci t, confuz, încâlcit, haotic. puzzle lock [~ bk] s. (telm.) lacăt cu cifru (secret). de scompune; (despre ţesuturi etc.) a supura, a se infecta; a se cangrena; (despre su flet puzzlement ['pAZlmsnt] s. 1. perplexitate, zăpăceală, confuzie, încurcătură. 2. proble etc.) a se descompune, a se corupe. enigmă. putrescence [pjm'tresns] s. 1. putref



 acţie, putrezire. 2. putreziciune. puzzle-pate ['pAzlpcit] s.(fam.) v. p u z z l e - h e a d . putrescent [pju:'trcsnt] adj. 1. care începe să putrezească, care se desc ompune, în puzzle-pated [—■pcitid] adj. (fam.) v. p u z z l e - h e a d e d . putrefacţi e, în descompunere. 2. rău mirositor, pestilenţial, fetid, puturos. puzzler ['pAZbr] s . chestiune dificilă, problemă; enigmă. putrescible [pju'tresobl] I. adj. putrcscibil, putrcfiabil. II. s. substanţă putrescibilă. putrid ['pju:trid[ adj. 1. putred, putrez it, putregăit, în putrefacţie, descompus, în puzzling ['pAzlin] I. adj. dificil, încurcat, care încurcă / intrigă,care lasă perplex; —task descompunere; to become ~ a intra în putre acţie. 2. pestilenţial, rău mirositor, fetid. bătaie de cap. II. s. încurcătură, perplexita ~ of the brains stoarcere de creieri, efort de gândire. 3. (si.) dezgustător, groaz nic. puzzling-out [~'aut] s. lămurire, dezlegare (a unui mister); descifrare (a un ei scrisori). putridity [pju:'triditi] s. putreziciune, putrefacţie, descompunere. putridness [ pjmtridnis] s. v. p u t r i d i t y . puzzolan ['pAZOilon] s. 1. ( constr.) puţolană. 2. (geol.) tuf vulcanic. pyaemia [pai'i:mb] s. (med.) piemie, inf ecţie purulentă. putt [pAt] (sport) I. vb. tr. a trimite (mingea) în gaură (ia golf). II . s. lovitură care trimite pyenometer [pik'nomitor] s. (telm.) picnometru. mingea (in gaură). puttee ['pAti] s. (mil.) moletieră. pyedog ['paidog] s. (angîo-indian) câine vagabond. pyelitis [paio'laitis] s. (med.) pielită. putter1 ['pAtor] s. (sport.) 1. erosă scurtă (de golf). 2. aruncător (de. greutăţi mari). pygm(a)ean [pig'mi(:)an] adj. de pigmeu. 3. jucător de golf. pygmy ['pigmi] I. s. 1. pigmeu, pitic. 2. spiriduş. 3. v. c h i m p a n z e e . II. adj. putter2 ['putorJ s. 1. persoană care pune; ~o f questions persoană care pune întrebări. 2. hamal, încărcător. 3. (mine) vagonetar. 1. pit c, mic. 2. mărunt, neînsemnat. 3 r putter ['pAto ] I. vb. intr. 1. a se afla în treabă, a se învârti de colo până colo. 2. a umbla pyjamas [p3'd3u:mo, pi'd3-] s. pi. pijama. le la, a hoinări. II. s. treabă fără rost; pierdere de vreme. pylon ['paibn] s. 1. (constr. ) stâlp, suport. 2. (arhit.) pilon. 3. (av.) antenă (ae avion); 1 puttier ['pAtis "] s. geamgiu. ferurâ-suport de antenă (de avion). pyloric [pai'b:rikj adj. (anat.) pi loric. putting ['putirjl s. 1. punere, aşezare. 2. prezentare (a unui argument etc .). 3. (telm.) aşezare, montare. 4. (sport) aruncare; ~ the weight aruncare a greu tăţii. 5. (mine) împingere pylorus [pai'b:ros, -'louras] s. (anat.) pilor. pyogenic [i pab'd3enik] adj. (med.) piogen, care produce puroi. a vagonetelor. pyorrhea [ipa b'rioj s. (med.) pioree. putting-about ['putirjo'baut] s. lansare (a unui zvon). pyosis [pai'ousis] s. (med.) formare de puroi, supurare, supuraţic. putting-away [~a'wei] s. 1. strângere (a lenjeriei etc.); aranjare (a cărţilor); punere pyramid ['p iromid] I. s. 1. piramidă (in Egipt etc.). 2. (geom.) piramidă; triungular de-o part e (a unor bani). 2. îndepărtare (africii). putting-back [~'baîk] s. 1. punere (a unui obiect) la locul său. 2. întârziere; amânare. ~ piramidă triunghiulară. 3. arbore crescut s u tăiat în formă de piramidă. II. vb. tr. 3. (mar.) reîntoarcere, reintrare (iu port). 1. (amer. ec.) a spori, a acumula (un stoc de acţiuni la bursă). 2. a pune în joc, a miza , puiting-down [~'daun] s. 1. înăbuşire, potolire (a unei revolte). 2. înscriere (a nume lor a risca. pyramidal [pi'ramiidl] aay. piramidal. etc.). Pyramidalist [pi'rasm idalist] s. cercetător al piramidelor. putting-forth [~'fo:0| s. 1. exerciţiu, desfăşura re (aforţei, a elocinţei etc.). 2. ridicare pyramidally [pi'rasmidali] aaV. piramida l, în piramidă. (a vocii). 3. punere în circulaţie, publicare (a unei broşuri). putting-fo rward [~'fo:wod] s. emitere, formulare, enunţare, exprimare (a unei teorii). pyram idion [pire'midion] s. (arhit.) vârf în formă de piramidă (al unui obelisc). putting-gre en ['pAtirjgri:n] s. (sport) pajişte netedă (injuria găurii la golf). pyranometer [pir o'namitor] s. (telm.) piranometru (aparat pentru măsurarea putting-in ['putin'in] s. 1. introducere (a cheii in broască), inserare (a unui articol într-un radiaţiei). z iar). 2. prezentare (a unui document); desemnare (a unui candidat); candidatură (u i pyrargyrite [pai'ra:d3irait] s. (mine) pirargirit. pyrazol ['pirazoll s. (chim .) pirazol. alegeri). pyre ['pais'] s. rug funerar. putting-off [~'o:f] s. amânare . putting-on Hon] s. 1. montare, punere în scenă (a unei piese de teatru). 2. (ferov .) pyrene ]'pairi:n] s. (chim.) piren. ataşare (de noi vagonete); punere în serviciu (a unui tren); strângere (a frânei). 3. punere Pyrenean [ipiro'ni:on] adj. pirincic , din Pirinei. pyretic [pai'rctik, 


 tingere (a focului). 5. plasare cu dobândă pyrheliometer [.pabihcli'omito1'] s. (fiz .) pirheliometru. (a banilor). pyridine ['piridi(:)n[ s. (chim.) piridină. putting -through [~'0ru:] s. ducere la capăt / la bun sfârşit. pyriform ['pirifonn] adj. pirif orm. pyritaceous [.pairai'tei/os] adj. care conţine pirită. putting-to [~'tu:[ s. înhăma rc, atelare (a unui cal). pyrites [pai'raiti:z, ipab'r-, -po'r-] s. (mineral.) p irită. putting-together [~to'geO?rJ s. 1. reunire, punere laolaltă (a uuor bucăţi); asam blare, pyritic [pai'ritik, ipab'r-] adj. (mineral.) piritos. montare (« uuei maşini) . 2. împachetare (a lucrurilor). 3. comparare, comparaţie pyritous [pi'raitos] adj. v. p y r i t i c. (a faptelor).



 749 pyxkerchief pyroacid [ipaiaroM'assid] s. (chim.) piroacid. pyrocatechin [tpaiaroK'kaetikin] s. (chim.) pirocatcchină. pyroelectric(al) bpaiaroui'lektrik] adj. (electr.) piroe leetric. pyroelectricity [ipaiarouiilck'trisiti] s. (electr.) piroeleetricitatc. pyrogallic acid [.paiarou'ga^lik 'aesid] s. (chim.) acid pirogalic, pirogalol. pyrogallol [ipaiaroi/gaebl] ş. (chim.) pirogalol. pyrogenic [tpai9roMrd3enik] adj. (chim.) pirogcnic. pyrogenous [.paia'rodjinas] adj. 1. (mine, despre minerale) pirogcnic. 2. (chim., despre huile, răşini) pirogenat. pyrographer [-paia'rogrsfo1"] s. pirogravor, artist în pirogravură. pyrography [ipaia'rografi] s. pirografic. pyr ogravure [^paiorougra'vjus1'] s. pirogravură. pyrola [pai'roub] s. (bot.) merisor, perişor (Pyrola secunda). pyrolater [pai'rotata1"] s. pirolatru, adorator al focu lui. pyrolatry [pai'rolatri] s. pirolatric, adorarea focului. pyroligneous acid [.paisrou'lignias 'assid] s. (chim.) 1. acid pirolignos. 2. oţet de lemn. pyrolign ite [ipaiprou'lignait] s. (chim.) pirolignit. pyrolusite [ipabrou'lu:sait] s. (c him., mine) piroluzită. pyrolysis bpair.Vlisis] s, (chim.) piroliză. pyromania [ipai ^rou'meinia] s. (med.) piromanie. pyrometer [pai'romiter. 


 des ['piksidi:z] s. 1. (wv.) v. p y x (1). 2- (bot.) pixidă. pyxkerchief l'piks'ka it/iOf] s.v. p y x c 1 o t h.



 Q, q [kju:], pl. Qs, Q's [kju:z] s. 1. (litera) Q, q, a 17-a literă a alfabetului englez. 2. (sport) (reverse) Q opt (figură la patinaj). Q-aerial [~ .soriol] s. (t el.) antenă dipol cu adaptor. Qatari [kA'ta:ri] I. adj. din Qatar. II. s. locuitor din Qatar. Q-boat [-bout] s. v. Q - s h i p. Q-correction ['kju:ko>rek/;?n] s. (aslron.) corecţia înălţimii Stelei Polare (pentru calculul altitudinii). Q-department [ ~di'pa:tmont] s. (mil.) departament al cartierului general (care se ocupă de întreţine rea şi transportul trupelor). Q fever ['kju: ifi:vor] s. (vet.) febra Q. Q-ship [Zip] s. (mar.) vas capcană împotriva submarinelor. q.t. ['kju:'ti:[ (fam.) to do smt h. on the ~ a face ceva pe şest (prese, de la quict). qua [kwei] prep. (lat.) ca, în calitate de, considerat ca, luat ca. quack1 [kwaîk] I. interj. ~, ~! mac-mac! II. s. măcăit; (fam.) to give a ~ a scoate un strigăt. III. vb. intr. 1. (despre rate) a măcăi, a face mac-mac. 2. (fam., despre persoane) a flecari, a trăncăni, a sporovăi, a spu ne verzi şi uscate. quack21. s. vraci, descântător, şarlatan; ~ remedy leac şarlatanesc; d octorie fără nici un efect. II. vb. A. intr. 1. a lecui cu leacuri proprii. 2. (fam. ) a face pe şarlatanul. B. tr. to ~ up a) a lăuda (un leac); b) a cârpi (un lucru uzat ). quacker [-or] s.v. q u a k e r (1). quackery [-ori] s. 1. şarlatanism, empirism medical; descântece, leacuri băbeşti. 2. şarlatanic, înşelătorie. quack grass ['kwa?k gra: s. (bot.) pir târâtor (Agropyron repens). quacking [-in] s. măcăit. quackish [-if] adj. de şarlatan; amăgitor. quack-quack [kwaîk-kwask] s. (in limbajul copiilor) raţă, răţu.şcă; 1 [kwod] I. s. 1. prese, de la q u a d r a n g l e (2). 2. v. q u o d (I). 3. (t el.) curată; stea. 4. (mil.) tractor de artilerie. 5. (sl.) zdup, pârnaie. II. vb. t r. v. q u o d (II). quad2 I. s. prese, de la q u a d r a t (2). II. vb. tr. (pol igr.) a umple cu albitură / cu cvadrate, a insera cvadrate în. quadded cable ['kwodi d 'kcibl] s. (electr.) cablu duplex / cu cuarte. quadra ['kwodroj s. cadru (al u nui basorelief, al unui tapet, al unei oglinzi mari). quadrable ['kwodrobl] adj. (geom.) căruia i se poate face cvadratura, care poate fi redus la un pătrat echival ent, carabil. quadragenarian [ikwodrod3i'n£orion] adj. cvadragenar. Quadragesima [ ,kwodro'd3esimo] s. (rel.) 1. (si ~ Sunday) prima duminică a Postului Mare / a Păres imilor. 2. Postul Mare, Părcsimi. quadragesimal [,kwodro'd3esimal] adj. 1. de patr uzeci de zile. 2. (rel.) din Postul Mare, din părcsimi. quadrangle ['kwrxlrEerjgl, kwo'd-, kwo'd-] s. 1. (geom.) patrulater. 2. curte pătrată (a unui palat, a unei şcol i etc.); main ~ curtea de onoare (a unei şcoli etc.). quadrangular [kwo'drasrjgjul o', kwo'd-] aay. cu patru laturi, patrulater, tetragonal. quadrant ['kwodrant] s . 1. (mai ales astron.) cvadrant, sfert de arc. 2. (auto) sector dinţat / crenelat . 3. (mar.) sector de cârmă. 4. (telm.) liră (la strung); inversor mare al sensului de rotaţie. 5. (electr.) unitate de autoinducţie. quadrant davit [~ .da;vit, amer. si ~ ,dei-] s. (mar.) gruie rotativă. quadrantal error [kwo'drantl 'Cror] s. 1. (mar. , av.) deviaţie radiogoniornetrică, 2. (automatică) eroare pătratică. quadrant electromete r ['kwodrant ilek'tromitor, .el-, ii:l-] s. (telm.) electrometru cu cvadranţi. qua dranted ['kwodrantid] adj. (mat.) împătrit, cvadruplu. quadraphonic [ikwodro'fonik] adj. (acustică) cuadrofonic. quadrat ['kwodraît] s. 1. (/nat.) pătrat. 2. (poligr.) cv adrat, spaţii, albitură. quadrate ['kwodrit, -reit] I. adj. 1. pătrat; cu patru laturi , tetragonal; (zool.) ~ bone os pătrat (al capului). 2. (înv.ftg.) potrivit, proporţio nal, corespunzător. II. s. 1. (geom.) pătrat. 2. (mat.) pătrat, puterea a doua. 3. (as tron.) cvadratură. 4. (zool.) os pătrat. 5. v. q u a d r a t (2). III. [kwo'dreit, k wo'd-] vb. A. tr. 1. (geom.) a reduce (o suprafaţă etc.)



la un pătrat echivalent; to ~ the circle a) a face cvadratura cercului; b) a face să cadreze / să corespundă ceva cu altceva. 2. a face pătrate; a împărţi în patru părţi ega tr. (with, to) a cadra, a se potrivi (cu), a corespunde (cu aat.). quadratic [kw o'dratik, kwo'd-] I. adj. 1. pătrat, putratic. 2, (mat., despre o ecuaţie) de putere a a doua. II. s. (si ~ equation) (ntat.) ecuaţie de gradul al doilea, ecuaţie pătratică. quadratrices [kwodreitriskz] pl. a"e la q u a d r a t r i X. quadratrix [kwo'dr eitriksj, pl. quadratrices [kwodreitriskz] s. (mal.) cvadratică. quadrature ['kwod rotfo', -rit/-, -tjuor] s. (mat.) cvadratură; ~ of the circle cvadratura cercului. quadrennial [kwo'dreniol] I. adj. 1. de patru ani. 2. la fiecare patru ani, din patru în patru ani. II. s. 1. zi din patru în patru ani. 2. a patra aniversare (a u nui eveniment etc.). quadribasic ['kwodri'beisik] adj. (chim.) tetrabazic. quadr ic ['kwodrik] (mat.) I. adj. cvadric, de ordinul al doilea. II. s. cvadrică, curbă s au suprafaţă de ordinul al doilea. quadricentennial [ikwodrisen'tenjol, -iol] adj.,



 s. cvadricentenar. quadricuspid ['kwodri'kAspid] adj. cu patru vârfuri. quadricusp idate ['kwodri'kAspideit] adj. v. q u a d r i c u s p i d . quadridentate ['kwod ri'denteit] adj. (bot.) cvadridinţat. quadridigitate ['kwodri'did3iteit] adj. (zoo l.) cvadridigitat, cu patru degete. quadrifid ['kwodrifid] adj. împărţit în patru părţi; cu patru lobi. quadrifoliate ['kwodri'foulieitj adj. (bol.) cu patru frunze. quadri ga [kwo'draigo],pl. quadrigae [kwo'draid3i:] s. (ist. Romei) cvadrigă. quadrigae [ kwo'draid3i:] pl.de la q u a d r i g a . quadrigeminal ['kwodri'djeminol] adj. ( anat.) cvadrigeamăn, cu patru părţi egale. quadrilateral [rkwodri'Izetarol] (geom.) I. adj. patrulater, cu patru laturi. II. 1. s. patrulater. 2. (ist.) cadrilater, t eritoriu cuprins între patru fortăreţe şi apărat de acestea. quadrilingual ['kwodri'lingwo l,,--'--] I. adj. în patru limbi. II. s. persoană care vorbeşte patru limbi. quadrilit eral ['kwodri'litsral] adj. (alcătuit) din patru litere. quadrille [kwo'dril] I. s . 1. un joc de cărţi în patru (foarte răspândit în sec. al ] 8-lea). 2. cadril, contradans; to dance a set of ~s a dansa un cadril. II. adj. cadrilat, cu pătrăţele mici. III. vb. iutr. a cânta sau a dansa un cadril. quadrilled [kwo'drildl adj. (tot.) cadrilat. quadrille paper [kwo'drili ipeiporJ s. hârtie cu pătrăţele. quadrillion [kwo'drilion, k wo'd-] s. 1. septilion (IO24). 2. (amer.) cvadrilion (IO15). quadrilobate ['kwod ri'loubcit] adj. (bot.) cu patru lobi. quadrinomial ['kwodri'noumiol] adj. (mat. ) cvadrinom, cu patru termeni. quadripartite E'kwodri'pa:tait] adj. 1. din patru părţi, împărţit în patru părţi. 2, (despre un pact ele.) cvadripartit. quadripole ['kwodri s. (tel.) cvadripol. quadrisyllabic ['kwodrisi'ljebik,'—■--] aay. tetrasilabic, for mat din patru silabe. quadrisyllable ['kwodri'silobl] s. cuvânt format din patru s ilabe. quadrivalence ['kwodri'vcitas] s. (chim.) tetravalenţă. quadrivalent ['kwodri 'veilont] adj. (chim.) tetravalcnt. quadrivalve ['kwodri'vadv] adj. v. q u a d r i v a l v u l a r . quadrivalvular ['kwodri'va;lvjulor] adj. (bot., zool.) cu p atru valve. quadrivial [kwo'driviol] aay. 1. cu / din patru căi ce se întâlnesc într-un punct. 2. (despre drumuri) ducând în patru direcţii. quadrivium [kwo'driviom] s. (ist. Evului Mediu) quadrivium, cele patru arte matematice (aritmetica, geometria, mu zica şi astronomia). quadroon [kwo'drmn, kwo'd-] s. copil născut dintr-un alb şi o mul atră. quadrophonic [ikwodro'fonik] adj. v. q u a d r a p h o n i c . quadrumana [k wo'drumono] pl.de la q u a d r u m a n e. quadrumane ['kwodrumeinj.pl. quadruman a [kwo'drumono] s. cvadruman. quadrumanous [kwo'dru:monos, kwo'd] adj. cvadruman . quadruped ['kwodruped, -pid] aay., s. (zool.) patruped.



 751 quaquaversal dip



qualify ['kwolifai] vb. A. tr. 1. (for) a califica, a pregăti, a face competent / apt (pentru); quadrupedal [ikwo'drmpadsl] adj. (zool.) patruped. (jur.) a autori za (să). 2. (as) a califica (drept), a face, a numi. 3. a aduce rezerve la, quadru plane fkwodruplcin] s. (av.) avion eu patru planuri. quadruple l'kwodru(:)pl] I. adj. cvadruplu, împătrit; II. s. cvadruplu. III. vb. A. tr. a a modifica, a atenua; a restrânge; a modera, a tempera. 4. a dilua, a subţia, a amesteca cu apă (o băutură). 5. (gram.) a califica. B. rejl. (for) a se califica, a dobândi calificarea împătri, a cv adrupla, a înmulţi cu patru. B. intr. a se împătri, a fi împătrit. necesară (pentru). C. in (for; as) a se califica, a se pregăti (pentru; ca), a dobândi Quadruple Alliance [~ s'laians] s. the ~ (ist.) Cvadrupla Alianţă. calificare (pentru), a avea calitatea (de a face ceva). quadruple rhythm [~ rio^m] s.v. q u a d r u p l e t i m e . qu alifying ['kw^lifaiirj] adj. 1. (gram.) calificativ. 2. de calificare. 3. modifi cator, quadruplet ['kwodrupIit,-plet, kwD'dru:plit] s.pl. 1. (fam.) patru gemeni sau gemene. restrictiv. 2. bicicletă cu patru locuri. 3. grup de patru. qualifyin g examination [- igizasmi'nei/pn, eg-] s. 1. examen de calificare. 2. examen qua druple time ['kw;>dru(:)pl taim] s. (muz-) măsură de patru (pătrimi). de admitere (la o scoală). quadruplex ['kwsdruplcks] s. (tel.) cvadruplex. qualitative ['kwslitati v, -teit-j adj. calitativ. quadruplicate [kwD'dru:plikit, kwa'd-, -keit] I.adj. îm pătrit,cvadruplu; ~copies patru qualitative analysis [~ s'na^losis] s. (chim.) ana liză calitativă. exemplare. II. s. 1. in ~ în patru exemplare. 2.pl. patru exemplare. III. [kwD'dru:plikeit, kwa'd-] vb. tr. 1. a împătri, a cvadrupla, a înmulţi cu patru. 2. a scrie, a multiplica în quality ['kwoliti] s. 1. calitate, însuşire, proprietate, pa rticularitate; primary qualities patru exemplare. calităţi primare; the ~ of a voice timbrul unei voci; ~ of qualities calitate principală. quadruplication [.kw:xlru( :)pli'kei/pn] s. împătrire, cvadruplarc, înmulţire, multiplicare 2. (fig.) fire, caracte r, temperament, natură; merit, valoare, posibilitate, aptitudine; capaci tate; to g ive a taste of one's ~ a arăta ce poate, a da măsura capacităţii sale. 3. fel, soi, cu p atru. sort, calitate; buna calitate; the wine has — vinul este bun; to be of infer ior ~ a avea o quads [kwDdz] s. pl.v. q u a d r u p l e t (1). quaere fkwiari] ( lat.) I. vb. tr. 1. (imperativ) caută! întreabă! 2. se pune întrebarea, valoare inferioa ră; of good ~dc calitate superioară. 4. profesia de actor; (fam.) actori, oare; most interesting, but ~ is it true? foarte interesant, dar oare este adevărat? II. s. tagma actorilor. 5. (înv.) condiţie, poziţie socială, titlu, rang; man of ~ personalitat e sus-pusă; om de lume; a lady of ~ o doamnă din înalta societate. întrebare. quality bl ood [~ bUdJ s. (pop.) sânge albastru / aristocratic. quaestor ['kwi:star, -to:r] s . (ist. Romei) chestor. quality control [~ kan-troul] s. (ec. etc.) control de c alitate. quaestorial [kwi(:)s'to:ri3lJ adj. (ist. Romei) de chestor. quality pri de [~ praid] s. (pop.) mândrie aristocratică. quaestorship ['kwi:sta/ip] s. (ist. Ro mei) chestură. quaff [kwa:f, kvof] I. vb. A. tr. 1. a bea / a sorbi pe îndelete (cu mici înghiţituri). quality production [~ praidAk/an] s. producţie de calitate superioa ră. quality test [~ test] s. (tehn.) probă / încercare de calitate; controlul calităţii. 2 . a sorbi dintr-o singură înghiţitură, a da o duşcă. B. intr. a bea / a sorbi cu nesaţ. II. înghiţitură, sorbitură, duşcă. qualm [kwo:m, kwu:m] I. s. 1. acces, criză. 2. greaţă. 3. s , neputinţă. 4.pl. r scrupule, remuşcări; ~s of conscience mustrări de conştiinţă. 5. nelin fletească, quaffer [-a ] s. mare băutor. presimţirea unei nenorociri, îndoială, acces de f rică. 6. (înv.) boală, molimă. II. vb. intr. quag [kwasg, kwog] s.v. q u a g m i r e . ( rar) a fi bolnav; a se simţi slab. quagga ['kwaîga] s. (zool.) specie de zebră (Equus quagga). qualmish [-i/] adj. 1. bolnav; bolnăvicios, predispus la boală; I am ~at mi -e rău la quaggy ['kwsegi, 'kwogi] adj. 1. mlăştinos, mocirlos, băitos. 2. care curge pr intr-o regiune (stomac etc.). 2. căruia îi e greaţă, care are un acces de greaţă. 3. slab, eputincios. 4. care mlăştinoasă. 3. veştejit, ofilit, flasc. 1 arc mustrări de conştiinţă; iştit; indispus. quagmire ['kw^gmaia ", 'kwog-] s. 1. mlaştină, rovină, smârc. 2. (jig.) s ituaţie grea / dificilă; to be in a ~ a se afla într-o încurcătură. qualmishness [-i/nis] s 1. greaţă. 2. scrupule exagerate. quahog ['kwo:hog, kwa'-] ş. (zool.) spe.cie de scoi că comestibilă de pe coasta Atlanticului qualmless [-lis] adj. 1. fără scrupule, lipsit de scrupule. 2. fără nelinişti / temeri / frică. (Venus mercenaria). qualmy [-i] adj. v.



 q u a l m i s h . quandary ['kwDndari, rar kwDn'desri] I. s. încurcătură, nedumerire, situaţie încurcată, quail1 [kwcil] s. 1. (omit.) prepeliţă (Conturnix). 2. (amer. si.) st udentă. 3. (amer. si.) dificultate, impas; to be in a ~ a fi într-un impas. II. vb. A. tr. a pune în încurcătură. fată bătrână. 2 quail vb. A. intr. 1. (before, to) a tremura, i, a se pierde cu firea, a-1 părăsi curajul, B. intr. a fi în(tr-o) încurcătură, a fi în(tr ) impas. a da înapoi (în faţa - cu gen.). 2. a se coagula, a se închega. B. tr. (rar) a intimida, a quant [kwamt, kwont] I. s. 1. baston de plimbare. 2. ghionder, prăjină ( pentru împins băga frica în. la bărci sau plute). II. vb. intr. a înainta împingând cu prăj ghionderul. quail call [~ ko:l] s.v. q u a i l p i p e . quanta ['kwsenta, kwsn ta] pl. de la q u a n t u m . quail pipe [~ paip] s. (cinegetică) fluierat pentru momirea / ademenirea prepeliţelor. quantic ['kwontik] I. adj. cuantic. II. s. (nui t.) funcţie omogenă cu mai multe variabile; quaint [kweint] adj. 1. neobişnuit, ciudat , bizar, straniu, fantastic, original; pitoresc; fonii ă. caraghios; ~ tale o pove ste ciudată / bizară. 2. original, singular, cam / puţin demodat; quantic physics [~ T iziks] s. (fiz.) fizică cuantică. a ~person o persoană originală, un original; ~ ideas i dei cam / puţin învechite. 3. (înv.) quantification [ikw^ntiffkci/sn] s. (mat. etc.) c uantificare, determinare sub raportul inteligent; cuminte. 4. (înv.) drăguţ, nostim, f ercheş, elegant, graţios, drăgălaş. 5. (înv.) cantităţii, stabilire a elementelor cantităţi t, nefiresc, preţios. quantifier ['kwontifaia1"] s. (mat. etc.) cuantificator. qua intly [-li] adv. ciudat, curios, bizar; pitoresc. quantify ['kwontifai] vb. tr. (mat. etc.) a cuantifica, a determina / a stabili cantitatea quaintness [-nis] ş. ciudăţenie, bizarerie, curiozitate; pitoresc. (cu gen.), a evalua cantitatea de. qua ke [kweik] I. vb. intr. 1. (despre lucruri) a se cutremura, a se clătina; the eart h quantisize fkwontisaiz] vb. tr. v. q u a n t i f y . ~d under our feet pământul se cutremura sub picioarele noastre. 2. (for, with) (despre quantitative ['kwontit ativ.-teit-] adj. cantitativ. persoane) a tremura, a dârdâi, a bâţâi (de); to ~ with cold a tremura / a dârdâi de frig. quantitative analysis [~ a'nsebsisj s. (chim.) analiză c antitativă. II. s. cutremur; surpare / prăbuşire / năruire de teren. quantitative determ ination [~ di-tomii'nei/an] s. (chim.) determinare cantitativă. quakeproof [~pru:f ] adj. (constr.) rezistent la cutrcmur(e). quantitative estimation [~ -esti'mci/ sn] s.v. q u a n t i t a t i v e d e t e r m i n a t i o n . r Quaker ['kwcik3 ] s. 1. (rel.) quaker (membru al comunităţii „Society of Friends", quantity ['kwontiti] s. 1. (şi mat.) cantitate, mărime; dimensiune; the ~of a surface înfiinţată în 1650 de Geo ge Fox). 2. (ornit.) albatros-negru (Diomedea fidiginosa). mărimea unei suprafeţe; ( mat.) constant ~ mărime constantă, constantă; unknown ~ necunoscută; numerical ~ mărime nu merică, număr; (fiz.) ~ of movement cantitate de quaker-bird ['kweikobo:d] s. (omit. ) albatros-negru (Diomedea fidiginosa). mişcări, moment static; (mat.) variable quan tities mărimi variabile; (şifig-) negligible Quaker City [~ isiti] s. (amer.) poreclă dată oraşului Philadelphia. Quakerdom ['kweiksdsm] s. (rel.) 1. v. Q u a k c r i s m . 2. quakcri (cf. Q u a k e r (1)). ~ cantitate neglijabilă. 2. cuantum, masă sau gr eutate nedeterminată. 3. cantitate marc. mulţime; in quantities în mare cantitate; în ma rc număr. 4. (metr.) cantitate, lungime a Quakeress ['kweikaris] s. (rel.) femeie quaker. unei silabe. 5. (electr.) cantitate (de electricitate), sarcină (electrică). Quaker gun ['kwcika gAn] s. (amer.) tun fals. Quakerish ['kweikori/] adj. de qu aker; modest, aşa cum se cuvine unui quaker. quantity culture [~ ikAlt/s1"] s. cul tură de bacterii. quantity production [~ prsidAkfan] s. producţie în masă / în serie. Quak erism ['kweikarizam] s. (rel.) quakerism, doctrina quakerilor. quantity surveyin g [~ saîivciin] s. (tehn.) măsurare, măsurătoare a lucrărilor/ cu metrul. quaking ['kweiki n] I. adj. care se cutremură, care tremură, tremurător, care dârdâie. II. s. 1. cutremur ( de pământ). 2. tremurat, dârdâit, bâţâit. quantity surveyor [~ S9(:)'vei3r] s. (tehn.) măsu verificator. quantivalence [ikwonti'vcilpns] s. (chim.) polivalenţă. quaking asp [~ 'sesp, ~'a:sp] s. (bot.) plop-dc-muntc (Populus tremula). quaking grass [~ 'gro: s] s. (bot.) tremurătoare (Briza media). quantization [kwontai'zei/^n] s. (fiz.) c uantificare. quaky ['kweiki] adj. care tremură, tremurător; to feel ~ a fi cuprins d e un vag sentiment quantize ['kwontaiz] vb. tr. (fiz.) a exprima în cuante, a cuan tifica. de teamă, a nu se putea împiedica să nu tremure. quantizer [-ar] s. (fiz.) cua ntificator. qualification [ikwolifi'kci/^n] s. 1. calificare, competenţă, aptitudine , talent, destoinicie; quantometer [kwon'tomita1"] s. (fiz.) galvanouictru balis tic. to have the necessary ~s for a post a avea competenţa necesară pentru a îndeplini o quantulum ['kwDntjubm] s. cantitate infimă. funcţie. 2. modificare; restricţie, rez



 ervă; without any ~a) fără rezerve; b) fără condiţii. quantum [kwDnt3m,kwa;nt3m],p/. quanta |kwont3,kwa?nt3]ş. 1. cuantum, mărime, 3. proprietate, însuşire, calitate. 4. premisă, con diţie. 5. (s/x>rt) competiţii de calificare. masă, sumă, total. 2. parte, porţiune; porţie; (fa/u.) he's had his ~ şi-a avut porţia, a avut qualificative ['kwDlifikativ] I. adj . 1. (gram.) calitativ, calificativ. 2. limitativ, restrictiv, destul, îi ajunge. 3. (fiz., chim.) cuantă, cuantum. care restrânge. II. s. 1. (gram.) adjectiv calitat iv / calificativ. 2. limitare, restrângere. quantum mechanics [~ nii-ksniks] s. pl . (folosit ca sg.) (fiz.) mecanică cuantică. qualificatory ['kwslifikstari, -kcitari ] adj. 1. care califică, calificativ. 2. restrictiv. quantum theory [~ -Giori] s. (fiz.) teorie a cuantelor / cuantică. qualified ['kwolifaid] adj. 1. calificat, co mpetent, destoinic, apt, talentat; well ~ bine quaquaversal [ikweikwa'vaisal] ad j. (geol.) în cupolă, în formă de cupolă; înclinat în calificat. 2. modificat, restrâns; (g calificat. toate sensurile / direcţiile; radial. , r quaquaversal dip [~ 'dip] s. (geol.) înclinare / pantă a terenului în toate sensurile, qualifier [ kwolifai3 ] s. 1. modificare, restricţie, rezervă. 2. v. q u a l i f i c a t i v e înclinare / pantă ra dială. (II,D.



 quaquaversal fault 752



quaquaversal fault [~ fo:lt] s. (geol.) falie radială. quaquaversally [ikwcikwo'vo :s3li] adv. (geol.) în toate sensurile / direcţiile. quarantine ['kworantim, i—'-] I. s. 1. perioadă de 40 de zile. 2. (bis.) postul Paştilor. 3. (med., mar.) carantină; pe rformance of ~durata carantinei; to discharge from ~a da drumul din carantină; to pass / to make ~ a face carantină; to put into / under ~ a pune în / sub carantină; wh at ~ shall we get? cât va trebui să stăm în carantină? II. (med., mar.) vb. A. tr. 1. a pu ne (pe cineva, un vas) în carantină. 2. (fig.) a exclude; a izola. B. intr. a fi în ca rantină. quarantine flag [~ flasg] s. (mar.) pavilion de carantină. quarenden ['kwor ondon] s. soi timpuriu de mere. quarender ['kworands'J j . v . q u a r e n d e n . quark [kwo:k] s. (/iz.) quark. quarrel1 ['kworal] I. s. 1. (with; between) ce artă, gâlceava, sfadă, discuţie, schimb de cuvinte (cu; între); to espouse smb.'s ~ a ţine artea cuiva, a interveni pentru cineva într-o ceartă, a lua apărarea cuiva; to pick up / to seek a ~ with smb. a căuta râcă / ceartă cuiva; a căuta nod în papură; to fasten a ~ )on smb. a căuta ceartă / pricină cuiva; to have a ~ a fi nemulţumit / supărat / mânios; to have a ~ with smb. a se certa cu cineva; a avea ceva de reproşat cuiva; quick in ~ arţăgos, certăreţ, gâlcevilor. 2. dezbinare, învrăjbire, discuţie (între partide etc.), lu . 3. învinovăţire, acuzare; (jur.) pâră, proces. 4. pricină / motiv de ceartă / de gâlceava (rar) aversiune, antipatic, pică, pizmă; ură; to have no ~ against / to a nu avea nimi c împotriva (cu gen.). 6. (înv.) plângere, tânguire, bocet. II. vb. A. intr. 1. (about, at; with) a sc certa, a se gâlcevi, a sc ciondăni (pentru; cu); he would ~with his o wn shadow îl supără şi o muscă pe perete. 2. (with) a avea ceva de zis, a găsi cusur (la); fam.) to ~ with one's bread and butter a se supăra ca văcarul pe sat. B. tr. a sili prin ceartă; to ~ a man out of his house a sili pe cineva prin certuri să plece din casa sa. quarrel2 s. 1. pătrat sau romb mic. 2. geam rombic. 3. piatră de pavaj pătrată sau rombică. 4. (telm.) diamant pentru geamuri; cuţit de cizelat cu patru muchii. 5. (ist.) săgeată de arbaletă. quarreler [-ar] s. (amer.) v. q u a r r e l l e r . quarr eller s. cată-ecartă. gâlcevilor, persoană arţăgoasă. quarrelling [-in] I. adj. certăreţ, g , cârcotaş, arţăgos. II. s. ceartă, gâlceava, sfadă, altercaţie, dispută. quarrel pane ['kw inl s. v. q u a r r e l 2 ( 2 ) . quarrel picker [~ ipikac] s. (rar) v. q u a r r e 11 e r. quarrelsome ['kworalssm] adj. certăreţ, cârcotaş, arţăgos, gâlcevitor, pornit p eartă; cicălitor, şicanator; in a ~ mood într-o dispoziţie'belicoasă. quarrelsomeness [-nis s. arţag, pornire spre ceartă, chef de ceartă / sfadă / gâlceava. quarriable ['kworisbl] adj. (despre o stânca) friabil, care se sfărâmă sau poate ft sfărâmat uşor. quarried ['kwor adj. pavat cu pietre de formă rombică. quafrier ['kwori3rJ s.'v, q u a r r y r a a n ! quarry1 l'kwori] s. 1. pradă, vânat, animal urmărit / hăituit (de vânător). 2. (fig.) o iect al unei urmăriri înverşunate; persoană urmărită / fugărită / -hăituită; 3. (cinegetica care se aruncă câinilor. 4. (cinegetică) grămadă de animale vânate. quarry2 I. s. 1. carie (de piatră). 2. (fig.) sursă, izvor. II. vb. tr. 1. a scoate piatră d'm(ir-o carieră). 2 . (for) a răscoli (prin cârti) (în căutare de); a căuta (ceva). 3. (fig.) a obţine cu greu. quarry body [~ .bociiJ s. 1. (constr.) cupă / bară basculantă (cu margini înclinate). 2. (auto) caroserie de construcţie grea (în carierele de piatră). quarry car [~ ko:rJ s. (mine) vagonet (pentru carierele de piatră). quarry dust [~ dAstj s. (mine) făină de foraj. quarry face [~ fcis] s. (mine) front (al unei cariere). quarry-faced [-fe ist] adj. (despre piatra de zidărie) brut. quarrying J'kworiirj] s. (mine) exploat are în carieră / a carierelor; spargere a pietrei într-o carieră; muncă într-o carieră; ~ o tone scoatere a pietrei. quarrying machine [~ ni3i/i:n] s. (mine) maşină de găurit pia tră, perforator; maşină de şlefuit piatră. quarrying machinery [- msi/imsri] s. (mine) uti laj pentru carierele de piatră. quarryman ['kwarimsn, -maen], pi: quarrymen [-nun, -men] s. pietrar. quarry run ['kwori rAti] s. (mine, geol.) material nesortat ( dintr-o carieră). quarry stone [~ stoun] s. 1. (geol.) piatră spartă, piatră de carieră. 2 . (constr.) molon, piatră de construcţii. , quart s. 1. [kwo:t| (înv.) sfert. 2. sfert de galon (2 pints = 2,14 1); vas sau sticlă de un sfert de galon; (fig.) to try t o put a ~ into a pint pot a încerca marca cu degetul, a încerca imposibilul. 3. (muz .) cuartă. 4. [ku;t] cuartă (a patra poziţie sau figură la scrimă). 5. [ka:t] cuartă (la jo ul de cărţi). quartan ['kwo:tn, -ton] (med.) I. s. friguri cu accese din patru în patr u zile. II. adj. care revine din patru în patru zile. quartation [kwn:'tei/an] s.



 (telm.) sfertuirc (separare a aurului de argint prin dizolvarea acestuia din urmă cu ajutorul acidului azotic); marcare (a metalelor preţioase), luare a probelor. q uarter 1 ['kwo:tar] I. s. 1. (of) sfert (din); not a ~ so good as nici pe sfert, nici pe departe aşa de bun ca. 2. sfert de ceas; a ~ to / (amer.) of one unu fără un sfert; a bad ~ un sfert de oră neplăcut, câteva minute neplăcute. 3. trimestru, pătrar (al anului), sfert (de an); pătrar (al lunii); to be several ~s in a fi în urmă cu câteva t rimestre (în ceea ce priveşte plata chiriei); moon at the first ~ luna în primul pătrar. 4. cartier; the slum ~ cartierul cocioabelor, mahalaua. 5. parte a lumii; melea g; the four ~s of the globe cele patru părţi ale globului; what is he doing in these ~s? cc face ci pe aceste meleaguri? 6. (mar.) sold, pătrar; cart de vânt; what ~ is the wind in? din ce parte / din ce direcţie



bate vântul? 7. loc, parte; from every ~din toate părţile; I expect no more trouble fr om that ~ nu mă mai aştept la dificultăţi din partea aceea; in high ~s în cercurile înalte; an order from high ~s un ordin de sus; in responsible -s în cercurile autorizate; information from a reliable ~ informaţie din sursă sigură / de încredere; we heard it fr om the highest ~s am aflat-o din sursele cele mai autorizate. 8.pi. locuinţă, încăpere; living ~s apartamente (de locuit); to shift one's ~s a-şi schimba domiciliul; he h as ~s on the fourth floor locuieşte la etajul patru; to fix one's ~ at a se stabil i / a-şi stabili domiciliul la; to have free ~s a locui pe gratis; to take up one' s ~s with smb. a se instate la cineva; close ~s cameră strâmtă, cămăruţă, chichineaţă; to t one's ~s a se instate într-o locuinţă. 9.pi. (mil.) cartier, cazarmare, staţionare; cant onament; (mar.) post; (mar.) to best the ~« a suna pregătirea de atac; (amer.) to so und off ~s a suna retragerea. 10. procedeu; maniere. 11. sfert (de vită tăiată), ciozvâr tă; fore ~ sfert / pulpă dinainte; hind ~ sfert / pulpă dinapoi. 12. quarter (măsură de ca jxtcitate = 2,9 hectolitri; măsură de greutate = 12,7 kg; măsură de lungime; 114 de yard = 22,86 cm; 114 de mila = 402,24 m). 13. (amer.) sfert de dolar, monedă de 25 de cenţi. 14. alergare / cursă pe o distanţă de un sfert de milă. 15. călcâi, ştaif (la încălţ (herald.) sfert de armoric / de blazon. 17. (constr.) căprior, cantinelli. -v- at close ~s în contact imediat (mai ales cu adversarul); to come to close ~s a intra în luptă corp la corp; a se vârî într-o ceartă; a se ciocni faţă în faţă. II. vb. A. tr. 1. a etc.) în patru; a tăia (o vilă) în patru sferturi. 2. (ist.) a sfâşia în patru bucăţi (un c t). 3. a cartirui, a cantona (mai ales trupe); to be ~cd with smb. a locui la ci neva. 4. (herald.) a împărţi (armoria) în patru; a introduce într-unui din sferturile armo riei. B. refl. (fam.) a se instate; to ~ oneself on smb. a se instate (la cineva ). C. intr. 1. a locui, a-şi avea locuinţa, a fi cazat. 2. (despre câinii de vânătoare) a alerga în toate direcţiile. 3. a se feri, a se da la o parte din drum. 4. (despre lu nă) â intra într-un nou pătrar. quarter2 ['kwo:t3r] s. iertare, cruţare (a vieţii prizonier lor etc.); to cry / to crave ~ a cere îndurare / cruţare; to give / to show ~ a fi înd urător; no ~! nu cruţaţi pe nimeni! nimeni să nu fie cruţat! quarterage [-id3] s. 1. fwi'/ J.cartiruire, cantonare, cazare, cantonament; întreţinere, 2. plată trimestrială; chirie trimestrială. quarterbak ['kwo:toba;kJ I. s. (fotbal american) mijlocaş central. II . vb. A. tr. 1. a conduce ofensiva (unei echipe). 2. (fam.) a conduce (o afacere , un proiect etc.). B. intr. a ocupa locul de mijlocaş central. . ' quarter bell [ 'kwo:to bel] s. clopoţel (de ceas) care sună sferturile de oră. quarter bend [~ bend] s. (telm.) genunchi; cot de ţeava, tub cotit, ţeava cotită (într-un unghi de 90"): quart er bill [~ bill s. (mar.) ordine de bătaie. quarter binding [~ ibaindin] s. (polig r.) legătură cu cotor de piele (la cârti). quarter block [~ blok] s. (mar.) macara cu patru raiuri. quarter boat [~ bout] s. (mar.) şalupă cu motor. quarter boom [~ bu:m] i. (mar.) tangon pupa. quarter-bound [~baund] adj. (poligr., despre cărţi) cu cotor de piele. quarter breast [~ brest] s. (mar) traversă pupa. quarter day [~ dei] s. zi de plată trimestrială (în Anglia - 25.HI, 24. VI, 29.IX, 25X11); în S.U.A., prima zi a fiecărui trimestru). quarter deck [~ dek] s. (mar.) 1. porţiune a punţii superioare între arborele mare şi arborele artimon, punte în jurul catargului principal; dunetă, p untea pupa; to walk the ~ a fi ofiţer. 2. the ~ (fam. colectiv) ofiţerii. quarter-de cker [~-dekor] s. (mar.) ofiţer de salon (nu de bord). quartered ['kwo:tod] adj. 1 . împărţit în patru părţi (egale). 2. (mii.) încartiruit, cantonat. quarter fast ['kwMs fo: s. (mar.) spring pupa. quarter final [~ -faini] s., adj. (sjiort) sfert de fina lă. quarter horse [~ ho;s] s. (amer.) cal de curse (pentru distanţe mici). quarter h our ['kwo:t,ir -aua] s. 1. sfert de oră. 2. sfert înainte sau după o oră. quarter-hou» ly



 [-lauoli] I. adv. la fiecare sfert de oră, din sfert în sfert de oră. II. adj. care ar e loc 1a fiecare sfert de oră. quartering ['kwo:torin] s. 1. împărţire în patru; sfâşiere î rii părţi (a unui condamnat). 2. (mii. ele.) încartiruire, cantonare, staţionare; (mar.) desemnare a posturilor (de lupta). 3. (constr.) lemn de căprioreală, căprioreală. 4. (m ine) colectare a probelor. quartering sea [~ 'si:] s. (mar.) mare de şold, mare di napoia traversului. quartering wind [~ 'wind] s. (metr.) vânt larg. quarter left [ 'kwo:to left] j . (mii.) jumătate-la stânga. quarter line [~ lain] s. (mar.) parâmă pupa . quarterly ['kwo.tsli] I. adj. 1. dintr-un sfert; de un sfert. 2. trimestrial; de trei luni. II. s. publicaţie trimestrială. III. adv. trimestrial, o dată la trei lu ni, la trei luni o dată. quarterly review [~ ri'vju:] s. v. q u a r t e r l y (II) . quartermaster ]'kwo:t3im(]:stor] s. 1. (mii.) ofiţer cu cartiruirea, şeful intende nţei, intendent. 2. (mar.) maistru timonier, timonier şef. quarter mooring ]'kwo:to .msrirj] s. (mar.) spring! quartern [kwo:ton] s.l.v. q u a r t e r n 1 o a f. 2. sfert de pintă. 3. sfert de coală (de hârtie). " quartern loaf [~ louf] s. pâine de pat ru pfunzi. quarter note ['kwo:o nouţ] s.(muz-) pătrime. ■ ■' . quarter-note rest [—'rest) s. v. q u a r t e r r c s t. quarter plate [~ pleit] s. (fol.) placă fotografică for mat 8,2 x 10,8 cm. quarter point [~ point] s. (mar.) cartină. quarter rest [~ rest ] s. (muz.) pauză de o pătrime. quarter right [-rait] s. (mil.) jumătateIadreapta. qua rter round f~ raund] s. 1. (arhit.) friză semirottmdă. 2. (constr.) profil în sfert de cerc. 3. sfert de cerc.



 753 question



quarter-sawed [~so:d] adj. (despre cherestea) tăiat radial. quarter section [~ -se k/pn] s. (amer.) 160 acri (de teren); un sfert milă pătrată. quarter sessions [~ isc/p nz] ş. pl. (jur.) şedinţă trimestrială a judecătorilor de pace. quarterstaff [~sta:f] ş. (i ) 1. bâtă (cu două capete, de 1,8-2,4 m lungime). 2. scrimă CU bâta. quarter timber [~ iti mba1"] s. (constr.) sfert de buştean; buştean tăiat în sferturi (în lung). quarter tone [~ toun] s. (muz.) sfert de ton. quartet(te) [kwo:'tet] s. 1. (muz. etc.) cuartet, quatuor; string ~ quatuor de viori sau de instrumente cu coarde. 2. (sport) the - primii patru cai mai buni; câştigătorii. 3. grup de patru (persoane, lucruri etc.). quartic ['kwo:tik] (mat.) I. adj. de gradul patru. II. s. polinom sau ecuaţie de gradul patru. quartziferous [kwDi'tsiforas] adj. care conţine cuarţ. quarto ['kwxtou ] (poligr.) I. s. (format) in-cvarto. II. adj. in-cvarto. quarto sheet [~ /i:t] s. (poligr.) coală de patru foi. quartz [kwo:ts] s. (mineral.) cuarţ, cristal de stânc a. quartz crystal [~ -kristl] s. (tel.) cristal de cuarţ. quartzite [kwo:tsait] s. (mineral.) cuarţit. quartz lamp [kwo:ts lsmp] s. (electr.) lampă de cuarţ. quartz min ing [~ iinainirj] s. (mine) exploatare minieră a cuarţului. quartzose ['kwo;tsous] a dj. (mine) cuarţos, de cuarţ. quartz rock [kwo:ts nk] s. v. q i u r t z i t c. quart z sand [~ sasnd] s. nisip cuarţos. quasar ['kweizu:1", -zsr] s, (astron.) quasar. quash [kwo/J vb. tr. 1. (jur.) a casa, a anula, a infirma (o sentinţă). 2, a invalid a (o alegere). 3. a înăbuşi (un sentiment, o revoltă); a zdrobi, a reprima. quasi i'kwa: zi] (lat.) I. adv. ca şi cum; ca şi cum am spune. II. adj. cvasi, aşa zis, un fel de; a ~-contract un aşa zis contract, un fel de contract. Quasimodo [kwaisi'moudou] ş. ( bis.) Duminica Tomii. quasi-random [ikwa:zi'raeiKtom, -kweisai-] adj. (mat.) cva sialeator. quassia ['kwo/a] s. (farm, etc.) lemn amar. quatercentenary [ikwotass n'timm, 'kwzet-, 'ten-, -'sentin-] s. jubileu de patru sute de ani, aniversare a patru sute de ani. quaternary [kwa'tamari] I. adj. (chim., geol. etc.) cuaterna r. II. s. 1. garnitură / seric de patru obiecte. 2. (geol.) Quaternary cuaternar, era euaternară. quaternate ['kwotanit] adj. care arc patru părţi. quaternation ['kwota 'nei/nj s. 1. caiet cu patru file. 2. (mat.) cuaternion. 3.pl. (mat.) calcul eu numere extrem de complexe. quaternion [kwa'tamjan] s. (mat.) cuaternion. quatern ity [kvo(:)'t3.niti] s. grup de patru (persoane etc.). quatrain ['kwotrein] s. ( metr.) catren. quatre-foil ['ksetrafoil] s. (bot.) 1. trifoi cu patru foi. 2. fr unză cu patru foi. 3. floare cu patru petale. quaver ['kweiv3r] I. vb. A. m/r. (de spre o voce) a tremura, a vibra; (despre un cântăreţ) a face triluri, a face un tremol o. B. tr. a cânta cu triluri (o notă, un fxisaj); to ~ (forth) an air a cânta o melodi e cu o voce tremurătoare. II. s. 1. (muz.) optime. 2. (muz.) tril, tremolo. 3. tre mur (al vocii); to have a ~ in one's voice a avea un tremur în voce. quavering [-i n] I. adj. (despre o voce) tremurător, nesigur. II. s. tremur (al vocii). quaverj' [-1] adj. tremurător. quay [ki:] s. (mar., hidr.) chei; pier; dană de acostare; deb arcader; dig portuar; to fetch a vessel to the ~ a trage un vas la chei. quayage [fki:id3J s. 1. taxă de dană. taxă de ehei, cheiaj. 2. (colectiv) cheiuri, front al c hei urilor. quean [kwi:n] s. 1. târfă, dezmăţată. 2. (peior.) muiere. 3. (scot.) fată, feti nă, boboc de fată. queasiness [pkwi:zinis] s. 1. greaţă; senzaţie de greaţă. 2. sensibilita queasy ['kwi:zi] adj. 1. sensibil, delicat. 2. (despre persoane) care arc des g reţuri, căruia i se face uşor greaţă; (fam.) ~ conscience conştiinţă excesiv de scrupuloasă espre hrană) greţos, îngreţoşetor, scârbos, dezgustător. 4. mofturos; pretenţios. Quebecker 'bckar, ka'-] s. (canad.) locuitor (mai ales francofon) din provincia Quebec. Qu ebec heater [kwi'bck ihi:tar] s. (canad.) godin. Quebecois [kcbe'kwA] I. adj. di n Quebec. II. s. 1. locuitor din Quebec. 2. (lingv.) lirnba franceză vorbită în Quebec . Quechua ['kct/wa] s. 1. (lingv.) (liniba) qucchua. 2. arncrindian din Peru, vo rbitor al limbii quechua; incaş. queek [kwi:k] vb. intr. (despre bufniţe) a ţipa, a bu hai. queen [kwi:n] I. s. 1. regină; Queen Ann epoca reginei Ana; Queen Ann's dead! ai descoperit America! c mai veche decât lumea! asta am fumat-o de mult; when Que en Ann was alive de când Moş Adam, de la Adam Babadani; (si.) Queen's mark timbru / marcă cu chipul reginei: (fam.) ~s weather vreme superbă. 2. regină, doamnă, stăpână a inim she is ~ of my heart ca c stăpâna inimii mele. 3. (la jocul de cărţi) damă. 4. (la şah) re ină; ~'s knight pion al reginei. 5. (entom.) matcă (la albine). II. vb. A. tr. 1. a



 face (pe cineva) regină; (la şah) a lua (un pion) cu regina. 2. to ~ it a face pe re gina. B. iutr. (over) a domni (peste), a fi regină (peste). Queen City ['kwi:n 'si tij s. (canad.) (folosit ca supranume) the ~ (of the West) oraşul Toronto. queen c onsort [~ rkonsD:t] s. regină (în calitate de soţie a monarhului). queendom [-dam] s. 1. v. q u e e n h o o d. 2. teritoriu stăpânit de o regină.



queen dowager [kwi:n .dau9d33r] s. văduva regelui. queenhood ['kwi:nhud] s. 1. dem nitate / calitate de regină. 2. domnie / perioadă de domnie a unei regine. queening fkwi:nin] ş. denumire a unui soi de mere. queenless ['kwimlisj adj. fără regină. queenli ke [rkwi:nlaik] adj. v. q u e e n l y . queenliness ['kwimlinis] ş. maiestate. que enly ['kwirnli] adj. de regină, demn de o regină; maiestuos. Queen Mab ['kwi:n 'mceb ] s. crăiasa / regina zânelor (în folclorul englez şi irlandez). queen mother [~ 'niAO^] S. regină-mamă. queen post [~ poust] s. (constr.) stâlp agăţat (la o şarpantă de acoperiş) en's colour ['kwi:nz >kAl3r] s. (mar.) pavilion naţional (de ceremonie) (în Anglia). queen's highway |~ ihaiwci] s. şosea construită de guvern (în Anglia). queenship ['kw i:n/ip] s. v. q u e e n h o o d. Queenslander ['kwi:nzilsnd3r] s. (austr.) locui tor din Queensland. queer [kwis1-] I. adj. 1. ciudat, curios, bizar, straniu, ex centric, singular; ~ customer om ciudat / sucit / caraghios; a ~fellow un origin al. 2. care simte o indispoziţie /o ameţeală; indispus; I feel very ~mă simt nu ştiu cum, nu mă simt deloc în apele melc. 3. (sl.) beat. 4. suspect, dubios; there's smth. ~ a bout him are ceva suspect în el; (sl.) ~ money bani falşi; (fam.) to be in Queer Str eet a) a fi / a se afla la ananghie / necaz; b) a fi pe drojdie. (fam.) to be ~ for a ţine mortis la; a se da în vânt după. II. vb. tr. (sl.) 1. a strica, a deranja; to ~ the pitch for smb. a răsturna / a dejuca planurile cuiva. 2. a înşela, a trage pe s foară. III. s. (sl.) 1. bani falşi. 2. homosexual. queerish [-i/] adj. 1. cam ciudat , cam bizar; destul de caraghios. 2. to feel ~ a se simţi puţin suferind, a nu se si mţi (tocmai) în apele lui. queerity ['kwiariti] s. ciudăţenie, bizarerie. queerly ['kwia rli] adv. (în mod) ciudat / bizar. queerness [-nis] s. 1. ciudăţenie, bizarerie. 2. in dispoziţie (uşoară). quell [kwel] vb. tr. 1. a înăbuşi, a reprima (o răscoală). 2. a linişt toli (o emoţie); a înăbuşi (o pasiune). quelling [-in] s. 1. înăbuşire, reprimare (a unei r le). 2. potolire (africii etc.). quench [kwcntf] vb. A. tr. 1. (poetic) a stinge , a înăbuşi (un foc, o flacără); (fam.) to ~the smoking flax a zdrobi proiectul în faşă. 2. toli, a stinge (setea). 3. (metal.) a răci (metalul în apă); a căli (oţelul). 4. a înăbuşi rinţă, un simţământ); a opri (o mişcare). 5. (sl.) a tăia vorba (cuiva), a închide gura (cu B. intr. 1. a se stinge. 2. (jig.) a se stinge, a se potoli, a se răci. quenchabl e [-~>bl] adj. (despre sete) care poate fi stinsă / potolită. quencher [-arj s. 1. s tingător. 2. (sl.) pilcală, duşcă. băutură; let's have a ~ să mergem să ne udăm puţin gâtle hardening f'kwen// iha:dnirj] s. (metal.) durificare. quenching ['kwcnt/inj s. 1. stingere (a focului); potolire (a se/ei). 2. călire. răcire cu un lichid. quenchi ng tank [~ tamk] s. (tehn.) baie de răcire. quenching tube [~ tju:b] s. (tehn.) ba zin de călire. quenchless ['kwcntflis] adj. (poetic) (de) nestins; (de) nepotolit. quenelle [ks'ncl, ki'n-] s. (gastr.) un soi de perişoare. quercine ['kwa:sain] ad j. de / din stejar. quercitron ['kwaisitran] s. 1. (amer.) stejar-negru-colorant (Quercus tinctoria); scoarţa acestui stejar. 2. quercitron (colorant galben). que rist ['kwiorist] s. persoană care pune întrebări. quern [kwa:n] s. 1. moară acţionată cu mâ 2. râşniţă (de piper etc.). querulous ['kwerjubs, -ral-] adj. 1. cârcotaş, care bombăne, c se plânge întruna, care c mereu nemulţumit. 2. plângător, plângăreţ; a ~ tone ton plângăre sly [-li] adv. pe un ton plângăreţ. querulousness [-nis] s. dispoziţie / obicei de a se plânge; ton plângăreţ. query ['kwiari] I. s. 1. întrebare, chestiune; I have heard the rum our, but ~is it true? am auzit zvonul, dar se pune întrebarea: e adevărat?; ~ if he has sent the letter rămâne de văzut dacă a trimis scrisoarea. 2. îndoială, dubiu. 3. (polig ., gram.) semn de întrebare. II. vb. A. tr. 1. (if, whether) a întreba, a se informa (dacă). 2. a pune la îndoială (o afirmaţie). 3. a pune semnul întrebării la. B. intr. 1. a treba, a pune o întrebare. 2. a exprima o îndoială, a se îndoi. quest [kwest] I. s. 1. cău tare, urmărire; in ~ of în căutarea (cu gen.); to go in ~ of a merge în căutarea (cu gen.) ; to go out upon the ~ of a porni / a ieşi în căutarea (cu gen.). 2. obiect căutat. 3. p lecare a unui cavaler în căutare de aventuri (în romanele cavalereşti). 4. (înv.) anchetă, ercetare. II. vb. A. intr. 1. (despre câini) a lua urma, a fi pe urma vânatului, a cău ta vânatul; (despre animale) a căuta hrană, a umbla în căutare de hrană. 2. (after, for) (d spre persoane) a porni în căutare (de), a căuta (cu ac). 3. a strânge pomenile (în biseric



 a catolică). B. tr. a căuta (ceva). question ['kwest/sn, -e/t/-] I. s. 1. întrebare; a sk me no ~s nu-mi pune întrebări; to put a ~ to smb., to ask smb. a ~, to ask a ~ of smb. a pune cuiva o întrebare; (pari.) a adresa cuiva o interpelare; if it is a f air ~ dacă îmi este îngăduit să întreb; (gram.) direct ~ întrebare directă; indirect ~ într ndirectă; a look of ~ o privire întrebătoare. 2. chestiune, problemă; the ~ is that prob lema / chestiunea / fapt / adevărul / ceea ce importă este (că); that's the ~ aceasta este chestiunea; that's another ~ altogether asta c eu totul altă problemă / altceva ; that is besides the ~ nu e vorba de asta, nu despre asta e vorba; it is not th e ~ nu c vorba de asta, nu asta este problema; it is foreign to the ~ nu arc nic i o legătură cu asta; to state a ~ a pune o problemă; one may put the ~ whether se poa te pune problema dacă; the ~ is whether chestiunea este de a şti dacă; it is a ~ wheth er este o problemă/nu se ştie dacă; main ~ problemă principală; the vital ~ is problema es enţială / principală este; the person in ~ persoana în cauză / despre



 questionability 754



care e vorba; there is no ~ of your remaining there nu se pune problema rămânerii du mneavoastră / tale acolo; this is out of the ~ nici vorbă nu poate fi despre asta, d espre asta nu poate fi nici vorbă; what is the ~ in hand? despre ce e vorba?; to c ome into ~ a intra în discuţie; to go into the ~ a se ocupa de o problemă; to put the ~ a pune (chestiunea) la vot; a ~ of life and death o problemă de viaţă şide moarte; a ~ of time o chestiune de timp. 3. îndoială, punere la îndoială; beyond all / past / witho ut ~ în afară de orice / fără nici o / mai presus de orice îndoială; to call in ~ a pune la doială, a pune sub semnul îndoielii, a contesta, a discuta; to make no ~ of a nu se în doi de, a admite pe deplin. 4. (ist.) caznă, tortură; to put to the ~ a tortura, a s upune la tortură. II. interj. ~! a) treceţi la fapte!; b) mai rămâne încă de văzut! III. vb r. 1. a întreba; a pune o întrebare (cuiva). 2. a interoga, a chestiona. 3. a cercet a (fenomene, fapte)'. 4. a se îndoi de, a pune la îndoială, a pune sub semnul îndoielii, a contesta, a suspecta. questionability [-s'biliti] s. v. q u e s t i o n a b l e n e s s . questionable [-sbl] adj. 1. discutabil, contestabil, nesigur, îndoiel nic, problematic. 2. (peior., despre comportare ele.) suspect, echivoc. question ableness [-oblnis] s. caracter sau aspect îndoielnic /dubios. questionably [-obli] adv. 1. nesigur, îndoielnic, contestabil, discutabil. 2. echivoc, în termeni echivo ci. questionary [-orij s. chestionar. questionee [ikwest/9'ni;] s. persoană căreia i se pun întrebări; persoană chestionată / anchetată. questioner ['kwestjaro'', -c/t/-] s. 1. persoană care pune întrebări; persoană care chestionează. 2. examinator, persoană care p ne întrebări la examen. 3. ziarist care ia interviuri. - questioning ['kwest/anirj, -e/t/-] I. adj. 1. care pune întrebări. 2. (despre privire) întrebător; to give smb. a ~ look a arunca cuiva o privire întrebătoare. 3. iscoditor, cercetător. II. s. 1. întrebări . 2. (mii.) interogatoriu (alprizonierilor). questioningly [-li] adv. întrebător; to look ~ at smb. a privi pe cineva întrebător. questionless [ikwest/anlis, -e/t/-] I. adj. 1. care nu întreabă. 2. neîndoielnic, neîndoios, sigur. II. adv. fără îndoială, cu si mod cert. question mark ['kwest/an nw;k, -e/t/-] s. semn de întrebare. question-m aster [~ ima:stor] s. (radio, TV) examinator la o emisiune-concurs. questionnair e [ikwesti3'neor, kwest/o-,'—] s. chestionar. question time ['kwest/OT taim, -e/t/ -] s. (pol.) oră rezervată întrebărilor / interpelărilor (în parlament). questor v. q u a e s t o r etc. quetch1 [kwet/] s. (text.) maşină de impregnat cu valţuri. quetch2 vb. in tr. (amer., fam.) 1. a se plânge, a se văicări. 2. a bate la cap pe cineva. quetcher [ 'kwet/or] s. (amer. si.) 1. văicăreţ. 2. pisălog, persoană plicticoasă. queue [kju:] I. s. . coadă (de păr); meşă (de perucă). 2. coadă, rând, şir (de oameni, vehicule); to stand in to form a ~ a sta la coadă. II. vb. A. intr. (şi to ~ up) asta la coadă, a forma o co adă. B. tr. a împleti (părul) în formă de coadă. queue handling [~ .haendlirj] s. (inform.) gestiune a şirurilor de aşteptare. queueing discipline ['kju(:)in idisiplin] s. (inf orm.) disciplină de servire / de aşteptare. . quey [kwei] s. (dial.) juncă, junincă. qui bble ['kwibl] I. s. 1. tertip, ocoliş, subterfugiu, eschivare (de la o întrebare). 2 . echivoc, ambiguitate; subtilitate. 3. (rar) joc de cuvinte, calambur! II. vb. intr. 1. a folosi subterfugii (în răspunsuri), a întrebuinţa echivocuri, a se eschiva (d e la un răspuns). 2. a despica firul în patru; a fi pedant. 3. (rar) a face jocuri d e cuvinte. quibbler ['kwibals'] s. 1. zeflemist; cazuist. 2. sofist. quibbling [ 'kwibalin] s. I. adj. 1. echivoc, ambiguu. 2. care despică firul în patru; pedant. I I. s, 1. tertipuri, subterfugii. 2. ambiguitate; subtilitate. 3. (rar) jocuri de cuvinte, calambururi. quick [kwik] I. adj. 1. iute, repede, rapid, sprinten, ag il, activ; prompt; a ~ gallop un galop rapid; a ~ walk un mers iute / rapid; at a ~pace cu un pas iute; într-un ritm rapid; ~ of foot iute de picior, agil; a ~ sa le o vânzare rapidă / uşoară; (as)~as thought iute ca gândul; to be ~about one's work a lu cra iute / repede. 2. iute, grăbit, zorit, pripit, rapid; a ~ luncheon o gustare r apidă, un dejun grăbit / pe picior / pe fugă; be ~î repede! grăbeşte-te!; to walk with ~ st ps a merge cu paşi repezi / grăbiţi. 3. vioi, ager, deştept, inteligent; îndemânatic; a ~ m nd o minte ageră / vioaie; a ~wit un spirit ager / vioi; ~' to understand care înţeleg e uşor / repede, deştept, inteligent; ~ to learn ager / deştept la învăţătură, care învaţă child un copil deştept / ager / vioi, isteţ. 4. fin, ascuţit; pătrunzător; prompt; ager; a ~ ear o ureche fină / ascuţită; ~ of sight cu privirea ageră / pătrunzătoare; ~ of hearing



 cu auzul ager / fin / ascuţit; (mai ales despre câinii de vânătoare, de urmărire) ~ of sce nt cu miros / nas fin; ~ to answer back prompt Ia răspuns / replică /ripostă. 5. viole nt, iute, aprig a ~temper un temperament iute / violent / irascibil; he has a ~ temper are un temperament violent, se enervează uşor; ~ to anger iute la mânie. 6. (ra r, despre culoarea fetei) proaspăt, sănătos. 7. (despre foc) viu, care arde bine. 8. (în v.) viu, în viaţă. 9. (ec.) lichid, -v- (înv.) (despre femei) ~ with child într-un stadiu (mai) avansat al sarcinii, cu copil care a dat semne de viaţă. II. adv. repede, iute , cu repeziciune; don't talk too ~ nu vorbi prea repede; run as ~ as you can fug i cât poţi de iute; as ~ as possible cât se poate de repede; ~ forgotten uitat repede, repede dat uitării; please come ~ te rog vino repede. III. s. 1. carne vie, viu; to the ~a) până la carne; to cut the finger nail to the ~ a tăia unghia degetului până la carne; b) adânc; până în străfunduri; to cut / to sting to the ~ a tăia în carne vie; it cu e to the ~ to see them mi se rupea inima să-i văd; British to the ~ englez până în măduva o selor, c) real, natural; veridic; to paint smb. to the ~ a picta pe cineva aşa cum este în realitate. 2. the ~ vii, cei vii; the ~and the dead viii şi morţii. IV. vb. t r. (fnv.) a înviora, a stimula, a trezi. quick acting [~ 'jektin] adj. (telm.) cu acţiune rapidă, rapid.



quick action [~ ra;k/9n] s. (tehn.) acţiune rapidă. quick advance [~ od'vams] s. (te /m.) avans rapid, deplasare activă. quick ash [~ 'a?/] s. (tehn.) cenuşă zburătoare. qui ck beam [~ 'bi:m] s. (bot.) sorb, scoruş-de-munte (Sorbtis aucuparia). quick-break switch [~breik 'swit/J s. (electr.) întrerupător cu instantaneu, întrerupător rapid. qu ick-change actor [~-t/einc/3 'aikt3r] s. v. q u i c k - c h a n g e a r t i s t . quick-change artist [— 'artist] s. (teatru) transformist. quick-change gear devi ce [— 'gis di.vais] s. (tehn.) sistem de schimbare rapidă a angrenajelor. quick-chan ge part [— 'pa;t] s. (teatru) rol cu travesti. quick dissection [~ di'sek/an] s. v ivisecţie. fin. • quick-eared [~-isd] adj. cu auzul quicken ['kwikan] I. vb. A. tr. 1. a însufleţi, a aduce la viaţă. 2. a îndemna, a stimula, a anima. 3. a aţâţa, a excită (d ofta etc.); a stârni (imaginaţia). 4. a grăbi, a accelera (fxtsul, plecarea etc.). 5. (tehn.) a activa, a accelera (arderea, tirajul etc.). B. intr. 1. (despre făt) ase mişca; a da semne de viaţă (în timpul sarcinii). 2. (despre o femeie gravida) a simţi pri mele mişcări ale fătului. 3. a se însufleţi; a se înviora. 4. (despre puls etc.) a se accel ra. II. s. v. q u i c k b e a m. quickener ]-9r] s. 1. animator, persoană care învio rează (o conversaţie etc.). 2. principiu însufleţitor; stimulent, imbold. quickening [-i n] I. adj. 1. însufleţitor, înviorător. 2. care se înviorează, care prinde viaţă. 3. (despr s, alergare etc.) care se accelerează. II. s. 1. reîntoarcere la viaţă (a copacilor etc. , primăvara). 2. primele mişcări ale fătului. 3. accelerare (a pasului, pulsului etc.). quick-eyed ['kwik aid] adj. cu privire pătrunzătoare; ager; perspicace. quick firer [~ ifai3ror] s. (mil.) tun cu tragere rapidă. quick firing [~ 'faiorirj] adj. (mil .) cu tragere rapidă. ' • quick forgotten [~ foigotn] adj. repede uitat. quick-freez e [~fri:z] vb. tr. a congela prin răcire joasă (fructe etc.). quick-handed [~iheendi d] adj. iute / repede de mână. quickie [kwiki] s. (fam.) rasol, lucru de mântuială, cârpăce lă; maculatură; producţie de proastă calitate; (cin.) (film de) scurt metraj realizat în g rabă şi de calitate inferioară. quick iron [~ laion] s. (geol.) magnet natural. quickl ime [~-Iaim[ s. 1. var nestins / ars. 2. (chim.) var caustic. quickly ['kwikli] adv.l. repede, rapid, iute; prompt. 2. îndată. j quick march [~ 'ma:t/J s. (mii.) ma rş forţat. quick motion [~ 'mou/sn] s. (telm.) avans rapid; mişcare / deplasare rapidă. quickness f'kwiknis] s. 1. iuţeală, repeziciune, rapiditate; grabă, pripă; ~ of temper i rascibilitate, 2. agerime, isteţime, vioiciune, ascuţime, inteligenţă! 3. vitalitate. 4. (rar) bruscheţe. " ; quicksand ['kwiksaend] s. nisip mişcător / zburător, nisip mobil îmb ibat cu apă. quick-scented [~isentid] adj. cu miros pătrunzător. ' quickset [~set] s. 1. butaş (mai ales de păducel). 2. gard-viu (din mărăcini). quick shot [~ 'fot] s. (fain .) cinzeacă, ţoi; „una mică". quick-side [~said] s. (mar.) bord liber. quick-sighted Hsa itid] adj. v. q u i c k - e y e d. quicksilver [~isilvsr] I. s. argint-viu, merc ur; (fig.) to have ~ in one's veins a avca argint-viu în vine, a nu mai avea astâmpăr, a fi foarte vioi. II. vb.tr. 1. a arginta (o ogliiulâ). 2. (chim.) a amalgama. qu icksilver bearing [~~ 'beorirj] adj. mercurifer. quicksilvering [~rsilv5rin] s. 1. argintare (a unei oglinzi). 2. amalgam de cositor cu mercur (pentru argintare a oglinzilor). quicksilverish Hsilvsri/] adj. (despre oglinzi) argintat. quicksi lvery Hsilrari] adj. v. q u i c k s i l v e r i s'h. quickstep [~


 il.) pas accelerat. 2. (muz.) „quickstep", foxtrot accelerat. quick-tempered [~'tc mpod, '-<--] adj. irascibil; aprins, înfocat, focos. ' quick time [~ 'taim] s. (mi l.) 1. ritm de marş forţat. 2. pas accelerat (128 paşi pe minut; în S.U.A. - 120 jxişi). 3 . pas egal de marş, cadenţă. quick-witted [~'witid] adj. inteligent; ager; prompt, vic lean, şiret. quick-wittedness [~'witidnis] s. inteligenţă, agerime. quid1 ['kwid] I. s . tutun de mestecat. II. vb. intr. (fam.) 1. a mesteca tutun. 2. a rumega. quid2 s. (sl.) liră (sterlină); five ~ cinci lire. quidam ['kwaidaem] s. (lat.) oarecine, oarecare, cutare. quiddity ['kwiditi] s. 1. quiditate, esenţă; specific, caracteris tică. 2. chiţibuş, tertip. quiddle ['kwidl] (dial.) I. s. cusurgiu. II. vb. intr. a nu lua lucrurile în serios, a trata lucrurile cu uşurinţă. quidnunc ['kwidnAijk] s. 1. (la t.) curios, căutător de noutăţi. 2. flecar; bârfitor. quid pro quo ['kwidprou'kwouj s. (la t.) serviciu contra serviciu, echivalent al unui serviciu; compensaţie. quiesce [k wai'es] vb, intr. a se potoli, a se linişti. > , quiescence [kwai'esns] s. linişte, calm, repaus. quiescency f-i] j . v . q u i e s c e n c e . quiescent [kwai'esnt ] I. adj. 1. liniştit, calm; pasiv; (tehn.) ~load sarcină statică. 2. (fon.) mut. II. s. obiect în stare de repaus. quiescent value [kwai'esnt Vaelju;] s. (fiz., mec.) valoare de repaus. quiet [Tcwaist] I. adj. 1. liniştit, calm, domolit, potolit, ti hnit, paşnic; keep ~! stai liniştit! nu face gălăgie!; the wind is ~ vântul s-a potolit. 2 . nepretenţios, modest, simplu; a ~ dinner party o masă intimă/ fără fast; a ~ wedding o că orie modestă; a ~style tin stil simplu. 3. (despre culori) şters, pal(id), care nu s are în ochi, spălăcit; ~ colours culori terne.



 755 quite



quinquagenarian [-kwinkwsdji'n^rbn] I. adj. de cincizeci de ani. II. s. om de ci ncizeci 4. tainic, secret, ascuns; to keep smth. ~ a tăinui / a ascunde ceva, a tr ece ceva sub tăcere. 5. calin, netulburat, imperturbabil; a ~ cup of tea o ceaşcă băută pe îndelete / în tihnă; de ani, cvincvagenar. quinquagesima [tkwinkwa^esinra] s. (perioa dă de) cincizeci de zile. aii ~on the western front nimic nou pe frontul de vest. 6. liniştit, paşnic; retras; a ~ nook Quinquagesima (Sunday) [~ (iSAndei)] s. (rel.) a cincizccca zi înainte de Paşti; ultima un colţ / ungher liniştit. 7. (cam., despre af aceri) slab. II. s. linişte, calm, tihnă, repaus; tăcere; on the ~ pe ascuns / furiş / n eştiute / tăcute, în taină. III. vb. A. ir. 1. a linişti, duminică înaintea postului Paştil calma, a potoli, a domoli. 2. a risipi (temeri, îndoieli etc.). B. intr. 1. a se linişti, a se quinquelateral [-kwinkwi'lxbrd] I. adj. cu cinci laturi. II. s. corp sau obiect cu cinci calma, a se potoli. 2. to ~ down a se linişti, a se potoli; a înceta. IV. interj, sst! nici o laturi. vorbă! tăcere! linişte! quinquennia [kwirj'kwcn b] pl.de la q u i n q u e n n i u ni. quinquennial [kwirj'kwcnbl] I. adj. cincin al, din cinei în cinci ani, care ţine cinci ani. quieten [-n] vb. tr. şi intr. (fam.) v. q u i e t (III). r II. s. (perioadă de) cinci ani. quieter ['kwabb ] s. calmant . quinquennium [kwirj'kwenjamj.pl. quinquennia [-nb, -np] s. (perioadă de) cinci q uieting [-in] I. adj. liniştitor, calmant, domolitor. II. s. 1. liniştire, potolire (a uimi ani. zgomot etc.). 2. risipire (a îndoielilor etc.). quietism ['kwaiitiz^m , -arat-] 1. (rel.) chietism (mai ales învăţătura mistică a lui Miguel quinquepartite [kwi rjkwi'pu:tait] adj. din cinci părţi. de Molinos). 2. apatie; linişte a spiritului, cal m, pace. quinquesect ['kwinkwisekt] vb. tr. a tăia / a secţiona în cinci părţi. quinqueval ence [ikwirjkwe'veibns] s. (chim.) pentavalcnţa. quietist ['kwaiitist, -abt-] s. ( rel.) chietist. quinquevalent [ikwinkwi(:)'veibnt] adj. (chim.) pentavalent. qii ietistic [-ik] adj. (rel.) chietist. quinquifid ['kwinkwifid] adj. împărţit / despicat în cinci. quietly ['kwabtli] adv. 1. liniştit, calm. 2. simplu, discret, sobru; pe tăcute, fără zgomot; to get married ~ a se căsători în intimitate / fără ceremonie; to slip ay a se îndepărta quinquina [kwirj'kwains] s. (bot.) chinchină, arbore de chinină (Cinch ona china). fără zgomot. quinquivalence [-kwinkwi'veibns] s.v. q u i n q u e v a l e n c e . quinquivalent f-kwirjkwi'veibnt] adj. v. q u i n q u e v a l e n t . qu ietness ['kwabtnis] s. 1. linişte, repaus, calm. 2. sobrietate (în ţinută etc.). 3. (jig .) caracter paşnic. quins [kwinz] s. pl. (fa/n.) cinci gemeni. quinsy ['kwinzi] s. (med.) anghina; amigdalită, galei. quietude ['kwaiitju:d,-abt-] s. l . v . q u i e t n e s s (1).2. (fig.) linişte, pace. 3. apatie. quinsy-berry [~beri] s. (bot.) 1. agriş negru (ribes nigrum). 2. agrişă neagră. quietus [kwai'i:tas] s. 1. clipă din urmă sfârşit; lovitură de graţie; to get one's ~ a-şi quint1 [kwint] s. 1. (muz.) cvintă. 2. [k nt, kwint, înv. kent] cvintă (cinci cărţi de aceeaşi da sufletul, a muri; to give smb. his / the ~ a se descotorosi / a scăpa pentru totdeauna culoare la pichet, pocher). 3 . [kwint] cvintă (a cincea figură sau poziţie în scrimă). de cineva. 2. calmant. 3. (înv.) hitanţă, recipisă. 4. (înv.) concediere, demitere. 4. (muz.) coarda mi (la vioară). quiff [kwif] s. (fam.) buclă (pe frunte). quint2 [kwint] s. (amer. fam.) 1. echipă de basc het. 2. grup de cinci. quill [kwil] I. s. 1. pană (de pasăre); ţeava de pană. 2. ghimpe de porc-spinos. 3. ax al plutei (la undiţă). 4. scobitoare (din pană de gâscă). 5. (muz.) pana (pentru instrumentele quintain ['kwintinj s. (ist.) stâlp cu ţintă pentru lovirea cu suliţa, lancea, arcul etc. cu coarde). 6. pană de gâscă (pentru scris), condei. 7. ( teAt.) cometă", flotor. S. (telm.) quintal ['kwintl] s. chintal (engl. - 50,8 kg; amer. = 45,35 kg; în sistemul metric = bucşă lungă. 9. (auto) arbore gol. 10. cută cilindr ică (la rufele scrobite). II. vb. tr. 1. a 100 kg). încreţi, a plisa (o dantelă, panglică etc.). 2. (înv.) a înfăşură (bumbac etc.) pe mosor, a quintan ['kwinbn] I. adj. din cinci î cinci zile, la cinci zile. II. s. (med.) friguri bobina. intermitente cu accese din cinci în cinci zile. quinte [pronunţia franceză] s.v.qu'm t1 (3). quill driver [~ >draiv3r] s. (peior.) scriitoraş; mâzgălitor de hârtie. quintessence [kwin'tesns] s. ch intesenţă. quill driving [~ .draivirj] s. (peior.) meserie de mâzgălitor de hârtie / de sc riitoraş / de scrib. quintessential [kwinti'senbl] adj. esenţial, de chintesenţă. quinte t(te) [kwin'tet] s. (muz.) cvintet. quilled [kwild] adj. 1. în formă de pană. 2. plisa t; gofrat, încreţit. quintie ['kwintif:)] s. (mat.) ecuaţie de gradul al cincilea. qui



 ller ['kwibr] s. (text.) maşină de canetat. quintillion ['kwin'tilbn] s. 1. (în Anglia ) zece la puterea a treizecea, IO30. 2. (amer.) quillet1 ['kwilit, -et] s. (rar) tertip, chichiţă. cvintilion, IO18. quillet2 ['kwilit] s. ţeava (mică). quintuple ['kwi ntju(:)pl[ I. adj. 1. încincit, de cinci ori mai mult / mare. 2. alcătuit quilling [ 'kwilirj] s. 1. (ţeAt.) fronseu, încreţitură. 2. volănaş cu marginea încreţită. din cinci p b. A. tr. a încinci, a mări de cinci ori. B. intr. a se încinci. quill pen ['kwil pen] s. pană de gâscă (pentru scris). quintuplet ['kwintjuplit, -plet, kwin'tju:plit[ s. 1 . grupă de cinci. 2.pl. cinci gemeni. quill toothpick [~ ttu:0pik] s. scobitoare d in ţeava de pană. quill work [~ wa:k] s. (amer.) podoabă din ghimpi de porc sârmos (la i ndienii 3. unul din cinci gemeni. 4. (jiz.) cvîntuplet. quintuplicate [kwin'tjupli keit[ I. adj. 1. (alcătuit) din cinci părţi. 2. de cinci ori, încincit. nord-americani). quilt [kwilt] I. s. 1. cuvertură (de pat) vătuită; plapumă vătuită. 2. (înv.) tunică vătui . 1. al cincilea exemplar. 2. grup de cinci obiecte. III. vb. tr. v. q u i n t u p l e (II). quip [kwipj s. 1. cuvânt de spirit caustic, glumă muşcătoare; remarcă usturăto re; 3. (med.) tampon. 4. (glumeţ) grăsan. Il.vb. A. tr. 1. a coase la maşină. 2. a vătui. 3. a tigheli; a matlasa. 4. a capitona. 5. (sl.) a pocni, a cârpi. 6. (fig.) a com pila. B. intr. sarcasm, zeflemea; epigramă. 2. subterfugiu, eschivare (de la întreba re). a face / a confecţiona plăpumi. quipster [pkwipst3r] s. om de spirit; glumeţ; hâtru . quire1 ['kwabr] s. (poligr.) 1. testea (de hârtie, 25 sau 24 de coli). 2. coală de tipar quilted ['kwiltid] I. adj. 1. vătuit. 2. matlasat; tighelit. 3. capitonat. II. s. 1. vătuire. (fălţuită); in ~s nebroşat, nelegat, în coli. 2. matlasare; tighelire. 3 capitonare. quire2 s., vb. (înv.) v. c h o i r . quilted coat [~ kout] s. haină din mătase vătuită, haina matlasată. Quirinal ['kwirin^l] s. 1. palat regal pe Quirinal. 2. (jig.) guvernul italian. quilting ['kwiltin] s. (text.) tighelire, pichet. quir k1 [kwa:k] s. 1. joc de cuvinte, calambur; observaţie spirituală. 2. trăsătură de peniţă, q tmaker ['kwilMneiks1"] s. plăpumar. arabesc / înfloritură cu peniţa. 3. subterfugiu, chi chiţă, tertip. 4. (arhit.) jgheab mic, ciubuc quim [kwim] s. (vulg.) vulvă, fofoloancă. concav. quin [kwin] s. (fam.) v. quintuplet. quirk2 s. (mil., av.) recrut, novic e. quinary ['kwainari] adj. (cib.) quinar, divizibil prin cinei. quirk3 vb. intr . (dial.) a mormăi, a bombăni. quince [kwins] s. (bot.) 1. gutuie. 2. (şi ~ tree) gutu i (Cydonia vulgaris). quirky ['kwa:ki] adj. 1. (despre persoane) căruia îi plac echi vocurile. 2. (despre drumuri) quincentenary [.kwinscn'timari, '--'—, -'ten-, kwin' scntin-] I. s. aniversare a cinci sinuos, cotit. centenare. II. adj. de cinei su te de ani, de cinci ori centenar. quirt [kwa:t] (amer.) I. s. harapnic. II. vb. tr. a plesni cu harapnicul, a biciui. quincuncial [kwin'kAnbl] adj. în formă de q u i n c u n x . quisby ['kwizbi] s. (sl.) trândav; to do ~ a lenevi, a nu face nimic . quincunx ['kwinkArjks, 'kwirj-kAqks] s. dispunere a cinci obiecte: patru în colţur ile quisle ['kwizl] vb. intr. (pol.) a fi colaboraţionist, a colabora. unui pătrat, iar al cincilea în centru. quisling ['kwizlinj ş. (po/J colaboraţionist, marionetă polit ică. quindecagon [kwin'dekagan] s. (geom.) poligon cu cincisprezece laturi. quit [ kwit] I. adj. 1. chit, împăcat. 2. liberat, scăpat, debarasat; to get ~ of one's debts quindecennial [ikwindi'senjal, -bl] I. adj. de cincisprezece ani. II. s. a cinc isprezecea aniversare (a unui eveniment etc.). a scăpa de datorii; he was ~ for a cold in the head a scăpat de răceală. II. vb. A. tr. quinella [kwi'neb] s. (span, spor t) formă de pariu în care trebuie indicaţi câştigătorii (amer.) past şi part. trec. quit 1. părăsi, a lăsa; to ~ hold of smth. a da drumul Ia ceva, a slobozi ceva (din mână); to ~a h ouse a se muta, a părăsi casa, a pleca din casă. 2. (amer.) primelor două locuri (indife rent de ordine). a părăsi, a abandona, a lăsa (munca, serviciul), (fam.) to ~ it /the scene a da ortul popii. quinic acid ['kwinik -cesid] s. (chim.) acid chinic. 3. (poetic) a plăti, a achita; (rar) a stinge, a şterge, a scuti de (o datorie); to ~lo ve with quinidine ['kwinidim] s. (chim.) chinidină. hate a răsplăti dragostea cu / pri n ură; death ~s all scores moartea încheie toate socotelile. quinin ['kwinin] s.v. q u i n i n e . B. intr. (înv.) 1. a se comporta; ~ you like men purtaţi-vă ca oamenii. 2. a se da bătut, quinina [ki'nima] s.v. q u i n i n c. a renunţa. III. s. părăsire a s erviciului, demisie. quinine [kwi'nim.'--. amer. şi 'kwainain] s. (chim.) chinină. q uitch (grass) [kwit/ gro:s] s. (bot.) pir (Triticum repens). quinine tree [~ tri :] s. (bot.) arborele-dc-chinină (Codonocarpus ş. a.). r quitclaim ['kwitkleim] (jur .) I. s. renunţare formală la un drept. II. vb. tr. a renunţa quinine water [~ iWo:t9 ] s. apă tonică (cu care se serveşte ginul). la, a abandona (un drept). quininism [kwi 'ni.nizsm. amer. -'nai--] s. (med.) otrăvire eu chinină. quite [kwait] adv. 1. pe de



 plin, cu totul, întru totul. în întregime, complet(amentc), cu quininize [kwi'ni:naiz, amer. 'kwainainaiz] vb.tr. 1. a face să ia chinină. 2. a impregna desăvârşire; ~ so! exact ; it is ~ the thing asta e; aşa se cuvine; not ~ the thing to do cu chinină. asta nu prea se cuvine; oh ~! o, da! desigur, perfect!; ~ another cu totul altul; ~ rig ht quinism l'kainizsm] s. (med.) zgomot în urechi datorat excesului de chinină. foar te bine; to be ~ right a avea perfectă dreptate; I ~ see that văd (prea) bine că; I ~ quinize ['kwainaiz] vb. tr. v. quininize, understand îmi dau bine seama; in ~ anot her tone pe cu totul alt ton. 2. foarte; destul; quinol ['kwinol] s. (chim.) hid rochinonă.



 quits 756



îndestul; ~ a long time ago foarte de demult; it is ~ hot e destul de fierbinte; ~ some mult; ~ a few foarte mulţi. quits [kwits] adj. chit; to be ~ (with smb.) a f i chit (cu cineva); to be ~ with a i-o plăti, a se răfui; to cry ~ a cere să nu mai co ntinue o ceartă, a accepta împăcarea, a se supune. quittance ['kwitansj s. 1. chitanţă; de scărcare; achitare. 2. (înv.) despăgubire, compensaţie, plată, recompensă. quitter ['kwits1 ] s. (amer., fam.) om lipsit de perseverenţă, (om) delăsător. quiver1 ['kwivor] I. vb. A . intr. 1. tremura, a se înfiora, a dârdâi; to ~ like an aspen leaf a tremura ca varga . 2. (te/m.) a vibra, a oscila; a trepida. B. tr. a agita, a face să tremure; to ~ its wings a da din aripi. II. s. 1. tremur, tremurat, tremurătură; frison; freamăt; p alpitare; with a ~ in his voice cu un tremur în glas; ~ of the eyelids tremur al p leoapelor. 2. (telui.) vibraţie; oscilaţie; trepidaţie. III. adj. (dial.) iute, sprint en; activ. quiver2 s. tolbă; (fig.) an arrow left in one's ~ o posibilitate rămasă în re zervă. quivered ]-d] adj. (prevăzut) cu tolbă. quiverful [-ful].s. (indicând cantitatea) tolbă plină; (fam.) a ~ of children o droaie de copii. quivering ['kwivarirj] I. ad j. tremurător; palpitant. II. s. 1. tremurare, frison; tresărire; palpitare. 2. vibr are; oscilare; trepidare. quiveringly ['kwivarinli] adv. tremurând. qui vive [ki: Vi:v] (fr.)s. on the — în gardă, cu ochii în patru, cu băgare de seamă. quixotic [kwik'soti ] adj. 1. donchişotesc. 2. exaltat, vizionar. quixotically [-aii] aaV. 1. ca Don Q uichotte. 2. (în mod) imaginar / fantastic. quixotics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) v. q u i x o t i s m . quixotism ['kwiksstizom, -sout-] s. donchişotism. quixotry ['kwiksatrij s. v. q u i x o t i s in. quiz1 [kwiz] I. s. 1. zeflemea, luare în râs , batjocură; glumă; festă; mistificare. 2. zeflemist. 3. (înv.) om ciudat / sucit, (om) original. II. vb. A. tr. 1. a-şi bate joc de, a lua în râs, a zeflcmisi, a persifla. 2 . a privi batjocoritor. 3. a privi cu coada ochiului. B. intr. a juca o festă / un renghi. quiz2 (amer.) I. s. 1. examen preliminar; repetiţie; întrebări de control; in terogare, examen oral. 2. (radio, TV) „cine ştie câştigă", emisiune-concurs. II. vb. A. in tr. a face repetiţie; a ţine examene de control. B. Ir. a examina oral. quiz bee [~ bi:] s. (amer.) „cine ştie câştigă", concurs ghicitoare, concurs constând din întrebări dif . quiz master [~ 'ma:st3rj s. (radio, TV) examinator la o emisiune concurs. quiz -show [~/ou] s. (radio, televiziune) emisiune concurs de tipul „cine ştie câştigă". quizzi cal ['kwiziksl] adj. 1. ciudat, sucit; nostim. 2. batjocoritor, glumeţ. 3. (amer.) cu spirit critic. 4. (despre privire, expresie) nedumerit, întrebător. quizzificati on [ikwizifikeijan] s. batjocorire, persiflare. quizziness ['kwizinisj s. (rar) excentricitate, ciudăţenie. quizzing ['kwizinl I. adj. de zeflemea, de persiflare; b atjocoritor. II. s. 1. batjocură, persiflare, zeflemea. 2. privire cu coada ochiul ui. quizzing glass [~ gla;s] s. 1. monoclu. 2. (înv.) lornion. quizzy ['kwizi] aay . v. q u i z z i c a l . quo [kwouj (?nv.) v. q u o t h.



quoad ['kwouaîd] (lat.) prep. în (ceea) ce priveşte, cât priveşte, în privinţa (cu gen.), p itor la, referitor la. quod [kwod] (sl.) I. s. beci, zdup, închisoare; in ~ la rec e / bască / zdup. II. vb. tr. a băga la răcoare / la zdup. quod vide ['kvod Vaidi(:)J (lat.) quod vide, vezi, v. (prese. q. v.). quoin [koin, kwoin] I. s. 1. colţ, ungh er (al unei clădiri, al unui zid etc.). 2. colţar. 3. (rar) cheie de boltă. 4. pană, ic. II. vb. tr. 1. a înţepeni / a fixa cu o pană. 2. to ~ up a înălţa cu ajutorul penelor. quo ning ['koinirj, 'kwoin-l s. înţepenire / fixare cu ajutorul penelor. quoit [koit, am er. kwnit] s. (sport) 1. disc (de aruncat). 2. pl. aruncare a discului. quoll [k wDl] s. (zool.) pisică australiană (Dasyurus macrurus). quondam ['kwondann, -dam] (l at.) adj. fost, de altădată, de odinioară; my ~ friends prietenii mei de altădată. quonset hut ['kwonset lut] s. (amer. mil.) adăpost prefabricat din tablă de metal ondulată (f olosit în timpul războiului 1941-1945). quop [kwop] vb. intr. (dial.) a zvâcni, a palp ita. quorum ['kwo:rem] (lat.) s. cvorum; to form / to have a ~ a fi în număr suficie nt, a constitui un cvorum. quota ['kwouts] s. (ec.) 1. cotă parte; dividend; taxă de contingentare. 2. normă. quotable ['kwoutobl] adj. 1. demn de a fi citat, care me rită să fie citat. 2. (corn.) care poate fi cotat (la bursă).. quotation [kwou'teifsn, kws't-] s. 1. citare. 2. citat; moto. 3. (la bursa) cotare, curs; the ~ of the day cursul zilei. 4. deviz estimativ. quotational [kwou'tei/anal] adj. care folo



 seşte citate. quotationally [kwou'tci/nali] adv. cu ajutorul citatelor, prin citat e. quotation marks [kwou'tei/sn ma:ks] s. pl. ghilimele, semnele citării. quote [k wout] I. vb. tr. 1. a cita; a se referi la (cineva sau la ceva). 2. a trece (un pasaj, ■ cuvinte etc.) între ghilimele. 3. a stabili, a fixa, a face (preţul); a cota. II. s. (fam.) 1. citat. 2. pi. ghilimele. quote sheet [~ /i:t] s. (corn.) lista cursurilor (la bursă). quoteworthy [~iwo(:)oi] adj. 1. demn de a fi citat. 2. (co m.) care poate fi cotat (la bursă). , quoth [kwouO] vb. tr. defectiv; (mv.) ~ he s puse, zise, grăi; no, ~ I nu, zisei eu; very well, ~ Henry foarte bine, grăi Henric. quotha ['kwouOs] interj. (înv. peior.) într-adevăr! n-am ce zice, nimic de zis! quoti dian [kwo'tidian, kwou't-] I. adj. 1. cotidian, de fiecare zi, zilnic. 2. banal. II. s. (med.) febră zilnică. quotient ['kwou/ontl s. (mat.) cât, coeficient. quotient meter [~ 'mi:tor] s. logometru. quotient trace [~ treis] (/nat.) urină, cât. quotit y ['kwoutiti] s. cotitate. r quotum l'kwoutom] s. cotă, parte. Quran [ku'ra:n,-'ra :n] s. v. Koran. qwerty ['kwa:tij adj. (despre maşina de scris) care arc tastatura obişnuită pentru limba engleză (cu literele q, w, e, r, t, y în rândul de sus).



 R, r [o:J. pl. Rs, R's, r's [u:z] I. s. R. r, a 18-a literă a alfabetului englez; the three R's citirea, scrierea şi aritmetica (Reading, (w)Riting, (a)Rithmetic), în văţământul primar. II. adj. (despre un film) care poate fi vizionat numai de o anumită cat egoric de spectatori (prese, de la r e s t r i c t e d ) . rabat ['rnebi] s. gul er de in răsfrânt. rabbet ['răzbit] I. s. 1. (telui.) şanţ, canelură, canal, jgheab, falţ, bă, scobitură, îmbucătură. 2. (telui.) rindea de federuit / pentru lambă şi uluc. 3. (const cerecvea de fereastră, falţ. II. vb. tr. (telin.) a fălţui; a federui (o scândură etc.); a bina cu lambă U şi uluc; a îmbuca (două planşe) C falţ. rabetting l'raebitirj] s. (constr.) binare cu falţ (a două bârne etc.). rabbet joint ['raebit d3oint] s. (te/in.) îmbucare c u falţ (a două planşe, scânduri etc.). rabbi ['raebai],/?/. rabbis sau rabbies fraebaiz] s. (ebraic) rabin. rabbinate ['rasbinit. -cit] s. rabinat, demnitate de rabin. rabbinic(al) [rae'binik(pl)] adj. rabinic. rabbinism ['raebinizom] s. rabinism; în văţătură de rabin. rabbit ['raebit] I. s. 1. (zool.) icpurc-dc-casă, iepurc-de-vizuină (Ory tolagus cuniculus). 2. (fig.) om fricos / slab. 3. (şl.) jucător prost / slab. 4. (şl. ) găgăuţă, nătăflcţ, nerod. 5. (amer. si.) salată verde, verdeţuri. 6. (amer. si.) bot de a I. vb. intr. 1. (şi to go ~ing) a vâna iepuri. 2. (amer. si.) a o lua la picior, a-şi lua picioarele la spinare; a scăpa prin fugă. rabbit breeding [~ -bri:dirj] s. crescăt orie de iepuri-de-casă. rabbit-eared [~iad] adj. eu urechi lungi. ■ rabbit ears [~ i az] s. pi, (fam.) antenă TV de cameră. rabbiter [*nebit9r] s. vânător de iepuri. rabbitfaced [—fcistj adj. (fam.) cu profil de iepure. rabbit farmer [~ fu:ni3r] s. crescăt or de iepuri-dc-casă. rabbit fever [~ rfi;V9r] s. (med.) tularemie. rabbit foot [~ fut] s. (amer. si.) evadat, fugar dintr-o închisoare. rabbit-hearted [~.ha:tid] a dj. fricos, slab, temător. rabbit hole [~ noul] s. vizuină de iepure. rabbit hutch [ ~ nttf/] s. cuşcă pentru iepuri-dc-casă, rabbiting ['raebitin] s. vânătoare de iepuri. rab bit-mouthed f'rasbitmauBt] adj. v. h a r e -1 i p p c d. rabbit-punch [~p\nt/] ş. (fam.) lovitură de pumn la ceafa. rabbitry ['raebitri] s. 1. crescătorie de iepuri-d c-casă. 2. iepuri-dc-casă. 3. (sport fam.) joc de începător. rabbit skin [~ skin] s. bla nă de iepurc-de-casă. rabbit-warren [-.worm] ş. crescătorie de iepuri de casă. rabbity ['r aebiti] adj. 1. (despre gust etc.) de icpurc-dc-casă. 2. (fam., despre tineri) slăbuţ, plăpând. 3. (fam., despre tineri) timid. 4. (sport, despre joc, stil) de începător. rab ble1 ['rsebl] s. 1. mulţime, gloată, norod. 2. the ~ prostimea. rabble21. s. 1. (met al.) agitator mecanic (în cuptor), pudlarc. 2. (chim.) agitator. II. vb. tr. (telu i,) a răscoli cu agitatorul. rabblement ['neblmant] s. (rar) dezordine; tumult. ra bbler ['rseblaf] ş. (telui.) v. r a b b l e 2 (I). rabble rouser [~ .rauZ3r] s. (a mer.) demagog. Rabelaisian [rragbs'Icizisn] adj. rabelaisian. rabic ['nebik] adj . (vet.) rabie, al turbării. rabid l'raebid] adj. 1. furios, turbat, înfuriat, nebun ; ~ disease maladie virulentă; to be a ~ enemy of smb. a fi duşmanul cruntai cuiva. 2. (despre animale) turbat;*' virus virus rabic, virus al turbării. 3. excesiv. ra bidity [ra'biditi, -sti] ş. turbare, furie, nebunie. rabidly ['rtebidlif adv. cu f urie / cu violenţă, turbat. rabidness ['raebidnisj s. 1. violenţă, furie (a pasiunilor e tc.). 2. (vet.) turbare. rabies ['reibi:z, -biă:z] s. (vet.) turbare, hidrofobie; mute / dumb ~ turbare mută. raccoon [rs'ku:n] s.v. r a c o o n.



race1 [rcis] I. ş. 1. concurs; cursă; curse (de cai, biciclete, auto/nobile, bărci etc .); alergări; the ~s cursele de cai sau concursurile de canotaj (care se (in pe tr aseuri jixe şi la date dinainte stabilite); horse ~s curse / alergări de cai; dog ~s curse / alergări de câini; hurdle ~ cursă de obstacole pentru cai (v. şi s t e e p l c c h a s c) sau pentru persoane (la atletism; cursa de 110 m. garduri, de 400 m g arduri etc.); athletic ~s curse de atletism; long-distance ~s curse de fond (5 0 00 ni, 10 000 m, maraton); medium-distance ~s curse de semifond (400 m, 800 m, I 500 m); relay ~ ştafetă; a three-mile ~ o cursă de trei mile; bicycle ~ cursă de bicicl ete; motor-car ~ cursă de automobile; boat ~ cursă / concurs de canotaj / de bărci (cu rame, vâsle); to run a / in a ~ a lua parte la o cursă / la o alergare, a alerga într -o cursă; to ride in a ~ a călări într-o cursă. 2. carieră (a unei persoane); curs / calea ieţii; his ~ is nearly run cursul vieţii lui se apropie de sfârşit; his ~ is run a ajuns la sfârşitul vieţii sau al carierei. 3. (fig.) întrecere, cursă, goană, luptă; ~ for supre y luptă pentru supremaţie; ~ for power luptă pentru putere; armaments / arms ~ cursa / goana înarmărilor. 4. curent de apă puternic (în mare, în râuri etc.); zbucium / clocot al apelor (produsprin ciocnirea a două curente opuse); tide ~ curent de apă produs de m aree/de flux şi reflux. 5. canal, rigolă; scoc (al morii); partea canalului între două s



 tăvilarc; mill ~ scoc al morii, canal care duce apa la moară; head ~ canal strâmt care zvârle apa deasupra unei roţi; tail ~ canal prin care se scurge apa folosită la puner ea în mişcare a unei mori. 6. (astron.) orbită (a soarelui). 7. (tehn.) culisă (de lagăr, palier etc.); inel de rulare. 8. (bidr.) canal, bief. II. vb. A. intr. 1. a conc ura, a alerga, a fugi (într-o cursă, într-un concurs); (with) a se întrece la viteză (cu). 2. a fugi în mare viteză / în goana marc; a merge / a se mişca în marc grabă; a galopa; to ~ down the street a fugi pe stradă cu toată viteza; to ~ along a fugi în goana mare; t he river ~s down the valley râul curge la vale; his pen ~d over the paper tocul lu i fugea pe hârtie, scria foarte repede. 3. a avea / a ţine cai de curse (şi a-i pune să alerge la curse), 4. a lua parte la curse, a se duce la curse. 5. (despre motoar e, maşini) a se ambala, a se învârti prea tare; a se ambala în gol. 6. (despre, puls) a bate prea repede. B. tr. 1. a zori (calul). 2. a mâna / a conduce (maşina) cu viteză. 3. a se întrece la fugă cu; I'll ~ you! hai să ne întrecem!; to ~smb. a mile a se întrece cu cineva pe o milă. 4. a ambala (motorul) în gol. 5. to ~ away a fortune a pierde o avere la cursele de cai. - > (fa/n.) to ~ a bill through the House a face să se v oteze în mare grabă un proiect de < lege în parlament (Camera Comunelor). race2 s. 1. rasa; neam; gintă; the human ~ rasa umană; omenirea; the Mongolian ~ rasa mongolă; the Negro ~ rasa neagra; the softer ~ sexul slab. 2. rasă, specie, soi (de animale, p lante); dog ~ rasă de câini; horse ~ rasă de cai; to produce a new ~ of potatoes a pro duce o nouă specie de cartofi; (despre câini, cai etc.) true to ~dc rasă bună/ pură. 3. ne am, seminţie, spiţă, viţă; descendenţa, origine, familie; of noble ~ de sânge nobil; a man ancient ~ un om de viţă veche, un om de familie cu tradiţie; a long ~ of seafaring men o veche familie de marinari. 4. clasă, grupă, tagmă, categorie (de persoane cu îndeletn iciri comune). 5. buchet, aromă (a vinului etc.); stil deosebit; natură deosebită. rac e3 s. rădăcină (mai ales de ghitubir). raceabout ['reisebaut] s. iaht de curse. race b oat [~ bout] s. barcă de curse / canotaj. race car [~ ka:rJ s. automobil de curse. race-card [~ka:d] ş. program al curselor de cai. race-course [~k^:s] s. pistă de cu rse; hipodrom, turf. race goer [~ igoua1"] s. turfist, obişnuit al curselor de cai . race hatred [~ iheitridj ş. ură de rasă. racehorse [~ho:s] s. cal de curse. racemate ['rassimit, -imeit] s. (chim.) racemat. raceme [rs'sknl, rei-] s. (bot.) racem, ciorchine, un anumit fel de inflorescenţă. race-meeting ['reisimi:tinj s. zi de cur se; concurs hipic; reuniune la curse. racemose ['raescmous] adj. (bot.) 1. din s au cu raceme. 2. în formă de racem. racer1 ['rcisa1"] s. 1. alergător; alergător în curse de automobile. 2. cal de curse. 3. iaht de curse. 4. automobil de curse. 5. moto cicletă sau bicicletă de curse. 6. avion de curse. racer2 s. (tehn.) 1. culisă (a pali erului, lagărului etc.); inel (de rulment). 2. platformă turnantă.



 racer3 758 racketeer ['rakitis'] s. 1. (amer.) membru al unei întreprinderi de gangsteri; gan gster. racer3 s. (zool.) specie de şarpe negru (Coluber constrictor). 2. scandalag iu; petrecăreţ. , race suicide ['reis >sju:isaid] s. degenerare, degenerescentă. racke teering ['rakitiorirj] s. (amer.) participare la o întreprindere de gangsteri. rac etrack ['reistrak] s. v. r a c e - c o u r s e . racketing ['rskitin] I. adj. v. r a c k e t y. II. s. 1. zgomot, zarvă, gălăgie. 2. petrecere, raceway ['reiswei] s. 1. (amer.) v. m i l l r a c e. 2. (amer.) pistă de curse. 3. (electr.) chiolhan. c anal de cabluri. 4. (lehn.) cale de rulare (la rulmenţi). rackctry ['raekitri] s. tumult; gălăgie; scandal. rachidian [ra'kidisn] adj. rahidian. rackety f'raekiti] aa y. 1. gălăgios, zgomotos. 2. de petrecere; to lead a ~ life a duce o rachis ['reikis ],pl. rachises ['reikisiz] sa» rachides ['rfektdkz] s. 1- (anat.) şira spinării. viaţă de petreceri. 2. (bol.) ax central al spicului. rack feed ['ra;k fi:d] s. (tehn.) a ngrenaj cu cremalieră. rachitic [ra'kitik] adj. (med.) rahitic. rack gear ['reek g ior] s. (tehn.) angrenaj / transmisie cu pinion şi cremalieră. rachitis [ro'kaitis] s. (med.) rahitism. racking1 ['rakirj] adj. 1. (despre dureri) atroce, sfâşietor. 2. (despre chirii) exorbitant, racial ['rei/ol] I. adj. rasial. II. s. membru sau reprezentant al unei rase. excesiv. racialism ['rei/olizcmi] s. rasism. racialis t ['rei/olist] s. rasist. racking2 s. (ist.) supliciu pe roată. racially ['reijbli ] adv. din punct de vedere rasial. racking3 s. pritocire (a vinului, cidrului et c.). racking4 aay. (despre trap) defectuos. raciness ['rcisinis] s. 1. (caracter de) rasă. 2. naturaleţe; prospeţime; vioiciune. 3. picante racklc ['rakl] adj. (scol.) 1. încăpăţânat. 2. nechibzuit; impetuos, repezit. rie. 4. buchet (al vinului). rack-rail [ 'raskreilj s. şină de cale ferată cu cremalieră. racing Creisirj] I. adj. 1. care merge repede, care aleargă. 2. (despre motoare) ambalat. rack-railway [~.reilwei] s. cal e ferată cu cremalieră. 3. (despre puls) precipitat, foarte frecvent. II. s. 1. cursă, alergare. 2. (auto) ambalare rack-rent [~rcnt] I. s. arendă sau chirie exorbitantă. II. vb. tr. a lua o arendă sau o (a unui motor); accelerare; demarare. chirie exo rbitantă de la. racing boat [~ bout] s.v. r a c e b o a t . rack-renter [~irentor] s. 1. proprietar care percepe o chirie excesivă. 2. chiriaş care racing bug [~ bAg] s. (fam.) fanatic al curselor de cai. plăteşte o chirie excesivă. racing car [~ ka:r] s. (auto) automobil de curse. rack wag(g)on [~ iwaegon] s. car cu loitre. racin g path [~ pa;0] s. pistă dc curse. rack-wheel [~wi:l] s. roată dinţată. racing people [~ ,pi:pl] s. turfişti, lume care frecventează cursele de cai. rack work [~ wo:k] s. ( tehn.) mecanism cu cremalieră. racing stable [~ isteibl] s. grajd de cai de curse. racon ['reikonjs. (rar) radiofar (prese, de la radio beacon). racing track [~ t rzek] s. v. r a c i n g p a t h . raconteur [ra:kon'ti>:r] s. (fr.) povestitor. racily ['reisili] adv. 1. picant. 2. cu vervă. raconteuse [raekon'tsiz] s. (fr.) p ovestitoare. racism ['reisizam] s. rasism. racoon [rs'kuin] s. (zool.) ursuleţ-spălăto r (Procyon lotor). racist ['reisistj s. rasist. racoon dog [~ dsg] s. (zool.) en ot (Nyclereules procyonoides). rack1 [ra2k] I. s. 1. iesle (îii grajduri, staule); grătar pentru fân (în grajduri, staule). racquet ['raskit] j . v . r a c k e t 1 . 2. rastel (pentru arme, biciclete, schiuri etc.); stelaj, raft, poliţă, gratii, grătar; leasă (pentru racy [Yeisi] aay. I. cu urme ale originii, păstrător al caracterului de baştină; ~ of the uscat fructe); stelaj, raft (pentru scule, ţevi etc.); raft, poliţă, pla să pentru bagaje (in vagoanele de cale ferată); suport; stativ; cadru; arm ~ rastel pentru arme; bicycle ~ rastel soil a) cu specificul locului; b) care îşi trădează origin ea, care îşi arată provenienţa. 2. cu gust particular; cu miros caracteristic; (despre v in) aromat, cu buchet; a ~anecdote a) o pentru biciclete; (av.) bomb ~port-bombe , aruncător de bombe; (chim.) test-tube ~ suport pentru eprubete (in laboratoare); hat-and-coat ~ vestiar (pentru haine, pălării), cuier; anecdotă savuroasă; b) (amer.) o anecdotă picantă. 3. (despre persoane) în vervă, plin (ferov.) luggage ~ plasă (defter sa u sfoara) pentru bagaje (în vagoane); fruit-drying de vervă. 4. (despre animale) de rasă. 5. (amer.) lasciv; scabros. ~ grătar / gratii / leasă pentru uscat fructe; plate ~ grătar / poliţă pentru uscat farfurii; rad1 [ra:d] s. (fam., pol.) radical; the ~s radicalii. bottle ~ stelaj / raft pentru sticle; tool ~ stelaj / rastel / raft p entru scule; paper ~ clasor rad2 aay. (scot.) speriat, înspăimântat; alarmat. pentru hâr



 tii. 3. (teltn.) cremalieră, tren cu şină dinţată; ~and pinion cremalieră şi pinion. rad3 s y7z.) rad. II. vb. tr. 1. a pune (vitele etc.) la iesle; a pune (fân) în iesle; to ~ hay a pune fân în radar ['reida:r[ s. 1. radiolocator, radar. 2. radiolocaţie, radiod etecţie. 3. staţie de iesle. 2. a pune (fructe, far firii, pahare, sticle etc.) la u scat pe gratii / grătare sau poliţe. radiolocaţic. \ radar bearing ['reidu; ibesrirj] s. (tel.) radiogoniometrie. 3. (lehn.) a deplasa cu ajutorul unei cremaliere. 2 radar blip [~ blip] s. (tel.) impuls ascuţit. rack I. s. 1. (ist.) roată, scaun de t ortură; to put on / to the ~ a pune / a tortura / a schingiui pe roata de tortură. 2 . (fig.) tortură, chinuri, caznă, supliciu; to be on the ~ raddle1 frasdl] I. s. ocr u-roşu. II. vb. tr. 1. a vopsi sau a însemna cu ocru. 2. a farda a se chinui, a se t ortura, a se frământa, a sta pe cărbuni aprinşi. II. vb. tr. 1. (ist.) a tortura grosola n, a vopsi (obrazul). / a schingiui pe roata de tortură. 2. a tortura, a chinui, a frământa, a supune la caznă, raddle2 (dial.)'!, s. nuia. II. vb. tr. 1. a împleti din n uiele. 2. a bate, a lovi. a face să sufere (ae boala, de durere etc.); ~ed by a co ugh chinuit dc tuse; ~ed by remorse raddled ['raxlld] adj. (sl.) beat. torturat / chinuit de remuşcări; to ~ one's brains a-şi sparge capul, a face eforturi de radial ['reidisl] adj. 1. radial, radiant; în (formă dc) stea. 2. (anat., despre muşchi, ner vi memorie (pentru a-si reaminti ceva etc.); to ~ a machine (to pieces) a chinui / a distruge sau vene) radial. / a strica o maşină. 3. a stoarce, a scoate cu de-a sila (bani, chirie, arendă etc.); a impune radialized ['reidislaizd] adj. radial, dispus în stea. (o chirie sau o arendă excesivă). 4. a epuiza, a seca (solul etc.). 5. a întinde (piei). radially ['reidioli] aaV. radial. 3 rack vb. tr. (si to ~off) a pritoci, a trage (vinul, cidrttl etc., pentru a-l separa de drojdie). radian E' rcidion] s. (/nat.) radian. radiance ['rcidians] s. 1. strălucire, sclipire, lucir e, luciu; ~ of glory aureolă a gloriei. rack 4 1. s. 1. nor trecător; cumulus; zdrea nţă de nor. 2. făgaş, drum (al norului). II. vb. 2. (y7z.) radiaţie. intr. (despre nori) a se deplasa rapid, a goni. 5 rack s. distrugere, nimicire; to go to ~and ruin a se prăpădi, a se ruina, a se distruge. radiancy ['reidiansij s. (poetic) v. r a d i a n c e (1). radiant l'reidiant] I. aay. 1. radiant, care radiază. 2. Strălucitor, r adios. II. s. 1. (fiz.) rack6 s. arac (băutură spirtoasă din orez fermentat). 7 rack 1 . s. trap defectuos al calului. II. vb. intr. (despre cai) a merge defectuos la trap. sursă de căldură sau dc lumină; punct radiant. 2. (asiron.) radiant, izvor al ploi i de meteori. 8 rack vb. îr. (mar.) a sugruma, a frâna (aoun parâme). radiantly [-li] adv. cu un aer radios. radiate ['reidieit] I. vb. A. tr. 1. a (i)radia, a emite, a emana (căldură, lumină). 2. (y7g.) rackabones ['raskobounzl s. (amer. fam.) om foar te slab, schelet, ţâr, „pielea şi oasele". r a radia; to ~ health a fi sănătos tun, a debor a de sănătate. 3. a emite, a radiodifuza. rack bar ['rak ba: ] s.ftelm.) cremalieră. B . intr. 1. a răspândi raze. 2. (despre străzi, linii etc.) a pleca din acelaşi centru; s ix avenues rack brace [~ breis] s. (lehn.) boraci. rack car [~ ku:r] s. 1. (ist. ) vagon dc tren (cu locuri descoperite). 2. (amer. ferov.) ~ from the square şase alei pleacă din piaţă. 3. a radia (de fericire, de bucurie). II. aay, radial, în raze. v agon pentru transportul automobilelor. radiated ['reidi,eitid] adj. v. r a d i a t e (II). racked [raskt] aay. (sl.) 1. de nădejde; sigur; temeinic. 2. sigur de s ine. radiating ['reidi-eitirj] I. adj. care emană raze. II. s. radiaţie. racker ['ra ska'] s. 1. (ist.) călău. 2. cal cu trap (conformaţie) defectuos. radiating capacity [ ~ kVpaesiti] s. (/iz.) putere de radiaţie (a unei surse de căldură racket1 ['raskit] s . 1. rachetă (pentru jocul de tenis). 2. pl. varietate de tenis. 3. rachetă etc.). ( pentru mers pe zăpadă). radiation [.reidi'ci/sn] s. 1. ©radiaţie. 2. (y"ig.) strălucire. r acket2 I. s. 1. zgomot, larmă, gălăgie; zarvă, tărăboi, tămbălău, scandal; to kick up / to ~ a face gălăgie / larmă / tărăboi; a face scandal; what a ~ they made! ce radiative ['rei diieitiv] adj. 1. radiant. 2. radiat. scandal / gălăgie au făcut!; to stand the ~ a) a ft răspunzător; a suferi consecinţele; radiator [rreidiieitof] s. 1. calorifer; radia tor (pentru încălzit); corp de încălzire. 2. (fiz.) b) a plăti / a suporta cheltuielile; c ) a înfrunta furtuna / critica; to kick up an infernal corp radiant. ~ a face o gălăgi e infernală / un tărăboi nemaipomenit. 2. distracţie, petrecere, veselie, radiatory ['re idiatsri] aay. 1. radiant. 2. radiat. chef; viaţă de petreceri; to live in a constan t ~ of enjoyment a trăi într-o continuă distracţie radical f'raxlikol] I. adj. 1. radica l, fundamental, esenţial; ~change schimbare radicală. / petrecere; to go on the ~ a) a se deda la petreceri / la distracţie sau la risipă; b) a face 2. (bot.) care creşte direct din rădăcină, fără tulpină. 3. (mat.) radical (care se re/era la chef, a duce o via



 petreceri. 3. afacere de gangsteri; lovitură; afacere veroasă / necurată rădăcina pătrată, bică etc. a unui număr); the ~sign semnul radical. 4. (lingv.) radical. / necinstită; the rum ~ vinderea frauduloasă a băuturilor alcoolice în S.U.A. (în timpul 5. (pol.) rad ical, cu vederi radicale. II. s. 1. (/nat.) radical, rădăcină (a unui număr). prohibiţiei) ; do you want to be in on this ~? vrei să iei parte la afacere? vrei să faci 2. (chi m.) radical. 3. (lingv.) rădăcină (a unui cuvânt). 4. (pol.) radical; extremist. parte d in bandă? 4. (amer.) înşelătorie, escrocherie, pungăşie; specialitate (a unui gangster, rad calism ['raidiks.lizam] s. (pol.) radicalism. a unui escroc). II. vb. intr. 1. a duce o viaţă de distracţie / de petreceri / o viaţă desfrânată; radicality [rrasdi'kfeliti .l.v. r a d i c a 1 i s m. 2. esenţial(ul). 3. (pol.) the ~radicalii, a face chef sau chefuri. 2. to ~ about a face scandal I gălăgie / tărăboi. grupările politice radicale .



 759 ragabash radicalize ['raxiikolaiz] vb. A. tr. a radicaliza. B. intr. a se radicaliza. rad ically f'radikslij adv. 1. radical, fundamental. 2. la început, iniţial. radical rea ction ['nediksl ri'aekjan] s. (chim.) reacţie radicală. radicated ['raxlikcitid] adj . (fig.) înrădăcinat. radices ['reidisi:z, 'rad-] pl. de la r a d i x. radicidation fr eidisai'dei'/an] s. sterilizare prin iradiere (a produselor alimentare). radicle fradikl] s. 1. (anat.) ramificare iniţială a unui nerv sau a unei vene. 2. (bot.) r adiculă. 3. (chim.) radical. radicular [ra'dikjub1"] adj. (bot.) radicular, de rădăcină. radii f'reidiai] s. pl. de la r a d i u s. radio ['rcidiou] I. s. 1. radio, tel egrafie fără fir. 2. aparat de recepţie. II. vb. tr. 1. a transmite prin radio; a radi otelegrafia. 2. a trata (pe cineva) cu radium. radioactivate ['reidiou'aîktiveit] vb. tr. a (radio)activa. radioactive freidiou'asktiv] adj. radioactiv. radioacti ve fall-out [~ To:Laut] s. ploaie de cenuşă radioactivă. radioactivity frcidiouask'tiv iti] s. radioactivitate. radio announcer ['rcidiou 3'nauns3r3 s. spicher, craini c la posturile de radio. radio-astronomy [~?s'tron3mi] ş. (astron.) rad io astrono m ic. radio autocontrol [~ oitekan'troul] s. (tel.) radio autoeomandă. radio-beari ng [~-be9rirj] s. 1. (tel.) radiolocaţic, rad io navigat ie. 2. (av.) element radi ogoniometric. radio-bearing beam [~ bi:m] s. (av.) linie de relevmcnt. radio-bea ring station [~ 'stei/^n] s. (tel.) radiogoniometru. radio booth ['reidiou 'bu:â] s. (mar.) cabină de radiotelegrafist. radio broadcasting [~ ibn>:dka:stin] s. (tel .) radiodifuziune. radio cable [~ 'keibl] s. (tel.) cablu de înaltă frecvenţă. radio cai i [~ ko:l] s. (tel.) semnal radiofonic. radio car [~ ka:r] s. automobil cu post de radio emisie şi recepţie (folosit defx>li(ie etc.). radio-carpal [~'ka:palj adj. (anat.) radio-carpian. radio channel [~ t/aensl] s. (tel.) canal radio. radio-ch emistry [~'kemistril s. (chim.) radiochimie. râdio-circuit [~iS3:kit] s. (tel.) li nie de radiocomunicaţii. radio communication [~ ikomju:ni'kci/n] s. (tel.) radioco municaţie, legătură radioelectrică. radio-compass [~'k/\mp3s] s. (mar., av.) radio compa s; instalaţie de radiogoniometric de bord. radioconductor [~k3n'dAkbr] s. (fiz.) r adioconductor. radio-controlled [-ksn'trould] adj. dirijat prin radio. radio dra ma [~ dramis] s. piesă radiofonică, teatru la microfon. radioecological [~l] adj. radioccologic. radioecology [~i(:)'kobd3i] s. radioccologic. radio elem ent [~ climant] s. (chim.) radioelement, element radioactiv. radiogoniometer [~i gouni'omit3r] s. (tel.) radiogoniometru. radiogram [~gram] s. 1. radiogramă. 2. ra diografie. 3. (fa/u.) radio cu picup. radiograph [~gra:f, amer.-gra(:)f] I.s. v. r a d i o gr ani (2). II. vb. tr. a radiografia. radio ham ['reidiou haem] s. ( si.) radioamator. radioimmunological ['reidiou'imju(:)n3'bd3ikpl| adj. (med.) ra d io imuno log ic. radioimmunology [~'imju(:)'nobd3i] s. (med.) radioimunologic. radioisotope [~'aisoutoup[ s. (fiz.) izotop radioactiv. radioisotopic [~'aisou' tDpik[ adj. (fiz.) radioizotopic. radiolabeled [~'leibld[ adj. (j7zj marcat cu s ubstanţă radioactivă. radiolaria [ireidiou'leorb] s. pl. (zool.) radiolari. radiolocat ion ['reidioulou'kei/sn] s. (tel.) radiolocaţic, radiodetecţic. radiolocator l'reidi oulou'kcuV] s. (tel.) radiolocator. radiologic^ 1) ['rcidiou'bd3ik(3l)] adj. rad iologie. radiology [.reidi'obd3i] s. radiologie, roentgenologic. radiolysis [.re idi'obsis] s. (chim.) radioliză. radioman ['reidioumasn], pl. radiomen ['reidioume n] s. radiofonist, radiooperator, radiotelegrafist. radio marker ['reidiou -ma:k 3r] s. (tel., av., mar.) radiofar; radiobaliză. radiometer [.reidi'omit3r, -m3-] s . (tel.) radiometru, roentgcnmetru. radiomicrometer frcidioumai'kramita1"] s. (t ehn.) defeetometru. radionics [rreidi'oniks] s. pl. (folosit ca sg.) electronică. radiopharmaceutical ['rcidiouifuima'sju.tikal] s. (med.) (preparat) radiofarmace utic. radiophone ['reidioufoun] s. radiotelefon; fotofon. radiophonic [reidiou'f onik] adj. (tel.) 1. radiofonic. 2. radiotclcgrafic. radio-phono ['reidiou'fsuno u] s. (amer.) aparat de radio cu picup. radiophony ['reidi'ofoni] s. (tel.) 1. r adiofonic. 2- radiotelegrafie. radio pocket ['rcidiou ipokit] s. (tel.) zonă de um bra / tăcere. radioprotection ['reidioupra'tek/an] s. (fiz.) protecţie împotriva radiaţi ilor. radioprotector |'reidioupra'tekt3r] s. (fiz.) agent de protecţie împotriva rad iaţiilor. radio range [~ reind3] s. (av., mar.) radiobaliză. radio receiver [~ ri'si :v3r] s. (tel.) radioreceptor, aparat de radiorecepţie. radioscopic(al) [ircidiou'



 skopik(9l)] adj. (med.) radioscopic, roentgenoscopic. radioscopy [ireidi'oskapi] s. (med.) radioscopie, examen radioscopic. radiosensibility ['reidiouisensi'bil ily] s. v. r a d i o s e n s i t i v i t y . radiosensitive ['reidiou'sensitiv] adj. (fiz., med.) radioscnsibil. radiosensitivity ['reidiou-sensi'tiviti] s. (fi z., med.) radiosensibilitatc. radio show ['reidiou /ou] s. teatru la microfon. r adiosonde ['reidiousond] s. (meteor.) radiosondă.



radiosource ['reidiouso:s] s. (fiz.) radiosursă. radio star ['reidiou sta:r] s. (a stron.) radiostea, radiosursă. radiosterilize breidiou'stcrilaiz] vb. tr. (jiz.) a steriliza cu ajutorul radiaţiilor. radiotechnology ['reidioutek'nobd3i] s. radiot ehnică. radiotelegram ['reidiou'teligram] s. (tel.) radi otc leg ramă. radiotelegrap h f~'tcligra:f] $. aparat radiotclcgrafic. radiotelephone [~'tclifoun] (tel.) I. s. radiotelefon. II. vb. tr. a radiotelefona. radiotelephony l'reidiouti'lefoni ] s. radiotelefonie. radioteria [ireidiou'tbrb] s. (amer. fam.) magazin eu apara te de radio. radiotherapeutics [ireidioui9er:»'pju:tiks] s. pl. (folosit adesea ca sg.) radioterapie, tratament eu radiu sau cu raze Roentgen. radiotherapy ['reid iou'Ocrapi] s. v. r a d i o t h e r a p e u t i c s . radio transmission [.rcidi ou tranz'mi/an, -trams-] s. (ţel.) emisiune radiofonică. radiotrician [ircidiou'trib n] s. radiotehnician, radioeleetrician. radio vision ['reidiou'vi3n] s. (tel.) t eleviziune. radio wave [~ weiv] s. (tel.) undă radioeleetrică / de radio. radish ['r redi/J s. 1. (bot.) ridiche (Rhaplmuus sativus). 2. (sport, si.) minge de baseba ll. radish bed [~ bed] s. (hor/.) strat cu ridichi. radish dish [~ di/] s. farfu rie pentru ridichi (informă de barcă). radium ['reidbm] s. (chim.) radiu. radiumize [-aiz] vb. tr. (med.) a trata (cancerul etc.) cu radiu. radius ['rcidbs], pl. ra dii ['reidiai] s. 1. rază de cerc; within a ~ of ten miles from Oxford pe o rază de zece mile în jurul Oxfordului; within the ~ of knowledge în limitele cunoaşterii. 2. s piţă (a roţii). 3. (anat.) radius. 4. (tehn.) excentricitate. 5. limb. cadran gradat ( al unui instrument de măsurat unghiuri). radius arm [~ o:ra] s. (tehn.) bară de împing ere. radius vector [~ ivckb r | s. (mat.) rază vectoare. radix ['reidiks[,pl. radi ces ['rcidisi:z]sauradixes ['reidiksi:z]s. 1. izvor, sursă (a unui râu etc.). 2. (ma t.) bază (a unui sistem de numeraţie, de logaritmi etc.). radome ['rcidoum] s. (amer . mii.) instalaţie radar în formă de cupolă (cu care sunt prevăzute avioanele speciale det ectoare; contractare a cuvintelor r a d a r şi d o m e). radon freidon] s. (chim.) radon. rafale [ra'faelj s. 1. (mii.) foc în rafale, 2. rafală. raff [rafj I.s. v. r if f - r a f f (2,3). H, vb. iutr. a duce o viaţă desfrânata / dezmăţată. raffia ['rsefis] s. (bot.) rafie (Raphia ruffia). raffia mat [~ mast] s. carpetă de rafie. raffinos e ['rafinous] s. (chim.) rafmoză. raffish ['rafi/j adj. 1. desfrânat, dezmăţat, destrăbălat 2. josnic, ordinar. 3. fanfaron; care face pe grozavul. 4. scandalagiu, gălăgios. r affîshly ['rafijli] adv. (în mod) dezmăţat etc. (v. r a f f i s h ) . raffle1 ['rail] I. s. loterie, tombolă (pentru opere de binefacere). II. vb. A. intr. a juca / a par ticipa la loterie. B. tr. a pune (obiecte) la tombolă. raffle2 s. 1. rebut. 2. (fi g.) drojdie, lepădătură. Raffles ['raeflz] s. tip de. hoţ dublat de un om de lume. raffl ing ['raflirj] s. punere la tombolă. raft1 [ru:ft, amer. raft] I. s. 1. plută; ponto n; pod umblător, bac. 2. masă plutitoare (de gheaţă etc.). 3. (arhit., constr.) radier. II. vb. A. tr. 1. a transporta (mărfuri) cu plutele. 2. a face o plută din (lemne, t runchiuri etc.). 3. a traversa (un râu etc.) cu pluta. B. intr. to ~ across a trav ersa cu pluta; to ~ down a coborî cu pluta (în josul unui rău). raft2 s. (amer.) 1. (f am.) belşug, abundenţă, prisosinţă; cantitate enormă, mulţime; grămadă, morman (de lucruri) lţime, gloată. 3. (sl.) poligamie. rafter ['ru:ft3r, amer. 'ra(:)ft3r] I. s. 1. plut aş. 2. podar. 3. (constr.) căprior; grindă; from cellar to ~ din pod până în pivniţă. în to de sus până jos. 4. (arhit.) arbaletrier. II. vb. tr. (constr.) a pune căpriori la (u n acoperiş). raftered ['ra:ft3d, amer. 'rafta:d] adj. cu căpriori. raftering ['raihb rirj, amer. 'raftOTirj] s. (constr.) căprioreală. rafting [Vaiftirj] s. plutărit. raft sman [rru:ftsni3n, amer. 'raftsman], pl. raftsmen s. v. r a f t e r (1,1). rag1 [rag] I. s. 1. cârpă, zdreanţă, petec, bulcandră; fâşie, bucată, bucăţică; petec (de stofa, îmbrăcăminte etc.); (text.) zdreanţă, deşcu, ruptură; to clean smth. with a ~ a şterge / a eva cu o cârpă; to tear smth. to ~s a rupe / a stasia ceva în fâşii / bucăţi; her dress is n to ~s rochia ei s-a făcut zdrenţe / bucăţi: (jam.) to feel like a ~ a se simţi (moale) c a o cârpă; not a ~ to one's back nimic de pus pe spate, nici o haină, nici o zdreanţă; (ma r.) to spread every ~ of sail a ridica toate pânzele. 2-pl. zdrenţe, boarfe, bulendr



 c; haine rupte /jerpelite / zdrenţăroase / vechi / uzate; to go about in ~s a fi îmbrăca t în zdrenţe; to be all in ~s a fi zdrenţăros / în zdrenţe; all in ~s and tatters zdrenţăro zdreni'e din cap până în picioare. 3. cârpe, zdrenţe; cârpe vechi de bumbac sau pânză (pent bricarea hârtiei); to pick ~s a aduna / a strânge cârpe vechi. 4. (peior.)fiţuicăimundă, zi r cu reputaţie proastă. 5. (fig.) pic; umbră; idee; cantitate neînsemnată; there is nota ~ of evidence nu există nici cea mai mică dovadă. 6. (peior.) steag, pânză de corabie, bati stă etc. ruptă / în zdrenţe. 7. piele albă (de la portocale etc.). II. vb. A. tr. a prefac e în zdrenţe, a rupe / a sfâşia în bucăţi. B. intr. (amer. sl.) 1. a vorbi fără sens. 2. to se înţoli. rag 2 (s/JI. s. 1. glumă grosolană; veselie zgomotoasă; to say it only f o r a ~ a o spune (numai) în glumă. 2. vacarm / tărăboi studenţesc. II. vb. tr. 1. a tachina, a necăji; a râde de (un coleg). 2. a tulbura (cursul unui profesor) făcând tărăboi. rag 3 I. s. 1. (constr.) piatră dură de construcţii; calcar dur; gresie monogranulară. 2. (tehn.) bavură, grat. II. vb. tr. a coneasa, a măcina, a sfărâma (pietre, minereu, pentru sortare). ragabash ['ragsbas/] s. (scot.) zdrenţăros; coate-goale; trândav; haimana.



 ragamuffin 760



ragamuffin ['raegsimAlin] s. 1. coate-goale,.golan, haimana. 2. (jig.) ştrengar. r ag-and-bone-man I'negsnd'bounmaen] s. peticar, telal. rag baby [~ bcibi] s. v. r a g d o 11. rag-bag [~baeg] s. 3. sac de cârpe. 2. (fam.) femeie urât îmbrăcată. rag-bolt [~boult] s. 1. (te/m.) şurub de ancorare; bolţul cârligului. 2. (constr.) bulon de sc elment. rag-book [~buk] s. carte cu chipuri tipărită pe pânză (pentru copii). rag-chewin g [~»tfu(:)irj] s. (amer. sl.) şuetă, conversaţie. rag cutting [~ kAtirj] s. (text.) tăiat ul zdrcnţelor, destrămarea cârpelor. rag doll [~ dai] s. păpuşă din cârpe. rage [rcidj] I. 1. furie, mânie, acces de furie puternică; to fly / to get into a ~ a sc înfuria. 2. ( Jam.) pasiune (pentru ceva sau cineva); obiect al pasiunii; modă; all the ~ ultimu l strigăt al modei; bicycles were (all) the ~ then pe atunci era o furie a bicicle telor, bicicletele făceau furori pe atunci. II. vb. intr. 1. (despre animale) a tu rba. 2. (at, against) ase înfuria, a se dezlănţui (împotriva-cu gen.),-a turba de furie; to ~ and fume a tuna şi fulgera. 3. (despre furtună etc.) a vui; a bubui, a hohoti. rag fair ['rasg feo] ş. târg de vechituri, talcioc. rag gatherer [~ gatfora1"] s. s trângător de zdrenţe / de cârpe. ragged ['raegid] adj. 1. inegal, neregulat, dinţat, cu as perităţi, rugos, gfunţuros. 2. zdrenţuit, zdrenţăros, jerpelit. 3. nepieptănat; miţos, floc . 4. (despre stil) negli jent, necizclat. 5. (despre o grădină etc.) lăsat în paragină / î ire; neplivit. 6. (despre glas) aspru. ragged edge [~ red3] s. 1. ţărm stâncos, mal ab rupt; margine tăioasă. 2. (fig.) on the ~ î n pericol; într-o situaţie critică. raggedly [' aegid Ii] adv. (îmbrăcat etc.) în zdrenţe. raggedness ['reegidnis] s. 1. zdrenţuirc (a une i haine etc.). 2. inegalitate, asperitate, asprime. 3. lipsă de ansamblu (a unei e chipe, orchestre etc.). 4. (jig.) inegalitate (a unui roman etc.). ragged robin ['rşgid 'rabin] s. (bot.) floarea-cucului (Lychnis flos-cuculi). ragger ['ra?gor] s. 1. (fam.) dansator dezmăţat. 2. telal. raggery ['rsegari] s. (sl.) îmbrăcăminte (mai al es de damă); boarfe. ragging ['raegirj] s. (mine) concasarc, măcinare, fărâmiţare (a miner eului). raging ['rckrjin] I. adj. furios, scos din sărite; to be in a ~ temper a f i furios. II. s. furie. ragingly [-li] adv. cu furie. raglan ['raeglan] s. ragla n. ragman ['rasgman], pl. ragmen s.v. r a g - a n d - b o n e - m a n ! rag-mann ers ['rcegi masnazj s. pl. (fam.) purtare nepoliticoasă. rag money ['raeg muni] s. (peior.) bani de hârtie; bancnote zdrenţuite. ragout [rae'gu:] (fr.) I. s. tocană (de carne), iahnic (de peşte), ostropel (de vânat). II. vb. tr. a face tocană sau iahnie sau ostropel din. rag paper ['rasg .pcipa1"] s. hârtie din zdrenţe. rag picker [~ ip ikar] s. peticar, telal, culegător de zdrenţe. rag pulp [~ pAlp] s. (te/m.) pastă de câr pe. rags-to-riches story ['rsegzto'rit/iz ista:ri] s. (amer.) biografia/ poveste a unui om pornit de jos şi ajuns la o situaţie înaltă. ragtag [VasgtasgJ s. (fam.) lepădătu i, adunătură, drojdie a societăţii. ragtime [Va3gtaim[ I. s. ritm de dans (puternic) sin copat. II. adj. 1. în ritm de dans (puternic) sincopat. 2. (fam.) dezordonat, ncdi sciplinat; a ~ army o armată nedisciplinată. 3. (fam.) de farsă, de comedie. ragtime m usic [~ mju:zik[ s. muzică de jazz, muzică (puternic) sincopată. rag top ['raeg top] s . (amer. sl.) maşină decapotabilă. rag trade [~ treid] s. (sl.) industria îmbrăcămintei. ra weed f'raegwkd] s. (bot.) 1. rujină (Senecio Jacobaea). 2. (amer.) orice plantă din genul Ainbrocia. rag wheel '['raeg wi:l] s. (tehn.) roată de lanţ; pulie cu lanţ. ragw ort ['raegwa:t] s.v. r a g w e e d (1). (')rah [ra:[ interj, (prese, de la hurra h) ura!; (amer. sl.) ~-~boys studenţi pierde-vară. raid [reid] I. s. 1. raid, atac, incursiune. 2. razie, descindere. II. vb. A. intr. 1. (upon) a întreprinde un atac , o incursiune (asupra - cu gen.). 2. a face o razie / o descindere. 3. (into) a invada, a năvăli (în); to ~ into the market a provoca panică pe piaţă. 4. (la bursă) a fac scadă cursul prin vânzarea unei mari cantităţi de hârtii de valoare. B. tr. 1. a prăda. 2. face o razie în, a executa o descindere în. raider ['reids1"] s. 1. participant Ia un raid sau Ia o razie. 2. (mar. înv.) corsar. 3. (av.) avion care efectuează un rai d. 4. (mar.) navă în cursă. raiders past signal ['reidoz 'pci:st isignol] s. pl. (mii. ) semnal de încetare a alarmei aeriene. rail1 [reil] I. s. 1. drug, bară, traversă, gr indă (de fier sau de lemn, sprijinită pe suporţi, utilizată la împrejmuiri, bariere, platf orme etc.). 2. bară de fier (fixată în zid, pentru a agăţa haine, pălării etc.). 3. rampă, tradă, parapet, parmalâc (de scară, balcoane, platforme, poduri; la vapoare etc.); han d ~ rampă, balustradă (deseară), mână curentă; side ~ parapet, balustradă (la vapoare, la c



 rate etc.); (mar.) leaning over the ~s rezemat (cu coatele) pe parapetul vasului .'4. pl. gratii, zăbrele, grilaj, gard de fier; împrejmuire (din stâlpi de lemn sau fi er); îngrădire, barieră, balustradă. 5. şină, traversă; to run / to leave / to get off the a) (ferov.) a deraia, a sări de pe linie; b) (jig.) a deraia, a fi alăturea cu drumu l; the train kept the ~s trenul n-a deraiat / s-a menţinut pe linie. 6. cale ferată, drum de fier; by ~ (transport) pe cale ferată; to travel by ~ a călători cu trenul / pe calea ferată; to send smth. by ~ a expedia / a trimite ceva prin calea ferată / c u trenul. 7. (com. bursă) acţiuni / titluri ale căilor ferate, acţiuni ale companiilor / societăţilor de căi ferate. 8. (fam.) feroviar. II. vb. tr. 1. a împrejmui, a îngrădi, a î ide



cu un gard de fier sau de lemn (o grădină, un teren etc.). 2. a închide, a îngrădi, a împre mui (un loc periculos) cu o balustradă / cu un parapet. 3. a transporta, a trimite , a expedia (mărfuri etc.) pe calea ferată / cu trenul. 4. to ~ in a împrejmui, a închid e cu un gard; to ~ off a separa printr-un gard (o porţiune de pământ etc.); ~ed off fr om the road separat de şosea printr-un gard. rail2 vb. intr. a rosti invective, a profera înjuraturi. rail3 s. (omit.) cristei (Rallidae). railage [rrcilid3] s. 1. transport pe calea ferată. 2. plată a transportului feroviar. rail air ['reil sa1"] s. (amer.) transport aerian urgent (de mărfuri). rail base [~ bcis] s. (ferov.) ta lpă de şină. railbird [~bD;d] s. (amer.) v. r a c i n g b u g . rail breaker ['reil ib rciko1"] s. (tehn.) sonetă pentru ruperea şinelor. rail car [~ ka:r[ s. (amer. fam.) vagon. rail chair [~ t/e3f J s. (ferov.) alunecător, scaun pentru şină, cuzinet al şine i; suprafaţă de rezemarc a şinei. - . . - . . rail cradle [~ .kreidl[ s. v. r a i I c h a i r. railed [rcildf adj. 1. îngrădit. 2. (ferov., despre căi ferate) single ~ simp lu; double ~ dublu. rail end [Veil end] s. (ferov.) cap de şină, ciupercă. railer ['re i!or[ s. persoană care rosteşte invective, cel care insultă. rail guard ['reil gcixlj s. (ferov.) grătar de protecţie (în faţa locomotivelor): rail head [~hcd[ s. (ferov.) 1. punct terminus (temporar) al unei căi ferate în construcţie; staţie terminus de descărcar e. 2. (/n/7.) staţie de aprovizionare. 3. cap de linie. railing ['rcilinf s. gard, zaplaz, îngrăditură; rampă, balustradă, mână curentă; zăbrele, grilaj. railjoint ['reik^oi (ferov.) joantă de calc, legătură de şine. railjoint bar [~ bci:r] s. (metal.) eclisă. * r aillery ['rcilori] s. zeflemea; tachinărie; glumă. railman l'rcilmsn], pl. railmen [ -man] s. feroviar. rail mill [~ mil] s. (metal.) laminor de / pentru şine. rail mo tor.['reil .mout9rJ s. (ferov.) vagon motor. railroad ['rcilroud] I. s. (amer.) calc ferată. II. vb. A. tr. 1. a transporta / a expedia (mărfuri etc.) pe calea fera tă. 2. (fig.) a face să treacă (un proiect de lege) în grabă prin parlament. 3. a construi o calc ferată în (o regiune etc.). 4. (amer.fam.) a băga Ia pârnaie / la zdup (pe baza unei mărturii false). B. intr. 1. a călători pe calea ferată. 2. a avea serviciul la cal ea ferată. railroader [-or] ş. (amer. ferov.) 1. feroviar. 2. proprietar de cale fer ată. railroad flat ['rcilroud fleet] s. apartament (sistem) vagon. railroad jungle [~ id3ArjglJ s. (amer.) 1. vagoane de marfă servind drept mijloc de locomoţie şi locu inţă temporară pentru vagabonzi. 2. lumea vagabonzilor. railroad system [~ tSistini] s . (amer. ferov.) reţea feroviară / de căi ferate. railroad trestie [~ -tresl[ s. (amer . ferov.) viaduct. / railrolling mill ['reilroulin mil] s. v. r a i l m i 11. ra ilway ['rcilwci] I. s. cale ferată, drum de fier; aerial ~ calc ferată aeriană; elevat ed ~ cale ferată pe estacadă; circular ~ cale ferată de centură; light ~ linie ferată îngus II. adj. feroviar, de calc l'crată; at ~ speed foarte repede. III. vb. intr. 1. a construi o cale ferată. 2. a călători pe calea ferată. railway bed [~ bcd| s. (ferov.) terasament de calc ferată. r railway board [~ bo:d] s. (ferov.) direcţia căilor ferate . railway bridge [~ bridî] ş. (ferov.) pod de cale ferată. railway brotherhood [~ brAf tohud] s. (amer. ferov.) sindicat al feroviarilor. railway car [~ ka:] s. (ferov .) vagon de călători. railway carriage [~ ikaeridj] s,v. r a i l w a y c a r , railw ay communication [~ ikomjuni-kci/n] s. (ferov.) comunicaţie feroviară. railway cross ing [~ ikrosirj] s. (ferov.) pasaj de nivel. railway engine [~ -cnd3in] s. (fero v.) locomotivă. railway ferry [~ .feri] s. (mar.) feribot. railway guide [~ .gaid] s. (ferov.) mersul trenurilor. railway junction [~ d3AnA/n] s. (ferov.) încrucişare de căi ferate, nod de cale ferată. railway line [~ lain] s. (ferov.) linie (de calc ferată). railwayman ['reilweiman, -maen],pl. railwaymen [-man, -men] s. (ferov.) feroviar. railway mounting ['reilwei niauntin] s. (mil.) artilerie pe cale ferată. railway network [~ -nctW3:k] s. (ferov.) reţea feroviară / de căi ferate. railway nov



 el [~ inovl] s. roman destinat lecturii în tren. railway speed [~ spi:dj s. (fig.) viteză mare, iuţeala vântului. railway station [~ -stei/n] s. (ferov.) gară, staţie. rail way switch [~ swit/I s. (ferov.) macaz, schimbător de cale. railway system [~ isis tim] s. (ferov.) reţea de căi ferate / feroviară. railway terminal [~ -tomiinslj s. (f erov.) staţie terminus. railway ticket [~ itikit] s. (ferov.) bilet de cale ferată. raiment ['rcimant] s. (poetic) haină, veşmânt, strai(c). rain [rein] I. s. 1. ploaie; pouring ~aversă de ploaie; the ~s ploile, perioada/ sezonul ploilor (in ţinuturile t ropicale); pelting ~ ploaie torenţială; fine ~ ploaie fină / măruntă; the ~ comes out in t orrents toarnă, plouă cu găleata; signs of ~ semne de ploaie; it looks like ~ arată a pl oaie; it is turning to ~ o să înceapă să plouă; a walk in the ~ o plimbare pe ploaie; to s tay out in the ~ a sta / a rămâne (afară) în ploaie; to be caught in the ~ a fi prins de ploaie; ~ or shine a) pe orice vreme, orice vreme ar fi (bună sau rea), „fie ploaie fie vânt"; b) (fig.) în orice situaţie. 2. (fig.) ploaie, grindină, potop (de lovituri, de gloanţe etc.); şiroaie (de lacrimi); năvală; noian; a ~ of ashes o ploaie de cenuşă; a of arrows o ploaie de săgeţi; a ~ of blows o ploaie / o grindină de lovituri.



 761 rakish2



II. vb. A. impers. a ploua; it ~s, it is ~ing plouă, cade ploaia; to ~ hard / fast a ploua o pretenţie etc.); t o ~ a question a ridica o chestiune / o problemă/o între bare: to~an tare; (fam.) it is ~ing cats and dogs, (amer.) it ~s pitchforks plouă / toarnă cu găleata; objection a ridica o obiecţie; to ~ a claim a ridica o pretenţie. 1 3. a ridica, a înălţa, iprov.) it never ~s but it pours o nenorocire nu vine niciodată s ingură. B. intr. (fig.) a a încuraja, a exalta (sufletul, moralul, spiritul, reputaţia ); to ~ smb.'s spirits a ridica ploua; a curge şiroaie / cu nemiluita; a cădea ca o ploaie (despre apă, praf, cenuşa, nisip, curajul / moralul cuiva; to ~ one's reputat ion a ridica reputaţia cuiva. 14. a chema, a gloanţe, săgeţi, lovituri, felicitări, scriso ri etc.); hot tears ~ed down her cheeks lacrimi evoca (un spirit). 15. a ridica, a urca, a mări, a spori (preţuri, salarii, producţia, un tarif, fierbinţi cădeau şiroaie p obrajii ei; blows ~ed upon him loviturile plouau peste el cu un curs monetar; t enuyeratura etc.); to ~ the temperature a ridica temperatura. 16. a ridica nemil uita / cădeau peste el ca ploaia; (fig.) to come / to go out when it ~s a evita ne plăceri. (vocea); a pronunţa mai tare; to ~ a shout a scoate un strigăt; to ~ one's vo ice against C. tr. 1. a ploua cu, a turna, a trimite (ploaie); the clouds ~ed hu ge drops upon us norii a-şi ridica vocea contra (cu gen.), a protesta împotriva (eu geu.). 17. a strânge, a aduna se revărsau / trimeteau picături mari de ploaie asupra n oastră. 2. (jig.) a pioua cu, a revărsa; (o armată); taxe, im/x)zite etc.); a înrola; a emite, a contracta (un împrumut); to ~ a n a împroşca cu; a copleşi cu; to ~ blows on sm b. a căra cuiva lovituri (cu nemiluita); army a strânge / a aduna / a pune pe picior o armată; to ~recruits a înrola recruţi; (despre to ~ gifts upon smb. a încărca pe cineva cu daruri. Stat) to ~ a loan a contracta un împrumut. 18. a procura, a găsi. a obţine (bani, capital); rain band ['rein bsnd] s. (fiz.) virga (ra<:ă spectrală indicând pre zenţa vaporilor de to ~ money a procura / a obţine bani; (fam.) to ~ the wind a face rost de bani. 19. a face apă). să crească (aluatul, pâinea). 20. a ridica, a îndepărta, a eta (un asediu, o blocadă). rainbird l'reinbaxi] s. (omit.) 1. cuc cu ciocul galbe n (Coccyzus americanus). 21. (mar.) a se apropia de (ţărm), a vedea (la orizont) cum se ridică (farul, coasta, la 2. cucul-şopârlă (Sauroihera veitda). apropierea vasului). 22. to ~up enemies a-şi face duşmani. II. s. 1. urcare, mărire, sporire rainboots ['r cinbu:ts| s. pi. galoşi (mai ales pentru femei). (de preţuri, salarii etc.). 2. (la jocuri de cărţi) relans. 3. (mine) suitoare, suiş. rainbow ['rcinbou] s. curcubeu. rai sed [reizd] adj, 1. (despre aluat) crescut. 2. în relief, reliefat. 3. (fig.) ridi cat. 1 rainbow chaser [~ it/eisa "] s. visător; utopist. raised groundfloor ['reiz d 'graundfb:] s. (constr.) mezanin. rainbow-hued [~hju:d] adj. irizat. raised le tter [~ 'lets1"] s. (poligr.) caracter în relief. rainbow hunt [~ tunt] s. goană după ceva inaccesibil; goană după himere. raised map [~ 'mrepl s. hartă în relief. rainbow tr out [~ traut] s. (iht.) păstrăv-curcubcu (Salmo irideus). raised print [~ 'print] s. tipărire pentru orbi. rain box ['rein boks] s. (teatru) tobă sau aparat care imită pl oaia. raised quarterdeck [~ 'kw.rta.dck] s. (mar.) semiduncta. rain cap [~ kasp] s. umbrelă (pentru hornuri). raisin freizn] s, 1. (mai ales pi.) stafide. 2. (ame r. peior.) negru. rain chart [~ t/a:t] s. hartă pluviometrică. raising ['reizirj] s. 1. ridicare (a unui obiect căzut). 2. înviere (a morţilor). 3. înălţare rain check [~t/ck| s. (amer.) reînnoire sau reprogramare a unei invitaţii (căreia nu i (a unui monument). 4. creştere (a vitelor). 5. cultură (a plantelor)! 6. extracţie (de s~a dat curs). mi nereuri). 7. urcare (a tarifelor etc.). 8. urcare (a minerilor din mină). 9. înălţare (d e rain cloud [~ klaud] s. nor de ploaie. teren). 10. evocare (a spiritelor). 11. sporire, ridicare (a impozitelor etc.). 12. ridicare raincoat [~kout] s. imperm eabil, manta de ploaie, pelerină de ploaie. (a blocadei). rain dance [~ du:ns] s. dans ritual pentru ploaie (la popoarele primitive). raising iron [~ aian] s. (ma r.) cioc de cioară. rain doctor 1~ dokta1"] s. vraci aducător de ploaie (la po/xiare le primitive). raisiny [Veizini] adj. (cu aromă sau gust) de stafide. raindrop [~d rop] s. picătură de ploaie. raj [ru:d3] s. (anglo-indian) dominaţie, supremaţie; suveran itate, autoritate: under the rained off ['rcind 'o(:)[\ adj. (despre meciuri etc .) suspendat sau amânat din cauza ploii. British ~ sub dominaţie britanică. rained out [~ 'aut] adj. v. rained off. raja(h) ['ra:d33] s. (anglo-indian) rajah. rainfal



 l ['rcinfo:!] s. 1. ploaie torenţială, rupere de nori, aversă. 2. cantitate de precipi taţii. Rajpoot, Rajput [rra:d3pu:t] s. (anglo-indian) rajput (membru al unei caste din nordul rain forest ['rein ifarist] s- pădure tropicală, junglă, sclvă(îu zone cu ploi abundente). Indiei). rain-gauge [~geid3] s. (meteor.) pluviomctru. rake1 [rcik] I. s. 1. greblă; greblă de mână; greblă mare (trasă de cal sau mecanică); rain glass [~ gl ] s. barometru. hay ~grcblă de fân. 2. răzuitoarc,curăţitoare; raşchetă; light~răzuitoarc. panatoare, raininess l'reininis] s, caracter ploios; pluviozitatc. pieptene rar de descâlcit părul. 4. vătrai; lopată cu care se scoate jeratic din cuptor; cârlig rain-Ia den ['rcinlcidnj adj. (despre nori) încărcat de ploaie. pentru foc (pentru zgândărit foc ul în cuptoare); prăjină cu cârlig (a brutarilor). 5. vagonet rainless ['reinlis] adj. s ecetos. cu roţi (la brutării). 6. lopăţică a crupicrului (la cazino, la mese de joc). 7. ( jig.) om foarte rainlessness [-nis] ş. lipsă de ploaie, secetă. slab. schelet, ţâr; as lea n as a ~ slab ca un ţâr. II. vb. A. tr. 1. a grebla, a netezi, a nivela, rainmaker [ 'reinmeikor] s. l.v. r a i n d o c t o r . 2. specialist în provocarea ploii a răzui (o grădină, un câmp, o jwtecă, o alee etc.); to ~ a surface level a grebla / a nivela a rtificiale. o suprafaţă. 2. (fig.) a căuta / a scormoni / a scotoci în (documente vechi, istorie, memorie rainproof [~'pru;f| I. adj. 1. impermeabil, rezistent la ploai e; hidrofug. 2. inalterabil etc.); to ~ history for examples a scormoni / a căuta în istoric pentru a găsi exemple; la ploaie. II. s. manta de ploaie. to ~ every sour ce for rare pictures a scormoni orice sursă pentru a găsi picturi rare. rain-shadow [~i/a?dou] s. (constr.) streaşină. 3. a strânge, a aduna (ca şi cu o greblă); to ~ recruit s everywhere a aduna / a strânge rain shower [~ :t9r] s. apă de ploaie. uneisăli).6. to~away a scoate /a da afară (frunzele etc.) cu grebla; to ~ in a) (la cazino) rai nwear [~ wc3r] s. îmbrăcăminte / haine de ploaie. a strânge (fisele) cu lopăţică (de pe mas e joc); b) (fam.) a strânge, a aduna (bani); rain worm [~ wami] s. (zool.) râmă (Lumhr icus terrestris). rainy freini] adj. 1. ploios; ~ weather vreme ploioasă; to lay b y for a ~day a punc to ~ out a) to ~out a fire a scoate cenuşa de la foc; a domoli un foc; b) (jig.) a scotoci, a scormoni, a da de urma (eu gen., cercetând, prin a nchetă); to ~ over a răzui, a zgâria, de o parte pentru zile negre. 2. (despre nori et c.) (aducător) de ploaie. raise [rciz] I. vb. A. tr. 1. a ridica, a înălţa, a ridica în su s, a ridica în picioare, a punc a râcâi (pământul); to ~ up / together a strânge cu grebla, a curaţi cu grebla (frunze să stea vertical / drept; to ~ a weight from the ground a ridica o greutate de la pământ; căzute, fân); to ~ up a) a aţâţa (focul); a scormoni (jaru b) (fig.) a scormoni, a zgândări, to ~ a flag a înălţa un drapel; to ~ one's hands a-şi ri ica mâinile; to ~ one's eyebrows a reînvia (vechi amintiri, scandaluri etc.). B. int r. 1. a lucra cu / a folosi o greblă. 2. (jig.) a-şi ridica sprâncenele; to ~ one's he ad a) a-şi ridica capul; b) (fig.) a apărea, a da semne a căuta, a scotoci, a cerceta, a face investigaţii; to ~ through a răscoli prin, a cerceta cu de viaţă. 2. a ridica, a ridica în sus (cu mâna); to ~ one's hat to smb. a-şi scoate pălăria atenţie. rake 2 1. vb. A. intr. a se abate de la linia verticală. B. tr. a înclina, a apleca. II. s. (mar.) în faţa cuiva, a saluta pe cineva; to ~ one's glass to a ridica paharul, a bea în sănătat ea (cuiva). 3. a ridica (de jos, dintr-o poziţie culcată); a scula din morţi; (fig.) t o ~ from 1. înclinare (a catargului, a coşului etc.). 2. abatere, deviere de la perp endiculară; înclinare the dead a învia din morţi, a readuce la viaţă. 4. (despre animale, p ) a-şi ridica în de la verticală. 3. (tehn.) unghi de degajare / înclinare. 4, (te/m.) înc linare, teşitură. rake3 I. s. crai, stricat, desfrânat, destrăbălat, libertin, dezmăţat. II b. intr. a duce o sus (părul, penele); a ridica, a scula (vânatul); to ~ one's feath ers a-şi zbârli penele. 5. a ridica (de jos, de la fund, la suprafaţă); to ~ anchor a) a ridica ancora (de la fund); viaţă desfrânată, a fi destrăbălat. b) (fig-) a pleca în larg; ~ a ship a ridica un vapor (scufundat); to ~ coal a ridica rake classifier ['rc ik -khesifaiy] s. (mine) clasor cu greble. cărbunele (din mină) la suprafaţă. 6. a ridic a (o fereastră, un stor, o jaluzea; o capotă rake conveyor [~ k3n,vei3r] s. (tehn.) transportor cu rachete. de la o maşină, un voal etc.); to ~ the blind a ridica storu l / jaluzeaua; to ~ a window rakeful ['reikfulj s. greblă (plină de fân etc.). a) a ri dica fereastra (la o casă); b) (auto) a ridica geamul (la o maşină); (auto) to ~ the h



 ood rake-off ['reiko:f[ s. 1. (amer. si.) parte din câştig care revine mijlocitorulu i, comision. / the bonnet a ridica capota (maşinii). 7. a ridica, a stârni, a agita, a aţâţa, a face să se 2. (amer. si.) câştig ilicit; ciubuc. ridice (praful etc.); to ~ the country a ridica / a agita ţara; (jig.) to ~ Cain / hell / raker ['rente1-] s. 1. greblă. 2. persoană care lucrează cu o greblă. 3. (fam.) pieptene. the devil a face gălăgie / tărăboi / scandal. 8. a ridica, a clădi, a înălţa (o statuie, un raki ['rEeki] s. rachiu. monument, un jxilat etc.). 9. a creşte (vite, păsări etc.); a cultiva (legume, cereale ); a creşte, raking1 ['rcikin] adj. (despre tir) în direcţia lungimii. a întreţine (o fami lie, copii). 10. a ridica, a promova, a înainta, a avansa, a înălţa (în grad, raking 2 s. 1. greblare. 2. pi. ceea ce se strânge cu grebla. 3. scotocire (în hârtii etc.). în pute re, în rang); (mil.) to ~ a captam to the rank of major a înainta un căpitan Ia 4. (fa m.) mustrare. gradul de maior; (mil.) to ~ a soldier from the rank a grada un so ldat; to ~ smb. to power raking3 adj. 1. (despre un catarg) înclinat spre spate. 2 . (despre un acoperiş etc.) în a ridica pe cineva Ia putere; a face pe cineva să ajungă la putere; to ~smb. from poverty pantă. 3. (mar., despre prova etc.) zvelt. a scoa te pe cineva din sărăcie. 11. a provoca, a stârni, a produce, a face să se nască; to ~ rak ing bond [~ bond] s. (constr.) rost (de zidărie) în spic. astonishment a provoca mir are; to ~ a hope a face să se nască o speranţă; to ~a blush rakish1 J'reiki/] adj. 1. de sfrânat, destrăbălat, dezmăţat, libertin. 2. îndrăzneţ, dezinvolt; (on the cheek) a face să scă (la faţă); to ~ a storm of protests a provoca / to wear one's hat at a ~ angle a-şi purta pălăria pe-o ureche cu un aer dezinvolt. a stârni un val de proteste. 12. a ridi ca (o chestiune, o problema, un argument, o obiecţie, rakish2 adj. (mar.) zvelt: r apid.



 rakishly 762



rakishly [-li] adv. 1. ca un desfrânat; cu destrăbălare. 2. îndrăzneţ, dezinvolt; with his at tilted ~ cu pălăria pe o ureche. rakishness ]-nis] s. 1. destrăbălare, desfrâu. 2. îndră ală, dezinvoltură. râie [ra:l] s. (Jr.) (med.) horcăit. rallicart ['rali.ka:t] s. (ist.) şaretă pe arcuri pentru patru cai. rally1 ['rali| I. vb. A. tr. 1. a aduna, a strânge , a reuni, a ralia (trupa, aderenţi etc.). 2. a chema, a aduna; a regrupa (soldaţi împ răştiaţi). 3. a reînsufleţi, a rechema la viaţă; to ~ one's spirits a recăpăta curaj. B. in (despre trupe) a se regrupa, a se strânge, a se aduna. 2. a se ralia; a veni în spri jinul (c» gen'.); his partisans rallied round him partizanii lui s-au grupat în juru l său. 3. a-şi recăpăta forţele; a reveni la viaţă; to ~from an illness a se restabili / a reface după o boală. 4. a se reculege. II. s. 1. restabilire. 2. regrupare (a trupel or). 3. (amer.) mare întrunire politică. 4. adunare; congres; concurs; beauty ~ conc urs de frumuseţe. 5. (mii.) concentrare. 6. (ia tenis) schimb rapid de lovituri. 7 . (la boA) repriză. 8. (corn.) reluare (a afacerilor). 9. (sport) ultim efort pent ru a câştiga partida; recâştigarc de forţe. 10. (auto) raliu. rally2 vb. tr. a zeflemist, a lua peste picior, a ironiza, a-şi râde de. rallying1 [VseliirjJ s. 1. regrupare. 2 . restabilire (a forţelor), înviorare. rallying21, adj. zeflemitor; ironic. II. s. z eflemea, derâdere, ironie, luare peste picior. rallyingly [-li] aaV. zeflemitor; i ronic. rallymaster ['ra?liiiiia:st3r] s. organizator de raliuri auto. ralstonite [to:lstonait[ s. (mineral.) ralstonit. ram1 [ram] I. s. 1. (zool.) berbec. 2. ( astron.) The Ram Berbecul (constelaţie şi semn al zodiacului). 3. (ist. mii.) berbec , berbece, maşină de dărâmat ziduri. 4. (mar.) pinten. 5. (telm.) berbec de fontă, berbec hidraulic, piston, mai. 6. (mine) împingător de cărbuni; împingător de cocs. 7. (constr.) berbec basculant. II. vb. tr. 1. (ist.) a distruge, a sfărâma (ziduri de cetăţi) cu berb ecul. 2. (mar.) a aborda (o nava) cu pintenul etravei. 3. a bate, a presa, a tas a (pământul cu un berbec, un mai etc.); a bate cu rnaiul (o alee etc.). 4. a umple, a presa, a îndopa, a încărca (o armă de foc, o pipă etc.). 5. a îndesa, a presa, a băga eu ; to ~ one's clothes into a trunk a-şi îndesa hainele într-un cufăr; to ~ one's hat on o ver one's ears a-şi îndesa pălăria pe urechi. 6. a înfunda, a înfige (prin batere); a vârî, (în pământ); a bate (un par); (fig.) to ~ smth. into smb. a vârî cuiva ceva în cap; I trie to ~ a little Greek into his head am încercat să-i vâr / să-i bag puţină greacă în cap. 7. ocni, a tampona (o maşină etc.); to ~ one's head against the wall a se lovi / a se c iocni cu capul de zid. S. to ~ down a bate, a presa, a tasa (pământii); a bate, a vârî, a înfunda (un par etc.); to ~ up a înfunda, a astupa (o gaură). ram2 s. lungime (a unu i vas, a unei bărci) de la un capăt la celălalt. ram3 aay. sever, riguros, straşnic. Ram adan [.rama'dam, -'da;n[ s. (turc.) ramazan. ramble ['rambl] I. vb. intr. 1. a s e plimba fără ţintă, a hoinări; to ~ through the streets a rătăci pe străzi. 2. a face excu pe jos. 3. (bot.) a se căţăra în toate părţile. 4. a divaga, a vorbi incoerent. 5. to ~ on bate câmpii, a vorbi vrute şi nevrute. II. s. 1. plimbare fără ţintă, hoinăreală. 2. excur to go for a ~ a pleca într-o excursie. 3. discurs incoerent; vorbire incoerentă. ram bler [rramblor] s. 1. hoinar, excursionist; haimana; vagabond; night ~chefliu de noapte. 2. (fam.) palavragiu, vorbă-lungă. 3. plantă târâtoare, mai ales trandafir agăţăto mbling ['rambliij] I. adj. 1. rătăcitor, vagabond. 2. (despre case) cu multe coridoa re, construit neregulat; (despre străzi) întortocheat. 3. (despre vorbire etc.) fără şir, incoerent, dezlânat; ~ talk conversaţie / vorbire fără şir, vorbire dezlânată; (despre gând distrat, rătăcitor. 4. (despre plante) agăţător, târâtor. II. s. 1. hoinăreală. 2. (fig.) d abatere. rambling expedition [~ .ekspi'di/an] s. 1. incursiune. 2. excursie. ra mbling fehow [~ .felou] s. v. r a m b 1 e r (1). rambling house [~ hausj s. casă c u multe coridoare; casă cu multe ascunzişuri. ramblingly ['ramblirjli] adv. împrăştiat, ri sipit, dezlânat (şi fig.). rambling tour ['ramblin tus r ] s. excursie. rambunctious [ram'bAnkas] adj. (amer. si.) 1. aprig, neostoit, violent; iritabil; irascibil; neînfrânat, sălbatic. 2. nesupus, neascultător, refractar. 3. zgomotos, gălăgios. 4. neobr t, obraznic. rambustious [ram'bAStias] adj. (amer. si.) v. r a m b u n c t i o u s . rambutan [ram'bu:t.?n] s. (bot.) fructul comestibil al arborelui Neplielium lappaceum. ram cat ['ram'kait] s. (pop.) cotoi, motan. rameal ['rami:I[ adj. ra mificat, bifurcat. ramekin ['ramokin, amer. 'rarnikinj s. 1. prăjitură din brânză cu fir imituri de pâine şi ouă. 2. (gaslr.) vas mic / formă pentru copt şi servit. ramequin ['ram



 kin, amer. 'ramikin] s. v. r a m e k i n. ramfeezle [ram'fkzl] vb. tr. (scot.) a istovi, a slei. ramfeezled [-d] adj. (scot.) istovit, obosit, frânt. rami ['reini aij s. pl. de la r a m u s. ramie ['rami] s. 1. (bot.) ramia, urzică-de-China (Boe hmeria nivea). 2. (bot.) ramia, cânepă-chinezcască (Boehmeria tenacissima);3. fibre obţi nute din urzică-de-China. ramification [.ramifi'kei/sn] s. 1. ramificare, bifurcar e, răspântie, ramificaţie. 2. (ferov.) cale ferată secundară. 3. (fig.) ramură, branşă, sub iune. 4. (fam.) crengi, ramuri, mlădiţe, vlăstare. ramifonn ['ramifb:m[ adj. 1. ramifi cat. 2. în formă de ramură / ramuri. ramify ['raimifai] vb. A. tr. a ramifica, a bifur ca. B. intr. a se ramifica, a se bifurca, a se înfurci; a se răspândi. ramjet engine [ 'rara d3et 'end3in] s. (av.) statoreactor. rammaged ['ramid3d] adj. (si.) 1. bea t. 2. beţiv. rammed [ramd] adj. îndesat, bătătorit; bătut cu maiul. ramed concrete [~ 'kon krkt] s. (constr.) beton vârtos / bătut.



rammed walling ]~ .wrxlirj] s. (constr.) zidărie în cofraje; perete de argilă bătută, pere te de pământ Stabilizat. rammel ['ramai] s. gunoi. rammelsbergite ['ram3lzb3:gait] s . (mineral.) rammelsbergit, nichelină. rammer ['rasnima'] s. 1- persoană care îndeasă / tascază / bătătoreşte (cu maiul). 2. (constr.) berbec, pilon, bătător (de pământ); mai. 3. vergea de armă. 4. (sl.) braţ; mână. ramming piston ['ramin .piston] s. (telm.) piston, plonjor, plunger, tijă, vergea, pisălog. rammish ['rami/] adj. 1. încăpăţânat (ca berbecul 2. care miroase a berbec; rău-mirositor, împuţit, puturos, infect; rânced. 3. (jig.) las civ, pornit pe desfrâu. ramose [ra'mous, amer. si 'rcirnous] adj. rămuros, crengos. ramous ['rcimos] adj. v. r a m o s e , ramp1 [ramp] I. vb. A. intr. 1. a se căţăra, a se răsuci, a se învârti, a se urca (ca o plantă). 2. a sări, a sălta. 3. (herald.) a sta pe picioarele dinapoi. 4. a sta ameninţător; a se uita chiorâş. 5. to ~ along a alerga foar te repede, a goni. B. tr. 1. a acoperi (panta rambleului) cu brazde de iarbă. 2. ( sl.) a prăda, a jefui. II. s. 1. săritură. 2. pantă, povârniş, declivitate; suiş, urcuş; râ onstr.) rampă; (drum) taluz. 4. (ferov:) acul macazu lui. 5. contact, atingere, legăt ură, cuplare, joncţiune, conexiune. 6. bord, margine, bordură. 7. (auto) oblon. 8. (mu ie) varietate de diamant pentru burghiul de foraj. 9. platformă de încărcare, rampă. 10. (geoi.) falie, dislocare; falie de ascensiune; falie de aruncare în sus, falie in versă. 11. (bot.) clopoţei (Campanula rapunculus). ramp2 (sl.) I. s. 1. şantaj; preţ pipăr at. 2. jaf, pradă. 3. ticălos; hoţ de drumul mare. II. vb. tr. 1. a şantaja. 2. a prăda, a jefui. rampacious [ram'pei/9s] aay. (fam.) v. r a m p a g e o u s . rampage [rs m'peicrj, amer.'--] I. s. 1. iritare, enervare, supărare; furie; to be on the ~ a face scandal / tărăboi, a nu mai cunoaşte nici o măsură. 2. săritură sălbatică (la mânie). pungăşie, escrocherie. II. vb. intr. a se comporta ca un nebun / ca un apucat, ramp ageoas [ram'pek^as] adj. 1. aprins, înfocat, impetuos, violent; gălăgios. 2. ţipător; gros olan; nesupus, nedisciplinat. rampageously [-li] aaV. 1. cu furie. 2. cu zgomot, gălăgios. rampancy framponsi] s. 1. furie, violenţă, agresivitate, turbare, frenezie. 2 . exces, exagerare, extravaganţă. 3. desfrânare, dezmăţ. 4. creştere, înmulţire rapidă, pro lăţire. rampant ['rampant] I. adj. 1. violent, nestăpânit, năvalnic, agresiv, turbat, fre netic. 2. excesiv, exagerat, extravagant. 3. desfrânat, dezmăţat. 4. (despre vegetaţie) luxuriant, bogat. II. s. (arhit.) 1. parapet, balustradă. 2. arc rampant, boltă ramp antă. rampant arch [~ 'u:t/] s. (arhit.) boltă cu piloni aranjaţi la diferite grade, a rc rampant. rampantly ['rampanţii] aaV. 1. cu furie, (în mod) violent. 2. (în mod) exa gerat. rampart ['rampa:t, -patj I. s. 1. (mil.) sistem de fortificaţii; meterez, întâr itură, val. 2. armă defensivă, pavăză; bastion; apărare, protecţie (şi fig.). 3. (geoi.) cu bament. 4. (hidr.) val (de/ximânt). 5. (telm.) arbore, valţ, sul, cilindru, ax. II. vb. tr. a încon jura cu întărituri, a apăra. ramper [rrampar] s. (sl.) 1. şantajist. 2. ho / rampick ['nempik] s. (înv.) copac uscat. rampier ['rrempia'] s. meterez, fortifi caţie. rampike ['rampaik] s. v. r a m p i c k . ramping ['rampirjj I. adj. violent , furtunos. II. s. acoperirea taluzului cu iarbă, placarea sau îmbrăcarea taluzului. r amping-mad [~'mîed] adj. nebun furios. rampion ['rampian] s. v. r a m p1 (II, 11). rampire [rrampaiar] s. (înv.) v. r a m p a r t (I). ramp shoe ['ramp Iu:] s. (fer ov.) papuc colector. rampsman ]'rampsman],pl. rampsmen s. (sl.) hoţ de stradă. ram p ump ['ram .pAmp] s. (tehn.) pompă cu piston plonjor. ramp valley [~ .vădi] s. (geoi. ) vale de rampă; scufundare în trepte; graben format cu ajutorul faliei de ascensiun e. ramrod ['ramrod] s. 1. baghetă. 2. (mil.) vergea de armă, îndesător la tun. 3. (tehn. ) sondă pentru măsurarea nivelului superior al încărcăturii unui furnal. ramroddy ['ramrad i] adj. (fam. rar) băţos, înţepenit ca o vergea de tun. ramshackle ['ram./aîkl,'-'--] I. a



 dj. 1. care se descompune, care se clatină, şubred. 2. ruinat, dărăpănat. 3. prost constru it, improvizat. II. s. (scot.) mojic, bădăran. III. vb. tr. a sparge în bucăţi mici. ramsh orn [ramzhom] s. (tehn.) cârlig / copcă / agrafă / crampon / gheară / agăţătoare cu clichet amson ['ramzn, -sn] s. (bot.) leurdă (Allium ursinum). ram-stam ['ramstann] aay. ( dial.) 1. pripit; nechibzuit. 2. încăpăţânat. ramulose ['ramjulous] adj. (zool., bot.) cu multe ramificaţii mici; bogat ramificat. ramus ['reimas], pl. rami [-mai] s. (biol ., anat.) ramură, ramificaţie. ran [ran[ past de la. r u n (I). rana ['ra:na] s. (an glo-indian) prinţ indian. rance [rans] s. 1. (mineral.) marmură roşie cu vine albe şi al bastre. 2. (mine) stâlp alungit de siguranţa cărbunelui. 3. (constr.) contrafişă; pilier în ust. ranch [ra:ntf, rant/] (amer.) I. s. 1. fermă, moşie. 2. imaş. 3. crescătorie de vit e. 4. (fam.) locuinţă, reşedinţă. 5. personalul sau locuitorii unei ferme. II. vb. intr. 1 . a conduce un ranch. 2. a lucra într-o crescătorie de vite. rancher ['ru:nt/ar] s. (amer.) 1. proprietarul unui ranch; fermier. 2. lucrător într-o crescătorie de vite. r ancheria ['ru:nt/a'ria] s. (în S.U.A.) 1. locuinţa unui fermier sau a unui muncitor din crescătorie. 2. sat al ciobanilor, văcarilor etc. 3. cătun indian. ranchero [ran't /eirou] s.v. r a n c h e r .



 763 rant



ranching ['reent/in] s. cuţit lung şi subţire (în Malaia). ranchman ['ramz/man], pi. ran chmen s. v. r a n c h e r . rancid ['raensid] adj. 1. rânced, amar; acrit, înăcrit; to grow ~ a râncezi. 2. (fig.) dezgustător, respingător. rancidity [rasn'siditi] s. rânecz eală, putreziciune; alterare. rancidness ['raensidnis] s.v. r a n c i d i t y . ra ncorous freenkaras] adj. ranchiunos; rău. rancorously [-li] adv. cu ranchiună; cu răut ate, rancour ['rsenka1"] ş. ranchiună; răutate, animozitate. rând1 [nendj s. 1. (înv.) mar gine, capăt, extremitate, bordură, chenar. 2. ramă, branţ (la încălţăminte). 3. măsură engl entă cu I S00 yarzi- 4. (dial.) mănunchi, legătură. 5. (geogr.) platou, podiş. rând2, pi. r [rasnd] s. rând (unitate monetară a Republicii Africa de Sud). randall grass ['rsen dl gra:s] ş. (bot.) iarbă-înaltă (Festuca elatior). randan1 ['rasndasn, -'-] s. (mar.) a mbarcaţiune pentru trei vâslaşi. randan2 s. 1. (dial.) tărăboi, gălăgie, zarvă. 2. (sl.) pe re, chef, zaiafet, benchetuială; to go on the ~ a chefui, a face chefuri; a o duce în chefuri. randanite [ram'dsenait] s. (geol.) diatomit. randem ['raendam] s. trăsu ră cu două roţi şi trei cai. randing fraendirj] ş. (geol.) cercetare transversală a aflorim ntului. random [Vasndam] I. s. 1. caz, eveniment, incident, întâmplare; at ~ la întâmpla re, pe negândite, la nimereală, fără chibzuială; to speak at ~ a vorbi vrute şi nevrute, a răncăni, a pălăvrăgi. 2. (geol.) direcţia filonului secant / unei secante. 3. bătaia puştii (şl.) trei cai înaintaşi. II. adj. întâmplător, accidental. random access [~ .askses] s. (a toni.) acces aleatoriu. random analysis [~ a'naetasis] s. (te/m.) analiză de sonda j. random bullet [r ibulit] s. glonte rătăcit. random inspection [~ inispek/dn] s. c ontrol prin sondaj; control selectiv. randomization [irsendamai'zei/sn] s. (stat istică) randomizare. randomize ['rsendaniaiz] vb. tr. (statistică) a randomiza. rand omizer frEendsimaizo1"! s. (cib.) generator de semnal statistic. randomly ['raen damli] adv. nechibzuit, la întâmplare, într-o doară, dezordonat. random masonry ['raenda m rmeisnri] s. (constr.) zidărie de piatră în asiză neregulată / greşită / incorectă. rando rching [~ -ssit/irj] s. (cib.) explorare aleatorie. random shot [~ Jbt] I. s. lo vitură greşită; împuşcătură fără ţintă. II. vb. intr. a nu nimeri în ţintă, a da greş. rand 1. (fiz.) mişcare haotică. 2. (mat.) mers aleatoriu. random work [~ ws:k] ş. (constr. ) zidărie fără rând. randy ['rasndi] (dial., scoţ.) I. adj. zgomotos, gălăgios; grosolan, ţ II. ş. 1. cerşetor neruşinat / stăruitor / impertinent. 2. fată zburdalnică; femeie cicăli rc / gâlcevitoare. ranee [ra:'ni:,'-'-] s. (anglo-indian) principesă; soţie de rajah. rang [rasrj] past de la r i n g2. range [reind3] I. vb. A. tr. 1. a rândui, a alin ia, a aşeza în rânduri; to ~ troops in order of battle a aşeza soldaţii în linie de bătaie. a înşira. 3. a clasifica, a categorisi; to ~ plants and animals in genera and speci es a clasifica plantele şi animalele după genuri şi specii. 4. a îngrămădi, a face teancuri to ~ sheets in piles a face maldăre de foi. 5. (poligr.) a da o anumită lungime (un ui rând de tipar). 6. a cutreiera, a colinda (prin); to ~ the world a colinda prin lume. 7. a trece peste. 8. (mar.) a naviga / a pluti de-a lungul (cu gen.); to ~ the coast a naviga de-a lungul coastei. 9. a socoti, a număra. 10. a atinge, a r ealiza. 11. to ~out a trasa (o curbă). B. rejl. 1. a se uni, a se ralia, a se alătur a, a adera; he has ~d himself on the side of the enemy a trecut de partea duşmanul ui. 2. a dobândi o situaţie socială prin căsătorie. C. intr. 1. a hoinări, a colinda; his t oughts ~ over the future gândurile îi colindau prin viitor. 2. (tool., bot.) a se de zvolta, a creşte; a se întinde între anumite hotare; a se întâlni; the nightingale ~s from the Channel to Warwickshire privighetoarea se întâlneşte între Canalul Mânecii şi Warwicks ire. 3. (mil.) a bate până la o anumita distanţă, a avea o bătaie (de); the gun ~s three m iles tunul bate Ia trei mile. 4. (despre câini etc.) a adulmeca. 5. a vibra. 6. to ~about a rătăci. a hoinări; to ~ between a fluctua între; (mar.) to ~ by a dubla, a tre ce pe lângă; prices ~from a shilling to a pound preţurile fluctuează între un şiling si o l ră; to ~ with a) a fi socotit printre, a fi unul din(tre); b) a corespunde în direcţie cu; the front of the house ~s with the line of the street casa c aşezată cu faţa Ia s tradă. II. s. 1. şir, rând, aşezare, direcţie. 2. şir, seric, catena, lanţ; a ~of mountains lanţ de munţi. 3. ordine, rânduială, regulă. 4. clasă, categorie. 5. spaţiu, pauză, interv imită, volum, sferă, mărime, domeniu, distanţă, întindere; that is out of my ~ e în afara s ialităţii mele. 6. călătorie, excursie; to take a ~ over a cutreiera (cu ac.). 7. treaptă, seară, gamă. 8. (/tul.) bătaie (a tunului etc.), tir, poligon de tragere; within ~ a)



 în bătaia tunului etc.; b) (fam.) la îndemână; out of ~ dincolo de bătaia tunului, a puşti tc.,-prea departe (sifig.). 9. maşină de gătit. 10. grătar (de sobă). 11. prezenţă, răspând ză, orizont; diapazon, anvergură, amplitudine, întindere. 12. gradaţie, diviziune, scală, cadran. 13. sortiment, specificaţie dimensionară; limită a aplicării, grad de utilitate. 14. oscilaţie, vibraţie, trepidaţie (a unei mărimi). 15. parcurs, traseu. 16. plasare a bombei. 17. ciur, sită, strecurătoare. 18. oişte, proţap. 19. păşune întinsă. 20. cameră d re. 21. traversă (de cale ferată). 22. capacitate intelectuală. range angle ['reindj l asrjgl] s. (mii.) unghi de derivă a bombei. range boiler [~ .b:uhrJ s. cazan de bu cătărie. range card [~ ko:dj s. (/nil.) schemă de reper; fişă de raport a tragerii. range centre [~ tsentar] s. (mii.) punct central de ochire. range chart [~ t/a:t] s. ( nul.) grafic de tragere. range clock [~ kbk] s. (geod.) aparat de indicat distanţa .



range correction [~ ks-rek/sm] s. (mil.) corecţie de distanţă. range curve [~ ka:v] ş. ( /nil.) curba razelor de acţiune. range deviation |~ idi:vi'ei/3n] s. (/nat.) abate re longitudinală. range dial [~ .daial] s. 1. (mil.) tobă de ţintă / de vizor / de înălţăto ală, gradaţie, cadran. 2- (tehn.) disc de divizare cu pasul găurilor diferit. range dr um [~ drAmj s. 1. (mil.) v. r a n g e (II, 8). 2. (tehn.) tambur divizor. range elevation [~ -cii'vei/an] s. (mil.) dispozitiv de fixare a înălţătorului. range-finder [ ~.faind9r] s. (/nil.) teleinetru. range-finding [~.faindirj] s. (geod., top.) te lemetrie. range indicator HindikenV] s. (mil.) indicatorul vizorului; indicator de distanţă. range lights [~ laits] s. pi. (mar.) lumini de aliniament. range masonr y [~ -meisnri] s. (constr.) şir de zidărie de grosime diferită. range multiplier [~ 


 dat de rând. 2, membru de rând (al unui partid etc.). ranker ['ra;rjk3r] s. 1. clasi ficator; persoană care pune ceva în ordine. 2. (/nil.) ofiţer ridicat din rândul soldaţilo r. ranking ['rcenkin] I. s. rang. II. adj. (amer.) 1. cu gradul / rangul cel mai înalt. 2. proeminent, de vază. rankle frasnklj vb. A. tr. a enerva, a învenina. B. in tr. 1. a supura, a puroia, a face puroi. 2. (fig-) a coace, a durea, a roade; th e memory of the insult still ~s in his heart amintirea insultei îi roade încă inima. r ankness [Vaanknis] s. 1. vigoare, putere. 2. exuberanţă, abundenţă. 3. miros dezgustător / de râneczeală. ransack ['ramsask] I. vb. A. tr. 1. a răscoli, a scotoci (după); to ~one' s brain a-şi sparge capul, a se căzni să-şi amintească. 2. a percheziţiona. 3. a fura, a je ui. B. intr. 1. a pune la cale o percheziţie. 2. to ~ after v. ~ (A). II. s. scoto cire, scormonire, percheziţie. ransacker ['rEensa;k3rJ s. 1. percheziţionator. 2. je fuitor, tâlhar. ransom [Vacnscm] I. s. 1. răscumpărare; (mv.) ispăşire, mântuire. 2. preţ d cumpărare; to hold smb. to ~ a cere o suma pentru răscumpărarea cuiva; a king's ~ o su mă fabuloasă. 3. eliberare prin răscumpărare. 4. (jur.) învoială. II. vb. tr. 1. a răscumpă scoate de la amanet. 2. (înv.) a ispăşi, a mântui. ransomable [-abl] adj. care poate fi răscumpărat. ransomer [-ar] s. răscumpărător. ransomless [-lis] adj. care nu poate fi răsc mpărat. rant [rasnt] I. vb. intr. 1. a vorbi cu emfaza / cu îngâmfare / bombastic. 2. a declama; a recita. 3. (dial.) a se desfăta zgomotos, a petrece; a cânta tare. II. s. 1. declamaţie. 2. fanfaronadă, patos, emfază; piece of ~ tiradă. 3. cântec zgomotos. 4. (dial.) veselie, petrecere, chef.



 ranter 764



ranter ['rantarJ s. 1. declamator. 2. fanfaron. 3. predicator, propagator, propo văduitor. 4. (aVa/.) chefliu. ranting ['rantirj] adj. 1. zgomotos, gălăgios. 2. emfati c, bombastic; patetic; sforăitor. rantingly. [-li] adv. zgomotos etc. (v. r a n t i n g ) . ranty ['rsenti] adj. zgomotos; sălbatic, violent. ranunculaceous [ra-nAn kju'lei/as] adj. (bot.) din familia ranunculaceclor. ranunculus [ra'nAnkjulos], pl. ranunculuses [ranAnkjuIasiz] sau ranunculi [ra'nArjkjulai] s. (bot.) picioru l-cocoşului (Ranunculus s.a.). rap1 [rap] I. s. 1. lovitură uşoară; to get a ~ over / on the knuckles a) a primi o lovitură peste mâini; b) (fig.) a primi reproşuri sa» observaţi i; to give smb. a ~ over / on the knuckles a) a lovi pe cineva peste mâini; b) (fi g.) a face reproşuri / observaţii cuiva. 2. ciocănit, bătaie în uşă. 3. (amer. sl.) acuzare inuire; to beat the ~ a scăpa de o pedeapsă, a ieşi basma curată; a fi achitat; to take the ~a-şi asuma vina pentru o greşeală sau crimă comisă de altcineva. 4. (amer. si.) taifa s, discuţie. 5; (muz.) stil muzical al anilor '90, constând în declamate pe fondul rit mic al unei baterii. II. vb. A. tr. 1. a lovi, a bate, a ciocăni la. 2. a duce, a transporta (cu un vehicul). 3. (amer.) a mustra, a dojeni. 4. to ~ out a rosti e u asprime, a „lătra". B. intr. 1. a bate, a ciocăni. 2. (sl.) a scoate un strigăt, a str iga. 3. (sl.) a jura; a depune un jurământ fals. 4. a înjura, a trage o înjurătură. 5. to ~ at a da de / peste. 6. (amer.) a sporovăi, a pălăvrăgi. rap2 s. monedă falsă de o jumătate penny care circula in Irlanda in sec. al XVIll-lea; not a ~câtuşi de puţin; I don't ca re a ~puţin îmi pasă, mi-e tot una; it does not matter a ~ nu contează deloc; nu face ni mic; it's not worth a ~ nu merită nici un ban / nici o para chioară, nu face nici cât o ceapă degerată. rap3 s. (text.) 1. măsura echivalentă cu 120 yarzi.2. ghem, tort; fire toarse în lungime de 120yarzi. rapacious [ra'pci/as] adj. 1. rapace, apucător; răpito r, lacom de pradă. 2. lacom, nesăţios; ~ demands pretenţii nesăţioase. rapacious beast [~ ' i:st] s. animal de pradă. rapaciously [ra'pei/asli] adv. cu lăcomie; lacom, nesăţios. ra paciousness fra'pei/asnis] s. lăcomie, prădăciune, nesaţ, rapacitate. rapacity [ra'paesi ti] J.V. r a p a c i o u s n e s s ; rape1 [reip] I. vb. A. tr. 1. a răpi. 2. (ame r.) a silui, a viola. 3. a seduce, a încânta. B. intr. a comite un viol. II. s. 1. răp ire, rapt; the ~ of the Sabines răpirea Sabinelor. 2. vioi, siluire. rape2 s. (bot .) 1. nap-dc-câmp (Brassica napus). 2. rapiţă (Brassica ra/xt). rape3 s. ţinut, district , canton (în Sussex). rape4 s. (jr.) 1. râzătoare, tijă de fricţiune, drişcă, pilă groasă, de tâmplărie. 2. filtru în industria oţetului. raped joint ['reipt d3ointj s. (constr.) şanţ / canal cu mortar curăţit. rape oii ['reip oii] s. ulei de rapiţă. rapeseed [~si:d] s sămânţă de rapiţă. rapid ['rapid] I. adj. 1. repede, iute, rapid; abrupt. 2. (dial.) viu, ufleţit, plin de viaţă. II. s. 1. (mai ales pl.) vârtej, vâltoare, volbură, repeziş; pi. pr ri (de rau). 2. evadat, fugar. rapid approach [~ 3'proutf] s. (tehn.) alimentare rapidă; circulare rapidă; avans rapid. rapid change [~-t/eind3J s. (/ig.) săritură, sal t. rapid-charge rate [~'tjd:d3 reit] s. (electr.) încărcare rapidă (a unui acumulator) . rapid fire [~ Taiar] s. (mii.) tragere în vijelie. rapid-fire ['rapid.faia'] adj . 1. (mii.) cu tragere rapidă. 2. în succesiune rapidă, în lanţ. rapid-firing [~ Taiarin] (/nil.) I. s.v. r a p i d f i r c. II. adj. cu tragere repede. rapid-harding [~' ha:din] adj. care se întăreşte repede. rapid heater [~ "'hi:tor] s. (tehn.) încălzitor rap id. rapidity [ra'piditi, ra'p-1 s. repeziciune, iuţeală; (nul.) ~ of fire viteză de tr agere; debit de foc. rapidly J'rapidli] aaV. rapid, cu repeziciune, repede, iute . rapidness ['rapidnisj s. (rar) v. r a p i d i t y. rapid-phase change ['rapid' fciz tjeind3] s. (electr.) salt de fază. ^ rapid print [~ 'print] s. (fot.) copie rapidă. rapid screw [~ 'skru;] s. (tehn.) şurub cu pas lung. rapid-setting [~'setin] adj. (despre ciment ele.) care se solidifică rapid; cu priză rapidă. rapid steel [~ r sti;l] s. (metal.) oţel rapid. rapid transit [~ 'transit] s. transport rapid; comu nicaţie rapidă. rapid-transit railway [— reilwei] s. (ferov.) calc ferată pentru trenuri rapide. rapid traverse [~ itravo(:)s] s. deplasare rapidă. rapid varying [~ 'vear irjj adj. care se schimbă rapid. rapier ['rcipia'J s. (fr.) floretă. rapier thrust [ 'reipio OrAst] s. 1. atac cu spada. 2. lovitură cu floreta; fandare abilă / dibăcie. r apilli [ra'pilai] s. pl. (geol.) rapilli, lapilli. rapine l'rapain] s. 1. jefuir e. 2. răpire. 3. (?nv.) forţă, putere. rapist ['reipistl s. (amer.) 1. tâlhar, jefuitor. 2. siluitor, violator. rapparee [,ra;pa'ri:] s. haiduc irlandez din sec. XVII.



 rappee [ra'pi;] s. tutun tare; tabac tare de prizat. rappel [raj'pcl. ro-] I. s. (alpinism) rapel. II. vb. intr. a coborî în rapel. rapper ['ra;par| s. 1. persoană ca re bate, care loveşte. 2. ciocan de semnal / la uşa de intrare (i« loc de clopot, sone rie). 3. (amer. fam.) limbut, palavragiu, ilecar, mcliţă, moară stricată. 4. persoană care interpretează sau căreia îi place să asculte muzică rap, rapper. rapping l'rapin] s. ciocă ire. rapping pin [~ pin] s. (tehn.) ciocan de claubaj / de sortare. rapport [ra' pa:. amer. ra'pM] s. (fr.) raport, proporţie.



rapprochement [ra'prajma, rapro/'mu] s. (fr.) (mai ales pol.) apropiere, stabili re de relaţii prieteneşti. rapscallion [rap'skaslian] s. (pop.) ticălos, nemernic. rap sheet I'rap /i;t] s. (amer. sl.) cazier (judiciar). rapt adj. 1. (fig.) răpit, se dus. 2. pierdut, cufundat, absorbit (în gânduri); ~attention atenţie concentrată. 3. lua t / ridicat de viu la cer. • raptatorial [.rapta'tcmal] s. (zool.) răpitor. raptoria l [rraep'tourial] (omit.) I. adj. răpitor, de pradă. II. s. pasăre răpitoare. raptorial bird [- 'ba:d] s. (omit.) pasăre de pradă. rapture ['rapt/o'] I. s. 1. extaz; încântare, fermecare; in a ~ of delight extaziat, în culmea fericirii; to go / t o fall into ~s a fi cuprins de extaz, a fi extaziat; a fi în culmea fericirii. 2. grabă, iuţeală, v iteză. 3. răpire, furt. 4. ridicare de viu la cer. II. vb. tr. (poetic) a extazia. ~ ; raptured ['rapt/ad] adj. extaziat; cuprins de încântare. rapture of the deep ['ra ptjaravoo'dkp] s. beţia adâncurilor (intoxicaţia cu azot a scufundătorilor). rapturous [ 'rapt/sras] adj. 1. răpitor, încântător, fermecător. 2. entuziast, frenetic. rapturously [ -li] aaV. 1. încântător, fermecător. 2. cu entuziasm, cu frenezie. rapturousness [-nis] s. extaz, încântare. raptus ['raptos] s. 1. exultare; euforie. 2. (mea1, psih.) rapt us. rara avis ['reara'civis, amer. 'rci-] s. (lat.) pasăre rară; apariţie rară; raritate , ciudăţenie. rare1 [r£ar] adj. 1. rar, rărit, rarefiat. 2. rar, neobişnuit, fără seamăn, s ar. 3. semi-umed. 4. excepţional, superior, excelent; to have a ~ time a se distra grozav. rare2 adj. (amer.) (despre friptură) nu prea fript, în sânge; ~ eggs ouă moi. r are3 adv. foarte, grozav (de), peste măsură de; ~ and hungry grozav de flămând. rarebit ['rsabit, 'rabit] s. frigănele de pâine unse cu brânză topită în bere. rare earth ['rear a: ] s. (chim.) pământ rar; element din pământuri rare. rare(e)show ['rsarh/oul.s. 1. curio zitate. 2.spectacol.reprezentaţie. 3. teatru ambulant. 4. teatru de păpuşi. rarefactio n [ireari'foek/an] s. rarefiere, rărire; rarificarc, subţiere. rarefied ['rsarifaid] adj. 1. rarefiat. 2. (amer.) elevat; rafinat; select. rarefied air ['rearifaid 'sor] s. aer rarefiat; vacuum. rarefied-air space [~ rSpeis]s. spaţiu rarefiat. ra refy ['rearifai] vb. A. tr. 1. a rarefia. 2. a dilua. 3. (fîg.) a subţia; a rafina. B. intr. a se rarefia. rare gas ['rea 'ga?sl s. (citim.) gaz inert; gaz nobil / rar. rarely ['reali] aaV. 1. rar, rareori. 2. excepţional, excelent, cu măiestrie. r areness ['reanis] s. v. r a r i t y. rareripe f'roaraip] I. adj. 1. precoce, pre matur. 2. timpuriu. II. s. trufanda. ^ rarity ['reariti, amer. si r ra-] s. 1. r arefiere. 2. raritate, curiozitate. 3. piesă rară, obiect de anticariat. ': rascal [ 'ra:skal, amer. 'ras-] I. s. 1. ticălos, pungaş; (/atu.) hoţoman, ştrengar; you lucky ~! norocosule! 2. (cinegetică) sălbăticiune mică. II. adj. 1. jigărit, slab, prăpădit. 2. jos , meschin, nenorocit. rascaldom ]'ra;sksldam] s. 1. (fam.) ticăloşi, pungaşi. 2. ticăloşie , porcărie. rascaless ]'ra:skalis] s. pungăşoaică, hoaţă, escroacă, ticăloasă. rascalism [' iz3m, amer. 'roes-J s.v, r a s c a l d o m . rascality [ru:s'kaditi, amer. ras'k -] s. v. r a s c a l d o m . rascally ['rcKsksIi, amer. 'raos-J I. adj. ticălos, mârşa v. II. adv. în mod josnic / infam /mârşav. r rase [reiz] vb. tr. 1. a distruge, a ruin a; a dărâma, a nărui; to ~ a town to the ground a şterge / a rade un oraş de pe suprafaţa p ului. 2. (rar) a răzui, a rade. 3. (fig.) a şterge, a rade, a suprima. rash1 [rce/] I. adj. 1. repede, iute, grăbit. 2. imprudent, neprevăzător, nechibzuit. 3. îndrăzneţ, teme ar, nesăbuit; impetuos, năprasnic, furtunos. II. vb. tr. 1. a sfâşia, a rupe în două. 2. a a în felii / în bucăţi. 3. a Iovi. 4. a grăbi. III. s. cărbune impur / nedat în comerţ. * r s. (med.) spuzcalâ, erupţie. 3 rash s. foşnet. rasher ['raja1"] s. felie foarte subţire, feliuţă, felioară. rashing ['ras/in] s. (mine) şist cărbunos moale în culcuşul unui strat, fragil în intercalaţii de cărbune. rashly ['re/Ii] adv. 1. în grabă, grăbit, pripit. 2. im rudent, nechibzuit; nesăbuit. rashness ['raofnis] s. 1. pripă, grabă. 2. îndrăzneală, semeţ 3. nesocotinţă, nechibzuinţă; nesăbuinţă. rasorial [ra'sa;rial[ adj. (omit.) scurmător. ra a:sp,-om«r. rasp] I. vb. A. tr. 1. (tehn.) a freca, a răzui, a rade, a pili, a rabot a; a gelui, a da la rindea, a strunji. 2. a irita (urechea, auzul). 3. a atinge, a agăţa. 4. (fig.) a jigni; to ~ smb's nerves a irita / a zgândări nervii cuiva; a ener



 va pe cineva; B. intr. I. a zăngăni, a zdrăngăni, a scoate un scârţâit sau un scrâşnet. 2. vioara etc.). II. s. 1. (tehn.) raşpă, raşpcl, pilă. 2. zăngănit, zdrăngănit, scârţâit, sc e) raşpcl, labă de urs. 4. râzătoare. raspberry ['ra:zbari, 'ra;sb-, amer. 'razb-] s. (b ot.) 1. zmeur (Rubus idaeus). 2. zmeură. 3. (si.) neplăcere, perdaf, muşiruluială. raspb erry-cane [~kein] s. zmeuriş, tufiş de zmeură. rasped [rcuspt, amer. raspt] adj. 1. răguşi t, aspru. 2. nervos, iritat. rasper ['ra:spar, amer. 'roes-] s. 1. persoană care răz uieşte. 2. (tehn.) maşină de răzuit, răzuitoarc, raşpel. 3. (cinegetică) mărăciniş, tufiş g ut. 4. (fam.) persoană neplăcută; (om) încăpăţânat, catâr. rasp file ]'ra:sp fail, amer.'ra raşpel.



 765 rationale



at any ~ în orice caz; to live at a high ~ a trăi pe picior mare; ~ of exchange curs rasp-house |'ru:sphaus] s. (înv.) casă de corecţie. rasping ['nxspirj, amer. 'reesp-] s. 1. răzătură, aşchie, strujitură, talaj; şpan, pilitură. valutar / de schimb; ~ of profi ata profitului; ~ of surplus value rata plusvalorii. II. vb. A. tr. 1. a preţui, a evalua, a cota, a calcula; a stabili tariful (cu gen.); a fixa; 2. sunet enerva nt. the copper coinage was then ~d above its real value banii de aramă se cotau at unci raspingly [-li] adv. (în mod) iritant, enervant. rasping machine ['ru:spirj m o'/i:n, amer. 'rassp-j ş. (telt/i.) maşină de cojit / de degroşat, deasupra valorii lor reale. 2. a aprecia, a preţui, a socoti, a considera; I ~his speech very highly ap reciez foarte mult spusa lui. 3. (mar.) a clasifica (vase de tonaj mic). 4. a re gla / raspy ['ru:spi[ adj. 1. aspru; strident. 2. iritabil, supărăcios. a regulariza mersul (///u/i ceas). 5. a impune (fiscal). 6. a topi, a muia (mul, cânepa). rass e ['rsesi[ s. (zool.) specie de zibetă orientală (Viverricnla malaccensis). B. intr. to ~ as a fi cotat / socotit / considerat ca. raster ['rassio1"] s. 1. (fV) ras tru. 2. (poligr.) raster de puncte. rate2 vb, tr. a mustra, a dojeni, a muştrului, a ocărî. rastolyte l'raestslait] s. (mineral.) silicat hidratat de aluminiu, protox id de fier, magneziu. rat1 [raet] I. s. 1. (zool.) şobolan, guzgan (Rattus); like a drowning ~ ud leoarcă / rateable f'rcitabl] adj. v. r a t a b l e . ciuciulete, ud până la piele; (fig.) to smell a ~ a mirosi / a bănui / a presimţi ceva; (amer.) rate action ['reit isk/sn] s. (antoni.) reglaj diferenţial / compensat. ~s! fleacuri! prostii!; (fam.) to give smb. ~s a cauza neplăceri cuiva; (fam.) to have ~s rated freitid] adj. nominal; normal; stabilit, calculat; proiectat. in the attics a nu fi în toate minţile, a-i lipsi o doagă; like a ~in a hole într-o încurcătură rated altitud ~ 'sltitjurdj s. (av.) înălţime teoretica (după intensitatea nominală). fără posibilitate d eşire, strâns cu uşa, încolţit. 2. (pol. fam.) spion, denunţător; transfug, rated capacity ks'passiti] s. 1. capacitate nominală. 2. productivitate; randament. dezertor. 3. (fa/u.) spărgător de grevă. 4. funcţionar public. 5. mesă (de păr). II. vb. intr. rated fre uency [~ 'fri:kw?nsi] s. (electr.) frecvenţă nominală. I. a prinde sau a stârpi şobolani. 2. (fa/n.) a trece de la un partid Ia altul; a părăsi o rated horsepower [~ 'h^is-pa ua1"] s. capacitate normală / nominală. rated load [~ 'loud] s. încărcătură nominală. organ e (în vremuri grele). 3. a lucra cu preţ scăzut. 4. (fam.) to ~ on a) a turna (pe cine va), a denunţa (pe cineva); b) a se retrage (dintr-o afacere etc.). rated output [ ~ 'autput] s. producţie normală; randament normal. 2 rat interj, v. d r a t (II). ra ted power [~ 'pauâr[ s. (electr.) putere nominală. ratei ['rcitalj s. (zool.) viezur e melivor (Mellivora capensis). ratability [ircita'biliti. -foţi] s. preţuire, evalu are. ratepayer ['reitipcia1"] s. contribuabil. ratable ['rcitabl] adj. 1. evalua bil. 2. care poate fi impus, impozabil; care poate fi taxat. ratepaying [~'pciin ] s. plata impozitelor sau taxelor. 3. proporţional. ratableness [-nis] 5. v. r a t a b i l i t y . rate policy [~ ppolisi] s. politică tarifară. ratably [-i] adv. pr oporţional. rater1 ['rcit?r] s. preţuitor; taxator. ratafee [iraets'fi:] s.v. r a t a f i a. rater2 s. (mar.) a first ~ o navă de primul rang; a ten ~ o navă de 10 tone . ratafia [.rseta'fia, amer. -Ti:a] s. (gastr.) ratafia. rat face ['raet fcis] s . (amer. si.) (om) şiret, şmecher, coţear. ratal f'reitel] s. cuantum până la care se pot impune preţurile, suma impunerii. ratfink ['rastfirjkls. (si.) 1. netrebnic. 2. ne isprăvit. 3. turnător, trădător, coada de topor. ratfish [~ fi/] s. (Uit.) peşte cartilagi nos de pe lângă coasta americană a Pacificului rataplan [.raete'plasn] I. s. 1. bătaie a tobelor. 2. bătaie, ciocănit, lovitură (în uşă). II. vb. (Chimaera colliei). intr. a bate oba. rath1 [ra?9] s. (irl.) 1. munte; deal; colină. 2. întăritură / fortificaţie antică (gă rat-bag ['rastbaîgl ş. (anstr. si.) 1. tip excentric, figură. 2. zurbagiu, scandalagi u. rat-catcher [rra3t.ka2ţ/ar] s. 1. prinzător de şobolani. 2. aprox. costum de vânătoare Irlanda). improvizat. rath2 adj. 1. matinal; timpuriu. 2. iute, grăbit, impetuos. ratch [rstj] I. s. 1. (mec.) roată eu clichet; dispozitiv de cuplare. 2. (text.) e cartarnent. rathe [rci8] adj. v. r a t h2. II. vb. A. intr. (mar.) a naviga în dir ecţia vântului. B. ir. (dial.) a întinde, a lungi. rather ['ra:0?r,'-'-, amer. 'ne-] a dv. 1. mai bine, mai degrabă, mai curând; would you ratchel ['ran/lj s. prundiş, pietr iş de râu; (geol.) galeţi, piatră spartă. ~ take tea or coffee? ce preferi, ceai sau cafea



 ?; the ~ that, so much the ~ as cu atât ratchet ['rast/it, amer. şi -et] s. 1. (tehn .) roată cu clichet, dispozitiv eu clichet, îndreptar mai mult cu cât. 2. destul de; p uţin, cam, oarecum, întrucâtva, într-o oarecare măsură; I feel ~ better today azi mă simt c mai bine; I know him ~ well îl cunosc destul de de lanţ. 2. clanţă. 3. castanietă. bine. 3. (ca răspuns la o întrebare, la o propunere) desigur, fireşte; Do you know him? ratc het brace [~ breis] ş. (tehn.) burghiu eu clichet / coarbă. Rather! îl cunoşti? Cum să nu! 4. (dial.) mai devreme, mai înainte. ratchet clutch [~ kUt/J s. (tehn.) anibrciaj . ratchet drill [~ dril] $. burghiu cu clichet. rathe-ripe ['rci9raip] adj. v. r a r e r i p e (I). ratchet feed [~ fi:d] s. (tehn.) avans cu ajutorul roţii de cl ichet şi al clichctului. rat-hole ['ranhoul] I. s. 1. gaură de şobolan. 2. (mine) fântână o lică, gaura prăjinii r ratchet gear [~ gio J s. (tehn.) mecanism de blocare format d intr-o roată cu clichet şi pătrate. II. vb. tr. (sl.) a dosi. clichet; mecanism cu cli chet. raticide ['rretisaid] s. raticid. ratchet jack [~ d3


 teză de încălzire (în cadrul câlirii); ~ of inflow ratiocination [-rastbsi'nei/an, -tious, amer. -/io-] s. 1. silogism; raţionament, argu cantitatea de apă care curge în mină; va loarea afluenţei; ~ of interest a) mărimea mentare. 2. concluzie, consecinţă. procentulu i; b) procent; ~ of loading viteză de creştere a încărcăturii; (av.) ~ of pitch ratio gove rning ['rei/iou igAvanirj] s. (tehn.) reglare calitativă. viteză unghiulară a tangajul ui, viteza derivei; ~ of profit rata profitului; ~ of progress ratio gradient [~ igreidiant] s. (ferov.) declivitatc caracteristică. viteză / ritm de înaintare; (av.) ~ of roii viteza unghiulară faţă de înclinarea laterală; ~ ration ['rae/sn, amer. şi 'rciI. s. tain. raţie, porţie; lot; pi. provizii, alimente; (mil.) of sailing viteză de p lutire /înaintare a unui vas; (av.J~of side slip viteza laterală; viteză furaj; ~ in k ind livrarea alimentelor în natură. II. vb. tr. 1. a se îngriji de raţiile (cuiva), de a lunecare pe aripă; (mine) ~ of sinking viteză de foraj; ~ of speed creşterea vitezei; a aproviziona cu alimente; a elibera, a da o raţie (cuiva). 2. a norma, a raţionaliz a. accelerare; ~ of strain deformare relativă (gradul de deformare faţă de lungimea in iţialei); rational ['rae/an^l] adj. 1. raţional, corect, logic, potrivit cu judecata . 2. moderat, lucid, ~of travel viteză de avans, viteza proiectilului; valoarea de plasării (relative); ~ of work cu judecată, cu minte; in his ~ moments în clipele sale de luciditate. intensitate a muncii. 9. mers (al unui ceas); this clock has a g aining ~ of two seconds rationale brae/ia'ntKli, -/iou'n, amer. şi ira^/a'ncili] s . 1. raţiune de a fi / de a exista. a day acest ceas merge zilnic cu două secunde înai nte. 10. porţie, raţie, tain, normă. 2. analiză raţională; expunere raţională (a unui proce



 rational fraction 766



rational fraction [ra/a'nal 'frak/an] s. (mat.) fracţie raţională; fracţie corectă. ration al function [~ TArji/an] s. (mat.) funcţie raţională. rational horizon [~ ha'raizn] s. (astron.) orizont. rational indices [~ indisi:z] s. (mine) indici raţionali, rati onalism ['rajonalizam] s. raţionalism. rationalist ['ra/analist] I. s. gânditor raţion alist. II. adj. raţionalist. rationalistic ['ra/ana'listik. -noli-] adj. raţionalist . rationality [rra/,7ria;liti] s. 1. facultatea de a judeca. 2. minte, raţiune, ju decată. 3. caracter raţional, temeinicie. rationalization [ra/analai'zei/an, -nai-] s. 1. raţionalizare, aplicarea unui sistem raţional. 2. explicaţie raţională. 3. (ec.) raţi nalizare. 4. (/nat.) extragere de radical. rationalize ['ra/analaiz, -noi-] vb. A. tr. 1. a da o explicaţie logică / raţională (cu dat.). 2. (ec.) a raţionaliza. B, intr. a gândi raţional; a sofistica. rationally ['rzejanali] adv. raţional. rational multip les ['ra/anal 'nultiplzj s. multipli raţionali (ai indicilor cristalici). rational utilization [~ iju:tilai'zei/an, -li'z-] s. folosire raţională. ration book ]'ra/.? n buk] s. carnet pentru raţii de alimente sau de produse industriale, cartelă; ~s we re again in use for petrol benzina se vindea din nou pe cartelă. ration card [~ ka :d] s. cartelă (pentru produse alimentare sau industriale). ration emergency [~ i' msid^nsil s. (/nil.) rezervă intangibilă. ration money [~ iiiMni] s. sumă de bani dată în locul unei raţii, compensaţie. ratio printer ['rci/iou ,printar] s. (top.) fotoreduc tor. ratio separator [~ .separeita'] s. (telm.) separator centrifug. ratline ['r sctlin] s. (mar.) grijea. ratling ['ratlin] s. v.'r a 11 i n e. ratomorphic ['ra ta'mo:fik] adj. (biol.) modelat sau experimentat pe cobai. ratoon [ra'tum] I. s. 1- lăstarul trestiei de zahăr după ce aceasta a fost tăiată. 2. frunzele din inima tutunu lui. II. vb. intr. a da listări. rat pack ['rat pa?k] s. (amer. si.) ceată / bandă de adolescenţi vagabonzi. rat pit [~ pit] s. îngrăditură / arenă pentru lupta dintre şoareci ş ni. rat race [~ reis] s. (fam.) 1. viaţă agitată, continuu du-te-vino. 2. concurenţă acerbă 3. muncă istovitoare. ratsbane ['ratsbein] I. s. şoricioaică. II. vb. tr. a otrăvi cu şor icioaică. rat snake ['rat sneik] s. (zool.) şarpe mare din India (Ptyas mucosas). ra ttail ['ratteil] s. 1. coadă de şobolan. 2. coadă de cal fără păr. 3. cal cu coada fără păr //t.) specie de peşte de adâncime (Macrurus fabricii). . rattan [ra'ran, ra't-] s. 1 . (bot.) trestie-indiană (Calamus rotang). 2. un fel de palmier. 3. baston. rattan machinery [~ maifimari] s. maşină de împletit treştie-indiană. . rattan seat [~ si:t] s. fund de scaun împletit din trestie-indiană. rat-tat [.rat'tart] s. 1. huruit (de tob a etc.). 2. bătaie puternică în uşă. 3. răpăit. ratteen ]'rati:n] s. ratin, ţesătură de lân nele de corp). ratten ['ra'tsn] vb. A. ir. a împiedica de la lucru (muncitori). B. ititr. a sabota munca. rattener [ra'ti:nar] s. sabotor (în industrie). ratter ['ra tar] s. 1. câine care prinde şobolani. 2. (fig.) trădător, coadă de topor. rattery ['ratări s. 1. (pol.) trădare; renegare. 2. loc în care mişună şobolanii. rattinet ['ratinat] s. ţe ură de lână mai subţire decât flanela de corp. ratting ['ratinj s. 1. trădare; oportunism. . spargere de grevă. 3. (sport) luptă între câini şi şobolani. rattish ['rati/] adj. (ca) d şobolan. rattle ['rati] I. vb. A. intr. 1. a răsuna. 2. a face zgomot, a zăngăni, a zor năi, a hurui, a dudui. 3. a trece / a înainta repede şi zgomotos; the train ~d past tr enul gonea huruind. 4. a bate toba, a pălăvrăgi, a trăncăni, a flecari; a vorbi repede. B. tr. 1. a grăbi, a accelera (votarea unei legi etc.). 2. (sl.) a încâlci; a zăpăci, a buimă i, a năuci, a speria. 3. a face să zornăie. II. s. 1. zgomot; ~ of drums răpăit de tobe. 2 . (med. fam.) the ~s a) anghina difterică; b) horcăit; death ~ horcăit de moarte. 3. ( fam.) flecăreală, trăncăneală; (amer. sl.) to give smb. the ~ a năuci pe cineva cu vorba. 4 veselie; tărăboi; învălmăşeală. 5. guraliv, vorbăreţ, palavragiu, gură spartă. 6. (zool.) oada şarpelui cu clopoţei). 7. pârâitoare; jucărie care zornăie. rattle baby [~ ibeibij s. fam.) bebeluş. rattle barrel [~ .barai] s. (metal.) tobă pentru curăţarea pieselor turna te. rattle box [~ boks] s. 1. morişcă, scârţâitoare (jucărie pentru copii). 2. (amer. sl.) lecar, limbut. 3. (bot.) plantă din genul Crotalaria. rattle-brain [~brein] s. (fa m.) zăpăcit, nebun, aiurit. rattle-brained [-.breind] adj. năuc, zăpăcit, buimac. rattle-h eaded [~Jiedid] adj. v. r a t t l e - b r a i n e d . rattle jack [~ d3a;k] s. ( mine) şist cărbunos. rattle-mouse [~ maus] s. (dial, zool.) liliac. rattle-pated [~, peitid] adj. v. r a t t l e - b r a i n e d . rattler ['rafia'] s. 1. (om) gălăgios; (om) guraliv, limbut, flecar, vorbăreţ. 2. (fam.) trăsură veche, hodoroagă. 3. (amer.) tr



 en. 4. (zool.) şarpe-cu-elopoţei (Crotalus). 5. întâmplare neobişnuită / senzaţională. 6. ( lovitură zdravănă. 7. cal câştigător la curse; cal excelent. 8. băiat de zahăr; persoană e inară. 9. (amer. sl.) cravată subţire. 10. (amer. sl.) tren de marfă. 11. (telm.) moară cu tambur; tobă pentru curăţire. rattlesnake ['raîtlsneik] s. (zool.) şarpe-cu-clopoţci, crot l (Crotalus horridus). rattlesnake fern [~ 'fa;n] s. (boi.) ferigă-americană (Botryc liium virginianum). rattlesnake master [~ 'mcusta'] s. (bo;.) câteva plante americ ane despre al căror suc se crede că vindecă muşcătura şarpelui (Agave virginica, Eryngium y ccaefolium, ÎJalris squarrosa).



rattletrap ['rafltrap] 1. s. trăsură hodorogită. 2. flecar, limbut. 3. (sl.) gură, bot, clanţă, fleanca. 4. pi. bibelouri, fleacuri; catrafuse. II. adj. huruitor, zornăitor; hodorogit. rattleweed ['ratlwkd] adj. (amer. sl.) 1. prost, nătâng. 2. zăpăcit, împrăştiat. ttle wort [~ wa:t] s. (bot.) un soi de plesnitoarc (Crotalaria sagiltalis). ratt ling ['ratlin] I. s. 1. zgomot, gălăgie; ceartă, refec. 2. trepidaţie, huruit, zăngănit. 3. (telm.) bătaia motorului. 4. (mar.) grijea. II. adj. 1. huruitor. 2. (despre vânt) p uternic; (despre, pas) iute, repede. 3. (fam.) frumos, remarcabil, minunat; we h ad a ~ time am petrecut de minune. 4. vioi, însufleţit. III. adv. foarte, extrem de. ratton ['ratan] s. (awl.) şobolan. rattrap ['rat trap] s. 1. cursă /capcană pentru şobo lani. 2. pedală zimţată (la bicicletă). 3. (sl.) gură, bot, clanţă, fleanca. 4. dărăpănătur încurcătură. ratty ['rati] adj. 1. (ca) de şobolan. 2. plin de şobolani. 3. fără valoare. (sl.) jalnic,' lamentabil, mizerabil. 5. (sl.) supărat, furios; înciudat. raucid [ta sid] adj. răguşit, aspru. raucity ]'ra:siti] s. 1. răguşeală. 2. sunet aspru. raucous ['ro :kas] adj. aspru; răguşit. raucously ]-li] adv. răguşit, cu asprime. raunchy f'ro:nt/i] adj. (amer. sl.) 1. neîngrijit, neglijent. 2. neîndemânatic. 3. obscen, vulgar. 4. uza t; ieftin, inferior; urât. 5. (sl. univ.) băut, beat. raupo ['raupouj s. papură, trest ie. rauque [ra:k] adj. (rar) v. r a u c o u s . ravage ['ravid3l I. s. devastare , pustiire, ruinare, distrugere; ~ of weeds distrugerea buruienilor. II. vb. tr. si intr. a devasta, a ruina, a pustii, a distruge. ravager ]'ravid3ar] s. pusti itor, distrugător, jefuitor. rave1 [reiv] I. vb. A. intr. 1. a delira, a aiura; a bate câmpii; (fam.) you're raving! eşti nebun!; to ~ and storm a tuna şi a fulgera, a face spume Ia gură. 2. (despre mare, vânt) a mugi, a se zbuciuma, a se agita, a urla . 3. to ~after / for a iubi nebuneşte (pe cineva), a iubi la nebunie (pe cineva), a se da în vânt după; to ~ against / at a blestemă (cu ac), a afurisi (cu ac). B. refl. to ~ oneself hoarse a vorbi până răguşeşte. C. tr. (amer.) a aduce laude excesive (cuiva). II. 1. s. (amer.) anunţ publicitar ce laudă calităţile unei mărfi; articol extrem de laud ativ la adresa unei persoane, panegiric. 2. (amer.) cronică părtinitoare (a unui spe ctacol ele). 3. (muz.) (stilul) rave. rave2 s. loitră. rave3 vb. tr. (aVal.) a târî, a trage. ravel ['raval] I. vb. A. tr. 1. a încurca, a încâlci. 2. a despărţi firele (urzeli i), a destrăma, a desfira, a desface, a descurca. 3. to ~ out a) a desface în fibre; b) a descurca; a da pe faţă, a destăinui; (fig.) — all this matter out descurcă toată acea tă problemă. B. intr. 1. (despre fire etc.) a se încurca, a se destrăma. 2. (despre ţesătur ) a se rări la cusături. 3. (fig.) a decădea treptat. 4. (despre drumuri) a se roade, a se uza. II. s. 1. încurcătură (de iţe). 2. capăt de aţă. 3. aţă de însăilat. 4. (text.) p netezit. ravelin ['ravlin, -valin] s. f/nil.) ravelină. ravelment l'ravalmant] s. în curcătură, complicaţie; dezordine. raven1 freivn, -van] I. s. (omit.) corb (Corvus cor ax). II. adj. negru ca pana corbului. raven2 I. vb. A. tr. a căuta (pradă); a se rep ezi asupra (c« gen.); a devora; a răpi, a fura, a prăda, a jefui. B. intr. 1. a face r avagii, a trăi din prădăciuni, a umbla după pradă. 2. to ~ after a umbla după (pradă); to ~ r a umbla lihnit după; a-i fi foame / poftă de; to ~ on a-şi face o pradă din. II. s. 1. furt, tâlhărie. 2. pradă. ravening ['reivanin] adj. răpitor, rapace, vorace. ravenous [ 'ravinas, -vanas] adj. 1. prădalnic, răpitor. 2. lacom, nesăţios; ~ appetite poftă de lup. ravenously [-li] adv. cu lăcomie. ravenousness [-nis] s. voracitate; foame de lup . raver ['reivar] s. 1. (fam.) petrecăreţ, amator de bairamuri. 2. (înv.) libertin. ra ve-up ['reivAp] s. (sl.) petrecere zgomotoasă, chef monstru, bairam. ravin ['ravin ] s. (poetic) 1. pradă. 2. jaf, tâlhărie. ravine [ra'vi:n] s. 1. ravină, râpă, surpătură; v a. 2. defileu, trecătoare, pas. ravine stream [~ stri:m] s. torent de munte. ravin g E'rcivirj] I. adj. 1. delirant, aiurit. 2. nebun; ~mad nebun de legat. II. s. delir, frenezie, nebunie; a ~ after / for dor nebun de / după. raving madness [~ r iiiîednis] s. nebunie furioasă. ravish ['ravif] vb. tr. 1. (înv.) a răpi, a lua cu sila. 2. a silui, a viola. 3. a răpi, a încânta, a fermeca. ravisher [-a'[ s. 1. răpitor, hoţ.



 2. siluitor. ravishing [-in] I. aay. încântător, fermecător, captivant. II. s. v. r a v i s h m e n t. ravishment [-mant] s. 1. siluire, viol. 2. răpire, furt, pradă. 3. (f ig.) fermecare, încântare, exaltare. raw [ra:[ I. adj. 1. necopt; nefiert; crud. 2. (despre timp) aspru; friguros, rece; umed. 3. jupuit, cu pielea scoasă; sângerând. 4. (fam.) simţitor, sensibil; ~ head and bloody bones a) simbolul otravei (craniu cu două oase încrucişate); b) vârcolac, pricolici. 5. brut, nelucrat, neprelucrat, nemodela t. 6. ageamiu, novice, neexperimentat, neinstruit; ~ country lad băiat de ţară, naiv. 7. (mine) neînnobilat. 8. curat, neamestecat, sadea. 9. nou. 10. (amer. sl.) necin stit, incorect; a ~ deal o tranzacţie necinstită. (amer. sl.) to pull a ~ one a pove sti o anecdotă indecentă. II. s. 1. rană; jupuială. 2. parte slabă; loc simţitor; to touch mb. on the ~ a atinge pe cineva la coarda simţitoare. 3. materie primă. 4. in the ~a ) în stare naturală; b) (sl.) gol puşcă. III. vb. tr. a jupui pielea (cu gen.). raw-bone d ]'ro;'bound] adj. slab, osos, costeliv. raw brandy [~ 'brandi] s. rachiu curat / nediluat. raw brick [~ 'brik] s. cărămidă nearsă. raw-cast [~ka:st] s. (metal.) brut turnat.



 767 read 1



raw coal [~ 'koul] s. (mine) cărbune brut. raw cotton [~ 'kotn] s. (text.) bumbac brut; vată nehidrofilă. raw deal [~ 'di:l] ş. tratament aspru; purtare neeivilizată. raw goods [~ 'gudz] s. încărcătură de masă; semifabricate. raw-head ['ro:hcd] ş. sperietoare, ogoriţă, baubau. raw-head and bloody-bones [~ ond'bluiibounz] s. v. r a w - head. ra w hide ['ro: 'haid] I. s. 1. piele nctăbăcită / crudă. 2. bici din piele netăbăcită / nearg II. adj. din piele crudă / netăbăcită / ncargăsită. raw-hide gear ['rohaid gior] s. (tehn.) roată dinţată din piele. raw leather ['ro: 'le6or] s.v. r a w h i d e (I). raw mast [~ 'ma:st] s. (constr.) grindă de lemn ncprclucrat. raw material [~ ma'tiarial] s. 1 . materie primă. 2. semifabricat. raw metal [~ 'metl] s. 1. metal nesupus prelucrări i termice, 2. minereu. raw mica [~ 'maika] s. (mineral.) mică. rawness ['ro:nis] s . 1. stare crudă / brută / neprelucrată; cruditate; stare naturală. 2. (Jig.) lipsă de exp erienţă, imaturitate. 3. umiditate. 4. imperfecţiune. raw oil ['ro: 'oil] s. (mine) ţiţei brut. raw ore [~ o:r, -oor] s. minereu brut. raw recruit [~ ri'kru:t] s. 1. (mii .) recrut, răcan. 2. novice, ageamiu, boboc. raw shale [~ feil] s. (mineral.) şist b rut / tare. raw sheet iron [- 7i:t -aion] s. tablă ncprclucrată. raw silk [~ 'silk] s. mătase naturală crudă. raw soldier [~ 'souk^a1"] s. v. r a w r e c r u i t (1). raw spirit [~ 'spirit] s. alcool curat / ncdiluat. raw-stock drier [~stok'draior] s . uscătoare pentru materii prime. raw sugar [~ 7ugor] s. zahăr nerafinat. raw water [~ 'wo:tor] s. apă brută / netratată. rax [rseks] vb. intr. (scot.) a se întinde, a se l ungi. ray1 [rci] I. s. 1. rază; bundle of ~s fascicul / mănunchi de raze; (fig.) not a ~of hope nici o rază de speranţă. 2. dâră, trăsătură, linie. 3. linie de vizare. 4. (vet . 5. fascicul. 6>(fig-) licărire, scânteie. 7. (mat.) semidreaptă. II. vb. A. intr. (şi to ~ off/ out /forth) a radia, a iradia, a trimite / a emite raze. B. tr. 1. a s upune razelor. 2. a face să iradieze (lumina). ray2 s. (Hit.) calcan, cocoş-de-mare (Raja); torpedo ~ torpilă (Torpedo). Rayah ['ra:jo, 'raio] ş. (turc.) 1. raia. 2. su pus turc care nu crede în Mahomed. rayed [reid] adj. în formă de raze. ray filter ['rc i 


 e (ceva, cuiva), a da, a trece, a înmâna; ~ me that book dă-mi cartea aceea. 2. a atin ge, a ajunge (până la), a se întinde până la; his land ~ed the river pământul lui se întind a râu. 3. a ajunge (până) la, a sosi la; a atinge; to ~ home a ajunge acasă; when this l etter ~es you când această scrisoare va ajunge la tine; to ~ the end of one's journe y a ajunge la capătul călătoriei; to ~ old age a ajunge la adânci bătrâneţe; to ~ perfectio atinge perfecţiunea; to ~ a high price a ajunge la



un preţ ridicat; a se vinde scump; the sum-total ~es twenty pounds suma totală se ri dică la douăzeci de lire; the sound ~ed my ears sunetul ajunse (până) la urechile mele, am auzit sunetul; these rumours had ~ed me îmi parveniseră aceste zvonuri; to ~ an a greement a ajunge la o înţelegere, a realiza un acord; no agreement was ~ed nu s-a a juns la nici un acord; the book has ~ed its tenth edition cartea a ajuns la a ze cea ediţie; to ~ a height of a ajunge la o înălţime de. 4. to ~ forth / out a) a întinde, a extinde, a lungi; b) a întinde (mâna). B. intr. 1. a se întinde; as far as the eye c ould ~ cât puteai vedea/cât vedeai cu ochii. 2. to ~ across to give smb. smth. a se în tinde sau a se apleca pentru a da ceva cuiva; to ~ ahead a fi în avans, a o lua înai ntea cuiva; to ~ down to a ajunge până la, a coborî până la; to ~ out (with one's hand) fo r a întinde mâna după; he ~ed over to the table îşi întinse mâna spre masă. 3. (mar.) a nav u vântul la traversă. II. s. 1. atingere, ajungere, întindere; to make a ~ for a întinde mâna după, a încerca să apuce / să pună mâna pe. 2. accesibilitate; within ~ aproape; acce il; within easy ~ of Bucharest în apropiere de Bucureşti; within ~ of one's hand la în demâna sa; out of / beyond smb.'s ~ inaccesibil; care nu e la îndemâna cuiva; out of ~ of the guns în afara bătăii tunurilor. 3. înţelegere, posibilitate, orizont; such subtlet ies are beyond my ~astfel de subtilităţi sunt dincolo de puterea mea de înţelegere / mă de păşesc. 4. sferă de influenţă. 5. bordee, partea unui fluviu între două meandre; biel, part canalului între două ecluze; curs (al unei ape). 6. aptitudine, destoinicie, talent; man of deep ~ om foarte talentat. 7. silinţă, sforţare. 8. (amer.) cap, promontoriu. 9. (mor.) mură, voltă. 10. (mec.) ax, arbore. reach2 vb., s. v . r e t c h. reachabl e ['ri:t/obl] adj. accesibil. reaching ['ri:t/in] I. s. 1. sforţare pentru a ajung e la ceva. 2. întindere. II. adj. care se întinde departe (si fig.); (fig.) to have ~ hands a fi foarte influent. reachless ['ri:t/lis] adj. inaccesibil. reach-me-d own ['ri:t/mi'daun] (sl.) I. adj. 1. isprăvit, terminat, de gata. 2. ieftin; de ca litate inferioară. II. s. 1. confecţie, îmbrăcăminte de gata. 2. pl. (amer.) pantaloni. re acquire ['ri:o'kwaior] vb. tr. a redobândi. react [ri'skt] vb. intr. 1. (upon) a r eacţiona (asupra - cu gen., faţă de). 2. (chim.) a produce o reacţie. re-act [~] vb. tr. (teatru) a juca din nou (un rol). reactance [ri:'aektpns] s. (electr.) rezistenţă r eactivă; reactanţă. reactant [rifO'asktont] s. (chim.) reactant. react bond [ri(:)'a;k t bond] s. (tehn.) joantă cu bobină. react coil [~ koil] s. (electr.) bobină de reacta nţă. reacting circuit [ri'asktirj isa:kitj s. (radio) circuit de reacţie. reacting for ce [~ fo:s] s. 1. forţă de reacţie. 2. forţa reacţiei inverse. reacting value [~ ivselju] s. capacitate reactivă. reacting weight [~ weit] s. greutate echivalentă. reaction [ ri'ask/an] s. 1. (chim., fiz., tehn.) reacţie; to suffer ~ a suporta un şoc / o zdru ncinătură. 2. (pol.) rcacţiune. 3. efect reciproc; (electr.) ~ of armature reacţia indus ului; (constr.) ~of the abutment reacţia culeci; (chim.) ~of the first order reacţie monomoleculară / de prim ordin; (fiz.) ~ of the support reacţie de sprijin. reacţiona i [riO'Eek/^nsl] adj. de reacţie, reacţionai. reactionally [-ij adv. prin reacţie, rea cţionai. reacţionarism [riO'sek/norizpni] s. (pol.) reacţionarism. reactionary [ri'sk/ oinori, amer. --ncri] adf, s. (pol.) reacţionar. reaction chamber [ri(:)ask/5n it/ eimbor] ş. cameră de reacţie. reaction coil [~ koil] s. (electr.) bobină de rcacţiune. rea ction component [~ kom'pounont] s. (electr.) componentă reactivă. reaction different iation [~ idiforcn/i'ei/pn] s. (geol.) diferenţiere reactivă: procesul de formare a rocilor heteromorfe din una şi aceeaşi magmă. reaction engine [~ .cnd3in] s. motor cu reacţie. reaction paper [~ tpeipo1"] s. hârtie indicatoare. reaction-propelled [~ pr o'pcld] adj. rcactopropulsat. reaction soldering [~ 'soldprirj] s. (metal.) lipi re cu un amestec de săruri care se reduc în metal în timpul lipirii. reaction stage [~ stcid3] s. gradul reacţiei. reaction step [~ step] s.v. r e a c t i o n s t a g e . reaction trap [~ trasp] s. (tehn.) clapetă de revenire (Ia o supapă). reaction tu rbine [~ ito:bin] s. (tehn.) turbină reactivă. reaction velocity [~ vi'lositi] s. (c him.) viteză de reacţie. reaction wheel [~ wi:l] s. (tehn.) roată de reacţie; roata turb inei de reacţie. reactivate lri(:)'aektiveit] vb. A. tr. (chim., tehn.) a reactiva



 . B. intr. a fi din nou activ. reactive [ri(:)'a;ktiv] adj. reactiv. reactive ci rcuit [~ iSo:kit] s.v. r e a c t i n g c i r c u i t . reactive component [~ kom 'pounont] s.v. r e a c t i o n c o m p o n e n t . reactivity [.ri'sek'tiviti] s . (chim.) reactivitate. reactor [ri(:)'aektor] s. 1. (electr.) reactor, bobină de şo c /de reactanţă. 2. (psih.) subiect al unei reacţii. 3. (fiz.) reactor (nuclear). read 1 [ri:d] I. past şi part. trec read [red] vb. A. tr. 1. a citi; I can ~ it in your face pot să ţi-o citesc pe faţă; to ~ smb. to sleep a adormi pe cineva citind; to ~ smb . a lesson a ţine cuiva o predică, a trage cuiva un perdaf; to ~ a piece of music a descifra/a executa pentru prima dată o bucată muzicală; the bill was read proiectul de lege a fost prezentat (în parlament). 2. a interpreta, a explica; my silence is n ot to be read as consent tăcerea mea nu trebuie interpretată ca o consimţire; it is in tended to be read as acestea trebuie înţelese în sensul că; to ~ one's thoughts into a p oet's words a-si formula gândurile în cuvinte poetice; to ~ the future a explica vii torul; to ~ smb.'s thoughts/mind a citi gândurile cuiva; to ~ smb. like a book a păt runde în sufletul / gândurile cuiva; to ~ a riddle a dezlega o ghicitoare; to ~ the cards a ghici în cărţi. 3. a înţelege, a pătrunde,



 read 2 768



a pricepe; who is it can ~ a woman? cine poate pătrunde inima unei femei? 4. a stu dia, a învăţa; to ~ law a studia dreptul. 5. a arăta, a indica; the thermometer ~s three degrees above freezing-point termometrul arată trei grade deasupra lui zero. 6. t o ~ again a reciti; to ~ aloud a citi cu voce tare; to ~ off a citi cu uşurinţă; a exp lica, a interpreta; to ~ out a citi cu voce tare; to ~ over a) a reciti; b) a ci ti din scoarţă-n scoarţă / de la un cap la altul; to ~ through a citi de Ia un cap la al tul / în întregime; to ~ up a citi temeinic: 7. (sl.) a cerceta, a inspecta. B. intr . 1. (of, about) a citi (despre); to ~ untrue a da o indicaţie greşită. 2. a studia, a se pregăti; to ~ for the bar a se pregăti pentru avocatură. 3. a glăsui, a suna; the pa ssage quoted ~s as follows pasajul citat sună după cum urmează. 4. a se citi; this boo k ~s well această carte se citeşte bine. 5. to ~ up for exams a se pregăti pentru exam ene. II. s. 1. citire; will you give me a ~ of that book? mă laşi să citesc cartea ace ea? 2. (înv.) povestire. 3. timpul petrecut făcând lectură. read2 [red] adj. citit, cu c arte; he is poorly ~ in history cunoaşte puţină istoric, nu e tare în istorie. readabili ty [irkda'biliti, -laţi] s. 1, lizibilitate. 2. audibilitate. readable ['ri:dabl] adj. 1. citeţ, lizibil. 2. interesant, bine scris. readablencss [-nis] s. v. r e a d a b i 1 i t y. re-address ['rka'dres] vb. tr. a pune o nouă adresă pe (o scrisoar e). reader ['ri:dar] s. 1. cititor; bibliofil; fair ~ cititoare; blind ~ funcţiona r poştal care descifrează adresele ilizibile; he is not much of a ~ nu citeşte prea mu lt. 2. declamator. 3. recenzent. 4. corector. 5. indice. 6. (univ.) docent; conf erenţiar; lector. 7. carte de citire; crestomaţie; antologie; culegere. 8. (sl.) por tofoliu. 9. (sl.) scrisoare; carte; ziar. 10. (fam.) blocnotes. 11.(telm.) indic ator, dispozitiv de citire. 12. (amer. sl.) reţetă pentru narcotice. 13. pl. (sl.) cărţi de joc măsluite. readership ['rkda/ip] s. 1. public cititor (aluneipublicaţii). 2. (univ.) grad sau funcţie de conferenţiar. reader's ticket ['ri:daz


 just ~ apărut de curând; (mar.) ~ about! gata pentru viraj!; (mil.) make ~! fire! a tenţie! foc! 2. gata (să), dispus (să), bucuros (să); to be ~ to go anywhere a fi dispus să meargă oriunde; he is ~ to lend you the book este dispus să vă împrumute cartea; he ga ve a ~ assent şi-a dat asentimentul bucuros /cu dragă inimă; don't be too ~to believe all he says să nu crezi prea uşor tot ce spune el. 3. prompt, expeditiv, iute, reped e, vioi; a—way to do smth. un procedeu simplu de a face ceva; un mijloc expeditiv pentru a ajunge la ceva; the readiest way calea cea mai scurtă, mijlocul ce! mai s implu; to be ~ with an answer a răspunde prompt / pe loc; (com.) goods that meet w ith a ~ sale mărfuri care se desfac uşor / cerute de consumatori; to have a ~ answer for any question a avea un răspuns pregătit pentru orice întrebare; to have a ~wit a avea o minte ageră; a ~ speaker persoană care vorbeşte uşor, vorbitor care nu-şi caută prea mult expresiile; ~ at hand, ~ to hand(s) la îndemână. 4. (to) gata (să), mai-mai (să), cât e-aci (să), pe punctul (de a); ~ to die with hunger pe punctul de a muri de foame, gata să moară de foame; ~ to swear with rage gata să înjure de mânie. 5. (înv.) aici! prez nt!



6. accesibil, disponibil, la îndemână. II. adv. 1. prompt, repede; îndată, numaidecât, imed at. 2. gata; înainte, dinainte; ~ done gata făcut, făcut dinainte. III. s. 1. (sl.) ba ni gheaţă / peşin; to plank down the ~ a pune banii pe masă. 2. (mii.) poziţia armei gata de tragere. IV. vb. tr. 1. a pregăti, a prepara, a pune la punct; to ~ a horse a a ntrena un cal. 2. (sl.) a plăti cu bani gheaţă, a plăti pe loc. 3. a corupe, a mitui. re ady cash ['redi 'ka;/] s. bani peşin / numerar / gheaţă. rcady-cooked [~'kukt] adj. (d espre alimente) gata preparat; gătit. ready-cut house [~'kM haus] s. casă tip ( the ~thing obiect de prima clasă. II. s. th e ~ realul, ceea ce este real; ceea ce există în realitate; realitatea. III. adv. (a mer. sl.) într-adevăr, cu adevărat, realmente; foarte, grozav de; cu totul; a ~ fine d ay o zi cu adevărat frumoasă. real2 [rei'a:l, amer. 'ri:al] s. (numism.) real. real accounts ['rial a'kaunts] s. pl. (com.) conturi de exploatare, conturi reale. re al assets [~ 'a;scts] s. pl. bunuri imobile. real estate [~ i'steit] s. 1. propr ietate imobiliară. 2. proprietate funciară. real-estate operator [~ 'apareitar] s. a gent de bunuri imobiliare. real-estate register [~ 'realiste'] s. cadastru. real gar [ri'aelga'] s. (mineral.) realgar, sulfura de arsen. realia [ri:'eilia, ri'a elia] s. pl. (lat.) (obiecte folosite ca) materiale didactice. • realign ['rka'Iai n] vb. tr. a rcalinia; a regrupa; a reconstrui. realigning [-irj] s. (mine) cont rolarea şi corectarea armăturii. realignment [-mant] s. rcaliniere; regrupare; recon struire. realism ['ri(:)aliz3m] s. realism. realist ['ri(:)alistj s. realist. re alistic [ri(:)a'listik] aay.realist. realistically [-aii] adv. realist. reality [ri(:)'aditi] s. 1. realitate, lucru adevărat; in ~ în realitate, de fapt; într-adevăr;



 to make something a ~ a traduce ceva în fapt / în viaţă, a duce ceva la îndeplinire; to br ing smb. back to the world of ~ a aduce pe cineva la realitate. 2. autenticitate . 3. realism. realizable ['rialaizabl] adj. 1. realizabil, cu putinţă de înfăptuit; care se poate îndeplini. 2. care poate fi înţeles, de înţeles, inteligibil. realization [.risl ai'zei/OT, -li'z-J s. 1. realizare, înfăptuire; îndeplinire. 2. înţelegere; conştiinţă; to a full / true ~ of one's danger a avea conştiinţa clară a unui pericol, a-şi da limpede seama de un pericol. 3. (ec.) plasare de bani în terenuri; convertire în bani. reali ze ['rialaiz] vb. tr. 1. a realiza, a înfăptui; a îndeplini; his hopes were ~d speranţel e lui s-au îndeplinit. 2. a-şi da (bine) seama de, a înţelege (clar), a vedea limpede, a pricepe (bine); he ~d his danger şi-a dat limpede seama de primejdia care-1 pândeşte. 3. (ec.) a converti în bani. 4. (con;.) a realiza; a obţine; a scoate; to ~ a profi t from smth. a realiza un profit din ceva. realizing ['rialaizirj] adj. conştient, care-şi dă seama. really ['rioli] adv. în realitate, într-adevăr, cu adevărat, realmente; t was ~ my fault (asta) a fost într-adevăr greşeala mea; ~? adevărat?; not ~! imposibil! nu se poate! cu neputinţă!; ~ and truly într-adevăr, cu adevărat; cum te văd şi mă vezi. r [relm] s. 1. regat; împărăţie; ţară; tărâm; (jig.) the ~ of the dead tărâmul / împărăţia um u, sferă; in the ~ of fancy în domeniul fanteziei. realness ['ri:alnis] s. v. r e a l i t y . real number ['rial 'nAmba'] s. (mat.) număr real. real power [~ 'pauar] s. 1. (telm.) putere efectivă / reală. 2. (electr.) putere activă. real property [~ 'p ropati] s. v. r e a l e s t a t e . Real Simon Pure [~ 'saiinah 'pjua] s. the ~ lucru veritabil / autentic. real speed [~ 'spi:d] s. (av.) viteză de drum. real te nnis [~ 'tenis] s. variantă învechită de tenis.



 769



reassembly rearrange ['riOa'reindj] vb. tr. a rearanja, a aranja / a rândui din nou. rearrang ement [-nrant] s. rearanjare, aranjare din nou, aranjament nou. rear rider ['ri( :)a 'raidar] s. călător pe şaua din spate (a motocicletei). rear rudder [- 'rAds'] s. (av.) cârma dinapoi. rear seat [~ 'si:t] s. (a»to) loc în spate. rear side [~ 'said] s . (telm.) revers, latură din spate. rear-sight [~'sait] s. (av.) aparat de ochire, vizor. rear-sight base [~ beis] s. (mil.) baza înălţătorului. rear slope [~ 'sloup] s. (telm.) plan înclinat invers. rear spar [~ 'spa;r] s. (av.) lonjeron posterior. re ar-view mirror [~vju:imirer[ s. (auto) oglindă retrovizoare. rearward ['ri:aw3:d] I. s. (mii.) ariergardă. II. adj. din unnă; din dos, din spate. III. adv. v. r e a r w a r d s . rearwards ['ri:3w3:dz] adv. înapoi, îndărăt. reascend [rri:3'send] vb. tr. si intr. a urca din nou. reason ['rirznj I. s. 1. raţiune, judecată; minte; înţelegere; bun-simţ; bereft of-lipsit de judecată, inconştient, ieşit din minţi; to bring to ~ a băga cuiva) minţile în cap, a cuminţi; to come to ~ a-i veni mintea la cap, a se cuminţi, a-şi băga minţile în cap; to hear / to listen to ~ a se lăsa convins; a asculta (de) glasul r aţiunii; in (all) ~ a) pe bună dreptate, cu temei, în mod întemeiat; b) raţional, cuminte; rezonabil; (bine) gândit, (bine) chibzuit; open to ~ dispus să accepte tot ce e raţio nal; gata să admită tot ce e întemeiat; it stands to ~ se înţelege de la sine, e Ia mintea omului; to lose one's ~ a-şi pierde mintea, a înnebuni, a-şi ieşi din minţi. 2. raţiune, c nsiderent; temei; cauză, pricină, motiv; dreptate, justeţe; by ~ of din cauză că; din cauz a / pricina (cu gen.); by ~ of its general sense prin sensul său general, potrivit înţelesului său general; with ~ cu temei, nu fără temei; cu socoteală; to have ~ a avea dr ptate; ~ of state raţiune de stat, considerent politic; out of ~ fără temei; there is every ~ to believe that există toate motivele să credem că; without ~ fără motiv / temei; (glumeţ) a woman's ~ motiv născocit de o minte femeiască, motiv neserios; for ~s best known to myself din motive cunoscute numai mie; for ~s of health din motive de sănăt ate; for one ~ or another dintr-un motiv sau altul; by ~ that în virtutea faptului că; to have ~ for smth. / to do smth. a fi îndreptăţit să facă ceva, a avea temei pentru o acţiune oarecare. II. vb. A. intr: 1. (from) a deduce, a conchide (din); a-şi întemeia judecata (pe); a trage învăţăminte (din); to ~ from premises a deduce ceva din anumite premise, a trage concluzii din anumite premise; to ~ in a circle a se învârti într-un cerc vicios. 2. (on, upon, about,of) a reflecta (la; asupra- cu gen), a medita ( asupra - cu gen.),- a facc (diferite) raţionamente (asupra - cu gen.): to ~ about a subject a reflecta la o chestiune. 3. (with, about, on, upon, of) a discuta, a sta de vorbă (cu despre); a dezbate (cu - ceva); a argumenta, a prezenta argument e raţionale (cu dat.); a convinge (pe cale raţională), a lămuri, a face să înţeleagă ceva ( ); to ~ with smb. a discuta cu cineva, a căuta să convingă pe cineva pe cale raţională; to ~ with oneself a sta de vorbă cu sine însuşi, a se convinge pe sine însuşi; a reflecta în inea lui. B. tr. 1. a judeca (bine), a gândi (bine), a cumpăni (bine), a chibzui (bi ne); a reflecta (bine) la, a medita (adânc) asupra (cu gen.). 2. a convinge (pe ca le raţională). 3. to ~ away a dovedi (raţional) că ceva nu e întemeiat, a înlătura cu ajuto raţiunii / prin argumente raţionale; to ~ down a înfrâna cu ajutorul raţiunii; to ~ down a passion a înfrâna o patimă cu ajutorul raţiunii; to ~ into a aduce la, a convinge să (pr in argumente raţionale); to ~ smb. into obedience a aduce pe cineva la ascultare p rin argumente raţionale; to ~ out a deduce; a reuşi să găsească după multă gândire; to ~ ou answer of a problem a reuşi să găsească soluţia unei probleme; to ~ out of a face (pe cin eva) să renunţe la (o convingere, pe cale raţională); a face (pe cineva) să nu mai Fie stăp t de (un sentiment etc.); to ~ that a deduce că; to ~ whether a se întreba dacă, a-şi pu ne problema dacă. reasonability [irirzns'biliti, -sti] s. v. r e a s o n a b l e n e s s . reasonable ['rkzansbl] adj. 1.cuminte,chibzuit,înţelept,rezonabil. 2.(despr epreţuri etc.) acceptabil, admisibil, suportabil, rezonabil; moderat. 3. drept, ju st; echitabil. reasonableness [-nis] s. 1. caracter chibzuit; caracter rezonabil ; cuminţenie; înţelepciune. 2. caracter acceptabil / suportabil / admisibil; caracter moderat. 3. caracter echitabil; dreptate, justeţe. reasonably [-i] aaV. 1. cuminte , cugetat, chibzuit, rezonabil. 2. acceptabil, admisibil. 3. echitabil; just, dr ept. 4. oarecum; mai mult sau mai puţin; I am ~ sure sunt destul de sigur. reasone d ['ri:znd[ adj. 1. întemeiat (pe raţiune); argumentat; motivat; (bine) gândit, (bine) chibzuit; a ~ exposition o expunere (bine) argumentată I însoţită de argumente. 2. raţion



 al, logic. reasoner ['ri:zpnsr] s. persoană cu judecată sănătoasă; om care ştie să raţionez itor, cugetător; he is a subtle ~ raţionează subtil; are spirit critic. reasoning ['rk zanirj] I. adj. raţional, dotat cu raţiune, înzestrat cu darul judecăţii, care raţionează I decă. II. s. raţionament, judecată; capacitate de a raţiona, putinţă de a judeca; there is o ~ with this lunatic nu-i chip să te-nţclcgi cu nebunul ăsta. reasonless ['ri:znîis] ad j. 1. fără raţiune; fără judecată. 2. neîntemeiat, nemotivat, fără temei / motiv. reasons a ['ri:znz s'djmst] s. pl. (jur.) considerentele unei hotărâri. reassay ]'ri:3'sei] vb . A. intr. a face o nouă încercare. B. tr. (chim., metal.) a verifica din nou purita tea (unui metal etc.). reassemble ['ri(:)3'scmbl] vb. A. tr. 1. a pune din nou l aolaltă, a strânge din nou; a îmbina din nou; a întruni din nou; a convoca din nou. 2. ( telm.) a reasambla, a monta din nou, B. intr. a se întruni din nou, a se aduna din nou; a se redeschide. reassembling [-in] s. (telm.) reasamblare. reassembly [-i ] s. 1. (pol.) (rc)deschidcrca unei sesiuni parlamentare, reluarea activităţii parla mentare. 2. (constr.) despărţitură, perete despărţitor.



realtor ['ri(:)alt3r, -to:'] s. (amer. com.) agent de vânzări imobiliare. realty ['r ialti, 'ri:3l-| s. 1. v. r e a l e s t a t e. 2. (înv.) loialitate, lealitate. rea m1 [ri:m] s. 1. top (ae hârtie). 2. (fig.) teanc, vraf; maldăr; morman; mulţime, grămadă; (peior.) he writes ~s mâzgăleşte sute de coli de hârtie. ream2 vb. A. tr. 1. (telm.) a a dânci, a mări (interiorul unei găuri). 2. (mine) a aleza, a lărgi (gura unei sonde). 3. (sl.) a înşela, a profita de. B. intr. a lua spuma. ream3 («Val. scot.) vb. A. tr. a l ua spuma de pe. B. mtr. a lua spuma. reamed [ri:md] adj. ajustat; lărgit eu burghi ul. reamer ['ri:m3r] s. 1. (telm.) alezor, zencuitor, instrument de găurit. 2. (mi ne) instrument / unealtă de lărgit găuri; largilor. reamer bar |~ ba:r] s. (telm.) tijă / bară pentru fixarea alezorului. reaming ]'ri:niirj] s. (telm.) alezarea orificii lor. reaming edge [~ ed3] s. (mine) tăiş de netezitor de gaură de mină. reanimate [rifO' asnimeit] vb. tr. 1. a reanima; a (re)învia; a readuce la viaţă. 2. (fig.) a (re)însufleţi ; a îmbărbăta, a încuraja; a ridica (din nou) moralul (cuiva); a insufla tărie (cu dat.). reanimation [iri:asni'mei/3n] s. 1. reînviere; readucere la viaţă, întoarcere la viaţă, rea imare. 2. (fig.) (re)însufleţirc, îmbărbătare, încurajare, întărire, ridicare a moralului. ex E'riia'neks] vb. tr. a reanexa. reannexation [ri:.snek'sei/an] s. reanexare. reap [ri:p] vb. 1. (agr.) a secera. 2. (agr.) a recolta, a culege. 3. (fig.) a t rage folos din sau de pe urma (cu gen.), a culege; (prov.) he who sows the storm will ~ the whirlwind cine seamănă vânt culege furtună; to ~ as one has sown a culege ce -a semănat, ce semeni aia culegi; to ~ where one has not sown a culege roadele mun cii altuia; to ~ laurels / glory a culege laurii gloriei, a se încununa cu lauri. reaper [rri:p3r] s. (agr.) 1. secerător; (fig.) The Reaper moartea. 2. secerătoarc, maşină de secerat; ~ for hay cositoare. reaper and binder [~ ana^bainda'] s. (agr.) secerătoarc-legătoare. reaping hook ['rkpirj huk] s. (agr.) seceră. reaping machine [~ in3i/i:n] s. (agr.) secerătoarc. reapparel ['rira'pffiwl] vb. tr. a îmbrăca din nou; a împodobi din nou. reapparition [rijaspa'ri/pn] s. reapariţie. reappear ['ri(:)3'pi 3r] vb. intr. a reapărea, a se ivi din nou. reappearance ['riOs'piarens] s. reapar iţie. reapply ['ri^'plai] vb. A. tr. a aplica din nou. B. intr. a fi aplicat din n ou, a se aplica din nou. reappoint ['ri(:)3'p:>int] vb. tr. a reintegra (într-un p ost etc.). reappointment [-nisnt] s. reintegrare. reapportion [.ri:3'po:/an] vb. tr. a redistribui. reapportionment [irka'poijanmant] s. 1. redistribuire. 2. (p ol.) redistribuire a repre zentării într-un corp legislativ. reappraisal ['rra'preizs l] s. reevaluare; reconsiderare. rear1 [ris'l vb. A. tr. 1. a ridica, a înălţa; to ~ o ne's head a ridica capul (sus). 2. a ridica, a înălţa, a clădi, a construi. 3. a creşte (c opii, animale); a educa. B. intr. 1. (despre cai) a cabra, a se ridica în două picio are. 2. a se ridica, a se înălţa (despre clădiri etc.). rear21, s. 1. sfârşit, urmă, coadă; ; dos, spate; to bring/ to close up the ~a) (mil.) a încheia coloana; b) a merge în coada unui cortegiu; to follow in the ~ a încheia o procesiune; at the ~ of the ho use în spatele casei; to be in the ~ a fi în coadă. 2. (/nil.) ariergardă. 3. (mil.) spa tele frontului; to take in the a ataca din spate. 4. (fam.) privată, toaletă, closet , latrină. II. adj. dinapoi, din spate / dos / unnă, de la coadă / sfârşit. rear-admiral [ 'risr'aedmaral] s. (mar.) contraamiral. rear apron [~ 'eipran] s. (constr.) risb ermă. rear axle [~ 'îeksl] s. (auto, telm.) ax / osie / punte din spate. rear axle s haft [~ J"a:ft] s. (auto) arbore / ax planetar, semiax. rear boot ['ris bu:t] s. (auto) lada din spate (pentru bagaje), portbagaj. rear cylinder [~ 'silindo'] s



 . (mil.) mantaua tunului. rear dump wagon [~ 'd^mp iwasgsn] s. (telm.) camion cu cutie basculantă, autocamion cu descărcare automată. rear echelon ['risr 'ei/abn] s. (mii.) eşalon de spate. reared [riad] adj. 1. ridicat, înălţat. 2. crescut, educat. rear edge ['risr 'ed3] s. 1. (av.) bord de scurgere / fugă. 2. (ferov.) muchie posteri oară. rear elevation [~ icli'veijpn] s. (telm.) vedere din spate. rear end [~ 'end ] s. 1. v. r e a r a x 1 c. 2. parte din spate; capăt. 3. (fam.) fund, dos. rear-e ngined [~ 'cnd3ind] adj. (auto) cu motorul la spate. rear entrance [~ 'entrans] s. (auto) intrare prin spate. rear flap [~ 'flasp] s. (av.) aripioară, clcron. rea rguard [~'gu:d] s. 1. (mil.) ariergardă; ~ action luptă de ariergardă. 2. (auto) bara protectoare din spate, bara de amortizare dinapoi. rear hub [ 'lub] s. (auto) bu tucul roţii din spate. rearing l'risrirj] s. 1. înălţare, ridicare; construire, clădire. 2 . creştere (a animalelor domestice). 3. creştere (a copiilor); educare, educaţie. 4. c abrare, ridicare pe picioarele dinapoi (a cailor). rear light ['ria 'lait] s. 1. (auto) lumină din spate. 2. (ferov.) felinar de tampon. 3. (av.) lumină de semnaliz are din spate. 4. (mar.) lumină de semnalizare de la pupă. rearm ['ri:'a:m] vb. tr. a reînaraia. rearmament ['ri:'a:mam3nt] s. reînarmare. rearmost ['riamoust] adj. ult im, cel mai din spate / urmă. rearmouse ['rismausj s. (zool.) liliac. rear party [ ~ 'pa:ti] s. (mil.) baraj din spate. rear point [~ 'paint] s. (mil.) post de pază în spatele frontului.



 reassert 770



reassert ['ri(:)a'sa:t] vb.tr. a reafirma, a afirma din nou. reassertion ['ri(:) a'sa:J3n] s. rcafinnare. reassess ['ri(:)a'ses[ vb. tr. 1. a impune din nou (un contribuabil); a face o nouă impunere (cu dat.). 2. a reevalua din nou. reassessme nt [-mantj s. 1. nouă impunere a unui contribuabil. 2. reevaluare, nouă evaluare rea ssurance [rrifOa'/uarans, -/aar-] s. 1. (coin.) reasigurare. 2. nouă asigurare; fa ptul de a asigura din nou (pe cineva); faptul de a linişti din nou (pe cineva). re assure [iri(:)a'/uar, -'Jba'] vb. 1. (corn.) a reasigura. 2. a asigura din nou; a convinge din nou; a linişti din nou. reassuring [.riQa'/uarirj] adj. liniştitor, d e natură să liniştească. reassuringly [-li] adv. într-un fel care constituie o nouă asigura e; de natură să liniştească. Reaumur ['reiamjuar, -mar] s. (/iz.) 1. (despre termometre, grade) Reaumur; a temperature of 15° ~ temperatură de 15° Reaumur. 2. termometru Reau mur. Reaumur thermometer [~ 6a'momitar] s. (/iz.) termometru Reaumur. reave1 [ri :v] past si part. trec. reft [reft] vb. (înv., poetic) A. intr. a face prăpăd; a se ţine de jafuri. B. tr. 1. a pustii. 2. (from) a fura, a lua cu japca (de la); a smul ge (de la). 3. (of) a deposeda, a văduvi (de); a despuia (de). reave2 past si part . trec. reaved sau reft [reft] (dial.) vb. tr. şi intr. a (se) rupe, a (se) sparge ; a (se) despica. reaver ['ri:var[ s. (înv., poetic) tâlhar, hoţ, lotru. reaving ['ri: virj] s. jefuire; pustiire; jaf; prăpăd. reawaken [Yka'weifcm] vb. tr. a redeştepta, a trezi din nou (si fig.). rebate I. ['rkbeit, ri'beit] s. 1. (com.) reducere, ra bat. 2. (arhit.) prag, rebord, terasă, treaptă. 3. parplanşă, uluc, scobitură, ieşitură. II ri'bcit] vb. A. tr. 1. (înv.) a face mai slab; a face să scadă puterea (cu gen.). 2. ( rar) a toci. 3. (corn.) a face (un) rabat la, a face o reducere la. 4. (rar) a s cădea, a reduce, a micşora. B. intr. 1. a face o lambă / un feder / un prag. 2. a îmbina în falţ / prin blătuire. rebate plane [~ plein] s. (telm.) rindea de fălţuit; rindea-gură e broască. rebated joint [ri'beitid d3oint] s. (telm.) îmbinare prin suprapunere / în falţ. rebec(k) |'ri:bck] s. (muz. ist) rebec (un fel de lăută). rebel ['rebl, -bal] I. s. 1. rebel, răsculat, răzvrătit, insurgent. 2. (amer. si.) locuitor din statele sudi ce ale S.U.A. II. adj. răzvrătit, răsculat, rebel; al rebelilor; de rebeli. III. [ri'b el, ra'b-] vb. intr. 1. (against) a se răscula (împotriva - cu gen.). 2. a se împotriv i, a se opune (cu tlat.J a protesta (împotriva - c« gen.); a se revolta (împotriva - c u gen.). rebeldom [Yebaldamj s. 1. zonă de rebeliuni. 2. răzvrătire; spirit de revoltă. 3. comportare rebelă. rebellion [ri'belian, ra'b-] s. 1. răscoală, rebeliune, răzmeriţă, ră ire; to rise in ~ a se ridica, a porni o răscoală; the Great Rebellion (ist.) Revoluţi a Engleză (1642-1660); (amer.) the Rebellion Războiul de Secesiune (1861-1865); in o pen ~ în plină răscoală. 2. împotrivire, rezistenţă. rebellious [ri'belias, ra'b-] adj. 1. el, răsculat, răzvrătit. 2. nesupus, nedisciplinat. 3. (despre boli) rebel. rebellious ly [-li] adv. ca un răzvrătit / rebel; ca nişte rebeli; sfidător, revoltat. rebelliousne ss [-nis] s. spirit de revoltă. rebellow [rk'belou] vb. intr. 1. a mugi din nou. 2 . a răsuna puternic, a avea ecou puternic, a produce un ecou puternic. rebind ['rk 'baind], past si part. trec. rebound ['rk'baundj vb. tr. 1. a lega din nou (o ca rte). 2. a cercui din nou (o roată). rebirth ['ri:'ba:6] s. renaştere; regenerare. r eboil ['rk'bail] vb. A. intr. a fierbe din nou, a fierbe încă o dată; a fermenta din n ou. B. tr. a fierbe din nou, a fierbe încă o dată. rebooking ]'ri:'bukirj] s. reîncărcare (într-un alt vagon). rebore ['ri:'ba:r, -'baar] vb. tr. (telm.) a reascuţi; a aleza / a ascuţi din nou; a sfredeli din nou, a găuri din nou. rebottle [Yk'batl] vb. tr. a turna (vinul) în alte sticle. rebottom ['rk'botam] vb. tr. a pune un fund nou la (o cutie, o ladă, un scaun etc.; sau cu dat). rebound1 [ri(:)'baund] I. vb. intr. 1. a ricoşa; a sări înapoi. 2. (despre arcuri) a se destinde. 3. (fig.) (upon) (despr e lovituri, uneltiri etc.) a se întoarce (împotriva autorului). II. s. salt înapoi; re cul; ricoşa; ricoşare; to take smb. on the ~ a exercita o presiune asupra cuiva prof itând de o slăbiciune a lui. rebound2 ['rk'baundj past si part. trec. de la r e b i n d . rebound block [~ bbk] s. (telm.) cuzinetul percutorului. rebound crusher [ ~ ,krA/arj s. (telm.) moară percutantă / cu ciocane. rebound hardness [~ iha:dnis] s . (telm.) duritate scleroscopică. rebounding [ri(:)'baundirj] I. s. ricoşare; faptul de a sări înapoi; salt înapoi. II. adj. care ricoşează, care sare înapoi. rebounding shot ~ 'Jot] s. împuşcătură ricoşată. rebrace ['rk'brcis] vb. tr. a fixa din nou; a reîntări. re



 east ['ri:'bro:dka:st] vb. tr. (radio) a retransmite. rebroadeasting [-in] s. (r adio) retransmitere. rebuff fri'bAf] I. s. 1. aruncare înapoi; recul. 2. ripostă; re fuz. 3. eşec / insucces neaşteptat; to suffer a ~ a suferi un eşec; a înghiţi hapul. II. v b. tr. 1. a arunca înapoi, a respinge. 2. a refuza categoric. 3. a împiedica, a bloc a. rebuild ['ri:'bild],past si part. trec. rebuilt ['rk'bilt] vb. tr. a reclădi, a reconstrui, a reface. rebuilder [-ar] s. reconstructor. rebuilding [-irj] s. re clădire, reconstruire, reconstrucţie, refacere.



rebuilt ['rk'bilt] pastsi part. trec. de la r e b u i l d . rebuke [ri'bju;k, ra 'b-] I. vb. tr. 1. (for) a dojeni, a mustra (pentru); a face (cuiva) reproşuri (pe ntru); a reproşa, a imputa (cuiva, ceva); my heart ~s me mă mustră conştiinţa. 2. a stâlci bătăi, a bate măr. II. s. dojana, ceartă, mustrare; reproş; imputare; without ~ fără cusur, pecabil, ireproşabil. rebukcful [-ful] adj. v. r e b u k i n g. rebuking [ri'bju:k irj] I. adj. dojenitor, mustrător; plin de reproş; care sună a reproş. II. s. dojenire, mustrare. rebukingly [-li] adv. pe / cu un ton mustrător; sub formă de reproş, pe un t on de reproş, cu un aer de reproş. rebus ['ri:bas] s. rebus. rebut [ri'bAt] vb. A. t r. 1. a împinge înapoi; a respinge. 2. a refuta; a dovedi netemeinicia (u/tor argume nte, teorii etc.). B. intr. (yur.) a da o replică, a riposta. rebutment [-mant] s. (mai ales jur.) refutare, combatere; răsturnare; dovedirea netemeiniciei (cu gen. ). rebuttal [-al] !.v. r e b u t m e n t . rebutter [ri'bAtar] s. (jur.) replica pârâtului la s u r r e j o i n d e r . recalcitrance [ri'kaelstons, ra'k-] s. recal citranţă, nesupunere, neascultare; caracter refractar. recalcitrancy [-i] s. v. r e c a l c i t r a n c e . recalcitrant [ri'kadstont] I. adj. recalcitrant; nesupus , neascultător. II. s. persoană recalcitrantă. / recalcitrate [ri'kaelsitreit] vb. int r. (against, at) a nu se supune, a fi refractar (la); a se opune (la, sau cu dat .); a se încăpăţâna (să). recalcitration [riikaîlsi'trei/an] s. v. r e c a 1 c i t r a n c recalescence [rri:ka'lesns] s. (metal.) reîncălzire, rccalescenţă. recalking ['ri:'ka:ki n] s. (telm.) ştemuire. recall [ri'kad, ra'k-] I. vb. tr. 1. a rechema (trupe, un diplomat ele). 2. a revoca, a contramanda (un ordin). 3. a retracta (o aserţiune). 4. a-şi aduce aminte de, a-şi aminti; a evoca; a trezi în amintire. 5. a abroga (o le ge). 6. (ec.) a cerc înapoi (un capital). 7. a(-şi) lua (cuvântul) înapoi, a-şi călca (cuvâ l). 8. (corn.) a retrage de pe piaţă / din vânzare (un produs cu defecte etc.). II. s. 1. rechemare. 2. revocare, contramandare; letters of ~ scrisori de revocare. 3. aducere aminte; beyond/ past ~ irevocabil, ireparabil; uitat. 4. (mil.) semnal de întoarcere. 5. (teatru) bisare. 6. (amer. pol.) destituirea unui deputat în urma cererii alegătorilor. 7. (cont.) retragere de pe piaţă / din vânzare (a unui produs cu : * defecte etc.). recallable [-ablj adj. 1. (despre slujbaşi, militari etc.) care poate fi rechemat. 2. (despre întâmplări, evenimente ele.) evocabil, care poate fi evo cat. 3. (despre decrete, ordine etc.) revocabil. recant [ri'kaent] vb. A. tr. 1. a retracta; a se lepăda de. 2. a dezaproba. B. inir. a se retracta, a se lepăda; a renunţa la o părere, a-şi schimba părerea. recantation [.rkkren'tei/an] s. 1. retractare . 2. dezicere, dezaprobare. recanting [ri'kaentirj] I. adj. care (se) retractează; care dezice, care dezaprobă. II. s. v. r e c a n t a t i o n . recap1 ['ri;kaep] (auto) I. vb. tr. a vulcaniza (o anvelopa). II. s. anvelopă vulcanizată. recap 2 1.s . recapitulare (prese, de la r e c a p i t u l a t ion). II. vb. tr. şi intr. a re capitula (prese, de la r e c a p i t u l a t e ) . recapitalization ['rijkaepita lai'zei/snj s. (ec.) revizuire a structurii capitalului («»ei corporaţii ele). recapit alize [rk'krepitalaiz] vb. tr. (ec.) a capitaliza din nou. recapitulate [iri:ka' pitjuleit] vb. tr. a recapitula. recapitulation ['rkkapitju'Iei/an, «:-] s. 1. rec apitulare, trecere în revistă. 2. (muz.) reexpoziţie. recapitulative ].ri:ka'pitjulcit iv] adj. recapitulativ. , | recapitulatory [.rkka'pitjulatari, -leitari] adj. v. r e c a p i t u l a t i v e . recaption [Ykkasp/an] s. (jur.) reintrare în posesi e prin bună înţelegere. recapture ['rk'kajprja1'] I. vb. tr. a(-şi) lua înapoi; a pune din nou mâna pe; a captura din nou. II. s. 1. luare înapoi; capturare din nou. 2. (jur. ) redobândire (a unei proprietăţi); postliminium. recarburization ]'ri:'ka;bjurai'zei/ n] s. (metal.) recarburare. recarburize ]'ri:'ka:bjuraiz] vb. tr. (metal.) a rec arbura. recarburizer [-ar] s. (metal.) agent de recarburare. recast ]'ri:'ka:st] , past şi part. trec. recast I. vb. tr. 1. a arunca din nou. 2. a reface, a transf orma, a modifica; a reconstrui; a alcătui din nou; to ~a novel a reface un roman; a modifica un roman; (teatru) to ~ a play a pune în scenă o piesă cu o nouă distribuţie. 3



 . (metal.) a returna, a turna din nou. II. s. 1. aruncare din nou. 2. refacere, transformare, modificare; reconstruire. 3. (teatru) punere în scenă (a unei piese) c u o nouă distribuţie. 4. (metal.) returnare. recasting ['ri:ka:stirj] s. v. r e c a s t (II). recaulking ['ri:'ko:kinJ s.v. r e c a l k i n g . recce ['rekil (mil. sl.) I. s. recunoaştere. II. vb. intr. a merge în recunoaştere. reeco ['rekou] s. (mil . sl.) recunoaştere (prese, de la reconnaissance). recey ['rcki] s. v. reeco. rece de [ri(:)'si:d] vb. intr. 1. (from) a da înapoi; a se retrage (din, de la); a se înd epărta (de); to ~ into the background a trece pe planul al doilea; a-şi pierde impor tanţa; (mii.) to ~ from a position a se retrage de pe / a părăsi o poziţie. 2. (from) a renunţa (la); a reveni (asupra - cu gen.); a da îndărăt; to ~ from an opinion a renunţa la o părere. 3. a se ieftini, a pierde din valoare. re-cede [ri:'si:d[ vb. tr. a ret roceda.



 771 recision



receding [ri(:)'si:dirj] I. adj. care dă îndărăt, care se retrage; care se îndepărtează. II . 1. retragere; îndepărtare. 2. renunţare; revenire (asupra unei hotărâri etc.). receding comb [~ 'koum] s. (tehn.) pieptene curăţitor. receding table [~ 'teibl] s. (tehn.) m asă cu retragere automată. receding tide [~ 'taidj s. (mar.) reflux, maree descenden tă. receipt [ri'sht, re's-] I. $, 1. primire. 2. pl. încasări (de bani). 3. chitanţă, adev erinţă de plată. 4. venit; he was in the ~ of five hundred a year avea un venit anual de cinci sute de lire, 5. reţetă; ordonanţă medicală. 6. mijloc de realizare a unui ţel. 7. mijloc de vindecare. II. vb. tr. (amer. corn.) a da o chitanţă de primire pentru; to ~ a bill a iscăli pentru primirea contului. receipt book [~ buk] s. 1. carte de b ucate. 2. chitanţier. receipt stamp [~ stasmp] s. timbru de chitanţă. receivable [ri's Kvabl] adj. care poate fi primit; de primit. receive [ri'si:v, re's-] vb. A. tr. 1. a primi, a căpăta; to ~ a good education a primi o bună educaţie; to ~ the finishing stroke / touch a căpăta ultimul retuş; a fi pus la punct. 2. a primi, a lua (bani); ~ d achitat. 3. a primi, a adăposti; to ~ stolen goods a tăinui lucruri furate, a fi g azdă de hoţi. 4. a primi, a admite; to be ~d into a family a intra în familie. 5. a pr imi în depozit; box to ~ contributions cutie pentru chetă. 6. a admite, a recunoaşte, a legitima: to ~ smb. into a charge a numi pe cineva într-o funcţie; custom long ~d obicei de mult admis, datină împământenită. 7. (jur.) a avea în vedere, a considera. 8. a l a, a pune; to ~ to heart a pune la inimă, a-şi face inimă rea. 9. a avea o capacitate, a cuprinde. B. in/r. a primi vizite. received [ri'si:vd] adj. primit; acceptat, admis; generally ~ îndeobşte admis. Received Standard English [~ 'stsendad 'irjgli/ j s. limba engleză literară, engleza standard. receiver [ri'skva1"] s. 1. primitor, persoană care primeşte; persoană care recepţionează; destinatar (al unei scrisori). 2. înca ator; perceptor; ~ of customs perceptor. 3. (jur.) a) administrator oficial; b) portărel, executor judecătoresc. 4. (corn.) consignatar. 5. tăinuitor (de lucruri fura te); no ~, no thief dacă n-ar fi tăinuitori, n-ar fi nici hoţi; (prov.) the ~ is as ba d as the thief cum e Tanda aşa-i şi Manda. 6. (radio) aparat de radiorecepţie, recepto r, aparat de radio. 7. (tel.) receptor. 8. (tehn.) rezervor; recipient; cisternă; receiver; colector. receiver pipe [- paip] s. (mine) niplu de refugiu. receivers hip [ri'si:va/ip, re's-] s. calitatea de primitor; calitatea de destinatar; cali tatea de încasator. receiving [ri'suvin] s. primire, recepţie; acceptare; admitere; ~of stolen goods tăinuire de bunuri furate. receiving aerial [~ 'earial] s. (tel.) antenă de recepţie. receiving antenna [~ am'tena] s.v. r e c e i v i n g a e r i a l . receiving apparatus [~ laspa'reitss] s. (tel.) aparat de radiorecepţie, recept or, aparat de radio. receiving hopper [~ 'hopa1"] s. (tehn.) pâlnie de încărcare. rece iving house [~ haus] s. (serviciu de) mesagerii; oficiu poştal. receiving hulk [~ lulk] s. (mar.) navă de pază şi de control în port. receiving line [- 'lain] s. şir de per soane oficiale (la o primire protocolara). receiving office [~ ofis] s. (servici u de) mesagerii. receiving order [~ iD:dar] s. (jur. corn.) ordonanţă de punere sub sechestru (în caz de faliment). receiving room [~ ru(:)m] s. cameră de primire; sală d e recepţii. receiving set [~ set] s. (tel.) aparat receptor / de radiorecepţie. rece iving station [~ -stei/^n] s. 1. (tel.) post recepţie, staţiune de recepţie. 2. (ferov .) staţie de destinaţie. receiving wire [~ -waiar] s. v. r e c e i v i n g a e r i a l . receiving yard [~ jo:d] s. (ferov.) grupă de linii la intrarea în triaj. recenc y ['rirsnsi] s. caracter recent, noutate. recense [ri'scns] vb. tr. (despre text e, manuscrise etc.) a revizui; a revedea; a controla; a verifica. recension [ri' sen/an, re's-] s. 1. revizie, revizuire (a unui text etc.). 2. text revizuit, ma terial revizuit. recent ['ri:sntj I. adj. 1. recent, ultim, proaspăt; of ~date de dată recentă; ~acquaintance cunoştinţă proaspătă; ~ developments / events ultimele evenimen ~ news ştiri recente / proaspete; ultimele ştiri. 2. (geol.) care se referă Ia holoce n. II. s. (geol.) the Recent holocenul. recently [-Ii] adv. recent, nu de mult; de curând, de puţină vreme; it happened ~ aceasta s-a întâmplat recent; as ~ as yesterday nu mai departe de ieri; a law ~ adopted o lege recent / de curând adoptată. recentne ss [-nis] s. v. r e c e n c y . receptacle [ri'septakl, re's-] s. 1. recipient, receptacul. 2- (bot.) receptacul. 3. (fig.) loc de concentrare / de adunare / de îngrămădire. 4. (electr.) priză de curent. receptacular [iresep'tcekjuto1"] adj. 1. ca



 un recipient; care serveşte drept recipient. 2. (bot.) care ţine de receptacul. rece ptible [ri'scptibl, -ta-] adj. (rar) 1. de primit; care poate fi primit. 2. (of) receptiv (ia). reception [ri'sep/sn, re's-] ş. 1. primire, recepţie; luare în primire , recepţionare; ~ of goods recepţionare de mărfuri. 2. primire, recepţie; warm ~ primire călduroasă; to give smb. a cool ~ a face cuiva o primire rece; the novel has had a favourable ~ romanul a fost bine primit / s-a bucurat de o bună primire / a fost c omentat favorabil; the ~ begins at seven o'clock p.m. recepţia începe la ora şapte p.m . 3. asimilare (de impresii etc.); (psih.) faculty of ~rcceptivitatc. facultate de a recepţiona, de a asimila. 4. (tel.) recepţie, recepţionare. 5. recepţie (la un hote l).



reception basin [~ >beisn] s. (hidr.) bazin de alimentare (a unui râu). reception centre [~ -senta1"] s. punct de primire / recepţie (a unor refugiaţi, sinistraţi etc.) . receptionist [ri'sepjanist] s. 1. funcţionar(ă) ce primeşte pasagerii (la hotel). 2. seeretarfă) de cabinet. reception order [ri'scp/^n o:dar] s. (med.) autorizaţie de internare a unui alienat mintal. reception room [- ru(:)m] s. sală de recepţii; came ră de primire, salon. receptive [ri'scptiv, re's-] adj. receptiv. receptiveness [nis] s. v. r e c e p t i v i t y . receptivity [risep'tiviti, >ri:s-, ires-] s. 1. receptivitate. 2. (tehn.) capacitate de absorbire sau asimilare. receptor [ri 'septar] s. (tel.) receptor. recess [ri'ses, re:'s-] I. s. 1. scobitură, şanţ. canelur a, canal, gât; retragere. 2. întrerupere, interval (al lucrărilor); vacanţă (a şcolilor); p orogare (a adunărilor politice); ~ of the jury suspendarea şedinţei juriului (pentru d eliberare). 3. loc retras, adăpost singuratic. cotlon. 4. pl. (jig.) adâncimi, străfun duri; in the secret ~es of the heart în străfundurile inimii. 5. (constr.) adâncitură, n işă, firidă, alcov, dcblcu. 6. (geogr.) golf mic, baie. 7. (anat., bot., zool.) fosă, ca vitate. 8. (tehn.) adâncitură, falţ, nut. 9. (tehn.) racordare. 10. reflux. 11. rezult at final al unor deliberări; protocol. II. vb. A. tr. 1. a forma o cavitate în. 2. a ascun de într-o adâncitură. 3. (tehn.) a degaja, a reteza. B. intr. a face o pauză / o în rerupere. recessed [ri'scst] adj. 1. înfundat, băgat înăuntru. 2. cu adâncituri, cu scobit uri. recessed balcony [~ 'balkani] s. (arhit., constr.) loggie. recessed part [~ pa:t] s. (tehn.) parte îngropată (a unei piese turnate). recess head [ri'ses hed] s . (constr.) canelura, cornişă concavă. recess hole [~ houl] s. (tehn.) gaura înfundată, ga ură cu fund. recessing [ri'sesirj] s. 1. scobire, săpare, adâncire. 2. adâncitură, scobitu ră. recessing tool [~ tu:l] s. (tehn.) daltă pentru fasonarea adânciturilor, cuţit de st runjit praguri şi caneluri. recession1 [ri'se/^n, re's-] s. 1. retragere; îndepărtare, plecare. 2. adâncire. 3. (constr.) adâncitură, nişă. 4. (ec.) recesiune. recession2 s. re trocedare. recessional [ri'se/ansl] I. adj. de vacanţă (parlamentară). II. s. (rel.) i mn religios cântat când se termină serviciul divin. recessional hymn [~ him] s.v. r e c e s s i o n a l (II). recessionary [ri'se/snari] adj. (ec.) de recesiune; de r egres. recessive [ri'sesiv] adj. 1. care dă înapoi, care se retrage; care se îndepărtează. 2. regresiv; descendent, coborâtor. recharge ['ri:'t/a:d3] vb. tr. a reîncărca, a încărca din nou. recharging ['ri:'t/o:d3in] s. reîncărcare. rechauffe [ireijou'fci] s. (jr. ) 1. mâncare reîncălzită. 2. (fig.) ceva transformat din vechi; prelucrare (a unei opere literare). recherche [re'/eo/ei, amer. si --'-] adj. (jr.) ales, de elită; rafina t. rechristen ['ri:'krisn] vb. tr. a boteza din nou. recidivism [ri'sidiviz^m] s . recidivism. recidivist [ri'sidivist] s. recidivist. recipe ['resipi, amer. -pi :] s. 1. (mai ales pl.) încasări, venit; reţetă. 2. reţetă (mai ales culinară). 3. (jig.) r mijloc de a atinge un ţel; a ~ for happiness o reţetă pentru a fi fericit, reţeta ferici rii. recipience [ri'sipians, re's-] s. primire, recepţionare, recepţie. recipiency [ -i] s.v. r e c i p i e n c e . recipient [ri'sipiant] I. adj. receptiv. II. s. 1 . recipient. 2. primitor; destinatar. reciprocal [ri'sipreksl, re's-] I. adj. 1. reciproc, mutual; ~ Iove dragoste reciprocă. 2. echivalent. 3. (jur.) sinalagmati c, bilateral. 4. (gram., mat.) reciproc. II. s. (urat.) funcţie inversă; valoare inv ersă, figură reciprocă. reciprocality [riisipre'kaîliti] s. reciprocitate. reciprocal la ying [ri'siprek^l -leiirj] s. (tehn.) construirea evantaiului paralel prin separ are reciprocă. reciprocally [ri'siprekali] adv. reciproc; unul pe altul. reciproca l pole [ri'siprakal poul] s. pol opus, antipol. reciprocal spiral [~ 'spai(a)ral ] s. (mat.) spirală hiperbolică. reciprocate [ri'siprekeit, re's-] vb. A. tr, 1. a f ace schimb de; a plăti cu aceeaşi monedă pentru; a răspunde (în acelaşi fel) la; a plăti cu împărtăşi; to ~ smb.'s good wishes a răspunde la urările de bine ale cuiva; to ~ smb.'s fe



 lings a împărtăşi simţămintele cuiva. 2. (tehn.) a mişca înainte şi înapoi; a imprima o miş ativă-rectilinie, a imprima o mişcare de du-te-vino (cu dat.). B. intr. 1. (to) a răsp unde în acelaşi fel (la): a plăti cu aceeaşi monedă (pentru); a face la fel; a proceda la fel; he sent me his good wishes and I ~d el mi-a transmis urările sale de bine, ia r eu i le-am transmis pe ale melc: to every attack he ~d with a blow la fiecare atac răspundea printr-o lovitură. 2. (tehn.) a face / a avea / a efectua o mişcare alt ernativă-rectilinie / o mişcare de du-te-vino. reciprocating compressor [ri'siprekei tirj kam'presa1"] s. (tehn.) compresor cu piston. reciprocating engine [~ 'end3i n] s. (tehn.) maşină cu piston (care execută o mişcare translator ie). reciprocating lev er [- 'li:var] s. (tehn.) cobiliţa, părângă, pârghie oscilantă; balansier. reciprocating mo ion [~ 'moujsn] s. (tehn.) mişcare alternativă-rectilinie. reciprocating pump [~ 'pA inpj s. (tehn.) pompă cu piston. reciprocating rod [~ 'red] ş. (tehn.) bielă. reciproc ation 1 r i. si pre'ke i/an] s. reciprocitate. reciprocity [.rcsi'prasiti] s. re ciprocitate; ~ principie principiul reciprocităţii; principiul reversibilităţii. recircu lation [iri:sa:kju'lei/an] s. (tehn.) recirculate. recision [ri'si3an] ş. 1. (rar) tăiere, amputare. 2. (înv.) ştergere. 3. anulare.



 recital 772



recital [ri'saitl, ra's-] s. 1. povestire, istorisire, relatare, expunere. 2. (m uz.) recital. recitation [.resi'tei/sn] s. 1. recitare, declamare. 2. (amer., sc ol.) o) examinarea unui elev; b) lucrări de seminar; seminarizare. recitation room [~ ru(:)m] s. sală de curs, aulă, amfiteatru. recitative [iresita'tkv, -sa-] adj. s . (muz.) recitativ. recite [ri'sait, ra's-] vb. A. tr. 1. a recita; a declama. 2 . a povesti, a istorisi; a relata; a expune. B. intr. 1. a recita; a declama. 2. a povesti, a istorisi; a expune. 3. (amer.) a răspunde la lecţie. reciter [ri'saita 1] s. 1. recitator, declamator; povestitor. 2. culegere de texte pentru declamat . recivilize [rk'sivilaiz] vb. tr. a civiliza din nou. reck [rek] vb. (mai ales poetic, numai în construcţii negative sau interogative) A. tr. a preocupa; a îngrijora , a stânjeni, a deranja, a supăra; a privi, a-i păsa de; it ~s me not asta nu mă priveşte; asta nu mă supără; nu-mi pasă de asta; I ~not my health puţin îmi pasă de sănătatea mea. B (of; whether; who; that) a-i păsa (de; dacă; cine; că); he ~ed not of the danger nu-i păsa de primejdie; I ~ not whether nu-mi pasă dacă, mi-e tot una dacă; I ~ not who mi-e tot una cine. reckless ['reklisj adj. 1. (of) nepăsător, indiferent (faţă de; în faţa - cu en.); ~ of danger nepăsător în faţa primejdiei. 2. imprudent, nechibzuit, nesocotit, nec ugetat. 3. îndrăzneţ, cutezător, temerar. 4. care nu ţine seama de reguli. recklessness '[ -nis] s. 1. nepăsare, indiferenţă. 2. imprudenţă; nesocotinţă, nechibuinţă, necugetare. 3. reckling ['reklirj] I. adj. (despre copii) micuţ; mezin. II. s. mezin, prâslea. reck on ['rekan] vb. A. tr. 1. a număra, a socoti, a calcula. 2. a trece în socoteală; to ~ smth. to a person a trece ceva în socoteala cuiva. 3. a socoti, a crede, a gândi, a presupune. 4. a socoti, a evalua, a preţui. 5. (pasiv) a fi socotit, a trece drep t, a fi considerat; to be ~ed a clever person a trece drept un om deştept. 6. to ~ among a socoti printre; to ~ in a include (într-o socoteală etc.); to ~ off a face socoteala (cu gen.), a lichida; to over a verifica, a examina; to ~ up a calcula , a număra; a aduna. B. intr. 1. a socoti, a calcula; (prov.) to ~ without one's h ost socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. 2. to ~ for a da socoteală de, a răspunde de; to ~ o h / upon a avea încredere în, a se bizui pe; to ~ with a) a se răf ui cu; b) a lua în considerare; he is to be ~ed with trebuie să ţinem seama de ci, nu1 putem ignora. reckoner ['reksma'] s. 1. (ec.) calculator. 2. tabel aritmetic c u calcule gata făcute. 3. contor. reckoning ['rekanirj] s. 1. socoteală, calcul; con t; to be good at ~ a fi tare la socoteli; to be out in one's ~a) (fig.) a-şi greşi s ocotelile; a da greş; b) (mar.) a devia de la traseul stabilit; even ~ makes long friends, short ~s make short friends frate, frate dar brânza-i pe bani; datoriile strică prietenia. 2. plată, socoteală, răfuială; the day of ~ziua socotelilor; to make no ~ of a nu da atenţie (c» dat.); a nu ţine seama de. 3. socoteală (după consumaţie); partea iecăruia la plată. 4. apreciere, evaluare, preţuire; socoteală; to make ~ of a preţui (cev a). 5. părere, opinie; according to my ~ după părerea mea. 6. timpul de naştere. 7. cron ologie. 8. (nwr.) estină; punct. reckoning book f~ buk] s. (înv.) v. a c c o u n t b o o k . reckoning up [~ rAp] s. adunare. reclaim [ri'kleim] I. vb. A. tr. 1. a repara, a reface, a corecta, a îndrepta, 2. a reclama, a cere înapoi. 3. (jig.) a vi ndeca, a îndrepta; ~ed drunkard beţiv lecuit, băutor readus pe calea bună. 4. a domestic i, a îmblânzi; ~ed animal animal domesticit. 5. (chim.) aregenera. 6. a recupera; a ameliora (un teren). B. intr. 1. a face ameliorări funciare. 2. (jur.) a apela. II . s. 1. beyond / past ~ ireparabil. 2. (telul.) cauciuc regenerat. reclaimable [ -abl] adj. reparabil; recuperabil. reclaimant f-ant] s. (moi ales jur.) reclaman t. reclaim days [ri'kleim deiz] s. (tur.) termen de apel. reclaimer [ri'kleima'J s. (telm.) conveier, transportor, bandă rulantă. reclaiming [ri'kleimin] s. 1. rege nerare. 2. ameliorare. 3. corectare. 4. recuperare. reclaiming timber [~ 'limba' ] s. (mine) scoaterea armăturii din lucrările de curăţire. rcclaimless [ri'kleimlis] adj . (rar) incorigibil. reclamation [irekla'meijbnl s. 1. (cont-, jur.) reclamaţie. 2 . (fig.) îmbunătăţire, asanare, ameliorare, însănătoşire (a pământului). 3. spaţiu luat măr rare; reparare, corectare, rectificare. 5. (jur.) amendament. 6. îmblânzire (a sălbătici unilor). 7. recuperare (a materialelor); refolosire. reclamation dam [~ dsm] s. (hidr.) baraj de irigaţie. reclame [rei'ktem] s. (fr.) reclamă. reclassification [re iklsesifi'kei/pn] s. reclasificarc. reclassify ['ri:'ktesifa:i] vb. tr. a reclas



 ificâ, a clasifica din nou. rcclean ['ri:'kli:n] vb. tr. a curăţa din nou. recleaner [ 'ri:kli:nar[ s. (tehn.) recurăţire. recleaner fan [~ fa;n] s. (tehn.) ventilatorul c elei de-a doua curăţiri. recleaner unit [~ ,ju:nit] s. (tehn.) grupa de colectare a celei de-a doua curăţiri. reclination [iriklai'nei/an] s. înclinaţie, poziţie înclinată. re ne [ri'klain, ro'k-] vb. A. intr. a se apleca, a se înclina; reclining on the gras s culcat pe iarbă. B. tr. 1. a se apleca înapoi; a se sprijini; to ~ against a sta c ulcat pe; a se sprijini de; (fig.) to ~ on a conta pe, a se bizui pe. 2. a abate de la perpendiculară, a înclina. reclined [ri'klaind, ro'k-] adj. aplecat, înclinat. reclining [ri'klainin, ro'k-J adj. aplecat, înclinat. reclining chair [~ 't/so] s. scaun pliant; strapontină. reclining seat [~ 'si:t] s. (auto) scaun cu spătar rabat abil. recloser [ri'klouzar] s. (electr.) autoanclanşator, releu de reanclanşare auto mată. reclosure [ri'kloU3ar] s. (electr.) reclanşare, închidere.



reclothe ['ri:'klou5] vb. tr. 1. a îmbrăca din nou (pe cineva). 2. (fig.) a reînveşmânta. recluse [ri'klms, amer. si 'reklu:s] I. adj. 1. închis, retras. 2. singuratic, izo lat. II. s. persoană închisă, om retras, pustnic. recluseness [-nis] s. retragere, izo lare; sihăstrie. reclusion [ri'klu:3an] s. 1. retragere; izolare; sihăstrie. 2. întemn iţare; încarcerare. reclusive [ri'klmsiv] adj. retras, izolat. recoal [ri'koul] vb. tr. a reîncărca cu cărbuni. recock [rri;'kok] vb. tr. (/nil.) a arma din nou (o pusca etc.). recocking lever [ri'kokirj .li;vor] s. (tehn.) pârghie de armare. recoct [r i'kokt] vb. tr. a fierbe sau a coace încă o dată. recognition [irekag'ni/an, -kig-] s. 1. cunoaştere. 2. recunoaştere, admitere; beyond / . past ~ de nerecunoscut; to win ~from somebody a câştiga aprecierea cuiva. 3. cercetare, căutare. recognition signal [~ isignal] s. semnal de apel; semnal de recunoaştere. recognizable ['rekagnaizabl , irekag'n-] adj. care se poate recunoaşte; de recunoscut. recognizance [ri'kagniz ans, ra'k-] s. 1. angajament, îndatorire. 2. cauţiune, zălog. 3. recunoaştere; admitere. recognizant [ri'kagnizant] adj. 1. care recunoaşte. 2. recunoscător. recognize ['re kagnaiz] vb. A. tr. 1. a recunoaşte, a identifica. 2. a recunoaşte validitatea (cu g en.). 3. a recunoaşte; a admite; a accepta; a mărturisi. 4. a-şi da seama de, a înţelege; to ~one's duty a-şi înţelege datoria. B. i«tr. a se obliga să se înfăţişeze (la judecată). r [-3'] s. persoană care recunoaşte pe cineva. recoil [ri'koil, ra'k-] I. vb. intr. 1. a sări înapoi, a se da îndărăt; to ~ from a se da îndărăt de la; a-i fi silă de. 2. (mil a ricoşa. 3. a se da înapoi de spaimă. II. s. 1. dare înapoi. 2. recul, ricoşare. 3. groa ză; scârbă, silă. recoil buffer [~ 


 a trimite din nou la închisoare. 3. a trimite din nou în studiul unei comisii o leg e. recommitment [-mant] s. 1. retrimitere în parlament pentru cercetarea unei legi . 2. rearestare. recommittal [-al] s. v. r e c o m m i t m e n t . recommunicate [.reko'mju(:)nikeit] vb. tr. a comunica din nou. recompense ['rekampens] I. vb. tr. a premia; a recompensa, a răsplăti. II. s. premiere, răsplată, recompensă; compensaţie recomplete [irekam'plkt] vb. tr. a completa din nou. recompose ['ri:-kam'pouz] vb. tr. a reconstitui. recomposition [iri:konipa'zi/^n] s. recompunere; reconsti tuire. recompounding [iri:kam'paundinj s. (chim.) refacerea unui amestec (din di ferite componente). reconcilability [.rekan'saila'biliti] s. putinţa de împăcare. reco ncilable ['rekansailabl, .rekan's-, -kn-] adj. care poate fi împăcat / reconciliat. reconcile ['reksnsail] vb. tr. a împăca; a face să se împace; a aplana («« diferend). recon ilement [-mant] s. 1. împăcare, înţelegere, aranjament, aplanare. 2. (fig.) armonie. rec onciler [-ar] s. împăcător; împăciuitor. reconciliation [irekansili'ei/an]s.v. r e c o n c i l e m e n t . reconciliatory [irckan'siliatori, amer. -ita:ri] adj. împăciuitor; de împăcare; de împăciuire. recondite [ri'kandait, ra'k-, 'rekond-J adj. 1. ascuns, secr et, tainic. 2. (fig.) întunecat, obscur. 3. neînţeles, abstras.



 773 rectangular timber recondition [ireksn'dijan] vb. tr. 1. a repara, a renova; a restabili, a restaur a, a reclădi; a reutila, a repune în stare de funcţionare; a regenera. 2. a schimba (d eprinderi etc). reconditioning [irr.kan'di/anirj] s. rccondiţionare, repunere în (st are de) funcţionare. reconnaissance [ri'konissns, ro'k-] s. (jr.) 1. recunoaştere, e xplorare. 2. detaşament de recunoaştere. reconnaissance flare [~ flea1"] s. rachetă lu minoasa. reconaissance plane [~ pleinj s, (av.) avion de recunoaştere. reconnectio n [ireko'nekfcn] s. (electr.) rebobinare. reconnoissance [ri'konisans, ra'k-] s. v. r e c o n n a i s a n c e . reconnoitre [.rcka'nsits1"] I. vb. A. tr. a se in forma despre; (mil.) a face o recunoaştere (cu gen.). B. intr. (mil.) a face o rec unoaştere. II. s. (mil.) acţiune de recunoaştere. reconquer ['ri:kDrjk3rj vb. tr. a re cuceri. reconsider I'ri:-k9n'sid3r] vb. ţr. a reexamina, a cumpăni din nou, a recons idera (o problema). reconsideration [.riikanisida'rei/sn] s. reconsiderare. reco nstruct ['rii-kans'trAkt] vb. tr. a reconstrui, a reclădi; a restabili, a restaura , a reface. reconstruction ['rii-k^ns'trAk/pn] 1- s. reconstrucţie, reclădire. 2. (a mer. ist.) the Reconstruction reintegrarea statelor secesionate. reconvention [i riiksn'ven/an] s. (jur.) acţiune reconvenţională. reconversion [dikan'vsijan] s. 1. tr ecere (a industriei etc.) de pe picior de război pe picior de pace. 2. (ec.) recon versiunc. reconvey l'rii-kan'vei] vb. ţr. (jur.) a retroceda (vechiului proprietar ). recooling plant [ri:'ku:lirj pla:nt] s. (telui.) dispozitiv pentru răcire contr asă. recooling tower [~ -taua1"] s. (tehn.) turn de răcire a apei de circulaţie. recop y [ri:'kDpi] vb. tr, a recopia, a copia din nou. record I. [ri'ko:d, ra'k-] I. v b. A. tr. 1. a înregistra, a lua act de. 2. (jig.) a transmite, a spune mai depart e. 3. a înregistra pe bandă sau peliculă. 4. a eterniza, a imortaliza. B. intr. a înregi stra. II. ['reko:d] s. 1. mărturie; to bear ~a ţine mărturie. 2. registru, catastif, a rhive; hrisov, document; document oficial, înscris, raport, dare de seamă; off the ~ a) neoficial, nepublicabil, strict secret; b) informaţii obţinute pe cale neoficială; c) (fam.) între noi fie vorba; a matter of ~ fapt înregistrat; on ~ înscris, înregistra t; cunoscut (în mod public); this is the worst earthquake on ~ cel mai puternic cu tremur din analele seismografice. 3. înregistrare; însemnare. 4. proces-verbal; prot ocol; to enter on the ~ a trece, a înregistra în procesulverbal; (amer.) to spread o n the ~ a înscrie în procesul-verbal; to keep to the ~ a se ţine de fondul chestiunii; to travel out of the ~ a introduce ceva ce nu are legături cu problema respectivă; a vorbi în afară de subiect; 5. caracter, caracteristică; recomandare, referinţă; to have a good ~ a avea o reputaţie bună; his ~ is against him trecutul său este împotriva lui; ~ of service foaie matricolă, referinţă de serviciu; carte de muncă. 6. monument istoric . 7. înregistrare; placă / disc de gramofon sau patefon sau picup. 8. record; to bea t / to break / to cut the ~ a bate recordul, a triumfa; to place / to put onesel f on / upon ~a) a se distinge, a se evidenţia; b) a-şi exprima părerea, a remarca. 9. (jur.) stăpânire de drept. 10. (tel.) litera sifon-racordului. III. adj. [Yek3:d] ca re constituie un record; excelent. recordable [ri'koxiabl, ra'k-] adj. 1. vredni c de a fi înregistrat; de înregistrat. 2. care poate fi înregistrat. recordation [.rck D:'dei/pn] s. 1. (îuv.) reminiscenţă; amintire. 2. înregistrare; înscriere. record chart [ 'rek:>:d t/a:t[ s. banda aparatului de înregistrare. recorder [ri'ko:d3r, rs'k-] s . 1. registrator, cel care înregistrează (acte, fapte). 2. judecător principal al oraşul ui. 3. (tehn.) aparat înregistrator; aparat telegrafic de scris; receptor fototcle grafie. 4. (muz.) flaut (de orgă). 5. aparat pentru înregistrarea sunetelor (în cinema tografie), recorder. record holder ['reko:d rhoulda1"] s. deţinătorul unui record. r ecord library [~ ilaibrari] s. discotecă. record range [~ reind3] s. distanţă de trage re după reper. recordership [ri'koida/ip] s. slujbă de arhivar sau grefier. recordin g [ri'ko:din, ra'k-] I. adj. cu scriere automată; de înregistrare. II. s. 1. înregistr are, imprimare. 2. relatare, narare, povestire. recording altimeter [~ iEeltimi: t3rj s. barograf. recording barometer [~ ba'romita1"] s. v. r e c o r d i n g a l t i m e t e r . recording clockwork [~ ikbkwa:k] s. mecanism cu scriere automa tă. recording ink [~ ink] s. cerneală pentru aparatele de înregistrare automată. recordi ng instrument [~ ănstrumant] s. aparat de înregistrare automată. recording meter [~ im i:t3r] ş. contor cu înregistrare automată. recording paper [~ -pcip3r] s, hârtie pentru



 aparate de înregistrare. recording system [~ -sistim] s. 1. mecanism cu înregistrare automată. 2. sistem de înregistrare. recording tachometer [~ t2e1k3mit3r] s. tahogr af, tahometru. recordist [ri'taxlist. rs'k-] s. operator de sunet. record player ['rcko:d rpleia1"] s. (amer.) patefon electric, picup. recordsman ['rcko:dZimse n], pi. recordsmen [-man] s. deţinător al mai multor recorduri, recordsman. recount [ri'kaunt] vb. tr. a povesti, a relata. re-count fri:kaunt] I. vb. tr. a socoti din nou, a număra încă o dată. II. s. numărătoare repetată. recountal [ri'kauntl] s. 1. rel re. 2. enumerare. recoup [ri'ku:p] I. vb. tr. 1. a despăgubi, a compensa; to ~ smb . for loss a despăgubi pe cineva pentru o pierdere. 2. (jur.) a defalca. 3. a împărţi di n nou. II. s. (jur.) scăzământ, reţinere, scădere. recoupling [ri'kAplirj] s. (ferov.) înch dere şi deschidere mecanică a indicatoarelor feroviare.



recoupment [ri'kmpmsnt] s. indemnizaţie, compensaţie, despăgubire. recourse [ri'ko:s, ra'k-, -'koas] ş. 1. refugiu, adăpost; recurgere, apelare; to have ~ to a recurge la ; his last ~ will be to ultima lui scăpare va fi să. 2. Our.) recurs. 3. (com.) inde mnizaţie; despăgubire. recover [ri'kAV3r, rs'k-] I. vb. A. tr. 1. a redobândi, a recăpăta; to ~ control of one's temper a se stăpâni; to ~ consciousness a-şi redobândi cumpătul; to ~ one's feet a se ridica, a se scula (după o cădere). 2. a se însănătoşi, a se vindeca; he ~ed his health s-a restabilit, s-a făcut bine, si-a venit în fire. 3. a recupera, a recâştiga. 4. (corn. jur.) a primi ca despăgubire, a încasa (datorii); to ~ a debt a încas a o datorie. 5. a regenera, a înviora, a reînsufleţi. 6. (fig.) a scăpa, a se elibera de , a se izbăvi de. 7. (mine) a extrage, a scoate. 8. (rar) a isprăvi. 9. (tehn.) a re genera, a recupera, a utiliza (deşeurile). B. rejJ. a-şi reveni în fire; a-şi redobândi cu mpătul. C. intr. 1. (of, from) a se întrema, a se restabili, a se însănătoşi (după, în urma ur.) a câştiga; to ~ in one's suit a câştiga procesul. II. s. 1. (mar.) ridicare a braţulu i care ţine vâsla. 2. (mii.) scoaterea armei din poziţia de tragere. re-cover ['ri:'kA V3r] vb. tr. a acoperi din nou. recoverability [riikAvaro'biliti, -sti] s.v. r e c o v e r a b l c n e s s . recoverable [ri'kAvarabl] adj. 1. recuperabil. 2. v indecabil. recoverableness [-nis] s. posibilitate de redobândire, regenerare sau r ecuperare. recovered [ri'kAvad] adj. convalescent; restabilit, însănătoşit. recoverer [r i'kAV3r3r] s. 1. persoană care redobândeşte ceva. 2. (med.) convalescent. recoverless ['ri'kAvalis] adj. irecuperabil. recovery [ri'kAVori, ra'k-] s. 1. redobândire, re luare; ~of ideas reminiscenţă, amintirea ideilor avute; ~ of stolen goods redobândirea lucrurilor furate. 2. restabilire, însănătoşire, vindecare; past ~ incurabil, nevindeca bil. 3. (jur.) despăgubire; indemnizaţie; ~of damages daune interese. 4. (tehn.) reg enerare; extracţie de materiale; valorificare a deşeurilor. 5. sortare, selectare. 6 . (tehn.) refacere elastică, reconstituire a formei iniţiale. 7. (av.) ieşirea unui av ion din evoluţie / din vrilă. recovery oven [~ iAvn] s. (tehn.) cuptor de cocs cu ex tragerea produselor secundare. recovery plant [~ pla:nt] s. (tehn.) 1. utilaj pe ntru extragerea produselor secundare. 2. instalaţie de recuperare. recovery ratio [~ rrei/iou] s. (mine) procentaj / grad de extragere a minereului util (din zăcământ). recovery room [~ ru(:)m] s. (med.) sală de reanimare. recovery station [~ stei/an ] s. (tehn.) staţie de reparaţii. recreancy ['rekriansi] s. (poetic) 1. laşitate, frică, mişelie, ticăloşie. 2. apostasic. recreant ['rekrisnt] s., adj. (poetic) 1. fricos, m işel. 2. apostat, necredincios, renegat. recreate ['rekricit] vb. A. tr. a recrea; a reîmprospăta, a înviora. B. rej7. a se recrea, a se desfăta, a se distra. C. intr. a lua recreaţie, a face o pauză. re-create ['ri:-kri'eit] vb. tr. a re-crea, a crea di n nou. recreation [rrekri'ei/^n] s. 1. împrospătare, înviorare, refacere a forţelor. 2. distracţie, petrecere, odihnă, recreaţie. 3. schimbare, transformare. re-creation ['ri i'kriei/an] ş. re-ercare. recreational [-rekriiei/analj adj. de recreaţie. recreatio n area [rekri'ei/an rearia] s. teren pentru jocuri. recreation ground [~ graund] s.v. r e c r e a t i o n a r e a . recreative ['rekrieitiv] adj. 1. înviorător, întărit or, tonic. 2. recreativ, distractiv, amuzant. recreator ['rekrieita1"] s. 1. per soană recreativă. 2. mijloc de recreare. re-creator [iri:kri'eit3r] s. persoană care c reează din nou. recrement ['rckrimant] ş. 1. impuritate, deşeu, scorie, cenuşă, zgură; rezi uu, rest. 2. (med.) recrement. recremental [.rekri'mentel] adj. rezidual; de deşeu ri etc. (v. r e c r e m e n t), recrementitious [.rckriman'ti/as] adj. 1. impur. 2. de rebut; rezidual. recriminate [ri'krimineit, ra'k-] vb. intr. a recrimina, a învinui. recrimination [ritkrimi'nei/sn, rs-k-] s. recriminare, învinuire; acuzar e reciprocă. recriminative [ri'krimineitiv, ra'k-] adj. recriminatoriu, care răspund



 e la o învinuire prin altă învinuire. recriminatory [ri'krimincitsri, amer. -nstou-] a dj. v. r e c r i m i n a t i v e . recross ['ri:kros, rri:-k-] vb. tr. a străbate din nou. recrudesce [-ri;kru:'des, rek-] vb. intr. (despre o rană, o boală) a se ivi din nou, a reveni. recrudescence [-ns] s. recrudescenţă. recrudescency [-ansi] s. ( rar) v. r e c r u d e s c e n c e . recrudescent [-snt] adj. recrudescent. recru it [ri'krmt, ra'k-] I. s. 1. recrut. 2. (mii.) recrutare. 3. membru nou (al unei asociaţii etc.). II. vb. A. tr. 1. a recruta; a completa; a întregi. 2. a reînnoi; a restabili; a redobândi; to ~ one's health and strength a-şi restabili sănătatea şi puterea . <> (mar.) to ~ a ship a aproviziona o corabie. B. intr. 1. a se întări, a se forti fica; take a holiday and try to ~ ia-ţi un concediu şi încearcă să-ţi recapeţi puterile. 2. ar.) a-şi spori proviziile. recruital [-al] s. recrutare; admitere, angajare. recr uitment [-mant] s. 1. recrutare. 2. completare, adaos, împrospătare. 3. restabilire, înzdrăvenire. recruit office [ri'kru:t 'ofis] s. (mil.) birou sau cerc de recrutare . recrystallize ['rii'kristalaiz] vb. A. intr. (chim., metal.) a se recristaliza . B. tr. a recristaliza. recta ['rekte] pl.de la r e c t u m. rectal ['rektsl] a dj. (anat.) rectal. rectangle ['rek.tasrjgl, 'rekt.asn-] s. (geom.) dreptunghi. rectangular [rek'tasrjgjula1", rekt'aen-] adj. (geom.) dreptunghiular. rectangul ar axis [rck'tasrjgjutar 'asksis] s. (mat.) axa coordonatelor, sistemul dreptung hiular al coordonatelor. rectangular timber [rck'tamgjuto 'timbe1"] s. stivă de ch erestea.



 rectifiable 774 revoluţionarii, roşii. 3. (amer.) the Reds pieile roşii, indienii. 4. vin. 5. (med.) m enstruaţie. . rectifiable frektifaiobl] adj. rectificabil. rectification [irektifi 'kei/an] s. 1. rectificare, îndreptare. 2. (chim.) rectificare, purificare. 6. (la biliard) bilă roşie; (la ruletă) roşu. 7. (chim.) miniu; Paris ~ crocus, şofran. 8. polul nord al magnetului. 9. (sl.) aur. -0- (amer.) to be in (the) ~ a fi deficitar. 3. (electr.) detecţie; redresare. 4. (radio) detectare. redact [ri'daîkt] vb. tr. (l it.) a redacta. rectified ['rektifaidj adj. 1. corectat, rectificat. 2. (chim.) purificat; (re)distilat. redaction [ri'dsek/pn] s. 1. redactare; reeditare. 2. e diţie revizuită. rectified alcohol [~ 'aîlkohol] s. alcool rectificat. rectified curre nt [~ 'kArant] s. (electr.) curent redresat. redactor [ri'da;ktor] s. redactor. rectifier ['rektifaia'] s. 1. rectificator. 2. (electr.) redresor. 3. (radio) de tector. 4. (chim.) red admiral ['red 'aximiral] s. (emom.) amiral (Vanessa atala nta). purificator, separator de gaz, aparat de curăţire. 5. (mar.) instrument pentru rectificarea red alder ['red 'o:ldar] s. anin-roşu american (Alntis rubra). compa sclor. 6. (tehn.) aparat de rectificat, strung. red alert [~ o'la:t] s. (mii.) a lertă roşie. rectifier filter [~ ililtor] s. (electr.) filtru de netezire. redan [ri 'dain] s. (jr., mil.) redan, fortificaţie. red aniline ['red i£enili:n] s. fucsină. re ctifier substation [~ SAbiStei/an] s. (electr.) staţie de redresare (cu mercur). r ed ant [~ 'amt] s. (entom.) furnică-roşie-de-pădure (Formica rufa). rectifier tube [~ tju:b] s. (electr.) redresor cu tuburi electronice. red antimony [~ 'aentimsni] s. (mine) antimonit, stibină, kermesit. rectifier unit [~ ju:nit] s. (telm.) redre sor. Red Army [~ a:mi] s. Armata Roşie. rectify ['rektifai] vb. tr. 1. a rectifica , a îndrepta; to ~ a chronometer a potrivi un cronometru. 2. (chim.) a purifica, a rafina. 3. (electr.) a redresa. 4. (radio) a detecta. red arsenic [~ a:snik] s. realgar, sulfura de arsen. red ash [~ 'as/] s. (bot.) frasin-roşu american, frasi n-de-Pennsylvania (Fraxinus rectifying column ['rektifaiirj ikolam] s. (chim.) c oloană de redresare. pennsylvanica). rectifying tube [~ tju:b] s.v. r e c t i f i e r t u b e . red-bait [~ 'beit, -.beitj vb. intr. (amer. sl.) a prigoni I a hăitu i elementele progresiste. rectilineal [.rekti'liniol] adj. rectiliniu. red-baiti ng [~ 'beitirj] s. (amer.) prigoană împotriva elementelor progresiste. rectilinear [ irekti'liniar] adj. v. r e c t i l i n e a l . red ball [~ 'bo:l] s. (amer. sl.) tren accelerat. , rection ['rek/jn] s. (gram.) recţiune. red balls [~ 'bo:lz] s. pl. trei bile „roşii" (de fapt galbene, pe fond albastru, semn distinctiv rectirostr al ['rekti'rostral] adj. (omit.) cu ciocul drept. ~ rectitude ['rektitju:d] s. 1 . conduită corectă, corectitudine. 2. corectitudine, dreptate al casei de amanet). ( a judecăţii). red bark [~ 'ba:k] s. varietate de chinchina. red bat [~ 'bîetj s. (zool .) liliac-amcrican (Lasiurus borealis). recto ['rektou] s. 1. (jur.) ordin de re stituire a unei moşii proprietarului legitim. 2. (poligr.) prima pagină a foii; pagi na din dreapta a unei cărţi deschise. red bauxite [~ 'bo:ksait] s. (mineral.) bauxită feroasă. r red bear-cat [~ 'beokzet] s. (zool.) micul panda (Ailurus fulgens). rec tor ['rekta ] s. 1. a) (în biserica anglicană) paroh; b) (amer.) pastor. 2. (în biseri ca catolică) rector (al unui colegiu iezuit). 3. rector (la unele universităţi); direc tor (la colegiile red beard [~ 'biad] s. bilă roşie (jucărie). Exeter si Lincoln din O xford). 4. (scot.) director (de scoală de grad superior). red-bearded [~'biadidjao 't'. cu barbă roşie. red beds [~ 'bedz] s. pl. gresie argiloasă roşie. rectorate ['rekto ritl s. titlu sau funcţie de rector. red beech [~ 'bi:t/[ s. (bot.) fag-comun / eu ropean (Fagtis sylvatica). rectorial [rek'to:rial] adj. de rector etc. (v. r e c t o r ) . rectorship ['rekto/ip] s. titlu sau funcţie de r e c t o r . red birch [~ 'bo:t/] s. (bot.) mesteacăn-negru american (Betula nigra). rectory ['rektari] s . 1. slujba de preot, preoţie. 2. presbiteriu. 3. venitul unui preot. red blindnes s [~ 'blainahis] s. (mea'.) daltonism. red blood-cells [~ bUdiselz] s. pl. (bot. ) globule roşii. rectrix ['rcktriks].pl. rectrices ['rektrisiz] s. (zool.) rectric elă. red-blooded ['red 'bkdid] adj. (amer.) viguros, robust, puternic; energic; îndrăz neţ, rectum ['rektam],pl. recta ['rekto] s. (anat.) rect. curajos. recultivate [rk 'kAltiveit] vb. tr. a revalorifica (terenuri). recumbency [ri'kAinbonsi, ro'k-] s. 1. poziţie culcată (pe spate). 2. odihnă. red-blooded American [~ a'merikon] s. (am



 er.) american get-beget. . recumbent [ri'kAinbsnt] adj. 1. culcat, întins, lungit. 2. (fig.) liniştit, inactiv. Red Book [~ 'buk] s. 1. carte oficială de adrese; anua r al nobililor. 2. (pol.) eartc roşie. recuperate [iri'kju:ppreit, ro'k-] vb. A. t r. 1. a reface (forţele); a recupera, a redobândi. red box [~ 'baks] s. cutie roşie (p entru acte sau documente importante; mai ales de 2. (te/tn.) a restitui, a regen era. B. intr. a se reface, a se restabili. stat). recuperation [ri.kju:po'reiJ3i i, ro.k-] s. 1. vindecare, însănătoşire, înzdrăvenire. 2. (tehn.) red brass [~ 'bra:s] s. ( etal.) alamă roşie. recuperare; regenerare. redbreast [~brest] s. (omit.) 1. măcăleandru (Erithacus rubecula).!. sturz (Turdus recuperative [ri'kjiKpsreitiv, amer. si otiv] adj. 1. recuperativ, întăritor, tonic. 2. (tehn.) migratorius). recuperativ. c are se reface. redbrick |~brik] adj. (itniv. fam.) care aparţine de / care este ca racteristic pentru recuperator [ri'kju:pareitor] s. 1. (mar. etc.) recuperator, regenerator. 2. mijloc de universităţile britanice mai noi. . red bronze [~ 'bronz] s. piesă turnată din bronz. refacere; tonic. recuperator cylinder [ri'kju:pareito .s i!indor] s. (tehn.) cilindrul recuperatorului. redbud [~bAd] s. 1. (bot.) specie de copac îeguminos american (Cercis canadensis). 2. simbol floral al Statului Okl ahoma. recuperator gauge [~ geid3] s. (tehn.) indice de presiune al unui recuper ator. red burning [~ 'ba:nirj] s. incandescenţă de culoare roşie; vişiniu-roşu. •; c recupe ator spring [~ sprirj] s. (tehn.) arc de întoarcere / de rapel. red cabbage [~ ikf ebid3J s. (bol.) varză-roşie (Brassica oleracea var. capitala). recur [ri'ko:r, ro'k -] vb. in/r. 1. (to) a reveni (la). 2. (/nat.) a se repeta. 3. to ~ in / on / to the mind a trece din nou prin minte; it does not ~ to me nici nu-mi trece prin cap redcap ['redkasp] s. (fam.) 1. soldat din poliţia militară. 2. comisionar (într-o gară). / prin minte. red capping ['red.kcepirj] s. (geol.) aflorimentul filonului colorat de oxizii de fier. recurrence [ri'kArPtis, ro'k-] s. 1. repetare, reîntoar cere, reîncepere; to be of frequent red carpet1 [~ 'ka:pit] s. (fig.) primire cu t oate onorurile; the ~ will be rolled out for ~ a reveni des. 2. (to) recurs (la) . him i se va face o primire cu toate onorurile. recurrency ]-i] s.v. r e c u r r e n c e . red carpet2 s. (entom.) specie de molie (Coretnia munitata). recurre nt [ri'kArant] adj. 1. periodic. 2. (med.) recurent. 3. (tehn.) de rapel / reven ire red caviar [~ ika;via:r] s. icre de Manciuria. / reluare. red cedar [~ rsi:d ar] s. (bot.) ienupăr-de-Virginia (Junîperus virginiana). ' recurrent fever [~ Ti:vo r] s. febră recurentă. red cent [~ 'sent] s. (amer.) monedă de aramă de un cent; (fam.) I don't care a ~ (for) nu-mi pasă câtuşi de puţin (de); (fam.) not worth a ~ nu face nic i un ban, nu merită nici recurrent network [~ 'netwo:k] s. (electr.) lanţul celor pa tru poli. o para chioară / nici o ceapă degerată. ', \ recurring [ri'ko:rin] adj. 1. r epetat; recurent. 2. periodic. red chalk [~ 't/o:k] s. (mineral.) cretă roşie. ' rec urring decimal [~ 'desimal] s. (mat.) fracţie periodică. recursive [ri'ko:siv] adj. 1. (lingv., mat.) recursiv. 2. (despre materiale etc.) refolored children [~ 'tj ildran] s. (poetic) indieni, piei-roşii. 1 sibil. red clover [~ iklouva "] s. 1. ( bot.) trifoi-roşu (Trifolium pratense). 2. simbolul floral al Statului Vermont. re curvate [ri:'ka:vit] adj. (bot.) îndoit, încovoiat (în jos, înapoi). recurvation [iri:ka :'veij3n] s. îndoituri, falţ; contracurbă. redcoat [~kout[ s. soldat britanic. recurva ture [ri'ko;vat/or] s. (bot.) curbură, încovoiere. red corn-rose [~ 'ko:nrouz] s. (b ot.) mac roşu de câmp (Papaver sp.). red count [~ kaunt] s. (biol.) hemogramă. recurve [ri:'ka:v] vb. A. tr. a încovoia, a îndoi (în jos, înapoi). B. intr. a fi încovoiat, red crab [~ 'krab] s. (zool.) rac de mare (Cambarus sp.). a fi îndoit (în jos, înapoi). Ke d Crescent [~ 'kresnt] s. Semiluna Roşie. recurvity [-iti] s.v. r e c u r v a t i o n . recusancy ['rekjuzansi, ri'kju:z-, ra'k-] s. 1. nesupunere, insubordonare. 2. (înv.) Red Cross ['red 'kro(:)s| s. Crucea Roşie. învăţământ sectar / neconformist. Red oss banner [~ ibsnar] s. drapelul naţional englez (cu crucea Sf. Gheorghe). Red Cr oss society [~ sa.saioti] s. Societatea de Cruce Roşie. recusant ['rekjuzant] I. a dj. care nu se supune, dizident. II. s. (înv.) neconformist, cel care nu recunoaşte supremaţia regală în biserica anglicană. red currant [~ 'kAront] s. (bot.) 1. coacăz (Ribe s rubrum). 2. coacăză. red cypress [~ 'saipris] s. (bot.) chiparos-de-baltă (Taxodium distichum). recut [ri:'kAt] vb. tr. a tăia din nou. red dace [~ 'deisj s. (ihr.) b abuşcă, ocheană (Rutilus rutilus). recycle ['ri:'saikl] vb. tr. a recicla, a refolosi (materiale). red deal [~ 'di:l] s. (bot.) lemn de molid-roşu. recycling [-irj] s. reciclare, refolosire. red deer [~ 'diar[ s. (zool.) cerb (Cervtts elpluts). red [red] I. adj. 1. (si pol.) roşu; ~ flag steag roşu; (sl.) ~'un ceas de aur. 2. purp



 uriu, rumen; ~ cheeks obraji rumeni; ~ eyes ochi înroşiţi; ~ hands mâini însângerate; to be ome redden ['redn] vb. A. tr. 1. a înroşi, a vopsi în roşu: 2. (dial.) a afuma (heringi) . B. intr. ~ in the face a se aprinde la faţă; a se îmbujora. 3. roşcovan, roib. 4. (pol .) radical, (at, with) a se înroşi (de; din cauza - cu gen.); a deveni roşu. extremist . II. s. 1. roşu, culoarea roşie; Turkey ~ roşu de Turcia; to see ~ a vedea roşu reddish fredi/] adj. roşiatic, roşcovan. în faţa ochilor, a se înfuria: a fi orbit de furie. 2. ( pol.) republican extremist; the Reds reddishness [-nis] s. culoare roşiatică.



 775 redress 1



redistribution ['ri:-distri'bju:/pn] s. redistribuire, nouă împărţire, reîmpărţire. reddle dl] I. ş. ocru ars, ocru roşu, cretă roşie, rainiu de fier. II. vb. tr. 1. a vopsi cu oc ru. 2. a însemna cu roşu (oi/e). redistrict ['ri:'distrikt] vb. tr. (amer.) a reîmpărţi în istricte sau circumscripţii. red knight ['red 'nait] s. cavaler al Ordinului Bath. red dogwood ['red 'dogwud] s. (bot.) sânger (Cornus sanguinea). reddy l'redi] adj . (mv.) roşiatic. red lamp [~ 'laemp] s. 1. felinar roşu (care se aprinde noaptea în f aţa locuinţelor rede [ri:d] (mv.)I. s. 1. sfat, judecată. 2. ursită, soartă. 3. povestire, istorisire; proverb, medicilor sau în faţa farmaciilor). 2. lumină roşic (semnalizând noa ptea porţiunile zicătoare. 4. explicare, lămurire, interpretare. II. vb. tr, 1. a sfătui . 2. a explica, a lămuri, periculoase ale unui drum). 3. felinar roşu (simbol al cas elor de toleranţă). a interpreta. red lane [~ 'Iein] ş. (sl.) gâtlej, beregată. redecorate ['rh'dekareit] vb. tr. şi i/itr. a zugrăvi sau a tapeta din nou; a decora din red l attice [~ 'hetis] s. 1. grilaj roşu (la hanuri, cârciumi, bordeluri). 2. han, cârciumă. nou; a schimba înfăţişarea (unui apartament etc.); a reînfrumuseţa. red lead ['red 'led] s. (mineral.) miniu de plumb. red ebony ['red 'ebani] s. (bot.) abanos-american (Br ya ebenus ş.a.). red lead cement [~ si.ment] s. (chim.) chit de miniu. redeem [ri' di:m, ra'd-] vb. tr. 1. a răscumpăra. 2. a amortiza (rente). 3. a scoate (un red lea d ore [~ o:r] s. (chim.) cromat de plumb. lucru amanetat). 4. a îndrepta; to ~ an error a îndrepta o greşeală. 5. a reda, a restitui, red lead paint [~ .peint] s. color are / grunduire cu miniu de plumb. a reîntoarce; to ~ one's good name a se reabili ta. 6. a se ţine de (făgăduială). 7. a se red lead putty [~ ppAti] s. (chim.) chit de mi niu. folosi de, a întrebuinţa bine (timpul). 8. a scăpa, a salva; to - a prisoner a el ibera un red-legged [~'legd] adj. cu picioarele roşii. prizonier. red-letter [~'le tar] adj. 1. tipărit cu litere sau cifre roşii (în caleiuiar). 2. (fig.) memorabil. re deemable [-abl] adj. 1. răscumpărabil. 2. amortizabil. 3. care poate fi îndreptat, imp ortant. reabilitat sau salvat / izbăvit. red-letter day ['red'leta del] s. (zi de) sărbătoare. redeemer [-ar] ş. 1. răscumpărător, salvator. 2. the Reedeemer Mântuitorul. re ight [~ lait] s. 1. lumină roşie (semnal de primejdie); to see the ~ a simţi apropiere a redefect ['rkdi'fekt] vb. i»tr. (to) (despre fugari) a se reîntoarce (în ţara) de unde unei primejdii. 2. (amer.) v. r e d l a m p (3). a fugit. red line [~ lain] s. (hocheipe gheaţă) linie de centru. redefector ['ri:di'fektar] s. fugar care se întoarc e înapoi în ţara de unde a fugit. red liquor [~ 'lika1"] s. acetat de aluminiu: baiţ, so luţie de decapare, argăseală roşie, r red elder ['red 'elda ] s. (bot.) călin (Viburnum op ulus). mordant. r redeliver ['ri:di'liva ] vb. tr. 1. a livra din nou. 2. a înapoi a, a returna. red litmus paper [~ 'litmas ipeipa1"] s. hârtie roşie de turnesol. red emand ['ri:di'ma:nd] vb. tr. 1. a cere din nou. 2. a cere înapoi. red louse [~ 'la us],pl. red lice [~ 'lais] s. (entom.) specie de păianjen de toamnă (Leptus redempti on [ri'demp/^n, ra'd-] s. 1. răscumpărare, eliberare, salvare; mântuire, izbăvire; autum nalis). right of ~ drept de răscumpărare. 2. (corn.) plată (« unei poliţe); scoatere (a un ui amanet). redly i'redli] adj. roşiatic. 3. ispăşire, expiere. 4. stingere, amortizar e. beyond / past ~ fără speranţă de îndreptare. red man ['red 'meen] s. indian, piele-roş redemptioner [ri'dempf>n3r] s. (amer., ist.) imigrant care îşi plătea călătoria prin red manganese ['red pina;rjga'ni;z] s. (mineral.) rodonit. angajare cu contract pe o anumită perioadă de timp. red mange [~ 'meind3] s. (vet.) rapăn, râie. redemption fund [ri'demp/sn f\nd] s. fond de amortizare. red maple [~ 'raeipl] s. (bot.) paltinroşu american (Acer rubrum). red ensign ['red 'ensn] s. (mar.) pavilionul flotei c omerciale engleze. red meat [~ 'mi:t] s. carne de vită cornută. redeploy ['rkdi'ploi ] vb. tr. (mii.) a transfera (unităţi, echipament) pe alt câmp de operaţii; red mite [~ 'maite] s. (entom.) o specie de păianjen. a reamplasa. red mulberry [~ 'mAlbsri] s . (bot.) dud-roşu american (Morus rubra). redesign bri:di'zain] vb. tr. a reface d esenul (unei maşini ele). red murrain [~ 'nurin] s. (vet.) hematurie, dizenterie. redevable [ri'dcvabl] adj. necesar. redneck ['rednek] s. (fam.) necioplit, bădăran. redeye ['redai] 1. diferite specii de peşte cu ochii roşii. 2. (amer. si.) whisky ta re şi de red-necked [-t] adj. 1. eu gâtul roşu. 2. amer. (fig. sl.) furios, mânios. cali tate inferioară. redness ['rednis] s. roşcată, roşcală; incandescenţă la roşu. red-eyed f'r d] adj. cu ochii roşii. red-nosed [Vcd'nouzd] adj. eu nasul roşu. red-faced ['rcdfei



 st] adj. 1. roşu la faţă. 2. (fam.) jenat, încurcat, stânjenit. 3. roşu de re-do ['ri:'du:] vb. tr. a reface, a face din nou. furie. red ochre ['red 'oukar] s. (chim.) ocru , miniu de fier, limonit. red fir ['red 'fa:1"] s. (bot.) brad-duglas (Pseudotsu ga douglasii). red oil [~ 'oil] s. oleină, ulei roşu, acid oleic tehnic. red flag [~ 'flasgj s. 1. steag / drapel roşu (ca simbol al revoluţiei). 2. semnal roşu. redolenc e ['redoulans, -dai-] s. parfum (suav), aromă, mireasmă. 3. (fam.) menstruaţie. redole nt ['redoulant, -dai-] adj. 1. (despre mirosuri) puternic, intens, violent, îmbătător. red fustian [~ TASti3n] ş. vin de Porto. 2. aromat, înmiresmat, parfumat; flowers ~ of springtime Hori cu miresme de primăvară. red giant [~ ^aiant] s. (astron.) gigan tă roşie. 3. fjig.) care sugerează / aminteşte; town ~ of age oraş vechi / cu vestigii din trecut. red greening [~ 'grimirj] s. (bot.) soi de măr. red osier ['red 'ouŢjar] s. (bot.) 1. răchită roşie (Salix purpurea). 2. (amer.) sânger red gum [~ 'gAm] s. 1. (bot .) cucalipt, lemn-roşu, mahon-australian (Eucalyptus (Cornus stolonifera). rostrat a). 2. răşină acaroidală. 3. gudron. 4. (med.) spuzeală la copii. redouble [ri(:)'dAbl] vb . A. tr. 1. a întări, a intensifica, a mări, a spori, a creşte, red-haired [~'head] adj. cu părul roşu. red-handed [~1ia;ndid, -'--] adj. 1. cu mâini roşii. 2. (despre criminal i, în clipa săvârşirii a augmenta, a dubla, a îndoi; to ~ one's efforts a-şi mări eforturil 2. a îndoi în patru. crimei) cu mâinile pline de sânge; to be caught ~ a fi prins în ilagr ant delict / asupra 3. a îndoi din nou, a reîmpături. 4. (despre ecou) a repeta. B. in tr. 1. a se înteţi; the rain ~d ploaia se înteţea. 2. a se dubla. 3. a se împătri. faptului redoubled [-d] adj. dublat; (jig.) with ~ anger cu mânie înmiită. red hardness [~ 'ha :dnis[ s. (metal.) duritate / rezistenţă la roşu. redoubling [-in] s. sporire, înteţire. r ed hat [~ 'haît] s. 1. pălărie de cardinal. 2. (bis.) cardinal. 3. (mii., si.) ofiţer de stat redoubt [ri'daut, ra'd-] s. (mil.) redută, fortificaţie. major. redoubtable [abl] adj. de temut, redutabil. înfricoşător, înspăimântător. red haw [~ 'ho:] s. (bot.) spe americană de păduccl (Crataegus coccinea). redoubted [-id] adj. X.(mU.) întărit, amenaj at cu redute. 2- (îuv.)v. r e d o u b t a b l e . redhead [~hed] s. 1. persoană cu păr ul roşu. 2. specie de raţă americană (Aythya redound [ri'daund, ra'd-] vb. intr. 1. (to) a contribui, a servi, a sluji (la); to ~to smb.'s americana). 3. (amer. si.) st udent din anul întâi, boboc. advantage a se răsfrânge cu folos asupra cuiva; this will ~ to your credit cu aceasta red-headed [~'hedid, -'—] adj. cu părul roşu. reputaţia dumit ale va câştiga. 2. (on / upon) a cădea / a se răsfrânge asupra (cu gen.); red heat [~ 'hi: t] s. (metal.) roşu incandescent, incandescenţă la roşu. red herring [~ 'herirj] s. 1. s crumbie afumată. 2. intenţia de a distrage atenţia cuiva; these crimes will ~ upon the ir authors aceste crime se vor întoarce asupra făptaşilor. redoutable [ri'dautabl] adj . v. r e d o u b t a b l e . urmă falsă; tertip; chichiţă. 3. (si.) soldat. redowa ['rcd ouwa, -va] s. dans originar din Boemia. red hoarse [~ 'ho:s, -haas] s. (Uit.) ba rbun (Mullus barbatus). red-pencil ['rcd'penslj vb. tr. a şterge, a tăia; a corecta (cu creion roşu). red hoop [~ 'hu:p] s. (omit.) mugurar, botgros (Pyrrhula pyrrhul a). redpoll ['rcdpoul] s. 1. (omit.) cânepar (Carditelis cannabina); mealy ~ inăriţă; ţint ar red-hot [~'hat,'—, -'-] adj. 1. roşu ca focul, roşu-aprins; înroşit la foc; incandescen t. 2. (fig.) aprins, înfuriat, violent. 3. (jig.) nou, proaspăt. 4. pasionat, înflăcărat, entuziast, (Carduelis fiammea flammea); lesser ~ inăriţă / scatiu cu cap roşu (Carduelis flammea holboelli). 2. pi. rasă de vite roşii fără coarne. aprins. 5. (sl.) senzaţional; picant. red-polled [-d] adj. (omit.) cu creştetul capului roşu. red-hot momma ['redh ot 'moraa] s. (amer. fam.) actriţă de estradă cu marc succes. redraft ['ri:'dra:ft, am er. ri:'draeft,'--] I. s. 1. plan / proiect nou; ciornă nouă. 2. (com.) Red Indian [ 'red .indian] s. (amer. nordic) indian, piele-roşie. redintegrate [re'dintigreit, ri'd-] I. vb. tr. 1. a reintegra. 2. a restabili. II. adj. 1. reintegrat, trată re ciprocă. II. vb. tr. a proiecta din nou, a întocmi din nou (un plan). red rag ['red 'ra^g] s. 1. ceea ce provoacă mânia / furia / turbarea. 2. (sl.) limbă. 2. restabilit. re-draw ['ri:'dro:, amer. -'-] I. vb. A. tr. 1. v. r e d r a f t (II). 2. (on / upon) a cniite redintegration [reidinti'grei/sn] s. 1. reintegrare. 2. restabil ire. o trată reciprocă (asupra - cu gen.). B. intr. (on / upon) a emile o trată recipr ocă (asupra red iron-bark ['red 'aianba:k] ş. (bot.) diferite specii de cucalipt aus tralian. r - cu gen.). II. s. (tehn.) trefilare suplimentară. red-iron ore [~iaian 'a: ] s. (mineral.) hematită. redress1 [ri'dres,ra'd-] I.vb. A.tr. 1. a restabili ; to ~ the balance a restabili echilibrul. rediscount ['ri:'diskaunt] I. vb. tr. 1. a scădea / a reduce din nou; a micşora valoarea (cu gen.) 2. (ec.) a sconta din nou. II. ş. 1. nouă scădere sau scontare. 2.pl. (ec.) valori 2. a repara, a drege, a înd



 repta, a corecta; to ~ a wrong a repara o nedreptate; (prov.) negociabile sconta te a doua oară. a fault confessed is half ~ed păcatul mărturisit e pe jumătate iertat. 3 . a alina, a potoli, a uşura. 4. (av.) a redresa. B. intr. (înv.) a se ridica din no u. II. ş. 1. îndreptare, reparare, rediscover [ifi:-dis'kAvar] vb. tr. a redescoperi . rediscovery J'ri:-dis'kAvari] ş. redescoperire. corectare: to seek ~ at the hand s of smb. a cere o reparaţie (a unei nedreptăţi etc.) de redistribute ['ri:-dis'tribju (:)t, -'distribjmt] vb. tr. a redistribui, a împărţi din nou. la cineva; injury beyond / past ~ greşeală ireparabilă; to apply / to come for ~ to smb.



 redress 2 776



a se adresa cuiva pentru a căpăta satisfacţie; to have one's ~ against smb. a chema pe pedepse, condamnări etc.). 11. (mil.) cucerire (a unui oraş etc.). 12. (mil.) retro gradare (în grad, mai ales a unui gradat); ~ to the ranks degradare până la gradul de soldat. cineva în garanţie. 2. uşurare, alinare, potolire, remediere (a unei dureri et c.). reductionisrn [ri'dAkJanizarnJ s. (filoz.) reducţionism. redress2 [rii'drcs] vb. Ir. 1. a îmbrăca din nou (pe cineva); (teatru) to ~ a play a schimba costumele u nei piese. 2. (telm.) a apreta din nou (piei etc.); a finisa prin lustruire. 3. (coustr.) reductionist [ri'dAk/anist] s. (filoz.) reductionist. reductive [ri'dA ktiv, ra'd-] I. adj. reductiv, care reduce, care micşorează. II. s. (chim.) a tencui (un zid). redressable [ri'dresobl, ra'd-] adj. (despre greşeli etc.) reparabil, c are se poate îndrepta. reductiv. 1 reductively [-li] adv. prin reducere; pe scurt; ca urmare. redressing [ri'dresirj] s. 1. restabilire (a echilibrului). 2. repar are, îndreptare (a unei redundance [ri'dAndsns, rs'd-ls. v. r e d u n d a n c y . greşeli). 3. uşurare, alinare, potolire (a unei dureri). 2 redundancy [-i] s. 1. (li t.) pleonasm, tautologie. 2. prisos, prisosinţă, surplus, excedent. redressing [ri:d rcsirj] s. 1. îmbrăcare din nou. 2. (telm.) apret nou. 3. (constr.) tencuire 3. supr aabundenţă. 4. (cib.) redundanţă. (a unui zid). redundant [ri'dAndant] adj. 1. (lit.) pl eonastic, tautologic. 2. de prisos, superfluu,, redressive [ri:'dresiv] adj. car e reformează / remediază / reface / uşurează etc. (v. 1 excesiv; without a ~ word fără un c vânt de prisos. 3. (cib.) redundant. 4. (tete.) de redress !). redrive [rir'draiv] , past redrove [rii'drouv], part. trec. «driven [rii'drivn] vb. tr. rezervă; suplime ntar. redundantly [-H] adv. 1. prolix, cu prisos de cuvinte. 2. supraabundent. a respinge. reduplicate [ri'dju:plikeit, re'd-] I. adj. redublat. II. vb. tr. a r epeta (o silabă, literă redshirt ['red/art] s. (amer. univ.) student cu calităţi sportiv e deosebite. etc.). red-short ['rcd'jb:t] adj. (despre fierul încălzit ia roşu) sfărâmicio s. reduplicated [-id] adj. (despre verbe etc.) reduplicativ. red-sided [~'saidid ] adj. (despre /xlsări) cu penele laterale roşictice.reduplication [ri.dju:pli'kei/3 n, ro'd-] s. 1. repetare, dublare. 2. (gram.) reduplicare. redskin ['red-skin] s . (în America de Nord) indian, piele-roşie. reduplicative [ri'djmplikativ, re'd-, am er. -keit-] adj. reduplicativ, care se dublează. red-skinned [-d] adj. cu pielea r oşie. redwater ['rediWote'] s. (vet.) babcsieloza bovinelor. red soil ['red 'soil] s. pământ roşu. red willow herb ['red 'wilou h9:b] s. (bot.) dreţe (Lysimacliia vulgari s). redstart [~sta:t] s. (omit.) codroş-de-pădure (Phoenicians phoenicurus). redwing ['redwirj] s. (omit.) specie de sturz (Tardus iliacus). red-tailed [~'teild] ad j. cu coada roşie. red wolf ['red 'wulf] s. (zool.) specie de lup roşu aV« America de Sud (Caniş jubatus). red tape [~ 'teip] I. adj. (fig.) birocratic, formalistic. II . s. (fain.) v. r e d t a p e r y. redwood ['redwud] s. (bot.) specie de sequoia (Sequoia sempervirens). red-taped [~'teipt] adj. formalist; birocratic. red-woo d adj. (scot.) nebun de legat. red tapery [~ 'teipari] s. birocratism, formalism . red worm ['red wa:m] s. râmă pentru momeală (la pescuit). red tapism [~ 'teipizsm, r ed't-] s. v. r e d t a p e r y. redye [Yh'dai] vb. tr. a vopsi din nou, a revops i (o stofă etc.). red tapist [~ teipist] s. 1. funcţionar. 2. birocratic. ree1 [ri:] (dial.) I. adj. 1. turbat, furios. 2. ameţit de băutură. II. s. delir alcoolic trecător . red thrush [~ 'OrA/] s. (omit.) Sturz (Tardus iliacus). ree2 s. (dial.) rău. r r ed tiger [~ 'taigs ] s. (zool.) cuguar, puma (Felis concolor). ret? interj. tt\\ (strigăt de îndemn pentru cai). red top [~ top] s. (bot.) iarba-câmpului (Agrostis al ba). ree4 s (omit.) fluerar-gulerat, bătăuş (Philomachus pugnax). red tourmaline [~ 't iramalin] s. (mineral.) rubclit. re-echo [riO'ekou] I. s. ecou. II. vb. A. tr. a repeta, a răsfrânge (tin sunet). B. intr. reduce [ri'djurs, rs'd-] vb. A. tr. a red uce, a micşora, a scădea; a face să descrească, a răsuna; to make the air ~ with one's cri es a face să răsune văzduhul cu strigătele sale. a atenua, a diminua; to ~smth. in lengt h a scurta ceva; to ~ the length of a skirt a scurta reed [ri:d] I. s. 1. (bot.) trestie, stuf (Phragmites communis); a broken ~ un om pe o fustă; to ~one's weigh t a slăbi (în greutate), a pierde din greutate, a da jos / a lepăda care nu se poate c onta, un netrebnic; to lean on a ~ a se încrede în ceva ce nu merită, câteva kilograme; to ~ to ashes / dust a preface în scrum / în praf şi pulbere; to ~ smb. a se rezema în vân



 t. 2. trestie sau stuf pentru acoperişuri. 3. (poetic) săgeată. 4. fluier, to beggary / poverty a aduce pe cineva la / în sapă de lemn; to ~ flowers to classes caval; cob uz. 5. poezie bucolică. 6. (muz.) muştiuc (la instrumentele de suflat). 7. (mine) a clasifica / a împărţi florile pe clase; to ~ smb. to despair a aduce pe cineva la disp erare; fitil de aprindere. 8. (text.) darac, pieptene. 9. (constr.) ornament în fo rmă de trestie la to ~a Latin phrase to English a traduce o expresie latinească în eng lezeşte; to ~money coloane. 10. (constr., auto) arc lamelar. 11. (metal.) rctasură. II. vb. tr. 1. a acoperi (case) a converti banii, a face schimb de valută; to ~ to nothing a reduce la zero; to ~ smth. eu trestie sau stuf. 2. (constr.) a orname nta (coloane) eu ciubuce în formă de trestie. to order a aşeza ceva în ordine, a (o)rândui ceva; to ~smb. to order a chema pe cineva reedbuck ['ri:dbAk] s. (zool.) specie de antilopă africană (genul Redunca). la ordine; to ~ in(to) powder a pulveriza, a preface în pulbere; to ~ a theory into practice reed-bunting [rri:dibAntirj] s. (o mit.) presură-de-stuf (Emberîza schoeniclus). a (trans)pune o teorie în practică; to ~ s mb. to reason a învăţa minte pe cineva; to ~ reeded ['ri:did] adj. 1. acoperit cu tres tie sa» stuf. 2. ca trestia; ca stuful. 3. (muz.) expenses a reduce / a micşora chel tuielile; I was ~d to begging am ajuns să cerşesc; (despre instrumente de suflat) cu muştiuc. 4. (constr.) ornament cu ciubuce în forma to ~smth. to a small scale a red uce ceva la scară; (mar.) to ~ the sail a reduce suprafaţa trestiei. velică; to ~ a sa uce a (mai) dilua sosul; to ~ temperature a reduce / a micşora / a coborî re-edify [ rk'edifai] vb. tr. 1. a reconstrui, a reclădi. 2. (fig.) a reface (speranţe etc.), t emperatura; to ~ speed a reduce viteza, a încetini; to ~ the output a reduce / a c oborî re-edifying [-irj] s. reclădire. / a scădea producţia; (/nat.) to ~ a fraction a r educe o fracţie; (mat.) to ~ fractions reeding ['ri:dirj] s. 1. acoperire (a unei case) cu trestie. 2. (tejrt.) pieptănare. 3. (constr.) to the same denominator a a duce fracţiile la acelaşi numitor; to ~ smth. to writing ornamente în formă de trestie ( la coloane). '■' ;a consemna ceva în scris, a aşterne ceva pe hârtie; to ~smb. to a lowe r rank a retrograda re-edit [rri:'edit] vb. tr. a reedita, a publica (un text) c u noi adnotări. pe cineva; to an N.C.O. to the ranks a degrada un subofiţer. B. intr . a slăbi, a pierde re-editing [-in] s. reeditare. din greutate; do you wish to ~? vrei să slăbeşti? reedless ['ri:dlis[ adj. fără trestii; lipsit de stufăriş. reduceable [] adj. (înv.) v. r e d u c i b l e . reedling ['riidlin] i.v. t e e d p h e a s a n t . reduced [ri'dju:st] adj. 1. redus, micşorat, diminuat; at ~prices cu rabat, cu preţuri reed-mace ]'ri:dmeis] s. (bot.) papură (Typha angustifolia). scăzute; to as k for a ~ assessment a cere o degrevare. 2. (despre persoane) slăbit (de reed orga n [~ 'o:gon] s. (muz.) armoniu. boală etc.). 3. sărăcit, ajuns la sărăcie; in ~ circumstan ces în sărăcie; strâmtorat. reed-pheasant [~rfeznt] s. (omit.) piţigoi-de-stuf (Panurus bi armictis russicus). reduced goods [~ 'gudz| s. pl. (corn.) solduri. reed-pipe [~ paip] s. fluier; caval; cobuz. reducer [ri'dju:ssr] s. 1. (telm.) reductor. 2. ( chim.) reduc(ă)tor. reed sheet [~ Ji:t] s. (constr.) stufit. reducibility [ri'djui sa'biliti, rad-, -si'b-, -toţi] s. rcductibilitate. reed-sparrow [~ispa;rou] s. v. r e e d - b u n t i n g . reducible [ri'dju;sabl, ra'd-, -sibl] adj. reductibil , care se poate micşora, care admite ■'" \ reed-stop [~stop] s. (muz.) registru (ia orga). micşorarea. re-educate ['ri:'edju(:)'keit, ri:'e-[ vb. tr. (med.) a reeduca (centrii nervoşi la un parali reducibleness [-nis] s. v. r c d u c i b i 1 i t y. tic etc.). : ■ reducing [ri'djmsin] I. adj. 1. reductor, de reducere. 2. (despre m edicamente) deperditiv. re-education ['ri:-cdju(:)'kei/^n] s. (med.) reeducare ( a unui membru paralizat etc.). 3. (despre regim etc.) de slăbire. 4. (fot.) de slăbi re. II. s. v. r e d u c t i o n . reedy ['ri:di] adj. 1. acoperit cu trestie sau stuf. 2. plin de trestii sau stuf, bogat în trestie reducing agent [~ ieid33nt] s . (chim.) agent reducător. sau stuf. 3. (despre voce) strident, ascuţit. 4. (desprep ersoane) delicat, subţire, mlădios, reducing die [~ 'dai] s. (metal.) matriţă de refular e. ca o trestie. reducing gear |~ gior] s. (telm.) mecanism de reducere; (angren aj) reductor; reef1 [ri:f] s. 1. recif, stâncă aproape de nivelul apei; stâncă submarină; stâncă lângă demultiplicator. mal. 2. (mine) filon de cuarţ aurifer. ' reducing pipe [~ 'p aip] s. (tehn.) record de reducţie. reef2 I. s. (mar.) terţarolă; cast off ~point! mol aţi rachetele!; to let out a ~a) (mar.) reductase [ri'dAkteis, -teiz] s. (bioc.) r eductază. a da drumul unei terţarole; b) (fam.) a se face comod, a da drumul la cure a (după o masă reductibility friidAkts'biliti, -toţi] s.v. r e d u c i b i l i t y . c opioasă etc.); to take in a ~ a) (mar.) a lua o terţarolă; b) (fig.) a acţiona cu băgare d



 e seamă; c) (fam.) a întări disciplina. II. vb. A. tr. 1. (mflr.) to ~a sail a strânge o terţarolă reductio ad absurdum [ri'dAk/iou 


 777 refill



reef line [~ lain] s. (mar.) parâmă scurtă pentru manevrat terţarola. reeve3, past rove [rouv], part. trec. rove [rouv],roven l'rouvn] sau reeved [ri:vd] vb. tr. (mar.) 1, a trece (funia, odgonul etc.) prin inel, verigă, deschizătură etc. 2. (despre o re ef tackle [~ itaekl] s. (mar.) pălăncel. navă) to ~ the shoals a-şi croi drum printre ba ncuri. reefy ['ri:fi] adj. abundent în recife, plin de stânci submarine. reek [ri:k] I. s. 1. (scof. poetic) fum. 2. abur. 3. evaporare, vaporizarc. 4. miros urât, re eving ['ri:virj] s. (mar.) trecere (a unei funii primr-o verigă etc.). putoare. 5. căpiţă, claie. 6. (si.) bani. II. vb. intr. 1. (despre ceva care arde, un coş etc.) reexamination ['riiigiza^mi'nei^m, 'ri:eg-] s. reexaminare. a fumega. 2. a scoate vapori. 3. a emana un miros urât, a puţi; (fig.) it ~s of murder reexamine ['ri:ig'zîe min, 'ri:eg-] vb. tr. 1. a reexamina, a examina din nou. 2. a revedea miroase a crimă. (o problemă). 3. (jur.) a interoga din nou (un martor). 4. v. r e v i s e (I) . Reekie ['ri:ki[ s. (scot.) Auld ~oraşul Edinburg. reexport I. ['ri:eks'po:t, 'ri ;iks'p-] vb. tr. a reexporta. II. ['ri:'ekspo:t] s. reexportare. reeking l'rkkir j] adj. 1. fumegând, care fumegă. 2. cu miros urât. ref [ref] (sport sl.) I. s. arbitr u. II. vb. tr. şi intr. a arbitra (prese, de la referee). reeky ['ri:ki[ adj. 1. c are fumegă, care scoate fum. 2. care exală miros urât. 3. afumat; reface l'ri:feis] vb .tr. 1. a repara, a tencui din nou (un zid). 2. a pune revere noi la înnegrit de f um; negru. (o haina). 3. (tehn.) to ~ the valves a rectifica scaunul supapelor. 1 reel [ri:l] I. s. 1. mosor, bobină; off the ~ fără oprire, în continuare, ca o morişcă. r fashion ['ri:'fa;j3n] vb. tr. a făţui din nou. 2. (electr.) bobină. 3. (poligr.) sul. 4. (text.) răşchitor, vârtelniţă, depanator, sucală. 5. (mar.) refect l'ri'fekt] vb. tr. (î ) a împrospăta, a reface. tambur (deparăme). 6. (telm.) înfăşurător. II. vb. A. tr. 1. (şit ) a desfăşura, a deşira, refection [ri'fek/an] s. 1. gustare, prânz. 2. băutură răcoritoare . împrospătare (a for a depăna; to ~ off cocoon silk a desfăşura mătasea de pe gogoşi; (fa o ~ off verses ţelor, a spiritului). a debita versuri cu uşurinţă. 2. a înfăşură, a bobina mosor, sârma pe bobind etc.). refective [ri'fektiv] adj. care dă putere, care întreme ază. 3. (mar.) to ~ in / up the log line a înfăşură firul Ionului; to ~ in a desfăşura din refectory [ri'fckteri, ra'f-, 'refekt-, 'refikt-J s. refectoriu, sală de mese (la o mănăstire); (aţa etc.); to ~ off a) a depăna; b) (fig.) a rosti în pripă; to ~ up a desf în întregime. sufragerie, refectoriu (la internate, şcoli, universităţi). B. i»/r. (despre lăcuste) a târâi. refer [ri'fo:r, ro'fo:1"] vb. A. tr. 1. a atribui; a pune pe socotea la (cu gen.); a imputa; reel21, vb. intr. 1. a se învârti;tomake smb.'s senses ~ a f ace pe cineva să ameţească; a datora; a raporta; to ~ a manuscript to an earlier perio d a atribui un manuscris unei everything --ed before his eyes toate i se învârteau îna intea ochilor. 2. a se clătina, a merge perioade mai vechi, a antedata un manuscri s. 2. a supune (ceva, cuiva); to ~ a request clătinându-sc; to ~ to and fro like a d runken man a merge clătinându-se încoace şi to smb. a supune o cerere cuiva (spre aproba re); to ~ a question to smb.'s decision / încolo ca un om beat; the Empire was ~in g to its foundations imperiul se clătina din judgment a supune o problemă hotărârii / ju decăţii cuiva; to ~ a matter to a tribunal temelii; the ship ~ed under the force of the wave nava se clătina sub forţa valurilor. a) a supune o cauză unei instanţe (judecător eşti); b) a acţiona în justiţie. 3. (scol.) a amâna II. s. 1. clătinare, oscilare. 2. ameţe vârtej. (un candidat). 4. to ~ to a trimite la, a îndruma la / către / spre, a dirija către / spre, reel3 I. s. dans popular scoţian cu mişcări vioaie (în 414). II. vb. intr. a dansa r e e l . a îndrepta către / spre; I was ~red to the secretariate am fost tri mis la secretariat; to ~ a reader to a work a îndruma un cititor spre o operă (pentr u consultare), a recomanda reelect ['ri:i'lekt] vb. tr. a realege. o lucrare unu i cititor; I have been ~red to you mi s-a spus să mă adresez dumneavoastră reelection ['ri:i'lek/3n] s. realegere. r / să vin aici; if they come' I shall ~ them to you dacă vin, o să-i trimit la dumneata. reeler ['ri:l3 [ s. 1. (text.) bobinator (munci tor). 2. (telm.) vârtelniţă. 1 B. intr. to ~ to a sc referi la, a face aluzie la, a co nsulta (cu ac.), a menţiona (cu ac); reeling [ri:lirj] ş. (text.) depanare, bobinarc . reeling2 adj. 1. care se învârteşte. 2. (desprepersoane) care se clatină. 3. (despre l ovituri) to ~ to an authority a apela la o autoritate; I shall have to ~ to the Board va trebui să ecr aprobarea direcţiunii; to ~ to a document a menţiona un documen



 t; this remark ~s care produce ameţeală. to you remarca aceasta te vizează pe dumneata ; I ~ to you de dumneata vorbesc, reeling3 s. clătinare. la dumneata mă refer; who(m ) are you ~ring to? la cine faci aluzie?; to ~ to a fact reeling apparatus ['ri: lin -aîpa'reitas] s. (text.) aparat de bobinat. a menţiona un fapt / o întâmplare; ~red to as cunoscut sub numele de, menţionat ca; he never reeling boy [~ bai] s. (text. ) bobinator. ~s to it nu pomeneşte niciodată despre asta, păstrează tăcere asupra acestui lucru. reeling girl [~ ga:l] s. (text.) bobinatoare. referable [ri'fairebl, rs'f -, 'reforebl] adj. (to) care se poate referi (la), care se poate atribui reeling machine [~ ni3i/i:n] s.v. r e e l i n g a p p a r a t u s . (cu dat.); referito r (la); pottery ~ to the bronze age olăric care se poate atribui epocii reem [ri:m j vb. intr. (mar.) a instala pataraţinele. bronzului. reembark ['ri:im'bu:k, 'ri:e m-j vb. A. tr. ă reîmbarca. B. intr. a se reîmbarca. re-emerge ['ri:i'm9:d3] vb. intr, a reapărea (Ia suprafaţa apei); (fig.) this question has referee [ircfa'ri;] I.s. 1 . (sport) arbitru. 2. (jur.) arbitru; board of ~s comisie de arbitri. re-emerged această chestiune a ieşit din nou la iveală. 3. (com.) ~s in case of need avalist. 4. persoană care dă referinţe (pentru dosarul cuiva). H. vb. A. tr. a arbitra (un meci). B. intr. a îndeplini funcţia de arbitru. reeming iron ['ri:min .aian] s. (mar.) pat araţină. reenact ['riii'nsekt, 'ri:e'-] vb. tr. 1. a repune în vigoare, a restabili (o lege). 2. a reconstitui, reference ['refor^ns] I. s. 1. (jur.) trimitere, înainta re (a unei cauze în faţa unei instanţe a reproduce (o scenă). superioare); terms of ~ (o f a commission), order of ~ mandat, atribuţii, competenţă, reenactment [-nwnt] s. I. r epunere în vigoare; restabilire (a unei legi). 2. reconstituire jurisdicţie; it is o utside the ~ of the commission nu intră în competenţa comisiei. 2. raport, legătură, relaţi ; your remark has no ~ to the matter remarca dumitale n-are nici o (a unei scene ). reenforce ['ri:inrfo:s] vb. tr. 1. a întări; a da puteri noi (cu dat.); to ~ a la w a repune legătură cu problema; in / with ~ to your letter în legătură cu scrisoarea dumn eavoastră; în vigoare o lege; to ~ a right a da forţe noi unui drept. 2. (amer.) v. r e i n f o r c e (I). without ~ to smth. a) independent de ceva; b) fără a ţine seamă / c ont / socoteală de ceva. 3. atribuire, raportare; ~ of a fact to its cause atribui rea unui fapt cauzei sale. reenforcement [-msntj s. 1. întărire, proptea. 2. (amer.) v. r e i n f o r c e m e n t . re-engage ['ri:in'geid3, 'ri:en-] vb. A. tr. 1. (telm.) a angrena din nou, a reanclanşa, a 4. referire, trimitere, referinţă. 5. aluzi e, menţionare, pomenire, citare; to make ~to a fact anclanşa din nou. 2. (mii.) a re lua, a reangaja (o luptă). 3. a reangaja, a reprimi în serviciu. a menţiona / a semnal a un fapt; another matter to which ~ must be made is o altă B. intr. a se reangaja (într-un serviciu). problemă care trebuie menţionată este; if any ~ is made to me dacă (c umva) se vorbeşte de mine. 6. (mai ales pl.) referinţă, recornandaţie, informaţie; to have good ~s a avea re-engagement f-mant] s. reangajare. reenjoy ['ri;in'd3ai, 'ri:e n-] vb. tr. a se bucura / a se înveseli / a se distra din nou de. bune referinţe / r ecomandaţii; to have up smb.'s ~s, to go for a a lua / a culege referinţe despre cin eva. 7. referent, persoană care dă o referinţă; who are your ~s? cine poate da reenkindl e ['ri:in'kindl, 'ri:en-] vb. ţr. a reîncălzi; a reaprinde (şifig.). reenlist ['ri:in'li st, rri:en-] (mii.) vb. A. tr. a înrola din nou; a reangaja (trupe). B. intr. refe rinţe despre dumneata? II. vb. tr. a completa, a îmbogăţi (o carte, un text etc.) cu tri miteri. a se reangaja (în serviciul militar). re-enlistment [-mant] s. (mil.) rean gajare. reference book [~ buk] ş. îndreptar, îndrumar; carte de referinţe; carte de cons ultat; reenter ['ri(:)'ent3r, ri(:)'en-] vb. A. intr. 1. a reintra; (teatru) ~ M acbeth reintră Macbeth ghid, călăuză. reference library [~ ilaibr^ri] s. bibliotecă de stu dii, bibliotecă care nu împrumută cărţi (pe scenă). 2. (despre un instrument într-o orchest -şi face intrarea, a intra. 3. to ~ for an examination a se prezenta din nou la un examen. B. tr. 1. a reintra în; he never acasă. '-ed that house n-a mai pus nicioda tă piciorul în acea casă; to ~ an employment a reintra reference mark [~ mu:k] s. 1. r eper. 2. (tel.) reper reglabil. într-un serviciu. 2. a înscrie din nou, a reînscrie (u n articol într-un cont). 3. (în gravură) reference peg [~ peg] s. (tehn.) reper. a ref ace cu dalta (o trăsătură etc.). reference point [~ point] s. punct de reper. r reenth rone ['ri:in'6roun, ri:en-] vb. tr. a reîntrona, a pune din nou pe tron. reference slip [~ slip] s. (corn.) fişă de rapel. reentrance [rh'entrsns] ş. reîntoarcere, înapoier e; reintegrare. referendary [ircfo'rendsri] s. 1. referendar. 2. (rar) arbitru. re-entrant [rk'entrpnt] I. adj. (despre un unghi, o curba) care intră. II. s. intrân d (la referendum brefa'rendam] s. (pol.) referendum, plebiscit, consultare a opi



 niei publice. ofortijîcaţie). referent ['refsrant] s. 1. referire. 2. referent. 3. r eferinţă. re-erect ['ri:i'rekt] vb. tr. 1. a reconstrui. 2. a remonta (o maşina). 3. a ridica din nou referential [irefa'ren/al] adj. de referire; referenţial. (un cata rg etc.). referrable [ri'faTabl, ra-] adj. v. r e f e r a b l e . reest [ri:st] vb. tr. (scof.) a conserva; a usca sau a afuma (carne, peşte etc.). referral [ri'f biral] s. 1. referire. 2. referinţă, trimitere. 3. persoană care face obiectul re-esta blish ['ri:is'ta;blif, 'ri:cs-] vb. tr. a restabili; (com.) to ~one's affairs a se reface unei recomandări. (după o criză); (mil.) to ~ one's line a restabili linia f rontului; to ~ one's health a sc referring [riTairirj, rs'f-] s. 1. referire (cătr e o autoritate, la o cauză etc.). 2. trimitere restabili, a se însănătoşi. (în faţa unui tr nal etc.). 3. amânare (a unui candidat). r reestablisher [-3 ] s. restaurator. ref igure ['ri:'fig3r] vb. tr. a recalcula. «establishment [-mont] s. 1. restabilire; restaurare; reintegrare. 2. însănătoşire. refill I. ['ri:-fil, 'ri:Til] s. rezervă (de ruj sau stilou cu pastă); obiect de schimb; baterie reet [ri:t] adj. (amer. sl.) 1. b un. 2. corect. 3. satisfăcător; plăcut. de schimb (pentru o lanternă); mină de rezervă (pen ru un creion cu mine); foi de schimb 1 (pentru un blocnotes); benzină şau gaz pentru brichetă etc. II. ['ri:'fil, ri:'fil] vb. A. tr. reeve [ri:v] s. (omit.) femela u nui r u f f (Philomaxus pugttax). reeve2 s. 1. (ist.) prim-rnagistrat (al unui o raş). 2. (înv.) administrator; arendaş (al unei a umple din nou; to ~ the tanks with w ater a (re)alimenta tancurile cu apă; I ~ed his glass i-am umplut din nou paharul. B. intr. a se umple din nou. moşii). 3. (biş.) epitrop. 4. (m Canada) preşedinte (al unui consiliu municipal).



 refilling 778



refilling ['rk'filirj] s. umplere din nou (a unui rezervor etc.). refine [ri'fai n, ro'f-] vb. A. tr. 1. acurata, a rafina, a purifica, a limpezi (lichide); a ra fina (zahăr etc.). 2. (Jig.) a ciopli, a face mai rafinat, a perfecţiona (maniere, g usturi, limba etc.). B. intr. (despre zahăr, uleiuri ele.) a se rafina; (despre ma niere, gusturi etc.) a se rafina, a se perfecţiona; to ~ upon a question a face su btilităţi asupra unei chestiuni, a fila o idee. ■ refined ]-d] adj. 1. (despre aur) fi n, purificat. 2. (despre zahăr, ulei, alcool etc.) rafinat. 3. (despre gusturi, pu rtări etc.) delicat, rafinat. 4. (despre persoane) distins, cultivat. refinedly [idli] adv. cu rafinament; ~ dressed îmbrăcat cu gust. refinement [-mont] s. 1. curăţire, limpezire, purificare, rafinare (a unui lichid); tratare, prelucrare, punere la punct, ridicare a calităţii (unui metal). 2. desăvârşire, perfecţionare. 3. eleganţă, rafi t; ~ of cruelty cruzime rafinată, rafinament în cruzime. refiner ]-or] s. 1. (metal. ) cuptor pentru rafinare. 2. (mine) (meşter) rafinor. 3. persoană care purifică (gustu l, limbajul etc.). refinery [-ori, ro'f-] s. rafinărie, distilerie. refining [ri'f ainin] s. rafinare, purificare. refining melt [~ melt] s. (metal.) şarjă de cupelaţie. refinish f'ri:'fini/| vb. tr. (tehn.) a făţui (mobilă etc.). refit ['ri:'fit, -'-] I, vb. tr. 1. a reechipa, a reutila, a reînarma (un vas). 2. a repara, a drege (o maşi nă etc.). II. s. reparaţie; retitilare, reechipare. refitting [-in] s. v. r e f i t (II). refix ['ri:'fiks, -'-] vb. tr. a fixa din nou; a înţepeni din nou. re-flange [ rfc'flaenaj] vb. tr. a pune o nouă bordură la.reflate [ri:rflcit] vb. A. tr. (ec.) a înviora; to ~ the economy a înviora economia (după inflaţie). B. intr. (despre economie ) a se înviora, a-şi reveni. reflation [ri:flei/5n] s. (ec.) înviorare, revenire a eco nomiei (aupa inflaţie), reflaţie. reflect [ri'flekt, ro'f-] vb. A. tr. 1. a reflecta , a răsfrânge (căldură, sunet, lumină etc.); a oglindi (o imagine); trees ~ed in the water arbori oglindiţi în apă; the literature of a people does but ~ its manner literatura unui popor nu e decât un reflex al moravurilor lui. 2. (fig.) a reflecta, a proiec ta, a arunca (oprobriu etc.); action that ~s credit on smb. acţiune care face onoa re cuiva; his conduct ~s great dishonour on him purtarea Iui nu-i face deloc cin ste; your glory will be ~ed upon your children gloria dumneavoastră se va răsfrânge as upra copiilor. 3. (rar) a înfrânge, a supune, a umili. B. intr. 1. a se răsfrânge, a se reflecta. 2. (on / upon) a reflecta, a medita (la); to ~ that a (se) gândi că; to ~ why a se întreba de ce; I never ~ed whether it was possible niciodată nu in-am întreba t dacă e posibil. 3. (upon) a se întoarce (asupra - cu gen.). 4. (despre acţiuni etc.) a dăuna, a aduce neplăceri; his rudeness ~s only on himself grosolănia îi dăunează numai l i însuşi. 5. to ~ on smb. a adresa o critică cuiva, a blama pe cineva; to ~ on smb.'s honour a aduce atingere onoarei cuiva, a ridica îndoieli cu privire la cinstea cui va. 6. (înv.) a lumina. reflectance [-ons] s. (/iz.) reflectantă. reflected [-id] ad j. reflectat, răsfrânt (şifig.); the father enjoyed the son's ~ glory asupra tatălui se răsfrânge gloria fiului. reflecting [-in] I. adj. 1. care reflectă, care răsfrânge; (despr e o persoană, minte etc.) gânditor, chibzuit. 2. (despre oglinzi etc.) reflector. II . s. 1. reflecţie, răsfrângere (a luminii etc.). 2. (on smth.) reflectare, chibzuire ( asupra unei chestiuni). 3. (on smb.) mustrare, reproş, critică, dezaprobare (a cuiva ). reflection [ri'flekjan, ro'f-] s. 1. (fiz.) reflectare, răsfrângere. 2. reflex, i magine reflectată. 3. (/nea'.) reflex. 4. reflectare, meditarc; on ~ după oarecare gân dire; dacă stau să mă gândesc. 5. blam, mustrare, dezaprobare; to cast ~s on a critica, a blama. 6. umbră. 7. (geom.) simetrie. reflective [ri'flektiv, ro'f-] adj. 1. car e răsfrânge, care reflectă. 2. gândit, chibzuit; care meditează, care gândeşte. reflectiven [-nis] s. 1. reflectare. 2. chibzuinţă. reflectivity [iriflek'tiviti] s. v. r e f l e c t i v e n e s s . reflectogauge [ri'flektougeid^] s. (tehn.) detector ultra sonic. reflector [ri'flektor] s. 1. (tehn., fiz.) reflector. 2. reflex, imagine reflectată; literature is a ~ of the age literatura este reflexul epocii. 3. (sl.) obiect strălucitor folosit de trişori. reflectoscope [ri'flektouskoup] s. (tehn.) d efectoscop ultrasonic. reflex ]'ri:-fleks] I. s. 1. (fiz.) răsfrângere, reflectare. 2. (arte) reflex. 3. (med.) reflex. 4. reflex, imagine reflectată. II. adj. 1. ref lex, independent de voinţă. 2. introspectiv. reflexed [-t] aay. reflectat. reflexibi lity [riiflekso'biliti, -oti] s. răsfrângere, reflexibilitate. reflexible [ri'flekso



 bl] adj. 1. care răsfrânge. 2. care se răsfrânge. reflexion [ri'llck/an, ro'f-] s.v. r e f l e c t i o n . reflexive [ri'fleksiv, ro'f-] (gram.) I. adj. reflexiv. II. s . reflexiv; pronume reflexiv; verb reflexiv; formă reflexivă. reflexively [-Ii] adv. în chip reflex. refloat [ri'flout] vb. tr. 1. a readuce în stare de navigabilitate / plutire; ship that can be ~ed navă care poate fi readusă în stare de a pluti. 2. a e mite din nou (un împrumut). 3. a repune în funcţiune (o societate, o întreprindere etc.) . reflorescence ['ri:fb(:)'resns] s. reînflorire. reflourish [ri(:)flArif] vb. int r. a reînfiori, a înflori din nou; (fig.) a reveni la viaţă, a se înviora; (fig.) a recăpăt trălucire. reflow ['ri:flou[ I. vb. intr. a se revărsa; a curge peste măsură; a curge înap oi. II. s. reflux. refluence ['refluons] s. reflux. refluent ['refluont] adj. 1. care curge înapoi. 2. care se revarsă. ; '" reflux ['ri:-fUks] s. reflux. refoot [' rk'fut] vb. tr. a încăpută (ciorapi). ■..■■.:



reforest ['ri:'forist, -est] vb. tr. a reîmpăduri; a planta din nou (o pădure). reforg e ['ri:'fo:d3] vb. tr. a forja din nou. reform1 [ri'fxm, ro'f-] I. vb. A. tr. 1. a reforma, a îmbunătăţi, a îndrepta, a corecta. 2. a dezrădăcina, a extirpa, a stârpi (abu e etc.). 3. a îndrepta, a corecta (un om). B. intr. a se corija, a se îndrepta, a ad opta o purtare mâi bună. II. s. reformă, corectare, îmbunătăţire. reform2 vb. A. tr. 1. a f a din nou (o trupa etc.). 2. a reforma, a preface, a transforma. B. iutr. (mii.) a se reforma, a se regrupa, a se înjgheba din nou. reformation [irefo'meijan, -fo :'m-] s. 1. transformare, prefacere. 2. îndreptare, corectare (morală). 3. (ist.) th e Reformation Reforma (din sec. al XVI-lea). re-formation [iri:fb:'meij3n] s. fo rmare din nou (a'e trupe etc.). reformational [irefo'mei/snal, -fo:'m-] adj. (bi s.) care ţine de reformă. reformative [ri'fo:motiv, ro'f-] adj. care îndreaptă / corecte ază; corecţional. reformatory [ri'fo:moteri, ro'f-, amer. şi -touri] I. adj. corecţional , care îndreaptă / corectează. II. s. casă de corecţie pentru delincvenţi minori. Reform Bi l / Act [ri'fo:m bil / xkt] s. reforma sistemului electoral în Anglia (1831-1832). reformed [ri'fo:md, ro'f-] adj. 1. (bis.) reformat. 2. îndreptat, corectat; he is a ~character s-a pocăit. reformer [ri'fo:mor] s. 1. reformator, persoană care îndreap tă. 2. (ist.) militant din epoca Reformei. 3. partizan al lui R e f o r m B i l l . reforming [ri'fo:mirj] I. aay. reformator, care îmbunătăţeşte. II. s. îndreptare, îmbunăt rijare. reformism [ri'fomiizam] s. (pol.) reformism; reformist [ri'formist] s. r eformist, partizan al Reformei. reforwarding [ri:'fo:wodirj] s: reexpediere (a'e colete). refract [ri'fraskt, ro'f-] vb. tr. (fiz.) a refracta (raze etc.); to b e ~ed a se refracta.'' refracted [-id[ aay. (fiz.) refractat, deviat. refracting [-in] adj. (fiz) care se refractă, refringent. refraction [ri'frakjan, ro'f-] s. (fiz.) refracţie. refractional [-ol] arfy. v. r e f r a c t i v e . refractive [ri 'fraektiv, ro'f-] aay. (y?z.) care se refractă, refractant, refringent. refractivi ty [irkfrak'tiviti] s. refractare, refringenţă. refractometer [riifra;k'tomitor] s.' ffiz.) refractometru. refractor [ri'fra?ktor, ro'f-] s. refractor, dispozitiv de refracţie; corp refractant. refractoriness [ri'fraektorinis] s. 1. încăpăţânare, nesupuner , îndărătnicie. 2. (tehn.) calitate de a fi refractar (la foc, temperaturi înalte). 3. ( med.) natură refractară (a tusei etc.). refractory [ri'frcektori] I. aay. 1. încăpăţânat, î , nesupus, neascultător. 2. (tried., despre o boală) refractar, rebel, perseverent; (despre organisme) puternic, tare, rezistent. 3. (tehn.) refractar, rezistent la foc. II. s. material de construcţie rezistent la foc. \ refrain1 [ri'frein, ro'f] vb. A. intr. (from) a se reţine, a se abţine (de la); a se stăpâni, a se abţine (de la); a se păzi (de). B. tr. (tttv.) a înfrâna, a stăpâni, a îmblânzi, a reţine (pasiunile). ref s. refren. reframe ['ri:'freim] vb.tr. 1. a încadra din nou (un tablou etc.). 2. a fasona din nou, a reface. 3. a remania (o lege etc.). refrangibility [riifrand 3i'biliti] s. refractare. refrangible [ri'framd3ibl] aay. refringibil, refractab il, care se refractă. refrenation [rifri'neifon] s. (înv.) reprimare, asuprire, împied icare. refresh [ri'fre/, ro'f-] vb. A. tr. 1. a răcori, a împrospăta, a înviora; I ~ed m y memory mi-am împrospătat memoria. 2. a întări, a reconforta, a înviora (prin mâncare şi b . 3. a recrea, a odihni, a repauza; to ~ the eye a odihni privirea. 4. a anima, a însufleţi, a aţâţa din nou (un foc stins). 5. a încărca (o baterie etc.). 6. a zgândări ( . B. intr. I. a se odihni, a se recrea. 2. a se reface, a se reconforta. 3. (mar .) a încărca provizii noi. refresher [ri'fre/or] I. s. 1. lucru care împrospătează / răcore / înviorează; băutură răcoritoare; (si.) băutură alcoolică. 2. amintire; curs care se repe capitulativ. 3. (y'ur.) onorar suplimentar al avocatului (într-un proces prelungit



 ). 4. memento. II. aay. de repetiţie, recapitulativ. refresher course [~ ko:s] s. curs recapitulativ; curs de perfecţionare. refreshing [ri'fre/irj, ro'f-] I. adj. în viorător; odihnitor; reparator; ~sleep somn reparator. II. s. 1. înviorare. 2. odihn ire. 3. zgândărire (a unei rani). refreshingly [-li] adv. înviorător; în chip plăcut. refre hment [ri'fre/mont] s. 1. răcorire, înviorare, împrospătare. 2. aperitiv; băutură răcoritoa 3. întăritor, aliment care reface forţele. refreshment car [~ ka:r] s. (ferov.) vagon -restaurant. refreshment room [~ ru(:)m] s. bufet (mai ales a'e gara). refrigera nt [ri'frid33n>nt, ro'f-] I. adj. refrigerent, răcoritor. II. s. 1. răcitor. 2. (med .) mijloc de coborâre a temperaturii, refrigerativ. 3. vas care conţine serpentinele unui alambic. 4. (tehn.) (agent) refrigerent. refrigerate [ri'frid3orcit, ro'f] vb. A. tr. 1. a răci, a refrigera. 2. a păstra la un Ioc rece. B. intr. a se răci. r efrigerated wag(g)on [ri'frid30reitid 'waigon] s. vagon frigorific. refrigeratin g [ri'frid3oreitin] I. adj. frigorific. II. s. răcire, refrigerare. refrigerating industry [~ undostri] s. industria frigului. refrigerating machine [~ moiji:n] s . frigorifer. refrigerating plant [~ pla:nt] s. instalaţie frigorifică. refrigeratio n [ri.frid3o'rei/3n, ro,f-] s. răcire, refrigerare; congelare; frigotehnica. refri gerative [ri'frid3orcitiv, rrotiv, ro'f-] aay. (iuv.) care îngheaţă; care produce frig artificial. refrigerator [ri'frid3oreitor, ro'f-] s. răcitor electric, frigider, aparat frigorific.



 779 regional



refrigerator-freezer [~ Tri:Z3r] s. frigider prevăzut cu un compartiment special p entru congelare. refrigeratory iri'fric^arcit^ri, -'ratări, amer. şi -atouri] I. s. refrigerent (de alambic). O. adj. frigorific. refringency [ri'frind3^nsi,r3'f-] s. (fîz.) refringenţă. refringent [ri'frind33nt] adj. (fîz.) refringent. reft [reft] pas t si part. trec. de la r c a v e. refuel ['rii'fjusl, -'fpal, -'fjuil, -fju:alj vb. intr. a alimenta cu combustibil; (auto, av.) a face plinul (de benzină sau ule i). refuelling l'rii'fjuolin] s. realimentare cu combustibil. refuge ['rcfjuxr^] I.ş. 1. (from) refugiu, adăpost, aciuirc (împotriva, contra -cu gen.); place of ~ loc de refugiu, adăpost; house of ~ ospiciu; casă de adăpost; azil de săraci; to seek ~ a cău ta (un) adăpost; to take ~ a se refugia, a se adăposti; a se aciua. 2. adăpost, loc de refugiu; azil; cuşca, ghereta (în staţia de tramvai, de autobuz etc.). 3. (fig.) scăpar e; salvare; to take ~ behind a pretext a se ascunde după un pretext; to take ~ in lying a-şi găsi scăparea în minciună. II. vb. A. tr. a oferi (un) adăpost / (un) refugiu (c iva), a adăposti (pe cineva). B. intr. a se adăposti, a se refugia, a se aciua. refu lgence [ri'fAld33ns,r3'f-] s. strălucire, splendoare. refulgent [ri'fA.ld33nt] adj . strălucitor, sclipitor, splendid. refund1 I. [ri:'Und, 'ri:'f-, ri'f-] vb. tr. 1 . a rambursa, a întoarce, a da înapoi (bani), a compensa; a despăgubi pentru cheltuiel i. 2. (rar) a turna / a vărsa înapoi. II. ['ri:-fA.nd] s. 1. plată / despăgubire pentru cheltuieli. 2. rambursare. refund2 vb. tr. a finanţa din nou; a investi din nou în. refundable [ri-'fAndabl, 'ri:'f-] adj. rambursabil. refundment [ri'fAndmsnt] s. rambursare. refurbish1 ['ri:'lb:bi/, ri:T-| vb. tr. a curăţa din nou prin frecare, a poliza din nou. refurbish2 vb. tr. 1. a renova. 2. a da un nou luciu (cu dat.). 3. (jig.) a pune la punct, a cizela. refurnish f'ri:'f3:ni/, ri:'-] vb. tr. a r emobila. refusable [ri'fjmzabUrs'f-] adj. refuzabil. refusal [ri'fju:zpl, ra'f-] s. 1. refuz; ~ to obey an order refuz de a asculta un ordin; to give a flat ~ a refuza net; to meet with a ~, to get a ~ a primi un răspuns negativ. 2. (jur.) dr ept de preemţiune; to have the ~ of smth. a avea dreptul de a accepta sau de a ref uza ceva; to give the ~ a lăsa la libera alegere; he has not been given the ~ of i t nu e în căderea lui sa refuze. 3. (jur.) ~ of justice denegare de dreptate. refuse I. ['refju:s] s. 1. rebut, deşeu, resturi, rămăşiţe, gunoi, murdărie; brac. 2. (text.) deş i (de lână). 3. (constr.) moloz. II. [ri'fju:z, ra'f-] vb. A. tr. a refuza (o ofertă, un dar etc.); a respinge (o cerere, un candidat etc.); that is not to be ~d nu e de refuzat; to ~ smb. smth. a refuza cuiva ceva; I don't see how it can be ~d t hem nu văd cum li se poate refuza aşa ceva; he ~d obedience a refuzat să asculte / să se supună; to be M! smth. a i se refuza ceva, a fi refuzat; he was ~d the passport i s-a refuzat paşaportul; he was ~d a hearing i s-a refuzat ascultarea / întrevederea / convorbirea; he MI to listen a refuzat să asculte. (mil.) to ~ a wing / a flank a retrage, a replia un flanc; the horse -•d the fences calul a refuzat să sară obstac olele. B. intr. 1. (la jocul de cărţi) a refuza cuiva o carte; (amer.) a refuza cuiv a culoarea, a păstra culoarea. 2. (despre cai) a refuza să se supună; the horse ~d at the fence calul a refuzat să sară peste obstacol. re-fuse ['ri:-'fju:z] vb. tr. a re topi, a topi din nou. refuser [ri'fju:z3r, ra'f-] s. 1- persoană care refuză. 2. cal care refuză. re-fusion ['ri:'fju:3Pn] ş. retopire. refutable ['rcfjutebl. ri'fju:t, ra'fjmt-] adj. refutabil. reprobabil, care trebuie dezminţit; care poate fi dezm inţit. refutal [ri'fjuital] s. refutare, respingere (a argumentelor). refutation [ irefju(:)tei/an] s. combatere, dezminţire, refutare, respingere. refute [ri'fju:t, ra'f-] vb. tr. a dezminţi, a refuta, a combate ea netemeinic. refuter [-3r] s. pe rsoană care respinge. regain [ri(:)'gein] \. vb.tr. 1. a redobândi, a recupera, a re câştiga; to ~ consciousness a-şi redobândi cunoştinţa, a-şi veni în fire, a se trezi; to ~ health a-şi redobândi sănătatea, a se însănătoşi, a se reface, a se îndrepta. 2. a se înto a reveni la (ţărm, casa lui etc.). II. J. v. r e g a i n m e n t. regainable [-3blj adj. recuperabil. regainment [-mont] s. recuperare; reintrare în posesie. regal [' fi:gal] adj. 1. regal, care aparţine regelui; demn de un rege. 2. maiestuos, falni c. regale [ri'geil] I. vb. A. tr. 1. a cinsti regeşte, a regala; to ~smb. with a s tory a regala pe cineva cu o istorisire. 2. a dezmierda, a încânta, a fermeca, a ali nta (auzul, văzul, privirea); flowers to ~our eyes flori care ne încântă privirea. B. in



 tr. a benchetui, a chefui; a face o petrecere. II. s. 1. banchet, ospăţ, chef. 2. mânc are aleasă. regalement [-mant] s. gustare. regalia1 Iri'gcilis, ra'g-] s. pi. 1. ( ist.) drepturi / privilegii regale. 2. însemne ale regalităţii. 3. insigne fale unei d regătorii oarecare). regalia2 s. havană, ţigară de foi. regalian [ri'geilian] s. (ist.) regalist. regality [ri'ga^liti] s. 1. suveranitate regală, regalitate. 2. pi. (ist .) privilegii regale. regally ['regali] adv. regeşte, în mod regesc. regard [ri'guxl , rs'g-] I. ş. 1. privire, ochire, uitătură, căutătură; to turn one's ~ on smb. a-şi întoar a-şi îndrepta privirea / ochii asupra cuiva. 2. privinţă, punct de vedere; in this ~ în ac eastă privinţă, din acest punct de vedere; in my ~după mine, după părerea mea; with ~ to a) ceea ce priveşte, cât despre; b) în legătură cu, relativ / privitor la; with ~ to your le tter ca răspuns la scrisoarea dumneavoastră; in ~ to / of a) în ceea ce priveşte, cât desp re; b) faţă de, în raport cu. 3. băgare de seamă, grijă, atenţie, consideraţie, respect, de ta, stimă; he acted without ~ to / for decency a acţionat / s-a comportat



fără nici un pic de decenţă; to pay ~ to smb. a avea / a arăta respect pentru cineva; to p ay no ~ to smb. a nu avea respect pentru cineva, a nu ţine cont de cineva, a nu av ea nici o consideraţie pentru cineva, a desconsidera pe cineva; to have great / hi gh ~ for smb., to hold smb. in high / great ~ a avea multă stimă pentru cineva, a st ima pe cineva în mod deosebit; to have little ~ for smb. a nu avea (mult) respect pentru cineva, a nu avea o părere (prea) bună despre cineva; to have / to show ~ for smb. a avea respect / consideraţie pentru cineva, a trata pe cineva cu deferentă / respect, a arăta / a dovedi cuiva respect; out of ~ for smb. din respect pentru ci neva; to have / to take ~ to a se interesa de, a manifesta interes pentru. 4. pi . respecte, complimente, salutări, omagii; to send smb. one's kind ~s a transmite cuiva calde salutări; give my kind / kindest ~s to your mother transmite (din part ea mea) mamei dumitale cele mai călduroase salutări; with kind / kindest ~s from cu (cele mai bune) salutări de la. II. vb. tr. 1. a privi (ceva, pe cineva, mai alexj tx). 2. a acorda atenţie (cu dat.), a avea în vedere, a ţine cont / socoteală de (mai al es la negativ); to ~ smb.'s advice a ţine cont de sfatul cuiva; I do not ~ his opi nion nu-mi pasă de părerea lui; I ~ him so much that am atâta stimă pentru el / îl preţuies atât de mult încât. 3. a considera, a socoti, a privi, a găsi; to ~ smth. as a crime a privi / a considera ceva ca o crimă; he is ~ed as a lunatic e socotit nebun. * * a s ~s în 0 ceea ce priveşte, cât despre; insofar as ~s this matter sau as ~s this matte r în ceea ce priveşte această problemă; as far as ~s you in ceea ce te priveşte (pe dumnea ta), cât despre dumneata; she is strict as ~s discipline e severă când e vorba de disc iplină / în ceea ce priveşte disciplina. regardable [-sbl] adj. (rar) remarcabil, care merită să fie luat în seamă. regardant [-ant] adj. 1. care observă / supraveghează / prive atent. 2. (despre animale, în heraldică) care priveşte înapoi. regarder [-3r] s. privit or, spectator. regardful [-ful] adj. atent, grijuliu, plin de grijă. regardfully [ -fuli] adv. 1. cu grijă. 2. prevenitor. regarding [-in] prep. cu privire la, refer itor / relativ la, cât priveşte / despre; the letter ~ your brother scrisoarea privi toare la fratele dumitale; considerations ~ peace consideraţii relative la pace. r egardless [-lis] adj. neatent.care nu acordă atenţie, indiferent, nepăsător; ~of 1.căruia nu-i pasa de, care nu ţine seamă de, care nesocoteşte / dispreţuieşte (primejdia, cheltuia la). 2. indiferent de. regardlessly [-lisli] adv. cu indiferenţă, nepăsător. regardlessn ess [-lisnis] s. lipsă de grijă, indiferenţă, neatenţie, nepăsare. regards [-z] s.pl. compl mente. regarnish ['ri:'ga:ni/| vb. tr. a garnisi din nou. regatta [ri'gaste, rs' g-J s. regată, întreceri de bărci. regelate ['ri:d3ileit, ■--'-] vb. intr. a îngheţa din no . regelation [iri;d3i'lei/3n] s. reîngheţarc. regency ['ri:d33iisi] s. 1. regenţă, consi liu de regenţă. 2. domnie, stăpânire, putere. regeneracy [ri^enarasi] s. regenerare. reg enerate I. [ri'd3en9reit, ra'd3-j vb. A. tr. 1. a regenera; a aduce din nou la v iaţă. 2. a face să reuşească, a da un suilu nou (unei instituţii, unei persoane); a regener spiritual. B. intr. a se regenera, a se reface. II. [ri'd3cnarit, ra'd3-, -reit ] adj. regenerat, renăscut, reînnoit; îmbunătăţit. regenerating [ri^enorcitirj, ra'd3-] adj regenerator. regeneration [riid3en3'rci/3rj-, r&dy, iri:d3en-] s. 1. renaştere, r eînnoire spirituală. 2. regenerare; (tehn., chim.) reacţie. regenerative [ri'd3enareit iv, -rativ] adj. 1. regenerator, care regenerează / reînnoieşte / îmbunătăţeşte. 2. (te/m.) perativ, regenerativ. regenerator [ri'd3enarcitar, ra'd3-] s. (tehn.) regenerato r, aparat care regenerează. regent f'ri:d3Pnt] s. 1. regent. 2. membru al consiliu lui de conducere (îa unele universităţi americane). regerminate ['ri:'d3a:mineit] vb.



 intr. a germina din nou. regermination [iri:d3a:mi'nei/.?n] s. reîncolţire, renaştere; (jig.) revenire la viaţă. reggae ['regei] s. (muz.) reggae. regicide ['red3isaid] I . s. regicid. II. adj. de regicid. regie [rei'3i:,'--] (jr.) s. monopol de stat (asupra tutunului, sării etc.). regime [rci'3i:m, re'3-, '--] (fr.) s. 1. regim. 2 . sistem, regim, guvern, orânduire, (o)cârmuire. 3. (med.) regim, dictă. regime [rei'3 i:m, re'3-,'--] s. v. r e g i m c. regimen i'rcd3imcn] s. 1. (med.) regim, dictă. 2. (gram.) regim. 3. (rar) conducere; administrare; sistem. regiment I. ['rcd3im entj s. 1. (mii.) regiment; batalion. 2. (fig.) regiment: masă, mulţime. 3. (înv.) con ducere, (o)cârmuirc. II. ['red3hncnt, 1--'-] vb. tr. 1. (mil.) a forma regimente d in, a înregimenta (ţărani, muncitori etc.). 2. a organiza, a face ordine în. 3. a afilia . regimental [ira^i'mantl] I. adj. (mii.) regimentar, de regiment; de batalion. II. s. pi. (mii.) uniformă (caracteristică unui regiment). regimentally [ired3i'ment ali] adv. pe regiment. regimentals lired3i'mentlz] s. pi. 1. uniformă (militară); in full ~ în mare ţinută. 2. uniformă de prizonier / deţinut. regimentation [ircd3imcn'tci/5 n, -man-] s. 1. înregimentare; formare de regimente. 2. formare de grupe. 3. afili ere. regiminal [ri'd3iminl] adj. (med.) dietetic, de regim. region [rri:d33n] s. 1. regiune; ţinut; ţară; zonă; the nether/ lower ~« infernul. 2. sector, raion (al oraşulu ). 3. strat (atmosferic). 4. (anat.) regiune; the abdominal ~ regiunea abdominală; in the ~of în regiunea (cu gen.), în apropiere de. 5. (biol., geogr.) regiune de fa ună. regional [sl\ s. 1. regional; de ţinut. 2. local.



 regionalism 780 trebuie să te părăsesc; I ~ to have to say it regret că trebuie s-o spun; it is to be ~t ed regionalism [-3lizam[ s. regionalism. that e regretabil că; it is the more to b e ~tcd as / since e cu atât mai regretabil cu cât. regionary [-ari, amer. -.neri] ad j. regional. regretful [-ful] adj, plin de regrete / căinţă / remuşcare; de regret. regi ster ['red3istor] I. s. 1. registru, borderou, catastif, condică; listă, tabel; tabl ou; regretfully [-fuli, -fsli] aaV. cu regret. catalog; ~ of mortgages registru de sarcini şi ipoteci fale unei societăţi); police ~s liste regrettable [-abl] adj. tr ist, regretabil; it is.~ that e regretabil că. de evidenţă şi control ale poliţiei; ~ of v oters listă electorală, listă de alegători; (amer.) regrettably [-obli] aaV. regretabil; there was a ~ small attendance a fost o asistenţă to be on the ~ a se afla sub bănuia lă, a fi trecut pe lista neagră. 2. (mar.) carie, cargo, încărcătură; ship's ~ registru de lasificare (pentru supravegherea navelor). 3. cantitate regretabil de mică. regrin d [ri:'graind], past si part. trec. reground [rk'graund] vb. tr. 1. aascuţi din no u înregistrată de un pluviometru etc.; temperatură înregistrată de un termometru. 4. (muz. ) registru, întinderea scării vocale. 5. contor; ceas înregistrator. 6. oblon, clapetă, şu ber; (o sculă ele). 2. a măcina din nou (grâu, cafea ele). regroup ['ri:'gru:p] vb. tr . a regrupa. registru (la cuptor, la cos); clapă. 7. (poligr.) conţinut, tablă de mate rii; facerea registrului; regrouping [-irj] s. regrupare. potrivire la semne. 8. (tel.) înregistrator, dispozitiv de înregistrare. II. vb. A. ir. regrowth ['ri:grou G] s. creştere nouă; regenerare; repopulare. 1. a înregistra, a trece în registru, a înscr ie în registru; to ~ a name a înregistra / a înscrie regulable ['fegjubbl] adj. reglab il. un nume, a înscrie / a trece un nume în registru; to ~ a fact a înregistra un fapt , a consemna regular ['regjula') I. adj. 1. regulat; ~ polygon poligon regulat; ~ features trăsături (înscris) lin fapt; to ~a company a înregistra o societate; to ~on the voting list a înscrie / a trece pe lista electorală / de alegători; (>r.) to ~ a d ivorce a transcrie un divorţ; to ~ regulate; ~ puise puls regulat. 2. regulat, exa ct; fas) ~ as clockwork exact ca un ceasornic. one's luggage a(-şi) înregistra bagaj ele; to ~ a letter a trimite o scrisoare recomandată. 3. regulat, obişnuit; fix; ~ i ncome venit obişnuit / fix; he comes at ~ hours vine la ore 2. (telm., despre term ometru, contor etc.) a înregistra, a marca. 3. (amer. fam. fig.) a denota, regulat e / fixe; ten o'clock is my ~ time for going to bed zece este ora mea obişnuită a trăd a, a manifesta; his face ~ed disappointment chipul său trăda decepţia. B. refl. a se d e culcare; ~ salary salariu fix; ~ dinner meniu fix sa» complet; to do smth. as a ~ înregistra, a se anunţa. C. intr. 1. a se înscrie (în registrul unui hotel etc.). 2. ( poligr.) thing a face ceva în mod curent / obişnuit; ~ visitor vizitator obişnuit; ~ c ustomer client vechi / obişnuit / permanent; the ~ travellers călătorii cu abonamente, abonaţii (pe calea a se potrivi la semne. ferată). 4. regulat, uniform, ordonat; ~ life viaţă regulată; man of ~ habits om ordonat register card [~ ku:d] s. (ec.) fişă de ev idenţă. / echilibrat / cu obiceiuri regulate / cu tabieturi. 5. reglementar; procedu re that is not registered ['rco^istsd] adj. înregistrat, înscris, înmatriculat. ~ proc edeu nereglementar; ~ expression expresie l formulă obişnuită / consacrată; in registere d address [~ o'dres] s. (jur., ec.) adresă socială. the ~ manner în mod reglementar, c onform regulamentului / regulii / obiceiului. 6. obiş registered bond [~ 'bond] s. (ec.) obligaţiune nominală. nuit, curent, normal, regulat; ~ price preţ / cost obişnuit; (gram.) ~ verb verb regulat; registered letter [~ 'lets'] s. 1. scrisoare recom andată. 2. scrisoare cu valoare declarată. ~ cook bucătar de meserie; ~ dentist dentis t diplomat; (mil.) ~ troops trupe regulate; ~ . registered office [~ 'afis] s. s ediu social. officer ofiţer activ / de carieră; ex—officer fost ofiţer în cadrele active a le armatei. 7. (fain.) registered parcel [~ 'pa:sl] s. colet poştal cu valoare dec larată. adevărat, sadea; he is a ~ hero e un adevărat erou; it's a ~ swindle! e curată e scrocherie!; registered shares [~ xJs3z] s. pi. (ec.) acţiuni nominale. (amer.) he 's a ~ fellow / guy e o figură (tare), e un tip tare. 8. (fam.) plăcut, agreabil; re gistering [Vcd^istorirj] I. adj. care înregistrează, de înregistrare. II. s. înregistrar e; amabil. II. adv. (fam.) în mod regulat, cu regularitate; it happens ~ se întâmplă în mo d (jur.) ~ of divorce transcriere de, divorţ. curent. he was ~ angry era supărat nu glumă, era supărat foc. III. s. 1. (mii.) soldat registrable ['red3istrobl] adj. înreg



 istrabil. de carieră; ~s trupe regulate. 2. (fam.) client / muşteriu vechi / obişnuit, obişnuit al unui registrant ['red3istront] s. persoană care cere o înscriere (în regist rele de sarcini). magazin, local ele. temporaries and ~s funcţionari temporari şi pe rmanenţi (ai ««ei r registrar [ri(:)g3:d3i'tei/an] s. 1. revărsare, vărsare înapoi. 2. vomitare, vomare, înapoi. B. intr. (despre râuri) a curge înapoi. regurgitaţic. regrade ['ri:'greid[ vb. tr. a rcc lasa. rehabilitate [


 e/an] s.l.v. r e g r e s s (1,1). 2. regresie. 3. întoarcere la starea pe tapet (înt r-o formă nouă). II. s. lucru învechit prezentat într-o formă nouă. anterioară; (med.) reve e a afecţiunii Ia stadii anterioare de dezvoltare. rehear ]'ri:hior, J hjo: r ], p as/ si part. trec. reheard ['ri:ha:d] vb. tr. 1. a reexamina (o regressive [ri'g resiv, 'ri:g-J adj. regresiv. chestiune judiciară). 2. a auzi din nou. regressiven ess [ri'gresivnis] s. (biol.) caracter regresiv, regresivitate. rehearing ['rii' hiarin, -'hjs:r-] s. (jur.) reaudiere. regret [ri'gret, ro'g-] I. s. părere de rău, regret, căinţă; to feel / to have ~ for a-i părea rehearsal [ri'hs:sal, ra'h-] s. 1. (te atru) repetiţie; to put a play in ~ a pune o piesă în rău de / pentru, a regreta, a avea / a încerca un (sentiment de) regret pentru; he felt a repetiţie; dress ~ repetiţie g enerală (in costume). 2. repetiţie; repetare; repovestire; recitare, deep ~ for the loss of his brother a regretat profund moartea fratelui său; he had ~ at declamaţie. being refused his request a regretat că i-a fost refuzată cererea; to have no ~s a nu avea rehearse [ri'ha:s, ra'h-] vb. A. tr. 1. (teatru) a repeta, a declama, a recita, a spune pe nici o părere de rău; I expressed to them my ~ that le-am exprima t regretul meu că; dinafară. 2. a enumera. 3. a număra din nou. 4. a repovesti. B. int r. (teatru) a face repetiţia to hear with ~ that a afla cu părere de rău că; vain ~s reg rete vane / deşarte; much to (u/iei piese). my ~ spre marea mea părere de rău. II. vb. tr. a regreta (ceva, pe cineva); to ~ doing / rehearsing [-irj] s. 1. (teatru) repetiţie. 2. relatare sau expunere detaliată. rehearser [-3r] s. actor care repetă un rol. having done smth., to ~ to have done smth. a-i părea rău că a făcut ceva; I ~ havi ng reheat ['ri:'hi:t] vb. tr. a reîncălzi; a fierbe din nou. deceived him îmi pare rău că l-am amăgit; I ~ to have to leave you îmi parc râu că



 781 relay



re-heel ['ri:'hi:l] vb. tr. a repune călcâie la (ciorapi, ghete). re-hoop ]'ri:'hu:p ] vb. tr. a cercui din nou (im butoi). rehouse ['ruTiauz] vb. tr. a muta în locuinţe noi; rehousing problem problema asigurării de locuinţe. reif [ri:f] s. (scot.) jaf, hoţie, tâlhărie. reification [rii'ifi'keijsn] s. (filoz.) reificare. reify ['ri:ifai[ vb. tr. (filoz.) a reifica. reign [rein] I. s. 1. domnie, stăpânire; in the ~ of su b domnia (cw gen.). 2. (fig.) putere. II. vb. intr. 1. (over) a domni, a stăpâni (pe ste). 2. (fig.) a domni; a (pre)domina. reignite ['ri:ig'nait] vb. tr. a reaprin de. reik [ri:k] s. (scot-) aventură, ispravă. reillume ['ri:i'lyu:m] vb. tr. (lit.) a lumina din nou. reimbody ['ri:im'bDdi] vb. tr. a reîntrupa, a reîncorpora. reimbur sable ['ri:im1»:sobl,'-'—] adj. rambursabil. reimburse [iri:im'b3:s, '-'-] vb. tr. 1 . a restitui, a înapoia, a rambursa (o sumă). 2. a despăgubi de, a indemniza; to ~ smb . for his costs a indemniza pe cineva pentru cheltuielile făcute. reimbursement [niant] s. înapoiere (de bani), rambursare. reimplant ['ri:im'pla:nt,'—'-] vb. tr. a replanta. reimpregnate ['ri:'impregncit,'--'—] vb. tr. a rcimpregna. reimpress ['r i:im'pres[ vb. tr. a reimprima, a retipări. reimpression ['rkim'prejan] s. rcimpri mare, retipărire. reimprint ['ri:im'print] vb. tr. a retipări, a reimprima. rein [re in] I. s. frâu. hăţ, dârlog; to put the ~s on a horse a pune hăţurile pe cal; to hold the ~ a ţine hăţurile / dârlogii; to assume the ~s of government a lua frâiele conducerii, a ve ni la putere, a pune mâna pe conducere / putere; to ride with a loose / slack ~, t o ride with ~s slack a) a călări în voia calului / Ia trap domol; b) (fig.) a se purta cu blândeţe cu cei din jur; to give a horse free ~, to give a horse the ~s a da frâu liber calului, a lăsa calul să meargă în voie; (fig.) to give smb. a free ~ a lăsa pe cine va mai liber! să mai trăiască / să mai respire (şi el); to give ~ / the ~s to one's anger a da frâu liber mâniei, a se lăsa stăpânit de mânie; to give free ~ to one's imagination a a frâu liber imaginaţiei, a lăsa imaginaţia să lucreze în voie; to draw ~ a trage de hăţuri trânge hăţurile, a struni calul; to keep a tight ~on / over smb. a ţine pe cineva din sc urt, a struni pe cineva. II. vb. tr. to ~ back a da îndărăt I înapoi (calul); to ~ in a trage / a smuci din hăţuri, a struni (M/i cal, mai ales la pas); to hold a horse tig htly ~ed in a lăsa frâul scurt calului; (fig.) to ~ smb. in a struni / a domoli / a în frâna pe cineva; to ~ up a opri (calul). reincarnate1 ['ri:in'ka:nit, 'ri:-, -neit ] adj. reincarnat. reincarnate2 ]ri:'inka:neit, 'ri:in:'ka;n-] vb. A. tr. a rein carna. B. intr. a se reincarna. reincarnation [ri:inka:'nei/3n, .ri:-] s. reinca rnare. reindeer ['reindia'] s. (zool.) rcn (Rangifer taraudits). reinflate ['ri: in'fleit] vb. tr. a umfla din nou (un balon etc.). reinforce [iri:in'fD:s, --'-] I. vb. tr. 1. a întări, a consolida, a fortifica. 2. (constr.) a arma (betonul). 3. (electr., tel.) SL amplifica; a intensifica. II. s. întăritură, material de întărire. rei nforced concrete [ri:in'fo:st 'k:>nkri:t] s. beton armat. reinforcement [.ri:iri fo:snrant] s. 1. (mii.) (mai ales pi.) întăriri; întărire, completare (a unei garnizoane ). 2. (constr.) armătură (a betonului armat). 3. întăritură, ajutor, sprijin. reinforcemen t bar [~ ba:r] s. (constr.) vergea de armătură. reinforcing [.ri:in'f3:sin] s. 1. co nsolidare, fortificare. 2. (constr.) armare. 3. (electr., tel.) amplificare, int ensificare. reingratiate ]'ri:in'grei/icit, -Jjcit] vb. tr. a face să reintre în graţi i. reinhabit ['rkin'hasbit] vb. tr. a locui din nou (o casă). reinless ['reinlis] adj. 1. (despre cai) fără frâu; fără hăţ. 2. (fig.) fără control, în voia valurilor; (despr ne) fără frâu, neînfrânat. reins [reinz] s. pl. (înv.) 1. (anat.) rinichi. 2. mijloc, şale; ~ ache me mă dor şalele, mă doare mijlocul. 3. (bibi.) rărunchi; suflet. reinsert ['ri: in's3:t[ vb. tr. a reinsera, a introduce din nou. reinspire ['ri:in'spai3r] vb. tr. a inspira din nou; a reînsufleţi. reinstall ]'ri:in'sto:l] vb. tr. a reinstala, a restabili. reinstallment [-mont] s. reinstalare, restabilire. reinstate ['ri;i n'steit, d:-] vb. tr. 1. a pune la loc, a restabili; a repune în drepturi, a reint egra. 2. a reface (sănătatea). reinstatement [-raant] s. repunere, reintegrare (în sit uaţia anterioară, în drepturi). reinsurance ['rkin'/usrans, -'/33 r -, -'/o:r-] s. rea sigurare, asigurare nouă, reinsure ['ri:in'fU3r, -/c>3r, -Io:'] vb. tr. a reasigur a, a asigura din nou. reintegrate ['ri:'intigreit] vb. tr. a reintegra. reinvest [Fri:in'vcst] vb. tr. 1. a îmbrăca din nou, a acoperi din nou. 2. a reinstala (într-o funcţie etc.). 3. (ec.) a reinvesti. reiterant [ri(:)'itPTPnt] adj. rciterativ, r



 epetat. reiterate ]ri(:)'tareit] vb. tr. a repeta, a reitera; a spune întruna. rei teration ].ri(:)it3'rci/3n] s. reiterare, repetare. reiterative [ri(;)'itaretiv, -toreit-] adj. rciterativ, care se repetă; (gram.) ~ conditional condiţionalul rcit erativ. reive [ri:v] (scot.) vb. A. tr. a jefui, a prăda; a pustii. B. intr. a com ite jafuri. reiver ['ri:v3r[ s. jefuitor, tâlhar. reject I. [ri'djekt; rs'd3-] vb. tr. 1. a respinge, a refuza, a nu accepta; to ~ an offer a respinge o propunere . 2. a vărsa, a vomita. 3. a arunca, a lepăda. 4. (biv.) a părăsi. II. ['ri:d3ekt] s. 1. persoană respinsă. 2. rebut, lepădătură. rejectant [ri'd3ckt3nt] s. v. r e p e l l e n t (II, 1.). rejected [ri'd3ektid, rs'd3-] adj. (despre un proiect ele.) respins.



rejectee [ri'd3ekti:] s. (amer.) reformat, inapt pentru serviciul militar. rejec tion [ri'dykjgn, rs'd3-] s. 1. respingere. 2. refuz, refuzare, neacceptare. 3. r ebutare. 4. (med.) (fenomen de) respingere. rejector [ri'd3ckt3r] s. 1. persoană c are refuză / respinge. 2. (telm.) rejector. 3. (electr.) filtru de baraj, rejector . rejig ]'ri:'d3ig] vb. tr. 1. a restructura, a reorganiza. 2. a reformula (o of ertă, o propunere etc.). 3. a făţui; a da o faţă nouă (cu dat.). rejoice [ri'd3ois, ra'd3-] I. vb. A. intr. 1. a se bucura, a jubila, a se veseli; (prov.) it's a poor heart that never ~s vai de cel ce nu se bucură niciodată. 2. to ~ in / at a se bucura de; he ~d in the name of Bacon se bucura de faptul că purta numele lui Bacon; to ~ ov er a se bucura de (o veste, un succes etc.). B. vb. tr. a bucura, a înveseli; it ~ es my heart to hear him îmi saltă inima de plăcere când îl aud. II. s. (btv.) bucurie. rej oicing [rftrpisirj] I. s. (mai ales pl.) 1. bucurie, veselie, jubilare. 2. sărbătoar e. II. adj. plin de bucurie, bucuros. rejoicingly [-li] adv. cu bucurie. rejoin1 ['ri:'d3Din, ri(;)'d3-] vb. A. tr. 1. a se (re)întoarce la, a veni înapoi la; you g o on and I will ~ you later voi duceţi-vă înainte, iar eu am să vin mai târziu; (/nil.) to ~ the colours a intra în serviciul militar activ. 2. a reuni, a realipi. B. intr. (despre drumuri etc.) a se reuni, a se reîntâlni. rejoin2 [ri'd3oin. rs'd3-] vb. in tr. a replica, a răspunde. rejoinder [ri'd3Dindsr, re'd3-[ s. 1. răspuns, replică. 2. (jur.) răspuns al inculpatului la r e p l i c a t i o n (3). rejoint ['ri:d3oint[ vb. tr. 1. a împreuna, a face o legătură la. 2. (constr.) a rostui din nou (»/i zid). re judge [rri:'d3Ad3] vb. tr. a rejudeca; a revizui. rejuvenate [ri'd3u:'vineit] vb . tr. a reîntincri. rejuvenation [riid3U:vi'nei/3n] s. 1. reîntinerire. 2. refacere, reînnoire. rejuvenescence [iri:d3U:vi'nesns, ri'd3U;-, -vs'n-] s. 1. reîntinerire, refacere a tinereţii şi a forţelor. 2. (biol.) formare de noi celule din protoplasma c elor vechi. rejuvenescent [iri:d3u;vi'nesnt] adj. 1. care întinereşte. 2. care dă pute re de viaţă. rekindle ['ri:'kindl[ vb. tr. a reaprinde, a aprinde din nou. re-laid [ ri'leid] past îi part. trec. de la r c -1 a y. relapse [ri'lasps, rs'l-] I. vb. in tr. 1. a reveni (la starea dinainte); a se apuca, a se deda din nou (la befie et c.); a recădea (în viciu); to ~ into silence a recădea în tăcere. 2. (med.) a recidiva. II . s. recidivă; repetare, reluare. relapsing fever [ri'lspsin >fi:v3r] s. (med.) fe bră recurentă. reiate [ri'leit, rs'l-] vb. A. tr. 1. a istorisi, a povesti, a nara, a spune, a expune, a relata, a descrie. 2. a pune în legătură cu, a asocia cu, a rapor ta la, a stabili un raport între. 3. a înrudi. B. intr. 1. (with) a fi în raport (cu). 2. (with) a fi înrudit (cu). 3. to ~ to a) a stabili o relaţie personală cu; b) (la p asiv) a fi înrudit cu; c) a fi legat de, a fi în (co)rclaţie cu. related [-id] adj. 1. istorisit, povestit, narat, spus, relatat, descris. 2. (to) legat, asociat, rap ortat (la). 3. înrudit. relating [-in] adj. (to) relativ (la); agreement ~ to înţelege re sau convenţie privitoare la. relation [ri'lci/an, ro'l-] s. 1. relaţie; raport, l egătură; dependenţă; analogie, asociaţie, afinitate; privinţă, referire; ~ of forces raport forţe; (ec.) ~s of production relaţii de producţie; in ~ to a) referitor la; în privinţa (cu gen.); cât despre; b) în raport cu, în proporţie cu, (pe) lângă; out of all ~ to, beari g no ~ to fără / ncavând nici o legătură cu. 2. pl. relaţii, raporturi, termeni. 3. relatar , povestire, narare, descriere, expunere. 4. rudă, rubedenie, neam; is she a ~ of yours? ţi-c rudă? 5. (biv.) rudenie, alianţă. relational [-al] adj. 1. de rudenie. 2. de relaţie; relativ; relaţional. relationless [-lis] adj. 1. fără rude. 2. fără relaţii. rela nship [-jip] s. 1. înrudire, rudenie. 2. relaţie; raport, legătură; dependenţă, analogie, a ociaţie; afinitate; to be in ~ with smb. a fi în relaţii cu cineva. 3. mediu. relativa l [-reb'taival] adj. (gram.) relativ. relative ['relativ] I. adj. 1. (to) relati v, privitor (la). 2. comparativ, relativ. 3. inter dependent, reciproc; corespunzăt or, respectiv. 4. (gram.) relativ. 5. (muz.) relativ (în aceeaşi cheie). II. s. 1. r



 udă, rubedenie. 2. (gram.) pronume relativ; adjectiv relativ. relatively [-li] adv . relativ, în mod relativ. relativeness [-nis] s. relativitate. relativism ['relat ivizam] s. (filoz.) relativism. relativist ['relativist] s. (filoz.) relativist. relativistic [ircbti'vistik] adj. 1. (filoz.) relativist, care se referă la relat ivism. 2, (/iz.) relativist, referitor la teoria relativităţii. relativity [.rels'ti vitij s. relativitate; the theory of ~ teoria relativităţii. relator [ri'leit3r, ra' l-] s. povestitor, narator. relax [ri'lsks, ra'l-] vb. A. tr. 1. a relaxa, a des tinde; a desface, a dezlega, a slobozi. 2. (fig.) a atenua, a slăbi, a muia, a lăsa mai moale; to ~ one's efforts a slăbi eforturile. 3. a îndulci (o pedeapsa). (med.) to ~ the bowels a curăţa intestinele. B. intr. 1. a se relaxa, a se destinde. 2. (fi g.) a se înmuia, a o lăsa mai moale, a se îndupleca; a deveni mai puţin ceremonios. 3. a se relaxa, a se destinde, a se recrea, a se distra. relaxant [ri'lseksant] I. a dj. relaxant, care destinde. II. s. (med.) relaxant, calmant. relaxed [ri'tekst] adj. relaxat, destins. relaxed throat [~ %out] s. (med.) faringită subacută. relaxi ng [ri'laeksirj, rs'l-] L adj. 1. care relaxează / odihneşte. 2. (despre climat) car e slăbeşte / debilitează. 3. (med.) laxativ. II. s. relaxare. relaxation [iridajk'seij an] s. 1. relaxare, destindere. 2. slăbire, înmuiere. 3. odihnă, pauză, distracţie, recreaţ e. 4. (jur.) scutire (parţială sau totală) de pedeapsă sau de amendă. relay [ri(:)'lei[ I. s. 1. schimb (mai ales al cailor), popas, poştă; the ~ system siste mul de lucru în sc himburi. 2. ['ri:lci] (electr.) releu; comutator. 3. (sport) ştafetă.



 re-lay 782



4. (radio) retransmisie. II. vb. tr. 1. a schimba. 2. ['ri:'lei, -'-,'--] (radio ) a retransmite. 3. a transmite (din mână în mână, din gură în gură etc.), re-lay ['ri:'lei st si part. trec. re-laid [rri:'lcid] vb. tr. a repune, a aşeza din nou; to ~ the fire a face focul din nou. relay race ['riilei rcis[ s. alergare de ştafetă, ştafetă. re leasable [ri'Ii:s3bl,ra'l-] adj. 1. (despre un dispozitiv) care se poate declanşa. 2. (despre utifilm) care se poate închiria. release [ri'Ii:s,ra'l-]I. s. 1. (e)li bcrare, scutire, uşurare, descărcare (de o obligaţie, datorie etc.); I granted him a ~ from this debt i-am iertat o parte din datorie. 2. (jur.) punere în libertate; or der of ~ ordin de punere în libertate (a «n«i arestat); to order smb.'s ~ a ordona / a dispune punerea în libertate a cuiva; ~ of prisoner on ticket of leave eliberare condiţionată; ~ on bail punere în libertate provizorie (sub cauţiune). 3. (jur.) act de transmitere a unei averi sau a unui drept. 4. lansare (de bombe, paraşute, porumbe i călători etc.). 5. (com.) eliberare (de mărfuri); ~of goods against payment eliberar e a mărfurilor contra plată. 6. (corn.) chitanţă, recipisă. 7. autorizaţie de publicare / r producere (în ziare, a unui discurs etc.). 8. difuzare (a unui film). 9. (chim.) p unere în libertate, degajare (a unui gaz etc.). 10. (electr.) decuplare, dezlegare , deconectare, separare, întrerupere. 11. (teltn.) declanşor, mecanism de decuplare; full ~încetare a frânării, degajare a frânei. 12. (ferov.) decuplare. 13. (auto) debrei ere. 14. (mine) abataj. 15. (mii.) retragere. II. vb. tr. 1. a (e)libera, a achi ta; a scuti, a descărca (pe cineva de o datorie, obligaţie etc.); to ~ smb. from a v ow a dezlega pe cineva de un jurământ / legământ, a-i da cuiva dezlegare. 2. (jur.) a (e )libera, a pune în libertate; he was ~d on bail a fost pus în libertate pe cauţiune. 3 . (jur.) a ierta, a scuti de o datorie etc.; a abandona, a renunţa la (o poliţă, creanţă); to ~ a tax a scuti de impozit. 4. (jur.) a ceda, a transfera (un teren, etc.). 5. a elibera, a reda libertatea (cuiva); to ~ smb. from bondage a elibera pe cin eva din captivitate. 6. a da drumul (cu dat.); a lansa (o bombă, paraşută, porumbei călăto ri etc.). 7. a autoriza publicarea / reproducerea (în ziare, a unui discurs, a une i ştiri ele). 8. a difuza (un film); a da (un film) în premieră. 9. (chim.) a emite (u n gaz); hydrogen is ~d at the cathode hidrogenul e pus în libertate la catod. 10. (teltn.) a da drumul (cu dat.); a degaja, a destinde (un resort, un dispozitiv); to ~ the brake a debloca frâna. releasee [rMk'si:] s. (jur.) cesionar. releaser [ ri'li:sor, ra'l-J s. (tehn.) declanşator; demaror. . releasor [ri'li:s3r, -ra'l-] s. (jur.) cedent. relegate ['religeit] vb. tr. 1. a referi, a trimite, a îndrepta, a îndruma; to ~ a matter to smb. a) a remite cuiva o chestiune; b) a încredinţa cuiva o afacere. 2. (fig.) a pune la dosar. 3. a exila, a surghiuni, a deporta, a exp ulza, a goni, a alunga; girl ~d to a convent fată surghiunită la o mănăstire. 4. a mazil i; a degrada. 5. a remite, a transmite, a supune (spre rezolvare). relegation .[ ircli'geijm] s. 1. exil(are), surghiun, deportare, expulzare, alungare, gonire. 2. mazilire, degradare. 3. trimitere, referire, relent [ri'lent, ra'l-] vb. A. i ntr. 1. a se potoli, a se domoli; a se înduioşa. 2. (înv.) a se topi, a se înmuia. B. tr . 1. a potoli, a domoli; a înduioşa. 2. a renunţa la, a abandona, a părăsi. 3. (înv.) a înm , a slăbi. relenting [-in] s. iertare. relentless [ri'lentlis] adj. 1. fără milă, neîndupl ecat, neîndurător. 2. asiduu, neabătut, necurmat, fără preget, necontenit. relentlessly [li] adv. implacabil. relentlessness [-nis] s. implacabilitate. relevance ['reliv ans, -hv-] s. potrivire, legătură, raport, relaţie; relevanţă. relevancy [-ij s. v. r e I e v a n c e. relevant [relivont] adj. relevant, pertinent. relevantly [-li] adv. relevant; cum trebuie, cum se cuvine. re-level ['rk'levl] vb. tr. a rcnivcla. r e-levelling [-irj] s. renivclare. reliability [ri-laio'biliti, ro.lai-, -tat-] s . 1. încredere, siguranţă; trăinicie. 2. (tehn.) fiabilitate, siguranţă în funcţionare. rel ity trial [~ itrabl] s. (tehn.) probă de regularitate, cursă de probă (a automobilu lui etc.). reliable [ri'iaiobl, ra'l-] adj. vrednic de încredere, sigur, pe care te p oţi bizui, de nădejde; (corn.) ~ firm casă de încredere; ~ guarantee garanţie solidă. relia leness [-nis] s.v. r e l i a b i l i t y . reliance [ri'laions, ra'l-] s. 1. (up on / on / in) încredere, nădejde (în); to place ~ in / on / upon a se bizui pe, a-şi pun e nădejdea în. 2. sprijin, suport, nădejde (şifig.). reliant [ri'laiant] aay. încrezător; t be ~ on a) a avea încredere în, a conta pe, a se bizui pe; b) a depinde de (cineva,



 pentru a trăi). relic frelik] s. 1. urmă, rămăşiţă. 2.pl. moaşte. 3.pl. relicve, vestigii. mintire, suvenir. 5. (poetic) rămăşiţe pământeşti. relict l'rclikt] s. 1. (inv. peior.) văd vestigiu, rămăşiţă. 3. (biol.) specie relictă. reliction [rc'lik/pn] s. 1. (geol.) formare a uscatului prin retragerea lentă şi treptată a apei. 2. pământ rămas în urma retragerii ap r mării. relief1 [ri'Ii:f, ro'l-] s. 1. uşurare, alinare, mângâiere, despovărare; calmare, potolire, domolire; the medicine brought him some ~ doctoria i-a adus o oarecar e alinare / uşurare; to feel some ~ a simţi o oarecare uşurare / ameliorare; to heave a sigh of ~ a scoate un oftat de uşurare. 2. descărcare; reducere; ~ of the pressure reducere a presiunii; ~ from taxation degrevare, uşurare de impozite. 3. ajutor; to go to smb.'s ~ a merge în ajutorul cuiva / pentru a da ajutor cuiva; ~ of old p eople ajutorul bătrânilor; parish ~ ajutor parohial; (out)door ~ ajutor de domiciliu . 4. (mil.) despresurare (a unui oraş, a unei fortificaţii etc.); ~ troops trupe de ajutor. 5. (mii.) schimbare (a gărzii etc.). 6. (mar.) schimb de cart. 7. (y»r.) rep arare; he could get no ~ nu a putut obţine câştig de cauză.



relief2 s. 1. (arte) relief; high ~ alto rilievo; low ~ basorelief; half ~ mezzo rilievo; in ~ în relief; to stand out in (full / high / sharp) ~ a ieşi puternic în re lief / evidenţă, a se detaşa, a se remarca; a se individualiza; to bring / to throw sm th. into ~ a scoate ceva în relief / în evidenţă / la iveală, a pune în evidenţă / în adevă umină; to bring smth. out in bold / strong ~ a scoate ceva puternic în evidenţă, a subli nia ceva cu tărie; to give ~ to one's style a da culoare stilului. 2. (geogr.) rel ief. Relief Church [~ t/o:t/] s. (ist. rel.) biserică scoţiană, unificată din 1847 cu bi serica prezbiteriană. relief map [~ ma;p] s. hartă în relief. relief valve [~ veelv] s . (tehn.) ventil / supapă de golire. relief well [~ wel] s. (mine) sondă de intervenţi e. relief work [~ wa:k] s. (constr.) zidărie. relief works [~ wo:ks] s. pl. muncă vo luntară pentru ajutorarea şomerilor. relievable [ri'li:vabl] adj. 1. (despre durere) care poate fi uşurată. 2. care are nevoie de ajutor. relieve1 [ri'lkv] vb. tr. 1. a uşura, a despovăra; a alina, a mângâia; a potoli (o suferinţă etc.); to ~ one's feelings a uşura sufletul; (glumeţ) to someone of his cash / purse a uşura pe cineva de bani. 2. a ajuta, a ajutora, a scoate din nevoie. 3. (mil.) a ridica starea de asediu în. 4. a schimba (în post); to ~ a guard a schimba garda. 5. (of) a lipsi (de); to ~sm b. of his position a lipsi pe cineva de postul său, a înlocui pe cineva din funcţie. 6 to ~ nature a-şi face nevoile. relieve2 . a distra, a amuza. 7. (tehn.) a debloca. vb. tr. a scoate în relief / în evidenţă, a reliefa; a face să se remarce, a evidenţia. re iever [-or] s. alinător, mângâietor. relieving [ri'Ikvirj] I. adj. de ajutor. II. s. 1 . uşurare, alinare. 2. eliberare (« unui oraş etc.),-despresurare. relieving officer [ ~ .ofiso'] s. curator, persoană care poartă de grijă săracilor. relievo [ri'li;vou] s. ( ital. arte) relief. relight [rri:'lait] vb. tr. si i«/r. a (se) reaprinde. religio n [ri'lid3^n, ro'l-] s. 1. religie; cult; (fam.) to get ~ a se converti; a deven i credincios; a deveni bigot. 2. credinţă, crez. 3. (pl.) rituri. 4. evlavie, pictat e. 5. călugărie; to enter ~ a se călugări; to be in ~ a fi călugăr. religioner [ri'lid3an3r ra'l-] s. 1. membru al unui ordin religios. 2. habotnic; bigot. religionism [ri 'lixrjsnizam, ra'l-] s. 1. religiozitate, evlavie, pictate. 2. bigotism; habotni cie. religionize [ri'lid30naiz] vb. A. tr. a face evlavios / pios. B. intr. a fi bigot. religiose [riiIid3i'ous] adj. bigot, habotnic. religiosity [ri.lid3i'osi ti] s. religiozitate. religious [ri'lkrjas, ra'l-] I. adj. 1. religios, evlavios , pios. 2. monahal, călugăresc. 3. plin de veneraţie. II. s. monah, călugăr. religiously [ -li] adv. 1. pios, evlavios, cucernic. 2. din punct de vedere religios. religiou sness [-nis] s. religiozitate; evlavie, pietate; sfinţenie. re-Iine ['rk'lain] vb. tr. 1. a căptuşi din nou. 2. (tehn.) a monta cămaşa (unei ţevi). relinquish [ri'linkwi/, ra'l-] vb. tr. 1. a pierde (nădejdea, un obicei). 2. a renunţa la, a părăsi, a abandona. 3. a se dezbăra de (un obicei). 4. a retrage (o pretenţie); to ~one's hold of a da drumul (din mână) (cu dat.). relinquishment [-msnt] s, abandonare, părăsire; renunţare; ~ of renunţare la. relinquary [ri'lirjkwori, amer. si -eri] s. raclă, sicriu; sarcofag . reliquiae [ri'lkkwi:] lat. s. (pl.) 1. relicve, urme, rămăşiţe. 2. moştenire literară a u ui autor. 3. (geol.) relicve; fosile. relish ['reli/J I. s. 1. gust, savoare; ar omă. 2. condiment, mirodenie; (proy.) hunger is the best ~foamea e cel mai bun bucăt ar; (fig.) to lose its ~a-şi pierde farmecul. 3. (fig.) stimulent. 4. gust, plăcere, poftă; aplecare, înclinaţie. 5. bucăţică bună. II. vb.. A. tr. 1. a condimenta, a drege, a giist (unei mâncări), a face picant. 2. (despre persoane) a-i plăcea, a se desfăta cu,



 a se delecta cu, a savura; I do not ~ the prospect nu-mi surâde perspectiva. B. in tr. a avea gust; a fi plăcut / apetisant. relishable [-sbl] adj. savuros; apetisan t. ■" relive ]'ri:'liv, -'-] vb. A. tr. a retrăi, a trăi din,nou. B. intr. a trăi din no u. ^ reload ['ri:'loud, -'-] vb. tr. a încărca din nou, a reîncărca. reloading [-in] s. reîncărcare. relocate ['rklou'keit] vb. A. tr. 1. a repera din nou. 2. a reamplasa. B. intr. (amer.) a se muta* a-şi schimba locuinţa. reluct [ri'Ukt, ra'l-] vb. intr. to ~ at / against a se revolta la ideea (cu gen.); a-i fi silă de. reluctance [-on s] s. 1. (înv.) împotrivire, opoziţie. 2. silă, lipsă de tragere de inimă; neplăcere, dezgu scârbă, repulsie; with ~fără tragere de inimă, în silă. 3. codire, şovăială. 4. (electr., uctanţă. reluctant [ri'Uktent] adj. 1. care se opune, care rezistă. 2. fără tragere de ini mă, plin de silă; şovăitor. reluctantly [-li] adv. în silă; fără tragere de inimă; cu părer reluctivity [.relok'tiviti] s. (electr.) reluctanţă specifică; reluctivitate. relume [ri'[/îi;m, ra'l-] vb. tr. 1. a reaprinde. 2. a (i)lumina din nou. , rely [ri'lai, ra'l-] vb. intr. to ~ on / upon a se bizui pe, a se baza pe, a se încrede în, a ave a încredere în; on that you may ~ vă puteţi bizui pe aceasta; ~ upon it fiţi sigur de acea sta; vă asigur. remagnetize ['rk'inasgnitaiz] vb. tr. a rcmagnetiza, a magnetiza d in nou. remain [ri'mcin, ro'm-j I. vb. intr. 1. a rămâne; much yet ~s to be done mai rămâne mult de făcut; the fact ~s that nu e mai puţin adevărat că; it ~s to be seen whethe rămâne de văzut dacă. 2. a sta, a rămâne; to ~ behind a rămâne, a nu pleca. 3. a se menţin ntinua, a rămâne; the weather ~s fine vremea se menţine frumoasă; I ~ yours truly rămân al vs. sincer (ia sfârşitul unei scrisori). II. s. 1. (inv.) şedere. 2. pl. resturi, rămăşiţe,



 783 remover



remissive [ri'misiv, ra'm-] adj. 1. iertător, îngăduitor. 2. atenuant, uşurător, micşorător rme, vestigii; opere postume (literare); mortal ~s rămăşiţe pământeşti; human ~s oseminte. issly [ri'misli, ra'm-] adv. neglijent; iară grijă; inexact, incorect. remainder [ri 'meinâV, ra'm-] I. s. 1. rest, rămăşiţa, ceea ce rămâne, restanţă. 2. (jur.) remissness [ri , ra'm-] s. neglijenţă; nepăsare, lipsă de grijă; moliciune; tărăgănare. drept de moştenire ului. 3. stoc de cărţi rămase ncvândute. 4. (maţ.) rest (la o scădere). remit [ri'mit, ra'm ] I. vb. A. tr. 1. a ierta, a absolvi (un păcat, o datorie). 2. a micşora, II. vb. ţr. a vinde la un preţ scăzut (stocul cărţilor rămase nevândute), III. adj. care a rămas;a red ; a domoli, a potoli, a îndulci. 3. (jur.) a suspenda (executarea pedepsei); a scu ti care a fost lăsat, care a rămas neconsumat. de, a micşora (o pedeapsă, un im{X)zit). 4. (jur.) a retrimite (un dosar unei instanţe remainderman [ri'meindamsn], pl. rem aindermen [-man, -men] s. (jur.) 1. moştenitor inferioare pentru reexaminare). 5. (jur.) a repune în drepturi / în libertate. 6. a remite, a transmite, a expedia. 7. (corn.) a expedia (mărfuri); a trimite prin mandat (ba/u'). 8. (corn.) subsecvent. 2. succesor (al unei moşteniri). 3. negustor / vânzător de cărţi ieftine. remake ['ri:'me ik] I. vb. tr. a reface. II. s. ['ri:mcik] (citi.) remake, nouă ecranizare. a plăti, a achita; kindly ~ to N. rog sau rugăm plătiţi d-lui N. B. intr. a se micşora, a se reman ['ri:'mşen, -'-] vb. tr. 1. (mii., mar.) a completa din nou eu oameni, a recom pleta reduce în intensitate; a se potoli, a se domoli, a se îndulci. II. s, trimiter e; remitere (a unui caz juridic unei alte autorităţi). (echipajul, unitatea). 2. a înc uraja, a îmbărbăta. remittal [-1] s. 1. iertare (a unei pedepse); anulare (a unei dato rii). 2. (jur.) trimitere remand [ri'ma:nd, ra'm-, amer. -'ma?nd] I. vb. ţr. 1. (j ur.) a trimite (un deţinut) înapoi la închisoare (pentru continuarea cercetărilor). 2. (în v.) a trimite înapoi din nou, a remite. (a unui dosar la o altă instanţă). II. s. trimit erea înapoi la închisoare (a unui deţinut); a person on ~ persoană în cercetare. remittanc e [ri'mitens, ra'm-] s. 1. transmitere sau expediere de bani sau valori. 2. bani expediaţi. remand home [ri(:)'ma:nd houm] s. casă de corecţie. remanence ['remanans] s. (electr, etc.) remanentă. remittance man [~ mam] s. 1. emigrant sprijinit băneşte d in patrie. 2. (fig.) leneş, trântor, pierde-vară. remanent ['remanant] adj. (despre ma gnetism) remanent, rezidual. remittee [remi'ti:] s. beneficiar al unei remiteri. remark [ri'ma:k, ra'm-] I. vb. A. intr. (on, upon) a face o remarcă / o observaţie (asupra remittent [ri'mitant, ra'm-] X.adj. intermitent. II. s. (med.) febră recur entă. - cu gen., despre); a atrage atenţia/luarea aminte (asupra-cu gen.). B. tr. 1. a remarca, a observa, a nota, a băga de seamă. 2. a spune, a declara; it may be ~ed that se poate remitter [ri'mitar,ra'm-]s. 1. remitent, expeditor al unei sume d e bani. 2. (jur.) trimiterea spune că. II. s. 1. remarcă, observaţie; comentariu; to m ake no ~ a nu spune nimic; to pass unui dosar de la o instanţă la alta. a ~ a face o remarcă; a-şi spune părerea. 2. notă, remarcă, însemnare. remix ['ri:miks] s. (muz.) remix tehnică de imprimare succesivă a componentelor de remarkable [ri'ma:kabl, ra'm-] ad j. remarcabil, înseninat, deosebit, ales, minunat, interpretare. uimitor. remnant ['remnant] s. 1. rest, rămăşiţă, reziduu, deşeu. 2. bucăţică, fragment, fărâmă; remarkablen aracter remarcabil. cupon ncvândut (de stofă etc.). 3. urmă, rămăşiţă; vestigiu. remarkably adv. remarcabil, deosebit, în cel mai înalt grad; minunat de, uimitor remodel [rri: 'modI] vb. tr. a reniodela. de. remonstrance [ri'mnnstrsns, ra'm-] s. 1. protest . 2. dojana, mustrare. 3. exclamaţie. remarriage ['ri:'ma?rid3] s. recăsătorie; nouă căsăto ie. 4. manifestaţie. rematch ['ri:mietj"] s. (sport) revanşă. remonstrant [ri'monstran t, ra'm-] adj., s. protestatar; potrivnic, opozant. remeasure ['ri:'me3ar] vb. t r. a măsura din nou. remonstrate [ri'manstreit, ra'm-, 'remans-J vb. A. ţr. 1. (înv.) a arăta, a demonstra. 2. a protesta / a se ridica împotriva (cu gen.). B. intr. 1. ( against) a protesta, a se ridica remediable [ri'mi:diabl, ra'm-] adj. rcmcdiabil , care se poate îndrepta. remedial [ri'mi:dial] I. adj. 1. care remediază/ îndreaptă / l ecuieşte; corectiv. 2. curativ; (împotriva). 2. (with) a dojeni, a mustra (cw ac.). 3. a avea o atitudine protestatară. ~ treatment tratament curativ. 3. (tehn.) de r eparaţie, de întreţinere. II. s. (scol.) elev remorse [ri'mo:s, ra'm-] s. mustrare de cuget, remuşcarc, căinţă; without ~ fără cruţare slab sau rămas în urmă. / milă / îndurare. 'remidilis] adj. 1. iremediabil, ireparabil; de nevindecat. 2. (poetic) fără remorse



 ful [-ful, ra'm-] adj. plin de căinţă / remuşcare, cu mustrări de cuget. leac. remorsefull y [-fuli, -făli] adv. plin de remuşcare / căinţă. remedy ['remidi] I. s. 1. remediu, leac; medicament. 2. măsură / mijloc de îndreptare, remorseless [-lis] adj. lipsit de căinţă / r muşcări; fără milă / cruţare, neîndurător. corectiv. 3. (jur.) reparaţie, satisfacţie; desp (monetărie) toleranţă. II. vb. tr. remorselessly [-lisli] adv. 1. fără remuşcări. 2. neînd fără milă. 1. a remedia, a lecui; a îndrepta, a corija. 2. (înv.) a vindeca, a tămădui. re e [ri'mout, ra'm-] I. adj. 1. (în)depărtat; de departe; la mare distanţă / depărtare; reme lt ['ri:'melt] vb. tr. a topi din nou. izolat; singuratic, solitar; the ~ past t recutul îndepărtat; not the ~st idea nici cea mai r mică idee, nici habar. 2. străin, ne cunoscut; neînrudit, nelegat; separat. 3. divergent. remember [ri'memba , ra'm-] I . vb. A. tr. 1. a-şi aminti de, a-şi aduce aminte de; a ţine minte, a nu uita de; I ca n't ~ his name nu-mi pot aminti numele lui. 2. a dărui / a lăsa 4. abstract; inacces ibil. 5. improbabil. 6. minim; slab; uşor; not the ~st chance of success prin test ament; a răsplăti; a da bacşiş (cuiva); to ~ a child on its birthday a face copilului ni ci cea mai mică şansă de succes. 7. (tehn.) condus / dirijat de la distanţă; ~ control un cadou de ziua sa; to ~ someone in one's wilt a avea grijă de cineva în testament. co nducere / dirijare de la distanţă, telecomandă. II. ş. reportaj pe viu / de la faţa loculu i. 3. a reaminti, a readuce aminte; ~ me to your father salută-1 pe tatăl tău, salutări tatălui remote-guided [~gaidid] adj. (despre rachete etc.) condus / dirijat de la distanţă, tău din partea mea. 4. a memora. B. refl. a-şi veni în fire, a se dezmetici. C. intr. 1. a-şi teleghidat. aminti, a-şi aduce aminte; a ţine minte, a nu uita. 2. a mem oriza, a memora. remotely [ri'moutli] adv. 1. departe. 2. de departe, din depărtar e. 3. vag, slab, nedesluşit. remoteness [ri'moutnis] s. depărtare; caracter îndepărtat. remembrance [ri'mcmbrans, ra'm-] s. 1. amintire, aducere aminte; to call smth. t o ~ a-şi aminti de ceva; in ~ of în amintirea (cu gen.). 2. amintire, suvenir, memen to. remote sensing [ri'mout 'sensin] s. detectare sau observare de la distanţă. 3. p omenire. 4. (pl.) complimente, salutări. remotion [ri'mou/pn] s. (from) îndepărtare (d e); depărtare (de). Remembrance Day [~ dei] s. Ziua (comemorării) eroilor, aniversar ea armistiţiului din remote TV [ri'mout 'ti:'vi:] s. (tel.) acordarea de la distanţă a aparatului de televiziune 1918(7/noie/nbn'e). (cu ajutorul unui dispozitiv spec ial). 1 remount1 [ri:'maunt,'-'-] vb. A. tr. 1. a urca/a sui din nou (o scară etc. ). 2. a încăleca remembrancer [ri'membrpnsa "] s. 1. (înv.) suvenir, amintire. 2. (înv.) carnet de note /însemnări. din nou. B. intr. 1. a se urca / a se sui din nou (pe o scară etc.). 2. a încăleca din nou. remex ['riimeks], pl. remiges ['remid3i:z] s. (omi t.) remige. remount21. vb. intr. a remonta (cavaleria). II. s. 1. cal de schimb; cal de olac. 2. (mii.) remigrant ['remigrant, -ma*] s. repatriat. remontă. remigr ate [


 itor. 2. (of) care aminteşte (de); care îsi aminteşte / domiciliul sau postul. 2. a se îndepărta, a pleca, a se retrage. II. s. 1. treaptă, pas; at many ~s la mare depărtare; but one ~ from numai la un pas de. 2. distanţă, interval; etapă, (de). popas. 3- gene raţie; seminţie, trib; spiţă, stirpe. 4. mutare, transferare. 5. promovare, trecere remi niscently [-li] adv. ca unul care îşi aminteşte. în clasa superioară (a elevilor); he has not got his ~ a rămas repetent. 6. (în şcoli) clasă remise [ri'maiz] vb. ţr. (jur.) a rest itui, a înapoia. remiss [ri'mis, ra'm-] adj. 1. neglijent, neatent; moale, molâu, mo latec, bleg; indolent. intermediară. 7. fel de mâncare. 2. (tehn.) dizolvat, diluat. removed [ri'muivd] adj: 1. (despre rudenie) depărtat; a cousin twice ~ văr de gradu l remissible [-abl, -ibl] adj. care poate fi iertat; de iertat, scuzabil. al doi lea. 2. depărtat, la distanţă mare; far ~ from foarte depărtat / departe de. removedness [-nis] s. depărtare. remission [ri'mi/sn, ra'm-] s. 1. iertare (mai ales de păcate) , dezlegare, absolvire. 2. iertare (de datorii băneşti); renunţare (la pretenţii, dreptu ri). 3. micşorare, atenuare, remover [ri,muvar] s. 1. (tehn. etc.) decapant. 2. (c orn.) expeditor. 3. persoană sau lucru reducere, diminuare, slăbire. care înlătură ceva.



 remunerate 784



remunerate [ri'mju(:)noreit, Ki'm-] vb. tr. a plăti, a răsplăti, a remunera, a recompe nsa, a retribui. remuneration [riimju(:)n3'rei/an, ro'm-J s. plată, răsplată, remuneraţi e, recompensă, retribuţie; salariu, leafă; retribuire; salarizare. remunerative [ri'mj u(:)n.'?rotiv, ro'm-] adj. 1. remunerator, care aduce profit / câştig. 2. convenabil . remunerativeness [-nisj s. caracter remunerator. remuneratory [ri'mjumorotori, amer. -.to:ri] adj. (jur.) v. r e m u n e r a t i v e . renaissance [ro'neisons , ri'n-, -sa:ns, -so:ns] s. 1. renaştere, reînnoire. 2. the Renaissance Renaşterea, ep oca / perioada Renaşterii. renal ['rimrfj adj. (anal.) renal, de rinichi. renascen ce [ri'nssns] s. 1. renaştere, reînnoire, înviorare. 2. the Renascence v. r e n a i s s a n c e (2). renascent [ri'ruesnt] adj. care renaşte. rencontre [ren'konto1'] s. (jr. înv.) 1. duel; ciocnire, încăierare. 2. întâlnire întâmplătoare. rencounter [ren'kaun I, (înv.) s. v. r e n c o n t r e. II. vb. A. tr. 1. a veni în conflict cu. 2. a întâlni din întâmplare (pe cineva). B. vb. in/r. 1. a veni în conflict, a se ciocni. 2. a se în tâlni din întâmplare. rend [rend], past si part. trec. rent [rent] I. vb. A. ir. 1. a rupe, a sfâşia; it ~s my heart îmi sfâşie / frânge inima; to ~one's garments a-şi sfâşia ha de pe sine). 2. a despica, a crăpa. 3. to ~away from a rupe, a despărţi de. B. mir. a se rupe, a se sfâşia, a se despica. II. s. crăpătură, despicătură; sfâşictură. render ['ren b. A. tr. 1. a da; a preda; a remite; a livra; to ~ a message a înmâna o comunicare; to ~ an account of a da cont despre; (com.) as per account ~ed conform extrasul ui de cont predat. 2. a topi; a extrage; a clarifica (prin topire, grăsimi etc.); to ~ lard a topi untură. 3. a preda (o fortăreaţă ele). 4. a da, a face (în schimb); a răsp i; to ~ thanks for a mulţumi pentru; (bibi.) ~ to Caesar the things that are Ccasa r's dă-i Cezarului ceea ce este al Cezarului. 5. a înapoia, a da îndărăt (un împrumut etc.) 6. a plăti (ceva datorat, chirie, tribut etc.). 7. a face (să fie, să devină); climbing ~s me giddy urcatul pe munţi mă face să ameţesc; they ~ed the fortress secure au făcut fo rtăreaţa de necucerit / inexpugnabilă. 8. a contribui cu, a da; to ~ assistance a da a jutor. 9. a exprima; a interpreta (un rol, o bucată muzicală); a reda (în pictură); a tr aduce; to ~ Romanian into English a traduce din română în engleză. 10. a tencui. 11. (/n il.) to ~ up a preda, a ceda (un oraş,.o poziţie). B. intr. a da o recompensă. II. s.' .plată; răsplată! renderable ['rendorobl] adj. care poate fi redat etc. (v. r e n d e r I). rendering ['rendorirj] s. 1. dare; oferire; facere; ~ of thanks mulţumiri. 2 . remitere (a unui extras de cont etc.); predare (a unei fortăreţe etc.). 3. interpr etare (a unei bucăţi muzicale, a unui rol); executare (a unui portret); traducere (a unui text). 4. topire, extragere; clarificare (prin topire, de grăsimi etc.). 5. tencuială. rendering plant [~ pla:nt] s. v. r e n d e r i n g works. rendering wor ks |~ wo:ks] s. pl. (folosit ca sg.) (întreprindere de) ecarisaj. rendezvous [rond ivu:, 'ra:nd-, -'ro:rid-, -deiv-, amer. si 'ren-] (fr.) I. s. 1. întâlnire, randevu. 2. loc de întâlnire. 3. (mii.; tnar.) adunare a trupelor sau a vaselor la locul fix at. 4. (înv.) refugiu. 5. (înv.) adunare. II. vb. A. tr. a aduna. B. intr. a se adun a / a se întâlni la locul fixat. rendition [ren'di/sn] s. 1. predare, transmitere. 2 . (amer.) traducere; transpunere, reprezentare, interpretare. 3. (înv.) extrădare (în special a criminalilor evadaţi). renegade ['renigeid] I. s. 1. renegat, apostat. 2 . dezertor, transfug, trădător, renegat. II. vb. intr. to ~ from a renega (cu ac). r enege [ri'niQg] vb. tr. si intr. v. r e n e g u e . renegotiate ['ri:ni'gou/ieit j vb. Ir. 1. a renegocia. 2. (amer.) a reexamina I a revedea (un contract de fur nituri) pentru a împiedica obţinerea de profituri oneroase. renegue [ri'niOg] vb. A. intr. 1. a nu se ţine de cuvânt; he ~d on his promise nu şi-a ţinut făgăduiala. 2. a încăl regulă de joc. B. tr. a renega, a abandona; a retracta. renew [ri'nju:, ro'n-] vb. A. tr. 1. a reînnoi; a reface; a restaura; a recondiţiona; a înlocui cu (ceva nou). 2 . a repeta; a reînnoi, a relua. B. intr. 1. a se reînnoi; a renaşte. 2. a reîncepe. rene wable [ri'nju(:)obl, ro'n-] adj. care poate fi reînnoit I refăcut etc. (v. r e n e w ). renewal [ri'nju(:)ol, ro'n-, -rnju:l] s. 1. reînnoire; refacere; renaştere; renov are; recondiţionare. 2. repetare, reluare. 3. (tehn.j înlocuire a utilajului uzat cu utilaj nou. renewedly [ri'nju(:)odli, ro'n-, -'nju:dlij aaV. din nou; repetat., renewing [ri'nju:in[ s.v. r e n e w a 1., reniform ['ri:nifo:m] adj. reniform, în formă de rinichi. rennet1 ['renitj s. 1. cheag, rânză (de miel sau de viţel). 2. (biocl



 i.) chimozină. rennet2 s. rencte (soi de mere). rennin ['renin] s. (bioc.) lactofe rment. renounce [ri'nauns, ro'n-] vb. A. tr. 1. a renunţa la (drepturi etc.); a se lăsa/ a se lepăda de; a repudia, a nu recunoaşte; to ~one's son a-şi repudia fiul. 2. ( la jocul de cărţi) a nu răspunde din culoarea cerută. B. intr. (la jocul de cărţi) a nu răs de din culoarea cerută. renouncement [-mont, ro'n-] s. renunţare; renegare, repudier e, lepădare. renovate ['renouveit, -nov-] I. vb.tr. 1. a renova, a reînnoi, a repara . 2. a înviora, a împrospăta. II. adj. renovat. renovation [ircnou'vei/an, -no'v-] s. refacere, reparare, reconstrucţie, renovare. renovator ['renouveito', -nov-] s. 1. renovator, reînnoitor. 2. (/ani.) croitor care repară şi întoarce haine. renown [ri'nau n, ro'n-] s. 1. renume, faimă, glorie. 2. (înv.) zvon. renowned [-d] adj. renumit, v estit, faimos. rent1 [rent] past si part. trec. de la r e n d (I).



rent2 s. 1. ruptură; crăpătură; tăietură; şliţ. 2. împrăştiere (a norilor). 3. crăpătură, f 4. (fig.) ruptură, rupere a relaţiilor. rent 3 1. s. 1. chirie; arendă; închiriere; rentă; ~ in kind rentă în natură. 2. (amer.) închiriere, dare cu chirie; for ~ de închiriat, de dat cu chirie. 3. (sl.) jaf. II. vb. A. tr. 1. a lua în arendă. 2. a da în arendă. 3. a în chiria, a da cu chirie. 4. (sl.) a jefui la drumul mare. B. intr. a fi închiriat, a fi dat cu chirie. rentable ['rentobl] adj. 1. de arendat. 2. de închiriat. renta i ['rcntl] I. s. 1. arendă; suma arendei. 2. lista arendaşilor. 3. chirie. 4. (amer. ) casă sau apartament cu chirie. II. adj. care poate fi închiriat; care poate fi împru mutat contra unei taxe. rental library [~,'laibrori] s. (amer.) bibliotecă de împrum ut. rental store [~ sto:r] s. (amer.) birou de închirieri. rent-day ['rentdei] s. zi de plată a arenzii sau a chiriei. renter ['rentorJ s. 1. locatar. 2. fermier. 3 . (cin.) distribuitor de filme. rent-free ['rent'fri:,'—] adj. scutit de arendă sau de chirie. rentier ['rontiei,amer. ră:tje] s.fr. rentier. rent ower ['rent. ouor] s. 1. arendaş; persoană care datorează arendă. 2. chiriaş; persoană care datorează chirie. t roll [~ roul] s. 1. listă a pământurilor şi a veniturilor obţinute din arendarea lor. 2. venit obţinut din arendă. rent strike [~ straik] s. (amer.) grevă a chiriaşilor; refuz (colectiv) de a plăti chiria. renunciation [ri'n\nsi'ei/an, ro'n-, amer. si -/i'ei -] s. 1. renunţare; repudiere (a unui drept). 2. lepădare de sine. renunciative [ri' nAnsieitiv, -li-, -otiv] adj. referitor la renunţare /renegare / repudiere / lepădar e; care renunţă. renunciatory [ri'n/vnsieitori, -tou-] adj. v. r e n u n c i a t i v e . reoccupation [rbokju'pei/an, riok-] s. reocupare. reoccupy ['ri:'okjupai, r i(:)'ok-] vb. tr. a reocupa. reorchestrate [ri'o:kistreit] vb. tr. a reorchestra . reorder ['ri:'o:dor| I. s. (corn.) comandă repetată. II. vb. tr. 1. a reangaja, a repune în ordine. 2. (coin.) a comanda din nou, a face o nouă comandă pentru. reorgani zation ['ri:o:gOTiai'zei/3n] s. reorganizare. reorganize ['riO'oganaiz] vb. A. t r. a reorganiza. B. intr. a se reorganiza. reovirus ['ri:ou'vaioros] s. (biol.) reovirus. rep1 [rep] s. (tot.) rips. rep 2 s. 1.(sl.scol.prese.)v. repetition(2) .2..v. r e p e r t o r y . 3 . v . r e p e r t o r y theatre. rep3 s. (prese, rf e/a r e p r e s e n t a t i v e (II), amer. sl.) membru al Camerei reprezentanţilo r. repaid [ri(:)'peid, 'ri:'p-] past şi part. trec. de la' r e p a y. re-paid ['ri :'pcid] past si part. trec. de la r c - p a y. repair1 [ri'prar, ra'p-[ I. vb. t r. 1. a repara, a renova, a drege. 2. a îndrepta, a repara; a vindeca; to ~an inju stice a îndrepta / a repara o nedreptate. II. s. 1. (deseori'pl.) reparaţie, reparar e; under ~în reparaţie; ~s done while you wait reparaţie pe loc / în faţa clientului. 2. r enovare. 3. stare, condiţie; stare bună; in (good) ~ în bună stare. 4. piesă de rezervă. II . adj. de rezervă, de reparaţie. repair2 vb. intr. 1. a se înapoia. 2. to ~to a se îndre pta/ a se duce la. 3. to ~to a frecventa. O. s. 1. frecventare (a unui loc). 2. loc frecventat. 3. recurs. repairable [ri'pearobl] aay. 1. de reparat. 2. repara bil; care poate fi îndreptat; corigibil. repairing shop [ri'psorin /op] i.v. r e p a i r s h o p . repairman [ri'peomon],pl. repairmen [-mon, -men] s. 1. mecanic, lăcătuş de reparaţii. 2. (ferov.) lăcătuş de revizie repair ship [ri'peo /ip] s. (mar.) at er plutitor. repair shop [~ /op] s. (telm.) atelier sau secţie de reparaţii. repand [ri'psnd] adj. (bot.) cu margini vălurite. repaper [ri:'pcipor] vb. tr. a tapeta d in nou. reparable ['reporobl] adj. reparabil. reparation [■repo'rer/sn] s. 1. repa raţie, refacere, reînnoire. 2. îndreptare, reparaţie; scuză; compensaţie, daună. 3. (pl.) c ensaţii, daune de război. repartee [irepa:'ti:, amer. -po;'t-] s. 1. darul de a da răs punsuri spirituale; to be quick at ~ a avea răspunsul gata; a da răspunsuri spiritua le. 2. răspuns de duh, replică spirituală. repartition [iri:pa:'ti/3n, -po:'t-[ s. 1.



 repartizare, repartiţie; distribuţie. 2. reîmpărţire. repass ['ri;'pa:s,'--] vb. tr. A. a trece / a străbate / a traversa din nou. B. intr. a trece din nou. repast [ri'po:s t, ro'p-, amer. -'prest] s. 1. masă (deprânz, de seară etc.); evening~cină, masă de scară. . ospăţ, banchet. 3. (înv.) mâncare, de-ale gurii, hrană. repatriable [ri:'pictriobl, amer . -'pci-J adj. repatriabil, care poate fi trimis înapoi în patrie. repatriate [rk'paît rieit, amer. -'per-] vb. A. tr. a repatria, a trimite înapoi în patrie. B. intr. a s e repatria, a se înapoia în patrie. repatriation ['rkpstri'ci/sn, 'ri:-, amer. -peit r-] s. repatriere, întoarcere în patrie. repave ['ri:'peiv, -'-] vb. tr. a pava din nou. repay [ri:pei,'ri;'pei], past si part. trec. repaid [-'peid] vb. A.tr. 1. ( to) a plăti, a înapoia (o datorie); to ~ smb. in full a achita cuiva datoria integra l. 2. a răsplăti, a recompensa; to — a kindness a răsplăti o favoare. B. intr. a plăti; a r lăti. re-pay ['rk'pei], past şi part. trec. re-paid [-'peid] vb. tr. a plăti încd o dată / a doua oară. repayable [rk'peiobl, 'ri:'p-] adj. care poate fi plătit înapoi; ramburs abil. repayment [ri(:)'peimont, 'ri:'p-] s. plată, răsplată; recompensă.



 785 representation



replevy [ri'plevi] vb. tr. şi intr. (jur.) a reintra în posesia unor bunuri sechestr ate sau repeal [ri'pUl. rs'p-] I. vb. tr. a anula, a abroga, a revoca (o lege, u n decret); a contra manda. II. s. 1. anulare, abrogare, revocare; contramandare. 2. (amer.) abrogarea legii confiscate pe nedrept. replica ['replika, 'ri'pliika, ra'pli;k9] s. (arte) 1. copie autentică. 2. replică, copie; prohibiţiei. repealer [-a r] s. 1. cel care anulează / abrogă / revocă / contramandează. 2. (ist.) partizan reprod ucere. 3. (muz-) repetare. replicable ['replikabl] adj, repetabil (mai ales desp re un experiment). al ruperii unităţii dintre Marca Britanie şi Irlanda. replicate ['r cplikcit] I. vb. tr. 1. (arte) a face o copie / replică / reproducere după; a copia. repeat [ri'pi:t, ro'p-] I. vb. A. tr. 1. a repeta; on ~ed occasions în repetate rân duri. 2. a spune pe de rost; a recita; to ~one's lesson a repeta lecţia. B. m/r. 1 . a repeta. 2. (mai 2. a îndoi, a plia. 3. (înv.) a răspunde, a replica. 4. a repeta ( un experiment). II. adj. ales în S.U.A.) a vota de mai multe ori (violând legea). II . s. 1. (fam.) repetare, repetiţie; 1. împăturit, îndoit. 2. (boţ.) repliat, replication [ ircpli'kei/sn] s. 1. copie,replică; copiere. 2. răspuns, replică. 3. (jur.) răspuns, bis . 2. (muz.) repetare, semnul repetării. 3. (amer. si.) rcpctcnţic. 4. (amer. si.) st udent replică (a reclamantului). 4. (biol.) replicare. 5. repetiţie, repetare (a unu i experiment). repetent. replier [ri'plaisr, ra'p-] s. persoană care răspunde / care dă o replică. repeatable [-3bl] adj. care se poate repeta. replunge [ri:'plAnd3] vb . intr. 1. a plonja din nou (în apă). 2. a cădea din nou (într-o repeatedly [-idli] adv. de repetate ori, în repetate rânduri. repeater [-ar] s. 1. cel care sau ceea ce (se ) repetă. 2. ceas cu repetiţie. 3. puşcă cu patimă etc.). repetiţie. 4. (mat.) fracţie peri că. 5. (tel.) amplificator; repetor. 6. (electr.)releu,emiţător. reply [ri'plai, ra'p] I. vb. A. intr. a răspunde; to ~ in the negative a răspunde negativ; 7. (mar.) rep etitor. 8. (text.) conducător de bucle. 9. (autom.) repetor. 10. (amer., pol., a r eplica. B. tr. a răspunde, a replica. II. s. răspuns, replică; in ~ to ca răspuns la. re ply-paid telegram [~'peid tteligram] s. telegramă cu răspuns plătit. si.) cel care vot ează (ilegal) de mai multe ori la alegeri. 11. (amer. scol.) corigent. repolish fr i^poli/] vb. tr. a lustrui / a poliza din nou. 12. (amer. scol.) repetent. 13. ( amer.) recidivist. repone [ri:'poun] vb. tr. (jur.) a reabilita; a reintegra (într -un post). repeating rifle [ri'pi:tirj .raifl] s. puşcă cu repetiţie. repopulate ['ri; 'p3pjuleit, ri:'p-] vb. ţr. a repopula. repeating watch 1~ wot/] s. ceas cu repetiţi e. repel [ri'pel,ra'p-]vb. A. tr. 1. a arunca înapoi, a respinge (un inamic); a pa ra (o lovitura). repopulation [ri:'popju'lci/3n] s. repopulare. report [ri'poit, rs'p-] I. vb. A. tr. 1. a raporta, a relata, a da cont / scama de; to ~ a 2. (j ig.) a respinge; a nu primi (curtea cuiva etc.). 3. (fig.) a dezgusta; a provoca dezgust (cuiva); a inspira dezgust; to be ~Ied by smb. a simţi dezgust pentru cin eva. 4. (amer., speech a face o dare de seamă despre un discurs. 2. a face un rapo rt despre, a întocmi o dare de seamă oficială despre; the treasurer ~s the receipts ca sierul face un raport sport, si.) a învinge. B. intr. a provoca repulsie. repellen t [ri'pebnt, ra'p-] I. «di. 1. antipatic; dezgustător, respingător; repulsiv; he has a l încasărilor. 3. a raporta, a aduce la cunoştinţă (unui superior, atitudinea a ~manner ar e un fel de a fi care inspiră antipatie. 2. (tehn.) care respinge; respingător; neco respunzătoare a unui inferior). 4. (mil.) a raporta despre; to ~smb. sick a raport a impermeabil. II. s. 1. mijloc de respingere sau de combatere; a good mosquito ~ un îmbolnăvirea cuiva. 5. a face un reportaj despre. B. intr. 1. a raporta, a face un raport (despre sine însumi); he promised to ~ weekly by letter a promis să scrie despre el în bun remediu contra ţânţarilor. 2. (text.) impregnant. fiecare săptămână. 2. ( upon) a raporta (despre), a prezenta un raport (oficial) (despre). repellent for ce [~ fs:s] s. (jiz.) forţă repulsivă. repeller [ri'pebr] s. 1. persoană care respinge c eva. 2. v. repellent (II, 1). 3. (tel.) 3. a face un reportaj. 4. a se prezenta (Ia datorie). 5. a fi subordonat (cuiva); he ~s directly to the minister este su bordonat direct ministrului. 6. a lucra ca reporter. II. ş. 1. (on) reflector. rap ort, dare de seamă (despre); expozeu; annual ~ dare de seama anuală; (mil.) sick ~ r epent1 ['rkpsnt] adj. (bot., zool.) târâtor; repent, replant. 2 repent [ri'pent, ra' p-] vb. A. tr. a se căi; a-i părea rău; he has bitterly ~ed it s-a căit lista ostaşilor bo



 lnavi; weather ~ buletin meteorologic. 2. zvon; veste; there was a ~ that circul a un zvon că; he knows it only by - o ştire numai din auzite. 3. reputaţie, amar de fa pta lui. B. intr. (of) a se căi, a-i părea rău (de), a regreta. renume; man of good ~ om cu nume bun / cu reputaţie bună. 4. detonaţic (a unei arme repentance [-ansj s. căinţă, ere de rău; pocăinţă. de foc); împuşcătură de armă; lovitură de tun. 5. reportaj. repentant dj. care se eăieşte, penitent. reportable [-abl] adj. care poate fi raportat etc. (v . r e p o r 11). repenter [~or] s.v. r e p e n t a n t . reportage [ircpofta:^, amer. ri'portid3Î s. 1. reportaj. 2. relatare. repeople [ri:'pi:pl] vb. tr. a repo pula. reportedly [ri'po.tidli] adv. după câte se afirmă; zice-se; chipurile. repercuss ion [irip3(:)'kA/5n] s. 1. repercusiune, contralovitură, reflecţie, reverberaţie. repo rted speech [ri'po;tid rspi:t/] ş. (gram.) vorbire indirectă. 2. repercusiune; răsunet , ecou. 3. (fiz.) influenţă, repercusiune, urmare. reporter [ri'po:t3r] s. 1. raport or. 2. reporter. repercussive [:'tD:ri3l, .rips:-] adj. 1. reportericesc. 2. referitor la un raport. repertorial [repa'torial] adj. (teatru) repertorial. reposal [ri'pouz^l, ro'p-] ş. 1. odihnă. 2. încredere; ~ of trust / confidence in smb. repertory ['repatari, amer. -tou-] s. 1. depozit, magazie; tezaur. 2. repertori u, catalog. încredere în cineva. repose1 [ri'pouz, ra'p-] vb. tr. 1. to ~ one's trus t in a se încrede în; to ~ one's hope 3. (teatru) repertoriu. repertory theatre [~ l Obta1"] s. teatru (cu actori permanenţi) al cărui repertoriu se in a-şi pune speranţa în. 2. a pune la dispoziţia cuiva. repose2 I. vb. A. intr. 1. a se odihni, a se culca, a sta culcat. 2. to ~ in a se bizui pe, schimbă mereu; teatru cu mai multe piese în repertoriu. a se încrede în; to ~ on a se sprijini pe, a se baza pe; his mind ~d on gândurile lui erau reperusal [.ri:p3'ru:z9l] s. recitire. la, se gândea la. B. tr. a culca, a aşeza, a odihni; to ~ one's head on a pune capul pe; reperuse [iri:p3'r u:z] vb. tr. a reciti, a citi din nou. repetition [repi'ti/^n] s. 1. repetare; r eiterare. 2. repetare pe de rost; recitare; învăţare a-şi odihni capul pe. II. s. 1. odi hnă, repaus, calm; somn; linişte; to seek ~ a căuta odihnă. 2. (tehn.) repaus. pe de ros t. 3. reproducere, copie. reposeful [-ful] ady. 1. odihnitor, liniştitor. 2. linişti t, tihnit. repetition clock [~ kbk] s. ceas cu repetiţie. reposit [ri'pszit] vb. t r. a pune, a aşeza, a depune (într-un loc sigur etc.). repetition work [~ wa:k] s. ( tehn.) fabricare în scrie. repository [-^ri, ra'p-] s. 1. depozit, magazie; antrep ozit. 2. muzeu. 3. cavou. 4. depozitar; repetitious brepi'ti/as] adj. cu repetiţii obositoare, care se repetă în mod plictisitor. deţinător (al unui secret etc.). repetit ive [ri'pctitiv] adj. repetitiv, care se repetă. repossess [.riipa'zcs] vb. A. tr. 1. a repune în posesia (cu gen.); to ~ s m b . of smth. repine [ri'pain, rs'p-] v b. intr. (at, against) a se plânge, a fi nemulţumit (de); a bombăni, a repune pe cinev a în posesia a ceva. 2. a intra din nou în posesia / stăpânirea (cu gen.). a murmura (împo triva - cu gen.). r B. refl. to ~ oneself of smth. a reintra în posesia (cu gen.). repiner f-3 ] s. nemulţumit; bombănitor. repossession ['rhpa'zc/an] s. reintrare în p osesie. repining [-irj] adj. nemulţumit; bombănitor. repossession agency [~ eid3?nsi ] s. (amer.) agenţie de recuperare a articolelor replace [ri(:)'pleis] vb. tr. 1. a repune, a pune la loc. 2. a restitui, a înapoia; to ~stolen money a restitui ban i furaţi. 3. (by, with) a înlocui (cu); impossible to ~ de neînlocuit. împrumutate şi nere stituite sau vândute pe credit şi neachitate. repot [ri:'pot] vb. tr. a pune (o plan tă) din nou în ghiveci. replaceable [-sbl] adj. înlocuibil, care poate fi înlocuit. repo usse [rs'pursci, ri'p-, amer. rripui'sci] I. adj. (despre metal, piele) rnatriţat; stampat; replacement [-mantj s. 1. înlocuire, substituire. 2. (geol.) înlocuire (a minereului); executare (cu magmă). 3. (tehn.) schimbare; reînnoire. 4. (tehn.) înlocui tor; piesă de cu suprafaţă în relief. II. s. piesă obţinută prin stanţare. repousse work [~ ] s. produs rnatriţat, lucrătură în relief. schimb. 5. suplinitor. repp [rep] ş. v. r e p1 . replant ['ri:plo:nt, amer. rh'plasnt] vb. ţr. a rcplanta, a planta din nou. repr ehend [rrcpri'hend] vb. tr, a mustra, a dojeni, a certa, a blama. replantation [ 


 sh [ri'plcni/, rs'p-] vb. tr. 1. a umple din nou, a rcumple. 2. (with) a complet a reprehension [.rcpri'henfen] s. blam, mustrare. represent [irepri'zent] vb. A. tr. 1. a reprezenta, a înfăţişa, a prezenta. 2. a reprezenta; (cu); a reaproviziona (cu ). a simboliza; words ~ ideas cuvintele reprezintă idei. 3. a reprezenta, a zugrăvi; a descrie. replenishment [-msnt] s. (rc)umplere, completare; reaprovizionarc. r eplete [ri'pli:t] adj. (with) umplut, saturat (cu, de); suprasaturat (cu); to be ~ with 4. a reprezenta (o piesă de teatru); a interpreta, a juca (un rol). 5. a r eprezenta (un client în justiţie, o firmă comercială etc.). B. refl. to ~ oneself as a s e prezenta / a se înfăţişa a abunda în; a fi plin de. repletion [ri'plii/sn] s. saturare; supraîncărcare; to eat to ~ a mânca pe săturate; a mânca ca; he ~ed himself as a model of virtue se dădea drept un model de virtute. representable [-sblj adj. reprczentabil . până când nu mai poate. representation [ireprizen'tei/sn, -zan-] s. 1. reprezentare, închipuire, imaginare. replevin [ri'plevin] s. (jur.) redobândire a unor bunuri sec hestrate sau confiscate pe 2. reprezentare (a unei piese de teatru); interpretar e (a unui rol). 3. (pol.) reprezentare; nedrept; restituire, retrocedare.



 representative 786



proportional ~ reprezentare proporţională. 3. reproş; observaţie. 4. expunere (de fapte) . ■0- to make false ~s a ascunde adevărul. representative [irepri'zentotiv] I. adj. 1. reprezentativ, caracteristic, tipic. 2. care imaginează / simbolizează / reprezin tă. 3. (pol. etc.) reprezentativ; ~ government guvern reprezentativ. II. s. 1. rep rezentant, împuternicit; House of Representatives Camera Reprezentanţilor (camera in ferioară a Congresului S.U.A.). 2. tip, mostră, exemplar; reprezentant. 3. (amer.) m embru al Camerei Reprezentanţilor. representativeness [-nis] s. 1. putere de repre zentare. 2. plasticitate; caracter repre zentativ. repress [ri'pres] vb. tr. 1. a înăbuşi, a reprima (o răscoală etc.). 2. a-şi stăpâni, a-şi reţine (lacrimile etc.). repre ] s. asupritor, tiran, despot. repressible [-obl] adj. care poate fi reprimat. r epression [ri'pre/an, ro'p-J s. 1. represiune, înăbuşire. 2. (telm.) presare după şablon. repressive [ri'presiv] adj. 1. represiv. 2. apăsător. reprieve [ri'pri:v, ro'p-] I. vb. tr. 1. (jur.) a amâna executarea unei sentinţe dată împotriva (cu gen.). 2. a amâna; a acorda un termen (unui debitor). H. s. 1. graţiere; comutare a pedepsei. 2. amânare ; păsuire, uşurare temporară. reprimand I. ['reprimand] s. mustrare, dojana, ceartă, obs ervaţie. II. ['—, —'-] vb. tr. a mustra, a dojeni, a certa (pe cineva), a face observaţi e (cuiva). reprint I. ['rk'print, -'-] vb. tr. a retipări. II. ['rk'print,'—] s. ediţi e nouă, retipărire. reprisals [ri'praizalz, ro'p-] s. pl. represalii. reprise [ri'pr aiz] s. 1. (rar) reluare (« unei activităţi); continuare. 2. pl. (jur.) dobândă anuală. rep oach [ri'prout/, ro'p-] I. vb. tr. (with, for) a imputa, a reproşa (cuiva); a cert a (pentru). II. s. 1. imputare, reproş; to heap ~es on a copleşi (pe cineva) cu repr oşuri. 2. (motiv de) ruşine; to be a ~ to a fi ruşinea (familiei etc.). reproachable [ -obl] adj. demn de reproş. reproachful [-fid] adj. 1. plin de reproşuri. 2. care mer ită reproşuri; nedemn, nevrednic. reproachfully [-fuli, -foii] aaV. cu reproş, pe un t on de reproş. reproaching [in-] adj. v. r e p r o a c h f u l . reprobate I. ['rep roubeit, -prob-] vb. tr. 1. a dezaproba, a condamna, a blama. 2. a respinge; ă ref uza acceptarea. II. ['reproubeit, -prob-, -bit] adj. (bis.) excomunicat; care pe rseverează în păcate, imoral, desfrânat. III. ['reproibeit] s. 1. desfrânat, nemernic, net rebnic; ticălos. 2. ateu. reprobation [ireprou'bci/5n, -prob-, -prub-] s. dezaprob are; reprobare. reprobative ['repraubeitiv] adj. reprobator. reproduce [.ri:pro' dju:s,'—'-] vb. A. tr. a reproduce; a reda, a copia, a reface, a reînnoi; a repeta; a prezenta din nou. B. intr. a se reproduce, a se înmulţi. reproducer [-orJ s. 1. re producător. 2. picup. reproducible [-obl] adj. care poate fi reprodus. reproductio n [.ri:pro'dAk/3n,'--'--] s. 1. reproducere, înmulţire. 2. (ec.) reproducţie. 3. copie . reproductive [.rkpro'dAktiv] adj. reproducător. reproductive organs [~ 'o:gonz] s. pl. (biol.) organe de reproducere. reproductiveness [.rkpro'dAktivnis,'—'—, -pru' d-] s. reproductivitate, fecunditate. reprography [ri(:)'progrofi] s. (poligr.) reproducere (mai ales electronică) de material grafic, reprografie. reproof1 [ri'p ru:f, ra'p-J s. reproş, dojana; observaţie. reproof2 vb. tr. a face impermeabil din nou. reprovable [ri'pru:vobl] adj. condamnabil, reprobabil. reprove [ri'pru;v, r o'p-] vb. tr. a mustra, a dojeni, a certa; a condamna (o faptă etc.). reprover [-o r] s. persoană care dojeneşte / condamnă; cenzor; critic. reproving [-in] adj. mustrător ; de reproş. reprovision ['ri:pra'vi3sn, -pru'v-] vb. A. tr. a reaproviziona. B. i ntr. a se reaproviziona. reps [reps] s. v. r e p1. reptant ['reptant] adj. (zool ., bot.) târâtor, reptant. reptile ['reptail] I. s. 1. târâtoare, reptilă. 2. (Jig.) sluga rnic; mişel; linguşitor. II. adj. 1. târâtor. 2. (fig.) slugarnic; ticălos, mişel; corupt; he ~ press presa coruptă. reptilian [rep'tilion] I. s. reptilă, târâtoare. II. adj. (ca) de reptilă. republic [ri'pAblik, ro'p-] s. 1. republică; the Republic of France Rep ublica Franceză. 2. (fig.) grup de oameni cu interese comune; the ~ of letters lum ea literară. republican [-on] I. adj. republican. II. s. 1. republican. 2. Republi can membru al partidului republican (in S.U.A.). republicanism [-onizam] s. repu blicanism; spirit republican. republication ['rbpAbli'kei/pn] s. republicare, re editare. republish ['rii'pAbli/, amer. -'--] vb. tr. 1. a republica; a reedita. 2. (jur.) a revalida (un testament anulat anterior). repudiable [ri'piju:diobl] aay. repudiabil. repudiate [ri'pju:dieit, ro'p-] vb. tr. 1. a repudia, a resping e. 2. a nu recunoaşte (autoritatea cuiva), a refuza supunere faţă de (sau cu dat.). 3.



 (ist.) a repudia (sofia). 4. a refuza (plata unei datorii, îndeplinirea unei obli gaţii); to ~ one's debts a nu-şi recunoaşte datoriile. repudiation [ri.pju:di'eij'.in, rap-] s. 1. repudiere, negare, tăgăduire. 2. repudiere, divorţ. 3. refuz de a plăti o d atorie sau de a îndeplini o obligaţie. repudiator [ri'pju:dieitor, ro'p-] s. persoană care repudiază / care dezavuează (o părere etc.). repugn [ri'pjum] vb. A. tr. a se opu ne, a se împotrivi (cu dat.). B. intr. (înv.) a opune rezistenţă, a rezista.



repugnance [ri'pAgnons, ro'p-] s. 1. (for / to /against) repulsie, aversiune, an tipatie, scârbă (pentru, faţă de). 2. contrazicere; incompatibilitate; inconsecvenţă. repug ancy [-i] s.v. r e p u g n a n c e . repugnant [ri'pAgnont] adj. 1. respingător, s cârbos, antipatic. 2. (to, with) incompatibil (cu), în contrazicere (cu), contradict oriu; opus (cu dat.). 3. (to / with) ostil (cu dat.), refractar (cu (tot.). repu gnatorial [riipAgno'to:riolj adj. (zool.) de respingere; de apărare. repulse [ri'p Als, ro'p-] I. vb. tr. 1. a respinge, a da îndărăt (un atac, un inamic). 2. a respinge , a dezminţi (învinuiri); a respinge, a refuza (o cerere, un avans);to~a request a r espinge o cerere. II. s. respingere, refuz; to meet with / to suffer a ~ a fi re fuzat. repulsion [ri'pAljan, ro'p-] s. 1. repulsie, aversiune, antipatie, scârbă. 2. respingere, refuz. repulsive [ri'pAlsiv] adj. 1. respingător, antipatic, scârbos. 2 . (înv.) care poate respinge (un atac). 3. (/iz.) repulsiv, de repulsie. repulsive ness [-nis] s. 1. (fiz.) forţă de repulsie. 2. caracter repulsiv. repurchase ['ri:'p o:t/os, -t/is, -'—] I. vb. tr. a cumpăra din nou. II. s. cumpărare din nou. reputabili ty [irepjuto'biliti] s. respectabilitate. reputable ['repjutobl] adj. onorabil, respectabil, demn de stimă. reputably [-i] aaV. onorabil. reputation [■repju(:)'teij 3n] s. reputaţie, nume bun, renume, glorie, faimă, celebritate; stimă unanimă; to have a ~ for wit a fi cunoscut ca om de spirit; a person of ~ om cu faimă; a person of n o ~ persoană lipsită de importanţă. repute [ri'pju:t, ro'p-] I. s. reputaţie, renume, faimă authors of ~ autori reputaţi / cunoscuţi; bad ~ reputaţie proastă, nume rău; to be held i n high ~ a avea o reputaţie foarte bună. II. vb. tr. to be ~ed wealthy a avea reputaţi a de / a fi cunoscut ca om bogat. reputed [ri'pjmtid] adj. 1. cu (re)nume, cu re putaţie bună. 2. presupus, ipotetic; his ~ father tatăl său prezumtiv. reputedly [-li] a dv. după părerea generală. requalify ['ri:'kwolifai] vb. A. tr. a recalifica. B. intr. a se recalifica. request [ri'kwest, ro'k-] I. s. 1. cerere, rugăminte, revendicar e, dorinţă; at ~ la cerere. 2. întrebare, interpelare. 3. (corn.) cerere; in great în ma re cerere; (despre marfă) mult cerută. II. vb. tr. 1. a cere, a solicita. 2. a cere, a pretinde; I must ~you to obey orders vă cer să vă supuneţi ordinelor; your presence i s ~ed immediately trebuie să te prezinţi de urgenţă. requester [ri'kwestor] s. solicitan t; petiţionar, petent. request slip [ri'kwest slip] s. formular de completat pentr u obţinerea unei cărţi la bibliotecă. requicken [ri'kwikan] vb. A. tr. a reînsufleţi, a reî a. B. intr. a se reînsufleţi, a reînvia. requiem ['rekwiem, -kwiom, amer. şi 'ri;k-J s. recviem. require [ri'kwaio1-, ro'k-] vb. tr. 1. a cere, a reclama, a pretinde; I ~ you to obey me îţi cer să-mi dai ascultare. 2. a necesita, a avea nevoie de; a recl ama; work that ~s great precision lucrare care cerc / reclamă o mare precizie. 3. a impune, a obliga; if ~ed dacă e nevoie. requirement [ri'kwoiomont] s. 1. cerinţă, re vendicare, pretenţie. 2. trebuinţă, nevoie, necesitate; dorinţă. 3. condiţie necesară. requ te ['rekwizit] I. adj. (to) cerut, necesar, indispensabil (pentru / la). II. s. 1. ceea ce este necesar / indispensabil. 2. pl. rechizite. requisiteness [-nis] s. necesitate; caracter indispensabil. requisition [■rckwi'zi/sn] I. s. 1. ordonanţă, prescripţie oficială. 2. cerere; exigenţă; revendicare; to be in ~ a fi în uz / circulaţie. 3. (mil.) rechiziţie; to put in / to bring into / to call into ~ a) a rechiziţiona; b) a pune în uz / circulaţie. II. vb. tr. 1. a rechiziţiona. 2. a face rechiziţii în (un o ras etc.). requital [ri'kwaitel, ro'k-] s. 1. răsplată, recompensă; indemnizaţie, despăgub ire, compensaţie. 2. răzbunare, pedeapsă; represalii. requite [ri'kwait, ro'k-] vb. tr . 1. a răsplăti, a (re)compensa. 2. a răzbuna; to ~ like for like a plăti cu aceeaşi monedă rerail ['ri:'reil, -'-] vb. tr. (ferov.) a repune pe şine. re-read ['ri:'ri:d, -' -] vb. tr. a reciti; a citi din nou. rerefine ['ri:ri'fain] vb. tr. (telm.) a re genera (ulei uzat). re-run [rri:'rAn] s. reluare (a unui film, a unei piese). re s [ri:z] s. (jur., lat.) lucru. resaddle ['ri:'sa?dl] vb. tr. a înşcua din nou. resa le ['rk'seil, -'-,'--] s. revânzare. rescind [ri'sind, ro's-] vb. tr. a anula, a a broga, a revoca. rescissible [ri'sisibl] adj. revocabil, abrogabil, care poate f i anulat. rescission [ri'si33n, ro's-1 s. anulare, abrogare, revocare. rescore [



 'ri:sko:r, -'skoo'] vb. tr. (muz.) a reorchestra. rescue ['reskju;] I. vb. tr. 1 . a salva, a scăpa, a (e)libera; to ~ smb. from drowning a salva pe cineva de la îne c. 2. (y'ur.) a elibera ilegal (din arest). 3. (jur.) a lua cu forţa (o avere, o p roprietate etc.). II. s. 1. scăpare, salvare, eliberare; to come / to go to the ~ a ajuta; a sări / a veni în ajutorul (cu gen.). III. adj. salvator, de salvare. resc ue corps [~ ko:ps] s. echipă de salvare. rescuer ['reskjuo', -jwor] s. salvator; ( e)liberator. rescue work ['reskju: wo:k] s. 1. lucrări de salvare. 2. muncă de reedu care a femeilor uşoare. reseal ['ri:'si:l, -'-] vb. tr. a sigila din nou. research I. [ri'so:ţf, ro's-, rar -'zo:tJ\ 'ri;so:t/] s. 1. cercetare (ştiinţifică); investigare , căutare. 2. exploatare, studiere scrupuloasă. II. [ri'so:tf, ro's-, rar -'zo:t/J v b. intr. a face cercetări (ştiinţifice etc.). re-search ['ri:'so:t/[ vb. tr. a căuta, a cerceta sau a examina din nou.



 787 resistless



researcher [ri'sa:t/3r, ra's-, rar -zs'Af] s. cercetător; investigator. research l ibrary [ri'soit/ -laibrsri] s. bibliotecă tehnico-ştiinţifică. research satellite [~ .sa stolait] s. (cosm.) satelit artificial destinat cercetărilor ştiinţifice. research wor k [~ ws:k] s. muncă de cercetare (ştiinţifică). research worker [~ iwaika1"] s. cercetător (ştiinţific etc.). reseat ['ri:'si:t, amer. -'-] vb. A. tr. 1. a reînscăuna, a reaşeza. 2 . a face un nou fund la (un scaun etc.). 3. a aranja; a mobila cu noi scaune (un teatru etc.). B. rejl a se aşeza din nou. reseau [rci'zou, re-], pl. şi reseaux [re i'zouz, -'zou] s. 1. reţea. 2. împletitură, plasă. 3. (au.) reţea spaţială. 4. (jot.) filtr de culoare). resect [ri:'sektj vb. tr. (med.) a rezeca. resection [rii'sekjan] s . 1. (med.) rezecţie. 2. (top.) retrointersecţie, intersecţie inversă. reseda I. ['resid a, -zi-, ri'siida] s. (bot.) rozeta, rezedă (Reseda odorata). II. ['resida, -zi-] culoare verde-rezeda. reseed ['ri:'si:d] vb. tr. a reînsămânţa, a semăna din nou. resegreg ation ['rbscgri'gei/pn] s. (pol.) recrudescenţă sau reactualizare a discriminării rasi ale. resemblance [ri'zcmblons, re'z-] s. (to) asemănare (cu), similitudine; to bea r a ~ to smth. a avea o asemănare cu ceva, a semăna / a aduce cu ceva. resemblant [r i'zembbnt] adj. similar, asemănător. resemble [ri'zembl, ra'z-] vb. tr. a semăna cu, a se asemăna cu, a fi asemănător cu; to ~ one another a semăna unul cu altul. resembling [-in] adj. asemănător, care seamănă, care se aseamănă. resend ['ri:'send] past şi part. tre resent [-'sent] vb. tr. 1. a retrimite, a trimite din nou. 2. a trimite înapoi. re sent [ri'zcnt] vb. tr. a fi ofensat /jignit de, a fi supărat / iritat de; a nu-i p lăcea; a ofensa, a jigni; I ~ your being here prezenţa ta aici îmi displace. resentful [-ful] adj. 1. plin de resentiment. 2. (of) jignit, iritat, supărat (de). resentf ully [-fuli, -făli] adv. cu resentiment / ranchiună. resentfulness [-fulnis] s. rese ntiment. resentment [-mant] s. resentiment; indignare. reserpine ['ris3:pi(:)n, ri'zs:-] ş. (farm.) rezerpină. reservation [irez3:'vei/5n] s. 1. rezervare, reţinere ( de locuri); without ~ fără locuri rezervate. 2. rezervă; restricţie; condiţie limitativă; t accept smth. without ~ a accepta ceva tară rezervă; mental ~ gând ascuns. 3. (jur.) r ezervare, păstrare (a unui drept). 4. (în S.U.A. şi Canada) rezervaţie. reserve [ri'zo:v , re'z-] I. vb. tr. 1. a rezerva, a pune în rezervă, a reţine; to ~ a seat a) a reţine, a rezerva (un bilet pentru un loc); b) a-şi rezerva; to ~ the right to do smth. a-şi rezerva dreptul de a face ceva. 2. (for, to) a păstra, a pune de o parte (pentru) . 3. (jur.) a-şi rezerva (un drept); to ~ the right to a-şi rezerva dreptul de a. II . s. 1. rezervă; stoc; provizii; in~în stoc; ~ fund fonduri de rezervă. 2. (mil.) the ~ rezerva (armatei active). 3. (sport) (jucător de) rezervă. 4. teritoriu rezervat ( pentru anumite scopuri); rezervaţie. 5. rezervă, restricţie; clauză limitativă; without ~ fără rezerve. 6. rezervă, discreţie; reticenţă; when he breaks through his ~ când iese din erva lui. III. adj. de rezervă; de schimb. reserved [ri'za:vd, ro'z-] adj. 1. reze rvat, reţinut. 2. păstrat, pus de o parte; ~seats locuri reţinute; (înpublicistică) all ri ghts ~toate drepturile rezervate. 3. rezervat, tăcut, retras; închis, nesociabil, ne comunicativ. reserved list [~ list] s. (mar.) cadre de rezervă. reservedly [ri'z3: vidli, ra'z-, amer. şi re-] adv. cu rezervă, cu reţinere; cu băgare de seamă. reservedness [ri'Z3:vidnis, ra'z-] s. rezervă, reţinere, răceală. reserve list [ri'zaiv list] s. cad rele de rezervă. reserve price [~ prais] s. (la licitaţii) preţ minimal. reservist [ri 'zaivist, ra'z-] s. (mii.) rezervist. reservoir ['rezsvwa:1", -VWD:1"] s. 1. rez ervor, bazin. 2. stoc, provizie, rezervă; izvor, sursă (de informaţii, de energie etc. ). reset ['ri:set, amer. -'-] vb. tr. 1. a repune, a pune din nou; a restabili. 2. a potrivi (ceasul). resettle ['ri:'setl, amer. -'--] vb. A. tr. 1. a repune, a restabili, a reinstala. 2. a coloniza din nou. B. rejl. a se aşeza din nou; a se stabili din nou; a se reinstala. C. intr. a se fixa, a se stabili, a se aşeza din nou. resettlement [-mant] s. rccolonizare. reshape ['ri:'/eip, amer. -'-] vb. t r. a reface, a rcniodela. resharpen ['ri:7a:pan] vb. tr. a ascuţi din nou. reship ['ri:'|ip, amer. -'-] vb. tr. a reîrnbarca, a reexpedia. reshipnient [-niant] s. r eîrnbarcarc, reexpediere. reshoe ['ir'Ju:, -'-] vb. tr. a potcovi din nou. reshuff le ['rk'/Afl] I. s. 1. remaniere (a cabinetului etc.). 2. regrupare. II. vb. tr. 1. a remania (cabinetul etc.). 2. a regrupa, a reface. reside [ri'zaid, rs'z-] vb. tr. 1. a locui, a domicilia, a trăi (undeva, permanent). 2. (despre o însuşire) a



 fi inerent / propriu. 3. (chim.) a (se) precipita. residence frezidsns] s. 1. lo cuinţa, domiciliu, reşedinţă, şedere într-un Ioc; to take up one's ~ a-şi lua reşedinţa (în , a se stabili într-un loc. 2. vreme / durată a unei şederi. 3. (chim.) sediment, depu nere. residency [-i] s. 1. reşedinţă (a unui reprezentant englez, într-o ţară dependentă). (univ. med.) rezidenţiat, (stagiu de) specializare. resident ['rezident] I. adj. 1 . rezident. 2. inerent, propriu. 3. (despre păsări) care nu migrează. II. s. 1. locuit or permanent. 2. rezident. 3. (med.) intern (de spital). residential [irezi'dcn/ 3l] adj. 1. rezidenţial, de reşedinţă; de locuit. 2. de domiciliu, privitor la domiciliu .



residential district [~ idistrikt] s. cartier de locuinţe. residentiary [irczi'dcn /ari, amer. şi -/ieri] adj. 1. de reşedinţă, rezidenţial; domiciliar; privitor la locuinţă omiciliu. 2. cu locuinţă / reşedinţă. resident minister ['rezidant 


 stance-coupled amplifier [~ .kApld 'asmplifaia1"] s. (tel.) amplificator cu rezi stenţă. resistance coupling [~ ikApslirj] s. (tel.) cuplaj galvanic. • resistance forc e [~ fb:s] s. (tehn.) forţă de rezistenţă. resistance head [~ hed] s. (tehn.) presiune c are corespunde cu rezistenţa în conducte. resistance loss [~ b(:)s] s. (electr.) pie rderi ohmice. resistant [ri'zistant, rs'z-] adj. rezistent. resistent [~] adj. v . r e s i s t a n t . resister [ri'zista1", ro'z-] s. 1. persoană care rezistă / car e opune rezistenţă; passive ~ partizan al rezistenţei pasive. 2. corp rezistent; forţă rez istentă. 3. (med.) subiect rezistent, persoană care rezistă la maladii. resistible [ri 'zistabl, -ibl] adj. la care se poate rezista. resisting pile [ri'zistirj 'pail] s. (constr.) pilot de rezistenţă. resistive [ri'zistiv] adj. rezistent; care rezistă; capabil / în stare de a rezista, care poate rezista. resistivity 1-rizis'tiviti] s. 1. capacitate de a rezista. 2. (electr.) rezistivitate, rezistenţă specifică. resis tless [ri'zistlis, ra'z-] adj. 1. irezistibil, căruia nu i se poate rezista. 2. (p oetic) invincibil, de neînfrânt, de nebiruit; neclintit, nestrămutat, ferm. 3. fără apărare



 resistor 788



resourcelessness [-lisnis] s. 1. lipsă de resurse / mijloace / posibilităţi. 2. lipsă de simţ lipsit de apărare; incapabil de a rezista / de a opune rezistenţă. 4. care nu se o pune, care nu se împotriveşte. practic / de orientare (în viaţă). resistor fri'zista', ns' z-] s. (electr.) rezistor, rezistenţă. respect [ris'pekt, ras-] I. s. 1. respect, st imă, consideraţie, deferentă; to hold smb. in ~, resit ]'ri:'sit] vb. tr. (univ.) a da din nou, a repeta («« examen scris). to have ~ for smb. a avea consideraţie pentru ci neva; to be held in ~ a fi respectat, a se resnatron ['reznstran] s. (eln.) resn atron. bucura de stimă; to command / to enforce ~ a impune respect, a se face resp ectat; out re-sole [rk'soul] vb. tr. a pune tălpi noi la (încălţăminte). of ~ to / for smb . din respect pentru cineva / faţă de cineva; to be worthy of ~ a merita resoluble [ ri'zoljubl, re'z-, 'rezoljubl] adj. 1. solubil; disociabil, care se poate dezagr ega. (tot) respectul; ~ for the law respect pentru lege / faţă de lege; with all due ~ (to you) 2. (despre probleme) rezolvabil. nu vă fie cu supărare, să nu-mi fie luat în nume de rău, cu tot respectul pe care vi-1 datorez. resolute ['rezalu:t, -zalju:t ] adj. ferm, hotărât, decis, dârz, de neclintit; de nezdruncinat, 2. privinţă, punct de ve dere, raport, relaţie; seamă, atenţie, consideraţie; in many ~s în de nestrămutat; ~ tone t n ferm; ~man om hotărât / dârz; to be ~ to do smth. a fi hotărât multe privinţe, din multe uncte de vedere; in some / certain ~s în unele / anumite privinţe; de a face ceva. d in unele / anumite puncte de vedere; pe alocuri; in all ~s, in every ~ din toate privinţele, resolutely [-li] aaV. ferm, decis, hotărât, cu hotărâre / fermitate / dârzenie din toate punctele de vedere; in no ~ în nici o privinţă, din nici un punct de vedere ; in this ~ resolution [irez3'lju:Jan, -zal'u:-] s. 1. hotărâre, soluţie, decizie, rez oluţie; propunere, în această privinţă, din acest punct de vedere; in ~ of / to / that a) î ceea ce priveşte, moţiune; ordine de zi; to put a ~ to the meeting a supune o rezol uţie adunării; a pune cu privire la; b) daţ fiind că; to have / to pay ~ to smth. a ţine s eama / cont / socoteală o moţiune la vot; to pass / to carry / to adopt a ~ a adopta o rezoluţie; to reject a ~ de ceva; without ~ to smth. fără a ţine seama de ceva; he to ld a lie without ~ to the a respinge o moţiune. 2. hotărâre; to make a ~ to do smth. a lua hotărârea de a face results a spus o minciună fără a ţine seama de urmări / fără a se urmări; without ceva. 3. tărie, fermitate, dârzenie (de caracter); man of ~ om hotărât / dâ z; look of ~ ~of persons fără a face deosebire de persoane. 3. pl. omagii, complimen te; to pay one's aer hotărât; lack of ~ lipsă de hotărâre / fermitate. 4. (chim.) descompu nere, dezagre ~s to smb. a transmite cuiva complimente. II. vb. tr. 1. a respecta , a onora, a avea respect gare, disociere, dizolvare. 5. (/iz.) putere de rezoluţi e / rezolutivă / de dizolvare. 6. (med.) / stimă / consideraţie pentru / faţă de; a man ~e d by all / everybody, a man universally rezorbire. 7. (te/m.) descompunere; ~of forces descompunere a forţelor. 8. (mat.) rezolvare, ~ed un om respectat de toată lu mea; my ~ed colleague onoratul meu coleg / confrate. soluţionare, soluţie. 9. (muz.) trecere în consonanţă. 10. (metr.) înlocuire a unei silabe 2. a ţine seama / socoteală / c nt de; a da / a acorda atenţie (cu dat.); he's a man who lungi prin două silabe scur te. ~s nothing e un om care nu ţine seama de nimic; to ~smb.'s opinion a respecta / a ţine resolutive ['reZ3lju:tiv] adj. 1. (yur.) rezolutoriu, de anulare. 2. (/ne a1.) rezorbant. seama de părerea cuiva; to ~ the law a respecta legea; to be able to make oneself ~ed resolvable [ri'zolvsbl, ro'z-1 adj. rezolvabil; reductibil; anulabil. a fi în stare de a se face respectat, a fi în stare să se impună. 3. a avea le gătură / raport resolve [ri'zolv, ra'z-] I. s. hotărâre; to make a ~ to do smth. a se ho tărî / a lua hotărârea cu; a privi; matters that ~ our own interests chestiuni care priv esc propriile noastre de a face ceva; to keep one's ~ a-şi menţine hotărârea. II. vb. A. tr, 1. arezolva,a soluţiona interese; as ~s în ceea ce priveşte, cât despre, cu privire la. (o problemă, o dificultate etc.); a risipi, a înlătura (o îndoială, un dubiu etc.); t o ~ an respectability [ris'pekta'biliti, ras-, -tot-] s. 1. respectabilitate, on orabilitate; to preserve equation a rezolva o ecuaţie. 2. a decide, a hotărî; what has been ~d? ce s-a hotărât?; a certain ~ of appearance a păstra o anumită decenţă. 2. persoan espectabilă / onorabilă; the committee ~d to authorize this step comitetul a hotărât să ap robe / să încuviinţeze the respectabilities of the town notabilităţile oraşului. această mă v.) to ~ smb. to do smth. a hotărî / a decide pe cineva să face ceva. respectable [ris



 'pektobl, ras-] adj. 1. onorabil,respectabil (si ironic); «society societate 3. (m ed.) a rezorbi (o tumoare etc.). 4. (fiz.) a descompune; to ~ a velocity into it s de oameni onorabili. 2. care impune respect / stimă. 3. (despre felul de afi,des pre caracter) compounds a descompune o viteză în componentele sale. 5. (muz.) a face să treacă (o corect, cuviincios. 4. considerabil, respectabil, destul de mult; a ~ number of people disonantă) în consonanţă. B. re/7, to ~ oneself into a se descompune în, a se transforma un număr considerabil / mare de oameni. în, a trece în; water ~s itsel f into vapour apa se descompune / trece în vapori; the fog respectful [ris'pektful ] adj. respectuos, plin de respect; to stand at a «distance a păstra ~d itself into rain ceaţa s-a transformat în ploaie. C. intr. 1. a se descompune, a se desface o di stanţă respectuoasă; to be ~ of smth. a respecta ceva. (în părţi constitutive 1 componente) 2. (med., despre o tumoare etc.) a se rezorbi. 3. (despre respectfully [ris'pek tfuli, -făli] aaV. curespect,plin de respect; yours ~al dy. respectuos persoane) a se hotărî, a se decide, a lua o hotărâre / decizie; they ~d upon going to the (la încheie rea unei scrisori). circus s-au hotărât să se ducă la circ. respectfulness [ris'pektfuln is] s. respect. resolved [-d] adj. 1. hotărât, decis; ferm, neclintit; dârz. 2. (care a fost) hotărât. respecting [ris'pektirj] prep. privitor / relativ / referitor la, c u privire la; în privinţa (cu resolvedly [-idli, ro'z-, amer. şi -ved-] aaV. hotărât, cu h otărâre. gen.). resolvent [ri'zolvant, re'z-] s. 1. (med.) care are proprietăţi rezorban te. 2. solvent, respective [ris'pektiv] adj. respectiv; in their ~ places fiecar e la locul respectiv. dizolvant. respectively [ris'pektivli] adv. referitor la ( fiecare în parte); respectiv. resonance ['rezansns] s. rezonanţă; vibraţie. rcspirable [ .respirabl, ris'paiorebl, res'paiar-] adj. respirabil. resonant ['rezanant] adj. 1. (ră)sunâtor, sonor. 2. ~ with răsunând (de). respiration [rresps'reijsn, -pi'r-] s. (fiziol., bot. etc.) respiraţie. resonate ['rezoneit] vb. intr. 1. (with) a răsuna ( de). 2. (fiz.) a acţiona ca rezonator. respirator ['resporeit3r, -pir-] s. respira tor, pulmotor, mască de praf; (mii.) mască de 3. (fiz.) a intra în rezonanţă. gaze. 1 reso nator ['rezoncito ", -zounei-] s. (electr., fiz-, tel.) rezonator; cavitate de r ezonanţă, respiratory [ris'paiaratari, res'p-, 'respiratari, 'respireitori, amer. şi r is'pausratouri] adj. cavitate rezonantă. (fiziol.) respirator. resorb [ri'so:b] vb . tr. a rezorbi. respire [ris'pais', ras-] vb. A. intr. 1. a respira. 2. a răsufla ; a-şi reveni; a-şi recăpăta resorcin [re'zo:sin] s. (chim.) resorcină. curajul sau speranţ . B. tr. a respira. resorption [ri's3:p/an] s. rezorbţie. respirometer [trespi'rom itor] s. respirometru. resort [ri'zM, ra'z-] I. s. 1. resursă, mijloc; to be the o nly ~ a fi ultima resursă/ ultimul respite ['respait, rar -pit] I. s. 1. (jur.) amân are, to get a ~a obţine o amânare. 2. răgaz, mijloc. 2. recurgere; without ~ to compul sion fără a recurge la forţă. 3. (y«r.) instanţă; last ~ ultimă instanţă; (fig.) in the las mă instanţă, într-un ultim caz, la rigoare, amânare, păsuire; pauză, întrerupere; to work w t ~ a munci fără (a face o) pauză la o adică, în caz extrem, în cele din urmă. 4. afluenţă; raţie, îmbulzeală; place / fără întrerupere. II. vb. ir. 1. (jur.) a amâna; a acorda o amân cu dat.). 2. a uşura; of great ~ loc foarte frecventat. 5. loc de întâlnire; ~ of thie ves cuib de hoţi; all-night a aduce (o) uşurare / (o) alinare (cuiva). 3. a da (cuiv a) un răgaz; a păsul (pe cineva). resplendence [ris'plendons, ras-) s. splendoare, s trălucire. ~ cârciumă/ bombă deschisă toată noaptea; health ~ staţiune balneo-climaterică; de resplendency [-i] j . v . r e s p l e n d e n c e . ~ staţiune maritimă; holiday ~centru vilegiaturist; staţiune de odihnă; summer ~ staţiune resplendent [ris'plendont ] adj. splendid, strălucitor. de vară; winter ~ staţiune de iarnă. II. vb. intr. to ~ to a recurge la; a uza de; to ~ to resplendently [-li] adv. (în mod) strălucit, splend id. force a recurge la forţă; to ~ to blows a se lua Ia bătaie; to ~ to smb. a apela l a cineva, respond [ris'pond, ras-] I. vb. intr. 1. a răspunde, a da un răspuns, a ri posta; to ~ with a se adresa cuiva; to ~ to a place a aflua într-un loc; a frecven ta un loc. a blow a răspunde cu o / a riposta printr-o lovitură. 2. to ~ to a reacţion a / a răspunde re-sort ]'ri:'so:t] vb. tr. a aranja, a sorta, a tria din nou (mărfur i etc.). r la; to ~ to kindness a reacţiona la bunătate; (despre avioane) to ~ to th e controls resorter [ri'Z3:ts , ra'z-] s. ~ to a place persoană care frecventează (a siduu) un loc. resound [ri'zaund, ro'z-] vb. A. intr. (despre voce, instrument) a răsuna; a avea sonoritate, a răspunde la comenzi. 3. (amer. jur.) a răspunde; to ~in damages a răspunde cu daune. a fi sonor; (fig., despre un eveniment etc.) a avea răsunet / ecou; (despre un loc) to ~ II. s. (arhit.) pervaz, toc, montant. respond ence f-ans] s. răspuns, reacţie. with a răsuna de. B. vb. tr. 1. a celebra, a glorific



 a, a preamări, a slăvi; a cânta (osanale); respondent [-ant] I. adj. 1. răspunzător. 2. ~t o sensibil / simţitor la. II. s. (jur.) pârât, to ~ smb.'s praise a cânta osanale cuiva. 2. a face să răsune; a repeta, a repercuta, intimat. a reverbera (un sunet). respon der [-sr] s. (tel.) staţiune răspunzătoare. resounding [-in] adj. răsunător. response [ris 'pons, ras-] s. 1. răspuns, replică; to make no ~ a nu da nici un răspuns; resource [r i'so:s,ra's-,-'zo:s, -oas, amer. şi 'rksbas] s. l.pl. resurse, mijloace, posibilităţi; the hospital's ~s in beds are limited resursele spitalului în paturi sunt limitat e; to be in ~ to ca răspuns la. 2. reacţie; răsunet, ecou; repercusiune; my appeal cal led forth no at the end of one's ~s a fi la capătul resurselor; to leave smb. to h is own ~s a lăsa pe ~ in his breast apelul meu nu a făcut nici o impresie asupra lui . cineva să se descurce singur; to draw upon one's own ~s to do smth. a face ceva cu response time [~ taim] s. 1. (psih.) timp de reacţie. 2. (tehn.) timp de acţionar e / de propriile sale mijloace; natural ~s resurse / bogăţii naturale; man of ~a) om expeditiv demarare / de încălzire. / descurcăreţ; b) om ingenios / inventiv. 2. remediu ; stratagemă. 3. distracţie, divertisment; responsibility [ris.ponso'biliti, ras-, sib-] s. 1. responsabilitate, răspundere; post of ~ fishing is his only ~ pescuitu l e singura lui distracţie. post de răspundere; position of ~ situaţie de răspundere; on one's own ~ pe proprie răspundere. 2. îndatorire, datorie, obligaţie, atribuţie; to tak e the ~ of smth., to accept resourceful [-ful] adj. plin de ingeniozitate / inve ntivitate / resurse; descurcăreţ. resourcefulness [-fulnis] s. resurse, posibilităţi, mi jloace; ingeniozitate, inventivitate. ~ for smth. a-şi lua / a-şi asuma răspunderea un ui lucru; to assume a ~ a-şi lua / a-şi resourceless [-lis] adj. 1. fără resurse / mijlo ace / posibilităţi. 2. lipsit de ingeniozitate asuma o răspundere; the ~ rests with yo u răspunderea e a dumitale; the ~ that is laid / inventivitate; care nu ştie să se des curce / să se orienteze (în viaţă). upon me / that falls on me responsabilitatea care îmi revine / incumbă.



 789 restrict



responsible [ris'ponssbl, ras-, -sib-] adj. 1. responsabil, răspunzător; to be ~ to smb. for smth. a fi răspunzător/a răspunde în faţa cuiva de ceva; tobe ~ for smb. a răspund de cineva; to be ~ for smth. a da socoteală / a răspunde de ceva; he is not ~ for h is actions nu e răspunzător de actele sale, e iresponsabil; to hold smb. ~ for smth. a face pe cineva răspunzător de ceva; a trage la răspundere pe cineva pentru ceva. 2. capabil, competent; demn de încredere, pe care se poate conta; in ~ quarters în cer curi bine informate. 3. (despre un post, o situaţie etc.) de răspundere. responsion [ris'pon/pn, ras-] s. 1. (înv.) răspuns. 2. pi. (univ.) examen preliminar de admiter e în gradul Bachelor of Arts (la Oxford). responsive [nsponsiv ros-] adj simţitor.se nsibil, impresionabil inimos cordial, (despre motoare) nervos, suplu; (despre un aparat de radio) selectiv, sensibil. responsively [-li] adv. cu simpatic; he gl anced at her and she smiled ~ îi aruncă o privire, iar ea îi răspunse printr-un surâs. res ponsory [ris'ponsari, ras-] s. (bis.) răspuns. ressala(h) [ra'su;la] s. (ist. mii. ) escadron de cavalerie indian (încadrat în armata britanică). ressaldar [iresal'du:r] s. (ist. mii.) căpitan de cavalerie (în India). rest1 [rest] I. s. 1. odihnă, repaus; somn; he went / he retired to ~ s-a dus să se odihnească, s-a retras (la culcare); to have a good night's ~ a dormi bine, a petrece o noapte bună; to give up one's n ight ~ to smth. a renunţa la somn pentru (a face) ceva; I could get no ~ n-am putu t să mă odihnesc7 să închid ochii (toata noaptea); at ~ a) liniştit; imobil, nemişcat; b) m rt, decedat; to be at ~ with one's fathers a dormi somnul de veci; a se odihni p e lumea cealaltă; c) (despre o problemă) lichidată, rezolvată (mai ales negativ), înmormânt tă; to lay smth. to ~, to set at ~ a) (despre temeri, bănuieli etc.) a înlătura cu totul , a risipi, a împrăştia; b) (despre o chestiune etc.) a lichida, a rezolva definitiv; to take (a) ~, to take one's ~ a sc odihni; a trage un (pui de) somn; to give a horse a ~ a lăsa calul să sc odihnească; day of ~zi de repaus; the day of ~ziua Domnul ui, duminica; without ~ fără pauză / odihnă; to go to (one's) ~ sau to go to one's long ~ a pleca pe drumul din urmă, a muri; one's last ~ ultimul drum, moartea; (despre un mecanism mobil) to come to ~ a se opri, a sc imobiliza. 2. (muz.) pauză; semibr eve ~ pauză de notă întreagă; minim ~ pauză de doime; crochet ~ pauză de pătrime; quaver ~ ză de optime; semiquaver ~ pauză de şaisprezecime; demi-semi-quaver ~ pauză de treizecid oime. 3. pauză (în vorbire). 4. adăpost (pentru şoferii de taxi etc.). 5. suport, propte a, rezemătoarc; (la fotolii) arm / elbow ~ rezemătoare de braţe; (/nil.) aiming / rifl e ~ rezemătoarc / suport / crăcan de armă; receiver ~ furcă (de telefon); knife ~ suport pentru cuţite; ashtray with cigarette ~ scrumieră cu suport pentru ţigară. II. vb. A. i ntr. I. a se odihni; a sta liniştit; he will not ~ till he has succeeded nu se va linişti până ce nu va reuşi; let him ~ in peace odihncască(-se) în pace; to ~ from one's la ours a sc odihni după muncă; where do we ~ tonight? unde dormim în noaptea asta?; let us ~ here awhile să ne odihnim aici puţin; so / there the matter ~s aşa stau lucrurile , asta e situaţia; the matter will not ~ there lucrurile nu se vor opri aici, situ aţia asta n-o să mai dureze mult; the difficulty ~s in this în asta (con)stă greutatea. 2. a se sprijini; a sc baza; a depinde; his hands ~ on the table mâinile i se spri jină de masă; the column ~s on its pedestal coloana se sprijină / sc odihneşte pe piedes talul ei; to let one's glance ~ on smth. a-şi aţinti / a-şi fixa / a-şi pironi privirea asupra a ceva; his eyes ~ed on her privirile i se opriră asupra ei; the light ~ed on his face lumina îi cădea / îi zăbovea pe faţă; (jur.) the case ~s on slender evidence ac nea se bazează pe dovezi insuficiente; a heavy responsibility ~s upon him îl apasă / îi revine o grea răspundere; trade ~s upon credit comerţul depinde de credit; it ~s wit h you to go there a) de dumneata depinde dacă te duci acolo; b) dumitale îţi revine sa rcina sa te duci acolo; it does not ~ with me to nu depinde de mine să, nu stă în pute rea mea să; the full merit of our success ~s with you dumitale îţi datorăm tot succesul nostru, dumitale îţi revine tot meritul succesului nostru; the victory ~s with us vi ctoria ne aparţine. B. tr. 1. a odihni; to ~ one's men a-şi odihni oamenii; to ~ the mind a-şi odihni mintea /creierul; colour that ~s the eyes culoare odihnitoare, c uloare care odihneşte privirea / ochii; God ~his soul! odihncască-1 Domnul în pace! 2. a(-şi) sprijini, a(-şi) baza; a (de)pune (o greutate jos, la pământ); to ~ one's head o n a cushion a-şi rezema / a-şi odihni capul pe pernă; to shoot with the rifle ~ed a tr



 age cu anna sprijinită; to ~ an opinion on proof a-şi întemeia părerea pe dovezi; (amer. jur.) to ~ the case a-şi încheia pledoaria. C. rejl. a sc odihni.



rest cure ['rest kjuar, -kpa r ] s. cură de odihnă. rested ['restid] adj. odihnit; ~ look privire odihnită; to feel thoroughly ~ a se simţi perfect odihnit. restful ['r estful] adj. odihnitor; liniştit; a ~ life o viaţă tihnită / liniştită; a ~ spot un loc lin it; colour that is ~ to the eye culoare odihnitoare. restfully [Vcstfuli, -fali] adv. (în mod) liniştit. restfulness ['restfulnis] s. linişte, calm. restharrow ['rcst hasrou] s. (bot.) osul-iepurelui (Ononis arvensis). rest-home [~houm] s. 1. v. r e s t - h o u s c (2). 2. cămin de infirmi sau de bătrâni. 3. sanatoriu pentru conval escenţi. rest-house [~haus] s. 1. han, ospătărie. 2. casă de odihna. restiform ['restifo rm] adj. (anat.) restiform. resting ['restin] I. s. odihnă, repaus. II. adj. 1. în r epaus; inactiv. 2. (bot.) în repaus vegetativ. resting place [~ pleis] s. 1. loc d e odihnă; (fig.) one's last ~ loc de veci, mormânt. 2. podestru, refugiu (al scării). restitch ['ri:'stit/J vb. tr. a prinde din nou (cu acul). restitution [iresti'tj u:/pnj s. 1. restituire, întoarcere, înapoiere; to make ~ of smth. a restitui ceva. 2. restabilire, refacere, restaurare, reconstruire, reparare (a unei pierderi); to make ~ a repara o pagubă / o pierdere. 3. (fiz.) revenire la forma iniţială (a unui corp elastic, după întindere sau apăsare). restive ['restiv] adj. 1. (despre cai) nărăvaş; (despre oameni) sălbatic; îndărătnic. 2. neliniştit, agitat, nervos; cu capsa pusă. restive ess [-nis] s. 1. îndărătnicie (a calului); natură sălbatică / îndărătnică (a cuiva). 2. nat nervoasă. restless ['restlis] adj. neliniştit, agitat; to have a ~ night a avea o n oapte agitată sau o noapte albă; to be ~ in one's sleep a dormi agitat; ~ hands mâini care n-au astâmpăr; ~sea marc agitată; he's a~soul e un agitat; ~eye privire neliniştită; ~child copil turbulent /neastâmpărat. restlessly [-li] adv. 1. neliniştit, agitat; to turn smth. over ~ in one's mind a frământa o problemă în minte. 2. nervos, febril; to tu rn over ~ in one's bed a se zvârcoli în pat. restlessness [-nis] s. 1. nelinişte, agit aţie; insomnie; turbulenţă, neastâmpăr. 2. nervozitate, febră. restock ['ri:'stok] vb. tr. prăsi din nou cu peşte (un eleşteu); a răsădi cu arbori (o pădure); a rcaproviziona (un ma azin); a reîmprospăta (un stoc de mărfuri). restocking [-in] s. prăsire din nou cu peşte ( a unui eleşteu); răsădire cu arbori (a unei păduri); rcaprovizionare (a unui magazin); r eîmprospătare (a unui stoc de mărfuri). restorable [ris'to:rabl, ras-, -'toar-] adj. 1 . care poate fi restituit / redat. 2. (despre un monument etc.) care poate fi re staurat. restoration [-restaVci/pn, -to:'r-] s. 1. restituire, înapoiere (de bunur i); remitere, predare, înmânare (de lucruri găsite); (jur.) ~ of goods taken in distra int ordin de ridicare a sechestrului. 2. restaurare (a unui monument); reconstit uire (a unui text, animal paleontologic etc.); reparare (a unei construcţii). 3. r eintegrare, numire din nou (a unui funcţionar). 4. restabilire, refacere (a sănătăţii). 5. reînscaunarc; (ist.) The Restoration Restauraţia (Stuarţilor; a Burbonilor). restorat ive [ris'ta(:)rativ, res-] (med.) I. adj. întăritor, tonic, fortifiant, reconfortant . II. s. întăritor, (medicament) fortifiant, reconfortant, tonic. restore [ris'ta:r, ras-, J to9 r ] vb. tr. 1. a restitui, a înapoia. 2. a repara, a restaura, a refa ce. 3. a restabili, a reintegra (în situaţia anterioară); are you quite ~d to health? eşti complet restabilit? 4. a restabili (ordinea, circulaţia etc.). re-store ['ri:'s to:r, -'st33r] vb. tr. a reaproviziona. restorer [ris'to:rar, ras't-, -'toar-] s . 1. restaurator, reparator. 2. tonic, fortifiant. restrain [ris'trein, ras-] vb . A. tr. 1. a reţine, a împiedica, a opri; to ~ production a frâna producţia; to ~smb.'s activities a împiedica/ajena activitatea cuiva. 2. a deţine, a ţine închis; mad people have to be ~ed nebunii trebuie închişi / izolaţi. 3. a-şi stăpâni, a-şi înfrâna, a-şi înăbu a, lacrimile, curiozitatea etc.); a-şi ţine (gura). B. rejl. a sc stăpâni. re-strain ['r i:'strein] vb. tr. a reîntinde, a încorda din nou. restrainable [ris'trcinabl, ras-] adj. care poate fi stăpânit / reţinut / înfrânat / constrâns rest2 I. s. 1. rest. rămăşiţă ~ a face restul; as for / to the ~ cât despre / cât priveşte restul. 2. the ~ ceilalţi, restul; the ~ of us noi ceilalţi; among the ~ a) printre / reprimat. ceilalţi; b) înt re altele. 3. (ec.) fond de rezervă, rezervă. 4. (corn.) încheiere (a unei socoteli). restrained [ris'trcind] adj. (despre mânie etc.) stăpânit; reţinut; (despre termeni etc. ) II. vb. intr. a rămâne; the affair ~s a mystery afacerea rămâne un mister; you may ~ m oderat, cumpătat; (despre stil, desen etc.) sobru. restrainedly [ris'trcinidli, -c dli] adv. reţinut, cu reţinere, cu reticenţă. assured that puteţi fi încredinţat că. restra [ris'treina1-] s. 1. piedică, obstacol; frână. 2. (chim.) inhibitor. re-staff l'ri:sto



 :f] vb. tr. a prevedea din nou cu personal. restraining [ris'treinirj] I. s. 1. restricţie; constrângere. 2. înfrânarc, reprimare (a unei re-stage ['ri'stcid3] vb. tr. (teatru) a monta din nou, a repune în scenă (o piesă). pasiuni etc.). 3. detenţiune (a c uiva). II. adj. restrictiv. restamp ['ri:'st2emp] vb. tr. a timbra din nou (o sc risoare, o chitanţă etc.). restraint [ris'treint, ras-] s. 1. constrângere, silă; restri cţie; piedică; to put a ~on smb. restart [rri:'sta:t, amer. --] I. vb. A. tr. 1. a r elua, a reîncepe (lucrul). 2. a repune în mişcare, a da drumul la, a porni din nou (o maşină). 3. a goni / a zgorni din nou din a constrânge / a sili pe cineva; tofret/ to chafe under ~ a) a nu suporta nici o constrângere; culcuş (vânatul). B. intr. 1. (desp re muncă, ostilităţi etc.) a fi reluat / reînceput. 2. (despre b) (fig.) a-şi înghiţi amaru a îndura în răbdare, a-şi muşca buzele de ciudă; to break through every ~, to break loose f om all ~a-şi da drumul, a nu mai ţine seamă de nimic; o maşină etc.) a fi repus în mişcare, porni din nou. II. s. v. r e s t a r t i n g . restarting ['ri:'sta:tirj] s. 1. reluare, reîncepere (a lucrului, a jocului etc.). 2. repunere to be under no ~ a f i liber să facă ce vrea, a avea mâna liberă; ~ of/ upon trade restricţie în mişcare, pornir in nou (a unei maşini etc.). 3. gonire / zgornire din nou din culcuş comercială, restr icţie asupra comerţului; without ~ liber, fără (nici o) restricţie. 2. reţinere, reticenţă, rvă, jenă; to put a ~ upon oneself a-şi impune o anumită rezervă; lack of (a vânatului). re tate ['ri:'stcit, amer. -'-] vb. tr. a expune din nou (o teorie, un punct de ved ere); ~ nepăsare, indiferenţă, lipsă de jenă; to speak without ~ a vorbi deschis / fără nic jenă. 3. sobrietate (a stilului). 4. constrângere corporală; interdicţie; detenţiune; to keep a formula / a enunţa din nou (a problemă); a specifica din nou (condiţii). smb. u nder ~ a ţine pe cineva sub interdicţie; to put smb. under illegal ~ a deţine pe resta tement ['ri:'steitmant] s. nouă formulare, rcformulare. cineva în mod ilegal. restau rant ['rester5:i], -râ:rj, 'resteront, -rant] s. (jr.) restaurant. r restrict [ris 'trikt, ras-] vb. tr. a restrânge, a limita, a mărgini; to ~ one's needs restaurant car [~ ku; ] s. (ftrov.) vagon-restaurant. a-şi restrânge nevoile; to be ~ed within narrow limits a fi limitat la maximum; restaurateur [restara'ta:r j s. restaurat or, proprietar de restaurant.



 restricted 790 he is ~cd to three cigarettes per day nu are voie să fumeze mai mult de trei ţigări pe zi; to ~ a road a reglementa viteza autovehiculelor pe un drum public. restrict ed [ris'triktid] adj. restrâns, limitat, mărginit; to live in a ~ circle a trăi într-un cerc restrâns (de prieteni, de cunoştinţe); ~ application aplicare restrânsă; ~ diet regim sever; ~ publication publicaţie pentru uz intern; ~ area zonă în care nu se poate depăşi viteza reglementară. restriction [ris'trik/an, ras-] s. 1. restricţi(un)e; to set / to place ~s on smth. a pune restricţii pe ceva. 2. restrângere, limitare, mărginire, r educere; ~ of expenditure reducere de cheltuieli. restrictive [ris'triktiv, ros] adj. restrictiv, limitativ. restrictive clause [~ 'kb:z] s. (gram.) propoziţie r elativă / atributivă restrictivă (mai ales cu that). restrike ['rii'straik] I. vb. tr. 1. a lovi sau a bate din nou. 2. a reimprinia (monede). II. ['--] s. monedă nou băt ută (aupa o matriţă veche). restriking ['ri:'straikirj] s. 1. (tekn.) rectificare. 2. rcimprimare (de monede). restring ['rii'strirj, -'-] vb. tr. 1. a înşira din nou pe aţă (perle etc.). 2. a pune coarde noi la (vioară, rachetă etc.). rest room ['rest ru(:) m] s. (amer.) toaletă (într-o clădire publică). restructure ['ri:'strAkt/or] vb. tr. a r estructura, a reorganiza. restuff [rri:stAf, -'-[ vb. tr. a umple din nou (o sal tea, un animal împăiat etc.). restyle [ri:'stail] vb. tr. a schimba; a remodela; a p relucra. result [ri'zAlt, ro'z-] I. s. 1. rezultat, urmare, consecinţă, efect; sfârşit; that's the ~ of acesta e / iată rezultatul (cu gen.); the ~ is that rezultatul e că; his infirmity is the ~ of the war infirmitatea lui e consecinţa / efectul războiulu i; without ~fără rezultat; to yield ~s a da rezultate / roade; to have a favourable ~ a) a sfârşi bine; b) a da un rezultat bun; to work with good ~s a munci cu spor / folos; as a ~ of ca urmare a (cu gen.), drept consecinţă a (cu gen.); in the ~în cele din urmă, la sfârşit. 2. (mat.) rezultat. II. vb. intr. to ~ from a rezulta / a proven i / a decurge din; consequences ~ing from consecinţele decurgând din; obligation tha t ~s from a clause obligaţie care decurge dintr-o clauză; it ~s from this that rezul tă de aici că, de unde rezultă că; nothing has ~ed from my efforts nu s-a ales nimic din strădania mea; to ~ in a rezulta în, a duce Ia, a avea drept rezultat / urmare / co nsecinţă; to ~ in failure a duce la un eşec / fiasco; to ~ in a discovery a duce la o descoperire; it ~ed in nothing n-a dus la nimic; it ~ed badly s-a terminat prost ; a ieşit prost; this will ~ in unpleasantness aceasta va crea / va aduce neplăceri. resultant [-ant] I. adj. care rezultă / reiese / provine; (/iz.) ~ force forţă rezult antă. II. s. (fiz.) rezultantă, forţă medie. resultful [-ful] adj. plin de rezultate bun e / de roade; rodnic, fructuos, spornic. resultingly [ri'zAltirjli] adv. ca urma re, în consecinţă. resultless [-lis] adj. fără rezultat. resume [ri'zy'u:m, ro'z-] vb. A. tr. 1. a relua, a reocupa; a recâştiga (putere). 2. a relua, a reocupa (o posesiune) . 3. a relua (o conversaţie); a reînnoi (o prietenie), a reîncepe (după o întrerupere); to ~ work a relua lucrul. 4. a recapitula; a relua (faptele, firul unei povestiri) . B. vb. intr. a reîncepe. resume ['rezju(:)mei, 'reiz-, amer. .reizju'mei] s. 1. (fr.) rezumat. 2. (amer.) curriculum vitae, scurtă autobiografie. resummon ['ri:'s Amon, amer. -'—] vb. tr. 1. (yur.) a chema din nou în justiţie, a cita din nou. 2. a c onvoca din nou (o adunare). resummons ['rh'sAmonz] s. 1. (jur.) nouă chemare în just iţie, nouă citare. 2. nouă convocare (a unei adunări). resumption [ri'ZAmpJsn, ro'z-] s. reluare; reîncepere. resumptive [ri'ZAinptivJ adj. totalizator; generalizator. re supinate [ri'sju:pineit] adj. 1. aplecat pe spate. 2. (bot.) resupinat; răsturnat. resupine [.ri:sju:'pain] adj. culcat pe spate. rcsupply ['ri:so'plai] vb. tr. a reaproviziona. resurge [ri'so:d3] vb. intr. a se ivi / a se arăta din nou; a reînvi a, a renaşte. resurgence [ri'so:d30ns] s. reînviere, revenire la viaţă, renaştere (a unui popor etc.). resurgent [ri'so:d33nt] adj. 1. (despre o speranţa etc.) (re)înviat. 2. ameliorat, restabilit, îmbunătăţit (aupa un insucces etc.). 3. revoluţionar, rebel. resur rect [.rezo'rekt] vb. A. tr. a reînvia, a face să renască (un obicei, o modă etc.). B. i ntr. a reînvia, a renaşte. resurrection [>rezo'rck/3ii] s. 1. (despre morţi) înviere; th e Resurrection învierea (lui Hristos). 2. (fig.) reînviere, renaştere (a unui obicei e tc.). 3. (rar) dezgropare / exhumare (de cadavre, pentru disecţii). resurrectionis t [-ist] s. 1. persoană care reînvie teorii demodate etc. 2. (ist. Angliei) persoană c are dezgropa cadavre pentru disecţii. resurvey ['ri:'so:vci] I. s. 1. revizie; nou



 examen. 2. nouă măsurătoare (de teren); nouă ridicare topografică. II. vb. tr. 1. a reved ea, a revizui (o situaţie etc.); a examina din nou. 2. a măsura din nou (un teren et c.). resuscitate [ri'sAsiteit, ro's-] vb. A. tr. a reanima, a readuce la viaţă, a re suscita. B. intr. a reînvia, a renaşte. resuscitation [riiSAsi'teifan, ro.s-J s. reînv iere, reanimare; renaştere, resuscitare. ret [ret] vb. A. tr. a muia, a topi în apă (cân epă, in etc.). B. intr. (despre fân) a putrezi. rctable [ro'teibl, ri:-[ s. (bis.) c atapeteasmă. retail ['ri:tcil,-'-] s. (vânzare în) detaliu, vânzare cu bucata/cu amănuntul ; wholesale and ~ cu ridicata şi cu amănuntul. II. [ri(:)'teil, 'ri:t-[ vb. tr. 1. a vinde în detaliu / cu bucata/ cu amănuntul. 2. (fam.) a răspândi, a împrăştia (noutăţi, ca etc.); to ~gossip a umbla cu vorbe. 3. a divide (în părţi), a împărţi. III. ['ri;teil] aaV. cu bucata / amănuntul / de-amănuntul, în detaliu; to sell goods (by) ~ a vinde mărfuri c u bucata. retail dealer ['ri:teil idi:lor] s. (negustor) detailist, negustor cu bucata / amănuntul.



retailer [ri(:)'teilor, 'ri:t-] s. (negustor) detailist, negustor cu bucata / cu de-amănuntul; (fam.) ~ of news colportor de veşti / ştiri. retail price [~ prais] s. preţ de detaliu. retail trade [~ treid] s. comerţ în detaliu / cu bucata / cu amănuntul. retain [ri'tein, ro't-] vb. tr. 1. a reţine, a ţine (pe loc), a opri, a stăvili; dyke to ~ the waters dig pentru a opri apele. 2. a susţine, a sprijini. 3. a angaja, a lua în serviciul său (un servitor etc.); to ~ smb.'s services a angaja serviciile c uiva; to ~a barrister a angaja un avocat. 4. a menţine, a păstra (un ban, un obicei etc.); to ~ all one's faculties a-şi păstra toate facultăţile; to ~ the power to a-şi reze rva dreptul de a; to ~ hold of smth. a nu da drumul la ceva; a nu abandona ceva. 5. a păstra în memorie; to ~ the memory / the remembrance of smth. a păstra amintirea unui lucru. retained object [ri'teind 'obd3ikt[ s. (gram.) complement indirect în construcţii pasive. retainer [ri'teinor] s. 1. (amer. jur.) alegere a unui avocat . 2. (înv.) servitor; însoţitor; a lord's ~s suita, trena unui nobil. 3. arvună; (jur.) avans, onorariu de angajare. 4. (tehn.) fixator, clichet, siguranţă, opritor; piesă de fixare, suport. 5. (tehn.) colivia rulmentului. retaining [ri'teinirj] adj. car e reţine; de reţinere ele. (v. r e t a i n). retaining nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă de fixare. retaining pin [~ pin] s. (tehn.) extractor. retaining wall [~ wo:l] s. (constr.) zid de căptuşire. retake ['rk'teik, -'-] I. past retook ['rk'tuk, -'-], pa rt. trec. retaken ['rk'teikan, -'--] vb. tr. 1. a relua, a recaptura, a apuca di n nou, a pune iar mâna / stăpânire pe (un oraş, o fortificaţie ele); a prinde din nou (un prizonier evadat etc.). 2. a turna din nou (o scena). II. s. (cin.) refotografic re. retaking ['ril'teikirj, -'--] s. reluare, recapturare (a unei poziţii întărite etc .). retaliate [ri'tadieit.ro't-] vb. A. tr. a uza de represalii pentru, a se răzbu na pentru; a plăti cu aceeaşi monedă; to ~ an accusation upon smb. a întoarce o acuzaţie îm otriva cuiva. B. intr. (si to ~ on smb.) a face uz de represalii împotriva cuivafa plăti cuiva cu aceeaşi monedă, a aplica cuiva legea talionului. retaliation [ri,taeli 'ei/^n, rort-] s. represalii, revanşă; to inflict / to exercise ~ a uza de / a recur ge la represalii; in ~, by way of ~ ca / drept represalii, ca o măsură represivă I pun itivă; the law of — legea talionului. retaliatory [ri'tsliotari, ro't-, -ljotori, -l icitări, amer. si -touri] adj. de represalii, represiv, punitiv; ~ measures măsuri r epresive / punitive. retard1 [ri'ta;d, ro't-] I. s. întârziere; (tehn.) spark at ful l ~ aprindere cu întârziere (la motoare cu combustie internă); to be in ~of smb. a fi în întârziere faţă de cineva. II. vb. A. tr. a întârzia (pe cineva, ceva). B. intr. (Înv., de e persoane) a întârzia, a sosi cu întârziere; (despre ceas) a rămâne în urmă. retard2 ['ri: s. (amer. si.) imbecil; dobitoc. retardant [ri'ta;dant] s. (chim.) reductor. . . retardate [ri'tu:deit] s. (psih.) înapoiat mintal, retardat. retardation [rri:ta ;'dei/3n] s. 1. întârziere. 2. (muz.) încetinire (a mişcării); 3. (fiz.) încetinire, întârz oderare. 4. (psih.) înapoiere mintală, deficienţă intelectuală. retardation coil [~ koil] s. (electr.) bobină de inductanţă. retardative [ri'ta:dot,iv, ro't-] adj. încetinitor. r etardatory [ri'ta:dou?ri, amer. si -tou-[ aay. v. r e t a r d a t i v e . retard ed [ri'turdid] adj. întârziat; (fig.) arierat; (med.) mentally ~ child copil arierat (mintal). retardee [riita:'di:] s. (fam.) neghiob, înapoiat mintal. retarder [ri' ta:dor, ro't-] s.l.~ of smth. cel care încetineşte ceva; to be a ~ of progress a întârzi a / a încetini progresul. 2. (tehn.) încetinitor (de viteză), dispozitiv de încetinire. 3. (constr.) întârzietor de priză. retarding [ri'ta:dirj] I. adj. de întârziere; care întâr . II. s. v. r e t a r d m e n t . retardment [ri'ta:dmont] s. întârziere. retch [ri:



 tj, amer. ret/] I. s. efort pentru a vomita; greaţă. II. vb. intr. a face eforturi p entru a vomita, a se căzni să vomite; a avea greţuri; it makes me ~ îmi face greaţă. retchi g ['ri:tfirj] s. v. r e t c h (I). rete ]'ri:ti], pl. retia ['ri:/io, -tio] s. r eticul; reţea. retell ['ri;'tel, amer. -'-], past si part. trec. retold ['rk'tould ] vb. tr. a spune din nou, a repeta; a repovesti. retene ['ri:ti:n, re'-] s. (ch im.) reten. retention [ri'tcnjan, ro't-] s. 1. (med.) retenţie (de urină ele). 2. păst rare, conservare (a unui obicei etc.); to decide on the ~ of smth. a se hotărî să păstre ze ceva. 3. (psih.) reţinere, memorare. retentive [ri'tentiv, ro't-] adj. 1. (desp re memorie) bun, tenace; to be ~of smth. a păstra / a ţine / a conserva ceva; memory ~ of detail memorie care reţine amănuntele. 2. (anat., despre muşchi) rctentiv. reten tiveness [-nis] s. 1. putere / facultate de memorare; ~ of memory tenacitate a m emoriei. 2. v. r c t e n t i v i t y. retentivity [,ri:ten'tiviti] s. 1. (magnet ism, tehn.) forţă coercitivă. 2. (chim.) retentivitate. 3. (electr.) remanentă. 4. (tehn .) capacitate de reţinere. retest ['ri;'test[ I. vb. tr. a testa din nou. II. s. [ '--] 1. test repetat. 2. (tehn.) contraîncercare. rethink ['ri'Qirjk] past si part . trec. rethought ['ri:'9o:t[ I. vb; tr. a reconsidera, a reexamina. II. ['—] s. r econsiderare, reexaminare. rethread ['ri:'8red, amer. -'-] vb. tr. 1. a pune din nou aţă în (ac). 2. a înşira din nou pe aţă (perle). retia ['ri:J/a, -tio[ pl. de la r e t . retiarius [iri:fi'eiriosJ s. (ist. Romei) rctiar (gladiator). } retiary ['ri:/ iori[ adj. 1. reticular. 2. (enlom.) care ţese o plasă. reticence ['retisans] s. 1. reticenţă, rezervă. 2. fire închisă / necomunicativă.



 791 retrieve



reticent ['retisant] adj. 1. reţinut, rezervat. 2. tăcut, taciturn; necomunicativ; t o be very ~ on / about smth. a nu spune nimic despre ceva, a face un mister din ceva. reticently [-li] adv. cu reţinere / rezervă. reticle ['retikl] s. (/iz.) retic ul (de lunetei, telescop etc.). reticula [ritikjub] pi. de la r e t i c u 1 u m. reticular [ri'tikjub1", re't-, ra't-] adj. reticular; în reţea. reticulate I. [ri't ikjulit, -cit] adj. v. r e t i c u 1 a t e d. II. [-cit] vb. A. tr, a acoperi cu o reţea (o suprafaţă). B. intr. a forma o reţea. reticulated [ri'tikjuleitid] adj. reti cular, retiform. reticulation [riitikju'lei/pn, re-t-, rat-] S. structură reticula ră. reticule ['retikju:l] s. 1. săculeţ de mână. 2. v. r e t i c 1 e. reticuloendothelial [riitikjulouendou'Biilial] adj. (anat.) reticuloendotelial. reticulum [ri'tikjub m, rc't-, rs't-],/?/. reticula [-b] s. 1. (zool.) reţea, ciur (al doilea stomac al rumegătoarelor). 2. (anat.) membrană reticulară. retie [rri:tai, amer. -'-] vb. tr. a lega din nou cu sfoară (un pachet). retiform ['rctifo:m, 'ri:t-J adj. retiform. r etighten ['ri:'taitn, amer. -'--] vb. tr. a strânge / a întinde din nou (o curea etc .); a strân ge din nou (im şurub, frânele etc.). retile ['ri:'tail, amer. -'-] vb. tr. 1. a reînnoi ţiglele (unui acoperiş), a repara (acoperişul). 2. a pardosi din nou cu pia tră (o sală etc.). retimber ['ri:'timb3r, amer. -'—] vb. tr. a resădi eu arbori (o pădure) , a rcîrnpăduri (o regiune etc.). re-tin ['rii'tin, amer. -'-] vb. tr. a spoi din no u (o tingire etc.). retina ['retina],pl. retinae [-ni:] retină. retinal ['retinal] adj. (anat.) al retinei, de retină. retinas ['retinazj s. (anat.) retină (a ochiulu i). retinene ['retini:n] s. (chim., farm.) 1. rctincn. 2. retinină. retinitis hret i'naitis] s. (med.) retinită. retinoscope f'retiraskoup] s. retinoscop, schiascop. retinoscopy [-reti'noskapi] s. (med.) rctinoscopie. retinue f'retinju:] s. suită, alai, cortegiu, trenă. retiral [ri'tatCsJral] s. 1. pensionare, scoatere sau ieşire la pensie (a unui funcţionar etc.). 2. dernisionare. retirant [ri'tairont] s. (am er.) v. retiree. retire [ri'taia', rat-] I. vb. A. intr. 1. a se retrage, a plec a; to ~ for the night, to ~ to bed a merge la culcare; to ~ from the business a sc retrage din afaceri; a nu mai face negoţ. 2. a demisiona; to ~ on a pension a s e pensiona. 3. (mil.) a bate în retragere, a se replia. 4. a se depărta. 5. (sport) a abandona; to ~ from the field a părăsi terenul; to ~ from the race a abandona curs a. 6. (scrimă) a face un pas înapoi. B. tr. 1. a pensiona, a scoate la pensie. 2. (e c.) a retrage de pe piaţă, din circulaţie (unele efecte). 3. (mil.) a retrage, a repli a (trupele). II. s. (mil.) ordin de retragere; to sound the ~ a da ordin de retr agere, a suna retragerea. re-tire ['ri:'taior, amer. -'--] vb. tr. v. r e - t y r e . retired [ri'taisd] adj. 1. (despre viaţă) retras, singuratic, izolat; to live ~ a trăi retras; (despre locuri) retras, izolat, îndepărtat, mărginaş, puţin frecventat / u blat. 2. (despre comercianţi) retras din afaceri; (despre ofiţeri) deblocat, în retrag ere. retired list [~ 'list] s. tablou al funcţionarilor pensionaţi; (/nil.) lista ca drelor deblocate ale armatei; to be on the ~ a fi pe lista pensionarilor, a fi p ensionat; to put / to place smb. on the ~ a scoate pe cineva la pensie, a trece pe cineva pe lista pensionarilor. retiredness [ri'tabdnis, ra't-] s. 1. rezervă; d ragoste de singurătate. 2. viaţă retrasă. 3. aşezare / situare mărginaşă / retrasă (a unei c.). retired pay [ri'tabd 'pei] s. (mii.) pensie de ofiţer. retiree [ri'tai'ri:] s . (amer.) persoană retrasă din activitate; pensionar. retirement [ri'taiamant, rs'tj s. 1. pensionare; (nul.) retragere, deblocare; optional ~ pensionare la cerere ; ~on account of age pensionare pentru limită de vârstă. 2. singurătate; to live in ~ a trăi în singurătate, a trăi departe de lume. 3. retragere (a apelor etc.). 4. (mil.) ret ragere, repliere. 5. (sport) abandonare a meciului sau partidei (de către un concu rent). 6. (ec.) retragere de pe piaţă, din circulaţie (a unor efecte). retiring [ri'ta iarin, ra't-] I. adj. 1. (despre persoane) retras, rezervat, puţin comunicativ; puţi n expansiv. 2. (despre fxaicţionari etc.) care iese la pensie. 3. (mii., despre un franc etc.) care se retrage, care se repliază. II. s. 1. retragere (dintr-un loc, din comerţ etc.). 2. scoatere la pensie, pensionare; punere în retragere; deblocare . retiring fund [~ f\nd] s. fond de pensionare, fondul pensiilor. retiringly [ri 'taiorirjli, ra't-] «dv. modest, eu modestie. retiringness [ri'taiarinnis] s. mode stie. retiring pension [ri'taiarirj rpen/pn] s. pensie de bătrâneţe. retiring room [~



 ru(:)m] s. toaletă, closet. retold lri:'tould] past şi part. trec. de la r e t e l l . retook [Pri:'tuk] past de la r e t a k e (I). retool ['ri:'tu:l] vb. A. tr 1. a reutila. 2. a reorganiza. B. intr. (despre fabrici etc.) a-şi schimba utilajul. retort1 [ri'to:t, ra't-] I. s. replică, ripostă; to make an insolent ~ a răspunde ins olent / printr-o insolenţă. II. vb. A. tr. a riposta la (o insultă etc.); to ~ a charg e on smb. a acuza la rândul său pe cineva (de acelaşi lucru); to ~ an argument against smb. a întoarce un argument împotriva cuiva. B. intr. a replica, a riposta; to ~ on smb. a riposta cuiva. retort2 I. s. (chim.) retortă. II. vb. tr. a distila (un am algam etc.) în retortă. retortion [ri'to:/an, ra't-] s. 1. retragere, repliere. 2. ( jur.) represalii (în dreptul internaţional). retouch ['rit'Ut/, amer. -'-] I. vb. tr . 1. a îndrepta (o pictură, o lucrare literară etc.). 2. a retuşa (un clişeu, o fotografie ). II. s. retuşare.



retouching f'ri:ftAt/irj] s. retuşare. retrace1 [ri:'treis] vb. tr. 1. a urmări până la sursă; a căuta originea (unui fapt etc.). 2. a reconstitui, a reface (din memorie), a-şi reaminti. 3. a se reîntoarce / a se înapoia pe acelaşi drum; to ~ one's steps a se reîntoarce, a se întoarce (înapoi) pe acelaşi drum, a face cale întoarsă. retrace2 ['ri:'tr is, amer. -'-] vb. tr. a reface (un desen). retract [ri'traekt, rs't-] vb. A. tr . 1. a retrage, a trage înapoi; the snail ~s its horns melcul îşi trage coamele înăuntru; the cat ~s its claws pisica îşi retrage ghearele; (med.) a îndepărta (buzele unei plăgi et c.); (lingv.) to ~ a vowel a pronunţa o vocala cu limba în fundul gurii; ~ed vowel v ocală posterioară. 2. a retracta (cele spuse), a-şi lua înapoi (cuvântul, promisiunea etc. ); a tăgădui, a nega, a nu recunoaşte; (şah) to ~ a move a lua o mişcare înapoi. B.intr. 1. (despre ghearele pisicii etc.) a se retrage, a se trage înapoi. 2. a retracta cele spuse, a-şi lua cuvântul înapoi, a sc dezice. retractable [ri'traîktsbl] adj. 1. v. r e t r a c t i 1 c. 2. (despre o remarcă, părere etc.) retractabil, care poate fi retr actat / luat înapoi / tăgăduit. retractable ball-point pen [~ bo:Ipoint 'pen] s. stilo u cu pastă (gen pix). retractation [-ri:trsk'tci/3n] s. 1. retractare, dezicere, tăgăd uire. 2. palinodie; discurs de retractare. retractile [ri'trzektil] adj. (zool. etc.; despre un organ etc.) retractil. retractility [rirtrsek'tilitij s. retract ilitate. retracting [ri'tnektin] adj. v. r e t r a c t i l e . retraction [ri'tr a?k.fan] s. 1. retragere, tragere înapoi (a ghearelor, a limbii etc.). 2. (mai ale s amer.) v. r e t r a c t a t i o n (1). retractive [ri'traektiv, ra't-] adj. de retragere. retractor [ri'traekt3rj s. (anat.) muşchi retractor. retraining ['ri:' trcinirj] s. perfecţionare; instrucţie complimentară. retrăi ['ri:troIj adj. 1. posterio r, situat în spate. 2. (despre o mişcare) de retragere, înapoi. retranslate ['riitrasn s'leit, -trains, -trasnz] vb. tr. a traduce din nou / încă o dată. retranslation ['ri: 'tnEnslei/3n] s. traducere din nou; (scol.) ~exercise temă de reconsti tuire a orig inalului în care se pleacă de la o traducere a acestuia. retransmission ['ri:tra?nz' mi/an, -tra:n-, -ns'm-] s. 1. retransmitere, reexpediere (a unei telegrame). 2. (radio) retransmitere (a unei emisiuni). retransmit [iriitrasnz'mitj vb. tr. 1. a reexpedia (o telegamă). 2. (radio) a retransmite (o emisiune radiofonică). retrave rse ['ri:'tra;v9:s, rar 'ri:tr3'v3:s] vb. tr. a traversa din nou. retraxit [ri't rsksit] ş. (jur.) renunţare. retread1 ['ri:'tred,amer. -'-],past retrod [-trod], par t, trec. retrodden f-'trodn] vb. tr. 1. a bătători din nou (solul). 2. a trece din n ou prin (un loc); (fig.) a bate din nou (drumuri, cărări vechi). retread2 past şi part . trec. retreaded [-id] I. vb. tr. (auto) a reşapa, a recauciuca (o anvelopă etc.). II. ['ri:tred] s. anvelopă reşapată. retreading ['rii'tredirj] s. (auto) reşaparc, rccau ciucarc (a unei anvelope etc.). retreat [ri'tri:t,r3't-] \.s. 1. (mil.) retrager e, repliere; to sound/ to beat the ~ a ordona retragerea; to be in ~ a fi / a ba te în retragere; to cut off an army's ~ a tăia retragerea unei annate; to make good one's ~s a) (mil.) a se replia / a se retrage în ordine; b) (fam.) a evada. 2. (mi i.) (semnal de) stingere. 3. retragere / reintrare în matcă, descreştere (a apelor etc .); ~of the sea (from the coastline) regresiune a mării. 4. adăpost, azil, loc de re tragere / refugiu; vizuină / cuib de hoţi; to go into ~ for a fortnight a se retrage , a se refugia / a evada (la ţară etc.) pentru două săptămâni. II. vb. A. intr. 1. (mil.) a se retrage, a bate în retragere. 2. (box, scrimă) a se desprinde, a se desclcşta. 3. a se retrage, a se refugia (într-un colţ la ţară etc.). B. tr. (la şah) a retrage, a aduce î apoi, a fugi cu (o piesă ameninţată). re-treat ['ri:'tri:t] vb. tr. a trata din nou, a retrata. retreating [ri'tri:tirj] I. adj. (despre mare, inamic etc.) care se re



 trage, în retragere; ~ chin bărbie adusă; ~ forehead frunte teşită. II. s. retragere. retr ee [ri'tri:] s. hârtie cu pete din cauza umidităţii, hârtie de rebut. retrench [ri'trent /, ra't-J vb. A. tr. 1. a reduce, a restrânge, a micşora (cheltuielile). 2. a diminu a, a reduce, a micşora (o pensie, privilegiile cuiva, ziua de muncă etc.) to ~ an ho ur from the working day a reduce o oră din ziua de muncă, a micşora / a scurta ziua de muncă cu o oră. 3. a suprima, a tăia (un paşaj dintr-o carte), a face tăieturi (într-o ope literară). 4. (/nil.) a întări, a fortifica (o poziţie). B. intr. a-şi reduce cheltuielile , a face economii, a se restrânge (materialiceşte). retrenchment [-mant] s. 1. reduc ere, micşorare (de cheltuieli); economie; policy of ~ politică de economie / de rest rângeri bugetare. 2. suprimare, tăiere (a unui pasaj literar). 3. (mii.) şanţ de apărare; poziţie întărită. retrial ['rii'trabl] s. (jur.) rejudecarc. retribution [iretri'bjm/pn] ş. 1. pedeapsă; hotărâre judecătorească, sentinţă; răzbunare; the Day of Retribution ziua e Apoi; just ~ of / for a crime sentinţă dreaptă / echitabilă pentru crima comisă. 2. răspl tă, recompensă, retribuţie (pentru un serviciu). retributive [ri'tribjutiv,ra't-] adj. 1.răzbunător; de pedepsire; ~punishment pedeapsă judiciară. 2. de răsplătire. retributor I i'tribjuts1"] s. răzbunător. retributory [ri'tribjutpri, ra't-, amer. -tou-] adj. v. r e t r i b u t i v e . retrievable [ri'tri:vabl, rs't-] adj. 1. (despre o sumă d e bani) incasabil, perceptibil. 2. (despre o pierdere, eroare etc.) reparabil, r emediabil. retrieval [ri'tri:val] s. 1. recuperare (de bunuri). 2. refacere (a u nei averi); restabilire, reabilitare (a unei reputaţii). 3. îndreptare, reparare, re mediere (a unei pierderi, erori); beyond / past ~ ireparabil, iremediabil. retri eve [ri'tri:v, ra't-] I. s. v. r e t r i e v a l (3). II. vb. A. tr. 1. (cineget ică, despre câini) a apona (vânatul). 2. a recupera (bunuri); a regăsi, a redobândi (un ob iect pierdut,



 retriever 792



libertatea etc.). 3. (înv.) a dezgropa (amintiri). 4. a-şi reface, a-şi restabili (ave rea); to ~ one's honour a-şi restabili / a-şi răscumpăra onoarea / reputaţia / bunul renum e; a se reabilita; to ~ smb. from death a scăpa / a salva pe cineva de la moarte. 5. a repara, a remedia, a îndrepta (o pierdere, o eroare, im dezastru); (la jocul de cărţi) to ~ one's losses a se reface. B. refl. a-şi restabili reputaţia / bunul renum e; a se reabilita. retriever [-3r] s. (cinegetică) câine de vânătoare dresat pentru apor t. retrim ['ri:'trim, amer. -'-] vb. tr. a rearanja, a refasona (o pălărie etc.). re troact ['retrou'îekt, iri:t-] vb. intr. 1. (jur.; despre legi) a avea efect retroa ctiv / putere retroactivă. 2. to ~ against a reacţiona împotriva (cw gen.) I faţă de. retr oaction [.retrou'îekjsn] s. 1. reacţie; contralovitură. 2. (jur.) putere retroactivă, ef ect retroactiv (al unei legi etc.). 3. (psih.) retroacţiune. retroactive [.retrow' asktiv] adj. retroactiv. retroactively [-li] adv. retroactiv. retroactivity [.re trouaek'tiviti, .ri:t-] s. caracter retroactiv. retrobulbar [irctrou'bAlbor] adj . (anat.) retrobulbar. retrocede [,retro«'si:d, -rî:t-] vb. A. intr. a da înapoi. B. t r. 1. a retroceda, a înapoia (un teritoriu). 2. (y'ur.) a retroceda (un drept). re trocession [.retrou'se/sn] s. 1. mişcare retrogradă. 2. (mea'.) retrocesiune. 3. (>r .) retrocesiune (a unui drept). retrod ['riitrod] past de la r e t r e a d 1 . r etrodden [-n] part. trec. de la r e t r e a d1. retro-engine [irctroui'eiufyn] s . (cosm.) retrofuzee. retroflexion [iretrou'flekjan, -tra'f-j s. (med.) reflexiu ne înapoi (a uterului). retrogradation [irctrougro'dci/sn] s. 1. (astron.) mişcare r etrogradă. 2. revenire, întoarcere înapoi, reluare (într-un raţionament). 3. decadenţă, deg rescentă; (biol.) regres. retrograde ['retrongreid, -trag-] I. aay. 1. retrograd; invers; (astron.) ~ movement mişcare retrogradă (a unei constelaţii etc.);~ order ordi ne inversă. 2. retrograd, înapoiat; ~po!icy politică retrogradă. II. s. 1. degenerat. 2. (pol.) retrograd. III. vb. intr. 1. (astron., despre planete etc.) a retrograda . 2. a degenera. retrogress [iretrou'gres, amer. 'retro.gresj vb. intr. 1. a mer ge îndărăt, a se mişca înapoi; a regresa, a da înapoi. 2. a se înrăutăţi, a se face mai rău riora. 3. (mat., despre curbe) a regresa. retrogression [iretrot/'gre/ari,ri;t-, -tro'g-]s. 1.v. r e t r o g r a d a t i o n ( 1 ) . 2 . ( m a t . ) regres (al u nei curbe). 3. (med.) retrocesiune (a unei erupţii). 4. (lelm.) mişcare de recul. re trogressive [.retrou'grcsiv, iri:t-] adj. 1. care regrescază, regresiv, care dă îndărăt; r etrograd. 2. (biol.) regresiv, de regres; degenerescent. retropulsion [rirtrou'p AlJan, 'Kt-] s,(med.) l.v. r e t r o c e s s i o n (2). 2. retropulsiune (în malad ia lui Parkinson). retroreflector [.retrouri'flekto' s. (opt.) retroreflector. r etrorse [ri'tnxs] adj. (bol., despre tulpina unei flori etc.) înclinat, încovoiat, a plecat. retrospect ['retronspekt, 'ri:t-, -tras-] I. s. 1. privire retrospectivă /în trecut; to consider smth. in ~ a privi ceva retrospectiv. 2. ~ to trimitere / r eferire la (o lucrare etc.). II. vb. intr. to ~ on a privi retrospectiv; to ~ to a se referi / a se raporta la. retrospection [iretrou'spekjVm, .ri:t-, -tra's-] s. privire retrospectivă, examen retrospectiv (a evenimentelor etc.). retrospecti ve [iretrou'spektiv, iri:t-, -tro's-] I. aay. 1. (despre un examen) retrospectiv , care priveşte înapoi / în trecut. 2. retroactiv; ~ law lege cu efect retroactiv. II. s. (arte) retrospectivă. retrospectivist [irctrou'spektivist] s. persoană care face o retrospectivă. retrovaccination ['retrouivasksi'nei/sn] s. (mea'.) rctrovaccina rc. retrovaccine [


 t (iar) vechiului proprietar, proprietarul a reintrat în posesia proprietăţii sale; (m ar., despre o navă) to ~ to port a se înapoia în port. 2. a replica, a răspunde. B. tr. 1. a înapoia, a restitui, a reda, a da, a trimite îndărăt / înapoi; to ~ a borrowed sum a î apoia o sumă împrumutată; to ~ property to its rightful owner a restitui un bun propri etarului legitim / de drept; to ~ a territory a înapoia un teritoriu; to ~ smth. t o its place a pune ceva la loc; to ~ a sword to the scabbard, (/nil.) to ~ sword s a băga sabia în teacă; to ~ a bow, to ~smb.'s greeting a răspunde cuiva la salut; to ~ likc for like a plăti cu aceeaşi monedă; to ~a compliment a întoarce complimentul; to ~ good for evil a răsplăti răul cu binele; to ~smb.'s love / affection a răspunde dragoste i cuiva; a iubi pe cineva la rândul său; to ~ smb.'s lead a) (la jocul de cărţi) a răspund e la culoare; b) (fig.) a sprijini iniţiativa cuiva; to ~an answer a da un răspuns; to ~ thanks to smb. a exprima cuiva mulţumiri. 2. a reflecta (lumina, sunetul etc. ); a proiecta / a trimite / a arunca înapoi / îndărăt (o minge etc.); (sport, la tenis) to ~ the service a răspunde Ia serviciu; (ia maşina de scris) to ~ the carriage a da carul înapoi. 3. (ec.) a raporta, a aduce, a produce (un venit etc.); investment that ~s very good interest investiţie / plasament care aduce dobânzi mari; investiţie avantajoasă, plasament avantajos. 4. a declara (oficial), a face cunoscut, a rapor ta; men ~ed unfit for duty oameni declaraţi / găsiţi



(ac medic) inapţi (de muncă); to ~one's income at a declara un venit de; (jur.) the accused was ~ed guilty inculpatul a fost găsit vinovat; to ~ a soldier as killed a da un soldat pe lista celor căzuţi / drept mort; to ~ the result of an election a r aporta (oficial) asupra rezultatului unor alegeri. 5. (part.) a alege (un deputa t). II. s. 1. reîntoarcere, înapoiere, revenire; the ~ of spring venirea (din nou a) primăverii; the ~ of pupils to school redeschiderea şcolilor / anului şcolar, reînceper ea cursurilor (elementare); (mil.) ~ of troops to quarters reîntoarcerea trupelor în cantonament; I'll call you over the phone on my ~ te chem la telefon când mă înapoiez ; on his ~ home când s-a întors acasă; by ~ of post / mail înapoi prin poştă; many happy ~s (of the day)! la mulţi ani (fericiţi)!; ~ of health însănătoşire; to have a ~ of an illness a avea o recrudescenţă / o reşută; ~ of affection / love revenire a dragostei; there is a ~ to public order ordinea se restabileşte, se revine la normal. 2. (mine) canal / galerie auxiliară de aeraj. 3. (electr.) circuit invers. 4. (mai ales pi.) (ec.) venit, profit, câştig, beneficiu, intrare, încasare; quick ~s vânzare rapidă; gross ~s ve nit global / brut; ~on capital dobândă adusă de capital, rentă; to bring (in) a fair ~ a aduce un profit / beneficiu frumos. 5. (ec.) reexpedierc, înapoiere, refuzare (de mărfuri proaste); on sale or ~ (mărfuri) de vândut sau de restituit. 6. pl. mărfuri ref uzate; cărţi sa» ziare nevândute; deşeuri (mai ales de tutun). 7. schimb; in ~ for în schim ul (cu gen.); to do smth. in ~ a face ceva în schimb. 8. (ferov.fam.) bilet dus şi înt ors. 9. reflectare (a luminii, a sunetului); proiectare / trimitere înapoi (a unei mingi etc.). 10. recompensă, răsplată; in ~ for this service drept răsplată pentru acest serviciu; to owe smb. a ~ a datora cuiva o recompensă. 11. raport oficial; declaraţi e (oficială); dare de seamă; expunere, expozeu; statistică; to make out a ~ a întocmi un raport; ~ of expenses listă de cheltuieli; ~ of killed and wounded lista morţilor şi răniţilor; official ~s buletine oficiale; Bank ~ buletinul băncii; the weekly Bank Ret urn bilanţul săptămânal al băncii; quarterly ~ raport trimestrial; ~ of income declaraţie d venit; tax ~declaraţie de impunere. 12. recensământ (ai populaţiei etc.). 13. (pol.) re zultat (al unei alegeri). 14. (pari.) alegere (a unui deputat). re-turn ['ri:'to :n] vb. tr. a întoarce, a răsuci (ceva) pe toate feţele / părţile. returnable [ri'to:nobl] I. adj. 1. care poate fi înapoiat / restituit; ~ goods marfă care poate fi înapoiată. 2 . (pol., despre un candidat) eligibil. II. s. ambalaj refolosibil. return addres s [ri'to:n Oidres] s. adresa expeditorului. return block [~ bbk] s. (tehn.) scri pete de ghidare, plan cu traversă. return conductor [~ konidAktor] s. (ferov.) cir cuit de cale. return coupling [~ ikApIitj] s. (tel.) reacţie. return duty [~ .djur ti] s. (ec.) restituire a taxelor vamale. returned [ri'to:nd, ro't-] adj. (despr e persoane) înapoiat, reîntors. returned letter [~ rletor] s. scrisoare trimisă înapoi e xpeditorului. returned time [~ taim] s. (sport) timp oficial. returnee [ri,to:'n i:] s. persoană care se înapoiază (aVn străinătate, din misiune etc.). returner [ri'to:nor , ro't-] s. 1. persoană care se înapoiază (aVn străinătate etc.); repatriat. 2. persoană ca e înapoiază / restituie (o carte, o suma împrumutată etc.). return flow [ri'to:n fiou] s . reflux; curgere în sens invers, curent invers. return game ]~ geim] s. (sport) (



 meci) retur. returning [ri'tomiţ), ro't-] I. adj. (desprepersoane) care se reîntoarc e, care se înapoiază (acasă, în patrie); ~ health reînsănătoşire. II. s. 1. reîntoarcere, î revenire. 2. restituire (a unui obiect împrumutat sau furat). 3. (corn.) retrimit ere («e mărfuri); rambursare. 4. (pol.) alegere (a unui deputat). returning borough [~ ibAro] s. (pari.) oraş care are dreptul de a trimite un deputat în Parlament. ret urning officer [~ ofisor] s. funcţionar superior care controlează sau prezidează alege rile parlamentare; raportor, redactor (al proceselor-verbale ale alegerilor). re turn journey [ri'to:n >d3o:ni] s. călătorie de întoarcere; întoarcere, înapoiere. return m atch [~ mast/] s. (sport) (meci) revanşă. return passage [~ ipasid3] s. canal de scăpa re / transvazarc / reflux / preaplin. return pipe [~ paip] s. 1. (auto) ţeava / tu b retur. 2. (constr. etc.) conductă inversă. return receipt [~ ri'si:t] s. recipisă de primire. return riser [~ rraizor] s. (constr.) coloană verticală de întoarcere. retur n spring [~ sprirj] s. (lelm.) arc / resort de întoarcere / rapel / readucere. ret urn stroke [~ strouk] s. (lelm.) cursă de înapoiere (a pistonului). return ticket [~ .tikit] s. 1. bilet dus şi întors. 2. (ferov. etc.) bilet în circuit. 3. (amer.) bile t de întoarcere. return trade(wind) [~ treid(wind)] s. (meteor.) contraalizeu. ret urn valve [~ vaîlv] s. (tehn.) clapetă reversibilă, supapă I ventil de reţinere. re-tyre [ 'ri:'taio] vb. tr. a schimba / a înlocui cauciucul./ bandajul la (roată). Reub [ru:b ] s. v. R e u b e n (2). Reuben ['ru:bin, -bon] s. 1. Ruben. 2. (amer. fam.) gro bian, mojic. reunification ['ri:'ju(:)nifi'kei/3n] s. reunire, reunificare. reun ify ['ri:'ju:nifai] vb. tr. a rcunifica. reunion ['ri:'ju:nion, ri:'j-] s. 1. re unire. 2. adunare, întrunire, reuniune. reunionist [-ist] s. (bis.) partizan al un irii bisericii anglicane cu biserica catolică. reunite ['ri:ju(:)'iiait] vb. A. tr . a uni din nou, a reuni, a alipi, a împreuna (fragmente etc.); a aduna, a strânge ( partizani ele); a împăca (din nou), a reconcilia (o familie etc.). B. intr. a se reu ni; a se reconcilia. re-urge [Ti:'o:d3] vb. tr. a folosi din nou, a recurge din nou la (un argument); a argumenta din nou. reusable [.ri: ju:zobl] adj. refolosi bil. re-use I. ['ri:'ju:z] vb. tr. a folosi / a întrebuinţa din nou. II. |'ri:'ju:s] s. reutilizare, refolosire. re-utter ['ri:'Atsr] vb. tr. a pronunţa / a rosti din nou.



 793 reversing rod revere [ri'vb1", raiv-] vb. tr. a respecta; a venera; a onora, a cinsti, a slăvi. rev [rev] (teh/i.fam.) I. s. (prese, de la r e v o l u t i o n s ) ture; turaţii ( ale unui motor); three thousand ~ a minute trei mii de ture pe minut; rotaţie. II. vb. A. tr. a mări viteza reverence ['revprpns] I. s. 1. veneraţie, stimă profundă, ador are pioasă; to hold smb. turaţiei (unui motor); (şi ~ up) a accelera (un motor etc.). B. intr. (despre motoare) a-şi in ~, to feel ~for smb. a avea un profund respect p entru cineva; to pay ~ to smb. a arăta mări turaţia. stimă profundă cuiva; filial ~ respec t filial. 2. (ist.) reverenţa, plecăciune, închinăciune, temenea. II. vb. tr. a stima; a venera. revaccinate ['ri:'vaeksineit] vb. tr. (med.) a revaccina. revaccination ['ri:.va3ksi'nei/pn] s. (med.) revaecinare. reverend [Vcvpr^nd] I. adj. 1. vene rabil; respectabil. 2. (bis.) reverend, cucernic, venerabil; the ~ gentleman cuc ernicul părinte; venerabilul abate; (ca titlu) the Rev. revalorization briivtebrai 'zci/an, -ri'z-] s. (ec.) revalorizare (a lirei etc.). Charles Brown domnul abat e Charles Brown; cucernicul (abate) Charles Brown; the revalorize [ri:'vaebraiz] vb. tr. (ec.) a revaloriza (lira etc.). Reverend Mother Superior Prea Cucernica Maică Stareţă; (despre episcop) Right revaluation ['rnvaîljulO'ei/an] s. reevaluare. Re verend Prea Sfinţitul; (despre arhiepiscop, mitropolit) Most Reverend înalt Prea rev alue ['ri:'va;lju(:)] vb. tr. a reevalua. revamp l'rii'vasmp] vb. tr. 1. a reuti la / a reamenaja / a recehipa parţial; to ~ a shoe Sfinţitul. II. s. preot; a crowd of ~s and right ~s o mulţime de preoţi şi de episcopi. a căputa din nou un pantof, a pun e o căpută nouă la pantof. 2. (fam.) a cârpi (ceva). reverent ['rev^r^nt] adj. reverenţios , respectuos. reverently [-li] adv. reverenţios, respectuos. revanche [rs'varn/j s . (fr.) revanşă. revanchisrn [ri'va:n/iz£>m] s. (pol.) revanşism, politică sau atitudine r evanşardă. reverential [ ire vp're n/al] adj. v. r e v e r e n t . revanchist [ri'va :n/ist] (pol.) s., adj. revanşard. reverentially [ircvs'ren/ali] adv. v. r e v e r e n t l y . revarnish ['ri:'va:ni/[ vb. tr. a da lustru (nou) la (mobilă), a lust rui din nou (mobila); revercr [ri'vbr3 r , ro'v-J s. adorator. (fam.) to ~ smb.' s reputation a reabilita pe cineva; a dezvinovăţi pe cineva. reverie ['rcvari] s. 1. reverie, visare. 2. visuri; iluzii; gânduri. 3. (muz.) reverie. reversal [ri'v9:s 3l, ra'v-] s. 1. schimbare completă, reviriment; ~of opinion reviriment revascular ization ['ri:ivaeskjubrai'zci/3n] s. (med.) revascularizare. în opinia publică. 2. ( telm.) reversarc, inversare, schimbare a sensului de mişcare, inversare revascular ize ['ri:'va2skjubraiz] vb. tr. (med.) a rcvasculariza. reveal [ri'vi:!, rs-[ I. vb. tr. 1. a revela, a da pe faţă, a dezvălui; a descoperi; a arăta, a mersului, invers are a sensului de mers (al unei maşini). 3. (tehn.) inversor. 4. (tel.,fiz-) a dov edi (un talent etc.); a expune; to ~ one's identity a-şi dezvălui identitatea, a-şi de clina inversare, răsturnare (a unei imagini); ~ of magnetism remagnetizarc. 5. (av .) schimbare numele; to ~ one's soul to smb. a-şi deschide inima / sufletul (în faţa) cuiva. 2. a divulga, a direcţiei vântului cu 180° (pe măsura măririi înălţimii). 6. (tel.) e în opoziţie. 7. (jur-) a destăinui (un secret etc.). 3. (rel.) a revela; ~ed religio n religie revelată; revelaţie divină. anulare, abrogare, revocare, desfiinţare; renunţare. II. s. (constr.) prag superior; falţ. reverse [ri'va:s, ra'v-] I. adj. invers, co ntrariu, opus; răsturnat; in the ~ order în ordinea revealable [-sbl] adj. 1. care p oate fi revelat / dezvăluit. 2. care poate fi divulgat / inversă; in the ~ direction în direcţie opusă; the ~ side of a medal reversul / dosul unei medalii; the ~ side of a picture dosul unui tablou; ~ slope of a hill povârniş / versant destăinuit. opus al unui deal; contrapantă. II. s. 1. invers, contrariu, opus; to be quite the ~ / to be revealer [-3r] s. destăinuitor. the very ~ of smb. a fi exact opusul/ antipodu l cuiva; just the ~ exact invers /pe dos; revealing [-in] I. adj. revelator. II. s. revelaţie. (/nil.) to take a position in (the) ~ a ataca / a bate (cu foc) o p oziţie din spate; (auto) revegetation ['riiived^i'tei/an] s. refacere a stratului de vegetaţie. reveille [ri'vasli, ra'v-, -Veli, amer. -'veiljl s. (tttil.) deşteptar ea (semnal dat cu toba sau to go into ~ a merge în marşaricr. 2. revers (al unei med alii, monede). 3. revers, verso, dos (al unei file), contrapagină. 4. (jig.) lovit ură; ~of fortune lovitură a soartei; to suffer goarna). revel ['revl] I. vb. A- intr . 1. a benchetui, a chefui, a o duce numai în chefuri, a mânca a~asufcri,aaveauneşec;



 to have /to experience ~s a suferi pierderi băneşti. 5. (tehn.) şi bea zdravăn; a se ţine de petreceri. 2. (in) a se desfăta, a se delecta (cu). B. tr. to ~ mişcare în sens inv ers, mers înapoi, cursă de înapoiere / de întoarcere; schimbare a sensului away the time a-şi petrece timpul în chefuri. II. s. 1. chef, zaiafet, banchet; orgie. 2. (pl.) m işcării. 6. (telm.) mecanism de schimbare a sensului de mişcare. III. vb. A. tr. 1. a inversa, (ist.) festivitate teatrală pentru curteni; master of the ~s maestru al f estivităţilor (de la a întoarce (pe dos), a răsturna, a bascula; a schimba; (mil.) to ~ arms a întoarce arma cu patul în sus; to ~ a policy a schimba politica; positions ar e ~d rolurile / poziţiile s-au curte). revelation [previ'lci/pn, -v^l'ei-, -va'l-] s. 1. revelaţie, descoperire, dezvăluire, schimbat; to ~ order a schimba / a invers a ordinea. 2. (tehn.) a schimba direcţia mişcării destăinuire; what a ~! ce surpriză! 2. ( bibl.) the Revelation, (the Book of) Revelations / rotirii / învârtirii (unei maşini); a da o mişcare în sens invers (unei maşini); a reversa, a inversa, a schimba; (electr .) to ~ the current a schimba sensul curentului; (tehn.) to ~ Apocalipsul Sf. lo an. revelationist [-ist] s. 1. the Revelationist autorul Apocalipsului. 2. cel c are acceptă the link a inversa sensul de mers (al unei maşini). 3. (jur.) a anula, a suprima, a casa, a abroga, a revoca. B. intr. a valsa de la stânga Ia dreapta. re velaţia divină. reverse axle [~ -asksl] s. (auto) ax de marşaricr. revelatory ['revile itsri, ri'vchtari] adj. 1. revelator. 2. demascator. reverse bearing [~ ibearinj ş. 1. (top.) viză / vizare inversă. 2. (av.) relevment de reveller ['rev3br[ s. comes ean vesel; om de chefuri / petreceri / viaţă. apropiere. revelling ['rev^lirj] s.v. r e v e l (II). reverse current [~ ikAwnt] s. (electr.) eontracurent, curent ant iparalel. revelry l'revlri] s.v. r c v e l (II). reverse curve [~ ka:v] s. (fero v.) contracurbă. revenant ['revsnontj s. 1. persoană care se înapoiază / revine (mai ale s după o lunga reversed [ri'v9:st] adj. răsturnat, inversat; invers; contrariu, opus . absenţa). 2. strigoi, stafie. reversed fault [~ 'lb(:)lt] s. v. r e v e r s e f a u l t . revendication [riTvendi'kei/3n,r3iV-] s. revendicare. reversed polarit y [~ po'lasriti] s. polaritatea inversă. revenge [ri'vend3, ro'v-] I. s. 1. răzbunar e; to take (one's) ~ for smth. on smb. a se reversed stress [~ stres] s. tensiun e alternativă; ciclu simetric al tensiunilor. răzbuna pe cineva pentru ceva; to have one's ~ (by doing smth.) a se răzbuna (făcând ceva); out of ~din răzbunare; in ~ for dr ept răzbunare pentru; to thirst for ~ a fi însetat reverse fault |ri'v3:s fo(:)lt] s . (geol.) falie inversă; falie de ascensiune, falie de aruncare de răzbunare. 2. (ma i ales la joc) revanşă; to give smb. his ~ a da revanşa cuiva; to have în sus. one's ~a-şi lua revanşa. II. vb. A. tr. a răzbuna; to ~an insult a răzbuna o insultă (adusă); reverse fire [~ ifabr] s. (mii.) foc din spate. to be ~d on smb. a se răzbuna pe cineva. B. rej7. a se răzbuna; to ~ oneself on smb. reverse flank [~ flasrjk] s. (mii.) fl anc întors. for smth. a se răzbuna pe cineva pentru ceva. reverse gradient [~ >greid bnt] s. contrapantă. revengeful [-ful, ra'v-] adj. răzbunător, care nu iartă, vindicativ . reverser [ri'v3:s3r] s. (electr., ferov.) reversor; (ferov.) schimbător de mers. reverse running [ri'v9:s rrAnin] s. (tehn.) mişcare în sens invers, mers înapoi, cursă revengefully [-fuli, -foii] adv. răzbunător, din răzbunare. de înapoiere / de întoarcere. revengefulness [-fulnis] s. spirit răzbunător. r reverse slope [~ sloup] s. contrapa ntă. revenger [ri'vend33 ] s. răzbunător. reverse turn [~ to:n] s. (av.) evoluţie Immclm ann. semibuclă Ncsterov. revenue ['revinju:,amer. -v^n-.înv. ri'vcnju:,r3'vc-]s. 1. venit (anual); beneficii,profit; the Public Revenue a) venitul naţional; b) fiscul . 2. obiecte rentabile (care sunt surse reversi [ri'vaisi, r3ivs:'si:] s.v. r e v e r s i s. de câştig). reversibility [riivsrss'biliti, ra'v-, -si'b-, -lot-] s. re versibilitate. reversible [ri'vaisibl, ro'v-, -sib-J adj. 1. reversibil. 2. (des pre ţesături) cu desen / model revenue authority [~ s:8oriti] s. agent fiscal. r rev enue cutter [~ ikAt9 ] s. (mar.) şalupă cu motor armată pentru prevenirea contra pe amând ouă feţele, având doua feţe. 3. (tehn.) reversibil, reversiv, convertibil. 4. (jur., des pre un decret, o sentinţă) revocabil, anulabil. bandelor. reversible claw [~ 'kb:] s . (auto) fuzetă. revenue office [~ ofis] s. percepţie. 1 reversible cycle [~ 'saikl[ s. proces ciclic reversibil. revenue officer [~ ofisa "] s. funcţionar vamal, vam eş. revenue stamp [~ sta?mp] s. 1. (ec.) banderolă. 2. timbru fiscal. reversible pro cess [~ 'prousss] s. proces reversibil. reverberant [ri'vsr.toront, ra'v-] adj. reverberant. reversible reaction [~ ri'sek/sn] s, (chim.) reacţie reversibilă. rever berate [ri'voitereit] vb. A. tr. 1. a retrimite, a reflecta (lumina, căldura); a r epercuta reversible rotary switch [~ iroutari 'swit/] s. (electr.) întrerupător basc



 ulant. (sunetul). 2. (rar) a lovi (mingea). B. intr. 1. (despre sunet, lumină, căldu ră) a se răsfrânge, reversing [ri'vo:sirj, ra'v-] s. 1. răsturnare; inversiune; schimbar e completă. 2. (tehn.) a se reflecta. 2. a răsuna (ca ecoul). comutare, schimbare; i nversare a sensului de mers (al unei maşini). reversing controller [~ kan»troubr] s. (electr.) controlor pentru inversare. reverberating [ri'vaitorcitin] adj. 1. re trimis, răsfrânt, reflectat. 2. răsunător; — peal of thunder tunet care răsună ca un ecou. (fig., despre faimă, reputaţie etc.) răsunător. reversing gear [~ gb r ] s. (tehn.) meca nism inversor / inversare. reverberating furnace [~ -fa:nis] s. (telm.) cuptor c u reverberaţie. reversing key [~ ki:] s. 1. (electr.) comutator de sens reversor. 2. (ist.) manipulator reverberation [ri.V3:b3'rci/3n, ra.v-] s. 1. reverberaţie; răs frângere, reflectare, dublu. repercusiune; ecou. 2. bubuit (de tunet). reversing l ever [~ »li:vorJ s. (tehn.) manetă de comandă a inversorului. reverberative [ri'vaibpr ativ, rs'v-, -rcit-] adj. v. r e v e r b e r a n t . reversing motion [~ imoufcn ] s. (astron.) mişcare în sens retrograd. reversing point [~ point] s. (tehn.) punct de inversare. reverberator [ri'varb^reita1"] s. reflector. reversing rod [~ rod ] s. (tehn.) tijă de manevră. reverberatory [ri'voibarateri, ra'v-, -reitari] s.v. r e v e r b e r a t i n g f u r n a c e .



 reversing rolling mill 794



reversing rolling mill [~ 'roulirj mil] s. (tehn.) laminor reversibil. reversing triangle [~ .traisengl] s. (ferov.) triunghi de întoarcere. reversing valve [~ vs elv] s.ftehn.) 1. supapă reversibilă. 2. sertăraş pentru inversarea sensului de mişcare. r eversion [ri'v3:/pn, ro'v-] s. 1. întoarcere, revenire, înapoiere. 2. (şi ~ to type) ( biol.) atavism. 3. (jur.) reversiune; to come into ~ a intra în posesia unui bun p rin revcrsiune; annuity in ~ on the death of the holder anuitate / rentă reversibi lă la moartea titularului. 4. reziduu, rămăşiţă, rest. reversionary [-ori, ro'v-] adj. 1. ( ur.) care implică dreptul de reversiune. 2. atavic; ~ degeneration degenerescentă at avică. reversioner [-or, ro'v-] s. persoană care deţine un drept de reversiune. revers ionist [rkvoi/.-mist] ş. (amer.) retrograd. reversis [ri'vo:sis] ş. joc de cărţi în care câ gă cel ce face mai puţine levate. revert [ri'vo:t, ro'v-] I. vb. A. inir. 1. a se înto arce, a se înapoia, a reveni; let us ~ to our subject să revenim la subiectul nostru ; (biol.) to ~ to type a reveni la tipul primitiv. 2. (jur., despre proprietate) a reveni în proprietatea unui ascendent. B. tr. a întoarce; to ~one's eyes a-şi întoarc e privirea, a privi îndărăt; to ~one's steps a se întoarce înapoi pe acelaşi drum, a face c le întoarsă. II. s. convertit, persoană care revine la vechea credinţă. revertibility [ri< vo:ti'biliti, -fot-] s. (jur.) reversibilitate. revertible [ri'vo:tobl, re'v-, ibl] adj. (jur., despre un bun, o rentă) reversibil. revest ['ri:'vest] vb. tr. 1. a împuternici din nou. 2. a reintegra; a reinstala. 3. (jur.) a reda în posesie; to ~ a property in smb. a reda cuiva posesia unui bun imobiliar. revet [ri'vet, ro 'v-] vb. tr. (constr.) a îmbrăca, a căptuşi (cu piatră etc.); a fâţui; (mii.) to ~ a trench căptuşi parapetul unei tranşee (cu saci de nisip etc.). revetment [-mont] s. (constr.) astereală, câptuşirc, manta, îmbrăcăminte, făţuială, placaj; îmbrăcare. revictual ['rk'vit --] vb. A. in/r. a se rcaproviziona ravitalia. B. tr. a rcaproviziona, ravitalia . revictualling [-in] s. reaprovizionare. revictualnient [-mont] s. v. r e v i c t u a 11 i n g. review [ri'vju:, ro'v-] I. vb. A. tr. 1. a revedea, a corecta ( o lucrare). 2. a observa, a analiza, a reexamina, a reconsidera în mod critic, a r evizui. 3. (mii.) a trece în revistă (trupele). 4. a recenza; a face o dare de seamă a supra (unei lucrări). 5, a repeta, a expune, a povesti. 6. a privi îndărăt, a privi retr ospectiv. B. intr. a semna articole de critică, a face critică (literară). II. s. 1. ( mil.) revistă; to pass troops in — a trece trupele în revistă. 2. privire generală; privir e retrospectivă. 3. recenzie, analiză; dare de seamă; critică. 4. revistă (periodică). 5. ( ur.) revizuire (a unui proces); court of ~ curte de casaţie. reviewable [-obi] adj . care poate fi revăzut / revizuit. reviewal [-o\\ s. 1. (jur.) revizuire (a unui proces). 2. dare de scamă, analiză critică (a unei lucrări); recenzie. reviewer [-or] s. recenzent; critic (literar). reviewing [-in] s. 1. revedere, revizuire. 2. (/ni l.) revistă. 3. critică literară. revile [ri'vail, ro'v-] vb. A. tr. a insulta, a ocărî, a sudui, a înjura. B. intr. a aduce injurii; to ~ against smb. a profera injurii co ntra cuiva. revilement [-mont] s. 1. injurie, insultă, (vorbă de) ocară. 2. discurs in jurios. reviler [-or] s. insultător, defăimător, ponegritor, detractor. reviling [-irj ] I. adj. injurios, insultător, de ocară. II. s. injurie, (vorbă de)'ocară. revisable [r i'vaizobl, ro'v-] s. (jur., despre un proces etc.) care poate fi revizuit. revis al [ri'vaiz^l] s. revedere, revizuire. revise [ri'vaiz, ro'v-] I. vb. tr. 1. a r evedea, a corecta; a revizui; ~d edition ediţie revăzută. 2. (şcol.) a recapitula, a rev edea (o lecţie); (despre lecţie) to be ~d de recapitulat. II. s. (poligr.) revizie; second ~ a doua revizie; final ~ a treia revizie. revised [ri'voizd] adj. revăzut, revizuit, corectat. Revised Version [~ 'vo:j3n] s. traducerea revizuită a Bibliei (în Anglia, 1885; în S.U.A., 1911). reviser [ri'vaizor] s. corector, revizor. revis ing [ri'vaizirj] ^.v. r e v i s a l , revision [ri'vis^n, ro'v-j s. 1. revedere, revizuire, revi/.ie. 2. ediţie revăzută şi corectată. revîsionary [-ori, amer. şi -cri] ad de revăzut / revizuit. revisionism f-iz^m] s. (pol.) revizionism. revisionist [-is t] ş. (pol.) revizionist. revisit ['ri:'vizit, -'--] vb. tr. a vizita din nou, a r evizita; a face o nouă vizită (cu dat.); a revedea. revisor [ri'vaizor, ro'v-] s.v. r e v i s e r . revisory [ri'vaizori] adj. de revizie; ~ body organ de control / revizie. revisualize ['rk'vi/ju^laiz, -zjul-, -3/uol-] vb. tr. a-şi închipui / a-şi i magina din nou, a revedea în memorie (un fapt trecut). revitalize ['ri:'vaitolaiz,



 -'---, -fclaiz] vb. tr. a reînsufleţi; a da din nou viaţă (cu dat.). revivable [ri'vaiv obl, ro'v-[ adj. care poate fi reînviat / reînsufleţit sau reînnoit. revival [rrvaivpl] s. renaştere (culturală); regenerare, reînsufleţire, reînnoire, redeşteptare (a naturii etc ); reapariţie (a unui obicei); reluare (a unei piese de teatru, a legăturilor comerc iale); repunere / reintrare în vigoare (a unei legi); redobândire (a forţelor, a cunoşti nţei). revivalism [ri'vaivolizam] s. tendinţă de a reînvia trecutul; apro*. paseism. Rev ival style [ri'vaival stailj s. stilul Renaşterii. revive [ri'vaiv, ra'v-j vb. A. intr. (despre persoane) a reînvia, a reveni la viaţă; a-şi reveni în simţire, a-şi recăpăta ; (despre senzaţii, sentimente etc.) a se reînsufleţi, a se redeştepta, a renaşte; his spi rits ~d curajul i se trezi din nou; his jealousy ~d îl cuprinse din nou gelozia; ( despre un obicei) a reînvia; (despre modă) a reveni;



(despre arte) a renaşte; (despre natură etc.) a reînvia, a renaşte, a se redeştepta, a se trezi din nou la viaţă; a se reînnoi, a se reînsufleţi, a se regenera; (despre afaceri, co merţ, etc.) a se restabili; a lua un nou avânt; (despre metale) a se regenera, a se dezoxida, a se reduce. B. tr. a reînvia, a readuce la viaţă / în simţire (pe cineva); a reî sufleţi, a reînnoi, a face să renască (speranţele cuiva etc.), a redeştepta (un sentiment, n interes, o amintire); a reînvia (un obicei, o modă etc.); a repune în vigoare (o leg e); a relua (o piesă de teatru); a face ca nou, a modifica (o pălărie, o haină etc.); a da viaţă (cu dat.), a lustrui (un metal, o bijuterie); a regenera, a dezoxida, a red uce (un metal); a reîmprospăta (o culoare etc.); to ~ old connections a relua vechil e relaţii / legături; to ~ a dead phrase a repune în circulaţie / a reînvia o expresie moa rtă / ieşită din uz; to ~an old charge a relua / a reînnoi o veche acuzaţie; to ~ the conv ersation a reanima conversaţia; to ~ smb's memory of smth. a reîmprospăta cuiva aminti rea unui lucru. reviver [-or[ s. 1. animator. 2. (sl.) stimulent, băutură spirtoasă (c are-ţi dă viaţă). 3. renovator (preparat care redă lustrul). revivification [ri:rviviJTkei /,-7n] ş. 1. reînviere, readucere la viaţă, reînsufleţire, reanimare. 2. (mine) regenerare, reactivare. revivify [ri:'vivifai[ vb. tr. a reînvia, a reînsufleţi; a readuce la viaţă. r eviving [ri'vaivirj, ro'v-] I. adj. (despre putere, speranţă etc.) renăscând, nou. II. s . 1. reînviere (a unui obicei etc.); reînnoire (a unei dureri); reluare (a unei mode ); repunere / reintrare în vigoare (a unei legi). 2. (teatru) reluare, rejucare (a unei piese). 3. reîmprosp㍠tare (a unei culori). reviviscence [.rcvi'visns, >ri:vai' v-, -sons] s. reînviere, reînsufleţire, renaştere; întoar cere / revenire la viaţă; (med.) viscenţă. reviviscent [irevi'visnt, iri:vai'v-, -'sont] adj. care renaşte. revocabilit y [irevoko'biliti, -vuk-, -foţi] s. revocabilitate. revocable ['revokobl, -vuk-] a dj. revocabil, care poate fi revocat; ~ post funcţie amovibilă. revocation [.rcvo'ke i/an, -vu'k-] s. revocare, abrogare, anulare; ~ of smb.'s driving licence retrag erea permisului de conducere al cuiva. revocatory ['revokotori, amer. şi -tou-] ad j. revocator, care revocă, care anulează; de destituire sau desfiinţare. revoice ['ri: 'vois] vb. tr. 1. a rosti din nou; (despre ecou) a repeta. 2. (muz.) a acorda; a armoniza. revoke [ri'vouk, ro'v-] I. vb. A. tr. 1. a revoca, a abroga, a anula (o lege etc.), a contra manda (un ordin etc.). 2. a retracta, a retrage (o promis iune); to ~ a driving licence a retrage un permis de circulaţie. B. intr. (la jocu ri de cărţi) a face o renonsă (a da o carie de altă culoare decât cea cerută). II. s. (la j curi de cărţi) renonsă. revolt [ri'voult, ro'v-] I. s. revoltă; răzvrătire, răscoală; to ri ~ a se (ră)scula, a se revolta; to stir up / to rouse to ~ a aţâţa / a incita la revoltă. II. vb. A. intr. to ~ from / against a se revolta, a se răscula./ a se răzvrăti împotri va (cu gen.); to ~to the other side a sc revolta şi a trece de partea cealaltă; to ~ at / against a se revolta / a se indigna împotriva (cu gen.). B. tr. a revolta, a indigna (pe cineva). revolted [-id] adj. revoltat, răsculat, în revoltă / răscoală. , rev olter [-or] s. răsculat, insurgent. revolting [-in] adj. 1. revoltător. 2. revoltat, răsculat; the ~ troops trupele răsculate. revolute ['revoIju:t] adj. (bot.) revolut . revolution [.revo'Ijm/an, -val'u:-] s. 1. (pol.) revoluţie, răscoală, răzmeriţă; zaveră. (astron.) revoluţie (a unei planete). 3. (tehn.) rotaţie, tură, învârtitură, rulaj, circula , rulment, ciclu, întorsătură, revers. 4. (tehn.) rotaţie / rotire completa, ciclu compl et, tură completă, turnus complet. 5. (tehn.) (mişcare de)rotaţie/ învârtire / rotire / gir e periodică. revolutionary [irevo'Iju:/3n3ri, -v^'lu:-] I. adj. 1. revoluţionar; ~ d iscoveries descoperiri revoluţionare. 2. giratoriu, de rotire; care sc învârteşte / se r oteşte. II. s. revoluţionar. revolution counter brevo'lju:J"on ikauntor] s. 1. (re/w .) contor de rotaţii. 2. (hidr. etc.) tanimetru. revolution door [~ do:r, -door] s



 . uşă turnantă. revolutionism [ircvo,lju:j,.Tniz(o)m] s. revoluţionarism; doctrină revoluţi nară; principiu revoluţionar. revolutionist [irevo'lju:/onist] s. care propovăduieşte do ctrine revoluţionare, revoluţionar. revolutionize [rrevo'ijurjsnaiz] vb; tr. a revol uţiona. revolution window [irevo'lju:/on iwindou] s. (constr.) fereastră basculantă. r evolve [ri'vslv, ro'v-] I. vb. A. tr. 1, a frământa (un gând); a reflecta la; a cântări (o idee), a medita la. 2. a face să se învârtească / să se rotească. B. intr. 1. a se roti, a se învârti. 2. a se mişca în juriil unui centru / unei axe, a pivota, a gravita; the pla nets ~ round the sun planetele se învârtesc / gravitează în jurul soarelui. 3. a reveni (într-o mişcare regulată); the seasons ~ anotimpurile revin. 4. (despre idei) a circul a. II. s. (teatru) scenă turnantă. revolver [-or, ro'v-] s. 1. revolver, pistol; six -chambered ~ revolver cu şase focuri. 2. (te-ct.) mangel. revolving [ri'vDlvirj, r o'v-] adj. 1. (despre anotimpuri etc.) care revine; (despre planete etc.) care s e învârteşte / se roteşte / gravitează. 2. (telm.) turnant, pivotant; rotatoriu, giratoriu ; rotativ. revolving base plate [~ 'beis pleit] s. (ferov.) disc turnant. revolv ing credit [~ 'kredit] s. (ec.) acreditiv rotativ. revolving dome [~ 'doum] s. ( constr.) cupolă mobilă/ turnantă. revolving door [~ 'do:r, -door] s. uşă turnantă. revolvin fund [~ 'fAnd] s. (ec.) fond circulant. revolving pendulum [~ 'pendjulom, -djol -] s. (fîz.) pendul circular.



 795 riata



revolving puddling furnace [~ 'pAddin ifainis] ş. (metal.) cuptor rotativ de pudla t / pudlaj. revolving screen [~ rskri:n] ş. (telin.) sită rotativă; ciur rotativ. revo lving shutter [~ '/Ala1"] s. oblon rulant, rulou, stor. revolving sprinkler [~ \ sprir)kIor] $. (agr.) aspersor rotativ, stropitoare rotativă. revolving stage [~ ' steid3] s. (teatru) scenă turnantă. revolving top [~ 'top] s. (tehn.) dozator rotati v. revolving turret [~ Wit] s. (tehn.) turn rotitor (pentru macarale). revue [ri 'vju:, ro'v-] ş. (jr.) (teatru) revistă; composer of ~s autor de reviste teatrale. r evuist [-ist] s. (teatru) autor de reviste (teatrale). revulsion [ri'vAl/an, ro' v-] s. 1. schimbare bruscă, reviriment (de opinii, sentimente etc.). 2. (med.) rev ulsiune. 3. reacţie; ~ from a fashion reacţie împotriva unei mode. revulsive [ri'vAlsi v] (med.) I. adj. care provoacă revulsiune. II. s. revulsiv. reward [ri'wo:d, ro'w -] I. s. 1. recompensă, răsplată; premiu; to offer a ~ for smb. a pune un premiu pe ca pul cuiva; as a ~for drept răsplată / ca recompensă pentru. 2. (rar) pedeapsă; răzbunare. 3. premiu în cărţi. II. vb. tr. a răsplăti, a recompensa; a plăti. rewardable [-obl] adj. ( espre lucruri) care merită o recompensă / o răsplată. rewarder [-or] s. răsplătitor. reward ng [-in] I. adj. răsplăţilor. II. s. răsplată, recompensă. re-weigh ['rk'wci, -'-] vb. tr. recântări. re-win ['ri:'win, -'-] vb. tr. a recâştiga. rewind ['ri:'waind, -'-] vb. tr. 1. (electr.) a rebobina. 2. (text.) a depăna. 3. a învârti, a trage din nou (un ceas etc.). rewinding [-in.] s. 1. (electr.) rebobinare. 2. (text.) depanare. 3. învârtir e, tragere din nou (a ceasului etc.). re-wire ['ri:'waior, -'--] vb. tr. (electr .) a reînnoi instalaţia electrică (« unei case). rewiring ['rii'waiorirj] s. (electr.) r ecablare. reword ['ri;wo:d,amer.-'-] vb.tr. 1. a repeta cu aceleaşi cuvinte. 2. a schimba cuvintele la; a repeta cu alte cuvinte. re-write ['ri:'rait, amer. -'-] vb. tr. a scrie din nou; a modifica / a schimba pe alocuri (un articol). rewrite man [ri:'rait maen] s. (amer.) redactor (care prelucrează ştirile). Reynard ['renod , -nu:d, 'reina:d[ s. (si ~ the Fox) (lit.) Jupan Rănică (Vulpoiul). Rhadamanthine [ 'rffido'msnGin] adj. sever (dar drept); ~ judges judecători inflexi bili / de neîndup lecat. Rhaetian frk/ion, -Jbn] I. adj. (geogr.) rctic; the ~ Alps Alpii rctici. II. s. (lingv.) dialectul retic. Rhaetic [*ri:tik] adj. (geogr.) retic. Rhaeto-R omanic ['ri:tou ra'rnaenik, -rou'm-, -ru'm-] (lingv.) I. s. dialectul reto-roman . II. adj. reto-roman. rhapsode l'rspsoud] s. rapsod. rhapsodic(al) ['rsep'sodik ^l)] adj. 1. entuziasmat, înflăcărat, transportat; emfatic, declamatoriu. 2. rapsodic, care ţine de rapsodie. rhapsodist ['nepsoudist, -sad-] s. 1. rapsod. 2. recitator de versuri. 3. entuziast. rhapsodize ['rsepsodaiz] vb. A. tr. a rapsodia. B. in /r. to ~ on / over / about a vorbi sau a serie cu emfază sau laudativ despre. rhap sody ['rsepsodi] s. 1. (lit., muz.) rapsodic. 2. declamare emfatică; cuvântare entuz iastă. 3. vorbărie, frazeologie. Rhemish ['ri:mi/] adj. (geogr.) care ţine de oraşul Rei ms; the ~Bible traducerea Bibliei tipărită la Reims în 1582. Rhenish ['ri:nij, 'ren-] I. adj. renan, de Rin. II. s. (şi ~ wine) vin de Rin. rhenium [rimiom] s. (chim.) reniu. rheologic(al) [iriou'Iod3ik(3l)] adj. (jiz.) reologic. rheology [ri'olod3 i] s. (fit.) reologie. rheometer [ri'oniito1"] s. (fîz.) rcometru. rheometry [ri'o mitri] s. (fiz.) reometrie. rheophore ['riiofo:1"] s. (electr.) reofor. rheoscop e ['rioskoup] s. galvanoscop. rheostat ['riostast] s. (electr.) 1. reostat, pote nţiometru. 2. rezistenţă reglabilă. rheostatic [.riou'stastik] adj. (electr.) reostatic. rheotaxis [iriou'tasksis] s. (biol.) reotaxie. rhesus [>ri:sos] s. (zool.) maim uţă Rcsus (Macaca muîatta). rhetor ['ri:tor] s. 1. (ist.) retor. 2. (peior.) frazeolog , retor. rhetoric [ri'torik, ro't-] s. 1. (ist.) retorică, elocinţă, oratorie. 2. (pei or.) frazeologie, retorică, vorbărie goală. rhetorical [-^1] adj. 1. retoric, de retor ică; ~ question întrebare retorică. 2. (despre stil etc.) emfatic, umflat, bombastic, retoric. rhetorically [-slij adv. 1. (ist.) (in mod) retoric. 2. umflat, bombast ic, cu emfază. rhetorician [rretor'ri/^n, -to'-] s. 1. (ist.) retor, profesor de r etorică. 2. bun vorbitor (versat în retorică). 3. (peior.) retor, frazeolog. rheum [ru :m] s. 1. (med.) catar; coriză; rinoree. 2. pi. (med.) boli reumatice; reumatism. 3. (înv., poetic) lacrimă. 4. (înv.) salivă. rheumatic [ru(:)'mzetik] I. adj. (med., des pre dureri etc.) reumatic. II. ş. 1. persoană reumatică. 2. (fam.) reumatism. rheumati cally [-oii] s. reumatic; ~ affected afectat / atins / suferind de reumatism / d



 e dureri reumatice. rheumatic fever [ru(:)'niîetik ifi:vor] s. (med.) reumatism ar ticular acut, febră reumatismală, poliartrită febrilă acută. rheumaticky [ru(;)-nKEtiki] a dj. (fam.) reumatic, suferind de reumatism. rheumatics [ru(:)'ma5tiks] s.pl. (di al.) reumatism.



rheumatism l'ruOmotizam] s. (med.) reumatism; ~ in the joints reumatism articula r; muscular ~ miodinie. rheumy ['ru:mi] adj. (înv., despre ochi) urduros. rhexis [ 'reksis] s. (med.) ruptură a unui vas sangvin. rhinanthus [rai'nasnOos] s. (bot.) clocotici (Alectorolophus crista galii). Rhinelander ['rain-kendo1-, -.land-] ş. ( geogr.) renan. rhinestone ['rainstoun] s. 1. piatră de Rin. 2. diamant fals; stras . rhinitis [rai'naitisj s. (med.) rinită; chronic ~rinită cronică hipertrofică, coriză cro nică. rhino1 ['rainou] s. (zool., fam.) rinocer. rhino2 s. (sl.) biştari, sunători, go logani, părăluţe; ready ~ bani peşin / gheaţă. rhinoceros [rai'nos^ros] s. (zool.) rinocer fam. Rhinocerotidae). rhinologic(al) [irainou'bd3ik(ol)] adj. (med.) rinologic. rhinologist [rai'nobd3ist] s. (medic.) rinolog. rhinology [rai'nolodji] s. (med. ) rinologic. rhinoplastic [irainou'plcestik, -no'p-] adj. (med.) rinoplastic. rh inoplasty ['rainoufptesti, -noip-] ş. (med.) rinoplastic. rhinoscope ['rainoskoup] s. (med.) speculum nasi. rhinoscopy [rai'noskopi] ş. (med.) rinoscopie. rhizobium [rai'zoubiom],pl. rhizobia [-bio] s. (agr.) bacterie de nodozităţi / care fixează azo tul. rhizoctonia disease [iraizok'tounio di'zi:z] s. (agr.) raia neagră a cartoful ui (Rhizoctonia solani). rhizoid ['raizoid] (bot.) I. adj. care seamănă cu o rădăcină. II. s. rizoid. rhizome ['raizoum] s. (bot.) rizom. rhizomorph ['raizoumo:f] adj. (b ot.) rizomorf. rhizophorous [rai'zoforos] adj. (bot.) cu rizom(i). rhizophagous [rai'zofogos] adj. (entom.) rizofag. rhizopod ['raizopod] s. (zool.) rizopod. rh izosphere ['raizosfio1"] s. (bot.) rizosferă. rhodamin l'roudomin] s. (chim.) roda mină. rhodanide ['roud^naid] s. (chim.) rodanură, tiocianat. Rhode Islander [.roud ' ailondo1"] s. locuitor din Rhode Island. Rhode Island Red [~ 'ailond red] s. (zo ol.) găină din rasa Rhode Island. Rhodesian [rou'di:zion, -3ion. ~32n, -sj^n, -sion] (geogr.) I. adj. din Rodezia, rodezian. II. s. locuitor din Rodezia / al Rodezi ei. Rhodian ['roudion] adj., s. v. R h o d e s i a n. rhodium ['roudiom] s. 1. ( chim.) rodiu. 2. (şi ~ wood) (bot.) lemn de trandafir; oil of ~ esenţă de lemn de tran dafir. rhododendron [.roudo'dendrai, irod-, -di'd-],pl. rhododendrons [-z] sau r hododendra [-dro] s. (bot.) smirdar, bujor-de-munte, rododendru (Rhododendron sp .). rhodonite froudonait] s. (mineral.) rodonit. rhodopsin [rou'dopsin] s. (fîziol .) rodopsină. rhomb [rom, amer. şi romb] s. 1. (geom.) romb. 2. (cristalografie.) ro mboedru. rhombi ['rombai] pl. de la r h o m b u s . rhombic f'rombik] adj. rombi c. rhombohedra [irombo'hi:dro] pl.de la r h o m b o h e d r o n . rhombohedral [ .rombo'hi:dral] adj. (cristalografie) romboedric. rhombohedron [irombo'hi:dron], pl. rhombohedra [-dro] s. (cristalografie) romboedru. rhomboid ['romboid] adj. ( geom.) romboid. rhomboidal [rom'boidal] adj. romboidal. rhombus ['romb3s],pl. rh ombuses [-iz], rhombi [-ai] s. (geom.) romb. rhonchus ['ronkos],pl. rhonchi [-ka i] s. (med.) roncus, ral. rhotacisin ['routosiz^rn] s. (lingv.) rotacisrn. rhuba rb ['ru:ba:b, înv, -bob] s. 1. (bot.) revent (Rheum officinale); rubarbă (Rheum rhap onticum). 2. (amer. sl.) harţă, gâlceava, ciorovăială. rhumb [rAm, amer. si rAinb] s. 1. ( mar., av.) cart (de compas), rumb. 2. (şi ~line / lines) cartul compasului (= 11,2 5°). rhumbatron ['rAinbotron] s. (e/n.) rezonator. rhyme [raim] I. s. 1. rimă; doubl e / female / feminine ~ rimă feminină; single / male / masculine ~rimă masculină; rich ~ rimă bogată; perfect ~rimă perfectă; imperfect ~ rimă imperfectă; ~s in couplets rime împer eate / perechi; alternate ~s rime încrucişate; enclosing ~s rime îmbrăţişate; nursery ~s ve suri rimate pentru copii; neither ~ nor reason fără cap fără picioare, fără sens / noimă; c uca în perete; without ~ nor reasona)v. n e i t h e r ~ nor r e a s o n ; b) din s enin, netam-nesam, de florile mărului, de flori de cuc. 2. (adesea la pl.) poezie (rimată). II. vb. A. tr. a rima; a pune în versuri. B. in/r. 1. a face / a compune v ersuri. 2. (with) a avea aceeaşi rimă, a rima (cu). rhymed [-d] adj. rimat; ~ verse vers rimat. rhymeless l'raimlis] adj. nerimat, lipsit de rimă, fără rimă. rhymer ['raimo r] s. versificator. rhymester ['raimstor] s. (peior.) versificator prost; poet-b asma, poet prost, poetaş, poetastru. rhyming fraimirj] I. adj. 1. (despre versuri) care rimează, rimat. 2. (despre persoane) care scrie versuri. II. s. 1. căutare a r imei; ~ dictionary dicţionar de rime. 2. (fam.) versificaţie. rhyolite ['raiolait] ş. (mineral.) riolit, liparit. rhythm ['riOpm, -83111] s. ritm, cadenţă, măsură. rhythmic(a



 l) ['riomik1>l), 'riâm-] adj. ritmic, cadenţat, măsurat. rhythmically [ri'dmikoli] adv . ritmic, cadenţat, măsurat. rhythmics ['riOmiks] s. pl. (folosit ca sg.) ritmică. ria ta [ri'o:to[ s. lasou.



 rib 796



rib [rib] I. s. 1. (anat.) coastă; true / sternal ~s coaste adevărate; false / float ing / short / asternal ~s coaste false; (fam.) to smite smb. under the fifth ~ a ucide / a (în)junghia pe cineva. 2. (ironic) consoartă; jumătate. 3. nervură (a unei fr unze, a unei aripi); striaţiune (a unei scoici); balenă (ia corset); arc (la umbrelă). 4. (bot.) cardamă, năsturel (Nasturtium officinale). 5. (lelm.) bosaj, prelungire; în groşare, adaos turnat; renură, umăr, colier, guler, bordură; proeminenţă, ieşind, prag, reb , treaptă. 6. (constr.) căprior; lonjeron, grindă principală, cosoroabă; fermă. 7. (mine) s p / picior de siguranţă, stâlp de rocă; perete (al unei lucrări miniere). 8. (mar.) coastă, crevace (ia luntre), nervură (a bărcii), schelet (al bărcii), coastă (a corpului unei na ve). 9. nervură de ghidare. 10. (av.) nervură. II. vb. tr. 1. (lelm.) a întări / a conso lida cu căpriori, stâlpi, grinzi ele. 2. (agr.) a ara (un câmp) pe jumătate. 3. (si.) a tachina, a necăji; a ironiza, a lua peste picior. ribald ['ribald] I. s. (rar) (om ) destrăbălat, desfrânat, neruşinat. II. adj. 1. trivial, obscen, fără perdea, licenţios, i dic, liber (în vorbe, fapte). 2. libertin, vicios, stricat, desfrânat. ribaldry [-ri ] s. 1. vorbe obscene / triviale; limbaj trivial. 2. (f»v.) desfrâu, libertinaj. rib and ['riband, înv. 'riban] s. v. r i b b o n (I). ribband ['ribband, 'riband, 'rib an] s. (mar.) linie diagonală pe plan de forme; legătură longitudinală provizorie; grindă de construcţie. ribbed ['ribdj adj. cu nervuri, nervurat, cu muchii; striat, zimţuit ; canelat, cu benzi; vărgat, dungat. ribbed insulator [~ 'insjuleitarJ s. (electr. ) izolator cu nervuri. ribbed radiator [~ 'reidieita1"] s. (auto etc.) radiator CU lamele / nervuri / aripioare. ribbed slab [~ 'slaib] s. placă cu nervuri. ribbe d tube [~ rtju;b] s. ţeava cu nervuri / aripioare. ribbed vault [~ Vo:lt] s. (arhi t.) boltă gotică / ogivală. ribbing ['ribirj] s. (constr.) 1. grinzile / bârnele căprioril or şi coamei acoperişului. 2. scheletul unei boiţi (îndoitură concavă a unei bolti). 3. înt ră prin bolţi secundare. ribble-rabble l'ribl.rabl] s. 1. gloată, mulţime. 2. cleveteală. ribbon ['riban] I. s. 1. bandă, panglică, brâu, cordon, colier, fâşie (îngustă); şiret, şnu (de pământ); zonă; crâmpei (de cer); ~ of mist o perdea de ceaţă. 3. pl. (fig., fam.) hăţu o handle / to hold / to take the ~a) a ţine hăţurile; b) (fig.) a conduce, a guverna. 4. fâşii, bucăţi, fărâme; petice, zdrenţe; torn to ~ sfâşiat în bucăţi; flag reduced to -dr . 5. (lelm.) bandă plată, sârmă plată. 6. (mar.) linie de plutire vopsită. II. vb. intr. (d spre drum) a şerpui. ribbon development [~ di.velapmant] s. (constr.) construcţie în l anţ. ribboned ['riband] adj. împodobit / garnisit cu panglici etc. (v. r i b b o n I ). ribbon iron ['riban laion] s. (metal.) oţel lat, oţcl-balot, platbandă de oţel. ribbo n lap machine [~ tep ma./i:n] s. (tact.) maşină de laminat pături, aparat de formare a valului. ribbon saw [~ so:[ s. ferăstrău-bandă / panglică. rib grass ['rib 'gru:s[ s. v. r i b w o r t. ribonucleic acid [iraibownju:'kli:ik 'a;.sid[ s. (chim.) acid ri bonucleic. ribosomal [.raibou'soumal] adj. (biol.) de ribozom, care se referă la r ibozom. ribosome ['raibowsoum] s. (biol.) ribozom. ribstall [rib'sto:!] s. (spor t) spalier. rib vaulting ['rib iva(:)ltifj] s. (arhit.) boltă gotică / ogivală. ribwor t ['ribwa:tl s. (bot.) pătlagină îngustă (Plantago lanceolata). rice [rais] s. (bot.) or ez (Oryza saliva); rough ~ orez nedecorticat; husked ~ orez decorticat; ground ~ făină de orez. rice corn ['rais ka:n] s. (bot.) 1. orez. 2. mături, mălai-tătărcsc (Sorghu vulgare). rice paddy ['rais ipaxli] s. câmp de orez, orezărie. rice paper [~ .peipa r] s. hârtie de orez. rice plantation [~ ptenitci/an] s. plantaţie de orez. rice pud ding [~ ipudirj] s. budincă de orez. rice-water [~ Vo:ta r ] s. zeamă / fiertură de or ez. rich [rit/] I. aay. 1. (despre persoane) bogat, avut, cu stare, cu dare de mână; a ~ man un om bogat, un bogătaş, un bogătan; (as) ~ as Croesus bogat precum Cresus, p utred de bogat; to grow ~ a se îmbogăţi; (fam.) will you be any the ~er for it? (şi) ceai să câştigi cu asta? 2. (despre (ară) bogat; (despre, pământ) bogat, fertil, roditor, măn ~ pastures păşuni bogate; ~ harvest seceriş bogat; recoltă bogată; ~ vegetation vegetaţie ogată / abundentă / luxuriantă; ~ clay argilă grasă. 3. bogat; abundent; plin; museum ~ in paintings muzeu bogat în tablouri / în picturi; library ~ in books bibliotecă mare / impunătoare; book ~ in information carte bogată în / plină de informaţii; to be ~ in hope a fi plin de speranţe. 4. (despre toaletă, clădiri etc.) bogat, luxos, somptuos; ~ cur tains draperii bogate. 5. (despre hrană ele.) bogat, consistent; ~sauce sos concen trat; ~wine vin tare. 6. (despre culoare) bogat, viu, intens, strălucitor; cald. 7



 . (despre miros) puternic, pătrunzător. 8. (despre sunet) puternic, profund, amplu. 9. (fam., despre o întâmplare, o situaţie etc.) amuzant, hazliu, nostim; that's ~! ast a-i bună! arc haz! II. s. the ~bogaţii, bogătaşii, cei bogaţi, cei avuţi; the ~and the poor bogaţii şi săracii; the new / newly / vulgar ~ noii îmbogăţiţi, îmbogăţiţii peste noapte; p e idle ~ trântorii (bogaţi). Richard Roe ['rit/ad 'rou| s. (jur.) inculpat imaginar (într-un proces); un nume legal fictiv. riches ['rit/iz, amer. si -ez] s. pl. 1. b ogăţii, avuţii, averi; tezaur; valori; lucruri de mare preţ, scumpeturi; to roll in ~ a în ota în bogăţie; contentment is beyond ~ mulţumirea preţuieşte mai mult decât bogăţia. 2. bo . 3. (ftg. înv.) podoabe. rich lime ['rit/ laim] s. var gras. richly ['rit/li] adv . 1. bogat, luxos: somptuos, abundent. 2. din plin, pe de-a întregul, pe deplin; h e ~ deserves it o merită din plin.



richness ['rit/nis] s. 1. bogăţie, avuţie; abundenţă. 2. rodnicie, fertilitate (apământului 3. somptuozitate; măreţie; lux, pompă. 4. strălucire, vioiciune (a unei culori etc.). 5. amploare (a vocii etc.). 6. valoare alimentară, bogăţie în substanţe nutritive. richt [ri ht] adj., adv., s. (scot.) v. r i g h t. Richter scale ['rikta skeil] s. (geol.) scara Richter. ricinus ['risinas] s. (bot.) ricin, căpuşe (Ricinus communis). rick1 [rik] I. s. 1. stog, claie, şiră; căpiţă; grămadă. II. vb. tr. a clădi în stog (snopii); a lăi din (paie etc.). rick2 s., vb. (aval.) v. w r i c k . rick-cloth [~ klo(:)0] s . acoperământ pentru stog. ricker ['rikar] s. (agr.) aparat agricol cu tracţiune anima lă pentru clădit clăi. ricketily ['rikitill] adj. v. r i c k e t y . ricketiness ['rik itinis] s. 1. (med.) rahitism. 2. şubrezenie, lipsă de soliditate (a unei mobile ele ). ricket producing ['rikit pra'dju:sirj, -pru'd-] adj. (med.) care produce rahi tism. rickets ['rikits] s. pl. (med.) rahitism; înmuiere a oaselor (la copii); pic ioare crăcănate (la copii). rickety l'rikiti] adj. 1. rahitic. 2. (despre sănătate) slăbit , debil, şubred, precar. 3. (despre mobilă, scară etc.) slab la încheieturi, ncstabil, c are se clatină, şubred; a ~chair un scaun şubred. rickey ['riki] s. (amer.) limonada c u alcool (,ei;i), ricksha man ['rik/u: mam] s. om care trage o ricşă. rickshaw ['rik /a:, 'rikfa:] s. ricşă, trăsurică trasă de un om. rickshaw cyclist [~ tsaiklist] s. conducă or de velo-ricşă saw velo-taxi. rickshaw puller [~ pula'J s. conducător de ricşă. rick sta nd ['rik sta?nd[ s. prepeleac, capră pentru clăi. rick-yard [~ ja:d] s. curte pentru clăi. ricochet ['rika/et, -ko/-, -/ei, ■--'-] I. s. ricoşare. II. vb. A. intr. a ricoşa , a face un ricoşeu. B. tr. 1. a lăsa să ricoşeze. 2. (mil.) a trage în ricoşeuri. rictus [ riktas] s. rictus. rid1 [rid] I. past si part. trec. rid vb. tr. 1. (of) a elibe ra, a descotorosi, a debarasa (de); (fig.) to ~ smb. of his money a curăţa pe cineva de bani. 2. (of) a curăţa (de). 3. (from, out of) a scăpa, a salva, a mântui (de). 4. t o ~ ground / way a-şi croi drum, a înainta. II. adj. liber, eliberat; to get ~ of a se descotorosi de. rid 2 s. (rf"ial.) v. r e d (11,1). ridable ['raidablj adj. 1 . (despre un drum) pe care se poate merge cu calul. 2. (despre cai) care se poat e călări. riddance [ ridsns] s. 1. eliberare. 2. scăpare, descotorosire; to have a goo d ~ of a scăpa de; he is gone and it's a good ~ bine că am scăpat de el; (fam.) (a) go od ~ (of bad rubbish)! a) bine că am scăpat de tine!; b) călătorie sprâncenată. riddel ['ri lj s. (bis.) perdea (la altar). ridden ['ridn] part. tree, de la r i d e; to be ~a) a fi împilat, a Ft asuprit; b) (sl.) a sta sub papuc. ridden adj. (în cuvinte co mpuse) bed—ţintuit la pat; king-~ tiranizat de rege. ridder ['rida'] s. eliberator. ' ■ riddle1 ['ridll I. s. 1. enigmă, ghicitoare, cimilitură; to know the answer to / t he solution of a ~ a cunoaşte dezlegarea unei ghicitori; to propose / to propound a ~ to smb. a pune cuiva o ghicitoare; to speak in ~s a vorbi în cimilituri. 2. pe rsoană enigmatică; lucru încurcat / nedesluşit. II. vb. A. tr. 1. a pune în încurcătură. 2. to ~ out) a explica, a rezolva, a dezlega (o ghicitoare, un vis, o problemă etc.). B. intr. a vorbi enigmatic. riddle 2 1. s. 1. sită, ciur; to make a ~of smb. a ci urui pe cineva cu gloanţe. 2. stăvilar, zăgaz. II. vb. tr. 1. a cerne, a da prin sită. 2 . a ciurui (cu gloanţe); a perfora, a străpunge; a ship ~d with shots o corabie ciur uită de împuşcături. 3. a da replici la (saw cu aat.), a argumenta în contradictoriu la. 4 . (fig.) a rezuma, a prescurta. riddle-like [laikl adj. enigmatic; încurcat. riddl emeree ['ridlmi'ri:] s. vorbărie, sporovăială. riddler1 [iridlar] s. persoană care vorbeşt e în cimilituri; persoană care pune ghicitori. riddler2 s. ciuruitor, lucrător care ci uruic. riddling1 ['ridlirj] adj. enigmatic, misterios. riddling2 s. 1. ciuruirc. 2. pl. materiale care n-au trecut prin ciur (mai mari aecat ochiurile sitei). r ide [raid] I. s. 1. plimbare, cursă (călare, pe bicicleta); to go / to take a ~ a se



 plimba călare; to give smb. a ~a) a plimba pe cineva călare; b) (fam.) a plimba. 2. voiaj, călătorie (în automobil etc.); to steal a ~ a călători fără bilet; to take smb. for ~ a) a lua pe cineva în călătorie; b) (amer. sl.) a lua pe cineva în maşină «tc. pentru a-1 asina. 3. (în păduri) alee, drum printre arbori; major ~ potecă pentru vite; minor ~ căr are pentru vânători. II. vb. past rode [roud],part. trec. ridden ['ridn] A. intr. 1. a se plimba călare; to ~ astride a călări bărbăteşte; to ~ side-saddle a călări femeieşte/ ele picioare în partea stângă a şeii; he ~s easy călăreşte uşor, nu oboseşte la călărit; to ycle a se plimba cu bicicleta; to ~ to a place a merge (călare saw pe bicicletă) către un loc; to ~ and tie a călări pe rând (doi călători la un cal). 2. (la cwrse, în echitaţie cântări în şa; he ~s eleven stone cântăreşte 70 de kilograme în şa. 3. a se plimba (în maş ). 4. (poligr., despre caractere) a se încăleca; (despre oase etc.) a se încăleca. 5. (d espre cravată, faţă de guler ele.) a ieşi în afară. 6. (despre o corabie, un nor ele.) a pl ti. 7. (mar.) to ~ at anchor a se legăna pe valuri (fiind ancorat); to ~ hard a av ea tangaj puternic în timpul ancorării; to ~easy a avea tangaj slab în timpul ancorării. 8. to ~ about a merge încoace şi încolo (călare, în trăsură etc.); to ~ along a trece (căl tc.); to ~ away a se îndepărta (călare etc.); to ~ back a se înapoia (călare, etc.); to ~ behind a) a călări în spatele altuia (pe acelaşi cal); b) (în atelaje) a lua locul din spa te; c) a urina călare; to ~ by a trece (călare etc.); to ~in a intra (călare etc.); to ~off a) a se îndepărta



 797 right



rif[rif] (presc.de la reduction in force) I. s. 1. (mil.) reducere de efectiv. 2 . (jam.) (călare etc.); b) a se abate, a face o digresiune; to ~.on a continua dru mul (călare etc.); to ~ out a ieşi (călare); to ~ over a) a trece peste; b) (fam.) a t riumfa, a izbândi; to ~ concediere. 3. (fam.) retrogradare în funcţie. II. vb. tr. 1. (mil.) a reduce (un efectiv). up a sosi (călare etc.). B. tr. 1. a parcurge (o dis tanţă) călare. 2. a călări (un cal, o bicicletă).2. (fa/u.) a concedia. 3. (fa/u.) a retrog ada în funcţie. rife [raif] adj. 1. răspândit; numeros, frecvent; to grow / to wax ~ a d eveni comun, 3. (despre armăsar) a călări (ia/w). 4. a domina, a stăpâni; to be ridden by fear a fi stăpânit de frică; to ~ a horse to death a speti un cal. 5. (despre o corabi e) a înfrunta a se răspândi; his language is ~ with maxims limbajul lui e plin de maxi me. 2. îmbelşugat, (valurile, furtunile etc.). 6. to ~ down a) a dărâma, a doborî: b) a căl peste (un corp abundent. rifeness ['raifnis] s. răspândire, lăţire, propagare. etc.); c ) a depăşi (pe cineva) cu calul; d) (cinegetică) a încolţi (un cerb); to ~ off a) (la riff [rif] s. 1. (amer. fam.) frază muzicală sau laitmotiv care revine adesea într-o bucată polo) a îmbrânci (un adversar); b) a înşela; to ~ out the storm a) a trece cu bine prin de muzică de jazz; (jazz) riff. 2. (amer. sil.) vorbărie. furtună; b) (fam.) a ieşi cu b ine din criză. riffle ['rill] s. (hidr.) curent rapid / torenţial. rideable f'raidab l] adj. v. r i d a b l e . riffler [rrifldf] s. (re/m.) 1. denisipar. 2. canelură, renură. rideau [ri'dou] s. (jr. mil.) val de pământ, cută a terenului. riff-raff ['rifr aîf] s. 1. rămăşiţe, resturi. 2. lepădături, drojdii ale societăţii. 3. femeie rident ['rai dj. (rar) râzător; râzând. de stradă. 4. (dial.) glumă, şagă. ride officer ['raid ojis9r] s eş călare. 1 rifle1 ['raifl] I- s. 1. puşcă (cu ghinturi). 2. ghint de puşcă. 3. pl. oameni armaţi cu rider ['raids "] ş. 1. călăreţ. 2. călător, voiajor. 3. biciclist. 4. (la curşe) u. 5. anexă (la un document). 6. clauză adiţională (la un proiect de lege). 7. exerciţiu d e aplicare puşti, puşcaşi. 4. (telm.) şanţ, jgheab. II. vb. A. tr. 1. a ghintui (opuşcă etc 2. atrage (a unei teoreme). 8. corecţie (a unei formule). 9. (geol.) vână (de strat m etalifer etc.). în, a împuşca. 3. a doborî (pe cineva) cu o împuşcătură. B. intr. a trage c a. rifle2 vb. tr. a jefui; a devaliza; a jecmăni; to ~ a letter a intercepta o scr isoare. 10. (potigr.) intercalare (într-un manuscris). 11. cursor. 12. (numism.) m oneda scoţiană rifle association [~ 9isousi'ei/an] ş. societate de tir. de aur emisă în 14 75. rifle bar [~ ba:r] s. proiectil lung pentru puşti ghintuite; (fam.) as true as a ~ drept rider keelson [~ 'kelsn] s. (mar.) contraearlingă. Ia ţintă. riderless l'ra idslis] adj. fără călăreţ. rifle barrel [~ iba^rol] s. ţeava (de armă) ghintuită. riderless e [~ ho:s] s. (la curse) cal sălbatic. rifle brigade [~ bri.geid] s. brigadă de puşcaşi. ridership ['raida/ip] s. număr de pasageri transportaţi (într-un mijloc de transport) . rifled1 1'raiOd] adj. jefuit; jecmănit. rider strip ['raids strip] s. (te/m.) ba ndă metalică de protecţie. rifled2 adj. ghintuit, cu ghinturi. ridge [rid3] I. s. 1. c reastă, coamă (de munte); culme (a unei ridicaturi); the ~ of the rifle file ['raifl fail] s. (telm.) pilă mare, raşpel; pilă curbată. back şira spinării; the ~ of the nose cr asta nasului. 2. lanţ, şir (de dealuri). 3. movilă. rifle(-)green [~ gri:n] adj. verde -închis, de culoarea uniformei puşcaşilor englezi. 4. (liort.) strat. 5. creţ. cută (pe o suprafaţă). 6. (constr.) coronament. II. vb. A. intr. rifle grenade [~ grimeid] s. g renadă de puşcă. 1. (despre suprafaţa apei, a nisipului etc.) a se încreţi. 2. (despre o st etc.) a se stria. rifleman ['raiflrasn, -maen], pi. riflemen [-men] s. (mil.) puşc aş, carabinier; tiralior. 3. to ~up a face cute. B. tr. 1. (constr.) a aşeza culmile la (un acoperiş de ţiglă, etc.). rifle pit ['raifl pit] s. (mil.) mască de pământ a trăgăt i; tranşee de adăpost pentru 2. (itort.) a aşeza (pământul) în straturi. 3. a aşeza (plante c.) în straturi. 4. a încreţi (o carabinieri. suprafaţă). r ridged ['rid^d] adj. 1. cu şira spinării ieşită în afară. 2. (zool.) în formă de carenă. 3. striat, rifler I'raifl9 ] s. (t pilă. rifle-range ['raiflreind3] s. (/nil.) 1. bătaia puştii. 2. câmp de tragere, polig on. cu striuri. riflery ['raiflri] s. (amer. spor/) tir. ridged roof [~ 'ru;f] s . (constr.) acoperiş în două pante. rifle-shot [~jbt] s. (mil.) 1. împuşcătură de armă. 2. puştii. 3. tragere cu arma. ridgel l'rid3il] s. cal, taur sau berbec jugănit pe jumăta te. 4. trăgător eu puşca, puşcaş; tiralior, carabinier. ridgeless ['rid3lis] adj. Iară stri ri. rifling1 ['raifolirj] s. 1. ghintuirc. 2. ghint. ridgelet E'rid3lit, -let] s . 1. coamă mică de munte. 2. coamă mică de acoperiş. 3. creţ rifling2 s. jaf; jecmănire; de



 izare. mic, zbârcitură mică. rift [rift] I. s. 1. crăpătură, fisură, despicătură; a ~ in th a) început de nebunie; ridgeling ['rid3lirj] s.v. r i d g e l . b) neînţelegere, dezbi nare, dezacord. 2. ţicneală. 3. luminiş (în întuneric, ceaţă etc.). ridger ['rid39rj s. cev are face creţuri. 4. (geol.) rift. II. vb. A. tr. 1. a spinteca, a despica, a crăpa. 2. a sfâşia, a rupe; a zdrobi ridge-runner ['rid3ir/\.n9r] s. (amer. fam.) 1. alpin ist. 2. locuitor al regiunilor de munte, (inima). B. intr. a se sfâşia, a sc crăpa. II I. adj. (despre lemn) spart, crăpat. muntean. rifted ['riftid] adj. 1. (despre lem n etc.) crăpat, spart, despicat. 2. (despre masele de ridgil ['rid3il] s.v. r i d g e l . nori, ceaţă etc.) cu spărturi de lumină. ridging ['rid3in] s. 1. (constr.) învelir e a coamei acoperişului cu olane curbe. 2. (bort.) rifty [Vifti] adj. eu spărturi, p lin de spărturi. săpare de şanţuri între răzoare pentru sădire. rig [rig] I. ş. 1. (mar.) g nt, vclatură. 2. (şi ~ out) (fam.) ţinută; to be in full ~ ridgingly [-li] adv. cu zbârcit uri/ creţuri. a fi în mare ţinută; to get a new ~ a se înţoli. 3. mecanism; instalaţie meca 4. (amer.) ridgling ['rid3lirj] s. v. r i d g c 1. cai şi trăsură, echipaj. II. vb. t r. 1. a echipa (o navă etc.). 2. (mar.) a grea. 3. to ~ in ridgy [rrid3i] adj. str iat; ridat; încreţit, zbârcit. (mar.) a retrage, a vârî înăuntru (bompresul etc.); to ~ out (mar.) a scoate afară ridicule ['ridikju:l] I. s. 1. situaţie ridicolă; om ridicol. 2 . zeflemea, bătaie de joc, (bompresul etc.); b) (fam.) a împopoţona, a dichisi; to ~ u p a monta, a instala, a aşeza derâdere; ridiculizare; satiră; to hold up to / to turn into / to cover with ~ a lua în râs, în poziţie (un aparat etc.). 4. (fam.) a aranja din ainte (rezultatul unui meci etc.) a falsifica; afacederâs; to give cause for ~, to be open to ~ a sc face de râs. II. vb. A. tr. a ridiculiza, a măslui. a face de râs; a lua în râs. B. intr. a-şi bate joc. rigadoon [.rigs'dum] s. (ist. muz.) vecin dans f rancez. ridiculer ['ridiikju:lor] s. zeflemist, persoană care-şi bate joc. rigged [' rigd] adj. (mar.) great, cu velatură. ridiculosity [ridikju'bsiti] s. 1. derâdere; r idiculizare. 2. glumă; zeflemea. rigged oar [~ 'o:r, -oa1"] s. (mar.) rama de godi erc. ridiculous [ri'dikjubs] adj. ridicol; caraghios; don't be ~ nu fi ridicol; to make smth. rigger ['riga1"] s. 1. (mar.) marinar care grează; gabicr. 2. (tel// /.) roată de curea. 3. (amer.) ~ a ridiculiza ceva; to make oneself ~ a se face de râs. palisadă ridicată în jurul unui imobil în construcţie pentru apărarea pietonilor. rid lously [-li] adv. ridicol. rigging ['riginj s. 1. (mar.) greement; vclatură, capel aj; manevre. 2. (te/m.) instalare, ridiculousness [-nis] s. ridiculizare, luare în râs. montaj, dotare. 1 riding ['raidirjj I. s. 1. călărie; to take a ~ a face o plimb are (călare); ~ at the ring rigging gear [~ gis r ] s. (mar.) tachelaj. călărie în cerc / ring. 2. călătorie, voiaj. 3. promenadă; loc de călărie. 4. (înv.) turnir. riggish l'rigi ] adj. libertin, desfrânat, dezmăţat. II. adj. călare, care merge pe cal. right [rait] I . adj. 1. drept; at ~ angles to / with în unghi drept cu, perpendicular pe. 2 ridi ng s. (ist.) una din cele trei secţiuni administrative ale comitatului Yorkshire. 2. bun; drept, corect; cinstit; to take a ~ view of things a vedea bine, a înţelege cum riding academy [~ Stkasdami] s. şcoală de eehitaţie. trebuie; to do the ~ thing a) a se purta cinstit; b) a face ceea ce trebuie; to do the ~ riding boot [~ bu:t| s. cizmă de călărie. thing by smb. a trata pe cineva onorabil. 3. corect, exact; to p ut an error ~ a repara o riding-breeches [~.brit/iz] s. pi. pantaloni de călărie. gr eşeală; the ~ time ora exactă. 4. drept, adevărat; to be ~ a avea dreptate; ~ side up în r iding cap [~ ka?p] s. şepcuţă de călărie. sensul bun; (fam.) we are on the ~ road suntem p e drumul bun; (fam.) he's one of the ^sort c un oin de treabă; (sl.) she has found Mr. Right şi-a găsit un bărbat pe gustul riding cloak [~ klouk] s. 1. manta de călărie. 2 . manta de călătorie. ci; that's ~aşa e, adevărat; quite ~! foarte bine! perfect!; (fam. )~!,~you are!, ~oh!, riding coat [~ kout] s. 1. haină de călărie. 2. haină de călătorie. ~h ! de acord! ne-arn înţeles! s-a făcut! aşa rămâne!; he ison the ~ side of forty n-are ridin gauntlet [~ .gomtlit] s. mănuşă de călărie. încă patruzeci de ani; to get on the ~ side of b. a intra în graţiile cuiva; to be on riding-habit [~ ihsebitj s. costum de călărie (pe ntru femei). the ~side a avea o situaţie bună. 5. în bună stare, în bune condiţii; (fa/n.) s ~as a trivet, riding hag [~ haeg] s. (înv.) coşmar, vis chinuitor. as ~ as rain în p erfectă stare; to be ~ in one's mind, to be in one's ~ mind a avea toate riding ha ll [~ ho:l] s. v. r i d i n g s c h o o l . facultăţile mintale, a fi sănătos la minte; that'll set you ~ asta te va restabili/ reface; to riding-lights [-laits] s. pl. (mar.) lumini de ancoraj. set things ~ a restabili lucrurile; aii ~! perfect! în ordine! foarte bine! 6. de rasă pură; riding-master [~'mci:st9r] s. profesor de călărie. neamestecat, curat. 7. drept, de partea dreaptă; on the ~side de partea dreaptă, la



 dreapta; riding rod [~ rod] s. cravaşa, biciuşca. I am his ~ hand sunt mâna lui dreap tă. 8. (austr.fam.) she's / she'll be ~ s-a tăcut, în riding school [~ sku:l] s. şcoală de echitaţic. regulă, de acord; too~ (austr.fam.) perfect, de acord. II. ş. 1. justiţie, d rept; might and riding wager [~ iwcid33r] s. rămăşag la curse. ~ forţa şi dreptul; to do s mb. ~ a face dreptate cuiva. 2. drept, titlu, privilegiu; ~ of way riding way [~ wei] s. (amer.) vad, loc de trecere. a) (jur.) servitute de trecere; b) priorit ate de trecere; by what ~? cu ce drept?; it belongs riding whip [~ l/wip]-s. cra vaşa. ridley ['ridli] s. (zool.) specie de broască ţestoasă de mare (Lepkhchelys olivace a Kempi). to him by ~ îi aparţine de drept; (ist.) the Bill of Rights Declaraţia drept urilor ectă-



 rightable 798



ţenilor (1689). 3. ordine; to set smth. to ~s a pune ceva în ordine. 4. pl. amănunte, dedesubturi; to know the ~s of the case a cunoaşte dedesubturile afacerii. 5. (par tea din) dreapta; on the ~ la dreapta; (fam.) from ~ and left din toate părţile. 6. (la box) lovitură cu dreapta. 7. (cinegetica) împuşcătură spre dreapta. III. adv. 1. drept ; to go ~ on a merge drept înainte. 2. îndată, pe loc; to do smth. ~ off / away a face un lucru îndată / fără întârziere. 3. cu totul, pe de-a întregul, în întregime; a wall ~ro inn un zid care înconjoară hanul din toate părţile. 4. chiar, tocmai; exact; ~at the to p chiar în vârf; ~ here chiar aici. 5. foarte bine; to know ~ well that a şti foarte b ine că. 6. just, corect; if I remember ~ dacă îmi aduc bine aminte. 7. la dreapta; (mi i.) ~ turn! la dreapta!; (mii.) ~ dress! alinierea la dreapta! 8. ~ on drept / t ot înainte; tot aşa. rightable ['raiteblj adj. corigibil. right-about ['raitoibaut] I. s. (mil.) semimtoarcere la dreapta; (fam.) to send to the ~ a trimite la plim bare, a da paşaportul. II. adv. cu întoarcere pe jumătate; to turn / to face ~ a) (mil .) a face o jumătate de întoarcere; b) (fam.) a-şi schimba brusc părerea; (mar.) to go ~ a vira scurt. right-and-left ['ratehtfleft] I. adv. şi cu dreapta şi cu stânga, şi de l a dreapta şi de la stânga. II. s. împuşcătură din ambele ţevi ale unei puşti de vânătoare; ambele mâini. right-and-left screw [~ skru:] s. (tehn.) şurub cu pas contrar, şurub c u filet pe dreapta şi pe stânga. right angle ['rait 'a;rjgl] s. (geom.) unghi drept. right-angled ['rait 'aerjgld] adj. (geom.) în unghi drept, rectangular. right-ang led triangle [~ itraiasrjgl] s. (geom.) triunghi dreptunghi. right-down [rait'da un] (fam.) I. adj. perfect, desăvârşit, complet, absolut; a ~ thief un hoţ desăvârşit. II. . din toate punctele de vedere, cu desăvârşire, absolut; I am ~ sorry for you din tot sufletul îmi pare rău pentru dumneata. righten ['raitn] vb. tr. (rfial., înv.) a pune în ordine. righteous ['rait/os] adj. 1. drept, cinstit, echitabil; virtuos. 2. jus t; justificat; ~ doom sentinţă justă. 3. (amer. si.) minunat, grozav. 4. (fam.) plin d e sine, îngâmfat; snob. righteously [-li] adv. cu dreptate, just, echitabil. righteo usness [-nis] s. 1. dreptate, virtute. 2. justeţe (a unei sentinţe etc.). 3. act de dreptate. righter ['raitsr] s. protector, apărător, ocrotitor; women's ~ luptător pent ru drepturile femeilor. right fielder ['rait 'fi;ldor[ s. (sport) extremă dreaptă (l a baseball). rightful ['raitful] adj. 1. (despre un moştenitor etc.) legal, legiti m. 2. (despre o moştenire etc.) la care are dreptul. 3. (despre purtare etc.) echi tabil. rightfully ['raitfuli, -foii] adv. legitim; pe drept. rightfulness ['rait fulnis] s. 1. legitimitate. 2. dreptate, justiţie. right-hand ['raitha:nd] I. adj. 1. de la / din dreapta. 2. (mii.) aşezat la dreapta. 3. (tehn.) cu filet pe dreap ta. II. adv. (au/o) pe dreapta. right-hander ['raitiha^ndo1"] s. 1. (sport ele.) lovitură cu mâna dreaptă. 2. persoană care foloseşte mâna dreaptă (antonim al lui „stângac ght-hand mân ['raithsnd 'msn] s. 1. (/nil.) soldat aşezat în dreapta. 2. (/am.) om de în credere, mână dreaptă. right-hearted ['rait'ha;tid, '-i~[ adj. v. r i g h t - m i n d e d . rightist ['raitist] s. (pol.) politician de dreapta. rightless ['raitlis] adj. 1. fără drept. 2. ilegal, nelegitim. right-lined ['rait'laind] adj. format din linii drepte. rightly ['raitli] aaV. drept; cu precizie; întocmai; în mod exact, jus t, cinstit; aşa cum trebuie. right-minded ['rait'maindid, '-i—] adj. 1. bine intenţion at; corect, cinstit. 2. cu o judecată dreaptă şi sănătoasă; echilibrat. Tightness ['raitnis s. 1. exactitate. 2. corectitudine; integritate. 3. adecvare. right-principled ['rait'prinsapld] adj. cu principii sănătoase. right-thinking [~ lOirjkin] adj. v. r i g h t - m i n d e d . righto ['rait'ou] inter/, v. right-oh. right-of-way ['r aitov'wei] s. 1. (auto) prioritate. 2. (amer.) teren peste care trece o şosea, o c ale ferată, o linie de înaltă tensiune etc. 3. (jur.) servitute (de trecere). right-oh ['rait'ou] inter/', perfect! de acord! s-a făcut! right-on [.rait'on] adj. (amer. ) corect; perfect, adevărat; demn de încredere. rightwards ['raitwodz] adv. (înv.) la / spre dreapta. right-wing ['raitwirj] adj. (pol.) de dreapta. rightwinger [>wir jg9r] s, 1. (sport) extremă dreaptă. 2. membru al aripii drepte (a ««ui partid). 3. cons ervator; reacţionar. rightwise ['raitwaiz] adv. la / spre dreapta. righty ['raiti] I. adv. spre dreapta. II. adj. care foloseşte mâna dreaptă. III. s. 1. dreptaci. 2. ( pol. fam.) extremist de dreapta; reacţionar; conservator. rigid ['rkrjid] adj. 1. tare, dur, rigid, ţeapăn, băţos. 2. neînduplecat, dârz, aspru, rigid. 3. statornic, conserv



 tor. 4. (despre purtare) sever, strict; inflexibil. 5. (sl.) beat mort. rigidity [ri'd3iditi] s. 1. rigiditate. 2. rezistenţă. 3. dârzenie. 4. severitate; intransigenţă. rigidly |'rid3idli] adv. rigid, cu rigiditate; aspru, cu asprime. • : rigmarole [' rigmaroul] s. sporovăială, flecăreală, trăncăneală. r r rigor ['raigo: , 'rigo j s. v. r i u r . rigorism ['rigsrizamj s. 1. asprime (in purtare). 2. severitate, austerit ate, stricteţe. 3. exigenţă (în stil). rigorist ['rigorist] I. s. 1. (bis.) rigorist. 2. stilist riguros. II. adj. sever, riguros. rigor mortis ['raigo:'mo:tis] s. (med .) rigiditate cadaverică. rigorous ['rigares] adj.T. sever, aspru, riguros, strict ; ~ climate climă aspră. 2. exact, minuţios, precis; ~ scientific method metodă ştiinţifică ecisă.



rigorously [-li] adv. riguros, cu străşnicie; cu precizie. rigour ['rigor] s. 1. rig oare, rigurozitate, stricteţe. 2. severitate, asprime. 3. intransi genţă. 4. exactitate . 5. pl. măsuri riguroase. rile [rail] vb. tr. (fam.) a supăra, a necăji, a agasa, a e xaspera, a irita, a enerva. rill [rilj I. s. 1. râuşor, râuleţ. 2. (dial.) rigolă. II. vb. A. intr. (despre râuri) a curge, a murmura curgând. B. tr. a lăsa urme de scurgere pe (stânci etc.). rillet ['rilit, -et] s. (poetic) râuşor. rill mark ['ril ma:k] s. (geo l.) şănţuleţ (format de scurgerea unui pârâiaş). rim [rim] I. s. 1. obadă (la roată). 2. ma buză (de cană etc.). 3. semn circular pe muchia monedelor. 4. ramă (circulară); spectacl e ~s ramă de ochelari. S. (auto) jantă. II. vb. tr. 1. a obăda, a pune obezi la (o roa tă). 2. a înconjura. rime1 [raim] s. vb. v. r h y m e. rime 2 1. s. (poetic) brumă, ch iciură, promoroacă. II. vb. intr. a se acoperi cu brumă; it ~s cade brumă. rime frost [~ fro(:)st] s.v. r i m e 2 (I). rime-frosted [~cfro(:)stid] adj. acoperit cu brumă. rimeless ['raimlis] adj. v. r h y m e l e s s . rimer1 ['raimsr] I. s. v. r e a m e r. II. vb. tr. a spatia, a depărta. rimer2 s. (mii.) palisadă. rimless ['rimlis ] adj. fără ramă; fără margine. rimmed ['rimd] adj. (în cuvinte compuse) cu ramă; cu margin he had gold-~spectacIes avea ochelari cu ramă de aur. rimose ['raimous, -'-] adj. (bot., entom.) cu crăpături; cu spărturi. rimosity [rai'mo.siti] s. crăpături, despicături. rimous ['raimos] adj. v. r i m o s e . rimple ['rimplj vb. v. r u m p 1 e. rimul ose ['rimjulous] adj. v. r i m o s e . rimy ['raimi] aay. 1. acoperit cu brumă. 2. rece şi ceţos. rind [raind] I. s. 1. (bot.) coajă, scoarţă. 2. crustă; pojghiţă. II. vb. t descoji; a dezghioca, a jupui. rinded E'raindid] adj. (în cuvinte compuse) cu coajă; cu pojghiţă; gold— fruit.fruct cu pieliţă aurie. rinderpest ['rindopest] s. pestă bovină. dless ['raindlis] adj. fără coajă. rindy ['raindi] adj. cu coajă; cu pojghiţă. ring1 [rirj] I. s. 1. inel; wedding ~ verighetă; engagement ~ inel de logodnă. 2. cerc (metalic). 3. rondelă (de băţ de schi). 4. inel (pentru gimnastică). 5. yerigă metalică (în jurul mân i unei unelte). 6. segment (ae piston). 7. cârlig circular (pentru atârnat lampa de tavan). 8. (mar.) verigă de cablu (la ancoră). 9. cearcăn (la ochi). 10. rotocol (de f iim). 11. inel (anual, în scoarţa copacului). 12. (sport) linie care indică marginile terenului, ring. 13. (omit.) colier, guler. 14. (hort.) incizie inelară (în scoarţa co pacilor). 15. cerc (ae persoane, obiecte etc.); grup(ă); colectivitate (de prieten i etc.). 16. sindicat; cartel. 17. (la bursa/loc oficial de negociere. 18. ring; arenă, pistă. 19. (/am.) box, pugilism. "0- to make ~s round smb. a alerga de două or i mai repede decât cineva. 20. to hold the ~ a se ţine de-o parte, a nu interveni într -un conflict. II. vb. A. intr. 1. (despre şoimi) a se înălţa în zbor spiral. 2. (despre ce rbi, vulpi) a alerga în cerc. B. tr. 1. a pune un inel în (degetul cuiva etc.); a fi xa un inel la (piciorul unei păsări, nasul unui porc etc.). 2. (hort.) a face o inci zie circulară la (un trunchi de copac etc.). 3. a tăia în rondele (cartofi, ceapă etc.). 4. (cinegetică) a împresura, a înconjura (vânatul). 5. to ~ about / in / round a încercui , a înconjura. ring2 [rirj], past rang [raerj], part. trec. rung [rArj] I. vb, A. intr, 1. (despre clopote) a suna, a bate. 2. (despre monede etc.) a suna; to ~ t rue a) a suna bine; b) (despre un răspuns) a suna sincer. 3. a răsuna; the air rang with shouts văzduhul răsuna de strigăte; a shot rang out răsună o detunătură. 4. to ~ back una din nou (lu telefon), a reveni (prinlr-im nou apel); to ~ down a) (teatru) a suna ca să cadă cortina; b) (fig.) a pune capăt (cu dat.); a ajunge la o concluzie; t o ~for a suna, a chema cu clopoţelul; to ~in a da semnalul orchestrei ca să înceapă uver tura; to ~ off a pune receptorul la loc, a închide telefonul; ~ off! închide telefon ul!; to ~ out (despre telefon) a suna, a face apel; to ~ up a) (teatru) a da sem nalul de ridicare a cortinei; b) (fig.) a începe o acţiune. B. vb. tr. 1. a suna, a face să sune (clopotul); to ~ ever the same chime a repeta mereu acelaşi lucru; a ba



 te apa-n piuă; to ~the knell a) a trage clopotul de înmormântare; b) (fig.) a anunţa des fiinţarea / încetarea; to ~ a peal a trage clopotele. 2. a semnala, a anunţa; to ~ the alarm a suna alarma. 3. a celebra prin sunete. 4. to ~ down a da semnalul încetării (cu gen.); to ~ down the curtain a suna pentrU căderea cortinei; to ~ in a celebr a (sosirea cuiva) prin sunete de clopot; to ~ out a celebra (plecarea cuiva) pri n sunete de clopot; to ~ up a) a chema cu clopoţelul; b) a suna / a chema la telef on (pe cineva); c) (teatru) a da semnalul ridicării (cortinei). II. s. 1. sunet (c lar sau metalic); dangăt (de.clopot). 2. timbru, intonaţie. 3. (fig.) impresie, apar enţă; it has the ~ of truth about it pare verosimil. ring-armour ['rirj'u:ni3r] s. a rmură din zale. ring-bark [~ba:k] vb. tr. (hort.) a inciza inelar (trunchiul unui arbore etc.). ring biscuit [~ ibiskit] s. colac. ring-bolt [~boult] s. (mor.) in el de punt. ring-bone [~boun] s. (vet.) exortază (la cai). ring-dove [~dAv] s. (om it.) porurnbel-sălbatic, guguştiuc (Streplopelia decaocto). ringed ['rirjdl adj. 1. în cercuit; închis într-un inel. 2: (bot., zool.),inclat. 3. în cercuri; inelat; compus d in inele. 4. logodit. ringent ['rinaVnt] adj. 1. cu gura căscată / deschisă. 2. deschi s, cu,deschidere. ringer ['rirpr] s. 1. clopotar. 2. clopoţel (ae telefon). 3. (am er. fam.) to be a dead ~ for smb. a fi aidoma cu cineva, a semăna leit cu cineva. ring-fence ['rirjfens] s. îngrăditură, gard, împrejmuire, ocol.



 799 rising rhythm



II. vb. A. intr. 1. (î/iv.) a se coace, a se maturiza. 2. (dial.) a îmbătrâni. B. tr. a face să ring finger [~>fing3r] s. (deget) inelar. se coacă. ring-formed [~'fo:md] ad j. în formă de cerc. ripely ['raipli] adv. 1. copt, matur. 2. cu maturitate, chibzui t, cu chibzuinţă. ring handle [~ ihzendl] s. toartă (de vas). ripen l'raipan] vb. A. t r. 1. a coace. 2. a maturiza; a aduce la desăvârşire. B. intr. 1. a se ring hedge [~ h ed3] s. v. r i n g - f e n c e . ringing1 ['rirjirj] I. adj. clar, sonor, răsunător, ca un sunet de clopot; ~ cheer ovaţii coace, a se maturiza, 2. a se desăvârşi, a se per fecţiona. ripeness ['raipnis] s. maturitate. răsunătoare; ~ frost ger de crapă pietrele. II. s. 1. sunet; răsunet; ~ in / of the ears ţiuit ripening ['raip^nirj] I. adj. 1. care coace; favorabil coacerii. 2. copt; matur. II. s. în urechi. 2. chemare, ape l. ringing2 s. 1. ferecare cu inel (a unui porumbel). 2. {hori.) incizie inelară ( la pomi). 1. maturizare. 2. coacere. ripoff ['ripo(:)f| s. (amer. sl.) 1. (mijlo c de) jefuire, prădare sau escrocare. 2. tâlhar. 3. (tel.) dedublare a imaginii. rip oste [ri'poust, -'past] I. s. ripostă, răspuns cu aceeaşi monedă, contralovitură. II. vb. ringleader ['rirjili:dor] s. instigator, căpetenie a unor răzvrătiţi. intr. a da o ripos ta, a para o lovitură; a riposta. ' ringled ['rirjgld] adj. 1. compus din inele. 2 . (dial.) logodit. ripper ['rips'"] s. 1. persoană care spintecă, spintecător; Jack th e Ripper Jack ringless ['rirjlis] adj. iară inel. ringlet ['rirjlit, -let] s. 1. v erighetă, ineluş. 2. buclă de păr, cârlionţ. 3. (rar) cerculeţ. Spintecătorul. 2. unealtă p pintecat; sculă de desfăcut. 3. om eminent; persoană epatantă; lucru extraordinar. 4. (t ehn.) plug scarificator. 4. (rar)v. f a i r y c i r c l e . ripping ['ripirj] I. adj. superb, splendid, magnific. II. adv. (sl.) extraordinar, straşnic, ringleted ['rinlitid] adj. buclat, cârlionţat. minunat, grozav; a ~ good story o poveste straşn ică / grozavă. ringlety ['rinliti] adj. v. r i n g l e t e d . ripple1 ['ripl] I. s. 1. undă (de apă). 2. buclă, ondulaţie (a pârului). 3. murmur, susur, ringlike ['rirjlaik] adj. 1. în formă de inel. 2. (anat.) anular. freamăt (de voci etc.); clipocirc (a val urilor). 4. pulsaţie. II. vb. A. intr. 1. (despre ape) ring magnet ['rirj -nifegni t] s. magnet circular. a se încreţi, a se undui. 2. (despre râuri etc.) a clipoci, a m urmura. 3. (despre pâr) a face ring mail [~ meii] s. armură din zale. creţuri, a se bu cla. B. tr. (despre vânt) a încreţi, a ondula (apa, lacul etc.). ringman [~maen],pl. r ingmen [-man, -men] s. (la curse) bookmaker. ripple 2 1. s. ragilă; pieptene de dărăci t. II. vb. tr. 1. a pieptăna cu ragila, a trage prin ring-master [~ima:st3r] s. (l a circ) maestru de manej. ragilă (cânepă, in). 2. a dezghioca, a decortica, a curăţa de co aja, a decoji. ring-necked [~nekt] adj. (ornit.) cu inel în jurul gâtului. rippled [ -d] adj. ondulat, încreţit. ring-ouzel [~iu:zl] s. (ornit.) mierlă-gulerată (Turdus torq uatus). rippler [-or] s. 1. (text.) ragilă, darac. 2. dărăcitor. ring-pigeon [~-pid3in ] s.v. r i n g - d o v e . rippling [-in] I. s. 1. creţuri, unde. 2. susur, murmur . II. adj. care murmură/ susură. ring-pull [-pul] adj. (despre conserve) prevăzut cu u n inel de care se trage spre ripply [-Ii] adj. (despre întinderi de ape, de nisip etc.) ondulat, încreţit; ondulat, unduios. a deschide cutia. riprap ['riprap] I. s. pietriş mărunt, prund, prundiş; piatră spartă. II. vb. tr. a aşeza o ring-shaken [-t/eiksn] adj. (despre lemne) cu crăpături inelare. temelie din piatră spartă la (o casă etc.). ring -shaped [~Jeipt] adj. inelar, în formă de inel. rip-roaring ['rip-roxirj] adj. (amer .) 1. (despre persoane) viguros, robust. 2. (despre ringster ['rirjst3r] s. (ame r. fam., mai ales peior.) membru al unui cerc / al unei clici. o primire, întâlnire etc.) gălăgios; exuberant. ring surface ['rirj .sarfis] s. (geom.) tor. rip saw [~ s o:] s. (tehn.) ferăstrău de spintecat. ring-tail ['rinteil] s. (mar.) bate pupa, velă la pupa. ripsnorter ['ripisno:tor] s. (fam.) 1. tip teribil, persoană grozavă. 2. lu cru formidabil / ring-thrush [~GrA/] s. v. r i n g - o u z e l . ieşit din comun. ring time [~ taim] s. (rar) perioada logodnei. rise [raiz] I. past rose [rouz], part. trec. risen ['rizn] vb. A. intr. 1. a se urca, a se ridica. ring-top [~ to p] adj. cu vârful rotund. a se sui, a se înălţa; to ~ above the prejudices a fi mai pres us de prejudecăţi; to ~ in ringway ['rirjwei] s. (amer.) şosea de centură. the world a p rospera, a ajunge la o poziţie înaltă socială. 2. a se scula, a se deştepta; ringworm ['ri rjwo:m] s. (med.) herpes, impetigo. to ~ late a se deştepta târziu; the sun ~s soare le răsare. 3. a se revolta, a se răscula; to ~ rink [rink] I. s. 1. pistă de patinaj;



 sală de patinaj; patinoar artificial. 2. (fam.) participant in arms a se (ră)scula c u armele în mâini. 4. (despre un congres, o sesiune etc.) a înceta lajocul„curl in g". 3 . pistă de gheaţă pentru jocul"curl ing'MI.vb. intr. l . a patina. lucrul; the committ ee rose comitetul şi-a închis şedinţa. 5. (in / from) a proveni, a izvorî, 2. a patina pe rotile. a începe (din); the river ~s in the hills râul îşi are izvorul / izvorăşte în munţi t ~s rinse [rins] I. vb. tr. (şi to ~ out / away/off) a clăti, a spăla, a limpezi; to ~ the linen from your negligence aceasta e din cauza neglijenţei dumneavoastră. 6. ( despre mare) a spăla rufele; to ~ out one's mouth a-şi clăti gura; (jam.) to ~ one's t hroat a trage la a se ridica, a avea flux. 7. (despre valuri) a se agita. 8. (de spre vânt) a se porni. 9. (despre măsea; a se beţivi. II. ş. 1. spălare, clătirc. 2. (şl.) ră. preţuri) a creşte. 10. to ~ to the occasion a fi la înălţimea situaţiei; to ~ to the ba / fly rinser ['rinso1"] s. persoană care spală. a cădea în undiţă; to ~ to it a fi Ia înălţ corespunde; his gorge / stomach ~s simte rinsing ['rinsirj] s. 1. spălat, spălare. 2 .pl. lături; (fig.) resturi. cum i se întoarce stomacul pe dos / cum i se face scârbă. B . tr. 1. a urca, a se căţăra pe. riot ['raiot] I. s. 1. exaltare, dezlănţuire, execs; to r un ~ a se dezlănţui, a-şi da drumul; 2. a speria, a face să se ridice (vânatul). 3. (mar.) a vedea cum apare (din valuri, o corabie). to run ~ upon smth. a urmări ceva cu p asiune, a se ţine scai de ceva. 2. desfrânare, II. s. 1. ascensiune, ridicare; înălţare. 2 . creştere, umflare (a apelor); flux; (despre apele dezmăţarc; orgie. 3. gălăgie, zarvă, tă ; (fam.) to kick up a ~ a face tărăboi. 4. răscoală, unui fluviu) to be on the ~ a fi în c reştere. 3. (fig.) înălţare; parvenire; the ~ to power revoltă, dezordine; to quell a ~ a potoli o răscoală. 5. (jig.) abundenţă, bogăţie; the play venire la putere. 4. mărire; avan e, înaintare (în grad); ridicare, urcare, creştere was a ~ piesa a făcut furori. 6. (ame r. fam.) persoană hazlie / antrenantă. II. vb. A. intr. (a valorilor, a preţurilor etc .). 5. ieşire la suprafaţă. 6. răsărit (al soarelui, lunii, planetelor). 1. a provoca dezo rdini; a se rascula. a se revolta. 2. a face excese, a se dezlănţui; a se 7. izvor, provenienţă, origină, început, sursă; to give ~ to a da naştere la; to take its ~ exalta; t ~ in a se deda la, a se arunca orbeşte în; a se exalta pentru. 3. (despre puls) in a începe de la. 8. înălţime, ridicătură; deal, povârniş. 9. (geol.) ridicare (a unor stratu a bate puternic. 4. a face tărăboi. 5. (înv.) a duce o viaţă dezordonată. B. ir. 1. (înv.) to pantă ascendentă (a unui strat). 10. săgeată (a arcului, a greutăţii proprii, a reziste i ~away) a risipi, a irosi (bani, sănătate etc.). 2. (înv.) a răscula, a revolta, a duce la răscoală. materialelor, a scrisului). 11. (electr.) săgeată (a conductorilor electri ci, a sârmelor de Riot Act [~ askt] s. 1. (jur. ist.) lege (din 1715) împotriva revo ltelor. 2. (fig.) dojana, curent). 12. (drum) rampă. 13. izvor (al unui râu). 14. (m uz.) ridicare (a vocii cu un mustrare, ocară; to read the ~ to smb. a trage cuiva (fa/n.) to take / to get a ~out of smb. a) a scoate din fire o săpuncală. semiton). pe cineva; b) a păcăli rioter ['raiata1-] ş. 1. revoltat, răsculat. 2. petrecăreţ, chefliu. pe cineva. 15. (arhit.) contratreaptă. riotous ['raiatos] adj. 1. tumultuos, zgomo tos, gălăgios. 2. turbulent. 3. exaltat; rise bush ['raiz bu/] ş. legătură de vreascuri (u scate). ~ imagination imaginaţie exaltată; to lead a ~Iife a duce o viaţă de excese. ris el ['raisl] s. proptea, sprijoană. riotousness [-nis] s. 1. dezordine. 2. mişcare; n elinişte, vânzoleală, freamăt, agitaţie. risen ['rizn] part. trec. de la r i s e (I). riot squad fraiatiskwod] s. (amer.) brigadă poliţienească mobilă pentru restabilirea riser [ 'raiza1"] s. 1. persoană care se revoltă; răsculat. 2. persoană care se scoală devreme. or dinii publice. 3. (tehn.) coloană montantă. 4. (tehn.) pieptene colector; sârmă verticală care leagă două 1 rip [rip] I. vb. A. tr. 1. a tăia, a deschide (o cutie, un abces etc .) 2. a despica, a sparge etaje de clădire într-un sistem electric de cabluri. 5. pe rină. 6. (mine) puţ de aerisire. (în lung, lemne). 3. (despre animale sălbatice) a sfâşia ( n câine, un vânat mic). 4. (constr.) (metal.) câştig (la turnare); instalaţie verticală. 8. (tehn.) răsuflare. 7. a descoperi, a dezveli (o casă). 5. to ~across a sfâşia / a rupe în două; to ~away a smulge; risibility [/rizi'biliti, 'raiz-, -1st-] s. 1. rizibilita tc; putinţa de a râde; însuşirea de a râde. to ~ off a) a sfâşia, a smulge (ceea ce acoperă ); b) a fura, a şterpeli; c) a jefui (pe 2.pl. (amer.) (înclinaţie spre) comic. cineva ); to ~out a) a rupe, a smulge; b) a scoate (un ţipăt); c) a scăpa (o înjurătură); risible Vizibl,'raiz-] adj.l. gata /dispus la râs /sa râdă, pus pe râs. 2. ridicol, caraghios; t o ~ up a) a înmuia în aburi; b) a deschide, a spintcea; (jig.) to ~ up old wounds de râs; derizoriu. a redeschide răni vechi. B. intr. 1. a merge într-un ritm rapid; let him ~! lasă-1 să-şi facă rising fraizirj] I. adj. 1. (despre ceaţă, rouă etc.) care se înal se ridică. 2. (despre de cap; (despre maşini) let her ~! accelerează! dă viteză! 2. a înjur



 , a vorbi urât; a soare) care răsare. 3. (despre temperatură, barometru etc.) care se urcă. 4. (despre furtună, apostrofa. 3. to ~ away a) a se sfâşia; b) a se descoase, a se deşira. 4. (sl.) a se deda la vânt etc.) care se stârneşte. 5. (despre mânie) care creşte. 6. (despre preţuri) în urcare. jafuri (şi to ~ off). II. ş. 1. tăietură, ruptură, spărtură, ură. 2. sfâşiere. 3. deşirarc. to be ~ forty a fi aproape de patruzeci de ani; (amer.) ~ ten thousand aproape de rip2 s. 1. mârţoagă, gloabă. 2. desfrânat, dezmăţat; chefliu, petr 3. lichea, ticălos. zece mii. II. s. 1. revoltă, insurecţie, răzmeriţă. 2. răsăritul soare 3. sculare (din somn); rip3 s. 1. clipocire (a apei). 2. spumegare, clocot (al a pelor unui fluviu). 3. apă ~ from the dead înviere. 4. ridicare (a cortinei). 5. rid icare (a şedinţei); închidere învolburată. (a dezbaterilor). 6. ascensiune (a unui astru). 7. creştere (a apelor, a preţurilor etc.). riparian [rai'pearion, amer. şi ri'p-] I. adj. riveran; de litoral. II. s. proprietar riveran. 8. înălţare (a terenului). 9. înălţare (în rang). 10. (med. fam.) bubuliţă; furuncul. rip-cord ['ripko:d] ş. (av.) cordea de co mandă pentru deschiderea paraşutei. rising arch [~ a:t[] s. (arhit.) arc rampant. ri pe [raip] I. adj. 1. matur, copt; în vârstă. 2. (fig.) chibzuit, copt la minte. 3. desăvârş t, rising gradient [~ igreidiant] s. (ferov.) rampă. complet, terminat. 4. (for) g ata (de); he is ~ for mischief e gata / e dispus să facă rău. rising rhythm [~ 'riaam] s. (prozodie) ritm suitor.



 risk 800



risk [risk] I. s. risc, pericol, primejdie; at ~ în pericol, ameninţat; at the ~ of cu riscul de a, cu riscul (cu gen.); at one's own ~pe propriul său risc; at the ~ of one's life cu riscul vieţii; to take / to run the ~ of a se expune riscului de a, a se pune în primejdie de a; at whatever ~ cu orice risc. II. vb. tr. 1. a risc a, a primejdui, a pune în pericol (viata etc.). 2. a îndrăzni, a risca; I'll ~ it! la noroc! merg la risc!; we must ~ a battle trebuie să riscăm lupta; to ~ defeat a risc a o înfrângere. riskily ['riskili] aaV.riscat,cu riscuri; aleatoriu. riskiness ['ris kinis] s. situaţie riscantă; risc; riscuri, pericole. risk money ['risk .nuni] s. (e c.) 1. cauţiune, garanţie. 2. mane de casă, bani lipsă. risky ['riski] aay. 1. risca(n)t , periculos, primejdios; generalizations are always ~ generalizările sunt întotdeaun a periculoase. 2. (despre povestiri, glume) riscat; picant. risk yield ['risk ji :ld] s. factor de risc. risque [ri:s'kei] adj. (despre glume, istorisiri etc.) p icant; riscat. rissole ['risoul, înv. 'ri:s-, amer. ri:'so:l] s. chiftea (a'e pest e sa» carne). rite [rait] s. rit, ceremonie, ritual. ritual ['ritjud] I. s. 1. rit ual, ceremonie, ceremonial. 2. (bis.) carte de liturghie; tipic; trebnic. II. ad j. de rit; ritual; după rit. ritualism [-izam] s. (bis.) ritualism. ritualist [-is t] s. (bis.) ritualist. ritualistic [.ritjuo'listik] adj. ritualist, de ritual. ritually ['ritjusli] adv. după rit. Ritzy ['ritsi(:)] adj. (amer. si.) elegant, şic, fercheş. rivage [rrivid3J s. (înv. poetic) ţărm, mal. rival ['raivpl] I. s. rival, conc urent, potrivnic; antagonist; without a ~ fără seamăn; fără pereche. II. adj. de rival; ri val. III. vb. A. tr. a rivaliza cu, a concura cu. B. intr. (with) a fi rival / în concurenţă, a se lua la întrecere (cu). rivalize [-aiz] vb. intr. (with) a rivaliza (c u). rivalrous [-ros] s. competitiv; care implică o concurenţă. 'rivalry |-ri] s. rival itate, întrecere, emulaţie; friendly ~ întrecere prietenească. rive [raiv] I.pastrived [ -d],part. trec. riven ['rivsn] vb. A. tr. 1. a spinteca, a crăpa, a despica, a rup e, a sfâşia. 2. (from) a smulge (de la). 3. to ~away / off a smulge. B. intr. a se d espica, a se crăpa. II. s. crăpătură, despicătură, deschizătură; breşă. riven f'rivan] I. p . a'e la r i v e (I). II. adj. (poetic) spart, despicat, crăpat. river ['rivo'] I. s. 1. râu, fluviu; down the ~ în josul râului, în aval; up the ~ în susul râului, în amont 2. (fig.) noian, potop; puhoi; torent; masă; ~s of blood râuri de sânge. II. adj. de râu ; fluvial. riverain ['rivorein] adj., s. riveran. river-bank ['rivo'baerjk] s. m al / ţărm de râu sa» fluviu. river barge [~ bardî] s. (mar.) barcă de râu. river-basin [~ib n] s. bazin de râu. river bathing [~ .beioirj] s. baie într-un râu sa» fluviu. river-bed [~'bed,'—] s. albie / matcă de râu sa» fluviu. river boat [~ 'bout,'—] s. (mar.) vas fluv ial. river-borne [~bo:n] adj. transportat pe apa râului sa» a fluviului. river-botto m [-.bntam] s. (amer.) aluviune. river branch [~ bra:nt/[ s. braţ de râu sa» fluviu. r iver dragon [~ .dragau] s. (zool.) crocodil. river driver [~ draivo'] s. (amer.) plutaş. river fish [~ fi/] s. peşte de apă dulce. river-god [~god] s. (mitol.) zeu al râului. river head [~ hed] s. izvor, sursă. river-horse [~ho:s] j . v . h i p p o p o t a m u s. riverine ['rivorain, -rin] adj. 1. riveran. 2. care ţine de râu; fluvi al. river keeper ['rivo, ki:por] s. paznic de pescuit. riverless ['rivolis] adj. fără râuri sau fluvii. river novel ['rivo .novl] s. roman-fluviu. river sand [~ 'sa;n d,'—] s. nisip de râu. riverside ['rivosaidj I. s. mal / ţănn de râu. II. adj. riveran, de râu. river watcher ['rivo rwot/o'] s. v. r i v e r k e e p e r . rivery ['rivori] adj. (rar) cu multe ape curgătoare. rivet ['rivit, amer. si -et] I. s. 1. nit. 2. cui de nituit. 3. nituire. II. vb. tr. 1. a nitui, a bate nituri (în). 2. (fig,) a pironi, a ţintui, a fixa; a consolida, a întări. 3. (to / on) a aţinti (privirea) (asu pra - cu gen.): 4. pl. (sl.) bani. riveter [s'] s. 1. nituitor, lucrător care nitu ieşte. 2. maşină de nituit. riveting 1-irj] I. s. (lehn.) nituire; asamblare prin nitu ire. II. aay. (amer.) fascinant, captivant. rivetless [-lis] adj. fără nituri, nenit uit. rivetted [-id] aay. nituit; ţintuit. rivetting ['rivitirj] s. nituire. rivett ing set ['rivitirj set] s. (tehn.) căpuitor, buterolă. riviere [ri:'vjor] s. (jr.) c olier de pietre scumpe. riving ['raivirj] s. crăpare, spargere, despicare. rivulet ['rivjulit, -let] s. pârâu, pârâiaş; râuleţ, râuşor; scurgere mică de apă. roach1 [rout/] cheană, babuşcă (Rutilus rutilus); as sound as a ~ sănătos tun. roach2 s. (amer.) v. c o c k r o a c h . roach-backed [~ba:kt] adj. cu spatele încovoiat. road [roud] s. 1.



 drum; cale; şosea; he is on'the ~ to fame e pe cale de a deveni celebru; to be in the ~, to get in smb.'s ~ a sta dc-a curmezişul drumului, a împiedica, a sta în cale; a deranja; get out of my ~pleacă din drumul meu, dă-te la o parte din drumul meu, fe reşte din calea mea; on the ~ pe drum/ calc; to take the ~ a) a porni Ia drum;



b) a vagabonda, a deveni vagabond; (inv.) to take to the ~ a face tâlhării la drumul mare. 2. (amer.) cale ferată. 3. (mar.) radă. 4.pl. incursiune, raid. 5. (mine) gal erie în cărbune. 6. the ~ (teatru) provincia; to be on the ~ a fi în turneu, a juca pe scenele teatrelor din provincie. roadability [iroudo'biliti] s. (a»to) ţinută de drum . road bay ['roud bei] s. (drumuri) dală rutieră. road-bed [~bed] s. (drumuri) pat d e drum, platformă a drumului, terasament de cale. roadblock [~bbk] s. 1. (auto) ba rare (a unei şosele). 2. obstacol (pe o şosea). 3. (jig.) piedică, obstacol. Road Boar d [~ to:d] s. administraţia drumurilor şi şoselelor (f« Anglia). road-book [~buk] s. ghi d de drumuri. road breaking [~ ,breikin] s. desfundare de drumuri. road builder [~ bildor] s. I. constructor de drumuri. 2. (cotisir.) buldozer'cu lamă orientabilă. road clearance [~ kliorans] s. (a»to) 1. gardă de sol. 2. spaţiul dintre suprafaţa drum ului şi caroseria automobilului. road company [~ .kAmpani] s. (teatru) trupă care jo acă în turnee (a'e obicei o singură piesă). roaderaft ['roudkra;ft] s. (auto) îndemânare / estrie în conducere. road crossing [~ rkro(:)sirj] s. încrucişare de drumuri. . road-h og [~hog] I. s. şofer, ciclist, motociclist etc. care merge cu viteză excesivă. II. vb . intr. a goni cu viteză excesivă. roadhouse [~haus] s. hotel sau restaurant la marg inea drumului. road labourer [~ ileiboro'] s. cantonier, îngrijitor de drumuri. . road maker [~ iineiko'] s. constructor de drumuri. road map [~ ma;p] s. hartă a dr umurilor. road-mender [~.mondor] s. cantonier, îngrijitor de drumuri. road-metal [ ~.metl] s. material pentru pietruirea drumurilor, îmbrăcăminte rutieră. road post [~ pou st] s. 1. tabel indicator. 2. post militar aşezat lângă un drum. road race [~ reis] s. (sport) cursă de şosea. road-ready [~,redi] adj. gata de plecat la drum. road rolle r [~ .roulo'] s. (drum) rulou, cilindru compresor rutier. road-sense [-sens] s. 1. reguli de circulaţie (rutieră). 2. ,,simţ al automobiliştilor", reflexe bune. roadsid e ['roudsaid] I. s. margine de drum. II. aay. de la drum; de drum; de la margine de drum. "' roadstead [roudsted] s. (mar.) radă. ' roadster ['roudsto'] s. 1. cal de călărie. 2. (mar.) vas (ancorat) în radă. 3. vehicul mtier. 4. (înv.) călător inveterat . automobil sport eu două locuri. road tanker ['roud itasrjka'] s. autocisternă, cis ternă auto. road tax [~ tasks] s. taxă rutieră. road-toll [~ toulj s. v. r o a d t a X . road-train ['roudtrein] s. convoi / coloană de automobile. roadway [roudwei] s. 1. drum; şosea. 2. pasaj carosabil. 3. parte carosabilă a unui pod. roadworthy ['rou d,wo:5i] aay. (despre vehicule) în stare de a porni la drum, apt pentru voiaj, roa m [roum] I. vb. A. intr. 1. a rătăci, a vagabonda, a hoinări. 2. to ~ about a) a se pl imba de colo până colo; b) a bate drumurile. B. tr. a parcurge (străzi, mări etc.). II. s. plimbare; hoinăreală. roamer ['roums'] s. vagabond; nomad; rătăcitor. roaming froumir j] I. aay. rătăcitor, hoinar. II. s. plimbare la întâmplare, hoinăreală. roan1 [roun] I. aa . (despre o vacă, un cal) dereş, murg înspicat cu alb. II. s. 1. cal murg înspicat cu al b. 2. vacă murgă înspicată cu alb. roan2 s. piele de oaie argăsită. roar [ro:r, 'ros'] I. v . A. intr. 1. a urla, a zbiera, a striga, a ţipa.'a răcni; ţo ~ with pain a urla de du rere. 2. a bubui, a tuna. 3. a vâjâi. 4. (despre valuri, vaci etc.) a mugi. 5. (desp re cai cu tignafes) a horeai. B. tr. 1. (si to ~ out) a rosti cu glas tare (un o rdin etc.). 2. to ~ down a reduce la tăcere urlând. C. re/7, to ~ oneself hoarse a răg uşi urlând. II. s. 1. urlet, zbierat, răcnet. 2. vâjâit, vuiet (al furtunii); the ~ of the multitude vuietul mulţimii. 3. hohot; ~ of laughter hohot de râs; (fam.) everything went with a ~ totul a mers ca pe roate. roarer [tors'] s. 1. persoană care urlă; pe rsoană zgomotoasă. 2. cal cu tignafes. 3. (amer.) fântână ţâşnitoare. 4. (amer. sl.) lucru ordinar. roaring [torit]] I. adj. 1.zgomotos,gălăgios; violent, tumultuos, furtunos; (mar.) the ~ forties regiunea vânturilor puternice dintre 40°-50° latitudine nordică di n Oceanul Atlantic. 2. viu, plin de viaţă;clocotitor, răsunător; ~success succes răsunător; ~boy băiat vioi; ~ trade comerţ prosper. 3. (despre sănătate) înfloritor. 4. care râde cu h hote. II. s. 1. urlet; muget; răcnet. 2. zgomot. 3. sforăială. 4. (vet.) şuierat de tign afes, astmă (a cailor), stenos; emfizem pulmonar (ia cai). roast [roust] I. vb. A. tr. 1. a frige, a coace. 2. a prăji (cafea). 3. a coace (castane). 4. a coace în sp uză; a pârjoli; a încălzi la foc. 5. (tehn.) a calcina, a coace, a arde. 6. (fam.) a lua în râs, a tachina, a persifla, a lua peste picior. 7. a urmări (am ochi). S. a mustra



 , a ocări. 9. (amer. fam.) a critica aspru. B. intr. a se coace, a se prăji. II. s. 1. fel de mâncare prăjită; (fam.) he rules the ~el e stăpânul, el dictează. 2. (amer.) crit că aspră. 3. (tehn.) calcinare, ardere (a'e minereuri). III. adj. (despre carnea de porc etc.) prăjit. roast beef ['roust bi:f] s. carne de vacă prăjită. roaster ['rousts'] s. 1. persoană care prăjeşte. 2. cuptor de calcinat (minereuri). 3. ceva ce se prăjeşte uş r. 4. (fam.) zi toridă.



 801 roentgenoscope



roasting ['roustin] I. adj. (despre foe etc.) arzător. II. s. 1. prăjire (a cărnii). 2 . caleinare (a minereului), 3. prăjire (a cafelei). 4. (fam.) bătaie de joc, batjoco rire. 5. (fam.) refec, săpuneală, critică; to give smb. a ~ a trage cuiva o săpuncală. roa sting-jack [~d3a?k] s. frigare. rob [rob] vb. A. tr. 1. a jefui, a prăda, a fura, a şterpeli; to ~ Peter to pay Paul a face o gaură ca să astupi alta. 2. a escroca. 3. a scoate (minereu) prea mult, a jefui, a stoarce (o mină, o carieră etc.) B. iutr. a face jaf. roband ['robond] ş. (mar.) baieră de învergarc. robber ['roba1"] ş. hoţ, tâlhar, jefuitor, lotru. robbery ['robori] s. furt, tâlhărie, jaf; sustragere. robe [roub] I . s. 1. robă, mantie, veşmânt, costum (de ceremonie); the long ~a) roba juriştilor; b) a nteriul preoţilor; gentlemen of the (long) ~ juriştii. 2. (poetic) veşmânt, strai. 3. cu vertură din piele de bivol. II. vb. A. mtr. a se înveşmânta cu o haină de ceremonie, a îmbr roba. B. tr. 1. a îmbrăca cu o robă; a înveşmânta cu o haină de ceremonie; fields are ~d w green câmpiile s-au înveşmântat în verde. 2. (fig.) a înveşmânta. robin ['robin] s. (omit. ndru (Eritluicus rubecula). robing f'roubirj] s. 1. haine, vesminte. 2. îmbrăcare (c u roba etc.). Robin Goodfellow ['robin 'gudifelou] s. spiriduş din basmele popular e engleze. robing room ['roubirj ru(:)m] s. vestiar (pentru jurişti etc.). robin r edbreast ['robin 'redbrest] s.v. r o b i n. Robin-run-in-the-hedge ['robin'rAnin 0o'hed3] s. (bot.) 1. silnic (Glechonui hederaceum). 2. turiţă (Galium aparine). rob in's eye ['robinz 'ai] s. (boţ.) năprasnic (Geranium robertianum). roble ['roublei] s. (bot.) specie de stejar din California (Quercus lobată). roblitz ['roublits] s. (amer. mil.) atac-surpriză cu proiectile teleghidate. robomb ['roubom] s. (amer. mii.) proiectil teleghidat. robot ['roubot, 'rob-, -bot] s. robot, automat. robo t bomb ['roubot bom] s. (mil.) proiectil eu reacţie ghidat automat. robotics [rou' botiks] s. (pi. folosit ca sg.) robotică. robotism ['roubotiz^m, 'rob-] s. 1. roboţi . 2. automatism; automatizare; mecanizare. robotization [-roubotai'zei/on] s. ro botizare. robotize l'roubotaiz] vb. tr. a robotiza. robotomorphic [


 s. daltă de pietrar. rock crusher [~ -kiA/or] s. (amer. glumeţ) puşcăriaş. rock-crystal [~ ikristl] s. (mineral.) cuarţ transparent, cristal de stâncă. rock cuttings [~ ikAtirjz ] s. pi. (mine) detritus. rock-dove [~dAv] s. (omit.) porumbel-de-stâncă (Columba li via). rock-drill [~dril] s. 1. (mine) perforator de rocă / stâncă / steril; forc(u)ză; s ondă, sondeuză. 2. (tehn.) boraeiu / maşină de găurit. rock English [~ 'ingli/,'-.--] s. l imba engleză din Gibraltar.



rocker ['roka1"] s. 1. leagăn. 2. (mine) coş (pentru spălarea aurului). 3. (amer.) v. r o c k i n g - c h a i r. 4. patine cu lamă curbă. 5. (sl.) cap; off one's ~ cu păsărică, fără o doagă. 6. (tehn.) balansicr, culisă oscilantă, balansor; (tehn.) pârghie oscilantă, lbutor. 7. (text.) bătător; meliţă, scărmănător. 8.v. r o c k - a n d - r o l l e r . rocke in ['roko pin] s. (constr.) rotulă. rockery ['rokori] s. (hort.) stânci artificiale; grădină alpină. rocket1 ['rokit, amer. şi -et] I. s. 1. rachetă, atr. de rachetă, cu reacţ reactiv. 2. (sl.) perdaf, săpuneală. II. vb. A. intr. 1. a-şi lua zborul ca o rachetă, a zbura ca o fuzee. 2. a lansa o rachetă. 3. (jig.) a se ridica vertiginos; prices were ~ing preţurile creşteau vertiginos. B. tr. a ataca cu rachete. rocket2 s. (bot .) 1. cruşăţea (Barbaraea vulgaris). 2. nopticoasă (Hesperis matronalis). rocketdrorne [ 'rokitdrouni] s. (cosm.) rachetodrorn. rocketeer [.roki'tior] s. (cosm.) 1. pilo t de rachetă spaţială. 2. specialist în tehnica rachetelor, rachetist. rocketer ['rokita 1"] s. vânat înaripat care zboară drept în SUS. rocket gun ['rokit gAn] s. v. rocket lau ncher. rocket launcher [~ ilo:n//or] s:(mil.) lansator de rachete. rocket pistol [~ tpistal] s. pistol cu rachete (cu ajutorul căruia pot înainta prin spaţiu scafandr ii aerieni). rocketry ['rokitri] s. ştiinţa proiectării, construcţiei şi lansării rachetelo . rock flour ['rok tflauor] s. (constr.) nisip făinos. rock-garden [~.gu:dn] s. grăd ină alpină; grădină cu stânci. rock gas [~ gss] s. gaz natural. rockhead f'rokhcd] s. (fam .) prost, nătâng, neghiob. rock-hewn [~hju:n] adj. scobit în stâncă. rockhound ['rokhaund] (amer. fam.) căutător şi colecţionar de roci (mat ales de pietre semipreţioase). Rockies ['rokiz] s.pl. (amer.) Munţii Stâncoşi. rockiness ['rokinis] s. natură stâncoasă, caracter tâncos. rocking ['rokirj] I. adj. 1. oscilant; cu basculă, basculant. 2. care se cla tină, clătinător. 11. s. 1. balansare; oscilare; basculare. 2. tremurare, clătinare. roc king-chair [~t/eor] s. balansoar; scaun în care te legeni; fotoliu-leagăn. rocking-h orse [~ho:s] s. cal de lemn care se leagănă. rocklet l'roklit] s. stâncă mică. rocklike [' roklaik] adj. (tare) ca piatra. rockling l'roklirj] s. 1. (Uit.) specii de cod m ic (genul Gaidropsarus). 2. (omit.) v. rock-dove. rock milk ['rok milk] s. (geol .) montmilch. rock-'n-roll ['roknroul] s. v. r o c k - a n d - r o l l (2). rock -oil ['rokoil] ş. 1. ţiţei. 2. ozocherită, ceară de pământ. rock-ribbed ['roktribd] adj. (j ) ferm; inflexibil, intransigent. rockrose ['rokrouz] ş. (hort.) iarba-osului (Cis tus sp., Helianthemum sp.). rock-salt [~'so:lt,'--] s. sare gemă / brută. rock slide [~ slaid] ş. avalanşă de pietre. rock tar [~ ta: r ] s. ţiţei. rockwool [~wul] s. (minera l.) lână minerală. rock work [~ wo:k] s. 1. v. r o c k e r y. 2. lucru în stâncă. rocky ['r ki] adj. 1. stâncos, plin de stânci, pietros. 2. (jig.) împietrit, nesimţitor. 3. (fig.) care se clatină, şubred. 4. (fam.) beat, pilit; ameţit. Rocky Mountains ['roki 'maunt inz] s. pi. Munţii Stâncoşi (în S.U.A.). rococo [ro'koukou, rou'k-, amer. şi .rouko'kou] I . s. stil rococo. II. adj. 1. în genul rococo. 2. pompos, afectat, pretenţios, umfla t. 3. învechit, care se învecheşte, ieşit din modă. rod [rod] I.s. 1. varga, nuia, băţ; to e the ~ a bate cu varga; to kiss the ~ a suporta bătaia cu resemnare; to have a ~ in pickle for smb. a avea ceva cu cineva, a purta pică cuiva; to make a ~for one's own back a căuta singur râcă, a-şi pregăti singur necazurile; (prov.) spare the ~ and spo il the child bătaia e ruptă din rai, copilul nepedepsit ajunge nepricopsit. 2. (jig. ) flagel; nenorocire; pedeapsă. 3. coadă / băţ de undiţă. 4. stinghie. 5. toiag, ciomag, bâ . (bis.) toiag pastoral, cârjă. 7. baghetă (de magician). 8. (poetic) sceptru. 9. (ana t.) celulă de retină. 10. (tehn.) tijă, levier; tirant. 11. vergea (pentruperdele). 12 . (tehn.) bară (de cremalieră etc.). 13. (şl.) penis, sulă. 14. v. r a m r o d (2). 15. paratrăsnet. 16. (med.) bacterie baciliformă, bacii. 17. (amer. sl.) revolver; pisto l. II. vb. tr. 1. a aşeza vergele la. 2. a pune paratrăsnet la. rod crack ['rod krre k] s. (tehn.) fisură longitudinală. rodded ['rodid] adj. 1. cu tije. 2. în formă de bagh etă. rode [roud] paşt de la r i d e (II). rodent ['roudpnt] s., adj. (zool.) rozător. rodenticide [rou'dcntisaid] ş. («gr-) rodenticid. rodeo [rou'dciou, 'roudiou] s. (am er.) 1. strângere a vitelor pentru marcarea lor. 2. spectacol de acrobaţii executat de cow-boy; rodeo. rodlet ['rodli:t, amer. şi -let] s. bastonaş. rodomontade [irodom



 on'teid, -'to:dj I. s. lăudăroşenie, fanfaronadă, grozăvire, ifose. II. adj. vanitos, lăudă ; îngâmfat. III. vb. intr. a se lăuda, a se făli, a se grozăvi. rod reel ['rod ri:l] s. (t ehn.) vârtelniţă. roe1 [rou] s. (zool.) căprioară; ciută. roe2 s. 1. icre; soft ~ [apţi. 2. e (la suprafeţele lemnoase, în special la mahon). roebuck ['roubAk] s. (zool.) căprior (bărbătuşul căprioarei). roentgen ['rontjan, 'rAiit-, -tgon] s. (fiz.) roentgen. roentg enogram [ront'gcnogrsem, 'rontjono-, amer. 'rentgo-] s. radiografie. roentgenolo gy [


 Roentgen rays 802



roller table [~ .teibl] s. (tehn.) transportor cu role. Roentgen rays ['rontjon reiz] s. raze X, raze roentgen. roller-towel [~,tau9l] s. prosop rulant. roe sto ne ['rou stoun] s. (mineral.) calcar oolitic. rolley [toii] s. v. r u 11 e y. ro gation [rou'geijim, ro'g-] s. (bis.) rugăciune; litanie. rogatory ['rogotari, amer . si -tou-] adj. (jur.) rogatoriu. rollick [tolik] I. vb. intr. 1. a zburda, a s e juca (vesel). 2. a petrece, a chefui. II. s. r 1. veselie, exuberanţă. 2. zbenguia lă, hârjoană. 3. petrecere, chef. Roger [tod30 , 'roud3-] s. dans rustic englez. roger [tod33r] I. interj. 1. (fam.) s-a făcut! 2. (radio) cuvânt de cod semnificând primire a rollicking [tolikirj] I- adj. vesel, exuberant. II. s. zburdălnicie, hârjoneală. si înţe legerea unui mesaj. II. vb. Ir. (si.) a face dragoste cu, a se culca cu. rolling [Toulirj] I. adj. 1. rulant, care rulează; care se rostogoleşte. 2. (despre ani) ca re rogue [roug] s. 1. pungaş, escroc, potlogar, coţcar. 2. (ironic) ştrengar, neastâmpărat , se scurg. 3. (despre fum) care se ridică în rotocoale. 4. (mar.) cu ruliu; de hulă, cu hulă. nebunatic, zglobiu. 3. elefant solitar; bivol sălbatic solitar. 4. (inv.) v agabond, haimana, 5. deluros. II. s. 1. rostogolire. 2. (metal.) laminare. 3. (c onstr.) cilindrare. 4. (mar.) ruliu. derbedeu. 5. zgomot de rostogolire; zgomot de rulare. 6. (av.) tonou. 7. (ferov.) mişcare de legănare roguery ['rougari] s. 1. escrocherie, potlogărie, pungăşie. 2. zburdălnicie, petrecere a locomotivei. 8. (poligr. ) ungere cu cerneală. zburdalnică, joacă. rolling chock [~ tfok] s. (mar.) chilă de ruli u. rogue's gallery ['rougz igaîteri] s. (amer.) album cu fotografiile tuturor răufăcător ilor, rolling-mill [~mil] s. (metal.) 1. laminor; linie de profiluri mijlocii. 2 . uzină de laminat. alcătuit de serviciile [Miliţiei. rolling-pin [~pin] s. făcăleţ; tăvălu ntru fabricarea pastelor făinoase). roguish ['rougif] adj. 1. hoţesc, pungăşesc. 2. zbur dalnic, nebunatic, neastâmpărat, rolling plant [~ pla:nt] s. v. r o 11 i n g - s t o c k. zglobiu. rolling-press [~pres] s. (tehn.) 1. presă cu cilindru rostogolitor. 2. calandru. rolling resistance [~ ri'zistons] s. (tehn.) rezistenţă la frecare. ro guishly [-li] adv. 1. hoţeşte, pungăşeşte. 2. cu zburdălnicie. rolling restaurant [~ 'rest3 5:rj] s. (ferov.) vagon-restaurant. roguishness [-nis] s. v. r o g u e r y. roii [roii] vb. tr. (amer.) 1. a tulbura (apa, vinul). 2. a supăra, a mânia, a necăji; a v exa. rolling rope [~ roup] s. (mar.) cablu la macaraua de. ruliu. rolling stand [~ sta:nd] s. (metal.) cajă de laminor. roily ['roili] adj. 1. tulbure. 2. vexat. roineck [toinek, rru:i-] s. (in Africa de Sud). 1. nou-venit. 2. (peior.) soldat englez. rolling-stock [~stok] s. (ferov.) material rulant; parc de vagoane. roi ster ['roista'] vb. mtr. a face gălăgie / tărăboi. rolling stone [~ stoun] s. 1. (drum) cilindru compresor. 2. (fig.) pierde-vară; om bun roisterer ]'roist3ror] s. scanda lagiu, gălăgios; fanfaron. de nimic. rolling surface [~ isa:fis] s. (tehn.) suprafaţă de rulare. roistering [toisterirj] s. I. scandal, gălăgie, tapaj. II. adj. zgomotos, gălăg ios, tumultuos. rojamas [rou'd3a;moz] s. pl. halat combinat cu pijama. rolling t ank [~ tzeijk] s. (mar.) cisternă de ruliu. . role, role [roul] s. (teatru) rol. r olling train [~ trein] s. (tehn.) (tren) laminor. roll-[roul] I. s. 1. rulou, su l. 2. fişic. 3. val (de pânză). 4. legătură (depaie). 5.cocoloş, y roii mandrei ['roul .mam rol] s. (tehn.) burghiu, sfredel. găluşcă (de unt, de ceară). 6. (electr.) bobină. 7. rolf ilm. 8. registru, rol, catalog, listă, rollmop ['roulmop] s. (gaslr.) rulou de her ing. tablou; (mil.) to put a man on the ~ a trece un om în controale; ~ of honour lista celor roll neck ['roul nek] s. (tehn.) fusul cilindrului. căzuţi în război; the Ro ll arhivă; Master of the Roll judecător al curţii; to call the ~ roll-neck ['rouţnek] ad j. (despre pulovere) \>c gât, cu guler care se rulează. a face apelul; a striga cata logul; to strike smb. off the ~ a şterge pe cineva de pe rol. 9. chiflă; roll-on ['r oulon] s. 1. (cosmetică) flacon (de deodorant) cu bilă. 2. corset suplu. corn, franz elă. 10. (mai ales pl.) brutar. 11. (mar.) ruliu. 12. mers legănat. 13. bubuit (al r oll pass design ['roul pa:s di'zâin] s. (tehn.) calibrare. tunetului, tunului, tob elor): tril (alpăsărilor). 14. (te/m.) cilindru, rulou; sul (pentru netezit); roll-t op desk ['roultsp «desk] s. birou american, masă de scris cu capac-rulou. '. cilindr u (ae laminor); tambur, tobă; valţ. 15. (av.) tonou, dublă răsturnare a avionului. rollup ['rouUp] s. (austr. si.) 1. adunare, reuniune. 2. participanţi la o adunare, o 16. rotaţie, învârtire, rostogolire. 17. (arhit.) volută a capitelului ionic. II. vb. A.



 tr. reuniune etc. 1. a învârti, a rostogoli, a roti. 2. a învârti, a răsuci, a încolăci, a to ~a cigarette roly-poly ['rouli'pouli] I. s. 1. ruladă cu dulceaţă. 2. (fam.) buflea , persoană dolofană, a răsuci o ţigară; to ~ smth. in a piece of paper a împacheta ceva în e; to ~ wool om rotofei; copil dolofan. 3. (înv.) joc de popice (cu o jumătate de bi lă). 4. (dial.) om into a ball a face un ghem de lână. 3. a netezi cu ruloul, a trece cu ruloul peste, a cilindră de nimic, lichea. II. adj. grăsuţ, plinuţ, dolofan, rotofei. (drumul ele). 4. a întinde (aluatul, cufăcdleţul). 5. (metal.) a lamina (metalul). 6. (mar.) roly-poly pudding [~ ,pudin] s. v. r o l y-p o 1 y (1,1). a clătina (vasul , corabia). 7. a graseia; to ~ one's r's a graseia. 8. to ~about a rostogoli Rom [rom],pl. Roma [tomo] s. ţigan, rom. încoace şi încolo; to ~ along a rostogoli de-a lun gul drumului; to ~ away a îndepărta Romaean [rou'mhan] s. (ist.) locuitor al imperiu lui roman de răsărit. prin rostogolire; îo ~ back a) a rostogoli înapoi; b) a reduce; c) a retrage; to ~ down Romaic [rou'meiik] I. adj. neo-grec, neo-grecesc. II. s. l imba greacă modernă. , a rostogoli de sus în jos, a coborî prin rostogolire; to ~ in a) a face să intre; b) (la hochei) romaika [ron'meiko] s. dans naţional grecesc. to ~ i n the ball a repune mingea în joc; to ~ off a) a scoate prin rostogolire; b) a sca nda; < romaine [rou'mein] s. (bot.) soi de lăptucă (IMCIUCO sativa longifolia). to ~ on a întinde cu un sul; to ~ out a) a rostogoli afară; b) to ~ out verses a debita Roman1 ['roumanj I. adj. 1. roman. 2. romano-catolic, papistăşesc. II. s. 1. roman; versuri pe un ton ritmat; to ~ over a reîntoarce; to ~ up a) a răsuci (hârtie, mânecile (prov.) do in Rome as the ~s do, when at Rome, do as the ~s do fă ce fac alţii, când e tc.); b) a respinge (un inamic); c) a înveli, a înfăşură. B. intr. 1. a se rostogoli. 2. a se eşti printre lupi, urli cu ei. 2. romano-catolic, papistaş. 3. (poligr.) caracte r roman, literă roti. 3. a merge (într-un vehicul cu roate). 4. (av.) a zbura în tonou . 5. (despre tunet, dreaptă. 4. (lingvj (limba) latină. tobe etc.) a bubui. 6. (mar. ) a avea ruliu. 7. to ~ about a se rostogoli încoace şi încolo; roman2 [ro'mcl] s. (fr ., ist.) roman îri versuri. to ~ along a merge (într-un vehicul cu roate); to ~ away a se îndepărta rostogolindu-se; Roman alphabet ['roumon ,a;lfobit] s. alfabet latin . to ~ back a) a se rostogoli înapoi; b) (despre ochi) a se da peste cap; to ~ by a) a trece Roman balance [~ 'badans) s. balanţă romană / cu arc. (într-un vehicul cu roa te); b) (despre timp) a se scurge; to ~ down a se rostogoli de sus Roman beam [~ 'bi:m] f. v. R o m a n b a l a n c e . în jos; to ~ in a) a intra rostogolindu-se ; b) (despre vehicule) a intra cu zgomot mare de Roman candles [~ 'keendlz] s. p l. 1. foc de artificii. 2. (av.) aterizare dificilă. roţi; to ~ off a cădea rostogolin du-se; to ~ on a) a se rostogoli în continuare; b) (despre Roman capitals [~ tepit alz] s. pl. (poligr.) verzale romane. timp) a se scurge; to ~ out a) (despre per soane) a ieşi clătinându-se; b) (despre un obiect Roman-Catholic [~'ka:0olik] I. s. ro mano-catolic, papistaş. II. adj. romano-catolic, rotund, minge ele.) a ieşi rostogol indu-se; to ~ over a) a se întoarce răsucindu-se; b) a se papistăşesc. rostogoli; to ~ u p a) (despre fum) a se ridica în rotocoale; b) a se rostogoli; c) (despre insecte pe moarte) a se răsuci, a se torsiona; a crăpa; d) (despre persoane) a muri; e) (des pre Roman-Catholicism [-'ko'Oolisizsm] s. (romano-)catolicism. Romance1 [ra'masn s, ron'm] I. adj. roman, romanic; the ~languages limbile romanice o minge) a aju nge până la capăt;/) (despre oaspeţi) a sosi, a veni; g) (auslr. si.) a se / neo-latine. II. s. (fam.) limbile romanice. aduna, a se strânge. romance2 I. s. 1. (in litera tura medievală) roman cavaleresc (mai ales în versuri); Tollable ['roubbl] aay. care poate fi rostogolit etc. (v. r o l l II). the Romance of the Rose Romanul Rozei . 2. roman (romantic) de dragoste sau aventuri. 3. viaţă romantică; întâmplări romantice; e isod romantic, aventură romantică; poveste rollaway ['roukiwei] adj. (amer.) care po ate fi (pliat şi) deplasat pe rotile. rollback ['roukbsek] s. (amer.) scădere genera lă a preţurilor în urma unui decret de dragoste; the ~ of our marriage povestea minuna tă a căsătoriei noastre; ~ between two young people idilă între doi tineri. 4. (muz.) roma nţă. 5. romantism; the ~ of the guvernamental. roll-back policy [— ipolisi] s. (amer.) politică agresivă de împingere înapoi sau sea poezia mării. 6. basm, poveste; închipuire; antastic. 7. farmec, vrajă; the ~ of a summer night farmecul / vraja unei nopţi de v ară. 8. romantism, idei romantice; eliberare. romanţiozitate. 9. (fam.) plăsmuire, ficţi une. 10. latura sentimentală; in cinemactors' roll-call [~ ko:l] s. 1. apel nomina l. 2. semnal de apel. life era ~ is a boon for tabloids latura sentimentală a vieţii actorilor de cinematograf roll campaign ['roul kami-pcin] s. (tehn.) durată de fu ncţionare a cilindrului. constituie o adevărată mană cerească pentru presa de senzaţie. II.



 vb. intr. 1. (rar) a scrie roll collar [~ .koto1"] s. guler care se rulează. roman e de aventuri sa» de dragoste. 2. a exagera; a croi la minciuni; a lăsa frâu liber rol l crown [~ kraun] s. (metal.) convexitate a cilindrului. roller ['roulo'] s. 1. tăvălug. 2. făcăleţ. 3. (tehn.) rolă de conducere. 4. (poligr.) val, imaginaţiei. 3. a avea ei romantice. III. aay. romantic; aventuros. rulou (de imprimare). 5. (drum) cil indru compresor. 6. (metal.) cilindru de laminor. 7. (text.) romance3 s. (muz.) romanţă. cilindru. 8. pl. rulouri (pe care se transportă obiecte). 9. rotiţă (de fotoliu, pat etc.). Roman cement ['roumon si'ment] s. (constr.) ciment hidraulic / roman. 10. cilindru dinţat (al unei cutii muzicale). 11. (mar.) brizant puternic, val de hulă. romancer ['rouma;nsor] s. 1. autor de romane cavalereşti. 2. povestitor sau a utor de 12. porumbel turnant. 13. lucrător la cilindru (de drumuri). 14. lucrător la laminor. 15. sul istorii fictive. 3. mincinos, palavragiu. de bandaj. 16. (tehn .) valţ. 17. v. r o l l e r - s k a t e r . romancero [.roumam'siorou] s. (span.) romancero, culegere de poeme epico-lirice spaniole. roller mill [~ mil] s. (tehn .) moară cu valţuri. romancing [ron'maînsirj] I. s. 1. compunere de romane cavalereşti. 2. (muz.) compunere roller-skate |~skeit] I. s. patină cu rotile. II. vb. intr. a patina pe patine cu rotile. roller-skater [~iskeitor] s. patinator pe rotile. de romanţe. 3. povestire, narare. 4. exagerare; romanţare. II. adj. 1. plin de imaginaţi e / fantezie. 2. fantastic. roller-skating [~iskeitirj] s. patinaj pe rotile.



 803 roost



Roman collar ['rouman 'koto'] s. guler alb scrobit purtat de preoţii catolici pest e un the ~ of heaven bolta cerului; (anat.) the ~ of the mouth cerul gurii. 6. c apotă (de trăsură; maşină etc.); sliding ~ capotă mobilă (la automobilele, decapotabile). 7 sl.) pălărie, găină; guler negru. go-to-meeting ~ pălărie de sărbătoare. (fam.) to lift/ e the ~a) a aplauda foarte Roman Empire [~ 'cmpaia1-] s. (ist.) Imperiul roman. puternic; b) a face zgomot mare; (/am.) that would put the gilded ~ on it asta a r fi culmea; Romanes ['roumanes, -ez] s. (limba) romanes. Romanesque [.roums'nes k] adj. 1. (arhit. despre stil) romanesc. 2. provensal. 3. roma asta ar pune capa c la toate. II. vb. tr. 1. a acoperi (o casă etc.). 2. (fig.) a adăposti. 3. to ~ in / over a înveli, nesc, romantic; fantastic. roofage ['ru:fid3] s. v. r o o f i n g (1). Roman face ['rouman Teis] s. (poligr.) familia antiqua. roofer ['ru:farj s. 1. lucrător care acoperă sau repară acoperişul. 2. (sl.) scrisoare de Roman figure [~ 'figar] s. (poligr.) cifră romană. mulţumire pentru ospitalitate. roman fleuve ['roma fb:v] s. (fr.) roman-fluviu. roofing ['ruifirj] s. 1. material pentru acoperiş; g lass ~ acoperiş din sticlă, luminator. Roman holiday ['rouman 'holadi] s. petrecere pe socoteala / costul altuia. 2. construire a acoperişului, muncă de acoperire (a un ei case). 3. acoperire, învelire; (jig.) Romanian [rou'meinian] I. adj. român; românes c. II. s. (lingv.) (limba) română. 1 pază, adăpost, Romanic [rou'msenik, re'm-j adj., s. v. R o m a n e e . roofless [rru:flis] adj. fără acoperiş; fără adăpost. Romanish ['rouman /] adj. (rel.peior.) papistăşesc,(romano-)catoIic. Romanism ['roumanizpin] s. 1. cat olicism. 2. românism, influenţă a Romei. rooflet ['rurflit, -let] s. acoperiş mic. Roman ist ['roumanist] s. 1. catolic; papistaş. 2. romanist, cercetător al Romei antice ro of-like frmflaik] adj. ca un acoperiş. sau al dreptului roman. roof-shaped [~/eipt ] adj. în formă de acoperiş. roof timbering [~ itimbarirj] s. (constr.) susţinerea în lemn a acoperişului. Romanistic [irouma'nistik] adj. l.(rel.) (romano-)catolic; pro-ca tolic. 2. (lingv.) romanic. 3. (ist.) privitor la istoria etc. Romei. rooftop [~ top] s. terasă pe acoperiş. rooftree ['ru:ftri:] s. (constr.) 1. creastă / coamă de aco periş. 2. acoperiş. Romanization broumsnai'zei/sn] s. 1. romanizare (a unui popor). 2. catolicizare. roofy [Vu:fi] adj. acoperit. Romanize ['roumanaiz] vb. A. ţr. 1. a romaniza, a latiniza. 2. a converti la catolicism. rooinek ['rminek] ş. (în Africa de Sud). 1. nou-venit. 2. (ist.) gât roşu (poreclă dată 3. a scrie cu litere romane. B. intr. 1. a întrebuinţa expresii sau cuvinte latine. 2. a îmbrăţişa de către buri soldaţilo lezi). 3. (în Africa de Sud; peior.) englez, britanic. credinţa catolică, a trece la c atolicism. rook1 [ruk] s. (la şah) turn, tură. Roman law ['rouman 'b;] s. (jur.) dre ptul roman. Roman letter [~ 'letar] s. (poligr.) literă dreaptă. rook 2 vb. intr. (înv ., la şah) a face rocada. rook3 I. ş. 1. (omit.) cioară-de-semănătură (Corvus frugilegus). . trişor, şarlatan, Roman nose [~ 'nouz] s. nas roman / acvilin. măsluitor (de cărţi). 3. (fam. înv.) preot, ecleziast. II. vb. A. tr. (la joc de cărţi) a trişa, Roman numeral [~ 'nju:ni3rpl] s. cifră romană. a pungaşi, a înşela; to ~srnb. of his money a-i lua cuiva b anii. B. intr. \.(scoţ.) a croncăni. Romansch [rou'msnf] s. v. R o m a n s h. 2. a f ura, a face hoţii. Romansh [rou'masnj] (lingv.) I. s. limba reto-romană. II. adj. re to-romanic. Roman steelyard ['rouman 'sti:lja:d] s. v. R o m a n b a l a n c e . rooker ['rukar] s. (înv.) v. r o o k 3 (1,2). rookery ['rukari] s. 1. colonie (de ciori etc); seal ~ colonie de foci. 2. casă veche şi Roman string [~ 'strirj] s. co ardă foarte fină (pentru viori). romantic [ra'maentik, rou'm-] I. adj. 1. romantic; romanesc. 2. pitoresc. II. s. 1. romantic. suprapopulată. 3. cartier de cocioabe. 4. (sl.) tripou; casă de joc fără autorizaţie; cuib de pungaşi; bordel. 2. pl. idei romant ice / exaltate. rookie ['ruki] s. (sl.) 1. (mil.) recrut, răcan. 2. începător, boboc, ageamiu. romantically [rs'maîntikali] adv. romantic. rookie ['ruki] s. (sl.) 1. (s port) novice, debutant. 2. (mii.) recrut, boboc. romanticism [ra'msentisiz^m] s. (lit.) romantism. romanticist [ra'msentisist] s. romantic. rookie ['ru:kl] vb. intr. (dial.) a râma (ca un porc). rookler ['ru:klar] s. (dial.) ramator, porc. ro manticize [ra'mamtisaiz] vb. A. tr. a romantiza (o întâmplare etc.); a face o întreagă p oveste din (un incident etc.). B. intr. a cădea în romanesc. rook-rifle ['rukiraifi] s. carabină de vânătoare de calibru mic. Roman type ['rouman 'taip] s. v. R o m a n l e t t e r . rooky ['ruki] s. (amer.) v. r o o k i e . room [ru(:)m] I. s. 1. od



 aie, cameră; încăpere; bed~ dormitor; dining ~ sufragerie; Romany ['romani] I. s. 1. r om, ţigan. 2. ţigănime. 3. (limba) ţigănească. II. adj. ţigănesc. reception ~ salon; privat alon rezervat (în restaurante); to keep the whole ~laughing Romany rye [~ rai] s. prieten al ţiganilor; cunoscător al ţiganilor. a distra toată compania / societatea. 2. pl. locuinţă, apartament; (set of) ~s apartament; romanza [rou'msnza, ro-] s. (muz.) romanţă. to live in ~s a locui într-un apartament mobilat; bachelor's ~s garsonieră. 3. loc, spaţiu; roumaunt [ra'momt, rou'm-, amer. şi -'rno:nt] s. (înv.) v. r o in a n c c2 (1,1). to make ~ for a face loc pentru (sau cu dat.); no ~ to turn in, no ~ t o swing a eat nu rornbowline [rom'boulin] ş. (mar.) parârnă groasă de proastă calitate. ai nici măcar unde să te întorci; to be cramped for ~ a fi strâmtorat. 4. (fig.) prilej, o cazie; Roinish ['rounii/] adj. (peior.) papistaş. rornp [rornp] I. vb. intr. 1. a se zbengui, a se hârjoni. 2. (/am., la cursele de cai) to ~ to give ~ a da prilej; there is ~ for improvement mai e posibilă o îmbunătăţire; there along (over the course) a fugi uşor; (la cursele de cai) to ~ home / in / away a-şi întrece is no ~ for dispute nu c timp de ceartă. 5. Ioc; in my ~ în locul meu; in the ~ of în loc uşor adversarii; a câştiga cursa plimbându-se; to ~ past smb. a depăşi uşor pe cineva; de; în locul (cu gen. to prefer a man's ~ to his presence-a prefera să nu vezi pe cineva; to ~ through a n examination a trece cu uşurinţă un examen. II. s. 1. ştrengar, copil I would rather ha ve his ~ than his company aş prefera ca ci să plece. 6. spaţiu, lărgime, zburdalnic. 2. fată băieţoi, băietană. 3. zburdălnicie, hârjoneală, zbenguială; to have a interspaţiu; (ma space, timber and ~ spaţiu între coastele unei corăbii. 7. (amer., ~a fi zburdalnic; t o have a game a t / o f ~s a se potoli de-a binelea; (Jam.) to win in a corn. sl .) sală a bursei; in the ~întrc iniţiaţii bursei. II. vb. A. intr. 1. a locui într-o cameră sau într-un apartament mobilat. 2. (with smb.) a împărţi locuinţa (cu cineva). B. tr. a adă v. t o ~h o me. posti (pe cineva) într-o locuinţă. romper ['rompa1"] s. (nwi ales pl.) şorţuleţ-combinczon (pentru copii). roomage ['ru(:)mid3l s. capacitate a / spaţiu al un ui vas, al unui loc etc. romping ['rompin] I. adj. zburdalnic, nebunatic. II. s. zburdălnicie, neastâmpăr. room clerk ['rU(:)m kla:k, amer. ~ klark]'$.recepţioner (la u n hotel). rompish ['rompi/] adj. 1. (despre copii etc.) zburdalnic, nebunatic. 2 . (despre fete) roomed ['ru(:)md] adj. (în cuvinte compuse) cu... camere...; one-~ cu o singură cameră; băieţoasa, foarte neastâmpărată. 3. (despre jocuri) gălăgios, zgomoto e-~ cu / de trei camere. rompy [rompi] adj. v. r o m p i s h . roomer ['ru(:)mar ] ş. (amer.) chiriaş, locatar. rondache [ron'dae/] s. (mii.) scut rotund. ronde ['ro nd] s. (fr.) 1. (poligr.) scriere rondă, caractere ronde. 2. (tehn.) rondelă. roomet te ['ru(:)met, ru-] s. (amer.ferov.) cabină de vagon-Iit, cuşetă. rondeau ['rondou,ame r. şi-'-],pl. rondeaus sau rondeaux ['rondouz] s. (lit.) rondel. roomful ['ru(:)mf ul] s. odaie plină (de persoane, obiecte etc.); cameră întreagă. roomie ['ru(:)mi] s. (f am.) tovarăş de cameră. rondel f'rondl] s. v. r o n d e a u . rondelet ['rondlit, -et] ş. (lit.) varietate de rondel (cu cinci versuri şi două refrene). roominess ['ru(:)mi nis] s. spaţiu mare, lărgime, loc din belşug. rooming house ['ru(:)mirj haus] s. (amer .) pensiune; camere mobilate. rondo ['rondou, amer. şi -'-] s. (muz-) rondo; compo ziţie muzicală bazată pe rondo. room-mate ['ru(:)mmeit] s. tovarăş de cameră, conlocuitor, onvieţuitor. rone [roun] s. 1. v. r o w a n . 2. (scof.) jgheab de acoperiş. room-ri dden [~.ridn] adj. (rar) obligat sa stea în cameră (în cazuri fortuite). Roneo ['rouni ou] I. s. aparat de multiplicat. II. paşţ şi part. trec. Roneoed, Roneo'd [-d] vb. tr. a multiplica (o circulară etc.). room service [~ isa:vis] s. prestare de servicii la cameră (într-un liotei). roomsome ['ru(:)msam] adj. (înv.) v. r o o m y . ronin [' rounin] s. (jap.) om iară stăpân, vagabond, proscris. rontgen ['rontjan, 'rAnt-, -'tga n] s. v. r o e n t g e n . roomstead [ru(:)mstcd] s. locuinţă. room temperature [~ ■tc mprit/9r] s. temperatură normală de interior. Rontgen rays [~ reiz] s.pl.v. R o e n t g e n r a y s . 'roo [ru:] s. (austr.fam.) cangur (prese, de la kangaroo). roo my1 ['ru(:)mi] adj. spaţios, liber, vast, încăpător. rood [ru:d] ş. 1. nuia, varga. 2. (re l.) cruce, crucifix. 3. măsură de lungime egală cu roomy2 ['ru(:)mi] s. (fam.-) v. roo rnic. 5,5 yarzi (5,029 m). 4. măsură de suprafaţă egală cu 114 de acru (10,117 ari). 5. pe tic roop [ru:p] I. vb. iutr. a face mult zgomot. II. s. 1. răguşcală. 2. strigăt, chemar e. de pământ. 6. v. r o d (5). roorback [Truaba?k] s. (amer.) minciună politică (pentru a defăima pe cineva). roost [ru:st] I. ş. prăjină, cracă, stinghie (pe care se culcă găinil păsări cuibărite rood-arch ['ru:da:t/] s. (arhit. bis.) arcadă a iconostasului sub care este aşezat crucifixul. împreună; at ~ a) pe prăjină; b) (fig.) în pat, la culcare; to go o ~ a) (despre păsări) Rood Day [~ dei] s. Ziua Crucii. a se cocoţa pe prăjina din coteţ s



 au pe craca pomului în care dorm; b) (despre persoane) rood-loft [~ b(:)ft] s. (ar hit. bis.) galerie sau amvon unde se expune crucea. a se duce la culcare; to rul e the ~ a comanda, a da tonul; (prov.) curses come home rood-screen [^skri:n] s. (arhit. bis.) catapeteasmă; iconostas. roof [ru:f] I. s. 1. acoperiş, acoperământ; flat ~ terasă; pent / lean-to ~ acoperiş cu o to ~ blestemele cad tot pe capul celui ce blestemă. II. vb. A. intr. 1. (despre păsări) a se singură pantă; umbrella ~ acoperiş cu st eaşină; jutting-out ~ acoperiş care iese în afară; cocoţa pentru noapte; a se cuibări, a se iua. 2. (fam.) a-şi găsi adăpost. B. tr. 1. a adăposti under one's ~ acasă, sub acoperişul . 2. (av.) plafon. 3. imperială (la diligentă, tramvaie (pe cineva) pe timpul nopţii. 2. (mil. sl.) to be "-ed a căpăta arest. C. re/7, a-şi fixa locuinţa, etc.). 4. (mine) t avan (al unei excavaţii, galerii etc.). 5. boltă (de tunel, peşteră etc.); a-şi stabili do miciliul.



 rooster 804



rooster ]-3r] s. (amer., omit.) cocoş (Gallus domeslkus). root [ru:t] I. s. 1. (bo t.) rădăcină; ~ and branch a) rădăcină şi ramuri; b) fiece părticică; pe de-a-ntregul, comp destroy abuses ~ and branch a stârpi cu desăvârşire abuzurile; ~ of a mountain poalele muntelui; (fig.) to lay axe to ~ a stârpi, â extirpa; to take / to strike ~ a prinde rădăcini, a se înrădăcina. 2. (pl. bot.) rizocarp, rădăcină comestibilă. 3. (fig.) izvor, d, bază, esenţă, fundament, parte esenţială; the ~ of the matter fondul problemei, esenţa c estiunii; money is the ~ of all evil banul este izvorul tuturor relelor. 4. (mat .) rădăcină; square / second ~ rădăcină pătrată; cube / third ~ rădăcină cubică; twice ~ se radical din şapte (2 VT). 5. (lingv.) rădăcină (a unui cuvânt). 6. (muz) sunet fundamenta l. 7. străbun, fondator al unei familii. 8. data cea mai timpurie a unei sărbători var iabile; ~ of nativity aspect astrologie al cerului în clipa naşterii. 9. sacsie, ghi veci de flori. 10. sumă totală. 11. (tehn.) vârf (pentru sudură, joncţiune); bază (a crestă ilor şurubului); rădăcină (capătul lat al elicei). II. vb. A. tr. 1. a implanta, a înrădăci ices that are deeply ~ed in the soul vicii care sunt adânc înrădăcinate în suflet. 2. (fig .) a înţepeni, a pironi, a ţintui locului; fear ~ed him to the ground frica 1-a pironi t pe loc; to remain ~ed to the spot a rămâne ţintuit locului. 3. (sl.) a da (cuiva) un picior în spate. 4. to ~ in a fixa, a propti, a împiedica; to ~ out / up a) a dezrădăci na, a smulge (o plantă) din rădăcini; b) a stârpi, a extirpa, a nimici fim abuz, vicii e tc.). B. intr. 1. a prinde rădăcini (şi fig.). 2. (despre porci) a râma. 3. (si to ~ for ) (amer. si.) a pune o proptea; a da ajutor, a da sprijin. 4. (si to ~ about) a cotrobăi, a scotoci. 5. (amer. fam.) to ~ for a aplauda; a încuraja; a face galerie pentru (o echipă sportivă etc.). 6. (amer. sl.) to ~ on a jefui, a prăda. rootage ['ru :tid3] s. 1. Stârpire, nimicire, distrugere. 2. înrădăcinare. 3. (bot.) rădăcină, sistem ra ular. rootbeer ['ru:tbi3r] s. (amer.) băutură răcoritoare din extract de rădăcini de plant e. rootborer ['ru:t.bo:ror, -'boa-] s. (entom.) bostrichid (Hylesinus). root-bou nd [~ baund] adj. fixat de pământ cu rădăcini; înrădăcinat. root breaker [~ -breik3r] s. ma fărâmiţat sfeclă. root bruiser [~ ibru:zor] s.v. r o o t b r e a k e r . root-built [~b ilt] adj. făcut din rădăcini. root cap [~ kop] s. (bot.) piloriză. root cellar [~ ■selor] s. pivniţă sa» cămară pentru rădăcinoase. root-crop [~krop] s. recoltă de rădăcinoase. root ikAtor] s. aparat pentru tăiat rădăcini. ~ root digger [~ idiga'J s. (agr.) cleşte cu d inţi îndoiţi pentru a scoate rădăcini comestibile din pământ. root eater [~ ii:t9r] s. (zoo animal care se hrăneşte cu rădăcini. root-eating [~ ,i:tin] adj. (zool.) care se hrăneşte u rădăcini. rooted ['ru;tidj adj. 1. înrădăcinat. 2. (ftg.) înrădăcinat; ~ belief credinţă prevăzut cu rădăcini. rooţedness [-nis] s. înrădăcinare (a unei păreri etc.). rooter ['ru:t . 1. (animal) ramator. 2. (si ~ out / up) lucrător care dezrădăcinează / care scoate din rădăcină. 3. (c'onstr.) sacrificator. 4. (amer. sl., sport) spectator entuziast. root -fast ['ru:t'fa:stj adj. bine înrădăcinat. root fibril [~ ifaibril] s. fibră radicală. roo t forceps [~ -fo:seps, -sips] s. (med.) forceps pentru extragerea rădăcinilor dinţilor . root hair [~ hear] s. (bot.)"peri radiculari. rooting ['ru;tirj] (agr.) înrădăcinare . rootless ]'ru:tlis] adj. 1. fără rădăcini. 2. (fig.) fără temei, neîntemeiat. rootlet ['r lit, -let] s. (bot.) radiculă, radicelă. rootlouse ['ru;tlaus] s. (entom.) insectă din fam. Aphididae. root mean square ['ru:t 'mi:n 'sk\v£3r] s. 1. (mat.) valoare medi e patratică. 2. (fiz.) valoare efectivă. root note [~ nouţ] s. (muz.) notă fundamentală (a unui acord). root parasite [~ pairosait] s. (bot.) parazit de rădăcină. root sign [~ sain] s. (mat.) radical (semn). root slicer [~ .slaisor] s. aparat de tăiat rădăcini. rootstock [~str>k] (bot.) rizom. root syllable [~ .silobl] s. (lingv.) silabă radi cală. root system [~ .sistim] s. (bot.) sistem radicular. root word [~ wo:d] s. (l ingv.) cuvânt radical. rooty1 ['rurtij adj. rădăcinos, cu multe rădăcini, plin de rădăcini. oty2 s. (mii. sl.) pâine. ropable [Youpobl] adj. 1. care poate fi legat cu o funie ; care poate fi prins cu lasoul. 2. (austr.fam.) supărat; furios, mânios. 3. (austr. ) (despre cai) nărăvaş. rope [roup] I. s. 1. frânghie, funie; back-laid / left-hand ~ frân ghie împletită de la dreapta spre stânga; cable-laid ~ frânghie împletită ca un cablu; dama ed frânghie uzată; hempen ~ frânghie de cânepă; pointed ~ frânghie recondiţionată; right-ha frânghie împletită de la stânga spre dreapta; shroud-laid ~ frânghie împletită în patru; th stranded ~ frânghie împletită în trei; twice-laid ~ funie răsucită în două; (fig.) ~ of san bă legătură (a*e prietenie etc.); party of mountaineers on the ~ echipă de grimpişti în coa



 dă alpină; to be at the end of one's ~ a) a fi la capătul puterilor; b) a nu mai avea bani; to be on the high ~ a fi spânzurat; to give smb. plenty of ~ a da cuiva frâu l iber; a da cuiva deplină libertate de acţiune; to come to the end of one's ~ a ajung e la sfârşitul carierei sale criminale; give him enough ~ and he will hang himself l asă-1 să-şi sape groapa şi va cădea singur în ca; name not a ~ in his house that hanged him elf nu vorbi de funie în casa spânzuratului; to put smb. to the ~s a pune pe cineva la curent, a încOnoştinţa pe cineva; crime worthy of the ~ crimă care merită spânzurătoarea fam.) to know the ~s a) a şti toate rosturile / dedesubturile; b) (mar.) a cunoaşte toate manevrele; the ~s frânghiile ce împrejmuiesc arena (la circ); ~ of pearls coli er de perle; ~ of hair



coadă de păr împletită. 2. (mar.) parâmă, manevră, curent; pl. greement; tachelaj; foot-~ ţ e; bolt-~ grandee; running ~s manevre mobile; white / untarred ~ parâmă necătrănită; to kn ow the ~s a cunoaşte manevrele. 3. pl. (fam.) stratagemă, vicleşug, abilitate, dibăcie. 4. viscozitate (în vin, bere etc.). 5. pl. (rar) intestine (ae pasăre). 6. (amer.) l asou. II. vb. A. tr. 1. a lega de saw cu o funie; to ~ smb. to a tree a lega pe cineva de un copac; to ~ climbers (together) a lega grimpişti în coardă alpină. 2. (la c ursele de cai) a împiedica (un cal) să câştige trăgându-1 de hăţuri; jockey accused of ropi cheu acuzat că şi-a împiedicat calul să câştige trăgându-1 de hăţuri. 3. (amer.) a prinde f u lasoul. 4. to ~ in /out / round a înconjura (im teren) cu frânghii; (fam.) to ~ sm b. in a) a asocia pe cineva la o întreprindere, a-şi asigura concursul cuiva; b) a p rinde (un hot etc.) la o razie; to ~ off a rezerva (o parte din sală etc.) prin înti nderea unui cordon; to ~ up a lega (strâns) cu o frânghie B. intr. (despre bere etc. ) a se întinde, a deveni vâscos. rope band ['roup baend] s. (mar.) saulă de învergare. r ope-dancer [~da:ns9r] s. dansator pe sârmă, echihbrist. rope-dancing [~ida:nsin] s. echilibristică. rope drilling [~ idrilirj] s. (mine) metodă de forat cu ajutorul unu i cablu. rope drive [~ draiv] s. (tehn.) predare / transmitere prin funie; trans misie I acţionare / comandă prin cablu. rope hoist [~ hoist] s. (tehn.) troliu / pal an cu cablu. rope house1 [~ hausj s. fabrică de frânghii. rope house2 s. (in ina\ sa rii) magazie în care apa saturată cu sare se scurge pe nişte frânghii, se evaporează şi las n depozit de sare. rope-ladder [~ .laxtor] s. scară de frânghie (si mar.). rope make r [~ iineikor] s. frânghier, om care confecţionează frânghii. rope making [~ »mcikirj] s. confecţionare a frânghiilor. ropemanship ['roupmonjîp] s. arta de a merge pe frânghie, e chilibristică. rope moulding ['roup imouldirj] s. (arhit.) torsadă, ornament împletit. ^ rope pull [~ pul] s. (tehn.) întindere a cablului. rope railway [~ -reilwei] s. funicular. ; rope-ripe [~ raip] adj. bun de spânzurat. ropery ['roupori] s. ateli er de confecţionat frânghii. rope's end ['roups 'end] (mar.) I. s. capăt de parâmă, gârbaci bici (pentru pedepsit matelotii). II. vb. tr. a biciui (un marinar). ropc-soled ['roup'sould] adj. (despre jmntofi) cu talpă de sfoară (împletită). rope spinner [~ isp inar] s. frânghier. rope spinning [~ .spinin] s. meseria frânghierului. rope walk [~ wo:k] s. teren unde se confecţionează frânghii. rope-walker [~iwo:kDr] s.v. r o p e d a n c e r . rope-walking [~.wD:kirj[ s. v. r o p e - d a n c i n g . rope way [~ wei] s. funicular. rope work [~ W3:k] s. 1. ornament din frânghii (la arcuri d e triumf etc.). 2.pl. (folosit ca sg.) fabrică de frânghii. rope yard [~ ja:d] s. at elier unde se confecţionează frânghii. rope-yarn [~ja:n] s. fiecare din Firele cu care este împletită o frânghie; fir obţinut prin despletirea unei frânghii. ropily ['roupili] adv. în chip de frânghie. ropiness ['roupinis] s. întindere (a vinului, berii etc.). r opy ['roupi] adj. 1. (despre lichide, vin etc.) care se întinde. 2. asemănător cu frângh ia (ca formă, tărie etc.). Roquefort ['rDkfo:r, rok'fo:r, amer. si 'roukfot] s. brânză R oquefort. roquet ['rouki, -kei, amer. roi/'kei, ro'k-] (la crichet) I. vb. tr. a lovi cu mingea (o altti minge). II. s. lovire (a mingii adversarului cu mingea sa). roral ['rarei] adj. (rar) acoperit cu rouă. roration ['ro:reij3n] s. cădere de rouă. ro-ro ship ['rourou /ip] s. (mar.) şlep pentru autovehicule. rorqual ['rorkwal ] s. (zool.) specie de balenă (Balaenoptera physalus). rorty ['ro:ti] adj. (sl.) 1 . vesel, voios; to have a ~ time a petrece de minune. 2. plăcut. rosace ['rouzeis] s. rozetă, ornament în formă de trandafir. rosaceous [rou'zci/ss, ra'z-] adj. asemănător cu trandafirul; (bot.) rozaceu, al rozaccelor. rosaniline [rouz'jenilin, -lain, -li:n] s. (chim.) rozanilină, fucsină. rosarium [roi/'zoriom] s. grădină de trandafiri. rosary ['rouzori] s. 1. grădină de trandafiri. 2. carte de rugăciuni; to go through th e ~ a spune rugăciunile. 3. (ia catolici) mătănii, rozar. roşa solis ['rouzo 'soulis] s.



 fbot.) roua-cerului (Drosera rotundifolia). rose1 [rouz] I. s. 1. (bot.) tranda fir (Rosa) (şi ca emblemă a Angliei); ~ of May (bot.) coprină (Narcissus poeticus); ~ of the Virgin mâna-Maicii-Donmului (Anastatica hierochuntica); the ~ (of) cea mai frumoasă (din); (fig.) bed of ~s viaţă plăcută; trai pe roze; life is not all ~s viaţa nu-i numai bucurie; attar of ~s esenţă de trandafiri; (ist.) the Wars of the Roses Războiul celor Două Roze. 2. pl. roşcată, îmbujorare; prospeţime a obrajilor; she has ~s in her ch eeks are obrajii rumeni. 3. rozetă (la pălărie, cizmă etc.). 4. sită fla stropitoare); reţe fia duş); pulverizator. 5. roz, trandafiriu. 6. (med.) brâncă, erizipel. 7. formă în care se şlefuiesc pietrele scumpe. 8. inel pietros la rădăcina coarnelor (ae cerb etc.). u nder the ~ în secret / în taină, pe şoptite, confidenţial; (despre un copil) born under a ~ dinflori.II. aay. trandafiriu, roz; porfiriu; pembe. III. vb. tr. a colora în ro z. rose2 [rouz] past de la r i s e (I). rose [rou'zei] s. vin roze. roseate ['ro uziit] adj. roz, trandafiriu (şi fig.); optimist; to take a ~ view of things a ved ea lucrurile în roz.



 805 rottenly



rose-bay ['rouz bei] s. (bot.) 1. zburătoare (Epilobium anglistifoliiim). 2. (mai ales amer.) se caria; to let smb. ~in prison a lăsa pe cineva să putrezească în închisoare . 2. (despre a rododendu, smirdar (Rhododendron kotschyi). 3. leandru (Nerium ol eander). societăţi, instituţii etc.), a pieri cu încetul; a degenera, a se corupe. 3. (s i.) a se prosti; roseberry [~b^ri] s. (bot.) fruct de păduccl. a se înşela, a se amăgi. 4. to ~ about a-şi pierde vremea, a sta fără treabă; to ~ away rose bit [~ bit] s. 1. (t ehn.) adâncilor conic. 2. (mine) tăiş de sfrcdcl în formă de rozetă. a pieri, a dispărea; t off a se ofili, a se veşteji. B. tr. 1. a face să putrezească, rose box [~ boks] s. ( bot.) bârcoace (Cotoneaster integerrima). a descompune; to ~ the rubber a dezagreg a cauciucul. 2. a rata, a pierde (o afacere). rosebud [~b*d] s. 1. mugur de tran dafir. 2. (fam.) boboc de fată; (amer.) debutantă, 3. (şl.) a lua în băşcălie / peste picio a-şi bate joc de. începătoare. rota ['routs] s. 1. (bis.) the Rota Sinodul Curţii Papale . 2. the Rota (ist. Angliei) clubul rose burner [~ rborna1"] s. arzător (de gaze) cu cap coronat. Rota. 3. listă de servicii programate prin rotaţie; programare prin rotaţie; members take rose-bush [~buf| s. tufă de trandafiri. the Chair according to a ~ membrii prezidează prin rotaţie. 4. (muz.) rondo. rose campion [~ -krenipjon] s , (bot.) curcubeu (Lychnis coronaria). Rota Club [~ kUb] s.v. r o t a (2). r ros e-colour [~.kAl3 ] s. 1. culoare a trandafirului, trandafiriu, pembc. 2. aspect atrăgător. rotalian [rou'tcilion] s. (zool.) rotifer. 3. lucru plăcut / agreabil. rota line ['routalin] (zool.) I. adj. de rotifer, al rotiferilor. II. s. v. r o t a l i a n . rose-coloured [~ikAlod] adj. 1. roz, trandafiriu; to see things through ~ spectacles, rotaplane ['routoplein] s. (av.) rotaplan. to«iake ~ views of thing s a vedea lucrurile în roz. 2. (fig.) optimist, voios, vesel, plin Rotarian [rou't£( o)rion] s. membru al R o t a r y C l u b . de viaţă. rotary froutori] I. adj. circul ar, de rotaţie, rotativ, rotitor, prin rotaţie. II. s. 1. (te/m.) rose-cut [~kAt] ad j. (despre diamante) şlefuit în faţete triunghiulare aşezate în jurul rotativ, turnantă. 2. (amer. auto) sens giratoriu. unui hexagon central. Rotary Club [~ 'kUb] s. club afiliat lui R o t a r y I n t e r n a t i o n a l . rosed frouzd] adj. v. r o s e - c o l o u r e d (1). rotary crane [~ 'krein] s. (tehn.) macara pivotantă. rose drop ['rouz drop] s. 1. pată roşie, pată de roşcată (pe nasul beţivilor). 2. varietate rot ry crusher [«* ikrAjV] s. (tehn.) concasor conic. de bomboană. rotary engine [~ 'end 3in] s. 1. (auto) motor rotativ. 2. (av.) motor cu cilindru rotativ. rose-garden [~ 


 1. apă de trandafiri. 2. (fig.) compliment, amabilitate, curtenie. axial ~ rotaţie a xială; axis of ~ axă de rotaţie; centre of ~ centru de rotaţie; clockwise rose window [~ iwindouj s. (arhit.) fereastră circulară compartimentată. ~ rotaţie spre dreapta; ~ of the earth rotaţie a pământului (în jurul axei sale); speed of rosewood [~ wud] s. lemn d e trandafir. ~ viteză de rotaţie. 2. alternare; repetare periodică; by / in ~ prin rot aţie, alternativ; that Rosicrucian [rrouzi'krm/sn, -za-, -/ion] s. (ist.) membru a l unei societăţi secrete. is done in ~ aceasta se face prin rotaţie. 3. (agr.) ~ of cr ops asolamcnt; three-course ~ rosin frozin] I. s. 1. colofoniu, sacâz. 2. (fam.) b ere sau vin pentru muzicanţi. II. vb. asolament trienal. tr. a freca (arcuşul) cu sa câz. rotational [rou'tcijbnjl] adj. 1. rotativ, care se învârteşte. 2. (agr.) în asolament . rosiness ['rouzinis, amer. şi -nes] s. ten trandafiriu, culoare roză (a feţei). rota tive ['routotivj adj. v. r o t a t i o n a l . rosing frouzirj] s. vopsire în roz. rotator [rou-tcito1", amer. şi 'routeito1-] s. 1. (mar.) elice (a lohului). 2. (z ool.) rotifer. rosin oil ['rozin oil] s. ulei din răşină de pin. rotatorial frouto'tor iol] adj. v. r o t i f e r a 1. rosland froshnd] s. (dial.) teren mocirlos. rota torian [trouto'torion] s.v. r o t i f e r . rosmarine frozmorain] s. (înv.) v. r o s e m a r y . rotatory ['routotari, row'tcitori] I. adj. 1. circular, de învârtire. 2. (anat., despre muşchi) rosores [ro'so:ri:z] s. pl. (lat., zool.) mamifere rozăto are. rotator. 3. (fiz.) alternant, alternativ. 4. v. r o t i f e r a 1. II. s. ( rar) v. r o t i f e r . rosorial [ro'soirial] adj. (zool.) de rozător, al rozătoarel or. rotatory flow [~ 'flou] s. (tehn.) mişcare de rotaţie. ross [ros] I. s. coajă, sco arţă (de copac). II. vb. tr. a coji (copaci), a curăţa (copaci) rote1 [rout] s. (amer.) vuiet al mareelor. de scoarţă. r rote2 s. 1. (în expresii) by ~ a) pe dinafară; b) în chip mecanic; c) din obişnuinţă. rosser ['roso ] s. (si.) v. d e t e c t i v e (II). rote3 s. (muz-) vechi instrument cu coarde. rossing machine ['rosiij mai/im] s. maşină de curăţat scoarţa de pe arbori. rote song [~ son] s. cântec de învăţat pe de rost (pentru co ). rostellum [ro'stelom],pl. rostella [ro'steb] s. (bot., zool.) rostru. rot gra ss ['rot gra:s] s. (bot.) flocoşică (Holcus lanatus). roster ['rousts'"] s. 1. (mar. mii.) foaie în care sunt scrise ordine, listă de serviciu, tablou rotgut ['rotgAt] I. s. (sl.) 1. băutură proasta, poşircă. 2- soi de basamac. II. adj. (despre de corvezi. 2. lista; listă de nume; registru. rostra ['rostra] ş. 1. pl.de la r o s t r u m. 2 . (ist.) tribună a oratorilor din forul roman. băuturi) care face rău. roţher ['rodor] s . (înv., dial.) gunoi de vite, îngrăşăminte. rostral ['rostrol] adj. 1. (despre coloane, c oroane) rostral, ornamentat eu ciocuri de rother soil [~ soil] s.v. r o t h e r. corăbii. 2. (omit.) al ciocului; pe cioc. rotifer froutifor] s. (zool.) rotifer. rostrate ['rostreit] adj. 1. (omit.) în formă de plisc. 2. v. r o s t r a l (1). rot iferal [rou'tiforol] adj. (zool.) care ţine de rotiferi. rostrated [-id] adj. v. r o s t r a t e. rotiform froutifomi] adj. în formă de roată, ca o roată. rostriform ['ro strifo:m| adj. în formă de cioc. rotogravure [rrout3gro'vju3r] s. rotogravură; rotohel iografie. rostrum ['rostrom], pl. rostra [-tro] sau rostrums [-tromz] s. 1. trib ună, estradă, rotor ['rout3r] s. 1. (tehn.) rotor; indus. 2. (mat.) corp de rotaţie. p latformă; amvon. 2. (înv. mar.) proră. 3. (omit.) cioc, plisc. rotor plane ['routo ple in] s. (av.) autogir. rosy frouzi] adj. 1. roz, trandafiriu. 2. (despre oameni) rumen, cu roşcată în obraji; rototiller l'routotilo1"] s. (agr.) v. rotovator. îmbujorat . 3. împodobit cu trandafiri. 4. asemănător trandafirului. 5. (despre timp, rotovator ['routovcitor] s. (agr.) cultivator rotativ; freză de pământ. împrejurări etc.) prielnic, favorabil, propice. rotted f'rotid] adj. 1. putred, cariat. 2. (vet.) atins de d istomatoză. rosy-bosomed [~ibuzomd] adj. 1. (poetic) cu pieptul împodobit cu trandaf iri. 2. căruia rotten f'rotn] adj. 1. putred; stricat; (despre ouă) clocit; smth. is ~ in the state of îi merge bine. Denmark este ceva putred în Danemarca. 2. depravat , corupt moraliceşte; to be ~ to rosy-crowned [~kraund] adj. încununat eu trandafiri . the core a fi putred / ros de vicii până în măduva oaselor. 3. (fam.) groaznic, urât, de testabil; rosy drop [~drop] s. v. r o s e d r o p (1). lamentabil; ~ weather vre me urâtă; to be feeling ~ a se simţi prost; ~ luck! ce ghinion!; rosy-fingered Hfingad ] adj. cu degete trandafirii. I owed him a ~five pound îi datorăm cinci lire nenoroc ite. 4. de proastă calitate; (despre rosy gills [~ 'gilz] s. (si.) persoană cu faţa sănăto asă, persoană cu obrajii rumeni. rot [rot] I. s. 1. putrezire, putrefacţie, descompune re, stricăciune; putregai. 2. (vet.) roci) friabil, găunos. 5. v. r o t t e d (2). 6 . (despre tuse) trecut, vindecat; (pop.) my caşexic apoasă, boală de ficat (la oi). 3. (fam.) fleacuri, prostii, absurdităţi; don't talk cough is not yet ~ tusca nu m-a lăs



 at încă. 7. (despre dinţi) cariat; (despre plămâni) mâncat, ~ nu vorbi prostii; what ~ that we can't go! este dc-a dreptul absurd că nu putem merge! ros (de ftizie). 8. mârşav, t icălos; ~ trick festă mârşavă. 4. surpare, prăbuşire; eşec, cădere, insucces (î/ar-o întrec ) a ~set in moralul rotten borough [~ 'bAro] s. (ist. Angliei) burg putred. (sol daţilor) s-a prăbuşit; to stop the ~ a opri panica. 5. (sport, si.) cursă mizerabilă; part idă rotten-egg [~cg] vb. tr. (rar, mai ales amer.) a bombarda cu ouă stricate (la ma nifestaţii). de crichet prost jucată. II. vb. A. intr. 1. a se descompune, a intra în putrefacţie, a se strica; rottenly frotnli] adv. (pap.) foarte rău; (în chip) jalnic; groaznic.



 rottenness 806



rottenness ['rotnnis] s. 1. putrezire, putreziciune; (med.) ~ of the bones carie osoasă. 2. (fig.) corupţie, depravare. rotter [Tot3r] s. 1. nepriceput, neîndemânatic, om bun de nimic. 2. (si.) canalie, ticălos. rotund [rou'tAnd] adj. 1. plin, gras. 2. sonor, răsunător. 3. (despre stil, discurs etc.) bombastic, umflat, emfatic. 4. ( rar) rotund, sferic, globular. rotunda [rou'tAndo] s. (arhit.) rotondă. rotundity [rou'tAnditi] s. 1. rotunzime, sfericitate, formă globulară. 3. (glumeţ) corpolenţă, plinăt te, trupeşie. rouble ]'ru:bl] s. (rus) rublă. rouge1 [ru:3] (fr.) I. s. fard, suleme neală, ruj. II. vb. A. inlr. a se farda, a se sulemeni, a se ruja. B. tr. a farda, a sulemeni. rouge2 s. (la fotbal) hărţuială în jurul mingii. rouge-et-noir ['ru:3e'nwa: r] s. (fr.) rouge et noir (varietate de joc de cărţi). rough [rAf] I. aaj. 1. grosol an, ordinar; aspru; brut; (despre păr) zbârlit; (despre drum) pietros, accidentat; ( despre ton) discordant; ~ to the touch aspru la pipăit; ~ country ţinut accidentat; ~ edge margine crestată (de carte); in a ~ state în stare brută. 2. (despre vânt, timp e tc.) tăios, vijelios; ~ passage traversare agitată (a unei mări); (war.) ~ weather tim p rău. 3. bădărănos, necioplit; nerafinat; grosolan, mojic, necivilizat; a ~ customer un om necivilizat / fără maniere; ~ usage purtare grosolană. 4. (despre vin) acru; (desp re voce) alterat, răguşit. 5. neterminat, nearanjat, neprelucrat; în ciornă, în concept; ~ and ready a) făcut la repezeală, lucrat de mântuială; b) grosolan însă energic; ~ copy cio nă; a ~ diamond a) un diamant neşlefuit; b) (fig.) un om valoros dar necioplit / cu calităţi dar fără educaţie. 6. aproximativ; ~guess aproximaţie; on a ~estimate it is worth ore după ochi valorează/ face mai mult; a ~ estimate un deviz aproximativ, -v- it is ~ on him e greu pentru el (de îndurat); to have a ~ time a o duce greu; a avea o perioadă proastă, a suporta lipsuri / neajunsuri saw umilinţe; (amer.) to take smb. ov er a ~ road a) a se răfui cu cineva, a trage o săpuneală cuiva; b) a pune pe cineva într -o situaţie grea, a trata prost pe cineva. 7. (fam.) periculos; dificil; neplăcut. 8 . (sl. univ.) nurliu, atrăgător. II. S. 1. stare brută, nearanjare; in the ~ în stare ne terminată, în ciornă. 2. parte neplăcută (a vie/ii etc.); to take the ~ with the smooth a lua totul aşa cum vine, a suporta stoic neplăcerile soartei, a întâmpina liniştit nenoroci rile. 3. turbat, huligan, bătăuş. 4. (la golf) câmp7 teren accidentat. 5. (la potcoavă) cu i, caia. III. vb. A. tr. 1. a schiţa. 2. (fam.) a se răsti la. 3. a potcovi cu caiel e. 4. (sl. univ.) a primi (un profesor iubit) cu tropăituri. 5. (amer.) a se purta aspru cu. 6. a şlefui (o lentilă etc.). 7. to ~ it a se împăca cu viaţa, a lua lucrurile aşa cum sunt, a se acomoda cu orice, a se da după împrejurări; to ~ in a grundui (un zid ) cu tencuială; to ~ out a) a ciufuli (părul); b) a acorda (un pian) în chip aproximat iv, a face un prim acordaj la; c) a schiţa; a plănui (în linii mari); to ~ up a) a ene rva, a sâcâi, a irita, a necăji, a supăra (pe cineva); b) (fam.) a chelfăni; a muştrului. B intr. a se purta aspru. IV. adv. grosolan, brutal, dur; to live ~ a duce o viaţă as pră; to treat ~ a se purta sever, a trata cu asprime/ grosolan.



round1 [raund] I. adj. 1. rotund, circular; sferic; —table conference conferinţă la ma sa rotundă, scWmb de vederi pe picior de egalitate; ~ back / shoulders spate rotun jit, umeri gârbovi; (fig.) a ~peg in a square hole om nepotrivit pentru locul pe c are-1 ocupă; to make ~ a rotunji; eyes ~ with astonishment ochi măriţi de mirare. 2. ( despre voce) plin, timbrat, sonor. 3. (despre vin) bogat în calităţi. 4. (despre stil) curgător. 5. drept, sincer, deschis; in ~ terms în termeni categorici. 6. (despre s ume de bani) mare, rotund. 7. (despre calcule) aproximativ exact. 8. (despre num ere) complet, întreg. a ~oath înjurătură tare; at a ~ trot în fuga / goana mare; at a ~ p ce cu un pas vioi, cu un mers rapid I viguros. II. s. 1. cerc, circonferinţă; cylind er out of ~cilindru ovalizat. 2. rond, tură, turneu; to go the ~s a face rondul; t o go / to make a ~ of visits a face o serie de vizite; to go for a long ~ a face o plimbare lungă; (mil.) visiting ~s a) control al santinelelor; b) patrulă de legătu ră. 3. ciclu, rând; the daily ~ ciclul.ocupaţiunilor zilnice, ocupaţiunile obişnuite ale z ilei. 4. ocol. 5. (mil.) lovitură, împuşcătură, foc; 20 ~s of ball cartridges douăzeci de î uri cu cartuşe de luptă; a ~ of ten shots o salvă de zece focuri. 6. (la box) rundă, rep riză. 7. (la jocuri de cărţi) levată. 8. rând (cantitate de băutură servită de cei de la o to stand a ~ of drinks a plăti un rând (de pahare). -0- ~ of toast feliuţă rotundă de pâine



 prăjită; ~ of beef friptură de carne de vacă (de formă rotunda); ~ of cheers explozie de a plauze; ~ of a ladder treaptă de scară, fuscel. 9. rundă (a"e convorbiri). III. vb. A. tr. 1. a rotunji; to ~ (off) a sentence a rotunji sau a completa o frază; to ~ do wn a rotunji (un număr) în minus; to ~a dog's ears a tăia urechile unui câine. 2. a ocol i, a înconjura; to ~ a corner close a lua un viraj foarte aproape de colţ. 3. (fon.) a pronunţa cu gura rotunjită. 4. (mar.) to ~in a braţa în vânt, a ocoli; to ~off a rotunj i; to ~off the evening with a dance a termina seara cu un dans; to ~ up a) a strân ge (vitele); b) a aduna (pungaşi) la o razie; c) a rotunji (un număr) în plus. B. intr . 1. a se rotunji, a deveni rotund. 2. a se învârti, a se întoarce; to ~oh one's heel a se întoarce pe călcâie. 3. a atinge plenitudinea, a se întregi, a se completa. 4. to ~ on smb. a denunţa pe cineva; to ~ out â se rotunji, a se îngraşă; to ~ (up)on a ataca bru sc şi în chip laş. IV. aaV. în cerc, în jur, jur împrejur; unul după altul; ~ and ~ în cerc argue ~ and ~ the subject a se învârti în jurul subiectului, a bate apa în piuă; all / rig ht ~ din toate părţile, de jur împrejur; all the year ~ în tot cursul anului, tot anul, cât e anul de mare; bring my car ~ aduceţi-mi maşina în faţă; come ~ and see us this evenin veniţi deseară la noi; I'll call ~at three am să trec pe la voi la ora trei; a long w ay ~ a) un mare ocol; b) pe cale ocolită; to sleep the clock ~ a dormi 12 ore fără între rupere; the wheel turns ~ roata se învârteşte; the wind has gone ~ to the north vântul şia schimbat direcţia spre nord. V. prep. în jurul (cu gen.), în jur de; ~ the corner du pă colţ; ~ the world în jurul lumii; to take smb. ~ the town a arăta cuiva oraşul; to seiz e smb. ~ the body a lua pe cineva de după mijloc. round2 vb. intr. (fnv.) a vorbi în şoaptă şi misterios. round about ['raund s'baut] aaV. împrejur, primprejur. roundabout ['raundabaut] I. adj. 1. (despre drumuri etc.) ocolit, indirect; policy politică înt ortocheată. 2. (înv.) trupeş, gras, plin, corpolent. II. s. 1. cale ocolită; ocol. 2. ca rusel, roughage ['rAfid3] s. 1. (amer.) părţi (a7« alimente) care nu se pot digera. 2. (agr.) căluşei. 3. (amer.) veston scurt. 4. sens giratoriu. furaj grosier. roundabo ut traffic system [~ 'trafik .sistim] s. circulaţie giratorie. rough-and-tumble [' rAfoiuf 't/uribl] I. adj. dezordonat; fără regulă. II. s. 1. încăierare, round arch ['raun d 'u:tj] s. (arhit.) arc semicircular. învălmăşeală. 2. confuziune, talmeş-balmcş. round da [~ da:ns] s. 1. vals. 2. dans în cerc; horă. rough bar ['rAf ba: r ] s. (metal.) li ngou. rounded ['raundid] adj. rotunjit etc. (v. r o u n d 1 III, A). rough book [~ bukj s. maculator. roundel ['raundl] s. 1. obiect rotund; cerc; disc; scut mi c rotund (pentru umeri sau rough-cast [~'ka :st] I. aay. 1. (cotistr.) scămoşat; ten cuit brut. 2. (despre un plan) schiţat în linii mari. II. s. 1. tencuială brută, bruftui ală. 2. (metal.) brut tumat. III. vb. tr. 1. (constr.) coate); medalion; tavă rotundă; (arhit.) fereastră rotundă. 2. v. r o n d e a u . roundelay ['raundilei] s. (înv.) 1. rondo; cântec scurt cu refren. 2. cântat, ciripit (al a tencui brut, a bruftui (un zid). 2. a schiţa (un plan etc.). păsărilor). 3. dans în cerc. rough-clad [~'klsed] adj. prost îmbrăcat. rounders ['raundsz] s. pl. joc englezesc cu mingea, asemănător oinei. r ough coal [~'koul] s. cărbune ordinar I inferior. round game ['raund 'geim] s. joc de societate. rough-draft [~'dra:ft] I. vb. tr. a schiţa, II. s. schiţă, desen în linii aproximative. roundhand [~ha:nd] s. scriere rondă. rough-dry [~'drai] I. adj. (de spre rufe) uscat însă necălcat. II. vb. tr. a usca (rufe etc.) roundhead ['raundhed] s . 1. Roundhead fist.) cap rotund (porecla data partizanilor fără a călca. roughen f'rA fon] vb. A. tr. 1. a înăspri, a face aspru. 2. (constr.) a buciarda. 3. (poligr.) lu i Cromwell). 2. (tehn.) cap semirotund. roundhouse ['raundhaus] s. 1. (înv.) cameră de arest. 2. (mar.) ruf, superstructură a decapa. 4. (tehn.) a degroşa, a eboşa. B. in tr. a se înăspri; a deveni aspru. conţinând cabine. 3. (ferov.) depou. rough-handle [TAf hamdl] vb. tr. a trata cu brutalitate; a maltrata. rough-hew [~'hju:] vb. tr. 1. a tăia sau a prelucra grosolan (piatră, lemn etc.). 2. a schiţa, roundlet ['raundlit] s. cerculeţ. roundly ['raundli] adv. 1. rotund, circular. 2. încontinuu; în cerc, de jur împrejur. a ciopli în forme aproximative (o statuie etc.). rough-house [~haus] ( sl.) I. vb. intr. a face scandal; a lua parte la un scandal. II. s. 3. direct, p rompt, pe faţă, fără înconjur; aspru; sincer, loial; fără menajamente. 4. energic; viguros, neţ. 5. fără prea multe detalii; în cifre rotunde; în general. 6. temeinic, scandal. serio s. rough luck [~ 'Uk] s. ghinion, nenoroc. roundness ['raundnis] s. 1. rotunjime . 2. circularitate, caracter circular. 3. sfericitate, rough-neck [~nek] s. (ame r.) 1. bătăuş, huligan. 2. om ţârănos, necioplit, sălbatic. caracter sferic. 4. rotund, cer 5. fluenţă, cursivitate. 6. sinceritate. 3. (amer.) muncitor auxiliar în industria pet rolieră. round robin ['raund irobinj s. 1. cerere cu semnăturile dispuse în cerc. 2. s



 uccesiune, roughness [TAfnis] s. 1. asprime. 2. grosolănie, bădărănie, mojicie. 3. stare brută / neprelucrată. 4. (tehn.) rugozitate. 5. tratament sever I aspru. 6. răguşeală; st ridenţă serie. 3. (sport) turneu, campionat. round shot [~ Jot] s. (mil.) ghiulea de tun. (a sunetelor). 7. (mar.) mare agitată, hulă. roundsman ['raundzni3n],p/. round smen [-nan, -men] s. 1. agent comercial care adună rough-rider ['rAf raids'] s. ma estru de călărie; dresor de cai; (mii.) călăreţ dintr-un corp comenzile. 2. (amer.) agent de poliţie însărcinat cu supravegherea, brigadier. neregulat de armată. round text ['rau nd tckst] j . v . r o u n d h a n d . roughshod ['rAffodJ adj. (despre cai) potc ovit cu caiele; (fig.) to ride ~ over smb. round timber [~ 'timbor[ s. (constr. etc.) lemn neecarisat / rotund; buştean. a) a se purta grosolan cu cineva, a trata cu asprime pe cineva; b) a trece peste corpul round tour [~ tugr, -toor, -to:r] s. călătorie circulară. cuiva; a călca în picioare pe cineva. round towel [~ 'taual] s. v . r o 11 e r -1 o w e 1. rough-spoken ['rAf spouksn, '-i—] adj. 1. (exprimat) în lim baj grosolan. 2. morocănos, round trip [~ trip] s. (amer.) călătorie dus-întors. ursuz. round-trip ticket [— itikit] s. (amer.) bilet dus-întors. rough-work 1'rAf ws:k] vb. tr. a prelucra brut; a eboşa. round-up [~'Ap,'-'-] s. 1. (amer.) strângere a vitelo r (pentru marcare, numărătoare roulade [ru:'la:d] s. (fr.) 1. (muz.) ruladă. 2. ruladă ( ae carne). etc.). 2. razie. 3. dare de scamă, cronică, trecere în revistă. rouleau [ru:' lou], pl. rouleaus [-Z] sau rouleaux [-z] s. (fr.) fişic, top de monede. round vow el [~ .vaual] s. (fon.) vocală rotunjită. roulette [ru(:)'let] s. (fr.) ruletă. roundw orm ['raundwo:m] s. (zool.) limbric (Ascaris lumbricoides). Roumanian [ru(:)'mei nion] I. adj.român; românesc. II. s. 1. român. 2. (limba) română. Roumansh [ru:'msnj] s. a dj. v. R o m a n s h. roup1 [raup, ru:p] (scot.) I. vb. tr. a vinde la licitaţie. II. s. licitaţie publică.



 807 rubber tree



roup2 [ru:p] s. (vet.) ţâfnă, cobe. roup3 ş. (scoţ.) răguşeală, asprime a vocii. rouse1 [ra b. A. tr. 1. a trezi, a deştepta. 2. a îndemna, a stârni, a stimula, a îmboldi, a aţâţa; a , a însufleţi, a excita; he wants rousing e nevoie să fie scuturat / trezit; rousing l ie minciună provocatoare. 3. (in, out, up)' a trage cu putere (înăuntru; în afară; în sus). B. inîr. 1. (şi to ~ up) a se deştepta, a se trezi. 2. (şi to ~ up) a ieşi din molcşeală, a smulge din toropeală. C. rejl. to ~ oneself a se dezmetici, a se trezi. rouse2 ş. (în v.) 1. pahar plin ochi; to give a ~ to a bea în sănătatea (cuiva). 2. chef, beţie. rouse 3 vb. tr. a săra (heringi). rouseabout ['rauzabaut] s. (austr.) muncitor (la o fer mă). rousie ['rauzi] ş. (austr.fam.) v. rouseabout. rousing ['rauzirj] adj. 1. care entuziasmează; care excită; a ~ welcome o primire entuziastă. 2. (fam.) grozav, nemaip omenit, fantastic. roustabout fraustabaut] s. 1. (amer. mar.) marinar fără calificar e. 2. (amer.) salahor, muncitor necalificat. 3. (amer., austr.) v. rouseabout. r out1 [raut] I. s. (mil.) debandadă, fugă dezordonată, derută; to put to ~ a pune pe fugă. II. vb. tr. a înfrânge, a pune pe fugă (o armată). rout2 s. 1. bandă (de cheflii). 2. (jur .) bandă (cu intenţii deliduoase). 3. (înv.) serată; recepţie mondenă. rout3 vb. intr. a râ a scormoni (pământul cu botul); to ~ out a) a scoate la iveală (vânatul); b) a forţa să ia din pat, din casă, din ascunzătoare etc. route [ru:t] I. s. rută; cale, drum, curs, it inerar; en ~pc drum; la drum. II. vb. tr. a dirija (trupe, mărfuri etc.); a îndruma; a repartiza. route-march ['ru:tma:t/, 'raut-] ş. (/nil.) marş de voie (în spatele fro ntului). router frautar] s. 1. (tehn.) rindea de adâncime. 2. (poligr.) linoter. r oute step ['ru:t step] s, (m/7.) pas de marş. routh [rauQ, ru:0] s. (scoţ.) belşug, ab undenţă. routine [ru:'ti:n, ru't-] I. s. 1. rutină. 2. dibăcie, pricepere. 3. ordine sta bilită; practică stabilită prin obişnuinţă. II. adj. rutinier; zilnic, curent. routine busi ess [~ -biznis] s. afaceri curente. routine work [~ wa:k] s. serviciu curent. ro utiner [ru(:)'ti:nar] s. (electr., tel.) dispozitiv pentru verificări / testări peri odice. routinize ['ru(:)tinaiz] vb. tr. a transforma în rutină. rove1 [rouv] vb. A. intr. 1. a rătăci, a vagabonda, a călători fără ţintă, a hoinări, a bate drumurile. 2. a ră ii. B. ţr. a cutreiera la întâmplare. rove2!, s. 1. (tehn.) şaibă. 2. (text.) fir (de mătas , bumbac etc.) răsucit. II. vb. tr. (text.) a răsuci (fire). rove3 past şi part. trec. de la r e e v e . roven ['rouvan] part. trec. de la r e e v e . rover ['rouva1" ] s. 1. pirat, corsar. 2. vagabond, hoinar. 3. (la crichet) minge care a trecut prin toate găurile şi este gata să iasă de pe teren. 4. ţintă (de arc) la întâmplare; at ~s plare, fără ţintă. 5. (cosm.) vehicul lunar. roving ['rouvirj] I. s. rătăcire; vagabondare. II. adj. rătăcitor. roving correspondent [~ -koris'pandant] s. corespondent special, trimis special al unui ziar. roving-eye camera [~ai'kaemara] s. (tel.) telecame ră de reportaj, tele-cameră mobilă, instalaţie mobilă de televizat. row1 [rou] s. 1. rând, , linie; coloană; in a ~ în rând / şir, într-o coloană; in ~s în rânduri; to set in a ~ a î alinia; (amer.) to have a hard ~ to hoe a sta în faţa unei probleme greu de rezolva t, a avea o misiune greu de îndeplinit; (amer.) it does not amount to a ~ of beans / pins nu face nici două parale/ nici cât o ceapă degerată. 2. rând de case; străduţă. row u] I. vb. A. intr. a vâsli, a lopăta; (amer., pol, si.) to ~ up Salt River a suferi un eşec / o înfrângere în alegeri; to ~ over the river a traversa râul cu barca; to ~ roun d the island a face înconjurul insulei vâslind; to ~ up towards the source of the ri ver a urca spre izvorul râului lopătând; to ~ down the river a vâsli în josul râului; to ~ n the same boat a fi de aceeaşi părere, a se înţelege foarte bine. B. tr. 1. a conduce ( barca) vâslind. 2. a trece (pe cineva) cu barca (pe malul celălalt etc.). II. s. 1. vâslit, canotaj. 2. plimbare cu barca. row3 [rau] (fam.) I. s. 1. zgomot, vuiet, tărăb oi, larmă, zarvă; to kick up / to make a ~a) face scandal / larmă / tapaj; b) a protes ta; what's the ~? ce e? ce s-a întâmplat? 2. ceartă; discuţie; încăierare; to have a ~ with a se certa cu. 3. dojana, mustrare; to get into a ~ a-şi atrage o mustrare; a prim i o observaţie; a fi săpunit; a fi dat în tărbacă; II. vb. ţr. a certa, a mustra; a lua la or; a da în tărbacă. rowan ['rauan, 'rouan] s. (bot.) scoruş; scoruşă. rowan tree [~ tri;] . (bot.) scoruş-de-munte (Sorbus aucuparia). row-boat ['roubout] ş. barcă cu vâsle; şalupă u vâsle. rowdiness ['raudinis] s. gălăgie, zarvă, larmă. rowdy ['raudi] I. adj. zgomotos, gălăgios. II. ş. huligan; zurbagiu; scandalagiu; cuţitar. rowdyism [-iz^m] s. comportare de zurbagiu, purtare de scandalagiu. rowel fraual] I. s. 1. rotiţă (la pinten). 2.



 belciug, inel (la cai). 3. (vet.) spânţ de piele. II. vb. tr. 1. a da pinteni (unui cal). 2. (vet.) a pune un spânţ de piele la (un cal). rowen ['rauan] s. (agr.) otavă. rowing1 ['rouirj] s. vâslire, canotaj. rowing2 s. v. r o w b o a t . rowing boat [ bout] s. v. r o w - b o a t . rowlock ['roubk, 'rAlak] s. (mar.) furchet; damă.



royal ['rsial] I. adj. 1. regesc; crăiesc. 2. (fig.) splendid, măreţ, excelent. II. s. 1. pi. (mil. înv.) primul regiment de infanterie (în Anglia). 2. coală mare de hârtie ( pentru scris planuri: 19 x 24; de tipar: 20 x 25). 3. (mar.) rândunică. Royal Academ ician [~ 9ikaxto'nii/3n] s. membru al lui R o y a 1 A c a d e m y . Royal Academ y [~ a'kasdami] s. Academia Regală de Arte (din Marea Britanie). Royal Air Force [ ~ 'ea -fa:s] s. Forţa Aeriană Regală (britanică). Royal Engineers [~ .cnd3i'niaz] s. pl. (mil.) corpul de pionieri al armatei britanice. Royal Exchange [~ iks't/eind3] s. Bursa din Londra. royal fern [~ fa:n] s. (bot.) gen de ferigă (Osmunda regalis) . Royal Institution [~ ânsti'tjui/an] s. Institutul Regal pentru Răspândirea Ştiinţelor Na turii (înfiinţatîn 1799). royalism ['raializam] s. regalism; monarhism. royalist ['roi alistj I. s. regalist. II. adj. regalist. royalistic [ia'listik] adj. regali st. royal jelly ['roisl 'd3eli] s. lăptişor de matcă. Royal Marines [~ ma'rimz] s. pl. infanteria marină (britanică). royal mast [~ mu:st] s. (mar.) arboret; arboretul rând unicii. royal road [~ roud] s. cel mai bun sau uşor drum pentru atingerea ţelului. R oyal Society [~ sarsaiati] s. Academia Regală (a Ştiinţelor Naturii). royal standard [ ~ istzendad] ş. steag regal. royal tennis [~ 'tenis] s. v. real tennis. royalty [' raialti] s. 1. regalitate, demnitate regală. 2.pl. membrii unei familii regale. 3. (pl.) prerogative regale. 4. domeniu regal; regat; monarhie. 5. arendă. 6. drept( uri) de autor. 7. redevenţă. 8. drept(uri) de inventator. royalty fees [~ fi:z] s.pl . drepturi de inventator. royal yard ['roial rjo:d] s. (mar.) vergă de rândunică. rub [rAb] I. vb. A. tr. 1. a freca; to ~ one's hands a-şi freca mâinile (de mulţumire etc. ); to ~ smb. (up) the wrong way a lua pe cineva în răspăr; a supăra / a contraria pe cin eva; (fam.) his very tone ~bed me the wrong way chiar tonul vocii lui mă irita. 2. a veni în contact cu, a avea raporturi cu; to ~ elbows with a face cârdăşie cu, a fi co t la cot cu; to ~ shoulders with a avea de a face cu; to ~ noses with smb. a) a saluta pe cineva prin frecarea nasurilor; b) (fam.) a fi intim cu cineva. 3. a r oade, a uza; to ~one's hands sore a-şi freca mâinile până la sânge. 4. a transforma, a red uce; to ~smth. (down) to powder a) a face ceva praf; b) a macină ceva. 5. a copia un model (de pe o placă de aramă sau de pe piatră punând hârtia pe model si trecând creionu de grafit pe deasupra). 6. a şterge, a scoate petele de pe; a curaţi prin frecare; a lustrui. 7. a fricţiona; to ~ oii into smb. a fricţiona pe cineva cu ulei. 8. to ~ away a) a uza (c


 . intr. (amer. si.) a lungi gâtul, a căsca gura (din curiozitate). rubber2 s. (la br idge, whist) rober. rubber dollar [~ idolar] s. (amer.) dolar în condiţii de inflaţie. rubber finger [~ Tingar] s. burete pentru umezit degetele; bank clerks and mone y counters use a ~ funcţionarii de bancă şi cei care se îndeletnicesc cu numărătoarea banil r folosesc buretele pentru umezit degetele. rubber heel [~ hi:l] s. (fam.) detec tiv (mai ales al unei companii). rubberize f'rAbaraiz] vb.tr.v. t o r u b b c r1 (II, A). rubber match ['rAba maetfl s. (sport) meci menit să tranşeze o rivalitate în tre doi sportivi aliaţi Ia egalitate de scoruri. rubberneck ['rAbanek] (şl. amer.) I . vb. intr. v. r u b b e r 1 (II, B). II. s. gură-cască, (om) curios (mai ales despr e turişti). rubberneck car [~ ko:r] s. (auto) automobil sau autobus pentru turişti. rubberneck tourist [~ 'tuarist] s. turist care face turul unui oraş în autocar. rubb er plant ['rAba plo:nt] s. v.' r u b b e r t r e e . rubber stamp [~ stasmp] s. (poligr.) ştampilă de cauciuc. rubber-stamp [~staemp] vb. tr. 1. a ştampila. 2. (fam.) a aproba în mod automat. rubber tree [~ tri:] s. (bot.) 1. ficus de cauciuc (Ficu s elastica). 2. arbore de cauciuc (Hevea brasiliensis).



 rubbery 808



rubbery ['rAbori] adj. 1. de cauciuc. 2. cauciucat. 3. elastic şi rezistent; de co nsistenţa mojic, nepoliticos; to be ~ to smb. a) a fi lipsit de bună-cuviinţă faţă de cinev ; b) a fi aspru sau violent cu cineva. 6. aspru, sever, feroce. 7. (despre miner ale) brut. cauciucului. rudely ['ru:dli] adv. 1. grosolan, primitiv; fără pricepere. 2. violent; brusc. 3. nepoliticos, rubbing I'rAbirj] I. s. 1. frecare. 2. (med. ) fricţiune. 3. (tehn.) polizare. 4. desen copiat lipsit de bună-cuviinţă. prin frecarea hârtiei cu grafit. 5. (text.) rostogol. II. adj. frecător, fricativ. rudeness ['rmd nis] s. 1. grosolănie, ncpoliteţe, mojicie. 2. asprime, severitate; bruscheţe, rubbing alcohol [~ ia?lkohol] s. alcool de frecţii. violenţă, străşnicie. 3. primitivism. rubbing bar [~ ba:r] s. (mar.) chilă falsă. rudiment ['rir.dimont] ş. 1. (biol.) rudiment, or gan originar nedezvoltat. 2. (pl.) prime rubbing-down [~ rdaun] s. 1. frecare, f ricţionare. 2. buşumare (a unui cal). 3. lustruire noţiuni, elemente, cunoştinţe elementar e (de gramatică, de limbă străină etc.). (prin frecare). rudimental [iru:di'mentl] adj. v. r u d i m e n t a r y . rubbish frAbi/] I. s. 1. vechituri, gunoi, pleavă, debr iuri; rebut(uri); moloz; rudimentary [iru;di'mentprij adj. rudimentar, la începutu l dezvoltării; elementar, dărăpănături. 2. fleac, prostie, nimicuri, nonsens, mofturi; oh, ~! ce absurditate! 3. (şl.) ■■ biştari, bani. 4. (mineral.) rocă de calitate inferioară. I . vb. tr. (austr.) a respinge, a refuza ncdczvoltat. rudish ['ru:di/] adj. cam g rosolan; cam nepoliticos. ca lipsit de valoare. rue1 [ni:] I. vb. A. tr. a regre ta, a-i părea rău de; I ~d the day when am blestemat rubbish bin [~ bin] s. cutie de gunoi. ziua când. B. intr. a ayea remuşcări, a se căi. II. s. 1. (înv.) pocăinţă, regret, e rubbish cart [~ ka:t] s. tomberon, de rău. 2. milă, compasiune. .rubbish heap [~ h i:p] ş, maldăr de gunoi. rue2 s. (bot.) rută, virnanţ (Ruta graveolens). rubbishy ['rAbi /i] adj. 1. plin de gunoaie, acoperit cu gunoaie. 2. fără valoare, de nimic. rueful ['ru:ful] adj. 1. trist, jalnic; mâhnit; dezamăgit; îndurerat; (lit.) the Knight of ru bble ['rAbl] s. 1. moloz, sfărâmături de piatră. 2. balast. 3. piatră rotunjită de valuri; he Rueful Countenance Cavalerul Tristei Figuri, Don Quijote. 2. lamentabil. 3. (în v.) pietriş, prundiş. milos, plin de milă. rubble ice [~ ais] s. gheaţă sfărâmată. ruefully adv. 1. cu tristeţe; jalnic. 2. (înv) cu milă. rubble walling [~iWo:Iirj] s. v. r u b b l e w o r k . ruefulness [-nisj s. 1. tristeţe, mâhnire; jale. 2. (înv.) milă. rubble work [~ wa:k] s. (constr.) zidărie din piatră brută / nefasonată. rufescent [rm'fcsont] adj. roşcat, roşiatic; roşcovan. rubdown ['rAbdaun] s. fricţiune. ruff1 [rAf] s. 1. col eretă (purtată în sec. al XVI-lea). 2. guler (la unele păsări si animale). rube [ru:b] s. (amer. si.) ţăran, ţărănoi. 3. (omit.) varietate artificială a porumbelului domestic. 4. (t hn.) greabăn, coamă, spinare, rubefacient [iru:bi'fei/iont] adj. (med.) care înroşeşte pie lea. cocoaşă; creastă. rubefaction [-ruibi'fjek/an] s. (med.) înroşire a pielii. ruff2 s. (omit.) bătăuş (Philoinaclius pugnax). rubefy ['rmbifai] vb. tr. a înroşi (pielea). ruff3 ş (iht.) ghihorţ (Acerina cernua). rubellite [ru:'belait, rru:balait] s. (mineral.) rubelit. ruff* I. s. (la whist etc.) tăiere (cu atu). II. vb. tr. (la whist etc.) a tăia (cu atu). rubicund ['ru:bikond, -bo-] adj. rumen; roşcovan. ruffed [rAft] ad j. (despre păsări, animale) gulerat, colier. rubidium [ru(:)'bidiom] s. (chim.) rubi diu. ruffian ['rAfion] I. ş. 1. ticălos, bandit, tâlhar, cuţitar, 2. om brutal, brută. II. adf 1. ticălos, rubiginous [ru(;)bid3inos] adj. (bot., zool.) ruginiu; de culoare a ruginii. mârşav. 2. brutal; sălbatic. rubious ['ru:bios] adj. rubiniu. ruffianism [izam] s. huliganism, grosolănie, tâlhărie, banditism. ruble f'ru:bl] s. v. r o u b 1 c . ruffianly [-li] adf (despre persoane) brutal; (despre purtări)i de bandit, de br ută. rubric f'rmbrik] s. 1. rubrică. 2. alineat. 3. (mineral.) pământ roşu. ruffle1 ['rAfl j I. vb. A. tr. 1. a ciufuli, a zbârli, a lua în răspăr (părul). 2. a încreţi, a tulbura, r icate ['ru:brikeit| vb. tr. a însemna cu roşu (o iniţiala etc.) a ondula (apa). 3. a s coate (pe cineva) din fire, a zădărî, a întărâta; a man impossible rubstone ['rAbstounj s. iatră de ascuţit, cute, abrazor; tocilă. to ~ un om pe care nu-1 poţi scoate din fire; t o ~ smb.'s feathers a zgândări pe cineva, ruby ['ru:bi[ I. s. 1. rubin; above rubies inestimabil, nepreţuit. 2. culoare roşu-aprins, a produce cuiva un resentiment, a s upăra pe cineva; to ~it out a se fuduli, a se împăuna, rubiniu. 3. (poligr.) caractere de 5 J/2 puncte; (amer.) caractere de 3 1/2 puncte. 4. (şl., a-şi da ifose. 4. (fam .) a contrazice, a contraria. 5. a plisa (un guler). 6. a mototoli (o fustă la box



 ) sânge. 5. vin roşu. 6. rubin (din mecanismul ceasornicelor). II. adj. rubiniu, de etc.). B. intr. (despre păr) a se ciufuli; (despre pene) a se zbârli; (despre supraf aţa apei) culoarea rubinului. a se tulbura, a se încreţi, a se ondula. II. s. 1. manşetă g ofrată din dantelă. 2. încreţire, ruby-red [~red[ adj. rubiniu. ondulaţie; undă (a apei). 3 (rar) sfadă, gâlceava, ceartă. 4. (sl.) cătuşă. 5. vapel (la piepţiî ruby silver [~ 'silvo (mineral.) pirargirit. unei cămăşi bărbăteşti). 6. v. r u f f 1 (2). ruby sulphur [~ 'sAlf r[ (mineral.) realgar. ruffle2 I. s. răpăit de tobă. II. vb. A. ţr. a bate (toba) mărunt. B. intr. (despre tobă) ruby tail [~ teii] s. (entom.) insectă din genul Chrysis. a răpăi . ruby wedding [~ iwcdirj] s. aniversare a 40 de ani de la nuntă. ruffler [-3r] s. (fa/n.) 1. lăudăros; fanfaron, mincinos, şiret. 2. om ţâfnos / arţăgos. ruby wood [~ wud] ot.) santal (Pterocarpus santalimts). ruf(o)us [rru:fos] adf brun-roşcat; roşcovan. ruche [ru:J"[ (p>.) I. s. bandă încreţită (de dantelă, tul etc.). II. vb. tr. a încreţi (o glică rug [rAg] s. 1. pătură, pled. 2. carpetă, covoraş. etc.). Rugby (football) ['rAgbi ( Tutei)] s. (sport) rugbi. ruck1 [rAk] s. 1. mulţime, gloată. 2. (sport) cai rămaşi la ur mă. 3. the (common) ~ rugged frAgid, amer. şi -ed| adf 1. (despre drumuri, câmpii etc. ) inegal, neregulat, oamenii obişnuiţi / de rând; to get out of the ~ a ieşi din rândul ce lor de jos, a parveni; accidentat, colţuros, gloduros; ~ verses versuri necizelate . 2. sever, aspru, neînduplecat; to be out of the ~ a fi ieşit din anonimat, a fi ci neva. ~ features trăsături (ale feţei) aspre. 3. (fam.) solid, masiv, viguros, robust. 4. rugos. ruck2 I. s. cută, încreţitură (a hainei etc.). II. vb. tr. a încreţi (o rochie e c.). 5. (amer. fam.) periculos; dificil; neplăcut. ruckle1 ['rAkl] s. maldăr, grămadă. r uggedness [-nis] s. 1. asprime, asperitate (a unei suprafeţe etc.); rugozitate. 2. asprime, 2 ruckle I. s. cută, pliu (la fustă etc.). II. vb. A. tr. a mototoli, a şifo na (hainele etc.). duritate (a caracterului). Iî. intr. a se mototoli, a se şifona. Rugger ['rAgor] s. (fam.) v. R u g b y. ruckle3 I. s. horcăit. II. vb. intr. a hor eai. rug merchant ['rAg iino:t/pnt] s. 1. negustor de covoare. 2. (sl.) spion. r ucksack ['rukssek, 'rAk-] s. rucsac, sac pentru excursii. rugose f'rmgous, -'-] adj. zbârcit, încreţit, cu cute. ruckus ['rAkasj s. (amer.) tapaj, larmă, scandal. rugos ity [rm'gositi] s. zbârcitură, încreţitură. ructation [rAk'tci/pn] s. (înv.) râgâială. rugo :gas] adf v. r u g o s e . ruction ['rAk/sn] s. (si.) 1. sfadă, ceartă. 2. gălăgie, zgom ot, larmă, tărăboi; there will ruin [ru(:)in] I. s. 1. pieire, distrugere; înfrângere; pie rdere (a speranţelor); ruină; be ~s iese cu scandal. to bring to ~ a ruina, a distru ge, a duce la ruină; drink will be the ~ of him băutura îl rudd [rAd] s. (Uit.) roşioară ( Scardinius erythrophthalmus). va distruge. 2. pl. ruine, dărâmături, năruituri; in ~s în r uine. II. vb. A. ţr. 1. a ruina, 1 rudder 1'rAdo "] s. 1. (mar.) cârmă; vâslă, lopată; bow cârmă de la proră. 2. (înv.) a nărui, a dărâma; a dărăpăna. 2. a prăpădi (sănătatea, puter ea etc.); cârmă de direcţie; direcţie; horizontal ~ profundor. 3. (jig.) principiu condu cător. to ~ a girl a dezonora o fată; their failure would ~ me falimentul lor mă va sărăci . B. intr. rudder bands ['rAdo basndz] ş. pl. (mar.) balamalele cârmei. a deeădca, a s e prăbuşi, a se ruina. r rudder bar [~ bci: ] s. (av.) palonier. ruination [rui'nei/ an, ru:i'n-[ s. pieire, prăpăd, nimicire, ruină, dezastru (şifig.fatn.). rudder blade [~ bleid] ş. (mar.) pana cârmei. ruinous ['ruinas, 'ru:in-[ adj. 1. distrugător, ruinător, nimicitor. 2. ruinat, pierdut, decăzut. rudder braces [~ ibreisiz] s.pl.v. r u d d e r b a n d s . 3. dezastruos, funest. rudderless ['rAdolis] adj. 1. (despre v ase) fără cârmă; în derivă. 2. (ftg.) Iară cârma / rule [ru:l] I. s. 1. regulă, normă, pres rmulă; ~of the road a) legea circulaţiei; conducere. b) (mar.) reglementare a cursel or vaselor; (/nat.) ~ of three regula de trei simplă; ~ of rudder post ['rAdo pous t] ş. 1. (mar.) etamboul câmici. 2. (av.) axa cârmei. thumb metodă empirică; by ~ of thumb (în chip) empiric; as a (general) ~ de regulă, în general, de obicei, în genere; by ~ d upă regulile stabilite, în mod metodic; hard and ruddiness ['rAdinis] s. roşeaţă / rumenea lă a obrajilor. ruddle E'rAdl] I. s. (mineral.) cretă roşie. II. vb. tr. 1. a vopsi cu cretă roşie. 2. a însemna fast~rcgulă fixă; criteriu precis; formă definitiv fixată; inter ional ~s in force normele în vigoare ale dreptului internaţional; standing ~regulame nt al unei corporaţii; to make (oile) cu danga. it a ~ of a-şi face un obicei din, a stabili ca regulă. 2. conducere, autoritate, stăpânire, ruddock ['rAdok] s. (omit.) măcăl candru (Eriîhacus rubecula). ruddy ['rAdi] adj. 1. rumen; roşcat, roşcovan. 2. bronzat , brun spre roşu. 3. (şl.) blestemat, domnie; under the ~ of a tyrant sub stăpânirea / a utoritatea unui tiran. 3. regulament. 4. (poligr.) interlinie, linie despărţitoare a două coloane. 5. linie gradată, riglă; folding afurisit, al naibii. rude [ru:d] adj. 1. primitiv, rudimentar, grosolan. 2. necivilizat, needucat, prost crescut, ~ ri



 glă pliantă; slide ~ riglă de calcul. 6. (jur.) decizie, ordonanţă; ~ of court sentinţă a i lt, neînvăţat. 3. (desprepasiuni, lovituri etc.) brusc, violent; (f/g.) ~awakening dec epţie tribunalului. 7.pl. (ist.) ~s of a prison zonă în jurul închisorilor pentru datorn ici (unde puternică. 4. (despre sănătate) tare, robust, viguros. 5. (despre conduită) ob raznic, insolent; deţinuţii puteau locui sub cauţiune); the prisoners on ~ deţinuţii cărora li se permitea



 809 run



" să locuiască în zonă. II. vb. A. tr. 1. a domni, a guverna, a conduce, a dirija, a cârmu i; to ~ the roost a fi în capul unor afaceri, a comanda, a dispune, a da tonul. 2. (jur.) a decide, a hotărî, a dispune; to ~ that a decide că. 3. a trage (linii) cu ri gla, a linia. 4. to ~ off a) a trage o linie sub (un paragraf, o socoteala etc.) ; b) (corn.) a încheia (o socoteală, un cont etc.); to ~ out a) a exclude, a înlătura, a elimina; a possibility that cannot be ~d out o posibilitate care nu va putea fi înlăturată; b) a bifa (cuvinte, cifre etc.). B. intr. (com.) a se menţine; prices ~ low er today preţurile au un curs scăzut azi; the market ~s high piaţa se menţine ridicată. ru leless ['ru:llisj adj. deranjat, dereglat, dezordonat. rule of law ['ru:l av 'Io :] s. 1. legalitate. 2. egalitate în faţa legii. 3. (jur.) normă de drept. ruler1 ['ru :br] s. conducător, cârmuitor; domnitor, stăpânitor. ruler2 s. linie, riglă. rulership ['r u:b/ip] s. putere, autoritate, dominaţie. ruling [rru:lin] I. adj. dominant, condu cător; the ~ passion pasiunea dominantă; the ~ price cursul actual, preţul zilei. II. s. 1. guvernare, conducere, cârmuire. 2. ordonanţă / decizie judecătorească; to give a~in favour of smb. a decide în favoarea cuiva. 3. liniere (a unei foi de hârtie etc.). r uling-out [~'aut] s. 1. excludere, eliminare. 2. bifare. ruling pen [~ pen] s. t răgătoare de linii. rulley [YAIÎ] s. (dial.) căruţă de povară. rum1 [rAm] s. 1. rom. 2. (am ) băutură alcoolică. rum2 adj. (si.) curios, ciudat; într-o ureche; ~customer individ pe riculos sau suspect; ~ start caz curios; întâmplare ciudată; he feels ~ nu se simte bi ne, nu e în apele lui. Rumân ['ru:man] adj., s. v. R o m a n i a n. Rumanian [rui'me inbn] adj. s. v. R o m a n i a n. rumba ['rAmba] ş. (dansul) rumba. rumbelow ['rAi nbilou] s. (rar) silabe fără înţeles folosite ca refren. rumble1 ['rAmbl] I. vb. A. intr . 1. a hodorogi; (despre tunet) a bubui; (despre căruţe) a hunii; (despre intestine) a ghiorăi. 2. to ~ off a se depărta huruind. B. tr. a murmura, a mormăi, a bodogăni. II . s. 1. bubuitură; zarvă, tumult; ghiorăială. 2. scăunaş sau loc în spatele trăsurii (pentr aj). rumble2 vb. tr. 1. a simţi (pe cineva) de la depărtare. 2. a pricepe (intenţiile cuiva). rumbler [-9r] s. (te/m.) lobă pentru curăţire. rurnbly [-i] adj. numitor, care hodorogeşte. rumble seat ['rAmbl 'si:t] s. (mai ales auto) scaun pliant. rumble-t umble [~'tAmbl] s. 1. zdruncinătură. 2. trăsură hodorogită. rum blossom ['rAm .bbsam] s. ( fam.) nas roşu (de beţiv). rumbustious IrAm'bAstjas] adj. (fam.) gălăgios, zgomotos; sca ndalagiu. rumdum 1'rAmdAiii] (fam.) I. adj. beat; mahmur; buimac, ameţit. II. s. nătân g, neghiob (din cauza beţiei). rumen ['ru:mcn], pl. rumina ['rumiina] s. (zool.) r umen, burduf (primul stomac al rumegătoarelor). ruminant ['rmminont] I. adj. 1. (z ool.) rumegător. 2. gânditor, meditativ. II. s. (zool.) rumegător. ruminate ['ruiminei t] vb. A. intr. 1. (despre vaci etc.) a rumega. 2. a reflecta, a medita, a gândi. B. tr. a gândi / a medita la. rumination [iru:mi'nei/pn] s. 1. (zool.) rumegarc. 2 . reflectare, meditarc. ruminative ['rmminativ, -neit-] adj. predispus la rumega rc; contemplativ. rumly ['rAinli] adv. (fam.) ciudat, straniu, curios. rummage [ 'rAmid^] I. vb. A. tr. 1. a răscoli, a scotoci, a căuta pretutindeni; to ~ a house f rom top to bottom a întoarce o casă cu josul în sus. 2. to ~ out / u p a descoperi, a găsi, a scoate la iveală. B. intr. a scotoci, a cotrobăi. II. s. 1. cercetare; perchiz iţie; cercetare vamală; răscolire. 2. boarfe; vechituri. rummage sale [~ seil] s. 1. vân zare de vechituri. 2. bazar. rummaging ['rAiuid3irj] s. căutare, cercetare, scotoc ire. rummer ['rAm3r] s. pahar marc, stacană, pocal. rummy1 prAmi] adj. v. r u m2. rummy2 s. rummy (joc de cărţi sau cu pietre). rummy3 s. (amer. si.) beţivan. rumness f rAmnis] s. ciudăţenie, bizarerie. rumor ['ru:m3r] s., vb. tr. (amer.) v. m n i o u r . rumour [~] I. s. 1. zvon; ştire; disquieting ~s are afloat circulă zvonuri nelinişti toare. 2. (înv. lit.) the ~ of the sea murmurul mării. II. vb. tr. a răspândi zvonuri de spre; she was ~ed to be ill se zvonea că e bolnavă; it is ~ed that se zvoneşte că, merge zvonul că, se aude că. rump [rAmp] s. 1. posterior; noadă, şezut; târtiţă (la păsări),- cr ai). 2. (fam.) rest, rămăşiţă (dintr-un partid etc.). 3. (ist.) the Rump v. L o n g P a r l i a m e n t . rumple ['rAmpl] vb. A. tr. 1. a mototoli, a şifona, a boţi; to ~ one 's hair a-şi ciufuli părul. 2. (jam.) a supăra, a contraria, a şifona (pe cineva). B. in tr. (desprepăr) a se ciufuli, a se zbârli. rumpled [-d] adj. mototolit, boţit, şifonat; (despre păr) ciufulit. rumpling [-in] s. mototolire, boţire. rumpot ['rAmpat] s. (sl .) beţivan, pilangiu. Rump Parliament ['rAmp 'paibmant] s. v. L o n g P a r l i a



 m e n t . rumpsteak ['rAmpsteik] s. ramstec, friptură de muşchi de vacă. rumpus ['rAmp ss] s. (fam.) vacarm, tărăboi; zarvă, scandal, zgomot; vuiet, gălăgie; to have a ~ with sm b. a se certa cu cineva; to pick up a ~ a face scandal. rumpus room [~ ru(;)m] s . cameră de dans etc. (la subsol).



rumrunner ['rAiiiirAna1"] s. (amer. fain.) 1. (mar.) vas care transportă alcool de contra bandă. 2. contrabandist de alcool. run [rAn] I. past ran [rasn], part. trec . run [rAn] vb. A. intr. 1. a fugi, a alerga, a se mişca repede, a da fuga; a cold shiver ran down his spine un fior rece i-a trecut prin şira spinării. 2. a se răspândi repede; the news ran like wild fire vestea se răspândi cu iuţeala fulgerului. 3. (desp re maşini, motoare etc.) a se pune în mişcare, a pomi; a funcţiona, a umbla, a merge; a machine that ~s well o maşină care funcţionează bine; the engine ~s night and day maşina m erge zi şi noapte; to leave the engine (of a motor-car) ~ning a lăsa motorul (unui a utomobil) să meargă; to ~ idle a merge/ a funcţiona în gol. 4. (mar.) a pluti, a naviga; to ~ before the wind a naviga cu vântul în spate; we had to ~ into Yarmouth a trebu it să ne refugiem în portul Yarmouth; to ~ before the sea a fugi din faţa valurilor, a naviga cu marea în spate. 5. a curge, a se scurge; a se prelinge; a şiroi; (despre cerneală) a se întinde; the streets ran with blood străzile erau pline de sânge; a river that ~s smoothly un râu care curge lin / încet; the tide ~s strong mareele sunt put ernice; wait till the water ~s hot aşteaptă până când vine apă caldă (la robinet). 6. a dev , a se face; his blood ran cold i-a îngheţat sângele în vine. 7. (despre culori) a se şter ge, a ieşi, a-şi pierde tonul. 8. a supura; an ulcer ~s un ulcer supurează. 9. (fig.) a merge strună; all my arrangements ran smoothly totul mergea / toate mergeau stru nă; that is the point on which the whole argument ~s acesta e punctul în jurul căruia se învârteşte discuţia. 10. a dura, a ţine; his life had only a few hours to ~îi mai rămâne ar câteva orc de trăit. 11. a traversa, a trece (dintr-o stare în alta; dintr-un loc în altul); a scar ran across his cheek o cicatrice îi brăzda obrazul; the broad street that ~s through the town strada marc care traversează oraşul; to ~ into evil practic es a căpăta deprinderi proaste. 12. (despre un document, o scrisoare etc.) a glăsui, a suna; his letter ran so scrisoarea lui suna aşa; this is how the verse ~s iată cum sună versul, versul sună (aşa). 13. a fi valabil pentru un termen determinat; (despre o piesă) a se juca; the play ran for six months piesa s-a jucat (timp de) şase luni. 14. a se menţine (la un nivel, o cotă, o valoare etc. oarecare); to ~ high a) (desp re flux) a creşte; b) (despre preţuri) a creşte, a se urca; c) (despre pasiuni) a creşte în intensitate. 15. (amer.) (for) a-şi pune candidatura (în alegeri) (în, la, pentru); a-şi disputa un titlu; a lua parte la o competiţie; 16. (jur., despre legi etc.) a f i valid, a fi în vigoare; a-şi păstra efectul; a avea curs legal; a curge, a se socoti ; the interest ~s from July 1 dobânda curge de la 1 iulie; the King's writ does no t ~ in these parts legea britanică nu este în vigoare în aceste regiuni. 17. (despre p ersoane) to ~ to fat a se îngraşă. 18. to ~ about a alerga încoace şi încolo; to let the do s ~ about a lăsa câinii să zburde; to ~away a) (despre persoane) a fugi; they ran away and hid in the bushes au fugit şi s-au ascuns în tufişuri; b) (despre cai) a se ambal a, a se aprinde; c) to ~ away with the idea that a-şi vârî în cap ideea că; to ~ back a) a se întoarce fugind, a reveni în fugă; b) (despre automobile) a da înapoi, a funcţiona în m rşarier; c) to ~ back over the past a arunca o privire în trecut; to ~ by a) (despre persoane) a trece repede, a trece alergând; b) (despre timp) a se scurge repede; to ~ down a) a aluneca; b) (despre arcuri) a se destinde; c) (despre ceas) a se opri (nefiind întors); d) (despre acumulator) a se descărca; to ~in a) a intra alergân d; to ~in to see smb. a face o scurtă vizită cuiva; b) (la box) a intra în eorp-la-cor p; c) (mar.) to ~in fora passage a intra într-un canal; to ~ off a) (despre persoa ne) a fugi, a scăpa fugind; b) a face o digresiune; c) (despre lichide) a se scurg e; to ~ on a) a continua fuga; b) (despre timp) a se scurge, a trece; c) (despre o boală, un contract etc.) a-şi urma cursul; d) (despre datorii) a continua să crească; e) (despre versuri) a se încăleca;/) (despre texte) a continua fără alineat; g) (despre capitole) a urma pe aceeaşi pagină; to ~ out a) a ieşi alergând; the tide is ~ning out fluxul se retrage; b) (despre lichide) a se scurge, a se întinde (pe masă etc.); c) (despre o perioadă de timp) a expira, a se termina; d) (despre frânghie) a se desfăşura; e) (despre stânci, colţuri etc.) a înainta; a strip of land ~s out to sea o limbă de pămân înaintează în marc; to ~ through a se infiltra; to ~ up a) a urca alergând; b) a sosi în fugă; to ~ up against smb. a întâlni pe cineva din întâmplare; c) (despre plante) a creşte



 epede; d) (despre preţuri) a se urca; e) (despre peşti) a urca spre izvorul râului; f) (sport) a sosi al doilea. - > it ~s in the blood e în sângele lui; (despre sume) C to~to ase ridica la. B. tr. 1. a dirija (circulaţia, cursul etc.); a conduce; to ~ the car into the garage a conduce automobilul în garaj; to ~ one's head against t he door a se lovi cu capul de uşă. 2. (mar.) a fila; to ~ 15 knots an hour a fila 15 noduri pe oră. 3. a turna (metal). 4. a dirija, a conduce, a administra (o afacer e, o întreprindere); a exploata (o mină, o industrie); to ~ a hotel a ţine un hotel; t o ~ the show a conduce o afacere, a fi în fruntea unei afaceri; to ~ an engine by compressed air a acţiona o maşină cu aer comprimat. 5. a urmări, a goni (vânatul), a vâna; o ~ smb. hard a) a urmări de aproape pe cineva; b) a se ţine aproape de cineva (într-o întrecere, într-un concurs); to ~a scent a urmări, a adulmeca (vânatul); (fig.) to ~ a good race a urma drumul bun. 6. a lansa (calul, la curse, alergări). 7. a turna, a topi, a fuziona; to ~ butter a topi unt; to ~ bullets a topi gloanţe; to ~ molten metal into a mould a turna metal topit într-un tipar. 8. a înfige, a împlânta, a vârî; to a sword into smb. a împlânga sabia în cineva. 9. a îndeplini, a face; to ~ a career a-şi face o carieră; to ~ errands a face comisioane / curse. 10. a urmări cu gândul; a cont empla. 11. a trasa (o liw'e). 12. a introduce (alcool) prin contrabandă, a trece p rin contrabandă; a sustrage restricţiilor vamale. 13. a întâmpina (o primejdie); he ran a risk a riscat. 14. (fam.) a tachina cu răutate; a lua în râs. 15. a coase (o stofă) împu nsătură după împunsătură. 16. (spori) a obţine (un număr mare de) lovituri bune una după al curi ca golful etc.). 17. a străbate, a parcurge (o distanţă). 18. a forţa, a împinge. 19. to ~ across a) a traversa alergând; b) a întâlni din întâmplare (pe cineva); to ~ down a) a scufunda; b) a răsturna; c) a încolţi (un vânat); the police ran him down poliţia 1-a d ibuit; d) (fam.) a ponegri, a vorbi de rău; e) (tehn.) to ~ down the boilers a gol i boilerele; to ~ in a) (fam.) a conduce (pe cineva) la postul de poliţie; b) a fa ce să se aleagă (un candidat); c) a introduce, a infiltra (un lichid); d) (tehn.) a roda (un motor); to ~ out a race a alerga într-o cursă; to ~over a parcurge (un docu ment) cu privirea; to ~srnb. through (and through) a străpunge pe cineva (cu sabia etc.);



 runabout 810



to ~ up a) a lăsa să se mărească (un cont),- b) a urca (preţurile); c) a lăsa să se adune ( orii); d) a înălţa (un drapel); e) a ridica (o casă) la repezeală;./) a confecţiona (o hait l) în grabă; to ~ the blockade a rupe blocada; to ~ cold a răci; to ~ counter a merge în contra (cu gen.); to ~ logs a face să plutească buşteni, a plutări buşteni; to ~ it close / fine a avea foarte puţin (timp, bani); to ~ a person off his legs a fugări pe cin eva până la istovire. II. s. 1. fugă; to start off at a ~ a pleca în fugă; to break into a ~ a o rupe la fugă; prices have corne down with a ~ preţurile au scăzut brusc; she is always on the ~tot timpul e în mişcare / pe fugă; (mil.) to keep the enemy on the ~ a hărţui inamicul, a nu da răgaz duşmanului; ~ up to town călătorie de scurtă durată la oraş was no ~ left in me nu mai puteam să alerg/ să respir de atâta alergătură; (fam.) everyth ing went with a ~ totul a mers ca pe roate. 2. (ferov.) parcurs («l unei locomotiv e ele), traseu; Birmingham is two hours' ~ from London Birmingham este la două ore (pe calea ferată) de Londra; it is a quick ~ from Glasgow de la Glasgow călătoria est e rapidă. 3. cursă; to have a long ~ a face o cursă lungă; my eyes took a ~ over the sce ne am parcurs scena cu privirea; (fam.) to make a ~ for it a fugi, a o lua la sănăto asa; to give smb. a ~ for his money a da cuiva de furcă. 4. avânt, elan; to make a ~ at smb. a se arunca asupra cuiva; he took a short ~ and cleared the gate şi-a lua t un scurt avânt şi a trecut bariera. 5. bătaie, reproducere (a peştilor). 6. banc (ae p eşti). 7. plimbare; to go for / to have a ~ a face o plimbare; trial ~a) plimbare de probă (a unui automobil, cu clientul); b) cursă de întrecere (a unei nave, locomoti ve etc.). 8. mers, funcţionare (a unei maşini); ~of two thousand copies tiraj în două mi i de exemplare. 9. întindere; situaţie geografică; the ~ of the hills is from north to south colinele se întind de la nord la sud; (mine) the ~ of a lode direcţia unui fi lon. 10. curs, mers, succesiune (a întâmplărilor); just the ordinary ~ (of things) doa r întâmplări obişnuite; a ~ of luck un şir de întâmplări norocoase; a ~ of bad weather o pe de timp urât; to have a long ~ a) (despre modă) a dura mult; b) (despre piese de tea tru) a păstra / a ţine mult timp afişul; first ~ premieră (a unui film); in the long ~ până la urmă. 11. serie; (la biliard) ~ of cannons serie de carambolaje. 12. cerere (di n partea publicului); ~ of oils cerere (la bursa) a valorilor petroliere. 13. as pect obişnuit (al oamenilor etc.); the common ~ of men oamenii de rând. 14. liber ac ces; to allow smb. the ~ of one's library a-şi pune biblioteca la dispoziţia cuiva; (fam.) to have the ~ of one's teeth, to have the ~ of one's knife a avea hrană gra tuită (şi fără restricţii). 15. (muz.) ruladă. 16. (amer.) râu. 17. (geol.) ~ of ground alu are de teren. 18. (mine) plan înclinat. -0- (fam.) it's all in the day's ~ sunt ob işnuit cu toate acestea. 19. (misir.) fâşie de păşune. 20. (austr.) fermă de vite sau de oi runabout ['rAnabaut] I. aay. rătăcitor. II. s. 1. vagabond; transfug. 2. automobil mic.



running account [~ a'kauntj s. (ec.) cont curent. running-board [~bo:d, -boad] s . treaptă, scară (de vagon, de automobil). running brake [~ 'breik] s. (auto.) frână de picior. running bridge [~ 'brid3] s. pod rulant. running cold [~ 'kould] s. gutu rai. running commentary [~ 'komantari] s. radio-reportaj. . running fight [~ 'fa it] s. (mil.) retragere cu luptă. running fire [~ Taiar] s. (mii.) foc continuu (d e artilerie). running hand [~ 'ha;nd] s. scris cursiv. running head [~ hed] s. ( poligr.) colontitlu. running-in [~'in] s. (auto) rodaj. running knot [~ 'not] s. nod culant / care strangulează. running life [~ 'laif] s. (auto) longevitate, dur ată (de funcţionare). running mate [~ meit] s. 1. (amer. pol.) candidat la postul de vice-preşedinte al S.U.A. (aparţinând aceluiaşi partid ca şi candidatul la preşedinţie), p oană aspirând la postul de vice-preşedinte al S.U.A. (aparţinând aceleiaşi liste ca şi cand tul la preşedinţie). 2. tovarăş (de cursă). running number [~ .nAmbar] s. (sport) număr de rdine. , ..running path [~po:e]j.v. r u n n i n g t r a c k . running rigging [~ 'riging] s. (mar.) manevră curentă; greement curent. running title [~ 'taitl] s. (p oligr.) colontitlu. running track [~ traîk] s. pistă de curse. running wave [~ weiv] s. (fiz.) undă progresivă. runny ['rAni] adj. (despre nas) care curge sau picură. run -off I'rAn'ofJ s. (amer.) 1. (pol.) balotaj. 2. (sport) probă de baraj; meci de ba raj. run-of-the-mill [-ovSa'mil] adj. obişnuit, care nu iese din comun, rutinier,



 de duzină; ~ novei roman de duzină; ~ work muncă rutinieră. . run-out ['~aut| s. 1. uzură, uzare. 2. (sport) ieşire a portarului (la fotbal). 3. mişcare în virtutea inerţiei. 4. (av.) avânt la decolare. 5. (telin.) difuzor. 6. sfârşit de bandă de film. 7. (telin) ev acuare, scurgere. 8. (telin.) excentricitate. 9. (fam.) fugă, scăpare; dezertare. ru nover [rrAn'ouvar] adj. (despre un pantof) scâlciat; uzat. runproof [rrAnpru:f] ad j. 1. (despre un tricotaj) nedeşirabil. 2. (despre un colorant) care dă o culoare un iformă; care nu iese. ■" ' runt [rAnt] s. 1. animal domestic pipernicit; ultimul god ac fătat; bou sau vacă de rasă mică. 2. (fam.) pitic, bondoc; the little ~(of the family ) prâslea. 3. mârţoagă, cal prăpădit. 3. barcă cu motor. 4. ţărănoi. 5. cocean de varză. ru nageit] s. (înv.) haimana, vagabond. run-through [rrAn9ru;[ s. repetiţie, repetare; exersare. run-around ['rAnoraund] s. 1. (fam.) eschivare; răspuns evaziv. 2. (poli gr.) text retras (faţă de restul coloanei). runty [TAnti] adj. pipernicit; mărunţel; ned ezvoltat. runaway [TAnawei] I. s. 1. evadat, fugar. 2. dezertor. 3. cal ambalat / dezlănţuit. run-up ['rAn'Ap] s. 1. avânt. 2. (la fotbal) străpungere. 3. (iht.) bătaie ( a somonului). 4. creştere impetuoasă. II. adj. 1. evadat, fugar. 2. nestăvilit, năvalnic , aprig. -0- (sport) 4. (av.) îndreptarea aparatului spre ţintă; the pilot is making h is ~ to the target pilotul îşi îndreaptă aparatul direct spre obiectiv. 5. etapă pregătitoa e; acţiune premergătoare; ~ victory succes uşor. runaway ship [~ Tip] s. (sl. mar.) va s de transport navigând sub un pavilion de preludiu. 6. (ec.) creştere, urcare (a pr eţurilor). convenienţă. run-way [~'wei] s. 1. albie, matcă (a unui curs de apă). 2. (cineg etică) potecă / cărare runcible spoon ['rAnsabl rspu;n] s. furculiţă cu trei dinţi, adâncit o linguriţă şi bătătorită (m«i ales de cerbi). 3. (ferov.) cale de acces. 4. (av.) pistă de lare. 5. (av.) loc pentru amerizare (a hidrqavioanelor). 6. (sport) pistă de alerg are, -v* elevated ~ având marginea tăioasă. estacadă; crane ~ pod rulant; overhead ~ tra nsportor aerian. runcinate ['rAnsineit] adj. (bot.) runcinat, penat, fidat. rund lc ['rAndl] s. 1. treaptă, fuscel. 2. roată; rotativ. rupee [ru:'pi;, ru'p-] s. rupi e (monedă indiană). rupestral [ru(:)'pestral] adj. (bot.) care creşte pe stânci, rupestr u. run-down ['rAndaun] I. adj. 1. obosit, istovit; plictisit. 2. (despre sănătate) şub red. 3. dărăpănat. II. s. rezumat; punctaj (ae obicei oral). rupestrian [rm'pestrian] adj. rupestru. rupestrine [ru(:)'pestrain] adj. v. r u p e s t r a l , rune [ru: n] s. 1. (lingv.) rună. 2. (înv.) poezie nordică. 3. (poetic) poezie, stihuri. 1 rupic olous [ru:'pikotas] adj. v. r u p e s t r a l . rung [rArj] s. 1. treaptă, traversă; ~ ladder scară mobilă. 2. spiţă (a ro(ii). 3. (mar.) varangă. rupture ['rAptfar] I. s. 1. rupere, ruptură; the ~of a blood-vessel ruperea unui vas de 2 2 sânge. 2. spărtură; fra ctură. 3. ruptură; neînţelegere; the ~ between friends ceartă între rung part. trec. de la i n g . prieteni. 4. (med.) hernie. 5. (electr.) străpungere (a izolaţiei). II. vb. A. tr. 1. a rupe (un runged [rArjd] adj. cu traverse. vas sanguin, o membrană etc .). 2. a desface (o legătură, o logodnă etc.). B. intr. 1. a se runic f'ruinik] adj. r unic. run-in ['rAnin] s. 1. (amer. fam.) ceartă; sfadă, gâlceava. 2. (poligr.) adaos / adăugire rupe; a se perfora. 2. (med.) a produce o hernie. de text (la un paragra f). ruptured ['rApt/ad] adj. rupt; (med.) to be ~ a avea hernie. rupturing ['rAp t/arin] s. ruptură, rupere. runless stockings ['rAnlis 'stokirjz] s. pl. (amer.) c iorapi de damă indeşirabili. rupturewort ['rAptJbwo:tJ s. (bot.) feciorică; iarba-surp atului (Herniaria glabra). runlet1 ['rAnlit, -let] s. râuleţ, pârâiaş, gârliţă. 2 runlet s. butoi de vin. rural ['ruaral, 'roar-l adj. rural, de ţară, rustic; câmpenesc; ~econom y economie rurală. ruralism ['ruaralizam] s. 1. rusticitate; ţărănie. 2. viaţă de ţară. run 'rAnal] s. 1. pârâiaş. 2. rigolă, canal. rurality [ruo'railiti] s. v. r u r a l i s m . runner ['rAnor] s. 1. alergător, concurent care ia parte la alergări. 2. curier, mes ager. 3. (înv.) poliţai, poliţist. 4. contrabandist. 5. talpă (a săniei). 6. (telin.) roată motrice ruralize ['ruaralaizj vb. A. tr. a rusticiza, a ruraliza. B. intr. 1. a locui la ţară. 2. a merge (a turbinei); rotor. 7. (bot.) vlăstar, mlădiţă (afragei). 8. (bo .) plantă agăţătoare. 9. tişlaifer. la ţară, a fi în vilegiatură. ruse [ru:z] I. s. şiretli , şmecherie. II. vb. intr. (înv.) 1. a se retrage, a da 10. (drum) pod, luminare. 11 . (mar.) macara alunecătoare. 12. (telm.) canal /jgheab de scurgere; pâlnie / reţea de turnare. 13. cursor. 14. (mil.) agent de legătură. înapoi. 2. (cinegetică) a face un oc ol (pentru a scăpa de câini). runner head ['rAno hed] s. (telin.) maselotă. rush1 [rA/ ] s. (bot.) 1. varietate de trestie, plantă din ordinul Juncaceelor; papură. runnerup [TAnar'Ap] s. concurent / candidat care ocupă locul al doilea. 2. nimic, lucru fără valoare; not to care a ~ a nu-i păsa câtuşi de puţin; not to give a ~ running ['rAninJ I. adj. alergător, care aleargă. 2. cursier, de cursă. 3. succesiv, for a nu da nici o



 importanţă (cu dat.); it is not worth a ~ nu face nici două parale. neîntrerupt, contin uu. 4. curgător, care curge; bedroom with ~ water cameră cu apă rush2 I. vb. A. intr. 1. a se arunca, a se precipita, a se avânta; to ~ to a conclusion curentă; ~ eyes oc hi care curg; ~ sore rană purulentă. 5. mobil, mişcător; ~ block scripete a trage o conc luzie pripită; an idea ~ed to his lips cuvintele îi veneau repede pe buze. mobil. 6. (telin.) de exploatare. 7. succesiv, la rând; four days ~ patru zile de-a rândul; 2 . (despre vânt) a sufla în rafale. 3. a apărea brusc; his past life ~ed into his memor y two Sundays ~ două duminici consecutive. 8. curent, liniar; per ~ metre pe metru linear. viaţa lui trecută i-a apărut brusc în amintire. 4. a ţâşni; the blood ~ed to his h sângele 9. repede preparat; a ~ banquet un prânz uşor şi luat în pripă. 10. (despre plante agăţător. i s-a suit la cap. 5. a fi agresiv. B. tr. 1. a grăbi, a pripi, a zori (pe ci neva); he refuses 11. (despre răni) care supurează. II. s. 1. alergare, cursă; fugă. 2. funcţionare, mers (al to be ~ed nu înţelege să se grăbească. 2. a îndeplini la repezeală, a uta în grabă; maşinii, al motorului). 3. mers, circulaţie (a trenurilor). 4. curgere (a unui lichid); supurare to ~ a bill through the House a face să treacă un proiect de lege în grabă prin Parlament; (a unui abces). to be out of the ~ a nu avea şanse de câşti ; to make the ~ a) a mări to ~ into print a da repede la tipar, a publica în grabă. 3. (mil.) a lua cu asalt. 4. a invada; viteza; b) (fig.) a da tonul; to make good one's ~ a nu rămâne în urmă; (fig.) to take the audience ~cd the platform publicul invad a estrada. 5. (si.) a jumuli (clienţii). 6. to ~ up a clădi în grabă; to ~up the prices a grăbi urcarea preţurilor; to ~up reinforcements the ~a) (la curse) a merge în frunte ; b) a lua iniţiativa.



 811 ryot



rustically [-aii] adv. rustic, ca la ţară. a zori venirea întăririlor. 7. a lua pe sus; a duce în grabă; she was ~ed to hospital a fost transportată de urgenţă la spital. II. s. 1. năvală, iureş; mişcare grăbită; we saw his ~ rusticate [-eit] vb. A. intr. a se retrage a ţară; a locui la ţară. B. tr. 1. a exclude temporar for the door l-am văzut cum s-a năpus it spre uşă; ~for wealth goană după îmbogăţire; (un student) dintr-un colegiu. 2. a rustici 3. a construi cu piatră necioplită. the ~ of armaments cursa înarmărilor; (amer.) ~ mee ting miting fulger; (amer.) ~ work rustication [-rAsti'kei/pn] s. 1. retragere l a ţară; viaţă de ţară. 2. vilegiatură. 3. excludere muncă încordată. 2. (mil.) salt, săritu atac fulgerător, asalt. 4. (amer.) competiţie/ temporară din universitate. 4. constru cţie din piatră necioplită. întrecere universitară. 5. rafală (de vânt). 6. aflux (de sânge (electr.) accelerare bruscă rusticity [rAs'tisiti] s. simplitate, lipsă de artifici alitate; stângăcie; maniere rustice. (a curentului). 8. (amer. cin.) film, turnat şi d evelopat în aceeaşi zi; proiecţie de probă rustiness ['rAStinis] s. ruginire; învechire (a hainelor). a unei scene turnate în cursul aceleiaşi zile. 9. (amer. scol. univ.) lu ptă dintre două clase rust inhibitor ['rASt iiiihibita1"] s. (chim.) anticoroziv. sa u două grupe de elevi sau studenţi. 10. (amer. scol. univ.) recepţie oferită de către o ru stle1 ['rAsI] I. s. foşnet, fâsâit; freamăt. II. vb. A. intr. 1. a foşni, a fâşâi. 2. (amer a t e r n i t y unui nou membru. si.) a acţiona repede şi energie. B. tr. a face să f oşnească. rush bed ['r\f bed] s. stufărie. rustle2 vb. tr. (amer.) 1. a aduna (vitele) . 2. a fura (cai etc.). rush-bottomed [-tbotsmd] adj. (despre scaune etc.) cu fu ndul de trestie. rustler ['rAsbr] s. (amer. si.) 1. hoţ de vite. 2. persoană care nu pierde nici un moment. rush candle [~ ikfendl] s. v. r u s h l i g h t (l). rus tless ['rAstlis] adj. 1-,neruginit. 2. v. r u s t p r o o f . rush dip [~ dip] s .v. r u s h l i g h t (1). rustproof ['rAstpru:f] adj. inoxidabil. rushed [i\ft] adj. 1. (despre persoane) care are foarte mult de lucru. 2. (despre muncă) rusty ['rAsti] adj. 1. ruginit, mâncat de rugină. 2. de culoare ruginie; care bate în făcut la repezeală. roşu-cafeniu. 3. părăsit, uitat; his French is a little ~începe să uite francez . 4. învechit, rushee [rA'/i:] s. (amer. scol.) candidat care doreşte să intre într-o f r a t e r n i t y (2). demodat. 5. răguşit. 6. (fam.) ursuz, posac, morocănos; to turn ~ a se bosumfla, a se rusher ['rAjV] s. 1. (fam.) persoană care munceşte intens. 2. (fotbal amer.) (jucător) îmbufna; (sl.) to cut up ~ a se supăra; a se înfuria. înaintaş. r t1 [rAt] s. 1. făgaş, urmă (a roţilor); brazdă; (fig.) to move in a ~ a merge pe un rush h older ['rA/ ihould9r] s. sfeşnic pentru lumânare cu muc de trestie. drum bătătorit. 2. ( tehn.) jgheab; scobitură; şanţ; falţ. 3. deprindere. r rush-hour [~ iauo ] s. oră de vârf. ut2 I. s. rut, timp de împerechere (al animalelor). II. vb. intr. (despre animale) a se rushlight [~lait] s. 1. lumânare cu muc de trestie. 2. (fig,) lumină slabă, scli pire slabă; împerechea. sărăcie de spirit. rut3 s. (amer.) vuiet, muget (al mării). rush l ine [~ lain] s. (fotbal amer.) jucătorii din înaintare. rutabaga bruita'beiga] s. 1. (bot.) soi de nap (Brassica nafx?brassica). 2. (fam.) femeie rush season [~ isi :zan] s. sezon de vârf. urâtă; ciumă. 3. (amer. sl.) dolar. rushy ['rA/i] adj. 1. acoper it cu stuf sau trestie. 2. făcut din stuf sau trestie. ruth [ru:6] s. (înv.) milă, com pasiune, îndurare. rusk [rAsk] s. pesmet, pişcot, biscuit. ruthful ['ru:9ful[ adj. ( rar) 1. compătimitor, milos. 2. necăjit, mâhnit. 3. întristător; russet ['rAsit, amer. şi t] I. adj. 1. roşcat, roşu-cafeniu. 2. (înv.) simplu, rustic. II. s. dureros. 1. culoa re roşie-cafenic. 2. stofă de casă roşie-cafenie. ruthless ['ru:01is] adj. neîndurător, făr nemilos; barbar; brutal. russety [-i] adj. v. r u s s e t (1,1). ruthlessly [-l i] adv. neîndurător, fără milă. Russian ['rA/an] I. adj. rus, rusesc. II. s. 1. rus. 2. (l imba) rusă. Russian dressing [~ 'dresîrj] s. (gastr.) sos picant din maioneză, condime nte si murături. ruthlessness [-nis] s. cruzime, asprime, lipsă de milă. rutilated ['r uttileitid] adj. (mineral.) care conţine rutil. Russianism [-izam] s. tendinţe rusof ile. rutilant fru:titant] adj. lucios, sclipitor. Russianize [-aiz] vb. tr. a ru sifica. rutile ['ru:ti:l, -tail] s. (mineral.) rutil. Russianizing [-aizirj] s. rusificarc. rutted ['rAtid] adj. (despre drum) brăzdat cu făgaşe. Russophile [rASoufai l] s. rusofil. ruttish ['rAti/] adj. lasciv, senzual. Russophobe ['rAsoufoub] s. rusofob. rutty ['rAti] adj. v. r u t t e d . rust [rAst] I. s. 1. rugină. 2. (bot .) rugina-grâului (Puccinia graminis). II. vb. A. tr. Rwandan [rm'wamdan] I. adj.



 din Rwanda, ruandez, nvandez. II. s. locuitor din 1. a rugini, a oxida. 2. a dis truge cu timpul (prin neîntrebuinţare, părăsire etc.). B. intr. 1. a se rugini; a se oxi da. 2. a degenera din lene, a deveni greoi din cauza inactivităţii. Rwanda. rye [rai ] s. 1. secară (Secale cereale). 2. (amer.) whisky. 3. it's better to wear out tha n ~ out e mai bine să mori din cauza muncii decât să rye bread ['rai bred] s. pâine de s ecară. putrezeşti din cauza lenei; to ~in a) (despre şuruburi) a rugini în piuliţa sa; b) (despre rye flour [- flaua1"] s. făină de secară. persoane) a rugini (stând într-un loc). rustic ['rAstik] I. adj. 1. rustic, simplu, grosolan, necioplit; stângaci. 2. v. r u r a 1.3. lucrat ryegrass [~-gra:s] s. (bot.) zizanie (Lolium perenne). ryepec k ['raipek] s. (mar.) stâlp (pentru legat un vas, o barcă la ţărm). grosolan; ~masonry z idărie din piatră necioplită. II. s. 1. ţăran. 2. (constr.) rust, ieşitură din piatră a per i. ryot ['taist] s. (anglo-itidian) ţăran, agricultor.



 S, s [es], pl. Ss, S's [-iz] s. 1. S, s, a 19-a litera a alfabetului englez; (is t.) Collar of esses, of SS emblema (blazonul) casei de Lancaster. 2. curbă în formă de S; s(-shaped) hook cârlig în formă de S. 's 1. [s după consoane surde, z după vocale si c onsoane sonore] (înv.) (prescurtarea eufemistică a cuvântului G o d's în imprecaţii); 'sbl ood! la naiba! 2. [s după consoane surde, z după consoane sonore şi după vocalei (fam.) prese, de la a) is; It's raining plouă; he's coming vine; what's the matter? ce es te? ce s-a întâmplat?; b) has; he's got a knife are un cuţit; what's he found? ce a găsi t?; c) us; let's go back! sa ne întoarcem!; let's see! să vedem! 3. [s după consoane s urde, z după consoane sonore şi după vocale] (cu gen.) the pupil's books cărţile elevului; he is a friend of my brother's e un prieten de-al fratelui meu; an hour's delay o întârziere de o oră; in an hour's time într-o oră. sabadine ['ssebsdifOn] s. (chim.) sa badină. sabaism ['seibeiizam] s. (ist. rel.) sabeism (închinare la foc, la soare şi la stele). Sabaoth [sse'beiot, ss'b-, 'sasbeioO, -90, amer. şi ss'beiouO] s. (bibi.) Savaot. Sabbatarian [iSEebo'tenrian] s. 1. păzitor (al îndatoririlor religioase); ( la evrei) cel care respectă sabatul. 2. (ist. rel.) evreu convertit sau anabaptist care respectă sâmbăta. Sabbatarianism [-izani] s. sabatism. sabbath ['saebaS] ş. 1. Sab bath sabat, sâmbăta (la evrei); duminica (la protestanţi); to keep the Sabbath a ţine sâmbă a (sau duminica). 2. (şi witches') sabatul vrăjitoarelor. sabbatical [so'bastikpl] a dj. de sâmbătă (la evrei); de duminică (la protestanţi). sabbatical year [~ jo: r ] ş. 1. ( a evrei) an de sabat. 2. (amer. univ.) an de concediu (pentru călătorii, studii). sa ber ['seib3r] s. (amer.) v. s a b r e ( I ) . sabinene ['szebinim] s. (chim.) sa binen. sabie1 fscibl] s. 1. (zool.) samur (Martes zibellina). 2. (~ fur) blană de samur. 3. (arte) (şi sable brush) pensulă de păr. sabie21. s. 1. (poetic) culoare neag ră. 2.pl. (poetic) doliu, haine de doliu. II. adj. (poetic) negru, îndoliat, întunecat . -0- his ~ Majesty diavolul. III. vb. tr. a înnegri; (poetic) a întuneca. sabot ['s asbou, amer. şi so'bou] s. (fr.) 1. sabot, încălţăminte, gheată din lemn. 2. (artilerie) sa ot (de proiectil). sabotage ['ssebsta^, -bout-, -tid3, amer. şi isseba'ta^] (fr.) I. s. 1. sabotaj; act of ~ act de sabotaj. 2. diversiune. II. vb. tr. şi intr. a s abota. saboteur [saîba'ts:1"] s. (fig.) 1. sabotor. 2. diversionist. sabre ['seibo r] I. s. sabie; to rattle the ~ a zăngăni din sabie. II. vb. tr. 1. a înarma cu o sabi e. 2. a tăia / a răni cu sabia; to ~ one's way a-şi croi drum cu sabia. sabre cut ['se ibs kAt] s. lovitură de sabie; cicatrice (a unei răni făcute cu sabia). sabre-rattler [~.ra3tbr] ş. (fam.) (militar) care târăşte sabia după el, militar fanfaron, săbiuţă; târâi . sabre-rattling [~ira?tlirj] s. fanfaronadă belicoasă;,ameninţări războinice. sabretache ['ssebstas/, amer. şi 'seib-] s. (mil.) taşcă atârnată-de centiron purtată de ofiţerii cav rişti. sabulosity [.saîbju'bsiti] s. caracter nisipos. . sabulous fsaebjubs] adj. 1. nisipos, arenaceu; cu pietriş..2. (med.) care are nisip sau calcul (la rinichi, f icat). sac [sEek] s. (biol.) pungă, săculeţ. sacbrood ['szekbruid] s. (entom.) loca (b oală a albinelor). saccadic ['sxkcidic] adj. sacadat. saccate ['stekc/t] adj. (bot .) 1. în formă de sac. 2. închis în sac. saceharates ['saeksreits] s. pl. (chim.) zaharaţi . saccharic acid [sa'kasrik isesid] s.fchim.) acid zaharic. saccharify [so'kzeri fai, 'saskorifai] vb. tr. (chim.) a transforma (amidonul) în zahăr. saceharimeter [i sseks'rimitar] s. zahârimetru. saccharin ['saskarin] s.v. s a c c h a r i n e . sa ccharine I. s. ['seekorin, -ri:n, engl. şi -rain] zaharină. II. adj. ['sasksrain, -r i:n] 1. zaharos, de zahăr. 2. (jig.) sentimental, siropos.



saceharinose ţ'saokorinous] s. (chim.) zaharină. saccharol ['ssekarol] s. (chim.) za harină. saccharose ['saekarous] ş. (chim.) zaharoză. sacciform ['sasksifomi] adj. (bio l.) în forma de sac / pungă. saccular ['saskjubr] adj. în formă de sac. ( ' saccule ['s£ek ju:l] ş. (anat.) săculeţ. l sacerdotage [tsaîS3 doutid3] s. (glumeţ) invazie de popi. sace rdotal [isa?so(:)'doutl, amer. -tal] adj. sacerdotal, preoţesc. sachein ['seit/oin , -tjern] s. 1. şef indian. 2. persoană importantă. 3. (amer.) sforar (politic); (pop. ) om eu influenţă / cu greutate. sachet ['sae/ei] s. pliculeţ, punguţă. sack1 [sa3k] I. s. 1. sac; ~ of coal sac de cărbuni. 2. geantă, taşcă (a poştaşului)^ to give the ~ to smb. a concedia pe cineva; a da cuiva paşaportul; to get / to have'the ~ a fi concediat. 3. haină largă (de damă) fără cordon. 4. (amer. si.) culcuş, pat. II. vb. tr. 1. (şi to ~ u a pune / a turna în sac. 2. (sl.) a scoate din serviciu, a concedia. sack2 I. vb. tr. 1. a jefui. 2. a lăsa să fie jefuit (un oraş cucerit). II. s. jaf; ta put to ~ a j efui, a devasta. sack3 s. (înv.) vin sec; Canary ~ vin de Canare; Sherry ~ vin de Xeres. , sackcloth ['saeklo(:)9] s. pânză de sac / groasă; to mourn in ~ and ashes a-şi



 pune cenuşă în cap (în semn de doliu). sack dress [~ dres] s. rochie-sac. sackful ţ'saekfu l] s. (of) un sac plin (de); whole.~s of money saci cu băni, grămezi sau mormane de bani. '•sacking1 fssekirj] s. 1. însăcuire, ambalare / punere în saci, umplere a sacilor . 2. pânză de sac. 3. (sl.) concediere, dare afară, punere pe liber. sacking2 s. jefui re, prădare, distrugere (a unui oraş etc.). sacking (stuff) [~ (stAf)] s. pânză desac. s ack packer ['sa?k .p£ekor] s. (ind.) maşină de însăcuit / de ambalat saci. sack time [~ ta im] s. (amer. fam.) 1. oră de culcare. 2. somn, timp petrecut dormind. sacra ['sei kra] pl.de la s a c r u m. , sacral f'seikral] adj. 1. legat de ritualul religio s, sacru. 2. (anat.) sacral. sacrament ['szekromont, -krim-] s. 1. (bis.) taină. 2 . jurământ; to take the ~s a jura. 3. sacrament, împărtăşanie, cuminecătură; to administer a da împărtăşania / cuminecătura. sacramental [.saekro'mentl] adj. 1. sacramental, sfinţit 2. cu jurământ, luat sub jurământ. sacramental service [~ 'sorvis] s. împărtăşanie. sacram ian [isaîkramsn'tearisn] adj. de sacrament; care ţine de cuminecătură / de împărtăşanie. sa ntary [isxkra'mcnteri] I. adj. sacramental. II. s. (pl. sacramentaries) (în biseri ca catolică) carte rituală, care conţine ceremonialul şi toate rugăciunile care se fac la celebrarea sacramentului. sacred ['seikrid, amer. şi -kred] adj. 1. sfânt, sacru, sf inţit. 2. (to) consacrat, închinat (mai aieş lui Dumnezeu). 3. religios, spiritual, al bisericii. 4. (despre persoane) invulnerabil; (despre un jurământ, o promisiune) ca re nu se poate călca; sacru, inviolabil. sacred ground |~ 'graund] ş. pl. (amer.) ci mitir. sacredness fseikridnis] s. 1. sfinţenie, caracter sacru (al unui loc etc.). 2. inviolabilitate (a unui jurământ). sacred service ['seikrid 'ss:vis[ s. serviciu religios / divin. j sacrifice ['szekrifais, amer. şi -faiz] I. ş. 1. sacrificiu, je rtfă, ofrandă; to make a ~ of a jertfi. 2. abnegaţie, renunţare (la ceva). 3. (sl.) pagu bă, pierdere; to sell at a ~a vinde în pierdere. II. vb. A. tr. 1. a sacrifica, a je rtfi, a pune în joc. 2. (sl.) a vinde în pierdere. B. rejl. a se sacrifica, a se jer tfi. C. intr. a aduce jertfe. sacrificer [-sr] s. persoană care face un sacrificiu / care aduce o jertfa. sacrificial [issekri'fijal] adj. 1. de sacrificiu, de je rtfă. 2. (corn., despre o vânzare) în pierdere. sacrilege ['sa3krilid3,amer. şi-led3] s. sacrilegiu, profanare; it would be~to ar fi un sacrificiu să.



 813 sagittal



sacrilegious [isa2kri'Iid33s, rar -Ii:d39s] adj. profanator. sacring ['seikrirj] s. 1. (bis. rar) sfinţire a darurilor. 2. sfinţire (a unui episcop); consacrare; un gere (a uimi rege etc.). sacring beli [~ bel] s. (bis. catolica) clopoţel care anu nţă părţile solemne ale liturghiei. sacrist ['seikrist] ş. (bis. catolică) 1. sacristan. 2. copist. sacristan ['saekristen] s.v. s a c r i s t. sacristy ['ssekristi] s, (bi s. catolica) sacristie. sacrosanct ['saekror/sxnAt] adj. sacrosanct, sfânt, sfinţit. sacrum ['seikronil.p/. sacrums [-z] sau sacra fscikra] s. (anat.) osul sacral. sad [ssd] adj. 1. trist, mâhnit; to become ~ a se întrista; to make smb. ~ a întrista pe cineva; to be ~at heart a avea inima grea (de/ris/eţe, de supărare); in ~ earnest serios; ~array mâhnire adâncă, doliu. 2. rău, cumplit, crunt, nemilos; ~ havoc devastar e cumplită. 3. deplorabil, regretabil; a ~mistake o eroare deplorabilă / regretabilă; to make a ~ work of a se achita prost de un lucru. 4. (si. glumeţ) teribil, înspăimântător ; ~ coward un fricos teribil; he writes ~ stuff scrie îngrozitor (de prost). 5. (d espre culoare) şters, lipsit de strălucire, întunecat, închis. 6. (despre pâine) necopt, g reu. 7. (înv.) serios. sad-colo(u)red ['sad-kAbd] adj. de culoare închisă; şters, fără stră ire. sadden ['sEedn] vb. A. tr. a întrista, a mâhni. B. intr. a se întrista, a se mâhni. saddening ['sasdnin] s. (poligr.) tipar irizat. saddle fsaedl] I. s. 1. şa; to pu t the ~ (up)on the wrong horse a învinui pe nedrept; to be in the ~ a) a domina; b ) a munci cu antren / eu însufleţire; to rise in the ~ a se ridica în scări. 2. (în harnaşa ent) perniţă de spate. 3. şa de bicicletă. 4. (geol.) boltă, cută anticlinală. 5. şa (între munţi), curmătură. 6. (constr.) căpătâi de Ia vârful pilonului unui pod suspendat. 7. (te ) balansier superior. 8. (telm.) brăţară pentru tuburi. II. vb. A. tr. 1. a înşeua. 2. (wi th) a împovăra, a încărca (cu); a copleşi; ~d with a tax grevat de un impozit. B.refl. ase împovăra; to ~ oneself with a lua asupră-şi un lucru. saddleback [~ beek] I. s. 1. coamă de munte cu o depresiune. 2. (geol.) pliu anticlinal. II. adj. cu şa, în formă de şa; cu o depresiune în formă de şa. III. adv. pe spate. saddle-backed [~b&kt] adj. 1. cu o d epresiune / adâncitură în mijlocul spatelui. 2. (despre cai) înşeuat. saddle-bag [~ basg] s. 1. traistă / desagă care se poartă la şa / care se agaţă de şa. 2. un fel de stofă utili tapiţarea scaunelor. saddle blanket HbL-enkitj s. valtrap, cioltar. saddle-bow [~ bou] s. oblânc de şa. saddle-cloth [~kb(:)G] s. cioltar, cergă, pătură de cal. saddlefast [~fa:st] adi. care se ţine bine în şa, ţeapăn aşezat în şa. saddle gali [~ ga:l] s. rosătur (pe spinarea calului). saddle girth [~ ga:0] s. chingă. saddle-horse [~h:>:s] s. c al de călărie, cal de şa. saddle maker [~ -meika1"] s. şelar. saddle pad [~ pasd] s. pătură pusă pe spinarea calului, pătură de şa, ibâncă, cergă. saddler ['ssdl9r] s. 1. şelar, curel . soldat cavalerist care arc grija şeilor. 3. (amer.) cal de călărie. saddle reef ['sa ?dl ri:f] s. (mine) filon în formă de şa, anticlinal. saddle roof [~ ru:f] s. (constr. ) acoperiş simplu (cu două versante). saddle room [~ ru:m] s. şelărie. saddlery fsaxllar i] s. şelărie, curclărie. saddle-shaped ['sîedljeipt] adj. în formă de şa. saddle surface [ sa: fis] s. (mat.) paraboloid hiperbolic. saddle tank [~ tasrjk] s. rezervor de benzină sub şa (la motocicletă). saddle-tree [~tri:] s. oblânc de şa. sad-eyed [rsa?d'aid] adj. cu o privire tristă, cu un aer trist, care parc trist. sad-faced [~'feist] a dj. cu faţa tristă, cu o înfăţişare tristă / abătută. sad-hearted [~'ha:tid, '-■--] adj. tr ncolic, cu inima grea. sad iron [~ laian] s. fier de călcat. sadism ['sa?diz3m, 's eid-, rsu:d-] s. sadism. sadist ['sadist, 'seid-, rsa:d-] s. sadic. sadly ['sîedli ] adv. trist, cu tristeţe. sadness ['sa?dnis[ s. tristeţe, mâhnire, melancolie. safe [ seif] I. adj. 1. (from) la adăpost (de), în siguranţă, sigur, în afara primejdiei; ~ retre at azil sigur; I have got him ~ l-am dus la loc sigur, n-o să poată fugi; in order t o be on the ~ side pentru mai multa siguranţă; to be / to keep on the ~ side a fi si gur de cauza / de afacerea sa; ca să fie (mai) sigur; ca să nu greşim; ca măsură de prudenţ from a ~ quarter din sursă sigură. 2. intact, întreg, nevătămat, sănătos; ~ and sound sau ~ life and limb viu / întreg şi nevătămat; (com.) your letter is / came ~ to hand am prim it scrisoarea dv.; God keep you ~! Dumnezeu să te aibă în pază! Fii sănătos! 3. neprimejdio , (făcut) inofensiv; to make a quarrel ~ a aplana o ceartă; (la curse) a ~ one cal a cănii victorie este sigură. 4. drept, bun, sigur, în care te poţi încrede; with a ~ consc ience cu conştiinţa curată / liniştită. 5. (fam.) negreşit, neapărat, sigur; it is ~ to bre se va sparge cu siguranţă; it is ~ to say that se poate spune cu siguranţă că; he is ~ to



 be hanged o să fie spânzurat în orice caz. 6. (despre critici, \x)liticieni) prudent, circumspect. II. s. 1. seif. 2. (şi meat ~) dulap de alimente; răcitor, frigider. sa fe back ['seif bskj s. (telm.) faţa laterală netedă a pilei, safe bill [~ 'bil] s. (ec .) trată sigură. safe clearance [~ 'kliarsns] s. (telm.) gabarit admis; joc /spaţiu ad mis. safe-conduct [-'kondokt] I. s. salvconduct; letter of ~bilet de liberă (pc)tr eccre. II. vb. tr. a da (cuiva) un bilet de liberă (pe)trecerc / un salvconduct. s afe edge [~ 'ed3] s. v. s a f e b a c k .



safeguard l~gu:d] I. s. 1. (against) garanţie, siguranţă; precauţiune (împotriva). 2. (te/ m.) contraşină; dispozitiv de securitate / de protecţie. II. vb. tr. a păzi, a garanta, a salvgarda, a proteja; to be ~ed against a fi apărat împotriva / de, a fi la adăpost de. safe-keeping [~'ki:pin] s. păstrare sigură; to be in ~ a fi în siguranţă. safe load [~ 'loud] s. încărcătură / sarcină admisibilă. safely ['seifli] adv. 1. teafăr; cu bine, fără i / primejdie, fără accident, fără stricăciuni; to arrive ~ a ajunge cu bine / viu şi nevăt to put smth. ~ away a pune ceva la loc sigur. 2. cu siguranţă, fără putinţa de a greşi, fă ială; I can ~say that pot să spun în mod cert / cu toată certitudinea că. safeness fseifni s] s. 1. siguranţă; a feeling of ~ un sentiment de siguranţă. 2. soliditate (a unui pod) . 3. caracter sigur, siguranţă (a unei afaceri etc.). safe procedure ['seif pr9'si:d 33r] s. tehnica securităţii, măsuri de protecţie. safe sex [- 'scks] s. sex protejat. sa fety fseifti] s. siguranţă, securitate; in ~ în siguranţă; to play for ~ a evita un risc; to seek ~ in flight a-şi căuta salvarea în fugă; for ~'s sake pentru mai multă siguranţă; i place of în loc sigur, la adăpost; road ~ securitate a drumului; (fa/n.) ~-first po licy politică de prudenţă. safety appliance [~ Siplaions] s. dispozitiv de siguranţă. safe ty belt [~ belt] ş. 1. centură / cordon de salvare; 2. centură de siguranţă. safety-bolt [ ~boult] s. 1. lacăt de siguranţă; zăvor la lacătul de siguranţă. 2. siguranţă, opritoare (l de foc); automatic ~ dispozitiv automat de siguranţă. safety cage [~ keid3J s. (/nin e) colivie cu paracăzători. safety-catch [~ka3tj] s. 1. fermoar de siguranţă (a unei agr afe). 2. (la arme) siguranţă. safety cut-out L~'k<\taut] s. (auto) siguranţă fuzibilă. saf ety engineering [~ tend3i'ni3rir][ s. tehnica protecţiei muncii. safety factor [~ tfaîkta1"] s. coeficient de securitate. safety film [~ film] s. (cin.) film ncinfi amabil / ignifugat. safety gap [~ gep] s. (electr.) eclator; parafulger. safetyglass |~gla:s] s. (sticlă) securit. safety island [~ .aifondj s. refugiu pentru pi etoni, insulă. safety-lamp [~la2mp] ş. (mine) lampă de siguranţă. safety-lock [~bk] s. lacă de siguranţă. safety-match [~ma?t/] ş. chibrit suedez. safety nut [~ nAt] s. (tehn.) contrapiuliţă. safety-pin [~pin] s. 1. ac de siguranţă. 2. (tehn.) ştift de siguranţă. safe plug [~ pUg] s. (tehn.) siguranţă fuzibilă. safety-razor [~reizar] s. aparat de ras. s afety space [~ spcis[ s. (mar.) coferdam. safety switch [~ swit/[ s. (ferov.) ma caz de siguranţă. safety-valve [~va?Iv]s. 1. supapă/ ventil de siguranţă. 2. (fig.) ieşire, eşapament; to sit on the ~ a) a împiedica funcţionarea supapei de siguranţă; b) a sili pre sa să tacă, a pune botniţă presei; a sili opinia publică să tacă. saffian ['safian] s. saft , varietate de marochin. safflower I'sa3fiau9r] s. (bot.) şofrănaş (Carthamiis tinctor ius). saffron ['saifrai] I. s. şofran (Crocus sativus). II. adi. galben ca şofranul. III. ş. galben, culoare galbenă. saffron oil [~ oil] s. ulei de şofran, esenţă de şofran. afranine ['sasfrankn] s. (chim.) safranină. sag [sasg] I. vb. A. intr. 1. (despre un teren etc.) a se lăsa, a se prăbuşi; (despre un acoperiş) a se îndoi, a se curba; (desp re o poartă, un pod etc.) a se lăsa într-o parte, a se înclina; (despre obraji, despre t ivul unei rochii) a atârna; (despre o linie etc.) a se îndoi, a se curba Ia mijloc. 2. (corn., despre preţuri) a scădea. 3. (mar. şi to ~ to leeward) a merge în derivă. B. tr . 1. a împovăra, a încărca. 2. (mar.) II. s. 1. lăsare (a solului). 2. îndoire, aplecare (a unui acoperiş). 3. (corn.) scădere a valorilor. 4. (mar.) derivă. saga ['su:ga, amer. şi 'sei-] s. saga, epopee, legendă (nordică). sagacious [sa'gei/as] adj. 1. (despre pe rsoane, minte) pătrunzător, ager. perspicace; (fam.) to be ~ a avea un nas fin. 2. ( despre animale) inteligent. sagaciousness [-nis] s.v, s a g a c i t y . sagacity [ss'gassiti] s. pătrundere, agerime, perspicacitate, inteligenţă. sagamore ['sa2g3mo: r, -mo3r] s. v. s a c h e na. sagamore set ['sregamo set] s. (mine) cadru de susţi nere întărit. sage1 [seid3l I. adj. înţelept, judicios. II. s. înţelept, filozof; the seven ~s cei şapte înţelepţi; the eastern ~s cei trei magi / crai (de la răsărit). sage2 s. (bot. jale, salbie (Salvia officinalis). sagebrush ['seid3brA/J s. (bot.) specie de p elin din America (Artemisia). sagebrusher [~ -brAjV] s. 1. (amer.) cutreierător al precriilor. 2. (amer.) film sau istorisire cu cowboy. sagely ['seidjli] adv. 1.



 înţclcpţcşte, judicios. 2. (fam.) pe un ton doctoral / savant. sageness ['sci^nis] s. înţe epciune. saggar ['ss:g3r] s. (ind.) capsulă de porţelan. sagging ['saegiq] I. adj. 1 . (despre acoperişuri etc.) lăsat, îndoit. 2. (despre porţi etc.) înclinat, plecat într-o p rte. 3. (despre obraji, tivul unei rochii etc.) atârnând. 4. (despre o linie etc.) c urbat, îndoit la mijloc. 5. (mar., despre vase) care se abate de la drumul drept. 6. (corn., despre preţuri) în scădere. II. s. 1. îndoire, lăsare (a unui acoperiş, a solulu ). 2. înclinare, lăsare într-o parte (a unei porţi, a unui pod); cădere (a unei bariere). 3. îndoitură (a unei linii). 4. (mar.) abatere de la drumul drept. 5. (corn.) scădere (a preţurilor). 6. (tehn.) contraarcuirc. sagging market [~ 'ma:kit] s. (ec.) piaţă în d epresiune. saggy fsasdzi] adj. (peior.) pleoştit. sagittal [*saed3itl] adj. sagita l, în formă de săgeată.



 sagittaria 814 sagittaria [sa;d3i'ta2rb, -teorb] s. (bot.) săgeata-apei (Sagittaria sagittifolia) . Sagittarius [iS£ed3i't£3rbs, 'ssegi-, -ta:rios, amer. -'teirbs] s. (astron.) Săgetător ul (constelaţie si semn al zodiacului). sagittate ['sa;d3iteit] adj. în formă de săgeată, ca o săgeată. sago ['seigou] s. 1. (bot.) sagotier (Metroxylon rumphii). 2. (gastr.) sagu. sahib ['scKhib, sa:b, amer. 'sa:ib] s. (anglo-indian) 1. sahib, european. 2. sahib, domnule (titlu cu care indienii se adresează europenilor); mem ~ doamnă. said [sed;/orme slabe ocazionale: sod, sid] I. past şi part. trec. de la s a y . I I. s. the ~ sus-numitul, mai sus menţionatul. sail [seil] I. s. 1. (mar.) pânză de cor abie, velă; to hoist a ~ a înălţa, a ridica o pânză; to lower a ~ a coborî o pânză; to set de pânzele; (fig.) to set up one's ~ to every wind a se comporta după cum bate vântul, a fi oportunist; (fig.) to take the wind out of smb.'s ~s a lua cuiva apa de la moară; under easy ~ cu puţine vele; under full (pressure of) ~ cu pânzele desfăcute / înt inse; with all ~ set cu toate pânzele desfăcute; to take in a ~ a strânge o velă; (fam.) to haul in one's ~s a-şi reduce pretenţiile; to strike a) a coborî pânzele; b) (fam.) a se da bătut, a pleca steagul. 2. (fig.) vas, corabie; a ~ in sight se vede un vas ; ~ho! o corabie (în zare)!; a fleet of twenty ~ o flotă de douăzeci de vase; (inv.) t wenty ~ of the line douăzeci de vase de linie. 3. aripă a morii de vânt. 4. plimbare / excursie cu un vas de pânze; to go for / to take / to have a ~ a face o plimbare cu vasul cu pânze. 5. voiaj l călătorie pe mare. II. vb. A. intr. 1. (despre un vas) a naviga; to ~ along the coast a naviga de-a lungul coastei; to ~ into harbour a intra în port. 2. (despre un vas) a întinde pânzele, a pleca; to be about to ~ a fi ga ta de plecare. 3. (despre păsări, poetic despre nori) a plana (în aer), a zbura. 4. to ~ away a pleca; to ~ into a) (fam.) a ataca (pe cineva); a beşteli; b) (fam.) a i nterveni viguros, a se apuca de lucru cu energie; c) (si.) to ~ into smb. a cădea asupra cuiva, a da de cineva; d) to ~ into the room a intra maiestuos în cameră; to ~ out a porni, a ieşi. 5. to ~ through a reuşi uşor. B. tr. 1. a conduce, a manevra (u n vas cu pânze). 2. a străbate (mările), a naviga pe.



saintlike ['seintlaik] adj. v. s a i n t l y . saintliness ţ'seintlinis] s. sfinţeni e. saintling ['seintlirj] s. (ironic) sfântuleţ. saintly ['seintli] adj. (despre fap te, despre o viaţă) de sfânt, sfânt, neprihănit; (ironic) to put on a ~ air a-şi lua un aer de sfânt. saith [seG] (înv.) a 3-a pers. sg. indic. prez. de la s a y . sake [seik] s. drag, consideraţie; for the ~of în interesul, de dragul (cu gen.), din cauza (cu gen.), pentru; I forgive you for her ~ te iert din .consideraţie pentru ea l de dr agul ei; do it for my ~ fă-o pentru mine / pentru a-mi face plăcere; for the ~ of pe ace pentru a avea pace / linişte; for God's ~sau for goodness(') ~pentru Dumnezeu, pentru numele lui Dumnezeu; art for art's ~ artă pentru artă; for the ~ of the caus e în interesul cauzei; word brought in for the ~of the rhyme cuvânt întrebuinţat pentru rimă; for old times' ~în amintirea trecutului / zilelor frumoase de demult; for old acquaintance(') în amintirea . vechii noastre prietenii; for conscience(') ~ din c auza conştiinţei, pentru a-şi împăca conştiinţa; for order's ~ pentru (a fi în bună) ordine otive de bună regulă; to talk for talking's ~ a vorbi pentru plăcerea de a vorbi; (ame r. si) ~s alive!, ~s! ia te uită! sal fsa:l] s. (inv., chim.) sare. salaam [s3'la: m] I. s. (fam.) salamalec, temenea, ploconeală. II. vb. intr. a face salamalecuri / temenele adânci. salable ['seibbl] aaj. v. s a 1 e a b 1 e. salacious [so'leijss ] adj. 1. (desprepersoane) pofticios, libidinos, lasciv, lubric. 2. (despre glum e, vorbe etc.) scabros, obscen, deocheat, fără perdea. salaciousness [ss'lei/ssnis] s. v. s a 1 a c i t y. salacity [sa'tesiti] s. lubricitate, obscenitate. salad f 'saebd] s. 1. salată; to mix a ~ a prepara o salată; mixed ~ salată asortată; Russian ~ salată a la russe; lobster ~ salată de homari; fruit ~ salată de fructe. 2. (bot.) sal ată (Lactuca saliva). salad bowl [~ boul] s. salatieră. salad-days [~deiz] s. pl. (f am.) anii tinereţii (necoapte); epoca lipsei de experienţă; sail area ['seil isarb] s. (mar.) suprafaţă velică. he wrote that in his ~ a scris-o în epoca lui de tinereţe. sail batten [~ ibastn] s. (mar.) balenă (la vela). saladdressing [~idresirj] s. SOS cu care se asezonează salata. sailboat [~bout] s. v. s a i 1 i n g b o a t. salad for k [~ fo:k] s. furculiţă de salată. sail boom [~ bu:m] s. (mar.) ghiu. salad oil [~ oil



 ] s. untdelemn de măsline; untdelemn de salată, ulei comestibil. sailcloth [~kb(:)9] s. pânză pentru vele. salad plate [~ pleit] s. farfurie de salată. sail cover [~ ikAv ar ] s. (mar.) capot de velă. salad spoon [~ spu:n] s. lingură de salată. sail duck [~ dAk] s. v. s a i 1 c 1 o t h. salamander ['SEcb.ma?nd9r, -ima:n-] s. 1. (zool.) salamandră (Salamandra salamandra). sailed [seild] adj. (în adjective compuse) cu pân zele; full— cu pânzele desfăşurate; 2. (metal.) urs (la cuptoare). 3. sobă pentru cărbuni; obă de campanie; făraş! 4. (fam.) white— cu vele albe. casă de bani (rezistentă la foc), se f. 5. (sl.) scamator, saltimbanc, panglicar. sailer ['seifo'] s. corabie cu pânze. sailing ['seilig] s. (mar.) 1. navigaţie; plane ~ navigaţie plană / Ioxodromică; (fam.) salamander safe [~ seif] s.v. s a l a m a n d e r (4). it's (all) plain ~ merge strună / de la sine; merge ca pe roate. 2. mers, alură (a unei nave); salami [s3'la :mi(:)] s. salam. ~ qualities /points calităţi nautice; point /way of ~ navigare cu o anumită poziţie a salamide ['sadomaid] s. (chim.) salicilamidă. L velei. 3. plecare; time of ~ oră de plecare; (list of) ~s orar al plecărilor. sal-ammoniac [isaîb'mounia dc, -nja;k] s. (chim.) clorură de amoniu, ţipirig. salariat [so'Uerbt, -learbt] s. s alariaţi, muncitori care trăiesc din salariu. sailing boat [~ bout] s. (mar.) barcă cu pânze / cu vele. sailing frigate [~ ifrigit] s. (mar.) fregată cu pânze. salaried ['s aelsrid] s. 1. salariat; high—officials funcţionari bine plătiţi / retribuiţi cu salarii m ari. 2. (despre un post) retribuit. sailing length [~ lerjO] s. (mar.) lungime d e tonaj. salary ['saebri] I. s. 1. salariu; leafă (mai ales defunc(iotmr); salarie s of staff salariile sailing line [~ lain] s. 1. (mar.) linia de plutire (la un vas). 2. (hidr.) şenal. sailing-master [~.ma:st3r| s. 1. căpitan de vas. 2. (mar., în S.U.A.) ofiţer de marină. personalului / ale angajaţilor; to receive a ~ a fi slujbaş / salariat; my ~has been raised mi s-a mărit salariul. 2. indemnizaţie, diurnă; ~ of a m ember of Parliament diurnă / sailing-ship [~jîp] s. vas cu pânze. indemnizaţie de deputa t. II. vb. tr. a plăti un salariu (cuiva). sailing thwart [~ Owo:t] s. (mar.) banc de catarg / de arbore. sale [seil] s. 1. vânzare; credit ~ vânzare pe credit; ready ~ vânzare uşoară / rapidă; sail loft ['seil bft] s. (mar.) atelier de velerie. goods th at command a sure ~ mărfuri cu plasament sigur; house for ^asă de vânzare; sailrnaker [rseilrnieik3r] s. (mar.) velar. entrusted with the ~ of smth. însărcinat cu vânzarea unui lucru; to exhibit smth. for sailmaker's palm ['scilmeiksz pa:m] s. (mar.) g (u)ardaman. sailor [rseibr] s. marinar, matelor, matroz; (fam.) I am a bad ~ sufăr de rău de mare. ~ a expune ceva pentru vânzare; to set / to put smth. up for ~ a pu ne ceva în vânzare; on ~ în vânzare; ~ by private contract vânzare prin bună învoială / pri ască; goods sailor boy [~ bai] s. (mar.) elev marinar. under a bill of ~ mărfuri ipo tecate; the ~s department serviciul comercial; ~ by auction; sailor hat [~ haet] s. canotieră, pălărie tare de pai (pentru femei). sailoring ['seibrirj] s. meserie de marinar / de matelot; (fam.) to go ~ a se face marinar. ~ to the highest bidder vânzare prin / la licitaţie, vânzare la mezat; to attend a a asista la o vânzare. 2. (c om.) (şi bargain / clearance ~) vânzare cu reducere de preţuri / cu sailorizing ['seib raizirj] s. (mar.) matelotaj. rabat; lichidare, sold(uri); closing-down ~ vânzare de lichidare; to buy goods at the ~s sailor-like ['seiblaik] adj. v. s a i l o r l y . a cumpăra de la solduri. sailorly ['seibli] adj. marinăresc, de marinar. sale able ['seibbl] adj. 1. (despre mărfuri) vandabil. 2. (despre preturi) rezonabil, s ailorman ['seibmam], pl. sailormen [-men] s. v. s a i l o r . moderat. sailor's book [~z buk] s. jurnal de bord. sailor suit [~ sju:t] s. costum de marinar (pen tru copii). sale book ['seil buk] s. (corn.) facturier. sale contract [~ ikontra kt]' s. contract de vânzare. sail plane ['seil plein] s. (av.) planor. sale goods ['seil gudz] s. pl. (com.) solduri, mărfuri soldate. sailsman [~zmon], pl. sailsme n [-men] s. proprietarul / stăpânul unei bărci cu pânze. saleless ['seillis] adj. nevand abil, care nu se vinde, de nevândut. sail tack [~ task] s. (mar.) mură (a unei vele) . sale note ['seil nouţ] s. (corn.) borderou de vânzare. sail track f~ tra:k] s. (ma r.) şină de învergare. sale price [~ prais] s. (corn.) preţ de sold. sain [sein] vb. A. tr. 1. (înv. poetic) a binecuvânta (făcând semnul crucii). 2. a vindeca. sale room [~ ru (:)m] s. sală de licitaţii. B. refl. a-şi face semnul crucii. salesclerk ['seilzkbrk] s. (amer.) vânzător. sainfoin ['sainfoin, 'sein-] s. (bot.) sparcetă (Onobrychis vicia e folia). saleslady ['seilzileidi],pl. salesladies [-z] s. (amer.) v. s a l e s w o m a n . saint [seint, forme slabe S3nt, sint, snt] I. adj. (mai ales atribut iv înaintea numelui; prescurtat St. sau S.) sfânt; St. Peter's (catedrala) Sfântul Pet ru. II. s. 1. sfânt, sfântă; sales leaflet [~ ilirflit] s. (corn.) prospect, afiş, recla



 mă. All Saints' (Day) sărbătoarea tuturor sfinţilor; (fam.) to try the patience of a ~ a scoate salesman [~mon],pl. salesmen f-mon, -men] s. 1. vânzător (în magazin); comerci ant, din sărite / răbdări şi pe un sfânt; enough to make a ~ swear sau enough to aggravate negustor; dead ~ negustor de carne (în măcelărie); live ~ negustor de vite; he is a b orn a ~ destul ca să faci şi pe un sfânt să-şi iasă din fire. 2. drept-credincios; the ~s d parted ~ are comerţul în sânge, c un negustor înnăscut. 2. băiat de prăvălie. 3. intermedia aţii, adormiţii întru Domnul; (fam.) to be with the Saints a fi în lumea drepţilor. (comer cial). 4. (si travelling ~) comis-voiajor. III. vb. A. tr. 1. (bis.) a canoniza. 2. (fam.) to ~ it a face pe sfântul. B. intr. a face pe sales manager [~ .ma:md30 r] s. director comercial. sfântul. salesmanship [~mon/ip] s. dibăcia / abilitatea de a vinde, spirit negustoresc; his ~ is sainted ['seintid, amer. şi -ed] aay. 1. (d espre persoane) sfânt, canonizat; (despre locuri) good este un bun comerciant. sfi nţit; (/am.) my ~ aunt! doamne sfinte! 2. (despre persoane) sfânt, virtuos, pios. sa les message [~ .mesid3] s. text de reclamă. sainthood ['seinthud] s. 1. sfinţenie. 2 . (fam.) the ~ sfinţii. salespeople [~pi:pl] s. (amer. fam.) negustori; personal c omercial.



 815 saluter



sales representative [~ -repri'zentativ] s. (com.) agent comercial. salesroom [~ ru(:)m] J.V, s a l e r o o m . sales slip [~ slip] s. (amer. com.) bon, factură. s aleswoman [~iwuni3n],pl. saleswomen [-.wimin] ş. vânzătoare (în magazin). sale value ['s eilivzelju:] s. valoare comercială. Salic ['sslik, amer. şi 'sci-] adj. (ist.) salic , al sălilor; the ~ law legea salică. salicylic acid [isseli'silik 'assidj s. (chim. ) acid salicilic. salience ['scilisns] ş. proeminenţă, ieşitură. salient ['seiliant] I. ad j. 1. care sare, săritor; săltăreţ. 2. (despre inimă) care bate / ticăie / palpită. 3. (des ape, izvoare) săritor, ţâşnitor. 4. (despre muguri, plante) care dă (în afară), care încol proeminent, ieşit în afară; large ~ eyes ochi mari proeminenţi. 6- (fig-) remarcabil, e minent, distins. 7. (herald.) ridicat pe picioarele dinapoi. 8. (constr.) ieşit în a fară, formând o ieşitură. II. s. (constr.) ieşitură, proeminenţă, ieşind. saligenin [sa3li' ş. (chim.) saligenină. salina [ss'iaina] s. 1. salină, ocnă de sare. 2. lac sărat, mlaştin ecată, sărătură. saline I. adj. ['scilain, 'sasl-, sa'lain] sărat, care conţine sare, salin ~ taste gust sărat; waters ape sărate, ape care conţin sare. II. s. 1. [ss'lim] (med. ) sare purgativă / amară. 2. v. s a l i n a . salinelle [iszeli'nel] s. (geol.) vulc an de noroi. salinity [sa'liniti] s. salinitate (a apei marii etc.). salinornete r [isasli'nDmitor] s. salinometru. saliva [ss'laivs, sal'ai-] s. salivă. salivai [ sa'laivsl] adv. s. v. s a l i v a r y . salivary ['szelivari, sp'laivsri, amer. şi -veri] adj. (despre glande etc.) salivar. salivate ['saeliveit] vb. A. in/r. a saliva, a secreta salivă. B. tr. a face să saliveze, a provoca salivaţie (cuiva). sali vation bseli'vei/sn] s. salivaţie, salivare. sallow1 ['sslou] s. (bot.) salcie căpre ască (Salix caprea). sallow2 I. adj. (despre ten) gălbui, măsliniu, palid, livid. II. vb. A. tr. a decolora, a îngălbeni (tenul); face ~ed by long residence in the tropic s obraji îngălbeniţi de o şedere îndelungată la tropice. B. in/r. a se îngălbeni, a deveni n / palid; his complexion has ~ed tenul lui s-a îngălbenit. sallowness ['saslounis] s. culoare gălbuie (a tenului). sally1 ['sreli] I. s. 1. (mil.) ieşire (a asediaţilor) dintr-o fortăreaţă. 2. plimbare, ieşire, excursie. 3. clan, impuls (de activitate). 4. tresărire (de emoţie). 5. (şi of wit) izbucnire /scânteie de spirit; ~ of levity faptă nec hibzuită, gogomănie, prostie; ~ of youth ştrengărie, nebunie a tinereţii; witty ~ observaţi spirituală, vorbe de duh. II. vb. in/r. 1. (mil.) (out) a întreprinde un atac, a at aca. 2. to ~ forth /out a) a ieşi / a merge la plimbare; £) (despre lichide, despre sânge) a ţâşni. sally2 s. 1. punere în mişcare a unui clopot. 2. frânghiile de care se trag lopotul. Sally s. (sl.) Armata Salvării. sally-lunn i~'lAn] s. franzeluţa cu lapte, chiflă. sally port [~ ps:t] s. uşă tainică de ieşire, poartă de ieşire (la fortăreţe, forti salmagundi [isslma'gAndi] s. 1. mâncare făcută din carne tocată, ouă, ceapă. 2. (fig.) ame tecătură, talmeş-balmeş. salmiac ['sa?lmi(:)a?k] s. (chim.) ţipirig, clorură de amoniu. sal on ['sasmsn] I. ş. 1. (Uit., de obicei cu aceeaşi formă la pi.) somon (Salmo salar). 2 . culoarea somonului. II. adj. roz-portocaliu, de culoarea somonului. salmon bre eder [~ tbri:d3r] s. crescător / cultivator de somoni. salmon colo(u)r [~ rkAtor] s. culoarea somonului. salmon fry [~ frai] s. (iht.) somon tânăr (sub doi ani). salm on peal [~ pi:l] s. (iht.) somon tânăr. salmon tail [~ teii] s. (mar.) cârmă suplimentară. salmon trout [~ traut] s. (iht.) păstrăv european (Salmo trutta). salon ['saslxn, a mer. S3'b:rj] s. 1. salon monden. 2. recepţie (în lumea bună). 3. salon de modă; expoziţie de modă. saloon [sa'Ium, ssl'u'.n] s. 1. sală; salon; dancing ~ sală de dans. 2. (ame r.) bar, cârciumă. 3. (mar.) salon (de pachebot). 4. vagon-salon. saloon bar [~ ba:1 "] s. sală de cabaret. saloon-car [~ ka:r] s. 1- (ferov.) vagon-salon. 2. (auto) l imuzină. saloon-carriage [~ ikxridj] s. v. s a l o o n c a r . saloon deck [ dek] s. (mar.) punte de clasa întâi. saloonist [sa'lumist] s. v. s a l o o n k e e p e r . saloon-keeper [sa'lu:n-ki:p3r] s. (amer.) birtaş; patron de berărie sau cârciumă. salo on landaulet [~ 'Icends'lct] s. (au/o) landatilet. saloon passenger [~ >p?esmd^r ] s. (/war.) călător de clasa întâi. Salopian [ss'loupian, ssl'ou-] s. 1. locuitor al co mitatului Shropshire. 2. elev sau fost elev al şcolii din Shrewsbury. salpingitis [iS3lpin'd3aitis] s. (med.) salpingită. sal ploychresturn I'sselipDli'krestoin] s. (chim.) sulfat de potasiu. salsify ['saelsifi] s. (bot.) barba-caprei (Tragopog on fjorrifolius). sal soda ['ssel rsouda] s. (chim.) sodă cristalizată naturală. salt [so(:)lt] ş. 1. sare (de bucătărie), clorură de sodiu; common / culinary ~ sare de bucătări



 ; table ~ sare de masă; cake of ~ bulgăre de sare; meat in ~ carne sărată / conservată, pa strama; to eat ~ with smb. a mânca pâine şi sare cu cineva, a împărţi pâinea cu cineva; to smb.'s ~ a fi oaspetele cuiva, a se bucura de ospitalitatea cuiva; to be true t o one's ~ a fi loial faţă de stăpân, a fi credincios serviciului său; (jig.) to take a sto ry with a grain / a pinch of ~ a crede o poveste cu anumite rezerve, a nu lua ce va drept literă de evanghelie; he is not worth / doesn't fetch his ~ nu e vrednic de pâinea pe care o mănâncă; (glumeţ) to put / lay / cast ~ on the tail of a bird a pune s are pe



coada unei păsări (ca s-o prinzi); the ~ of the earth sarea pământului, floarea omenirii , cci mai buni oameni; conversation full of ~ conversaţie plină de haz; above the ~ în capul mesei; below/ beneath the ~în coada mesei (şifig.). 2. vorbă de spirit. 3. (chi m.) sare. 4. pi. (med.) (şi smelling ~s) săruri. (fam. fig.) old ~ lup de marc, mari nar bătrân. II. adj. 1. sărat; ~ water apă sărată; ~ meat pastrama, carne conservată; ~ pro ions alimente sărate / conservate; to weep ~ tears a plânge lacrimi amare. 2. (fig., despre spirit) ascuţit, muşcător, usturător, corosiv. 3. (despre povestiri) a) nostim, picant; b) piperat, fără perdea. 4. (fam., despre preţuri) sărat, piperat. 5. (despre pl ante) marin, care creşte în ape sărate / saline; (amer.) ~ grass iarbă de pe locurile ud ate de apa sărată a mării. III. vb. tr. 1. a săra; to ~ (down) meat etc. a săra, a pune (c arne etc.) la sare / sărat. 2. (amer. fam.) to ~ smb. a-i trage cuiva o săpuncală; a s păla pe cap pe cineva. 3. a presăra / a pudra cu sare; a săra, a asezona (o mâncare). 4. (corn. fam.) a încărca (/rota de plată, socoteala). 5. (fa/n.) to ~ away a) a economi si; b) a investi. saltation ['sseltci/sn] s. (hidr.) saltaţie. saltatory ['ssltats ri, amer. şi -touri] adj. 1. săltăreţ. 2. (biol.) ~ evolution evoluţie în salturi. salt box ['sD(:)lt boks] s. cutie în care se ţine sarea la bucătărie; solniţă. salt cake [~ keik] s. (chim.) sulfat de sodiu. salt-cellar [~isctor] s. 1. solniţă. 2.pl. (fam.) adâncitură înap oia claviculelor (la oamenii slabi). salt duty [~ idju:ti] s. sărărit, gabclă, impozit pe sare. salted ['so(:)ltid] adj. 1. (despre carne, brânză etc.) sărat. 2. (despre ca i şi fam. despre persoane) imunizat. 3. (fam., despre soldaţi) călit, oţelit. salter ['s 3(:)lt3r] s. 1. fabricant de sare. 2. muncitor într-o sărăric. 3. vânzător de murături sau e săraturi. 4. sărător (de peşte etc.). saltern ['so(:)lton] s, 1. sărărie. 2. v. s a l t in a r s h. salt-free diet ['so(:)ltfri: 'daist] s. (med.) regim dcclorurat / fără s are. salt gauge [~ gcid3] ş. (chim.) halometru. salties [s3(:)ltiz] s. pi. (fam.) alune americane / arahide sărate. salting ['s:>(:)ltin] s. 1. sărare (a cărnii etc.). 2. (vet.) imunizare (a cailor). 3.pi. păşune udată de apa sărată a mării. salting tub [~ tA ] s. putină cu săraturi. saltish ['sD(:)lti/] adj. uşor sărat, care are gust de sare. sa ltishness [-nis] s. gust uşor sărat. salt junk ['so(:)lt d3Ank] s. (mar. fam.) carne de vacă sărată. saltless ['S3(:)ltlis] adj. fără sare, nesărat (şi fig.). salt-lick [\so(: lik] s. 1. bloc / drob de sare (pentru vite). 2. sărătură, teren sărat. salt liquor [~ i lik3r] s. (ind.) saramură. salt market [~ rmo:kit] s. (înv.) sărărie. salt-marsh [~ ma:/ J s. sărătură, mlaştină sărată. salt meadow [~ imedou] ş. păşune udată de apa mării. salt m . piuliţă pentru sare. salt-mine [~ main] s. salină, ocnă de sare. saltness [s3(;)ltnis] s. salinitate. saltpetre ['so(:)ltipi:t3r] s. salpetru, silitră, nitrat de potasi u. salt pit ['so:lt pît] s. salină, ocnă de sare. salt plug [~ pUg] s. (geol.) dom / s toc de sare. salt removal [~ riimu.vpl] s. (agr.) desalinare. salt-rising [—.raizi rj] s. (amer.) drojdie. Salt River [~ iriv3r] s. (amer. pol.) înfrângere electorală; t o be sent to ~ a cădea în alegeri, a fi înfrânt / învins în alegeri. salt screen [~ skri:n] s. (fiz.) ecran fluorescent. saltshaker ['soilti/eiko1"] s. (amer.) solniţă. salt-sp oon [~spu:n] s. linguriţă de sare. salt spring [~ sprirj] s. izvor de apă sărată / sălcie. alt tax [~ tseks] s. (ist.) sărărit, impozit pe sare, gabclă. saltus [Tsa?lt3s] s. (ma t.) salt, oscilaţie. salt-water [,sa(:)ltWD:tar] I. s. 1. apă sărată; apă de mare. 2. pl. izvor de apă sărată (concentrată). II. adj. de apa sărată; ~ fish peşte de marc / de apă să t works [~ wa:ks] s. 1. ocnă, salină, sărăric. 2. rafinărie de sare. saltwort ['sD(:)ltw3: tj s. (bot.) săricică (Salsola kali). salty ['so(:)Ui[ adj. 1. sărat, uşor sărat. 2. (rar. jig.) muşcător, usturător. 3. (fam.) îndrăzneţ. 4. (despre glume etc.) piperat, picant. sa ubrious Isa'ljuibrias] adj. salubru, sănătos, bun pentru sănătate. salubriousness [-nis] s.v. s a l u b r i t y . salubrity [ss'Ijuibriti] s. 1. salubritate, sănătate. 2. c aracter salubru. 3. condiţii sau proprietăţi favorabile pentru sănătate. salutariness ['sa ?ljut3rinis, amer. şi -teri-] s. sănătate. salutary ['sasljutpri, amer. şi -teri] adj. ( to) salutar, curativ, binefăcător, folositor (pentru). salutation [.sfelju(:)'tei/3n



 ] s. salut, salutare; ~ of a letter partea introductivă a unei scrisori. salutator y [s3'lju:t3t;?ri, amer. şi -touri] I. adj. 1. (despre o formulă etc.) de salutare. 2. (amer., univ.) ~ oration cuvântare de bun venit. II. s. (amer., univ.) discurs inaugural. salute [s3'lju:t] I. s. 1. salut. 2. (mii. mar.) salut; to return / t o acknowledge a ~ a răspunde Ia salut; ~ with the guns salvă de tun; to fire a ~ a t rage o salvă (de salut); to fire a ~ of ten guns a trage o salvă de zece detunături. 3 . (înv., Ut.) sărutare; chaste ~ sărutare castă. II. vb. A. tr. 1. a saluta; to ~srnb. w ith a smile a întâmpina pe cineva cu un surâs. 2. (jig., despre sunete, culori etc.) a impresiona, a lovi; to ~ the ear a lovi urechea. 3. (înv.) a săruta. B. intr. (mil. ) a da onorul; to ~ with twenty guns a saluta prin douăzeci de detunături. saluter [ -3r] s. persoană care salută.



 saluting 816



saluting [-irj] s. salut; ~ of the colours onor la drapel. salvable ['sadvabl] a dj. 1. care poate fi salvat, susceptibil de a fi salvat. 2. (rel„ despre persoane, suflete) care poate fi mântuit. Salvadorian [isaslva'da:rian] I. adj. salvadorian , din El Salvador. II. s. locuitor din El Salvador, salvadorian. salvage [rsadvi d3] I. s. 1. salvare (a unui vas etc.), asistenţă maritimă; to make ~ of goods a salva mărfuri. 2. obiecte salvate (dintr-un naufragiu I incendiu etc.). 3. indemnizaţie / primă / răsplată care se dă pentru salvarea unor bunuri etc. II. vb. tr. 1. (mar.) a sa lva (im vas); a ridica la suprafaţă (un vas). 2. (amer., mii., si.) a şterpeli, a fura . salvage agreement [~ aigrirmant] s. (mar.) contract de salvare. salvager ['sa: lvid3ar] s. salvator (de mărfuri). salvage tug ['sadvid3 tAg] s. (mar.) remorcher de salvare. : salvage vessel [~ .vesl] s. (mar.) vas de salvare. salvaging ['sxl vid3irj] s. salvare.' salvarsan ['sadvasam] s. (chim.) salvarsan. salvation [sad 'vei/an] s. salvare; mântuire, izbăvire; to seek ~ in smth. a-şi căuta mântuirea în ceva; ( am.) you have been the ~ of me ai fost salvarea mea, îţi sunt veşnic recunoscător. Salva tion Army [~ ia:mi] s. (rel.) Armata Salvării / Mântuirii. Salvationist [sad'vei/ani st] s. membru al Amiatei Salvării. salve1 [sa;v, scelv, amer. si sa?v] I. s. 1. (f arm.) unguent, alifie, pornadă (pentru buze etc.). 2. (fig.) balsam. 3. (sl.) mită. II. vb. tr. 1. a alina, a calma, a linişti (sentimentele, amorul propriu), a aduce un balsam (cu dat.); to do smth. to ~ one's conscience a face ceva pentru linişti rea conştiinţei. 2. (sl.) a mitui, a unge. salve2 [sadv] vb. tr. (mar.) 1. a salva ( un vas, mărfuri etc.). 2. a ridica la suprafaţă (un vas, un submarin). salve base [sa: v bcis] s. (farm.) vaselină farmaceutică. salver ['sslv3r] s. tavă, platou (a"e argint etc.). salverform ['saelvafo:m] aay. (bot.) hipocraterifonn. salvo1 ['sa:lvou], pl. salvoes [-z] s. 1. rezervare (de drepturi etc.). 2. pretext; subterfugiu. 3. mijloc de salvare (a reputaţiei cuiva etc.), mijloc de alinare / de împăcare (a conştii nţei etc.). 4. justificare, clauză. -0- to come off with a ~ a ieşi cu bine dintr-o af acere. salvo2 s. (mii. mar.) salvă; to fire a ~ a lansa / a trage o salvă; to fire ~ es a trage salve; (fam.) ~ of applause salvă de aplauze. sal volatile [isa;l va'la stali] s. (sare de) amoniac, săruri (volatile). salvor |'sa;Iver] s. (mar.) vas de salvare. Sam [sann] s. prese, de la S a m u e 1; (fam.) Uncle ~ unchiul Sam; St atele Unite; americanii; (fam) to stand~a) a achita singur o notă,a plăti socoteala pentru toţi (cf turcul plăteşte); b) a fi fraier; upon my ~ pe cuvânt de onoare. samara ['samsara, sa'meira] s. (bot.) samară. samarium [sa'msariamj s. (chim.) samariu. s amarskite [sa'ma:skait] s. (mineral.) samarskit. samarous iodide ['sîemaras 'aiada id] s. (chim.) iodură de samariu. samba ['szemba] s. samba. sambo ['sasmbou], pi. sambos [-z] sa« samboes [-z] s. 1. descendent al unei căsătorii între negri şi indieni; mu latru, metis! 2. Sănibo (fam.) negru. Sam Browne [sacni braun] s. 1. centiron ofiţer esc de campanie. 2. (amer. fam.) ofiţer. sambur ['ssemba', 'sa:m-] s. (zool.) elan indian (Rusa imicolor). same [seim] I. adj. (construit de obicei cu t h e, t h i s sa» t h a t). 1. acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi; to repeat the ~ words a repeta a celeaşi cuvinte; in the ~ place în acelaşi Ioc; at the ~ time în acelaşi timp, concomitent ; at the ~ time that / when / as this was happening chiar în clipa în care se petrec ea aceasta; of the ~ age as myself de aceeaşi vârstă cu mine; of the ~ kind similar; i n the ~ way la fel; we are going the ~ way mergem în aceeaşi direcţie; (emfatic) the v ery ~ thing sau one and the ~ thing unul şi acelaşi lucru; it is the ~ thing everywh ere e la fel pretutindeni; aii that amounts / comes to the ~ thing până la urmă e acel aşi lucru. 2. uniform, lipsit de varietate. II. pron. the ~ 1. acesta, aceasta. 2. acelaşi, aceeaşi; it is all the ~ to me mi-e egal; if it is all the ~ to you dacă nu vă deranjează, dacă vă este egal; it is much the ~ e aproape / aproximativ acelaşi lucru; coat lined with the ~ haină dublată din acelaşi material; (sl.) (the) ~ here! şi eu, şi eu la fel! III. aaV. în acelaşi fel; I found her just the ~ as before am găsit-o la fel ca înainte; a happy New Year to you! — the ~ to you! îţi doresc un An Nou fericit! — aseme nea şi ţie, mulţumesc, la fel!; to think /feel the ~ a gândi / a simţi la fel; we like goo d things the ~ as you / (sl.) ~ as you ne plac lucrurile bune la fel ca şi ţie; all the ~a) totuşi, cu toate acestea; come along all the ~ vino totuşi; b) de asemenea; it is very nice of you all the ~ de asemenea e foarte drăguţ din partea dumneavoastră;



 c) deşi, cu toate că; all the ~ it has cost us dear cu toate că ne-a costat mult; thi ngs go on just the ~ lucrurile merg ca de obicei / se desfăşoară normal.



samp [ssemp] s. (amer.) mălai; fiertură de porumb, mămăligă. sampan ['saîmpam] s. şampan, b chinezească. samphire [,scemfaiar] s. (bot.) anason-de-mare (Crithmum maritimum). sample ['sa:mpl, amer. 'ssmpl] I. s. 1. (corn.) mostră, eşantion, probă; up to ~confor m mostrei; picked ~ mostră aleasă; representative ~ eşantion tip; to send smth. as a ~ a trimite ceva cu titlu de mostră / ca mostră. 2. (statistică) eşantion. II. vb. tr. 1. a lua mostră din (stofe etc.). 2. a degusta (un vin); (fam.) a gusta (un fel de mân care etc.). 3. a încerca (un restaurant nou etc.); it was the first time I had ~d camp life era primul meu contact cu viaţa de tabără. 4. a da o mostră / un exemplu din / de (ceva). III. adj. care serveşte drept mostră / eşantion. sample man [~ msn] s. (mi ne) probagiu. sample mean [~ mi;n] s. (/nat.) medie de selecţie. sampler1 ]'su:mpl 3r, amer. 'sampla'] s. 1. eşantion de broderie, model de broderie (pe canava). 2. (tehn.) model, şablon. 3. (tel.) comutator electronic de culoare. sampler2 s. 1. p ersoană care taie / face mostre. 2. (si grain ~) sondă. sampling ['scnmplirj] s. lua re de mostre; (com., ind.) random ~ prelevare de mostre la întâmplare. sampling tube [~ tju:b] s. ţeava de tras vinul / din butoi pentru gustare; ~ works laborator de experienţe (chimice etc.). samson knee ['saMiisn ni:] s. (mar.) guseu de baba. sa murai ['samiurai], pl. samurai [~[ s. samurai. san [sîen[ s. (sl., şcolar) infirmeri e (v. s a n a t o r i u in 2). sanative ['samotiv] adj. 1. curativ, care însănătoşeşte. 2. (fam.) salutar. sanatorium [.sasna'toriam, amer. -'tou-], pl. sanatoriums [-z] sau sanatoria [-riaj s. 1. sanatoriu. 2. (in limbajul şcolarilor) infirmerie. sana tory ['samateri, amer. si -touri] adj. v. s a n a t i v c. sanctification [isasr jAtifi'kei/an] s. (rel.) 1. sanctificare. 2. sfinţire. 3. respectare, sfinţire; ~ of the Sunday sărbătorirea I ţinerea zilei de duminică. sanctified ['ssenlrtifaid] adj. 1. sfinţit, consacrat. 2. ipocrit, bigot. sanctifier ['sa3nlctifaiar] s. (teol.) sah etificator, sfinţitor; the Sanctifier Sfântul Duh. sanctify ['saenftifai] vb. tr. 1. a sfinţi, a consacra. 2. a justifica, a sancţiona; a consfinţi; (/atu.) custom sancti fied by time obicei consfinţit de timp. sanctimonious [isa;nlcti'mouniasl adj. pre făcut, făţarnic, ipocrit; care face pe mironosiţa. sanctimoniousness [-nis] s. făţărnicie, făcătorie. sanctimony ['sajrjlctimani, -mouni] s. ipocrizie, făţărnicie. sanction ['sarn/e jan] I.s. l.fjur.) sancţiune; vindicatory /punitive ~ sancţiune penală; remuneratory ~ sancţiune remuneratorie. 2. sancţionare, autorizare, aprobare, consimţire; with the ~ of cu consimţământul (cu gen.); with the ~ of the author cu consimţământul / autorizaţia / robarea autorului; (fam.) ~ of custom consfinţire a obiceiului, consfinţire de uz. 3 . (ist.) ordonanţă, decret; the Pragmatic Sanction Pragmatica Sancţiune. II. vb. tr. 1 . a sancţiona. 2. (/ur.) a ratifica (o lege etc.); (fam.) a autoriza, a aproba; a în curaja (o acţiune); ~ed by usage consfinţit-/ consacrat prin uz. sanctioned [-d] adj . 1. (jur.) sancţionat. 2. (despre persoane, lucruri) autorizat, care a primit apr obare I sancţiune. sanctity ['ssn&titi] s. 1. sanctitate, sfinţenie. 2. pl. datorie sfântă. 3. caracter sacru (al unui jurământ etc.); inviolabilitate (a vieţii private etc.) ; to violate the ~ of the oath a încălca sfinţenia jurământului. sanctuary ['sasrjldjuari, amer. si -eri] s. 1. sanctuar; (fam.) the ~ofthe heart sanctuarul inimii. 2. te mplu, biserică. 3. Sfânta Sfintelor (în templele evreieşti). 4. azil, refugiu; (/ur.) ri ght of ~ drept de azil (politic); (jur.) to take ~ a căuta azil; to flee to a ~ a se refugia într-un azil. 5. refugiu, adăpost al păsărilor. sanctum ['sasrjtem] 1. sanctu ar; the ~ sanctorum Sfânta Sfintelor. 2. (fam.) cabinet / birou particular, cabine t de studiu. -0- lady's ~ buduar. sand [samd] I. s. 1. nisip, pietriş; loam ~ nisi p argilos; sharp ~ mortar; scouring / welding / fine~ nisip fin / mărunt; to build on ~ a clădi pe nisip. 2. (sg. si pl.) banc de nisip. 3. grăunţe / fire de nisip; as numerous as the ~ (s) on the sea shore cât nisipul mărilor. 4. pl. plajă. 5. pl. (poet ic) timp; his ~s are run (out) vremea lui a trecut, şi-a trăit traiul. 6. culoarea n isipului. 7. (amer. sl.) bărbăţie, fermitate. II. vb. A. tr. 1. a presăra cu nisip (o al ee etc.). 2. (despre aluviuni) to ~ up a) a umple de nisip (gura unui fluviu); b ) a pune nisip în (zahăr); c) a curăţa cu nisip. 3. (tehn.) a sabla. 4. to ~ down a şlefui / a curăţa cu glaspapir. B. intr. to ~ up a se umple de nisip. sand accretion ['sam d aVkri:J3n] s. (hidr.) acumulare de nisip. sandal ['samdl] s. sanda; bathing ~s espadrilc. sandal (wood) [~ (wud)] s. (lemn de) santal. sandarac ['sa?ndar£ck] s. 1. sulfura roşie de arsenic. 2. sandaracă, răşină mirositoare. sandbag ['szenf/bzeg] I. s



 . 1. gabion, sac cu nisip în pământ (pentru fortificaţii). 2. sac pentru balast. 3. (spo rt) sac cu nisip. 4. sac mic cu nisip (folosit pentru a da o lovitura puternică). II. vb. tr. 1. a proteja (o clădire etc.) cu saci de nisip sau de pământ. 2. a ameţi sam eness ['seimnis] s. 1. (with) asemănare, identitate (cu). 2. uniformitate, monoton ie, (pe cineva) cu o lovitură dată cu un sac de nisip. 3. a forţa, a sili, a constrânge, sandbagger [~iba3gar] s. bandit care foloseşte ca armă sacul de nisip. invariabilit ate (a unui peisaj, a vieţii etc.); a tiresome ~ of situation o obositoare sandban k [~ba:rjk] s. banc de nisip. uniformitate de situaţii (într-un roman etc.). sand ba r [~ ba:r] s. (mar.) banc de nisip. samey ['seimij adj. (fam.) monoton, searbăd, l ipsit de variaţie. samite ['sasmait, 'seim-] s. (înv., tatf.) brocart de lame, stofă ţes ută cu fir (de aur I argint). sand bath [~ ba:6] s. baie de nisip. sandblast [~bla :st] vb. tr. (tehn.) a sabla. samlet ['ssmlit, -let] s. (iht.) somon tânăr. sandblas t (machine) [~ ma'Jîm, amer. -blast-] s. (tehn.) aparat de sablat. Sammy ['samii] s. 1. diminutiv de la S a m u e 1. 2. (sl.) (si simple ~) prostănac, sand-blind [' sasndblaind] adj. care vede prost, care nu vede bine, cu vederea slabă, nătâng. 3. (mi i., fam.) soldat american (în primul război mondial). chior. sammying ţ-irj] s. (irul. ) 1. stors. 2. zvântare (a pieilor etc.). sand blow [~ blou] s. (metal.) incluziun e de nisip. Samoan [sa'mouanj I. adj. din Samoa. II. 1. locuitor din Samoa, samo an. 2. (lingv.) sand-box [~boksl s. (ladă) cu nisip; nisipar; nisipelniţă. (limba) sam oană. r sandboy [~bDi] s. as merry / jolly as a ~ grozav de vesel. samovar [iSsemo u'va: ,'—] s. samovar.



 817 sash 2



sand-casting [~.ka:stin] s. (metal.) turnare în (forme de) nisip. sand crack [~ kr xk] s. crăpătură într-o cărămidă (formată înainte de arderea acesteia). sand crust [~ krASt etal.) aderenţă de nisip. sand drift [~ drift] s. (geol.) nisip mişcător; barcano. sand filter [~ ifilto1"] ş. filtru cu nisip. sandglass [~glu:s] s. 1. ceas de nisip; cl epsidră. 2. (mar.) nisipar. sand-groper [~group3r] s. (austr.) locuitor din vestul Australiei. sandhi f'sEendhi:] s. (fon.) variantă poziţională. sand-hill ['scendhil] ş. dună. sand hog [~ hog] s. (amer.) muncitor la lucrări subterane şi în ehesoane. sandlot [~ bt] l.s. (amer.) teren de joacă / de sport; ~ orator orator improvizat. II. ad j. (fam.) (despre jocuri sportive) jucat de amatori. sandman f'sasndmajn], pl. s andmen [-men] s. 1. vânzător de nisip mărunt (abraziv). 2. (fam.) Moş Ene; the ~ has com e a venit Moş Ene pe la gene. sandpaper [~.peipar] I. s. glaspapir, şmirghel, hârtie a brazivă / cu şmirghel / de şlefuit. II. vb. tr. a freca / a netezi (o suprafaţă) cu glaspa pir / cu hârtie abrazivă. sand pin [~ pin] s. (metal.) cui de turnătorie. sand-piper H paipa1"] ş. (omit.) pietroţel; fluierar (Actitis hypoleucos). sand pit [~ pit] s. ca rieră de nisip mărunt. sand shoal [~ /oul] s. banc de nisip. sand-shoes [~/u:z] s. p l. 1. papuci de baie (cu talpa de cauciuc). 2. sandale, cspadrilc. 3. pantofi de tenis, tenişi. sand spout [~ spaut] s. trombă de nisip. sandstone ['sîendstoun] s. (g eol.) gresie. sand-storm ['sasndsto:m] s. simun, furtună de nisip. sand streak [~ stri:k] s. (geol.) apofiză de nisip. sandwich ['saenwidj, -t/, amer. 'sasndwit/] I . s. sandviş, tartină; ham ~es sandvişuri cu şuncă; to ride / to sit ~ a călători (a şedea) uit între doi vecini. II. vb. tr. a aşeza la mijloc, a introduce între, a intercala. s andwich-board [~bo:d, ~rx>3d] s. panouri publicitare (care se prind în faţa şi în spatel e celui care le poartă). sandwich course [~ ko:s] s. curs de instruire profesională care include şi o perioadă de 3-6 luni de activitate practică. sandwich frame [~ freim ] ş. (telm.) cadru dublu. sandwichman ['sa3nwid3masn], pl. sandwichmen [-men] s. o m-afiş, persoană care poartă afişele cu reclama în faţă şi în spate. sandy ['sa?ndi] adj. 1 repământ) nisipos; din nisip, cu nisip. 2. (despre păr) roşcat; blond-roşcat. Sandy ['ssen di] s. poreclă dată scoţienilor. sandy clay [~ klei] s. (geol.) argilă slabă, nisipoasă. sa dy-haired [~ihsad] adj. cu păr blond-roşcat. sane [sein] adj. normal, cu mintea întrea gă, care judecă sănătos, care raţionează sănătos; simţit; (despre vederi, vorbă) rezonabil, mind minte sănătoasă / echilibrată. sanely ['seinii] adv. raţional, rezonabil, sănătos. san ize ['ssenfaraiz] vb. (teAt.) a sanforiza. sanforized shrunk finish ['sasnfaraiz d JrAnk Tuli/] s. (text.) sanforizare. sang [seen] past de la s i n g (II). sang a(r) ['sings'", 'sArjga'] ş. (anglo-indian) parapet de piatră. sang-froid ['su:rj'fr wa:, 's5;n-, 'sa:rj-, 'so:rj-, 'sarj-, 'sa;n-, -'frwa:] s. (fr.) sânge-rece, impcr turbabilitate, calm, flegmă. sanguinary ['sasrjgwinari, amer. şi -eri] adj. 1. (desp re bătălii) sângeros. 2. (despre legi) crud, aspru, barbar. 3. însângerat, sângerând. 4. bl emat, afurisit (eufemism). sanguine ['sa^rjgwin] I. adj. 1. de un roşu sangvin, ru biniu. 2. (despre temperament) sangvin. 3. încrezător, optimist; to be of a ~ dispos ition a fi înclinat spre optimism; to be / to feel ~ about the future a avea încrede re în viitor, a vedea viitorul în roz. II. s. 1. (arte) sanguină (creion sau desen). 2 . (mineral.) hematit. sanguineous [sa^rj'gwinias] adj. 1. (med.) sangvin, de sânge , cu sânge. 2. roşu ca sângele. 3. (despre persoane, constituţii) sangvin, pletoric. san hedrin ['sa3n;drin, sam'hed-] s. (ist.) sanhedrin. sanitarian [.saîni'tsarbn] «di., s. sanitar. sanitarium [■saîniteariam] s. (amer.) sanatoriu. sanitary ['sasiniteri, amer. şi -cri] adj. sanitar, igienic; insufficient ~ arrangements lipsă de igienă; to render ~ a face sănătos, a asana. sanitary cordon [~ 'ko:dn] s. (mil., pol.) cordon sanitar. sanitary engineering [~ .end3i'nbrirj] s. tehnică sanitară. sanitary inspec tor [~ in'spckta1"] ş. inspector al salubrităţii publice. sanitation i'sceni'tei/an] s . 1. igienă, salubritate publică, îmbunătăţire a condiţiilor sanitare; sistem sanitar; to i ove the ~of a town a asana un oraş. 2. (fam.) instalaţii sanitare. 3. (hidr.) asanar e (a bălţilor etc.). sanitationman [isa3ni'tei/3nm«n],pl. sanitationmen [-men] s. (euf .) gunoier. sanitation worker [issni'tei/sn iW3rkar] s. (amer.) lucrător la servic iul de salubritate. sanitize fsamitaiz] vb. tr. 1. a steriliza. 2. a cenzura (un document etc.). sanitizing finish ['szenitaizin. rfini/] ş. (text.) tratare antis eptică. sanity ['sasniti] s. 1. psihic normal, sănătate (morală). 2. minte sănătoasă, judec



 oasă; bun-simţ. sank [scerjk] past de la s i n k (II). San Marinese [rsaen rni3ri'ni :z) I. adj. sanmarinez, din San Marino. II. s. 1. locuitor din San Marino, sanma rinez. 2. (folosit ca pl.) the ~ sanmarinezii. sans [s2enz.pron.f-. su:n, sn:n.] prep. (poetic) fără; ~teeth ştirb, fără dinţi. sanscrit ['szenskrit] adj., J.V. S a n s k i t .



sansculotte [isrenzkju'bt] s. (fr.) sans-culottc. Sanskrit ['srenskrit] I. adj. sanscrit. II. s. limba sanscrită, sanscrita. sans-serif [sasn'serif] s. (poligr.) (caracter) grotesc. Santa Claus [.saents 'kb:z, amer.'—, 'saenti-] s. (în limbajul c opiilor) 1. Moş Crăciun. 2. Moş Nicolae. santonin ['ssentanin] s. (chim.) santonină. Sao rstat Eireann ['se9to:t 'earan] s. Statul liber irlandez. sap1 [sa3p] I. s. 1. ( bot.) sevă. 2. (fig.) vlagă, vitalitate; the ~of youth vitalitatea tinereţii. 3. v. s a p w o o d. 4. (fam.) prost, prostănac. sap 2 1. s. (m/7.) săpătură (de subminare), tra nşee, şanţ; to drive a ~ a executa o săpătură; (fig.) the ~ of prejudices distrugerea trept tă a prejudecăţilor. II. vb. tr. 1. (mil.) a săpa (tranşee, un zid etc.). 2. a săpa, a mina a submina (fundamentul unei doctrine, sănătate etc.); fever has "-ped his strength febra i-a măcinat puterea / i-a stors vlaga. sap3 I. s. 1. lucrător cu sapa / cu caz maua. 2. muncă monotonă. II. vb. intr. a săpa. sap4 s. (geol.) rocă alterata / dezagrega tă. sapanwood ['saspanwud] s. (bot.) sapan (Caesalpinia sappan). sap green ['ssep gri:n] s. culoarea verde a sevei. saphead ['ssphed] s. 1. (mii.) capul tranşeci (d e sub zid). 2. (fam.) prostănac, gogoman. sapid ['saspid] adj. 1. (despre mâncare et c.) gustos, savuros. 2. (despre conversaţie etc.) interesant, cu miez. sapidity [s a'piditi] s. 1. gust, savoare. 2. proprietatea de a avea miez / conţinut. sapience ['scipisns] s. 1. (înv. şi ironic) înţelepciune. 2. pedanterie, pedantism. sapient ['se ipbnt] adj. 1. (înv.) înţelept, savant. 2. pedant. sapiential [iscipi'en/al] adj. înţelept , instructiv. sapless ['sasplis, amer. şi -lcs] 1. (despre plante, păduri etc.) Iară s evă, uscat; (despre sol) sterp, steril. 2. (fig., despre persoane) fără vlagă, fără vigoare (despre idei etc.) banal, anost, prozaic. sapling ['szeplirj] s. 1. puiet, pom tânăr, copăcel, răsad, butaş. 2. (fig., fam.) tânăr, adolescent. 3. (fam.) ogar tânăr. sapo [iSEepou'nei/ss, -ps'n-] adj. 1. săpunos, de săpun. 2. (glumeţ, despre persoane) mier os, onctuos. saponification [sa-pDnifi'kei/^n] s. (chim.) saponificare. saponifi er [s3'ponifai3r] s. (chim.) agent / reactiv de saponificare. saponify [sa'ponif ai] vb. A. tr. (chim.) a saponifica (grăsimi etc.). B. rejl. a se saponifica. sapp er ['sasp3r] s. (mii.) 1. genist. 2. (fam.) the sappers geniul. sapphic l'saefik ] I. adj. (metr.) safic. II. s. pl. Sapphics Versuri safice. sapphire ['ssfaia1" ] ş. safir. sapping ['sEepirj] s. săpare, minare, subminare (a unui zid, a unei cred inţe). sappy ['saspi] adj. 1. (despre jxmii) plin de sevă. 2. puternic, viguros; tânăr; plin de putere. 3. (despre lemn) verde. 4. (sl.) nătâng, fără experienţă. saprogenic I


 snit, -net] s. (text.) tafta florentină. sartorial [sa:'to:ri3l, amer. -'tou-] adf de croitor, de croitorie; (glumeţ) ~ artist artist croitor; the ~ smartness of th e gathering eleganţa (vestimentară a) celor prezenţi. sartorite ['sa:tarait] s. (miner al.) sartorit. sartorius [so:'ta:rias] s. (anat.) muşchi croitor. sash1 [sa?/] s. 1. eşarfa, centură de stofă (purtată de ofiţeri). 2. cşarfl largă cu nod bufant (pentru doa şi copii). sash2 s. cercevea de fereastră; cadru mobil de fereastra.



 sashay 818



sashay [sze'Jei] vb. intr. (sl. amer.) a merge cu paşi uşori şi elastici; to ~off a o şt erge englezeşte, a spăla putina. sash bar ['see/ ba:r] s. (telm.) spros (la fereastră) pentru fixarea geamurilor. sash-cord [~ ko:d[ s. (au/o) curca deridicatgeamul, cablu de macara. sash door [~ da:r, -door] s. uşă cu geamuri. sashed1 ['sa3/t] adj. cu eşarfă, purtând o eşarfă lată. sashed2 adj. (despre ferestre) cu cerccvea. sash-line ['s eflain] s. (electr., tel.) cordon, şnur. sash window [~ iwindou] s. fereastră ghilot ină, fereastră ridicătoare, sassafras ['saîsafraas] s. (bot.) dafin american (Sassafras officinale). sassenach ['seessnrek, -nak] s. (irl., scot.) englez, sassolite ['s asalait] s. (mineral.) sassolin. sat [sect] past si part. tree, de la s i t (II) . Satan ['şeitan, înv. 'sa?t-[ s. satana. satanic [sa'tamik, sei't-] adj. satanic, d iabolic; demonic; his Satanic Majesty diavolul. satchel ['sfet/al] s. 1. geantă, s acoşă; ghiozdan, servietă (de şcolari); geantă de vânătoare. 2. cobur, geanta de la şa. sat ed ['sait/ald] adj. cu ghiozdan, cu geantă. sate [scit] vb. A. tr. 1. a satura; a potoli, a sătura, a-şi satisface (foamea, setea etc.); to ~ one's thirst for blood a -şi potoli setea de sânge. 2. a suprasatura. B. refl. to ~ oneself with a se sătura de . sated ['seitid] adj. (with) sătul (de). •$■ to become ~ (with) a se blaza (din cauza ). sateen [ss'tkn, sa't-] s. (text.) satin de bumbac. sateless ['seitlisj adj. ( poetic) nesătul, nesăţios. satellite ['sartalait, -til-] s. 1. (astron.) satelit. 2. ( pol.) adept, satelit. 3. (amer.) suburbie. satellite exchange [~ ikS'tfeina^] s. (tel.) centrală-satclit. satem ['sa:tam] adj. (lingv.) satem. satiable ['sei/iabl l adj. (rar) săţios. satiate ['sei/ieit] vb. tr. 1. (with) a ghiftui (cu); a sătura până l a dezgust (de). 2. a blaza. satiated ['scificitid] adj. 1. ghiftuit, îmbuibat, sup rasaturat (de mâncare). 2. sătul, blazat (de plăceri). satiating1 ['sei/ieitirj] adj. săţios. satiating2 s. suprasaturare, saţiere. satiation [isei/i'eijsn] 1. s. v. s a t i a t i n g2. 2. saţietate. satiety [sa'taiati, -aiiti, 'se/iati] s. saturaţie, satu rare; to ~ până la saturare, până la refuz; to indulge in a pleasure to the point of ~ a gusta o plăcere până la saturaţie. satin ['sastin] s. 1. (teAt.) satin, atlaz; Denmark ~satin pentru pantofi (de damă). 2. (si white ~)v. s a t i n f l o w e r . 3. (sl. ) gin; a yard of ~ un pahar de gin. 4. (fig.) strălucire, luciu; the ~ of the skin strălucire a tenului. II. vb. tr. a satina (hârtia etc.). satinet(te) [.saeti'nct] s. (text.) satinetă. satin-flower [pScetiniflauar] s. (bot.) pana-zburătorului (Umar ia annua). satin paper [~ .peipar] s. hârtie satinată. satin pod |~ .pod] s.v. s a t i n - f l o w e r . satiny l'saitini] adj. (mătăsos) ca atlazul, satinat. satire [r sa3taiar] s. 1. (on, upon) satiră, şarjă (împotriva). 2. sarcasm. satiric(al) [sa'tirik( 9l)] adj. 1. satiric. 2. sarcastic, ironic. satirically [sa'tirikali] adv. satir ic, batjocoritor. satirist ['sastarist, -tir-] s. 1. autor satiric, scriitor sat iric. 2. spirit muşcător, corosiv, maliţios. satirize ['sastiraiz] vb. tr. a satiriza; to ~ one's times a face satira epocii sale. satisfaction [isanis'fiEkjim] s. 1. achitare, plată, lichidare (a unei datorii); îndeplinire (a unei condiţii); executare (a unei obligaţii); (jur.) to enter ~ a înregistra achitarea unei obligaţii băneşti; in ~ of ca plată. 2. reparare (a unei insulte etc.), satisfacţie; ~ for an offence repar are a unei ofense; to demand ~ for an insult a cere satisfacţie (prin duel); to re fuse smb. ~ a refuza de a da satisfacţie cuiva; to make full / ample ~ to smb. a d espăgubi din plin / total pe cineva; in ~ of a wrong done pentru despăgubirea unei d aune, pentru repararea unei nedreptăţi. 3. potolire, satisfacere (a foamei, a unei p asiuni). 4. (at, with) satisfacţie, mulţumire (pentru, faţă de); to give smb. ~ a mulţumi / a satisface pe cineva; to give smb. cause for ~ a da cuiva un motiv de mulţumire / de satisfacţie; to find ~ in smth. a-şi găsi mulţumirea în ceva; to express ~ at a resu lt a-şi exprima satisfacţia faţă de un rezultat; I note with ~ that remarc cu plăcere că; t look at smth. with ~ a se uita la ceva cu plăcere; to his (entire) ~ spre marea l ui mulţumire. 5. convingere, siguranţă. satisfactorily [.sartis'fzektarili] adv. (în mod ) satisfăcător, mulţumitor. satisfactoriness [isaîtis'fcetorinis] s. caracter satisfăcător al unei mutici etc.). satisfactory [rsaîtis'faîktpri] adj. 1. satisfăcător, mulţumitor; ~ reason argument satisfăcător, raţiune satisfăcătoare; the result is not very ~ rezultatul lasă de dorit; the result is entirely ~ rezultatul nu lasă nimic de dorit; to bring negotiations to a ~ conclusion a duce negocierile la bun sfârşit. 2. (teol.) ispăşitor,



 expiator. satisfiable ['sanis.faiabal] adj. care se poate satisface / mulţumi. sat isfied ['sastisfaid] adj. 1. mulţumit, satisfăcut; to be ~ with smth. a fi mulţumit / satisfăcut de ceva; I have every reason to be ~ with the result am toate motivele să fiu mulţumit de rezultat / să mă felicit pentru rezultat; to rest ~with the explanati on a se mulţumi cu o explicaţie. 2. convins; I am ~ that am certitudinea că, 3. (chim. ) saturat. satisfy ['sajtisfai] vb. A. tr. 1. a plăti, a lichida (o datorie); a se achita de (o datorie, o obligaţie), a îndeplini (o condiţie); a dezinteresa (creditor ii). 2. a da satisfacţie (cuiva). 3. a satisface, a mulţumi (pe cineva), a da motiv de satisfacţie (cuiva); to ~ the examiners (despre şcolari) a fi primit cu menţiunea „su ficient" sau „admis". 4. a satisface, a potoli (o dorinţă, foamea, curiozitatea etc.); to ~smb.'s expectation a corespunde aşteptărilor cuiva. 5. a convinge, a asigura; a clarifica (o nedumerire), a elucida; to ~ smb. of smth.



a convinge pe cineva de un lucru; to ~smb. that a convinge pe cineva că; are you s atisfied that it is true? eşti sigur că e adevărat?; to ~ you that this is so pentru a vă convinge că este aşa, pentru avă împrăştia îndoielile în această privinţă. 6. (chim.) a ntr. a corespunde, a da satisfacţie; food that satisfies hrană care te satură; fruit d oes not ~ fructele nu ţin de saţ. C. refl. 1. a se satisface. 2. a se convinge; a fi sigur; I have satisfied myself that m-am convins că. satisfying [-in] I. adj. 1. satisfăcător, care satisface, care mulţumeşte; (despre hrană) hrănitor; I find his works en irely ~ găsesc că opera lui nu lasă deloc de dorit. 2. (argument etc.) convingător. II. s. 1. plată, achitare, lichidare (a unei datorii). 2. satisfacţie, mulţumire; împlinire, potolire (a unei dorinţe). 3. convingere (a cuiva); clarificare (a unei îndoieli et c.). sativic acid [sa.tivik '«esid] s. (chim.) acid trihidroxistearic. satrap ['sa trap, amer. 'seitraîp] s. (înv. ist.) satrap. satrapy ['sanrapi, amer. 'sci-[ s. (înv. ist.) satrapie. satsuma [sa;t'su:raa] s. (bot.) varietate de mandarin japonez. saturable ['saîtjarabl, -t/ur-, -tjur-] adj. saturabil. saturant ['sa;t/arant] s. (tehn.) absorbant. saturate ['saetjareit] vb. tr. 1. (with) a impregna, a satura , a îmbiba (cu); to become ~ed with a se impregna cu; (fig. fam.) ~ed with conceit pătruns de propria sa importanţă. 2. (chim.,fiz.) a satura (o soluţie etc.). saturated [-id] adj. 1. ud, plin de apă; I was ~ eram ud până la oase. 2. (chim., despre soluţii, vapori etc.) saturat. 3. (despre culori) intens, necombinat cu alb. saturating s peed ['san/areitirj spi:d] s. (chim.) viteză de absorbţie / de îmbibare. saturation [. sart/a'rei/an, -t/ur-, -tjur-] s. 1. saturare, saturaţie; impregnare, înmuiere. 2. ( chitn.,fiz.) saturare, saturaţie; magnetic ~ saturaţie magnetică; to dissolve a salt t o ~ a dizolva o sare până la saturaţie, a face o soluţie saturată (dintr-o sare). saturati on point [-point] s. (chim., fiz.) punct de saturaţie. saturation vat [~ vaet] s. (ind.) cuvă de carbonatare. saturation voltage [~ .voultid3l s. (fiz.) tensiune de saturaţie (a unei celule fotoelectrice etc.). Saturday ['ssetadi, -dci] 5. sâmbătă; ~-t o-Monday sfârşitul săptămânii; Holy Saturday sâmbăta (din săptămâna) mare, sâmbăta Paştelui atedeiz] adv. sâmbăta. Saturn ['seto(:)n] s. (astron.) Saturn. saturnalia [.sa;ta(:) 'neilio] s.'pl. 1. (rom. antic.) Saturnalia saturnalii. 2. (fam., folosit ca sg. ) desfrâu, bacanală, orgie. saturnine ['saeta(:)nain] adj. 1. plumb. 2. atins de sat urnism, otrăvit / intoxicat Cu plumb. 3. (despre persoane) întunecat, taciturn, sumb ru. saturnine poisoning [~ 'poizsnin] s. intoxicaţie cu plumb, saturnism. saturnis m ['saetonizam] s. (mea'.) saturnism, intoxicaţie I otrăvire cu plumb.' saturn ring ['saMan rin] s. (tele.) electrod inelar. satyr ['sa2tiar, amer. şi 'sei-] s. (mito l. şi fig.) satir. satyric [so'tirik] adj. satiric. ' sauce1 [sa:s] I. s. 1. SOS; tomato ~ sos de roşii; bulion; white ~ sos alb; butter ~ sos cu mult unt; caper ~ sos de capere. 2. (fig.) condiment, asezonare, sare, piper; to add a ~ to smth. a adăuga sare şi piper unui lucru; (prov.) what is ~ for the goose is ~ for the gand er ce e bun pentru unul e bun şi pentru celălalt, o măsură ce se aplică unuia trebuia apli cată şi altuia; (/ani.) I don't want to be served with the same ~ nu vreau să fiu trat at în acelaşi fel / să fiu pus în aceeaşi oală. 3. (amer. gastr.) garnitură de legume verzi e fructe etc. 4. (fam.) (şi garden ~) zarzavat. 5. (sl.) impertinenţă, insolenţă; none of ypur~! fără obrăznicii! fără impertinenţe!; what ~! ce tupeu!; to have plenty of ~ a avea t peu. II. vb. tr. 1. a asezona (o mâncare), a drege cu sos. 2. (fam.) a da sare şi pi per, a adăuga amănunte picante (unei anecdote, unei noutăţi). 3. (sl.) a spune (cuiva) i mpertinenţe / obrăznicii. sauce-boat ['SD:S bout] s. sosieră. ' sauce-box [~baks] s. p ersoană obraznică / impertinentă. saucepan [-pan, amer. -pasn] s. cratiţă; double / jacket



 ed ~ „bain-marie". r saucer ['so:sa ] s. 1. farfurioară. 2. (tehn.) talpă, bază. 3. butu cul roţii. 4. (arte) vas, borcănel (pentru acuarele). saucer-eyed [rsa:saraid] adj. cu ochii mari / căscaţi / holbaţi. saucer-eyes [~aiz] s. pi. ochi mari / căscaţi / holbaţi. saucerful ['sa:saful] s. (of) farfurie plină (de). saucerman ['so:samsen],p/. sauc ermen [-men] s. extraterestru. saucily ['sa:sili] adv. 1. impertinent, obraznic, cu impertinenţă, cu obrăznicie. 2. ştrengăreşte 3. cu cochetărie, cu şic. sauciness [\sa:s s. 1. impertinenţă, tupeu. 2. îndărătnicie, ştrengărie. 3. eleganţă, şic. saucy ['so:si] a raznic, impertinent; (înv., lit.) ~ baggage obrăznicătură. 2. pungaş; ştrengar, îndărătnic; re gest ştrengăresc; ~smile surâs ştrengăresc, cochet; to swing a ~ hip a-şi legăna cochet rile; ~ little hat pălăriuţă cochetă. sauerkraut I'sauakraut, 'zauarkraut] s. 1. (germ. ga str.) varză acră. 2. (glumeţ) neamţ, german. ' sault [su:] s. (amer., canad.) 1. catarac tă, cascadă. 2. repeziş (ai unui râu). r saunter ['so:nta , amer. si 'sa:n-] I. s. plimb are făcută pc-ndelcte, hoinăreală; to come along at a ~ a sosi; (/atu.) a veni agale. II . vb. intr. (si to ~ along) a se plimba (fără ţel), a hoinări; to ~ down / across the ro ad a merge agale pe drum; to ~ back home a sc întoarce agale acasă; (fam.) he had ~e d through life a trecut prin viaţă ca un gură-cască, şi-a irosit viaţa. saunterer ]'so:ntor r] s. hoinar, gură-cască, plimbăreţ. sauntering |'sa:ntarirj] s. hoinăreală, pierdere de ti p.



 819 sawn quarter



saunteringly [-li] adv. fără grabă, agale, eu paşi înceţi. sauria fsotrte] s.pl. (zool.) sa rieni. saurian ['sorrisn] s. saurian. sausage ['sosid3] s. l.cârnat; patrician,cre nvurşt; Paris/small~cârnat mic; Frankfurt ~ francfurter. 2. (şi preserved / hard / dry ~) caltaboş, salam. 3. (şl., mii.) balon de observaţie. sausage balloon f bailurn] s. balon captiv. ~ sausage filler [~ ifîter] s. maşină de umplut / făcut cârnaţi. sausage-mea [~ mi:t] s. (gastr.) carne din care se face umplutura pentru cârnaţi. sausage roll [~ roul] s. pateu / rulou umplut cu cârnaţi. sausage skin [~ skin] s. maţ pentru cârnaţi. saute ['soutei, amer. -'-] (fr.) I. s. sote. II. vb. tr. a face sote din. savage [rS£evid3] adj. 1. barbar, sălbatic, necivilizat, primitiv. 2. (despre animale) fer oce; (despre lovituri) brutal; (despre obraz) crunt, fioros, sălbatic. 3. (despre persoane) furios, cuprins de mânie, turbat; to grow ~ a se înfuria; to make a ~ atta ck on smb. a ataca sălbatic pe cineva. II. s. sălbatic. III. vb. tr. (despre animale , mai ales despre cai) a ataca, a muşca (alte animale); (fam., despre persoane) a ataca (pe cineva) cu dinţii şi cu unghiile, a ataca cu sălbăticie. savagely [-li] adv. în mod furios / feroce / sălbatic. savageness [-nis] s. 1. sălbăticie, barbarie (a unui o bicei etc.); to live in ~ a trăi în stadiu de sălbăticie. 2. ferocitate (a unui animal), brutalitate (a unei lovituri). savagery [-ri] s.v. s a v a g e n e s s . savann a(h) [sa'vrens] s. 1. savană. 2. prerie (cu arbori risipiţi). savant ['ssvsnt] s. sa vant. savarin ['saevarin] s. (gastr.) savarină. save [seiv] I. vb. A. tr. 1. a sal va, a scăpa (pe cineva, un animal etc.); to ~ smb.'s life a salva viaţa cuiva; he wa s ~d from the wreck a fost salvat din naufragiu / de pe epavă; to ~ smb. from bad companions a smulge pe cineva dintr-o companie proastă; to ~ the situation a se arăt a la înălţimea unei situaţii; a salva situaţia; to ~ appearances a salva aparenţele; to ~ o e's face a salva prestigiul / reputaţia, a salva de la dezonoare. 2. (la fotbal) a prinde mingea, a opri mingea. 3. (re/.) a salva, a mântui, a izbăvi; to ~ one's sou l a-şi mântui sufletul, a se mântui. 4. a proteja, a apăra, a ocroti; God ~ me from my f riends! Doamne, fereşte-măde prieteni!; God ~us! Dumnezeu să ne păzească! 5. a pune (ceva) de o parte, a păstra; to ~the crumbs for the chickens a păstra firimiturile pentru pui; ~ a dance for ine rezervă-mi şi mie un dans. 6. a economisi, a pune de o parte (bani); I have money ~d am bani puşi de o parte; (prov.) a penny ~d is a penny gai ned / earned cine economiseşte câştigă. 7. a cruţa (îmbrăcămintea etc.); a economisi (muncă uri), a evita (o cheltuială, o osteneală etc.); to ~ one's pains a nu se trudi degea ba; to ~ time a câştiga timp; hours ~d ore recuperate; you will ~ money by it veţi câştiga astfel bani; (ind.) to ~ labour a economisi mâna de lucru; to ~ one's breath a tăce a; a nu strica vorbele de pomană, a nu-şi bate gura degeaba; I might as well have ~d my breath / my pains ra-am străduit degeaba; to ~smb. smth. a evita ceva cuiva; t o ~smb. (doing) smth. a scuti pe cineva de (a face) ceva. 8. (înv.) a ajunge la ti mp, a prinde la timp, a nu scăpa (trenul, poşta etc.); to ~ the gate a ajunge înainte de închidere; (jig.) to ~ the tide a prinde / a folosi ocazia cea mai bună. B. rej7. to ~ oneself for smth. a se rezerva pentru ceva. II. prep. (înv. şi poetic) în afară de , Iară, cu excepţia (cu gen.); the last ~ one penultimul; he lost all his family ~ o ne son şi-a pierdut toată familia în afară de un fiu; ~ on this point we are agreed sunt em de acord cu o mică excepţie; ~ for în afară de. III. conj. (înv. poetic) dacă nu; ~ he b dead, he will return dacă nu c mort se va întoarce; ~ that în afară de; I know nothing ~ that she loves you nu ştiu nimic în afară de faptul cate iubeşte; ~ and except excluzând ; to ~ (up) a face economii pentru viitor; to ~ up for one's old age a pune de o parte pentru (a avea la) bătrâneţe. save-all f'seiv'o;!] s. 1. (te/m.) lavă pentru capt area picăturilor. 2. sfeşnic, cilindru mic care permite arderea în întregime a mucului d e lumânare. 3. (mar.) mică pânză supli mentară plasată dedesubtul alteia. saver [\seiv3r] 1. salvator, liberator (al patriei etc.); salvator (al vieţii, al bunurilor). 2. e conomizor; ~ of time eeonomizor de timp; ~ of labour economizor de muncă. 3. perso ană economă; to be a ~ (of money) a fi econom; a face economii, savin ['.ssvin] s. ( bot.) cetină-dc-negi (Juniperus sabina). saving fseivin] I. adj. 1. salvator, care salvează, care protejează; (despre sfaturi etc.) salutar; (despre o calitate) care răscumpără defectele. 2. (despre persoane) (of) econom, păstrător, cruţător; zgârcit; (desp sistem etc.) economicos. 3. care introduce o clauză / o rezervă; ~ clause articol c



 are conţine o clauză restrictivă. 11. prep. şi conj. 1. exceptând, în afară de. 2. prep. ne , nepăgubit; (mv.) ~ your reverence / presence dacă nu vă supăraţi, dacă-mi este îngăduit, daţi voie sa spun. II. s. 1. salvare, liberare, scăpare, mântuire (a cuiva, a suflete lor); this was the ~ of him aceasta a fost salvarea lui. 2. salvare (dintr-un na ufragiu). 3. protecţie (a cuiva). 4. economic; ~ of labour, labour ~ economie de m uncă. 5. /;/. economii, sumă economisită; to live on one's ~s a trăi din economii; to dr aw on one's ~s a face apel la economii; a mânca din rezerve / economii; to be care ful of one's small ~s a fi foarte econom. 6. (jur.) rezervare; clauză de apărare, sa vings bank ['scivirjz bsrjk] s. casă de economii. savings book [~ buk] s. libret d e depuneri, libret de economii. savior ['seivia1"] s. (amer.) v. s a v i o u r . saviour [~J s. (rel.) Mântuitor. savor I'seiv9r] s. (amer.) v. s a v o u r (I). s avory1 [sciv^ri] ş. (bot.) cimbru (Satureia hortensis). savory2 adj. v. s a v o u r y (I). savory oil [~ oil] s. esenţă de cimbru.



savour ['seiv3rJ I. s. 1. savoare, gust, aromă (a unui fel de mâncare etc.); (Jam.) the ~ of his humour umorul lui savuros. 2. nuanţă, urmă, semn; religion with a ~ of fa naticism religie cu o nuanţă de fanatism. II. vb. A. tr. 1. a savura, a degusta (un fel de mâncare etc.). 2. a drege, a asezona. B. intr. to ~ of smth. a aduce, a semăn a cu, a ţine de; a doctrine that ~s of heresy o doctrină care miroase a erezie. savo uriness ['scivsrinis] s. savoare, suculentă, gust ales (al unui fel de mâncare etc.) . savourless fseivalis] adj. fad, insipid; fără savoare. savoury I'seiv^ri] I- adj. 1. (despre gust,fel de mâncare etc.) savuros, apetisant; suculent; to make a dish ~ a da gust unui fel de mâncare. 2. (despre un fel de mâncare) picant, sărat şi piperat. II. s. fel de mâncare sărat servit între friptură şi desert. savoury herbs [~ ho:bz] ş. pl nte aromatice. savoury omelette [~ omlit] s. omletă eu verdeţuri tocate mărunt. savoy [sa'voi] ş. 1. varză-creaţă; (fam.) conopidă albă. 2. biscuit (mic şi uşor). Savoyard [s3'v , 'sarvoiu:d, amer. so'voiard] adj., s. originar din Savoia, savoiard. savvy1 [' sEevi] s. (si.) minte, înţelepciune, judecată, bun-simţ. savvy2 vb. intr. (si.) a înţelege, a şti; a pricepe; ~? ai înţeles? saw1 [so:] past de la s e c (I). saw2 s. zicătoarc, ada giu, dicton, maximă; wise ~ aforism. saw 3 1, s. ferăstrău (manual sau mecanic); hand ~ ferăstrău de mână; circular / amer. buzz ~ ferăstrău circular (mecanic); power ~ gater, j agăr (ferăstrău mecanic pe apă); small ~ ferăstrău mic de mână (cu coadă de vulpe); back(ed trău eu spinare; metal ~ ferăstrău pentru metale; marble ~ ferăstrău pentru marmură; bookbi der's ~ ferăstrăul legătorului de cărţi. II. past sawed [so:d], part. trec. sawn [so:n] sa u (fam.) sawed [so:dj vb. A. tr. a tăia cu ferăstrăul; to ~up wood a tăia cu ferăstrăul un uştean în două; to ~ timber into planks a tăia cu ferăstrăul scânduri din lemn de construcţ n timber lemn de construcţie tăiat cu ferăstrăul, cherestea; to ~ through timber a tăia le mnul (de construcţie) / trunchiul de-a curmezişul / dintr-o parte în cealaltă; to ~ thro ugh a bone a tăia un os de-a curmezişul; to ~ planks out of a log a tăia scânduri dintrun buştean / dintr-un trunchi; to ~ out a piece a tăia cu ferăstrăul o bucată (după un anum t model); to ~ off the end of a plank a tăia / a reteza capătul unei scânduri; to ~ do wn a screw a tăia / a reteza un şurub; (despre pomi) to down a doborî prin tăiere cu ferăs trăul; to ~ through a tăia cu ferăstrăul de-a curmezişul / de-a latul / dintr-o parte întrlta; (fig.) to ~ the air a face gesturi cu mâinile (ca un ferăstrău), a despica acrul (cu mâinile); (fig.) to ~ a horse's mouth a struni un cal (trăgând hăţurile când de o parte când de alta, ca la un ferăstrău); (fig-) to ~on the fiddle a scârţâi din vioară; (jig., a .) to ~ wood a-şi vedea de treabă/ de treburile sale; (şl.) ~your timber! ia-o din loc ! şterge-o! eară-te! B. intr. 1. a utiliza / a folosi un ferăstrău. 2. (despre ferăstrău) a tăia; the saw ~s easily ferăstrăul taie uşor. 3. (despre materialul de tăiat) a se tăia; wo d that ~s well lemn care se taie bine / care se lasă bine tăiat. sawblade [Tso:bleid ] s. pânză / lamă / disc de ferăstrău. sawbones [~ bounz] s. 1. (si. glumeţ) chirurg. 2. (f m.) student în medicină. saw bow [~ 'bou] s. (telm.) arc de ferăstrău. sawbuck [~ibi\k] s. (amer.) 1. (telm.) capră de tăiat lemne. 2. scaunul fcrăstrăului. 3. (sl.) hârtie de 10 dolari. 4. (sl.) condamnare la 10 ani închisoare. saw cut [~ lut] ş. (telm.) tăietură d e ferăstrău. sawder ['so:d3r] I. s. (sl.) linguşire; complimente. II. vb. tr. (rar) to ~ up a quarrel a aplana o ceartă. saw doctor ['so: 



 3r] s. (telm.) jgheab, ţeava pentru evacuarea rumeguşului. Sawdust City [~ -siti] s. Minneapolis. sawdust parlance [~ ipa:lans] ş. (amer.) jargonul folosit în lumea cir cului. sawdust ring [~ rin] s. arenă de circ. sawdusty ['so:>dAsti] adj. 1. (jam.) presărat cu rumeguş. 2. (fam.) ca de rumeguş. 3. (pop.) smintit, absurd. 4. (pop.) li nguşitor. saw-edge ['so:ed3] s. 1. tăiş de ferăstrău. 2. (jig.) margine dinţată. sawer ['so ] s. v. s a w y e r (1). saw file ['so: fail] s. (telm.) pilă de ascuţit ferastraie, ceapraz. sawfish [~fi/] ş. (Uit.) peşte-ferăstrău (Pristis). saw frame [~ freim] ş. (te/m ,) cadru de ferăstrău. saw gin [~ d3in] s. (telm.) maşină de egrenat cu ferastraie. saw grass [~ gru:s] s. (amer. bot.) ceapraz (Cladium mariscus). saw grate [~ greitj s. (teltn.) port-ferăstrău, gater. saw handle [~ ihsndl] ş. mâner de ferăstrău. sawhorned [ ho:nd] adj. (entom.) prevăzut eu antene / cu cornuleţc dinţate. sawhorse [~ho:s] s. c apră (de tăiat lemne). sawing jack l'so:irj Td3a;k] s. v. s a w h o r s e. sawing ma chine [~ mai/i:n] ş. ferăstrău mecanic, joagăr. saw-like ['so:Iaik] adj. (ca) de ferăstrău; (despre sunet) ascuţit, pătrunzător. sawlog [~log] s. (telm.) lemn / buştean de gater; b uşteni de industrializare. sawmill [~mil] s. (telm.) ferăstrău mecanic, joagăr. sawn ['s o:n] part. trec. de la s a w (III, 2). Sawney ['so:ni] s. 1. (peior.) scoţian, 2. prost, nătâng, tâmpit. sawn logs ['so:n logz] s. pi. (ind.) bulzi. saw notch ['so: not /] s. (telm.) crestătură, tăietură cu ferăstrăul. sawn quarter ['so:n 'kwo:t9r] ş. sfert de ean.



 sawn timber 820



sawn timber [~ 'timbsr] s. lemnărie ecarisată; cherestea. sawn wood [~ rwud] s. cher estea. saw-pierced ['sojpiost] adj. tăiat, decupat cu ferăstrăul. saw set [~ set] s. ( tehn.) ceapraz. saw spindle [~ .spindl] s. (tehn.) ax de ferăstrău circular. saw ste el [~ sti:l] s. (metal.) oţel de ferăstrău. saw-tooth [~tu:G],pl. saw-teeth [~ti:9] s. dinte / colţ de ferăstrău; inclined / common colţ. saw-toothed [~tu:0t[ adj. 1. prevăzut cu dinţi de ferăstrău. 2. în formă de ferăstrău. saw-tooth roof [~tu:G 'ru:f[ s. (tehn.) ac riş cu şeduri. sawtry ['so:tri] s. (înv.) v. p s a l t e r y . saw vice ['so: vais] s. (tehn.) menghină pentru corectarea ferăstrăului. saw web [~ web] s. pânză de ferăstrău. sa ort [~ws:t] s. (bot.) gălbinare (Serratula tinctoria). saw wrest [~ rest] s. v. s a w s e t . sawyer ['so:J3r] s. 1. tăietor (cu ferăstrăul). 2. (fam.) persoană distinsă / importantă. 3. (amer.) trunchi de copac (care pluteşte pe Mississippi periclitând navi gaţia). sax1 [sfeks] s. (înv.) cuţit, stilet, sabie scurtă. sax2 numer. (scot.) şase. Sax3 prese, de la S a x o n . sax4 s. (fam.) saxofon (prese, de la s a x o p h o n e ). saxafras ['sassafras] s. v. s a s s a f r a s . saxatile ['s&ksatil] adj. (bo t., zool.) trăind pe stâncă, saxatil. saxaul ['sa;kso:l] s.v. s a k s a u 1. saxcornet ['sfeksko:nit[ s. v. s a x h o r n . saxhorn ['saekshxn] s. (muz.) saxhorn. sax icavous ['sseksikeivss] aay. (zool.) care găureşte piatra. saxicole ['sa;ksikoul] ad j. (bot.) care creşte pe stâncă. saxicolous [sEeks'ikstas] adj. (bot., zool.) care trăieşt e pe stâncă. saxifrage ['sa2ksifria3] s. (bot.) 1. iarba-surzilor (Saxifraga aizoon) . 2. ochii-şoricelului (Saxifraga adseendens). saxifragine |'sa;ksifred3ain] s. 1. praf de puşcă. 2. un fel de dinamită. saxigenous [sask'skfynos] adj. (bot.) care creşte pe stânci. saxin ['sasksin] s. zaharină. Saxon ['sffiksn] I. s. 1. saxon. 2. anglosaxon. 3. englez (în opoziţie cu irlandez). 4. limba anglo-saxonă; in plain~pe şleau, II . aay. saxon. Saxon cloth [~ kb(:)0] s. (text.) pânză fină albastră. Saxondom ['sfeksnda m] s. 1. ginta anglo-saxonă; popoare de gintă anglo-saxonă. 2. ţări locuite de anglo-saxon i. Saxonian [sadc'sounisn.-njan] I. adj. saxon, din Saxonia. II. s. locuitor din Saxonia, saxon. Saxonic(al) [sa2k'sonik(ol)] adj. anglo-saxon. Saxonish ['saeks anij] adj. v. S a x o n (II). Saxonism ['saeksonizam] s. saxonism. Saxonist ['sa desonist] s. cunoscător al limbii anglo-saxone. Saxonize ['sasksanaiz] vb. tr. a f ace anglo-saxon. Saxony f'saîksani] s. (com.) un fel de stofă de lână. saxophone ['sasks ofoun] s. (muz.) saxofon. saxophonist [saîk'safonist, 'ssksofounist] s. (muz.) sax ofonist. saxotromba ['sfeksa-tromba] s. v. s a x h o r n. sax-tuba ['saeksitjmtr a] s. (muz.) tuba. sax valve [~ vaslv) s. (muz.) clapă (la instrumentele de alamă). say [sei] I. past si part. trec. said [sed] vb. A. tr. 1. a spune, a zice; a vor bi; a rosti, a grăi; does that mean to ~ that? aceasta vrea (oare) să spună că?; (oare) asta înseamnă că?; I am sorry to ~ îmi pare rău că trebuie s-o spun; it is said, they ~, pe ple ~ se spune, se zice, se vorbeşte; it / that is ~ing a great deal ar însemna să spu nem prea mult; it / that is to ~ aceasta vrea să spună, adică cu alte cuvinte; (com.) a sum of ~, one hundred pounds 0 sumă de 100 lire (în cuvinte una sută lire); to ~ aga in a repeta, a mai spune o dată, a spune din nou; before one can / you could ~ Jac k Robinson cât ai zice peşte, cât ai bate din palme, într-o clipită, cât ai clipi (din ochi ; no sooner said than done zis şi făcut; never ~die! nu dispera niciodată! nu-ţi pierde curajul / firea, nu te bătut!; ~ing (sau to ~) nothing of her beauty ca să nu mai vo rbim de(spre) frumuseţea ei; easier said than done / that's more easily said than done uşor de spus dar greu de făcut; to ~a good word for a pune o vorbă bună pentru; to have nothing to ~for oneself o) a nu avea nimic de spus în apărarea sa; b) a fi tăcut / taciturn, a fi zgârcit la vorbă, a nu fi prea vorbăreţ; (prov.) he who ~s what he like s shall hear what he does not like cine vorbeşte ce-i trece prin cap (verzi şi risca te), aude ce nu-i place; (fam.) least said, soonest mended vorba lungă sărăcia omului; (prov.) ~ no ill of the year till it be past urma alege, nu zice hop până nu vei sări ; to ~ no a) a nega; b) a spune nu; c) a renunţa; to ~ yes a răspunde afirmativ, a s pune da; to ~ no to a statement a nega un fapt / o afirmaţie; a contrazice o afirm aţie; suffice it to ~ that e de ajuns să spunem că, ajunge să spunem că; what will Mrs. Gr undy / the world ~? ce o să spună lumea / (glumeţ) mama?; to ~ uncie (amer.) a se da băt ut, a se recunoaşte învins. 2. a exprima (oral sau în scris); a spune / a vorbi despre , a expune; to ~ one's lesson a spune lecţia; to ~ one's prayers a-şi face / a spune



 rugăciunea; to ~ mass a face slujba, a oficia liturghia / serviciul divin; the cl ock ~s twelve o'clock orologiul arată ora 12; the text of the treaty ~s textul tra tatului sună / glăsuieşte astfel; (fam.) you may well ~ so foarte adevărat; te cred (şi eu ), ba (bine că) nu; (fam.) you said it e adevărat, aţi spus bine, aţi avut dreptate; be it said (incidentally) în treacăt fie zis / spus; the less said the better cu cât se v a vorbi mai puţin despre aceasta cu atât va fi mai bine. 3. a afirma, a spune, a emi te (o părere);



a cita; a pomeni, a menţiona; what have you to ~? ce ai de spus? ce părere ai? 4. a socoti, a crede, a gândi, a avea o părere despre; I should ~ cred, presupun, socotes c, aş zice, aş spune. 5. a anunţa, a înştiinţa, a da de ştire; whatever appearances may ~ t he contrary oricât (de mult) ar contrazice aparenţele acest punct de vedere. 6. a ad mite, a presupune; ~ Five cinci să zicem; ~ that să zicem că, să admitem că; ~ (that) he w ould not do it, what then? admiţând (în caz că) el nu ar face-o, ce s-ar întâmpla? 7. (amer fam.) a contrazice, a contraria. 8. to ~ out a spune deschis, verde; to ~ over a repeta. B. intr. 1. a zice, a spune; a socoti, a crede; do ~ you so?, ~ you so ? crezi că e adevărat?; how can you ~so? cum poţi crede aşa ceva?; you don't ~so! nu mai spune! nu mă înnebuni! ce spui?! imposibil!; e cu putinţă oare?; (prov.) learn to ~befo rc you sing încetul cu încetul se face oţetul; it goes without ~ing se înţelege de la sine , c la mintea cocoşului / oricui; strange to ~ oricât de ciudat ar părea / ar fi; so t o ~ ca să spunem aşa. 2. to ~ on a continua să vorbească, a vorbi fără întrerupere / întrun mer., si.) ~s you asta să i-o spui altuia, nu mie, cu mine nu-ţi merge. II. s. 1. (f am.) zisă, spusă; părere; opinie; cuvânt; grai, vorbire; afirmaţie; (rar) sentinţă; to have ~ in the matter / in it a lua parte la discutarea / la rezolvarea unei probleme; a avea un cuvânt de spus într-o problemă; let him have / say his ~ lăsaţi-1 să vorbească / pună ce are de spus / să-şi spună cuvântul; (amer.) to have the ~ a comanda, a da ordine; to have no ~in the matter a fi străin de o problemă; a fi ageamiu / profan într-o prob lemă; a nu fi îndreptăţit să judece o problemă; to have one's ~ out a spune (tot) ce are pe inimă, a-şi descărca sufletul, a spune ce-1 doare. 2. (fam.) ordine, rând la cuvânt; it is my ~ now acum e rândul meu să vorbesc. 3. v. a s s .a y (I). 4. încercare, probă, exper ienţă; to give a ~ a face o încercare. 5. stare, condiţie. sayable ['seiabl] aay. care p oate fi exprimat / spus. sayer1 ['serar, ss3r] s. persoană care spune / care expri mă. sayer2 s. (înv.) experimentator, persoană care încearcă; degustător. sayette [se'iet] s (t&vt.) 1. ţesătură de lână şi mătase. 2. un fel de fir de lână. saying ['seiin] s. 1. spu ; vorbă, vorbe. 2. zicătoare, dicton; as the ~ is / goes cum se zice; cum se obişnuieşte să se spună. 3. explicaţie, lămurire; it goes without ~ se înţelege de la sine; there is n ~ e greu / e imposibil de spus. saying knife [~ naif] s. (înv.) cuţit de vânătoare. say man ['seimsnl.pl. saymen [-msn, -men] s. (înv.) 1. persoană care dă referinţe despre alt cineva. 2. încărcător la mină. saymaster ['sciimu:st3r] s. (înv.) v. a s s a y e r. saynay ['seinei] s. (iht.) petromizon (Petromyzon maritimus). say-nothing ['seiiiMŞirj] adj. neînsemnat, care nu spune nimic. say-so ['scisou] s. 1. ordin. 2. afirmaţie; zv on. 3. învoire, permisiune. sbirro ['zbirrou],pl. sbirri ['zbirrij s. (l/al.) zbir , poliţist italian. 'sblood [zbUd] (prese, de la G o d's b l o o d ) inter/, (pop. ) la naiba! la dracu! 'sbodikins ['zbodikinzj (prese, de la G o d's b o d i k i n) inter/, v. ' s b l o o d . scab [skasb] I. s. 1. (med.) coajă, crustă; dry ~ peci ngine. 2. râie, rapăn.. 3. (bot.) ciupercă (la diferite fructe). 4. golan, calic; secătu ră; persoană jerpelită. 5. (amer. si.) muncitor neorganizat; spărgător de grevă. 6. (metal. defect (la o piesă turnată). II. adj. (amer. si.) spărgător de grevă. III. vb. A. intr. 1 . a face coajă, a se cicatriza. 2. a-şi trăda tovarăşii, a fi spărgător de grevă. B. tr. (t a ciopli, a subţia (pietre) cu ajutorul dălţii late, scabbard1 ['skasbad] I. s. 1. te acă; to throw away the ~ a se angaja într-o luptă hotărâtoare. 2. (tehn.) manşon; teacă. II b. tr. 1. a băga în teacă. 2. a prevedea cu o teacă. scabbard2 s. (înv.) golan; calic; secă ură. scabbard3 s. v. s c a l e - b o a r d . scabbed ['skaebd] adj. 1. cu coajă, cu pojghiţă. 2. râios; (prov.) one ~sheep is enough to spoil a flock o singură oaie râioasă mo ipseşte turma întreagă. 3. (fig.) zdrenţăros; nenorocit, mizerabil. scabbedness ['skzebdni s] s. 1. stare râioasă. 2. (fig.) mizerie, sărăcie. scabbiness ['sksebinis] s. 1. s c a b b e d n e s s. 2. (tehn.) suprafaţă inegală a unei piese turnate. scabbing ['ska^bin ] s. (constr.) scarificare a unui drum. scabble ['sksebl] vb. tr. (tehn.) a ciop li, a subţia (piatra) cu dalta lată. scabbling ['skscblirj] s. (tehn.) 1. cioplire c u un ciocan cu două capete ascuţite. 2. aşchie, ţandăra de piatră; pi. deşeuri la cioplirea



 etrei. scabbling hammer [~ ■ha;mor] s. (tehn.) ciocan de pietrar (cu două capete asc uţite). scabby ['skasbi] adj. 1. acoperit cu cruste; cu coji. 2. râios, scabios. 3. murdar, scârbos; meschin. 4. zgârcit la culme. 5. (tipogr. si.) murdar, şters. scab fu ngus ['skaîb ifArjgos] s. (bot.) ciupercă parazită (la mere, pere, cartofi). scabies [ 'skeibiitz, -bji:z[ s. (med.) râie, scabie. scabiophobia [iskeiblou'foubio] s. (me d.) scabiofobie, frica de râie. scabious ['skeibias] I. aay. râios, scabios. II. s. (bot.) muşcatul-dracului, sipică (Scabiosa). scabling ['skseblirj] s. v. s c a b b 1 i n g. scab mite ['skab mait] s. (entom.) sarcoptul râiei (Sarcoptes scabiei). sc ab raiser [~ .reizar] s. (mil. înv.) tambur. scabrate ['skeibreit] arfy. v. s c a b r o u s. scabredity [skei'brciditi] s. asprime, inegalitate (a suprafeţei). scab rid ['skeibrid] nay. (bot.) puţin aspru. scabrous ['skeibres] aay'. 1. (mai ales b ot., zool.) cu asperităţi; grunţuros. 2. (fig.) scabros, greţos, dezgustător, obscen. scab rousness [-nis] s. 1. asprime; zbârceală (a unei suprafeţe). 2. (fig.) caracter scabro s / greţos / dezgustător; scabrozitate. scabwort ]'skaebwo;t] s. (bot.) iarbă-mare (/n ula heîenium). scad1 [skaîd] s. (iht.) 1. stavrid (Trachurus). 2. calcan (Raia alba) .



 821 scandalous



scad2 vb. tr. v. s c a l d 1 (I). scads [skaîdz] s. pl. (amer. si.) 1. bani. 2. ca ntitate marc; there's ~ of it există din abundenţă / în cantităţi enorme. scaff [skaef] s, rană, mâncare. scaff net [~ net] s. plasă de prins păsări. scaffold ['skaefold, -fould] I. s. 1. eşafod; to send to the ~ a condamna la moarte, a trimite la eşafod. 2. estradă. 3. (constr.) schelă, schelărie; to erect a ~ a ridica o schelă. 4. tribună; (teatru) ga lerie. 5. (cinegetica) loc de pândă (în pom sau pe o ridicătură). 6. (metal.) blocare a şar ei (la fiinţai). 7. (fig. înv.) sprijin suplimentar. II. vb. A. tr. 1. a prevedea cu o schelă. 2. (jig.) a sprijini. B. intr. (metal.) a se astupa, a se bloca. scaffo ld bracket [~ ibrskit] s. suport, sprijin de schelă. scaffold bridge [~ brid^] s. (telm.) (macara-)cstacadă. scaffolder ['skasfolds1", -fould-] s. 1. lucrător care ri dică schelele. 2. (teatru) spectator de la galerie. scaffolding ['skatfaldirj, -fo uld-] s. 1. (constr.) ridicare a schelelor. 2. (telm.) materiale pentru schelă. 3. (constr.) schelărie; schelă, estradă; eşafodaj; cintru. 4. (metal.) agăţarea / blocarea şa i. 5. eşafodaj, construcţie; ~ of words turnură de cuvinte. 6. înfundarc, astupare, îmbâcsi e. scaffold trestles ['skzefpld 'treslz] s. pl. capre de schelă. scaff raff ['skas f ra;fj s. (scoţ.) strânsură, vagabonzi. scag [skceg] s. (si.) heroină. scalable1 ['skci bbl] adj. escaladabil. scalable2 adj. (despre cazane) care poate fi curăţat de piatră. scalade [sks'Icid] I. s. (mii.) escaladare. II. vb. tr. a escalada. scalar l'sk eibr] (mat.) I. adj. scalar. II. s. mărime scalară. scalariform [ska'lserifomi] adj. (boţ.) scalariform, în formă de scară. scalary ['skeibri] adj. în formă de scară. scalawag skasbwzeg] s.v. s c a l l y w a g . scald1 [sko:ld] I. vb. tr. 1. a opări; (prov.) a ~ed cat fears cold water cine s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt; don't ~ your li ps in another man's porridge nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala. 2. a fierbe (lap te etc.). 3. (înv.) a pârli. 4. (med.) a infecta cu o boală venerică. II. s. 1. opărire. 2 . arsură. scald2 I. s. chelbe. II. adj. 1. râios. 2. (jig.) sărăcăcios, calic. scald3 s. s cald, vechi poet scandinav. scale [skcil] I. s. 1. coajă, înveliş (la fructe etc.). 2. (bot., zool.) solz. 3. (zool.) ţeastă, crustă. 4. (anat.) periost; piele; coajă, pojghiţă; (jig.) the ~s have fallen from my eyes mi s-a luat vălul de pe ochi. 5. aşchie, ţandăra; foiţă. 6. (metal.) ţunder, 7. (telm.) sare de incrustaţic (în cazane de sărărie), piatră d an. 8. tipsie de cântar, taler, platan; pl. balanţă, cântar, cumpănă; beam and ~s balanţă, decimal ~s (cântar) decimal; to turn / to tip the ~s a face cântarul să se cumpănească / să aibă bătaie, a cântări; (rar) to put one thing in the ~(s) against another a cumpăni bine î ainte de a se hotărî; (rar, jig.) to be in the upper ~ a fi în primejdie /în pericol. 9. (telm.) carieră (de piatră etc.). 10. (amer. si. pl.) bişlari, bani. 11. (metal, chim .) vas, rnojar. 12. Scales v. L i b r a . 13. (fig.) scară gradată; gradare, gradaţie; an ascending ~ of salary o scară crescândă a salariilor; (poetic) equal / even ~egali tate, stare de egalitate / egalitară, echitate; to hold the ~s equally / true a fi drept / nepărtinitor; (com.) ~ of prices / of charges tarif, scară, gamă, nivel al pr eţurilor; tax on a descending ~ impozit descrescând / regresiv; at the top of the ~ în vârful/ pe ultima treaptă a scării; (fam.) the social ~ scara socială; to be high in th e social ~ a ocupa o poziţie înaltă în societate; sink in the ~ a coborî până la treapta ce ai de jos, a coborî pe scara socială, a scăpata, a fi în declin. 14. (fiz.) scală, cadran gradat, scară, linie gradată; thermometric ~gradaţia tcrmomctrului; wave-Jength ~ cadr an de lungimi de undă, scală. 15. (muz) gamă; diatonic ~ gamă diatonică. 16. (mat.) scară; nlarged ~ scară mare; on a microscopic / miniature ~ la scară redusă / microscopică; pla in ~ mărime / scară naturală; (mat.) plane ~ scară; reduced ~ / ~ of reduction scară redusă (mat.) ~ of notation sistem / scară de notare; to draw smth. to ~ a desena / a sc hiţa ceva la o scară anumită; map on the ~ of hartă (raportată) la scara de. 17. (fig.) se ară, anvergură, proporţii, întindere; to live on a large ~ a trăi pe picior mare; he likes to do things on a great / large ~ îi place sa se ocupe de afaceri de mare anvergu ră / în stil mare; on a small ~ pe scară redusă, în mică măsură, în mic, în miniatură. 18. imea coloanei. 19. metru, linie gradată; echer. 20. (mii.) coadă (de lance etc.). 21 . v. e s c a l a d e (I). II. vb. A. tr. 1. a coji, a jupui, a curăţa, a lua pielea/ coaja (de pe); a decortica. 2. (rar) a acoperi, a înveli cu o coajă/cu o crustă. 3. a dezghioca, a scoate coaja de pe, a coji. 4. a răzui, a rade; a despuia, a jupui. 5 . (metal.) a coroda, a decapa. 6. (mii.) a suna retragerea, a da semnalul de încet



 are. 7. (scoţ.) a părăsi, a abandona (un loc), a pleca (dintr-un loc) cu o corabie (cu pânze). 8. a cântări; (jig.) a încerca, a proba. 9. (mil.) a urca, a sui (cu scara), a lua cu asalt (cu ajutorul scărilor). 10. a reprezenta, a desena respectând proporţiile . 11. (amer.) (şi to ~ down) a reduce, a micşora (proporţiile); to ~ a debt a reduce o datorie. B. refl. 1. a se coji, a se jupui, a se despica în foi subţiri; a se fărâmiţa. 2 . (despre piatra de pe cazane) a se aşeza, a se depune. C. intr. 1. a cântări, a avea greutatea de; the fish ~d ten pounds peştele cântărea / avea greutatea de zece pfunzi. 2. (şi to ~ off) v. B. 1.



scale-insect [~ ănsekt] s. (entom.) coşenilă (Coccus). scaleless ['skeillis] adj. fără sol zi. scale louse ['skeil laus], pl. scale lice [~ lais] s.v. s c a l e - i n s e c t . scale maker [~ imeika1"] s. constructor de cântare. scalene ['skcilim, -'-, ska3'li:n] I. adj. scalen, cu laturile neegale; oblic. II. s. triunghi scalen. s cale quail [skeil kweil] s. (omit.) varietate de prepeliţă americană (Callipepla squam ata). scaler1 ['skeibr] s. 1. instrument pentru curăţirea solzilor (la peşti). 2. inst rument pentru curăţirea tartrului (dentar). 3. (fiz.) demultiplicator. scaler2 s. 1. (amer.) persoana care măsoară buşteni. 2. ascensionist. scale removing ['skeil riimu: virj] s. (telm.) dezincrustare. scale rule [~ ru:l] s. riglă de măsurat, metru. scal e solvent [~ -solvent] ş. (telm.) dezincrustam. scale wax [~ wasks] s, (chim.) par afină în solzi. scalework ['skeilwa:k] s. ornamentaţie în formă de solzi. scaliness ['skei linis] s. caracter solzos (al pielii). scaling1 ['skeilirj] s. 1. (telm.) îndepărtar e a pietrei (de pe cazane). 2. curăţire a solzilor. 3. (ferov.) destratificare, desp rindere a straturilor (de pe şine). scaling2 s. 1. cântărire. 2. escaladare cu scări. sc aling bar [~ bu;r] s. (telm.) rangă pentru înlăturarea pietrei (de pe cazane). scaling hammer [~ 'ha?m3r] s. (mine) ciocan de abataj. scaling ladder [~ -heds1"] ş. 1. s cară de pompier. 2. (mii.) scară de asalt. scaii [sko;l] I. s. (med. fam.).râie. II. a dj. (fig. înv.) sărăcăcios. scallawag [rska3bwa3g] s.v. s c a l l y w a g . scalled f'sk o:ld] adj. 1. râios. 2. (fig.) sărăcăcios, calic. scallion ['skaslbn] s. (bot.) hajme (A llium ascalonicum). scallop ['skobp, amer. şi skze-] I. s. 1. (zool.) moluscă din fa milia Pectinidae. 2. cochilie de scoică. 3. veselă de bucătărie în formă de scoică. 4.pl. f de mâncare servit în scoici. 5. escalop; şniţel natur. 6. feston. II. vb. tr. 1. a decup a la margine în zigzag. 2. a festona. scalloped [-t, amer. şi 'skae-] adj. 1. prevăzut cu o scoică. 2. crestat (la margine). 3. (herald.) cu solzi. 4. (bot.) dantelat. scalloping [-in, amer. şi 'skaH s. (text.) surfilare. scallywag l'ska;liwa3g] ş. 1. secătură, om de nimic, ticălos. 2. (amer.) animal pipernicit. scalp1 [skadp] I. s. 1. (înv.) craniu, ţeasta capului. 2. (anat. zool.) pericraniu. 3. (la piei/e roşii) scalp . 4. cap de balenă (fără maxilarul de jos). 5. (jig.) vârf, pisc. 6. (glumeţ) perucă. II. v . tr. 1. a scalpa. 2. (amer.) a lua iarba de pe. 3. (amer. pol., si.) a nimici ( influenţa adversarului). 4. (amer.) a vinde cu un mic câştig sub preţul oficial. 5. (şl.) a face speculă cu (bilete etc.). scalp2 vb. tr. (înv.) a răzui, a zgâria. scalpel l'skse lp^l] s. 1. (med.) scalpel, bisturiu. 2. (tehn.) daltă. scalper [pska;lp3r] ş. 1. pe rsoană care scalpcază. 2. (amer.) speculant de bilete de teatru sau de tren. 3. (ind .) rest / reziduu pe sită. scalping ['ska^lpinj s. 1. scalpare. 2. (jig.) nimicire , distrugere. 3. (corn.) vânzare sub preţ, concurenţă neloială. 4. (metal.) eboşarc. scalpi g knife [~ naif] s. cuţit pentru scalpare. scalpless ['skadplis] adj. 1. fără scalp. 2 . chel. scaly ['skcili] adj. 1. solzos. 2. în formă de solzi, 3. râios. 4. (şl.) ordinar , grosolan, cu nume rău. 5. (pop.) sărac, sărăcăcios. 6. (geol.) foliform, solzos. scam [s kasm] s. (amer. si.) 1. înşelătorie, escrocherie. 2. stratagemă, tertip. scamble ['sksmb l] I. vb. A. intr. 1. a se bate pentru ceva, a se încaieră. 2. a hoinări de colo-colo; a se agita, a fi neliniştit; a fi activ. B. tr. 1. a sfâşia, a ciopârţi. 2. (şi to ~ away) a risipi. 3. (şi to ~up) a strânge laolaltă (trupe); a-şi aduna (forţele). II. ş. 1. bătaie entru ceva). 2. risipire, împrăştiere. scammered ['skasmsd] adj. (si.) beat, făcut, ameţit . scamp1 ['skserap] I. s. 1. mizerabil, şnapan, secătură, pierde-vară. 2. (înv.) hoţ de dru ul mare. II. vb. intr. a fura; a fi hoţ de drumul mare. scamp2 vb. tr. (fam.) a lu cra fără tragere de inimă / neglijent / de mântuială, a rasoli. a da peste cap. scamper1 [ 'ska;mp3r] I. vb. intr. 1. a fugi, a o şterge. 2. to ~ about a alerga de colo până col o; to ~ through a book a parcurge o carte în grabă. II. s. fugă. scamper2 s. (sl.) cârpa ci. scampish ['sksmpi/j adj. netrebnic, păcătos. scampishness [-nis] s. netrebnicie, păcătoşenie. scanipsman ['skasmpsmsn], pl. scampsmen [-man, -men] s. hoţ de drumul mare . scan [skaen] I. vb. A. ţr. 1. a scanda (versuri). 2. (jig.) a examina, a cerceta



 amănunţit; a cumpăni. 3. (TV) a baleia, a sonda, a explora, a descompune (o imagine). 4. (înv.) a se sui pe, a se urca în. 5. (tehn., med.) a scana. B. ixtr. a se scanda . II. s. (7V) baleiaj, explorare, descompunere (a imaginii). scandal ['skasndl] I. s. 1. ruşine, afront. 2. cancan, bârfeală, mahalagism; calomniere, dciaimare; to be / lie under ~ a avea un renume prost. 3. scandal; necaz, supărare; to create a ~ a face un scandal. II. vb. tr. a bârfi, a defăima, a calomnia. scaleable ['skeibbl] adj. v. s c a l a b l e . scale-armour ['skeilio:ni3r] s. (mi!., arhit.) cuirasă d e solzi. scandal bearer [~ -beara1"] s. răspânditor / propagator de calomnii. scale beam [~ bi:m[ s. braţ de cântar / de balanţă. scandaled ['skaMKbld] adj. (îuv.) scandalos, necuviincios; scârbos. scale beetle [~ .bi:tl] s. (entom.) repedea (Cicindela cam pestris). scandalize l'sksndalaiz] vb. tr. 1. a scandaliza, a şoca. 2. a fi spre r uşinea (cuiva); scale-board [~DD:d, -bsadl s. placă subţire de lemn (pe dosul tablouri lor, oglinzilor). a profana. 3. a calomnia, a jigni, a dezonora. 4. (mar.) a strân ge (velele) într-un mod scaled [skeild] adj. 1. solzos. 2. (omit.) eu pene în formă de solzi. 3. prevăzut cu o neobişnuit. coajă. 4. (zoo/.) eu pete în formă de solzi. 5. (desp re peşti) curăţat de solzi. scandalmonger ['sk£endlim,\rjg3r] s. bârfitor, calomniator, de făimător. scale decade ['skcil idckeid] s. (fiz.) demultiplicarc în raportul 10 !a 1. scandalous l'skasndabs] adj. 1. scandalos. 2. de bârfeală, de clevetire. 3. calomnia tor, scale disk [~ disk] s. (tel.) cadran. dezonorant.



 scandalously 822



scandalously [-li] adv. scandalos, ruşinos. scandalousness [-nis] s. caracter scan dalos / ruşinos; infamie, mârşăvie. scandent ['skamdont] adj. (bol., omit.) Căţărător. Scan ian [iskfendt'neivisn] I. adj. scandinav. II. s. 1. limbă scandinavă. 2. locuitor al Scandinavici, scandinav. scandium ['sksndism] s. (chim.) scandiu. scandix ['ska mdiks] s. (bot.) acul-doamnei (Scandixpecten-veneris). scan frequency ['ska;n if rikwonsi] s. (TV) frecvenţă de explorare. scanner ['skams'] s. 1. cercetător. 2. perso ană care scandează (versuri). 3. (7V) antenă rotitoare, explorator. 4. (tehn., med.) s caner. scanning ['skaenirjj I. s. (7V) explorare, examinare, cercetare, baleiaj, analiză. II. adj. (TV) de explorare, explorator. scansion l'sksn/nn] s. 1. scanda re. 2. (tel.) explorare, analiză, baleiaj. 3. (metr.) analiză metrică. scansorial [skf en'sourial] adj. (omit.) căţărător, agăţător. scansorious [skam'sourias] adj. v. s c a n s i a l . scant [ska?nt[ I. adj. 1. sărac, insuficient; rar, redus, limitat; ~ vege tation vegetaţie săracă; ~supply provizii reduse; to live on a ~ income a trăi în sărăcie. econom, zgârcit; to be ~of speech a fi zgârcit la vorbă, a nu fi comunicativ; ~of brea th gâfâind. II. aaV. (înv.) 1. abia, doar. 2. cu economie. III. s. lipsă; (fig.) strâmtoar e. IV. vb. tr. 1. a limita, a mărgini; a fi zgârcit la. 2. a reduce, a diminua. scan ties ['skamtiz] s. pl. (fam.) chiloţi, pantalonaşi. scantily ['skasntili] adv. 1. ra r; sărăcăcios; redus, limitat; abia; ~ dressed îmbrăcat subţire. 2. zgârcit, cu zgârcenie. iness ['skamtinis] s. sărăcie; raritate; insuficienţă; the ~ of her attire ţinuta ei sumară scantle ['skasntl] vb. A. tr. 1. a ciopârti, a face bucăţi. 2. (tehn.) a tăia, a pregăti (lemn de construcţie). B. intr. a deveni rar, a lipsi. scantling ['skasntlirj] s. 1. (înv.) mostră, model, eşantion. 2. măsură mică, cantitate minimală; a ~ (of) foarte puţi n). 3. (tehn.) schiţă, crochiu. 4. şablon, tipar. 5. (tehn.) scândură subţire; lemn cu prof l în pătrat. 6. colţar mic; riglă; deşeu. 7. (mine) lemn de mină subţire. 8. podvale pentru toaie. scantly l'skamtli] aaV. v. s c a n t i l y . scantness ['skfentnis] s.v. s c a n t i n e s s . scant wind ['skamt wind] s. (mar.) 1. vânt de prova. 2. vânt s lab. scanty ['skasnti] adj. 1. redus, limitat, mic. 2. neîndestulător, sărăcăcios. 3. econ om, zgârcit; ~ of words zgârcit la vorbă, laconic. scape1, [skeip] s. (bot.) tulpină, co cean; cotor. scape2 I. vb. tr. si intr. v. e s c a p e 1,1 şi 2. II. s. 1. evadare , fugă, scăpare. 2. ocazie de fugă. 3. toane; capriciu. 4. faptă infamă, infamie; delict, greşeală. ~s of wit scânteieri de spirit, idei spirituale. scape3 s. sitar. scape gall ows ['skeip igaelouz] s. ticălos, mişel, netrebnic. scapegoat ['skeipgout] s. ţap ispăşito r. scapegrace ['skeipgreisj s. 1. om de nimic, pierde-vară. 2. drac împieliţat, copil neastâmpărat. scapeless ['skeiplis] adj. (bot.) fără tulpină, fără cotor. scapelike l'skeip k] adj. (bot.) în formă de tulpină. scapement ['skeipmont] s. (tehn.) regulator (la ce as). scape wheel ['skeip (h)wi;I] s. (tehn.) opritoare la ceasornice. scaphander [skaVfamd3r] s. scafandru, costum de scafandrier. scaphocephalic [,skaefo»se'fa3l ik] adj. (antropologie) scafocefal. scaphocephalous [iskarfou'sefokss] adj. v. s c a p h o c e p h a l i c . scaphocephalus s. (antropologie) scafocefalie. scap hoid ['skarfoid] adj., s. (anat.) scafoid. scapolite ['skaepalait] s. (mineral.) scapolit. scapple ['skxplj vb. tr. v. s c a b b 1 e. scapula ['skffipjula], pl. scapulae ['skaspjuli:] s. (anat.) omoplat. scapular ['skaspjuls'] I. adj. (anat .) scapular. II. s. 1. (rel.) scapular. 2. (chir.) faşă pentru umăr. 3. pl. (omit.) pe ne de la umăr. scapulary l'skffipjulori] I. adj. 1. în formă de scapular / de manta; 2 . v. s c a p u l a r (I). II. s. v. s c a p u l a r (II). scapulated ['ska^pjule itid] adj. (omit.) cu pene de umăr (deosebite prin formă şi culoare). scar1 [ska:r] I. s. 1. cicatrice, crestătură; it did not leave a ~ behind s-a vindecat fără a lăsa b urmă / o cicatrice; (fam.) he jests at ~s that never felt a wound sătulul nu crede flămândulu i. 2. pată; (fig.) ruşine, cusur. 3. (metal.) defect într-o piesă turnată. 4. (ind. pielări i) cicatrice. 5. (poligr.) şagren. II. vb. A. tr. a însemna cu o cicatrice, a zgâria, a răni. B. intr. a se cicatriza. scar2 s. stâncă, faleză, pantă abruptă, mal abrupt, prăpas . scarab ['skffirob] s. (entom.) scarabeu (Scarabaeus sacer). scarabee ['skaerab i:] J.V. s c a r a b . scaramouch ['skasromaut/, -mu:/] s. (înv.) 1. bufon, măscărici. 2. laş, lăudăros, caraghios. scarce [skess] I. adj. 1. calic, econom. 2. rar, care se întâlneşte rar; (corn.) căutat; money is ~ sunt bani puţini. 3. sărac, prea puţin spornic. make oneself a sc retrage, a se îndepărta, a.pleca; a o şterge. II. aav. (poetic) v.



 s c a r c e l y . scarce bearded |~ ibiodid] adj. cu barba rară. scarcely ['skeasl i] adv. 1. abia, aproape deloc; I ~ heard what he said abia am auzit ce spunea; he ~ate anything n-a mâncat mai nimic. 2. puţin probabil, puţin sigur; deloc; wounded as he was, he could ~ be expected to run rănit cum era, era puţin probabil să mai poată alerga.



scarcement ['skeasmont] s. 1. ieşitură într-un zid. 2. (mine) bucată de stâncă rămasă în ga scarceness ['skeasnis] i. v. s c a r c i t y . scarcity ['skeasiti] s. 1. lipsă, i nsuficienţă; raritate. 2. economie. 3. scumpete. scare1 [skeor] I. vb. A. tr. 1. a s peria, a înspăimânta, a băga în sperieţi; I am not born in the woods to be ~d by an owl nu sperii de mici greutăţi. 2. a goni. 3. (amer. fam.) to ~ up a găsi, a face rost de. B. intr.(fam.) a se speria. II. s. groază, panică. III. adj. (scot.) fricos, sperios; timid. scare2 adj. (dial.) slab, uscăţiv. scarecrow ['skrakrou] s. 1. sperietoare, m omâie. 2. (fig.) persoană îmbrăcată sărăcăcios sau ridicol. 3. (si.) hoţ cunoscut de poliţi it.) rândunică-de-mare neagră (Hydrochelidon fissipes). scarehead ['skeshed] s. (fam.) titlu cu litere de o şchioapă.tiflu uriaş pe prima pagină. scaremonger ['sk»inui]g3r] s. persoană care produce panică; zvonist, alarmist. scare shot ['skeo /ot] s. împuşcătură de a armă. scaresome ['skeassm] adj. fricos, sperios. scarf1 [ska;f],pl. scarves [ska;v z]I.s. 1. (tehn.) încheietură (a unor bucăţi de lemne); flat ~ bucată de lemn netedă; plain ~ bucată de lemn dreaptă; to make a ~ a netezi (o bucată de lemn); toothed ~dinţare (« une i roţi). 2. (tehn.) tăiere oblică I în diagonală. 3. tăietură, crestătură. 4. fular, şal; e egătură; basma. 5. mantie, mantilă (pentru femei). 6. (înv.) cravată lungă / cu fundă. 7. v a n d e r o 1 (e) (4). 8. (înv.) placă lungă / subţire. II. vb. tr. 1. a canela, a rifl ui, a cresta. 2. (tehn.) a înnădi, a lungi (prin îmbinare, cuplare ele). 3. a ascuţi; a dinţa. 4. a tăia oblic / în diagonală. 5. a face o adâncitură / o excavaţie 1 un tranşeu. s 2 1. s. (zool.) tăietură, crestătură (pe capul unei balene). II. vb. tr. a tăia, a cresta; a tăia în bucăţi 1 în fâşii (corpul, grăsimea unei balene). scarfed ]'sku:ft] adj. împodob teguleţe. scarfed joint [~ 'd33int] s. înnădire în prelungire (a lemnelor). scarf joint ['ska:f d3oint] s. (constr.) îmbinare semiacoperită. scarf mount [~ maunt] s. (mii.) platformă turnantă (pentru tun). scarf-pin [~pin] s. ac de cravată. scarf-ring [~rirj ] s. inel de cravată. scarf-skin [~skin] s. (anat.) epidermă, stratul exterior al pi elii. scarification [iskearifi'kei/an, .ska?r-] s. 1. (med.) scarificare. 2. (ag r.) harăcsire. scarificator ['sk£orifikeit3r, 'ska;r-] s. 1. (med.) scarificator. 2. v. s c a r i f i e r . scarifier ['sk£orifai3r[ s. (agr.) scarificator; plug de d esţelenit; grapă cu cuţite. i scarify ['skesrifai] vb. tr. 1. (med.) a scarifica, a fa ce incizii în, a cresta (pielea). 2. (agr.) a afâna cu scarificatorul. 3. (>7g.) a c ritica, a face harcea-parcea. 4. (constr.) a dezagrega. scariose ['skesrious] aa y. v. s c a r i o u s . scarious ['skearias] adj. l-(bot.) uscat; uscăţiv. 2. (zool. ) cu solzi, solzos. scarlatina [,ska:to'ti:n3, -li't-] s. (med.) scarlatina. sca rlatinous [-s] adj. (med.) privitor / referitor la scarlatina, de scarlatina. sc arless ]'ska:lis] aay. fără nici o cicatrice / zgârietură; nevătămat. scarlet ['skcdit, ame . si -let] I. s. 1. roşu-intens, stacojiu. 2. ţesătură sa» îmbrăcăminte de culoare roşu-int . adj. stacojiu, roşu-intens; scarlet cup [~ k^p] s. (bot:) urechea-babei (Peziză au rantiaca). scarlet-făced [~feist] adj. cu faţa roşie ca racul. scarlet fever [~ ifi:v3 r] s. 1. scarlatina. 2. sl. pasiune (a femeilor) pentru militari (îmbrăcaţi în uniforme roşii). scarlet hat [~ han] s. pălărie de cardinal. scarp1 [ska:p] s. 1. pantă abruptă; (a rhit.) ~of a roof înclinaţia unui acoperiş. 2. (mil.) escarpă. scarp2 s. eşarfă. scarped [s a:pt] adj. abrupt. scarper ['sku:par] vb. intr. (sl.) a fugi, a scăpa. scarred [sk a:d] adj. cu cicatrice, crestat; balafrat. scarry ['ska:ri] adj. 1. v. s c a r r e d. 2. cu crăpături, cu despicături, scar seam ['ska:si:m] s. (ind. pielăriei) cicatri ce. scart1 [ska:t] (scot.) I. vb. tr. a zgâria, a crăpa. II. s. 1. zgârietură, rană din zgâ ietură. 2. trăsătură, linie (ae peniţă). scart2 s. (scot.) 1. persoană uscăţivă. 2. zgârcit ksnri] aay. (amer. fam.) 1. groaznic, nemaipomenit. 2. de groază, de spaimă. . 3. fr icos; timid. scat1 [ska;t] s. impozit, impozit pe pământ. scat2 s. pagubă, pierdere. s cat3 I. interj, zât! câţ! II. vb. tr. a alunga strigând „zât"! scathe ['skeio] (înv.) I. vb r. 1. a pricinui o vătămare (cu dat.), a distruge, a vătăma. 2. a biciul (duşmanii) prin s atiră, a satiriza, a ironiza. II. s. («Val:) daună, vătămare; without ~ nevătămat, integru; rav.) one does the ~, and another has the harm unul face, altul trage (ponosul). scatheful ['skeidfi/I] adj. vătămător; fatal. scathefulness ['skeiofulnis] s. caracte r păgubitor. scatheless ]'skei51is] adj. teafăr, nevătămat; inofensiv, paşnic. -< scathely



 ['skeiOli] adj. muşcător, tăios, caustic. scathful ['skeeSfHl] adj. v. s c a t h e f u l . scathing ['skeioinj adj. muşcător, sarcastic, tăios, caustic, biciuitor, jignito r. scathingly [-li] adv. jignitor, muşcător. scathless ['skasGlis] adj. v. s c a t h e l e s s . scatological [iSkaet3'bd3ik3l] aay. scatologic. scatology [sk3'tols d3i] s. scatologic.



 823 scholar



scatophage ['skanafcid3] s. (entom.) scatofag. scatt [skaet] s. v. s c a t . sca tter ['skaet3r] I. vb. A. tr. 1. a răspândi, a împrăştia, a risipi. 2. a presăra, a aşterne o ~ bits of paper on the floor a împrăştia / a arunca hârtie pe podea; path ~ed with ros es potecă acoperită / presărată cu trandafiri. 3. a goni, a alunga, a îndepărta, a împrăşti ne pe fugă; to ~ the birds a speria păsările, a face păsările să-şi ia zborul. 4. a nimici, distruge, a nărui (planurile, nădejdile etc.). 5. (mv.) a lăsa să cadă la întâmplare. 6. (t .) a dispersa, a împrăştia, a difuza, a risipi. B.refl. ase împrăştia, a se risipi, a se în ta. II. s. (telm.) dispersiune, dispersare, împrăştierc, difuziune, difuzare. scattera tion [iskceta'rci/an] s. dispersare. scatterbrain ['ska;tabrein] s. (fam.) zăpăcit, aiurit. scatterbrained [-d] adj. (fam.) zăpăcit, distrat. scattered ['skastad] adj. 1. dispersat; difuz, difuzat; împrăştiat; ~ light lumină dispersată. 2- (fig.) distrat, împ at, zăpăcit. 3. dezbinat. scatterer ['skaîtara1"] s. (fiz.) difuzor, substanţă difuzantă. s attergood ['skastagud] s. 1. mână-spartă, risipitor. 2. om bun, inimă bună, filantrop, per soană caritabilă. scatter gun ['skasta gA.n] s. (amer.) armă cu alice. scattering ['sk astarirj] I. adj. 1. care distrage (atenţia). 2. dispersat. 3. (amer.) izolat. II. s. 1. risipire, împrăştiere; dispersare. 2. (un) număr mic, (o) cantitate mică. 3. (te/m. ) dispersiune, dispersare, difuziune, difuzare, împrăştierc. scatterling ['sksetalin] s. vagabond. scatterplot ['skastaplatj s. (mat.) diagramă de dispersie. scatter ru g ['skasta rt\g] s. carpetă, covoraş, preş. scattery ['skeetari] adj. v. s c a t t e r b r a i n e d . scavage ['ska3vid3] vb.tr. v. s c a v e n g e. scavenge ['skaev ind3, -end3] vb. tr. 1. a lua gunoiul de pe (strada), a mătura (străzile). 2. (telm. ) a purja, a sufla (un cilindru); a spăla, a baleia; a elimina; to ~ the burnt gas es a expulza gazele arse. 3. (mil.) a curăţa cu peria (un tun). scavenge oil [~ oil] s. (aid.) ulei uzat. scavenger ['skEevhu^a1"] I. s. 1. măturător de stradă, gunoier; podar; sewer ~ vidanjor, curăţitor de canale. 2. animal care se hrăneşte cu stârvuri. scav engering ['sk£evnd3arin] s. v. s c a v e n g e r y . scavengerism ['ska2vnd3arizpm ] s.v. s c a v e n g c r y. scavenger's-daughter ['sksevind3azidD:tar] s. (ist.) cleşte, instrument de tortură. scavengery [rskîevind3ri] s. curăţare / măturare a străzilo salubritate. scavenging ['skasviiu^in] s. 1.ridicarea gunoaielor; măturare a străzil or. 2. (mil.) curăţire cu peria (a unei piese de artilerie). 3. (tehu.) evacuare (a gazelor arse, a vaporilor). 4- (telm.) baleiaj. scavenging air [~ i£ar] s. (auto) aer de baleiaj. scavenging machine [~ ma'/i:n] s. auto-măturătoare, maşină de salubritat e. scavenging port [~ po:t] s. (telm.) fantă de baleiaj. scavenging valve [~ vaslv ] s. (telm.) supapă de evacuare. scaw [ska:] s. (dial.) regiune premuntoasă (pe insu lele Shetland). scenario [si'na:riou, se'n-, amer. şi -'near-, Jcfnu:-] s. scenari u. scenario writer [~ .raita1"] s. scenarist. scend [send] I. s. (mar.) tangaj p uternic. II. vb. in/r. (mar.) (despre vase) a avea balans longitudinal. scene [s i:n] s. 1. scenă, subdiviziune a unui act. 2. (teatru) scenă (pe care se joacă); (fam. ) to appear on the ~ a intra pe scenă; (fam.) to quit the ~ a părăsi scena; (jig.) a r nuri. 3. (şipi.) decor; behind the ~după culise. 4. peisaj, vedere, privelişte. 5. sce nă, locul acţiunii; the ~ is laid in France locul acţiunii este în Franţa; the ~ of operat ions teatrul operaţiunilor militare; the world is a ~ of strife lumea este teatrul unei lupte continue; a change of ~ would do him good o schimbare de aer i-ar fa ce bine. 6. scenă, scandal; to make a ~ a face o scenă. scene-dock ['si:n dok] s. de pozit de decoruri. scene-man [~niEen],p/. scene-men [-men] s. (teatru) maşinist. s cene-painter [~ipcintarl s. (pictor) scenograf; pictor decorator. scenery ['si:n ari] s. 1. decor; you need a change of ~ ai nevoie de o schimbare de aer. 2. pei saj, privelişte. 3. scenă, imagine, pictură. scenery bum [~ DAIII] S. (amer. si.) sobiţă p ortabilă. scene-shifter ['si;n i/iftar] s. (teatru) maşinist. scenic ['si:nik, 'sen] adj. 1. scenic; de scenă. 2. dramatic. 3. teatral. 4. (despre tablouri) care pre zintă un incident. 5. împodobit cu panouri publicitare. 6. pitoresc. scenical ['sirn ikal, 'sen-] adj. 1. v. s c e n i c . 2. artificial, convenţional. scenic film ['s i:nik film] s. film cu multe imagini din natură. scenic persons [~ 


 cent [sent] I. s. 1. (simţ) miros. 2. miros, parfum, mireasmă; a rose that has no ~ un trandafir fără miros / parfum. 3. (cinegetică) adulmecare, urmă; to get on the ~ / to pick up the ~ a găsi urme; to lose the ~ / to be thrown off the ~ a pierde urma; to throw the police off the ~ a deruta poliţia; to get ~ of smth. a prinde de vest e. 4. fier, nas; to have a good ~ for young talent a avea fier pentru descoperir ea tinerelor talente. II. vb. ir. 1. a mirosi. 2. (cinegetică) a adulmeca. 3. a pa rfuma; to ~ one's handkerchief a-şi parfuma batista. 4. to ~ out a găsi, a da de urm a (cu gen.). scent bag [~ basg] s. 1. (zool.) pungă cu secreţie odoriferă. 2. perniţă cu p arfum. scent bottle [~ ibotl] s. sticluţă de parfum.



scent box [~ boks] s. 1. cutie eu parfumuri. 2. sl. nas. scented ['scntid] adj. parfumat, frumos mirositor, înmiresmat. scentful f'sentful] adj. 1. parfumat, plin de mireasmă. 2. cu miros aspru / pişcător / tare. scent holder ['sent ihouldar| s. căde lniţă. scent-laden [~leidn] adj. înmiresmat, care răspândeşte un miros plăcut. scentless [' tlis] adj. 1. fără miros. 2. (despre un teren) fără urme de vânat. scentless ink [~ ink] s . (poligr.) cerneală fără miros. scentometer [sen'to]uit3r] s. (fiziol.) aparat cu car e se analizează conţinutul aerului inspirat. scent spray ['sent sprei] s. 1. vaporiz ator, pulverizator, atomizor. 2. (av. sl.) instalaţie radar. scent vase [~ vu:z] s .v. s c e n t h o l d e r . scepsis [scepsis] s. (filoz.) scepticism. sceptered ['s/ceptad] adj. 1. cu sceptru, purtând sceptru. 2. regesc, regal. sceptic ['sA'ep tik] I. s. sceptic. II. adj. v. s c e p t i c a l . sceptical l'sAcptikd] adj. s ceptic, neîncrezător. sceptically [sAeptikali] adv. sceptic, neîncrezător. scepticism [' s/ceptisiz^m] s. (filoz.) scepticism. scepticize ['s/;eptisaiz] vb. intr. (filoz .) a fi sceptic. sceptre ['septa1"] s. 1. sceptru. 2. (fig.) sceptru, putere reg ală. sceptreless ['septalis] adj. Iară sceptru. schedule ['/cdjuil.amer.'sked-[I.s. 1. listă, inventar; (com.)~ of prices listă de preţuri / de mărfuri. 2. (jur.) anexă, notă xplicativă. 3. (corn.) bilanţ; to give in ~ / to file one's ~ a da faliment. 4. (ame r.,ferov.) plan; mers al trenurilor; to arrive on ~ a ajunge potrivit orarului. II. vb. tr. 1. a face o listă de, a însemna; a trece pe o listă. 2. (amer.) a planific a; an event that was scarcely ~d o întâmplare cam neprevăzută; the journey is ~d for fiv e days călătoria e calculată pentru cinci zile. schedule speed [~ spi:d] s. (electr.) viteză comercială. schedule work [~ wa:k] s. muncă după grafic. scheeletine ['/ailitain] s. (mine) stolzit. scheelite ['/ailait] s. (mine) scheelit, volframat de calciu . schema ['ski:ma], pi. schemata [-ta] s. v. s c h e m e. schematic [ski(:)'mamk ] adj. 1. schematic. 2. exemplar. schematic circuit [~ rsa:kit] s. (cib.) schemă d e principiu. schematism ['ski:matizam] s. schematism. schematist ['ski:matist[ s . 1. persoană care face planuri, proiecte. 2. intrigant. schematize ['ski:mataiz[ vb. A. tr. a schematiza, a sistematiza printr-o schemă. B. intr. a schiţa. scheme [s ki:m] I. s. 1. plan, aranjament; the ~ of things orânduirea lucrurilor din natură; t o contrive / to form a ~ a face un plan, (jur.) ~ of composition (between debtor and creditors) concordat, înţelegere preventivă între debitor şi creditori (Ia faliment). 2. (fdoz.) rezumat, schemă. 3. proiect, plan; ~ for a canal proiect de canal; ~ o f demobilization plan de demobilizare. 4. imagine, figură geometrică. II. vb. A. tr. a pune la cale, a urzi, a complota. B. intr. a complota. schemeful ['ski:mful] adj. 1. plin de planuri. 2. plin de intrigi. schemer ['ski:mar[ s. 1. persoană car e face planuri. 2. intrigant. scheming ['ski:minj I. adj. 1. care face planuri. 2. care face intrigi. II. s. alcătuire de planuri / de proiecte. schemy ['ski;mij adj. şiret, pişicher. Schering bridge ['/crin brid^] ş. (telm.) punte Schcring. scherz o ['skeatsou, 'ska:t-, amer. 'skert-] s. (muz.) scherzo. schiedarn [ski:'da3rn.' --] s. gin olandez. schism ['sizam] s. schismă, erezie, dizidentă. schismatic(al) [s iz'ma3tik(pl)[ adj., s. schismatic schismatize ['sizmataiz[ vb. intr. a provoca o schismă. schist [/ist] s. (mineral.) şist. schistoîd ['/istoid] adj. (mineral.) şistoi d. schistose ['/istous] adj. şistos; lamelar. schistosity [Jls'tositi] s. (geol.) şi stozitate. schistous ['/istas] adv. v. s c h i s t o s e . schizoid ['skitsoid] (med.) I. adj. schizoid. II. ş. schizoid. schizophrenia [iskitsou'frimja, iskidzou -] s. (psih.) schizofrenie. schizophrenic [iskitsou'frcnikj adj. schizofrenic. s chiz(z)y ['skitsi] adj. (jam.) (despre persoane) sărit, sonat. schlerniel [Jla'nii :l[ s. (fam.) tăntălău; ghinionist. schlicht [/lint] adj. (mat.) univalent. schleric s tructure ['/li:rik / '/lia-, 'strA.kt/o[ s. (mineral.) textură în schlicrc. schlock [/bk] s. (amer. sl.) boarfe, zdrenţe. schmaltz [/mo:lts] s. (amer. fam.) 1. muzică d



 ulceagă/sentimentală; romanţe. 2. senti mentalism dulceag, dulcegărie. 3. afectare, farme c căutat. schmaltzy [7mo:ltsi] adj. (amer. fam.) 1. dulceag, siropos. 2. sentiment al, nostalgic. schmeer [/mia1"] vb. tr. (amer. fam.) a linguşi, a tămâia, a flata, a p eria. schmozzle ['/mozl] s. (amer. sl.) nas, trompă. schmuck [/mAk] s. (amer. fam. ) zănatic, zăpăcit. schnap(p)s [/nasps, amer. şi /na:ps] s. rachiu (mai ales de ienupăr ol andez). scholar ['skolar] s. 1. savant, erudit, cărturar, om de ştiinţă; (fam.) a good L atin ~ un bun cunoscător al limbii latine; to be bred a ~ a fi un om învăţat, a avea stu dii; (fam.) he is no ~ educaţia lui lasă de dorit. 2. elev. 3. persoană care studiază; t o be an apt ~ a învăţa uşor; at eighty he was still a ~ la 80 de ani el încă studia. 4. (şc , tmiv.) bursier.



 scholarlike 824



scholarlike ['skotolaik] adj. v. s c h o l a r l y (I). scholarly fskololi] I. a dj. învăţat, savant, erudit; a ~ translation o traducere savantă; a very ~ man un om cu cunoştinţe vaste. II. adv. (înv.) cărturăreşte, savant. scholarship ['skolsfip] s. 1. erudi ; cunoştinţe. 2. muncă / activitate ştiinţifică. 3. (imiv.) bursă; to win / to gain a a obţ bursă. , scholastic [skotetik, sko'l-] I. adj. 1. de învăţământ; a ~ institution instituţi e învăţământ; the ~ profession carieră didactică. 2. scolastic. 3. pedant. II. s. (filoz., .) scolastic. scholastic agency [~ -eid^ansi] ş. agenţie de plasare pentru profesori şi învăţători. scholasticism [sko'laîstisizsm, sko'l-] s. 1. scolastică. 2. pedanterie. sc ia ['skoulb] pl.de la s c h o 1 i u ni. scholiast ['skouliaxst] s. comentator (a l autorilor antici), scoliast. scholium ['skouliam], pl. scholia [-lioj ş. 1. (Ut. ) comentariu (al unui autor antic de gramatică). 2. (geom.) scolie. school [sku:I] I. s. 1. (şi fig.) şcoală; boys' ~ şcoală de băieţi; girls' ~ şcoală de fete; high ~ şcoal liceu; infant ~ grădiniţă de copii; (/Har.) marine / naval ~ şcoală de (ofiţeri de) marină ală navală; national ~ şcoală comunală; primary ~ şcoală elementară / primară; private ~ şc ulară, nesubvenţionată de stat; professional ~ şcoală profesională; public ~ şcoală pentru pendadă, subvenţionată de stat (în Anglia); şcoală comunală gratuită (în S.U.A., Scoţia); b pension; continuation ~ şcoală complementară, cursuri complementare; grammar ~ gimnaz iu clasic; (amer.) o parte a şcolii secundare (de la clasa a V-a până la clasa a VIH-a ); dame ~ şcoală începătoare pentru copii mici (unde predau femeile); higher grade ~ şcoală secundară completă; higher ~ şcoală superioară; normal ~ şcoală normală / pedagogică; paren ală pentru infractorii minori sau pentru' arieraţi; (mil.) regimental ~ şcoală regimenta lă; town ~ şcoală urbană; voluntary ~ şcoală confesională; (jig.) ~ of experience şcoala ex nţei; to go to ~ a merge la şcoală; a intra în / la şcoală; to put to ~ a da la şcoală; ~ o es şcoală de mine; ~ of theology şcoală teologică; seminar, şcoală monahală; ragged ~şcoală entru săraci; (amer.) to teach ~ a fi dascăl / profesor, a profesa meseria de dascăl; to attend a ~ a frecventa (cursurile la) o şcoală; to leave ~ a-şi termina studiile (l a o şcoală); to keep a ~ a conduce o şcoală; we were boys at ~ (together) am făcut şcoala î eună, am fost colegi de şcoală; of the old ~ din vechea şcoală, de modă veche; (fam.) blueater ~ experţi militări care socotesc că pentru apărarea Angliei e suficientă o flotă puter ică. 2. clădirea şcolii; clasă. 3. (fam., pl.) elevi. 4. învăţământ, instrucţiune. 5. sală / de prelegeri; universitate; pl. the ~s scolastica. 6. (la Oxford) sală de examen ; (rar) to sit for the ~ a-şi trece examenul de bacalaureat. 7. facultate (de filo zofie, teologie). 8. şcoală, curent, grup, aderenţi ai unei şcoli (literare, filozofice etc.); silver-fork ~ şcoala scriitorilor care au descris vechea societate. 9. (muz .) şcoală. 10. (şl.) societate, bandă, liotă, şleahtă. II. vb. tr. 1. a învăţa, a instrui, ~ed by / in adversity educat la şcoala durerii / amărăciunilor. 2. (jig.) a mustra, a dojeni, a adresa reproşuri. 3. a dresa un cal. schoolable ['sku:Iobl] adj. 1. şcolar izabil. 2. de vârstă şcolară. school attendant ['sku:l Oitcndont] s. om de serviciu, îngri jitor (la scoală). school author [~ o:83r] ş. autor scolastic. school-board [~bo:d, -bood] s. consiliu, comisie şcolară locală. school-book [~ buk] s. 1. carte de şcoală. 2. carte clasică. 3. jurnalul clasei. schoolboy [~boi] s. şcolar, băiat de şcoală. school-bre d [~brcd] adj. trecut prin şcoală, instruit. school bus [~ bAs] s. autobuz şcolar. sch ool butter [~ ibAtor] s. (glumeţ) pedeapsă şcolară, bătaie. school close [~ klous] s. curt e a şcolii. school committee [~ ks.miti] s. comitet şcolar (al unui oraş). school dame [~ deim] s. 1. conducătoare a unei şcoli de copii mici. 2. domnişoară bătrână proprietară i şcoli. 3. (glumeţ) învăţătoare (de ţara). school-day [~dei] s. 1. zi de şcoală. 2. pl. an ală, timpul şcolii; in my ~s în vremea şcolii, în şcoală. school district [~ idistrikt] s. trict şcolar. school divine [~ di.vain] ş. teolog scolastic. school divinity [~ diiv initi] ş. teologie scolastică. schooled [sku:ld] adj. 1. (desprepersoane) format, ed ucat; deprins; ~to patience deprins să rabde; a well ~ servant un servitor foarte stilat. 2. (despre cai) dresat; îmblânzit. school fee ['sku:l fi:] ş. taxă şcolară. schoolf llow [~rfcIou] s. coleg de şcoală, coleg. schoolfiying [~flairj] ş. (av.) zbor de şcoală. schoolgirl [ga:l, rar -gsol, -giol] ş. şcolăriţă; to behave like a ~ a se purta ca o fetiţă pension. schoolgirlish [~go:li/] adj. v. s c h o o l g i r l y. schoolgirly [~g o:li] adj. de fetiţă. school hour Hails'"] s. oră de şcoală, lecţie; out of ~s în afara ore de şcoală. schoolhouse [haus] s. 1. clădire a şcolii. 2. (în şcolile de stat din Anglia) c



 sa directorului şi internatul. schooling ['skudin] ş. 1. învăţământ, predare; (jig.) to pay r one's ~ a se învăţa minte. 2. disciplină şcolară. 3. taxă şcolară. 4. (fîg.) mustrare. 5. a unui cal. 6. şcolarizare. school-leaver [rsku:Mi:v3r] s. absolvent de liceu (car e nu se duce la universitate). school-leaving [~.li:virj] adj. de absolvent, la vârsta când părăseşte şcoala; raising of the ~ age prelungire a şcolarităţi. school-ma'am [ a3in, -mo:m] s. (amer. fam.) 1. profesoară (pedantă). 2. conducătoare de şcoală. school ma id [~ meid] s. v, s c h o o l g i r l .



schoolman ['sku:lmon, -mEcn],pl, schoolmen [-mon, -men] s. 1. scolastic. 2. (ame r.) profesor. school-marm [~'ma:m] ş. (amer. fam.) v. s c h o o 1 m * a m; ~ Engli sh engleză pedantă. school-marmish [~.ma:mi/] adj. (amer. fam.) pedant. schoolmaster [~riiui:stor, amer. -iiiifest-] ş. 1. profesor. 2. învăţător; the ~ is abroad cultura se răspândeşte pretutindeni; educaţia face progrese. schoolmate [~rrneit] s. coleg de şcoală. chool miss [~ mis] s. (fam.) fetiţă de pension; she looked like a ~ avea aerul unei fetiţe de pension. schoolmistress [~rmistris] s. 1. directoare de şcoală elementară. 2. profesoară de şcoală secundară. 3. directoare de pensionat; school money ['sku;l inuni] ş. (amer.) fonduri aprobate pentru şcoala elementară. school pence [~ pens] s. taxă şcolară mică (plătită săptămânal). school plane [~ plcin] ş. (av.) avion (de) şcoală. schoolroom [~ (sală de) clasă; sală de studii. school ship [~ /ip] ş. (amer.) navă-şcoală. school slate [ leit] s. (scol.) tăbliţă (de ardezie). school-teacher [~iti:t/9r] s. profesor de şcoală el ementară, învăţător. school-teaching [~iti:t/irj] s. 1. ţinere de cursuri şcolare. 2. profe didactică. school-time [~taim] s. 1. orele de clasă; in ~ în timpul orelor de clasa. 2. v. s c h o o l d a y (2). schooner1 ['skmna1"] s. 1. (mar.) schooner, goelctă. 2. (amer.) car / căruţă cu coviltir de care se serveau primii colonişti americani. schoo ner2 1. (amer.) pahar înalt pentru bere. 2.1 / 2 de litru (de bere), halbă. schooner -brig fskumobrig] ş. (mar.) brigantină. schooner ketch [~ ket/] s. (mar.) goeletă-keci . schorl [Jb:l] ş. (mineral.) turmalină neagră. sciagram ['saiogrsem] s. 1. siluetă. 2. v. s c i a g r a p h. sciagraph ['saiogruif, amer. -graf] ş. 1. radiografie. 2. (a rhit.) secţiune verticală. sciagraphic(al) [.saio'graifik^l)] adj. secţionat în verticală. sciagraphy [sai'sgrefi] s. 1. desenare de siluete. 2. (arhit.) secţiune. 3. (med. ) radiografie. sciatic |sai'a2tik] I. adj. sciatic. II. s. nervul sciatic. sciat ica [sai'a;tiko] s. (med.) sciatică. sciatical [sai'aetikpl] adj. sciatic. science [\saions] ş. 1. ştiinţă; man of ~ om de ştiinţă, savant; applied ~ ştiinţă aplicată; to st dia ştiinţele. 2. ştiinţele naturii; natural ~ ştiinţe naturale. 3. cunoştinţe. 4. (înv.) r iinţă. 5. artă. 6. (şl.) arta boxului. science fiction [~ ifikjon] I. s. povestiri ştiinţif co-fantastice; literatură ştiinţifico-fan tastică / de anticipaţie. II. adj. ştiinţifico-f tic. science master [~ riiia:st3r] ş. profesor de matematică, fizică etc. scienter [sa iento1-] adv. (jur.) cu bună ştiinţă, cu dinadinsul, în mod deliberat / intenţionat. scient al [sai'enfal] adj. 1. ştiinţific, savant. 2. cu privire la ştiinţă. 3. îndemânatic, abil; or. scientific [.saion'tifik] adj. 1. ştiinţific; savant; full of ~ enthusiasm plin de entuziasm ştiinţific. 2. de ştiinţă, de ştiinţele naturii. 3. sistematic, precis, exact. ientifically [-aii] adv. ştiinţific. scientific composition [-saion'tifik ■koinpo'zija n] s. (ţxdigr.) culegere de lucrări ştiinţifice. scientific instruments [~ 'instruments] s. pl. instrumente de precizie. scientific researcher [~ ri'so:t/or] ş. cercetător şt iinţific. scientist ['saiontist] s. 1. savant. 2. om de ştiinţă. '' scientize ['saiantai z] vb. tr. a dezbate ştiinţific. sci-fi ['sai'fai] adj. ştiinţifico-fantastic (prese, de la s c i e n c e f i c t i o n ) . scilicet ['sailiset, amer. 'sil-] adv. (lat. ) adică, tocmai, va să zică. scilla ['sfcila] s. (bot.) scilă. scimitar ['sinii tor] ş. ia tagan. scintigram ['sintigrsem] s. (fiz.) scintigramă. scintilla [sin'tila] s. scânt eie; (fig.) pic, urmă; not a ~ of truth nici un pic de adevăr. scintillant fsintilon t] adj. scânteietor, sclipitor, strălucitor. scintillate ['sintileit] vb. intr. a sc lipi, a scânteia. scintillating [-in] adj. v. s c i n t i 11 a n t. scintillation [isinti'lei/on] ş. 1. sclipire, scânteiere (a stelelor etc.). 2. scânteie. 3. (fiz.) s cintilaţie. scintillation scanner [~ tskasna1"] s. (med.) seintilograf. scintillom eter [isinti1lomitor] s. (fiz.) scintilometru. sciolism ['saiolizam, 'saiou-] s. cunoştinţe superficiale. sciolist ['saialist] s. diletant; fals savant, pseudosavan t. scion ['saianj s. 1. mlădiţă; butaş, altoi. 2. vlăstar, descendent dintr-o familie nobi lă. scirrocco [si'rokou] s. siroco, vânt fierbinte. scirrhi ['sirii pl- de la s c i r r h u s. scirrhoid ['siroid, amer. rskir-] adj. (med.) scirotic, sclerotic. sc irrhosity [si'rositi] s. (med.) sciroză, scleroză. scirrhous ['siros, amer. 'skir-j



 adj. v. s c i r r h o i d. scirrhus ['siros, amer. 'skir-],pl. scirrhuses [-czj şi scirrhi [-ri] s. (med.) cancer sclerotic. scissel ['sissl, -zoi] s. 1. răzuitură, p ilitură; deşeuri de tăiere; bandă obţinută prin ştanţare. 2. foarfece mari pentru tăiatul m r. scissile ['sisail] adj. care poate fi despicat / separat; care se despică uşor. s cission ['si33n, 'si/an] s. 1. tăiere, despărţire, separare (cu un instrument de tăiat). 2. scindare, separare. 3. (pol.) sciziune, diviziune. scissiparity [isisa'pEeri ti] ş. sciziparitate.



 825 scorning



scissiparous [si'sipares] adj. (biol.) scizipar. scissor case ['siza kcis] s. to c pentru foarfece. scissor chair [~ t/ea1"] s. scaun pliant. scissor cut [~ kAtJ s. siluetă decupată din hârtie neagră. scissoring i'sizsrin] s. forfecare. scissor-like ['sizslaik] adj. în formă de foarfece. scissors ['sizsz] s. pi. (pair of ~) 1. foar fece. 2. (hoisting ~) unealtă cu gheare pentru ridicarea pietrelor. scissors-and-p aste production [~ zsndpcist pr^dAkfen] s. compilaţie, colaj. scissors crossing [' sizaz ikrosirj] s. (ferov.) diagonală / bretea dublă. scissors grinder [~ -grainda1" ] s. tocilar. scissure [Fsi3^r] s. crăpătură, spărtură, deschizătură. sciurine ['saisrain, n] (zool.) I. adj. ea de veveriţă. II. s. veveriţă (Sciurus). sclaff [sklajf] (la golf) I. ş. lovitură care zgârie terenul. II. vb. tr. a zgâria (terenul). sclera ['sklbra] s. (anat.) sclerotica; albul ochiului. sclerite ['sklisrait] s. (zool.) placă chitino asă sau calcaroasă, carapace. seteritis [sklia'raitisj s. (med.) sclerită. sclerogenic [-skliarou^enik] adj. (med.) selcrogcn. scleroma [skli'roums] s. (med.) scleroză a ţesutului celular. sclerometer [skli'romit3r] s. (tehn.) sclerometru, durometru, seleroscop. sclerosed [skli'roust, 'skliarouzd] adj. sclerozat. sclerosis [skIi 3'rousis],pl. scleroses [-i:z] s. (med.) scleroză. sclerotic [sklis'rDtik] I. adj. (med.) sclerotic. II. i v . s c l e r a . sclerotica [sklia'rotika] s. (anat.) sclerotica; albul ochiului. sclerotiniosis [iskli?rouitini'ousis] s. (agr.) scle rotinie. sclerotitis [-sklbrou'taitis, 'sklcr-] s. (med.) sclerotită. sclerous ['s kliarss] adj. (med.) scleros. scobs [sksbz] s. pi. 1. pilitură, talaş, rumeguş. 2. zgu ră, scorie. scoff1 [stol] I. s. 1. batjocură, bătaie de joc. 2. obiect de batjocură; to be the ~ of the town a fi de râsul oraşului. II. vb. iutr. 1. a-şi bate joc (de ceva, de cineva); to ~ at smb. a-si bate joe de cineva. 2. to ~ at dangers a dispreţui p ericolul. scoff2 (sl.) I. s. hrană. II. vb. tr. a se îndopa. scoffer l'skofs1"] ş. zef lemist. scoffing ['skoffirj] I. adj. ironic, batjocoritor. II. s. ironie, bătaie d e joc. scofflaw ['skofb:] s. contravenient, infractor. scold [skould] I. s. 1. f emeie certăreaţă / rea; gaiţă; megeră. 2. (rar) persoană care dojeneşte. II. vb. A. intr. a i, a cicăli. B. tr. a dojeni, a mustra, a certa; a dăscăli. scolder [\skoukfor] s. per soană care ceartă / care dojeneşte; bombănitor. scolding ['skouldirj] I. s. ocară, ceartă; o get a good ~ a căpăta un perdaf. II. adj. certăreţ, gâlcevilor; care bombăne. scolion ['s oulian] s. scolie. scoliosis [.skoli'ousis, amer. şi iskoul-] s. (med.) scolioză. sc ollop ['skobp] s., vb. v. s c a l l o p . scolopendra [iskola'pendrs] s. (zool.) scolopcndră. scolopendriurn bskDb'pendriani] s. (bot.) năvalnic, Iirnba-ccrbului (P hyllitis scolopendrium). scomber ['skombor] s. (iht.) scrumbie (Scomber scombrus ). sconce1 [sfons] s. 1. lanternă. 2. candelabru. 3. fofează de sfeşnic. sconce2 I. s. 1. adăpost, acoperiş. 2. (mil.) redută, fort. 3. acoperământ de cap; cască. 4. (fa/n.) cap căpăţână; (fg.) minte, glagorc. 5. (şl., univ.) amendă (uşoară). 6. (mar.) sloi de gheaţă. bei. II. vb. tr. (înv.) a amenda (un student). scone [skon, skoun] s. plăcintă (de ovăz sau grâu) pregătită cu lapte. scoon [sku:n] vb. intr. (fa/n.) (despre vase) a aluneca pe apă. scoop [sku:p] I. s. 1. lopată, făraş; polonic; căuş. 2- (mar.) căuş, lopată adâncă scos apa din corabie. 3. curetă. 4. găleată (de dragă). 5. adâncitură, scobitură. 6. (sl.) portaj senzaţional (publicat înaintea altor ziare); (ştire) bombă, ştire senzaţio nală. 7. tere (a unui lichid etc.). 8. (com. fam.) câştig marc; a fine ~ o pradă bună. ll.vb.tr. 1. a goli, a vidanja. 2. a excava; a lucra (lemnul) cu dalta. 3. (jam.fig.) a ad una, a strânge; to ~ a large profit a realiza un marc profit. 4. a-şi însuşi cu forţa. 5. (despre ziar) a o lua înainte (cu dat.); (sl.) to ~ the other papers a publica o şti re înaintea altor ziare. 6. to ~ away a ridica, a transporta de undeva. scoop clam shell ['sku:p iklzem/el] s. (tehn.) benă de graifar. scooped ['sku:pt] adj. scobit , adâncit; cu jgheab. scooper ['sku:p3r] s. 1. săpător. 2. daltă. scoop feeder ['sku:p . fixbr] s. (ind.) alimentator cu cupe. scooping ['sku:pirj] s. excavare; golire, vidanjare; seobirc. scoop-minded ['skuipmaindid] adj. (amer.) veşnic în goana după sen zaţional (v. s c o o p 1,6). scoop-out ['skmpaut] s. (geol.) afuire. scoop wag(g)o n ['sku:p iwsgan] s. (constr.) cărucior-cupă. scoop-wheel [~ibwi:l] s. roată hidraulică / cu cupe. scoot [skuit] I. s. fugă precipitată; to do a ~ a-şi lua picioarele la spin are; to make a ~for shelter a alerga spre un adăpost. II. vb. intr. (fam. amer.) a o rupe la fugă; a-şi lua picioarele la spinare. scooter ['sku:t3r] ş. 1. (mar. amer.)



 şalupa cu fund plat şi cu motor exterior. 2. trotinetă. 3. scuter. scop [stop, skoup] s. (ist.) bard, poet, menestrel (anglo-saxon). scope1 [skoup] s. 1. proporţii, an vergură, întindere, spaţiu; orizont, sferă; according to the ~of his intellect potrivit capacităţii intelectului său; the real ~ of geography dome niul propriu al geografiei; that is beyond/ outside my ~aceasta nu e de competenţa mea;



an undertaking of wide ~ o întreprindere / acţiune de mare anvergură; to extend the ~ of one's activities a-şi lărgi câmpul de activitate; (mil.) ~ of gunfire câmp de acţiune a l artileriei. 2. libertate, posibilitate; to give smb. ~ for his abilities a da cuiva libertate de acţiune în raport cu capacitatea sa; to have free ~ to act a avea libertate deplină de acţiune. 3. (mar.) tragere la edec. 4. intenţie, scop. ţel. scope2 prese, de la m i c r o s c o p e , p e r i s c o p e etc. scopeless ['skouplis] adj. fără scop. scopiform ['skoupifo:m] adj. (mineral.) în formă de mătură; în mănunchi. s amine [skou'psbmiOJn] s. (chim.) scopolamină. scopulite ['skopjulait] s. (mineral. ) scopulit. scorbutic [sko:'bju:tik] I. adj. scorbutic, de natura scorbutuIui.il . s. bolnav de seorbut. scorbutically [-aii] adv. scorbutic. scorch [sko:t/] I.ş. l.pârlirc, arsură uşoară. 2. (auto) cursă de mare viteză. II. vb. A. tr. 1. a pârli, a arde . (jig.) a ironiza. B. intr. 1. a arde la suprafaţă / uşor. 2. (şl.) a goni ca un nebun. scorched l'sko:t/t] adj. pârlit, ars uşor; (despre iarbă) uscat, scorched rubber [~ i rAbar] s. (plast.) amestec de cauciuc prevulcanizat. scorcher ['skcxtJV] s. (fam .) 1. zi caniculară / de arşiţă, cuptor. 2. discurs fulminant. 3. replică usturătoare. 4. p rsoană foarte vioaie / care aleargă toată ziua; argint-viu, titirez. 5. grozăvie, bogăţie, asaţie. scorching ['sko:t/in] I. adj. 1. arzător, foarte fierbinte. 2. înţepător, dureros; (ftg.) muşcător. 3- (ftg.) caustic, sarcastic. II. s. 1. (şl., sport) cursă extrem de r apida; alură excesivă; to be had up for ~ a fi amendat pentru exces de viteză. 2. usca re (a rufelor). 3. (agr.) pălirc. uscare. scorchingness [-nis] s. caracter arzător; căldură toridă. scorch retarder ['skat/ ri.turds1"] s. (plast.) întârzictor de prcvulcaniz are. score [sko:r, skoa1"] I. s. 1. tăietură, crestătură; crăpătură, spărtură. 2. (rar) (cr ) răboj. 3. notă, socoteală; to quit ~s a plăti / a achita nota; to keep the ~ a ţine soco teala; to pay off/ to wipe off/ to settle old ~s a plăti socoteli vechi; to pay of f/ to wipe off / to settle one's ~ a se socoti, a se răfui; (fam.) to go / to run on (the) ~, to run in(to) --


 ~ for cowardice a nu simţi decât dispreţ pentru laşitate; to dismiss a proposal with ~ a respinge o propunere cu dispreţ; to hold in ~ a dispreţui; to think ~ of smb. sau smth. a dispreţui pe cineva sau ceva; to think / to hold in ~ to do a socoti ceva de dispreţuit / vrednic de dispreţ, a fi prea mândru pentru a face ceva; to laugh smb. to ~ a râde cu dispreţ de cineva, a lua pe cineva în batjocură, a ridiculiza pe cineva. 2. obiect de dispreţ; obiect de batjocură; to become a ~ of / to one's enemies a de veni un obiect de batjocură / de dispreţ pentru duşmanii săi; to be the ~ of one's frien ds a fi obiectul de dispreţ / de batjocură al prietenilor săi, a fi dispreţuit de priete nii săi. I. vb. tr. 1- a dispreţui, a simţi dispreţ pentru (ceva sau cineva); to ~smb.'s proposal a dispreţui, a respinge cu dispreţ propunerea sau sfaturile cuiva. 2. a-şi e xprima dispreţul pentru (ceva), a trata eu dispreţ; a găsi nedemn de a face (ceva); to ~to do smth. ai se părea nedemn de a face ceva; to ~to tell a lie a i se părea un l ucru înjositor să spună o minciună. scorner ['sko:n3r] s. dispreţuitor, batjocoritor, zefl emist. scornful ['sko:nf«l] adj. 1. dispreţuitor; batjocoritor. 2. ironic, satiric. scornfully [-li] adv. dispreţuitor, batjocoritor. scornfulness [-nis] s. caracter dispreţuitor; dispreţ, ironie (în atitudine). scorning ['skomin] s. dispreţ.



 scorper 826



a recunoaşte, a merge în recunoaştere, a cerceta terenul (înaintea trupelor). 2. (fam.) scorper [sko:p3r] s. 1. sulă de gravor. 2. daltă, priboi. a scotoci, a scormoni. Sco rpio ['skoipiou] s.v. s c o r p i o n (2). scout2 vb. tr. a respinge cu dispreţ (o idee, o propunere, o sugestie); a refuza să ia în scorpioid(al) [isko:pi'ouid(ol)] adj. 1. (zool.) ca de scorpion. 2. (bor.) în formă de sul consideraţie; a trata ca abs urd / ridicol. la coadă. scouting l'skautirj] s. 1. (mil.) recunoaştere; to go off ~ a porni în recunoaştere. scorpion l'skoipjan] s. 1. scorpion. 2. the Scorpion (astr on.) Scorpionul (constelaţie 2. cercetăşie. şi semn al zodiacului). scoutingly [-li] adv . batjocoritor, dispreţuitor. scorpion broom [~ bru(:)m] s. (bot.) spin, mărăcine (Gen ista scorpius). scouting plane ['skautirj plein] s. (av.) avion de recunoaştere. s corpion fish [~ Fi/] s. (Uit.) peste din familia Scorpaenidae. 1 scouting vessel [~ ivesl] s. (mar.) navă de recunoaştere. Scot [skot] s. 1. scoţian, scoţiană. 2. (şl.) pe soană arţăgoasă. 3. (sl.) mânie, urgie. 2 scout master ['skaut ima:stor] s. şef al unui gru de cercetaşi. scot s. 1. parte de plătit (a fiecăruia); to pay one's ~ a-şi plăti partea. 2. (ist.) dare, scout plane [~ plein] ş. (av.) avion de recunoaştere. impozit; ~and lot taxe comunale; to pay ~ and lot a) a plăti taxele comunale; b) a plăti scow [sk au] I. s. 1. (amer. mar.) şalandă, şlep; luntre largă / turtită; luntre de trecere totul / până [a ultimul ban. Scotch1 [skot/] I. adj. scoţian. II. ş. 1. pi. the ~ scoţienii. 2. d ialectul scoţian. 3. (fam.) de la un ţărm la celălalt. 2. (mine) screper-Iadă. II. vb. ţr. transporta cu şlepul. scowl [skaul] I. s. 1. privire încruntată, ameninţătoare, supărată. aspect, înfăţişare whisky scoţian; a ~and soda whisky cu sifon. scotch2 I. v. tr. 1. a cre sta. 2. a răni uşor, a zgâria. II. s. 1. tăietură, crestătură. încruntată. II. vb. A. intr. e încrunta, a se uita cu o privire încruntată; to ~ at / on smb. a se uita la cineva a meninţător. 2. (poetic) (despre cer) a se întuneca. B. tr. to ~ 2. zgârietură, rană. scotch 3 1. s. 1. pană (care frânează roata). 2. (auto) camă de frână. II. vb. tr. a frâna, away a ce să plece (printr-o privire încruntată); to ~ down a) a face să tacă (printr-o privire în runtată); b) a face pe cineva să intre în pământ (de ruşine etc.). a înţepeni (o roată) cu cowling ['skaulin] adj. încruntat, ameninţător. Scotch carpet ['skotf 'ko:pit[ s. covo r scoţian. scowlingly [-li] adv. (cu un aer) încruntat, ameninţător. Scotch fiddle [~ Ti dl] s. (med. pop.) râie, scabie. scrabble ['skra^bl] I. s. 1. scărmănare; mişunare. 2. mâz gălire. 3. jocuri distractive; scotch glue [~ 'glu:[ s. clei de tâmplărie. Scotchman [ 'skotTmsn], pi. Scotchmen [-mon] s. scoţian. the flying ~ expresul scrabble. II. v b. A. ir. 1. a scărmăna (lâna). 2. a mâzgăli. 3. to ~ up / together a aduna, a strânge în g B. intr. 1. a mâzgăli. 2. (fam.) a se încaieră. Londra-Edinburgh. scrag [skra?g] I. s. 1. persoană slabă / uscăţivă. 2. animal costeliv / jigărit. 3. (fam.) Scotch mist [.skoţfmi s. ceaţă groasă cu burniţă, ceaţă scoţiană. gât (slab); the ~ of the neck ceafă. 4. gât (a tăiat), bucată de la gât. 5. buştean, Scotch tape [~ tcipj s. bandă adezivă / de lipit, sc tch, seoci. ciot, cracă noduroasă. 6. crescătura, umflătură, cucui. 7. teren pietros. II. vb. tr. 1. a suci Scotchwoman ['skot/.wumon],p/. Scotchwomen [-.wimin] s. scoţiană. gâtul (cuiva); a spânzura. 2. (sport) a apuca (un adversar) de gât. 3. (scol.) a lua d e gât scoter ['skout9r] s. (ornit.) raţă-de-marc (Melanitta). şi a burduşi. scot-free ['sk ot'fri:] adj. 1. scutit de plată / de taxe vamale. 2. cu faţa curată; nepedepsit, scra gged ['skraigd] adj. 1. ascuţit, aspru, inegal. 2. uscăţiv, deşirat. nevătămat; he shan't e cape ~ nu trebuie să scape nepedepsit; to get smth. ~ a căpăta scragginess ['skrasgini s] s. 1. slăbiciune, caracter uscăţiv; pipernicire. 2. zbârceală; ceva gratis / pe degeaba . nodurozitate. scoţia ['skou/ic] s. (arliit.) scoţie. scraggy ['skrasgi] adj. 1. sl ab, uscăţiv; pipernicit. 2. zbârcit. 3. noduros. scotoma [sko'toumo], pi. şi scotomata [ -ta] s. (med.) scotom. scrag-necked ['skrasgnekt] adj. cu gâtul subţire / uscăţiv. scoto pia [skg'toupia] s. (opt.) adaptare la întuneric. scram [skrasm] I. vb. intr. (ame r. fam.) a o şterge, a o lua din loc. II. interj, (amer.) Scots [skots] I. adj. sc oţian. II. s. dialectul scoţian. cară-tc! pleacă! marş! valea! Scotsman ['skotsmanLpl. Sco tsmen [-mon] v. S c o t c h m a n . scramble ['skraembl] I. vb. A. tr. 1. (to ~ up) a face, a lua (ceva) în grabă / în dezordine; Scotswoman ['skotsiwumon], pi. Scots women [-iwimin] s. v. S c o t c h w o ni a n. ~d eggs ouă jumări; to ~ up one's hair a-şi pieptăna părul în grabă / în pripă. B. rejl. Scotticism ['skotisiz^m] s. scoţianism, scoţian, expresie sau pronunţare scoţiană. 1. a da din mâini şi din picioare, a se urni, a



 e mişca, a înainta anevoie / anevoios / cu Scotticize ['skotisaiz] vb. tr. a introdu ce obiceiuri scoţiene sau graiul scoţian. şovăială. 2. (şi to ~ on all fours) a urca cu-aju orul mâinilor şi picioarelor, a se căţăra. Scottify ['skotifai] vb. tr. (fam.) v. S c o 11 i c i z e. 3. (to ~ for) a munci, a se strădui, a lupta să ajungă. 4. a se strecura; to ~on in the world Scottish ['skoti/] I. adj. scoţian. II. s. 1. (folosit ca pi.) the ~ scoţienii, locuitorii Scoţiei. a se strecura prin mulţime. 5. a se căţăra (pe afara, afară); to ~ up a se căţăra. II. ş. 2. dialectul scoţian. 1. gesticulare, mişcare din mâin n picioare. 2. căţărare, urcare. 3. strădanie, sforţare, Scottish tartan [~ 'ta: ton] s. ( text.) ecosez. stăruinţă (de a ajunge). 4. învălmăşeală, încăierare; there is / they have a caieră scoundrel ['skaundrd] I. s. nemernic, ticălos, infam, canalie. II. adj. infam , ticălos, (lumea) pentru, se bate lumea pentru. mişele se. scramble net [~ net] s. (mar.) plasă de salvare. '~ -,;' scoundreldom [-dom] ş. 1. ticăloşie, mişelie. 2. pl. (fam .) ticăloşi. scrambling1 ['skraamblirj] adj. 1. dezordonat, pe nimerite; to do smth. in a ~ fashion scoundrelisrn [-iz^m] s. infamie, nemernicie, ticăloşie, mârşăvie. a face ceva fără metodă / dezordonat. 2. pripit. scoundrelly [-li] adj. v. s c o u n d r e l (II). scrambling2 s. încăierare, luptă; busculadă. r scour ['skauo | I. vb. A. tr. 1. a freca, a curaţi (prin frecare), a face să lucească, a lustrui. scram rod ['skrami rod] s. (fiz.) bară de oprire (rapidă) / de securitate.; 2. a mătura, a curaţi. 3. a cutreie ra, a peregrina prin; to ~ the country a cutreiera / scran ['skraen] s. (sl.) re sturi de mâncare. -0- bad ~ to you! dracu să te ia! a peregrina prin ţară. 4. (med.) a d a un purgativ, a purga. 5. (/nil.) a ataca cu foc din flancuri; scrannel ['skran l] adj. (despre sunete); 1. slab. 2. piţigăiat. 3. rostit pe nas, fornăit. a curăţa (un lo c) de duşmani. 6. (geol.) a eroda; a spăla, a curăţa. 7. (te/m.) a curăţa, a spăla; scranny skneni] adj. v. s c r a w n y . adecapa; abaiţui; a răzui, a freca; a descărna. B.rejl . ase freca, a se curaţi, a se mătura. scrap1 [skrasp] I. s. 1. bucăţică, felie mică; fărâm tură, fragment; (fa/n.) not C. intr. 1. (med.) a avea diaree. 2. a hoinări, a umbla haimana/ haihui; to ~ about a umbla a ~ nici o bucăţică, nici o fărâmă; a ~ of paper o buca de hârtie. 2. cadru; portret; încoace şi încolo, a hoinări; to ~ away sau to ~ off a-şi lua câmpii, a pleca aiurea. II. s. tăietură, bucată tăiată (pentru un album etc.). 3. portret, ablou (ornamental). 4. rebut; 1. (geol.) erodare, eroziune (locală). 2. (hidr.) af uire. deşeu(ri). 5. pl. resturi de mâncare. II. vb. A.rejî. (sl.) a se bâte, a se încaieră, a se părui. scoured fabric ['skauod Teebrik] s. (text.) ţesătură degomată. B. ţr. a da la r but; a reforma. r r scourer [ skauor9 ] s. 1. curăţitor, persoană care curăţa. 2. (med.) p urgativ puternic. scrap2 s. încăierare; gâlceava. / 3. tâlhar de drumul marc; (lit.) ~ o f the seas hoţ de mare, pirat. scrap-book ['skrapbuk] ş. album cu tăieturi din ziare. scourge |sk3:d3] I. s. 1. bici. 2. flagel, calamitate, nenorocire; war is the gr eatest ~ scrap cake [~ kcik] s. (agr.) turtă din rămăşiţe de peşte. războiul este cel mai m flagel. II. vb. tr. 1. a biciui. 2. (jig.) a pedepsi; a sfâşia; a chinui; scrap chi sel [~ .t/izal] s. (metal.) ciocan-daltă. a oprima. 3. (scoţ.) (despre recoltă) a slei , a epuiza (solul). scrape [skreipj I. vb. A. tr. 1. a răzui, a rade; a râcâi, a scurm a; to ~ acquaintance scourger ['sko:d3or] s. 1. pedepsitor, biciuitor. 2. asupri tor. with smb. a face cunoştinţă cu cineva; to ~ one's feet a) a-şi şterge picioarele (înai te scouring ['skauoriij] s. 1. curăţire, frecare; (text.) degresare, spălare (a lânii); (metal.) de a intra în casă); b) a face o plecăciune; (pop.) to ~ a leg / bow a face o plecăciune. curăţire pe deasupra, scoatere a ruginei. 2. spălare (a unui canal). 3. deg radare (a unui 2. a curaţi răzuind, a curaţi de noroi, a răzui. 3. (cu prep. şi adv.) to ~ down ă face (pe mal). 4. purgare (a intestinelor). 5.pl. impurităţi ale grâului scoase prin curăţire. 6. excursie. cineva) să tacă, a reduce (pe cineva) la tăcere; to ~ off a cu raţi râcâind, a răzui; to ~ out scouring bowl [~ boul] s. (text.) baie de spălare (la levi atan). a radia, a rade, a şterge; (şifig.) to ~ together a râcâi, a răzui; to ~ up a scorm oni, a scurma, scouring drops [~ drops] s. soluţie de curăţat pete. a râcâi; (fig.) a îngră a strânge, a aduna. B. intr. 1. (şifig.) a râcâi, a scurma. 2. a freca, scouring rush [ ~ rAî] s (bot.) coada-calului, barba-ursului (Equisetum arvense). a fricţiona uşor, a (se) freca de. 3. (muz.) a scârţâi. 4. (şi to bow and ~) a face plecăciuni. scouring sand [~ sa3nd[ s. nisip de curăţat. II. ş. 1. răzuit, răzuire; râcâit, scurmat, scunnare. 2. ple ne. 3. încurcătură, perplexitate, r nedumerire, strâmtoare, strâmtorare, bucluc; to get in to a ~ a fi la strâmtoare, a intra în scouring water [~ .w:):to ] s. 1. lichid de cu răţat pete. 2. ape de spălare. încurcătură, a da de (un) bucluc. Scouse [skaus] s. (fam.) 1 locuitor din Liverpool. 2. dialectul din Liverpool. r Scouser ['skauso ] s. (ja m.) locuitor din Liverpool. scrape-penny ['skreipipeni] s. (fam.) zgârcit, calic,



 zgârie-brânză, scârţan. 1 scout [skaut] I. s. 1. (mil.) iscoadă, cercetaş, ecleror; militar imis în recunoaştere. scraper ['skrcipor] s. 1. persoană care zgârie / care rade. 2. grăta r de şters picioarele 2. cercetaş (din organizaţia de tineret a cercetăşiei); boy ~ cercet aş; girl ~ cerectaşă; (de noroi). 3. (lehn.) screper, răzuitoare. 4. (muz.) scripcar. 5. v. s c r a p e - p e n n y . Boy Scouts cercetaşi, organizaţie de cercetaşi (din Angl ia). 3. (mar.) (şi ~ship) vedetă; 6. (drum) screper. vas, crucişător de recunoaştere. 4. ( av.) avion de recunoaştere, avion de patrulare. 5. (mii.) scraper mat [~ niaet] s. grătar pentru şters pe picioare (Ia uşă). scraper ring [~ rirjl s. (tehn.) segment de p iston. recunoaştere; to be / to go on the ~ a fi / a merge în recunoaştere. 6. servito r, valet (la scrap ground ['skrasp graund] s. (amer.) loc de demontare a automob ilelor uzate. Oxford, Yale şi Harvard). 7. pl. (auto) echipă de asistenţă tehnică. 8. (la jocul de cricket) scrap head [~ hed] s. grămadă de fiare vechi; (fig.) to go to the ~ a decădea. jucător în câmp. 9. (amer. jig.) good ~ o bomboană (de om). II. vb; intr. 1. (/nil.)



 827 screw die



scraping ['skreipin] I. adj. 1. rozător. 2. econom, calic. II. s. 1. roadcrc. 2. z gâriere. blesteme. 2. to ~ out a song a cânta zbierând / urlând; a urla un cântec. 3. to ~ oneself hoarse a răguşi strigând, a urla până la răguşeală. II. s. 1. strigăt, ţipăt, urle e, 3. pl. rumeguş, aşchii; gunoi. 4. pi. economii (făcute cu greu). de groază, de frică); ţ păt ascuţit, strigăt pătrunzător; to utter a ~ of pain a scoate un scraping iron [~ iaion] s. 1. v. s c r a p e r (3). 2. (metal.) fier vechi. ţipăt / un urlet de durere; to give a ~ a scoate un ţipăt ascuţit / un strigăt pătrunzător. scrap-iron ['skraepiaian] s. 1 fier vechi; deşeuri de fier. 2. răzuitoare. scrap-man ['skra?pma?n],pl. scrap-men [ -men] s. (amer.) demontor de automobile 2. (jig.) ~s of laughter hohote de râs. 3. (sl.) om sau lucru amuzant / grotesc / comic; it was a perfect ~ era ca să mori d e râs / ca să te strici de râs; in that part he was a perfect uzate. ~ în rolul acela er a foarte amuzant / comic / nostim; (amer.) a ~ of a bunch o bandă de scrap metal [ ~ ■rnetl] s. deşeuri de metal. 1 cheflii veseli; she is a ~ c o bomboană de fată; he is a ~ e ocnă. scrap paper [~ ipeipa "] s. maculatură. r screamer [rskri:inor] s. 1. st rigător. 2. pasăre ţipătoare. 3. (sl.) lucru neobişnuit, poveste scrapper ['skra?p3 ] s. ( fam.) bătăuş, scandalagiu, târâie-brâu. scrappily ['skrrepili] adv. fragmentar; to be ~ edu ated a avea lacune în cunoştinţe. de groază; film poliţist sau de groază. 4. poveste care t face să râzi eu lacrimi. 5. (amer.) flăcău voinic. 6. (amer.) femeie foarte frumoasă. 7. (amer.) titlu senzaţional (pe prima scrappiness ['skrapinis] s. caracter fragmenta r. pagină). scrappy1 ['skrapi] adj. 1. fragmentar. 2. neînchegat. 3. format din rest uri. 2 screaming1 ['skri:min] adj. 1. strigător, strident. 2. (sl.) straşnic, grozav . scrappy adj. (amer.) bătăios, cârcotaş. screaming2 s. 1. strigăt, urlet (de teroare). 2. fluierătură (de locomotivă). scrap silver ['skrasp rsilva1"] s. (metal.) deşeuri de arg int. screamline ['skri:mlain| vb.tr. (amer. fam.) a publica cu litere de o şchioapă; a publica scrap steel [~ sti:l] s.v. s c r a p i r o n . sub un titlu senzaţional . scrapy l'skreipi] adj. ncamionios; neacordat. screamy l'skri:mi] adj. isteric, care ţipă. scratch [skranf] I. s. 1. zgârietură; without a ~ fără nici o zgârietură, vătăm e [skri:] s. grohotiş. 2. spărtură, deschizătură. 3. v. s c r a t c h w i g. 4. trăsătură, , dungă. 5. (sport) screech [skri:t/] I. vb. intr. 1. a ţipa strident, pătrunzător. 2. a cânta cu o voce ascuţită. linie de pornire / de plecare. from ~ din nimica, de la încep ut; to start from ~a) a începe de la început, a o lua de la capăt, a începe ceva pe tere n gol; b) a nu avea superioritate II. s. 1. strigăt ascuţit / pătrunzător. 2. (canad.) bău tură spirtoasă tare, tărie. screechy ['skri:t/i] adj. strident, strigător; cicălitor. / as cendent; to bring smb. to the ~ a pune pe cineva să muncească serios; (jam.) to come screed [skri:d] I. s. 1. (scot.) bucată ruptă, cârpă. 2. fâşie lungă (de pământ); (fig.) c ) to the ~ a sta la linia de pornire / Ia punctul de plecare; (fig.) a fi gata d e luptă / în formă; a acţiona cu fermitate; a fi la înălţimea situaţiei; (fam.) to toe the a fi om la tărăgănat. 3. (constr.) stâlp-reper, reper, martor (la tencuială). 4. (teAt.) c ardă manuală. locul său; a-si vedea de treburile sale; b) a da târcoale. 6. mâzgălitură, sc re puţin citeaţă; 5. (sl.) articol prost scris. 6. (fa/u.) lepădătură. II. vb. tr. (scot.) . a rupe. 2. a recita tare; a ~of the pen o trlsăturăde condei. 7. (amer. fam.) act falsificat. 8. (cin.) titlu provizoriu a spune pentru sine cu voce tare. screen [skri:n] I. s. 1. paravan. 2- (arhit.) amvon; perete în forma de zăbrele în biserică. (a l unui film). Old Scratch dracul, diavolul, satana; (fa/u.) up to the ~în formă bună, la înălţimea situaţiei; no great ~ nu mare lucru, nu cine ştie ce, nimic deosebit. 9. (ame r. 3. zid, perete de apărare. 4. (fig.) ocrotire, protecţie, adăpost; pavăză, scut; under the ~ si.) bani, parale. 10. scor nul (la jocul de cărţi). II. adj. 1. (fa/u.) etero gen, de natură diferită. of night ocrotit de întunericul nopţii, ascuns de mantia nopţii. 5. (agr.) sită, ciur. 6. (tehn.) sită pentru cernutul nisipului. 7. ecran. 8. (chim. , tehn.) filtru; sortizor. 9. (sport) blocaj; 2. (sport.) pentru toate categorii le; Iară handicap. III. vb. A. tr. 1. a zgâria, a răzui, a râcâi; apărare. II. vb. tr. 1. a apăra, a ocroti, a proteja, a feri. 2. a ceme, a trece (ceva) prin sită to ~ till bl ood comes a zgâria până la sânge / până (când) dă sângele; to ~ one's ear /ciur. 3. (sport) a. 4. a proiecta (pe un ecran). 5. (cin.) a filma, a ecraniza. 6. to ~ off a-şi scăr pina urechea, a se scărpina după ureche; (pop.) to ~ one's head for a-şi bate a separa (printr-un paravan etc.). capul pentru; to ~ smb. where he itches a pune degetu



 l pe rană, a atinge pe cineva Ia screen cloth ['skri:n kbG] s. (constr.) pânză de sită. coarda simţitoare, a găsi punctul nevralgic al cuiva. 2. (şi to ~ out) a scoate cu ung hiile; screen copy [~ -kopi] s. (poligr.) original cu roster. a rade. B. intr. 1 . a zgâria, a râcâi. 2. a lovi în plin (bilele la biliard). 3. (amer.) a radia, screen c redits [~ ikredits] s. pl. (cin.) generic. a şterge numele unui candidat. 4. to ~ one's way a parveni. IV. interj, trosc! pleosc! screened [rskri:ndj adj. 1. blin dat; camuflat. 2. ciuruit. 3. (tehn.) ecranat. scratch awl ['skra?t/ o:l] s. (te hn.) sulă de însemnat; ac de trasare / de trasat. screened window [~ 'windou] s. fer eastră cu jaluzele. scratch brush [~ brA./] I. s. (tehn.) crater, raclctă. II. vb. t r. (metal.) a curăţa cu o perie screener ['skri:n3r] s. ciuruitor. dură. screen fire [ 'skri:n ifabr] s. (mii) tragere / tir / foc de baraj. scratch cat [~ ka?t] s. (f am.) femeie rea, scorpie, megeră. screen foil [~ foil] s. (poligr.) folie cu raste r. scratcher ['skrset/s1"] ş. 1. zgârietor. 2. (tehn.) darac, scărmănătoarc; perie de curăţ screen grid [~ grid] s. (tel.) grilă ecran. 3. (amer. fam.) falsificator (de cecu ri). screen guild [~ gild] s. (amer.) sindicatul cineaştilor. scratch finish ['skr st/ dini/] s, (metal.) mătuire. screening ['skri:nirjls. 1. aşezare în dosul unui para van, protejare; (tel.) blindaj al unei scratch hardness [~ iha:dnis] s. (tehn.) duritate scleroscopică. lămpi. 2. cernere. 3. cernut. 4. (sport) blocaj. 5. proiecţie (a unui film). 6. ţinere sub scratching ['sknet/irj] s. 1. zgârietură (cu unghia, cu g heara). 2. jupuire, zgâriere, zdrelirc observaţie, analizare, screening. (a pielii). 3. zgâriere, brăzdare uşoară (a pământului, a unei suprafeţe). 4. ştergere, radiere screen moke [~ suiouk] s. (mii.) perdea de fum. (de pe o listă). 5. scârţâit (al unei peniţe pe hâ tie, al unei placi de patefon). 6. frecare screen-play ['skrimplci] s. scenariu cinematografic / de film. (a unui chibrit pe cutie). 7. scărpinare (a capului, pe piele etc.). screen test [~ test] s. (cin.) probă, test (de actorie). scratching g round [~ graund] s. parte a curţii unde păsările se scaldă în nisip. screen wall [~ wo:l] s. (arhit.) zid, perete de protecţie. scratching post [~ pou.st] s. stâlp (de care s e pot freca vitele). screen-wiper l~waip3r] s. ştergător de parbriz. 1 scratch paper ['skreet/ -peipa "] s. (amer.) hârtie rcfolosibilă (pentru bruioane etc.). screenwr iter [~:] s. (scot.) 1. iarbă, gazon. 2. sărărie. 7 grele. 9. zgârcit, calic, zgâric-brânză. 10. (sl. ort) cal prăpădit, gloabă, mârţoagă. 1 scrawl [skro:l] I. vb. A. tr. a mâzgăli. B. intr. to er a piece of paper a mâzgăli 11. (mar., av.) elice. II. vb. A. tr. 1. a înşuruba. 2. a răsuci bine şurubul, a strânge tare şurubul. 3. (f'g.) a suci, a răsuci, a întoarce, a strâ , a schimonosi. 4. (jig.) a apăsa, o foaie de hârtie. II. s. mâzgălitură; scriere neglijen tă. a presa, a strânge; a strivi, a stoarce. 5. (amer. sl.) a examina (pe cineva) st râns, a supune scrawl2 s. (amer.) cracă noduroasă. (pe cineva) unui examen serios / gr eu. 6. (vulg.) a se culca cu. 7. (cu prep. şi adv.) to ~ scrawler ['skro:tor] s. 1 . mâzgăleli. 2. om murdar. down the cargo a descărca un vas; to ~ in a înşuruba; (fig.) to ~ off a deşuruba; to ~ scrawlings ['skro:lirjz] s. mâzgăliri, mâzgălituri. on a înşuruba, trânge şurubul; to ~out a deşuruba; (jig.) to ~smth. out of smb. a face scrawly [>kro: Ii] adj. (fam.) mâzgălit, mânjit. pe cineva să vorbească, a sili pe cineva să spună ce ştie ~ up a) a înşuruba; (corn.) scrawn [skr:>:n] vb. tr. (dial.) a zgâria. a provoca urcar ea preţurilor: b) (fam.) a tensiona (pe cineva); c) a face ghemotoc. scrawny ['skr omi] adj. (amer.) costeliv, uscăţiv. a mototoli; d) a da peste cap, a strica (planur



 i etc.); to ~ up one's lips a plescăi din buze; scray [skrei] s. (omit.) chira-dcbaltă (Stema hirundo). B.rejl. 1. a se înşuruba. 2. to ~ oneself into a se amesteca, a interveni în. C. intr. l . a s e screak [skri:k] s. 1. strigăt puternic; ţipăt. 2. tros nitură. scream [skri:m] I. vb. A. intr. 1. a ţipa, a striga, a urla; a zbiera, a sco ate ţipete ascuţite înşuruba. 2. a se răsuci, a se suci. 3. a se zgârci, a fi scârţan. 4. ( ) a se împreuna. / pătrunzătoare; to ~ (out) with pain a striga / a urla de durere; to ~ for help a striga, 5. (sl.) a o şterge, a o întinde, a o lua din loc, a se căra. II I. interj, cară-tc! întinde-o! a zbiera după ajutor; the baby ~ed all night copilul a ţi pat / a zbierat / a urlat toată noaptea; şterge-o! the peacock ~s păunul ţipă / scoate ţipe e (ascuţite). 2. (fig.) to ~ with laughter a sc screw ball ['skru: bo:\] adj. trăsni t, ţicnit; original. strâmba / a sc strica de râs, a râde cu hohote; he was so funny, he made us ~ era aşa screw-bolt [~boult] s. (tehn.) şurub, bulon, bolţ cu ghivent. de no stim / de comic că ne-a făcut să ne strâmbăm de râs / să râdem cu hohote. 3. (despre screw[~klip] s. şurub pentru cercei. screw cup [~ kAp] s. (tehn.) dop cu şurub. vânt, maşini, locomotivă) a şuiera, a iluiera. 4. (sl.) a-şi denunţa (complicii), a ciripi. screw-cut ter [~.kAtar] s. (tehn.) maşină de filetat. 5. (despre culori) a ţipa. a fi ţipătoare, a s upăra ochii. B. tr. 1. a pronunţa, a rosti strigând / ţipând, zbierând (cuvinte, înjurături steme, provocări etc.); to ~ curses a urla înjurături / screw die [~ dai] s. (tehn.) c ap de filetat, filieră, clupă, filieră cu bucuri / cu fălccle.



 screw-driven 828



scripture reader ['skriptja iri:dor ] s. persoană care citeşte Biblia prin casele săra cilor. screw-driven Hdrivn] adj. (mar., despre o novă) cu elice. screw-driver [~rd raivor[ s. (tehn.) şurubelniţă. scripturist ['skriptjarist] s. scripturalist. screwed ['skru:d] adj. 1. cu şurub. 2. (sl.) beat, băut, cherchelit, afumat, aghezmuit, scri ptwriter ['skriptrata'] s. (amer., cin.) scenarist, autor de scenarii. pilit. sc rivener ['skrivnor] (inv.) 1. notar, copist. 2. samsar, misit, vânzător de haine vec hi; screw-fastening ['skru:,fu:snin[ s. (tehn.) fixare cu ajutorul şuruburilor, înşuru bare. cămătar, agent de bursă. screw feder [~ .fi:d9r] s. (tehn.) alimentator cu şurub. scrivener's palsy ['skrivnoz ipo(:)lzi] s. (med.) crampa scriitorului, afecţiune s crew gauge [~ geid3] s. 1. (tehn.) aparat de măsurat pe bază de şurub; calibru de file t / musculară a braţului, care împiedică scrisul. şurub. 2. (nrar.) deplasament, apă disloc tă de un vas. scrobiculate [skrou'bikjulit] adj. 1. (bot., zool.) brăzdat de şanţuri, cu adâncituri / găuri. screw gear [~ giar] s. (tehn.) angrenaj elicoidal. 2. ciupit de vărsat. screw head [~ hed] s. capul şurubului. scrofula ['skrofjuloj s. (med.) scro fula, gâlci. screw hook [~ huk] s. cârlig cu şurub. scrofulism ['skrofjulizam] s. (med .) scrofulism. .. screw jack [~ d3a;k] s. (tehn.) cric cu şurub. scrofulous ['skro fjulos] adj. (med.) scrofulos, cu gâlci. screw key [~ ki:] s. (tehn.) cheie pentru piuliţe / de strâns şuruburi. scroll [skroul] I. s. 1. sul, rulou (de hârtie, de pergam ent). 2. (poetic) listă, tabel; program. screw machine [~ lira/im] s. (tehn.) maşină d e filetat. 3. panglică cu moto heraldic. 4. (arhit.) volută; cartuş ornamental. 5. spi rală. 6. (tehn.) screw nut [~ nAt] s. (tehn.) piuliţă/ mutelcă pentru şuruburi, matricea / gâscă şurubului. ftlet, ghivent plan. 7. parafă, coada iscăliturii. 8. (geoi.) renie; scr untar. II. vb. A. tr. 1. (rar) screw plate [~ pleit] s. (tehn.) planşă de filetat, f ilieră simplă. a face sul, a rula. 2. a împodobi cu spirale. B. intr. a se rula, a se face sul. screw plug [~ pUg] s. (tehn.) cep cu ghivent. scroller shaft ['skrouta /a;ftl s. (text.) arbore melc. screw post [~ poust] s. (mar.) etamboul elicei. scroll saw ['skroul so;] s. ferăstrău mic pentru gravat. screw-propeller [~pr3ipebr] s. (mar.) elice. scroll sawing [~ iSDiîrj] gravare cu ferăstrăul. screw rivet [~ iriv it] s. (tehn.) nit cu şurub. scroop [skru;p] I. s. scârţâit, scrâşnit; hârşâit (ca de ferăs vb. intr. a scârtâi; screw-shaped [~ /eipt] adj. în formă de elice, elicoidal. a hârşâi, a a scrâşni, a zgâria. screw ship [~ Zip] s. navă cu elice. scrota ['skrouto] pi. de la s c r o t u m. screw steamer [~ isti:m3r] (mar.) vapor cu elice. scrotal ['skrouta l] adj. (anat.) scrotal. screw surface [~ ,so:fis] s. (mat.) elicoid. scrotum [' skroutom], pl. scrota [-ta] s. (anat.) scrot(um), bursa testiculelor. screw tap [~ tajpj s. (tehn.) tarod, dorn. scrouge [skru:d3, skraud3J (fam.) I. s. înghesuia lă, îmbulzeală. II. vb. A. intr. a se screw-top [~tDp].s. capac filetat. înghesui, a se în desa (într-un colt). B. tr. a sili, a zori, a da mult de lucru (cuiva). screw vice [~ vais] s. menghină. scrounge [skrauna3] (pop.) vb. A. tr. a fura, a şterpeli, a c iordi. B. intr. a umbla după screw wheel [~ hwi:l] s. (tehn.) roată melc. furat / du pă şterpelit. screw wrench [~ rent/1 s. (tehn.) cheie franceză; cheie universală. scroun ger ['skraund33r] s. (pop.) hoţ; găinar. screwy ['skru:i] adj. 1. înghesuit, îndesat, îmbu lzit, îngrămădit. 2. (fam.) cărpănos, scrub1 [skrAb] I. s. 1. lăstăriş, crâng; tufăriş. 2. pitic. 3. perie uzată sa» cu zgârcit, calic. 3. (fam.) trăsnit, aiurit. 4. (amer.) stran iu, ciudat. 5. (amer.) ridicol. scribacious [skri'beijss] adj. (rar) înclinat spre scris, cu aplicaţii către scris, pornit pe părul scurt. 4. mustaţă tunsă scurt. 5. om de n mic, nulitate, avorton. 6. (despre animale, plante ele.) pitic, pipernicitură. 7. (amer., sport) echipă de juniori sa» de colegiu. II. aa7 scris. (amer.) v. s c r u b b y. scribal ['skraibal] adj. de scrib, de copist. scrub2 I. vb. A. tr. 1. a fr eca, a spăla, a curăţa (c» peria). 2. (tehn.) a spăla; a epura scribble1 ['skribl] I. vb. A. tr. a mâzgăli, a scrie în grabă / neciteţ. B. intr. (mai ales (gazul). 3. (fam.) to ~ o ut a anula, a contramanda. 4. (fam.) to ~ round a eluda, a ocoli peior.) a fi sc riitor sa» gazetăraş; a mâzgăli, a scrie literatură ieftină. II. s. 1. mâzgăleală, (o dispo gulă etc.). B. intr. 1. (amer.) a trăi foarte econom / strâns / sărăcăcios. mâzgâlitură; sc iteţ. 2. notă scrisă în grabă. 2. a se speti muncind, a se deşela. II. s. frecare, curăţare ria). scribble2 vb. tr. (teAt.) a dărăci. scrubbable ['skrAbobl] adj. care poate fi frecat / spălat. scribbler1 [-or] s. 1. persoană care mâzgăleşte. 2. scriitor de literatură



 ieftină; scriitoraş, scriitor / poet prost, mâzgălitor de hârtie, scribălău. 3. (text.) car eliminară. scrubber ['skrAbo'] s. (tehn.) 1. scrubber, epurator de gaze (cu apă). 2. răzuitoarc; scribbler2 s. (te.vt.) darac. curăţitoarc; şaber, racletă, crater. 3. (si.) a matoare de jazz, fanatică a muzicii de jazz. scribe [skraib] I. s. 1. scrib, copis t, conţopist. 2. (ist.) grămătic, logofăt, scrib, contabil, 4. (aitstr.) animal care trăieş e în brusă. 5. (austr.) animal domestic sălbăticit. teolog şi jurist. 3. persoană care ştie crie; I am no great ~ nu ştiu / nu mă pricep să scrubbing board ['skrAbirj bo:d, ~ bos d] s. scândură de spălat rufe. scriu prea bine. 4. (peior.) scriitoraş. II. vb. tr. 1. a scrie; a însemna, a înregistra. 2. (telm.) scrubbing brush [~ brAj] s. perie de fre cat. a trasa. scrub brush ['skrAb brAj] (amer.) v. s c r u b b i n g b r u s h. scriber ['skraibsr] s. (tehn.) trasor. scrubby ['skrAbi] adj. 1. mic de stat, pi pernicit, pitic. 2. nul, fără valoare, searbăd, anost; scribing block ['skraibirj bbk] s. (trasator) paralel. de nimic, păcătos. 3. rău, răutăcios. scribing compasses [~ ikMnpa siz] s. pl. compas paralel. scrub team ['skrAb ti:m] s. (amer.) v. s c r a t c h t e a m . scrim [skriiu] s. (text.) 1. pânză groasă de in / de casă. 2. reţea, film, plasă (pentru scrub-up [~'Ap] s. curăţenie generală (în casă etc.). perdele). scrubwoman ['skrAb iwumon], pl. scrubwomen [-wimin] s. (amer.) 1. femeie,cu ziua. scrimmage ['skri mid3) I. s. 1. ceartă, sfadă, gâlceava; bătaie, încăierare; îmbulzeală. 2. femeie de servic la toate. 2. (sport) grămadă, meleu (la rugbi); învălmăşeală, angajare, luptă pentru balon. vb. scruff1 [skrAf] I. s. (si ~ of the neck) ceafă; to take by the ~ of the neck a apuca / a intr. (sport) a face o grămadă / un meleu; a se îmbulzi în jurul mingii, a-şi d isputa balonul. înşfăca de ceafă. II. vb. tr. a apuca / a înşfăca de ceafă. scrimp [skrimp] b. A. tr. a ţine (banii) strâns; a da (bani etc.) cu târâita; to ~ smb. * scruff2 s. (fa m.) ins şlampăt, jegos. for money a da cuiva bani număraţi / cu târâita. B. intr. a fi zgâr / calic / cărpănos / scruffy 1'skrAfi] adj. murdar şi neîngrijit. zgârie-brânză. II. s. zg , calic, zgâric-brânză. scrum [skrAm] s. v. s c r i m m a g e (1,1). scrimpy ['skrimpi ] aay. (despre venituri etc.) sărăcăcios, redus; puţin, modest, mic, scrummage ['skrAini d3,amer.si 'skru-[ i.». s c r i m m a g e . neînsemnat. scrummy ['skrAmi] adj. t. s c r u m p t i o u s . scrimshank ['skrimjamk] vb. intr. (mil., sl.) a trage chiu lul, a chiuli. scrumptious ['skrAmp/as, -mpt/ss] adj. (sl.) grozav, straşnic, pe c inste; clasa întâi, prima, scrimşhanker [-sr] s. (mii., sl.) chiulangiu. a-ntâia, fain. scrimshaw ['skrimjb:] I. s. împodobire (a scoicilor, fildeşului etc.) cu încrustaţii, mo tive scrunch [skrAnt/1 vb. A. tr. 1. a mesteca mărunt; a sfărâma mestecând. 2. a zdrobi, colorate etc. II. vb. tr. a încrusta, a picta (scoici, fildeş etc.). a sfărâma. B. intr . a plesni; a scârtâi, a fi crocant. scrip1 [skrip] s. (înv.) săculeţ, traistă, desagă (de tor, pelerin, călător). scrunchy ['skrAntfi] adj. crocant. scrip2 1. bucată de hârtie; f iţuică. 2. (corn.) chitanţă; certificat; obligaţiune (eliberată scruple ['skru;pl] I. s. 1. unitate de măsură (1,30 grame). 2. (înv.) cantitate mică, dram, provizoriu de o bancă). gră nte, fir, bob. 3. scrupul, mustrare de conştiinţă; to make no ~s a nu-şi face scrupule; scripholder ['skrip.houlds'] s. (eoni.) deţinător de titluri. script [skript] s. 1. scriere de mână; litere de mână. 2. (poligr.) scriere cursivă. 3. (pollgr.) a man of no ~s om fără scrupule / fără conştiinţă. II. vb. A. intr. a avea/a-şi face scrupule, a ezita, a . tr. a simţi un scrupul faţă de, a avea mustrări de conştiinţă pentru; manuscris. 4. (jur. riginal. 5. (teatru) manuscris. 6. (amer., cin.) scenariu. scripted ['skriptid] adj. (despre un discurs) care are o formă scrisă, care se bazează he would ~ a lie îşi fac e scrupule pentru o minciună.. scrupulosity ].skru:pju'bsiti] s. scrupulozitate; e xactitate, meticulozitate; conştiinciozi pe un text scris. tate. scripter ['skripto '] s. scenarist, autor de scenarii pentru film sau televiziune. scrupulous ['skr u:pjubs] adj. scrupulos, conştiincios, exact, meticulos, minuţios, script girl ['skr ipt gs:l] s. secretară de platou / de film, scriptgirl. scriptorium [skrip'to;riom ],pi. scriptoriums ]-z] sau scriptoria [-o] s. scriptoriu; cameră migălos. scrupulou sly [-li] adv. scrupulos, cu scrupulozitate etc. (v. s c r u p u i o u s). speci ală pentru scris (mai ales în mănăstiri). scrutator [skru:'teitor[ 1. scrutator, persoană care scrutează. 2. s. v. s c r u t i n e e r . scriptory ['skriptori] adj. scris, prin scris. scrutineer [iskru:ti'nbr] s. 1. cercetător meticulos / migălos. 2. perso ană care verifică scriptura! ['skript/arsl, -t/ur-] adj. biblic, referitor la script ură; după scripturi; de scrutinul / buletinul de vot. Evanghelic.scrutinize ['skru;t inaiz, -tan-] vb. tr. a scruta, a privi cu atenţie, a cerceta, a examina scripture ['skriptfs'] I. s. 1. (si Holy Scripture sau the Scriptures) Scriptura, Sfânta ', Scriptură, Biblia. 2. citat biblic. 3. carte sfântă a unei comunităţi necreştine; amănunţi



 hammedan ~s coran. 4. (înv.) inscripţie. II. adj. biblic; ~ text text biblic. scruti nizer ]'skru;tinaizor, -ten-] s. persoană care scrutează.



 829 sea-boat



scrutiny [rskru:tini] s. 1. privire scrutătoare / cercetătoare; inspecţie atentă, examen detaliat, investigaţie, control minuţios. 2. examinare a scrutinului; verificare a buletinelor de vot; to demand a ~ a contesta validitatea alegerilor. scry [skrai ] vb. intr. a cerceta viitorul prin cristalul magic. scud [skAd] I. vb. intr. 1. a fugi, a alerga (repede, în linie dreaptă). 2. {mar.) a naviga în sensul vântului. 3. to ~ away / off a o zbughi la fugă, a o lua Ia sănătoasa. II. s. 1. fugă precipitată; zbug heală. 2. nori mânaţi de vânt. 3. rafală (de vânt). 4. (scot., ir/.) palmă, labă. plesnitur mine) intcrcalaţic de argilă. 6. (meteor.) nor fracto-stratus. scudding ['skAdirj] s , (telm.) fălţuire. scuff1 [skA.f] I. vb. A. intr. 1. a târşi, a târâi picioarele (în mers) . (amer. despre ciorapi etc.) a se uza. B. tr. 1. a şterge, a rade, a răzui, a curăţa (zăp ada etc.). 2. a se deteriora (prin zgâriere sau întrebuinţare îndelungată). II. s. 1. târşi (a picioarelor). 2. papuc de casă. scuff2 s. ceafă. scuffing f'skAfirj] s. (teltn.) uzură prin frecare. scuffle ['skAfI] I. vb. intr. (with) a se lua la bătaie, a se înca ieră (cu). II. s. 1. bătaie, încăierare, învălmăşeală; busculadă. 2. ceartă, sfadă, gâlceav kAfla1"] s. gâlcevilor, târâie-brâu, bătăuş. scuffs ['skAfz] s. pi. papuci de casă. scug I' s. (si.) mocofan, mitocan, mocârţan. sculduddery [skAl'dAdari] s. (scot., amer.) 1. mojicie, grosolănie, mitocănie; obscenitate. 2. adulter. sculk vb., s. v. s k u 1 k . scull [skAl] I. s. vâslă mică, lopată, ramă; vâslă de cârmit. II. vb. A. intr. a vâsli, a a rama; a canota. B. rr. a face (barca) să înainteze lopătând. scull-cap ['skAlksep] s.v . s k u 11 - e a p. sculler ['skAlar] ş. 1. vâslaş, lopătar, canotor. 2. barcă (mică) cu vâ . scullery ['skAlari] ş. (înv.) oficiu, încăpere lângă bucătărie pentru spălatul vaselor; b bucătărie auxiliară. scullery maid [~ meid] s. servitoare care spală vasele; ajutoare de bucătăreasă. scullion ['skAlianj s. (înv.) ajutor de bucătar folosit la spălatul vaselor. cullionly [-li] adj. 1. (înv.) de ajutor de bucătar. 2. de nimic, prost; mârşav, ticălos. scuip [skAlp] vb. tr. (mine) a sparge şisturile în lespezi. sculpin ['skAlpin] s. 1. (iht.) specie de peşte din Oceanul Atlantic de Nord (familia Cottidae, genul Acan tlwcottus). 2. (înv.) om de nimic. sculpt ['skAlpt] vb. tr. (fam.) a sculpta. scul ptor [rskAlpt3r] ş. sculptor. sculptor's plaster ['skAlptaz iplo:star] s. (arhit.) stuc. sculptress 1'skAlptris] s. sculptoriţă. sculptural E'skAptfaral] adj. sculptu ral. sculpture ['skAlptjV] I. s. 1. sculptură, arta sculpturii. 2. statuie, sculpt ură, operă sculptată. 3. incrustaţie (pe scoici etc.). II. vb. tr. 1. a sculpta, a ciopl i; a cizela; â incrusta; a modela. 2. a împodobi cu sculpturi. sculpturesque [iskAlp t/a'rcsk] adj. sculptural; demn de sculptat. scum [skAin] I. s. 1. spumă; pieliţă, mâzgă ( la suprafaţa lichidelor în fierbere sau fermentaţie). 2. (jig.) gunoi, pleavă, drojdie, lepădătură; ticălos, nemernic, canalie; ~of society drojdia societăţii. 3. (metal.) scorie, zgură, ţunder, pojghiţă de metal oxidat. II. vb. A. tr. a lua spuma de pe, a spuma. B. i ntr. 1. a face spumă; a spumega; a prinde pieliţă / mâzgă. 2. (jîg.) a face spume la gură, pumega de furie. scumble ['skAinbl] (arte) I. vb. tr. a estompa; a atenua nuanţele (unei picturi). II. s. estompare, atenuare a nuanţelor prin acoperirea unei pictu ri în ulei cu o culoare opacă. scummer f'skAmar] s. spumar, lingură de luat spuma / de spumuit. scummy ['skAmi] adj. spumos, spumegos. scum rubber ['skAin .rAbar] s. cauciuc spongios / celular. scunner ['skAnarJ vb. A. intr. to ~ at smth. a fi scâr bit de ceva, a-i fi silă de ceva; a se revolta la ideea de a face ceva. B. tr. a s cârbi, a revolta (pe cineva). scupper [\skAp3r] I. s. (mar.) gaură pentru scurgerea apei. II. vb. tr. (sl. amer.) 1. a ataca pe neaşteptate, a omorî prin surprindere. 2 . a scufunda (un va/x?r). scupperhole 1'skApahoul] s.v. s c u p p e r (I). scupp ers 1'skApaz] s. (mar.) scurgeri de punte şi de bord. scurf [ska:f[ s. 1. coajă, poj ghiţă (la suprafaţa pielii); mătreaţă. 2. scamă; zgură. 3. incrustaţie (într-un metal). 4. , epavă. 5. (med.) descuamarc, cojire. scurfiness ['sk3:finis[ s. (med.) pecingine . scurfy ['ska:fi] adj. 1. (acoperit) cu coji / mătreaţă. 2. acoperit eu scame / zgură e tc. 3. (med.) descuamat, pecinginos. scurrile ['skAril] adj. v. s c u r r i l o u s . scurrility [skVriliti, ska'r-] s. indecenţă, trivialitate, grosolănie, mojicie; limbaj / purtare de măscărici. scurrilous ['skArilas, amer. 'ska:-] adj. trivial, gr osolan, mojic, vulgar, scabros; de un umor ieftin. scurrilousness [-nis, amer. ' ska:-] s. v. s c u r r i 1 i t y. scurry ['skAri. amer. 'ska:-] I. vb. intr. 1. a alerga cu paşi mărunţi şi repezi. 2. a o lua la fugă, a o zbughi, a o tuli (la fugă). II.



 s. 1. fugă, goană. 2. zbugheală, tulcală. scurvied [rska:vid] adj. (med.) scorbutic. scu rvy1 ['ska:vij adj. ordinar, josnic, murdar, abject; de dispreţuit, nedemn; a ~ tr ick o glumă proastă; a ~ fellow un individ josnic / abject. scurvy2 (med.) I. s. sco rbut. II. adj. scorbutic. scurvy-grass [~ gro.s] s. (bot.) lingurea, lingurică (Co chlearia officinalis). scut [skAt] s. coadă scurtă, codiţă (de iepure, cerb etc.). scuta ['skjutaj pi. de Ia s c u t u m.



scutage ['skju:tid3] s. (ist.) taxă în bani plătită de proprietarul de pământ feudal pentru scutire de serviciu personal. scutate I'skjmteit] 1. (bot., despre frunze etc.) peltat. 2. (tool.) acoperit cu plăci osoase sau CU solzi mari. scutch [skAt/] I. v b. tr. a incliţa, a bate (cânepa, bumbacul, inul etc.). II. s. 1. meliţă. 2. ciocan, mai de zidărie. 3. (teAt.) volant (la bătător). scutcheon ['skAt/an] s. 1. placă purtând un b lazon / o stemă. 2. limba care acoperă broasca cheii. scutcher ['skAt/arî s. (text.) 1 . meliţă, maşină de mcliţat / de bătut (cânepa, inul etc.). 2. maşină vibratoare pentru fib in. scute [skju:t] s.v. s c u t u m. scutellum [skju'tclam] ş. (bot., zool.) înveliş, placă mică, solz mic. scutiform |'skju:tifa:m] adj. (bot., zool.) în formă de scut. scu tter [pskAtar] vb. intr. (dial.) a o lua la fuga / la goană, a o şterge, a o tuli. s cutterudite ['skAtaradait] s. (mineral.) maltină. scuttle1 I'skAtl] s. (şi coal ~) c oş, cutie, găleată (pentru cărbuni). scuttle2 I. s. 1. lucarnă, luminator (pe acoperiş). 2. (mar.) fereastră, hublou, ochi (în jyeretele vasului), ochi de bou; chepeng (pepunte a vasului). II. vb. tr. a scufunda, a saborda (un vas), a găuri (peretele unui vas pentru a-l scufunda). \ scuttle3 I. vb. intr. 1. a fugi. 2. to ~ away (sau off) a o lua la fugă / la goană, a o zbughi; a o tuli; a o şterge; a spăla putina. II. s. 1. fugă, goană. 2. zbugheală, tulcală; fugă în panică. scutum ['skju:tam],pl. scuta [-ta] s. t.) 1. scut, pavăză. 2. (zool.) carapace, ţeastă. 3. (anat.) rotulă (de genunchi). scuzzy ['skAzi] adj. (amer. sl.) soios, îngălat (şifig.). scyphus ['saifas] ş. l.(ist. Greciei) cupă de băut cu două toarte. 2. (bot.) parte în forma de cupă (la narcise, licheni etc.). scythe [saiO] I. s. coasă. II. vb. tr. a cosi. scytheman ['sai5man],pl. scythemen [-man, -men] s. cosaş. scythe stone ['saiO stoun] s. cute, piatră de ascuţit coasa. S cythian ['sioian. 'siO-] I. adj. scitic, al sciţilor. II. s. 1. scit. 2. limba sci tă. 'sdeath [zde9] interj, (prese, de la G o d ' s d e a t h ) (înv.) 1. ei drăcie! ei comedia naibii! la naiba! la dracu! 2. pe legea mea! pe Jupiter! pe Dumnezeu! s ea [si:] ş. 1. marc; main / open ~ larg, largul mării; narrow ~ canal, strâmtoare; the narrow ~(s) Canalul Mânecii; arm of the ~braţ de mare; level of the -nivelul mării; a t ~ pe marc; (jig.) to be (all) at ~ a fi nedumerit / încurcat / perplex / în încurcătură; I am quite at ~ sunt în cea mai mare încurcătură, nu ştiu deloc ce să fac, bâjbâi în cel m in întuneric, sunt într-un mare impas; to be at ~on smth. a nu şti ce trebuie să facă întrchestiune; you are quite at ~ in your guesses nu ai nimerit-o deloc cu presupun erile dumitale; (glumeţ) worse things happen at ~ s-au întâmplat lucruri şi mai rele; be yond / over (the) Ms) peste / dincolo de mare (de mări); peste hotare, în străinătate; b y the ~ la marc; by ~ pe marc; by ~ and land pe apă şi pe uscat; on the ~ a) înotând; du s / purtat de apă; b) la marc, pe ţărm, pe coastă; free ~ marc deschisă / liberă pentru tre erea vaselor tuturor ţărilor; closed / inland ~ mare închisă / interioară;-the four ~s cel e patru mări care spală ţărmurile Marii Britanii (Marea Nordului, Marea Islandei, Oceanu l Atlantic şi Canalul Mânecii); (fig.) between / within the four ~s în Marca Britanic; the seven ~s partea de nord şi partea de sud a Oceanului Atlantic, jxirtea de nor d şi partea de sud a Oceanului Pacific, Oceanul îngheţat de Nord, Marea Antarctică şi Ocea nul Indian; the high ~s larg, largul mării, marea din afara apelor teritoriale; to follow the ~ a se face marinar; to go to ~ a) a pleca / a porni pe marc; b) a s e face / a deveni marinar; to put / to go to ~, to stretch out to ~ a porni pe m are, a ieşi în largul mării; to take the ~ a ieşi în largul mării / în larg; to have ~ room fi în derivă; to keep end on to the ~ a înfrunta / a tăia valurile, a fi cu prova în val; to find one's ~ legs a deveni un bun marinar; to wish smb. at the bottom of the ~ a dori să vadă pe cineva unde şi-a înţărcat dracul copiii; (prov.) between the devil and he deep ~ între ciocan şi nicovală; între Scyllaa şi Charybda, între două focuri; (prov.) p se the ~ but keep inland laudă marea, dar rămâi pe uscat. 2. ocean. 3. stare a mării, mişc area / agitaţia / vâltoarea valurilor; valuri; calm ~ marc calmă / liniştită; chopping / l eaping / rippling / turbulent ~ mare cu berbeci; heavy ~ marc cu hulă; high (runni ng) ~ mare montată / eu valuri; long ~ mare dezlănţuită; smooth ~ marc liniştită, calm plat squally ~ marc furtunoasă; a sea with crested waves / with horses marc cu berbeci



 / eu valuri care se rostogolesc; the ~ is getting up marea se formează; the ~ is falling marea se potoleşte; the ~ is running high marca c dezlănţuită; the ~ is going do wn marea se potoleşte; the ~is rough marca e rea; (înv.) at full ~în timpul fluxului; (fig.) la înălţime; (sl.) half ~s over afumat, făcut, beat, într-o dungă; a ~ struck us nejnundat un val. 4. (fig.) mare, ocean, mulţime; ~ of troubles mare de necazuri; re d ~ of blood baie de sânge. sea acorn [~ icika:n] s. (zool.) varietate de crustace u (Balanus). sea air [*- £ar] s. aer de marc. sea-anchor [~i£erjkar] s. (mar.) ancoră plutitoare. sea-anemone [~3iiiemani] s. (zool.) actinie (Actinia). sea arch [~ a :t/J s. (geol.) portal litoral, arcadă. sea bank [~ basrjk] s. ţărm de mare, coastă mari nă. sea bath [~ bu:6| s. baie de marc. sea bear [~ bear] ş. 1. (zool.) viţcl-de-mare ( Phoca vitulina). 2. urs-de-mare, urs polar, urs-alb (Ursus maritimus). sea beard [~ biad] s. (bot.) mătasea-broaştei (Conferva rupestris). seabed [-bed] s. (geol.) fundul mării. sea biscuit [~ ,biskit| s. pesmet marinăresc. seaboard [~bo:d, -baad] s. ţărm de marc, coastă marină. sea-boat [~bout] s. (mar.) navă maritimă.



 sea born 830



sea born [~bo:n] adj. (poetic) născut din mare; the ~ city Veneţia. sea-borne ['si:b o:n, -baan] adj. transportat pe mare; (despre mărfuri) colonial; de peste mări. seaborne trade [~ 'treid] s. comerţ maritim. sea bottom [~ ibotam] ş. (geol.) fundul mări i. sea-bound |~ baund] adj. mărginit de mare. sea bow [~ bou] s. reflecţia curcubeul ui în mare. sea bread [~ bred[ s. pesmeţi marinăreşti. sea breakers [~ ibrcikaz] ş. pi. ta lazuri. sea-bred [~bred] adj. crescut pe mare (pentru a deveni marinar). sea bre eze [~ bri:z] s. (mar.) briză de mare / de zi. sea burdock [~ iba:d:>k] s. (bot.) scaietele-popii. sea cabbage [~ Tka;bid3J s. (bot.) varză-de-mare (Crambe maritima ). sea-calf [~ka:f] s. (zooL) viţel-de-mare (Phoca vitulina). sea-captain [~ 'ka?p tin,'-.--] s. 1. căpitan de marină comercială. 2. (poetic) comandant de flotă, marinar v estit. sea change [~ tfeind3l s. (lit.) schimbare profundă treptată. sea chart [~ t/ u:t] s. (/Har.) hartă marină / hidrografică. sea chestnut [~ rt/esiiAt, -stn-, -not] s . (zool.) arici-de-mare (Echinus). sea cloth [~ kb(:)Gj s. (teatru) pânză vopsită în alb astru pentru a reprezenta marea. sea club [~ kUb] s. măciucă, bâtă (pentru omorârea urşilor polari). sea clutter [~ fsarin] I. adj. care călătoreşte pe marc; de mare, de navigaţie; navigant. II. s. navigaţie, traversarea mărilor. sea farming [~ ifa:min] s. cultură marină. sea fennel [~ tfen^l] s. (bot.) pătrunjel-de-mare (Crithmum mariiimum ). sea fight [~ fait] s. (mar. mil.) bătălie navală, luptă pe marc. sea-flea [~fli:] ş. (c anad.) barcă (mică) de curse cu motor, papuc zburător. sea-flower [~iflauor] s.v. s e a - a n e m o n e . sea-fog [~ifog,'--] s. ceaţă pe coasta mării. seafolk [~fouk] s. m arinari, pescari, oameni deprinşi cu marea. seafood [~fu:d] s. peşti sau scoici come stibile de apă sărată. sea fowl [~ faul] ş. pasăre de mare; (colectiv) păsări de mare. seant l~frA.nt| s. parte a oraşului eu vedere la mare. sea gauge [~ geid3] s. (mar.) 1. tracţiune a vasului. 2. sondă, aparat pentru măsurarea adâncimii apei. sea-girt [~ga: t] adf (poetic, despre o insulă etc.) înconjurat / împresurat de mare. sea-god [~god] s. zeu marin, zeitate marină. sea-goddess [~igodis] s. zeiţă a mării. seagoing ['sijgoui rj] I. adj. 1. (despre un vas) maritim. 2. (despre o persoană) care străbate mările. I I. s. navigare; navigaţie. ■ seagoing position [~ paizi/pn] s. (mar.) post maritim. sea grape [~ greip] s. 1. (bot.) sargasa (Sargassum bacciferum). 2. pi. ouă de cal mar. sea-green [~'gri;n,'--] ş., adj. verde-albăstrui (ca marea). seagull [~gAl] s. (omit.) 1. pescăruş (Larus). 2. martin-cerchez (Stema corpia). sea harbour [~ Tha:b3 r] s. (mar.) port maritim. sea-hog [~hog] s. 1. (ihî.) purcel-de-mare (Phocaena co mmunis). 2. (si.) vas rapid de pasageri. sea-horse [~ho:s] s. 1. (Uit.) cal-dc-m are, hipocamp (Hippocampus). 2. (zool.) morsă (Odobenus rosmarus). sea-jelly [~d3e li] ş. meduză. seakale [~'keil.'--, -'-] s.v. s e a c a b b a g e . sea king [~ kirj ] s. (înv., în Evul Mediu) rege al mărilor, căpetenie de piraţi (în mările nordice). seal1 :I] I.s. l..(zool.) focă-comună (fam. Phocidae); eared~focă-neagră/cenuşie. 2. blana ursul ui de mare / a focii etc. II. vb. intr. a vâna foci, urşi polari etc.



 seal2 I. s. 1. pecete, sigiliu (şi fig.); great State ~ marea pecete a Statului; P rivy ~ mică pecete a Statului; leaden ~ pecete de plumb; to return the ~s a preda funcţia de cancelar / de ministru; to set one's ~ to a-şi pune pecetea pe, a autoriz a, a confirma; under my hand and ~ cu iscălitură şi pecete proprie; garantat de mine; he has the ~ of death in his face poartă pecetea morţii pe faţă; ~ of Iove pecetea drago stei (sărut, naşterea unui copil etc.). 2. (tehn.) strat izolator, izolare. 3. (tehn .) boiandrug; perete dublu cu umplutură, batardou; vană, obturator, închizător. II. vb. tr. 1. a sigila, a pecetlui; a plumbui. 2. a autoriza; a confirma; a întări, a ratif ica. 3. (şi to ~ up) a închide, a încuia, a păstra închis; a fereca; my lips are Mid nu vo i scoate o vorbă; it is a ~ed book to me este o carte închisă / un mister pentru mine. 4. a închide ermetic; a astupa; a înfunda; alipi, a încleia; windows must be ~ed up f erestrele trebuie închise ermetic. 5. (fig.) a pecetlui, a hotărî, a decide definitiv (soarta etc.); his fate is ~ed soarta îi este pecetluită; death has ~ed her for his own prin moarte a devenit a lui pentru totdeauna. 6. to ~ in a ţine închis, a izola; to ~ off a încercui (o zonă), a bloca (toate căile de comunicaţie). sea lane ['si: lcin ] s. cale maritimă; drum navigabil. sea language [~ ilEerjgwid3] ş. limbaj marinăresc. sea law [~ b;] s. (jur.) lege maritimă. sea-lawyer H b y V ] s. (si. mar.) (marin ar) palavragiu, vorbă lungă, moară stricată, tălălău. seal beef ['si:l bi:f] s. (canad.) ca de focă. seal box [~ boks] s. (tehn.) sifon. seal-brown [~braun] adj. castaniu-înch is. sea lead ['si: led] s. (mar.) plumb, sondă, loh. sealed fsi:ld] adj. 1. sigila t, pecetluit. 2. (tehn.) etanşat, închis etanş. sea-legs ['si:legz]s.p/. (fam.) picioa re de marinar; abilitatea de a merge pe puntea unui vas care se clatină; he has fo und his ~ a devenit un adevărat marinar. sea leopard [~ -lepăd] s. (zool.) leopard-d c-mare (Stenorhyncus leptonyx). sealer |'si:b r ] ş. 1. vânător de foci. 2. corabie a vânătorilor de foci. sealery ['si:bri] s. 1. regiune unde trăiesc foci. 2. vânatul focil or. sea letter ['si: tletar] s. (mar.) permis de navigaţie; paşaport. sea levee [~ l evi, -le'vi:] s. (constr.) dig maritim. sea-level [~1levl[ s. nivelul mării. seal fishery ['si:l ifi/ori] s. regiune unde trăiesc foci. sea light ['si: lait] s. (ma r.) lumină portuară; far; baliză. seal-in-coil ['si:lin'koil] s. (electr.) bobină de reţin ere. sea line ['si: lain] s. (pe mare) linia orizontului; orizont. sealing-wax [ 'sklirjwzeks] s. ceară roşie (de sigilat). sea-lion [rsi:'Iabn] s. (zool.) leu-de-ma re (Eumetopias jubata). seal nipple ['si:l nipl] s. (tehn.) niplu de etanşare. sea loch ['si: bk] s. (scot.) braţ de mare. sea lord [~ b:d[ s. lord al Amiralităţii. sea l press ['si:l pres] ş. (tehn.) cleşte de plumbuit. seal ring [~ rirj] s. inel pentr u sigilat (cu iniţiale sau blazon). seal rookery [~ irukorij J. v. s e a l e r y . seal skin [~ skin[ s. blană de focă. seam [si:m] I. ş. 1. cusătura, tighel, tivitură; încr tură, cută. 2. cicatrice, semn. 3. (anat.) sudură a oaselor. 4. dungă (la ciorap). 5. (g eol.) intercalate, pătura, strat, filon. 6. (tehn.) nut, falţ, renură, uluc, şănţuleţ. 7. ( n.) sudură (la) rece; suprapunere. II. vb. tr. 1. (with) a brăzda (cu răni etc.). 2. a coase, a tighcli. sea maid ['si: mcid] ş. (poetic) sirenă; zeiţă a mării; nimfă a mării. aman ['simian], pl. seamen [-man, -men] s. marinar. seamanlike [~laik] adj. de ( bun) marinar, marinăresc. seamanship [~/ip] s. ştiinţa navigaţiei; pricepere marinărească. ea-mark [~ma:k] s. (mar.) far, geamandură, baliză; semn de ţărm, pământ. _ sea-mew [~mju:] . v. s e a g u l l . seam fold ['si:m fould] s. (mine) cuta unui strat. ' sea-mi le [\si:niail] s. milă marină (1 852 metri). seamless ['shmlis] adj. 1. (croitorie) fara cusătură / tivitură / tiv. 2. (despre.ciorapi) fără dungă. sea-monster ['si:'nK>nstar] s. monstru marin. sea-mouse [~maus] s. (zool.) şoarecele-de-marc (Aphrodite aculea ta). seamstress ['semstris] s. croitoreasă, cusătoreasă; lenjereasă. seam welder ['si:m iwelda1"] s. (tehn.) maşină de sudat în cusătură. seamy ['si:mi] adj. 1. cu cusături, cu ti ituri; the ~side dosul hainei, partea dinăuntru a hainei etc. 2. sordid. 3. neplăcut , dezagreabil. 4. (tehn.) crăpat, fisurat. Seanad Eireann ţ'sşenad 'sarin] s. (irl.) s enatul Republicii Irlandeze. seance ['seiâ:ns, -o:ns, -a:ns, -o:ns şi pronunţia france ză] s. (fi.) 1. şedinţă de spiritism. 2. şedinţă, adunare, întrunire, reuniune. sea needle ini:dl] s. (zool.) ac-de-mare (Syngnathus acuş). sea nettle [~ tnetl] s. (zool.) meduză (Hydrozoa şi.Scyphozoa sp.). sea nymph [~ nimf] ş. (mitol.) nereidă, nimfă a mării. ea ore [~ 'o: r , -'?>&} s. (bot.) alge marine. sea otter [~ ota1"] ş. (zool.) lut ru-dc-mare (Enhydris). sea outlet [~ lautlet] s. (hidr.) evacuator de debit în mar e. sea-ox [~aks],p/. sea oxen [-'aksn] cal-de-mare (Odobenus rosmarus). sea pass [~ pa:s] s. (mar.) permis de liberă navigaţie (pentru vasele ţărilor neutre, în vreme de



 război). sea pay [~ pei] s. (mar.) soldă / salariu pentru serviciul activ pe mare. s ea-pie [~ pai] s. 1. plăcintă cu carne sărată (mâncată de marinari). 2. (omit.) scoicar (Ha matopus osiralegus).



 831 sea wolf sea piece [~ pi:s] s. (artel) marină, scenă / privelişte / vedere marină. sea pike [~ pa ik] s. v. g a r (1). seaplane [-plein] s. hidroavion. sea plant [~ pla:nt] s. (b ot.) algă-dc-marc. seaport |~ipo:t] s. port maritim. sea-power [~ipau?rJ s. putere maritimă. sear1 [si3r] I. adj. (despre frunze, flori etc.) veştejit, ofilit, pălit, îngăl benit; sec, uscat, ars. pârlit. II. $. uscăciune: (poetic) in the ~ of the leaf toam na, când se ofilesc frunzele. III. vb. A. tr. 1. a veşteji, a ofili; a usca. 2. a ar de (mâncarea etc.). 3. (med.) a cauteriza, a arde; a arde cu fierul înroşit, a înfiera, a stigmatiza. 4. (jig.) a întări, a închista. B. intr. a se veşteji, a se ofili, a păli, a îngălbeni, a se usca, a se trece. sear2 s. (teim.) 1. elichet, declic. 2. manetă de t ragere / de declanşare. sea raven fsbrcivn] s. v. s c u i p i n. search [so:t/[ I. vb. A. tr. 1. a căuta, a inspecta (un loc), a scruta, a cerceta (fala cuiva), a e xamina; we ~ed the town over for him am umblat tot oraşul în căutarea Iui; (jur.) to ~ a house a face o percheziţie / o descindere la domiciliu; (med.) to ~ a wound a c erceta o rană; (med.) to ~ men's hearts a cerceta inimile oamenilor: to ~ one's me mory a-şi scruta memoria; a căuta să-şi amintească. 2. (to ~out) a descoperi, a da de urma , a sonda adâncimea, a explora un ţinut necunoscut. B. iu/r. 1. a face cercetări, a fi în căutare (for, after); to ~ after new remedies a căuta noi remedii; to ~ after trut h a căuta să afli adevărul; to ~ for smb. a căuta pe cineva; to ~ for smth. a căuta ceva; to ~ through the dictionary for a word a căuta un cuvânt în dicţionar. 2. to ~ into a) a sc informa de, a întreba de, a cerc informaţii despre (ceva), a lua informaţii despre ; to ~ into the cause of smth. a căuta să afle cauza unui fapt; b) v. i n q u i r e; (mine) to ~ for mines a face săpături pentru a descoperi minereu. II. s. 1. cerceta re, căutare; to make a ~ a face cercetări; to make a ~ for smb. a căuta pe cineva; to go / to set out in ~ of, to make ~ after a porni în căutarea / în cercetarea (unui luc ru, a cuiva); in ~ of în căutarea; in my ~ I found în cursul cercetărilor melc am descop erit. 2. (mar.) ~ for rocks cercetare a stâncilor; (mar.) right of ~ dreptul de ce rcetare. 3. vizită. 4. (jur.) percheziţie; ~of a house, house ~ percheziţie / descinde re Ia domiciliu; ~ warrant mandat de percheziţie. 5. căutare, scotocire, cotrobăială (într -un sertar, o bibliotecă etc.). 6. (mine) săpare / prospecţiune / exploatare (a unei m ine).



searchable ['so:t/obl] adj. care poate fi cercetat etc. v. s e a r c h (I). sear cher l'sxtJV] s. 1. cercetător, căutător; explorator; perchezitor. 2. vameş. 3. (med.) s ondă. searching ['sait/in] I. adj. 1. scrupulos, atent, sistematic, meticulos (în ce rcetări). 2. (despre privire) scrutător, cercetător. 3. (despre vânt) pătrunzător, străpung II. s. (fig.) cercetare, examinare; investigaţie; ~s of the heart remuşcări sufleteşti. searchingly [-gli] adv. cercetător, pătrunzător, străpungător, scrutător; sistematic. sear hingness [-nis] s. subtilitate; examen profund, examinare minuţioasă. search-light [ 's3:t/lait] s. (av., mar.) proiector. search-light beam [~ bi:m] s. (fiz.) con d e lumină. search warrant ['sa:t/ iworpnt] s. (jur.) mandat de percheziţie. sear clot h ['sis kb(:)0] s. 1. plasture, cataplasmă. 2. (fig.) om moale, molâu, mămăligă. sear nose [~ nouz] s. (mine) galerie de evacuare. sea road ['si: roud] s. (amer.) calc ma ritima, rută maritimă. sea robin [~ «robin] s. (iht.) rândunică-de-mare (Trigla lucerna). sea rolling [~ iroulirj] s. (mar.) hulă. sea-room [~ru(:)m] s. (mar.) loc / spaţiu d e manevră. sea-rover [~irouvor] s. (mar.) 1. corsar, pirat. 2. (vas) corsar. sea-t angle l'sbtzerjgl] s. (bot.) laminaria (Laminaria). sea roving [~ irouvin] s. pi raterie. seat belt ['si:t belt] s. (auto., av.) centură de siguranţă. seascape [~skcip ] s.v. s c a p i e c e . sea-serpent [~'S3:p3nt] s. 1. şarpe-dc-mare (legendar). 2 . v. s e a m o n s t e r . seat box [~ boksj s. capră (a vizitiului). sea ship ['s i: jip] s. v. s e a b o a t . seater [psi:tar] s. (în compuşi cu numerale) four ~ au tomobil sau avion cu 4 locuri. sea term ['si: tonii] s. cuvânt / termen marinăresc, expresie marinărească. seashore [~'j3:r. _7o3rl s. malul / ţărmul / coasta mării. seasick [~sik] adj. care suferă de rău de marc. seat frame ['si:t ireim] s. (auto) rama scau nului. seasickness [~siknis[ ş. rău de mare. sea thief ['si: 6i:f] s. (rar) corsar, pirat. seaside [-said] s. litoral, ţărmul / malul mării. seat hog ['si:t hog] s. călător c are ocupă mai multe locuri într-un compartiment. sea timber ['si: itimbsr] ş. lemn, ch



 erestea (pentru construirea vaselor). seaside resort [~ ri'zo:t] s. staţiune (baln eară) maritimă. sea-snake [~sneik] s.v. s c a - s c r p c n t. seating [rsi:tin] s. 1. repartizare / distribuire / alocare de locuri. 2. (tehn.) soclu; batiu; seaso n ['si:zpn] I. s. 1. sezon, anotimp; the dry ~ anotimpul uscat/frumos; the rainy fundament. 3. (tehn.) montare, ajustare. 4. fund (de pantaloni). ~ anotimpul pl oilor / ploios; bathing ~ sezonul băilor; late ~ sfârşitul toamnei; in ~ la sea toss [ 'si: tos] s. (fam.) aruncare peste bord. timp: to do smth. in ~ a face ceva la t impul potrivit. 2. epocă, timp, interval; holiday seat pad ['si:t pa?d] s. (auto) pernă de scaun. ~ vremea vacanţelor; hunting ~ epoca vânătoarei; (sport) the running ~ p erioada sea trip ['si: trip] s. croazieră: excursie pe mare. alergărilor; (cinegetică) close ~, open ~ perioada în care vânatul şi pescuitul este oprit sea-urchin [~'o:t/in ,'-.--] s. (zool.) arici-dc-marc (Echinus). / este permis: (despre hoteluri etc. ) the dull / dead / off ~ sezonul mort; the busy ~ sea voyage [~ void3] s. călătorie / voiaj pe mare. perioada de muncă intensă; between ~ la mijlocul sezonului; in bet ween ~ garment sea-wall [~'wr>:l] s. dig (maritim). îmbrăcăminte pentru jumătatea sezonu lui; rush ~ perioada căldurilor; silly ~ acalmia sea-walled [~'wo:kl] adj. 1. înconj urat / apărat de mare. 2. îndiguit, ferit de mare printr-un presei (îu lunile august-s eptembrie); at all ~s mereu, în permanenţă; (rar) at ~s din când digîn când, din vreme în v e; for a ~în curs de. într-un răstimp oarecare; (rel.) the festive seaward(s) ['si:wsd (z)] adv. înspre marc. către marc, în direcţia mării. ~ sărbătorile; to be in(to) ~ sau to e in(to) ~ a 11 copt, a sc coace (fructele); (despre sea-ware ['si:wor] s. (bot. ) iarbă-de-marejolosită ca îngrăşământ. fructe) to beoutof~anu fi copt încă; strawberries a cstc sezonul/timpul fragilor; sea-washed [~wo/t] adj. scăldat de mare. (com.) to h ave a good ~ a avea un sezon priincios câştigului; the (London) ~ perioada sea-water [~'\vo:tor. -i—] s. apă de mare. în care înalta societate sc găseşte la Londra; the ~ is a its height c în toiul / în miezul seaway [~wci| s. (mar.) 1. calc maritimă; largul mări i. 2. înaintare a vaporului. 3. marc sezonului; a ~ of peace o perioadă de pace; it shall be done in one ~ lucrul acesta va furtunoasă / agitată; in a heavy — pe o marc f urtunoasă. 4. curs navigabil al unui râu fi făcut la timpul lui/la timpul potrivit; wo rd in ~ cuvânt rostit la timpul potrivit; remark (care permite accesul navelor mar itime). out of ~ o observaţie / o remarcă deplasată; in ~ and out of ~, in and out of ~ potrivit seaweed [~wi:d] s. (bot.) planta marină: algă de mare. şi nepotrivit. 3. (f am.) abonament; tichet (la tramvai etc.); (show) all ~s please! sea wit [~ wit] s. glumă de marinar. abonamentele, vă rog! II. vb. A. tr. 1. a asezona, a potrivi (o mâncare); leg of mutton sea wolf [~ wiilf] s. 1. (zool.) varietate de focă cu trompă (Ajiarrhichas lupus). 2. viking; copiously ~ed with garlic ciozvârtă de berbec împănată cu usturoi; (fam.) speech ~ed pirat.



with irony discurs presărat cu ironii. 2. a usca, a coace, a trece prin etuvă, a ump le, a încărca (un butoi); a lăsa să se facă (vinul). 3. (tehn.) (despre metale) a suferi u zură, a uza. 4. (biol.) a aclimatiza, a adopta. 5. a impregna, a îmbiba. 6. a deprin de (un soldat) cu războiul. 7. a învăţa (pe cineva) meseria de marinar. 8. (jig.) a mode ra, a potoli, a atenua, a îndulci; justice ~ed with goodwill dreptate îndulcită de bunăv oinţă. 9. (tehn.) a lustrui. a da lustru. B. intr. 1. (despre lemn etc.) a sc usca; (despre vin etc.) a se face. 2. a se adapta, a se aclimatiza. 3. a deveni îndemânati c / destoinic la ceva, cu trecerea timpului sau prin obicei / deprindere. 4. (te hn., despre lemn) a sc usca. seasonable ['si:z3ns>bl]ady. l.dc sezon; ~ weather vreme de sezon/potrivită cu sezonul. 2. potrivit; oportun, bine venit: convenabil; ~ aid ajutor bine venit, seasonableness [-nis] s. oportunitate, caracter oportu n, seasonably [-li] adv. oportun; în timp util; la timp. seasonal ['si:z3npl] adj. de sezon, sezonier, seasonally [-li] adv. periodic. season crack ['si:zan krsk] s. (tehn.) fisură de îmbătrânire. seasoned ['si:znd] adj. 1. asezonat, preparat; condim entat: ~ wine vin asezonat. 2. (despre persoane) experimentat, priceput. sea son g ['si: son] s. cântec marinăresc. seasoning ['si:zpnii]] s. 1. preparare, pregătire. 2. asezonarc, condimentare (a mâncării, băuturii etc.). 3. condiment, ingredient. sea strawberry ['si: rStro:bori] s. (zool.) specie de polip (Alcyonium rubiforme). s ea sunflower [~ 'sAniflauo1"] s. v. s c a - a n c m o n e. sea-swallow [~tsvolou ] s. (ornit.) chira-dc-baltă (Stema hirundo). seat [si:t] I. s. 1- loc de şezut, sca un (cu spetează); bancă, banchetă (în autobuz, în tren etc.); bancă (de amfiteatru); şa (de cicletă); scaun (de closet); adjustable ~ scaun reglabil; corner ~ loc din colţ; dri



 ver's ~ capră de trăsură; scaun al vatmanului; pernă a şoferului; folding ~ scaun pliant; (auto, teatru etc.)flap/brocket /folding /emergency ~ strapontină; front ~ loc în faţă (în tr-un vagon etc.); pilot's / caulker's cutie a lustra giului; rower's ~ bancă a lopăt arilor / a vâslaşilor; (ferov.) ~ of the guard loc al conductorului (de tren); ~ of honour loc de onoare; ~ of a valve scaun al vcntilului; unconfortable ~ scaun nc confortabil; to take a / one's ~ a se aşeza, a sta jos; a lua loc; (ferov.) take y our ~s! urcaţi! to keep one's ~ a rămâne pe scaun / jos / aşezat; pray take a ~ luaţi loc, vă rog; tell me what ~ to take spuncţi-mi unde să mă aşez; to beg smb. to resume his ~ a ruga pe cineva să ia loc / să stea jos / să se aşeze din nou; car with four ~s maşină cu pa ru locuri; to give smb. a ~ beside the driver a aşeza pe cineva lângă şofer; to have ~s a avea locuri de stat jos; to book a ~ a reţine un loc; I want two ~s am nevoie de două locuri jos. 2. strană. 3. loc (la teatru, în parlament etc.); cheap ~s locuri ie ftine; reserved ~ Ioc rezervat: ~ in the stalls fotoliu de orchestră; he has a ~ i n the House ci este membru al parlamentului; he has a ~ on the Board el este mem bru al consiliului de administraţie; to take one's ~ at the council table a lua Io c la o deliberare; to vacate one's ~ a demisiona, a-şi da demisia; to lose one's ~ a nu fi reales în parlament. 4. fotoliu de preşedinte, tron. 5. scaun judecătoresc, j udecată, tribunal (v. şi j u d g m e n t seat). 6. fund (de scaun); jeţ; cane ~ scaun de trestie; rush ~ scaun de paie: upholstered ~ periniţă de rezemat picioarele. 7- ( fam.) posterior, fund, dos, şezut; he came down on his ~ a căzut în fund; s-a aşezat. 8. fund, tur (de pantaloni); he has worn out the ~ of his trousers nu mai arc fund la pantaloni. 9. sediu, reşedinţă (a guvernului etc.). 10. centru (judecătoresc, intele ctual etc.); ~ of arts locaş al artelor; ~ of learning lăcaş al ştiinţei; ~ of Muses sălaş muzelor. 11. focar (ai unei boli, al unui fenomen etc.); (med.) this is the ~ of the trouble aici s-a cuibărit răul. 12. conac, casă la ţară (v. şi c o u n t r y s c a t ) . 13. scenă, teatru; ~ of war teatru de război.



 sea wool 832



sea wool [~ wul] s. (bot.) varietate de mătasea-broaştei (Conferva vagabunda). seawo rthiness [-ivraoinis] s. («rar.) stare de navigabilitate; capacitate de navigaţie. s eaworthy [~.wa:6i] adj. (despre un vas) în stare bună, care poate naviga în condiţii bun e, capabil să ţină marca. sebaceous [si'beijos, se'b-] adj. (fiziol.) sebaceu. seborrh (o)ea [,seb3'ri:o] s. (med.) seborce. sebum ]'si:bom] s. (fiziol.) sebum. sec1 [ sckj s. (prese, de la s e c o n d ) (fam.) secundă; half a ~! o clipă! sec2 adj. (de spre vin) sec. secant ['si:kant] (mat.) I. adj. secant, care (întreJtaie. II. s. s ecantă. secateur(s) ]'sek9t9(:)(z)] s. (fi.) secator, foarfece de grădină. seceo ['sek kou, -kko] s. (ital., artă) s. pictură în tempera. seceotine |'sekoti:n] I. s. secotină, »/(/ei de clei. II. vb. tr. (si to ~ in / together) a încleia cu secotină. secede [si (:)'si:d] vb. intr. (from) (despre un stat) a se retrage (dintr-o alianţa ele); a se despărţi, a se secesiona. seceder [-or] s. (pol.) secesionist; separatist; dizide nt; scizionist. seceding [in] adj. secesionist, separatist. secern [si'so:n] vb. tr. a secreta, a produce. secernent [-snt] I. aay. (fiziol.) care secretă, secret am. II. s. 1. organ care secretă. 2. medicament, substanţă care produce secreţie. secess ion [si'sejan] s. secesiune, separare, sciziune; War of Secession Războiul de Sece siune (război civil în America între anii 1861 si 1865). secessionist [~ist] s. secesi onist, separatist, scizionist. seclude [si'klu:d] vb. A. tr. a separa, a despărţi, a izola; ~d life viaţa retrasă. B. refl. a se retrage, a se izola; to ~ oneself from society a se retrage din societate. secluded [-id] adj. retras, izolat, sihastru . seclusion [si'klu:33n] s. 1. retragere; separare. 2. sihăstrie, izolare, singurăta te; recluziune. 3. loc retras, izolat. second ['sckand] I. adj. 1. al doilea, se cund; (teol.) ~ advent / coming reîntoarcerea, revenirea (lui lisus); (arte) ~ coa t (of paint) al doilea strat de vopsea; the ~ of January 2 ianuarie; to live on the ~ floor a locui la etajul al doilea; Charles the ~ Carol al II-lea; in the ~ place în al doilea rând / loc; every ~ day la două zile, din două în două zile, în fiecare doua zi; to marry for the ~ time a se căsători pentru a doua oară, a se recăsători; (telui .) ~ course a doua tăietură (a pilelor); (auto) ~speed viteza a doua; (chim.) ~ ligh t oils fracţiune de distilare a gudronului mineral de huilă (uleiuri medii); (sport) ~ team echipă secundă; (muz.) the ~ violins vioara a doua; (anat.) ~ nerve nervul v izual / optic; (gram.) ~ person persoana a doua; ~ conjugation conjugarea a doua ; (arte) ~ distance plan secund, cel de al doilea plan. 2. următor, care urmează; se cundar; to be ~ to smb. in precedence / in seniority a fi inferior cuiva, a veni după cineva; (up)on ~ thoughts după o analiză mai atentă; răzgândindu-se; dacă stai să te to be ~in coriimand a fi comandant secund; (mil.) ~ captain căpitan de rangul al doilea; (mar.) ~ mate al doilea ofiţer; he is ~ to none nu îl întrece nimeni, c fără egal; to act ~ to a juca un rol secundar. 3. (coin.) de mâna / de calitatea a doua, mij lociu; (com.) ~ bricks cărămizi de calitatea a doua; ~crown soap săpun verde de calita tea a doua; goods of ~ quality mărfuri. de calitatea a doua / de mâna a doua. 4. alt , nou; a ~ Attila un nou Atila, un al doilea Atila; ~ nature a doua natură; (şcolar) to stay in a form for a ~ year a repeta anul. II. s. 1. cel de al doilea; you a re the ~ to ask me that eşti al doilea care mă întreabă asta; (scol.) to obtain a ~ a pr omova cu calificativul „destul de bine". 2. secundă, clipă; (fam.) wait a ~ aşteaptă o sec undă / o clipă; we shall be there in thirty minutes to the ~ vom fi acolo în exact tre izeci de minute; punctuality to a ~ punctualitate riguroasă / la secundă; (fam.) in a split ~în mai puţin de o secundă, cât ai clipi din ochi, într-oclipită. 3. (geom., astron ) secundă (de grad). 4. (muz.) secundă (ton sau interval) în scara diatonică; major ~, m inor ~ secunda majoră, secunda minoră. 5. (muz.) vioara a doua, vocea a doua, alto. 6. (muz.) partea a doua (a unei bucăţi). 7. (corn.) pi. articole de calitatea / de mân a a doua. 8. (telm. poligr.) a doua formă (a colii de hârtie). 9. pi. a doua ediţie a ziarelor. 10. (ia duel) secundant, martor. 11. (la box) secund, ajutor, asistent ; ~ (of exchange) poliţă; ~in course poliţă girată. III. vb. tr. 1. a secunda (mai ales la H« duel). 2. a sprijini, a susţine, a ajuta; to ~srnb.'s efforts a sprijini, a încura ja eforturile cuiva; to be ~ed by smb. a fi secundat de cineva; to ~ a motion a sprijini o moţiune; to ~ smb.'s efforts a sprijini străduinţele cuiva. 3. (înv.) a cânta c a vocea a doua. 4. [si'kond, ss'k-] (mil.) a pune în disponibilitate (pentru funcţiu



 ni speciale civile etc.); to be ~ed a fi pus în disponibilitate; to be ~ed for ser vice with a fi pus la dispoziţia (cu dat.), a fi detaşat pe lângă; ~ed from the regular army scos din cadrele armatei regulate. 5. to ~smth. with smth. a atrage ceva du pă altceva; (expr. shakespeariană) to ~ ills with ills răul atrage răul; (rar) sin is ~e d with sin un păcat aduce pe altul după sine, păcatul urmează păcatului. secondary ['sckan dori] adj. 1. secundar. 2. suplimentar. secondary cell [~'sel] s. (ind.) acumula tor. secondary liability [~ ilaio'biliti] s. (ec, jur.) răspundere condiţionată. secon d banana ['sek.Ţnd bo'nums] s. (amer. teatru) actor care secondează vedete într-un spe ctacol umoristic. second best [~ 'best] I. adj. al doilea (ca valoare); my ~ sui t costumul meu (mai puţin bun); my ~ umbrella umbrela mea de toate zilele. II. s. în tâmplare mai rea decât oricare alta; it's a ~ este tot ce se putea întâmpla mai rău. III. « V. (fam.) to come off ~ a da chix, a nu reuşi (într-o acţiune). second childhood [~ 't /aildhud] s. mintea copiilor, a doua copilărie; ramolisment, ramoleală; to be in ~ a da în mintea copiilor (din cauza, bătrâneţii). second chop [~ 't/op] aay. fsl.) de cali tatea a doua, calitate inferioară, prost.



second class ['sekand 'kla;s,'—] aay. (despre călători, vagoane, hoteluri etc.) de cla sa a doua; (despre mărfuri) v. s e c o n d c h o p. second class matter [~ 


 ie discret. 2. deţinere, păstrare a unui secret. 3. tăinuire, ţinere în secret; ascundere, disimulare; in ~ în secret, în taină. 4. singurătate, izolare. <~ secret ]'si:krit, -kr etj I. adj. 1. secret, tainic; to keep ~ a ţine secret / ascuns /tăinuit. 2. ascuns, neştiut, necunoscut; ~ place loc tăinuit / liniştit / retras. 3. (despre persoane) înch is, tăcut, rezervat. II. s. 1. secret, taină; to be in the ~ a cunoaşte secretul; to k eep a ~ a păstra un secret; an open ~ secret cunoscut de toată lumea, secretul lui P olichinelle. 2. tăinuire, ţinere în secret; in ~în secret, în taină; tainic, pe furiş, pe a ns. secretaire [s9kre't£3r şi pronunţia franceză] s. (fr.) secretar (birou), masă de scris . secretarial [isekro'teoriol, -kri't-] adj. de secretar. secretariate [.sekra't eoriit, -kri't-] s. 1. secretariat. 2. funcţie de secretar. secretary ['sekrotri, -krit-, amer. -teri] s. 1. secretar; private ~ secretar particular; ~ of legatio n, embassy secretar de legaţie / ambasadă. 2. ministru; Secretary of State a) (în Angl ia) ministru; secretar de stat; b) (in S.V.A.) ministrul de Externe; Secretary o f State for Home Affairs, Home Secretary ministrul de Interne; (mv.) Secretary o f State for War ministru de Război; (amer.) the Secretary of the Army (pana hi 194 7, apoi) Secretary of War ministrul de Război; (amer.) Secretary of Defense minist rul Apărării; (amer.) Secretary of the Navy ministrul Marinei; Secretary of the Airf orce ministrul Aviaţiei. 3. secretar (birou), masă de scris. 4. (poligr.) (caractere ) cursive. - secretary-bird [~ba:d] s. (omit.) pasărea-secretar (Sagittarius serpe ntarius). secretary-general [~'d3cn.-5r3l] s. secretar general. secretaryship [' sekrotri/ip, -krit-, amer. -tori-] s. secretariat. . secrete [si(:)'kri;t] vb. t r. 1. (fiziol.) a secreta, a produce; a elimina. 2. (mv.) a ascunde, a tăinui, a d osi, a ţine secret.



 833 see



secretin [si'kri:tin] s. (chim.) secrctină. secretion [si'kri:/an[ s. 1. (fiziol.) secreţie, eliminare. 2. (înv.) tăinuire, ascundere; the ~ of stolen goods tăinuire de l ucruri furate. secretitious [isekri'ti/as] adj. provenind dintr-o secreţie. secret ive [si'kri:tiv] adj. (despre persoane, fire etc.) secret, secretos; ascuns, închi s; rezervat; v. s e c r e t o r y . secretiveness [si'kri:tivnis] s. scerctivita te, caracter secret. secretly ['si:kritli] adv. în secret, în taină, pe ascuns; intim. secretory [si'kri:t9ri, -touri] adj. (fiziol.) secretant, care secretă. secret se rvice ['si:krit 'sa:vis] s. 1. poliţie secretă; serviciu secret; serviciu de urmărire şi contrainformaţii. 2. (amer.) the Secret Service departament al Ministerului de Fi nanţe care se ocupă de reprimarea falsificării de bani şi asigură protecţia preşedintelui S A. sect [sckt] s. sectă; tagmă, grup restrâns. sectarian [sck'tearian] I. adj. sectar, de sectă. II. s. sectant, membru al unei secte; sectarist; om cu vederi înguste, fa natic. sectarianism [-izpm] s. sectarism, spirit de sectă. sectary ['sektari] adj. sectar, sectant, membru al unei secte, sectarist. sectile ['scktil] adj. (despr e minerale moi) care poate fi tăiat. section l'sek/Pii] I. s. 1. secţionare, segment are. 2. secţiune (transversală), tăietură; microscopic ~secţiune dintr-o analiză microscopi a. 3. profil. 4. secţiune, segment, parte, bucată; built in ~s dcmontabil. 5. subdiv iziune în împărţirea unei cărţi. 6. (amer.) cartier, raion, district, sector (al unui oraş) . porţiune de calc ferată. 8. (amer.) compartiment de vagon de dormit. 9. (mii.) gru pă; (amer.) jumătate de pluton. 10. (med.) incizie. 11. (austr.) parcelă de teren ncex ploatat (cu suprafaţa de o milă pătrată). 12. (austr.) teren de construcţii. II. vb. tr. 1 . a împărţi în secţiuni, a secţiona, a segmenta; a întretăia; a despica, a spinteca. 2. (me face o incizie. sectional ['sck/snal] adj. 1. de secţionare. 2. secţionat, segmenta t. 3. dcmontabil, separabil. 4. local; regional. sectional drawing [~ .droiin] s . vedere secţională (într-un desen). sectionalism ['sck/^nslizpni] s. (amer.) regional ism. sectionalize ['sekjpn^laiz] vb. tr. a secţiona. sectional view ['sekfansl 'vj u:j s. vedere secţională. section iron ['sck/an -aian] s. (metal.) oţel profilat. sect ion mark [~ ma:k] s. (poligr.) paragraf. section mill [~ mii] s. (metal.) v. s t r u c t u r a 1 m i l l . section pit [~ pit] s. (tehn.) cameră de aspiraţie. secto r ['sektar] s. 1. sector, segment, parte, porţiune. 2. (tehn.) culisă. sectorial [sc k'toxial] adj. 1. (mat.) sectorial. 2. (zool.) ~ tooth măsea carnasieră. secular ['s ckjula1"] I. adj. 1. secular, care există de veacuri; ~ acceleration creştere lentă în m işcarea unui astru; ~ change schimbare lentă dar persistentă. 2. care se întâmplă o dată la 0 de ani; ~ games festival la romanii antici ţinut la lungi intervale; the ~ bird pasărea Phoenix. 3. secular, temporal; laie, mirean, lumesc; profan; ~ interests i nterese laice. 4. sceptic în privinţa adevărurilor religioase; opus educaţiei religioase . II. s. 1. preot secular. 2. mirean. secular arm [~ ra:m] s. (ist.) the ~ tribu nal secular / civil. secularism ['sekjularizpm] s. doctrină preconizând învăţământul laic; pticism religios. secularist i'sckjularist] s. adept al învăţământului laic. secularity [i sekju'Iaîriti] s. sccularitate; caracter secular / mirean / laic. secularization [ 'sekjularai'zei/an, isek-,-ri'z-] s. secularizare. secularize f'sekjularaiz] vb. tr. a seculariza. secund ['si:kt\nd, 'sek-[ adj. dispus de o singură parte, unila teral. secure [si'kjuar,sa'k-,-1kp:r] I. adj. 1. în siguranţă, în securitate; calm,.linişt it; to feel ~ about the future a fi liniştit în privinţa viitorului. 2. (of) asigurat (de). 3. ferit; sigur, în siguranţă, în afara primejdiei; from / against an attack asigu rat împotriva atacului. 4. solid, tare, trainic, stabil, rezistent; ~ foundation f undament solid; ~ stronghold fortăreaţă solidă. 5. ţinut strâns, în siguranţă; I have got h bine, îl am în mână. 6. garantat, asigurat. II. vb. A. tr. 1. a întări, a consolida; a pri de, a închide; a baricada; (med.) to ~ a vein a lega o vână; (mar.) to ~ a rnast a întări / a consolida un catarg. 2. a fortifica (un oraş etc.). 3. a lua sub pază / în pază. 4. a asigura, a garanta; loan ~d on landed property împrumut garantat de proprietate funciară. 5. a-şi asigura, a reţine (un bilet); a obţine, a câştiga; to ~one's object a-şi nge scopul; to ~ a victory a obţine o victorie. 6. (mar.) a amara. B. refl. ase as igura, a se păzi; how can I ~ myself against the consequences? cum niă pot asigura împ otriva consecinţelor? III. s. (amer.) retragere. secured bill [si'kjuad 'bil] s. ( e.c.) cambie garantată. securely [si'kjuali] adv. sigur, la loc sigur; în siguranţă, fer



 it. secureness [si'kjuanis] s. (îuv.) siguranţă. securer [si'kjuarar] s. apărător. securif orm isi'kjuarifo:m] adj. în formă de topor. securing [si'kjuarirj, sa'k-, -'kjo:-] s . 1. asigurare. 2. procurare. 3. (tehn.)fixare.4. (mar.) amarare. security [si'k juariti, sa'k-, -*kp:r-] s. 1. siguranţă, securitate. 2. încredere. 3. pază, ocrotire, a părare, protecţie. 4. asigurare, protecţie. 5. asigurare, garanţie, zălog; gaj; in ~ for c a garanţie pentru. 6. chezaş, garant. 7. pi. documente, hârtii de valoare. security ri sk [~ risk] s. (amer.) individ periculos pentru securitatea statului. sec'y, sec y ['sekritri] s. secretar (prese, de la s c c r e ta r y). sedan [si'dasn, sa'd] s. 1. (înv.) lectică. 2. (auto) limuzină (tip de maşină cu caroseria închisă). sedan-chai ~t/£3r, -'-'-] s. (înv.) v. s e d a n (1). sedate [si'deit] I. adf liniştit, calm, aşeza t, potolit; echilibrat; tacticos. II. vb. tr. a administra sedative (cu dat.).



sedately [-Ii] adv. calm, liniştit. sedatenessl 1-nis] s. calm, echilibrat; caract er aşezat. sedation [si'dei/sn] s. (med.) linişte, odihnă; sedaţie; ~ to be put under ~ a i se admi nistra sedative. sedative ['sedativ] I. adf (med. si fig.) sedativ, c almant; ~influence influenţă calmantă/ liniştitoare. II. s. sedativ, calmant. sedentarin ess ['scdnterinis] s. viaţă sedentară; caracter sedentar. sedentary ['sedntori] I. adf 1. stând jos, şezând; ~ posture postură şezândă. 2. sedentar; inactiv, inert; ~ life viaţă ară. 3. (zool.) ncmigratoriu; ~ spider păianjen care stă nemişcat la pândă. II. s. 1. perso nă sedentară; leneş. 2. păianjen care stă la pândă. sedge [sed3J ş. (boţ.) rogoz (Carex rip sedge-warbler [~ iWD:blarj ş. (omit.) lăcarul de rogoz (Acrocephahts schoenobaenus). sedgy ['sed3i] adf plin de rogoz, cu rogoz. sediment l'scdimant] s. sediment; d epunere; depozit; reziduu. sedimentai [iscdi'mentel] s. (despre un depozit) sedi mentar. sedimentary bsedi'mentari] adf sedimentar. sedimentation [iscdimsn'tci/^ n,-men't-] s. sedimentare, depunere. sediment box ['sedimant bsks] s. (tehn.) de cantor de noroi. sedimentology [isediman'tolad3i] s. sedimentologie. sedition [s i'di/^n, sa'd-] s. 1. sediţiune, rebeliune, insurecţie, răzvrătire împotriva legilor. 2. c hemare la revoltă; atitudine sau discurs chemând Ia revoltă. seditionary [-ari] adj. v . s e d i t i o u s . seditious [si'di/as, sa'd-] adj. sediţios, revoltat, răzvrătit. seditiousness [-nis, sa'd-] s. agitaţie sediţioasă, răzvrătire, stare de spirit dinaintea sau din timpul unei revolte, seduce [si'dju:s] vb. tr. 1. a seduce, a ademeni. 2 . a tenta, a ispiti (la un păcat etc.). 3. a corupe. seducement [-mant] s. v. s e d u c t i o n . seducer [-ar] s. seducător; ademenitor, ispititor; corupător. seduci ble [-ibl] adf care poate fi sedus. seducing [-irj] adf seducător, ademenitor, isp ititor. seduction [si'dAk/^n] s. seducţie, ademenire, fermecare; compere; tentaţie, ispită; the ~s of a great capital tentaţiile unei mari capitale. seductive [si'dAkti v] adj. seducător, fermecător, ispititor, ademenitor, încântător; înşelător, amăgitor. sedu i'djuiliti] s. asiduitate, silinţă, perseverenţă, stăruinţă, sârguinţă, râvnă, zel. sedulou adj. asiduu, silitor, stăruitor, sârguincios, perseverent, zelos; cu râvnă; with ~ care cu o grijă stăruitoare; to play the ~ ape a-şi însuşi stilul literar prin imitaţie. sedulo sly [-li] adv. asiduu. sedulousness [-nis] s. v. s e d u l i t y . see1 [si:] I. past saw [so:], part. trec. seen [si:nj vb. A. tr. 1. a vedea; to ~ the sights of a town a vizita monumentele oraşului; once ~n it can never be forgotten o dată ce l-ai văzut nu-1 mai poţi uita; there is nothing to be ~n nu e nimic de văzut; to live to ~ a trăi să vadă, a apuca, a ajunge vremea să vadă; a man may - that with half an eye ş un orb poate vedea acest lucru; nothing could be ~n of him el nu putea fi văzut n icăieri; rămânea invizibil; to ~ smb. in the distance a zări pe cineva în depărtare; ~ what a mess! ce frumoasă încurcătură; ~ page 8 vezi pagina 8; ~ back vezi pe verso; he is not fit to be ~n el nu este prezentabil; to ~ things bloodshot a fi însetat de sânge; a vedea totul în culori întunecate / în negru; (rar) well to be ~n / to ~ plăcut la veder e; (fam.) we shall ~ what we shall ~ o să vedem; let me ~ arată-mi; ia să văd; ia să vedem ; to ~ far and wide a avea un câmp de vedere larg; ~ through a brick wall / throug h a millstone a avea un ochi ager; ~ little of smb. a fi puţin (timp) în tovărăşia cuiva; ~ much of smb. a fi des împreună cu cineva; he will never ~ thirty sau forty sau fif ty etc. again el are peste 30 sau 40 sau 50 etc. de ani;to~ red / scarlet a vede a roşu înaintea ochilor; ~ double a vedea dublu; (fam.) to ~ things a avea vedenii / năluciri / halucinaţii; to ~smb. coming a vedea pe cineva venind; (fa/u.) I can't ~ myself doing such a thing nu mă văd făcând asemenea lucru, nu mă văd jucând rolul acesta; .) do you ~ any green in my eye? crezi că am fost atât de fraier / neghiob / nerod?; -O- (amer.) to ~ which way the cat jumps a aştepta să vadă ce curs vor lua evenimente



 le; (amer.) to ~ a man about a dog a se duce până la toaletă; to ~ smb. damned / d-d / at Jericho / at York; to ~ smb. further / further in hell; (sl.) to ~ smb. shot first a trimite la toţi dracii. 2. a înţelege, a pricepe, a sesiza (un gând etc.); a-şi r ecunoaşte (erorile etc.); I don't ~ it nu pricep; I don't ~ the point nu sesizez n uanţa; he cannot ~ a joke el nu înţelege gluma; from what I ~ as far as I can după câte înţ g cu; I ~ what you are driving at înţeleg unde vrei să ajungi; I don't ~the advantage of nu văd / nu înţeleg folosul (cu gen.); (fam.) I ~ înţeleg, pricep; to ~ the fun of a înţ ge partea comică a unui lucru; I don't ~ my way nu ştiu ce să fac / cum să procedez. 3. a apuca (vremuri, întâmplări), a trece prin, a îndura; to have ~n one's best days a-şi fi trăit cele mai frumoase zile; (mil.) to ~ service a lua parte la o campanie. 4. a observa, a remarca; I ~ that you have changed your mind văd că te-ai răzgândit; we saw t hat he was blind am remarcat că era orb; ~ for yourself! priveşte / constată singur! ~ what courage can do! observă ce poate face curajul!; I can ~ no fault in him nu c onstat nici un defect la el; to refuse to ~ any good in smth. a nu recunoaşte nici o calitate unui lucru; to ~ oneself in one's children a se recunoaşte pe sine în co piii săi; I don't know what you can ~ in her nu ştiu ce găseşti Ia ca; that remains to b e ~n, we shall ~ (vom trăi şi) vom vedea, o să vedem. 5. a se îngriji; to ~ fair play, t o ~ that fair play is given a se îngriji ca jocul să fie disputat corect; FII ~ you paid mă voi îngriji ca să ţi se plătească; to ~ smth. done, to ~ that smth. is done a se în ji ca un lucru să fie făcut. 6. a judeca, a aprecia (într-un fel oarecare); I ~ things differently now acum văd lucrurile altfel / într-o lumină nouă;



 see 2 834



this is how I ~ it iată cum văd eu acest lucru; if you ~ fit to dacă (dv.) găsiţi de cuvii nţă / credeţi nimerit / potrivit să. 7. a vizita, a frecventa, a avea raporturi cu (cine va); they have been to ~ me ei mi-au făcut o vizită; I shall ~ you with regard to th is matter o să te consult în legătură cu această chestiune; he ~s a great deal of the Smit hs ci vizitează adesea familia Smith; we don't ~ anything of each other nu ne vede m, nu ne vizităm, nu suntem în vizita cu ei; when shall I ~ you again? când te mai văd'? ; I shall ~ you again (soon); (amer.) I'll be ~ing you pe curând, Ia revedere; to go and ~ smb. a merge să găseşti pe cineva; to call to ~smb. a face o vizită cuiva, a tr ece pe Ia cineva; I called but couldn't ~ Imn am trecut pe la el dar nu l-am put ut vedea; I wanted to ~ you on business voiam să vă vad pentru a vă vorbi de afaceri. 8. a consulta (un medic); to ~ the doctor a consulta un medic. 9. a primi (un vi zitator); I cannot ~ him today nu-1 pot primi astăzi; he ~s nobody nu primeşte pe ni meni. 10. (despre un doctor) a examina, a consulta. 11. (to) a conduce, a însoţi, a în tovărăşi (până la); to ~ to bed a conduce la culcare; to ~ to the door a conduce până la uş to ~ afar off a vedea în depărtare; to ~ again a vedea iarăşi / din nou / încă o dată, a re ea; to ~ smb. away a conduce / a întovărăşi pe cineva; (mar.) to ~ clear a) a pregăti (vas ul) pentru plecare; b) a vămui (mărfurile unei corăbii); to ~ smb. downstairs a conduc e pe cineva jos (pe scară); to ~ from a distinge / a deosebi de; to ~ home a condu ce acasă; to ~ in a vedea venind (o epocă nouă etc.); to ~ smb. in a introduce pe cine va; to ~ smb. off (at the station) a conduce / a întovărăşi pe cineva (la gară); to ~ smb. off the premises a se asigura de plecarea cuiva; to ~ out a) a întovărăşi! a conduce (p e cineva) până la uşă; a se asigura de ieşirea (cuiva); b) a asista Ia (un meci, o operă et .) până la sfârşit; a vedea sfârşitul (cu gen.); a vedea (ceva) până la sfârşit; c) a duce t (o acţiune etc.); d) a supravieţui (cuiva); (fam.) he will ~us all out! el o să ne îng roape pe toţi! to ~over a vizita, a vedea (o casă etc.); to ~ through a) a da ajutor (cuiva); a ajuta (pe cineva) până la capat; to ~ through a) â susţine / a sprijini (pe cineva) până la capăt; b) a asista la un eveniment până Ia sfârşit, capăt; to ~ the war thr a lua parte la război până la sfârşit; to ~ a business through a duce o afacere până Ia cap duce o afacere la bun sfârşit;'(/am.) to ~ it through a ţine / a rezista până la capăt; to ~ upstairs a conduce sus (pe scări). B. intr. 1. a vedea; ~! priveşte!; he ~s no fur ther than his nose nu vede mai departe de lungul nasului. 2. a înţelege, a pricepe, a pătrunde; do you ~? înţelegi?; this matter must be thoroughly ~n into această problemă t rebuie analizată temeinic. 3. (cu adv. şi prep.) to ~ about a) a avea grijă / a se ocu pa / a se îngriji de; b) a se gândi la; a cugeta asupra (cu gen.); c) a cerceta (cu ac); a urmări (cu ac); a face cercetări în privinţa (cu gen.); to ~ after a avea grijă de, a fi atent la; a se ocupa de (bagaje etc); to ~ into a) a examina, a cerceta (c u ac.); a studia, a analiza (cu ac); b) a înţelege, a descifra, a pricepe (sensul) ( cu gen.); a pătrunde sensul (cu gen.); c) a desluşi (viitorul etc.); a scruta (cu ac .),- to ~ to a) a se ocupa de, a avea grijă de; a se însărcina cu; a face (cafeaua etc .); b) a fi atent la; a lua aminte la. II. s. (înv., mai ales amer.) văzul, vederea; (fam.) I have ~n my ~ am văzut ce am vrut să văd; (si.) can you make a ~ of it? poţi să v ezi? see2 s. (bis.) 1. scaun episcopal, reşedinţă a episcopului; (v. e p i s c o p a 1 s e e); The Holy / Papal / Apostolic ~, the ~ of Rome Sfântul Scaun, reşedinţa papei. 2. episcopie, demnitate sau jurisdicţie episcopală. 3. (înv.) scaun, tron. 4. (şl.) şi pi . ochi (sg. si pi.). seeable [rsi:sbl] adj. vizibil, care se vede, care se poate vedea. seed [si:d] I.s. 1. sămânţă, grăunţe, bobi; (co/.j grâne; to go /to run to ~ a) ase ri din înflorit (când se formează seminţele); b) (fig.) a îmbătrâni, a decădea; to sow the discord a semăna discordie / vrajbă. 2. germene, origine, sursă. 3. neam, seminţie; (bi bi.) urmaşi; to raise up ~ a se înmulţi, a procrea. 4. (sport) cap de seric. 5. (chim. ) nucleu / centru de cristalizarea II. vb. A. tr. 1. a semăna, a arunca, a împrăştia (sămân ; a semăna (un câmp). 2. a scoate seminţele din (stafide etc.). 3. a despărţi sămânţa de pa . (sport) a selecţiona, a alege (jucătorii mai tari de cei slabi), a repartiza (jucăto rii) în serii. B. intr. a face sămânţă. seed bed ['si:d bed] s. 1. răzor cu răsaduri de săm 2. seră. 3. pat germinativ. seed-cake [~kcik] s. prăjitură cu anason sau chimen, prăjitu ră cu seminţe aromate; seed case [~ keis] s. (bot.) capsulă de seminţe. seed coat [~ kou t] s. (bot.) episperm. seed-corn [~ko:n] s. grâu de sămânţă. seed drill [~ dril] s. (agr.)



 maşină de semănat în rânduri. seeder ['si:dor] s. 1. v. s e e d d r i l 1.2. aparat pentr u scos sâmburi. 3. peşte cu icre. seed grader ['si:d .grcidor] s. (agr.) maşină de sorta t seminţe. seed hopper [~ ihopar] s. (agr.) coş de alimentare (la semănătoare). seeding ['siidinj s. 1. amorsare, iniţiere. 2. (agr.) semănat, însămânţare, semănătură. seeding mac mo.J"i:n] s. (agr.) semănătoare. seeding material [~ ms.tiorial] s. (agr.) material de însămânţare. seeding plough [~ plau] s.'fagr.) plug-scmănătoare. seed leaf ['si:d li:fj s. 1. (bot.) cotilcdon (dezvoltat), frunză seminală. 2. (amer.) calitate de tutun. s eedless ['si:dlis] adf asperm; fără sămânţă; care nu face sămânţă. seedling ['si:dlirjj s. uiet. 2. (bot.) plantulă, plăntuţă. seedling plant [~ plu:nt] s. puiet. seed lobe ['si:d Ioub] s. (bot.) cotilcdon. seed money [~ .niAni] s. 1. (fig.) mijloace pentru a iniţia o afacere sau a întemeia o gospodărie. 2. (ec.) investiţii iniţiale. seed oyster [ ~ oistor] s. stridie tânără (folosită pentru reproducere). seed-pearl [~'pn:l,'--] s. pe rlă mică. seed plot [~ plot] s. (şi fig.) pepinieră, răsadniţă. seedsman [rsi:dzmon], pi. s smen [-mon, -men] s. 1. vânzător / negustor de seminţe. 2. semănător.



seed-time [rsi:d taim] s. 1. timpul / sezonul semănatului / semănăturilor. 2. (fig.) p erioadă de germinare. seed tree |~ tri:] s. (silv.) semincer. seed vessel [~ ivesl ] s. (bot.) pericarp, pulpa din jurul seminţei. seed-wool [~wul] ş. bumbac brut (cu seminţe). seedy ['si:di] adf 1. (care este) plin de sămânţă. 2. (fam.) sărăcăcios, prăpădit zdrenţăros; uzat, ros, tocit. 3. cam bolnav, indispus; obosit; sleit; to feel ~ a se simţi prost (cu sănătatea); to look ~ a arăta rău / bolnav. 4. (despre brandy etc) aromat . seeing ['si:irj[ I. s. 1. vedere, vizionare; ~ is believing a vedea înseamnă a cre de. 2. adf văzător. II. conj. ~ that având în vedere că, dat fiind ca, de vreme ce, întrucâ seeing-eye-dog [~aidog] s. câinc-călăuză pentru orbi. seek [si:k] I. past şi part, trec. s ought [so:t] vb. A. tr. 1. a căuta; to ~ out a face descoperiri; to be to ~ a nu f i încă găsit; the man to carry it out is still to ~ nu s-a găsit încă omul care să facă ace cru; (cinegetică) ~ dead! aport!; to ~empIoyment a căuta 0 slujbă; to ~shelter a căuta u n adăpost; a se refugia (sub un copac etc.); to ~ the shore a încerca să ajungă la ţărm; (f m.) to ~ one's bed a merge la culcare; to ~ death a-şi căuta moartea; to ~smb.'s app roval a căuta să aibă aprobarea cuiva. 2. a cerceta, a explora, a scotoci. 3. a cerc, a pretinde, a solicita; to ~in marriage a cere în căsătorie; to ~smb.'s life a atenta la viaţa cuiva; to ~ smth. from / of smb. a cere ceva cuiva; to ~ advice a cere sf atul; to ~ satisfaction from smb. a cerc cuiva satisfacţie; (înv.) he sought of him a sign i-a cerut un semn; to ~ every possible means a analiza / a căuta să descoperi toate mijloacele posibile. 4. (cu adv. şi prep.) ~ after a căuta, a urmări (glorie et c.); (despre persoane, lucruri) much sought after căutat, studiat artificial; ~ fo r a căuta; the cause must be sought for in cauza trebuie căutată în; ~ out a căuta şi a găs pe cineva); (fam.) to ~ out the author of a crime a căuta făptaşul / autorul unei crim e; (prov.) nothing ~ nothing find cine nu caută nu găseşte. B. intr. 1. (after, for) a căuta, a cerceta; (Biblie) ~and you shall find caută şi vei găsi, cine caută găseşte; his pany is greatly sought compania / tovărăşia lui este foarte căutată; to play (at) hide and ~ jocul dc-a v-aţi ascunsclca. 2. (to, after) a se strădui să, a năzui Ia. 3. (înv.) (on, out) a o lua la sănătoasa, a-şi lua câmpii. 4. (înv.) to be to ~ a fi la strâmtoare, a fi curcătură. 5. (înv.) to ~ upon a încerca, a face o încercare. seeker ['si:k?r] s. cercetăto , căutător. seeking ['si:kin] s. căutare, cercetare. seem [si:m] I. vb. A. intr. 1. a părea, a avea înfăţişarea / aspectul / acrul / aparenţa; not to ~ but to be a nu părea, ci i; to ~ tired a părea obosit, a avea înfăţişarea obosită; he ~s to be an honest man parc a i un om cinstit; how does it ~ to you? cum ţi se parc, ce crezi despre acest lucru ?; there ~s to be some difficulty se parc că există o dificultate; it ~s to me that îm i pare că; I ~ to remember that îmi pare ca-mi aduc aminte că; îmi amintesc că; (fa/n.) I ~ to have put my foot in am impresia că am făcut / am comis o gafă; (pop.) I don't ~ t o fancy it nu mă sinchisesc de asta, asta nu-mi spune nimic. 2. a socoti, a crede. 3. (impers.) it ~s that se parc că; it ~s she writes poetry, she writes poetry it ~s se pare ca ea compune / scrie / face versuri; it ~ed to me (that) 1 was drea ming îmi părea că visez, se făcea că visez; it ~ed as though / as if se părea că (cu şubf) fi zis ea (cu indic.); it ~ed as if he didn't understand s-ar fi zis că nu înţelege; d o as it ~s good to you fă cum crezi că c mai bine; it s so, it would ~ so, so it ~s sc pare că, s-ar părea că, are aparenţa de. B. (înv.) tr. a se cuveni, a se cădea, a se pot ivi, a sta bine. seemer ['si:mpr] s. persoană care se preface, prefăcut, ipocrit. se eming [rsi:min[ I. adf 1. aparent. 2. imaginar. 3. simulat; prefăcut. 4. făţarnic, nes



 incer; with ~ sincerity cu sinceritate prefăcută. II. s. 1. caracter specios. 2. apa renţă, exterior; the ~ and the real aparenţa şi realitatea. seemingly [-li [adv. aparent , după cât se pare, după cât se vede, după cum s-ar crede. seemliness ['si:mlinis] s. (bună )cuviinţă. seemly [rsi:mli] I. adf decent, potrivit; cumsecade. II. (rar) adv. decen t, potrivit. seen [si:n] part. trec. de la s e e (1). seep [si:p] I. vb. intr. 1 . a se strecura, a se scurge, a se prelinge, a sc infiltra. 2. a picura, a pica. II. s. (amer. mii.) jeep amfibiu; vehicul amfibiu (cuvânt hibrid extras din s e a jeep). seepage ['si:pid3] s. 1. infiltrare; scurgere; picurare; ~ of water scur gere de apă. 2. umezeală, igrasie. 3. (geol.) infiltraţie (de petrol). 4. (telm.) pcrc olarc. seer1 ['si(:)3r] s. 1. spectator, vizionar, profet, prooroc. 2. vizionar. seer2 [sior] s. 1. măsură de greutate (folosită în unele părţi ale Indiei). 2. măsură de c tate (= 1 litru). seersucker ['sioiSAks1"] s. material indian de bumbac în dungi a lbastre şi albe. seesaw ['si:sD;, 'si:'so:] I. s. 1. mişcare înainte şi îndărăt (ca ferăstr . legănare, balansare pe o scândură; to play ~ a sc da huţa (pe o scândură). 3. Ipagăn, scr b, scândură de dat huţa. 4. (fig.) balansare, oscilare, schimbare de poziţie. II. vb. in tr. 1. a se legăna, a sc balansa (pe o scândură); a sc mişca în sus şi în jos. 2. a oscila, fi nehotărât. III. adf 1. care se mişcă în sus şi în jos sau înainte şi înapoi (ca ferăstră ) oscilator, nehotărât; -0- ~ policy politică oscilatorie / nehotărâtă. IV. adv. care oscil ază, care sc schimbă; alternativ; to go ~ a oscila; a alterna. seethe [si:5], past s eethed, înv. sod [sod], part. tr. seethed, înv. sodden ['sodn] vb. A. tr. a fierbe, a prepara prin fierbere. B. intr. a fierbe, a clocoti, a sc agita; madness ~d in his brain nebunia îi clocotea în creier. see-through ['si:Gru:J adf transparent. se g(gie) ['scg(i)] ş. (amer. glumeţ) segregationist. segment ['segmant] I. s. segment, parte. II. [seg'mentj vb. tr. a segmenta, a împărţi în segmente / părţi. '" segmentai [seg mentl] adf segmentai.



 835 self-connecting



segmentalize [seg'mentplaiz] vb. tr. 1. a împărţi în categorii sau clase. 2. a comparti m enta. segmentary ['segmonteri] adj. de segmentare. segmentation [isegmen'tci/pn] s. segmentare. segmentation cavity |~ ikasviti] s. (biol.) blastoeel, cavitate de clivaj / de segmentare. segmented [scg'mentid] adj. segmentat, împărţit în segmente / părţi. segregate I. ['segrigeit] vb. A. tr. 1. a separa, a despărţi, a izola, a desprin de. 2.(telm.) a segrega, a separa. 3. (pol.) a segrega, a separa. B. intr. şi refl . a se separa, a se despărţi; a se desprinde, a se izola. II. ['segrigit. -gcit] adj . 1, (arhit.) separat, despărţit, izolat. 2. (zool.) simplu, nceompus. segregation [ isegri'gei/^n] s. 1. separare, despărţire, izolare. 2. (telm.) segregare, segregaţie. 3. (pol.) segregaţie (rasială), segregare, discriminare rasială. segregationist [isegr i'gei/anistl s. segregationist. segregative fsegrigcitiv] adj. 1. care separă, car e desparte / izolează. 2. (despre per soane) ncsoeiabil, necomunicativ, retras, cu tendinţe de izolare. seiche [sei/j s. (geogr.) scişă, clătinare, variaţiunc a nivelului ap ei. seigneur [si'nja:1"] s. v. s c i g n i o r. seignior ['seiniar] s. (ist.) se nior, stăpân feudal, domn, nobil: grand ~ marc senior, boier, persoană de rang înalt; om cu purtare seniorială. seigniorage [tseiniarid3] s. (ist.) 1. seniorat,dreptul se niorului. 2. procentajul care revine suveranului din baterea monedei. seignioria l [sei'njourisl, si:'n-j adj. seniorial; feudal, boieresc, domnesc. seigniory f' sciniari, rar 'si:n-] s. (ist.) 1. seniorie, domeniu seniorial / feudal. 2. auto ritatea / puterea / dreptul suveranului sau seniorului feudal. 3. consiliu munic ipal în republicile medievale italiene. seine [sein, amer. şi si:n] I. s. setcă, năvod, plasă marc de pescuit. II. vb. tr. şi intr. a pescui cu setea / cu năvodul. seine gang [~ ga^n] s. grup de pescari care pescuiesc cu setea / cu năvodul. seiner ['scins1 "] s. 1. vas de pescuit (cit setcă sau cu năvod danez). 2. pescar (care pescuieste c u setcă sau cu năvod danez). seise [si:z] vb. v. s e i z e (6). seisin f'si:zin] s. v. s c i z i n. seism fsaizam, 'saissm] s. seism, cutremur de pământ. seismal [-si] adj. v. s e i s m i c. seismic l'saizmik, 'saismik] adj. seismic privitor Ia cut remurele de pământ. seismic pick-up [~ 'pikAp] s. (telm.) seismograf. seismicîty [saiz 'misitij s. seismicitate. seismogram ['saiznwgraem, -moug-. 'sais-] s. scismogra mă. seismograph ['saizm?gru;f. -grad'] s. seismograf. seismologic(al) bsaizm3'bd3i k(3l). -mou'l-, amer. şi isais-] adj. seismologie. seismologist [saiz'mMsdsist, am er. şi sais'rn-] seismolog. seismology [saiz'mokKfji] s. seismologie. seismometer [saiz'niomit^] s. seismometru. seismoscope ['saizm?skoup. -mous-, 'sais-] s. sci smoscop. seizable ['si:zabl] adj. conl'iscabil. seize [si:z] vb. A. ir. 1. (şi to ~hold of) a apuca, a prinde (cu mâinile, ghearele, dinţii), a înhăţa.aînşraca; (jig.) to ~ opportunity a se folosi de prilej, a profita de o ocazie (favorabilă). 2. a pune mâna / stăpânire pe, a lua prizonier, a lua cu forţa, a captura; the town was ~d with al l its defenders oraşul a fost capturat cu toţi apărătorii Iui. 3. (şi jur.) a lua în stăpân a-şi însuşi, a confisca, a sechestra, a pune sechestru / poprire pe; to be ~d of a stăpâni , a poseda (ceva). 4. (jig.) a prinde, a cuprinde, a apuca, a pune stăpânire pe; a p anic ~d the crowd panica cuprinse mulţimea; a fever ~ed him I-a apucat febra / fie rbinţeala; to be ~d with a cramp a fi prins de un spasm / de crampe / de colici. 5 . (Jig.) a reţine, a captiva (imaginaţia, atenţia etc.); a înţelege, a pătrunde, a cuprinde (cu mintea sau facultăţile percepţiei), a sesiza; the paintings of Turner and Constabl e ~ the attention of all visitors tablourile lui Turner şi Constable reţin atenţia tut uror vizitatorilor; I cannot ~ the difference between nu sesizez diferenţa dintre. 6. (mar.) a lega. 7. (arte, despre un pictor etc.) a prinde (trăsăturile cuiva, întrun \mrtret etc.). B. rejl. (jur.) to ~ oneself of a confisca (ceva) în mod legal. C. intr. 1. to ~ (up)on a pune mâna pe, a-şi însuşi (ceva),- to ~ upon an idea a-şi însuşi dee, a vâna o idee. 2. (telm.; despre mecanisme) a se gripa, a se înţepeni, a se bloca . seizin I'si:zin] s. (jur.) 1. stăpânire a unui bun funciar. 2. act de posesiune a unui bun funciar. 3. posesiune funciară. seizing ['si:zinj s. 1. prindere, apucare , înhăţare, înşlacarc (cu gen.). 2. capturare (a unui vas inamic, a unei cazemate etc.). 3 . (mar.) legătură (cu parâma), mariaj; şnur, saulă. 4. (telm.) gripare, înţepenire, blocare eizure I'si:33r] s. 1. apucare, luare în stăpânire; ocupare, stăpânire, posedare. 2. confi scare, punere de sechestru; poprire. 3. acces (de boală), atac (de apoptexie). 4.



 (tel/n.) gripare. selachian [si'leikionj s. (iht.) selacian. seldom ['seldsrn] a dv. (a)rar, (a)rarcori; (prov.) ~seen, soon forgotten ochii care nu se văd se uită. seldomness [-nisj s. raritate. select [si'lckt. şa'I-] I. adj. 1. selecţionat, ales, select, fin, superior. 2. (despre persoane, societate, localităţi etc.) pretenţios, s nob, de elită, exclusivist, select. II. vb. A. tr. a se lecţiona, a alege, a sorta. B . intr. a face o sclccţiunc / o alegere; to ~ out a) a renunţa la / a se debarasa de (un colaborator etc.); b) a propune într-o funcţie. select cutting [~ 'kAtin] s. (s ilv.) rărire. selectee hselek'ti:, sil-] s. (amer.) soldat, militar, bărbat chemat s ub drapel.



selection [si'lck/an, s?'!-] ş. 1. sclccţiunc, selecţie, alegere, sortare. 2. sortimen t, colecţie (de mărfuri etc.); culegere (de opere alese). 3. (biol.) selecţie, sclccţiun c (naturală, artificială etc.). 4. (cib.) selection. selection coppice [~ 'kspis] s. (silv.) crâng grădinărit. selectionist [si'lek/anist] s. persoană care selecţionează / car alege; selecţioner. selective [si'lektiv] adj. 1. selectiv, care selecţionează / aleg e. 2. selecţionat, ales. selective breeding |~ 'brkdirj] s. (biol.) selecţie. select ively [si'lcktivii] adv. selectiv. selective service [si'lektiv 'ssrvis] s. (ame r.) serviciu militar obligatoriu. selectivity [silek'tiviti, ,sel-] s. (tel., TV ) selectivitate. selectman [si'lcktuK>n],pl, selectmen [-man,-men] s. (amer.) me mbru al municipalităţii, înalt funcţionar municipal (în statele din Noua-Anglie). seleetne ss [si'lcktnis. ss'I-] s. superioritate, excelenţă. selector [si'lekt3r] $. 1. perso ană care selecţionează / care alege, selecţioner. 2. mic fermier (în Australia). 3. (telm. ) selector (aparat, maşină etc.). 4. (tel.) căutător. selector bank [~ basrjk] s. (tele. ) panou de contacte. selenate ['sclincit] s. (chim.) sclcniat. selenian [si'limi sn] adj. (astron.) selcnic, din Lună. selenic [si'limik, -'le-] adj. 1. v. s e 1 e n i a n. 2. (chim.) selenic. selenicus [si'limiasj adj. (chim.) selcnios. selen ide fsclinaid] s. (chim.) sclcniură. selenite s. 1. ['sclinait] (chim.) selcnit. 2 . [si'li:nait, ss'l-] locuitor al Lunii. selenium [si'limism, sa'l-] s. (chim.) seleniu. selenodesy [îScli'nodisi] ş. selenodezie. selenographic(al) [siili:nou'gra; fik(3l)] adj. selenografic. selenography [iscli'ncigral'i] s. (chim.) selenograf ic. selenological [si-li:n3'bd3ikpl] adj. selenologic. selenology [.seli'nokK^i] s. sclenologie. selenotropic [si>li:no«'tropik] adj. (biol.) selenotropie. seleno tropism [siilimou'troupiz^m] s. (biol.) sclenotropism. selenyl ['sclinil] s. (ch im.) sclenil. self [self],/;/, selves [selv/J I. s. 1. cui propriu, cui. persoan a omului; individul, insul; I am my ~again sunt din nou eu însumi, mi-am revenit (în fire): ni-ani întremat, m-am restabilit; our two selves noi doi, amândoi, împreună; you r honoured / good ~onorata dumneavoastră persoană; my own / very ~ cu însumi, propria mea persoană; my poor ~ umila mea persoană; the fondness we have for ~amorul-propriu ; one's second ~ prieten nedespărţit, mână-dreaptă, alter-ego; the study of the ~ autoanal iză, introspecţie; the consciousness of ~ conştiinţa de sine; to have no thoughts of ~ a nu se gândi la sine; one's better ~ partea cea mai bună din sine; all by one's very ~ absolut singur; (com.) your good selves dumneavoastră, domniile voastre (în cores pondentă). 2. interes personal, egoism; he cares for nothing but~nu-i pasă decât de el . 3. floare de culoare uniformă. II. pron. însumi. însămi, înşine; I am, dear Sirs, for ~ a d partners yours faithfully primiţi, vă rog. domnilor, cele mai distinse salutări din partea mea şi a asociaţilor mei; accommodation for wife and ~ o cameră pentru mine şi soţi a; (prov.) ~ do, ~ have a) ce-şi face omul cu mâna lui e sfânt; b) cum îţi vei aşterne, aşa i dormi. III. adj. (despre culoare) uniform, omogen. self-abasement ['sclfo'bcis mant] s. înjosire, degradare de sine. self-abnegation Hfebni'gcijpnj s. abnegaţie to tală, dăruire de sine. self-abuse [~3'bju:s] s. masturbaţie, onanism. self-acting ['sc lfrektin] adj. 1. automat. 2. (telm.) automotor. self-acting mule [~mju:l] s. (t ext.) selfactor. self-addressed envelope ['selfaidrest 'senviloup] s. plic cu ad resă de retur. self-adjusting [~3'd3Astin[ adj. autoreglabil. self-admiration [~ia idm3'rei.fan] s. auto admiraţie. self-annihilation [~3inai3'[ci/3n] s. 1. autoanih ilare, autodistrugere. 2. sinucidere. self-apparent [~3'pasr5nt] adj, evident, văd it; care sare în ochi, care se înţelege de la sine. self-approving [~3'pru:virj] adj. (despre surâs etc.) suficient. self-assertion [-a'ssi/an] s. afirmare de sine, aut oafirmare; caracter imperios. self assurance [-a'/uarpnsj s. încredere în sine, aplo mb. self-awareness l-s'weanis] s. conştiinţă de sine. self-bearing [~'b£3rirj] s. (av., mar.) autodirijarc, autogoniometrie, autorelevment. self-centred [~'scnt3d] adj.



 egocentric, preocupat de sine. self-centredness [~'scnt3dnis] s. egocentrism. s elf-centring [~'sentrirj] s. (cib.) autocentrare. self-collected [~k3'lcktid] ad j. calm. cu sânge rece. self-colour [~'kAhr] s. culoare uniformă (a florilor etc.). self-coloured [~'kAk>d] adj. 1. de culoare uniformă. 2. în culori naturale, colorat de la natura. self-command [~k3'ma;nd] s. autocontrol, stăpânire de sine. self-commu nion [~k3'mju:ni3n] s. meditaţie (mai ales asupra propriului caracter sau asupra p ropriei comportări). self-complacence [~k3m'pleisns] s. v. s e 1 f c o m p 1 a c c n c y. self-complacency [-ksm'plcisnsi] s. mulţumire de sine; autoliniştirc. self-c omplacent |~k3m'pleisnt] adj. mulţumit de sine; îngăduitor faţă de sine însuşi. self-concei ~k3n'si:t] s. îngâmfare, înfumurare, trufie. self-conceited [~kan'si:tid] adj. suficie nt, îngâmfat, vanitos. self-confidence [~'konfidjns] s. încredere în sine; aplomb. selfconfident Hkonfidant] adj. care se încrede (prea mult) în sine. self-connecting |~k3 'nektirj] s. (telm.) cuplare automată.



 self-conscious 836



self-conscious [~'konfos] adj. 1. conştient de sine, care se cunoaşte pe sine. 2. ti mid, sfios (în societate), complexat. self-consciousness [~'kon/osnis). s. 1. (ftl oz.) conştiinţă. 2. jenă, stinghereală, stânje neală. self-contained [~kon'teind] adj. 1. endent, de sine stătător, autonom; complet. 2. (lehn.) separat, independent (căruia nu -i trebuie disţxtzitive sau mecanisme auxiliare). 3. nesociabil, necomunicativ, înch is, ursuz. 4. (mil.) aprovizionat cu cele necesare. self-control [~koritroul] s. autocontrol, stăpânire de sine. self-cooling [~'ku:lirj] adj. {lehn.) cu răcire cu ae r. self-critical [—'kritikal] adj. autocritic. self-criticisrn [~'kritisiz,im] s. autocritică. self-curmg [~'kjuorin] s. (lehn.) autovulcanizare. self-deceit [~di's i:t] s. autoînşelare. self-deception [~di'scpj3n] s. v. s e 1 f - d e c e i t. selfdefeating [~di'fi:tirjl adj. sortit eşecului (din cauza viciilor interne); ~ propo sal propunere care se autoexcludc; his behaviour is ~ comportarea lui arată că ci es te propriul său duşman. self-defence [-di'fcns] s. autoapărare. self-delusion [~di'lu: 33n] s.v. s e 1 f - d c c c i t. self-denial [~di'nau?l] s. abnegaţie, dăruire de si ne. self-dependent [-di'pendont] adj. independent. self-destruct [~dis'trAkt] vb . intr. a se autodistruge. self-destruction [~dis'trAkJbn] s. sinucidere. self-d etermination [~diit3:mi'nei/an] s. autodeterminare. • self-determined [~di'to:mind ] adj. independent, care se conduce singur, care-şi hotărăşte singur soarta. self-devoti on [-di'voujsn] s. devotare, dăruire de sine, sacrificare (pentru o persoană sau cau ză). self-drive car [~'draiv ka: r ] s. (auto) automobil de închiriat (fără şofer). self-d umping [~'dAmpirj] adj. autobasculant. self-educated [~'cdju(:)keitid] adj. auto didact, educat cu mijloace proprii. self-employed [~im'pbid] adj. liber-profesio nist. self-emptying [~'emptiirj] adj. cu descărcare automată. self-evident [~'evidan t] adj. evident, vădit, care sare în ochi, care se înţelege de la sine. self-examination [~ig'za3mi'nei/3n] s. examen de conştiinţă. self-existent [~ig,zist3nt] adj. cu exist enţă independentă. self-experience [~iks'piorions] s. experienţă personală. self-feeder [~' i:dor] s. (tehn.) mecanism automat; alimentator automat; furnal, maşină (care isi reîn noieşte automat combustibilul). self-feeding [~'fi:din] adj. (tehn.) eu alimentare automată. self-fertile [~'selffo:tail] adj. (bot.) autofertil. self-filling [~'fi lirj] adj. (despre un stilou etc.) eu umplere automată. self-firer [~'faioror] s. (mil.) armă automată. self-fulfilment [~'selffurfilmont] s. (psih.) autorealizarc. s elf-governed [~'gAvand] adj. autonom. self-governing [~rgAv;min] adj. care se au toguvernează, independent, neatârnat. self-government KgAVsnmont] s. autoguvernare; independenţă, neatârnare. self-help [~'help] s. autoajutorare, eforturi personale. sel f-ignition [~ig'ni/3n] s. autoaprinderc. self-importance [~im'po:tsns] s. îngâmfare, trufie, înfumurare. self-important [~im'po:tont] adj. îngâmfat, înfumurat, suficient. s elf-imposed [-im'pouzd] adj. autoimpus. self-induction Hn'dAkfm] s. (electr.) au toinducţie. self-indulgence [~in'dAld3.?ns] s. autoindulgenţă, cedare în faţa comodităţilor plăcerilor. setting ['seLfirj] s. (bot.) v. s e l f - p o l l i n a t i o n . self -interest ['self intrist] s. urmărire a intereselor personale, egoism. self-intere sted [~intristid] adj. (despre persoane) interesat. self-invariant [~in'vsoriont ] adj. (mat.) invariant în sine. self-invited [~in'vaitid] adj. neinvitat, nepofti t, nechemat, care s-a invitat singur. selfish ['selli/j adj. egoist, interesat. selfishly [-li] adv. (în mod) egoist, (în mod) interesat, cu egoism. selfishness [-n is] s. egoism; iubire de sine. self-knowledge ['selfnolid3] s. cunoaştere de sine; autocunoaşterc. selfless E'selflis] adj. lipsit de egoism, altruist. self-loading ['selfloudirj] adj. 1. (despre o armă) automat. 2. (tehn.) cu încărcare automată. selflocking [~'bkirj] l.s.l. autofrânare. 2. autoblocare. II. adj. 1. cu autofrânare. 2. cu autoblocare, cu blocare automată. self-love [~'IAV] S. 1. egoism. 2. amor prop riu, vanitate, orgoliu. self-Ioving [~'lAvirj] adj. egoist. self-lubricating [~' lu:brikeitirj] adj. (tehn.) cu ungere automată. self-made [~'meid,'—] adj. care s-a ridicat singur / prin propriile mijloace; a man un om care s-a ridicat singur / care s-a ajuns fără sprijinul cuiva. self-mastery [~'ma:sterij s. stăpânire de sine. sel f-murder [~'mo:dor] s. sinucidere. self-murderer [~'mo:doror] s. sinucigaş. self-m utilation [~>mju:ti'lei/3n] s. automutilate. self-opinionated [-s'pinisncitid] a dj. 1. cu idei fixe, încăpăţânat, greu de convins. 2. suficient, închipuit. self-opinioned



 ^'piniond] adj. v. s e l f - o p i n i o n a t e d .



self-packing [~'paekirj] s. (tehn.) autoetanşare. self-pity [—'piti] s. autocompătimir e, milă pentru sine. self-pollination [ipoli'nci/on] s. (bot.) autopolenizare. sel f-portrait [~'po:trit] s. autoportret. self-possessed [~po'zest] adj. calm, stăpânit , cu sânge-rece, cu prezenţă de spirit. self-possession [~po'ze/?n] s. calm, stăpânire de sine, sânge-rece, prezenţă de spirit. self-praise [~'preiz] s. laudă de.sine. self-prese rvation [~.prczo'veij3n] s. (biol.) autoconservare, autoapărare. self-programming [~'prougrasmirj] s. (cib.) autoprogramare, programare automată. self-propelled [~p ro'peld, -pron'p-, -pru'p-] adj. 1. (despre artilerie, armament) autopropulsat, automobil. 2. cu autopropulsie; automotor. self-propelling [~pra'pelirj] adj. v. s e l f - p r o p e l l e d . self-pruning [~'pru:nir]] s. (silv.) clagaj natur al. self-realization [~riolai'zeiJsn, -li'z-] s. realizare, dezvoltare a facultăţilo r personale. self-recording [~ri'ko:dirj, ro'k-| adj. (despre maşini) care înregistr ează automat. self-recovery [~ri'kAVjri] s. (fiz.) autoregenerare. self-regard [~r i'ga:d, -ro'g-] s. (peior.) grijă pentru sine, respect pentru sine, egoism. self-r eliance [~ri'laions, -ro'l-] s. independenţă; încredere în sine. self-reliant [~ri'laion t] adj. încrezător în sine, sigur pe sine. self-replicating [~'rcplikcitirj] adj. (bio l.) care se autoreproduce. self-respect [-ris'pekt, -ros-] s. respect pentru sin e; simţul propriei demnităţi, conştiinţa meritelor / a valorii personale. self-restraint [ ~ris'treind, -ros-] s. cumpătare, rezervă. self-reversal [~ri'vo:s3l] s. (fiz.) 1. a utoinversiune. 2. autoabsorbţie. self-righteous [-'raitjos] adj. 1. mulţumit de sine , plin de sine. 2. fariseu, ipocrit. 3. cazuist, care îşi dă întotdeauna dreptate, care îşi găseşte întotdeauna scuze. self-righteousness [~'rait/osnis] s. 1. fariseism, făţărnicie. 2 automulţumire. 3. cazuistică. self-rotation [-rot/'tci/sn] s. (tehn.) rotaţie proprie . self-sacrifice [~'saakrifais] s. sacrificiu de sine, jertfire de sine. selfsam e [~seim] adj. identic, la fel; acelaşi; the ~ thing chiar / tocmai acest lucru; c hiar aceasta. self-satisfaction [-isaetis'faskjan] s. mulţumire de sine; suficienţă. s elf-satisfled [-'sastisfaid] adj. mulţumit de sine, suficient. self-scattering [~' ska?t3rin] s. (fiz.) autodifuziunc, autodispersie. self-searching [~'so:t/irj] s . autoanaliză. self-seeker [~'si:kor] s. persoană care-şi vede de propriile interese. self-seeking [~'si;kirj] adj. avid, lacom, nesăţios, hrăpăreţ. self-service [~'so:vis] I. s. autoservire. II. adj. cu autoservire. self-setting [~'sctirj] s. (tehn.) auto ajustare. self-sown [~'soun] aay. (despre plante etc.) care creşte natural / de la sine / fără intervenţia omului. self-starter [~'sta:tor] s. 1. (tehn.) starter, demar or; demaror de picior. 2. (electr.) reostat autodemaror. 3. persoană cu iniţiativă. se lf-sterile [~'sterail] adj. (biol.) autosteril. self-styled [~'staild,'--], adj. autointitulat, care îşi asumă o calitate pe nedrept, pretins, aşa-zis. self-sufficiency [-so'fi/snsi] s. 1. independenţă. 2. suficienţă, prezumţie, înfumurare. self-sufficient [~ 9'fi/ant] adj. 1. suficient, prezumţios, îngâmfat, înfumurat. 2. independent (din punct de vedere economic). 3. care se bizuie pe propriile sale forţe. self-sufficing [-s a'faisin] adj. v. s e l f - s u f f i c i e n t . self-suggestion [~so'd3CSt/3n] s. autosugestie. self-support [~so'po:t] s. independenţă, neatârnare. self-supporting [—sa'paitirj] adj. 1. autonom, independent. 2. (tehn.) autoportant. self-tauglit [~'to:t] adj. autodidact. self-tapping [—'taspirj] adj. (tehn.) eu autofiletare. s elf-threading [~'0redirj] adj. (text.) cu autoînşirarc. self-unloader [~An'!oudorJ s . navă cu descărcare automată. self-violence [~'vaiolons] s. sinucidere. self-will [~' wil] s. încăpăţânare, îndărătnicie. self-willed [~'wild] adj. încăpăţânat, îndărătnic. self '-i—] adj. (despre ceasuri, ace etc.) care se învârteşte automat. sell [sell, past si p art. trecut sold [sould] I. vb. A. tr. 1. a vinde, a desface (mărfuri etc.); to ~ dear a vinde scump / la preţ mare / ridicat; to ~dirt-cheap; to ~for a (mere) noth ing / for a trifle a vinde pe un preţ de nimic; a vinde pe o (bucată / coajă de) pâine"; to ~ back a revinde, a vinde înapoi; to ~ goods easily a vinde marfa uşor / repede; to ~ by hand / by private contract a vinde pe sub mână / în secret; to ~ by (public) auction a vinde la licitaţie (publică); to ~ (by) retail a vinde en-detail / cu amănun tul; to ~ (by) wholesale, (rar) to ~ in gross a vinde angro / cu ridicata / cu t optanul; to ~ on credit a vinde pe credit; to ~ for cash a vinde cu bani peşin; to ~ over the counter a vinde în magazin; to ~ (off) under (prime) cost a vinde sub preţul de cost; to ~ (off) under the price a vinde sub preţ; to ~ on commission a vi nde cu comision; to ~ at a loss a vinde în pierdere; what are you ~ing apples at?



 cu cât vinzi / dai merele?; he sold it (to) me for twenty dollars mi 1-a vândut / da t pe / cu douăzeci de dolari; to ~ off a) a vinde cu scăzământ; b) a vinde în total, a lic hida; to ~ out a vinde în întregime (tonte mărfurile, acţiunile etc.); a solda, a lichid a; the edition is sold out ediţia s-a epuizat; we are sold out of butter am epuiza t stocul de unt, nu mai avem unt; (fam.) I am sold out am vândut tot; to ~ up a vi nde la licitaţie; he went bankrupt and was sold up a dat faliment şi toate lucrurile i-au fost vândute la licitaţie; (mil.) to ~one's commission a-şi vinde brevetul (de o fiţer); (/7g.) to ~ one's life dearly a-şi vinde scump pielea; to ~ smb. a gold brid e a trage pe sfoară / a păcăli / a înşela pe cineva; to ~ smb. a lemon a induce în eroare p



 837 send1



cineva. 2. a vinde, a trăda fim secret, patria, o cauză etc.); to ~ smb. down the ri ver a trăda / a vinde pe cineva. 3. (fam.) a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară, a duce de nas, a fraieri; (pop.) to ~smb. blind a despuia / a jefui pe cineva, a-l lăsa gol puşcă; (pop.) to~smb.adigatragepe sfoară pe cineva; a da cuiva cu tifla. 4. '(înv.) a re mite, a preda, a transmite. 5. (amer. si.) a populariza; a face reclamă. 6. (amer. si.) a inspira, a insufla, a sugera f»;i gând etc.), a convinge de ceva, a determin a să privească favorabil (un lucru); we sold them (to) the idea i-am făcut să accepte pu nctul nostru de vedere. they are sold on music sunt pasionaţi de muzică, sunt mari m elomani. B. rejl. a se vinde, a se prostitua, ase înjosi. C.irttr. (despre mărfuri e tc.) a se vinde, a avea căutare; to~badly / heavily a se vinde greu. a nu avea căuta re; a fi nevandabil; to ~ well / readily a se vinde bine, a avea căutare; to ~ lik e wildfire / like hot cakes a se vinde ca pâinea caldă; house to ~ casă de vânzare; what are apples ~ing at? cu cât vinzi merele?; (mil.) to ~ out a-şi vinde brevetul (de o fiţer). II. s. (si.) înşelătorie, escrocherie, pungăşie, potlogărie; what an awful ~! ce st că păcăleală! vai ce pungăşie! seller [*sebr] s. 1. vânzător. 2. (şi best ~) marfă, carte e care se vinde bine. seller's market ['setez ma:kit] s. (ecou.) piaţă bună pentru vânzător i, raport favorabil între cerere şi ofertă. sellotape ['sebteip] s. bandă adezivă. sell-ou t i'selaut] s. l.(com.) vânzare integrală. 2. spectacol care se joacă cu casa închisă; it' s a ~ e un succes sigur. sell short [~ 'jb:t] vb. in/r. (fin.) a specula la bursă fără a avea acoperire. Seltzer(-water) ['seltsa 'w^:t3r[ s. apă gazoasă. selvage ['sc]vi d3] I. s. 1. (tehn.) bordură, margine, chenar. 2. (mar.) margine de însforarc (a vel ei). II. vb. tr. a tivi, a refeca (o haină). selvedge [~] s.v. s c 1 v a g c. selv es [sclvz] pi. de la s c 1 f. semanteme [si'maentiim] s. (lingv.) semantem. sema ntic [si'maentik] adj. (lingv.) semantic. semantics [si'mamtiks, sc'm-, ss'nv] s . pi. (folosit ca sg.) (lingv.) semantică, semasiologie. semaphore ['semafor, -fo3 r] I. s. semafor. II. vb. intr. a semnaliza cu semaforul. semasiological [sMiici sia'lx^iM, -siou'l-, semi-, sa.m-] adj. (lingv.) semasiologic, semantic. semasio logy [siimeisi'nl9d3i, seim-, ss.m-] s. (lingv.) semasiologic, semantică. sematic [si'ma?tik] adj. sematic, (despre culoare, semn) care avertizează inamicii sau atr age atenţia. semblable ['sembtabl] adj. (înv.) asemănător, analog. semblance ['scinbtens ] s. 1. înfăţişare, formă, aspect. 2. asemănare, analogie. sememe ['semi:m] s. (lingv.) sem m. semen ['sirraeti] s. (fiziol.) spermă. semester [si'mesta1", sa'm-] s. semestru . semi-acquaintance ['semb'kweintens] s. persoană pe care nu o cunoşti prea bine. se mi-adder [~'asd3r] ş. (fiz.) circuit de semiadiţie. semi-annual [~':m3l] adj. 1. semioficial. 2. (despre îmbrăcăminte) nu foarte pretenţios. semi-globe [~'gloub[ s. emisferă. semi-lune [~lju:n] s. semilună. semi-manufactured [~iiiiEenju'faekt/3d] adj. (despre mărfuri etc.) semifabricat. semi-monthly [~'mAn61i] adj. bimensual. seminal ['sirminal, 'seni-] adj. 1. seminal, spermatic. 2. (biol.) embrionar, germinai. 3. rodnic, f ecund. seminal fluid [~ .flu(:)id] s. (fiziol.) spermă. seminar ['semina:1*, —'-] s. (univ.) seminar. seminarist ['seminsrist] s. (teol.) seminarist. seminary ['sem inari] s. 1. seminar teologic (mai ales catolic). 2. (rar, pretenţios) şcoală. 3. (fig



 ., rar) pepinieră, focar; a ~ of vice un focar de viciu. semination [iscmi'nei/pn] s. (bot.) însămânţare.



seminiferous [-semi'niforas] adj. 1. (bot.) care se înmulţeşte prin sămânţă. 2. (biol.) car roduce spermă. seminivorous |iscmi'niv3ras] adj. (omit.) care se hrăneşte cu seminţe. se minoma [pscmi'nouma], pl. şi seminomata [~ta] s. (med.) seminom, disgcrminom testi cular sau ovarian. semi-nude ['seminjmd] adj. pe jumătate gol. semioccasionally [~ a'kei32n3li] adv. (amer.) din când în când, din vreme în vreme, câteodată. semi-official [~ 'fi/d] adj. semioficial. semi-officially [~a'fi/pli] adv. semioficial. semi-offi cial newspaper [-a-fi/al 'nju;sppeipar] s. oficios. semiology [.si:mi'olad3i] s. (med.) semiologie. semiotic [.simii'atik, iscini-] adj. 1. (lingv.) semiotic. 2 . (med.) simptomatic. semiotics [tsi:mi'otiks,>scmi-] s.pl. (folosit ca sg.) l.( log.) semiotică. 2. (med.) semio logie, semiotică. semioviparous [isemiou'viparas] ad j. (zool.) semiovipar. semi-plant |'scmi'plu:nt] s. (ind.) instalaţie semiindustri ală. semi-product [~'prodakt] s. semifabricat. semiquaver [~ikwcivar] s. (muz.) şais prezecime. semisphere ['semisfb1"] s. emisferă. semispheric(al) [iscmi'sferik(al)] adj. emisferic. semite ['si:mait, 'seni-] s. semit. semitic [si'mitik, sc'm-, s a'm-] adj. semit(ic). Semitics [si'mitiksj s. pl. (folosit ca sg.) semitologie. semitism ['semitizam] s. semitism. Semitist ['semitist] s. semitolog. semitone [ ~toun] s. (muz.) semiton. semitonic f-'tanik] adj. (muz.) de semiton. semi-trail er [~'trcilar] s. semiremorcă. semi-transparency Hrasns'pearansi, tra;n-, -tran-] s. semitransparenţă. semi-transparent [-trans'pearant] adj. 1. semitransparent. 2. ( chim.) semipermeabil. semi-tropical [~'tropik3l] adj. semitropical. semivowel [~ 'vaual,'---—] s. (lingv.) semivocală. semivulcanized |~'vAlkanaizd] adj. semivulcani zat. semi-weekly [~'wi:kli] adj. semihebdomadar. semi-work-scale plant [~iwa:ksk eil 'plo:nt] s. (ind.) instalaţie semiindustrială. semi-yearly [~'ja:li] I. adj. sem ianual. II. adv. de două ori pe an, semianual. semola ['semala] s. v. s e ni o 1 i n a. semolina [isema'lima] s. gris. sempiternal [isempi'tam^l] adj. (rel.) veşnic , etern. sempiternally [-i] adv. dc-a pururi, etern, veşnic. sempstress ['sempstri s] s. v. s e a m s t r e s s . senary ['si:nari] adj. înşesit, de şase ori mai marc. s enate f'scnit] s. 1. (ist. etc.) senat. 2. consiliu, senat (al imei universităţi etc .). senator ['senatar, -nit-] ş. senator. senatorial [isena'ta:rial] adj. senatori al, de senator. senatorial courtesy [~ 'ka:t3si] s. (amer. pol.) înţelegere între sena torii unui stat pentru numirea înalţilor funcţionari. senatorial district [~ 'distrikt ] s. (amer.) district care are dreptul de a alege un senator. senatorship ['sena ta/ip] ş. funcţie / demnitate de senator. • send1 [send],past şijxirt. trecut sent [sent ] I. vb. A. tr. 1. a trimite, a expedia, a delega, a transmite; to ~ clothes to the wash a trimite / a da rufe la spălat; to ~ a child to school a trimite / a da un copil la şcoală; to ~ word to smb. a înştiinţa / a încunoştinţa pe cineva, a trimite vor a de ştire/de veste cuiva; to ~smb. on an errand a trimite pe cineva cu un comisio n; to ~ a message a trimite un mesaj; to ~ smb. with a message to smb. a trimite cuiva vorbă / un bileţel etc. prin altcineva; to ~ money by post a expedia bani pri n poştă; to ~ a member to Parliament a trimite un delegat / un deputat în parlament; t o ~ one's compliments to smb. a transmite / a trimite cuiva complimente; (fig.) the sermon sent me to sleep predica m-a adormit. 2. a trimite, a arunca, a azvârli , a abate, a lansa, a expedia; to ~a ball a trimite / a expedia balonul, a arunc a mingea; to ~a guided missile a trimite / a lansa un proiectil teleghidat; the blow sent him sprawling / spinning / flying lovitura îi dădu peste cap / îl răsturnă (cu p icioarele în sus); (fig.) to ~smb. flying / packing / (to the) right-about / about his business a trimite pe cineva la plimbare, a expedia / a da afară / a alunga / a izgoni pe cineva; to ~ smb. to hell / to the devil / (amer.) to the devil acr oss lots / (amer.) to hell across lots a trimite pe cineva la dracu / la toţi drac ii / la ducă-se-pe-pustii; (fig.) to ~ smb. to Coventry a) a boicota pe cineva; b) a rupe orice legătură cu cineva, a ostraciza pe cineva; a ignora pe cineva. 3. (fig .) a trimite, a da, a acorda, a oferi; if God ~ life dacă mi-o mai da zile Cel de Sus; God ~ she be well să-i dea Domnul sănătate; God ~ that he may arrive in time să dea Dumnezeu să ajungă la timp; God ~ the Crusaders victorious adu-le, Doamne, victoria cruciaţilor; (înv.) God ~him well! aibă-1 Domnul în paza lui! 4. (tel.) a transmite, a emite. 5. (fam. fig.) a încânta, a vrăji, a face să se uite pe sine, a transporta; this music ~s me mă simt dc-a dreptul transportat / vrăjit când aud muzica asta; he ~s me p



 rezenţa lui mă vrăjeşte. 6. (amer. muz. si.) a executa minunat (muzică de jazz); to ~ it ( wayout wide) a-şi vrăji ascultătorii (printr-o execuţie îndrăcită). 7. to ~ abroad a trimit a expedia în străinătate (cu ac); to ~ after a trimite (pe cineva) după; to ~smb. after his business a spune cuiva să-şi vadă / să-şi caute de treabă; a da cuiva paşaportul; to ~ ong a trimite, a expedia; ~ him along! trimitc-1 încoace!; to ~ away a) a trimite, a expedia (cu ac.); I sent him away with words of comfort l-am expediat cu cuvi nte de încurajare / de mângâiere; b) a da afară, a concedia (un funcţionar etc.); to ~ bac k a) a trimite / a expedia înapoi /



 send2 838



îndărăt; I sent him back to buy some cigarettes l-am trimis înapoi să ia nişte ţigări; to ~ word to smb. a trimite cuiva (un) răspuns; b) a reflecta (lumina etc.); to ~ down a) a trimite (în) jos; b) (despre vânt) a trimite în jos (fumul pe horn etc.); c) a t rimite (cu ac.) de Ia Londra în provincie; d) (scol.) a elimina; a exmatricula tem porar (un student); e) (mar.) a coborî (un pavilion); a lăsa la apă (o barcă); to ~ fort h a) a răspândi, a degaja, a exala (un miros etc.); a arunca, a împrăştia (scântei etc.); a emite, a trimite (raze etc.); b) (despre plante) a da (frunze,flori);c) (fig.) a da Ia iveală, a scoate la lumină, a descoperi; to ~in a trimite (înăuntru); a conduce înău tru; to ~ in one's card a-şi da cartea de vizită (într-o casă); the visitor sent in his name vizitatorul / musafirul se anunţă; to ~ in the dinner a servi masa / prânzul / ci na, a aduce la masă; the butcher sent in his bill măcelarul a trimis nota (de plată); applications should be sent in before January the first cererile trebuie depuse în ainte de întâi ianuarie; to ~in one's resignation a-şi trimite / a-şi înainta demisia; (sl .) ~it in to him! mută-'i fălcile!; ~it in to me! daţi-mi şi mic de ştire!; to ~off a trim ite (în misiune etc.); a expedia (o scrisoare, o telegramă ele); to ~ on a trimite m ai departe; a transmite (un ordin etc.); to ~ out a) a trimite afară; b) a scoate, a emite, a produce (nori de fum, circulare, semnale, căldură etc.); c) (despre plan te) a da (frunze); to ~ round a face să circule (o sticlă, o veste etc.), a trece di n mână în mână / pe Ia toată lumea; to ~ through a transmite (o comunicare, un ordin, o tel gramă etc.); to ~smb. to prison a trimite / a băga pe cineva la închisoare; to ~ a cas e to a hospital a trimite un caz (medical) Ia spital; to ~ up a) a trimite (în) su s; the balloon was sent up balonul a fost înălţat; to ~ up a ball a arunca o minge în su s / în aer; the bill was sent up to the Upper House proiectul de lege a fost înainta t Camerei superioare (a parlamentului); b) a servi (masa, prânzul, cina etc.); to ~ up one's plate for a second helping a da farfuria pentru încă o porţie; c) a trimite , a expedia din provincie la Londra (mărfuri etc.); d) (scol. si.) a înscrie (un ele v la examen); e) (corn.) a urca, a mări, a face să crească (preţurile, temperatura cuiva etc.);f) (jur.) to ~ up for trial a trimite înaintea Curţii cu juri; (amer. fam.) a dovedi vinovăţia (cuiva) şi a băga la închisoare. B. intr. 1. a trimite vorbă / o invitaţi un comisionar etc.; ~ to me in the morning trimite-mi dimineaţă un bilet; if you do n't ~ I shall not come dacă nu-mi spui nimic / dacă nu mă inviţi nu voi veni; I sent to ask whether she is at home am trimis să întrebe / să se intereseze dacă e acasă; ~ and see if trimite să vadă dacă. 2. (mar.) a avea tangaj de mare amplitudine. 3. to ~ for, to ~ and get a trimite după, a trimite să aducă; ~ for the doctor, ~ and get the doctor trimite să aducă doctorul, cheamă doctorul, trimite după doctor; ~ for a bottle of wine trimite după o sticlă cu vin; ~ for a cab trimite după o birjă; has he been sent for? sa trimis după el? s-a dus cineva să-1 caute?; (cam.) the goods have been sent for mărf urile au fost comandate; to ~ round a trimite pe cineva (pentru a lua sau aduce ceva, a primi ordine, informaţii etc.); I will ~ round tomorrow o să trimit mâine pe c ineva. II. s. 1. (înv.) veste, ştire; solie. 2. (mai aleş scot.) trimis, sol; peţitor. 3 . (mar.) tangaj de mare amplitudine. send2 (mar.) I. vb. intr. (despre un vas) a fi împins de forţa unui val. II. s. 1. impuls, izbitură (dată vasului de un val). 2. mişc are a vasului (cauzată de un val). sendal ['scndal] s. ţesătură de mătase medievală folosit entru haine scumpe. sender ['sends1"] s. 1. trimiţător, expeditor. 2. transmiţător, apar at de transmisie, manipulator, aparat telegrafic. 3. (fam., muz.) exclamaţie care creează antren (în muzica uşoară). sending antenna ['sendirj sen'tcno] ş. (tel., TV) antenă de emisie. send-off I'send'o(:)f,'--, -'-] s. 1. acompaniere, însoţire (la gară, vapor etc.). 2. recenzie elogioasă / laudativă (a unei cărţi etc.). send-up ['sendAp] s. (fam .) 1. parodie, imitare. 2. batjocură, ironie. senega ['senigs] s. (bot.) amăreală, şerpa riţă, şopârliţă (Polygala vulgaris). Senegalese ['senigD'li:z, -sen-, -go:'l-] I. adj. scne alez. II. s. 1. scncgalez. 2. (folosit ca pi.) sencgalezii, poporul senegalez. s enescence [si'nessns] s. îmbătrânire, bătrâneţe. senescent [si'nesont] adj. 1. îmbătrânit, (poetic, despre lună) în descreştere. seneschal ['seni/d] s. (ist.) sencşal. senile ['si :nail] adj. senil, îmbătrânit, ramolit. senility [si'niliti. sc'n-] s. senilitate, bătrâneţ , ramolcală. senior l'si:nÎ3r] I. adj. 1. senior, (cel) mai marc, cel mare, (cel) ma i în vârstă; Brown ~ Brown cel marc / cel vârstnic; John Brown ~ John Brown tatăl; he is t



 hree years ~ to me e cu trei ani mai mare / mai în vârstă decât mine. 2. (cel) mai vechi , (cea) mai veche; (cel) mai avansat, (cel) mai înaintat; superior (îu rang, grad, f uncţie etc.); ~in rank superior în grad; he is five years ~ to me c mai vechi decât mi ne cu cinci ani; (scol.) the ~ boys elevii mai mari; elevii mai vechi. 3. (scol. , despre un student, o studentă de la Cambridge) din anul al treilea. 4. (amer. sc ol., despre un student, o studentă din universităţile americane) din anul al patrulea. II. s. 1. persoană mai în vârstă (decât altă persoană); he is three years my ~, he is my ~ three years e cu trei ani mai în vârstă decât mine; he is twice my ~ c de două ori mai în stă / mai bătrân decât mine. 2. persoană mai veche (decât alta în grad, rang, funcţie, sluj ). 3. decan de vârstă (în universităţile engleze). 4. (amer.) studcnt(ă) în anul al patrule universităţile americane). 5. (şcol.) premiant întâi. 6. staroste de. breaslă. 7. bătrân, eag. senior citizen ['si:nio 'sitizn] s. (amer., canad.) vârstnic (mai ales pensio nar). senior classic [~ 'kla:sik] s. (la Cambridge) candidat care a reuşit primul la examenul de limbi clasice. senior clerk [~ 'kla:k] s. şef de birou. seniority [ simi'Driti] s. 1. calitatea de a fi mai în vârstă; ascendentul vârstei. 2. privilegiu, a vantaj (decurgând din vechime hi serviciu, naştere etc.). 3. (în universităţile engleze) s tudenţii din anii mai mari. 4. (amer.) stagiu de muncă, vechime în muncă. senior master ['simis 'ma:stor] s. profesor titular (ia liceu). senior official [~ o'fi/^l] s. cadru mediu, funcţionar mijlociu. senior partner [~ 'pa:tnar] s. (ec.) asociat pr incipal.



senior service [~ Fsa:vis] s. the ~flota militară engleză. senior sophist [~ 'soufis t] s. (amer.) student în anul IV. senior wrangler [~ nerjgta1"! s. (la Cambridge) candidat care a reuşit primul la examenul de matematici. senna ['sena] s. 1. (bot. ) siminichic (Cassia acutifolia), 2. (med.)foiuscate de siminichie (folosite ca laxativ). sennet ['senit] s. (ist.) .sunetul goarnelor (folosit în regia pieselor shakespeariene sau a altor piese vechi). j sennight l'senait] s. (înv.) săptămână; today ~ a) peste o săptămână; b) acum o săptămână. sennit ['senit] s. (mar.) împletitură, leasă. s nscit] I. vb. tr. a simţi, a percepe. II. adj. care se simte, care se percepe. sen sation [sen'sei/.7ii, sen-] s. 1. senzaţie (percepută de un simţ). 2. senzaţie / conştiinţă agă) a unei stări fizice. 3. senzaţie, interes viu; what is the latest ~? care este ul tima senzaţie? sensational [-31] adj. 1. senzaţional, de simţuri, de senzaţii, al simţuril or, al senzaţiilor. 2. senzaţional, extraordinar, uimitor. sensationalism [-slizam] s. 1. (peior., în literatură) gust pentru senzaţional. 2. sen zualism, epicurcism. 3. ( fiziol.) senzualism. sensation monger [sen'scijen rnurjg3r] s. colportor de zvon uri senzaţionale. sense [sens] I. s. 1. simţ; senzaţie; simţire; the five ~s cele cinci simţuri; fixed/ special ~ simţ special, unul din cele cinci simţuri; inner / internal / inward ~ simţ lăuntric; the sixth ~ al şaselea simţ, intuiţia, instinctul; to have a kee n ~ of smell a avea simţul mirosului foarte dezvoltat, a avea mirosul foarte fin; pleasures of the ~s plăcerile simţurilor, senzualitate; to kindle the ~s of smb. a aţâţa, a aprinde simţurile / poftele cuiva; errors of ~ erori ale simţurilor; a ~ of warmth o senzaţie de căldură; to lose one's ~s a-şi pierde cunoştinţa; without ~ fără cunoştinţă, to come to one's ~s (again), to recover one's ~s a-şi veni în fire / în simţiri, a-şi recăp cunoştinţa. 2. simţ, sentiment, sensibilitate; înţelegere, pricepere; ~ of beauty simţ al rumosului; ~ of duty simţ al datoriei; ~ of honour simţ al onoărei;~of humour simţ al um orului; ~of locality simţ al orientării; to have a just ~ of a avea o înţelegere corectă, justă (cu gen.), a înţelege, a pătrunde (unfenomen, o operă de artă etc.). 3. facultate min ală, minte, judecată, raţiune; (sound) common ~, good ~ bun-simţ, judecată / minte sănătoas be gifted with sound common ~ a fi înzestrat / dotat cu o minte / judecată sănătoasă; to show good ~ a da dovadă de bun-simţ. a dovedi o minte sănătoasă; you must take a common— vi w of the things trebuie să priveşti lucrurile în mod raţional /.realist / cu bun-simţ; he is a person / a man of ~ c un om cu mintea sănătoasă / cu scaun la cap / cu judecata ( dreaptă); to talk / to speak good ~ a avea vorba înţeleaptă, a grăi bine / cu tâlc; there's no ~ in what he says nu c nici o noimă în (tot) ce spune; vorbeşte brambura / aiurea / alandala; what's the ~ of talking like that? la ce bun / ce rost are să vorbeşti aşa? to have the (good) ~ to do smth. a avea bunul-simţ de a face ceva; to have more ~ than to do smth./ to have too much ~ to do smth. a avea prea mult bun-simţ / prea multă minte pentru a face ceva; you ought to have had / shown more ~ ar fi trebui t să ai / să dai dovadă de mai multă minte; to be in one's (right) ~s a fi în toate minţile a fi sănătos la cap; to be out of one's ~s, to take leave of one's ~s a nu fi în toat



 e minţile, a fi zăpăcit la cap, a-i lipsi o doagă; a-şi pierde minţile; to bring smb. to hi ~s / to reason a face pe cineva să judece / să raţioneze / să vadă clar (o situaţie etc.); (fig.) to come to one's ~s a-i veni mintea la cap / la loc (v. şi to come to one's ~s again); to frighten /to scare smb. out of his (seven) ~s a speria de moarte pe cineva, a face pe cineva să-şi piardă minţile / să-şi iasă din minţi de frică; to drive t of his ~s a înnebuni pe cineva, a scoate pe cineva din minţi; to go out of one's ~ a-şi ieşi din minţi, a înnebuni; it stands to ~ c absolut clar, sare în ochi, c la mintea cocoşului; to make ~ a avea un sens / o noimă, a fi de înţeles; what he says doesn't ma ke ~ ce spune el n-arc nici un sens / nici un Dumnezeu / nici o noimă / e de nepri ceput; to make ~ of smth. a înţelege / a pricepe ceva, a-i da de rost unui lucru. 4. sens, înţeles, accepţiune, semnificaţie; privinţă, punct de vedere; proper ~ sens propriu; figurative ~ sens figurat; literal ~ sens literal; strict ~ sens strict; in the full ~ of the word în toată puterea / accepţiunea cuvântului; in the ordinary ~ of the w ord în accepţiunea obişnuită a cuvântului; to use a word in a good ~ a întrebuinţa un cuvân nsul bun al său; to take a word in the wrong ~ a da uii înţeles greşit unui cuvânt; (glumeţ in a Pickwickian ~ într-un sens inofensiv; in a ~, in some ~ într-un (anumit) fel / sens, dintr-un (anumit) punct de vedere; in all ~s din toate privinţele, din toat e punctele de vedere, sub toateraporturile;in no ~ în nici o privinţă, în nici un fel, d in nici un punct de vedere; (ironic) to assist iii the French ~ a nu lua parte, a nu se amesteca, a nu se băga (într-un conflict etc.). 5. părere, opinie, vedere, ide e; to appeal to the ~of the nation a consulta opinia naţiunii; to take the ~ of th e House a consulta (prin vot) opinia Camerei; to abound in one's own ~ a) (înv.) a împărtăşi o anumită părere; b) a-şi exprima liber părerea. 6. presimţire, presentiment; bă (geom.) sens. II. vb. tr. 1. a percepe / a cunoaşte prin simţuri, a simţi. 2. (dial. f am. şi amer.) a înţelege, a pricepe. 3. (înv.) a explica, a lămuri, a clarifica. sense fin der ['sens ifainda1"] ş. (tel., TV) indicator de sens. senseless ['senslis] adj. 1 . fără sens / [ara noimă, absurd. 2. (despre persoane) stupid, fără judecată; a ~ custom un obicei absurd. 3. fără simţire / fără cunoştinţă; to knock smb. ~ a) a lovi pe cineva şi aesimţire; b) (ftg.) trăsnit, tablou. senselessly [-li] adv. prosteşte, absurd. sensele ssness [-nis] s. 1. lipsa de bun-simţ, stupiditate, prostie, absurditate. 2. insen si bilitate. sense of direction ['sens ov dai'rek/en] s. simţul orientării, simţ de ori entare. sense organs [~ organz] s. pi. organele simţurilor / de simţire. sensibility [.scnsi'biliti, -ss'b-, -laţi] s. 1. sensibilitate, fineţe (a unui simţ). 2. (adesea la pi.) sensibilitate, emotivitate, susceptibilitate. 3. sensibilitate, fineţe, pr ecizie (a unui aparat, instrument etc.).



 839 septuple



sensible ['scnssbl. -sibi] adj. 1. sensibil, perceptibil (cu si/uţurile, cu mintea ); (to) sensibil (la), care percepe / înregistrează; ~ to sound sensibil la sunet. 2 . destul de mare, apreciabil, sensibil; a ~difference o diferenţă apreciabilă. 3. conşti ent, carc-şi dă scama; ~ of having made a mistake conştient de a fi făcut o greşeală. 4. eu judecată, cu bun-simţ, cu scaun la cap. 5. (to) (îav.) sensibil, simţitor (la). sensible horizon [~ horaizsn] s. (îeh/i.) orizont aparent. sensibleness ['sensiblnisj s. b un-simţ, judecată sănătoasă; inteligenţă. sensillum [sen'sil3m],pl. sensilla [-'silo] s. (e m.) senzor. sensing ['scnsiij] s. (cib.) detectare. sensitive ['sensitiv; -s^t-] adj. 1. senzorial, senzitiv. 2. (to) sensibil, impresionabil; susceptibil (la); (med.) senzitiv. 3. fluctuant, nestabil; a ~ market o piaţă nestabilă. 4. (telul.) se nsibil, fin, delicat, precis. sensitive adjustment [~ a'dsAStmant] s. (tehn.) re glare / ajustare precisă. sensitive feed [~ fi:d] s. (tehn.) adaus manual. sensiti veness [sensitivnis] s. v. s e n s i t i v i t y . sensitive paper ['sensitiv 'p cip3r. -sat-] s. hârtie sensibilă. sensitive plant [~ rpla:nt] s. (bot.) mimoza (Mim osa pudica). sensitivity [iscnsi'tivili] s. 1. sensibilitate, excitabilitate, ac uitate (a nervilor). 2. sensi bilitate, emotivitate, susceptibilitate. 3. (tehn.) sensibilitate, fineţe, precizie. sensitivity training [~ 'treinirj] s. psihoterap ie în grup. sensitization [-sensitivaizei/sn] s. sensibilizare. sensitize ['sensit aiz] vb. tr. 1. (chim., fot.) a face sensibilă (hârtia Ia acţiunea luminii). 2. (med.) a sensibiliza, a face receptiv (un organism la o acţiune sau la un tratament). se nsitizer ['sensitaiz?1"] s. (tel.) scnsibilizator. sensitogram ['sensitsgrami] s . (fot.) senzitogramă. sensor ['sens9r] s. (tehn.) senzor. sensorial [sen'sD:ri?l] adj. v. s e n s o r y. sensory ['scnssrij adj. senzorial, senzitiv. sensual ['s ensju^Ij adj. 1. senzual, carnal, trupesc. 2. (despre persoane) senzual, voluptu os, înclinat spre plăcerile simţurilor. 3. (filoz.) senzualist. sensualist [-ist] 5.1. persoană senzuală / voluptuoasă/ înclinată spre plăceri. 2.(jiz.iol.) senzualist. sensuali y [iscnsju'a;]iti, .sen/u-] s. senzualitate, înclinaţie spre plăceri. sensually ['scns juslij adv. senzual; cu senzualitate. . sensuous ['sensjuas, -/uss] adj. 1. (des pre o impresie) senzorial; (despre un obiect) perceptibil prin simţuri. 2. sensibi l, concret, plastic; a ~ description o descriere plastică. 3. senzual, voluptuos, de sibarit. sensuously [-li] adv. voluptuos, cu voluptate. sensuousness I-nis] s . voluptate. sent [sent] past şi part. trec. de la s e n d (1). sentence ['sentmsj I. s. 1. hotărâre, decizie. 2. (jur.) sentinţă, hotărâre judecătorească, condamnare; to pa ) ~ upon a condamna (pe cineva); to serve one's ~ a-şi executa pedeapsa / osânda. 3. (înv.) sentinţă, maximă, proverb. 4. (gram.) propoziţie indepen dentă; frază. 5. (muz.) f zicală. 6. (mat.) propoziţie, raţionament, afirmaţie. II. vb. tr. (jur.) (to) a condamna , a osândi (la). sentential [scn'ten/sl] adj. 1. (jur.) privitor la o sentinţă. 2- (ma t.) propoziţional. sentential calculus [~ 'kaelkalos] s. (mat.) calculul propoziţiil or. sententious [sen'ten/os, s?n-[ adj. sentenţios, grandilocvent, moralizator. se ntentiously [-li] adv. sentenţios, grandilocvent. sententiousness [-nisj s. caract er sentenţios; ton sentenţios. sentience ['senjans, -jisnsj s. capacitatea de a avea senzaţii, receptivitate la senzaţii. sentient ['sen/ant, 'scnfisntj adj. care arc s enzaţii, receptiv Ia senzaţii. sentiment ['sentimant] s. 1. sentiment, simţire; sentim entalitate. 2. sentiment, atitu dine, dispoziţie. 3. idee, gând (înrădăcinat); părere, opi ; these are / (glumeţ) them's my ~s iată părerea mea, iată ce cred eu. 4. urare, toast. sentimental [.senti'mcntl] adj. sentimental. sentimentalism Iisenti'mcntplizsm] s. sentimentalism. sentimentalist [iscnti'menulist] s. persoană sentimentală, sentim ental; sentimentalist. sentimentality [isentimcn'ta?liti, -man't-] s. sentimenta litate. sentimentalize [iscnti'mcntelaiz] vb. A. intr. a face pe sentimentalul. B. tr. a introduce elemente de sentimentalism (într-o lucrare). sentimentally [isc nti'mcntpli] adv. sentimental. sentinel ['sentinal] I. s. santinelă, strajă; to stan d ~ a sta santinelă, a păzi, a ocroti. II. vb. tr. 1. (şipoetic) a sta santinelă, a străju i, a păzi. 2. (rar) a pune (pe cineva) santinelă. sentinel plant [~ plaint] s. (hid, ) instalaţie de rezervă. sentry ['sentri] ş. 1. (mil.) santinelă (persoană). 2. gardă, pază entry-box [~boks] s. ghereta santinelei. sentry-go [~gou] s. datoria santinelei de a patrula pe locul respectiv, rondul santinelei. sentry line [~ lain] s. (mii



 .) lanţ de santinele. sentry unit [~ iju;nit] s. (mii.) post de santinelă / de pază. s epal ['sepal] s. (bot.) sepală. separability [tscpars'biliti, -toţi] s. separabilita te. separable I'scparabl] adj. 1. scparabil. 2. care poate fi deosebit / diferenţi at. 3. (tehn.) dcrnontabil. detaşabil: amovibil. 4. (mat.) dccornpozabil; divizibi l; scparabil. separate1 l'scparcit) vb. A. tr. 1. a despărţi, a separa; a desprinde, a desface, a detaşa; a izola; ten centuries ~ the reign of Charlemagne from the r eign of Napoleon zeec secole despart domnia lui Carol cel Mare de domnia lui Nap oleon; the two regions were ~d by a deep gulf cele două regiuni erau despărţite printr -o prăpastie adâncă; the two boxers were ~d by the referee cei doi boxeri au fost despărţiţ de arbitru; (jur.) to ~ a married couple a pronunţa divorţul sau separaţia de corp; t o ~ the milk a scoate / a da



la o parte smântână laptelui, a centrifuga laptele. 2. (şi to ~off) a separa (mintal), a face o distincţie, a distinge, a discerne; to ~ truth from error a distinge adevăru l de eroare. 3. (tehn.) a despărţi, a separa, a izola; a desface, a demonta, a dezme mbra; a sorta; to ~ two electric wires a separa două fire electrice, a izola firel e. 4. a descompune, a dezmembra; a desperechea; to ~into parts a descompune în părţi. B. re/7, a se despărţi, a se separa, a se desprinde, a se detaşa. C. iutr. 1. (despre lucruri) a se desface, a se desprinde, a se degaja; a se descompune; the salt ~s in needles sarea se cristalizează în ace. 2. (despre persoane) a se despărţi, a se sepa ra; the married couple decided to ~ soţii s-au hotărât să se despartă; at twelve o'clock w e ~d for the night la miezul nopţii iic-am retras la culcare; to ~ from a sect a s e despărţi de / a părăsi o sectă; to ~ from an acquaintance a rupe relaţiile / a o rupe cu cunoştinţă. separate2 ['separit] I. adj. 1. despărţit; desprins, desfăcut, detaşat. 2. izo , retras. 3. individual, personal, propriu. 4. diferit, distinct, independent; s pecial. II. s. 1. (re/.) dizident, separatist. 2. (amer. rel. S.U.A.) metodist c alvinist. 3. (anrer.poligr.) tiraj special (al unui articol, document etc.). sep arate account [~ a'kaunt] s. (com.) cont particular. separatee [iscpara'ti:] s. (mii.) demobilizat. separate establishment ['separit is'ta^bli/mant] s. casă separ ată; to keep ~s a ţine două casc. separate estate [~ is'tcit] s. (jur.) proprietate do tală. separate maintenance [~ 'meintanans] s. (jur.) pensie alimentară. separate tra de [~ treid] s. (corn.) comerţ particular, comerţ pe cont propriu. separating device ['separcitirj di.vais] s. (mine) separator. separating flask [~ fia:sk] s. (iad .) separator florentin. separation bscpa'rci/an] s. 1. separare, separaţie, despărţire . 2. (jur.) separare, despărţire, divorţ (parţial). 3.împărţire, divizare. 4. punct / linie demarcaţie. 5. izolare,descompu nere (în părţi). separationism [-izam] s. v. s c p a r a t i s m. separatism ['separatizamj s. separatism. separatist ['separatist] s. 1 . separatist. 2. (bis., rar) dizident. separative ['separcitiv] adj. separativ. separator. separator |'scparcitar| s. 1. (tehn.) separator (maşină care sortează, izol ează). 2. ciur. sită. 3. (chim., în industria textilă etc.) separator cu aer. 4. (la maşin a de recoltat inul şi în industria textilă) separator, divizor. 5. trior; treicrătoare. batoză (la combaină). 6. separator de lapte. separator disc ['separcita disk] s. (ia d.) disc de separare. sepia ['si:pj3] I. s. 1. sepia (vopsea folosită nun ales la acuarelă). 2. culoarea vopselei sepia, brun, roşcat-închis. II. adj. 1. (despre un tab lou) (în culori) sepia. 2. de culoarea vopselei sepia, brun. roşcat-închis. sepia trac ing [~ .treisin] s. (poligr.) copie în sepia. sepiolite ['skpjoulait] s. (mineral. ) scpiolit. sepoy ['si;pai] s. (anglo-indian) sipai. cipai. soldat indian în armat a britanica. seps [seps] s. (zool.) specie de şopârlă. sepsis ['sepsis] s. (med.) seps is, stare septică, contaminare de la o rană care supurează: otrăvire a sângelui. sept [sep t] s. clan, trib (mai ales în Irlanda). septa f'scpta] pi. de la s c p t u in. sep tal ['scptel| adj. cu şapte părţi; cu septum. septan ['septan] I. adj. de şapte zile. II . s. friguri intermitente care apar la fiecare şase (sau şapte) zile. septangle ['sc ptamglj s. (geam.) heptagon. septate ['septeitj adj. (bot., zool., anat.) cu sep tum, separat printr-un septum. September [sap'tembar, sep-, sip-J I. s. septembr ie, răpciune. II. adj. de septembrie. septemvir [s3p'temv3r],pl. septemviri [-rai] s. (ist. Romei) septemvir. septenary [scp'tcnari] 1. incluzând numărul şapte; pe bază d e şapte; grup de şapte. 2-v. s e p t e n n i a l . septennate [scp'tencit] s. angaja ment făcut pe termen de şapte ani (la un serviciu ele). septennial [scp'tcnial] adj. 1. (pe timp) de şapte ani. 2. care se întâmplă la şapte ani (o dată). septentrional [scp't ntrianal. -trio/m-] adj. septentrional, nordic, de miazănoapte, septet(te) [sep'tc



 t] ş. 1. (muz.) septet. 2. grup de şapte (persoane sau obiecte). septic ['septik] ad j. (med.) septic. septicaemia [iscpti'siimia] s. (med.) septicemie. septic field s ['septik Tnldz] ş. pi. câmpuri de vidanj. septic tank [~ trerjkj s. fosă septică. sept illion [scp'tilian] s. 1. (în Anglia) zece la puterea a patruzeci şi doua (IO42). 2. (în S.V.A.) zeec Ia puterea a douăzeci şi patra (IO21). septimal ['septimal] adj. sep timal, de şapte. septime ['septimi] s. septimă (poziţie la scrima). septuagenarian [is cptjuad3i'n£arian] I. adj. septuagenar, între 70 şi 80 de ani. II. s. septuagenar, bătrân î tre 70 şi 80 de ani. septuagenary [iseptjua^imsri, amer. iscptju'axl3incri] adj. v . s e p t u a g e n a r i a n . Septuagint |'scptju3d3int, -tjws-] s. (bibi.) Sc ptuaginta. septum l'scptam], pi. septa ['septs] s. 1. (anat.) septum. 2. (iad.) şi cană, perete despărţitor. septuor !'septju3r] s. (muz.) septuor. septuple ['septjupl] I. adj. de şapte, înşeptit, de şapte ori mai mare. II. vb. tr. a înşepti, a înmulţi cu şapt



 septuplet 840



serialize ['siarialaiz] vb. tr. 1. a publica în serie. 2. (radio, TV) a transmite în serie, septuplet [sep'tAplit, -'t(j)u:p-] s. 1. grup de şapte. 2. fiecare dintre cei şapte pui aduşi a transmite sub formă de serial. pe lume prin aceeaşi naştere. 3. (muz .) septolet. serially ['sicsrioli] adv. consecutiv, succesiv. septuplicate [scp' t(j)u:plikit] I. adj. care are /constă din şapte părţi identice. serial-story columns [' siarlalstari 'kolatnz] s. pl. (poligr.) foileton. II. [sep't(j)u:plikeit] vb. tr . 1. a face şapte exemplare din (ceva). 2. a mări de şapte ori. senate ['siariit] adj. 1. în serie, succesiv. 2. (mineral.) seriat. sepulchral [si'pAltol, se'p-, sa'p-] adj. sepulcral, funerar, de înmormântare, de seriated ['siarieitid] adj. v. s e r i a t e. îngropăciune; funebru, sumbru; ~ voice voce sepulcrală. r seriatim [.siari'cit im, ■ser-j adv. (lat.) succesiv, punct cu punct, în ordine, în succesiune. sepulchre [ 'sep2lka ] I. s. sepulcru, mormânt; (mai ales) cavou în stâncă, piatră sau sericeous [si'r i/os] aay. 1. mătăsos. 2. (bot.) cu perişori. cărămidă; (bibi.) white / painted ~ ipocrit, nic. II. vb. tr, a aşeza în mormânt / în sericine ['scrisin] s. (chim.) sericină. cavou, a înmormânta. sericulture ['scri'k/\ltJV] s. sericicultură, creşterea viemiilor de mătase. sepulture ['sep.ilt/ar, -tjuac] s. înmormântare, îngropare, punere în mormânt. series ['si ari(:)z, rrtr -rii:z] s. sg. sipl. 1. serie (rfe întâmplări, probleme etc.), suită, sequ acious [si'kwei/as] adj. 1. (pedant) lipsit de independenţă / de originalitate; serv il. scară, şir (neîntrerupt), gamă (de culori, sunete etc.); a long ~ of years un lung şir de 2. (despre un raţionament) consistent, coerent. sequel ['skkwal] s. 1. urmare, continuare (a unei lucrări literare anterioare); nou episod ani. 2. (mat.) progre sie; arithmetical ~ progresie aritmetică; geometrical ~ progresie (al unuifilmseri al). 2. reluare (după o întrerupere); in the ~ după aceea, mai târziu. 3. efect, geometr ică; ascending ~ progresie crescătoare; descending ~ progresie descrescătoare; to reve rt a ~ a răsturna o progresie. 3. (geol.) complex, serie. 4. (electr.) legare / le gătură consecinţă, urmare. 4. rezultatul unor argumente, concluzie logică. în seric / în ca dă. < - world ~ campionatul S.U.A. la baseball. 5. (în loc. adv.) in ~în C sequela [si 'kwi:la],pl. sequelae [-H:] s. (med.) sechelă. sequence ['skkwans] s. 1. succesiun e; succedare, desfăşurare (in spaţiu / timp); urmare; serie, în continuare; (electr.) co nnection in ~ v. 4. series-parallel connection [~>paeralal ka'nekjan] s. (electr .) legătură în serie-paralel. continuare, serie; in ~în succesiune, unul după altul; ~ of events succesiune / desfăşurare serif ['serif] s. (poligr.) picioruş, cârlig (la litere) . a evenimentelor. 2. succesiune, continuitate, legătură, raport (între idei etc.); (g ram.) ~ serigraphy [sa'rigrafi, se-] s. (poligr.) serigrafie. of tenses corespon denţa timpurilor. 3. urmare, consecinţă, rezultat, efect. 4. (muz.) seringa [si'rirjga , sa'r-] s. (bot.) varietate de arbore de cauciuc (Syringa Hevea). secvenţă. serio-c omic(al) ['siario»'kamik(3l), 'sja:r-l adj. 1. care amestecă seriosul cu comicul. se quence automation [~ a:taimei/an] (cib.) automatizare secvenţială. sequent ['skkwant ] I. adj. 1. succesiv, următor (în timp). 2. care decurge, care e efectul / 2. care spune glumind lucruri serioase. serious ['siarias] adj. 1. serios, sobru; grav; a ~ young person o persoană tânără serioasă rezultatul / urmarea (cu gen.). II. s. ceea ce urmează; rezultat, consecinţă. / sobră. 2. serios, care nu glumeşte; are you ~? (eşti) ser os? nu glumeşti?; and now, sequential [si'kwen/sl] adj. 1. v. s e q u e n t (I). 2 . (mat.) secvenţial. sequester [si'kwestar, sa'k-] vb. A. tr. 1. a separa, a izola . 2. v. s e q u e s t r a t e . to be ~ şi acum, ca să vorbim serios. 3. serios, imp ortant, de luat în consideraţie; a ~step B. intr. (despre o văduvă) a renunţa la partea sa din proprietatea bărbatului. C. refl. (înv.) un pas important. 4. serios, îngrijorător, care nu trebuie neglijat; a ~danger o primejdie serioasă. 5. (glumeţ) recules, care se gândeşte la viaţa viitoare. a se retrage în singurătate, a se izola. seriously [-li] a aV. 1. (în mod) serios, (în mod) grav; to be ~ ill a fi grav bolnav; sequestra [si'k westra] pi. de la s e q u e s t r u m. ~wounded grav rănit; (mil.) the ~wounded răniţi i grav. 2. (în mod) serios, fără (nici sequestrable [si'kwestrabl] adj. (jur.) care po ate fi sechestrat; confiscabil. o) glumă; I speak ~ vorbesc serios; you take the m atter too ~ prea o iei în serios; he sequestrate [si'kwcstreit, 'si:kw-] vb. tr. s i refl. 1. a (se) retrage (în singurătate). 2. (jur.) takes such matters ~ cu astfel de chestiuni nu glumeşte; but ~, what will you do? nu a sechestra, a confisca. zău,



 fără glumă, ce ai (de gând) să faci? sequestration [isi:kwes'trei/.i>n, rsek-] s. 1. sepa rare, despărţire, izolare (ae societate seriousness [-nis] s. seriozitate, gravitate ; sobrietate. etc.). 2. sechestrare, confiscare, sechestru. serjeant ['sa :d33nt ] s. v. s e r g e a n t . sequestrum [si'kwestram], pl. sequestra ]-tra] s. (med .) porţiune de os mort detaşat sermon ]'sa:man] s. 1. (rel.) predică. 2. (fig. peior.) predică, discurs moralizator. de osul viu dar rămânând în acelaşi loc. sermonize ['samiana z] vb. tr. si intr. 1. (rel.) a predica, a ţine o predică. 2. (peior.) sequin ]'si:k \vin, amer. si 'sekin] s. (ist.) ţechin, ban de argint. a vorbi dogmatic şi didactic ; a ţine o predică, a face morală. sequoia [si'kwaia, se'k-] s. (bot.) sequoia (Sequoi a gigantea). sermonizer [-ar] s. (peior.) moralizator, predicator. sera ['siara] pl. de la s e r u m. serology [sia'ralad3i] s. serologie. seraglio [se'radiou, si'r-, sa'r-, amer. -'rad-] s. (itai.) serai; harem. serotine1 ['scratain] adj. (bot.) care răsare, se dezvoltă sa» înfloreşte târziu. serai1 [se'rai, sa'r-] s. caravanser i, han la care poposesc caravanele. serotine2 s. (zool.) specie de liliac europe an (Epiesicus serotinus). serai2 s. (anglo-indian) vas de argilă pentru apă. serotin ous [si'ratinas] adj. (bot.) târziu, care apare târziu în sezon. seraph ['scraf],pl. s eraphim [-im] sau seraphs [-s] s. serafim. serous ['siaras] adj. (fiziol.) seros , cu aspect de ser. seraphic(al) [se'raîfik(pl), si'r-, sa'r-] aay. serafic, angel ic. serow ['serou] s. (zool.) specie de antilopă asiatică (Capricornis sp.). seraphi m ['serafim], pl. de la s e r a p h. serpent ['sa:p3nt[ s. 1. şarpe, (mai ales) şarp e mare. 2. the (old) Serpent diavolul, seraphina [sero'fiina] s. formă primitivă de armonică. dracul. 3. (fig.) şarpe, persoană vicleană, făţarnică. seraskier [1seras'kiar] s. st. Turciei) seraschicr. serpentine ['sa:pantain[ I. aay. 1. (despre o apă, un dru m) în serpentină, şerpuit, cu Serb [sa:b] s. v. S e r b i a n (II). meandre, sinuos. 2 . încolăcit, cu sinuozităţi, unduios, cu mişcări sinuoase; a ~dance un Serbian ['sa:bian] I adj. sârb, sârbesc. II. s. 1. sârb. 2. (limba) sârbă. dans unduios. 3. (fig.) ca de şarpe, ascuns, viclean, făţarnic. II. s. (mineral.) serpentin. Serbonian [sa:'bounian] aay. (fig., despre o situaţie) periculos, primejdios, fără ieşire. II. vb. intr. a şerpui, a f ace meandre. sere1 [siar] adj. uscat, ofilit, veştejit. serpigo [sa(:)'paigou] s. (med.) lupus. sere2 s. v. s e a r2. serrate I. ['serit, -rcit] adj. dinţat, ferest ruit, ca de ferăstrău. II. [sc'reit] vb. tr. a zimţui, sere3 s. serie de stadii într-o s uccesiune ecologică. a dinţa. serein [sa'reer]] s. ploaie care cade când cerul e senin (în ţinuturile tropicale). serrated [sc'reitid, sa'r-, si'r-] adj. 1. v. s e r r a t e (I). 2. striat; crestat; cu caneluri. serenade [.seri'neid, -ra'n-] I. s. (m uz.) serenadă. II. vb. tr. a face / a cânta serenade serration [se'rei/an, sa'r-, si 'r-] s. 1. ferestruire, dinţare. 2. dinte, colţ (pe o latură (cuiva). ferestruită). sere ne [si'ri:n, so'r-] I. adj. 1. (despre cer, aer) clar, senin, limpede; (despre m are etc.) serried ['serid) adj. unul lângă altul, strâns, lipit; (despre soldaţi etc.) u măr la umăr; liniştit, calm; (despre fire, viaţă etc.) calm, senin, liniştit, potolit, netu burat; (si.) all ~ in ~ ranks în rânduri strânse. totul e în ordine, în regulă. 2. (folosit ca titlu pentrit unii prinţi continentali) this ~ Highness serriform ['scrifa:m] a dj. dinţat, crestat. înălţimea sa, luminăţia sa. II. s. (poetic) seninul cerului; suprafaţa niştită a mării. III. vb. serrulate ['sery'ulit] adj. dinţat mărunt, ferestruit. tr. (poet ic) a însenina, a limpezi, a linişti. serrulated ['sery'ulcitid, -ed] adj. v. s e r r u l a t e . serenity [si'reniti, sa'r-] s. 1. seninătate, calm, linişte. 2. (folos itca titlu) înălţime, alteţă, serry ['seri] vb. A. tr. a presa, a îndesa. B. intr. a se îng ui. luminăţie. serum l'siaram], pl. serums [-■/.] sau sera [-ra] s. 1. (fiziol.) ser. 2. zer, zăr. serf [sa:f] s. 1. şerb. 2. (rar) sclav, rob. serval ['sa:val] s. (zool. ) serval (Felis serval). serfage ['sa:fid3] s. 1. serbie. 2. sclavie, robie. ser vant ['sa:vant] s. 1. servitor sau servitoare, slugă; (pl.) personal de serviciu. 2. sclav, r serfdom [ sa:fdam] s. v. s e r f a g e. rob. 3. (mai ales public ~) funcţionar public. 4. (fig.) slujitor, slugă; servitor; (inv.) your serfhood ['sa:fh ud] s.v. s e r f a g e . most humble ~ prea plecata dumneavoastră slugă. 5. (ec.) ~s and agents prepuşi. serge [sa:d3] s. (teAt.) 1. serj. 2. pănură, dimie. servant girl [~ 'ga:l] s. servitoare, slujnică; fată în casă. sergeant ['savant] s. 1. sergent; pluto nier. 2. ofiţer care asistă pe adjutantul regimentului serve [sa:v] I. vb. A. tr. 1. a fi servitor la; a fi servitorul / sluga (cu gen.);(prov.) you sa» batalionului. 3. ofiţer de poliţie. 4. (ist. Angliei) avocat de rang superior. can't ~ two master s nu poţi sluji la doi stăpâni. 2. (fig.) a sluji, a servi (cu ac. sau dat.); sergeant -at-arms [~at'a:mz] s. 1. chestor, parlamentar sau municipal cu funcţii a fi de fo



 los (cuiva); if my memory ~s me right dacă nu mă înşală memoria; to ~ one's ceremoniale. 2 . comandantul (gărzii) parlamentului. 3. (amer.) poliţist din paza congresului count ry a-şi sluji ţara / patria; a-şi face datoria faţă de ţară / patrie; I'd be very glad to ~ u aş fi foarte bucuros să te servesc / să te pot servi. 3. (fig.) a sluji (cu ac. sau dat.), S.U.A. a asculta de; a da ascultare (cuiva); a fi în slujba (cuiva). 4. a s ervi (clienţi); a aproviziona. sergeant major [~ rmeid3or] s.. (mii.) sergent-majo r. 5. a-şi face (ucenicia etc.); to ~one's time a) a funcţiona, a sluji, a fi în funcţiu ne; b) a-şi sergette [sa:'d3Ct] s. (teAt.) serj subţire / fân. serial ['slarial] I. ad j. 1. în serie, în succesiune, succesiv, la rând; ~ number număr ispăşi pedeapsa / condamna ea. 6. a deservi (o circumscripţie etc.). 7. a funcţiona la, de ordine. 2. (mat.) cu rent. 3. (despre un roman) foileton, în fascicule, care apare succesiv. a avea ser viciu la; a fi angajat la. 8. a servi (masa etc.); a da, a oferi; a da să mănânce. 4. (despre unfilm)serial, în mai multe serii. II. s. 1. periodic, publicaţie periodică. 2 . roman 9. (fig.) a servi (unui scop etc.); a satisface. 10. (fig.) a se purta / a se comporta cu; a trata (cu severitate ele). 11. (sport) a servi (mingea). 12 . (fam.) a face; a juca; to ~ smb. a / foileton care apare în serie / în fascicule, roman serial. 3. film serial.



 841 set



trick a juca o festă cuiva. 13. (mar.) a înfăşură (o parămă). 14. (jur.) a cita; a trimite hand to smth. a-şi pune semnătura / iscălitura pe ceva; to ~ a hen a pune o cloşcă pe cit aţie (cuiva). 15. it ~s you right! aşa-ţi trebuie! B. intr. 1. a fi servitor / slujito r / slugă, ouă; to ~ a glass to one's lips a duce un pahar la gură; the town is ~ in Y orkshire oraşul a fi angajat ca servitor. 2. (despre cineva) a funcţiona, a sluji, a fi în funcţiune. 3. (despre c situat / aşezat în Yorkshire; we ~ him at the corner of t he street l-am aşezat / postat ceva) a servi, a sluji, a fi de folos, a se folosi, a se utiliza, a ajuta, a fi de ajutor. 4. a servi în colţul străzii; to ~smth. in its place again a pune / a aşeza ceva la loc; to ~smth. (la masă), 5. a. fi potrivit / nimerit; (despre vreme etc.) a fi favorabil; the weather hardly on fire a pune c eva pe loc; to ~ fire to a incendia (cu ac.), a da foc la (sau cu dat.). ~d for a stroll nu prea era vreme (bună) de plimbat. 6. (sport) a servi. 7. (bis.) a sluj i. 2. a planta, a sădi; to ~ a bed with roses a planta un răzor eu trandafiri. 3. a pune în II. s. (sport) servire; serviciu. ordine, a aranja, a regla; a face să funcţio neze / să meargă; a repara; a potrivi; to ~ server ['sa:var] s. 1. slujitor, servito r; chelner, ospătar. 2. tavă. 3. (bis. catolică) the watch a regla / a potrivi ceasul; I ~ the alarm-clock at / for seven am pus deşteptătorul (să sune) la şapte; (av.) to ~ the controls a regla comenzile; (tel.) to ~ a frame aerial ministrant, 4. (sport ) jucător care serveşte (mingea). 5. (infor.) server. service1 ['sa:vis] I.s. 1. ser viciu; funcţiune; ocupaţie; slujbă; to be in ~ a fi în serviciu; a orienta un cadru; to ~ one's headdress a-şi aranja coafura; to ~ a gem a monta o piatră a avea serviciu; to take ~ with smb. a se angaja la cineva. 2. prestare de serviciu; serviciu; pr eţioasă; to ~ a piano a acorda un pian. 4. a face, a face să fie; a pune în (libertate m uncă; hard ~ serviciu greu; muncă grea. 3. serviciu; servicii; ajutor, sprijin; ofic ii; she etc.); to ~ smb. free a elibera pe cineva, a pune pe cineva în libertate; to ~ going a pune asked me for my ~m-a rugat s-o ajut, a apelat la serviciile me lc; to do /to render smb. în mişcare, a face să meargă / să funcţioneze; to ~ laughing a fa e să râdă. 5. a ascuţi; ~ a face cuiva un serviciu, a ajuta pe cineva. 4. folos; ajutor; he'll be of great ~ to you a da la ascuţit (coasa etc.). 6. (mar.) a întinde, a des făşura (o pânză). 7. a pune, a întinde o să-ţi fie de mare folos / ajutor. 5. serviciu (tel nic, de presa etc.). 6. (bis.) serviciu (o cursă). 8. (poligr.) a culege. 9. a fix a, a stabili (o dată, o zi); a hotărî; a numi; to ~ divin, slujbă. 7. (jig.) slujbă; servi ciu; I am at your ~ (sunt) la dispoziţia dumneavoastră. a limit to a fixa / a stabil i o limită pentru. 10. a pune, a aplica (stampila etc.). 11. a strânge 8. (mil., mar .) serviciu (militar); to see ~a) a-şi face serviciul militar; a fi în serviciu din (dinţi); a încleşta. 12. a introduce; a da curs (cu dat.); to ~ the fashion a lansa mo da, militar activ; b) a face războiul / frontul. 9. (mii.) acţiune; atac. 10. servic iu (la masă), a da tonul. 13. (mar.) a trasa, a fixa, a stabili (ruta, itinerarul) . 14. a pregăti, a aranja; servire, servit, mod de a servi. 11. serviciu (de ceai etc.); garnitură; set. 12. (sport) serviciu. a găti, a împodobi, a înfrumuseţa; a ornament a, a orna. 15. (teatru) a monta; to ~ a scene 13. (jur.) notificare; citaţie. 14. (tehn.) exploatare; regim; 15. (telm.) întreţinere; service. a monta un decor. 16. a fixa, a stabili, a hotărî (preţul, valoarea etc.). 17. a da; a oferi; II. vb. tr. 1. a (de)servi; a-şi oferi serviciile (cu dat.). 2. (te/ui.) a întreţine; a repara; a încre dinţa; to ~ smb. a task a da / a încredinţa cuiva o sarcină; to ~ an example a da / a fi un exemplu / o pildă. 18. (muz.) a pune pe note; a scrie partitura pentru. 19. a pune a alimenta (cu combustibil etc.). (o problemă); a da de rezolvat (o problemă, u n exerciţiu); I ~ the lesson for tomorrow service2 s. (bot.) scoruş (Sorbus domestic a). am dat lecţia pentru mâine; to ~ the paper a stabili subiectul tezei. 20. (cu ad v. şi prep.) serviceability [-abiliti] s.v. s c r v i c c a b l e n c s s , to ~ a bout a) a face (pe cineva) să înceapă (ceva); b) a pune în circulaţie, a răspândi serviceab [-?bl] adj. 1. folositor, util; de ajutor. 2. (despre stofă etc.) rezistent, solid ; (un zvon); to ~ after a pune (poliţia etc.) pe urmele (cuiva); to ~ against a) a ridica, durabil, trainic. 3. profitabil; bun. 4. (înv.) îndatoritor; curtenitor; ga ta să-şi ofere serviciile. a răscula, a aţâţa (pe cineva) împotriva (cuiva); b) a pune (cev contrast cu; a contrasta serviceableness [-sblnis] s. 1. folos, utilitate; ajut



 or. 2. (înv.) scrviabilitate, îndatorinţă. (ceva) cu; a opune (ceva, cuiva); c) a pune / a îndrepta spre; to ~ apart a pune deoparte, service area [rs3:vis 'esria] s. (te l.) zonă utilă / de serviciu. a păstra; a rezerva; to ~ apart from a separa / a izola / a despărţi de; to ~ aside a) a pune service-berry [~'bcri] s. (bot.) specie de arb ust (Amelanchier canadensis). deoparte; a alege, a tria; b) a lăsa deoparte, a nu ţi ne cont de, a face abstracţie de; c) (jur.) service book [~ 'buk] s. (bis.) carte de rugăciuni. a respinge; a anula; a casa; to ~ back a) â da înapoi; a da / a pune mai în spate; service bus [~ bAs] s. (austr.) autobus. service cap [~ 'kzep] s. (mii. ) capelă. b) a împiedica, a opri; a stânjeni; a stăvili, a zăgăzui; a opri dezvoltarea (cu en.); c) a da service car [~ ka:r] s. (austr.) autocar. înapoi (ceasul); d) (si.) a costa (pe cineva); to ~before a) a pune înainte; b) a pune înaintea; a prefera (cu ac); a socoti superior; c) a expune (un plan) în faţa (cu gen.); to ~ by a pune ser vice charge [~ t/a:d3] s. (corn.) remiză. deoparte; a economisi; a pune bine; a păst ra (pentru viitor); to ~ down a) a pune / a aşeza service dress [~ 'dres] s. (mii. ) uniformă de serviciu, 1 jos; b) {despre un vehicul etc.) a lăsa (într-o staţie etc.); a debarca; c) (înv.) a pune la service elevator [~ 'eliveito "] s. (amer.) lift / ascensor de serviciu. punct (pe cineva); d) a lua act de (ceva); e) a consemna în scris; a nota, a însemna, service entrance [~ 'entr^ns] s. intrare de serviciu. se rviceman ['s3:visni3n],pl. servicemen [-men] s. 1. (mil.) membru al forţelor armat e, a înregistra; ~ me down for two pounds trece-mă cu două lire;/) to ~snib. down for a doctor a lua pe cineva drept doctor; to ~ smth. down to a pune ceva pe scama ( cu ostaş, soldat. 2. (ec.) reprezentant al uzinei furnizoare. gen.); the ship was ~ down to leave at five vasul urma / trebuia să plece la cinci; to ~ service stati on ['sa;vis 'stei/n] s. (au/o) staţiune de întreţinere. 2 forth a) a expune; a expune în mod amănunţit; a detalia; b) a expune, a arăta; a demonstra; service-tree [~'tri:] s. v. s e r v i c e . c) a proclama, a vesti, a anunţa; a declara; a face cunoscut; d) a specifica, a menţiona servient ['so:visnt] adj. subordonat, inferior. (într-un contract etc.); a stipula; e) a lăuda, a recomanda;/) a formula (plângeri etc.); ser viette [ssivi'ct] s. şerveţel (de masă). servile [rs3:vail] adj. 1. slugarnic, servil; plecat; linguşitor. 2. de sclav sau sclavi; al g) (înv.) a desfăşura (forţe); to ~ in a p une (MM geam); a monta; to ~ off a) a scoate în sclavilor. 3. (fig.) copiat; lipsi t de originalitate. 4. (înv.) sclavizat, înrobit, ţinut în sclavie / relief/ evidenţă, a ev denţia, a reliefa; a sublinia, a accentua; b) a contrasta, a pune în contrast; a con tracara; a opune; c) a marca, a însemna; d) a compensa; e) a împodobi, robie. servil ity [sai'viliti] s. 1. servilism, slugărnicie; linguşire, linguşiri. 2. (jig.) lipsă de a înfrumuseţa; a ornamenta;/) a despărţi, a separa; a izola; g) a da drumul Ia (focuri d e artificii etc.); h) a face să (rădă etc.); to~on a) a servi, a da la masă (un fel de mân care); originalitate. 3. (înv.) sclavie, robie. serving ['ssivirj] s. 1. servire; serviciu. 2. porţie de mâncare sau de băutură. 3. (electr.) b) a asmuţi (un câine); a incit , a stârni, a îndemna; c) a pune în mişcare; a face să meargă; înveliş izolator (al unui fi ) a pune (pe cineva) să (facă ceva); to ~ out a) a pune / a aşeza afara, la poartă. în faţa uşii etc.; b) a echipa; c) a delimita, a preciza; a defini; a marca; a stabili, a fixa; d) a expune, serving-man I-'manj.pl. serving-men [-'men] s. (înv.) servitor, slujitor, slugă. servitor ['S3:vit3r[ s. 1. (înv.) servitor, slujitor, slugă; însoţitor. 2. discipol; aderent, a prezenta (pentru vânzare etc.); e) (constr.) a jalona, a m arca;./) a prezenta, a arăta (motive etc.); g) a planta, a sădi; h) a pune, a aşterne (masa); i) a împodobi, a înfrumuseţa;^ (despre partizan. servitude ['s?:vitju:d]s. 1. sclavie, robie; înrobire; servitute. 2. (fig.) sclavie; servitute. o haină etc.) a s ta bine (cuiva), a prinde (pe cineva); a se potrivi (cuiva); to ~ to a pune pe ( note etc.); to ~upa) apune, a aşeza, a fixa; a instala; a plasa, a ridica, a înălţa; to ~ 3. muncă forţată / silnică. 4. (jur.) servitute. up the standard of revolt a ridica st eagul răscoalei; b) a stabili, a aranja, a hotărî; Servo... ['S?:VD] v. S e r b o . . . servo-controlled [-kon'trould] adj. (tehn.) servocomandat. c) a lăuda, a (pro)slăv i; d) a organiza; a înfiinţa, a institui; a face; a iniţia; a întemeia, a fonda; e) a pr ovoca, a cauza, a pricinui; a fi cau/.a (eu gen.);/) a însănătoşi, a înzdrăveni; servo-mech nism [-'mckoniz^m] s. (telm.) servomecanism. r a (rc)punc pe picioare; g) a apro viziona; h) a scoate (un strigăt etc.); i) (tehn.) a monta; servomotor [~imouta ] s. (tehn.) servomotor. a fixa;j) a amenaja (o grădină etc.); k) a ridica, a formula (pretenţii etc.); I) (infor.) a seta. servo tab [~ tasb] s. (tehn.) servocomandă, sc open sesame! Sesa rvocontrol. sesame ['sesami] s. (bot.) susan (Sesamum indicam)



 m deschide-te! B. refl. to ~oneself to do smth. a se apuca să facă ceva. C. intr. 1. (despre aştri) a apune, a asfinţi; the sun was ~ting soarele apunea / asfinţea; (jig. ) his star has ~ steaua lui sesame oil [~ oil] s. ulei de susan. sesquicentennia l [scskwi'sentenial] I. adj. de o sută cincizeci de ani. II. ş. a o suta a apus, i-a apus steaua. 2. (despre păsări) a sta pe ouă. 3. (despre lapte etc.) a se coagula. 4. (despre ciment etc.) a se întări; a se solidifica. 5. a se dezvolta; a ajunge la ma turitate; cincizecca aniversare. (despre caracter etc.) a se forma. 6. (despre h aine etc.) a sta, a şedea (bine, rău etc.). sesquioxide [seskwi'nksaid] s.(chim.) se sevioxid. 7. (despre faţă) a căpăta o expresie rigidă. 8. (despre culori etc.) a se fixa; a prinde. sessile ['scsailj adj. (bot.) sesil. session ['se/pn] s. 1. sesiune; înt runire; adunare; conferinţă. 2. oră, lecţie. 3. an şcolar / 9. a prinde formă; a se modela; a se contura, a căpăta contur, a se schiţa. 10. (cu adv. şi prep.) to ~ about a) a începe, a porni (cu ac); a se apuca de; to ~ about doing smth. de studii (de la 1 octom brie până la 30 iunie); semestru (în S.U.A.). a se apuca să facă ceva; b) a ataca (pe cine va), a se năpusti / a se repezi asupra (cuiva); sessional [-al] adj. 1. de sesiune ; al sesiunii. 2. care are loc în fiecare sesiune. to ~ oneself down as a se da dr ept, a-şi spune (doctor etc.); to ~ forth a pomi, a pleca sesterce ['sesta:s],pl. sestertii [ses'tajiai] s. (ist. Romei) scstcrţ(iu). (la drum); to ~ in (despre plo aie etc.) a începe (să cada); (despre un anotimp) a începe, sestertia [ses'tax/ia] pi. de la s e s t e r t i u m. a veni; (despre noapte etc.) a veni; to ~ off a) a p orni (la drum); b) a începe (să radă sestertii [scs'tai/iai] pi. de la s e s t e r c e . sestertium [scs't9:r/iom],pl. sestertia [ses'ta:/ia] s. (ist. Romei) sesterti um (o mie de etc.); to ~ off against a se opune (cu dat.), a fi în opoziţie/contrast cu; to ~ out apleca, a porni; to ~ to a se certa, a se sfădi; a se încaieră; to ~ up (despre cineva) a se stabili, sesterţi). a se aranja; a se căpătui; to ~ up for a crit ic a se erija în critic; a face pe criticul; a se sestet [scs'tet] s. (muz.) sexte t. da drept critic; to ~ upon a task a se apuca de un lucru / o treabă; to ~ upon the enemy sestina [ses'ti:no],pl. sestinas [-/_] sau sestine [-ni] s. (metr.) se stină. set I. past si part. trec. set [set] vb. A. tr. 1. apunc,aaşeza, a instala; a situa; a plasa; a ataca inamicul. II. s. 1. ansamblu; set; garnitură; grup; colecţi e; serie; număr; agregat; a aranja; to ~ a chair near the table a pune / a aşeza un scaun lângă masă; to ~ the table sortiment; corp; complet. 2. categoric; clasă; coterie; societate; gaşcă; the smart ~ a pune / a aşeza masa; to ~ one's foot on smth. a pune piciorul pe ceva, a călca cu piciorul lumea mondenă; a ~ of thieves o bandă de hoţi; he doesn't belong to their ~ nu ţine pe ceva; to ~ a stake in the ground a fixa / a înf ige un ţăruş în pământ; to ~ one's name de ei / de lumea lor, nu arc nimic cu ei. 3. (mat.) ansamblu; serie; mulţime. 4. poziţie;



 seta 842



postură; ţinută. 5. (sport) set. 6. (bot.) lăstar. 7. contur, configuraţie. S. (teatru) de cor; punere în scenă. 9. sens, direcţie (a vântului etc.); înclinaţie, tendinţă. 10. (austr ) pică, ranchiună; to have a ~on smb. a purta pică cuiva. III. adj. 1. prestabilit, fi xat / stabilit dinainte; premeditat; intenţionat. 2. pregătit sau redactat dinainte. 3. hotărât. stabil(it), neclintit, ferm. 4. (despre un astru) (care a) apus. 5. (de spre privire etc.) fix; ţintă; nemişcat; rigid. 6. (despre starea atmosferică) fix. nesc himbat, neschimbător, stabil. 7. întărit, solidificat; consistent; (despre lapte etc.) coagulat. 8. gata, pregătit. 9. (despre cineva) construit, clădit (într-un anumit fel ). seta ['si:ts],pl. setae [-'ti:] ş. (zool., bot.) ţeapă, ghimpe. setaceous [si'tci/a s] adj. v, s e t o s e . set-aside [scto'said] s. (amer.) fonduri de rezervă (pent ru alimentaţie etc.). setback ['setback] s. 1. dare înapoi; întrerupere; cădere; revenir e; restabilire. 2. (tehn.) contralovitură. 3. (/nil.) recul. 4. (amer.) vârtej (de a pă). 5. impediment. set boit [~ boult] s. (tehn.) şurub de ajustare. set collar [~ k ab r ] s. (tehn.) inel de montare. set-down [~dauu] s. refuz; „duş rece". set hammer [~ hsemo1*] s. (tehn.) ciocan de nituit. setiferous [si'tiftrosj adj. ţepos, cu ţep i, aspru. setiform ['sitifo:m] adj. v. s e t i f e r o u s . set-in l'set'in] ad j. inclus; înglobat; amplasat. set-off ['set'ofj s. 1. contrast, opoziţie, 2. compen saţie. 3. podoabă, găteală. 4. (jur.) despăgubire, daune. 5. (jur.) contrarevendicare. 6. plecare (într-o călătorie); pornire. 7. (poligr.) copiere (după tipărire). seton f si:Um] s. (med., vet.) sctolină. setose l'sitous] adj. ţepos, cu ţepi, aspru. set-out [set'au t] s. (fam.) 1. aranjament, rânduială, aşezare: dispunere. 2. serviciu (de cristal etc .). 3. întrunire, petrecere; chef. 4. izbucnire; început. set piece ['set pi:s] s. ( artă) scenă de efect. sett [set] s. 1. piatră de pavaj. 2. daltă; instrument de fasonat. settecento [sctte't/ento] s. (ital.) settccento (arta şi literatura italiană din se c. al XVIII-lea). settee [se'ti:] s. bancă sau canapea mică (pentru 2-3 persoane). s etter ['sctor] s. 1. persoană care aranjează, dispune, aşază etc. 2. (zool.) prcpclicar. 3. (poligr.) zeţar, culegător. 4. (tehn.) rcglor; mecanism de reglare. 5. (vulg.) vână de bou. baston de cauciuc (al poliţiştilor). set theory ['set lOinri] s. (mat.) teor ia mulţimilor. setting l'setirj] s. 1. aranjare; poziţie, situaţie. 2. cadru, mediu înco njurător; fond, fundal, decor. 3. situare, plasare (a acţiunii dintr-o povestire). 4 . montare, decor şi costume (la un spectacol). 5. montură, montare (a unei pietre pr eţioase). 6. (tehn.) montare, ajustare; reglare. 7. (muz.) acompaniament muzical ( scris pentru un cântec). 8. apus de soare; asfinţit, amurg. 9. (constr.) zidărie, tenc uială. 10. solidificarc, coagulare, întărire (a unui lichid). 11. direcţia unui curent; scurgere (într-o anumită direcţie). setting angle [~ -a?rjgl] s. (av.) unghi de incide nţa. setting apart 1~ 9'pu:t] s. separare, despărţire. setting aside [~ o'said] s. res pingere (a unei cereri); casare, anulare. setting bath [~ bu:0] s. (chim.) baie de precipitare / de depunere / de coagulare. setting board [~ bo:d, -bood] s. scân dură pe care se aşază, specimene entomologice. setting box [~ boks] s. insectar, cutie în care se ţin specimene entomologice. setting forth [~ To:G] s. 1. pornire, plecar e. 2. expunere. setting free [~ Tri:] s. (si/v.) degajare, setting in [~'in] s. în cepere, început. setting machine [~ moi/i:n] s. (teAt.) maşină de întins. . setting maul [~ mn:l] (mar.) ciocan de călăiatuit. setting needle [~ iiiiidl] s. ac cu mâner de le mn pentru aşezarea specimenelor entomologice. setting off [~ ro(:)f] s. 1. compens are, compensaţie. 2. plecare. setting on [~ 'on) s. aţâţarc, îmboldire (la rele). setting out [~ 'aut] s. 1. plecare, îmbarcare. 2. trasare (a unei curbe). setting over [~ 'ouv3r] s. (tehn.) dezaxare, descentrare. setting rule [~ ru:l] s. (poligr.) zeţli nie, linie de cules. setting stick [~ stik] s. (poligr.) culegere,.vingălac, culcgău . setting strength [~ tstrcijO] s. (constr.) capacitate de priză. setting tank [~ ta3ijk] s. bazin de decantare. setting together [~ to'geOo1"] ş. confruntare; comp arare; punere faţă în faţă. setting-up ['sctirj'Ap] s. 1. (tehn.) montare, ajustare, îmbina e (a pieselor). 2. instaurare, stabilire. întemeiere, fondare. 3. prezentare (a un ei teorii etc.). setting-up truck [~ trAk] s. (ferov.) cărucior de montaj. settle1 ['sctl] s. bancă cu spătar înalt şi braţe (într-un vestibul etc.). settle2 vb. A. tr. 1. a stabili, a instala (pe cineva etc.). 2. a coloniza (o ţară). 3. a face stabil, a sta biliza. 4. a aşeza, a pune bine; (fam.) to take a liqueur to ~ one's dinner a lua



 o băutură pentru a i se aşeza mâncarea, după masă: to ~ one's feet in the stirrups a-.şi în / a-şi fixa picioarele în scări; to ~ one's hat firmly on one's head a-şi îndesa pălăria pe p; (mil.) to ~ a gun a amplasa o piesă. 5. a aranja, a căpătui; a îngriji de: to ~ one's children a-şi însura, a-şi căpătui copiii; to ~ one's affairs a pune ordine în afaceri, a ranja afacerile (înainte de a muri, de a pleca în călătorie etc.). 6. a clarifica, a lim pezi, a lăsa (un lichid) să se aşeze; to ~ smb.'s doubts a risipi îndoielile. 7. (mar.) to ~a sail a coborî pânza; to ~ the land a îneca pământul. 8. a-şi compune (o mină etc.); a inişti (spiritul); a-şi calma, a-şi linişti (nervii etc.); give me smth. to ~my stomach dă-mi ceva. să-mi liniştesc stomacul. 9. a fixa, a hotărî (o zi, un loc etc.); the terms w ere M! au fost hotărâte condiţiile, s-a căzut de acord asupra condiţiilor; (fam.) it's as good



as settled afacerea c ca şi făcută / s-a făcut; everything is settled, it's all settled, the matter is ~d afacerea c făcută, totul este aranjat, totul c în ordine; to ~ to do smth. a hotărî să facă ceva. 10. a hotărî, a decide (o chestiune); a tranşa, a aplana, a a ja (un diferend, o neînţelegere); a împăca, a concilia (o ceartă); a aranja, a lichida (o afacere); to ~ a question once and for all a hotărî o chestiune o dată pentru totdeaun a; question not yet settled chestiune în suspensie; that ~s it! asta lămureşte chestiu nea / aranjează lucrurile / hotărăşte totul! ~ it among yourselves, ~ it any way you lik e aranjaţi acest lucru între voi, cum vreţi / cum vă convine; settled between the partie s aranjat / rezolvat în mod amical; (despre arbitru) to ~ a case a arbitra o aface re. 11. a încheia, a termina (o afacere); a aranja, a solda, a echilibra (un cont) ; a plăti (o datorie, o amendă, un cont); (fam.) Pil ~ accounts with him! o să mă răfuiesc cu cu ci; (fam.) to ~smb. / (pop.) to -smb.'s hash a face cuiva de petrecanie; that ~d him asta i-a luat piuitul / i-a închis gura, 12. a aloca, a institui, a at ribui; to ~ an annuity on smb. a atribui o anuitate / o rentă cuiva; to ~all one's property on one's wife a trece toată averea pe numele soţiei, a lăsa toată averea soţiei. B. refl. a se stabili; a se aşeza; to ~oneself in an armchair a se instala comod în tr-un fotoliu; to ~ oneself to sleep a se pregăti de dormit. C.intr. 1. a-şi alege d omiciliul, a se stabili, a se fixa (într-un loc); to ~ (down) in a locality ase st abili într-o localitate; to ~elsewhere a se stabili aiurea; to ~(oneself) in an ar mchair ase instala comod într-un fotoliu. 2. (despre păsări, insecte etc.) a se cocoţa, a se aşeza (pe un copac etc.). 3. (despre zăpadă etc.) a se aşeza, a se prinde, a se dep une; (despre o boală, durere etc.) a se localiza. 4. a se apuca de; to ~ (down) to do smth. a se apuca serios de ceva. 5. (despre lichid) a se limpezi, a se depun e, a se aşeza; (despre sediment) a se depune, a se precipita; to let smth. ~ a lăsa să se depună (un precipitat); a lăsa (vinul) să se aşeze / (o soluţie) să se limpezească. 6 spre pământ etc.) a se aşeza, a se îndesa, a se bătători, a se bătuci: (despre stâlp, temel c.) a se prăbuşi, a se nărui, a se lăsa în jos; (fam.) things are settling into shape lucr urile încep să.capete formă, să se contureze. 7. (despre vas) to ~ (down) a se afunda, a se scufunda, a intra sub apă; the ship was settling vasul se afunda puţin câte puţin. S . (desprepasiune, tulburare) a se linişti, a se calma. 9. a aranja CU cineva, a se achita faţă de cineva; (şi to ~ (up) with smb.); I shall ~ (up) with you next month a m să mă achit de d-ta luna viitoare; shall I ~for everybody? vreţi să achit / să plătesc pe tru toţi?; (fam.) now to ~ with you! între noi dpi acum! 10. a) (despre persoane) to ~down a se înţelepţi, a se cuminţi, a se potoli; to ~down for life a-şi face un cămin, a s căsători; b) (despre lucruri) a-şi relua cursul obişnuit, a reintra în normal. 11. to ~ o n a fixa. a stabili (de comun acord), a conveni asupra (cu gen.). settled ['sctl d] adj. 1. (despre vreme) stabil; frumos, senin. 2. (despre.o stare) invariabil, neschimbat. 3. (despre o idee) înrădăcinat, fix. 4. (despre caracter) aşezat. 5. (despr e persoane) aşezat la casa Iui, stabilit. 6. (despre un ţinut etc.) colonizat. settl ement ['setlmantl s. 1. stabilire (a unui popor într-o ţară etc.) colonizare, populare (a unei ţări); land awaiting ~ terenuri încă nepopulate. 2. instalare (a cuiva într-o casă etc.); (mai ales amer.) instalare (a unui pastor). 3. (scufundare, tasare (a pământu lui). 4. (/nil.) amplasare (a unei piese). 5. limpezire (a unui lichid). 6. regl ementare (a unei afaceri, a unui litigiu); soluţionare, rezolvare (a unui diferend etc.), rezolvare, hotărâre (a unei chestiuni); încheiere (a unui tratat etc.); (com.) reglementare, plată (a unui cont); ~ of account oprire / reţinere din cont; in (ful l) ~ pentru soldul (de achitare), pentru reglementarea întregului cont: cheque in ~ of your account cec pentru a vă echilibra contul. 7. stabilire, fixare, hotărâre (a



 unei date). 8. (la bursă) lichidare; the ~ termenul; dealings for ~ negocieri în ter men; ~ day ziua lichidării; yearly ~ lichidarea de sfârşit de an. 9. acord (între două put eri etc.), înţelegere, tranzacţie, pact; to make / to arrange a ~ with smb. a face un acord cu cineva, a ajunge la o înţelegere cu cineva; (corn.) legal ~ (between mercha nt and creditors) concordat (după faliment); (jur.) ~ arrived at by the parties in ter se, ~ before judgment înţelegere / tranzacţie (înainte de judecată); (jur.) ~ of an an nuity (on) instituire a unei rente (în favoarea); (deed of) ~ act / contract de in stituire; family ~ pact de familie; marriage ~ contract de căsătorie; ~ in favour of daughter dotă; ~ in favour of wife donaţie; (marriage) ~ in trust regim dotai; -O(ist.) act of ~ act de succesiune (la tron). 10. (jur.) domiciliu legal; domicil iu de ajutorare (a săracilor). 11. colonie; colonial ~ stabiliment colonial; penal ~ colonie de deportare, colonie de delincvenţi; T.B. ~ colonie sanitară pentru tube reuloşi, preventoriu; sanatoriu T.B.C. 12. operă de binefacere (în cartierele sărace ale unui mare oraş). 13. (amer.) sat mic, sătuc. settlement of accounts [~ ov s'kaunts] s. (corn.) decontare. settlement rate [~ reit] s. (chim.) viteză de sedimentare / de precipitare. settler ['sctlorl s. 1. colon, colonist, imigrant. 2. (sl.) ult ima lovitură, lovitura de graţie; lovitura capitală / decisivă; argument sau eveniment h otărâtor / decisiv! 3. (tehn.) instalaţie de decantare, bazin de decantare; bazin de s edimentare; separator. settling fsctliij] s. 1. v. s e t t l e m e n t (1). 2. l iniştire, domolire, potolire. 3. sedimentare. 4. (mai ales pi.) sedimente, depozit e, drojdii. 5. (mec.) tasare. settling basin [~ ibeisn] s. (tehn.) bazin de limp ezire / dedecantarc. settling chamber [~ 1t/cimb3rl s. (tel/u.) cameră de decantar e. settling-day [~dci] s. (la bursă) ziua lichidării socotelilor (de obicei o dată la două săptămâni). settling down [~ 'daun] s. 1. instalare (într-o casă). 2. căsătorie. settl ead [~ hed] s. (metal.) maselotă. settling in [~ 'in] s. instalare (într-o casă nouă). s ettlor ['sethr] ş. (jur.) dispozant (al unui anuităţi). set-to l'set'tu:], pl. set-tos şau setto's f-z] s. (fam.) luptă aprinsă, încăierare (la box etc); luptă pentru încercarea terii.



 843 sexy



set-up ['sctApJs. 1. ţinută, poziţia corpului. 2. v. s e t t i n g - up. 3. organizare , alcătuire; structură. 4. (sl.) aranjament pentru uşurarea unci sarcini / întreceri etc . 5. (sl.) întrecere sportivă cu un adversar uşor de învins; meci aranjat / vândut. 6. pun ct topometrie. 7. (mat.) punere în ecuaţie. setwall ['setwo:!] s. (bol.) odolcan (Va leriana officinalis). seven ['sevn] I. num., adj. şapte. II. s. 1. şapte. 2. (la jac ul de cârti) şapte, şeptar. Seven Dials [~ 'daialz] s. cartier din Londra (odinioară râu f amat). sevenfold [~fould[ I. adj. care are şapte părţi / clemente / unităţi etc.; care est e de şapte ori mai mare. tnşeptit. II. adv. înşeptit, de şapte ori (mai mult). seven-leagu e(d) [~ili:g(d)] adj. (în basme) de şapte poşte / leghe. seventeen ['scvntim.'-'-. -'] num., s., adj. şaptesprezece. seventeenth [-G,'-'-.-'-] I. num. ord. si adj.nl s aptesprczccclca.asaptcsprczccca.il. s. a şaptesprezeeca parte, şaptcsprczccime. seve nth |'sevn6] I. num. ord. al şaptelea, a şaptea. II. s. 1. şeptime. 2. (muz.) septirnă. seventh day [~ dci] s. ziua a şaptea, sabat, sâmbăta (la sectele religioase care serbe ază sâmbăta). seventhly f'sevnOlil adv. în al şaptelea rând. seventieth ['scvntiiS, -tjiG, tia6, -tja8] I. num. ord. şi adj. al şaptczccelca, a şaptczccca. II. s. a şaptezecea par te. seventy l'scvnti] num.. s., adj. şaptezeci; the seventies deceniul al optulea, perioada dintre anii 70 şi 79 (în viaţa unei persoane sau într-un secol). seventy-five [~'faiv] s. tun francez de 75 mm. seventy-four |~ To:r. -foar] s. (ist. mar.) va s de război cu 74 tunuri. sever |'scvar] vb. A. ir. 1. (şijig.) a despărţi, a separa, a dezbina, a dezuni, a rupe; to ~ a friendship a strica, a rupe o prietenie. 2. a rupe. a tăia. a reteza, a desface, a despica; to ~ smb.'s head a tăia capul cuiva. B . intr. (from) a se despărţi (de), a se separa (de), a se desface (de); a se rupe (d e). severable ['scvarabl] adj. separabil, care poate fi despărţit / dezbinat / rupt / tăiat / retezat. several ['sevn?I,amer. -varal] l.adj. 1. separat, diferit; the ~characters (of the story) are well treated fiecare din personaje e bine tratat; the ~ members of the committee diferiţi membri ai comitetului. 2. (jur., despre u n bun) individual, particular: (despre responsabilitate) individuală; to have no ~ estates nu posedă bunuri particulare; joint and ~bond obligaţie comună/ solidară. 3. re spectiv, corespunzător; our ~rights drepturile noastre respective; each went his ~ way, they went their ~ ways a pornit fiecare pe drumul Iui; ci au pornit fiecar e spre locuinţa respectivă. 4. mai mulţi /multe: câţiva, câteva; diverşi, diverse: I have b there ~ times ani fost acolo de mai multe ori; the works of ~ artists operele a diverşi pictori; he and ~ others el şi alţi câţiva. II.pron. mai mulţi, mai multe: unii, u cle; I have ~ am mai mulţi / mai multe; ~ of them mai mulţi dintre ei. unii dintre e i. several liability [~ .laia'biliti] s. (jur.) răspundere individuală. severally i' sevrpli] adv. separat, distinct; în parte, individual, personal. severalty ['scvra lti] s. (jur.) proprietate individuală / nesolidară; in ~ în posesia unei singure pers oane. severance ['sevar^ns] s. 1. despărţire, separare, dezbinare. împărţire. 2. rupere, tă ere: retezare, despicare. 3. (jur.) disjungere (a mai multor procese). severance pay [~ pei] s. compensaţie (la pierderea locului de muncă). severe [si'viar, sa'v-] adj. l.greu, serios, grav, crunt; ~loss pierdere gravă. 2. aspru, Eăios; înverşunat; ~ weather vreme aspră: ~competition concurenţă înverşunată. 3. sever, aspru; rigid, strict, r guros, auster; nemilos, neînduplecat; ~discipline disciplină severă / strictă: to be ~ u pon a fi aspru cu, a fi foarte critic faţă de. 4. simplu, sobru; ~ style stil sever / sobru. 5. sarcastic, caustic, coroziv. muşcător; satiric: ~ remarks remarci sarcas tice. 6. (fot.) contrast, cu contraste puternice. severely [si:viali, sav-] adv. sever, strict; aspru, tăios, crunt. înverşunat; to leave / to let ~ alone a) a ignora , a nu băga de seamă dinadins (în semn de dezaprobare); b) (glumeţ) a nu se încumeta (să fa un lucru foarte greu). severing [si'viarin] s. 1. separare. 2. secţionare. 3. scin dare. severity [si'vcriti, sa'v-] s. 1. severitate, asprime, neîndurare, ne înduplec arc. 2. pl. tratament sever, aspru. severy l'scvari] s. (arhit.) compartiment a l unui tavan boltit. Sevres china ['scivr ft/aina, -va-, ss:vr-] s. porţelan de Se vres. Sevill(i)an [si'vilian, sa-] I. adj. din Sevilla. II. s. locuitor din Scvi lla. sew1 [sou], past, sewed [-d], part. trec. sewn [-n] vb.A.tr. 1. a coase, a coase împreună / la un loc, a prinde cu aţă (foile iutei cărţi etc.). 2. to ~ on / down a f xa. a prinde (un nasture etc.); to ~ in a introduce ceva în cusătură; to ~ in a patch



 a pune / a coase un petec; to ~ together a coase împreună (două bucăţi de stofă etc.); to ~ up a coase ceva rupt; a cârpi, a pungăli. B. intr. a coase, a lucra cu acul. sew2 [s ju:[ vb. A. tr. a usca, a drena (un eleşteu etc.). B. mtr. (despre apă, vas) a se sc urge; a se goli. sewage ['sju(:)id3] l.s. ape de canalizare /de scurgere. II. vb . tr. a îngraşă (pământul) cu ape de canalizare. sewage-farni [~fu:rn] s. fermă care folose apele de canalizare ca îngrăşământ. sewage grass [~ gra;s] s. iarbă care creşte pe un tere renat. sewage lagoon [~ higu:n] s. (canad.) rezervor / bazin de colectare a apel or de canalizare. sewed up ['sju:d 'Ap] adj. 1. (mar.) împotmolit, înnămolit. 2. (şl.) 1 . extenuat, istovit. sleit. 3. beat. chcrchclit. pilit, afumat. sewer1 ['souar] s. cusător, cusătoreasă. sewer2 ['sjuarJ I. s. canal colector, ţeava de scurgere. II. vb . tr. a canaliza. sewer3 s. (ist.) slujitor care se îngrijea de punerea mesei, de fx>ftirea oaspeţilor, de servirea mâncării etc. sewerage ['sjuarid3l s. canalizare.



sewer-gas ['sjua'gres, 'sjoua-] s. gaz rău mirositor de Ia apele de canalizare. se wer main [~ mcin] s. canal principal de ape uzate. sewennan ['sjusman, 'sjoua-], pl. sewermen [-man, -men] s. vidanjor, curaţitor de canale. sewer-rat ['sjuarJet] s. şoarece cafeniu (Mus decumaiuts). sewer worker [~ i\va:kar] s. v. s e w c r m a n. sewin [sju:in] s. (ibt.) păstrăv de Wales (Saimo trutta cambricus). sewing ['so i/in] s. cusut, coasere. sewing box [~ boks] s. coş de lucru (cu cele necesare) pe ntru cusut. sewing-machine [~iuai/i:n] s. maşină de cusut. sewing needle [~ oiixil] s. ac de cusut. sewing thread l~ Sredj s. aţă de cusut. sewn [sounl part. trec. de / a s e w1. sewn belt [~ belt] ş. (telin.) curea cusută. sex [scks] I. s. 1. sex; (gl umeţ) the ~ femeile; the fair / gentle / softer / weaker ~ sexul frumos, sexul sla b (femeile); the sterner ~ sexul tare (bărbaţii). 2. viaţă sexuală, sexualitate; erotism. 3. to have ~ a face dragoste. II. vb. tr. a erotiza; to ~ up a film, etc. a adăuga scene erotice într-un film etc. sexagenarian [iscks^i'ne arian] I. adj. sexagenar . II. s. sexagenar, persoana cu vârsta cuprinsă între 60 şi 70 de ani. sexagenary |iscks a'd3inari. amer. şi -cri] adj. v. s e x a g e n a r i a n (I). Sexagesima [-scksa' d3csima] s. a doua duminică înainte de postul Paştelui. sexagesimal [-]] I.adj. l.al şai zccilca,aşaizceea.2. (mat.) sexagesimal. II.s. a şaizecea parte: şaizecime. Sexagesima Sunday [-seksaV^csima iSAndi] s. v. S c x a g c s i m a. sexamer |'scksamar] s. (chim.) hexamer. sexangle ['sckiseerjglj s. hexagon. sexangular [isck'sa2r)gjul ar] adj. hexagonal. sex appeal ['scks 3-p\\]\ s. sex-appcal, nuri, farmec, atracţi e sexuală. sexavalence ['scksa'va;lans] s. (chim.) hcxavalenţă. / sex-bomb ['scksbaml s. (fam.) fată plină de sex-appcal, ţipă bine. sexcentenary [scks'scntinari, -cri, iscks scn'tcnarij I. adj. de şase sute de ani; sexcentenar. II. s. sexcentenar. a şase sut a aniversare. sexed [sekst] adj. sexuat. sexennial [sck'senial] adj. de şase ani; care se întâmplă la fiecare şase ani. sexfid l'scksfid] adj. (bot.) despicat în şase. sexfo l I'scksibil] s. 1. (arhit., arte) figură cu şase lobi. 2. (bot.) plantă cu şase frunze. sexillion [sek'silian] s. un milion la puterea a şasea. sex intergrades [tscks li ntagrcidz] s. pl. (zool., bot.) hermafrodiţi. sexism ['seksizam] s. discriminare înt re sexe în defavoarea femeii. sexist ['scksist] s. adept al discriminării între sexe în defavoarea femeii. sexisyllabic bscksisi'laebik] adj. (despre un cuvânt) hexasilab ic, de şase silabe. sexisyllable [.seksi'silabl] s. cuvânt de şase silabe. sexivalent [.scksi'vEelant] adj. (chim.) hcxavalcnt. sexless ['sekslis] adj. asexuat, fără sex. sexologist [sck'solad3ist] s. sexolog. sexology [sck's^[ad3i] s. sexologie. sex partite (scks'pu:tait] adj. sixpartit, divizat în şase. sexpot i'sekspat] s. (peior. ) ţipă sexy. sext(e) [sekst] s. (bis.) serviciul orei a şasea recitat la prânz. sextain f'sckstan] s. (metr.) sexten, strofă de şase versuri. sextan I. adj. (despre friguri etc.) care apare din şase în şase zile. II. s. (med.) friguri care apar din şase în şase z le. sextan fever [~ Ti:varl s. v. s e x t a n (II). sextant ['seksteiit] s. 1. s extant. 2. a şasea parte a cercului. sextern ['scksta:n] s. (\x)ligr.) caiet din şas e coli împăturite în doua. sextet(te) [seks'tct] s. (muz.) sextet. sextic ['sckstik] a dj. (mat.) de gradul şase. sextillion [scks'tilian] s. v. s e x i l l i o n . sext o [scsktou] s. in ~, 6". format de carte obţinut prin împăturirea foii în şase. sextodecim o [-'desimou] s. 16°, format de carte obţinut prin împăturirea foii în 16; coală de hârtie ită în 16; in ~ format (de carte) obţinut prin împăturirea colii de hârtie în 16. sextolet ckstoulet] s. (muz.) scxtolct. sexton ['sckstenj s. 1. paracliser. 2. cioclu; gr opar. sexton beetle [~ ibi:tl] s. (entom.) gândacul-gropar (Necrophorus). sextuple ['sckstjupl] adj. înşesit, de şase ori mai marc, înmulţit cu şase. sextuplet ['sckstjuplct



 s. v. s c x t o 1 c t. sextuplicate [seks'tju:plikit] I. s. grup / scrie / set de şase. II. adj. 1. care constă din şase părţi identice. 2. scxtuplu. III. [seks'tju:plik eit] vb. tr. a face şase exemplare din (ceva). sexual ['scksjusl, -ksjul, -kjusl, -kjul] adj. sexual. sexual intercourse [~ 'inta(:)ko:s, -kaasj s. relaţii / raport uri sexuale. sexuality [.scksju'eeliti, -k/u-] s. sexualitate. sexualize ['scksj ualaiz, -k/u-] vb. tr. a atribui un sex (cuiva). sexually ['scksjuali, etc.\ adj . din punct de vedere sexual; pe plan sexual. sexual organ ['seksjud '.rgan. 'sc ksual ~] s. organ sexual. sexvalent l'scksvaslant] adj. (chim.) hcxavalcnt. sexy ['scksil adj. 1. erotic, sexual. 2. excitant, provocator, lasciv. 3. cu sex-app cal, nurlie, cu vino-ncoacc, sexy. 4. (fam.) interesant, captivant.



 Seym 844



shadow land ['/asdou lamd] s. împărăţia umbrelor, Seym [seim] s. seimul polonez, dieta p oloneză, shadowless ['/axlonlis] s. fără umbră. sez you [sez 'ju:] inter/, (pop.) zici t u! chipurile! sgrafitto [sgraVfitou] s. (arliit.) sgrafit. shadow photograph ['/ axlou ifoutogra:f, -graf] s. (med.) radiografie. shadow pin [~ pin] s. (mar.) ac de vizare. shabily ['/aebilî] arfv. 1. (îmbrăcat etc.) sărăcăcios. 2. meschin; zgârcit, cu cenie. shadow-proof [~pru:f] adj. opac. shabbiness ['/cebinis] s. 1. uzură, înfăţişare sără asă / ponosită / uzată, jigărită; v. shadow shield [~/i:ld] s. (/iz.) ecran parţial, s h a b y (1). 2. dărăpănare. 3. meschinărie; zgârcenie, shadow show [~ /ou] s. umbre chinezeşti shabby ['/febij adj. 1. uzat, purtat; ponosit, jigărit, stricat, sărăcăcios. 2. meschin ,zgârcit. shadowy ['/fedoui] adj. 1. umbros, umbrit. 2. întunecat, mohorât, posomorât, u rsuz. 3. josnic, ticălos, urât; murdar; he played me a ~ trick mi-a jucat o festă urâtă, s habby-genteel [~d3en'ti:l, -d3on-] adj. care încearcă să-şi ascundă sărăcia/ să salveze 3. r, confuz, vag, neclar. 4. iluzoriu, ireal, imaginar, shady [Tcidi] adj. 1. umbr os, umbrit; (fig.) on the ~ side of forty trecut de 40 de ani. aparenţele (cf. „sărăcie cu lustru"). 2. îndoielnic, dubios, suspect, nesigur, necurat; tenebros; ~ transac tion afacere tenebroasă shabby-looking [~.lukirj] adj. cu înfăţişare sărăcăcioasă, ponosit, / dubioasă / suspectă. 3. stricat; ~ egg ou stricat / clocit. shabby wool [~ 'wu:l] s. (text.) lână impurificată cu scaieţi. shaft [/ci:ft, amer. /felt] s. 1. coadă, lemn (al unei lăncii etc.); mâner (al crosei de golf, shabrack ['/rebrak] s. şabracă, cioltar, h arşă. shack1 |/rek] I. s. (în S.U.A. si Canada) cocioabă, bojdeucă; bordei, baracă, gheretă l unei unelte etc.). 2. săgeată; (înv.) suliţă; (fam.) the ~s of satire săgeţile / înţepătu vb. intr. a se instala, a locui, a sta, a hălădui; (sl.) to ~ up with a trăi cu, a se ţi ne cu satirei; the ~s of Cupid săgeţile lui Cupidon. 3. rază (ae lumină); lumină, scăpărare ulger); dâră (a unei lumini). 4. (arliit.) săgeată, vârful ascuţit a! turnului unei clădiri cineva). shack2 I. s. 1. fructe sau seminţe căzute pe pământ (bune pentru porci, găini etc .). asiză, bosaj, rost fals; stâlp, pilon, coloană. S. (mec.) arbore, ax, sul, cilindr u, valţ; heavy ~ arborele gros; loose ~ arbore intermediar de transmisie; flexible ~arbore flexibil / elastic; 2. resturi de peşte (bune pentru momeală, nadă). thrust ~ arbore de împingere; driving ~ arbore conducător / de antrenare; power ~ arbore sha ck3 (amer. fam.) vb. tr. a urmări, a alerga după; a pune mâna pe (o minge ele). motor / de antrenare; 6. (auto) clutch ~ arborele ambreiajului; screw ~arbore port-eli ce. shack4 s. (amer. pop.) 1. haimana, vagabond, coate-goale. 2. gloabă, mârţoagă. shack le ['Jaekl] I. s. (mai aies pl.) 1. cătuşe. 2. (fig.) lanţuri, impedimente, restricţii; 7. (/nine) puţ, mină; ventilating ~sau air ~puţ de aeraj / de aerisire; horsting/ wind ing the ~s of convention restricţiile convenţiilor sociale. 3. (telm.) bridă, etricr, colier, cujbă; ~puţ de extracţie; blind ~ puţ orb; suitoare; plan înclinat, coborâş. 8. cuş cutia (unui inel de lanţ. II. vb. tr. 1. a pune cătuşe (cuiva). 2. (jig.) a încătuşa, a împ ica, a stânjeni, ascensor). a opri. shaft alley [7


 ut (Citrus grandis). shaft siding ]~ -saidin, '/seft-] s. (mine) rampa puţului, ra mpă subterană. shade [/eid] I. s. 1. umbră, răcoare (si fig.); light and ~ lumină şi umbră, ar-obscur; to throw / to cast / t o put into the ~ a umbri, a întuneca; a pune în um bră, a eclipsa. shaft sinking [~ isirjkirj] s. (mine) săparea / adâncirea puţurilor. 2. nuanţă (şi fig.); people of all ~s of opinion oameni de toate nuanţele (politice etc.); shaft top [~ top] s, (metal.) gură de alimentare a furnalului. delicate ~s of mean ing nuanţe subtile ale înţelesului. 3. lucru imperceptibil sau ireal; shaftway [7a:ftw ei] s. casă a liftului / ascensorului. spirit; it is the shadow of a ~ e umbra une i umbre, e umbra unui vis; (poetic) among shag1 [/aeg] s. (înv.) 1. hălăciugă de păr aspru ; blană păroasă şi aspră. 2. stofă grosolană the ~s în împărăţia umbrelor; he went down the împărăţia umbrelor, a murit. păroasă. 3. mahorcă, tutun inferior. shag2 s. (omit.) corvaor moţatfPhalacrocorax aristotelis). 4. abajur. 5. (amer.) perdea, jaluzea. 6. sticlă d e protecţie (pentru instrumente optice). (fam.) a ~ un pic, puţin, o idee; I am a ~ better today mă simt ceva, ceva mai bine shag3 vb. tr. (vulg.) a regula. astăzi. 7. pl. (fam.) ochelari de soare. II. vb. A. tr. 1. a feri de lumină, a umbri (cu ajut orul shaggy ['/segi] adj. 1. păros, flocos; miţos; hirsut. 2. (despre păr) aspru, abun dent, zburlit, unui ecran, stor etc.); to ~ one's eyes with one's hand a-şi pune mân a streaşină la ochi. vâlvoi. 3. (bot.) (acoperit) cu perişori / cu pilozităţi. 4. (desprepă ele.) aspru, sălbatic; 2. a umbri, a învălui în umbră, a întuneca; a ascunde parţial. 3. (a ) si to ~ down / off cu vegetaţie abundentă. 5. (despre pomi etc.) cu ramuri încâlcite, neîngrijit. a umbri, a haşura; a estompa, a grada, a nuanţa. 4. (amer.) a cobori puţin ( preţul). B. intr. shagreen [/aj'grim, /s'g-] s. 1. şagrin, piele de şagrin. 2. piele d e rechin folosită pentru (despre culoare) to ~ into a-şi schimba nuanţa în; to ~ away / off/ down a se estompa, ras şi lustruit. 3. (poligr.) şagren. a dispărea pe nesimţite; a se atenua. shah [la:] s. şahul Persiei / Iranului. shake [/eik] I. s. 1. zguduitu ră; scuturătură, zgâlţâială; to give smth. a good ~ a agita shade-bearer ['/eidibssre'] s. lv.) esenţă de umbră. shaded ['/cidid] adj. 1. umbrit. 2. (despre o lampă) cu abajur. 3. (despre o hartă etc.) / a clătina bine ceva; to give oneself a ~ a sc scutura; to g ive a carpet a good ~ out a scutura bine un covor; a ~ of the head o scuturare / o clătinare a capului, clătinare din haşurat. cap; to answer with a ~ of the head a răs punde clătinând din cap; ~of the hand strângere shaded figure [~ TigorJ s. (text.) fig ură cu umbră. de mână; (fain.) he has a ~ sănătatea Iui e zdruncinată / e şubredă; (pop.) i in a shaded type [~ 'taip] s. (poligr.) literă umbrită. brace of ~s, in two ~s of a lamb's / duck's tail într-o clipită, cât ai clipi din ochi, cât shadeless ['/eidlis] adj . fără umbră, neumbrit; care nu dă umbră. shade price ['/eid prais] s. (amer. corn.) preţ r dus mult (pentru a atrage, cumpărători). ai bate din palme, cât ai zice peşte; (amer. po p.) to give smb. a fair ~ a se purta loial faţă de. cineva. 2. tremur, tremurare (a mâinii etc.); (fam.) to be all of a ~ a tremura din shad flower ['/şd .flaus'] s. (b ot.) flămânzică (Draba verna). shadiness ['/eidinis] s. 1. caracter umbros, umbră. 2. (f am.) caracter tenebros / dubios toate mădularele, a-i clănţăni dinţii în gură, a tremura di reştet până în tălpi; to have the ~s a avea tremurici, a fi cuprins de tremur; with a ~ in his voice cu o voce tremurătoare. (al unei afaceri); lipsă de onestitate, necinste. shading ['/eidin] s. 1. degradare. 2. (tel.) reglarea / comanda nivelului zgomo tului. 3. (amer.) cutremur de pământ. 4. (muz.) tril. 5. (amer. fam.) egg ~, milk ~ lapte de pasăre. 6. zgârietură, crăpătură în lemn. 7. v. s h o o k1; (constr. amer.) şindri l. (pop.) 3. (telm.) haşurarc. 4. nuanţă. 5. umbrire. scofală, brânză; to be no great ~s a u fi cine ştie ce; a nu preţui / valora cine ştie ce I shading cone [~ koun] s. (astro n.) con de umbră. shadow ['fajdou] I. s. 1. umbră (a uimi om sau obiect) (si fig.); to cast a ~ a arunca marc lucru; his new play is no great ~s nu c cine ştie ce de noua lui piesă; noua lui o umbră; the ~s of night umbrele nopţii. 2. întuneric, obscurit ate; to live in the ~ a trăi piesă e mediocră; he is no great ~s nu e o celebritate, e un om ca oricare altul, c un om în umbră / în obscuritate. 3. (fig.) umbră, pic; there is not a ~ of doubt nu e nici o umbră mai curând mediocru, (sport) nu e de prim rang / de clasă superioară. 9. (fam.) de îndoială. 4. (fig.) părere, lucru ncreal, fantasmă; st fie, nălucă; fantomă; to catch at comportament, atitudine faţă de cineva. II. vb. past sho ok ]/u:k], part. trec. shaken ~s a umbla după potcoave de cai morţi; he is a mere ~ of his former selfri-amai rămas l'/eikan] A. tr. 1. a zgudui, a scutura; a agita (»n lichid, un zar etc.); to ~the bottle a se decât o umbră din el. 5. (fig.) umbră, acol it. 6. agent secret. 7. (mar.) pânză uşoară folosită scutura sticla înainte de întrebuinţar ~ one's head a clătina din cap, a scutura I la vânt moderat. II. vb. tr. 1. (mai ai



 es poetic) a umbri, a întuneca, a întrista. 2. a urmări a clătina capul; to ~ one's fist at smb. a ameninţa pe cineva cu pumnul; to ~ one's fist pas cu pas, a fila, a spi ona. 3. to ~ forth / out a schiţa vag; a prevesti vag, a prefigura, in smb.'s face a-i vârî / băga cuiva pumnul sub nas; to ~ hands, with smb., to ~ smb. by the hand a strânge mâna cuiva; a da mâna cu cineva; (a/ner. pop.) ~! felicitări! (la a simboliza. s hadowbox [~boks j vb. intr. 1. a boxa fără partener. 2. a evita o acţiune directă; a se în cheierea unui târg) bate palma!; to ~ smb. out of his sleep a deştepta pe cineva zgâlţâind u-1; (mar.) to ~ a sail a întări cu frânghii o pânză. 2. a zgudui, a scutura, a face eschi va. să sc clatine-(o clădire etc.); a zdruncina (o opinie ele); (fam.) doubts that —on e's faith shadow cabinet [~ iksebinitl s. cabinet fantomă, echipa guvernamentală a o poziţiei. îndoieli care slăbesc / zdruncină credinţa cuiva; theory shaken by a new fact te orie pusă shadow effect [~ i.fekt] s. 1. (fiz.) efect de umbră. 2. (7Y) atenuare de propagare. la îndoială de un fapt nou; threats cannot ~ my purpose ameninţările nu mă vor abate shadower ['/axlotra1] s. agent secret, urmăritor, filator. shadowgraph [7axl ougra:f, -graf] s. V. siluetă; umbră chinezească. 2. (med.) radiografie. din drumul me u; events that have shaken the country evenimente care au tulburat adânc ţara / care au zguduit ţara din temelii; it has shaken his health sănătatea i-a fost shadowing [' /sedouinj s. (electr.) efect de ecran, ecranare.



 845 shanny



zdruncinată, i-a zdruncinat / slăbit sănătatea; he was much shaken by what he had heard era zguduit de ceea ce auzise. 3. (muz.) a face triluri. 4. a pune doagele (la i m butoi). 5. to ~ down «j a scoate/a doborî prin .scuturare; b) a testa, a verifica; c) (şl.) a stoarce bani de Ia; d) (amer.si.) a percheziţiona (în căutare de arme). 6. t o ~ off a scăpa de; a se descotorosi de. 7. to ~ up a irita, a tulbura. B. intr. 1 . a tremura; (despre clădire etc.) a se zgudui, a se cutremura, a se clătina; (despr e voce) a tremura; his hand was shaking îi tremura mâna: to ~ to and fro a se zgâlţâi; a f i agitat (de vânt etc.); to ~ with fright a tremura / a fremăta de teamă; to ~ all ove r a tremura din toate mădularele; a tremura tot; (fam.) to ~ in one's shoes a trem ura de frică; a i se încrâncena carnea de frică; his voice shook îi tremura glasul / vocea : vorbea cu emoţie în glas. 2. (muz.) a face triluri. 3. (mar., despre pânză) a bate uşor; (despre catarg) a se zgâlţâi; to keep the sails shaking a ţine pânzele strânse cu frânghii on't let her ~ înfruntaţi vântul! 4. (despre lemn) a crăpa. shakedown ['/eik'daun,'--, '-] s. 1. pat / culcuş improvizat (din paie etc.). 2. (amer.) şantaj, stoarcere de b ani. 3. percheziţie; scotocire, shake-hands ['/cik'haendz] s. strângere de mână; încheiere a unui târg prin baterea palmei. shaken ['/eiksn] part. trec. de la s h a k e . sh ake-out ['/cik 'aut] s. (fin.) 1. criză (în care speculanţii mai slabi sunt măturaţi de pe piaţă). 2. (amer.) scădere a valorilor la bursă (în urma unor vânzări forţate). 3. recesiu estrângere a activităţii economice (în urma unei devalorizări). 4. (fam.) reorganizare, re structurare. shake-out machine [~m3


 donate condiţionale if-clauses); how should I not be happy? cum să nu fiu fericit? d e ce n-aş fi fericit?; whom should I meet but John! pe cine văd / întâlnesc? pe John!; w ho ~ describe their surprise? cum să descriu surpriza lor?; he ordered that they s hould be released porunci ca să li se dea drumul/ să fie lăsaţi liberi; if he should com e /should he come (you will) let me know dacă se întâmplă să vină / dacă vine, anunţă-mă / ould it prove correct în caz ca e adevărat; should the occasion arise, should it so happen dacă se iveşte prilejul, în acest caz; in case he should not be there în caz că nu e acolo, în cazul când n-ar fi acolo. 7. (folosit ca vb. auxiliar la formarea viitor ului; exprimând voinţa, promisiunea, ameninţarea etc.; folosit astfel la pers. a ll-a în întrebări) we ~ hope to see you again sperăm că vom avea prilejul să vă revedem; ~you come tomorrow? o să veniţi mâine? veniţi mâine? 8. (în propoz. principale, când secundara e cond ală); if he comes I ~ speak to him dacă vine am să-i vorbesc; we should come if we wer e invited am veni dacă am fi invitaţi; had you written to me I should have answered you dacă mi-ai fi scris ţi-aş fi răspuns; I shouldn't do it if I were you dacă aş fi în loc tău n-aş facc-o. 9. (în afirmaţii atenuate) I should like a drink aş bea cu plăcere un păhă I should think you were right cred că aveaţi dreptate:



I shouldn't be surprised (if) nu m-aş mira (dacă, ca), nu m-ar surprinde (dacă); we ~ probably be right in saying that poate (că) nu ne înşelăm dacă susţinem / dacă afirmăm că. n [j£e'lu:n] s. stofă uşoară de lână (pentru căptuşeală şi rodiii de damă). shallop f/asbp] ) barcă, luntre; lotcă; şalupă. shal(l)ot [/s'bt, amer. jve-] s. (bot.) hajme (Allium as calonicitm). shallow ['/aîlou] I. adj. 1. (despre apă) puţin adâncă, mică; (mar.) ~ draft p scaj mic. 2. (fig.) superficial, fără adâncime, de suprafaţă; gol, deşert, trivial; a ~ man un om superficial. II. s. loc puţin adânc, vad; banc de nisip (în parte 5Mb apă). III. v b. A. tr. a scădea, a reduce adâncimea (unei ape), a face mai puţin adânc, a scădea, a se micşora. B. intr. a deveni puţin adânc, a scădea, a se micşora. shallow hardening [~ 'ha:d anir)] s. (metal.) călirc superficială. shallow layer [~ 'lci3r] s. (geol.) strat su bţire. shallowness ['/slounis] s. 1. lipsă de adâncime (şifig.). 2. superficialitate; fr ivolitate. shalt [/aelt, forma tare, /alt, /lt forme slabe] (înv.) persoana a ll-a sg. prezent a verbului shall. shaly f/cili] adj. (geol.) şistos, argilos. sham f/ ffiiii] I- vb. A. tr. a simula, a imita, a se preface că, a face pe; a înşela, a trage pe sfoară; a falsifica; to~illness a face rx: bolnavul. B. intr. a se preface. II . s. 1. înşelătorie, impostură; falsificare; ipocrizie, făţărnicie. 2. iaţarnic, prefăcut, u două feţe, şarlatan, pungaş, escroc. 3. (amer.) agent de poliţie. III. adj. 1. prefăcut, imulat, fictiv; împrumutat. 2. fals, imitat, contrafăcut, falsificat; ~ diamond diam ant fals; ~ doctor medic şarlatan; ~ fight / (amer.) battle simulacru de luptă, luptă simulată (în timpul manevrelor militare); ~ plea pledoarie ţinută numai pentru a câştiga ti p; tergiversare; ~ pillow pernă fantezie (care se pune pe pat ziua). shaman ['/asi nsn, amer. '/o:-] s. şaman. shamateur ['/asm3ts>:r] s. (sport) fals amator, profes ionist deghizat. shamble f/aembl] I. vb. intr. a merge târşind picioarele, a-şi târî picio arele. II. s. mers anevoios, târşit. shambles [-z] s. pi. (folosit şi ca sg.) 1. abato r; (fig.) teatru al unui măcel. 2. (fam.) tahneş-balrncş, harababură. shambling gait ['/ eemblirj gcit] s. v. s h a m b l e (II). shambolic [/asm'bolik] adj. (fa/n.) hao tic, învălmăşit. shame [/cim] I. s. 1. ruşine, pudoare, simţul pudoarei; (fie) for ~!,~on y u! ruşine! să-ţi fie ruşine!; to put to ~ a da de ruşine, a face de ruşine; I take ~ to say i iau îndrăzneala să zic. 2. modestie, bună-cuviinţă, decenţă. 3. ocară, ruşine, necinste; a sin and a ~ un păcat şi o pată ruşinoasă; it is a downright / (pap.) a beastly ~ that e o ocară nemaivăzută să; to cry ~ upon a ocărî, a face de ocară; to think it a ~ to a socot ruşine / o ocară să. 4. părţile ruşinoase, organele genitale. 5. what a ~ ce păcat. II. vb . rej7. a se ruşina. B. tr. 1. a ruşina, a face (pe cineva) să roşească de ruşine; to ~ dow a face (pe cineva) să se stăpânească de ruşine; to ~ into smth. a face (pe cineva) să facă va de ruşine; to ~into courage a face pe curajosul de ruşine; to ~ out of smth. a fa ce (pe cineva) să se schimbe / să se dezobişnuiască de ceva (de ruşine). 2. a necinsti, a profana, a pângări. shamefaced ['/eimfeist] adj. 1. ruşinos, timid, sfios, stânjenit, încu rcat. 2. (poetic, despre o floare etc.) modest, discret. 3. ruşinat, copleşit de ruşin e. shamefacedly ['/cimfcistli,-feisidli,'-'—,-'—] adv. ruşinos etc. v. s h a m e f a c e d . shamefacedness [-fcisidnis, -feist-,'-'—, -'—] s. 1. ruşine (falsă); sfială, stânjen ală. 2. timiditate, pudoare, pudicitate, modestie. shameful ['/cimful] adj'. 1. ruşi nos, scandalos, odios. 2. (înv.) v. s h a m e f a c e d . shamefully [-i] adv. ruşin os etc. (v. s h a m e f u 1). shamefulness [-nis] s. 1. ruşine, infamie. 2. (înv.) V



 . s h a m e f a c e d n e s s . shameless ['/eimlisj adj. neruşinat, neobrăzat; cini c; lipsit de modestie. shamelessly [-li] adv. fără ruşine, fără obraz, cu neobrăzare. shame essness [-nis] s. neruşinare, neobrăzare. shammer ['/amio1"] s. prefăcut, simulant, im postor, înşelător; făţarnic; farsor, şarlatan. shammy f/asmi] s. 1. piele de capră neagră, 2. piele de căprioară. shamoy ['/asmoi] s. v. s h a m m y. shampoo [/ami'pu: j I. s. 1. şampon, săpun lichid sau praf. 2. spălatul capului. II. vb. tr. 1. a şanipona, a spăla (capul) cu şampon. 2. (rar) a masa. a fricţiona (corpul etc.) după baie. shamrock ['/ amirok] s. (bot.) 1. trifoi-alb (figurează pe stenul Irlandei) (Trifolium repens). 2. trifoi-mărunt (Trifolius minus). shandrydan ['/aendridaen] s. 1. eariolă irlande ză. 2. (fam.) rablă, vehicul vechi în stare proastă. shandygaff ['/asndigxfj s. amestec de bere şi g i n g e r b e e r , shanghai [/sn'hai,'-'-,'--] vb.tr. (amer., mar., si.) a recruta (marinari) cu ajutorul unui stupefiant. Shangri-la [7a:rjgri'la:] s. 1. regiune izolată, ţinut neumblat, ţară utopică. 2. rai, nirvana. shank [/asrjk] l.s. 1. picior, gambă; tibie, fluierul piciorului, ţurloi; on ~'s mare / pony pe jos, ap ostoleşte. 2. tulpină, tijă, codiţă (de floare). 3. mâner (de unealtă). 4. coadă (de lingur e etc.). 5- partea îngustă din mijlocul tălpii încălţămintei. 6. (mar.) fusul ancorei. 7. ( m.) oală de turnare. 8. (amer. fam.) rest, rămăşiţă. 9. (poligr.) corp de literă. II. vb. i . (despre flori) to ~ off a se veşteji, a cădea, a se desprinde de pe tulpină. shank-b one ['/rerjkboun] s. (anat.) tibie. shank cutter [~ .k-\t9r] s. (telm.) freză cu c oadă. shanker l'/asrjka1"] s. (med.) şancru. shankless f/srjklis] adj. fără mâner. shank p ainter [fa^nk ipcintor] s. (mar.) stopa de ancoră, călcâi. shanny f'/aeni] s. (iht-) s pecie de cocoşel-de-mare; aprox. guvid (Blenniits pholis).



 shan't 846



shan't [/(i:nt, amer. şi /sent] prese, de la s h a 11 n o t. shantung [/asn'tAn,''-] s. (text.) şantung. shanty 1 [7a;nti] s. cocioabă, bordei, bojdeucă; căsuţă sărăcăcioas 2 ş. cântec al niatcloţilor (executat de obicei în cor). shanty town [~ tăun] s. orăşel al t din cocioabe; mahala cu casc mizere / cu cocioabe. shape [/cipl I. part. trec. înv. şi shapen [/cipnl V/J. A . tr. 1. (înv.) a crea. 2 . a construi, a forma, a da o formă (cu dat.}, a modela. 3.-a inventa, a născoci; a produce, a da naştere. 4. (şi to ~ out) a aşeza, a rândui, a pune în ordine, a aranja. 5. a îndrepta; to ~ one's course h omewards a se îndrepta spre casă, a-şi îndrepta paşii către casa; (mar.) to ~ the course fo a îndrepta vasul / cursul spre. B . in/r. 1. (înv.) a fi potrivit / bun, a fi în star e de ceva. 2. (fam.) to ~ u p a) (despre un elev, o întreprindere etc.) a se dezvo lta, a progresa, a promite; b) a se antrena, a se pregăti; c) (amer.) a se supune (unei păreri generale), a se conforma. II. s. 1. formă, figură, conformaţie, configuraţie; to come to some ~ a ajunge la o formă oarecare; (şl), to cut u p ~ s , to show ~s a juca o festă / un renghi; to put in ~ a forma, a modela, a da o formă; to put out o f ~ a deforma, a face să-şi piardă forma; the hat is out of ~ pălăria s-a deformat / şi-a p erdut forma; to take ~ a căpăta formă / contur, a se contura. 2. (jig.) chip, imagine, faţă. 3 . model, mostră; (fam.) the latest ~ ultima modă. 4. talie, statură; ţinută. înfăţ it well in / to the ~ a sta bine, a prinde bine (a haină); straight to the ~ tocma i bine, pe măsură. shaped ['/cipt] adj. 1. în formă de. 2. (telnt.) fasonat. shapeless [ '/eiplis] adj. 1. fără formă, inform, diform. 2. amorf. shapelessness [-nis] s. 1. lip sa oricărei forme; lipsă de eleganţă. 2. diformitate. shapeliness ['/eiplinisj s. frumus eţe (a formei); proporţii frumoase. shapely ['/eipli] adj. bine făcut, bine proporţionat , bine legat; de o formă plăcută, arătos. shape mill ['/cip mill s. (metal.) laminor de profiluri. shapen l'/eippn] (înv.) part. trec. de la s h a p e (I). shaper [7cipa r ] s. 1. modelator, fasonator. 2. (telm.) s h a p i n g m a c h i n e . shaping ['/eipirj] s. 1. formare. 2. făurire (a destinelor). 3 . (telm.) rabotarc; formar e; fasonare. shaping machine [~ ms'/im] s. (telm.) şeping, morteză orizontală. shaping tool [~ tu:l] s. (tehn.) sculă de formare. shard 1 [/u:d] ş. ciob; to break into ~s a se sparge fărâme. shard 2 s. (entom.) elitră. share 1 [/so r [ I. vb. A. tr. 1 . (şi ~ o u t ) (among) a împărţi (între; Ia; cu dat.); a distribui (între; cu dat.); they would ~ their last penny with us şi-ar împărţi (şi) ultimul ban / bănuţ cu noi; (/ig.) he would is last cruet şi-ar da şi cămaşa de pe el; to ~ a room a împărţi o cameră. 2. a împărtăşi, a fi de aceeaşi (părere). 3 ; a lua parte la, a participa Ia, a fi părtaş la (cheltuiel i etc.). B . intr. 1. (in) a luă parte, a fi părtaş (la); a contribui (la). 2 . (in) a se împărţi (în). II. ş. 1. parte; porţiune; cuantum; participare; contribuţie; their ~ of spoil partea lor de pradă; to take a ~ in the expenses a plăti o parte din cheltuie li, a participa Ia plată; for my ~ (din) partea mea; to go ~s in smth. a contribui sau a participa la ceva; a-şi avea partea sa Ia / în ceva; to go ~s with smb. a fac e parte cu cineva; a merge pe din două, trei etc. eu cineva; he h a d little ~ i n the conversation nu a prea luat parte la conversaţie. 2. (econ.) participare, par ticipate. 3 . (econ.) acţiune; to hold ~s in a company a fi acţionar al unei societăţi! 4 . (econ.) profit, câştig. share 2 s. (agr.) fier lat, brăzdar. share-cropper ['/sa.k rapa1*] s. (amer.) dijmaş. share-crop system ['/eakrop isistim] ş. (amer.) dijmă. shar eholder ['/eaihoiilda1"] s. (com.) acţionar. shareholdings ['/saihouldirjz] s. pi. (corn.) acţiuni. share list f/sa list] s. (fui.) buletinul de cota bursei / de acţi uni. . shark [/ci:k] I. s. l.(iht.) rechin (ordinul Selachiiformes); hammer-head ed ~ rechinulciocan (Sphyrna zygaena). 2. (fig.) rechin, persoană rapace; hoţ, escro c, şarlatan. 3 . (amer. si.) cunoscător, expert. II. vb. A . tr. 1. (înv.) a fura, a e scroca, a obţine prin mijloace hoţeşti. 2. a devora, a înfuleca. B . intr. 1. a face esc rocherii; he ~s for a living face escrocherii ca să aibă cu ce trăi. 2. to ~ on / upon a escroca, a înşela, a stoarce de bani (pe cineva), a suge (pe cineva). shark oil [ ~ aii] s. untură / ulei de rechin. sharkskin [~skin] s. piele de rechin; (piele de ) şagrin. sharp [/a:p] I. adj. 1. ascuţit, tăios. 2. (jig.) ascuţit, precis, bine defini t. 3 . (despre o panta, cotitură) abrupt, brusc. 4. (despre gust) iute, acru, pica nt. 5. (despre sunet etc.) ascuţit, strident, tăios. înţepător, pătrunzător; ~ f r o s t ge spru. 6. (despre auz, văz etc.) lin. pătrunzător; ager; ~ ear ureche fină. 7. (/ig., des



 pre minte, cuvinte, observaţii) incisiv, pătrunzător; acerb, usturător, înţepător; tăios, m (as) ~ a s a needle deştept foc. 8. (despre caracter) iritabil, iute; (fam.) to ha ve ~ words (with) a avea un schimb de cuvinte tari (cu), a se certa (cu). 9. (de spre o luptă) crunt, crâncen, înverşunat. 10. şmecher, şiret, viclean; he was too ~ f o r m s-a dovedit mai şiret decât mine; ~ practice treabă necinstită; escrocherie, pungăşie, pot ogărie. 11. energic, viguros, iute; avântat, aprig; ~'s the word! dă-i bice! mai iute! ; ~ work a) lucru făcut Ia iuţeală; b) luptă, efort mare. 12. (fon.) mut. 13. (muz.) die z; înalt, cu un semiton deasupra cheii. 14. (fot., tel.) clar, precis, şarf. II. s. 1. (muz.) diez; ~s and flats diezi şi bemoli. 2. (şl.) escroc, şarlatan, coţean 3 . (ame r. si.) expert, cunoscător, specialist. III. adv. 1. precis, exact; at six o'clock ~ la şase fix. 2. brusc, dihtr-o dată; to turn ~ r o u n d a se întoarce brusc. 3 . ( muz.) pe un ton prea ridicat, look ~! a) fii cu ochii în patru! b) (mai) iute! (ma i) repede! fuguţa! IV. vb. A. ir. 1. (înv. vulg.) a ascuţi. 2. a ridica tonul (unei no te muzicale). 3 . (si.) a escroca, a înşela, a trage pe sfoară. B . intr. a trişa, a umb la cu şiretlicuri, a înşela la cărţi. s h a r p bank f/a:p 'ba^nk] s. viraj brusc, sharp-c ornered [~iks:nad] adj. cu colţuri ascuţite. sharp-cut [~'kAtl adj. (fig.) limpede, clar, hotărât. ■■



sharp-eared [~'iod] adj. 1. cu urechi ascuţite. 2. cu auzul fin, care aude bine. s harp-edged [~'ed3d] adj. 1. (cu vârful) ascuţit. 2. cu colţii ascuţiţi. sharpen ['/a:rwn] vb. A. tr. aascuţi.asubţia vârful (cu gen.). B. intr. ascascuţi, a deveni tăios. sharpener ['/oipana1"] s. 1. ascuţitor, tocilar. 2. tocilă, ascuţitoare, piatră de polizor. 3. as cuţitoare (de creion). sharpening ['/a:ppnir)] s. ascuţire; ~ anew rcascuţire. sharper ['/a:pa r ] s. 1. pehlivan, pişicher, escroc, şarlatan. 2. trişor, măsluitor, coţear. sha rp-eyed ['/o:p'aid] adj. cu ochi ageri, cu privirea pătrunzătoare. sharp-fanged [~'f a>nd] adj, 1. cu colţi ascuţiţi. 2. (fig.) sarcastic, muşcător. sharp-featured [~'fi:t/ad] adj. cu trăsături ascuţite. sharpish [ r /a:pi/] adj. (/a/n.) 1 . destul de ascuţit. 2. (jig.) destul de şmecher. sharply ['/u:pli] adv. 1. clar, net. 2. brusc, pe neaştep tate. 3 . repede, iute. 4. cu atenţie, atent.'5. (jig.) tăios, aspru. sharply-pointe d [~'pointid] adj. cu vârful ascuţit. sharpness ['/a:pnis| s. 1. ascuţiş, tăiş; ascuţime. 2 fig.) exactitate,preciziune.acurateţe. 3 . severitate, asprime, rigoare, străşnicie; ~ of cold ger, frig pătrunzător. 4. asprime, străşnicie, duritate (a cuvintelor etc.). 5. violenţă, ascuţime, acuitate (a durerii). 6. durere acută / ascuţită. 7. nesaţ, lăcomie; ~ he stomach foame de lup. 8. pătrundere, putere de pătrundere, agerime, perspicacitat e. 9 . dibăcie, agilitate, vivacitate, sprinteneală. 10. şiretenie, şiretlic. 11. (fV) c laritate a imaginii, şarf. sharp-nosed [ r /a:p'nouzd] adj. l . c u n a s s a u bo t ascuţit. 2. care are mirosul fin/dezvoltat. sharp picture [~'pikt/a r ] ş: (fot., TV) imagine clară / şarf, imagine pusă la punct. sharp-pointed [~'pointid] adj. v. s h a r p l y - p o i n t e d . sharp-set [~'set] adj. 1. înfometat, flămând, flămânzit, nemân at. 2. (despre unelte) bine ascuţit. .... sharp-shod [~'/od] adj. 1. potcovit. 2. în călţat cu bocanci cu cuie. sharp shooter [~'/u:ta r ] s. bun trăgător, bun ţintăş, trăgător tă. sharp-sighted [~'saitidl adj. 1 . v. s h a r p - c y c d . 2 . (jig.) perspica ce. sharp-sightedness [~'saitidnis[ s. 1 . vedere ageră / pătrunzătoare. 2. (jig.) per spicacitate. sharp-tasted [~ shatter p/seta1"] vb. A. tr . 1 . a sfărâma, a sparge, a face ţăndări, a fărâmiţa, a zdrobi. 2. (fig.) a distruge, a ru a strica (sănătatea); a zdruncina (nervii). 3 . a spulbera, a nărui, a zdrobi (speranţel e), a slăbi, a distruge (încrederea). B . intr. 1 . a se sfărâma, a se sparge; a se clătin a. 2. (despre boabe sau fructe coapte) a cădea la pământ, a se risipi, a se împrăştia. shat erable ['/aHarabl] adj. casabil. shatter box ['/aito boks] s. (telm.) sită vibrato are.shatter-crack [ r /a;takrsek] s_. (metal.) fisură capilară, microfisură. shattered [7?etod] adj. spart; stricat, dărâmat; zdrobit etc. (v. s h a t t e r ) . shatterer ['/setară1"] s. distrugător (al speranţelor etc.). shattering ['/setarirj] I. adj. 1 . (despre lovituri etc.) zdrobitor. 2 . (/nil.) brizant. I I . s. dislocare, zdr uncinare. shatter proof f/eeta pru:f] adj. 1. incasabil. 2. care se sparge fără a pr oduce cioburi; securit. shave [/civ],paşt shaved [-dl,part. trec. shaved şau shaven [-n J I. vb. A.tr. l . a r a d e , a bărbieri (barba). 2. a tunde, a tăia. 3 . a raz ui, a gelui (lemnul). 4. (si.) a despuia, a prăda. B . intr. 1. a se rade, a se bărb



 ieri, a-şi tăia părul, a-şi tunde părul. 2. a trece foarte aproape de cineva / de ceva; we managed to ~ past am izbutit să ne strecurăm.pc lângă el etc. 11. s. 1 . ras, bărbierit. 2 . apropiere; (fa/n.) he had a close ~ of it, he missed it by a close ~ era la un pas de a o păţi, a scăpat ea prin urechile acului / ca prin minune; we won by a clo se ~ am câştigat / am reuşit cu un foarte mic avans / Ia limită; close / near / narrow ~ o primejdie ocolită în ultima clipă. 3 . (tehn.) răzuîtoare, cuţitoaie. 4. aşchie, rămăşiţ 5. (fig.) înşelătorie, truc, păcăleală, tragere pe sfoară. shavegrass f/civgrcr.s] s. (bot pipirig (Equisetum hiemale). shaveling f/civlinjs. l.(înv.) persoană rasă; ras (poreclă dată călugărilor şi preoţilor catolici). 2. tinerel, băieţandru; tânăr imberb. shaven ['/ci t. trec. de la s h a v c ( l ) . shaver ['/eiva r ] ş. 1. bărbier, frizer. 2 . (mai ales young ~) (fam.) băieţaş, fiăcăiaş, flăcăiandru, imberb. shave-tail ['/civteil] s. 1 . . mii.) sublocotenent. 2. catâr. shave-tail general [~ ^ c n ^ r a l ] ş. (amer. mii .) general de brigadă. Shavian f'/civion! I. adj. în stilul dramaturgului G. B. Shaw . II. s. 1. discipol al lui G. B. Shaw. 2. (Ut.) specialist în opera Iui Shaw. sha vie I'/eivi] s. (şcoţ.)glumă, farsă. shaving ['/civirj] s. 1 . ras, bărbierit. 2. pl. aşchi , surcele. shaving basin [~ ibeisn] s. lighean pentru ras. shaving-brush [~brA/] s. pămătuf de ras / de bărbierit. shaving cutter [~ tkAtar] s.ftehn.) sever. shaving knife [~ naif] s. (ind.) falţ, cuţit de fălţuit. shaving shop [~ /op] s. (înv.) frizerie. ~shaving soap [~ soup] s. săpun de ras. shaving-stick [~stik] s. săpun de ras. shaw [/o:] s. (poetic) desiş, crâng, dumbravă. shawl [/o:l] s. şal. eşarfa, broboadă.



 847 sheet-lightning



shawm [Jb:ra] s. (muz.).instrument muzical medieval de tipul oboiului. shay [/ei ] s. (pop.) v. c h a i s e . she [/i: forma tare; fijbrmti slabă] I. pron. 1. ca ( pers.; ţări; animal femelă; despre vapoare; (fam.) despre trenuri, avioane) ~ sings ea cântă; what is ~ doing? ce face ca?; here ~ comes! iată că vine!; ~ sails tomorrow vasu l porneşte mâine; it is ~ ca este; if I were ~ dacă aş fi în locul ci. 2. (antecedent al u nui pronume reiat.) aceea; acea; ~ whom you saw aceea pe care ai văzut-o; it is ~ who did it ea a făcut-o, nu alta; ~of the black hair femeia cu părul negru. II. s. ( fam.) femelă; it's a ~ c o femeie; (despre nou-născut) c fetiţă; (despre animale) e o fe melă. III. adj. femelă, feminin (despre animale) —ass măgăriţă; ~-bear ursoaică; ~-cat pisi eviI diavoliţă; —elephant elefant femelă; ~ fox vulpe; ~-goat capră; ~-monkey maimuţă femel ea ['/i(:)s, /i:] s. (bot.) arborelc-dc-unt (Bassia butyracea). sheading [7i:dir j] s. diviziune administrativă, regiune (în insula Man). sheaf [/i:f],p/. sheaves [/ i:vz] I. s. 1. snop, mănunchi, legătură. 2. teanc, pachet. 3. (/nil.) snop. 4. (mat., top.) fascicul. II. vb. tr. a lega în formă de snop, a înmănunchea. sheaf conveyor ['/i: f kanivejV] s. (agr.) transportor de snopi. sheaf of lines [~ av 'lainz] s. (mat .) stea de drepte. shear [/isr] vb. past sheared [-d] sau (înv.) shore [jo:r], par t. trec. sheared [-d] sau shorn I/o:n] I. A. tr. 1. a reteza, a tăia, a tunde (cu foarfecă). 2. (jig.) a jefui, a despuia, a păgubi. 3. (poetic) a reteza cu sabia; th e sword shore its way sabia şi-a croit drum. B. intr. a-şi croi drum. II. s. 1. tuns , tunsoare. 2. pl. foarfece (mari). 3. (te/m.) decalaj, defazaj, forfecare; forţă de forfecare. 4. (mine) tăietură verticală (în abataj). 5. pl. v. -legs. shear angle ['/is r .aîrjgl] s. (metal.) unghi de aşchicre. shear blade ['/is blcid] s. cuţit sau lamă de foarfecă. shear cut [~ kAt] s. forfecare. shear elasticity ['/isr -clos'tisiti] s. (telin.) elasticitate de forfecare. shearer [7i3rar, 'fp:r-] s. 1. tunzător (de o i). 2. foarfecă mecanică. shear hulk ['/ia lulk, 'fp:\ s. (mar.) bac nepunlat cu braţ de ridicare. shearing machine ['/isrirj raa./i:n, 'Ip'.-] s.v. s h e a r e r (2) . shearing shed [~ /cd] ş. şură sau şopron unde se tund oile. shearing strength [~ -strc qG] ş. (telin.) rezistenţă la forfecare. shear legs ['/io legz, 'jp>] s. pl. 1. (mar.) bigă. 1. trepied. shearling ['/islin, 'Ip:-] s. oaie care a fost tunsa o dată; cârlan . shear-out ['/iaraut] s. tăietură cu foarfecă. shear plane [/ia plcin] s. (tebn.) pla n de forfecare. shear steel [~ sti:I] s. oţel sudabil. she-ass [7i:'ges] s. (zool. ) măgăriţă. sheat-fish ['/i:tfi/] s. (iht.) somn (Silurus glanis). sheath [/i:G],pl. she aths [/i'oz] s. 1. teacă, toc; cutie. 2. (anat.) membrană, înveliş; prepuţ. 3. bordaj. 4. (constr.) astereală, garnisaj. 5. prezervativ. sheath dress ['/i:9 dres] s. rochie colantă / strânsă pe corp. sheathe [/i:o] vb. tr. 1. a băga în teacă / toc / cutie; to ~ t e sword a băga sabia în teacă, a pune capăt războiului. 2. (telin.) a căptuşi, a înveli, a ja eu un înveliş. sheath knife f/i:8 naifj s. cuţit suedez. sheath maker [~ -meiks1"! s. meşter de teci / de tocuri. sheath-winged Hwirjd] adj. (entom.) coleopter. shea ve1 [/i:v] s. 1. (telin.) roată de transmisie; scripete; bloc, rolă, pulic, sul. 2. (text.) ţeava, mosor, bobină. 3. (text.) puzderie. 4. (mar.) rai. sheave2 vb. tr. a aduna într-un mănunchi / teanc; a lega în snopi. sheave hole ['/i:v houl] s. (mar.) fe restruică. sheaves [/i:vz] pl. de la s h c a f (I). shebang [/g'basrj] s. (amer. s i.) 1. casă, locuinţă. 2. stabiliment, întreprindere. 3. tripou, speluncă. 4. casă de toler nţă, bordel. 5. treabă, afacere, preocupare. 6. amestecătură, talmcş-balmcş. she-bear ['/i: 9r] s. (zool.) ursoaică. shebeen [/i'bi:n, /c'b-] ş. (irl.) berărie, cârciumă clandestină. he-cat ['/i:'ka;t,'--] s. (zool.) pisică, mâţă. shed1 [/cd], past şi part. trec. shed [~-[ vb. tr. 1. a pierde, a lăsa să cadă (dinţii, părul, frunzele etc.), a lepăda, a da jos (ha na, pielea). 2. a vărsa (lacrimi, sânge). 3. a răspândi, a difuza, a emana, a iradia (lu mină, dragoste etc.). shed2 s. 1. şopron, şură, magazie; staul. 2. depou, hangar (pentru avioane). 3. atelier. 4. (electr.) clopot (la izolator). shedder [7edsr] s. ani mal care năpârleşte. shedding l'/cdin] s. (text.) formare a rostului. she-devil ['/k'd evlj s. drăcoaică, diavoliţă. she-elephant [7i:'clifont] s. (zool.) femelă de elefant. she en [/i:n] I. s. 1. (poetic) strălucire, sclipire. 2. veşmânt strălucitor. 3. (reAt.) lus tru. II. adj. (înv.) strălucit, frumos. sheeny1 |'/i:ni] adj. (poetic) strălucitor, lu minos, sclipitor. sheeny2 s. (pop.) evreu. sheep [/i:p] s. (invariabil la pl.) 1 . oaie; to follow smb. like a ~ a urma pe cineva ca oaia /orbeşte, a se ţine scai de



 cineva; wolf in ~'s clothing lup în blană/piele de oaie; ~ that have no shepherd tu rmă fără păstor; a black ~ un ticălos, un nemernic, un corupător; to cast / to make ~'s eye to smb. a privi pe cineva cu ochi dulci, a arunca priviri galeşe / amoroase cuiva ; as well to be hanged for a ~ as for a lamb tot un drac. 2. persoană supusă / ascul tătoare / sperioasă / ruşinoasă. 3. turmă, enoriaşi, membrii parohiei. sheep backs ['/i:p b fiks] s. pl. (geol.) stânci rotunjite de gheţari. sheepberry ['/i:pb3ri, -beri] s. ( bot.) călin (Viburnum opulus).



sheep bot ['/i:p bst] s. (entom.) strechea-oilor (Oestrus ovis). sheep botfly [~ -totfli] v, s h e e p b o t . sheep breeder [~ .bri:dsr] s. crescător de oi, oier , ovicultor. sheep breeding [~ -bri:dirj] s. creşterea oilor, ovicultură. sheep chee se [~ t/i:z] s. brânză de oi. sheep cot [~ kot] s. stână, târlă, ţarc de oi. sheep cote [~ t] s.v. s h e e p c o t . sheepdip [~dip] s. insecticid pentru ovine. sheep-dog [~dog] s. (zool.) câine ciobănesc, dulău de stână (Caniş fam iliaris domesticus pecuarius). sheep farmer [~ ifa:msr] s.v. s h e e p b r e e d e r . sheep farming [~ ifa:min .] s. v. s h e e p b r e e d i n g , sheepfold [~fould] s.v. s h e e p c o t . s heep hook [~ huk] s. cată ciobănească. sheep husbandry [~ -hAzbandri] s. v. s h e e p b r e e d i n g , sheepish [7i:pi/] adj. 1. sfios, timid, sperios, supus. 2. ble g, prostuţ, sheepishly [-li] adv. 1. sfios etc. (v. s h e c p i s h). 2. ca un pro st, prosteşte. sheepishness [-nis] s. 1. timiditate, sfiiciune. 2. înfăţişare prostească. s eep leather ['/i:p .leâar] s. (iad.) şevreta. sheepman ['/iipmsn], pl. sheepmen [-ni sn, -men] s. (amer.) v. s h e e p b r e e d e r . sheep master [~ imo:st3r] s. v . s h e e p b r e e d e r . sheep parsley [~ ipa:sli] s. (bot.) pătrunjel (Petrose linum sativum). sheep-pen [~pcn] s.v. s h e e p c o t . sheep pox [~ poks] s. (v et.) variolă ovină. sheep raising |~ ircizirjl s. v. s h e e p b r e e d i n g . she ep-run [~rAn] s. păşune întinsă pentru oi (mai ales în Australia). sheep's fescue [r/i:ps ifcskju:] s. (bot.) păiuş (Festuca ovina). sheepshank [7i:p/senk] s. (mar.) nod pici or de câine. sheep-shearer H/iara1", ->Jp:-] s. tunzător de oi. sheep-shearing [-i/i arirj, -i/ja:r-] s. tunsul / tunderea oilor. sheep-shears [~/iaz, -Ip:z] s. pl. foarfecă de tuns oile. sheepskin ['/kpskin] s. 1. piele de oaie. 2. piele pentru l egat cărţile, pergament (din piele). 3. (amer. univ.fam.) diplomă, sheepskin jacket [~ -d3fekit] s. canadiană. sheep tick ['/i:p tik] s. (entom.) chirichiţa-oii (Melophag us ovinus). sheep-walk [~wo:k] s. păşune (pentru oi). sheep yard [~ ja:d] s. stână, târlă. heer [/ior, /ja:r] I. adj. 1. simplu, clar, curat, limpede; ~ nonsense prostii şi nimic altceva, nimicuri, fleacuri. 2. vertical, perpendicular: râpos, prăpăstios, povârn it. 3. fraged, gingaş, plăpând, delicat. II. adv. 1. cu desăvârşire, în întregime. 2. pcqxm ar; vertical; abrupt. III. vb. A. intr. 1. (mar.) a se legăna, a se clătina; to ~off a intra în Iarg(ul mării); to ~ up / alongside a se apropia, a trage la chei. 2. to ~ away from a se feri de, a evita (cu grijă). B. tr. a devia, a face să devieze. IV . s. (mar.) 1. sclatură, ambardec. 2. formă, linie, siluetă (a unui vapor). sheer drau ght ['/îs dro:ft] s. (arhit., mar.) elevaţie; proiecţie longitudinală; plan diametral. s heering [7'9rin, 'fp~] s. (mar.) deviere bruscă (a unui vas), sheer line l'/ia Iai n] s. (mar.) curbură (a punţii). sheer off ['/ist o(\)[\ vb. intr. (mar.) 1. a ieşi în l arg (pentru a lăsa să treacă alt vas la chei); to ~ from a ship trece la o bună distanţă de un vas; a depăşi un vas; to ~ a point a se abate de la un punct. 2. (fam.) a se îndepărt a, a ieşi în larg. sheer pole ['/is poul] s. (mar.) vergea de şart. sheer rail [~ rcil ] s. (mar.) ciubuc mic înformade varga; bucată de lemn pentru repararea catargului. sheer strake [~ streik] s. (mar.) centură, şirul tablelor centurii. sheet1 [/i:tl I. s. 1. cearşaf; (fam.) between the ~s culcat în pat; (as) white / pallid as a ~ alb ea cearşaful / ca varul; a clean ~ un trecut fără pată; to stand in a white ~ a se căi, a-ş recunoaşte vina în public, a-şi turna cenuşă pe cap. 2. foaie subţire, foiţă, coală (de me ie etc.), ziar. 3. fâşie lată; strat; perdea (de apă, zăpadă, foc). 4. buletin, tabel. 5. ( lectr.) lamelă de colector. 6. (metal.) tolă. II. vb. A. tr. 1. a acoperi / a înveli c u un cearşaf/ cu un giulgiu; a împături. 2. a întinde un strat (de zăpadă, apă etc.) peste. intr. to ~ down (despre ploaie) a cădea în aversă. sheet2 I. ş. (mar.) scotă; (sl.) three ~s / a ~ in the wind, three ~s in the wind's eye bcat-mort / turtă / criţă. II. vb. t r. (mar.) a fixa (pânza) cu scota. sheet-anchor [~.senkar] s. 1. (mar.) ancoră de re zervă. 2. (ftg.) unica / ultima speranţă. sheet-bend [~bcnd] s. (mar.) nod de scotă, she et billet [*- -bilit] s. (metal.) semifabricat, ţaglă. sheet copper [~ tkops1"] s. ( metal.) tablă de cupru, sheet deliverer [~ di.livpr3r] s. (jxdigr.) strângător automat



 , sheet deposit [~ diipozitj s. (geol.) zăcământ stratiform. sheet flood [~ fUd] s. apă de ploaie care se scurge pe toată suprafaţa. sheet flow [~ flou] s. (hidrologie) scu rgere pe versant. sheet glass [~ glci:s] s. sticlă în plăci, sticlă plană. sheet-ground [~ graund] adj. stratiform. sheeting ['/i'tirjl s. 1- foi / table aranjate în ordine. 2. (eoni.) pânză (de cearşaf etc.). 3. (mine, constr.) blindaj, sheet-iron I'/i:tiai3 n] s. (metal.) tablă de oţel (subţire), sheet jogger [~ id3Dgsr] s. (poligr.) dispozit iv de bătut coli. sheet joints [~ d3Dints] s. pl. (petrografte) crăpături orizontale. sheet-Iightning [~.laitnin] s. fulger de căldură; fulger difuz.



 sheet metal 848



sheet metal [~ >metl] s. tablă (de metal), metal în foiţe / plăci. shell room [~ ru(:)m] s. (mar.) camera / depozitul de obuze. > shell-shaped [~/eipt] adj. concoiform; în formă de cochilie / de scoică. sheet panel [~ ipajnd] s. foaie de tablă. shell-shock [~/ok] s. (mea1.) psihoză traumatică, comoţie cerebrală (în urnw exploziei sheet pile [~ pail] s. (constr.) palplanşă. unui obuz); suffering from ~ şocat de explozie, comoţionat , suferind de comoţie. sheet pump [~ pAmp] s. (mine) lingură de lăcărit. shell shocked [ ~ /okt] adj. (med.) (invalid) care suferă de comoţie, şocat de explozie. sheet rubber [~ rrAbar] s. placă de cauciuc. shell snail [~ sneil] s. moluscă terestră; (fam.) melc . sheet sham [~ /asm] s. cuvertură (de pat). shell struck [~ strAk] aay. (despre b astiment) bombardat. sheet steel [~ sti:l] s. (metal.) tablă de oţel (subţire). shell transformer [~ tr3ns,fo:mor] s. (electr.) transformator cuirasat / cu anvelopă de sheet ţin [~ tin] s. (metal.) tablă de cositor / de staniu. protecţie. sheet vein [~ v ein] s. (geol.) filonstrat. shell work [~ wa:k] s. (împodobire, decorare cu) scoic i. she-fox ['/i:foks] s. (zool.) vulpe (femelă). shelly ['Jeli] adj. 1. (despre te ren) scorţos, zgrunţuros. 2. (geol.) cu scoici, cu cochilii. she-goat [~'gout,'--, '-] s. (zool.) capră. sheik(h) [/eik, /ex, amer. si /i:k]'s. 1. şeic. 2. (amer. fam. ) amorez, don-juan, vânător 3. (despre calcar ele.) de scoică; ~ bed piatră de calcar co nţinând scoici, shelta [Jelts] s. (lingv.) dialect vorbit de ţiganii din Irlanda. de f uste, crai(don). shelter ['/elto'] I: s. adăpost, acoperiş; ascunziş, loc ferit, azil, refugiu; to find ~a găsi sheik(h)dom ['/kkdsm, 7eik-] s. şeicat, teritoriu condus d e un şeic. adăpost; to take ~ a se adăposti. II. vb. A. tr. a adăposti, a acoperi, a asc unde, a feri; sheila [7i:ta] s. (austr. si.) fată; femeie tânără. a proteja, a apăra; a găz ui. B. intr. (in, under; from) a se adăposti, a se ascunde (în; shekaree, shekarry [ /i(:)'kzeri] s. (anglo-indian) v. s h i k a r e e . shekel [7ekl[ s. 1. (ist.) măs ură de greutate si monedă de argint la evrei. 2. (sl.) parale, sub; de). bani, lovel e. shelter association ['/elter oisousiei/sn] s. (biol.) parazitism fals. shelte r belt ['/eta belt] s. 1. perdea (forestieră) de protecţie. 2. paravânt. sheldrake ['/ eldreik] s. (ornit.) specie de raţă sălbatică (Tadorna vulpansea). shelf [/elf], pl. she lves [/elvz] s. 1. poliţă, raft, etajeră; (fig.) to lay / to put on the ~ shelter deck [~ dek] s. (mar.) punte de adăpost; a) a pune la index / la dosar; b) (fig.) a sc oate la pensie. 2. (geogr.) prag, treaptă, umăr, sheltered ['/eltod) adj. (com.) pro tectionist; ~ trades meserii care nu sunt expuse ieşitură. 3. recif, banc, prag de n isip (sub apă). 4. (geol.) zonă terigenă. 5. (mar.) stringher, concurenţei străine. întărit ongitudinală. 6. (mine) rocă, strat. shelterer [7elt9ror] s. 1. persoană care se adăpost eşte I care caută adăpost. 2. persoană care oferă adăpost; găzduitor.. ■ = shelfful ['/elff . cantitate care încape pe un raft sau pe o etajeră. sheltering ['/eltarirj] adj. apărăt or, protector. shelf-Iife ['/elflaif[ s. (corn.) valabilitate; termen de garanţie. shelf-mark ['/elfma;k[ s. (biblioteconomie) cotă. sheltering effect [~ iifekt] s. (TV, cib.) efect de ecranare. shelterless ['/eltolis] adj. fără adăpost, neadăpostit. s helfy ['/elfi] adj. (despre fund) pietros, stâncos. shelter parasite [7clt9 .paros ait] s. (biol.) parazit fals. shell [/el] I. s. 1. coajă, scoarţă, ghioacă, înveliş. 2. (zo l.) cochilie de scoică, valvă; crustaceu, scoică; ţeastă, carapace, platoşă; (entom.) elitr (fig.) loc / punct şubred / shelter pit [~ pit[ s. (mil.) adăpost individual, groapă individuală. care poate fi uşor atacat / vulnerabil. 4. (sport) barcă uşoară cu lopeţi. 5. metal:) anvelopă, shelter trench [~ trent/J s. (drum.) şanţ / tranşee de protecţie. înveliş terior, înveliş. 6. (arhit.) schelet, cherestea, schelă, schelărie. 7. garda săbiei. shelt ie [7elti] s. ponei de Shetland. 8. (mii.) proiectil gol; obuz; bombă; grenadă. 9. ( com.) (si tortoise ~) scutier. 10. pl. ochelari shelty1 ['/elti] s. v. s h e 11 i e. pe nas. 11. sicriu provizoriu. 12. (av.) cocă. 13. (mar.) corp (de navă). 14. ( mar.) căpăţână shelty2 s. (scot.) colibă, bordei, bojdeucă. (de macara). 15. (fam.) bluză f II. vb. A. tr. 1. a curaţi (de coajă), a dezghioca, . shelve [/elv] vb. A. tr. 1. a aşeza pe poliţă / pe raft. 2. (fig.) a pune la dosar / la arhivă a coji, a decortica, a lua (coaja); (amer.) to ~ corn a curaţi porumbul. 2. (mii.) a bombarda. (»n plan el e). 3. (fig.) a destitui, a suspenda, a scoate din circulaţie / din serviciu. 3. ( sl.) (si to ~ down) a plăti, a da bani. B. refl. (şi to ~ off) a se coji, a se jupui , a se 4. a prevedea (un dulap etc.) cu poliţe / cu rafturi. B. intr. a coborî în pantă



 uşoară. . dezghioca, a i se lua coaja. C. in/r. (despre seminţe) a cădea. shelves [/elvz ] pl. de la s h e 1 f. shelving ['/clvirj] s. 1. material pentru rafturi. 2. ste laj, etajeră. she'll ['/i:l] presc. de la s h e w i l l . she-monkey [7i;'mAnki] s . (zool.) maimuţă (femelă). shellac [7ela;k] I. s. 1. şelac, şerlac; bleached ~ şelac; lust u alb. 2. (auto etc.) gasket ~ ciment pentru încheieturi. II. vb. tr. 1. a da cu l ac, a lăcui, a lustrui. 2. (sl.) a bate zdravăn; shemozzle [/i'mozl] (pop.) I. s. bu cluc, strâmtoare. II. vb. intr. a spăla putina, a o şterge. a înfrânge, a zdrobi. shenanig an [/î'nayiiOgan] s. (amer.) 1. înşelăciune, mistificare; escrocherie. 2. peripeţie, întâmp e ieşită din comun. 3. escapadă, extravaganţă. shellacked [-t] adj. (amer. fam.) afumat, b eat, pilit, într-o dungă, criţă. Sheol ['/i:oul) s. (ebraic) iad, infern. shell-back ['/ elbask] s. 1. (zool.) broască acvatică / de apă. 2. (mar., pop.) bătrân lup de mare, vechi marinar. shepherd ['/epod] I. s. 1: cioban, păstor, mocan; baci. 2. (fig.) păstor ( spiritual). II. vb. tr. 1. a paşte (oile). 2. (fig.) a păstori. shell-bark [~ba:k] s . (bot.) nuc (alb) american (Carya ovata). shepherdess [-is] s. păstoriţă, ciobănită, mocăn shell bit [~ bit] s. piciorul unui burghiu. shepherd's club ['/epsdz 'kUb] s. (b ot.) coada-vacii, lumânărică (Verbascum shell case [~ kcis] s. (mil.) tub de cartuş. she lled ['/eld] adj. 1. (despre animale) cu cochilie, cu ţeastă, cu carapace; ţestos; (de spre thapsus). fruct) cu coajă, cu pojghiţă. 2. (despre plajă etc.) acoperit cu scoici. 3. (despre exploziv) shepherd's crook [~ 'kruk] s. cată ciobănească. în obuz. 4. (despre nuci etc.) curăţat (de coajă); (despre fasole etc.) cojit, curăţat; (amer.) shepherd's kn ot [~ 'not] s. (bot.) sclipeţi (Polenlilla tormentilla). ~ corn porumb egrenat / c urăţat. shepherd's myrtle [~ 'rro:tl] s. (bat.) ghimpe (Ruscus aculeatus). , sheller [7cl3rJ s. 1. (despre persoane) curăţitor de coajă (de fasole ele). 2. (maşină) shepherd spider [~ >spaidsr] s. (entom.) varietate de păianjen (Phalangium). curăţitoare (de fa sole, mazăre etc.); maşină de curăţat (porumb etc.). 3. (fam.) cel care shepherd's pie ['/ epodz 'pail s. budincă cu cartofi şi carne. plăteşte pentru ceilalţi. shepherd's plaid [~ 'pted] s. stofă gen ecosez în alb şi negru. shepherd's purse [~ 'p3:s[ s. (bot.) trais ta-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). shell fire ['/el ,faior] 5. tir/ trager e cu obuze; bombardament de artilerie; to be under ~ a suferi un bombardament. s heppy ['/epi] s. stână, târlă, ţarc de oi. shell-fish [~fi/[ s. 1. testaceu (midie etc.); (fam.) scoici. 2. crustaceu (homar, rac-de-mare sherardize [/i'rardaiz, '/eradai z] vb. tr. (metal.) a şerardiza. Sheraton I'/eretn] s. mobilă Sheraton (stil de mobi lă din sec. XVIII). etc.). 3. (col.) moluşte şi crustacee; to feed on ~ a se hrăni cu sc oici. shell gimlet [~ .gimlit] s. burghiu / sfredel cu daltă. sherbet ['Joibst, am er. si -bit] s. 1. suc de fructe. 2. praf pentru limonada. sherd l/o:d] s.v. s h a r d . shell gold [~ gould] s. aur de scoică. shereef [/e'rilf] s. v. s h e r i f f. shell heap [~ hi;p] s. (geol.) grămezi de scoici / de animale cu cochilie. sh ell hole [~ houl] s. gaură / crater / pâlnie de obuz. sheriff ['/crif] s. 1. şerif (fu ncţiile sale corespund celor ale unui prefect). 2. (Jur. scol.) shelling ['/elin] s. 1. curăţare / dezghiocare (a seminţelor, fasolei etc.). 2. decorticare prim-preşedint e (al unui district). 3. (amer.) şef de poliţie (al unui district), funcţionar (a migd alelor etc.). 3. curăţare (a racilor-de-mare, a solzilor etc.). 4. (mil.) bombarda al es pentru paza unui district. ment; systematic ~ of the trenches împroşcarea cu obuz e a tranşeelor. sheriffdom [-dom] s. funcţia de şerif. shelling out [~ 'aut] s. piaţă, vărs re a banilor, debursare. sheriffship [-/ip] s. v. s h e r i f f d o m . Sherpa [ 7o:ps] s. şerpaş. shell-jacket [/ekrjffikit] s. (mii.) vestă (din uniforma) de servici u. sherry ['/cri] s. vin de Xeres. shell marble [~ imcubl] s. (mineral.) marmură d e scoici. shell marl [~ ma:l] s. (geol.) depozit marin de sfărâmături de scoici şi de ni sip silicios; sherry cobbler [~ .koblar] s. băutură compusă din vin de Xeres, lămâie şi zah ~ pit mină conţinând un astfel de depozit. shet [/et] s. (mine) acoperiş dărâmat. shell mo nd [~ maund] s. v. s h e 11 h e a p. shew [/ou], past, shewed [-d], part. trec. shewn [-n] vb. tr. şi intr. v. s h o w . shewn [/oun] (inv.) part. trec. de la s h e w. shell off [~ 'o(:)f] vb. intr. (despre vopsea etc.) a se coji. shibboleth ['/ibaleB, -boul-] s. 1. semn,obicei sau port distinctiv; lozincă, moto, parolă. she ll out [~ 'aut[ vb. A. tr. (fam.) to ~one's money a scoate banii; a face plata. B. intr. a plăti nota; a da banii, (pop.) a plăti vrând-nevrând; to be constantly shelli ng out a avea 2. dogmă / doctrină învechită. întotdeauna banii în mână / la palmă. shicer ] ] s. (austr. sl.) escroc, pungaş. shell-pink [~pirjk] adj., s. roz-pal. shick [/ik ] adj. (austr. pop.) beat, făcut. shell plate [~ pleit] s. (mar.) învelitoarc de tab lă. shield [/i:ld] I. s. 1. scut; the other side of the ~ celălalt aspect al chestiu



 nii. 2. (tehn.) scut, vană, apărătoare. 3. apărător. 4. (amer.) insignă de şerif / de poliţ 5. (foto.) shell practice [~ ipraktis] s. (mii.) focul bombelor; tir / tragere c u grenade. diafragmă. 6. (electr., tel.) ecran, blindaj. II. vb. tr. 1. a apăra, a f eri, a proteja. 2. a ascunde, shell-proof [~pru:f] adj. blindat, protejat împotriv a obuzelor. a dosi, a tăinui. 3. (tehn.) a ecrana. shell rock [~ rok] s. (geol.) l umachellc.



 849 ship list



shield bearer ]'/i:ld .bears'] s. (ist.) scutier. shield drake [~ drcik] s. v. s h e l d r a k e . shielded [7i:ldid] adj. 1. protejat, apărat. 2. blindat. 3. (te l.) ecranat. shield fern [7i:ld fa:n] s. (bot.) creasta-cocoşului (Aspidium lobalu m). shield grid [~ grid] s. (tel.) grilă de protecţie. shield hand [~ hEend] s. (înv.) mâna stângă. shieldless [7i:ldlis] s. fără scut, fără apărare (şi fig.). shield toad ['/i: ] s. ţzool.) broască-ţestoasă (Testttdo). shier ['/aia'] adj. comp. de la s h y (1,1). s hiest ['Jaist] adj. superi, de Ia s h y (1,1). shift [/ift] I. vb. A. Jr. 1. a împ inge; a trage. 2. a aduce (dintr-un loc), a întoarce; a schimba direcţia (cu gen.); to ~ ground a schimba locul; (mil.) to ~ one's quarters a-şi schimba reşedinţa / carti erul general; a schimba decorul. 3. a pritoci, a turna din nou. 4. (mar.) a schi mba, a deplasa, a muta; to ~ the helm a întoarce timona; to ~ the stowage a muta încăr cătura. 5. (tâmplărie) a pune pat la (o puşca etc.). 6. a schimba (hainele). 7. a schimb a (o locuinţă, o casă). 8. (c» a«V. si prep.) to ~ about a întoarce, a răsuci; to ~ away a a din loc, a deplasa; to ~ off a îndepărta, a muta. B. intr. 1. a schimba locul ele, a se muta, a se deplasa; the scene ~s scena se schimbă / se deplasează. 2. a fugi, a se feri. 3. (mar.) (şi to ~about) a se învârti, a ocoli, a se întoarce (din cauzei vântu lui). 4. (fig.) a o scoate la capăt, a se ajuta singur; to ~ for a living a se zba te pentru a-şi câştiga existenţa. 5. a se acoperi cu nori. 6. (cu adv. si prep.) to ~ ab out a se învârti, a se suci, a se întoarce; a-şi schimba mereu / fără întrerupere / întruna l; to ~ away a o şterge, a o lua la sănătoasa. 7. (auto) a schimba viteza. II. s. 1. s chimbare, variaţie. 2. (muz.) bătaie, măsură; at the half ~la a doua mişcare / poziţie; who e ~ a treia poziţie / mişcare. 3. pretext, subterfugiu; chichiţă, mijloc de scăpare, exped ient; for a ~ drept scuză I pretext; to make (a) ~ a se osteni, a-şi da osteneala; t o make — with anything a se împăca cu orice, a se descurca din orice impas, a scăpa de o rice belea; he makes ~ to live luptă din răsputeri să-şi câştige existenţa, face pe dracu-n tru să trăiască; to put smb. to ~ a vârî pe cineva în belea / în încurcătură. 4. viclenie, etenie, truc, chichiţă, chiţibuş, tertip; full of ~s and devices plin de viclenie, şiret, viclean, isteţ, iscusit; to know smb.'s ~s a cunoaşte tertipurile / vicleniile cuiva . 5. munca zilei, lucrul ce trebuie făcut în cursul unei zile, timp de muncă, schimb. 6. (rar) cămaşă pentru femei. 7. schimb; tură; to work in ~s a lucra în schimburi. 8. (aut o) schimbător de viteză. shift bar ['/ift ba:r] s. (auto) tija schimbătorului de vitez e. shifter [7ift3r] s. 1. persoană care deplasează / care schimbă / care mută ceva din l oc. 2. pârghie de deplasare; scene ~ pârghie pentru deplasarea scenei. 3. (ferov.) l ocomotivă de manevră. 4. (fig.) pişicher, şiret, vulpe bătrână. shiftily [Yiftili] adv. 1. od) ncsincer, prefăcut. 2. nehotărât, codindu-se. shiftiness ['Jlftinjs] s. 1. prefăcători e, şiretenie, lipsă de sinceritate, falsitate. 2. in geniozitate. shifting [7ifth]] I . adj. 1. care se mişcă, care se deplasează; (muz.) ~ keyboard claviatura mobilă (a unui pian); (mar.) ~sand banc mişcător; nisipuri mişcătoare. 2. (despre relaţii, decor etc.) s chimbător, schimbăcios, nestatornic; (fam., despre pers. etc.) v. s h i f t y . II. s. 1. mutare, deplasare; (teatru) ~ of scenery schimbare a decorului; (mar.) ~ o f the cargo schimbare / deplasare a încărcăturii; (mec.) ~ of the belt întrerupere a com unicaţiei de la curea; (ferov.) ~ track linie de manipulare. 2. (muz.) atingere cu degetele a coardei unei viori. 3. (auto. amer.) ~ up urcare / mărire a vitezei. 4 . schimbare (a locului, a direcţiei), mişcare, deplasare (a unui lucru, a încărcăturii), d eplasare, alunecare; (electr.) ~ of the brushes schimbare a periilor; (lingv.) c onsonant ~ mutaţie consonantică; (ec.) ~ of income transfer de venituri. shiftless [ '/iftlis] adj. 1. (despre pers.) leneş, moale, molâu; fără vlagă; lipsit de energie. 2. puţ n descurcăreţ, bleg, netot, lipsit de iniţiativă; (despre acţiune) ineficace, zadarnică. 3. (înv. şi glumeţ) fără cămaşă. shiftlessly [-li] aaV. (în mod) zadarnic, inutil, ineficace. ssness 1-nis] s. 1. lene, lipsă de energie. 2. lipsă de resurse / de iniţiativă, inefica citate, zădărnicie (a unei acţiuni). shift lock ['/ift fok] s. (lelm.) organ de fixare / de blocare. shifty ]'/ifti] adj. 1. şmecher, pişicher, viclean; (despre privire) şi ret, prefăcut, nesincer, mincinos; ~ behaviour purtare în doi peri / ambiguă / cu mai multe înţelesuri; ~ eyes ochi vii / care se mişcă tot timpul. 2. plin de resurse. Shiism [7i:izam] s. (rel.) şiism. Shiite [7i:ait] s. (rel.) şiit. shikaree [/i'kseri, -'ka :rij s. (anglo-indian) vânător; indigen în serviciul unui vânător. shiker [/i'ku:r] (anglo



 -indian) I. s. vânătoare. II. vb. tr. si intr. a vâna. shill [/ii], shillaber [7il3b3r ] s. (amer. fam.) asociat al unui negustor ambulant, cumpăr㍠tor de formă, momeală pentru clienţi. shillelagh [/i'Ieila, amer. şi -'leili] s. (irl.) bâtă, măciucă. shilling ['/ilir ] s. şiling (monedă englezească de argint egală cu a douăzecea /xirte din lira sterlină = 1 penny); a ~'s worth (în valoare de) un şiling; to cut off with a ~ a dezmostcni; ev ery ~of it până la ultimul ban, până la ultima centină; to take the King's / the Queen's ~ a intra în serviciul militar; a ft în slujba regelui sau a reginei. shilly-shally [ '/ili./aeli] I. s. ezitare, şovăială, nehotărâre, oscilare. II. vb. intr. a ezita, a şovăi, oscila între două alternative. shily ['/aili] adv. v. s h y l y . shim [/im] (lelm.) I. s. 1. pană (de fixare), şaibă, suport; bară de reglaj. 2. adaos, bailag, inserţie, lam elă. II. vb. tr. a pune o pană la, o şaibă la. shimmer ['/ims'l I. vb. intr. a licări, a l uci, a pâlpâi. II. s. licărire, lucire, pâlpâire (a unei lumini). shimmy1 [7imi] s. 1. zgu duire, tremur(ici). 2. dans tremurat (al negrilor din S.V.A.). 3. (auto) fulare (a roţilor din faţă).



shimmy2 ['/inii] s. (/ani.) cămaşă, cămăşuţă. shimmy dress [~ ,dres] s. rochie fără talie ( -1930). shin [/in] I. s. (anat.) tibic, fluierul piciorului, ţurloi. II. vb. A. tr . 1. a lovi cu piciorul; a îmboldi (calul). 2. a urca, a escalada. B. intr. 1. (si to ~ up) a se căţăra, a se urca. 2. (amer.) a bate drumurile, a umbla din poartă-n poar tă (aupa împrumuturi). shin-bone ['/inboun] s. v. s h i n (I). shindig ['/indig] s. (amer. fam.) petrecere, chef, bal; chermesă. shindy ['/indi] s. (fam.) încăierare, învălmăş ceartă, scandal; to kick up a ~ a face tărăboi, a face scandal. shine [/ain] I. vb.pa st şi part, trecut shone [/nn] A. inlr. 1. (şi fig.) a lumina, a străluci, a luci; to ~out a sclipi, a lumina viu. 2. (amer.) a reuşi, a izbuti, a izbândi. B. tr. 1. a lăsa să lumineze, a face să lumineze / să strălucească. 2. (fam.) a face lucitor / strălucitor. II. s. 1. (şifig.) lumină, lucire, strălucire; to take the ~off a lua lumina, a îndepărta lumina; (sl.) to take the ~out of smb. a lăsa în umbră pe cineva, a eclipsa pe cineva. 2. (poetic) lumina soarelui, vreme frumoasă / senină / luminoasă. 3. (sl.) v. S h i n d y. 4. (amer. fam.) negru, oacheş. 5. (amer. fam.) monedă de aur, gălbior. 6. (amer. fam.) băutură alcoolică fabricată clandestin. 7. (amer. fain.) slăbiciune, capriciu; to t ake a ~ to a avea cârlig / boală la, a avea slăbiciune pentru. shine-boy [~boi] s. (am er.) lustragiu, văcsuitor de ghete. shiner [Tains'] s. 1. (sl.) monedă de aur, galbe n, gălbior, pol de aur. 2. pl. bani, parale, gologani, franci, biştari. 3. (amer.) vânăt aie la ochi. 4. (fam.) lustragiu, văcsuitor de ghete. 5. pl. (telin.) puncte / loc uri luminoase (în hârtie). shingle1 [Tingl] I. s. 1. şindrilă, şiţă. 2. (amer.) firmă mică , tăbliţă. 3. to be / have a ~ short a-i lipsi o doagă, a-i fila lampa. II. vb. tr. 1. a acoperi cu şindrilă. 2. a tăia / a tunde (părul) scurt (la femei). shingle2 s. 1. pietr iş, prundiş. 2. mal / ţărm acoperit cu pietriş. shingle bottom [~ ■bstam] s. (constr.) pămâ etros de fundaţie. shingles ['/irjglz] s. pl. (med.) pecingine (în jurul taliei în par tea dreaptă a corpului), zona zoster. shingle stone ['/irjgl stoun] s. (constr.) p iatră, bolovani. shingly ['/irjglil adj. acoperit cu pietriş / prundiş. shin-guard ['/ inga:d[ s. (sport) jambieră. shininess ['/aininis] s. strălucire, lucire. shining l' /ainirj] I. adj. strălucitor, lucitor. II. s. strălucire, splendoare. shining coal [ ~ koulj s. (mine) cărbune bituminos. shining soot [~ su:t] s. (chim.) negru de fum de tuburi. shinny ['/ini] s. joc asemănător cu hocheiul. shinplaster [7inipla:st3r] s. 1. plasture pentru tibie sau picior. 2. (canad. sl.) dolar (canadian). shiny [7aini] adj. 1. strălucitor, sclipitor, lucios. 2. lustruit, cu luciu; (despre ha ine, încălţăminte) cu lustru, ros, uzat. ship [/ip] I. s. 1. vapor, navă, vas, bastiment; (fig.) the ~of the desert cămila, corabia deşertului; on board ~, on shipboard pe bo rd, pe vapor; to take ~ for a se îmbarca pentru; (fig.) to burn one's ~s a-şi tăia sin gur retragerea, a lua o hotărâre irevocabilă when my ~ comes home când îmi va surâde soarta când voi avea bani; to fit out a ~ a echipa / a arma o corabie; to launch a ~ a l ansa o navă; to put a ~ in commission a da o corabie în exploatare. 2. corabie (cu t rei catarge). 3. (înv.) cădelniţă. 4. aeronavă; navă spaţială. II. vb. A. tr. 1. a îmbarca ri, mărfuri etc.); to ~ a sea a lua apă la bord (pe o mare agitată). 2. a transporta, a expedia (mai ales pe apă). 3. a fixa (catargul, cârma etc.); to ~ the oars a aşeza vâs lele. 4. to ~ off a trimite, a expedia (mai ales pe mare sau cu avionul). B. int r. 1. a se îmbarca. 2. a se angaja ca marinar / matelot / matroz. ship agent ['/ip ,eid33nt] s. (mar.) comisionar, expeditor; agent de navlosire; agent maritim. s hip biscuit [~ .biskit] s. pesmet marinăresc. shipboard [~bo:d, -baad] s. on ~ pe



 bord, pe navă. ship boat [~ bout] s. (mar.) şalupă de bord. ship boy [~ boi] s. (mar.) mus, elev marinar. ship breaker [~>breik3r] s. persoană care demontează vapoare vec hi (pe baza unui contract). ship-broker [~,brouksr] s. (mar.) curtier maritim / naval, agent de asigurare maritimă. shipbuilder [~,bildsr] s. constructor naval / de vapoare. shipbuilding ['shipibildin] s. construcţii navale / de vapoare. shipbu ilding plate [~ pleit] s. (mar.) tablă navală. shipbuilding way [~ wei] s. (mar.) ca lă de construcţie. shipbuilding yard [~ ja:d] s. (mar.) şantier naval / de construcţii n avale. ship chandler [- .t/a:ndbr] s. (mar.) furnizor, agent de aprovizionare (p entru vapoare); serviciu de aprovizionare a vaselor. ship-channel [~,t/2enpl] s. (mar.) canal / şcnal navigabil. ship delivery [- di.livsri] adj. (mar.) franco bo rd. ship depth [~ dep6] s. (mar.) înălţime a bordului. shipentine ['/ipsntkn] s. (amer .) bare cu patru arbori / catarge. ship fever [~ .fi:v3r] s. (med.) tifos. shipf ul ['/ipful] s-1. (mar.) (un) vas (plin). 2. (ec.) caric. ship holder ['/ip ,hou ld3r] s. (mar.) armator, proprietar de vapoare. ship house [~ haus] s. (mar.) ca lă de haiaj / de lansare. shiplet ['/iplit, -let] s. (dim.) corăbioară. ship-letter [' /ipilets'J s. scrisoare transportată pe orice alt vas decât cele poştale, poşta navei, s hip-lifting device [-iliftirj di'vais] s. (mar.) utilaj de ranfluare / de ridica re (a vaselor). ship list [~ list] s. lista echipajului.



 shipload 850



shipload ['/iploud] s. încărcătura (totală a) navei. ship lock ['/ip bk] •■ (mar.) ecluză n gabilă. ? shipmaster I7ip'ina:st3r] s. comandant de navă comercială. shipmate l'/ipmei t] s. camarad / tovarăş marinar, angajat pe acelaşi vapor. shipment ['/îpmant] s. 1. încărc re a vaporului. 2. încărcătură, cantitate, transport, navlu. 3. transport naval. 4. (ame r.) transportul mărfurilor. 5. expediere a mărfurilor. ship-money ['/ip'iiiAni] s. ( ist.) impozit pentru construcţii navale. ship navigation [~ tnaevi.gei/sn] s. (mar .) navigaţie. shipowner [~i0uii3rl ş. armator, proprietar sau coproprietar de vas(e) . shipper ['/ip3r] s. (mar.) expeditor (al unei încărcături). shipper rod ['/ips rod] s.(tehn.) tija dispozitivului de mutare. shipping ['/ipirjl I. adj. maritim, nav al. II. ş. 1. flota comercială, nave de comerţ. 2. încărcare, transport, expediere (a mărfu ilor). 3. transport (de mărfuri, cu nava), trafic maritim, shipping. shipping weig ht [~ wcitj s. (ferov., mar.) greutate bruta. ship plate ['/ip pleit] s. (metal. ) tablă de oţel pentru construcţii navale. ship railway [~ ireilwei] s. linie de cale ferată pentru transportul navelor. ship salvage [~ isa?lvid3] s. (mar.) ranfluare. ship's articles ['/ips 'a:tiklz] s. (mar.) rolul / lista echipajului. ship's bo at [~s 'bout] s. (mar.) barcă de serviciu. ship scraper ['/ip .skreipor] s. (mar.) dragă. ship's days [~s 'deiz] s. pl. (mar.) zile destinate efectuării operaţiilor de în cărcare. shipshape ['/ip/eip] adj. în perfectă regulă, în ordine, bun. ship's head ['/ips 'hed[ s. (mar.) calea / drumul navei. ship's journal [~ 'd33:n3l]ş. (mar., av.) re gistrul loh-ului, jurnal de bord. ship's ledger [~ 'led33rl s. v. s h i p l i s t. ship's papers [~ 'peipsz] s. (mar.) documentele navei. ship's people [~ pi:pl ] s. (mar.) echipajul navei. ship's sheathing [~ 7i:6in] s. (mar.) tablă navală. shi p's side [~ 'said] s. («tar.) bordul navei. / ship's skin [~ 'skin] s. (mar.) tabl ele bordajului exterior. shipway ['/ipwei] s. canal navigabil. shipworm ['/ipwai m] s. moluscă (care pătrunde în lemnul vapoarelor). shipwreck [~rek] I. s. 1. naufragi u. 2. naufragiat. 3. (fig.) pagubă marc, ruină; ~ of one's hopes spulberarea speranţel or cuiva. II. vb. A. tr. (jig.) a ruina, a distruge; a spulbera, a sfărâma, a dărâma. B. intr. 1. a naufragia, a se scufunda, a pieri, a pieri în valuri. 2. a fi victima unui naufragiu. 3. a eşua. ■ shipwright [~rait] ş. 1. constructor naval. 2. marangoz. shipyard [~ja:d] s. (mar.) şantier de construcţii navale, şantier naval. shire [7aiar] s. (înv.) comitat, district, judeţ, departament; (fam.) the ~s comitatele din centr ul Angliei. shirk [/o:k] I. vb. A. intr. 1. (from) a se da Ia o parte, a evita, a ocoli, a se eschiva; a se feri, a se sustrage de la; a fugi (de la o datorie, o răspundere etc.). 2. a trage chiulul. B. tr. a evita, a se sustrage / a se eschi va de la, a se feri de, a fugi de. II. ş. evitare; eschivare, sustragere. shirker [7o:kar] s. persoană care se eschivează / care se sustrage (de la o datorie, o răspund ere etc.); chiulangiu; laş. , shir(r) [/a:r] (amer.) I. s. 1. aţă elastică, fir de cauci uc ţesut într-un material; ţesătură elastică. 2. creţuri (la un material, la îmbrăcăminte). tr. a încreţi (un material). shirt [/s:t] s. 1. cămaşă (bărbătească); stripped to the ~ în ve not a ~ to one's back a fi în pielea goală; a nu avea după ce bea apă; (sl.) to keep one's ~ on a nu se enerva, a se stăpâni, a-şi păstra cumpătul; (şl.) to get one's ~ off a s înfuria, a-şi ieşi din sărite; (şl.) to put one's ~ on a pune totul la bătaie; to give (sm .) a wet ~ a pune (pe cineva) la muncă grea, a scoate untul (din cineva); (prav.) near is my ~ but nearer is my skin mai aproape e pielea decât cămaşa; to sell the ~ of f one's back a-şi vinde şi cămaşa de pe el. 2. bluză de damă cu guler şi manşetă. shirt but ait .bAtn] s. nasture de cămaşă. shirted ['/3:tid] adj. cu cămaşă, purtând cămaşă, cu cămaş t-front ['/^tfrAiit] ş. plastron, piept (scrobit) de cămaşă. shirting [73:tirj] s. pânză / aterial pentru cămăşi. shirtless [7s:tlis, -Ies] adj. fără cămaşă. shirt-sleeves ['/o:tsli: . pi. mâneci de la cămaşă; in one's ~ în cămaşă (fără haină). shirt waist [~ weist] s. (ame damă. shirty ['/3:ti] adj. (sl.) supărat, mânios, furios, enervat, cu capsa pusă. shist. .. v. s c h i s t. shit [/it] (vulg.) I. s. excremente, fecale, căcat. II. vb. int r. a avea scaun; a elimina excremente, a se caca. III. inter/, la naiba! shitter [7it9r] s. (vulg.) closet, budă, căcătoare. shittlecock f'/itlkok] s.v. s h u 111 e c o' c k. shive [/aiv] s. 1. bucată, fragment, aşchie. 2. (teAt.) deşeuri, impurităţi. shiv er1 [7iv3r] I. vb. A. intr. 1. a tremura, a dârdâi (de frig). 2. a .se înfiora, a palp ita, a tremura, a se cutremura (de frică etc.). B. tr. (mar.) a face să tremure (pânze



 le). II. s. (mai ales pi.) fiori, frisoane, tremurici, tremurături (de frig, de fr ică etc.); it gives me the ~s mă înfioară, mă îngrozeşte, mă cutremură, îmi dă fiori; to ha avea fiori / frisoane / tremurici. shiver2 I. s. 1. (mai ales pi.) ciob, sfărâmătură, ţan dăra, frântură. 2. (geol.) ardezie, şist. 3. (mar.) rai. rolă. II. vb. A. tr. 1. a sparge, a sfărâma. 2. a rupe (catargul). B. intr. a se sfărâma în bucăţi, a se face ţăndări. shive v;irin] I. adj. tremurător, tremurând. II. s. tremur, fiori. shiveringly [-li] adv. tremurând, cu un tremur / fior.



shivery ['/ivsri] adj. 1. fragil, care se sparge uşor. 2. tremurător, înfiorat, palpitân d, cuprins de frisoane. shivoo [/i'vu:] s. (austr.fam.) petrecere zgomotoasă, chio lhan, shivy ['/ivi] adj. (teAt.) murdar, impurificat. shoal1 [/oul] I. (lit.) ad j. (despre apă) mică, puţin adâncă, scăzută. II. s. 1. banc de nisip; nămol (în rem). 2. pi ) primejdie, piedică ascunsă. III. vb. intr. (despre apă) a scădea, a descreşte, a se micşo a. shoal 2 1. ş. 1. banc, cârd (de peşti etc.), mulţime. 2. (fig.) masă, grămadă, mulţime; ts letters in ~ primeşte grămezi de scrisori. II. vb. intr. (despre peşti etc.) a form a grupuri mari / bancuri. shoaling ['/oulirj] ş. (geol.) depunere aluvionară. shoal water ['/oul »wo:tor] s. (mar.) apă joasă.' shock1 [/ok] I. s. 1. lovitură, izbitură; zgud uitură, zdruncinare, şoc; to collide with a tremendous ~ a se ciocni cu o putere ext raordinară; electric ~şoc electric, descărcare electrică. 2. (med.) şoc, atac, atac de ner vi. 3. dezgust, scârbă. II. vb. A. tr. 1. a zgudui, a zdruncina, a lovi. 2. a şoca, a revolta, a ofensa, a indigna, a scandaliza. B. intr. (poetic) a se ciocni, a se lovi. shock2 I. s. căpiţă (de obicei de 12 snopi). II. vb. tr. a aşeza în căpiţe, a clădi c (fân, paie). shock3 s. păr neîngrijit / zbârlit / vâlvoi, chică, ciuf. shock-absorber ['/ok shsntbo1", -.zo;b3r| s. (te/in.) amortizor (de şocuri), dispozitiv antişoc. " ■ shockabsorber spring [~ sprirj] s. (ferov.) arc de tampon. shock action ['/ok .aekfan ] s. (/nil.) 1. efect percutant / de şoc. 2. atac de cavalerie. shock brigade [~ b ri-gcid] s. brigadă de şoc. shock coefficient [~ kouiifi/snt] ş. (constr.) coeficient de impact. shock damper [~ -da?mp3r] s. (telin.) amortizor (de şocuri). shock dog [~ dog] s. câine mic şi fiocos. shocker f/oks1"] s. (fam.) 1. roman senzaţional ieftin . 2. lucru de calitate foarte proastă; porcărie, bătaie de joc. 3. om de rând. shockhead ['/okhed] s. cap zbârlit; păr neîngrijit / zbârlit / vâlvoi. shocking f'/okirj] I. adj. 1 . emoţionant, zguduitor, înspăimântător. 2. scandalos, revoltător, şocant, ruşinos, resping ezgustător, necuviincios. II. adv. (fam.) foarte, deosebit de, neînchipuit de, extra ordinar de; ~ bad foarte prost, îngrozitor / revoltător de prost. shocking coil [~ k oil] ş. (electr.) bobină de inducţie. shockless f/oklis] adj. (telin.) fără trepidaţie. sho k reducer f/ok riidju:sor, -ro'd-J s. (telin.) amortizor. shock tactics [~ .task tiks] s. pl. (folosit ca sg.) (mii.) tactică de şoc. shock troops |~ tru:ps] ş. pl. (m il.) trupe de şoc. shock wave [~ wciv] s. (fiz.) undă de şoc. shock worker [~ iW3:kor] s. muncitor de şoc / de elita. shod [/odj paşi şi part. trec. de la s h o e (II). sho ddiness [7odinis] s. proastă calitate, calitate inferioară. shoddy ['/odi] I. s. 1. fibre / material de calitate inferioară (din deşeuri). 2. lucru de calitate inferioa ră, rasoleală. 3. (constr.) placă de granit (şub 30 cm grosime). II. adj. 1. falsificat, ieftin, prost. 2. (teAt.) regenerat; cu scamă. 3. meschin. shoe [/u:] I. s. 1. pa ntof; (amer.) gheată; (amer.) high ~ ghete, bocanci; (amer.) low ~ pantofi; to be in another person's ~s a fi în locul altuia, a fi în pielea altuia; to die in one's ~s a muri de moarte violentă; to know where the ~ pinches a şti cum stau lucrurile, a cunoaşte situaţia / dificultăţile; to put the ~ on the right foot a acuza pe cineva pe bună dreptate; to wait for a dead man's ~s a aştepta o moştenire, a se grăbi să ia locul celui care moare; to fill smb.'s ~s a înlocui pe cineva, a lua locul cuiva; to ste p into smb.'s ~s a lua locul cuiva; âocupa postul cuiva; the ~s on the other foot răspunderea cade pe altcineva; that's another pair of ~s asta-i altă chestiune / căciu lă / altă mâncare de peşte, asta-i altceva. 2. potcoavă. 3. talpă de fier. 4. (telin.) sabo , patină, alunecător, tălpică, sanie, cuzinet. 5. (mar.) chilă falsă. 6. (te/m.) papucii, v .tr., past şi part. trec. shod f/od] 1. a încălţa. 2. a potcovi. 3. a pingeli, a tălpui. s hoeblack f'/inblzek] ş. lustragiu, văcsuitor de ghete. shoe brake [7u: breik] s. (te /m..) frână cu saboţi. shoe buckle [~ .bAkl] s. cataramă (de pantofi). shoe button tube [~ .bAten 'tju:b[ ş. (tel.) tub ghindă. shoe cream [~ kri:m] s. cremă de ghete. shoe d rill [~ dril] s. (agr.) semănătoare cu brazdare. shoehorn [~ho:n] s. limba de pantof i, încălţător. shoeing smith ['/u:in smiO] s. potcovar. shoelace ['/u:lcis] s. şiret de gh ete / de pantofi. shoe last [~ lu:st| ş. calapod (pentru pantofi). shoe latchet [~



 ila?t/it] s. cataramă (de încălţăminte). shoe leather [~ «leoor] s. piele de pantofi; as g od a man as ever trod ~ un om cât se poate de bun / cum greu găseşti, un om bun ca pâine a caldă. shoe lift [~ lift] ş. v. s h o e h o r n. shoemaker [~


 851 shortfall



shoe upper [~ iAp3r] s. 1. piele pentru feţe de încălţăminte. 2. carâmb, turcatcă. shogun [ gu:n] s. (ist.) şogun. shone [/on] past şi part. trec. de la s h i n c (I). shoo [/u ;] I. interj, hâş (sunet pentru a goni pasările). II. vb. A. tr. (şi to ~ away) a goni / a speria (pasările). B. intr. (despre pasări) a pleca, a fugi, shook |/u:k] past de la s h a k e (II). shoot [/u:t] I. vb. past şi part. trec. shot [/at] A. intr. 1. (at) a trage (în); (despre o arma) to ~ true / well a trage bine; does the gun ~ straight? trage bine arma? 2. (cinegetică) a vâna eu puşca; to ~ flying a vâna păsări din z or. 3. (fig.) a străpunge; to ~through one's heart a sfâşia inima cuiva. 4. a trece iu te, a trece ca săgeata; (despre stele) a cădea. 5. a încolţi, a miji, a da; buds are ~in g se crapă mugurii, se deschid mugurii. 6. a durea; a zvâcni, a înţepa (din cauza dureri i). 7. (sport) to ~ ahead a-şi întrece concurenţii; to ~ along a trece repede înainte; ( despre plante) to ~ forth a încolţi; to ~ out a) (despre păsări) a sări brusc, a-şi lua zbo ul; b) a ieşi în afară; to ~ out of a ieşi din; the boat ~s out from the creek barca ies e din golfuleţ; to ~ past a trece repede pe lângă; to ~ up a) a creşte repede, a se ridi ca, a se înălţa; the child is ~ing up copilul creşte repede; b) a-şi lua zborul, a se înălţ ames ~ up flăcările izbucnesc; c) (mii.) a trage, a deschide focul. 8. to ~ at / for (fam.) a lupta pentru, a se strădui să obţină. 9. to ~ off one's mouth /face (şl.), a) a te lua gura pe dinainte; b) a face din ţânţar armăsar. B. tr. 1. a împuşca, a omorî prin îm ; (jam.) I'll be shot if să mă omori dacă, să mă tai dacă. 2. a revărsa, a împrăştia (raze espre priviri) to ~ fire a fulgera; the sun ~s its rays soarele îşi aruncă ra/xlc; to ~ the fishing net a arunca năvodul; to ~ one's linen a-şi arăta manşetele; (mar.) to ~th e sun a determina altitudinea cu scxtantul la miezul zilei. 3. a trage repede (u n zăvor). 4. (fam.) a fotografia; a filma. 5. a vâna. 6. to ~a match a participa Ia un concurs de tir; (sport) to ~the ball a trage un şut; (sport) to ~ a goal a marc a un gol. 7. a gelul, a trage la rindea (o scândură). 8. a traversa (cataracte, casc ade etc.); to ~Niagara a încerca imposibilul, a face pe dracu-n patru. 9- to ~away a) a doborî, a distruge, a reteza (un braţ, un picior etc.) printr-un foc de armă; b) a risipi (gloanţele, obuzele etc.) prin trageri repetate; to ~ down a doborî (o pasăr e, un avion etc.); to ~ forth a da (muguri); to ~ off v. t o ~ a w a y (a); to ~ out a) (despre copaci) a da (muguri, mlădiţe etc.); b) a arunca, a împrăştia, a răspândi ( ei etc.); c) to ~ out one's lips a strâmba buzele (în semn de dispreţ); to ~ out one's tongue a scoate limba (la cineva); (despre o rezervaţie de vânătoare) to be shot out a nu mai avea vânat; to ~ up (amer.) a teroriza (un sat, o regiune etc.) prin focu ri de armă. II. s. 1. mlădiţă, vlăstar; mugure. 2. tir. tragere la ţintă. 3. (partidă de) v 4. scoc, jilip, canal înclinat. 5. şuvoi de scurgere rapidă (în albia unui râu). 6. trece re rapidă (a unei săgeţi, a unui glonte). 7. depozit (de gunoaie etc.). 8. (sl.) and t he whole ~ şi toate celelalte. shooter ['/u:tor] s. 1. puşcaş, ţintaş, arcaş, trăgător, vân revolver; six ~revolver eu şase focuri. 3. (sl.) vizită de condoleanţe. 4. (sport) min gea care loveşte (la crichet). shooting r/u;tin] I. adj. 1. ţâşnitor. 2. (despre plante) care dă lăstare / mlădiţe. II. s. 1. vânătoare. 2. (mine) puşcare, aprindere a încărcături ragere, tir. 4. junghi, zvâcnire. 5. repezirc, azvârlirc. 6. lăstărire (a plantelor). sh ooting-box [~boks] s. casă / adăpost / cabana, colibă / pavilion de vânătoare. shooting-ga llery [-igîelsri] s. v. s h o o t i n g - r a n g e. shooting iron [~ paion] s. (s l.) armă de foc. shooting licence [~ liaisons] s. permis / autorizaţie de vânătoare. sho oting match [~ maet/] s. concurs de tir. shooting pocket [~ rpokit] s. tolbă de vânăto are. shooting-range [~reind3l s. poligon de tir / de tragere. shooting star [~ s tu;r] s. stea căzătoare, meteor. shooting-stick [~stik] s. baston care arc la capătul de sus un scăunel pliant. shop [/Dp] I. s. 1. prăvălie, magazin, dugheană; you have come to the wrong ~ n-ai nimerit bine, trebuie sate adresezi în altă parte; you have com e to the right ~ a) ai nimerit bine; b) ai venit la timp. 2. debit (de băuturi spi rtoase, de tutun). 3. (/nil.) the Shop şcoala de artilerie şi de geniu din Woolwich. 4. (sl.) teatru. 5. (sl.) angajament (la un teatru); (despre artiştii de teatru) to be out of ~ a 11 somcr.6. (si.) afacere comercială, negustorie. 7. (şl.) casă comer cială, birou; întreprindere rivală / care face concurenţă. to talk ~ a discuta chestiuni rofesionale. II. vb. A. intr. 1. (şi to go ~ping) a) a face cumpărături; b) a merge pr in magazine pentru a vedea mărfurile şi preţurile. 2. (amer.) to ~ around a căuta de luc



 ru, a umbla după serviciu. B. tr. 1. (sl.) a băga (pe cineva) la răcoare, a priponi (u n răufăcător), a băga la bască. 2. (amer.) a concedia (din serviciu). shop accident ['jop u'eksidont] s. (telm.) accident de exploatare. shop assistant [~ a.sistsnt] s. vân zător, vânzătoare. shop bell [~ bel] ş. clopoţel la uşa prăvăliei. shop bill [~ bil] s. lis reţuri. shop board [~ bo:d. -bood] s. tejghea. shop book [~ buk] s. registru de co nturi. shop boy [~ boi] s. băiat de prăvălie. shop case [~ keis] s. vitrină. shop chairm an [~ it/eomon] s. (amer.) şef de atelier. shop committee [~ ka-niiti] ş. comitet de atelier. shop condition [~ koiKli/pn] s. (telm.) solicitare de regim; condiţii de lucru. shop data [~ ideits] s. (telm.) date de exploatare. shop foreman [~ .fo: man] ş. şef de atelier. shop front [~ irAntj s. galantar: vitrină. shopful [~ful] s. c antitate de mărfuri aliate într-un magazin; capacitate (a unui magazin). shop girl [ ~ go:I] ş. vânzătoare. shopkeeper [~ki:por] s. negustor, comerciant (cu magazin). shop keeping [~ki:piij] s. negustorie. shop-lifter [~Jiftor] s. hoţ de prăvălii.



shopman f/opmon],pl. shopmen |-mon, -men] s. 1. negustor. 2. vânzător. 3. (amer.) lu crător, muncitor. shop manual ['/op ,masnjuol] s. (auto) manual de reparaţii. shoppe r E'/op3r] s. cumpărător, client, muşteriu. shopping ['/opirj] s. 1. cumpărare. 2. cumpărăt ră; to go ~ a merge la cumpărături. shopping center [~ >scntor] ş. (amer.) centru comerc ial (mai ales în suburbii). shopping mall [~ mo:l] s. (canad.) centru comercial (înt r-un oraş). shopping piaza [~ ppla:zo] s. (canad.) v. s h o p p i n g m a l l . sh oppy C/opi] adj. (despre o discuţie) profesional. shop requirement ['/op riikwaiom ont] s. (telm.) solicitare de regim; condiţii de lucru. shop steward [~ stju(:)od, -stjosd] s. delegat de atelier, reprezentantul muncitorilor la discutarea probl emelor de muncă; ~s' committee comitet de întreprindere. shoptalk [~to:k] s. vocabul ar / jargon al unei meserii sau al unui domeniu. shopwalker [~.wo:k3r] s. 1. şef d e raion (într-un magazin). 2. inspector, supraveghetor (într-un magazin). shop windo w [~ 'windou] s. vitrină; to have everything in the ~, to have all one's goods in the ~ a) a spune totul pe faţă; b) a 11 superficial. shop woman |~ iwumon] s. v. s h o p g i r l . shopworn ['/opwo:n| adj. (despre mărfuri) uzat. degradat. shorage | '/o:rid3] s. drept asupra ţărmului / malului / coastei. shore1 [/o:r,/oor] I. s. ţărm, c oastă, mal; (mar.) the ~ pământul, ţărmul; (mar.) to set (bot on ~ a debarca; (mar.) off ~ în larg; (mar.) in ~ aproape de coastă; (mar.) on ~ pe uscat. II. vb. tr. 1. (mar.) to ~ a ship a eşua la ţărm. 2. (jig.) a pune în siguranţă. 3. a debarca (mărfuri etc.) pe . (geogr.) a se mărgini cu (o mare, un râu). shore21. s. 1. proptea, sprijin, reazem , suport (şi consir.). 2. (mar.) ponţii de doc. II. vb. tr. (şi to ~ up) a sprijini, a propti, a susţine. shore3 (înv.) past de la s h e a r . shore4 (scot.) vb. A. tr. a socoti. B. intr. a face o socoteală. shore anchor [/o:r .a;rjkor] s. (mar.) ancoră de coastă. shore bay ['/o: bei] s. deschiderea dinspre mal a unui pod. shore devel opment (~ diivebpmontl s. coeficient de sinuozitate a liniei ţărmului. shore formati on [~ fo^mci/an] s. sediment lacustru. shore gang [~ gasn] s. hamali (din port). shoreless ['/o:lis, '/oa-] adj. (poetic) neţărmurit, fără hotare. shoreling ['/o:Iin, ' /oa-] s. miel tuns. shore pipe f/o: paip] s. conductă de hidromecanizarc. shorewar d ['/o:wod, '/oo-] I. adv. v. s h o r c w a r d s. II. adj. spre ţărm. shorewards l' /o:wodz], '/oo-] adv. în direcţia ţărmului, spre ţărm. shoring f/^rirj. '/oa-] $. (constr.) susţinere, zidire. shorn |/o:n] I. part. trec. de la s h e a r (I). II. adj. tuns. short [/o:t] I. adj. 1. scurt; redus; concis; succint; by a ~ day în curând: at ~ n otice în timp scurt, pe dată; for ~ pe scurt; pentru precizare; in ~ în câteva cuvinte, pe scurt; to make a long story ~ ca să nu mai lungim vorba, în rezumat; to make ~ wo rk of smth. a face praf. a distruge repede. 2. (despre persoane) scund, mic, de statură mică. 3. insuficient, incomplet; ~of a) lipsit de: b) în afară de, exceptând; noth ing ~ of violence would compel him numai prin violenţă ar putea fi constrâns; we are ~ of cash nu avem numerar; to run ~ of smth. a duce lipsă de ceva; this book is ~ of satisfaction această carte c ncsatisfăcătoare; to fall ~ of one's expectation a nu fi la înălţimea aşteptărilor: in ~ supply deficitar; to fall ~ a) a nu ajunge, a fi insufici ent; b) a dezamăgi, a dezminţi aşteptările; e) a nu-şi atinge scopul. 4. (despre purtări, m i) tăios, brusc, scurt; he was very ~ with me a fost foarte tăios cu mine; to jump ~ a nu aştepta răspuns. 5. (despre argila etc.) sfărâmicios. 6. (despre un aliment) frage d; the biscuit eats ~ biscuitul se topeşte în gură. 7. (sl.) (despre băuturi) tare; smth . ~ o băutură tare, ceva tare. II. adv. 1. tăios, brusc: neaşteptat, deodată; to stop ~ a se opri brusc; to take smb. up ~, to cut smb. ~ a tăia vorba cuiva; to be taken ~



 a 11 Iiiat din scurt. 2. în afară; ~ of în afară de; his friendship stops ~of his purse prietenia lui merge până la bani. 3. pe termen scurt. III. s. 1. (lingv.) vocală scurtă; silabă scurtă. 2. (film de) scurt metraj. 3. şort, pantalon scurt. 4. (electr.) scurt circuit. 5. (mil.) tir scurt. 6. foitaj; aluat fraged. 7. for ~ prin prescurtare ; in ~pc scurt. IV. vb. tr. 1. (sl.) to ~out a scoate din circuit (un bec etc.). 2. (electr.) a scurtcircuita, a produce un scurtcircuit în. shortage |'/o:tid3] $ . lipsă, criză; deficit. shortbread [7o:tbrcd] s. prăjitură larâniicioasă din aluat fraged. shortcake [~keik] s.v. s h o r t b r e a d . short-change [~t/eind3] vb. tr. 1. a înşela la rest / Ia bani mărunţi. 2. (fam.) a păcăli, a escroca. short-circuit [~'so:kit] (electr.) I. ş. scurtcircuit. II. vb. tr. a face / a provoca un scurtcircuit în. sho rtcoming [~kAmin, V-] s. 1. neajuns, defect, deficienţă, lipsă, lacună. 2. lipsă, deficit. shortcut [~'kAt] s. 1. (te-tf.) cută. pliu, încreţitură. 2. scurtătură, cale mai scurtă (ş ). short-date [~'dcit] adj. v. s h o r t - d a t e d . short-dated [-Ylcitid] ad j. pe termen scurt. short dead-end f idedend] s. (ferov.) linie moartă. ~ short-ea red [~iod, rar -jo:d] adj. cu urechi(le) scurte. shorten ['/o:tn] vb. A. tr. 1. a prescurta, a rezuma; a reduce, a micşora. 2. a priva, a lipsi. 3. (gastr.) a frăge zi (un aluat etc.). B. intr. 1. (despre zile etc.) a se scurta, a se micşora. 2. a se restrânge. 3. a se contracta. short ends [7^>:t endz] s. scurtături, resturi de lemne. shortening [7o:tnirj] s. 1. scurtare, reducere. 2. prescurtare. 3. grăsime folosită pentru frăgezirca unui aluat. shortfall ['/o:tfo:l] s. lipsă, deficit; ncîmplin ire.



 short-fuse 852



short-fuse ['/o:tfju:z] adj. (desprefirea cuiva) iute; care se aprinde / care se ambalează uşor. shorthand [~hsnd] I. s. stenografie. II. adj. stenografie, în stenogr amă. short-handed ]~ha:ndid] adj. care duce lipsă de mână de lucru; cu personal insufici ent. shorthand writer [~ha:nd .raite'] s. stenograf(ă). short-headed [~'hedid] adj . fanat.) brahicefal. shorthorn [~ho:n] s. rasă de vite cu coarne(le) scurte. shor ting ['Jo:tirj] s. (electr.) scurtcircuitare. shortish ['/o:ti/] adj. cam scurt, scurtuţ, destul de scurt. short leads ['/o:t li:dz] s. (poligr.) interlinii scurt e. short-legged [~'legd] adj. cu picioarc(le) scurte. short-life intermediates [—l aîf lints'mkdjits] s. (chim.) compuşi intermediari instabili. short list ['Jb'.t ili st] s. listă rezultată prin preselecţie; listă preferenţială. shortlist ['/ortlist] vb. tr. a fi nominalizat prin preselecţie; five candidates have been ~ed for chairman în urm a preselecţiei au rămas pe listă cinci candidaţi la funcţia de preşedinte. short-lived [~'l vd,'--] adj. 1. de scurtă durată, efemer, trecător, temporar, pasager, vremelnic; cu v iaţă scurtă. 2. (fiz.) de viaţă / perioadă scurtă. shortly fjb:tli] adv. 1. în curând, degr imediat. 2. pe scurt, laconic, concis. 3.tăios, brusc. short mark ['Jb:t ma:k] s. (poligr.) semn de sunet scurt. shortness ['/o:tnis[ s. 1. scurtime, lungime mică. 2. (muz., gram.) scurtime, spaţiu redus. 3. statură mică, micime (a staturii); ~ of wa ist statură mică. 4. slăbiciune, imperfecţiune; ~ of memory memorie slabă; lipsă de memorie short-paid ['/o:t peid] adj. (despre corespondenţă) francat insuficient, shorts [Jb :ts] s.pl, l.v. s h o r t (III, 3). 2. reziduuri, deşeuri. short-sighted ['/ot'sai tid] adj. 1. miop, cu vederea scurtă. 2. (fig.) neprevăzător, nesocotit, uşuratic, fluştur atic. short-spoken Hspouksn] adj. laconic, concis, zgârcit la vorbă. short stay [~ ' stei] s. (mar.) pic scurt. short-tailed [~'teild] adj. cu coada scurtă. short-temp ered [~'tempod,'-,--] adj. irascibil, arţăgos, iute (la mânie), mânios. short-term [~'to :m] adj. cu / pe termen scurt. short-time test [~taim 'test] s. (telm.) încercare rapidă. short ton [~'tAn] s. tonă mică (americană sau canadiană = 907,2 kg). short-winded [~ windid] adj. care respiră greu, cu respiraţia scurtă, care gâfâie; astmatic. short-witt ed [~'witid] adj. lipsit de spirit, sărac cu duhul. shot1 [/otj I. s. 1. ghiulea, proiectil neexploziv. 2. pl. alice. 3. ţintaş; tiralior, trăgător. 4. foc de armă; împuşcăt vitură; to have / to take / to try a ~ a face o încercare; like a ~ a) ca săgeata, glo nţ, într-o clipă; b) cu bucurie; to make a ~ at an answer a răspunde la întâmplare; not a ~ in the locker fără un ban în pungă, fără o leţcaie; that remark is a ~ at you această remar adresează durhitale; to make a good ~ at a) a nu greşi; b) a ghici; by a long ~ bineînţe les, desigur; not by. a long ~ nicidecum, câtuşi de puţin, deloc. 5. (mine) explozie. 6. (sl.) a ~ una mică, o cinzeacă, un rachiu / whisky etc. mie. 7. (sl.) înţepătură, injecţ (cu un medicament sau cu morfină). 8. secţiune / cadru de film; fotografie. 9. (spor t) şut; to have a ~at the goal a trage un şut. 10. (mar.) cheie de lanţ. II. vb. A. tr . 1. a încărca (o armă de foc). 2. a pune plumb la (undiţă). 3. a fărâmiţa (un metal). B. i (despre un metal) a se fărâmiţa. shot2 l.past si part. trec. de la s h o o t (I). II. adj. (despre materiale textile, culori) cu ape, moarat; ~ with silver cu ape arg intii. shot3 s. socoteală, notă de plată, plată; to pay one's ~ a achita, a plăti nota de plată (ia restaurant, Iwtel etc.). shot belt ['fot belt] s. centură de vânător (cu cartuşi eră). shot blast cleaning [~ bla:st 'kli:nin| s. (metal.) curăţire cu curent de alice. shot boring [~ ,bo:riţj] s. (mine) foraj cu alice. shot casting [~ ika:stin] s. 1 . turnare a alicelor. 2. tipar pentru alice. shot copper [~ ikopar] s. (metal.) granule de cupru. shoterete ['Jbtkrkt] s. (constr.) beton toreretat. shot-free [ 'Jbtifri:] adj. v. s c o t - f r e e . shotgun [~gAn] s. puşcă de vânătoare (mai ales cu două ţevi). shotgun wedding [~ iwedirj] s. (glumeţ) căsătorie forţată (deoarece mireasa e vidă). shot locker [~ ibksr] s. (mii.) parc de obuze / de proiectile de artilerie. shot put [~ put] s. (sport) aruncare a greutăţii. shot-putter ['/stipute'] s. (spor t) aruncător de greutate. shotsrnan ['/otsrnan] s. (mine) artificier. shotten l'Jb tn] adj. 1. ieşit, pronunţat, evident. 2. (despre o articulaţie) scrântit, luxat, disloc at. 3. (despre peşti) care şi-a depus icrele. shot-tower [7otitau9r] s. strung, maşină p entru fabricarea alicelor. should [/ud forma tare; Jbd, Jd, /t forme slabe] past si condiţional de la s h a 11. 1. auxiliar pentru formarea viitorului în trecut; I said I ~ be at home next week am spus că voi veni acasă săptămâna viitoare. 2. auxiliar pe



 ntru formarea propoziţiunilor condiţionale; we ~ come if we were invited am veni dacă am fi invitaţi; I ~ like a drink tare aş bea ceva; I ~ hardly think so n-aş crede. 3. exprimând o obligaţie sau o hotărâre; we ~ be punctual trebuie să fim punctuali. .shoulder ['/oulda'l I. s. 1. umăr; ~ to ~ umăr la umăr; old head on young ~s tânăr înţelept / cu mi a coaptă; to lay the blame on the right ~s a da vina pe cel vinovat; to put / to s et one's ~ to the wheel a pune umărul, a ajuta; to rub ~ with smb. a lucra mână în mână cu ineva; (despre o lovitură, o insultă etc.) straight from the ~ direct, frontal; to g ive the cold ~ to smb. a fi rece cu cineva. 2. umăr (pentru haine). 3. (mar.) nucă. II. vb. A. tr. 1. a împinge cu umărul, a da la o parte cu umărul; to ~ one's way



a-şi croi drum. 2. a pune (o armii etc.) pe umăr. 3. (fig.) a lua în spinare (o vina), a asuma (o răspundere). B. intr. a-şi croi drum cu umerii. shoulder-belt ['Jbuktabe lt] s. 1. eşarfă de pus pe umeri. 2. (/nil.) bandulieră. 3. (auto) centură de siguranţă. sh ulder-blade [~bleid] s. (anat.) omoplat. shouldered ['/ouldod] adj. 1. (în cuvinte compuse) cu umerii; broad— lat în umeri. 2. (telm.) cu praguri. shoulder harness [' /oukb >ha:nis] s. (auto) v. s h o u l d e r - b e l t (3). shoulder loop [~ lu:p ] s. v. s h o u l d e r - s t r a p . shoulder slip [~ slip] s. luxaţie a umărului. shoulder-strap [-stracp] s. (mii.) epolet. shout [/aut] I. vb. A. intr. 1. a ţipa, a scoate strigăte; to ~ for smb. a striga după cineva; to ~ smb. to do smth. a stri ga cuiva să facă ceva. 2. (sl.) a plăti un rând (de băuturi). 3. to ~ out a scoate strigăte B. tr. 1. a striga, a rosti cu voce tare. 2. to ~down a acoperi vocea (cuiva) p rin ţipete. II. s. 1. strigăt, ţipăt. 2. (sl.) rând (de băutură) it's my ~ e rândul meu (să băutura). shouter ['/auto'] s. strigător, aclamator. shouting ['/autirj] I. adj. car e strigă. II. s. strigăte, urale, aclamaţii, vociferări; all is over but the ~ a) jocul s-a sfârşit, nu mai urmează decât aclamaţiile (sau comentariile); b) rezultatul e în afară orice îndoială. shove [/AV] I. vb. A. tr. 1. a împinge; a îmbrânci. 2. (fam.) a pune, a aşe a, a trânti; ~ it in the drawer pune-1 în sertar; he shoved the whole affair on to m e mi-a pus / trântit în braţe întreaga chestiune. 3. to ~ about a împinge încoace şi încolo ~ along a împinge; to ~aside a) a împinge / a da la o parte; b) a îndepărta cu un brânci; to ~ away a respinge; to ~ back a face să dea înapoi / să se retragă, a împinge înapoi; to down a face (pe cineva) să coboare îmbrâncindu-1; to ~ forward a împinge înainte; to ~ of f a) (mar.) a împinge (o navă) în larg; b) (sl.) a scoate (haina etc.); to ~on a pune pe cap (pălăria etc.); to ~ out a împinge în afară; to ~ up a afişa. B. intr. 1. a da brânc 2. a da ghes. 3. to ~ along a) a-şi croi drum; b) a înainta cu greu; to ~ forward a-şi croi drum cu coatele; to ~ off (fam.) a) a se depărta; b) a pleca; to ~on a-şi urma drumul. II. s. 1. ghiont, brânci; to give smb. a ~ off a ajuta pe cineva să porneas că. 2. sloiuri în mişcare (la ruperea zăporului). shove-halfpenny ['/AViheipni] s. v. s h o v e l b o a r d . shovel [TAVI] I. s. 1. lopată, lopăţică, scafă. 2. (agr.) brăzdar, mu oitor. II. vb. tr. 1. a aduna sau a întoarce cu lopata; to ~ food into one's mouth a se îndopa (cu mâncare), a înfuleca / a hăpăi (mâncarea). 2. to ~ in a arunca, a azvârli u; to ~ out a arunca / a azvârli (în) afară. shovel arm [~ a:ra] s. (constr.) braţ / săgea tă de excavator. shovelboard [~bD:d, -bosd] s. joc care se joacă împingând o monedă sau un jeton pe o suprafaţă marcată. shovel crane [~ krein] s. (constr.) macara excavator. s hovelful ['.fAvlful] s. o lopată (plină), cantitate (de pământ etc.) luată o dată cu lopata shovel hat ['/AVI haît] s. pălărie cu borul lat (purtată de preoţii englezi). shoveller [ '/Avals'] s. 1. (mine) miner încărcător. 2. (omit.) raţă-lopătar (Spatula clypeata). shovel an ['/Avlnwn], pl. shovelmen [-man, -men] s. 1. excavatorist, operator la un exc avator. 2. săpător, lucrător terasier. shoving ['/Avirj] s. împingere. show [/ou], past, showed [/oud], part. trec. showed si shown [/oun] I. vb. A. tr. 1. a arăta, a ind ica, a demonstra, a dovedi; a explica; a mărturisi; to ~ a cause a prezenta o just ificare, a arăta un motiv; to ~ a leg a se scula din pat; to ~ smb. the door a da pe cineva afară; to ~ one's hand / cards a da cărţile pe faţă; to ~ one's teeth a-şi arăta i; a-şi arăta duşmănia; to ~ the way a) a arăta drumul, a îndruma; b) a însoţi; c) a încura ~ fight a arăta împotrivire, a nu ceda; to have nothing to ~ for it a nu ajunge la n ici un rezultat; he ~ed me kindness mi-a arătat bunăvoinţă. 2. to ~ down a conduce (pe c ineva) pentru a-i arăta drumul; to ~ forth a proclama; to ~ in a pofti (pe cineva) înăuntru; a face (pe cineva) să intre; to ~ off «) a pune în valoare; b) a face paradă cu; to ~ out a conduce (pe cineva) la ieşire; to ~ up a) a conduce (pe cineva) pentru a-i arăta drumul; b) a demasca, a denunţa (un răufăcător). B. intr. 1. a se arăta, a se ivi a apărea; the buds are just ~ing dau mugurii. 2. to ~ down a da cărţile pe faţă; to ~ off



 a-şi da aere, a face pe grozavul, a se fuduli; to ~ off before smb. a căuta să epatez e pe cineva; to ~ through a fi transparent, a fi străveziu; to ~ up a) a se profil a (ia orizont), a ieşi în evidenţă; b) a se reliefa (pe un fond mai închis); c) a se da de gol; d) (sport) to ~ u p well a realiza o bună performanţă; e) (fam.) a face act de p rezenţă. II. s. 1. arătare, indicare, expunere; to vote by ~ of hand a vota prin ridic are de mâini. 2. spectacol, reprezentaţie, show. 3. expoziţie (de arte, de mărfuri etc.) . 4. (sl.) concert. 5. (sl.) reuniune mondenă. 6. aspect, înfăţişare, aparenţă exterioară; is a ~of reason in it s-ar părea că lucrul acesta nu e lipsit de sens; he made a gr eat ~ of zeal s-a arătat foarte zelos, a făcut exces de zel. 7. fast, lux, splendoar e, pompă, paradă; he is fond of ~ îi place să facă paradă / îi place pompa. 8. (fam.) între ere; afacere; to run / to boss the ~ a fi în capul întreprinderii, a conduce afacere a. 9. (amer.) posibilitate de a se manifesta; to give smb. a fair ~ a da cuiva p rilejul de a acţiona; to have / to stand a ~ a avea şanse de succes. 10. (fiziol.) l ichid amniotic. 11. (fiziol.) început de scurgere menstruală, debutul menstruaţiei. sh ow bill ['/ou bil] s. (amer.) afiş, reclamă. show biz ['/ou bizl s. (amer. fam.) v. s h o w b u s i n e s s . show board [~ bo:d, ~ boodj s. (text.) tablă de seriplan . showboat [~ bout] s. 1. (amer.) teatru plutitor (pe Mississippi etc.). 2. (ame r. sl.) persoană care caută să atragă atenţia asupra sa.



 853 shunt excitation



show bread [~ bred] s. (bibi.) cele 12 pâini depuse săptămânal în sanctuarul templului shr imper E'/rimpo1"] s. pescuitor de crevete. din Ierusalim. shrine [/rain] I. s. 1 . raclă, chivot cu ornamentaţii bogate. 2. mormânt (mai ales de show-business [~


 . 2. ea o tufa; stufos. showtime ['/outaim] s. ora spectacolului, începutul unei r eprezentaţii, ora de începere shrug [/rAg] I. vb. A. tr. aridica uşor (umerii, în semn d e dispreţ, nepăsare etc.), a ridica a unui spectacol. din (umeri). B. intr. a da / a ridica din umeri. II. s. ridicarea umerilor, dare din umeri. show window ['/ou -windou] s. vitrină, geam (de magazin). shrunk [/rArjk] past şi part. trec. de la s h r i n k. showy ['/oui] adj. arătos, prezentabil, chipeş, de efect, fastuos, elegan t, ţipător, bătător la ochi. shrunken f/rAnkan] I. part. trec. de la s h r i n k. II. ad j. contractat, scorojit. shrammed [/raeind, /ro:md] adj. ~ with cold înţepenit / amo rţit (de frig). shrunk fit ['/rArjk fit] s. (metal.) fretarc. shrank [/ra;nk] past de la s h r i n k . shuck [/Ak] I. s. coajă, păstaie; (amer. si.) it is no great ~s nu e mare lucru / brânză / shrapnel ['/reepnsl] s. (mil.) şrapnel, mitralie. scofală. I I- vb. tr. a curăţa de coajă, a coji. shred [/red] I. s. fâşie, petic, zdreanţă; bucată, fr t, părticică, frântură, crâmpei; shudder ['/Ada1"] I. vb. intr. a se înfiora, a se cutremur , a tremura (de frică, scârbă, ţandăra; fărâmă; to tear an argument to ~s a arăta netemeini ală a unui argument, frig etc); I ~ to think of it mă înfior când mă gândesc Ia asta. II. s fior, înfiorare, tremur, a respinge total un argument; not a ~ of truth nici o ur mă de adevăr. II. vb. A. tr. cutremurare. 1. a fărâma. 2. a rupe în fâşii, a sfâşia; a zdre intr. (despre o stofă etc.) a se rupe, shuddering ['/Adorin] I. adj. înfiorat, cupri ns de fiori. II. s. fiori, tremur. a se sfâşia, a se zdrenţui. shuffle I'/AII] I. s. 1 . târşală (a picioarelor); mers târşâit. 2. amestecare (a cărţilor de 1 shredder ['/reda "] . (agr.) tocătoare de ştiulcţi. 2. (ind.) defibrator. 3. (text.) rnărunţi- joc); it's your ~ e rândul dumitale să faci cărţile. 3. mişcare târşâită a tălpilor (la dans). tor, dezint 4. şovăire, ezitare. 5. pretext stupid / neabil, scuză nepotrivită (pentru a scăpa de o ob ligaţie shrew [/ru:] ş. 1. (zool.) chiţean (Sorex vulgaris). 2. scorpie, femeie certăreaţă etc.). II. vb. A. tr. 1. a amesteca, a face, a bate (cărţile de joc); to ~the cards a) a da arţăgoasă / afurisită / rea de gură, cată. cărţile; b) (jig.) a încerca o nouă pol amesteca, a încurca; to ~ smth. out of shrewd [/ru;d] adj. 1. ager, perspicace, păt runzător, fin, subtil, dibaci, iscusit, şiret, sight a face să dispară un lucru. 3. a târşâ picioarele). 4. to ~ off a) a declina viclean, şmecher. 2. (despre durere, frig et c.) violent, aspru, muşcător, aprig, crunt. 3. (fam.) (răspunderea); b) (upon) a arunc a (vina) (pe); c) a scoate (hainele) în grabă; d) a se rău, răutăcios; ~ tongue a) gură-rca / -spurcată; b) om spurcat / zdrenţăros la gură. descotorosi de, a scăpa de; to ~ on a îmbr (o haină etc.) în grabă. B. intr. 1. a şovăi, shrewdie ['/ru;di] s.v. s h r e w d y . a e zita. 2. to ~ in a intra târşâind picioarele; to ~ off a) a pleca târşâind picioarele; b) ( a/u.) r shrewdly [ /ru:dli] adv. cu perspicacitate, cu agerime, isteţ, subtil. a m uri; to ~ out a ieşi târşâind picioarele; to ~ through a lucra neatent, a cârpaci. shrewdn ess ['/ru:nis] s. pătrundere, perspicacitate, fineţe, ascuţime a minţii. shuffler [-sr] s. şiret, şmecher. shrewdy [7ru:di] s. (austr. si.) şmecher, pişicher, sforar. shuffling [-in.] I. adj. 1. (despre oameni) şovăitor, nehotărât. 2. (despre mers) târşâit. shrewish u:i/] adj. certăreţ, gâlcevitor, arţăgos, rău de gură, răutăcios. 3. (despre persoane) eu m II. s. 1. târşâire (a picioarelor). 2. mers târşâit. shrewishly [-li] adv. certăreţ, gâlcev . şovăire, ezitare. 4. amestecare (a cărţilor de joc). 5. încurcătură, ameţeală, shrewishne s] s. arţag, caracter certăreţ, predispoziţie spre ceartă. talmeş-balmeş. shrew mole ['/ru: ul] ş. (amer. zool.) cârtiţă, sobol {Talpa europaea). shun1 [/An] vb. tr. a evita, a oco li; a se feri de, a se păzi de, a se abţine de la. shriek [/ri:k] I. vb. A. tr. a ţipa , a urla, a striga tare / strident. B. intr. 1. a scoate ţipete 'shun2 [/An] inter j, prese, de la a t t e n t i o n (mil.) drepţi! stridente / ascuţite / asurzitoare (de spaimă, de durere etc.). 2. (şi to ~ with laughter) shunless ['/AIIHS] adj. (poe tic) inevitabil, de neînlăturat. a râde în hohote, a se topi / a se prăpădi de râs. II. s. , sunet strident / ascuţit. shunpike ['/Anpaik] vb. intr. (amer., auto) a merge pe drumuri lăturalnice, a circula shrieking [7ri:kirj] I. adj. ţipător, strident (si fig .). II. s. ţipete / strigăte stridente. pe şosele ncaglomeratc. shrievalty ['/rhvslti] s. funcţia de şerif. shunt [/Ant] I. vb. A. tr. 1. a manevra, a muta, a trece pe al tă linie, a gara (trenuri shrift [/rift] s. (înv.) spovedanie, confesiune; short ~ t ermen scurt între sentinţă şi execuţia pedepsei; to give short ~ to (smb.) a condamna pe c ineva acordând termen etc.). 2. (electr.) a şunta, a deriva. 3. a amâna, a opri (o dis cuţie); a nu da curs (unuiproiect); a întrerupe activitatea (unei persoane). B. intr . a fi inactiv. II. s. 1. (ferov.) garare, scurt până la executarea pedepsei. manevr are, trecere pe altă linie de rezervă. 2. (electr.) sunt, ramificaţie, derivare, shrik e [/raik] s. (omit.) sfrânciocul-mare (Lanius excubitor). shrill [/ril] I. adj. 1.



 ascuţit, strident, asurzitor, pătrunzător, ţipător. 2. insistent, pisălog branşament. shun ck ['/Antbeek] s. (ferov.) rebrusment. (cu o plângere, o acuzaţie). II. vb. A. tr. (şi to ~ out) a ţipa, a striga cu glas ascuţit / shunt circuit [~ isa;kit] s. (electr.) circuit derivat / paralel, sunt. strident. B. intr. 1. a ţipa, a scoate ţipete ascuţi te / stridente. 2. (despre un sunet) a fi shunt effect [~ Lfckt] s. (electr.) şunt are, efect de sunt. strident /ascuţit. shunter ['/Antar] s. 1. (ferov.) locomotivă d e manevră. 2. (ferov.) manevrant de vagoane, shrillness f'/rilnis] s. stridenţă. shrim p [/rimp] I. s. 1. (zool.) crevetă (Crangon vulgaris). 2. (despre persoane) pitic, acar, macagiu. 3. (sl.) organizator, capabil, priceput, dibaci. prichindel, fărâmă de om. II. vb. intr. a merge la pescuit erevetc. shunt excitation [7*nt .eksi'tei/ sn] s. (electr.) excitaţie în derivaţie / şuntată.



 shunting 854



shunting ['JXntirj] s. 1. (ferov.) instalaţie de triaj / de manevră. 2. (electr.) şunt are; legătură în paralel / în derivaţie. 3. (ec.) arbitraj (între bursele aceleiaşi ţări). ) cumpărare-vânzarc pe devize diferite. shunting yard [~ ja:d] s. (ferov.) (gară de) t riaj. shut [/At] I. adj. 1. închis. 2. (sl.) to be ~ of smb. a scăpa de cineva. II. vb. past si part. trec. shut [/At] A. tr. 1. a închide; to ~ the door upon smb. a nu primi pe cineva; to ~ the door upon smth. «) a nu lua în seamă ceva; b) a face impo sibil un fapt; to ~ one's ears a) a se preface că nu crede; b) a refuza să asculte; to ~ one's eyes to smth. a) a pretinde că nu vede, a închide ochii asupra unui lucru ; b) a refuza să vadă ceva; to ~smb.'s mouth for him a închide gura cuiva; to ~one's f inger in the door a-şi prinde degetul în uşă. 2. to ~ down a) a lăsa (o perdea, o cortină); b) a închide (o fabrică); to ~ in a) (despre dealuri) a închide (o vale); b) (despre u n gard) a încercui (un teren); to ~ off a) (telm.) a închide (apa), a tăia (gazele); b ) a despărţi, a separa, a izola; to ~ out a) a împiedica (vederea); b) a opri (sosirea , intrarea, plecarea) c) a înlătura, a exclude (o posibilitate); to ~ to a încuia (o n sa); to ~ up a) a închide; b) a astupa (o fereastră); c) a întemniţa; a*) (sl.) a reduce la tăcere, a lua maul. B. intr. 1. (despre o uşă, un muzeu etc.) a se închide. 2. to ~ down a) (despre un capac etc.) a se închide; b) (despre o uzină) a nu funcţiona; to ~ up (si.) a închide pliscul, a nu mai sufla o vorbă. shut cock ['/At kak] s. (telm.) robinet de închidere. shutdown [~daun] s. 1. închiderea unei întreprinderi (ia sfârşitul z ilei sau definitiv). 2. (telm.) oprire, deconectare. shut eye [~ai| s. (fam.) so mn, aghioasă. shut-in ['/Aţin] s. (amer.) bolnav, invalid. shut-in pressure [~ 'prc/ or] s. (mine) presiune statică în sonda închisă, shutoff ['/Ata(:)f] s. 1. întrerupere; su spendare. 2. dispozitiv de închidere, shut-out [~aut[ s. (fam.) v. 1 o c k - o u t . shutter ['/Atol s. 1. oblon, volet, jaluzea; (înv.) to put up the ~s a trage obl onul / obloanele, a închide prăvălia (la sfârşitul zilei sau definitiv). 2. (fot.) obturat or, diafragmă. 3. (telm.) închizător; elapetă. shutterbug [/AtabAgJ s. (sl.) fotograf am ator. shuttering ['/Atarin] s. (constr.) cofraj. shutting ['/Atirj] s. închidere. shuttle ['/Atl] I. s. 1. suveică, navetă (la războiul de ţesut). 2. stăvilar, zăgaz (ae ecl ză). 3. (amer.) v. s h u t t l e t r a i n. 4. (transporturi) navetă. 5. (cosm.) nav etă spaţială. 6. v. s h u 111 e c o c k. II. vb. A. tr. a deplasa dintr-o parte într-alt a. B. intr. a face naveta. shuttle bobbin [~ .babin] s. (te.vt.) cops de băbătură; pin cops. shuttlecock [~kak] s. fluturaş (la badminton). shuttle train [~ trein] s. tr en local / suburban. shuttling movement ['/Atlirj rnuvmant] s. (auto) mişcare alte rnativă. shy1 [/ai] I. adj., comp. shier ['/aia], superi, shiest [/aist] 1. (despr e animale, păsări ele.) fricos, sperios, sălbatic; (despre căi) sperios, năzatic. 2. (desp re persoane etc.) timid, sfios, sfiicios, ruşinos, sălbatic; rezervat. 3. bănuitor, pr ecaut, circumspect; to be ~ of a) a se feri de (o persoană), a nu fi dispus să (faci ceva); b) (amer.) a fi lipsit de, a duce lipsă de, a nu avea destul. II. vb. tr. a sări în lături, a tresări, a se speria (la auzul unui sunet, al unei propuneri etc.). III. s. persoană timidă / fricoasă. shy2 (fam.) I. vb. A. tr. a azvârli / a arunca (o pi atra etc. şifig.). B. intr. a se arunca, a se azvârli. II. s. aruncătură, azvârlitură; to h ve a ~at a) a încerca să lovească cu ceva în; b) a lovi, a ţinti, a atinge (cu o glumă); c) a încerca să. shyer ['/aia'] s. cal sperios. Shylock ['/ailak] s. cămătar hain (erou din "The Merchant of Venice" de Shakespeare). shyly ['/aili] aaV. timid, cu sfială. s hyster [/aista'] s. 1. (amer. sl.) avocat necinstit; jurist de mâna a doua. 2. ind ivid dubios; afacerist necinstit. si [si;] s. (muz.) (nota) si. sial ['saial] s. (geol.) sial. sialagogue [sai'adagog] s. (/nea'.) sialagog; medicament care pro duce salivaţic. sial-sima ['saial'saima] s. (geol.) sial-sima. Siamese [isaia'mnz, '—'-] I. adj. siamez, din Siam. II. s. 1. siamez. 2. limba siameză. Siamese twins [~ 'twinz] s. 1. gemeni siamezi. 2. (fig.) prieteni inseparabili, fraţi siamezi. sib [sib] I. adj. (înv.) (to) înrudit (cu); legat (de); asemănător (cu). II. s. 1. rudă, rube denie, neam. 2. (biol.) grup descendent unilateral. Siberian [sai'biarian, J bja : r ] adj., s. siberian. siberite [sai'biorait, 'saibaraitj s. (mineral.) siberi t, rubclit din Siberia. sibilant ['sibilant] (lingv.) I. adj. (despre un sunet) sibilant, şuierător. II.s. (consoană) sibilantă, consoană şuierătoare. sibilate ['sibilcit] . A. tr. a rosti cu un sunet şuierător / sibilant. B. intr. a scoate un sunet şuierător



 / sibilant. sibilation [isibi'lci/m] s. şuierare. sibling ['siblirjj s. 1. frate s au soră. 2. (biol.) membru al unui grup descendent. sibyl ['sibil] s. sibilă, prezicăt oare, ghicitoare; vrăjitoare. sibylline [si'bilain,'—] adj. sibilin, profetic. sic [ sik] adv. (lat.) sic, întocmai aşa. siccative ['sikativ] I. adj. sicativ, care usucă. II. s. mijloc / procedeu sicativ / de uscare. sice1 [sais] s. şase puncte (la zaru ri). sice2 s. (anglo-indian) grom, grăjdar. Sicilian [si'silian] adj., s. sicilian . siciliana [siisili'a:na] s. (muz.) siciliana (dans).



sick1 [sik] I. adj. 1. bolnav. 2. to be / to feel / to turn ~ a i se face greaţă, a avea greţuri; to grow ~ of smth. a se dezgusta de ceva. 3. (despre o navă) care are nevoie de reparaţii. II. vb. tr. (sl.) to ~ smth. up a vărsa ceva. sick2 vb. tr. (/a tu.) 1. (despre câini) a se arunca asupra; (cu gen.) ~! ~! şo! pe el! 2. a asmuţi (un câine). sick allowance ['sik a-lauans] s.: ajutor de boală. sick-bay [~bci] s. (mar. ) infirmerie (pe navă), infirmerie de navă. sick-bed [~bed] s. pat de suferinţă, pat de bolnav. sick berth [~ ba:6] s. v. s i c k - b a y. sick-brained [~breind] aay. n ebun, smintit, bolnav la cap. sick call [~ ka:l] s. chemarea unui doctor sau pre ot la căpătâiul bolnavului. sicken ['siknj vb. A. intr. 1. a da semne de boală, a se îmbol năvi, a boli. 2. (şi fig.) (at) a-i fi greaţă, a simţi greaţă / dezgust / scârbă (de). 3. ( plante) a se ofili. 4. (of) a se sătura, a fi sătul, a-i fi greaţă / lehamite (de). B. i r. 1. a face greaţă, a dezgusta, a scârbi. 2. a îmbolnăvi. sickener ]'sik.9nar] s. 1. (sl. scol.) om plicticos, pisălog. 2. (fam.) dezgust, scârbă, aversiune, repulsie; to give smb. a ~ a plictisi, a agasa pe cineva. 3. dezamăgire, decepţie, deziluzie. sick-fl ag ['sikflteg] s. steag galben indicând o boală contagioasă (la o staţie de carantină sau pe un vas). sickheadache [~'hcdeik] s. migrenă, durere de cap. sickishness ['siki/ nis] s. greaţă. sikle ['sikl] s. seceră. 1 sick leave ['si:k li;v[ s. concediu de boală. sickleweed ]'siklwi:d] s. (bol.) dornic (Falcaria vulgaris). sickliness ['sikli nis] s. 1. stare de boală. 2. insalubritate. sick-list ['siklistj s. (măi ales în arma tă, pe vapor) lista bolnavilor; to be on the ~ a fi bolnav, a lipsi din cauză de boa lă. sickly ['sikli] I. adj. 1. bolnăvicios, bolnav, suferind. 2. (despre climă) nesănătos. 3. slab, palid, care tânjeşte / lâncezeşte; şters, pierit; ~smile zâmbet şters / palid / p it. 4. senti mental, languros. II. vb. tr. (si to ~ over) a acoperi cu o culoare bolnăvicioasă I ştearsă / palidă. sickness l'siknis] s. 1. boală, maladie, indispoziţie, su inţă. 2. greaţă, dispreţ, dezgust. sick-out ['sikaut] s. (amer.) absenţă de la lucru sub pr xt de boală (pentru a escamota rigorile legii). sick parade ['sik pa.reid] s. (/ni l.) vizitarea bolnavilor. sick-room [~ru(:)m] s. camera bolnavului. sick ward [~ wa:d] s. infirmerie. side [said] I. s. 1. parte, latură; ~ by ~ alături; on one ~ d e o parte; to get on the right ~ of a man a se da bine pe lângă cineva; to take ~s a lua poziţie / atitudine; the right ~ of the cloth faţa stofei; the wrong ~ of the c loth dosul stofei; the weather is on the cool ~ vremea începe să se răcească; (amer.) on the ~ printre altele, pe deasupra; to put on one ~ a întoarce spatele, a nu lua în seamă. 2. margine (a unei pagini etc.). 3. latură, aspect (al nnei chestiuni); all ~ s of a question toate aspectele unei probleme. 4. pantă, povârniş, coastă (ae munte). 5. (mar.) bord. 6. secţiune, diviziune, departament (într-o instituţie). 7. (sport) tabără, echipă; to be on the same ~ a fi din aceeaşi tabără; (fam.) to play for the ~ a da dovadă de solidaritate. 8. (fam.) acre, farafastâcuri, poză; to put on ~ a-şi da aere, a se f uduli, a face pe grozavul. 9. air. lateral, accesoriu, secundar. II. vb. A. tr. to ~ rough timber a vinde cu amănuntul lemne neprelucrate. B. intr. to ~ with smb. a se alătura cuiva. side and buffer lanterns ['said an ,bAfa ilfentanz] s. (ferov .) felinare de evitare. side arms [~ a:mz] s. (mil.) annc albe. side bar [~ bo:r ] s. (metal.) eclisă, lonjcron, bară longitudinală. sideboard [~ba:d, ~baad] s. 1. buf et, deşertă. 2. pi. (sl.) favoriţi; perciuni. side boy f~ bai] s. (m«r.) tirnonier-alcrgăt or. sideburns [~ ba:nz] s. pl. (amer.) favoriţi, perciuni, cotleţi. side-car [~ku:r] s. 1. ataş (de motocicletă). 2. băutură asemănătoare cu cocteilul. side casting [~ ika;sti ] s. (mine) îndepărtare, aruncare. side chain [~ t/cin] s. (chim.) catena laterală. si de circuit [~ -so:kit] s. (tel.) circuit combinat l real. side-dish [~di/[ s. fe l de mâncare servit între friptură şi desert. side dressing [~ idresin] s. (agr.) fertil izator (administrat la baza plantelor). side drum [~ drAm] s. (muz.) tobă mică. side effect [~ iifekt] s. (med.) efect secundar. side face [~ feis] s. 1. profil. 2. (arhit.) faţadă laterală. side frequency [~ ,fri:kwansi] s. (tei.) frecvenţă reală., side lance [~ gIo;ns, amer. -glams] s. ocheadă, căutătură piezişă. side horse [~ ha:s] s. 1. (ca



 ) lăturaş. 2. (gimnastică) cal (eu mânere). side issue [~ lisju:, -ii/ju:] s. chestiune lăturalnică / care deviază de la subiect, problemă secundară. side keelson [~ ikidsan] s. (mur.) carlingă laterală. sidekick [~kik] s. (fam.) 1. prieten la cataramă. 2. partene r, asociat; acolit. side ladder [~ ,laxlor] s. (mar.) scară de pilot (flexibila). sidelight ['saidlait] s. 1. lumină laterală. 2. (mar.) semnalizator luminos (pe nave , noaptea). 3. noţiune / informaţie suplimentară / adiacentă. sideline ['said lain] I. s . 1. lucru / activitate suplimentară. 2. (linie de) margine. 3. (s/xirt) linie de margine, tuşă. II. vb. tr. (fam.) a scoate din joc, a scoate din circuit (mai ales l a sport). sideling ['saidlirj] adj., adv. v. s i d e l o n g .



 855 signification



sidelong ['saidbrjj I. adv. oblic, înclinat, pieziş; to lay smth. ~ a aşeza ceva oblic . II. adj. ~ unseen în absenţa cuiva. 8. not by a long ~ (fam.) a) probabil că nu; b) categoric nu. oblic, înclinat, pieziş; a ~ glance privire / căutătură piezişă. II. vb. tr. a observa (un astru etc.). 2. a pune cătarc la (o armă de foc). 3. a vedea, side nec k ['said nek] s. (chim.) tub lateral. a zări (apropierea unei nave, trecerea satel itului). side note [~ noul] s. notă / adnotaţic marginală, sight bar ['sait bu:r] s. ( tehn.) alidadă. side-on [~'an] adv. dintr-o parte, pieziş, sight clamp [~ klasmp] s. (mii.) clichetul înălţătorului. side plating [~ .plcitirj] s. (mar.) bordaj, sighted [' saitidi adj. 1. care vede, văzător. 2. (în cuvinte compuse) cu vederea; near-~ siderea l [sai'diarial] adj. sideral. miop; far— prezbit. siderite ['saidarait, amer. 'sit l-J s. (mineral.) sidcrit. sight glass ['sait glu:s] ş. (te/m.) vizor, felinar. si derosis [isida'rousis] s. (med.) sideroză. sight hole [~ noul] s. (tehn.) fereastră / ochi de observaţie / dc control; gură dc vizitare. siderostat ['sidaroustast] s. ( astron.) siderostat. sighting ['saitirj] s. (tehn.) reperare; vizare. side-saddl e ['saidisa;dlj s. şa de damă. sighting board [~ bo:d, -b:>ad] ş. (tehn.) alidadă. side scene [~ si:n] s. culise, sightless l'saitlis] adj. 1. orb. 2. (poetic) invizibi l. 3. urât, slut. neplăcut la vedere. side sheet [~/i;tj s. (electr.) ecran lateral, sightliness ['saitlinis] s. frumuseţe, farmec, aspect plăcut. side-show [~/ou] s. 1 . completare la spectacol, reprezentaţie secundară, în completare. sightly ['saitli] a dj. 1. vizibil. 2. arătos, plăcut la vedere, frumos, impunător, măreţ. 2. (fam.) afacere e tc. dc importanţă secundară. sight rule ['sait ru.i] s. alidadă. side-slip [~slip] I. s. 1. alunecare într-o parte. 2. (av.) zbor pe aripă, glisadă. 3. ramură sightseeing [~psi :in] s. turism; vi/.ită, plimbare, excursie; to go ~ a vizita (locurile (de copac) . 4. copil nelegitim, bastard. 5. parte marginală a scenei unde se aranjează interes ante dintr-)un oraş, a face turul oraşului. decorurile. II. vb. i/ar. 1. a aluneca. 2. (av.) a zbura pe aripă, a glisa, a face o glisadă. sightseer [~isi:ar, -siar] s. excursionist, turist, vizitator; curios. sidesman ['saidzmanfpl. sidesmen [-man. -men] ş. 1. paracliser. 2. om dc partid. sightsman ['saitsman],/;/. sightsmen [-m an, -men] s. (muz.) persoană care citeşte o side-splitting ['saidisplitinj adj. umor istic, amuzant, caraghios, care te face să mori de partitură Ia prima vedere. râs. sig il ['sid3il] s. sigiliu, pecete, ştampilă. side spring [~ sprin] s. (auto) arc longi tudinal. sigillate ['sid3ileit, si^ilit] adj. (despre ceramică) cu motive în relief. side-step [~stcp] I. vb. A. intr. a păşi într-o parte / în lături. a se da la o parte / în lături, sigmatism ['sigmatiz^m] s. (lingv.) sigmatism. a ocoli, a se feri, B. tr. (amer.) a evita (o lovitură etc.), a evita, a ocoli (o hotărâre). II. s. sigmoid ['sig moid] I. adj. (anat.) sigmoid(al). II. ş. (mat.) sigmoid. 1. pas lateral, dare la o parte. 2. scăriţă, scăunaş (pentru a se urca sau coborî dintr-un sign [sain] I. s. l.scin , indiciu, marcă, simptom; ~ of bad breeding indiciu de proastă vehicul). creştere; ~s of the times semnele timpurilor, tendinţa vremurilor. 2. semn. gest, mişcare; to ma ke a ~ to smb. a face un semn cuiva. 3. emblemă, firmă; an illuminated ~ o reclamă sid e stray [~ strei] s. (tel.) dispersie laterală. side-stroke [-strouk] s. 1. lovitu ră laterală. 2. acţiune incidentală. luminoasă; street with traffic ~s stradă cu indicatoar . 4. urmă; to show no ~ of life a nu da semne dc viaţa. II. vb. A. tr. 1. a însemna, a marca (ceva) eu un semn. 2. a semna, side table [~ tcibl] s. 1. masă care se reaz emă de perete. 2. măsuţă pentru copii. side-track [~treek] I. s. (ferov.) linie laterală / dc garaj. II. vb. tr. 1. a trece / a transfera a iscăli. 3. to ~ away a) a ceda în scris (dreptul asupra unui teren etc.); b) a aproba sau pe linia de rezervă, a gar a. 2. (amer. si.) a amâna examinarea (unei propuneri etc.). 3. (fam.) a hotărî (prin s emnătură); to ~on a angaja (în serviciu), to ~ to smb. to do smth. a face cuiva semn să facă ceva, a face semne, a gesticula. 4. a angaja; we ~ed a new cook am a abate de la un scop etc. 4. (jig.) a trece pe linie moartă. angajat un bucătar nou. B. intr. to ~ off a) a semna în condică (la ieşirea din serviciu); side-view [~vju:j s. profil , perspectivă, vedere laterală. b) (radio, TV) a încheia transmisia (mai ales la sfârşitul zilei); c) (amer. sl.) a deveni side-walk [~wa:k] s. (mai ales amer.) trotuar. r tăcut, a tăcea, to ~ on a) a se angaja (în serviciu); b) a semna în condică (la intrarea în side wall core ['said wo:l ,ko: \ s. (mine) carotă laterală. serviciu); to ~ up a



 se înscrie (la o şcoală). sideward(s) ['saidwad(z)] adv. v. s i d c w a y s. signal [' signal] I. s. 1. semnal. 2. aparat optic. 3. the Royal Corps of Signals unitate sideways ['saidweiz] adv. într-o parte; pe o parte; oblic, pieziş. side wind ['said wind] s. 1. vânt lateral / dintr-o parte. 2. influenţă indirectă; influenţă militară englez transmisiuni. II. vb. A. tr. 1. a semnala (o schimbare de direcţie, apariţia unui av ion etc.). 2. to ~ to smb. to start a face cuiva semn de pornire. B. mtr. străină / din afară; by the ~ dintr-o parte, sub o influenţă străină. sidewinder ['saidwainda1"] s. (zool.) crotal dc deşert, şarpe eu clopoţei (Crotalus a face semnale. III. adj. remarc abil, notoriu, însemnat, meritoriu. cerastes). signal arm [~ u:m| s. (ferov.) braţ d e semnalizare (al semaforului). signal-book [~buk] s. cod / carte de semnalizare . sidi boy ['si:di: toi] s. negru. siding ['saidirj] s. 1. (ferov.) linie de rez ervă, linie secundară; macaz. 2. perete lateral. signal-box [~boksl s. (ferov.) post dc bloc. signal bridge [~ brid3] s. (ferov.) pasarelă pentru semnale. 3. (amer.) căptuşeală exterioară, placaj din scânduri (la o clădire). siding track [~ trask] s. (ferov ) linie dc garaj. signal code [~ koudj s. cod dc semnale. sidle ['saidl] vb.intr . (şi to ~ along/up) a umbla/a merge înclinat într-o parte, a merge signal device [~ d i-vais] ş. dispoziţie dc semnalizare, semnalizator. ferindu-sc / pieziş (din timiditat e etc.). signal fiare [~ flea r ] s. (mii.) rachetă de semnalizare. sidy ['saidi] adj. (fam.) mândru. îngâmfat, fudul; ţanţoş. signal gun [~ gi\n] s. lovitură dc tun semnali oare. siege [si:d3] I. ş.(şijig.) asediu; to lay ~ to aascdiafcuac.); to push the ~ a continua signalize ['signalaiz] vb.tr. a marca, a face remarcabil, a scoate di n comun, a distinge, asediul cu insistenţă; to raise the ~ a ridica asediul; to stan d a ~ a suferi / a înfrunta un a face celebru. asediu. II. vb. tr. a asedia, a împre sura. signaller ['signals1"] s. (mii.) 1. transmiţător, agent dc legătură. 2. semnalizat or. siege train ['siid^ trein] s. (mil.) parc de asediu. signal letters ['signal ilctaz] s. pl. semnale de apel. sienna [si'ena] s. (culoare) sicna. signal ligh t [~ lait] s. semafor, semnal luminos. sierra fsiara, 'sja:-, si'era] s. 1. lanţ d e munţi, cordilicră. 2. scrumbie spaniolă. signalman ['signalman, -maen], pl. signalme n [~man, ~mcn] s. semnalizator, acar. signal panel ['signal 'pa?nal| s. (av.) pa nou de semnalizare. siesta [si'esta] s. siestă, odihnă / repaus dc după amiază. signal w ord [~ wa:d] ş. semnal, parolă, cuvânt dc ordine. sieve [siv] I. s. 1. sită, ciur. 2. coş î pletit (deseori folosit ca măsură). 3. palavragiu, flecar, guraliv, gură-spartă. II. vb. tr. a da / a trece prin sită / prin ciur, a cerne. signatory ['signaturi, amer. şi -tou-] I. adj. semnatar (al unui document etc.); the ~ powers to the treaty pute rile semnatare ale tratatului. II. s. semnatar, parte semnatară sieve bucket ['siv : ibAkit] s. (constr.) cupă de draglină perforată. r (a unui document etc.); joint ~ c oscmnatar. siffleur [si'fb: ] s. (Jr. muz.) suflător (instrumentist). sift [sift] vb. A. tr. 1. a cerne, a da prin sită / prin ciur, a strecura; to ~ from a separa, signature ['signit/ar,-nat/ar]s. 1. iscălitură, .semnătură; over the ~ iscălit; (cam.) jo int a despărţi dc, a curăţa de, a purifica. 2. a presăra, a împrăştia (zahăr dintr-o lingur ră colectivă; (com.) the ~ of the firm semnătura socială. 2. (po/igr.) signatura perfora tă etc.). 3. (jig.) a trece prin sită, a examina în detaliu, a purica, a analiza (fapt e (a colii), număr al colii. 3. (muz.) armătură. 4. (fam.) mod dc întrebuinţare / administ rare etc.). B. intr. (despre zăpadă, lumină etc.) a se cerne, a se împrăştia, a se revărsa, cris pe etichetă). 5. (mvj semn, urmă; he has the ~ of passion in his face poartă semn ul patimei întipărit pe faţă. 6. (mat.) signatură. sifter ['siftar| s. 1. (metal.) ciocan dc selectare. 2. (mine) ciocan de claubaj. sigh [sai] I. vb. A. intr. 1. (for) a ofta, a suspina, a tânji (după). 2. (despre vânt) a suspina, signboard ['sainb;>;d, baad] s. firmă, placa pe care este scris numele unei firme. a şuiera trist. B. tr. 1 . (şi to ~ out) a şopti suspinând. II. s. suspin, oftat; to fetch a ~ sign digit [~ .d id3it] s. (cib.) cifră; semn; cifră / număr semn. a scoate un suspin / un oftat. signe d ['saind] adj. semnat, iscălit. sight [sait] I. s, 1. vedere, privire, uitătură; long ~ prezbiţic; at / on ~ la vedere; at signer ['sainar] s. 1. semnatar. 2. (işt. amer .) Signer unul din cei 56 semnatari ai first ~ la prima vedere; to catch / to ge t ~ of a vedea, a zări; in ~ în vedere, vizibil; Declaraţiei de Independenţă (1776). 3. pe rsoană care comunică prin semne. to come in ~ a se ivi, a apărea; to know by ~ a cunoaşt e din vedere; to lose ~ of smb. signet ['signit, amer. şi -net] I. s. 1. pecete, s igiliu. 2. ştampilă. 3. impresiunc a unui a pierde din vedere pe cineva; out of ~ as cuns vederii, invizibil; out of my ~! pici din sigiliu; impresiunc dc ştampilă. 4. ( po/igr.) semn de recunoaştere. II. vb. tr. a ştampila; ochii mei!; (prav.) out of ~,



 out of mind ochii care nu se văd se uită; to put out of ~ a pune sigiliul pe. a asc unde, a piti; (muz.) to play (music) at ~ a cânta (o bucată) la prima vedere; (sl.) signet ring [~ rirj] ş. inel cu sigiliu. to take ~ of (sau at) smb. a da cuiva cu tifla. 2. văz, vedere. 3. înfăţişare, aspect, aparenţă; significance [sig'nifikans] s. 1. s ificaţie, sens. înţeles (al unui gest, al unei ceremonii I hate the ~ of him nu pot să-1 văd în ochi, nu pot să-1 sufăr; (fam.) these clothes make etc.); look of deep ~ privire foarte semnificativă. 2. importanţă, însemnătate; event of you look a perfect ~cu aceste haine arăţi îngrozitor. 4. privelişte, spectacol, panoramă; great ~ eveniment dc marc impo rtanţă. (fam.) it was a ~for sore eyes a) a fost o surpriză plăcută; b) a fost o privelişte cântătoare; significant [sig'nifikant] adj. 1. semnificativ,cu înţeles, plin de tâlc; expr esiv; features to make a ~ of oneself a se da în spectacol. 5.pl. lucruri/monument e/privelişti demne ~ of weakness trăsături care trădează slăbiciune. 2. important, însemnat e a fi văzute. 6. aparat de vizat; călare; to take a careful — a ochi cu atenţie. 7. (şl.) significantly [-li] adv. semnificativ, cu înţeles. cantitate, măsură; a ~of money o mulţi me de bani; a long~better mult mai bine; (amer.) signification [signifi'kcifcn] s. semnificaţie, sens, înţeles (al unui cuvânt etc.).



 significative 856



significative [sig'nifikativ, -keit-] adj. semnificativ; ~ of cu înţeles de. signify ['signifaij vb. A. tr. 1. a însemna; a avea înţeles de. 2. a face cunoscut, a declara (intenţii, dorinţe etc.); to ~ one's consent a-şi face cunoscut consimţământul. 3. a fi un semn de, a fi un indiciu de. B. intr. a avea importanţă; it does not ~ nu are import anţă; what signifies his coming or not? ce importanţă arc dacă vine sau nu? signifying [-i n] I. s. 1. semnare, iscălirc. 2. închinare, acţiune de a face semnul crucii. II. adj. 1. care semnează. 2. cu drept de semnătură. sign-in ['sain'in] s. strângere de semnături (pe un apel, pe o petiţie ele). sign language ['sain 'tengwid3] s. limbaj al gestu rilor, vorbire prin semne, limbaj mimic. sign lighting [~ .laitirj] s. iluminat de reclamă / publicitar. sign manual [~ iinamjual] s. semnătură autografă. signor ['si:n jo:r] s. (ital. înv., lit.) senior. sign-painter ['sainipcintar] s. pictor de firm e. signpost f'sainpoust] s. indicator rutier, stâlp indicator. Sikh [si;k] s. (ang lo-indian) sik, locuitor din Punjab. silage ['sailkrj] I. s. 1. siloz. 2. v. e n s i 1 a g c (1,1). II. vb: tr. a însiloza, a înmagazina în siloz. silane ['silcin] s. (chim.) silan. silence ['sailans] I. s. tăcere, linişte; ~ gives consent tăcerea înseam nă aprobare; to break ~ a întrerupe tăcerea; to call for ~ a cere să se facă linişte; (prov ) ~ is golden tăcerea e de aur; to pass into ~ a fi dat uitării; to put to ~ a face să tacă, a reduce la tăcere; dead / blank / unbroken ~ tăcere absolută; deathlike ~ tăcere ormântală / de mormânt; to pass over smth. in ~ a trece ceva sub tăcere. II. vb. tr. 1. a reduce (pe cineva) la tăcere; a face să tacă (un adversar, conştiinţa etc.). 2. a înăbuşi arpet that ~s all footsteps un covor care înăbuşă zgomotul paşilor. silencer [-ar] s. 1. v . s i l e n c i n g d e v i c e ; maxim ~ amortizor de sunete, surdină, aparat car e poate fi ataşat unei arme pentru a reduce zgomotul detunăturii. 2. (muz.) surdină. 3 . (fam.) argument decisiv; replică usturătoare; my retort was a ~ for him răspunsul me u i-a închis gura. 4. (auto) tobă de eşapament. silencing ['sailasin] s. amortizare a sunetelor. silencing device [~ divais] s. (tehn.) amortizor de zgomot; amortizor de trepidaţii la cablu; surdină. silent ['sailant] adj. 1. tăcut, taciturn, mut; ~ ma n om tăcut / taciturn / necomunicativ; history is ~ upon it istoria nu spune nimic despre aceasta; to keep ~ (about) a tăcea (cu privire la); be ~! taci! tăceţi! tăcere!; ~as the tomb tăcut ca mormântul. 2. fără zgomot, încet, nezgomoţos; (av.) ~ approach aprop ere fără zgomot de ţintă, planare cu motorul stins. 3. (fon., despre consoane) mut. sile nt film [~ 'film] s. film mut. Silent Force [~ To:sj s. (canad.) the ~ corpul ca nadian de poliţie călare. Silent Land [~ 'la:nd] s. (canad.) the ~ Nordul canadian. silently ['sailantli] arfv. pe tăcute, fără zgomot. silent mesh ['sailant 'me/] s. (te hn.) angrenare silenţioasă / fără zgomot.. silent system [~ 'sistim] s. regim celular, d etenţiune solitară. silent zone [~ 'zoun] s. (tel.) zonă de tăcere. Silesian [sai'Ii:zja n. -zion] I. adj. silezian, din Silezia. II. s. locuitor din Silczia, silezian. silex ['saileks] s. (mineral.) silex, cremene, silice. silhouette [


 bar] s. (text.) fir de pe cocon. silk grower [~ .gro»ar] i.v. s i l k b r e e d e r . silk gum [~ gAin] s. (chim.) sericină. silk hat [~ hast] s. cilindru, joben. s ilk-hatted [~,ha;tid] adj. cu joben. silk-hosed [~houzd] adj. cu ciorapi de mătase .



silkiness ['silkinis] s. 1. natură mătăsoasă (a unei stofe). 2. (fig.) onctuozitate, car acter mieros (al cuvintelor etc.). silk mill [isilk mil] s. (tea.) filatură de mătas e. silk paper [~ ■peips1'] s. hârtie de mătase. silk reel [~ ri:l] s. aparat pentru de pănat firele de mătase. silk stocking [~ 'Stakirj] I. s. ciorap de mătase. II. adj. (a mer.) elegant, la modă; the ~s section cartierul la modă într-un oraş. silkwecd [~wi:d] s. (hol.) ceara-albinei (Asclepias syriaca). silkworm [~wa:m] s. (entom.) vierme de mătase (Bombyx mori). silky ['silkil adj. 1. mătăsos, catifelat. 2. (fig.) insinua nt; (peior.) dulceag, mieros. sili [sil] s. 1. toc / pervaz de fereastră. 2. prag (de uşă, de similar). 3. (constr.) traversă. 4. (mine) vatră, culcuş, talpă. sillabub ['sil bAb, -bob] s. 1. băutură din lapte covăsit bătut cu vin şi zahăr. 2. (fig.) ceva vaporos şi onsistenţă; discurs insipid; scriere fără consistenţă. sillery ['silari] s. vin de Sillery. sillily ['silili] adv. prosteşte. sillimanitc ['silimanait] s. (mineral.) silimani t. siliness ['silinis] s. prostie, neghiobie. silly ['sili] I. adj. prost, stupi d, nătâng, netot; don't be ~ nu fi prost; nu face pe prostul; ~ ass! imbecilule / do bitocule! he's as ~ as can be e de o prostie fără margini / de necrezut, e prost de dă în gropi; to do a ~ thing a face o prostie / o gafă; a o face boacănă; to go ~ over a w oman a muri după / a f i leşinat după / a fi îndrăgostit până peste urechi de o femeie; (fa the ~ season perioada în care viaţa politică stagnează; perioada vacanţei (cana* ziarele trebuie să publice materiale minore); to knock smb. ~ a zăpăci / a năuci pe cineva; the blow knocked me ~ lovitura m-a făcut să văd stele verzi; lovitura m-a făcut să-mi pierd cu noştinţa. II. s. prost, neghiob. silo ['sailou] I. s. 1. siloz. 2. groapă de grăunţe; groa pă pentru nutreţ murat. II. vb. tr. a însiloza, a pune în siloz. siloing ['sailouirj] s. (agr.) însilozare. silt [silt] I. s. nămol, mâl, aluviune. II. vb. A. tr. a înnămoli (un port, un caiial etc.). B. intr. (despre un canal, rău etc.) a se înnămoli, a se împotmol i; the passage is ~ed up trecerea e blocată. silt charge ['silt t/a:d3] s. (hidrol .) turbiditate. silting up ['siltirj 'Ap] s. înnămolire, împotmolire. siltstone ['silt stounj s. (mineral.) alevrit. Silurian [sai'l/uarian, si'l-] (geol.) I. adj. sil urian. II. s. perioadă siluriană. silvan ['silvan] adj. 1. păduros, împădurit; al pădurii, ilvic. 2. rustic; rural. silver ['silva'] I. s. 1. argint. 2. arginţi, bani; monedă de argint; a pound in ~ o liră în monede de argint. 3. argintărie, veselă de argint. II. adj. 1. de argint, din argint; ~spoon lingură de argint; (fam.) he was born with a ~ spoon in his mouth s-a născut cu căiţă / într-o zodie bună. 2. argintiu; ~hair păr căru . argintat. III. vb. A. tr. 1. a arginta (tacâmuri, obiecte de podoabă, oglinzi ele) . 2. a albi, a încărunţi; (/am.) grief had ~ed his hair necazurile îi albiseră părul. B. in r. (despre păr, barbă etc.) a albi, a încărunţi, a deveni cărunt. silver-barked ['silvaba:k ] adj. (despre arbori) cu scoarţa argintie. silver bearing [~ ibearirj] adj. (desp re filoane) argentifer. silver birch [~ ba:t/] s. mesteacăn (Betula pendula). silv erer ['silvarar] s. argintar. silver-fir ['silva'fs:'] s. (bot.) brad (Abies alb a). silver fog [~ fog] s. (fot.) voal dicroic. . silver foil [~ foil] s. foaie s ubţire de argint. silver fox f foks] s. (zool.) vulpe argintie (Vulpes fulva sp.). ~ silver-gilt [~'gilt,'—] I. adj. din argint aurit. II. s. argint aurit. silver g lance [~ gla:ns] s. (mineral.) argentit. silver grass [~ 'gra:s] s. (bot.) iarbă-a lbă, ierbăluţă (Phalaris arundimteea). silver-grey [~'grci] I. adj. gri-argintiu. II. s. culoare gri-argintie. silver-haired [~'head] adj. cu părul argintiu. silver-heade d [~'hedid] adj. l.v. s i l v e r - h a i r e d . 2. (despre ace, bastoane etc.) cu măciulia de argint. silver leaf [~ Ii;f] s.v. s i l v e r f o i l . silver lin ing [~ 'lainin] s. parte bună, aspect pozitiv. silverly ['silvali] adv. 1. de culo area argintului. 2. ca argintul, ca de argint. 3. cu sunet argintiu. silver-moun ted ['silva.mauntid] adj. montat în argint.. silvern ['silvan] adj. (înv. şi poetic) făc ut din argint; (prov.) speech is ~, silence is golden vorba e de argint, tăcerea d e aur. silver paper ['silva ipeipar] s. 1. foiţă fină de ţigare. 2. (fam.) foiţă de staniol 3. (fot.) hârtie cu săruri de argint. silver-plate [~'pleit] I. s. argintărie, veselă d e argint. II. vb. tr. a arginta, a placa cu argint. silver-plated [~'pleitid] ad j. argintat; placat cu argint. silver plater [~ rpleitar] s. argintar. silver pl ating [~ 'pleitirjl s. argintare; placare cu argint. silver point [~ paint] s. c



 reion cu vârf de argint (pentru desen). silver print [~ print] s. (fot.) pozitiv p e hârtie cu săruri de argint. silver protein [~ iprouti(:)n] s. (chim.) protargol. s ilver sand [~ saind] s. nisip alb fin. silverside ['silvasaid] s. bucată de carne din pulpă de vacă; but de vacă. silversmith ['silvasmiO] s. argintar. silver stick ['s ilva 'stik] s. ofiţer superior (din „Life Guards" — garda palatului regal).



 857 sing



simplify ['simplifai] vb. tr. a simplifica. Silver Streak [~ 'stri:k] s. the ~Ta misa. simplifying [-in] I. s. simplificare. II. adj. (despre metode etc.) de sim plificare. silvertail ['silvsteilj s. (austr. si.) filfizon, dandi. silvertailed [-d] adj. (austr. si.) înfumurat, ţanţoş. simplism l'simplizarn] s. simplism. silver th aw [~ Ga:] s. polei, alunccuş, gheţuş. simplistic [sim'plistik] adj. simplist. silvertoned [~tound] adj. (despre voce, sunet etc.) argintiu. simply ['simpli] adv. 1. simplu, natural, fără afectare; ~dressed îmbrăcat cu simplitate. 2. absolut, pur şi simpl u; you~ must trebuie neapărat; ~and solely pur şi simplu. 3. numai; silver-tongued [ ~tAnd] adj. elocvent, cu darul vorbirii. 1 silverware ['silvarwea "] s. argintărie de masă. I ~ observed that am observat numai că; to believe smb. ~ on his word a cr ede pe cineva numai pe cuvânt. silver wedding ['silva .wedin] s. nuntă de argint. r simply supported [~ sa'pa:tid] s. (constr.) simplu rezemat. silver wire [~ -waia ] s. sârmă de argint. simulacrum [isimju'lcikram],pl. simulacra [-kra] s. (lat.) si mulacru. silver work [~ wa;k] s, argintărie, orfevrărie. simulant l'simjulant] adj. ~ of care pare, având înfăţişarea de. silvery ['silvari] adj. ca argintul; (despre solzi, ton, râs etc.) argintiu. silvery pig iron [~ 'pig -aian] s. (metal.) fontă cenuşie. si mulate ['simjuleît] vb. tr. 1. a simula, a afecta; a lua aparenţa de; to ~ virtue a simula virtutea. 2. a împrumuta înfăţişarea de, a imita; chameleon ~s its surroundings cam eleonul silviculture ['silvi.kAltJVl s. v. s y l v i c u l t u r e . împrumută înfăţişarea ediului. 3. (cib.) a simula, a modela. sima fsaima] s. (geol.) sima. simulation [isimju'lei/pn] s. simulare, prefăcătorie. simian ['simian, -mjan] I. adj. de maimuţă, c aracteristic pentru maimuţă, asemănător maimuţelor. II. ş. (zool.) maimuţă, simian (Simioid simulator ['simjulcitar] s. 1. prefăcut, persoană care simulează, simulator. 2. (cib., tehn.) 1similar ['simila ] I. adj. (to) similar, asemănător, analog, la fel (cu); i dentic (cu); your simulator, calculator analogic. case is ~to mine cazul dumital e e asemănător cu al meu. II. s. lucru asemănător, obiect simulcast ['saim^lkajst] (amer .) I. ş. emisiune transmisă la radio şi televiziune. II. vb. similar. tr. a transmite la radio şi televiziune. simultaneity [isim3lta'ni:ati, -'ni:itij s. simultaneitat e, concomitentă. similarity [.simi'laeriti] s. similaritate, similitudine, asemănare , analogic. simultaneous [.simal'tcinjas] adj. simultan, concomitent, petrecut în acelaşi timp. similarly ['similari] adv. în mod similar, în chip asemănător. simile ['simi li] s. (lit.) comparaţie. simultaneously [-li] adv. simultan, în acelaşi timp, concomi tent. similitude [si'militju:d] s. 1. asemănare, similitudine, aspect asemănător, înfăţişar imultaneousness [-nis] s. v. s i m u l t a n e i t y . similară; to assume the ~ o f a împrumuta aspectul (cit gen.). 2. comparaţie; to talk in sin [sin] I. s. 1. păcat; (sl.) like ~ violent, cu furie, foarte tare; as black as ~ negru ea ~s a vorbi folosind comparaţii. 3. alegorie, pildă, parabolă. păcatul; as ugly as ~ urât de mama focu lui, ca ciuma; original ~ păcat originar; deadly similize ['similaiz] (rar) vb. A. tr. a exprima prin comparaţii, a descrie prin comparaţii. / capital ~ păcat de moarte ; to live in ~a) a trăi în păcat; b) a trăi în concubinaj; to live in open ~ a trăi pe faţă ineva; a fi colat cu cineva; (prov.) it is no ~ for a man to B. intr. a folosi o comparaţie. labour in his vocation nu există meserie proastă; to fall into ~ a cădea în pă at. 2. insultă simitar ['simita1"] s. v. s c i m i t a r. simmer ['sima1"] I. vb. A. tr. a fierbe la foc mic; a păstra (apa etc.) în stare de freamăt (Ia adresa bunului -simţ, artei, convenienţelor etc.); sacrilegiu; ~ against good taste atentat /sub pu nctul de fierbere. B. m/r. 1. (despre apă etc.) a fierbe la foc mic, a susura (înain te împotriva bunului gust. II. vb. intr. a păcătui; to ~ against propriety a păcătui împotr va de a da în clocot). 2. (despre sentimente, por/iiri) a clocoti înăbuşit, a fi în stare latentă. convenienţelor; liable to ~ supus păcatului, păcătos. 3. to ~down a se linişti înc l cu încetul, a-şi recăpăta sângele rece. II. s. fierbere la Sinaic [si'neik] adj. din Sin ai. foc mic, stare premergătoare ebuliţiei; on the ~, at a ~în stare premergătoare cloco tului. Sinaitic [isainci'itik] adj. v. S i n a i c . Sinanthropus [si'namGrapas] s. sinantrop. simmering ['simarirj] I. adj. (despre lichide) care este aproape de a da în clocot; (fam.) long ~ambitions ambiţii mult timp înăbuşite. II. s. 1. susur înai te de clocotire. 2. (fam.) sinapism ['sinapizam] s. (med.) sinapism. germen / em brion de revoltă. sin-born i'sin'b^m] adj. născut din păcat. simony ['saimani, amer. şi



 'si-] s. (ist. bis.) simonie. sin-bred ['sin'brcd] adj. v. s i n - b o r n. simo om [si'mu:m] s. v. s i m u m. since [sins] I. adv. de atunci (încoace); I have not seen him ~ de atunci nu l-am mai văzut; many years ~ cu mulţi ani în urmă; that was lon g ~ e multă vreme de atunci, simoon [si'mu:n] ş. simun. a trecut mult (timp) de atun ci; how long is it ~? cât e de atunci? cât (timp) a trecut de simp [simp] s. (amer. si.) prost, nătărău. simper ['simpa1"] I. s. zâmbet afectat. II. vb. A. intr. a zâmbi afec tat. B. tr. a spune cu atunci? II. prep. de, de la, din; I have not seen him ~ C hristmas nu l-am văzut de la Crăciun; ~ that moment din momentul acela, începând din ace l moment; ~ that time un zâmbet afectat; she ~ed her thanks mulţumi cu un zâmbet afect at. sau ~ then de atunci; ~ seeing you de când te-am văzut. III. conj. 1. de când, din clipa simperer ['simpara1"] s. 1. năzuros, mofturos. 2. persoană afectată. simpering ['simparirj] I. s. moft, nazuri, afectare. II. adj. mofturos, năzuros, afectat. când ; we have not seen him ~ he married de când s-a căsătorit, de Ia căsătorie nu l-am mai văzu ; it is just a week ~ he came e tocmai o săptămână de când a venit; it is long simperingly [-li] adv. afectat, cu nazuri, cu afectare, mofturos. simple ['simpl] I. adj. 1 . simplu; necomplicat; elementar. 2. (despre viaţă, purtare, ~ I met her e mult de cân d nu am mai văzut-o, n-am mai văzut-o de mult; ~ I have aspect) simplu, natural, nea fectat. 3. curat, pur, desăvârşit; it is a ~ lie e pur si simplu o known him de când îl cu nosc; I have learnt much ~ I have been here am învăţat multe minciună; the ~ truth adevăru l adevărat, purul adevăr. 4. credul, nătăflcţ, naiv; I am de când sunt aici. 2. pentru că, cât, deoarece, de vreme ce; ~ he is not of age întrucât not so ~ as to believe that nu sunt atât de naiv încât să cred că. 5. umil, fără pretenţii, e minor. fără mândrie. 6. de lă, de jos. 7. neînsemnat, de mică valoare. 8. (med., despre sincere [sin'sia1"] adj. sincer, deschis, făţiş. boli, răni etc.) simplu, neînsoţit de complicaţii. 9. (despre corpi imici) simplu, necompus. sincerely ['sin'siali] adv. cu sinceritate; (formulă la s fârşitul unei scrisori) yours ~ al 10. simplu, uşor, necomplicat; fără încurcături; fără gr ~ as ABC / as shelling dumneavoastră / al tău devotat. peas simplu ca bună-ziua. II. s . 1. pl. buruieni de leac, ierburi medicinale. 2. persoană sincerity [sin'seritij s. sinceritate; in all ~ cu toată sinceritatea, cu mâna pe conştiinţă. simplă, neştiutoare. (chim.) element, corp simplu. 4. (gram.) cuvânt simplu; propoziţie sincipital [sin' sipital] adf (anat.) sincipital, referitor la creştetul capului. simpla. 5. idee s implă. 6. trebuinţă simplă, necesitate. III. vb. intr. (înv.) a strânge ierburi sinciput [' insipAt, -pat] adj. (anat.) sinciput; creştetiul capului). medicinale; to go simpl ing a căuta buruieni de leac. sine1 [sain] s. (mat.) sinus. simple anhydride [~ as n'haidri:d] s. (chim.) anhidridă simetrică. sine2 ['saini(:)]prfp. (lat.) fără; ~ die [' saini 'daii, 'sini 'di:ei] iară o dată fixată; ~qua non ['saini kwci 'non, 'sini kwu:' noun] fără de care nu se poate. simple-contract ['simpl'kantrskt] s. (jur.) convenţie tacită, obligaţie chirografară. simple-contract creditor [~ 'kredita1-] s. (jur.) cred itor chirografar. sinecure ['sainikju3r, -kjaar] s. sinecură. simple credit ['simp l 'kredit] s. (ec.) acreditiv neconfirmat / simplu. sinecurist ['sainikjuarist] s. sinecurist, om care se bucură de / care ocupă o sinecură. sine curve ['sain rko:v] s. (mat.) sinusoidă. simple cusp [~ 'kAsp] ş. (mat.) vârf de ordinul întâi. sinew ['sinju: ] I. s. 1. (anat.) tendon. 2. pl. musculatură, muşchi, putere fizică, tărie; simple equa tion [~ i'kwei/an] s. (mat.) ecuaţie liniară. a man of ~ un om muşchiulos. 3. (ftg.) n erv, vigoare. 4.p/. resurse, mijloace, forţă motrice; simple fraction [~ 'frask/sn] s. (mat.) fracţie simplă. the ~s of war resursele financiare ale războiului. II. vb. t r. (poetic) a susţine, a întări, simple-hearted [~'ho:tid,'--<--] adj. naiv, credul, c andid. simple-minded [~'maindid,'-- •—] adj. 1. v, s i m p l e - h e a r t e d . 2. prost, îngust a sprijini. la minte. 3. deficient (mintal). sine wave ['sain weiv] s. (fxz.) undă sinusoidală. sinewless ['sinju:lis] adf 1. (anat.) fără tendoane. 2. (fam .) fără forţă, iară putere, moale. simple-mindedly [~'maindidli] adv. cu simplitate, cu ca ndoare. simple-mindedness [~'maindidnis] s. simplitate de spirit, naivitate, can doare. sinewy ['sinju(:)i] adj. 1. (jam.) muşchiulos. 2. (jig., despre stil) nervo s, viguros. simpleness fsimplnis] s. v. s i m p 1 i c i t y. 3. (despre carne) c u zgârciuri. simple replacement ['simpl ri'pleismant] s. (chim.) reacţie de substituţi e. sinful i'sinful] adj. păcătos, corupt; ~ pleasure plăcere vinovată; it is ~ to e un păc at să. Simple Simon [~ 'saiman] ş. nătăfieaţă, prostănac. simpleton ['simpltsn] s. prost, f nerod. sinfully [-i] adv. în păcat, cu păcat; to live ~ a trăi în păcat. simple truss ['sim l 'trAs] s. (constr.) fermă cu contrafişă. sinfulness [-nis] s. 1. caracter criminal ( al unei fapte); vinovăţie, culpabilitate. 2. păcătuirc, păcat. simplex ['simplcks] adj. si



 mplu; care constă dintr-un singur clement etc. r sing [sirj] I. s. cânt(are); the ke ttle was on the ~ ceainicul cânta. II. past sang [sa;n], simpliciter [sim'plisita ] adv. (jur. scot.) în chip absolut, pur şi simplu; to resign ~ a renunţa pur şi simplu, fără a cere compensaţii. part. tr^c. sung [sAn] vb. A. tr. a cânta (o arie, un cântec); t o ~ smth. to the tune of a cânta simplicity [sim'plisiti] s. 1. simplicitate, naiv itate, candoare. 2. prostie, nerozie. ceva pe melodia; to ~ in tune a cânta corect ; to ~ out of tune a cânta fals; to ~ smb. to sleep a adormi pe cineva cântându-i, a cân ta pentru a adormi pe cineva; (fam.) to be 3. simplitate (a unei probleme). 4. s implitate, naturaleţe (în îmbrăcăminte etc.). always ~ing the same song a cânta întotdeauna mereu acelaşi cântec / refren; to ~ smb.'s simplification [isimplifi'kci/^n] s. simp lificare. r exploits a glorifica / a slăvi / a cânta faptele de vitejie ale cuiva. B . intr. 1. a cânta. simplifier ['simplifaia ] s. simplificator.



 Singaporean 858



2. (despre proiectile, vânt etc.) a şuiera; (despre urechi) a vâjâi; the kettle ~s ceain icul fierbe; to ~ to the guitar a se acompania Ia ghitară; a cânta acompaniat de ghi tară. 3. (fam.) to ~ small a o lăsa mai moale, a mai lăsa din pretenţii; to make smb. ~ small a (mai) tăia nasul cuiva. Singaporean [isings'parisn] I. adj. singaporcz. II . s. locuitor din Singapore, Singapore/,. singe [sind3] I. vb. tr. 1. a arde uşor; a pârli; (fig.) to ~ one feathers / wings a se arde, a se păcăli; to ~ one's reputati on a-şi mânji reputaţia. 2. a pârli (părul, mustaţa, porcul, păsări tăiate); a flamba, a tr n flacără; to ~ (off) cloth a pârli stofa. 3. (text.) a gaza. II. s. 1. arsură uşoară. 2. p ire. singer l'sirp] s. 1. cântăreţ. 2. (jig.) poet, bard, rapsod, cântăreţ. Singhalese [>si jgo'li:z, isirjha'l-,'-'-] adj., s.v. S i n h a l e s e . singing ['sirjinj I. s . 1. şuierat (al vântului etc.); ~ in the ears ţiuit în urechi. 2. cânt, cântare. II. adj. tător, muzical. singing bird [~ 'bo:df s. pasăre cântătoare. singing man [~ 'main] s. cântă eţ. singing-master [~ima:stor] s. profesor de muzică, singing school [~ sku:l] s. şcoa lă de canto. single l'sirjgl] I. adj. 1. singur, unic; singuratic, solitar; izolat , individual; separat; by instalments or in a ~ sum în rate sau dintr-o dată; in ~ f ile într-un singur şir, în şir / fir indian. 2. celibatar, necăsătorit. 3. (despre inimă, s et) sincer, cinstit. II. s. 1. partidă de simplu (la tenis, golf etc.) la care par ticipă doi adversari; men's ~s simplu bărbaţi; women's ~s simplu femei. 2. (ferov.) bi let pentru o (singură) călătorie. 3. (muz.) (disc) single. III. vb. tr. 1. a alege, a distinge, a tria. 2. (cinegetică) a separa (un cerb etc.) de turmă; a despărţi (un vânat) de haită. 3. a lua (un lucru, o persoană) la o parte, a trage deoparte. 4. (agr.) a rări (porumbul, napii etc.). 5. to ~ out a alege, a selecta; a remarca, a scoate în evidenţă; (mar.) to ~ up lines a reduce legăturile. single-acting [—'aektirj] adj. (îehn.) cu acţiune simplă; unietajat. single-barrelled [~'baor^ld] adj. (despre puşcă etc.) cu o singură ţeava. single bed [~ 'bed] s. pat de o singură persoană. single bedroom [~ 'be drum] s. cameră cu un (singur) pat. single-berth cabin [~'bo:0 'kzebin] s. (mar.) cabină individuală.single blessedness [~ 'blesidnis] s. (glumeţ) burlăcic, celibat, viaţă d holtei. single-breasted [~'brcstid] adj. la un singur rând (de nasturi). single-c ast [~'ku:stj adj. (tehn., despre motoare) monobloc. single casting [~ 'ka:stirj ] s. (metal.) turnare individuală. single combat [~ 'kombst] s. luptă corp la corp. single cross [~ 'kros] s. (agr.) hibrid simplu. single-cut [~'kAt] adj. (despre pilă) cu o singură muche. single decker [~ 'deksr] s. (av.) avion monoplan. single d iode [~ Ylaioud] s. (tel.) diodă simplă. single-entry [~ icntri] s. (ec.) (contabili tate în) partidă simplă. single-eyed [~'aid] adj. 1. chior. 2. (jig.) onest, drept, fr anc, deschis. 3. orientat către un scop unic; stăpânit de o singură idee. single eye-gla ss [~ 'aigla:s] s. monoclu. single flower [~ 'flauo1"] s. (bot.) floare simplă. si ngle foot [~ 'fut] s. (amer.) buestru. single-furrow plough [~ifArou 'plau] s. ( agr.) plug monobrăzdar. single-gauge [~geid3] adj. (despre căi ferate) simplu. singl e-grid tube [~grid tju:b] s. (tel.) triodă. single-handed [~'ha?ndidj I. adj. 1. c iung. 2. (despre o lucrare) făcut fără ajutor din afară. 3. (despre arme, instrumente et c.) care se manevrează cu o singură mână. II. adv. singur, fără ajutor din afară. single-he ed [~'ha:tid,'—.—] adj. 1. sincer, deschis, franc. 2. devotat preocupărilor sale. sing le-heartedly [~'ha:tidli] adv. cu sinceritate, pe faţă, deschis. single-heartedness [~'ha:tidnis] s. sinceritate, cinste, caracter franc. single loader [~ -Ioudor] s. armă cu un singur foc. single-minded [~'maindid] adj. v. s i n g l e - h e a r t e d . single-mindedness [~'maindidnis] s. 1. v. s i n g 1 e - h e a r t e d n e s s. 2. unitate de intenţie. singleness ['sirjglnis] s. 1. sinceritate, inimă desc hisă; onestitate, probitate. 2. unitate; ~of purpose orientare către un scop unic; u rmărire a unui singur scop. 3. celibat, burlăcie. single parts ['singl rpa:ts] s. pi . (tehn.) piese detaşate (ale unei maşini). single phase [~ Teiz] adj. (electr.) mon ofazic, monofazat. single-pole [~'pouI] adj. (electr.) unipolar, monopolar. sing le room [~ 'ru(:)m[ s. cameră pentru o singură persoană / cu un singur pat, cameră singl e. single-screw i~'skru:] adj. (mar., despre nave) cu o singură elice. single seat er [~ 'si:tîir] s. (av.) avion cu un singur loc. single-sheaved block [~/i:vd bbk] s. (mar.) mandar. singlestick ['sirjglstikf ş. 1. scrimă cu băţul. 2. băţ de scrimă, varie e de sabie de lemn. singlet ['sinlit, amer. şi -et] s. flanelă de corp. single tax [



 'singl tasks] s. impozit funciar unic. single ticket [~ 'tikit] s. (ferov.) bile t pentru o singură călătorie, bilet numai dus. singleton ['singltan] s. 1. (la whist s au bridge) singleton. 2. (jig.) lucru singur / fără pereche / neînsoţit / nedublat. 3. ( /nat.) mulţime cu un singur element. single track ['singl 'trsekj s. (ferov.) lini e simplă. single-valued [~'vîelju:d] adj. (chim.) monovalent. single valve [~ 'vaelv ] adj. (tehn.) cu o singură valvă. single-winged [~'wirjd] adj. cu o singură aripă.



single-wire [~'wai9r] adj. (electr.) monofilar. singly ['sirjglij adv. 1- (luat în mod) separat, izolat; unul câte unul. 2. fără ajutor, singur. singsong ['sirjsorj] I. s. 1. lectură (baladă, poezie etc.) monotonă. 2. vorbire tărăgănată / cu glas cântător, ro adenţată sau ritmată. 3. melopec, cântec melopeic. 4. cor de amatori; concert improvizat ; reuniune Ia care fiecare contribuie cu un cântec. II. adj. monoton, melopeic. si ngular ['sirjgjutar] I. adj. 1. ciudat, bizar, straniu. 2. .surprinzător, neobişnuit ; original. 3. (grant.) singular. 4. singur, unic; all and ~ toţi şi fiecare în parte. II. ş. (gram.) singular. singularity [.sirjgju'Iseriti] ş. 1. particularitate. 2. c iudăţenie, curiozitate, originalitate. 3. exemplar unic. singularize ['singjubraiz] vb. A. tr. 1. a distinge, a evidenţia, a scoate în evidenţă, a face să fie remarcat. 2. a individualiza. B. refl. a se distinge de alţii; a face opinie separată. singularly [ 'sirjgjuloli] adv. 1. cu deosebire, în special. 2. (gram.) la singular. 3. (în mod) ciudat, bizar. Sinhalese [>sinh3'li:z, -sirjga-, '--'-, amer. şi -'li:s] I. adj. c cilonez, singalez. II. s. 1. singalez, locuitor din Sri Lanka. 2. (limba) singal eză. sinic ['sinik] adj. cninez(csc). sinical ['siniksl] adj. (/nat.) relativ la s inusuri, despre sinus. sînicism ['sinisiz.?m] s. 1. purtări, obiceiuri sau principii chinezeşti. 2. adaptare şau afectare a unor obiceiuri etc. chinezeşti. sinigrin ['sin igrin] s. (chim.) sinigrin, mironat de potasiu. \ sinister ['sinistor] adj. 1. s inistru, funest, de rău augur. 2. (despre aspectul unui om) îngrijorător, bolnăvicios; c u mină proastă. 3. (despre intenţie) rău, ticălos, criminal, dăunător. 4. (herald.) care se lă în partea dreaptă a blazonului (din punctul de vedere al privitorului). 5. aşezat, si tuat pe partea stângă. sinistral ['sinistral] adj. 1. (rar) aşezat la stânga. 2. care se învârteşte de la dreapta la stânga. 3. (despre oameni) stângaci, care lucrează cu stânga. (fig., despre caracter) întunecat, bănuitor; rău-voitor. sinistration [isinis'trci/pn] s. 1. însuşirea de a fi stângaci. 2. (med.) dominanţă de stânga. sinistro-gyrate [isinistr u'd3ai3rit] adj. (despre scriere) sinistrogir. sinistrogyric [


 borî (vocea). 6. a înfunda (un stâlp etc.). 7. a scobi, a adânci, a străpunge, a fora (un puţ). 8. a renunţa la; a suprima; a lăsa la o parte; a îngropa; they sank their differen ces au aplanat neînţelegerile dintre ei. 9. (jin.) a stinge, a amortiza (o datorie). 10. a plasa, a investi (bani). sinkable ['sirjkobl] adj. (despre nave) submersi bil, scufundător. sinkage ['sirjkid3] s. 1. împotmolire (a roţilor unei căruţe etc.). 2. s cufundare, cădere. 3. descreştere, scădere; declin. sink bolt E'sirjk boult[ s. (tehn. ) şurub cu cap înecat. sinker [rsirjkor] s. 1. plumb (la undiţă). 2. (mar.) ancoră (a unei mine). 3. (mine) miner (în frontul de înaintare). 4. (si.) gogoaşă, clătită (adesea necoap bine). sinker bar [~ ba:r] s. (mine) prăjină grea. sink hole [~ noul] s. 1. (geol.) panos; dolină. 2. canal, hazna. sinking ['sinkirj] s. 1- scufundare, cufundare, af undare (în apă, în noroi, în groapă etc.). 2. (mar.) scufundare a unei nave; the ~ of the "Lusitania" torpilarea „Lusitaniei".. 3. slăbire, lăsare (a pământului). 4. sleire, slăbire (a forţelor). 5. coborâre (a vocii). 6. strângere (de inimă). 7. amortizare, stingere (a unei datorii). 8. plasare (de ba/zi) în afaceri neproductive. 9. (mine) forare (d e puţuri). sinking fund [~ i'\nd] s. (corn.) capital de amortizare. sinking spell [~ spel] s. declin temporar; slăbire temporară (a sănătăţii etc.). sink stone ['sink stoun] s. greutate de piatra pentru scufundat undiţa sau năvodul. sinless ['sinlisj adj. ia ră păcat, nevinovat. sinlessly [-li] adv. fără păcat; cu nevinovăţie. sinlessness [-nis] s. vinovăţie, curăţenie sufletească.



 859 sixpenn'orth



sinner [ p sin3 r ]s.l. păcătos; (jam.) as I am a ~! pe legea mea! pe cinstea mea! 2 . ticălos, the fire! staţi lângă foc!; to ~ still a sta nemişcat / liniştit; (fîg.) to ~ wi one's back nemernic. to smb. a întoarce cuiva spatele; to ~ with smb. a ţine tovărăşie / c ompanie cuiva; to ~ Sinn Fein ['/in'fcin. 'sin-] s. mişcare naţională irlandeză. over th e beer a sta [a un pahar de bere; to ~ over a book a se cufunda în lectura unci Si nn Feiner ['Jin'fein3r] s. partizan al mişcării Sinn Fein. cărţi; (şcol.) he had sat under Professor X urmase cursurile profesorului X; (jam.) to ~ sinning ['sininj I. s. păcătuirc, păcat. II. adj. păcătos, care păcătuieşte. tight a) a nu se mişca din Ioc; b) ( avea picioare de plumb; c) a nu se lăsa, a nu sin offering ['sin 'oferirj] s. jert fire a unui animal pentru ispăşirea păcatelor (la vechii ceda; (fam.) to ~ on smb. a-i arăta cuiva undc-i e locul, a-i tăia cuiva nasul, a-i tăia cuiva evrei). pofta de cev a; (fig.) joy sat on every countenance pe toate feţele se citea bucuria; (fam. sin ological [isinOK'bcriiksl, -na'l-, 'sai-J adj. sinologic. fig.) how ~s the wind? a) de unde / dincotro vine vântul? b) carc-i profitul?; this food sinologist [si' n^l3d3ist. sai'n-] s. sinolog. ~s heavy on the stomach hrana aceasta cade greu l a stomac. 2- a poza, a servi drept sinologue ['sinabg. -loug, amer. şi 'sai-1 s. v , s i n o 1 o g i s t. model (unui pictor etc.). 3. (in, on) a face parte (din), a fi membru (în); to ~ on the sinology [si'nabd3i, sai'n-] s. sinologic. committe e a face parte din comitet; to ~ in Parliament a fi deputat, a fi membru al sint an tannage ['sintaen >taenid3] s. (md.) tăbăcirc cu tananţi sintetici. parlamentului; to ~ for a constituency a reprezenta o circumscripţie electorală. 4. a fi sinter ['s intyj I. ş. 1. scorie, zgură, ţunder. 2. (geoi.) sinter. 3. (constr.) travertin. II. v b. în şedinţă, a se reuni, a se întruni, a ţine şedinţă; the court is ~ting tribunalul e în . a îngrămădi, a aglomera, a sinteriza. B. i/ttr. a se îngrămădi, a se aglomera. a committe is ~ting on the question o comisie s-a întrunit pentru a dezbate această sinuose [' sinjuous] adj. sinuos, cu sinuozităţi. chestiune. 5. (despre păsări) a sta, a fi cocoţat; (despre găini) a sta pe ouă, a cloci. 6. to sit sinuosity [isinju'ositi] s. 1. sinuo zitate. 2. şerpuirc, cotitură. for an examination a se prezenta la un examen. 7. (de spre îmbrăcăminte) a cădea, a veni sinuous I'sinjuss] adj. 1. sinuos, ondulat. 2. (despr e persoane) suplu, agil. (bine, rău); a skirt that ~s well o fustă care vine bine, o fustă bine ajustată; (lit.) sinus ['sainss] s. (anat.) sinus. forwardness that ~s i ll on a young lady îndrăzneală carc-i stă rău unci tinere / carc nu sinusoid ['sainssoid] adj. (mat.) sinusoid(al). i se potriveşte unci tinere. 8. to ~ up a) a se ridica în capul oaselor; b) a sta în capul sinusoidal [.sains'soidl] adj. 1. (mat.) sinusoid al. 2. (fu.) armonic. oaselor; c) a sta treaz, a nu se duce la culcare. B. tr. 1 . a sta pe; to ~ a horse well a se Sioux [su:],siux [su:z,su:] s. trib de indien i care trăiau odinioară în America de Nord. ţine bine pe cal; a călări bine. 2. a aşeza; to a child on the table a aşeza un copil la sip [sip] I. vb. A. ititr. (of) a sorbi ( din). B. tr. 1. a sorbi, a bea câte puţin; a atinge cu masă. 3. to ~ out a) a sta până la sfârşit (la un spectacol etc.); b) a nu participa la (o acţiune buzele. 2. a culege (n eclarul) din Hori. II. s. sorbitură; înghiţitură. etc.). C. refl. to ~ oneself (down) a se aşeza, a şedea. sipe [saip] s. 1. filtrare, strecurare, pătrundere (de lichid). 2. izvoraş; baltă mică. sitcom ['sitkom] s. v. s i t u a t i o n c o m e d y. siphon fsai fon] I. s. 1. sifon. 2. (zool.) sifon. II. vb. A. tr. a transvaza (un lichid) pr in sit-down strike ['sitdaun straik] s. (pol.) grevă la locul de muncă, grevă italiană. sifon. B. iiitr. a curge prin sifon. site [sait] I.s. 1. poziţie, situaţie. 2. loc, amplasament; building ~teren de construcţie: sîphonet fsaifonit] s. (entom.) tub mic prin care păduchii de plante emit un suc dulce. on ~la locul de muncă; pe şantier; pe teren. 3. coastă, povârniş, versant, pantă. 4. (infor.) siphon trap ['saifen ttraep] s. sifon (la chiuvetă, closet etc.). site. II. vb. A. tr. a plasa, a situa (o constr ucţie etc.). B. intr. a fi situat, a fi aşezat. siphuncle f'saifAnkl] s. (zool.) tub prin care sorb uncie ccfalopode; tub la anumite site road ['sait roud] s. (cons tr.) drum de şantier. crustacee. sitfast ['sitfu:st] s. (vet.) bătătură. întărire a pielii pe spatele unui cal). sipper fsipa1"] s. 1. persoană care soarbe. 2. băutor, beţivan. sith [si6] (înv., poetic) I. conj. 1. de când. 2. fiindcă. II. adv. de atunci (încoace). sippet ['sipit, -et] s. 1. bucăţică de pâine prăjită (pentru muiat în sos, lapte etc.). si



 r1 ['sita1"] ş. 1. persoană aşezată; călător carc stă pe banchetă. 2. persoană carc 2.friga zează ca model. 3. cloşcă. 4. (şl.) treabă uşoară; chestiune necomplicată; it was a ~ sippl ipl] vb. A. tr. 1. a sorbi, a bea puţin câte puţin. 2. to ~up a goli sorbind. B. in/r. for me era un fleac pentru mine. (cinegetică) to fire at a ~a) a trage asupra vânat ului a sorbi dintr-un lichid, a bea cu încetul un lichid. carc stă descoperit; b) a fi lipsit de mărinimie / sportivitate, a face gesturi nesportive. sir [sa:'forma t are; ssrforma slaba] I. s. 1. (formula de adresare politicoasă) domnule; sitter2 s . (fam.) v. s i t t i n g r o o m (l). dear ~ dragă domnule. 2. (aşezat înaintea numel ui mic indică titlu! de k n i g h t sau sitting ['sitirj] I. s. 1. şedinţă, întrunire, adu nare. 2. dată, oară: şedinţă; at one ~dintr-o b a r o n c t) Sir John; Sir Walter Scott (n iciodată Sir Scott). II. vb. A. tr. a interpela dată; to write a letter at one ~a sc rie o scrisoare dintr-o trăsătură de condei. 3. loc rezervat cu titlul de „sir"; don't ~ me! număluacu „sir"! nu mă mai domni atâta! B. in/r. a folosi (într-o biserică). 4. loc pe tru clocit; clocire. II. adj. 1. aşezat; ~ hen găină / cloşcă pe titlul de „sir" faţă de ci ouă; (amer. si.) to be ~ pretty a fi bine plasat, a avea un serviciu bun; 2. în şedinţă; sircar ['sa:ka:r] s. (anglo-indian) 1. guvern, stăpânire. 2. district. (pol.) our ~m ember deputatul care ne reprezintă acum. 3. (despre vânat) în repaus, pe sirdar ['sa:d a:'] s. (persan) 1. comandant şef (în Orient). 2. (ist.) comandant şef al labele dinap oi, în cuib, aşezat. armatei anglo-egiptenc. sitting duck [~ 'dAk] s. (fam.) fraier. sire ['sabr] I. s. 1. (formulă de adresare către suveran) sire, majestate. 2. (poet ic) tată, sitting-room f~ru(:)m] s. 1. cameră de zi; salonaş. 2. loc / încăpere pentru sta t. părinte, strămoş. 3. (zool.) reproducător; animal de prăsilă; pedigree ~s reproducători uate I. ['sitjucit] vb. tr. a situa, a plasa (o casă etc.). II. ['sitjuit. 'sit/ui t] adj. (despre de elita. II. vb. tr. (despre un armăsar etc.) a procrea, a da naşte re (cu dat.). siren ['saiarin, -r^n] s. 1. (mitol.) sirenă. 2. (tehn.) sirenă. 3. (f am.) femeie fatală, vampă. case etc.) situat, aşezat, plasat. situated ['sitjucitid. t/u-] adj. 1. (despre persoane) situat; this is how I am ~ iată în sirenian [sai'rhn isti] I. adj. (zool.) carc aparţine ordinului Sirenia. II. s. (zool.) orice ce sit uaţie mă aflu; how is he ~ financially? care este situaţia lui financiară? 2. (despre ma mifer acvatic din ordinul Sirenia. sirenic [sai'rcnik] adj. (rar) (ca) de sirenă, fermecător, melodios, de vrajă, amăgitor. lucruri) aşezat, plasat; pleasantly ~ house ca să frumos aşezată. situation [isitju'ci/pn, -t/u-] s. 1. aşezare, poziţie, amplasare (a un ui oraş, a unei case siriasis [si'raissis] s. (med.) siriazis, insolaţic. etc.). 2. stare, situaţie (politică, financiară etc.). 3. slujbă, angajament, serviciu; to get sir loin [fs9:bin] $■ muşchi de vacă. a ~ a obţine un serviciu; to be iu a ~ a fi angajat, a fi în slujbă, a avea serviciu; to be sirocco [si'rokou] s. (i/al.) siroco, vânt din d eşertul Sahara. sirrah ['sirs»] s. (înv.,peior.) 1. domnule! omule! băiete! jupânc!; come, ~host, some out of a ~ a fi fără serviciu; (în anunţuri, reclame.) ~s vacant oferte de serviciu; ~s wanted cereri de serviciu. 4. (teatru) situaţie (dramatică). ale! hai, hangiule. adu bere! 2. puşlama, ticălos. situation comedy [~ 'tamidi] s. (teatru, ci n.) comedie de situaţii. sirvente [so:'vent] s. (ist. lit.) sirventă, poemă satirică a t rubadurilor. sisal ['saispl, înv. 'sisl, amer. şi 'si:su:l. si'sa:l] s. (bot.) sisal (Agave sisalina); fibre folosite situs ['sait3s],pl. situs s. 1. poziţie, situare , amplasare. 2. (anat.) situs. Ioc normal (al unui organ etc.). la fabricarea frân ghiilor. sitz-bath ['sitsbu:9| ş. baie de şezut. siskin ['siskin] s. (omit.) scatiu (Carduelis spinus). six [siks] I. nuni. şase. II. s. şase; grup de şase (persoane, pun cte pe zar, domino sau siss [sis] s. (amer. fam.) surioară. sissy ['sisi] s. (amer . fam.) 1. surioară. 2. (peior.) băiat efeminat, fătălău; homosexual. carte etc.); (fam.) at ~es and sevens în dezordine, cu fundul în sus; (fam.) a ~ o maşină sister ['sista1"] s. 1. soră; full / own ~, ~ german soră bună; (lit.) the Sisters three, de şase cilindri ; it is ~ of one and half a dozen of the other este tot una.ce mi-e baba the Fat al / Dire Sisters Parcele. 2. infirmicră-şefă, supraveghetoare. 3. soră (într-o Rada, ce m i-c Rada baba; (fam.) two and ~ doi şilingi şi şase penny. sixain ['sikscin] ş. (lit.) s trofă de şase versuri. comunitate religioasă). 4. homosexual, fătălău. 5. atr. înrudit; ~ s s nave de acelaşi six-angled ['siks'asrjgld] adj. (mat.) hexagonal. tip. six-by-si x [~bai'siks| s. (auto) automobil cu şase roţi motrice. sister block ['sisto bbk] s. (mar.) vioară, macara de şart. six-eight f—cit] s. (muz.) măsură de 6 / 8 (şase optimi). s sterhood fsistahud] s. 1. situaţie de soră, înrudire de soră; they lived in loving ~ se 1 iubeau ca surorile. 2. comunitate de femei (care trăiesc împreună ducând o viaţă religioa sixer ['sikss "] s. şase (obiecte etc.). six-fingered ['siks'firjgad] adj. (despre



 mână) cu şase degete. sau îndeplinind munci caritabile). sixfold l'sikslbuld] I. adj. d e şase ori; înşesit; înmulţit cu şase. II. adv. dc şase ori; sister hook ['şist? huk] ş. (t lig bicorn. to increase ~ a înseşi. sister-in-law ['sisterinb:], pi. sisters-in-law [sistazinb:] s. cumnată. sixfold polymer"[~ 'polims'] s. (chim.) hexamer. sisterli ke ['sistslaik] I. adj. de soră. II. adv. ca o soră. six-footer ['siks'fut3r] s. 1. (jam.) om înalt de şase picioare (1,80 m). 2. (şl.) sicriu, sistcrliness ['sistalinis] s. dragoste de sora. coşciug. sisterly ['sistali] adj. (ca) de soră a ~ kiss un sărut de soră. six-foot way [-Tut weij s. (ferov.) spaţiu între linii. Sisyphean [isisi'fi( :)3n] adj. (mitol.) de Sisif, sisific. six in line [~ in 'Iain] s. (auto) şase cil indri în linie. sit [sitfl.s. 1. (jam,) şedinţă. întrevedere; I have had a long ~ with X a m avut o lungă sixpence ['sikspsns] s. 1. monedă de argint de 6 penny; (jam.) I have n't a ~ n-ani nici întrevedere cu X. 2. croială, potrivire, ajustare (a unui obiect de îmbrăcăminte); he admired the perfect ~ of her dress el admiră croiala impecabilă a roc hiei ci. II. past un ban / chior / gologan. 2. şase penny (ca valoare); it doesn't matter ~ nu face nici si part. trec. sat [sast] vb. A. in/r. 1. a şedea, a sta. a fi aşezat, a rămâne aşezat (într-un două parale, nu merită atenţie. fotoliu, pe pământ etc you rather ~ here? aţi prefera poate să staţi aici?: ~ by sixpenn'orth ['siks'pcnoG] s. (fam.) v. s i x p e n n y w o r t h .



 sixpenny 860



skeleton essay [~ 'escij s. punctaj, plan amănunţit. sixpenny ['sikspsni, amer. si peni] adj. 1. care costă şase penny. 2. (fig.) de două parale, ieftin. skeletonize ['s kelitnaiz] vb. A. tr. 1. a aduce în stare de schelet. 2. (lit.) a schiţa (o sixpenny worth ['sikspaniw3:0] s. (obiect în) valoare de şase penny; to buy a ~ of nuvelă etc.) . 3. a reduce la strictul necesar. B. intr. a deveni un adevărat schelet. chocolat e a cumpăra ciocolată de şase penny. -> (fain.) he is a mere ~ of halfpence e skeleton key ['skelitn ki:] s. cheie falsă, paspartu, şperaclu. înalt de o şchioapă. skeleton map [~ maip] s. hartă mută. skelp [skelp] s. (scot. fam.) chelfăneală, bătaie. six-petalled [' siks'petld] adj. (bot.) cu şase petale, cu şase foi. sixscore ['siks'sko:r, -'skosr] s. (înv.) o sută douăzeci. skelter ['skelW] vb. intr. a se grăbi, a trece în fugă, a goni. skene [ski:n[ s. (înv. ist.) pumnal, cuţit mic (în Irlanda şi Scoţia). six-shooter ['siks' ju:ter, 'sik/'/-] s. revolver cu şase gloanţe. skep [skep] s. 1. paner, coş (rotund). 2. stup, ştiubei. six-sided [~'saidid] adj. cu şase laturi. sixte [sikst] s. (Ia scr imă) sextă; to parry in ~ a para (o lovitură) în sextă. skeptic ['skeptik] s. v, s c e p t i c . sixteen ['siks'tkn,'--, -'-] nuni., s. şaisprezece; she is ~ arc şaisprezece ani. skerry [\skeri]s. (scot.) recif, stâncă (pe fundul mării). sketch [skct/] I. s. 1 . schiţă; crochiu. 2. scheci, scenetă, fragment. 3. (fam.) privelişte sixteenmo [siks'tk nmou] s.v. s e x t o d e c i m o . sixteenth ]'siks'ti:nG,'--, -'-] I. num. al şai sprezecelea. II. s. şaisprezecime, a şaisprezecea uimitoare; you do look a ~! arăţi groz av! II. vb. A. tr. 1. a schiţa, a desena în linii mari. 2. (si to ~out) a schiţa (un p roiect). B. intr. 1. a face o schiţă. 2. a proceda în chip sumar. parte. sixteenthly [ -li] adv. în al şaisprezecelea rând. sketch-book ['sketjbuk] s. album de schiţe. sketche r ['sketJV] s. desenator. sixth [siksO, -kstO] I. num. al şaselea. II. s. 1. şesime, a şasea parte; the ~ (form) clasa a Vi-a (la şcoală). 2. (muz.) sextă; chord of the ~ a cord de sextă. sketchily ['sket/ili] adv. vag, incomplet, fără amănunte, în linii mari. si xthly [-li] adv. în al şaselea rând. sketchiness ['sketfinis] s. pospăială, pospai, spoială superficialitate, caracter sumar, lipsă de perfecţiune / de finisare; (fam.) the ~ of his knowledge cultura sa sumară; sixtieth ['sikstiiO] I. num. al şaizccilea. II. s. a 60-a parte. cunoştinţele sale rudimentare. sixtine ['sikstin] adj. (ist. bis.) sixtin. sketch-map L'skctjtnasp] s. hartă schematică. sixty ['siksti] I. num. şaizeci. II. s. şaizeci; the sixties a) anii între 1860 şi 1870; b) anii dintre 60 şi 70; he is in the sixties a trecut de şaizeci de ani. <• (amer. si.) like ~ impetuos, sketchy [ 'sketjij adj. schiţat, fragmentat; neprecis; rudimentar. în plină forţă; extraordinar. ske w [skju:] I. s. oblicitate, poziţie piezişă. II. adj. 1. (despre ziduri etc.) oblic, p ieziş. 2. (mat.) asimetric, ncsimetric, strâmb simetric. III. adv. oblic. IV. vb. A. intr. 1. a se sixtyfold [-fould] adj. de şaizeci de ori mai marc (sau mai mult). în toarce pe o parte; a lua o direcţie oblică. 2. a se uita pieziş / cruciş. B. tr. 1. a încl ina. sizable ['saizsbl] adj. v. s i z e a b 1 e. 2. a deforma. sizar ['saizar[ s . student bursier (la Cambridge salt la Trinity College, Dublin). sizarship ['sa izs/ip] s. bursă de studii. skewbald ['skjU:bo:ld] adj. (despre cai) bălţat. skewer [' skju3r, 'skjoor] I. s. 1. frigăruie. 2. (glumeţ) spadă. 3. (text.) fus; ac mare pentru size [saiz] I. s. 1. mărime, măsură, dimensiune; întindere; grosime, volum; proporţie; to take the ~ of smth. a măsura ceva; of no great ~ destul de mic; all of a ~ toate de ţesut. 4. (mar.) scondru. II. vb. tr. a împunge, a străpunge. aceeaşi mărime / măsură / aceleaşi dimensiuni; the ~ of life (în) mărime naturală; skew-eyed ['skju:'aid[ adj. saşiu . (fam.) of all sorts of ~s de toate mărimile, de toate calibrele; (sl.) that's ab out the ~ of skewness ['skjumis] s. 1. înclinare. 2. (mat.) asimetrie; oblicitate. 3. torsiune. it cam aşa ceva; to cut a piece to ~ a tăia o piesă la mărimea / măsura ceru tă. 2. talie; ski [ski:, /i:] I. pi. ski sau skis [-z] s. schi. II. past si part. trec. ski'd ]-d] vb. intr. statură; a fellow of his ~ un băiat de talia lui. 3. (cor n.) număr (al unui articol), măsură, a schia, a face schi. talie; măsură (la ciorapi, mănuş three ~s too big cu trei numere prea mare; small ~ skiagram ['skaiagracm] s. (f iz.) radiografie; roentgenogram. model mic. 4. format (al unei cărţi, al hârtiei, al p lăcii fotografice etc.). 5. calibru (al skiagraph ['skaiogra:f[ s. (fiz.) radiogra fie. unei puşti, al unui cartuş, al unui obuz); grosime, mărime (a alicelor de vânătoare). skiascope ['skaioskoup] s. (mea1.) retinoscop, skiascop. 6. (telm.) clei; anima



 l ~ clei animal; vegetable ~ clei vegetal; glue ~ clei de piele / de skiatron [' skaiatron] s. (eln.) schiatron, skiatron. Flandra. 7. (tot.) scrobeală. 8. (med.) pată inflamatorie. II. vb. tr. 1. a clasa, a aranja skibby ['skibi:] s. (amer. pei or.) poreclă dată japonezilor. (obiectele) după mărime / dimensiuni; (mil.) to ~ a compa ny a alinia o companie după ski boots ['ski: bu;ts, fi:~] s. pl. bocanci de schi. înălţi mea oamenilor. 2. (ind. etc.) a calibra, a etalona, a standardiza (o piesă). 3. a potrivi, ski'd [ski:d, /i:d] past şi part. trec. de la s k i . a ajusta (o piesa e tc.). 4. a egaliza, a da aceeaşi mărime (alicelor etc.). 5. a lipi, a lustrui skid [ skid] I. s.l. (telm.) sabot (de frână). 2. piedică de roată (pentru o pantă (hârtia etc.), lipi cu clei (pânza). 6. to ~ up (fam.) a) a evalua, a aprecia; a-şi face o anevoio asa). 3. derapare; patinare, alunecare (« unei roţi); full-turn ~ derapare cu idee d espre; b) a corespunde unui anumit standard. întoarcere şi revenire în poziţia iniţială (a nui automobil); half turn ~ derapare cu întoarcerea spatelui înainte (a unui automob il); quarter-turn ~ derapare cu întoarcere sizeable ['saizabl] adj. (fam.) de mărime considerabilă; destul de mare. de 90° (a unui automobil). 4. (av.) bechie. 5. (mar. ) apărătoare, balon de acostare. 6. (mar.) size distribution ['saiz distri.bju:j.in] s. (ina\) distribuţie granulometrică. r talpă de lansare (a navelor), şină de alunecare. 7. tălpice (pentru coborârea butoaielor sized paper ['saizd 'peip3 ] s. (ind.) hârtie în cleiată. în pivniţă etc.); (amer.) to put the ~ under a) a accelera; b) a se descotorosi repede. sizer ['saizo'] s. 1. măsurător. 2. (telm.) calibror. II. vb. A. tr. 1. a f râna; a bloca (o roată etc.); a cala (un cilindru etc.). 2. a face să alunece sizing1 ['saizin] s. 1. clasare după mărime. 2. calibrare. 3. verificare a formatului. 2 I să derapeze. 3. a pune pe tălpici. B. intr. 1. (despre roţi etc.) a aluneca, a patina, a derapa. sizing s. 1. înclciere; apretare, scrobire. 2. clei. 2. (despre automobi le) to ~ across the road a derapa; to ~ right round a derapa ajungând sizing proce ss [~ iprousos] s. (text.) apretare. cu botul în spate. 3. (av.) a aluneca pe o ar ipă. sizy ['saizi] adj. cleios, lipicios, vâscos, gelatinos. sizzle ['sizl] I. vb. i ntr. (fam., despre ceva care se frige la tigaie) a sfârâi. II. s. 1. sfârâială. skid board ['skid bo:d, -berad] s. (av.) cală de roată. 2. (tel.) pocnitură, trosnitură: skid chai n [~ t/ein] s. (auto) lanţ antiderapant. skiddy ['skidi] adj. (despre drumuri etc. ) pe care se poate derapa. sizzling ['sizlirjl s. v. s i z z l e (II). sjambok [ 'JaembDk] s. (sud-african) bici mare (din piele de rinocer). skidoo [ski'du:] s. (canacl.) sanie cu motor pe schiuri şi şenile. skid-pan ['skidpaen] s. v. s k i d ( 1,1). skald [sko:ld, amer. şi skaild] s. v. s c a 1 d2. 1 skate [skeit] s. (iht.) calcan (Raja balls). skidproof [~pru:f] adj. care nu alunecă; antiderapant. 2 skid road [~ roud] s. (amer.) jilip, făgaş de alunecare pentru buşteni. skate I. s. 1. pat ină. 2. (amer.) decor de teatru pe rotile. II. vb. A. intr. 1. a patina. 2. to ~ o ver a trata (o problemă etc.) superficial. B. tr. a descrie (figuri) pe gheaţă; (fig.) skid row ['skid rou) s. (fam.) cartier de cârciumi şi hoteluri ieftine. to ~ on thi n ice a atinge un subiect delicat, skid track [~ trxk] s. v. s k i d r o a d . 3 skate s. (amer. sl.) ticălos, nemernic. skid way [~ wei] j . v . .skitl t r a c t . skateboard ['skeitto:d] s. (sport) skateboard, placă pe rotile. skier ['ski:or, 7i:or) s. schior. skater ['skeito'] s. patinator, patinor. skiff [skif| (/war.) I. s. 1. (sport) schif. 2. luntre, barcă uşoară. 3. pui, bărcuţă lungă. skating ['skeitirj . patinaj, patinare. II. vb. intr. a vâsli pe un schif. skating-rink [~rink] s. p atinoar. skiing ['ski:in, 7i:in] s. to go in for ~ a face schi; good ~snow zăpadă fa vorabilă pentru schi. skatole ['skauoul] s. (chim.) scatol. skedaddle [ski'daidl] (fam.) I. vb. intr. 1. a o şterge, a o întinde, a o lua din loc, a fugi, ski-jump t' ski:d3Miip, ji: ~] s. săritură cu schiurile. a o lua la sănătoasa. 2. a fugi în dezordine. II. s. 1. fugă precipitată, 2. fugă în dezordine, skilful ['skilful] adj. abil, dibaci; îndemânatic; expert. debandadă. skilfully ['skilfuli, -foii] adv. îndemânatic, abil, cu în emânare / dibăcie / abilitate. skeet [ski:t] s. (tir) skcct. skilfulness ['skilfulni s] s. îndemânare, dibăcie, abilitate. ski-lift ţ'skidift] s. teleschi. skeg [skeg] s. (m ar.) călcâi, chilă. skein [skein] s. 1. (text.) scul, jurubiţă; ghem; (fig.) tangled ~ încu cătură, confuzie skill [skil] I. s. 1. îndemânare, dibăcie, măiestrie, artă; abilitate; ~ i oing (smth.) (în afaceri, politică etc.). 2. stol (de gâşte sălbatice). 3. (telm.) filet. a) talent în a face (ceva) b) artă de a face (ceva); want of ~ neîndemânare. 2. califica re (a muncitorilor). 3. (amer.) meserie practică. II. vb. A. intr. (înv.) it ~s not a) nu importă, skeletal ['skelital) adj. scheletic, de schelet. skeleton ['skelitn ] I. s. 1. schelet; ~ at the feast grijă care tulbură veselia, gând care nu contează; b)



 nu face, e inutil; to ~ to do, smth. a se pricepe Ia ceva. B. tr. (rar) a instr ui, strică cheful; ~in the cupboard sau family ~ lucru umilitor şi ruşinos, păstrat în fam ilie a învăţa (pe cineva). şi ascuns cu grijă. 2. osatură, schelet, cherestea; schelet (al nei clădiri); carcasă (a unei skilled f'skild] adj. 1. meşter, dibaci, îndemânatic; to be ~ in business a fi priceput nave etc.). 3. (arte) cadru, schiţă, crochiu. 4. schelet , ţâr, persoană foarte slabă; animal în afaceri. 2. (despre muncitori) calificat. scheleti c; he was a mere ~ era numai piele şi os; he is a living ~ e un schelet ambulant. skilless ['skillis] adj. 1. neîndemânatic. 2. neştiutor, fără experienţă. II. adj. 1. cu gr i. 2. ajurat. III. vb. tr. (lit.) a schiţa (un roman etc.). skillessness [-nis] s. neîndemânare.



 861 skulk



skillet ['skilit, -ct] s. tigaie mică (cu coadă şi trei picioare). skilligalee ['skili ga'li:] s. (si.) not a ~niei un bănuţ, niei o para. skilling ['skilirj] ş. (dial.) şopro n, magazie. skillion f'skilian] s. (austr.) şopron; polatră. skill-less l'skillis] a dj. v. s k i 11 e s s. skilly ['skill] ş. zeamă lungă, supă apoasă de ovăz (la închisoare e ). skim [skim] vb. A. tr. 1. a lua spuma de la (supă etc.). 2. a smântâni (laptele); t o ~ milk a smântâni laptele; to ~ the cream off smth. a lua caimacul, a lua partea c ea mai bună din ceva. 3. a atinge uşor / în treacăt, a eflora; to ~ a novel a răsfoi în fug n roman; (fam.) to ~ a question a atinge în treacăt o chestiune; (despre păsări) to ~ th e ground a zbura razant / la nivelul pământului. 4. a rasoli, a da peste cap; a lucr a superficial. B. intr. 1. a prinde o pojghiţă subţire. 2. a trece în zbor, a pluti, a l uneca. 3. to ~ along (sau over) v. ~ (A, 3). skim-colter ['skiniikouIts>r] s. (a gr.) antebrăzdar, antetrupiţă. skimmer1 ['skima1"] s. 1. spumieră. 2. separator. 3. pers oană care lucrează cu un separator. 4. (fa/n.) cititor superficial / care se mulţumeşte să răsfoiască o carte. 5. (av.) hidroavion. skimmer2 vb. intr. 1. a străluci, a luci, a sclipi. 2. a se mişca repede, a se agita. skim-milk ['skim'milk,'--] s. lapte smântâni t. skimming ['skimin] s. 1. luarea spumei / a cremei / a caimacului etc.; smântânire . 2. (mai ales pl.) spumă. skimming dish [~ di/] s. 1. farfurie găurită (de strecurat brânza etc.). 2. (sl.) iaht de curse cu fundul plat. skimming tank [~ tasnk] s. 1. (ind.) separator de grăsimi. 2. (mine) rezervor de decantare. skim money ['skim i nuni] s. câştig tăinuit; venit nclcgal. skimp [skimp] I. vb. A. ir. 1. a împărţi / a da cu gârcenie; to ~ smb. with / in smth. a da ceva cuiva cu măsură / zgârcenie. 2. (fam.) to ~ one's work a-şi face lucrul de mântuială, a rasoli, a da peste cap. B. intr. 1. a fi zgârcit; a se calici. 2. a trăi foarte econom. 11. adj. 1. zgârcit, parcimonios. 2. i nsuficient, neîndestulător, rar. skimpiness ['skimpinis] s. lipsă, neîndestularc, insufi cienţă. skimpy ['skinipi] adj.l. puţin, redus, neîndestulător. 2. meschin, calic. skin [sk in] I. s. 1. piele; (anat.) outer ~ epidermă; (anat.) true ~ derma; not to change one's ~ a nu-.şi schimba năravul; to have a thick ~ a avea pielea groasă / obrazul gro s; a fi nesimţitor; a fi gros la obraz; to have a thin ~ a fi susceptibil; to jump out of one's ~ a) a-şi ieşi din fire (de bucurie, de mirare etc.); b) a tresări, a se înfiora (de plăcere, de uimire); mere ~and bone numai pielea şi osul; I shouldn't lik e to be in his ~n-as vrea să fiu în pielea lui; next (to) one's ~ pe piele; I always wear wooliens next my ~ port totdeauna ceva de lână pe piele; to strip to the ~ a s c despuia, a fi gol-goluţ; to come off with a whole ~ a scăpa teafăr / neatins; to fea r for one's ~ a se teme pentru pielea sa; a-şi teme pielea; to escape with / by th e ~ of one's teeth a scăpa ca prin minune / ca prin urechile acului. 2. piele jupu ită de pe un animal; pl. pielărie; fur ~s blănărie, cojocăric. 3. foaie (de pergament). 4. pieliţă (de cântat etc.). 5. (mar.) învclitoarc (de vele). 6. (mar.) cocă. 7. pieliţă (pe rafaţa laptelui etc.). 8. (metal.) crustă (pe fonta). 9. (bot.) coajă, pieliţă. 10. strat superior, înveliş. 11. burduf de piele (pentru vin etc.). 12. (şl.) rnârţoagă. 13. (amer. s .) avar, zgârcit, calic. 14. to get under one's ~ (sl.) a) a supăra, a irita; b) a i mpresiona, a afecta puternic. 15. no ~ of one's back / nose (sl.) care nu prezin tă interes; care nu implică un risc. II. vb. A. intr. 1. (med.) (si to ~ over) a se acoperi cu piele; a sc cicatriza. 2. a se jupui, a-şi pierde epiderma, a se descua ma. 3. (amer. sl.) (through) a sc strecura, a trece, a luneca (prin). B. ir. 1. a jupui de piele. 2- (fig. fam.) a jecmăni, a curăţa de bani, a jupui (la joc). 3. a c urăţa de coajă (un fruct etc.). 4. (metal.) to ~ a casting a scoate crusta unei piese turnate. 5. (mar.) to ~ a ship a înveli coca unui nave. -0- to ~ a flint a se zgârci , a se calici; (sl.) to keep one's eyes ~ned a fi cu ochii în patru. skin-deep ['s kin'di;p,'--] adj. (despre emoţii) superficial; (despre răni) la suprafaţa pielii. ski n disease [~ di'zi:z] s. (med.) dermatoză, boală de piele. skin dresser [~ -dresa1"] s. piclar. skin dressing [~ -dresirj] s. pielărie. skin effect [~ i-ickt] s, (ele ctr.) efect lenticular / skin / superficial. skin flick [~ flik] s. (amer. sl.) film pornografic. skinflint ['skinflint] s. zgârcit, zgârie-brânză. skinful ['skinful] s . atât cât încape într-un burduf; (sl.) to have a ~ a sc îmbăta. skin game ['skin geim] s. . box fără mănuşi. 2. (jig.) luptă pe viaţă şi pe moarte. 3. (amer. sl.) escrocherie. 4. jo re unul din jucători este sortit să piardă. 5. exploatare (a turiştilor). skin grafting



 [~ -gru:ftin] s. (med.) grefă de piele. skin hardness [~ iha:dnis] s. (metal.) dur itate superficială. skinhead [~hcd] s. persoană rasă în cap, skinhead. skin hospital [~ ihospitl] s. spital dermatologic. skink [skirjk] s. (zool.) şopârlă (Scincus officinal is). skinless ['skinlis] adj. fără piele. skinner ['skino1"] s. 1. piclar. 2. blănar; vânzător de blănuri. 3. jupuitor de animale. skinnerry ['skinarij s. pielărie. skinnines s ['skininis] s. slăbiciune, descărnare, lipsă de carne pe oase. skinny ['skinij adj. 1. slab, tras. 2. meschin, sărăcăcios. 3. membranos. skin test ['skin test] s. (med.) reacţie cutanec. skin tight [~ tait] s. strâns (pe corp), lipit de corp. skin wool [ ~ wul] s. lâna tăbăcărească. skip1 [skip] I. vb. A. intr, 1. (despre miei, iezi, copii etc .) a sălta, a sări, a zburda; to ~ for joy a sări de bucurie. 2. (fg.) a sări; to ~ from one subject to another a sări de la



una la alta. 3. a sări coarda. 4. (sl.) a o lua la sănătoasa, a o şterge, a spăla putina. 5. (fam.) a o lua din loc, a pleca. 6. to ~ along a înainta sărind; to ~ in a intra sărind; to ~ off a pleca sărind; to ~out a ieşi sărind. B. tr. 1. a sări, a omite, a lăsa s reacă (ceva); to ~ a passage in a book a omite un pasaj dintr-o carte; to ~ a form a sări o clasă. 2. a face să sară / să salte. <- ~ it! să trecem peste asta; fie, treacă, i nimic! II. s. 1. salt, săritură mică, hop. 2. (radio) zonă de tăcere. 3. (la Trinity Col lege, Dubli/t) servitor. skip2 s. 1. (mine) schip de extracţie, cupă. 2. vagonet. 3. cutie cu mostre (a comis-voiajorului). skip3 s. (scoţ.) şef de echipă. skip car ['ski p ku:r] s. (metal.) schip (la furnale). skipjack [~d3?ek] s. 1. jucărie cu arc (ca re sare). 2. persoană fandosită şi încrezută; paiaţă, maimuţoi. 3. denumire generală dată g i peştilor săritori. Skip Jack [~ 'd3aek] s. (mar. sl.) ofiţer de salon. skiplane ['sk i:plein] s. avion cu schiuri (pentru piste acoperite cu zăpadă). skippable l'skipabl ] adj. care poate fi omis / ignorat / trecut cu vederea. skipper1 ['skips'"] s. 1. (mar.) căpitan (de navă de pescuit comercială); (fam.) comandant de vas. 2. (av.) căp itan / comandant de aeronavă. 3. (sport, fam.) căpitan / şef de echipă. skipper2 s. pers oană care sare (cu coarda etc.). skipper's daughters ['skipaz rdD:t3z] s. pl. tala zuri eu spumă albă. skipping l'skipirj] s. 1. salt, săritură. 2. omisiune; eliminare; no ~, mind! vezi sa citeşti fără să sări nimic! skipping-rope [~roup] s. coardă de sărit. ski [skial, ska:l] (scoţ.) I. s. 1. strigăt ascuţit. 2. sunet de cimpoi. II. vb. A. intr. 1. a scoate un sunet ascuţit şi tărăgănat, ca de cimpoi. 2. a cânta din cimpoi. B. tr. a fa e (cimpoiul) să scoată sunete ascuţite. skirmish ['sksmii/] I. s. 1. (mil.) ambuscadă; m ică luptă locală, hărţuială. 2. încăierare. 3. (fig.) discuţie aprinsă, conflict, ceartă sc intr. 1. a sc lupta pe apucate. 2. (/nil.) a angaja o ambuscadă. 3. (mil.) (with) a trage (în). 4. (fam.) to ~ round a fi mereu sub presiune, a sc agita, a se duce şi a veni mereu. skirmisher [-ar] s. (mil.) puşcaş, trăgător. skirmishing [-in] s. (luptă e) ambuscadă, hărţuială, luptă locală; luptă între puşcaşi. skirmish line ['skaimi/ lain] s linie de trăgători. skirr [ska:r] vb. A. intr. (şi to ~ away) a fugi, a o lua la goană, a o zbughi. B. tr. a cutreiera (o regiune) în căutare de ceva. skirt [ska:t] I. s. 1 . pulpană (de rochie, de jxirdesiu etc.). 2. fustă; divided ~ fustă-pantalon; (fa/n.) to be always hanging on to smb.'s ~s a sc ţine mereu de pulpana (hainei / de fusta ) cuiva. 3. (sl.) femeie, tipesă, fustă, jună. 4. (mai ales pl.) lizieră de pădure; perife rie (de oraş); on the ~s of the forest la marginea codrului. II. vb. A. iutr. (şi to ~along/ round) a trece pe la margini, a merge pe lângă hotare; the path ~s round th e wood poteca înconjură pădurea. B. tr. 1. a ocoli (un zid, o pădure, un oraş etc.). 2. (m ar.) a lungi; to ~ the coast a lungi coasta. skirt-dancer [~ida:ns3r, amer. -dae ns-] s. dansatoare de s k i r t d a n c i n g . skirt-dancing [~rda:nsin,, amer. --dasns-] s. balet în care dansatoarele manevrează fuste lungi plisatc. skirt guard [~ gu:d] s. plasă care împiedica agăţarea fustei (la bicicletă). skirting [rsk9:tin] s. 1 . margine, bordură. 2. stofa de fustă. 3. (arhit.) plintă. skirting-board [~br>:d, -bo ad] s. (arhit.) plintă, soclu de lambriu. ski-run ['skbrAn, Ti:-] s.v. s k i r u n n i n g . ski-runner [~-rAnor] ş. schior. ski-running [~.rAnirj] s. cursă pe schiur i. ski stick [~ stik] s. băţ de schi. skit [skit] I. s. (lit., muz., teatru) piesă sat irica, fantezie burlescă; parodie, satiră. II. vb. A. tr. a parodia. B. iutr. to ~ a t smb. a face aluzii satirice la adresa cuiva. skite1 [skait] s. (scoţ.) 1. scurtă l ovitură oblică / piezişă. 2. glumă, festă. 3. persoană luată în derâdere, ţinta unei glume este. skite2 (austr. fam.) I. s. lăudăros, fanfaron. II. vb. intr. a sc lăuda, a-şi da a ere. skitter ['skit3rJ vb. A. intr. 1. (despre păsări de apă) a zbura atingând apa şi împro -o. 2. a fugi, a alerga repede. B. tr. (amer.) a pescui trăgând undiţa de-a lungul ape



 i. skittish ['skiti/] adj. 1. (despre cai) vioi; sperios. 2. (despre femei) fâşneaţă, co chetă, capricioasă; fluşturatică. skittishly [-li] adv. cu un aer capricios; pe un ton h azliu. skittishness [-nis] s. 1. zburdălnicie, neastâmpăr (al urnii cal). 2. fire (de) fâşneaţă (a unei femei). 3. uşurinţă, frivolitate, neseriozitate, uşurătate; cochetărie. s skiti] I. s. 1. pl. popice. 2. (şl.) baliverne, gogoşi; beer and ~s nostim şi distract iv, amuzant. II. vb. tr. 1. a doborî (popicele). 2. to ~away a) a risipi în dreapta şi în stânga; b) a neglija, a lăsa să scape, a scăpa. skittle alley [~ -asii] s. pistă de pop ce; popicărie. skive [skaiv] I. vb. tr. 1. a răzui (piei). 2. a tăia pieziş / pe margini (un petic pentru camera pneului etc.). 3. a lustrui, a poliza (un diamant etc.) . II. s. (tehn.) piatră abrazivă cu praf de diamant. skiver ['skaiv3rJ s. (hui.) şpalt de faţă. skivvy ['skivi] s. (fam.) slujnică; fată de serviciu. skiwear [' ski:we3r] s. costum de schi. skrimshank ['skrim/zenk] vb. intr. (sl.) v. s e r i m s h a n k . skrimshanker [-ar] s. (mii. sl.) chiulangiu. skua l'skju(:)3] s. (omit.) marel e Iup-dc-mare (Stercorarius skua). skulk [sk/Uk] I. vb. intr. 1. a sta pitit, a sc ţine ascuns. 2. a pândi. 3. a sc furişa, a sc strecura (pe furiş). 4. (sl.) a se sust rage de la datorie, a se fofila, a chiuli; a trage chiulul. II. s. chiulangiu.



 skull 862



skull [skAl] s. ţeastă, craniu, tigvă (de mort); ~ and cro&sbones tigvă şi două ciolane înc işate; (fig.) thick ~ cap pătrat, minte obtuză. skull-cap [~kaep] s. 1. (anat.) calotă c raniană. 2. bonetă, calotă. 3. (bot.) gura-lupului (Scutellaria altissima). skull crac ker [' skAl .krska7] s. (telm.) berbec. skunk [sk\rjk] I. s. 1. (zool.) sconcs ( Mephitis mephitica). 2. blană de sconcs. 3. (fam.) ticălos, nemernic. 4. (canad.fam. ) locomotivă veche, de mică viteză. II. vb. tr. (amer. sl.) a bate măr (pe cineva). skun k oil [~ oii] s. (canad. si.) carburant de proastă calitate. sky [skai] I. s. cer; to praise / to laud smb. to the skies a ridica în slava cerului pe cineva; under warmer skies sub ceruri mai senine / mai calde; under the open ~ în aer liber, sub cer deschis. II. vb. tr. 1. a lufta, a arunca în sus (o minge). 2. a expune (un t ablou) fixându-1 pe plafon. 3. a ridica prea sus (vâsla). sky advertising [~ isdvsta izirj] s. reclamă aeriană / pe cer. sky-blue [~'blu:,'-] I. adj. azuriu, de culoarea cerului. II. s. azur, albastru. sky-born [~bo:n] adj. (poetic) divin, născut în cer uri. skycap [~ka?p] s. (fam.) hamal (la aeroport). sky colour [~ ■kAter] s.v. s k y - b l u e (II). sky-coloured |~ikAlod] adj. v. s k y - b l u e (I). skydive [' skaidaiv] vb. intr. (sport) a sări cu paraşuta (întârziind deschiderea acesteia). skydiv ing ['skaiidaivirj] s. paraşutism acrobatic, acrobaţii cu paraşuta. skyer ]'skaior] s. lumânare, luftare, aruncare drept în sus (a mingii). skyey ['skaii] adj. al cerului , ceresc; ca albastrul cerului. sky-high [skai'hai] I. adv. până în înaltul cerului. II. adj. (care ajunge) până în cer; ~ mountains munţi care se ridică până în nori. skyjack [rs a:k] vb. tr. a deturna un avion. skyjacker [-3r] s. autor al unei deturnări de avi on, pirat al acrului. skyjacking [-in] s. piraterie aeriană, deturnare a unui avio n. skylab ['skaiteb] s. (cosm.) laborator spaţial. ' skylark ]'skaila:k] I. s. (om it.) ciocârlic-dc-câmp (Alauda arvensis). II. (fam.) vb. A. intr. a se înveseli, a se zburdalnici, a face pozne. B. tr. a înşela, a păcăli. skylarker [-cir] s. (fam.) poznaş, g hiduş. skylarking [-in] s. (fam.) giumbuşlucuri, zburdălnicii, pozne, farse. skylight ['skailait] s. 1. (constr.) luminator, lucarnă. 2. (mar.) spirai. 3. răsufiătoarc la p ivniţă. skylight grating [~ .greitirj] s. (niar.) grătar de spirai. sky-Iine j'skailai n] s. linie de orizont, contur, profil; the ~ of New York conturul Ncw-Yorkului pe cer. sky marshal [~ ana:/»!] s. (amer.) însoţitor de bord (care asigură securitatea z borului împotriva piraţilor aerului). sky pilot [~ ipailot] s. (sl.) 1. preot. 2. pi lot de avion. skyrocket [~n>kit] I. vb. A. tr. a arunca în sus, a proiecta în aer. B . intr. (amer., despre preţuri, producţie etc.) a se ridica vertiginos, a creşte rapid . II. s. rachetă, fuzec. sky-sail [~seil] s. (mar.) contrarândunică, velă triunghiulară, f loc. skyscape [~skeip] s. pictură a cerului, tablou reprezentând o parte din cer. sk yscraper [~iskreipor] s. 1. (amer. fam.) zgârie-nori, clădire cu multe etaje. 2. (ma r.) velă triunghiulară, floc. sky sign [~ sain] s. 1. firmă luminoasă (aşezată în aer). 2. etic) meteor. skyward ['skaiwad] I. adv. spre cer. II. adj. care merge spre cer. skywards [-z] adv. v. s k y w a r d (I). sky wave ['skai weiv] s. (tel.) undă ref lectată / indirectă. sky way [~ weî] s. (av.) rută aeriană. sky-writing [—•raitirj] s. insc e făcută din dâra de fum lăsată de un avion; reclamă aeriană / pe cer. slab1 [steb] I. s. 1 espede, dală; placă (de marmură, de piatră etc.). 2. bucată tăiată dintr-o masă solidă; fel f chocolate tabletă de ciocolată; ~s of gingerbread paveuri de turtă dulce. 3. (constr .) Iăturoi, lătunoi. II. vb. tr. a acoperi (pământul) cu lespezi; a pava (un drum) cu da le. -0* to ~ marble a tăia marmura în plăci; to ~ timber a tăia lăturoaie. slab2 s. (mar.) fluturare (a velei, steagului etc.). slab billet ['steb ibilit] s. (metal.) sem ifabricat; ţaglă. slabbing mill ['slasbirj mill s. (metal.) slebing, laminor de bram e. slab-sided ['stebsaidid] adj. (fam., despre persoane) mare şi slab; a big ~ fel low un lungan. slabstone [~ stoun] s. lespede, dală. slab wax [~ wa:ks] s. (chim.) parafină în plăci. slack1 [stek] I. adj. 1. slab, slăbit, vlăguit; to feel ~ a se simţi sl t. 2. (despre comerţ, târg) slab, mort, care lâncezeşte; ~ season sezon mort. 3. (despre o funie, un hăţ etc.) moale, slăbit; (despre un muşchi) destins; (fig.) to keep a ~ han d / rein a slăbi frânele, a conduce fără autoritate. 4. lent, încet. 5. (fam.) delăsător; ~ duty indolent, neglijent; to be ~ at one's work a fi încet la treabă; to grow / to become ~ a o lăsa mai încet, a zăbovi, a adăsta. 6. (despre pâine etc.) necopt. 7. (despre o silabă, vocală etc.) deschis. 8. (despre timp) staţionar. 9. (despre căldură, vânt etc.)



 moderat. 10. (despre şuruburi, piese etc.) nefixat bine, eu joc. II. s. 1. burtă, po rţiune moale dintr-o frânghie / sfoară / curea etc. întinsă. 2. (corn.) (perioadă de) acalm e, inactivitate. 3. marc staţionară, între flux şi reflux. 4. (telm.) joc (al unei piese ); to take up the ~ a lua jocul (unei piese). 5. pi. pantaloni (marinăreşti). 6. pi. pantaloni de casă sau de ţinută sport. III. vb. A. intr. 1. (despre frânghie, cablu, cu rea, vele etc.) a se slăbi, a se destinde, a se muia, a ceda; the cable has ~ed ca blul s-a slăbit / a cedat. 2. (despre var) a se stinge. 3. (fam.) (despre persoane ) a o lăsa mai moale; a mai zăbovi / lenevi / trândăvi. 4. to ~ about



a lenevi; to ~ off a o lăsa mai moale, a-şi micşora zelul; to ~ off in one's affection a se răci; (despre trenuri) to ~ up a încetini viteza. B. tr. 1. a încetini, a micşora (zelul, viteza etc.); (fam.) to ~it a se odihni, a se destinde, a se relaxa. 2. a destinde, a muia (o frânghie întinsă etc.); (mar.) to ~ the mooring ropes a slăbi legătu rile parâmelor. 3. a deşuruba; a lăsa joc la (o piesă mecanică). 4. to ~ linie a stinge (v arul). 5. (mar.) to ~ away a da drumul la o parâmă; to ~ off a slăbi (presiunea ele). slack2 s. praf de cărbune; compressed ~ brichete. slack3 s. (amer. fam.) obrăznicie, impertinenţă. slack chain ['stek t/ein] s. 1. (chim.) catena liberă. 2. (telm.) lanţ slăb it / neîntins. slacken ['stekanl vb. A. tr. 1. a încetini, a micşora (viteza, zelul, p asul etc.); to ~ speed a micşora viteza; to ~ the combustion a modera arderea; (mu z.) to ~ the time a slăbi tempo-ul; (mil.) to ~ the rate of fire arări focurile; (ma r.) to ~ a ship's way a opri mersul unei nave. 2. a destinde, a înmuia, a slăbi (o f rânghie, muşchii etc.); to ~ the reins a slăbi hăţurile. 3. a îmblânzi, a îndulci (severita stricteţea, opoziţia etc.). B. intr. 1. (si to ~ off/ up) a se lăsa pe tânjală, a-şi domoli zelul. 2. (despre frânghii, curele etc.) a se slăbi, a se muia. 3. (despre viteză, ene rgie etc.) a se micşora. 4. (despre comerţ) a lâncezi. 5. (despre var) a se stinge. sl ackening [-in] s. încetinire; diminuare; destindere; înmuiere; slăbire; micşorare. slack er ['slaiko'] s. 1. (fam.) chiulangiu, leneş, pierde-vară; codaş. 2. (fam.) persoană car e se sustrage de Ia satisfacerea serviciului militar. slack hours ['slaik lauoz] s. (telin.) ore de trafic slab. slacking ['siskin] s. 1. încetinire. 2. (telm.) s lăbire (a unei piese fixate); deşurubare. 3. stingere (a varului). 4. (fam.) Icnevir c (la lucru). slack-jawed ]'sla;kd3o:d] adj. cu gura căscată (de uimire). slack lime [~ laim] s. var stins. slackness l'slasknis] s. 1. lipsă de energie. 2. neglijenţă, l ipsă de băgare de seamă. 3. lencvire; lenevie, trândăvie. 4. slăbire (a energiei, disciplin i etc.). 5. destindere (a muşchilor, frânghiei etc.); ~ of figure moleşite. 6. (corn.) stagnare, marasm, lipsă de activitate. slack season ['stek 'si:zn[ s. (com. etc.) sezon mort. slack suit [~ 's/u:t[ s. costum de lucru sa» de plimbare (pantaloni şi jachetă largă sau bluză la culoare). slack time [~ 'taimj s. acalmie, stagnare. slack water [~ 'wo:tor] s. 1. apă stătătoare. 2. timpul dintre flux şi reflux, apă staţionară. sl 1 [slcid] s. plaz, talpă, călcâi (l«pl»g), slade2 s. 1. vâlcică. 2. luminiş. slag [steg] I. gură, scorie, ţunder, arsură. II. vb. A. tr. a preface în zgură. B. intr. a forma zgură. slag cake ['sla;g keik] s. (metal.) zgură de creuzet. slaggy ['stegl] adj. (metal .) de zgură. slags dump ['stegz dAinp] s. (mine) haldă; bocşă. slain [slcin] part. trec. de la s l a y 1 . slake [sleik] vb. A. tr. 1. a astâmpăra, a potoli (setea). 2. a s tinge (varul). B. intr. (despre frânghii, curele etc.) a se slăbi, a se destinde. sl ake clay ['sleik klci] s. (metal.) lipitură. slakeless ţ'sleiklis] adj. (despre sete , răzbunare etc.) nepotolit. slaking ['slcikirj] s. 1. potolire, saturare, astâinpărar e (a setei). 2. stingere (a varului). slaking pit [~ pit] s. (constr.) groapă de v ar. slalom ['slcilom, 'sla;-] (sport) slalom. slam1 [stern] I. vb. A. tr. 1. a l ovi cu putere, a izbi cu violenţă. 2. a trânti, a izbi, a închide cu violenţă (uşa, fereast etc.). 3. to ~down the lid of a box a închide cu violenţă o cutie; she slammed the boo k down on the table trânti cartea pe masă. B. intr. 1. (despre uşi, ferestre, sertare etc.) a se închide cu zgomot. 2. (sl.) a lovi, a bate măr. II. s. trântire, trântitură. zg omot ca de uşă trântită; (sl.) ~ jam in the middle of lovitură în plin. slam2 (la bridge) I s. 1. şlem. 2. (sport) turneu important. II. vb. intr. a face şlem. slam-bang ['sla eni'baen] I. adj. răsunător şi violent. II. vb. A. intr. a se izbi răsunător. B. tr. a trân i zgomotos, a pocni cu zgomot. III. adv. (lovind) cu zgomot. slamkin ['stemkin] (dial.) I. s. femeie murdară / şleampătă / neîngrijită. II. aay. dezordonat, neîngrijit. sl er ['stems'"] s. 1. rafală puternică (ae vânt). 2. persoană gălăgioasă, care trânteşte uşi, tc. slammerkin ['stemskin] s., adj. v. s l a m k i n . slamming ['slsmirj] s. 1. trântitură, trântire, zgomot ca de uşă trântită. 2. (mar.) sleming, fenomen de rezonanţă î



 tangajului. slander ['slu:ndor, amer. 'sla:n-] I. s. calomnie, defăimare, ponegrir e. II. vb. A. tr: a calomnia, a defăima, a ponegri. B. intr. a spune calomnii, i bâr fi. slander action ['slaindar .aik/an] s. (jur.) proces de calomnie. slanderer [ 'slamdars', amer. 'sten-] s. calomniator, defăimător. slandering ['slumdarirj] I. ad j. defăimător, bârfitor; ~ tongue gură rea, limbă ascuţită / de viperă. II. s. v. s l a n d (I). slanderous ['slamdpras] adj. calomniator, defăimător, calomnios, de ponegrire. slanderously [-li] adv. calomnios, defăimător. slanderousness [-nis] s. înclinare spre calomnie. slang [sten] I. s. slang, jargon, argou; society ~ argou de salon. II . vb. tr. (fam.) 1. a înjura, a insulta, a ocări (pe cineva). 2. a muştrului. a dojeni , a ocări. III. aay. vulgar. slang expression ['stei] iks'pre/sn] s. expresie argo tică I de slang. slangily ['stenili] aaV. în termeni argotici. slanginess ['steninis l s. caracter argotic (al nnei conversaţii, al unui stil etc.). slanging J'stenirj ] s. (fam.) 1. ploaie de injurii. 2. muştruluială, dojana. slangster ['sterjst3r] s. persoană care vorbeşte în argou. slanguage ['stengwid3] s. (glumeţ) argou.



 863 sleep



slangy ['slasiji] adj. 1. argotic, de argou; vulgar. 2. (despre haine) bătător la oc hi. 3. (despre persoane) care se exprimă în argou. slant1 [sla:nt, amer. sleent] I. vb. A. intr. 1. a se înclina, a fi în pantă. 2. a merge / a o lua pieziş; the morning su n ~ed over the village soarele dimineţii arunca raze piezişe deasupra satului. B.tr. 1. a înclina, a coborî (ceva) pieziş. 2, (fig.) a denatura, a falsifica, a reprezenta tendenţios. II. adj. oblic, pieziş. III. ş. 1. pantă, înclinare; on the ~ într-o parte, ob ic. 2. (amer.) privire piezişă. 3. (amer.) punct de vedere, dispoziţie; tendinţă; to get s mb.'s ~ on a question a pricepe felul în care cineva priveşte o chestiune. slant2 s. (si ~ of wind) (mar.) briză uşoară^"" slant distance ['sla:nt -distans] s. (tel.) dis tanţă reală. slanting ['sla:ntirj] adj. 1. (despre acoperiş) în pantă,înclinat. 2. (despre ecţie) oblic; ~ rain ploaie care cade oblic; ~ hand scriere aplecată. slantingdicula r [-'dikjubr] adj. (sl. glumeţ) oblic, pieziş, într-o parte. slanting line [slaintin. 'lain] s. (poligr.) rând diagonal. slantingly ['s[a:ntirjli] adv. pieziş, oblic; îndia gonală. slant-top ['slamttop] adj. (cu capac) rabatabil. slantwise ['sltimtwaiz, a mer. 'slasnt-] adv. oblic; într-o parte. slap [slfep] I. vb. A. tr. a pălrnui, a ple sni, a cârpi, a lovi cu palma. B. intr. (despre pistoane) a claca. II. s. 1. palmă; ~ in the face palmă peste obraz; (jig.) insultă; (fam.) to have a ~ at smb. a da o p almă cuiva. 2. ruptură la marginea hârtiei. (te/m.) piston / side ~ clacare a pistonul ui. 3. (muz.) efect sonor obţinut la contrabas prin lovirea gatului instrumentului , slap. III. adv. deodată, pe neaşteptate; în plin; to run ~ into smb. a se ciocni nas în nas cu cineva; to hit smb. ~ in the eye a lovi pe cineva drept în ochi; we told them ~ out that le-am spus în faţă / de la obraz că. slap bang ['slaep 'bsnj adv. brusc, deodată, ca trăsnetul, zgomotos; they came on to us ~ s-au năpustit ca trăsnetul asupra noastră. slapdash ['slaspdse/] I. adv. fără socoteală, nebuneşte. II. adj. avântat, impetu s, năprasnic, furtunos; improvizat. III. vb. intr. a lucra (a scrie etc.) în grabă, a da lucrul peste cap. slaphappy ['skep.haspi] adj. (amer. fam.) 1. ameţit, buimac. 2. ameţit, chcrchelit, cu chef. 3. voios. slapjack ['slasp^fek] s. (amer. sl.) usc atele. slapping ['slaspirj] I. adj. (fam.) 1. extraordinar, formidabil, nemaiauz it. 2. (despre persoane) bine croit, trupeş. II. s. (tehn.) clacare (a pistonului) . slapstick ['slaspstik] s. (amer.) sabie de arlechin; music-hall ~ v. s l a p s t i c k comedy. slapstick comedy [~ .komidi] s. (amer.) arlcchinadă, bufonerie, u mor ieftin, comedie ieftină / bufă. slap-up [-'slaepAp,'-'-] adj. (fam.) 1. elegant, şic. 2. (despre mâncare) excelent şi copios / îmbelşugat. slash1 [slsefl I. vb. A. tr. 1. a reteza, a ciopârţi, a cresta, a tăia la întâmplare (cu o armă tăioasă). 2. a biciui (un tc.). 3. (fig.) a critica aspru. 4. (amer.) a reduce (masiv), a micşora (substanţial ) (preţuri, impozite etc.). 5. a face şliţuri la (haine). 6. a plesni din(tr-un bici). 7. (amer.) a doborî (copaci). B. intr. 1. a da lovituri violente. 2. a lovi la întâmp lare. II. s. 1. lovitură necugetată. 2. tăietură, rană. 3. (bot.) crestătură adâncă şi ascu nză. 4. surcele, resturi (după fasonarea trunchiurilor de copac). 5. şliţ, tăietură (la hai etc.). 6. luminiş, rarişte (într-o pădure). slash2 s. (mai ales pi.) (amer.) loc mlăştinos, regiune palustră. slasher ['slasJV] s. 1. (sl.) boxer etc. plin de avânt. 2. critică v iolentă. 3. (teAt.) aparat de încheiat. slashing ['sls/irj] I. adj. 1. (despre criti că) muşcător, şfichiuitor, necruţător. 2. (fa/n.) de prim ordin, excelent, de mâna întâi. I . tăietură (de sabie etc.). 2. şliţ (la haine). 3. critică muşcătoare. 4. (amer.) luminiş, (într-o pădure). 5. pi. surcele, resturi (la tăierea copacilor), rămăşiţe de tăiere. slat1 et] s. 1. stinghie, şipcă de jaluzele; traversă (de pat). 2. pi. (sl.) coaste. 3. (av. ) volet; eleron, aripioară. slat2 vb. A. intr. (despre vb.) a fâlfâi puternic. B. tr. a lovi repede şi cu oarecare forţă. slate [sleit] I. s. 1. ardezie; placă de ardezie; (f am.) to have a ~ loose / off a-i lipsi o doagă; a fi într-o ureche. 2. (scol.) tăbliţă, plă uţă; (fig.) to clean the ~ a face tabula rasa, a şterge trecutul cu buretele; to start with a clean ~ a începe o viaţă nouă. 3. (amer. pol.) listă provizorie de candidaţi. II. v . tr. 1. a înveli (»n acoperiş) cu plăci de ardezie. 2. (amer. pol.) a înscrie (un candida t) pe listă. 3. (amer. fam.) a alege (un candidat). 4. a critica. 5. a mustra, a d ojeni. slate-blue ['sleitblu:] adj. albastru ca ardezia. slate break [~ breik] s . (geol.) intercalate şistoasă. slate clay [~ klei] s. (geol.) şist de ardezie. slate club [~ kUb] s. (corn.) mică societate de capitalizare, cu vărsăminte săptămânale şi cotă p



 din beneficii la sfârşitul anului. slated roof ['sleitid 'ru:f] s. acoperiş de ardezie . slate nail ['sleit ncil] s. cui special pentru plăci de ardezie. slate-pencil Hp ensl] s. creion de plăcuţă, plumb, creion de ardezie pentru scris pe tăbliţă. slate quarrie [~ ikwDrbr] s. lucrător într-o carieră de ardezie. slate quarriman [~ -kworiman, -mae n], pl- slate quarrimen [-man, -men] s. v. s 1 a t e quarrier. slate quarry [~ kwori] s. carieră de ardezie. slater ['sleita1"] s. lucrător la acoperişuri de ardezie . slather ['slasOa', 'slei-] s. (amer. fam., mai ales pl.) cantitate marc. slati ng ['slcitin] s. (ind.) falţuire (a pielii). slatted ['slEetid] adj. în plăci, în lamele .



slattern ['sla2t9(:)n] s. femeie murdară / şleampătă / neglijentă. slatternliness [-linis] s. dezordine; murdărie. slatternly [-li] adj. murdar, neglijent, şleampăt. slaty ['sl eiţi] adj. 1. de ardezie, de şist, şistos. 2. de culoarea ardezici, cenuşiu-închis. 3. str atificat, în plăci. slaughter ['sb:tar] I. s. 1. masacru, măcel, vărsare de sânge; extermi nare, ucidere. 2. tăiere (a vitelor). II. vb. tr. 1. a măcelări, a ucide, a asasina; ( fam.) to ~ candidates wholesale a trânti pe capete candidaţii (la un examen); (amer. sl.) to ~ an opponent a snopi un adversar (în bătăi), a boşorogi un adversar. 2. a tăia ( vi/e). slaughterer ['sb:tarar] s. 1. ornorâtor, ucigaş. 2. v. s l a u g h t e r m a n . slaughter house ['sb:to haus] s. abator, zalhana. slaughtering ['sb:t3rirj] s. 1. tăiere, omorâre (a animalelor). 2. masacru, măcelărire. slaughterman ['sb:taman,-m a?n],p/. slaughtermen [-man,-men] s. casap, parlagiu. slaughterous ['stoitaras] adj. (lit.) sângeros; atroce; ucigaş. Slav [sla:v, shev] I. s. slav. II. adj. slav. Slavdom [slu:vdam, sh-ev-] s. lume slavă. slave [sleiv] I. s. 1. rob, sclav (şi fig. ); şerb; the ~ of fashion sclavul modei; to be a — to duty a fi sclavul / robul dato riei; a white ~ prostituată racolată cu forţa, sclavă albă, victimă a traficanţilor de pros uate. 2. (te/m.) servomotor; repetitor. II. vb. A. intr. a munci ca un rob. B. t r. 1. a subjuga, a aduce în stare de sclavie. 2. a trata ca pe un sclav, a pune (p e cineva) la munci grele şi servile. slave-born [~bo:n] adj. născut în sclavie; născut d in părinţi sclavi. slave dealer [~ .di:b r ] s. negustor de sclavi. slave-driver [~. draiv3r] s. 1. supraveghetor de sclavi. 2. (fig.) exploatator; stăpân care tratează cu asprime pe servitori. slaver1 ['sleiva1"] s. 1. negustor de sclavi. 2. vas cu s clavi. -v* white ~ proxenet. slaver2 ['sleivar, amer. 'slae-] I. vb. intr. 1. a face / a lăsa bale; a scuipa. 2. a se linguşi. II. s. 1. bale. 2. măgulire grosolană. sl ave raider ['sleiv -rcidar] s. ademenitor de sclavi. slaverer ['slcivarar,amer. 'suE-]s. 1. persoană căreia îi curg balele. 2. linguşitor josnic. slavery1 ['sleivari] s . 1. sclavie, robie; to reduce a nation to ~ a aduce un popor în stare de sclavie; white - proxenetism; prostituţie. 2. (fam.) subjugare, înrobire (de către o patimă). 3. (fam.) muncă de rob. slavery2 adj. 1. bălos, căruia îi curg balele. 2. josnic; ~ compli ments linguşire josnică. slave-ship ['sleiv/ip] ş. navă cu sclavi. slave state [~ steit] s. (ist.) stat sclavagist (în Atnerica de Nord). slave-trade [~ treid] s. comerţ cu sclavi. slave-trader [~itreidar] s.v. s l a v e d e a l e r . slave-traffic [-. trasfik] s.v. s l a v e - t r a d e . slave unit [~ iju:nit] s. (tel.) amplifica tor de putere. slavey ['sleivi] s. (jâm.) slujnicuţă, servitoare, fată în casă / la toate. lavic ['sla:vik, 'slaevik] adj. v. S 1 a v o n i c. slavish ['sleivi/] adj. 1. d e rob, de sclav, de şerb. 2. servil. slavishly [-li] adv. ca un sclav; servil. sla vishness [-nis] s. servilism, slugărnicie. Slavism ['slc:vizpm, 'slcev-] s. slavis m. Slavist ['sla:vist, 'slaev-] S. slavist. Slavonian [sb'vounion] I. adj. 1. sl av, slavonie. 2. sloven. II. s. 1. slav. 2. limbile slavone. Slavonie [sla'vonik , slaî'v-, sla:'v-] I. adj. slav, slavonie. II. s. 1. limbă slavonă. 2. slav. Slavophi l(e) ['slu:voufail, -va-, -fii, -'shev-] s. slavofil. Slavophobe ['sla:vsfoub, ' slasva-] ş. slavofob., slaw [sfo:] s. salată de varză tăiată. slay1 [slei],past, slew [slu :], part. trec. slain [slein] vb.tr. 1. (lit.) a ucide; a masacra. 2. (amer.) a omorî, a asasina. slay2 s. (text.) bătător, vatală. slayer ['sleiar] s. (amer.) asasin, ucigaş. slaying ['slciinj ş. 1. masacru, măcel. 2. (amer.) asasinat. slaysword ['sleis o:dj s. (te*t.) braţ de vatală. sleazy ['slcizi, 'sli:-] adj. (despre materiale text ile) ros / subţiat / uzat până la fir. sled [sled] s. v. s l e d g e 1 . sledding ['sl edirj] s. plimbare cu sania. •£ (amer. fam.) hard ~ a) dificultate, situaţie grea; b) muncă grea; (fam.) smooth ~ muncă uşoară, lucru care merge ca pe roate. sledge1 [slcd3] I. s. sanie, târlie. II. vb. A. intr. a merge sau a se plimba cu sania. B. tr. a t ransporta cu sania. sledge2 s. v. s l e d g e - h a m m e r . sledge car ['sled3



 ka:r] s. autosanie. sledge-hammer ['sled3iha2mar] s. baros, ciocan mare. sledge -hammer argument [~ 'o:gjum;mt] s. argument peremptoriu. sledge-hammer blow [~ ' blou] s. lovitură de graţie. sleek [sli:k] I.adj. 1. neted, lucios; lustruit. 2. mie ros,dulceag, onctuos; (as) ~as a cat făţarnic, prefăcut. 3. suplu, elegant. 4. înflorito r, prosper. II. vb. tr. a netezi, a lustrui, a da lustru (cu dat.). sleeking sti ck ['sli:kin stik] s. (constr.) scândură de netezit. sleekly ['stiikli] adv. 1. cu a spect neted, lucios. 2. cu dulcegărie / făţărnicie. sleekness i'sli:knis] s. 1. luciu, n etezime (a unei piei, a mătăsii etc.). 2. dulcegărie. sleep [sli:p] I. s. somn; short ~ aţipire; dead / heavy ~ somn greu / de plumb / de moarte; winter ~ somn de iarnă / hibernal (al unor animale); (lit.) the last ~, the ~ that knows no waking, the ~ of death / of the tomb somnul de veci, somnul cel de pe urmă; somnul morţii; to go to ~, to drop off to ~ a adormi, a aţipi; to fall into a deep / sound ~



 sleeper 864



a cădea într-un somn adânc, a adormi adânc; to put a child to ~ a adormi un copil; (şl.) t o put smb. to ~ a omorî, a asasina; to put smb.'s suspicions to ~ a adormi bănuielil e cuiva; to be overcome with ~ a fi învins / doborât de somn, a ceda somnului; he is ready to drop with ~ pică de somn, doarme de-a-n-picioarelea, îl doboară somnul; I lo se ~ over it îmi pierd somnul din pricina acestui lucru; to try to get a ~ a încerca să aţipească / să închidă ochii / să doarmă; to come out of one's ~ a se trezi, a se deşte n somn); to rouse smb. from his ~ a trezi / a deştepta pe cineva (din somn); to ha ve a good ~ a dormi bine; I didn't have a wink of ~ all night n-ani închis ochii t oată noaptea, am petrecut o noapte albă; to walk in one's ~ a fi somnambul; to talk in one's - a vorbi prin somn. *> my foot has gone to ~ mi-a amorţit piciorul. II. past şi part. trec. .slept [slept] vb. A. intr. 1. a dormi; a adormi; (fam.) to ~ like a log / top a dormi buştean / neîntors / butuc; a dormi un somn de plumb; to ~ soundly a dormi adânc; to ~ lightly a dormi uşor, a avea somnul uşor; to ~ with one ey e open a dormi iepureşte / numai cu un ochi / cu ochii deschişi; to ~ without waking / without a break a dormi neîntors / iară a se trezi/ nctulburat / fără întrerupere; to ~ the night through a dormi toată noaptea; (fam.) where do you ~? unde stai? unde t e adăposteşti?; to ~ with a woman a se culca cu o femeie. 2. to ~ in a) a dorini până târz iu; b) a dormi la locul de muncă. B.tr. (fam.) a house that can ~ ten people o casă în care pot dormi zece persoane; to ~ the ~ of the just a dormi somnul drepţilor. C. rejl. to ~ oneself sober a dormi până îţi revii (după beţie). sleeper ['sli:por] s. 1. per oană adormită / care doarme; light ~ persoană cu somn uşor. 2. somnoros, persoană somnoroa să. 3. (ferov.) traversă. 4. (amer.) v. s l e e p i n g - c a r . 5. (amer. fam.) so mnifer; calmant. sleeper bus [~ bi\s] s. autocar cu cuşete. sleepily ['slkpili] ad v. cu un aer adormit. sleep-in ['sli: pin] s. demonstraţie de protest sub forma oc upării unei clădiri sau încăperi pentru a înnopta. sleepiness ['slhpinis] s. 1. somnolenţă. apatie, indolenţă, letargic. 3. porţiune răscoaptă (a unui fruct). sleeping ['sli:pirj]I. s.somn. II. adj. 1. adormit; (prov.) let ~ dogs lie nu zgândări rănile vechi; nu-i bin e sa dezgropi morţii. 2. (despre membre) amorţit, îngreuiat, sleeping accommodation [~ Sikonio'dei/an] ş. loc de dormit. sleeping apartments [~ 3ipo:tmonts] s. camere d e dormit. sleeping-bag [~ba;g] s. sac de dormit. sleeping-car [~ku:r] s. (ferov. ) vagon de dormit. sleeping-draught [~dra:ft] s. somnifer, narcotic. sleeping pa rtner [~ 'pa:tn3r[ s. comanditar. sleeping quarters [~ ikwo:U>z] s. pi. dormitoa re. sleeping room [~ ru(:)m] s. dormitor. sleeping sickness [~ rsiknis] s. (med. ) boala somnului. sleeping-suit [~sju;t] s. pijama. sleepless i'sli;plis] adj. 1 . fără somn. 2. (despre spirit) mereu treaz. 3. (poetic, despre mare) agitat. 3. (de spre energie) neobosit. sleeplessness [-nis] s. insomnie. sleepwalker ['sli:ptW3 :kor] s. lunatic, somnambul, noctambul. sleepy ['sli:pi] adj. 1. somnoros, adorm it; ~ look aer adormit; ~lîttle town orăşel adormit / lipsit de activitate; (med.) ~ s ickness boala somnului, encefalită epidemică. 2. (despre fructe) trecut, răscopt. 3. a patic, indolent, letargic. sleepyhead [-hed] s. somnorilă, somnoros. sleet [sli:t] I. s. lapoviţă, ploaie cu zăpadă. II. vb. impers. it ~s plouă cu zăpadă, cade îapoviţă. sl tion [~ifo:meiJpn] s. (ind.) formare a crupelor. sleet hood [~ hu:d] s. (electr. ) căciulă antigel / contra îngheţului. sleety ['sli:ti] adj. cu lapoviţă. sleeve [sli:v] ş. mânecă; to have smth. up one's ~ a avea o resursă ascunsă la îndemână; he has smth. up his are un gând ascuns; to laugh in one's ~ a râde pe furiş / în barbă / pe sub mustaţă, a se b ra pe tăcute / în ascuns; to turn / to roll up one's ~ a-şi sufleca mânecile (şi fig.); a se pregăti de luptă; to wear one's heart up(on) one's ~ a fi foarte sincer / deschis / lipsit de rezervă; to pluck smb.'s ~ a trage pe cineva de mâneca. 2. (tehn.) manşon , tub, cartuş. sleeve-board ['sliivbaid] s. scândură de călcat mâneci. sleeve button [~ -b Mn] s. buton de manşetă. sleeved ['sliivd] adj. cu mâneci. sleeve dipole ['sli:v -daip oul] s. (tel.) dipol coaxial. sleeve flange [~ fla;nd3J s. (tehn.) flanşă de legătură, b ridă de legătură. sleeveless ['slkvlis] adj. fără mâneci. sleeve link ['sli:v lirjkj s. but n de manşetă dublă. sleeve-note [~nout] s. (text de) manşetă (la discuri, publicaţii etc.). sleeve-nut [~nXt] s. (tehn.) manşon / muia cu filet interior. sleigh [slei] s., vb . v. s I e d g e1. sleigh-bell ['sleibel] s. clopoţel, zurgălău. sleigh dog [~ dog] s. câine de sanie. sleigher ['sleior] s. persoană care se plimbă cu sania. sleigh.ride [



 'slei raid] s. plimbare cu sania. sleight [slait] s. dexteritate, îndemânare; abilit ate; ~ of hand prestidigitaţie. slender ['slends1"] adj. 1. subţire, zvelt, subţirel; ~blade lamă subţire / tăioasă; ~ waist talie zveltă / suplă / fină / subţirică; ~ hopes sla anţe. 2. slab, firav, mie, zgârcit, sărac; ~ means mijloace reduse. slender blue flag ['slcnda 'blu: flseg] s. (bot.) varietate de stânjenel (Iris prismatica). slenderbodied [~'bodid] adj. (cu corpul) zvelt, tras ca prin inel.



slenderize ['slendaraizj vb. A. tr. 1. a face să slăbească. 2. a face să pară suplu. B. in tr. a deveni zvelt / suplu, a face siluetă. slenderly ['slenchli] adv. slab, modes t, redus. slenderness ['slcndsnis] s. 1. caracter zvelt. 2. puţinătate; caracter neînd estulător / redus. slept [slept] past şi part. trec. de la s 1 e e p. sleuth [slju:0 j ş. 1. (zool.) copoi. 2. (fam.) detectiv, copoi. sleuth-hound [~'haund,'--] s. v. s 1 c u t h. slew1 [slu:] I. vb. A. tr. a învârti, a roti, a întoarce, a da înapoi. B. intr. (şi to ~ round) a se întoarce, a pivota, a da înapoi; (mar.) to ~ to starboard a vira brusc spre tribord. II. ş. întorsătură, întoarcere, pivotare. slew2 past de la s 1 a y. slew3 s. (amer.) baltă, mlaştină, mocirlă. slew4 ş. (amer: si.) cantitate sau număr mar , grămadă. slewing ['slu:in] I. s. 1. viraj, întoarcere. 2. rotire. II. adj. 1. care v irează. 2. turnant, rotativ, rotitor. slew round ['slu: raund] s. viraj, întoarcere. sley [slei] s. (text.) pieptene de ţesător, spată. slice [slais] I. s. 1. felie, buca tă subţire (de pâine, carne, peşte); felioară, rotocol (de lămâie, salam). 2. cuţit mare-dc it peştele.- 3. (jig.) parte; to have a ~ of good luck a avea un noroc orb. 4. (te nis) lovitură oblică. 5. pi. (ind. hârtiei) liniale. II. vb. tr. 1. a tăia felii. 2. a s pinteca (aerul, valurile). 3. (sport) a tăia (mingea, apa). 4. to ~ off a tăia, a de sprinde, a reteza; to ~ up a tăia felii. slice bar ['slais ba: r ] s. 1. (tehn.) p icon. 2. vătrai. slicer ['slaisa1"] s. 1. maşină de tăiat şunca, pâinea etc. (m felii). 2. tehn.) maşină de derulat furnire. 3. (tel.) circuit liniilor dublu; transductor sele ctiv. slick [slikj I. adj. 1. sprinten la minte, şmecher. 2. neted, lustruit; ~of attire elegant, şic. II. adv. 1. de-a dreptul; to run ~ away a o şterge de-a dreptul ; to hit ~ on the nose a Iovi drept în nas. 2. bine, fără cusur, lin, uşor; the machine goes very ~ maşina lucrează fără cusur. III. vb. A. tr. (mai ales to ~ up) (amer.) a ara nja, a pune în ordine. B. refl. a se găti, a se face frumos. IV. s. luciu (al apei). slickenside ['slik^nsaid] s. (geol.j oglindă de alunecare. slicker ['slik3r] s. 1 . (amer.) manta impermeabilă, haină din muşama. 2. (pop.) pungaş, escroc. 3. (agr.) târşito re. 4. (glumeţ) filfizon. slicker solder [~ -souldo1"] s. (metal.) aliaj moale de lipit. slickness ['sliknis] s. (fam.) îndemânare, dexteritate. slid [slid] past şi par t. trec. de la s l i d c. ' slidable ['slaidobl] adj. (tehn.) mobil, alunecător. s lide, [slaid] I. past slid [slid], part. trec. slid [slid] şi slidden ['slidn] vb. A. iutr. 1. a luneca. 2. a se da pe gheaţă. 3. (despre timp) to ~away / by / past a trece, a se scurge; to ~ down a luneca, ase lăsa în jos; (fam.) to ~ off a o şterge, a o lua la sănătoasa; (fam.) to ~ out a se strecura afară, a dispărea în mod discret. 4. a trece neobservat / pe nesimţite; a se furişa; the years ~ past anii trec pe nesimţite ; to ~ over delicate questions a trece uşor peste chestiuni delicate. 5. (fam.) to let things ~ a lăsa lucrurile în voia lor / să meargă de la sine, a se dezinteresa de c eva. B. tr. a strecura, a furişa; to ~ a glance a arunca o privire furişa; to ~ smth . into smb.'s hand a strecura ceva în mâna cuiva. II. s. 1. lunecare. 2. pantă sau pârti e de gheaţă. 3. jgheab, uluc; plan înclinat. 4. alunecare de teren. 5. dispozitiv. 6. (tehn.) mecanism lunecător; suport; sertăraş, parte lunecătoare, sanie. 7. lamă, port-obie ct (la microscop). 8. (/nil.) cadrul închizător al mitralierei. slide bar ['slaid bu :r] s. (tehn.) culisou, cursor, patină. slide block [~ bbk] s. (tehn.) 1. cap de c ruce. 2. v. s l i d e b a r . slide damper [~ idsempa1"] s. (tehn.) registru de tiraj. slide gauge [~ geid3] s. (tehn.) şublcr, calibru reglabil. slider [rslaid3r | ş. 1. pcrsoană.care lunecă. 2. v. s l i d e b a r. 3. troleu (la tramvai). 4. îngheţată î e două foi de tort. 5. suport de sticlă. 6. (electr.) cursor. slide rails ['slaid re ilz] s. pl. (tehn.) patine. slide rod [~ rod] s. (te/m.) glisieră. slide-valve [~v selv] s. (tehn.) 1. sanie, sertăraş lunecător, valvă lunecătoare. 2. cutie de distribuţie. lideway ['slaidwci] s. 1. (tehn.) ghidaj, culisă. 2. pantă, suprafaţă înclinată. sliding [' laidirj] I. adj. glisant, culisant. II. s. alunecare. sliding bow [~ 'bou] s. (e lectr.) contact alunecător. sliding door [~ 'do:r, -door] s. uşă glisantă. sliding knot [~ 'not] s. nod marinăresc / glisant. sliding rule [~'ru:l] s. riglă de calcul; riglă logaritmică. sliding scale [~ 'skeil] ş. scală alunecătoare, scară mobilă, tablă mobilă de



 l. sliding seat [~ rsi:t] s. slaid, bancă mobilă (într-o barcă de curse). slight [slait] I. adj. 1. (îm\) neted. 2. uşor, slab, subţire, slăbuţ, zvelt; ~ of frame de constituţie d bilă; ~figure formă (figură, conformaţie) zveltă. 3.; (fig.) neînsemnat, mic, slab; ~effort efort slab; ~excuse scuză neserioasă; ~indisposition uşoară indispoziţie; ~ mistake greşeal eînsemnată; ~ mourning doliu mic. 4. (despre masă) sărăcăcios, frugal. 5. slab de minte, pr stănac, nerod. 6. dispreţuitor. 7. superficial, neglijent; nepăsător; tembel; ~ glance p rivire superficială. II. s. 1. dispreţ(uire); to make ~ of a dispreţui; to put a ~ upo n smb. a trata fără respect / consideraţie pe cineva. 2. v. s l e i g h t . HI. vb. tr . 1. a dispreţui, a desconsidera, a trata cu lipsă de respect, a nu respecta. 2. (înv. ) a distruge, a dărâma o cetate sau o fortăreaţă. 3. (înv.) a arunca. 4. to ~ off a lua în lemea; a respinge cu dispreţ; to ~ over a face ceva de mântuială / cu grabă / superficia l. 5. (mv.) a netezi, a lustrui. IV. interj, (formă contrasă de la G o d's l i g h t ! ) pentru Dumnezeu! slight impression ['slait im'prc/an] s. (poligr.) tipar sl ab. slighting ['slaitirj] I. adj. dispreţuitor; jignitor, umilitor, peiorativ. II. s. dispreţ, lipsă de consideraţie.



 865 sloped



furou. 9.pi. slip (pentru baie, pentru înot, pentru gimnastică etc.). 10. fâşie, banda, aşchie, slightingly ['slaitirjli] adv. dispreţuitor, fără consideraţie, nerespcetuos; peio rativ. bucată; a ~ of land o bucată / o fâşie de pământ; a ~ of paper o bucată / o fâşie de slightly ['slaitli] adv. 1. uşor, slab, puţin. vag. 2. cu neglijenţă; superficial. sligh tness [slaitnis] s. micime; puţinătate; caracter neînsemnat / redus, lipsă de (poligr.) proof ~ şpalt; table ~ faţă de masă mică. ll.pl. (teatru) culise. 12. (mar.) cală, doc, şan r de construcţie. 13. (bort.) lăstar, butaş, vlăstar; (jig.)~of agirl fata (tânără) importa bţirică / zvcltă. slily ['slaili] adv. cu viclenie / şiretlicuri; şiret, pe ascuns. slip b ands ['slip basndz] s. (fiz.) benzi de lunecare. slim [slim] I. adj. 1. subţire, z velt, ca tras prin inel. 2. (despre ocazie, nădejde) slab, redus. 3. (fam.) şiret, şme cher, viclean. II. vb. A. tr. a face să slăbească, a subţia. B. intr, slip boit [~ boult ] s. zăvor (lunecător). a slăbi, a se subţia. slip book [~ buk] s. carnet (de bonuri etc .) cu cotoare. slip-carriage [~.ka;rid3] s. (ferov.) vagon care se detaşează din gar nitură. slime [slaim] I. s. 1. nămol, mâl; sediment. 2. mucozitatc, materie vâscoasă; dâră icioasă. II. vb. A. tr. a acoperi cu nămol, cu mâl sau cu mucozităţi.B. intr. to ~ through slip-case [~keis] s. casetă (pentru cărţi). / to ~ out of a difficulty a scăpa de o dif icultate prin mijloace necinstite, a o scoate Ia slip-coach [~koutJ"J s. v. s 1 i p - e a r r i a g c. capăt prin şmecherii. slip coefficient [~ kouipfi/ont] s. (av .) coeficient de recul. slip cover [~ >kAV3r] s. 1. husă. 2. supracopertă, slime spo nge ['slaim spAnd3] s. (metal.) burete de şlam. slip crack [~ krsek] s. (mine) crăpătu ră de clivaj. sliminess ['slaiminis] s. 1. vâscozitate, stare noroioasă / mucoasă / lipi cioasă. 2. (jig.) scrvilitate, slugărnicie. slip dock [~ dok] s. (mar.) cală de lansar e. slip form [~ fo:m] s. (tehn.) cofraj glisant. slimly ['slimli] adv. viclean, cu viclenie. slip hook [~ huk] s. cârlig rabatabil, cârlig cu papagal. slimness ['sl imnis] s. 1, subţirime, flexibilitate, zvelteţe. 2. (fig.) şiretenie, viclenie. slip-k not [~not] s. 1- ochi, (nod) ]aţ. 2. laţ care sc deplasează pe o funie. slimy ['slaimi ] adj. 1. mucos, vâscos, cleios, lipicios. 2. (fig.) servil, slugarnic, onctuos. s lip-ledger [~ilcd39r] s. registru fişier. slimy clay [~ klei] s. (ind.) argilă grasă. slimy-tongued [~tArjd] adj. mieros (la vorbă), onctuos. slip-on ['slipon] adj- lej er. slippage [\slipid3] s. (tehn.) patinare, (a)lunecare, glisare, culisarc. sli ng1 [slin] î.past şi part. trec. slung [sUn] vb. tr. 1. a arunca din praştie. 2. a aru nca, slipper ['slips1"] ş. 1. papuc, pantof de casă, condur. 2. (tehn.) cap de cruce . 3. frână. a azvârli; to ~ a man out of the room a arunca pe cineva afară din cameră / ca să; (sl.) to ~ ink a mâzgăli hârtia, a scrie articole în presă; to ~ words a vorbi mult, a răncăni; slippery ['slipuri] adj. 1. alunecos, lunecos; to be on ~ground a fi pe un teren lunecos. a perora; to ~ the bat a vorbi limba ţării; to ~off at smb. a-şi bate j oc de cineva. 3. a atârna, 2. (fig.) nesigur, nestabil. 3. şiret, subtil; he's as ~ as an eel îţi alunecă printre degete a suspenda (un hamac). 4. a atârna pe umeri (un săcul eţ etc.). 5. (mil.) to ~ arms a pune ca tiparul / ca o zvârlugă. puşca în bandulieră. 6. a idica cu ajutorul unei curele / frânghii / funii; to ~ up a load slip plane ['slip plein] s. (geol.) suprafaţa plană a faliei. with a crane a ridica o greutate cu mac araua. II. s. 1. praştie. 2. (fig.) lovitură. 3. laţ, slip proof [~ pru:fj s. (poligr. ) şpalt. zbilţ. 4. bandulieră, curca; eşarfă, funie. 5. (mar.) ţapan. slippy ['slipi[ adj. sl.) lunecos; to look / to be ~ a se grăbi. slip ring ['slip rirj] s. (electr.) in el colector. sling2 s. băutură din gin, apă, zahăr si lămâie. sling boit ['slin boult] ş. ( m.) şurub de îmbinare. slip scraper [~ iskrcipy] s. (tehn.) screper pe patine. slips hod ['slipjbd] adj. 1. încălţat neglijent; şleampăt. 2. neglijent, murdar. 3. (despre slin g case [~ keis] s. toc, cutie (de ochean etc.) pentru purtat în bandulieră. r stil) dezlânat, neglijent. 4. (despre limbă) incoerent, neglijent. slinger ['slirj3 ] s. 1 . aruncător cu praştia. 2. aruncător (al unei pietre etc.). slipshodness [-nis] s. 1. caracter şleampăt / neîngrijit. 2. neglijenţă, neîngrijirc. slingshot l'slirj/ot] s. (amer. praştie. slipslop ['slipslop] I. s. 1. apă chioară, lături, băutură proastă. 2. (jig.) fle lă, vorbă slink [slink] I. past şi part. trec. slunk [sUnkj vb. A. intr. to ~ away / o ff a plcca pe nesimţite, a sc face nevăzut; to ~in a intra pe furiş. B. tr. (despre an imale) to ~ its young lungă; sentimentalism; apă cu zahăr, dulcegărie, sirop. 3. treabă mu rdară. II. adj. 1. dulceag, siropos, sentimental. 2. murdar, urât. a-şi lepăda puii. II.



 s. 1. avorton. 2. individ suspect. 3. înfăţişare suspectă. slipsole [~soul] s. branţ. slin y ['slinki] adj, 1. sinuos, şerpuitor. 2. suplu, subţire. 3. care se mulează pe corp. slip-up I~'Ap] s. 1. gafă, boroboaţă. 2. eşec, încurcătură. slip [slip] I. past şi part. tr lipped [slipt] sau (înv.) slipt [slipt] vb. A. intr. 1. a aluneca, a luneca; a scăpa (din mână, printre degete); his foot ~ped i-a alunecat slipways [~weiz] s. pi. (mar .) cală de lansare, cală de halaj. piciorul; to ~ from smb.'s hands a aluneca din mână c uiva; it ~ped through my fingers slit [slit] I. vb. A. tr. 1. a crăpa, a despica, a spinteca, a face o deschizătură în; (şi to ~ mi-a alunecat / mi-a scăpat printre degete. 2. a sc strecura, a se furişa; to ~ into the room open). 2. a trefila. B. intr. 1 . a sc despica, a se sfâşia. 2. (mineral.) a cliva. II. s. a sc strecura în cameră; a sc furişa, a intra pe furiş în cameră; to ~ through the crowd I. deschizătură, despicătură, c pintecătură. 2. fantă; deschizătură îngustă şi a se strecura prin mulţime; to ~ into the be strecura / a se băga în pat; to ~ into lunguiaţă (la cutia de scrisori etc.). 3. crestătură tăietură; to mark a ~on a face un semn, one's dressing gown a-şi îmbrăca iute halatul / c apotul. 3. (despre im nod) a sc desface. a cresta. 4. (text.) şliţ. 4. (despre pământ) a aluneca, a se surpa, a sc prăbuşi. 5. (te/m. despre o curea etc.) slit end ['slit e nd] s. (tehn.) capăt crestat. a aluneca; a patina. 6. (despre un zăvor) to ~ home a sc închide bine / de tot. 7. a trece slither ['slioa1"] I. vb. A. intr. a aluneca, a sc rostogoli. B. tr. a târî (picioarele etc.). repede, a se scurge; a se repezi, a sc duce repede; the hours are ~ing fast orele se scurg II. s. alunecare, rosto golire. repede; just ~ round to the post repede-te / du-te repede până la poştă. 8. a al uneca, slit stop ['slit stop] s. (fot.) diafragmă cu fantă. a se abate; to ~from the path of virtue a sc abate din calea virtuţii. 9. a greşi, a sc înşela. slitter ['sliter ] s. 1. tăietor (cu ferăstrăul). 2. ferăstrău subţire. 10. a face o greşeală (în vorbire, d ală); a face o boroboaţă / o greşeală. 11. (despre slitting mill ['slitirj mil] s. (metal. ) ferăstrău pentru tăiatul metalelor. un iepure, o ocazie, un secret etc.) a-i scăpa, ai scăpa din mână. 12. to ~ away a) (despre sliver ['silva1"] I. s. 1. felie. 2. ţandăra, aş hie (de lemn). 3. fir, şuviţă (de lână, păr). persoane) a o şterge, a se eschiva, a se face văzut; b) (despre vreme, timp) a trece, II. vb. A. tr. a despica, a tăia felii. B. i ntr. (despre lemn) a se desface în aşchii. a se scurge; to ~ by v. t o ~ a w a y (b) ; to ~ down a) (despre persoane) a cădea, a aluneca slob [sbb] s. 1. nămol; lut. 2. om care strică o treabă; cârpaci. la pământ; b) a coborî lunecând, a luneca la vale; a alun , a-şi da drumul în jos (pe slobber ['sbbar] I. vb. A. intr. 1. a-i curge balele, a saliva; a scuipa. 2. (fam.) a se un pom); to ~ from a sc desprinde de, a sc desf ace de; to ~ in / into a sc strecura în, a srniorcăi, a fi plângăreţ. B. tr. 1. a-i curge (balele, saliva), a arunca (bale). 2. a strica, se furişa în, a pătrunde pe nevăzute în; ( despre un secret, o înjurătură etc.) to ~out a-i a poci (o treabă oarecare). II. s. 1. s alivă, bale, scuipat. 2. miorlăiala, smiorcaială. scăpa; to ~ up a) (amer.) a se înşela, a ace o greşeală / o boroboaţă; b) (despre un plan) slobberer l'sbbsro1"] s. 1. mucos, cop il plângăreţ. 2. om căruia îi curg balele. a da greş, a eşua, a nu izbuti. B. tr. 1. a scăp pierde din (memorie, atenţie); your slobbery ['sbbari] adj. bălos, îmbăloşat. name has ~p ed my memory numele dumneavoastră îmi scapă / mi-a scăpat din memorie; sloe [slou] s. (b ot.) porumbar (Prunus spinosa). to ~ smb.'s notice a scăpa atenţiei cuiva. 2. a sc e libera de, a scăpa de; (despre un animal) sloe-eyed ['slomaidj adj. 1. cu ochi neg ri. 2. cu ochi oblici. to ~ its chain a sc desprinde / a scăpa din lanţ. 3. a da dru mul, a dezlega, a slobozi, slog [sbg] I. vb. A. tr. a lovi puternic. B. intr. 1. a izbi, a lovi. 2. (fa/n.) (şi to ~ away, a desface; (cinegetică) to ~ the hounds a dezlega câinii de vânătoare, a da drumul copoilor; on), to ~ at one's work a lucra, a toci cu încăpăţânare / cu îndârjire. II. s. 1. lovitură (despre un animal) a lepăda (puii, de vreme). 4. (ferov.) a desface, a dezlega (un puternică. 2. (fam.) muncă serioasă, băt aie de cap; toceală. vagon în timpul mersului). 5. a împinge, a strecura; he ~ped a le tter into my hand mi-a slogan ['slougon] s. 1. (ist.) strigăt de luptă. 2. lozincă, sl ogan; deviză, moto. strecurat o scrisoare în mână; to ~a bolt home a împinge un zăvor până păt. 6. (auto) slogger ['slogs1"] s. 1. muncitor îndârjit. 2. tocilar. 3. boxer cu pum n / punci puternic. to ~ the clutch a lăsa să patineze ambrciajul. 7. to ~ in a băga, a introduce (un cuvânt, 4. bătăuş. un film în aparat, un timbru într-un clasor); to ~ off a a scoate, a dezbrăca (repede) slogging ['slougin] s. 1. bătaie zdravănă. 2. muncă serioasă bătaie de cap, toceală. (o haină, un costum, îmbrăcămintea); b) a scutura, arupe, a smulge (crăci, ramuri); to ~ sloop [slu:p] s. (mar.) goelctă, barcaj. şalupă, slup. on a îmbrăca ( epede), a pune / a lua pe sine fa cămaşă, o haină etc.); to ~ over a îmbrăca, slop1 [slop]



 . s. 1. băltoacă, mocirlă; mlaştină, smârc. 2. baltă. 3. pl. lături, zoaie, a pune (o rochi te cap). II. s. 1. alunecare, lunecare, deplasare, pas greşit, greşeală, scursură, noroi . 4.pl. poşircă, băutură proastă. II. vb. A. tr. 1. a vărsa (lichide). 2. a turna nesocotin o make a ~a) a aluneca, a face un pas greşit; b) (jig.) a face o greşeală, înalt vas, a scurge. 3. a stropi.-v-to ~ over a deplânge. B.i/itr. ase vărsa, a curge.-O* t o ~ a greşi; ~ of memory lapsus, uitare; lipsă de memorie, pierdere din vedere; ~ of the pen about in the mud a se bălăci, a umbla prin noroi. neatenţie în scris, lapsus calami; greşeală din zăpăceală; a ~ of the tongue o greşeală slop2 s. (sl.) copoi, poliţai. de vor lapsus linguae; (prav.) there's many a ~ between the cup and the lip c mult sIo p3s. 1. halat; cămaşă ţărănească; veşmânt larg; bluză. 2.pl. confecţii ieftine. 3.pl. de la prox. nu zice hop până nu sari. 2. greşeală de comportare / de (mar.) efecte, îmbrăcăminte lenjerie (din magazia vasului). bună-cuviinţă, boroboaţă, gafă; mojicie. 3. scăpare (din m trecurare, ocolire, slop basin ['slop ibeisin] s. vas în care se golesc resturile de ceai. dispariţie; to give smb. the ~ a scăpa cuiva printre degete, a reuşi să scape d e cineva, slope [sloup] I. s. 1. pantă, povârniş; coastă. 2. pantă, povârnire, înclinaţie. luz. a trage chiulul cuiva. 4. (telm.) alunecare, patinare; (auto) clutch ~patin are a ambrciajului; patină de ambreiaj; (av.) propeller ~reculul elicei. 5. (geol. ) land ~ alunecare, deplasare 4. mii. poziţie cu arma la umăr. 5. (ec.) recesiune; d eclin. 6. (/nat.) coeficient unghiular. de pământ / teren. 6. faţă de pernă. 7. curea, lesă (pentru câini). 8. (amer.) combinezon, II. vb. A. tr. a înclina, a povârni. B. vb. int r. a sc înclina, a sc povârni. sloped [sloupt] adj. în pantă, înclinat, povârnit; taluzat.



 slope-roofed 866



slope-roofed ['sloup ru:ft] adj. cu acoperiş înclinat. slope's foot ['sloups fut] s. picior de taluz (la drumuri). slopewise ['sloupwaiz] adv. oblic, pieziş; (despre ţe sături) în bie; evazat, scobit. slop goods ['sbp gudz] s. pl. marfă proastă. sloping ['s loupirj] adj. în pantă, înclinat. slop-pail [slopped] s. găleată pentru lături / zoaie. slo piness ['slopinis] s. 1. umiditate, stare umedă; the ~ of the tables udeala, umeze ala de pe mese (lăsată de spuma de bere etc.). 2. noroi, murdărie, stare nămoloasă. 3. (de spre persoane) moliciune, moleşeală; ~of mind lipsă de precizie / de claritate în idei. 4. (despre stil) neglijenţă, neîngrijire. 5. dulcegărie, apă cu zahăr, sirop; sentimentalit te înduioşătoare. sloppy [slopi] adj. 1. (despre drum) desfundat, noroios. 2. (despre mâncare) lichid, moale, subţire; cu zeamă. 3. neîngrijit; murdar. slops [slops] s.pl. 1. (înv.) pantaloni largi, nădragi. 2. haine de gata. 3. aşternut. 4. hrană lichidă, lichide ; (peior.) lături, zoaie. slop seller ['slop ,selor] s. (fam.) 1. negustor de hain e vechi. 2. cârciumar care vinde băuturi proaste. slop shop [~ /op] s. magazin de co nfecţii; magazin de haine vechi. slop work [~ wo:k] s. 1. (în croitorie) lucru de co nfecţie. 2. muncă prost făcută; lucru de mântuială; rasoleală, câqjăceală, rasol. slosh [sb . v. s 1 u s h. slot1 [slot] I. s. 1. crăpătură, tăietură; (la un automat sau o puşculiţă) izătură pentru introducerea unei monede. 2..(av.) tăietură sau profil de aripă. II. vb. tr . a tăia, a scobi; a face o tăietură în. slot 2 1. s. urmă (de animal). II. vb. tr. (cineg etică) a se ţine pe urmele vânatului. slot aerial [-.soriol] s. (radio, tel.) antenă cu fantă. sloth [slou9] s. 1. lenevie, trândăvie, lene; încetineală. 2. (zool.) leneşul (Brady us tridactilus); unaul (Chloloepus didactilus). slothful ['slouOful] adj. leneş, t rândav; lenevos, indolent. slothfully ]-i] aav. leneş, indolent. slothfulness [-nis] s. v. s 1 o t h (1). slot hound ['slot haund] s. v. s l e u t h (1). slot-machi ne [~moi/i:n] s. automat (pentru bomboane, bilete etc.). slotinan f-msen], pl. s lotmen [-men] s. redactor adjunct (la im ziar etc.). slot meter [~imi:tor] s. (t ehn.) contor cu plată anticipată. slotter ['sloto'J s. (telin.) maşină de mortezat, mprt eză. slouch [slaut/] I. vb. A. intr. 1. a se pleoşti, a se pleca; a se gârbovi. 2. a u mbla anevoie. 3. to ~ about a hoinări, a umbla fără rost. B. tr. 1. a trage pe ochi (pălăr ia, căciula etc.). II. s. 1. mers greoi; ţinută stângace; gârbovire. 2. pleoştirc, lăsare ( arginilor sau borurilor) în jos. 3. om greoi; (amer.) he is no ~ e voinic (nevoie mare). sloucher ['slaut/or[ s. 1. om greoi, urs. 2. leneş, trântor, pierde-vară. slouc h-hat ['slaut/haM] s. pălărie moale cu borurile late. slouching ['slaut/in] adj. 1. care umblă târşâindu-şi picioarele. 2. cu umerii căzuţi / lăsaţi. slouching hat [~ 'hast] s 1 o u c h h a t. slough1 [slau] s. 1. băltoacă, baltă, mlaştină, smârc. 2. (si the ~ of Des ond) (fig.) deznădejde, desperare. slough2 [skf] I. s. 1. piele lepădată (de şarpe). 2. coajă. 3. (med.) foliere, jupuire. Il.vb. A. intr. 1. (despre reptile) a-şi schimba pielea; a năpârli. 2. (despre coaja rănii) a se desprinde, a cădea. B. tr. 1. a schimba (pielea). 2. (fig.) to ~ off a scăpa de, a se lepăda / scutura de (un obicei etc.). sloughy1 [slaui] adj. mocirlos, mlăştinos. sloughy2 ]'sUfi] aay. (med., despre răni) c u coajă. Slovak ['slouvask] s. 1. slovac. 2. (limba) slovacă. sloven ['sUvn] s. 1. p ersoană murdară / nepieptănată / neîngrijită. 2. (fam.) nespălat, mojic, grobian. Slovene [ ouvhn, slo«'vi:n] s. sloven. Slovenian [slou'vimion] I. adj. sloven. II. s. 1. v. S l o v e n e. 2. (limba) slovenă. slovenliness ['skvnlinis] s. neglijenţă; aspect şleam păt; ţinută neîngrijită / dezordonată. slovenly ['sUvnli] adj. şleampăt, neglijent, nespăla ar; ~ appearance aspect neîngrijit / neglijent. slow [slou] I. adj. 1. încet, lent; cu viteză mică; ~ pace pas / mers încet; a ~ trot un trap încet / lent / mic; (citi., au to) ~ motion încetinitor, încetinire; ~ train (tren) personal; ~ speed viteză mică; a ~ worker un lucrător încet / fără spor; ~ and sure încet şi sigur. 2. încet (în acţiune, în a a), inactiv, delăsător, neglijent; to be ~ to act a fi încet în acţiune; to be ~ in doing smth. a fi încet în a face ceva, a face o treabă (foarte) încet; he was ~ in arriving ab ia venea, era în întârziere; to be ~ to anger a fi încet la mânie, a nu se supăra / înfuria ; he is not ~ to defend himself nu se lasă (uşor) călcat pe coadă; ~ in payment a fi neg lijent la plată; (prov.) ~ and steady wins the race cine merge încet ajunge departe. 3. (despre ceasornic) rămas / care rămâne în urmă, care întârzie; to be ~ a întârzia, a ră y watch is twenty minutes ~ ceasul meu e în urmă cu douăzeci de minute. 4. încet, greoi (la minte); prostănac, care înţelege greu; ~ of wit greoi la minte, cu mintea greoaie;



 a ~ child un copil greoi la minte / care pricepe / prinde greu. 5. (despre o bo ală, otravă) încet, lent, cu acţiune lentă; ~ poison otravă cu acţiune lentă / cu efect înt . (despre povestiri, societate, oraş, afaceri etc.) plictisitor, fără viaţă, mort; busines s is ~ afacerile stagnează, viaţa comercială stagnează / e moartă; e sezon mort. 11:adv. 1 . încet, cu încetul; to go ~a) a merge încet; b) a nu lucra în grabă, a nu se grăbi; (mar., auto) ~ ahead încet înainte! 2. încet, cu întârziere; your watch is going ~ ceasul dv. rămâ urmă / întârzie. III. vb. A. intr. în loc. verb, to ~ down, up a încetini, a merge (mai) î cet, a micşora viteza; a se mişca



(mai) încet; to ~ up to a stop a încetini, a se opri la un stop. B. tr. a încetini (ce va); a micşora viteza (cuiva); I have ~ed down the car am încetinit / am micşorat vite za maşinii. slow-acting ['slouasktirj] adj. cu acţiune lentă; cu efect întârziat. slow-bur ning [~'bo:nirj[ adj. care arde încet, cu combustie lentă. slowcoach [~kout/] s. (fa m.) adormit, gură-cască, pierde-vară, burtă-verde. slow combustion [~ kom'bAst/an] s. co mbustie lentă. slowdown [~dauh] s. încetinire. slow goods [~ 'gudz] s. pl. (ferov.) marfă de mică viteză. slowly ['slouli] aoV. încet, alene, fără grabă; drive ~! la pas! slow tch ['slou inset/] s. fitil bickford. slow-motion ['slou'mou/anj I. încetinitor. I I. adj. filmat cu încetinitorul. slow-motion film [~ 'film] s. film rulat cu încetin itorul. slow-moving ['slou'mu:vin] adj. cu mişcare lentă. slowness ['slounis] s. încet ineală, ritm lent; tărăgăneală, întârziere. slow-paced ['slou'peist] adj. cu paşi înceţi. s [~'spi:d] adj. atr. cu viteză mică. slow-spoken Hspoukan] adj. domol la vorbă. slow-t empered [~'tempod] adj. greu de stârnit; care se mânie greu, încet la minte; calm, stăpâni t. slow-up [~'Ap] s. (fam.) încetinire (a mersului etc.). slow-witted [~'witid] ad j. încet la minte, greu de cap. slow worm [~ rwo:m] s. v. b 1 i n d - w o r m. slu b [sUb] s. (text.) semitort. slubber ['sUbo'] I. vb. A. tr. a murdări, a mâzgăli. B. i ntr. a-i curge balele; to ~ over a job a moşmoli /• a moşmondi o treabă; a se moşmondi, a se mocăi. II. s. (text.) flaier gros. ' ' ■ ■ " " ■ ■ ' ■ " _



slubberdeguillion ['sUbodigAlion] s. (pop.) derbedeu, golan. slubbing ['sUbirj] s. (text.) semitort de la flaierul gros. sludge [sUd3] s. 1. noroi gros, glod. 2 . gheaţă plutitoare. 3. mlaştină, mocirlă. 4. sediment. 5. nămol. sludge pump [~ pAinp] s. mine) lingură de lăcărit. sludgy ['slAd3i] adj. murdar, noroios. slue [slu:] vb. v. s 1 e w1. slug1 [slAg] I. s. 1. melc fără casă. 2. (fam.) om leneş /încet. 3. glonţ (cilindri ). 4. (amer.) fisă / monedă de 5 cenţi pentru telefoanele automate. 5. (poligr.) linie / rând la linotipie. II. vb. A. intr. a curăţa grădina de melci. B. tr. a încărca (o puşcă ug2 vb. (amer.) v. s 1 O g (I). slug-abed ['slAgo'bed] s. (înv. fam.) leneş, somnoro s, adormit. slug casting [~ ,ka:stin[ s. (poligr.) turnare a rândurilor. sluggard ['slAgod] s. trântor, leneş. sluggish ['slAgi/] adj. 1. încet. 2. indolent, tărăgănat; care tărăgănează, apatic, inert, leneş, puturos. sluggishly [-li] adv. leneş, cu indolenţă. slug ess [-nis] s. lene, trândăvie, puturoşenie. slug test ['slAg test] s. (tehn.) probă de r efulare. slug tuner [~ 'tju:nor[ s. (tel.) cilindru / piesă de acordare. sluice [s lu;s] I. s. 1. stăvilar, ecluză, stavilă (de eleşteu); poarta unui doc; to open the ~ a deschide stăvilarul; falling ~ baraj mobil. 2. canal de descărcare (al ecluzei). 3. curent de apă (care se scurge printr-un stăvilar); (fig.) to give the floor a ~ down a spăla duşumeaua eu multă apă / eu un şuvoi de apă. 4. (si ~ valve) supapă, ventil, vană omunicaţie). II. vb. tr. 1. a pune stăvilar (unui curs de apă). 2. to ~ out a da drumu l la apă prin ecluză, a da drumul la apa dintr-un stăvilar sau dintr-un rezervor prin vane. 3. a iriga, a stropi, a inunda (cu apa care se scurge printr-un stăvilar). s luice chamber ['slu:s it/eimbor] s. (hidr.) sas, camera ecluzei. sluice dam [~ d rem] s. (hidr.) baraj cu stavile / cu ecluze. sluice-gate [~geit] s. (hidr.) poa rtă de ecluză. sluiceway ]'slu:swei] s. canal cu ecluză. sluicing [rslu:sin] s. 1. zăgăzui re, stăvilire (a cursului unei ape)'. 2. golire / deşertare a apei (printr-un stăvilar , printr-o ecluzei, prin vane). 3. spălare cu un curent mare de apă; spălatul minereur ilor; spălatul unui canal de scurgere. 4. revărsare abundentă de apă, şuvoi, potop. slum1 [slA.ni] s. (mai ales pl.) 1. cartier sărac / sărăcăcios, mahala. 2. stradă murdară. slum2 . (amer., mii., si.) ciorbă, supă. slumber ['skmbs'] (poetic) I. s. somn; to fall in to a ~ a adormi. II. vb. A. intr. a dormi liniştit. B. tr. to ~ away a petrece dor mind (zilele etc.). slumber cap ['sUmbo ka:p] s. bonetă, scufie. slumberer ['slAmb orar] s. persoană care doarme. slumberland ['sUmbolaînd] s. (poetic) ţara viselor. slu



 mberless ['sUmbolis] adj. care nu poate dormi. slumberous ['sUmbaros] adj. somno ros. • slumber suit ['sUmbo s/u:t] s. pijama (de damă sau de copil). slumgullion [sU m'gAlion] s. (amer.) 1. resturi de peşte (măruntaie etc.). 2. poşircă, băutură proastă. 3. vitor. 4. ticălos, pezevenghi. slummer ['slAmor] s. persoană caritabilă (care vizitează cartierele săracilor în scopuri de binefacere), activist social. slummy ['sUmi] aay. sărac. slump [sUmp] I. s. (corn.) scădere bruscă, prăbuşire (a preţurilor, a cursurilor la bursă, a valutelor etc.); (econ.) criză, depresiune; ~ in the dollar scăderea bruscă a c ursului dolarului; the ~ i n the book trade criza în comerţul cu cărţi I în vânzarea cărţil fig.) the ~ criza economică. II. vb. intr. 1. (corn.) (despre cursuri la bursă, desp re valută,



 867 smash



prefuri etc.) a scădea brusc, a se prăbuşi. 2. a cădea, a se prăbuşi (în zăpadă, în spărtur a ~ way în mic, într-un mod restrâns, cu modestie. 7. neînsemnat, de mică de gheaţă). 3. (d .) a cădea / a se lăsa greu / grămadă, a se prăbuşi (pe un pat, scaun, importanţă, neimport mic, mărunt; a ~ minority o minoritate mică / neînsemnată; on a ~ scale pe o scară mică, de mică importanţă; at a ~rate ieftin, cu preţ redus; (la într-un fotoliu). jocuri de cărţi) ~ rd carte (de valoare) mică; the ~er industries industriile / slung [sUn] past si p art. trec. de la s l i n g ! (I). întreprinderile mici, mica industrie; ~ change b ani mărunţi, mărunţiş; great and ~ (cei) slunk [sUrjk] past şi part. trec. de la s 1 i n k I). slur [sb: r ] I. vb. A. tr. 1. a păta, a murdări, a mânji, a terfeli. 2. a defăima, a ponegri, mari şi (cei) mici. 8. meschin, josnic, mărginit, limitat, mic (la suflet ); ~ mind suflet a murdări, a spurca, a calomnia. 3. to ~ over a trece uşor peste, a acoperi (greşeli), mic, minte limitată; that's very ~ of you este foarte meschin di n partea ta. 9. ruşinat,' a cocoloşi, a ascunde. 4. a articula rău / nedesluşit / neclar (cuvintele); a bolborosi. 5. (muz.) jenat, sărăcăcios; to look ~ a avea acrul plouat / ruşinat / jenat; to make smb. feel ~ a lega (note, tonuri). 6. (poligr.) a mânji, a încreţi (o pagină); a dubla. B. intr. (despre a face pe cineva să se simtă jenat / ruşina . II. s. 1. parte mică, parte subţire; ~ of the schite, contururi) a se estompa, a s e amesteca, a se păta. II. s. 1. pată, mânjire, murdărire, back şale, scobitura spatelui; ~ of the leg partea subţire a gambei / a pulpei; ~ of the terfelire, pată de ruşine; t o put a ~ on smb. a terfeli / a calomnia / a defăima pe cineva; butt partea mai su bţire a patului puştii. 2. pi. v. s m a l l - c l o t h e s . III. adv. 1. (a toca, to cast a ~ on smb.'s reputation a păta / a mânji / a murdări reputaţia cuiva. 2. (fig.) a scrie) mărunt, mic. 2. (rar, despre cântec) încet, uşor, fin, subţire; to sing ~ a o lăs dojana, mustrare. 3. articulare nedesluşită / neclară; bolborosire (a cuvintelor). 4. (muz.) mai moale, a cobori tonul. legato, legătură, trăsură de unire (între note). 5. (po ligr.) mânjire, murdărire. înereţire, small arms [~ ru:mz] s. pi. arme portative / de mână. boţire (a paginilor). small bore [~ 'bo:r, -boar] adj. (mil.) de calibru mic. smal l calorie [~ 'kasbri] s. calorie mică. slurred [sb:d] adj. 1. şters, nedesluşit, nedis tinet. 2. (muz.) legato. 3. (poligr.) dublat. small cap(ital) [~ 'kspital] s. (p oligr.) capitaluţă. slurring ['sbirirj] s. 1. estompare. 2. ştergere; murdărire, îngrăşarc. (poligr.) dublare. small-clothes [~'klouăz] s. pi (ist.) pantaloni scurţi şi strâmţi, pan talon colant, culotă. slurry ['slAxi,amer. sb:ri]s. l.(geol.)rnâl,noroi.2. (mine)şlam. 3. (constr.) suspensie, small courtyard [~ 'ko:tja:dj s. (arliit.) curte de lum ină. lapte de ciment. sinall-fibred [~'faibod] adj. cu fibra fină / subţire. slurry mi xer [~ 'miksa1"] ş. (constr.) amestecător de suspensie / de nămol. small-fry ['sniDilf rai] adj. 1. minor, lipsit de importanţă. 2. copilăresc. slush [sU/j I. s. 1. noroi, m ocirlă, nămol, mâl. 2. zăpadă (semi-)topită; to tramp through small-holder ['smo:l'hould3rj s. mic proprietar de pământ; (ist.) răzeş, moşnean. the ~ a tropăi prin zăpadă topită. 3. ( unsoare, materie de uns. 4. (fam.) sclifoseală, sentimentalism ieftin. II. vb. tr. 1. (tehn.) a unge, a pune unsoare la. 2. a spăla aruncând small industry [~ 'indsst ri] s. mica industrie. apă (multă). 3. (constr.) a umple cu mortar rosturi / găuri / s paţii goale. smallish ['sm:>:liJJ adj. destul de mic, cam mic. small-minded ['smo: l'maindid,'-.--] adj. meschin, îngust, strâmt la minte.. slusher ['SIAJV] s. (mine) screper. small-mouthed [~'mauod] adj. cu gura mică. slush fund [PS1AJ f\nd] s. ban i economisiţi de la coşniţă. smallness ['smo:lnis] s. 1. micime. 2. puţinătate. slush pond ~ pcind] s. batal / decantor de noroi. slushy ['sU/i] adj. 1. cu zloată, noroios, mocirlos. 2. (fam.) sentimental, siropos, dulceag. small ore fsniorl 'o: r , ~oo f] s. (mine) şlic. slut [sL\t] s. 1. femeie murdară / şleampătă / nespălată; lepădătură; tâ ll pica [~ 'paika] s. (poligr.) corpus. smallpox ['smo:lpoks] s. variolă, vărsat. (f a/n.) putoare. 2. (rar) târfă, prostituată. 3. (zool.) căţea. sluttish ['sUti/J adj. (desp re femeie) murdară, neglijentă, puturoasă, şleampătă. small shot ['sma:I 'Jot] s. alice. sm ll slam [~ 'shem] s. (la bridge) micul şlem. sluttishly [-li] adv. murdar, neîngriji t, şleampăt. sluttishness [-nis] s. murdărie, neîngrijire. small stick [~ 'stik] s. vrea scuri. small stuff [~ stAf] s. (mar.) parâniă subţire. sly [slai] I. adj. 1. şiret, vicl ean; ~dog vulpoi, vulpe bătrână, prefăcut. 2. glumeţ, ironic; ~ humour umor fin, II. s. on the ~ pe ascuns, pe furiş, pe şest. sinall-sword [~'sD:d, ~'sosd] s. spadă pentru scr



 imă. small tackle [~'ta?kl] s. (mar.) palaneul şarturilor gabierului, chiţibuş. slyboots ['slai.bu:ts] s. (fam.) 1. coţear, şiret, viclean, şmecher, ascuns, prefăcut. 2. isteţ. s mall-talk [~to:k] s. trăncăneală, sporovăială; bârfă măruntă. sly-grog ['slaigr^g] s. (aust băutură spirtoasă vândută pe sub mână, băutură de contrabandă. small-time [~taim] adj. neî mică importanţă; limitat. small-toothed [~tu:8t, ~'tu:<5d] adj. cu dinţi sau zimţi mici. slyly ['slaili] adv. v. s 1 i 1 y. small vat [~ 'van] s. ciubăr, hârdău. slyne [slain] s. (mine) abataj paralel cu clivajul. small ware [~ 'w£3r] s. 1. mercerie. 2. fie rărie, articole de menaj. slyness fslainis] s. viclenie, şiretenie; prefăcătorie. smallware merchant [-— 'ni3:t/pnt] s. vânzător de mercerie sau mărunţişuri. slype [slaip] s. (ar iit.) coridor acoperit (mai ales în catedrale). smalţ [smo(:)lt] s. smalţ, email. smac k1 [sma^k] I. s. 1. gust, aromă, urmă, miros, iz, gust plăcut / particular, savoare, s maltite [sniDil'tait] s. (mineral.) smaltină. parfum. 2. pic, cantitate mică; there is a ~ of obstinacy in his character este o leacă / un pic de încăpăţânare în caracterul să ere is a ~ of the gambler in him arc puţină smaragd ['smasrasgd] ş. (înv.) smaragd, smar ald. stoia de jucător / înclinaţie pentru jocuri(de noroc). 3. (jig.) cunoştinţe superfici ale, spoială, smarmy fsma:mi] adj. (pop.) mieros, dulceag. pospai (de cultură, ştiinţă); l ittle ~s of learning cunoştinţe superficiale. 4. (şl.) heroină. smart1 [smo:t] I. adj. 1 . (despre o lovitură) usturător, biciuitor; see; ~ reprimand 11. vb. intr. 1. a avea gust de, a avea un gust particular, o anumită aromă; to ~ of smth. observaţie usturătoa re. 2. iute, vioi, rapid; ~pace pas vioi; ~ attack atac rapid; ~ piece a avea gu st / aromă de ceva. 2. (jig.) a mirosi a ceva; a avea o anumită coloraţie; a se of wor k lucru făcut repede şi bine; look ~ about it! mişcă-te mai repede! dă-i drumul! resimţi; o inions that ~ of heresy păreri / opinii care aduc / miros a erezie, din care dă-o ga ta! 3. deştept, ager, isteţ, iute, iscusit, descurcăreţ, priceput; ~ lad wanted se caută t ranspiră / se simte erezia. un băiat isteţ; (fan.) he's a ~ one e tare / mare şmecher; ( peior.) to try to say ~ things smack21. s. 1. pocnitură, pocnet, plesnitură, lovitură (de bici, de palmă); to give a hard a face spirite / glume isteţe; be ~, eh? faci pe deşteptul, ai?; (peior.) ~practice escrocherie, ~ to a ball a da o lovitură puterni că unei mingi; a ~ în the face o (lovitură / plesnitură afacere dubioasă. 4. (despre ţinută oaletă) elegant, distins, şic, cochet; ~ society, the de) palmă pe obraz; ~of the whip pocnitură a biciului. 2. pupat, sărut (zgomotos); sărutare, ~set lumea / societatea e legantă. II. adv. v. s m a r t l y . pupătură (zgomotoasă). II. vb. A. tr. 1. a pocni / a plesni din (bici); to ~ a whip a pocni smart21, s. 1. durere usturătoare, arsură ( din pricina unei răni). 2. lovitură biciuitoare. din bici; to ~one's lips a plescăi di n buze. 2. a plesni, a pălmui (pe cineva), a da o palmă II. vb. intr. 1. (despre o r ană, ochi) a ustura, a arde; the smoke makes the eyes ~fumul (cuiva); to ~ smb.'s face a plesni pe cineva, a da o palmă cuiva pe obraz. 3. a săruta / înţeapă ochii. 2. (des pre persoane) a suferi; to ~ under an injustice a suferi din pricina a pupa cu z gomot / zgomotos. B. intr. (despre bici) a pocni, a plesni; ~ing kiss sărut unei n edreptăţi; he will make you ~for it are sa te facă să i-o plăteşti scump, răzbunarea răsună gomotos. III. adv. drept, de-a dreptul, iute, repede, pe loc, la moment; ~ in lu i va fi usturătoare; you shall ~ for this ai să mi-o plăteşti scump, ai să-mi plăteşti scum he middle drept la mijloc; he fell ~ on the floor a căzut drept / dintr-o dată pe jo s / pe pentru asta. podea / pe pardoseală. smart alec(k) ['sma:t' a?lik] s. (fam., peior.) ştie-tot, individ atotştiutor, deştept. smarten [rsma:tn] vb. A. tr. 1. a înfru museţa, a face elegant, a dichisi. 2. a înviora, smack3 s. (mar.) pescador, vas mic de pescuit, vas mic de coasta (cu un singur catarg). r smacker ['sma;k9 ] s. (si .) 1. sărutare zgomotoasă, pupătură răsunătoare. 2. palmă, a grăbi, a accelera. B. refl. to eself up a se găti, a se înfrumuseţa, a se dichisi. C. intr. to ~ up a se înviora, a se dezgheţa, a se însufleţi, a se anima. scatoalcă. 3. lucru grozav, colosal. smarting l'sm a:tirj] I. adj. usturător, înţepător, tăios, ascuţit, arzător. II. s. durere ascuţită. smac sma?kirj] adj. 1. zgomotos, tare, răsunător. 2. (mar. despre briză) puternic. small [s mD:l] I. adj. 1. (prea) mic, mărunt, minuscul; a ~sum o sumă (foarte) mică; smartish [ 'sma:ti/] adj. destul de elegant / sie. a ~ house o casă mică; ~ stature statură / tal ie mică; to make oneself ~ a se face mic smartly [\sma:tli] adv. 1. repede, iute, prompt; to answer ~ a răspunde imediat; to pull (de tot); that dress makes you loo k ~ rochia aceea te face (să arăţi) mai mică / mai smb. up ~ a muştrului / a scutura pe ci neva. 2. isteţ, abil, şmecher; cu abilitate, cu măruntă; ~ letters litere mici, minuscul e; (cinegetică) ~game vânat mic (păsări etc.); îndemânare. 3. elegant, cu gust. ~ shot alic mici; ~ master mic meseriaş; ~ coin / money monedă mică, bani mici / smart money ['sm



 a:t 'niAni] s. 1. (mii. mar.) pensie de invaliditate. 2. bani / îndemnizaţie mărunţi, măru nţiş; a ~matter o chestiune mică / măruntă, o bagatelă. 2. restrâns, redus, pentru denunţar rezilierea contractului. 3. amendă. puţin la număr; in ~ numbers în număr mic / restrâns; ~ committee comitet restrâns; smartness ['sma:tnis] s. 1. vioiciune (a spiritului); inteligenţă, isteţime. 2. şiretenie. a ~party o petrecere / o reuniune mică/ restrânsă. 3. slab, subţire, fin, slăbuţ, delicat; 3. eleganţă, şic. ~ wine vin uşor; ~ beer bere slabă; hink no ~ beer of oneself a se crede grozav / smash [smasfl I. vb. A. tr. 1. a t rânti, a izbi, a lovi cu putere; to ~ one's head against cineva, a se crede buricu l pământului; ~ voice voce fină / delicată; a ~ rain o ploaie fină the wall a se da cu cap ul de pereţi. 2. a sparge, a sfărâma în bucăţi; to ~ the door open / uşoară; a ~ puise puls . 4. (despre timp) scurt; a ~ time un timp scurt. 5. (despre a sparge uşa. 3. a di struge, a nimici (o armată, un adversar); (sport) to ~ a record ore) mic, prim; th e ~ hours orele mici (după miezul nopţii); in the ~ hours of the morning a bate / a doborî un record. 4. to ~ in a sparge, a înfunda spărgând; (fam.) to ~ smb.'s în primele o re ale dimineţii. 6. mic, puţin, redus, slab, modest; ~income venit mic / redus face in a-i trage cuiva un pumn în obraz; to ~ up a distruge, a face bucăţi (un automobil) , / modest; ~ resources mijloace reduse; ~ harvest / crop recoltă slabă; man of ~ ab ilities a sparge (un obiect). B. intr. 1. a se izbi, a se ciocni; the car ~ed in to the wall automobilul om cu capacităţi reduse; to pay ~ attention to smth. a da / a acorda puţina atenţie la s-a ciocnit de zid. 2. a se sparge, a se face zob. 3. (de spre un plan, o afacere) a da greş,



 smash-and-grab raid 868



a eşua; (despre o bancă) a da faliment. II. s. 1. (fam.) lovitură, izbitură; he hit her an awful ~ i-a tras o lovitură zdravănă. 2. spargere, fărâmiţare, distrugere; to knock smth to ~ a face bucăţi, a sparge; to go to ~ a) a sc sparge, a fi distrus; b) (Jaw.) a da greş, a eşua. 3. ciocnire, coliziune, accident grav. 4. faliment, ruină, dezastru e conomic. III. adv. to run ~ (into) a se ciocni faţă-n faţă / bot în bot (cu), a intra de-a dreptul (în). smash-and-grab raid ['smasjsn'grceb reid] s. spargere cu furt pe ap ucate. smasher ['smseJV] s. 1. spărgător; distrugător. 2. (fam.) minunăţie, ceva extraordi nar / formidabil / nemaiauzit. 3. (fain.) argument decisiv / hotărâtor, lovitură distr ugătoare. 4. falsificator de monede. smash-up ['smsjAp] s. accident de circulaţie, a ccident rutier. smatter ['smait?r[ vb. intr. a avea cunoştinţe superficiale; to ~in French a şti o brumă de franceză. smatterer ['sma3tor3r] s. diletant, persoană superfici ală / fără cunoştinţe serioase. smattering ['smaitarin] s. cunoştinţe superficiale, spoială mă (de cultură etc.). smear [snuV, smjo:r] I. vb. tr. 1. a unge, a da cu; a murdări. 2 . a mâzgăli, a păta. 3. (amer. si.) a distruge, a devasta, a zdrobi. II. s. 1. pată, mâzgăl tură. 2. (biol.) frotiu. smeary ['smisri] adj. 1. soios, unsuros, lipicios. 2. mur dar, plin de noroi / de mâzgă, noroios. smectite ['smcktait] s. argilă smectică. smeech [smi:tf] s. miros de arsură sau fum. smell [smel] l . s . l . miros, simţul mirosulu i; (despre câini) miros, nas; to have a keen sense of ~ a avea un miros / un simţ al mirosului foarte fin. 2. miros; parfum, mireasmă; a nice ~ of perfume un miros.plăc ut de parfum; a ~ of cooking un miros de gătit / de bucătărie; unpleasant ~ miros / iz neplăcut. 3. to take a ~ at smth. a mirosi / a simţi ceva. II. vb. past şi part trec. smelt (smelt) san smelled ['smeld] A. tr. 1. a.mirosi (o floare, un parfum etc. ); a miraşi, a simţi (ceva); a avea simţul mirosului, a simţi (un miros); (fig.) a simţi, a presimţi (ceva); (fig.) to ~ a rat a mirosi un pericol, a presimţi ceva; (fig.) to ~ powder a mirosi a praf de puşcă. 2. to ~ out a) (despre câini) a adulmeca, a mirosi , a simţi (vânatul), a da de urma (vânatului); b) a descoperi (un secret). B. intr. 1. (despre o floare, un parfum etc.) a mirosi (a ceva), a mirosi plăcut; to ~ nice a mirosi plăcut, a răspândi un miros plăcut; room that ~s damp cameră care miroase a umezea lă; (fig.) to ~ of the lamp a mirosi a gaz. 2. a mirosi urât, a avea un miros urât / g reu / tare. 3. a adulmeca, a mirosi; the dog smelt at my shoes câinele a mirosit g hetele mele. smeller [rsmetar] s. (sl.) 1. nas, felinar, mirositoare. 2. lovitură la nas. 3. ceva remarcabil prin forţă sau duritate. 4. persoană care-şi bagă nasul în oala afacerile altuia, băgăreţ, băgăcios. 5. persoană, lucru etc. care miroase urât. smell feas 'smel fi:st] s. (înv. imp.) oaspete nepoftit; linge-blide. smelliness ['smelinis] s. miros urât. smelling ['smelin] adj. mirositor. smelling-bottle [~'botl] s. Stic luţă / flacon cu săruri de amoniac. smelling-salts |~so(:)lts] s. pl. săruri de amoniac. smelly l'smeli] adj. (fam.) cu miros rău, rău mirositor. smelt1 [smelt] I. (metal.) vb. tr. a topi (un mineral); a topi, a turna (un metal). II. s. topire, metal t opit. smelt2 s. (iht.) un fel de barbun (Osmerus). smelt3 past si pari. trec. ae la s m e 11 (II). smeltable ['smeltabl] adj. (metal.) fuzibil. smelter ['smelto r] s. (metal.) topitor. smelter coke [~ kouk] s. (metal.) cocs metalurgic. smelt ery ['smeltori] s. (chim.) topitură. smelting ['smeltirj] s. (metal.) 1. topire. 2 . metalurgie. smelting ore [~ o;r] s. (mineral.) minereu de afinare. smew [smju: ] s. (omit.) fercstraşul-mic (Mergus albellus). smile [smail] I. s. 1. surâs, zâmbet; with a ~ on the lips cu surâsul pe buze; he gave a faint ~ surâdea uşor; scornful ~ su râs dispreţuitor; dry ~ zâmbet sarcastic; a face wreathed in ~s o faţă zâmbitoare / surâzăt I veselă. 2. (fig.) faţă surâzătoare / veselă, înfăţişare veselă / plăcută; she was all ~s oată numai zâmbet şi graţie. 3. (fig. si pl.) favoare; ~ of fortune favoarea soartei / d estinului. 4. (amer. sl.) băutură, cinste. II. vb. A. intr. 1. a surâde, a zâmbi; to ~ a t / on smb. a zâmbi, a surâde cuiva; to ~ in one's sleep a zâmbi în / prin somn; (fig.) to keep smiling a-şi păstra surâsul, a continua să zâmbească; keep smiling! nu te pierde cu firea! curaj! 2. a surâde / a zâmbi cu dispreţ / cu compătimire; to ~ at smb.'s vain end eavours a zâmbi (cu dispreţ) / a râde de eforturile zadarnice ale cuiva. 3. a arăta vese l / fericit; to have a smiling aspect a avea o înfăţişare veselă / surâzătoare. 4. a fi fav bil / binevoitor; may fortune ~ upon you! să-ţi fie destinul favorabil / binevoitor! B. tr. 1. a primi (pe cineva) cu un surâs / zâmbet / cu zâmbete. 2. a exprima prin su



 râs / prin zâmbet (aplauze, aprobare); to ~ a welcome to smb. a primi pe cineva cu u n surâs / surâzând / zâmbind. 3. to ~ a bitter ~ a surâde amar / cu amărăciune. 4. to ~ awa to ~ off a îndepărta printr-un surâs (teama, grija cuiva). smiling ['smailirj] adj. zâmb itor, surâzător. smilingly [-li] adv. zâmbitor, surâzător. smirch [sm3:t/[ I. vb. tr: 1. a mânji, a păta. 2. (fam.) a pângări, a întina, a necinsti. II. s. pată. smirk [smo:k] I. s. surâs încrezut sau afectat. II. vb. iutr. 1. a surâde încrezut / afectat. 2. a afecta un aer de bunătate / de blândeţe. smirking ['sma:kin] adj. afectat; încrezut. smitch [smit /] s. v. s m e e c h. smite [smait] vb. past smote [smout], part. trec. smitten l'smitn] A. tr. 1. a lovi, a izbi, a bate (cu mâna, cu pumnul, cu arma); to ~ one' s thigh a-şi lovi coapsa, a se bate cu mâna pe coapsă; (fig.) his conscience smote him îl mustra conştiinţa. 2. pasiv a fi lovit



(ae orbire, de paralizie, de frica etc.); to be smitten with palsy a fi lovit de paralizie; smitten with blindness lovit de orbire / de pierderea vederii; smitt en with fear lovit / paralizat de frică; (fig.) an idea smote her i-a venit în gând / în cap o idee. 3. a pasiona, a captiva; (pasiv) a fi îndrăgostit / amorezat; to be smi tten with a girl a fi îndrăgostit / amorezat de o fată; (fig.) to be love-smitten a fi lovit de dragoste, a fi amorezat. 4. a bate, a lovi puternic, a distruge, a dob orî (in lupta), a omorî; to ~ (enemies) hip and thigh a bate fără cruţare (pe duşman), a di truge duşmanul. 5. to ~ down a) a combate, a distruge; b) a ucide, a omorî. 6. to ~ off (poetic) a decapita, a tăia (capul). B. intr. a lovi, a bate; a sound smote up on his ear uri sunet i-a lovit urechea / i-a ajuns la ureche. smiter ]'smait9r] s. (lit.) persoană care loveşte. smith [smi8] I. s. 1.fierar,covaci; făurar. 2. potcov ar. II. vb. tr. a făuri, a bate cu ciocanul. smithereens ['smios'rimz, ■--'-] s. pl. (fam.) ţăndări, bucăţele, cioburi; to smash to / into ~ a face ţăndări, a sfărâma. smither ri] s. 1. meşteşugul fierarului. 2. fierărie. smithy ['smioi, 'smiOi] s. 1. atelier de fierar / de potcovar / de fierărie / de potcovărie / forjă.'2. (amer.) Fierar, faur. smitten ['smitnj I. part. trec. de la s m i t e . II. adj. îndrăgostit lulea; to be ~ with a fi îndrăgostit lulea de. smock [smnk] l.s.l. (ist.) cămaşă femeiască. 2. halat de opil. 3. v. s m o c k f r o c k . II. vb. intr. a orna volanul fustei. smock-fac ed [~.feist[ adj. (fam.) palid, galben, cu faţa efeminată. smock-frock [~ Trok,'--] s. halat de pânză groasă; bluză de lucru. smog [smog] s. amestec de fum şi ceaţă (caracteri c oraşelor industriale). smogbound f'smogbaund] adj. înconjurat de smog; blocat de s mog. smoggy ['sniDgi] adj. învăluit în smog. smogout ['smogaut] s. lipsă de vizibilitate din cauza smogului. smokable ['smoukobl] I. adj. care se poate fuma. II. s. pl. (fam.) tutun, mahorcă; iarba dracului. smoke [smouk] l.s.l. fum; (fig. sl.) like ~ într-o clipită; (despre un proiect, un plan) to end in ~ a se alege praful (de el) ; (prov.) there is no ~ without fire nu iese fum fără foc, până nu faci foc nu iese fum. 2. abur, aburi groşi, negură, ceaţă, vapori. 3. (fam.) fum de tutun; ţigară, ţigaretă; wil have a ~? vrei un fum (de ţigară)? vrei să fumezi (o ţigară)?; (fam.) pass round the ~s dă gările mai departe. II. vb. A. intr. 1. a face fum, a fumega, a afuma; the lamp is smoking lampa fumegă / face fum. 2. a fuma; a fi fumător; do you ~? fumaţi? sunteţi fumăt ori?; do you mind if I ~? nu vă supăraţi dacă fumez? vă deranjează fumul? B. tr. 1. a afuma a pune la fum (carne, peşte etc.); SL usca prin fum. 2. a fuma (tutun). 3. a afum a, a umple de fum (un tavan etc.).4. (fam. fig.) a suspecta, a mirosi, a fila, a descoperi. S. to ~ out a) a fuma până la capăt o ţigară; b) a afuma, a goni, a îndepărta c cu ajutorul fumului (o viespărie etc.). smoke-ball ['smoukbo:l[ s. (av.) bombă fumi genă. smoke barrage [~ iba2ra:3, ~b*eira;3] s. (mii.) perdea / baraj de fura. smok e black [~ blaikj s. negru de fum. smoke bomb [~ bora] s. bombă fumigenă. smoke cand le [~ ikamdl] s. lumânare fumigenă. smoke cloud [~ klaud] s. perdea / nor de fum. sm oke colour [~ ikAlar] s. culoare fumurie. smoke curing [~ .kjusrirjl s. afumare, afumat (al şuncii etc.). smoked [smoukt] aay. afumat. smoke damper ['smouk .da;mp 3r] s. (tehn.) registru de tiraj. smoked meats l'smoukt mi:ts] s. pl. afumături. s moke-dried ['smoukdraidj adj. (despre şuncă etc.) afumat. smoke-dry ['smoukdraij vb. tr. a afuma (came, peşte etc.): smoke grey [~ grei] adj. fumuriu. smoke helmet [~ ihelmit] s. pălărie de fum, apărătoarea coşului de fum. smoke house [~ haus] s. afumătoare cameră pentru afumat peştele sau carnea. smoke-in ['smoukin] s. adunare de fumători n arcomani. smokeless ['smouklis] adj. fără fum. smokeless powder [~'paudor] s. pulber e fără fum. smoke nuisance ['smouk inju:sns] s. acţiunea vătămătoare a fumului (asupra medi lui înconjurător), poluarea atmosferei. smoke pipe [~ paip] s. coş de fum. • smokeproof



 ['smoukpru:!'] adj. etanş la fum. r smoker ['smouko ] s. 1. fumător. 2. v. s m o k i n g - c a r. 3. v. s m o k i n g c o n c e r t . smoke-screen ['smoukskrim] s. perdea de fum. smoke slide valve ['smouk slaid vadv] s. (tehn.) registru de tira j. smoke-stack [~sta2k] s. 1. coş de uzină. 2. coş de locomotivă. smoke stone [~ stoun] s. (mineral.) cuarţ fumuriu. smoke tube [~ tju:b] s. (tehn.) ţeava de fum. smokiness ['smoukinis] s. 1. atmosferă încărcată de fum. 2. gust de fum. smoking ['smoukirj] I. a dj. fumegând. II. s. 1. fumegare. 2. afumare. 3. fumat; no ~! fumatul oprit! smoki ng-car [~ka:rJ s. (ferov.) vagon pentru fumători. smoking-carriage [~ikaerid3] s.v , s m o k i n g - c a r . smoking-concert [~ikonsst] s. concert unde fumatul e p ermis. smoking house [~ haus] s. v. s m o k e h o u s e . smoking-mixture [-imik stJV] s. amestec de tutunuri pentru pipă. smoking paper [~ ipeip3r] s. hârtie pentru ţigarete, foiţă de ţigară. smoking pipe [~ paip] s. pipă, lulea. smoking-room [~ru(:)m] s. fumoar, cameră unde se fumează. smoky ['smouki] aay. 1. plin de fum; înnegrit de fum. 2. afumat, pus la fum.



 869 snap



smoky quartz [~ kwo:ts] ş. (mineral.) cuarţ fumuriu. smolder ['sraoulda'] vb. (amer. ) v. s m o u l d e r . smolt [smoult] s. (Hit.) somon de doi ani, smooch [smu:t/ j I. vb. intr. (fam.) a se giugiuli în văzul lumii. II. s. pupic. smooth [smu(:)6] I . adj. 1. neted, plan, lustruit, fără riduri / cute; ~surface suprafaţă netedă / plană; ~ r ad drum neted; a ~ forehead o frunte netedă / fără riduri. 2. neted, lustruit, şlefuit; (despre o ţeava) lisă, neghintuită; (despre o piele) netedă, fără cute. 3. lin, calm. liniş ; blând, blajin; sea as ~as a mill-pond o mare calmă / liniştită ca iazul unei mori / ca un Iac; (fig.) to get to ~ water a ieşi la apă lină / la liman / din încurcături, a scăpa e bucluc / de greutăţi. 4. uşor, dulce, liniştit, curgător, fără întreruperi, fără izbituri eat; ~ running mers liniştit / fără întreruperi (la motoare, automobile). 5. dulce, moal e, plăcut, mieros, linguşitor, insinuant; a ~ voice o voce dulce / moale / plăcută / agr eabilă; he has a ~ tongue vorbeşte mieros / plăcut; are o limbă de aur, c un bun vorbito r. 6. chel, pleşuv, fără păr; (despre obraz, bărbie) fără barbă, spân; ras. II. s. 1. parte plană, netezime; to give a ~to one's hair a-şi rictezi părul. 2. (mar.) acalmie, linişt e. 3. (amer.) câmpie / şes cu iarbă. III. vl;. A. tr. 1. a netezi, a aşeza, a întinde (păru , stofa); a da la rindea (o scândură); a netezi, a egaliza (un teren); a călea (rufe e tc.). 2. a linişti, a calma, a potoli (pasiuni, supărări, iritări); to ~smb.'s ruffled s pirits a potoli / a calma iritarea / supărarea cuiva. 3. a rotunji, a îndulci (o cur bă, un unghi). 4. a acoperi, a scuza, a ascunde, a micşora, a îndulci (greşeli). 5. to ~ away a aplana, a înlătura (o greutate, im obstacol). 6. to ~ down a) a netezi (părul); b) a domoli, a calma (pe cineva). 7. to ~ out a întinde, a netezi (o rochie), a f ace să dispară (o cută). 8. to ~over a aplana, a netezi (o greutate, o situaţie); a acop eri (o greşeală), a calma, a potoli (o pasiune). B. intr. to ~ down (despre valuri, despre mânie) a se potoli, a se calma.



smuggling ['sniAglinJ s. contrabandă. smug-looking ['sniAgilukirj] adj. suficient, mulţumit de sine, cu un aer de suficienţă / de îngâmfare. smugly ['sniAgli] adv. plin de sine însuşi, cu îngâmfare. smugness ['sniAgnis] s. suficienţă; îngâmfare, mulţumire de sine [smAt] I. s. 1. murdărie, funingine; pată (de funingine, de murdărie); pi. bucăţele / părti ele / fulgi de funingine, funigei. 2. obscenitate, porcărie, vorbă ruşinoasă / obscenă; to talk ~ a vorbi / a spune porcării /vorbe ruşinoase /obscene. 3. (agr.) tăciune, mălură (l a cereale). II. vb. A. tr. a murdări / a înnegri / a păta cu funingine. B. intr. (agr. despre cereale) a fi atins de tăciune / de mălură. smut balls ['snut bo:lz] s. (bot.) mălură (Tilletia caries). smut coal [~ koul] s. (mine) cărbune pudră. smutch [sniAt/j v b. tr. a înnegri; a mânji. smuttiness ['sniAtinis] s. 1. negreaţă; murdărie. 2. obscenitat e, caracter indecent. smutty ['sniAti] adj. 1. murdar, pătat, negru. 2. (jig.) obs cen, vulgar, decoltat, indecent; spurcat; ruşinos, murdar. 3. atins de rugină. Smyrn ean ['smo:nion[ I. adj. din Smirna. II. s. locuitor din Smirna. snack [snask] s. 1. gustare, mâncare uşoară; to have a ~ a îmbuca ceva la iuţeala. 2. fracţiune, porţiune, te; to go ~s with smb. a împărţi (ceva) eu cineva. snack bar ['snask bu:r] s. bufet ex pres, snack bar. snack basket [~ tbu:skit] s. coş(niţă) pentru picnicuri. snaffle ['sn a?fi| I. s. dârlog, frâu fără zăbale. II. vb. tr. 1. a pune frâul, a strânge în frâu; a ţin (si.) a se face stăpân pe ceva; a fura, a şterpeli ceva. snafu [sns'fu:] I. adj. (sl. ) năuc(it), încurcat. II. s. (sl.) buimăceală, derută. smooth-bore ['smu:6'bn:r, -'boa1"] ş (mil.) ţeavă neghintuită, ţeavă lisă. snag [snreg] I. s. 1. ramură, creangă. 2. ciot, ciot tuc. 3. (jig.) obstacol, piedică. 4. dinte frânt. II. vb. tr. 1. (mai ales amer.) a îm piedica, a bloca. 2. a curaţi (un râu etc.) smooth-bored [~'b^:d, -boad] adj. (mil.) cu ţeava lisă. de răgălii. srnooth-chinned [~'t/ind] adj. 1. cu bărbia rasă. 2. imberb. sn ggy ['sneegi] adj. 1. rămuros, ramificat. 2. cioturos, plin de cioturi. 3. (despre un smooth cut [~ 'ki\t] s. (tehn.) dinţare fină (la pile). râu) plin de răgălii. smoother ['smu(:)â3r] s. 1. (constr.) mistrie. 2. pacificator, împăciuitor. smooth-faced ['smu (:)âpfeist] adj. 1. cu suprafaţa netedă. 2. bărbierit, ras. 3. cu aer snag test ['snaeg test] s. (text.) probă / analiză de agăţare. tânăr. 4. (jig.) ipocrit, făţarnic, nesincer; uant, linguşitor, onctuos. snail [sncil] s. 1. melc; at the ~'s pace / gallop (încet ) ca melcul. 2. (tehn.) spirală, melc. smoothie ['smu:0i] s. (peior.) ins mieros; periuţa, linguşitor. snail cover ['sneil ikAV9r] s. (bot.) lucerna (Medicago scutell



 ata). smoothing ['smu:oin] s. netezire; aplatizare. snake [sneik] I. s. 1. şarpe; water ~ şarpe-de-apă; (jig.) a ~ in the grass un duşman smoothing choke [~ t/ouk] s. ( tel.) bobină de filtraj. ascuns, un om fals; (fam.) to see ~s a avea vedenii; (fig .) to warm / to cherish a ~ in smoothing gills [~ gilz] ş. (teAt.) cardă. one's boso m a încălzi / a creşte un şarpe la sân; (amer. sl.) to have ~s in one's boots smoothing-ir on [~.ais>n] s. fier de călcat. a fi agitat / excitat, a avea draci. 2. canalie. I I. vb. A. intr. 1. (amer.) (şi to ~ along) a se smoothing plane [~ plein] s. (tehn .) rindea, robanc, revanc, gealău. târî, a se încolăci ca un şarpe. 2. a şerpui. B. tr. 1. er.) a răsuci în spirală, a încolăci smoothing tool [~ tu:l] s. (tehn.) unealtă / cuţit de isare. (frânghii, lanţuri). 2. to ~ in / out a trage / a târî înăuntru sau afară (ca un şar aură). smoothish ['smu:oi/] adj. destul de neted. smooth manifold ['sfliurâ 'msenifo uld] ş. (mat.) varietate netedă. snake bite ['sneik bait] s. muşcătură de şarpe. smoothness ['snur.dnis] s. 1. netezime, caracter plan sau plat. 2. calm (al mării etc.). snak e-charmer l~it/u:m9r] s. îmblânzitor de şerpi. snake-fence [~fcns] s. (amer.) gard în zi gzag. 3. mers lin; bună funcţionare. 4. (te/m.) plancitatc, suprafaţă şlefuită, şlif. smoot unning ['smiriVrAnin] adj. cu mers lin. snakehead ['sncikhcd] s. (bot.) bibilică ( Fritillaria meleagris). snake-headed ['sncik'hedid. '-■«] adj. (amer.) înfuriat, mânios. smooth sea ['smu:5 'si:] s. (mar.) marc liniştită. snake hole [isneik houl] s. (min e) gaură şerpuită. smooth-spoken [~'spouk£n] adj. v. s m o o t h - t o n g u e d . snake let ['sneiklit, -let] s. (zoo/.) pui de şarpe, şarpe mic. smooth-tongued [~'tArjd] a dj. mieros, linguşitor. smoothy ['smu:di[ s. v. s m o o t h i e. snakelike ['sneik laik] adj. (ca) de şarpe, anguiform. snake moss ['sneik mos] s. (bot.) pedicuţă, brădişor (Lycopodium davatum). smorgasbord ['sm^:g3sb3:d] ş. 1. bufet cu autoservire (la ca re se servesc specialităţi snake pipe [~ paip] s. (bot.) barba-ursului, coada-calulu i (Equisetum arvense). culinare scandinave). 2. amestec eterogen, melanj. smote [sinout] past de la s ni i t e. snaker ['sneiko1"] s. (metal.) stanţa de îndoit. smo ther ['sniA63r] I. s. 1. fum gros / dens; aburi groşi, aer înăbuşitor; ceaţă groasă / snake t ['sneik rast] s. (zool.) şobolan-egiptcan (Mus alexandrinus). înăbuşitoare, nor gros d e praf; ~ of foam vârtej, vâltoare de apă spumegândă. 2. înăbuşeală, snake room ['sneikru ( (canad. sl.) speluncă. năduf, înăbuşire. II. vb. A. tr. 1. a înăbuşi, a îneca, a sufoca, a a. 2. a înăbuşi, a stinge snakeroot [~ru:t] s. v. a d d c r's w o r t. (focul); to ~ a curse a înăbuşi / a stăpâni / a înghiţi / a strivi între dinţi (o înjurătură). snake's hea ed] s. v. s n a k e h e a d . 3. a înăbuşi, a reprima, a ascunde de public (un fapt, u n scandal); to ~ up a scandal a snakestone l'sncikstoun] s. (geol.) amonit fosil . ascunde / a înăbuşi un scandal. 4. a acoperi, a înveli (în ceva); strawberries ~ed with snake story l'sneik 


 . gătit, (de valiză etc.). 7. (fot.) ~shot instantaneu. 8. pesmet crocant; (un fel d e) turtă-dulce spilcuit. II. s. 1. (şl.) moroi, urs, ursoi, om ursuz, bursuc; persoa nă nesociabilă / retrasă prăjită tare. 9. energie, vioiciune, vivacitate, vigoare; a style full of ~ stil vioi /energic; put some ~ into it! fii mai vioi! fii mai energic ! puţină vioiciune! mai repede mişcarea! / sălbatică. 2. (univ. si.) student care nu parti cipă la sporturi. smuggle ['sniAgl] vb. A- tr. 1. a face contrabandă cu, a face să tre acă (mărfuri) prin 10. joc de cărţi (de copii). 11. (sl.) pungaş, escroc; înşelăciune, escr ie. II. adj. contrabandă. 2. to ~in a introduce / a importa (mărfuri) prin fraudă / pr in contrabandă. instantaneu, neprevăzut, repede, iute; nepregătit; (pari.) ~division v ot prin surprindere. 3. to ~ out a scoate / a exporta (mărfitri) prin contrabandă. 4 . (jig.) a introduce ceva pe III. adv. brusc, deodată, iute; to go ~ a se sparge b rusc. IV. vb. A. tr. 1. (despre câini) furiş (într-o cameră etc.). 5. (jig.) to ~smth. a way a şterpeli, a face să dispară (o scrisoare a muşca, a apuca repede cu dinţii, a înhăţa, 2. a pocni, a plesni, a trosni, a ţăcăni, a ciocăni; to ~ a whip a plesni / a pocni un bici; to ~ one's fingers a pocni / a plesni etc.). B. in/r. a face contrabandă, a furişa lucruri prin contrabandă. din degete; (fig.) to ~ one's fingers at smb. a ven i de hac cuiva, a înfrunta cu obrăznicie smuggler |-a r ] s. contrabandist.



 snapback 870



pe cineva, a-şi bate joc de cineva, a lua peste picior pe cineva. 3. a slobozi, a descărca, a pocni, a face să pocnească (un pistol, o armă); a pocni, a ţăcăni, a închide cu gomot sec (un capac ele). 4. a rupe / a frânge / a sparge brusc / cu zgomot; a rup e în două; to ~ a stick a rupe / a frânge un băţ / un baston; to ~ in pieces a rupe / a frâ ge în bucăţi; a ~ped tendon un tendon rupt / frânt / plesnit. 5. (fot.) a fotografia (pe cineva), a lua (cuiva) o poză / un instantaneu. 6. a face (ceva) brusc / repede; (auto) to ~ in a gear a schimba brusc viteza. 7. a rosti scurt / sec (un ordin, un răspuns); a se răsti la (cineva). 8. to ~ off a) a muşca, a hăpăi, a înhăţa, a înşfăca c o muşcătură); b) a rupe, a frânge (capătul unui baston); to ~ up a) a apuca repede, a hăpăi mâncare); to ~ up a bargain a prinde, a apuca, a sesiza un chilipir / o afacere / o ocazie; b) a se răsti la cineva. B. intr. 1. (despre câini) a încerca să muşte / să apuc cu dinţii / să înhaţe / să înşface. 2. (despre bici) a pocni, a plesni, a trosni; (despre uietoare, fermoar, capac, lacăt) a face un zgomot sec, a ţăcăni, a pocni; (despre pistoa le, arme de foc) a pocni, a se descărca. 3. a se rupe, a se frânge, a plesni (brusc) . 4. (fig.) a se răsti la (cineva); a bruftui (pe cineva). 5. to ~ at (fig.) a căuta să apuce / să prindă (o ocazie favorabilă, o afacere, un noroc, un chilipir); to ~ at a chance / at an opportunity a căuta să prindă o ocazie favorabilă; to ~ off a se desface / a se despărţi / a se detaşa brusc. snapback ['snarpbadc] s. 1. recul, ricoşeu. 2. rev enire bruscă. snap beans [~ bi:nz] s. pl. (boi.) fasole verde. snapdragon [~rdrfeg an] s. 1. (bot.) gura-leului (Antirrhinum majus). 2. joc de Crăciun care constă în sco aterea stafidelor dintr-un vas cu coniac aprins. snap-fastener [~'fa:snor] s. ca psă, copcă. snap gauge [~ geid3] s. (tehn.) calibru potcoavă. snap hammer ]~ .iuernor] s. (tehn.) ciocan de nituit. snaplock ['snaspbk] s. lacăt cu arc. snapping ['snas pirj] I. s. 1. clănţănit (al dinţilor). 2. trosnitură, pocnitură, rupere bruscă (a unui băţ i baston, a unei crăci). 3. ţăcănit, declanşare (a unui arc, a unui resort). 4. (fot.) lua re de instantanee. II. adj. 1. arţăgos, ursuz. 2. (despre câini) care muşcă, rău. snappish 'snajpi/] adj. 1. muşcător. 2. irascibil, certăreţ, arţăgos; ursuz, morocănos. snappishly [ ] aaV. morocănos; arţăgos. snappishness [-nisj s. proastă dispoziţie, toane proaste; arţag. snappy ['snaîpi] adj. 1. v. s n a p p i s h. 2. vioi, energic; make it ~ dă-i zor l bătaie / bice, grăbeşte-te, mişcă-tc mai repede. snap roll ['snajp roul] s. (av.) tonou. s napshot ['snajp/ot] I. s. 1. foc tras fără a ochi, împuşcătură fără ochire (la întâmplare). ntaneu, fotografie (la minut). II. vb. tr. si intr. a fotografia la minut. snaps hotter ['snaipjoto'] s. fotograf care face / ia instantanee, fotograf la minut. snare [sne3r] I. s. 1. cursă, capcană; laţ; to lay a ~ a întinde o cursă; (cinegetica) to be caught in a ~ a fi prins în laţ / în cursă. 2. (fig., despre persoane) to be caught i n the ~ a fi prins în cursă / în capcană; a cădea în cursă. 3. pl. ~s of a drum frânghia / ele unei tobe. II. vb. tr. a prinde în cursă / în laţ (un iepure, o pasăre etc.); a prinde (pe cineva) în cursă. snare-drum ['snsadrAin] s. (muz.) tobă mică. snarer ['sn£3rar ] s. puitor de capcane, vânător care vânează cu capcane, trappeur. snarl1 [sna:l] I. vb. A. i ntr. 1. a mârâi, a-şi arăta colţii. 2. (fig.) a rânji, a mârâi; a rosti vorbe muşcătoare pe onic sau cinic. B. tr. (si to ~ out) a rosti (cuvinte) rânjind. II. s. 1. mârâit, mormăi t; rânjet. snarl2 I. vb. A. tr. 1. (înv.) a încurca (fire, păr). 2. a lucra (metalul) bătân u-1 cu un ciocan special. B. intr. a se încurca, a se amesteca. II. s. 1. scul încur cat; ghem. 2. (amer.) încurcătură, dezordine. snarling ['sna;lirj] I. adj. 1. care-şi ar ată colţii; rânjit. 2. (despre vorbă) aspru, mârâit. II. s. (text.) formarea cârceilor. sna up ['sna:lAp] s. încurcătură; blocare, ambuteiaj. snatch [sna:t.f] I. vb. A. tr. 1. a apuca repede, a înhăţa, a înşfăca, a prinde / a lua repede; to ~ (up) a revolver off the ta le a lua / a apuca repede revolverul de pe masă; to ~ a meal a lua repede o masă, a mânca repede / grăbit. 2. (fig.) a apuca, a prinde (o ocazie favorabilă, un chilipir, un noroc). 3. a smulge, a răpi, a lua fără voie. B. intr. to ~ at a apuca, a prinde, a înhăţa, a înşfăca ceva; a încerca să apuce repede. II. s. 1. prindere, apucare grăbită; sm işcare rapidă pentru a apuca ceva; to make a ~ at smth. a încerca să apuce repede ceva. 2. interval scurt, perioadă scurtă (de timp); a ~ of sleep pui de somn, puţin somn. 3. fragment, bucată, porţiune, clipă, moment, picătură, pic, bucăţică; ~es of song fragmente ec; to work by ~es a lucra pe apucate / cu întreruperi, în porţiuni; ~es of sunshine cât eva raze de soare (printre nori). 4. (amer. sl.) furt, hoţie, mangleală, şuteală. snatch



 er ['sna;tJor] s. 1. apucător. 2. spărgător, hoţ, tâlhar. 3. v. b o d y s n a t c h e r. s natchy ['snartfi] adj. neregulat, sporadic. snath(e) [snasO, sneiO] s. (mai ales amer.) coada coasei. snazzy ['snaîzi] adj. (fam.) ferchezuit, şic. sneak [sni:k] I. vb. A. intr. 1. a se furişa, a se strecura, a se eschiva; to ~ away, to ~ off a p leca pe furiş, a dispărea, a se eschiva, a fugi. 2. (sl. scol.) a pârî, a denunţa. 3. a se târî, a se umili, a se înjosi, a fi servil. B. tr. (sl.) a fura, a şterpeli. II. s. 1. laş, ticălos, secătură, prefăcut, viclean. 2. (sl. scol.) pârâtor, denunţător, raportor. 3. ichet) mingea care se rostogoleşte pe jos. sneak current ]'sni:k -kAront] s. (elec tr.) curent vagabond / parazit I de conturnare. sneakers ['sni:koz] s.pl. (amer. ) pantofi de sport sau de gimnastică; pantofi cu talpă de cauciuc, pantofi de tenis. sneaking [rsni:kin] adj. 1. (pe) furiş. 2. servil, plecat. sneakingly [-Ii] adv. 1, pe furiş. 2. servil, cu servilism. sneak preview ['sni:k >pri:vju:] s. vizionar e în avans (a unui film). sneaky f'sni:ki] adj. v. s n e a k i n g (2).



sneer [snior] I. s. 1. surâs batjocoritor I de dispreţ; rânjet. 2. batjocură, sarcasm, I I. vb. A. intr. a surâde batjocoritor, a rânji, a râde în bătaie de joc; to ~ at smb. a su râde batjocoritor cuiva, a-şi bate joc de cineva. B. tr. 1. a spune pe un ton batjoc oritor. 2. to ~ down a intimida (pe cineva) prin batjocură / prin zeflemea, a face (pe cineva) să tacă; to ~ away a nimici / a distruge prin batjocură / batjocorind. sn eerer [sniorar] s. batjocoritor, zeflemist. sneering [sniorirj] adj. batjocorito r; sarcastic, zeflemist. sneeringly ]-li] aaV. batjocoritor; sarcastic. sneeze [ sni:z] I. vb. intr. a strănuta; he is not to be ~d at nu-i de dispreţuit I de luat p este picior. II. s. strănutat, strănut. sneeze gas ['sni:z gss) s. gaz de strănutat. s neezer ['sni:zor] s. persoană care strănută. . sneezing gas ['snkzin ga;s] s. gaz de s trănutat. snick [snik] I. vb. intr. 1. a tăia I a cresta uşor. 2. a lovi (mingea) uşor. II. s. tăietură, crestătură. snicker ]'snikor] I. vb. mtr. 1. a necheza. 2. a chicoti, a râde. II. s. nechezat. snickersnee l'snikor'sni:] s. (înv.) cuţit lung. snide [snaid] (sl.) I. adj. fals, contrafăcut. II. s. 1. bijuterie falsă. 2. monedă falsă. snidesman ['snaidzmsn], pl. snidesmen [~] s. (sl.) falsificator de monede. sniff [snifj I. vb. A. intr. 1. a trage aerul pe nas; to ~ at smth. a adulmeca / a mirosi ceva. 2. (fig.) a pufni pe / din nas, a-şi arăta dispreţul; to ~ at a dish a strâmba din nas la o mâncare; the offer is not to be ~ed at propunerea / oferta nu e de dispreţuit / de aruncat. B. tr. 1. a mirosi, a adulmeca, a trage pe nas împreună cu aerul, a asp ira (pe nas); to ~ a bottle of salts a trage pe nas săruri dintr-o sticluţă. 2. (fig.) a mirosi, a simţi (un pericol). 3. a trage pe nas, a priza (tutun); (med.) to be ~ed up the nostrils pentru a fi aspirat pe nări. II. s. 1. tragere de aer pe nas; to get a ~of fresh air a aspira / a trage aer proaspăt pe nas. 2. miros, adulmecar e; percepere. sniffy ['snifi] adj. (fam.) 1. sforăitor, care sforăie, care trage aer ul pe nas. 2. care miroase; care adulmecă; care amuşină. 3. (fig.) dispreţuitor, cu nasu l pe sus. snigger ['snigo'] I. vb. intr. a râde pe ascuns / pe sub mustaţă / pe înfundat e; a zâmbi cu înţeles. II. s. râs disimulat, zâmbet cu înţeles (la auzul unor glume scabroa etc.). snip [snip] I. vb. A. tr. a reteza / a tăia cu mişcări iuţi şi mărunte (cu foarfecă .). B. intr. to ~ at a face tăieturi mici în. II. s, 1. tăietură; bucată tăiată sau retezat (fam.) croitor. 3. (sl.) afacere avantajoasă, chilipir, pleaşcă. 4. bucăţică, porţioară. s [snaip] I. s. 1. becaţină (Gallinago); (cinegetică) the moor was full of ~ mlaştina era plină de becaţine; double / great ~ becaţă dublă. 2. (fig.) găgăuţă; prost, nerod. 3. (amer chiştoc de ţigară (ridicat de pe stradă). 4. (sl.) notă de plată, socoteală lungă. II. vb. ntr. 1. a vâna becaţine. 2. a fi franctiror. B. tr. a împuşca din ascunzătoare / adăpost, a puşca (pe cineva) fiind franctiror. sniper ['snaipor] s. 1. trăgător / ţintaş de elită. 2. ranctiror, trăgător care ocheşte de la adăpost. snipper ['snipor] s. 1. tăietor, cupeur. 2 . pl. foarfecă. snippersnapper [~'sna:por] s. obraznic. snippet ['snipit, amer. si -et] s. bucăţică, fragment; extras (literar). snippety [-i] adj. fragmentar; nelegat. snips [snips] s. pl. foarfece de tinichigerie. snipsnap ['snipsnajp] s. (rar) s chimb de cuvinte (injurioase). snipsnap-snorum [~ rsno:r3m] s. un fel de joc de cărţi. snitch1 [sni't/] I. s. (pop.) 1. nas, felinar. 2. informator, agent. II. vb. intr. (fam.) a pârî, a turna. snitch2 vb. tr. (fam.) a şterpeli. sniteher ['snit/a'] s . (fam.) informator, turnător. snivel ['snivl] I. vb. intr. 1. a-i curge nasul / m ucii. 2. a scânci, a se'smiorcăi. II. s. 1. muci. 2. scâncet, stniorcăit. 3. moft; flecăre ală ipocrită. sniveller ['snivla'] s. plângăreţ.. snob [snob] s. 1. snob. 2. burghez, fili stin, burtă-verde. snobbery ['snobsri] s. snobism. snobbish ['snobi/] adj. snob, p



 lin de snobism. snobbishly [-li] ădv. cu snobism. snobbishness [-nisj s. snobism. snobbism ['snobizsm] s.v. s n o b b i s h n e s s . snood [snu(:)d] s. (tnv.) fi leu, plasă pentru păr (purtată de fetele scoţiene). snook [snu(:)k[ s. (si.) rădăcina nasul i; to cock / to make / to cut a ~ at a da cu tifla (cuiva). snooker1 ['snu:kor] s. unfel de biliard. snooker2 vb. tr. (fam.) a pune pe linie moartă. snoop [snii:p ] (amer. fam.) vb. A. intr. a da târcoale (pentru a şterpeli). B. tr. a fura, a şterpe li. snoopy ['snu:pi[ adj. (amer. fam.) băgăreţ, curios. snoot ['snu:t[ s. 1. bot; rât. 2 . (peior.) nas. 3. strâmbătură (exprimând dispreţ), grimasă. 4. snob. snooty ['snu:ti] adj. dispreţuitor, de dispreţ. snooze [snu:z] (fam.) I. vb. A. intr. a aţipi, a dormita. B. tr. to ~ time away a-şi petrece timpul moţăind. II. s. pui de somn, moţăiala, aghios. sno re [sno:r, sno9r) I. s. 1. sforăit (al unei persoane). 2. uruit (al unui motor). I I. vb. A. intr. a sforăi; (fig.) to ~ like a pig a sforăi ca un porc. B. tr. a-şi petr ece (timpul) sforăind; to ~ away the morning a-şi trece dimineaţa sforăind. C. refl. to ~ oneself awake a se deştepta din cauza sforăiturilor. snore piece ['sno: pi:s] s. ( tehn.) ţeava de aspiraţie (a pompei). snorer ['sno:r3r, 'snoo-] s. sforăitor.



 871 soapflakes



snort [sno:t] I. vb. A. intr. 1. a sforăi tare, a respira / a răsufla cu zgomot. 2. (despre cai) a forai / a sforăi pe nări. 3. a râde (prea) tare / cu zgomot. B. tr. 1. a rosti răsuflând zgomotos. 2. a exprima cu dispreţ. II. s. 1. sforăit tare / zgomotos, răsuflare cu zgomot; pufnit; pufnitură. 2. forăit, sforăit (al cailor). snorter ['sno:t3 r] s. (si.) 1. lucru care stârneşte mirarea, grozăvie, ceva extraordinar. 2. (foni.) vân t tare, furtună puternică. snorting ['sno:tin] adj. (fam.) neobişnuit, extraordinar, n emaipomenit, grozav, straşnic. snot [snot] s. (fain.) 1. muci. 2. mucos. snot rag ['snot raeg] s.fvulg.) batistă, cârpa. snotty ['snoti] I. adj. mucos. II. s. (mar. s i.) cadet. snout [snaut] s. 1. bot, rât. 2. (peior.) nas, muştiuc. 3. bot, vârf. 4. (t ehn.) ajutaj. snow[snou]I.ş. 1. zăpadă, nea, omăt; there has been a fall of~ a căzut zăpadă nins. 2. (tehn.) artificial ~ zăpadă artificială; carbonic acid ~ zăpadă carbonică. 3. (sl ) cocaină. II. vb. A. intr. a ninge; it is ~ing ninge. B. tr. 1. to be ~ed in / up / over a) a fi înzăpezit, a fi prins / blocat / reţinut de zăpadă; b) a fi acoperit eu zăp dă, a fi troienit. 2. to be ~ed off a fi contramandat din cauza ninsorii; to be ~e d under (with) (fig.) a fi copleşit (de) (lucru etc.). snowball ['snoubo:l] I. s. 1. bulgăre de zăpadă. 2. sumă de bani prin care fiecare părtaş se obligă să atragă alţi aso fa/n.) a ~*s chance in hell nici urmă de şansă. II. vb. A. in/r. 1. a se juca / a se b ate eu (bulgări de) zăpadă; a face bulgări de zăpadă. 2. a creşte din ce în ce mai repede. . a nimeri (pe cineva) cu bulgări de zăpadă. snow bank ['snou baeqk] s. troian, nămete. snow-blind [~'blaind] adj. orbit de zăpadă / din cauza sclipirii zăpezii. snow blockad e [~ bb-keid] ş. (canad.) înzăpezire. snow blower [~ ibloio1"] s. (canad.) maşină de împrăş zăpada. snowboard [~bo:d] s. 1. (sport) placă folosită la coborârea pe pista de schi, sn owboard. 2. denumirea unui sport de iarnă. 3. (panou) parazăpadă. snow-boots [~bu:ts] s. pi. şoşoni. snow-bound [~baund] adj. înzăpezit, troienit, înconjurat de zăpadă. snow bre r [~ tbreiko1"] s. (tehn.) curăţitor de zăpadă. snow-broth [~bro(:)9] s. apă de zăpadă. sno apped [~kîept] ad. (despre un munte) acoperit eu zăpadă. snow cover [~ -kAVO1"] s. str at de zăpadă. snow-drift [—drift] s. nămete, troian. snowdrop [~drop] s. (bot.) ghiocel (Galauthus nivalis). snowfall [~fo:l] s. ninsoare, cantitate de zăpadă. snow fence [ ~ fens] s. (ferov.) parazăpadă. snowflake [~fleik] s. 1. fulg de zăpadă / de nea. 2. (bo t.) ghiocei-bogaţi (Leucojum). snow flurry [~ ■flAri] s. vifor. snowfly [~flai] s. ( canad.) prima (cădere de) zăpadă, prima ninsoare. snowhouse [~haus] s. (canad.) iglu. snowlike ['snoulaik] adj. (ea) de zăpadă, ca zăpada, snowman ['snoumon],pl. snowmen [men] s. om de zăpadă. snowmobile ['snoumoubi:l] s. vehicul (adaptat) pentru deplasar ea pe / prin zăpadă. snow pack [~ pxk] s. grosimea stratului de zăpadă. snow pellets [~ .pelits] ş. pl. (meteor.) măzăriche moale. snow-plough [~'plau,'--] s. 1. plug pentru curăţirea zăpezii. 2. (sport) plug (la schi). snow remover [~ riimu:vor] ş. plug de zăpadă. snow-shoes [~/u:z] ş. pl. 1. rachete. 2. schiuri. snow slide [~ slaid] s.v. s n o w s l i p . snow slip [~ slip] ş. avalanşă de zăpadă, lavină. snow squall [~ skwo:l] s. vis ol de scurtă durată. snowstorm [~sto:m] s. viscol. snow village [~ .vilid3] s. (cana d.) sat de igluuri. snow-white [~'hwait, '—] I. adj. alb ca zăpadă. II. s. 1. (chim.) alb de zinc. 2. Snow-White Albă ca Zăpada. snowy ['snoui] adj. 1. de zăpadă, de nea. 2. alb ca zăpada, fără pată. snub1 [snAb] I. vb. tr. 1. a umili, a da peste nas (cu dat.). 2. a dojeni. 3. a frâna; a opri brusc. II. s. 1. purtare dispreţuitoare. 2. mustrare , dojana, bruftuială. snub2 I. adj. (despre nas) câni. II. ş. 1. (rar) nas. 2. nod (în l emn). snubber chain ['siiAbo t/ein] s. (auto) lanţ de siguranţă. snubby ['snAbi] adj. v. s n u b 2 (I). snub-nosed ['stiAbnouzd] adj. earn. snuff1 [snAf] I. vb. tr. 1 . a priza (tutun). 2. a aspira zgomotos. II. s. 1. praf sau tutun mirositor; to take ~ a priza tabac / tutun, a lua prize de tutun. 2. aspiraţie, inhalaţie; (sl.) h e is up to ~ c isteţ, e greu de înşelat / de tras pe sfoară. snuff21. vb. A. tr. 1. a re teza mucul unei lumânări. 2. to ~out a) a stinge (o lumânare); b) (sl.) a distruge; a reprima. B. intr. (sl.) to ~ out a muri. II. s. muc de lumânare; fitil de lampă; feşti lă. snuff-box ['snAfboks] s. tabacheră eu tutun de prizat. snuff colour [~ rkAbr] s. culoarea tutunului. snuffer1 1'snAfo1"] s. tutun / tabac mirositor. snuffer2 s. (bis.) mucar. snuffers ['snAfoz] s. pl. mucări, mucarniţă. snuffle ['snAfl] I. vb. A. intr. 1. a sforăi. 2. a vorbi pe nas, a fârnâi, a fonfăi. B. tr. a rosti pe nas. II. ş. 1 . sforăit. 2. fonfăit. snuffles [-z] s. pl. înfundare a nasului; fârnâirc. snuffy [snAfi]



 adj. 1. eu miros de tutun. 2. (fam.) supărat, mânios.



snug [snAg] I. adj. 1. (despre camere, case) confortabil, comod, plăcut, tihnit; ( despre persoane) bine adăpostit, la cald; it is very ~ in here e foarte plăcut / com od aici; you are very ~ here stai foarte bine aici, stai confortabil, eşti bine adăp ostit; to lie ~in bed a sta comod în pat / la cald; to make oneself ~ a se face co mod; (fig.) as ~ as a bug in a rug liniştit ca un pui de găină în cuib; cât se poate de co mod. 2. foarte aproape, strâns, compact. 3. (mar.) (despre vas) pregătit (pentru ori ce eventualitate). II. vb. intr. 1. a se strânge / a se lipi de ceva. 2. a sta la cald. snug bolt ['snAg boult] s. (tehn.) şurub cu cap; ciocan. snug fit [~ fit] s. (tehn.) ajustaj alunecător. snuggery I'snAgari] s. cameră / odaie confortabilă; loc / cotlon confortabil. snuggle ['snAgl] vb. A. intr. a se strânge, a se ghemui (în pat ); a se lipi (de cineva); a se cuibări (la căldură); to ~ down in bed a se ghemui în pat (la căldură); to ~ up to smb. a se lipi de cineva. B. ţr. a strânge (un copil) în braţe, a strânge lângă sine. snugness ['snAgnis] s. confort. so [sou forma normală; so, so forme slabe ocazionale) I. adv. 1. aşa, aşa de; atât; atât de; ~-called aşa-numit; she is ~ kind e tare amabilă; he is not ~ bad nu este aşa de rău; he is not ~ very old nu este chia r aşa de bătrân; ~ much atât de mult; he loved her ~ much a iubit-o aşa de mult; I am not ~ sure of that nu sunt chiar aşa / chiar atât de sigur de asta. 2. so ... as aşa, atât ( de)... ca; would you be ~ kind as to eşti aşa de amabil ca să; he was ~ fortunate as t o escape a avut norocul să scape; be ~ kind as to send me the book fii atât de amabi l să-mi trimiţi cartea; he is not ~ feeble as he looks nu este aşa de slab pe cât pare. 3, aşa, aşa fel, în aşa fel, astfel, în acest fel, în această manieră, tot aşa, de asemenea aşi mod; why do you speak ~? de ce vorbeşti aşa / astfel?; stand ~ as you are stai aşa c um eşti; as the father is ~ is the son după cum e tatăl aşa e şi fiul; ~ many men ~ many m inds câţi oameni atâtea păreri; it happened ~ that he was there s-a întâmplat să fie acolo e faţă; ~ to speak, ~ to say ca să spunem aşa; ~ said, ~ done după cum s-a spus, aşa s-a fă ; and ~ on, and ~forth şi aşa mai departe; you are young and ~ am I eşti tânăr şi tot aşa s şi eu; he is right and ~ are you şi el are dreptate şi dumneata. 4. aşa, astfel; I thin k ~ eu cred aşa; I hope ~ aşa sper (eu); I suppose ~ aşa presupun / bănuiesc; ~ it seems aşa se pare; he told you ~ aşa ţi-a spus; you don't say ~? nu mai spune? cum aşa?; how ~? cum aşa?; why ~? de ce aşa?; not ~ nu aşa, nu astfel; quite ~ aşa, foarte bine. 5. to t aşa, la fel; you are late! So I am! Ai întârziat. Adevărat!; you thought he was Englis h, and ~ he was credeai că este englez, şi aşa şi era. 6. cam, aproximativ, cam aşa ceva; after a week or ~cam după o săptămână; a grey colour or ~ o culoare gri sau cam aşa ceva. 7 aşa încât, aşa... ca să; he stepped aside ~ that I might come in a păşit într-o parte astf să pot intra; he speaks ~ that he can be understood vorbeşte aşa ca să poată fi înţeles; t hurried ~ as not to be late s-au grăbit aşa ca să nu întârzie. II. conj. 1. aşadar, prin u mare, de aceea; she did not reappear and ~ she was thought dead n-a mai apărut şi de aceea s-a crezut că e moartă. 2. aşadar, aşa că, deci; ~ you are here again? aşadar iar eş aici?; ~ you are not coming? aşadar nu vii? soak [souk] I. vb. A. tr. 1. a muia, a uda, a uda până la piele, a uda leoarcă; the rain ~ed me to the skin ploaia m-a udat până la piele / leoarcă. 2. a muia într-un lichid, a cufunda, a băga (într-un lichid), a îm a; to ~ a sponge a băga un burete în apă, a îmbiba un burete; oiI-~ed rag cârpă îmbibată de . 3. (fig.) a stoarce, a jupui (clienţi etc.). 4. to ~ up a absorbi, a îmbiba. 5. (m etal.) a recoace. B. intr. 1. a fi înmuiat, a fi cufundat, a fi băgat (într-un lichid) . 2. to ~ into a se infiltra / a se îmbiba / a pătrunde în (ceva). 3. a suge / a sorbi lichide. 4. (fig. sl.) a suge ca un burete, a bea peste măsură, a se îmbăta. 5. (la tăbăcă ) a sta în udătură, a se înmuia. 6. to ~ through a se infiltra prin ceva / dintr-o parte într-alta. II. s. 1. muiere, udare; to put in ~ a muia (rufe murdare); (tehn.) to give a ~ a muia, a înmuia. 2. (jig. sl.) beţiv. 3. (jig. sl.) beţie, chef. 4. (austr. ) adâncitură plină cu apă de ploaie. 5. (austr.) fântână puţin adâncă. soakage ['soukidj] s infiltraţie. 2. infiltrare, infiltraţie. 3. (tehn.) îmbibare, impregnare. soaker ['so uko1-] s. (fam.) 1. ploaie torenţială. 2. beţiv, beţivan, sugativă. soak-hole ['soukhoul] s. (austr.) porţiune îngrădită dintr-un râu, folosită pentru spălarea oilor. soaking ['souk ] I. adj. care udă / înmoaie de tot / dintr-o parte în alta; care udă leoarcă / până la pie ~ downpour ploaie torenţială / care udă până la piele. II. s. 1. muiere, udare, udătură; ( .) they got a ~ au fost udaţi complet / leoarcă / până la piele. 2. (fig.) băutură excesivă peste măsură; (sl.) beţie cumplită, chef monstru. soaking furnace [~ fo:nis] ş. (metal.) c uptor de menţinere. soaking in [~ 'in] s. îmbibare, infiltrare. so-and-so ['souonsou



 ] I. adj. cutare. II. adv. aşa şi aşa. soap [soup] I. s. 1. săpun; cake of ~ bucată de săpu ; toilet ~ săpun de toaletă; soft ~ săpun moale / negru pentru spălat rufe; to wash smth . with ~ a spăla ceva cu săpun. 2- (fg-) (şi soft ~) linguşire, cuvinte linguşitoare; to g ive a person soft ~ a linguşi pe cineva. 3. (amer. sl.) mită, bani utilizaţi pentru mi tuire şi alte scopuri politice secrete. II. vb. tr. 1. a săpuni, a spăla eu săpun. 2. (s l.) a linguşi (pe cineva). soap ashes ['soup .se/iz] s. pl. (bid.) leşie din cenuşă de p lante. soap boiler [~ iboilorJ s. 1. săpunar, fabricant de săpun. 2. cazan pentru fi erberea săpunului. soap-box [~boks] s. 1. ladă pentru săpun. 2. tribună improvizată. soap boxer [~ iboksor] s. (fam.) orator de stradă / de bâlci. soap-box orator [~boks ror9 t9r, -ritor] s.v. s o a p b o x e r . soap-bubble [~'bAbl] s. balon de săpun; to b low ~s a face baloane de săpun. soap dish [~ di/] s. savonicră. soap earth [~ o:0] s . (mineral.) steatit. soap fat [~ fan] s. (chim.) grăsime de saponificarc. soapfla kes [~fleiks] s. fulgi de săpun.



 soap holder 872



soap holder [~ ihouldo1"] L V. s o a p d i s h . soap house [~ haus] ş. fabrică de săp un. soap oil [~ oil] s. (chim.) ulei de saponifieare. soap opera [~ opsro] s. (T V) telenovela. soapstone [~stoun] s. 1. (mineral.) steatit. 2. (chim.) sapanit. soapsuds [~sA.dz] s. pi. 1. clăbuei / spumă de săpun. 2. leşie de săpun, apă cu săpun. soap st [~ test] ş. saponifieare. soap works [~ wo:ks] s. pi. (folosit ca sg.) fabrică de săpun. soapwort [~wo:t] s. (bot.) săpunariţa, odogaei (Saponaria officinalis). soapy ['soupi] adj. 1. ca săpunul, onctuos. 2. săpunit. 3. (fig.) linguşitor, insinuant, onc tuos. soar [so:r, sos1"] vb. intri 1. a se ridica în zbor, a urca spre culmi; to ~ to the heights of literary fame a tinde spre culmile gloriei literare; his ambi tions ~ high are ambiţii mari, ţinteşte sus. 2. (av.) a plana. soaring ['so:rirj[ I. s . 1. avânt, elan. 2. (av.) zbor planat. II. adj. avântat; ridicat; ~flight zbor plan at (al păsărilor). sob [sob] I. vb. A. intr. a plânge cu suspine. B. tr. a rosti print re suspine; she ~faed her heart out plângea de-ţi rupea inima. C. rejl. to ~onese!f to sleep a adormi plângând. II. s. suspin, hohot; plâns cu hohote. sobbing l'sobirj] a dj. plin de suspine, întretăiat de suspine. sobbingly [-li] adv. suspinând; cu o voce în tretăiată de suspine. sobeit [sou'bi:it] conj. (înv.) (numai) dacă. sober ['soubo1"] I. adj. 1. sobru, cumpătat, moderat, aşezat, echilibrat; calm, liniştit. 2. treaz, care n u e sub influenţa alcoolului; (as) ~ as a judge complet treaz. 3. (despre culori) neţipător, neexagerat. to be ~ a) a fi sobru etc.; b) a nu fi beat / băut; c) a nu fi băut nimic; a nu fi mâncat nimic, a fi cu stomacul gol. II. vb. A. tr; to ~down a) a calma, a potoli, a modera, a atenua; b) (şifig.) a dezbată, a dezmetici, a trezi. B . intr. to ~down a) a se calmă, a se modera; b) (şi jig.) a se dezbată; a se trezi, a se dezmetici. sober-blooded [~'bUdid] adj. calm, stăpânit, cu sânge rece. sober-minded [~'maindid] adj. serios, moderat, echilibrat; raţional, înţelept; cumpătat, aşezat, grav. soberness ['soubonis] s:v. s o b r i e t y . sobersides ['soubosaidz] s. (fam.) persoană serioasă / aşezată / gravă. sobriety [sou'braioti, so'b-] ş. moderaţie, cumpătare ciune; seriozitate, gravitate; calm; sobrietate; temperanţă. ' sobriquet ['soubrikei ] s. (jr.) poreclă. sob sister ['sob tl[ ad . de societate, social. society [so'saiati] s. 1. societate; the laws of ~ legil e societăţii; duties towards ~ îndatoriri faţă de societate. 2. societate, companie, tovără a cuiva); he is fond of ~ îi place societatea; (înv.) to have no ~ with smb. a nu într eţine raporturi, a nu avea legături cu cineva. 3. (şi high ~) societatea înaltă, lumea mar



 e; to go into ~ a intra / a pătrunde / a-şi face intrarea în societate; ~ woman femeie mondenă; ~ verse versuri de salon; ~ news curierul monden. 4. societate, asociaţie; charitable ~ operă de binefacere / de caritate; first aid ~ societate / operă de aj utorare a răniţilor. sociocultural [tsousiou'kAlt/srpl] adj. sociocultural. sociogra m ['sousiougra?m[ s. sociogramă. sociolinguistic [tsousioulirj'gwistikj adf.sociol ingvist.



sociolinguistics [.sousioulin'gwistics[ s. pi. (folosit ca sg.) sociolingvistică. sociological [.sousi9'bd3ikpl, -sio-, -/io-] adj. sociologie. sociologist [isous i'okx^ist] s. sociolog. sociology [iSOUsi'oIod3Î] s. sociologic. sociometry [-sous i'omitri] s. sociometrie. sock [sDk] I. s. l.pl. ciorapi scurţi, şosete; (sl.) put a ~in it! tacă-ţi gura! lasă gălăgia! 2. branţ, bucată de plută sau de pânză deasupra pingel ., teatru) brodechin, gheată cu toc înalt; ~ and buskin brodechin şi coturn; to put on the ~ a juca comedie. 4. (şl.) lovitură, scatoalcă, palmă; vânătaie (la ochi); to give smb ~s a trage cuiva o chelfăneală straşnică / o bătaie cumplită / soră cu moartea, a snopi pe neva în bătaie. 5. (sl. scol.) bomboane, dulciuri. II. vb. tr. 1. to ~ smb. a trage cuiva o mamă de bătaie / o bătaie zdravănă; (sl.) to ~ a brick at smb. a arunca / a azvârli (cu) o cărămidă în cineva. 2. to ~ away a pune deoparte, a economisi. 3. to ~in (av.) a interzice aterizarea sau decolarea unui avion (din cauza condiţiilor meteorologice ). sockdolager [sok'dolod3Dr] s. (amer. sl.) 1. lovitură puternică; argument decisiv . 2. ceva enorm / colosal. sockdologer s. v. s o c k d o l a g e r . socker ['sa ks1"] s. (fam.) fotbal v. şi a s s o c i a t i o n f o o t b a l l . socket ['soki t, amer. şi -et] ş. 1. (tehn.) manşon, cartuş, mufă, evazare. 2. (telm.) deschizătură, adân 3. (tehn.) soclu. 4. (electr.) fasung, dulie. 5. (mine) tută. 6. balama. 7. inel (de sfeşnic). 8. (anat.) alveolă (a dinţilor). 9. (anat.) orbită; (fam.) his eyes were s tarting from their ~s ochii îi ieşeau din orbite, i se făcuseră ochii cât cepele. 10. (maţ. cavitate articulară, scobitură (a unui os); to wrench smb.'s arm out of its ~s a sc oate din încheieturi, a scrânti, a luxa, a disloca braţul cuiva. 11. gaură, gropiţă, groapă ocket aerial [~ lesrial] s. (radio) antenă de sector / de reţea. socket fitting [~ i fitirj] s. (tehn.) îmbinare cu mufă. socket joint [~ d3oint] s. (tehn.) îmbinare prin mufe. socket key |~ ki:| s. (tehn.) cheie tubulară. socket mandrel [~ -mamdrol] s. (tehn.) dorn cu pâlnie. socket wrench [~ rent/] s. (amer.) cheie tubulară. socko [' sokou] adj. (şl.) care te lasă mască, nemaipomenit. socle ['sokl, 'soukl] s. (aritit.) soclu, piedestal, postament; baza. Socratic(al) [so'kra3tik(acl), sou'k-, so'k] adj. socratic. . Socratist ['sokratist] s. discipol al lui Socrate. sod1 [sod] I. s. 1. gazon, iarbă. 2. ţarină, brazdă, glie, pământ; (jam.) under the ~în mormânt,în pă b. tr. to ~over / up apune gazon peste / pe. sod2 (înv.) past de la s e e t h e . sod3 s. (vulg.) v. s o d o m i t e . soda ['soudo] s. 1. sifon; apă gazoasă. 2. sodă, carbonat sau bicarbonat de sodiu. soda alunite [~ 'seljunait] s. (mineral.) alun it. soda ash [~ xf\ s. (chim.) sodă calcinată. soda fountain [~ ifauntin] s. stand / chioşc de răcoritoare; bar pentru băuturi nealcoolice. sodality [sou'da;liti] s. (mai ales rel.) frăţie, fraternitate, confrerie, asociaţie, societate. soda-water ['soudoi \vo:tor] s.v. s o d a (2). sod-breaking plough ['sodibreikirj rplau| s. (agr.) p lug de desţelenit. sodden1 l'sodn] I- adj. 1. (despre câmp) ud; plin de apă; îmbibat cu apă. 2. (despre pâine) crud, necopt, nepătruns. 3. prostit / tâmpit / îndobitocit / abruti zat de băutură. II. vb. A. tr. 1. a muia, audă; a îmbiba. 2. a abrutiza / a îndobitoci pri n băutură. B. intr. 1. ase uda, a se muia. 2. a se îmbăta. sodden2 (înv.) part. trec. de l a s e e t h e . sodic ['soudik] adj. (chim.) sodic. sodion [soudaion] s. (chim.) ion de sodiu. sodium ['soudiam] s. (chim.) sodiu, natriu. _ _ sodium base liquo r [~ beis -likor] s. (chim.) soluţie / leşie bisulfitieă de sodiu. sodium carbonate [~ iktKb^nitj s. (chim.) carbonat de sodiu. sodium phenide [~ fiiiiaid] s. (chim.) fenil sodiu. sodium sulphate [~ iSAlfeit] s. (chim.) sulfat de sodiu. sodomite ['sodomait] s. sodomist. sodomy ['sodomi] s. sodomie. soever [sou'ev3r] adv. in what place ~în orice loc ar fi; how great~ it may be oricât ar fi de marc. sofa ['so ufo] s. canapea, sofa, divan. sofett ['sofit] s. (mv.) canapea mică. soffit s. 1. (arhit.) sofit(ă), sufită; scafă, plafonul unei cornişe. 2. (constr.) intrados. soft [so ft] I. adj. 1. moale; maleabil, plastic; (as) ~ as butter moale ca untul. 2. mol atic, efeminat. 3. (despre sunet) slab, liniştit, care nu este strident; dulceag; gingaş; ~ Voice voce slabă; ~ music muzică dulce; ~ nothings complimente; gingăşii; nimicu ri plăcute; ~ things / words gingăşii, drăgălăşenii. 4. plăcut, agreabil; ~ winter iarnă pl



 5. (despre culoare, lumină etc.) potolit, neţipător, nestrălucitor. 6. ploios, umed. 7. sensibil, simţitor; liniştit, blând, blajin. 8. (fam.) uşor; ~ thing slujbă sau muncă uşoa . (fam., despre băutură) nealcoolic. 10. neted, mătăsos, catifelat, moale; ~ hair păr. mătă / catifelat. 11. (despre formă, contur) neconturat precis, vag. 12. (fon.) sibila nt. 13. (tehn.) maleabil, ductil; flexibil, elastic. II. s. molâu, prostănac; neghio b, imbecil, idiot. III. adv. moale; liniştit, calm; încet; to boil ~ a fierbe încet/ l iniştit; to lie ~ a fi culcat pe un pat moale. IV. interj. încetişor, domol. soft-boil ed ['soft'boild] adj. (despre un ou) fiert moale. soft-brained [~'brcind] adj. p rost, nătâng, netot. soft characteristic [~ ikasrikta'ristik] s. (electr.) caracteri stică suplă. soft currency [~ 'kAr^nsi] s. (ec.) valută neconvertibilă; valută instabilă.



 873



solicitor Solanacean [isoulo'nei/on] adj. (bot.) solanaceu. solander [so'ki:nd3r] s. crăpătură în genunchiul calului. solan goose ['soulon gu:s] s.v. g a n n e t. solar ['souls'" ] adj. solar, de soare. solar battery ['soulo 'bstari] s. (electr.) baterie sola ră. solar cell [~ 'sclj s. (electr.) celulă solară. solar constant [~ 'konstont] s. (m eteor.) constantă solară. solar day [~ 'dei] s. (astron.) zi solară. solarium [sou':br i;»in],pl. solaria [-rio] s. solariu. solarization [isoulsrai'zei/sn] s. 1. (fiz.) solarizare / inversare a imaginii. 2. (meteor.) insolaţie. solar panel ['soulo 'p asnl] s. (electr.) panou solar. solar plexus [~ 'pleksosj s. (anat.) plexul sola r. solar ray [~ 'rei] s. rază de soare. solar system [~ 'sistim] s. (astron.) sist em solar / heliocentric. solar year [~ 'jo:r, ~ 'jior] s. an solar. solatium [so u'lei/iom],pl. solatia [-/ia] s. compensaţie; mângâiere. sold [sould] past şi part. trec . de la s e 1 1. soldanella [soldo'neb] s. (bot.) degetăruţ (Soldanella major). sold er [rso(:)ld3r] I. s. 1. sudură. 2. aliaj de lipit / de sudat. II. vb. tr. a suda; a lipi. soldered seam ['so(:)/dod 'sinii] s. (metal.) cusătură lipită. solderer ['so( :)ldor9rJ s. sudor. soldering fat ['so(:)ld.?rirj fast] s. (auto) pastă de lipit. soldering hammer [~ -ha^m?1"] s. (metal.) ciocan de lipit. soldering iron [~ .ai on] J,V, s o l d e r i n g h a m m e r . solderless ['so(:)ld9lis] adj. (metal.) fără sudură. soldier ['sould3or, rar -dio1"] I. s. 1. soldat, ostaş, oştean (şi fig.); foo ~ infanterist; private ~ soldat simplu; (fam.) to go for a ~ a intra în armată; a g reat ~un ostaş renumit; ~ of fortune soldat / militar de ocazie sau mercenar; old ~ a) om cu experienţă; to come the old ~over a comanda (cuiva), a face pe grozavul f aţă de; b) scrumbie afumată; c) (si.) sticlă goală; d) (sl.) muc de ţigară, chiştoc. 2. (co ) montant. II. vb. A. intr. 1. (mai ales to go ~ingj a face serviciul militar, a pleca la cătănie. 2. (mar. sl.) a chiuli (de la serviciu). B. tr. a curăţa (echipamentu l). soldier-crab ['souk^okrEeb] s. (Uit.) rac-errnit, pagur (Pagurus). soldierli ke ['souId3?laik] ad/', v. s o l d i e r l y . soldierly ['sould3oli] adj. 1. so ldăţesc, ostăşesc. 2. milităros, marţial. soldier's heart ['soukrjsz ha:t] s. nevroză cardi soldiership ['sould39/ip] s. calitate de ostaş, ostăşic. soldiery ['souk^ori] s. 1. (f am.) trupă, soldaţi, armată; (peior.) militărime, soldăţime. 2. instrucţie / pregătire mili ole1 [soul] I. s. 1. (anat.) talpă. 2. talpă, pingea. 3. fund, parte de jos. 4. (tel m.) talpă; fund; călcâi; crapodină, temelie, fundament. II. vb. tr. a pingeli, a pune ta lpă (cu dat.). sole2 s. (Uit.) 1. limbă-de-marc (Solea vulgaris). 2. calcan (Eopsett a jordani). sole3 adj. singur, unic; exclusiv; ~ weight greutate proprie; his fa ther's ~ support singurul sprijin al tatălui său. solecism ['solisiz^m, -Ies-, -los-î s. 1. (gram.) solecism, greşeală de gramatică. 2. (fig.) proastă creştere, necuviinţă. -sol [-sould] adj. (în cuvinte compuse) cu talpă; rubber-~ cu talpă de cauciuc. solely ['so ulli] adv. numai, doar, exclusiv. solemn ['solom] adj. (despre un eveniment, un jurământ) solemn, ceremonios; it is the ~ truth este deplinul / purul adevăr; adevărul a devărat; (despre persoane) formal, grav; to put a ~ face on a-şi lua un aer solemn. -0- ~ fool prost, imbecil, îngâmfat. solemnity [sa'lcmniti. so'l-] s. 1. solemnitate , ceremonie, ritual; celebrare. 2. solemnitate; gravitate; pompozitate. solemniz ation ['solamnai'zci/sn, »sol-, -ni'z-] s. sărbătorire, celebrare (a unei căsătorii). sole mnize l'solomnaiz] vb. tr. 1. a sărbători, a celebra (o căsătorie). 2. a da solemnitate (unui eveniment). solemnly l'solomli] adv. solemn, cu solemnitate; grav, serios. solemness ['solamnis] s. v. s o l e m n i t y (1). sole nail ['soul ncil] s. ţintă, cui (la pantof). solene [souli:n] s. (chim.) eter de petrol. soleness ['soulnis j s. unicitate; exclusivitate. solenoid ['soulinoid.-bn-] s. (electr.) solenoid. solenoidal [isouli'noktol] adj. (electr.) solenoidal. sole-plate ['soulplcit] s . (ferov.) placă sub şină / de bază. sole shoe [~ fu:] s. (agr.) plaz. sole timber [~ .t imbor] s. (constr.) întărire, legătură. sole weight [~ wcit] s. greutate proprie. sol-fa [sol'fa:,'-'-, amer. şi soul-] (muz.) I. s. 1. solfegiu. 2. solfegiere. II. vb. t r. şi intr. a solfcgia. sol-faing [-in] s. (muz.) solfegiere, solfegiu. solfeggio [sol'fed3iou],pl. solfeggios sou solfeggi [-d3i] s. (ital. muz.) solfegiu. soli ['souli:] s. pl. de la s o l o. solicit [ss'lisit] vb.tr. 1. a solicita, a cere insistent /cu stăruinţă, a reclama; to ~ a favour of smb. a cere o favoare cuiva; to ~ smb. for smth. a solicita ceva de la cineva; to ~ smb. to do smth. a solicita d e la cineva să facă un anumit lucru; to ~ votes a solicita voturi. 2. (despre prosti



 tuate) a acosta (pe cineva) pe stradă. solicitation [soilisi'tei/an] s. solicitare , cerere; apel. solicitor [so'lisita1", spl'is-, 'slistar] s. 1. avocat consulta nt. 2. (amer.) agent comercial, 3. solicitant, petiţionar.



soften [fso:fh] vb. A. tr. 1. a muia; a atenua, a uşura; a netezi; a îmblânzi, a înduioşa; a domoli, a potoli; a slăbi, a reduce în intensitate; to ~ a drawing a estompa un d esen; to ~ one's tone and manners a-şi domoli tonul şi purtarea. 2. (/nil.) a slăbi, a micşora (rezistenţa inamicului). B. intr. a se (în)muia; a se uşura; a se îmblânzi; a se î ioşa, a se domoli, a se potoli; (despre sunet) a slăbi, a descreşte; to ~at the sight of a se îmblânzi la vederea (unei persoane sau a unui lucru). softener ['so(:)fnor, -fenor] s. 1. alinător, mângâietor. 2. (med.) calmant. 3. (chim.) plastifiant. softeni ng ['so(:)fonirj] I.adj. liniştitor, alinător. II.s. liniştire, calmare, alinare, aten uare; ~ of the brain ramolisment. softer sex ['so(:)fto 'seks] s. the ~ sexul sl ab. soft eye ['soft 'ai] s. (mar.) ochi moale; gaşă. soft-eyed [~'aid] adj. cu ochii blânzi. soft filling [~ Tilin] s. (text.) bătătură moale / soft. soft-footed [~Tutid] a dj. cu pas uşor. soft furnishings [~'fo:ni/inz] s. pi. materiale textile pentru de coraţiuni interioare. soft goods [~ 'gudz] s. pl. produse textile. soft grass [~ ' gra:s] ş. (bot.) flocoşică (Holcus lanatus). soft head [~ 'hed] s. tâmpit, nătâng, imbecil. soft-headed [~ihedid] adj. prostănac, dobitoc, neghiob, idiot; imbecil. soft-heart ed [~'ha:tid,'-.--] adj. inimos; bun, milos, bun la inimă. soft-heartedness [~'hu: tidnis] s, bunătate, blândeţe, caracter blajin. softish l'so(;)fti/] adj. cam moale, d estul de moale. soft-land ['softlasnd] vb. tr. (despre o nava cosmică) a ateriza l in. soft lens [~ lenz] s. (opt.) lentilă de contact flexibilă. soft-mannered ['so(;) fUiia2nod] adj. blând, blajin. soft-money [~'niAni] s. bancnotă. softner ['so(:)fn3r ] s. v. s o f t e n e r . softness |'so(:)fmis] ş. 1. moliciune (a pielii etc.). 2 . moliciune, slăbiciune (a caracterului etc.). 3. blândeţe (a climei). 4. simplitate, naivitate, prostie. soft palate ['so(:)ft 'paslit, -1st] s. (anat.) palatul moal e. soft-pated [~'peitid] adj. (fam.) tâmpit, bătut în cap. soft rubber powder [~ 'rAbo ipaudar] s. (ind. chim.) praf de cauciuc. soft shoulder [~ '/oulds1"] s. margin e de drum nepavată. soft-skinned [~'skind] adj. cu pielea moale. soft-soap [~'soup ] I. s. 1. săpun lichid. 2. (jig.) linguşire, periere. II. vb. tr. (fam.) a linguşi, a se linguşi pe lângă, a se da bine pe lângă. soft-spoken [~.spouk3n,'-'--] adj. (cu glas) dulce, suav. dulce la vorbă. soft spot [~ 'spot] s. 1. slăbiciune, afecţiune. 2. punct slab / vulnerabil. soft tack [~'ta;k] s. (war. si.) pâine (albă). software ['softws a1"] s. (infor.) sistem de programe, software. software engineering ['softwsar e ndjiiniorirj] s. (infor.) ingineria programării. soft water ['soft Two:t3r] s. apă m oale (fără săruri minerale). soft-witted [~'witid] adj. neghiob, imbecil. softwood [~\ vud] s. lemn moale (de răşinoase). softy ['so(:)fti] s. (fam.) molâu; papă-laptc, prostăna c, neghiob. soggy ['sDgi] adj. 1. ud leoarcă, murat, impregnat. îmbibat cu apă. 2. (de spre vreme, atmosferă) umed, saturat de umiditate. soho [sou'hou] interj, (cineget ică) ho! stai! opreşte! soigne ['swamjei] adj. (jr.) dichisit, îngrijit. soil1 [soil] s. sol, teren, pământ, glie, ţarină; one's native ~ pământ unde tc-ai născut, pământ natal; ~ teren nisipos; son of the ~ fiu al pământului; bound to the ~ legat de glie. soil2 I. vb. tr. 1. a murdări, a păta, a mânji; a întina; a fcşteli; to ~ one's hands with (jig .) a-şi mânji / a-şi păta mâinile cu. 2. a gunoi (pământul). II. s. 1. pată, murdărie; mâzg unoişte; îngrăşământ. soil3 vb. tr. a hrăni (un cal) cu furaje verzi (proaspăt tăiate). soi ['soilbom] adj. 1. (despre bacterii) care trăiesc în sol. 2. (despre boli) transmis prin sol. soil chemistry ['soil ikcmistri] s. (agr.) chimia solului. soil cuttin g [~ .kAtin.] s. (constr.) excavare. deblcicre. soil formation [~ fo:.raei/3n] s . (agr.) solificarc. soil improvement [~ iniiprmvmant] s. (agr.) ameliorarea sol ului. soilless ['soillis] adj. nepătat, nemurdărit, nemânjit, imaculat. soil lifting [ 'soil iliftin] s. (agr.) descălţarea semănăturilor. soil mapping [~ -mspirj] s. (agr.) c artarea solurilor. soil-pipe l~paip] s. ţeavă de scurgere (a closetelor). soil scien ce [~ isaisns] s. (agr.) pedologie, ştiinţa morfologici şi evoluţiei rocilor. soiree ['s wc:rei, 'swor-, sware] s. (jr.) serată. sojourn ['sod3o(:)n, 'sAd3-] I. s. şedere, rămân ere temporară, sejur. II. vb. intr. a rămâne / a şedea un timp (într-un loc oarecare). sok e [souk] s. (jur., ist.) jurisdicţie, resort. Sol [sol] s. (glumeţ) soarele. sol1 [s ol, soul] s. (muz.) nota sol. sol2 s. (chim.) sol, soluţie coloidală. solace ['sobs, -lis] I. s. consolare, mângâiere; to find ~ in smth. a-şi găsi / a-şi afla mângâiere în ce I. vb. A. tr. a consola, a mângâia, a alina; a distra, a amuza, a înveseli. B. re/7, t



 o ~ oneself with a se consola cu. solan ['soulon] s, v, g a n n e t. Solanaceae [isoula'ncisia] s. pi. (bot.) solanacce.



 Solicitor-General 874



Solicitor-General [~'d3en3rpl] s. 1. al doilea consilier juridic al Coroanei. 2. şef al contenciosului. 3. (amer.) comisionar de mărfuri. solicitous [so'lisitas] ad j. îngrijat, doritor, dornic; ~ to please dornic de a plăcea, preocupat de grija de a plăcea; ~ about smth. a) preocupat de ceva; b) neliniştit din pricina unui lucru; to be ~ of smth. a dori ceva, a fi dornic de ceva. solicitously [-li] adv. cu so licitudine, cu grijă. solicitousness [-nis] s. v. s o 1 i c i t u d e. solicitude [so'lisitju:d] s. solicitudine, grijă. solicitudinous [solisi'tju:din3s| adj. grij uliu, atent. solid ['solid] I. adj. 1. solid, în stare solidă; to become ~ on coolin g a se întări prin răcire. 2. solid, masiv, plin; negăurit, negăunos; ~ball minge plină. 3. neîntrerupt, întreg; ~ line of defence linie de apărare neîntreruptă, solidă; for a ~ day o zi întreagă fără întrerupere. 4. rezistent, trainic, durabil; solid, robust; ~house casă tr inică/ solidă; a man of ~ build un om de statură solidă, un bărbat robust. 5. unit, omogen , strâns, uniform; ~ party partid unit; ~ vote vot unanim / nedivizat; (amer.) to be ~ with a 11 în graţiile (cuiva); ~ colour culoare uniformă. 6. temeinic; consistent ; viguros; real, sigur; ~ argument argument temeinic; ~ grounds baze / motive te meinice / sigure; a ~ man un om serios / solid; to have a ~ meal a mânca consisten t; a man of ~ senses un om cu mintea întreagă. 7. (/nat.) tridimensional; cubic; ~ f oot picior cubic. 8. solidari, uniţi; to be ~ for a fi solidari în a lupta pentru (o cauza). II. s. 1. (fiz.) corp solid. 2. corp geometric; regular —corp geometric r egulat. solid angle [~ ra;rjgl] s. (geom.) unghi solid / steric / spaţial. solidar ism [soli'dorizam] s. (corn.) solidarism. solidarity [isoli'dzeriti] s. solidari tate; unire, coeziune. solid board ['solid bo:d; ~ bood] s. carton compact. soli d body [~ 'bodi] s. corp solid. solid brick work [~ 'brik wo:k] s. (constr.) zidăr ie plină. solid brush [~ brAfl s. (electr.) perie masivă. solid carbon [~ 'ka:t»ri, -b on] s. (/nine) cărbune simplu. solid cylinder [~ 'silindo'] s. (mat.) cilindru pli n. solid dam [~ 'dsm] s. (hidr.) baraj de greutate. solid-friction clutch [-'fri k/an kUt/[ s. (auto) ambreiaj uscat. solid geometry [~ d3i'omitri] s. geometrie în spaţiu, stereometric. solid green [~ 'gri:n[ s. (ind. chim.) verde rezistent. sol id-hoofed [~hu:ft] adj. (zool.) cu o singură copită; soliped; imparicopitat. solidif ied matte [ss'lidifaid 'mast] s. (metal.) crustă de mată. solidify [so'lidifai, so'l -] vb. A. tr. a solidifica, a întări; a închega. B. intr. a se solidifica, a se întări; a se închega; a deveni compact. solid injection ['solid in'd3ek/3n] s. (tehu.) injecţi e sub presiune. solidity [sa'liditi, so'l-] s. 1. soliditate, rezistenţă, tărie, trăinic ie. 2. (jur.) solidaritate. solid jetty ['solid 'd3Cti] s. (constr.) dig plin. s olidness ['solidnis] s. 1. soliditate. 2. unanimitate (a votului). solid oil ['s olid 'oil] s. solidol, unsoare consistentă. solid piston [~ 'piston] s. (telul.) p iston disc. solid shaft [~ '/a;ft[ s. (tehn.) arbore masiv. Solid South [~ 'sauG ] s. (amer. pol.) the ~ statele din sudul S.U.A., care sprijină în mod tradiţional Par tidul Democrat. solid tyre [~ 'taior] s. (auto) bandaj masiv (de cauciuc). solil oquist [so'lilokwist, so'l-] s. persoană care vorbeşte singură (ca într-un monolog). sol iloquize [so'libkwaiz, so'l-] vb. intr. 1. a monologa. 2. a(-şi) vorbi singur. sol iloquy [so'lilokwi, so'l-] s. 1. monolog. 2. vorbire de unul singur. solipsism [ 'solipsizam] s. (filoz.) solipsism. solipsist ['solipsist] s., adj. solipsist! s olipsistic [isolip'sistik] adj. solipsist. solitaire [.solita1-,'--'-,'—] s. (fr.) 1. solitar (briliant mare). 2. solitar, joc de cărţi pentru o singură persoană. 3. (ame r.) pasienţă. 4. (rar) pustnic, anahoret. solitarily ['solitarii!] adv. singur, în sin gurătate. solitariness ['solitsrinis] s. solitudine, singurătate; sentimentul singurătăţii . solitary ['solitari] I. adj. 1. singur, singuratic, solitar, retras. 2. (despr e un loc etc.) izolat, pustiu; separat; nefrecventat; izolat, singur; ~ confinem ent detenţiune individuală; arest izolat / secret; regim de carceră; ~ instance caz iz olat. 3. trist, sumbru, întunecat. II. s. 1. solitar, om singuratic, anahoret, pus tnic. 2. (sl.) v. c o n f i n e m e n t (3). solitude ['solitju:d] s. 1. singurăta te. 2. loc izolat / pustiu, pustietate. solivagant [soli'veigont] adj. care rătăceşte (de unul) singur. solivagous [soli'veigss] adj. v . " s o l i v a g a n t . soll icker ['solika1"] (austr. fam.) I. s. forţă; impuls. II. adj. 1. foarte mare, baban. 2. formidabil, nemaipomenit, grozav. solo ['soulou] I. pl. soios [-z] sa» soli [-



 li:] s. 1. (muz.) solo, bucată solo. 2. motocicletă solo / fără ataş. II. adj. 1. de solo. 2. (av., despre zbor fără instructor sau mecanic) singur, independent, individual. III. vb. intr. a zbura singur / independent (fără instructor sau mecanic). solo flig ht [~ flait] s. (av.) zbor în simplă comandă. soloing ['soulonirj] s. (av.) zbor indiv idual (/ara instructor sau mecanic). soloist ['soulouist] s. 1. (muz.) solist. 2 . (av.) aviator individual / singur / independent (fără instructor sau mecanic). Sol omon's seal ['solomonz 'si:l[ s. 1. (bot.) coada-cocoşului (Polygonalum multifloru m). 2. (rel.) steaua lui David. solox ['souloks] s. (chim.) alcool denaturat. so lstice ['solstis] s. (astron.) solstiţiu.



solubility [rsolju'biliti, -1st-] s. 1. solubilitate. 2. posibilitate de rezolva re (a unei probleme). solubilizer [solubi'laizs1"] s. (chim.) solvent, dizolvant . soluble l'soljubl] adj. 1. solubil, care se dizolvă. 2. care se poate rezolva. s oluble group [~ 'gru:p] s. (mat.) grup rezolubil. solus ['soulas] adj. predic, ( teatru) singur, neînsoţit. solute ['solju:t, 'soul-] (chim.) I. adj. 1. în soluţie. 2. ( bot.) liber, care nu aderă. II. s. substanţă dizolvată. solution [S3'ly'u;/3n] s. 1. (ch im.) soluţie. 2. dizolvare; his ideas are in ~ nu are idei stabile / ferme. 3. sol uţie, dezlegare, rezolvare, răspuns (la o problemă, chestiune etc.). -v- (med.) — of con tinuity soluţie de continuitate. solution power [~ pauar] s. (chim.) putere de diz olvare. solutive ['sol/'u(:)tiv] adj. (med. înv.) laxativ. solutizer ['sol/'u(:)ta iz3r[ s. (chim.) accelerator de dizolvare. solvability [isolvo'biliti, -loti] s. 1. solubilitate (a unei sari). 2. solvabilitate (a unei firme comerciale). 3. ( /nat.) rezolubilitate. solvable ['solvobl] adj. 1. solubil. 2. solubil, rezolvab il. 3. solvabil; care se poate plăti. solvation [sol'vei/n] s. (chim.) solvatare. solve [solv] vb. tr. 1. a rezolva, a dezlega (o problemă) (fam., gazetăresc) a soluţio na (o dificultate); to ~a riddle a dezlega o enigmă, a descifra înţelesul unei enigme; problem not yet solved problemă încă nerezolvată / în suspensie; (/nat.) to ~ an equation for x a rezolva o ecuaţie în raport cu x l raportată la x. 2. (inv.) a plăti, a achita, a stinge (o datorie). 3. (înv.) a dizolva, a descompune (o sare). solvency ['solv ansij s. solvabilitate. solvent ['solvant] I. adj. 1. dizolvant, solubilizant. 2 . solvabil. II. s. solvent. -*• (fam.) - of power ceea ce slăbeşte puterea. solvent na phtha [~ 'naifOo] s. (chim.) benzen de dizolvare. solver ['solvă1"] s. dezlegător, p ersoană care a găsit soluţia / care a dezlegat o problemă. solving agent [.solvii] reid3 ont] s. (chim.) solvent, dizolvant. Somali [son'madi] s. 1. v. S o m a I i a n ( II). 2. (folosit capi.) the ~ somalezii, poporul somalez. 3. (lingv.) (limba) so mali. Somalian [son'madion, -jon] I. adj. somalez, din Somalia. II. s. locuitor din Somalia, somalez. somatic(al) [so'maîtik(pl), sou'm-J adj. (anat.) somatic, co rporal, care se referă la corp. somatology [,soumo'tolod3iJ s. somatologie. , somb re ['sombor[ adj. sumbru, închis; întunecat, trist; ~ sky cer întunecat; a man of ~ ch aracter un om ursuz / posac. sombrely ['somboli] adv. sumbru, întunecat. sombrero [som'brearou, -'brior-] s. (span.) sombrero (pălărie cu boruri late). some [SMII for ma tare; som, sm forme slabe] I. adj. nehot. 1. vreun, oarecare; ~ person (or ot her) o persoană sau alta, un om sau altul; he made ~excuse or other el a prezentat o scuză oarecare; ~ writer or other un scriitor oarecare; we must come to ~ decis ion or other trebuie să ajungem la o hotărâre oarecare; in ~ form or (an)other într-o fo rmă sau alta; he will arrive ~ day va sosi într-o bună zi; I shall sec you ~ day this week am să te vizitez zilele astea / în cursul acestei săptămâni; come and see me — Monday ino să mă vezi într-o luni; ~ way or another într-un fel sau altul; în toate chipurile, pr in toate mijloacele; to make ~sort of reply a da un răspuns oarecare, arăspunde într-u n fel; choose ~ one place alegeţi un loc (şi staţi acolo). 2. (partitiv) ceva, nişte (de seori nu se traduce); to drink ~ water a bea apă; to eat ~ fruit a mânca fructe; ~ p oor people were there se aflau acolo nişte oameni sărmani. 3. oarecare, câtva; ~ dista nce away la o oarecare depărtare de aici; in ~ measure într-o oarecare măsură; până la un a umit punct; to ~degree într-o oarecare măsură, într-un anumit grad, într-o oarecare proporţ e; for ~ time he stood silent nu scoase o vorbă câtva timp, rămase-mut un timp oarecar e; after ~ time după un timp oarecare, după.un anumit timp, după câtva timp; it takes ~ time aceasta cere destul de mult timp, aceasta răpeşte timp; town of ~importance oraş de oarecare / anumită însemnătate; at ~ length destul de îndelungat; have ~ pity! ai puţină milă!; there are ~others mai sunt şi alţii; mai sunt alţi câţiva; rule subject to -exceptio s regulă supusă câtorva / unor excepţii; ~ days ago acum câteva zile, cu câteva zile în urm



 (amer. sl.) (intensiv) ~ heat! teribilă / grozavă căldură!; he's ~ doctor e un medic re numit; it was ~ performance a fost un spectacol de toată frumuseţea / de mai mare dr agul; that's ~rain! ploaie, nu glumă! aşa ploaie zic şi eu! asta mai zic şi cu ploaie! I I. pron. câţiva, ceva, câtva; unii; ~ or aii toţi sau numai unii dintre ei; ~ agree with us, and ~ disagree unii împărtăşesc părerile noastre, alţii nu; I have ~ am ceva; give me mai dă-mi; take ~! serveşte! mai ia ceva!; I have ~more mai am (încă), mai am şi altele; ~ of the afternoon o parte din după-amiază. III. aaV. 1. cam, aproape, vreo; —twenty p ounds vreo douăzeci / cam douăzeci de lire; I waited ~ few minutes am aşteptat câteva mi nute. 2. (amer. sl.) (intensiv) destul; he was annoyed—era tare supărat; we were bea ten ~ am fost bătuţi, şi încă cum! dar ce bătaie!; it amused me — m-a distrat grozav, m-a a at destul de mult. somebody ['sAmtedi, -bodi] I. pron. cineva; - told me so cine va mi-a spus aceasta; aşa mi s-a spus; —is knocking cineva bate la uşă; — is missing lipseş e cineva; ~ or other has told him nu ştiu cine i-a spus; cineva trebuie să-i fi spus ; Mr. Somebody (or other) domnul Cutare, domnul X; ~ else încă cineva; un altul, alt cineva; - extra / in excess cineva în plus / de prisos. II. s. cineva, persoană însemn ată; he's (a) — e o personalitate / e cineva; nu e un oarecare; he thinks he's ~ el se crede cineva; el se crede plămădit din alt aluat. someday ['sAmdei] adv. cândva în vi itor, într-o bună zi. somehow ['sAmhau] adv. într-un fel sau altul, într-un fel oarecare ; oricum; we shall manage ~ or other ne vom descurca într-un fel sau altul; I neve r liked him - mi-a displăcut întotdeauna, nu ştiu pentru ce.



 875 sorehead



someone ['sAtnwAn] pron. v. s o m e b o d y (I). somersault [rSAnwS3(:)lt] I. s. tumbă, săritură, salt (peste cap). II. vb. inir. a face o tumbă, a se da peste cap. som erset ['sAmasit, -set] s., vb. v. s o m e r s a u l t . something ['SAniQin, -mp 8-] I. pron. ceva; ~ else altceva; to be up to ~ a avea ceva în gând, a se pregăti de ceva; he is ~ in the Record Office lucrează la biroul arhivelor; he is ~ of a pain ter e şi el un fel de pictor; I felt there was a little ~ wanting am avut impresia că lipsea ceva; it is ~ to e mare lucru să; to see ~ of smb. a se întâlni cu cineva din când în când; there is ~ about it in the papers seric ceva despre asta în ziare; there is ~ in what you say este ceva în ceea ce spui; to think oneself ~ sau to think ~ of oneself a se crede cineva. II. adv. 1. într-o oarecare măsură, întrucâtva; puţin; (fam.) ~ like cam asemănător; (jam.) ~too much of this cam prea mult din asta. 2. aproximat iv, aproape, cam; it must be ~ like six o'clock să tot fie ora şase, trebuie să fie ap roximativ ora şase. 3. remarcabil, extraordinar, grozav, minunat; that's ~like a h it asta-i o adevărată lovitură. sometime ['sAintaim] I. adv. 1. o dată, cândva, ~or other î tr-una din zile, într-o bună zi. 2. pe vremuri, altădată, odinioară. II. adj. (rar) fost; my ~ tutor fostul meu tutore; ~ priest of this parish odinioară preot al acestei p arohii. sometimes ['sAintaimz, ssm'taimz] adv. câteodată; uneori, din când în când; ~ rich , ~ poor când bogat, când sărac. someway ['sAinwei] adv. (fam.) într-un fel sau altul; w e'll manage ~ ne vom descurca într-un fel oarecare; ~ or other I'm always wrong nu ştiu cum fac, dar veşnic mă înşel. someways ['sAmweiz] adv. într-un fel sau într-altul, aş aşa. somewhat ['sAinwDt, -mhw-] I. adv. cam, întrucâtva, într-o măsură oarecare; he answer d ~ hastily a răspuns cam grăbit; it is ~ difficult este întrucâtva greu. II. s. o parte oarecare, cate ceva; he is ~ of a connoisseur el este într-o măsură oarecare un cunos cător. somewhen ['sAinwen, -hwen] adv. (mv., lit.) într-o buna zi. somewhere [*sAmAw sar] adv. 1. undeva; într-un loc oarecare; ~ else în altă parte, aiurea; (fam.) I will see him ~ first! duca-se naibii! 2. în jur de, aproape de; he is ~ about fifty ar e vreo cincizeci de ani; ~ before twelve puţin înainte de ora douăsprezece. somewhile ['sAmhwail] adv. (poetic) 1. cândva, odinioară. 2. câtva timp, un timp. somewither ['s Anithwid^'] adv. (poetic) undeva, într-un loc necunoscut. somite ['soumait] s. (zo oi.) metamer. sommelier [so'meIicr] ş. (jr.) ospătar care serveşte băuturile. somnambula nt [som'nsembjubnt] adj. somnambulic. somnambulism [som'na?mbjulizpm] s. somnamb ulism. somnambulist [som'namibjulist] s. somnambul. somnambulistic [sonMiasmbju' listik] adj. (de) somnambul. somniferous [som'niforas] adj. somnifer, narcotic. somnolence ['sDmn3bns,-nouî-J s. somnolenţă. somnolency ['sonmsbnsi] s.v. s o m n o l e n c e . somnolent ['somnsbnt] adj. 1. somnolent. 2- adormit. son [sAn] ş. fiu; ~ and heir fiu şi moştenitor; ~ of the soil a) localnic, originar din partea locului; b) agricultor; ~ of toii muncitor; the ~s of men omenirea; he is a true ~ of hi s father, he is his father's own ~ este un fiu demn de tatăl lui. este un fiu care seamănă leit cu tatăl lui. sonant ['sounant] s. (fon.) I. adj. sonor. II. s. consoană s onoră. sonata [s3'na:te, san'ci:-] s. (muz.) sonată. sonar ['soii3r] s. (tel.) radio locator sub apă. sonatina [.sona'tima] s. (muz.) sonatină. sonde [sond] s. (meteor.) sondă. song [sDnJş. 1. cânt, cântare; to burst forth /to break into ~ a începe să cânte. 2 tec, melodie; for a mere ~, for an old ~ pe nimica, pentru o nimica toată, de poma nă; gratis; it isn't worth an old ~ nu face nici doi bani; (fam.) nothing to make a ~ about chestiune / lucru care nu merită atâta vâlvă / tărăboi; (fa/u.) there is no use m king a ~ about it nu merită să faci scandal / o scenă pentru atâta lucru. 3. cântare, cânt; poem; Song of Songs Cântarea Cântărilor. song-bird ['sonb3:d] s. pasăre cântătoare. song bo k [~ buk] s. culegere de cântece. songful ['sorjful] adj. plin de muzică; melodios. songless ['sorjlis] adj. (despre păsări) necântător. songster ['sonsta1"] s. 1. cântăreţ. 2 asăre cântătoare. 3, poet. songstress ['sorjstris, amer. si -tres] s. 1. cântăreaţă. 2. poe ong writer ['son iraitar] s. compozitor, autor de cântece. sonic E'sDnik] adj. son ic, sonor. sonic depth finder [~ dcp8 ifaindar] s. (mine) ecometru, sondă acustică. sonic mine [~ 'main] s. (mil.) mină acustică. soniferous [sa'nifaras, sou'n-] adj. 1 . care transmite sunetul. 2. sonor, care produce sunet. son-in-law ['sAninb:],pl . sons-in-law i'sAnzinb:] s. ginere. sonnet ['sonit] s. sonet. sonneteer [isoiii 'tb1"] s. 1. sonetist. poet care compune sonete. 2. (peior.) poetastru. sonny [r



 SAni] s. (fam.) fiule, băiete. sonobuoy ['sonaboi, amer. -bu:i] s. (mar.) geamandu ră hidroacustica. sonometer [sou'nomita1"] s. (fiz.) sonometru. sonority [sa'norit i, sou'n-] s. sonoritate; rezonanţă. sonorous [sa'noiras, sou'n-, 'sonaras, amer. sa 'nourss] adj. 1. sonor, răsunător; rezonant. 2. (despre stil, felul de a vorbi) răsunăto r, bombastic, emfatic. sonorously [-li] adv. pe un ton răsunător.



sonorousness [-nis] s. sonoritate. sonship ['sAn/ip] s. calitatea de fiu. soocho ng [su:'tjbrj] s. ceai chinezesc (negru). soojee ['suxl^iC)] s. (anglo-indian) făi nă din grâu indian. sook [suk] s. 1. (austr.) viţel alăptat artificial. 2. (austr.fam.) papă-Iapte. sool [su:l] vb. ţr. 1. (austr.) (si to ~ on) a asmuţi (un câine). 2. a incit a la violenţă. soon [su:n, rar sun] adv. 1. curând, repede, iute; degrabă; îndată; as ~ as e îndată ce; so ~ as (ever) cât de devreme; I would just as ~ not go aş prefera să nu mă du , aş fi mai bucuros să nu mă duc. 2. ~er mai devreme, mai degrabă; the ~er, the better c u cât mai devreme, cu atât mai bine; ~er or later mai târziu sau mai devreme; no ~er.. . than nici măcar... că şi; he had no ~er got well than he fell ill again de îndată ce s-a făcut bine s-a şi îmbolnăvit din nou; no ~er said than done zis şi făcut; death ~er than s avery mai degrabă moartea decât sclavia. Sooner ['suma1"] s. (amer. glumeţ) locuitor d in Statul Oklahoma. Sooner State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) St atul Oklahoma. soot [sut, amer. şi su;t] I. s. funingine. II. vb. tr. 1. a acoperi cu funingine. 2. a fertiliza cu funingine. sooth [su:9] s. (înv.) adevăr; realitate ; in (good) ~ într-adevăr, în realitate; ~ to say la drept vorbind. soothe [su;o] vb. tr. 1. a potoli, a calma, a linişti. 2. a alina, a uşura. 3. a flata, a măguli (vanita tea cuiva). soother ['su:dar] ş. 1. biberon, tetină. 2. persoană care calmează / linişteşte 3. linguşitor, i persoană care măguleşte. soothing [rsu:6in] adj. calmant, liniştitor. so othingly [-li] adv. liniştitor, alinător. soothsay ['su:8sei, 'su:ds-] vb. intr. (înv. ) a profetiza, a prezice, a ghici. soothsayer [-sr] s. ghicitor; prezicător; profe t. soothsaying [-in] s. prezicere. soot pit ['su(:)t pit] s. (tehn.) cenuşăr. sooty [rsu(:)ti] adj. 1. mânjit / murdar de funingine. 2. negru ca funinginea. 3. negric ios, tuciuriu. 4. care produce funingine. sop [sop] I. s. 1. bucată (de pâine etc.) muiată în sos, în lapte etc.; ~ in the pan pâine prăjită. 2. (amer. dial.) sos, zeamă. 3. ( .) dar, cadou; mită, bacşiş; to give / to throw a ~ to Cerberus a da mită. II. vb. tr. 1 . a muia, a îmbiba (pâine) în sos / în lapte etc. 2. a absorbi, a suge; a muia. 3. to ~ up a muia bine (un prosop, un burete etc.). soph [sof] s. (univ.) student în anul doi (sau trei). sophism ['snfizamj ş. sofism. sophist ['sofist] s. sofist. sophist ic(al) [ss'fistikfsl)] adj. sofistic. sophistically [-sli] adv. sofistic. sophis ticate f-eitj vb. tr. 1. a denatura, a perverti; a induce în eroare. 2. a falsific a, a contraface; a altera. 3. a complica (inutil). sophisticated [-eitid] adj. 1 . lipsit de naivitate sau simplitate. 2. rafinat; prea subtil, complicat. 3. cu gusturi pervertite; blazat. sophistication [sa-fisti'kei/^n] s. 1. sofistică. 2. f alsificare, alterare, denaturare. sophistry ['sofistri] s. 1. sofistică, sofisme. 2. sofism. sophomore ['sof3mo:r, -moa1"] s. (amer.) student în anul doi. sophoreti n ['ssfaritin] s. (chim.) cvercitină. sophorine ['sofarain] s. (chim.) citizină. sop orific [.soupa'rifik, isop-] I. adj. soporific, care adoarme. II. s. soporific, narcotic. sopping l'sopirj] adj. leoarcă, îmbibat de apă. soppy ['sDpij adj. 1. ud, um ed; ud leoarcă. 2. (fam.) sentimental, dulceag; to be ~ on a îndrăgi (cu ac.). soprano [sa'promou, amer. şi -'pras-], pl. sopranos [-Z] sau soprani [-ni] s. (muz.) sopr ano. sorb [so:b] s. (bot.) scoruş (Sorbus domestica). sorbic acid ['sxbik 'assid] s. (chim.) acid sorbic. sorbing agent ['SDibirj leidjant] s. (chim.) sorbant, ab sorbant. sorcerer ['so:s5r9r] s. vrăjitor, vraci. sorceress ['so:s3ris, -res] s. v răjitoare. sorcery ['soissri] s. vrăjitorie; fermecătoric; farmece. sord [so:d] s. (înv. ) gazon, iarbă. sordes fso:dis] s. pl. (med.) materii rămase în stomac în urma unei proa ste digestii. sordet ['so;dit] s. v. s o r d i n e . sordid ['so:did] adj. 1. mu rdar, sordid, scârnav; jalnic; mizer, sărăcăcios. 2. josnic, mârşav, scârnav; ~ desires dor josnice. sordidly [-li] adv. 1. sordid, murdar; jalnic, mizer. 2. josnic, mârşav. so rdidness [-nis] s. murdărie; josnicie. sordine fsD:dain] s. (muz.) surdină. sore1 [s o:r,so3r] l.adj. 1. dureros, inflamat; suferind; (fig.) sensibil, delicat, susce ptibil; usturător; ~ feet picioare inflamate; I'm ~ all over mă doare peste tot; I h ave a ~ throat mă doare gâtul; to put one's finger on the ~ place a pune degetul pe rană / bubă; ~ point punct sensibil; ~ subject subiect delicat; like a bear with a ~ head morocănos, îmbufnat. 2. îndurerat, necăjit, întristat; to feel ~ about a fi necăjit s



 u întristat de ceva; with a ~ heart cu inima întristată. 3. penibil, dureros; chinuito r; to be in ~ need (of) a avea mare nevoie (de); ~ trial încercare grea; ~ temptat ion ispită mare. II. s. rană, inflamaţie, iritaţic, loc sensibil; an open ~o rană deschisă; to re-open old ~s a redeschide răni închise. III. adv. fpoe/ic) sever, grav; ~ affli cted grav mâhnit, atins. sore2 s. (zool.) căprior, cerb de patru ani. sorehead ['so: hed] s. (amer. si.) plângăreţ.



 sorely 876



sorely ['so:li[ adv. 1. dureros; grav. 2. grozav (de), teribil (de), extrem (de) ; I am ~ perplexed sunt extrem de uimit / nedumerit. soreness ['so:nis| s. 1. se nsibilitate, inflamaţic, durere, susceptibilitate. 2. iritabilitatc, enervare. 3. necaz, amărăciune. sorghum ['so:gom] s. (bot.) mătură (Sorghum vulgare). sorgo ['soigouj s. v. s o r g h u m. sori ]'so(:)rai] s. pl. de la s o r u s. sorites [so'raitk z, sou'r-1 s. (filoz.) sorit; fonnă de sofism. sorority [so'roriti, so(:)'r-[ s. 1 . comunitate de femei sau fete. 2. (amer.) club universitar feminin. sorption ]' so:pJ>n] s. (chim.) sorbţie. sorra ['soire] adv. (irl.fam.) 1. nu; ~a bit nici o b ucăţică; ~a one nici unul. 2. niciodată. sorrel1 ['soral] s. (hol.) măcriş (Riimex acetosa) sorrel2 I. adj. (despre cal) roib, roşcat, castaniu. II. s. cal roib. sorrel top [~ top] s. (amer.) (om) roşcovan. sorrily ['sorili] adv. jalnic; trist. sorrow ['s orou] I. s. 1. durere, necaz, mâhnire, întristare, supărare; to be in ~ a avea un neca z / o durere. 2. părere de rău, regret; to my ~ spre regretul meu. II. vb. intr. 1. to ~ after (for) smb. a plânge după / a regreta pe cineva. 2. to ~ at / about / over smth. a deplânge / a regreta ceva. sorrowful ['sorofnl, -ruf-J adj. 1. (despre pe rsoane) mâhnit, necăjit, supărat, trist, melancolic. 2. (despre o veste etc.) întristător, dureros. sorrowfully ['sorofli] adv. cu tristeţe, cu mâhnire. sorry ['sori] adj. pr edic. 1. mâhnit, întristat; plin de regret; contrariat; (I'm) ~, (I'm) so ~ îmi pare rău , îmi pare foarte rău; ~ to have kept you regret că v-ara reţinut; I am ~ for him regret pentru el; to feel ~ a regreta; I am ~ to say he is ill trebuie să spun cu părere d e rău că e bolnav. 2. jalnic, de plâns, sărăcăcios; amărât; ~ excuse slabă scuză, scuză de t jalnică înfăţişare; to cut a ~ figure a face o impresie proastă; a ~ crew jalnică societa / bandă / gaşcă. sorry-looking [-.lukirj] adj. jalnic la vedere. sort [so:t] I. s. 1. fel, soi, gen, specie; sortiment, sort; what ~ of tree is it? ce soi de arbore e acesta?; wines of different ~s diferite soiuri de vin; of all ~s de toate felur ile / soiurile; all ~s of men tot felul de oameni, oameni feluriţi / de toate felu rile / de tot felul; you find all ~s of things in his shop în dugheana lui găseşti de toate / tot felul de lucruri / lucrurile cele mai felurite; what's the use of as king that ~ of question? la ce bun / ce rost are să pui întrebări de felul acesta?; th ese ~ of people never give anything oameni de felul acestora / ca aceştia nu dau n iciodată nimic; people of your ~ oameni de felul tău; (fam.) oameni de soiul tău / de teapa ta; a strange ~ of fellow un tip ciudat / bizar; what ~ of man is he? ce f el de om este?; that's the ~ of man he is aşa este el; iată ce fel de om este el; (f am.) I know the ~ of man he is l-am cântărit eu, ştiu eu cât îi poate pielea; a man of tha t ~ un om de acest fel, un astfel de om; his father was just that ~ tatăl lui era tocmai un om de felul acesta; (fam.) a decent ~ (of person) o fire blândă / bună, o in imă bună, un suflet bun; (sl.) she's a (real) good ~, she's one of the right » c o fată foarte bună; e o fată de treabă / cumsecade; he is not a bad ~ nu e un ora rău, e un om de treabă / cumsecade; (fan/.) that's the ~ of thing I mean asta vreau să spun; I ca n't stand that ~of thing nu pot suferi un asemenea lucru, un lucru ca acesta; sm th. of that / the ~ ceva de felul acesta, ceva de / în genul acesta; nothing of th e ~ nici vorbă (de aşa ceva); da de unde!; a writer of some ~ un scriitor oarecare / obscur; un scriitoraş uitat; what ~ of day is it? cum e vremea astăzi?; to make som e ~ of excuse a prezenta o scuză oarecare, a se scuza într-un fel oarecare; there is no ~ of reason for this nu există nici un motiv pentru aceasta; I have a ~ of ide a that mă gândesc că, îmi vine ideea că; (com.) nails of ~s cuie asortate. 2. clasă, condiţ categorie, stare; all ~s and conditions of men toate categoriile de oameni, oam eni de toate categoriile. 3. manieră, mod, fel; in some ~într-o anumită măsură / proporţie, până la un anumit punct; he gave us a translation after a ~ ne-a dat ceea ce s-ar pu tea numi o traducere; ne-a dat o traducere în felul / genul lui. - ■ (peior.) we had some coffee of ~s sau we had coffee of a ~ni s-a * servit cafea foarte proastă / aşa-zisă cafea; to be out of ~s a fi indispus, a nu fi / a nu se simţi în toate apele lu i; a nu avea chef, a fi lipsit de chef / de poftă; a fi cătrănit, a fi întors pe dos; cf . îi tot ninge şi plouă. II. vb. A. Ir. 1. a tria, a sorta; a descurca (hârtiile etc.); to ~ into classes a clasa, a aranja pe categorii; to ~ rags a despărţi zdrenţele de pânză; to ~ (out) articles a clasifica / a alege articolele; to ~ the letters a tria s



 crisorile; a trimite la destinaţie scrisorile; to ~ skins a alege / a sorta pieile ; (poligr.) to ~ out pie a descurca / a alege literele; to ~ out smth. from smth . a separa ceva de ceva. 2. (scot.) a aranja, a orândui, a pune în ordine. 3. (scot. ) a se răfui / a se socoti cu; bring him to me, I'll ~ him! aduceţi-1 la mine şi mă răfuie sc eu cu el. B. intr. 1. (inv. dial.) to ~ with smb. a frecventa pe cineva, a într eţine relaţii cu cineva. 2. to ~ with smth. a se acorda, a se asorta cu ceva. III. a dv. oarecum; (sl.) I ~ of feel / think that am impresia că, îmi vine ideea că; I ~ of expected it parcă aşteptam, mă aşteptam la aşa ceva; the good news ~ of cheered him up ştir a aceasta îmbucurătoare 1-a mai îmbărbătat parcă.



sorus ['so(:)ros],pl. sori [-rai] s. (bot.) sporange. SOS ['cs ou 'es[ I. s. S.O .S., semnal convenţional radio în caz de pericol. II. vb. intr. a chema în ajutor în caz de dezastru / catastrofă. so-so ['sousou] adj. predic, aşa şi aşa; nici bun, nici rău. so soloid j'sou'solouid] s. (chim.) soluţie (coloidală) solidă. • sot [sot] s. 1. nerod, ne ghiob, dobitoc. 2. beţivan, alcoolic. sottish ['soţi/] adj. 1. prostit, îndobitocit. 2 . beţiv, alcoolic. sottishly [-li] adv. ca un beţiv. sottishness [-nis] s. îndobitocir e (pricinuită de alcoolism). ■ sotto-voce ['soton'voutri, si pronunţia italiană, amer. ' souta'voutji, 'sotou'vout/ei] adv. (ital.) cu voce înceată. sou [su:] s. (fr.) franc , bănuţ; (fam.) he hasn't a ~ n-are 0 lăţeaie. souchong ['sm'tjbrj,.-'-] s. (chinez.) o calitate de ceai (negru). sou'-easter [sou'i:star] adj. v. s o u t h e a s t c r . sough1 [sau, amer. si sAf] I. s. freamăt, foşnet, murmur, susur. II. vb. intr. a f remăta, a murmura; the wind ~s in the trees vântul adie / foşneşte prin copaci. sough2 s . 1. (hidr.) canal de scurgere, drenaj. 2. (mine) jgheab de scurgere în galerii. s ought [so:t[ pas; si part. trec. de la s e e k . soul [soul] s. 1. suflet; to th row oneself body / heart and ~ into smth., to throw one's whole ~ into smth. a p une tot sufletul în înfăptuirea unui lucru, a lucra din toată inima / a-şi închina toate fo le înfăptuirii unui lucru; with all my ~ din toată inima mea, din tot sufletul meu; I cannot for the ~ of me, I couldn't to save my ~ n-aş face-o pentru nimic în lume; up on my~! pe viaţa mea!; (/an;.) to have a~for music a avea un simţ muzical înnăscut; he h as a ~ above money c mai presus de preocupări materiale; to have no ~ a fi lipsit de suflet, a nu avea suflet, a fi nemilos I neîndurător, a fi meschin / josnic; disc ipline is the ~ of the army disciplina c sufletul armatei; to prey for smb.'s ~ a se ruga pentru sufletul / pentru liniştea / odihna sufletului cuiva; God rest hi s ~! Dumnezeu să-1 odihnească, Dumnezeu să-1 ierte, fie-i ţărâna uşoară!; population of a t nd ~s populaţie de o mic de suflete, populaţie numărând o mie de suflete; without meetin g a living ~ fără a întâlni nici ţipenie de om / nici urmă de om: (fam.) fără a întâlni nic de om; not a ~ nimeni, nici unul, nici un om; he's a good ~ e un suflet bun / blân d; (fam.) e plămădit dintr-un aluat bun; be a good ~ and say nothing about it fii atât de drăguţ / de amabil şi nu (mai) pomeni nimic despre aceasta; he is a cheery ~ găseşte în otdeauna câte ceva de râs; e întotdeauna bine dispus; (the) poor ~! bietul de el! săracu l! săraca! 2. (amer. muz.) stil de muzică vocală exprimând stări emoţionale, practicat de. egrii din S.U.A. II. adj. (amer. sl.) care aparţine negrilor, caracteristic negril or.



soul bell ['soul bel] s. dangăt funebru. soul brother [~ ibrA03r] s. (amer.) negru , om de culoare. soulful ['soulful] adj. 1. emoţionant; sentimental. 2. însufleţit, en tuziast, de un entuziasm debordant; he replied in a ~ tone a răspuns pe un ton însuf leţit / cu însufleţire. soulfully ['soulfuli, -falij adv. cu suflet, cu inimă; cu entuzi asm; cu sentiment. I soulless ['soullis] adj. fără suflet; fără inimă. soullessness [-nis] s. lipsă de suflet. soul-searching ['souliSo:tjîrj] s. examen de conştiinţă.soul-selling ['soul iselirj] adj. care face negoţ / trafic cu fiinţe omeneşti. soul sister [~ isist 3r] s. (amer.) negresă, femeie de culoare. soul-stirring [~iSto:rirj] adj. mişcător, e moţionant. sound1 [saundj I. s. sunet, zgomot; it has a queer ~ are un sunet ciuda t. II. vb. A. intr. a suna; a răsuna; a scoate sunete; it ~s like thunder se aude zgomot ca de tunet; the trumpets ~ trompetele răsună. B. tr. 1. a face să sune, să răsune, a suna; to ~ the alarm a suna alarma; to ~ a beli.a suna un clopot. 2. a pronunţa , a rosti; the h in "hour" is not ~ed litera h nu se pronunţă în cuvântul „hour". 3. a ros ti, a declara, a face cunoscut. 4. a ciocăni, a încerca (roata vagonului ele). 5. (m ed,.) a asculta. sound21. adj. 1. zdravăn, sănătos, robust; întreg; care nu este stricat sa» vătămat; (as) ~ as a beli sănătos tun; ~ in life and limb întreg, teafăr; ~ fruits fru



 nevătămate; ~ machine maşină robustă. 2. (despre somn) adânc, profund. 3. întemeiat, temei , logic, judicios; ~ argument argument întemeiat; ~schoIar om de ştiinţă serios. 4. (des pre bătaie) puternic; bun, sănătos; ~flogging bătaie bună / sănătoasă/ zdravănă. 5. (jur.) legal, legitim, real; ~ title to land drept real asupra pământului. 6. solvabil; ser ios; his financial position is perfectly ~ situaţia sa financiară este foarte sănătoasă. I I. aaV. din plin, cu totul, complet; to be ~ asleep a dormi adânc. sound3 I. vb. A . tr. 1. a măsura adâncimea (unei ape) cu sonda. 2. (med.) a sonda, a explora, a exa mina (o rană, un organ). 3. (fig.) a sonda. 4. a încerca; a controla, a verifica. B. intr. 1. a se servi de sondă. 2. (mai ales despre o balenă) a se cufunda. II. s. (m ed.) sondă. sound4 s. 1. strâmtoare, braţ de marc. 2. băşică de înot (la peşti). sound-abso ['saundob'soibont] adj. v. s o u n d - a b s o r b i n g. sound-absorbing [~ob, so:birj, -iZo:b-] adj. absorbant de sunete, izolator de zgomot, fonoabsorbant. s ortable ['soitsbl] adj. 1. ce poate fi clasat /distribuit / triat. 2. convenabil , potrivit, soundbox [~boks] s. 1. cutie de rezonanţă. 2. (eln.) doză de redare. pe măsu ră. sound cartoon [~ ka:,tu:n] s. (cin.) desene animate sonore. r sound detector [ ~ di.tekto'J s. detector de sunete. sorter ['so:to ] s. sortator; maşină sortatoare, trior, clasificator. sortie ['so:ti[ s. 1. (/nil.) misiune, ieşire; atac, năvală (a u nei trnpe împresurate). 2. (av.) sound effects [~ i.fekts] s. pl. efecte acustice / sonore; film with ~ film sonor. misiune, ieşire, raid, zbor. sounder ['saunds'] s. 1. (mar.) sondor, aparat de sondat acustic. 2. (tei.) sunder, receptor. sound -film ['saundfilm] s. film sonor. sortilege ['so:tilid3] s. ghicire prin tragere la sorţi. sorting ['so:tirj] s. sortare, triere, clasificare. sounding1 ['saundir j] adj. 1. sonor; rezonant. 2. răsunător, zgomotos; ~ promises promisiuni zgomotoase ; ~ rhetoric fraze răsunătoare. sorting divice [~ di,vais] s. (mine) separator. soun ding2 s. 1. sunare, răsunarc, rezonanţă. 2. sondare / măsurare a adâncimilor. 3. pl. sorti tion [so:'ti/pn] s. tragere la sorţi. loc apropiat de ţărm unde este posibilă sondarea. 4. pl. tatonări, investigaţii discrete. sort-out ]'so:taut] s. (fam.) sortare, ordon are. sounding balloon [~ b3ilu:n] s. (av., meteor.) balon sondă. sorts rack [so:ts r£ck] s. (poligr.) regal cu litere defecte.



 877 spacer



sounding-board [~bo:d, -bosdj s. 1. rezonator. 2. cerul / uraniscul amvonului. s ounding lead [~ led] s, 1. (constr.) iîr cu plumb, cumpănă. 2. (mar.) sondă. sounding ma chine [~ mot/iin] s. (mar.) sondă mecanică, maşină de sondaj. sounding pole [~ 'poul] s. (auto) reper de gabarit. soundless1 ['saundlisj adj. mut; tăcut. soundless2 adj. insondabil, care nu poate Fi sondat. sound locator ['saund loupkeito1"] s. apara t de înregistrat sunetele / zgomotul avioanelor. sound-man [~raaen], pi. sound-men [-men] s. (cin.) sunctist. sound motion pictures [~ pinou/^n 'pikt/az] s. pi. c inema sonor. soundness ['saundnis] s. 1. sănătate, stare sănătoasă (a spiritului ele); sta re / condiţie bună. 2. soliditate, trăinicie (a unei case de comerţ); solvabilitate. 3. temeinicie (a unui argument etc.), siguranţă, justeţe (a unui raţionament etc.); I have confidence in the ~ of his judgement am încredere în temeinicia / justeţea raţionamentul ui său. 4. ortodoxie (a unei doctrine). sound-proof ['saund pru:f] adj. izolat acu stic. sound radar [~ ireidor] s\ (tel.) radiolocator acustic. sound-track [~tnek ] s. (cin.) 1. coloană sonoră. 2. muzică de film. sound-wave [~weiv] s. undă sonoră. soup [su:p] I. s. 1. supa; (sl.) in the ~ în bucluc, în încurcătură. 2. (fam.) ceaţă deasa. 3. ( ) nitroglicerină. 4. (sl.) cal putere. II. vb. tr. (amer.sl.) to ~ up a mări viteza (unui motor). soup-and-fish ['sutpsndTi/J s. (fam.) ţinută bărbătească de gală, ţol festiv. up-kitchen [fsu:p.kit/in] s. 1. cantină gratuită pentru nevoiaşi. 2. (amer. mii. sl.) bucătărie de campanie. soup ladle [~ .leidl] s. polonic. soup-plate [~plcit] s. farf urie adâncă / de supă. soup-ticket [~itikit] s. bon pentru masă la cantină. soup-tureen [~ teiri:n, ~ tju.rkn] s. supieră. soupy ['su:pi] adj. 1. ca supa; de consistenţa sau d ensitatea supei. 2. gros, dens; a ~ fog o ceaţă deasă. 3. exagerat de sentimental, dul ceag, siropos. sour ['şaua1"] I. adj. 1. acru; acid; the grapes are ~ strugurii su nt verzi. 2. acru, iritabil, posac, ursuz. 3. (despre sol) nefcrtil, sterp; mlăştino s. 4. (amer. sl.) dezavantajos; ~ countract contract dezavantajos. II. vb. A. tr . 1. a acri; a acidula. 2. a irita, a indispune. 3. (tehn.) a stropi cu piatră vânătă. B . intr. 1. a se acri; a deveni acid. 2. a se irita, a se indispune, a deveni urs uz; to ~ into a degenera în. source [so;s, so?s] s. 1. izvor, sursă. 2. origine, sur să; reliable ~ of information sursă de informaţii sigură; idleness is the ~ of all evils din lene se trag toate păcatele. source holder [~ ihouldor] s. (fiz.) dispozitiv port-substanţă. sour cream ['sauo kri:m] s. smântână. sourdine [sus'dkn, SD3-] S.V. s o r d i n e . sour dough ['saus 'dou] s. (amer. sl.) veteran al căutătorilor de aur (din Alaska). sour-faced [~Teist] adj. posomorât la chip, neprietenos, ursuz, cu o mut ră acră. sour gas [~ gzes] s. (mine) gaze sulfuroase / agresive / corozive. sourish ['sausri/] adj. acrişor, cu gust de aguridă. sourly ['sauali] adv. acru, cu acrime. sourness ['sausnis] s. 1. acreală, aciditate. 2. dispoziţie proastă, iritabilitate. so ur sulphur [sauo 'SAIIV] s. (mine) sulf activ. souse1 [saus] I. s. 1. saramură, ma rinată. 2. murături. 3. cufundare în apă; îmbibare / înmuiere cu apă. 4. (sl.) beţie. 5. (a sl.) beţiv. II. vb. A. ir. 1. a pune la saramură, a mura. 2. a cufunda, a muia; a îmbi ba, a uda (lichid, apă). B. intr. 1. a se cufunda; a se muia; a se îmbiba. 2. (sl.) a se îmbăta, a se pili. souse2 I. vb. A. tr. (despre o pasare răpitoare) a se repezi / a se arunca asupra (cu gen.),- a lovi violent. B. intr. 1. (rar) a cobori, a pl onja rapid. 2. (av.) a pica, a veni / a cădea în picaj. II. s. 1. plonjare, cădere / c oborâre rapidă. 2. (av.) picaj. III. adv. dintr-o dată, pe dată. soused [saust] adj. (sl .) beat, chcrchclit, făcut. soutache [su'to:/] s. (text.) suitaş. soutane [su:'tu:n] s. sutană. south [sauG] I.s. sud, miazăzi. II. adj. sudic, meridional; the ~coast c oasta de miazăzi; - aspect vedere spre sud. III. adv. către sau de la sud; to lie ~ of a place a fi situat la sud de cutare loc; (mar.) to sail due ~ a merge drept spre sud; the wind blows ~ vântul bate dinspre sud. IV. vb. intr. [sauS] 1. a se m işca către sud. 2. (astron.) a traversa meridianul. South-African ['sauG'a^frikan] a dj., s. sud-african. southbound [~baund] adj. care se îndreaptă către sud. South Carol inian [~ ■kora'lainbn, - njsn] I. adj. din Carolina de Sud. II. s. locuitor din Ca rolina de Sud. south countryman [~ 'kAntrinian] s. locuitor din sud. South Dakot an [~d3'koutan] I. din Dakota de Sud. II. s. locuitor din Dakota de Sud. Southdo wn [~daun] s. rasă englezească de oi. south-east [~'i:st,pronunţie mar. sau'i:st.'—i-'-] I. s. sud-est. II. adj. sud-estic. III. adv. către sau de Ia sud-est. southeaster



 [~'i:st9r] şi (mar.) sou'-easter [sau'i:st3r] s. vânt de la sud-est. south-easterly [~'i:st9li] I. adj. (despre vânt etc.) dinspre sud-est. II. adv. spre sud-est. so uth-eastern [~'i:ston] adj. (despre o regiune) de / din sud-est. souther ['sauîte1 "] s. vânt de sud. southerly ['sAOoli] adj. sudic; (mar.) to steer a ~ course a na viga spre sud. southern ['sAAon] adj. v. s o u t h e r l y . southerner [-or] S. 1- locuitor din sud. 2. (ist. S.U.A.) sudist. southernmost [-moust, -mast] adj. cel mai de la sud, din extremitatea sudică.



southernwood [-wud] s. (bot.) lcmnul-domnului (Artemisia abrotanum). southing [' sauflin, -Girj] s. 1. (despre nave, vapoare) tendinţă de a se îndrepta către sud. 2. mom entul în care luna traversează meridianul. southpaw ['sauGpo: ] s., adj. stângaci. Sou th Pole ['sauG poui] s. the ~ Polul Sud. southron ['sAâran] s. (scot.) 1. meridion al, locuitor din sud. 2. englez. southward ['sauGwod] I. adj. sudic, care este s ituat spre sud. II. adv. către sud. III. s. v. s o u t h (I). southwards [-z] adj. v. s o u t h w a r d (II). south-west l'sauG'wcst. pronunţie, mar. sau'west, '-■-'] I. s. sud-vest. II. adj. sud-vestic. III. adv. către sud-vest. southwester [~'we stor, mar. sau'wcst3r] s. 1. vânt puternic de la sud-vest. 2. (mar.) pălărie de muşama. souvenir ['suivsmV, -vin-, amer. si --'-] s. (jr.) 1. suvenir, amintire; aducere aminte. 2. (mil. glumeţ) glonţ; ghiulea. sovereign ['sovrin, amer. şi 'SAV-] I. adj. 1. suprem, suveran; superior, care este cel mai înalt; ~ power putere supremă, suver ană. 2. puternic; independent, suveran. 3. extrem, suprem; ~contempt dispreţ suveran . 4. excelent, suveran; ~remedy remediu / leac suveran / cu rc/.ultatc excelente , panaceu universal. II. s. 1. domnitor, suveran, monarh. 2. monedă (de aur) de o liră. sovereignty ['sovranti, -rin-] s. suveranitate, putere supremă, putere de stat . Soviet ['souviat, 'sov-, so'vjet] (rus ist.) I. s. 1. soviet. 2. cetăţean sovietic . II. adj. sovietic. sovprene ['sovpri:n] s. (chim.) ncopren, sovprcn. sovran [' sovran] adj., s. (poetic) suveran. sow1 [sou], past sowed Jsoud], part. tree, so wn [soun] sau sowed [soud] vb. A. tr. a semăna, a însămânţa; to ~ (the seed of) dissension a semăna ceartă / vrajbă; to ~ wind and to reap the whirlwind a semăna vânt şi a culege fu tună. B. intr. (şi to ~ out) a semăna, a însămânţa. sow2 [sau]s. 1. scroafa, purcea; to tak o get the wrong ~ by the ear a greşi adresa; a trage o concluzie greşită; a se lega de cineva sau de ceva din greşeală; to take / to get the right ~ by the ear a nimeri ( bine). 2. (metal.) fontă bruta; bucată de fonta / plumb etc. aşa cum iese din topitori e. sowar [s3'wa:r, sou'w-, -'wo:1"] s. (anglo-indian) 1. cavalerist. 2. poliţist căl are. sowback ['soubrek] s. (mine) umflarea vetrei. sowbread ['saubred] s. (bot.) pâinca-porcului (Cyclamen europaeum). - sower [rsou3r] s. semănător; semănătoare. sow fen nel ['sau .fenal] s. (bot.) înărarul-porcului (Peucedanum officinale). sowing ['soui rj] s. semănat, însămânţare. sowing machine [~ mu:./i:n] s. (agr.) semănătoare. sowing time taim] s. semănat, vremea însămânţării. sown [soun] part. trec. de la s o w 1 . sow thistle ['sau >Gisl] s. (bot.) susai (Sonchus oleraceus). soy [soi] s. (bol.) soia (Soja hispida). soya ['soia] s. bob de soia. soya bean [~ bi:n] s. v. s o y a. soybea n oil [soibi:n oil] s. (chim.) ulei de soia. spafspo:] s. 1. staţiune climaterică eu ape minerale, staţiune balneară/ balneoclima terică. 2. izvor de apă minerală. 3. (amer.) loc unde se vând băuturi răcoritoare. space [spcis] I.s. 1. (mat., fiz. etc.) spaţiu. 2. spaţiu, loc (disponibil); confined ~spaţiu restrâns: for want of ~din lipsă de spaţiu. 3. domeniu; zonă; distanţă, depărtare, întindere; ~between two things spaţiu sau distanţă înt ucruri. 4. spaţiu, suprafaţă, întindere, loc; open ~s locuri virane; to take up a lot of ~ a ocupa mult loc, a fi o prezenţă supărătoare. 5. (spaţiul) vid, gol; aer, văzduh; to st re into ~ a privi în gol, a avea privirea pierdută în gol; to vanish into ~ a dispărea, a pieri, a se face nevăzut. 6. interval (de timp), răstimp: after a short ~ curând, du pă scurtă vreme, după un scurt răstimp, nu mult după aceea; within the ~ of într-un răstimp , în decurs de; in the ~ of an hour a) în (de)curs de o oră, într-o oră; timp de o oră; b) upă / peste o oră; for the ~ of two years pe doi ani; (prov.) in ~ comes grace timpu l toate Ic coace. 7. (poligr.) spaţiu, interlinic: albitura.II.vb.tr. 1. (şi to ~ ou t) a dispune / a repartiza / a aşeza / a pune din distanţă în distanţă / la intervale; a lă spaţii / intervale între, a eşalona; a rări; to ~ out payments over ten years a eşalona plă e pe (timp de / un interval de) zece ani; to ~ off a (sub)diviza, a (sub)împărţi. 2. ( poligr.) a spatia, a distanţa; to ~ out a zeţui / a culege cu înterlinii / spaţiat. spac e band ['spcis bxmd] s. (poligr.) pană de spaţiat. space-bar [~ba:r| s. bară pentru sp aţii (a maşinii de scris). space beam [~ bi:m] s. (ferov.) traversa intermediară. spac



 eborne ['speisbo:n] adj. (cosm.) 1. care se deplasează în spaţiu. 2. care se află la bor dul unei nave cosmice. space capsule ['speis .ka^psju:!] s. (cosm.) capsulă spaţială. spacecraft ['speiskra:ft],pl. spacecraft s. navă cosmică, vehicul spaţial. spaced [spe ist] adj. spaţiat. spaced-out [~'aut] adj. 1. spaţiat. 2. (fam.) buimăcit de droguri. space factor ['speis -fa;kterJ s. (tehn.) coeficient de umplere. spaceless ['spc islis] adj. infinit, nesfârşit; nelimitat, nemărginit, neţărmurit. space line l'speis lain ] s. (poligr.) interlinic, durşus, rcglct. spaceman ['spcism3n],pl. spacemen [-mon , -men] s. 1. astronaut, cosmonaut. 2. (fam.) extraterestru. space platform ['sp eis iplastfomi] s. (cosm.) platformă de lansare. spacer ['speisa1"] 1. (tehn.) mon tant, piesă de distanţă, distanţier, şaibă; cală; furură, căptuşeală, came. 2. v, s p a c e . v. s p a c e l i n e .



 space radiation 878



spank [spasnk] I. vb. A. tr. a bate, a lovi, a cârpi, a plesni cu palma (peste şezut ). B. intr. space radiation ['speis «rasdiei/an] s. (fiz.) radiaţie spaţială. (şi to ~ alo ng) a merge repede / iute, a păşi de zor; (despre o navă) a avansa / a înainta space rat e [~ reit] s. tarif cu rândul; preţ pentru un rând (scris). repede; (despre un cal) a fugi, a alerga repede. II. s. palmă, lovitură cu palma (peste space rocket [~ .rokit j s. rachetă cosmică. şezut). space shuttle [~ ./Ml] (cosm.) navetă spaţială. spacesick ['s eissik] adj. care nu suportă zborul în spaţiul cosmic. spanker ['spa;rjkor] s. 1. pers oană care loveşte / bate / cârpeşte / plesneşte cu palma (peste şezut). 2. (fam.) om sau ca iute de picior; cal (bun) trăpaş. 3. (fam.) lucru de mâna spacer sleeve ['spciso sli: v] s. (au/o) cămaşă distanţiera. întâi; lucru grozav / care iese din comun; lucru de mirare minciună gogonată, 4. (fam.) spaceship ['speis/ip| s. navă cosmică. om excepţional; om ne obişnuit de înzestrat; personalitate. 5. (mar.) brigantină. space station ['speis .ste i/cm] ş. staţiune interplanetară. spanking ['spa^nkin] I. s. bătaie, lovituri cu palma ( peste şezut). II. adj. 1. rapid, iute, space-time [~taim| s. (mat.,filoz.) spaţiu-ti mp (a 4-a dimensiune). 1 sprinten; ~ trot trap sprinten. 2. (fam., despre vânt) pr oaspăt, înviorător; favorabil, prielnic; space traveller [~ rtr^valg "] s. cosmonaut, astronaut. (mar.) ~breeze briză bună. 3. (fam.) excelent, minunat; considerabil, res pectabil; grozav, space tug |~ tAg] s. (cosm.) vehicul care face legătura între staţii orbitale. straşnic; vârtos, zdravăn. space writer [~ irait3f] s. (amer.) ziarist plătit cu rândul. spanless ['spamlis] adj. (poetic) fără margini, (de) nemăsurat; imens, nemărgi nit, spacing ['speisirj] s. 1. interval, distanţă, depărtare (între două puncte succesive, între arbori, între coloane etc.). 2. interval (de timp, între două plăţi succesive etc.). 3. spaţiu, nesfârşit, neţărmurit. interval (între rândurile bătute la maşina de scris); typ ingle ~ bătut la două rânduri. span-long ['spa?n lor)] adj. (lung) de o palmă, de o şchioa pă. 4. spaţiere. spanner ['spamo1"] s. 1. (tehn.) cheie de piuliţe. 2. traversă, stinghi e. span-new f'spaîn'nju:] adj. (dial.) nou-nouţ. spacious ['spei/oş] adj. spaţios; Vast; întins; amplu, cuprinzător; larg; ~mind minte largă / cu vederi largi. span roof [~ r u:f) s. (arhit.) acoperiş cu două versante. spaciously [-li] adv. spaţios, vast, larg. ' span wire [~ iwaio1"] ş. hoban, coardă; sârmă de ancorare. spaciousness [-nis] s. 1. în tindere vastă, spaţiu vast; spaţiu, caracter încăpător. span worm [~ W3:m] s. (entom.) (omi de) cotar (Geometra). 2. grandoare, măreţie (a unei epoci). spar1 [spa:r].s. 1. (mar .) bilă; şcondru; stâlp. 2. (şi wing~) (av.) lonjeron. 3. (constr.) 1 spade [speid] I.ş. 1 . cazmâ.hârleţ; (prov.)to call a ~ a ~ a spune lucrurilor pe nume. bară, riglă, traversă. 2 (mii.) pinten (de tun). II. vb. tr. a săpa / a tăia cu cazmaua; a întoarce (pământul) cu spar2 s. (mineral.) spat; heavy ~ baritină, barit; Iceland ~ spat de Islanda. cazm aua. ; ; spar 3 1. vb. intr. 1. a boxa, a se bate cu pumnii; (sport, box) a simu la lovituri cu pumnii; spade2 (de obicei la pi.) s. (la cărţi de joc) pică, verde. to ~ at smb. a executa cu pumnii lovituri înşelătoare contra cuiva, a simula un atac cu p umnii contra cuiva; ~ing match meci amical / demonstrativ. 2. (despre cocoşi) a se spade3 s. 1. (om) castrat, scopit. 2. animal castrat / jugănit / scopit; juganj c al. Spadeful ['speidful] s. (cantitate care încape pe) cazma, lopată; a ~ of sand o lopată bate cu pintenii. 3. (fam.) a disputa, a discuta; a se certa, a se ciorovăi; to ~at each other a-şi spune / a-şi arunca unul altuia vorbe înţepătoare. II. s. 1. (sport , box) mişcare de nisip. j : spadework [rspeidwo:k] s. (şifig.) muncă preliminară / pregăt itoare; muncă de pionier. provocatoare a mâinilor; lovitură simulată / înşelătoare. 2. lupt cocoşi. r r sparable ['spserobl] s. cui(şor), ţintă (de cizmărie), (cui-)tex (fără floare, p). spadger [ spaxl30 ] s. 1. (omit. fam.) vrabie (Passer domesticus). 2. pui de vrabie. sparable tin [~ tin] s. (mineral.) casiterit. spado l'spcidou] .Ş. 1. (ju r.) (bărbat) impotent. 2. (bărbat) castrat. 3. animal castrat / jugănit. spar-deck [rs pa:dek] s. (mar.) 1. spardec (punte). 2. navă cu spardec. spae [spei] vb. intr. (m ai ales scot.) a prezice, a proroci. spare [speor] I. adj. 1. de rezervă, de schim b; liber, disponibil; excedentar, care spaghetti [spn'geti, spu:'g-] s. spaghete , macaroane. prisoseşte; ~lead mină (de rezervă, pentru creion port-mină); ~ cash numera r disponibil; ~ money economii, bani albi pentru zile negre; ~ (bed)room cameră de rezervă, odaie spahi ['spa:hi:] s. (mii.) spahiu. de musafiri; ~ time timp liber; (mar.) ~ yard vergă de rezervă; (au/o) ~ tyre cauciuc spake [speik] vb. (înv. şi poetic



 ) past de la s p e a k. spall [sp3:l] I. s. aşchie, ţandăra; zburătură; fragment, frântură piatră). II. vb. tr. şau anvelopă de rezervă. 2. frugal, sobru, simplu; sărăcăcios, neînde r; rar; puţin; ~ diet a) regim (alimentar) frugal, hrană frugală / simplă; b) hrană slabă / sărăcăcioasă; a despica, a crăpa, a sparge; a aşchia. spalpeen [spEel'pi:n,'--] (irl.) s. 1 argat (la ţară). 2. secătură, lichea, nemernic, ticălos, ~ of speech scump / zgârcit la vo bă. 3. puţin, slab, uscăţiv; ~ of figure / frame puţin la trup, redus ca statură. 4. (despr păr etc.) rar, răzleţit. II. vb. A. tr. 1. a economisi, şnapan. 3. golan, haimana. a pu ne la o parte, a cruţa; a rămâne cu; a avea în excedent, a avea disponibil, a mai avea; span1 [spzen] vb. (aproape înv.) past de la s p i n (I). span 2 1. s. 1. palmă, şchioa pă (măsură de lungime); long ~ (= 9 inches) palmă; short a se putea dispensa / lipsi de; to ~ neither trouble nor expense a nu precupeţi nici truda ~ (= 7 inches) .şchioapă. 2. (fig.) interval de timp, răstimp; scurtă distanţă, mică depărtare; nici banii / cheltuia a; to ~ în plus, disponibil; to have some tickets to ~ a avea ceva / palmă, şchioapă; pe rioadă, epocă; durată; his life had well-nigh completed its ~ viaţa câteva bilete disponib ile / în plus; I have no time to ~ today azi n-am timp (disponibil); lui se apropi a de sfârşit. 3. lungime (a unui pod); lăţime (a unui rău). 4. (şi full arm-~) enough and t ~, plenty and to ~ din belşug, şi chiar peste măsură. 2. a întrebuinţa / anvergură a braţe tc. 5. (şi wing-~) distanţa dintre extremităţile aripilor întinse (ale a gospodări cu econo ic / socoteală / chibzuinţă. 3. a se lipsi de; a renunţa la; a abandona, unei păsări); (av. lonjeron, anvergură. 6. (constr.) lumină, deschidere (a unui'pod); a ceda; a acorda , a rezerva (ceva cuiva); I can ~ you half of it vă pot ceda (o) jumătate; deschider e (a unui arc, a unei bolţi); single ~ bridge pod cu o singură travee. 7. (mar.) we cannot ~ him nu ne putem dispensa / lipsi de el; can you ~ me a few moments? labă de gâscă, furcă de trotă. 8. (amer.) atelaj; pereche de cai, catâri, boi etc. 9. (ferov.) puteţi să-mi acordaţi câteva clipe? 4. a menaja, a cruţa; ~his blushes nu-1 faceţi să roşea ctor; distanţă (între staţii). 10. (maţ.) coardă (de arc). 11. (tehn.) rază de acţiune nu-1 , scutiţi-1 de ruşine; ~ me cruţaţi-mă; to ~ smb.'s feelings a cruţa sentimentele a macaral i. II. vb. A. tr. 1. a măsura cu palma. 2. (fig.) a cuprinde / a măsura / a îmbrăţişa cuiva to ~smb. something a cruţa pe cineva; to ~ smb. the trouble of doing something cu privirea; his eyes ~ned the intervening space măsura din ochi distanţa. 3. (despre a scuti pe cineva de osteneala de a face ceva. B. rej?. a se menaja, a se cruţa, a nu se un arc, o boltă, un acoperiş etc.) a acoperi; (despre un pod) a trece peste ( rău etc.), a lega osteni; not to ~ oneself a) a fi exigent cu sine însuşi, a nu fi îngădui tor faţă de sine însuşi; malurile (râului etc.); three bridges ~ the river trei poduri tre c peste râu / leagă malurile b) a nu-şi cruţa forţele / puterile. C. intr. 1. (rar) (to) a se abţine (de a); a se sfii (să); râului; to ~ a river with a bridge a construi / a f ace un pod peste un râu; (ferov.) gantry a ezita (să); a şovăi (să); you need not ~ to ask my help nu trebuie să vă sfiiţi să-mi ~ning four sets of rails punte de semnalizare pes te patru linii; (nu/z.) to ~ the octave cereţi ajutorul. 2. a trăi cu economie. III. s. 1. rezervă. 2. (de obicei pi.) piesă de schimb. a avea un registru de o octavă. 4. a cuprinde, a îmbrăţişa (şi fig.); to ~ smb.'s wrist 3. (spart) jucător de rezervă. a cupr e (cu mâna) încheietura mâinii cuiva; his life ~s nearly the whole century anii sparen ess l'speanis] s. puţinătate, sărăcie, lipsă. vieţii lui cuprind aproape întregul secol. 5. ar.) a strânge cu parârnele. 6. (electr.) a şunta. spare part ['speo pci:t] ş. (tehn.) p iesă de schimb / de rezervă. B. intr. 1. (amer.) (despre animale de tracţiune înhămate împr muî) a se potrivi (la mărime, sparer ['spe3ror] s. bun gospodar, persoană care ştie să se gospodărească. culoare) (şi fig.) 2. (over) (despre un pod) a trece (peste). sparge [' spo:d3] vb. tr. a stropi. spancel ['spsensl] I. s. piedică (pentru cai, vite). II. vb. tr. a împiedica (o vită, un cal, legându-i picioarele). spandrel ['spa^ndrcl, ame r. şi -dril] s. (constr.) 1. timpan. 2. zid de rezistenţă. spanemia [sps'nimiio] s. (m ed.) anemie. spangle [.'spaerjgl] I. s. 1. paietă, fluture, fluturaş (de metal); lam elă. 2.pl. (poetic) stele sclipitoare. II. vb. tr. a garnisi / a împodobi / a presăra cu paiete / cu flutur(aşi) (şifig.); the star-~d heaven cerul presărat cu stele; meado ws ~d with flowers câmpii smălţuite cu flori; the Star-~d Banner a) steagul Statelor U nite ale Amcricii; b) imnul naţional alS.U.A. Spaniard ['spambd] s. 1- spaniol. 2. (mar.) navă spaniolă. spaniei ['spcenislj I. s. 1. (zool.) cocker, prepelicar. 2. ( fig. şi tame ~) adulator, linguşitor, periuţă; slugoi, om servil / slugarnic. II. adj. l inguşitor; servil, slugarnic. III. vb. iutr. a se linguşi, a se da cu binele; a se p urta servil / slugarnic / umil; a se gudura. Spanish ['spasni/I I. adj. spaniol( esc); ~ castles castele în Spania; ~ woman (femeie) spaniolă. II. s. 1. (limbă) spanio



 lă; in ~ în (limba) spaniolă, pe spanioleşte. 2. pi. the ~ spaniolii. Spanish burton [~ 'bo:tn] s. (ttuir.) chiţibuş. Spanish fly [~ 'flai] s. (entom.) cantaridă (Lytta vesic atoria). Spanish omelet [~ 'omlit] s. (gastr.) omletă spaniolă (cu sos de roşii condim entat). sparing ['speorin] I. adj. 1. sobru, cumpătat; econom; to be ~ with the bu tter a fi econom cu untul; ~ of words scump la vorbă. 2. frugal, sărăcăcios, parcimonios . II. s. l.pl. economii, bani puşi de o parte. 2. iertare, milă; menajamente; bunătate . sparingly [-li] adv. 1. cumpătat, frugal; to eat ~ a mânca frugal / cumpătat. 2. mod erat, restrâns. sparingness [-nis] s. economie; cumpătare, frugalitatc. sparing part ner ['spssrirj rpa:tn3r] s. (la box) partener de antrenament. spark1 [spa:k] I. s. 1. scânteie; the vital ~ viaţa, suflul vieţii; strike ~s out of smb. a anima / a însu fleţi pe cineva, a provoca pe cineva să ia parte la conversaţie / să arate însufleţire sau riginalitate în conversaţie. 2. licărire, sclipire (şifig.); he showed not a ~ of intere st nu manifesta / nu arăta nici o umbră de interes. 3. the ~ (mar., av.,fam.) radiot elegrafistul. 4.pl. (med., fam.) serviciu de radiologie; sala de radioscopie. 5. obiect strălucitor; piatră scumpă / preţioasă, mai ales diamant. 6. (tel.) emiţător de scâ II. vb. A. intr. a scânteia, a scăpară, a fulgera, a emite scântei (şi electr.). B. tr. 1 . a supune acţiunii scânteilor electrice. 2. (despre scânteia electrică) to ~through a t raversa, a perfora. 3. (şifig.) to ~ off a declanşa (o explozie, o revoltă etc.). spar k 2 1, s. crai, berbant; băiat de viaţă; om gălăgios; lăudăros, fanfaron; a gay young ~ un ilfizon. II. vb. intr. 1. a se făli, a face parada, a se furlandisi. 2. a face pe craiul, a umbla după însurătoare.



 879 spear side



spark arrester ['spark s'rest3r] s. 1. (ferov.) parascântci. 2. (electr.) stingător de scântei. 3. (telui.) cameră de scântei, spark catcher [~ ikaet/ar] s. v. s p a r k a r r e s t e r , spark coil [~ koil] s. (electr.) bobină de inducţie, bobină Ruhmkorf f. spark collector [~ kailektar] s. (tehn.) grătar parascântei. spark gap [~ ga?p] s . 1. (electr.) zona arcului; distanţă disruptivă; distanţă de străpungere. 2. (fiz.) eclato , deseărcător. spark guard [~ ga:d] s. (amer.) grilaj de protecţie (în faţa focului). spar king l'spurkirj] s. scânteiere. sparking alloy [~ 'sebi] s. (metal.) aliaj pirofor . sparking ball [~ bo:l] s. (electr.) electrod sferic. sparking-plug [~ pUg] s. v. s p a r k - p 1 u g. sparkle ['spa:kl] I. vb. intr. 1. scapără. 2. (fig.) a scântei a, a fulgera, a scapără; a sclipi; a străluci; her eyes ~ed with joy ochii îi străluceau d e bucurie. 3. (despre vin) a fierbe, a spumega, a fi spumos, a juca. II. s. 1. s cânteie. 2. scânteiere, scăpărare, sclipire; strălucire; fulgerare, foc. 3. (fig.) vioiciu ne; vivacitate, viaţă; strălucire. 4. (text.) luciu. sparkler [\spa:klar] s. 1. sursă de scântei. 2. (fa/n.) piatră preţioasă (mai ales diamant). 3. pi. (fam.) ochi strălucitori. sparklet ['spa:klit] ş. 1. scânteioară, scânteiuţă, scânteie mică. 2. comprimat pentru pre ea băuturilor gazoase, capsulă cu bioxid de carbon. sparkling ['spa:klirj] adj. 1. s căpărător, scânteietor, sclipitor; strălucitor. 2- (despre băuturi) efervescent, spumos. 3. (fig.) scăpărător, scânteietor, spumos; ~ wit spirit vioi / scăpărător. sparkling water [~ :tar] s. (amer. fam.) apă minerală gazoasă. spark-plug ['sparkpUg] s. (auto) bujie. sp arrer ['spa:rar] ş. 1. boxer. 2. (om) certăreţ, gâlcevilor, arţăgos; târâie-brâu. sparring irj] s. 1. exerciţii de box. 2. hărţuială. 3. (mar.) fardaj, dunaj. sparrow ['spsrou] s. 1. (omit.) vrabie (Passer domesticus); she gave a short start like a frightened ~ a tresărit ca o pasăre speriată. 2. Sparrow (canad. si.) englez (mai Ales londonez) . sparrowgrass ['spaerougra:s] s. (fam.) sparanghel. sparrow-hawk [~ha:k] s. (om it.) uliul-păsărar (Accipiter nisus). sparrow-mouthed [~mau9t] adj. (glumeţ) fanfaron, lăudăros. sparrow wort [~ wa:t] ş. (bot.) limba-vrabiei (Thymelaea passerina). sparse [spars] adj. rar, răzleţ; împrăştiat, risipit; ~ hair păr rar. sparsely ['spa:sli] adv. ra , puţin; ~ populated cu o populaţie rărită; ~ covered with trees acoperit cu câţiva copaci, unde copacii creşteau rari. sparseness ['spursnis] s. v. s p a r s i t y. sparsity ['spa:siti] s. puţinătate, raritate. Spartan ['sparten] (ist.) I. adj. spartan; ~ b roth ciorbă (neagră) a vechilor spartani. II. s. spartan (si fig.). Spartanic [spa:' t


 ). spatulate ['spaîtjuleit] adj. spatulat. spavin L'spasvin] s. (vet.) spavan, osu l boului. spavined [-d] adj. 1. (vet., despre cal) cu spavan, cu osul boului, 2. (fig., despre vers) şchiop.



spawn [spa:n] I. vb. A. tr. 1. (despre peşti, broaşte etc.) a depune (icre, ouă). 2. ( fam.) a născoci; a urzi; a produce. B. intr. 1. a depune icre. 2. (dispreţuitor, des pre oameni) a se înmulţi, a se prăsi, a se plodi; a se naşte. II. s. 1. icre; puiet, pui eţi (de peşte), plevuşcă. 2. (peior.) progenitură; odrasle; plozi; soi, neam, sămânţă, semi bot.) miceliu. spawner ['spa:nar] s. peşte cu icre. spawning l'spornirj] I. s. 1. bătaia peştelui. 2. icre (de peşte). II. adj. 1. (despre peşti) care depune icre. 2. (ji g.) prolific, roditor, care se prăseşte repede. speak [spi:k], past spoke [spouk] (înv .) spake [speik], part. tree, spoken ['spoukn] vb. A. intr. 1. a vorbi, a grăi, a cuvânta; to ~ about a vorbi despre; to ~ at smb. a) a-i vorbi întruna cuiva, a ameţi p e cineva cu vorba; b) a face aluzie la cineva în prezenţa sa, a vorbi la adresa cuiv a; to ~ by the book a) a se exprima cu o precizie meticuloasă; b) a vorbi curgător / ca din carte; to ~ for a) a pleda / a vorbi pentru / în favoarea (cu gen.); a pun e o vorbă bună pentru; b) a rezerva, a reţine (mese, locuri, o marfă etc.); to ~ for one self a) a vorbi dintr-un punct de vedere personal, a exprima sentimente sau păreri personale; ~ing for myself cât despre mine; eu unul; b) a vorbi în propriul său inter es /„pro domo", a vorbi în propria sa apărare; the fact ~s for itself faptul grăieşte de l a sine, orice comentariu e de prisos; ~ for yourself a) nu vorbiţi pentru alţii, nu atribuiţi altora părerile voastre; b) vă convine să vorbiţi astfel; to ~ well for a vorbi de bine pe, a vorbi frumos despre; that ~s well for him aceasta pledează în favoarea lui, e un punct (foarte) bun pentru ci; to ~ forth a vorbi deschis / fără înconjur; t o ~ low a vorbi (cu glas) încet; to ~ like a book a vorbi ca din carte; to ~ of a menţiona, a pomeni; a vorbi despre; ~ing of fiindcă veni vorba despre; nothing to ~ of (o) nimica toată, mai nimic; not to ~ of fără să mai vorbim de, necum; cu atât mai puţin cu atât mai mult; to ~ highly of a vorbi în termeni (foarte) clogioşi / laudativi des pre; to ~ iii of a vorbi de rău pe; to ~ out a) a se pronunţa / a vorbi deschis / fără s fială / înconjur; b) a vorbi (mai) tare; ~out! mai tare! nu se aude!; to ~to a) a se adresa (cuiva); a vorbi (cuiva); to know smb. to ~ to a fi făcut cunoştinţă cu cineva; a se saluta cu cineva; b) a afirma; a confirma; a vorbi despre; (jur.) a depune mărturie despre; to ~ up a) a vorbi (mai) tare; a vorbi răspicat; b) a se pronunţa, a vorbi deschis / fără înconjur; ~ up! (hai) vorbiţi (o dată)! spuneţi ce aveţi pe inimă!; to for smb. a vorbi în favoarea cuiva, a interveni pentru cineva; to ~ without book a vorbi din memorie; legally ~ing din punct de vedere juridic; roughly ~ing apro ximativ, în linii mari; so to ~ cum s-ar zice / s-ar spune, ca să zicem / ca să spunem aşa; strictly ~ing la drept vorbind, de fapt. 2. (with) a conversa, a se întreţine, a discuta, a sta de vorbă, a vorbi (cu). 3. (on, upon) a ţine un discurs, o cuvântare ( despre), a vorbi (despre); a lua cuvântul (într-o adunare). 4. (fg., despre trâmbiţă, orgă tc.) a răsuna; (despre tun) a bubui; B- tr. 1. a vorbi, a pronunţa, a rosti, a enunţa, a spune, a zice; a exprima; to ~daggers a vorbi cu ură sau cu mânie; to ~ one's min da-şi spune părerea deschis / fără înconjur; a spune (ceea) ce gândeşte; to ~ the truth a s e adevărul; to ~ the word a) a o spune deschis / fără înconjur; b) a-şi exprima dorinţa; no to ~ a word a nu spune / a nu rosti o vorbă. 2. a manifesta; a indica; a arăta; a f i mărturie pentru; to ~ volumes (for) a spune mult (în favoarea — cu gen.), a fi foart e semnificativ; (înv.) this ~s him generous aceasta arată / dovedeşte generozitatea lu i; eyes that ~ affection ochi în care se citeşte prietenia sau dragostea. 3. a vorbi (o limbă); a cunoaşte, a şti (o limbă); to ~ Romanian a vorbi / a şti româneşte; English s en (aici) vorbim / se vorbeşte englezeşte. 4. (înv.) a se adresa (cuiva); to ~ smb. fa ir a vorbi cuiva politicos / cuviincios sau frumos. 5. (mar.) a chema, a striga (un alt vas); a intra în legătură cu (un alt vas). C. refl. a ajunge la ceva / a reali za ceva prin felul de a vorbi; he spoke himself into the club datorită discursului său a fost primit în club. speak-easy ['spi:kti:zij s. (amer. si.) bar clandestin. speaker l'spi:kar] s. 1. orator, vorbitor; he is no ~ nu are talent oratoric; to be an easy / a fluent ~ a avea uşurinţă în vorbire. 2. vorbitor, persoană care vorbeşte; i terlocutor. 3. the Speaker preşedintele Camerei Comunelor (în Anglia); preşedintele Ca merei Reprezentanţilor (în S.U.A.). 4. (radio) crainic. 5. purtător de cuvânt. speakersh ip ['spirka/ip] s. oficiul / demnitatea de preşedinte al Camerei Comunelor (în Angli a) sau al Camerei Reprezentanţilor (în S.U.A.); preşedinţie. speaker wire ['spi:ka 


 r] s. (tel.) linie de serviciu. speaking ['spirkirjl I- adj. 1. care vorbeşte; grăit or; expresiv, elocvent; ~likeness portret leit / plin de viaţă; ~ look a) privire ex presivă; b) privire elocventă / cu înţeles / plină de înţeles; ~! la telefon! la aparat! (r s al celui chemat la telefon); Smith ~ aici (e) Smith, la telefon e Smith. 2. de vorbire, de conversaţie; to be on ~ terms (with smb.) a cunoaşte (pe cineva) îndeajun s pentru a sta de vorbă cu el; not to be on ~ terms (with smb.) a nu vorbi, a fi c ertat (cu cineva); ~acquaintance persoană pe care o cunoşti doar într-atât încât să-i dai b iua şi să schimbi câteva cuvinte cu ea. II. s. vorbire; conversaţie. speaking-trumpet [~ >trAmpit] s. megafon, portavoce (portativ). speaking-tube [~tju:b] s. 1. tub acu stic. 2. (mar.) portavoce (comunicând cu camera maşinilor). spear1 ['spiar] I. s. 1. lance, suliţă; javelină; gerid, dardă; ţăpuş(ă). 2. ostie, furcă (pentru prins peşte); har e. 3. lancicr, suliţaş. II. vb. A. tr. 1. a străpunge cu lancea / suliţa. 2. a prinde (p eştele) cu ostia. B. intr. (despre cereale, ierburi) a creşte (drept), a se înălţa. spear2 s. 1. fir de iarbă. 2. nuia. 3. copac tânăr, puiet. spear hand ['spia hasnd] s. mâna dr eaptă (a călăreţului). spearhead ['spiahed] s. 1. vârf de lance / suliţă. 2. (mil.) ~(of th ttack) avangardă, vârf. spear-leafed ['spialirft], spear-leaved ['spialirvd] adj. (b ot.) cu frunze lanceolate. spearman ['spiaman],pl. spearmen [-man, -men] s. lăncic r. spearmint ['spiamint] s. (bot.) un fel de izmă, iarbă-creaţă (Mentha spicata). spearshaped ['spia/cipt] adj. (bot.) Ianceolat. spear side [~ said] s. linie bărbătească (a unei familii).



 spec 880



spec [spck] s. preşc. de la s p e c u l a t i o n ; (fam.) speculaţie; speculă; (com.) agio; on ~ a) la noroc / nimereală; b) pentru speculă / realizarea unui profit; goo d ~ afacere bună, chilipir. special ['spe/pl] I. adj. 1. particular, special; defi nit, determinat, anumit; ~ anatomy anatomic specială (a organelor corpului omenesc ); ~ hospital spital specializat / de specialitate; do you want to come on any ~ day? doriţi să veniţi într-o anumită zi?; I have nothing ~ to tell you nu am nimic specia l să-ţi spun; my ~ chair scaunul meu (preferat); to make a ~study of a se specializa în, a face studii de specializare în. 2. special, deosebit, excepţional, extraordinar ; separat, deosebit; (amer., poştă) ~ delivery (cursă) expres, cursă specială; ~edition (o f a newspaper) ediţie specială (a unui ziar); (jur.) ~ licence (autorizaţie de căsătorie c u) dispensă de publicaţii; (jur.) ~ pleading a) argumentaţie / apărare întemeiată pe caract rul special al cauzei; b) argumentaţie specioasă / înşelătoare; ~ pleader a) avocat jurisc onsult (care nu pledează); b) (fam.) solist; şicanator, cârciogar, om care umblă cu chic hiţe / tertipuri; ~ power (of attorney) procură specială; ~ case caz special / excepţion al, caz care iese din comun; ~ correspon dent corespondent special (al unui ziar etc.); ~ train tren special; ~ friend prieten intim; to hold smb. in ~ honour a avea un respect deosebit pentru cineva. 3. (despre ordine, dispoziţii) special; ex pres, formal; urgent. 4. extraordinar, excepţional (de bun, de frumos); excelent, admirabil, minunat. II. s. 1. ediţie specială. 2. tren special. special delivery [~ di'livsri] s. (amer.) scrisoare expresă, colet expres. specialism ['spejslizam] s. specializare excesivă; deformaţie profesională. specialist ['spe/olist] s. specialist , expert, meşter; (mai ales) medic specialist. speciality [ispe/i'aelitij s. 1. pa rticularitate, (caracter) specific, caracter distinctiv, caracteristică, trăsătură carac teristică / specifică / distinctivă. 2. specialitate, domeniu principal de activitate; specialitate, materie (de studiu) principală sau preferată / de predilecţie; (ec.) sp ecialitate, produs principal; to make a ~ of a se specializa în. specialization [i spejalai'zei/an, -Mi'z-] s. 1. specializare. 2. diferenţiere. 3. (biol.) specializ are (a organelor pentru anumite funcţii). specialize ['spe/alaiz] vb. A. tr. 1. a specializa (şi biol.); hospital with ~d wards spital cu săli separate pe specialităţi. 2 . a limita, a mărgini, a restrânge (la o specialitate, la un specific); to ~ one's s tudy a-şi limita studiile la o specialitate. 3. a diferenţia, a distinge, a deosebi (după caractere specifice). 4. a specifica / a indica / a arata în amănunt. B. in/r. 1 . (in) a se specializa (în); a fi specialist (în), a practica, a avea ca specialitat e. 2. a intra în detalii /amănunte. 3. (biol.) a se specializa, a se diferenţia. speci ally ['spc/sli] adv. 1. (în mod) special, anume. 2. în special, mai ales, mai cu sca mă, îndeosebi, cu deosebire. specialty ['spe/plti] s. 1. v. s p e c i a 1 i t y (1, 2). 2. (jur.) act / document prevăzut cu sigiliu particular. specie ['spi:/i, amer . şi -/ii:] s. (fără pi.) 1. monedă metalică. 2. (bani) numerar, bani peşin / gheaţă; in ~a merar, cu bani peşin / gheaţă; b) (corn.) în aceeaşi monedă; c ) (fig-) cu aceeaşi monedă / ~ payment plata în numerar. 3. devize; valută. species ['spi:/i(:)z], pi. species ş. 1 . (log., biol.) specie. 2. categorie, gen, specie, speţă, fel, soi; varietate, rasă, s oi; the human ~, our ~ genul uman, specia umană, neamul omenesc; the origin of ~ o riginea speciilor; a ~ of cunning un fel de şiretenie. 3. (fîloz.) specie, formă. 4. ( rel.) formă, faţă; darurile pentru împărtăşanie. species-monger Hnungo'] s. pedant, om care pierde în amănunte / în nimicuri. specifiable ['spesifaiobl] adj. determinabil, care se poate distinge. specific [spi'sifik, spa's-] I. adj. 1. (biol.) specific, car e aparţine7 e propriu speciei; ~ difference diferenţă specifică; the generic and ~ names of a plant numele genului şi speciei unei plante. 2. specific, caracteristic, tip ic, distinctiv. 3. definit, determinat, anumit; exact, precis; concret; a ~ aim un scop determinat; ~ statement afirmaţie / aserţiune / declaraţie în termeni precişi. 4. (med.) specific; ~ cause cauză specifică (a unei anumite boli); ~ remedy remediu spe cific. 5. (fiz.) specific. II. s. 1. (med.) remediu specific; medicament specifi c. 2. pl. amănunte, detalii. specification [ispcsifi'kci/an] s. 1. specificaţie, lis tă, enumerare (amănunţita); descriere precisă; deviz (descriptiv); (patent) ~ descrierea unui brevet (de invenţie); ~of a car caracteristicile unui automobil. 2. enunţare / formulare precisă; (jur.) ~ of charge cap de acuzaţie. 3. stipulaţie; clauză (a unui co



 ntract etc.); acceptance ~ normă sau norme de recepţie. 4. pl. caiet de sarcini / sp ecificaţii tehnice. 5.pl. instrucţiuni de serviciu / manipulare / mânuire. specific ca pacity [spi'sifik ko'passiti] s. 1. (electr.) capacitate specifică. 2. (tehn.) pro ductivitate specifică. specific conductivity [~ -konctak'tiviti] ş. (electr.) conduc tivitate. specific consumption [~ ksn'sAmp/sn] s. (tehn.) consum specific. speci fic gravity [~ igrseviti] s. greutate specifică. specific pressure [~ 'prejV] s. ( tehn.) presiune specifică. specific volume [~ Voljum] s. (constr.) volum specific. specify ['spesifai] vb. tr. 1. a specifica, a desemna, a enumera (în mod amănunţit). 2. a enunţa, a formula, a indica, a arăta (în mod precis); a preciza; a determina; spe cified load încărcătură prevăzută. specifying [-in] adj. specificator. specimen ['spesimin, -man] s. 1. specimen; exemplar; eşantion, mostră; probă; ~page pagină de probă; a ~ of wha t I can do o probă de ceea ce pot să fac; (med.) to take a ~ o f smb's blood a-i lua cuiva (o probă de) sânge. 2. (ironic) specimen, tip, individ; a queer ~ un specimen curios, un tip ciudat. specimen case [~ keis] s. insectar. specious ['spi:/3s] adj. 1. specios; plauzibil, verosimil numai în aparenţă / la prima vedere; înşelător, amăgi . 2. ipocrit, iezuitic, făţarnic; aparent, de ochii lumii. speciously [-li] adv.-înşelător , amăgitor. speciousness [-nis] s. speciozitate, caracter înşelător.



speck1 [spckj.l. s. 1. pată (mică), picăţea, picăţică, semn, (îm)pestriţătură; ochi (pe ari hii). 2. (fig.) pată, defect. 3. particulă; bob, grăuncior; ~of dust fir de praf. 4. ( fig.) pic, picătură, strop, urmă; not a ~ of generosity nici urmă de generozitate. II. v b. tr. a păta; a stropi; a presăra, a împestriţa, a smălţa. speck2 s. 1. (amer. dial., Afri a de Sud) grăsime; came grasa; untura de balenă. 2. (amer. dial., Africa de Sud) car ne de porc. 3. (Africa de Sud) untură de hipopotam. speckle ['spckl] I. s. pată mică, picăţea, picăţică; pistrui. II. vb. tr. a păta; a stropi, a presăra, a împestriţa, a smălţa with white pasăre împestriţată cu alb. speckled [-d] adj. pătat; (presărat / acoperit) cu p căţele; pistruiat; pestriţ. specs [speks] s. pl. (fam.) ochelari. spectacle ['spektokl , -tik-] s. 1. spectacol, scenă; privelişte; a sad ~ un spectacol întristător; to make a ~ of oneself a se da în spectacol. 2. (pl.) ochelari; a pair of ~s (o pereche de) ochelari; (fig.) to see through rose-coloured ~s a vedea lucrurile în roz, a fi o ptimist. spectacle case [~ keis] s. toc de ochelari. spectacled ['spcktakld, -ti k-] adj. care poartă ochelari, cu ochelari. spectacled snake [~ 'sncik] s. (zool.) şarpe-cu-ochelari, cobră indiană (Naja tripudians). spectacle frame ['spcktskl freim] s. gamă / montură pentru ochelari. spectacle glass [~ gla:s] s. sticlă de ochelari. s pectacle maker [~ iinciko1"] s. optician. spectacular [spek'ta:kjuk>r] adj. spec taculos; teatral; de (mare) efect; impunător; pitoresc. spectator [spck'teitor, am er. şi'—] s. spectator, privitor; observator, martor (ocular). spectatress [spek'tei tris, amer. şi -tres] ş. spectatoare, privitoare. spectra ['spektre] s. pl. de la s p e c t r u m. spectral ['spektrsl] adj. 1. spectral, fantomatic, (ca) de stafie , de nălucă; ~ship vas / corabie fantomă. 2. (fiz.) spectral. spectral analysis [~ s'n retosis] s. (fiz.) analiză spectrală. spectre ['spcktor] s. spectru, fantomă, stafie; apariţie, nălucă, vedenie. spectrobolometer [spektroubou'bmito1"] s. (fiz.) spectrobol ometru. spectrochemical [ispektrou'kemik.?!] adj. spectrochimic. spectrochemistr y [ispektrou'kemistri] ş. spectrochimie. spectrogram ['spektrougrasm] s. (fiz.) sp ectrogramă. spectrograph ['spektrougra:f, -grsefj s. (fiz.) spectrograf. spectrome tre [spek'tromitor] s. (fiz.) spectrometru. spectrometric [■spektro'metrik] adj. ( fiz.) spectrometric. spectrophotography [ispektroufo'togrofi,-trof-] s. (fiz.) s pectrofotografie. spectroscope f'spektraskoup] s. (fiz.) spectroscop. spectrosco pic(al) [ispektras'kopik(3l)] adj. (fiz.) spectroscopie. spectroscopy [spck'tros kapi] s. (fiz.) spectroscopie. spectrum ['spektroni],pl. spectra ['spektra] s. ( fiz.) spectru. spectrum analysis [~ a'naetasis] s. (fiz.) analiză spectrală. specula ['spckjulo] pl. de la s p c c u 1 u"in. specular ['spekjub1"] adv. (lucios / ne ted) ca oglinda; lucios; ~ surface suprafaţă reflectoare. specular iron ['spekjubr . aisn] s. (mineral.) oligist. speculate ['spckjulcit] vb. intr. 1. (on, upon, abo ut) a specula, a medita, a reflecta, a chibzui, a cugeta (asupra) (cu gen.); a f ace supoziţii / presupuneri (asupra — cu gen.; CU privire la), a construi, a face ip oteze (asupra — cu gen; CU privire Ia). 2. (upon, on) a conta (pe). 3. (com.) a sp ecula, a agiota, a juca la bursă, a face operaţiuni de bursă; to ~ in railways a specu la (la bursă) în (acţiuni de) căi ferate. speculation [-spekju'lei/sn] s. 1. speculaţie (t eoretică); teorie; we must have done with visionary ~ trebuie să punem capăt speculaţiil



 or goale. 2. meditaţie, rcflexi(un)c, chibzuire, cugetare; gândire (adâncă); ipoteze, su poziţii, presupuneri; to be the object of much ~ a da naştere la multe presupuneri. 3. (com.) speculaţie, agiotaj; joc la bursa, operaţiuni de bursă. 4. operaţiune hazardată / risca(n)tă / îndrăzneaţă; on ~ v. s p e c . speculative ['spckjubtiv, -leit] adj. 1. (de spre filozofie, teorie, gândire) speculativ; întemeiat pe ipoteze / supoziţii; these a re merely ~assumptions acestea-s ipoteze pure. 2. (despre caracter, spirit, mint e, natură, fire) meditativ, contemplativ. 3. (eoni.) speculant; hazardat, risca(n) t; întreprinzător, îndrăzneţ. speculator ['spckjuleiter] s. 1. gânditor, cugetător. 2. (cor speculator, agitator; jucător la bursă; (corn.) speculant. speculum ['spekjubm], pl . speculums [-z] sau specula [-Io] s. 1. (med.) speculum. 2. oglindă, reflector (d e telescop). 3. ochi, pată (pe aripa păsărilor). 4. (şi ~-metal) metal / aliaj pentru og linzi. sped [spedj past şi part. trec. de la s p e e d. speech [spi:t/] s. 1. (şi fa culty of ~) grai, darul vorbirii. 2. limbaj, grai (al unui popor, al unui grup s ocial etc.); fel de a se exprima; vorbire, vorbă; pronunţare, articulare, rostire; f igure of ~ figură (de) retorică, trop, expresie figurată; (gram.) part of ~ parte de v orbire; indirect / oblique / reported ~ vorbire indirectă; to be slow of ~ a vorbi lent / încet / rar, a avea vorba rară; indistinct ~ vorbire nedesluşită. 3. discurs, cu vântare; alocuţiune; to deliver / to make a ~ a pronunţa / a rosti / a ţine un discurs / o cuvântare / o alocuţiune; set ~ discurs (cu text) dinainte pregătit. 4. cuvinte, vo rbe; convorbire; fair ~es vorbe frumoase. 5. sunet (al unui instrument muzical, în special al ţevilor de orgă); ton. 6. (înv.) zvon. speech area ['spi:t/ .saria] s. (li ngv.) arie lingvistică. speech-day [~'dei] s. serbare (şcolară) de sfârşit de an; (ziua de ) împărţire a premiilor. speech defect [~ idi:faskt] s. defect de vorbire.' speechify f'spi:t/ifai] vb. intr. a perora; a rosti un discurs bombastic / plin de emfază.



 881 sphere



speechless ['spi:t/Iis] adj. 1. mut, fără grai. 2. neexprimat, mut, tăcut, fără cuvinte; ~ entreaty rugă(minte) / implorare mută; — grief durere mută. 3. mut, amuţit, fără grai / gl buimăcit, uluit, înlemnit, împietrit; to be ~ with rage a fi mut / a nu putea să vorbea scă de mânie; ~ with terror / with fright mut / înlemnit de spaimă / de groază. 4. (şl.) be t-mort, năucit de băutură. speechlessness [-nis] s. muţenie. speech maker f'spiit/ imeik a1"] s. 1. palavragiu, flecar. 2. (glumeţ) vorbitor. speech map [~ mzep] s.flingv. ) hartă lingvistică. speech-sound [-saund] s. (lingv.) fonem. speech-therapy [~i0cro pi] s. (med.) logopedic speed [spi:d] I. s. 1. viteză, iuţeală, rapiditate, vclocitate , repeziciune; celeritate, grabă; initial ~ viteză iniţială; with all ~ cât se poate de re pede, cu toată graba /viteza; în grabă, Ia repezeală, degrabă, în goana marc; at full ~ eu iteză maximă, cu toată viteza, în plină viteza, în goana marc; top ~ viteză maximă; to pick a câştiga viteză; to make ~ a se grăbi, a-i da zor; ~ record record de viteză. 2. (tehn.) viteză, turaţie; three-~engine motor cu trei viteze. 3. (fot.) ibtosensibilitatc. 4 . (înv.) succes, reuşită; to wish smb. good ~ a ura cuiva noroc. 5. (şl.) amfetamina; dr og. II. past şi part. trec. sped [sped] vb. A. intr. 1. a goni; a se deplasa cu re peziciune; a merge repede / în grabă, a se grăbi; time was ~ing timpul trecea repede / fugea; an arrow sped past him o săgeată trecu în zbor pe lângă ci; he sped down the stree t coborî strada în grabă; (fam.) to ~ from the mark a face un debut / un start fericit . 2. (şi to ~ well) (înv.) a reuşi, a prospera, a înflori, a-i merge bine; to ~ ill a me rge prost, a-i merge prost; how have you sped? cum v-a mers? cum v-au mers trebu rile? B. tr. 1. (mai ales to ~ up) a accelera (mişcarea, mersul); a grăbi, a iuţi (pas ul); a activa (lucrul). 2. (înv.) a favoriza, a asista, a sprijini, a ajuta; God ~ him (well) Dumnezeu să-1 ocrotească / să-i ajute! speedboat ['spi:d bout] ş. (mar.) ved etă / navetă rapidă. speed box [~bDks] s. (auto) cutie de viteze. speed change [~ t/ei nd3] ş. (auto) 1. schimbare de viteză. 2. cutie de viteze. speed control [~ ksn.trou l] s. (tehn.) reglarea vitezei. speed counter [~ -kaunt3r] s. (auto) vitezometru . speeder l'spi:d3r] ş. 1. (tehn.) transmisiune; (dispozitiv) regulator de viteză. 2 . (text.) flaier fin, maşină de filat cu aripioare. speed factor ['spi:d -fa?ktar] s . (tehn.) coeficient de viteza. speed frame [~ freim] s. (text.) flaier fin. spe ed gear [~ igiar] s. (tehn.) 1. transmisie acceleratoare. 2. angrenaj multiplica tor. speedily ['spi:dili] adv. repede, iute; grabnic, degrabă, de zor; (în mod) prom pt, cu promptitudine, fără zăbavă / întârziere. speed limit ['spi:d .limit] s. 1. (tehn.) l mită de viteză. 2. (auto) viteză admisă. speed meter [~ imi:tar] ş. (te/m.) contor de rotaţ i. speedometer [spi:Ybmit9r, -ma-] ş. (te/m.) vitezometru; tanornetru. speed range ['spi:d reind3] s. (tehn.) ecart de viteză; ctajarca turaţiilor. speed recorder [~ riika'do1"] s.v. s p e e d o m e t e r . speed reducer [~ ri.dju:s3r] s. (tehn.) reductor de viteză; demultiplicator de turaţie. speedster fspi:dst3r] s. barcă rapidă, automobil rapid etc. speed trap ['spi:d trsep] s. (auto) zonă de control al viteze i. speedway [~wci] s. 1. autostradă; pistă de curse. 2. (sport) concurs de motocicle te pe pistă. speedwell ['spi:dwel,-W9l-]s. (bot.) ventrilică,şopârliţă,coada-mielului (Vero ica sp.). speedy fspkdi] adj. 1. rapid, repede, iute, ager, sprinten; expeditiv; ~ on foot iute de picior. 2. prompt, neîntârziat, grabnic; apropiat (în timp); ~ reve nge răzbunare grabnică / neîntârziată. speiss [spais] s. (metal.) mată. speleological [ispi lis'bd^ik^l] adj. speologic. speleologist [


 ig.) a implica, a comporta, a atrage după sine, a însenina; that ~s ruin for me asta înseamnă pieirea mea. B. intr. 1. a citi literă cu literă; a ortografia; a silabisi; we do not pronounce as we ~ nu pronunţăm aşa cum scriem. 2. (sl. şcolar) a se scrie (corec t); how does it ~? cum se scrie asta? to ~ for an invitation a căuta sa se facă invi tat. speli3 I. ş. 1. (scurt) interval (de timp); răstimp (scurt); ~ of fine weather perioadă / răstimp de vreme bună / frumoasă; long ~ of wet weather perioadă îndelungată de me ploioasă / umeda; (amer.) ~ of illness etc. acces trecător de boală etc.; leave it alone for a ~ lăsaţi asta pentru o vreme / pentru câtva timp; I had a ~ of luck norocu l mi-a surâs câtva timp. 2. pauză; repaus, odihnă; recreaţie. 3. schimbare (a gărzii, a ech pei de lucru); schimb, înlocuire; to give smb. a ~ a schimba/ a înlocui pe cineva (l a lucru). 4. schimb (durată a lucrului unei echipe); şut; at a ~ în mod continuu, în mod neîntrerupt, fără întrerupere. 5. alternare, schimbare; ordine, rând; ~and ~, by ~s (în mo ) alternativ, cu schimbul. 6. (amer.) (mână de) ajutor (de la vecini); to give smb. a ~ a da cuiva o



mână de ajutor. II. (amer.) vb. tr. a schimba, a înlocui (schimbul precedent la lucru) , a lua rândul (schimbului precedent). spellbinder fspeLbainda1"] s. (mai ales ame r.) orator / vorbitor care-şi fascinează / captivează auditoriul / carc-şi ţine auditoriul sub vraja cuvântului său. spellbound ['spelbaund] adj. (fig.) 1. fascinat, vrăjit, fe rmecat, încântat. 2. uluit, înlemnit. speller i'speb r ] s. 1. to be a good ~ a scrie corect / ortografic; to be a bad ~ a nu serie / a nu şti să scrie corect / ortografi c. 2. (fa/u.) om care citeşte greu / silabisind. 3. (amer.) v. s p c 1 1 i n g - b o o k. spelling1 ['spclinj s. rostire sau scriere literă cu literă; ortografic; var iant ~ of a word mod diferit de a scrie un cuvânt, grafic diferită a unui cuvânt, vari antă (ortografică) a unui cuvânt; his ~ is weak ortografia sa e slabă. spelling2 s. pauz a, repaus, odihnă (în timpul lucrului). spelling-bee [~bi:] ş. (joc de) întrecere în ortog rafie, joc ortografic. spelling book [~ buk] s. 1. îndreptar ortografic; culegere de exerciţii de ortografie. 2. abecedar. spelt1 [spelt] s. (bot.) alae (Triticum s pelta). spelt2 past şi part. trec. de la s p c 112. spelter ['spclter] $. 1. (meta l, corn.) zinc industrial (în lingouri, în bare, în plăci). 2. (şi ~ solder) (metal.) alia j dur de lipit alamă. spelunk [spi'Unk] vb. intr. (fam.) a cerceta peşteri. spelunke r [spi'Urjk9r] s. (fam.) speolog. spencer1 ['spcns3r] s. 1. spenţer (un fel de jac hetă scurtă). 2. perucă. spencer2 s. (mar.) randă fără ghiu. randă neînvergată la ghiu. Spe [spen'sbrisn] adj. spenecrian, referitor la Herbert Spencer (filozof englez, 18 20-1903). spend [spend], past şi part. trec. spent [spent] vb. A. tr. 1. a cheltui ; a consuma; a întrebuinţa; a irosi, a risipi; a sacrifica, a jertfi; to ~ on a chel tui pe; a consuma / a întrebuinţa pentru; to ~ much trouble on smth. a-şi da multă osten eală cu ceva; to ~ one's blood a-şi vărsa sângele; to ~ one's breath a-şi strica / a-şi bat gura de pomană; to ~ one's last a cheltui (până la) ultimul ban. 2. a petrece (timpul ); to ~ a sleepless night a petrece o noapte albă, a avea o noapte de nesomn, a nu (putea) dormi o noapte întreagă; to ~ one's time (in) doing something a-şi petrece ti mpul făcând ceva; to ~ Sunday in the country a-şi petrece duminica la ţară. 3. a epuiza, a consuma (în întregime), a termina, a isprăvi; a secătui; a vlăgui, a istovi; to ~ and be spent a cheltui şi bani şi energie / putere / trudă; to ~ one's fortune a-şi toca averea ; to ~ one's strength a se trudi, a se munci, a-şi cheltui energia / puterea / put erile. B. rejl. 1. a se epuiza, a se istovi; a se consuma, a se trudi, a se munc i, a-şi cheltui energia / puterea / puterile. 2. (despre furtună, mânie) a se calma, a se potoli; the storm has spent itself furtuna s-a potolit. C. intr. 1. a cheltu i; a fi cheltuitor / risipitor / mână spartă. 2. a se uza; a se consuma; a se termina, a se isprăvi; candies ~ fast in a draught lumânările ard repede în curent. 3. (despre m ine, zăcăminte) a fi bogat, a da o producţie bună, a produce mult. 4. (despre peşti) a dep une icre. spending fspendirj] s. cheltuire, cheltuială. spending capacity [~ ka.pa ssitij s. sumă disponibilă pentru cheltuit. spending money [~ iniAni] s. bani de che ltuială / buzunar. spendthrift ['spendOrift] I.s. (om) cheltuitor, risipitor; mână spa rtă. II. adj. cheltui tor, risipitor. spent [spent] I. past şi part. trec. de Ia s p c n d. II. adj. consumat; epuizat; terminat; isprăvit; secătuit; vlăguit, istovit, mor t (de oboseală); ~cartridge cartuş tras /consumat; a horse quite ~ un cal istovit / obosit peste măsură; ~ with hunger and fatigue mort de foame şi de oboseală; (poetic) th e night is far ~ noaptea e pe sfârşite. spent acid ['spent 'assid] s. (chim.) acid m ort. spent steam [~ 'sti:m] s. (tehn.) abur de evacuare. sperm1 [spa:m] s. spermă.



 sperm2 s.l.v. s p e r m w h a 1 e. 2. v. s p e r r a a c e t i. spermaceti [isp amis'seti, -Isiiti] ş. spermanţet. spermary fspsmiari] s. (anat.) glandă seminală. sperm atic [sp3:'ma?tik] adj. (biol.) spermatic, seminal. spermatorrhoea [ispsmiat^'ri :?, -tou'r-] s. spermatoree. spermatozoon [ispamiotou'zouon, -ta'z-, -ouan], pi. spermatozoa [-oua] ş. (biol.) spermatozoid. sperm whale ['sp3:m weil, -hw-] s. (z ool.) caşalot (Physeter catodon). spew [spju:] vb. A. tr. 1. (şi to ~ out) a vomita. 2. (tehn.) a presa, a stoarce. B. intr. 1. a scuipa. 2. a vomita, a vărsa. sphagn um ['slzegnom], pi. sphagna [-na] s. (bot.) sfagnum, muşchi de turbă (Sphagnum), sph alerite ['sfasbrait] s. (mineral.) sfalerit, blcndă. sphene [spi:n, sfi:n] s. (geo l.) titanit. sphenoid f'sfirnoid] I. adj. (anat.) sfenoid. II. s. (anat.) (os) s fenoid. sphenoid bone [~ bounj s. (anat.) (os) sfenoid. sphere ['sfbr] s. 1. (ge o/n.) sferă; doctrine of the ~ geometria şi trigonometria sferică. 2. obiect sferic, g lob; bilă; (sl.) balon, minge de fotbal. 3. (astron.) glob (pământesc); astru, corp ce resc; (celestial) ~ a) sfera cerească; b) glob ceresc (de carton etc.). A. (fig.) sferă; mediu; domeniu, ţărm; resort; specialitate; competenţă; rază de acţiune; orizont (al noştinţelor, al talentelor); ~ of activity sferă / domeniu de activitate; he moves in quite another ~ trăieşte în cu totul alt mediu; he has done much in his particular ~ a făcut mult în specialitatea sa; (pol.) ~ of influence sferă de influenţă; that is out of my ~ asta nuc de competenţa mea / mă depăşeşte, nu mă pricep la asta; to be quite in one's a fi cu totul în clementul său.



 spheric 882



spillikin ['spilikin] s. 1. beţişor (ae os, fildeş, lemn, pentru jucat), l.pl. joc cu beţişoarc; spheric ['sferik] I. s. pl. spherics geometria şi trigonometria sferică. II. adj. 1. (poetic) to play at ~s a juca jocul cu beţişoarc. 3. pl. bucăţele, fărâme, praf. ce esc. 2. (rar) sferic. spillway ['spilwei] s. (hidr.) deversor; baraj deversor. s pherical [-al] adj. 1. sferic; bombat; convex; (mat.) ~ trigonometry trigonometr ic spilt [spilt], past si part. trec. de la s p i 111; (prov.) it's no use cryin g over ~ milk sferică. 2. (astron.) al aştrilor; planetar. n-are rost să plângi laptele vărsat, n-are rost să te tânguieşti pentru ceea ce nu mai poţi sphericity [sfig'risiti] s. sfericitate. drege. spheroid ['sfioroidj s. (geom.) sfcroid, elipsoid. spin [sp in] I. past spun [spAn], (aproape înv.) span [spa;n], part. trec. spun [spAn] sphe roidal [sfio'roidl, sfe'r-J adj. sferoidal. vb. A. tr. 1. a toarce, a fila; a răsu ci; to ~ off a toarce în întregime / până la capăt; (despre spheroidization [.sfisroidai'z ei/an] s. (metal.) sferoidizare, globulizare, nodulizare. r viermele de mătase) to ~ a cocoon a ţese un cocon l o gogoaşă; to ~ street-yarn a umbla spherometer [sfio'ro mits ] s. (telm.) sferometru. haihui pe stradă; to ~ a yarn / a twist a spune / a depăna o povest(ir)e (ae obicei lungă spherule ['sferjud, -ru:l] s. sferulă, globulă, sf eră mică; bilă. sau neadevărată); to ~ out a) a toarce (firul) lung şi subţire; b) (fig.) a nde, a lungi sphincter ['sfirjtor] s. (anat.) sfincter. (vorba etc.); c) (fig.) a născoci, a scorni, a urzi. 2. a învârti, a roti, a (în)vârteji; a face sphinx [sfirjks], pl. sphinxes [-iz] sau sphinges ['sfind3i:z] s. sfinx. să se învârtească I să se rotească; to ~ a coin a da cu banul (făcândtt-l să se învârtească); sphinxlike ['sfirjkslaik] adj. ca de sfinx (şi fig.). to ~ a top a se juca cu titirezul / cu sfârleaza; to ~ waltz a d ansa un vals. 3. (sl.) a trânti sphygmogram ['sfigmsgnem] s. (med.) sfigmogramă. (la examen). 4. (telm.) a presa (tablă) la strung. B. intr. 1. a fila, a toarce. 2. ( si to ~ sphygmograph ['sfigmogra:f, -graef] s. (/nea1.) sfigmograf. round) a se în vârti, a se roti, a se (în)vârteji; to send smb. ~ning a lovi pe cineva, sphygmomanome ter ['sfigmsmo'nomito1'] s. (med.) sfigmomanometru. trimiţându-1 valvârtej / rostogol / cât colo; to ~ like a top / teetotum a se învârti ca un spica ['spaika], pl. si spic ae [-si:] s. 1. spic. 2. bandaj (înfăşurat în jurul braţului etc.). titirez; my head ~s si mt ameţeală; (av.) to ~in a) a intra în vrilă; b) a intra în tirbuşon; spice [spais] I. s. . condiment, aromat, mirodenie; (fam.) condimente, aromate, arome, (av.) to ~off a) a ieşi din vrilă; b) a ieşi din tirbuşon; c) (ec.) a crea o filială, a da naştere mirod nii, dresuri, miroase. 2. (of) nuanţă, idee, umbră, urmă (de); gust (de); (mic) adaos la o întreprindere anexă / subordonată. 3. (fam.) a se deplasa / a merge repede; ţo ~along (de); to have a ~ of a aduce (la gust) a. 3. (fig.) spirit, haz, sare; caracter interesant / a trece în goană I valvârtej / în fugă (pe yos, pe bicicletă, în automobil); ~ along the captivant / atrăgător («l unei povestiri etc.); caracter picant / echivoc / piperat; to give road a goni pe şosea (pe jos, pe bicicletă, în automobil). Il.s.l. rotaţie, rotire, învârtire. ~ to a story a pune sare într-o poveste, a-i da o savoare pi cantă. II. vb. tr. 1. a condimenta, 2. deplasare / mişcare rapidă; to go for a ~in a c ar a face o plimbare cu maşina; (sport) a drege. 2. (fig.) a da (unei povestiri et c.) un caracter picant / echivoc / piperat; a da sare / to put ~on a ball a lovi mingea cu putere. 3. (av.) vrilă; tirbuşon. 4. (/iz.) spin. 5. (austr. haz (n/tei p ovestiri etc.). fam.) noroc, baftă. spice cake ['spais keik] s. prăjitură cu gust de s corţişoară, cuişoară sau altă mirodenie. spinach [rspinid3, amer. şi -it/] s. (bot.) spanac pinacia oleracea). spiced ['spaist] adj. 1. dres cu mirodenii. 2. (fig.) captiva nt; piperat. spinage ]'spinid3] s.v. s p i n a c h . spicery ['spaissri] s. cond imente, aromate, arome, mirodenii, dresuri, miroase. spinal ['spainal] aay. (ana t., med.) spinal; care priveşte coloana vertebrală; care priveşte spick-and-span ['spi koiuf spaen] adj. 1. spilcuit, dichisit; curat, ca scos din cutie. 2. (si măduva s pinării. spick-and-span-new) nou-nouţ. spinal anaesthesia [~ ,a;ni;s'9i:zJ3, -313] s . rahianestezie. spick-and-spanness [-nis] s. prospeţime; curăţenie. spinal column [~ -kolam] s. (anat.) coloana vertebrală, şira spinării. spicy ['spaisi] adj. 1. condimen tat, aromatizat, dres (cu mirodenii). 2. picant, iute, ardeiat, spinal consumpti on [~ ksn'sAmpjsn] s. (med.) tuberculoza şirei spinării. piperat; (fig.) picant, suc ulent, decoltat, echivoc, piperat, fără perdea, cu două înţelesuri; spinal cord [~ 'ko;d]



 s. (anat.) măduva spinării. ~bits of scandal amănunte picante de cronică scandaloasă. 3. ( sl.) irascibil, iute la mânie. spinal marrow [~ 'maerou] s. v. s p i n a 1 c o r d . 4. (sl.) fercheş; elegant. spindle ['spindl] I. s. 1. (teAt.) fus. 2. (telm.) ax , pivot, fus, arbore, tijă, şpindlu. 3. (amer.) spider ['spaidor[ s. 1. (entom.) păian jen. 2. (amer.) trepied; pirostrie; tigaie. 3. (telm.) cui, ac (m care se prind facturi, chitanţe ele). 4. (constr.) balustru. 5. (bot.) lujer, vrej, centru de ro ată cu spiţe (fără obadă), stea de roată (fără obadă); (suport în) cruce. cotor; fus (de ar (teAt., rar) unitate de măsură de lungime pentru fire de bumbac spider-crab ['spaid skraeb] s. (zool.) crab asemănător cu un păianjen (Oxyrhyncha sp.). = 15 120 yarzi; de lână = 14 400 yarzi). II. vb. intr. 1. a se întinde, a se lungi. 2. (si spider pin [~ pin] s. (telm.) axul satelitului. to ~ up) (despre plante) a creşte drept, a se înălţa, a înălţa lujere. spider web [~ web] s. pânză de păianjen. spindleful l-ful] s. fus (de lân aţă). spider's web ['spaktaz web] s.v. s p i d e r w e b . spindle-legged ['spindll egd] aay. 1. (despre un om) cu picioare (slabe) ca fusele. spidery f'spaidsri] a dj. 1. (ca) de păianjen. 2. fin, subţire (ca firul de păianjen); (despre 2. (despre o mobilă) cu picioare (foarte) subţiri. membre) subţire ca fusul, (subţire) ca de păianjen, slab din cale afară; ~ hand-writing spindlelegs [~legz] s. pi. 1. picioare subţiri ( ca nişte fuse). 2. (folosit ca sg.) om cu scris mărunt şi fin. 3. plin de păianjeni. pic ioare subţiri (ca nişte fuse). spiegel-iron ['spkgsliaion] s. (metal.) fontă-oglindă. sp indle-shanked [~/a;nkt] adj. v. s p i n d l e - l e g g e d (1). spiel [spi:l] ( sl.) I. s. 1. joc. 2. conversaţie, convorbire. 3. (amer.) discurs, cuvântare. spindl eshanks [~/aînks] s. (fain.) v. s p i n d i e - l e g s. 4. (amer.) palavre, vorbe , vorbărie. II. vb. intr. a povesti; (ironic) a perora. spindle-shaped [~Jeipt] ad j. în formă de fus, fuzelat. spieler ]'spi:tar] s. 1. (amer. fam.) om bun de gură, om care ştie să încânte cu vorbe; spindle-tree [~tri:] s. (bot.) salbă-moale (Euonymus europa eus). escroc. 2. (austr. sl.) trişor, măsluitor. spindly ['spindli] adj. lung şi subţire ; în formă de fus, fusiform. spigot ['spigst] s. 1. cep (ae butoi); cana. 2. (telm.) lagăr axial. 3. (amer.) robinet. spindrift ['spindrift] s. 1. bură, ploaie (foarte) măruntă. 2. stropi de spumă aruncaţi în spike [spaik] I. s. 1. vârf (ae metal). 2. tricon, ntă, cui (la talpa încălţămintei de sport, aer de apa mării. de alpinism); piron (ae metal) 3. crampon, cârlig. 4. pană de lemn (ascuţită). 5. (mii. spindrift clouds [~ klaudz] s. pl. (meteor.) (nori) cirus. ist.) piron pentru astuparea găurii de aprindere a un ui tun. 6. (bot.) spic, inflorescenţă spin-dry fspindrai] vb. tr. a stoarce (rufe). în spic. 7. ghimpe, spin, ţep, ţeapă. II. vb. tr. 1. a prevedea (talpa încălţămintei) cu tric e spin-dryer [-ar] s. storcător (la maşina de spălat rufe). / cuie. 2. a bate în cuie, a pironi, a ţintiri. 3. a străpunge. 4. (mii. ist.) a scoate din luptă spine [spain] s. 1. (bot., zool.) spin, ghimpe, ţeapă, ţep. 2. (anat.) coloană vertebrală, / a strica (un tun) prin baterea unui piron în gaura de aprindere; (fig.) to ~ smb.'s guns şira spi nării. 3. (fig.) esenţă, chintesenţă, fond, miez. 4. creastă (ae munte). a dejuca planurile (viclene, duşmănoase) ale cuiva; (amer. fam.) to ~ a rumour spincd ['spaind] adj. 1. (zool.) vertebrat. 2. (bot., zool.) (prevăzut) cu spini, cu ghimpi, a) a dezminţi u n zvon; b) a opri un zvon. cu ţepi. spiked [spaikt] adj. (prevăzut) cu tricoane, pir oane etc. (v. s p i k e I). spinel [spi'nel, 'spinal] s. (mineral.) spinel. spik e heel ['spaik 'hi:l] s. toc cui. spineless ['spainlis] adj. 1. (zool.) neverteb rat. 2. (fig.) fără şira spinării, lipsit de caracter. spikelet ['spaiklit/ s. (bot.) sp iculeţ. 3. (fig.) fără nerv, lipsit de energie, moale, molâu, molatic. 4. (bot., zool.) fără spini / spikenard ]'spaikna:d, amer. şi -na:d] s. 1. (bot.) nard (Nardostachys ja tamansi). 2. nard ghimpi / ţepi. (parfum). spinet [spi'net,'--, 'spinit] s. (muz.) spinetă. spikewise ['spaikwaiz] adv; în chip de vârf(uri) / de ţep(i). spiniferous [spa i'nifaras] aay. (bot., zool.) ţepos, cu spini, cu ghimpi. spiky l'spaiki] adj. 1. ţe pos, ghimpos, spinos. 2. (cu vârful) ascuţit. 3. (fig.) scorţos; spinnaker ['spinsks'] s. (mar.) spinaker. ţeapăn, rigid; inflexibil, intransigent. spinner [spina1-] s. 1 . (teAt.) filator, torcător; filatoare, torcătoare. 2. (teAt.) maşină de spile [spail] I . s. 1. cep (de butoi). 2. cana. 3. pilot, par, şarampoi, ţăruş. 4. (mine) pilot filat / tors. 3. (entom.)filieră(a păianjenului, a viermelui de mătase etc.). 4. (av.) casero lă înfipt. II. vb. ir. a) a împrejmui cu palisade / pari; b) a astupa cu cep. de elice . 5. (tel.) sistem de antenă rotitoare cu reflector (pentru radiolocator cu microu nde). spile hole ['spail houl] s. gaură (« butoiului) în care se pune cepul sa» canaua. spinneret ['spinoret] s.l.v. s p i n n e r (3). 2. (telm.) filieră, duză (a maşinii de filat 1 spill [spil] I. past si part. tree, spilt [spilt] si spilled [spild] vb.



 A. tr. 1. a vărsa, mătase artificială). a împrăştia, a risipi. 2. (fam.) a (a)zvârli, a ar a, a lepăda; a spune, a rosti; ~ it! (hai) spinney ['spini] s. boschet, crâng, păduric e; hăţiş, desiş, tufiş, tufăriş; mărăciniş. spune odată! dă-i drumul!; (amer. sl.) to ~ the a da în vileag, a denunţa, spinning ['spinin] I. s. 1. tors; toarcere. 2. (teAt.) fi lare; filatură. 3. (av.) coborâre în a trăda pe cineva, a mărturisi un secret, a vinde pon tul. 3. (sl.) a pierde (bani, o prinsoare vrilă. 4. (telm.) fasonare prin presare la druebanc. II. adj. 1. care toarce. 2. de tors. 3. care etc.). B. intr. a se văr sa, a se împrăştia, a serisipi,a se răspândi; a se revărsa. II. s. 1. vărsare, se învârteşt re. 2. pată (de lapte etc.). 3. ploaie. 4. cădere, căzătură (de pe cal, dintr-un vehicul s pinning jenny [~ d3eni] s. (text. ist.) prima maşină de filat / tors. răsturnat); to h ave a ~ a se răsturna, a cădea. spinning lathe [~ leiO] s. (te/m.) strung de presat, druebanc. 2 spill s. 1. surcea, aşchie; hârtiuţă răsucită (pentru aprinderea pipei etc.). . cep, dop spinning sprayer [~ ispreio1-] s. (telin.) sprinkler. - spinning-whee l [~hwi:l] s. (teAt.) roată de tors. de lemn. 3. (metal.) sudură incompletă. 4. (elect r.) defect metalic. spin-off ['spin(:)f[ s. (te/m., ec.) 1. rezultat secundar / colateral. 2. produs de uz general spillage ['spilid3] s. (mine) pierderi prin s curgere. derivat din tehnica (spaţială) militară etc. 3. (fam.) sursă de câştig suplimentar spider ]'spilor] s. ~ of blood vărsător de sânge.



 883 splay



spiritualism ['spiritjualizam] s. 1. (fdoz.) spiritualism. 2. spiritism. Spinozi st [spi'nouzist] s. (filoz.) adept al filosofului Spinoza. spiritualistic [ispir itjua'listik] adj. 1. (filoz.) spiritualist. 2. spiritist; de spiritism. spinste r ['spinstV] I. s. 1. fată bătrână; young ~ fată; domnişoară. 2. (jur.) celibatară; femeie ită. 3. torcătoare. II. adj. necăsătorită, ncmăritată; ~sister soră (rămasă) spirituality [ 'reliti, -t/u-] s. 1. spiritualitate. 2. pl. (bis.) venituri bisericeşti ale nemărit ată. unui episcop. spinsterhood ['spinstehud] s. starea de fată bătrână / de celibatară. sp ritualize ['spiritjualaiz, -t/ua-] vb. tr. 1. a spiritualiza; a intelectualiza. 2. a inspira, a anima, a însufleţi. spinsterish ['spinstari/J adj. de fată bătrână. spiritu lly ['spiritjuali] adv. (din punct de vedere) spiritual. spinsterly ['spinstsfi] I. adj. v. s p i n s t e r i s h. II. adv. ca o fată bătrână. spirituous ['spiritjuss, -t/uss] adj. (despre băuturi) spirtos, alcoolic. spinstress l'spinstris] s. 1. tor cătoare. 2. fată bătrână. spirit-varnish l'spirit.va:ni/J s. lac de spirt. spiny ['spaini] adj. 1. spinos, ghimpos, ţepos; prevăzut/acoperit cu spini/ţepi/ghimpi. spiro-compoun ds ['spirouikompaundz] s. pl. (chim.) spirani. 2. (fig.) spinos; dificil, anevoi os, greu; complicat, încurcat; delicat, gingaş. spirt [spa:t] I. vb. tr. v. s p u r t 1 (1,1). II. s. v. s p u r t1 (II, 1). spiracle ['spairskl] s. 1. (entom., ana t.) stigmat. 2. (zool.) orificiu de eliminare a apei pătrunse în căile respiratorii (l a cetacee). 3. ferestruică / orificiu de aerisire, răsuflătoare. spit1 [spit] I. s. 1. frigare. 2. (geogr.) limbă de pământ; ieşind a! ţărmului; banc de nisip (ieşind la suprafa ei). 3. cazma, hârlcţ. 4. cazma (grosime a stratului de pământ); spiraea [spai'ri(:)a] s . (bot.) taulă (Spiraea). spiral ['spaiarsl, amer. 'spairal] I. adj. spiral, în formă de spirală; elicoidal. II. s. to dig the ground two-~(s) deep a săpa pământul (până) la o a cime de două cazmale. 5. (cantitate de pământ etc. care încape pe o) cazma, lopată. II. vb . tr. 1. a pune pe frigare. I. spirala; heating ~ serpentin de încălzire. 2. (av.) u rcare sa» coborâre în spirală, 2. a străpunge. spiral balance [~ ibselsns] s. balanţă cu re t, cântar cu arc. spiral-wound [~waund] adj. răsucit în spirală. spit2 I. past şi part. tr ec. spat [spaît] (rar) spit [spit] vb. A. intr. 1. a scuipa; to ~ at spirant ['spa iarent, amer. 'spaimt] (fon.) I. adj. spirant; ~ consonant (consoană) spirantă. / (u p)on a) a scuipa pe; b) (fig.) a arăta ură / duşmănie sau dispreţ faţă de; to ~in smb.'s fa a scuipa pe cineva în faţă / obraz. 2. (despre pisici) a scuipa. 3. (despre foc) a tro sni, II. s. (consoană) spirantă. spire1 ['spaio1"] I. s. 1. (constr.) fleşă; săgeată. 2. vâ de clopotniţă; turn de biserică a zvârli scântei; (despre o lumânare etc.) a sfârâi. 4. a b a ploua mărunt, a cerne; it (de obicei înalt şi ascuţit). 3. (bot.) pai; tulpină, lujer. 4 . vârf (ascuţit); pisc. II. vb. intr. is ~ting with rain burează, cerne. B. tr. (şi to ~ forth) a expectora, a scuipa; to ~ blood 1. a se înălţa drept (ca bradul); (şi to ~ up) a ţâşni în sus. 2. (despre cereale) a da în a scuipa sânge; to ~ out a) a expectora, a scu pa; b) (amer. si.) a divulga, a destăinui, a da în vileag, a da pe faţă, a trăda; (şl.) to it out a vorbi pe faţă, a-şi da gândul în vileag spic; (în industria berii etc., despre or ) a încolţi. / pe faţă; (si.) ~ it out! spune! dă-i drumul! II. s. 1. salivă, scuipat. 2. e pectorare, spire2 s. 1. spirală; volută. 2. spiră. expectoraţie, scuipare; (şl.) ~ and pol ish a) (mil.) curăţitul armei; b) (mar.) curăţenie spiriform ['spiriform] adj. spiriform . spirit ['spirit] I. s. 1. spirit, intelect, minte, duh; principiu spiritual; s uflet; in (the) ~ perfectă / desăvârşită. 3. (fam.) ploiţă, bură (de ploaie) ninsoare slabă ială. 4. chip în imaginaţie / gând; cu gândul; cu sufletul, cu inima; I am with you in the ~ cu gândul leit; to be the dead ~ of/ the very ~ of a semăna leit cu; he is the de ad / the very ~ of / cu inima sunt alături de voi, gândul mă poartă spre voi. 2. geniu, demon, spirit, duh; his father e leit tatăl său, seamănă leit cu tatăl său. evil ~ geniu ră evil-s duhuri rele; good ~ geniu bun; the ~ of evil, the dark ~ Satana, spite [s pait] I. s. răutate, venin; ură, duşmănie; animozitate, pică, necaz, pizmă, ciudă; demonul, avolul, dracul, vrăjmaşul, cel rău; the Great Spirit Marele Spirit (zeitate to have a ~ against smb., to bear smb. a ~ a avea ciudă / pică / necaz pe cineva, a-i fi a Pie ilor Roşii); (rel.) the (Holy) Spirit Sfântul Duh, Sfântul Spirit. 3. fantomă, stafie, a rătare; necaz pe cineva; in / for / from ~, out of ~ a) din răutate sau duşmănie sau ură s au to believe in ~s a crede în spirite / fantome. 4. (om înzestrat cu) spirit, minte , suflet (în pizmă; b) de necaz / ciudă; in ~ of în ciuda / pofida / (cu gen.) neţinând sea



 a de; in ~ sensul calităţilor intelectuale sau morale); one of the greatest ~s of hi s day unul din of that eu toate acestea; in ~ of smb. împotriva voinţei cuiva, în ciud a cuiva. II. vb. tr. spiritele cele mai remarcabile din vremea sa. 5. spirit, si mţ, înclinaţie; public ~ spirit a face în ciuda (cuiva); a necăji, a înciuda, a supăra, a m a ofensa, a jigni; ~d at civic, simţ al binelui obştesc; the ~ of the age / time sp iritul vremii; party ~ spirit de supărat / mâniat / mânios de; to cut off one's nose t o ~ one's face a-şi face singur rău partid. 6. spirit, sens, înţeles; caracteristică; chin tesenţă, esenţă; natură, fire; to take in / a se vătăma singur / a se păgubi singur din ciu he wrong ~ a interpreta sau a înţelege greşit; in the ~ of the law în spiritul legii. sp iteful ['spaitful] adj. rău, răutăcios, răuvoitor, veninos; duşmănos, vrăjmaş; 7. caracter, erament, natură, fire. 8. (de obicei pi.) dispoziţie, moral; animal ~s vindicativ, răz bunător; plin de ură; ~ tongue limbă otrăvită, gură rea; ~ remark observaţie vitalitate, vi ioşie, voie bună, chef; curaj; to be in high / good ~s a fi într-o (foarte) / remarcă răută ioasă / răuvoitoare / veninoasă. bună dispoziţie; to be in bad / low ~s, to be out of ~s a fi deprimat / abătut / fără chef, spitefully ['spaitfuli, -fali] adv. înciudat; cu răutat e / venin. a nu-i fi boii acasă; kindly ~s atitudine sau dispoziţie binevoitoare; to keep up smb.'s spitefulness f'spaitfulnis] s. rea voinţă, duşmănie, răutate. ~s a menţine idicat / a susţine moralul cuiva; to recover one's ~s a-şi reveni, a-şi veni spitfire ['spitfaia1"] s. 1. (fam.) femeie arţăgoasă / iute de mânie / irascibilă / repezită. în fir 9, bravură, curaj, bărbăţie, neînfricare; vitejie; entuziasm, înflăcărare, însufleţire; 2. oc de furtună. temperament, vivacitate, vioiciune, vervă; elan, avânt, râvnă; to go at som ething with spitful ['spitful] s. frigare (cu bucăţi de carne). ~ a se apuca de ceva cu avânt; people of ~ oameni bravi / curajoşi / neînfricaţi / de nădejde; spitter ['spit3 rj s. 1. om care scuipă. 2. grataragiu. 3. cerb tânăr. to speak with ~ a vorbi cu foc / înflăcărare / vervă; the ~ of youth focul tinereţii. 10. (şi spittle ['spitl] s. salivă, ipat. ~ / ~s of wine) alcool, spirt; ~ of camphor alcool / spirt camforat. 11. ( de obicei pi.) spittoon [spi'tum] s. scuipătoare. băutură alcoolică/spirtoasă. 12. (şi moto ~) (rar) benzină; carburant. II. vb. A. tr. 1. (şi spitz(dog) ['spits (dog)] s. (câin e) şpiţ. to ~ up) a entuziasma, a înflăcăra, a însufleţi; a îmbărbăta. 2. (mai ales to ~ aw spiv [spiv] s. (si.) 1. vagabond; pierde-vară. 2. traficant la bursa neagră; specul ant. a escamota, a face să dispară, a face nevăzut; a înlătura pe furiş; a fura, a răpi, a eli. splanchnic f'spkenknik] adj. (med.) visceral. B. intr. (fam.) to ~ away a s e evapora, a dispărea, a pieri, a se face nevăzut. splarm [spla:m] s. (si. şcolar) mâzgăle ala. splash [spla?/] I. vb. A. tr. 1. a stropi, a împroşca, a păta, a murdări (cu apă, cu noroi spirit-broken Hbroukan] adj. deprimat, abătut; descurajat. etc.); to ~ a pag e with ink a păta o pagină eu cerneală, a vărsa cerneală pe o pagină. spirit dyes [~ daiz] . pl. (chim.) coloranţi solubili în alcool. spirited ['spiritid] adj. 1. spiritual, isteţ, ager; plin de temperament / viaţă; animat, viu, 2. (on, over) a stropi, a împroşca (apă, noroi etc.) (pe, peste), a vărsa, a împrăştia (pătând, vioi; energic; avântat; curajo neţ; dezgheţat; ~ answer răspuns isteţ / dezgheţat; murdărind); a presăra (pete, picăţele); ine over the table a vărsa vin pe masă; ~ translation traducere vioaie / plină de viaţă. 2 . (despre cai) aprig, iute, sprinten, ager. to ~ one's way through the mud a-şi cr oi drum prin noroi, a înainta lipăind prin noroi. 3. a stropi, a presăra, a împodobi (cu pete, cu picăţele); a smălţa; fields ~ed with poppies spirit gauge ['spirit geid3] s. a leoolmetru. câmpii smălţate cu maci. 4. (ziaristică) a publica în manşetă, a publica la loc frunte. spiritism ['spiritizsm] s. spiritism. 5. to ~one's money about a fi mână sp artă, a cheltui fără socoteală. B. intr. 1. a stropi, spiritist ['spiritist] s.-spiritis t. a împroşca. 2. a se stropi, a se împroşca, a se murdări; a se bălăci. 3. (mai ales to ~ ough spirit-lamp ['spiritltemp] s. lampă de spirt. spiritless ['spiritlis] adj. 1. lipsit de viaţă, fără viaţă, neînsufleţit, inanimat. 2. lipsit de / across) a lipăi, a mer ainta / a-şi croi drum (prin apă, prin noroi) stropind / viaţă, inexpresiv, lipsit de ex presie, insipid, searbăd, incolor, stins; apatic, indolent, împroşcând. 4. (into) a cădea pleosc / bâldâbâc (în apă, în noroi). 5. (despre ploaie) nepăsător; lipsit de energie / tem ent, moale. 3. lipsit de îndrăzneală, timid, sfios, a pleoscăi, a rapăi; (despre paşi) a li . 6. to ~ down (despre o capsulă spaţială etc.) a ameriza. II. s. 1. împroşcare, stropire (cu apă, cu noroi etc.); whisky and ~ whisky fără curaj, fricos. CU sifon. 2. strop, p icătura, pic, picur; ~es of rain stropi mari de ploaie. 3. pleoscăit, răpăit spirit-leve l ['spiritilevl] s. 1. (tehn.) nivelă cu bulă de aer. 2. (geod.) nivelă sferică. spirito us ['spiritas] adj. (înv.) 1. eteric, pur, curat. 2. alcoolic. 3. viu, în viaţă, trăitor. (alploii); lipăit (al paşilor); to fall into the water with a ~ a cădea în apă cu un pleos



 căit, a cădea bâldâbâc în apă; (fig.) to make a ~ a provoca / a stârni / a face senzaţie. s apper ['spirituals'"] s. spiritist. 4. împroscătură, stropitură, pată (de noroi etc.). 5. pată, bălţătură; (arte) pată de culoare; spirit-rapping [~iraepirj] s. rapsuri (la şedinţel spiritism). pată de lumină. 6. (sl.) pudră pentru faţă. III. inter/, pleosc! bâldâbâc! lipIV. adj. spirit-rousing Hrauzirj] adj. v. s p i r i t - s t i r r i n g . spirit -stirring [~rst3:rin] adj. care stimulează spiritul; îmbărbătător, dătător de curaj; (sl.) cinste, fain, mişto. înflăcărat. splash apron ['splze/ rcipran] s. v. s p l a s h b o a r d . splash board [~ b^:d, -boad] s. apărătoare de noroi (la vehicule). spirit stor e [~ sto:1", ~ stss1"] s. magazin de băuturi spirtoase. splashdown ['splse/daun] s . (cosm.) amerizare. spiritual ['spiritjtwl, -t/ual] I. adj. 1. spiritual, al sp iritului. 2. spiritual; imaterial, splasher ['splas/a1"] s. l.v. s p l a s h b o a r d (1). 2. (orice fel de) apărătoare contra incorporai, neîntrupat; eteric; transc endental, supranatural, nepământesc. 3. inspirat. 4. religios, spiritual, duhovnices c, sufletesc; ecleziastic, bisericesc; lord ~ episcop sau stropiturilor. arhiepi scop membru al Camerei Lorzilor. II. s. 1. ceva ce ţine de problemele religioase s platter ['spket3r] vb. A. in/r. 1. a se bălăci. 2. v. s pl a s h (I, B,3).3.v. s p u t t e r sau spirituale. 2. cântec religios popular (al negrilor din sudul S.U.A.) . (I). B. tr. 1. v. s p l a s h (I, A, 3). 2. v. s p u t t e r (I). splatterdash [~das/] s. (jam.) zgomot, gălăgie, larmă, tărăboi, hărmălaie, zarvă, hălălaie. spiritual a sd'vaizs'] s. (bis.) duhovnic. spiritual court [~ 'ko:t] s. (bis.) tribunal bis ericesc. splay [splei] I. vb. A. tr. 1. (tehn.) a bizota, a teşi; a evaza; a lărgi ( din afară înăuntru). 1 2. (tehn.) a sprijini, a propti. 3. a luxa, a dezarticula, a sc rânti; to ~ a horse's shoulder spiritual director [~ di'rekta "] s. (bis.) duhovni c.



 splay-foot (ed) 884



a speti un cal. Ii. in/r. 1. (şi to ~ out) a se evaza. 2. a călca cu picioarele în afa ră (având a merge (pe jos, călare etc.) repede / în goană, a goni. 9. (sl.) a o lua la sănă sa, a o platfus). II. s. 1. rotunjire, evazare. 2. (te/m.) refularea / turtirea capătului de şurub. III. adj. şterge, a-şi lua tălpăşiţa. II. s. 1. scindare, despicare, cr 2. crăpătură, spărtură. 1. oblic, pieziş; bizotat, teşit, ■ evazat. 2. răsucit în afară. 3. aci, greoi, 3. (constr.) gaură fără fund; canal străpuns, dren contrafort / transversal. 4. sciziune; dezbinare, învrăjbire, vrajbă. 5. spetează (pentru împletit coşuri). 6. sticl ică; sticlă neîndemânatic. de o jumătate, jumătate de sticlă (de vin, sifon, apă minerală); mic (de coniac etc.). splay-foot(ed) ['splei-fut(id)] adj. cu picioare plate (şi răs ucite în afară). 7. (electr.) ramificaţie. 8. (tel.) spaţiu fals (în telegrafia Morse). 9. pi. (coregrafie, splay-shouldered [~>/ouldsd] adj. (despre cai) spetit. gimnast ică) şpagat. 10. (amer. fam.) îngheţată cu fructe şi nuci. III. adj. 1. despicat, crăpat. s en [splina] s. 1. (anat.) splină. 2. (med. înv.) ipohondrie, melancolie. 3. (jig.) s pleen, ipohondrie, melancolie, proastă dispoziţie, posomoreală, urât, plictiseală; to have the ~ 2. despărţit, divizat, împărţit. a fi melancolic, a suferi de spleen. 4. fiere, nec az, supărare, ciudă, pică; ură, duşmănie, split cotter ['split 'kotsr] s. (tehn.) şplint. v mânie; răutate; to vent one's ~upon smb. a-şi vărsa fierea pe cineva; to take split inf initive [~ înTinîtivj s. (gram.) infinitiv cu adverb intercalat. a ~ against smb. a se supăra pe cineva, a prinde pică / ciudă / necaz pe cineva; to bear split pin [~ 'pi n] s. (tehn.) şplint; pană de siguranţă. / to have a ~ against smb. a fi supărat pe cineva , a avea pică / ciudă / necaz pe cineva, split rim [~ 'rim] s. (auto) geantă divizată. a purta cuiva pică. split ring [~ 'rin] s. inel de chei. spleenful ['splimful] adj. 1. (poetic) ipohondru, atrabiliar. 2. posac; prost dispus; splitter ['splits1"] s. 1. scizionist, dizident. 2. persoană minuţioasă / migăloasă; persoană melancolic. care espică firul în patru. 3. persoană care se risipeşte în multe activităţi. 4. (amer.) un fel cozonac, bine prăjit. -$• (fam.) I've such a ~of a headache mă doare capul îngrozitor. spleenish ['spli:ni/[ adj. (rar) v. s p l e e n f u l . split ticket ['split 'ti kit] s. (amer.) buletin de vot (cu candidaţii mai multor partide). spleenwort ['sp li;nws:t] s. (bot.) 1. ruginită; straşnic; părul-Maicii-Domnului (Asplenium).2. spinar e a-lupul ui (Athyrium). splitting ['splitin] -I. adj. 1. care (se) crapă. 2. (des pre dureri de cap) violent, puternic. 3. iute ca fulgerul. 4. (despre o glumă etc. ) care te face să mori de râs, grozav. II. s. spleeny ['spli:ni] adj. (fam.) v. s p l e e n f u l (2). splendid ['splendid] adj. 1. splendid, superb; fastuos, luxos , bogat, scump, strălucit; I. despicare. 2. explozie, detunătură. 3. diviziune, separa re; descompunere, disociere; măreţ, minunat; that's ~I e perfect! minunat!; she's si mply just ~! e de-a dreptul minunată! clivaj; the ~ of the atom dezintegrarea atom ului. 4. (pielărie) spăltuire. 5. (haltere) fand are. 2. strălucit (si fig.). splendif erous [splen'difsrss] adj. 1. (fam. sau glumeţ) splendid, superb, excelent, splitt ing axe [~ a:ks] s. topor de despicat. admirabil, minunat, formidabil. 2. (amer. si.) ciudat; bătător la ochi; uimitor; turbat. splitting key [~ ki:] s. (electr.) s eparator. splendorous ['splendsrss] adj. strălucitor; minunat. splitting tool [~ t u:I] ş. (te/m.) unealtă de însemnat butoaiele sau lemnele de cherestea. 1 split-tongue d ['split'tArjd] adj. (zoo/.) cu limbă bifurcată. splendour ['splends "] s. 1. străluc ire (orbitoare) (şi fig.). 2. splendoare, măreţie, fast, pompă, lux, bogăţie. sploach ['spl ut/] s. (înv.) v. s p l o t c h (I). splodge [spbd3J I. s. v. s p Io t c h (I). II . vb. A. tr. a păta. B. intr. to ~ through the splenetic [spli'netik] I. adj. 1. ( med.) splenic. 2. ipohondru, melancolie; atrabilar, posac; rău dispus, posomorât, fără c hef; iritabil, supărăcios. II. s. 1. om iritabil/ supărăcios. mud a sc bălăci în noroi. 2. hondru, ipohondriac; (om) melancolic. 3. (med. farm.) medicament (specific) pent ru splodger ['spbd3or] s. (sl.) bădăran, mojic. tratarea bolilor de splină. splodgy [' spbd3i] adj. 1. (despre un tablou) mâzgălit, pătat. 2. (despre faţă) cu bubuliţe; cu coşuri plenic ['splenik, 'spli:-] adj. splenic. splenitis [spli(:)'naitis] (med.) splen ită, inflamarea splinei. splore [sptoor] (scoţ.) I. s. 1. larmă, zarvă, zgomot. 2. petre cere zgomotoasă. II. vb. splice [splais] I. vb. A. tr. 1. (mar.) a matisi. 2. (ele ctr.) a înnădi. 3. (îehn.) a îmbina intr. 1. a face senzaţie. 2. a apărea în toată splendoa cap la cap. 4. (bort.) a altoi în despicătură. 5. (sl.) a căsători; to get ~d a se căsători



 se splorum ['spbrsm] s. (amer.) zgomot mare (pentru nimic). lua. 6. (ci/i.) a l ipi (un film). B. intr. (sl.) a se căsători. II. s. 1. (mar.) matisire; matiscală. spl dt [spbt] s. (înv.) pată. 2. (tehn.) îmbinare; joantă. 3. (electr.) conexiune directă a fi rului. 4. (sl.) căsătorie. 5. (cin.) splotch [spbt/] I. s. pată (de murdărie, de cerneală) . II. vb. ţr. a păta. lipitură (în film). splotchy ['splot/i] adj. pătat, murdar, murdărit, mânjit, feştelit. splice bar ['splais ba:r] s. (tehn.) eclisă de îmbinare. splurge [spb: d3J (amer.fam.) I. s. 1. ifose. 2. lux, extravaganţă; activitate ostentativă; agitaţie; foiala. 3. stropire cu noroi. 4. aversă; potop. II. vb. intr. 1. a-şi da ifose, a fa ce splice grafting [~ igrarftirj] s. (hort.) altoire în despicătură. splint [splint] I . s. 1. (med.) atelă, spetează (pentru imobilizarea unei fracturi). 2. spetează paradă d e ceva; a face caz de ceva. 2. a trăi pe picior mare, a face lux (fără ca veniturile ( pentru împletit coşuri). 3. (anat.) (os) peroneu; unul din oasele mctacarpîene, unul d in s-o permită). oasele fluierului dinainte (la cal şi alte capitate). 4. (vet.) gan glion, surou, un fel de os splutter ['splAtsr] I. s. 1. stropire, împroşcare. 2. ţâşnire. 3. scânteiere. 4. bolborosire, mort (la cal, bou etc.). 5. aşchie, ţandăra, zburătură; surc a. 6. (tehn.) şplint, cui spintecat. zgomot; vuiet. II. vb. A. intr. 1. a stropi. 2. a ţâşni. 3. a scânteia. 4. a bolborosi. 5. a pârâi. II. vb. tr. (med.) a imobiliza (o fr ctură) cu o atelă sau cu aţele; a aplica o atelă sau aţele 6. (despre friptură etc.) a sfâr . tr. 1. a împrăştia (un lichid). 2. a bolborosi; a bâlbâi (la o fractură). (cuvinte); to ~ out a threat a bolborosi o ameninţare. splint bone ['splint botin] s.v. s p 1 i n t (1,3). splutterer ['splAntsrs1"] s. (fam.) persoană care bolboroseşte. splint coal [~ koul] s. (mine) huilă cu flacără lungă. Spode [spoud] s. porţelan fin Spode. spodomanc y [spo'domsnsi] s. ghicire a viitorului din cenuşă. splinter ['splintsr] I. vb. tr. 1. a despica, a spinteca, a crăpa, a sparge; a fractura, a frânge, spoffish ['spofif ] adj. (sl.) 1. activ, zelos. 2. indiscret, curios. a rupe; a (s)farâma, a face ţăndări. 2. (mineral.) a diva. B. intr. 1. a se despica, a crăpa, a se sparge; a se fractu ra, a se frânge, a se rupe; a se (s)larâma, a se face ţăndări. spoffle ['spofl] vb. intr. (sl.) a face pe grozavul, a-şi da aere. 2. (mineral.) a se cliva. II. s. 1. aşchie, ţa ndăra, zburătură; (s)farâmătură; schijă; fragment; spoffy tspofi] (sl.) I. adj. v. s p o f s h. II. s. om activ / zelos. ~ of bone eschilă, sfărâmătură sau fragment de os; a ~ that has lodged under the skin spoil [spoil ] I. s. 1. (adesea pi.) pradă; the ~s of w ar pradă de război; trofeu. 2. premiu o aşchie / o ţandăra care a pătruns în piele. 2. surc surcică, aşchie. (obţinut la un concurs sau pentru merite deosebite în muncă). 3. pl. (am er.) distribuirea r posturilor în stat între partizanii partidului la putere. 4. (co nstr.) pământ extras prin săpare; splinter bar ['splints ba: ] ş. cruce de atelaj. draga re; excavaţic. 5. (mine) rocă sterilă, gangă. 6. (fig.) câştig, comoară, tezaur; splinter b [~ boun] s. v. s p l i n t (I, 3). the literary ~s of Scotland comorile literat urii scoţiene. 7. (înv.) stricăciune, pagubă. splinter effect ['splints i.fekt] s. (mil. ) brizanţă. splintery ['splintsri] adj. 1. cu sau plin de fragmente / (s)fărâmături / ţăndă aşchii. II. past şi part. tr. spoilt [spoilt] vb. A. tr. 1. a prăda, a jefui. 2. a str ica, a deteriora (un obiect); a ruina; a strica (o plăcere). 3. a râzgâia; astrica car acterul (cuiva) prin răsfăţ 2. (despre lemn etc.) uşor de despicat / crăpat. split [split] I. past şi part. trec. split [split] vb. A. tr. (şi to ~ up) 1. a despica, a crăpa, / indulgenţă etc. 4. (şl.) a mutila, a schilodi; a omorî. B. intr. 1. a jefui, a prăda, a s e deda a sparge; a fractura, a frânge; a (s)fărâma, a face ţăndări; a rupe; a spinteca; to a bottle la jaf / pradă. 2. (despre alimente etc.) a se strica, a se altera. 3. t o be ~ing for a dori of wine a bea o sticlă de vin în doi; to ~ the difference a) a lua / a face media; b) a încheia foarte mult, a se prăpădi după; to be ~ing for a fight a fi gata de bătaie, a căuta pricină. / a ajunge la / a face un compromis; (jig.) to ~ smb.'s ears a asurzi pe cineva, a sparge spoliable ['spoilobl] adj. 1. care poa te fi prădat / furat. 2. alterabil. cuiva urechile; to ~ one's forces a-şi fărâmiţa forţele (jig.) to ~ hairs / straws a tăia spoilage ['spoilid3] s. 1. stricare, ruinare. 2 . (poligr.) maculatură, deşeuri. 3. alterare firul (de păr) în patru, a se pierde în amănun e / nimicuri, a fi pedant / minuţios peste (a alimentelor). 4. (tehn.) rebut. măsură; to ~the profits a(-şi) împărţi beneficiul / câştigul; (fam.) to ~one's sides (with spoil ba k ['spoil bzerjkj s. 1. povârniş de moloz; debleu; depozit de deşeuri. 2. (mii.) laugh ter) a se strâmba / a se strica / a muri de râs; (pol.) to ~ one's vote a vota în acel aşi depozit de steril. timp pentru candidaţii mai multor partide. 2. (mineral.) a cl iva. 3. (fig.) a diviza, a despărţi, spoil dump [~ dAinp] s.v. s p o i l b a n k . a scinda; a dezbina, a învrăjbi; to ~ off a desprinde, a rupe! 4. (ftz.) a dezintegra



 , spoiled [spoild] adj. degradat; stricat; v. şi s p o i l t. a dezagrega, a scind a; to ~ the atom a dezagrega atomul. 5. (chim.) a scinda, a disocia, spoiler ['s poils1"] s. 1. distrugător, stricător, persoană care strică /distruge. 2. (fig.) cârpaci. a descompune. B. intr. (şi to ~ up) 1. a se despica, a crăpa, a plesni, a se sparge; a se 3. jefuitor, spoliator. 4. (amer. pol.) un al treilea candidat, care stric a şansele candidatului rupe; my head ~s am o durere de cap cumplită, îmi plesneşte capul de durere. 2. (mineral.) principal. 5. învingător neaşteptat. a se cliva. 3. (in, int o) a se diviza, a se scinda, a se despărţi, a se împărţi (în) (şi fig.); spoil five ['spoil iv] s. joc de cărţi (cu câte 5 cărţi pentru 3-10 persoane). (fig.) a fi în dezacord, a nu f de acord (unul cu celălalt); (with) (fam.) a se certa (cu), spoilful ['spoilful] adj. 1. tâlhăresc, banditesc. 2. rapace, lacom, de pradă. 3. stricător; ase învrăjbi (cu), rupe legăturile (cu), a o rupe (cu); to ~ off a) a se desprinde; b) (fig.) care d evastează. 4. fatal. a o rupe (cu). 4. (jiz.) a se dezintegra, a se dezagrega, a s e scinda. 5. (chim.) a se scinda, spoil heap ['spoil hi:p] s. v. s p o i l b a n k . a se disocia, a se descompune. 6. (pop., sl.) (on, upon) a comite indiscreţii , a face spoil iron [~ iaisn] s. (sl.) fierar. destăinuiri, a vorbi, a trăncăni (despr e); to ~ (up)on an accomplice a denunţa / a trăda spoil paper [~ -pcipor] s. (fam.) mâzgălitor. / a vinde un complice. 7. (şi to ~ on a rock) (fig.) a eşua, a da greş; the ro ck on which spoilsman ['spoilzmsn], pl. spoilsmen s. (amer.) persoană ataşată de un pa rtid pentru we ~a) obstacol, piedică; b) cauza nenorocirii / nenorocului. 8. (amer . fam.) a alerga. interese personale.



 885 spoony



spoilsmonger ['spoilzniAijg9r] s. (amer.) persoană care re/xirtizează posturi /funcţii partizanilor săi după alegeri victorioase. spoilsport ['spoilsport] s. persoană care strică plăcerea / cheful altora, spoilt [spoilt] I. past şi part. trec. de la s p o i l . H. adj. 1. spart, stricat. 2. răsfăţat; the ~ child of fortune răsfăţatul / favoritul s artei. spoke1 [spOUk] I. s. 1. spiţă (de roată, volan, cârmă etc.); (fain.) to be at the l owest ~of the wheel of chance a se afla la punctul cel mai de jos al roatei noro cului. 2. treaptă, stinghie (de scară). 3. frână (de roată), lanţ de piedică (la roată); (f to put a ~ in smb.'s wheel a băga beţe în roate cuiva. II. vb. tr. 1. a pune spiţe la. 2 . a opri (roata) cu frâna. spoke2 part. trec. de la s p e a k . spoke bone ['spoke boun] s. (anat.) radius, spoked [spoukt] adj. eu spiţe. spoke driver ['spouk idra ivo1"] s. (te/m.) dispozitiv pentru fixarea spiţelor, spoke hammer [~ iha2in3r] s. (te/m.) ciocan pentru spiţe, spoke lathe [~ IciQ] s. (te/m.) strung pentru spiţe. s poke mortise [~ -mo:tis] s. (tehn.) gaură de spiţă. spoken [spoukan] I. part. trec. de la s p c a k. II. adj. vorbit; oral; ~ language limbă vorbită. spoke setter ['spouk iscts1"] s. (tehn.) maşină pentru îndreptat spiţe, spoke shave [~ jeiv] s. (te/m.) cuţito aie. spokesman ['spouksmsn],pl. spokesmen [-mon] ş. purtător de cuvânt, reprezentant; delegat. spokeswoman ['spoukspwumsn], pi. spokeswomen [-iwimin] s. purtătoare de c uvânt, reprezentantă, delegată, spokewise l'spoukwaiz] adv. în forma de spiţe, radial, spo king ['spoukinj s. (TV) efect radial. spoliate ['spoulieit] vb. A. tr. a spolia, a fura, a jefui. B. intr. a fura, a prăda, a jefui. spoliation [ispouli'ei/sn] s. 1. jefuire, prădare (mai ales a unui vas neutru de către un beligerant). 2. (fig.) spoliere; stoarcere. 3. (jur.) distrugere sau falsificare (a uimi document proba nt). spoliative l'spoulieitiv] adj. diminuator, reducător. spoliator ['spoulicit3r ] s. spoliator, despuictor, jefuitor, spoliatory ['spoulicitări] adj. spoliator, j efuitor, tâlhăresc. spondaic(al) [spon'deiik(pI)l adj. (metr.) spondaic, spondee ['s pondi] s. (metr.) spondeu. spondoolic(k)s [spon'durliks] s.pl. (amer. şl.) bani, b iştari. spondulic(k)s s. pl.v, s p o n d o o 1 i c (k) s. spondulix [spsn'djurliks ] s.v. s p o n d o o 1 i c (k) s. spondyl(e) ['spondil] s. (rar) 1. legătură (între do uă piese). 2. (anat.) vertebră. spondyli ['spondilai], pi. de la s p o n d y l u s , spondylitis [ispondi'laitis] s. (med.) spondilită. spondylus ['sp:rndil3s],pl. sp ondyli [-lai] s. (anat.) vertebră. sponge [spAiid3f I. s. 1. (zool.) burete (Phylu m perifera); burete (de baie etc.); to pass the ~ over a trece cu buretele peste ; a da uitării, a ierta; to throw up the ~ a se declara învins, a se da bătut. 2. mate rie burctoasă/spongioasă. 3. frecare/ spălare/curăţare cu buretele. 4. parazit, lingău, lin e-blide. 5. (şl.) beţiv, pilangiu. II. vb. A. tr. 1. (şi to ~ down / over) a freca / a şterge / a spăla / a curaţi cu buretele. 2. (şi to ~out) (fig.) a şterge; a da uitării. 3. (sl. amer.) to ~ it a ierta, a scuza. 4. (şi to ~ up) a absorbi, a se îmbiba cu (cev a). B. intr. 1. a absorbi; a se îmbiba. 2. a pescui / a aduna bureţi. 3. to ~ on smb . a stoarce pe cineva; a trăi pe socoteala cuiva. sponge bath |'spAnd3 'bu:8] s. b aie făcută cu ajutorul unui burete înmuiat; frecare cu buretele. sponge-cake [~'keik] s. un fel de prăjitură biscuit. sponge-cloth [~kb(:)9] ş. 1. (text.) buret; ţesut spongi os. 2. cârpa de şters piese de maşini. sponge cucumber [~ ikjukombs1"] s. v. s p o n g e g o u r d , sponge electrode [~ Mektroud] s. (electr.) electrod macrocclular. sponge filter [~ ifilts1"] s. (tehn.) filtru din burete. sponge gourd [~ guod] s. (bot.) burete-vegetal (Lstffa cylindrica). spongeless [pspAnd3lis] adj. fără bureţi , spongelet ['spAiutylit] $. burete mic. spongeous ['spAnd3bs] adj, spongios. sp onger fspAnd33r] s. 1. persoană care foloseşte un burete / care şterge cu buretele. 2. lingău, parazit. 3. pescuitor de bureţi. 4. (text.) dezlustruitor. sponge rubber [i spAiid3 irAb3r] s. (auto) burete de cauciuc, spongicolous [spAii^ikstas] adj. trăi nd pe sau în bureţi. spongiform ['spAnd3iib:m] adj. în formă de burete, spongiform. spon giness ['spAndjinis] s. natură spongioasă, porozitate. sponging ['spAnd3irj| s. 1. s pălare, curăţare etc. eu buretele. 2. cules de bureţi (în apă). sponging bath [~ ba:8] s. d sponging house [~ haus] s. (ist.) închisoare preventivă / casă de arest preventiv pen tru datornici. spongiopilin ['spAnd3i3'pailin] s. (med.) cataplasmă din burete şi ma terie fibroasă căptuşită cu cauciuc, spongiose |'spAnd3ious] adj. spongios, (ca) de bure te, spongious ['spAiid3i3s] adj. v. s p o n g i o s e . spongoid fspsngoid] adj.



 (anat.) v. s p o n g i f o r ni. spongy [rspAnd3i] adj. 1. spongios, buretos, p oros. 2. absorbant (ca un burete). 3. (anat., despre ţesuturi) eu caverne. 4. elas tic. 5. (înv.) umed; ud; ploios. 6. (înv.) îmbătat.



spongy castiron [~ tktKst'aisn] s. (metal.) fontă poroasă. sponsal ['sprmsol] adj. d e nuntă, nupţial. sponsion ['sponjsn] s. garanţie, chezăşie, obligaţie. sponsional [-s>l] a j. obligator; răspunzător; cuprinzând o garanţie. sponson ['sponsn] s. 1. (mar.) casa zb aturilor. 2. (av.) fiotor de sprijin. sponsor ['sp:>ns3r] I. ş. 1. naş, naşă; to stand ~ to a child a fi naş(ă); (7V) to be ~ to a programme a oferi un program. 2. chezaş, ga rant; to stand ~for smb. a garanta pentru cineva. 3. firmă sau întreprindere care of eră programe artistice la radio-tclcviziunc în scopuri de reclamă. 4. sponsor. II. vb. tr. 1. a garanta, a sta chezăşie pentru, a răspunde de. 2. a finanţa (un program de rad io-televiziune) în scopuri de reclamă. 3. a susţine financiar, a sponsoriza. sponsoria l [spon'sourisl] I. adj. de garant. II. s. naş, naşă. sponsorship ['sponso/ip] s. 1. c hezăşie, garanţie; răspundere. 2. năşie. 3. tutelă. 4. sponsorizare. spontaneity [ispont3'n ti, .sponts'niati] s. 1. spontaneitate. 2. impulsivitate. 3. voluntariat. 4. nat uraleţe, caracter firesc. spontaneous [spon'tcinias, spsn-] adj. 1. spontan; autom at; direct, nemijlocit. 2. spontan, benevol. 3. spontan, involuntar; liber, natu ral; impulsiv; ~enthusiasm entuziasm spontan; ~ movement mişcare spontană; avânt, elan . 4. (bot.) (care creşte) sălbatic; indigen. spontaneousness [-nis] s.v. s p o n t a n e i t y . spontoon [spnn'tum] (ist. nul.) un fel de halebardă. spoof [spu:fj (s l.) I. vb. tr. a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară, a duce. II. s. păcăleală, înşelătorie spoofer l'spu:f3r] s. (sl.) escroc, şarlatan. spook [spu:k] I. s. 1. (glumeţ) spiri duş; spirit, stafie, fantomă, nălucă. 2. (amer. si.) spion, iscoadă. II. vb. tr. 1. (despr e spirite) a bântui. 2. (sl.) a speria, a înspăimânta. spookish ['spu:ki/J adj. 1. ca o fantomă, ca o stafie; supranatural. 2. obsedat de frica stafiilor. spookism l'spu: kiz^m] s. arătare de vedenii / stafii. spooky ['spu:ki] adj. v. s p o o k i s h . spool [spu:l] I. s. 1. (text.) mosor, bobină, ţeava; haspel. 2. (electr.) bobină. II. vb. tr. a înfăşură, a bobina. spooler |'spu:b r ] s. bobinator. spooling ['spu:lin] s. b obinaj, bobinare. spooling girl [~ g3:I] ş. bobinatoare. spooling machine [~ ni3i/ i:n] ş. (text.) maşină de ţevuit. spooling wheel [~ wi:l] s. (te/m.) roată de bobinaj. spo ol wire ['spu:l .wai3r] s. (tehn.) sârmă de bobinaj. spoom [spu:m] vb. intr. (mar. înv .) a fugi înaintea vântului. spoon1 [spu:n] I. s. 1. lingură; to be born with a silver ~ in one's mouth a se naşte cu căiţă; (prav.) it takes a long ~ to sup with the devil c ine vrea să mănânce cu dracul are nevoie de lingură lungă; (jam.) to hang up the ~ a da or tul popii, a muri; (amer.) to do business with a big ~ a fi gropar. 2. (sport) c rosă (la golf). 3. (constr.) fâţuitoarc. 4. (mine) lingură de lăcarit. II. vb. A- tr. 1. ( mai ales to ~ up / out) a scoate / a lua cu lingura. 2. (amer. fam.) a fi lipit / aproape de. B. intr. 1. (sport) a împinge o bilă (la crochet); a arunca uşor mingea (la crichet). 2. a pescui cu momeală (artificială). 3. (amer.) to ~ together a se li pi strâns unul de celălalt. spoon2 (fam.) I. s. 1. prost, prostănac, nătâng, nerod, nătărău 2. persoană îndrăgostită nebuneşte; pl. îndrăgostiţi; to be ~ed on smb. a fi îndrăgostit l ineva. II. vb. intr. a iî îndrăgostit lulea. spoonage ['spu:nid3] s. v. s p o o n m e a t . spoon bait ['spu:n beit] s. momeală de metal în formă de lingură. spoon beak [~ bi :k] s. v. s p o o n b i l l . spoonbill [~bil] ş. (omit.) 1. lopătar (Platcdea sp.). 2. raţă-lopatar (Spatula clypeata). spoon bit 1~ bit] s. (te/m.) burghiu-lingură. spo on diet [~ -daiat] s. (med.) (regim cu) lichide, supe. spoon drift [~ drift] s. v. s p i n d r i f t . spooner(ism) ['spu:n3(riZ3m)J s. mutarea accidentală a lite relor iniţiale a două sau mai multe cuvinte, de ex. blushing crow în loc de crushing b low. spooney [pspu:ni] adj., s.v. s p o o n y . spoon-fashion ['spimiplEe/pn] ad v. (amer. fam.) lipit, strâns. spoon-fed [pspu:nfcd] adj. 1. (despre bolnavi etc.) hrănit cu lingura. 2. (jig., despre industrii etc.) ajutat / încurajat în permanenţă (pri n mijloace băneşti, taxe de import etc.). 3. (amer. sl.) alintat, răsfăţat, răzgâiat. spoon d industries [~ .indsstriz] s.pl. industrii subvenţionate. spoon-feed [~fi:d], pas t, şi part. trec. s p o o n - f e d [~fcd] vb. tr. a hrăni cu lingura (un copil). sp oonful ['spumful] s. 1. (o) lingură (plină); cantitate care încape într-o lingură; a ~ of sugar o lingură de zahăr. 2. puţin(tel), un pic. spoon hand ['spu:n hcendj s. (fam.) mân a dreaptă. spoon hook [~ huk] s. cârlig de undiţă cu momeală artificială (în formă de lingu ooniness fspmninis] s. (sl.) 1. prostie, nerozie. 2. dragoste nebună. spoonlike [' spumlaik] adj. în formă de lingură. spoon meat ['spurn mi:t] s. hrană lichidă; hrană pentru



 copii. spoons [spu.'nz] s. pl. (amer. sl.) bani, parale, biştari. spoon-shaped l's pu:n/cipt] adj. în formă de lingură. spoon tool [~ tu:I] s. (tehn.) raclctă. răzuitoarc. s poony ['spu:ni] (fam.) I. adj. 1. prost; nerod, nătăfleţ. 2. (on, upon) îndrăgostit, amore zat, înamorat (de); to be / to get ~ on a girl a se îndrăgosti de o fată. II. s. 1. pros t, nerod, nătăfleţ, găgăuţă. 2. îndrăgostit.



 spoonyism 886



spoonyism [rspu:nizpm] s. v. s p o o n i n e s s. spoops(y) ['spu:ps(i)] s. (fam .) prost, nerod. spoor [spuar] I. s. urmă (de animal sălbatic). II. vb. tr. a urmări; a merge pe urmele (unui animal sălbatic, ale unei persoane); a pândi. spoorer ['spua ra'] s. persoană care urmăreşte vânatul după urme. spoorn [spuan] s. (înv.) spiriduş; duh r . sporaceous [spa'reijasj adj. (bot.) de spor. sporadial [spa'reidial] adj. v. s p o r a d i c (a 1). sporadic(al) [spa'radik(al), spa'r-] adj. sporadic; izolat , rar. sporadically [-aii] adv. sporadic; rar; din când în când. sporadicalness [-alni s] s. apariţie sporadică; sporadicitate. sporal ['spa:ral[ adj. în formă de spori. spora nge [spa'ra:nd3] s. (bot.) sporange. sporangia [spa'ra:nd3ia] pl. de la s p o r a n g i u m. sporangiophore [spa'ramd3iarfa:rj s. (bot.) cu sporange. sporangium [spo'raxKtysm],pl. sporangia [spa'ra:nd3ia] s. v. s p o r a n g e . spore [spa: r, spaa'] l.s.l. (bot., biol.) spor. 2. (fig.) germene, sămânţă; origine. II. vb. intr. (bot.) 1. a avea spori. 2. a forma spori. spore capsule ['spa: ,ka;psju:l, 'spaa -] s. (boi.) capsulă cu spori. spore case [~ keis] s. v. s p o r e c a p s u l e . spore formation [~ fa^mei/an] s. (bot.) formare de spori. sporid ['sparid] s. ( bot.) spor (secundar). sporiferous [spa'rifaras] adj. (bot., zool.) purtător sau p roducător de spori. sporocyst ['spourasist] s. (bot.) capsulă cu spori, perisperm. s porogen ['sparad3en] s. (bot.) plantă producătoare de spori. sporogenesis [,spoura'd 3enisis] s. (biol.) reproducere prin spori; formare de spori. sporophyte ['spour afaitj s. (bot.) sporofit. sporozoan [ispD:ra'zouan], pl. sporozoa [-zoua] s. (z ool.) sporozor. sporran ['sparan] s. geantă / sac de piele acoperit cu blană (pe car e scoţienii o agaţă de fustă). sport [spo:t] I. s. 1. distracţie, amuzament, petrecere; ob iect de distracţie; what ~! ce vesel!; to become the ~ of fortune a deveni o jucărie în mâna soartei. 2. glumă; in ~ în glumă. 3. sport; vânătoare; pescuit; jocuri sportive; a etic ~s atletică uşoară; concurs de atletism; aquatic ~s sporturi nautice; devoted to ~s sportiv; to have good ~ a împuşca mult vânat. 4. campionat, întrecere sportivă, concurs sportiv. 5. sportsman, sportiv. 6. (fam.) băiat bun / de treabă; cavaler. 7. (amer. fam.) persoană care face pariuri. 8. (biol.) deviere / abatere de la tipul normal ; varietate. 9. batjocură, ironie, zeflemisire; to make ~ of a ridiculiza, a lua în râs, a lua peste picior, a-şi bate joc de. 10. obiectul / ţinta ironiei / batjocurii. 11. (fnv.) zburdălnicie. 12. (înv.) curte; dragoste. 13. (fam.) amic. II. vb. A. tr. 1. a expune, a etala; a purta în mod ostentativ; to ~ a rose in one's buttonhole a purta un trandafir la butonieră; (sl.) to ~ one's oak a ţine uşa încuiată pentru vizitat ori. 2. a-şi (pe)trece (timpul) cu distracţii sau făcând sport. 3. (bot., zool.) a face să ia proprietăţi diferenţiate. 4. (sl.) a cheltui (bani) cu uşurinţă / uşuratic. 5. (înv.) ra, a amuza. 6. to ~ away a pierde la joc. 7. to ~ off a afirma / a expune în glumă; B. refl. (înv.) a se distra, a se amuza, a petrece. C. mtr. 1. a juca, a zburda; a se veseli. 2. a practica sporturi. 3. a glumi, a face glume. 4. (biol.) a devi a / a se abate de la tipul normal. sportability ['spo:ta'bilati, -liti] s. v. s p o r t i v e n e s s . sportable ['spa:tabl] adj. v. s p o r t i v e . sportanc e ['spa:tans] s. (fnv.) joc, desfătare, petrecere. sport clothes ['spa:t klouâz] s. pl. îmbrăcăminte de sport. sporter ['spo:tar[ s. 1. sportiv; iubitor al sportului. 2. persoană îmbrăcată sportiv. 3. (inv.) jucător; glumeţ, şugubăţ. sportful ['spa:tful] adj. 1 vesel; amuzant, distractiv; plăcut. 2. (înv.) amorezat; cochet. sportfulness f-nis] s. (rar) veselie; fire veselă. sporting ['spa:tinj I. adj. 1. sportiv, de sport. 2. sportiv, căruia îi place sportul. 3. sportiv, cavaleresc, cinstit; frumos; it is very ~ of him to este foarte frumos din partea lui să; he hasn't get the ~ spirit n-are spirit sportiv. 4. nesigur; riscat; vag; ~ chance şansă legată de risc. 5. (bot. , zool.) care are caracteristici diferite, care iese din tipic. II. s. 1. practi carea sportului. 2. (fam.) sport. 3. (bot., zool.) diferenţiere, deosebire. sporti ng book [~ buk] s. carte sportivă. sporting dog [~ dag] s. câine de vânătoare. sporting goods [~ gudz] s. pl. rechizite / articole sportive, echipament sportiv. sportin g gun [~ gAnj s. armă / puşcă de vânătoare. sporting house [~ haus] s. 1. casă pentru adună ale sportivilor / jucătorilor. 2. (fam.) casă de joc. 3. (fam.) bordel. sporting mag azine [~ ,ma:ga,zi:n] s. revistă sportivă. sporting man [~ mam], pl. sporting men [~ men] s. 1. amator de sport. 2. turist. 3. spectator parazit la curse de cai. sp



 orting newspaper [~ ,nju:slpeipar] s. v. s p o r t i n g p a p e r . sporting pa per [~ .peipa'] s. gazetă sportivă, ziar de sport. sporting piece [~ pi:s] s. 1. (t«v. ) jucărie. 2. armă de vânătoare (de păsări). sporting powder [~ ipaudar] s. praf de puşcă p arme de vânătoare. sporting quarters [~ ikwataz] s. pl. loc destinat vânătoarei. sporti ng rifle [~ .raifl] s. armă de vânătoare. sporting timer [~ ,taimar] s. v. s p o r t i n g w a t c h . sporting togs [~ tagz] s. pl. (fam.) costum de vânătoare. sporting watch [~ wot/] s. cronometru. sporting world [~ wa:ld] s. lumea sportivilor* spo rtivii.



sportive ['spo:tiv] adj. 1. vesel, voios; jucăuş; zburdalnic, zglobiu; distractiv, a muzant. 2. glumeţ. 3. devotat sportului, sportiv. 4. (bot., zool.) diferenţiat, deos ebit. 5. (înv.) îndrăgostit, amorezat. 6. (înv.) voluptuos; desfrânat. sportiveness [-nis] s. 1. veselie, caracter vesel. 2. caracter glumeţ. 3. zburdălnicie, neastâmpăr. sportle ss [rspo;tlis] aay. trist, fără bucurii. sportling ['spa:tlin| s. 1. poznă, năzbâtie. 2. f iinţă zburdalnică. sports car ['spa:ts ka:r] s. (auto) maşină sport. sportscaster [~ ika:s ta'[ s. (radio) crainic sportiv, comentator al ştirilor sportive. sports coat [~ k outj s. haină / veston de sport. sports editor [~ .edita'] s. redactor sportiv. sp orts ground [~ graund] s. teren de joc; stadion. sports jacket [~ ,d3a;kit[ j . v . s p o r t s c o a t . sportsman ['spo:tsman], pl. sportsmen [~] s. 1. sports man, sportiv; vânător; pescar. 2. (sl.) jucător (tle meserie), persoană care pariază. 3. o m cumsecade I cinstit / onest. sportsman bag [~ ba;g] s. geantă de vânătoare, tolbă. spo rtsmanlike ['spa:tsmanlaik[ adj. 1. de sportiv, demn de un sportiv. 2. de vânător. s portsmanship ['spa:tsrnan/ip[ s. 1. sportivitate; îndemânare / abilitate sportivă. 2. conduită demnă de un sportiv. sportster ['spa:tstar[ s. (auto) alergător. sportswoman ['spa:tsiwuman],pl. sportswomen [-iwimin] s. sportsmenă, sportivă. sportula ['spa:tj ula],pl. sportulae [-li:] s. pomană. sporulate ['sparjuleit] vb. I. mtr. a forma s pori. II. tr. a transforma în spori. sporulation [ispar/ulei/an] s. formare de spo ri. sporule [isporjud] s. (bot.) spor mic. sporuliferous [spar/u'Iifaras] aay. ( bot.) purtător de spori. sposh [spaf] s. (amer.) zăpadă moale. sposhy ['spo/i] adj. (a mer.) noroios, moale, mocirlos. spot [spat] I. s. 1. loc; on the ~ pe loc; imedi at, numaidecât, îndată, fără întârziere; to act on the ~ a acţiona prompt / fără întârziere e ~a) a fi martor ocular, a fi de faţă; b) a fi atent, a nu fi gură-cască; a se dovedi l a înălţimea situaţiei; (fig., fam.) tender ~ punct slab / sensibil / nevralgic. 2. pl. v . s p o t g o o d s. 3. cantitate mică de mâncare sau de băutură; how about a ~ of lunch ? nu luaţi ceva de dejun?; won't you have a ~ of whisky? nu bei un strop de whisky ? 4. pată; bulină; picăţea; the ~s of a leopard petele leopardului; a blue tie with pink ~s o cravată albastră cu picăţele sau buline roz. 5. pată (ae murdărie); (fig.) pată moral thout a ~ o n his reputation cu reputaţie nepătată / neştirbită. 6. coş, bubuliţă; a face c d with ~s o faţă plină de coşuri. 7. (amer.) situaţie grea / dificilă; situaţie neplăcută; smb. on the ~ a pune pe cineva într-o situaţie neplăcută. 8. local de noapte. 9. (amer.) dolar. 10. (amer.) condamnare la închisoare. 11. prognosticareâ câştigului unei competiţi i sportive, a unui cal la curse etc.; calul pe care s-a mizat. 12. (iht.) specie de peşte comestibil de pe coasta de est a S.U.A. (Heiostomus xanlhurus). II. vb. A. tr. 1. a păta, a murdări, a mâzgăli. 2. (fig.) a păta, a dezonora, a înjosi. 3. a repera a distinge, a identifica, a recunoaşte; to ~ the cause of the trouble a determina cauza defecţiunii; to ~ the winner a face prognosticuri asupra câştigătorului (wnui con curs etc.); I ~ted his roguery as soon as I met him mi-am dat seama de escrocher iede îndată ce l-am întâlnit. 4. a plasa pe locul dorit. 5. (mii.) a corecta (focul). B. intr. 1. a face pete. 2. a se păta; this silk ~s with water mătasea aceasta se pătează cu apă. III. adj. 1. local; localizat. 2. punctiform. spot analysis ['spat ainadas is] s. (chim.) analiză în picătură. spot broadcast [~ .bra:dka:stj s. (TV, radio) spot p ublicitar. spot cash [~ kze/] s. (amer.) 1. plată imediată, pe loc. 2. bani gheaţă / peşin . spot film [~ film] s. film de reclamă de scurt metraj. spot glaze [~ gleiz] s. ( pictură) culoare (străvezie) aplicată peste pete. spot goods [~ gudz] s. pi. (ec.) mar fă livrabilă imediat. spot height [~ hait] s.'(astron.) punct de culminaţie. spot lamp [~ lamip] s. (auto) proiector orientabil. spotless l'spotlis] adj. 1. nepătat, fără p ată. 2. (fig.) nepătat, imaculat, neprihănit; ireproşabil, fără cusur. 3. (rar) nevinovat, ară vină / prihană. spotlessness [-nis] s. 1. curăţenie, limpezime. 2. neprihănire, curăţen uritate. spotlight ['spotlaitj s. 1. (electr.) proiector; reflector; to hold the ~ a ocupa centrul scenei. 2. (fig.) centrul atenţiei; to be in the ~ a fi în centra



 l atenţiei. 3. (auto) proiector orientabil. spot news ['spot nju:z] s. pl. (folosi t ca sg.) (amer.) ştiri de ultima oră. spot sale [~ seil] s. (corn.) vânzare pe loc. s pottable ['spatabl] adj. (despre o stofa etc.) care se pătează / se murdăreşte uşor. spott ed ['spatid] s. 1. pătat; cu buline; cu picăţele. 2. pătat; murdărit, pângărit (şi fig.). 3 .) cunoscut poliţiei; suspect, „reperat". spotted crake [~ 'kreik] s. (omit.) creste luţul pestriţ (Porzana porzana). spotted dick [~ 'dik[ s. (gastr.) budincă cu stafide sau coacăze. spotted dog [~ 'dag] s. 1. câine mare de vânătoare cu părul roşu şi cu pete ne . 2. budincă de orez cu stafide. . spotted fever [~ Ti:var] s. (med.) 1. tifos exa ntematic. 2. meningită cerebro-spinală epidemică. spotted mysteries [~ 'misteriz] s. p l. (mil. sl.) carne de vită conservată de calitate dubioasă. spottedness ['spatidnisj s. înfăţişare bălţată / pestriţă. spotter ['spats'] s. 1. persoană sa» obiect care face pet ) profanator, violator. 3. (amer. fam.) detectiv particular. 4. v. s p o t t e r p l a n e . spotter plane ['spata plein] s. (av.) avion de recunoaştere. spottine ss ['spatinis] s. 1. însuşirea de a fi pestriţ / pătat. 2. (7V) imagine pătată.



 887 spring 1



spotty ['spoti] adj. 1. pătat, plin de pete. 2. neuniform; pestriţ; a ~ market o piaţă p estriţă. 3. plin de coşuri. 4. (jig.) pângărit, pătat. spousal l'spauzplj I. adj. 1. nupţia 2. conjugal. II. s. 1. (mai ales pi.) nuntă. 2. (înv.) căsătorie. spouse [spauz] I. s. 1 . soţ; soţie. 2. (înv.) mire; mireasă. II. vb. tr. (înv.) a lua în căsătorie, a se căsători se breach ['spauz bri:t/[ s. (înv.) adulter. spouseless ['spauzlis] adj. necăsătorit, fără soţ. spousess ['spausis] s. (înv.) 1. mireasă. 2. soţie. spout [spout] I. vb. A. tr. 1 a arunca în afară, a împroşca (un lichid); a scuipa; the volcano ~s lava vulcanul împroaşc avă. 2. (fig.) a perora; a declama, a recita; to ~ poetry a declama versuri. 3. (s l.) a amaneta, a zălogi. 4. (şl.) (despre vânzătorii de strada) a-şi lăuda (marfa) cu voce are / strigând. 5. (tehn.) a prevedea cu o scurgere. B. iu/r. 1. (despre lichide) a ţâşni; a gâlgâi; blood ~s from the wound sângele ţâşneşte din rană. 2. (jîg.) a declama; ic. II. s. 1. canal sau orificiu de scurgere; burlan, urloi, jgheab, uluc (la ca să); gât (de ceainic etc.); (tehn.) nas, cioc. 2. ascensor (mai ales la muntele de p ietate); (fam.) to put a thing up the ~ a amaneta, a zălogi. 3. ţâsnitură; volbură de apă, rombă, trâmbă. 4. (zool.) orificiu respirator (la balenă). 5. ţâşnire; to be in great ~ a f xuberant. 6. (mine) loc de descărcat cărbuni. spouter [rspaut3r] s. 1. persoană care s tropeşte. 2. gaură de sondă; izvor de ţiţei. 3. (fg.) vorbitor patetic; declamator; orator public. 4. (mar. şl.) pescar de balene experimentat. 5. (mar. sl.) balenă. 6. (mar. sl.) baicnicră. 7. (mine) sondă eruptivă. spout-hole ['spauthoul] s. 1. orificiu de p ompă. 2. (anat.) orificiu nazal. spouting club ['spautirj kUb] s. 1. societate / c lub de declamatori. 2. teatru de amatori. spouting mask [~ ma:sk] s. gură de jghea b de scurgere (de formă fantastică). spouting spring [~ sprirj] s. (geol.) izvor eru ptiv. spoutless ['spautlis] adj. fără burlane etc. (v. s p o u t II). spouty ['spaut i] adj. (amer.) umed. sprach ['spranfj s. v. s p r a i c h. sprachle ['spraîkl] vb . intr. v. s p r a c k 1 e. sprack [rspra;k] adj. (fam.) vioi, sprinten, ager. s prackle ['sprzekl] vb. intr. a se căţăra. spraddle ['spnedl] vb. tr. (fam.) a desface larg (picioarele). sprag1 [sprang] I.s. 1. bucată de lemn; butuc (pentru priponire a roţii). 2. (mine) proptă de susţinere a frontului de cărbune. II. vb. tr. 1. a frâna (un vehicul), a pune piedică (la roată). 2. (mine) a susţine / a sprijini cu pene (frontu l de cărbune). sprag2 s. (iht.) somon de un an. sprag3 adj. (dial.) vioi, sprinten , ager. spraich ['spreik] (scoţ.) I. vb. intr. a striga, a zbiera. II. $. 1. strigăt , ţipăt. 2. mulţime. spraickle [\spreikl] vb. intr. v. s p r a c k l e . spraid ['spre id] adj. (dial.) (despre mâini) aspru, crăpat. sprain [sprein] I. vb. tr. a suci, a scrânti (o încheietură, glezna etc.); I have ~ed my foot mi-am scrântit piciorul. II. ş. s ucire, scrântirc (a încheieturii, gleznei etc.). sprang [sprasrj] past de la s p r i n g 1 (I). sprat1 [spran] I. s. 1. (iht.) sprot, specie de hering (Ciupea sprat tus). 2. peşte mărunt (asemănător cu scrumbia); to throw / to risk a ~ to catch a herrin g / mackerel / whale a risca un lucru iară valoare pentru câştig mare; „eu râma mică prinzi peştele mare". 3. (glumef) omuleţ, prichindel, pici. 4. (sl.) monedă de 6 penny. II. v b. intr. a pescui scrumbii (v. 1,1). sprat2 s. 1. (scoţ. bot.) pipirig (Juncus). 2 . pi. (dial.) uscături, vreascuri. 3. pi. (fam. fig.) lucruri (din casă). sprat barl ey ['sprset ibo:li] ş. v. b a r l e y . sprattle ['spraîtl] (şcoţ.) I. vb. intr. 1. a se căţăra. 2. a se zbate, a da din mâini şi din picioare. II. s. 1. căţărare. 2. zbatere, zvâ . sprawl1 ['spro:l] I. vb. A. intr. 1. a întinde / a desface mâinile; a răşchira / a des face / a crăcăna picioarele; to send smb. ~ing a trânti / a răsturna pe cineva. 2. a se zbate, a tresări; a palpita. 3. a se târî. B. tr. 1. a desface, a întinde (dezordonat). 2. a desfăşura în dezordine (trupe etc.). C. rejl. 1. (despre persoane) a se întinde, a se lungi, a se lăţi. 2. a se desface în lături, a se lăbărţa, a se răsfira. 3. (mil.) a se la întâmplare. II. s. 1. tresărire; palpitare. 2. lăbărţare, poziţie întinsă (cu picioarel te). 3. (amer.) mişcare. sprawl2 s. (dial.) rămurea. sprawler ['spr3:br] s. 1. perso ană care tresare. 2. persoană care se târăşte. 3. lăbărţat. spray1 [sprei] s. 1. ramură; cr ică. 2. (fa/n.) ramuri. 3. ornament în formă de ramură. 4. uscături, vreascuri. 5. (metal. ) ţeava de tuci. spray2 I. s. 1. stropi, picături; lichid pulverizat. 2. lichid care se pompează prin pulvcrizator. 3. pulverizator. 4. (tehn.) duş; duză. II. vb. A. tr. (şifig.) 1. a pulveriza, a dispersa. 2. a împroşca, a stropi (fin). B. intr. a se împroşca , a se răspândi. spray attack ['sprei a'task] s. atac (cu o substanţă lichidă colorată) împ



 iva unei mulţimi. spray cooler [~ iku:br ] ş. (tehn.) 1. răcitor cu stropire. 2. răcitor prin stropire. spray cooling [~ iku:lirj] s. (te/m.) răcire prin pulverizare / st ropire. spray cubicle [~ -kju:bikl] s. cabină pentru duş. spray diffuser [~ di.fju:z 3r] s. stropitoare; aparat de pulverizare, pulverizator. sprayer ['spreia'] s. 1 . pulverizator. 2. (tehn.) injector, pulverizator, jiclor. 3. (teAt.) distribuit or. 4. autocisternă de stropit. sprayey1 ['spreii] adj. 1. (prevăzut) cu ramuri. 2. ramificat fin. sprayey2 adj. pulverizat. spray fagot ['sprei -fasgat] s. legătură de vreascuri.



spray gun [~ gAii] s. 1. pulverizator. 2. (tehn.) pistol de pulverizat. 3. (cons tr.) maşină de toreretat. spraying ['spreiirjj ş. 1. împrăştiere; împroşcare; stropire. 2. rizare. spraying machine [~ mafim] s. pulverizator. spray irrigation ['sprei iri -gei/^n] s. (agr.) irigaţie prin aspersiune. spray nozzle [~ rnozl] s. (tehn.) duză de pulverizare. spray valve [~ va3lv] s. (tehn.) supapă de injecţie. spray wood [~ w ud] s. vreascuri, uscături. spread [spred] I. past şi part. trec. spread [spred] vb. A. tr. 1. a desfăşura, a desface; a întinde, a lungi; to ~ a banner a desfăşura un steag; to ~ a sail a desfăşura / a întinde o pânză (de corabie); to ~ one's hands to the fire a î tinde mâinile spre foc; the bird ~s its wings pasărea îşi desface aripile; the peacock ~ s its tail păunul îşi desface / roteşte coada. 2. a aşterne; a acoperi, a înveli; to ~ a ca pet on the floor a aşterne un covor pe podea; to ~the table a aşterne / a pune masa. 3. (amer.) a prepara; a pregăti, a da (un banchet). 4. a unge / a da cu (ceva); b read ~ with jam pâine unsă cu marmeladă. 5. a presăra, a împrăştia; a distribui; to ~ manur ver a field a împrăştia bălegar pe un câmp; a meadow ~ with daisies o pajişte presărată cu rete. 6. a răspândi, a difuza (o ştire); a răspândi, a propaga (o boală); a răspândi, a exa n miros). 7. a înscrie, a înregistra. B. intr. 1. a se desfăşura, a se întinde, a se lungi : a broad plain ~s before us o câmpie largă se întinde în fala noastră; the river here ~s to a width of half a mile în acest Ioc râul are lăţimea de o jumătate de milă. 2. (metal.) se întinde prin lovire (cu ciocanul etc.). 3. a se răspâiidi, a se împrăştia: a se întinde hey ~ throughout the city s-au răspândit prin tot oraşul: paint ~s well on a smooth su rface vopseaua se întinde bine pe o suprafaţă netedă. 4. (despre ştiri etc.) a se răspândi, se difuza; (despre boli etc.) a se răspândi, a se propaga. 5. a se desface, a se sep ara, a se răşchira: the rails ~ under great weight şinele se desfac sub greutate mare. C. refl. (amer. sl.) a nu-şi precupeţi eforturile / generozitatea / ospitalitatea e tc. II. s. 1. întindere, extindere; anvergură; the ~ of a bird's wings anvergura ari pilor unei păsări. 2. întindere, spaţiu: lărgime, amploare; a wide ~ of country un ţinut va t. 3. răspândire, difuzare, propagare (a unei ştiri, boli etc.). 4. (fam.) masă mare, ba nchet; he gave us no end of a ~ne-adat o masă mare /pe cinste. 5. faţade masa. 6.cuv eiturăde pat. 7. aliment care se poate unge pe pâine. 8. (amer. com.) diferenţa dintre preţul de cost şi preţul de vânzare, profit. spreadable ['sprcdabl] adj. care poate fi dispersat / răspândit / împrăştiat. spread-eagle j'spredpi:gl] I.s. 1. vultur eu aripile d esfăcute (pe stema ţării). 2. o anumită figură de patinaj artistic. 3. (ist. mar.) pedeapsă constând în biciuirea unei persoane legată cu mâinile şi picioarele desfăcute. 4. (amer. fa .) şovinism. 5. (amer. fam.) îngâmfat, fudul, 6. (jam.) pasăre tăiată şi friptă în pripă. I amer.) 1. (despre stil etc.) bombastic, emfatic, umflat. 2. şovinist. ultra-patrio t, de un patriotism exagerat. 3. (fa/u.) arogant; lăudăros, fanfaron. III. vb. tr. 1 . a întinde (informă de vultur cu aripile desfăcute). 2. (ist. mar.) a biciui (o perso ana legată cu mâinile şi picioarele desfăcute). spread-eagleism [-izpin] s. (amer. fam.) patriotism exagerat: şovinism. spread-eagleist [-ist] s. (amer. fain.) patriot ex agerat: şovin. spreader ['spreda1"] s. 1. propagator, difuzor, colportor. 2. (tehn .) dispozitiv de repartiţie, distribuitor; răspânditor; expansor. 3. (agr.) împrăştietoare e bălegar etc. 4. (text.) alimentator; depanator. 5. (mar.) întinzător; antenă de crucetă. spreader insulator ['sprcdsr ins^ilcita] s. (electr.) izolator de susţinere. spre ading ['spredirjl I. s. răspândire, întindere; lăţire, difuzare,dispersare; împrăştiere. II . care se răspândeşte etc. (v. s p r e a d I). spreading boy [~ b^i] s. (ind. hârtiei) înt inzător, băiat care întinde masa de prelucrat. spreading lens [~ lenz] ş. (fiz.) lentilă d ivergentă. spreadingly ['sprcdiijli] adv. crescând, din ce în ce mai mult. spreadsheet i'spred/i:t] s. (infor.) program pentru analizarea informaţiilor cuprinse în tabele . spreagh ['sprei] s. (scoţ.) 1. furt, pradă. 2. zdrenţe, vechituri. spreckled ['sprck ldj adj. (scoţ.) pestriţ; bălţat. spree1 [spri:] I. s. 1. glumă, farsă. 2. petrecere, chef; to be on the ~ a face chefuri, a o duce în chefuri, a se ţine de chefuri; what a ~!



 să vezi chef! II. vb. intr. a chefui, a se ţine de chefuri; a cheltui pe petreceri. spree2 adj. (dial.) 1. vioi. 2. fercheş, elegant. spreng l'sprcn], past şi part. tre c. sprent [sprent] vb. tr. (înv.) a stropi. sprent [sprent] (înv.) I. past şi part. tr ec. de la s p r e n g. II. adj. stropit. sprig1 [sprig] I. s. 1. crenguţă, rămurică; mlădiţ lăstar, puicte. 2. (la broderii) ornament în formă de crenguţă. 3. cui mic fără floare. 4. g. ironic) fiăcăiaş, flăcăiandru; vlăstar; pui. II. vb. tr. 1. a ornamenta / a împodobi cu nguţe, a picta sau a broda în forma de crenguţe. 2. a bate în cuie, a ţintui. sprig2 s. (o mit, dial.) vrabie. sprig3 adj. (înv.) frumos, elegant. sprigged [sprigd] adj. 1. ramificat, cu ramuri. 2. cu flori; pictat; pestriţ. spriggy ['sprigi] adj. plin de rămurele. spright [sprait] ş. v. s p r i t e 1 . sprightful ['spraitful] adj. (înv.) v. s p r i g h t l y . sprightless ['spraitlis] adj. (fig.) fără viaţă, lipsit de vioici une. sprightliness ['spraitlinisj ş. 1. viaţă; vioiciune. 2. curaj. sprightly ['sprait li] I. adj. 1. însufleţit, viu; vivace, voios, vesel. 2. (înv.) ca o stafie / fantomă. I I. adv. vioi, vivace. spring1 [sprirj] I. past sprang [spraarj] şi part. trec. spr ung [sprArj] vb. A. intr. 1. a sări; a (se) sălta; a se ridica brusc în picioare; a ţâşni; o ~ out of bed a sări din pat; to ~ back a sări înapoi; to ~ to one's feet a sări în picio are; to ~ up into the air a sări / a se sălta în aer; to ~ over a sări peste; to ~ at/up on smb. a sări, a se repezi la cineva; a se arunca / a se năpusti asupra cuiva. 2. ( mai ales to ~ up) a apărea, a se ivi brusc, a ţâşni, a răsări.



 spring2 888



3. (despre o plantă etc.) a răsări, a încolţi, a înmuguri; the buds are ~ing mugurii încolţ 4. (despre o apă) a ţâşni, a izvorî. 5. (despre o scândură etc.) a se strâmba, a se îndoi; oroji. 6. (despre o mină etc.) a exploda. 7. a se arcui; a se îndoi elastic. 8. to ~ from a proveni / a izvorî din, a se trage din, a fi originar din, a-şi avea obârşia în; t o ~ from, to ~ out of a rezulta / a decurge din, a rezulta din. 9. a fi elastic. B. tr. 1. a crăpa, a găuri, a face să plesnească (pielea etc.); to ~ a leak a face o spăr tură / o gaură (într-un vas). 2. a exploda (o mină). 3. (telm.) a înzestra cu un resort / arc san cu resoarte / arcuri; a monta pe arcuri. 4. (fig.) a dezvălui brusc, a da pe faţă; to ~ surprises a face surprize; to ~smth. upon smb. a anunţa / a înştiinţa / a com nica ceva cuiva; the news was sprung upon me mi s-au comunicat ştirile. II. s. 1. săritură, salt. 2. resort, arc. 3. elasticitate, supleţe (si fig.); his mind has lost its ~ şi-a pierdut supleţea de gândire. 4. izvor, şipot. 5. origine, obârşie, sursă, izvor; uză, pricină. 6. (mar.) crăpătură, gaură (într-un vas). spring 2 1. s. primăvară; ~ of life a vieţii. II. adj. de primăvară, primăvăratic. spring action [~ raskjsn] s. (tehn.) arcuir e. springal(d) ['sprirjgl(d)] s. (înv.) 1. tânăr, băieţandru, flăcău. 2. om zvăpăiat; hoina ng assembly ['sprin s'semblij s. (telm.) grup / set de arcuri. spring-bag [~'ba; g] vb. intr. (amer., despre uger) a se umple. spring-balance [~'ba>lons, '-i—] s. 1. balanţă cu arc / resort, balanţă romană. 2. (telm.) dinamometru. spring barley [~ ibu:l i] s. (bot.) orz-de-primăvară (Hordeum vulgare). spring-bed [~'bed,'--] s. somieră. sp ring beer [~ bior] s. bere de primăvară. spring blade [~ bleid] s. (auto) lamă de arc. spring blind [~ blaind] s. perdea de rulou cu resort. springboard [~to:d, -bood ] s. 1. (sport) trambulină. 2. (mil.) cap de pod; bază de atac. springbok [~b^k] s. 1. (zool.) antilopa-săritoare (Antidorcas marsupialis). 2. pl. the Springboks (por ecla) sud-africanii. spring bolt ['sprirj boult] s. (tehn.) bulon de arc. spring box [~ boksl s. 1. (telm.) cutie de arc. 2. cutie / ramă de somieră. spring brace [ ~ breis] s. zăvor cu resort. springbuck [~bAk] s. v. s p r i n g b o k . spring bu ffer [~ bfSz'\ s. (auto) tampon de arc. spring cabbage [~ kAj"n] s. (constr.) amortizor cu arc. spring day [~ dei] s. zi d e primăvară. spring dividers [~ di.vaidciz] s. pl. compas cu arc. spring door [~ do: ', -dos'] s. uşă cu resort. springe1 [sprint] I. s. laţ; capcană, cursă (pentru vânat mărun (şi fig.). II. vb. A. tr. a prinde în laţ. B. intr. a pune / a aşeza o cursă sau un laţ. sp inge2 adj. (rar) mobil, repede de picior. springer ['sprirj:>r| s. 1. persoană sa» a nimal care sare. 2. (cinegetică) copoi. 3. (înv.) hăitaş. 4. v. s p r i n g b o k. 5. (m ii.) hărţurtor. 6. (bot.) mlădiţă. 7. (constr.) naşterea bolţii. spring fashion ['sprig ■fa . modă de primăvară. spring fever [~ ifi:V9r] s. oboseală sau astenie de primăvară. spring lax [~ flanks] s. (bot.) in de cultură (Linum crepitans). spring flood [~ fUd] s. (înv.) v. s p r i n g t i d e . spring flower [~ ,flaU3r] s. floare de primăvară. spri ng fly [~ fiai] s. v. c a d d i s f l y . spring fork [~ fo:k] s. furcă elastică. sp ring gaiter [~ ,geitar] s. (auto) apărătoare; husă de arc. spring garden [~ iga:dn] s. grădină cu jocuri de apă. spring governor [~ igAvns'] s. (telm.) regulator cu arc. sp ring grass [~ gra:s[ s. (bot.) viţelar (Anthoxantkum odoratum). spring-grown [~gro un] adj. crescut primăvara; ~ wheat grâu de primăvară. spring-gun [~gAn] s. puşcă automată. ring-halt [~ho(:)lt] s. (vet.) şchiopătat. spring hammer [~ >ha3mor] s. (metal.) cio can de forjă cu arc. springhead [~hed] s. sursă, izvor; (si fig.) origine, obârşie. spri ng hook [~ huk] s. agrafă / cârlig de care se agaţă banduliera unei carabine. spring hou se [~ haus] s. (amer.) acoperiş deasupra unui izvor. springiness ['sprirjinis] s. 1. elasticitate; putere de arcuire. 2. (rar) bogăţie de izvoare. springing f'sprinir j [ s. 1. ivire, răsărire. 2. (constr.) naşterea bolţii. 3. (constr.) impostă; boltă; zid d sprijin. springing board [~ bo:d] s. (constr.) trambulină. springing water [~ wo: t9r] s. apă de izvor. springization [ispriijai'zei/pn] s. (agr.) iarovizare. sprin g jack ['sprirj d3a;k] s. 1. (telm.) clichet. 2. (TV) jack. spring knife [~ naif l s. 1. cuţit de încrustare. 2. cuţit cu resort / arc. spring latch [~ to/] s. (ferov.



 ) macaz automat. springle ['sprirjl] s. (rar) laţ. springless ['sprirjlis] adj. 1. fără izvoare. 2. (tehn.) fără arc / resort, fără arcuri / resorturi. springlet ['sprinlit] s. izvor mic; izvoraş, pârâiaş. spring lid ['sprirj lid] s. capac cu resort (al unui cea s).



springlike ['sprinlaik] adj. de primăvară, primăvăratic. spring lock ['sprirj bk] s. bro ască cu închidere automată.. spring mattress [~ maHris] s. v. s p r i n g - b e d. spr ing needle [~ ,ni:dl] s. (text.) ac cu cârlig. spring net [~ net] s. laţ (cu arc) de prins păsări. springold ['spritjgould] (scoţ.)l.s. 1. flâcăiaş. 2.haimana,hoinar. II.adj. ute,sprinten, ager, iute de picior. spring-open lid ['sprirjioupn did] s. capac cu resort. spring pin [~ pin] s. 1. (tehn.) splint clastic. 2. (auto) bolţ de arc. spring plate [~ pleit] s. (tehn.) foaie de arc. spring scales [~ skeilz] s. pl. balanţă cu resort / arc. spring steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel de / pentru arcuri. spring suspension [~ sssipen/sn] s. 1. (telm.) suspensie cu arcuri. 2. (a»to) tamp on de arc. spring switch [~ swit/J s. (feroviar) ac / macaz cu arcuri. spring te ster [~ itestor] s. (tehn.) presă hidraulică pentru încercarea rezistenţei la arcuri. sp ringtide [~taid] s. 1. (poetic) primăvară. 2. flux subit şi violent al mării. 3. (fig.) potop; revărsare. springtime [~taim] s. 1. (timp de) primăvară. 2. (fig.) primăvară; perio adă de început. spring valve [~ vaalv] s. (telm.) supapă cu arc resort. spring-water [ ~iWD:t3r] s. apă de izvor. spring weather [~ iWc5or] s. timp / vreme de primăvară. spr ing well [~ wel] s. fântână arteziană. spring wheat [~ wi:t] s. (bot.) grâu-dc-primăvară. s ngy ['sprirjij adj. 1. (despre o mişcare) elastic; sprinten; (despre o substanţă) elas tic, maleabil. 2. (despre o regiune etc.) bogat în izvoare. spring yard ['sprirj j a:d] s. (tehn.) balanţă cu resort / arc. sprinkle ['sprirjkl] I. vb. A. tr. 1. (with ) a stropi (cu); to ~the ground with water a stropi pământul cu apă; to ~ the linen a stropi rufele cu apă. 2. (on) a presăra; a risipi, a împrăştia (pe); to ~ crumbs on the ta ble a împrăştia firimituri pe masă; (fig.) to ~ money a risipi bani. 3. a împestriţa, a pre a cu puncte sau picăţele. B. intr. 1. a cădea în stropi / a se cerne, a se presăra. 2. (im pers.) a ploua cu picături rare; a bura. II. s. 1. stropitură; a ~of a rain o ploaie uşoară; bură; a ~ of snow o fulguire de zăpadă. 2. (of) pic, cantitate mică (de); a ~ of s lt un pic de sare. 3. (inv.) stropitoare. 4. (rar) sunet strident (al unui instr ument). sprinkler [-»r] s. 1. persoană care stropeşte etc. ceva. 2. stropitoare. 3. (a gr.) aspersor. 4. şi ~ system sprinkler, instalaţie de stingere a incendiilor. sprin kling ['sprinklirj] s. 1. stropire; umezire; udare; irigare; stropitură; ~of rain bură, ploaie măruntă. 2. (fig.) spoială, aparenţă. 3. (fig.) (un) pic, puţin, (o) idee; a ~ sugar un pic de zahăr. sprinkling can [~ kam] s. (amer.) stropitoare. sprinkling c art [~ ka:t] s. (amer.) maşină stropitoare (pentru curăţatul străzilor). sprint [sprint] I . vb. intr. (sport etc.) a sprinta. II. s. 1. (sport) sprint. 2. (fig.) perioadă s curtă de activitate intensă. sprinter ['sprinta'] s. (sport) sprinter. sprint race [ 'sprint reis] s. v. s p r i n t (II, 1). sprint runner [~ .rAnor] s.v. s p r i n t e r . sprit [sprit] I. vb. A. intr. (înv.) a creşte, a încolţi. B. tr. a stropi. II. s. 1. (bot.) mlădiţă, vlăstar. 2. (mar.) spetează; vergă de contrarondă. sprite1 [sprait] s . (înv.) spirit, duh; fantomă, stafie, nălucă. 2. elf, spiriduş,drăcuşor. 3. (înv.) spirit, e. 4. (înv.) viaţă, suflare. sprite2 s. săgeată scurtă. spriteful ['spraitful] adj. v. s p i g h t f u l . spriteliness ['spraitlinis] s. v. s p r i g h t l i n e s s . s prifely ['spraitlij aay., aaV. v. s p r i g h 11 y. spriting ['spraitirj] s. (înv. ) ghiduşii de elf / spiriduş. spritishly ['spraitijli] adv. (rar) (ca) de spiriduş. sp ritsail ['spritseil] s. (mar.) vela cu ghionder. spritty f'spriti] adj. (scot.) plin de papură. sprocket ['sprokit] s. 1. (tehn.) roată dinţată, roată de lanţ. 2. (tehn.) inte de roată. 3. (mar.) barbotin. 4. (fot.) tambur de transport. sprocket chain [ ~ t/cin] s. (telm.) lanţ (de transmisie) articulat. sprocket wheel [~ wi:l] s. (te hn.) roată dinţată; coroană de lanţ (pentru antrenarea şenilei). sprong1 [sprorjl s. (dial. 1. dinte de furculiţă. 2. butuc, buştean. sprong2 s. (scot.) vrabie. sprout [spraut] I. vb. A. intr. a germina, a încolţi, a înmuguri; a începe să crească, a miji. B. tr. a-i c eşte, a-i miji, a-i da; it has ~ed horns i-au dat coamele, au început să-i crească coarn ele; he has ~ed a moustache i-a mijit mustaţa. II. 1. (boi.) germen, colţ, mugur, lăst ar, mlădiţă. I.pl.v. B r u s s e l s s p r o u t. 3. pl. (amer.) legătură de crengi; (sl.) to put smb. through a course of ~s a da cuiva un toc de bătaie. sprouted ['spraut id] adj. cu muguri; încolţit. sprouting ['sprautirjj s. (bot.) încolţire. spruce1 [spru: s] I. adj. 1. îngrijit (ca înfăţişare exterioară), aranjat; elegant, gătit, dichisit, spilc



 . 2. pretenţios, mofturos, năzuros; afectat. 3. (înv.) îndrăzneţ. II. vb. A. tr. 1. (si to up) a îmbrăca îngrijit / elegant, a aranja, a găti, a dichisi, a spilcui. 2. (dial.) a rumeni prea tare (pâinea). B. intr. a se îmbrăca îngrijit; a se aranja, a se găti. spruce2 s. (bot.) molid (I'icea abies). spruce beer ['spru:s biar] s. bere din frunze d e molid.



 889 squalliness



spruce-fir [~fa:r] s. v. s p r u c e2. spruceness l'spru:snis] s. 1. eleganţă, şic. 2. afectare. spruce pine ['spru:s pain] s.v, s p r u e e2. spruce wine [~ wain] s. esenţă de frunze şi rămurele de molid amestecată cu vin. sprucify ['sprusifai] vb. tr. (r ar) a face elegant. sprue1 [spru:] ş. (med.) psihoză. sprue2 s. (metal.) pâlnie / cupă d e turnare. sprug1 [sprAg] vb. tr. (dial.) a împodobi, a găti, a spileui. sprug2 s. ( dial, omit.) vrabie. spruit [spreit, sprait] s. (Africa de Sud) albie de râu (mai ales secată). sprung [sprArj] l.part. trec. de la s p r i n g 1 (I). II. adj. (ame r. fam.) băut, ameţit, afumat. sprung rhythm [~ 'riâsm] s. (metr.) ritm cu accentul pe prima silabă dintr-o succesiune de silabe variind ca număr dar nu şi ca lungime şi inte nsitate. sprunny ['sprAni] adj. (fan:.) frumos, fercheş, elegant. sprunt [sprAiit] I. vb. intr. 1. a încolţi. 2. a sări în sus (de bucurie). 3. (amer. fam.) a se aprinde de furie. II. s. 1. pantă abruptă a unui drum. 2. (înv.) săritură. spry [sprai] adj. (amer .) 1. viu, vioi, sprinten, mobil; activ, expeditiv, prompt; look ~! mişcă! 2. v. s p r u c e 1 (I). spud [spAd] I. s. 1. săpăligă pentru prăşit. 2. obiect scurt şi gros. 3. (ş cartof. 4. (te/m.) placă de presiune; furcă de strângere. 5. cuţit scurt; pumnal. 6. (a mer.) aluat prăjit în untură. 7. (şl.) pici. 8. (înv.) măsură nepotrivită. 9. (amer. si.) b sunători. II. vb. tr. 1. (şi to ~ up / out) a săpa cu săpăligă. 2. a fora. spuddy 1'spAdi] . adj. scurt şi gras, îndesat. II. s. (si.) vânzător de cartofi (stricaţi). spue [spju:] v b. v. s p e w . spume [spju:mj I. ş. spumă. II. vb. intr. a face spumă. spumeous ['spj mmas] adj. v. s p u m o u s. spumescence [spju'messns] s. 1. spumegare. 2. spumo zitate, spumescent [spju'mesant] adj. ca spuma, spumos; înspumat. spumiferous [spj u:'mifaras] adj. generator de spumă; spumegător; spumegând. spumous ['spju:mas] adj. 1 . spumos. 2. (bot.) spongios. spumy [rspju:mi] adj. v. s p u m o u s. spun [spAn ] \. part. trec. de la spin.II.adj. 1. tors, ţesut. 2. (mil. sl.) căzut la examen. s pun-blend ['spAnblsnd] s. (text.) amestec de celofibră. spun cotton [~ 'fotn] s. f ire de bumbac. spun gold [~ 'gould] s. fire de aur. spunge [spAiid3] ş., vb. v. s p o n g e . spunk [spAnk] I. s. 1. lemn care se aprinde repede; iască; chibrit. 2. scânteie; foc mic. 3. (fam.) foc, ardoare; curaj,îndrăzneală, vitejie, bărbăţie. 4. supăra . (vulg.) spermă, sămânţă. II. vb. intr. 1. a se aprinde. 2. (scoţ.) to ~ out a ieşi la ive lumină. spunk fencer ['spAnk ifensar] s. (sl.) vânzător de chibrituri. spunkiness ['s pArjkinis] s. (fam.) foc, ardoare; vioiciune, vitejie. spun-out ['spAn'aut] adj. (despre un discurs etc.) lungit peste măsură. spun silk [~ silk] s. fire de mătase. s pur [spa:r] I. s. 1. pinten; to give the ~s a) a da pinteni (cu dat.); b) (fig.) a stimula; (jig.) to deserve one's ~s a-şi face un nume / o reputaţie bună. 2. (fig.) impuls, îndemn, imbold, stimulent; on the ~în mare grabă; on the ~of the moment grăbit, fără premeditare sau pregătire. 3. (tebn.) dinte; epiu; gheară; pinten. 4. (bot.) rădăcină incipală (a unui cojxic). 5. (consîr.) contrafort, contrafişă. 6. ramificare (a unui lanţ de munte). 7. (md.) întăritură înaintată. S. (mar.) pinten (la prora vaselor de război). 9. pinten de COCOŞ. 10. (agr.) secară rnăluroasă. 11. (ferov.) linie ferată terminus. II. vb. A. tr. 1. a da pinteni (calului), a înţepa. 2. (j?g.) a îndemna, a îmboldi; a aţâţa. 3. a vedea cu pinteni. 4. (rar) a grăbi, a zori. B. intr. 1. a se grăbi. 2. (rar) a fugi. spur-clad l'spa:klaed] adj. cu pinteni. spur gail [~ go:l] I. s. înţepătură de pinteni. II. vb. tr. a răni cu pintenul. spur gaily [~ >gD:li] adj. (dial.) mizerabil, lam entabil. spurge1 [sp3:d3] s. (bot.) laptele-cueului / câinelui, alior (Euphorbia s p.). spurge2 vb. intr. (înv.) 1. a spumega. 2. a se purifica prin fermentare. spur gear ['spa: gisr] s. (tebn.) roată dinţată cilindrică. spurgewort ['spa:d3wa:t] s. v. s p u r g e1. spurious ['spjuarias, -ja:r-] adj. 1. fals, falsificat, contrafăcut, neautentic; prefăcut, nesincer; ~ manuscript manuscris fals / contrafăcut; ~ sentime nt sentiment prefăcut / ncsincer. 2. (biol.) fals. 3. nelegitim. spuriousness [-ni s] s. 1. caracter nelegitim. 2. falsitate. 3. caracter apocrif. spurless ['spoil is] adj. fără pinteni. spur line ['spa: lain] s. (amer.) 1. (ferov.) linie ferată secu ndară. 2. cale / drum de acces. spurn1 [spa:n] I. vb. A. tr. 1. a lovi, a împinge, a îndepărta (cu piciorul). 2. (jig.) a respinge / a refuza eu dispreţ (o ofertă, o persoa nă etc.); a dispreţui, a nesocoti. 3. to ~ away a goni cu lovituri de picior. B. int r. 1. a lovi cu piciorul. 2. to ~at a-şi arăta dispreţul faţă de, a dispreţui, a respinge e dispreţ. 3. (jig.) a se opune. II. s. 1. (rar) lovitură cu piciorul. 2. (jig.) resp



 ingere dispreţuitoare; refuz dispreţuitor. spurn2 s. demon, spirit rău. spurner fspa:n or] s. (fig.) dispreţuitor; defăimător. spurred [spa:d] adj. pintenat, cu pinteni. spu rred rye [~ 'rai] s. (bot.) cornul-sccarci (Claviceps purpurea). spurrer ['spa:r ar] s. stimulator, persoană care stimulează / care dă imbold. spurrey ['spa:ri] s.v. s p u r r y2. spur rowel ['spa: .raual] s. rotiţă de pinten, duriţă. spurry1 [\spa:ri] ad j. ca o rotiţă de pinten, în formă de stea. spurry2 s. (bot.) hrana-vacii (Spergula arve nsis).



spur-shaped ['spa:/eipt] adj. în formă de pinten. spurt1 [spa:t] I. vb. A. intr. 1. (şi to ~ down / out / up) a izbucni, a ţâşni. 2. a creşte, a se ridica, a spori. B. tr. a arunca, a azvârli (în afară) (flăcări etc.); a împroşca (un lichid). II. s. 1. ţâşnitură (d proşcare (cu lichid), jet. 2. suflu, curent; rafală (de vam). 3. efort brusc, sforţare bruscă; smucitură. 4. creştere, mărire, sporire. 5. (rar) mugure. 6. (ftg.) izbucnire ( a unei patimi, a unui sentiment). spurt2 I. vb. intr. (sport) a se ambala. II. s . 1. efort brusc. 2. (corn. sl.) scădere sau ridicare subită a cursurilor; to put th e ~ on a provoca o ridicare sau scădere (a cursurilor). spurtle fspa:tl] (scoţ.) I. vb. tr. şi intr. a stropi. II. s. făcălcţ. spur track ['spa: trsek] s. (ferov.) linie sc urtă de garaj. spurway [~wei] s. (dial.) drum de călăreţi. spur wheel [~ wi:l] s.v. s p u r g e a r . sputa ['spju:ta] s. pi. de la s p u t u m. sputation [spjir.'teifn ] s. (înv.) 1. scuipare. 2. scuipat. sputnik ['sputnik, 'spAt-] s. sputnic. sputte r [iSpAter] I. vb. A. intr. 1. a scuipa, a stropi cu scuipat (cand vorbeşte); a st ropi, a împroşca. 2. (despre foc) a trosni. 3. a vorbi repede, sacadat sau incoerent . B. tr. 1. a rosti scuipând. 2. a pulveriza. 3. a ejecta. III. s. 1. scuipat, scu ipare; picături de scuipat. 2. sunete sacadate. 3. sfârâit; trosnet; bolboroseală, bombăne ală, bodogăneală. 4. agitaţie, zarvă, larmă. sputum ['spju:tam],pl. sputa [-ta] s. salivă, ipat; spută; flegmă. spy [spai] I. s. 1. (mii.) spion, iscoadă, agent secret; cercetaş, cclcror, pânditor. 2. spion; urmăritor. 3. (mar. înv.) pilot. 4. (înv.) privire, ochi. I I. vb. A. tr. 1. a vedea, a zări, a observa, a distinge (după o cercetare atentă); a d escoperi; he spied a horseman approaching zări un călăreţ care se apropia; to ~ faults a descoperi greşeli. 2. a spiona. 3. to ~ out a) a cerceta, a examina (pe ascuns); to ~ out the land a cerceta regiunea / terenul; b) a descoperi (ceva) după o cerce tare. B. intr. 1. (upon) a spiona, a iscodi; a pândi, a urmări (cu ac.). 2. to ~ int o smth. a cerceta, a examina ceva (în taină). spycraft ['spaikra:ft] ş. activitate de spion, spionare, spionaj. spyglass [~glu:s] s. lunetă; ochean; binoclu. spy hole [ ~ noul] s. 1. ochi, ferestruică de observaţie. 2. (mine) gură de vizitare. spying glas s ['spaiin gla:s] s. v. s p y g 1 a s s. spyism ['spaiizpm] s. (sistem de) spion aj. spymobile ['spaimabi:l] ş. (canad.) motocicletă silenţioasă (folosită mai edes de poliţ e). squab1 [skwob] I. adj. 1. scurt şi gros, bondoc, îndesat. 2. Iară pene; ~ pigeon p ui de porumbel. 3. (jig.) scurt, concis. 4. (fig.) prost; sfios, timid, ruşinos. I I. s. 1. persoană scundă şi groasă, bondoc. 2. porumbel fără pene / cu caş la gură. 3. pern tomană, canapea marc. squab2 I. vb. intr. a cădea. II. adv. greoi, greu, lat; făcând buf ; he came down ~ on the floor căzu lat pe podea. squabash ['skwoba/] I. vb. tr. a strivi; a face de petrecanie (cuiva). II. s. strivire. squabbish l'skwobi/] adj. gras, bondoc. squabble ['skw^bl] I. s. 1. ceartă, gâlceava, ciorovăială, ciondăneală. 2. ( oligr.) zaţ amestecat. II. vb. A. intr. (with smb. about smth.) a sc certa, a se c iorovăi, a se dondăni (cu cineva pentru ceva). B. tr. (poligr.) a împrăştia (litere aranja te). squabbler [-ar] s. gâlcevilor, cată-ceartă. squabby ['skwobi] adj. scurt şi gros, înd esat, bondoc. squab chick ['skw^b t/ik] s. pui de pasăre iară pene / cu puf/ cu caş la gură. squab pie [~ pai] s. plăcintă / pateu din carne de porumbel sau de berbec, cu c eapă şi mere. squacco ['skwaskou] s. (omit.) bâtlan-moţat (Ardeola sp.). squad1 [skwod] I. s. 1. (/nil.) detaşament; trupă; pluton; awkward ~c) pluton de recruţi; b) (jig.) n ovice, persoane fără experienţă. 2. (amer. mii.) servant de tun. 3. echipă, brigadă (de mun itori); grup, societate; flying ~echipă volantă, brigadă mobilă. 4. gaşcă; bandă; a so and and his ~ un oarecare şi gaşca sau banda lui. II. vb. tr. (mil.) a împărţi în secţiuni; a a ja în plutoane; a încadra (un soldat) într-un pluton. squad2 s. (dial.) mocirlă, nămol, no roi. squadron ['skwodrpn] I. s. 1. (mil.) escadron; (amer.) divizion de cavaleri e. 2. (mar.) escadră, formaţie de vase. 3. (av.) escadrilă. II. adj. (mii.) de escadro n; (amer.) de divizie; (mar.) de escadră. III. vb. tr. 1. (mil.) a împărţi în escadroane. 2. a aşeza în formaţie. squadroned [-d] adj. (mil.) împărţit în escadroane, escadre sau esc ile. squadron leader ['skwsdrsn rli:dar] s. (av.) maior de aviaţie (în Anglia). squa



 il [skwcil] I. s. pl. joc cu discuri mici de lemn pe o masă sau o scândură rotundă. II. (amer.) vb. A. intr. a arunca la ţintă (cu un băţ). B. tr. a arunca cu un băţ spre. squaile ['skwcilor] s. băţ cu cap de plumb cu care se aruncă după veveriţe etc. squalder ['skwold ar] s. (zool.) un fel de meduză. squalid ['skwslid] adj. murdar; neglijat, părăsit; sărăcăc os, mizer, meschin; jalnic; (şi jig.) ~ lodgings locuinţe sărăcăcioase / mizere; ~ quarrel ceartă din motive meschine, ceartă murdară. squalidity [skwo'liditi] s. murdărie, mizer ie, necurăţenie. squalidness ['skwolidnis] s.v. s q u a l i d i t y . squaliform f's kwMifomi] adj. (ibt.) în formă de rechin. squall1 [skwn:l] I. vb. A. intr. a ţipa, a z biera, a urla (de frică sau durere). B. tr. a rosti cu o voce stridentă; a pronunţa cu voce întretăiată. II. s. ţipăt, strigăt, urlet. squall21. s. 1. rafală (de vânt); furtună; e; (jig.) to look out for ~s a fi cu băgare de seamă, a fi cu ochii-n patru. 2. cear tă, gâlceava; tulburare, agitaţie. II. vb. intr. 1. (despre vânt) a bate. 2. a fi vijeli e. squall3 s. (aliutător) copilaşulc; dragă. squailer ['skwo.ia1"] s. persoană care ţipă / biară / urlă. squalliness [\skwa:linis] s. caracter furtunos (al vremii).



 squalling 890



squalling ['skwo:lirjJ I. s. ţipăt, urlet; zbieret. II. adj. ţipător. squally1 ['skwo:li | adj. 1. vântos, vijelios, furtunos; năprasnic; cu rafale; ~ weather vreme vijelioa să. 2. (amer. fam.) ameninţător, prevestitor de nenorociri; things began to look ~ luc rurile începură să ia o înfăţişare ameninţătoare. squally2 adj. 1. (agr. dial.) cu porţiuni tive. 2. (text.) defectuos, cu defecte; cu noduri. squaloid ['skweibid] ş. în formă de rechin. squalor ['skwobr] s. înfăţişare neîngrijită / mizeră; murdărie, mizerie, sărăcie; născut în sărăcie. squama ['skweimo],pl. squamae [-mi:] s. (boţ., zool.) solz; pană sau os formă de solz. • „ squamaceous [skwo'mei/os] adj. v. s q u a m o u s. squamae ['skeim i:]/;l. de la s q u a m a . squama te ['skweimeit] adj. solzos, în formă de solzi. s quamation [skws'mei/an] s. 1. caracter solzos. 2. formare de solzi. squamiform [ rskwcimifo:m] adj. în formă de solzi. squamose ['skweimous, amer. şi skwg'mous] adj. v . s q u a m o u s. squamosity [skwg'mositi, -ati] s. caracter solzos. squamous [ 'skweimasj adj. cu solzi, solzos. squamula ['skwasmjuh, -p-, 'skwei-],pl. squamu lae [-li:] s. solz mic, solzişor. squamulose l'skwemjulous, 'skweim-j adj. cu solz i mici. squander [Fskwond3r] I. vb. tr. a risipi, a irosi; a toca, a face praf ( bani, avere); to ~ time a irosi / a pierde timpul; to ~ in gambling a pierde la joc; to ~ one's money a-şi arunca banii pe fereastră. II. s. risipă. squanderer [skwon dors1"] s. risipitor, persoană risipitoare. squap f'skwop] (dial.) I. vb. ţr. a Iovi ; a bate. II. s. lovitură. square [skwsa1"] I. s. 1. pătrat; obiect de formă pătrată; ~ of glass bucată de sticlă de formă pătrată. 2. scuar, piaţă publică. 3. corp de locuinţe înca atru străzi, cvartal de locuinţe. 4. (mil.) careu; hollow ~ careu eu spaţiu gol la mij loc. 5. echer, riglă de măsurat unghiurile; şablon de unghiuri; out of ~ cu unghiuri n eegale. 6. (mat.) număr la pătrat; three ~ is nine trei la pătrat este egal cu nouă. 7. măsură de suprafaţă (- 100 picioare2 - 9,29 metri2). 8. (înv., fig.) model, tipar; on the ~ în mod cinstit, onest, echitabil. 9. (sl.) persoană care nu înţelege jazzul „modern" sau , în general, epoca „modernă". II. adj. 1. pătrat; a table four feet ~ o masă de patru pic ioare pe patru. 2. de formă pătrată; lat; a man of ~ frame un om solid. 3. unghiular, colţuros, ascuţit; ~ jaw falcă colţuroasă. 4. (with) paralel (cu); perpendicular (pe); kee p your face ~ to the camera stai cu faţa drept în faţa aparatului de fotografiat; the picture is not ~ with the ceiling tabloul nu este paralel cu tavanul. 5. corect, precis: to get one's accounts ~ a face ordine în socoteli; a-şi regla socotelile; t o get ~ with smb. a se achita faţă de cineva; a fi chit cu cineva; to call it ~ a-i spune pe nume / şleau. 6. cinstit, onest, prob; sincer, franc, direct; clar, net; ~ deal afacere cinstită; ~ refusal refuz categoric / net. III. adv. 1. pătrat, în patr u colţuri / unghiuri. 2. ţeapăn; drept. 3. (fam.) cinstit, corect; to play ~ a juca ci nstit. 4. (amer.) drept, direct; he ran ~ to them alergă drept spre el. IV. vb. A. tr. 1. a da (o) formă pătrată sau dreptunghiulară (cu dat.); a face unghiurile egale (c u gen.); to ~ one's elbows a-şi îndoi braţele din coate; to ~ one's shoulders a-şi îndrept a umerii. 2. a tăia cu colţuri egale (cheresteaua). 3. a pune în ordine; a achita (un cont); to ~ accounts with smb. a se socoti / a se răfui cu cineva. 4. a potrivi, a pune de acord, a coordona; a conforma; I decline to ~my conduct to his principl es refuz să-mi conformez conduita eu principiile sale. 5. a satisface, a mulţumi (cr editori etc.); a mitui; a unge. 6. a împărţi (o hârtie etc.) în dreptunghiuri. 7. (mat.) a ridica la pătrat; to ~ the circle a căuta cuadratura cercului. 8. (sport) a termina (un meci) la egalitate / cu rezultate egale. B. intr. 1. a fi de acord; a se po trivi; a coincide; his description does not ~ with yours descrierea lui nu se po triveşte cu a ta. 2. to ~ off a) a lua atitudine (ofensivă sau defensivă); a lua o fază (la box); b) a ochi, a ţinti; c) (av.) a zbura în picaj; to ~ up a lua poziţie vertica lă; d) a achita / a lichida o datorie; a regla socotelile (cu cineva); e) a lua po ziţie de apărare;/) a lua o fază (laba*). square-built f'skweo'bilt] adj. 1. clădit în for mă de pătrat şa» în linii drepte. 2. (fig.) spătos, lat în spate, bine clădit, voinic, zdra uare cap [~ 'ka;p] s. 1. şapcă studenţească (cupatru colţuri). 2. (înv.) ucenic londonez. s uare-cut [~ kAt] adj. de croială dreaptă. square dance [~ du:ns] s. 1. cadril. 2. da ns popular. Square Deal [~ rdi:l] s. (amer.) politica economică a administraţiei The odore Roosevelt. square-dealing [~'di:lirj] adj. onest, cinstit. square-faced [~ 'feist] adj. cu faţa pătrată. square flipper [~ 'flipo1"] s. (zool.) o specie de foca



 (Erignathus barbarus). squarehead [~'hed] ş. (sl.) 1. scandinav. 2. neamţ (în timpul p rimului război mondial). 3. olandez. squareheaded [~'hedid,'----] adj. 1. cu capul pătrat. 2. (tehn.) cu patru muchii. squareman ['skwsom?n],pl. squaremen [~] s. tâmp lar, dulgher. square metre [~ imi:t3rj s. metru pătrat. squareness ['skweanis] s. 1. formă pătrată; caracter pătrat. 2. onestitate, cinste. square one [iskwes 'wAnj s. pu nct de pornire. squarer ['skweoror] s. 1. persoană care dă o formă pătrată sau dreptunghiu lară unui . obiect. 2. (fig.) persoană care încearcă imposibilul. 3. (fam.) boxer. 4. (înv .) certăreţ; intrigant. square rig ['skwea rig] s. (mar.) grecment drept. square-rig ged [~'rigd[ adf 1. (mar.) cu grecment drept. 2. (frg.) bine îmbrăcat; gătit, fercheş. s quare sail [~ 'seil] s. (mar.) velă pătrată. square-set [~'set] adj. v. s q u a r e b u i l t .



square-shouldered H/ouldad] adj. lat în umeri, spătos. square-toed [~'toud,'--] adj. 1. (despre încălţăminte) cu vârful în formă pătrată. 2. (fig.) formalist; scrupulos, metic . (jig.) demodat, învechit, de modă veche, square toes [~ 'touz] s. 1. formalist, pe rsoană scrupuloasa / meticuloasă, tipicar. 2. persoană demodată / de modă veche. square-tu rned [~'to:nd] adj. v. s q u a r e - b u i l t . squaring ['skwEorirj] s. 1. dar ea unei forme pătrate. 2. cuadratura cercului. 3. (fig.) comportare / purtare impo sibilă. squarish ['skweari/J adj. aproape pătrat. squarrose ['skwEerous, skwo'rous] adj. (bot., zool.) cu suprafaţa neregulată / solzoasă. squarson ['skwa:sn] s. (glumeţ) p reot-moşier. squarsonage ['skwci:sonid3] s. (glumeţ) reşedinţa unui preot-moşier. squash1 [skwoj] I. vb. A. tr. 1. a turti, a strivi; a zdrobi; a strânge, a comprima; to ~ a revolt a înăbuşi o revoltă. 2. (fam) a închide gura (cuiva), a tăia/ a reteza vorba (cuiv ). B. in/r. 1. a cădea (lat). 2. a se înghesui, a se îndesa; a se împinge; a-şi face drum; four ~ed into one seat s-au înghesuit patru pe un singur scaun. II. s. 1. masă / ma terie strivită / zdrobită. 2. înghesuială, îmbulzeală. 3. joc cu mingi şi rachete asemănăto nisul. 4. (peior.) mucos, ţângău. 5. plescăit; trosnitură (la cădere, lovire); to go ~a) a ea; b) a plesni. 6. suc de fructe acidulat. squash2 s. (bot.) specie de dovleac; dovlecel (Cucurbita sp.). squasher [skwo/o1"] s. persoană sau lucru care striveşte. squash gourd ['skwo/ guad] s. v. s q u a s h2. squash hat [~ haet] s. pălărie de fe tru moale. squashy ['skwo/i] adj. moale; flasc. squat [skwDt] I. vb. A. tr. 1. a lipi de pământ. 2. a presa, a strivi. 3. (dial.) a linişti. 4. (înv.) a zdrobi, a nimic i. B. intr. 1. a se aşeza pe vine; a se lipi de pământ. 2. a se stabili (ilicit) pe pământ străin, a se instala ilegal într-o casă. 3. (şi to ~ down) (fam.) a se aşeza, a şedea, a l a loc. C. refl. a se ghemui. II. adf strivit; ~ and short scund şi gros, bondoc. I II. s. 1. poziţie pe vine. 2. persoană scundă şi grasă, buflea, bondoc. 3. strivire, cucui (cauzat de o cădere). squatter f'skwota1"] ş. 1. persoană etc. care stă pe vine / care stă ghemuit. 2. intrus; băgăcios. 3. persoană care se stabileşte ilegal într-o casă. 4. (am ) persoană care se stabileşte pe un pământ aparţinând statului, fără autorizaţie. 5. (amer. ană care obţine dreptul de păstorit de la guvern în termeni avantajoşi; proprietar / crescă or de vite. Squatter State ['skwoto ■steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Stat ul Kansas. squattiness ['skwotinis] s. structură îndesată (a unui corp). squatting run ['skwotirj rt\.n] s. (austr.) fermă. squattish ['skwoti/] adj. cam scund / îndesat / bondoc. squattle ['skwotl] vb. intr. to ~ away (amer. fam.) a o lua din loc; a se eschiva. squattocracy [skwn'tokrosi] s. (austr. glumeţ) tagma marilor crescători de oi şi de vite. squatty fskwDti] adj. scurt şi gros, bondoc. squaw [skwo:] s. (fe meie) indiană (în A/nerica). squaw corn [~ ko:n] s. (amer. bot.) porumb. squaw duck [~ dAk] s. (omit:) specie de raţă (Mas glocitans). squawk [skwo:k] I. vb. intr. 1. ( despre păsări etc.) a. cârâi. 2. a scoate un sunet ascuţit (de durere sau spaimă). II. s. 1 cârâit. 2. sunet, strigăt strident, ascuţit. 3. (sl.) nereuşită, păcăleală. squaw-man ['sk pi. squaw-men [-mon, -men] s. (amer. peior.) bărbat alb căsătorit cu o indiană. squeak [skwi:k] I. vb. A. intr. 1. a chiţăi; a scheuna. 2. (despre uşi etc.) a scârţâi. 3. (sl.) t ~out a se eschiva; to ~out of paying a debt a se eschiva de la plata unei dator ii. B. tr. a spune cu voce piţigăiată. II. s. 1. chiţăit; scheunat. 2. scârţâit. 3. (fa/u.) e; to have a narrow / a near ~ a fi la un pas (de o nenorocire etc.), a scăpa ca p rin minune / ca prin urechile acului. squeaker ['skwi:kor] s. 1. animal care chiţăie sau scheaună; chiţoran; obiect care scârţâie. 2. pui de pasăre (mai ales de porumbel). 3. sl.) denunţător, pârâtor, pâr. squeaky [rskwi:ki] adj. 1. chiţăit; piţigăiat, ascuţit, stri care scârţâie; scârţâit. squeal1 [skwi:l] I. vb. intr. a scoate un ţipăt ascuţit / strident a scânci; a scheuna, a schelălăi; a guiţa; to ~ like a pig a guiţa ca un porc; (sl.) to m



 ake smb. ~ a şantaja pe cineva. II. s. ţipăt, scâncet; scheunat, schelălăit; guiţat. squeal df slab, şubred. squealer l'skwi:lor] s. 1. persoană, animal, care ţipă etc. (v. s q u e a l 1 1 ) . 2. (amer.) raţă-gulerată (Aiias histrionica). 3. pasăre tânără, mai ales porum tânăr. 4. (sl. scol.) băiat mie. 5. trădător, denunţător, pârâtor. squeamish ['skwi:mi/] a are se scârbeşte. 2. (despre stomac) slab, delicat; care simte scârbă; care are greaţă; I f el ~ mi-e greaţă, îmi vine greaţă. 3. dificil; pretenţios; capricios, mofturos. 4. (rar) de gustător, respingător, scârbos. squeamishness [-nis] s. 1. (predispoziţie spre) greaţă. 2. ust dificil. 3. suprasensibilitate. squeamous ['skwi:mos] adf (înv.) v. s q u e a m i s h , squean1 [skwi:n] vb. intr. a se uita saşiu. squean2 vb. intr. (dial.) a mânca, a roade. squeegee ['skwi:d3i, -'-] I. s. 1. mătură de cauciuc. 2. (mar.) perie de curăţat puntea. 3. rulou de cauciuc. 4. (tehn.) inserţie de cauciuc; cauciucare. II . vb. tr. a mătura cu mătura de cauciuc. squeezability [-skwi:z3'biloti, -liti] s. T . compresibilitate. 2. (fig.) maleabilitate. squeezable ['skwi:z3bl] adf 1. care se poate contracta, strânge sau presa. 2. (fig.) maleabil; care se acomodează uşor. s queeze [skwi:z] I. vb. A. tr. 1. a presa, a strânge; a comprima; to ~moist clay a fărâmiţa argilă umedă; to ~smb.'s hand a strânge mâna cuiva. 2. a stoarce, a tescui; to ~a on a stoarce o lămâie; to ~ out a tear a se forţa să lăcrimeze. 3. (jig.) a obţine cu forţa



 891 stadia



a stoarce, a smulge (mărturisiri, bani). 4. a presa, a sili, a constrânge (guvernul etc.). 5. a obţine / a lua amprenta (unei monede). 6. (fam.) a îmbrăţişa călduros. 7. a fră (cocă). B. rejl. to ~ oneself through a-şi face cu greu drum prin. C. iu/r. 1. a se stoarce; lemons that ~ well lămâi care se storc bine. 2. to ~in / into a se înghesui în , a se împinge în. a se băga în; to ~ past a-şi face drum pe lângă; to ~ through a-şi face eu drum prin. II. s. 1. presiune, apăsare, strângere, comprimare, contractare; ~of t he hand strângere de mână. 2. (fam.) constrângere; şantaj. 3. (fam.) stoarcere (de bani). 4. înghesuială, îmbulzeală. 5. (şi tight ~) (fa/u.) situaţie grea / dificilă; strâmtoare, g 6. imprimat, amprentă (de monedă etc.). 7. (mine) tasarc a terenului. 8. (fam.) îmbrăţişare to give smb. a hearty ~ a îmbrăţişa cu căldură pe cineva. squeeze crab ['skwi:z kreeb] s. fam.) om morocănos, urs. squeezer fskwhza1"] s. 1. persoană sau obiect care presează / strânge / comprimă. 2. (fam.) lovitură vârtoasă. 3. pl. cărţi de joc cu valoarea imprimată olţul din dreapta sus. 4. (tehn.) presă de stors. squeezing l'skwkzirj] s. 1. apăsare, presare. 2. presiune. 3. stors. squelch [skweltf] (fam.) I- vb. A. tr. 1. a călca , a strivi în picioare; a zdrobi, a distruge. 2. (şi to ~out) (amer.) a înăbuşi (un foc, o răscoală). 3. a încurca (pe cineva); a scoate dinfire.B. intr. 1, a lipsi. 2. a fi st rivit. II. s. 1. lovitură zdrobitoare / nimicitoare. 2. cădere gravă; prăbuşire. squelcher ['skweltJV] s. (fam.) 1. lovitură zdrobitoare. 2. răspuns nimicitor. squelchy ['skw el//i[ adj. (fam.) şifonat, deformat, fără fason. squib [skwib] I. s. 1. petardă, rachetă; rachetă luminoasă (care se aruncă cu mâna); (fam.) damp ~ afacere ratată. 2. (mine) capsă; amorsa. 3. (fam.) scurtă compoziţie satirică, pamflet. 4. (mv.) parnfletist. 5. (mv.) om de nimic, lepădătură. 6. uufel de prăjitură, fursec. II. vb. A. mtr. 1, a se agita, a s e foi. 2. a exploda (cu detunătură). 3. (fig.) a publica pamflete. B. tr. 1. a face să explodeze. 2. (fig.) a ataca cu pamflete. 3. a arunca brusc. 4. to ~ smb. out a face pe cineva să plece din cauza glumelor făcute la adresa lui. squid [skwid] I. ş. 1. specie de sepie, mai ales calmar (folosită şi ca momeală). 2. momeală artificială metal ică. II. vb. mtr. a pescui cu momeală artificială metalică. squier ['skwai^] s. (înv.) v. s q u a r c (I) şi s q u i r e (I). squiffed [skwift] adj. v. s q u i f f y. squif fer [rskwif3r[ s. (muz- si.) concertina; armonică hexaedrieă. squiffy ['skwifi] adj. (fam.) puţin băut, ameţit, cu chef. squiggle ['skwigl] vb. intr. 1. (amer. fam.) a se mişca în genul râmei, a şerpui. 2. (dial.) a-şi clăti gura. squilgee ['skwil'd3i, -'-] s.v s q u e e g e e (I). squill [skwil] s. (bot.) ecapă-de-mare (Scilla maritima). sq uimble-squamble ['skwimbl-'skwombl] adv. alandala, grămadă, talmeş-balmeş. squinancy ['s kwinsnsi] s. (înv.) v. q u i n s y . squinny ['skwini] vb. intr. (mv.) a se uita c hiorâş. squinny-eyed [—aid] adj. v. s q u i n t - e y e d . squint [skwint] I. s. 1. s trabism. 2. (fam.) privire eu coada ochiului, privire pe furiş, căutătură ascunsă. 3. (fam .) privire, căutătură; ocheadă; let me have a ~ at it lasă-mă să-1 privesc. 4. înclinaţie, e had a decided ~ towards democracy înclina vădit spre / către democraţie. II. vb. intr. 1. a avea strabism, a se uita saşiu / cruciş. 2. a clipi (repede); a privi cu ochii întredeschişi. 3. to ~ at a privi cu coada ochiului, a privi pe furiş. III. adj. 1. s aşiu, cruciş. 2. privind cu coada ochiului. 3. oblic, înclinat. squint-a-pipes ['skwin to'paips] s. (fam.) v. s q u i n t e r (1). squinter j'skwint3r] s. 1. persoană ca re se uită chiorâş. 2. (sl.) ochi. squint-eye ['skwint'ai] s. 1. ochi saşiu. 2. (fam.) p ersoană care se uită chiorâş. squint-eyed [-d] adj. 1. saşiu. 2. (fig.) rău, răutăcios; cer uintingly ['skwintirjU] adv. privind chiorâş. squint-minded ['skwint 'maindid,'-.-] adj. înşelător, perfid, viclean. squiny ['skwini, amer. şi 'skwaini] vb. intr. (înv.) a se uita chiorâş. squirage ['skwaiarid3] s. 1. proprietari de pământ. 2. mica boierime. squ ire ['skwaior] I. s. 1. moşier, proprietar de pământ; boier de la ţară. 2. principalul pro prietar de pământ al districtului (care e şi judecător de pace). 3. (amer.) formulă de pol iteţe folosită mai ales pentru judecătorii de pace. 4. întreţinut. 5. (ist.) scutier. 6. p aj. 7. (mv.) cavaler, însoţitor al doamnelor; ~ of dames bărbat curtenitor care stă în com pania femeilor; (înv.) ~ of the pad hoţ de drumul mare. II. vb. tr. a însoţi, a întovărăş amnă). squirearch ['skwaiarcik] s. nobil de la ţară, boiernaş. squirearch(ic)al [iskwais 'roit/iksl] adj. de nobil, de boier. squirearchy ['skwaisrcrki] s. 1. puterea in fluentă a proprietarilor / funciari (mai ales înaintea reformei din 1832). 2. clasa moşierilor; nobilime, boierime. squireen [iskwaia'rim] s. mic proprietar de pământ (ma



 i ales în Irlanda). squirehood ['skwaiohud] s. rang / demnitate de nobil / boier. squirelet ['skwailit] s. (peior.) mic nobil de ţară, boiernaş. squire-like ['skwaialai k] I. adj. de paj / scutier. II. adv. ca un paj / scutier. squireling ['skwaiali n] s.v. s q u i r e l e t . squirely fskwaiali] adj. cavaleresc. squireship [skw aia/ip] s.v. s q u i r e h o o d . squirm [skwa:m] I. vb. A. intr. 1. a se agita , a se învârti, a se suci, a se freca, a se foi. 2. (ftg.) a se agita, a nu-şi găsi loc; a fi încurcat, a se simţi prost. B. tr. to ~ up a tree a se căţăra pe un pom. II. s. 1. m işcare şerpuită. 2. agitaţie, foiala. 3. (mar.) încolăcitură în frânghie. 4. (sl. scol.) ne elev care nu sade locului. squirmy ['skwa:mi] adj. şerpuit; sucit. squirr [sks:r] vb. tr. şi intr. (dial.) a zvârli, a arunca (cu praştia). squirrel ['skwirpl] s. 1. v everiţă (Sciurus sp.). 2. blană de veveriţă. 3. (amer.) om ciudat / bizar. 4. (amer.) whis ky. 5. (amer.) şofer neglijent. 6. (înv.) femeie uşoară.



squirrel cage [~ keid3] s. (electr.) înfăşurare în colivie de veveriţă. squirrel-minded [~' aindid, '-i—] adj. neliniştit; agitat; zăpăcit, confuz. squirrel-tail [~tcil] s. 1. (bot .) specie de orz (Hordeum maritimum; Hordeum jubatum). 2. (amer. bot.) orzul-şoare cilor (Hordeum murinum). squirt [skwo:t] I. vb. A. tr. a împroşca, a stropi (ca dint r-o siringă); a pulveriza. B. mtr. 1. (despre lichide etc.) a ţâşni. 2. (înv.) a flecari. 3. (înv.) a avea diaree. II. s. 1. ţâşnitură; coloană (de apă etc.). 2. siringă. 3. (fam.) ană fără valoare şi plină de sine, înfumurat. 4. (fam.) mişcare subită, pornire violentă. 5 .) diaree. 6. (glumeţ) doctor; farmacist. 7. (amer.) discurs curgător. squirter ['sk woita1"] s. 1. persoană care stropeşte. 2. (fa/u.) flecar; palavragiu. squirt gun [' skw3:t gAn] s. puşcă cu apă. squirtish ['skwa:ti/] adj. (amer. fam.) ca un filfizon, d e filfizon. squiz [skwiz] s. (austr. sl.) uitătură, căutătură. Sri Lankan [sri 'heijkan] I . adj. din Sri Lanka. II. s. locuitor din Sri Lanka. stab [sta?b] I. vb. A. tr. i . a răni (cu pumnalul etc.); a înjunghia, a străpunge. 2. (fig.) a lovi, a răni; a vătăma a dăuna (cuiva); to ~ in the back a) a lovi pe la spate, a da o lovitură perfidă; b) a bârfi, a cleveti, a vorbi de rău pe la spate. 3. a tăia (vi/e); a măcelări. 4. (rar) a în ige (pumnalul). B. refl. pl. ~ yourself and pass the dagger bea şi trece sticla ma i departe. C. intr. 1. a străpunge, a răni. 2. a da o lovitură de pumnal sau cuţit; to ~ at smb. a lovi cu pumnalul pe cineva; (jig.) to ~at smb.'s reputation a submina reputaţia cuiva. II. s. 1. lovitură (de pumnal etc.). 2. rană lisată de pumnal; ~ in th e back a) lovitură pe Ia spate, atac perfid / necinstit; b) calomniere, bârfeală, clev etire, vorbe pe la spate. 2. (jig.) lovitură sau durere mortală. 3. (jig.) încercare / tentativă morală perfidă; to make a ~ at smth. a încerca să facă ceva, a face o încercare. abber ['stamba1"] s. 1. persoană care înjunghie etc. (v. s t a b I). 2. asasin, ucig aş. 3. priboi. stabbingly ['stasbinlij adv. (rar) 1. şiret, viclean. 2. ucigător. stab ble ['stiebl] vb. intr. (fam.) to ~ about (despre copii) a tropăi, a umbla tropăind de colo până colo. stabile ['stcibail, 'stsb-J adj. 1. stabil. 2. staţionar; direct. s tabiliment [sta'baihmsnt] s. (înv.) întăritură; sprijin, suport. stabilitate [sto'bilite it] vb. tr. a stabili; a fixa. stability [sts'biliti, -feti] s. 1. stabilitate, constanţă; durabilitate, rezistenţă. 2. (mar.) stabilitate. 3. (fig.) statornicie, stăruinţ 4. soliditate. 5. (corn.) solvabilitate. 6. (constr.) capacitate portanta (a ter enului). stabilization [-steibilai'zei/^n, stasb-, -li'z-] s. 1. stabilizare, co nsolidare, întărire. 2. (mii.) trecerea la războiul de poziţie. stabilize ['steibilaiz, 'stasb-J vb. tr. a stabiliza, a face stabil. stabilizer [-9r] s. 1. (tehn., av.) stabilizator, ampenaj. 2. (gastr., chim.) conservant. stable1 ['stcibl] adj. 1. stabil, constant; solid, rezistent, durabil, trainic; ~ foundation fundament so lid / trainic. 2. ferm, hotărât; ~ politician politician ferm. stable 2 1. s. 1. gra jd; staul. 2. (fa/u.) cal de curse ţinut într-un grajd special; to back the wrong ~ a paria pe un cal greşit / care nu câştigă; a se înşela. II. vb. A. tr. a duce, a ţine (un etc.) în grajd. B. intr. a sta în grajd. stable bar [~ ba: r ] ş. stănoagă, despărţitoare rajd). stableboy [~boi] s. grăjdar. stable-bred [~bred] adj. crescut în grajd, ordin ar. stable companion 1~ ksniipsnian] s. 1. cal din acelaşi grajd. 2. (fam.) coleg / tovarăş de şcoală, club etc. stableman ['steblman, -mam],pl. stablemen [-mam, -men] s. grăjdar. stableness ['steiblnis] s. 1. stabilitate; soliditate, tărie. 2. durabilit ate. stable pool ['stcibl pu:l] s. hazna de grajd. stable yard [~ ja;d] s. curte de vite. stabling ['steibliij] s. 1. munca de grăjdar; punere în grajd. 2. grajd, g rajduri. stablish ['sta?bli/] vb. tr. (înv.) a stabili, a fixa; a constitui. stab rag ['stEcb 'raeg] s. (mil. sl.) croitor al regimentului. stab wort [~ wg:t] s.



 (bot. înv.) măcrişul-iepurclui (Oxalis acetosella). staccato [sto'ko:tou] adj. (muz.) stacato, sacadat. staccato mark [~ ma:k] s. (muz.) semn de stacato. stack [stask ] I. s. 1. stog, claie. 2. grămadă, morman; ~ of wood grămadă / stivă de lemne. 3. (mii.) piramidă de arme. 4. horn, coş (de fum). 5, unitate de volum pentru lemne şi cărbuni (= 4 yarzi3 = 3,05 ni3). 6. (jam.) grămadă, mulţime, noian; ~ of papers grămadă de hârtii; sta ks / a whole ~ of work o groază de treaba. 7. pl. rafturi, etajeră. 8. (sl.) to blow one's ~a-şi pierde cumpătul, a-şi ieşi din pepeni. II. vb. tr. 1. a strânge / a aduna în s og, a stivui. 2. (mii.) a aşeza (armele) în piramidă. 3. a măslui (cărţile). stacken cloud 'stzekan klaud] s. nor cumulus. stacker ['stacks'] s. 1. palisadă, gard. 2. stivui tor. stacking belt ['staskirj belt] s.v. s t a k i n g s t a g e . stacking derr ick [~ tdcrik] s. (agr.) macara pentru strângerea fânului în stoguri. stacking stage [ ~ steid3] s. (agr.) schelet de lemn pentru facerea stogurilor. stack moulding [' sta?k tmouldirj] s. (metal.) turnare în ciorchine. stack-yard ['sta?kja:d] s. 1. c urte de fermă, ogradă. 2. îngrădire pentru stoguri. stactometer [sta?k'tomit3r] s. v. s t a 1 a g m o m e t c r. staddle ['steedl] I. s. 1, suport, piedestal. 2. (mv.) cârjă, sprijin, baston. 3. pl. (amer.) lemne pentru pari; copaci tineri. 4. (agr.) căp iţă mică de fân. II. vb. tr. a aşeza în stoguri / căpiţe (fân, grâu). stadholder ['stsdhoul ist.) vicerege sau guvernator al unei provincii sau al unui oraş în Ţările de Jos. stadi a ['steidb] s. 1. (geod.) stadie. 2.pl. de la s t a d i u m.



 stadium 892



stadium ['steidiam], p/. stadia [stcidio] s. 1. stadion. 2. stadie (măsură de lungim e la vechii greci = aproximativ 202 yarzi = 192 m); distanţă la cursele de alergări. 3 . (med.) stadiu (al unei boii). staff1 [sta:f, amer. stcefl.pl. staffs [-s] sau staves [staevz, amer. steivz] s. 1. băţ, baston, toiag, cârjă; sceptru. 2. (fig.) toiag, stâlp, suport, sprijin, reazem; susţinere. 3. pl. staves (muz.) portativ. 4. miră de nivel(ment); riglă. 5. ax; pivot (la ceas). staff21. s. 1. personal (de salariaţi); personal de serviciu; cadre; to be on the ~ a face parte din personal. 2. (mil.) stat major. II. vb. ţr. a încadra cu personal (o instituţie etc.). staff3 s. material de construcţie compus din ipsos, ciment etc.. staff college ['sta:f ikolid3J s. ( /nil.) şcoală superioară de război, academie militară. staffer ['sta:f3r] s. membru al col egiului de redacţie al unui ziar. staffing schedule ['sta;firj ijedjml, amer. 'sta ?- .skcd3-] s. (ec.) stat de funcţii, organigramă. staffish ['sta:fi/, amer. 'stasf] adj. (înv.) ţeapăn, rigid. staff map ['sta:f masp] s. (mii.) hartă de stat major. staff notation [~ nou.tei/on] s. (muz.) scrierea notelor pe linii. staff officer [~ o fisor] s. (mii.) 1. ofiţer de stat major. 2. (amer.) denumire pentru medici, ingin eri sau predicatori de campanie. staff road [~ roud] s. (înv.) cărare. staff striker [~ -straiks1-] s. (înv.) vagabond, cerşetor. staff surgeon [~ iS3:d33n] s. (mii., m ar.) medie de regiment sau de batalion. staff system [~ -sistimfs. (ferov.) semn alizare cu baston-pilot. staff wood [~ wud] s. lemn pentru doage. stag [staeg] I . s. 1. cerb sau ren (mascul) de cinci ani. 2. (fam.) burlac, holtei. 3. (amer.) martor fals. 4. (corn.) speculant de bursă. II. vb. A. ţr, 1. (sl.) a pândi, a urmări; a merge pe urmele (cuiva); a observa. 2. (şl.) a denunţa, a pârî, a trăda; a extrăda. B. in r. a specula la bursă. stag-beetle ['sta:gibi:tl] s. (entom.) rădaşcă (Lucanus cervits). stag dance [~ du:ns] s. (mai ales amer.) dans la care participă numai bărbaţi. stag d inner [~ -din3r] s. (mai ales amer.) dineu la care participă numai bărbaţi. stage [stc id3l I. s. 1. scenă, estradă, platformă; podium; tribună; landing ~ debarcader. 2. (teat ru) scenă, estradă. 3. teatru, arta dramatică, actorie; to go on the ~ a se face actor . 4. (fig.) scenă, arenă; tărâm, câmp de activitate. 5. fază, perioadă, etapă, stadiu; grad aptă. 6. sector; punct de oprire; haltă, staţie; to travel by easy ~s a călători fără grabă ihnă. 7. v. s t a g e - c o a c h. 8. (electr.) cascadă. II. vb. A. tr. a pune în scenă, a înscena, a juca, a reprezenta (o piesă). B. intr. a fi scenic; the play ~s well p iesa e scenică. stage box ['steid3 boks] s. (teatru) lojă de avanscenă. stage carriage [~ rka?rid3] s.v. s t a g e - c o a c h. stage-coach [~koutf] ş. trăsură de poştă, dilige ntă. stage-coachman [~ikoutjni3n],p7. stage-coachmen [-man] s. vizitiu de diligentă. stagecraft [rsteid3kra:ft, amer. -kra3ft] s. măiestrie scenică; arta compoziţiei dram atice. stage direction [~ di-rek/^n] s. indicaţie scenică. stage director [~ diirckt or] s. director de scenă; regizor. stage door [~ dD:\ ~ dos1"] s. intrare a actori lor (prin spatele scenei). stage-effect [~iifekt] s. 1. efect scenic. 2. efect t eatral. stage fever [~ ifi:vor] s. pasiune / vocaţie teatrală. stage fright [~ frait ] s. emoţie înaintea intrării în scenă, trac. stage-manager [~'ma2nid30r] s. director de s cenă, regizor. stage name [~ neim] s. nume de teatru purtat de un actor. stage pla y [~ pici] s. piesă jucată (nu citită). stage properties [~ -propotiz] ş. pl. (teatru) a ccesorii / recuzită de teatru. stager ['steidşo1"] s. 1. (mai ales Old ~) om încercat /trecut prin multe, vulpe bătrână. 2. (înv.) comediant, actor, actriţă. stage-rights ['stei 3 raits] s. pl. drepturile de reprezentare (a unei piese). stage setting [~ iset irj] s. decor de scenă. stage-struck [~ stxAk] adj. pasionat de teatru, care are p asiunea scenei. stage-wait [~weit] s. (teatru) pauză. stage whisper [~ ihwisp3r] s . (teatru) aparteu. stageworthy [rsteid3W3:âi] adj. (despre o piesă etc.) bun pentru scena. stagflation [stasg'ilci/an] s. (ec.) stagflaţie, stagnare economică caracter izată prin inflaţie şi şomaj. staggard ['stasgod] s. (cinegetică) cerb de patru ani. stagg er ['stsega1"] I. vb. A. intr. 1. a se clătina, a se bălăbăni; a merge clătinându-se; a şov . (jig.) a şovăi, a ezita, a nu fi sigur, a nu şti ce să facă. B. tr. 1. a clătina; a lipsi de stabilitate. 2. (jig.) a face să şovăie / ezite; a trezi îndoielile (cuiva). 3. a aşeza în zigzag sau în trepte. 4. a eşalona, a organiza (vacanţele etc.). 5. (fig.) a descumpăn i. 6. (mine) a amplasa în zigzag. II. s. 1. clătinare, clătinat. 2. /;/. ameţeală; leşin; c pie (a oilor). 3. aşezare / dispunere în zigzag. 4. (amer. sl.) încercare, tentativă. 5.



 (teim.) grupare în şah. 6. (av.) decalaj al aripilor. staggered ['stsegodj adj. 1. eşalonat. 2. (telin.) în eşichier. 3. (jiz.) alternat; decalat. staggerer ['sta3goror] s. 1. om care se clatină. 2. (fig.) lovitură (puternică); şoc; bombă. 3. problemă grea / d ficilă. staggering ['stsgsrin] adj. ameţitor; înnebunitor (şi jig.). staggy [rsta?gi] s. (scot.) mânz. staginess ['steid3inis] s. caracter teatral (al unei manifestări). st aging ['steid3irj] s. 1. punere în scenă, regie (a unei piese), dramatizare (a unui roman). 2. schelă, schelărie, eşafodaj. 3. (mar.) debarcader. 4. (/nine) pod de sondă. 5 . (cosm.) desprindere a unei trepte dintr-o rachetă. Stagirite ['staxfjirait, -d30 -] s. the ~ Aristotel. stagnancy [rsta?gnonsi] s. 1. stagnare. 2. nemişcare, inerţie .



stagnant ['stagnant] adj. 1. stagnant, stătător, fără scurgere. 2. (fig.) adormit, inert , amorţit. stagnant water [~ 'wD:tor] s. apă stătătoare. stagnate ['stsegneit, -'-] vb. intr. 1. a stagna. 2. (ftg.) a stagna, a sta pe loc, a nu se mişca, a fi inactiv. stagnation [stseg'nei/sn] ş. 1. stagnare, stare pe loc. 2. (j/g.) stagnare, nemişcar e, inactivitate. stag-party l'stsegipa:ti] s. petrecere la care iau parte numai bărbaţi. stagy fsteid3i] adj. 1. de scenă, teatral. 2. (jig.) teatral, artificial; cab otin, nesineer. staid [steid] adj. aşezat; cumpătat; serios; tihnit. staidness ['ste idnis] s. 1. seriozitate; cumpătare, moderaţie. 2. (rar) durată. stain [stein] I. vb. A. tr. 1. a păta. 2. (fig.) a întina, a pângări, a mânji, a păta; character ~ed with infamy reputaţie de infamie. 3. a picta (pe sticlă). 4. a vopsi, a boi (stofe). 5. a tipări în culori, a picta. B. mtr. a se murdări; stuff that ~s easily material care se murdăreşt e uşor. II. s. 1. pată. 2. (jig.) întinare, pată, prihană; ocara, ruşine; to cast a ~ on sm .'s honour a păta onoarea cuiva. 3. (jig.) un pic, puţin; o umbră, o spoială. 4. culoare , colorant; mordant, baiţ. stained f'steind] adj. 1. pătat, murdărit; murdar. 2. color at, vopsit. stained glass [~ 'gla:s| s. sticlă colorată; vitraliu. stained paper [~ 'peipa1"] s. hârtie marmorată. stained wool [~ 'wul] s. (text.) lână îngălbenită. stainer [ eins1"] s. vopsitor; boiangiu; pictor. staining ['stcinirjl s. (chim.) colorare. stainless ['steinlis] adj. curat, neîntinat, nepătat, neprihănit. stainless steel [~ 'sti:lj s. (metal.) oţel inoxidabil. stair [st£3r] s. 1. treaptă (de seară). 2.p/. scară, scări; the ~s are steep scara este abruptă; winding ~{s) scară în spirală; below ~s a) jos , la parter; b) la bucătărie; la personalul de serviciu. stair baluster ['stea 'bsel asto1"] ş- balustradă, rampă a scării. staircase [~keis] s. scară, casa scării; corkscrew / spiral ~ scară în spirală; principal ~ scară principală. stairhead [~hed] s. (constr.) pod est. stairway [~wci] s.l.v. s t a i r c a s e. 2. (mine) şir de scări. staith [steiG ] s. 1. rampă de debarcare a cărbunelui. 2. antrepozit de cărbuni dc-a lungul cheiului . stake [steik] I. s. 1. par, ţeapă. 2. arac. 3. jalon, pichet, ţăruş. 4. pripon (pentru c ai). 5. stâlp,bulumac.6. rug; to perish at the ~ a muri pe rug. 7. miză (lajoc); to lay the~s a face jocul. 8. joc; to be at ~ a fi în joc; our honour is at ~ onoarea noastră e în joc. 9. importanţă, însemnătate. 10. premiu (la alergări de cai). II. vb. tr. a bate pari în; (şi to ~ off / out) a îngrădi / a jalona cu pari. 2. a propti cu pari s au araci;.alegadepar. 3. a pune în joc, a pune la bătaie, a risca; to ~ one's all a pune totul la bătaie / în joc. 4. a trage în ţeapă. stake body ['steik itodi] s. (teim.) p latformă cu stâlpi aplicaţi. stake prop [~ prap] s. arac. Stakhanovite [sto'kamovait] (rus, ist.) I. s. stahanovist. II. adj. stahanovist. stalactite ['staslsktait, a mer. şi sto'la^ktait] s. (geol.) stalactită. stalagmite ['staslsgmait, amer. şi sto'la ?grnait] ş. (geol.) stalagmită. stalagmometer [-sta?l3g'm:miitor] s. (fiz.) stalagmo metru. stale1 [steil] I. adj. 1. (despre pâine) veche, rece; (despre bere) trezit, răsuflat; ~smell miros de închis; miros rânced. 2. vechi, trecut, învechit, perimat; ba nal; răsuflat; ~news veşti răsuilate; ~ joke glumă răsuflată. II. vb. A. tr. a face să-şi p ustul sau noutatea. B. intr. a se învechi, a se slei, a se strica. stale2 I. s. ur ină (a cailor, vitelor). II. vb. intr. a urina. stale3 s. (înv.) 1. ademenire, momea lă, înşelăciune. 2. mască. 3. ţinta. stale4.?, coadă (de greblă). stalemate ['steil'meit,'s. 1. (şah) pat. 2. (jig.) impas. II. vb. tr. 1. (şah) a da pat (cu dat.), a face p at. 2. a vârî în impas. staleness fsteilnis] s. 1. stare de răsuflare (a berii) sau de înv echire (a pâinii). 2. lipsă de actualitate (a unei veşti), banalitate. Stalinism ['stu ilinizom] ş. (pol.) Stalinism. Stalinist ['sta:linist] adj., s. (pol.) Stalinist. stalk1 [sto:k] s. 1. (bot.) tulpină, lujer. 2. (bot.) peţiol, coadă (de frunză), peduncu l. 3. toc, condei. stalk2 I. vb. A. intr. 1. (cinegetică) a umbla încet; a vâna stând la pândă. 2. a umbla cu pas lung / mândru / maiestuos. B. tr. 1. a vâna stând la pândă. 2. (f



 ) a urmări, a se .lua după. II. pas maiestuos, mers mândru / ţanţoş. stalking horse ['sto:k n ho:s] s. 1. cal după care se ascunde vânătorul. 2. (jig.) mască, pretext. 3. (fig.j sc ut. stall [sto:l] I. s. 1. despărţitură, boxă (în grajd sau staul). 2. dugheană, prăvălioar alantar, tarabă, stand. 4. scaun (de măcelar). 5. strană; jilţ. 6. (teatru) stal; fotoli u de orchestră. 7. oprire; stagnare; impas. 8. (mine) galerie de abataj. 9. (av.) pierdere de viteză. II. vb. A. tr. 1. a băga în grajd sau în staul. 2. a aşeza / a despărţi oxe. 3. (auto) a cala, a opri, a bloca. B. intr. 1. (despre animale) a se piti; a se vârî; a se înnămoli. 2. (despre motoare) a se bloca, a cala. 3. (mine) a pierde sta bilitatea. stallage [fsto:lid3J s. (ec.) taxă de piaţă. stall dive [sto:l daiv] s. (av .) angajare în vrilă. stall-feed [~fi:d] vb. tr. a îngraşă (vitele, animalele) în grajd. st ll holder [~ ihoukte1"] s. 1. negustor la tarabă / care vinde în aer liber. 2. (la b azar de binefacere) vânzătoare.



 893 stand



stalling ['storlirj] s. 1. (despre automobile) calaj, blocaj; oprire a motorului . 2. (fam.) to ~ in need of a avea nevoie de; to ~ in the way of a sta în drumul ( cuiva), a fi un obstacol pentru; to ~ to lose £5 a risca să piardă 5 lire; to ~ as a c andidate (for) a-şi grajd de cai; staul de vite. depune candidatura, a fi candidat (pentru); he ~s first on the list e primul pe listă, e în stalling speed [~ spi:d] s. (av.) viteza minimă pentru portantă. capul listei; to ~ well with smb. a sta bine cu / a fi în termeni buni cu cineva; to ~ high stallion ['stasltsn] s. armăsar. in the opinion of one's chief a fi apreciat de şeful său; as the case ~s după cum e cazul ; stall road ['sto:l roud] s. (mine) galerie de abataj. stalwart ['sto(:)lwa(:)t | I. adj. 1. atletic, puternic, robust, zdravăn, viguros, 2. viteaz, to know how m atters ~ a şti cum stau lucrurile, a fi la curent; this is how I ~ aceasta voinic, brav. II. s. 1. om voinic; the ~s of the race aşii cursei. 2. (pol.) partizan fer m, e poziţia sau situaţia mea; I don't know where I ~ nu ştiu în ce situaţie mă aflu; nu şt unde mă aflu. 9. a fi de, a atinge (un anumit preţ, un anumit grad, o anumită măsură stâlp. etc.); the thermometer ~s at 60° termometrul este la / arată 60°; he ~s six feet high arc stalwartly [-li] adv. cu vigoare, ferm, eu hotărâre. / măsoară şase picioare înălţime. corn., despre cont, sold, credit etc.) a fi, a sta, a se stalwartness [-nis] s. 1. voinicie, robusteţe. 2. curaj, tărie. afla; how does our account ~? cum stăm cu con tul?; the balance ~s at £100 soldul stamen ['steimen, -man, amer. si -nun] s. (bot .) stamină. (contului) este de o sută de lire; the amount ~ing to our credit soldul nostru creditor. stamened ['steimend, -and] adj. (bat.) cu stamine. stamina ['st amina] s. 1. ţesătură. 2. bază, temelie. 3. vitalitate, putere, robusteţe; 11. a rămâne pe , a staţiona, a sta nemişcat, a fi oprit; the water appears to ~ here sc pare că apa s tă pe Ioc aici; cars may ~ here maşinile pot staţiona aici; the factory rezistenţă; tenaci tate. 4. curaj, vitejie. 5. (lelm.) rezistenţă la oboseală. stammer ['sta2mar] I. vb. A. intr. a se bâlbâi; a gângavi. B. tr. a bolborosi, a rosti stood for the whole week fabrica a stat / n-a lucrat toată săptămâna. 12. (mar.) a se îndrepta, a merge; to — to the south a merge / a pune capul spre sud; to ~ upon the bâlbâind. II. s. bâlbâială; gângăvire. urse a merge pe direcţie / pe ruta trasată. 13. to ~ about a fi în apropiere, în preajmă; stammerer ['stamiora'] s. bâlbâit, gângav. some people were ~ing about câţiva oameni sc găs au în apropiere; to ~ against a ţine stammering ['stasmarin] I. adj. bâlbâit, gângav. II. s. bâlbâit; gângăvire. stamp [stacmp] I. vb. A. tr. 1. a da cu piciorul (cu dat.) a lovi ; to ~ one's feet a bate piept, a sc împotrivi, a rezista (cu dat.); a combate (pe cineva, ceva); to ~ alone a) a fi din picior (de mânie etc.) 2. (ieiin.) a bătători; a îndesa; a pisa (minereul). 3. (on) a imprima, singur / fără ajutor; b) a fi unic (în f elul său); a nu avea pereche / seamăn; to ~ aloof a marca (în, pe), a tipări; to have on e's initials ~ed on smth. a pune să se graveze iniţialele a se ţine / a rămâne departe; to ~ aside a se da în lături / la o parte (din drum; de la ceva pe ceva. 4. (jig.) a g rava, a întipări. 5. (jig.) a marca, a caracteriza. 6. a bate (monedă, de făcut, în favoar ea cuiva); to ~ away a se da / a sta la o parte, a se depărta de; (mar.) bani). 7. a ştampila, a timbra. 8. a controla (aurul, argintul); a stampa, a marca; a matriţa . to ~ away from shore a se depărta de mal, a ieşi în larg; to ~ back a sta în spate; a se 9. a da curs la. 10. to ~ out a elimina, a eradica. B. intr. to ~ about a bat e din picior, da îndărăt; a fi retras; the house ~s back from the road casa e departe de drum sau a da din picioare; to ~on / upon a călca în picioare. II. s. 1. batere d in picior. 2. stanţă şosea; to ~ by a) a fi alături; a se ţine / a sta alături; a sta ca un spectator; b) a susţine, (pentru bătut monede). 3. semn, tipar, ştampilă, pecete; to bea r the ~ of a purta pecetea a sprijini, a apăra; a fi alături de (cineva), a lua part ea (cuiva), a face cauză comună cu (cu gen.). 4. (jig.) caracter, gen; ordin. 5. amp rentă; semn; fire; teapă; caracter; calibru. (cineva); I will ~ by you am să te susţin; I ~ by what I have said rămân la cele spuse 6. icoană, imagine; medalie, medalion. 7. gravură, stampă. 8. timbru, marcă. 9. control, înainte; c) a fi gata; (TV, radio) ~ by! a) atenţiune! rămâneţi la aparat!; b) (mil., mar.) marca (a aurului, argintului). 10. ştam pilă. 11. (metal.) piuă (pentru minereu). 12. (telin.) atenţiune! fiţi gata!; c) (mar.) to ~ by a sinking ship a sta / a rămâne în apropierea unui vapor care se scufundă (pentr u a-i da ajutor); to ~ down a se retrage, a părăsi bara (ca matriţă, stanţă. martor); (spor



 ) a sc retrage (dintr-unjoc, dintr-o echipă); a-şi retrage candidatura; (mil.) stamp -collector ['st£empkaplektar] s. colecţionar de timbre / mărci poştale, filatclist. a părăs serviciul; a ieşi din gardă; to ~for a) a apăra, a susţine, a sprijini (pe cineva, o st amp-duty [~tdju:ti] s. (ec.) impozitul timbrului. cauză); b) a însenina, a vrea să spu nă, a simboliza; to ~ for nothing a nu însemna / a nu stampede [stasm'pi:d] I. s. st reche, panică; there was a general ~ s-a produs o panică spune nimic; the olive bran ch ~s for peace ramura de măslin simbolizează pacea; generală. II. vb. A. intr. a fi l ovit de streche, a fugi în panică / în debandadă, a-şi pierde c) a ţine locul (cuiva), a în ui; a ţine loc de (ceva); (corn., jur., pol.) a reprezenta (pe capul. B. tr. a pun e pe fugă / pe goană; a crea panică în rândul (oamenilor, animalelor). cineva); d) a candi da, a-şi pune candidatura; e) (mar.) a sc îndrepta spre;j) a tolera, stampeder [-ar] s. căutător de aur. a suporta; I won't ~ for that n-am să tolerez asta; to ~ forth / forward a se ţine în faţă; stamper ['stamipa1"] s. 1. (te/m.) lăcătuş şternuitor. 2. (metal triţă de presat. a se aşeza în faţă, a înainta; (mil. etc.) a ieşi din rânduri; to ~ in a) se afla, a sta; stamping ['staempin] s. (telm.) 1. întipărirc; tipar. 2. poansonarc , matriţarc. 3. piesă a sc alătura, a sc asocia; to ~ i n with others a sc alătura, a sc asocia cu alţii (pentru o presată. 4. timbrare. 5. ştampilare. 6. (telm.) tolă. cotizaţie , o prestaţie etc.); b) acosta; how much does it ~ you in? cât te costă?; c) (cin.) st amping die [~ dai] s. (telm.) matriţă; stanţa. a ţine locul unui actor (la primele repet iţii); ~-in man înlocuitor; to ~ off a) a sta la o stamp machine ['staemp m3>/i:n] s . automat de distribuit timbre. parte, a se ţine de o parte; a sc îndepărta; b) (mar.) a ieşi în larg, a pluti spre larg; to ~ stamp-mill [~mil] s. (mine) instalaţie de şteam puri. off and on a pluti de-a lungul coastei / ţărmului; c) (despre muncitori) a nu avea de lucru, stamp-paper [~ipcipar] s. hârtie timbrată. a şoma; to ~ on (mar.) a-şi co ntinua ruta, a urmări o anumită rută; to ~ out a) a ieşi, stance [stains. sta;ns] s. 1. poziţie; atitudine, ţinută. 2. (golf) poziţia picioarelor în a reieşi, a sc desprinde; a ie relief, a se contura distinct; to ~ out in (bold) relief momentul lovirii mingi i. a sc detaşa, a ieşi în relief; b) a rezista, a sc ţine tare, a se împotrivi, a se opune (ferm); stanch1 [stu:ntj, amer. si strent/] vb. A. tr. 1. a opri curgerea (sângel ui). 2. a lega, a refuza (să cedeze, să consimtă); c) (mar.) to ~ out to sea a ieşi în lar g, a se îndrepta a obloji, a pansa. 3. (fig.) a domoli, a linişti, a potoli. B. intr . a se opri (să curgă), a nu spre larg; a sc ţine / a rămâne în larg; to ~ over a) a sta ap ecat peste, a supraveghea (pe mai curge. cineva) de aproape; b) a sta în aşteptare, a rămâne în suspensie; to let a question ~ over stanch2 adf 1. bun, puternic, solid, t rainic. 2. credincios, sigur. 3. etanş. a lăsa o chestiune în suspensie; c) (corn.) a lăsa conturi deschise / nesoldatc; accounts stanchion ['sta:n/3n,amer. 'starn-]s. 1. stâlp; proptea; coloană de susţinere. 2. (ferov.) ~ing over conturi deschise / neso ldatc; to ~ to a) a persista / a stărui în; a rămâne credincios ţepuşă de vagon. 3. (mar.) ton; montant. (cu dat.), a menţine; to ~ to one's word a-şi ţine cuvântul (dat); to ~ to one's guns stand [staend] I. past şi part. trec. stood [stud] vb. A. intr. 1. a s ta în picioare, a se a rămâne credincios principiilor sale, a persista în principiile sa le; b) (mar.) a se îndrepta ţine pe picioare; a se ţine drept; a rămâne în picioare; a-şi m e poziţia dreaptă / în către; a se menţine în direcţia (cu gen.); to ~ to the north a se în a spre nord, a pune picioare; to be ~ing a sta în picioare; to keep ~ing a rămâne în pic ioare; I am too weak capul (vaporului) spre nord; c) (mil.) ~ to! fiţi gata (de lu ptă)! la arme!; to ~ up a) a se to ~ sunt prea slăbit pentru a mă (putea) ţine pe picioa re; he could hardly ~ de-abia se scula, a se ridica în picioare; a sta în picioare, a sta drept; b) to ~up for a apăra, a susţine ţinea pe picioare; to ~ (up)on one's fee t a sta în picioare, a se ţine drept / în picioare; (pe cineva); a se ridica (pentru c eva, pentru cineva); a lua partea (cuiva); c) to ~ up --straight, don't stoop st ai drept, nu te apleca; (fam.) to ~ on one's legs a sta pe propriile against a s e ridica contra (cu gen.),' a fi contra (cu gen.); d) to ~ up to a se opune eu l ui picioare, a nu depinde de nimeni; the horse ~s well calul are o ţinută frumoasă / c uraj, a înfrunta, a privi în faţă; a rezista (cu dat.); e) (înv.) to ~ up with a lady a da nsa maiestuoasă; a table that ~s firm o masă solidă; o masă bine fixată; his hair stood on eu o doamnă; to ~ upon a sta pe, a se baza pe; to ~ upon one's rights a se baza p e end îi stătea părul măciucă. 2. a se ridica, a se scula în picioare; (şcol. etc.) ~! seul drepturile sale; to ~ with a fi eu, a fi de acord cu; a fi conform / potrivit c u. B. tr. 1. a aşeza în picioare! 3. a sta, a fi, a se afla, a se găsi, a fi situat (înt r-un anumit loc, într-o anumită drept; a pune în picioare; to ~ a ladder against a wal



 l a rezema o scară de un zid; to ~ poziţie); the chairs ~ by the table scaunele stau / sunt / se află lângă masă; the house smth. on end a aşeza / a pune ceva drept / în picio re. 2. a se împotrivi, a se opune, ~s by the river casa e situată lângă râu; the village ~ s on the hill satul c (situat) pe deal; a ţine piept, a nu ceda (cu dat.),- to ~on e's ground a-şi apăra poziţia, a nu ceda; (fam.) in front of the house ~s a large tree în faţa casei este /se găseşte un copac marc; nothing to ~one's man a sc opune / a se împ otrivi bărbatului său. 3. a suporta, a suferi, a rezista; ~s between you and the suc cess nimic nu-ţi stă în calea succesului; to ~ talking a sta I cannot ~ great heat nu pot suporta căldura mare; to ~ cold a suporta frigul, a rezista de vorbă; to ~ argui ng a sta să discute. 4. a se opri, a sta pe loc; ~! stai! stai pe loc! la frig; to ~ fatigue a rezista la oboseală; to ~ a shock a rezista la un şoc; (auto) to ~ opreşt e!; he was commanded to ~ i s-a poruncit să stea pe loc; to ~ still a sta pe loc / rough handling a rezista la o manipulare brutală, a fi solid; your coat won't ~mu ch nemişcat / locului; ~ and deliver banii / punga sau viaţa!; he came down and stoo d rain haina dumitale nu va rezista la ploaie; to ~ a loss a suporta / a suferi o pierdere; before me se dădu jos şi se opri în faţa mea. 5. a sta, a se aşeza (într-o anum ta poziţie, utensils that will ~ fire unelte/ scule care rezistă la foc; (mil.) to ~ fire a rezista focului după o mişcare); I'll ~ by the window am să stau / mă voi aşeza lân fereastră; ~ here (inamic). 4. a tolera, a suporta, a îndura, a răbda, a suferi (ceva, pe cineva); I cannot ~ stai aici, rămâi aici; he didn't know where to ~ nu ştia unde să stea. 6. a rămâne, a rezista, it any longer nu pot să mai suport / să mai tolerez, nu m ai pot răbda; he cannot ~ such a ţine, a se menţine (în poziţia originală); a se ţine tare, se ţine pe poziţie; the conduct nu poate suporta / tolera o astfel de conduită / purta re; he can't ~ her n-o poate tower will ~ another century turnul va mai rezista / va mai ţine încă un secol; to ~ fast suferi, o detestă. 5. a fi supus la (o probă, o înce care, o experienţă, un examen, un / firm a rezista, a se ţine tare, a se ţine pe poziţie. 7. a ţine, a se menţine, a subzista, interogatoriu); to ~ a trial a) a fi supus la o probă / la un examen; b) a fi supus unui a dura; a rămâne valabil / în picioare / în pute re; (despre culori) a se menţine, a nu ieşi; interogatoriu (judecătoresc). 6. (fa/n.) a plăti, a oieri; a face cinste (cuiva); a trata (pe the remark ~s good observaţia rămân e / continuă să fie valabilă; the contract ~s cineva); to ~smb. a drink a oferi cuiva o băutură, a face cinste cuiva; to ~one's friend contractul rămâne valabil; the bet ~s p ariul se menţine; these colours ~ aceste culori with a dinner a plăti / a oferi unui prieten o masă. II. s. 1. oprire, popas, pauză; haltă; se menţin / nu ies. 8. a fi, a s e afla, a se găsi (într-o anumită situaţie sau condiţie); to ~ to come to/ to be brought t o a ~ a se opri; a fi oprit, all forţat să se oprească. 2. ţinută, in fear of a-i fi frică e; to ~ accused of murder a fi acuzat de crimă; to ~ convicted poziţie; fel / manieră de a se ţine drept / în picioare; to take a firm ~ a se ţine bine of treason a fi decl arat vinovat de trădare; to ~ ready for anything a fi gata pentru orice;



 standard 894



staphylococcus [istadrlo'kokos, -lou'k-], pl. staphylococci ['-kokai, -'koksai] s. ~ pe picioare; a horse with a good > un cal cu o ţinută frumoasă. 3. poziţie, situaţie, loc; to take one's ~ near the window a ocupa un loc lângă fereastră; to keep one's ~ a-şi stafilococ. staple1 ['steipll I. s. 1. belciug; cârlig; scoabă. 2. (tehn.) ochet, ochi, ureche. 3. (ferov.) ţine locul, a rămâne la locul său; ţo take one's ~ on a princip le a se baza l a se sprijini pe un principiu, a rămâne ferm într-o chestiune de princi piu; his ~ is on the strict crampon. 4. capsă. II. vb. tr. 1. a fixa / a prinde în s coabe. 2. a capsa. staple 2 1. s. 1. (ist.) antrepozit, târg, bază comercială. 2. prod us principal (al unei (ari). interpretation of the law rămâne la stricta interpretar e a legii. 4. rezistenţă, împotrivire, opunere; to make a ~ against a; rezista împotriva , a se opune, a opune rezistenţă (cu 3. (fig.) obiect principal; subiect, materie. 4 . materie primă / brută. 5. (teAt.)fir(de lână, dat.); toi make a ~ against an abuse a s e opune (categoric) unui abuz. 5. (ind., corn.) cânepă, in), fibră. 6. (mine) puţ (infer ior) de aerisire. II. adj. 1. de antrepozit, de târg. stagnare, întrerupere, încetare. 6. staţie; parcare; loc de staţionare (pentru vehicule). 2. stabilit. 3. comercial. 4. principal. 5. de larg consum; ~commodities articole alimentare 7. suport, po stament, picior, soclti (de lampă etc.); afet, stativ (ae microscop, de telescop); principale; ~ industry industrie principală. III. vb. tr. a stivui. stapler ['ste ipbr] s. capsator. rastel, rs&\(pentru sticle etc.); etajeră; şevalet; coat-and-hat ~ cuier; (si three legged r ~) trepied; music ~ suport de note. 8, stand pentru mărfuri (la o expoziţie, într-un pavilion); star [sta; ] I. s. 1. stea; astru; fixed ~ s stele fixe; shooting ~ stea căzătoare; Stars and tarabă; tejghea; stelâjt ~for fruit i n a marketplace tarabă pentru fructe într-o piaţă. Stripes drapelul S.U.A.; (fig.) to se e ~s a vedea stele verzi. 2. (poligr.) stea, asterisc, 9. (s[x>rt, curse) tribună, platformă, estradă; the ~s tribunele; grand ~ tribună principală. steluţă. 3. stea, decora . 4. stea, noroc; to be born under a lucky ~ a se naşte cu stea 10. (si hand ~) es tradă (pentru orchestră, jazz etc.). 11. («gr.) recoltă (pe o anumită porţiuneîn frunte. 5. eatru) stea, star. II. vb. A. tr. 1. a înstela. 2. a însemna / a marca cu o stea de pământ), densitate în lan; ~ of clover recoltă de trifoi. 12. (mil.) ~ of arms armament sau CU un asterisc. 3. (teatru) a prezenta ca pe o stea. B. intr. 1. a străluci (c a o stea). 2. (teatru) a juca ca o stea; a fi protagonist. III. aay. stelar; de stea. al unui soldat; ~ of colours steag, drapel. 13. capră de lemn. 14. (constr.) fundaţie. star bit ['sta: bit] s. (tehn.) floare de burghiu în stea. standard ['sta ?ndodJ I. s. 1J drapel, steag, stindard, pavilion; (fig.) to march under starboa rd ['sto:bod, -ba:d, -baad] (mar.) I. s. tribord. II. adj. de la tribord, din dr eapta the ~ of a păşi sub steagul (c« gen.); to raise the ~ of revolt a înălţa steagul revo tei. 2. etalon, tip; standard; gold ~ etalon aur. 3. model, măsură, regulă; îndreptar; v aloare; vasului. III. vb. A. tr. a mişca la dreapta. B. intr. a se mişca la dreapta. starch [sta:tf] I. s. 1. scrobeală, amidon. 2. clei de scrobeală. 3. (fig.) ifos(e) ; rigiditate. criteriu; regulator; ~ of living nivel de trai. 4. arbore expus vânt ului din toate părţile. 5. grad, calitate; high ~ of intelligence nivel intelectual în alt; not to come up to the ~ II. vb. tr. a scrobi. Star Chamber ['sta:itJ'eimbor ] s. 1. (ist.) Camera / Curtea înstelată. 2. star chamber a nu se ridica până la nivelul dorit; ~of purity of gold titlul aurului. 6. piedestal; consolă. a) tribunal secr et; b) judecată dumnezeiască / divină. 7. normă. II. adj. 1. etalon, standard; normal; ~ size mărime standard. 2. (despre un autor, starched [sta:tft] adj. 1. scrobit. 2. (fig.) formal; rigid. o carte etc.) clasic; ~ writer scriitor clasic. starch sug ar ['sta:t//u:g9r[ s. dextroză. standard-bearer [~ib£3rsr] s. 1. stegar, port-drapel . 2. apărător, luptător. starchy ['sta:t/i[ adj. 1. de scrobeală; cu amidon. 2. (fig.) f ormal; rigid. standard deviation [~ idi:vi'eijsn] s. (statistică) abatere standard . star connection ['sta: ks.nek/an] s. (electr.) cuplare în formă de stea, conexiune în standardization [istamdadai'zei/an, -di'z-] s. 1. standardizare, tipizare. 2. normare. stea. standardize ['stamdadaiz] vb. tr. 1. a standardiza, a tipiza. 2. a norma. star craft [~ kra:ft] s. 1. astronomie. 2. astrologie. standard mix ['s teendod miks] s. (constr.) mortar. star-crossed [~krcst] adj. (;x)elic) urmărit de o stea / zodie nenorocoasă. standby ['staenrfbai] I. s. 1. sprijin, om de încredere



 . 2. on ~ gata de acţiune, pregătit stardom ['sta:d9m[ s. 1. lumea stelelor. 2. stel e; aştri. 3. (teatru etc.) stele. 4. (teatru să intre în funcţiune. II. adj. de rezervă; a uxiliar, etc.) glorie / titlu / calitate de vedetă. stand development ['staind di' velopmont] s. (fot.) developare lentă, I star-drift ['sta:driftj s. (astron.) mişcar ea stelelor. standee [sta^n'di:] s. (amer. fam.) spectator sau pasager care stă în p icioare, stare [st£or] I. vb. A. intr. 1. (at, on) a se uita fix, a se zgâi, a se ho lba (la). 2. a privi stand-in ['staînd'in] s. !• (mai ales cin.) dublură. 2. (sl.;) re laţii; rude la Ierusalim. cu neruşinare / cu obrăznicie. 3. a face ochii mari, a se ho lba, a privi încremenit / cu 3. locţiitor. j mirare. B. tr. a privi fix; to ~ smb. i n the face a privi pe cineva în ochi; to ~ smb. into standing ['staaidirj] I. adj, 1. nesecerat; ~crops recoltă nescccrată. 2. în picioare; ~statue silence a face pe ci neva să tacă privindu-1. II. s. 1. privire fixă / aţintită; to give smb. statuje în picioar . 3. fix, nemişcat; imobil; ~price preţ fix. 4. (fig.) permanent; ~invitation a ~ a privi fix la cineva. 2. privire încremenită. 3. privire obraznică / neruşinată. invitaţie p rmanentă. 5. neclintit, nemişcat, invariabil. 6. de fundaţie. 7. obişnuit; ~ joke starfi sh ['sta:fijj s. (zool.) stea-de-marc (Asteriasrubens). glumă obişnuită. 8. (despre apă etc.) lin, stătător. II. s. 1, şedere în picioare. 2. poză, star-gazer [~igcizcir] s. 1. a strolog, cititor în stele. 2. (glume!) astronom. 3. (iht.) atitudine. 3. loc, poziţi e. 4. stabilitate, rezistenţă; durată, dată; friend of long ~ prieten uranoscqp, anablep s (familia Vranoscopidae). 4. persoană visătoare; gură-cască. vechi; prieten credincios, 5. situaţie, rang, vază; person of ~om cu situaţie. 6. (y»r.) temei. staring ['steorin] I. adj. 1. fix, aţintit. 2.încremenit. 3. ţipător, bătător la ochi. II. aaV. 7. pi. (sport clasament. complet, total, cu desăvârşire; ~ mad nebun de legat. standing army [~ ra: mi] s. (mii.) armată permanentă. stark [stu:k] I. adj. 1. (poetic) viguros, voinic, zdravăn. 2. ţeapăn, rigid. 3. gol, despuiat. standing balance [~ 'batons] s. (tehn.) e chilibru static. 4. complet; curat; adevărat; ~ nonsense curată prostie. II. aaV. co mplet; curat; ~ naked standing crop [~ 'krop] s. fond forestier. gol puşcă. standing gear [~ 'giar] s.v. s t a n d i n g ' r i g g i r i g . starkers ['sta:ksz] adj . (sl.) 1. gol puşcă, gol-goluţ. 2. scrântit, nebun. r standing matter [~ îna;t3 ] s. (pol igr.) culegere nefolosită. starless ['stadis] adj. fără stele. r standing order [~ 'o: da ] s. 1. (ec.) comandă permanentă. 2. regulă sau ordin în vigoare. starlet ['studit] s . steluţă. standing rigging [~ 'riginl s. (mar.) 1. parâme fixe / nemobile, greement f ix. 2. manevră starlight ['stadait] I. s. lumina stelelor. II. adj. înstelat, lumina t de stele. fixă, manevră curentă. starlike ['stadaik] adj. în formă de stea; ca o stea. s tanding-room [~'ru(:)m] s. loc de stat în picioare. starling1 ['stadirj] s. (zool. ) graur (Sturnus vulgaris). standing vice [~ 'vais] s. (tehn.) menghină cu picior. starling2 s. (hidr.) pinten, epin. r standing water [~ 'wo(:)ta ] s. apă stătătoare. starlit ['stadit] aay. înstelat, luminat de stele. standing wave [~ 'weiv] s. 1. ( tel.) undă de suprafaţă. 2. (electr.) undă staţionară. star map ['sta: ma;p] s. hartă celes . (arhit.) dusină dreaptă. starred [sta:d] adj. 1. (presărat) cu stele; înstelat. 2. (fi g.) născut într-o zodie rea. standish f'stamdi/] s. (înv.) 1. călimară. 2. mapă de scris. s arry ]'sta:ri] adj. 1. cu stele, înstelat. 2. stelar, astral. 3. strălucitor. 4. ste lat, în formă stand-off ['sta?ndro:f] I. s. (amer.) 1. stat deoparte, expectativă; nep articipare. 2. distanţă; de stea. 5. care tinde către stele I astre / înălţimi astrale. dis anţare. II. adj. v. s t a n d - o f f i s h . star-shaped ['stu:jeipt] adj. în formă d e stea. stand-offish [~'o(:)fi/, -'--] adj. (fam.) 1. rezervat, rece, distant. 2 . mândru, trufaş; star shell [~ /el] s. (mil.) obuz: încrezut. star sign [~ sain] s. s enin zodiacal. stand-offishness [~'o(:)fi/nis[ s. (fam.) rezervă, răceală, distanţă. starspangled [~spa:r)gld] adj. înstelat; the Star-spangled Banner drapelul S.U.A. stan dpatter ['stjendpzet^J s. (fam.) tip / individ retrograd. start [sta:t] I. vb. A . intr. 1. a tresări; a tresaltă, a face o mişcare bruscă / neaşteptată standpipe [~paip] s 1. (tehn.) tub piezometric. 2. (mine) încărcător. (ae spaimă, de frică, de emoţie, de mira e, de surprindere etc.); to ~at the sound of a standpoint [-point, 'staiinp-] s. punct de vedere; from the geographical ~ din punct rifle shot a tresări la auzul unei împuşcături; you made me ~ m-ai speriat; to ~ with de vedere geografic. horror a tresări de groază. 2. a se mişca brusc, a sări (în sus, într-o parte, înainte etc.); stands l [~stil] s. oprire; stagnare; impas; to come to a ~ a se opri; a stagna; work t o ~ back a sări înapoi, a se da repede înapoi; to ~ forward a sări înainte; to ~ aside was at a ~ nu se mai muncea; treaba nu mai mergea. a sări / a se arunca într-o parte; t o ~ after a porni l a se arunca în urmărirea (cuiva); to ~ stand-up ['stasndAp] adj.



 suitor, urcător, în sus, drept; ~fight bătaie / luptă cu pumnii; out / forth a se repez i afară; to ~ up a se ridica brusc; to ~ to one's feet a sări în sus / ~ collar guler în alt; ~ meal masă luată în fugă / în picioare; ~ buffet gustare la care se în picioare; to ~ from one's chair a se scula brusc de pe scaun. 3. a începe, a debuta; to ~ in life a debuta în viaţă; to ~ at the beginning a porni cu începutul / de la început; stă în pici e. to ~ at ten pounds a month a începe / a debuta în viaţă cu zece lire pe lună; to ~ (up) on stanhope ['sta;nop, amer. şi -houp] s. cabrioletă. a task a începe o treabă, a se apu ca de un lucru; to ~ with soup a începe (masa) cu supa; stanici ['stasnisl] s. v. k e s t r e l . to ~ again / afresh a o lua de la început / de la capăt; to ~ with a începe / a debuta cu; stank [stasijk] past de Ia s t i n k (I). to ~ on a course of study a începe să studieze, a se apuca de un studiu. 4. a porni, stannary ['staen nri] s. baie / mină de cositor. a pleca (la drum); to ~ on a journey a începe un voi aj, a pomi într-o călătorie; to ~ for stannic ['stasnik] adj. (chim.) de staniu / cosi tor, stanic. the continent a pleca pe continent; we ~ tomorrow plecăm mâine; we must ~ early stanniferous [staVniforos] adj. bogat în cositor / staniu. trebuie să plecăm / să pornim devreme; just as he was ~ing în momentul când pleca. stannitc ['stamaitj s . (mineral.) stanină. stanza [rsta?nz3] s. (metr.) strofă, stanţă. 5. (despre tren, moto r etc.) a pleca, a porni; a decola; a demara; a se pune în mişcare; the train has ju st ~ed trenul a şi pornit / s-a şi pus în mişcare; the train ~s at two trenul stanzaic [ stren'zeiik] adj. (metr.) de strofă.



 895 staunch



state aid ['steit eid] s. ajutor de stat. pleacă la două: (av.) to ~ on a flight a d ecola, a-şi lua zborul; I can't get the engine to ~ nu pot să pornesc motorul (unui automobil). 6. (sport) a porni, a lua startul; to ~ in statecraft ['steitkru:ft, amer. -krasft] s. 1. diplomaţie; politică. 2. arta guvernării. a race a porni, a lua startul într-o cursă (de cai, de barei, la alergări de atletism etc.); only stated ['s teitid] adj. fix,dat, regulat, stabilit; at ~intervals la intervale date / stabi lite; five horses ~ed au pornit numai cinei cai. 7. (despre cuie, nituri) a sări, a ieşi afară; (despre ~ office hours orar de birou stabilit. scânduri) a se desface, a se detaşa. B. tr. 1. a începe (o acţiune, o muncă, o conversaţie, State Department ['stei t di'pu:tmant] s. Departamentul de Stat, Ministerul de Externe un cântec); to ~ wo rk a începe lucrul; to ~ a meal a începe masa; to ~ crying a începe (în S.U.A.). să plângă; ~ a conversation with smb. a începe o conversaţie eu cineva; to ~ state diagram [~ .daiagraern] s. (infor.) diagramă de stări. negotiations a începe tratativele; to ~ do ing smth. a începe să facă ceva; to ~ raining State flower [~ .flaua1"] s. (amer.) sim bol floral al unui stat (din S.U.A.). a începe să plouă. 2. a porni, a pune în mişcare (un motor, o maşină, un avion, o pompă, statehood ['steithmd] s. (pol.) suveranitate (mai ales a statelor din S.U.A.). un ceas etc.). 3. (sport) a da semnalul pornirii ( cu gen.); a da startul (cu gen.); to ~ runners Statehouse ['steithaus] s. (pa/.) clădirea parlamentului, capitoliu (în S.U.A.). in a race a da semnalul plecării / a d a startul alergătorilor într-o cursă / într-un concurs. state house [~ haus] (N.Z.) locu inţă construită din fondurile statului. 4. a goni, a zgorni (vânatul); to ~a hare a zgom i / a scula un iepure. 5. a lansa, a împinge, stateless ['stcitlis] adj. (pol.) fără s tat. care nu arc stat. a ajuta (pe cineva, în viaţă); to ~ smb. on a career a lansa pe cineva într-o carieră; to ~ stateliness ['stcitlinis] s. 1. maiestate, măreţie, aspect impunător. 2. demnitate. smb. in business a ajuta pe cineva să înceapă o afacere / o între prindere. 6. a înfiinţa, 3. strălucire. 4. sublim. a fonda, a întemeia, a lansa (o întrepr indere, o afacere, un ziar, o şcoală); to ~ a business stately ['stcitlij adj. 1. ma iestuos; impunător; falnic, mândru; ~bearing ţinută falnică. a începe / a înfiinţa / a lans facere; to ~ a newspaper a înfiinţa / a scoate / a lansa 2. demn. un ziar; to ~ a fu nd a lansa o subscripţie; to ~ a school a înfiinţa / a deschide o şcoală. statement ['stei tmant] s. 1. afirmaţie; declaraţie; relatare; expunere; dare de seamă; 7. a da naştere l a. a produce, a provoca; a ridica (o chestiune, o idee, o discuţie, o piedică); to d raw up a ~ a redacta o expunere; monthly ~darc de seamă lunară; official ~ declaraţie to ~ a fire a provoca un foc / un incendiu; to ~ an objection a ridica o obiecţie; to ~ a oficială; to make a ~ a da o declaraţie. 2. (telm.) formulă. 3. (mat.) enunţ (al unei discussion a provoca o discuţie. 8. a desface (scânduri). 9. a scrânti (un os). II. s. 1. tre probleme). 4. formulare; specificare. 5. (infor.) instrucţiune. 6. (e c.) extras de cont. sărire, tresăltare; mişcare bruscă / neaşteptată; săritură; to give smb a face pe cineva State Righter ['steit -raita1"] ş. (işt. S.U.A.) federalist. să tres ară, a speria pe cineva; your sudden appearance gave me quite a ~ apariţia State rig hts [~ raits] s. pi. (pol.) 1. drepturile statelor unionale. 2. (amer.) federali sm. dumneavoastră bruscă m-a făcut să tresar; the news gave me a ~ vestea / noutatea m-a state-room [~ru(:)m] s. 1. sală de recepţie; salon. 2. (mar.) cabină (de pasageri). făc ut să tresar / mi-a produs o tresărire; to wake with a ~ a se deştepta tresărind, a sări s tate scholarship [~ tskala/ip] s. bursă de stat. din somn; to give a ~of joy a tre saltă / a sări de bucurie. 2. început; debut; to give smb. States General [steits ^en^ r^l] s. pi. (ist.) statele generale. a ~ in life a da cuiva posibilitatea de a d ebuta (bine) în viaţă; he got a good ~ in life stateside l'stcitsaid] (amer.) I. adj. american. II. adv. 1. în America. 2. spre America. a debuta bine în viaţa; at the ~ Ia început; he will work here for the ~ va lucra aici statesman f'steitsman], pi sta tesmen [-man] s. 1. om de stat. 2. politician. 3. (dial.) pentru început. 3. porni re, plecare; decolare; demarare; to make an early ~ a pomi / a pleca devreme; th e ~ is fixed for ten o'clock plecarea este fixată pentru ora zece. 4. (sport) ferm ier. statesmanlike [-laik] adj. de om de stat. start, linie de pornire/ plecare; to line up for the ~ a alinia pentru plecare /start; standing statesmanship [-/ ip] s. v. s t a t e c r a f t . ~ start de pe loc; flying ~ start lansat; from ~



 to finish de la început până Ia sfârşit. state space ['steit spcis] s. (mat.) mulţimea stă or. 5. (sport) avantaj la plecare / pornire; distanţă înainte; to give smb. a ~ a lăsa p e cineva static(al) ['stastikfal)] I. adj. static, nemişcat. II. s. static, electr icitate statică. să plece primul, a da avans cuiva; to have a few yards ~ a avea un avantaj / o distanţă statics ['staUiks] s. pi. (folosit ca sg.) 1. statică. 2. (radio) perturbaţii atmosferice; paraziţi. înainte de câţiva yarzi; to get the ~ofsmb. a lua avan s asupra cuiva, a întrece pe cineva. 3. (fot.) bliţ. starter ['sto:t3rJ s. 1. persoa nă care pleacă / porneşte; you are an early ~ porneşti station ['stei/an] I.s. 1. staţie; staţiune; broadcasting ~ post de radiodifuziune. 2. loc, devreme. 2. debut, început, pornire, lansare; (jam.) I gave him a punch in the nose for post; to take up a ~ a ocupa un post; a se plasa. 3. condiţie, poziţie, stare (socială); ~ a ~ am început p rin a-i da un pumn în faţă; to lend smb. a sum of money as / for a ~ in life situaţie so cială; to marry below one's ~ a face o mezalianţă. 4. atitudine, postură; i-am împrumutat o sumă de bani ca să-şi pornească afacerea. 3. autor, inventator, născocitor imobilitate, nemişcare. 5. staţie, gară; petrol ~ staţie de benzină; goods ~gară de mărfuri. (de calomni tc.). 4. (sport) concurent la start; „starter" (la alergări). 5. (auto) demaror; 6. (mar.) port. 7. (te/ui.) bază; centrală. 8. (m/7.) action -s! pentru luptă (fiţi gata)! 9. punct starter. 6. (telin.) dispozitiv de pornire. topometrie. 10. (austr.) fe rmă (marc) de vite şau de oi. II. vb. tr. 1. a aşeza, a pune. 2. (mil.) starter gear [ 'sta:ta giar] s. (auto) pinionul dcmarorului. a posta; to ~ a guard a posta o ga rdă. starter switch [~ switf] s. (au/o) comutatorul dcmarorului. stationary ['stei /an^ri] I. adj. 1. fix, nemişcat, imobil. 2. staţionar. II. s. (pol.) starting ['sto :tirj] I. s. 1. pornire; plecare. 2. (telm.) punere în funcţiune sau exploatare. con servator. II. adj. de pornire; de plecare. stationer ['stei/3nar] s. 1. papetor. 2. (înv.) librar. starting-block [~ bbk] s. (sport) bloc de start. stationer's sh op ['stei/anaz /op] s. papetăric. r starting capacitor [~ ka


 (bani etc.); ~ it! ţine-ţi fleanca! II. s. ascunziş, statuesque [ista3tju'csk,amer. t/u'c-] adj. statuar, de statuie. ascunzătoare; tainiţă. statuette [iStaKju'et, amer. -t/u'ct] s. statuetă. stasis ['steisis, 'stzesis] s. (med.) stază. 1 stature ['sta3t /ar[ s. 1. statură, talie, stat. 2. format, mărime. state [steit] I. s. 1. stare, co ndiţie; poziţie; hal; whatever the ~ of the case may be status ['steitas] s. 1. star e, condiţie (a unei persoane); social ~ stare socială. 2. stare oricare ar fi starea de lucruri; what a ~you are in! în ce hal eşti! 2. stare, vază. condiţie, rang; to keep great ~ a-şi ţine rangul. 3. maiestate, pompă, marc ceremonie; alai; aparat; (a lucru rilor). 3. statut legal. statutable ['staîtjutabl, amer. -iteiblj adj. statutar. d emnitate, mărire; (despre corpul unui defunct) to lie in ~ a fi expus pe \\\\ cata falc de onoare. 4. loc de onoare; ~ carriage trăsură de ceremonie. II. adj. mare; de onoare; de statute ['stcetjmt] s. statut, lege. regulament. lux. III. vb. tr. 1 . a stabili; to ~ precisely a stabili precis, a fixa; a regla. 2. a expune; stat ute book [~ buk] ş. cod de legi. to ~ the case a expune cazul. 3. a afirma, a decl ara, a spune, a menţiona; as ~ed above statute labour [~ ilcibar[ s. clacă, robotă. pr ecum s-a menţionat mai sus. 4. a constata. 5. a încunoştinţa. statute law [~ Io:] s. dre pt scris, jurisprudenţă (în opoziţie cu c o m m o n l a w). statute mile [~ mail] s. milă engleză (1,609 km). state2 (pol.) I. s. 1. stat. 2. (amer. fam.) pi. the States St atele Unite (ale Amcrieii). II. adj. de stat; statal; Secretary of State ministr u de Externe (în S.U.A.); ~ business statutory ['staitjutsri. amer. -t/utouri, -t/ utari] adj. statutar, prevăzut / stabilit de lege. treburi de stat; ~ prisoner deţin ut politie; ~ trial proces politic. staunch [sta:nt/, stu:n-] adj. v. s t a n c h 2 .



 stave 896



stave [steiv] I. s. 1. doagă (ae butoi). 2. stanţă, strofă; verset. 3. (muz.) portativ. 4. şipcă; stinghie. II. vb. Ir., past şi part. trec. stove [stouv] L a desfunda; a spa rge (un butoi). 2. a lăsa să curgă (vinul etc.). 3. a pune doage la. 4. to ~ off a opr i, a îngrădi, a restrânge; a preveni. stave rhyme ['steiv raim] s. (metr.) aliteraţie. s taving-off ['steivirj o(:)f[ si îngrădire, prevenire; the ~ of a disease măsuri preven tive împotriva unei epidemii. stay1 [stei] I. vb. A. iutr. 1. a .sta. 2. a se opri , a rămâne; to ~ to / for dinner a rămâne la masă; to ~ in bed a sta în pat; jazz has come o ~jazzul a prins rădăcini / a fost adoptat definitiv. 3. a locui, a sta; to ~ at a hotel asta la hotel. 4. a rezista; a dura. 5. to ~ away a nu veni; a rămâne; a sta l a o parte; a absenta; to ~in a nu ieşi din casă; to ~out a nu veni acasă; to ~ up a nu se culca, a veghea; to ~ up late a se culca târziu. B. tr. 1. a înfrâna, a opri, a po toli, a stăpâni; to ~ one's hand a-şi retrage mâna. 2. a reţine, a nu lăsa să meargă, a înt rsul evenimentelor etc.). 3. (yur.) a amâna, a păsui. II. s. 1. şedere; oprire; vizită (în tr-un oraş etc.). 2. dificultate, piedică, obstacol; a ~ upon his activity o piedică în activitatea sa. 3. băgare de seamă, prudenţă, precauţie. 4. (tehn.) reazem, stâlp, suport. . (fig.) proptea, sprijin; the ~ of his old age toiagul bătrâncţelor sale. 6. amânare, păs uire. , . stay2 s. (mar.) strai. stay-at-home ['steiothoum] s. 1. (om) casnic, c azanier. 2. cenuşăreasă. stay block [~ bbk] s. (mar.) bloc de ancoră. staybolt ['stcibou lt] s.ftehn.) şurub distanţier. stayer ['stciar] s. 1. sprijin. 2. persoană care stă sau rămâne. stays [sfeiz] s. pl. corset. stay sail ['steisl, 'stei-seil] s. (mar.) vcla strai. stead [sted] I. s. loc; in smb.'s ~ în locul cuiva; to stand smb. in good ~ a fi de marc folos cuiva. II. vb. tr. a ajuta; a fi de folos (cuiva). steadfast ['stedfost, amer. si -fa:st] adj. 1. stabil, ferm, constant. 2. (fig.) neclinti t, statornic; ~ in Iove statornic / credincios în dragoste.. steadfastness ['stedf astnis] s. 1. fermitate (de spirit); statornicie, stabilitate. 2. tărie, tenacitat e; ~ of purpose tenacitate de caracter. steading ['stedirj, -din] s. (scot.) fer mă; dependinţele unei ferme. . steady ['stedi] I. adj. 1. ferm, tare, sigur; to have a ~ hand a avea o mână sigură. 2. neîntrerupt, continuu, constant; ~ progress progres s usţinut / neîntrerupt; ~ weather vreme stabilă; ~ puise puls egal; to play a ~game a j uca un joc susţinut. 3. (fig.) credincios, statornic. 4. aşezat; cuminte; înţelept; seri os. 5. (mat., mec.) staţionar. II. vb. A. tr. 1. a propti; a întări; a menţine. 2. a cum inţi, a potoli; to ~ the nerves a calma / a destinde nervii. B. refl. to ~ oneself against smth. a se rezema de ceva. III. s. 1. (amer. fam.) logodnic; logodnică; i ubit; iubită. 2. suport, reazem, proptea. IV. interj. ~! încet(işor)! binişor! steak [st eik] s. 1. bucată, felie (de carne sau peşte). 2. biftec. 3. costiţă; cotlet; antricot. steal [sti:l], past Stole [stoul],part. trec. stolen ['stouten] vb. A. tr. 1. a fura, a şterpeli, a răpi. 2. a amăgi, a seduce; a cuceri; a câştiga; (fig.) to ~ (away) sm b.'s heart a cuceri inima cuiva. 3. a o lua înaintea (cu gen.). 4. a ochi (pe furiş) ; to ~a glance at smb. a trage cu ochiul la cineva. B. intr. 1. a fura. 2. to ~ away a o şterge, a se furişa, a pleca / a ieşi pe furiş / pe ascuns / fără zgomot; to ~ bac a se întoarce pe furiş; to ~ down a se furişa / a se lăsa în jos; a curge; to ~ in a se s trecura / a se furişa înăuntru, a intra pe furiş; he stole into the room s-a strecurat în cameră; to ~ out a se strecura / a se furişa afară, a ieşi pe furiş; to ~ over a se strecu ra peste; to ~ through a se furişa prin. stealer ['sti:lar] s. hoţ. tâlhar. stealth [s tcl6] s. 1. secret, taină, ascuns; by ~ în secret / în taină, pe ascuns / pe furiş / nevăzu e, tiptil. 2. (înv.) hoţie, furt. stealthily ['stelOili] adv. în secret / în taină, pe asc uns / pe furiş / pe nevăzute, tiptil; to creep in ~ a se furişa tiptil. stealthiness [ 'stcIOinis] s. caracter ascuns / secret / tainic. stealthy ['stelei] adj. ascuns , furiş, secret, tainic; ~ glance privire furişă; ~ whisper şoaptă tainică. steam [sti:m] I s. 1. abur, vapor; to work by ~ a funcţiona cu aburi; to keep up ~ amenţine presiun ea; ~ brake frână cu aburi; (mar.) vessel under ~ vas cu aburi; ~ navigation navigaţie cu aburi. 2. (fam.) energic, entuziasm, avânt. 3. to let off ~ (fig.) a-şi vărsa nerv ii, a se descărca. II. vb. A. intr. 1. a face aburi / vapori; a se evapora. 2. a f ace fum, a fumega; the soup ~s supa abureşte. 3. a naviga cu aburi. 4. (fam.) a pr ogresa / a înainta rapid. B. tr. 1. a aburi; a expune la abur; a trece prin etuvă. 2 . a găti cu aburi. steam blower ['sti:m 


 abur. steamboat [~bout] s. (mar.) vapor; navă cu abur. stearnboiler [~.toilar] s. (tehn.) cazan de abur, boiler cu aburi. steam box [~ bnks] s. 1. (tehn.) rezerv or de vapori. 2. (tevt.) cameră de aburire. steam-coal [~koul] s. 1. cărbune pentru cazan. 2. (mar.) cărbune de buncăr. steam drive [~ draiv] s. (tehn.) acţionare cu abur . stearned-up ['stkrnd'Ap] adj. (fam.) furios, enervat, înfierbântat. steam-engine [ 'stiimienrbdn] s. 1. (tehn.) maşină cu abur. 2. (ferov.) locomotivă. steamer ['sti:m9r J s. 1. vapor, corabie cu aburi. 2. oală de gătit cu aburi. 3. (text.) aburitor. ste am-gauge ['sti:mgeid3l s. (tehn.) manometru de abur. steam-hammer [~'h2em3r,'-,-] s. (tehn.) ciocan cu abur. steaming ]'sti:mirj] s. (chim.) tratare cu aburi, aburire. steam-jacket ['stiinM^askit] s. (tehn.) manta / cămaşă de abur. steam-navvy [ ~.na:vi] s. (tehn.) excavator cu abur. steam-power [~!pau3r] s. forţa aburilor. st eam-roller [~irouIar,'-'--] sjtehn.) tăvălug / cilindru compresor cu abur. steamship ['stiimjîp] s. (mar) vapor, navă cu abur. steamshop ['stifmjbp] s. (tehn.) sala cazanelor: steam shovel ]'sti:m.JAval] s. (amer.) excavator. steam vessel [~ .vesl] s.v. s t e a m s h i p. steamy f'sti:m i[ adj. plin de aburi, umed de aburi; aburit, aburind; fumegând. steapsin [sti'ajp sin] s. (biol.) steapsină. stearin ['stiorin, amer. 'sti:o-[ s. stearină. steatite [ 'stiatait, amer. 'sti:a-] s. (mineral.) steatită. steed [sti:d] s. (poetic) cal, a rmăsar, fugar. steel [sti:l] I. s. 1. oţel. 2. (Ut.) fier, sabie, spadă; to fight with cold ~ a se bate cu arme albe. 3. amnar; flint and ~ cremene şi amnar. 4. (canad. ) cale ferată. 5. (canad.) butoi de oţel (pentru petrol, benzină etc.). II. adj. de oţel . III. vb. tr. 1. (metal.) a căli; a trata cu oţel, a oţeli. 2. (fig.) a căli, a întări, a li, a împietri; to ~ one's heart a-şi oţeli inima, a-şi face inima de piatră. steel blue [ ~ blu:] I. s. albastru de oţel. II. adj. albastru ca oţelul. steel-clad [~kted] adj. cuirasat, blindat. steel engraving [~ inigreivin] s. gravură în oţel. steel gang [~ g EenJ s. (canad.) echipă de muncitori care construiesc o cale ferată. steel-hearted [ ~'ha:tid, '-■--] adj. cu inimă de piatră; inflexibil. steel mould [~ mould] s. (metal. ) lingotieră. steel-plated f-'pleitid, -i—] adj. cuirasat, blindat. steel road [~ ro ud] s. (ferov.) calc ferată. steel works [~ wa:ks] s. pl. oţelăric. steely ['stidi] ad j. 1. de oţel; călit, oţelit. 2. (fig.) tare, de fier, de oţel; to direct a ~ glance at a privi cu ochi reci ca oţelul. steelyard ['sti:lja;d, 'stiljsd] s. balanţă romană. stee p1 [sti:p] I, adj. 1. abrupt, iute, repede, măluros, prăpăstios, râpos; povârnit; ~ climb urcuş repede; the slopes grow ~er pantele devin mai abrupte. 2. (fig.) exagerat, t are; that's a bit ~ c cam prea de tot; ~ pricepreţ exorbitant. II. s. prăpastie, râpă. I II. adv. brusc, rapid, abrupt; cliff that falls ~ into sea faleză abruptă. steep2 vb . tr. 1. a muia, a cufunda (într-un lichid). 2. a opări (ceaiul ele). 3, (fig.) a înec a, a băga, a cufunda, a scălda; ~ed in tears scăldat în lacrimi; ~ed in ignorance cufund at în ignoranţă. steepen ['sti:p»n] vb. A. tr. 1. a face mai abrupt. 2. a mări, a spori. B . intr. a deveni mai abrupt. steepish [!sti:pif] adj. cam râpos / abrupt. steeple ['sti:pj] s. clopotniţă; turlă. steeplechase [~tjeis] s. (sport) alergare (călare) cu ob stacole. steepled ['stkpld] adj. (conslr.) cu clopotniţă sau turlă. steeplejack [rsti: pld3a;k] s. reparator de clopotniţe sau de coşuri de uzină. steepness ['stkpnis] s. 1. caracter râpos / abrupt. 2. joc râpos. steep pitch ['sti:p pit/] s. (tehn.) pas mar c. steer1 [stior] I. vb. A. tr. 1. a cârmi, a sta la cârma (unui vapor etc.); a ghid a, a pilota, a mâna, a îndrepta; a conduce (un automobil etc.). 2. (fig.) a dirija, a conduce, a îndruma. 3. (fam.) a conduce (pe cineva, undeva). 4. a urma; to ~ a m iddle course a urma o calc de mijloc, a evita extremele; to ~ a steady course a-şi vedea de drum, a-şi urma drumul cu fermitate. B. intr. 1. a se dirija, a se îndrept a; a se conduce; to ~ clear of a evita, a trece pe lângă, a ocoli. 2. (mar.) a devia . II. s. I. (înv.) cârmă; cârmuit: (amer. si.) to give a person a ~ a da cuiva o indicaţie / un indiciu. 2. (fig.) conducător, cârmaci. steer2 s. bou tânăr, boulcan, juncan; taur tânăr. , steerable ['stisrobl] adj. care poate fi cârmit / condus. steerage [.'stisri dş] s. 1- cârmuire, pilotare, ghidare. 2. conducere, dirijare, guvernare, administraţi e. 3. curs, direcţie, mers, mişcare; (fig.) cale, drum. 4. (mar.) clasa a patra (pen tru pasageri). steerage passenger [~ .pasinapn s. (mar.) pasager de clasa a patr a. steerage way [~ wci] s. (mar.) viteză de guvernare. steerer ]'stiorar] s. 1. cârm aci, timonier, pilot. 2. (amer.) ademenitor de clienţi, persoană care momeşte clientel a. . steering ['stiarin] s. (mar.) navigare, cârmuire; nice ~ navigare precisă. stee ring arm |~.a:m[ s.(auto) levier / bară de comandă a direcţiei; arbore de direcţie. stee



 ring box [~ baksj s. (auto) casetă de direcţie. steering compass [~ ikAmpas] s. (mar .) compas de cârmă. steering-gear [~giar] s. 1. (tehn. auto) mecanism de direcţie. 2. (mar.) transmisia cârmei. steering handle [~ .hrendl] j . v . s t e e r i n g a r m . steering lever [~ Ji:var] s.v. s t e e r i n g a r m . steering-wheel [~hwi: l] s. 1. volan; ghidon. 2. (mar.) timonă, roată de cârmă. steerless l'stialis] adj. fără câ steersman ['stiazman|,pl. steersmen [-man, -men] s. cârmaci, timonier, pilot. stee rsmanship [-/ip[ s. (mar.) arta cârmaciului, arta de a cârmi un vas. steery ['stiori ] s. (scot.) revoltă, agitaţie. steeve1 [sti:v] (mar.) I. vb. intr. a avea o înclinaţie prea mare. II. s. unghi de înclinaţie (prea mare) a bompresului. steeve2 I. adj. ţeapăn, înţepenit, amorţit. II. vb. tr. a înţepeni, a amorţi. stegosaurus [.'stcgOK'sa:ras], pl. s egosauri [-rai] s. (geol.) stegosaur. stele ['sti:l(i)] s. (bot.) stei. stell [s tei] (înv.) I. vb. tr. a funda, a aşeza. II. s. 1. poziţie permanentă; domiciliu permane nt. 2. ţarc de vite. stellar ['stcb'J adj. 1. stelar; astral; în formă de stea. 2. pli n de stele, înstelat. 3. (fig.) principal, de frunte. stellary l'stclari] aay. v. s t e i I a r (2).



 897 sterlet



stellate fstclit] adj. 1. înstelat, cu stele; în formă de stea. 2. (bot.) în formă de stea , cu raze. stellate aniseed [~ >a;nisi:d| s. (bot.) anason-înstelat (Illicium anis atum). stellarator ['stetoreit3r] s. (fiz.) stclarator. stelliferous [stc'lilbra s] adj. 1. înstelat, plin de stele. 2- ea o stea; în formă de stea. stelliform ['stcli fomi] adj. în formă de stea. stellify ['stelifaij vb. ir. 1. a preface în stea. 2. (fi g.) a ridica în slăvi; a diviniza. stellionate ['steliancit] s. (scot.) şarlatanie, coţcăr ie. stellite ['stelaitj s. (mineral.) stelit. stellular ['stcljutor] adj. cu ste luţe; în formă de steluţă. stellulate ['stcljulit, -leit] adj. v. s t e l l u l a r . stel ography [stc'bgrofi] s. inscripţii pe coloane. stern1 [stern] I. s. 1. trunchi, tu lpină; cotor, coadă, tijă; peduneul, codiţa. 2. (gram.) tulpină (a unui cuvânt). 3. picior de pahar). 4. (fam.) pi. picioare. 5. neam, rasă; gen. 6. (jig.) trunchi; ramură (de descendenţă), linie. 7. (tehn.) coadă, tijă; arbore, axă, bară. 8. (poligr.) linie de bază literei. 9. (fiz.) suport de duant. 10. (tel.) picior de lampă sau tub. II. vb. tr . 1. a scoate / a da jos cotoarele, cozile sau tulpinile (cu gen.). 2. a prevede a cu cozi (/lori artificiale). stern2 I. s. (mar.) 1. lemnăria prorei. 2. etravă. 3. proră; from ~ to stern de la proră la pupă, de la un capăt Ia celălalt. II. vb. A. tr. 1. a Iovi cu prora. 2. a lupta împotriva (curentului etc.). B. intr. a înainta în contra curentului. steni3 vb. tr. 1. a stăvili, a îndigui, a opri. 2. (jig.) a împiedica, a opri. 3. a astupa (o crăpătura etc.).



stem bearing ['stem ibearin] s. (tehn.) lagăr de ghidare a axului. stem end [~ end ] s. (bot.) cap de tulpină sou cocean. stemless ['stcmlis] adj. (bot.) fără tulpină / ti jă. stemlet ['stemlit, -let] s. (bot.) tulpiniţă. stemma ['stema],pi. stemmata [-ta] s au stemmas [-m?s] s. 1. arbore genealogic; gintă. 2. (eniom.) ochi simplu. stemmed [stemd] adj. 1. eu tulpină. 2. (în cuvinte compuse) cu tulpina, cu (o) tulpină; long — cu tulpina lungă. stemmer ['stema1-] (mine) furător; dârg. stemming ['stemirj] s. 1. ( tehn.) margine, bordură. 2. (meteor.) baraj (al maselor de. aer). 3. (constr.) bur arc (a găurilor pentru explozivi). stempost l'stcmpoust] s. (mar.) etravă. stem-wind er [~ iwainoV] s. 1. arc de ceasornic. 2. ceasornic cu întoarcere prin buton. stem -winding [~i\vaindirj] adj. (despre ceasornice) cu întoarcere prin buton. stench [ stent/] I. s. duhoare, putoare, miros greu. II, vb. tr. (înv.) a împuţi, a face să miroa să. stencher ['stentJV] s. (înv.) lumânare de calitate proastă. stenchful ['stent/ful] a dj. (înv.) plin de duhoare, împuţit. stench pipe ['stent/ paip] s. (tehn.) ţeava de vent ilaţie (la latrină). stencil ['stcnsil] I. s. 1. şablon, model, tipar. 2. (poligr.) ma triţă. II. vb. tr. 1. a forma cu şablonul, a matriţa. 2. (text.) a imprima cu şabloane. st enciller ['stensfls1"] s. 1. pictor sau tipograf care lucrează cu şabloane. 2. marca tor. stend [stend] (scot.) I. pastşi part. trec. stent [stent] vb. intr. 1. a se înt inde. 2. a sări. 3. a merge cu paşi mari. II. s. 1. săritură. 2. pas marc. steno [stenou ] ş. (amer. fam.) 1. prese, de la s t e n o g r a p h e r . 2. prese, de la stenog raphy. stenograph ['stenagrarf, -noug-, -graf] I. s. 1. semn stenografie. 2. ste nograma. 3. maşină de stenografiat. II. vb. tr. şi intr. a stenografia. stenographer [ ste'nDgrafa1-, sta'n-] s. stenograf. stenographic(al) [istens'graefik^l), -noug] adj. stenografie. stenographist [stc'iisgrofist, sta'n-l v. s t e n o g r a p h e r . stenography [ste'nsgrafi, sta'n-] s. stenografie. stenosed [sti'nouzd] a dj. (med.) stenozat. stenosis [sti'nousis] ş. (med.) stenoză. stenotype ['stenataip, -nout-| s. maşină de stenografiat. stent1 [stent] I. s. 1. întindere. 2. graniţă, limită. I. vb. tr. 1. a întinde. 2. a îngusta; a restrânge, a limita. stent2 (scot.) I- s. eva luare, impunere. II. vb. tr. a evalua, a impune. stent3 past şi part. trec. de la s t c n d. stent master ['stent ima:st9r] s. (scoţ.) perceptor. stentor ['stcntarJ s. stentor. stentorian [stcn'toirian, amer. -'tou-[ adj. stentorian, de stentor ; tunător, răsunător, puternic, sonor. stentorious [stcn'toiriss] adj. (rar) v. s t c n t o r i a n. stent roll ['stent roul] ş. (scot.) rol fiscal. step [step] I. s. 1 . pas; ~ by ~ pas cu pas; in ~ în pas; out of ~ în contratimp, neregulat, nepotrivit ; to turn one's ~s a-şi îndrepta paşii; to keep ~with a ţine pasul cu, a se menţine în pas u. 2. distanţă, drum; it is but a few ~s to my house sunt doar câţiva paşi până la casa mea



 /aur.) it is a good ~ c o bucată bună. 3. urmă; (fig.) to tread in the ~ of a călca pe u rmele (cuiva). 4. pas (de dans). 5. (fig.) pas, demers, mişcare; măsură; a false ~ un pas greşit; to take ~s a lua măsuri, a face demersuri; to watch one's ~s a-şi supraveg hea mişcările. 6. treaptă, scară; prag; a flight of ~s (mai multe trepte formând) o scară. . scară dublă. 8. (mar.) talpă de catarg. 9. (tehn.) pas, treaptă; timp; prag; etaj; gra den. 10. (electr.) sincronism. 11. grad, rang; to get one's ~ a înainta în grad, a a vansa. II. vb. A. tr. 1. a face (un pas). 2. a dansa (un cadril etc.). 3. (mar.) a fixa, a înfige (catargul). 4. (electr.) a scădea / a micşora voltajul (unui curent) cu ajutorul transforma torului. 5. a măsura (cu sul). 6. to ~ down a) a scădea, a mi cşora, a reduce; b) a renunţa



la (o funcţie) a-şi da demisia din; to — in /into a introduce, a fixa; to ~ out /off a măsura; to~up a mări. a augmenta. B. vb. intr. 1. a păşi, a călca; to ~ lightly a călca uş (amer.) ~ lively! pasul mai vioi! mai iute!; to ~out briskly a pleca în grabă. 2. t o ~ aside a se da la o parte, a se retrage; to ~ back a se retrage, a se da înapoi ; to ~ down a coborî, a descinde; to ~high a călca cu pasul ridicat; to ~in a) a int ra; b) a interveni; to ~ into a pătrunde în; a se introduce în; a intra în posesia (cu g en.),-(amer. sl.) to ~ off a) a face o greşeală; b) a muri. a da ortul popii; to ~ o n a se grăbi; (jam.) ~ on it! mai iute! grăbeşte-te! dă-izor! dă-i bătaie!; to ~out a ieşi, pleca; to ~outside a ieşi, a păşi afară; to ~ short a călca mărunt / cu paşi mărunţi; to ~ ca. step bearing ['step .bearirj] s. (tehn.) lagăr axial; crapodina; pivotul fusul ui. step brass [~ bra:s] s.v. s t e p b e a r i n g . stepbrother [~.brAQ9r] s. frate vitreg. stepchild [~t/aild].pl. stepchildren [-ptjildrpn, -it/zddrjn] s. c opil vitreg. stepdame [~deim] s. (înv.) mamă vitregă. step-dance [~du:ns] s. step (dan s). stepdaughter [~*b:t3r] s. fiică vitregă. step-down transformer [~'daun treens.fo ima1'] s. (electr.) transformator coborâtor. stepfather [~ifa:oar] s. tată vitreg. s tep fault [~ fo:lt] s. (geol.) falie în trepte. step-ladder [~-lred3rJ s. 1. scară c u trepte. 2. (sl.) sandviş cu trei felii suprapuse. stepmother [~.mA8ar] s. 1. mamă vitregă. 2. (dial.) aşchie de piele în jurul unghiei. 3. (bot. dial.) trei-fraţi-pătaţi (Vi la tricolor). stepmotherly [~.niA<5ali] adj. vitreg: duşmănos, ostil, neprietenos. s tepney ['stepni] ş. (auto, înv.) roată de rezervă. stepparent ['stepipear^nt] s. părinte v itreg. steppe [step] s. (rus) stepă. stepper ['steps1"] s. 1. persoană care merge / păşeşte. 2. cal, fugar. 3. (amer. fam.) persoană vioaie şi activă. 4. pi. (sl.) picioare. 5 (amer. fam.) dansator. stepping ['stepin] s. păşit, mers. stepping-stone [~stoun] ş. 1. piatră de pus piciorul (la traversarea unui râu). 2. (fig.) treaptă, mijloc (pentru atingerea unui ţel). stepsister ['stcp.şistar] s. soră vitregă. stepson [~SAn] s. fiu v itreg. step-up transformer ['stcp'Ap trams.ib;m3r] s. (electr.) transformator ri dicător. stepwise ['stepwaiz] adv. pas cu pas. steradian [sta'rcidian] s. (geom.) steradian. stercoraceous [ist3:ka'rci/3s, -kou'r-] adf 1. de gunoi, de murdărie. 2 . (entom.) care trăieşte prin gunoaie. stercoratc1 ['sta:korcit] vb. tr. a îngrăşa, a depu ne îngrăşăminte pe (câmp). stercorate2 ['staiksrit] s. îngrăşământ. stercoration [istaiks'r (agr.) îngrăşarc. stercory ['su>:k9ri] s. (înv.) gunoi, fecale, îngrăşământ. stere [stis r ter. stereo ['stiariou, 'ster-] I. adj. 1. stereoscopic. 2. stereo(fonic). II. s . 1. fotografie stereoscopică. 2. (muz., fiz.) stereofonic 3. instalaţie stereofonică. 4. (poligr.) stereotipie. III. vb. tr. (poligr.) a tipări prin stereotipie. stere ochemistry ['stiariou'kcmistri] ş. (chim.) stereochimie. stereogram ['stiariagram, 'ste-] s. stereogramă. stereography [.stenografi] s. stercografie. stereometer [' stioriou


 reotypography [.stiariatai'pografi] s. stereotipic. stereotypy J'stiariataipi] s . stereotipic. sterile ['stcrail, amer. -ril] adj. 1. steril, sterp, ncroditor, ncfcrtil, neproductiv, arid. 2. sterilizat. 3. (fig.) lipsit de spirit; sărac în ide i; plat; gol. sterile mass [~ 'mass] s. (mine) rocă-mamă sterilă. sterileness ['stcrai lnis] s. v. s t e r i l i t y . sterilisation |.stcrilai'zei/pn, -li'z-] s. ster ilizare. sterility [stc'riliti] s. 1. sterilitate, lipsă de fertilitate; ariditate , infructuozitate; neproductivitatc. 2. sterilitate, stare a unui lucru steriliz at. sterilization [-stcriiai'zei/pn, -li'z-] s. sterilizare. sterilize ['sterila iz] vb. tr. 1. a steriliza, a face sterp / nefecund. 2. a steriliza (nimicind mi crobii). sterlet ['starlit, -let] s. (ihtiol.) cegă (Acipenser ruthenus).



 sterling 898



sterling ['sterlin] I. adj. 1. (despre moneda engleză) stabilit, fixat; având greuta tea justă, standard; in ~ coin of the realm în bani buni ai regatului (Angliei), în mo nedă valabilă. 2. veritabil, pur, real, adevărat, de calitate bună; ~fellow om cu calităţi erioase; a work of ~ merit o lucrare de un merit real. 3. (austr.) (despre un au stralian) născut în Marea Britanic II. s. 1. sterling. 2. (rar) bani englezeşti, monedă engleză. stern1 [stern] adj. 1. sever, aspru, serios, strict; rigid; riguros; nein dulgent; neînduplecat; the ~er sex sexul tare / masculin. 2. încruntat; sumbru, rece . 3. (despre valuri) impetuos, furios. stern2 I. s. 1. (mar.) pupa.'2. partea po sterioară (la animale); coadă (la copoi, câini de goană); trenă. 3. (înv.) vâslă, cârmă; (j ucerea statului; to sit at the ~of the state a fi la conducerea statului. II. vb . intr. a vâsli înapoi. sterna ['sterna] pi. de la s t c r n u m. sternage ['ste:nid 3] s. (înv.) 1. cârmă. 2. cârmire. sternal ['sternal] adj. (anat.) al sternului. stern b ench ['stain bent/] ş. (mar.) banchetă. stern-board [~bn:d, -boad] s. (mar.) mers înap oi. stern-browed [~braud] adj. (poetic) cu înfăţişare cumplită sau aspră. sternfast [~fa:st s. (mar.) parâmă pupa. stern flag [~ flseg] s. (mar.) steag la pupa. stern frame [~ freim] s. (mar.) etambou. stern gland [~ gla;nd] s. (tehn.) presetupă, prcsgarnit ură. stern light [~ lait] s. (mar:) lumină pupa. sternmost ['starnmoust, -most] adj. ultim, cel (mai) din urmă. sternness ['stamnis] s. 1. seriozitate. 2. asprime, du ritate. stern pipe ['stăm paip] s. (mar.) nară de ancoră pupa. sternpost ['stornpoustj s. (mar.) ctanibou. sternson ['stamsnj s. (mar.) colţar de etambou. sternum [\sta :nam],pl. sterna [-na] s. (anat.) stern. sternutation [-sta rnju'tei/an] s. strănu t(are). sternutatory [ster'njutatari, -touri] I. s. agent care provoacă strănutul. I I. adj. care provoacă strănutul. sternward ['starnward] adj. dinspre pupa. sternward (s) [-z] adv. spre pupa, către pupa. sternway ['stemwei] s. (mar.) marş înapoi. sternwheel [~hwi:l] ş. (mur.) roată cu zbaturi în pupa. stern-wheeler [~hwi:lar] s. (mar.) navă cu roată cu zbaturi în pupa. steroid ['stiaroid, 'ste-j s. (bioch.) steroid. ster ol ['sterol, -roul] s. (chim.) sterol. stertor ['starts'"] s. (med.) sforăit (mai ales în timpul unui leşin). stertorous ['starteras] adj. răguşit, gros, greu, nârâit; sforă r. stertor o usness ['sterterasnis] s. sforăit. sterve ['sterv] vb. (înv.) v. s t a r v e. stethometer [stc'6amitar7 s. (med.) stetometru. stethoscope [rste9askoup] I. s. (med.) stetoscop. II. vb. tr. a examina cu stetoscopul. stethoscopic(al) [.ste9as'kopik(pl)] adj. (med.) stetoscopic. stevedore ['stirvido:1"] s. docher, hamal (în port), descărcător, stivator. stevedoring ['stirvidorrirj] s. operaţiuni port uare de încărcare, descărcare şi depozitare; stivuire; arimare. steven ['stirvn] s. (înv.) 1. întrunire, întâlnire; (dial.) to set (a) ~ a conveni asupra locului şi timpului unei întâlniri. 2. glas, voce. 3. strigăt. stew1 [stjur] I. vb. A. tr. a fierbe / a găti înăbuş a înăbuşi, a stufa; to ~ fruit a face un compot de fructe. B. intr. 1. a fierbe înăbuşit / cet / înfundat. 2. a se înghesui ca sardelele. 3. (si. scol.) a toci. II. s. 1. mâncar e înăbuşită; tocană. 2. (fam.) nelinişte, agitaţie, efervescenţă, încurcătură, zăpăceală;' in a terrible ~ a fi într-o încurcătură teribilă. 3. (fam.) bordel. 4. (înv.) cocotă, pros uată. 5. (înv.) spital pentru boli venerice. stew2 s. eleşteu, bazin (pentru prăsirea peşt ilor sau cultura stridiilor). steward ['stju(:)ad] s. 1. administrator, intenden t (de proprietate funciară, moşie etc.). 2. girant, gospodar; econom (în colegii, club uri etc.). 3. steward; ospătar (pe vapor etc.). 4. organizator, maestru de ceremon ii, ordonator (la bal, spectacol, curse); megaphone ~ spieher. 5. seneşal; Lord Hi gh Steward of England lord însărcinat cu: a) organizarea ceremoniei încoronării; b) jude carea unui „peer"; Lord Steward of the Household membru al înaltei Curţi. stewardess [ -is] s. 1. fată de serviciu, servantă; stewardesă. 2. menajeră. 3. damă de companie. stewa rdly [-li] adj., adv. (fam. rar) econom. steward room ['stju(:)ad ru(:)ih] s. (m ar.) sufragerie de vapor. stewardry fstjuadri] s.v. s t e w a r d s h i p . stew ardship ['stjuad/ip] s. 1. funcţia de steward / de ospătar. 2. administraţie, direcţie, gestiune. stew-pan ['stju:pa?n] s. cratiţă, tigaie. sthenic fsOenik] adj. stenic. st ibble ['stibl] s. (scot.) mirişte. stibial ['stibial] adj. (chim., mineral.) de an timoniu. stibium ['stibiam] s. (chim.) stîbiu, antimoniu. stibnite fstibnait] s. ( mineral.) stibină, antimonit. stibogram l'stibougrEem] s. amprentă de picior. stich [stik] s. 1. stih, vers. 2. verset (în Biblie). 3. rând de pomi, şir de copaci. stiche



 l f'stit/pl] s. (înv. peior.) imberb.



sticher [rstit/ar] vb. intr. (amer.) a prinde ţipari (cu ajutorul unui instrument în formă de seceră). stichic I'stikik] adj. (rar) compus / format din versuri /stihuri . stichometry [sti'komitri] s. 1. numărarea rândurilor unui manuscris. 2. împărţire după nu ul de rânduri. stick [stik] I. paşt şi part. trec. stuck [stAk] vb. A. tr. 1. a înfige, a împlânta; a băga, a introduce (un instrument ascuţit); to ~ with lard a împăna cu slănină g.) ~ a pin there fii atent! ţine minte!; (jig.) to ~pins uponsinb.'s sleeves a li nguşi pe cineva; (fam.) to ~ one's spoon in the wall a muri. 2. a împunge, a înţepa; a înj unghia, a tăia; to ~ pigs a înjunghia porci. 3. (fa/u.) a aşeza, a pune, a plasa. 4. ă l ipi, a fixa, a aplica; ~no bills nu lipiţi afişe!; (fam. fig.) to ~ eyes on / upon a -şi îndrepta ochii asupra (c» gen.). 5. (fam.) a încurca, a dezorienta. 6. (amer. si.) a înşela, a păcăli, a duce de nas. 7. a învinge, a bate (la cărţi). 8. a rezista, a răbda; a ri, a îndura, a suporta; to ~ it a suporta (cutare lucru); I could not ~ it any lo nger n-am mai putut îndura. 9. to ~off a împodobi; (amer. şl.) to be stuck on a fi îndrăgo stit de; to ~ out a scoate afară; to ~ one's head out of the window a scoate capul pe fereastră; to ~ up a) a prinde; a lipi de; b) a scoate afară; c) (si. austr.) a devasta, a jefui; to ~ up.one's nose a se strâmba arogant. B. refl. to ~ oneself a bove the others a se ridica deasupra celorlalţi; (fam.) to ~ oneself up a se bate în piept, a face pe grozavul. C. intr. 1. a adera, a se lipi, a se ţine, a se prinde ; he ~s like a bur(r) se ţine (de mine) scai; the envelope won't ~ plicul nu se li peşte; the nickname stuck to him porecla care i s-a dat a prins; (fam.) to ~ on a horse a se ţine bine în şa / pe cal. 2. a rămâne, a sta; a (se) ţine; to ~ at home a rămâne friends ~ together prietenii ţin unii cu alţii. 3. a rămâne în drum / pe loc; a se împiedi a; a se înţepeni; the door ~s uşa s-a înţepenit; the key has stuck in the lock cheia a răma / s-a înţepenit în broască; to ~ in the mire a) a se înfunda în noroi; b) (fig.) a se încu . 4. a se încurca, a rămâne nedumerit / perplex. 5. to ~ at a se opri Ia; a ezita / a şo văi / a pregeta în legătură cu; to ~ at a piece of work a stărui / a persevera într-o lucra e; to ~at nothing a nu pregeta, a nu se lăsa oprit / reţinut de nimic, a nu se împiedi ca de nimic; (fam.) to ~ between hope and fear a oscila între frică şi speranţă; to ~ by a rămâne credincios (cu dat.); a nu părăsi; to ~ fast a se împotmoli, a se înnămoli, a se în ; (fam.) to ~ in a persista / a stărui în; (fam.) to ~ indoors a sta acasă; to ~ on a se lipi de; to ~ out a) a ieşi în afară, a se bomba; b) (fig. si.) a da de bănuit, a mir osi; to ~ out for a insista / a stărui pentru; to ~ to a rămâne Ia, a se (a)lipi de, a (se) ţine de, a menţine (cu ac); to ~ to business a se ţine de afaceri sau de treabă; t o ~ to it a nu se lăsa, a persevera (într-o atitudine etc.); (fig.) to ~ to the lett er a se ţine de literă; to ~ to the point a nu pierde firul, a nu pierde din vedere ideea esenţială şau scopul; to ~ up a) a se ridica, a se înălţa; his hair stuck up on end p i i s-a făcut măciucă / s-a zbârlit; b) (si.) a nedumeri, a crea confuzie; c) to ~ up fo r a se ridica în apărarea (cu gen.), a apăra; to ~ up for one's rights a se ridica pen tru a-şi apăra drepturile; to ~ up to a sta împotriva (cu gen.), a rezista, a nu se su pune (cu dat.). II. ş. 1. băţ, bâtă; lemn; varga; ramură; par; baston; toiag; to cut a ~ fr m the hedge a-şi tăia un băţ din tufiş; ~ and stone totul; to leave neither ~ nor stone st anding a nu lăsa nimic în picioare; to be at ~ and lift a trăi de la mână până la gură; (sl cut one's ~ a o şterge, a o lua din loc; (fam.) to fall from the ~s a muri; (amer . fam.) if that's the way your ~ floats dacă ăsta ţi-e scopul; dacă asta ţi-e părerea; (fig ) to fire a good ~ a bea zdravăn; (jig.) to swear a good ~ a înjura zdravăn; to go to ~s and staves a se face fărâme; (prov.) it is easy to find a ~ to beat a dog un pret ext se găseşte uşor. 2. baton; a ~of chocolate un baton de ciocolată; 3. (ţwligr.) reglct, culegar. 4. (muz.) a) arcuş de vioară; b) baghetă; c) beţişor de tobă; d) suflătoare de ci i. 5. (fam. jig.) om obtuz / mărginit, „cap greu". 6. (tehn.) mâner; manivelă; bară; manşă. (teAt.) nicliţă. 8.pl. catrafusc. 9.pl. (înv.) pistoale. 10. p/. (si.) ranga. 11. (ma r. glumeţ) catarg. 12. legătură purtată pe un băţ. 13. pi. (si.) obstacole. 14. (sport) ghi , poartă (la crichet). 15. lovitură; împungere. 16. aderare, lipire. 17. înfundare, opri re. 18. (jig.) încurcătură, strâmtoare. 19. grevă, încetare a lucrului. 20. (la hochei) ero 21. (sl.) ţigară de marijuana. 22. (amer: fam.) the ~s regiuni rurale, ţinuturi depărta te de oraşe. stick-at-nothing fstikatinAQirj] adj. (fam.) 1. neînfricat. 2. care nu ţi ne scamă de nimic, fără scrupule; brutal. stick chimney [~ it/imni] s. (amer.) coş de le mn (la casele din buşteni). sticker1 [rstikar] s. 1. măcelar. 2. cuţit de măcelărie. 3. cuţ t de vânătoare. 4. (şl.) cârlig de pescuit; harpon. 5. (jig.) observaţie / remarcă tăioasă;



 are derutantă. sticker2 ş. 1. partizan. 2. (amer.) afiş, placardă. 3. lipitor de afişe. 4. (amer.) marfă veche (necerută). 5. (fam.) persoană care stă mereu acasă, cloşcar. stick fa t ['stik farst] s. (fa/u.) 1. cocă de lipit / clei. 2. (persoană care se ţine scai). s tick handle [~ hamdl] ş. mâner de baston. stick heap [~ hirp] s. grămadă de lemne. stick iness ['stikinis] s. vâscozitatc; adezivitatc. sticking1 ['stikirj] ş. 1. împungere, p erforare. 2. broderie. sticking2 ş. 1. aderenţă, adeziune. 2. oprire, întrerupere. 3. (t ehn.) blocaj; calaj. 4. (jwligr.) afişare. sticking place [~ pleis] s. 1. punct de oprire. 2. (text.) Ioc lipicios. sticking-plaster [~ipla:star] s. plasture (pen tru răni); leucoplast. sticking point [~ point] ş. obstacol, impediment. stick-in-th e-mud ['stikinoanud] I. ş. 1. Iasă-mă-să-te-las; bleg. 2. ultra-conservator. II. adj. înce t, leneş.' stickle1 ['stikl] vb. I. tr. (înv.) a aplana (o ceartă). II. intr. 1. a ezi ta. 2. a oscila (în atitudine). 3. a lupta dârz. 4. a lua partea cuiva. stickle21. a dj. 1. abrupt; înalt; inaccesibil. 2. (despre ape) repede. II. s. curent puternic (al unei ape). stickleback [~ba3k] ş. (iht.) ghidrin (Gasterosteus aculeatus). sti ckle-haired [~head] adj. (înv.) cu păr ţepos.



 899 stinky



stillage ['stilid3] s. stativ, stclaj. stickler fstikter] s. 1. formalist, pedan t; ~for purity a) purist; b) moralist. 2. problemă dificilă sau încurcată. still birth [ 'stil ba:0j s. naştere a unui copil mort. stickly ['stikli] adj. (dial.) ţepos, aspr u. stillborn [~br>:n] adj. născut mort. stick-out ['stikautj s. (dial.) încetare a l ucrului. still-closing [-iklouzirj] adj. care se închide încet. stick-pin [~pin] s. ac de cravată. still column [~ ikMam] s. (tehn.) coloană de distilare. stickseed [~s i:d] s. (bot.) lipici (Lapulla echinata). stiller1 ['stila1"] s. mângâietor; calmant . stick-to-it-ive [~'tuitiv] adj. (amer. fam.) stăruitor, perseverent. stiller2 s. (rar) distilator. stick-up [~Ap] s. 1. (sl.) guler înalt (de cămaşa)- 2. (fam.) jaf s ub ameninţarea pistolului. still-fish ['.stilfi/| vb. intr. (amer.) a pescui dintr -o ambarcaţiune ancorată. sticky1 l'stiki] adj. 1. lipicios, cleios, vâscos. 2. (despr e vreme) umed, ceţos. 3. (fam.) still-fisher [^fîJV] s. (amer.) persoană care pescuieşte dintr-o ambarcaţiune ancorată. critic; lipsit de bunăvoinţă; lie was very ~about giving m e leave cu mare greutate mi-a stilliform ['stililb:m] adj. în formă de picătură. dat per misia. 4. (sl.) rău. prost, urât. stilling ['stilirjl s. 1. podoabe. 2. (la fabricar ea berii) albie pentru drojdie. 3. (olărie) sticky2 adj. ca un băţ, ţeapăn. rastel, raft p entru uscat. stickybeak l'stikibi:k] I. s. (austr. sl.) persoană curioasă. II. vb. i ntr. (austr. sl.) a-şi still-life ['stillaif],pl. still-lifes [-laivz] s. (pict.) natură moartă. vârî nasul în toate. stillness j'stilnis] s. linişte; tăcere. stiff [stif[ I dj. 1. rigid, tare, băţos, ţeapăn; înţepenit. întărit; ~cardboard carton tare; still-peerin stil.piarin] adj. (înv.) tăcut. ~ paste cocă /aluat tare; ~ brush perie aspră; ~ joints în cheieturi/articulaţii înţepenite; stillpot [~pat] s. (Iiidr.) bazin de limpezire / dec antare. to have a ~neck a avea gâtul ţeapăn; to feel ~ a se simţi (cam) înţepenit / amorţit - (fig.) still-room [~ru(:)m] s. 1. cameră de distilat. 2. cămară. inflexibil, neînduple cat, ferm, hotărât; încăpăţânat; to offer a ~ resistance a opune o stillstand [~stcend] s. ire; stagnare. rezistenţa îndârjită. 3. (fig.) încordat, silit, constrâns; nefiresc; ceremo ios; a ~ bow un still water [~ >wa:taf j s. apă stătătoare. salut rece; (as) ~ as a po ker scrobit; parcă ar fi înghiţit un făeălcţ. 4. greu. anevoios; stilly ['stili] I. adj. (p etic) liniştit, tihnit, calm. II, adv. (rar) liniştit. a ~ battle o luptă grea. 5. (de spre vânt) puternic, aspru. 6. (despre băuturi) vârtos, tare. stilp [stilp] vb. intr. (scot.) 1. a merge cu paşi mari. 2. a merge cu picioroange sau 7. (despre preturi) exagerat, urcat. (fa/M.) that's a bit ~ asta-i cam prea de tot! II. s. cârje. (sl .) 1. cadavru (pentru disecţie); to carve a ~ a face o disecţie. 2. cambie; bancnote , stilpers ['stilpaz] s. pl. cârje; picioroange. bani de hârtie; to do a bit of ~ a accepta o cambie, o poliţă. 3. (amer.) cal tânăr. 4. (amer. stilt [stilt] I. s. 1. pl. p icioroange, catalige; (jig.) on ~s bombastic, emfatic, pretenţios. austr.) tâmpit, n etot. III. vb. intr. a deveni ţeapăn; a deveni încăpăţânat. 2. pl. (amer. sl.) avocat. II. tr. 1. a pune pe picioroange. 2. a ridica prin mijloace stiff-backed ['stifbîekt] adj. cu spatele ţeapăn. artificiale. stiff-dead [~ded] adj. (despre cadavru) ţeapăn. st ilted fstiltid] adj. 1. pe picioroange. 2. (despre stil) bombastic, pretenţios, po mpos, stiffen ['stifn] vb. A. tr. 1. a întări; a apreta, a scrobi; to ~ linen with s tarch a aprcta preţios. pânza cu amidon. 2. (jig.) a face rigid, a întări; he stiffened his neck s-a încăpăţânat. stiltedness [-nis] s. bombasticitalc; pompozitatc. preţiozitate. . a solidifica. B. intr. 1. a se întări, a înţepeni. 2. (despre vânt) a creşte în tărie. 3. pre stilting ['stiltirj] s. 1. mers pe picioroange. 2. (arhit.) înălţare / ridicare a unei boite. preţuri) a creşte, a se ridica. 4. a se solidifica. 5. (jig.) a se înăspri; a deveni rece. 3. (sl.) pungăşie, escrocherie. stiffener [-ar] s. 1. persoană care înţepen eşte ceva etc. (v. s t i f f c n). 2. (fam.) ştaif Stilton ['stiltn, -tan] s. Stilto n (varietate superioară de brânză). (la guler, la \xmtof). 3. (tehn.) element de rigid izare. 4. întăritor; pahar de ţuică. 5. (constr.) stilt walker ['stilt Ava:k9r] s. perso ană care merge pe picioroange. placă de rigidizare. 6. (text.) aglutinam. stimulant ['stimjulant] I. adj. stimulator; excitant; întăritor, fortificant, tonic. II. ş. stif fening [-in] s. 1. întărire; scrobirc; apretură. 2. ştaif; scrobeală. 3. rigidizare. stimu lent, întăritor; băutură alcoolică, alcool. stiffish l'stifi/] adj. cam ţeapăn; cam tare; ~ sumă destul de marc; ~exam examen stimulate ['stimjulcit] vb. ir. 1. a stimula; a excita. 2. (Jig.) a stimula, a îmboldi, destul de greu. a îndemna; a încuraja, a întări.



 stiff neck ['stif nek[ s. înţepenire a gâtului. stimulating [-in] adj. 1. stimulator; excitant. 2. (fig.) încurajator, stimulator. stiff-necked [~'nekt,'—] adj. 1. cu gâtul ţeapăn. 2. încăpăţânat, îndărătnic. stimulation [»stimju'lci/3n] s. 1. stimul, impuls, exc jig.) încurajare, stiff-neckedness [~inckidnis] s. încăpăţânare. îmboldire, întărire. stiff stifnis] s. 1. rigiditate. 2. asprime, duritate. 3. fermitate; hotărâre; severitate. stimulative ['.stimjulativ, -leit] I. adj. stimulator; excitant; încurajator. II. s. stimulent; 4. (fig.) tenacitate. 5. (jig.) constrângere, silă. 6. încordare (a une i coarde). excitant. stiff-rumped ['stifrAinpt] adj. 1. stângaci, ţeapăn. 2. trufaş, sem eţ; orgolios; arogant. stimulator ['stimjulcitar] ş. stimulator. stifle1 l'staiil] v b. A. tr. 1. a înăbuşi, a sugruma. 2. a înăbuşi, a stinge (focul). 3. a ascunde, stimulus [ stimjulas],p/. stimuli [-lai] ş. 1. excitant, iritant. 2. (jig.) stimul; îndemn, a m uşamaliza (o afacere etc.). 4. a opri, a reprima; to ~a rebellion a reprima o rebe liune. impuls. B. intr. a se înăbuşi, a se sufoca, a se asfixia. sting1 [stin] I. past şi part. trec. stung [stAn] vb. A. tr. 1. a împunge r a înţepa; a răni; stifle2 s. 1. rot ulă; încheietura de Ia genunchi (la cai). 2. deplasare a rotulei. to be stung by rem orse a fi ros de remuşcarc. 2. (amer. sl.) a înşela, a amăgi. 3. a îmboldi. stifle bone [' staiflboun] s. rotulă (de cal). 4. a perfora. 5. (înv.) a trage în ţeapă. 6. a jefui. B. i ntr. 1. (despre urzică) a înţepa, a ustura. stifled J'staifld] adj. (despre cai) eu ro tulă deplasată. stifler ['staiflar] s. 1. (fam.) întâmplare nenorocită / tragică. 2. (fa/u. duş rece. 3. (înv.) 2. (jig.) a răni, a durea. II. s. 1. ac; bold; vârf ascuţit. 2- (fig. ) imbold, provocare. 3. (bot.) fir de păr, perişor iritabil. 4. pişcătură, muşcătură; arsur rzică); durere ascuţită. spânzurătoare. 5. dinte veninos (al unui şarpe). 6. vârf de coadă ne). stifling ['staifiin] adj. înăbuşitor, sufocant, asfixiant. sting2 s. 1. (mar.) ca targ. 2. (înv.) prăjină. 3. (înv.) suliţă, stigma ['stigma].pl. stigmas [-z] sau stigmata [ ta] s. 1. stigmat, semn, urmă, cicatrice. 2. (pl. stigmata) (bis.) stigmate. 3. (e ntom.) trahee. 4. (bat.) stigmă. 5. (jig.) pată ruşinoasă, sting bum [~ DAIII] s. (înv.) z gârcit, calic. stinger ['stirj3rj s. 1. (fam.) lovitură (bine aplicată); lovitură durero asă; remarcă ruşine. stigmatic [stig'mastik] I. adj. 1. însemnat; (jig.) înfierat. 2. (rar ) desfigurator. 3. (zool., usturătoare. 2. persoană care împunge / răneşte. 3. insectă sau lantă care înţeapă. 4. vreme rece eu îngheţ. 5. (amer.) cocteil din brandy şi lichior. bot. eferitor la stigmă, de stigmă, ca o stigmă. II. s. stigmatizat. stinginess ['stind3ini s] s. zgârcenie, avariţie. stigmatical [-al] s. v. s t i g m a t i c (I). stinging [ 'stirjin] I. adj. înţepător, usturător, pişcător, dureros; ~ words cuvinte stigmatist ['sti matist] s. (bis.) stigmatizat. usturătoare. II. s. înţepare, înţepătură, muşcătură. stigmat istigmatai'zei/pn, -ti'z-] s. stigmatizare. stingless ['stirjlis] adj. fără ac; fără ţepi. stigmatize ['stigmataiz] vb. tr. 1. a stigmatiza. 2. a înfiera. stingo fstirjgou] s. (sl.) 1. avânt, zel, energic. 2. (înv.) bere tare; băutură tare. stile1 [stail] s. 1 . treaptă, prag, 2. pârleaz; gard scund; barieră; (jig.) to help a lame stingy ['stind 3i[ adj. 1. avar, zgârcit. 2. (dial.) prost dispus. 3. cu ac sau ace; ţepos; cu dog over the ~ a ajuta cuiva să învingă greutăţi / să treacă un hop. ghimpi, ghimpos. stile2 s. plărie) bârnă sau şipcă verticală. stink [stirjkj,pas/stank [stxenk] sau stunk [stArjk],par . trec. stunk [stAnk] I. vb. tr. stiletto [sti'lctou] î.pl. stilettoes [-z] şi stile ttos [-z] s. 1. stilet, pumnal mic. 2. (înv.) 1. (şi to ~ up, despre miros etc.) a u mple (o încăpere etc.). 2. (şi to ~ out) a goni / a barbişon. II. vb. tr. a împunge sau a î junghia eu stiletul. still1 [stil] I. adj. 1. liniştit, tihnit, calm; nemişcat, imob il; to keep ~ a tăcea, a păstra alunga prin miros / duhoare / fum etc. B. intr. 1. a puţi, a mirosi greu, a duhni. 2. (fig.) linişte; to stand ~ a sta nemişcat. 2. (despr e muzică) încet, liniştit. 3. tăcut, silenţios. a displăcea, a fi antipatic, a avea o proas reputaţie. II. s. 1. miros, putoare, duhoare. 4. (înv.) constant. II. s. 1. linişte, tăc ere; the ~ of the night tăcerea nopţii. 2. (sl.) copil 2. (univ. sl.) chimie. 3. (înv. ) iad. născut mort. 3. (fot.) fotografie de publicitate. 4. (7Y) decor de studio. III. vb. A. tr. a linişti, stinkard ['stirjkad] ş. animal rău mirositor. stinkardly [li] adj. (înv.) mirositor, împuţit; ordinar. a calma, a potoli; to ~ a child a potoli un copil / planşetele unui copil; (fam.) to ~ a person's stink-ball ['stinkb:>;I] s. (mil.) bombă cu gaze asfixiante. din a astupa gura cuiva. B. intr. (rar) a se p otoli, a se linişti; when the tempest ~s când se potoleşte furtuna. stinker ['stirjkar ] s. 1. persoană care miroase. 2. (omit.) pasăre marină care se hrăneşte still2 I. adv. 1. întotdeauna, mereu, neîntrerupt. 2. mai, încă; şi acum; şi; we are ~ of cu stârvuri. 3. v. t i n k - b a 11. 4. (fig.fam.) belea; pacoste. 5. (şl.) ins dezagreabil / the sam e opinion mai suntem (încă) de aceeaşi părere; ~ greater things were expected nesuferit.



 stinking ['stinkirj] adj. 1. (rău) mirositor, puţind. 2. (fa/n.) murdar, ordinar. l ucruri şi mai importante erau aşteptate. 3. totuşi, cu toate acestea; to be rich and ~ crave more a fi bogat şi totuşi a râvni la mai mult. II. conj. totuşi, dar; it was late , ~ they stinkpot ['stinkpot] s.l.v. st i n k - b a l 1. 2. recipient rău mirosito r; oală de noapte, drove on era târziu, totuşi ci mânau mai departe. ţucal. stinkwood ['st irjkwudj s. (bot.) casie-americană (Cassia occidentalis). still 3 1. vb. A. tr. 1. a distila. 2. (înv.) a lăsa să picure (lacrimi). B. intr. a picura. II. s. 1. alambic , distilator. 2. distilerie. stinky ['stirjki] adj. 1. urât mirositor. 2- (despre un miros) pătrunzător.



 stint 900



stint [stint] I., vb. A. tr. 1. a tăia, a reteza, a reduce, a restrânge, a limita; h e does not ~ his praise nu precupeţeşte laudele. 2. a repartiza (a anumită muncă). 3. (d ial.) a împcrcchca (cai). 4. (înv.) a opri, a face să înceteze. B. intr. 1. a înceta, a se opri. 2. a se restrânge. 3. a şovăi (în vorbe). II. s. 1. reducere, restrângere, limitare ; limită, măsură. 2. parte; porţie; raţie; cantitate. 3. (mine) schimb, munca de o zi a un ui miner. stintance ['stintensj s. limitare, îngrădire; piedică, impediment. stinted l 'stintid] adj. limitat, neîndestulător; ~ in knowledge mărginit. stintedness [-nis] s. limitare; diminuare. stintingly [\stintinli] adv. limitat, sărăcăcios. stintless fsti ntlisj adj. 1. fără limită, nemărginit. 2. (înv.) neîntrerupt. stinty ['stinti] adj. (rar) eîndestulător, sărăcăcios. stipe1 [staip] s. (dial.) înălţime abruptă. stipe2 s. (bot.) tul ean; picior (de ciupercă), stip. stipend f'staipend, -pond] I. s. salariu, leală, st ipendiu, subsidiu. II. vb. tr. (rar) a salariza. stipendiary [-mi, sti'p-J I. ad j. plătit, salariat; stipendiat. întreţinut. II. s. salariat, lefegiu; stipendiat. sti pendless [-lis] adj. fără salariu, nesalariat. stipple ['stipl] I. vb. tr. a desena, a grava sau a picta cu puncte, a puncta. II. ş. arta / metoda desenului sau a gra vurii punctate. stippler t'stipb1"] ş. priboi de punctat, pensulă de pictat / de gra vat puncte. stippling ['stiplin] s. (pici.) desen punctat, gravură punctată. ■ stipula te ['stipjuleit] vb. A. tr. a fixa, a hotărî, a stipula; a condiţiona. B. intr. to ~ f or a stipula, a cere. stipulated [-id] adj. stipulat, convenit; the ~ quality ca litatea prescrisă. stipulation ['stipju'Ici/sn] s. 1. stipularc, convenţie; promisiu ne. 2. condiţionare; menţionare; clauză, condiţie. stipulator ['stipjuleito1"] s. stipul ator, contractant. stipule [rstipju:I] s. (bot.) stipelă, frunză secundară. stipuled | -d] adj. prevăzut eu frunze secundare. stipuliform i'stipju:lifo:m] adj. de forma unei frunze secundare. stir [st?:r] I. vb. A. tr. 1. a mişca, a clinti, a urni; a deplasa, a muta. 2. a (a)mcsteca, a învârti, a scutura, a clătina. 3. a pune în mişcare, a iniţia, a încuraja. 4. a tulbura, a deranja, a nelinişti, a agita, a trezi. 5. (agr.) a afâna. 6. to ~ from a trezi din; to ~up a) a (a)mestcca bine, a agita; b) a exc ita, a stârni, a stimula (curiozitatea etc.); a aţâţa; a stârni (ceartă). B. intr. 1. a se işca, a se urni. 2. a se trezi, a se mişca; a circula', a umbla. 3. a ieşi la iveală; a se întâmpla. 4. (jig.) a se osteni; a fi activ. 5. (rar) a se revolta. 6. to ~ about a se mişca; a hoinări; a fi în circulaţie; to ~ out a ieşi; he never stirs out of the hou se nu se urneşte niciodată din casă. II. s. 1. (a)mestecare, agitare. 2. mişcare, circul aţie. 3. tulburare.dezordine, comoţie, emoţie, senzaţie; to create a ~ a face senzaţie; to make a ~ a stârni vâlvă / interes. 4. izbitură uşoară. stirabout ['stairabaut] s. 1. terci de ovăz. 2. activitate, hărnicie. stirious ['stiriss] adj. (înv.) în formă de ţurţuri. stir [sto:ps],pl. stirpes ['sto:pi:zI s. 1. familie, gintă, neam, seminţie, stirpe. 2. (b ot.) specie. stirrage ['sto:rid3l s. (înv.) 1. mişcare; zgomot. 2. nelinişte, revoltă. s tirrer ['sto:n>r] s. 1. agitator. 2. (fig.) persoană activă. 3. (Jig.) instigator. 4 . (chim.) amestecător. 5. (fiz.) agitator. 6. (tehn.) paletă de amestecat. stirring ['stairirj] I. adj. 1. mişcător; plin de freamăt; activ; ~ times vremuri pline de even imente. 2. neliniştit. 3. înviorător; entuziasmant. 4. (înv.) instabil. II. ş. 1. mişcare, ctivitate; viaţă. 2. (agr.) a doua arătură. 3. (înv.) nelinişte, agitaţie, revoltă. stirrin e [~ poul] s. 1. făcăleţ. 2. (fot.) tija de agitare. stirring rod [~ rod] s.v. s t i r r i n g p o l e . stirring stick [~ stik] s. v. s t i r r i n g p o l e . stirr up ['stirsp, amer. şi 'st9:rapj s. 1. scară (de la şa). 2. (tehn.) brăţară; scoabă, clema, cel, ham, etrier, bridă. 3. (mar.) atârnător; sugrumător. stirrup-cup [~kAp] s. pahar la botul calului; pahar de despărţire (băut în şa). stirrup foot [~ fut], /;/. stirrup feet [~ fi:t] s. (călărie) piciorul stâng. stirrup glass [~ glu:s] s. v. s t i r r u p c u p. stirrup-iron [~iaion] s. scară de la şa. stirrup-leather [~.lefi3r] s.v. s t i r r u p s t r a p (l). stirrup strap [~ stra?p] s. 1. curea de la scara şeii. 2. (pi elărie) trăgătoare. stitch [stit/] I. s. 1. împunsătură, cusătură, stih; punct; he has not ~ on e ud leoarcă; to put ~es in a wound a coase o rană; (prov.) a ~ in time saves nine (aprox.) un lucru mărunt făcut la timp te scuteşte de multă osteneală; leneşul mai mul aleargă. 2. fir, ochi (de la o ţesătură, de la o împletitură); to drop a ~ a lăsa / a sări chi; to take up a ~"a pune un ochi. 3. înţepătură, junghi (în coaste). 4. (agr.) răzor. 5. v.) strâmbătură, grimasă. 6. (mv.) distanţă, cale; to go a good ~ a păşi cu paşi mari. II.



 tr. 1. a coase, a prinde; a tighcli; a lucra, a broda. 2. a împodobi prin cusătură. 3. (agr.) a brăzda. 4. (poligr.) a broşa, a coase. 5. to ~ up a recoase; a repara. B. intr. a coase, a împunge; a lucra cu acul. stitch book ['stit/ buk] s. broşură. stitch er ['stitJV] s. cusător; croitor. stitehery ['stit/sri] s. (peior.) cusut, cârpăceală. s titching l'stit/irj] s. cusut: brodat. stitching awl [~ o;l] S. sulă de cusut. sti tching needle [~ .nixll] s. ac de brodat.' stitching pin [~ pin] s.v. s t i t c h i n g n e e d l e . . stitching silk [~ silk] s. mătase de brodat / pentru brode rie. stith1 [sti9] s. (înv.) nicovală. stith2 adj. (înv.) tare, dur.



■ stithy ['stiâi] I. s. 1. fierărie. 2. nicovală. II. vb. tr. a făuri la nicovală. ' ■ stiv [staiv] vb. tr. (înv.) a îndopa, a umple până la refuz. stive2 vb. A. tr. a frige sau a fierbe înăbuşit. B. intr. a se sufoca / a se înăbuşi de căldură. 1 r stiver ['staiv3 ]s. 1. cea mai mică monedă, ban; not worth a ~ nu face doi bani; he hasn't a ~ n-are un ba n. 2. (jig.) nimic, fleac, bagatelă. stiver2 (înv.) târfă. stoat1 [stout] s. (zdol.) her mclină (Mustela erminea). stoat2 vb. tr. a coase, a stopa, a cârpi. stoecade [sto'ke id] s.v. s t o c k a d e (I). stoecado [sto'kuxlou] s.v. s t o c k a d e (I). st oecata [sto'ka;to] s.v. s t o c k a d e (I). stochastic [sto'kaistik] adj. (mat. ) ştocastic; probabilistic. stochastics [-s] s. pi. (folosit ca sg.) (mat.) stocas tică. stock [stok] I. s. 1. (bot.) trunchi; cotor; tulpină; rizom. 2. butuc, buştean. 3. (fig.) persoană ţeapănă / insensibilă. 4. pat de armă. 5. (măr.) traversă de ancoră; axu ul cârmei. 6. pl. (mar.) cală de construcţie. 7. (bis.) suport de agheazmatar; agheazm atar. 8. strămoş. 9. neam, origine. 10. (poligr.) hârtie. 11. ciorbă de carne şi legume. 1 2. stoc, cantitate; rezerve; provizii; bunuri; he has a great ~of information e foarte bine informat. 13. (jig.) ţintă, obiect (al atenţiei, al ironiilor). 14. (agr.) vite, inventar viu. 15. talon (la jocul de cărţi). 16. material, unelte; ~ of a man ufactory inventarul unei fabrici; rolling ~ material rulant. 17. rezervor de apă. 18. (ec.) capital, fonduri, numerar; depuneri; pl. acţiuni, efecte; (fam.) to dabb le in the ~s a juca la bursă; to take ~ a) a cumpăra acţiuni; b) (in, of) (fam.) a ave a încredere (în). 19. (ec.) calcul de efecte. 20. (teatru) repertoriu. 21. (zool.) c olonie (depolipi). 22. cravată, legătură (de purtaţ/a ga/). 23. (amer.) câştig net (dintr-o cărcătură de vas pescăresc). 24. parte. 25. (înv.) dovadă. 26. (înv.) ciorap. 27. (dial.) u . 28. (dial.) rădăcină. 29. (mii.) floretă. 30. nătâng, tâmpit. 31. material brut (metal to , pastă de hârtie etc.). 32. (lingv.) familie de limbi. II. vb. A. tr, 1. a aprovizi ona, a înzestra, a prevedea; to ~ a farm a înzestra o fermă; the shop ~s only cheap go ods magazinul nu ţine decât mărfuri ieftine. 2. a aduna, a înmagazina. 3. (jig.) a îmbogăţi o ~ one's mind with learning a-şi îmbogăţi cunoştinţele. 4. a închide, a băga la închisoare .) a zăvorî. B. intr. 1. (bot.) a se ramifica (deasupra solului). 2. a îmboboci, a înmug uri. III. adj. 1. în depozit; (fig.) permanent. 2. (despre animale) de prăsilă. stock account ['stok Oikaunt] s. (ec.) cont de capital. stockade [sto'keid] I. s. 1. p alisadă, îngrăditură. 2. (amer.) ocnă, puşcărie. 3. (austr.) rebeliune, insurecţie. II. vb. a întări, a fortifica (înălţând o palisadă). stock adventure ['stok odiventjV] s. (corn.) s ulare de acţiuni. stock adventurer [~ sd-vent/srs1-] s. (corn.) speculant de acţiuni . stock-blind [~blaind] adj. orb de tot / ca o cârtiţă. stock-book [~buk] s. (ec.) reg istru de magazie / de stoc. stock-breeder [~rbri:dor] s. crescător de animale / de vite. stock-breeding [~ ibri:dirj] s. creşterea vitelor. stockbroker [~broukor] s . agent de schimb / bursă, curticr. stock bubbling [~ ibAblirj] s. (peior.) joc de bursă. stockcar [~ku:r! s. 1. vagon de vite; furgon de vite. 2. (auto) automobil de scrie, stock dealer [~ idi:lor] s. geambaş, comerciant de vite. stockdove ['sto kd/w] s. (omit.) porumbcl-de-scorbură (Columba oenas). stock exchange ['stok iksit /cind3J s. (ec.) bursă (de valori). stock fair [~ feor] s. târg de vite. stock-farm [~fci:m] s. fermă / crescătorie de animale / de vite. stock-farmer [~ifa:mor] s. (ag r.) fermier, crescător de vite. stock-farming [~ifu:min[ s. creşterea vitelor. stock feed [~ fi:d] s. (tehn.) avansul barei. stock feeder [~ ifi:dor] s. 1. îngrăşător de vi te. 2. dispozitiv pentru nutrirca vitelor. 3. (tehn.) dispozitiv de alimentare. stock feeding [~ ifi:dirj] s. îngrăşarca vitelor. stockfish [~ fi/] s. (iht.) batog us cat. stock gambling [~ igamiblirj] s. joc de bursă. stock-gillyflower [~id3ilifiau or] s. (bot.) micsandră, mieşunea (Matthiola incana). stock hawk [~ ho:k] s. (omit.) şoim-călător (Falco peregrinus). stockholder [~ihould3r] s. 1. acţionar; rentier. 2. (a ustr.) (mare) proprietar de turme sau cirezi. stockinet [.stoki'nct,'--'-] s. tr icou; jerscu. stocking ['stokirjjl.s. ciorap (lung); a horse with one white ~ un



 calpintenog.il. vb. tr. a îmbrăca cu ciorapi. stockinged [-d] adj. care poartă ciorap i, cu ciorapi (lungi). stockinger [-3rj s. 1. împletitor de ciorapi. 2. comerciant de. ciorapi. stocking-frame ['stokinfreim] s. (text.) maşină de tricotat. stockingl ess ['stokirjlis] adj. iară ciorapi. stocking weaver ['stokirj rwi:v3rj s. împletito r de ciorapi. stocking yarn [~ >ja:n] ş. aţă de împletit ciorapi. stock-in-hand ['stokin 'hamd] s. (ec, corn.) fond disponibil (de mărfuri); mărfuri în depozit. stock-in-trade [~in'treidj s. 1. capital de bază. 2. rezervă, stoc de mărfuri. 3. unelte esenţiale, in ventar de instrumente. . stockish E'stoki/] adj. 1. (rar) ca un băţ, ţeapăn. 2. (fig.) p rost. stockist i'stokist] s. negustor sau magazin specializat în desfacerea unui a numit produs. stock-jobber ['stokd3obin] 5. v. s t o c k j o b b e r y .



 901 stone rue



stomachless ['stAiiioklis] adj. 1. fără stomac. 2. fără poftă de mâncare. stock-list [~iist s. 1. (cqtn.) cota bursei. 2. inventar. stomach-pump ['stAinakpAmp] ş. (med.) son dă stomacală. stockman ['stokman, -man], pl. stockmen [-man, -men] s. 1. (amer., aus tr.) văcar; stomach-qualmed [~kwo:md] adj. bolnav de stomac. cioban; păzitor de cire ada sau de turma. 2. magazioner; şef de depozit, stomach-sick [~sik] adj. v. s t o m a c h - q u a l m e d . stock-market [~.ma:kit] s. 1. (coin.) bursă de valori. 2. târg de vite. stock morel [~ moircl] s. (bot.) zbârciog (Marchelia esculenta), st omach tooth [~ tu:G],pl. stomach teeth [~ ti:G] s. dinte canin. stock number [~ iiiAmbo1"] s. (te/u/.) număr de fabricaţie. stomach warmer [~ iwo:iiiar] s. buiotă. te rmofor. stomach worm [~ wo:m] s. v. r o u n d w o r m. stock owl [~ aul] s.v. e a g l e - o w 1. stockpile [~pail] s. (tehn.) depozit de materiale. stomata ['st oumata] pl. de la s t o m a. stomatic [sto'iiuetik, stou'm-] I. adj. (bot.) stom atic. II. s. (med.) medicament în contra stock-pot [~pot] s. oală de supă. stomatitei. stock purse [~ pa:s] s. (ec.) casă comună. r stomatitis bstounia'taitis, .stoma-] s . (med.) stomatită. stock-raiser [~.rcizo J s. crescător de vite. stone [stounj I. s . 1. piatră, lespede, dală; pietriş; to break ~s a sparge / a sfărâma stock-raising [~irci zirj] s. creşterea vitelor, zootehnie. piatră; a heart of ~ o inimă de piatră; to leave no ~ unturned a încerca prin toate stock ranch [~ ra:ntf, -ra;nt/l s. (amer.) fermă de vite / de animale. mijloacele, a încerca totul: rolling ~s (oameni) nestatornic i / instabili / inconstanţi; (fa/n.) stock range [~ rcind3] s. (amer.) păşune (pentru vitele unei ferme). one's sticks and ~s catrafusele cuiva; to throw one's ~ to t he pile a-şi aduce contribuţia; stock rider [~ iraida1"] s. (austr.) păstor (călare), co wboy, păzitor de turme. (prov.) a rolling ~ gathers no moss piatra ce se rostogoleşt e nimic dobândeşte; omul stock room [~ ru(:)mj s. (ec.) magazie de provizii. stock s hears [~ /iaz] ş. pl. 1. (tehn.) foarfece pentru foraj percutant. 2. (hort.) foarf ece nestatornic nu prinde cheag. 2. piatră scumpă, nestemată. 3. sâmbure (de la prună etc. ) 4. grindină, piatră. 5. (med.) piatră, calcul. 6. (vulg.) testicul. 7. măsură de greutat e de grădinar. (= 14 livre = 6.33 kg). 8. monument; piatră funerară. 9. piatră de moară. I I. vb. tr. stock station [~ tstei/pn] s. staţiune zootehnică / de creşterea vitelor. s tock-still [~'stil] adv. nemişcat, imobil, neclintit,.,smirnă"; he stood ~ stătea smir nă. 1. a lapida, a ucide cu pietre. 2. a scoate sâmburii (fructelor). 3. (fig. rar) a pietrifica, a întări. 4. a freca cu nisip aspru. 5. a prevedea sau a îngrădi cu pietre ; a aşterne cu pietriş stock-take [~teik] s.v. s t o c k - t a k i n g . (o şoserj). I II. adj. de piatră; ~ implements instrumente / ustensile de piatră. stock-taking [-i teikin] s. inventariere / revizuire / examinare a mărfurilor. Stone Age l'staun ei d3] s. epoca de piatră. stock-whip [~hwip] s. bici (al păzitorului de vite). stocky fstoki] adj. 1. scurt, îndesat, scund şi gras; lat în spete. 2. (dial.) încăpăţânat. stone ~ a:ks] s. topor de piatră. stone bearer [~ -bsoro1"] s. persoană care cară pietre. st ockyard ['stokjuxl] s. 1. obor de vite; ţarc de vite; ogradă. 2. (tehn.) teren de de pozitare. stone bed [~ bed] s. (constr.) patul împietruirii. stodge [stod3] (sl. s col.) I. s. 1. haleală, mâncare, hrana: nutreţ. 2. fărâmitură. 3. miez stone-blind [~blaind adj. cu desăvârşire orb. de pâine. 4. (rar) coleaşă cu lapte. II. vb. A. intr. a înfuleca, ghiţi lacom, a se îndopa. stone block [~ blokj s. 1. masiv de piatră. 2. (constr.) blo c de piatră. 3. (drum) pavea. B. tr. a umple până la refuz. stone boiling [~ .boilirj] s. fierbere cu ajutorul unor pietre fierbinţi. stodger ['stod30r] s. (sl.) mâncăcios. mâncău, haplea. stone bottle [~ .botlj s. ulcior de piatră. stodgy ['stod3i] adj. 1. (despre mâncare) solid, compact; crud, de ncmistuit. 2. (jig.) stone-breaker [~ibr cikar] s. 1. pietrar. 2. concasor, maşină de fărâmiţat pietre. (despre stil etc.) greoi, în cat; plicticos. 3. (dial.) umed; mocirlos. stone brick [~ brik] s. piatră de şamot, şa motă, cărămidă rezistentă la temperaturi înalte. stoep [stu:p] s. (în Africa de Sud) verand idvor. stone bridge [~ brid3] s. pod de piatră. stog [stog] (scot.) vb. A. tr. 1. a cerceta adâncimea (cu gen.) eu un baston. 2. (jam.) stone-broke [~brouk] adj. (s l.) lefter, decavat, iară para chioară în buzunar. a cădea în mocirlă; to be ~ged a se înfu în mocirlă / în nămol. B. intr. a merge încet / cu băgare de seamă. stone-cast [~kc:st] s. aruncătură de piatră (ca distanţă). stonecat f'stounkaH] ş. (iht.) specie de peşte din fluv Mississippi şi Marile Lacuri stogy ['stougi] I. s. 1. gheată sau pantof butucănos. 2.



 havană lungă şi ieftină. II. adj. (A'oturusjlavus). nccioplit, aspru, greoi. stone chin a ['stoun it/aina] s. (ec.) marfă / lucruri din faianţă fină. Stoic ['stouik] I. s. (fil oz.) stoic. II. adj. 1. (fdoz.) stoic. 2. stoic; (jig.) stoic, nepăsător, stone coal [~ koul] ş. cărbune de piatră, antracit. indiferent. stone-cold [~kou!d] adj. complet rece, îngheţat; (pop.) to have smb. ~ a avea pe cineva stoical [-31] adj. stoic, ne păsător. la cheremul său. stoically [-3li] adv. stoic, cu stoicism. stonecrop [~krop] s. (bot.) 1. iarbă-de-şoaldină (Sedum acre). 2. iarba-faptului (Sedum stoicalness [-sl nis] s. stoicism, indiferenţă; fire stoică. album). Stoicism ['stouisizam] s. 1. (fdoz .) stoicism. 2. stoicism (fig.) stoicism, indiferenţă. . stone-cutter [~ikAtor] s. 1 . pietrar, cioplitor de piatră, 2. săpător în pietre scumpe. 3. (rar) stoicity [stou'isi ti] s. (înv.) v.s. s t o i c a l n e s s . stoke [stouk] vb. A. tr. a zgândări, a întreţin e (focul); a alimenta / a umple / a îndopa sculptor. stone-cutting [~ikAtiij]s. 1. cioplire a pietrei. 2. săpare în pietre scumpe. 3.pl. deşeuri cu combustibil. B. intr . 1. a încălzi. 2. a zgândări focul. de piatră. stoke bar ['stouk bu:r] s. vătrai. stoned f tound] adj. pietros. stokehold ['stoukhould] s. l.fferov.) cameră de ardere. 2. (m ar.) compartimentul căldării. stokehole f'stoukhoul] s. 1. (tehn.) gura cuptorului, uşa focarului. 2. (drumuri etc.) groapă stone-dead fstoun'ded] adj. mort de-a bincle a. stone-deaf [~'dcfj adj. surd de-a binclea. de sondaj. stone drain [~ drein] s . canal /jgheab de piatra pentru scurgerea apei. stoker ['stoukor| s. 1. fochist ; mecanic la calorifer; maşinist. 2. (rar) vătrai. 1 stone drift [~ drift] s. (mine) galerie de steril. stole [staul] s. 1. (bis.) patrafir. 2. eşarfă purtată în jurul gâtulu i; boa. 2 stole past de la s t e a l . stone-dumb [~ dAin] adj. (rar) mut de-a b inelea. stone fence [~ fens] s. (amer. si.) cocteil, mai ales din whisky şi must d e mere. stolen ['stou]3n]. part. trec. de la s t e a 1. stolid ['stolid] adj. 1. flegmatic, nesimţitor; apatic. 2. prost. încăpăţânat, neghiob. stone flood [~ fkd] s. ploa e de pietre. stolidity [sto'liditi. sta'l-] s. 1. flegmă, indiferenţă. 2- prostie, neg hiobie. stone floor [~ fio:1-] s. duşumea de piatră. stolidness fstolidnis] s. v. s t o l i d i t y . stone-fruit [~fru:t] s. fruct cu sâmbure, drupă. stone hammer [~ i ha?mar] s. (tehn.) baros, ciocan greu. stolon ['stoubn, -an] s. (bat.) stolon. s toma [\stouma].pl. stomata [-ta] s. 1. (zool.) gură. 2. (bot.) slomată. stone-hard [ ~hu:d] adj. tare ea piatra. stone hearted [~ 'hu:tid, '-i—] adj. (jîg.) neîndurător, nem ilos. stomach ['stAmak] I. s. 1. stomac; pântece; burtă, abdomen; (jam.) to turn smb .'s ~ stone hearth [~ ha:6] s. vatră zidită. a provoca greaţă cuiva. 2. pofta, apetit; t hat goes against my ~ asta-mi provoacă greaţă. stone honey [~ ihAniJ s. miere albă zahar isită. 3. (fig.) înclinaţie, poftă, plăcere, chef; he had no ~ for fighting nu avea nici u n chef să lupte. 4. (înv.) curaj, ardoare. 5. (înv.) violenţă; indignare, mânie. 6. încăpăţ proud / high v.) stone horse [~ ho:s] s. (dial.) armăsar. vanitate. 8. (înv.) gâtlej. ~îngâmfare, aroganţă. II. vb. A. tr. 1. a suporta, stone house [~ haus] s. casă din piatră, casă masivă. a răbda; to ~ an affront a înghiţi o insultă. 2. (rar) a cauza / a provoca gre cu dat.). stone jug [~ d3Ag] ş. (şl.) închisoare, puşcărie, pârnaic. 3. (înv.) a încuraja. .) a lua în nume de rău; a avea pică pe (cineva). B. intr. a fi stone leek [~ li:k] s. (boţ.) ceapă-ciorească (Allium jîstulosum). supărat; a se supăra. stoneless fstounlis] adj 1. fără pietre. 2. (desprefructe) fără sâmbure. stomach-ache [~eik]ş. durere de stomac; to give a nasty ~ a provoca dureri puternice stonemason Hmeisn] s. 1. pietrar, meşter lucrator în piatră. 2. zidar. de stomac. . stonemasonry [~.mcisnri] ş. 1. zidărie în piat ră. 2. zidărie de piatră. stomachal ['stAmokal] adj. stomacal.de stomac. stone mill [~ mii] s. moară cu pietre. stone oil [~ oil] s. petrol. stomacher ['stAmakar, înv. -a t/a r . -ad3ar] s. 1. corsaj (adesea brodat). 2. broşa marc. 3. (şl. box) sound ~ lo vitură brutală în stomac. stone packing [~ ipaskirj] s. (constr.) patul împietruirii. st one parsley [~ ipa:sli] ş. (bot.) zmeoaic (Seseli libanotis). stomachful ['stAmokf ul] adj. 1. cantitate suficientă pentru a umple stomacul. 2. (înv.) curajos, înfocat. 3. (înv.) încăpăţânat. stone pavement [~ ipeivmont] s. pavaj de piatră. stomachfulness 1-ni s. (înv.) încăpăţânare. stone pine [~ pain] s. (bot.) varietate de pin (Pinus pinea). stoma h grief ['stAinak gri:f] s. (rar) mânie. stone-pit [~pit] s. carieră de piatră. stone quarry [~ ikwori] s. carieră de piatră. stomachic [sla'iruekik, slou'm-] I. adj. 1. stomacal. 2. care provoacă apetitul; care ajută Ia digestie. II. s. remediu / medica ment / doctorie pentru stomac. stoner ['stouna1"] s. 1. pietrar. 2. zidar. stoma chical [sto'miekik.?!] adj. v. s t o m a c h i c (I). stone-roofed ['stounru:ft] adj. cu acoperiş de piatră. stomaching ['stAmakinJ s. (înv.) mânie, furie. stone rue [~ ru:] s. (bot.) ruginita (Asplenium ruîa-muraria).



 stone saw 902



stone saw [~ so:] s. ferăstrău de tăiat piatră. stone's cast ['stounz ku:st] s. v. s t o n e - c a s t. stone seed ['stounsi:d[ s. (bot.) mei păsăresc, mărgeluşe (Lithospermum arve/ise). stone slab [~ slasb] s. placă de piatră; lespede de piatră. stone shower [~ ./auor] s. ploaie de pietre. stone's throw ['stounz Grou] ş. v. s t o n e - c a s t. stone still [stoun stil] adj. v. s t o c k - s t i l l . stone throwing [~ Qrouirj] s. 1. aruncare cu pietre. 2. (jig.) proastă reputaţie. stone-wall [~wo:l] s . 1. zid de piatră; zid despărţitor între case. 2. (mine) perete de rocă. stonewalling [~i Wo:liq] ş. (austr, sl.) obstrucţie parlamentară. stoneware [~wsor] s. vase / articole de ceramică. stone way [~ wei] s. drum de piatră. stonework f~wo:k] s. 1. lucrare de zidărie; zidărie de piatră; sculptură în piatră. 2. (mine) lucrare în piatră. stoniness [' inisj s. 1. caracter pietros. 2. (fig.) neîndurare, asprime, severitate. stonish [ 'stouni/] adj. (înv.) pietros. stonker ['stonko1"] vb. tr. (austr. fam.) 1. a lovi cu putere (pe cineva). 2. a înfrânge (în mod decisiv). 3. a deconcerta, a zăpăci. stony [ 'stouni] adj. 1. pietros, stâncos. 2. împietrit. 3. fix, nemişcat. 4. (jig.) rece (ca piatra). stony-broke [~brouk] adj. v. s t o n e - b r o k e. stony hearted [~ 'h a:tid,'--.--] adj. nemilos, neînduplecat; insensibil, cu inima de piatră. stood [stu d] past şi part. trec. de la s t a n d (I). stook [stu(:)k] I. s. 1. căpiţă, stog. 2. (şl. ) batistă. II. vb. A. tr. a clădi, a face (o căpiţă, un stog). B. in/r. a face căpiţe. stoo stu:l] I. s. 1. taburet, scăunel; banca (de rugăciune); (bis.) ~ of repentance scaun în biserică pentru cei care se pocăiesc în faţa obştii; (fig.) to fall between two ~s a nu fi în stare să aleagă între două lucruri etc.; a rămâne de căruţă (nefiind în stare să alea scăunel, rezemătoare de picioare. 3. scaun de noapte. 4. (med.) scaun, evacuare a m ateriilor fecale. 5. trunchi, tulpină; butaş, stolon. 6. (rar) post, ioc (într-un biro u). 7. (înv.) sediu episcopal. 8. (înv.) război de ţesut. 9. pasăre ademenitoare; raţă adem toare. II. vb. A. intr. 1. (agr.) a face butaşi. 2. a folosi păsări ademenitoare. 3. a se lăsa ademenit. 4. (med.) a avea scaun. B, tr. (agr.) a ara, a cultiva. stool b all [\stu:l bo:I] s. joc cu mingea asemănător cu crichetul. stool pidgeon [~ 


 edica, a opri; (electr.) to ~ a current a întrerupe un curent. 9. a înceta, a scoate din funcţiune; (ec.) to ~ payment a sista plăţile. 10. a tăia (respiraţia). 11. (bort.) a tăia. 12. (fot.) to ~down a micşora (suprafaţa lentilei) cu ajutorul diafragmei; (tur nătorie) to ~ off a umple forma cu nisîp; to ~ up a astupa, a închide, a zidi. B. intr . 1. a se opri, a înceta, a se întrerupe; a se termina, a se sfârşi, ase isprăvi; a se împi dica, a fi reţinut; ~ a moment stai o clipă; to ~ short/dead a se opri / a înceta brus c; not to ~ short of anything a nu se împiedica / a nu fi reţinut de nimic / de nici un obstacol; do not ~ nu te întrerupe, continuă, mergi mai departe; the train ~s fi ve minutes trenul opreşte cinci minute. 2. a sta, a se opri, a poposi; to ~ with f riends a se opri / a poposi la prieteni. 3. (amer.) to ~ by a arunca o privire; a se opri în treacăt; (amer.) to ~ in v. t o ~ b y; (amer.) to ~ off a se opri în drum ; to ~ out a) a acoperi / a feri (părţile unui desen) împotriva acţiunii acidului (în grav ură); b) a-şi întrerupe temporar studiile; (amer.) to ~over a se opri, a face o haltă; t o~up a nu se culca, asta



treaz, a veghea. II. s. 1. oprire, încetare, întrerupere, suspendare; terminare, isp răvire, sfârşirc; termen, capăt; sfârşit; to bring to a ~ a opri, a înceta; to come to a ~ e opri, a sta pe loc; to put a ~ to a pune capăt la (şau cu dat;); the train goes th rough without a ~ trenul trece fără să oprească. 2. (muz-) clapa, gaură (la suflători); coa dă, cheie (la instrumentele cu coarde); pedala, clapă (la orgă). 3. ton, manieră; expres ie. 4. pauză, întrerupere. 5. semn de punctuaţie; ful! ~punet. 6. (fon.) consoană mută. 7. (ferov.) haltă. 8. (fot.) diafragmă. 9. (corn.) interzicere a unei mărfi. 10. (cinege tică) huruitoare. 11. (mar.) legare de ţărm cu odgonul. 12. (şl.) copoi, agent de poliţie. stopbank ['stopbsnk] ş. (austr.) îndiguire. stop bead [~ bi:d] s. (telin.) prag sup erior. stop boit [~ boult] s. (tehn.) şurub de oprire. stop catch [~ ka3t|] s. (te hn.) clichet, declic. stop chain [~ t/cin] ş. lanţ de piedică (la roată). stopcock [~kok ] ş. (tehn.) robinet de închidere / oprire. stopgap [~gasp] s. 1, dop. 2. (fig.) măsură temporară / provizorie; înlocuitor, substitut; locţiitor provizoriu / temporar. 3. (sl .) prâslea, mezin, copilul cel mai mic. stop gear ['stop gis1"] s. (tehn.) mecanis m de blocare / de oprire. stop-go [~'gou] s. (ec.) politică fiscală de alternare a p erioadelor de expansiune economică cu perioade de restrângere. stoping ['stoupirj] s . (mine) exploatare în abataj. stop-knob ['stopnob] s. 1. (muz.) mâner, buton de reg istru. 2. (electr.) buton de oprire. stopless ['stoplis] adf (rar) irezistibil. stoplight ['stoplait] s. 1. (auto) far de frână. 2. semafor. stop motion ['stop nnou /sn] ş. (tehn.) mecanism de oprire. stop order [~ lOida1"] ş. (ec.) ordin de cumpărare limitat. stopover [~'ouvor] s. (amer.) rămânere, şedere; ~ ticket bilet de călătorie cu în rerupere. stoppage [\st0pid3] s. 1. piedică, pauză, haltă; întârziere, tărăgănare. 2. oprir erupere (de circulaţie, de călătorie). 3. (tehn.) deranjament, astupare, ancrasare, mu rdărire. 4. oprire, întrerupere (a muncii), grevă. 5. reţinere, scădere, oprire (de salari u). stopper ['stopa1"] I. s. 1. dop, astupătoare, tampon. 2. piedică; (fam.) to put a ~on smth. a opri ceva, a pune capăt unui lucru. 3. (te/m.) opritor, clichet, sig uranţă. 4. (sport) stoper, persoană care opreşte mingea. 5. (te.vt.) limitor de ac. 6. ( fot.) baie de stopare. 7. (mar.) boţ; stopa. II. vb. tr. a astupa, a închide; a obtu ra. stopperless ['stopolis] adf (rar) fără dop, neastupat. stopping ['stopirj] s. 1. închidere; oprire. 2. plombă (dentară). 3. umplere (a crăpăturilor). 4. masă de umplere. 5 (fiz. etc.) frânare, încetinire. 6. (text.) ştopuirc. 7. (mine) dig. stopping place [ ~ plcis] s. staţie. stopping train [~ 'trein] ş. (ferov.) tren personal. stopple1 [' stopl] I. ş. 1. dop, astupătoare, tampon. 2. (muz.) clapa (la ţeava de orgă). II. vb. tr . a astupa, a închide; a obtura. stopple2 ş. (înv.) mirişte. stop-press ['stop'pres] s. comunicare / ştire urgentă inserată în gazetă în timpul tipăririi / în ultimul moment; ulti ultimele ştiri, la închiderea ediţiei. stop screw [~ skru:] s. (tehn.) şurub de blocare / oprire. stop valve ['stop va?lv] s. (tehn.) supapă de reţinere, elapetă reversibilă; robinet de închidere. stop-watch [~wot|] s. cronometru. storable [\sto:robl| I. ad f care poate fi conservat / păstrat. II. s. pi. articole care pot fi conservate / păstrate. storage ['sto:rid3, 'stoor-] ş. 1. înmagazinarc, păstrare, depozitare. 2. depo zit, magazie; rezervor; cold ~ a) răcitor, frigider; b) păstrare / depozitare la fri gider. 3. (electr.) încărcarea acumulatorului. 4. (cib.) memorizare; memorie. storag e battery [~ .baetori] s. (electr.) baterie de acumulatoare. storage cell [~ scl ] ş. (electr.) acumulator. storage life [~laif] s. (corn.) termen de garanţie / vala bilitate; durată de conservare. storage reservoir [~ >rezovwa;r, -vwo:r] s. rezerv



 or de depozitare. storax ['stourasks] ş. balsam, răşină aromată (produsă de Styrax officina is). store [sto:r, stoor] I. s. 1. rezervă, stoc; provizie; abundenţă, belşug, prisosinţă; n ~ în rezervă, (pus) deoparte; to lay in ~ for the winter a păstra / a ţine în rezervă pen ru iarnă; I have a surprise in ~ for you îţi rezerv o surpriză, am o surpriză pentru dumne ata; to set great ~ by a face mare caz de, a pune mare preţ pe. 2. depozit, rezervă (de materiale), materiale, stocuri, bunuri. 3. depozit, magazie, antrepozit. 4. pl. (fa/n.) cooperativă. 5; proviant; merinde. 6. (pl.) magazin universal. 7. (ame r.) magazin, prăvălie. 8. (cib.) memorie. II. vb. A. tr. 1. (with) a aproviziona, a în zestra, a prevedea, a îmbogăţi (eu); his mind is well ~d with knowledge e plin de învăţătur capul tobă de carte. 2. (şi to ~ up) a strânge, a aduna, a îngrămădi; the harvest has been ~d recolta a fost strânsă. 3. a ţine / a păstra în depozit / magazie / magazin. 4. a conţin , a prinde, a ţine. 5. (înv.) a popula. 6. (infor.) a introduce în memoria calculatoru lui, a stoca. B. intr. (ec.) a fi în depozit. store book ['sto: buk, 'stoa-] s. (e c.) registru de mărfuri. store cattle [~ iksetl] ş. vite de carne, vite puse Ia îngrăşat. store closet [~ iklozit] s. cămară de provizii. store clothes [~ klouâz] s. haine de g ata, confecţii. storehouse [~haus] s. 1. depozit, antrepozit, magazie; cămară; hambar. 2. (fig.) vistierie, tezaur. 3. (/nil.) magazie de arme. 4. (înv.) cantitate stoc ată. storekeeper [~iki:p9r] s. 1. (amer.) negustor, comerciant. 2. magazioner. 3. (amer. sl.) marfă veche, marfă care nu se vinde. store pig [~ pig] ş. (agr.) scroafă de prăsilă. storer ['sto:ror, 'stoo-] s. 1. colector. 2. administrator de magazie. stor eroom ['st9:rum, 'stoo-] s. magazie; cămară.



 903 straight



store ship ['sto: Jlp] s. (mar.) navă-bază. store SOW [~ sau] s. (agr.) scroafă de prăsi lă. storey ['sto:ri] s. 1. etaj, cat. 2. (jig., glumeţ) creier, minte; he is a littl e wrong in the upper ~ nu-i tocmai sănătos la cap. storeyed ['surrid] adj. cu etaj; one—cu un etaj. storiated f'stD:ricitid] adj. (despre cărţi, reviste) cu desene / figu ri / poze, ilustrat. storied1 [storid, amer. stourid] adj. 1. istoric, vestit. 2 . legendar; povestit ca o poveste sau legendă. 3. ilustrat cu legende, povestiri s au fapte istorice. storied2 adj. v. s t o r e y e d. storiette ['stornet, amer. stou-J ş. povestire scurtă, istorioară, mică naraţiune. storify1 ['stoirifai] vb. tr. (înv. a spune poveşti despre. storify2 vb. tr. (rar) a aranja în etaje (stupi de albine). storing ['stoirirj, '$top-\ s. depozitare, înmagazinarc. storing charges [~ -t/u: d3iz] s. pi. taxe de înmagazinarc. storing place [~ plcis] s. loc de depozitare. s tork [st:>:k] s. (omit.) barză (Cicotiia). stork's bill ['sto:ks bil] s. (bot.) 1. pliscul-cueoarci (Erodium cicutarium). 2. pălăria-cucului (Geranium phaeum). storm [sto:in] I. s. 1. furtună, vijelie; uragan; vifor; furtună pe marc. 2. (/ig.) izbucn ire, furtună, vijelie, vifor; ~ of applause furtună de aplauze; a ~ in a tea-cup fur tună într-un pahar cu apă; ~ of arrows ploaie de săgeţi; ~ of shells ploaie de obuze. 3. ( /ig.) zbucium, tulburare; tumult. 4. (mil.) asalt; to take by ~ a lua cu asalt ( sifig.); a cuceri / a capta brusc, a lua pe sus; to stand the ~ a respinge asalt ul, a rezista asaltului. II. vb. A. tr. 1. (mil.) a asalta, a ataca. 2. to ~ out of a goni prin asalt. B. intr. 1. a fi furtună. 2. (jig.) a bântui, a se dezlănţui. sto rni-beaten ['sto:m»bi:tn] adj. 1. bătut de furtună. 2. (jig.) încercat, experimentat, oţcl it. storm bell [~ bel] s. clopot de alarmă. storm bird [~ bo:d] s.v. s t o r m y p e t r e l . storm blast [~ blo:st] s. rafală, răbufnire a furtunii. storm-bound [~b aund] adj. reţinut (într-un port etc.), împiedicat din pricina furtunii. storm breeder [~ .brixta1"] s. (mar., fig.) nor de furtună. storm-centre [~isent9r] s. 1. (mete or.) centrul ciclonului. 2. focar de agitaţie / tulburări. storm-cloud [~klaud] s. 1 . nor de furtună. 2. (fam.) nor la orizont, nor ameninţător; the ~ has burst norul s-a descărcat. stormer ['storms1"] s. 1. năvălitor. 2. (jig.) om aprig, fire iute. stormf ul l'surmful] adj. furtunos, vijelios, violent. storm gale ['sto;m geil] s. furt ună puternică, vijelie. stormily l'stomnli] adv. furtunos. storminess ['stoiminis] s . 1. caracter furtunos. 2. (jig.) fire furtunoasă; impetuozitate, violenţă. storm jib ['sto:m d3ib] s. (mar.) (velă) Hoc de furtună. storm ladder [~ ilaxh1"] s. (mar.) sc ară de pisică. stormless ['sto:mlis] adj. fără furtună. storm-menaced ['stomiiincnsst. -ni st-'J adj. ameninţat de furtună. storm petrel [~ -petrel] v. s t o r m y p e t r e l . storm-presaging [~-presid3irj, ~pri'seid3in] adj. prevestitor de furtună. storm sail 1~ scil] s. (mar.) velă de capă. storm scud [~ skAd] s. nor de furtună la mică înălţi storm-signal [~isign3lj s. (mar.) semnal de furtună. storm-swept [-swept] adj. bânt uit de furtună; măturat de furtună. storm-tossed [Most, înv. -tD:st] adj. aruncat (de co lo până colo) de furtună. storm track [~ trzek] s. (meteor.) drumul unui ciclon. storm -troops [~tru:ps] s. pi. (mii.) trupe de asalt / şoc. storm wind [~ wind] s. furtu nă. storm window [~ .windou] s. fereastra dublă. stormy ['sto;mi] adj. 1. furtunos, dezlănţuit; ~sunset apus prevestitor de furtună. 2. (/ig.) agitat, violent, zbuciumat. stormy petrel [~ 'petrol] s. (omit.) rândunica-furtunii (Hydrobates pelagicus). s tort(h)ing ['statin] s. storting, parlament norvegian. story1 ['sto:ri] I. s. 1. poveste, povestire; short ~ nuvelă; povestire scurtă; a good / funny ~ anecdotă, snoa vă; to make a long ~ short ca să nu (mai) lungim vorba, (ca să vorbim) pe scurt. 2. is toric, poveste; legendă; the ~ goes that se spune că. vorba merge că; according to his ~ după versiunea Iui; always the old ~ mereu vechea poveste; they all tell the sa me ~ei toţi spun aceeaşi poveste / acelaşi lucru. 3. (fam.) chestiune, poveste; that i s another ~ now e cu totul altă poveste acum. 4. (fa/u.) minciună, născocire, şiretlic, braşoave; zvon; don't tell stories nu spune minciuni. 5. (amer.) fapt; fapt divers (material pentru gazetă). II. vb. A. tr. 1. a povesti, a relata. 2. a ilustra cu poze istorice. B. intr. a povesti. story2 I. ş. etaj. cat. II. vb. tr. a aşeza în etaj e / straturi. story-book ['sto(:)ri bukl s. carte de basme / poveşti; carte de pov estiri (pentru copii). story-teller [~itel3r] s. 1. povestitor, narator. 2. auto r de poveşti sau de povestiri. 3. (fam.) mincinos;..om imaginativ / născocitor / sco



 mitor; vânzător de gogoşi / braşoave; flecar, palavragiu. story-telling [~.telinj s. 1. arta de a povesti, darul povestirii. 2. (fig-, fam.) povesti, braşoave, minciuni. stoush [stau/] (austr.fam.) I. vb. tr. 1. a cotonogi. 2. a certa zdravăn. II. ş. 1. cotonogeală. 2. perdaf. stout [staut] I. adj. 1. viguros, robust, puternic, voinic ; solid, rezistent, vârtos,zdravăn, tare. 2. (jig.) brav, curajos, inimos, neînfricat, bărbat, plin de bărbăţie; cutezător, îndrăzneţ; energic, hotărât, de nădejde, de ispravă; versar ferm / hotărât / dârz;



~ resistance rezistenţă fermă / hotărâtă / dârză / îndârjită. 3. corpolent, gras, plin, voi II. s. un fel de bere neagră tare englezească. stout-hearted ['staut'huitid, '-<--] adj. brav, curajos, neînfricat, inimos, bărbat, plin de bărbăţie; dârz. stout-heartedly [i] adv. cu curaj, curajos, neînfricat. stout-heartedness [-nis] s. curaj, bărbăţie. stou tish ['stauti/] adj. (fam.) 1. cam corpolent / trupeş, gras, plinuţ, grăsuţ. 2. (despre o cutie etc.) destul de solid / rezistent. stoutly ['stautlî] adv. 1. cu vigoare, puternic; cu fermitate; energic. 2. solid; ~ built solid construit. stoutness [' stautnis. amer. şi -nes] ş. corpolenţă, trupeşic. stovaine ['stouvein] s. (chim.) stovaină. stove1 [stouv| I. s, 1. sobă, cuptor; etuvă; (şi cooking ~) maşină / plită de gătit; oil ~ cu petrol; sawdust ~ sobă cu rumeguş. 2. (hort.) seră (caldă). II. vb. tr. 1. (hort.) a pune în seră. 2. a dezinfecta în etuvă. stove2 past şi part. trec. de la s t a v e (II). s tove grate i'stouv greit] s. grătar (de sobă). stove heating [~ hi:tirj] s. încălzire cu sobe. stove house [~ haus] s. v. s t o v e1 (1,2). stove maker [~ meika1"] s. s obar. fabricant de sobe. stove manufacturer [~ ima?nju'[£ektj3n>r] s. sobar, fabri cant de sobe. stovepipe [~paip] s. 1. burlan. 2. (şi ~ hat) (fa/u.) joben. stove p lant [~ pki:nt] s. (hort.) plantă de seră. stove plate [~ plcit] s. plită (de sobă). sto ver |'stouv3r] s. (amer. dial.) furaj, nutreţ. stow [stou] vb. A. tr. 1. a aranja, a aşeza / a pune în ordine; a ambala, a împacheta; (mar.) a arima, a stiva, a stivui. 2. a pune, a băga, a vârî; a pune la adăpost / la loc sigur; a pune bine, a păstra; a înma azina, a acumula (provizii, rezerve); a face provizii / rezerve de; a ascunde, a piti, a tăinui; (mine) a rambleia. 3. (şi to ~ away) a (în)dcpărta, a da la o parte; a strânge; (sl.) a înceta (cu), a curma; a pune capăt (cu dat.); ~ that nonsense! termină cu prostiile astea! 4. (with) a încărca, a umple (cu); (mar.) to ~ a ship a încărca o na vă; a arima / a stiva / a stivui încărcătura unei nave. B. intr. (mar. sl.) to ~ away a se ascunde pe bordul unei nave pentru a călători clandestin / fără plată. stowage I'stouid ^, rstDid3J s. 1. aşezare, împachetare (a mărfurilor); încărcare (a navei). 2. (mar.) arim aj, arimarc, stivaj, stivare, stivuire. 3. (mar.) cală, magazie. 4. (mar.) (taxă de) arimaj, stivaj, stivuire; (taxă de) magazinaj. 5. mărfuri / bunuri înmagazinate / amb alate / stivuite. 6. păstrare. 7. (mine) rambleu. stowaway ['stouawei] s. pasager clandestin. stower l'stouo1"] s. (mine) rambleiator. stowing l'stouirj] s. 1. v. s t o w a g e (2). 2. (mine) (material de) rambleu. 3. (mine) rambleiere. strab ismus [stre'bizmas, straVb-] s. (med.) strabism, privire saşie / încrucişată. straddle [ 'stnedl] I. vb. A. tr. 1. a încăleca (pe); a călări (pe); a fi / a sta sau a umbla călare pe. 2. (pol. sl., mai ales amer.) a se menţine în expectativă în (o chestiune), a ţine (o chestiune) în suspensie. 3. (mil. amer.) a prinde (ţinta) în furcă; to ~ out a desface, a răscrăcăra, a (răs)crăcăna (picioarele). B. intr. 1. a sta sau a umbla răscrăcărat / (răs u picioarele desfăcute; a fi / a sta sau a umbla călare. 2. (pol. sl., mai ales amer .) a oscila, a balansa; a ezita, a şovăi, a pregeta; a sta în expectativă. 3. (mil. mar. ) a trage focuri sau salve de învăluire. II. s. 1. răscrăcărarc, răscrăcănare. 2. (pol. sl. ales amer.) oscilare, balansare; politică dublă / de duplicitate; ezitare, şovăire, pre get; expectativă. 3. (mii.) grupa de învăluire; (mii. mar.) salvă de învăluire. straddling -iij] adj. răscrăcărat, (răs)crăcănat. straf(e) [stra:f. amer. si streif] I. vb. tr. 1. a b mbarda, a ţine sub foc (intens) de artilerie etc. 2. a distruge, a nimici, a prăpădi, a topi; a înfrânge cu desăvârşire. 3. a certa, a ocări, a face de două parale, a lua la ref / Ia trei păzeşte. 4. (pop.) a bate (pe cineva); a trage (cuiva) O bătaie; oh,~you! lu a-te-ar naiba!, afurisit să fii! II. s. (mii.) 1. foc nimicitor, foc de vijelie / raiale. 2. perdaf, refec. strafing ['stra:fin] ş. v. s t r a f c (II). straggle [' .straeglj vb. intr. 1. a rămâne în urină / răzleţ(it), a se răzleţi; a merge răzleţ / sting gur; a vagabonda, a hoinări, a rătăci; a se dispersa, a se răspândi, a se împrăştia, a se r ; to ~ from a se despărţi de, a se dezlipi de. a se răzleţi de, a se depărta de. 2. (jig.) a devia, a se abate. 3. a sta izolat; (bot.) a creşte izolat / răzleţ. straggler [-ar j s. 1. (mil.) soldat rămas în urmă. 2. hoinar; (amer. sl.) vagabond, haimana. straggl



 ing [-in] adj. împrăştiat, risipit; răzleţ(it), stingher; rătăcitor, hoinar; a ~ village un t întins / împrăştiat; a shrub with ~ shoots un arbust / o tufă cu lăstari împrăştiaţi. str ] adj. risipit; ciufulit. straight [streit] I. adj. 1. drept; rectiliniu; ~ line (linie) dreaptă. 2. exact, just; drept, îndreptat, ordonat, în bună rânduiala; ~ eye ochi bun / precis. 3. echitabil, just, drept; corect, cinstit; sincer; ~ dealing învoi ală dreaptă; ~ fight luptă dreaptă / cinstită; ~ speaking vorbă sinceră / deschisă / fără î keep ~ a rămâne cinstit. 4. (jam.) isigur, de încredere, de nădejde. 5. (amer., despre băuturi) pur, simplu, sec. nediluat. ~face figură /faţă/mină/expresie serioasă; (amer. po to vote the ~ ticket a vota lista de candidaţi a partidului său. 6. (fam.) heterose xual. II. s. 1. cinste, rectitudine. 2. (sport, alergări de cai) linie dreaptă. 3. ( amer.) the ~ adevărul. III. adv. 1. direct, drept, în linie dreaptă, dc-a dreptul; des chis, sincer; to ride ~ a merge (călare sau într-un vehicul) i a călători sau a mâna direc t*/ drept; to shoot ~ a trage cu precizie; tell me ~ what you think spune-mi dre pt / cinstit / deschis / fără înconjur ce crezi; to hit ~ a da o lovitură directă; ~ ahead drept înainte. 2. (rar) imediat, (de) îndată, pe Ioc, numaidecât, fără întârziere; (fam.) y imediat, (de) îndată, pe loc, numaidecât; ~off imediat, pe loc, de îndată, dintr-o dată,



 straight and narrow 904



fără ezitare, fără şovăire; pe nepusă masă; ~ out direct, drept, de-a dreptul, pe şleau, fă onjur, sincer, deschis. straight and narrow [istreitonrfnajrou] s. (en/., glumeţ) the ~ o viaţă onestă / cinstită. straight arrow f'streit .a;rou] s. (Jam.) om cinstit / deschis. straight-cut [~k/\t] adj. (despre tutun) tăiat longitudinal / în lung. stra ight-edge [~cd3] s. 1. (text.) lineal. 2. (consir.) dreptar, netezitor, 3. (telm .) riglă de verificare a suprafeţelor. straight goods [~ gudz] adj. (amer. si.) om c orect / cinstit / sincer. straighten ['strcith] vb. A. tr. 1. a îndrepta, a face d rept; to ~ one's back a ridica capul; to ~ an iron bar a îndrepta o bară de fier. 2. (telm.) a redresa, a egaliza. 3. a aranja, a pune în ordine / în bună rânduială, a îndrept ; to ~ one's tie a-şi aranja / a-şi îndrepta cravata; (fig.) to ~ a room a face ordine / rânduială într-o odaie; (fig.) to ~ one's affairs a face ordine / rânduială în afacerile sale, a-şi aranja afacerile, a pune rânduială în treburile sale. 4. (si.) a mitui; to ~ the screw a mitui temnicerul. 5. to ~out a) a îndrepta, a face drept; to ~ out an iron bar a îndrepta o bară de fier; b) a aranja, a pune în ordine, a face regulă / ordin e / rânduială în; (fig.) to ~ out one's affairs a face ordine / rânduială în afacerile sale a-şi aranja afacerile, a pune rânduială în treburile sale; to ~ out a business a legali za o afacere; (fig.) to ~ things but a aranja / a aplana lucrurile; to ~ up a ar anja, a pune în ordine / în bună rânduială, a face regulă /ordine / rânduială în; (fig.) to room a face ordine / rânduială într-o odaie, -v* he ~ed his face deveni serios, faţa lu i luă o expresie serioasă. B. intr. 1. a se îndrepta, a deveni drept. 2. to ~ out a) a se îndrepta, a deveni drept; his figure has ~ed (out) s-a îndreptat, nu mai umblă încov oiat; b) (fig.) a se aranja, a se aplana; I expect things will ~out cred că lucrur ile se vor aranja; c) (av.) a se redresa; to ~ up a) a se îndrepta (din spate, din şale); a ridica capul; b) (av.) a se redresa. C. refl. a se îndrepta (din spate, di n şale); a ridica capul. straightening [-in] s. îndreptare (a corpului etc.). straig htforward ['strcit'fewod,'-'-] I. adj. 1. cinstit, sincer, direct, neocolit; ~ s tyle stil direct. 2. de onoare, cinstit. II. aaV. cinstit, sincer, deschis, ncoc olit; fără înconjur, pe şleau, de-a dreptul. straightforwardly [-li] aaV. sincer, franc, deschis; făţiş. straightforwardness [-nis, amer. Ji -nes] s. sinceritate, francheţe; on estitate. straight-lined f'streit Iaind] adj. rectiliniu. straightway ['streitwe i], (inv.) straightways [-/.] aaV. (rar) imediat, îndată, numaidecât, pe loc. strain1 [strein] I. vb. A. tr. 1. a încorda, a întinde, a trage de; (fig.) a încorda (puterile , atenţia); (fig.) a surmena, a obosi peste măsură. 2. (fig.) a depăşi, a (în)călca; a exag ; a forţa; a răstălmăci; to ~ the law a viola / a călca san a răstălmăci legea; to ~ smb.'s ence a încerca / a abuza de răbdarea cuiva, a scoate pe cineva din răbdări. 3. a presa, a strânge; to ~ smb. in one's arms a strânge pe cineva în braţe; to ~ to one's heart / b osom a strânge la piept. 4. a filtra, a strecura, a trece prin (filtru, strecurătoar e, sită). 5. (si telm.) a deforma, a încovoia, a (ră)suci, a strâmba; to ~ a tendon a lu xa / a strâmba / a răsuci un tendon. 6. to ~ off a separa / a elimina (un lichid) pr in filtrare / strecurare. B. intr. 1. a se încorda, a se întinde. 2. a se forţa, a se opinti; a se osteni, a se sili, a se strădui din răsputeri; a se surmena; do your be st without ~ing fă tot posibilul fără a te surmena / fără a te forţa peste măsură; the mast nd groan catargele se încordează şi scârţâie. 3. a curge / a trece prin filtru, strecurătoa sită. 4. to ~ after a tinde / a năzui (din răsputeri) către / spre; to ~ at a întinde / a trage de. II. s. 1. tensiune, încordare (si fig.); efort, sforţare; the rope broke under the ~ frânghia a plesnit / s-a rupt din pricina tensiunii; (fam.) to take th e ~a-şi încorda puterile (şi fig.). 2. (telm.) deformaţic (a unui obiect supus unor sarc ini sau tensiuni). 3. (telm.) solicitare. 4. stare de fluiditate (a metalului). 5. luxaţie, scrântire. strain2 s. 1. neam, rasă, specie, soi. 2. tendinţă, pornire, apleca re (moştenită sau inerentă); a ~ of cruelty o pornire spre cruzime. 3. stil, ton, tona litate, coardă, strună; much more in the same ~ multe altele pe acelaşi ton; he spoke in a dismal ~ vorbea pe un ton lugubru. 4. (mai ales pi.) (muz-, poetic) melodie , motiv muzical sau poetic; accent; stil; the ~s of the harp sunetele / accentel e harpei; martial ~s accente marţiale, melodii războinice. strained ['streind] adj. 1. încordat. întins; (jig.) forţat, silit, nenatural, nefiresc; exagerat; tras de păr; ~ cordiality cordialitate forţată; ~ relations relaţii / raporturi încordate; ~ smile zâmbe



 t silit. 2. deformat, răsucit; (med.) luxat, scrântit. 3. filtrat, strecurat. strain ed wire [~ 'waior] s. (telm.) sârmă trefilată. strainer ['streiiKr] s. 1. sită; filtru; (hidr.) crepină, sorb; (ina*. alimentară) pasatoare, pasatriec; (ind. hârtiei) prinzător de noduri. 2. strecurătoare. 3. dispozitiv de întindere san de strângere, întinzător, ten dor. 4. (tett.) etamină (pentru strecurat). strainer box ['streina boks] s. (hidr. ) crib. strain gauge ['strein geid3] s. (telm.) extensometru, tensometru. strain ing ['streinirj] s. 1. efort, sforţare; tensiune; oboseală, surmenaj. 2. interpretar e forţată / trasă de păr. 3. filtrare. straining bag [~ ba;g] s. strecurătoare (de pânză). aining beam [~ bi:m] s. (constr.) moază, grindă orizontală. straining drum [~ drAin] s . (telm.) sită rotativă. strainless ['streinlis] adj. făcut fără efort. strait [streit] I. adj. (înv.) 1. îngust, strâmt. 2. sever, riguros, aspru. II. s. 1. (mai ales pi.) (ge ogr.) strâmtoare. 2. (mai ales pl.) (fig.) strâmtoare, situaţie dificilă (financiară etc.) , ananghie, încurcătură, mare nevoie; in great ~s la mare strâmtoare. straiten ['streitn ] vb. A. tr. a (re)strânge; a strâmta, a îngusta; a incomoda, a jena, a stingheri, a s tânjeni; ~ circumstances resurse (materiale) reduse, sărăcie. B. intr. a se (re)strânge, a se îngusta, a se strâmta. strait-jacket ['streit'd3skit] I. s. cămaşă de forţă. II. vb. 1. a pune în cămaşă de forţă. 2. (fig.) a încorseta.



strait-laced [~'lcist[ adj. (fig.) sever, auster, puritan, rigid, meticulos (în ch estiuni de morală). straitness ['streitnis, amer. şi -nes] s. (înv.) 1. îngustime; strâmto are; lipsă de spaţiu. 2. asprime, rigoare, severitate. 3. (fig.) jenă, strâmtoare, nevoi e. strait waistcoat ['streit 'weistkout, înv. -'wcskot] s. v. s t r a i t - j a c ' k e t . strake [streikj s. 1. (mar.) filă. 2. şină (de roată). stramonium [stro'mounio m] s. 1. (bot.) laur, ciumăfaic, mărul-porcului, turbare (Datura stramonium). 2. (fa rm.) stramoniu. stramony ['stramoni] s.v. s t r a m o n i u in (1). strand1 [str and] I. s. 1. mal, ţărm, margine (a mării), uscat. 2. (geogr.) întinsură. II. vb. A. tr. a arunca san a împinge pe uscat / la mal; a face să eşueze (şi fig.). B. intr. (mar.) a eşu a, a fi aruncat pe uscat / la mal. strand2 I. s. 1. jurubiţâ. 2. şuviţă; ~s of hair şuviţe păr. 3. (telm.) vână, toron (ae cablu etc.); wire ~toron metalic; central ~ inimă (ae ca blu). 4. (electr.) liţă, toron. 5. (tevt.) fir (ai unei ţesături);fibră.6. (fig.) trăsătură caracter). II. vb. tr. 1. a torsada, a răsuci, a împleti. 2. (metal.) a cabla. stran ded1 L'straendidJ adj. 1. împotmolit, înnămolit; eşuat, aruncat la mal. 2. (anto) în pană. . (fig.) ruinat; părăsit; rămas sa» abandonat / părăsit / lăsat fără resurse / fără mijloac curcătură. stranded2 I. past si part. trec. de la s t r a n d2. II. adj. (râ)sucit, to rsadat, împletit. stranded wire [~ i\vaior] adj. (electr.) liţă. strander ['strands'] s. (telm.) maşină de răsucit (în toroane). stranding ['strandirj] s. (mar.) eşuare. strang e [streina^] adj. 1. străin; necunoscut, neştiut; this handwriting is ~to me scrisul acesta mi-e necunoscut. 2. straniu, bizar, curios, ciudat, neobişnuit; uimitor, d e mirare; ~ to say (lucru) curios, ciudat, oricât ar părea de curios / de ciudat. 3. nefamiliarizat, nedeprins, neînvăţat; nou; nefamiliar, neobişnuit, necunoscut; to feel ~in company a se simţi stânjenit în societate; he is ~ to the job e străin de această mese rie, e nou în meserie, nu c obişnuit cu această treabă; I feel ~ nu mi-e bine; îmi vine nu ştiu cum. 4. (niv.) străin, venetic, din altă ţară; in ~ lands în ţări / pe meleaguri stră ranger ['streind3or[ s. 1. străin, necunoscut; (glumeţ) the little ~ noul-născut; to m ake a ~ of smb. a fi rece san din cale afară de politicos cu cineva; (despre membr ii Camerei Comunelor) to spy / to see ~s a cere dezbateri secrete, a cere expulz area publicului; you are quite a ~ here te arăţi foarte rar pe aici. 2. străin (de cev a), persoană care nu arc noţiunea unui lucru; he is a ~ to fear nu cunoaşte frica; he is no ~ to sorrow a cunoscut durerea / necazul. 3. vocativ (amer. fam.) amice! p rietene! domnule! 4. (jur.) terţ, care nu e parte. 5. (înv.) străin, venetic, om din a ltă ţară. strangle ['strasngl] vb. tr. 1. a strangula, a sugruma, a strânge de gât, a gâtui 2. (despre guler etc.) a strânge. 3. ()7g.) a înăbuşi, a gâtui, a reduce la tăcere; a opri stranglehold [-houldj s. strangulare, sugrumare; (fig.) to have a ~on smb. a av ea pe cineva în mână. strangler ['straijglo'] s. (auto) jiclor. strangles ['strarjgloz ] s. (vet.) gurmă. strangulate ['strarjgjuleitj vb. tr. 1. (mea'.) a strangula, a ligatura (intestinul, vâna etc.). 2. (rar) a strânge de gât, a gâtui. strangulation [iSt rarjgju'lci/an] s. 1. strangulare, strangulaţie, sugrumare, gâtuire. 2. (med.) strânge re, comprimare, ligaturare, strangulare, strangulaţie. strap [strap] I. s. 1. cure a, cureluşă; şleau; ştreang; (mii.) frâu (al ponţonierilor). 2. bandă, fâşie de pânză san d ingă. 3. (consir.) călăreţ, clemă, scoabă. 4. the ~ bătaie cu cureaua. 5. (electr., ţel.) p



 6. (telm.) eclisă. II. vb. tr. 1. a strânge în curca / cu cureaua. 2. a ascuţi / a trag e (briciul) pe curca. 3. (fam.) a bate cu cureaua. 4. a aplica un plasture pe (o rană). strap band ['strap bffind] s. (telm.) eclisă. straphanger [~.ha3rjor] s. pas ager / călător (m tramvai, autobuz) în picioare (care se ţine de curea). strap oil [~ oi l] s. (si. glumeţ) biciuire, bătaie (cu cureaua). strapontin ['strapontin] s. (fi.) strapontin. strappado [stre'peidou, -'pa:-], pl. strappadoes [-z] s. 1. tortură pr in ridicarea cu o frânghie şi lăsarea bruscă în jos a osânditului. 2. (rar) bătaie. strappi ['strapirj] I. adj. înalt, bine făcut, voinic, solid, robust, viguros. II. s. 1. (me a1.) (bandă de) plasture; aplicarea unei benzi de plasture. 2. biciuire, bătaie cu c ureaua. strass [stras] s. stras. strata ['stra:to, amer. si 'strei-] pl.de la s t r a t u rn. stratagem ['stnetkrjsm, -tod3-, -d3im, -d3em] s. stratagemă; vicleşug, şiretlic, truc. stratal ['streitel] adj. de straturi; în straturi. stratameter [rSt reito'mi:tor] s. (mine) stratametru. strategic [stro'ti;d3ik, stra't-, -'ted3-| adj. strategic; operativ; ~map hartă strategică; ~ raw material materie primă (de impo rtanţă) strategică. strategically [-oii] aaV. strategic. strategics [-s] s. pl. strate gic. strategist f'stratid3ist] s. strateg. strategy ['straetkrjij I. s. 1. (mil. , fig.) strategie. 2. viclcşug(uri), intrigi, uneltiri. II. vb. intr. a manevra. s trath [strao] s. (scot.) luncă, vale largă cu apă curgătoare. strathspey [straO'spci] s. aans scoţian vioi. strati ['streitai, -ra:t-] pl. ae la s t r a t u s . stratific ation [iStratifi'kei/pn] s. stratificare, stratificaţic (si geol.); (electr.) elec trolyte ~ Stratificaţia electrolitului. stratify ['stratifai] vb. A. tr. a stratif ica, a aşeza în straturi. B. intr. 1. a se stratifica, a se sedimenta (în straturi). 2 . (fig.) a se aşeza.



 905 strenuousness



stratigraphic(al) [.strasti'grasfik^l)] adj. (geol.) stratigrafie; ~scale scară st ratigrafică. stratigraphy [stra'tigrcfi] s, geologic stratigrafică. stratocracy [str ei'tskrasi] s. guvernare de către militari. stratosphere ['smetousfis1", 'stra:t-, înv. 'streit-] s. stratosfera. stratospheric [istraetou'sferik, etc.[ adj. strato sfcric. stratum ['stra:tem, -rcit-, amer. şi 'straat-J. pi. strata [-a\ s. 1. (geo l.) strat; fonnaţi(un)c. 2. (mai ales pi.) (fig.) pătura (socială). stratus ['strcites , -ru:l-],p7. strati [-tai] s. (meteor.) stratus. straw [stro:] I. s. 1, pai; fi r de pai; paie; to catch at a ~ a se agăţa de un pai; the last - ultima picătura; limi ta (dincolo de care nu se poate admite un lucru); a man of ~ a) sperietoare, momâi e, popândău; b) (jig.) om de paie; manechin, marionetă; c) (jig.) adversar fictiv / im aginar (într-o argumentare); d) (fig.) om de paie / nestatornic / pe care nu te poţi bizui; not to care a ~ a nu-i păsa nici cat negru sub unghie, a fi cu totul indif erent; not to be worth a ~ a nu face două parale; a ~ in the wind indicaţie a opinie i publice (care arată încotro bate vântul). 2. v. ~ h a t. II. adj. păios; de paie. <• (am er. si) ~ bail cauţiune / garanţie nesigură; (amer.) ~ vote vot preliminar (pentru son darea opiniei). strawberry ['stro:teri, amer. -beri] s. 1. fragă; căpşună; crushed ~ cul oarea frez, purpuriu; wild / wood ~, (amer.) field ~ fragă-de-pădure / -iepurească. 2. v, strawberry plant. strawberry-mark [~ma:k] s. aluniţă (semn din naştere). strawberr y plant |~ plumt] s. (bot.) frag, fragă; fragi(-dc-pădurc, -iepureşti) (Fragaria vesca ); căpşun (Fragaria elatior). strawberry tree [~ tri: j s. (bot.) arbust cu fructe s emănând a fragi (Arbutus unedo). straw-colour [~.kAtarj I. s. culoarea paiului. II. adj. de culoarea paiului, galben-pai, galben ca paiul. straw-coloured [~tkAlad] adj. v. s t r a w - c o l o u r (II). straw cutter [~ .kAta1"] s. (hui. hârtiei) t ocătoare de paie (şi stuf). straw hacker [~ ilveka1"] s.v. s t r a w c u t t e r . s traw hat [~ hast] s. pălărie de paie. straw-man [~mam],pl. straw-men l~men] s. 1. sp erietoare de păsări. 2. (fig.) om de paie. straw mat(ting) [~ rinast(irj)] s. rogoji nă. straw poll [~ poul] s. sondaj de opinie neoficial (premergător alegerilor). stra w shaker [~ i/cik?r] s. (agr.) 1. scuturătură de paie. 2. pl. cai (părţi ale maşinii de tr eierat). straw wisp [~ wisp] s. şomoiog (de paie), mănunchi de paie. strawy fstnxi j adj. 1. păios, asemănător cu paiele. 2. (despre ceai etc.) cu gust de iarba; de paie. stray [strei] I. vb. intr. 1. a devia, a se abate, a se rătăci; a se depărta; don't ~ from the road nu te depărta de şosea; the sheep has ~ed from the flock oaia s-a rătăcit de turmă. 2. (poetic) a vagabonda, a hoinări, a rătăci, a colinda. 3. (fig.) (from) a s e abate (de Ia); to ~ from the right path a sc abate de Ia drumul drept, a cădea în păcat; to ~ from the point a se depărta de subiect; to let one's thoughts ~ a-şi lăsa gând urile să rătăcească în voie. II. s. 1. animal rătăcit / pierdut de turmă; copil rătăcit; wa s copii ai nimănui, copii vagabonzi. 2. pl. (jur.) succesiune sau bunuri succesora le Iară succesori. 3. pl. (radio) paraziţi atmosferici. 4. (mar.) saulă a Ionului. 5. (electr.) fuga, dispersie. III. adj. 1. rătăcit, rătăcitor; izolat, răzleţ(it). împrăştiat; re merge la întâmplare. 2. ocazional, întâmplător; rătăcit; ~ bullet glonţ rătăcit: ~ thoug i de gânduri, gânduri fără şir; a few ~ instances câteva exemple luate Ia întâmplare. stray treid] adj. rătăcit, izolat, răzleţit; pierdut. strayer ['strein] s. rătăcit. straying ['st eiin] I. adj. (jig.) rătăcit(or), abătut de la drumul (cel) drept. II. s. (fig.) devie re, abatere (de la drumul drept), rătăcire. . stray line ['strei lainj s. v. s t r a y (II, 4). strayling I'strcilirj] s. (rar) 1. mic animal rătăcit / pierdut. 2. mie obiect fără proprietar / al nimănui. streak1 [stri:k[ I. s. 1. trăsătură, linie, dungă, fâş f lightning fulgerare, (licărire de) fulger; (fig.) like a ~ of lightning (iute) c a fulgerul, cu iuţeala fulgerului; (amer. fam.) ~ of luck noroc: succes întâmplător, lov itură sau întâmplare norocoasă; (amer.) to go a good ~ a merge repede; (amer.) to make a ~ (for) a se îndrepta, a se duce în grabă (spre). 2. (jig.) trăsătură (de caracter); (uşoa slabă) dispoziţie, înclinaţie; he has a ~ of obstinacy c cam încăpăţânat; there is a yellow im arc în firea sa ceva perfid sau laş. 3.filon,vână, strat; a ~of fat un strat de grăsime . 4. (fig.) cantitate (mică), proporţie (slabă), urmă; notă; (jig.) there is in him a ~ of Irish blood are ceva sânge irlandez; (jig.) a ~ of irony o notă de ironie. 5. striu . II. vb. tr. a stria, a linia, a brăzda, a dunga, a varga, a vârsta; a împestriţa, a învâr ta. streak2 s.v. s t r a k e (1). streakily ['stri:kili] adv. neuniform. streaki



 ness ['stri:kinis, amer. şi -nes] s. 1. caracter vărgat. 2. (jig.) inegalitate, lipsă de uniformitate. 3. (si.) ir habilitate. streaking ['stri:kirj] s. (model / dese n în) dungi / fâşii. streaky ['stri:ki] adj. 1. vărgat, cu sau în dungi, dungat, vârstat. 2 amestecat cu straturi de altă natură; (despre slănină) cu (straturi de) carne. 3. (fig. fam.) inegal, neuniform (în calitate). 4. (sl.) iritabil. stream [stri:m] I.s. cu rs de apă, apă curgătoare; fluviu; râu; pârâu; şuvoi; torent; (jig.) curent, curs, (s)curge mers; tendinţă; ~of air curent de aer; ~of blood şiroi sau şiroaie de sânge: ~ of lava to rent de lavă; ~ of light valuri de lumină; ~ of tears şiroaie de lacrimi; the ~ of tim e scurgerea timpului; ~ of words potop de cuvinte; in a ~, in ~s torenţial, în şiroaie ; (fig.) to go / to row / to strive / to swim against the ~ a merge împotriva



curentului, a sc împotrivi tendinţei generale; (fig.) to float/ to go/to sail with t he~a merge (în pas) cu vremea, a se adapta / a se potrivi tendinţei generale. II. vb . A. tr. 1. (şi to ~ forth) a emite, a lăsa să curgă / să se scurgă, a da drumul la, a răsp a radia, a emana; wounds ~ing blood răni din care sângele curge (în) şiroaie. 2. a desfăşu a (un steag etc.). 3. (mine) a spăla. B. intr. 1. a izvorî, a curge, ase scurge, a i eşi, a se răspândi; light ~ed through the window prin fereastră străbătea / sc răspândea lu eople ~edout of the building mulţimea se revărsa/se scurgea din clădire. 2. a flutura, a fâlfâi. 3. (mar.) a ancora. stream anchor [~ ia?nk:>r] s. (mar.) ancoră de curent. streamer l'stri:m9r] s. 1. (poetic) flamură, steag, fanion. 2. panglică lungă şi îngustă; s rpentină (de hârtie, pentru petreceri). 3. (amer. sl.) titlu de ziar pe toată lăţimea pagi nii. 4. fascicul / mănunchi de raze al aurorei boreale. streamless ['strhnlis. ame r. şi -Ies] adj. fără ape curgătoare; uscat, sărac în apă. streamlet ['stri:mlit, amer. şi s. pârâiaş, şuvoi, râuleţ. streamline ['strbnlain] I. s. 1. (fit.) direcţie a curentului ( aer, de fluid); linie aerodinamică, linie a curentului aerian; vână de fluid. 2. firul apei. II. vb. tr. 1. (te/m.) a carena, a fuzela; a da (unui obiect) o formă aerod inamică. 2. (amer.) a accelera; a raţionaliza (procesul de producţie etc.). III. adj. v. s t r e a m - l i n e d . stream-lined [-d] adj. 1. (telui.) carenat, fuzclat , aerodinamic. 2. (fig.fam.) (care merge) ca untul, ca pe roate. stream starling ['stri:m ista:lirj] s. (constr., poduri) avantbec. street [stri:t] s. stradă, uliţă; (fam.) the ~ locuitorii străzii; (amer.) the Street cercurile financiare / bursier e; in the ~ pe stradă (şi despre afaceri încheiate în afara incintei bursei); in the ope n ~ în plină stradă: ~cries strigăte ale negustorilor ambulanţi; (fig.) the man in the ~om uI de pe stradă, omul de rând, (omul care reprezintă) marele public; not in the same ~ with smb. cu mult inferior cuiva, incomparabil mai prost / mai slab / mai puţin c apabil decât cineva; (amer.) on the ~(s) în public, deschis, făţiş, pe faţă; (amer.) to be the ~(s) a) a fi pe drumuri; b) (sl.) a practica prostituţia, a face trotuarul, a fi o femeie de stradă; (jig.) to turn out into the ~ a arunca pe drumuri. street A rab 1~ .asrsb] s. copil de stradă / vagabond / fără casă. streetcar [~ko:r] s. (amer.) v agon de tramvai. street door [~ do:r. ~ doar] s. uşa casei, uşa dinspre stradă / din f aţă / principală. street fighting [~ -faitin] s. lupte de stradă. street front [~ frAnt] s. faţadă. street lamp [~ lasmp] s. felinar de stradă. street loan [~ loun] s. (ec.) îm prumut pe termen scurt (de orc). street main I~ mein] s. conductă principală (de apă s au de gaze instalată subteran de-a lungul traseului străzii). street orderly [~ lOid sli] s. măturător de stradă (la Londra). street porter [<~ :ter] s. comisionar. st reet railroad [~ ircilroud] s. (amer.) v. s t r e e t r a i l w a y . street rai lway [~ sirj3r] s. cântăreţ de stradă. stree t sweeper [~ iswi:p3r] s. 1. măturător de stradă. 2. (maşină) măturătoare (de stradă). stre dy [~ -taidi] s. ladă de gunoi (de stradă). streetwalker [~>wo:k3r] ş. (sl.) prostitua tă, femeie de stradă, femeie care face trotuarul. streetward [~wsd[ I. adj. (situat) către / spre stradă. II. adv. către / (în)spre stradă. strength [streijO, -rjkG] s. 1. fo rţă, vigoare, putere; (jig.) - of mind forţă spirituală / morală/ de caracter; on the ~ of raţie, datorită, mulţumită (cu dat.); pe baza, pe temeiul, în virtutea (cu gen.); I did it on the ~ of his promise am făcut-o bizuindu-mă pe promisiunea lui; promoted to the aristocracy on the ~ of her father's millions ridicată la rangul de aristocrată dato rită milioanelor tatălui ci; it is impossible to negotiate on the ~ of samples nu sc poate negocia / trata pe bază de eşantioane; by ~ of arm eu puterea braţelor; by shee



 r ~ prin forţă. 2. soliditate, tărie; durabilitate, trăinicie (şifig.). 3. (tehn.) reziste nţă; ~ of materials rezistenţa materialelor. 4. soliditate, (putere de) rezistenţă, forţă. (a unei cetăţi). 5. număr, forţă numerică; (mii.) efectiv (al unei unităţi); (mil.) fighti efectiv mobilizabil; in full ~ în număr (complet), cu toţii, în întregime; (mil.) peace ~e fectiv de pace; (mil.) war ~efectiv de război; what is your ~? câţi sunteţi? câţi oameni av ? 6. (/nil.) controale; on the ~ în controalele armatei): (mil.) to be taken on th e ~ a fi înscris / trecut în controalc(le armatei); (mil.) to strike smb. off the ~ a şterge pe cineva din controalc(lc armatei). 7. (chim., metal.) thru, titlu; conc entraţie, tărie (alcoolică, a unui acid etc.). 8. (electr.) intensitate (a curentului) . 9. (arte, pictură) intensitate (a unei culori). 10. forţă (a unui jucător de şah etc.). 11. (austr.) sens, înţeles, semnificaţie; to get the ~of smth a înţelege ceva bine, a pătru de esenţa unui lucru. strengthen ['strerjO."?n] vb. A. tr. X. a fortifica, a întări; a înzdrăveni. 2. (fig.) a confirma, a întări. 3. a consolida, a întări (şifig.). 4. a concen , a întări (o soluţie), a mări concentraţia (u/iei soluţii); a trata (o soluţie) cu un ingr ent (care-i măreşte tăria sau îi accentuează gustul); to ~ (the beer) with hops a pune ham ei (la berc). B. intr. a sc consolida, a se fortifica, a se întări, a deveni puterni c, a câştiga putere, a câştiga puteri noi. a se înzdrăveni



(şifig.h strengthener [-arJ s. (med.) fortifiant (şi fig.). strengthening [-in] s. (tehn.) 1. întărire. 2. întăritură. strenuous fstrenjuos] adj. energic, activ, plin de ardoare; vi guros, puternic, asiduu; încordat; aprig. înverşunat; obositor, epuizant, istovitor; ~ efforts sforţări încordate; ~ life viaţă activă / intensă. strenuousness [-flis] s. energi activitate; vigoare; încordare; efort.



 strepitous 906



strepitous ['strepitos] adj. tumultuos, zgomotos, gălăgios. streptococcus [istrcpton 'kokos, -to'k-], pl. streptococci [-koksai] s. (biol., med.} streptococ. strepto mycin [.strepto»'maisinJ s. streptomicină. stress [strcsj I, s. 1. (fig.) forţă, putere, constrângere, presiune, apăsare, povară; (telm.) efort, tensiune (şi fig.); solicitare; under (the) ~ of poverty constrâns / silit I împins de mizerie / de sărăcie; under (the ) ~ of weather datorită intemperiilor, constrâns / silit de violenţa intemperiilor / d e urgia vremii. 2. (fon.) accent; (fig.) to lay ~on a accentua, a pune accentul pe, a scoate în evidenţă, a pune în valoare. II. vb. tr. 1. a sublinia, a accentua, a apăs a asupra. 2. (telm.) a solicita, a supune tensiunii sau presiunii; a deforma. st retch [stret/J I. vb. A. tr. 1. a extinde, a întinde, a lungi, a lărgi, a lăţi, a mări; a deforma; (metal.) a trage; (fig. si.) to ~hemp a fi spânzurat, (fig. fam.) to ~ on e's legs a) a-şi dezmorţi picioarele, a se plimba; b) a lungi pasul, a merge (mai) r epede. 2. a încorda, a întinde. 3. a întinde, a culca, a lungi; to ~ smb. to the groun d a culca / a doborî pe cineva la pământ. 4. a oferi, a întinde (mâna etc.). 5. a desface (aripile), a întinde, a desfăşura. 6. (fig.) a forţa, a exagera, a violenta, a abuza de, a denatura, a răstălmăci, a interpreta în sens (prea) larg, a extinde (aplicarea), a de păşi (limita); to ~ one's credit a-şi depăşi creditul; to ~ the law a denatura / a răstălmă gea, a interpreta legea în sens (prea) larg / într-un spirit (prea) tolerant / îngăduito r; to ~a point a nu se arăta prea riguros / sever, a face o concesie / un hatâr, a s e arăta îngăduitor, a închide ochii; to ~ the truth a denatura adevărul, a exagera / a amp lifica realitatea, a se depărta de adevăr, a minţi. 7. (fig. înv.) a forţa, a încorda; to ~ one's eyes a holba ochii, a face ochii mari. 8. (si.) a spânzura. 9. to ~ forth a oferi, a întinde (mâna etc.); to ~out a) a întinde, a culca, a lungi; b) a oferi, a înti nde (mâna etc.). B. intr. 1. a se extinde, a se lungi, a se lărgi, a se lăţi, a se mări, a se deforma. 2. a fi situat, a se afla, a se întinde. 3. (si.) a denatura adevărul, a exagera, a minţi, a se bărbieri, a croi (Ia) minciuni, a spune braşoave. 4. (fam.) a [ungi pasul, a merge de zor, a alerga. 5. (mar.) a naviga cu toate pânzele întinse; a naviga pe vânt de balină. 6. (despre o regiune, un teren etc.) to ~ between a se în tinde sau a fi situat între; to ~ from... to... a se întinde / a merge de la ... până la ..,; (fam.) to ~ out a) a lungi pasul; b) a galopa de zor, a merge sau a veni în g oana calului; to ~ over a se întinde peste, a acoperi (in spaţiu sau în timp); to ~ to a se întinde / a merge până la, a ajunge (până) la. C. refl. 1. a se întinde, a-şi dezmorţ arele. 2. a se întinde, a se lungi, a se culca. II. s. 1. extindere, întindere; tens iune, încordare; to keep on the ~ a ţine în încordare / sub presiune; nerves on the ~ ne rvi încordaţi; a ~ of imagination un efort de imaginaţie; with a ~ and a yawn întinzându-s c şi căscând. 2. exagerare, abuz; ~ of authority abuz de autoritate.. 3. interval de t imp (neîntrerupt); at a ~ fără oprire / întrerupere, neîntrerupt, dintr-o dată. 4. spaţiu, une, întindere; ~ of open country porţiune de teren deschis (fără clădiri si fără păduri). ar.) drum drept (parcurs de o navă). -0* (pop.) to do a ~ a ispăşi o condamnare la închi soare (pe timp limitat). stretcher ['stretjs'] s. 1. (telm.) targa; tendor, întinzăt or. 2. targa, brancardă. 3. baraj (stinghie pentru proptit picioarele vâslaşului). 4. (conslr.) piatră sau cărămidă aşezată eu faţa longitudinală paralel cu zidul. 5. (arte, pic adru (care susţine pânza). 6. (fam.) minciună gogonată, gogoaşă. stretcher-bearer [~ibrarar s. (mil.) brancardier. stretcher-man [stret/snisn], pl. stretcher men [-man, -m en] s.v. s t r e t c h e r bearer. stretching ['stret/irj] s. (telm.) întindere, a lungire; tragere. stretchy ['stret/i] adj. care se poate întinde; elastic. strew [ stru:|, past strewed [stru;d], part. trec. strewed si strewn [strum] vb. tr. 1. a împrăştia, a risipi; a presăra; a pulveriza; a stropi; to ~ about a împrăştia, a risipi, runca alandala. 2. (with) a presăra (cu), a acoperi (cu). 3. a aşterne, a întinde. 4. (opt.) a difuza. strewing ['stru(:)in] s. (opt.) difuziune. strewn [strum] part. trec. de la s t r e w. stria ['strai:)], pl. striae ['straii:] s. 1. striură, lin ie, dungă, şănţuleţ; brăzdiţă, canclură. 2. (arhit.) striu; canclură; listei (de coloană). traieit] aay. striat, vărgat, brăzdat. striated [strai'eitid, amer. si -ted] adj. v. s t r i a t e . striation [strai'eifsn] s. 1. strierc, brăzdare, vărgare. 2. striur i, dungi. stricken ['striksn] I. (înv.) part. trec. de la s t r i k e (I). II. adj . 1. (poetic) lovit, copleşit, cuprins ((le nenorocire, de durere, de spaimă); atins



 , rănit; (inv.) (well) ~ in age / years încărcat de ani; ~ with paralysis lovit I atin s de paralizie. 2. (amer.) (mai ales ~ o u t) radiat, şters, tăiat (de pe lista). st ricken field [~ rfi:ld] s. (inv.) 1. luptă, bătălie. 2. câmp de luptă / bătaie. strickle [' trikl] s. 1. râzătoare / răzuitoare de ras baniţa sa» măsura plină. 2. cute, piatră de ascu cuţitoare. 3. râzătoare, răzuitoare, curâţitoare; cuţitoaic. 4. bătător, meliţă (pentru in. t [striktj aay. exact, precis; riguros; strict, sever; exigent, pretenţios; drasti c, inflexibil, rigid; ~orders ordine severe; he was given ~orders i s-au dat / a primit ordine severe; the ~ truth adevărul strict / pur / adevărat; in the ~sense în sensul strict / riguros; ~ discipline disciplină severă / riguroasă. striction ['strik /an] s. (telm., rezistenta materialelor) gâtuire. stricture ['strikt/»r] s. 1. (mai ales pl.) (observaţie) critică; condamnare; cenzurare; obiecţie. 2. (med.) strictură, co ntractare, strângere, strâmtare, îngustare. stridden ['stridii] part. trec. de la s t r i d e (I). stride [straidj I.past strode [stroud],part. trec. stridden ['strid ii] vb. A. tr. 1. a umbla pe, a parcurge, a colinda, a măsura (străzi etc.). 2. a păşi I a trece peste (un şanţ etc.). 3. a încăleca (pe). 4. a sta / a fi călare pe (o cracă etc.) a fi sa» a merge călare pe, a călări (pe) (un cal etc.). B. intr. 1. a păşi, a călca, a um , a merge (cu paşi mari). 2. (across, over) a păşi, a trece (peste). II. s. 1. pas (ma re); (mers cu) paşi mari; to get into one's ~s a intra în ritmul (său) normal / obişnuit (de lucr» etc.); to make great /



rapid ~s a face progrese rapide, a înainta cu paşi mari; to take in one's ~a) a trec e uşor / fără sforţare / dintr-o dată peste (un obstacol); b) (fig.) a face cu uşurinţă l u sforţare. 2. pas, distanţă între picioarele desfăcute în mers. stridence ['stridans] s. str denţă, caracter ţipător. stridency ]-i] s. v. s t r i d e n c e . strident ['stridantj a dj. (despre sunete, voci) strident, ţipător; discordant; scârţâitor; tăios. stridor ['strai o'] s. sunet strident. strife [straif] s. 1. concurenţă, competiţie, întrecere; to be at ~(with) a fi în concurenţă I întrecere (cu). 2. efort; străduinţă, strădanie; luptă; ~ for uptă pentru existenţă / viaţă. 3. discuţie, dispută, ceartă, sfadă, gâlceava: diferend; dis ezbinare, vrajbă, zâzanie; to be at ~ (with) a fi certat, învrăjbit (cu). strike1 [strai k] I.past struck [strAk],part. trec. struck [strAk], (înv.) stricken ['striksnj vb . A. tr. 1. a lovi; a izbi; a bate; a ciocni; to ~ smb. in the face a lovi pe ci neva peste I în faţă; (înv.) to ~ hands (with smb.) a bate palma (cu cineva); (prov.) ~ the iron while it is hot bate fierul cât e cald. 2. a da, a trage (o lovitură); to ~ a blow a da / a trage o lovitură; (jig.) to ~ a blow for smb. a ieşi în apărarea / a lu a apărarea / a veni în ajutorul cuiva, a milita pentru cineva; to ~ the first blow a ) a da prima lovitură, a începe bătaia; b) (fig.) a provoca. 3. a lovi / a izbi I a ba te / a da / a trage cu; a înfige, a împlânta, a băga. a vârî; a da, a prinde (rădăcini). 4. lovi de, a se ciocni de; a da peste / de; a descoperi, a detecta, a găsi (din întâmpl are); a nimeri; (mar.) to ~ the ground a atinge fundul; (amer.) to ~ oii a) a de scoperi un zăcământ de petrol; b) (fig.) a face o descoperire profitabilă; a face o afac ere bună; a da peste / de noroc; a reuşi (in viata, în afaceri); the ship struck a roc k nava a dat peste o stâncă / s-a lovit de o stâncă; (mar.) to ~ soundings a atinge fund ul (cu sonda). 5. (muz:) a lovi (clapele pianului); a cânta din (ghitara, harpă etc. ); a bate (toba); to ~ the note a da tonul (corului etc.); (fig.) to ~ a note a face o (anumită) impresie, a produce un (anumit) efect; (fig.) the speech ~s the r ight note cuvântarea c în notă / e ţinută în nota justă, oratorul a găsit tonul just. 6. a a bate (ora, ceasul); it has just struck four chiar acum a bătut ora patru; (mar. ) to ~ the hour a bate ora. 7. a aprinde (prin frecare sau lovire); to ~ a light a scapără amnarul; to ~ a match a aprinde I a trage un chibrit; to ~ sparks out of a face să scapere (cu ac.),a scoate scântei din (şi jig.). 8. (fig.) a frapa, a izbi; a face o (anumită) impresie asupra (cuiva); a părea (cuiva); how does his playing ~ you? a) (teatru) cum ţi se pare jocul / interpretarea lui?; b) (muz.) cum ţi se parc felul cum cântă?; to ~ the eye a bate la ochi. 9. a veni (cuiva) în gând, a da în gând (cu va); an idea suddenly struck me îmi veni deodată o idee. 10. a bate (monedă). 11. (mar .) a coborî; to ~ a sail a coborî o velă; to ~ one's colours / one's flag a) (mar.) a coborî pavilionul; b) (fig.) a se preda; a se da bătut. 12. (fig.) a lovi (cu o infi rmitate etc.); (fig.) to ~smb. dumb a face pe cineva să amuţească, a lua I a răpi / a tăia cuiva graiul; a lăsa pe cineva mut / fără grai. 13. (despre trăsnet) SL trăsni, a lovi (şi ig.); a tree struck by lightning un copac lovit de trăsnet; (pop.) to ~ smb. all o f a heap a trăsni / a năuci / a tâmpi pe cineva, a lăsa pe cineva năuc / (ca) trăsnit / tâm



 . 14. (amer. fam.) a extorca, a stoarce de la (cineva) pe neaşteptate; a şantaja; a tapa; to ~ smb. for five dollars a tapa pe cineva de cinci dolari. 15. a încheia; to ~ a balance a) a balansa / a solda / a încheia un cont; b) a încheia / a face un bilanţ; to ~ a bargain a încheia o afacere / o tranzacţie, a face un târg. 16. a nivela, a netezi, a rade, a răzui (cu răzătoarea baniţă plină de grăunte). 17. (la pescuitul cu un a înţepa (peştele). 18. a lovi, a prinde (balena) CU cangea. 19. (electr.) a amorsa ( un arc). 20. to ~ down a doborî, a culca, a trânti la pământ (dintr-o lovitură); to ~ home a) (fig.) a încolţi, a încuia (pe cineva), a tăia (cuiva) piuitul; b) (fig.) a lovi / a nimeri (pe cineva) în punctul sensibil; to ~ into a) a înfige / împlânta în; (despre şerpi to ~ one's fangs into a-şi înfige dinţii în; to ~a knife into smb.'s heart a împlânta un c t în inima cuiva; (despre plante) to ~ its roots into a-şi înfige rădăcinile în; b) (fig.) inspira (cuiva), a umple (pe cineva) de; to ~ terror into a îngrozi, a înspăimânta (pe cineva); to ~ off a) a tăia, a reteza, a desprinde (cu o lovitură de spadă, de secure) ; to ~ smb.'s head off a decapita (pe cineva), a tăia capul (cuiva); b) a radia, a suprima, a şterge; c) (ec.) a face un rabat / o reducere I un scăzământ de, a reduce, a scădea (din factură, din preţ); d) (poligr.) a tipări, a trage (»n anumit număr de exempla e); e) a improviza; to ~ on a Iovi I a izbi / a bate / a da cu (pumnul etc.) în; t o ~ one's fist on the table a lovi / a izbi / a bate / a da cu pumnul în masă, a lov i / a izbi masa cu pumnul; to ~out a) a radia, a suprima, a şterge; b) a scoate, a face să sară I să iasă (scântei); c) (fig.) a concepe, a imagina, a inventa, a născoci, a corni, a găsi; to ~ out a new idea a concepe un nou plan: a avea o idee nouă; to ~ t hrough a tăia (c» o linie), a trage o linie peste; to ~ up a) a începe să cânte, a intona (»» cântec, o piesă de muzică instrumentală); b) a contracta, a încheia, a lega, a face (o anţă etc.); to ~ up an acquaintance (with) a lega cunoştinţă (cu); to ~ up a bargain a înch ia o afacere, a face un târg; to ~ up a conversation (with) a intra în vorbă (cu); to ~ up a friendship (with) a lega prietenie (cu), a se împrieteni (cu); ()7g.) to ~ with a) a Iovi cu (o infirmitate etc.); b) a face să fie cuprins de (un sentiment to-~ an attitude a lua puternic); to be struck with horror a fi cuprins de groază. o poză (teatrală); to ~ an average a calcula / a stabili sa» a lua o (valoare) medic; to ~ camp a ridica / a părăsi tabăra; to ~ tents / one's tent a) a-şi strânge corturile s a» cortul; b) (fig.) a ridica / a părăsi tabăra. B. intr. 1. a se lovi, a se izbi, a se ciocni. 2. (despre oră, ceas) a suna, a bate; the hour has struck a) a sunat ora; b) (fig.) a sosit / a venit vremea; (fig.) his hour has struck i-a sunat ceasul (morţii). 3. (despre plante) a prinde rădăcini. 4. (m«r.) a coborî pavilionul sa» o pânză î de salut (şi fig.); to ~ with a sail a saluta cu o pânză. 5. to ~ across a) a trece / a o apuca / a o lua peste / prin / de-a curmezişul, a traversa; b) (electr.) (des pre scântei) a sări; to ~ at a lovi (în), a izbi (în), a da în; a ataca; (fig.) to ~ at th e root of smth. a) a atinge / a lovi ceva la rădăcină; a extirpa / a stârpi I a tăia ceva de la rădăcină; b) a încerca / a căuta să lovească / să atingă ceva la rădăcină; to ~ back (ia o lovitură), a da înapoi / a înapoia lovitura, a lovi la rândul său; b) a se întoarce ( eodată) din drum, a face (deodată) calea întoarsă; to ~ home a) (despre



 907 stroke



persoane) a lovi sau a nimeri (drept) Ia ţintă / unde trebuie (şifig.); b) (despre lov ituri, unelte, arme, proiectile) a lovi / a merge (drept) la ţintă / unde trebuie (şi fig.); to ~in a interveni într-o convorbire, a se amesteca în vorbă, a întrerupe; to ~ i nto a) a pătrunde în, a se afunda în; to ~ into the jungle a pătrunde / a se afunda în jun glă; b) a începe deodată, a trece deodată Ia; to ~ into a gallop a începe (deodată) să galo e, a trece (din trap) în galop; to ~ out a) a da o lovitură sau lovituri, a da, a Io vi; (sport, box) to ~ out (from the shoulder) a da o lovitură directă; b) (despre înotăt ori, patinori) a porni repede / în grabă; to ~ out for the shore a o lua / a porni (în grabă) spre mal; (fig.) to ~ out for oneself a fi sau a deveni independent; a-şi fa ce o situaţie; a-şi croi (singur) calea; a se stabili pe cont propriu; (fig.) to ~ o ut in a line on one's own a urma o calc proprie; a fi original; to ~ through a s trăbate (prin); to ~ through the crowd a răzbi prin mulţime; the light ~s through the darkness lumina străpunge întunericul / străbate prin beznă; to ~ to a) a se dirija / a se îndrepta / a o apuca / a o lua / a întoarce către / la / spre / înspre; to ~ to the l eft a o lua la stânga; b) (mii., mar.) a se preda (inamicului); to ~ up a începe să cânt e; the band struck up orchestra / muzica începu să cânte; (amer. si.) to ~ up with a s e întâlni din întâmplare cu, a da peste; to ~ upon a) (despre lumina) a cădea pe, a lovi; b) (despre sunet) a parveni / a ajunge la, a atinge, a lovi; c) a concepe, a găsi, a scorni, a născoci (un plan etc.); I struck upon an idea mi-a venit / mi-a dat în gând o idee. II. s. 1. detectare / găsire / descoperire a unui zăcământ (de petrol sau min ereu)- 2. (fig.) succes; lovitură (norocoasă). 3. (amer. si.) (tentativă de) şantaj (pol itic). 4. (geol.) direcţie (a unui strat). 5. (dial.) măsură de volum (= 2 bushels = 7 2,7 litri) pentru grâne etc. strike2 I. s. grevă, încetare a lucrului; general ~ grevă g enerală; to be on ~ a fi în grevă; to go on ~ a declara / a face grevă. II. vb. A. intr. a face grevă, a fi în grevă; a declara grevă, a intra în grevă, a înceta lucrul. B. tr. to work a înceta lucrul, a intra in grevă, a face grevă. strike-a-light ['straik^ilait] s . (fam.) aprinzătoare, scăpărătoare cu cremene. strike benefit [~ .benifit] i. v. s t r i k e p a y , strikebound [~baund] adj. care nu se poate deplasa sau desfăşura din c auza unei greve. strike-breaker [~ibreikor] s. spărgător de grevă. strike committee |~ ka^iiti] s. comitet de grevă. strike-pay [~pei] s. ajutor de grevă. striker1 ['stra ika'j s. grevist. striker2 s. 1. (lucrător) ciocănar. 2. (mil.) percutor. strike str uggle ['straik istrivglj s. acţiune grevistă, luptă prin grevă. striking I'straikirj] ad j. 1. (jig.) remarcabil, frapant, izbitor, uimitor. 2. (care se află) în grevă, care f ace greva, grevist. striking force [~ fo:s] adj. (mii.) grupă de asalt; unitate de şoc. Strine [strain] s. (fam.) engleza australiană. string [strin] I. s. 1. sfoară; c ordon; şnur; (jig,) to pull the ~s a trage sforile, a unelti sau a conduce pe ascu ns / din umbră; (jig.) to have smb. on a ~ a) a avea pe cineva la mână; b) a trage pe cineva pe sfoară. 2. coardă (de arc); (fig.) first ~ a) resursă principală; second ~ res ursă de rezervă; b) (sport) (echipă) selecţionată A; (fig.) to have two ~s to one's bow a avea două coarde de arc, a dispune de mai multe mijloace pentru a para orice event ualitate. 3. (muz.) coardă, strună; metal ~ coardă de metal; (fig.) to harp on the sam e ~ a cânta mereu acelaşi cântec; a repeta mereu acelaşi lucru, a o ţine una şi bună; to to the ~s a cânta (dm harpă etc.); (fig.) to touch a ~ in smb.'s heart a atinge un pun ct sensibil al cuiva, a face să vibreze o coardă sensibilă în inima / sufletul cuiva, a emoţiona / a înduioşa pe cineva. 4.pl. (muz.) (instrumente cu) coarde (într-o orchestră). 5. şirag, şir, rând, fir (de mărgele etc.); a ~ of carriages un şir de trăsuri; (constr.; d umuri) ~ of heaps cordon de materiale. 6. scrie, succesiune, şir, rând; ~ of bursts salvă de mitralieră. 7. fibră, filament (iu plante etc.); aţă (în fasolea verde, în carne e ); nervura (de frunze). 8. v. s t r i n g - b o a r d. 9. pi. (amer. fam.) condiţi i. 10. (sl.) mistificare, păcăleală; poveste de necrezut, minciună gogonată. 11. v. s t r i n g - c o u r s e 12.pl. (pescuit) petile.H.pastşipart. trec. strung [strArj], v b. A.tr. 1. a lega eu sfoară şau de capătul unei sfori. 2. a pune coardă la (un instrume nt muzical). 3. a întinde coarda (arcului), a încorda, a înstruni (arcul). 4. (jig.) ( mai ales la part. trec.) a crea o tensiune nervoasă în; a încorda (nervii), a excita ( sensibilitatea); high-strung / a highly strung person o persoană extrem de nervoasă / sensibilă / iritabilă; high-strung / highly strung nerves nervi foarte încordaţi, marc



 tensiune nervoasă / a nervilor, marc nervozitate. 5. a înşira (mărgele) pe aţă sau sfoară. a lega cu sfoară (un pachet). 7. (amer. sl.) a înşela, a duce de nas, a trage pe sfoa ră. 8. to ~ out a înşira (la intervale, de-a lungul unui drum etc.); to ~ together a l ega împreună /laolaltă; to ~ up a) a încorda (nervii etc.),- b) a spânzura. B. intr. 1. (d espre materii cleioase, vâscoase) a se întinde în fire. 2. to ~ out a se înşira (la interv ale, de-a lungul unui drum etc.). string bag ['strirj ba?g] s. fileu, plasă (pentr u cumpărături etc.). string band [~ baaid] s. (muz.) orchestră de coarde. string bean [~ bi:n[ s. (gastr.) fasole verde. string-board [~bs:d, -b.iad] s. (constr.) van g. string-course [~ks:s] s. (arltit.) brâu. stringed [strind] adj. (muz.) cu sau d e coarde; ~ instrument instrument cu coarde; ~ quartet(te) cvartet de coarde. st ringency l'strindpnsi] s. 1. stricteţe, severitate, rigoare, asprime; stringenţă, nece sitate (absolută). 2. strâmtorare, lipsă de bani, situaţie grea. 3. (ec.) depresiune, slăb iciune (a piefei, a târgului). stringent ['strind3ant] adj. 1. riguros, obligator, stringent, strict, sever; ~ regulations dispoziţii / prescripţii riguroase / severe / obligatorii. 2. (ec.) (despre bani) în cantitate mică, puţini, număraţi; (despre viaţa f nanciară) slabă (din lipsă de capital). 3. (despre argumente) convingător, fără replică; (d re argumentaţii) strâns, riguros. string halt ['strirj ho(:)lt] s.v. s p r i n g - h a l t .



stringless ['strirjlis, amer. şi -Ies] adj. (despre instrumente cu coarde) fără coarde / strune. string moulding ['strirj pmouldirj] s. v. s t r i n g - c o u r s e. stringy ['strirji] adj. 1. fibros, filamentos, aţos. 2. vâscos, lipicios, cleios; (d espre o substanţă cleioasă) care se întinde în fire. 3. (fam.) vânos, (zvelt şi) vânjos, mu s. strip [strip] I. vb. A. tr. 1. a desprinde, a scoate, a da jos, a lua, a îndepărt a, a jupui (învelişul, coaja etc.); to ~ the bark from a tree a coji / a jupui un co pac; to ~ the tiles from a roof a da jos ţiglele de pe un acoperiş. 2. a jupui, a co ji, a curăţa (de coajă e/c.); a dezgoli, a dezveli; to ~ a tree of its bark a coji / a jupui un copac. 3. (fig.) (of) a priva (de), a jefui (de), a prăda (de); ~ped of fine name, it is a swindle la drept vorbind / ea să vorbim pe faţă, e o escrocherie. 4 . a dezbrăca, a despuia; to ~smb. to the skin a dezbrăca pe cineva până la piele, a desp uia pe cineva. 5. a demonta. 6. (telul.) a deforma, a toci; a turti filctul / gh iventul (unui şurub). 7. a dezarma. 8. a mulge. 9. (metal.) a curaţi (o piesă turnată). 10. to ~ off a scoate, a da jos, a lua, a îndepărta (învelişul, coaja, îmbrăcămintea etc.); ~ off one's clothes a se dezbrăca; (electr.) to ~ off the insulation a scoate / a îndepărta izolaţia. B. iutr. 1. a se despuia, a se dezbrăca (până la piele); to ~ to the s in a se dezbrăca până la piele/ în pielea goală, ase despuia; to ~ well a) (despre bărbaţi) fi bine făcut, a avea un fizic frumos; b) (despre cai) a se prezenta bine (când li s e scoate pătura înainte de alergare). 2. (despre arbori) a se coji, a se jupui (de c oajă). 3. (despre înveliş, coajă etc.) a se desprinde, a se lua jos, a cădea. 4. (despre şu uburi) a se toci. 5. (despre înveliş, coajă etc.) to ~off a se desprinde, a se luajos, acădea. II. s. bandă, fâşie, bucata lungă şi îngustă; panglică; ~ of board şipcă, stinghie; n fâşie de grădină; (mar.) rubbing ~ brâu. stripe [straip] I. s. 1. dungă, fâşie, varga. 2. n, tresă; şevron; (mil.) to get one's ~s a înainta în grad; (mil.) to lose one's ~s afid egradat. 3. (înv.) lovitură de bici. 4. (amer.) fel, soi; a man of that ~ un om de s oiul acesta. II. vb. tr. 1. a dunga, a varga, a vârsta, a împestriţa cu dungi. 2. (rar ) a bate (cu biciul), a biciui. striped [straipt] adj. vărgat, vârstat, dungat, în dun gi, cu dungi. stripling ['striplirjl I. s. adolescent, tânăr, băiat, băictan; (peior.) ţâng mucos. II. adj. juvenil, tineresc. stripper ['strip3rj s. persoană care cojeşte etc . (v. s t r i p I), stripping f'stripirj] s. 1. stabilizare (a ţiţeiului, a gazoline i, a benzinei). 2. (operaţiune de) cojirc (a lemnului). 3. (mine) dezgolire, dezve lire. 4. (metal.) curăţire (a unei piese turnate).



stripping comb [~ koum] s. (metal.) pieptene. strip steel ['strip sti:l] s. (met al.) bandă de oţel. strip-tease [~ «ti:zj s. strip-tcase. stripy ['straipi] adj. (fam. ) vărgat, dungat, în sau cu dungi. strive [straiv], past strove fstrouv]. part. trec . striven ['strivnj vb.intr. l.atindc.anăzui; a depune / a face eforturi sau toate eforturile; a se sforţa, a se sili, a se strădui, a căuta, a încerca (cu tot dinadinsul ), a-şi da (toată) osteneala; to ~ t o gain one's freedom a sc strădui să-şi dobândească li tatea. 2. a lupta, a sc lupta, a se bate; a rezista, a opune rezistenţă, a sc împotriv



 i; a sc zbate. 3. to ~ after a urmări (un scop), a sc strădui să obţină / să dobândească (c I să atingă (un scop); what are you striving after? cc urmăreşti? care ţi-e scopul? pentru ce te străduieşti / te lupţi / te zbaţi?; to ~ against a (se) lupta contra / împotriva (c u gen.) / CU (şi fig.); to ~ for a) a urmări (un scop), a sc strădui să obţină / să dobânde eva), să atingă (un scop); to ~ for victory a se strădui să obţină victoria; b) a disputa ( eva), a lupta pentru (ceva); to ~ for the mastery a lupta pentru prioritate; to ~ hard a depune / a face toate eforturile, a se strădui din răsputeri; to ~ with a) a (se) lupta contra / împotriva (cu gen.) / CU (şi fig.); b) a rivaliza / a se întrece cu; to ~ with smb. for smth. a disputa cuiva ceva, a se lupta cu cineva pentru ceva. striver ['straiva1"] s. 1. arivist; ambiţios, persoană care vrea să sc distingă sa u să parvină. 2. zclator. 3. litigant. 4. pretendent, aspirant, candidat, concurent. striving ['straivirj] s. 1. eforturi, străduinţă, străduinţe. 2. luptă. strobilaceous [ist obi'lci/as] adj. (bot.) 1. ca un con. 2. cu conuri; conifer. strobilate ['strobi lcit] adj. (bot.) ca un con; de con; conic. strobile ['strobail] s. (bot.) con. stroboscope ['stroubaskoup, 'strob-] s. (tehn.) stroboscop. strode [stroud] past de la s t r i d e (I). stroke [strouk] I. s. 1. lovitură, izbitură; tragere; a fini shing ~ a ) lovitură decisivă / hotărâtoare / care doboară pe adversar, lovitură finală / d raţie; b) (fig.) argument final / decisiv / hotărâtor / fără replică; he had a ~ marcă un p t. 2. mişcare (ritmică), bătaie (a aripii, a vâslei); mişcare sau sforţare izolată / sporad răzleaţă; mişcare, cursă; lovitură; the ~of an oar mişcarea / bătaia vâslei; a clever ~ o o mişcare abila / bine chibzuită (şifig.); a ~of genius a) o lovitură genială; b) o idee g enială, o străfulgerare de geniu; a ~ of luek un noroc neaşteptat, o lovitură norocoasă; t hey have not done a ~ o f work n-au făcut nici o treabă, au stat cu mâinile în sân. 3. trăs ră, linie; mişcare a condeiului / peniţei sau pensulei; with one ~ of the pen dintr-un condei; finishing ~s ultime detalii / retuşări, finisare, şlefuire, punere Ia punct; to portray with a few ~s a zugrăvi / a schiţa din câteva trăsături. 4. bătaia ceasului; it s on the ~ of nine în curând (va) bate / va fi (ora) nouă, e aproape (ora) nouă. 5. mângâie e, atingere (cu mâna). 6. capul lopătarilor / vâslaşilor (vâslaş care comandă celorlalţi); ll the ~ a da tactul la vâslit. 7. (tehn.) cursă (a pistonului); down ~cursa descend entă; up ~ cursă ascendentă. 8. (tehn.) timp (al maşinii termice, al motorului); four-~ cycle ciclu în patru timpi; four-~engine motor în patru timpi. 9. (tehn.) diviziune (a scării unui aparat de măsurat). II. vb. A. tr. 1. a mângâia, a dezmierda, a trece pal ma uşor peste; to ~ smb. down a calma / a linişti /apotoli/aostoi pe cineva; (jig.) to ~ smb.'s hair/fur the wrong way a lua pe cineva în răspăr, a se răsti la cineva. 2. a dirija (pe vâslaşi), a comanda, a da tactul (vâslaşilor). B. intr. a comanda / a da tac tul vâslaşilor, a fi capul lopătarilor / vâslaşilor.



 stroll 908



stroll [stroul] I. vb. A. tr. a cutreiera, a colinda, a bate. B. intr. a se plim ba, a hoinări. II. s. plimbare (scurtă); to go for a ~ a ieşi pentru (a face) o (scurtă) plimbare; to take a ~ a face o (scurtă) plimbare. stroller ['strouly] s. 1. perso ană care se plimbă. 2. (rar) actor ambulant. strolling player ['stroulirj 'plcior] s . v. s t r o l l e r (2). stroma ['stroumo],pl. stromata [-ta] s. (bot., med.) s troma. strong [strorj] I. adj. 1. puternic, tare; viguros, robust; ferm; ~ candi date candidat cu mari şanse de reuşită; ~ literary style stil literar viguros; ~ man o m autoritar / cu mână de fier, administrator sau şef cu mâna fermă; ~ measures măsuri drast ce; (fig:) ~ meat idee / teorie accesibilă numai minţilor agere sau bine instruite, lucru care nu c de nasul oricui. 2. rezistent, durabil, trainic; întărit; tare, care poate suporta / îndura mult; ~ castle castel fortificat / întărit; ~ design construcţie solidă / rezistentă / durabilă / trainică; (ec.) ~ prices a) preţuri stabile7 invariabile ; b) preţuri în creştere; one's ~ point punctul tare al cuiva, forţa cuiva. 3. tare; vig uros; verde; crud; ~ language limbaj / vocabular crud I trivial; ~drink / waters băutură (alcoolică) tare. 4. (cu gust) înţepător, iute, care ustură; ~ cheese brânză iute miros tare. 5. de o anumită forţă (numerică); battalions a thousand ~ batalioane cu un e fectiv de câte o mic de oameni; how many ~ are you? câţi (oameni) sunteţi? ce efectiv av eţi? 6. (gram., despre verbe etc.) tare. 7. (fon.) tare, nemuiat. II. aaV. (fum.) cu tărie, (în mod) viguros, energic, tare; to be going ~ a fi în formă, a merge înainte cu succes, a-i dâ înainte (fără şovăire); to come / to go it ~ a) a acţiona cu hotărâre sau c s; b) a depăşi, a trece măsura, a exagera; a-i zice cam tare. strong-arm ['stron'cnm] vb. tr. (fam.) a folosi forţa faţă de. strong-box [~boks] s. 1. safe, casă de fier, casă d e bani. 2. compartiment, safe (închiriat în tezaurul unei bănci). strong-headed [~>hcd id] adj. 1. încăpăţânat, căpăţânos. 2. foarte inteligent. strongheadedness [-nisj s. încăpă trongish ['stranii] adj. destul de tare, tăricel, tărişor. stronghold [~hould] s. 1. f ortăreaţă, bastion, citadelă, cetate, loc întărit (sifig.). 2. (mil.) punct / loc întărit; strong language [~ ilaerjguid3] s. înjurături, cuvinte de ocară; expresii tari. stron gly ['stranii] adv. 1. cu putere. 2. cu hotărâre, în mod ferm. strong market ['strorj 'nra:kit] s. (ec.) piaţă fermă. strongminded [~ 'maindid] adj. 1. inteligent. 2. hotărât, care ştie ce vrea. strong-room [~ru(:)m] s. tezaur, cameră de oţel (a unei bănci). stron g Wheat [~ iwi:t] s. (bot.) ghircă, grâu tare (Triticum durum). strongwilled ['stror j'wild] adj. 1. dârz, hotărât. 2. încăpăţânat; perseverent. strontianite ['stronfionait] s. eral.) stronţianit. strontium ['stronfiom. -tiom] s. (chim.) stronţiu. strop [strop] I. s. 1. curea pentru ascuţit briciul. 2. (mar.) zbir. II. vb. tr. a ascuţi, a trag e la curea (briciul); a şlefui. strophe ['stroufi. 'strofi] s. strofă (în prozodia vec he grecească). strophoid ['strofoid] s. (geom.) strofoidă. strove [strouv] past de l a s t r i v e. struck [strAk] past si part. trec. de la s t r i k e 1 (I). struc tural ['strAkt/arol] adj. structural, organic, constructiv, care ţine de structura / alcătuirea internă; ~ features trăsături esenţiale; ~ formula formulă structurală; ~ mec ics mecanica aplicată la ramura construcţiilor; ~ steel oţel de construcţie. structurali sm ['strAktfarolizam] s. structuralism. structuralist ['strAkt/aralist] s. struc turalist. structurally [-i] adv. structural, organic. structural mill ['strAkt/a rol mil] s. (metal.) laminor pentru profile. Structure ['strAktJV] s. 1. structu ră, construcţie, textură, compoziţie, organizare, alcătuire; the ~ of a language structura unei limbi; ~ of matter structura materiei; ~of rocks structura rocilor; the ~ of a sentence structura / construcţia unei fraze sau propoziţii; social ~ structură / organizare / orânduire socială. 2. construcţie; edificiu, clădire. struggle ['strAgl] I. vb. intr. 1. a (se) lupta, a se război; a rezista, a ţine piept. 2. a se zbate, a f ace sforţări, a se strădui; to ~ to one's feet a se ridica în picioare cu greu / cu preţul unor sforţări. 3. (fig.) a (se) lupta, a depune eforturi; to ~ for peace a lupta pe ntru pace; to ~ against difficulties a lupta împotriva obstacolelor / greutăţilor; to ~ for one's living a lupta pentru existenţă. 4. (through; along; into) a pătrunde / a străbate cu greu, a răzbi (prin; de-a lungul; în). II. s. 1. luptă (şi fig.); exerciţiu de uptă; trântă; a bitter ~ o luptă aprigă / îndârjită; class ~ lupta de clasă; the ~ for exis upta pentru existenţă. 2. sforţare, efort, strădanie, încordare; competiţie întrecere. stru strAm] I. vb. A. intr. a zdrăngăni, a cânta prost (la piau etc.). B. tr. a zdrăngăni la (p



 ian etc.) I din (ghitară etc.). II. s. zdrăngănit. strumpet ['strAmpit. amer. si -pet] s. prostituată, (femeie) desfrânată, dezmăţată, târfă. strung [strArjlpast si part. trec. s t r i n g (II). strung-out E'strAn'aut] (fam.) intoxicat de droguri; ~ on her oin dependent de heroină. strut1 [strAt] I. vb. intr: a călca / a păşi / a merge / a umb la mândru / semeţ / ţanţoş / cu îngâmfare sau (cu un aer) grav / cu un aer important / dând re. II. s. mers / umblet ţanţoş / semeţ / grav / pretenţios; pas măsurat. strut2 I. s. 1. ( rhit.) contrafişă, suport, montant, proptea. 2. (av.) lonjcron. II. vb. tr. a propti , a sprijini; a contravântui. strut(ting) beam ['strAt(in) bi:m] s. (arhit.) arbal etier. strychnin(e) ['striknim, amer. si-nin, -nain] s. stricnina. stub [stAb] I . s. 1. butuc, buturugă, ciot (de arbore). 2. sfărâmătură, frântură; ciot de dinte7 măsea. păt / crâmpei scurt şi uzat / tocit. 4. capăt, căpeţel, vârf (ae creion). 5. muc (de ţigară alon, cotor, matcă (de cec, de chitanţă etc.). 7. (telm.) cap de bielă. II. vb. tr. 1. ( mai ales to ~ up) a dezrădăcina, a smulge din rădăcină. 2. (agr.) a defrişa,



a răzui (un teren); a curăţa (un teren) de cioturi şi rădăcini. 3. to ~ one's foot / one's oe on a se lovi cu piciorul / a se poticni de (ceva tare). 4. to ~ out a stinge (un chiştoc). stubble ['stAbl] s. 1. paie rămase după seceriş, mirişte. 2. păr tuns scurt; arbă nerasă / ţepoasă; păr aspru (ca de porc), ţepi de barbă. stubble farmer [~ ifa: mor] s canad. si.) fermier din regiunile de prerie. stubble field [~ fi:ld] s. mirişte. s tubble plough [~ plau] s. (agr.) plug dezmiriştitor. stubble plow s. (amer.) v. s t u b b 1 e p l o u g h . stubbly I'stAbli] adj. 1. acoperit cu paie secerate. 2 . (despre obraz, barbă) nebărbicrit, aspru, ţepos. stubborn ['stAbonl adj. încăpăţânat, înd rseverent, tenace, persistent, stăruitor; îndârjit, intractabil, neînduplecat; (to) reca lcitrant, rebel, refractar (la, faţă de); (as) ~ as a muie încăpăţânat ca un catâr; the ~ f inexorabila / dura / aspra realitate; facts are ~ things faptele sunt refractare , faptele nu se adaptează teoriei (preconcepute). stubborn beggar [~ ibego1"] adj. (fam.) încăpăţânat, catâr. stubbornly ['stAbonli] adv. cu îndărătnicie / încăpăţânare. stu nnis] s. încăpăţânare; îndărătnicie, cerbicie; perseverenţă, tenacitate, persistenţă, stăru ecate. stubby ['stAbi] adj. 1. presărat cu cioturi / buturugi. 2. scund şi gros, but ucănos. stub nail ['stAb neil] s. caia. stucco ['stAkoul I. s. (arhit.) stuc. II. vb. tr. a acoperi sau a ornamenta cu Stuc. stuccoer ['stAkoira'] s. stucator, ip sosar. stucco work ['stAkou wa:k] s. lucrare / ornamentaţie în stuc; stucco worker [ ~ iwxkol s: v. s t u c c o e r . stuck [stAk] past si part. trec. de la s t i c k (I). ■ stuck-up [~'Ap,'--, -'-] adj. (fig.fam.) arogant, înfumurat, îngâmfat, fudul, s emeţ, trufaş, plin de sine, cu nasul sus. stuck-up nose [—nouz] s. nas earn. stud1 [st Ad] I. s. 1. cui sau ţintă cu floare mare / cu cap mare (pentru ornamentaţie); ştift; pi oneză. 2. buton (de manşeta, de guler etc.). 3. v. s t u d bol t. 4. (arhit.) montan t, uscior; stâlp; pilastru. 5. (constr. de tuneluri) popic. -0* (amer.) to take th e ~s a se încăpăţâna. 6. (electr.) contact, plot. II. vb. tr. 1. a garnisi, a ornamenta, a împodobi cu cuie / ţinte, a bate în cuie, a ţintui. 2. (mai ales la part. trec.) (with) a presăra, a smălţui-, a acoperi (cu). stud2 s. 1. crescătorie de cai, herghelie; grajd . 2. (colectiv) cai (ai unei herghelii). 3. armăsar de prăsilă. stud bolt [~ boult] s. (tehu.) ştift filetat. stud-book [~buk] s. catalog / registru genealogic al cailo r pursânge. studding-sail ['stAdiijscil] s. (mar.) aripă, bonetă; lower~boneta vergii mari; topgallant ~ bonetă de gabier. studding-sail boom [~ bu:m] s. (mar.) verfafo r. student ['stju;dant] s. 1. student; elev; persoană care studiază (o anumită discipl ină, o anumită materie); cercetător (al anumitor probleme); ~of nature cercetător natura list; close / hard ~ (of) cercetător asiduu (al). 2. savant, învăţat. stud-farm ['stAdfc nn] s. crescătorie de cai, herghelie. stud-horse [~ho:s] s. armăsar de prăsilă. studied ['stAdid] adj. 1. studiat, chibzuit, gândit, calculat; premeditat, intenţionat; nena tural, nefiresc, artificial, afectat, meşteşugit; ~ insult insultă / jignire premedita tă / intenţionată / voită; ~politeness politeţe studiată / afectată. 2. cult, erudit, instr , citit, cu carte; (in) versat (în). studio ['stju:diou] s. 1. studio, atelier (al sculptorului, pictorului, fotografului etc.); residential ~ atelier-locuinţă (ai sc ulptorului sau pictorului). 2. studio (de radio sau cinematografic). studious [' stju:di3s| adj. 1. studios, dedat studiului, de studiu; ~life viaţă de studiu / deda tă studiului. 2. studios, zelos, sârguitor, sârguincios, silitor. 3. v. s t u d i e d (1). 4. ~ to dornic de a I să, care se sileşte / îşi dă osteneala să; ~ to please cochet, d rnic de a plăcea, care-şi dă silinţa / osteneala să placă. study ['stAdi] I. s. 1. studiu, cupaţie, îndeletnicire (ştiinţifică); much given to ~foarte înclinat către studiu, dedat (c



 asiune) ştiinţei / studiului, pasionat de ştiinţă / de studiu, căruia îi place mult studiul . (of) studierea (a), studiu (al); investigaţie, cercetare, observare (a); to make a ~ of smth. a studia / a cerceta ceva în amănunt / în amănunţime / minuţios / cu minuţioz te / cu migală I temeinic. 3. (mai ales pl.) studiu, studii, învăţătură; to attend to one's studies a studia / a învăţa cu râvnă / cu sârguinţă; to begin one's studies a-şi începe stu be hard at ~ a studia / a învăţa cu râvnă / cu sârguinţă; (amer. univ.) required studies c i sau materii obligatorii. 4. studiu, ştiinţă. 5. obiect de studiu; ceva care merită să fi e studiat; his face was a perfect ~ merita / făcea să te uiţi la faţa lui; to make a ~ o f smth. a se consacra studiului unui lucru, a face din ceva obiectul studiilor s ale. 6. obiectiv, scop, ţel, ţintă; efort, străduinţă, silinţă; zel, râvnă; to make it one' se strădui să; his whole ~ is mischief se gândeşte numai la rele. 7. meditarc, îngândurare profundă, adâncă); in a brown ~a) cufundat / adâncit în reverie / visare; b) îngândurat, cu dat în gânduri. 8. cabinet, cameră de lucru, (încăpere a locuinţei servind drept) birou. 9. (arte plastice) studiu, crochiu, schiţă. 10. (muz.) studiu, exerciţiu. 11. eseu, studi u, crochiu (literar), -v- (teatru) to be a quick ~ a-şi învăţa rolul repede / uşor; to be a slow ~ a-şi învăţa rolul cu greu. II. vb. A. intr. 1. a se ocupa cu ştiinţa / cu studiul; a studia, a face studii, a-şi face studiile. 2. a se preocupa, a se îngriji, a avea grijă; a.se strădui, a se sili. 3. to ~ for a) a studia / a învăţa / a se pregăti pentru; t ~ for the bar a studia dreptul (in vederea exercitării profesiunii de avocat); to ~ for the church / for the ministry a studia teologia (pentru a putea deveni pr eot); b) a tinde, a năzui către / spre; a se strădui / a se osteni pentru; c) a reflec ta / a medita asupra (cu gen.), a cugeta Ia / despre; to ~ on a reflecta / a med ita asupra (cu gen.), a cugeta la /



 909 stuporous



despre; to ~ to a tinde / a năzui să. a se strădui / a se sili / a căuta să, a-şi da (toată steneala să / de a, a avea (marc / multă) grijă să / de a; ~ to wrong no man! căutaţi / str iţi-vă să nu faceţi nimănui vreun rău / să nu nedreptăţiţi pe nimeni; to ~ up a se pregăti B. tr. 1. a studia, a examina, a cerceta, a observa (atent / cu atenţie / cu luare aminte sau minuţios / cu minuţiozitate / cu migală), a ţine sub observaţie (atentă / minuţ să). 2- a studia (dreptul, medicina etc.), a face studii de (drept, medicină etc.); a studia, a învăţa, a-şi însuşi (o limbă străină, o disciplină ştiinţifică). 3. a se preocu / a avea grija de; to ~ another's comfort a se îngriji de confortul altora; to ~ one's own interests a-şi urmări propriile interese; to ~smb. a căuta să ghiceşti sau să înd ineşti cele mai mici dorinţe ale cuiva. 4. a studia, a pregăti (o acţiune), a premedita. 5. (teatru) a studia, a învăţa, a pregăti (un rol). 6.to~out a desluşi, a dibui, a descop eri, a găsi, a afla. stuff [stAfj I. s. 1. material, materie, substanţă, stofă (şi jig.); esenţă, chintesenţă; to collect the ~ for a book a aduna / a strânge materialul pentru o c arte; (fam.) that's the ~ asta c (tocmai) ceea ce (ne) trebuie; (pop.) doctor's ~ medicament, doctorie, leac; garden /green ~ legume, zarzavat(uri), verdeţuri; a man with plenty of good ~ on him un om cu mari calităţi; (fam.) hot ~a) ceva remarca bil / excelent / admirabil / minunat: b) artist / jucător / lucrător etc. de mare cl asă / de prima forţă; c) anecdotă, carte sau literatură picantă / piperată / indecentă / fă ; d) depravare, corupţie, desfrâu, desfrânare; e) bombardament / foc intens / puternic de artilerie; (amer. si.) to pull some raw ~ a friza necuviinţa / indecenţa; a pove sti / a spune anecdote piperate; (amer.) rough ~purtare brutală / huliganică; (fa/u. ) sob ~povestiri sentimentale / înduioşătoare, peltea; he is made of sterner ~ than hi s father arc un caracter mai ferm / mai hotărât decât tatăl sau; sweet ~ dulciuri. 2. (şi poor ~) lucru de nimic; lucruri fără valoare, nimicuri, marfă proastă; (jig. fam.) baliv erne, fleacuri, prostii, bazaconii; (fam.) (all) ~ and nonsense!, that's all ~ ( astea sunt) fleacuri, prostii!; (fam. peior.) ...and ~ ...şi altele, ...şi alte flea curi; (fam.) old ~ vechituri, boarfe; this book is poor ~ cartea asta c slabă / fa ra valoare; do you call this ~ butter? (nu cumva) vrei să spui că ăsta e unt?; (fa/u.) none of your ~! slăbeştc-mă cu prostiile talc! 3. (teA7.) material, ţesătură (mai ales de , stofă. 4. (telm.) (material de) umplutură. 5. (sl.) marijuana; heroină. II. vb. A. t r.



cuprins de îndoială / a şovăi în faţa (unei piedici sau unei situaţii neaşteptate, unui fap eptat); to ~ into / (up)on a da (din întâmplare) de / peste, a se lovi de; a întâlni din întâmplare, a se întâlni din întâmplare eu; to ~over a trece peste (ceva) împiedicându-sc; over the threshold a intra sau a ieşi împiedicându-sc de prag; to ~ through a trece p rin / a traversa (ceva) eu greu / împicdicându-sc; (fig.) to ~ through a lesson a îngăim a o lecţie, a recita / a spune o lecţie împleticindu-sc. B. tr. 1. (mai ales fig.) a f ace (pe cineva) să se împiedice / să se poticnească / să greşească. 2. (fig.) a inspira (cu ) îndoială / îndoieli sau perplexitate / nedumerire; a face (pe cineva) să ezite / să şovăi II. s. 1. poticnire, împiedicare; pas greşit, împleticire. 2. (fig-) oprire, reţinere, împ iedicare. 3. (fig.) eroare, greşeală, gala, pas greşit; a ~ may prevent a fall o greşeală mică te scuteşte uneori de una mai mare. stumbling-block I'stAmblirjbbk] s. (jig.) p iatră de încercare, piedică, obstacol. stumblingly ['stAinblinli] adv. 1. poticnindu-s e. 2. şovăind. stumbling stone ['stAinblin stoun] s. (rar) v. s t u m b l i n g - b l o c k . stumbly ['stAmbli] adj. care se împiedică, care se poticneşte (uşor); împiedicat . stumer ['stju:inar] s. (sl.) 1. monedă sau bancnotă falsificată; cec contrafăcut. 2. o m de nimic, netrebnic, ticălos. stump [stAmp] I. ş. 1. buştean, butuc, trunchi, buturu gă; up a ~ la strâmtoare, în impas, la ananghie. 2. ciot, cioată. 3. rădăcină, colţ (de din 4. muc (de ţigară), ciot (de creion). 5. pi. (glumeţ) picioare; to stir one's ~s a o l ua din loc, a se grăbi. 6. tribună improvizată; to go / to be on the ~ a ducc / a face agitaţie. 7. estompă. 8. (mine) stâlp de siguranţă / rocă. II. vb. A. intr. 1. (şi to ~ al ) a şchiopăta, a umbla şontâc / greoi / târâs-grăpiş. 2. a călători / a cutreiera (ţara) ca st electoral. B. tr. 1. a reteza, a tăia o parte din. 2- (fam.) a călea apăsat pe. 3. (fam.) a pune în încurcătură, a încurca; I am ~ed for an answer nu ştiu ce să răspund. 4. ( , la crichet) a scoate din joc. 5. (şl.) to ~ up a plăti. stumper [rstAmp3r] s. 1. (



 fam.) problemă / chestiune complicată. 2. (fam.) muncă grea. 3. (constr.) buldozer pen tru defrişare. stumpiness ['stAmpinis| s. 1. cantitate marc de buturugi. 2. aspect cioturos. stumpish ['stAmpi/] adj. ca o buturugă; cioturos. 1. a umple (până la refuz ), a înţesa, a ticsi; (gastr.) a umple (cu tocătură); a împăna. stump-jump plough [stAmp'd3 mp plau] s. (austr. agr.) plug pentru terenuri nedefrişate. 2. a înghesui, a îndesa, a băga, a vârî (eu forţa). 3. a băga, a vârî, a înfige (ceva într-un stump oratory ['stAmp o s. discursuri incendiare. stump puller [- iputar] s. maşină de scos cioate. orifici u astupându-l). 4. a astupa. 5. a îndopa, a îmbuiba; (fam.) ~ a cold and starve a feve r când eşti răcit mănâncă (cât mai mult), iar când ai febră / friguri / mănâncă (cât stumpy 1. plin de butuci. 2. scund, bondoc, îndesat; ~ fingers degete mai) puţin. 6. a îndop a, a îngraşă; to ~ geese a îndopa gâşte. 7. (fig. fam.) a amăgi, a păcăli, butucănoase. a t foară; a vinde (cuiva) gogoşi. 8. (amer. pol.) a umple (urna de vot) cu buletine stu n [stAn] I. vb. tr. 1. a ameţi, a buimăci; a asurzi. 2. (fig.) a zăpăci, a năuci; a ului. false,amăslui (urna de vot). 9. a tapisa (scauae etc.). 10. aîmpăia. 11. to ~in a înghes ui, II. s. (rar) lovitură ameţitoare. a îndesa, a băga. a vârî (eu forţa) înăuntru; to ~ in esui, a îndesa, a băga, a vârî stundist I'/tAndist] adj., s. (bis.) stundist. (eu forţa) în to ~ one's clothes into a suitcase a-şi îndesa hainele într-un geamantan; stung I'stA i]] past şi part. trec. de la s t i n g1. to ~ one'sfingersto one's ears a-şi vârî deget ele în urechi, a-şi astupa urechile cu degetele; stunk [stAijk] past şi part. trec. de la s t i n k (I). to ~out a umple (cu câlţi, lână etc.); to ~upa) (fig. fam.) a amăgi, a păcăli, a trage pe stunner ['stAna1"] s. (fam.) 1. tip extraordinar; (o) mândreţe de bărba t sau de femeie; sfoară; a vinde (cuiva) gogoşi; b) a astupa; to ~ with a) a umple, a înţesa, a ticsi cu; she's a ~ c frumoasă de pică. 2. lucru extraordinar, o nebunie, o frumuseţe. b) a îndopa, a îmbuiba cu; to ~ a child with sweets a îndopa un copil cu dulc iuri. B. intr. stunning ['stAnirj] adj. 1. care buimăceşte / uimeşte / uluieşte / ameţeşte; ~blow lovitură (on) a se îndopa, a se îmbuiba (cu); a mânca cu lăcomie / hulpav; ~ today a nd starve ameţitoare. 2. (fa/u.) fenomenal, splendid, înnebunitor. tomorrow azi boga t, mâine sărac. stunsall ['stAnsal] s. (mar.) trinchetin, bonetă. stuff-bottomed [-.ba tsmd] adj. tapisat, căptuşit (cu câlţi, lână etc.). stunt1 IstAnt] I. vb. A. tr. a opri în ere / în dezvoltare; to ~ the growth of a opri dezvoltarea (cu gen.). B. intr. a f i oprit în creştere / în dezvoltare. II. ş. oprire în creştere stuffed shirt ['stAft /ait] . (peior.) tip carc-şi dă aere, îngâmfat. stuffer ['sUf3r] s. (si ballot-box ~) (amer. p ol.) persoană care introduce în urnă buletine / în dezvoltare, slrijirc. chircire. de vo t false, măsluitor de urne. stunt21. s. (fam.) 1. tur de forţă, ispravă, vitejie. 2. ştire senzaţională. 3. truc, scamatorie. stuff-gownsman ['stAfigaunzman],pl. stuff-gownsm en [-man. -men] s. (jur.) avocat 4. (av.Jfigurăde înalt pilotaj; to perform ~s a fac e acrobaţii (în zbor). -0* that's a good ~! pledant mai tânăr. bună / straşnică idee!; that not my ~ nu e treaba mea. 5. (cin.) cascadorie, cascadă. stuffing ['stAfirj] s. 1. umplutură (de câlţi, lână etc., a unei perne etc.); căptuşeală; II. vb. intr. a executa ca rii. (amer. sl.) to lick the ~ out of smb. a bate măr pe cineva, a bate pe cineva să-i meargă stunted ['suntidj adj. 1. oprit în creştere; pipernicit, slab, debil, ofilit . 2. (fig.) mărginit. fulgii / peticele. 2. umplere; (amer. pol.) ballot-box ~ int roducere de buletine false în stuntedness [-nis] s. pipernicire, ofilire. urna de vot, măsluire de urne. 3. (gastr.) umplutură; tocătură. 4. (ind. pielăriei) ungere stunter ['stAiit3r] s. (av.) as în acrobaţii aeriene. (a pieilor). stunt man ['sunt mien] s \ (cin.) cascador. stunt woman [~ iwuman] s. (cin.) cascadoarc. stuffing box [~ boks] s. (telm.) presetupă, pre sg arn it ură; îmbinare etanşă. stunty ['sUnti] adj. mic, pipernicit, chircit. stuffy ['stAfij adj. 1. (despre aer) sufocant. înăbuşitor, închis, greu, îmbâcsit: (despre Încăperi) cu aer sufocant / închis / greu / îmbâcsit; (despre stare remii, zi) cu zăduf. stupe [stju:p] I. s. 1. cataplasmă, compresă, oblojcală. 2. (sl.) n etot, nerod, prost. II. vb. 2. (despre cap) greu, buimac. 3. susceptibil, înţepat; ( peior.) auster, puritan, rigid, sever. tr. a obloji, a pune comprese Ia. 4. (ame r.fam.) încăpăţânat: posac, ursuz, urâcios. 5. (seoţ.) energic, hotărât, brav, curajos, stu nt bstjmpo'fci/ant] s. stupefiant; narcotic. inimos. stupefaction [istju:pi'fa?k fcn, stjupiT-] s. stupefacţie, consternare. stull [sul] s. (constr.) cheson; căptuşeală de puţ. stupefactive [tstju:pi'fa;ktiv, '--■--] s. v. s t u p e f a c i e n t , stul tification [iStAltirTkei/snl s. ridiculizare. (luare în) derâdere, luare în râs. stupefi er ['stjupifaiar] s.v. s t u p e f a c i e n t . stultify ['stAltifai] vb. A. tr . 1. a ridiculiza, a lua în derâdere / în râs; a bagateliza stupefy ['stjupifai] vb. tr. 1. a amorţi; a prosti, a tâmpi. 2. a stupefia, a ului, a consterna. (rezultatele mu



 ncii etc.). 2. (jur.) a declara iresponsabil (pentru deficienţă mintală). B. rejl. stu pefying [-irjj adj. uluitor. (fam.) a se contrazice; a se face de râs. stupendous [stjuO'pendas] adj. uimitor, minunat, uluitor, surprinzător, formidabil, stum [stA m] I. s. must (nefermentat). II. vb. tr. 1. a activa, a accelera, a intensifica extraordinar; prodigios. fermentaţia (mustului, vinului). 2. a curma, a opri ferme ntaţia (mustului, vinului). stupendously [-li] adv. uimitor etc. (v. s t u p e n d o u s ) . stupendousness [-nis, amer. şi -nes] ş. caracter prodigios; imensitate, g randoare. stumble ['stAinbl] I. vb. A. intr. 1. a se poticni, a se împiedica; (fig .) a se formaliza. 2. a face un pas greşit, a se împletici; (jig.) a greşi, a face o g afă / o greşeală. 3. a se stupeous l'stjuipias, amer. şi 'stu:-] adj. lânos, ca lâna. bâlbâ se împletici în vorbă. 4. to ~ across a da (din întâmplare) de / peste, a se lovi stupid [ 'stju(:)pid. rar 'stu-] adj. 1, stupid; prost, tâmpit, idiot; (as) ~ as a donkey / a de; a întâlni din întâmplare, a se întâlni din întâmplare cu; to ~ against a) a se împie ose / an owl prost ca noaptea, prost de da în gropi; to do a ~ thing a face o pros tie / / a se poticni / a se lovi de; b) a da (din întâmplare) de / peste, a se lovi de; a întâlni din o tâmpenie; (fam.) don't be ~! nu fi prost! nu fi tâmpit!; to drink on eself ~ a se tâmpi întâmplare, a se întâlni din întâmplare cu; to ~along a merge / a înaint icnindu-sc; din pricina băuturii. 2. stupid, neinteresant, insipid, searbăd; iară sare . 3. (înv., lit.) amorţit, to ~ at a) a se împiedica / a se poticni / a se Iovi de (si fig.); (fig.) a se formaliza de; ţeapăn; ~ with sleep cu ochii împăienjeniţi de somn. to ~ at a straw a se împiedica de fleacuri / de amănunte (neînsemnate); to ~ at a straw s tupidity [stju(:)'piditi] s. prostie, stupiditate, imbecilitate, dobitocie. and leap over a block a fi atent / conştiincios / scrupulos în lucruri secundare şi nepăsător stupor ['stju:p3rj s. 1. încremenire, înmărmurire. 2. (med.) letargie; stupoare. în ches tiuni importante (compară cu: „ieftin la făină şi scump la tărâţe"); (fig.) to ~ a t stupor stjmparas] adj. 1. (desprepersoane) în stare de letargie. 2. (despre o boală) the th reshold a greşi / a face o gaia chiar de la început / din capul locului; b) (fig.) a fi caracterizat prin letargic; letargic.



 sturdily 910



sturdily ]'sto:diIi[ adv. 1. cu putere, viguros. 2. cu hotărâre, ferm. sturdiness [' sts:dinis, amer. si -nes] s. 1. vigoare, tărie, forţă, robusteţe. 2. hotărâre, fermitate. s urdy1 ['staidi] adj. 1. puternic, voinic, zdravăn; ~child copil robust. 2. hotărât, fe rm, îndârjit. 3. (înv.) neobrăzat, neruşinat. sturdy2 s. (vet.) căpierc, căpială. sturgeon ^an] s. (Uit.) sturionii (AcipenSeridae); şip (Acipenser slurio); nisetru (Acipens er giildenstddti); morun (Huso huso). stutter ['sUtor] I. vb. A. tr. a gângavi, a bâlbâi, a bolborosi, a îngăima; to ~ an apology a îngăima o scuză. B. intr. a se gângavi, a bâi. II. s. gângăvirc, gângăvit, bâlbâire, bâlbâit, bâiguit. stutterer ]'stA»rc>r] s. gânga ering ['stAtorirj] I. adj, 1. bâlbâit, gângăvit. 2. şovăitor, nehotărât. II. s. bâlbâit, gâ [stai] s. 1. (si pig's ~) coteţ / cocină de porci. 2. (fîg.) cocioabă. sty2, stye s. (me d.) urcior (ia ochi). stygiari ]'stid3ian] adj. (mitol.) 1. stigian; infernal. 2 . trist, lugubru. stylar ['staib'J adj. (bol.) stiliform, în formă de stil. style [s tail] I. s. 1. (ist.) stil. 2. vârf, ascuţiş (de metal, defddeş); daltă (rle gravor); ac (« gramofon); stilet; arătător; axă (a cadranului solar). 3. (bot.) pcfistil. 4. stil, m anieră, mod, gen; to live in grand / great ~ a trăi pe picior mare; I don't like his ~ of talking nu-mi place felul Iui de a vorbi, felul lui de a vorbi îmi displace; in good ~de o manieră aleasă, de bun gust, de bon ton; to dress in good ~ a se îmbrăca cu gust; (fam.) they bantered him in fine ~ şi-au bătut frumos joc de el; that's the ~! aşa! bravo!; let us do things in ~ să facem lucrurile bine / cum trebuie; built in the ~of the last century construit după gustul / stilul secolului trecut. 5. ti p, model (al uimi automobil etc.), gen, construcţie; factură; in every ~ în toate genu rile; what is his ~ of business? cu ce (gen de) afaceri se ocupă?; that's not my ~ nu e genul meu; snith.jn that ~ ceva de / în genul acesta. 6. modă; in the latest ~ dc ultimă modă, după ultimul jurnal; (fam.) ultimul strigăt, ultima expresie. 7. stil, m anieră de a scrie. 8. eleganţă, şic; there is no ~ about her e cu totul lipsită de eleganţă . stil (vechi, nou). 10. titlu, nume; (corn.) denumire oficială, nume comercial, f irmă; I did not recognize him under his new ~nu l-am recunoscut sub noul lui titlu . II. vb. tr. a denumi, a numi. style book ['stail buk] s. manual de stilistică. s tyler ['stails1"] s. stilist. stylet ['stailit, amer. si -let] s. stilet. styli ['stailai] pl. de la s t y l u s . stylish ['staili/] adj. stilat, elegant, la m odă, .şic. stylishly [-li] adv. elegant; cu şic; cochet. stylishness [-nis, amer. si nes[ s. eleganţă, şic; cochetărie. stylist ['stailist] s. (lit., arte) stilist. stylisti c [stai'listikj I. adj. stilistic, referitor la stil. II. s. stilistică. stylistic al [-al] adj. v. s t y l i s t i c (I). stylistically [-oli] adv. din punct de v edere stilistic. stylistics [-s] s. pl. (folosit ca sg.) stilistică. stylite ['sta ilait] s. (rel.) stâlpnic. stylize ['stailaiz] vb. tr. (arte) a stiliza. stylo ['s tailon] s. (fam.) prese, de la s t y l o g r a p h . stylobate ['staibbcit, -lo«bJ s. (arliit.) Stilobat. stylograph ['staitagra:f, -graf] s. stilou. stylometcr [stai'bmita'] s. stilometru, instrument pentru măsurarea coloanelor. stylus l'stai bs], pi. şi styli [-lai] s. 1. condei; stil. 2. ac (de patefon, de picup etc.). st yptic l'stiptik] adj. (med.) hemostatic; astringent. styrian ['stirion] adj. din Stiria, stirian. styrofoam ['staisrafouml s. (tehn.) polistircn. Styx [stiks] s . the ~(mitol.) Stixul, râul Stix. Suabian [su:'eibion] adj., s. şvab. suable ['sju( :)abl] adj. (jur.) 1. care poate fi dat în judecată. 2. de jurisdicţie. suasible ['swa :sabl] adj. (rar) care se Iasă uşor convins. suasion ]'swei33n] s. înduplecare, persua siune; moral ~ îndemn, sfat, povaţă. suave [şwa:v,înv. sweiv] adj. 1. suav, dulce, agreabi l. 2. afabil, îndatoritor, politicos, curtenitor. suavely [-li] adv. 1. suav, cu s uavitate. 2. afabil, curtenitor. suaveness [-nis, amer. si -nes] s.v. s u a v i t y. suavify [-ifai] vb. tr. a face suav / agreabil. suavity ['swa^viti, 'sweiv, amer. şi 'swu:v-j s. 1. suavitate (a unui parfum etc.). 2. amabilitate, afabilit ate. sub1 s. (fam.) prese, de la 1. s u b o r d i n a t e (II). 2. s u b a 1 t c r n. 3. s u b s c r i p t i o n . 4. s u b s t i t u t e (I). sub2 vb. (fam.) p rese, de la 1. s u b s c r i b c. 2. s u b - e d i t. subacid ['sAb'a?sid[ adj. 1. (chim.) subacid. 2. puţin ironic. subact ['sAb'sekt] vb. tr. (mv.) a supune, a subjuga. subacute [sAba'kju:t] adj. (med.) subacut, între acut şi cronic. subaerial [sAb'eariol] adj. 1. în aer liber. 2. (geol.) subaerian. subagent [SAb'eidjsnt] s.



 agent secundar. subah ['sii:ba:[ s. (anglo-indian) provincie (f« India). suba(h) dar [isu:bu: 't\a:r\ s. (anglo-indian) 1, ofiţer, căpitan (in India). 2. guvernatoru l unei provincii (în India). subalpine ['SAb'aîIpain] adj. subalpin. subaltern ['sAb lten, amer. sAb'adtan] s. 1. subaltern. 2. ofiţer inferior.



subalternate [sAb'o:ltanit, -'îel-J adj. 1. care alternează, succesiv. 2. subordonat ; inferior. subaquatic l'SAbs'kwjetik, -'kwot-] adj. v. s u b a q u e o u s . su baqueous ['SAb'eikwias, -'zek-] adj. subacvatic, submarin. subarctic ['sAb'a:kti k[ adj. subarctic, subpolar. subatomic ['sAba'tomik] adj. (fiz.) intraatomic; su batomic. subaudition tiSAbrx'di/anj s. subînţclcgerc, citit printre rânduri. subchaser ['sAb'tfeis3r[ s. (amer. mar.) distrugător de submarine. subclass [rSAbkla:s] s. subclasă. sub-commissioner ['sAbka'mîiana'] s. subcomisar, ajutor de comisar. sub-co mmittee ['SAbkîMiiitiJ s. subcomitet. subconscious [iSAb'kon/as, SAb'k-] adj., s. subconştient. subconsciousness [-nis] s. (psih.) subconştient. sub-contract [sAb'kon traskt] s. (ec.) contract secundar. sub-contractor [>sAbknn'tra;ktorJ s. 1. (ec. ) furnizor intermediar. 2. antreprenor. subcortical [sAb'ko:tikal] adj. (hot.) s ubcortical. subcostal [SAb'kbstl] aay. fanat.) subcostal. sub-culture ['SAb'kAlt /or] s. cultură secundară. subculture ]'sAb, kAltfa'] s. subcultură. subcutaneous ['SA bkju'teinias] adj. (de) sub piele, subcutancu. subdeb ['sAbdeb] s. (amer. fam.) l.v. s u b d e b u t a n t e. 2. adolescentă. subdebutante |'SAbdebju(;)ta:nt] s. (amer. fain.) fată tânără care încă nu şi-a făcut intrarea în societate. sub-director ['sAb or] s. subdirector. subdivide ['sAbdi'vaid, '--i-, amer..--'-] vb. A. tr. a subîmpăr ti, a subdivide. B. intr. a se subîmpărti, a se subdivide. subdivisible ['SAbdi'viza bl] adj. care poate fi subîmpărţit / subdivizat. subdivision ['sAbdiivi3sn] s. 1. subîmpărţ rc, subdividerc. 2. subîmpărţire, subdiviziune. subdominant ['sAb'dominant, amer. -'-] s. (muz.) subdominantă. subdual [sob'dju(:)ol] s. supunere, îngenunchere (a unui p opor răsculat). subdue [sob'dju:] vb. tr. 1. a supune, a subjuga, a subordona, a c uceri; to ~ the enemy fire a potoli / a înăbuşi focul duşmanului. 2. a îmblânzi, a atenua, uşura. subdued [-d] aay. 1. (despre un popor) supus, îngenuncheat. 2. abătut, trist; copleşit; preocupat. 3. atenuat, potolit; calm, stins, înăbuşit; ~ spirits atmosferă calmă; ~ voice voce calmă; voce stinsă. subduer ]-ar] s. subjugator, învingător, cuceritor. sub -edit ['sAb'edit] vb. tr. a corecta, a pune la punct (un articol de ziar etc.). sub-editor ['sAb'editar,'-.—] s. 1. redactor (de ziar etc.). 2. (poligr.) corector . sub-editorship [-lip] s. secretariat (al unui ziar). sub-equatorial ['sAbiekw3 'to:rial, -,i:k-] adj. subecuatorial. suber ['sjubar, amer. si 'su:-] s. (bot.) suber. suberin ['sju:barin[ s. (bol.) suberină. subgenus [sAb'd3i:nasj,pl. subgene ra [sAb'gimoro] s. subgen. subgrade ['SAbgrcid] s. (drum) subsol, fundaţie naturală. sub-heading ['sAbihedirj] s. subtitlu. sub-human [rSAb'hju:man] adj. subuman. s ub-inspector ]'SAbin'spektor] s. subinspector. subinspectress ['SAbin'spcktris] s. subinspectoare. subjacent [sAb'd3eis»nt, sob-[ adj. situat dedesubt / la bază, su bjacent, inferior. subject I. ['sAbd3ikt, -dsckt] adj. 1. supus, robit, subjugat ; ~ nations popoare înrobite. 2. ~ to a) expus la (sa» cu dat.); b) pasibil de. II. prep. ~ to sub rezerva (cu gen.), cu condiţia (cu gen.). III. s. 1. supus. 2. subi ect, temă de conversaţie; to dwell on a sore ~ a se opri asupra unui punct nevralgic . 3. pretext, motiv, prilej, ocazie; on the ~ of cu privire la. 4. obiect (de st udiu), materie. 5. subiect, om, individ. 6. (gram.) subiect. IV. [ssb'd3ekt] vb. tr. 1. (to) a supune (cu dat.); a subjuga. 2. (to) a expune (unei influente etc .). . subject index ]'sAbd3ikt .indeks] s. (poligr.) indice de materii, repertoa r. subjection [sab'd3ekj3n] s. 1. supunere, subordonare, dependenţă; robie. 2. expun ere. subjective [SAb'd3ektiv, sob'd3-, 'sAb'd3-J adj. 1. subiectiv. 2. (gram.) p ropriu subiectului; subiectiv. subjective case [~ keis] s. (gram.) nominativ. su bjectively [sAb'd3ektivli, ssb'd3-, 'sAb'd3-] adv. subiectiv. subjectiveness [sA b'd3ektivnis, amer. si -nes] s. v. s u b j e c t i v i t y. subjectivism [sab'd3 cktiviz3m, SAb-[ s. (filoz.) subiectivism. subjectivist [sab'd3cktivist, sAb-J s . (fdoz.) subiectivist. subjectivity [iSAbd3ek'tiviti] s. subiectivitate. subjec t substantive ['SAbd3ikt .sAbstantiv] s. (gram.) subiect simplu. subject matter [~ .ma;tor| s. subiect, temă; conţinut, fond. subjoin ['SAb'd3oin, SAb'd3-] vb. tr. a adăuga, a alătura, a anexa, a pune la sfârşit. sub joinder ]'sAb'd3oindorJ s. remarcă ad iţională; adaos. subjugate ['sAbd3Ugeit, -d33g-] vb. tr. a subjuga, a supune, a cuce ri, a înrobi; to ~ the fire a înăbuşi focul. subjugation [.sAbd3u'gei/an, -d3a'g-J s. su



 bjugare, înrobire, supunere, cucerire. subjugator ['sAbd3Ugeit3r, -d3?g-] s. cucer itor, înrobitor. subjunct adjective ['sAbd3Arjkt iffid3iktiv] s. (gram.) adjectiv folosit ca adverb (ca bitter în a bitter cold night). subjunctive [sab^ArjAtiv] I. adj. (gram.) subjunctiv; conjunctiv. II. s. (gram.) (modul) subjonctiv; (modul) conjunctiv. subjunctive vowel [~ ivaual] s. (fon.) a doua vocală dintr-un diftong . sublanguage ['SAb'la:ngwid3] s. (lingv.) dialect.



 911 subterfuge



sublease ['sAb'li:s, '—] I. s. subînchiriere; subarendare. II. vb. tr. a subînchiria; B. re/l. I ~ myself your humble servant preasupusul dv. servitor. C. intr. 1. a semna, a iscăli; a subscrie. 2. to ~ for / to a se abona la; a fi abonat la; (fig. ) to ~ to a adera la; a subarenda. a subscrie la. sublessee ['sAble'si:, amer. . --'-] s. subarendaş; subchirias. subscriber [-ar] s. 1. semnatar. 2. subscriitor. 3. abonat; telephone ~abonat telefonic. sublessor ['sAble'sD:r, amer. si -'--] s . persoană care subînchiriază sau subarendează. subscription [sob'skripjbn, -bz'k-] s. 1 . semnare, iscălire. 2. subscriere. 3. abonament. sublet ['sAb'let, amer. -'-] vb. tr. a subînchiria; a subarenda. 4. întreaga sumă subscrisă. sublettable [-abl] adj. (bu n) de subînchiriat. subscription list [~ list] s. listă de subscripţii. sublevate ['sA blcveitl vb. tr. a ridica, a înălţa. subsea ['sAb'si;] adj. submarin, subacvatic. subl evation [iSAble'vei/anJ s. ridicare, înălţare. subsection ['sAhsckJan] s. subsecţie, sub diviziune. sub-librarian ['SAblai'bresrisnJ s. ajutor de bibliotecar. subsequenc e ['sAbsikwansJ s. eveniment următor; consecvenţă. sub-lieutenant ['sAble'tenaut, -bl, -left-, -toft-] s. (mar. mil.) sublocotenent. subsequent ['sAbsikwantJ adj. (t o) care urmează (după) sau (cu dat.), următor, posterior; sublimate I. ['.SAblimcit] v b. tr. 1. (chiin.) a sublima. 2. (fig.) a idealiza (un sentiment). ~ to his deat h după moartea sa; ~ reinforcement (mil.) completarea rândurilor din II. ['sAblimit, -melt] s. (chim.) sublimat. rezervele spatelui armatei. sublimation [tSAbli'mei Jan] s. (chim. etc.) sublimare. subsequently [-Ii] aaV. pe urmă, după aceea, mai târzi u, ulterior. sublime [ss'blaim] I. adj. 1. sublim, măreţ, grandios. 2. mândru, arogant , trufaş; subserve [sab'sa:v, SAb-] vb. A. tr. a ajuta la, a da concurs la, a cont ribui la. B. intr. ~indiference indiferenţă arogantă / prezumţioasă / înfumurată. II. s. 1. e ~ sublimul. a fi subordonat. 2. the ~ (rar) culmea. III. vb. tr. v. s u b l i m a t e (1). subservience [-ians] s. 1. linguşire, servilism. 2. folos, utilitate. sublimeness [-nis, amer. si -nes] s. v. s u b l i m i t y . subserviency [-ians i] s. v. s u b s e r v i e n c e . subliminal [sAb'Iiminsl, ssb-] adj. 1. subconşt ient. 2. (psih.) subliminal. subservient [-iant] adj. 1. servil, linguşitor. 2. (t o) folositor, util (cu dat.). sublimity [sa'blimiti] s. caracter sublim. subserv iently [-iantli] aaV. 1. util. 2. în subordine. 3. servil. sublingual [sAb'lingwal ] adj. sublingual. r subside [sab'said] vb. intr. 1. a cădea, a se coborî, a descreşte , a scădea; the fever has sublunar [SAb'l/u:no ] adj. sublunar, pământesc, care aparţine acestei lumi. ~d temperatura a scăzut. 2. (despre teren) a se lăsa în jos; he ~d into an armchair s-a sublunary [sAb'lju:n3ri, amer. si 'sAbljunsri, -cri] adj. v. s u b l u n a r . afundat într-un fotoliu; he ~d on to his hams s-a aşezat pe vine. 3. a se linişti, a se potoli; submachine-gun ['sAbma'/kngAn, ,sAb-[ s. (mil.) puşcă mitr alieră. a tăcea; the gale ~d furtuna s-a potolit. sub-manager [rSAb'ma;nid33r] s. su bdirector; subadministrator. subsidence [sab'saidOTs, 'sAbsid-] s. 1. lăsare în jos; aşezare, tasare. 2. cădere, scoborâre, sub-manageress ['sÂb'maenidjris, -resj s. subdir ectoare; subadministratoarc. scădere. submarine ['sAbmarkn, 'sAb-mri:n, iSAbma'rhn ] adj., s. submarin, subsidiarily [sab'sidiarili] adv. în subsidiar; în rândul al doil ea. submarine base [~ 'beis] s. bază submarină. subsidiary [sab'sidiari] I. adj. 1. subsidiar, ajutător, auxiliar, complimcntar. 2. care submarine boat [~ 'bout] s. ( mar.) submarin. subvenţionează. II. s. filială. submarine cable [~ 'keibl] s. cablu su bmarin. subsidiary company [~ ikAmpani] s. filială. submarine chaser [~ itfcisar] s. (mar. mii.) distrugător de submarine. subsidize ['sAbsidaiz] vb. tr. a subvenţion a. submarine force [~ 'fo:s[ s. (mar. mii.) flotă submarină. subsidy ['sAbsidi] s. s ubvenţie, subsidiu, asigurare bănească, dotare. submarine speed [~ 'spi:d] s. viteză sub apă. subsist [sab'sist] vb. A. intr. 1. a subzista, a exista. 2. a trăi, a se hrăni; (rar) a se întreţine. submaxillary [sAb'niîeksilari, -eri, 'sAbmask'sitari] adj. (anat .) submaxilar. submerge [S3b'ma;d3, sAb-] vb. A. tr. a scufunda, a cufunda, a da la fund. B. i«tr. a se B. tr. (/nil.) a întreţine; a asigura subzistenţa (trupelor). su bsistence [sab'sistans] s. 1. existenţă, subzistenţă. 2. mijloace de trai / de existenţă, s ufunda. resurse. submerged [sab'nmrjd] adj. 1. cufundat, afundat, scufundat, inu ndat. 2. împovărat subsistency [sab'sistansi] s, v. s u b s i s t e n c e . cu dator ii sau obligaţii; the ~ tenth procentul de populaţie săracă. subsistent [sab'sistsnt] s.



 1. subzistent, existent. 2. inerent. submerged aerial [~ 'fiarial] s. (tei.) an tenă submarină. subsoil ['sAbsail] s. subsol. submergence [sab'tro^ans] s. 1. cufund are în apă. 2. înecare. subsoiling [-irj] s. (agr.) subsolaj. submerse [sab'ma:s, SAb' ra-] I. vb. Ir. a cufunda în apă. II. adj. (bot.) care creşte sub subsoil plough ['sAb soil plau] s. (agr.) plug subsolier. apă, acvatic. subsonic [SAb'sonik] adj. 1. (d espre viteză) subsonic. 2. (acustică) infrasonic. submersible [-abl, -ibl] adj. subm ersibil. substance ['sAbstens] s. 1. materie, substanţă. 2. esenţă, fond, lucru esenţial; in ~în submersion [sab'ma:/3n, sAb-J s. v. s u b m e r g e n c e . fond, de fapt; devoid of ~ lipsit de fond; fără fond; to have no ~ a fi lipsit de fundament, submin ister ['sAb'ministar] vb. tr. (înv.) a aproviziona, a furniza'. a fi fără bază. 3. reali tate. 4. avere; a man of ~ om cu dare de mână. submission [sab'niijpn] s. 1. supuner e, ascultare, umilinţă; with all due ~ eu tot respectul substantial [ssb'stsen/sl] a dj. 1. substanţial, real, material. 2. substanţial, esenţial, şi supunerea cuvenită. 2. (f ig.) respect, deferentă. 3. prezentare (ae documente, acte etc.). important; ~ con tribution contribuţie importantă; ~ improvement îmbunătăţire submissive [sab'misiv] adj. su us, ascultător, smerit, umil. vizibilă. 3. solid, trainic, stabil. 4. cu stare, cu a vere. 5. faptic. 6. hrănitor, nutritiv. submissively [-li] adv. supus, docil; cu u milinţă. substantiality [sabstam/i'asliti, -bz,t-] s. 1. existenţă reală. 2. materialitate . 3. trăinicie, submissiveness [-nis, amer. şi -nes] s. supunere, docilitate, umilinţă. soliditate. submit [sab'mît] vb. A. tr. 1. a supune; a modera, a tempera. 2. a sup une (unei judecăţi); substantially [sab'stasn/pli] aaV. 1. efectiv; în fond,de fapt. 2 . copios, solid,temeinic. to ~ a question to the court a supune o chestiune unei judecăţi. 3. a afirma; we ~ that 3. considerabil, în mare măsură. the charge is not prove d afirmăm că acuzaţia nu este dovedită. B. intr. a se supune. substantiate [sab'stcen/ie it] vb. tr. 1. a dovedi, a demonstra, a proba; this view is ~d submultiple ['sAb 'niAltipl] s. (mai.) submultiplu. acest punct de vedere confirmat. 2. a da o for mă concretă (cu dat.). subnormal ['SAb'rKKmal,'-,--] I. aay. sub limita normală. II. s . (mat.) subnormală. substantiation [sab'Stîen/i'ei/sn, -ns-] s. 1. dovadă, demonstrar e, probă. 2. argument, sub-office I'sAbbfis] s. (corn.) sucursală (a unei bănci). just ificare (a unei afirmaţii). suborbital ['SAb'o:bital] adj. (anat.) suborbital, de sub orbită. substantival [iSÂbstdn'taivdl, amer. si 'sAbstantivpl] adj. (gram.) subs tantival. suborder ['sAb'D:dar] s. subordin. substantially [-i] adv. (gram.) sub stantival, ca substantiv. subordinate [sa'bo:d3nit, -dinit] I. adj. (to) subordo nat (cu dat.); secundar. II. s. supus, substantive ['SAbstantiv, ssb'stîen-J I. ad j. 1. de sine stătător, independent, neatârnat. subaltern. III. [sa'bcxdineit] vb. tr. a subordona; a supune, a subjuga. 2. real. II. s. (gram.) substantiv. subordina te clause [sa'bo:danit kb:z] s. (gram.) (propoziţie) secundară, subordonată. substanti vize [ssb'stsntivaiz, sAb's-] vb. tr. (gram.) a substantiva. subordinately [sa'b o:danitli, -dinit-] aaV. subordonat; în subordine. substitute ['sAbstitju:t] I. s. 1. locţiitor, înlocuitor, substitut. 2. schimb. înlocuire. subordination [sa.bxdi'nei /^n] s. (to) subordonare (faţă de). 3. surogat. II. vb. A. tr. a înlocui, a suplini, a substitui. B. intr. to ~for a înlocui etc. suborn [sA'ba:n, sa'b-] vb. tr. (jur.) a mitui, a corupe (w« martor). (v. ~II,A). subornation [iSAbai'neiJan] s. (jur.) mituire, corupere (a unui martor). substitution [iSAbsti'tju:/an] s. 1. substitu ire, înlocuire. 2. (mat.) substituţie, substituire. r r suborner [sA bo:n3 , sa'b-] s. (jur.) mituitor, corupător (al unui martor). substrata ['sAb'strcrta] pl.de la s u b s t r a t » m. suboxide [sAb'oksaid] s. (chim.) suboxid. substrate ['sAbstre it] s. substrat. sub-permanent [sAb'pa:manant, -mm, sab'p-] adj. cvasi-permanent . substratum ['SAb'stra:t3m, -reit-, '-<--],pi. substrata [-ta] sau substratums [-tsmz] s. subpoena [sab'piina, 'sAb'p-, sa'p-] (yur.) I. s. citaţie (neprezentare a implicând amenda). I. substrat. 2. temelie, bază. II. vb. tr. a cita. substruct [s Abs'trAkt] vb. tr. (rar) a folosi ca bază, ca temelie. subpolar lsAb'poular, sab'p -] adj. subpolar. substruction [sAb'strAkJsnl s. fundament, bază. subprefect ['sAb 'priifekt,'-,--[ s. subprefect (in Franţa). substructure ['sAb,strAkt/9r] s. v. s u b s t r u c t i o n . r r r subprefecture [-jua , -Ja , -J*ua ] s. subprefectu ră (în Franţa). sub-surface ]'sAb's3;fis] I. adj. aflat sub suprafaţă. II. s. subsol. subrector [rSAb'rektar] s. 1. (univ.) prorector. 2. (scol.) director-adjunct. subta ngent ['sAb'ttena^ant] s. (mat.) subtangentă. subrent ['sAb'rent] vb. tr. a subînchi ria. subtecn ['sAb'ti:n] s. (amer.) preadolescent. subrogate ['SAbrageit, -roug] vb. tr. 1. (rar) a îniocui. 2. (yur.) a instala în locul (cuiva). subtenancy I'sAb



 'tcnansi] s. subarenda; subînchiriere. subrogation [iSAbra'geijan, -rou'g-] s. 1. (rar) înlocuire. 2. Or.) instalare (în locul cuiva). subtenant ['sAb'tensnt] s. suba rendaş; subchirias. sub roşa [sAb 'rouzaj adv. (lat.) în mod confidenţial; în taină, în sec . subtend [sob'tend] vb. tr. 1. (/nat.) a contracta (un arc). 2. a marca (contur ul etc.), subroutine [.sAbru(:)ti;n] s. (infor.) subrutină. a delimita. subtense [ sAbtens] s. (mat.) coardă corespunzătoare unui unghi, latura opusă unui unghi. subscri be [sab'skraib, -bz'k-J vb. A. tr. a semna, a iscăli, a subscrie (o sumă); he ~d sub terfuge ['SAbt3fju:d3] s. 1. subterfugiu, chichiţă. 2. (mv.) evaziune; eschivare. te n pounds a subscris zece lire; to ~ a book a cumpăra o carte prin abonament.



 subterranean 912



subterranean ['SAbto'reinionJ adj. subteran, subpământean. subterraneous [.sAbto'rei niss] adj. v. s u b t e r r a n e a n . subterraneously [-H] adv. subteran. subt ile I'sAtl] aay. (înv.) v. s u b 11 e. subtility [sAb'tiliti] s. (f«v.) v. s u b 11 e t y. subtilization [iSAtilai'zei/an, amer. si iSAbti-] s. 1. rafinament. 2. (înv .) sublimare, subtilizare. subtilize ['sAtilaiz, amer. si 'sAbtilaiz] vb. A. tr. 1. a rafina. 2. a face subtil, pătrunzător (mintea). B. intr. a analiza, a argument a. subtitle ['sAbitaitl,'-'—, amer. -'--] I. s. subtitlu. II. vb. tr. 1. a da un s ubtitlu (cu dat.). 2. (cin.) a subtitra. subtle I'sAtl] adj. 1. fin, subţire, deli cat. 2. subtil, spiritual, ingenios. 3. rafinat; ~delight plăcere rafinată. 4. iscus it; ~ device dispozitiv ingenios; ~ fingers degete iscusite. subtleness [-nis, a mer. si -nes] s. v. s u b 11 e t y. subtlety ['sAtlti] s. 1. fineţe, delicateţe. 2. subtilitate, ingeniozitate. 3. rafinament. 4. iscusinţă. 5. şiretenie, viclenie, perfi die. subtotal ['sAbitoutl] I. s. (mat.) total parţial, sumă parţială. II. adj. [i-'-] nu tocmai complet, aproape total. subtract [sab'trakt] (mat.) vb. A. tr. a scădea. B . intr. a calcula prin scădere, a face o scădere. subtracter [s'] s. (mat.) scăzător. su btraction [sob'trak/an] s. (mat.) scădere. subtractive [sob'toektiv] adj. (mat.) 1 . de scădere, pentru scădere. 2. având semnul negativ / minus {-). subtrahend ['sAbtra hend] s. (mat.) scăzător. subtropical ['sAb'tropiksl] adj. subtropical. subtropics [ 'SAb'tropiks] s. pl. regiunile subtropicale / subtropice. ' subtype ['sAb'taip] s. subclasă. suburb ['sAb3(:)b] s. mahala, suburbie. suburban [so'boiban, amer. si sA'b-] adj. suburban. suburbanite [-ait] s. locuitor al suburbiei. suburbanizat ion [S3ib9:b3nai'zei/an] s. suburbanizare. suburbanize [so'totonaiz] vb. tr. a s uburbaniza. subvaricty ['sAbvoiraioti] s. subvarietate. subvassal ['sAbiVcesal] s. (ist.) subvasaî. subvention [sob'ven/an, SAb'v-] s. subvenţie, ajutor. subvention ed- [-d] adj. subvenţionat. subversion [SAb'v3;/sn, sob-, amer. si -3^n] s. răsturna re (a guvernului etc.); activitate subversivă. subversive [sAb'V3:siv[ adj. subver siv, distrugător, distructiv, care răstoarnă. subvert [sAb'vo:t, sob-] vb. tr. a răsturn a («« regim etc.). subway ['sAbwei] s. 1. tunel / pasaj subteran. 2. (amer.) metrou, metropolitan; cale ferată subterană. subworker ['sAbiwo:kor] s-lucrător auxiliar, aju tor. succedaneum [iSAksi'deinism], pl. succedanea [-nio] s. (farm.) succedaneu. succeed [sok'si:d] vb. A. tr. 1. a urma după (sa« cu dat.), a succeda (cu dat.), a v eni după; his son ~ed him to the throne la tron i-a urmat fiul său. 2. (rar) a moşteni . B. re/l. (amer.) a fi reales (în Congres etc.)..C. intr. 1. (to) a urma, a succe da (la); to ~ to an estate a moşteni o proprietate; to ~ to the crown / throne a u rma la tron. 2. (in) a reuşi, a izbuti (să, în); he ~s in everything reuşeşte în toate / în t ce întreprinde; nothing ~s with him nimic nu-i reuşeşte; (prov.) nothing ~s like suc cess un succes atrage un altul. succeeding [-ii]] adj. 1. următor. 2. viitor. 3. s uccesiv. success [sak'ses] s. succes, reuşită; the experiment is a ~ experienţa a reuşit ; I count that book among my ~es consider această carte ca unul din marile mele su ccese; she was a great ~ as a singer a fost o mare cântăreaţă; without ~ fără succes, neizb tit; to have ~, to meet with ~ a avea succes, a se bucura de succes; I wish you ~! îţi doresc succes!; to be a ~ a reuşi, a fi un succes. successful [-ful] adj. 1. iz butit, reuşit, încununat de succes; to be ~ a avea succes. 2. care are noroc / succe s, care prosperă; I was not ~ n-am avut succes. successfully [-fuli, -foii] «aV. cu succes, izbutit. succession [ssk'se/sn] s. 1. succesiune, suită; urmare; in ~ cons ecutiv, succesiv, pe rând, rând pe rând; in close ~ la intervale, scurte / foarte apro piate; for two years in ~ (timp de) doi ani / la rând; (agr.) ~ of crops asolament . 2. serie /. suită neîntreruptă (de victorii etc.); şir, perindare. 3. succesiune (la t ron, la titlu de preşedinte etc.); (jur.) succesiune; in ~ to smb. în locul cuiva; ( ist.) the wars of ~ războaiele de succesiune. 4. (-ii jur.) moştenire. S. arbore gen ealogic, genealogie, descendenţă. successional [-pl] adj. 1. (yur.) succesoral. 2. s uccesiv, următor. succession duties [sak'scfsn idju:tiz] s. pl. (y'«r.) taxe de moşten ire. succession states [~ steits] s. pl. the ~(ist.) statele care s-au format du pă dezmembra rea Austro-Ungariei. successive [ssk'sesiv] adj. care urmează succesiv, necurmat, neîntrerupt. successively [-li] adv. succesiv; consecutiv; rând pe rând. . s uccessiveness [-nis, amer. fi -nes] s. succesivitate. successor [s3k'sesor] s. m



 oştenitor, succesor, urmaş. succinct [sok'sirjlct, sAk-[ adj. scurt, succint, concis . succinite ['sAksinait] s. chihlimbar. succor... (amer.) v. s u c c o u r... su ccory ['sAksri] s. (bot.) cicoare (Cichorium intybus). succotash ['SAkota?/] s. (amer.) fel de mâncare din porumb verde, fasole si eventual carne.



succour [rSAkor] I. s. 1. ajutor, sprijin. 2.pl. (mil. rar) întărire, întărituri, trupe de rezervă. II. vb. tr. 1. a ajuta, a sprijini. 2. (mil.) a trimite întărituri (cu dat .). succourer ['sAkore'] s. ajutor, sprijinitor. succulence ţ'sAkjutans] s. sucule ntă. succulency [-i] s. v. s u c c u l e n c e . succulent ['sAkjutant] adj. zemos , suculent-. succumb [so'kAm] vb. intr. 1. a cădea (sub o povară). 2. a sucomba, a m uri. succursal [sA'ko:sal, amer. so'k-] aay. auxiliar; de sucursală. such [s\tj, f ormă slabă ocazională; sat/] I. adj. aşa, astfel de, asemenea, asemănător (cu dat.), la fel cu, ca; I have never seen ~ a man n-am mai văzut un om ca el / la fel cu el; ~ boo ks as these are always useful (asemenea) cărţi ca acestea sunt întotdeauna folositoare ; in ~ cases în atare cazuri, în cazuri asemănătoare; in ~ weather pe o asemenea vreme, pe vremea aceasta, pe o vreme ca aceasta; why do you ask ~ a question? de ce pui o astfel de întrebare?; there is no ~ thing nu există aşa ceva; do no ~ thing! nu fac e aşa ceva!; no ~ thing! a) da' de unde! deloc!; b) pentru nimic în lume!; on ~ (and ~) a day, in ~ (and ~) a place în cutare zi, în cutare loc; in ~ a way that astfel în cât, într-un asemenea mod încât; his pain was ~ that durerea lui era aşa de mare încât; unt ~ time as până în momentul când; ~ courage un asemenea curaj; you do use ~ expressions! foloseşti nişte expresii!; he has ~ ideas! are nişte idei! II. a«V. aşa de, atât de; ~ larg houses case atât de mari; ~horrid language cuvinte atât de urâte. III. pron. nehot. ( diferite traduceri contextuale) I haven't heard of any ~ n-am auzit nimic de fel ul acesta; that's not for ~ as you nu e pentru tine, nu e pentru cei ca tine; as ~ ca atare; ~ as do so cei care fac aşa. such and such ['sAtfanSAtJ"] adj. cutare . suchlike ['sAtflaik] I. adj. asemănător, analog, astfel de. II. pron. alţii de acelaşi fel. suchwise ['sAt/waiz] adv. astfel. suck [sAk] I. s. 1. sugere, supt; to giv e a child ~ a da unui copil să sugă, a alăpta un copil, a da ţâţă unui copil; child at ~cop de ţâţă, sugar; to have / to take a ~ at one's pipe a suge pipa, a trage din pipă. 2. (hid r.) aspiraţie, absorbire (« unei pompe, a unei guri de vărsare a apei). 3. (fam.) înghiţit ură, duşcă. 4. pl. (sl. scol.) bomboane, -v- (sl.) what a ~! ce mai păcăleală! II. vb. A. t . 1. a suge (lapte, sânge etc.), a absorbi, a suge; to ~ the marrow out of a bone a suge măduva unui os; to ~ one's fingers a-şi suge degetele; (fam.) go and teach yo ur grandmother / your grannie to ~eggs vinzi castraveţi grădinarului. 2. a aspira. B . intr. 1. a suge. 2. a trage din pipă. 3. (sl.) a fi foarte neplăcut / supărător / revo ltător. suck-bottle ['sAk'botlJ s. biberon. sucker ['s/ikor] I. s. 1. sugaci, suga r. 2. (fig.) parazit. 3. (amer. sl.) ţingău; ageamiu; prostănac. 4. (bot.) lăstar, mlădiţă. v. s u c k e r f i s h. 6. (te/m.) piston de pompă; ţeava de aspiraţie. 7. (silv.) dr ajon. 8. ventuză. II. vb. intr. a puia, a scoate lăstari. sucker fish ['sAks fi/j s. (iht.) cicar-de-mare (Petromyzon marinus). sucking ['sAkirj] adj. 1. sugaci, su gător. 2. neexperimentat, începător. 3. absorbant, aspirant. sucking-pig [~'pig] s. pu rceluş, purcel de lapte. suckle ['sAkl] vb. tr. 1. a alăpta; a da să sugă (cu dat.). 2. a creşte, a hrăni. suckling ['sAklirj] s. 1. sugaci, sugar. 2. (fig.) începător, novice. suck-up I'sAkAp] s. (sl. scol.) linguşire. suction I'sAk/an] s. sugere, aspirare, aspiraţie, absorbire. suction cleaner [~ 'kli:nor] s. aspirator de praf. suctionpump [~'pAmpJ s. pompă aspiratoare. suctorial [sAk'tourisll adj. care suge, adapta t pentru sugere / aspirare / absorbţie. Sudanese [.su:do'ni:z,'—, amer. si -'ni:s] I . aay. din Sudan. II. s. 1. locuitor al Sudanului. 2. (folosit ca pl.) the ~ sud anezii, poporul sudanez. sudate [su:'deit] vb. intr. a transpira, a asuda. sudd [sAd] s. (arab) masă plutitoare din tulpini de plante acvatice etc., care împiedică lu ivigaţia pe Nilul Alb. sudden ['sAdn] I. adj. 1. neaşteptat, fără veste. 2. (fig.) iute, impetuos; to be ~in one's actions a fi neaşteptat / impetuos în acţiuni, n . s. (all) of a ~, on a ~ deodată, pe neaşteptate. suddenly [-li] adv. deodată, pe neaşteptate, br usc, subit, năprasnic, improvizat. suddenness [-nis, -nes] s. caracter brusc / neaşt eptat. sudor ['sju:dor, 'su:-[ s. (lat.) sudoare, transpiraţie. sudorific [isju:do 'rifik, isu:-, -do'r-] adj., s. (mea1.) diaforetic, sudorific. suds [sAdz] s. pl . spumă / apă de săpun; zoală; (j7g.) to be in the ~ a se găsi într-o situaţie delicată / î sue [s/u:] vb. A. tr. 1. a da în judecată; a intenta proces (cuiva); to ~ smb. for libel a intenta cuiva proces pentru calomnie. 2. (jur.) to ~ out a obţine (cu greu



 ) (o hotărâre, o decizie). B. intr. a solicita / a cere daune; (yur.) to ~to court f or redress a cere reparaţii prin judecată. suede [sweid] s. (fr.) piele de căprioară. su er ['syu:or] s. v. s u i t o r . suet [s/uit, 'sy'u:it] s. grăsime de la rinichi; seu. suety [sy'uiti] adj. de seu, de grăsime. suffer [rSAfor] vb. A. tr. 1. a sufe ri,-a îndura; to ~ a loss a suferi o pierdere / pagubă. 2. a răbda, a îngădui, a tolera, a suporta; I cannot ~ him nu pot să-1 sufăr. 3. a suferi, a încerca, a trece prin; to ~ a change a suferi o schimbare. 4. a îngădui, a permite, a da voie (cu dat.); a lăsa; he ~ed them to go i-a lăsat / le-a permis să plece. B. refl. a se lăsa (înşelat etc.). C. intr. 1. a suferi; to ~ from a disease a suferi de o boală. 2. a suferi, a avea de suferit, a plăti; he will ~ for his foolishness o să plătească pentru prostia lui. 3. a plăti cu moartea, a fi executat. 4. (mii.) a avea / a suferi pierderi. 5. (?nv.) a răbda, a îndura; a rezista. sufferable ['sAfsrsbl] adj. tolerabil, suportabil.



 913 summand



sufferance ['sAferans] s. 1. îngăduinţă, tolerare; he is here on ~ e tolerat aici. 2. răbd are; it is beyond ~ e dincolo de marginile răbdării, e de nesuportat. 3. (înv.) durere , suferinţă. sufferance wharf [~ wo:f, -hw-] s. (mar.) antrepozit într-un port liber. sufferer ['sAfareH s. 1. suferind. 2. victimă. 3. osândit; martir. 4. persoană îngăduitoar e. suffering ['sAfsrirj] I. s. 1. suferinţă. 2. permisiune, toleranţă. II. adj. suferind ; bolnav. suffice [ss'fais, înv. -Taiz] vb. A. intr. a ajunge, a fi de ajuns; ~ it to say e de ajuns să spun. B. tr. a satisface. sufficiency [sa'fijansi] s. 1. suf icienţă, îndestulare. 2. (rar) capacitate, facultate. sufficient [sa'fi/ant] I. adj. 1 . suficient, îndestulător. 2. (înv.) abil, dibaci, potrivit, convenabil. II. s. (fam.) cantitate suficientă. suffix ['sAfiks] I. s. (gram.) sufix. II. ['SAfiks, -'-] vb . tr. a adăuga un sufix la (sau cu dat.). suffixion [sA'fik/sn] s. (lingv.) sufixa re, sufixaţie. suffocant ['sAfskant] I. adj. înăbuşitor, sufocant, asfixiant. II. s. mat erie otrăvitoare / cu acţiune sufocantă / asfixiantă. suffocate ['sAfakeit, amer. -fou-] vb. tr. a sufoca, a înăbuşi, a asfixia. suffocation [iSAfs'kei/dn, amer. -fon'k-] s. 1. înăbuşire, sufocaţic, asfixiere. 2. (med.) astmă. suffragan J'sAfragsn] s. (rel.) sufra gant, ajutor de episcop. suffrage [FsAfrid3] s. 1. sufragiu, vot; drept de vot; manhood ~ drept de vot pentru toţi bărbaţii majori; universal ~ vot universal. 2. scru tin. 3. consimţământ, aprobare. suffragette [iSAfra'd3et] s. (fr.) feministă, sufragetă. s uffragist ]'sAfr3d3ist] s. adept / partizan al votului egal al femeilor. suffuse [s3'fju:z, SAT-] vb. tr. 1. (despre lacrimi etc.) a se vărsa pe, a inunda. 2. a a coperi (cu fard, culoare, vopsea). suffusion [s3'fju:3Pn] s. 1. fard, sulimeneală. 2. acoperire. sugar E'/ug3r] I. s. 1. zahăr. 2. (chim.) zaharoză, zaharid. 3. ()7g. ) linguşire, măgulire. 4. (sl.) lovele, bani. II. vb. A. tr. 1. a îndulci; a pune zahăr în . 2. a presăra cu zahăr. 3. a zaharisi. 4. (si to ~ over, fig.) a îndulci. B. intr. 1. a se zaharisi. 2. a se cristaliza. III. interj, (amer. fam.) pfu! brrr! sugar-a lmond ['/ugsriomisnd] s. drageu. sugar ant [~ 


 a se sinucide. 2. sinucigaş. 3. (psih.) suicid. II. vb. intr. a se sinucide. sui g eneris ['sju:ai 'd3cnaris; 'su:-] adj. (lat.) sui generis, aparte. suint ['su;in t, swint] s. lanolină. suit [ş)u:t] I. s. 1. proces, urmărire pe calea justiţiei; (jur.) ~ at law proces (civil); urmărire pe cale juridică; instanţă; criminal ~ proces crimina l; to bring / to institute a ~ against smb. a intenta cuiva un proces. 2. rugămint e, cerere; at the ~ of smb. la rugămintea cuiva; (ynr.) la cererea cuiva; to press one's ~ a-şi cere drepturile, a-şi sprijini cererea. 3. (fig.) curte (făcută cuiva). 4. costum; ~ of clothes costum complet; his best ~ hainele lui cele mai bune, hain ele lui de duminică; three-piece ~ costum din trei bucăţi (pentru femei); travelling ~ costum de călătorie; sailor ~ costum de marinar (pentru copii).



5. (la jocul de cărţi) culoare; the four ~s cele patru culori; the three plain ~s ce le trei culori (in opoziţie cu atu-ul); to follow ~a) a juca în culoare, a da culoar ea cerută; b) (fam.) a face tot aşa, a face la fel; in ~ with smth. în acord / armonie cu ceva. II. vb. A. tr. 1. a acomoda, a adapta, a potrivi (ceva la ceva); to ~ one's style to one's audience a-şi adapta stilul după exigenţele / calitatea ascultători lor; he is ill ~ed to these parts rolurile acestea nu i potrivesc, nu e făcut pent ru aceste roluri; they are ~ed to each other sunt făcuţi unul pentru altul. 2. a con veni (cuiva), a aranja, a se potrivi cu, a-i veni (cuiva — bine, ran); the house d oes not ~ me casa nu-mi convine / nu mă mulţumeşte; anything ~s me mă împac cu orice, mă mu mesc cu orice, mă acomodez cu orice; I shall do it if it ~s me am s-o fac dacă-mi va conveni; that ~s me / my purpose exactly c tocmai ceea ce-mi lipseşte, este exact ceea ce-mi trebuie; this hat ~s you pălăria aceasta îţi vine bine / te aranjează; to ~ so meone down to the ground a i se potrivi cuiva de minune. B. refl. 1. a face ce v rea, cum vrea. 2. to ~ oneself with smth. a se îngriji de ceva. C. intr. a conveni , a fi convenabil, a se potrivi; the date does not ~ data nu e convenabilă. suitab le [rs/u:t3bl] adj. (despre un subiect, un mijloc ele.) convenabil, care convine ; (despre un exemplu etc.) potrivit, corespunzător, nimerit; ~ reply răspuns potrivi t / corespunzător; we have found nothing ~ n-am găsit nimic pe placul nostru / nimic care să ne convină; wherever you think ~ unde ţi se pare mai convenabil / mai potrivi t; as seems ~ după cum se şi cuvine; ~ to / for smth. bun la / potrivit pentru ceva; aplicabil la ceva, pe măsura unui lucru; reading ~ to his age lectură (potrivită) pen tru vârsta lui / pe măsura lui; to make smth. ~ for smth. a adapta ceva la ceva. sui tcase ['sju:tkeis, 'su:t-] s. geamantan. suite [swi:t] s. 1. suită, cortegi, alai. 2. garnitură, complet; ~ of furniture garnitură de mobile; ~of rooms şir de camere ce dau una în alta, anfiladă de încăperi. 3. (muz.) suită. 4. (geol.) serie, şir. suited ['s/ :tid] adj. potrivit, convenabil, corespunzător, util. suiting ['sjmtirj, 'su:t-] s . material / stofă pentru un costum. suitor ['sju:t3r, 'suits'] s. 1. solicitator, petiţionar. 2. admirator, adorator. 3. (ynr.) reclamant. sulcus ['sAlkas], pl. su lei [-sai] s. 1. (anat.) şanţ, scizură, sulcus. 2. canelură. sulf... v. s u 1 p h... sul k [SAlk] I. vb. intr. a se bosumfla, a fi supărat / îmbufnat. II. s. (mai ales pl.) proastă dispoziţie. sulkily ['sulkili] adv. îmbufnat, ursuz. sulky ['sulki] I. adj. îmbu fnat, ursuz, posac. II. s. căruţă uşoară pe două roate cu un singur loc. sullage ['SAlidj] . 1. (geol.) depunere de mâl. 2. (metal.) zgură de oală. sullen ['sAlsn, -lin] I. adj. ursuz, posac; închis, rezervat, supărat. II. s. pl. v. s u 1 k (II). sullenly [-li] adv. ursuz, supărat. sully ['SAH] vb. A. tr. 1. a mohorî, a întuneca, a întrista. 2. a în tina, a mânji, a păta. B. intr. 1. a se întuneca, a se mohorî. 2. a se întina, a se mânji, se păta. sulpha drug ['SAlfs drAg] s. (chim.) sulfamidă. sulphamide [sAlfsmid, -aid ] s. (chim.) sulfamidă. sulphate ['sAlfeit, -fit] s. (chim.) sulfat. sulphation [s Al'fei/an] s. (chim.) sulfatarc. sulphide ['sAlfaid] s. (chim.) sulfura. sulphit e ['sAlfait] s. (chim.) sulfit. sulphonamide [SAl'fonsmaidJ s. (chim.) sulfamidă. sulphur ['SAUV] I. s. 1. (citim.) sulf, pucioasă; flowers of ~ floare de sulf/puci oasă. 2. culoare verde-gălbui. 3. fluture. II. vb. tr. a afuma cu pucioasă. sulphurate ['sAlfjuareit] vb. tr. 1. a îmbiba / a impregna cu pucioasă. 2. a afuma cu pucioasă. sulphureous [sAl'fjusriss, -Tjosr-, 'fjo:r-] adj. 1. (chim.) sulfuros. 2. verdegălbui. sulphuretted ['sAlfjuretid, -fsr-[ adj. (chim.) sulfurat. sulphuretted hyd rogen [~ ihaidrid3Pn] s. (chim.) hidrogen sulfurat. sulphuric [SAl'fju:rik] adj. (chim.) sulfuric, de sulf. sulphurize ['sAlfjusraiz, -far-] vb. tr. v. s u l p h u r a t e . sulphurous ['sAlfjuarss, sAl'fju:r3s] adj. v. s u l p h u r e o u s . sulphur spring ['SAlfs sprirj] s. izvor sulfuros. sulphury ['sAlfsri] adj. (



 chim.) asemănător sulfului; sulfuric; sulfuros. sultan ['SAltpn, amer. si sul'ta;n] I. s. 1. sultan. 2. rasă de păsări albe. II. vb. intr. a conduce san a acţiona ca un sul tan. sultana [sAl'ta:n3, amer. şi -'tae-] s. 1. sultană (soţie, fiică sau soră a sultanulu i). 2. favorită. 3. [sal'tarns, SAI-] un fel de stafidă fără sâmbure, sultanină. sultanate 'sAltsnit, -neit] s. sultanat, domeniul sultanului. sultaness ['sAltanis, amer. si -es] s. sultană. sultriness ['sAltrinis, -nes] s. zăpuşeală, zăduf. sultry l'sAltri] ad j. 1. înăbuşitor, arzător, sufocant. 2. (despre temperamente etc.) aprig, fierbinte; ero tic. sum [sAiu] I. s. 1. sumă, total, rezultat; ~ total sumă totală / globală. 2. fond, esenţă; ~ and substance fondul principal; in ~ pe scurt. 3. problemă / temă de aritmetică; to do ~s a rezolva probleme. II. vb. tr. 1. (si to ~ up) a socoti, a calcula, a aduna. 2. to ~ up a) a rezuma; a recapitula; b) a totaliza. Sumatran [siu(:)ma: tr3n] I. adj. din Sumatra. II. s. locuitor din Sumatra. Sumerian [sy'uO'misrisn] I. adj. sumerian. II. s. 1. locuitor din Sumer, sumerian. 2. (lingv.) (limba) s umeriană. summarize ['sAinsraiz] vb. tr. a rezuma, a recapitula. summand ['sAmsnd, ss'masnd] s. (mat.) sumând.



 summary 914



summary ['sAirrari] I. adj. sumar, scurt; -account dare de seamă scurtă; ~court inst anţă sung [SAIJ] part. trec. ae la s i n g1. sumară; ~ punishment pedeapsă disciplinară. I I. s. rezumat; conspect; expunere sumară. sun-glasses [~glu:siz] s. pl. ochelari d e soare. sun glow [rSAn glou] s. (meteor.) coroană solară. summation [sVmei/sn] s. t otalizare, însumare. summer1 ['sAmsH I. s. 1. vară. 2. înflorire, perioadă de înflorire. 3 . (poetic) vară, an; sun-hat [~haît] s. pălărie de soare; panama. a woman of some thirty ~s o femeie de 30 de ani. II. vb. A. intr. 1. a petrece vara. sunk [sAnk] I. pa rt. trec. de la sink 1 . II. adj. 1. scufundat; coborât; afundat. 2. (tehn.) 2. (d espre vile) a paşte vara. B. tr. a duce (vitele) să stea vara (la păşune etc.). III. adj . înecat; îngropat. de vară, văratic; orar de vară. sunken ['sAţjkan] I. (înv.) part. trec. la s i n k 1 . II. adj. 1. v. s u n k (II); ~ checks summer2 s. (conslr.) cosor oabă superioară. obraji scofâlciţi. 2. ascuns. 3. adânc; înfundat; scobit. sun-kissed ['sAn ist] adj. (poetic) însorit. summer beam [~ bi:m] s. (conslr.) talpa grinzii. summe r-house [~haus] s. 1. chioşc, pavilion. 2. (rar) vilă; reşedinţă de vară. sunk switch [SArj switf] s. (electr.) întrerupător încastrat. sunless ['sAnlis, amer. si -lcs] adj. fără so are; neluminat de soare; umbrit, umbros. summerly ['sAinali] adj. de vară, văratic. sunlessness [-nis] s. lipsă de soare; umbră. summersault ['sAinssorlt] s. v. s o m e r s a u l t (I). sunlight ['sAnlait] s. lumină solară / de soare, lumina soarelui. summer school ['sAmo sku;l] s. (univ.) cursuri de vară. summerset ['sAinoset] s. v . s o m e r s a u l t (I). sunlit ['sAnlit] adj. luminat de soare. summertime [' sAmo'taim,'—] s. timpul verii, vară. sun myth ['sAn miO] s. mit solar. summery ['sAm ori] adj; v. s u m raerl y. sunn [SAn] s. (bot.) cânepă-indiană (Crotalaria juncea). s unniness ['sAninis, amer. si -nes] s. 1. caracter sa» aspect însorit. 2. optimism; v eselie, summing-up ['sAmirj'ApJ s. 1. însumare, totalizare. 2. rezumat. summit j's AmitJ s. 1. vârf, pisc, creştet. 2. (fig.) culme. 3. (pol.) întâlnire la cel mai voioşie. î alt nivel, summit. sunny ['sAni] aav". 1. luminos, expus la soare, însorit; she is on the ~ side of forty nu summon ['sAmon] vb. tr. 1. a soma; to ~ the garrison to surrender a soma garnizoana are încă patruzeci de ani. 2. vesel, radios, fericit; ~ disposition caracter optimist; to look să capituleze. 2. a cita, a chema în judec ată. 3. a convoca, a invita. 4. to ~ up one's courage on the ~ side of things a ve dea lucrurile în roz, a fi optimist. a-şi aduna curajul. sunny beam [~ bi:m] s. rază d e soare. sun parlour ['SAn ipa:lor] s. (amer.) solariu (într-o casă particulară). summ oner [-3r] s. 1. (jur., înv.) portărel. 2. persoană care convoacă (o adunare etc.). summ ons [-z] I. s. 1. apel, chemare (adresată de autorităţi); convocare urgentă. 2. (jur.) s un-proof [~pru:f] adj. 1. care nu lasă să pătrundă razele soarelui. 2. (despre vopsea) c itaţie, chemare în judecată, mandat; hotărârea zilei de înfăţişare; aviz, avertisment, soma nu se decolorează la soare. (ae a compărea); (fam.) proces-verbal; to issue a ~ a la nsa un mandat. 3. (/nil.) somare, sunray [~rei] s. rază de soare. somaţie. II. vb. t r. (jur. fam.) a cita; a aviza, ă avertiza, a chema în faţa judecăţii. sunrise [~raiz] s. 1. răsărit de soare; auroră, zori; at ~ în zori. 2. răsărit, orient, est, soare-răsare. sum SAmp] s. (mine) jomp, colector de apă. sump hole [~ houl] s. (constr.) hazna. sunr ising [~raizirj] s. v. s u n r i s e (1). sunset ['sAnset] I.-s. 1. apus de soar e, asfinţit; amurg, crepuscul. 2. (fig.) apus, declin, sumpter ['sAmpW] s. vită de p ovară. asfinţit (al viefii etc.). 3. apus, vest, occident. II. adj. de seară, crepuscu lar. sumpter-horse [~ho:s] s. cal de povară. Sunset State [~ 'steit] s. (amer.) (f olosit ca supranume) Statul Oregon. sumptuary ['sAinptjuari, -tjuari] adj. sompt uar. sumptuosity [.sAmptjuositi] s. 1. caracter somptuos. 2. bogăţie, lux. sunsettin g [sAnrsetinJ s. v. s u n s e t (1,2)'. sumptuous ['sAinptjuss, -t/uos] adj. som ptuos, măreţ, luxos. sunshade [~Jeid] s. 1. umbrelă de soare. 2. bor de mătase (la pălăriil femeieşti) pentru apărarea împotriva soarelui. 3. (conslr.) marchiză. 4. (fol.) parasol ar. sumptuousness [-nis] j . v . s u m p t u o s i t y . sunshine ['sAn/ainJ I. s. 1. lumină solară, lumina soarelui; in the ~ la soare. 2. vreme sun [sAn] l.s.l. s oare, lumină solară; with the ~ în sensul acelor ceasornicului; to hail the rising ~ a saluta răsăritul soarelui; (fig.) his ~ is set steaua lui a apus; to hold a candle frumoasă / senină. 3. (fig.) fericire, prosperitate, spor; (sl.) to be in the ~ a fi fericit. II. adj. to the ~ a duce apă la puţ; a face ceva inutil; in the ~ la soare



 ; to let in the ~ a lăsa să l.v. s u n s h i n y (1). 2. (rar) fericit. intre lumina soarelui; (astron.) mock ~ soare fals; a place in the ~ o poziţie favorabilă; sunsh ine roof [~ ru:f] s. (anto) acoperiş culisant. to rise with the ~ a se scula dis-d e-dimincaţă; to see the ~ a se naşte; to take / to shoot Sunshine State [~ 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) 1. Statul Florida. 2. Statul the ~ a măsura înălţimea soa relui; ~ up, ~down de la răsăritul la apusul soarelui; under Dakota de Sud. the ~ su b soare, pe pământ, în lumea aceasta (se foloseşte pentru a întări întrebarea: sunshiny ['s aini] adj. 1. însorit. 2. (fig.) bucuros, fericit, radiind de veselie. where under the ~ did he go? unde, Dumnezeu, s-o fi dus?) 2. (poetic) zi; an. II. vb. sun s hower [~ i/auor] s. (fam.) ploaie cu soare. A. tr. 1. a încălzi la soare. 2. a expun e la soare. B. refl. a se încălzi la soare; a face băi sun-smitten [~ismitn] aaj. 1. v . s u n - s t r u c k. 2. (amer.) luminat de soare, însorit. de soare. sun-spot [~ spot] s. 1. (astron.) pată solară l pe soare. 2. pistrui. sun-bath ]'SAnba;9] s. bai e de soare. sun-spotted [~'spotid] s. (astron.) cu pete solare. sun-bathe [~beid ] vb. intr. a face băi de soare. sun spurge [~ spoxkj] s. (bot.) laptele-cucului, alior (Euphorbia helioscopia). sunbeam ['sAnbi:m] s. rază de soare. sunstroke [~st rouk] s. insolaţie; to have / to take a ~ a căpăta insolaţie. sun-struck [~strAk] adj. ( med.) lovit de insolaţie. sun-beaten [iSAn.bktn] adj. luminat de soare, în bătaia soar elui. sun-blind [~blaind] s. marchiză; umbrar. sunt [sAnt] s. (bot.) salcâm-arab (Ac acia arabica). suntan ['SAntamJ s. piele bronzată de soare; to get a ~ a se pârli la soare, a se bronza. sunburn [-bs:n] s. arsură de soare; bronzare. sunburnt [~ba:n t] adj. ars de soare, bronzat. sun-up [~Ap] s. (amer. dial.) răsărit de soare. sunbu rst [~bs:st] s. (amer.) bijuterie cu diamante radiind dintr-un centru. sun visor l'sAn .vaiza'] s. (auto) parasolar. sundae [~dei, -di] s. (amer.) îngheţată cu fructe , sirop etc. sunward ['SAnwoQd] I. adj. îndreptat / orientat spre soare. II. adv. spre soare, în direcţia Sunday ['sAndi, -dei] I. s. duminică; (fam.) to look two ways to find ~ a se uita cruciş; soarelui. when two ~s come together la Pastile cailor. II. adj. de duminică; (glumeţ) ~ best cel sunwards [-s] adv. v. s u n w a r d (II). * mai bun costum; rochie de sărbătoare. sun-wheel ['SAnhwi:l] s. (tehn.) roată dinţată st elară. Sunday calm [~ kci:m] s. repaus duminical. sunwise [~waiz] adv. în direcţia mişcări i aparente a soarelui, în direcţia mişcării acelor Sundays ['sAndeizJ adv. duminica. unu i ceasornic. Sunday school ['sAndi sku:l] s. şcoală duminicală. sun-worship [~iwo:/ip] s. (rel.) adorarea I cultul soarelui. sun-worship(p)er [~W3:fip3r] s. (rel.) ad orator al soarelui. sunder [rsAnd3r] (poetic) vb. A. tr. a despărţi, a împărţi. B. intr. a se despărţi. sunderance ['sAndsrsns] s. despărţire, separare. sun year [~ p:'] s. (astr on.) an solar. sundew fsAndju:] s. (bot.) roua-cerului (Drosera rotundifolia). s up [sAp] I. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a sorbi. 2. (fig.) a îndura, a suferi; to — sor rows sundial [-daial] s. cadran solar. by the ladlcful a sorbi din cupa amărăciunilo r. 3. (scot.) a lua cu lingura. 4. (înv.) a ospăta la cină; a hrăni (câinii) seara. B. int r. a cina; to ~ out a cina în oraş; to ~ with Pluto a sundog [~dng] s. (meteor.) par helie. muri. II. s. sorbit, înghiţit. sundown [~daun] s. (amer.) apusul soarelui. r sundowner [~idaunn ] s. 1. (austr.) vagabond, hoinar (care soseste ia o fermă către supawn [sju'po:n] s. (amer. dial.) mămăligă. apusul soarelui, ca să ob(ină hrană şi cazare) . băutură alcoolică (consumată spre seară). supe [s./u:p] (sl.) (prese, de la s u p e r ) . I. s. 1. (teatru) figurant. 2. (amer. univ.) sun-dried [~draid] adj. uscat la soare. periuţă, linguşitor ordinar (al profesorilor). II. vb. intr. 1. a fi figurant. 2. a se îndeletnici sundry ['sAndriJ I. adj. diferit, divers, felurit; on -occasio ns în diverse ocazii, cu diferite cu linguşirea. prilejuri. II. s. pl. diverse; chel tuieli diverse. "0- all and ~ toţi (fără excepţie); to invite super1 ['syu:por] adj. 1. extra, de calitate superioară; (fam.) grozav, clasa întâi. 2. (despre all and ~ a invi ta pe toată lumea; all and ~ knew him era cunoscut de toţi / de toată o unitate de măsură) pătrat. lumea; îl cunoşteau toţi. super2 s. 1. (teatru) figurant. 2. (sl.) funcţionar saw ofiţer supranumerar. 3. super intendent. 4. suprastructură pentru un stup. 5. (sl.)' ceas; ~ and slang ceas şi lanţ. sundry-man [~msn], pl. sundry-men [-men] s. vânzător de diferite articole. sun exposure ['SAn iksipou30r[ s. expunere la soare. super3 s . superfosfat. sun-fast [~fa:st] adj. v. s u n - p r o o f. superable ['s/u:p3ro bl] adj. care poate fi învins. sunfish ['SAnfif] s. (iht.) 1. peste înrudit cu biban ul (Eu\x>motis gibbosus). 2. peşte-lună superabound [iş/uipsra'baund] vb. intr. a se r evărsa; (with) a fi îmbelşugat (în), (with) a fi prevăzut din plin (cu); a fi şi mai marc. Mold mola). superabundance [~3'bAndons] s. supraabundenţă, priso.s(inţă), supraîmbelşugare.



 sunflower ['sAn.flau3rJ s. (bot.) floarea-soarelui (Helianthus animus). superabu ndant [-a'bAndant] adj. supraabundent, supraîmbclşugat. Sunflower State [~ 'steit] s . (amer.) (folosit ca supranume) Statul Kansas.



 915



superstructure superincumbence [.sju:prin'kAmb3ns] s. (rar) 1. suprapunere. 2. împovărare, apăsare. s uper incumbency Hn'kAinbansi] s. v. s u p e r i n c u m b e n c e . superincumbe nt [~in'kAmb3nt] adj. 1. suprapus. 2. împovărător, apăsător. superinduce [~in'dju:s] vb. t r. 1. (upon, on) a introduce suplimentar / în plus (peste), a adăuga (la). 2. a spri jini; a aduce (ceva) în sprijinul (a ceva). superintend [.sju:prin'tend, .su:-, -p sr-] vb. A. tr. a supraveghea. B. intr. to ~ over a supraveghea, a avea (cu ac.) sub supraveghere. superintendence [-3ns] s. supraveghere, control, administrare , conducere. superintendent [-ant] s. supraveghetor; şef; conducător. superintendent ship [-ant/ip] s. supraveghere; şefie; conducere. superior [sju(:)'pi3ri3r, sa'p-] I. adj. 1. superior; to be overcome by ~ numbers a fi învins sau copleşit de superi oritatea numerică; to be ~ to flattery a fi mai presus de linguşiri. 2. mai înalt; mai marc. 3. mai bun, de calitate superioară; excelent; with ~forces cu forţe superioar e; with ~strength cu mai multă vigoare; made of ~cloth confecţionat din stofă de calit ate superioară; a very ~man un om extraordinar, un om puţin obişnuit. 4. arogant, îngâmfat , mulţumit de sine; with a ~ tone pe un ton de superioritate, pe un ton arogant. 5 . inaccesibil, sus-pus. 6. (poligr.) care se află deasupra (rândurilor, paragrafului etc.), de sus. II. s. 1. superior, şef, comandant. 2. persoană cu calităţi superioare a ltora; to have no ~ in wit a nu-1 întrece nimeni ca inteligenţă. 3. stareţ, egumen; the Father Superior părintele stareţ; Lady / Mother Superior maică stareţă. 4. (poligr.) semn pus deasupra rândurilor, literă de sus. superior court [~ ko:t] ş. (jur.) 1. (amer.) c urte supremă (într-un stat din S.V.A.). 2. instanţă supremă. superioress ['sjmpisris, -res ] s. (bis.) superioară, maică superioară; stareţă. superiority [sju(:>pi3ri':>riti, sa.p-j s. 1. superioritate, preeminenţă. 2. (ferov.) urgenţă (a unui tren faţă de altul). superio ly [sjuO'pisrisli, ss'p-] adv. 1. superior; de sus; mai presus. 2. cu superiori t ate, cu condescendenţă. superiorship [sjuO'pisris/ip, su(:)'p-, ss'p-, -'pja:r-] s. (bis.) stăreţie. superlative [sju(:)'p3:tativ] I. adj. 1. suprem. 2. superlativ (şi gr am.). II. s. (gram.) (grad) superlativ; to speak in ~s a) a vorbi în superlative; b) a exagera. superlatively [-H] adv. la superlativ, în cel mai înalt grad. superlat iveness [-nis, amer. si -nes] s. superlativii ate, preeminenţă; cel mai înalt grad. su perlunary [.sju:p3'lu:n3ri,amer. -'Iju:-] adj. suprapământesc; ceresc. superman [rsj up3nîa?n].p/. supermen [-nisn] s. supra-om. supermarket [~ima:kit] ş. (amer.) superm arket. supermundane [-niAiidcin, .su:-] adj. 1. de dincolo de această lume, nepământes c, care nu aparţine acestei lumi, ceresc. 2. fantastic. supernaculum [~na3kjul3m, -p-, .su:-] I. s. 1. cantitate dintr-un vas plin până la refuz. 2. vin de cea mai bu nă calitate. 3. (fig.) lucru de marc preţ. II. adv. (înv.) to drink ~ a bea până la fund / până la ultima picătură. supernal [sju:p3':npl, su:-] adj. 1. dumnezeiesc, ceresc. 2. îna lt. supernatant [.sju:p3'ncit3nt] adj. 1. care înoată la suprafaţă. 2. care s-a decantat . supernatural [~'na;t/pr3l, -t/ur-] I. adj. supranatural. II. s. the ~ supranat uralul. supernaturalism [-'nst/r^liz^m] s. 1. supranatural. 2. credinţă în supranatura l. 3. credinţă în minuni. supernaturally [~'na3t/r3li] adv. supranatural. supernormal [~'n:>:mp!] adj. supranormal, extraordinar. supernova [~'nouv3] s. pi. şisupernova e [-vi] (astron.) supernovă. supernumerary [--'njumi^rsri] I- adj. supranumerar; ( despre ofiţeri) care îşi aşteaptă rândul pentru a fi trecut în activitate. II. s. 1. (teatr figurant. 2. persoană supranumerar. superposable ['sju:p3'pouz3bl] adj. suprapozab il. superpose [~'pouz] vb. tr. a suprapune, a etaja. superposed [~'pouzd] adj. s uprapus, etajat. superposition [~p3'zi/3n, 'su;-, -pu'z-,.—'--] s. suprapunere. su perpower ['sju:p3'pau3r] s. 1. superioritate; putere covârşitoare. 2. (pol.) putere suprastatală. super-power station [~ .stei/pn] s. (electr.) supercentrală. superprof it ['sju:p3'profit] s. supraprofit. supersaturate [~'sa?t/3rcit] vb. tr.fchim.) a suprasatura. supersaturated [~'sanf3reitid] adj. (chim.) suprasaturat. supersa turation [-'saet/srei/pn] s. (chim.) suprasaturarc. superscribe [~'skraib,'—] vb. tr. 1. a pune o inscripţie pe, a scrie pe; a packet ~d ''Glass, with care" un cole t cu menţiunea „atenţie, sticlă". 2. a scrie în antet. 3. a pune adresa pe (o scrisoare). superscription [~'skrip/3n] s. 1. inscripţie. 2. legendă (pe hărţi). 3. adresă (pe scrisor i). 4. antet (pe documente). supersede [i.sju:p3'si:d] vb. tr. 1. a înlocui. 2. a în lătura. supersedeas [~'si:dia?s] s. 1. (jur.) act suspensiv de instanţă. 2. (fig.) pie dică, obstacol. superseder [~'si:d3r] s. înlocuitor. supersedure [~'si:d33r] s. înlocu



 ire, supersession [~'.se/3n] s. 1. înlocuire. 2. înlăturare, supersonic [~'sonik, 'su: -,.—'—,'--.--] adj. (fiz.) supersonic; ultrasonor. superstar ['sju:pssta:r] s. celeb ritate, superstar. superstition [.sjupa'sti/^n] s. superstiţie. superstitious [~'s ti/ss] adj. superstiţios. superstitiously [~'sti/3sli] adv. superstiţios. superstrat um [~'stra:t3in],pl. superstrata [-ts] s. (geol.) strat superior. superstructure ['sju:p3.strAkt|V, 'su:-] s. 1. suprastructură; parte a clădirii mai înaltă decât temelia . 2. (fîloz.) suprastructură.



superacidulated [~3'sidjuleitid] adj. supraacidulat. superadd [] vb. tr. a mai adăuga. superaddition [~3'di/pn| s. supraadăugare. superannuate [is j«:p3'raenjueit, .su:-] vb. A. tr. 1. a îndepărta din cauza uzurii. 2. a pensiona; a înd epărta din cauza vârstei; to be ~d a fi scos la pensie. B. intr. 1. a sc pensiona; a fi pensionat. 2. a ajunge la vârsta de pensionare. 3. (jur.) a se prescrie, a sc perima. II. [~a?njiuit] adj. incapabil din cauza vârstei. III. s. pensionar. super annuated [-id] adj. 1. foarte bătrân. 2. pensionat. 3. învechit, uzat, demodat. supera nnuation [isju:p3.ra;nju'ci/3n, .su:-] s. 1. învechire; îmbătrânire; uzare. 2. pensio nar e. 3. pensie. superb [sju(:)'p9:b] adj. 1. superb, splendid, somptuos. 2. (fam.) foarte frumos, de primul rang, excelent. supercalendered paper [tsjirpg'kaelind ad .pcip3r] s. hârtie satinată. supercargo ['sju:p3iko:gou[, pl. supercargoes [-z] s . (mar.) supraveghetor al încărcării unui vas comercial. supercelestial [tSjuipasi'tes tjsl] adj. supraceresc. supercharge ['sju:p3tja:d3, 'su:-] vb. tr. (te/m.) a sup raîncarcă; a supraalirncnta. supercharger [psju:p0it/a:d33r] s. (te/m.) injector. su perciliary ['sju:p3'siliori[ adj. (anat.) supraciliar. supercilious ['sju:p3'sil i3s[ adj. 1. îngâmfat, trufaş. înfumurat. 2. dispreţuitor. supercilousness [-nis, amer. şi nes] ş. 1. îngâmfare, trufie, înfumurare. 2. dispreţ; nesocotire (a cuiva). supercity ['sj u:p3isitij s. oraş uriaş, megalopolis. supercivilized [.sjmpa'sivilaizd] adj. suprac ivilizat. supercomprehension Hkompri'henjsn, etc.] supraînţelegcre. superconductor [ -.kon'dAkta1"] s. (fiz.) supraconductor. superconscious [~'kDn/os] adj. 1. mult prea conştient. 2. care depăşeşte conştiinţa. supercountry ['sju:p3k/\ntri] s. (pol.) supra utere. superdominant ["'dominant] s. (muz.) supradorninantă. super-duper [~'dju:p3 r] adj. (si.) clasa întâi / prima, grozav. superelevation ['sju:p3r.cli'vei/an] s. ( drum, ferov.) supraînălţare, supraclevaţie (a drumului la curbe). supereminence [~'emin3 iis] s. preeminenţă. supereminent ["'eminent] adj. preeminent. supererogate [~'er3gc it] vb. intr. 1. a face mai mult decât îi incumbă. 2. (re/.) a face fapte bune. supere rogation Hero'geijsn, -rou'g-] s. săvârşire de fapte peste limita datoriei; exces de z el. supererogatory [-e'rogsteri, -i'r-, amer. si -teri, -touri] adj. 1. peste da torie, peste limita obligaţiei. 2. de prisos, nedorit; fără valoare. superexcellent ['ekspbnt] adj. mai mult decât excelent; (despre mărfuri) suprafin. superfatted ['sju rps'faetid] adj. (despre săpun etc.) excesiv de gras. superfatting [~'faHinJ s. su praabundenţă de grăsime (a săpunului etc.). superfetation [~fi'teij.?n] s. prisosinţă, supr bclşugare; supraproducţie. superficial [.sjuOps'fi/pI] adj. 1. superficial, de supra faţă. 2. (geol.) aluvial, de aluviuni. 3. artificial, ncautentic. superficial deposi t [~ di'pozit] s. (geol.) depozit aluvionar. superficial foot [~ fut] ş. picior pătr at (ca măsură de suprafaţă). superficialist [isjmps'fi/slist] s. 1. om superficial. 2. câr paci, lucrător prost; ageamiu. superficiality [.sju:p3ifi/i'a3liti] s. 1. superfic ialitate. 2. caracterul suprafeţei. superficially [iSjmpa'fiTpli, sjups'f-, supo'f -] adv. superficial; la suprafaţă. superficial measures [isju:pa'fi/3l 'me33z] s. pl . măsuri de suprafaţă. superficialness [isju:p3'fi/3lnis] s. v. s u p e r f i c i a l i t y . superficial wound [.sju:p3'fi.fal 'wu:ndj s. (med.) rană superficială. super ficies [isju(:)p3'fi/ii:z] s. 1. suprafaţă. 2. (fig.) suprafaţă; exterior, aparenţă. superf lm ['sju:p3ifilm] s. (cin.) supcrfilm, superproducţie. superfine [~'fain] I. adj. 1. extrafin, superfin. 2. de calitate superioară. 3. rafinat. II. s. pl. mărfuri / a rticole extrafine / suprafinc. superfluent [sju:'p3:flu3nt] adj. excedentar, în pl us. de prisos. superfluity [.sju:p3'flu:iti] s. 1. prisos, superfluitate; excede nt. 2-pl. exces. superfluous [sju(:)'p3:flu3sj adj. de prisos, superfluu, inutil . superfluously [-li] adv. superfluu; inutil. superfluousness [-nis, amer. şi -nes ] s. superfluitate; inutilitate. superfortress [.sju:p3'fo:tris, .su:-] s. (av. mii.) suprafortăreaţă (zburătoare). superfrequency [~Tri:kw3nsi] s. (jiz.) frecvenţă supraî tă. supergroup ['sju:ps.gru:p] s. (tel.) grup secundar. superheat [~'hi:tj I. vb. A. tr. a supraîncălzi, a înfierbânta peste măsură. B. intr. a se supraîncălzi, a se înfierb



 e măsură. II. ['—■•] s. supraîncălzire, supraînfierbântarc. superheated [~'hi:tid] adj. sup superheater [~'hi:t3r] s. (tehn.) aparat de supraîncălzire, supraîncălzitor. superheati ng [~hi:tirj] s. supraîncălzire. superhet [~'het] s. (tel.) superheterodină. superhete rodyne Khctsrsdain, -roud-] s. (ţel.) superheterodină. superhuman [~'hju:m3n, .su:-, '-'--] adj. supraomenesc. superimposable ['sju:p3rim'pouz3bl, 'su:-] adj. superi mpozabil,carc se poate supra pune. superimpose [~im'pouz] vb. tr. 1. a suprapune, a pune unul peste altul. 2. (poligr.) a supratipări. superimposed [~im'pouzd] adj . suprapus. superimposition [~iniipou'zi/an] s. suprapunere.



 supersubtle 916



de ajutor. 2. susţinător (de familie). 3. proptire, sprijinire (de ziduri etc.). 4. suport; supersubtle [~'sAtl] adj. de o subtilitate excesivă. postament; piedestal. 5. întreţinere, subzistenţă. 6. protecţie. . supertanker [~ita;rjkor] s. (mar.) superpetr olier, supertanc. supportable [so'poitabl] adj. 1. suportabil, tolerabil. 2. (de spre o teorie) care se poate supertax [~'teeks] s. impozit pe supraprofit; supra taxă. susţine. supervene [rs/u:p3'vi:n] vb. intr. a surveni, a interveni. supporter [s3'pD:t3r] s. 1. partizan, susţinător (al unei păreri etc.). 2. proptea, suport. supe rvening [~'vi:nirj] I. s. survenire, intervenire. II. adj. care survine. 3. (spo rt) suporter. supervention [~'ven/an] s. adăugare. supporting [ss'poitirj] adj. ca re sprijină I susţine. supervise ['s/uipovaizj vb. tr. 1. a supraveghea. 2. a conduc e, a dirija. supportive [ss'poitiv] adj. care acordă sprijin; încurajator. supervisi on ['s/u:p3'vi33n] s. 1. supraveghere. 2. conducere, dirijare; under the ~ of su pportless [sa'po:tlis] adj. fără sprijin / ajutor. sub conducerea (cu gen.). supposa ble [so'pouzabl, 'spouz-î adj. supozabil. supervisor [~'vaizor, etc.] s. 1. suprav eghetor, controlor. 2. (amer.) inspector şcolar. supposal [sa'pouzal] s. presupune re, supoziţie; ipoteză. 3. (in/or.) supervizor. suppose [ss'pouz, 'spouz] vb. A. tr. 1. a presupune, a-şi închipui, a socoti; a bănui; I ~ supinate ['sjmpineit] vb. tr. a întoarce (mâna) cu palma înainte sau în SUS. so probabil că da, cred că e aşa; what do you his means? dumneata ce crezi că înseamnă supination [isju:pi'neijan] s.(fiziol.) supin aţie. supine' [iş/u:'pain,'--] adj. 1. culcat pe spate. 2. (med.,fiziol.) în supinaţie. 3. (fam.) asta?; ~ we went to the theatre? ce-ar fi să mergem la teatru?; I may do what I like, I ~! cred că pot face ceea ce vreau; to be ~d to do smth. a fi socot it capabil să îndeplinească indolent, neplsător; moale. ceva. 2. a presupune, a implica; that ~es much pains on his part! asta presupune multă supine2 ['sy'u:pain[ s. (gr am.) supin. supinely [-li] adv. 1. (culcat, întins ele.) pe spate. 2. cu indolenţă; cu nepăsare; cu osteneală din partea lui. 3. (pasiv) to be ~d to a se presupune că; a tr ebui să; am I ~d to learn the poem by heart? trebuie să învăţ poezia pe de rost?; they are not ~d to moliciune. leave earlier nu li se permite să plece mai devreme. B. intr . a face presupuneri. supineness [-nis] s. moliciune; indolenţă; inerţie. supposed [-d ] adj. presupus, pretins, aşa-zis. supper ['SApor] I. s. cină, masă de seară; supeu; to have ~ a lua cina, a cina. II. vb. supposedly [sa'pouzidli, amer. si -edli] aa'v . prin supoziţie; după toate probabilităţile, tr. (rar) 1. a servi cina (cu dat.). 2. a hrăni seara (cai etc.). probabil. supper dance ['sApo du:ns] s. 1. dans înainte de c ină. 2. supeu dansant. r supposing [sa'pouzin] conj. presupunând, dacă, în cazul când / că; ~ it rains, what supper eater ['SApor u:to ] s. persoană care mănâncă la o cină. shall you do? dacă plouă, ce ai să faci? supperless ['sApalis, amer. si -Ies] adj. care nu a ci nat. supposition [iSApozi/sn, -pu'z-] s. 1. presupunere; supoziţie, ipoteză; on (the ) ~ that supper party I'SApa ,pa;ti] s. 1. supeu cu invitaţii; to have a ~ a da un supeu. 2. convivii. presupunând că, în ipoteza că. 2. (logică) conţinut, semnificaţie, sem al unui cuvânt). supper time [~ taim] s. vremea / ora cinei. suppositional [.sAps' zi/snal] adj. ipotetic, presupus. supplant [sa'plamt, amer. -'pUent] vb. tr. a înl ocui; a înlătura. suppositious [sApo'zi/os] adj. v. s u p p o s i t i t i o u s . su pplantation [.sAplajn'tei/an, -plain't-] s. suplinire, înlocuire. suppositiously [ -li] adv. v. s u p p o s i t i t i o u s l y . supplanter [sa'plamW, amer. -'pfe n-] s. suplinitor, înlocuitor. supposititious [ss.pozi'ti/gs] adj. 1. fals. 2. (/u r.) substituit. 3. ipotetic, presupus. supplanting [so'plumtin] s. suplinire, înlo cuire. supposititiously [-li] aa'v. 1. fals; prin substituire. 2. prin supoziţie. supple ['SApl] I. aay. 1. suplu; flexibil, maniabil. 2. îndatoritor, complezent. 3 . supus, suppositive [sa'pozitiv] I. adj. 1. ipotetic. 2. fals. 3. (gram., despr e conjuncţii) plecat, smerit. II. vb. A. tr. 1. a face mlădios / flexibil. 2. a îndato ra. 3. a dresa (un cal). condiţional. II. s. (gram.) conjuncţie condiţională. B. intr. 1 . a fi mlădios / flexibil. 2. a fi îndatoritor. suppository [sa'pozitori] s. (med.) supozitor. supple jack [~ Td3a:k] s. (amer.) paiaţă, marionetă. . suppress [so'pres] v b. rr. 1. a reprima, a înăbuşi (o răscoala etc.). 2. a interzice sau supple-limbed [~'li md[ adj. cu membre suple. a întârzia tipărirea (unei car/i etc.); a suprima (o tipăritură etc.). 3. a curma, a face să supplely ['sA.pl/i] aa'v. cu supleţe. dispară (o fărădelege e



 tc.). 4. a înăbuşi (un suspin, o neînţelegere etc.). 5. a ascunde, supplement ['sAplinfent ] I. s. adaus, supliment, anexă, apendice. II. vb. tr. ['sApliment, a trece sub tăce re (un fapt). 6. a nu destăinui (un fapt). 7. a disimula. <--'-] a adăuga, a suplime nta. suppressed [-t] adj. 1. reprimat, înăbuşit. 2. suprimat. 3. trecut sub tăcere. 4. n erevelat, supplemental [iSApH'menfl] adj. (despre unghiuri etc.) suplementaf. ne destăinuit. Ş. ascuns. 6. disimulat. supplemental air [~ S3r] s. (fiziol.) aer rezid ual (î« plămâni). suppressibîe [-sbl, -ibl] adj. 1. care se poate trece sub tăcere. 2. supr mabil, care se supplementarily [.sApli'mentorili] adv. ca supliment. poate supri ma. 3. reprimabil, care se poate înăbuşi. supplementary [.SApli'menteri] adj. suplimen tar. suppressing [-irj] s. v. s u p p r e s s i o n . supple-minded ['sApl'maind id,'—,—] adj. cu spiritul suplu, cu mintea sprintenă. suppression [ss'pre/an] s. 1. înăbuşi e, reprimare, sugrumare (a unei emoţii etc.). suppleness l'SAplinis] s. 1. supleţe, mlădiere, flexibilitate. 2. îndatorire, complezenţă. 2. înăbuşire, represiune (a unei revol . 3. suprimare. 4. refulare. 3. smerenie. suppressive [so'presiv] aaj'. represiv . suppliant ['sAplisnt] I. adj. rugător, implorator. II. s. persoană care se roagă / c are suppressor [s9rpres9r] s. 1. persoană care înăbuşă (o revoltă etc.). 2. disimulator (al imploră. ' . ' ■ unuifapl). suppliantly [-li] aa'v. supliant, rugător. suppurate ['sAp jusreit] vb. intr. (med.) a supura, a da puroi. supplicant ['sAplikant] adj., s. v. s u p p l i a n t . suppurating [-irj] adj. care supurează. supplicate ['sAplik eit] vb. A. tr. a ruga fierbinte, a implora. B. intr. a se ruga fierbinte, suppu ration [iSApjua'reiJan] s. supuraţie. a face o implorare. supra-axillary ['sjurpra ask'silşri] adj. (bot.) supraaxilar. supplication [iSApli'keiJan] s. 1. implorare , rugăminte, rugă. 2. suplică, cerere, jalbă. supracostal ['s/u:pra'ko:stl] adj. (anat.) supracostal. supplicatory ['sAplikotari, -keitsri, amer. -touri] adj. rugător, stăr uitor. suprahepatic [isyuiprahi'pstik, -he'p-] adj. (anat.) suprahepatic. suppli ng ['sAplirj] I. adj. mlădios, flexibil. II. s. mlădiere, flexibilitate. supramundan e [


 eatru, rar) a interpreta (un rol) cu succes. 6. (tehn.) a suporta, 3. suprataxă. 4 . surşarj (pe un timbru). 5. amendă. 6. povară prea grea / peste puteri. II. vb. a rez ista Ia (o încărcătură etc.). II. s. 1. (fig.) sprijin, reazem; to speak in ~ of a vorbi tr. [so:'tfa:d3] 1. a supraîncarcă, a supraîmpovăra. 2. a surşarja (un timbru). 3. (elect r.) în favoarea (cu gen.) sau în sprijinul (cu gen.),- to lend ~ a acorda sprijin, a da ajutor; a face să funcţioneze în suprasarcină. 4. a amenda, a cere suprataxe pentru. surcingle ['s3:sirjgl] I. s. cingătoare, chingă (de cai). II. vb. tr. a încinge, a le ga cu o to give ~ to a proposal a veni în sprijinul unei propuneri; to get / to ob tain no ~ a nu găsi sprijin; in ~ of în sprijinul (cu gen;), pentru sprijinirea (cu gen.); troops in ~ trupe chingă (un cal).



 917 surroundings



surd [so:d] I. adj. 1. (mat.) iraţional. 2. (fon.) surd. 3. (înv,) neauzit. 4. (înv.) fără a fila (un cablu). II. s. 1. talaz, val; val mare de hulă. 2. (poetic) mare. 3. s alt, şoc (în însemnătate. II. s. 1. (mat.) număr iraţional, cantitate iraţională. 2. (fon.) t surd. III. vb. timpul scurgerii, alunecării etc.). 4. (electr.) (undă de) intensit ate excesivă (a curentului electric); supraintensitate tranzitorie. tr. (muz.) a s urdina. surgeless ['so:d3lis] adj. (tehn., despre funcţionarea unei maşini) lin, lin iştit. surdesolid [-soxlo'solid] adj. cvadridimensional. surgeon ['so:d33n] ş. 1. ch irurg. 2. medic militar; medic de bord. 3. (înv.) doctor. surdimutism ['sa:dimju-t izsm] s. surdomutism. surdity ['so:diti] s. surditate. surgeoncy [-si] s. funcţie de medic militar. surgeon general ['so:d35n 'd3enar^l] (amer.) s. medic-şef al Bir oului Federal de Sănătate surdomutism ['sardoumjuitizam] s. v. s u r d i m u t i s m . r r r sure [/ua , /oo , Jb: ] I. adj. sigur, neîndoielnic; to be ~ of smth. a f i sigur de ceva; Publica. to be~of oneself a Fi sigur de sine însuşi; to be ~ of one 's income a avea un venit sigur; surgery ['salari] s. 1. chirurgie. 2. cabinet m edical. 3. sală de operaţii. (fam.) I'm ~ I don't know zău că nu ştiu; to make ~ of a fact a se încredinţa / a se surgery hours [~ -auoz] ş. pi. ore de consultaţie (la un medic). asigura de un fapt; to make smb. ~ of smth. a asigura / a încredinţa pe cineva de c eva; surgical ['săritei] adj. 1. chirurgical, de chirurgie. 2. de operaţie, rezultat dintr-o (fam.) I made ~ it would happen and it didn't eram sigur că se va întâmpla şi n -a fost operaţie. nimic; (prov.) don't be too ~! nu fi niciodată prea sigur de ceva; (fam.) for ~ sigur, surgically [-i] adv. ca un chirurg; chirurgical. categoric; (fam.) ~ thing certitudine; I don't know for ~ nu sunt prea sigur; tomorrow sur ging ['sox^in.] I. adj. 1. (despre mare) cu hulă. 2. (despre mulţime) agitat, în mişcare . for - mâine fără îndoială; it is ~ to be fine va fi frumos fără îndoială; he is ~ to come 1. salt, şoc. 2. (electr.) variaţie a sarcinii. va veni negreşit, e sigur că va veni; b e ~ to / (fam.) and come early nu uita să vii devreme, Surinamese [isuorinas'niKz] I. adj. din Surinam. II. s. locuitor din Surinam. caută / vezi să vii devreme; be ~ not to lose it păzeşte-tc să nu-1 pierzi; yes, to be ~ da, surliness ['so:linis, -nes j s. aer morocănos; ursuzlâc. bineînţeles; da, desigur. II. adv. 1. (amer. fam.) desigur , iară îndoială; as ~ as a gun / surly ['sa;li] adj. 1. posac, morocănos. 2. ursuz, neso ciabil. as death / as fate, (fam.) as ~ as eggs is eggs, (sf.) as ~ as mud cum mă vezi şi cum te surma ['so:mo] s. (anglo-indian) preparat din antimoniu cu care itu lienele îşi vopsesc văd, tot aşa de sigur pe cât doi şi cu doi fac patru. 2. ~ enough cu si uranţă, hotărât, pleoapele. sigur. surmise I. s. ['so:maiz, -'-] presupunere, îndoială, băn lă, suspectare. II. vb. tr. sure-enough [/uori'nAf] adj. (amer. fam.) sigur, neîndoi elnic; ~man om de încredere. [so:'maiz,'--] a presupune, a bănui, a suspecta. sure-fîr e [7uoifaior] adj. (amer. fam.) de nădejde, pe care te poţi bizui; fără greşeală; surmount so(:)'maunt] vb tr. 1. a învinge, a birui, a trece peste (o dificultate etc.). cer t, sigur. 2. a stăpâni, a înfrânge, a înăbuşi (o pornire etc.). 3. a aşeza deasupra (cu gen sta sure-footed [~'futid] adj. 1. care nu se împiedică, stabil, sigur pe picioare. 2. (fîg.) de peste. surmountable [-obl] adj. surmontabil; care poate fi învins / înfrânt / biruit. încredere. sure-footedness [~-futidnis] s. 1. siguranţă de picioare, stabil itate. 2. (jig.) calitatea surmounter [-or] s. persoană care înfrânge (dificultăţi, patimi etc.). (unui om) de a fi demn de încredere. surmullet [so'miAlit, -let] s. (Uit.) barbun-de-marc (Mullus barbatus). surname ['samcim] I. s. 1. poreclă. 2. nume de familie, nume patronimic. II. vb. tr. surely ['/uoli, 'Jba-, '/o:-] adv. 1. în sig uranţă, inevitabil, sigur; slowly but ~ încet dar sigur. 2. desigur, negreşit, fără îndoial cu precizie, cu siguranţă. I . a porecli, a supranumi. 2. a da un nume de familie ( cu dat.). surpass [soO)'pu;s, amer. -'pass] vb. tr. a întrece, a depăşi; not ~ed neîntre cut; nebiruit, sureness [/tranis, amer. şi -nes] s. 1. siguranţă. 2. convingere fermă. 3 . hotărâre, fermitate. neînvins. 4. calitatea de a fi demn de încredere. surpassing [-in ] adj. eminent, excelent, excepţional; fără egal / pereche, neîntrecut. sure-sighted ['/ uo'saitid, '-i—] adj. eu ochiul sigur. surpassingly [-irjli] adv. excesiv; incompa rabil, extraordinar. surety ['/uoti, 'Joati, '/o:tiJ s. 1. (înv. rar) siguranţă, certi tudine; of a ~ sigur, precis. 2. aval; garanţie, zălog. 3. garant, chezaş; to stand ~ for a lua pe garanţie, a garanta pentru. surplice ['so:pbs,-plis] ş. (bis.) stihar.



 surpliced [-st] adj. (bis.) cu stihar. 4. naş, 5. ostatec. 6. (te/m.) siguranţă, secur itate. surplus ['so:pbs, amer. şi -pL\s] I. s. surplus, excedent. II. adj. exceden tar, de sau în surety bond [~ bond] s. garantare, cauţionare. surplus. suretyship [' /uoti/ip] s. garantare, cauţionare. surplusage [-id3] s. supraîmbelşugare, supraabunde nţă. surf [so:f] s. 1. (mar.) resac, brizanţi, valuri care se sparg de ţărm. 2. v. s u r f i n g . 3. dans asemănător cu twistul. II. vb. intr. a pluti pe creasta valului. su rplus value ['saplos rvzelju:] s. (ec.) plusvaloare. r surprise [so'praiz] I. s. 1. surpriză, emoţie neaşteptată; to take smb. by ~ a lua pe surface [ sa:fis] I. s. 1. suprafaţă; to break — a reveni la suprafaţă; (mine) work at the ~lucrare de suprafaţă. 2. s afaţă, exterior; he looks at the~only priveşte lucrurile cineva prin surprindere. 2. s urpriză, cadou neaşteptat; to give smb. a ~ a face cuiva o numai la suprafaţă; meaning t hat lies below the - semnificaţie ascunsă; patriotism all surpriza. 3. surprindere, uimire; to my great ~, much to my ~ spre marea mea surprindere. on the ~ patriot ism de suprafaţă. 3. (drum) îmbrăcarc, pietruire. II. vb. tr. 1. a lustrui, a II. vb. tr . 1. a surprinde, a lua pe neaşteptate; to ~ smb. in the act a surprinde pe cineva polei, a poliza (o suprafaţă). 2. (poligr.) a satina, a velina (hârtia). 3. a îndrepta, a netezi asupra faptului. 2. a mira, a uimi, a surprinde; I am ~d at you mă uimeşti ; I shouldn't (o planşetă). 4. (drum) a îmbrăca, a pietrui. be ~d if nu m-aş mira dacă; to into a constrânge, a sili, a obliga (printr-o întrebare neaşteptată etc.) să; to ~ smb. i nto a confession a smulge cuiva o mărturisire pe surface-coated paper [~ikoutid 'p eipor] s. (poligr.) hârtie satinată. f surface colour [~ ikAb ] s. (poligr.) culoare întrebuinţată la s u r f a c e p r i n t i n g . neaşteptate. III. adj. neaşteptat, surpr inzător. surprise attack [~ o-taek] s. (mil.) atac prin surprindere. surface-man [ ~masn, -man], pi. surface-men [-men] s. l.(mine) lucrător Ia suprafaţa surprised [so 'praizd] adj. mirat, surprins. pământului. 2. (ferov.) angajat al căilor ferate. surpr isedly [so'praizdli] adv. cu surprindere, surprins. surface planing [~ ipleinirj ] s. îndreptare (a unei planşe). surprising [so'praizirj] adj. neaşteptat, surprinzător, de mirare. surface politeness [~ po'laitnis] s. politeţe de faţadă. surprisingly [-li ] adv. surprinzător (de). surface printing [~ -printirj] s. (poligr.) imprimare cu plăci gravate în relief. r surra(h) ['su:ro, W o ] s. (anglo-indian) (vet.) febră pal ustră a cailor. surfacer ['s3:fiso ] ş. (tehn.) 1. maşină de îndreptat. 2. maşină de poliza surrealism [so'rblizom] s. suprarealism. surface soil ['so:fis soil] s. pământ veget al. 1 surrealist [so'rblist, amer. -'ri:o-[ I. adj. suprarealist. II. s. suprare alist. surface structure [~ istrAktJb "] s. (lingv.) structură de suprafaţă. surrebutt er ['sArbibAto1", amer. rso>] s. (jur.) răspunsul reclamantului la replica apărării. s urface tension [~ -ten/an] s. (tehn.) tensiune superficială. surrejoinder ['sArioi d33indor, amer. 'so-] s. (jur.) excepţie la răspunsul unei replici. surfacing ['s3:f isirj] s. 1. polizare (a unei suprafeţe). 2. satinare. velinare (a hârtiei). surrend er [so'rendor] I. s. 1. predare, capitulare (a unei fortificaţii). 2. acţiune de pre dare; 3. îndreptare (a unei planşe). 2. îndreptare prin pietruire (a unui drum). no ~! nu ne predăm! 3. (jur.) cesionare (de drepturi etc.). 4. abdicare; to make a ~ of surfacing machine [~ ma/im] s. (tehn.) maşină de îndreptat. surf-bathing ['s3:fibei5i n] s. 1. baie în brizanţi. 2. (sport) planking, acuaplan, schi în principles a abdica de la principiile sale. 5. abandonare. 6. restituire (a unui drept de proprietat e). 7. răscumpărare (a unei poliţe de asigurare). II. vb. A. tr. 1. a preda (o resac. fortificaţie). 2. (jur.) a ceda, a cesiona; to ~ one's goods to one's creditors a-şi ceda surf-beaten [~ibi:tn] adj. lovit de brizanţi. surfboard [~ bo:d, ~ bood] s. (sport) tălpice pentru planking, tălpice pentru schi pe bunurile creditorilor. 3. a abandona; to ~ one's office a demisiona; (jam.) to ~ all hope a părăsi orice speranţă. 4 . a răscumpăra (o poliţă de asigurare). B. intr. a se preda, brizanţi. a capitula; to ~ at discretion a capitula fără condiţii; to ~ on terms a capitula condiţionat. surfboarding [~bo:dirj] s. (sport) v. s u r f i n g . surreptitious [iSArop'ti/os, -rip-, -r ep-] adj. furiş, clandestin; ~look privire furişă; by ~ surf-boat [~bout] s. barcă pentr u trecerea prin brizanţi; pirogă pentru brizanţi methods prin metode ascunse. (a havai enilor). surreptitiously [-li] adv. clandestin, pe furiş. surfeit ['so:fit] I. s. 1. supraabundenţă, supraîmbelşugare. 2. exces, necumpătare (la mâncare şi băutură). 3. satu uprasaturaţie, îmbuibare; saţ. II. vb. A. tr. a suprasatura, surrey ['SAri, amer. rso: ri] s. (amer.) trăsura uşoară cu patru roţi. a îndopa, a îmbuiba. B. intr. 1. a se îndopa, e îmbuiba. 2. (on) a fi suprasaturat (de). surrogate ['sArogeit, amer. 's3:rougcit ] s. 1. locţiitor, substitut, supleant. 2. (amer.) judecător pentru moşteniri şi tutele.



 3. (farm.) succedaneu, doctorie care se poate lua în surfeiter ['so:fitor] s. mâncău, mare mâncăcios. locul alteia. surfer ['so:for] ş. (sport) surfer. surround [sa'raund] I. vb. tr. 1. a înconjura; a împrejmui, a îngrădi. 2. (mil.) a împresura, surfing ['s3:fi n] s. (sport) surf(ing). r surf-rider l's3:firaido ] s. (sport) schior pe brizanţi . a încercui (inamicul). II. s. împrejmuire; încadrare; bordură. surrounder [-or] s. tru pă care înconjoară un obiectiv militar; echipă care înconjoară surf-riding [~traidirj] s. ( port) schi pe brizanţi, acvaplan, planking. surge [sa:d3] I. vb. A. intr. 1. (desp re un vas) a se ridica pe valuri. 2. (despre mare) un obiect / un grup etc.; obi ecte care înconjoară alte obiecte. a face valuri, a se ridica în talazuri, a avea hulă. 3. (despre curentul electric) a avea perioade surrounding [-in] adj. înconjurător, împ rejmuitor; ambiant. de tensiune excesivă. 4. (despre un motor) a galopa, a merge n eregulat. 5. (despre o surroundings [-irjz] s. pi. 1. împrejurimi, vecinătăţi. 2. mediu în conjurător, ambianţă, parâmă, un lanţ, o ancoră etc.) a avea şocuri în timpul alunecării. B r.) a deriva, anturaj; an animal in its proper ~ un animal în mediul său.



 surtax 918



surtax ['saitasks] I. s. suprataxă. II. vb. tr. a impune la suprataxă. surveillance [ssQ'veilsns, amer. si -'vciliansl s. supraveghere; control; under ~ sub suprave ghere (poliţienească). survey I. vb. tr. [so(:)'vei] l . a cuprinde cu privirea (o p rivelişte, un spectacol etc.). 2. a examina atent, a studia; to ~ the situation a trece în revistă situaţia. 3. (geod. etc.) a face releveul (cu gen.); a măsura, a trece în plan. 4. a inspecta; a face expertiza (cu gen.). II. s. ['sa:vei, -'-] 1. trece re în revistă, cercetare; general ~ of a subject expunere sumară a unui subiect. 2. ex amen atent, inspectare; to take/ to make a~of smth. a) a se familiariza cu ceva; b) a studia ceva. 3. ridicare de planuri. 4. releveu (al unei construcţii); to ma ke a ~ a face un releveu. 5. inspecţie; certificate of ~ proces-verbal de inspecţie. 6. expertiză; to carry through a ~ a face o expertiză. surveyor [s3(;)'verarJ s. 1. topometru; geodct, geometru, topograf. 2. inspector; ~ of weight and measures c ontrolor de măsuri şi greutăţi. 3. controlor; supraveghetor. survival [s3(:)'vaival] s. 1. supravieţuire. 2. rămăşiţă (a unui vechi obicei etc.). survival craft [~ kra:ft[ s. (mar ) ambarcaţii şi plute de salvare. survival kit [~ kit] s. trusă de prim ajutor; trusă de salvare. survive [saQ'vaiv] vb. A. intr. 1. a supravieţui, a rămâne în viaţă. 2. (y'ur.) t ~ to a trece în mâinile (cuiva care a rămas în viaţă). B. tr. a supravieţui (cu dat.); to shipwreck a supravieţui unui naufragiu. surviver [-ar] s. supravieţuitor. survivors .v. s u r v i v e r . susceptibility [saisepts'biliti, -ti'b-, -laţi] s. 1. suscep tibilitate. 2. sensibilitate; impresionabilitate. susceptible [sa'septsbl, -tib] adj. 1. susceptibil. 2. sensibil, impresionabil. 3. posibil, care permite, car e îngăduie; ~of proof susceptibil de a fi dovedit. 4. predispus (la o boala etc.). s usceptive [ss'septiv] aay. 1. sensibil, impresionabil. 2. predispus (la o boala) . susceptivity [sAsep'tiviti] s. susceptibilitate; sugestibilitate. sushi ]'su:f i] s. (yap. gastr.) sushi. suspect I. vb. [sos'pekt] I. vb. A. tr. 1. a suspecta , a bănui; to ~ smb. of a crime a bănui pe cineva de crimă. 2. a se îndoi de; to ~ the a uthenticity of a work a se îndoi de autenticitatea unei opere. 3. a-şi imagina, a-şi înc hipui. 4. a simţi, a mirosi (un pericol etc.). B. intr. 1. a fi bănuitor, a nu avea în credere. 2. (sl.) a face presupuneri. II. aay. ['sAspekt, amer. si sos'pckt] îndoi elnic; suspect. III. s. ['sAspekt, amer. s3s'pckt] suspect, persoană suspectată. sus pectable [sas'pektobl] adj. suspect, care stârneşte suspiciuni. suspected [sos'pekti d] aay. suspectat. suspector [sas'pektor] s. persoană care suspectează (pe cineva). suspend [sas'pend] vb. Ir. 1. a atârna, a agăţa (un tablou etc.). 2. a suspenda, a opr i, a înceta, a curma; to ~ judgement a suspenda judecata; to ~ one's judgement a s e reţine de la o hotărâre; to ~payment a înceta plăţile; a nu putea face faţă plăţilor. 3. a, a scoate din activitate (un funcţionar etc.); (sport) a exclude. suspended [-id ] adj. 1. atârnat, agăţat. 2. suspendat, oprit. suspender [-sr] s. 1. obiect de care a târnă ceva. 2. pl. (amer.) bretele. 3. (electr.) inel de suspensie. suspense [sos'pe ns] s. 1. suspensie; the question is in ~ problema nu e rezolvată, c în suspensie. 2 . îndoială, nesiguranţă; nehotărâre; after a long period of ~ după o lungă perioadă de nesi (lit.) suspens. suspension [sas'penjan] s. 1. atârnare, suspendare. 2. suspendare , încetare; (mil.) ~ of arms armistiţiu temporar. 3. (chim.) suspensie (a unor parti cule nedizolvate). 4. scoatere din activitate (a unui funcţionar, ofiţer etc.). 5. a mânare. suspension bridge [~ brid3] s. pod suspendat. suspensive [sas'pensiv] adj. 1. suspensiv, care atârnă. 2. nerezolvat. 3. (despre dreptul de veto) suspensiv. su spensor [s3s'pensar] s. (med., înv.) suspensor. suspensory [sos'pensori] I. aaj'. (despre un ligament, bandaj etc.) suspensor. II. s. 1. muşchi suspensor. 2.,os sus pensor. 3. bandaj suspensor. suspicion [sss'pijanl I. s. 1. bănuială, presupunere, s uspiciune; his character is above ~ e deasupra oricărei bănuieli; on/ under ~bănuit, s ub bănuială; with ~ cu neîncredere. 2. gust special, nuanţă particulară. 3. cantitate foart mică, idee; a ~ of salt un pic de sare; not the ~ of a smile nici măcar o urmă de zâmbe t. II. vb. tr. (amer.) (that) a bănui (că). suspicious [sos'pijos] aay. 1. bănuitor, n eîncrezător. 2. suspect. suspiciously [-li] adv. echivoc, suspect; îndoielnic. suspici ousness [-nis, amer. si -nes] s. 1. caracter suspect, natură suspectă. 2. neîncredere, îndoială. suspire [s3s'paior] vb. intr. (poetic) a suspina, a ofta. sustain [sos'te in] vb. tr. 1. a sprijini, a susţine, a propti («ti zid, un pod etc.). 2. (teatru) a



 susţine, a juca (un rol). 3. a susţine («« atac etc.), a face faţă (unui atac etc.). 4. a erca, a suferi, a îndura (o pierdere); to ~ an injury a fi rănit. 5. (y'ur.) a confi rma, a admite; to ~ an objection a admite o reclamaţie. 6. a susţine (o idee, o părere etc.). 7. a întări (o mărturie, o afirmaţie etc.). 8. (muz.) a prelungi (un sunet). sus tainable [-sbl] aay. de susţinut, care se poate susţine. sustenance ['sAstinsns] s. 1. hrănire, întreţinere. 2. subzistenţă. sustentation [iSASten'teiJsn, -ton-J s. întreţiner a vieţii), menţinere (a păcii etc.). sustention [sos'teofanl s. 1. menţinere la un nivel înalt (a artei etc.). 2. (muz.) prelungire (a unei note). susurration [.sju:s3're i/an, .su:-J s. (poetic) susur, şopot, murmur, freamăt. sutler ['SAtlo'] s. (mii.) c antinier; vivandieră.



suttee ['sAtiO, SA'ti:] s. (anglo-indian) 1. obicei indian de a arde soţia pe acel aşi rug cu trupul soţului decedat. 2. văduvă arsă în acest mod. suture ['sju:tJV] I. s. 1. anal., bot.) cusătură; încheietură, sutură. 2. (med.) facere a cusăturilor. 3. fir pentru c sutul rănii, catgut. II. vb. tr. (med.) a sutura, a coase (o rană). suzerain ['sy'u: zorein] s. (ist.) 1. stăpânitor feudal, suzeran. 2. stat suzeran. suzerainity [-ti] s. (ist.) putere a suzeranului, suzeranitate. svelte [svelt] aay. zvelt, mlădios, sprinten. swab [swob] I. vb. tr. 1. (si to ~down) a spăla cu o mătură sau cu un pămătuf. 2 . a şterge. II. s. 1. pămătuf; mătură. 2. (si.) găgăuţă. 3. (mar. sl.) epolet; (amer.) ofiţ ar. si.) marinar de apă dulce. 5. (mii.) perie de baie. 6. cârpă înfăşurată pe un teu pentr pălat pe jos. Swabian ['sweibian] aay'., s. 1. (odin.) suab. 2. şvab. swad [swod] s. (sl.) recrut; soldat. swaddle ['swodl] I. vb. tr. a înfăşa (un copil etc.). II. s. faşă. swaddling clothes ['swodlirj kloiioz, -dali-, înv. -klouz] s.pl. scutece, fese; (f am.) still in ~, hardly / just out of ~ abia ieşit din faşă. Swadeshi [swa'dei/i] s. (în India) 1. mişcare pentru independenţă naţională. 2. boicotare a mărfurilor străine. swag [ ?g] I. s. (sl.) 1. bunuri jefuite, pradă. 2. mită. 3. (austr.) boccea; a ~ of o mulţim e de. II. vb. tr. (austr.) to ~ it a merge I umbla eu bocceaua în spinare. swage [ sweid3] (tehn.) I. s. I. matriţă de forjare. 2. gâtuire. II. vb. tr. a forja la cald. swagger1 [rswa2gar] I. vb. A. intr. 1. a se fuduli, a face pe grozavul. 2. a se lăuda. 3. a se plimba cu un aer măreţ; a se plimba cu aer cuceritor. 4. to ~ in a intr a cu un aer măreţ. B. tr. to ~ smb. into a aduce pe cineva prin fanfaronadă în stare să; t o ~ smb. out of countenance a scoate pe cineva din fire cu palavrele. II. s. 1. fudulie. 2. fanfaronadă; lăudăroşenie. III. adj. 1. foarte elegant, ultraşic. 2. de o eleg anţă ţipătoare. swagger2 s. (austr.) vagabond, hoinar. swagger-cane ['swasgakein] s. (mi l.) baston mic de trestie. swain [swein] s. 1. sătean tânăr, băieţandru de la ţară. 2. ciob n poezia bucolică). 3. drăguţ, iubit. swale [sweil] s. (amer.) şes mlăştinos. swallet ['swo it] s. 1. (geol.) puţ natural. 2. (dial.) apă subterană. swallow1 ['swolpu] I. s. 1. gât lej, beregată; (fam.) there is no yarn too big for his ~ nu există minciună pe care să n -o creadă, înghite orice trăsnaie. 2. înghiţitură; to drink at one ~ a bea dintr-o înghiţit (geol.) puţ natural. II. vb. A. tr. 1. a înghiţi. 2. (fig.) a înăbuşi, a stăpâni (o emoţie iţi (lacrimile). 3. (fig.) a înghiţi, a crede (poveşti); to ~an affront a înghiţi o insultă . to ~ up a înghiţi. B. intr. a înghiţi saliva (cu prilejul unei emoţii). swallow2 s. (omi t.) rândunică (Hirundo rustica). swallowable ['swoloubl] aay. 1. care se poate înghiţi; comestibil, care se poate mânca. 2. (fam., despre o poveste) care se poate crede. swallow dive ['swolou daiv] s. săritură în apă ca rândunica. swallower ['swoloua'l s. 1. în hiţitor. 2, (fam.) om care înghite tot felul de poveşti. swallow-tail ['swolouteil] s. 1. coadă de rândunică. 2. pl. (fam.) frac. swam [swami] past de la s w i m (I). swamp ['swamp] I. s. 1. mlaştină, baltă. 2. (mine) adâncitură (într-o mină, unde se adună apa). b. A. tr. 1. a scufunda. 2. a inunda, a îneca; the boat was ~ed vasul a fost inund at. 3. (y7g.) a învinge, a birui, a doborî la pământ. 4. (fig.) a ruina, a prăbuşi. 5. (ame .) a croi (un arum) prin pădure. 6. (amer. sl.)I~it jur. B. intr. l . a s e scufun da. 2. (despre o barcă) â se umple cu apă. 3. (fig.) a se prăbuşi, a se ruina. swampy ['sw ompi] aay. mlăştinos, mocirlos. swan [swon] s. 1. (ornit.) lebădă (Cygnus); black ~ lebădă eagră (Cygnus atratus); (fig.) anomalie, fenomen ciudat; the Swan of Avon Shakespe are. 2. (astron.) constelaţia Lebedei. swan dive [~ daiv] s. (amer.) v. s w a l l o w d i v e . swang [swsen] past ae la s w i n g (I). swanherd ['swonh9:d] s.v. s w a n m a s t e r . swank [swagk] (fam.) I. vb. intr. a se lăuda, a se făli; a-şi da aere. II. s. 1. lăudăroşenie, laudă. 2. lăudăros. swankcr [-;>'] s. (fam.) lăudăros. swank ] aay'. (fam.) 1. pretenţios, fanfaron. 2. elegant. swan master ['swon rina:st9-r] s. păzitor al lebedelor regale (pe Tamisa). swan-necked [~nekt] aay. cu gâtul ca de



 lebădă. swannery ['swonori] s. iaz pentru creşterea lebedelor. swansdown ['swonzdaun] s. 1. puf de lebădă. 2. ţesătură pufoasă de lână. swan-shot ['swonfot] s. (cinegetică) ali . swan-song [~son] s. cântec de lebădă; it was his ~ a fost ultima lui lucrare, a fost cântecul lui de lebădă. swap [swop] I. s. 1. troc, schimb în natură. 2. pi. (în filatelie) dublete. 3. (ec.) schimb financiar de creanţe, swap. II. vb. tr. (fam.) a schimba, a troca; (sl.) to ~ stories a schimba impresii, a sta de vorbă. swapping f'swopin g] s. (in/or.) înlocuire în memoria unui computer a unui program cu altul, swapping. Swaraj [swo'ru:d3, swa:'r-] s. (în India) mişcare pentru independenţă. Swarajist [-ist] s. (ist. Indiei) partizan al autonomiei Indiei. sward [swo:d] I. s. pajişte, loc ierbos. II. vb. tr. a face să crească iarbă pe. swarded [-id] aay'. gazonat, acoperit cu gazon. swardy [-i] aay. (li/.) cu iarbă, ierbos. swarf [swo:fJ s. (tehn.) aşchie, şpan, resturi de tablă.



 919 swell mob



swarm1 [swo:m] I. s. 1. roi (de albine); to send out a ~ a roi. 2. furnicar, mulţi me, sa înainteze; to ~ aside a depărta cu un gest larg; to ~ away a) a mătura; b) a su prima, gloată. II. vb, A. intr. 1. (despre albine) a roi. 2. (despre persoane) a s e înghesui, a se a distruge (un rău); to ~ down a lua cu sine; to ~ in a strâmta, a îngu sta; to ~ off a lua îndesa, a se învălmăşi. 3. a mişuna, a furnica. B. tr. 1. (amer.) a năp a năvăli în. cu violenţă; to ~ off one's hat a saluta cu un gest larg; to ~ out a) a mătur ; b) a da o formă largă (cu dat.); to ~ up a) a mătura; b) a şterge; c) a aduna grămadă. B. intr. 2. a bântui. 1. a matura. 2. (despre o câmpie etc.) a se întinde. 3. (şi to ~ alon g) a înainta repede; swarm2 vb. A. intr, (up) a se căţăra, a se urca (în). B. tr. a escala da. swarming ['swo:mirj] ş. 1. roire. 2. mişunarc, forfotirc. she swept into the roo m intră repede şi maiestuos în cameră. 4. to ~ by a) a trece cu swart [swo;t] adj. (înv.) v, s w a r t h y . viteză; b) a trece cu un aer maiestuos; to ~ down a se abate; t o ~ in a se înghesui; to ~ swarthiness ['swo:0inis, -nes] s. culoare oacheşă (a tenulu i). on a înainta nestăvilit; to ~ part v. t o ~ b y; to ~ round (mar.) a vira; to ~ up a) a merge swarthy ['swo:0i] adj. (despre ten) pârlit, oacheş, închis. pe roate, a luneca pe roţi; b) a descrie o curbă; c) (despre avioane, păsări etc.) a-şi lua swash [swn /] I. s. plescăit (al apei). II. adv. pleosc. III. interj, pleosc! IV. vb. A. tr. zborul. I. a face («pe; etc.) să ţâşnească. 2. a se lovi plescăind de. B. intr. (despre apă ) a plcscăi, sweep-by ['swi:pbai] s. zbor; goană; trecere rapidă (a unei păsări, a unui au tomobil). a clipoci. sweeper i'swi:p3r] s. 1. măturător. 2. maşină de măturat. swashbuckle r [~ibAktar] s. fanfaron. sweeping ['swi:pirj] I. adj. 1. iute, repede; impetuos . 2. (despre o câmpie) întins, larg. swashbuckling [~ibAklin] I. adj. fanfaron, de f anfaron. II. s. fanfaronadă. 3. (despre o declaraţie etc.) prea cuprinzător. II. s. 1. măturare (a unei camere). 2. pl. swashing ['swDjîrj] adj. 1. (înv.) puternic, tare, v iguros. 2. plescăitor. gunoaie; (fam.) the ~s of society drojdia societăţii. swastika ['swastika, 'swos-] s. svastică. sweepingly [-li] adv. 1. repede, la iuţeală. 2. fără dist incţie / deosebire. swat [swot] I. vb. tr. (amer. si.) a lovi, a pocni. II. s. pli ci (de omorât muşte). sweeping-round ['swi:pirjiraund] s. viraj. swathe [swciâ] I. s. bandaj, legătură. II. vb. tr. 1. a înfăşa, a bandaja. 2. a înfăşură. sweeping-up ["-Ap] s. adunare. sway [swei] I. s. 1. balansare, legănare; mişcare de du-te-vino. 2. domnie , stăpânire, sweet [swi:t] I. adj. 1. dulce; (as) ~ as honey dulce ca mierea; to tas te ~ a fi dulce; dominaţie; under his ~ sub dominaţia lui; (lit.) she holds ~over my heart îmi stăpâneşte to have a ~ tooth a-i plăcea dulciurile. 2. zaharat. 3. (despreflori etc.) parfumat, mirositor, inima. II. vb. A. intr. 1. a se balansa, a se legăna. 2. a şovăi, a fi nehotărât. 3. (despre 4. (despre aer, apă, hrană) proaspăt. 5. (despre sun ) dulce, melodios, suav. 6. agreabil, balanţă) a se înclina, a se apleca. B. tr. 1. a mişca încoace şi încolo, a legăna. 2. a mânui plăcut; (fam.) încântător; rny ~(est)!, rny ~ pa mea!; that's very ~ of you e (o sculă etc.). 3. a ţine, a purta (sceptrul). 4. a influenţa. 5. a guverna, a dirija. 6. (şi to foarte drăguţ din partea ta; to say ~ nothi ngs to a girl a spune nimicuri plăcute unei - up) a arbora, a înălţa, a ridica; ~ away! hisa! fete. 7. (fam.) to be ~ on smb. a fi îndrăgostit de cineva. II. s. 1. bomboană. 2. pl. dulciuri. Swazi ['swurzi] I. adj. din Swaziland. II. s. locuitor din Swaz iland. 3. un fel de mâncare zaharat. 4. pl. părţi plăcute (ale vieţii, puterii etc.). 5.pl . vinuri dulci. r swear [sws3 j I. s. înjurătură; to indulge in/ to have a good ~ a înju ra, a rosti înjurături. 6.pl. (poetic) parfumuri plăcute. II. past swore [swo:r, 'swoo r],part. trec. sworn [swo:n] vb. A. tr. 1. ajura; to ~to do sweet basil ['swi:t 'baszl] s. (bot.) busuioc (Ocimum basilicum). smth. a jura că va face ceva; to ~ i n a witness a deferi jurământul unui martor; to be sweet bough [«* 'bau] s. (amer.) so i de mere timpurii. sworn in a depune jurământul. 2. a declara sub prestare de jurământ. 3. to ~ away a pierde sweetbread [\swi:tbred] s. momite (de viţel). (pe cineva) p rintr-un jurământ fals. B. intr. 1. a jura; a depune jurământul. 2. (at) a înjura sweet-br iar ['swi:t'brai3r] s. (bot.) varietate de măceş (Rosa rubiginosa). (pe cineva); to ~ like a trooper / a barge / like blazes a înjura birjăreşte; it's enough sweeten ['sw i:tn] vb. A. tr. 1. a îndulci. 2. a îmbălsăma, a parfuma. 3. a împrospăta. to make a saint destul ca să greşească şi un sfânt. 3. to ~ by a) a se încrede în; 4. (fig.) a uşura (viaţ . 5. (j?g.) a face mai plăcut. 6. a înfăţişa într-o lumină mai b) a recomanda, a lăuda; c)



 a pe; to ~ off a jura că renunţă la (ţigări etc.); to ~ to bună. B. intr. 1. a se îndulci. (despre pământ) a se împrospăta. a atesta sub jurământ. sweetheart ['swi:tha:t] I. s. 1. dr , iubit(ă). 2. logodnic. II. vb. tr. a face curte swearer ['swsara1"] s. 1. persoa nă care prestează jurământ. 2. persoană care înjură. (cuiva). swearing ['sweorirj] s. 1. at are sub prestare de jurământ. 2. prestare de jurământ. sweetie ['swi:ti] s. (fam.) 1. bo mboană. 2. scumpă, iubită. 3. înjurătură. sweeting ['swi:tin] s. soi de mere dulci. sweat [ wet] I. s. 1. sudoare, transpiraţie; a cold ~ came over him I-a luat cu sudori swe etish ['swi:ti/J adj. dulceag. reci; by the ~ of one's brow cu sudoarea frunţii; t o be in a ~, to be all of a ~ a) a fi ud sweetly ['swirtli] adv. 1. binişor, încetişor . 2. melodios. 3- (fig.) plăcut, încântător; tot de transpiraţie; b) a fi foarte emoţionat. 2. (med.) sudaţic. 3. (bot.) transudate. ~ pretty încântător. 4. (a funcţiona) fără şocuri. ondensare a apei (pe ziduri). 5. corvoadă, trudă. 6. (mil. si.) an old ~ un veteran. II. vb. sweetmeat ['swi:tmi:t] s. 1. dulciuri. 2. bomboană. A. intr. 1. a asuda, a transpira. 2. (despre muncitori) a trudi, a se trudi, a munci din greu. sweetn ess ['swi:tnis, -nes] s. 1. dulceaţă (a zahărului etc.). 2. prospeţime. 3. (fa/u.) 3. (d espre ziduri) a transpira. 4. to ~ out a exsuda. B. tr. 1. a face să asude. 2. a e xploata (mâna de lucru). 3. (amer. fam.) a stoarce mărturisiri de la (un prizonier). 4. a buşuma farmec. 4. bunătate, blândeţe. sweet oil ['swi;t 'oil] s. ulei de măsline. (u n cal). 5. a scoate prin topire părţile impure (ale unui mineral etc.). 6. a bate (m onedă sweet orange [~ 'orindj] s. (bot.) portocal (Citrus sinensis). de aur). 7. a trece (piei) prin etuvă (la argăsit). 8. a pune la fermentat (foi de tutun). sweet pepper [~ 'pepar] s. (bot.) ardei gras / dulce (Capsicum annuum). 9. to ~ out a) a vindeca (o răceală etc.) prin leacuri sudorifice; b) a cxsuda. sweet pea [~ pi:] s. (bot.) sângclc-voinicului (Lathyrus odoratus). sweat box [~ boks] s. (si.) carc eră. sweet potato [~ ps'tcitou] s. 1. (bot.) cartof dulce, batat (Jpomoea batatas) . 2. (amer. sweated ['swetid] adj. (despre muncă) de sclav, extenuant şi prost plătit. fam. muz.) ocarina. sweater ['swets1"] s. 1. pulover, flanelă de lână groasă. 2. (peior .) exploatator. sweet reed [~ rri:d] s. (bot.) gaolean (Sorghum vulgare var. sac eharatum). sweatiness ['swctinis] s. umezeală datorată transpiraţiei. sweet root [~ 'r u:t] s.v. l i q u o r i c e . sweating ['swetirj] I. adj. 1. transpirat, asudat. 2. (despre muncă) extenuant şi prost sweet rush [~ 'rAj] s. v. c a l a m u s (1). p lătit. 3. (despre un patron) exploatator. II. s. 1. transpiraţie, sudoare. 2. exploa tare (a sweet-scented [~'scntid, '-p-] adj. plăcut mirositor, parfumat, aromat. mu ncitorilor). 3. (amer. fam.) chestionare (a unui deţinut). sweet-singer [~'sirpr] s. poet, cântăreţ. sweaty ['sweti] adj. 1. transpirat, năduşit. 2. greu, dureros, care te face să năduşeşti. sweet-stuff [~'stAlj s. (fam.) dulciuri, zaharicale. 3. (despre o hai nă) impregnat cu sudoare. sweet-tempered [~'tcmpod, '-■--] adj. blând, binevoitor. Swe de [swi:d] s. suedez. sweet-toned [~'tound] adj. melodios. swedge [swcdj] s. (te bn.) dorn, montură. sweet-tongued [~'tArjd] adj. mieros; cu limba dulce ca mierea. Swedish ['swi:di/] I. adj. suedez. II. s. 1. (limbă) suedeză. 2. the ~ suedezii. sw eet-william [~'wiliom] s. (bot.) garoafă (Dianthus barbatus). Swedish gymnastics [ ~ d3im'mestiks] s. (folosit ca sg.) gimnastică suedeză. sweet wood [~ 'wud] s. (bot. ) nume generic dat mai multor plante tropicale din America Swedish mile [~ 'mail ] s. milă suedeză (egală cu 10 km). sweep [swi:p] I. s. 1. măturare; to give a room a ~ a mătura odaia; (fam.) to make a (din fam. Nectandra, Ainyris etc.). sweetwort ['s wi:t'w3:tj s. (boţ.) plantă plăcut mirositoare. clean ~ of one's staff a se debarasa d e angajaţii săi; the thieves made a clean ~ hoţii sweety ['swi:ti] I- adj. (dial., des pre vreme) frumos, plăcut. II. s. 1. drăguţ(ă). iubit(ă). au măturat totul. 2. mişcare circ ră (cu braţul etc.); ~ of the eye privire circulară. 3. zonă de învârtire (a unei manivele tc.); the door ~ spaţiul semicircular de deschidere a uşii. 2.pl. bomboane, dulciuri . swell [swel] I. s. bombare (a unei ţevi de tun etc.). 2. ridicătură (a pământului). 3. mă ire 4. lovitură (de coasă etc.); trăsătură (de penel etc.); at one ~ dintr-o lovitură. 5. s urgere rapidă (a unui râu, etc.). 6. braţ, cot, curbă (a unui rau); curbă (de arc); buclă; o take (a sunetului). 4. (muz.) crescendo şi diminuendo. 5. (mar.) hulă. 6. foaie (d e orgă). 7. (fam.) / to make a ~ a descrie o curbă. 7. (mil.) bătaie (a unei puşti, a un ui proiector etc.). tip elegant. 8. (sl.) grangur, personaj de seamă. II. adj. 1. (fam.) elegant, şic. 2. (despre 8. întindere (între vârfurile aripilor). 9. vâslă (de barcă 10. aripă, braţ (de moară). un artist etc.) de prim rang. 3. (amer. sl.) epatant, groz av; a ~ guy un tip bine. III. past 11. balansor (de pompă), 12. (mar.) dragă de căutar e; traină. 13. (amer. tel.) explorare, swelled [sweld],part. trec. swollen ['swoub



 n] sau swelled [swcld] vb. A. tr. 1. a umfla. analiză. 14. (şi chimney ~) măturător de c oşuri, coşar. 15. (sl.) tip josnic. 16. (/iz.) baleiaj. 2. (muz.) a intensifica (o n otă). 3. a mari. B. intr. 1. (şi to ~ up) a se umfla; to ~ with II. past şi part. trec . swept [swept] vb. A. tr. 1. a mătura (o cameră etc.); the deck was importance, (ja m.) to ~ like a turkey cock a se umfla de mândrie, a se umila ca un swept by the s ea puntea a fost măturată de valuri; to ~ the horizon with a telescope curcan. 2. (d espre ape) a creşte, a se umfla. 3. to ~ out a se bomba. a scruta orizontul eu lun eta; to ~ the room with a glance a-şi plimba privirea prin cameră; swell-box ['swclb oks] s. cutie a regulatorului de intensitate la orgă. to ~ the seas a străbate mările; to ~ the seas of pirates a curaţi mările de piraţi; (fam. swelldom ['sweldam] s. (glu meţ) lume elegantă, societate distinsă. sport) to ~ the board a avea un succes deplin; (pol.) to ~ the country with a programme swelling ['swelin] I. s. 1. umflare, îng roşare. 2. inflamare. 3. înălţime, loc înălţat. a culege aprobarea întregii ţări pentru pro 2. (mar.) a curaţi prin dragare. 4. lărgire. 5. (în tâmplărie) scobitură, sinuozitate. 6. fig.) i/.bucnire (a unei pasiuni). II. adj. 3. a şterge (praful etc.). 4. a lua (c u sine), a duce, a antrena; a wave swept her overboard 1. umflat. 2. inflamat. 3 . (jig.) îngâmfat; ~like a turkey cock îngâmfat ca un păun. 4. (fig.) un val a luat-o pest e bord; (fa/n.) to be swept off one's feet by smb. a fi nebun după bombastic, emfa tic. cineva. 5. a trasa (o curbă). 6. to ~ along a) a lua cu sine, a duce, a antre na; b) a face swell mob ['swel mob] s (sl.) escroci sau vagabonzi bine îmbrăcaţi.



 swelter 920



swelter ]'sweltor] I. vb. A. intr. 1. a se înăbuşi de căldură. 2. a înăduşi. B. tr. a usca e). II. s. 1. năduşeală; to do a ~ a transpira. 2. arşiţă, zăduf. 3. muncă anevoioasă. swep t] past si part. trec. de la s w e e p . swerve [swa:v] I. vb. A. intr. 1. (desp re cai) a face o mişcare laterală. 2. (from) a se depărta brusc (de); (fig.) to ~ from one's purpose a se abate de la scopul său. 3. a se clătina. B. tr. a înstrăina (inima c uiva etc.). II. s. abatere, îndepărtare (de la linia generală ele). swift [swift] I. a dj. iute, repede; ~ to anger iute la mânie; ~ to take offence susceptibil, supărăcios; be ~ to hear, slow to speak ascultă puţine, vorbeşte şi mai puţine. II. adv. (poetic) iut e, cu grabă. III. s. 1. (omit.) drepnea-mică (Apus apus). 2. (rar) curent, curs al a pei. swift-footcd [~'futid, '-i—] aay. iute de picior. swift-handed [~'hamdid,'-.-] adj: iute, agil, repede de mână. swift-heeled [~'hi:ld] adj. v. s w i f t - f o o t e d. swiftness ['swiftnis, amer. şi -nes] s. repeziciune, iuţeală. swig [swig] (fam .) I. vb. A. tr. a înghiţi.cu înghiţituri mari. B. intr. a lua o sorbitură mare. II. s. 1. sorbitură adâncă. 2. (dial.) bere cu pâine prăjită. swill [swil] I. vb. A. tr. 1, (si to ~ own) a bea cu lăcomie, a sorbi nesăţios. 2. a îmbuiba, a ghiftui. 3. a îmbăta. B. intr. a b a lacom / nesăţios. II. s. 1. lături (pentru porci etc.). 2. înghiţitură zdravănă. 3. băutu ^ swiller ['swila'] s. băutor, sugător. swim [swim] I. past swam [sweem], part. tre c. swum [swAm] vb. A. intr. 1. a înota, a pluti, a trece înot; (glumei) to ~ like a stone / a brick a înota ca un pietroi, a se duce la fund ca un topor; (fig.) to ~ with / down the tide / stream a merge cu curentul, a acţiona cu majoritatea; to ~ against the stream a merge / a acţiona împotriva curentului. 2. (in) a fi inundat (d e), a înota (în), a fi plin (de); to ~ in luxury a înota în lux. 3. a fi ameţit, a avea ve rtij; my head ~s am ameţeli, mi se învârteşte capul. 4. (fig.) a pluti, a merge (a)lunecân d. B. tr. 1. a trece înot; to ~ a horse across a river a trece un cal înot peste un râu. 2. a face să plutească. 3. a inunda. II. s. 1. înot; to go for a ~ a merge la înot. 2 . ameţeală, leşin. 3. evenimente (principale, obişnuite); vâltoare; to be in the ~ a fi ce ntrul evenimentelor, a fi la curent. swim-bladder f~,blaxlor] s. (Hit.) băşică. swimme r ['swims'! s. 1. înotător. 2. plută. 3. plutitor, flotor. swimming ['swimin] I. s. 1. înot. 2. ameţeală; senzaţie de leşin. II. aay. 1. de înot. 2. care înoată; înotător. 3. (f pre afaceri etc.) care merge ca pe roate / ca untul, încununat de succes. swimming -bath [~ba:0] s. piscină. swimming-bell [~bcl] s. (zool.) umbrelă (ae meduză). swimmin g belt [~ belt] s. centură de înot. swimming bladder [~ iblsedg'] s. (iht.) vezică înotăto are (la pesti). swimmingly ['swiminli] aaV. cu succes, uşor, fără piedică; de minune; th ings went ~ lucrurile au mers uşor / ca pe roate. swimming match ['swimin mast/] s . concurs de înot. swimming-pool [~ pu:l] s. 1. bazin de înot, piscină. 2. baie, stabi liment de baie. swimsuit ]'swimsju:t] s. costum de baie. swindle ['swindl] I. vb , tr. a înşela, a pungaşi, a escroca; to ~ money out of smb. a obţine bani de la cineva prin înşelăciune. II. s. înşelăciune, pungăşie, escrocherie. swindler [-3'] s. pungaş, escr ne [swain] s. 1. (sg. sipl.) porc; porci; porcine; (fam.) to behave like a ~ a s e purta porceşte; (fam.) to eat like a ~ a mânca ca un porc. 2. (/7g.) porc (de câine) . swine bread ['swain bred) s. (bot.) trufă (Tuber spj. swine breeding [~ ibri:dir j] s. creşterea porcilor. swine-fever [~


 ncorei. 6. mişcare ritmată / cadenţată; to row with a steady ~ a vâsli în acelaşi ritm; a v cadenţă; song that goes with a ~cântec plin de ritm /cadenţă, cântec săltăreţ / antrenant; everything went with a ~ totul a mers foarte bine; toţi erau plini de voie bună, toţi erau voioşi; (fam.) to get into the ~ of the work a intra în ritmul muncii, a se ob işnui / a se adapta cu ritmul muncii. 7. leagăn, balansoar. 8. impuls; vibraţie; vibra re. 9. (iehn.) turnant, înălţimea vârfurilor. 10. (muz.) swing (un fel de jazz). II. pas t swung [swAn] (rar) swang [swajn], part. tree, swung [swAn] vb. A. intr. 1. a s e legăna, a se Balansa, a se clătina, a se bălăbăni; a oscila; a pendula; to ~ to and fro a se balansa, a se legăna; to ~ free a oscila liber; to set the bells ~ing a pune clopotele în mişcare, a trage clopotele; (pop.) to ~ for a crime a fi spânzurat pentru o crimă. 2. a se întoarce, a se învârti, a se roti; to ~ through a range of 90° a se depl asa cu un unghi de 90°; to ~ on / round an axis a se roti în jurul unei axe; the doo r swung on its hinges uşa se învârtea în ţâţâni;



to ~open a se deschide. 3. (si to ~at anchor) (mar.) a se învârti în jurul ancorei, a face giraţii pentru deviaţii. 4. a se legăna, a se balansa, a se da în leagăn. 5. a face o mişcare de schimbare / întoarcere, a schimba direcţia, a se întoarce, a se răsuci; (mil.) the whole line swung to the left întreg frontul se întoarse spre stânga; to ~ inwards a se întoarce spre flancul inamicului; (mar.) to ~ to starboard a schimba direcţia spre dreapta; (amer.) to ~ round the circle a face ocolul circumscripţiei electora le. 6. a dansa swing. 7. to ~ along a înainta în pas cadenţat, a merge cu paşi cadenţaţi; a merge degajat / liber / nesilit; to ~ round a se întoarce, a face o întoarcere compl etă; the car swung round automobilul vira / făcu un viraj; to ~ to a se închide din no u. 8^ (fam.) a o întoarce, a-şi modifica brusc atitudinea. 9. (fam.) a trăi din plin, a iubi viaţa; a fi activ. 10. (fam.) a fi modern, a fi în pas cu moda. B. tr. 1. a l egăna, a balansa; a agita; a flutura (o sabie etc.). 2. a roti, a învârti; no room to ~a cat in nici măcar atâta loc cât să te-ntorci. 3. a legăna (pe cineva într-un leagăn). 4. da din, a-şi bălăbăni (picioarele). 5. a spânzura; a agăţa, a atârna. 6. a întoarce; to ~ a bout a întoarce o navă. 7. (amer. fam.) a duce până la capăt, a duce la bun sfârşit. 8. (am pol. fam.) a atrage (alegătorii) de partea sa. swingable ['swirjabl] adj. oscilan t, pendulam, pivotam. swing bar ['swirj bo:r] s. (av.) palonier. swing bearing [ ~ ibeorirj] s. (tehn.) lagăr oscilant. swing bridge [~ brid3] s. pod turnant / rot itor / mobil. swing bucket [~ ibAkit] s. (ferov.) cărucior de cale suspendată. swing crane [~ krein] s. (tehn.) macara pivotantă. swing-door [~ds:r, -door] s. uşă batantă. swinge [swina^] vb. (înv.) a bate, a lovi, a biciui. swingeing ['swinirjirj] aay. (despre lovituri) puternic, viguros, violent; ameţitor; (fam.) imens, covârşitor; ~ ma jority majoritate covârşitoare. swinger ['swirjal s. 1. (tehn.) troliu pivotant. 2. persoană modernă. 3. persoană căreia îi place viaţa. swing-gate ['swirjgeitj s. (ferov.) ba ieră rotitoare. swinging ['swinirj] I. adj. 1. pivotant, turnant, rotitor, învârtitor. 2. care se leagănă. II. s. 1. legănare. 2. rotire, pivotare. swinging boom [~ bu:m] s . (mar.) tangon de pupă. swinging bridge [~ brid3] s. pod suspendat. swinging gear [~ gk>r] s. (tehn.) mecanism de întoarcere / direcţie. swinging motion [~ .mou/n] s . (tehn.) mişcare oscilatorie / pendulară. swinging round [~ raund] s. întoarcere, răsuc ire. swinging scaffold [~ isktefold, -fould] s. (conslr.) schelă suspendată. swingin g transmitter [~ >tra:nzimit3r, tra:n-, -ns.m-] s. (tel.) emiţător / transmiţător, oscil ant. swing joint ['swirj d3oint] s. (tehn.) îmbinare articulată. swingle ['swirjgl] I. s. meliţâ. II. vb. tr. a meliţa, a bate (i«ui, cânepa etc.). swingletree [~tri:] s.v. s w i n g t r e e . swing plough ['swirj plauj s. (agr.) plug întorcător / reversibil . swing span [~ spam] s. (amer.) deschidere mobilă (la poduri turnante). swing swa ng [~ swajţj] s. (fam.) oscilaţie completă (a unei pendule). swing tree [~ tri:] s. (t ehn.) cruce de atelaj. swinish ['swainif] adj. 1. de porc, porcesc. 2. (fig.) po rcesc; mojicesc; brutal. swinishly [-li] aaV. porceşte, ca un porc. swinishness [nis] s. porcărie, murdărie. swipe [swaip] I. vb. intr. si tr. a lovi cu putere. II. s. 1. lovitură puternică. 2. (tehn.) troliu, vârtej; pârghie. 3. (sl.) beţiv(an). 4. (sl.) hoţ. swipes [-s] s. pl. (sl.) bere de proastă calitate. swirl [swa:l] I. vb. A. int r. a se învârti; a se roti ca un vârtej. B. tr. a face / a forma vârtejuri. II. s. 1. vârt ej, anafor; vârtelniţă, leică (în apă, aer etc.), turbion. 2. ondulaţii făcute în apă de un re. 3. dâră, siaj (al navei). 4. nor de fum. swirly ['swo:li] adj. cu vârtejuri. swish 1 [swi/] I. vb. A. intr. 1. a susura, a murmura, a fâşâi, a spinteca aerul şuierând. 2. to ~in a intra cu foşnet de rochie. B. tr. 1. a biciui, a şfichiui (cu nuiaua). 2. to



 ~off a cosi, a doborî. II. s. 1. şfichi; şuierătură; mişcare şuierătoare (de coasă, nuia et lovitură (cu varga); (sl.) to have a ~ on a se grăbi, a da zor. swish2 adj. (sl.) e legant, fercheş, la fix, spilcuit. Swiss [swis] I. adj. elveţian. II. s. the ~ elveţie nii. Swiss roll [~ 'roul] s. rulou (de biscuit) cu dulceaţă. switch Iswit/] I. s. 1. beţişor, nuia; (amer.) baston, ciomag, băţ; riding ~ cravaşa. 2. lovitură de nuia sau băţ. ferov.) ac, macaz; compound ~ joncţiune de trecere. 4. (electr.) întrerupător, comutat or, buton de contact / legătură; change-over / double-throw ~ comutator (permutator) ; inversator de curent; doublc-bladed ~ întrerupător cu două lame; horn-type ~ întrerupăto r cu antene; tumbler ~ întrerupător cu basculă; two-way ~ comutator cu două sensuri; thr ee-way ~comutator cu trei sensuri / direcţii; (awto) the hooter ~ contactul claxon ului, butonul de comandă al claxonului; the starting ~ contactul de pornire. 5. co siţă / şuviţă de păr fals; păr fals. II. vb. A. tr. 1. a da o lovitură de băţ (cuiva); a bi ate; a da bătaie (cu dat.). 2. a bate cu nuiaua; a scutura; a mătura cu o mătură de pene (mobilele). 3. a bate, a agita; (despre animale) to ~ one's tail a bate aerul c u coada, a da din coadă, a se agita. 4. a face să se mişte brusc; to ~ one's head roun d a-şi întoarce repede capul. 5. (amer. ferov.) a trece de pe o linie pe alta, a man evra (un tren); to ~ a train on to a. branch line a trece un tren pe o linie aux iliară: 6. (electr.) a schimba sensul I direcţia (curentului). 7. tb ~on a) a deschi de (un aparat de radio etc.); a aprinde (lumina); b) (fig.) a aţâţa; a înviora; to ~ off a închide (un aparat de radio etc.); a stinge (lumina); to ~ through (to) a da le gătura (cu) (un post telefonic interior). B. intr. 1. a lovi, a bate, a biciui. 2. (auto etc.) a schimba viteza;



 921 sympathy



a ambreia. 3. a schimba direcţia; to ~ over to a trece la; to ~over to the offensi ve a trece la ofensivă. 4. a schimba culoarea (la bridge). switchboard ['swit/bo:d J s. (tel.) 1. tablou de distribuţie. 2. centrală telefonică (a unei clădiri). switching engine ['swit/irj rend3in] s. (ferov.) maşină / locomotivă de manevră. switching-in [-' in] s. 1. (electr.) conectare. 2. (/nat.) interpolare, inserţie. switching motor [ ~ -mouta1"] s. (tehn.) servo-motor. switching-off [~'o(:)f] s. (electr.) întrerupe re, deconectare. switching starter [~ ista.ta1"] s. (electr.) demaror stea-triun ghi. switch lamp ['swit/ lasmp] s. (ferov.) felinar de ace. switchman ['swit/man ],pl. switchmen s. (ferov.) acar, macagiu. switch room ['switj" ru(:)m] s. (tehn .) cameră de comandă. switch system [~ 'sistim] s. (electr.) 1. schemă de conexiuni. 2 . sistem de întrerupere. switch tender [~ itendar] s. v. s w i t c h m a n. switch tower [~ itauar] s. (amer. ferov.) cabină de acar. switchyard ['switfjard] s. (am er. ferov.) triaj. Switzers ['switsaz] s. pl. 1. (ist.) mercenari elveţieni (în serv iciul Franţei). 2. (înv.) elveţieni. swivel ['swivl] I. s. 1. cârlig, ochi, verigă (de cab lu); (mar.) mooring ~ cheie / cârlig de înfurcare. 2. cilindru în jurul căruia se învârteşt eva; ax, pivot; ţâţână. 3. (mar.) tambur de lanţ. II. vb. A. intr. a se învârti, a se roti, articulat; free to ~ cu mişcare liberă. B. tr. 1. a uni cu un cârlig; to ~ smth. to s mth. a ataşa ceva de altceva cu ajutorul unui cârlig. 2. a face să se învârtească (o mitral eră etc.); a oscila, a pendula. swivel bridge [~ brid3] s. (drum) pod turnant / ro titor. swivel carriage [~ .kaerid3] ş. (tehn.) sanie pivotantă. swivel chain [<- t/e in] s. (tehn.) carabină cu lanţ. swivel-eyed [-aid] adj. (fa/n.) saşiu, care se uită cru ciş; cu un ochi la faină şi cu altul la slănină. swivelling fswivlirj] I. s. rotire, învârt ; pivotare. II. adj. pivotant, rotitor, oscilant. swivel loom ['swivl lu:m] s. ( text.) război de broşat. swizzle ['swizl] s. (si.) un fel de cocteil din gheaţă, zahăr, ro m şi vermut (sau alte combuiaţii). swob [swob] s.v. s w a b. swollen ['swoubn] part. trec. de la s w e l l (III). swoon [swu:n] I. s. leşin; (med.) sincopă. II. vb. int r. 1. a leşina. 2. (poetic, despre sunete, muzică) a se stinge. swoony ['swu:ni] adj . (si.) clasa prima, grozav, straşnic. swoop [swu:p] I. s. 1. deviere, abatere de la direcţia normală (a unui avion etc.). 2. coborâre (a vulturului asupra prăzii). 3. at ac brusc, neaşteptat; at one (fell) ~ dintr-o singură lovitură (fatală, catastrofală). II. vb. intr. (despre vultur etc. si fam. despre persoane) to ~ down upon / on a se abate, a tăbărî / a se năpusti / a se prăvăli asupra (cu gen.). swop [swop] (şl.) I. vb. t a face schimb de; (prov.) never ~ horses while crossing the stream să nu faci schi mbări până nu trece criza; will you ~ places? vrei să schimbăm locurile? II. s. schimb, tr oc. sword [so:d] I. s. 1. spadă, sabie; paloş; duelling ~ spadă de luptă; fencing ~ spadă, sabie de scrimă, floretă; dress ~ sabie de paradă; to wear / to carry a ~ a purta sab ie; to fight with the ~ / with ~s a se bate cu spada; to draw one's ~a(-şi) trage sabia din teacă, a(-şi) scoate sabia; to draw the ~ a scoate sabia; a începe ostilităţile; a scoate paloşul din teacă; to measure / to cross ~s with smb. a) a încrucişa sabia / s pada cu cineva; b) a-şi măsura puterile cu cineva; a se pune cu cineva; to deliver o ne's ~ to the victor a depune / a lăsa sabia sa la picioarele învingătorului; to put t o (the edge of) the ~ a trece prin fierul / tăişul / ascuţişul săbiei; ~ in hand cu spada / sabia în mână; (lit.) the ~ of Justice sabia dreptăţii; cavalry ~ sabie de cavalerie; dr aw ~s! scoateţi sabia!; return ~s! sabia în teacă!; with drawn ~cu sabia scoasă; at ~s p oints în conflict, gata de luptă. 2. (tehn.) lamă, cuţit. II. vb. tr. (rar) a omorî, a uci de. sword-arm [~a:m] s. 1. braţul drept. 2. (jig.) putere. sword-bearer [~rbearar] s. 1. spătar, purtător de spadă. 2. militarist. sword-belt [~belt] s. cingătoare / cure a cu care se încinge sabia, centiron. sword blade [~ bleid] s. tăişul săbiei. sword cane [~ kcin] s. baston scobit conţinând o lamă de sabie. sword craft [~ kra:ft] s. scrimă. sword cut [~ kAt] s. crestătură de sabie. sword-dance [~da:ns, amer. -dtens] s. dans ul săbiei. sworded ['soidid, 'saad-] adj. (înarmat) cu o sabie. sword fight ['so:d f ait, 'saad-] s. luptă cu sabia. sword-fish [~fi/] s. (Uit.) peşte-sabie, xifia (Xiph iasia gladius). sword-grass [~gra:s] s. (bot.) rogoz (Carexriparia). sword guard [~ ga:d[ s. garda săbiei. sword Iiill [~ hilt] ş. mâner de sabie. sword knot [~ not] s. ciucure sau cureluşă care atârnă de mânerul săbiei. sword law [~ Io:] s. dominaţie milit legea celui mai tare, legea armelor. sword-lily [~rlili] s. (bot.) gladiolă (Gladi



 olus communis). sword mat [~ nuet] s. (mar.) paiet ţesut. sword play [~ plei] s. 1 . duel. 2. (jig.) ripostă; discuţie tăioasă. sword-shaped [~ jeipt] adj. în formă de sabie. swordsman ['sa:dzman, \soadz-],pl. swordsmen s. duelist, spadasin. swordsmanship [-/ip] ş. arta duclatului. sword-stick [~stik] s.v. s w o r d c a n e . sword str oke [~ strouk] s. lovitură de sabie.



swore [swa:r, swaa1"] pe/st de la s w e a r (I). sworn [swo:n] I. part. trec. de ta s w e a r (I). II. adj. jurat, aflat sub jurământ; ~ brothers fraţi de cruce; ~ en emies duşmani pe veci / neîmpăcaţi; ~ oath mărturie sub jurământ; ~ friends prieteni pe vec nedespărţiţi. sworn broker [~ 'brouka1"] s. (corn.) curtier autorizat. swot [swot] (s l.) I. vb. A. intr. a buchisi, a toci. B. tr. (şi to ~ up) a învăţa la repezeală. II. s. 1 . studiu greu; lucru care cere efort. 2. tocilar. 3. tocire, toceală, buchiseala. swum [swAm] part. trec. de la s w i m (I). swung [swArj] past şi part. trec. de la s w i n g (II). swy [swai] s. (austr.) aprox. rişca. sybarite ['sibarait] ş. sibari t (si fig.). sybaritic [isiba'ritik] adj. sibaritic; răsfăţat; afemeiat. sybil ['sibil ] s.v. s i b y l . sycamine ['srkamain] s. (bot. înv.) mur (Rubus). sycamore ['sik amo:1", -maar] s. (bot.) 1. paltin (Acer pseudoplatanus). 2. platan (Platanus oc cidentalis). 3. sicomor (Ficus sycomorus). sycamore fig [~ fig] s.v. s y c a m o r e (3). sycamore maple [~ .meipl] s.v. s y c a m o r e (1). syce [sais] s.v. s i c e (2). sycophancy ['sikafansi] s. linguşire, măgulire. sycophant ['sikafant, -f aent] s. linguşitor, măgulitor; parazit, sicofant. sycophantic [.sika'fa?ntik] adj. de sicofant. sycophantically [-ali] adv. ca un sicofant. Sydneyite ['sidniait] s . locuitor din oraşul Sydney. Sydneysider [\sidniisaidar] s. (austr.) v. S y d n c y i t c. syllabary ['sibbari, amer. şi -eri] ş. alfabet silabic. syllabi ['sibbai] s. pl. de la s y l l a b u s . syllabic [si'lasbik] adj. silabic. syllabicate [s i'la?bikeit] vb. tr. a silabisi. syllabification [siih-ebi(fi)'kei/pn] s. silabi ficare. syllabify [si'hebifai] vb.tr. v. s y l l a b i c a t e . syllabilize [si 'laebilaiz] vb. v. s y l l a b i c a t e . syllable ['silabl] I. s. 1. silabă. 2. (fig.) sunet; he never uttered a ~n-a scos un sunet, n-a scos o vorbă. II. vb. tr. a silabisi; a articula în mod distinct. syllabled [-d] adj. (în cuvinte compuse) cu ... silabe; one-~de o silabă. syllabus ['silabas], pl. syllabi [-bai] sau syllabus es [-basiz] s. programă analitică; expunere, conspect; orar, plan. syllepsis [si'lcp sis],pl. syllepses [-si:z] s. (ret.) silepsă. syllogism [rsilad3iz3m, -loud3-] s. (filoz-) silogism. syllogistic [.sib'd3istik, -lou'd3-] adj. (filoz-) silogistic . syllogistically [-aii] adv. silogistic. syllogize ['sibd3aiz, -loud3-] vb. int r. a argumenta prin silogisme. sylph [silf] s. 1. silf. 2. femeie graţioasă, silfidă. sylphid ['silfid] s. silfidă; silf tânăr. sylph-like ['silflaik] adj. ca de silf; ca u n silf. sylva ['silva] s. floră silvestră. sylvan ['silvan] adj. silvestru, de pădure, silvicol. sylvanite ['silvanait] s. (mineral.) silvanit. sylviculture ['silviik AltTa1"] s. silvicultură. sylviculturist ['silviikAlt/arist] s. silvicultor. symbi ont ['simbiant] s. (biol.) simbiont, simbiot. symbiosis [isimbi'ousis] s. (biol. ) simbioză. symbiotic [isimbi'atik] adj. (biol.) simbiotic. symbol ['simbol] s. si mbol, emblemă; semn. symbolic(al) [sim'bolik(pl)l adj. simbolic. symbolic logic [s im'bolik ' bd3ik] s. logică simbolică / matematică, logistică. symbolism ['simbalizpm, b^l-] s. simbolism. symbolist ['simbolist] s. simbolist. symbolistic(ai) [.simba 'listik(pl)] adj. simbolistic. symbolize ['simbalaiz, -b^l-] vb. A. tr. a simbol iza, a reprezenta simbolic. B. intr. a reprezenta un simbol, a fi simbolic; a se servi de simboluri. symmetric(al) [si'metrik(al)] adj. simetric. symmetrize ['s imitraiz] vb. tr. a face simetric; a aşeza simetric. sympathetic [isimpa'Getik] ad j. 1. înţelegător, plin de înţelegere; care provoacă / stârneşte simpatie. 2. (rar) simpati (anat.) simpatic. sympathetically [-3li] adv. din simpatie; prin simpatie. symp athetic ink [isimpa'Getic 'ink] s. cerneală simpatică. sympathetic strike [~ 'straik ] s. grevă de solidaritate. sympathize ['simpaiOaiz] vb. intr. a simpatiza cu cine va, a avea compasiune pentru cineva, a împărtăşi necazurile cuiva, a fi / a se arăta simţit r la durerile cuiva; (fam.) I ~ 'old boy condoleanţele mele, dragă prietene; to ~ wi th smb. in his point of view, to ~ with smb.'s point of view a împărtăşi punctul de vede re al cuiva; a înţelege punctul de vedere al cuiva; sentiments with which I do not ~ sentimente cu care nu sunt de acord; to ~ with smb.'s feelings a se alătura senti mentelor cuiva, a împărtăşi sentimentele cuiva. sympathizer [-ar] s. simpatizant; partiz an, adept. sympathizing [-in] adj. compătimitor, înţelegător, plin de simpatie. sympathy



 ['simpa8i] s. 1. simpatic; compasiune, milă, compătimire; condoleanţe; accept my deep ~ primiţi condoleanţele mele; to stir up ~ for the oppressed a trezi simpatie / com pasiune / compătimire / înţelegere pentru cei asupriţi. 2. simpatie, atracţie; to feel ~ f or smb. a se simţi atras de cineva, a simpatiza pe cineva, a nutri sentimente de s impatie



 symphonic 922 faţă de cineva; to be in ~ with smb.'s ideas a se asocia la ideile cuiva, a privi cu simpatie ideile cuiva; to strike in ~ a face grevă de solidaritate; to have no ~ with a fi adversarul declarat al (c« gen.), a nu aproba, a nu încuraja (cu ac); stri ng that vibrates in ~ coardă care vibrează datorită rezonanţei. 3. (biol. etc.) simpatie . symphonic [sim'fonik] adj. (muz.) simfonic. symphonically [-aii] adv. (muz.) s imfonic. symphonic poem [sim'fonik 'pouim] s. (muz.) poem simfonic. symphonist [ 'simfonist] s. (muz.) compozitor de simfonii. symphony ['simfoni] I.s. 1.(muz)si mfonie.2.(muz. rnv.)armonie.3.(fig.)annonie, acord, potrivire. II. adj. (muz.) s imfonic. symphony orchestra [~ 'o:kistra] s. (muz.) orchestră simfonică. sympodium [ sim'poudiam],pl. sympodia [-dia] s. (bot.) simpodiu. symposium [sim'pouziam, -'p oz-],pl. symposia [-zio] sau symposiums [-ziamz] s. 1. (ist. Greciei) ospăţ, banchet . 2. simpozion. symptom ['simptom, -tim] s. simptom, semn; indiciu. symptomatic ['simpta'maetik, -ti'm-] adj. simptomatic. symptomatically [-aii] adv. simptomat ic. symptomatize ['simptamoitaiz] vb. tr. a fi un simptom de. synaeresis [si'nia risis, -'ne-] s. (Ihigv.) sinereză. synagogue ['sinagogi s. sinagogă. synaloepha [is ina'lkfa] s. (lingv.) sinalefă. synarchy ['sinaki] s. sinarcie. sync [sirjk] s. (f am.) sincronizare; out of ~ desincronizat. synchronic [sirj'kronik, sin'k-] adj. sincronic. synchronism ['sirjkronizam, -krun-] s. sincronism; simultaneitate; i zocronism. synchronistic [rsinkra'nistik, -kru'n-] adj. sincronic. synchronizati on [isirjkronai'zei.fan, -krun-, -ni'z-] s. sincronizare. synchronize ['sirjkran aiz, -krun-] vb. A. tr. 1. a sincroniza, a coordona (în timp). 2. a stabili simult aneitatea (evenimentelor, faptelor). B. intr. a fi sincronic, a fi simultan, a c oincide în timp; (despre ceasuri) a arăta aceeaşi oră. synchronizer [-ar] s. sincronizat or; dispozitiv de sincronizare. synchronoscope [sin'kronaskoup] s. (electr.) sin cronoscop. synchronous ['sirjkronos] adj. 1. sincronic; simultan. 2. (cosm.) geo staţionăr. synchronously [-li] adv. sincronic; simultan. synclinal [sin'klainal, 'si nklin-] s. (geol.) sinclinal. syncopate ['sirjkapeit, -koup-] vb. tr. 1. (lingv. ) a reduce (cuvintele) prin eliziune, a contrage. 2. (muz.) a sincopa. syncopati on [.sirjka'pei/an, -konp'-] s. (muz.) sincopare, sincopă. syncope ['sinkapi, amer . si -pi;] s. 1. (lingv., muz.) sincopă. 2. (med.) leşin, sincopă. syncretic [sirj'krk tik, sin'k-, amer. -'krct-] adj. sincretic. syncretism ['sirjkritizam] s. sincre tism. syndic ['sindik] s. sindic; decan; membru al magistraturii. syndical ['sin dikalj adj. sindical. syndicalism [-izam] s. sindicalism. syndicalist [-ist] s. sindicalist. syndicate I. fsindikit] s. sindicat. II. ['sindikeit] vb. tr. a uni în sindicat, a sindicaliza. syndrome ['sindramiO, -drou-] s. (mea1.) sindrom, syn e [sain] adv. (scot.) v. s i n c e (II). synecdoche [si'nekdaki] s. (ret.) sinec docă. synectics [si'nektiks] s. pi. (folosit ca sg.) (psih.) sinectică. synergenetic [isinod/i'netik] adj. (mineral.) singenctic. synergetic [.sino(:)'d3etik] adj. sinergctic, sinergie. synergia [si'na:d3ia] s. (ret.) sinergie. synergistic [isi na(:)'d3istik[ adj. 1. v. s y n e r g e t i c. 2. interdependent, corelativ. syn ergy ['sinad3i] s. sinergie, acţiune combinată. synesis ['sinisisj s. (gram.) sineză, silepsă. synesthesia [isinis'0i:zjo, -j/o] s. (psih.) sinestezie, syngenesis [sin' d3enisis].s. (geol., biol., bot.) singeneză. synod ['sinad] s. (bis.) sobor duhovn icesc; congres; consiliu; sinod. synodal [-al] adj. sinodal. synodic(al) [si'nod ik(al)] adj. sinodic. synonym(e) ['sinonim, -non-] s. (lingv.) sinonim. synonymic [.sina'nimik] adj. v. s y n o n y m o u s . synonymity [.sina'nimiti] s. (lingv.) sinonimie. synonymize [si'nanimaiz] (lingv.) vb. A. intr. a se expri ma în sinonime. B. tr. a da sinonimele (unui cuvânt). synonymous [si'nonimas] adj. ( lingv.) sinonim, sinonimic. synonymy, [si'nonimi] s. (lingv.) sinonimie. synopsi s [si'nopsis],pl. synopses [-si:z] s. rezumat, expunere sumară, sinopsis. synoptic (al) [si'noptik(sl)] adj. sinoptic. synovia [si'nouvio] s. (anat.) sinovic, lich id sinovial. synovial [si'nouvial] adj. (anat.) sinovial. synovitis [isinon'vait is] s. (med.) sinovită. syntactic(al) [sin'tffiktik(al)] adj. (gram.) sintactic. s yntagma [sintagma], pl. si syntagmata [-ta] s. (lingv.) sintagmă. syntagmatic [-si ntseg'mastik] adj. (lingv.) sintagmatic; syntax ['sintxks] s. (gram.) sintaxă. syn



 thesis ['sinOisis, -Gas-],pi. syntheses [-zi:z] s. sinteză. synthesize ['sinOisaiz , -Oos-J vb. v. s y n t h e t i z e. synthesizer ['sin6isaizar[ s. (eln.) sintet izor. synthetic(al) [sin'Oetik(al)] adj. sintetic; artificial. synthetically [si n'Oetikali] adv. sintetic. synthetic rubber [sin'Oetik 'rAba'] s. cauciuc sintet ic. synthetize ['sinOitaiz, -9at-J vb. tr. a sintetiza. syntonic [sin'tonik] adj . (tel.) sintonie. syntonize l'sintanaiz, -to»-] vb. tr. (radio) a acorda tonic. s yntony ['sintani] s. (/iz.) sintonie. syphilis ['sifilis] s. (med.) sifilis. syp hilitic [isifi'litik] adj. (med.) sifditic. syphon ['saifan] s.v. s i p h o n (I ). syren ['saiarin, -ran] s.v. s i r e n . Syriac ['siria?k] I. adj. (numai desp re limbă) siriană. II. s. limba veche siriană. Syrian ['sirian! adj., s. sirian. syrin ga [si'rirjga] s. (bot.) liliac, iorgovan (Syringa vulgaris). syringe ['siring, si'r-J I. s. 1. (meri.) seringă; hypodermic ~ seringă hipodermică. 2. pompă de incendiu. 3. pulverizator. II. vb. tr. a injecta (un lichid). syringes ['sirina^iz] s. pl . de In s y r i n x . syringitis [isirin'd3aitis] s. (med.) inllamaţia trompelor l ui Eustaţiu. syrinx ['sirinksj.pi. syrinxes [-iz] sa» syringes l'sirina^iz] s. 1. na i. 2. flaut. 3. (arh.) galerie îngustă din mormintele egiptene. 4. (anat.) trompa lu i Eustaţiu; laringele inferior sau organul de cântat (la păsări). 5. (med.) fistulă. syrti s ['sa:tis[ s. banc de nisip. syrup ['sirap] s. 1. sirop. 2. melasă distilată; golde n ~ melasă limpede. syrupy [-i] adj. siropos. systaltic [sis'tadtik] adj. (fiziol. ) sistalticsystem [-sistim, -tam] s. 1. sistem; ~ of support aparat de susţinere; to establish smth. on a ~ a stabili ceva după un sistem; (astron.) the solar ~sist emul solar; (anat.) nervous ~ sistemul nervos; the digestive ~ aparatul digestiv . 2. the ~ organismul; bad for the ~ dăunător organismului. 3. reţea de calc ferată; reţea telegrafică; reţea electrică; river ~ reţeaua de ape / râuri; road ~ reţeaua / filiera de rumuri; (/nil.) ~ of mines dispozitiv de mine. 4. metodă; to lack ~a-i lipsi metod a de organizare. 5. sistem, regim, orânduire; the Feudal ~ orânduirea feudală. 6. (muz .) distribuire a partiturilor (orchestrei etc.); pupitru. 7. (geol.) formaţie, sis tem. systematic [.sisti'mastik, -ta'm-] adj. sistematic. systematically [-ali] a dv. sistematic. systematics [.sisti'mzetiks] s. pi. (folosit ca sg.) sistematică. systematist [sis'tcmatist] s. clasificator. systematization ['sistimatai'zei/an, -tam-, -ti'z-] s. sistematizare. systematize ['sistimataiz, -tam-] vb. tr. a si stematiza. systematizer ['sistimataiza', -tom-] s. sistematizator. systemic [sis 'temik] adj. 1. sistemic. 2. (med.) de sistem, sistemic. systole ['sistali, amer . -li:] s. (mea1.) sistolă. systolic [sis'tolik] adj. (fiziol.) sistolic. syzygy [ 'sizid3i[ s. (astron.) sizigie.



 T, t1 [ti:], pl. Ts, T's, t's [ti:z] ş. 1. T, t a 20-a litera a alfabetului englez ; to mark osoase ale craniului; inner ~ suprafaţa internă (a craniului); outer ~ sup rafaţa externa. with a ~ a stigmatiza, a arde cu fierul roşu; to cross the ~s a pune punctul pe i; (right) 12. (constr.) ground— of a wall temelia / baza unei clădiri. 13. (poligr.) tabelă; planşă. to a ~ foarte exact, foarte precis, perfect, întocmai, lei t. 2. ceva având forma literei T II. vb. tr. 1. a depune pe o masă / un birou; (fxir l.) to ~ a bill a) a depune un proiect de lege pe biroul Camerei, a sesiza Camer a de un proiect de lege; b) (amer.) a amâna (Ia (de ex. ~ beam grindă în T). t2 prese. 1. de la it în 'tis (it is); t'was (it was); on't (on it) etc. 2. (dial.) de la t he. infinit) un proiect de lege; (parl.) to ~ a motion of confidence a cerc un v ot de încredere. 3. (dial.) T de la Saint (de ex. Tandry = Saint Andrew; Tantony = Saint Anthony). 2. a juca (o carte). 3. a înscrie / a înregistra pe o tăbliţă / placă (de armură, de piatră etc.). 4. a împreuna, a încleşta (două grinzi de lemn etc.). 5. (mar.) a ubla marginile ta [ta:] (fam.) mulţumesc; you must say ~ spune mulţumesc. (unei pânze) , a întări, a căptuşi (o fxînză). t'a, taa s. pagodă chinezească. tableau ['tsblou, amer. ş ou],pl. tableaux [-z] s. (fr.) 1. tablou, pictură. 2. tablou tab [tcEb] s. 1. cuie r; vârful de fier al şiretului; ureche (în cizmărie). 2. vârf. 3. urechi (la şepci). 4. but nieră; (fig.) red ~ ofiţer de stat major. 5. (av.) trimmer, flettncr. 6. (amer.) viv ant. 3. registru oficial. table board ['tcibl bo:d, -bD3d] (amer.) s. masă fără locuinţă. calcul; cec; to keep (a) ~ a ţine socotelile, a-şi face socotelile. 7. (fam.) notă de plată. table centre [~ iscntar] s. milieu; tişlaifăr. tabacosis [ita^bo'kousis] (med.) s. tabaeoză. table chair [~ t/£3r] ş. 1. scaun. 2. scaun prevăzut cu o tăblie de scris fi xată de unul tabard ['ta^b^d. -ba:d] s. (ist.) 1. manta, cazacă; zale, tunică (a caval erilor medievali). din braţe. 2. haină, livrea, tunică fără mâneci purtată de soli. tabaret tsebaret] s. mătase cu dungi de şaten. tablecloth [~kb(:)8] s. faţă de masă. table cover [ ~ ikAV3r] s. faţă de masă (decorativă). tabby ['taîbi] s. 1. moar (de mătase). 2. (constr.) amestec de pietriş, nisip, var şi apă. table-cut [~kAt] adj. (despre diamant) tăiat în feţe 3. pisică tărcată, vărgată. 4. fată bătrână; cumătră. tabled ['teibld] adj. în formă de fa ftasbatOnEekl] s. 1. tabernacol, cort portativ (în care se afla chivotul legii tab le d'hote ['ta:bl'dout, amer. şi 'tzebto'dout] s. (fr.) 1. masă comună pentru invitaţi l a evrei); locuinţă portabilă. 2. (bibi.) locaş de închinăciune, loc sfânt, templu; Feast of s (T) Sărbătoarea Corturilor (7a evrei). 3. casă de rugăciune (la sectele protestante). la hotel sau restaurant. 2. meniu fix. table flap ['tcibl .flsep] s. tăblie rabata bilă a mesei. 4. (bis.) chivot de agneţ. 5. (bis.) raclă pentru moaşte. tabernacle roof [~ ru(:)f] s. (constr.) acoperiş în formă de cort. table-fork [~fo:k] s. furculiţă. tabes ['teibi:z] ş. (med.) tabes, ataxic locornotricc. tableful ['teiblful] s. 1. număr de persoane care au loc Ia o masă. 2. cantitate (de mâncare, tabescence [ts'besans] s. (med.) tabescenţă, slăbiciune extremă, pierderea forţelor fizice, de obiecte etc.) care în ape pe o masă. epuizare (fizică). table furniture ['tcibl 'fo:nitJV] s. articole de masă. table glass [~ gla:s] s. cristal pentru masă. tabescent [ts'bcsnt] adj. (med.) tabescent. table grapes [~ greips] s.pl. struguri de masă. tabetic [ts'bctik, -'b i;tik] adj. (med.) tabetic, suferind de tabes; ataxic. table-knife [~naif] s. cuţi t de masă. tabinet ['tFebinit] s. (text.) un fel de poplin din Irlanda. table-land [—laend] s. platou, podiş. tablature ['taîbtat/a'"] s. 1. (muz.) tablatură. 2. suprafaţă p ană, panou. table leaf [~ li:fj s. 1. tăblie ce serveşte la prelungirea unei mese, ălonjă de masă. table ['teiblj \.s. 1. masă (ca mobilă); birou; a long ~ o masă lungă; draw /exte nsion / telescope ~ masă extensibilă; collapsible ~ masă pliantă; pedestal ~ masă cu picio r; 2. v . t a b l c f l a p . a round ~ o masă rotundă; (ist. lit.) The Round Table Masa Rotundă; card / gaming table-like [~laik] adj. 1. ea o masă. 2. în plăci, lamelar. ~ masă de (cărţi de) joc; billiard ~ masă de biliard; dressing / toilet ~ masă de toaletă; able maid [~ meidl s. fată care serveşte la masă. writing ~ birou, masă de scris; nest o f ~s set de măsuţe care intră una într-alta; (la table-man [~masn],pl. table-men [-men] s. 1. pontator. 2. (înv.) figură de şah. parlament) to lay a bill on the ~ a depune un proiect de lege pe biroul Camerei; (bis.) table manners [~ msnaz] s. pl. mod de a mânca; maniere alese la masă. The Lord's Table a) masa sfântă, masa din altar pentru îm părtăşanie / cuminecătură; tablemate ['teiblmcit] s. (amer.) comesean. b) împărtăşanie, cum the ~s are turned s-au schimbat lucrurile / rolurile. 2. masă table-money ['teibLn uni] s. 1. (nul.) bani / cheltuieli de masă; cheltuieli de reprezentare. (pentru mân care: în sufragerie, restaurant etc.); to lay / to set the ~ a pune / a aşeza 2. taxă pentru folosirea sălii de mese (în anumite cluburi). masa; to sit down to ~ a se aşeza



 la masă; to be (seated) at ~ a sta la masă; to rise from table mountain [~ -mauntin ] s. munte cu vârful plat. - a s e scula de la masă; to leave the ~ a părăsi masa, a ple ca de la masă; to clear the ~ table napkin 1~ -nspkin] s. şervet. a strânge masa; to w ait at ~ a servi la masă. 3. (fig.) masă; mâncare (servită, consumată table oii [~ oii] s. ulei de masă. la masă); a good ~ o masă / mâncare bună; a liberal ~ o masă / mâncare îmbel able roller [~ .roula1"] s. (tehn.) rolgang, transportor cu role. to keep a good ~ a avea (întotdeauna) mâncare bună, a mânca / a trăi bine; family who table salt [~ sD(: )lt] s. sare de masă. keeps a good ~ familie la care se mănâncă bine; ~ wine vinde masă. 4 . (jig.) comeseni, table slate [~ sleit] s. (mineral.) ardezic. masă (totalitatea persoanelor care stau la masă); he was the only stranger at their ~ tablespoon [~s pu:n] ş. 1. lingură de supă / de servit. 2. conţinutul unei linguri. era singurul străin l a masa lor; he kept the whole ~ amused făcea să râdă toată masa / tablespoonful [~tspu:nfu l] s. lingura (plină) (cantitate). pe toţi comesenii / pe toţi cei de la masă. 5. tablă, l istă, tabelă, tablou, indicator, tarif; ~ table stone [~ stoun] s. (arh.) dolmen. of contents (of a book) tabla de materii, cuprinsul (unei cărţi); ~ of multiplication tabla tablet ['tzeblit, amer. şi 'taeblet] s. 1. tăbliţă, placă (cu inscripţie). 2. carnet e note. înmulţirii; ~ of weights and measures tabelă de măsuri şi greutăţi; ~ of logarithms bela 3. bucată, tabletă (de săpun etc.). 4. (infor.) tabletă. de logaritmi; ~ of births and deaths tabelă/listă de naşteri şi decese; ~ of calculations table-talk f'teiblto:k] s- conversaţie / discuţie familiară în timpul mesei sau după masă; abac, tabelă de calculat stronomical ~s table / tabele astronomice; efemeride; (la taifas. transporturi: tren, autobuze) ~ of fares /charges tarif de preţuri; time-~a) orar; b) (ferov.) t able tennis [~ itenis] s. tenis de masă, ping-pong. indicatorul, mersul trenurilor ; (mil.) range ~ tabelă de tragere. 6. placă (de marmură, table tomb [~ tu:m] s. mormânt acoperit cu o placă de piatră. de piatră, de fildeş); inscripţie pe placă; (bibl., ist.) T e Tables of the Law Tablele Legii. tableware [~we3r] s. veselă şi tacâmuri. 7. (geogr. ) platou, podiş. 8. (te/m.) placa, platou, masă de lucru, banc, măsuţă de perete. table wa ter [~ .wo:t3r] s. apă minerală. 9. suprafaţă plată (a unei pietre preţioase, a unei şine d ale ferată); talpă (a unei grinzi); tabling ['teiblinj s. 1. împreunare, încleştare, îmbuca e (a două grinzi etc.). 2. depunere tablier, podea (a unui pod rulant). 10. pl. (înv .) (joc de) table. 11. (anat.) suprafeţele plate (a unui proiect de lege); (amer.) amânare (a unui proiect de lege). 3. (mar.) dublare a



 tabloid 924



marginilor (unei pânze), întărire, căptuşire (a unei pânze). 4. numărul de mese sa» de tack t ['task .rivit] s. (tehn.) nit provizoriu. tacâmuri care se pot servi; ~ for ten (persons) tacâmuri pentru zece (persoane). tack weld [~ weld] s. (metal.) sudură de prindere. tabloid [tebbid] I. s. 1. placă, tăbliţă. 2. (amer.) gazetă bombă, ziar-revolver; presă tacky [teki] adj. 1. lipicios, vâscos, cleios. 2. (fam.) de prost gust. de sca ndal, presă bulevardieră; tabloid. 3. (poligr.) format mic (de ziar). II. adj. strâns, tacky party [~ pu:ti] s. (amer.) reuniune / serată la care invitaţii sunt îmbrăcaţi în com rimat; in ~ form în formă de tabletă; (despre presa scrisă) tabloid, de scandal. costume caraghioase. tabloid journalism [~ id33:nalizam] s. (amer.) ziaristică de senzaţie / scandal. tacnode [teknoudl s. (geom.) punct tacnodal, tacnod. taboo [ts'bu:] I . s. tabu, interdicţie; ostracism; carantină. II. vb. tr. 1. a supune interdicţiei; ta conite [tekonait] s: (mineral.) taconit. a interzice apropierea de; a interzice folosirea (cu gen.). 2. a pune în carantină. 3. a boicota. tact [txktj s. 1. tact, d elicateţe; cumpăt. 2. tact, pipăit. 3. (muz.) măsură, tact, cadenţă. III, adj. tabu, interz prohibit. tactful [tektful] adj. cu tact, plin de tact. r r tabor ['teitra , -b o: ] s. (muz. ist.) tobă mică. tactfully [tektfuli, -fali] adv. cu tact. tabouret [t eborit, -bur-, -ret] s. 1. bancă, taburet, scăunel. 2. tambur, tobă mică. 3. cadru tacti c [tektik] s. (mil.) tactică (şi fig.). pentru broderie, gherghef. tactical [-91] ad j. 1. (mil.) tactic. 2. îndemânatic, abil, dibaci. tactically [-ali] adv. tactic. ta bu [ta'bu:] s., vb.,adj. v. t a b o o . tabular [tebjulo r ] adj. 1. având formă de tablă, plan. 2. lamelar, în formă de plăci. . tactician [tek'ti/an] s. tactician, cunoscăt or al tacticii. 3. aşezat în tablouri sinoptice, în formă de tabelă. 4. compus din lamele paralele, laminar. tactics [tektiks] s. (folosit ca sg. şi pi.) (mil. etc.) tactică, ştiinţa tacticii. tactile [tektail] adj. 1. tactil, tangibil, care se poate atinge. 2. (fiziol.) tactil, privind tabularize [tebjutaraizl vb. v. t a b u 1 a t c. t abulate [tebjuleit] vb. tr. 1. a aranja în formă de tabelă sau diagramă, a cataloga. simţu l pipăitului. tactile hair [~ 'hsy] s. (zool.) păr foarte sensibil la pipăit. 2. a net ezi; a da o formă netedă (cu dat.). tabulated [-id] adj. tabular. taction [tek/an] s . atingere, contact. tactless ['taektlis] adj. fără tact, lipsit de tact. tabulating machine [tebjuleitirj ms'/kn] s. maşină de calculat. tactlessly [-li] adv. fără tact. t abulator [tebjuleito'] s. tabulator (la maşina de scris). tacamahac(a) ['tjeksmsih fekCs)] s. 1. specie de plop (Populus Tacamahaca). 2. răşină tactlessness [-nis] s. li psă de tact; indiscreţie. aromată (produsă de copaci din speciile Bur sera si Protium). tactual [tektjusl] adj. tactil; de pipăit. tad [t d] s. (amer. fam.) puşti, ţânc, mormol oc. tace [teisi] vb. intr. imperativ (lat.); ~ is Latin for a candle! nici un cu vânt despre asta! Tadjik ['ta:d3ik]I. «ay.tadjic.il. s. l.tădjic. 2. (limba) tadjică. r r 1 tacheometer [,ta:ki omit3 ] s. v. t a c h y m e t e r . tadpole [tedpoul] s. 1. (zool.) mormoloc. 2. (amer. fam.) the Tadpoles «urne generic pentru băştinaşii care trăiesc de-a lungul fluviului Mississippi. tacheometry [itaîki'omitri] s. v. t a c h y m e t r y. tae [tei] prep. (scot.) la, spre, către. tachistoscope [to'kistgskou p] s. (psih.) tahistoscop. tael [teii, 'teial) s. tael, ban de argint chinezesc. tachograph [tekagra:f, -gref, -kou-] s. tahograf; tahometru înregistrator. tachom eter [tae'komits', amer. ta'k-] s. tahometru. taenia ['timiş], pl. taeniae ['ti;ni i;] s. (zool.) tenie,'panglică (Taenia solium). taeniacide ['timiosaid] s. (med.) remediu contra teniei. tachometry [tekomitri] s. tahometrie. * tachycardia [lUek i'kariia] s. (med.) tahicardie. taeniasis [ti:'nai9si.s] s. (med.) teniază. tachym eter [ta5'kimit3r] s. tahimetru. ta'en [tein] (poetic) v. t a k e n . tachymetry [tse'kimitri] s. tahimetrie. tafferel [Wsrel] s.v. t a f f r a i l . tacit [teşit ] adj. tacit; implicit, subînţeles, neexprimat prin cuvinte. taffeta [tefita] s. taf ta. tacitly [tesitli] adv. tacit. taffrail [tefreil] s. (mar.) balustradă-pupa; pa rapet-pupa. taciturn [ t e s t a n ] adj. tăcut, taciturn. Taffy [tefi] s. (fam.) locuitor din Ţara Galilor. taciturnist [-ist] s. taciturn. taffy s. (amer.) 1. v. t o f f e e. 2. linguşire, tămâiere, adulare. taciturnity [itzesi'tomitil s. caracter taciturn; rezervă. tafia [tefra] s. spirt obţinut prin distilarea trestiei de zahăr (în Indiilede Vest). tack1 [tzek] I. s. 1. ţintă, cuişor, ţintişoară (de tapiţer etc.); thumb— .) pioneză tog [teg] I. s. 1. căpătâi, capăt de metal (la şireturi, şnururi etc.). 2. vârfu



 apătul (pentru planşe de desen etc.); (fig. si.) to come / to get down to brass ~s a trece la fapte cozii (unui animal). 3. bucată (ae stofă, de panglică, de draperie) ca re atârnă. 4. ureche concrete, a intra în fondul problemei. 2. însăilare, însăilătură, împu ul (pentru (de gheată). 5. etichetă. 6. şuviţă / floc de lână zdrenţuită care atârnă (la o teatru) însăilare); to put a ~ in a garment a face o însăilare la un costum; a însăila un c stum. epilog; morală; cuvânt de încheiere. 8. citat banal, aforism; as the old ~ has i t după cum 3. (mar.) funie (care leagă I înţepeneşte partea de jos sau colţul unei pânze). (mar.) sună vechiul proverb I vechea zicală / zicătoare; one of his favourite ~s una d in expresiile curs, mers, drum, traseu (al navei corespunzător poziţiei pânzelor); to be / to sail on lui favorite. 9. refren. 10. înfloritură finală a unei litere (în scrier e de mână); parafă. the port ~a pluti / a merge cu vântul la babord; on the starboard ~c u vântul la tribord. 11. agăţătoare de haină. 12. jocul de-a leapşa. 13. (gram.) question " rebare disjunctivă 5. (mar.) schimbare de direcţie / de mers / de curs / de traseu ( cauzată de schimbarea (corespunzătoare lui „nu-i aşa"?). 14. (fam.) mandat de arestare. 15. (fam.) placă cu imnzelor din cauza vântului); to change ~ a schimba pânzele; to sa il on opposite ~ numărul de înmatriculare (la maşini). 16. (tel.) picioruş de contact. 1 7. semn, marcă, a pluti / a merge în sens opus; to make ~ and ~ a schimba direcţia, a pluti în zigzag; indicator. II. vb. past togged [ta:gt], part. trec. tagged [tasgt ] A. tr. 1. a prevedea eu un (fig.) to be on the right ~ a fi pe calea cea bună / pe drumul cel bun; (fig.) to be on the capăt de metal; a tagged lace un şiret (prevăzu t) cu capăt de metal; (fig.) a beard tagged wrong ~ a fi pe o cale / pistă greşită; (fig .) to try another ~ a încerca o altă cale / pistă with hoarfrost o barbă acoperită de chic iură / de proînoroacă / cu fire îngheţate. / tactică. 6. vâscozitate; aderenţă, proprietate selelor, a lacurilor) de a se lipi, de 2. a adăuga, a anexa, a ataşa; to ~ a high-so unding title to one's name a ataşa un titlu a prinde. 7. (mar.) mură, colţ de scotă. II. vb! A. tr. 1. a bate / a fixa în ţinte; to ~ the carpet pompos / sunător la numele său; to ~ a speech with quotations a presăra un discurs cu down a bate în ţinte un covor; to ~ a notice to the wall a bate în ţinte / a fixa un aviz citate. 3. a tăia bucăţi de lână re atârnă; to ~ a sheep a tăia şuviţele de lână care atârnă pe perete. 2. a însăila, a împu pentru însăilare); a prinde cu aţă (provizoriu); din lâna unei oi. 4. (fam.; despre câini ş ig.) a urmări de aproape (pe cineva), a fi pe to ~ two pieces of silk together a însăi la l a prinde cu acul (provizoriu) două bucăţi de urmele (cuiva). 5. (despre cuvinte) a nu rima; words that don't ~cuvinte care nu rimează. mătase; to ~down folds a prind e cu acul/ a însăila cutele (unei stofe). 3. (fig.) a înlănţui, B. intr. to ~ along (fam.) a păşi în urma cuiva, a se ţine de sau după cineva. a lega, a uni, a adăuga, a anexa, a al pi, a ataşa, a împreuna; to ~ a moral on the end Tagalog [ta'ga:log, tegolog] s. (li ngv.) (ţimba) tagalog. of a story a adăuga o morală la sfârşitul unei povestiri; to ~ epit hets on(to) words a tag day [ta;g dei] s. (amer.) zi de colectă publică. adăuga epitet e la cuvinte. B. intr. 1. (mar.) a cârmi vasul spre babord sau spre tribord, tag e nd [~ end] s. 1. parte finală, sfârşit. 2. rest, rămăşiţă, frântură, fragment. a schimba me lui manevrând pânzele (corespunzător direcţiei vântului); a pluti tagger [teg9 r ] s. (met al.) tablă / foaie subţire. în zigzag. 2. (fig.) a-şi schimba direcţia / atitudinea / părer le, a-şi modifica linia de tag line [teg ilain] s. (amer.) (frază conţitumd) poanta un ei anecdote / unei istorii conduită, a adopta o nouă tactică. amuzante. 2 tack s. (mar .) hrană; hard ~ hrană rece; soft ~ pâine. tagmeme ['tsegmi;m] s. (lingv.) tagmem. tac k claw [tek kb:| s. unghie de capră (pentru scos cuie). tagrag [tegrag] s. 1. v. r a g t a g. 2. zdreanţă; bucată ruptă (care atârnă din ceva). tacket ['Caekit] s. (dial.) c i, ţintă. togster [tegst9 r ] s. (dial.) femeie bătrână; muma-pădurii, hârcă. tackiness [te j s. adezivitatc, vâscozitate, caracter lipicios. tag tail [teg teii] s. (fig. fam .) parazit, lichea. tackle [tekl] I. s. 1. instrument, unealtă, sculă. 2. (mar.) tac helaj; greement. 3. (fam.) tag team catch-as-catch-can [~ ti:m 'kaxfoz-'kajtrkas n] s. (sport) checi în dublu. echipament. 4. (fam.) lanţ pentru ceasul de buzunar. 5 . (tehn.) sistem de scripeţi, palan. taguan ['ta:gwu:n, tegwon] s. (zool.) taguan (Petaurista petaurista). II. vb. A. tr. 1. a fixa (scripeţii); a lega (frânghii). 2. a ataca, a aborda (o chestiune); Tahitian [ta:hi:j3n, to-] I. adj. tahitian, di n Tahiti. II. s. 1. locuitor din Tahiti, tahitian. a se apuca cu nădejde de; a se năpusti asupra (mâncării etc.); to ~ the problem a se 2. (lingv.) (limba) tahitiană. apu ca de o treabă, a ataca o chestiune, a încerca rezolvarea unei probleme; to ~ smb. t ai [tai], pi. tai s. (iht.) tai (diferite specii de peşti din Oceanul Pacific: Pag rosomus over a matter a încerca să convingă pe cineva. 3. (rugbi) a placa (un adversar



 ). 4. (sport) major ele). a intercepta (mingea, pucul). B. intr. to ~ to a se ap uca cu nădejde de treabă. tail1 [teii] I. s. 1. coadă (ae animal, de pasăre, de reptilă, d e peşte etc.); lion's ~coada leului; dog's ~«) coada câinelui; b) (cinegetică) bici pent ru câine; (despre păun, curcan) tackle fall [~ fo;l] s. (mar.) curent de palan. to s pread its ~ a-şi întinde / a-şi desfăşura coada; (despre câine şi fig. despre oameni) tackl ook [~ huk] s. cârlig de macara. with its / his ~ between its / his legs cu coada în tre picioare; to turn ~ a întoarce spatele tackle pulley [~ ,puii] s. palan, siste m de scripeţi. r duşmanului; a o lua la fugă / la sănătoasa; a arăta laşitate; a spăla puti o şterge; (fig.) tackier [tekta ] s. atacant, persoană care plachează (la rugbi). tac kling [teklin] s. 1. atacare (a uttei probleme, mâncări, munci). 2. înlănţuire a to keep o ne's ~ up a nu se descuraja, a nu se lăsa abătut; close on a person's ~ pe urmele cu iva, urmărind pas cu pas pe cineva; (fig.) to twist the ~ of a chinui, a tortura ( pe cineva); adversarului (la lupte libere). 3. placare (l« rugbi).



 925 take



it has neither head nor ~ nu arc nici cap, nici coadă; nu are nici început, nici sfârşit . 2. coadă (orice lucru ce seamănă cu o coadă); ~ of cornet coada unei comete; a ** of h air coadă, cosiţă de păr; (muz.) ~ of a note coada unei note; ~ of a letter coada unei l itere (partea de jos care se scrie sub linie); ~of a kite coada unui zmeu; ~of a procession coada unei procesiuni / a unui cortegiu; ~ of a coat coada / pulpana unei haine, partea de la talie în jos a unei haine; to wear ~s a purta / a fi îmbrăca t în frac; ~ of a shirt poala / pulpana unei cămăşi; ~ of an aeroplane coada unui aeropl an; to walk at the ~ of a cart a umbla / a merge (pe jos) în spatele căruţei; ~ of one 's eye coada ochiului; to look at smb. out of the ~ of one's eye a privi pe cine va eu coada ochiului, - of a storm sfârşitul unci furtuni / a unei vijelii; ~ of a s tream ultima parte a unui curent de apă / a unui torent; (constr.) ~ of a roofing tile partea de jos (care se vede pe acoperiş) a unei ţigle. 3. alai, suită, escortă (« unu i şef de trib); aderenţi (ai unui şef politic). 4. (scol., sport) coada (unei clase, u nei echipe); ~ of the class coada clasei. 5. revers (al unei monede), pajură, stemă; heads or ~s cap sau pajură, ban sau stemă; to toss heads o r ^ a juca rişca / a da / a arunca cu banul. 6. (ist.) tui (de paşă); (înv.) rang de paşă la turci; a pasha with two ~s pasă cu două tuiuri. 7. (fam.) detectiv; persoană care urmăreşte pe altul. 8. (sl.) şez t, dos. 9. (mar.) sfârc. 10. (av.) ampenaj. ll.pl. costum de gală; frac. 12.pl. (min e) şlam. II. vb. A. tr. 1. a prevedea cu o coadă (un zmeu etc.). 2. (mai ales amer.) a urmări pe cineva de aproape, pas cu pas (cu scopul de a-l supraveghea şi a nu-l lăs a să fugă). tailplane ['teii plein] s. (av.) stabilizator, ampenaj. tail post [~ poust] ş. (ma r.) etambou. tail-race [~rcis] s. (hidr.) canal de evacuare. tail signal [~ .sig nal] s. (ferov.) semnal de la urma trenului. tail slide [~ slaid] s. (av.) glisa dă pe ampenaj, alunecare pe coadă. tail-spin [~spin] s. (av.) vrilă la ampenaj. tail u nit [~ ju:nit] s. (av.) ampenaj. tail wind [~ wind] s. 1. vânt favorabil / prielni c. 2. vânt din spate. tail water [~ wo:tar] s. (hidr.) apă uzata. tain [tcin] s. ama lgam de cositor. taint [teint] I. s. 1. corupţie, viciu, depravare, întinare, păcat, p ată. 2. atac (nedorit, neplăcut). 3. infecţie, contagiune, molipsire. 4. boală în perioada ascunsă. II. vb. A. tr. a infecta; a molipsi, a corupe, a păta; to ~ smb.'s reputat ion a păta reputaţia cuiva. B. intr. a se molipsi, a se infecta, a se vicia, a se al tera. tainted ['tcintid] adj. 1. alterat, stricat; ~meat carne alterată. 2. (fig.) pătat, mânjit; ~ with insanity atins de nebunie, cam nebun. taintless ['teintlis] a df fără pată, curat, imaculat (şi fig.). Taiwanese ['taiwo:'ni:t] I. adf din Taivan, tai vanez. II. s. 1. locuitor din Taivan, taivanez. 2. (folosit ca pi.) the ~ locuit orii Taivanului, taivanezii. Tajaks ['ta^seks] s. pi. tadjici. 3. a lega, a ataşa, a face să urmeze; to ~ one folly to another a face o prostie / nebunie după alta. 4 . a fi la coada (unei procesiuni, unui cortegiu, unei clase etc.); to ~ a proces sion take [tcik], past took [tuk], part. trec. taken ['teiten] I. vb. A. tr. 1. a lua; to ~a plate a fi la coada unei procesiuni. 5. a tăia coada (unui miel, unui câine); a scoate cozile (de from the table a lua o farfurie de pe masă; to ~ smth. from smb. a lua ceva de la cineva; la căpşuni, cireşi); to ~ fruit a scoate cozile de la fructe. 6. to ~ in a fixa, a înţepeni he has ~n my hat mi-a luat pălăria; to ~ a teap ot off the fire a lua un ceainic de pe (grinzi de lemn cu capătul într-un zid etc.); to ~on a ataşa ca supliment / adaos / apendice. foc; he took a book in his hand a luat o carte în mână; ~ your hands out of your pockets scoate-ţi mâinile din buzunare; to - a s u m out of one's income a lua / a ridica / a extrage B. intr. 1. (mar.,despre un vas ancorat) a lua poziţia în SUSUl sau josul apei (corespunzător curentului apei). 2. to ~ after a urmări de aproape (o persoană, un grup de persoane, / a prel eva o sumă din venitul cuiva. 2. a lua, a împrumuta (bani, o idee etc.); he took un cortegiu); to ~away (despre o coloană în marş, concurenţii la cursele de alergări); ten po unds from me a luat zece lire de la mine; to ~ an idea from an author a lua / a se rari treptat; a se distanţa, a se împrăştia, a se răsfira; a se izola; (despre o grindă e a împrumuta o idee de la un autor; to ~ a passage from a book a lua / a împrumuta un lemu) a putrezi treptat; (despre voce)ase stinge treptat; to~off a) v. to t a



 i l a w a y ; pasaj / un alineat dintr-o carte. 3. a lua, a apuca, a prinde, a cuprinde, a pune mâna (pe b) a o lua la fugă; to ~ on a face coadă, a se aşeza la coadă; t o ~ up a) (despre aeroplan, cineva); I took her in my arms am luat-o în braţe; he to ok her arm a luat-o de braţ; despre balenă) a plonja cu botul; h) a face coadă, a se aşe za la coada (pentru a obţine to ~ hold of smb. a pune mâna pe cineva; the night took him 1-a apucat noaptea. 4. a lua, a ocupa, a cuceri (un oraş); a lua (prizonier); they took Berlin au luat / ocupat ceva). tail21, s. (jur.) drept de moştenire lim itat; limitarea moştenirii (unei proprietăţi) numai Berlinul; he was taken prisoner a fost luat prizonier. 5. a lua (aer), a respira; to ~ the la descendenţii dintr-o a numită linie, la o anumită persoană; an estate in ~ 6 proprietate air a lua aer, a res pira aer, a ieşi la aer; to ~ a deep breath a respira adânc. 6. a face (o eu drept d e moştenire limitat; in ~ male proprietate cu drept de moştenire limitat pe linia pl imbare); a lua, a face (o baie, o fotografie etc.); to ~ a walk a face o plimbar e; to ~ a bath a face o baie; to ~ a photograph a lua / a face o fotografie; to ~ a print from bărbătească. II. adj. limitat din punctul de vedere al moştenirii, a nega tive a lua / a face / a scoate o copie / o fotografie după un negativ / un clişeu. t ail arm ['teii u:m] s. (constr.) contrafişă, diagonală. 7. a lua (masa, o băutură, un medi cament); a mânca, a bea, a gusta; to ~ a meal a lua o masă; tailback [~ba;k] s. colo ană de vehicule. tailboard [~bo:d, -booâ] s. 1. (Iiidr.) prag de scurgere, prag deve rsant. 2. perete rabatabil to ~ an early dinner a lua masa devreme, a mânca devrem e; to — food a lua mâncare / hrană; to ~ a glass of wine a lua / a bea un pahar cu vin ; he cannot ~ whisky nu poate din spatele unui vehicul. să bea whisky, nu suportă wh isky; to ~ a medicine a lua un medicament; (despre tail bone [~ boun] s. (zoo/.) coccis. medicamente) not to be taken pentru uz extern; to ~ snuff a lua / a tra ge / a priza tutun tail buffeting [~ .DAfitirj] s. (av.) bufeting. / tabac. 8. a închiria, a reţine, a angaja; to ~ a room a lua / a închiria o cameră; to - a tail chut e [~ it/u:t] s. (av.) paraşută de coadă. shop a lua / a închiria un magazin; to ~ ticket s a lua bilete; (despre scaun, masă) taken tail-coat [~'kout,'-] s. frac, ocupat; to ~ a seat a lua / a ocupa un loc, a se aşeza; to ~ the train a lua trenul; (fero v.) tail cone [~ ikoun] s. (av.) con de ajutaj. ~ your seats! poftiţi în vagoane!; t o ~ a servant a lua/a angaja un servitor; to ~pupils tailed [teild] adj. 1. cu c oadă, caudat. 2. (în cuvinte compuse) cu coadă; long-~cu coadă a lua elevi pentru meditaţi e, a da lecţii particulare. 9. (despre o adunare, o reprezentaţie) lungă. to ~ place a avea loc. 10. (scol., univ.) a-.şi lua, a trece, a susţine, a se prezenta la (exame ne, tail-end ['teil-cnd] s. capătul extrem, capătul însuşi; extremitate; coadă, sfârşit (al ei titluri, diplome); to ~ an examination a lua un examen; he took his BA. degre e şi-a procesiuni, cortegiu etc.); sfârşit (al unei furtuni etc.); (despre un cal, la curse) to come luat licenţa. 11. a lua cu el, a duce, a conduce, a transporta (pe cineva); to ~ smb. for a in at the ~ a ajunge ultimul la potou. walk a lua pe ci neva la plimbare; to ~ a friend home a duce / a conduce un prieten tail-end Char lie [~ 't/a:li] s. (av. mii. sl.) tunarul din coada fuzelajului. acasă; to ~ a gir l friend to the pictures a duce o prietenă la cinema; to ~ smb. to the tailet ['te ilit, -et] s. codiţă. hospital a duce / a transporta pe cineva la spital. 12. a lua, a călători pe (un drum, o tail female ['teii Ti:meil] s. (jur.) proprietate transmi sibilă numai pe linie feminină. direcţie); a face (o călătorie, o plimbare); to ~ a course a o lua / a porni pe un drum; tailgate fteilgeit] (auto) I. s. 1. uşă din spate (la o dubă etc.). 2. capac rabatabil (la to ~ a journey a face o călătorie / un voiaj; to ~ the seas a pleca pe mare; to ~ a drive portbagaj). 3. (hidr.) ecluză de golire. II. vb. tr. şi intr. a urma (un vehicul) prea aproape, a face o plimbare / o cursă (cu maşina); to ~ a wrong street a o lua pe o stradă greşită, a merge în coada (unui vehic ul). a greşi strada; to ~ ship a se îmbarca; a lua un vapor; 13. a lua, a primi, a a ccepta, tail group ['teii gru:p] s. (av.) ampenaj. a câştiga; a adopta (o părere); to ~ a name a primi, a accepta un nume; to ~ the service tail hammer [~ iha?ni3r] s . (teiin.) ciocan cu pedală. a lua / a primi serviciul; to ~ a job a lua un servic iu; to ~ leave a lua concediu; to ~ all tail house [~ haus] s. (mine) fabrică pent ru prelucrarea reziduurilor. responsibility a lua (asupră-şi) toată răspunderea; to ~ n o denial a nu accepta nici un tailing l'teilirj] s. 1. rămăşiţă, rest, lucru aruncat. 2. p leavă; drojdie; sediment; rămăşiţe, refuz; (fig.) I wonder how he will ~ it! mă gândesc cum s-o primească / ce are să reziduuri, resturi, deşeuri. zică; I ~ it that presupun că; ~ my word for it crede-mă pe cuvânt; to ~ a thing for tail-lamp ['tcillfemp] 5. v. t a i



 l - l i g h t . granted a lua un lucru de bun / ca sigur, a accepta un lucru fără a mai cerceta; to ~ the tailless ['teillis] adj. Iară coadă, berc. advice of a primi / a accepta sfatul (cuiva); to ~ legal advice a consulta un avocat; tail-light [ 'teillait] s. 1. (auto) lumină de poziţie din spate. 2. (ferov.) felinar de semnal. a bus that ~s forty passengers un autobuz care ia / în care intră patruzeci de pasag eri; tail load ["teii loud] s. (av.) sarcină pe un ampenaj / stabilizator. a crane that ~s heavy loads o macara care suportă încărcături mari. 14. a înţelege, tail male [~ m ii] s. (jur.) proprietate transmisibilă numai pe linie masculină. a pricepe, a tălmăci, a interpreta; to ~a jest a înţelege / a pricepe o glumă; to ~a hint a pricepe tailor [ 'tcib r ]I.i-croitor. II. vb. A. intr. a face croitorie. B. tr. 1. a coase, a fa ce, a croi o aluzie. 15. a prinde asupra (cu gen.), a surprinde; to ~ smb. in a lie a surprinde pe (haine). 2. (fig.) to ~ to a adapta la, a croi pe măsura (cu ge n.). cineva cu o minciună. 16. a lua, a prinde (o boală, o răceală, un farmec etc.); a s e molipsi; tailor-bird [~bs:d] s. (omit.) pasăre-croitor (Orthotomus sutorius). to ~ a disease a lua o boala, a se molipsi; to ~ a cold a lua o răceală, a răci; to ~ th e tailoress ['teibris, -res] s. croitoreasă. cattle a deochea / a fermeca vitele. 17. a lua drept, a privi ca; I ~ him to be an actor îl tailoring ['teilarirj] s. c roitorie (ca meserie şi lucru). iau drept actor, cred că este actor; I ~ him to be a Frenchman cred că este francez; tailorism ['teihriz^m] s. 1. produse de croitorie . 2. vorbire caracteristică a unui croitor. how old do you ~ him to be? ce vârstă îi dai ? 18. a lua, a cerc, a reclama (timp, explicaţie etc.); a fi nevoie de; to ~ time a cere timp, a fi nevoie de timp; how long will it ~ to tailor-made costume ['te ibmeid 'kostjmm] s. taior. get this made? cât are să dureze până va fi gata?; it will ~ much time va lua / va necesita tailor mades [~ imeidz] s. pi. (mii. sl.) ţigări gata confecţionate. mult timp; it won't ~ long nu va dura mult, nu va lua mult timp, v a fi repede gata; tailor's chair ['teilaz 't/£3r] s. scaun cu spate dar fără picioare, folosit în croitorie. the travel will ~ ten days călătoria va ţine / va dura 10 zile; t hat will ~ some explaining tailor's dummy [~ 'dAmi] s. 1. manechin. 2. (Jig.) bărb at spilcuit, fante. aceasta va necesita explicaţii; it ~s six men to do it e nevoi e de şase oameni ca să o tailor's goose [~ 'gu:s] s. fier de călcat de croitorie. facă; it ~s four yards to make it e nevoie de patru picioare (metri) pentru a o face. 19. a lua. tailory ['teibri] s. croitorie, meseria sau prăvălia unui croitor. tailpi ece ['teii pi:s] s. 1. sfârşit, parte finală. 2. (poligr.) vinietă Ia sfârşitul unui capito . a primi, a câştiga (un salariu, un venit la cărţi, la jocuri de noroc etc.); how much tailpipe ['teilpaip] s. ţeava de eşapament.



 takeable 926



do you ~? cât primeşti? cât câştigi?; (com.) to ~ s o much a week a câştiga atâta pe take-d 'teik daun] s. (fam.) 1. umilire, jignire, afront. 2. atr. (despre maşină) săptămână; (la c de joc) to ~ a trick a lua o levată. 20. a lua, a profita de (o ocazie demontabil. take-home pay [~houm 'pei] s. (amer.) salariu net. etc.), a prinde curaj; a fi cu băgare de seamă; to ~ an opportunity a profita de ocazie; take-in [~'in,'--] s. t ragere pe sfoară, păcăleală, înşelătorie, escrocherie. to ~advantage of a se folosi de, a p ita de; to ~ (one's) holiday a lua / a primi concediu take-leave [~'li:v] s. ram as-bun, adio; ~ visit vizită de plecare / de rămas-bun. / vacanţă; to ~ courage a prinde curaj; to ~ care a băga de seamă, a se feri; to ~ notice taken ['teitem] part. trec . de la t a k e . a observa, a fi atent. 21. to ~ about a conduce (prin oraş), a f ace să viziteze; to ~ a girl takeoff ['teiko(:)f, '-'-] s. 1. (av.) decolare. 2. i mitare (a gesturilor cuiva), mimare. about a ieşi (mereu) cu o fată; a-i face curte; to ~ again a lua din nou, a relua, a lua înapoi; to ~ along (with) a lua cu el, a duce, a căra; to ~ aside a lua, a duce de o parte, 3. (sport) avânt, elan, start, p lecare. 4. (sport) linie de plecare. 5. (sport) trambulină. take-out Haut] s. 1. mân care (gata)'preparată sau semi-preparată (pe care cumpăr㍠la o parte; to ~ away a) a lua, aduce cu sine, a răpi; b) a îndepărta, a duce de aci, a duce încolo; c) a lua, a lipsi (pe cineva de ceva); a retrage; to ~ a child away from school torul o consumă în altă parte); mâncare la pachet sau sufertaş. 2. (la jocurile de cărţi) a retrage un copil de la şcoală; to ~ back a) a lua înapoi, a retrage; b) a duce înapoi, schimbare a culorii ( dujxi anunţul partenerului). takeover |'tcikiduv3r| s. preluare (a controlului, a responsabilităţii, a puterii etc.). a conduce înapoi; to ~ down a) a coborî, a da jos (u n tablou etc.); b) a dărâma, a da jos taker [rtciksr] s. 1. persoană care ia ceva; pri mitor. 2. antreprenor. (o clădire etc.); c) a demonta (o maşină); d) a umili, a pune ( pe cineva) la locul lui; e) a înghiţi (alimente, o supărare etc.);/) a lua (note în scri s), a nota; a lua (note stenografice); taker-in ['teikor'in] s. amăgitor, înşelător, esc roc. taker off [~ 'o(:)f] s. imitator (al gesturilor cuiva); mim. to ~for a lua (pe cineva) drept, a privi ea; to ~in a) a lua, a băga înăuntru; a pofti înăuntru, take-up ['teik -Ap] s. \.(fot.) înfăşurare (a bobinei, a rolei); înrolare (afilmului). 2. (tefu i.) în casă; b) a lua, a băga înăuntru, a înmagazina (recoltă, mărfuri etc.); c) a lua, a p (în gazdă, în pensiune); a da azil (unui orfan); d) a cuprinde, a îngloba, a conţine, a in clude ambreiaj, ambreiere. 3. (tehn.) reglaj (al unui lagăr, al jocului excesiv); compensare (a (teritorii, provincii, ţâri); e) a cuprinde cu privirea, a măsura; a înţeleg e; a-şi da seama uzurii). taking ['teikirjj I. s. 1. luare, apucare, capturare (a unuvoraş etc.). 2. arestare (a unui (de o situaţie); f) a strâmta (o haină, o rochie); g ) a lua de lucru acasă (cusut, spălat); h) a lua, a primi, a fi abonat la (un ziar); i) to ~ in hand a lua în mână (ceva); a-şi lua hoţ). 3.pi. încasări, intrare (în bani), su ta (din venit, câştig, salariu); the day's sarcina;/) to ~ in marriage a lua în căsătorie; k) (despre o navă) to ~ in water a) a se ~s încasările dintr-o zi, suma încasată într-o zi the ~s are good încasările sunt bune. aproviziona cu apă (potabilă); b) a lua apă, a avea o spărtură; c) (fig. fam.) a înşela,. 4. (jur.) (act de) sustragere. 5. (med.) luare (d e sânge). 6. (tehn.) ridicare (a unui plan); a băga (pe cineva) Ia apă; (fam.) I'm not to be taken in! pe mine nu mă duci / prosteşti; alcătuire, efectuare (a unei diagrame ). 7. (fam.) încurcătură, nedumerire, agitaţie (mintală), to ~into a) he took her into his confidence i se destăinui ei; b) he took it into his confuzie; in a terrible ~întro încurcătură / confuzie marc / teribilă. S. (cin.) dublă. II. adj. head to îşi băgă în cap f a) a lua, a scoate, a ridica (pălăria, o haină, un capac, 1. atractiv, atrăgător, seducăt r, încântător, ispititor, captivant; a ~ manner o manieră receptorul de la telefon); b) a duce (la închisoare); a înlătura, a îndepărta (din drum); încântătoare / atrăgătoare. 2. oli) infecţios, contagios, molipsitor. taking back [~ 'b?ek] s. retractare (a cuvi ntelor). c) a îndepărta, a abate, a distrage (atenţia, privirea, gândul cuiva); d) a lua din, a reduce taking down [~ 'daun] ş. 1. coborâre (a unui tablou din perete etc.). 2. consemnare (preţul); e) a scoate, a suprima (un tren);/) a imita (gesturile cu iva), a mima, a parodia, a caricaturiza (pe cineva); to ~ on a) a lua asupra sa, a se însărcina; a primi, a accepta în scris (a unor fapte etc.) (v. t a k e d o w n). takingly ['teikirjli] adv. (într-un mod) atrăgător, seducător, încântător. (o sarcină, o r



 re); b) a lua, a angaja (un lucrător); c) a accepta (un pariu, un takingness ['tei kirjnis] s. farmec, atracţie, vino-ncoace. joc); come along, I'll ~ you on at golf ! hai să te fac o partidă de golf!; ă) a lua (o culoare), taking off ['teikirj 'o(:)f] s. 1. imitare (a gesturilor cuiva). 2. (av.) decolare; ~ trials a îmbrăca (o formă), a dobândi (o calitate); he took on an American accent prinse un accent american; e ) (despre tren etc.) a lua (pasageri, călători);/) a lua / a duce (pe cineva) probe / încercări de decolare. taking out [~ 'aut] s. 1. extracţie (a unui dinte, a petrolul ui etc.); scoatere (a unei pete). mai departe; I'll ~ you on a bit te mai conduc puţin; to ~ out a) a scoate, a extrage (un dinte, o pată, pipa din gură); b) a scoate , a duce (la plimbare, la masă); c) a scoate, 2. obţinere (a unui brevet etc.). taki ng over [~ 'ouvo1"] ş. 1. luare în posesiune / stăpânire; preluare. 2. (mil.) preluare a obţine (un brevet, o poliţă de asigurare, un act, un document); d) a scoate, a smulge (a unui post, a gărzii etc.). (un lucru de la cineva); to ~ over a) a lua, a prel ua (o afacere, datoriile unei afaceri, un apartament, mobila dintr-un apartament ); b) a prelua, a lua în primire (funcţia, serviciul taking up [~ Vp] ş. 1. depavare ( a unei străzi). 2. (fot.) rulare (a filmului). 3. adoptare cuiva); c/a duce, a lua cu sine, a transporta (pe cineva); (radio) we ~ you over to Rome (a unei idei e tc.). 4. (auto) absorbţie (a şocului). 5. (tehn.) reglaj (al unui lagăr, al jocului ex cesiv); compensare (a uzurii). (vă) dăm legătura cu Roma; to ~ to a) a duce la (o scri soare la postă); a transporta (pe talapoin ['taMspDÎn] s. 1. preot budist. 2. specie de maimuţă africană (Cercopithecus cineva la spital); b) a lua asupra .sa, a-şi atribui ; to ~ up a) a ridica, a aduna, a strânge talapoin). (ceva de jos, de la pământ); a ri dica (un covor, o mânecă de la haină, pavajul unei străzi talbot ['to(:)lb3t] s. (zool.) talbot (rasă de câini de vânătoare, azi dispărută). etc.); b) a lua pasageri (în maşină, î , în tren); c) a lua, a apuca (un toc etc.), talc [taîlk] s. (mineral.) talc. a ridi ca (armele); d) a aresta, a pune mâna (pe cineva); e) (com.) to ~ up a bill a onor a talcose l'taîlkous, -'-] adj. de talc. o poliţă; f) a pune, a ridica (o problemă, o ch estiune, o afirmaţie); a adopta (o idee); talc powder ['taslk .paudor] s. pudră de t alc. g) a ridica, a primi (un pariu, o provocare, o întrecere); h) a ridica, a per cepe (bani, impozite, talcum powder ['tslkara rpaudsr] s. v. t a 1 c p o w d e r . împrumuturi); i) a începe, a îmbrăţişa, a se dedica (unei cariere, unui studiu, unei tale [teii] s. 1. poveste, istorisire, povestire, basm; descriere, expunere amănunţită, fun cţiuni); j) a ocupa (o cameră, un apartament, prea mult spaţiu); a ocupa, a absorbi născ ocire; to tell the ~ of one's adventures a povesti / a istorisi / a face o expun ere (timpul, ocupaţia, serile cuiva); (la pasiv) a fi ocupat, a se gândi numai la (o persoană, amănunţită despre aventurile cuiva; a stirring ~ o poveste / o istorisire emoţi onantă / o afacere); I'm very much taken up this week sunt foarte ocupat săptămâna asta; he's mişcătoare; fairy ~a) basm (cu zâne); b) poveste de necrezut; idle ~s fleacuri, baliverne, entirely taken up with his work e complet absorbit de munca lui; he's quite taken up poveşti născocite; that tells its own ~ este evident, nu mai e nevoi e de comentariu; (jig.) with her nu mai poate după ea; k) to ~ smb. up sharply a l ua pe cineva prea tare / repede; his ~ is told s-a sfârşit cu el, povestea lui s-a t erminat; I've heard that ~ before am mai to ~ smb. up short a tăia vorba cuiva; l) a relua, a reîncepe (un discurs, o convorbire, auzit povestea asta. 2. nuvelă, pove ste literară, fabulă, legendă, basm; a book of ~s o o ceartă); m) to ~smb. up wrongly a înţ lege greşit pe cineva, a da o falsă interpretare carte cu basme / cu povestiri; The Canterbury Tales Povestirile din Canterbury (de spuselor cuiva; n) (auto, despre suspensia unui automobil) to ~ up the bumps / jolts Chaucer). 3. zvon, denunţ, pâră, clevetire, bârfeală, minciună; to tell ~s a) a dezvălui a absorbi / a amortiza şocurile; o ) (foto) a înfăşură (bobina, rola); a înrola (filmul); p) (tehn.) un secret; b) a umbla cu zvonuri, a bârfi, a trăncăni, a cleveti, a spune lucruri răutăcioase a regla (un lagăr); a compensa (uzura); to ~ upon oneself a lua asupra sa, a-şi asuma. pe seama cuiva. 4 . (înv.) număr, socoteală, cantitate; the ~ of dead and wounded numărul B. in/r. 1. apri nde, a avea succes, a reuşi, a plăcea; the work will not ~lucrarea asta celor morţi şi răn iţi; the ~ is complete numărul e complet, sunt toţi prezenţi. n-are să prindă / n-are să ai cces; the play didn't ~ piesa n-a avut succes; will it talebearer ['tcil.beoror] s. 1. guraliv, flecar, palavragiu. 2. bârfitor, trădător, gură-rea, ~? va prinde? va av ea succes? 2. a prinde, a avea efect; the graft did not ~ altoiul nu denunţător, inf ormator, pârâtor. a prins; the vaccine did not ~ vaccinul nu a avut efect. 3. (despr e foc) a se aprinde; talemonger ['tcil.mArjga'J .T.V. t a l e b e a r e r . the



 fire took at once focul s-a aprins / s-a întins repede; (despre pânze) a prinde vântul . talent I'taîlont] s. 1. talent, aptitudine, însuşiri personale; to have a ~for langu ages 4. (despre persoane) to ~ well a fi fotogenic. 5. to ~ sick a se îmbolnăvi. 6. to ~ after a avea talent / înclinaţie / aptitudine pentru limbi (străine); to have a ~ for drawing a avea a semăna, a avea ceva de la cineva; the boy ~s after his father băiatul îi seamănă lui talent / aptitudine pentru desen; he has no ~ for business n-are aptitudini / talent pentru taică-său; the daughter does not ~ after her mother fata nu arc nimic de la mama ci afaceri; man of ~om de talent / talentat; her ~as a pianist talentul ei de pianistă. 2. talent, / nu seamănă cu maică-sa; to ~ from a reduce / a micşora / a scădea din (cantitate, calitate, persoană talentată; the best ~ in the country cel mai mare talent în toată ţara; to call valoare, merit); to ~in with a se a taşa (de cineva), a ţine cu cineva; to ~off a) a-şi lua upon all the ~s a face apel Ia toate talentele; to encourage local ~ a încuraja talentele elan / vânt, a-şi face vânt; b) (av.) a decola, a-şi lua zborul; c) (despre vânt) a se domoli; locale. 3. (numis m.) talant, taler (monedă, măsură de greutate veche); gold ~ talant de to ~ on a) a pu ne Ia inimă; a se lamenta, a se plânge; a se mâhni adânc; don't ~ on so! aur; silver ~ t alant de argint; Roman ~talant, taler roman; Egyptian ~ taler, talant egiptean. ei lasă, nu te mai necăji atâta!; b) (despre o modă, teorie etc.) a prinde, a deveni pop ular; 4. (şl.) persoană eu sex-appcal. c) a se împrieteni, a se uni cu cineva; to ~ to a) a lua o direcţie; a fugi; to ~ to flight talented [-id] adj. talentat, dotat, în zestrat. a lua-o la fugă; to ~ to the mountains a se refugia în munţi; b) a se deda la , a se ocupa talentless [-lis] adj. fără talent, netalcntat. cu; a se dedica (cu dat .), a prinde gust pentru (băutură, joc, sport, teatru etc.); c) a prinde talent mone y ['taslint .nuni] s. (sport) primă alocata unui profesionist de valoare. simpatie I afecţiune pentru, a se ataşa de (cineva, ceva); to ~ up (despre vreme) a se talen t spotter [~ ispotor] s. descoperitor de talente (mai ales în sport şi în arte). ameli ora, a se îmbunătăţi; to ~ up with a frecventa (cu ac.), a avea relaţii CU, a lega prieten ie talent-spotting show [~ -spotin '/ou] s. spectacol organizat în vederea descope ririi de cu; (înv.) to ~ with a) a începe o legătură (sentimentală) cu (cineva); b) a fi m ulţumit / noi talente. satisfăcut de. II. s. 1. luare. 2. captură. 3. sumă încasată. 4. v. a k i n g (I, S). taler ['ţa:b r | s. (numism.) taler. takeable f'teikobl] adj. d e luat, care poate fi luat. tales ['teili:z| s. (lat. jur.) 1. lista juraţilor sup leanţi. 2. juraţi supleanţi. talesman ['teili:zmon, -maen], pi. talesmen ['teili:zmon, -men] s. (jur.) jurat supleant. takeaway ['tcikowei] s. 1. magazin de tip „gospod ina". 2. mâncare servită la pachet.



 927 tamarisk



talker ['to:ks>r] s. 1. vorbitor. 2. vorbăreţ, palavragiu; (prov.) great ~s are litt le doers taleteller ['teikcto1"] s. 1. povestitor, născocitor. 2. guraliv, flecar, palavragiu, taliped ['tffiliped] I. adj. 1. (despre picioare) bont, deformat. 2 . cu picioare strâmbe / vorbă multă, treabă puţină; numai gura e de el / ei etc. talkfest [ to:kfest] s. (amer.) conversaţie lungă, dezbatere prelungită. deformate. II. s. persoa nă sau animal cu picior bont sau deformat. talkie [ft3:ki] s. (amer. fam.) 1. film sonor/ vorbit. 2.pi. industria cinematografică. U talipes Ctaelipi:z] s. (med.) p icior frânt, picior C talpa în formă de copită de cal. talk-in ['to:kin] s. 1. demonstraţi e de protest la care participanţii iau cuvântul. 2. con talipot ['taslipot] s. (bot.) palmier cu frunza în formă de evantai (Corphyra ferinţă; expunere; discuţie. umbraculifer a). talking l'to:kirj] I. s. vorbă; vorbe; discuţie, conversaţie; a truce to ~! have d one with ~î talisman ['tamzman, -isn>] s. talisman, amuletă. terminaţi / încetaţi discuţia! he did all the ~ el a întreţinut toată conversaţia; there was talismanic [ita?liz'ma;ni k, -is'm-] adj. cu proprietăţi magice / talismanice. talk [to:k] I. vb. A. intr. 1. a vorbi, a se exprima; to learn to ~ a învăţa să vorbească: very little ~ at lunch s-a vor bit puţin la prânz. II. adj. 1. vorbăreţ, trăncănitor, flecar. to ~ loudly a vorbi tare; to ~ by signs, by looks a vorbi, a se exprima prin semne, prin 2. (jig.) expresiv; ~ eyes ochi expresivi. priviri; to ~for the sake of ~ing a vorbi de dragul vorbe i, pentru plăcerea de a vorbi; talking iron [~ raian] s. (amer. si.) puşcă. that is a strange way to ~ acesta e un mod curios de a vorbi; it's easy to ~ c uşor să talking machine [~ ms>/i:n] s. fonograf, gramofon. vorbeşti; to ~ about smth. a vorbi des pre ceva; he is not talking of you nu vorbeşte de talking (motion) picture [~ (.mo ufan) 'pikt/a1"] s. film sonor. d-ta, nu c vorba de d-ta; that's no way to ~! a) nu aşa se vorbeşte!; b) nu trebuie să spui talking-to [~tu:J s. admonestare, mustrare ; to give smb. a good ~ a-i trage cuiva un astfel de lucruri: to ~ big a vorbi p ompos / cu îngâmfare, a se lăuda; to ~ too much perdaf/ o săpuneală. a vorbi prea mult: to stop ~ing a înceta de a mai vorbi; (fam.) to ~ through one's hat, talk show [rto; k/ou] s. (amer.) emisiune de radio sau de televiziune la care sunt invitate to ~ through (the back of) one's neck a) a spune prostii; b) a exagera; (fam.) now y ou're personalităţi. -ing! aşa da! aşa mai vii dc-acasă! bine spus! 2. a vorbi, a discuta, a conversa, a sta de talkworthy l't;>:kiW3:6i] adj. care merită să fie discutat. vo rbă, a se întreţine cu cineva; to ~ to / with a friend a vorbi / a conversa / a sta de talky [Tto:ki] adj. 1. flecar, guraliv. 2. prolix. vorbă cu un prieten; she did n ot ~ to me the whole day ca n-a vorbit cu mine toată talky talk [~ 'to:k] s. vorbări e, trăncăneală. ziua; she has found smb. to ~to ea a găsit pe cineva cu care să vorbească; o ~ to oneself tall [to:l] adj. 1. înalt, mare, de statură înaltă; a ~ man un om înalt; a ~ house o casă astadevorbăcu sine însuşi, a vorbi singur; to ~severely to smb. a vorbi a spru cu cineva, înaltă / marc; a ~ tree un pom înalt; a ~ tower un turn înalt. 2. înalt, d e o anumită înălţime; a certa pe cineva; who do you think you're ~ing to! unde te trezeşti ? cu cine crezi că how ~ are you? ce înălţime ai?; he is five feet ~ arc o înălţime de cinc icioare; he is vorbeşti? 3. a flecari, a trăncăni, a spune verzi şi uscate; a bârfi, a vor bi pe cineva de ~er than she cl e mai înalt decât ea; he is ~er by a head c cu un ca p mai înalt; this suit rău. a cleveti; she is ~ing all the time ea trăncăneşte tot timpul / fără întrerupere; makes you look ~er acest costum (de haine) te face mai înalt; he has grown ~ a crescut grandmother loved to ~ bunicii îi plăcea să trăncănească / să flecărcasc le are în (înălţime), s-a înălţat; how ~ is that tower? ce înălţime are acel turn?; that ho ginning to ~ lumea începe să vorbească de rău / să bârfească / să clevetească: the ~er than asa aceea este mai înaltă decât a noastră. 3. (sl.) de necrezut, formidabil, whole town was ~ing about it tot oraşul vorbea / clevetea despre aceasta; people ~ed fantasti c, excesiv, greu de realizat; a ~ story o poveste de necrezut / fantastică; to tel l and he had to go lumea a bârfit / a clevetit şi el a trebuit să plece / să demisioneze . ~ stories a povesti gogoşi / lucruri de necrezut; a ~ order un lucru / o sarcină / un ordin 4. to ~ at smb. a) a face aluzii ia cineva (care este de faţa, fără a i se a dresa direct); greu de realizat; it's a ~ order asking me to e greu să-mi ceri să. b ) a lua în bătaie de joc / în zeflemea pe cineva; c) a da înainte eu gura, vorbind cuiva tallage ['tcelid3J s.(ist.) bir. (indiferent dacă te ascultă sau nu); are you ~ing



 at me? te referi la mine? faci aluzie tallboy ['to:lboi] s. 1. comodă înaltă, scrin. 2 . pahar cu picior înalt. 3. (glumeţ) persoană la mine?; to ~ away a vorbi cu volubilit ate; a flecari; to ~ away at smb. v, t o - a t importantă. 4. (mil. sl.) bombă (de a vion) de mare calibru. s m b.; (amer.) to ~ back a răspunde obraznic, a da replică; to ~ down to one's audience tallier l'ta?Ii9r] s.T. inspector / controlor al dep ozitelor de mărfuri / al antrepozitelor. a vorbi pe măsura înţelegerii (limitate a) publ icului, a coborî nivelul conferinţei pentru 2. banca, persoană care ţine banca (la jocur ile de cărţi). a se face înţeles de public; to ~ of a discuta / a vorbi despre ceva (cu o intenţie precisă); tallish ['to:Ii/J adj. destul de înalt. they are ~ing of going ab road ei discută să plece în străinătate; to ~ on a continua să tallness J'txlnis] s. statur ltă; înălţime (a unei clădiri etc.). vorbească / să stea de vorbă; to ~ round a question a ta în jurul unei probleme tallow [rta?lou] I. s. grăsime, seu. II. vb. A. tr. a unge cu grăsime, a gresa. B. intr. a pro fără a-i atinge miezul; a o lua pe departe / pe du pă piersic; to ~ up to smb. a da replica duce grăsime. cuiva, a vorbi cu îndrăzneală cuiva ; a vorbi sus şi tare. B. tr. 1. a vorbi (o limbă străină); tallow chandler [~ it/o:ndbr ] s. negustor sau fabricant de lumânări, lumânărar. a vorbi (în argou, jargon, dialect); t o ~ English a vorbi englezeşte; to ~ slang a vorbi tallow chandlery [~ it/umdbri] s. negoţ de / cu lumânări. în argou /jargon. 2. a discuta despre, a sta de vorbă despre; t o ~ politics a vorbi despre tallower ['t«lou3r] s. 1. animal care produce grăsime. 2 . lumânărar. politică; to ~ business a vorbi de afaceri; to ~ dress a vorbi despre mod e /îmbrăcăminte; tallow-faced ['tselou feist] adj. palid; (despre obraz) ca de ceară. to ~ horse a vorbi despre (curse de) cai; to ~ nonsense a vorbi lucruri fără rost, fără ta llowy ['teeloui] adj. v. t a l l o w - f a c e d . sens. 3. to ~ away a) a petre ce (timpul) discutând, vorbind despre una şi alta, trăncănind, tally ['tali] I. s. 1. răbo j, crestătură, tăietură; răboj (de brutar); răboj (care arată flecărind; b) a scoate (cuiva ) din cap prin argumente; to ~down a închide gura (cuiva), a reduce (pe cineva) la tăcere (vorbind mai tare, mai îndelung sau mai cu efect); cantităţile sau valoarea dato rată). 2. pontaj, punctaj, însemnare cu puncte; to keep ~ to ~ smb. into doing smth. a convinge / a îndupleca pe cineva să facă ceva; to ~ out of goods / names etc. a pun cta, a însemna cu puncte (pe o hârtie) mărfuri / nume etc. a) a discuta (lucrurile) până l a capăt, pe toate laturile / feţele; b) (pari.) to ~ a bill out 3. etichetă (pentru ba gaje, plante de vânzare etc.); bilet de identificare. 4. jeton (de a prelungi dezb aterile unui proiect de lege în aşa fel încât acesta să nu poată fi votat la prezenţă). 5. cat, al doilea exemplar (al unui document, facturi etc). 6. (austr.) număr închidere a dezbaterilor; to ~smb. out of doing smth. a convinge / a îndupleca pe cineva de oi tunse într-o anumită perioadă. II. vb. A. tr. 1. a însemna pe răboj. 2. a ponta, a punc ta, (prin vorbe) să nu mai facă ceva; to ~ over a) a discuta, a dezbate (o chestiune , o problemă, a controla (mărfuri, produse). 3. a pune eticheta pe (un pachet etc.). 4. (amer.) a calcula, o afacere); b) a convinge, a câştiga (pe cineva) prin argumen te; to ~ smb. round (to one's a număra. B. intr. to ~ with a corespunde eu. a se p otrivi cu, a concorda; his statement way of thinking) a convinge pe cineva prin argumente, a face pe cineva să-şi schimbe does not ~ with the facts declaraţia Iui nu corespunde faptelor / realităţii; our opinions părerea, a aduce pe cineva la punctul tău de vedere; I ~ed him round at last în cele din do not ~ părerile noastre nu concordă / nu se potrivesc. tally clerk [~ klo:k] s. (coin.) pontator, controlor. urină am reuşit să-1 conving; to ~ up a face vâlvă despre (o carte, un spectacol etc.). tally-ho [~'hou] I. interj, (cinegetică) ci! II. ş. (amer.) trăsură mare, caretă, echipaj, C. rejl. to ~ oneself hoarse a răguşi vorbind prea mult; he ~ed himself into prison discursu rile sale imprudente l-au băgat în închisoare / l-au făcut să intre Ia închisoare. trăsură tru cai. III. vb. tr. (cinegetică) a asmuţi (câinii). tally keeper [~ iki:p3r] s.v. t a l l y c l e r k . II. s. 1. conversaţie, convorbire; taifas; to have a friendly ~ with smb. a avea o convorbire tallyman ['taeliraanj.p/. tallymen [-man, -men] s.l.v. t a l l y c 1 c r k. 2. negustor prietenească cu cineva; they had a long ~ au avut o convorbire lungă, au stat de vorbă mult timp; an intimate ~ o convorbire i ntimă; I want to have a ~ with you vreau să care vinde cu plata în rate şi îşi face socotel le pe răboj (mai ales pânzar scoţian stabilit în Anglia). vorbesc ceva cu d-ta; to engag e smb. in ~ a angaja pe cineva în discuţie / conversaţie. tally roll ['taeli roul] s. (autom.) rulou de hârtie pentru maşini de calculat. 2. vorbe (goale); gogoşi; banalităţi; we've had enough ~, it is time to act am vorbit tally-sheet ['tseli


 fapte / la acţiune; (amer.) that's the ~! bine spus! aşa te 2. (amer.) foaie pe care se înregistrează voturile. vreau!; he is all ~! e un lăudăros, numai vorba de capul lui ! numai gura de el!; it's all ~nu sunt decât vorbe (goale); idle ~ vorbe, fleacuri , braşoave, vorbe în vânt, gogoşi; tally-shop [~'/np] s. (înv.) prăvălie în care se vinde c ta în rate. small ~conversaţie banală, banalităţi; fleacuri, nimicuri. 3. subiect de conve rsaţie, zvon, Talmud ['taslmud, -mad, -nud] s. the ~ Talmudul. bârfeala, clevetire; it is the ~ of the town este subiectul de conversaţie al oraşului, nu Talmudic(al) [ tasl'mudik(pl), -'nud-, -'mju:d-] adj. talmudic. se vorbeşte decât despre asta; that scandal was the ~ of the town scandalul acela a făcut Talmudist ['tzelmu'dist, -m ad-, -nud-] s. talmudist. turul oraşului, a tăcut multă vâlvă. 4. conferinţă, lecţie, curs versitate); foileton talon ['taebn] s. 1. (mai ales pi.) gheară. 2. cupon (de la c hitanţă etc.), talon. 3. pachetul vorbit (pe o temă dată), comentariu, cozerie (la radio si TV); we bring you our weekly de cărţi de joc rămas după împărţirea acestora la jucători n transmitem rubrica noastră săptămânală; to give a ~ on the radio a vorbi la radio, taluk E'taduk, -'-] s, (anglo-indian) 1. subîmpărţire administrativă în India de Vest. a ţine o onferinţă la radio, 2. proprietate creditară. talkable ['to.'ksbl] adj. care se poate discuta. talukdar [ta:'lu(:)kda:r] s. (anglo-indian) 1. agent fiscal, funcţionar însăr cinat cu strângerea impozitelor. 2. moşier localnic. talus1 l'teibs] ş. 1. (constr.) t aluz. 2. (geol.) taluz; pantă. talkative ['tD;kativ] adj. vorbăreţ, flecar, limbut, trăn cănitor, guraliv, talkativeness [-nis] s. vorbărie, predispoziţie spre palavrageală, tal us2 s. (anat.) talus, astragal. talk-back f'txkbfek] s. (fam.) interlbn. tamable f'teimabl] adj. care poate fi domesticit, îmblânzit. talked-about ['tcxkta'baut] ad j. (mult) discutat. tamarack ['ta? mor ask] s. (bot.) specie de zadă americană (Lari x laricina). talkee-talkee f'to:ki'to:ki] s. 1. (peior.) flecăreală, trăncăneală, vorbărie oală, vorbe tamarind ['tfemarind] s. (bot.) tamarin (Tamarindus indica); fructul t amarinului. de clacă. 2. limbă engleză stricată (a negrilor). tamarisk ['tamarisk] s. (b ot.) cătină roşie, tamariscă (Tamarix gallica).



 tamber 928



tamber ['taemba1"] s. (lingv.) timbru (al unui sunet). tambour ['taembua1", -boo r, -bo:r] s. 1. (înv.) tobă, tambur. 2. gherghef (pentru brodat). tambourine [-tasmb a'rim, amer. şi -bu'r] s. tamburină. tame [tcim] I. adj. 1. (despre animale, păsări) dom esticit, îmblânzit, domestic; animal that easily grows ~ animal care se îmblânzeşte repede . 2. (despre persoane) supus, blând, subjugat; slab, iară energie. 3. (despre plante , amer. despre pământ) cultivat. 4. (despre stil, povestiri) monoton, fad, incolor, insipid, searbăd, banal, nesărat. II. vb.'A. tr. 1. a domestici, a îmblânzi, a dresa, a supune; to ~a wild animal, a wild bird a îmblânzi / a domestici un animal sălbatic, o pasăre sălbatică. 2. a supune, a subjuga; a atenua, a câştiga autoritate asupra, a potoli; to ~ one's ardour a-şi atenua / a-şi potoli ardoarea / pasiunea; to ~ one's tongue a-şi potoli / a-şi ţine limba, a-şi ţine gura. 3. to ~ down a atenua (o culoare ţipătoare, re). B. intr. 1. a se domestici, a se îmblânzi. 2. a deveni banal, insipid; the stor y begins to ~ povestea devine / începe să fie banală. 3. to ~ down a se atenua, a se îmb lânzi; a se potoli, a se linişti. tameable ['teimabl] adv. v. t a m a b 1 c. tameles s ['teimlis] adj. sălbatic, care nu poate fi domesticit. tameness ['teimnis] s. 1. natură blândă, blândeţe (a unui animal). 2. lipsă de curaj; lipsă de viaţă. 3. monotonie, r searbăd. tamer ['tcima1"] s. 1. îmblânzitor (de fiare). 2. dresor. Tamil ['taemil, a mer. şi 'tAinil] I. adj. tamil. II. ş. 1. taniil. 2. (limba) tamilă. Tammany ['taemani ] s. (amer.) 1. organizaţie centrală a partidului democrat (cu sediul la ~ Hali, în Ne w York). 2. (sistem de) corupţie în viaţa politică; venalitate. tammy1 ['taemi] s: v. t a m - o ' - s h a n t e r . tammy2 s. strecurătoare cu găuri; filtru; sită. tam-o'-sha nter l'taemo'/amta-] s. 1. beretă scoţiană (cu pompon). 2. Tarn o'Shanter erou al poem ului cu acelaşi nume de Robert Burns. tamp [tsemp] vb. tr. 1. a tasa, a îndesa, a bătăto ri. 2. a astupa (o gaură)., tampan ['taempaen] s. (entom.) căpuşă veninoasă sud-afrieană (d n familia arahnidelor). tamper1 ['tzempor] vb. intr. (to ~ with) a se atinge de; a se amesteca, a se băga (în); a face schimbări, a face corecturi (în); a falsifica (un document, un registru, conturi); a schimba, a strâmba, a strica (un mecanism, o c heie, o broască); a viola, a deschide (o scrisoare, un bagaj); a se atinge de, a s ustrage (banii dintr-o casă); to ~ with a witness a mitui / a corupe un martor. ta mper2 s. (ferov.) maşină de burat traverse. tamperer ['taempara1"] s. 1. (with) fals ificator (de). 2. ~ with witnesses persoană care corupe / cumpăra martorii într-un pro ces. tampering ['taeinporinj s. 1. (with) falsificare (de registre, documente, c onturi etc.). 2. ~ with witnesses cumpărare / mituire a martorilor într-un proces, t amper-proof ['taempo.pru:f] s. închizătoare sau broască de siguranţă (inviolabilă). tampion ['tasmpian] ş. 1. tampon, dop mare. 2. (mil.) dop care astupă gura tunului. tampon [ 'taempan, -pon] (med.) I. ş. tampon. II. vb. tr. a tampona (o rană). tamponade [itaM iipa'neid] s. (med.) tamponare. tamponage ['taempa'nids] s. v. t a m p o n a d e , -tamtam ['lAintAm] s. 1. gong. 2. v. t o m t o m (1). tan1 [taen] I. s. 1- sc oarţă, coajă de stejar (pentru argăseală). 2. culoare cafenie. II. vb. A. tr. 1. a argăsi. . (fam.) a bate, a burduşi, a sminti în bătaie. B. intr. a se bronza, a se. arde. III. adj. bronzat, ars de soare. tan2 s. (mat.) tangentă. tana ['ta;no, -na:] s. (angl o-indian) 1. secţie poliţienească. 2. post militar. tanadar ['taenada:] s. (anglo-indi an) şei"al unei secţii poliţieneşti sau al unui post militar. Tanagra (statuette) ['taen agro (iStaetju'et)] s. statuetă de Tanagra. tandem ['taendam, -dem] I. adv. într-un singur şir. II. s. 1. tandem, trăsurică cu doi cai înhămaţi unul după altul, echipaj. 2. ta m, bicicletă cu două locuri aşezate unul după altul. 3. (tehn.) tandem, aranjament într-un singur şir. 4. (electr.) cascadă. tandem area [~ 'sorin] s. (tel.) zonă suburbană / apr opiată. tandem compensation [~ ikompcn'sei|pn] ş. (infor.) compensare secvenţială/ tande m. tandem connection [~ ka'nekjbn] s. (electr.) conectare în cascadă / tandem. tande m network [~ 'network] s. (electr.) reţea în stea. tang1 [taen,] s. 1. parte a unui instrument care intră în mâner. 2. gust puternic, aromă puternică, miros pătrunzător. tang2 s. sunet strident şi metalic. II. vb. A. tr. a face sa sune. B. intr. a răsuna. tan gency ['ta3nd33nsi| ş. (mat.) tangenţă. tangent ['taendîant] I. ş. (mat.) tangenţă; to fly a ~, to go off at a ~ a) a trece brusc la un alt subiect; b) a scăpa prin tangentă. II. adj. tangenţial. tangent galvanometer [~ mit3r] s. (electr.) busolă d e tangente. tangential [taen'd3entfal] adj. (mat.) tangenţial. tangentially [-i] a



 dv. tangenţial. tangential wheel [taen'd3en.M hwi:l] s. (tehn.) rotor de turbină cu adrnisiunc tangenţială. Tangerine iitaend33'ri:n] I. adj. din Tanger. II. s. 1. locu itor din Tangcr. 2. tangerine mandarină (fruct). tangibility [itamd3i'biliti, -d33 'b-, -laţi] ş. tangibilitate, palpabilitate, realitate. tangible ['taend33bl, -d3ib] adj. 1. tangibil, palpabil, material. 2. clar, real, palpabil. tangibleness 1nis] s.v. t a n g i b i l i t y . tangle 1'taen.gl] I. s. 1. încurcare, încurcătură, ame stec, încâlcire (de fire, aţe, păr, lână, sfori, sârme, ramuri); a ~ of threads o încâlcire care de fire (de aţă); to get one's hair in a ~ a-şi încâlci / a-şi încurca părul; a ~ of b d wire o încurcare / încâlcire de sârmă ghimpată; a ~ of branches o încolăcire / încâlcire ; a ~ of briars o încâlcire / împletitură de mărăcini. 2.-(fig.) încurcare, încurcătură, de confuzie, zăpăceală, harababură, talmeş-balmeş; his thoughts were in a complete ~ gândurile i erau într-o totală confuzie / zăpăceală; his affairs were in a complete ~ afacerile lui



erau într-o completă dezordine / încurcătură; to get in a ~ a) a se încurca, a se zăpăci; b ntra, a fi într-o (mare) încurcătură; traffic ~ blocare a circulaţiei; îmbulzeală de maşini vehicule; 3. instrument de fier prevăzut cu sfori şi cârlige (de undiţă) pentru a scoate a lgele de la fundul mării. 4. algă brună (Laminaria saceharina). II. vb. A. ţr. 1. a încurc a, a amesteca, a încâlci, a încolăci (fire, aţe, sfori, sârme, păr); to ~ up a lock a stric broască; to get ~d (up)a) a se încurca, a se încolăci, a se încâlci, a se întortochea; b) spre persoane) a intra într-o (marc) încurcătură. 2. (fig.) a încurca, a zăpăci, a încâlci, lica, a face confuz. B. mtr. a se încurca, a se încâlci, a se încolăci, a se întortochea. t ngleberry ['taerjglberi, ~b?ri] ş. (bot.) specie de afin american (Gaylussaciafron dosa). tanglefoot [~fut] s. (amer. si.) whisky; rachiu tare, adio-mamă. tanglefoot ed [~futid] adj. (amer. si.) beat. tangleleg [~lcg] ş. (amer. si.) rom (v. şi t a n g 1 e f o o t). tangly ['taenglij adj. confuz, încurcat, amestecat. tango f'taengo u] I. ş. tangou. II. vb. mtr. a dansa tango. tangrarn ['taerjgraeni] s. măciucă chinez ească. tangy ['taerji] adj. 1. care are un gust uşor dezagreabil. 2. care are un gus t picant caracteristic. tan house ['taen haus] s. tăbăcărie. tank [taerjk] s. 1. ciste rnă, bazin, rezervor (de apă, benzină, combustibile lichide: petrol, motorină, păcură; pent u uleiuri, substanţe gazoase etc.); water ~a) rezervor / cisternă de apă; b) (ferov.) castel de apă (de-a lungul liniei); c) (ferov.) rezervor / cisternă de apă (la spatele I în tenderul locomotivei); d) (mar.) rezervor / cisternă / cală pentru apă; petrol ~ r ezervor / cisternă de benzină; oil(-fuel) ~ rezervor pentru ulei (de motoare); air ~ rezervor de aer. 2. (i/ui, tehn.) bazin, cuvă, cutie, rezervor, bac; (electr.) ac cumulator ~ cutie de acumulator; (fot.) washing ~ cuvă pentru spălat; (ind.) settlin g ~ bazin de depunere (noroi, reziduuri etc.) 3. (/nil.) tanc, car de luptă / asal t, maşină blindată; baby ~ tanchetă. 4. (amer. cin.) cabină insonoră / de înregistrare. 5. beţivan. 6. (amer. fam.) orăşel. . ■ tankage ['taenkid3] s. 1. capacitatea unei cistern e. 2. resturi, deşeuri. tankard l'taenkad] ş. cană (înaltă, metalică) de berc, cu capac. ta k-buster ['taerjkibAstal s. (mii. si.) tun antitanc, tun AT. tank-car [~ko:] s. 1. (vagon-)cisternă. 2. autocisternă. tanked [tserjkt] adj. (pap.) beat, criţă. tank-eng ine ['taenk>end3in] s. (ferov.) Iocomotivă-tender. tanker1 ['taeqkor] s. 1. (mar.) tanc petrolifer. 2. vagon-cisternă. 3. autocisternă. tanker2 v. t a n k m a n . tan kman l'taenkmon], pl. tankmen [-mon, -men] ş. (mii.) tanchist. tank ship ['taerjk ,/ip] s. navă-cisternă, (tanc) petrolier. tank suit [~ sju:t] s. costum de baie întreg . tank top [~ top] s. 1. maiou, tricou cu bretele. 2. pufoaică Iară mâneci; vesta. tan k trailer [~ treilo] ş. remorca-cisternă. tank truck [~-trAk] ş. autocisternă. tank wag( g)on [~ -waegon] ş. (vagon-)cisternă. tanna ['taina] s. v. t a n a. tannate ['taenit ] s. (chim.) tanat. tanner1 ['taena1"] s. tăbăcar, argăsitor. tanner2 s. (şl.) monedă de şa e penny. tannery ['taenari] s. tăbăcărie. n tannic acid ['taenik isesidj s. (chim.) ac id tanic. tannin ['taenin] s. v. t a n n i c a c i d . tanning ['taenirj] s. 1. tăbăcire. 2. bronzare (a pielii). 3. (fam.) snopeală, bătaie. 4. (tehn.) tratare cu tani n. tanning agent [~ 'eidjpnt] ş. (chim.) tanant, substanţa tanantă. tansy ['taenzi] s. (bot.) vetrice (Tanacetum vulgare). tantalic [taen'taelik] adj. (chim.) de tant al. tantalite l'taentalait] s. (mineral.) tantalit. tantalization [itaentalai'ze i/3n] s. chinuire, supliciu, torturare. tantalize f'taentalaiz] vb. tr. a supune chinurilor lui Tantal, a tortura, a aţâţa dorinţele (cuiva), a chinui cu false iluzii. tantalizing ['taentclaizirji adj. chinuitor, amăgitor, dătător de iluzii deşarte. tantal izingly [-H| adv. chinuitor etc. (v. t a n t a l i z i n g ) . tantalum ['taenta lam] s. (chim.) tantal. tantalus ['taentalas] s. (glumeţ) suport pentru carafe de



 vin (din care acestea nu pot fi scoase fără cheie). tantamount ['taentamaunt] adj. ~ to echivalent cu, de valoare egală cu; this is ~ to saying that e ca şi cum ai spun e că. tantara ['taentara, taen'taera, taen'to:ra] s. (înv.) fanfară (de trompete). tan tivy [taen'tivi] (înv.) I. s. galop repede. II. adv. în galop, în goană, mâncând pământul. um ['taentram] s. furie, acces de furie, de turbare; to fly / to get into a ~ a fi cuprins de mânie. tan yard ['taen ja:d] s. tăbăcărie. Tanzanian [itaenza'nion] I. adj . din Tanzania, tanzanian. II. s. locuitor din Tanzania, tanzanian. Taoism ['to: ouiz3m, 'taui-] s. (rel.) taoism. Taoist ['ta;ouist] s. (rel.) taoist. tap1 [tae p] I. s. 1. cep (de butoi). 2. cană, robinet (de chiuveta, de butoi, de rezervor, de cisternă etc.); cold(-water) ~ robinet de apă rece; hot(-water) ~ robinet de apă ca ldă; drain ~ robinet de scurgere; floating ball ~robinet (de reglaj) cu flotor; to turn on the ~ a deschide robinetul / canaua; to turn off the ~ a închide robinetu l; (despre băuturi alcoolice) on ~ pus în butoi cu cană şi gata pentru consum; la butoi (la care s-a pus cană);



 929 tarsus



tapis ['tsepi, "turpi, amer. şi 'tcipis, 'tsepisj s. (jr.) to be on the ~ a fi pe tapet, a fi la gata la cană; (fig.) eloquence always on ~ elocinţă totdeauna gata să cur gă; (fig.) cask in ~butoi la care s-a dat cep şi s-a pus cană, butoi pentru consum. 3. (fig.) băutură (dhitr-un ordinea zilei. tappet J'trepit, -ct] s. (tehn.) excentric. anumit butoi); o băutură, o bere specială. 4. (şi ~-room) cârciumă, bodegă, bar. 5. (mec.) p-room ['ta3pru(:)ni] s. bar (într-o cârciumă). filieră, sfrcdcl. 6. (electr.) derivaţie, ramificaţie (a unei canalizări, instalaţii). 7. (metal.) tap-root [~ru:t] s. (bot.) rădăci nă pivotantă. curgere (a metalului topit). 8. (te/u/.) tarod, burghiu de filetat. II . vb. A. tr. 1. a da cep tapster ['ta^pst?1") s. 1. bufetier, barman. 2. cârciumar , cabarctier. la (un butoi), a pune cană (unui butoi). 2. a găuri; a face o gaură în, o tăietură în, a face tap-water ['ta3piw.-):t3rf s. apă de la robinet. o puncţie, o incizie (unui abces, furuncul, plămân bolnav, unui pom pentru răşină); tar [to:1"] I. s. 1. gudron , catran, smoală. 2. (jam.) marinar, matelot, lup de mare. II. vb. a străpunge; to ~ a tree for resin a face o tăietură / incizie unui pom pentru (a obţine) răşină; to ~ an ab cess a face incizie unui abces / buboi (pentru a scoate puroiul); to ~ tr. a ung e cu catran / cu smoală; to ~ and feather a unge cu smoală şi a tăvăli în pene a lung a fac (o) puncţie unui plămân; (metal.) to ~ the furnace a găuri / a străpunge (formă de linşaj U.A.); ~red with the same brush băgat în aceeaşi oală, fiert în cuptorul de topit. 3. (fam .) a împrumuta, a scoate bani (de la cineva); a tapa (pe cineva); acelaşi cazan. tar adiddle ['UerodidlJ (fam.) I. s. minciună, poveste, basm. II. vb. intr. a spune mi nciuni, he tapped ine for two pounds yesterday m-a tapat ieri de două lire. 4. a f ace să curgă (vinul dintr-un butoi, metalul dintr-un cuptor de. topit); to ~ wine a trage vin (din butoi); a spune braşoave. a îndruga verzi şi uscate. taradiddler [-3r] s. (fam.) mincinos; bărbier. a face să curgă vinul (din butoi). 5. a face o derivaţie / ramificaţie (unui curs de apă, tarantella [.taeran'tela] s. (muz.) tarantela. unei c onducte de. gaz sau de apă, unui cablu electric sau telefonic); a capta / a interc epta tarantula [ts'ramtjute, amer. t3'ra?ntj"3ta] s. (entom.) tarantulă, păianjcn-lu p (Lycosa o comunicare telegrafică / telefonică; to ~ a stream a face o derivaţie unui curs de apă; to ~a telephone wire a) a face 0 ramificaţie / derivaţie unui fir de tel efon; b) a intercepta tarentula). taraxacum Its'rasksakam] s. 1. (bot.) păpădie (Tar axacum officinale). 2. (med.) o convorbire telefonică; (fig.) to ~ new sources of information a capta surse noi de informaţie. 6. a fileta (matca unui şurub). B. intr . (fam.) to ~out a-şi pierde banii; a da medicament extras din păpădie. tar board ['tu : iba:d] s. carton asfaltat (gudronat). faliment. tarboosh [to:'bu:/] s. (arab) fes. tap2 I. vb. A. tr. a lovi, a bate uşor (cu mâna, cu palma, cu vârful piciorului, cu un tar-brush ['ta:brA/J s. perie de uns cu smoală; (fig.) to have a dash / touc h of the ~ baston etc.); to ~ smb. on the shoulder a bate pe cineva pe umăr; to ~ the floor with one's toe a lovi uşor pardoseala cu vârful piciorului / pantofului; h e tapped his forehead a-i curge ceva sânge negrur în vine. tar camphor [~ ika?mf3 ] s. naftalină. s-a bătut cu palma pe frunte; to ~ a child on the cheek a bate uşor cu p alma un copil tardigrade ['Ur.digreid] (zool.) I. s. tardigrad (Tardigrada). II. adj. de tardigrad. pe obraz, a mângâia un copil. B. intr. a bate (la o uşă, la o maşină de scris); to ~ at / tardily ['tu:dili] adv. 1. încet, lent, agale, fără grabă. 2. (amer.) târziu, tardiv. on the door a bate (uşor) la tisă. II. s. 1. lovire, lovitură, bătaie uşoar cu degetul, cu tardiness ['tu:dinis] s. încetineală; zăbovire; întârziere. jxdma, cu un băţ u un baston); sunetul produs de o astfel de bătaie / lovitură; a ~ at tardy ['Ui:di] adj. 1. (despre persoane) leneş, indolent, apatic. încet, moale. 2. (despre the doo r o bătaie (uşoară, discretă) la uşă; the ~-~of a blind man's stick bătălie, loviturile (uş e care le face un orb cu bastonul. 2. pl. (mil.) semnalul pentru stingerea lumin ilor reforme, scuze, recompense) tardiv. 3. (amer.) întârziat, în întârziere; two of the p upils sau pentru masă. 3. bucată mică de piele pentru reparatul tocului sau tălpii unei ghete. were ~this1 morning azi dimineaţă au întârziat doi elevi. tare1 [tes "] s. (bot.) înăzărichc (Vicia sativa). tap auger ['taep o:gşr] s. v. t a p b o r e r . tare 2 1. s. 1. tara, dara. 2. reducerea taralei; ~and tret regula aritmetică pentru a calcula tap borer [~ >bo:v5r, -ibss-] s. (metal.) tarod, dorn. taraua. II. vb. tr. a ca lcula, a determina taraua (cu gen.). tap dance [~ 'darns] s. dans de scenă asemănător



 cu stepul. tarer ['te?r3rj s. colet cu tara calculată. tap-dance l~'da:ns] s. step (dans). targe [to:d3l s. (ist.) mic scut rotund. tap-dancer [~tdu:ns3rJ s. dans ator sau dansatoare de step. target ['tu;git, amer. şi -get] s. 1. ţintă (pentru ochit ) to shoot / to fire at the ~ a trage tape [teip] I. s. 1. panglică (de pânză, bumbac) ; şiret, fâşie; bandă (de hârtie); cotton la ţintă; moving ~ ţintă mişcătoare / mobilă; (ji ~ for popular ridicule a fi ~ panglică din (fir de) bumbac; paper ~ bandă de hârtie g umată; insulating ~ bandă ţinta ironiilor publicului. 2. sarcină, plan; to beat the ~ a depăşi planul. 3. (ferov.) semnal izolantă; red-~«) panglică roşie (cu care se leagă docume le oficiale); b) (Jig.) birocraţie, de zi. 4. (tehn.) şuber, clapetă, registru. 5. v. t a r g e. 6. (electr.) antieatod. birocratism, rutină administrativă. 2. (sport) pa nglică, sfoară, fir (la linia de sosire, la target figure [~ ifigs1"] s. (ec.) sarci nă / cifră de plan. curse, alergări); to breast the ~ a ajunge primul la linia de sosi re (la curse, la alergări), target firing [~ -faiarirj] S. (mii.) tragere (la tir I ţintă). a fi primul carc rupe firul de la linia de sosire; (la cursele de cai); pl . the ~s panglicile target practice [~ .praektis] s.v. t a r g e t f i r i n g . / cordoanele de la linia de plecare, de la start. 3. (tel.) bandă de hârtie. 4. pan glică (de target shooting [~ i/u:tirj] s. tragere Ia ţintă / tir. tir. jier, de oţel); r uletă; steel ~ panglică de oţel (pentru măsurat); pocket ~ ruletă de buzunar tarheel ['tCK hkl^s. (amer. fam.) locuitor din Carolina de Nord. (din panglică de oţel); surveyor' s ~ ruletă (pentru măsurat terenuri). II. vb. tr. l . a lega tarheeler [ta:hi:la] s. v. t a r h e e 1. cu o panglică / cu un şnur / cu o sfoară (un pachet). 2. (la legători a de cărţi) a coase eu Tarheel State ['ta:hi:l »stcit] s. (amer.) (folosit ca supranum e) Statul Carolina de Nord. şnur (filele, fasciculele unei cărţi). 3. (la croitorie) a tivi; a orna cu şiret (o haină). tariff ['taerif] I. s. 1. taxă, tarif; customs ~s ta xe vamale (de import); hostile ~s, ~ walls 4. a măsura (un teren) cu ruleta; (mil. ) to ~ an enemy battery a) a repera o baterie bariere vamale; reduced ~ tarif re dus, taxă redusă; preferential ~ taxă vamală preferenţială (inamică); b) a reduce la tăcere (fa/u.) I've got them ~! ştiu câte (pentru naţiunea favorizată). 2. tarif, terie inamică. listă de preţuri (în special în Anglia). II. vb. tr. parale fac! ştiu cât le poate pielea! . a tarifa, a efectua o evaluare a preţului (mărfurilor). 2. a include în tarif. tape grass ['teip gru:s] s. (bot.) orzoaică-dc-baltă (Vallisneria spiralis). tariff refor m [~ riiform] s. 1. reformă protecţionistă; abolirea sistemului liber-schimbist. tape line [~ lain] s. ruletă / panglică de măsurat. 2. (amer.) desfiinţarea tarifelor vamale. tape-measure [~ime33r,'-'—] s. v. t a p e l i n e . tariff reformer [~ riifo:ni9r ] s. 1. protectionist. 2. (amer.) antiprotecţionist. tape player [~ «ple/V] s. magne tofon sau casctoibn (de redare). tarlatan ['tuilatan] s. tarlatan (material text il fin, transparent). r taper ['teip3 ] I. s. 1. lumânare de spermanţet. 2. (poetic) lumină slabă. 3. formă conică. tarmac ['tamisk] s. (av.) pistă (de aterizare-decolare). I I. adj. îngustat spre vârf. III. vb. A. tr. a ascuţi, a îngusta vârful (cu gen.). B. intr, l . a se tarn [ta:n] s. lac mic de munte, iezer. termina într-un vârf ascuţit. 2. to ~ off a) a se subţia spre vârf;b) (jig.) (despre producţie tarnation [ta:'nei/3n] s. ( amer. fam.) v. d a m n a t i o n . etc.) a descreşte, a se reduce. tarnish ['tu:ni /l I. vb. A. tr. l . a lipsi de strălucire, a scoate luciul (de pe). 2. (jig.) a d e tape-recorder ['tcipri'k^:d3r[ s. magnetofon. făima, a mânji. 3. (tel///.) a mătui. B . intr. a pierde lustrul / strălucirea. II. s. 1. pată. 2. (tehn.) tapered pin ['tci pad 'pin] s. (tehn.) ştift conic. film de oxizi. 3. (tehn.) mătuirc. tape-respond [' teipris'p.md] vb. intr. (amer.) a coresponda eu ajutorul benzilor de taroc ['taîra k] s. taroc (joc de cărţi). magnetofon. tarot ['tasrou, amer. 'ta?r?t] s.v. t a r o c, tape-respondence [-ris'pnndsns] s. (amer.) corespondenţă cu ajutorul benzilor de tarpan |'ta:pa?n, -pan] s. (zool.) tarpan (Equus gmelini). magnetofon. tar paper ['tu:'peip3r] s. carton asfaltat / gudronat. T tape-respondent [~ris pond ant] s. (amer.) persoană care corespondează cu ajutorul tarpaulin [ta:'p."»:lin] s. 1. pânză im permeabilă; prelată, foaie de cort. 2. şapcă de pânză benzilor de magnetofon. impermeabilă; chetă de marinar. 3. (jam.) marinar, matroz, lup de marc. taper thread ['tcips 6rc d] s. (tehn.) filet conic. Tarpeian Rock [tu:'pi(:)on rok] s. (ist.) the ~ stânca Tarpeei. tapestried ['ta:pistrid. -pas-] adj. tapisat, tapiţat; tapetat. tarradidd le ['trersdidl] s.,vb.v. t a r a d i d d 1 e. tapestry ftrepistri] I. s. 1. tapi serie, tapiţerie, gobelin. 2. tapet sau ţesătură care imită tarragon ['taersgsn] s. (bot.) tarhon (Artemisia dracunculus). gobelinul. II. vb. tr. a decora, a tapisa, a ta peta. tarrock ['trcrok] s. (omit.) pescăruş-cu-trci-dcgctc (Rissa tridactyla). r tap



 estry weaver [~ r] s . tapiţer. tarry2 l'tu:ri] adj. mânjit cu smoală, cătrănit. tapetum [t3'pi:tem],pl. tapeta [~ta] s. 1. (bot.) tapet, strat tapetat. 2. (biol.) tapet. tarry-breeks [~bri:k sj s. (fam.) lup de mare, marinar încercat. tape unit ['teip >ju:nitj s. dcrulor d e bandă. tarsal ['ta:sal] adj. (anat.) tarsian. tapeworm l'tcipw?:m] s. (zoo!., me d.) tenie, panglică (Taenia solium). tar-sealed ['tu:si:ld] adj. (N.Z.) (despre un drum) asfaltat. tap hole ['ta3p noul] s. (metal.) supapă de evacuare. tarsi |'tu: sai] /;/. de la t a r s u s. tap house [~ ■haus] s. cabaret; berărie. tarsia ['tarsi a] s. (ital.) vechi mozaic italian din lemn colorat. tapioca [itajpi'ouka] s. ta pioca. tarsus ['ta:s3s], pl. tarsi f'tu:sai]; s. 1. (anat.) tars. 2. (zool.) pul pa păsărilor, partea inferioară a piciorului insectelor. tapir ['tcip3r, -piar, rar 't asp-] s. (zool.) tapir vărgat (Tapirus indicus).



 tart1 930



tart1 [ta:t] adj. 1. acru, acidulat, picant, înţepător, caustic. 2. muşcător, aspru; rigid , acerb. tart2 s. 1. tartă cu fructe; apple ~ tartă cu mere; jam ~ tartă cu marmeladă; c herry ~ tartă cu vişine. 2. (amer.) torl-foitaj cu cremă, fructe sau dulceaţă. tart3 s. (s l.) prostituată, târfă. tart4 vb. tr. to ~ up (fam.) a împopoţona. tartan ['teuton] s. 1. material ecosez de lână. 2. pled scoţian, tartan. 3. muntean sau soldat scoţian. Tartar ['ta:tor] s. 1. tătar. 2. persoană refractară, iritabilă şi arţăgoasă. 3. femeie rea, scorp emeie cu înfăţişare bărbătească; young ~ copil rău, capricios; (prov.) to catch a ~ a se lo adversari mai puternici, a-şi găsi naşul. tartar ]'tu:tor] s. tartru. Tartarean [taVt ssrisn] adj. infernal. tartar emetic ['ta;tsr i.metik] s. (chim.) emetic, tartar stibiat. Tartaric [ta:'tasrik] adj. tătar. Tartarus ['taitsres] s. (mitol. greacă) Tartar, lumea subpământeană, infera. tartlet ftcutlit] s. plăcinţică; pateu. tartness ['ta: nis[ s. 1. acreală, acrime, gust acru. 2. (fig.) causticitate; acreală. tartrate ['t u:treit] s. (chim.) tartrat. task [ta:sk] I. s. 1. lucru (impus), sarcină; lecţie, l ucrare şcolară, pedeapsă scrisă (dată elevilor), temă; to set a pupil to ~ a da unui şcolar făcut o lecţie, a pune pe un elev la lucru. 2. lucru (care trebuie executat, indife rent dacă e impus sau voluntar); sarcină, datorie; lucru, lucrare, muncă, treabă; to set smb. a ~ a da / a impune cuiva un lucru / o muncă (de executat); to apply oneself to a ~ a-şi da silinţa să facă un lucru / o muncă; an irksome ~o muncă grea / obositoare, corvoadă. 3. to take a person to ~ (for smth.) a cere cuiva socoteală (pentru ceva) ; a dojeni, a mustra, a certa, a muştrului pe cineva. II. vb. tr. 1. a da de lucru (cuiva), a pune la lucru; a impune un lucru / o muncă (cuiva); a desemna / a fixa o muncă / sarcină (cuiva). 2. (rar) a pune la încercare (mintea, memoria, puterile fi zice etc.); to ~ smb.'s memory a pune la încercare memoria cuiva. 3. (mar.) a pune la încercare / la probă (lemnăria, scheletul, căptuşeala unui vas). task destruction ['ta :sk dis.trAk/an] s. (infor.) distrugere a sarcinii. task force [~ ifo:s] s. (/ni l.) unitate / trupă de şoc; grup operativ. task management [~ rmaenid3iuont] s. (inf or.) gestiune a sarcinilor. taskmaster [~iinci:star] s. 1. repartizator al munci i. 2. supraveghetor al muncitorilor; (fam.) a hard ~ un adevărat tiran. task wage( s) [~ iweid3(iz)] s. plată / salariu în acord. task work [~ wo;k] s. muncă în acord; mun că cu bucata. task worker [~ iW3:ksr] s. muncitor / lucrător în acord. Tasmanian [tarz 'meinion, -njon] I. adj. din Tasmania, tasmanian. II. s. locuitor din Tasmania, tasmanian. tass [ta:s] s. (scot.) 1. pocal (mic). 2. duşcă. tassel ['tarsal] I. s. 1 . canaf, ciucure, pompon, moţ. 2. semn de carte. 3. (bot.) panicul terminal. II. v b. A. tr. a împodobi cu ciucuri etc. B. intr. (bot.) a forma un panicul terminal, a face floare (mai ales despre porumb). « taste [teist] I. s. 1. gust, simţ al gustu lui; to have a keen sense of ~ a avea un simţ dezvoltat al gustului; a fine ~ in w ines un gust fiii în materie de vinuri. 2. gust, savoare, miros; an unpleasant ~ u n gust neplăcut; a sweet ~ un gust dulce; acid ~ gust acru; â ~ of garlic un gust de usturoi; it has a burnt ~ are un gust de ars, miroase a ars; (fig.) to leave a bad ~ in the mouth a produce o impresie proastă, un sentiment de dezgust şi repulsie . 3. bucată, bucăţică, porţiune, cantitate mică, pic, fărâmă (din ceea ce se gustă, din mân ură); I'll have just a (small) ~ of ham am să iau o bucăţică de şuncă; just a ~ of cheese o căţică de brânză, un pic de brânză. 4. (fig.) urmă, nuanţă, cantitate mică, pic; just a ~ o n his remarks o urmă / un pic de amărăciune / de mâhnire în observaţiile sale; he gave the orse a ~ of the whip 1-a atins pe cal uşor cu biciul, 1-a făcut să simtă biciul. 5. gust , predilecţie, preferinţă, tendinţă, înclinaţie (către); to have a ~ for the theatre a avea eferinţă pentru teatru; he has a ~ for horse-racing are preferinţă / predilecţie pentru cu rsele de cai; to have a ~ for expensive things a-i plăcea lucrurile scumpe / de lu x; he has a ~ for dissipation are o înclinaţie către risipă sau distracţii sau o viaţă uşoa has no ~ for sweets nu-i plac dulciurile; career for which I have no ~ carieră pen tru care nu am nici o înclinaţie; he has a house to his ~ are o casă pe gustul lui; no t at all to my ~ nu e deloc pe gustul meu, nu e ce-mi place mie; it is a matter of ~ e o chestiune de gust, de apreciere; (prov.) ~s differ, everyone to his ~ g usturile se deosebesc, fiecare după gustul său, despre gusturi nu se discută. 6. gust (rafinament, fineţe); bun sau prost gust, simţ al frumosului, sa» al urâtului; she has a n excellent ~ in dress ca se îmbracă cu mult gust; he has a hat in good ~ are o pălărie



 de bun gust; a suit in bad ~ un costum (de haine) de prost gust; to have ~ in pa inting a avea gust în materie de pictură; his conduct was in the worst ~ purtarea lu i a fost foarte urâtă. 7. probă, dovadă, mostră, evidenţă (de ceva); he gave me a ~ of his ll mi-a dat o dovadă / o probă de dexteritatea sa; he gave me a ~ of his bad manners mi-a dat o mostră de maniere proaste care îl caracterizează. II. vb. A. tr. 1. a gust a; a simţi; a percepe; a distinge gustul / savoarea (unei mâncări, unei băuturi); I can ~ pepper in this food simt gustul piperului în mâncarea aceasta; I can ~ garlic in t he salad simt gustul usturoiului în salată; he cannot ~, when he has cold nu simte n ici un gust când este răcit. 2. a gusta; a încerca, a aprecia, a verifica gustul (unei mâncări, unei băuturi); a degusta (vinuri, băuturi); ~ this wine to see if you like it gustă acest vin să vezi dacă-ţi place; ~ this cheese gustă această brânză. 3. a gusta, a mâ bea (din ceva); he hadn't ~ed food for two days n-â gustat mâncarea / n-a mâncat de do uă zile; he hasn't even ~ed it nici măcar n-a gustat-o. 4. a gusta, a cunoaşte, a încerc a (fericirea, puterea, nenorocirea); a gusta, a savura (o glumă, un spirit, o pove ste frumoasă etc.); to ~ happiness a gusta / a cunoaşte fericirea; to ~ power a gust a / a încerca puterea; to ~ the



joys of freedom a gusta din plăcerile libertăţii. B. intr. a avea (un anumit) gust; a avea un gust / o savoare /un miros (de ceva); the wine ~d of the cork vinul miro sea a dop; the milk ~s sour laptele arc un gust acru; the meat ~s of garlic carn ea are gust de usturoi / miroase a usturoi; this sauce ~s of nothing at all sosu l nu are nici un gust; this liquor ~s like cherry brandy băutura aceasta are gust de vişinată. tasteable ['teistebl] adj. care se poate gusta. taste bud ['teist ,b<\d ] s. (anat.) papilă gustativă. tasteful ['tcistful] adj. cu gust bun, savuros, plăcut la gust, gustos. tastefully [-i] aaV. cu gust. tastefulness [-nis] s. bun gust. tasteless ['tcistlisj adj. 1. fără gust, lipsit de gust, anost, fad, insipid, nesărat, searbăd. 2. lipsit de tact. tastelessness [-nis] s. 1. caracter searbăd / insipid. 2. lipsă de gust (în îmbrăcăminte etc.). taster ['teista'] s. 1. degustător (de vinuri etc. . 2. recenzent / critic al unei edituri, persoană care lecturcază manuscrisele. 3. w ine ~ a) sondă de vin; b) pahar cu vin de degustat. " tastily ['teistili] adv. 1. (înv.) v. t a s t c f u 11 y. 2. (pop.) elegant. tastiness E'teistinis] s. 1. gust bun, savoare. 2. (pop.) eleganţă, şic. tasty ['teisti] adj. 1. gustos, savuros. 2. plăc ut, agreabil. 3. (rar) cu bun gust, de bun gust. 4. (pop.) graţios, elegant. tat1 [ta?t] I. vb. tr. a înnoda (o dantelă, o panglica). II. s. pl. zaruri; tit for ~ din te pentru dinte. tat2 s. (peior.) lucru de foarte proastă calitate. ta-ta ['tas'ta :, t9:'ta:] I. biter/, (glumeţ) pa, ciaol; (în limbajul copiilor) tai-tai! II. s. 1. (în limbajul copiilor) plimbare. 2. (si.) mitralieră. Tatar ['ta:tar] s. v. T a r t a r. tater ['tcite'] s. (pop.) cartof, barabulă. tatou ['ttutu:, tfî'tu:] s. (zool. ) tatuul uriaş (Dasypus gigas). tatter ['ta?t3r] s. 1. (rar) vânzător de haine vechi. 2. pl. v. t a t t e r S. tatterdemalion [.tffitado'meilisn, -di'm-] s. vagabond, cerşetor, zdrenţăros. tattered ['tasted] adj. zdrenţăros, coate-goale. tatters ['tastez] s.pl.l. zdreanţă, bulcandră; to tear to ~ a rupe în bucăţi, a face praf. 2. (fam.) cerşetor alic, vagabond. tattery ['tastări] adj. v. t a t t e r e d . tatting ['tastirj] s. frivolite, dantelă lucrată cu suveica. tattle ['tsEtl] I. vb. intr. a trăncăni, a fleca ri, a pălăvrăgi. II. s. flecăreală, palavre, trăncăneală. tattler ['tasteta'] s. 1. flecar, tor, palavragiu. 2. bârfitor; pârâtor. 3. (sl.) paznic de noapte. 4. (fam.) ceas deşteptăt or. . tattletale ['tastlteil] s. pârâcios; bârfitor. tattoo1 [te'tu:, tas't-] I. s. 1. .semnal al amurgului; stingerea; to beat / to sound the ~ a suna stingerea; to b eat the devil's ~ a bate tarapanaua; torchlight ~retragere cu torţe. 2. amurg. 3. spectacol muzical nocturn, înaer liber, prezentat de un ansamblu militar. TI. vb. intr. 1. (despre inimă) a bate. 2. a bate toba cu degetele; a bate ritmul cu picio rul; a bate cu degetele în masă, fereastră etc. (ae nerăbdare sau de nervi). tattoo2 I. s. tatuaj. II. vb. tr. 1. a tatua. 2. a păta, a calomnia. tattoo3 s. (anglo-indian ) ponei. tattooer [-or] s. persoană care tatuează; (artist) specialist în tatuaje. tat tooing [-in] s. tatuarc. tattooist [-ist] s. v. t a 11 o o e r. tatty1 ['tasti] s. (anglo-indian) paravan sau rogojină de iarbă, de bambus etc. cu care se astupă fere strele sau uşile împotriva vântului. tatty2 adj. 1. vulgar; ţipător, 2. ieftin. 3. (peior. ) (despre lucruri) în stare jalnică, prăpădit. taught [to:t] past si part. trec. de la t e a c h . taunt1 [to:nt] I. vb. tr. 1. a-şi bate joc de, a lua în derâdere / peste pi cior, a zeflemisi. 2. (with smth.) a reproşa (ceva) cu dispreţ. II. s. 1. reproş dispr



 eţuitor, bătaie de joc; batjocură; zeflemea, sarcasm; injurie, ocară. 2. obiectul zeflem elei / sarcasmului; cal de bătaie. taunt2 adj. (mar., despre catarge) foarte înalt; zvelt. taunter ['tentai s. persoană sarcastică care îşi bate joc / care ia în derâdere; zef emist. taunting |'to:ntirj] adj. sarcastic, zeflemist. tauntingly [-H] adv. batj ocoritor, dispreţuitor; sarcastic; cu dispreţ; cu sarcasm. taunt-masted ['to:ntimu:s tid] aay. (mar., despre vase) cu catarge înalte. tauriforrn ['to:ri.fb:ni] adj. de forma unui taur; de forma coarnelor de taur. taurine ['terain] afli. 1. taurin. 2. bovin. tauromachian [.tero'meikion] (înv.) I. adj. care ţine de lupta cu tauri. II. s. toreador. tauromachy [te'romaki] s. (fnv.) luptă cu tauri, tauromahie. Taur us l'teras] s. (astron.) Taurul (constelaţie si semn al zodiacului). taut [to:t] a dj. 1. (despre un cablu) strâns, încordat; ~ situation situaţie încordată; ~ smile zâmbet f rţat. 2. foarte îngrijit; ~ and trim a) (despre un vas) în bună stare de navigaţie; b) (de spre persoane) foarte îngrijit (îmbrăcat), foarte aranjat. tauten ['teten] vb. A. tr. a strânge, a întinde cu efort (un cablu, o pânze:). B. mir. (despre un cablu, o pânză) a f i strâns puternic, a fi încordat. tautness |'to:tnis] s. 1. întindere, tensiune. 2. gr ad de întindere, de încordare, de tensiune. 3. zel în serviciu. tautologic(al) [ite:te 'bd3ik(3l)] aay. tautologic. tautologically [-oii] adj. tautologic. tautologize [to:'teted3aiz] vb. intr. a repeta acelaşi lucru în diferite cuvinte; a recurge la t autologie; a se repeta.



 931 teamwork



tautology [to:'tolad3i] s. tautologie. tautomerism [to:'tom3rizpm] s. (chtm.) ta utomeric. tavern ["ta2V3(:)n] s. tavernă, cârciumă; cabaret, restaurant. taverner [-9r ] s. cârciumar. tavern haunter [tsvsn iho;nt3r] s. client al cârciumilor. tavern kee per [~ iki:par] s. v. t a v e r n e r . taw1 [to:] s. 1. bile, joe de bile; to p lay at ~ a juca bile. 2. linie de pe care se aruncă bilele. taw2 vb. tr. a tăbăci (pie lea) în vârtej; a bate, a meliţa (cânepa). tawed |u>:d] adj. (despre piele) tăbăcit în piat tăbăcit cu alaun. tawdrily i'to:drili] adv. ţipător, în culori tari, bătător la ochi. fără tawdriness f'to:drinis, amer. şi -nes] ş. lipsă de eleganţă, lipsă de gust; împopoţonare. t ['to:dri] adj. ţipător, strident, bătător la ochi, fără gust. de prost gust; împopoţonat. ['to:3r] s. tăbăear. argăsitor. tawery ['to.'sri] s. tăbăcărie. tawniness ['tominis, amer. -nes] s. 1. tăbăeire, argăsit. 2. culoarea pielii tăbăcite. tawny fto:ni] adj. 1. maro-roş at, roşiatic, de culoarea pielii tăbăcite. 2. (scol. si.) excepţional, formidabil, colos al. taws(e) [to;z] s. (înv., mai ales scot.) curca de piele cu un capăt tăiat în mai mul te fâşii folosită de profesori pentru pedepsirea şcolarilor. tax [tasks] I. vb. tr. 1. a taxa, a impune fiscal; a pune impozit(e) pe, a impune. 2. (jur.) a determina (c uantumul daunelor, al amenzii etc.); a înregistra în vederea impunerii. 3. (jig.) a în cerca, a pune la încercare, a încorda peste măsură (memoria etc.). 4. (amer. fam.) a fix a preţul (cu gen.); what will you ~ me? cât costă? 5. to ~ for (sou with) a învinovăţi, a î nui. II. s. 1, taxă, impozit, dare, contribuţie, tribut; indirect ~s impozite indire cte; single ~ impozit funciar unic. 2. tensiune, încordare, sforţare; exigenţă; it is a great ~ on my time îmi ia / îmi răpeşte prea multă vreme. taxability [itaskso'biliti, -Iot -] s. impozabilitate. taxable [■tseksabl] I. adj. impozabil, supus impunerii. II. s. contribuabil. taxableness [-nis, amer. şi -nes] s. v. t a x a b i l i t y . tax ably [-i] adv. impozabil. taxaceous [task'sei/ss] adj. (bot.) care aparţine taxace elor; de taxacce. taxation [task'sei/sn] s. 1. impunere a unei taxe, punere la b iruri, percepere de impozite. 2. impozit, sumă impusă. 3. (înv.) învinuire, acuzaţie. tax carriage ['tasks .kasrid3] s. (înv.) trăsurică, şaretă cu arcuri (pentru care se aplica un impozit mic). tax-collector ['tasksk^lekui1"] s. perceptor. tax-deductible ['ta sksdi'dAktobl] adj. (ec.) care se scade din venitul impozabil. tax dodger [~ mi:t9r] s. 1. taximetru. 2. contor. taxing ftasksin] s. 1. impunere. 2. (av.) rulare. taxing district [~ -distrikt] s. (amer.) circumscripţie fiscală. taxin g-master [~pina:st3r] s. persoană care stabileşte cheltuielile de judecată. taxiplane [~iplein] s. (mai ales amer.) avion-cursă (închiriat pentru un zbor ocazional). taxi -rank [~rasnk] s. staţie de taxiuri. taxis ftasksis] s. (biol.) tactism. taxi stan d [~ -stasnd] s. (amer.) v. t a x i - r a n k . taxistrip [~pstrip] s. (av.) pis tă. taxiway [~-wei] s. v. t a x i s t r i p . taxless ['taskslis, amer. şi -Ies] adj . v. t a x - f r e e . taxology [task'sol9d3i] s.v. t a x o n o m y. taxonomic [ tasksa'nnmikj adj. taxonomic; clasificator. taxonomy [task'sonami] s. taxonomic. taxpayer i'tasks.pc/V] s. contribuabil. tax relief [~ ri'li:f] s. reducere a im pozitului. tax year ['tasks J3:r] ş. (ec.) an fiscal.



 tazza ['tattsaj.pl. tazzae ['tattsi:] s. (ited.) cupă (ornamentată) cu picior (şi toar te) pentru fructe. tchick [t/ik] X.s.(onomat.) l.hii! dii! (zgomot cu care se înde amnă caii). 2. ei! (expresie de surpriza sau dispreţ). 3. plescăit. II. vb. intr. a pl escăi. tea [ti:] I. s. 1. ceai; China ~ ceai chinezesc; Indian ~ ceai ceylonez; af ternoon ~, five o'clock ~ ceaiul de după-amiază; high/meat ~ gustare de seară la care se serveşte ceai (înlocuit, uneori, în hoteluri cu bere sau vin); tile ~ ceai presat. 2. infuzie, esenţă, tinctură, soluţie, zeamă, sos, bulion. 3. (austr.) cină. II. vb. intr. bea ceai. tea bag ['ti: b.-eg] s. pliculeţ de ceai. tea ball [~ bo:l] s. strecurăto are de ceai (informă de ou). tea beli [~ bel] s. clopoţel cu care se anunţă ceaiul de se ară. tea bibber [~ ibibar] s. (glumeţ) băutor înveterat de ceai. tea biscuit [~ ibiskit] s. biscuit, chec etc. servit la ceai. tea board [~ bo:d, -tosd] s. tavă de servit ceai. tea-caddy [~ikasdi] s. cutie de ceai. teacake [~keikj s. brioşă pentru ceai. teach [ti:t/],past taught [t:>:t],part. trec. taught [to:t] vb. A. tr. 1. a pred a, a instrui, a învăţa; to ~ smb. French a învăţa pe cineva limba franceză. 2. a învăţa, a face pe cineva să înţeleagă. 3. a dezvăţa, a dezobişnui. 4. a da o lecţie (cuiva); I will ~ a lesson îl voi învăţa minte, îi voi arăta eu! B. intr. a exercita meseria de profesor sau e învăţător; a da lecţii, a instrui; nothing ~es like experience nimic nu te învaţă ca expe teachable ['ti:t/sbl] adj. 1. docil, ascultător, care poate fi învăţat. 2. capabil să înve dotat pentru învăţătură. teachableness [-nis, amer. şi -nes] s. 1. înclinare spre învăţătu tate. teacher ['ti:t/ar] s. 1. profesor, învăţător, institutor, dascăl, pedagog. 2. predic ator, propovăduitor. teacher bird [~ bs:d] s. (amer. dial.) silvie (Seiurus auroca pillus). teachers college ['ti:tjb:z ikoIid3] s. (amer.) v. t e a c h e r t r a i n i n g c o l l e g e . teachership ['ti:t/a/ip] s. funcţia sau titlul de profes or; profesorat. teacher training college ['ti:t/o -treinin 'kolid3] s. şcoală superi oară pedagogică, institut pedagogic. tea-chest ['ti:t/est] s. ladă din lemn căptuşită cu pl de plumb sau aluminiu în care se exportă ceai. teach-in ['ti:t/in] s. (univ.) discuţi e seminar; întrunire pentru discutarea unor probleme actuale. teaching ['ti:t/irj] s. 1. profesiunea de dascăl. 2. învăţare, predare. 2. învăţământ. 3. învăţătură, doctrină. g hospital [~ ihospitl] s. clinică, spital clinic universitar. teaching line [~ la in] s. materie, specialitate, disciplină. teaching staff [~ stu:f] s. corpul didac tic. teacloth fti:kb(:)9] s. 1. faţă de masă sau şervet pentru ceai. 2. cârpă de şters paha sau ceşti. tea cosy [~ ikouzi] s. învelitoarc, acoperitoare (vătuită) pentru a păstra ceai ul fierbinte în ceainic. teacup l-kAp] s. ceaşcă de ceai (şi în sensul de conţinut). teacup ul [~kApful] s. (o) ceaşcă de ceai (conţinut). tea dance [~ da;ns] s. (amer.) ceai dan sant. tea dealer [~ idi:brj s. negustor de ceai. tea dinner [~idinor] s. masă de s eară servită în jurul orei 6 p.m. şi constând de obicei din ceai cu mezeluri, afumături, pe , salată, fructe şi prăjituri. tea drinker [~ idrinkor] s. băutor / consumator de ceai. tea equipage [~ >ckwipid3] s. serviciu de ceai. tea-fight |~fait] s. (fam.) v. t e a - p a r t y. tea-garden [~pgo:dn] s. 1. grădină / locul în aer liber unde se serv eşte ceai şi alte gustări. 2. plantaţie de ceai. tea-gown [~gaun] s. rochie de casă. tea g rower [~ pgrou3r] s. cultivator de ceai. Teague [ti:g] s. (peior.) irlandez. tea -house ['ti:haus] s. ceainărie (în China şi Japonia). teak [ti:k] s. (bot.) tec (Tecto na grandis). tea-kettle ['thiketl] s. ceainic. teal [ti:l] s. (omit.) raţă-rnică (Anas crecca). tea-leaf [~li:f] s. 1. frunză de ceai. 2.pl. ceai slab. team [ti:m] I. s . 1. vite înhămate / înjugate, atelaj. 2. stol de raţe sălbatice. 3. echipă; (sport) echipă chipaj, team. 4. brigadă, artei (de muncitori). II. vb. tr. 1. a înjuga, a înhăma. 2. (J am.) to ~ up with a sc uni cu, a se alia cu. team boat ['ti:m bout] s. barcă, bac tras de cai. team game [~ gcim] s. (sport) joc colectiv, joc de echipă. tea mercha nt [~ im^t/ant] s.v. t e a d e a l e r . teaming ['ti:mirj] s. 1. lucrare contra ctată de un şef de atelier care angajează o brigadă pentru efectuarea ei. 2. circulaţia căr lor şi a trăsurilor. team-mate ['ti:mmcit] s. coechipier. team spirit [~ .spirit] s. (sport) spirit de echipă. teamster ['ti;mstor] s. 1. conducător de atelaj; căruţaş. 2. (a mer.) şofer de autocamion. teamwise ['ti:mwaiz] adj. atelaţi / înhămaţi la un loc. teamwor k ['ti:m'w3:k] s. 1. munca în colectiv a unei brigăzi; lucru în bandă rulantă. 2. muncă coo donată (în comun), sforţări / eforturi în comun, conlucrare. 3. munca atelajului (de câini, reni). 4. (amer.) munci agricole cu animale de tracţiune.



 tea oil 932



tea oil ['ti: oil] s. ulei de masă obţinut din seminţele unei plante chinezeşti (Camelli a oleifera). tea-party [~>pu:ti] s. 1. ceai (serată). 2. invitaţii la un ceai, socie tate. teapot [~pot] s. ceainic; (jig.) a tempest in a ~ furtună într-un pahar cu apă; (glumeţ) to stand ~ fashion a sta cu mâinile în şolduri. teapoy [~poi] s. (anglo-indian) masă mică de ceai (cu trei picioare). tear1 ['tea1"] I. s. 1. rupere, roaderc, uzar e (a imbrăcăminţii), uzură; the wear and ~ of work uzură, oboseală (v. şi w e a r 1 II). 2. ptură, tăietură, defect (într-o stofă etc.). 3. elan, avânt; viteză; to go full ~ a merge î nă viteză, a da în brânci, a bate caii. 4. furie, agitaţie; he is in such a ~ a) e furios la culme, tună şi fulgeră; b) e agitat, neastâmpărat, nu-şi găseşte locul, n-are astâmpăr. trecere, chef. II. past tore [to:r, t03r],part. trec. torn [to:n] vb. A. tr. 1. a rupe, a sfâşia (o stojă etc.),-1 have torn my dress mi-am rupt / agăţat / sfâşiat rochia; ousers torn in the seat pantaloni rupţi în fund; to ~ smth. in two / half a rupe cev a în două, a sfâşia; to ~ a letter open a rupe plicul pentru a deschide o scrisoare; to ~ to pieces a rupe în bucăţi; to ~ a hole in smth. a găuri, a rupe într-un loc (o haină etc ); (inel. hârtiei) to ~ rags a rupe / a sfâşia cârpe; (sport) to ~ a muscle a claca un m uşchi, a-şi rupe o fibra musculară; (sport) a torn tendon un clacaj de tendon. 2. (fig .) a distruge, a sfâşia, a strica, a dărâma; to ~ smb.'s character to rags / shreds a fa ce praf pe cineva cu vorbe, a face cu ou şi cu oţet, a aranja bine pe cineva, a face de două parale; (fam.) that's torn it na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o; am pus-o de mămăligă pt cuiul; asta-i colac peste pupăză. 3. (ftg.) a sfâşia, a rupe, a împărţi în două, a dezbi ountry torn by civil war o ţară sfâşiată de războiul civil; his soul is torn between confli ting passions inima îi c sfâşiată de pasiuni care se ciocnesc, c cu inima îndoită; to feel orn between two opposite emotions două sentimente potrivnice se luptă în sufletul lui; torn with anguish / remorse chinuit de nelinişte / de remuşcări. 4. a smulge, a lua c u de-a sila; to ~ (out) one's hair a-şi smulge părul din cap; to ~ each other's hair a se lua de păr; her child has been torn from her i-au luat cu dc-a sila copilul; to ~ ă confession from smb. a smulge cuiva o mărturisire. 5. to ~ away a smulge, a lua, a îndepărta cu de-a sila; they are anxious to ~ me away from her vor să mă îndepărteze de ea cu orice preţ / chip; I could not ~ myself away from this scene nu mă puteam s mulge de acolo; he could not ~ himself away nu se dădea dus, nu-1 mai puteai urni de acolo; to ~ down a smulge, a da jos (un ajiş etc.); to ~ off a) a smulge a shel l tore off his arm un obuz i-a smuls braţul; b) (fam.) a scrie sau a produce în grabă; she tore off three letters in ten minutes ea scrise în grabă trei scrisori în zece mi nute; to ~ out a) a smulge, a rupe, a detaşa; to ~ a cheque out of the book a rupe un cec din carnetul de cecuri; b) a sustrage, a smulge, a fura; to ~ a page out of a book a rupe o foaie dintr-o carte; c) a scoate; to ~ smb.'s eyes out a sco ate ochii cuiva; to ~ up a) a rupe în bucăţi, a îmbucătăţi (o scrisoare etc.); b) a smulge rădăcini, a dezrădăcina; c) a scoate, a întoarce pe dos; to ~ up the (old) macadam a scoa te pavajul, a depava. Iî. in/r. 1. a se rupe, a se uza (repede), a nu fi rezistent la uzură; a stuff that ~s easily o stofă care se rupe uşor; a stuff that won't ~ o st ofa care nu se rupe / rezistentă / indeşirabilă. 2. a trage, a apuca. 3. to ~ about a fugi în toate părţile; (fam.) to ~ along a fugi, a goni mâncând pământul; a o ţine într-o g car was ~ing along at eighty miles on hour automobilul gonea cu 80 km pe oră; to ~ around a duce o viaţă dezordonată; to ~at smth. a trage de ceva, a rupe, a sfâşia; they tore at the wreckage to release him făceau eforturi disperate să-1 scoată de sub dărâmături to ~ away a fugi, a pleca într-o goană, a fugi cât te ţin picioarele; to ~ back a se înto arce într-o goană / fugă / într-un suflet; to ~ down the street a coborî / a străbate strad în goană; to ~ downstairs a coborî scările în fugă; to ~in(to the room) a intra (în odaie) o furtună; to ~ off a porni în goana cea mai mare; to ~ out (of the room) a ieşi ca o furtună; to ~ through France a traversa / a străbate Franţa în mare viteză / grabă; (jig.) a vizita Franţa în goana automobilului. tear shaped ['tis Jeipt] adj. (telin.) în formă de lacrimă. tear-shell [~'/el, '—1 s. bo mbă lacrimogenă / cu gaze lacrimogene. tear-stained [~ steind] adj. cu urme de lacri mi, stropit de lacrimi. tear tape [~ teip] s. (la ambalaje) bandă de care se trage spre a deschide un pachet, o cutie etc. tear-up ['teoDAp] s. 1. smulgere violen



 tă. 2. dezrădăcinare. teary ['tiori] adj. 1. ca lacrima; de lacrimi. 2. înlăcrimat. tea sa ucer ['ti: iso:sor] s. farfurioară (din serviciul de ceai). tease |ti:z] I. vb. tr . 1. a pieptăna (pârul), a dărăci (lâna); a meliţa (cânepa). 2. a scămoşa, a seărmăna. 3. a necăji. 4. a plictisi, a sâcâi, a tracasa, a şicana, a hărţui, a importuna. II. s. 1. tach nator; sâcâitor; şieanator. 2. tachinare; şicanare. teasel ['ti:zl] I. s. \.(bot.) scaic te, scai-voinicesc (Dipsacus). 2. maşină de dărăcit,darac. II. vb. tr. a pieptăna, a dărăci lânoşi (postavul). teaseler [-or] s. dărăcitor. teasel frame ['ti:zl ifreim] s. ramă de d arac. teaser ['ti:zor3 s. 1. v. t c a s e I e r. 2. v. t e a s e. 3. (fam.) prob lemă, temă grea. 4. reclamă, anunţ de publicitate. tea-service ['ti:.so:vis] s. serviciu de ceai. tea-set ['ti:sct] s.v. t e a s e r v i c e . teaspoon [~spu:n] s. ling uriţă de ceai sau de cafea. teaspoonful [~spu:n-ful] s. o linguriţă de ceai (conţinut). te a-strainer [~.strcinor] ş. strecurătoare, filtru (pentru ceai). teat [ti:t] s. 1. sfâr c (la sân). 2. (tehn.) bosaj, pivot, fus, cep. 3. tetină. tea-table ['tbteibl] s. ma să de ceai. tea taster [~ iteisto1"] s. expert în ceai. tea-things |~pGirjz] s. pi. serviciu de ceai. teatime [~taim] s. ora ceaiului, ora la care se serveşte ceaiul. tea-towel [-itauslj s. ştergar de bucătărie. tea-tray [~trci] s. tavă pentru servit cea i. tea trolley [~ -troli] s. servantă pe rotile pentru servit ceai. teaty [rti:ti] s. diminutiv al lui t e a t . tea-urn ['tbo:n[ s. samovar. tea wafer [~ iWeifor ] s. prăjitură de ceai, tea wagon [~ .wogonj sn. (amer.) măsuţă cu rotile pe care se serveş e ceaiul. teazel ['ti;zl[ s. v. t e a s c 1. teazle s. v. t e a s e 1. tec [tck[ s. (si.) detectiv, poliţist, agent de poliţie. techily ['tet/ili] adv. prost dispus , supărat, morocănos, ursuz, ciufut. techiness ['tet/inis] s. proastă dispoziţie, iritar e. technetium [tek'ni:/iom] s. (chim.) tehneţiu. technetronic btekni'tronik] adj. dominat de impactul tehnologic. technic ['teknikj adj. v. t e c h n i c a l (I). technical ['teknik^l] I. adj. 1. tehnic; ~ terms of law terminologie juridică. 2. formal. II. s. pi. 1. terminologic tehnică. 2. detalii / amănunte tehnice. technica lity [itckni'kasliti] ş. 1. partea / natura tehnică a problemei / a chestiunii. 2. p i. detalii / amănunte tehnice. 3.pl. terminologie specială, cuvinte tehnice, tehnici tate. technically ['tckniksli] adv. tehnic, din punct de vedere tehnic. technici an [tck'ni/on] s. tehnician. technics ['tekniksjs.pi. 1. v. t ce h n i q uc. 2. (folosit ca sg.) tehnică, ştiinţe tehnice. technique [tek'ni:k] s. tehnică, procedee teh nice. technism ['tcknizsmi] s. v. t e c h n i c a 1 i t y. techno i'tcknou] s. ( muz.) (muzică) techno. tear2 [tior] I. s. 1. lacrimă. 2. (jig.) picătură, rouă. 3. pi. (fi g.) mâhnire, supărare, technocracy [tck'nokrosi] s. tehnocraţie. amărăciune. 4. (fam.) per lă. II. vb. mtr. a lăcrima, a vărsa lacrimi. technocrat ['tcknakrait] s. tehnocrat. te arable j'teorobl] adj. (uşor) deşirabil. technography [tck'nogroft] s. tehnografie. tearaway [tarowei] s. (fam.) tânăr scandalagiu / zurbagiu. technologic(al) [itckno'b d3ik(pl)] adj. tehnologie. tear bomb ['tio bom] s. (mil.) bombă lacrimogenă, bombă cu gaz lacrimogen. technologically [-i] adv. v. t e c h n o l o g i c . teardrop [drop] s. (bob de) lacrimă. technologist [tck'nolod3ist] s. tehnolog. tear-duct [~d Akt] s. (anat.) canal lacrimal. technology [tck'nol3d3i] s. 1. tehnică, ştiinţe tehnic e şi aplicate. 2. tehnologie. tearer [rteoror] s. 1. persoană care rupe / smulge / s fâşie. 2. (amer. fam.) vânt năprasnic. technostructure ['tcknoustrAkt/or] s. tehnostruct ură. tear-falling E'tioifo:lirj] adj. care varsă lacrimi; simţitor, duios. techy l'tct /i] adj. sensibil, care se supără uşor, iritabil, susceptibil, supărăcios, cu toane; tear filled [~ .fild] adj. înlăcrimat, plin de lacrimi. tearful ['tioful] adj. 1. plin de lacrimi, înlăcrimat. 2. însoţit de lacrimi, vărsând lacrimi. ~ horse cal nărăvaş; ~ subjec emă delicată / spinoasă / anevoioasă. tectiform ['tektifo:m] adj. în formă de acoperiş. 3. st, înduioşător. tectonic [tek'tonik] adj. 1. de construcţie, arhitectonic. 2. (geol.) t ectonic. tearfully [-i] adv. înlăcrimat. tectonics [-s] s. 1. pi. (folosit ca sg,) şti inţa şi arta construcţiilor. 2. (geol.) tectonică. tear-gas ['tio'gass] s. gaz lacrimoge n. tectrix ['tcktriks],pl. tectrices [:si:z] s. (omit.) tectrice. tear-gland [~' gl£endj s. glandă lacrimală. tearing ['tsorin] I. adj. 1. (fam.) scos din fire, furios , înfuriat. 2. (despre material, pânză) ted [tedj vb. tr. a afâna, a întoarce (fânul). r ca e se rupe uşor. 3. (despre muncă etc.) care uzează, epuizant. "0* ~ desire dorinţă pasiona tă tedder ['tcdo [ s. maşină de întors fânul. Teddy ['tedi] s. ~bear urs din pluş (jucărie) mistuitoare; ~ lass fată destrăbălată; ~ voice voce stridentă; ~ cough tuse chinuitoare; Teddy boy [~ boi] ş. bulevardist londonez. to be in a — passion a fi foarte indignat / înfuriat; she goes ~ fine ea se îmbracă / umblă foarte elegant. 4. splendid. II. s. s fâşiere, smulgere. Teddy-boy suit [~ ~ sju:t] s. costum de bulevardist (londonez) (s



 acou cu guler şi mâneci T r tear-jerker [ tioid3o:k3 ] s. (mai ales amer. si.) (nume generic pentru o) producţie literară, de catifea, pantaloni coloraţi, cravată şuur). tedi ous ['ti:dios[ adj. 1. plictisitor, anost, plicticos. 2. obositor, împovărător, supărător, muzicală sau artistică de factură sentimentală, incomod. 3. încet. tearless ['tialis] adj . 1. fără lacrimi. 2. insensibil. tediously [-li] adv. plictisitor, obositor. tear-o ff ['tsor 'o(:)f ] adj. (despre o pagină etc.) perforat, detaşabil; ~ calendar calen dar tediousness [-nis] ş. 1. plictiseală, oboseală. 2. încetineală obositoare; întindere la vorbă. cu foi detaşabile. tedium ['ti:diom] s.v. t e d i o u s n e s s. tea-room ['t i:(ru(:)m] s. ceainărie, cofetărie. tea-rose [~rouzj s. (bot.) varietate de trandafi r chinezesc (Rosa adorata). tee1 [ti:] I. ş. 1. numele literei T. 2. lucru având for ma literei T. 3. (tehn.) teu. II. adj. tear-proof ['tD3pru:f] adj. indcşirabil, re zistent la uzură. (tehn.) în formă de T.



 933 tel!



tee 2 1, s. (sport) ţintă, semn pentru minge la golf. II. vb. tr. 1. a aşeza (mingea) pentru prima lovitură. 2. to ~ off a da prima lovitură (mingii). teed off ['ti:d o(: )f] adj. supărat, necăjit / iritat, sâcâit. teel [ti:l] s. (anglo-indian) susan. teem1 [ ti:m] vb. A. intr. 1. a furnica, a foi. a mişuna. 2. (despre animale) a fi în gestaţie ; a se goni. 3. a fi roditor / fertil. 4. to ~ with a fi plin de, a abunda în. B. tr. a da naştere la. teem2 vb. tr. 1. (metal.) a turna. 2. a goli, a deşerta; a descăr ca. teeming i'timiinj adj. bogat, fecund, fertil, supraabundent; ~ streets străzi supraaglomerate; ~ crowd furnicar de oameni; ~rain ploaie torenţială. teeming bay [~ bei] s. (metal.) hală de turnare. teemless ['tiimlis] adj. sterp, sărac. teen1 [ti: n] (dial.) s. 1. necaz, nefericire, mâhnire, supărare. 2. mânie, furie. teen2 adj. de adolescent, adolescentin. teenage [-.eid^] I. s. vârsta adolescenţei; adolescenţă. II. a dj. caracteristic adolescenţei, de adolescent. teenaged ['timcidzdj adj. care se a flă la vârsta adolescenţei, adolescentin. teenager [~icid39r] s. adolescent(ă), tinerel, fetişcană. teener [rti:n3r] s. (fam.) v. t e e n a g e r . teens [ti:nz] s. pi vârsta de la 13 la 19 ani: she is still in her ~ n-arc încă 20 de ani, n-a împlinit încă 20 de a ni. teeny [ti:ni] adj. (fam.) mititel de tot. teeny-bopper |~tbop3rj s. (fam.) p uştancă sau puşti hipi. teeny-weeny [~iwi:ni] adj. v. t e e n y . tee-pipe ['ti:paip] s. (tehn.) ţeavă bifurcată. tee-shirt ['ti:/a:t] s.v. T - s h i r t. teeter ['ti:t3r[ (amer.) I. vb. A. intr. (fam.) a se legăna, a se clătina, a se balansa, a se pendula , a se da huţa-huţa. B. tr. a legăna, a da huţa. II. s. scrânciob, leagăn de copil. teeth [ i:8] I. s. 1. pl. de la t o o t h. 2. (fam.) to give the ~ a da mână liberă. 3. (fam.) to get one's ~ into ase implica în, a face ceva cu dăruire. 4. in the ~ of în ciuda/p ofida. II. vb. A. intr. (fiziol.) a-i da dinţi. B. tr. (tehn.) a zimţui, a dinţa. teet h cutting f'ti:9 .kAtin] s. v. t e e t h i n g. teethe [ti:o] vb. intr. 1. (desp re dinţi) a da, a ieşi, a-i creşte dinţii. 2. (j?g.) a începe, a se desena, a se schiţa, a e profila. teething I.'ti:oiij] s. creşterea primilor dinţi, dentiţie. teeth range ['t i:9 ireind3] s. dantură. teetotaciously [ti:tou'tei/9sli] adv. (amer.) cu totul. t eetotal [tir'toutl] adj. 1. abstinent, care nu bea băuturi alcoolice; ~ drinks băutu ri ncalcoolice / fără alcool. 2. (fam.) complet, absolut, desăvârşit. teetotal(l)er [-3r] s. 1. abstinent, persoană care nu bea băuturi alcoolice. 2. membru al unei societăţi de temperanţă. teetotalism [-iz


 p de telegraf. telegraph-post [~poust] s.v. t e l e g r a p h p o l e . telegraphy [ti'lcgrafi, tc'l-, ta'l-] s. 1. telegrafie. 2. telegrafiere. telelens ['tclilcnz] s. (fot.) teleobiectiv. telemechanics Itcliiini'kasniks] s. pl. (folosit ca sg.) tclemeca nică. telemeter [te'lemita', ti'I-] s. tclemctru. telemetry [tc'lcmitri, ti'I-] s. telemetrie. telencephalon [itclcn'scfabn, -'ke-], /;/. şi telencephala [-b] s. (a nat.) telencefal. teleologica! jiteliou'bdgiksl] adj. teleologic. teleology [tcl i'oted3i] s. teleologic. teleoperator bteli'ops>reit9r] s. (tehn.) teleoperator. teleorganic [itclb:'ga2nik] adj. esenţial pentru viaţa organică. teleosaur ['tcliouso :r] s. (paleont.) tclcosaur. teleosaurus [tcIiou's^Tss] s.v. t e l e o s a u r . teleost ['tclbst] adj., s. (ih.) teleostean. telepathic [itcli'pasSik] adj. tel epatic. telepathist [ti'lepaSist, te'-] s. 1. persoana care studiază tclcpatia. 2. persoană cu puteri /calităţi telepatice. telepathy [ti'lcpaBi, te'l-, ta'l-'l s. tele patie. telephone ['telifoun] I. s. telefon; automatic ~ telefon automat. II. vb. tr. şi intr. a telefona. telephone booth [~ bu:6] s. v. t e l e p h o n e b o x . telephone box [~ boks] s. cabină telefonică. telephone directory [~ di'rektari] s. carte de telefon. telephone exchange [~ iksit/cind3] s. (tel.) centrală telefonică. telephone girl [~ga:!] s.v. t e l e p h o n e o p e r a t o r . telephone kiosk [~ ki'osk, ~'ki:osk] s.v. t e l e p h o n e b o x . telephone line [~ lain] s. l inie telefonică. telephone operator [~ opsreits1"] s. telefonistă. telephone orderly [~ o:dali] s. (mii.) telefonist. telephone receiver [- riisi:v3r] s. receptor ( de telefon). telephonic [iteli'fbnikj adj. telefonic. telephonist [ti'lefsnist. te'l-, ta'l-, 'telifounist] s. telefonist. telephony [ti'lcfoni, te'l-, ts'l-] s . telefonie. telephotography ['telifa'tagrofi] s. tclefotografic. teleprinter [' teli>print9r] s. teleimprimator, teleprinter. teleprompter [rtcli'promta1-] s. ( 7V) tclcprompter. telerecording ['tehriiko:din, -ra-k-] s. (TV) tclerecording. t elesales ['teliseilzj s. pi. vânzări prin intermediul telefonului. telescope ['telis koup] I. s. telescop. II. vb. A. intr. a intra unele în altele în tuburile unui tele scop; (despre trenuri) a se turti, a se strivi (prin ciocnire). B. tr. 1. a închid e ca un telescop, a face să intre unele în altele; a turti, a strivi (prin ciocnire) . 2. a comprima, a reduce. telescope-word [~ws:d] s.v. p o r t m a n t e a u w o r d . telescopic [itelis'kopik] adj. telescopic. teleshow ['tcli/ouj ş. (amer.) p rogram de televiziune. teleslot l'tclisbt] s. (mai ales amer.) televizor funcţionând pe baza introducerii unei monede. teletext ['tclitekst] s. (7V) teletext. telet hon f'tcliOon] s. (TV) emisiune prin care se colectează de la telespectatori fondu ri în scop caritabil. teletype ['telitaip] s. 1. imprimare la distanţă. 2. teleimprima tor. teletypewriter [itcli'taipirait3r] s. (tel.) teleimprimator, tclctip; telep rinter. teleview f'telivju:,'--'-] vb. tr. a vedea, a recepţiona (o transmisiune t elevizată). televiewer [-?r] s. telespectator. televise ['telivaiz] vb. tr. a tele viza, a transmite prin / la televiziune. television ['tcliivi33n,'--'--, ■--'--] s . televiziune. televisional ['teliivi33iw[,'—'—,.--'—] adj. televizat, transmis prin t eleviziune. television buff [~ DAI] s. (amer. fam.) amator de televiziune, video fil. television set [~ set] s. aparat de televiziune, televizor. television view er |~ -vju:sir] 5. v. t e l e v i e w e r . televisor ['telivaizs1"] s.v. t e l e v i s i o n s e t . televisual [itcli^ual] adj. v. t e l e v i s i o n a l . t eleworking ['tcliw3:kirj] s. activitate desfăşurată de un salariat acasă, pe calculator, şi transmiterea electronică a rezultatelor către firmă. telewriter bteli'raits1'] s. ap arat pentru transmiterea imaginilor la distanţă prin electricitate, fototelegraf, be linograf. telex ['telcks] I. s. telex. II. vb. tr. şi intr. a transmite prin telex . telfer [telfa] s., vb. v. t e l p h e r . telferage ['tclf3rid3| s.v. t e l p h e r a g e . tell [tel], past şi part. trec. told [tould] vb. A. tr. l.aspune; to ~ a lie a spune o minciună; to ~ lies a minţi, a spune minciuni, a tăia piroane; to ~ the truth a spune adevărul; I ~ you no! ţi-am spus odată că nu (se poate); I'll ~you wh at! uite ce c! ascultă-mă bine! bagă bine la cap (cc-ţi spun); (amer.) to ~smb. good-bye a-şi lua rămas bun de la cineva; (fam.) ~ me another!, ~ it / that to the (horse-)m arines! asta să i-o spui lui Mutu (de la manutanţă); fugi cu ursul (că sperii copiii); l as-o mai moale! la alţii; (dial.) to hear ~ that! a auzi spunându-se că; to hear ~ of a auzi vorbindu-sc de; (amer. fam.) do ~! serios? ia mai spune! e oare cu putinţă?; (amer.) I told him where to get off i-am zis eu vreo două, l-am pus eu la punct. 2



 . a indica, a arăta, a spune; ~ me the way spune-mi / învaţă-mă pe unde s-o iau / s-o apuc , îndreaptă-mă într-acolo; the sign-post ~s the way to indicatorul / stâlpul indicator ara tă drumul spre. 3. a comunica, a informa de(spre),



 tellable 934



a pune Ia curent cu; to ~smb. a piece of news a aduce cuiva o veste; please ~ hi m that spune-i / comunică-i te rog că; he told me how he was situated m-a pus la cur ent eu situaţia lui; I have been told that you are speaking ill of me am auzit / m i-a ajuns Ia urechi că mă vorbeşti de rău; it is just as I told you c aşa cum ţi-am spus; I told you so! did I not ~ you so! nu ţi-am spus eu? ţi-am spus doar!; a little bird h as told me mi-a spus / şoptit o păsărică, mi-a spus degetul cel mic; he has written to ~ me of his father's death mi-a scris ca să mă informeze de moartea tatălui său. 4. a expr ima, a spune; I cannot ~ you how pleased I am nici nu vă pot spune ce încântat sunt; m ore than words can ~ mai mult decât se poate exprima în cuvinte. 5. a învăţa, a spune; onl y life can ~ us how to live numai viaţa ne poate învăţa cum să trăim. 6. a povesti, a relat , a spune, a nara; I shall ~ you all about it later am să-ţi povestesc eu totul (dea fir-a-păr) mai târziu; the story told to him was untrue povestea care i s-a spus n u era adevărată; I will ~ you what happened am să-ţi povestesc ce s-a întâmplat; he told hi adventures anew iar ne-a povestit / înşirat toate aventurile sale; that ~s its own tale lucrurile vorbesc de la sine, nu mai e nevoie de nici un comentariu; his dr awn face told the tale of his suffering se vedea după faţa lui trasă cât de mult suferis e. 7. a vorbi (ceva), a. expune, a spune, a face o descriere; ~me smth. about yo urself vorbeşte-mi puţin despre dumneata, spune-mi câte ceva despre dumneata; ~ us abo ut John mai spunc-nc ce face John; he told us of foreign lands ne-a vorbit despr e ţări străine, ne-a descris ţări străine. 8. a dezvălui, a da pe faţă / în vileag (un secr a anunţa, a proclama. 9. a ghici, a discerne, a simţi, a vedea; to ~ fortunes a ghi ci viitorul; to ~ smb.'s fortune by cards a da cuiva în cărţi; one can ~ she is intell igent nu e greu de văzut că e inteligentă; you can ~ he is a detective a mile away se vede de la o poştă că e detectiv; I can ~ it from your eyes ţi-o citesc în ochi. 10. (desp re ceas) a indica, a bate, a arăta (timpul); to ~ the time a indica ora; to ~ the quarters a suna / bate sferturile; the bell was ~ing the hour clopotul bătea ora f ixă. 11. a porunci, a ordona, a cere, a indica (to) sa; a ruga, a invita, a spune; ~him to come pofteşte-i să vină, spune-i să vină; I told him not to i-am interzis / i-am oprit (s-o facă); do as they ~ you fî cum ţi-au spus ei; do as you are told fă cum ţi s-a spus, fă cum ţi se spune; he will do as he's told are să asculte, o să facă ce i se spune; we have been told to leave ni s-a spus să plecăm. 12. a distinge, a deosebi, a dife renţia (un lucru de altul); to ~ the good from the bad a distinge binele de rău; you can't ~ her from her sister e imposibil s-o deosebeşti de sora sa. 13. a recunoaşte , a identifica; I can ~ him by his voice îl recunosc după voce, îi cunosc vocea dintro mic; one could ~ the hand of man se recunoaşte mâna unui bărbat, se cunoştea că muncise un bărbat. 14. a şti, a prevedea, a garanta; how can I ~ that he will do it? de unde aş putea să ştiu dacă o va face? cum pot fi sigur că o face?; how am I ~but that he will do it? ce siguranţă / certitudine pot avea că n-o s-o facă? 15. (şi to ~ over) a număra, a ocoti; all told cu una cu alta, punând totul la socoteală; dacă ţinem seamă de tot; there were twenty people erau douăzeci de persoane cu totul; all told, I made 120 pounds out of it cu totul / cu una cu alta am scos 120 de lire din afacerea asta; to ~ one's beads a bate mătăniile. 16. to ~ offa) a desemna, a indica, a numi, a reparti za; (mil.) to ~ off one's men a-şi repartiza soldaţii la posturi; to ~ off four men for a fatigue a desemna patru oameni pentru o corvoadă; b) (fam.) a respinge, a pu ne la locul său, a tăia din nâs (cuiva); to ~ smb. off properly a pune la punct pe cin eva; they told each other off proper şi-au spus vreo câteva de Ia obraz, s-au ciorovăi t cum se cuvine; to get told off a stârni reproşuri, a căuta ceartă cu lumânarea, a găsi ce a ce cauţi. B. intr. 1. a spune, a rosti, a povesti; (fam.) ~ me if you can! ci, i a să te-auzim! haide, spune, te ascult! (fam.) you're ~ing me! auzi vorbă! ce palavr e mai sunt şi astea! nu mai spune!; don't ~ me! fugi dc-aici cu ursul (că sperii cop iii); lasă-tc de bancuri!; fii serios / sonor; (amer. fam.) I'll ~ the world am să ţip în gura mare, am să spun la toată lumea; let me ~ you dă-mi voie să-ţi spun; it's not easy let me ~ you dă-mi voie să-ţi spun că nu e chiar aşa de uşor; he will be furious, I can ~y u o să turbeze de mânie, ascultă-mă pe mine. 2. a şti, a fi sigur; who can ~? cine poate şt ?;-you never can ~nu se ştie niciodată / ca pământul; să nu zici vorbă mare; how can I ~? d unde să ştiu? 3. a prevesti, a prevedea, a proroci; the mild air told of spring aer



 ul plăcut vestea apropierea primăverii. 4. a vorbi; the lines of his face told of lo ng suffering faţa lui brăzdată trăda lunga suferinţă prin care trecuse/5. to ~ on, of smb. denunţa, a pârî, a turna pe cineva. 6. a acţiona, a-şi produce efectul, a avea efectul do rit; every little ~s până şi fleacurile au efectul lor, toate lucrurile cu urmările lor; good blood ~s, breed will ~ sângele apă nu se face; words that ~ cuvinte care au ef ect; the remark told observaţia a avut efectul cuvenit; every shot / blow ~s toate loviturile îşi ating ţinta; his years are beginning to ~ on him a început să se resimtă de pe urma anilor, se simte că îmbătrâneşte; the weather ~s on his health clima îi afectează / fluenţează sănătatea. 7. a avea influenţă, a face impresie, a lucra; this ~s for him, this s in his favour asta este / militează în favoarea lui; it will ~ against you asta va avea un efect negativ pentru dumneata; everything told against him toate erau împ otriva lui.



telluric2 adj. (chim.) teluric, care conţine telur. telluric bismuth [~ 'bizmoQ] s . (mineral.) tetradimit. telluride ['teljuraid] s. compus al tcluriului cu un el ement clectropozitiv, tellurism ['teljurizam] s. (jiz.) telurism. tellurium [te' Ijuoriam, -joar-, -jo:r-[ s. (chim.) teluriu. telly ['teii] s. (fa/u.) 1. televi ziune. 2. televizor. telly party [~ 


 „the Temple". template ftemplit] s. v. t e m p l e t. temple1 ['tempi] s. 1. temp lu. 2. the Temple sediul a două colegii de avocaţi la Londra. temple2 s. tâmplă. temple3 s. (text.) tindee. temple bone [~ boun] s. (anat.) os temporal. templet ['tcmpl it] s. şablon, model, tipar, formă. tempo l'tempou], pl. tempi [-pi:] s. (ital.) 1. (muz.) timp, tempo. 2. tempo, ritm (de producţie etc.). temporal1 ['tempprpl] adj. 1. temporar, vremelnic, trecător. 2. lumesc, secular, laic, tellable ftetobl] adj . care poate fi spus / povestit; comunicabil; demn de a fi povestit. mirean; ~ p eers / lords membrii laici ai Camerei Lorzilor. 3. (gram.) temporal. teller i'te b r ] s. 1. narator, povestitor. 2. (pari.) scrutător, verificator, numărător al tempo ral2 I. s. (anat.) osul temporal, al tâmplei. II. adj. de tâmplă, temporal. voturilor. 3. casier (la bancă). 4. (înv.) trezorier. 5. (sport sl.) lovitură puternică (la box). temporality [itcmpo'rasliti] s. 1. caracter trecător / vremelnic. 2. pl. posesiune a şi _„ . telling ['telirj] I. adj. frapant, care produce vâlvă, de efect, foarte import ant, însemnat, veniturile unui cleric, venituri temporare. grăitor, impresionant. II . s. spusă, vorbe etc.; to take a ~ a accepta un sfat, a primi cu temporarily ['te mporarii!] adv. temporar, vremelnic, pentru un timp. calm o mustrare. temporary ['temporari] adj. temporar, vremelnic, provizoriu. tellingly [-li] adv. în mod sem nificativ. temporization [itemporai'zei/^n] s. temporizare, amânare. telling-off [ 'telirjio(:)f] s. dojana, ceartă, admonestare. temporize ftemparaiz] vb. intr. 1. a temporiza, a se adapta timpului şi împrejurărilor. telltale ['telteil] I. ş. 1. vorbăreţ, flecar, guraliv, limbut, gură-spartă. 2. denunţător, pârâtor. 2. a căuta să câştige timp, a târzia, a ezita, a şovăi. 3. (telm.) mecanism automat de semnalizare (contor de gaz, c eas de control etc.). 4. (mar.) temporizer [-ar] s. persoană care temporizează. axio rnetru, indicator de poziţie a cârmei. II. adj. trădător, denunţător; guraliv, bârfitor. te [tempt] vb. tr. a seduce, a ademeni, a tenta, a ispiti, a aţâţa, a provoca; one is ~e d to ask the question fără să vrei îţi pui întrebarea / eşti tentat să (te) întrebi, de la te ['tcljureit] s. (chim.) sare telurică. tellurian [te'ljuorian, -josr-] I. adj. caracteristic pământului sau unui locuitor al sine se impune întrebarea. pământului. II. s . pământean, locuitor al pământului. temptable ['temptabl] adj. capabil de a fi ispitit / ademenit. telluric1 [te'ljuorik, -joar-] adj. teluric, pământesc, aparţinând pământului, erestru. temptation [temp'teijVm] s. ademenire, tentaţie, ispită.



 935 ten spot



tempter ['tempts1"] s. ademenitor, seducător, ispititor; the Tempter ispititorul,d iavolul, Satan. tempting ['temptin] adj. ademenitor, seducător, atrăgător, atractiv, a măgitor. temptress ['temptris] s. ademenitoare, seducătoare, ispititoare. ten [ten] I. (num. card.) 1. zece: (fig.) ~to one zece Ia unul, aproape sigur. 2. (fam.) t o be ~ a penny a nu valora mare lucru. II. s. zece bucăţi, grupă de zeci. -0- the uppe r ~ (thousand) aristocraţia, pătura conducătoare, vârfurile dominante. tenable ['tensbl] adj. 1. durabil, trainic, solid. 2. apărabil, care poate fi ţinut / apărat. 3. utiliz abil, apt, bun la ceva, destoinic. tenacious [ti'nei/as] adj, 1. tare, îndârjit, înverşu nat, tenace. 2. (despre memorie) bun, care nu înşală. 3. adeziv, lipicios, vâscos. 4. pe rsistent, statornic, dârz; to be ~ of one's opinion a persista în opinia sa. ~ of li fe viabil, plin de viaţă. tenaciousness [-nis] s. v. t e n a c i t y . tenacity [ti' nEesiti] s. 1. tenacitate, tărie, îndârjire. 2. statornicie, stăruinţă, perseverenţă. 3. li aderenţă. 4. soliditate, durabilitate. tenail [ti'neil] s. f/nil.) întăritură în formă de e. tenancy ftenansi] s. 1. chiria unui local, posesiune, ocupare temporară, arenda re, arendă; pământ arendat, casă închiriată. 2. tcnncn al arendării. tenant ['tenant] I. s. chiriaş, arendaş, locatar temporar; ~at will arendaş care nu arc contract de închiriere . 2. locatar. II. vb. tr. a închiria, a arenda. tenantable [-abl] adj. 1. gata rep arat pentru a fi închiriat. 2. locuibil. tenantless [-lis] adj. fără locatar; gol. ncl ocuit. tenantry [-ri] s. (fam.) 1. arendaşi. 2- chiriaşi, locatari. ten-cent store [ 'tensent -sto:1"] s, (amer.) magazin universal (cu lucruri ieftine). tench [tcnt /J s. (Uit.) lin (77nca tinca). tend1 [tend] vb. A. tr. a îndrepta, a dirija, a tr imite, a conduce, a întovărăşi. B. intr. 1. a se înclina, a fi îndreptat într-o anumită dir 2. a avea înclinare / pornire / simpatie, a tinde spre, a avea tendinţa. 3. a exerci ta o influenţă, a duce la. tend" (prese, de la a t t e n d ) vb. tr. 1. (despre un b olnav, o planta) a avea grijă de, a se interesa de, a-i păsa de, a veghea, a îngriji; (despre o maşină) a supraveghea, a controla.



tendril ['tendril] I. s. (bot., despre graminee, cereale) cârcel, mustaţă, lujer, ţeapă. I I. adj. căţărător, urcător. tenebrific [tcni'brifik] adj. care întunecă. tenebrificous [-as dj. v. t e n e b r i f i c . tenebrosity [


 uinţă. 2. scop, efect, rezultat. tenor ['tcnar] •*• 1. curs, scurgere, trecere, direcţie, succesiune. 2. conţinut, sens general; tendentious [ten'den/as] adj. tendenţios. (ju r.) a) text, conţinut (al unui document); b) copie, duplicat. 3. caracter, fire; e ven ~ tendentiousness [-nis] ş. tendenţiozitate. uniformitate. 4. (muz.) a) tenor; b ) voce de tenor. Tendenz novel [ten'dents 'novl] s. (germ.) (lit.) roman cu tend inţă. tenorino [tcnou'rimou], pl. tenorini [-'ri:ni:] (muz.) tenor care cântă numai în fal set, tender1 ['tendar] I. vb. tr. 1. a oferi. 2. a prezenta, a arăta, a înmâna (o cere re etc.); tenorino. to~ one's resignation a-şi prezenta demisia. 3. (amer.) a prov oca / a produce o mutilare tenorrhaphy [te'norafi] s. sutura, unirea capetelor u nui tendon împărţit. /o jignire. 4. (amer.) a organiza, a da (un prânz). 5. (amer.) a de cerna (grad, premii etc.). tenor violin ['tens vaia.lin] s. violă. II. s. 1. (corn .) ofertă. 2. (jur.) sumă depusă (pentru plata unei datorii etc.); (jur.) legal tenosi tis [itenou'saitis] s. inflamarea unui tendon. ~ mijloace legale de plată; cauţiune, sumisiune pentru adjudecare. tenostosis [.tcnou'stasis] s. osilîcarea unui tendon . tender21. s. 1. (mai ales amer.) operator, mecanic (la un pod basculant etc.). 2. (ferov.) tenosuture [itcnou'sju:t/ar] s.v. t c n o r r a p h y . tender. 3. (mar.) navă-bază, bază plutitoare. II. vb. A. tr. 1. (jur.) to ~evidence a prezenta do vezi / probe. 2. a oferi (servicii, sume de bani); a prezenta (demisia, mulţumiri, felicitări). tenotomize [te'notamaiz] vb. tr. a împărţi (un tendon). 3. (mai ales amer. ) a oferi (un buchet de flori), B. in/r. (jur., com.) (for) a cere (un împrumut te notomy [tc'notami] s. (med.) tenotomie. etc.) angajându-se în scris să respecte clauze le fixate; to ~ to the government for a loan a face / a solicita un împrumut la st at pe baza unui angajament scris. tender11. adj. 1. fraged, gingaş, plăpând, delicat. 2. blajin, calm: to be ~ of a fi delicat / cu grijă faţă de cineva. 3. (despre sănătate) s lab, şubred; of ~ years în vârstă fragedă. 4. sensibil, bolnăvicios; ~subject problemă / su ct delicat, problemă grea / spinoasă. II. vb. tr. a (în)iuuia, a frăgezi. HI. s. (înv.) de licateţe, atenţie, consideraţie. tenderable ['tendcrabl] adj. care poate fi oferit dre pt plată. tenderer ['tendara1"] s. 1. (corn.) ofertant. 2. (jur. corn.) sumisionar . persoană (juridică) care se angajează în scris să respecte clauzele fixate; successful ~ beneficiarul unui bun adjudecat. tenderfoot ['tendafut],pl. tenderfeet [-fi:t], tenderfoots [-futs] s. (fam.) 1. nou sosit, ncaclimatizat, neobişnuit (cu o regiu ne); novice, începător. 2. (amer.) cowboy de operetă. tenderfooted [-futid] adj. cu pi cioare delicate. tender-hearted [~'hc:tid] adj. 1. slab de înger, sensibil. 2. del icat, blând. tender-heartedly [~'ha:tidli] adv. delicat, sensibil, blând. tender-hea rtedness [~'hci:tidnis] s. susceptibilitate, blândeţe, indulgenţă. tenderize ['tendaraiz j vb. tr. a (în)muia, a frăgezi (came etc.). tenderling ['tcndolin.] s. 1. fiinţă răzgâiată răsfăţată / plăpândă. 2. copil preferat. 3. (zool.) unul din primele coarne ale unui cerb. derloin ftendabin] s. 1. (amer.) filet, muşchi. 2. the Tenderloin District nume ge neric pentru cartierul localurilor de noapte. tenderly ftendali] adv. blând, calm. milos. tender-minded ['tenda'maindid] adj. simţitor, duios, milos. tender-mouthed [~'inauâd] adj. (despre cai) slab în gură. tenderness ['tendanis] s. 1. frăgezime, deli cateţe. 2. sensibilitate, blândeţe. 3. grijă, îngrijorare, prudenţă, chibzuinţă. tending [' 'J s. v. t e n d e n c y. tendinous ftendinas] adj. (anat.) vânos, cu vine, cu ten doane. tendment ['tendmant] s. (înv.) grijă, îngrijire, atenţie. ten-dollar word ['ten'd ola wa:d] s. (amer. fam.) cuvânt greu de pronunţat şi a cărui semnificaţie nu e întotdeauna limpede. tendon ftendan] s. (anat.) tendon, ligament, capătul muşchiului. tenour l'tena r ] s. v. t c n o r.



tenpenny ['tenpani] adj. (în valoare) de 10 penny. ten-percenter [~pajsentar] s. ( fam.) persoană care încasează 10% din valoarea unui contract, dintr-o tranzacţie comerci ală etc. (mai ales impresar). tenpin ['tcnpin] I. adj. (amer.) de popice. II. s. p opic. tenpin alley [~ iffili] s. popicărie. tenpins ['tcnpinz] s. (joc de) popice. tenpounder ['tcnipaundar] s. (mil.) tun a cărui încărcătură cântăreşte 10 livre. tense1 [t s. (gram.) timp (verbal). tense 2 1. adj. 1. încordat, întins, ţeapăn. 2. (despre nervi) iritat, agitat, încordat. II. vb. tr. (fam.) to ~ up a tensiona (pe cineva). tens ely ['tenslij adv. încordat, rigid, ţeapăn. tenseness ftensnis] s. încordare, rigiditate . tensibility [tensi'biliti] s.v. t e n s i l i t y . tensible ['tensibl] adj. d uctil, extensibil. tensile ['tensailj adj. extensibil, care se poate întinde; (mec .) rezistent la tracţiune / la întindere / la rupere. tensility [tcn'siliti[ s. exte nsibilitate, ductilitate. tensimeter |ten'siniitar] s. (ftz., med.) tensiometru.



 tensiometer [itensi'mitar[ s. (telm.) tensometru, extensometru. tensometric [it ensi'ametrik] adj. (fiz.) tensometric. tensiometry [.tensi'Dmitril s. (fiz.) ten sometric. tension ['ten/an] s. 1. tensiune, întindere. 2. stare de tensiune, încorda re (şi fîg.). 3. încordare, extensibilitate, tensiune. 4. (fiz.) elasticitate, forţă elast ică. 5. (electr.) intensitate, voltaj. tensional [-^1] adj. (telm., fiz.) de tensi une. tension bridge ['ten/an brid3] s. pod în formă de arc, atârnat. tensity ['tensiti j s. v. t e n s e n e s s . tensive ['tensiv] adj. care dă senzaţia de rigiditate / contractare, tensor ['tcns9r, -so:r] s. 1. (anat.) (muşchi) tensor. 2. (mat.) tens or. ten spot ['ten spot] $. (amer. fam.) 1. bancnotă de zece dolari. 2. (sentinţă de) condamnare la zece ani închisoare (corecţională).



 ten strike 936



ten strike [~ straik] s. (amer.) 1. lovitură, lovirea dintr-o dată a tuturor popicel or. 2. (fam.) lovitură hotărâtoare / fatală / decisivă; succes mare. tent1 [tent] I. ş. cor , şatră, şopron, coviltir, umbrar. II. vb. A. tr. (rar) a aşeza o tabără, a ridica un cort. B. intr. a locui în cort. tent2 I. s. tampon, faşă, fitil. II. vb. tr. 1. a pune tampo n / Fitil într-o rană. 2. a ţine o rană deschisă cu fitil. tent3 s. vin roşu spaniol, malag . tentacle ['tentokl, -tik-[ s. 1. (zool.) antenă, comuleţ, tentacul. 2. (bot.) fir exterior, glandă eu tulpină. tentacular [ten'taskjub1"] adj. tentacular. tentacled [ 'tentokld] adj. (înzestrat) cu tentacule., tentative ['tentotiv] I. adj. 1. de încer cat, de probă, experimental, empiric. 2. nesigur, şovăielnic; a ~ smile un zâmbet timid. II. s. probă, încercare, experienţă, tentativă. tentatively [-li] adv. cu titlul de încerc re. tent-bed ['tentbed] s. pat de campanie; pat cu polog. tent cloth [~ kb(:)0] s. pânză de cort. tented ['tentid] adj. 1. aprovizionat cu corturi. 2. acoperit cu c orturi. tenter ['tentar] I. s. 1. persoană care locuieşte în cort; amator de camping. 2. (ind.) supraveghetor de maşini. 3. (text.) gherghef, maşină de întins şi uscat o ţesătur ecare. 4. (te*/.) uscătoare. 5. v. t e n t e r h o o k s. 6. tentacul. II. vb. tr. a atârna sau a întinde CU cârlige pentru a se usca. tenter ground [tenta igraund] s. terenul pe care se întinde un gherghef. tenterhooks [~huks] s.pl. (text.) carabine de întindere, întinzătoare; copci (la îmbrăc㍠minte); (jig.) to be on ~ a se chinui în ne anţă, a sta pe ghimpi. tentful ['tentful] s. conţinutul unui cort. tenth [tefiO] I. nu m. ord. al zecelea; a zecea; ~ wave al nouălea val. II. s. 1. a zecea parte, o zec ime. 2. zeciuială. 3. (muz.) octava a treia. tenthly [-li] adv. a zecea oară, în al ze celea rând. tenthmeter ['tenOmi:tar| s. (fiz.) a zecea milionime dintr-un milimetr u. tent-peg ['tentpeg] s. ţăruş pentru fixarea pânzei cortului. tent pin [~ pin] s.v. t e n t - p e g . tent pole [~ poul] s. par de cort. tent rope [~ roup] s. frânghie pentru cort. tenture [/tentjcr] s. (fr.) hârtie tapet pentru pereţi. tenuifolious [tenjui'foulias] adj. (bot.) cu frunze subţiri şi înguste. tenuirostral [tcnjui'rostr^l ] adj. (omit.) cu cioc subţire. tenuity [te'nju:iti, ts'n-, ti'n-] s. 1. rarefiere (a aerului). 2. subţirime, fluiditate. 3. insuficienţă, simplitate, sărăcie. tenuous ['te njuss] adj. mic, subţire. tenure ['tenjuo1', -njo3r] ş. 1. (jur.) posesiune, drept d e posesiune, stăpânire; communal ~ proprietate indiviză. 2. ocupare (a unei funcţii). 3. termen de stăpânire / posesiune (al unui bun); durata ocupării (unei funcţiuni); fixity of ~ stabilitate într-o funcţie /într-un post. ten-vee ['tenvi:] adj. (fam.) de cea m ai proastă calitate. tepee f'ti:pi:] s. cort al indienilor nordamericani. tepefact ion [tcpi'fa;k/3n] s. încălzire moderată. tepefy E'tcpifai] vb. A. tr. a încălzi uşor. B. i tr. a se încălzi uşor. tepid ['tepid] adj. călduţ (şifig.). tepidity [tc'piditi] s. 1. încr ală, stare căldicică. 2. (fig.) răceală, nepăsare. tepidly ['tepidli] adv. călduţ. tepidnes cpidnis] ş. v. t e p i d i t y . teratism ['teratizam] s. (biol.) teratism; malfor maţie. teratogen [te'raetoud33ii] s. (biol.) agent teratogen. teratogenic [rterato u'd3enik] adj. (biol.) teratogen. teratologica! [iteroto'lrx^ikd] adj. (biol.) t eratologic. teratologist [tcra'tolsdsist] s. tcratolog. teratology [tera'toladsi ] s. 1. (biol.) teratologic. 2. afectare, exagerare în vorbire; povestirea unor întâmp lări năzdrăvane. terbium ['taibism] s. (chim.) terbiu. teree [to:s] s. 1. (înv.) o treim e, a treia parte. 2. (scoţ.) dreptul soţiei nelcgătarc la o treime din averea soţului de funct. 3. (bis. catolică) slujba de la ora 3. tercel ['to:s.?l] s. şoim (mascul). te rcentenary- [itorscnt'timsri, 'to:sen't-, to:'scn-] I. adj. de 300 de ani. II. s . aniversare A comemorare a 300 de ani, tricentenar. tercentennial [.t9:sen'teni al, 't9:sen't-[ i v . t e r c e n t e n a r y . tercet ['ts:sit, -set] s. 1. str ofă cu trei versuri, terţet, terţină. 2. (muz.) terţet. terebinth ['terobin6, -rib-] ş. (bo .) terebint (Pistacia terebinthus). terebinthine [rtera'binOain, -ri'b-] adj. ca terebentina. terebrate ['tersbreit] vb. tr. a găuri, a perfora. terebration [-ter a'brei/pn] s. pătrundere, perforare, scobire, găurire. teredo [tc'rirdou] s. (zoo/.) vierme care găureşte lemnul navelor (Teredo navalis). terete [to'ri:t] adj. cilindr ic, rotund. terga ['to:ga] pl. de la t e r g u ni. tergal i't3:glj adj. (zool.) dorsal, aparţinând spatelui. tergiversate I'to:d3iv3:seit] vb. intr. a tergiversa, a şovăi, a se eschiva. tergiversation [ito:d3iv9:'sci/pn] s. 1. tergiversare, şovăire, co cleală. 2. nestatornicie, inconsistenţă, schimbare de atitudine, renegare, apostazie.



 3. pretext, subterfugiu, tertip, truc, ocoliş. tergum ['to:gom], pl. terga ['t3:gs ] s. (zool.) spate.



term [ta:m] I. s. 1. limită, margine, sfârşit; the ~.of life limită, sfârşitul; to set / pu a ~ to smth. a pune capăt unui lucru, a fixa o limită pentru ceva. 2. termen, dată, s cadenţă. 3. (med.) termenul sarcinii, dată când trebuie să se nască copilul, termen; she ha reached her ~ a ajuns la termen, e la termen. 4. termen, perioadă, durată; ~ of a l ease termenul pentru care c făcut un contract de închiriere, durata unui contract; b anishment for a ~ of years exil / surghiun pe timp limitat; the loan shall be fo r a ~ of twenty years împrumutul se face pe timp de 20 de ani; his ~is up şi-a ispăşit p edeapsa; during his ~ of office în timpul cât era în funcţie; ~ of notice preaviz; ~ of copyright termenul de protecţie a dreptului de autor; long- / , short— transaction o peraţie pe termen lung / scurt. 5. trimestru; I owe a ~'s rent datorez chiria pe u n trimestru; at the beginning of the September ~ la începutul primului trimestru; during ~ în timpul cursurilor; the beginning of ~ redeschiderea cursurilor (univer sitare). 6. (jur.) sesiune judecătorească: Trinity ~ sesiune care începe marţea după Sfânta Treime. 7. pl. (com. fin. etc.) condiţii, clauze, termene; (fin.) ~s of an issue c ondiţiile unei emisiuni; ~s of trades a) raportul schimburilor internaţionale; b) pr eţurile relative ale mărfurilor schimbate; satisfactory ~s condiţii acceptabile; on si milar ~s în condiţii similare; I'll take it on your own ~s accept condiţiile dv. orica re ar fi ele, mă voi supune condiţiilor dictate de dv.; make / name your own ~s dict aţi condiţiile, spuneţi ce condiţii v-ar conveni; by the ~s of article 49 conform clauze lor articolului 49; ~s of payment condiţii de plată; on equal ~s în condiţii de egalitat e, pe picior de egalitate. 8. /;/. preţ(uri), condiţii; what are your ~s for lessons ? cât ceri pentru o lecţie, cu cât dai lecţia? "~s inclusive" „inclusiv cheltuielile"; I w ill let you have it on easy ~s ţi-o dau ieftin / avantajos, îţi fac unele facilităţi de pl ată; on moderate ~s fa un preţ accesibil / modest, în condiţii avantajoase; not on any ~ s cu nici un preţ / chip. 9. pl. înţelegere, tranzacţie, acord; to come to ~s, to make ~ s a ajunge Ia o înţelegere, a cădea la învoială; the enemy came to ~s duşmanul a căzut la î lă; to bring the enemy to ~s a-1 face pe inamic să capituleze / să cedeze. 10. pl. rel aţii, raporturi, termeni; friendly ~s relaţii amicale, bune raporturi; to be on good ~s with smb. a fi în termeni buni cu cineva; we are on bad ~s nu suntem în termeni buni, nu prea ne avem bine; we are on the best possible ~s ne înţelegem de minune, n e avem cum nu se poate mai bine; to be on familiar ~s with smb. a fi în relaţii / ra porturi familiare, a fi familiar cu cineva; to be on speaking ~s a fi în relaţii de bună-ziua; we are no longer on speaking ~s ne-am certat, nu mai vorbim unul cu alt ul. 11. (mat. log.) termen (al unei ecuaţii, judecăţi); in ~s of c. g. s. units în unităţi entimetru gram secundă; to express one quantity in ~s of another a exprima o canti tate în funcţie de alta; to try to reckon happiness in ~s of worldly success a încerca să masori fericirea în funcţie de succes în viaţă; to reduce a fraction to lower ~s a redu e / a simplifica o fracţie; ~s of a problem termenii, elementele / enunţul unei prob leme; contradiction in ~s contradicţie în termeni, contradictio in terminis. 12. (li ngv.) cuvânt, termen, expresie, denumire; legal ~s termeni juridici; technical ~s termeni tehnici; to use the appropriate ~s a folosi termenii corespunzători. 13. p l. limbaj, exprimare, fel de a vorbi; how dare you use such ~s? cum îndrăzneşti să vorbeşt i în felul acesta?; to write in strong ~s to smb. a scrie o scrisoare energică cuiva ; to speak of smb. in flattering ~s a vorbi măgulitor de cineva. 14. (arhit.) orna ment sculptural. 15.pl. (med.) reguli, soroc, period, menstruaţie. II. vb. A. tr. a numi, a denumi, a desemna. B. refl. a se numi, a-şi spune, a se da drept; he ~ed himself a professor îşi zicea profesor, se dădea drept profesor. termagancy ['tsmisgs nsi] s. turbulenţă, violenţă, poftă de ceartă, obicei de a se certa. termagant ['to:mogont] I. s. femeie rea, scorpie, zgripţuroaică. II. adj. arţăgos, certăreţ; hapsân,rău. term fee ni fi:] s. (jur.) onorariu dat avocatului pentru fiecare termen când se judecă un pr oces. terminable ['tomiinabl] adj. 1. limitat în timp, grabnic, urgent. 2. ceea ce poate fi definit, determinabil. terminableness f-nis] s. limitare, determinare. terminal ['tomiinl] I. adj. 1. (despre o linie) hotarnic, de hotar, terminal, f inal. 2. (zool., bot.) terminal. 3. (despre o gară, etc.) terminus, cap de linie. 4. (scol.) trimestrial. 5. (despre scrisori, litere, telegrame, tocmeli) definit iv, final, ultim,cel din urmă. 6. (med.) (despre o boală) terminal, care pune capăt zi lelor. II. s. 1. termen, punct final / terminal. 2. (electr.) bornă (de priză de cur



 ent); screw ~ bornă cu şurub. 3. (gram.) terminaţie. 4. pl. (ferov.) cheltuieli de man ipulare. 5. (amer.) cap de linie; gară terminus; localitate situată la cap de linie. 6. (e/n.) terminal. terminal amplifier |~ 'a;mplifaiar] s. (tel.) amplificator final, amplificator de ieşire. terminal figure [~ Tigor] s. (arhit.) cariatidă, stat uie ornamentală. terminal job [~ 'd3ob] s. (ec.) activitate fără viitor. terminal mora ine [~ mr>'rein, ~ nia'r-] s. morenă frontală. terminal point [~ 'point] s. staţie ter minus (la un vehicul de transport public). terminate ['to:mineit] vb. A. tr. 1. a fixa limita/ sfârşitul / marginea / graniţa. 2. a sfârşi, a pune capăt; a restrânge, a mă . B. intr. a se sfârşi, a se termina, a se încheia. termination [rtomii'nei.fan] s. 1. sfârşit, capăt, limită, extremitate.-2'. terminare; termi naţie; desinenţă. 3. sfârşit, î oncluzie. 4. (mec.) mccaîiism, dispozitiv final, terminal, marginal, de capăt. termi native ['t3:niine>tiv, -nei-J adj. 1. care tinde să încheie, să termine. 2. definitiv, absolut. \ terminator ['t3:mincitor] s. 1. persoană care încheie, termină (mai ales o lucrare postumă). 2. (asîron.) linie demarcatoare între partea luminată şi cea neluminată unei planete. \ terminatory [to:'minot3ri] adj. 1. hotarnic, de hotar. 2. termi nal, final. terminer ['tomiins1"] s. (jur.) hotărâre, decizie. termini ['to:minaiJ p l. de la t e r m i a u s, terminological [-to:mino'bd3ik3l] adj. terminologic. t erminologist [it3:mi'nDl3d3ist] s. specialist în terminologic.



 937 testification



terminology bta:mi'nalad3i] s. 1. terminologie, nomenclatură. 2. ştiinţa termenilor te hnici. terminus ['ta:niinas],pl. termini [-nai] s. 1. (rar) hotar, limită. 2. (staţi e) terminus, cap de linie. 3. capăt, scop. 4. (itiitol. romană) zeu protector al fro ntierelor. 5. piatră / stâlp de hotar. termite ['tsimit] s. (entom.) termită. termless ['taimlis] adj. 1. fără limită, nemărginit. 2. independent, neatârnat. 3. inexprimabil, d e nespus. 4. fără termen. termly ['te:mli] adj. trimestrial. term time ['taini taim] s. (scol.) perioada cursurilor; during ~ în timpul anului şcolar / universitar. ter n [ta:n] s. 1. (omit.) chira-dc-baltă (Sterna hirimdo). 2. trei, triadă. 3. trei num ere de loterie ieşite câştigătoare la aceeaşi extragere. 4. (mar.) goeletă cu trei arbori. ernary ['tamarij I. adj. 1. ternar, compus din trei. 2. (chim. mineral.) corp co mpus din trei clemente. II. s. trei, grup de trei unităţi, triadă. ternate ['ta:nit[ a dj. (bot.) ternat. terne [tom] s.v. t e r n e p 1 a t e. terneplate ['tamplcit] s. (metal.) tablă mată. cositorită. ternion ['teinian] s. grup de trei, triadă. terpene ['ta:pi:n] s. (chim.) terpenă. Terpsichore [ta:p'sikari] s. (mitol.) muza dansului . terpsichorean [ita:psika'ri(:)an, -ko'r-] I. adj. care ţine de dans. II. s. (fam .) dansator, balerin. terra ['teraj s. (lat.) pământul. terra alba [~ 'aelba] ş. lut d e pipă. terrace ['teras,-ris] I.-s. 1. terasă; dig, zăgaz, stăvilar. 2. rând de case, stra dă (în special plantată cu verdeaţă). 3. acoperiş neted, plan. 4. (geol.) terasă, coama unu ovârniş. II. vb. tr. a clădi, a zidi o terasă. terracotta ['tera'kota, ■--'--] s. (ital.) teracotă. terrain [terein] s. 1. regiune, teritoriu. 2. teren, pământ, sol. terrapin [ 'terapin] s. (zool.) broască ţestoasă de apă dulce (Malaclemys). terraqueous [te'reikwia s] adj. 1. constând din apă şi pământ. 2. (despre călătorii) pe uscat şi pe mare. 3. amfibi rrene [te'ri:n] I. adj. pământesc, terestru. II. s. suprafaţa pământului, glob terestru. t errestrial [ti'rcstrial, tc'r-, ts'r-J I. adj. 1. pământesc, terestru; de pe uscat. 2. lumesc, monden. II. s. locuitor al pământului, pământean. terrestrially [-i] adv. pământ sc, lumesc. terrible [tcrabl, -rib-] adj. 1, grozav, teribil, înspăimântător, groaznic, în grozitor. 2. (fam.) formidabil, extraordinar, colosal; enorm, uriaş; violent; aspr u. terribly [-i] adv. grozav, teribil, îngrozitor. terricoline [te'rikalin] adj. v . t c r r i c o 1 o u s. terricolous [te'rikalas] adj. care trăieşte în pământ, în sol. ter ier1 ['tens'"] s. 1. (despre câini) tericr. 2. (glumeţ) soldat din armata teritorială. terrier2 s. (ist.) registru de impozit funciar, catastif de cadastru. terrific [ta'rifik, ti'r-] adj. 1. teribil, înspăimântător; oribil, groaznic. 2. (fam.) grozav, n emaipomenit, fără pereche; he's a~bore e teribil de plicticos; he's a ~actor c un ac tor colosal / neîntrecut (v. şi t e r r i b 1 c 2). terrifically [-aii. ti'r-] adv. în spăimântător, teribil, groaznic. terrify ['terifai] vb. tr. a înspăimânta, a înfricoşa, a s , a îngrozi. terrigenous [te'rid3inas] adj. terigen, produs de sol. terrine [tc'ri m] s. 1. castron de supă. 2. vas de bucătărie incasabil. territorial [tteri'ta:rial] I . adj. 1. funciar, de pământ, teritorial. 2. teritorial. II. s. soldat din armata te ritorială. territoriality [.teritori'aeliti] s. 1. teritorialitate, faptul de a fi teritorial. 2. (zool.) comportament de apărare a teritoriului. territorialize [-a iz] vb. tr. 1. a mări. a lărgi prin adăugare de teritoriu. 2. a reduce din punct de ve dere politic la condiţia de teritoriu (v. t c r r i t o r y 2). territorial waters [itcri'ta: rial 'wa:taz] s. pi. (jur.) ape teritoriale. territory ['tenuri] s. 1. teritoriu. 2. (amer.) teritoriu fără drept de stat (în Canada si Australia, odinioa ră Hawaii). 3. (fig.) teritoriu, sfera, domeniu. 4. (sport) fiecare din cele două ju mătăţi de teren (de. fotbal sau hochei) ocupată de o echipă. territory wool [~ wul] ş. (ame .) lână provenind de la oi din statele situate la vest de fluviul Mississippi. terro r ['terar] s. 1. spaimă, groază. 2. teroare. 3. persoană sau lucru care inspiră groază; te amă; (fam.) om insuportabil, dificil, dur, sever; copil neastâmpărat, diavol împieliţat. t errorism ['terarizam] s. terorism. terrorist ['terarist] I. s. terorist. II. atr . ~ activities activităţi teroriste. terroristic [tera'ristik] adj. terorist. terror ize ['teraraiz] vb. tr. a teroriza, a îngrozi, a înspăimânta. terror-smitten fteraismite n] adj. v. t e r r o r - s t r i c k e n . terror-stricken [-istrik^n] adj. îngroz it, cuprins de spaimă, înspăimântat. terror-struck [~psuwk] adj. v. t e r r o r - s t r i c k e n . terry ['teri] s. 1. (text.) ţesătură catifelată netedă; pluş. 2. covor, preş. t ycloth ['tcriklaO] s. (text.) frotir. terse [ta:s] adj. 1. (despre stil) concis,



 succint. 2. (înv.) frecat, curăţit, lustruit. terseness ['ta:snis] s. conciziune. ter tian ['ta:/^n| I. s. malarie cu accese ce revin din două în două zile. II. adj. care a re loc la fiecare două zile. tertiary ['tai/iari] I. adj. 1. (geol.) terţiar. 2. (omit.) terţial. 3. (chim.) care are o calitate în gradul al trcilca.ll.pl. tertiaries [-iz,-z]ş. l.(geol.) terţiar, s istemul terţiar al rocilor. 2. culoare produsă din amestecul a două culori. tervalent [ta:'veilant] adj. (chim.) trivalcnt. terza rima ['ta:tsa 'ri:maj ş. (ital. metr.) terţină, terza rima. tesla ['tesi ] s. (ftz.) tesla. tessellate ['tesilcit, -sal-] vb. tr. a lucra în mozaic, a lucra în carouri colorate diferit. tesselated [-id] adj . mozaicat, lucrat în mozaic, pardosit cu plăci de culori diferite ca o tablă de şah; înca drilat. tessera ['tesara],pl. tesserae [-ri:] s. 1. cuburi smălţuite (folosite în lucr area mozaicului). 2. 7.SLT.



tesseral ['tcsaral] adj. 1. v. t c s s u 1 a r. 2. (despre cristal) tcseral, reg ulat. tessular l'tesjular] adj. v. t e s s e r a l (2). test1 [test] I. s. 1. pr obă, încercare; to put smth. / smb. to the ~ / through a ~ a punc ceva / pe cineva l a încercare, a încerca ceva / pe cineva; to undergo a ~, to be put through a ~ a susţi ne o probă, a fi pus la încercare; when put to the ~ când e pus la încercare / la o adică; to go through the ~ of adversity a trece prin ciur şi prin dârmon; to pass / to sta nd the ~ a trece cu bine printr-o încercare, a rezista unei încercări; a method that h as stood the ~ of time o metodă care a rezistat la proba timpului. 2. (mec, met., chim., com. etc.) analiză, examen, probă. încercare, control, verificare; boiler ~ pro ba / verificarea cazanelor; ~ by water proba la apă; endurance ~ încercare la obosea lă, proba la uzură; resistance ~proba de rezistenţă; acceptance ~ proba pentru omologare / recepţie; control / check ~ contraprobă, probă de control; (chim.) dry ~ probă la usc at; wet ~ probă la umed; (fig.) the acid ~proba / încercarea supremă, piatra de încercar e, proba concludentă; the true ~ of civilization semnul distinctiv al civilizaţiei; (med.) animal ~ experimentare pe un animal; blood ~ analiza sângelui; water ~ anal iza urinii; Wassermann ~ reacţia / analiza Wassermann; haemoglobin ~dozarea hemogl obinei în sânge, hemogramă; (tehn.) bench ~ încercare Ia bancul de probă; (tehn.) impact ~ încercare dinamică /la şoc; (med.) Pirquet('s) ~cutircacţic, reacţie cutanată. 3. (chim.) eactiv (of, for) (pentru). 4. examen, examinare, cercetare; eye ~ examen de ochi ; (mil. mar.) to fail to pass the eye ~ a fi reformat / respins din cauza vederi i slabe; driving ~cxamenul pentru carnetul / permisul de conducere auto. 5. (sco l.) examen; weekly ~ lucrare de control; oral ~ probă orală. 6. (psih.) test; intell igence ~ test de inteligenţă; trade ~ test profesional. 7. (chim.) cupclaţiune, scoate rea aurului şi argintului din aliaje. II. vb. A. tr. 1. a pune la probă / încercare; a experimenta, a proba, a controla, a verifica, a cerceta, a examina, a analiza, a sonda; to ~ a coin for weight a verifica greutatea unei monede; to ~ out a sch eme a verifica în practică un proiect. 2. (chim.) a cupcla, a separa metalele preţioas e din aliaje. 3. (chim.) a determina (natura unui corp) cu ajutorul unui reactiv ; to ~ with litmus-paper a se servi de turnesol ca indicator, a verifica reacţia l a turnesol. B. in/r. a face verificări, reacţiuni; to ~ for alkaloids a face reacţie l a alcaloizi. test2 s. 1. (zool.) carapace, înveliş calcaros. 2. (bot.) v. t e s t a. testa ['testa], pi. testae [-ti:] 1. (bot.) coaja tare a unei seminţe. 2. v. t c s t2 (1). testable ['tcstabl] adj. 1. cercetabil. examinabil, expcrimentabil, te stabil. 2. (jur.) capabil de a face un testament. 3. capabil de a da mărturie. tes tacean [tes'tci/an, -ian] ş. (zool.) testaceu. testaceous [tcs'tei/as, -ias] adj. 1. (zool.) având carapace / scoarţă / înveliş tare, calcaros. 2. (biol.) culoare cărămizie. stament ['testamant] s. 1. (jur.) testament, act de lăsare ca moştenitor. 2. (rel.) legat, testament, moştenire; New ~ Noul Testament; Old ~ Vechiul Testament. testam ental [itesta'mentl] adj. v. t e s t a m e n t a r y . testamentary [-testa'inen tari] adj. testamentar, lăsat prin testament. testamur [tes'teima1"] s. (lat.) cer tificat / adeverinţă de trecere a unui examen universitar. testate ftesteit] I. adj. (jur.) testat, lăsat / rămas prin testament; to die ~ a muri lăsând testament. II. s. t estator. testator [tcs'tcitar] s. testator, care a făcut un testament. testatrix [ tcs'tcitriks] s. testatoare. test ban ['test ba;n] s. (pol.) acord de interzicer e a testelor nucleare în atmosferă. test-bench ['testbent/] s. (mec.) banc de probă. t



 est blank [~ blzerjk] s. foaie de test, formular pentru testare. test car [~ ko: r] s. (auto) maşină / automobil de probă / studiu; prototip, test case [~keis] s. (jur .) caz / speţă care generează jurisprudenţă. precedent judiciar. test chart [~ t/a:t] s. ( 7V) miră. testee [tes'ti;] s. persoană supusă unui test, persoană (care este) examinată. t est engine ['test iend3in] s. (tehn.) motor de încercare; prototip. tester1 ['test a1"] s. 1. examinator, experimentator, persoană care face experienţe / analize; labo rant (v. t e s t1). 2. vas / instalaţie / aparat / instrument / dispozitiv / mecan ism pentru experienţă. tester2 [~] s. baldachin deasupra patului. tester3 s. (ist.) monedă de şase penny. tester bed [~ bed] s. pat cu baldachin. testern f'tcstan] fîuv.) I. s. 6 penny. II. vb. tr. a dărui (cuiva) o monedă de 6 penny. test field ['test f i:ld] s. (agr.) câmp de experienţă. test flight [~ fiait] s. (av.) zbor de încercare. te st-fly [~fiai] vb. intr. (av.) a face un zbor de încercare. test glass [~ gki:s] s . (chim.) eprubetă. test hop [~ hap] s. (av.fam.) v. t e s t f l i g h t . testicl e ['tcstikl] s. (anat.) testicul. testicular [tes'tikjular] adj. testicular. tes ticulate [tcs'tikjulit] adj. (bot.) în formă de testicul. testification [itestifi'kc i/^n] s. testificare, atestare, depunere de mărturie.



 testifier 938



testifier [rtestifatar] s. martor.. testify ['testifai] vb. A. tr. 1. a depune măr turie, a atesta. 2. a declara solemn (convingerile, credinţa), a întări prin jurământ. 3. a manifesta (o dorinţă ele). B. in/r. 1. a atesta. 2. a face o declaraţie solemnă. 3. (t o) a da o declaraţie (în folosul cuiva). testily ['testili] adv. cu încăpăţânare, cu îndără orocănos. testimonial [.testi'mouniol] I. s. 1. testimonial, atestat, dovadă, certif icat; declaraţie, depoziţie. 2. scrisoare de recomandare. 3. (amer.) ~ dinner banche t oferit în onoarea cuiva. 4. semn de stimă, admiraţie sau recunoştinţă. II. adj. doveditor atestator. testimonialize [-aiz] vb. tr. a oferi (ceva) în cinstea (cuiva). testi mony ['testimonii I.s. 1. declaraţie, depoziţie verbală sau scrisă; dovadă; to bear ~ a de pune mărturie; to call in ~ a chema ca martor; in ~ whereof drept care certificăm. 2 . (jur.) depoziţie de martori, dovadă cu martori. 3. manifestare, protest. 4. (bibi. ) Tablele legii; revelaţie divină. II. vb. într. (înv.) a depune mărturie. testiness ['tes tinisj s. încăpăţânare, fire morocănoasă, supărăcioasă. testing ['testirj] s. testare, veri ercare, probă. testis ['testis],pl. testes [-ti;z] s..v. t e s t i c l e . test li quor ['test .liks1"] s. 1. (chim.) soluţie normală. 2. grad pentru măsurat alcoolul. t est load [~ loud] s. (constr.) sarcină de probă. test-match [~mzet/] s. (crichet) me ci internaţional (mai ales între Anglia şi Australia). test object [~ obd3ekt] s. (fîz.) obiect minuscul pentru măsurarea puterii unui microscop. testosterone [tes'tostor oun] s. (biochimie) testosteron. test paper ['test ipcipa1"] s. 1. (chim.) hârtie reactiv, turnesol, hârtie indicatoare. 2. (amer. scol.) lucrare scrisă, probă scrisa ( preliminară). test pattern [~ rpaton] (amer.) i;.v. t e s t c h a r t . test-piece [~ pi:s] s. 1. (metal.) vas de luat probele de metal. 2. (muz.) piesă impusă (la un concurs etc.). 3. (chim.) cpruvetă. test-pilot [~rpaibt] s. (av.) pilot de încercar e. test pressure [~ ipre/9r] s. (mec.) presiune de probă. testril ['testril] s. (înv .) v. t e s t e r 2 . test room ['test iru(:)m] s. (ind.) sală de experimentare. t est run [~ rAn] s. (auto) cursă de încercare / probă. . . . . test-tube |~tju:b] I. s. 1. eprubetă. 2. cultură de bacterii în medii nutritive. 3. clorometru. II. adj. exper imental; artificial; sintetic. test-tube baby [~ -bcibi] s. copil rezultat din îns eminarc artificială. test-tube mother [~ iniAâor] $. mamă a unui copil rezultat din înse minare artificială. test type [~ taip] s. planşă cu litere pentru determinarea puterii vizuale. testudinal [tes'tju:din;?l] adj. care seamănă cu o broască ţestoasă, care ţine de broasca ţestoasă. testudinate [tes'tju:dinit] adj. arcuit, boltit. testudo [tes'tju: dou], pl. testudines [tes'tju:dini:] s. 1. (zool.). broască-ţestoasă (Testudinidae). 2 . (mii. roman) pavăză, scut. 3. (mi/i.) scut de protecţie. 4. (med.) tumoare închistată. 5 . (arhit.) plafon boltit. 6. (muz. înv.) liră. , testy l'tcsti] adj. mânios, iritabil, susceptibil, iute, supărăcios; posac, ursuz, supărat, necăjit; to grow ~ a se supăra, a s e irita. tetanic [te'tasnik] I. adj. tetanic, de natura tctanosului. II. s. medi cament care produce spasme, convulsiuni. tetanize ['tetsnaiz] vb. tr. a produce (experimental) tetanus în (animale), a tetaniza. tetanus ftetonas] s. (med.) tetan us. fetched [tet/t] adj. sărit, scrântit. tetchiness ['tet/inis] s. posomorâre, proastă dispoziţie. tetchy l'tet/i] adj. v. t e c h y. tether ['teoor] I. s. 1. funie pent ru priponit vitele. 2. (fig.) margine, limită; to come to the end of one's ~ a aju nge la capătul puterilor, a ajunge la limita extremă. II. vb. tr. a priponi o vită; (f g.) to ~ smb. by a short rope a ţine pe cineva din scurt. tetrabrach ['tetrobrzek] s. (metr.) tetrametru. tetracaine f'tctrokein] ş. (farm.) tetracaină. tetrachloride [tetro'kb:raid] s. (chim.) tetraclorură. tetrachord ['tetrakordj s. 1. (muz.) liră antică cu patru strune, tetracord. 2. (muz.) cvartă. tetrad ['tctra?d[ s. 1. grup de patru. 2. numărul patru. 3. (chim.) element, atom sau grup tetravalent, tetradact yl [tetra'daîktilf I. adj. (zool.) tetradactil. II. s. tetradactil. tetradiapazon [■tetradai'sepaz^n] s. (muz.) octavă cvadruplă. tetraglossic [tctro'glosik] adj. în patr u limbi. tetragon ['tetragon] s. (geom.) tetragon, patrulater, figură cu patru ung hiuri; pătrat. tetragonal [te'traîgonal] adj. (geom.) tetragonal, patrulater, pătrat. tetragram ['tetrograsm] s. tetragramă. tetrahedron [tetro'h?drcn],p/. tetrahedra [ tctra'hedro] s. (geom.) tetraedru. tetralogy [tc'trasl^i] s. tetralogie. tetrame rous [te'trasmorss] adj. 1. compus din patru părţi; divizat în patru. 2. (boţ.) tetramer . tetrameter [tc'tra;mitfirj s. (metr.) tetrametru. tetrapetalous btetra'pctotas



 ] adj. (bot.) cu patru petale. tetrapod ['tetropod] s., adj. (zool.) tetrapod. t etrapterous [te'tra^ptoros] adj. 1. (zool.) cu patru aripi. 2. (bot.) cu patru f oliole. tetrarchy |'tetra:ki| s. (ist.) tetrarhie. tetrastichous [te'tra;stikos] adj. (bot.) patruseriat. tetrasyllable ['tetroisilabl,'—] s. cuvânt cu patru silabe , cuvânt tetrasilabic. tetrode ['tetroud] s. (eln.) tetrodă. tetter ['tctorj s. (med .) pecingine, eczemă, chelbe, râie; eating ~ lupus. Teuton ['tjurten] s. teuton.



Teutonic [tjui'tonik] I. adj. vechi germanic, teutonic. II. s. limbă germanică. Teut onic Order [~ 'o:dor] s. (ist.) Ordinul teuton. tevee ['ti;'vi:[ s. (fam.) telev iziune. tew [tju:] vb. tr. a presa, a muia, a bate (cânepă, in, piele). tewel ['tju( :)al] s. (tehn.) supapă de foraje. Texan [' teks.-?n] I. adj. din Texas, texan. II . s. locuitor din Texas, texan. . • Texas fever ['teksas .fi:vor] (vet.) babesioza bovinelor. Texas rangers [~ ireind39z] s. pl. (amer.) poliţia călare a statului Tex as. text [tekst] s. 1. text. 2. citat din Biblic. 3. temă, subiect; to stick to on e's ~ a evita ceea ce nu se referă la temă. 4. (poligr.) a) literă gotică; b) zaţ. textboo k [~buk] s. 1. manual. carte de şcoală. 2. (muz.) libret. 3. culegere de texte bibli ce. text-hand [~ha?nd] s. scris ortografic, scris ordonat. textile ['tekstail] I . adj. textil. II. s. (adesea pl.) ţesături, materii textile; stofe. text letter ['t ekst .lctorJ s. (poligr.) literă mare de ornament. textual ftekstjual] adj. 1. tex tual; ~ criticism critica textului. 2. literal, cuvânt cu cuvânt. textualist [-ist] s. 1. cunoscător al textelor sfinte. 2. (fig.) persoană care nu se abate de la liter a textului; bucher. texture ['tekstJV] s. 1.ţesături; coarse/fine~ţesăturigrosiere/fine. 2.calitate/grad de desime al ţesăturii. 3. (anat.) ţesut, structură. 4. (geol.) textură. T hai [tai, 'ta;i] I. adj. thailandez, din Thailanda. II. s. 1. v. T h a i 1 a n d c r. 2. (lingv.) (limba) thai. Thailander ['tailaenda1"] s. locuitor din Thaila nda, tailandez. thalamencephalon [.6a;l?men'sefobn, -'kc-] pl. şi thalamencephala [-ta] ş. (anat.) dienccfal. thalamus ['Oa;tamos],pl. thalami [-mai] 1. (anat.) tal amus. 2. (bot.) torus. thalassochemistry [iGailaîsou'kemistrij s. chimia mării. thal er [rta:tar] s. (numism.) taler. thalli ['9£elai] pl. de la t h a 11 u s. thallium ['Oasliam] ş. (chim.) taliu. thalloid ['Opioid] adj. (bot.) taloid. thallus ['Oec tasl pl. şi thalli [-lai] s. (bot.) tal. thalweg ['ta:lvcg[ ş. (geol.) talvcg. than [fon formă slabă, 6#n formă tare] I. conj. ca, decât; (prov.) four eyes see more ~ two d oi ochi văd mai bine decât unul. II. adv. (înv.) v . t h e n . thanatology [lOasnci'tD tad^i] s. tanatologie. thane [9cin] ş. (ist.) 1. than, conte (la anglo-saxoni şi sca ndinavii din Anglia). 2. nobil împroprietărit de rege; şef de clan înnobilat de rege cu rangul de baron (la vechii scoţieni). thank lOcerjk] I. s. (mai ales pl.) mulţumiri, expresia recunoştinţei, recunoştinţă; many ~s multe, mii de mulţumiri; give him my best ~s transmite-i cele mai calde mulţumiri din partea mea; I owe you many ~s îţi rămân profund în atorat; smile of ~s zâmbet de mulţumire; she smiled her ~s mi-a mulţumit cu un surâs; no ~s are needed! n-ai pentru ce! cu plăcere; pentru puţin /nimic; to give ~s to smb. for smth. a mulţumi cuiva-pentm ceva; to offer / to express / (amer.) to extend on e's sincere / heartfelt ~s to smb. acxprima sincere mulţumiri cuiva; to pass a vot e of ~s to smb. a vota o moţiune de mulţumiri / recunoştinţă pentru cineva; ~s be to God! Slavă Domnului!; (fam.) ~s be! Slavă ţie Doamne!; ~s to mulţumită, datorită (cu dat.); ~s t him everything is now safe mulţumită / datorită lui am scăpat de pericol; I managed but no ~s (sau but small ~s) to you am izbutit, dar nu ţie trebuie să-ţi mulţumesc pentru a sta; (fam.) that's all the ~s I got! sau small ~s! sau (ironic) much ~s I got fo r it! iacătă ce răsplată primesc! cică asta c drept mulţumire, zău dacă merită să te ostene atâta lucru! asta drept mulţumită; a "~ you!" un .,mulţumesc!" II. vb. tr. 1. a mulţumi, a exprima mulţumiri (cuiva), a-şi exprima recunoştinţa faţă de (cineva); to ~smb. for smth. mulţumi cuiva pentru ceva; to ~smb. sincerely / heartily / prettily a mulţumi cordi al / din toată inima / frumos; to ~ smb. effusively a se pierde în expresii de recun oştinţă / în amabilităţi; ~ God! sau heaven! sau goodness! slavă Domnului!; (com.) ~ing you anticipation mulţumindu-vă anticipat; you may ~your stars you were not here mulţumeşte norocului tău că nu erai aici; (I) ~you mulţumesc; will you have some chocolate? — No, ~ you sau Yes, ~you vrei puţină şocolată? — Nu, mulţumesc sau Da, cu plăcere, da, mulţumesc; u for your letter îţi mulţumesc pentru scrisoare; I wouldn't say ~ you for it asta nu mă încălzeşte, nu mă încântă cu nimic; (fam.) ~you for nothing! îţi mulţumesc, dar nu prea e. 2. (cu sens de rugăminte, uneori ironic) I will ~ you for that book ţi-aş fi recuno scător să-mi dai cartea; te rog, dacă vrei să-mi dai cartea; ~you for the salt please vr



 ei să fii aşa de bun să-mi dai sarea? fii te rog amabil şi dă-mi sarea; I'll ~ you to mind your own business! te rog frumos să-ţi vezi de treaba ta. 3. (ironic) a rămâne dator (c uiva), a datora (cuiva) un lucru; she has you to ~ for that ţie trebuie să-ţi mulţumească pentru asta, asta-i numai din cauza ta; (fam.) you have only yourself to ~ for i t dc data asta ţi-ai făcut-o singur, cine e de vină dacă nu chiar tu. III. interj, (mai ales t h a n k s ) mulţumesc, mersi, să trăieşti, sărut mâna; ~s very much mulţumesc foarte lt, mersi frumos. thankful ['Gasnkful] adj. recunoscător. thankfully [-ij adv. cu recunoştinţă. thankless ['Oamkiis] adj. nerecunoscător. thanklessly [-li] adv. cu nerecu noştinţa. thank-offering ['Oamkioforirj] s. 1. (rel.) jertfă dc mulţumire, ofrandă. 2. dar drept mulţumire, ofrandă. thanksgiving ['Qasnks.givirj,'-'--, -'--] s. 1. slujbă de m ulţumire, te-deum. 2. recunoştinţă, ofrandă, sacrificiu; (amer.) Thanksgiving Day Ziua Rec unoştinţei (hi amintirea primilor colonişti din Massachusetts — în ultima joi din noiembri e). thankworthy [r9a3nk.w9:oi] adj. demn de recunoştinţă, vrednic de laude / mulţumiri. thankyou ['Qsenkju:] s. mulţumire, recunoştinţă. y



 939 theism



thaumaturge ['0o:rn9t3:d3] s. taumaturg, făcător de minuni; vrăjitor, magician; that [ Oast]./?/, those [6ouz] l.pron. dent, (de depărtare) 1. acela, aceea, ăla, aia; aces ta, aceasta, ăsta, asta; give me ~dă-mi-o,dă-mi-l mie; what is ~? cc-i aia. cc-i asta? ; who's prestidigitator. thaumaturgic(al) [i0^:mo'to:d3ik(pl)] s. (folosit ca sg .) taumaturgic. ~? a) cinc-i ăsta. despre cinc-i vorba? b) cine-i acolo? care eşti ăla , acolo? is ~you, John? thaumaturgist ['6o:ni3t3:d3ist] s. 1. taumaturg; vrăjitor, magician. 2. persoană care (fain.)~you, John?; tu eşti John?; ~ is my opinion ţi-am s pus carc-i părerea mea, asta-i părerea mea; ~ is what he said astea sunt vorbele lui ; ~is where he lives acolo locuieşte; crede în minuni / în vrăjitorie. thaumaturgy [r0o: m3t3:d3i] s. taumaturgie. ~was the news aţi ascultat radiojurnalul I am transmis u n buletin de ştiri; ~'s how I happened to be there (şi iacă) aşa s-a întâmplat că am fost a o / de faţă; after ~ după thaw [Go:] I. vb. A. intr. 1. a se topi, a se dizolva: a se dezgheţa, a se muia. 2. (jig.) asta; with ~ she sobbed into her handkerchief la ca re s-a pus pe plâns, a început să a deveni mai prietenos / mai cald / mai cordial. B. tr. (to - out) a) a dezgheţa, a topi. plângă în batistă; but for ~ I should not have come dacă n-ar fi fost asta la mijloc, nici a lichefia. b) (fig.) a face (pe cineva) să d evină mai prietenos, mai intim. II. s. topire, n-aş fi venit; what do you mean by ~? ce vrei să spui cu asta?; they all think ~ toţi dezgheţ(are)., dizolvare, cred lucrul ăsta; (fam.) come out of ~! isprăveşte/încetează/termină cu asta; ~ is adică; thawy ['9o:i dj. dizolvabil.carc se poate topi. like ~ uite aşa; at ~ şi încă, pe deasupra; he's only a fiddler and a poor one at ~ c doar the [Os. o] înaintea sunetelor consonantice şi semivocalice [j, w]: ~ boy băiatul: ~ boys un biet lăutar, şi încă unul prost; and aii ~ ş toate celelalte, şi aşa mai departe. băieţii; ~ girl fata; ~ girls fetele; ~ university universitatea; ~ window fereastra; [oi] 2. (accentuat) lucrul ăsta, aceasta, asta ; we must make up our minds, and ~ at once atunci când; a) urmează o vocală: ~ eye och iul; b) [oi:] art. e substantivizat: "~" is an trebuie să luăm o hotărâre şi asta fără întâ if anything can please him ~ will dacă article, "the" e articol; c) [5i:] art. e accentuat: I said "~" pupil, not "this" pupil am o să-i placă ceva, apoi să ştii că asta o să fie: will you help me? — ~ I will vrei să-mi spus „elevul", nu „acest" elev; d) [Oi:] art. e folosit ca un superlativ (modificator): dai o mână de ajutor? — Cu plăcere; they are fine chaps! — they are ~! sunt băieţi Shakespeare, ~ poet Shakespeare, poetul (poeţi lor / prin excelenţă etc.). I. art. /tot. foarte buni — asta aşa e! fără doar şi poate sau hey are not! asta nu-i adevărat; (dial. 1. (anaforic, adică aşezat pe lângă substantive am intite mai înainte sau presupus fam.) I'm real sorry, ~ I am îmi pare nespus de rău. zău aşa; ~'s right! ~'s it! aşa-i! e cunoscute) Grannie was telling a story. The story was very exciting. Bunicuţa spunea adevărat! bravo!; ~'s aii şi asta-i totul; ~'s a go od boy! a) bravo! foarte bine! aşa da!; o poveste. Povestea (aceasta) era foarte c aptivantă; do you like ~ tale of Snow White? b) drăguţ din partea ta! ~'s curious! e c urios! ciudată afacere!; ~Ts what men are! asa-s îţi place povestea cu Albă-ca-Zăpada?; op en ~ window, please deschide fereastra, te bărbaţii; (fam.) good stuff ~! pfii, da c e bunfă) c!; and / so ~'s! şi cu asta basta! n-ai rog. 2. (generic, adică cu substanti ve care indică genul sau sunt luate în sensul cel mai cc-i face, asta este! 3. (opus /ui t h i s ) acela, celălalt, cel dintâi pomenit; this is new general; înaintea unor substantive care nu au decât formă de sg. sau pl.; înaintea and ~is old ăsta-i nou şi celă alt e vechi. 4. (înaintea unui relativ) acela, aceea, cel. cea; substantivelor pre cedate de prep.; înaintea unor adj. substantivizate; în definiţii şi prov.) a different car from that which I had before altă maşină decât cea pe care am avut-o ~ horse calul ( genul Equus); ~ horse is a useful animal calul e un animal folositor; înainte; wha t is ~(~) I see ce văd acolo?; there was ~ in her which commanded respect ~ public publicul; ~ acoustics acustica; in ~ mountains în munţi, la munte; at ~seaside era / avea în ca ceva care impunea respect; a home like ~ described here o casă ca cea l a marc; ~ rich bogaţii, bogătaşii, bogătanii; ~ English englezii; ~ beautiful frumosul; descrisă aici. 5. cel, cea; the climate here is like ~ of France clima de aici sea mănă cu ~swa!low is a migratory bird (sau a bird of passage) rândunica e o pasăre călătoare cea din Franţa. II. adj. dem. (de depărtare) acel. acea, acest, aceasta, ăst, asta, d e (a)colo, (prov.) ~ shirt is nearer than ~ coat mai aproape dinţii decât părinţii; (pro



 v.) ~ more de atunci; compare ~edition with these two compară ediţia de colo cu aste a două; ~ one haste ~ less speed graba strică treaba. 3. (determinant nesemnificativ , adică înaintea unor aceea (de colo); (fam.) ~ fool of a gardener dobitocul ăla de grăd inar; ~ sort of nume proprii şi a substantivelor considerate unice) ~ Thames Tamis a; ~ Mediterranean people oameni de soiul ăsta / de teapa lui; (fam.) this here ch air and ~there table scaunul Mcditerana; ~ Alps Alpii; ~ British Isles Insulele Britanice; ~ British Channel Canalul ăsta de ici şi masa aia de colo; (glumeţ sau peio r.) well, how's ~ leg of yours? cum o Mânecii; ~ Bucharest Ballet Theatre House Te atrul de Operă şi Balet din Bucureşti; mai duci cu piciorul ala?; I have not ~ confide nce in him that I would believe all he ~ British Museum Muzeul Britanic; ~ Morni ng Star (ziarul) Morning Star; ~"Eagle''' says n-am atâta încredere în el încât să cred tot ce zice. III. adv. de grad. 1. uite atâta; „Vulturul" (navă); ~ Smith and ~ Browns fam ilia Smith şi familia Brown. Brown-ii şi ~high uite — atâta de înalt; ~much uite, cam atâta atâtica; ~for cam până (pe) acolo. Smith-ii; ~ sun soarele; ~ earth pământul; ~ north nor dul. 4. (în u/iele expresii, mai 2. (vulg. şi dial.) aşa, atât de; it was ~ cold era aşa d e frig; he talks ~ much vorbeşte ales cu rol distributiv) to pass ~ time a-şi (pc)tr ece vremea; to put ~ cart before ~ horse atâta! IV. pron. rel. 1. (la nom. ca subi ect al miei propoziţii atributive) care (sg, şi pl.),- a face lucrurile anapoda / pe dos / dc-a-ndoasele: brandy at three shillings ~ bottle the house ~stands at th e corner casa din colţ; the letters that came yesterday scrisorile rachiu la trei şi lingi sticla; it costs five shillings ~ ticket costă cinci şilingi biletul. II. adv. care au sosit ieri; I shall take the first that offers am să-1 iau pe primul care se iveşte: (precedând un adj. sau un alt adv. la gradul comp.) cu cât, cu atât, şi. încă; .. ~ — cu (lit.) this is he ~ brought the news el (e cel care) a adus vestea; (pro v.) he that sows cât... cu atât...; ~sooner ~ better cu cât mai repede, cu atât mai bine : so much ~better iniquity shall reap sorrow cine seamănă vânt culege furtună, cum îţi aşte aşa vei cu atât mai bine; so much ~ more cu atât mai mult; (înv.) ~ rather that cu atât m ai donai; wretch ~I am! nenorocitul de mine!: wicked man ~he was, he would not c onsent mult cu cât. rău cum era, n-a vrut să accepte. 2. (la prepoziţional, cu elipsa pr ep. ca circumstanţial theater ['GiQta1"] s. (amer.) v. t h e a t r e . de timp) când , în care; the night ~ we went to the theatre în scara în care nc-am dus theatre ['Gio te1"] s. 1. teatru (şijigj; ~ of operations teatru de operaţii. 2. amfiteatru; la te atru; the last time ~I saw him ultima dată când l-am văzut. 3. (la ac. ca complement d rept) pe care (sg. şi pl.),- the letter ~ I sent you scrisoarea pe care ţi-am trimis -o: it is aulă; (med.) operating ~ sală de operaţii. 3. literatură dramatică, piese, teatr u. theatre bill ['Gioto bil] s. afiş de teatru. the only novel of his ~ I read wit h pleasure e singurul roman al lui pe carc-I citesc cu theatregoer l~igouor[ s. persoană care frecventează teatrele, amator de teatru. plăcere. 4. (la prepoziţional ca complement prepoziţional) the envelope ~ I put it in theatregoing |~>gouirj] s. fr ecventare a teatrelor. plicul în care am pus-o: the man ~we are speaking of/ about omul de(spre) care vorbim; theatric [Gi'astrik] adj. v. t h e a t r i c a l (I) . no one has come ~ I know of nu ştiu să fi venit cineva. V. conj. subordonatoare [O aU] theatrical [-si] I. adj. 1. de teatru, teatral, scenic. 2. teatral, nefiresc , nenatural; I. (după introductory emphatic "i t", de obicei nu se. traduce) it wa s for this ~ they bombastic, pompos, exagerat, afectat. II. s. pl. (şi amateur ~s) spectacole de teatru (de fought pentru asta s-au luptat; it is a shame ~ they s hould treat you so e o ruşine să obicei jucate de amatori), teatru de amatori. te tr ateze astfel. 2. (introducând propoziţii secundare de rezultat, efect) încât; he is so t heatricalism [Gi'a?trik3liz(3)m] s. arta reprezentărilor dramatice. ill ~ he is un fit for work e atât de rău bolnav. încât nu e în stare să lucreze. 3. (introducând theatric ty fOi.retri'kieliti] s. atitudine teatrală / nenaturală; afectare; exagerare. propo ziţii secundare de scop) ca, pentru ca, în scopul (cu gen.), numai să; I would give th eatricalize [Gi'astrikalaiz] vb. tr. a dramatiza. a thousand pounds ~ it had nev er happened aş da o mie de lire să nu se fi întâmplat theatrically [Gi'astrik^li] adv. t eatral, nefiresc, artificial, aşa; they kept silent (in order) ~ he might sleep tăce au ca să-1 lase să doarmă; come theatricalness [Gi'astrikalnis] s.v. t h e a t r i c a l i t y . nearer ~ I may see you apropic-te să te văd; I am telling you (so) ~ you may / should Thebaic [Gi'beiik] adj. v. T h e b a n. know îţi spun ca să ştii. 4. (intro ducândpropoziţii exclamative care exprimă supărarea, thebaism ['Gi:boiz(o)m[ s. (med.) t ebaism. regretul sau indignarea) închipuieşte-ţi, gândeşte-te: ~ he should behave like thi



 s Theban ['0i:b3n[ I. s. teban, băştinaş din Tcba (Grecia sau Egipt). II. adj. teban. care (închipuieşte-ţi, gândeste-te) să se poarte el aşa?! cine se aştepta la una ea asta di artea ţine de Teba (Grecia sau Egipt). lui?; ~I should live to see such things! când te gândeşti că mi-a fost dat să văd una ca theca ['9i:k3], pl. thecae [-si:] s. (bot.) te că. teacă. asta! 5. (introducândpropoziţii exclamative optative) de s-ar putea! o, ~ it were possible! thee [0i(:)l I. (înv.) pron. pers. pe tine, te; ţie, ţi, îţi; tu (folosit m ai ales în poezie şi o. de-ar fi cu putinţă! 6. iară ca; never a year goes by ~ he doesn't write to us nu trece rugăciuni). II. vb. tr. to ~and thou a tutui. un an fără ca el să ne scrie. 7. but ~ dacă nu (cu condiţionalul); but ~ I saw it myself theelin [p9i:li n] s. (biochimie) estronă. dacă n-as fi văzut-o cu ochii mei. 8. in ~ prin aceea că; the more likely in ~ cu atât mai theelol ['Gi:loulJ s. ( biochimie) cstriol. probabil cu cât; it did more harm than good in ~it made progress impossible a făcut theft [G eft] s. furt, furtişag, hoţie. mai mult rău decât bine, prin aceea că a împiedicat progresu . 9. not ~ nu că: not ~ I theft-proof [~pru:f| adj. (despre un mecanism, dispoziti v) de siguranţă {contra furtului fear him nu că mi-ar fi frica de el; not ~ I care nu că mi-ar păsa. 10. now ~ acum când / spargerilor). / că; now ~ I am old acum că sunt bătrân hegn [Gcin] s. v. t h a n e. thegnhood ['Oeinhud] s. calitatea / rangul de t h a n e. thatch [Ofet/j I. s. 1. paie, stuf, coceni, frunze (pentru acoperiş). 2. aco periş de paie theic ['Qi:ik[ s. persoană care bea excesiv de mult ceai. / stuf/ coce ni / (în ţările tropicale) frunze. 3. podoabă capilară, coamă, păr bogat. des. theiform ['G lb:m] adj. în formă de ceai, care are formă de ceai. II. vb. tr. a acoperi (o casă, un c oşar) cu paie. stuf, coceni sau frunze, thatcher l'OstjVJ s. meşter în a acoperi o con strucţie cu paie etc. theine ['Gi:in] s. (chim.) teină. their [6s^r] adj. /?osesiv l or; they have lost ~ dog şi-au pierdut câinele. thatching [U-et/in] s. 1. învelire / a coperire a unei clădiri cu paie etc.; arta de a acoperi theirs [âeaz] proa. posesiv (adesea după of) al, a. ai, ale lor; this book is ~ această o clădire cu paie etc. 2. materialul (paie, coceni, stuf) folosit pentru acoperirea unei clădiri. carte este a lor; that friend of ~ prietenul acela al lor; ~ is a good house casa lor e o thatching knife [~ iiiaif] s. cuţit pentru tăiat paiele acoperişului, casă bună; ~ not to make reply ei n-au dreptul să răspundă. thaumatology [03:m3'tnlod3i] s. taumatologie. thaumatrope ['Gomistroup] (opt.) taumatrop, disc minune (jucărie). theism [r9i:iza m] s. (rel.) tcism.



 theist 940



theist ]'6i:ist| s. (rel.) teist. theistic(al) [8i:'istik9l| adj. (rel.) teistic . them [dom, om forme slabe, bem forma tare] pron. pers. pe ei, îi; I hear ~ speak îi aud vorbind; do you like ~? îţi plac?; I'll tell ~ so o să le spun (asta); give it t o ~ dă-i-1 lor; (i/iv., poetic, cu valoare de reflexiv) they made ~ an idol şi-au făcu t lor idol; many of ~ mulţi dintre ci; both of ~ amândoi; there were five of ~ erau cinci; every one of -toţi; neither of ~ nici unul, nici celălalt; none of ~nici unul din ci; (fam. la nominativ) it's ~! ei, ele sunt! iată-i! iatâ-le!; (fam.) isn't th at ~ running towards us? nu sunt ei cei.care aleargă spre noi?; (glumeţ) ~'s my sent iments acestea sunt sentimentele mele; iată ce gândesc cu; (dial.) ~ there sheep oil e celea de colo; (fam. ca pron. nelwt.) if anybody rings me up tell ~ I'll be ba ck at half past six dacă mă sună cineva (la telefon) spune-le că mă înapoiez Ia şase şi jum nobody has so much to worry ~ nimeni n-are atâtea griji (pe cap). thematic [Gi'mas tik] adj. tematic. thematically [-oli] adv. tematic, din punctul de vedere al te mei. thematic catalogue [Gi'maHik 'kaetglogf s\ catalog tematic / pe materii. th eme [6i:m] s. 1. temă, subiect, obiect (ae discuţie etc.). 2. compoziţie; disertaţie; es eu. 3. (gram.) temă (a unui cuvânt), rădăcină, radical. 4. (muz.) temă, motiv. 5. (amer.) t aducere (din engleza in altă limbă). theme song ['Oi:m son] s. melodic principală (din lr-un film). themselves [oom'selvz] pron. dem. pe sine, se; (ae întărire) înşişi, însele; s nguri, singure; they have hurt ~ s-au rănit (singuri, singure); they have built ~ a house şi-au construit o casă; they built the house ~; they ~have built the house e i înşişi / singuri / ele însele / singure şi-au construit casa; they are not (quite) ~ tod ay azi nu sunt ei / ele / cei / cele de altădată, azi n-au chef, azi nu le sunt boii acasă; they did it by ~ au făcut-o singuri /ei înşişi/ singure/ ele însele. then [Sen] I. dv. 1. atunci; pe atunci, pe vremea aceea, la epoca aceea; I was -living in Pari s pe atunci / pe vremea aceea trăiam la Paris; by ~ până atunci (implică discontinuitate limitată in timp); I shall be ready by ~ o să fiu gata până atunci; before "~ până atunci, până la vremea / epoca aceea; (ever) since ~ de atunci (încoace); every now and ~ din când în când, când şi când; till ~ până atunci (implică continuitatea); there and ~, ~ and mediat, pe loc, pe dată; what ~? ei şi (ce-i cu asta)? şi dacă?; now... ~... când... când, a... ba... 2. apoi, după aceea, pe urmă; we went to a picture and ~ to a restaurant nc-am dus la un film şi apoi la un restaurant. 3. (şi) în plus, (şi) pe deasupra; (şi) pe urmă; (şi) la urma urmelor; he has an apartment house in the city (and) ~ a small co ttage in the country are un bloc în oraş şi o mică vilă la ţară; I haven't the time and ~ i none of my business n-am timp şi pe urmă nu e treaba mea. 4. (si cu sens conjunctio nal) în acest caz, atunci; dar (şi), însă; if you don't want to stay here, well ~, go! d acă nu vrei să stai aici, atunci du-te!; if it rains so hard, ~ you had better stay dacă plouă aşa de tare, ai face mai bine să rămâi; it's a very fine book, but ~ it is expen ive e o carte foarte frumoasă, dar e şi scumpă; I'm not an alcohol addict, but ~ not a teetotaller nu sunt un alcoolic, dar nici abstinent. II. adj. de atunci, din vr emea aceea; the ~ government guvernul de atunci, din vremea aceea; the ~ fashion moda din vremea aceea. r



theosophize [Oi'osafaiz] vb. intr. a practica tcosofia. theosophy [Si'assfl] s. teosofic. theotechny ['Gi(;)atekni] s. introducere a clementelor supranaturale înt r-o compoziţie literară. therapeutic(al) [i6er3'pju:tik(3l)] adj. terapeutic. therap eutically [-oii] adv. terapeutic. therapeutics [i6cra'pju:tics[ s. (folosit ca s g.) terapeutică. therapeutist [iGerarpju:ti.st] s. persoană care se ocupă,cu terapeuti ca. therapy ['Oeropi] s. (tratament prin) terapie. there [is'] I. adv. 1. (a)col o; I shall meet you ~ te aştept acolo; in ~ acolo înăuntru; ouţ ~o) acolo afară; b) acolo, în acele locuri; down ~a) acolo jos; b) în acele locuri, acolo; up ~ acolo sus; her e and ~ înv. by ~ ici şi colo; (la telefon) are you ~? alo, mă asculţi? eşti la aparat?; w ho is there? a) cine e acolo?; b) (la telefon) cine e la aparat? cu cine vorbesc ?; we shall soon be ~ now în curând ajungem acolo; just to go ~ and back cât mă duc şi mă î rc; fifty miles ~ and back cincizeci de mile dus şi întors / până acolo şi înapoi; hi! you ! hei, tu ăla de colo!; (accentuat) give me that book ~ dă-mi cartea aceea de colo;



 that man ~is my brother omul acela de colo e fratele meu; to be all ~ a) (fam.) a fi zdravăn / sănătos la minte; b) (sl.) a fi cu băgare de scamă, a ft cu ochii în patru; fi gata, a se ţine gata; (fam.) I have been ~ (before) ştiu, am aflat totul; (fam.) I've been ~ ştiu! am experienţă, sunt păţit; to be not (quite) all ~ a nu fi chiar în toat minţile, a-i lipsi o doagă, a nu fi întreg / zdravăn / sănătos la minte; (fam.) over ~ a) colo; b) dincolo; c) (amer.) de partea cealaltă a Atlanticului, în Europa; ~ or /and thereabout aproximativ, cam aşa (ceva); (fam.) ~you are! a) iată unde(-mi) erai; b) iată-te (în sfârşit)!; c) poftim, ţine!; d) s-a făcut, s-a aranjat; and ~ you arc! şi (cu a) basta, şi gata; scopul a fost atins; ~ he comes iată-1 că vine; ~'s the bell ringin g sună clopotul / soneria. 2. aici; ~ you are mistaken aici te înşeli; ~ you're right aici ai dreptate; ~ we differ asupra acestui punct nu suntem de acord; ~ I hold with him aici sunt de acord / ţiu cu el; ~"s the difficulty aici e greutatea, aici e buba; (fam.) ~ you've got me, ~ you get me, ~ you have me! aici m-ai prins! m -ai încuiat! m-ai înfundat! II. (subiect introductiv-formal in construcţii ca ~ is, ~ are etc.); ~ is a dog here e / se află / se găseşte un câine aici; ~ are many varieties of apples sunt / se află / se găsesc / există multe varietăţi de mere; ~ was once an emper or... a fost odată un împărat...; here ~ was found silver aici s-a găsit argint; ~ was s inging and dancing s-a cântat şi s-a dansat; ~ are three pages missing lipsesc trei pagini; V s no money in it nu iese nici un ban din (treaba) asta; ~ is no trusti ng him nu te poţi încrede în el; ~ is no saying no nu poţi să spui nu / să refuzi; ~ is a r port going umblă / circulă un zvon; ~ comes a time when va veni o vreme când; ~ remain s for me to apologize nu-mi mai rămâne decât să-mi cer scuze; (fam.) ~'s a dear! fii drăguţ drăguţule! ce drăguţ eşti! drăguţul deci! III. inter/. ~,~! ci, ajunge! linişteşte-te, nu e!; ~now, that's done! poftim, s-a terminat, s-a sfârşit!; ~ sir, your meal is ready ! poftiţi, domnul c servit!; ~, take this shilling uite, ţine un şiling; I shall do as I like, so ~! o să fac cum vreau eu, aşa (să ştii)!



thereabouts ['oeorabauts] «aV. l.(cam) pe acolo; aproape de, prin, în împrejurimi, în, d in preajmă; she lives at Oxford or ~ locuieşte la Oxford sau prin împrejurimi. 2. cam thenar ]'Qi:no ] s. (anat.) 1. tenar; ~ eminence / prominence eminenţă tenară. 2. palm a atât, aproximativ atât, cam aşa ceva; £ 6 or ~ 6 lire sau cam aşa ceva / cam atât. therea ter [oe3r'a:ft9r] aaV. (inv., lit.) 1. după aceea, pe urmă. 2. în consecinţă. mâinii; talpa piciorului. thence [Sens] aaV. (înv., lit.) 1. de acolo, din locul acela. 2. altun deva, în altă parte; thereat [~'a:tj adv. (înv., lit.) în legătură cu aceasta; de aceasta. bsent; wert thou ~? erai absent? 3. de aceea, pentru acest motiv; aşadar, prin urm are, thereaway [~owei] aaV. (înv., Ut.) 1. departe. 2. v. t h e r e a b ou t s. în c onsecinţă. thereby l'desbai] (înainte de un verb); ]-'-] la sfârşitul unei propoziţii) adv. 1. prin aceasta; din aceasta; cu aceasta; de aici; astfel, în acest chip, drept ur mare; ~you may thenceforth ['Sens'fxO] aaV. de acum înainte, de atunci înainte; în / p e viitor. lose prin aceasta poţi să pierzi. 2. (inv. dial.) pe-aproape, în apropiere, în vecinătate, Ia thenceforward ['Sens'fo:wod] adv. v. t h e n c e f o r t h . doi p aşi; she lives ~ locuieşte pe aproape. 3. (înv.) în legătură cu aceasta, despre aceasta; th n-clause l'oenkb:/.] s. (gram.) apodoză. ~ hangs a tale şi asta nu e tot, e o povest e întreagă, e (o poveste) cu cântec. theobromine [Oio'broumain, -mi:n] s. (chim.) teob romină. therefor [6Eo'fo:t] adv. (înv., lit.) pentru aceasta; I am grateful ~(vă) sunt recunoscător theocracy [Gibkrasi] s. (rel.) 1. teocratic. 2. ţară guvernată de o castă sa cerdotală. pentru asta. theocrat ['Ois'kraet] s. teocrat. therefore [Seaib:'] adv. , conj. de aceea; pentru acest motiv; deci, aşadar; în consecinţă, theocratic(al) [6i3'k raHik(3l)] adj. teocratic. prin urmare, astfel. theodicy [Gi'odisi] s. (ftloz.) teodiece. therefrom [Ssa'from] aaV. (înv., Ut.) de acolo; de aici; it follows ~ th at rezultă de aici theodolite [Oi'odslait] s. teodolit. că. theogonic [Gia'ganik] ad j. teogonic. therein [Seor'in] adv. (înv., Ut.) 1. aici; acolo; din ci, din ca, di năuntru etc.,- the earth theogony [Oi'ogoni] s. teogonie. and all ~ pământul şi tot ce c în el / ţie cl. 2. în această privinţă; ~ our letters do not theologian [Sis'knKtysn] s. t olog. agree în această privinţă scrisorile noastre nu sunt de acord. theological [Gio'bd 3ikal] adj. teologic. thereinafter [iO&arin


 deasupra, pe cl etc. 2. de aceasta; ~ hangs his fate theorem ['Oiarem] s. teoremă. de aceasta depinde soarta lui. theorematic(al) [Qiore'maitikfal)] adj. care fac e parte dintr-o teoremă. thereout [~'aut] adv. (înv., Ut.) din aceasta, din aceea; d e acolo. theoretic(al) ]0in'retik(3l)] adj. teoretic, speculativ. therethrough [ Sso'Gru:] adv. (înv., lit.) prin aceasta; prin acest mijloc. theoretically [Sio'rc tikali] adv. teoretic. thereto |~'tu:J adv. 1. (inv., lit.) la aceasta; he put h is signature ~ îşi puse iscălitura theoretician [-Oiorc'ti/sn] s. teoretician. theoret ics [Gia'retiks] s. pl. (folosit ca sg.) teorie; parte teoretică (a unei ştiinţe etc.) ; dedesubt. 2. (inv.) în plus, în afară de aceasta. theretofore [~ to'fo:] aaV. (inv., lit.) până atunci, înainte de asta. ~ and practice teoria şi practica. thereunder [~'An d3r] aaV. (înv., Ut.) sub aceasta; mai jos amintit; plasat mai jos, theorician [Oi a'rij'ran] s. 1. teoretician. 2. v. t h e o r i z e r. dedesubt. theorize ['Ciar aiz] vb. i«tr. a teoretiza, a face teorii; a specula. thereunto [i6eor'Antu(:)] aa V. v. t h e r e t o . theorizer [-or] s. persoană care.face fel de fel de teorii / speculaţii. theorizing ['Giaraizirj] s. teoretizare; creare de teorii. thereupon ['ossra'pon] aaV. 1. Ia care; după care; ~ h e left după care, plecă. 2. (lit.) despre aceasta, în legătură cu acest subiect. theory ]'6iori] s. teorie; speculaţie; in ~în teor ie. therewith ['Oea'wiG, ~'wio] adv. (înv., Ut.) 1. (o dată) cu aceasta, totodată. thc osoph ]'6i(:)3Sof| s. teosof. 2. v. t h e r e u p o n (1). theosophic(al) [8i9's ofik(3l)] adj. teosofic. therewithal [~wi'Sol] v. t h e r c w i t h. theosophist [Bi'osofistJ s. v. t h e o s o p h.



 941 thing



10. (poligr. despre caractere) gras, aldin. II. ş. 1. partea (mai) groasă (a unui lu cru); theriac [r6i:riaek] s. melasă. therm [6a:m] s. (fiz.) 1. calorie marc; 1 000 calorii mari. 2. (amer.) calorie mică. 3. (înv.) the ~ of the thumb buricul degetul ui mare. 2. (jig.) centru, mijloc; toi; in the ~ of the baie caldă. forest în inima codrului; in the ~ of the fight în toiul luptei, unde era lupta mai thermal ['Qain wIJ adj. termic, cald, fierbinte; caloric, termal. încrâncenată; to go through ~ and t hin for smb. a trece prin apă şi prin foc pentru cineva / thermal head [~ 'hed] s. ( fiz.) cădere de cntalpic. de dragul cuiva; through ~and thin la biiic şi la rău. 3. (şco l. sl.) tămâie, cizmă, ciubotă, tufă, clei. III. adv. gros; des, dens, compact. thermal sp ring [~ 'sprirj] s. izvor termal. thermal unit [~ ju:nit] s. caloric, unitate de căldură; British ~ unitate britanică de thick-brained ['Gik'brcind] adj. prost, greu de cap. căldură (= 252 de calorii mari). thicken ['Giksn] vb. A. intr. 1. a se îngroşa; a spori, a se înmulţi; a se îndesi. 2. a se thermic ['Oamiik] adj. termic, caloric, de căldură. complica. B. tr. a îndesi, a îngroşa. thermic balance [~ 'bsbnsj s. (fiz.) bilanţ termic. thickener ['Gikpnar] s. (telm.) 1. aglutinant; (agent) îngroşător. 2. bazin de decantare. thermion ['Oamraisn] s. (fiz.) termion. thicket l'Gikit] s. desiş; pădur e deasă; tufiş. thermionics [.Bs.-mai'Dniks] s, (folosit ca sg.) (fiz.) termionică. th ick-eyed ['Gik'aid] adj. miop. thermistor [03:'mist3r] s. (eln.) termistor. thic k-grown l~'groun] adj. crescut des, acoperit cu iarbă deasă. thermit(e) [6o:mait] s. (metal.) termit. thickhead [~'hcd] s. (fam.) netot, nătărău, prostănac; cap de lemn. th ermite process [~ iprouses] s. (chim.) aluminotcrmie. thick-headed [~'hedid] adj . 1. greu de cap, bătut în cap, tâmpit. 2. (despre pomi) cu thermocautery [*6o:m3'ko:t 3rij s. (med.) termocauter. coama deasă. thermocell ['Gomiouscl] s. (electr, eln.) tcrmocuplu, tcrmoclcmcnt. thickish ['Oiki/j adj. destul de dens; grosuţ; groscior . . thermochemical [tGamis'kcmikts)!] adj. termochimic. thickleaf ['Gik'li:f| ş. ( bot.) orice plantă dintre Crassulaceae. thermochemistry [iGsmia'kemistri] s, termo chimie. thick-lipped [~'lipt[ adj. cu buze groase. thermo-couple [i09:m3'k/\pl] s. termoclement, tcrmocuplu. thickly ['Gikli] adv. 1. în straturi groase; gros; de ns; compact. 2. cu voce groasă. 3. în thermo-current bGamis'kArsnt] s. termocurent. succesiune rapidă. thermodynamic [T69:moudai'na;mikJ adj. termodinamic. thickness ['Oiknis] s. 1. grosime; densitate; consistenţă. 2. strat; pătură; foaie. 3. (fig.) ther modynamics [-s] s. pi. (folosit ca sg.) termodinamică. prostie, caracter obtuz. 4. neclaritate (în vorbire). tliermo-electric(al) [.Osiinoi'Iektrikol] adj. termoele ctric. thick register [Oik 'red3ist3r] s. (muz.) registru grav / de bas (al voci i). thermo-electricity [~ilek'trisiti] s. tcrmoclectricitatc. thickset ['Qik'set ,'—] I. adj. 1. des plantat. 2. îndesat, cu spete largi, bine legat, voinic. thermoelectronic [~ilck'tronik] adj. termoclectronic. 11. s. 1. tufiş des, gard viu des. 2. ţesătură aspră de bumbac pentru haine de lucru, thermo-element [.G?:mou'elim3nt] s. termoclement, tcrmocuplu. thick-sighted [~'saitid] adj. miop. thermoform l'6?:mo /d'o:m] vb. tr. (telm.) a fasona la cald. thick-skin [~'skin] s. (fam.) nesimţit, persoană nesimţitoare. themiogene wool ['63:ni3d3i:n wul] s. vată termogenă. thick-skinn ed [~'skind] adj. 1. cu pielea groasă; pachiderm. 2. (jig.) nesimţitor, gros themogr aph ['G9:m3pgra:f, --grasf] s. termograf. de obraz. thermolysis [Oo'molisis] s. (chim.) termoliză. thick-skull KskAlI s.v. t h i c k - s k i n. thermomagnetic [i6 o:niouma3g'nctik] adj. termomagnetic. thick-skulled [~'skAld] adj. 1. cu oasele craniene foarte tari. 2.v. t h i c k - h e a d e d (1). thermomagnetism [î03:mo'ma 2gn3tiz(;0m] s. termomagnetisni. • thick-sown [~'soun| adj. semănat des. thermometal ['03:mouimctlj s. (metal.) bimetal. thick-tongued [~'tAi)d] adj. cu voce groasă. thermometer [Ga'momito1"] s. termometru. thick-wind [~'wind[ s. respiraţie grea a cailor după pneumonie. thermometric(al) bGsmia'mctrikfal)] adj. termometrie. thick -witted [~'witid] adj. v. t h i c k - h e a d e d (1). thermometry [Gs>'mo:mitri ] s. (fiz.) termometrie. thief [6i:f[, pl. thieves [Gi:vz] s. 1. hoţ, tâlhar, bandit . 2. muc (de lumânare). thermonuclear ['6o:mou'nju:kli3rJ adj. termonuclear. thief catcher ['6i:f -ka;t/9r] s. detectiv. thermophone ['Oaimowfqun] s. (tel.) termo fon. thief-proof ['Gi:f 'pruf] adj. care prezintă siguranţă împotriva furtului / a sparg erii. thermopile ['Gamioupail] s. (electr.) pilă termoelectrică, termopilă. thief-stol



 en ['Gi:frStoubn[ adj. (înv.) furat de hoţi. thermoplegia [.Gornio'plixi^ia] s. (med .) şoc termic. thief taker [9i:f teik9r] s.v. t h i e f c a t c h e r . thermoregu lator [pG3:m3'regjuleit3r] s. tcrmoregulator, tenuostat. thieve IGi:v] vb. A. in tr. a fura, a şterpeli. B. tr. a fura. thermos flask ['Go:mos llu:sk] s. termos. t hievery ['Gkvsri] s. hoţie, furt, furtişag. thermosiphon bO^ma'saifsn] s. termosifon ; (auto) ~ (water) cooling răcire (a apei) thieves [Gi:vs] pl. de la t h i c f. pr in termosifon. thieving ['0i:viij] s. furt, hoţie. thermostat ['Goimsstret] s. ter mostat, tcrmoregulator. thievish ['Gi:vi/J adj. hoţesc, tâlhăresc; necinstit; de furat ; (fig.) ~looking privire hoţească thermotherapy [pGaims'Gerapi] s. (med.) termotera pic. / ştrengărească. theroid ['Gisraid] adj. bestial, animalic; brutal. thievishly [li] adv. hoţeşte, în ascuns. thersitical [Goi'sitikal] adj. scabros, spurcat Ia gură, vu lgar. thievishness [-nis] s. înclinare spre hoţie. thesaurus [Gi(:)'so:r3s] s. tezau r (de limbă), lexicon; enciclopedic. thigh [Oai] s. (anat.) coapsă, regiune femurală. these [5i:z] pron. si adj. dem. pi. de la t h i s. thigh-bone ['Gaiboun] s. (ana t.) femur. thesis ['0i:sis],pl. theses [-si:z] ş. 1. teză; doctorate ~tcză de doctorat . 2. dizertaţic. thigmotaxis [iGigmouta?ksis] s. (biol.) tigmotaxie. 3. compoziţie şco lară, teză. lucrare scrisă. 4. (metr.) tesis. thill IGil] s. hulubă. Thespian ['Gespian] adj. dramatic, tragic. thiller ['Gil9r] s. cal înhămat la hulube. Thessalian [Ge'sc ilisn] I. adj. din Tcsalia. II. s. locuitor din Tcsalia. thimble ['GimbI] s. 1. degetar; (glumeţ) knight of the ~ croitor. 2. (telm.) mufa, manşon, thetic ['Getik] adj. categoric; dogmatic. cuplă, bucşă. 3. (mar.) ochet, rodanţă. theurgic(al) [6i'3:d3ik( al)] adj. tcurgie, de teurgie. thimble case [~ kcis] s. toc pentru degetar. theu rgy ['Gi:ad3i] s. teurgie. thimbleful ['Qimblful] s. 1. înghiţitură mică. 2. (fig.) o ni mica toată. thewless ['Oju:lis] adj. 1. fricos, timid, şovăielnic. 2. slab. thimblerig ['Gimblrig] I. s. scamatorie, şiretenie, şmecherie. II. vb. A. intr. 1. a face thew s [Gju:z] s, pi. 1. muşchi, tendoane; fjig.) nervi; to have ~ of steel a avea nerv i scamatorii cu căni şi bobi. 2. a face escrocherii. B. tr. a escroca; the business was ~ged de oţel. 2. (jig.) forţă (muşchiulară); tărie. toată povestea era aranjată dinaint ewy ['Oju:i] adj. muşchiulos, vânos; viguros, puternic. thimblerigger ['Gimblrig3r] s. 1. scamator cu cupe. cu degetare. 2. (jig.) pungaş, escroc. they [Sei] pron. pe rs. ci, clc; ~ who acei, acele care; ~ say se spune, se vorbeşte, se zice. thin [G in] I. adj. 1. (despre persoane) slab, slăbănog, uscăţiv; (as) ~ as a lath / rake Thibet an [ti'bewn] I. adj. din Tibet, tibetan. II. ş. tibetau. / rail / whipping-post sl ab ca un ţâr / ogar; to grow / to become ~ner a slăbi. 2. (despre thick [Oik] I. adj. 1. gros; ~ book carte groasă; ~lips buze groase / cărnoase / senzuale; lucruri) subţir e; slab; (despre lichide) slab; diluat, apătos; (despre aer) rarefiat; (despre ~ w all zid gros; ~ cloth postav gros; ~ fog pâclă groasă; ~ clouds nori groşi; ~ end of voc e) subţire, slabă; (despre grâne, păr, populaţie etc.) rar, rărit; puţin numeros; (despre a ick capătul mai gros al unui baston; to have a ~ skin / hide a) (mai ales despre a nimale) o scuză, un pretext) slab, şubred; ~ paper hârtie subţire; ~ face faţă slabă; (fam. hat a avea pielea groasă; b) (fig. fam.) a avea pielea groasă, a fi gros la piele, a fi insensibil. is too ~ e cusut eu aţă albă. <- to have a ~ time of it a) a petrece p rost; a se plictisi; 2. des, stufos; ~wood pădure deasă (ca peria) / stufoasă; ~ hair păr des / stufos; ~ eyebrows b) a îndura multe mizerii, a păţi multe. II. adv. subţire. II I. vb. A- tr. 1. (şi to ~down) sprâncene stufoase; ~ beard barbă deasă, 3. dens, compact ; ~ crowd mulţime / gloată a subţia; a dilua (un lichid). 2. a rari (părul, straturi, po mi etc.). B. intr. 1. (despre persoane) compactă; bodies lay ~ on the battlefield câmpul de luptă era înţesat de cadavre; (as) a slăbi, a se subţia. 2. (despre lichide) a se dilua. 3. (şi to ~ away) (despre mulţime) a se ~as blackberries/ hops / (amer.) huck leberries a) din belşug, din abundenţă; b) ticsit, rări, a se împrăştia; (despre un loc) a goli. îndesat, înţesat. 4. (despre lichide) gros, consistent; tulbure; ~soup cremă; ~ wi ne tulburel, thine [oain] I. pron. (înv., lit.) al tău, a ta, ai tăi, ale tale. II. ad j. pos. tău, ta. tăi, tale. vin tulbure. 5. (despre întuneric) adânc, de nepătruns. 6. (de spre voce) gros, baritonaf, thing [Gii]] s. 1. lucru, obiect, articol; expensive ~s lucruri scumpe/costisitoare; (fam. adânc (ca din butoi); to have a ~ utterance , to be ~ of speech a avea o voce groasă; peior.) what's that strange ~ you've got on hour head? ce-o mai ii şi năzdrăvănia / voice ~ with drink / wine voce îngroşată / răgu pricina băuturii. 7. (dial, despre ciudăţenia aia pe care o porţi pe cap?; good ~s lucru ri gustoase; dulciuri; tea ~s serviciu persoane) obtuz, căpăţânos, greoi, bătut în cap. 8. fam. despre persoane) intim, legat, de ceai; dinner ~s serviciu de masă; to clear



 away the ~s a strânge masa; (fîloz.) the ~ unit; they are (as) <- as thieves sunt pr ieteni la toartă / la cataramă, se bat pe burtă, se înţeleg in itself lucrul în sine; the l st / latest ~ in hats ultima modă în materie de pălării; it's de minune. 9. (pop.) exces iv, exagerat; that's a bit (too) ~! c prea prea! c prea de tot! the (very) lates t ~ c ultima modă / ultimul strigăt / răcnet; (fa/u.) an old ~ indiferent ce,



 thingamy 942



la nimereală, Ia întâmplare, ce se nimereşte..2.pl. veşminte, îmbrăcăminte, haine; to take ll one's ~s a scoate totul de pe sine, a se dezbrăca complet / la piele. 3. lucru, fapt, acţiune; pl. treburi, afaceri; to call ~s by their proper name a spune lucr urilor pe nume; to take ~s as they are /come a lua lucrurile aşa cum sunt; (ironic ) that's a nice ~ to say! halal, frumos îţi sade! cum de nu ţi-e ruşine să spui aşa ceva!; he clean ~cinste; probitate; good ~ glumă bună, reuşită; observaţie, remarcă spirituală; (f .) poliţe ~ bună creştere / cuviinţă; square ~ tranzacţie cinstită;" procedeu cinstit; to b ot at all (sau not quite) the ~, not to feel at all the ~ a nu se simţi prea bine' / zdravăn / sănătos; a sea trip is just / quite the ~ (sau the right / very ~) for you o călătorie pe mare e tocmai ce-ţi trebuie ţie / ce ţi-ar face bine; to look not at all ( sau not quite) the ~ a nu arăta prea bine; to make a good ~ of smth. a trage folos din ceva; a se înfrupta din ceva; to make a regular ~ of smth. a) a-i intra în obic ei / în sânge, a deveni o a doua natură; b) a-.şi face un obicei din ceva; not (quite) t he ~ nu tocmai ceea ce trebuie; nu tocmai cuviincios; above all ~s mai înainte de toate, mai presus de orice; all ~s considered neomiţând nimic, ţinând seamă de toate; amon g other ~s printre alte lucruri; ~ and ~s şi altele de acelaşi gen; şi aşa mai departe; he is up to (sau he knows) a ~ or two ştie el ceştie, ştie o grămadă de lucruri, e om cu e xperienţă, a cunoscut multe (lucruri) în viaţă; for one ~ mai întâi, în primul rând; it amo omes to the same ~ revine la acelaşi lucru; tot aia (e), e tot un drac; I'll ring you up (the) first ~ in the morning dimineaţa, primul lucru (pe care-1 fac) e să te sun la telefon; (the) last ~ a) în ultimul moment, la urmă, la sfârşit; b) ultimul lucru la care se poate gândi cineva; to put first ~s first a face (mai) întâi ce e mai impo rtant; to let ~s slide (sau go hang) a lăsa lucrurile la voia întâmplării; (the) next ~ pe urmă, apoi, după aceea; (fam.) no such ~ nimic asemănător; nicidecum, câtuşi de puţin;, de unde; not to do a ~ a nu face absolut nimic; not to know the first ~ of smth . a nu avea habar / nici cea mai mică idee, de ceva; how are ~s?; (pop.) how's ~s? cum merg treburile / afacerile?; to make ~s turn a acţiona energic, a face să meargă treburile strună / ca pe roate; (amer. fam.) sure ~! negreşit! neapărat! evident! de b ună seamă! te cred (şi eu)!; it is too much of a good ~ e exagerat, e cam prea mult, c e-i mult nu e bun; (amer.) to whoop ~s up a) a petrece zgomotos, a trage / a fac e un chef cu lăutari; b) a provoca / a stârni entuziasm. 4. (fam.) fiinţă, creatură; dumb ~s fiinţe necuvântătoare, animale; poor ~! sărmanul! sărmana!; you silly ~! prostuţule,pros uţo! (ce eşti); poor little ~s! micuţii de ei!; he's a dear old ~ e un bătrânel cumsecade; she's a nasty old ~ e o scorpie / o gaşperiţă bătrână!; I say, old ~! ascultă, bătrâne!; ( a ~ like him \m individ / tip ca el / cum e el. thingamy ['Oinomi] s. 1. (fam.) (folosit în locul unui cuvânt, în special al unui nume de care nu-ţi aminteşti) Mister ~ domnul cutărică, cum (naiba) îl cheamă, zi-i pe nume. 2. (fam.) şpil, truc. thingumajig [' Girpnwtyg] j . v. t h i n g a m y . thingumbob ['Girpmbob] s. v. t h i n g a m y . thingummy ['Ginami] s.v. t h i n g a m y. thin-gutted [GingAtid] adj. (fam.) s ubţirel, slăbuţ. think [Gink], past şi part. trec. thought [Go:t] vb. A. tr. 1. a gândi, a se gândi Ia, a reflecta la, a medita Ia, a concepe, a înţelege; a imagina, a închipui; to ~ no harm a nu avea intenţii rele; to ~ evil thoughts a se gândi la lucruri.rele; a avea gânduri rele; I can't ~ what you mean nu înţeleg ce vrei să spui; you can't ~ ho w good it is n-ai idee ce bun e; he ~s he knows everything îşi închipuie / crede că ştie t ot; one would have thought that ai fi zis că, ai fi crezut că; who would have though t it! cine ar fi crezut!;. to ~ that he is only eighteen! şi când te gândeşti că n-are decâ optsprezece ani!; I only ~ to help you nu vreau decât să te ajut; did you ~ to brin g any food? te-ai gândit să aduci ceva de mâncare?; do you ~ you could do it? crezi că ( o să) poţi s-o faci?; I should never have thought it nu mi-aş fi închipuit niciodată (una ca asta). 2. a crede, a socoti, a considera; the doctor ~s it is measles doctoru l crede că e pojar; I thought all was over mi-am zis că totul s-a terminat; I ~ she' s pretty găsesc că e drăguţă; I ~ it's going to rain cred / am impresia că va ploua; it is hought that se crede că; I ~so aşa socot, aşa cred; I should hardly ~ so e puţin probabi l; I should (just) ~so! te cred şi eu! mie-mi spui!; if you ~it necessary dacă crezi că e nevoie; the crew were thought to be lost echipajul era socotit (ca) pierdut. 3. to ~ out a imagina, a concepe; we had to ~ out a plan a trebuit să ne gândim / să



 găsim un plan (de acţiune); well thought-out plan proiect bine chibzuit / bine studi at; carefully thought-out answer răspuns bine cântărit; to ~ over a reflecta asupra (c u gen.); ~ over what I have said (mai) reflectează la (cele) ce ţi-am spus; I'll ~th e matter over o să mă mai gândesc la asta; ~ i t over (again)! mai gândeşte-te! mai reilee tează!; give us time to ~ it over daţi-nc timp de gândire; on ~ing it over gândindu-ne m ai bine; (amer.) to ~ up v. t o ~ o u t. B. refl. a se socoti, a se crede, a se considera; he ~s himself a hero se crede erou; he ~s himself a great man se cred e om mare / grozav; C. iutr. 1. a (se) gândi, a cugeta, a medita, a reflecta; a-şi i magina, a-şi închipui; I ~, therefore I am cuget, deci exist; to ~ aloud, to ~ out l oud a se gândi cu voce tare; to ~hard a medita profund; a-şi bate capul; ~ before yo u speak gândeşte-tc înainte de a vorbi; give me time to ~ dă-mi timp / răgaz să mă gândesc; name was — let me ~ — yes, David Smith numele lui este — un moment să mă gândesc, — da, Dav Smith; ~ again! mai gândeşte-te!; only ~! închipuieşte-ţi!; what ~ you! ce părere ai?; (pop ) I don't ~! în ruptul capului! asta-i bună! auzi vorbă! păi! vezi să nu! 2. to ~ about v. t o ~ o f; to ~ of a) a se gândi la, a medita asupra, a reflecta la; one can't ~ of everything nu poţi (niciodată) să te gândeşti la toate; when you come to ~ of it dacă st i să te gândeşti!; Ia o adică; the best thing I can ~ of cel mai bun lucru Ia care pot să mă gândesc / pe care pot să-1 găsesc; what am I ~ing of? unde mi-e capul?; ~of a number gândeşte-te la un număr; ~ of that! iaimagjncază-ţi!; I thought of him as being older mi l -am închipuit mai bătrân; b) a-şi aduce aminte de; I can't ~ of his name nu-mi amintesc numele lui; I can't ~ of the word now nu-mi pot aduce aminte acum de cuvânt; c) a avea intenţia să, a se gândi să; I ~ of buying a car mă gândesc să-mi cumpăr o maşină; I th going to the theatre intenţionam să mă duc la



teatru; d) a avea o părere despre; what do you ~ of him? cum îl găseşti, ce părere ai desp re el?; to ~ a great deal (sau too much sau quite a lot) of oneself a avea o părer e foarte bună despre sine; a fi încrezut, a se crede; to ~ too much of smth. a acord a / a da prea multă importanţă unui lucru; to ~ ill / badly of smb. a avea o părere proa stă despre cineva; to ~ little / nothing of smb. a nu ţine cont de cineva; a nu avea o părere bună despre cineva; to ~ well / highly / much of smb., to ~ no end of smb. , to ~ the world of smb. a avea cea mai bună părere despre cineva; e) a se gândi la; ~ of what your father would say! gândeşte-tc la ce o să spună tatăl tău!; ~ of the expenses! deşte-te la cheltuieli! thinkable ['Oiijkobl] adj. imaginabil; posibil. think box ['Oink boks[ ş. (fam.) cap; creier; glagore, minte. thinker E'6inkor] s. 1. gânditor , cugetător. 2.v. t h i n k b o x . thinking ['Girjkirj] I. adj. gânditor, cugetător; cuminte, chibzuit; to put on one's ~cap a reflecta serios; (teatru) ~ part rol fără cuvinte. II. s. gândire; cugetare, părere, opinie; to my ~ după părerea mea. think-so [' Girjksou] s. presupunere (neîntemeiată), închipuire. think tank [~ tserjk] s. 1. centr u de prognoză. 2. colectiv de specialişti, comisie de experţi. think-tank [~tcerjk] s. (sl.) cap, căpăţână, dovleac. thin-Iipped ['Gin'lipt] adj. cu buze(le) subţiri. thinly ['G nii] adv. 1. dc-abia, foarte puţin; sumar; ~ ciad îmbrăcat sumar. 2. risipit; dezlânat; ~ peopled cu populaţie rară, slab populat; ~ sketched desenat / schiţat fugitiv / în gra bă. thinner ['Gins'"] s. solvent, dizolvant. thinness ['Ginnis] s. 1. subţirime. 2. (fig.) delicateţe, fineţe. 3. (fig.) slăbiciune. 4. cantitate mică. 5. (fig.) sărăcie (a im ginaţiei etc.); superficialitate. thinnish ['Gini/] adj. subţirel, cam subţire. thin-s helled ['Gin'Jeld] adj. cu coajă subţire. thin-skinned ['Oin'skind] adj. 1. cu piele subţire. 2. susceptibil, sensibil, simţitor; supărăcios. thin-sown ['Qin'soun] adj. semăn at rar. thin-spun ['Gin'spAn] adj. ţesut rar. thiocarbamide [.Oaiou'kcKbsmaid] s. (chim.) tiouree, tiocarbamidă. thiol ['Gaioul, -isl] ş. (citim.) mercaptan, tiol. th ionyl ['Oaionil] s. (chim.) tionil, sulfinil. third ['Go:d] I. num. adj. (al) tr eilea; third house culisele parlamentului (legiuitorul din culise); every ~ day din trei în trei zile. II. ş. 1. treime. 2. (jur.) terţ. 3. (muz.) terţă; major ~ terţă maj fiat / minor ~ terţă minoră. 4. (au/o) viteza a treia. 5. (scol.) notă / calificativ de trecere la limită. 6. (eoni.) pl. mărfuri de calitatea a treia. third-class [~'kla:s ] I. adj. (despre vagon, hotel etc.) de clasa a treia; (despre mărfuri) de calitat ea a treia; ~ carriage vagon de clasa a treia. II. adv. to travel ~ a călători cu (c lasa) a treia. third degree [~ di'gri:] s. 1. (amer.) interogatoriu cu tortură. 2. gradul de maestru (la francmasoni). 3. (mat.) equation of the ~ ecuaţie de gradul al treilea. third-degree [~di'gri:] adj. (med.) (despre arsuri) de gradul trei. third-grader [~'greidor] s. (amer.) elev în clasa a treia primară. third-hand [~'ha



 ?nd] adj. de mâna a treia. thirdly ['0o;dli] adv. în al treilea rând. third rail ['8a: d 'rcil] s. (amer. sl.) 1. nume generic pentru băutură alcoolică tare. 2. persoană incor uptibilă. third-rate [~'reit] adj. de calitatea a treia; inferior; slab. third sex [~'scks] s. (mai ales amer.) nume generic pentru homosexuali. thirdsman ['Gaids msn], pl. thirdsmen s. arbitru. Third World ['0o:d \vo:ld] ş. (pol.) the ~ lumea a treia, ţările subdezvoltate. thirst [Ga:st] I. s. (si fig.) sete; got a ~? (nu) ţi-e sete? bem ceva?; the ~ for / after knowledge sete de cultură. II. vb. A. intr. 1. a-i fi sete, a fi însetat. 2. to ~ for / after a fi setos de, a fi însetat de. B. tr . to ~ to do smth. a dori fierbinte să facă ceva. thirster ['Go:stor] ş. însetat, setos. thirstily ['Osistilij adv. cu însetarc, cu sete. thirstiness ['Goistinis] s. sete , însetarc. thirsty ['Go:sti] adj. 1. însetat, setos (şifig.), doritor; I am ~ mi-e se te. 2. (fam.) provocator de sete; this is ~ work e o muncă ce produce sete. 3. (de spre sol) uscat, scorojit, arid. thirteen ['G?:'ti:nj I. mau. treisprezece. II. inter/, (amer. sl.) (atenţie) şase! thirteenth [-0] I. mim. ord. al treisprezecelea. II. s. a treisprezecea parte, treisprezecinie. thirtieth ['GaitiiG] I. num. ord . al treizecilea. II. s. a treizecea parte. thirty ['G?:ti] num. card, treizeci; the thirties anii între 30-40; al patrulea deceniu al unui secol; she is just out of her thirties tocmai / nu de mult a împlinit 40 de ani. thirty-one ['Gîr.ti'wAn] s. (joc de cărţi) treizeci şi unu. this [ois], pl. these [3i:z] I. pron. dent, (de apr opiere) acesta, ăsta, această, asta (de aici); what is ~? ce e acesta / aceasta?; ~ is a table aceasta e o masă; who is ~? cine e acesta / aceasta?; ~ is Mary aceasta e Maria; ~ is Mr. Jones (vi-1 prezint pe) domnul Jones; you will be sorry for ~ o să-ţi pară rău (de asta), ai să te căieşti (pentru asta), o s-o regreţi; before ~ înaint ta; after ~ după aceea, după care; ~ is curious (asta) e curios; ~ is what he told m e iată ce mi-a spus; ~ is my little boy acesta e băieţelul meu, iată-1 pe băieţelul meu; th se are they aceştia sunt ei; ~ is where he lives aici locuieşte, iată unde locuieşte; th ese were his last words acestea au fost ultimele lui cuvinte; what is ~ that I h ear? ce va să zică asta? ce vrea să însemne asta? ce vorbe sunt acestea?; ~ is how it ha ppened iată cum s-a întâmplat; it was like ~ a fost aşa, s-a întâmplat în felul următor / p urmează; the thing is ~ iată despre ce c vorba; (fam.) ~ is a regular lawyer! ăsta zi c şi eu că-i avocat (nu glumă)! aşa avocat mai zic şi eu/îmi place şi mic!;



 943 thresonical



is ~ the place to quarrel? ăsta e locul potrivit pentru ceartă? aici aţi găsit să vă certaţ - is something like music! iată ce numesc eu muzică! ~ I knew ştiam asta; will you ha ve ~ or that? o vreţi pe aceasta sau pe cealaltă?; (fam.) to put ~ and that together a confrunta / a compara faptele (pentru a trage o concluzie); speaking of ~ and that tot vorbind de una şi de alta; — that and the other fel de fel de lucruri, sum edenie de lucruri; , he told me all his worries and ~, that and the other mi-a p ovestit toate necazurile lui, şi dă-i şi dă-i; I don't want the opinion of Mr. This or M r. That nu mă interesează părerea lui (nea) cutare şi cutare. II. adj. dem. (de apropier e) acest, ăst, aceasta, asta (de aici); ~ book is Peter's, that one is Robert's ca rtea asta (de aici) e a lui Petru, aceea (de acolo) e a lui Robert; ~ morning în d imineaţa asta, azi dimineaţă; one of these days într-una din zilele acestea; in these da ys în zilele noastre; ~ day week de azi într-o săptămână; ~ day year de azi într-un an; ~ d last week acum o săptămână, azi se împlineşte o săptămână de când, săptămâna trecută în ace / patria noastră (de obicei şe traduce prin numele ţării vorbitorului, scriitorului etc .); b) ţara asta (in carc ne aflăm); (pari.) ~ house parlamentul; ~ side of înainte de , mai devreme ca, până la; ~ side of midnight înainte de / până la miezul nopţii; to run ~ ay and that a alerga încoace şi încolo / de colo până colo; ~ person or that will say that unul sau altul va spune că; (vulg.) ~ here house casa asta d-aci; I've been liste ning to him ~ / these twenty minutes îl ascult de douăzeci de minute (încoace); these people lumea asta. oamenii ăştia; ~ my boy băiatul ăsta al meu; in ~ his first novel în ac est prim roman al său; it's not an ugly thing ~ tie nu e deloc urâtă cravata aceasta. III. adv. atât (de); aşa (de); ~ high atât de înalt; ~ far atât de departe, la o atare dis tanţă; până aici; ~ much atât de mult; doar atât, măcar atât; you've got to know ~ much at măcar atât trebuie să ştiţi (şi voi). thistle ['9isl[ s. (bot.) scai, ciulin (Carduus). th stledown [~daun] s. puful de pe sămânţa scaiului; as light as ~ uşor ca fulgul. thistle finch [~ fint/J ş. (omit.) sticlele, scatiu (Carduelis elegans). thistly ['Bisli] adj. 1. plin de ciulini, năpădit de spini. 2. (jig.) ascuţit, pişcător. 3. (înv.) spinos. t ither fâiOa1"] I. adv. (înv., lit.) într-acolo, acolo; hither and ~încoace şi încolo. II. a j. (mai) îndepărtat; on ~ side of the hill de cealaltă parte a dealului. III. vb. in/r . a se duce într-acolo. thitherward(s) [~wad(z)] adv. (înv., Ut.) într-acolo, spre ace l loc, acolo. tho [Sou] conj., adv. v. t h o u g h . thole1 [Soul] s. furchct, f urcă de vâslă. thole2 ['Boul] s, (arliit.) cupolă. thole3 vb. tr. (scot.) a suferi, a su porta, a îndura. thole pin [~ pin] s. (mar.) cui de strapazan. Thomaism f'toumaiza ni] s. v. T h o m i s m. Thomism ['toumizpm] s. (rel.) tomism. Thomist ['toumist ] s. (rel.) tomist. thong [Bon] s. curca; chingă; bici. thonk-you-ma'am ['Gsnkju.m aem] s. (auto st.) hârtop pe şosea. thoraces ['9o:r9si:z] pl.de la t h o r a x. thor acic [9o:'raîsik] adj. toracic. thoracoscopy [Gsxa'koskapi] s. (med.) toracoscopic . thoral ['Goir^l] adj. referitor la patul nupţial. thorax ['8:>:ra2ks],pl. şi thora ces [-rasi:z] s. 1. (anat.) torace. 2. (în Grecia antică) pieptar, platoşă, cuirasă. thori um ['0o:rtom] s. (chim.) toriu. thorn [G^:n] s. 1. (şi fig.) spin, ghimpe, ţeapă; to b e / to sit on ~s a sta ca pe ghimpi / jeratic; (fig.) to be a ~ in smb.'s flesh / side a fi un izvor de continuă iritare pentru cineva, a-i sta / a-i fi cuiva ca sarea / ca un spin în ochi; to put a ~ in smb.'s pillow a provoca cuiva neplăceri / necazuri. 2. (bot.) porumbar (Prunus spinosa). 3. (paleogr.) caracterul runic co respunzător grupului th din limba engleză. thorn-apple [r6^:n^pl] s, (bat.) laur, ci umăfaie (Datura stramonium). thornback [~b«k] s. (Hit.) vulpe de mare (Raja clavata) . thornbush [~bu/j s. mărăcinis. thorn hedge [~ hed3] s. gard de spini. thornless [' 8:>:nlis] adj. fară spini. thorny ['8o:ni] adj. 1. eu ţepi; ţepos. 2. (fig.) spinos, g reu, dificil; ~subject temă spinoasă, subiect dificil. thorough ['0Ar9] adj. 1. (des pre căutare, investigaţie, cercetare, confruntare etc.) minuţios, meticulos, migălos, sc rupulos, amănunţit; (despre cunoştinţe etc) profund, aprofundat, vast, serios; he has a ~ command of English cunoaşte / stăpâneşte perfect limba engleză, are profunde cunoştinţe d limbă) engleză; ~ distaste for dezgust profund / total pentru / faţă de; (despre muncă etc .) conştiincios; to be ~ in one's work a munci conştiincios / cu conştiinciozitate; (d espre convingeri etc.) total, complet, ferm, nestrămutat. 2. (despre persoane) per fect, desăvârşit, eminent, adevărat, sadea; a ~ musician un muzician desăvârşit / eminent;



 Englishman un adevărat englez, un englez sadea; a ~socialist un socialist convins . thorough-bass [~beis] s. (muz.) 1. bas (continuu). 2. sistemul notărilor armonic e. thoroughbred [~bred] I. adj. 1. (despre animale) pursânge. 2. (jig.) care are r asă; elegant, graţios, manierat, fin, luminat la minte etc. II. s. 1. animal de rasă; cal pursânge. 2. (fam.) persoană rasată; she's a real ~ arc rasă, e rasată. thorough cut [ - 'kAt] s. (tehn.) străpungere, găurire. thoroughfare [~fearj s. 1. pasaj, stradă; răspânt ie, răscruce; trecere; no ~ trecerea interzisă / oprită. 2. arteră importantă, stradă frecv ntată. 3. drept de liberă trecere. thorough-going Hgouirj] adj. 1. care merge până la ca păt; iară compromisuri. 2. radical, complet. 3. întreprinzător.



thoroughly ['9Arali] adv. cu totul, complet; perfect, desăvârşit; în întregime, până la sfâ rofund; în amănunţime. thoroughness ['BAranis] s. caracter aprofundat; perfecţiune. thor ough-paced ['GArapcist] adj. 1. (înv.) (despre cai) bine dresat în toate mersurile. 2. (jig-) perfect, desăvârşit; complet. thorp [6n:p] s. (înv.) sat, cătun. those [douz] pr on. şi adj. dem. pi. de la t h a t . thou1 [dau] I. pron. pers. (înv.) tu. II. vb. t r. (şi to thee and ~) a tutui. thou2 [Oau] s. (amer. sl.) (suma de) 1 000 de dolar i. though [oou] I. conj. cu toate că, deşi; chiar dacă; it is worth attempting, ~ we f ail merită să încercam chiar dacă nu vom reuşi; as ~ ca şi cum, de parcă. II. «dv. cu toate tea, totuşi. thought1 [8:>:t] s. 1. gândire, cugetare, reflccţiune, reflecţie, meditare; depth of ~ profunzime de gândire. 2. gând, cuget, idee; noţiune, concepţie; to collect / to compose one's ~s a-şi aduna gândurile / minţile; to give ~ to a se gândi / a cugeta / a reflecta la, a medita asupra; absorbed / buried engrossed / lost in ~ (sau in one's own ~s) cufundat în (propriile sale) gânduri; (dus) pe gânduri; on / upon sec ond ~s după o adâncă chibzuială. gândindu-se mai bine; (as) quick as ~, (as) swift as ~ iu te ca gândul; second ~ următorul gând; (prov.) second ~s are best mai bine să întrebi de d ouă ori, decât să greşeşti o dată; the stream / train of ~ şirul gândurilor / ideilor; to t a) a cădea pe gânduri, a sc îngândura; a se gândi, a reflecta, a cugeta (la); b) a chibzu i bine, a medita adânc; to carry one's ~s back a-şi purta gândurile în trecut; to dismis s / to discard from one's ~s a-şi scoate (ceva) din minte; to entertain / to harbo ur a ~ a nutri un gând; I didn't give it a ~ nu m-am gândit (Ia asta), nu mi-a venit în gând, nici prin gând nu mi-a trecut; to read smb.'s ~s a ghici gândurile cuiva; sudd enly the ~ struck me that deodată, brusc, îmi trecu / trăsni prin minte că / mă străbătu gâ că; inmost ~s gânduri lăuntrice; merry ~s of a fool festă, renghi, glumă. 3. părere, opinie vedere, idee; to my ~s după părerea mea. 4. intenţie, gând; to have other ~s a avea alt e intenţii / planuri; he has ~s of marrying are intenţia / are de gând să se însoare. 5. a tenţie, consideraţie, grijă; I thank you for your kind ~of me vă mulţumesc pentru atenţia d mneavoastră (faţă de mine). 6. grijă; atenţie; mâhnire, întristare; melancolic; to take no f smb. a nu se alarma din pricina cuiva; to take no ~ of smth. a nu se alarma di n pricina unui lucru, a nu da atenţie unui lucru; take no ~ for the morrow nu te îng riji de ziua de mâine. 7. (fa/n.) o idee, un pic, puţin; the sleeves are a ~ too sho rt mânecile sunt o idee cam scurte. thought2 past şi part. trec. de la t h i n k . t houghtful ['0^:tful] adj. 1. gânditor, cugetător; meditativ, contemplativ, visător. 2. serios, profund, adânc; cugetat, gândit. 3. preocupat, atent, grijuliu. thoughtfull y ['9o:tfuli] adv. 1. gânditor, meditativ. 2. precaut, prudent. 3. prevenitor, ate nt. thought fulness ['Bcv.tfulnis] ş. 1. meditare, gândire, chibzuirc. 2. chibzuinţă; pr udenţă. 3. solicitudine, consideraţie, atenţie, grijă. thought-laden [0D:t'leidn] adj. (po etic) 1. bogat în idei. 2. gânditor, dus pe gânduri. thoughtless ['9o:tlis] adj. 1. ne păsător, nechibzuit, nesocotit; fără griji. 2. prost, neghiob. 3. neatent (faţă de alţii), ist. thoughtlessly [-li] adv. nechibzuit, necugetat. thoughtlessness [-nis] s. 1 . nepăsare, indolenţă, neatenţie. 2. nechibzuinţă, nesocotinţă. thought-out ['9o:t'aut] adf gândit, bine chibzuit. thought-reader bBD^rrda1"] s. cititor în suflete. thought-re ading [~iri:din] s. citirea gândurilor altuia. thought-sick [~sik] adj. (poetic) m elancolic. thought-transference HtrEensfor^ns] s. telepatie, transmitere a gânduri lor la distanţă. thought-wave [~weiv] s. undă telepatică. thousand ['Bauzsnd] I. num. 1. raic; a ~and one a) o mic unu; b) (fig.) din belşug; one in a ~ unul la mic; exce pţional. 2. many ~s of times, a ~ times de mii de ori; a ~ and one cares o mic şi un a de griji; nenumărate griji. II. s. mie; un număr marc, nedefinit; by ~s cu miile; ~s of mii şi mii de. thousandfold [~fould] ad/., adv. înmiit. thousand-miler [~'mait ar] s. (amer. fam.) cămaşă de lucru de culoare albastru închis. cămaşă „antijeg". thousandt auzsntej adj. I. al miilea. II. s. a mia parte; a mia oară. thowless ['Boulis] adj



 . (scot.) nepăsător, indiferent; apatic. Thracian ['Orei/ian] I. adj. trac. II. s. 1 . trac. 2. (lingv.) (limba) tracă. thraldom ['Groildam] s. sclavie, robie, sclavaj , serbie, servitute; to keep smb. in ~ a ţine pe cineva în robie / în aservire. thrall [9ro:l] I. s. 1. şerb, rob, sclav (şi fig.). 2. (poetic) robie, sclavie. II. vb. tr . (înv.) a înrobi, a subjuga, a supune. thralldom [-dam] s.v. t h r a 1 d o m. thras h [Brse/] vb. A. tr. 1. a bate, a burduşi, a scărmăna. 2. a învinge, a cuceri, a întrece, a bate (pe cineva). 3. a treiera, a îmblăti, a bate grânele cu îmblăcitul. 4. to ~ out (fi g.) a judeca scrupulos, a lămuri, a clarifica; to '-out a question a discuta pe la rg o problemă. B. in/r. a se răsuci, a sc zvârcoli. thrasher ['Bra/a1"] s. 1. persoană c are bate. 2. treicrător. 3. treicrătoarc, batoză, îmblăciu. 4. (iht.) rcchin-vulpe (Alopia s vulpes). thrashing j'Braî/irj] s. 1. trcicr(at), treieriş. 2. burduşeală, lovituri de baston; to give smb. a ~ a burduşi pe cineva, a-i scărmăna pielea; you're asking for a ~! te mănâncă pielea! thrashing floor [~ fb: r ] s. arie de treierat. thrashing machi ne 1~ 'mai/i:n] s. maşină de treierat, batoza. thresonical [9rci'sonik(a)l] adj. fan faron, lăudăros, palavragiu.



 thread 944



thread [Ored] I. s. 1. fir (şifig.), filament, tort, fir tors, fibră, firicel; (fig. ) to hang by a ~ a atârna de un fir de aţă. 2. (telm.) tăiere (de filet etc.). 3. pl. (a mer. si.) (costum de) haine. 4. (tehn.) ghivent, filet. II. vb. A. tr. 1. to ~ t he needle a băga aţa în ac. 2. a înşira (mărgele etc.). 3. a străbate, a pătrunde (prin), a e cu greu peste (obstacole); to ~ one's way a,-şi croi drum cu greu prin; a se fur işa prin. 4. (tehn.) a fileta (un şurub, o ţeava). B. 1. (in) a se înşuruba (în). 2. (throu h) a-şi croi drum cu greu (prin), a se furişa (prin). threadbare ['6redb£3r] adj. 1. u zat, jerpelit, ros. 2. zdrenţăros, cu hainele roase/jerpelite. 3. (fig.) învechit; epu izat; neinteresant; banal(izat); a ~ subject un subiect învechit. threadbareness l 'Gredbsonis] s. 1. stare de uzare / de jerpelire. 2. (fig.) banalitate. threader ['Oredo'] s. (telm.) maşină de filetat. threadlike [Qredlaik] adj. 1. ca firul. 2. fibros, filamentos. thread-mark [6redma:k[ s. filigran pe biletele de bancă / banc note. thread needle [~ ini:dl j s. 1. jocul de-a podul (joc de copii în care unul din participanţi trebuie să se strecoare pe sub mâinile unite ale vecinilor săi). 2. fig ură de dans popular în care dansatoarea trece pe sub braţul partenerului. Threadneedle Street [— 'stri:t] s. the Old Lady of ~ Banca Angliei. thread paper [~ ipeip9r] s . 1. hârtie pentru sfoară. 2. (fig.) băţ de chibrit, scobitoare (persoană îiuiltă si slabă) ead-shaped [~/eipt] adj. (bot., zool.) filiform; subţire ca un fir. threadworm [~w s:m] s. (med.) trichina. thready ['GrediJ adj. fibros, filamentos. threap [6rep] s. (dial.) 1. discuţie, ceartă. 2. acuzaţie. threat [9ret] s. ameninţare; idle ~s ameni nţări deşarte. threaten ['9retn] vb. A. tr. a ameninţa; to ~ punishment a ameninţa cu o pe deapsă. B. intr. a fi ameninţător, a ameninţa; the clouds ~ norii ameninţă. threatening [-i j] adj. ameninţător; (despre o scrisoare etc.) de ameninţare. three [9ri: ] num., s., adj. trei; ~ times ~ de trei ori trei. three-act ['9ri:adct] adj. (despre o piesă) în trei acte. thrce-colour(ed) [~'k,\lo(d)J adj. tricromatic. three-cornered [~'k o:n3d] adj. 1. triunghiular, în trei colţuri. 2. (despre o luptă electorală, competiţie sp ortivă etc.) în trei. three-D, 3-D [~'di:] I. adj. (despre un film) tridimensional. II. s. film tridimensional /stereoscopie. three-decker [~'dekor] s, 1. (mar.) va s cu trei punţi; (înv.) corabie cu trei rânduri de tunuri. 2. construcţie cu trei nivele . 3. (glumeţ) roman în trei volume. three-dimensional [~dai'mcn/:>n(3)l] adj. tridim ensional (v. t h r e e-D); ~ sound sunet stereofonic. three-eight time [~'eit ta im] s. (muz.) (timp de) trei optimi; 3 / 8 . three-engined [~'end3ind] adj. trim otor, cu trei motoare. three-field system [~'fi:ld isistinî] s. (agr.) sistem de a gricultură / cultură cu trei asolamente. three-flowered [~'flauod] adj. cu flori în bu chet de trei. threefold ['eri:fould] I. adj. întreit, triplu. II. aa'v. de trei or i, întreit. three-four time [~'fo: taim] s. (muz.) (timp de) trei pătrimi, 3 / 4 . t hree-man [ - t e n ] adj. (compus) din trei persoane; a ~ committee un comitet d e trei. three-master [~ 'mo:st3r] s. (mar.) vas cu trei catarge. three-mover [~' mu:v3r] s. (şah) problemă cu soluţie în trei mutări. three-pair [~'pD3rj adj. la etajul al treilea; a ~ back cameră la etajul III cu vedere spre curte. threepence ['Grepans ] s. (suma de) trei penny. threepenny bit ['Orepni bit] s. monedă de argint de 3 p enny. threepenny piece [~ 'pis] s. v. t h r e e p e n n y b i t . three;per-cent s [Orkpa'sents] s. pl. titluri / obligaţii de 3% ale statului. three-phase [~'feiz ] adj. (electr.) trifazat. three-piece [~'pi:s] adj. din trei părţi; ladies' ~ suit complet „trois pieces". three-ply ['9ri:'plai] I. aaj. (despre furnir) triplu. II. s. 1. furnir de lemn triplu. 2. ~ wool lână cu fir din trei şuviţe. three-point landing [~ 'pnint dsendirj] s. (av.) aterizare pe trei puncte. three-pole [~ 'poul] adj . (electr.) cu trei poli, tripolar. three-quarter [~ 'kwo:tor] I. adj. (de) trei sferturi; ladies' ~ length coat pardesiu de damă trei sferturi, „troisquarts"; ~fac e portrait portret (de) trei sferturi; (rugby) ~ back jucător pe linia de trei sfe rturi. II. aa'v. pe trei sferturi; the room was ~ full camera era pe trei sfertu ri plină. III. s. (rugbi) jucător pe linia de trei sferturi. thpeescore [~'sko:r] s. şasezeci, şaizeci. three-seater ]'si:t3r] s. autoturism cu trei locuri. three-sided [~'saidid] adj. cu trei laturi (mai ales plane). threesome ['9ri:som[ s. grup d e trei; trio; terţet. three-speed ['8ri:spi:d] adj. cu trei viteze; a ~ car autove hicul cu trei viteze. three-square [~skwar] adj. cu trei suprafeţe plane; (despre



 o pila etc.) triunghiular. three-star [~ 'sta:'] adj. de bună calitate. three-step [~step] s. dans în trei timpi. three-storied [~sto(:)rid] adj. cu trei etaje. thr ee-story [~ sto(:)ri] adj. v. t h r e e - s t o r i e d . three-stringed [—striijd ] adj. (muz.) (instrument) cu trei coarde. three-tailed [~'teild] adj. cu trei c ozi. three-valved [~'va;lvd] adj. trivalvular. three-way [~wci] adj. (tehn.) 1. (despre robinet, supapă ele.) cu trei căi. 2. (ferov.) cu linie triplă. 3. (electr.) ( despre comutator) cu trei direcţii. three-wheeled [~'wi:ld] adj. cu trei roţi.



three-wheeler [~'wi:lor] s. automobil pe trei roţi. three-wire [~wais] adj. (elect r.) cu trei conductoare. thremmatology [0remo'tolod3i] s. (biol.) creştere artific ială. threne ['9ri:n] s. (rar) bocet, cântec funebru. threnetic [6re'netik] aay. (ra r) funebru, jalnic, de bocet. threnode ['Orknoud, '9renoud] s. cântec de înmormântare; de jale; bocet. threnody ['Grknodi] s. v. t h r e n o d e . thresh [Ore/] vb. t r. a treiera, a îmblăti. thresher ['Orc/b'] s. v. t h r a s h e r (2,3). threshing [ 'Ore/in] s. v. t h r a s h i n g. threshing-floor [~,fb:] s. («gr.) arie. threshin g machine [~ nra'/kn] s. (agr.) batoză. threshold ['Gre/hould] s. 1. prag; pridvor . 2. (fig.) prag, început, punct de plecare. threw [9ru:[ past (ie/a t h r o w . t hrice [Grais] adv. (înv., lit.) 1. de trei ori. 2. de mai multe ori, repetat. thri fallow [Ori'fselou] vb. tr. a ara a treia oară înainte de însămânţare. thrift ['Drift] s. 1 economie, frugalitate, cumpătare. 2. (bot.) limba-peştelui (Armeria maritima). 3. b razdă, gazon. 4. (despre plante) creştere viguroasă. 5. (înv.) prosperitate, înflorire, su cces. thrift box [- boks] s. puşculiţă. thriftily ['9riftili] aa'v. cumpătat, cu economi e. thriftiness [r9riftinis] s. 1. frugalitate, economie. 2. (înv.) prosperitate (în afaceri). thriftless ['Oriftlis] adj. 1. risipitor, cheltuitor; what ~waste of t ime! ce risipă de timp! 2. extravagant. thriftlessly [-li] adv. extravagant. thrif tlessness [-nis] s. 1. risipă, cheltuială. 2. extravaganţă. thriftshop ['Oriftjbp] s. ma gazin de mărfuri cu preţ redus. thrifty ['Orifti] adj. 1. econom, chibzuit, socotit, nerisipitor. 2. (amer.) înfloritor, prosper. 3. bine administrat, bine gospodărit. 4. (înv.) folositor, profitabil. thrill [Gril] I. vb. A. tr. 1. a cutremura, a înfio ra, a da (cuiva) fiori, a face (pe cineva) să se cutremure, să se înfioare; to be ~ed with horror a fi cutremurat de groază. 2. a emoţiona, a mişca adânc, a tulbura, a face ( pe cineva) să vibreze, a electriza, a zgudui; music that ~s smb. muzică care te zgud uie / te tulbură; scent that ~s smb. parfum ameţitor; to be ~ed by a speech a fi ele ctrizat de un discurs. 3. (înv.) a găuri, a sfredeli, a străpunge, a perfora, a fora. B. intr. 1. a se cutremura, a se înfiora, a-1 trece fiorii; to ~ with horror a se cutremura de groază. 2. a tresări, a vibra, a palpita; the earth ~s pământul tresare / z vâcneşte; his heart ~ed with joy inima îi palpita / îi bătea cu putere / îi zvâcnea (în pie e bucurie; his voice ~ed with emotion vocea îi tremura de emoţie. II. s. 1. cutremur , fior; emoţie puternică; tresărire; tremur(at) nervos; ~ of pleasure fior de plăcere. 2 . (med.) palpitaţie uşoară. 3. (sl.) roman senzaţional, roman poliţist. 4. (înv.) burghiu, frcdel, perforator. thrilled [-d] adj. 1. înfiorat; emoţionat, excitat. 2. intrigat. thriller ['9ritor] s. 1. thriller. 2. melodramă. thrilling ['Orilirj] adj. care îţi dă fiori; palpitant; mişcător, emoţionant. thrillingly [-li] adv. mişcător; palpitant. thrive [Oraiv],past. throve [9rouv],/wrt. trec. thriven ['Orivn] vb. mir. 1. a prosper a, a reuşi, a înflori; a se îmbogăţi, a face avere. 2. (despre animale, plante) a prii, a merge bine, a creşte puternic / viguros. thriving ['Oraivirj] adj. înfloritor, prosp er; viguros. thrivingly [-li] aa'v. înfloritor. thrivingness [-nis] s. înflorire, pr osperitate, propăşire. thro [9ru:] prep. v. t h r o u g h. throat [9rout] s. 1. (ana t.) gât, gâtlej; grumaz; to catch / to have / to hold / t o take / to grip / to pin smb. by the ~ a apuca / a înhăţa, a înşfăca de gât pe cineva; a strânge pe cineva de gât; t mb.'s ~ a tăia cuiva gâtul; a suprima pe cineva; to cut the ~ (of smth.) a pune capăt (cu aat.), a răsturna (un plan, proiect etc.); a face praf şi pulbere, a nu lăsa piatră peste piatră (dintr-un argument etc.); to cut each other's (sau one another's) ~ a ) a se duşmăni de moarte; b) a se gâlcevi, a se ciorovăi; c) a se distruge reciproc prin concurenţă; to fly at smb.'s ~ a se arunca / a se năpusti / a se repezi asupra cuiva / la cineva; to cram / to ram / to thrust smth. down smb.'s ~ a impune cuiva (păre rea, punctul său de vedere etc.); to clear one's ~ a-şi drege glasul, a tuşi; full up to the ~ sătul până-n gât; to jump down smb.'s ~a) a respinge obiecţiile cuiva; a obiecta / a replica cuiva cu vehemenţă; b) a nu lăsa pe cineva să vorbească, a-i închide cuiva gura to pour / to send down the ~ a-şi cheltui / toca banii cu chefurile; the back of



 the ~ fundul gâtului; sore ~ durere în /de gât; I have a sore ~ mă jenează / doare în gât; umeţ) clergyman's sore ~ faringită cronică; to give smb. the lie in his ~ a spune cuiv a în faţă că minte; he lies in his ~ minte de stinge; (fam.) to moisten one's ~ a-şi uda gâ lejul, a bea. 2. voce; a ~ of brass a) voce puternică, tunătoare; b) voce aspră. 3. st rungă, trecătoare, pas. 4. (metal.) gură de alimentare / încărcare a furnalului. 5. (mar.) colţ de învergare prova; gât ancoră. 6. (tehn.) fus pe porţiunea din mijloc a unui arbore ; gât al platinei. 7. coş vulcanic. 8. (tehn.) gură (de încărcare), deschidere maximă. 9. ( ar.) baza picului. 10. (mat.) punct central. throat band ['Grout beend] s. zgardă; cureluşă sub gâtul calului. throatily ['Broutili] aa'v. gutural. throatiness ['Grouti nis] s. calitate guturală (a vocii). throating ['Groutirj] s. renură, canelură. throat latch ['Grout lset/] s. v. t h r o a t b a n d . throat pipe [~ paip] s. (anat. ) trahee. throat-sprayer [~spreior] s. (mea".) insuflator; pulverizator. throatwash [~wo/] s. gargară.



 945 throw



throaty ['Brouti] adj. gutural. throb [9rob] I. vb. intr. 1. a pulsa; a palpita, a bate puternic. 2. (fig.) a tremura, a vibra de emoţie. II. s. 1. palpitaţie, puls aţie, bătaie de inimă. 2. tremur, agitaţie; fior. throbbing ['Grobirj] I. adj. palpitând; vibrant. II. s. palpitare, palpitaţie. throbless ['8roblis] adj. (înv.) (despre inimă) care nu (mai) bate. throe [0rou] I. s. (mai ales pl.) 1. durere, boală puternică. 2 . tortură sufleteasca. 3. chinurile naşterii; convulsii, spasme violente. 4. pl. ago nic, chinurile morţii. II. vb. intr. a suferi crunt. thrombocyte l'Orombasait] s. (anat.) trombocit. thrombosis [0n>m'bousis] s. (med.) tromboză. throne [6roun] X. s. 1. tron. 2. (fig.) tron, putere regala. 3. relicvă, templu, sanctuar. 4. (fig.) stare, poziţie înaltă. II. vb. A. ţr. 1. a înscăuna, a aşeza pe tron. 2. a pune într-un po t. B. intr. (rar) a trona. throne room ['Broun ru:m] s. sala tronului. throng [8 rsrj] I. s. 1. mulţime, grămadă, îmbulzeală, gloată. 2. (scot.) toi, putere, miez, inimă. I vb. A. intr. a se îngrămădi; a se îmbulzi, a veni grămadă, a da năvală. B. tr. 1. a umple d e (o stradă, o sală). 2. a asupri. 3. a înghesui, a îmbulzi. thronged [-d] adj. înţesat, pl n de lume, aglomerat; compact. throstle ['Grosl] ş. 1. (poetic, sco(.) v. t h r u s h 1 (1). 2. (text.) maşină de filat cu inele, ring. throttle ['Orstl] I. ş. 1. (fam. ) gâtlej, beregată. 2. (tehn.) regulator, drosel. II. vb, A. tr. 1. a sugruma, a str angula, a înăbuşi, a opri. 2. (tehn.) a strangula. 3. to ~ down a frâna. B. intr. 1. a s e sufoca; a muri de astmă; a răsufla din greu. 2. a respira din greu (ca şi cum s-ar s ufoca). through [0ru:] I. prep. 1. prin, printre, peste, de-a lungul (spaţial); to go ~ the forest a merge prin codru, a străbate / a traversa codrul; to pass ~ the town a trece prin oraş, a străbate / a traversa oraşul; to ran one's sword ~ smb.'s b ody a străpunge pe cineva cu sabia (dintr-o parte în cealaltă); to look ~ the window a privi pe fereastră / prin geam; to look ~ a field glass a privi prin(tr-un) ochea n; to put one's pen ~ a paragraph a şterge / a radia / a tăia un paragraf; to come / to go ~ smth. a străbate / a traversa ceva; (fam.) to go ~srnb.'s pockets a scoto ci buzunarele cuiva; to go ~rnany dangers a trece prin multe primejdii; to run r ight ~ the town a străbate oraşul de la un capăt la celălalt; to speak ~ one's nose a vo rbi pe nas; to be ~ one's examination a fi reuşit / trecut la examen; (fam.) to pu t smb. ~it a supune pe cineva unui interogatoriu foarte sever / serios; (fam.) h e's been ~ it a trecut prin multe, a fost trecut prin ciur şi prin dârmon, a păţit / a înd urat / a tras multe (în viaţa lui); to be half ~ a book a fi parcurs / citit jumătate din carte; to have got ~a book a fi parcurs / citit o carte în întregime / din scoarţă în scoarţă; (amer.) when I am ~my work după ce-mi termin lucrul. 2. prin (intermediul / m ijlocirea), de la, din; to receive / to get smth. ~ smb. a primi ceva prin cinev a / prin intermediul cuiva; to send smth. ~ the post a trimite / a expedia ceva prin poştă; I heard of you ~ your brother am auzit de dumneata de la fratele dumital e; I heard of it ~ a newspaper am aflat de aceasta din ziar. 3. mulţumită (cu dat.), datorită (cu dat.), graţie (cu dat.); it was all ~ him that I was appointed to the post numai datorită / mulţumită lui am fost numit în acel post. 4. din pricina, din cauz a, datorită; it was all ~ you that we were late numai din pricina dumitale am întârzia t; absent ~illness absent din cauză de boală; to act ~ fear a acţiona datorită fricii; ~ ignorance din ignoranţă. 5. în (tot) timpul, de-a lungul (temporal); all ~one's life în tot timpul vieţii sale, de-a lungul întregii sale vieţi; all ~ the night în tot timpul nopţii, toată noaptea (încontinuu); ~ all ages dc-a lungul veacurilor. 6. (amer.) incl usiv; May 15 ~ June 15 de la 15 mai până la 15 iunie inclusiv. II. adv. 1. de la un capăt la celălalt; dintr-o parte în cealaltă; to read a book ~ a citi o cartre în întregime din scoarţă în scoarţă; to run smb. ~ a străpunge pe cineva (cu sabia etc.) dintr-o parte cealaltă; to be wet ~ (and ~) a fi ud leoarcă, a fi ciuciulete, a fi ud până la piele; i s your sister ~? a reuşit / a trecut (la examen) sora dumitale? I know him ~ a n d ~ î l ştiu perfect (de bine); my trousers are ~at the knees pantalonii mei au genun chii rupţi / găuriţi / ferfeniţiţi; to see / to carry smth. ~ a duce ceva până la capăt / I n) sfârşit; to let smb. ~ a lăsa pe cineva să treacă; (fam.) to be ~ with smth. a) a fi te rminat / isprăvit cu ceva; b) a fi sătul până-n gât de ceva; I am ~ with you am terminat / am isprăvit (cu tine); (să nu te mai văd); (amer.) I'm ~am terminat / isprăvit (de vorb it, lucrul etc.); (amer.) he's ~ in politics nu mai are nici o şansă în politică, carier



 a lui politică e terminată. 2. direct; the train runs ~ to Moscow trenul merge direc t la Moscova (fără oprire); to book ~ to Liverpool a lua bilet direct pentru Liverpo ol; (tel.) to get ~ to smb. a obţine legătura telefonică cu cineva; I'm putting you ~ the post office vă dau legătura cu poşta; you are ~ aveţi legătura. III. adj. 1. (despre t ren, bilet de tren, vagon, drum etc.) direct. 2. (tehn.) continuu; traversant, d e trecere.



a fost revizuit în întregime; ~ the length and breadth of the land de-a lungul şi de-a latul ţării. II. prep. peste, prin, după, în; ~ the 19th century în tot cursul secolului al 19-lea. throughput ['8ru:put] s: 1. (tehn.) debit. 2. (cib.) capacitate de pr elucrare. through repeater [~ rippi:t3r] s. (tel.) amplificator, intermediar. th rough route [~ ru;t] s. arteră principală. through station [~ -stei/^n] s. (ferov.) staţie de trecere (fără oprire). through street [~ strht] s. (amer.) stradă principală, (a rteră) magistrală. through ticket [~ -tikit] s. (ferov.) bilet (de tren) valabil până la destinaţie (fără transhordare), bilet de tren direct. through traffic [~ .trasfik] s. tranzit. through train [~ trcin] s. (ferov.) tren direct. through way [~ wei] s . v. t h r o u g h s t r e e t . throve [9rouv] past de la t h r i v e. throw [6 rou], past threw [9ru:], part. trec. thrown [Broun] I. vb. A. tr. 1. a arunca, a (a)zvârli, a lansa; a pune jos, a lepăda; to ~smb. the ball, to ~ the bail to smb. a-i arunca cuiva mingea; to ~stones at smb. a) a arunca cu pietre în cineva; b) (f ig.) a aduce cuiva acuzaţii / învinuiri; a bârfi / a vorbi de rău pe cineva; to ~ smb. a kiss a trimite cuiva un sărut / o bezea; to ~ the dice a arunca (cu) zarurile; to ~ a six, a four a arunca (un) şase (şi un) patru (cu zarurile); to ~ a (fishing-)li ne a arunca undiţa (în apă); to ~a glance at smb. a-i arunca cuiva o privire / o ochea dă; to ~ difficulties in the way of a crea obstacole / piedici în calea (cu gen.), a pune beţe în roate (cu dat.); to ~ temptation in smb.'s way a supune / a expune pe cineva tentaţiei; to ~ the blame / responsibility on smb. a da vina pe cineva, a a runca vina asupra cuiva, a arunca întreaga răspundere în spinarea cuiva; a declina ori ce răspundere, a se spăla pe mâini; to ~ a bridge over / across a river a arunca / a înt inde un pod peste un râu, a lega cele două maluri ale unui râu printr-un pod; to - a c oat over one's shoulders a-şi arunca o haină pe(ste) umeri; to ~ smb. into jail a ar unca pe cineva în închisoare; to —fivedivisions against the enemy a arunca (în luptă) cinc i divizii împotriva inamicului; to be thrown upon one's own resources a fi nevoit să se bazeze (numai) pe propriile resurse / mijloace / posibilităţi / forţe; to ~ smb. i nto confusion a pune pe cineva în(tr-o mare) încurcătură; to ~ smb. into a fever a pune pe cineva pe ghimpi / jeratic; to ~ a tale into verse a (trans)pune o istorioară în versuri, a versifica o poveste / un basm; to ~ three rooms into one a face o sin gură piesă din trei camere; to ~ open the door a izbi uşa de perete, a da uşa în lături / c colo, a deschide larg uşa; to ~ open one's house to smb. a-i deschide casa cuiva, a-.şi pune întreaga casă la dispoziţia cuiva; to be ~n idle a fi aruncat în stradă fără luc deveni şomer; (sport) to ~ an opponent a trânti adversarul (la pământ); to ~ light on a matter a arunca lumină asupra unci chestiuni, a face lumină într-o problemă, a elucida o problemă; (despre cal) to ~ its rider a-şi trânti călăreţul; (despre călăreţ) to be throw trântit (la pământ), a fi aruncat / azvârlit din şa; (despre şarpe etc.) to ~ its skin a-şi păda pielea, a năpârli; to ~ good money after bad, to ~ the handle after the blade, to ~ the helve after the hatchet a) a risca zadarnic alţi bani în intenţia de a se refac e / de a recâştiga pe cei pierduţi; a risca totul; a persevera fără rost; a se încăpăţâna p ) a pierde orice speranţă; to ~ into the dustbin / the waste-paper basket / (amer.) the waste-basket a arunca / a azvârli la coş / la lada de gunoi; to ~ overboard a) a arunca peste bord (şi fig.); b) (fig.) a se descotorosi de, a se debarasa de, a l epăda, a arunca; a abandona, a părăsi, a renunţa la. 2. (despre animale) a naşte, a făta (p i). 3. (amer. fam.) a abandona intenţionat; to ~ a race a abandona o cursă (în urma un ei înţelegeri cu adversarul). (amer.) to ~a party a da o mică serbare / petrecere inti mă. 4. to ~about a arunca încoace şi încolo / peste tot/în toate părţile; a răspândi, a împ one's money about a cheltui în dreapta şi în stânga / nebuneşte / orbeşte; a-şi arunca bani vânt/pe fereastră; to ~ one's arms about a gesticula; tobe ~n about a fi aruncat încoa ce şi încolo, a fi zdruncinat (de trăsură etc.); to ~ aside a da la o parte, a înlătura; to ~ away a) a arunca (cât colo), a azvârli (ca nefolositor sau primejdios); (la jocuri le de cărţi) to ~ away a card a da jos / a arunca / a depune o carte; (mil.) to ~ aw ay one's arms a arunca / a pune jos / a depune armele; b) a irosi; a risipi; to



 ~ away smth. on smb. a strica orzul pe gâşte; to ~ away one's life a se sacrifica / a s e jertfi inutil / degeaba / în zadar; don't say more to him, it's ~ing words a way nu-i mai spune nimic, îţi toceşti / răceşti gura degeaba / îţi pierzi vremea de pomană; lăsa să scape (o şansă), a pierde (o ocazie); to ~ back a arunca înapoi / îndărăt (o minge ); (despre oglindă) a reflecta, a răsfrânge (o imagine); a da / a împinge în lături (obloan le etc.); he threw back his hat îşi dădu pălăria pe ceafă; to ~ down a) a arunca (de sus în os; the besieged threw down stones on the besiegers asediaţii aruncau cu pietre în a sediatori; to ~down one's arms a arunca armele la pământ, a depune armele, a se pred a; to ~ down one's tools a întrerupe / a lăsa lucrul, a declara / a face grevă; b) a d obori (un copac), a dărâma (un zid etc.); c) (chim.) a depune, a precipita (un sedim ent etc.); d) (amer. fam.) a respinge (un proiect etc.); a dejuca (planurile cui va); a contracara (pe cineva); to ~ in a) a arunca / a azvârli înăuntru; b) a adăuga, a pune de la sine pe deasupra / în plus; the florist threw in some extraflowers to t he bouquet florarul mai adăugă câteva flori la buchet;



through beam ['6ru bi:m] s. (constr.) grindă continuă. through carriage [~ -kasrid3] s. (ferov.) vagon direct. through coach [~ kout/] s. v. t h r o u g h c a r r i a g e . through coal [~ koul] s. cărbune brut / netăiat. through communication [~ k 3iinju:niikei/3n] s. (ferov.) intercomunicaţie între vagoane. c) a abandona; (sport) to ~ in the towel a arunca buretele (la boA); (la jocurile de cărţi) through connec tions [~ ko-nek/pnz] ş. pl. (ferov.) legături directe. to ~ in one's hand / card a a bandona / a părăsi jocul, a se scula de la masa de joc; throughfare [~fe3r] s. v. t h o r o u g h f a r e . d) a împărtăşi; to ~ in one's lot with smb. a împărtăşi soarta cuiv ~ off a) a arunca de through girder [' ru:, g : d r] s. (constr.) grindă continuă. through-going [~>gouin] adj. (scot.) v. t h o r o u g h - g o i n g . pe; to ~ o ff one's clothes a-şi arunca hainele de pe sine; to ~ a train off the rails a face să deraieze un tren; to ~ off a bad habit a se lăsa de / a părăsi un obicei prost; b) a arunca, through-going shaft [~ -gouin '/a:ft] s. arbore traversant. a lansa, a proiecta, a emite (fum, căldură, o coloană de apă etc.); c) (cinegetică) a slobozi through insulator [~ tinsuleita1"] s. izolator de trecere. (câinii); to ~ on; a) a-şi trage / a-şi îmbrăca repede (hainele); b) (cinegetică) a pune throughly ['8ru:li] adv. v. t h o r o u g h l y . through-other [~'A09r] adj. (scoţ.) 1. (despre persoane) aiurit , zăpăcit; dezordonat. (câinii) pe urma (vânatului); to ~out a) a arunca, a da / a scoat e afară (pe cineva, ceva); a expulza (pe cineva); to ~ out one's chest a-şi scoate p ieptul în afară, a-şi umfla pieptul; 2. (despre lucruri) în dezordine. throughout ['Gru( :)'aut] I. adv. 1. în toate privinţele, complet. 2. oriunde, pretutindeni, b) a arun ca, a răspândi, a emite (raze, căldură, miros etc.); to ~ out a card a arunca o peste to t (locul); de la un capăt la celălalt; the dictionary has been revised ~ dicţionarul c arie (de joc), adefosa; (au/o) to ~ out the clutch a debreia; (jur.) to ~ out a bill a emite



 throwaway 946



o ordonanţă de ncurmărire; (sport) to ~ out a challenge a lansa o provocare; c) (jur.) a respinge (un proiect de lege etc.); d) a deranja, a încurca, a întrerupe (pe cine va de la lucru etc.); to ~ over a abandona, a părăsi (un prieten etc.); to ~ togethe r a strânge laolaltă (în grabă), a reuni; Balzac's novels are ~n together romanele lui B alzac sunt scrise în grabă; he has ~n us together in his house ne-a strâns pe toţi laola ltă în casa lui; to ~ up o) a arunca în sus; b) a ridica în sus cu putere (un geam de tr en etc.); c) a înălţa în grabă (o casă); to ~ up jerry-built houses a construi locuinţe ief e; a*) a renunţa Ia, a abandona; to ~ up one's situation a renunţa la o situaţie, a-şi d a demisia din slujbă; to ~ up one's claims a renunţa la pretenţiile sale; (la jocurile de cărţi) to ~ up the cards a ceda în favoarea cuiva; e) to ~ up food a vomita, a vărsa . B. re/7.1. a sc arunca, a se (a)zvârli; to ~ oneself backwards a se arunca înapoi; to ~ oneself into the fray a se arunca la asalt / în încăierare / în învălmăşeală; to ~ on t smb.'s head (sau at the head of smb.) ase arunca de gâtul cuiva; to ~ oneself in to smb.'s arms (sau into the arms of smb.) a se arunca în braţele / la pieptul cuiva . 2. to ~ oneself about a da din mâini şi din picioare, a se zvârcoli; to ~ oneself do wn a se arunca pe burtă, la pământ. C. intr. 1. a arunca, a (a)zvârli; (sport) he ~* twe nty yards aruncă (la) douăzeci de metri. 2. (biol.) (despre o specie etc.) to ~ back a se întoarce la un tip anterior; (amer.) to ~in with smb. a împărtăşi soarta cuiva. II. s. 1. aruncare, (a)zvârlire, lansare; aruncătură, (a)zvârlitură; at a stone's ~ from la o aruncătură de piatră de; ~ of dice aruncare a zarurilor; ~of a (fishing-)Iine azvârlire a undiţei. 2. roata olarului. 3. (te/m.) anvergură, amplitudine, întindere. 4. cursă (a pistonului). 5. (geol.) amplitudine a faliei. 6. (amer. fam.) preţ per unitate / b ucată; unitatea cu care se vinde un articol; pahar, sticlă, pereche, duzină etc.; cham pagne at 5 dollars a ~ şampanie la (preţul de) 5 dolari sticla. 7. (amer. fam.) încerc are; let's have a ~at it! hai să facem o încercare! throwaway ['Broug.wei] s. (amer. ) afiş-reclamă sau circulară publicitară împărţită pe stradă sau din casă în casă. throwbac 1. mişcare înapoi (a capului etc.); recul. 2. (fig.) întoarcere, revenire la. 3. (bio l.) regres atavic, atavism. throw-down [~daun] s. (si.) înfrângere. thrower ['0rou3r [ s. 1. aruncător (cu suliţa, de. zaruri etc.); discus ~ aruncător cu discul. 2. olar. throw-in f'Brouin] s. (la fotbal) aruncare de la tuşă; repunere în joc (a balonului). throwing ['Brouirj] s. aruncare, azvârlire. throwing about [~ c*baut] s. risipă, ar uncare a banilor (în dreapta şi în stânga). throwing-away [~Oi\vei] s. 1. (sifig.) arunc are la gunoi; îndepărtare. 2. pierdere (a unei ocazii); risipă (de limp etc.), irosire . throwing back [~ ba?k[ s. 1. aruncare înapoi (a mingii etc.). 2. refracţie. 3. întârzi ere (a unei lucrări ele). throwing down [~ daun] s. 1. aruncare, azvârlire (jos); -d epunere (a armelor). 2. renunţare (la un proiect). 3. dărâmare (a unui zid etc.). thro wing out [~ aut] s. 1. jet, emitere. 2. respingere (a unui proiect de lege ele). 3. scoatere în relief. throwing over [~ .ouvarJ s. părăsire, lepădare (de un prieten et c.). throwing up [~ Ap] s. 1. aruncare în aer. 2. vomitare. 3. construire pripită (a unei case ele). 4. scoatere în relief. 5. renunţare. thrown [8roun] part. trec. de la t h r o w . throw-off ['0rou3(:)f| s. (sport) (sifig.) început, start. throw-ou t [~aut] s. 1. pl. (corn. fam.) deşeuri, articole rebutate, articole cu defect. 2. (telin.) debreierc automată. 3. (tehn.) ejector, aruncător. 4. (electr.) întrerupător / disjunctor automat. throwster ['Orousto1"] s. 1. (text.) torcător, răsucitor. 2. ju cător de zaruri. thru ['BruOyj (amer.) v. t h r o u g h . thrum1 [OrAin] s. (text. ) 1. capătul firului. 2. fir gros; smoc, ciucure; fragment, părticică; (fig. fain.) no t to care a ~ a nu-i păsa câtuşi de puţin. thrum21. vb. A. tr. 1. a zăngăni. 2. a bate (tob , în masă) cu degetele. B. intr. a zdrăngăni (ia un instrument). II. s. zăngănit. thrummy [ BrAini] adj. miţbs, păros, flocos. thrush1 [BrAi] s. (omit.) 1. sturz-cântător (Turdus p hilomelos). 2. (fam.) cântăreţ. thrush2 s. 1. (mea1.) aftă, puşche. 2. (veter.) umflătură a pitei (la cai). thrust [BrAst] I. vb. A. tr. 1. a împinge, a vârî, a băga (cu forţa); to ~ smth. into smth. a forţa, a îndesa ceva în (alt)ccva; to ~ one's hands into one's pock ets a-şi vârî mâinile în buzunare; to ~ smb. into a dungeon a arunca pe cineva în temniţă; a dagger into smb.'s back a-i vârî / împlânta / înfige cuiva cuţitul în spate; to ~ one's n into everything a-şi băga / vârî nasul peste tot; to ~ smth. through smth. a împinge / a face să treacă ceva prin (alt)ceva; (fig.) to ~ smth. (up)on smb. a-i vârî cuiva ceva pe



 gât, a obliga pe cineva să accepte ceva; to ~ one's way through the crowd a-şi croi / face / deschide drum prin mulţime; to ~ smth. under smb.'s nose a-i vârî cuiva ceva s ub nas; to ~ one's head out of (sau through) the window a-şi vârî / scoate capul pe fe reastră. 2. to ~ aside / away a da în lături, a îndepărta; to ~ back a împinge cu putere în i, a trânti (usa etc.); to ~ down a împinge în jos; to ~ forward a împinge înainte, a întin e (în faţă) (mâna etc.); to ~ out a împinge (în)afară, a scoate afară; to ~ one's head out oate capul afară (pe fereastră etc.); to ~ one's tongue a-şi scoate limba (afară din gură) ; to ~ out one's hand a întinde mâna (brusc); to ~ one's chest a-şi scoate pieptul afa ră, a-şi umfla pieptul; to ~ out one's legs a-şi întinde / lungi picioarele; to ~ throug h a străpunge; to ~ up a împinge în sus, a ridica brusc (mâna ele). B. refl. a se împinge, a se îmbrânci; to ~ oneself through the crowd a-şi face loc prin mulţime; (fig.) to ~ o neself forward a se vârî/ băga ca musca în lapte. C. intr. 1. a se împinge, a se îmbrânci; ~ through the crowd a-şi croi drum prin mulţime. 2. a face o împunsătură (cu sabia etc.); a fanda; to ~ at smb. a împunge pe cineva (cu bastonul etc.); (la scrimă) a împunge eu spada, a face o împunsătură cu spada; to ~ in tierce a trage în terţă; (fig. fam.) to ~



and parry a riposta prompt. II. s. 1. împunsătură, îmbrâncitură; lovitură; to break the doo n with one ~ a face să sară uşa din balamale, a scoate uşa din ţâţâni, a sparge uşa dintr-o pinsătură / îmbrâncitură; to give smb. a ~ with one's foot a-i da cuiva o lovitură cu picio ul. 2. înţepătură, împunsătură (cu sabia, lancea ele); ~and pârry (la scrimă) împunsătură ş riposte prompte. 3. (fig.) înţepătură, împunsătură, ghimpe; atac; that was a ~ at you asta ost (o înţepătură / un ghimpe / un atac) la adresa dumitale; (fig.) rapier ~lovitură abilă; (fig.) home ~.săgeată bine ţintită. 4. (tehn.) opritor, cui de blocare, limitator de cur să,fixator,piedică; dispozitiv de strângere. 5. (tehn.) (forţă de) reacţiunc, contraaeţiunc ontrapresiunc; presiune axială / centrică / laterală, împingere laterală. 6. (geol.) şariaj 7. (av.) (forţă de) propulsie. thrust block ]'8rASt bfok] s. (tehn.) cuzinet de rea zim. thruster ['OrAstor] s. (/at».) arivist. thrustor s. servomotor. thrust washer ['OrASt iW3/or] s. (mec.) şaibă de presiune. thud [8Ad] I. s. 1. lovitură surdă; zgomot înăbuşit, bufnitură. II. vb. A. mir. a face un zgomot surd, a bufni. B. tr. a lovi pute rnic cu ceva greu. thug [OAg] s. 1. sugrumător. 2. (amer.) criminal, gangster. thu ggee ['@Agi:] s. 1. thugism. 2. (fam.) banditism. thuggery i'OAgori] s. v. t h u g g e e. thuggism ['BAgizam] s. v. t h u g g e e . thuja ['0/u:d3o] s. (bot.) t uia (Thuja occidenlalis). thulium ['OjmliamJ s. (chim.) tuliu. thumb [BAIU] I. s . degetul mare (al mâinii); (fam.) under one's ~ sub puterea / influenţa cuiva, la c heremul cuiva; sub papucul cuiva; his fingers are all ~s e neîndemânatic / stângaci; T om Thumb nume dat unui pitic din poveste (7om Degeţel) sau oricărui lucru mic; prich indel. II. vb. A. tr. 1. a murdări, a mânji. 2. a mânui cu stângăcie; to ~ over a răsfoi, a citi (o carie). 3. (amer.) to ~ a lift / ride a face autostop, a merge / a călători cu autostopul. 4. to ~ one's nose (at) a) a da cu tifla (cuiva); b) a refuza cu dispreţ (pe cineva). B. intr. a bate cu degetele (ut masa etc.). thumb eleat ['OAm kli:t] s. (mar.) tachet cu un braţ. thumb-cuffs [~kAfs] s. pl. (ist.) cătuşe pentru d egetele mari (instrument de tortură). thumber [l0Anior] s. (fam.) autostopist. thu mb-index ['BAinundeks] s. repertoar cu ongleuri, indice-repertoar. thumbkin ['GA inkin] i.v. t h u m b - s c r e w . thumbless ['OAmlis] adj. 1. fără degetul mare. 2 . (fig.) neîndemânatic, stângaci. thumb nut ['BAIU nAt] s. (tehn.) piuliţă fluture. thumbp rint [-print] s. 1. amprenta degetului mare (în dactiloscopie). 2. (amer.) amprentă a personalităţii (cuiva). thumb pusher [~ ipu/or] s. (amer. fam.) persoană care face a utostop. thumb-register [~.red3istoc] s. v. t h u m b - i n d e x . thumbscrew [ ~skru:] s. 1. (ist.) instrument de tortură pentru strâns degetul gros, menghină. 2. (t ehn.) şurub cu cap riflat / gofrat. thumbtack [~ta:k] s. (amer.) pioneză. thump [BAi npl I. si. lovitură grea. 2. ghiont. 3. zgomotul unei lovituri puternice. 4. (tei. ) zgomot de telegraficre. II. vb. A. tr. a lovi vârtos; (fam.) a (în)ghionti. B. int r. 1. a lovi înăbuşit; a bate. 2. (si.) a exagera; a minţi. III. interj, tronc! thumper ['BAmpo'J s. 1. persoană care bate / loveşte; ~ on the big drum bateristul de la tob a mare. 2. (fam.) enormitate, braşoavă. thumping l'GAmpirj] I. adj. 1. (despre o lov itură, o cădere) înăbuşit, greu. 2. (fani.) colosal, imens; ~ lie minciună grosolană. 3. ev nt, vădit; ~ majority majoritate evidentă. II. adv. (fam.) foarte, grozav (de). III. s. lovituri surde, înfundate; lovituri de pumn; bruftuluieli (amicale), hârjoneli. thunder ['8Andor] I. s. 1. (si burst / clap / peal of ~); tunet; the ~ roars / r olls tunetul bubuie; (fig.) voice of ~ glas de tunet, voce tunătoare; ~ and lightn



 ing a) (fig.) tunete şi fulgere; to assail smb. with ~ and lightning a tuna şi fulge ra contra cuiva; b) v. ~ a n d l i g h t n i n g ; to run from the ~ into the li ghtning a nimeri din lac în puţ. 2. (fig.) bubuitură; tunet; the ~ of the guns bubuitu l tunurilor; ~ of applause ropot de aplauze. 3. furtună; we shall have ~ today azi va fi furtună; there is ~ in the air a) (vremea) arată a furtună; b) (fig.) atmosfera (unei întruniri etc.) e încărcată; (fam.) to look as black as ~ a fi foarte încruntat, a părea furios. 4. (înv. Ut.) trăsnet; (fig.) to be struck with ~ a rămâne ca trăsnit, a rămâ mnit. 5. (lit. fig.) ameninţare, acuzare cumplită; the ~s of Jupiter mânia lui Jupiter ; the ~s of the Vatican fulgerele Vaticanului, excomunicare. 6. (fam., în blesteme ) dracul, naiba; by ~! la naiba!; (amer.) go to ~! du-te dracului!; what the ~? ce naiba?; why in (the name of) ~? de ce naiba? to run away with smb.'s ~ / to s teal smb.'s ~ a fura ideile cuiva, a o lua cuiva înainte. II. vb. A. intr. 1. a tu na; it ~s tună. 2. a bubui; a trosni; a vui asurzitor. 3. (fig.) (against, at) a t una şi fulgera (împotriva). 4. to ~ away / out (against, at) a tuna şi fulgera (împotriv a); to ~ down a coborî / a cădea cu un vuiet asurzitor; to ~ past a trece pe dinaint e cu zgomot asurzitor. B. tr. 1. a rosti / a anunţa cu voce tunătoare. 2. to ~ down a trânti, a izbi cu zgomot; he ~ed his fist down upon the table el izbi cu pumnul în masă; to ~ forth / out a rosti / a vesti / a arunca cu voce tunătoare (ameninţări, o an atemă ele) III. inter/. (si the ~!) drace! la naiba!; ei, drăcia dracului! " thunder -and-Iightning ['OAndorand'laitnirj] s. 1. tunete şi fulgere; furtună. 2. (cot». si.) un fel de postav cenuşiu închis cu picăţele albe. thunderation ['BAnds'rei/an] interj, ( amer. fam.) ei, drăcia dracului! ei, lucrul naibii! thunder-axe ['flAndoraks] s. ( paleont.) secure de piatră. thunder ball ['BAnda to:l[ s. (meteor.) fulger globula r. Thunder bearer [~ ibsors1"] s. the ~ (miîol.) 1. purtătorul de trăsnete, Zeus. 2. v . T h u n d e r e r (a). thunderbeat [~bi:t| vb. tr. (utv.) a trăsni.



 947 tibia



thusness [-nis, amer. şi -nes] s. (glumeţ) why this ~? de ce oare? de ce stau lucrur ile thunderbird [~ba:d] interj, grozav! minunat! aşa? thunderblast [~bla:st] s. {p oetic) (bubuitură de) tunet. thussock ['GAsak| s. v. t u s s o c k. thunderblasted [~-ibla:stid, -ed] adj. lovit / nimicit / pârjolit de trăsnet. 1 thunderbolt [~boul t] s. 1. trăsnet; a ~has fallen a căzut trăsnetul. 2. (jig.) fulger, lovitură thuswise [ 'GAswaiz] adv. (fam. glumeţ) v. t h u s . thuya ['Gu:J3] s. (bot.) arborelc-vicţii ( Thuja orientalis). nimicitoare; the ~ of excommunication fulgerul anatemei. 3. ( fig. fam.) ştire thwack [Gwsk] I. vb.tr. 1. a lovi vârtos, a bate, a cârpi, a plesni, a altoi. 2. (înv.) (with) neaşteptată/ senzaţională, trăsnet din senin, bombă. 4. (fig.) er drăzneţ, cutezător; - of war erou de război. 5. (înv.) meteorit. 6. (paleont. înv.) bclcmni . 7. (pal.) unealtă a umple până la refuz (cu). II. s. lovitură zdravănă. thwacker ['Owasko "] s. 1. persoană sau obiect care loveşte vârtos. 2. (te/u/.) unealtă de piatră. de lemn p entru fasonarea ţiglelor / olanelor. thunder bounce [~ bauns] s. (înv.) bubuit / dur u it de tunet. thwacking ['Gwskin] I. adj. (fam.) formidabil, grozav, straşnic. II . s. (pop.) bătaie, thunderburst [~bs:st] s. (rar) bubuitură de tunet. thunder-clap [~kla?p] s. 1. bubuitură de tunet. 2. (fig. fam.) lovitură neaşteptată, lovitură chelfăneal thwacking knife [~ naif] s, (tehn.) cuţit pentru fasonarea olanelor. de trăsnet. thw aite1 [Gweit] s. (înv. dial.) pământ desţelenit. thunder cloud |~ klaud] s. nor de furtu nă. thwaite 2 s. v. t w a i t e 1 . thunder crack [~ kreek] s. (rar) bubuitură de tu net. thwart [6wo:t] I. vb. A. tr. 1. a contracara; a se împotrivi, a se pune de-a curmezişul thunder dart [~ du:t] s. (înv.) v. t h u n d e r b o l t (1). dorinţelor / intenţiilor / planurilor (cuiva); a sta (cuiva) împotrivă; none must ~ him thunder dar ter [~ ida:t3r] s. v. T h u n d e r e r (a). r Thunderer ['GAnd3r3 J s. (în expres ii) the Thunderer a) (mitol.) Tunătorul, Jupiter; nimeni să nu-i stea împotrivă. 2. a zădăr ici, a dejuca; to ~ smb.'s plans a strica socotelile cuiva. 3. a înfrânge; to be ~ed a suferi o înfrângere. 4. (înv.) a întretăia; a se încrucişa b) (înv. glumeţ) ziarul "The cu. B. intr. (rar) 1. a traversa, a trece de-a curmezişul; a merge pieziş. 2. (fig. ) a alerga thunder gust ['GAIKIS gASt] s. (rar) furtună (cu tunete şi fulgere). încoac e şi încolo; a încrucişa. 3. (with) a fi în contrast, a fi în opoziţie (cu); a fi în thunde mer [~ rh^ms1"] s. (paleont.) ciocan de piatră. antagonism (faţă de); a se certa (cu). II. adj. 1. (înv.) transversal. 2. (rar) refractar; thunder-head [~hed] s. (meteo r.) (vârf de) cumulus. thunder-headed [-rhedid, -cd] adj. de felul (sau având înfăţişarea) nui nor de furtună. recalcitrant, îndărătnic. 3. (rar) neplăcut, respingător. 4. (înv.) con r, potrivnic. III. s. 1. (//iar.) bancă de lopătari. 2. (rar, fig.) împotrivire, opune re; obstacol, piedică; in ~of thundering ['QAndsrirj] I. adj. 1. tunător; (fig.) de tunet, asurzitor, infernal; ~ noise / în ciuda, în pofida. IV. adv. şi prep. (înv.) v . a t h w a r t , row zgomot infernal; ~ voice glas de tunet. 2. (fig. fam.) colos al, formidabil, grozav, thwartedly ['GwD:tidli] adv. (rar) 1. transversal, de-a curmezişul; cruciş. 2. oblic, pieziş. nemaipomenit, straşnic, turbat; to be in a ~ rage a turba de mânie, a spumega de furie; thwarter |'GwD:t3r] s. persoană care dejoacă / zădăr niceşte (planurile cuiva etc.). a ~ lie o minciună cât toate zilele. II. adv. (fam.) c olosal, fantastic, formidabil, grozav, thwarting ['Gwo:tirj] I. adj. 1. jenant, supărător, stânjenitor, care împiedică. 2. opus, nemaipomenit, straşnic, din cale afară de; ~ fine girl straşnică iată; I'm ~ glad to see you grozav mă bucur că te văd; a ~ good licki g o sfântă de bătaie; a ~ great fish un contrar, potrivnic. 3. respingător. II. s. 1. zădăr icire. 2. (şi pl.) obstacol, piedică. thwartingly [-li] adv. 1. jenant, supărător, stânjen itor. 2. opus, contrar, potrivnic. peşte de o mărime formidabilă. III. s. 1. tunet. 2. (fig.) bubuit, duruit. 3. respingător. thunderingly [-li] adv. 1. cu un zgomot as urzitor. 2. v. t h u n d e r i n g (II). thwartly ['6wo:tli] adv. 1. (rar) trans versal, cruciş, dc-a curmezişul. 2. (rar) opunând thunderless ['GAndsrlis, amer. şi -Ies ] adj. fără tunete. rezistenţă; cu îndărătnicie. 3. (rar) în mod neplăcut; în mod respingăt în opoziţie, thunder-like ['GAndslaik] adj. ca tunetul. în contrast. Thunder Master [ ~ 


 uruit (ea) de tunet. transversal. thunderously [-li] adv. 1. (în chip) furtunos; înt r-un chip care prevesteşte furtuna. thwartships ['6wo:t/ips] adv. (mar.) transvers al, de-a curmezişul navei. 2. tunător, asurzitor, cu un zgomot ca de tunet; bubuind, duruind, vuind. thwartways ['Gw^:tweiz] adv. (rar) peste câmp. thunder peal ['GAn da pi:l] s. bubuitură de tunet. thworl [63:1] s. v. w h o r 1. thunder plant [~ pl c:nt] s.v. h o u s c 1 c e k. thy [dai] adj. pos. (înv. sau poetic şi în vorbirea quak erdor) tău. ta, tăi, tale. thunder-proof [~pru:f] adj. (rar) aparat contra trăsnetului ; care rezistă la trăsnet. thyiad ['Gaiiad] s. (ist.) bacantă (în Grecia antică). thunderrain [~rein] s. (rar) ploaie cu furtună. thylacine ['Gailasain, -sin] s. (zool.) l up-marsupial (Thylacinus cynocephalus). thunder-riven [~


 , astfel, în felul acesta, în acest chip; (amer.) ~ and so astfel, aşa, Tibet [ti'bct] s. v. T i b e t c l o t h . în acest fel; ~ it is aşa este; ~ and ~ şi aşa şi aşa, în ambe feluri; ~ far până aici, până Tibetan [ti'betpn, amer. şi tibet-, it-] I. adj. tibetan. II . s. 1. tibetan. 2. (limba) tibetană. Tibet cloth [ti'bct kb(:)6] s. tibet (ţesătură de lână). acum; ** much atât (şi nu mai mult); ~ much at least is clear atât cel puţin e limpe e. 2 thus s. tămâie. Tibetian [ti'betian] adj., s. v. T i b e t a n. tibia ['taibia] s. (anat.) tibia. thusly [-li] adv. (fam. glumeţ) v. t h u s1.



 tibial 948



de plată (eliberat o dată cu lăsarea la vatră); to get one's ~ a) (mar. mil.) a fi liber at din serviciul activ, a fi lăsat la vatră; b) (fam.) (si to get one's walking ~) a fi concediat / demis / destituit, a fi dat afară (a7« slujbă); to give (smb.) his wal king ~ a concedia, a demite, a destitui (pe cineva), a da (pe cineva) afară (din s lujbă); (fam.) to work one's ~a) (mar. mil.) a obţine reformarea prin fraudă / prin si mulare, a se „învârti"; b) a scăpa prin fraudă de o muncă, a se „învârti". 10. (mine) ofert his (la licitaţiile de minereuri). 11. candidat oficial (în alegerile comunale). 12. (înv.) notă, cont, socoteală; (up)on ~ în cont; (fam.) pe datorie, pe veresie; to run o 'the ~ a avea datorii. 13. (înv.) carte de vizită. 14. (fam.) the (real) ~ ceea ce t rebuie, ceea ce e necesar; ceea ce e veritabil / adevărat, ceea ce nu e contrafăcut / imitat; not quite the ~nu tocmai potrivit, (întrucâtva) incorect, (oarecum) deplas at, (cam) nepotrivit; that's the ~ a) aşa e bine, aşa trebuie, aşa da; asta e (tocmai) ceea ce ne trebuie; b) aşa stau lucrurile; what's the ~? a) ce-i de d). făcut?; b) ce se intenţionează? ce se urmăreşte? asta unde bate?; c) (amer.) ce va rezulta 2 tick 1 . vb. A. intr. 1. a ticăi, a face tic-tac. 2. (despre păsări etc.) a ciuguli, a ciocăni, / ieşi din asta? 15. (amer. fam.) proces-verbal de contravenţie la legea circulaţiei; to give a da cu ciocul; to ~ over a funcţiona într-un ritm încetinit. B. tr. 1. a bat e (minutele). a ~ a încheia (şi înmâna) un proces-verbal de contravenţie. II. vb. tr. 1. ( si to ~ up) 2. a bifa, a puncta, a însemna; to ~ one's i's a pune punctele pe i (în scris). 3. (in loc. a eticheta (o marfă), a marca (preţul). 2. (amer. fam.) a eliber a (cuiva) un bilet de călătorie; verb.) to ~ off a) a bifa, a puncta, a însemna; b) (f am.) a trage (cuiva) un perdaf / o to ~a passenger to California a elibera unui pasager un bilet pentru California. 3. (mine) săpuneală; a lua (pe cineva) la refec; a pune (pe cineva) la locul său / la punct; to ~ out a oferi în plic închis (la licit aţiile de minereuri). 4. to ~for a destina; to ~for sale a destina a) (despre apar atul telegrafic) a înregistra («« mesaj); b) (despre telegrafist) a expedia, vânzării. a t ransmite (o telegramă), a lansa (un mesaj); (auto av.) to ~ over (despre motor) a merge ticket agent [~ 


 ertate supravegheată. tick5 s. (vet.) nărav (la cai). ticket platform [~ 'pUetfo:m] s. (ferov.) peron la care au acces numai persoanele cu tick bean ['tik bi:n] s. (bot.) bob (Vicia faba). bilet de călătorie. ticked [tikt] adj. (despre păsări, cai etc) picat, cu picăţele. ticket porter [~ .potto'] s. (înv.) comisionar sau hamal autoriza t (la Ijondra). ticken ['tifon] s. (rar) v. t i c k i rig (1). ticker1 ['tikor] s. 1. balansier de ceasornic. 2. (sl.) ceas (de buzunar); (sl.) inimă. ticket-punc h [~pAntf] s. (ferov.) perforator / cleşte de perforat bilete, compostor. ticket-p unching [~.pAnt/in] s. (ferov.) compostare a biletelor de călătorie. 3. (electr.) co ntact intermitent. 4. (tel.) buzzer. 5, telegraf; (com.) stock ~ teleimprimator automat care înregistrează cursurile bursei. ticket scalper [~ iskadpor] s. (fam.) s peculant de bilete de spectacol. ticket spiv [~ spiv] s. (fam.) v. t i c k e t s c a l p e r . ticker2 s. (înv.) v. c r i b b i t e r . ticket window [~ .windou] s. (ferov.) ghişeu de bilete. tickertape ['tikateipj s. bandă de hârtie (la teleimprim ator etc.). tick fly ['tik flai] s. v. t i c k 4 (2). ticket ['tikit, amer. si ct] I. s. 1. bilet (de intrare, de călătorie), tichet, bon; book of ~s carnet de bil ete / tichete; (ferov.) cheap ~ bilet cu preţ redus; cloak-room ~a) (teatru tickin g ['tikirj] s. 1. (text.) nanchin; inlet; pânză de saltele; dril. 2. v. t i c k i n g o f f (1). etc.) număr de garderobă; b) (ferov.) recipisă, bon de bagaje de mână; compli mentary ticking off [~ 'o(:)f] s. 1. bifare, punctare. 2. (fam.) perdaf, săpuneală, refec, dojana ~ bilet de favoare; (ferov.) day ~ bilet dus-întors valabil pentru o zi; excess ~ bilet pentru aspră. diferenţa de clasă; (ferov.) excursion ~ bilet pentr u tren de plăcere; free-admission ~ ticking over [~ 'ouvor] s. (auto., av.) mers în ralanti / în gol (al motorului). bilet de intrare gratuit; (ferov.) half-fare ~ bi let cu preţ redus (50%); left-luggage ~ recipisă ticking work [~ wo:k] s. (un fel de ) broderie pe dril. / bon de bagaje de mână; (ferov.) luggage ~ buletin de bagaje; ( ferov.) monthly ~ bilet tickle ['tiki] I. vb. A, tr. 1. a gâdila; (fam.) to ~ the palm of smb. a corupe, a mitui, dus-întors valabil pentru o lună; omnibus ~ bilet co lectiv; open-date ~ bilet a cumpăra, a unge pe cineva; (glumeţ) to ~ the ivories a mân gâia clapele, a cânta la necompostat, bilet fără dată; parliamentary ~ bilet pentru trenur ile cu preţ redus (înfiinţate pian. 2. a excita (în mod plăcut), a stimula (simţurile, imag naţia etc.); a face (cuiva) printr-o hotărâre a parlamentului) având numai vagoane de cl asa a 3-a; (ferov.) platform plăcere; a gâdila (amorul propriu); a măguli; (fam.) a am uza, a înveseli; (amer.) a bucura; ~ bilet de peron; (ferov.) privilege ~ bilet (d e călătorie) gratuit; (mil.) quarter(-) ~ bilet to ~smb.'s ears a măguli pe cineva; mu sic that ~s the ear muzică plăcută, armonioasă, de încartiruire; (ferov.) reserved-seat ~ tichet (pentru loc rezervat); (ferov.) return ~ melodioasă; to ~ smb.'s fancy a) a amuza pe cineva; b) a excita / a stimula imaginaţia (amer.) roundtrip ~ bilet dus (şi) întors; (ferov. etc.) season ~ abonament; (ferov.) single cuiva; a face cuiva poftă; to ~ to death a) a face (pe cineva) să se prăpădească de râs; ~ bilet simplu (numaip ntru dus); soup ~, ~ for soup bon de cantină pentru săraci; (ferov.) to be ~d to dea th at / by (the idea / sight of) smth. a se prăpădi de râs la ideea / la through ~ bil et direct; (ferov.) tourist ~ bilet la tren de excursie; bilet în circuit; (ferov. ) vederea unui lucru; b) (amer.) a bucura din cale afară; to be ~d to death to see smb. transfer ~ bilet de corespondenţă; (ferov.) week-end ~ bilet de week-end (vala bil de a se bucura din cale afară de a vedea pe cineva; I was ~d to death at the n ews vestea vineri sau sâmbăta până luni); (ferov.) workman's ~ bilet (de călătorie) pentru uncitori; m-a bucurat din cale afară. 3. a prinde (păstrăvi) cu mâna. 4. (auto) a apăsa de mai multe ~ scalper / skinner v. t i c k e t (-) s c a 1 p e r; to collect the ~s a strânge biletele (de ori pe butonul de comandă al carburatorului; a îneca carbura torul; a acţiona asupra la călători); to issue ~s a elibera bilete; to take a ~ a cumpăr a / a lua / a scoate un bilet; poantoului (carburatorului). 5. (rar) a lua sau a mişca (uşurel) printr-o atingere uşoară. to take a ~ at the University a se înscrie la un iversitate; to work one's ~ (out) a plăti 6. to ~ up a excita; a aţâţa; a stimula, a îmbol di; a trezi; a stârni. B. intr. îl a gâdila. prin muncă preţul călătoriei (pe mare). 2. loz ilet de loterie; benefit ~ loz câştigător. 2. a simţi mâncărime; my nose ~s mă mănâncă nasu j. (înv.) v. t i c k l i s h . 3. (mai ales corn.) etichetă; price ~ etichetă de preţ. 4 . legitimaţie a comisionarilor III. s. gâdilare, gâdilat, gâdileală; gâdilitură; iritaţie; ; to give smb. a ~a gâdila autorizaţi. 5. (rar) afiş, aviz, anunţ. 6. adeverinţă, dovadă; p ~ recipisă de amanet; pe cineva; to feel a ~ in one's throat a simţi o iritaţie în gât(le j). (mar. fam.) to get one's (master's) ~ a trece examenul de căpitan; (av.fam.) t



 o get one's tickle grass [~ gra:s] s. (bot.) (o varietate de) iarba-câmpului (Agro stis scabra). (pilot's) ~ a trece examenul de pilot. 7. (amer. pol.) listă de cand idaţi (in alegeri); buletin tickle-my-fancy r~mai'famsi] s. v. p a n s y . de vot (în alegeri); general ~ buletin de vot cu numele candidaţilor propuşi pe ţară sau tickle p itcher [~ .pit/or] s. (pop.) beţiv. oraş (nu pe circumscripţii electorale); mixed ~ a) listă comună (a mai multor partide); tickler ['tiklor, -fol-] s. 1. (om sau lucru) gâdilitor. 2. (fam.) întrebare sau problemă b) buletin de vot cu nume de candidaţi din p artide diferite; split ~ buletin de vot cu nume grea / încurcată; încuietoare; enigmă. 3 . chestiune delicată. 4. (amer.) strâmtoare greu de candidaţi din partide diferite; st ate ~ listă de candidaţi care deţin posturi în aparatul de trecut (lângă Terranova). 5. (am r.) agendă, carnet de note. 6. (amer. fam.) sticluţă de stat; straight ~ a) listă (separ ată) a unui singur partid; b) buletin de vot cu numele de buzunar (pentru rachiu). 7. (amer. sl.) armă mică de buzunar (pistol, pumnal etc.). candidaţilor unui singur p artid; to vote a / the straight ~ a vota pe toţi candidaţii propuşi 8. (pop., sl.) cur ea de bici. 9. (radio) bobină de reacţie. 10. unealtă pentru SCOS cepul din de partidu l său; to be / to run ahead of the / one's ~ a obţine un număr de voturi relativ vrană. 11. (auto) pompă de carburator. mare faţă de ceilalţi candidaţi de pe aceeaşi listă; to be o run behind the / one's ~ tickle-tail ['tiklteil] s. (pop.) 1. nuiaua sau băţul învăţătoru ui. 2. învăţător. a obţine un număr de voturi relativ mic faţă de ceilalţi candidaţi de pe tă; (despre tickle text [~ tekst] s. (si.) preot, popă. un partid) to carry a ~ a obţi ne victoria în alegeri pentru lista sa; to split a ~ a vota tickling ['tifolinj I. adj. gâdilitor; iritant; care pişcă sau ustură (uşor); ~ cough tuse pentru candidaţii de p listele mai multor partide. 8. (amer. pol. fam.) program (al unui partid); the democratic ~ programul partidului democrat. 9. (si pay ~) (mar. mil.) ordin de i ritaţie; ~ weather frig care pişcă. II. s. 1. gâdilare; gâdilitură. 2. prindere (a păstrăvi cu mâna. tibial [taibiol] adj. 1. (anat.) tibial. 2. (arh.) de fluier. tibio-tarsa l [tibiou'taisal] adj. (anat.) tibiotarsian. tic [tik] s. (med.) tic (nervos). t ical [ti'kci:l, -'ko:l, 'ti:kAlj s. 1. unitate de măsură de greutate (in Siam si Bir mania) egală cu 1 490 g. 2. monedă siameză. ticca ['tiko] adj. (anglo-indian) de închiri at; ~ gharry trăsură închiriată cu ora. tic(-)douloureux [ti:k idu:lu:'ro:, si pronunţia f ranceză -'ru;J s. (jr. med.) spasm facial. tice [tais] vb. tr. (înv., fam.) v. e n t i c e . ticement ['taismont] s. (înv., fam.) v. e n t i c e m e n t . tichodroma [tikou'droumo] s. (omit.) fluturaş-de-stâncă (Tichodroma imiraria). tick1 [tik] s. 1. fată (de saltea); dos (de perna). 2. fată (de pernă). 3. v. t i c k i n g



 949 tie 1



ticklish ['tikpli/J adj. 1. gâdilicios. 2. dificil, anevoios; delicat; riscant; ~ business soartei / întâmplării; (//iar.) to ~ it down a cobori (cursul unei ape) o dată cu refluxul; problemă delicată; ~ circumstances condiţii grele, critice. 3. susceptibi l; care lesne se (mar.) to ~ît in(to) port a intra în port o dată cu fluxul /'dus de f lux; (mar.) to ~it out simte jignit; iritabil, irascibil, iute la mânie. 4. şovăitor, nestatornic, schimbăcios; nesigur, (of port) a ieşi din port o dată cu refluxul / dus de reflux; to ~it over a) (mar.) a traversa (un râu sau fluviu) folosind curentul mareei; b) (fig.) a aştepta sfârşitul unei perioade pe care nu te poţi bizui. ticklishne ss ftiMi/nis] s. 1. sensibilitate la gâdilare. 2. susceptibilitate; iritabilitatc, dificile; c) (fig.) a ieşi cu bine dintr-o perioadă dificilă, a sări hopul; (mar.) to ~ it up irascibilitate. 3. greutate, caracter dificil / delicat sau riscant. 4. c aracter şovăitor; a urca (cursul unei ape) o dată cu fluxul; (fam.) to ~over (a diffic ulty) a învinge / a birui / a trece un obstacol, a sări un hop. nestatornicie; nesig uranţă. tide crack [~ krask] s. (mar.) crăpătură datorată fluxului în gheaţa coastelor pola ickly f'tikpli] adj. (rar) v. t i c k l i s h . tide current [~ ik/vrant] s. cur ent (provocat) de flux sau de reflux (într-un fluviu sau tick-tack ftik'taek,'—] I. ş. 1. tic-tac, ticăit (ai unui ceasornic); it was done in a ~ s-a întâmplat într-o clipită / cât ai zice peşte; nine o'clock to a ~ ora nouă fix / precis. canal). 2. pulsaţie; ticăit , bătaie (a inimii). 3. ajutor de book-maker (core-l informează prin semne tided fta idid] adj. cu flux şi reflux. făcute cu mâna despre mersul cursei). 4. ceasornic. II. vb. intr. 1. a ticăi, a face tic-tac. tide dial ['taid .daisl] ş. (mar.) hidrometru cu cadran, limnimetru cu cadran. 2. (curse de cai) a trimite un mesaj prin semne făcute cu mâna. tide-driven [~-drivn] adj. acţionat de energia mareelor. tick-tack ma n [~ m:en] s. v. t i c k -1 a c k (I, 3). tide duty [~ idju:ti] s. (mar.) taxă de cheiaj. tide-gate [—gcit] s. 1. poartă de cap amonte (a unei ecluze). 2. (mar.) loc în care curentul tick-tick ftiktik] s. (în limbajul copiilor mici) ceasornic, pendulă. tick-tock [~tok] I, s. 1. (fam.) ticăitul / tic-tacul rar al unei pendule mari. m areei este deosebit de puternic. 3. gură la mare a bazinelor de evaporare (pentru extragerea sării din apa de mare). 2. v. t i c k - t a c k (I). II. vb. intr. v. t i c k - t a c k (II). tide gauge [~ geid3] s. 1. (mar.) hidrometru, limnimetru, miră hidrometrică, tickweed [~wi:d] s. (amer.) v. p e n n y r o y a l (2). limnimet rică. 2. (mar.) maregraf. 3. (hidr.) miră de maree. ticky ['tiki] s. 1. (amer.) v. t a c k y. 2. (în Africa de Sud) monedă de trei penny. 1 tid [tid] s. (înv., scot.) 1. (agr., hort.) (for) vreme prielnică sau condiţie / stare prielnică tide harbour [~ -ha :b3r] s. (/rar.) port închis. (pentru). 2. dispoziţie, stare sufletească, capriciu, to ană; poftă, chef. tide hour [~ auor] s. (mar.) timp al portului. tide land [~ lamd] s. (mai ales amer.) teren inundabil / inundat în timpul fluxului. tid2 s. (dial.) 1. uger. 2. grămadă mică de fân. tidelands oii [~lasndz oii] s. (mai ales amer.) ţiţei din egiunile submarine de coastă. tid3 adj. (dial.) prost, neghiob, bleg. tid4 adj. (r ar) suav, delicat, gingaş; graţios. tideless ['taidlis, amer. şi -lcs] adj. fără maree. ti dal ['taidl] adj. privitor la maree; care depinde de maree; asemănător fluxului. tid e lock ['taid bk] s. (//far.) ecluză de maree. tidal air [~ 's3r] s. aer de respir aţie; (cantitate de) aer care se inspiră si se expiră. tidemark [~ma:k] s. (afar.) 1. limita fluxului sa» refluxului. 2. hidrometru, limnimetru. tide mill [~ mil] s. 1. moară de apă acţionată de flux şi reflux. 2. moară pentru evacuarea tidal basin [~ 'beisn] s. (mar.) doc plutitor. apei fluxului. tidal boat [~ 'bout] s. vas ale cărui sosir i şi plecări sunt legate de maree. tide pole [~ poul] s.v. t i d e g a u g e . tidal breath [~ 'bre0] s. v. t i d a l a i r . tide pool [~ pu:l] s. smârc de apă de mare rămas după reflux. tidal chart [~ 't/o:t] s. (mar.) hartă a mareelor. tide power [~ < pau3r] s. forţă motrice / energie a mareelor. tidal crack [~ 'krsek] s. v. t i d c c r a c k. tide predicter [~ prklikt9r] s. instrument pentru calcularea orarulu i mareelor. tidal harbour [~ rha:b3r] s. (mar.) port închis. tidal river [~ 'rivar ] s. râu în care pătrunde fluxul. tide railroad [~ rreilroudj ş. (linie de) cale ferată ca re duce la ţărmul mării. tide rock [~ rok] s. stâncă acoperită în timpul fluxului şi descop timpul refluxului. tidal service [~ 'saivis] ş. (mar.) serviciu de vapoare al cărui orar se fixează după maree. tidal shore [~ 'fo:T, -/o9r] s. coastă expusă mareelor. tide



 rode [~ roud] adj. (mar.) care urmează curentului fluxului şi al refluxului. tidal town [~ 'tăun] s. oraş cu flux şi reflux. tide runner [~ -rAns1"] s. (iht.) peşte care s e deplasează după maree. tidesman ['taidzmsnj.pl. tidesmen [-man, -men] ş. v. t i d e w a i t e r (1). tidal train [~ 'trein] s. (ferov.) tren al cărui mers se fixează du pă flux. tide stream ['taid stri:m] s. (mar.) flux. tidal wave [~ 'weiv] s. (mar.) a) val de flux; b) (fig.) val de pasiune / entuziasm / tide table [~ -teibl] s. (mar.) tablă / efemeridă de maree. indignare etc. tidewaiter [~iwcitar] ş. 1. (mar. i st.) vameş. 2. (fam.) oportunist. tidbit ['tidbit] s. (amer. fam.) v. t i t b i t . tidewater [r-woita1"] (amer.) s. 1. apa supusă mareelor; apă a fluxului sau a refl uxului. tiddlekins ['tidlkinz] s. (rar, glumeţ) pui, puişor, păpus(ic)ă; copil mic. tidd ler [ltidbr] s. (fam.) 1. peştişor. 2. copilaş. 3. lucru mic şi lipsit de importanţă, 2. ţă mare. 3. atr. costier de litoral. fleac. tidewave [~weiv] s. (mar.) val de flux . tide way [~ wei] s. 1. porţiune de teren de la ţărm supusă fluxului şi refluxului. 2. ca nal tiddley.wink ['tidalwiţjk] I. adj. (pap. sl.) pipernicit, pirpiriu. II. s. pi. jocul gropiţelor supus mareelor. 3. (hidrotehnică) sens al curentului. din obraz. t ide wheel [~ wi:l, ~ hw-] ş. roată (hidraulică) acţionată de flux şi de reflux. tiddly ftid i] (pop.) I. adj. 1. beat. 2. foarte mic. II. s. băutură (alcoolică). tidily ['taidili ] adv. curat, ordonat, îngrijit, cu grija. tide [taid] I. s. 1. maree; flux; reflu x; at all ~s atât în timpul fluxului cât şi în al refluxului; (mar.) counter ~ maree contr ară; (//iar.) falling ~ reflux; (mar.) flood ~ flux; flowing tidiness ['taidinis, amer. şi -nes] s. curăţenie, ordine, (bună) rânduială; mania for ~ /rising~a) (//rar.) flux b) (fig.) ceva care se apropie crescând /rnărindu-se/ urnflându-sc; manie a ordinei / a rânduielii. (fig.) it is no use ignoring the rising ~ nu are rost sa faci polit ica struţului / să te faci tidings ['taidinz] s. pl. (of) noutate, ştire, veste, noutăţi, ş iri, veşti (despre, de la); glad că nu vezi primejdia care se apropie; low ~a) (mar. ) maree joasă, reflux; b) (fig.) nivelul ~ veste bună. cel mai scăzut; c) (fig.) stagn are; meteorological ~ umflare şi scădere a apelor mării tidology [tai'dobdji, -low-] s . (rar) teoria mareelor. datorită influenţelor meteorologice; young ~ început de flux; ebbing of the ~ reflux, tidy ['taidi] I. adj. 1. curat, curăţel; îngrijit; ordonat; ( fam.) ~chap tânăr fercheş. 2. (fam., retragere a apelor mării; (jig.) the ~ of battle so arta (schimbătoare) a bătăliei; (mar.) pop.) curăţel, frumuşel; mulţumitor; considerabil; a bit o bucăţică bună; a ~ fortune the ~comes in, the ~flows/ makes / rises marca e în flux, apele mării cresc, vine fluxul; o avere frumuşică; at a ~ pace repejor; to cost a ~ p enny a costa scump; a ~ sum o (//jar.) the ~ ebbs / falls, the ~ goes down / out marea e în reflux, se retrage; (mar.) the sumă frumuşică. -> (fam.) to feel pretty ~ a se simţi destul de bine. II. s. 1. şerveţel ~ is in/up mareea e înaltă; (mar.) the ~ is ou t/down mareea e joasă; (fig.) the ~ turns croşetat / brodat etc. 2. coşulcţ, sac, vas et c. în care se deşartă conţinutul buzunarelor; lucrurile iau altă întorsătură, se schimbă si jig.) to go / row against the ~a) a lucra street ~coş de hârtii (pe stradă). 3. (dial. ) bavetă sau şorţulcţ pentru copii. III. vb. A. tr. în condiţii neprielnice / potrivnice; b a întâmpina opoziţie / împotrivire; c) a merge 1. a pune în ordine, a aranja, a aşeza (luc urile) la locul lor; a deretica; a curăţa; to ~ împotriva curentului; (mar., despre na ve) to go out with the ~ a pleca în timpul refluxului one's hair a-şi aranja părul; to ~ the garden paths a curăţa cărările grădinii. 2. to ~ / profitând de reflux; (fig.) to go / swim with the ~ a urma cursul evenimentelor; a fi smth. away a strânge, a pune b ine, a pune la loc, a face rânduială punând (ceva) la locul oportunist; (jig., expr. s hakespeariană) to take the ~ at the flood a folosi momentul său, dând (ceva) la o part e; to ~ up a pune în ordine, a aranja, a deretica; a curăţa; to ~ favorabil, a profita de o ocazie favorabilă, a pleca cât / până nu c prea târziu; (fig.) to up a room a dereti ca într-o odaie; to ~ things up a pune toate lucrurile la locul lor; ~ up turn the ~ a schimba mersul evenimentelor, a produce / a realiza o cotitură; (prov.) time your things! strânge-ţi lucrurile! B. rej7. to ~ oneself (up) a face puţină toaletă; a-şi a anja and ~ wait for no man timpul şi mareea nu aşteaptă pe nimeni, timpul pierdut nu s e toaleta. C. intr. (si to ~ up) a face rânduială; a pune lucrurile la locul lor, a face curăţenie; mai întoarce. 2. (poetic) torent, val, năvală, avalanşă, revărsare, şuvoi, cean. a deretica. IV. adv. (fam., pop.) destul de, cam; ~ cheap destul de ieftin . tidiyism ftaidiizpm] s. (rar) curăţenie meticuloasă. 3. (fam.) (interval de) timp; z i; schimb; (mine) (schimb de) 12 orc; (min.) to do one's ~ a-şi face norma (de tim p); (fig.) to work double ~s a munci fără preget / răgaz, zi şi tie1 [tai] I. vb. A. tr. 1. a lega; to ~ with strings a lega cu sfoară / şireturi, a şnurui. noapte. 4. (îuv.) a



 notimp; sezon; (rel.) the high ~s marile sărbători. to roar double 2. a lega, a înnoda , a face nod, a îmbina; to ~ fast / hard a înnoda bine; a lega strâns; ~s a rage. a zb iera, a urla cu furie. II. vb. A. intr. 1. (mar.) a se lăsa dus de curentul ~ it i n a bow! leag-ocaofundă!; to ~ a knot a face / a lega un nod; to ~ one's shoe-lace s mareei. 2. (rar) a fi supus mareei. 3. (înv.) a se întâmpla, a se petrece; a surveni . 4. to a-şi lega şireturile pantofilor. 3. (fig.) a obliga, a sili, a constrânge; to be ~d hand and ~away a se potoli, a slăbi (cu încetul); to ~back a se retrage o dată c u apele în reflux; foot a fi legat de mâini şi de picioare; ~d house birt arendat de p roducătorul de bere cu (mar.) to ~ down a river a coborî cursul unei ape o dată cu ref luxul; (mar.) to ~ in a intra obligaţia de a vinde numai produsul său; to be ~d for / to time a fi obligat pentru un (în port) o dată cu fluxul; (fig.) to ~ on a face p rogrese, a înainta; (mar.) to ~ out a ieşi timp limitat. 4. (sport, jocuri) a egala (pe cineva), a fi la egalitate cu (cineva), a avea (din port) o dată cu refluxul; (mar.) to ~ up a river a urca cursul unei ape o dată cu acelaşi număr de puncte ca (ci neva). 5. (med.) a ligatura (o arteră), a face ligatura (unei fluxul. B. tr. 1. (d espre curentul mareei) a transporta, a purta, a duce; driftwood M1 up artere). 6 . (muz.) a lega (/fote) între ele. 7. (mec.) a ancora, a fixa cu cârlige / scoabe. t he river material lemnos purtat de flux în amonte. 2. (fig.) to ~ smb. over a diff iculty 8. (ferov.) a pune traverse la (o fundaţie). 9. (în loc. verb.) to ~down a) a lega (pe cineva) a face sau a ajuta pe cineva să învingă o greutate / să sară un hop; thi s money will ~ de mâini; b) (fig.) a lega, a obliga, a sili; a împiedica, a lega la gard; to ~ in a) a strânge, me over another three months cu banii aceştia voi putea trăi încă trei luni; to ~ it a) (mar.) a lega (într-un pachet, într-o legătură); b) (legăto a şnurui; ~it in a bow fă o fundă; a se lăsa dus de curentul mareei; b) (jig.) a se lăsa d us de evenimente, a se lăsa în voia to ~ on a fixa, a lega (de ceva); to - on to a l ega de; to ~ to a) (şi fig.) a lega de;



 tie 2 950



b) (fig.) a uni (prin căsătorie) cu; to ~ to rules a reglementa / a îngrădi prin reguli fixe; to ~ together a lega împreună / laolaltă; (mar.) to ~ two hawsers together a mat isi două parâme cap la cap; to ~ up a) a fixa, a lega (de ceva); b) a prinde / a leg a împreună, a înnoda; c) (fig.) a lega, a încătuşa, a împiedica; (fig.) a lega la gard; d) ega, a înveli, a înfăşură (într-un pachet, într-o legătură); e) a depune, a consemna (ba/ii f) a lega de anumite condiţii; (sl.) he ~d up prigging s-a jurat să nu fure; g) (fam .) to be ~d up a fi căsătorit. B. in/r. 1. (sport, jocuri) a termina la egalitate (d e puncte); a face meci nul, a face remiză. 2. (amer. în expresii) to ~ (up) to / wit h smb. a se asocia / coaliza / uni cu cineva, a-şi lega soarta de cineva; a-şi pune nădejdea în cineva; (amer.) a man who will do to ~ to un om de nădejde, un om pe care te poţi bizui. C. refl. (fig.) to ~ oneself down to (a duty) a-şi asuma (o obligaţie); to ~ oneself up a se obliga, a se lega de mâini şi de picioare, a se lipsi de liber tatea de a hotărî. II. s. 1. legătură, nod, fundă. 2. pi. (fig.) legături, raporturi, relaţ ~s of blood legături de sânge / rudenie; ~s of friendship legături de prietenie. 3. c ravată. 4. (fig. fam.) căsătorie. 5. (fig.) obligaţie, sarcină, răspundere. 6. (sport, jocu i) egalitate la puncte; meci nul, remiză, joc nedecis; to play off a ~ a rejuca un meci terminat la egalitate (pentru a desemna pe învingător). 7. (pol.) număr egal de voturi. 8. (amer.) pereche potrivită. 9. (amer.) şiret de ghete / pantofi. 10. pl. ( amer.) pantofi cu şireturi. 11. (muz.) legato. 12. (tehn., constr.) traversă; tirant ; etricr; colier; scoabă; clamă; piesă de ancorare. 13. ureche (de cizmă). 14. (amer. fe rov.) traversă. 15. (mur.) atârnătoare de vergă. tie2 s. (o7al.) 1. faţă de pernă. 2. pilot e3 vb. Ir. v. t y e. tieback [!taibcek] s. bandă / cordon de draperie (care o ţine p rinsă strâns într-o parte). tie-beam [~ bi:m] s. (constr.) grindă de ancorare. tie bolt [~ boult] s. (constr.) şurub de îmbinare / fundaţie / ancorare; bolţ de legătură. tie-break [-tbrcik] s. (sport) mijloc de departajare (a concurenţilor aflaţi la egalitate); (t enis) tie-break. tie-breaker ]-or[ s. v. t i e - b r e a k. tie clip ['tai klip] s. agrafă / ac de cravată. tie-in [~in] s. (amer.) 1. anunţ publicitar al unui detail ist publicat într-un ziar alături de anunţul fabricantului respectiv. 2. vânzarea unui a rticol solicitat (uneori la un preţ redus) numai cu condiţia cumpărării unor articole ma i puţin căutate pe piaţă. 3. articol puţin solicitat vândut (obligatoriu) împreună cu un al oarte căutat. 4. (fam.) legătură, -relaţie. tie piece [~ pi:s] s. (constr.) traversă, bară e legătură; pană. tie-pin [~pin] s. ac de cravată. tie plate [~ pleit] s. 1. (tehn.) pla că de ancorare, placă de fundaţie, contraplacă. 2. (ferov.) placă de calc. tier1 ]'taiar] s. 1. partener egal (la joc). 2. (amer. dial.) şorţuleţ (de copil). 3. armătură, întăritură să de susţinere. 4. (mar.) paniol (de butoaie ele). tier2 ['taiar] I. s. 1. rând, şir; e taj; strat; ~ upon ~, in ~s în straturi (suprapuse); (/nil.) guns in ~s baterii et ajate; to rise / to stand in ~s a fi dispus în straturi / etaje I amfiteatru. 2. ( teatru) rând de scaune; ~ of boxes rând de loji; second ~ boxes loji de rangul al do ilea; first ~ balconul întâi. 3. şir de tuburi (de orgă). II. vb. A. tr. a orândui, a aşeza şir. B. in/r. 1. a fi sau a sta în şiruri / rânduri / straturi; a fi etajat. 2. a se orân dui sau a aşeza în şiruri / rânduri / straturi / etaje; a se etaja; a se stratifica. tie rce1 [tios, tjo:s] s. 1. unitate de măsură (pentru băuturi etc.) (= cea 191 1). 2. a t reia parte, treime. 3. (muz., scrimă) terţă. 4. (mar.) butoi de carne conservată etc. ti erce2 [to;s, tias, tja:s] s. (la jocuri de cărţi) terţă, secvenţă de trei cărţi de aceeaşi . tiercel ['ta:solj i.v. t e r c e l . tie rod ['tai rod] s. 1. (ferov.) bielă cup lară. 2. (constr.) tirant. 3. (auto) bară de direcţie. tiers etat [pronunţia franceză] s. (fr. ist.) starea a treia, clasa oamenilor de rând (nici nobili, nici clerici); bu rghezie. tie-up ['taiAp] s. (amer.) 1. uniune, coaliţie, alianţă; fuziune. 2. stagnare (a lucrului). 3. relaţie, legătură; consecinţă, urmare. tie vote [~ vout] s. (amer. pol.) egalitate de voturi (la doi candidaţi). tie wig [~ wig] s. 1. perucă care se leagă. 2 . perucă cu coadă. tiff1 [tif] I. s. 1. ciondăneală, ciorovăială; to have a ~ with smb. a a ea o mică altercaţie cu cineva. 2. îmbufnare, supărare; proastă dispoziţie; to go away in a ~ a pleca supărat; to take ~ a se simţi jignit. II. vb. intr. 1. a se bosumfla, a se îmbufna; (at smb.) a se supăra (pe cineva), a face mutre (cuiva). 2. a se ciondăni, a se certa (puţin), a avea un schimb de cuvinte (ca între prieteni, fraţi, soţi). tiff2 ( pop.) I. s. 1. înghiţitură, duşcă (ae rachiu etc.). 2. băutură. II. vb. A. tr. (rar) a bea



 sorbi încet / câte puţin. B. intr. a lua un aperitiv. tiff3 s. (mineral.) calcită. tiff 4 (înv.) I. vb. A. tr. a îmbrăca, a împodobi. B. refl. to ~ oneself out a se găti. II. s. ţ nută; atitudine; poziţie. tiffany ['tifoni] s. 1. (text.) tul de mătase. 2. (dial.) si tă de mătase. tiffin I'tifin] (anglo-indian) I. s. 1. micul dejun; (a doua) gustare de dimineaţă; dejun, prânz. 2. băutură, duşcă. II. vb. intr. a lua micul dejun saw gustarea doua) de dimineaţă; a dejuna, a prânzi. tiffish(y) ['tifi/i] adj. (fam.) susceptibil, supărăcios, ţâfnos; îmbufnat, bosumflat, care face mutre. tig1 [tig] I. s. (joc) leapşa; l ng ~ leapşa pe cocoţate; ţo play ~ a juca leapşa. II. vb. tr. (dial, scot.) a atinge (pe cineva) la leapşa. tig2 s. (dial, scot.) cană mare cu fundul lat. tiger ['taiga1"] s. 1. (zool.) tigru (Panthera tigris); American ~a) v. j a g u a r ; / ? ) (rar) v. c o u g a r. 2. (fig.) om crud / sângeros. 3. (amer. fam.) three cheers and a ~, three times three and a ~ de trei ori ura şi un chiot. (amer. sl., joc de cărţi) to buck / t o



fight the ~ a) a juca „va-banque" (la jocul faraon); b) (mai ales despre jucătorii d e profesie) a juca cărţi. 4. v. t h y l a c i n e . 5. (sport, tenis, golf) adversar de temut. 6. (fam.) om fălos, fudul (mai ales în privinţa îmbrăcămintei şi a purtării). 7. ) slănină; (amer. sl.) blind ~ bar clandestin (în timpul prohibiţiei). 8. (tehn.) tigaie cu fundul găurit (în fabricile de zahăr). 9. (înv.) paj, picolo (în livrea). tiger-cat [t aigakaet] s. (zool.) orice specie de feline sălbatice mici (Felis pardalis, Felis servăl). tigerish ['taigori/J adj. 1. ca de tigru. 2. crud, sângeros. 3. (fam.) fanf aron, fălos, fudul, furlandisit, împăunat, umflat în pene (în privinţa îmbrăcămintei şi a p tigerism ['taigarizsm] s. 1. caracter de tigru. 2. (fam.) ostentaţie; fanfaronadă, făloşie, fudulie, furlandiscală, împăunare. tiger meat [itaigo iini:t] s. (/n/7, sl.) came de vacă I vită. tiger-moth [~mo(:)G] s. (entom.) fluturele omidei-urs (Arctia caja) . tiger's-eye [taigaz'ai] s. (mineral.) varietate de cuarţ, piatră semipreţioasă. tiger shark [taiga fa:k] s. (iht.) specie de rechin (Stegostoma tigrinum). tiger-spott ed [-.spotid] adj. vărgat (ca blana tigrului). tight [tait] I. adj. 1. compact, co nsistent; îndesat. 2. (despre mobilă etc.) solid, rezistent; bine lucrat. 3. (despre persoane) solid, voinic, vânjos. 4. impermeabil; etanş, ermetic; (tehn.) ~ fit ajus tare etanşă; (//Mr.) ~ ship navă etanşă; (fam.) as ~ as wax tăcut ca mormântul. 5. (bine) î t, greu de mişcat, greu de scos; the cork is so ~ that it can't be withdrawn dopul e atât de bine înţepenit încât nu poate fi scos. 6. (despre funie, coardă etc.) (bine) înt ; (despre nod, şurub, piuliţă ele.) (bine) strâns; the nut is ~ piuliţa e strânsă (până la the nut is not ~ piuliţa are joc; to keep a ~ hand on the reins a ţine frâul strâns; to keep a ~ hand / hold / rein on / over smb. a ţine pe cineva de / din scurt; (as) ~as a drum bine întins, întins la maximum. 7. (despre haine, încălţăminte etc.) (prea) ajus at, strâmt; my boots are (too) ~ ghetele îmi sunt (prea) strâmte / mă supără; ~ coat haină tă; ~ round the waist ajustat în talie; (too) ~ under the arms care supără / jenează / ţine la subsuori; ~ waistcoat cămaşă de forţă. 8. (fam.) apăsător; my chest feels very ~, I feel on the chest mă apasă pieptul, 9. (fam.) critic, dificil, greu; in a ~ corner / plac e / squeeze într-o situaţie critică, la strâmtoare, în încurcătură; to get / to drive smb. ~ corner a încolţi pe cineva, a strânge cu uşa pe cineva. 10. (amer. fam.) foarte econom ; v. t i g h t - f i s t e d (2). 11. (sl.) beat, ameţit, cherchelit, afumat, aghe smuit; (as) ~as a fiddler, (amer.) (as) ~ a s a brick / a drum beat mort. 12. (/ ni/ie, despre zăcăminte) închis. 13. (înv. fam.) cochet, curăţel, drăguţ; minunat; a ~ litt nch o fetiţă drăguţă şi curăţică; a ~ little house o căsuţă bine construită şi " confortabi he made of it! ce săptămână minunată a petrecut! 14. (sport, despre meciuri) strâns, bine chilibrat, disputat cu înverşunare. 15. (corn.fin.) rar, puţin, greu de obţinut; (despre piaţă) sărac, slab; (despre piaţa financiară) critic, în stare de penurie, în criză de ban bargain afacere care lasă puţină marjă de câştig; money is ~ e lipsă de bani, banii sunt pu 16. (înv., amer.) agil, sprinten. II. adv. 1. ermetic; bine; to close ~ a (se) înch ide ermetic; (despre uşi, ferestre, ochi) shut ~, ~ shut bine închis. 2. ferm, cu fe rmitate, bine, tare; to hold smth. ~ a ţine ceva strâns / bine; to screw a nut up ~ a strânge o piuliţă până Ia refuz; to blow a football ~ a umfla bine o minge de fotbal; (a uto) to pump the tyres ~ a umfla bine pneurile; (fam.) to sit ~ a) a şedea locului / nemişcat; a şedea impasibil; b) a nu ceda, a nu se lăsa, a se ţine bine; c) a nu se lăs a amăgit / păcălit, a nu se lăsa dus de nas / tras pe sfoară; d) a şedea nemişcat / reţinân ima; (si.) blow me ~! drace! (interjecţie exprimatul mirarea sau admiraţia). 3. (în ex pr.) to fit ~ a fi bine ajustat, a se potrivi bine; to fit too ~ a fi (prea) strâm



 t. tight-belted [~ibcltid| adj. încins, strâns în brâu. tight-drawn [~dro:n] adj. strâns; (mai ales în expresii) ~ lips buze strânse / tivite. tighten ['taitn] vb. A. tr. 1. a strânge, a încorda, a întinde; (în dogărie) to ~the staves a etanşa / a strânge doagele; ~ one's belt a(-şi) strânge cureaua (şi fig.). 2. (şi to ~ up) a intensifica, a întări, a î i (blocada, restricţiile). B. intr. 1. a se contracta, a se strânge. 2. (despre arcu ri, resorturi, coarde, funii) a se întinde, a se încorda. tightener ['tatona1-] s. 1 . (tehn.) tensor, întinzător. 2. şnur, şiret pentru legat. 3. (anat.) muşchi tensor. 4. (s l.) masă îmbelşugată; to do a / the ~ a mânca bine, pe săturate. 5. (sl.) porţie respectabi good ~ of gin o duşcă bună de gin, tightening ['taitenirj] s. 1. strângere. 2. încordare, întindere. 3. înăsprire. tightening key [~ ki:[ s. (tehn.) pană de reglare. tight-fiste d ['tait 'fistid, amer. şi -ed] adj. 1. (fig.) (om) avar, zgârcit, calic. 2. cu pumn ul strâns; (fig.) ~ hand a) mână strânsă, om zgârcit; b) pumn brutal. tight-fitting [~'fiti j] adj. 1. (despre luiine) foarte ajustat, strâns pe corp. 2. (tehn., despre îmbucări, încheieturi) bine ajustat. 3. (despre uşi etc.) care se închide ermetic. tightish ['t aiti/] adj. (fam.) cam strâmt; cam prost; in a ~ place într-o situaţie destul de criti că. tightknit ['tait'nit] adj. bine organizat. tight-laced ['tait 'lcist] adj. 1. (foarte / prea) strâns în corset. 2. (fam.) cu principii sa» atitudini de o severitate demodată; înţepat; încorsetat. tight-lipped [~'lipt] adj. taciturn, tăcut; discret. tight ly ['taitli] adv. 1. v. t i g h t (II, 1). 2. bine; tare; strâns; to hold smth. ~ a) a ţine ceva strâns / bine; b) a strânge ceva în mâini / în braţe; to fit ~ a fi bine aju t, a se potrivi bine; to be ~ packed a fi înghesuiţi ca sardelele. tightness ['taitn is, amer. si -nes] s. 1. etanşeitate; impermeabilitate. 2. densitate. 3. tensiune, încordare; ~ in the air atmosferă încordată; ~ of the chest apăsare pe piept. tight-packe d ['tait'pskt] aay. (foarte) înghesuit; ca sardelele (în cutie) tightrope [~'roup] s . 1. frânghie bine întinsă. 2. sârmă (pe care evoluează dansatorii pe sârma); ~ walker / da r funambul, dansator pe sârmă; (fig.) to walk a ~ a face echilibristică; (si.) to be o n the ~ a fi într-o situaţie critică / pe muchie de cuţit, a face ceva riscant; to perfo rm on the ~ a dansa pe sârmă.



 951 time



tights [taits] s. pi, 1. pantalon strâmt din tricot (pentru acrobaţi, gimnaşti, dansat ori etc.), colanţi. 2. (înv. glumeţ) pantalon scurt foarte ajustat. tight-wad [tait'wo d] s. (amer.) avar, zgârcit, cărpănos. tigress ['taigris, amer. şi -grcs] s. tigroaică. ti grine l'taigrain] adv. v. t i g c r - s p o t t e d . tigrish ['taigri/] adj. v. t i g e r i s h . tike [taik] s. v. t y kc. til [ti(:)lj s. (bot.) (un fel de) susan (Sesamum indicum, Sesamum orientale). tilbury ['tilbprij s. tilbury, cabri oletă (un fel de cabrioletă). tilde [tild, 'tildi, amer. şi 'tilde] s. tildă. tile1 [tai l] I. s. 1. ţiglă; olan; crest ~ olan pentru învelirca crestei acoperişului; drain -ţiglă c jgheab(uri); flat ~, plain —ţiglă plană, ţiglă solz; gutter(-) ~ ţiglă cu jghcab(uri); gla ţiglă smălţuită; hollow ~ olan; pan~ ţiglă (olandeză), olan; ~ for the borders olan pentru rea muchiilor acoperişului; (sl.) to be / go to / on the ~s a o duce în chefuri; (sl .) he has a ~ loose e ţicnit / sărit, îi lipseşte o doagă. 2. (şi Dutch ~) placă de ceramic aianţă / teracotă, cahlă. 3. cărămidă cu goluri. 4. (metal.) capac de pământ (pentru creuze (în expresii) chimney flue ~ olan pentru coşuri. 6. (sl.) pălărie, (mai ales) joben, ci lindru; (sl.) to fly a ~ a da jos pălăria din cap(ul cuiva). 7. jeton, piesă, piâcuţă (la s rabble şi alte jocuri distractive). II. vb. tr. 1. a înveli cu ţigle / olane. 2. a par dosi / a căptuşi / a acoperi cu plăci de ceramică. 3. (în expresii) we are ~d suntem între oi. 4. a impune (cuiva) păstrarea secretului. tile2 s. (bot.) tei (Tilia). tile bu rner [~ -b9:nor] s. ţiglar. tile clay [~ klei] s. argilă pentru fabricarea ţiglelor. t ile colour [~ -kAbr] s. cărămiziu, culoare cărămizie. tile-coloured [—ilCAlad] adj. cărămiz tiled [taild] adj. 1. învelit cu ţigle sau cu olane. 2. acoperit /pardosit /căptuşit cu plăci de ceramică. tile-drain ['taildrcin] I. s. (agr.) dren / tub / ţeava de argilă ar să, olan. II. vb. tr. (rar, agr.) a seca cu drenuri de argilă arsă / cu olane. tile du st [~ dASt] s. cărămidă măcinată. tile earth [~ a:6] s. argilă pentru fabricarea ţiglelor. e filed [~ fuld] s. teren cu argilă pentru fabricarea ţiglelor. tile floor [~ fb: r , - fb3rJ s. pardoseală din plăci de ceramică. tile kiln [~ kiln, ~ kil] s. 1. cuptor pentru arderea ţiglelor sau olanelor; cuptor pentru arderea plăcilor de ceramică. 2. cărăm idărie. tile maker 1~ .meiks1-] s. 1. ţiglar. 2. meseriaş care face plăci de ceramică. til e making [~ -meikin] s. 1. confecţionare de ţigle sau olane. 2. confecţionare de plăci d e ceramică. tiler ['tails»1"] s. 1. meseriaş care acoperă casele cu ţigle sau olane. 2. me seriaş care pardoseşte perdelele sau căptuşeşte pereţii eu plăci de ceramică. 3. (înv.) ţig uptor pentru olane sau ţigle. tile roof ['tail ru(:)f] s. acoperiş de ţigle sau de ola ne. tilery ['taibri] s. 1. fabrică de olane sau de ţigle. 2. fabrică de plăci de ceramică. tile shard ['tail /o:d] s. ciob de ţiglă sau de olan. tile-works [~wa:ks] s. v. t i l e r y . tiling ['tailirjls. l.învelirecu ţigle sau cu olane. 2. acoperiş de ţigle sau de olane; ţigle sau olane (care constituie un acoperiş). 3. pardosirc sau captuşire c u plăci de ceramică. 4. pardoseală sau căptuşeală din plăci de ceramică; plăci de ceramică stituie o pardoseală sau o căptuşeala). tiliaceae [itili'ei/ii:] s. pi. (bot.) tiliace e. liliaceous fitili'cifos] adj. (bot.) din familia tiliaccelor. till1 [til] I. prep, 1. (înaintea adverbelor sau locuţiunilor adverbiale de timp) până (la); ~ now până ac m; ~ then până atunci; ~ this day până (în ziua de) astăzi; ~ to-morrow până mâine; (com.) la scadenţă; from morning ~ night de dimineaţa până scara; not / never ~ abia (de / în / la , nu înainte de; he did not begin ~ 1880 abia în 1880 a început; he will not come ~ af ter dinner va veni abia după cină; I have never heard of it ~ now pentru prima oară au d aşa ceva, abia acum aud asta; I can do nothing ~ Monday nu pot face nimic până luni. 2. (înv., dial. înaintea adverbelor sau locuţiunilor adverbiale de loc) până (Ia / în / lâ pe / sub). II. conj. până, până ce, până să; wait - he comes aşteaptă până (ce) vine; to l cries a râde până la lacrimi; not ~ abia când, abia dacă, decât, decât când, decât dacă, nu e ca; he will not come ~you invite him nu va veni decât dacă-1 inviţi. till2 s. sertar (care serveşte drept casă) de bani (în prăvălii, oficii poştale etc.); (fam.) to be caught with one's hand in the ~ a fi prins asupra faptului / în flagrant delict. till3 vb . tr. (agr.) a lucra (pământul); a ara. till4 s. (geol.) (teren de) argilă cu blocuri; argilă eratică. till5 s. v. t e c 1. tillable ['tibbl] adj', arabil, cultivabil. ti llage ['tilids] s. 1. arătură, pământ arat. 2. cultură, cultivare (a pământului), munca câm , plugărit; ~ implements unelte de plugărit; land in ~ v. t i l l a g e l a n d . ti llage ground [~ graund] s. v. t i l l a g e l a n d . tillage land [~ la?nd] s.



 teren cultivat, pământ lucrat; pământ arat. tiller1 ['tibr3 s. 1. (mar.) fusul cârmei. 2. (tehn.) cercel; tirant; bielă. tiller2 s. 1. agricultor, plugar; joint ~s ţărani întovărăşi . cultivator (maşină agricolă). tiller31. s. (agr., hart.) 1. colţ; copileţ; lăstar, mlădiţ silv., dial.) puiet, copac tânăr. II. vb. intr. a încolţi, a da în colţ, a prinde colţ. a s te colţ. tillering ['tibrirj] s. (agr.) înfrăţire. tillering stage |~ steid3] s. (agr.) fază de înfrăţire. till money ['til .nuni] s. totalul încasărilor (unui magazin); bani din asă.



tilt1 [tilt] I. vb. A. intr. 1. (rar) a se balansa, a se legăna (încoace şi încolo); a s e clătina. 2. a se înclina, a se apleca; a bascula; a cădea; to ~ over a se răsturna. 3. (at) a izbi (cu lancea în); (against) a se năpusti (pe). 4. (amer. fam.) to ~ o n a da peste ceva, a găsi. 5. a lupta (mai ales cu lancea) (şifig.), 6. (amer. fam.) a veni în fuga mare. B. tr. 1. a înclina. a apleca; a aşeza în poziţie înclinată; to ~ up a f să basculeze, a ridica într-o parte, a redresa (şi geol.); to ~ over a răsturna, a da p este cap. 2. (rar) a lua apărarea. 3. a ataca cu lancea (în turnir). 4. (rar) a atac a cu, a întinde (lancea); a da (în cineva) cu o armă; to ~ the lance against smb. a at aca pe cineva cu lancea. 5. a trânti, a da peste cap (cu lancea); a trânti de pe şa (c u lancea). II. s. 1. înclinaţie, pantă, clin, aplecare. 2. (rar) lovitură (de suliţă etc.). 3. (mai ales ~s) pi. luptă eu suliţa; turnir; to run full ~ against smb. a da eu put ere peste cineva, a ataca pe cineva cu putere; at full ~a) în plin galop; b) cu to ată forţa. 4. ~s spălaturi (de butoi de bere). 5. dispozitiv de pescuit prin copcă. 6. (în Newfoundland) loc de încărcare a peştelui, construit din pietre sau crengi. tilt2 I. s. 1. covergă, coviltir. 2. (mar.) pânză de corabie (întinsă ca umbrar la pupa corăbiilor). 3. (în labrador) colibă de pescar sau de tăietor de lemne. II. vb. tr. a acoperi cu o covergă / un coviltir / o foaie de cort etc. tilt boat ['tilt bout] s. barcă cu umbr ar. tilt deck [~ dek] s. (constr.) platformă basculantă. tilter ['tilts1"] s. 1. (te hn.) dispozitiv de basculare / răsturnare. 2. (tehn.) masă oscilantă. 3. (metal.) lucrăt or cu ciocanul. 4. luptător, scrimor; (înv.) luptător cu lancea (iu turnir). tilth [ti lG] s. 1. muncă a câmpului; plugărit; arat; land in ~ pământ bine lucrat; out of ~înţelenit . strat arabil, adâncime de arătură. tilt-hammer ['tiltituema'] s. (metal.) ciocan de forjat cu arc; ciocan cu pedală. tilting l'tiltin] I.s. 1.înclinare.aplecare; bascul are,răsturnare; ~devicev. ti l t e r ( l ) . 2. vărsare (a conţinutului). 3. (înv.) turn ir; (joc de) luptă cavalerească cu lancea. II. adj. 1. înclinat, aplecat. 2. înclinabil. 3. basculant; ~seat scaun basculant, strapontină. tilting cart [~ 'ku:t] s. (fero v.) vagon basculant; vagon dumcar. tilting lance [~ la:ns] s. lance de turnir / pentru jocuri cavalereşti. tilting match [~ man/J s. turnir, întrecere la luptă cu lan cea. tilting spear [~ ispb r ] s. v. t i l t i n g l a n c e . tilt-yard [tiltju :d] s. (înv.) arenă pentru turnire. timbal ['timbal] s. (muz.) timpan. timber ['timb 3r] I. s. 1. lemn (de construcţie), material lemnos, lemnărie, cherestea; rolled ~ar bori doborâţi de vijelie; (tehn.) square ~ cherestea ecarisată, lemnărie ecarisată; (silv. ) standing ~ lemn în picioare; (mar.) a pretty piece of ~ un vas cochet / frumos / elegant. 2. buştean. 3. bucată de lemn (de construcţie); bârnă, grindă, căprior. 4. partea mnoasă (a unei suliţe etc.). 5. (scoţ.) vas de băut din lemn (cu două mânere). 6. obstacol la alergări). 7. (sl.) ~s picioare de lemn. 8. (mar.) coastă (a unei nave); the ~s o f a ship nervurile unui vas. 9. (fam.) chibrit. 10. (amer.) calitate, soi; he is a real managerial ~ arc stofă de director; a man of the right sort of ~ un ora de ispravă / de nădejde, un om dintr-o bucată. 11. (amer.) pădure. -0* (pop. înv.) shiver my ~s! ei, drăcia dracului!; ei, comedie!; shiver my ~s if să mă ia dracul dacă. II. vb. A . tr. 1. (constr.) a executa partea lemnoasă (a unei construcţii); a căptuşi cu lemn; a sprijini, a propti; (mine) to ~ a mine a arma o mină. 2. (jig.) a construi, a crea , a forma, a făuri, a plăsmui. B. intr. (înv., mai ales despre şoimi) a-şi face cuib. III. adj. lemnos.de lemn, din lemn. TV. interj, (fam.) atenţie! păzea! timber bridge [~ brid3] s. pod de lemn. timber carriage [~ -ka?rid3] s. (auto) remorcă de transport at buşteni lungi. timber-claim [~ kleim] s. concesiune forestieră. timbered ['timbad ] adj. 1. de cherestea, de lemn; lemnos. 2. păduros, împădurit. timber forest ['timba iforist] s. pădure de arbori înalţi. timber frame [~ freim] s. perete de paiantă. timber framing [~ ifrcimin] s. 1. carcasă lemnoasă, schelet lemnos; construcţie din lemn. 2. paiantă. timber-headed [~.hcdid] adj. (si.) tont. neghiob. timber hitch [~ hit/] s. (mar.) nod de scondru, nod de lemn. timbering ['timbarin] s. 1. împădurire. 2. (m ine) anuare, susţinere minieră; ~and walling construire (a galeriilor etc.). 3. lemnăr



 ie, lemn de construcţie, cherestea. timberjack ['timb9d3a;k] s. tăietor de copaci. t imber-line ['timbalain] s. limita climaterică a arborilor de construcţie. timberman [-man], pi. timbermen [-man, -men] s. (mine) miner de la susţinere, armator. timbe r merchant [~ ima.t/ant] s. 1. negustor de cherestea, cherestegiu. 2. (pop. glum eţ) vânzător de chilipiruri. timber partition [~ pairti/an] s. perete de lemn. timber ship [~ /ip] s. (mar.) navă de lemn. timber-toe [~ tou] s. (fam. glumeţ) 1. picior d e lemn. 2. (mai ales ~s) om cu picior de lemn; om încălţat cu saboţi de lemn; om cu pas greoi. timber trade [~ treid] s. comerţ de cherestea, cherestegerie. timber tree [ ~ tri:] s. arbore de construcţie. timber wolf [~ wulf] s. (zool.) lup cenuşiu americ an (Caniş lupus occidentalis). timber work [~ WD:k] s. 1. construcţie de lemn. 2. le mnărie (a unei construcţii); the ~ of a roof lemnăria unui acoperiş. timber yard [~ ju:d ] s. fabrică şi depozit de cherestea. timbre [ta;mb9r, 'timbor şi pronunţia franceză] s. ( fr. muz.) timbru. timbrel ['timbral] (bibi.) I. s. tamburină. II. vb. tr. (rar) a cânta acompaniat de tamburină. time [taim] I. s. 1. timp, vreme; timp disponibil, ti mp liber, răgaz; ~ and straw make medlars ripe încetul cu încetul se face oţetul; ~ is m oney timpul costă bani / e preţios; (the) ~ presses / is pressing e târziu, nu mai e t imp de pierdut; ~ will show / tell timpul va arăta / va dovedi; vom vedea; ~ will show a plan cu timpul se va găsi calea de urmat:



 time alarm 952



all the ~ (în) tot timpul; (amer.) totdeauna; by / in length of ~ cu timpul, cu vr emea; he who gains ~ gains everything cine câştigă timp câştigă totul; in the course of ~, n process of ~, in ~, as ~ goes on în (de)cursul timpului, cu vremea / cu timpul; leisure ~ timp liber; lost ~ is never found again timpul pierdut nu se întoarce ni ciodată; take ~ while ~ serves foloseşte timpul cât îl ai; there's ~ enough for that mai este destulă vreme pentru asta, nu e nici o grabă; there's plenty of ~ mai este des tulă vreme; to be pressed for ~ a se grăbi, a nu avea timp (de pierdut); to fritter / to potter away the / one's ~ a-şi petrece timpul cu nimicuri; to give smb. ~ (to ) a da / a lăsa cuiva timp (să); to have ~ on one's hands a avea timp (disponibil), a dispune de timp; to husband one's ~ a-şi împărţi timpul cu chibzuinţă; to kill ~ a omorî mea; to lose ~ a) a pierde timp; b) a rămâne în urmă (si despre ceasornice); to spend on e's ~ (in) a-şi petrece timpul (cu); to take one's ~ a nu se grăbi; truth is the dau ghter of ~ adevărul iese la iveală cu timpul, adevărului îi trebuie timp ca să iasă la ivea we take no note of ~ but from its loss nu preţuim timpul decât atunci când nu-1 mai a vem. 2. (interval de) timp, răstimp, stagiu; a long ~ since de mult; for a long ~ a) loc. adv. timp îndelungat, multă vreme; b) pentru un timp îndelungat, pentru multă vr eme; for a short ~a) loc. adv. scurtă vreme, puţin; b) pentru scurt timp, pentru scu rtă vreme; for a / some ~ e ) loc. adv: câtva timp, o vreme; b) pentru câtva timp, pen tru o vreme; for ~ a) temporar, vremelnic; b) (corn.) pe termen; in a short ~ într -un răstimp scurt, în scurtă vreme, curând; in an hour's ~ într-6 oră, într-un ceas, peste ră / un ceas; (fam.) in no ~ (at all), in less than no ~ pe loc, cât ai clipi, într-o clipită, cât ai zice peşte; to be out of one's ~ a) a-şi fi făcut stagiul (a"e ucenicie, i n armată etc.); b) a-şi fi ispăşit pedeapsa (la închisoare); to have a terrible ~ of it a avea mult de suferit. 3. perioadă, epocă, timp, vreme; anotimp; sezon; in the day ~ în timpul zilei; in the evening ~ pe timp de seară; summer ~ vară; close ~timp în care e oprit vânatul sau pescuitul. 4. termen, soroc, moment, clipă, oră, ceas; timp, vreme; time is up / out! a trecut timpul] gata! e ora!; ~ of day oră, ceas; (corn.) ~ of payment scadenţă; all in good ~ toate la vremea lor; astronomical / nautical ~ oră as tronomică; Greenwich mean ~ ora după meridianul din Greenwich, ora Europei occidenta le; Paris ~ ora Parisului; Moscow ~ ora Moscovei; local ~ ora locală; civil / stan dard ~ ora oficială; summer ~ orar(ul) de vară; at all ~s întotdeauna; at any ~



cât mine. 8. etate, vârstă; at my ~ of life la vârsta mea, la anii mei. 9. dată, rând; ocaz e; ~ after ~, ~ and (~) again în repetate rânduri, nu o dată, la tot pasul, mereu, tot timpul; ~ about alternativ, cu schimbul; at a ~ dintr-0 dată; (at) another ~ cu a ltă ocazie, altă dată; at other ~s cu alte ocazii, în alte rânduri; (at) some other ~ cu ( vreo) altă ocazie; by ~s alternativ, cu schimbul; every ~ de fiecare dată; many a ~, many ~s adeseori, de multe ori; six ~s five is thirty de şase ori cinci fac treiz eci; ten ~s as large de zece ori mai marc, de zece ori pe atât; this ~de data acea sta; ~s without number, ~s out of number de nenumărate ori. 10. durată; (muz.) lungi me (a unei note). 11. (muz.) tact, măsură; ritm; to beat ~ a bate măsura; to keep ~ o) a păstra / a ţine măsura; b) a bate măsura; to mark (the) ~a) (mil.) a bate pasul pe lo c; b) (fig.) a sta pe loc, a nu face nici un progres. 12. (pop. în expresii) to do (one's) ~ a(-şi) ispăşi o pedeapsă (de închisoare pe termen). 13. (si.) taxă (cuvenită bir ului sau şoferului pentru timpul cursei). II. vb. A. tr.-l. a fixa I a hotărî ora / mo mentul (unei acţiuni, unui eveniment); a alege / a potrivi momentul (unei lovituri etc.); the train ~d to leave at 6,30 trenul cu plecarea la ora 6.30. 2. a fixa/ a hotărî / a potrivi timpul / durata (unei acţiuni I unui proces tehnic). 3. a se potr ivi timpului / împrejurărilor; well ~d oportun; făcut /întreprins la timpul oportun, întrun moment favorabil; ill ~d inoportun; făcut I întreprins la timp nepotrivit, într-un moment nefavorabil. 4. a cronometra. 5. a regla, a potrivi (ceasornicul etc.). 6 . a fixa, a hotărî sau a acorda un termen pentru; a soroci. 7. (muz.) a indica măsura (unei piese muzicale). 8. a acompania în tact / măsură; well ~d dance dans bine cadenţat / ritmat. 9. (muz. în expresii) to ~ up a intona. 10. (fam. în expresii) to ~ it ou t a tergiversa, a temporiza, a tărăgăna. B. intr.



 1. (sport, scrimă) a lovi la timp, în momentul potrivit. 2. (muz.) a păstra, a ţine măsura ; (to, with) a fi / a cânta / în unison (cu). III. biter/'. 1. ajunge! destul! (stri găt la adresa oratorilor care vorbesc prea mult). 2. (boA) strigăt prin care arbitru l anunţă începutul rundei următoare. 3. (si ~ gentlemen, please!) (în localuri de consumaţi ) se închide! ora închiderii! time alarm ['taim 3ila:m] s. (ceasornic) deşteptător. time bargain [~ iba:gin] s. (corn.) contract / afacere / încheiere cu termen. time bel t [~ belt] s. (si standard ~) fus orar. time bill [~ bilj s. 1. v. t i m e t a b l e (4). 2. v. t i m c d r a f t . a) vreodată; b) oricând; at no ~(s) niciodată; at one ~ odată, într-un rând; (at) some ~ time-bomb [~bom] s. (mii.) bombă cu acţiune întârzia r other cândva, vreodată; at that / the ~ în momentul acela, la ora aceea, (pe) atunci ; time book [~ buk] s. 1. v. t i m e - s h e e t (1, 2). 2. (broşură / volum cu) mer sul (fam.) at that ~ of day pe atunci, în vremea aceea; at the same ~ a) simultan, în acelaşi trenurilor. timp; b) pe de altă parte; at this ~ la ora aceasta, acum; (fa m.) at this ~ of day a) la ora time-card [~ka:d] s. v. t i m e - s h e e t (1,2) . asta, acum; b) în prezent, la ora actuală, (în ziua de) astăzi; at ~s uneori, câteodată; in time charter [~ itjd:t3r[ s. (mar. corn.) navlosire pe termen. când în când; at wha t ~soever în orice moment, indiferent când, oricând; to be behind time clause [~ kb:z] s. propoziţie circumstanţială de timp. (one's) ~ a fi în întârziere; a fi după termen; a f rea târziu; to be before (one's) ~ a fi time clerk [~ kla:k] s. 1. pontator (de pr ezenţă). 2. cronometror, funcţionar însărcinat în avans, a fi înainte de termen, a fi prea reme; to be ahead of one's ~ / ~s, to be cu cronometrarea operaţiilor industriale. born before one's ~ / ~s a avea idei (prea) avansate (pentru vremea sa); to be behind time-clock [~klok] s. ceas de pontaj. the ~s a fi rămas în urmă, a fi retrograd , a avea idei depăşite; by that ~a) până atunci, time deposit [~ di.pozit] s. (ec.) depu nere pe termen. între timp; b) (pe) atunci; by ~s din timp, de cu vreme; from that ~ (forth / on) (începând) time detector [~ di.tekta?] s. ceas(ornic) de control. de atunci; from this ~ (forth / on) de acum înainte; from ~ to ~ din când în când; for tim e draft [~ dra: ft] s. (ec.) trată la termen. the ~ being pentru moment, deocamdată; în prezent; his ~ has come i-a sosit / sunat time-expired [-iks.paiod, -mek-] adj . (mii., mar.) eu serviciul militar terminat. ceasul (morţii); in due / proper ~ l a timpul cuvenit, la vremea sa; in good ~ din timp, time-exposure [~iksrpouzo'[ s. (fot.) expunere îndelungată. de cu vreme; in proper ~ and place la timpul şi (la) l ocul potrivit; in ~ din timp / vreme; time^freight [~ freit] s. (amer. com.Jerov .) încărcătură / transport / fraht de mare viteză. în timp util, la timp; on ~, up to ~ la ix / tanc / pont; la oră fixată / stabilită (fără nici time fuse [~ fju:z] s. 1. (mil.) fo cos fuzant; focos de distanţă; ~ fire tragere fuzantă. un fel de întârziere); a mouse in ~ may bite a cable in two lucrul făcut la vremea lui 2. (mine) siguranţă cu întârziere, adu ce mai mult folos; it is full / high ~ e de mult timpul, e ultimul moment, nu ma i e time glass [~ gla:s] s. clepsidră. timp de pierdut; it is more than ~ e ultimu l moment, nu mai e timp de pierdut; it is ~ time-honoured [~,orad] adj. (despre un obicei) venerabil, secular, consfinţit de vreme we were going e timpul să plecăm; ( expresie shakespeariană) not worth the ~ of day / uzaj. care nu merită nici să-i dai b ună-ziua; out of ~ la timpul nepotrivit; she is near her ~ timekeeper [~rki;por] s .l.v. t i m e c 1 e r k. 2. (sport) cronometror. 3. (muz.) persoană numai are mult până să nască; (pop.) (so) that's the ~ of day! aşa stau (deci) lucrurile!; care ţine tact l. 4. (în expresii) to be a good~a) (despre ceasornice) a merge (totdeauna) that's your ~! acum e momentul! nu pierde ocazia!; this ~ twelve months de azi într-un b ine; b) (despre persoane) a fi punctual. an; (sl.) to be fly to the ~ of day a f i iniţiat, a avea experienţă, a nu fi ageamiu; to be timekeeping [—.ki'pirj] s. 1. (spor t) cronometrare. 2. (industrie) cronometrare; pontaj. out of one's ~ a fi greşit o ra; to bid / to give / to pass smb. the ~ of (the) day a saluta 3. mers exact (a l unui ceasornic). pe cineva, a da cuiva bună-ziua / bună-dimineaţa / bineţe; to come ~ enough a veni la time-lag [~laag] s. 1. (electr.) temporizare, întârziere; ~ cut-out .întrerupător cu timp / destul de devreme; to have a good ~ a avea o naştere uşoară; to ke ep (good / temporizare / întârziere. 2. interval / decalaj de timp. correct) ~ (desp re ceasornice etc.) a fi / a merge exact, a merge bine; (despre ceasornice) time less ['taimlis, amer. si -Ies] adj. (rar) 1. inoportun, la timp nepotrivit. 2. ( poetic) to be behind the ~ a fi în urmă; to lose ~ a rămâne în urmă; to gain ~ a merge înai ; o to keep bad ~ a nu merge bine; (sl.) to know the ~ of day a) a fi perfect tr eaz; b) a se fără sfârşit, veşnic, atemporal, etern. 3. nedatat, fără dată. time limit ['ta



 imit] s. 1. limită de timp, timp limită (acordat unui vorbitor etc.). pricepe, a şti cât bate ceasul, a nu fi ageamiu; (sl.) to put smb. up to the ~ of day a arăta cuiva pe ascuns cum să procedeze; to tell / to give smb. the ~ of day a spune cuiva 2. t ermen, scadenţă (de plată etc.). timeliness ['taimlinis, amer. si -nes] s. oportunitat e. cât e ceasul; what ~? când? la ce oră?; what ~ is it? / what is the ~? / (fam.) how goes timely ['taimli] I. adj. 1. oportun. 2. actual, de actualitate. II. adv. 1 . curând; devreme. (the) ~?, (fam.) what ~ are you? cât e ceasul?; (/at».) what ~ do y ou make it? cât arată ceasul dumitale? 5. (si ~s) epocă, timp, vreme, timpuri, vremuri ; ~ was when a fost un 2. (în mod) convenabil, oportun, potrivit; la vreme. timeou s ['tainras) adj. (scot.) 1. timpuriu. 2. oportun, potrivit. timp / o vreme când; ~ immemorial, ~ out of memory / mind a) timpuri imemoriale, time payment ['taim .peim^nt] s. (amer. ec.) plata în rate. vremuri străvechi; b) din timpuri imemoriale , din vremuri străvechi; as ~s go în vremuri timepiece [~ pi:s] s. ceas; cronometru; cronograf. ~ ca acestea; bad ~s vremuri grele; (com.) dull ~ (perioadă de) stagna re; good ~s vremuri time pleaser [~ .pliiza'] s. v. t i ni c - s e r v e r. bune ; hard ~s vremuri grele; in old(en) ~s, in ~s of old / yore în vremuri de demult, time-proof [~ prud] adj. (rar) durabil, trainic. odinioară; in our ~ în zilele noast re; in the ~ (s) of Napoleon în timpul / în vremea / în time purchase [~ .pait/as, -t/ is] j . v . t i m e b a r g a i n . zilele lui Napoleon; in these ~s în vremurile acestea; in ~s gone by în vremuri trecute timer ['taints'] s. 1. v. t i m e c l e r k . 2. cronometru; cronograf. 3. (tehn.) regulator / apuse, pe vremuri; other ~s, other manners alte vremuri, alte obiceiuri; out of ~ în vremuri străvechi; troub lesome ~s vremuri grele; Shakespeare's ~ epoca lui cu program. 4. (mec.) regulat or de aprindere. 5. (auto) distribuitor de aprindere. 6. (electr.) Shakespeare; to comply with the ~s, to yield to ~s a se acomoda / a se potrivi vremurilor; re leu / traductor / regulator de timp. time-sanctioned [tainipsamlc/and] adj. cons acrat (prin uzaj, prin obicei). when ~s are the worst they will certainly mend cân d timpurile sunt mai grele, ajutorul timesaving ['tainiiseivin] adj. care econom iseşte timp, care duce la economie de timp. este mai aproape; when ~ shall be în / p e viitor; when ~ was a) pe vremuri, odinioară; time-server [~iSo:vor] s. 1. oportu nist; conformist. 2. făţarnic, ipocrit. 3. (om) servil, b) pe atunci. 6. (si good ~, fine ~, jolly ~) (fam.) amuzament, distracţie, petrecere, chef; slugarnic (faţă de ce i aflaţi la putere). to have a (real) good / fine ~, to have / to make a (jolly) ~ of it, to have the ~ of one's time-serving [~iSD:vinj I. s. oportunism; (pol.) fripturism. II. adj. oportunist, făţarnic. life a se distra / a petrece bine / de mi nune; (amer.) to go on a ~ a pleca la petrecere / time-sharing [~ Jeorin] s. 1. (ec.) timp partajat (în utilizarea unui bun). 2. (infor.) folosire chef; a high ol d ~ un chef de pomină. 7. existenţă, viaţă, veac; it will last my ~ va dura concomitentă a nui computer pentru mai multe programe.



 953 tinstone



time-sheet [~ /i:t] s. 1. foaie de prezenţă. 2. fişă de pontaj. 3. (mar.) program de tin eid ['tiniid] I. s. (zool.) molie de casă (din familia Tineidae). II. adj. din fam ilia Tineidae. descărcare. time shell [~ /el] s. (mil.) obuz fuzant. tin filings [ 'tin rfailirjz] s. pi. pilitură de cositor. tin fish [~ fi/] s. (mar. si.) 1. torp ilă. 2. submarin. tirne-signal [~.signal] s. (mai ales radio) semnal pentru anunţare a orei exacte. tinfoil ['tin 'foil, -'-] I. s. foiţă de cositor / staniol. II. vb. t r. v. t i n (II, 2). time signature [~ isignit/9r] s. (muz.) fracţie care indică măsur a. ting [tin] vb. intr. (fam.) v. t i n k l e . time-stained l~steind] adj. îngălben it / pătat / ruginit de vechime / bătrâneţe. tinge [tind3] I. vb. tr. 1. a vopsi; a colo ra; a nuanţa; clouds ~d with purple nori de time-stricken [~.strik;?n] adj. gârbovit de vreme / bătrâneţe. culoare purpurie. 2. (fig.) a da (u/iui lucru) o spoială / un asp ect / un iz. II. s. 1. culoare, time study [~ iStAdi] s. cronometraj. vopsea. 2. nuanţă; to have a ~of green a bate în verde. 3. (sl.) primă (pentru vânzătoare). time swit h [~ swit/] s. întrerupător (electric) cu mecanism de ceasornic. timetable [~teibl] s. 1. orar al mareelor. 2. orar (şcolar). 3. (ferov.) mersul trenurilor. 4. (fig.) nuanţă; iz; spoială. tingle ['tirjgl] I. vb. intr. 1. a ţiui, a zbârnâi, a zumzăi; a bâzâi a; my ears are 4. (rar) program (al unei festivităţi etc.). 5. (pol.) ordine de zi ( a parlamentului). ~ing îmi ţiuie urechile; the reply ~d in her ears răspunsul îi (ră)suna î urechi. time-taking [~ .tcikin] adj. care cerc (mult) timp. 2. a produce mâncărime, a furnica. 3. a arde (de dorinţă, nerăbdare). 4. a tremura, a palpita. time value [~ -vcelju:] s. (muz-) valoare, lungime (a unei note). 5. (rar) v. t i n k l e (1). II. s. 1. ţiuit; bâzâit, zumzăit; zbârnâit; sunet (subţire de clopoţel time-work [~wa:k] s că (plătită) cu ora / cu ziua. etc.). 2. furnicare, mâncărime. time worker [~ iW3:kor] s. muncitor (plătit) cu ziua / cu ora. tingler [-ar] s. (sl.) palmă zdravănă (ca lovitură). t imeworn [~wo:n] adj. 1. uzat de timp, ros, mâncat de bătrâneţe, vechi; (jig.) răsuflat, ti ngling [-in] l.s.v. t i n g l e (II). II. adj. 1. (despre urechi) care ţiuie. 2. u sturător, învechit. 2. secular, venerabil. 3. blazat. pişeător; care furnică; ~ conscience conştiinţă neliniştită, cuget neîmpăcat. time zone [~ zoun] s. v. t i m e b e l t . tin ha 'tin han] s. (sl.) 1. (nul.) cască de oţel; that puts the ~ o n it! asta e culmea! t imid ['timid] adj. 1. timid, sfiicios, sfios. 2. v. t i m o r o u s. 3. (despre animale) asta îi pune capacul! 2. (în expresii) to be ~s a fi beat / pilit. sălbatic, fricos; as ~ as a hare / rabbit fricos ca un iepure. tinhorn [~ho:n] s. (amer.) fanfaron, lăudăros. timidity [ti'miditi] s. 1. timiditate, sfială, sfiiciune. 2. frică, teamă; şovăială. tinker ['tirjkar] I. s. 1. spoitor de cazane / de tingiri. 2. meseriaş pr ost, cârpaci; to have timidly ['timidli] adv. 1. cu sfială. 2. cu frică, cu teamă. a ~ a t a thing a face o cârpeală la un obiect. 3. (sl.) politician de cafenea; ~s' news i storic timidness ['timidnis, amer. şi -nes] s.v. t i m i d i t y . timing ['taimir j] ş. 1. execuţie la timp (a unei acţiuni). 2. caracter coordonat (al unei cunoscută de toţi. 4. (/nil.) mortier; tun mic. 5. (iht.) aterină. 6. (ornit.) pinguin-mic (Alea acţiuni); sincronism (şi tehn.). 3. (tehn., auto, av.) punere la punct a aprinderii (la motoare torda). II. vb. A. tr. 1. a drege, a spoi (cazane, căldări). 2. (fam.) a cârpi, a repara de cu ardere interna). 4. (sport) cronometrare, cronometraj. 5. ( fot.) calcul al timpului de mântuială. B. intr. a cârpi, a repara de mântuială. tinkerly [ 'tirjkali] I. adj. (despre lucrări) prost, (ca) de cârpaci. II. adv. prost, fără expuner e. pricepere, ca un cârpaci. timist l'taimist] s. (muz.) persoană care ţine / păstrează ta ctul / măsura. tin kettle ftin-ketl] s. 1. cazan / ceaun de cositor. 2. (fam.) pia n hodorogit. timocracy [tai'mokrasi] s. (pol.) domnie a celor avuţi, timocraţie, plu tocratic, tinkle ['tinkl] I. vb. A. intr. a suna (subţire), a ţiui; tinkling bells c lopoţei cu sunet de timocratic [itaimou'krsetik] adj. (pol.) caracterizat prin (sa u în legătură cu) domnia argint; (rar) his ears ~d îi ţiuie urechile. B. tr. 1. a suna (cl o/xttele), a face să sune. 2. (fig.) celor avuţi, timocratic, plutocratic. a chema l a biserică prin tragerea clopotelor. II. s. sunet (subţire de clopoţel etc.); (fam.) T imon ['taiman, -mon] s. (fam.) mizantrop. to give smb. a ~ a-i da cuiva un telef on, a suna pe cineva la telefon. Timorese [iti:mo:'ri:z] I. adj. din Timor. II. s. 1. locuitor din Timor, timorez. 2. (folosit tinkler1 [-ar] s. (sl.) clopoţel, z urgălău. capi.) the ~locuitorii Timorului, timorezii. tinkler2 s. (dial.) 1. căldărar am



 bulant, spoitor de tingiri. 2. vagabond. 3. (scot.) ţigan. timorous ['timaras] adj . timorat, fricos; şovăitor. tin liquor ['tin .likar] s. (tehn. vopsitorie) soluţie de săruri de staniu întrebuinţată ca timorously [-li] adv. v. t i m i d l y . mordant, baiţ. timorousness [-nis, amer. şi -nes] s. caracter timorat; frică, teamă, sfială; şovăială. ti izzie [~ -tizi] s. (amer. glumeţ) automobil Ford de tip vechi. timorsome ['timasam ] adj. v. t i m o r o u s. tinman [~man] s. 1. tinichigiu. 2. v. t i n m o u l d e r . timothy ['timsBij s. (bot.) timoftică (Phleum pratense). tin mine [~ main] s. mină de staniu / de cositor. timothy grass [~ gra:s] s.v. t i m o t h y . tin m oulder [~ .moulds] s. meşteşugar care confecţionează vase de cositor. timpani ['timpani: ] pi. de la t i m p a n o. tinned ['tind] adj. 1. cositorit; ~ iron plate tablă co sitorită. 2. conservat (în cutii, mai timpanist ['timpanist] s. (muz.) timpanist. al es metalice); ~ goods conserve; ~ cow v. t i n c o w ; (şl.) ~ music muzică înregistra tă timpano ['timpanou],pl. timpani [-ni(:)] s. (muz.) timpan. pe discuri. 3. ~ loa f pâine coaptă în forma. tin [tin] I.s. 1. staniu, cositor; bar ~ cositor în vergele /ba re; block /ordinary ~eositor tinner ['tina1"] s. 1. meseriaş specializat în cositori rc. 2. tinichigiu. 3. (înv.) miner într-o în blocuri / lingouri; lode ~ staniu nativ, cositor nativ; sheet ~ tablă de cositor; ~ and mină de cositor. temper aliaj de stan iu cu puţin cupru. 2. tablă (cositorită, galvanizată). 3. (orice recipient tinneries ['t inariz] s. pl. mină de cositor. de tablă) cutie (de consent etc.); untieră; bidon; cănită; gamelă; formă (de copt cozonaci tinnery ['tinari] s. industria minieră a cositorului, exploatare a zăcămintelor de cositor. etc.); tinichea; a ~ of sardines o cutie cu s ardele; (fa/n.) straight from the ~ direct de tinniness ['tininis, amer. şi -nes] s. sunet metalic neplăcut, ca de tinichea (al unui pian la sursă, din prima mână; proaspăt , cald; ncaltcrat. 4. veselă, vase de cositor sau de tablă etc.). (cositorită). 5. (şl.) bani, parale, gologani, lovele, biştari. 6. atr. de cositor; de tablă; (si.) tinnin g ['tinirj] s. cositorire. mediocru, de proastă calitate; (mar. si.) ~fîsh torpilă; ~ spoon lingură de cositor; (amer. tinnitus [ti'naitas] s. (med.) ţiuit în urechi. si.) ~ Lizzie / lizzie / automobil ieftin. 7. (amer. si.) insigna de poliţist. II. vb. tr. 1. a tinny ['tini] adj. 1. stanifer, care conţine (mult) cositor. 2. cu gust d e cositor. 3. care cositori, a spoi. 2. a acoperi cu foiţă de staniu / cu staniol. 3 . a pune (conserve, sardele sună ca o tinichea; (despre sunete) ca de tinichea; (f am.) ~piano v. t i n k e t t l e (2). etc.) în cutii. 4. (arte, despre colorit) as pru, dur, metalic, sec. 5. (sl. înv.) bogat, plin de bani. 6. (austr. tin-bearing ['tin-bear in] adj. (geol., mine) stanifer, care conţine staniu. sl.) norocos, băfto s. tincal ['tinku:!, -a:l] s. (com.) borax (natural) brut. tin-opener [tinpOup.? nar] s. cheie / deschizător de (cutii de) conserve (unealtă). tin can ['tin -keen] s . 1. (mar. sl.) distrugător, contratorpilor. 2. (mil. sl.) tanc. tin ore [~ o;r, ~ D3r] s. minereu de staniu; casiterit. 1 tin canister [~ ikeenista "] s. cutie d e tablă; bidon. tin-pan [~pa;n] s. 1. formă (de tablă) pentru copt. 2. farfurie de tab lă. tin case [~ kcis] s. v. t i n c a n i s t e r ; (mil.) ~ shot mitralie. tin-pa n alley [~ 'aeli] s. (amer. fam.) lumea editorilor, compozitorilor şi interpreţilor tin cow [~ kau] ş. (mil. sl.) lapte în cutii (de conserve), lapte conservat, conservă de de muzică uşoară (la New York). lapte. tin-panny [~'paeni] adj. strident, ascuţit; me talic. tinct [tirjkt] (înv., poetic) I. vb. tr. a colora. II. adj. colorat; vopsit . III. s. 1. vopsea; tinplate [~plcit,'-'-] I. ş. 1. tablă de cositor. 2. tablă cosito rită / galvanizată; tinichea. culoare. 2. (med.) tinctură; elixirul vieţii (la alchimişti) . II. vb. tr. a cositori. tinctorial [tink'torrial, amer. -'tou-] adj. 1. tincto rial, de vopsit. 2. de culoare, de colorant, tin-pot [~pot] I. s. 1. (tehn.) bai e de cositor (topit, pentru cositorire). 2. oală sau cutie de vopsea. de tablă. 3. ( n;il., sl.) chipiu, chivără (în cavaleria engleză). 4. (mar. sl.) cuirasat. II. adj. tin cture ['tinfa/y] I. s. 1. culoare, vopsea. 2. (arte) nuanţă, ton. 3. (med., chim.) t inctură; (atr. fam.) sărăcăcios, amărât, de nimic. mother ~ tinctură concentrată eu care se ară soluţii mai slabe; red ~ piatră filozofală. tin-pot town [~ tăun] s. aglomeraţie de mag erniţe (de tablă etc.), bidonville. 4. ţfig.) lustru, spoială, cunoştinţă superficială; to a ~ of mathematics a avea o tin pyrite [~ ipairait] s. (mineral.) pirită staniferă; stanin. spoială de matematici. II. vb. tr. (with) a vopsi, a boi (cu), a da o zugrăv eală / o spoială tin salt [~ sa(:)lt] s. (tehn. vopsitorie) mordant, baiţ (cu clorură st anoasă). (de)(şijig.). tinsel [rtinsal] I. s. 1. paiete, fluturaşi; beteală; lame. 2. br ocart. 3. (jig.) farafastâcuri, tinder ['tindar] s. 1. iască (şi German ~, prepared ~) . 2. (mar.) pânză de semnalizare. zorzoane; strălucire amăgitoare. II. adj. 1. sclipitor



 . 2. superficial; aparent; amăgitor; ~ 3. arbore uscat şi găunos. enthusiasm entuziasm prefăcut. III. vb. tr. a împodobi cu fluturaşi / cu beteală (şifig.); to ~ over a îmbrăca beteală, a acoperi cu zorzoane. tinder-like ['tindalaik] adj. v. t i n d e r y . t indery ['tindari] adj. ca iasca; uşor inflamabil. tin sheet ['tin /i:t] s. tablă cos itorită / galvanizată; foaie de tinichea. tine [tain] s. 1. dinte (de furcă, de furcul iţă, de grapă). 2. vârf de corn (la cerb). tin shop [~/op] s. tinichigerie (prăvălie). tine ['tinia] s. 1. (med.) coaja (pe pielea capului) chelbe. 2. (entom.) molie (Tine a), tinsmith [~smi8] s. v. t i n m a n (1). 3. v. a n n u l e t (2). tin solder [~ .solda1"] s. aliaj (de cositor) pentru lipire moale; staniu de lipit. 1 tin s tar [~ 'sta:r] s. (sl.) detectiv (particular). tin ear ['tin 'ia "] s. (amer. sl .) 1. incapacitate de a distinge sunete sau tonuri muzicale. tinstone [~ stoun] s. (mineral.) casiterit. 2. ureche desfundată (de lovituri etc.).



 tin stuff 954



tin stuff [~ stAf] s. (mine) minereu de cositor brut. tint [tint] I. s. 1. culoa re; colorit, coloraţie (uşoară / slabă), ton, tentă, nuanţă; to have a bluish ~ a bate în a i; ~s of the rainbow culori ale curcubeului. 2. (arte, gravură) haşură, grizeu. II. vb . tr. a colora; a nuanţa; to ~ by dabbing with rubbers a estompa; ~ed glass(es) oc helari de soare. tin-tack ['tintaek] s. ţintă, cuişor (de tapiţerie). tint drawing ['tin t idronrj] s. 1. desen sau pictură în diferite nuanţe ale unei singure culori. 2. (teh n.) epură cu laviu. tinter ['tints1"] s. geam colorat (pentru proiecţii în culori). ti ntiness ['tintinis, amer. şi -nes] s. gradaţie defectuoasă sau nearnionioasă a culorilor (unei picturi). tinting ['tintin] ş. (poligr.) tonare. tintinnabular [.tinti'na?b jufor] adj. v. t i n t i n n a b u 1 o u s. tintinnabulation ['tintiinsebju'lcij sn] s. clinchet, zornăit, zăngănit, zdrăngănit. tintinnabulous ['tinti'nzebjubs] adj. (des pre clopoţei etc.) zornăitor, zăngănitor. tintinnabuluni [.tinti'iuebjubrn] s. 1. (arheo l.) clopoţel (mai aleş la romani). 2. (poetic) clinchet, zornăit; (jig.) ~ of rhyme zo rnăit al rimei. tintless ['tintlis, amer. şi -Ies] adj. (arte) incolor; negradat. ţint o ['ţintou] s. (corn.) un soi de vin spaniol. tintometer [itintow'mi:t3r] s. (fiz) colorimctru, tintometru. tinty ['ţinti] adj. (arte, pictură) cu gradaţie defectuoasă a culorilor. tintype ['tintaipj s. (fot.) ferotipie; fotografie pe placă ferotipică. tin ware [~ ws3r] s. (corn.) tinichigerie, obiecte de tinichea / de tablă cositori tă. tin whistle [~ bwisl] s. (muz.) flajeolet. tin works [~ works] s. 1. uzină metal urgică prelucrătoare de cositor. 2. uzină producătoare de tablă cositorită. tiny ['taini] a j. (şi ~ little) foarte mic, micuţ, mititel; a ~ tot un gâgâlici. tip1 [tip] I. s. 1. ex tremitate, capăt, vârf; ~of the ear lobul urechii, vârful urechii; to have smth. at th e ~ of one's fingers a şti / a cunoaşte ceva la perfecţie; (fam.) I had it on the ~ofm y tongue mi-a stat pe limbă; from ~ to ~ a) de la un capăt (al aripilor întinse) la al tul; b) (fam.) de la un cap(ăt) la celălalt; to walk on the ~s of one's toes a umbla în vârful picioarelor. 2. vârf metalic (al bastonului, al umbrelei etc.); dragon (la sabie). 3. bombeu, vârf, blacheu. 4. (bot.) anteră. 5. colţ (de basma etc.). II. vb. t r. 1. a prevedea / a înzestra cu vârf (un obiect, o sculă), a pune vârf (unui obiect, un ei scule); (mec.) to ~ with steel a oţcli vârful (unei scule). 2. a reteza vârful (unu i copac, unui arbust); a tunde (părul). tip2 I. vb. A. tr. 1. a înclina, a apleca; t o ~ the balance / beam / scale(s) a) a face balanţa / cântarul să se încline; to ~ the s cale(s) at a hundred pounds a avea greutatea de / a cântări o sută de funzi (şi nu mai m ult); b) (fig.) a prepondera, a prevala, a precumpăni, a hotărî, a fi factorul hotărâtor, a avea (o) importanţă decisivă. 2, a atinge uşor, a Iovi uşor. 3. a face să basculeze; a ră rna, a deşerta (prin răsturnare); (si.) to ~ all nine a doborî cele nouă popice; to ~ on e's passengers into the ditch (despre vehicule) a-şi răsturna călătorii în şanţ. 4. (în exp ) (si.) to ~ down a doborî; (fam.) to ~ off a bea dintr-o dată / până la ultimul strop, a da peste cap (un pahar de vin etc.); (si.) to ~ one's boom off a) a pleca în călător ie; b) a da bir cu fugiţii, a o lua la sănătoasa; to ~ out a deşerta (prin răsturnare); to ~over / up a) a face să basculeze, a răsturna; b) a deşerta (prin răsturnare); to ~ up a seat a ridica o strapontină. B. intr. 1. a se înclina, a se apleca. 2. a bascula; a se răsturna; a se ridica (dintr-un capăt). 3. to ~ out a se deşerta (prin răsturnare); to ~ over a bascula, a se răsturna; (si.) to ~ over the perch a muri, a da ortul popii; to ~ up a bascula, a se ridica (dintr-un capăt). II. s. 1. lovitura uşoară. 2. în clinaţie; to give a cask a ~ a apleca un butoi. 3. Ioc de descărcare; (rubbish) ~ gr oapă de gunoaie. 4. v. t i p p e r 2 (1). 5. v. t i p c a r. to miss one's ~aj (şl. circ despre acrobaţi etc.) a greşi, a executa prost; b) (fig.) a nu reuşi în viaţă, a fi un ratat. tip3 I. s. 1. (fam.) bacşiş, mică sumă de bani dăruită (unui copil etc.); what's the ~? cât face (socoteala)? 2. (mai ales la curse de cai, la bursă) informaţie sau indicaţi e discretă; sfat discret; straight ~ informaţie sau indicaţie sigură / demnă de încredere; fat bun; take my ~ ascultă-mă pe mine, ascultă sfatul meu. II. vb. A. tr. 1. (fam.) a da bacşiş (cuiva); a dărui o mică suma de bani (unui copil etc.); to ~ smb. (with) a shi lling a da cuiva un şiling bacşiş sau bani de buzunar. 2. (fam., mai ales la curse de cai, la bursă) a informa discret, a da (cuiva) o indicaţie discretă, a sfătui discret. 3 . (pop., sl.) a lansa, a arunca, a da; to ~ (smb.) the wink a face (cuiva) semn pe ascuns; to ~ off a avertiza, a preveni; (sl.) to ~ the brads / cole / loaver



 / shilling / stivers a da banii, a scoate biştarii, a sălta Ioveaua; ~ us your fist / daddle / fin / flipper! bâte laba!; ~your legs a gallop! ia-ţi picioarele la spina re!; don't ~ me any of your jaw! ia mai tacă-ţi fleanca! gura! mucles! lî. intr. a da bacşiş(uri). tip and run ['tip ond rAn] s. 1. (sport) variantă a jocului de crichet (în care jucătorul de la bătaie trebuie să facă o cursă în cazul când batagul atinge mingea). 2 mil.) ~ raid raid prin surprindere cu retragere precipitată. tip-car [~ka:r] s. (f erov.) vagon basculant; vagon dumcar. tip-cart [~ka:t] s. (tehn.) cărucior bascula nt / culbutor, tomberon. tipcat [~k#t] s. 1. turcă. 2. jocul de-a turca. tip chees e [~ t/i:z] s. v. t i p c a t. tip lorry [~ .lori] s. (auto) camion cu benă bascul antă, autobasculantă. tip-off E'tipo(:)f| s. (fa/».) 1. informaţie secretă, pont. 2. aluzi e; avertizare; indiciu. tippable ['tipoblj adj. căruia i se poate da bacşiş. tipper1 [ 'tips'"] s. meseriaş care confecţionează vârfuri metalice pentru bastoane şi umbrele. tipp er2 s. 1. dispozitiv de basculare / culbutare / răsturnare. 2. (muncitor) basculat or, culbutor. 3. (fa/u.) persoană care dă pronosticuri asupra rezultatului unei curs e de cai etc. 4. persoană care dă bacşiş(uri). 5. v. t i p - c a r.



tippery ['tipsri] ş. (sl.) plată. tippet ['tipit, amer. şi -etj ş. 1. eşarfă, lentă. 2. (pe ină de) blană; (înv. fig.) to turn ~ a se dezice de părerile susţinute în trecut, a devenir negat, a schimba căciula. 3. capişon. 4. strună (de undiţă); hempen ~ / (sl. înv.) Tyburn ~ reang. tippet grebe [~ gri:b] ş. (omit.) corcodel-mare (Podiceps cristatus). tippi ng ['tipirjl adj. 1. basculant;~seat scaun basculant; strapontină.2. v. r i pp i n g(I). tipping cart [~ ka:t[ s. v. t i p - c a r t. tipping lorry [~ 'fori] s. au tobasculantă. tipping trailler [~ rtreilo1"! s. (auto) remorcă basculantă. tipping wag (g)on [~ iwaîgonj ş. v. t i p - w a g (g) o n. tipple1 ['tiplj I. vb. A. intr. a bea , a trage la măsea; a chefui. B. tr. a bea; (fam.) to ~ away one's cares a-şi îneca ne cazurile în băutură. C. rej7. a se îmbăta. II. s. 1. băutură (spirtoasă); (jig.) excitant; .) what's your ~? ce (vrei să) bei? 2. (mine) clădire a puţului. tipple2 s. (tehn.) ba sculator. . tippler [-3r] ş. bcţiv(an). tippling l'tiplirj] I. s. 1. alcoolism, nărav al beţiei / al băuturii. 2. beţie, chef. II. adj. beţiv, băutor. tippling house [~ haus] s . cârciumă. tippy ['tipi[fldj-(fam.) 1. care se clatină pe picioare; nestatornic. 2. c u mişcări afectate, care se fâţâie. tipsify ['tipsîfai] vb. tr. (fam.) a îmbăta; a ameţi. t ['tipsili] adv. ca un om beat. tipsiness ['tipsinis, amer. şi -nes[ s. (stare de) beţie. tipstaff ['tipsta:f, amer. -sta;f],pl. tipstaffs [-s], tipstaves [-steivz, -sttevz] s. 1. portărel. 2. (înv.) baston (cu vârf de metal purtat de portărei în trecut). tipster [rtipstor] s. vânzător de pronosticuri (la alergările de cai, la bursă etc.). t ipsy ['tipsij adj. 1. beat, ameţit, afumat, aghesmuit, cherchclit; to get ~ a se îmbăt a; to make ~ a îmbăta. 2. atr. de om beat. tipsy-cake [~'keikj s. prăjitură de migdale s au budincă (îmbibată) cu vin sau rom. tip tilt ['tip tilt] vb. tr. a strâmba din (nas). tip tilted [~ 'tiltid] adj. cu vârful ridicat; (despre nas) cârn. tiptoe ftiptou,'-' -] I. s. (în expresii) on ~(s) în vârful picioarelor; to be / to stand on ~(s) to be / to stand a ~ a) a sta în vârful picioarelor; b) (fig.) a fi în culmea încordării; to be o n the ~of curiosity, to be a ~ with curiosity a nu mai putea de curiozitate. II. adj. maxim, de gradul cel mai înalt; ~ jollity culme a veseliei. III. adv. 1. (stân d) în vârful picioarelor; (fig.) încordat, în culmea încordării / curiozităţii / nerăbdării l picioarelor, tiptil. IV. vb. mtr. a merge în vârful picioarelor; a merge tiptil. t iptop ['tip'top,'--] (fa/n.) I. s. culme, cel mai înalt grad; ceea ce e mai bun; m ai de scamă, cremă, caimac. II. adj. (sl.) admirabil, superior, excelent; (corn., sl .) tippest-toppest de cea mai bună calitate. tiptopper ['tip'top3r] s. (sl.) 1.om distins /elegant / bine. 2. om de nădejde/destoinic / priceput (Ia toate). 3. ceva deosebit de bun / de fin / de niarc. tip-truck [~trAk[ s: v. t i p I o r r y. t ippulary [tipjufori] adj. (entom.) din neamul ţânţarilor; de ţânţar; asemănător cu ţânţarii tip-up seat ['tipAp 'si:t[ s. strapontină. tip-wag(g)on ['tipiwajgon] s. vagon(et) basculant. tirade |tai'rcid, ti'reid, ti'rcr.d] s. 1. tiradă; potop de cuvinte. 2 . (muz.) ruladă; mişcare. tirailleur [itirai'o:1", -ai'jor, -ai'fo:r şi pronunţia france ză) s. (fr. mii. mar.) 1. tiralior, trăgător. 2. lunetist, trăgător cu luneta. tire1 [rtai or] (amer.) I. s. 1. cerc (de fier) la roată; (ferov.) bandaj (de roată). 2. (şi pneum atic ~) pneu, anvelopă; beaded ~ anvelopă pe talon; wired ~ anvelopă pe sârmă; solid ~cauc iuc plin; non-skid ~ anvelopă cu profil antiderapant; corded ~ anvelopă cu (inserţie d e) pânză de cord; balloon ~ pneu balon; dual ~ anvelopă dublă (pentru cuvinte compuse v. t y r e). II. vb. tr. 1. a pune cerc la, a cereui (o roată). 2. a prevedea (o bic



 icletă) cu pneuri. tire 2 1. vb. A, tr. a obosi, a osteni; a epuiza, a extenua, a istovi; (jig.) a plictisi, a sătura; to get/to grow ~d a obosi, a osteni; to get/t o grow ~d of /with smth. a) a obosi de ceva; b) (fig.) a se plictisi, a se sătura, a se dezgusta de ceva; to ~ (smb.) to death a) a osteni (pe cineva) din cale af ară; b) (fig.) a plictisi (pe cineva) de moarte; to ~ out a epuiza, a extenua, a i stovi; (fig.) I am ~d out (with) mi-e lehamite (de). B. vb. mtr. 1. a obosi, a o steni. 2. (fig.) (of, with) a se plictisi (de), a se sătura (de), a se dezgusta (d e). II. s; (fam.) oboseală; surmenaj. tire3 (înv.) I. s. 1. găteală, îmbrăcăminte, haine. 2 oafură, pieptănătură. 3. garnitură de pat. 4. (Jig.) fală, pompă. II. vb. tr. a găti; a îmb ed ['takxl] part. trec. de la t i r e2 (I, A) şi adj. 1. obosit, ostenit. 2. plict isit, sătul, dezgustat. 3. plicticos, anost; răsuflat. tiredness [-nis, amer. şi -nes] s. 1. oboseală; extenuare. 2. (jig.) saturaţie, plictiseală; dezgust. tireless1 ['tai alis, amer. şi -Ies] adj. (despre roţi) fără bandaj, fără cerc; (auto) fără pneu(ri), fără ireless2 adj. neobosit. tirelessly [-li] adv. neobosit; fără a obosi. tirelessness [ -nis, amer. şi -nes] s. rezistenţă (extremă) la oboseală. tiresome ['tafossm] adj. 1. obos itor; plictisitor. 2. exasperant, nesuferit; supărător; contrariant. tiresomeness [nis, amer. şi -nes] s. 1. caracter obositor / plictisitor (al unei munci etc.). 2. caracter contrariant / supărător (al unei ştiri etc.). tire trouble ['taisitrAbl] ş. pa nă de cauciuc. *



 955 to



a (de)numi. 2. (poligr.) a pune (unei cărţi) titlul pe cotor. 3. (rar) a îndreptăţi. 4. (c in.) tire valve |~ vaelv] s. ventil ai pncului. tirewoman ['tai&wuruan], pi. tir ewomen [-wimin] s. (înv.) 1. cameristă. 2. (teatru) a pune titluri (unui film). gard erobieră. 3. modistă. titled ['taitld] adj. titrat, nobil, aristocrat. title-deed i' taitldi:d] s. 1. titlu, act de proprietate. 2. titlu (document I act doveditor a l tiring [taiarirj] s. (amer.) 1. cercuire, bandajare (a roţii). 2. montare a pneu rilor. unui drept oarecare). tiring house [~ rhaus] s. (înv.) v. t i r i n g r o o m. title-holder [~ihoukk>r] ş. 1. posesor al titlului (nobiliar). 2. (sport) deţinăto r al titlului. tiring room [~ ru(:)m] s. (teatru) 1. (înv.) cabină de actor. 2. gard erobă. tirl [te:l] I. vb. A. intr. 1. a tremura; a se cutremura. 2. (despre vânt) a-şi schimba direcţia campion. dintr-o dată. B. tr. 1. a învârti, a roti, a învolbura. 2. a ru pe; a dezgoli, a despuia. II. s. title leaf [~ li:f] s. (poligr.) foaie de titlu . învârtire, rotire, învârtejirc, vârtej. titleless ['laitlis, amer. şi -Ies] adj. fără tit iro ['taiarou] s. (lat.) tiron, începător, novice, ucenic, practicant, boboc. titlepage [taitlpeid3] s. (poligr.) pagină (de) titlu, frontispiciu, copertă interioară. ti tle-part [~pu:t] s.v. t i t l e - r o l e . tirocinium litairou'sinjam] s. (lat. ) 1. ucenicie; (mil.) serviciu (de recruţi). 2. noţiuni tic bază, prime noţiuni (ale une i arte, ale unui meşteşug). title-role [~roul] s. (teatru) rol titular. tirra-Iirra ['tira'lira] s. triluri (de ciocârlie etc.). title-roleist [~-roulist] s. (teatru) deţinător / interpret al rolului titular. title sheet [~ /i:t] s. (poligr.) coală de titlu. tirw(h)it ['ta:wit] s.v. l a p w i n g . titling [-irj] s.l.v. t i 11 a r k. 2. v. t i t m o u s e . 'tis [tiz] prese, de la i t i s. tisane [ti(:)'zasn] s.v. p t i s an. titlist ['taitlist] s. (amer. sport) campion. tish-ho ['ti/fio u] interj, hapciu! titmal ['titmal] ş. (omit.) piţigoi-albastru (Parus caeruleus). t itmouse ['titmaus],/;/. titmice [~mais] ş. (omit.) piţigoi (Parus); great ~piţigoi-mar e tisic(k) [tisik] adf v. p h t h i s i c a l . tissue ['tisju:, 'ti/ju:] I. s. 1. ţesătură (Jînâ, subţire), voal, stofă. 2. (biol.) ţesut; cellular (Parus major); blue ~ i t m a l ; crested / tufted ~ piţigoi moţat (Parus cristatus), -ţesut celular; (agr., silv., hart.) formative ~cambium. 3. v. t i s s u c - p a p c r. 4. (jig.) coal ~ piţigoi-negru (Parus ater). împletitură, ţesătură, urzeală; păienjeniş; ~ of lies ţesătu minciuna 5. (înv.) titrate ['taitreit] vb. tr. (chim.) a titra, a doza prin metod a volumetrică. stofă de fir de aur / argint. II. vb. tr. a ţese; a urzi; a împleti. titr ated [-id] adj. (chim.) titrat. tissued [-d] adj. ţesut; urzit; împletit. titrating [-in] s.v. t i t r a t i o n . titration [tai'trei/3n, ti't-] s. (chim.) titrare , dozare volumetrică. tissue-paper ['tisju:.peipar etc.] s. hârtie de mătase, (hârtie) f oiţă. titre ['taitar, 'ti:t9r] s. (chim.) titru, titlu (ăl unui metal nobil), titru (a l unei soluţii). tit1 [tit]s.l.v. titmousc.2.(rar)căluţ.3.(rar)mârţoagă,gloabă.4.(înv.dispr ) târfă; (pop.) light ~ curvuliţă. tit-tat-to ['tit-taet-tou] s.v. c r i s s - e r o s s . tit2s. (în eAy;r.)~fortat dinte pentru dinte; to give -forţat a plăti cu aceeaşi monedă; titter1 [titor] I. vb. intr. a râde pe înfundate, a chicoti. II. s. 1. chicot(eală). 2. (sl.) a riposta prompt. fată. tit3 v. t e a t. titter2 vb. intr. a se legăna, a s e hâţâna (la capătul unei scânduri). Titan1 [taitsn] s. 1. (initol.) titan. 2. (poetic) so arele. tittering ['titarirj] s, râsete înfundate, chicote, chicoteală. titan2 s. v. t i t a n i u m. tittivate ['titiveit] vb. v. t i t i v a t e. titanate [-cit] s. (chim.) titanat. tittle l'titl] s. 1. (înv.) liniuţă (deasupra unui cuvânt sau unei lite re, ca semn al prescurtării). 2. (înv.) 3. (înv.) punct(ulcţ). 4. (fig.) amănunt dintre ce le mai mărunte; Titanesque [-'esk] adj. de titan, titanic. iotă; bagatelă, [leac, lucr u de nimic; not a / one ~ nici o iotă; to a ~ exact, întocmai Titaness [-is] s. (mit a/.) titană (si fig.). (până în cele mai mici amănunte). titanic1 [tai'ta?nik, ti't-] adj. titanic, supraomenesc, colosal, gigantic, uriaş. tittle-tattle [-.taetl] I. s. 1. bârfeli; flecăreală, palavre, vorbe de clacă; the ~of the day titanic2 adj. (chim.) tit anic; ~acid acid titanic. cronica scandaloasă a zilei. 2. (rar) flecar, palavragiu . II. vb. intr. 1. a pălăvrăgi, a flecari, titaniferous [itaiten'ifbras] adj. (mineral .) titanifer, care conţine titaniu. a îndruga verzi şi uscate. 2. a sta de vorbă. III. a dj. (rar) guraliv, vorbăreţ, flecar. titanite ['taitsnait] s. (mineral.) titanit. ti ttle-tattler |~itaetl3r] s. flecar, palavragiu; persoană care se ţine de bârfeli; ţaţă, cum



 titanium [tai'teiniam] s. (chim.) titaniu. titbit ['titbit] s. 1. bucată gustoasa ; gustare aleasă. 2. pasaj picant / savuros (dintr-un tittle-tattling [~ita;tlin] s. flecăreală, palavre. discurs, ziar etc.); noutate picantă. tittup [tiUp] (fam.) I. vb. intr. 1. a se mişca vioi / voios / săltăreţ; a sălta, a ţopăi. 2. a merge repede cu paş . 3. (despre cai) a merge în galop uşor. 4. (mar. sl.) tithable ['taioabl] adj. (car e poate Fi) supus zceiuiclii. tithe [taiâ] I. s. 1. zecime, a zecea parte; părticică, picătură, iotă; I don't believe a ~ a da cu banul pentru plata consumaţiilor. II. s. 1. mişcare sprintenă / voioasă / săltăreaţă; of what he says nu cred nici a zecea parte din câ une; not a ~! nici o iotă! 2. (bis.) salt(uri), ţopăială, ţopăieli. 2. mers grăbit cu paşi 3. galop uşor. zeciuială (dare bisericeasca); ~ rent-charge dare bisericească în bani de terminată de tittuppy ['titopi] adj. (fa/n.) 1. sprinten; săltăreţ. 2. neastâmpărat; sprinţ instabil, cursul cerealelor; to levy a ~ (on smth.) a dijmui (ceva); (jig.) the plague took its ~ of nestatornic: şovăitor. the people poporul fu decimat de ciumă. I I. vb. tr. 1. a dijmui, a zeeiui; to ~ mint and titty ['titi] s. 1. (limbajul co piilor mici) ţâţă. 2. (fam.) susetă. cumin a da atenţie la nimicuri. 2. a plăti dijmă / zec pe. III. adj. (înv.) al zecelea. titubant ['titjubsnt] adj. (rar) împleticit; care s e împleticeşte. tithe collector [- kailcktVJ s. (bis.) dijmuitor, perceptor al zceiu iclii. titubate ['titjubcit] vb. intr. (rar) 1. a nu se ţine bine pe picioare; a s e împletici: a merge tithe-free [~ fri:] adj. (bis.) scutit de zeciuială. împleticiiul u-se. 2. (jig.) a se bâlbâi. 3. a se tăvăli. r tithe gatherer [~ Tga?


 oud on a - ceva ce face ca un titlu / drept să have been ~ London am fost la Londr a; he retired ~ rest s-a retras ca să se odihnească; apară îndoielnic; coloured ~ titlu aparent / valabil numai în aparenţă; to clear a ~ a prezenta help yourself ~ what you like! serviţi-vă cu ce vă place!; it tended ~ your glory un titlu; a demonstra un drep t; to have a ~ to smth. a avea un drept la ceva; the ~ was a contribuit la glori a dumneavoastră; to be invited ~ dinner a fi invitat la masă; that is rested in the wife titlul (de posesiune) aparţinea soţiei; (fig.) ~s to fame titluri de glorie. no thing ~ me asta nu înseamnă nimic pentru mine; ~ my shame spre ruşinea mea; 7. titlu, titru (al unui aliaj, mai ales de metal nobil); to lower the ~ of the coinage a scădea introduction ~ introducere Ia / în; as ~ cât despre; (fa/n.) here's ~ you! în sănăta ea ta titlul aliajului monedelor. (jur.) by onerous ~cu titlu oneros. II. vb. tr . 1. a intitula, / dumitale!; ~ his cost pe spezele lui; back ~ back spatc-n spa te; from hand ~ hand



 toad 956



din mână-n mână; fighting hand ~ hand and man ~ man luptă corp la corp; to speak ~smb. a v orbi cuiva; to speak ~ the question a vorbi la chestiune, a rămâne la subiect; he to ok his hat off~ him şi-a scos pălăria în faţa lui. 2. (amer. pop.) v. a t (1). 3. la, de; he was fastened ~ a tree a fost legat de un copac; we are confined ~ one room su ntem limitaţi la o cameră. 4. (concordanţă, conformitate) conform, potrivit, după; ~ my he art's desire după dorinţa inimii mele; ~my knowledge după câte ştiu eu. 5. (limită, influen până la; ~ the amount of până la suma de; to count up ~ ten a număra până la zece. 6. (com aţie, relaţie, raport) cu, în comparaţie cu, pe lângă; you are but a child ~ him eşti doar copil pe lângă el; five ~one cinci la unu; he is a brother ~ Charles este (ca) un fr ate pentru Carol; to compare ~ a compara cu. 7. (temporal) până (la); a quarter ~ on e unu fără un sfert; the town was defended ~ the last oraşul a fost apărat până la sfârşit; long ~ night mai este mult până la noapte. 8. (acompaniament) cu, la; she sang ~ hi s guitar ea cânta acompaniată de ghitara lui; they danced ~the music ei dansau după mu zică. 9. ca, drept; (înv.) he has a handsome young man ~ his son are ca fiu pe un tânăr frumos. 10. (indicator al dativului) give the book ~ me dă-mi (mie) cartea. 11. (i ndicator al infinitivului) a; ~ be or not ~ be a fi sau a nu fi. 12. (înlocuitor a l infinitivului suprimat) I don't go because I don't want ~ nu mă duc pentru că nu v reau (să mă duc). II. adv. 1. înainte, mai departe. 2. (tn e*pr.) to put the horse ~ a înhăma calul; shut the door ~! închide uşa!; pull the shutters ~! trage obloanele!; he came ~îşi reveni în simţiri, se trezi din leşin; he turned ~ with a will se puse pe treabă; se apucă serios de lucru; leave the door ~! lasă uşa (între)deschisă! 3. (în expr.) ~ and f o încoace şi încolo. toad [toud) s. 1. (zool.) broască-râioasă (Bufo); (amer.) horned ~ igu na (Iguana); ~ in a/ the hole a) (gastr.) bucată de carne friptă în aluat; b) (si.) om -sandviş (carepoartă în faţă şi în spate câte un afiş); (fig.) like a ~ under a / the harro persecutat, călcat în picioare, alungat, hărţuit; obidit, amărât, speriat; (sl.) the bigge t ~ in the puddle căpetenia locală, persoana cea mai importantă / cea mai cu vază din pa rtea locului; (fig.) to eat ~s for smb., to eat smb.'s ~s a adula / a linguşi în chi p josnic pe cineva, a peria pe cineva; (pop.) to sit like a ~ (up)on a choppingblock a şedea prost călare / în şa. 2. (si nasty ~) (pop.) persoană detestabilă /odioasă / uferită, individ respingător / dezgustător; canalie, nemernic; midwife / obstetrical ~ mamoş şarlatan. 3. (în expr.) dirty ~ muiere murdară; paceaură. toad-eater ['toudii:t3rj s. (fig.) linge-talere / -blide, câine de uşi multe; lingău; adulator, linguşitor josnic . toad-eating [~ii:tirj] I. s. parazitism; ploconire servilă, slugărnicie, adulare, linguşire josnică. II. adj. parazit; servil, slugarnic, adulator, linguşitor cu josnic ie. toadey ['toudi] s.v. t o a d y . ' toad-fish ['toudfi/J s. v. a n g l e r (2 ). toad-flax [~flaiks] s. (bot.) linăriţă (Linaria vulgaris). toad head [~ hed] s. (om it.) specie de ploier (Charadrius dominicus). toadlet ['toudlit, amer. şi -let] s. (zool.) broască-râioasă mică. toad lily ['toud lili] s. (bot., hort.) lalea pestriţă, bibi ică (Fritillaria). toadling ['toudlin] s.v. t o a d l e t . toad lizard ['toud. li zsd] s. (zool.) iguana (Iguana). toad pipe [~ paip] s. (bot.) coada-calului, bar ba-ursului (Equisetum). toadrock [~rok] j . v . l o a d s t o n e 2 . toad's cap ['toudz kajp] s. v. t o a d s t o o l . toad's hat [~ hset] / v . t o a d s t o o l . toadskin ['toudskin] s. (amer. sl., limbajul adolescenţilor) marcă poştală de 5 c enţi. toad spit(t)le ['toudi spitl] s. (entom.) larvă (ntai ales a speciei Cercopis spumaria). toad-spotted [~ -spotid] adj. (expresie shakespeariană) cu pete urâte. to ad sticker [~ .stiks1"] s. (amer. sl.) sabie, spangă. toadstone1 [~stoun] s. piatră preţioasă cu însuşiri miraculoase. toadstone2 s. (mineral.) melafir. toadstool [~stu:l] s. 1. ciupercă otrăvitoare. 2. (orice) ciupercă mai mare. toady ['toudi] I. s. v. t o a d - c a t e r. II. vb. A. tr. a adula, a linguşi în chip josnic (pe); a se linguşi, a se gudura (pe lângă). B. intr. (to) a (se) linguşi, a se gudura. toadysh ['toudi/] a dj: v. t o a d - e a t i n g (II). toadyism ['toudiizpml s. adulare, linguşire jos nică. to-and-fro ['tu(:)on'frou] I. adj. atr. (despre mişcare) de „du-te-vino", de nav etă; ~ movement / motion mişcare de „du-te-vino". II. s. mişcare de „du-te-vino"; agitaţie, forfot(eal)ă; alergare încoace şi încolo. toast1 [toust] I. s. 1. pâine prăjită; piece / ro of ~ felie de pâine prăjită; pesmet. 2. felie de pâine prăjită; pesmet; ~s pl. friganele; uttered ~ felie de pâine prăjită (unsă) cu unt; dry ~ felie de pâine prăjită liră unt; (sl.



 have (smb.) on ~a) a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară (pe cineva); a trage clapa (cuiva ); b) a avea (pe cineva) la mână / la cheremul său; c) a pune (cuiva) sula în coastă. 3. (î v.) pâine prăjită în vin. II. vb. A. tr. 1. a prăji (pâine etc.), a rumeni; ~ed bread bucăţ uburi de pâine prăjită (pentru supă). 2. (fam.) a încălzi (picioarele etc. la foc). B. intr 1. a se prăji, a se rumeni. 2. (fam.) a se încălzi (la foc), a se prăji (la soare). toa st2 I. s. 1. toast; toastarc, închinare a unui pahar; to give / to propose a ~ a r osti un toast; to give smb. a ~ a închina paharul, a bea în sănătatea / cinstea cuiva; t o pledge a ~ a bea în urma unui toast (rostit de altcineva). 2. persoană sau cauză / i dee pentru care se toastează. 3. (şi reigning ~, universal ~) persoană sărbătorită (mai ale femeie frumoasă) care face obiectul omagiului tuturor. II. vb. A. tr. a toasta (p entru cineva sau ceva), a închina paharul, a bea în sănătatea (cuiva); I ~ your health b eau în sănătatea dumitale. B. intr. a toasta. toaster1 ['tousto'] s. 1. prăjitor de pâine, grătar pentru prăjitul feliilor de pâine. 2. tigaie pentru prăjirea brânzei. 3. ceva prăji sau de prăjit. toaster2 s.l.v. t o a s t m a s t e r (1). 2. persoană care toastează.



toasting-fork ['toustingfo:k] s. 1. furculiţă de prăjit pâinea. 2. (glumeţ) sabie, spadă, s angă. toasting-iron [~iaisn] s. v. t o a s t i n g - f o r k . toast list [~ list] s. listă a toasturilor (la un banchet). toastmaster [~.mo:stor] s. 1. (la banchet e, ospeţe) ordonator al toasturilor, persoană (de obicei plătită) care se îngrijeşte de bun desfăşurare a toasturilor. 2. (amer.) persoană care sade în capul mesei, prezidând un ban chet. toast-rack [~ra;k] s. suport pentru feliile de pâine prăjită. toast stand [~ stj end] s.v. t o a s t r a c k . toast water [~ iWo:t3rj s. apă în care s-a muiat pâine p răjită (băutură pentru bolnavi). tobaceanalian [tOibxkOH'neilisn] s. (glumeţ) fumător. toba co [to'baekou] s. 1. (bot.) tutun (Nicotiaim tabacum); wild ~ a) tutun-turcesc ( Nicotiana rustica); b) v. g a g r o o t. 2. tutun (de pipă etc.); tabac; chewing ~ tabac de masticat; fine cut ~ tutun (tăiat) mărunt; to eat ~ (când. sl.) a mesteca tu tun. tobacco box [~ toks] s. 1. tabacheră. 2. cutie de / pentru tutun. tobacco-col oured [~ ,kAk»d] adj. (de culoare) tabac, de culoarea tutunului. tobacco cutter [~ ikAto'] s.-l. maşină de tăiat tutunul. 2. cuţit de tăiat tutunul. tobacco-cutting machine [~.kMin ms'Jim] s. v. t o b a c c o c u t t e r (l). tobacco fiend [~ fund] s. fumător înrăit, tabacoman. tobacco heart [~ ha:t] s. boală de inimă datorată abuzului de tu un / tabagismului. tobacco jar [~ d3a:r] s. borcan de tutun. tobacconist [tstaks nist] s. 1. tutungiu; ~'s (shop) tutungerie, debit de tutun. 2. fabricant de tut un. tobacco-pipe ['ts'baskoupaip] s. lulea, pipă; ~ bowl lulea (recipient de tutun la pipă); ~clay lut de pipă; ~shank ciubuc, ţeava de lulea; ~ tip imamea/ tobacco pla nt [~ pla:nt] s. (bot.) tutun (Nicotiana tabacum). tobacco-pouch [~paut/] s. pun gă de tutun. tobacco roll [~ roul] s. (corn.) păpuşă / sul de tabac. tobacco spinner [~ .spins'"] s. (muncitor) tăietor de tutun de tabac. tobacco stopper [~ .stopor] s. unealtă pentru îndesat tutunul în lulea. tobacco tongs [~ toţz] s. sg. si pl. cleştişor pen ru aşezarea unui cărbune pe tutunul din lulea. tobacco twister [~ itwistor] s. v. t o b a c c o s p i n n e r . tobacco wrapper [~ .rapa'J s. foiţă de ţigară (de foi). Toba gonian [itoub'cigounion] I. adj. din Tobago. II. s. locuitor din Tobago. to-be [ t9:'bi:] s. (poetic, rar) viitor. tober ['toubor] s. (sl.) şosea, drumul mare. tob ine ['toubin] s. un fel de tafta. toboggan [ts'bogan] I. s. (sport) tobogan (un/ el de sanie). II. vb. intr. (sport) a coborî în tobogan pe o pantă I un povârniş; a se da cu toboganul. _ tobogganer [-or] s. persoană care se dă cu toboganul. tobogganist [ist] s. v. t o b o g g a n e r. toboggan run [to'togon rAn] s.v. t o b o g g a n s l i d e . toboggan slide f~ slaid] s. 1. (sport) pistă, pantă abruptă pentru toboga n. 2. derdeluş. toby1 ftoubi] s. 1. (şi Toby) cană de bere (informa unui bărbat gras cu pălărie tricorn). 2. Toby numele căţelului (viu) în teatrul englez de păpuşi. 3. (sl.) fesă toby2 (înv.) I. s. (sl.) 1. drum mare. 2. tâlhărie la drumul mare. 3. tâlhar călare la dr umul mare. II. vb. tr. a fura, a răpi, a jefui (la drumul mare), toby-jug, Toby-ju g [~ d3Ag] s. v. t o b y " (1). tobyman ['toubimon], pl. tobymen [-man, -men] s. (sl. înv.) tâlhar (călare) la drumul mare. toby spice [~ spais] s. (sl. înv.) atac tâlhăre c, jaf (la drumul mare). toc [tok] s. (mii. tel.) litera „t". tocan ['touksn] s. v . t o c o2. toccata [to'ka:to, to'k-] s. (muz.) tocată. tocher ['tohor] (scot.) I. s. zestre. II. vb. tr. a înzestra. tocher good [~ gud] s. (scot.) v. t o c h e r (I). tocherless ['tohslis, amer. si -Ies] adj. (scot.) fără zestre. toco1 ['toukou] s. (sl. scol.) bătaie, pedeapsă corporală la şcoală; lovituri, ghionturi; to administer ~ to a boy a trage unui elev o bătaie; to nap ~ for yam a primi mai multe lovituri d



 ecât dai. toco2 s. (omit.) toco, tucan-uriaş (Rhamphastos toco). tocology [to'kokxrj i] s. (med.) obstretică. to-come [ta'kAm] s. adj. (poetic, rar) viitor. tocsin ['t oksin] s. 1. tocsin, (semnal de) alarmă prin clopot(e). 2. clopot de alarmă. tod1 [t od] I. s. 1. (înv.) tufiş. 2. (înv.) unitate de măsură pentru lână (= 28 pfunzi = 12,7 kg). . vb. mir. (înv.) a avea greutatea de 28 de pfunzi. tod2 s. (sco(„ înv.) 1. vulpe. 2. şm echer, pişicher, vulpoi bătrân. tod3 s. (amer. fam.) v. t o d d y (1). . today [tg'dei , tu'd-] I. adv. astăzi, azi; în prezent, în ziua / vremurile de astăzi; (amer.) ~noon a zi la amiază; ~ week de azi într-o săptămână; ~me, tomorrow thee astăzi mie, mâine ţie; ~ a omorrow a mouse azi bogat, mâine sărac; (fam.) here ~ and gone tomorrow azi aici, mâin c-n Focşani; a week (ago) ~ acum o săptămână; cu o săptămână în urmă. II. s. ziua de astăzi lă; ~ is ours, tomorrow is yours astăzi mie, mâine ţie; one ~ is worth two tomorrow(s) v rabia din mână face mai mult decât cioara din par; the writers of ~ scriitorii (zilei) de azi. toddle ['todl] I. vb. A. intr. 1. a şontâcăi; (despre copii mici etc.) a umbl a / a merge legănându-se cu paşi mărunţi. 2. (fam.) a se plimba agale / alene. 3. (fam.) a pleca, a se duce, a-şi lua valea; a se căra; I must be toddling trebuie să plec. 4. ( fam. în expresii) to ~ home a se întoarce acasă; to ~ in a intra agale, cu paşi mărunţi; to ~ off a pleca,



 957 Toledo



a-şi lua valea, a se căra; ~off! ia-o din loc! cară-te!; to ~out a ieşi agale, cu paşi măru ; to ~ round to smb.'s house a face o plimbare până la cineva / până la locuinţa cuiva. B. ţr. (î/i expresii) to ~ one's way along a-şi vedea liniştit de drum. II. ş. 1. şontâcăire; legănat / şovăitor / cu paşi mărunţi (al copiilor mici etc.). 2. (fam.) (mică) plimbare, r let's go for a ~! hai să ne plimbăm puţin! hai să facem o mică plimbare! 3. (rar) v. t o d d l e r . toddler [-sf] s. copil mic care începe să umble. toddy ['todij s. 1. gro g cald (rachiu sau rom cu apă caldă, îndulcită). 2. suc de palmier (mai ales fermentat); vin de palmier. to-do [to'du:, tu'd-] s. (fam.) agitaţie, tărăboi, zarvă; to make a ~a) a face tărat>oi / tam-tam; b) a face nazuri / mofturi / farafastâcuri, a se fasoli; what a ~! ce daraveră! ce circ! • tody ['toudi] s. (omit.) todul (Todus). toe [tou] I. s. 1. deget de picior (de om sau de animal); (si.) from top to ~, (rar) from tip to ~ din cap până în picioare, din creştet până-n tălpi; ~s up mort; to toast one's ~s încălzi picioarele (la foc); to tread /to step / to tramp on smb.'s ~s / on the ~s of smb. a) a călca pe cineva pe picior; b) (fig.) a jigni pe cineva în sentimentele sale, a călca pe cineva pe bătătură; on one's ~s a) plin de vitalitate / de viaţa; voios; b) agitat, fără astâmpăr; c) activ; be on your ~s! dă-i drumul! apucă-tc de treabă! da-i bă ; d) energic; decis; hotărât; îndrăzneţ; (jig.) to stub one's ~ on (smth.) a se poticni de (ceva). 2. vârf (alpiciorului, pantofului, ciorapului etc.); extremitate inferioa ră, capăt de jos; to turn one's ~s in a-şi răsuci picioarele înăuntru; to turn one's ~s out a-şi răsuci picioarele în afară; (sl.) to turn up one's ~s (to the daisies), to turn one 's ~s up, to go one's ~s up a muri, a da ortul popii. 3. partea dinainte a copit ei. 4. (mec.) vârf; pivot. 5. (constr.) bază (a unui zid, a unui pilaştrii). 6. (mec.) crapodină. II. vb. A. tr. 1. a atinge / a lovi / a împinge cu vârful piciorului (sau la golf) cu capătul bastonului; (fam.) to ~smb. a da cuiva un picior; to ~ the lin e / mark / scratch a) (sport) a se alinia la start; b) a se alinia; c) (fig-) a fi disciplinat. 2. a încăpută (ciorapi). 3. (în expresii) to ~ it a) (fam.) (şi to ~ and h eel it) a dansa; b) (pop.) a călca. B. intr. (în expresii) to ~ in a umbla cu picioa rele răsucite înăuntru; to ~out a umbla cu picioarele răsucite în afară. toe basin ['toifab isn] s. (hidr.) puţ de amortizare. toe-cap [~ka3p] ş. bombeu, vârf (al încălţămintei). toe p [~ klip] s. curea a pedalei (la bicicletele de curse). toed [toud] adj. 1. cu degete la picior. 2. (despre încălţăminte) cu bombeu, cu vârf. toe-dance ['toudu:ns, amer. -dsens] s. dans în vârful picioarelor. toe-dancing [~.do:nsirj, amer. -dzensin] s. (coregrafie) poante,dans (artistic) în vârful picioarelor; to practise ~ a face (exe rciţii de) poante. toenail [~neil] s. 1. unghie Ia (degetul de la) picior. 2. cui bătut oblic. toeshoe ['tou./u:] s. papuc de balet, poante. toff [tof] I. ş. (sl.) fi lfizon, fante; (pop.) burjui; the ~s crema societăţii, înalta societate, clasa / clase le conducătoare; ştabii; oamenii bogaţi; lumea elegantă; to act the ~ a face pe gomosul. II. vb. rejl. (în expresii) to ~ oneself up / out a se găti, a se dichisi. toffee [ 'tofi] s. caramea; not for ~ a) (fam.) nicidecum; he can't sing for ~ nu poate d eloc să cânte, n-arc pic de voce; b) (pop.) cu nici un preţ, nici în ruptul capului, o d ată cu capul. toffee-nosed [~-nouzd] adj. (fam.) înfumurat, cu nasul pe sus. tofflck y ['tofiki] adj. (sl.) înfumurat; de filfizon. tofflshness ['tofi/nis, amer şi -nesj s. (sl.) înfumurare; fire de filfizon. toffy [tafi] I. s. v. t o f f cell. adj. ( sl.) v. t o f f i c k y . toft [toft] s. 1. casă cu curte; mică gospodărie agricolă / ţărăn că. 2. (jur.) foc, vatră, cămin, casă. 3. (înv., dial.) deluşor. 4. (sl.) fante înfumurat. tman |'toftm3n],pl. toftmen [-man, -men] s.fînv.) mic agricultor, (ţăran) proprietar a l unei mici gospodării (agricole). tog [tog] (sl.) I. s. (de obicei ~s) îmbrăcăminte, ha ine, ţoale; ~ and kick haină şi pantaloni; (mar.) long ~s haine civile; short ~s panta loni scurţi. II. vb. A. tr. a îmbrăca, a înţoli; to ~ out a găti; a dichisi, a împopoţona; s ~ged off like a tar era îmbrăcat ca un marinar; to be (all) ~ged up a fi gătit cu ha inele cele mai frumoase, a fi gătit ca de nuntă / horă; to get ~ged out anew a se înnoi, a-şi înnoi îmbrăcămintea. B. intr. şi rej7. (în expresii) to ~ (oneself) up / out a se găt se dichisi; a se împopoţona. toga ['toug9].pl. togae ['toud3i:] s. (lat. arbeol.) to gă. toga'd ['toug^dj adj. v. t o g a e d. togae l'tougi] pi. de la t o g a. togaed ['tougad] adj. îmbrăcat cu toga. togated [toug^d] adj. l.v. to g a e d . 2 . (j/g.) maiestuos,mândru, impunător; îngâmfat. together [ta'geoa1", tu'g-j I. adv. 1. (with) împr



 eună (cu), laolaltă (cu); to be well ~ a ţine bine tactul (la vâslit); (mat.) to add ~ a aduna laolaltă (una cu alta, unele cu altele); to bind ~ a lega împreună / laolaltă; to act ~ a acţiona împreună; to bring ~ a strânge, a aduna; a întruni, a acumula; to get / t o gather / to collect ~ a) a strânge, a aduna; a întruni; a acumula; b) a se aduna, a se întruni; c) a se acumula, a se strange; (mar.) (despre, nave) to sail ~ a nav iga împreună; lands lying ~ proprietăţi / moşii / pământuri / loturi învecinate; we stand o l ~ suntem solidari, biruim sau murim împreună. 2. laolaltă; unul cu altul, unul faţă de c elălalt; to belong / to go ~a fi pereche, a se potrivi, a merge împreună: compared ~ u nul comparat / în comparaţie cu celălalt; (mat.) to multiply ~ a înmulţi una eu alta; to s trike ~ a ciocni una de alta; the foes rushed ~ duşmanii se ciocniră (între ei). 3. co nsecutiv, unul după altul, în şir, Ia rând; încontinuu, fără întrerupere, neîntrerupt, neco întruna; three days ~ trei zile la rând / în şir. 4. (with) în acelaşi timp (cu), simultan (cu), concomitent (cu); all ~cu toţii, toţi deodată; now all ~! cu toţii în cor! II. inter j, (mar.) toţi o dată! togetherness [ta'geSanas] s. armonie, înţelegere, prietenie.



toggery ftogori] s. (sl.) îmbrăcăminte (mai ales specială), haine; găteală; bishop's ~ odăj de episcop. toggle ['togi] I. s. 1. (mar.) peşte, cavilă de parârne. 2. (tehn.) siste m / mecanism cu pârghii cotite. 3. (constr.) piron, cârje. 4. (tel.) circuit de decl anşare bi-stabil. II. vb. tr. (mar.) a prevedea cu cavilă de parâme. toggle-joint [~d3 oint] s. (mec.) articulaţie cu nucă; articulaţie sferică, cu rotulă. toggle-Iever [~ili:vo r] s. (mec.) pârghie cotită; pârghie articulată; (tehn.) ~tongs cleşte cu braţe cotite. tog le-pin [~pin] s. v. t o g g 1 e (1,1). toggle-press [~pres| s. (tehn.) presă cu ge nunchi; presă cu pârghii cotite. Togolese [itougou'Ii:z] I. adj. din Togo, togolez. II. s. 1. locuitor din Togo, togolez. 2. (folosit ca pi.) the ~ poporul togolez, togolezii. toii1 ['toii] I. vb. intr. 1. a munci (din greu), a (se) trudi; to ~ and moil a) a munci din greu, a se trudi, a se speti; b) a munci cu îndârjire; c) a -şi câştiga pâinea cu sudoarea frunţii; to ~ at a munci din greu (ca un rob) la, a se trud i cu. 2. a înainta cu greu, a se târî; to ~along a înainta anevoie dc-a lungul; a se târî d -a lungul; to ~on a) a-şi continua munca, a-şi vedea de lucru; b) a-şi continua drumul , a-şi vedea de drum; to ~ through a-şi croi anevoie drum prin; to ~ up a hill a urc a anevoie un deal; to ~ upward a urca / a se ridica cu trudă / cu mari eforturi. I I. s. muncă grea / anevoioasă; trudă; osteneală; the ~s of war truda şi ostenelile războiul i; after great ~ după multă trudă. toii2 s. (mai ales ~s pl.) 1. (cinegetică, mai ales f ig.) plasă, mreajă; laţ; cursă, capcană; ~s of a spider pânză de păianjen; (fig.) to be tak the ~s, to get caught in the ~s a) a cădea în cursă; b) a fi prins în mreje, a fi ferme cat / vrăjit. 2. (cinegetică, înv.) fanion de îngrădire. toiler ['toibr] s. 1. truditor, m uncitor. 2. om trudit, (fig.) cal de bătaie / poştă / tramvai. toilet ['toilit, -ot] s . 1. (înv.) (masă de) toaletă. 2. toaletă; găteală; to make one's ~ a-şi face toaleta, a se a / îmbrăca / pieptăna etc. 3. toaletă, îmbrăcăminte; ~ of white silk toaletă / rochie de m lbă. 4. curăţire (a rănii, după operaţie). 5. toaletă, closet. 6. (amer.) cameră de baie (c tă I closet). toilet ease [~ keis] s. trusă de toaletă; travelling ~ trusă de voiaj / călăt rie. toîlet-cover [~tkAVor] s. şerveţel de (masă de) toaletă. toilet glass [~ gla:s] s. og lindă de toaletă. toilet-paper [~-peip3r] s. hârtie igienică, hârtie de toaletă; ~ fixture uport de hârtie igienică. toilet-powder [~ipaudar] s. pudră de corp. toilet-roll [~rou t] s. sul de hârtie igienică. toiletry ['toilotri] s. (amer.) articole de toaletă. toi let service ['toilit iSo:vis] s.v. t o i 1 e t - s e t. toilet-set [~set] s. tru să de toaletă; garnitură / serviciu de toaletă. toilet-soap [~soup] s. săpun de toaletă. to let sponge [~ spA.nd3] s. burete de baie. toilet-table [~,tcibl] s.v. t o i l e t (1). toilette [toa:'let şi pronunţia franceză] s. (jr.) v. t o i l e t (2, 3). toile t ware ['toilit iwsor] s. (corn.) articole de toaletă, veselă (de porţelan, faianţă etc.) pentru lavabo / baie / pentru masa de toaletă. toilful ['toilful] adj. 1. trudit, muncit, supraîncărcat cu muncă. 2. v. t o i l s o m e . toilfully [-i] adv. v. t o i l s o m e l y . toil-hardened ['toil-he:dnd] adj. călit în muncă. toilless ['toillis] a dj. fără osteneală. toils [toilz] s. pl. v. t o i î2. toilsome ['toils^m] adj. laborios, anevoios, dificil, greu; penibil; trudnic; obositor. toilsomely [-li] adv. cu ( multă) trudă; anevoie, cu caznă; cu greutate; în mod obositor. toilsomeness [-nis] s. di ficultate, greutate; caracter obositor (al unei îndeletniciri). toil-worn f'toil


 re de Tokay californian. toke [touk] s. (sl.) mâncare, haleală, crăpelniţă; pâine (mai ales uscată). token ['toukstlj I- s. 1. semn, simbol, mărturie, dovadă; indiciu, simptom; ~ payment plată simbolică; for a ~ ca semn (de recunoaştere), ea dovadă; in ~ of, as a ~ of în semn de; in ~ of respect în semn de respect; in ~ that ca semn că; to give ~ of a denota, a indica, a dovedi, a arăta. 2. suvenir, (cadou, dar oferit ca) amintire . 3. semn, pată (de ciumă). 4. jeton (care ţine loc de monedă). by the same ~, by (this) ~, (fam.) more by ~ a) ca probă, ca dovadă, dovadă c că; b) în plus, pe deasupra, (ba) (c e e) mai mult, (ba) nu numai atât; cu atât mai mult că; c) afară de aceasta, de altfel, de altminteri; d) din aceeaşi cauză, tocmai de aceea; e) în consecinţă, prin urmare, deci, aşadar; by ~of conform, potrivit, după, ţinând scama de. II. vb. tr. a denota, a fi sem n de; a fi simbol de. token money [~ miAni] s. 1. monedă fiduciară / divizionară; semn e monetare. 2. circulaţie fiduciară. token strike [- istraik] s. grevă de avertisment. toko ['toukouj s. v. t o c o. tokology [tou'kolod3i] s. v. t o c o l o g y . to la ['toulo:] s. unitate de măsură în India (= 11,66 grame). tolbooth ['tolbu:G, -bu:6] s.v. t o 11 b o o t h. told [tould] past şi part. trec. de la t e i i . tol-de-ro l l'toldo'roul] (refren) tra-la-la. Toledo [to'leidou, ta'l-] s. (ist.) sabie de Toledo.



 tolerable 958



tolerable ['tolsrsbl] I. adj. 1. suportabil, tolerabil. 2. acceptabil; bunicel. 3. (înv.) destul de sănătos. II. adv. (amer.) v. t o l e r a b l y . tolerably [-ij ad v. tolerabil, suportabil; destul de. tolerance ['toloransj s. 1. toleranţă; îngăduinţă, ind lgenţă. 2. (com.) toleranţă admisă la greutatea monedelor. 3. (îehn.) toleranţă. tolerant [ rsnt] adj. 1. tolerant; îngăduitor, indulgent. 2. (med.) care suportă bine (medicament e etc.). tolerate ['toloreit] vb. tr. 1. a tolera; a suporta, a îndura; a răbda. 2. a permite, a îngădui, a tolera. 3. (med.) a tolera, a suporta (un medicament etc.). toleration [.tols'reijan] s. tolerare; îngăduinţă, indulgenţă. tolite ['toulait] s. (chim.) trinitro-toluen. toii1 [toul] I. vb. A. tr. a trage (clopotul) rar şi ritmic. B. i nlr. (despre clopot, ceas) a bate cu sunete rare şi ritmice; a dăngăni; a bate / a sun a de înmormântare. II- s-1- bătaie ritmică şi rară (a ceasului etc.). 2. dangăt (funebru, d ormântare, al clopotului). toll2 I. s. 1. vamă, taxă; impozit (perceput în pieţe, târguri, entru servicii prestate etc.); town ~ acciz. 2. (si miller's ~) uium (tai/t reţinu t de morar). 3. (fig.) plată, vamă; road accidents take a heavy ~ of human life acci dentele de circulaţie fac foarte multe victime; the ~ of the roads mortalitatea pe drumurile publice. II. vb. tntr. a încasa taxe etc.; a-şi lua uiumul. tollable ['to ulsbl] adj. (despre persoane, mărfuri) supus la taxe, impozabil. tollage ['toulidz ] s. 1. taxă. 2. taxare; impozitare. toll area ['toul lEorio] s. (tel.) reţea-zonâ sub urbană. toll-bar [~ ba:r] s. barieră unde se încasează taxe etc. (pe şosele). tollbooth [' tolbu:6, -bu:o] s. (scot.) 1. închisoare. 2. biroul vamal (la bariere, pe şoselele u nde se percepe o taxă de trecere). 3. (înv.) primărie. toll-bridge ['toul.brid3] s. po d cu taxă de trecere. toll call [~ ko(:)l] s. (tel.) convorbire interurbană (între oraşe nu prea îndepărtate). toll collector [~ k3ilcktor] s. încasator al taxei de trecere p e unele şosele şi poduri. toll exchange [~ iksit/eind3] s. (tel.) centrală telefonică in terurbană. tolley ['toii] s. (fam.) bilă (la jocuri cu bile). toll-free ['toul'fri:] adj. (amer.) (despre o convorbire telefonică) scutit de taxă. toll-gate ['toul geit ] s.v. t o l l - b a r . toll-house [~haus] v. t o l l b o o t h (2). toll keepe r [~ .ki:porJ s.v. t o l l c o l l e c t o r . tol-lol [itoul'loul] adj. (si.) aşa şi aşa; bunicel; tolerabil. tol-lol-ish [itoul'louli/] adj. v. t o i - Io 1. toll r oad ['toul roud[ s. autostradă cu plată. toii service |~ isa:vis] s. (aulo.ferov.) t rafic suburban. toluene |'touljui:n] s. (chim.) toluen. toluidine [to'lju:idi;n] s. (chim.) toluidin. ţoiule l'toulju:!] s. v. t o 1 u e n e. Tom [tom] s. prese, de la T h o m a s; (any) ~, Dick and Harry a) oricine, fiecare, toată lumea; b) (p eior.) plevuşcă, x-uleşti, neisprăviţi, terchea-berchea; (mar.) long ~ tun cu ţeava lungă. ahawk ['tomoho;k] I. s. (amer.) tomahawk, secure mică de luptă a indienilor; to bury the ~ a face pace. II. vb. tr. 1. a lovi / a omorî cu un tomahawk. 2. (fig.) a cr itica cu cruzime. Tom and Jerry [torn ond 


 . T o m m y (1). tommy bar |~ ba:r] s. (telm.) bară de manipulare. Tommy gee [~ d3 i:[ s. (fam.) gangster înarmat cu o mitralieră. Tommy-gun [~gAn, --'-] s. (mii.) puşcă a utomată Thomson; automat. tommyrot [~rot] s. (sl.) fleacuri, prostii, baliverne.



tommy screw [~ iskru:] s. (tehn.) şurub de strângere. tommy shop [~ /op] s. 1. magaz in de alimente în uzine. 2. brutărie, franzelărie, centru de pâine. 3. alimente luate de muncitori la lucru. 4. (înv.) magazin uzinal în care muncitorii căpătau alimente în locul plăţii în bani. tomnoddy ['tomnodi] s. tont, bleg; nătăfleţ, găgăuţă. tomogram ['tomogra5m .) tomogramă. tomograph ['tomogru;f, -graf] s. (med.) tomograf. tomography [to'mog rofi] s. (med.) tomografie. tomorrow [to'moron, tu'm-] I. adv. mâine; ~week de mâine într-o săptămână; the day after ~ poimâine; (prov.) never put off till ~ what you can do t day nu lăsa pe mâine ce poţi face azi; ~ never comes mâine înseamnă niciodată. II. s. (ziua ) mâine. tompiori ['tompion]s.v. t a n i p i o n. tom rot ['tom rot] s. v. t o m m y r o t. - ., Tom Tiddler's ground [~ 'tidloz graund] s. l.joc de copii. 2. (fi g.) ţara nimănui, sat fără câini. tomtit [—'tit] s. 1. (ornit.) piţigoi (Parus). 2. băieţel pici, ţânc. ,tomtom |~tom] I. s. 1. tam-tam. 2. v. t a m t a m (1). II. vb. intr. a bate tam-tam-ul. ton [tAn] s. 1. tonă; (mar.) displacement ~ tonă deplasare (= greut atea a 35picioare cubice de apă); freight~tonă fraht (- 1,12 m3); long/ gross ~tonă en gleză (- 1016,5 kg); metric ~ tonă metrică (= / 000 kg); register ~ tonă registru (= 2,8 3 m3); short ~ tonă scurtă (= 907,2 kg). 2. (fam.) număr / cantitate mare; ~s of peopl e mulţime de oameni. 3. (fam.) povară grea / copleşitoare. tonal ['tounsl] adj. (muz.) tonal. tonality [ton'naditi] s. tonalitate. tone [toun] I. s. 1. ton, sunet; de ep ~ ton profund; thin ~ ton subţire; (med.) heart ~s sunetele inimii; ringing ~ s emnal de apel (la telefon). 2. ton (fel de exprimare; inflexiune, intonaţie). 3. c aracter general, nivel (al moralităţii etc.). 4. (arte) nuanţare; ton. 5. intonaţie (a v ocii); modulaţie. 6. (mea'.) tonus. II. vb. A. tr. 1. a da tonul dorit / calitatea dorită (sunetului); a nuanţa. 2. a acorda (instrumente muzicale). 3. to ~ down a at enua; a diminua, a potoli; to ~ up a) a întări, a accentua (coloritul); b) a ridica; a întări (sunetul); c) a remonta, a înzdrăveni, a reface. B. intr. 1. a lua un ton; a s e nuanţa. 2. (with) a se armoniza (cu). 3. to ~ down a se atenua; a se potoli; to ~ up a se reface (după boală). tone arm ['toun c:m[ s. braţ acustic (al unui fonograf) . tone colour [~ rkAbr] s. timbru (al unui instrument etc.). tone language [~ ■lîerj gwids] s. (lingv.) limbă în care opoziţia de ton are valoare fonologică. toneless l'toun lis] adj. 1. (despre o culoare) fără strălucire. 2. fără voce; atonic. 3. monoton, inexpre siv. ^ ; tonelessly [-Ii] aaV. cu voce voalată. tonelessness [-nisj s. absenţă a tonul ui / tonalităţii. tone poem ['toun ipoiiim] s. (muz.) poem simfonic. ; tone quality [~ .kwoliti] s. (muz.) calitate a sunetului. r toner ]'touno ] s. pigment, color ant; toner. tone syllable ['toun isilobl] s. silabă accentuată. tong [torj] s. socie tate secretă (în China). ■-., T tonga ['torjgo] s. (anglo-indian) şaretă, trăsurică pe două Tongan ['torjgonj I. adj. din Tonga, tongan. II. s. 1. locuitor din Tonga, tongo lez. 2. (lingv.) tongană, (limba) tonga. tongs [torjz] s. pl. 1. cleşte, 2. (fam.) p antaloni; salopetă. tongue [tArj] I. s. 1. (anat.) limbă; (med.) furred / dirty / co ated ~ limbă încărcată; to put out one's ~ a scoate / a arăta limba; to bite one's ~ a-şi m a limba. 2. glas, grai, facultatea de a vorbi, vorbire; to give ~ a) a exprima, a se pronunţa; b) (despre un câine de vânătoare) a lătra; to have a ready I glib ~ a ripos ta prompt, a fi bun de gură; to have a sharp / caustic ~ a avea o limbă ascuţită; to hav e one's ~ at command a-şi stăpâni limba; to have smth. on / at the tip / at the end of one's ~ a-i sta pe vârful limbii, a-i sta pe limbă; to have too much ~ a fi limbut; he has a flippant ~, (fam.) he has his ~ well hung I oiled e bun de gură; to hold / (mv:) to keep one's ~ a tăcea, a-şi ţine gura; to curb / to bridle one's ~ to put a curb / a bridle on one's a) a tăcea, a-şi ţine gura, a nu scoate un cuvânt, a nu deschi de gura; b) a-şi măsura cuvintele, a fi măsurat la vorbă, a nu da frâu liber gândurilor; to find one's ~ (again) a) a-şi recăpăta glasul, a-şi reveni dintr-o surpriză; b) a prinde gl as, a-şi dezlega limba; (fam.) to loosen smb.'s ~ a face pe cineva să vorbească, a-i d ezlega limba; (fam.) keep your ~ in your mouth!, keep your ~ between your teeth! ţine-ţi gura!; to keep a civil ~ in one's head a vorbi politicos; your ~ runs befor e your wit îţi merge gura mai repede ca gândul; to shoot out one's ~ at a-şi bate joc de ; his ~ tripped a vrut să rostească un cuvânt şi a ieşit altceva; I cannot twist my ~ to i t nu pot rosti aşa ceva; (fig.)long ~ limbă lungă; (fig.) loose ~ limbă slobodă; slanderou s ~ gură rea / clevetitoare; (bibi.) confusion of ~s babilonie, încâlcire a limbilor;



 incontinence of ~limbuţie; skip of the ~lapsus linguae; his~failed him îşi pierdu glas ul / graiul; his ~ is too long for his teeth e limbut, are limbă lungă; to have I to speak with one's ~ in one's cheek a vorbi ironic; to oil one's ~ a vorbi măgulito r; to have a smooth ~ a) a fi mieros la vorbă; b) a şti să vorbească bine, a fi bun vorb itor; to wag one's ~ a) a flecari, a pălăvrăgi; b) a fi bun de gură; (bibl.) in ~ verbal , oral; he that has a ~ in his head may find his way where he pleases omul bun d e gură se descurcă uşor peste tot; wide ears and a short ~are best deschide urechile şi în chide gura; the ~ is sharper than any sword limba-i mai tăioasă decât orice brici; a ~ gives a deeper wound than any sword limba răneşte mai rău decât orice sabie; the ~ is n ot steel, yet it cuts deşi nu-i sabie, limba taie si ea. 3. limbă, limbaj, limbă vorbi tă, the mother ~ a) limbă maternă; b) limbă mamă (a unei alte limbi); the English ~ limba engleză; the gift of ~s a) talentul de a învăţa limbi străine; b) (bibi., înv.) darul limbi or. 4. orice obiect în formă de limbă;-limbă de pământ, limbă de foc; limbă de pantofi;



 959 toothsome



limbă de clopot; limba unei catarame; limbă de cântar sau de balanţă; lamă de cuţit; (ferov acul macazului; (tehn.) sfoara unui gater; ferăstrău cu ramă. 5. oişte. 6. (telm.) lambă, feder. 7. (electr.) indus. II. vb. A. tr. 1. a sări cu gura (la cineva), a-i ţine (c uiva) o predică, a lua (pe cineva) la refec / la trei păzeşte. 2. (înv.) a vorbi, a grăi; a rosti. 3. a atinge (ceva) cu vârful limbii; a linge (ceva). 4. (telm.) a uni / a asambla (ceva) prin îmbinare cu lambă şi uluc. 5. (muz.) a produce note în staccato cântân (ceva) la un instrument de suflat. B. vb. intr. 1. (rar) a flecari, a pălăvrăgi, a sp orovăi. 2. (despre câinii ele vânătoare) a lătra (în semn că au descoperit vânatul). tongue fore gum consonant ['tAţpndib: gAin ikonsansnt] s. (fon.) consoană prepalatala. tong ue-and-groove joint ['tArpndgru:v d3oint] s. (tehn.) îmbinare cu lambă şi uluc. tongue -bit ['tArjbit] s. zăbală. tongue bone [~ boun] s. (anat.) os hioid. tongued ['tArjd j adj. 1. cu limbă. 2. (în cuvinte compuse) eu limba; double-~ cu limba furcată. tongu e depressor ft An ditpresa1"] s. (med.) apăsător de limbă. tongue flame [~ fleim] s. f lacără oxihidrică. tongue-in-ebeck ['tAnint/i:k] I. adj. glumeţ; ironic. II. adv. în glumă; zeflemea. tongue-lash ['tArjla;/] vb. tr. a dojeni / a mustra aspru. tongueless ['tAnlis] s. fără limbă. tonguelet ['tArjlit] s. limbuţă. tongue-shaped 1'tAn/eipt] adj. î formă de limbă. tongue-tied [~taid] adj. 1. care nu poate vorbi. 2. (jig.) care a răm as fără glas, fără cuvinte, mut. tongue-twister [~ .twista1"] s. (fam.) şir de cuvinte gre u de pronunţat. tonguing ['tArjin] s. (fam.) mustrare, perdaf. tonguing cutter [~ .kAta1"] s. (tehn.) freză. tonguing plane [~ plein] s. (constr.) rindea pentru lam bă şi uluc. tonic ftcmik] I. adj. (med., muz.,fîg.) tonic. II. s. 1. (med.) tonic. 2. (muz.) tonică. tonicity [tou'nisiti] s. tonicitate (a muşchilor). tonic water [~ 'wo :ter] s. apă tonică. tonight [ta'nait, tu'n-] I. adv. diseară, Ia noapte, în seara aceas ta. II. s. scara / noaptea aceasta. tonjon [rtcmd3on] ş. (anglo-indian) palanchin. tonk [torjk] vb. tr. (si.) 1. a bate, a chclfăni. 2. a înfrânge uşor (în competiţii). tonn ge ftAnid3] s. (mar.) 1. tonaj; capacitate de încărcare. 2. taxe (la vapoare, în funcţie de tonaj). tonometer [tou'nomita1"] s. 1. (fiz.) tonometru. 2. (med.) tononietr u. tons [tAiiz] adv. (fam.) foarte; I feel ~ better now acum mă simt mult mai bine . tonsil ['tonsil] s. 1. (anat.) amigdală. 2.pl. (fam.) hipertrofie a amigdalclor. tonsillectomy [ttounsi'lektami] s. (med.) amigdalectomic. tonsillitis ftonsi'la itis] s. (med.) arnigdalită. tonsillotomy ftonsi'loutami] s. (med.) amigdalotomie. tonsorial [ton'sDirbl] adj. (glumeţ) de bărbier, de frizer; ~ parlor frizerie, salo n de coafură pentru bărbaţi. tonsure ['ton/u9r] I. s. tonsură. II. vb. tr. a tunde cu to nsură. tontine [ton'tim,'--] s. (corn.) anuitate, tantiemă. tonus ftounas] s. (med.) 1. tonus. 2. convulsie tonică. tony ['touni] adj. (fam.) elegant, şic. too [tu:] ad v. 1. prea; ~ difficult a task o sarcină prea grea; ~ much money prea mulţi bani; ~m any mistakes prea multe greşeli; to work ~much a munci prea mult; to work ~ little a munci prea puţin; I have a card ~ many am o carte de joc în plus; he was one ~ ma ny era de prisos; he is ~ much for me, (jam.) he is one ~ many for me e prea put ernic pentru mine; e mai isteţ decât mine; nu sunt de talia lui; altogether ~, quite ~ peste măsură de, excesiv de; ~ far off prea departe; far ~ much, ~ much by far cu mult prea mult; ~muchofa good thing ce-i mult nu-i bun; it's ~ good to last e p rea frumos ca să dureze (mult); ~ good to be true prea e frumos ca să fie adevărat; it 's none ~ pleasant nu e deloc plăcut, c cu totul neplăcut; ~big for one's boots / sh oes / breeches / trousers înfumurat, îngâmfat, plin de sine; (fam.) ~ good by half gro zav de bun; (fam.) ~ clever by half deştept foc; ~ far north prea la nord; (expres ie shakespeariană) ~ late a week cu mult prea târziu; ~many cooks spoil the broth co pilul cu multe moaşe rămâne cu buricul netăiat; (fam.) ~ ~ nespus de, din calc afară de, e xtrem de; it's ~ ~ charming e nespus de frumos, e de-a dreptul încântător. 2. şi, de ase menea; de altminteri; de altfel; and I — şi cu; were you there ~? crai şi tu acolo?; h e is a fool and a great one ~ e un idiot, şi încă unul mare de tot; the man, ~, inspir ed little confidence omul, de altfel, inspira (prea) puţină încredere. 3. foarte; it's ~ bad that you couldn't come ce păcat că n-ai putut veni; I am only ~ glad sunt foa rte bucuros, sunt cât se poate de bucuros. toodle-oo ['tu:dl'u:] interj, (pop.) la revedere! cu bine! took [tuk] past de la t a k e (1,1). tool [tu:l] I. s. 1. sc ulă, unealtă; instrument; (prov.) a bad workman quarrels with his ~s un muncitor pro



 st dă vina pe unelte. 2. (şi machine-tool) maşină-unealtă. 3. (fg.) instrument, mijloc; un ealtă; he is a mere ~ in his hands e doar o unealtă în mâinile lui. 4. ornamentaţie în reli f (la colţul coperţii unei cărţi). II. vb. A. tr. 1. a ciopli (piatra). 2. a ornamenta ( colţurile, coperţile unei cărţi). 3. a lucra cu o sculă / unealtă. 4. (sl.) a mâna (caii et . B. intr. (sl.) a se plimba (în trăsură etc.). tool angle ['tu:l lEerjgl] s. (tehn.) unghi de ascuţire, unghi de cuţit. tool bag [~ basg] s. sac sau ladă cu unelte. tool b lank [~ bterjk] s. (metal.) eboşă, piesă brută; semifabricat. tool block [~ bbk] s. (teh n.) port-cuţit. tool-box [~boks] s. (telm.) 1. v. t o o l b 1 o c k. 2. ladă cu unel te / scule.



tool crib [~ krib] ş. v. t o o 1 n o 1 d e r. tool engineering [~ end3i


 te; până la ultima picătură de sânge; to fall at a thing (sau upon smb.) ~ and nail a tăbăr toată puterea asupra unui lucru (sau a unei persoane); (rar) we labour / work ~ an d nail for our bread muncim din greu / răsputeri pentru pâinea zilnică; to fight ~ and nail a) a se lupta cu înverşunare / cu disperare, pe viaţă şi pe moarte; b) a se bate eu mâinile şi.eu picioarele; to go for smb. ~ and nail a ataca pe cineva cu toată forţa. 2. (tehn.) dinte de ferăstrău; dinte de pieptene; dinte de furcă; dinte de roată dinţată. 3. Jig.) gust, simţul gustului; pleasing to the ~ plăcut la gust; to have a sweet ~ a f i mare amator de dulciuri. II. vb. A. tr. 1. (telm.) a dinţa, a face dinţi (la roţi et c.). 2. a lua / a prinde cu dinţii; a muşca din; a mesteca (ceva). B. intr. (despre roţi dinţate) a se angrena. toothache [rtu:6eik] ş. durere de dinţi. toothbrush [~ibrAj] s. periuţă de dinţi; ~ moustache mustaţă tăiată scurt (ca o perie). toothcomb [~koum] s. p tene des. tooth drawer [~ idro(:)3r] s. (peior.) dentist. toothed ['tu:£5d] adj. 1 . dinţat, cu dinţi. 2. (în cuvinte compuse) cu dinţii; white-~cu dinţii albi. toother ['tu :03r] s. (fam.) lovitură în dinţi. toothful ['tu:9ful] s. înghiţitură (de băuturi spirtoase c.). toothing plane ['tu:Girj plcin] s. rindea dinţată. toothless ['tu:81is] adj. fără d inţi. tooth-like ['tu:8 Iaik] adj. dentiform. toothpaste ftu:9peist] s. pastă de dinţi . toothpick ['tu:6pik] s. 1. scobitoare. 2. (mii. sl.) baionetă, şpangă. toothpowder [ ~.paudor] s. praf de dinţi. toothsome ftmSsam] adj. gustos.



 toothsomeness 960



toothsomeness [-nis] s. gust plăcut; savoare; suculentă. toothwort ['tu:9w3(:)t] s. (bot.) colţişor (Dentaria bulbifera). toothy ['tu:0i] adj. care lasă să se vadă dantura; ~ smile zâmbet larg. tootle ]'tu:tl] (glumei) I. vb. intr. 1. a suna (din flaut, tr ompetă etc.). 2. a flecari. II. s. 1. sunet (de flaut, trompetă etc.). 2. flecăreală. to ots ['tu:ts] s. (sl.) (folosit numai la vocativ); yes, my ~! da, iubito. tootsy( -wootsy) ['tutsi'wutsi] s. (limbajul copiilor) picioruş. top1 [top] s. 1. partea d e SUS a unui obiect; creştet, vârf, coamă, culme, creastă, pisc; (fig.) grad / rang supe rior; at the ~ of the tree în vârful [«inului; (scol.) to be at the ~ of the form a fi primul din clasă; to come out (at the) ~of the school a fi şef de promoţie; higher ~s clase de învăţământ primar superior; at the ~ of the street la capătul de sus al străzii; the ~ of one's speed cu cea mai mare viteză / iuţeală; at the ~ of one's voice din fun dul rărunchilor / bojocilor; cât îl ţine gura; în gura mare; from ~ to bottom de sus până j din pod şi până-n pivniţă; from ~ to toe din cap până-n picioare, din creştet până-n tălpi be at the —of the tree a fi la putere; (fam.) to get on the — of the tree / ladder, to come to the ~ a se ridica foarte sus pe scara socială, a ajunge departe (în viaţă); hair taken up on ~ of the head coafură ridicată / înaltă / montantă; to enjoy oneself to t he ~ of one's bent a se distra de minune; (irl.) the ~ o' the morning to you! bu nă-ziua! bună-dimineaţa!; to place smth. on the ~of smth. a pune un obiect deasupra al tuia; to put the best apples on ~ a pune merele cele mai frumoase deasupra (in c os etc.); (s[x>rt) to come out on ~a) a avea avantaj; b) a fi în fruntea clasament ului; (la un joc, meci) to be on ~ a conduce jocul; (fam.) one thing happens on ~ of another se precipită evenimentele; to go to bed on ~ of one's supper a se duc e la culcare imediat după cină; on ~ of it all, they intended to şi unde mai pui că ci v roiau să; to go over the ~ a) (mil. sl.) a trece peste un parapet; a pomi la atac; b) (fam.) a se căsători; to feel on ~ of one's form a se simţi în formă (excelentă). 2. în dere (de apă, de pământ); partea de sus (a unei mese); imperială (a unui autobuz); to cl imb on ~ a se urca pe imperială; (înv.) to ride on ~of a coach a călători pe acoperişul un ei diligente; oil always comes to the ~ uleiul se ridică întotdeauna Ia suprafaţă. 3. căpu ta (unui pantof); capacul (unei cutii); capota (unei maşini); tavanul (unui cuptor ); (lehn.) ~ of a cam cap de colţ / ştift / camă. 4. cap (de pagină); partea de sus (a u nei hărţi); (legătorie) margine de cap (a unei cărţi). 5. punctul maxim (alfluxului). 6. ( auto) to climb a hill on ~ a urea o pantă / rampă în priză directă. 7. (mine) acoperiş, tav n. 8. (mar.) gabie. 9. (mii. sl.) v. t o p k i c k . top2 [top] s. sfârlează, titire z; to sleep like a ~ a dormi adânc, a dormi buştean; (sl.) old ~ amic, prieten. topa z ['toupa;z] s. topaz; smoky ~ topaz fumuriu. top banana ['top boincimo] s. (ame r. teatru sl.) vedeta unui spectacol de revistă. top beam [~ bi:m] s. (constr.) 1. coronament superior din schelet de grinzi. 2. grindă de carpen. top-boot [~bu:t] s. I. cizmă înaltă. 2. (auto) husă de capotă. top box [~ boks] s. 1. (metal.) cutie de for mare superioară. 2. (ferov.) cutia vagonului. top chisel [~ .t/izsl] s. (telut.) d altă de fierărie, daltă de forjă. top-coat [~kout] s. (înv.) pardesiu. top cut [~ kAt] s. (mine) havaj superior. top cutter [~ ikAtor] s. (mil. sl.) v. t o p k i c k. top dog [~ dog] s. (fam.) câştigător, învingător. top-drawer [~ ,dro(:)or] adj. 1. (fam.) (de spre planuri şi documente militare) strict confidenţial, secret, cunoscut numai de îna lte oficialităţi. 2. de prim rang / ordin. top-dress [~dres] vb. tr. a pune îngrăşăminte la suprafaţa (arăturii). top-dressing Hdresirj] s. 1. (agr.) gunoire la suprafaţă. 2. (cons tr.) îmbrăcăminte a drumului. tope1 [toup] s. (ilu.) specie de rechin mic (Galeorhimts galeus). tope2 vb. intr. a se îmbăta regulat. tope3 s. (anglo-indian) plantaţii (de o bicei de mango). top end ['top end] s. vârf, creştet. toper ['toupa'] s. beţivan, suga tivă, sugebute. topflight l'topflait] adj. (amer. fam.) de calitatea / mâna întâi. topga llant [top'gadont, te'gav] s. 1. (mar.) arboret. 2. (flg.) vârf. culme. topgallant mast [~ ma:st] s. (mar.) arboretul zburătorului. topgallant sail [~ seil] s. (mar .) zburător. topgallant yard [~ ja:d] s. (war.) verga zburător. top gas ['top ga;s[ s. (metal.) gaz de furnale. top gear [- -gior] s. (auto) priză directă. top grosser [~ igrousor] s. (amer. fam.) film sau piesă de mare succes. top-hat [~ha:t] s. job en, cilindru. top-heavy [-.hevi] adj. 1. mai greu la vârf; nestabil; (av.) greu de bot; (mar.) supraîncărcat la partea superioară. 2. (sl.) beat, făcut. tophi ['toufai] p



 l. de la t o p h u s. top-hole [-noul] s. (fam.) de primă calitate; a ~ idea o ide e strălucită; to have a ~ time a se distra de minune; he's a ~ fellow e un tip groza v. tophus ['toufos],pl. tophi ['toufai] s. (mea'.) tof. topi [toupi] s. (anglo-i ndian) pălărie tropicală (contra soarelui). topiary ['toupiori] adj. the ~art arta de a tăia plante etc. dându-le forme ornamentale. topiary garden [~ 'gerdan] s. grădină eng lezească. topic ['topik] s. temă, subiect. topical [-al] adj. 1. topic. 2. actual, d e actualitate. 3. de interes local. 4:(mai ales despre o afecţiune) local. topical ity [itopi'kaditi] s. actualitate, caracter actual (cu gen:). topics ['topiks] s . pl, (folosit ca pl.) topică.



top kick ['top kik] s. (mil. sl.) sergentul companiei sau al bateriei. top knock er [~ inoko'l s. (mil. sl.) v. t o p k i c k. topknot [~not] s. moţ; fundă; creastă (p e cap), coc. toplander [~lasndor] s. (mine) miner care lucrează la săparea puţurilor. topless ['toplis] adj. 1. (despre pomi) cu vârful retezat; fără vârf. 2. (despre uncostu m de baie ele.) fără partea de sus. 3. (despre o persoană) cu torsul gol. top light [' top lait] s. (mar.) lumina de semnalizare la vârful catargului (din mijloc). top l iner [~ .lainor] s. (amer.) actor popular; stea. toplofty [~ilofti] adj. (fam. g lumei) dispreţuitor, arogant; înfumurat. topman [~mon],pl. topmen [-mon, -meni s. (m ar.) gabier. top mark [~ ma:k] s. (mar.) semn de geamandură. topmast ['topma:st, most] s. (//tar.) arbore gabier. topmast fid [~ fid] s. (mar.) cavilă, cavilieră. to pmost ['topmoust, -most] adj. 1. cel mai din vârf, din cap. 2. cel mai important. top-notch ['top'notj*] (fam.) I. adj. excelent; de mâna întâi; de prim ordin, de primă c alitate. II. s. poziţie culminantă; punctul cel mai înalt; vârf; he is a -above his fell ows îşi întrece cu mult tovarăşii; the ~ of London society elita societăţii londoneze. topcher [-or] s. (fam.) 1. (sport) as, jucător de mare clasă. 2. lucrare (artistica, li terară, muzicală) de mare calitate. top note ['top nouţ] s. (muz.) notă înaltă. topographer [to'pogrofor] s. topograf. topographic(al) [itopo'graîfik(ol)] aay. topografic. to pography [to'pogrofi] s. topografie. topology [to'poIod3i] s. topologie. topomet ry [to'pomitri] s. topometrie. toponym ['toponim] s. (lingv.) toponim. toponymy [to'ponimi] s. toponimie. top overhaul [top iouvoho;l] s. reparaţie capitală. topper ['topor] s. (fam.) li joben, cilindru. 2. fruct etc. aşezat deasupra celorlalte ( pentru reclamă). 3. (fam.) tip extraordinar; ceva ce nu s-a mai pomenit, ceva teri bil, extraordinar. 4. v. t o p k i c k. topping ['topirj] I. aaj. 1:(despre munţi etc.) înalt. 2. excelent; excepţional. 3. (fam.) distins; elegant. II. s. parte supe rioară; vârf; moţ (de frişca). toppingly [-li[ adv. (fam.) minunat, splendid, excelent. topple ['topi] (si to ~down / over) vb. A. tr. a răsturna; a rostogoli. B. intr. a se răsturna, a se rostogoli. , top roll ['top roul] s. (lehn.) rolă de presare / apăs are. top rope ['top roup] s. (mar.) parâmă utilizată pentru ridicarea sau coborârea arbo relui gabier. topsail ['topsl, 'topseil] s. (mar.) gabier, vela gabier. top-secr et ['top skkrit] adj. ultrasecret. top-seeded player ['topsi:dod ipleor] s. (spo rt amer. fam.) jucător foarte bun cu mari şanse de câştig. top seller [~ iselor] s. (ame r.) carte sau înregistrare muzicală de mare succes. top sergeant [~ .savant] s. (mii . fam.) sergentul companiei sau al bateriei. "'' topside [-said] s. (mar.) bord liber. top soil [- soil] s. (agr.) strat arabil. top speed [~ spi:d] s. viteză max imă. top step [~ step] s. treaptă de SUS. >'' ■ top stor(e)y ]~ sto(;)ri] s. 1. (sl.) cap, căpăţână. 2. etaj ultim. topsyturvy ['topsi'to:vi[ I. adj., adv. cu capul în jos şi pi arele în sus, cu susul în jos, pe dos; zăpăcit; încurcat. II. vb. tr. a întoarce cu susul î os, pe dos. III. s. zăpăceală; încurcătură. topsyturvydom [-dom] s.v. t o p s y t u r v y ( II). top view ['top vju:] s. vedere de sus; proiecţie verticală; vedere în plan. top w all [~ wo:l] s. (mine) acoperiş. top water [~ ,wo:tor] s. (mine) apă dintr-un orizon t aflat mai SUS de stratul productiv, apă din acoperiş. toque ['touk] s. (fr.) 1. to că. 2. (zool.) specie de macac (Macaca sinica). tor [to:r] s. deal, vârf stâncos (coni c) (în sud-vestul Angliei). torch [to:tj] s. 1. făclie, torţă; electric ~ lanternă electri că (deforma cilindrica). 2. (telm.) lampă de lipit. 3. (fig.) torţă; to pass on the ~ a transmite torţa mai departe, a păstra / a continua tradiţia. torch-bearer [-.bsoro'] s . purtător de torţă. torch fishing [~ ifi/irj] s. pescuit nocturn (la lumina torţelor). torchlight [-lait] s. lumină de făclie; lumină de lanternă electrică; ~ procession retrage re cu torţe. torch-lit rally [~lit 'radi] s. adunare / manifestare cu torţe. torchon lace ['to:j3n Ieis si pronunţia franceză] s. dantelă ţărănească. torchon paper [~ >peipor] hârtie franjuită (pentru pictura în acuarelă). torch-singer [rtb;t/isirjor] s. (amer.)



 cântăreţ de muzică sentimentală. torch-song [-son] s. (amer.) cântec sentimental de dragost . tore [to: r ,too r ]pastaela t e a r ( I ) . toreador ['to(:)riodo:r] s. torea dor. . toreutic [to'ru;tik] aay. care ţine de toreutică. toreutics [-s] s, pl. (folo sit ca sg.) toreutică. tori ['to:rai] pl. de Ia t o r u s. torment ]'to:ment, -mon t] I. s. 1. tortură, chin, supliciu. 2. sursă de suferinţă, de chin. II. [to:'mcnt] vb. tr. a chinui, a tortura. tormentil ['to:mintil] s. (bot.) sclipeţi (Potenlilla tor mentilla).



 961 touch



tormentor [to:'ment3rj ş. 1. călău; persoană şau lucru care chinuieşte. 2. (agr.) grapă cu 3. (teatru) prima culisă. tormentress [to:'mentris] ş. femeie care produce suferinţă / care chinuieşte. tormina ['to:min3] s. pi, (med.) colici. torn [to:n] part. trec. de la t e a r (I). tornado [to:'neidou] s. 1. tornado, cielon, uragan. 2. (fig.) explozie / furtună de aplauze, urale etc. tornado lamp [~ Uemp] s. felinar de vânt. toroid ['to:rDid] s. toroid. toroidal [ta'roidl] adj. toroidal. Torontonian ['t aroritounjan, -nion] I. adj. din Toronto. II. s. locuitor al oraşului Toronto. tor ose ['to:rous] adj. (bot.) torulos. torp [to:p] s. (amer. fam.) sandviş mare (cu m aioneză, carne, legume etc). torpedo [to:'pi:dou] I. s. 1. (iht.) torpilă-electrică ma rmorată (Torpedo marmorată). 2. torpilă. 3. petarda. 4. mină. II. vb. ir. 1. (mar. mii.) a torpila, a distruge / a ataca cu torpile. 2. (fig.) a torpila (negocieri, tra tative); a paraliza (a acţiune, instituţie etc.). torpedo-boat [to:'pidoubout] s. (m ar. mil.) torpilor. torpedo-boat destroyer [~ dis.trDi3r] s. (mar. mii.) contrat orpilor. torpedo body [~to:'pidou ibodi] s. (auto) caroserie ultraaerodinamică. to rpedo bomber [~ rb3mor] s. (av. mii.) bombardier torpilor. torpedoing [to:'pi:do uin] s. torpilare. torpedo juice [to:'pi:dou d3u:s] s. (amer. si.) mişmaş, băutură prepa rată în casă din diferite ingrediente ieftine. torpedoman [to:'pidouni3n],pl. torpedom en [-man, -men] s. (mar. mil.) torpilor. torpedo-net(ting) [to:'pidouinet(in)] ş. (mar. mil.) plasa de apărare împotriva torpi lelor. torpedo plane [~ plein] s. (av. m il.) avion torpilor. torpedo-tube [~tju:b] s. (mar. mil.) tub lans-torpilă. torpid ['tD:pidj I. adj. 1. (despre animale care hibernează) adormit. 2. înţepenit; amorţit. 3 . inactiv; indolent, apatic. II. s. pi. întrecere de bărci cu vâsle pentru echipe de c ategoria a doua (la Oxford). torpidity [to:'piditi] s. înţepenire, amorţire. torpor [' tD:par] s. 1. înţepenire; amorţire; toropeală. 2. indolenţă, apatie. torps [to:ps] s. (mar. fam.) ofiţer torpilor. torquate ['to:kweit] adj. 1. (zool.) inelat în jurul gâtului. 2. (bot.) răsucit. torque [to:k] s. 1. (arlieol.) colier de metal răsucit. 2. (te/m. ) moment / cuplu de torsiune. torrefaction [itpri'fsk/^n] s. torefiere, ardere. torrefy ['torifai] vb. tr. a torefia. torrent ['torent] s. 1. torent. 2.pl. ploa ie torenţială. 3. (fig.) val, potop, torent (de întrebări, injurii etc.). torrential [to 'ren/al] adj. 1. torenţial. 2. iute; învolburat. torrentially [-i] adv. torenţial. Tor ricellian vacuum [-tori't/elian iv«kju;m] ş. (fiz.) vidul lui Torricelli. torrid ['t orid] adj. torid. torridity bto'riditi] s. căldură toridă. torridness ['toridnis] s. v . t o r r i d i t y . torrid zone ['torid zoun] s. zonă toridă. torsel ['to:sl] s. ( arlieol.) ornament în spirală. torsi ['to:sai] pi. de la t o r s o . torsion ['tor/a n] s. 1. (tehn.) torsiune. 2. răsucire. torsionai ['toi/an^l] adj. de torsiune. to rsional balance [~ 'basbns] s. v. t o r s i o n b a l a n c e . torsionai load [ ~ 'loud] s. (fiz.) sarcină de torsiune / răsucire. torsion balance [to:/an tbasbns] s. balanţă de torsiune. torsion bar [~ ba:r] s. (auto) bară de torsiune. torso ['to:so u], pi. torsos [-z], torsi [-ai] s. 1. tors, trunchi. 2. fragment (de lucrare li terară/. tort [to:t] s. (jur.) ofensă; prejudiciu. torticollis [.to:ti'kolis] s. (me d.) torticolis. tortile ['to:tail] adj. răsucit, încolăcit. tortoise ['to:tos] ş. (zool. ) broască-ţestoasă (Chelonia). tortoiseshell [~/el, 'to:t3j"el] ş. 1. carapace de broască ţ stoasă. 2. bagă; ~ spectacles ochelari cu ramă de baga. tortuosity [.to:tju'Dsiti] s. 1. întortochere; sinuozitate. 2. (fig.) ncsinecritate; lipsă de francheţe. tortuous [r to:tju9s] adf 1. întortocheat; şerpuit, sinuos. 2. (fig.) nesincer; lipsit de sincer itate / francheţe. tortuously [-li] adv. întortocheat; pe ocolite. tortuousness [-ni s] s. v. t o r t u o s i t y . torture ['to:t/3r] I. s. (şifig.) tortură, chin; supl iciu; to put to the ~ a supune la chinuri, a tortura, a chinui. II. vb. tr. 1. a tortura, a chinui. 2. (fig.) a denatura (un text, sensul cuvintelor). torture h at [~ haît] s. (mii. si.) mască de gaze. torturer ['toit/ara1"] s. persoană care chinu ieşte, călău. torturing ['toit/arin] adj. chinuitor. torus ['to:r3s], pl. tori ['to:ra i] s. (arhit.) profil jumătate rotund. Tory ['torn] s. (pol.) membru al partidului conservator. Toryism ['to:riiZ3m] s. (pol.) conservatorism. tosh [to/] s. (sl.) 1. fleac; prostie. 2.v. m a c k i n t o s h . toss [to(:)s] I. s. 1. aruncare, azvârlire (mai ales în sus), acţiunea de a arunca în SU



 S. 2. scuturare, zguduire, zdruncinătură; (fig.) tulburare, răscoală; ~ of the head mişcar e a capului (în semn de nerăbdare sau dispreţ). 3. aruncare, distanţă până la care s-a arun . 4. aruncarea în sus a unei monede; tragere la sorţi; to win the ~ a câştiga la joc; a câştiga la tragerea la sorţi; (pop.) it's not worth the ~ nu merită osteneala. 5. (călărie) cădere de pe cal; to take a ~ a cădea de pe cal. 6. (agr.) hambar. II, vb. past şi par t. trecut (poetic) si tost [to(:)st] A. tr. 1. a azvârli, a arunca; to ~ smth. to smb. a arunca cuiva ceva; to ~ smb. in a blanket a azvârli pe cineva în sus de pe o pătură (ţinută din cele patru colţuri). 2. (despre vite cornute) a împunge. 3. a scutura, a zgudui, a clătina; a mişca cu putere încolo şi încoace; I have been ~ed about a good deal of late years am avut o viaţa zbuciumată în ultimii ani; ~ed on the waves săltat de valu ri; to ~ one's head a) a da din cap în semn de dispreţ; b) a da din cap. 4. (jig.) a tulbura, a alarma, a nelinişti. 5. (mine) a amesteca un minereu eu noroi. 6. (înv.) a citi (o carte) pagină eu pagină. (amer. univ. sl.) to ~ one's cookies a vomita, a vărsa; (mar.) to ~ (the) oars a face „sus ramele". 7. to ~ about a arunca; (jig.) I don't want my name to be ~ed about nu vreau să vorbească toată lumea despre mine; to ~ one's money about a risipi banii, a cheltui banii fără socoteală, a azvârli banii pe f ereastră; to ~ aloft a arunca în sus; to ~ off a) a arunca, a azvârli; b) (fam.) a da pe gât dintr-o dată / dintr-o singură răsuflare; c) a se pregăti în grabă; d) (referitor la mp) a-şi petrece timpul; (rar) to ~ out a scuipa; to ~ over and over a arunca încolo şi încoace; to ~ over board a arunca peste bord; to ~ up a) a arunca în sus; b) (fam. ) a pregăti repede. B. intr. 1. a se mişca încoace şi încolo; to ~ (about) in bed a se răsu i în pat când pe o parte când pe alta, a se perpeli în pat; to ~ in one's sleep a se agi ta în somn. 2. a se scutura încolo şi încoace, a se bălăbăni încolo si încoace; branches ~i he wind ramuri scuturate de vânt; (despre un vapor) to pitch and ~ a tanga, a sălta pe valuri. 3. (şi to ~ up) a arunca în SUS o monedă; a trage la sorţi; to ~ for smth. a alege ceva prin tragere la sorţi (cap sau pajură); (fotbal etc.) to ~ for sides a al ege terenul prin tragere la sorţi. 4. (despre valuri) a clipoci. tosser I'tosa1"] s. aruncător (cu banul). tossing ['tosin] s. 1. aruncare, azvârlire (a mingii). 2. h urducături; aruncare încoace şi încolo. 3. (mine) spălare (a minereului). tosspot l'tospot ] s- (înv.) beţiv(an). toss-up ['tosAp] s. 1. aruncare cu banul. 2. chestiune nesigu ră / dubioasă; it's ~ whether he comes or not nu e sigur dacă vine sau nu. tost [to(:) st] (poetic) past şi part. trec. de la t o s s (II). tot1 [tot] s. 1. copilaş; tiny ~gâgâlici. 2. (fam.) strop, păhărel, cantitate mică de băutură alcoolică. tot2 (fam.) I. s. adunare. II. (şi to ~ up) vb. A. tr. a aduna. B. intr. a însuma. total ['toutl] I, a dj. 1. total; întreg; the ~number of persons numărul total de persoane. 2. absolut; deplin; he was in ~ ignorance of it nu ştia absolut nimic despre aceasta. II. s. t otal, sumă; întreg. III. vb. tr. 1. a aduna, a totaliza. 2. a însuma, a fi egal cu. to talitarian [itoutEeli'tearion, tou.t-] adj. totalitar. totalitarianism [-izam] s . totalitarism. totality [tou'tasliti] s. totalitate; cantitate întreagă / totală. tot alizator [itout3lai'zeit3r] s. totalizator. totalize ['toutalaiz] vb. tr. a tota liza. totalizer [-ar] s. v. t o t a l i z a t o r . totally [towtali] adv. total mente, cu desăvârşire. tote1 [tout] s. (sl.) prese, de la t o t a l i z a t o r . tote 2 vb. A. tr. (amer.) a transporta; a duce. B. intr. a proceda cinstit. tote3 s. maşină de calculat folosită la pariuri. tote bag [~ ba?g] s. (amer.) sacoşă. totem ['touta mj s. totem. totemic [tou'tasmik] adj. totemic. totemism ['toutamizpm] s. totemi sm. t'other ['tAoV] (the other) pron. celălalt. totter ['t3t3r] I. vb. intr. 1. a se clătina; a merge clătinându-se. 2. (despre un turn etc.) a se clătina; a fi pe punctu l de a se prăbuşi. 3. (fig. despre guvern, sistem etc.) a se clătina; a fi pe punctul de a cădea. II. s. clătinare. tottering ['totarin] adj. v. t o t t e r y . tottery [ 'toteri] adj. care se clatină; instabil; pe punctul de a se prăbuşi. toty ['touti] s. (în unele regiuni ale Oceanului Pacific) pescar; marinar. toucan ['tu:k9n, -keen, -ka:n] s. (omit.) tucan (Ramphastidae). touch [t/vt/] I. vb. A. tr. 1. a atinge (cu mă/ta, cu o parte a corpului etc.); to ~ bottom a) (fig.) a fi ajuns pe treapt a eca mai de jos; b) a se afla pe teren sigur; ~ the spot a atinge punctul nevra lgie; ~wood a bate în lemn (din superstiţie). 2. a provoca atingerea (a doua lucruri ). 3. a pipăi. 4. a ajunge până la, a atinge; I can just ~ the ceiling pot abia să ating plafonul. 5. (fig.) a egala; a atinge măiestria (cuiva); no one can ~him for skil l on the violin nimeni nu poate egala măiestria lui la vioară. 6. (mai ales negativ) a avea de a face cu, a se atinge de; he will not ~ liquor nu se atinge de băuturi spirtoase. 7. a atinge uşor (coardele, clapele). 8. a exercita o presiune uşoară asup



 ra (cu gen.), a apăsa pe; he ~ed the bell a sunat (uşor). 9. a înduioşa; a mişca; he was «d by her tears a fost înduioşat / mişcat de lacrimile ci. 10. a mâhni, a afecta, a ating e; it ~ed him to the quick 1-a atins într-un punct sensibil / nevralgic / dureros; 1-a afectat foarte mult; 1-a atins la coarda sensibilă. 11. a atinge; a se referi la, a aborda (în treacăt o problemă, un subiect); he ~ed many interesting points a at ins multe puncte interesante. 12. a atinge, a privi; the question ~es me nearly chestiunea mă priveşte de aproape. 13. a contura; a marca (cu o pensulă, cu creionul e tc.). 14. a colora; a nuanţa; clouds ~ed with rose nori a căror culoare bate în roz. 1 5. a altera, a vătăma (puţin); flowers are a little ~ed with the cold weather florile sunt uşor ofilite / se resimt din pricina vremii friguroase. 16. a influenţa; a modi fica; morality ~ed with emotion moralitate puţin emotivă. 17. (/nat.) a fi tangent l a.



 touchable 962



18. (negativ) a nu produce nici un efect asupra; polish won't ~ these boots crem a nu are nici un efect asupra acestor ghete. 19. (sl.) a împrumuta de la; a stoarc e bani; he ~ed me for £ 2 mi-a luat două lire cu împrumut; m-a tapat de 2 lire. B. int r. 1. a se atinge, a se lovi, a veni în contact. 2. a fi în atingere / contact. 3. ( mar.) to ~ at (despre vapoare) a acosta la; a atinge (un port etc.); to ~ off a) a face un crochiu (cu gen.); b) a descărca (un tun); a face să explodeze (o mină); to ~ on / upon a atinge (un subiect, o problemă); to ~ up a) a retuşa, a face unele re tuşuri (unui tablou); a aduce unele îmbunătăţiri (n/tei lucrări literare, muzicale etc.); a da un nou lustru (mobilei); a înviora, a împrospăta, a da o nouă strălucire (culorilor); I ~ed myself up a bit m-am aranjat puţin (în oglindă); b) a stimula; a îmboldi (un cal cu biciul sau pintenii); a împrospăta (memoria cuiva); I'll ~him up about it o să-i sufl u / strecor un cuvânt despre treaba asta. II. s. 1. atingere, contact; to give smb . a ~ a atinge pe cineva; the engine starts at the first ~ of the switch motorul porneşte la prima cheie, motorul porneşte la sfert; to be in ~ with smb. a fi în legătu ră cu cineva; to get into (direct) ~ with smb. a intra în legătură cu cineva, a lua cont act cu cineva; to get in ~ with the police a lua contact cu poliţia; to put smb. i n ~ with smb. a pune pe cineva în legătură cu altcineva; keep in ~ with him ţine legătura cu el; to keep in close ~ with smb. a ţine legătura strâns cu cineva, a fi în relaţii strân e cu cineva; to lose ~ with smb. a) a nu mai fi prieten cu cineva; b) a pierde l egătura cu cineva; personal ~contact personal; to be in ~with the situation a ft l a curent cu situaţia; to keep smb. in ~ with smth. a ţine pe cineva la curent cu cev a; to be out of ~ with foreign affairs a nu mai fi la curent cu situaţia internaţion ală. 2. (mai ales s e n s e of~) pipăit, simţul pipăitului; hard to the ~aspru la pipăit; to know smth. by the ~ a recunoaşte un lucru după pipăit; cold to the ~ rece la pipăit; to have a delicate ~ a avea simţul pipăitului foarte fin; ~of Iove sentimentul drago stei. 3. atingere, lovitură uşoară; (muz.) tuşeu; (fig.) influenţă, înrâurire; ~of / with a o uşoară lovitură de baghetă; to give one's horse a ~ of the spurs a-şi îmboldi calul cu p ntenii; ~ of pen trăsătură de condei; to add a few ~es to a picture a mai face câteva re tuşuri unui tablou; sculptor with a bold ~ sculptor îndrăzneţ ca concepţie; to write with a light ~ a avea un stil uşor / plăcut; a dress with an individual ~ about it rochie purtând o pecete personală; the Nelson ~ procedeele de atac proprii lui Nelson; to have a light ~ on the piano a avea un tuşeu fin la pian; magnetization by single ~ magnetizare prin atingere simplă. 4. grăunte; nuanţă; (uşor) acces de boală; a ~ of salt u grăunte de sare; a ~ of jealousy un grăunte de gelozie; a ~ of rouge puţin ruj; handk erchief with just a ~ of scent o batistă (foarte) discret parfumată; the first ~es o f autumn primele vestiri / senine ale toamnei; there was a ~ of bitterness in hi s reply răspunsul lui avea o nuanţă de amărăciune; ~ of fever uşor acces de febră. 5. (spor tuşă; out of ~ dincolo de tuşă / în afara terenului de joc. 6. piatră de încercare; to put . to the ~ a pune pe cineva la încercare. 7. (amer. sl.) bani obţinuţi în dar sau prin împ rumut. 8. (sl.) mită -0- (fam.) to have a near ~ a scăpa ca prin urechile acului; th e match was won by a ~ meciul a fost câştigat la o diferenţă foarte mică de scor; the dinn er was a guinea ~ masa a costat o guinee de persoană. touchable ['Ut/sbl] adj. car e poate fi atins, pipăibil. touch-and-go ['tAtjsnd'gou, -orj'gou] I. adj. nesigur, îndoielnic; riscat; «situation situaţie instabilă; it was ~ whether era îndoielnic dacă. I . s. situaţie îndoielnică / riscată; instabilitate. touchdown ['tAt/daun] s. 1. atingere . 2. aterizare, touched f'tAt/t] adj. 1. emoţionat; mişcat. 2. (fam.) atins, scrântit; ~ in the upper / storey scrântit (la cap). toucher ['tAtJV] s. persoană care atinge / care pipăie (fam.) as near as a ~ foarte aproape de, la un pas de; (fam.) to a ~ aproape, aidoma, exact, precis; (fam.) that was a near ~ for you ai scăpat ca pr in urechile acului. touchily ['tAt/ili] adv. cu susceptibilitate. touchiness ['t At/inis] s. susceptibilitate; sensibilitate. touching ['tAt/in] I. adj. înduioşător, m işcător; impresionant. II. prep. referitor la, cu privire Ia. touchingly [-li] adv. mişcător, emoţionant. touch-in-goal ['tAt/'ingoul] s. (rugbi) but marcat. touch-judge [~d3Ad3] s. (rugbi) arbitru de tuşe. touch-line [~lain] s. (fotbal) linie de tuşe. t ouch-me-not [~mi'not] s. 1. persoană ultrasensibilă. 2. (bot.) slăbănog (Impaliens nolit angere). touchstone [~stoun] s. 1. piatră pentru încercat aliaje de metale preţioase.



 2. (fig.) standard; criteriu. 3. (fig.) piatră de încercare. touch-type [~taip] vb. intr. a dactilografia / a bate orb (la maşină). touch-typist [~taipist] s. dactilogr afă perfectă. touch-up [~Ap] s. 1. înviorare, împrospătare (a culorilor). 2. retuş, retuşar v. t o _ t o u c h u p). touchwood [~wu(:)d] s. 1. iască. 2. joc de copii în care nu mai poţi fi prins dacă atingi un pom. touchy ['tAt/i] adj. susceptibil; iritabil; f oarte sensibil. tough [tAf] I. adj. 1. tare, solid, rezistent; tenace; dur. 2. ( despre argilă, cauciuc etc.) rigid; dur. 3. vânjos, viguros, robust, rezistent. 4. încăpăţâ , inflexibil; (fam.) ~ customer tip dur şi bătăios (care aa de furcă). 5. dificil, greu; ~ job lucru greu, sarcină grea. 6. (fam., despre soartă etc.) trist; neplăcut; ~ luck ghinion. 7. (amer. sl.) banditesc, criminal. II. s. huligan; bandit. tough buck ['tAf 'bAk] s. (amer. fig.) 1. bani câştigaţi cu greu. 2. muncă grea. toughen ['tAfn] v b. A. tr. a întări, a solidifica. B. intr. a se întări, a se învârtoşa, a se solidifica. to ie ['t fi] s. (/a)«.) 1. tip dur. 2. huligan. 3. problemă / situaţie dificilă. 4. (sport ) adversar puternic, greu de înfrânt.



toughish I'tAfi/] adj. cam tare; cam aspru; cam greu, cam dificil. toughly ['tAf liJ adv. 1. dur; cu asprime. 2. viguros. 3. cu încăpăţânare, cu îndărătnicie. toughness ['t ] s. 1. duritate; asprime. 2. tenacitate, rezistenţă; forţă, soliditate. 3. încăpăţânare, î 4. dificultate, greutate. toupee [tui'pi:] s. meşă (pentru ascuns chelia). toupet [' tu:pei] s. v. t o u p e e. tour [tuor, to9r] I. s. 1. călătorie, voiaj; voiaj circul ar; cursă, plimbare, excursie; organized ~ circuit turistic; conducted ~s excursii sau călătorii organizate; to start on a ~ a pleca în voiaj; to make the ~ of a countr y a călători printr-o ţară, a vizita o ţară; to make a ~ of / through Europe a face o călăt prin (toată) Europa; a ~ round the world o călătorie în jurul lumii; exploring ~călătorie d explorare; the grand «călătorie prin toată Europa (făcută de fiii aristocraţilor cu scopul a-şi desăvârşi educaţia); to'be on ~ a fi în călătorie; they were on a ~ through France vo prin Franţa; wedding ~ voiaj de nuntă; official ~ călătorie oficială; walking / pedestria n ~ călătorie pe jos, excursie pe jos. 2. turneu; rond; ~ of inspection (tur de) ins pecţie; (teatru) to take a company on ~ a pleca cu o trupă de teatru în turneu; (teatr u) company on ~ trupă în turneu; (mil.) ~ of duty rond de serviciu; in / by ~s alter nativ, pe rând. 3. tur de dans. 4. perucă; ~ of hair perucă. 5. (înv.) întoarcere; mişcare irculară. 6. (înv.) fel, procedeu, manieră. 7. (amer .fam.) schimb de lucru, tură. II. v b. A. intr. 1. a călători, a face călătorii; to go ~ing, to go a ~ing a face călătorii; to through / about a country a călători printr-o ţară. 2. (inv.) a se întoarce. B. tr. a cut reiera, a colinda; to ~a country a călători printr-o ţară; (teatru) the play will ~ the provinces in the spring la primăvară piesa va pleca în turneu în provincie. tourer ['tuo ror] s. 1. turist (în automobil). 2. v. t o u r i n g c a r . ■:■ touring ['tuorirj, ' toarirj] I. s. turism. II. adj. turistic; ~ information informaţii turistice; a ~ American un turist american. ' "■ ■ touring car [~ka: r ls. autoturism. touring comp any [\kAmp3niJ s. (teatru) trupă în turneu. tourism ['tuorizsm] s. turism. tourist [ 'tuorist, 'toar-] s. 1. turist; călător. 2. (amer. sl.) victimă, pradă uşoară. 3. (amer. sl ) (muncitor) leneş. tourist agency [~ ieid3snsi] s. agenţie / birou / oficiu de turi sm. tourist class [~ kla:s] s. (în transporturi) clasa turist. touristic [tus'rist ik, toa-] adj. turistic. tourist ticket ['tusrist .tikitl s. bilet de excursie; bilet în circuit. touristy ['tusristi] adj. (mai ales peior.) care atrage mulţi turişt i. tourmalin(e) ftusmolkn] s. (mineral.) turmalină. tournament ['tuonomont, 'tosn, 'to:n-] s. 1. (ist.) turnir. 2. competiţie sportivă, concurs, turneu. tourney ['tu sni, 'too-, 'to:n-] (ist.) I. s. turnir. II. vb. intr. a lua parte la un turnir. tousle ['tauzi] vb. tr. 1. a ciufuli, a zbârli. 2. a şifona. tousled [-d] adj. 1. c iufulit, zbârlit. 2. şifonat. tousy ['tauzi] adj. (scot.) ciufulit, zbârlit. ■ ■ • ' . ' to t [taut] I. s. 1. persoană care face reclamă. 2. (si racing) persoană care e la curent (în mod secret) cu antrenamentul cailor de curse, turfist ce se ghidează numai după „tu yau"-uri; (sl.) spion, agent. 3. joc de cărţi. 4. (peior.) speculant, bişniţar. II. vb. A. tr. (inv.) a pândi; a spiona; a urmări în secret antrenamentul (cailor de curse). B . intr. to ~ for a) a căuta pe cineva cu privirea, a căuta să descopere ceva; b) a-şi lăud a în mod insistent marfa; to ~ on smb. a spiona pe cineva. , . ' . ' • touzle ['tauz i] vb. v. t o u s 1 e. tow1 [tou] s. 1. cablu sa» odgon de remorcă; remorcă, edec; to take a boat in ~ a remorca un vas; to take a car in ~ a remorca un automobil; to be taken in ~ a fi remorcat; a fi luat la remorcă; (fam. fig.) he took me in ~ ma condus, mi-a servit drept ghid; (fam.) to be in ~ of smb. a fi în trena cuiva; (



 fam.) he always has his family in ~ îşi trage întotdeauna familia după el; a ~ of barges un şir de şalupe remorcate. 2. remorcher. tow2 ['tou] s. fuior; deşeuri (de cânepă, in). towage [rtouid3J s. remorcare, remorcaj. toward I. ['touod, t9'wo:d, tu'wo;d, tw o:d, to:d, toad] adj. (înv.) 1. ascultător, supus, docil. 2. apt, capabil. II. [tu'w o:d] prep. (mai ales poetic) v. t o w a r d s . towardncss ['touo:dnis] s. (înv.) docilitate, supunere. towards [to'woldz, tu'wo:dz, two:dz, to:dz, toadz] prep. 1 . spre, către, în direcţia (cu gen.); the windows look ~ the garden ferestrele au vede re la grădină /dau înspre grădină. 2. faţă de, referitor la, cu privire la, în legătură cu; tude ~ art atitudinea lui faţă de artă. 3. pentru, în scopul de a (saw cu gen.); do smth . ~ bringing it about fă ceva pentru realizarea acestui lucru. 4. spre, către, aproa pe de; ~noon aproape de prânz; ~ the end of July către sfârşitul lui iulie. towaway ['to uawci] s. (amer.) remorcare / îndepărtare a imei maşini parcate într-un loc interzis. ■ ' towboat ['toubout] s. (amer.) remorcher. towel ['taual] I. s. 1. ştergar, prosop. 2. (sl., ist.) bâtă; retevei. II. vb. A. tr. 1. a şterge cu prosopul. 2. (sl.) a bate. B. intr. a se şterge cu prosopul. towel-horse [~ho:s] s. suport pentru prosop. to welling ['taualirj, 'tauilin] s. 1. material de ştergare, prosoape. 2. (si.) bătaie. tower ['taua'] I. s. 1. turn. 2. (fig.) bastion, fortăreaţă; ~ of strength apărător, spri jin. 3. (tehti.) suport, pilon; turelă. 4. (amer. ferov.) cabină de comandă a acelor d e macaz. II. vb. intr. 1. (above) a se înălţa, a se ridica (peste). 2. (fig.) a fi emi nent, a domina; he ~s above his contemporaries îi întrece (cu mult) pe contemporanii , săi. towered ['tauod] adj. 1. prevăzut cu turnuri; apărat de turnuri; flancat de tur nuri. 2. (în cuvinte compuse) cu turnuri; high— cu turnuri înalte. ; ,



 963 tracked



towering ['tausrin] adj. 1. foarte înalt, semeţ, falnic. 2. (fig.) (despre furie) vi olent, nestăpânit. 3. important, de scamă, de marcă. towerman ['tauamsnj.pl. towermen [' -man] ş. 1. (amer.) acar. 2. (av.) controlor de zbor. tower rock ['taua rok] s. stân că înaltă, faleză. tower washer [~ -wojV] sn. (metal.) scruber. towery ['tauari] adj. 1. (prevăzut) eu turnuri. 2. foarte înalt, semeţ. towhook ['touhuk] s. (îehn.) cârlig de rem orcă, ganci. towing-line ftouirjlain] s.v. t o w i n g - r o p e . towing-path [~p a:6] ş. (mar.) drum de edec. towing pipe [~ paip] s. (mar.) nară de remorcă. towing-ro pe [~roup] s. cablu de remorcă / remorcare. town [tăun] s. 1. oraş; (amer. şi) comună (în N w England); (fără articol) Londra; to live in ~ a locui la Londra; the ~ oraşul, locui torii oraşului; country ~ oraş de provincie; chief ~oraş principal, reşedinţă de comitat; o tside the ~în afara oraşului; commercial / trading ~ oraş comercial; manufacturing ~ o raş industrial; sea-port ~ oraş portuar / maritim, port; lower ~ partea de jos a oraşu lui; upper ~ partea de sus a oraşului; the talk of the ~, the ~ talk subiect de di scuţie (la modă) în tot oraşul; to live in ~ a locui la oraş (mai ales la Londra); to do o ne's shopping in ~ a-şi face cumpărăturile la oraş; to go into ~, to go up to ~ a se duc e la oraş; to leave ~ a pleca în provincie, a pleca la ţară; he is in ~a) (despre cineva care locuieşte la ţară) s-a dus la oraş; e dus la oraş; b) (despre un orăşean care nu e ac e în oraş; a ieşit în oraş; he is out of ~ e plecat din oraş; (univ.) ~and gown locuitorii in Oxford şi Cambridge, inclusiv profesorii şi studenţii; (univ.) ~ and gown rows conf licte / certuri între orăşenii din Oxford şi Cambridge şi studenţi; the sea-born ~ Veneţia, aşul născut din apele mării; to paint the ~red a face un chef monstru, a o face lată; a woman about ~o femeie foarte mondenă; o femeie de moravuri uşoare; man on / about ~ om monden, om de petreceri; bulevardier; woman of the ~ prostituată; to be on the ~ a) a trăi de pe urma prostituatelor; b) a duce o viaţă de chefuri şi petreceri; c) a f i întreţinut din fondul municipalităţii; there is a report upon ~ aşa zice lumea, aşa se vo beşte în oraş; (fam. glumeţ) the child came to ~ yesterday copilul a venit ieri pe lume; it is all over the ~ already c ceva binecunoscut de toată lumea, e ceva despre ca re toată lumea vorbeşte. 2. (rar) parte a Londrei în care locuieşte aristocraţia. 3. terit oriu supus dijmei; sat sau cătun ca subdiviziune a unui comitat. 4. (dial., scot. şi irl.) moşie în arendă. 5. atr. de oraş, municipal, urban. town clerk ['tăun kla:k] s. gre fier municipal; secretar al primăriei. town council [~ ikaunsal] s. consiliu munic ipal; consiliu orăşenesc. town councillor [~ -kaunsb1"] s. consilier municipal. town dweller [~ 


 tra (cu). toy book oks] s. cutie cu / dog [~ dog] ş. 1. an, -men] s.v. t o



[~ buk] s. carte cu poze, album; carte cu jucării. toy box [~ b pentru jucării. toy dealer [~ idi:br] s. negustor de jucării. toy câine (mic) de salon. 2. câine de pluş. toyman [-man], pl. toymen [-m y d e a l e r .



toy railway [~ .rcilwci] s. 1. calc ferată mecanică (jucărie). 2, (fam.) cale ferată cu ecartament îngust. toyshop [~Jbp] s. 1. magazin cu jucării. 2. (înv.) magazin de lux; magazin de suveniruri. toy soldier [~ iSould3ar] s. 1. soldat de plumb. 2. (fig. , peior.) soldat de paradă. trace1 [treis]I.s. l.urmă.călcătură; to leave no ~ behind a nu lăsa nici o urmă; to cover one's ~s, to cover up one's tracks a-şi şterge urmele, a fac e să dispară orice urme; without a ~ fără urmă; to double on one's ~a) (cinegetică) a pune aţuri; b) (fig.) a încurca urmele. 2. urmă, indiciu; semn, rămăşiţă, vestigiu; to find a ~ da de urma, a prinde urma; (cu gen.) they have lost all ~ of her i-au pierdut eu totul urma; no ~ remains of the old castle n-a mai rămas nici urmă din vechiul cast el; to remove all ~ of smth. a face să dispară orice urmă, a înlătura orice urmă; to keep ~ (of) a urmări, a nu pierde din vedere; she has still some ~s of beauty mai e încă dest ul de frumoasă; a fost frumoasă la vremea ei; there is no ~ of truth in what you say nu-i nici un grăunte de adevăr în ceea ce spui; there is no ~ofit n-a mai rămas nici ur mă. 3. făgaş. 4. (înv.) cărare, potecă. 5. (chim.) clement ncdozabil.II.vb.tr. 1. atrasa; a schiţa; a desena; he ~ed (out) a plan of the town a schiţat un plan al oraşului. 2. a scrie cu migală; he ~ed the words with a shaking hand a scris cu o mână tremurândă. 3. (şi o ~ over) a declara; a copia (prin transparenţă). 4. a urmări, a lua urma (uneipersoan e, unui animal). 5. a găsi urme / semne de; this custom has been ~ed back to the t welfth century urme ale acestui obicei pot fi găsite încă din sec. al XII-ica. 6. a înai nta (de-a lungul unui drum, poteci etc.). trace2 s. ham; to kick over the ~s a s căpa de sub control; a ieşi din matcă (şi fig.). traceable ftreisabl] adj. trasabil; car e poate fi trasat; căruia i se poate da de urmă. trace element ['trcis iclimsnt] s. oligoclcmcnt. trace horse [~ hois] s. v. t r a c e r 2 . traceless ['trcislis] a dj. fără urmă, fără urme. trace press ['treis preş] s. (tehn.) presă cu melc / de extrudare racer1 ['treiss1"] s. 1. urmăritor. 2. instrument de desenat (echer, florar etc.). 3. desenator. 4. (mil.) proiectil sau cartuş trasor. 5. (tehn.) indicator. tracer 2 s. cal lăturaş. tracer-bullet [~-bulit] s. (mii.) cartuş trasor. tracer shell [~ /el ] s. (mil.) proiectil trasor. tracery ['treisari] s. 1. (arhit.) lucrare ornamen tală de piatră dantelată. 2. motiv decorativ. trachea [tr3'ki(:)a], pl. tracheae [Jki: i:] s. (anat.) trahee. tracheal [tra'kifOal] adj. (anat.) traheal. tracheitis [r traski'aitis] s. (med.) traheită. tracheoscopy [rtrseki'oskspi] s. (med.) traheosc opie. tracheotomy [itrseki'otami] s. (med.) traheotomic. trachoma [trs'kouma] s. (med.) trahom; conjunctivită granuloasă. trachyte ftreikait] s. (mineral.) trahit. tracing ['treisirj] I. s. 1. urmărire. 2. copiere; dccalcare. 3. desen, schiţă; plan d ecalcat. 4. înregistrare (a seismografului etc.). II. adj. (mii. despre proiectile ) trasor. tracing-paper [~ipeip3r] s. hârtie de calc. track [tra?k] I. s. 1. (cine getică) drum parcurs de vânat, urmă lăsată de un animal; (înv.) mersul unui animal; (geol.) urmă de fosile; (mar.) urmă / dâră lăsată de o navă; (fig.) urmă; (cinegetică) to follow th erge pe o urmă; (la vânătoare de cerbi) a merge pe urmele cerbilor fugari; the ~ of a wheel urma / făgaşul unei roţi; a ~of blood o urmă / dâră de sânge; the ~ of a ship dâra lă n vapor; to follow in smb.'s ~, to be on smb.'s ~ a urma o cale trasată de cineva, a fi pe urmele cuiva; to keep ~ of smb. a nu pierde din ochi pe cineva; to keep ~ of a matter a urmări o problemă; a se interesa de mersul unei chestiuni; to throw smb. off the ~ a pune pe cineva pe o pistă greşita / falsă; to cover up one's ~s a-şi şte rge urmele, a face să dispară orice urme / indicii; to make ~s for a place a se îndrep ta în grabă către un anumit loc; to make ~s a dispărea, a o şterge; (pop.) a se evapora; ( amer., pop.) to take the back ~a) a se întoarce (din drum); b) a bate în retragere; to fall dead in one's ~s a cădea mort pe loc; to be on the wrong ~ a fi pe o pistă / urmă greşită. 2. drum, cale; potecă; mule ~ potecă de munte; riding ~ potecă de cai; sheep ~ potecă bătută de oi; wheel ~ drum de care; the ~ of a cornet drumul unei comete; to put smb. on the right ~ a pune pe cineva pe calea cea bună; to put smb. on the wro ng ~ a induce în eroare; to be on the right ~ a fi pe calea cea bună; to be off the ~ a) a fi pierdut direcţia; b) a se fi rătăcit; c) (fam.) a vorbi razna; that's off th e beaten ~ c ceva cu totul neobişnuit. 3. (mar.) rută regulată; rotire a elicei. 4. (s port) pistă de alergări; motor racing ~ pistă de automobilism / de curse, autodrom; ~-



 and-field sports atletism de pistă / de câmp, atletică uşoară. 5. (ferov.) linie ferată, ca c ferată; main ~ linie ferată principală; single ~ road linie / cale (ferată) simplă; doub le ~ linie / cale (ferată) dublă; side ~ linie de garaj / de aşteptare; width of the ~ ecartament, lăţime a căii ferate; to clear the ~ a libera linia; off the ~ deraiat; t he train left the ~ trenul a deraiat. 6. (mar.) trecătoare navigabilă îngustă. 7. (tehn. ) şenilă; drum pentru tractor cu şenile. 8. (audio) cale, canal. II. vb. A. tr. 1. a u rmări, a lua urma (ca gen.). 2. a descoperi; a scoate la iveală / la lumină (pe baza v estigiilor găsite). 3. (mar.) a remorca (o barcă etc.). 4. (despre vehicule) a avea ecartamentul / distanţa între roţi de; this locomotive ~s 60 inches această locomotivă are un ecartament de 60 ţoii. 5. to ~down / up a depista, a da de urmă (cu gen.), a încolţi . B. intr. (despre roţile unui vehicul) a călca exact pe urma celei din faţă. trackage [ 'trsekid3] s. (ferov. amer.) reţea de cale ferată. track athletics ['trtek a;8'letik s] s. (sport amer.) atletism de pistă / de câmp, atletică uşoară. track boat [~ bout] s. şa andă (de canal). track chart [~ tJo;t] s. hartă a căilor maritime. track clearer [~ ik lisra1"] s. (ferov.) curăţitor de cale ferată. tracked ['trakt] adj. cu şenile.



 tracker 964



trade balance [~ .bartons] s. (corn.) balanţă comercială. tracker ['tracks'"] s. 1. ag ent de poliţie, copoi; urmăritor. 2. edecar. 3. (mar.) remorcher, cablu de remorcă. tr ade discount [~ diskaunt] s. (corn.) scont comercial. track gauge ['track geid3] s. (ferov.) ecartamentul căii ferate. trade disease [~ di,zi:z] s. maladie profes ională. track layer [~ ta'] s. (ferov.) maşină de pozat calea. trade disputes [~ .disp jmts] s. pl. conflicte de muncă. tracklaying [~ leiirj] s. (ferov.) montarea linie i ferate. trade edition [~ i.di/an] s. ediţie (obişnuită, spre deosebire de ediţia şcolară aceleiaşi trackless ['tracklis] adj. 1. fără drum (făcut). 2. fără urmă, fără urme. 3. făr linie. trade-in [~in] s. (corn.) cumpărarea sau vânzarea unui automobil, frigider et c. nou în locul celui vechi prin înapoierea acestuia din urmă firmei şi achitarea unei d iferenţe track rail ['track reil] s. (ferov.) şine, linie. track shoe [~ /u:] s. 1. sabot de şenilă (la tractor, tanc etc.). 2. (sport) gheată cu crampon. de preţ. trade jo urnal [~ ,d33:n.il] s. revistă de comerţ. track spacing [~ .speisirj] s. (ferov.) sp aţiul dintre linii. trademark [~mci:k] s. marca fabricii. track-suit [~sju:t] s. ( sport) trening, costum de antrenament (pentru alergători). trade mission [~ .mi/an ) s. misiune comercială, misiune economică. trackwalker [~-iwo:kor] s. (amer. ferov. ) revizor de cale / linie. . trackway [~wei] s. (amer.) 1. (ferov.) linie / cale ferată. 2. pavaj, caldarâm, partea trade-name [~neim] s. marcă înregistrată (a unui produ s). carosabilă (a şoselei). trade-off [~ 0)f] s. (fam.) 1. târg, tranzacţie. 2. compromi s. track width ['track wid] s. (tehn.) ecartament. trade price [~ prais] s. preţ d e angro / gros, preţ cu toptanul / cu ridicata. 1 tract [trackt] s. broşură; mic trata t; opuscul. trader ['trektar] s. 1. comerciant, negustor (mai ales angrosist). 2 . om priceput în afaceri. tract2 s. 1. regiune; suprafaţă, întindere (ae pământ etc.); ~ of sand întindere de nisip. 3, (si regular ~) (mar.) vas comercial (care face curse r egulate pe aceeaşi rută); (mar.) coasting ~ vas de cabotaj, navă cabotier. 2. (anat.) tub, traiect. 3. (înv.) perioadă (ac timp etc.). trade route ['treid ru:t] s. rută com ercială. tractability [.trackte'biliti] s. 1. maniabilitate. 2. maleabilitate (şifig .) (v. t r a c t a b l e ) . tractable ['tractobl] adj. 1. (despre im dispozitiv ) uşor de mânuit, maniabil. 2. (despre trade school [~ sku:l] s. 1. şcoală profesională; l iceu industrial; (?«v.) şcoală de arte un material) uşor de lucrat. 3. (despre persoane) docil, supus, blând, cu care se poate şi meserii. 2. şcoală comercială. sta de vorbă, male bil. tradesfolk ['treidzfouk] s. v. t r a d e s p e o p l e . tractableness [-ni s] s. v. t r a c t a b i 1 i t y. trade show ['treid ./ou] s. (citi.) prezentare (comercială) a unui film în vederea 1 tractate ['trackteit] s. v. t r a c t . achiz iţionării. trade sign [~ sain] s. firmă (comercială). .. tractile ['tracktail] adj. duct il. tradesman ['treidzmon],pl. tradesmen [-man] s. 1. mic comerciant, prăvăliaş. 2. (s cot., traction ['track/an] s. 1. tragere, tracţiune; (mea'.) ~ of the tongue (la r espiraţia artificială) susţinere a limbii. 2. (tehn.) tracţiune; steam ~ tracţiune cu abur i; motor ~ Canada) meşteşugar, meseriaş. 3. furnizor; tradesmen's stair scara de servi ciu. tracţiune auto; electric ~tracţiune electrică; road with good ~drum bine pavat / în treţinut; tradespeople [~,pi:pl] s. pl. 1. negustorime, lumea negustorilor. 2. fur nizori, lumea angle of ~ unghi de tracţiune; line of ~ linie de tracţiune. 3. (med.) contracţie (a unui furnizorilor. muşchi). 4. (rar) atracţie. trades union [~'juinjan] v. t r a d e u n i o n. traction-engine [~.end3in] s. locomobilă; motor de tracţiun e. tradeswoman [~.wunwn],pl. tradeswomen [~iwimin] s. negustoreasă. tractive ['tra cktiv] adj. tirant, cu tracţiune, de tracţiune. trade union ['treid 'ju:nion] s. tra de-union, sindicat muncitoresc; industrial ~ sindicat industrial; craft ~ sindic at de breaslă. tractor ['trackte'] s. 1. (auto) tractor. 2. (av.) (si ~ plane) avi on cu elicea tractivă. 1 trade unionism [~'ju:nigniz5m] s. trade-unionism, sindica lism. tractor cultivator [~ .kAltivcita "] s. (agr.) tractor prăsitor. trade union ist [~ .jumianist] s. trade-unionist, sindicalist. tractor-drawn artillery [~dro :n 'a;tilori] s. (mii.) artilerie tractată. r trade-union movement ['treid.ju:nj9n 'mu:vmant] s. mişcare sindicală. tractor driver [~ .draiv3 ] s. tractorist. r trade wind [~ wind] s. (vânt) alizeu. tractor operator [~ .oporeito ] s.v. t r a c t o r - d r i v e r . 1 trading ['treidirj] s. comerţ, negoţ, trafic. tractor trailer [~ .treila "] s. (agr.) remorcă de tractor. trading capital [~ ikacpitl] s. (ec.) cap



 ital de rulment. trad ['trad] adj. (fam.) prese, tie/a t r a d i t i o n a l . t rading company [~ .kAmpsni] s. companie comercială, societate comercială. trade [tre id] I. s. 1. ocupaţie, meserie, îndeletnicire manuală; to follow / to carry on / to pl y / to drive a ~ a) a exercita o meserie; b) a se ocupa cu negoţul; to apprentice trading house [~ haus] s. casă comercială. a Iad to a ~ a băga pe un băiat ucenic ca să înv o meserie; he is a butcher by ~ trading port [~ po:t] s. (mar.) port comercial. e măcelar de meserie; everyone to his ~ fiecare cu meseria lui; two of a ~a) doi de aceeaşi trading stamp [~ stacmp] s. (corn., mai ales amer.) cupon (introdus în am balaj) care meserie; b) doi concurenţi, doi rivali, doi adversari. 2. comerţ, negoţ, a faceri; ~in cotton îţi dă dreptul la o reducere. comerţ cu / de bumbac; foreign ~ comerţ c u străinătatea, comerţ exterior; domestic / trading town [~ tăun] s. oraş comercial. home / inland. ~ comerţ interior; wholesale ~ comerţ angro, comerţ cu ridicata; retail trad ing vessel [~ ,vcsl] s. (mar.) vas comercial. ~ comerţ în detaliu, comerţ cu amănuntul; compensation ~ comerţ de compensaţie; tradition [tra'dijon] s. 1. tradiţie, datină, obic ei (vechi). 2. tradiţie (orală); legendă. collecting ~ operaţiuni de colectare de mărfuri î vederea vânzării lor; distributing ~ 3. (jur.) tradiţie; predare, înmânare, transfer. ope raţiuni de distribuire a produselor pentru vânzare; entrepot ~ comerţ de reexport al t raditional [-al] aay. 1. tradiţional, consuetudinal. 2. legendar, transmis din gură în unei ţări; intermediary ~ comerţ făcut de intermediari stabilind legătura între gură. 3. c ţine de datine. producători şi distribuitori; staple -comerţ cu produsele / fabricatele principale ale unei traditionalism [-alizamj s. tradiţionalism. ţări; Board of Trade (în Anglia) Ministerul Comerţului; (în America) Cameră de Comerţ; traditionalist [-alist] s. tradiţionalist. i (mar.) coasting ~ cabotaj; by way of ~ pe cale comercială; impe diment to ~ piedică în traditionary [-ori, amer. si -cri] aay. v. t r a d i t i o n a 1. calea comerţului; fair~a) comerţ bazat pe avantaje reciproce; b) (sl.) contraba ndă; narrow traditionist ['tro'di/snist] s. 1. tradiţionalist. 2. cunoscător de tradiţii . ~ negoţ cu mărunţişuri, marchitănie; seaborne ~ comerţ maritim; (amer. fam.) sweet ~ trad tive ['traeditiv] adj. (amer. înv.) tradiţional. comerţ cu dulciuri, comerţ cu produse d e cofetărie; "follows the flag comerţul urmează traduce [tra'djuis] vb. tr. 1. a detra cia, a defăima, a ponegri, a calomnia; a cleveti, a bârfi. steagului (principiul exp ansiunii capitaliste); to carry on the ~ of a face negoţ cu; 2. (i«v.) a traduce. 3. (înv.) a expune. to be in ~ a se ocupa cu negoţul; (mai ales) a ţine un magazin; to b e in the tea ~ a face traducement [-mont] s. detractare, defăimare, ponegrire, cal omniere; clevetire. negoţ cu ceai; to drive a good / roaring ~ a face afaceri strălu cite, a-i merge bine negoţul; traducer [-or] s. detractor, defăimător, ponegritor, cal omniator; clevetitor. ~ is slack / dull afacerile nu merg; — is at a standstill co merţul stagnează; nu merg traffic ['tracfik] I. s. 1. trafic, circulaţie, mişcare; bewar e of ~! atenţiune, vehicule!; afacerile; ~ is brisk merg bine afacerile; to leave off ~, to give up ~ a se retrage din to block the ~ a bloca circulaţia; block in t he ~ blocare a circulaţiei; line of moving ~ afaceri; the ~a) comercianţii; b) cumpărăto rii, clientela; to be in the ~ a fi comerciant, coloana de vehicule în marş; road ca rrying a great deal of ~ arteră cu circulaţie intensă; a se ocupa cu negoţul; (fam.) the Trade a) comerţul cu băuturi spirtoase; b) (mar. sl.) street through which there is much ~ stradă deosebit de animată; to open a road for serviciul de submarine; subma rinele. 3. (mar.) călătorie cu o ţintă precisă; to be in ~ a da în exploatare o şosea; to f a road for ~ a amenaja o şosea în vederea circulaţiei the London ~ a face curse comerc iale regulate la Londra şi înapoi. 4. pl. v. ~ u n i o n s. rutiere; road fit for ~ şo sea deschisă traficului. 2. (mar.) navigaţie comercială; near ~ 5. (o) afacere; to for ce a ~ a încheia cu forţa o afacere. 6. (amer. pol.) v. d e a l 3 .7. (sport, mic ca botaj; far ~ mare cabotaj; canal ~ navigaţie prin canal. 3. negoţ, comerţ, trafic sl.) pariurile. 8. (amer. dial.) material, stofă; (peior.) zdrenţe, vechituri. 9. (mine) rocă comercial; the parts of the world where the English have any ~ regiunile de pe glob sterilă. 10. pi. v. ~ w i n d s. 11. (rar fam.) unealtă, sculă. 12. (înv.) urmă, că cătură; unde englezii fac comerţ. 4. trafic, comerţ ilicit; to be engaged in the drug ~ a face direcţie. 13. (?nv.) drum, cărare, potecă. 14. (înv.) circumferinţa unei roţi. 15. ( .) sforţare, trafic cu / de stupefiante; ~ in arms trafic de armament; ~ in women and children trafic istoveală. 16. (înv.) îndeletnicire, deprindere. II. vb. A. intr. 1. a face negoţ / comerţ (in de femei şi copii. II. vb. A. intr. 1. to ~with a face co merţ cu; to~with other countries cu ceva; with cu o firmă, cu o persoană). 2. (despre vase comerciale) a transporta mărfuri. a face comerţ cu alte ţări; to ~ for a se tocmi p



 entru, a se târgui pentru. 2. to ~ in a face 3. to ~ in one's (political) influenc e a face trafic de influenţă (politică). 4. to ~ on / trafic cu. B. tr. 1. a schimba p e, a da ceva în schimbul (cu gen.); (peior.) a face trafic upon smb.'s ignorance a exploata ignoranţa cuiva, a trage profit de pe urma ignoranţei cu; the little boy ~ ked his pencil against two stamps băieţaşul îşi schimbă creionul pe cuiva. B. tr. 1. a nego ia (ceva); to ~ smth. for smth. a face schimb de mărfuri, a face două mărci poştale. 2. to ~ away one's honour a-şi vinde onoarea. troc. 2. to ~seats with smb. a face sch imb de locuri cu cineva. 3. (amer.) to ~ in a used traffic accident [~ .acksidan t] s. accident de circulaţie. / an old car (for a new one) a) (despre client) a cu mpăra un automobil nou îiui;>oiiid trafficator ['tracfikeitor] s. v. t r a f f i c i n d i c a t o r . firmei automobilul vechi şi plătind o diferenţă de preţ; b) (despre fir mă) a vinde un traffic circle ['tracfik .sackl] s. (amer.) sens giratoriu. automob il nou preluând de la client automobilul vechi (vândut anterior) şi încasând o traffic cop [~ kop] s. (sl.) v. t r a f f i c o f f i c e r . diferenţă de preţ. traffic departme nt [~ di.pa:tni3nt] s. 1. (ferov.) serviciul mişcării, (serviciul de) mişcare. 2. (tel .) serviciul de exploatare. , trade agreement [~ o.griimsnt] s. (corn.) acord co mercial.



 965 trajectory



mecanismul soneriei (de ceas). 11. (şi ~ of rolls) (metal.) tren laminor. 12. număr de traffic indicator [*- -indikcits1"] s. (auto) indicator de circulaţie. oscilaţii ale unui pendul. 13. (în Canada) sanie. in the ~ of în urma (cu gen.); după; traffic-j am [~d3sem] s. ambuteiaj, blocare a circulaţiei rutiere. 1 the evils that follow i n the ~of war nenorocirile care vin în urma războiului, nenorocirile trafficker i'tr aefikd "] s. 1. negustor, comerciant. 2. traficant. traffic lights ['trasfik lai ts] s. pi. semafoare electrice pentru dirijarea circulaţiei. aduse de război; war br ings famine in its ~ războiul aduce după / cu sine foametea. r II. vb. A. tr. 1. a i nstrui, a învăţa (pe cineva), a pregăti, a forma, a face educaţie (cuiva); traffic manager [- iina2nid33 j s. (ferov.) şeful mişcării; impiegat de mişcare. 1 traffic officer [~ o fisa "] s. agent de circulaţie, agent însărcinat cu reglementarea a stila (un servitor ); a forma (caracterul, spiritul); a exersa (urechea); to ~(up) a child circulaţie i. a educa un copil, a-i da educaţie; to ~ smb. for smth., to ~ smb. to do smth. a pregăti traffic signals [~ .signalz] s.pl.v. t r a f f i c l i g h t s . pe cinev a pentru, a instrui pe cineva să facă ceva; to ~ smb. to business a familiariza traf fic superintendent [~ tsjurprinitcndant] s. v. t r a f f i c m a n a g e r . pe cineva cu afacerile. 2. (mil.) a instrui, a face instrucţie cu, a deprinde cu inst rucţie traffic ticket [~ itikit] s. (amer.) proces-verbal de contravenţie la legea c irculaţiei. (un recrut); to ~ a draftee in the use of a weapon a instrui un recrut în mânuirea unei 1 traffic violator [~ ivaioleits "] s. contravenient la legile cir culaţiei. arme. 3. (sport) a antrena (un atlet, un boxer, un cal de curse), 4. a d resa (un animal). tragedian [tra'd3i:dj9n, -dian] s. 1. (teatru) tragedian, acto r de tragedie. 2. (lit.) autor 5. (bort.) (up, along) a dirija (într-o anumită direcţi e) creşterea (unei plante); a trage pe de tragedie. spalicri (o plantă). 6. a trage, a târî după sine. 7. (mine) a urma cursul (unui filon). 8. (pop.) tragedienne [tr9'd3 i:dien] s. (jr. teatru) actriţă de tragedie, tragediană. to ~ it a merge cu trenul. 9. (mil.) to ~ upon a dirija (bătaia tunului) spre, a îndrepta tragedy ['tra^idi] s. 1 . (teatru) tragedie; to take to ~ a interpreta roluri tragice. (o lunetă, un proie ctor) spre. B. intr. 1. a exersa, a face exerciţii, a se instrui, a se pregăti, 2. T ragedy muză tragică. 3. (fig.) întâmplare sau eveniment tragic; to make a ~ out of a se forma. 2. (mil.) a face instrucţie. 3. (sport) a se antrena. 4. (amer.) a zburda, a se a commonplace occurrence a lua ceva în tragic; what a ~! ce tragedie! zbengui , a face nebunii. 5. (pop.) a merge cu trenul. 6. (sport) to ~ down a) a-şi reduce tragic actor ['trax^ik 'askto1"] s. actor de tragedie, tragedian. greutatea (pr in antrenamente speciale); b) (fig.) a slăbi, a se jigări; (mii.) (despre un tragic( al) ['tr£d3ik(al)] adj. 1. (teatru) tragic, de tragedie. 2. (jig.) tragic, funest. (/am.) proiectil) to ~ off a merge pieziş; (pop.) to ~ up a se grăbi; (amer.) to ~ with a avea dont's be so ~ about it! ei, n-o lua chiar aşa în tragic! relaţii cu, a fr ecventa (cu ac.). tragically ['traxtyMi] adv. (în mod) tragic; to take things ~ a lua lucrurile în tragic. train2 I. s. ademenire, momire; momeală, stratagemă; to lay a ~ for smb. a întinde tragicomedy [itreedsi'ksmidi] s. tragicomedie. cuiva o cursă. II. vb. tr. a ademeni, a momi, a atrage (pe cineva). tragicomic(al) ['tr£d3i'k:>mi k(dl)] adj. tragicomic. trainable ['trein^bl] adf (despre copii) educabil, care poate fi disciplinat; (despre tragic drama ['tncd^k 'dramia] s. dramă tragică, trage die. animale) educabil, care poate fi dresat. tragic play [~ 'piei] s. tragedie. trainbands ftreinbEendz] s. pi. (ist.) miliţie orăşenească (în Anglia, în sec. XVI-XVHI). ragopan ['trsegapaan, -gou-] (omit.) specie de fazan-albastru din India (Tragopa n). train-bearer ['trein-besra1"] s. paj. trail [treil] I. vb. A. tr. 1. (along, after, behind) a trânti, a trage, a remorca (după sine); train butcher [~ibutj9r] s . (amer-) vânzător ambulant în trenuri. she was ~ing five children after her trăgea cinc i copii după ca. 2. a urmări, a fila. 3. a lua train diagram [~ -daiogrEem] s. (fero v.) graficul trenurilor. urma (vânatului). 4. a păşi, a călca pe; to ~ grass a călca iarba . to ~ one's coat train dispatcher [~ dis.paet/a1"] s. (ferov.) dispecer; impieg at de mişcare. a) a sfida; b) a căuta râcă; (mil.) to ~ arms a ţine anna în cumpănire. B. i . 1. a se târî train dress [~ dres] s. rochie cu trenă. pe jos, a mătura pământul; his coat is ~ing poalele paltonului său mătură pământul. 2. (boţ.) trained ftreind] adj. 1. educat,



 , deprins, instruit; exersat, versat; stilat; well-~ a se târî. 3. a se târî, a merge înce t, a-şi trage paşii. 4. to ~ along a se târî, a înainta cu child un copil bine crescut; ~ nurse infirmieră diplomată; ~eye ochi exersat; badly ~ greu; to ~ behind a se târî în urma (celorlalţi); to ~ away /off ase (în)depărtatârându-şi servants servitori nestilaţi. 2. dr t; ~parrot papagal vorbitor. 3. (sport) antrenat; călit; paşii; his voice ~ed away / off in the distance vocea i se pierdu în depărtare; (despre ~ in every kind of game călit în toate ramurile de sport / în toate sporturile. vânători, pescari etc.) to ~ for a fi în căutare de / în căutarea (cu gen.). II. ş. 1. urmă trainee [trei'ni:] s. 1. persoan are urmează o pregătire militară sau se antrenează; (de om, de animal); pistă; to be on th e ~ of a fi pe urmele (cu gen.); to lose the ~ a pierde urma; to pick up the ~ a regăsi urma; false ~pistă greşită; hot ~ urmă proaspătă; recrut, cursant. 2. (sport) elev unui maestru de box etc.). trainer ['trcin3r] s. 1. instructor, antrenor. 2. dr esor. 3. (înv.) rezervist, membru al miliţiei (lit.) to leave ruin in one's ~ a lăsa p răpăd în urma sa. 2. dâra (de sânge, de fum, de populare (v. t r a i n b a n d s). 4. (ame r. mii.) ochitor, vizor orizontal. 5. (cib.) simulator. lumină); the steamer's ~ o f smoke dâra de fum a vaporului. 3. rând, şir, procesiune; a long ~ of tourists o lungă procesiune de turişti. 4. cărare, poteca. 5. (bot.) lăstar târâtor. 6. pi. pantofi de spor t. train-ferry ['trein'feri,'->--] s. feribot. 6. (mii.) călcâiul afetului. 7. (av.) rămânerea în urmă a bombei (faţă de avion). -0- (amer. trainful ftreinful] s. tren plin (c mărfuri, trupe etc.). fam.) to take the back ~ a face calea întoarsă; (mil.) to carry one's arm at the ~ a ţine train guard ['trein ga:d] s. (amer. ferov.) conductor / şef de tren. arma în cumpănire. training ['treinirj] s. 1. instruire, formare, pregătir e, stilare, exersare; on-the-job ~, trail angle ['treil -sengl] s. (av.) unghi d e remanentă. in-service ~ calificare la locul de muncă; further ~(curs de) perfecţiona re; character trail blazer [~ -bleiza1"] s. (jig.) pionier, deschizător de drumuri . ~ formarea caracterului, educaţie morală; stories for character ~istorioare morale , morală trail box [~ boks] s. (mil.) cutia lunetei (la afetul de tun). practică, mo rală în acţiune; physical ~ educaţie fizică; vocational ~ educaţie / pregătire trail bridge brid3] s. (mil.) pod plutitor. profesională; political ~pregătire politică; to be in ~ a-şi face stagiul, a-şi face ucenicia. trailer [rtrcibr] s. 1. plantă târâtoare. 2. remo rcă (de camion, tractor, tramvai). 3. vânător. 4. persoană care rămâne în urmă / care se tâ 5. (cin.) forşpan, secvenţă 2. (mii.) instrucţie militară, serviciu militar; (amer.) univ ersal military ~serviciu militar dintr-un film care va rula în curând. 6. (electr.) port-perie. 7. (auto) rulotă. 8. (cin.) film obligatoriu; preparatory ~ instrucţie p remilitară; to keep troops in ~ a menţine trupele în stare de pregătire. 3. (sport) antr enare, antrenament; to go into ~ a se antrena, a începe anunţ, forşpan. antrenamentul; to be in ~ a se antrena; a fi bine antrenat, a avea antrenament, a fi în trailer camp [~ k#mp] s. parc de rulote pentru muncitori soit turişti. formă; to be out of ~ a nu (mai) avea antrenament, a nu fi în formă; team in good ~ trailer court [~ k3:t ] s. v. t r a i l e r c a m p . trailerize ['treibraiz] vb. intr. (amer.) a-şi pet rece concediul călătorind într-un automobil echipă bine antrenată; echipă în forma. 4. dres , dresaj (de animale). 5. (mii.) punere în direcţie (a ţevii unei piese de artilerie). cu rulotă. training machine [~ ma-fim] s. (av.) avion şcoală, aparat şcoala. trailer pa rk ['treila pa:k] s. (amer.) v. t r a i l e r c a m p . training school [~ sku:l ] s. 1. şcoală pedagogică, institut pentru pregătirea trail eye ['treil ai] s. (mil.) oc hiul de împerechere (la afetul de tuu). învăţătorilor. 2. şcoală profesională. training edg reilin cd3] s. (av.) bord de fugă. training-ship [~/ip] s. (mar.) navă şcoală. train1 [t rein] I. ş. 1. (ferov.) tren, garnitură; armoured ~ tren blindat; troop ~ tren train jumper ['trein id3AinpDr] s. (amer. ferov.) călător clandestin, călător fără bilet. milita ; cattle ~ tren de vite; passenger ~ tren de persoane; corresponding ~ tren de t rainless ['treinlis] adj. 1. (despre o rochie) fără trenă. 2. (despre o anumită regiune) legătură, tren cu care ai legătură; fast ~ tren accelerat; slow / stopping ~ tren perso nal; express ~tren rapid /expres; local ~tren local; mixed ~tren mixt; goods~tre n de marfă, fără căi ferate. trainman ['treinnwn], pl. trainmen [-man] s. (amer.) ferovi ar, lucrător la căile ferate mărfar; overnight ~/ (amer. fam.) owl ~ tren de noapte; p arliamentary ~ tren cu vagoane de clasa a treia; down ~ tren venind de la Londra sau dinspre un oraş important; up ~ (mai ales personalul unui tren). trainmaster ['treinima:st3r] s. (amer. ferov.) şef de tren. tren mergând spre Londra sau un oraş i mportant; non-stop ~ tren care circulă fără oprire, train-oil ['treinoil] s. 1. untură d e balenă sau de alte mamifere marine. 2. (înv.) untură tren direct; through ~ tren dir



 ect; under-ground ~ metrou, tren subteran; hospital ~ tren spital; the ~ is off trenul a plecat; trenul porneşte; the ~ pulls in at 1030 trenul de peste. trage în g ară la 10,30; the ~ has been thrown off the rails, the ~ has run off the rails tra in service [~ 'sa:vis] s. (ferov.) serviciu de mişcare, serviciul mişcării. trenul a d eraiat; to go by ~ a călători / a merge cu trenul; to get into the ~ a se urca în trai n-sickness Hsiknis] s. rău de tren. tren; to get off the ~ a se da jos din tren; t o take the ~ a lua trenul; to miss one's ~ a train staff [~ ?sta:f] s. (ferov.) 1. baston-pilot. 2. personalul / partida trenului. pierde trenul; to catch / to nick the ~ a prinde trenul; to have dinner on the ~ a mânca train work [~ iW9:k] s . (sistem de) angrenaj; mecanism de ceas(ornic). / a dejuna în tren. 2. suită, corte giu, echipaj, alai; to be in smb.'s ~ a face parte din suita traipse [treips] vb . v. t r a p s e (I). cuiva. 3. (şi baggage ~>field~); (mil.) tren regimental, con voi de aprovizionare şi transport; trait [trei, amer. treit] s. 1. trăsătură, linie. 2. trăsătură (de fizionomie, de caracter); battering / siege ~ mijloace pentru susţinerea u nui asediu; bridge ~a) tren de pontoane; notă (de umor). traitor ['treits1"] s. trădăt or; ~ to his country trădător de patrie; to turn ~ a trăda, a vinde, b) corp de ponton ieri; a long ~ of sightseers un lung şir de turişti. 4. şir, rand; ~ of thought şir de i dei; lanţ de idei; to follow the ~ of one's thoughts a-şi urma cursul ideilor. 5. (f ig.) a trece de partea inamicului. mers, curs, calc; to be in (good) ~a-i merge bine; to set in ~a pune în mişcare, a însufleţi. traitorous ftreitaras] adf trădător, perfi , necredincios, lipsit de loialitate. 6. curs (de râu). 7. dâră (de praf de puşcă); to fir e a ~a da foc unei dâre de praf de puşcă. traitorousness [-nis] s. trădare, perfidie. 8. trenă, coadă (de rochie); coadă (de păun, de cometă). 9. (mii.) coada afetului. 10. (telm .) traitress ['treitris, amer. şi -tres] s. trădătoare. transmisie prin angrenaje; goi ng ~ mecanism (de ceas); striking ~ sonerie (de ceas), trajectory ['tra^iktsri, tr9'd3ek-] s. traiectorie.



 tram 1 966



tram1 [tram] I. s. 1. tramvai. 2. linie sau vagon de tramvai; rope ~ tramvai cu cablu; steam ~ tramvai cu aburi; to go by ~ a merge cu tramvaiul. 3. (mine) vago net, cărucior. II. vb. A. tr. 1. a duce / a transporta cu tramvaiul. 2. (mine) a împ inge / a duce (un vagonet). 3. to ~ it a merge cu tramvaiul. B. intr. 1. v. ~ (A , 3). 2. (nune) a lucra la transportul minereului cu vagonetul. tram2 s. (te*t.) fir de mătase dublu răsucit. tram3 s. (lehn.) prese, de la t r a m m c 1 (1,5). tra mcar [~ka:r] s. (vagon de) tramvai. tram conductor [~ kandAkta'] s. taxator de t ramvai. tram driver [~ .draiva'] s. vatman, manipulam. tramline [—lain] s. 1. lini e de tramvai. 2. şină de tramvai. trammel ['teemal] I. s. 1. năvod cu matiţă; (rar) laţ pen ru prins păsări. 2. năvodar. 3. piedică (folosită de obicei pentru dresajul cailor); pi. ( fig.) piedică, frână, oprelişte, obstacol; the ~ of etiquette opreliştile etichetei; the ~ of rhyme greutăţile rimei. 4. (tehn.) instrument pentru trasarea elipselor, elipsog raf. 5. (tehn.) şublcr; (amer.) cârlig de care se atârnă un vas deasupra focului. 6. (co nstr.) perghel. II. vb. tr. 1. (înv.) a prinde în plasă. 2. a împiedica, a înfrâna, a opri. trammer ['teems'] s. (mine) vagonetar. traniontana [tramon'tama] s. tramontana. tramontane [tra'montin, 'teemantein] I. aaj. de dincolo de munţi, transalpin; străin . II. s. persoană care locuieşte dincolo de munţi (de obicei munţii Alpi), străin. tramp [ tramp] I. vb. A. intr. 1. a merge greoi sau zgomotos; a tropăi; to ~ up and down t he platform a măsura peronul eu paşi greoi. 2. a hoinări, a vagabonda, a umbla haimana . 3. to ~ along / on a umbla sau a călători pe jos, a merge anevoios, a se târî; to ~ on in the rain a umbla pe ploaie; to ~ wearily along a-şi urma cu greu drumul. B. tr . 1. a parcurge, a traversa pe jos (o regiune); to ~ the streets (in search of w ork) a bate trotuarele (în căutare de lucru). 2. to ~ it a merge pe jos, a străbate cu piciorul; they had to ~ it au fost obligaţi să facă drumul pe jos. II. s. 1. vagabond , hoinar; to be on the ~ a) a colinda (ţara); b) (sl.) a duce o viaţă de vagabond. 2. mers / drum lung şi obositor pe jos. 3. zgomot de paşi greoi, tropăit. 4. (mar.) tramp , navă afretată pentru voiaj; cargobot care face curse neregulate. 5. (/ani.) prosti tuată; femeie rea de muscă. tramper ['trampa1] s. 1. v. t r a m p (II, 1). 2. pl. (s cot.) ghete, bocanci. tramping ['trampirj] s. 1. vagabondaj. 2. v. t r a m p (II , 3). 3. (mar.) tramping. trample ['trampl] I. vb. A. tr. a călca, a zdrobi sub tălp i (iarbă, semănături etc.), a tescui, a presa, a stoarce (struguri). B. intr. to ~ on a călca în picioare, a zdrobi; the boy ~ed on the flowers băiatul a călcat în picioare flo rile; to ~ on smb.'s toes a) a călca pe picioare / pe bombeu; b) (fig.) a desconsi dera, a jigni, a leza, a călca pe bătătură; c) (fig.) a călca în picioare, a nu ţine seama a dispreţui, a desconsidera. II. s. 1. tropăit, zgomot de paşi. 2. călcare în picioare (şi fig.). trampling [-irj] s. 1. călcare în picioare (şi fig.). 2. zgomot de paşi. trampoli ne ['trampoilkn] s. plasă elastică (la circ etc.). trampoose [teem'pu:z] vb. intr. ( sl.) a vagabonda, a rătăci, a hoinări, a umbla fără rost, a umbla haimana. tramroad [teemr oud] s. 1. (amer.) v. t r a m w a y . 2. (mine) linie de vagonet. tramtag [~ta;g ] s. (austr.) distracţie stupidă constând din coborâri şi urcări repetate într-un tramvai î re. tramway [~wei| s. linie de tramvai. trance [trams, amer.teens]s. 1. (med.) t ransă, catalepsie. 2. stare de extaz; extaz religios; to fall into a ~a) a cădea în ex taz; b) (fam.) a avea un atac de isteric. 3. transă, hipnoză; to send smb. into a ~ a face pe cineva să cadă în transă, a hipnotiza pe cineva; to fall / to go into a ~ a căde a în transă, a intra în stare de hipnoză. tranquil ['trarjkwil] adj. liniştit, calm, senin ; domol. tranquillity [teerj'kwiliti] s. linişte, calm, seninătate. tranquillize ['t rarjkwilaiz] vb. tr. a linişti, a calma, a potoli, a domoli. tranquillizer [-or] s . calmant, tranchilizant. tranquillizing [-irj] adj. calmant, liniştitor, tranchil izant. tranquilly ['teenkwili] adv. liniştit, cu calm. transact [tran'za?kt, tra:n -, tran-, -'saîkt] vb. A. tr. a negocia (un obiect), a trata (o afacere). B. intr. to ~ with a face afaceri cu, a fi în raporturi comerciale cu, a perfecta tranzacţii . transaction [tran'zaskfan, tra:n-, trai-, -'saskjan] s. 1. operaţie comercială, tr anzacţie, afacere; stock exchange ~ operaţii de bursă, tranzacţii la bursă; cash ~ tranzacţ i în bani lichizi; mixed in shady ~s amestecat în afaceri dubioase. 2. conducere a a facerilor, gestiune, negociere; they left the ~ of the matter to him i-au lăsat lu i negocierea / conducerea afacerii. 3. pl. acte, procese-verbale (ale şedinţele unor



 societăţi ştiinţifice etc.). transactor [tran'za?ktsr] s. negociator, persoană care face o tranzacţie. transalpine ['teen/râlpain, 'tra:n-, amer. si -pin] I. adj. transalpin , (care se află) la nord de munţii Alpi. II. s. persoană care locuieşte la nord de Alpi. transatlantic ['teenzot'lamtik, 'tra:n-, -zan'ten-] adj. 1. transatlantic. 2. a merican. transatlantic liner [~ ilain3r] s. (mar.) (pachebot) transatlantic. tra nscalent ['trans'keilant] adj. bun conducător de căldură. trans-Caspian ['trsnz'ksspio n, rtra:n-] adj. transcaspian. transceiver [tran'si:vor] s. prese, de la t r a n s m i t t e r - r e c e i v e r (radio amer.) transmiţător-receptor, aparat de emis ie-recepţie. transcend [tran'send, tra:n-] vb. A. tr. 1. a trece dincolo de, a depăşi limitele (raţiunii etc.), a trece de (ceea ce se poate concepe). 2. a depăşi, a întrece; to ~ smb. in talent a întrece pe cineva în ce priveşte talentul; he ~s them all in me rit îi întrece pe toţi în ce priveşte meritele. B. intr. a excela, a fi superior. transcen dence [-ons] s. (filoz.) transcendenţă.



transcendency [-ansi] s. v. t r a n s c e n d e n c e . transcendent [-ont] I. a dj. 1. care se ridică mai presus de comun, neobişnuit. 2. excelent, eminent; superio r, sublim. 3. (fig.) transcendental. II. s. lucru care depăşeşte calităţile obişnuite, lucr sublim. transcendental [itransen'dentol, itro:n-, -san-] adj. 1. (filoz) transc endental, transcendent. 2. (mat.) transcendent. 3. (fam.) abstract. transcendent alism [itransen'dentolizam, -tra:n-, -san-, -tali-] s. (filoz.) transcendenta lis m, filozofie transcendentalistă. transcendentalist [itransen'dentslist, -.tra:n-, san-, -tali-] s. (filoz.) transcendentalist. transcontinental ['teenzikcmti'nent l, 'tra:nz-] adj. transcontinental, care traversează continentul. transcribe [teen s'kraib, tra:n-] vb. tr. 1. a transcrie, a copia. 2. a reproduce o înregistrare st enografică. 3. (fon.) a transcrie fonetic (sunetele unei limbi). 4. (muz.) a trans pune (pentru altă voce sau instrument). transcriber [-sr] s. persoană care transcrie ; copist. transcript ['transkript,'tra:n-]s. 1. copie, transcriere; typewritten ~of a speech copie dactilografiată a unui discurs. 2. reproducerea unei stenograme . transcription [tran'skripjan, tra:n-] s. 1. transcriere (a unui manuscris etc. ). 2. (fon.) transcriere, transcripţie. 3. v. t r a n s c r i p t (1). 4. (muz.) t ranscriere; to make a ~ of a piece for the piano a transcrie o bucată pentru pian. transducer ['tranz'dju:sor] s. (tehn.) traductor; convertor. transect [tran'sek t] vb. tr. a face o tăietură transversală în; (anat.) a face o disecţie transversală în. tr ection [tran'sek/an] s. tăietură transversală; (anat.) disecţie transversală. transept ['t ransept, 'tra:n-] s. (arhit.) transept, parte transversală a unei biserici (gotice ) în formă de cruce. transfer I. [trans'fo:r, train] vb. tr. 1. a transfera, a muta, a deplasa (dinlr-un loc într-altul); a transborda (pasagerii unui tren); (mil.) t o ~to the reserve a trece în rezervă, a trece în cadrele rezervei. 2.O'ur.) a transmit e, a remite, a preda, a ceda. 3. a transpune (un desen) pe o altă suprafaţă; a calchia , a copia. 4. a schimba locul (cu gen.), a muta (o cale ferată, o linie de tramvai etc.). 5. (com.) a vira (o sumă de bani). II. ['transf3(:)r, 'tra:ns-] s. 1. tran sfer, mutare; transbordare, schimbare de teren. 2. (jur.) transmitere, remitere, predare, cedare (a unei proprietăţi, a unui aVept etc.); act de cedare; transfer, t ranslaţiune; ~ inter vivos transfer între vii; ~ by death transmitere prin deces. 3. transpunere (a unui desen etc.) pe o altă suprafaţă; calcare, calchiere, copiere. 4. pl. poze de copiat, abţibilduri. 5. trecerea culorilor pe pânză (pentru restaurarea ui mi tablou). 6. (corn.) virament. 7. (mii.) soldat imitat dintr-un regiment la al tul. 8. bilet de corespondenţă. 9. (scol.) mutare (dintr-o clasă sau secţie într-alta). tr ansferability [trans,fers'biliti, trams-, .transfara'biloti] s. transferabilitat e; transmisibilitate. transferable ['transfarabl, 'tramsfare-, trans'-, trams'-] adj. 1. transferabil; transmisibil; negociabil, care poate fi cedat; the ticket is not ~ biletul este personal / nu poate fi transmis altei persoane: 2. transp ortabil. 3. care poate fi calchiat, transpus sau copiat. transfer account ['tran sfer oikaunt] s. (com., ec.) cont de virament. transferee [.transfo(:)'ri:, 'tra :ns-] s. (jur., corn.) cesionar. transference ['transfarans, 'tra:n-, trans'fa:^ , tra:ns'fo;r-] s. 1. transmitere, transferare (a unei creanţe etc.). 2. transport . 3. (psih.) transfer afectiv. transfer fee ['transfaO fi:] s. (sport) sumă plătită pe ntru transferul unui jucător. transfer ink ['transfar ink] s. (poligr.) cerneală lit ografică, tuş litografic; cerneală de transport. transferor [trans'fa:rar] s. (iur., c orn.) persoană care cedează un bun sau un efect; persoană'care andosează un efect comerc



 iabil, persoană care cedează un efect comercial andosându-1. transfer paper ['transfaO ipeipa'] s. 1. hârtie de calc. 2. (poligr.) hârtie litografică specială, hârtie de transp ort. transfer(r)al ['trans'feral] sn. transfer(are). -': transferrer [trans'fo:r or] s. 1. transmiţător. 2. persoană care cedează un drept altcuiva. 3. (poligr.) muncito r litograf. transfer service ['transfaO isa:vis] s. serviciu de legătură. transfigur ation [itransfigjua'reij"an, tramsf-] s. 1. transfigurare, transformare. 2. (bis .) the Transfiguration Schimbarea la Faţă. transfigure rtrans'figor, tra:n-] vb. tr. a transfigura, a transforma, a schimbă înfăţişarea (cu gen.). transfix [trans'fiks, tra:ns-] vb. tr. 1. a străpunge, a ţintui, a perfora (cu un ob iect ascuţit). 2. (fig.) a ţintui pe IOC; a încremeni; he stood ~ed with fear rămase încre menit de groază, rămase pironit locului. transfixion. [transTik/an, trams-] s. străpun gere, perforare. > ■', transform [trans'fo:m, tra:ns-] vb. tr. 1. a transforma, a schimba, a da altă înfăţişare sau alt caracter (cu dat.); a preface; to ~ the country a tr ansforma înfăţişarea ţării. 2. a reforma, a reorganiza. 3 . (mat.) a transforma (o ecuaţie) . (metal., chim., electr.) a transforma; a transmuta; to ~ heat into energy a t ransforma căldura în energie. transformable [-abl] aa7. transformabil, convertibil. \. transformation [itransfa'meijan, tra:n-, -fo:'m-[ s. 1. transformare, schimba re, prefacere. 2. (electr.) transformare. 3 . (mat.) transformare (a unei ecuaţii) . 4. (chim:) transmutaţie. 5. (entom.) metamorfoză. ■> transformational grammar [iteen sfa'nieifanal 'graemo r ] s. (lingv.) gramatică transformaţională. transformation scen e [itrasfa'meij'an .si:n] s. (teatru) schimbare de decor fără lăsarea cortinei.



 967 transpire



transformer [traens'fo:mar, tro:n-] ş. 1. persoană sau lucru care produce o transfor mare, translator [trasns'leita7, etc.) s. 1. traducător, translator. 2. (tel.) apa rat de retransmitere transformator. 2. (electr.) transformator. / repetare (a un ui mesaj). 3. (înv.) cârpaci, meşter-cârpaci. 4. (infor.) translator. transformer statio n [traens'fonna .stei/an] s. (electr.) staţie de transformare. translatress [treen s'leitris, -res] s. traducătoare, translatoare. transformism [trams'fo:mizpm] s. ( biol.) transformism. transliterate [traenz'litcreit, tru:ns-] vb. tr. a translit era. transliteration [itramzlits'rei/pn] s. transliteraţie, transcriere / transpun ere dintr-un alfabet transformist [tKens'fo:mist] I. s. transformist, adept al t ransfonnismului. II. adj. într-altul. ~ theory teorie transformistă. translocate [tr asnz'loukeit] vb. tr. a deplasa, a muta. transfuse [traens'fju:z, tra:ns-] vb. t r. 1. a transvaza, a trece (un lichid) dintr-un vas într-altul. 2. a face o transf uzie (de sânge). 3. a face o injecţie intravenoasă cu, a injecta translucence [traenz' ljuisns, tra:ns-] 1. transluciditate, diafanitatc. 2. (înv.) transparenţă. intravenos. 4. a îmbiba, a impregna, a pătrunde de. 5. a transmite, a comunica, a insufla trans lucency [-i] s. v. t r a n s l u c e n c e . (o stare, o calitate etc.). translu cent [menz'ljmsnt] adj. 1. translucid. 2. (înv.) transparent. transfusion [tra?ns' fju3an, trams-] s. 1. transvazarc. 2. (şi blood ~) transfuzie de sânge. translucid [ trzenz'lu:sid] adj. v. t r a n s l u c e n t . 3. injectare intravenoasă. translun ary [tramz'luiinsri] adj. 1. (astron.) translunar. 2. ceresc. 3. (fig.) imaginar , transgress [trcens'gres, trams-, treenz-] vb. A. tr. a înfrânge; a călca, a nu respe cta, a viola utopic. (o lege etc.); to ~one's competence a-şi depăşi atribuţiile. B. int r. a călea legea, a călca transmarine [itramzms'rirn] adj. de dincolo de mare, de pe ste mări, situat de cealaltă regulile, a păcătui; a contraveni, a greşi. parte a mării. tra sgression [trasns'gre/^n, tra:ns-, trîenz'g-] s. 1. transgresiune, infracţiune, călcar e transmigrant [trams'maigrant, -rmig-] ş. 1. (înv.) transmigrant, persoană care migre ază dintr-o ţară într-alta, dintr-un loc într-altul. 2. transmigrant, emigrant în trecere ( legii etc.). 2. păcat, greşeală. 3. (geol.) transgresiune. transgressive [trasns'gres iv] adj. 1. culpabil. 2. (geol.) transgresiv. printr-o ţară aflată în drumul spre noua r eşedinţă / patrie. transgressor [trams'gres3r, tra:ns-, trasnz-] s. 1. transgresor, in fractor, persoană care transmigrate ['trrenzmaigreit, 'trams, -'—] vb. inţr. 1. a migr a dintr-o ţară într-alta, calcă legea. 2. păcătos. a transmigra. 2. (despre suflet) a trans igra, a trece dintr-un corp într-altul. tranship [tram'/ip, tra:n-] (mar.) vb. A. tr. a transborda. B. intr. a schimba vasul, a face transmigration [itramzmai'grc i/sn, itra:ns-] s. 1. transmigrate, migraţie dintr-o ţară o transbordare. într-alta / di ntr-un loc într-altul. 2. (despre suflet) transmigrate, metempsihoză. transhumance [ 'trasns'hju^ns] s. transhumantă. transmissibility [trsenz-miss'biliti, tra:ns-, -s i'b-, -taţi, r—'—] s. transmisibilitatc. transience ['trasnzisns, 'tra:n-, -î^isn-, -nsi sn-, -n/ian-] s. caracter trecător, tranzitoriu, transmissible [tramz'misobl, tra: ns-, -sib-] adj. v. t r a n s m i t t a b l e . efemer; durată scurtă (a vieţii, a une i emoţii). transmission [trzenz'mi/sn, tra:ns-, -s'm-] s. transmisie, transmitere. transiency [-i] s. v. t r a n s i e n c e . transmission case [~ keis] s. (tehn .) cutie de transmisie. transient ['trsnzisnt, trainzisnt, -stant] I. adj. 1. tr ecător, pasager, vremelnic, nedurabil, transmission rod [~rc>d]s. (tehn.) tijă de tr ansmisie. fugitiv, efemer; ~ sorrow durere care trece iute; ~ beauty frumuseţe efe meră. 2. grăbit, transmission unit [~ rjumitj s. (fiz.) unitate de transmisie a sune telor, decibel. rapid, fugar, scurt; to cast a ~look at a arunca o privire fugară asupra (cu gen.). 3. (amer., transmissive [trrenz'misiv, tra:ns-] adj. 1. care t ransmite, transmiţător. 2. transmis. 3. v. despre clientul unui hotel) în trecere. 4. în tâmplător, ocazional, accidental. II. s. (amer.) t r a n s m i t t a b l e . client în trecere, pasager (al unui hotel). transmit [traenz'mit, trams-] vb. A. tr. 1. a transmite, a da mai departe, a face să treacă; transient note [~ nouţ] s. (muz.) notă în trecere. metals ~ electricity metalele sunt bune conducătoare de electricitate; to ~ an order a transistor [traen'zists1"] s. (electr.) tranzistor; (aii) ~radio a parat de radio cu tranzistori. transmite un ordin. 2. (radio) a transmite, a emi te; we are ~ting a news bulletin transmitem transistorize [tran'zistaraiz] vb. t



 r. a tranzistoriza. un buletin de ştiri. 3. a transmite urmaşilor (o moştenire, o trăsătură de caracter). B. intr. transit ['transit, 'tramsit, 'treenzit, 'tramzit] I. s. 1 . trecere, pasaj, traversare; ships in (radio) a transmite, a emite. ~ nave afla te în tranzit. 2. (com.) tranzit; transport (de mărfuri etc.); damage in ~ avarii tr ansmittable [-3bl] adj. transmisibil, care poate fi transmis. cauzate în cursul tr ansportului; goods lost in ~ mărfuri pierdute în cursul transportului. transmittal [ -I] s.v. t r a n s m i s s i o n . 3. tranzit (vamal); goods in ~ mărfuri aflate în tranzit; goods for ~ mărfuri de tranzit. transmitter [trams iinit3r] s. 1. transmiţăto r (al unei boli etc.); expeditor. 2. (mar.) 4. parcurs, drum. 5. (astron.) trece re (a unui corp ceresc) prin meridian; trecere (a unei matrozul care transmite o rdinele pe pasarelă. 3. (tel.) transmiţător, aparat de transmisie; planete) în dreptul d iscului solar; culminaţie. 6. tcodolit universal, teodolit cu lunetă emiţător, traductor ; manipulator; microfon (al unui telefon); carbon-granule ~ centrală. II. vb. tr. 1. (astron.) a trece prin dreptul (meridianului sau discului unui corp microfon cu granule de carbon. 4. (radio) post / staţie de emisie. ceresc). 2. (mat.) a int ersecta. transmitter-receiver [~ri'si:v3r] s. (tel.) cmiţător-receptor. transit-circ le [~.sa:kl] s. (astron.) cerc meridian. transmitting aerial [trsens'mitin .esrt al] s. (radio) antenă de emisie. transit-compass [~.kMiip3s] s. (fiz.) teodolit cu busolă. transmitting station [~ istei/sn] s. (radio) post / staţie de emisie. trans it-duty [~idju:ti] s. taxe vamale de tranzit. transmogrification btraenzmogrifi' kci/s'n, 'tra:ns-, -<—'--] ş. (glumeţ) schimbare, transit-instrument [~.instrum;>nt] ş. (astron.) lunetă meridiană, tcodolit cu busolă. transformare, metamorfoză. transmogrify [traenz'mogrifai, trams-] vb. tr. (glumeţ) a transforma, a schimba la faţă, transition [tran'si33n, tru;n-, tran-, -'zi/an] ş. 1. trecere, tranziţie. 2. perioadă de tranziţie , etapă sau caracter intermediar; the mulatto is a ~ between the white and the neg ro a metamorfoza. mulatrul este un tip intermediar între omul alb şi omul de culoare . 3. (muz.) modulaţie transmutability [tr£enzmrju:t3'biliti, tramzim-, tra:ns-, -taţi, .—'—] s. posibilitate de (fără schimbarea modului). transmutaţie. transitional [-PI] adj. de tranziţie, de trecere, intermediar. transmutable [tramz'mju:t3bl, trams-] adj. care poate fi transmutat. transmutation [rtra3nzmju(:)'tci/3n, >tru:ns-] s. 1. ( chim.) transmutaţie; ~ of metals transition curve [tra;n'si33n k?:v, tra:n-, trpn, -'zi/an] s. 1. (mat., av.) curbă de trecere. transmutaţia metalelor. 2. (mat.) tra nsformare, conversiune. 3. (biol.) transformare. 4. (fam.) 2. (ferov.) curbă de ra cordare. transition tumour [~ itjumia1"] s. (med.) tumoare benignă cu tendinţa de a se transforma schimbare, întoarcere; the ~s of fortune capriciile soartei; (jur.) ~ of possession schimbare de proprietate. în tumoare malignă. transmute [traenz'mju: t, tra:ns-] vb. tr. 1. (into) a transforma, a preface, a schimba transitive ['tr asnsitiv, 'tra:n-, -zi-] I. adj. (gram.) tranzitiv. II. s. (gram.) verb tranziti v. (în). 2. (chim.) a transmuta (un metal). transitively [-li] adv. tranzitiv. tra nsoceanic ['traenziou/i'senik] adj. transoceanic, de dincolo de ocean. transitor ily ['trzensitarili, 'tra:n-, -zi-] adv. vremelnic, trecător. transom ['traenssm] 1. (ariiit.) impostă. 2. traversă, bară transversală de legătură, transitoriness ['traensit rinis, 'tra:n-, -zi-] s. caracter trecător / efemer; durată scurtă, 3. (mar.) oglinda pupei, cadrul pupei. scurtime; vremelnicie. transom bar [~ ba:1"] s. v. t r a n s o m (1). transitory ['traensitari] adj. tranzitoriu, trecător, vremelnic, efemer . transitory action [~ 'fek/sn] s. (jur.) acţiune tranzitorie. transom window [~ . windou] s. (arhit.) supralumină. transit permit ['tramsit -pamiit] s. document de tranzit (al unei mărfi aflate la vamă). transparence [traens'pesrans, tra:n-, tranz, -'par-] s. 1. transparenţă (a sticlei etc.). transit-theodolite [~8i,od3lait] ş. (as tron.) teodolit universal, teodolit cu luneta centrală. 2. (e/n.) coeficient de pătr undere, penetrantă. translatable [trains'leitsbl, trams-, trasnz-, tra:nz-, trans, trpnz-] adj. traductibil. transparency [-i] s. 1. transparenţă, claritate, limpezi me. 2. (fot.) diapozitiv, pozitiv translate [trams'Ieit, etc.] I. vb. tr. 1. (fr om, into) a traduce (din; în). 2. a interpreta, pe sticlă; colour ~diacromic. 3. (hârt ie) transparent. a înţelege, a lua drept; do not ~ my hesitation as ill-will nu lua ezitarea mea drept transparent [trajns'pesrsnt, tra:ns-, tranz-] adj. 1. transpa rent, diafan, străveziu; rea-voinţă; how do you ~ his silence? cum interpretezi tăcerea sa?; (fam.) kindly ~ to obtain a ~ effect a obţine un efect de transparenţă; ~ colours culori transparente. 2. uşor explică-te, te rog. 3. (corn.) a descifra (o cablogramă) . 4. (bis.) a transfera (un episcop). de pătruns, transparent, evident; clar; his



 reasons were ~ motivele lui erau uşor de înţeles; 5. (bis.) a ridica / a înălţa la ceruri. . (înv.) a metamorfoza, a schimba, a transpune, a face a ~ allusion o aluzie trans parentă; ~ deception înşelăciune cusută cu aţa albă. 3. sincer, să treacă în. 7. (tehn.) a a da o mişcare de translaţie (cu dat.). 8. (tel.) a retransmite franc, deschis, nep refăcut. transpicuous [trsen'spikjuss] adj. transparent. (un mesaj). 9. (sl.) a tr ansforma (încălţăminte, îmbrăcăminte); a lucra (încălţăminte, transpierce [trasns'ptas] vb. nge, a perfora. îmbrăcăminte) din vechi, a cârpaci. II. vb. intr. 1. a traduce. 2. (desp re carte etc.) a se traduce (uşor etc.). transpiration [itrzenspi'rei/pn] s. 1. tr anspiraţie, asudare. 2. transpiraţie, năduşeală, translation [trsens'lei/pn, etc.] s. 1. t raducere (a unei lucrări); traducere, lucrare tradusă; sudoare. 3. (jig.) transpirar e (a uimi secret). (scol.) traducere, versiune (din latină etc.); to do / to make a ~ a face o traducere. 2. (com.) transpire [trasns'patar, tra:n-] vb. A. intr. 1. a transpira, a asuda, a năduşi. 2. a se strecura, descifrare (a unei cablograme). 3. (bis.) mutare, transferare (a unui episcop). 4. (bis.) a se furişa, a scăpa; (de spre gaze) a se infiltra. 3. (fîg., despre o ştire, un secret) a transpira, ridicare , luare (la ceruri). 5. (tehn.) translaţie. 6. (tel.) retransmisie, repetare (a un ui mesaj). a începe să fie cunoscut, a se afla. 4. (vulg.) a se întâmpla, a avea loc, a se produce; his translational [sl] adj. (tehn.) de translaţie. account of what ~ed versiunea sa despre cele petrecute; to note everything that has ~ed



 transplant 968



a nota toate incidentele survenite. B. tr. a transpira (un fluid), a elimina (u« l ichid) prin transpiraţie. transplant [trams'plumt, tru:as-,amer. -'plaint) I. vb. A. tr. 1. (si/v.) a transplanta, a planta într-un alt loc. 2. a muta, a transporta , a transfera cu domiciliul într-o altă ţară; a strămuta (o jxipulaţie). 3. (med.) a grefa; a transplanta. B. intr. (med.) 1. a opera un transplant. 2. a putea fi transplan tat. II. ['transplant, amer. -pfent] s. 1. (silv.) puiet repicat / transplantat. 2. (med.) transplantare; transplant, grefă; heart ~ transplantare) de cord, grefă d e cord / de inimă; heart ~ man om cu inima transplantată, om cu grefă de cord. transpl antable [traens'plamtsbl, amer. -ptentobl) aay. transplantabil. transplantation [.tr2ens'plu:n'tei/an, tra:n-] s. transplantaţie, transplantare (v. t r a n s p l a n t (I)). transplanter [itrans'pla:ntor, trcnns-] s. 1. persoană care efectuează o transplantare. 2. (silv.) unealtă de transplant (generic). transplanting machine [trans'plamtirj nra'fim] s. (hori.) maşină de răsădit. transpontine [tranz'pontain, amer . si -tin] adj. 1. transpontin; situat la sud de Tamisa; the ~ suburbs cartierel e londoneze situate la sud de Tamisa. 2. melodramatic. transpontine drama [~ 'dr aima] s. the ~ teatrul de melodramă. transport I. [trans'po:t, tra:n-] vb. tr. 1. a transporta, a duce, a căra, a strămuta. 2. (ist.) a deporta, a trimite la muncă siln ică. 3. (fig.) a transporta, a entuziasma, a emoţiona (mai ales la pasiv); to be ~ed with joy a fi transportat, a fi în al nouălea cer de bucurie. II. [transpot, 'train s-] s. 1- transport, transportare; road~transport rutier; land ~transport terest ru; rail ~ transport pe cale ferată; water-borne ~ transport fluvial. 2. (mar.) na vă de transport. 3. (ist.) deportat, ocnaş. 4. (fig.) acces, sentiment violent (mai ales de bucurie); to be in ~s a fi în al nouălea cer; in a ~ of fury într-un acces de furie; the ~s of passion furiile dragostei. 5. (com.) door-to-door ~ livrare la domiciliu. transportable [trans'pDtebl, tra:ns-J adj. transportabil. transportat ion [.transpoi'teij^n, itru:n-[ s. 1. (amer. înv.) transportare, transport. 2. mij loc de transport. 3. (amer.) cost, speze de transport. 4. (amer.) bilet (de tren , tramvai ele); foaie de drum. 5. (ist.) deportare; convict sentenced to ~ ocnaş c ondamnat la deportare. transport cafe ['transput ikaîfei] s. local ieftin situat p e o autostradă. transport charges [~ it/a:d3iz, 'tra:n-[ s. pi. cheltuieli de tran sport. transporter [trans'pD:t3r, tru:n-J s. 1. transportator, antreprenor de tr ansport. 2. transportor, bandă transportoare, conveier. transporter bridge [~ brid 3] s. pod de transbordare. transport plane [transpo:t plein] s. avion de transpo rt. transport service [~ iso;vis, 'tra:n-[ s. serviciu de transport, serviciul t ransporturilor, serviciul de expediţie (al unei firme comerciale). transport vesse l [~ .vesl] s. v. t r a n S p o r t (II, 2). transport worker [~ ■W3:k3rj s. munci tor sau funcţionar la întreprinderile de transport. transposal [trans'pouzal, tra:n[ s. v. t r a n s p o s i t i o n . transpose [trans'pouz, tra:n-[ vb. tr. 1. a transpune, a muta, a schimba ordinea (cuvintelor inpropoziţiune). 2. (muz.) a tran spune. 3. (muz.) a transpune (dintr-o gamă sau tonalitate într-alta). transposer ]-3 r] s. (muz.) muzician care transpune. • transposition [.transpa'zi/an, ,tra;n-, -p u'z-] s. transpoziţie, transpunere, (per)mutare, strămutare, schimbare; inversiune, trecere. transputer [tranz'pju:t3r] s. (in/or.) computer de mare capacitate. tra ns-Saharan ['transsa'hairon, tra:n-j adj. transsaharian. transsexual [tranz'seks jusl, -/uol] s. transsexual. transship [trans'/ip, tra:n/-, -nz'/-] vb. A. tr. ( mar.) a transborda (pasageri, mărfuri). B. intr. (mar.) a lua un alt vas, a face o transbordare. transshipment [-mont] s. (mar.) transbordare. trans-Siberian [tra nzsai'biorion, rtra;n-] s. transsiberian. transsudation [.transjm'dei/an] s. tra nsudaţie. transubstantiation ['tKensob.stcen/i'ei/an, train-, -bz.t-, -nsi-J s. (b is.) transsubstanţiune. transuranic [rtransjua'ranik] adj. (chim.) transuranic. Tr ansvaaler ['tranziva:b r , tra:ns-,'.-'—, -'— 1 s. locuitor din Transvaal. Transvaal ian [itranz'va:lian] adj. din Transvaal. transversal [tranz'vsisal, tra:n-[ I. a ay. transversal, dispus de-a curmezişul. II. s. 1. (»«t.) linie transversală. 2. (anat.) muşchi transversal. transversally [tranz'vaispli, tra:n-[ adv. transversal, de-a curmezişul. transverse [tranzvais, 'tra:n-, '-'-] I. adj. transvers(al), dispus / aşezat de-a curmezişul; ~ section secţiune transversală. II. s. (anat.) muşchi transvers.



 transverse beam [~ bi:m] s. (constr.) bară transversală, traversă; grindă de coamă. transv erse table [~ teibl] s. (ferov.) transportator de vagoane, platformă rulantă. Transy lvanian [.transil'veinisn, 'tra:n-[ I. adj. transilvănean, ardelean, ardelenesc. I I. s. transilvănean, ardelean. tranter ]trant3 r ]s. (dial.) 1. căruţaş. 2. negustor amb ulant (de obicei de peste). trap1 [trap] I. s. 1. cursă, capcană, laţ (si fig.); to se t a ~ a întinde o cursă; to walk into a ~ a se lăsa prins în cursă, a intra singur în cursă laţ. 2. v. t r a p d o o r. 3. (sl.) detectiv, agent secret de poliţie. 4. (telm.) s ifon, tub pentru drenaj. 5. trăsurică cu două roate, cabrioletă, brişcă. 6. (sport) dispozi iv pentru lansarea talerelor sau porumbeilor vii (la tir). 7. (teatru) trapă sceni că. 8. (infor.) deviere, derutare. 9. (sl.) gură; shut your ~! ţine-ţi fleanca! II. vb. tr. 1. a prinde în cursă / capcană; a prinde (un fugar) prin încercuire sau cu ajutorul unei potere. 2. a pune capcane în (păduri etc.). 3. (teatru) a pune trape pe (o scenă) . 4. (telm.) a prevedea cu un sifon. 5. (sport) a bloca (mingea) cu latul picior ului. trap2 s. (mai ales la pl.) (fam.) catrafuse, bagaje, calabalâc; to pack one' s ~s a-şi face bagajele. trap3 s. (geol.) trapă, dizlocaţie, monoclinal.



trapdoor [trarxb: r , -doa1"] s. chepeng, trapă. trapes [treips] vb. v. t r a p s e. trapeze [tro'pi:z[ s. (mat., sport) trapez; flying ~ trapez zburător. trapeze a rtist [~ itntist] s. artist la trapez, trapezist, zburător. trapezist [tra'pi:zist [ s. trapezist, zburător. trapezium [tra'pLziam] s. 1. (mat.) trapez. 2. (anal.) o sul trapezoid. trapezius [tro'pi:zios] s. (anat.) (si ~rnuscle) (muşchi) trapezius . trapezoid [trapizoid] s. (mat.) trapezoid. trapper [trapo r ] s. vânător care folo seşte capcane; vânător de blănuri. trappiness [trapinis] s. (fam.) înşelăciune, şiretlic, t trappings ['trapirjz] s. pi. 1. hamuri, hamaşament, valtrap (mai ales de pciradă). 2. (fam.) podoabe, găteli, ornamente distinctive (ale unei funcţii); costum oficial sau de paradă. 3. (fig.) floricele, ornamente inutile (de stil). Trappist [trapist ] s. (bis.) (călugăr) trapist. trappy [trapi] adj. (fam.) 1. înşelător, trădător, perfid. 2 ericulos, primejdios. trap rock [trap rok] s. v. t r a p 3 . trapse [treips] I. vb. A. tr. a bate (străzile), a cutreiera (câmpiile). B. intr. 1. a umbla fără treabă, a u mbla haimana, a vagabonda, a hoinări. 2. a se târî. 3. a-şi târî pe pământ poala rochiei. I femeie murdară care umblă fără rost, târâtură. trap shooter [trap '/u;tor[ s. (sjwrt) trăg ecializat în proba de talere sa» în proba de tir cu porumbei vii. trap shooting [~ Jti tirj] s. (sport) (probă de) talere; (probă de) tir cu porumbei vii. trash [trai] s. 1. rebut; brac, rămăşiţe, gunoi. 2. crăci tăiate, trestie de zahăr zdrobită (pentru a scoat ul). 3. (fam.) lucru fără valoare sau de proastă calitate (mai ales în legătură cu producţi iterare sau artistice), maculatură. 4. prostie, fleac, bagatelă, moft, nimic; to tal (amer. peior.) white ~populaţie albă săracă din statele k a lot of ~ a spune la prostii. din sudul S.U.A. . trashcan [tra/ksn] s. (amer.) ladă sau coş de gunoi. trash-ice [ tra/ais] s. bucăţi plutitoare de gheaţă; rămăşiţe ale banchizei. trashiness [tra/inis] s. l valoare (« unei mărfi etc.). trashy [tras/i] adj. fără valoare, de nimic, prost, de duz ină, de calitate inferioară. trass [tras] s. (mineral.) trass. trauma [tro:mo], pl. traumas [-z], traumata [tnxmota] s. (med.) trauma. traumatic [troi'martik] aay. (mea'.) traumatic. traumatism [tromiatizam] s. (med.) traumatism. traumatize ['t ro:motaiz[ vb. Ir. a traumatiza (fifig.). traumatology [itromratokx^i] s. trauma tologie. travail [traveil] (înv.) I. s. 1. durerile facerii; woman in ~ femeie în du rerile / chinurile facerii. 2. muncă grea / istovitoare. II. vb. intr. 1. a fi în du rerile facerii. 2. a se trudi, a.face o muncă istovitoare. travail pains [~ peinz] s. pl. durerile / chinurile facerii. travail pangs [~ pasrjz] s. pl. v. t r a v a i 1 p a i n s. travel [travl] I. vb. A. intr. 1. a călători, a face o călătorie; to ~ light a călători fără bagaj sau CU puţine bagaje; to ~ by land a călători pe uscat; he has ed widely, he has ~led (about) a good deal a călătorit mult, a făcut multe călătorii; to ~ round the world a face înconjurul lumii; to ~ all over the world a străbate lumea. 2. a se mişca, a se deplasa, a străbate, a se propaga, a se răspândi; sound ~s faster in water sunetul se propagă mai iute în apă; the first man to ~ faster than sound primul aviator care a depăşit (cu avionul său) viteza sunetului; the train was ~ling at 120 miles an hour trenul mergea cu 120 de mile pe oră; wine that won't ~ vin care nu s e urcă la cap. 3. (despre privire, gânduri) a parcurge, a trece peste, a trece în revi stă; his eye ~led down the street străbătu / parcurse cu privirea tot lungul străzii; hi s thoughts ~led over all that had happened gândul său depăna / trecea în revistă tot ce se întâmplase. 4. to ~ for a călători în calitate de comis-voiajor pentru (o societate comer



 cială); to ~ in a fi comis-voiajor într-o anumită branşă; he ~s in silks se ocupă cu plasar a mătâsurilor. B. tr. 1. a parcurge, a străbate (o distanţă); he ~led a hundred miles a da y a parcurs 100 de mile pe zi; to ~ Europe from end to end a străbate Europa de la un capăt Ia celălalt. 2. a mâna din urmă, a muta dintr-un loc într-altul (o tur/mi de vit e). II. s. 1. călătorie, voiaj(tiri); to be fond of ~ a-i plăcea călătoriile; books of ~ că / povestiri de călătorie; I met him on my ~s l-am întâlnit în timpul călătoriilor mele; is still on his ~s? mai călătoreşte încă? 2. pl. povestiri de călătorie. 3. (telm.) mişcare, distanţă parcursă, circuit. 4. (mil.) zbor, traiectorie (a unui proiectil). travel age ncy [~ ickrjsnsi] s. agenţie / birou de voiaj. travel book [~ bukj s. carte cu pov estiri de călătorie. ' travel bureau [~ bjua'rou, -'bjusrou] s. v. t r a v e l a g e n c y . travelled [travld] adj. 1. (si much / well-~) (despre o persoană) călătorit, voiajat, cu experienţă, care a văzut multe. 2. (despre un drum) bătut, umblat. traveller [travalo1-] s. 1. călător, voiajor. 2. (si commercial.~) voiajor comercial, comis-v oiajor; ~in silk voiajor comercial care se ocupă cu plasarea iriătăsurilor. 3. (tehn.) pod rulant, macara rulantă / mobilă. 4. (telm.) roată / rolă alergătoare. 5. cursor (la r igla de calcul etc.). 6. (mar.) cerc de fier prevăzut cu un cârlig de care se fixează frânghiile unei vele. (fam.) to tip smb. the ~ a spune cuiva gogoşi, a duce / a pros ti pe cineva; (jur., înv.) bona fide ~ persoană care beneficiază de dreptul de a i se servi băuturi la orice oră, într-o zi de duminică, deoarece vine de la o distanţă de peste mile. traveller's cheque [travaloz tjek] s. cec de călătorie. traveller's joy [~ 'd 3oi] s. (bot.) viţă-albă, curpen (Clematis vitalba). travelling [travalirj] I. s. 1. călăt orie, deplasare, mişcare. 2. (citi.) travelling. II. adj. 1. călător, voiajor, care călăto reşte. 2. mobil, ambulant. J-. travelling apron [~ -eiprpn] s. (tehn.) bandă de tran sport fără fine la conveier. travelling bag [~ ba?g] s. sac de voiaj. ^



 969 tree culture



travelling companion [~ koniipaenian] s. tovarăş de drum / călătorie. travelling crane [ ~ 'krein] ş. (tehn.) pod rulant, macara mobilă. travelling expenses [~ iks'pcnsiz] s . pi. cheltuieli de deplasare, indemnizaţie de transport. travelling kitchen [~ 'k it/in, -t/an] s. bucătărie de campanie. travelling requisites [~ -rekwizits] s. pl. articole de voiaj. travelling salesman [~ 'seilzmsn] s. voiajor comercial, comis -voiajor. travelling speed [~ spi:d] s. viteză de mişcare / deplasare. travelogue [' trasvoioug, -log] s. (amer.) 1. conferinţă însoţită de proiecţii despre o expediţie sau căl 2. film de călătorii. travel-soiled ['traevl snild] adj. acoperit de pulberea/ colb ul drumului, prăfuit, plin de praf. travel-stained [~stcind] adj. v. t r a v e l s o i l e d . travel-weary [~ iwiari] adj. obosit de călătorii. travel-worn [~WD:n] adj. 1. obosit, istovit de drum. 2. (despre haine) uzat de prea multe călătorii. tr aversable ['tiEevaOsabl, rar tra'v3:s-] adj. (despre un pustiu etc.) care se poa te traversa. traverse ['tra?v3(:)s, rar tra'vais] I. vb. A. tr. 1. a străbate, a t raversa, a trece prin; to ~ a forest a străbate o pădure. 2. a parcurge; a trece în re vistă, a cerceta; to ~ a subject a examina un subiect (în întregime). 3. (fam.) a se o pune (unui scop), a contrazice, a se împotrivi (unei păreri). 4. (jur.) a nega, a tăgădu i (afirmaţiile pârtii adverse). 5. (mii.) a îndrepta (un tun) într-o direcţie. 6. a pune d e-a curmezişul. 7. (ferov.) a muta (o locomotivă) cu ajutorul unei platforme rulante . B. intr. 1. (sport) a tăia de-a curmezişul, a merge în linie dreaptă (în cursul unei asc ensiuni). 2. (despre cai) a se cabra, a se pune de-a curmezişul. 3. (jur.) a face opoziţie (probelor adversarului). II. s. 1. trecere de-a curmezişul, traversare. 2. (înv.) piedică, obstacol. 3. (jur.) opoziţie. 4. (mil.) traversă; meterez. 5. (mii.) och ire orizontală. 6. (mar., av.) rută în zigzag. 7. (mat.) linie transversală. 8. traversă ( pe un perete de munte). III. adj. (înv.) transversal, în curmeziş. traverser [-3r] s. (ferov.) platformă rulantă, pod rulant, transbordor. traverse table [ptrsv3(:)s -tei bl] s. v. t r a v e r s e r . travertine ['tra2V3(:)ti(:)n] s. (geol.) travertin . travesty ['trasvisti, -vas-] I. s. 1. parodie, denaturare, redare / imitare într -o formă ridicolă. 2. travestire. II. vb. tr. a parodia, a ridiculiza, a imita într-o formă ridicolă (o persoană, o operă literară etc.). trawl [tro:l] (mar.) I. vb. A. tr. a t rage (un traul) pe fund. B. intr. a pescui cu traulul. II. s. traul. trawler ['t rn:tar] (mar.) s. 1. trauler; dragă. 2. pescar care pescuieşte cu traulul. tray [tre i] s. 1. tavă. 2. compartiment (de cufăr). 3. scoc; covată; copaie. 4. chiuvetă; (fot.) developing ~ chiuvetă de developat. trayful ['treiful] s. (of) tavă plină (de). treach erous ['tret/sras] adj. 1. necredincios, neleal, perfid, trădător. 2. nesigur, pe ca re nu te poţi bizui, înşelător; ~ memory memorie înşelătoare; memorie slabă; ~ weather vrem re. treacherously [-li] adv. perfid. treacherousness [-nis] s. 1. perfidie. 2. c aracter înşelător (al vremii etc.). treachery ['tret/^ri] s. trădare, perfidie; an act o f ~ acţiune perfidă, perfidie; there was some ~ afoot se urzea ceva, se clocea ceva. treacle ['tri:kl[ I. s. melasă, glucoza alimentară. II. vb. A. tr. a unge cu melasă. B. intr. a da / a prescrie o doză de melasă (ca medicament). treacly [-i] adj. 1. de melasă. 2. (foarte) dulce, dulceag; ~ words cuvinte mieroase. tread [tred],past t rod [trod],part. trec. trodden ['trodn] I. vb. A. tr. 1. a călca, a pune piciorul pe, a merge peste; to ~unknown ground a înainta pe un teren necunoscut; (fig.) to ~ the boards a se face actor; (fig.) to ~the deck a se face marinar; to~wateracălc a apa; (jig.) to ~smb. under foot a călca în picioare, a terfeli, a trata cu dispreţ. 2. a zdrobi în picioare; he was trodden to death by elephants a fost zdrobit sub p icioarele elefanţilor; to ~ clothes a călca rufele în picioare (în albie); to ~ grain a scoate boabele din spic; to ~ grapes a zdrobi struguri. 3. (poetic) a urma (un d rum, o cărare); to ~ one's way a merge, a păşi, a-si urma drumul; to ~ a path a urma o cărare; to ~ the room from end to end a măsura odaia de la un capăt la altul; to ~ a step a face un pas; (înv.) to ~ a measure a dansa; a schiţa un pas de dans. 4. (omit .) a călca, a fecunda (o femelă); to ~ down a călca în picioare / eu piciorul, a zdrobi (şi fig.); to ~ in a înfunda, a băga în pământ (cu piciorul); to ~ out a) a zdrobi (strugur ), a tescui; b) a stinge (un foc) prin călcare în picioare; c) a înăbuşi, a zdrobi (o răsco lă etc.). B. intr. 1. a păşi, a călca, a merge; to~ heavily a călca greoi; to~ lightly a) a păşi cu prudenţă; a călca uşor; b) (fig.) a fi precaut. 2. to ~ away a călca strâmb, a în



 de acţiuni necorecte; to ~ in smb.'s (foot)steps a merge pe urmele cuiva; to ~on a călca pe; to ~on air a fi în culmea bucuriei, a nu-1 mai ţine pământul de bucurie; (jig.) to ~ on smb.'s corns / toes a călca pe cineva pe bătătura, a ofensa / a jigni pe cine va; to ~ as on eggs a călca ca pe ouă; a se purta cu multă precauţie; (amer.) to ~ on th e gas, to ~ on it a) (auto) a apăsa pe accelerator; b) a se grăbi, a-i da zor / bătaie ; to ~ on the heels of a) (despre o persoană) a merge în urma (cu gen.), a păşi în urma (c u gen.); b) (despre un eveniment) a urma la mică distanţă; to ~ on smb.'s neck a ţine pe cineva sub călcâi. II. s. 1. pas, mers, călcătură; shoes that allows for the ~ pantofi ca re lasă piciorul liber, pantofi comozi la mers. 2. zgomot de paşi; the incessant ~ o f feet zgomotul continuu de paşi. 3. (constr.) a) treaptă (a unei scări); b) bucată de m etal sau de cauciuc aşezată pe suprafaţa unei trepte. 4. (tehn.) suprafaţă de rostogolire sau de alunecare (a unei obezi de roată, a unui pneu auto). 5. crăcăna, loc pentru pic ior (pe catalige). 6. (omit.) fecundare (de către mascul). 1. pas, distanţă între pedale le unei biciclete. 8. lăţimea unui loc de trecere; ecartament, distanţa între roţi. 9- (bi ol.) germen, plod (de ou). 10. (tehn.) bandă de rulare. treadle ['tredl] I. s. (te hn.) pedală (la bicicletă, strung, maşină de cusut). II. vb. tr. a mişca cu piciorul (cu a jutorul unei pedale).



treadle press [~ pres] s. presă de picior (în vechea tipografie). treadmill ['tredmi l] s. 1. roată de ocnă. 2. muncă mecanică, uniformă sau monotonă; rutină. treason ['tri:zn] 1. trădare, lipsă de lealitate, perfidie. 2. (şi high ~) (jur.) trădare de ţară, înaltă tr to talk ~ a îndemna la trădare. treasonable [-sbl] adj. 1. trădător, perfid. 2. de trădare , care constituie o trădare. treason felony ftri'zn «febnij s. (jur.) complot contra siguranţei statului. treasure l'tre33r] I. s. 1. comoară, tezaur; to amass a ~ a ad una o comoară; to bury a — a îngropa o comoară; to board ~ a tezauriza. 2. comoară, lucru de preţ; art ~s comorile artei. II. vb. tr. 1. a considera / a păstra ca pe o comoară; to ~ smb.'s memory a păstra cu sfinţenie memoria cuiva. 2. to ~ up a tezauriza, a a cumula, a strânge (lucruri de valoare). treasure-house ['tre3ahaus] s. 1. tezaur, loc unde se află lucruri de preţ (de obicei o bibliotecă, un muzeu). 2. vistierie. tre asure hunt [~hAnt] s. 1. căutare de comori. 2. (amer.) concurs în scopuri de reclamă c onstând în descoperirea (cu ajutorul anumitor indicii) a unor obiecte-premii. treasu re hunter [~ itiAnty] s. căutător de comori. treasurer ['tresară1"] s. vistiernic; eco nom, administrator; (ist.) Lord High Treasurer Marele Vistier, ministru de Finanţe ; Treasurer of the Household administrator al casei regale; ~ of a political par ty trezorier, casier, administratorul mijloacelor financiare ale unui partid. tr easureship ['tre3a/ip] s. vistierie; economat; trezorerie. treasure ship ['treza /ip] s. (mar. înv.) galion. Treasure State [~ isteit] s. (amer.) (folosit ca supr anume) Statul Montana. treasure-trove [~'trouv] ş. (jur.) comoară, tezaur descoperit întâmplător. treasury l'tre3Pri] s. 1. vistierie, tezaur de stat; the Treasury a) tre zoreria britanică; First Lord of the Treasury Preşedintele Consiliului de Miniştri; b) (amer.) Ministerul de Finanţe; Secretary of the Treasury ministrul de Finanţe. 2. c omoară (artistică, de informaţii etc.); ~ of verse antologie poetică; a book that is a ~ of information o carte care e o adevărată comoară / o mină inepuizabilă de informaţii. Tre sury bench [~ bent/] s. banca ministerială (în parlamentul britanic). treasury bill [~ bil] s. bon de tezaur. treasury note [~ nouţ] s. (înv.) bancnotă de zece şilingi sau de o liră. treat [tri:t] I. vb. A. tr. 1. a trata, a se purta cu; you must ~ him f airly trebuie să te porţi eu el corect. 2. a considera, a lua drept; he ~ed my words as a joke a luat cuvintele mele drept glumă. 3. (chim.) a prelucra, a supune la o acţiune, a trata cu; to ~ an ore with mercury a trata un minereu cu mercur. 4. (m ineral.) îmbogăţire. 5. (to) a trata pe cineva (cu mâncare, băutură etc.); a corupe alegăto (oferindu-le de mâncat şi de băut); he ~ed me to a good dinner mi-a oferit o masă bună; I ~ed myself to an ice mi-am oferit o îngheţată; they ~ed him to the theatre l-au invit at la teatru. 6. a trata (un subiect, o temei). 7. a trata, a îngriji (un bolnav s au o boală). B. intr. 1. a trata, a face cinste; I'm ~ing eu fac cinste, e rândul me u. 2. to ~ for a trata în privinţa (cu gen.),' they ~ed for peace au dus tratative d e pace; to ~ of a trata despre, a vorbi despre; the book ~s of poetry cartea tra tează despre poezie; to ~ with a trata cu, a duce tratative cu. a negocia cu. II. s. 1. plăcere, desfătare, bucurie, sărbătoare; it's quite a ~ to me to listen to you îmi f ace mare plăcere să vă ascult. 2. (scol.) masa la iarbă verde, picnic, excursie (oferită c a recompensă pentru rezultate bune la învăţătură). 3. trataţie, cinste; to stand ~ a trata,



 face cinste; this is my ~eu fac cinste, e rândul meu; who is going to stand ~? cin e face cinste?; I'll stand ~all round fac cinste la toată lumea. (pop.) a ~ perfec t foarte bine, frumuşel; he's getting on a fair ~ a) face progrese uimitoare; b) a facerile îi merg de minune; that tires the arms a ~ îţi oboseşte serios braţele. treatable ['tri:t3bl] adj. (înv.) tratabil, care poate fi tratat. treater ['tri:t9r] ş. perso ană care tratează; persoană care duce tratative, negociator. treatise ['tri:tiz. -is] s. (on) tratat (de, despre); a ~on ethics tratat de morală. treatment ['tri:tmant] s. 1. tratament, mod de a trata (pe cineva); to meet with good ~ a fi bine prim it / tratat. 2. tratare (a unui subiect etc.), fel de a trata (un subiect etc.). 3. (chim.) prelucrare, tratare. 4. (mineral.) îmbogăţire. 5. tratament, cură, îngrijire m edicală. treaty ['tri:ti] s. 1. tratat, convenţie, acord comercial; under this ~în baz a acestui tratat; to close a ~ a încheia un tratat; to enter into a ~ with a încheia un tratat cu. 2. (înv.) negocieri, tratative; to be in ~ with smb. for smth. a du ce tratative cu cineva pentru ceva. treaty-port [~ pD:t] s. (mar.) port deschis (în urma unei convenţii). treble ['trebl] I. adj. 1. triplu, întreit. 2. (muz.) ascuţit, înalt. H. s. 1. număr triplu. 2. (muz.) înalt, soprano, falset. III. vb. A. tr. a între i, a tripla. B. intr. a se mări de trei ori, a se tripla. treble clef [~ kief] s. (muz.) cheia de sol. trebly ['trebli] adv. întreit,


 treed 970



treed [tri:d] adj. cu pomi, cu arbori. trencherman [~man], pl. men [-mon] s. mâncăto r, mâncău; poor ~ persoană care mănâncă puţin; a good / stout I valiant ~ un mare mâncău, u gurmand. tree dweller ['tri: idwelor] s. animal arboricol. tree-fern [~fo:n] s. (bot.) ferigă arborescentă (mai ales din familia Cyathea). trench fever [trentf ifi: V9r] s. (med.) febră recurentă; tifos recurent (în timpul primului război mondial). tree -frog [~frog] s. (zool.) brotăcel, răcănel (Hyla arborea). tree goose [~ gu:s], pl. tr ee geese [-gi:s] s. v. b a r n a c l e 2 (1). trench-foot [~fut] s. (med.) boală d e picioare provocată de şederea îndelungată într-o tree ivy [~ laivi] s. (bot.) iederă (Hed ra helix). tranşee cu apă; jupuire, macerare a ţesuturilor. treeless ['tridis] adj. fără a rbori, lipsit de copaci. trench-mortar [~imo:tor] s. (mil.) mortier, aruncător de mine. tree like [tri: laik) aay. ca un pom, dendroid. trench works [~ wo:ks] s. pl. lucrări de săpare a tranşeelor. trend [trend] I. vb. intr. to ~to / towards a) a f i orientat spre, a fi (îndreptat) în direcţia tree limit [~ •limit] s. (geogr.) limita v egetaţiei arborescente. (cu gen.); b) (fig.) a se îndrepta, a tinde către. II. s. 1. d irecţie, orientare, tendinţă; the ~ treenail [~neil] s. (tehn.) pană de lemn, cep de dib lu. of the coast orientarea ţărmului; the ~ of his arguments tendinţa argumentelor sal e. tree resin [~ irezin] s. gudron rezultat din distilarea lemnului. 2. stil; mo dă, trend. trcetop [~top] s. vârf / creastă de pom / de copac. tree trunk [~ trAijk] s . trunchi de arbore. trendy [trendi] adj. (uneori peior.) în pas cu moda; ahtiat d upă modă. trefoil ['trifoii, 'tri:f-[ I. s. 1. (bot.) trifoi (Trifolium). 2. motiv d ecorativ cu trei loburi. trepan1 [tri'pam, tro'p-] (med.) I. s. trepan. II. vb. tr. a trepana, a face o trepanaţie (cu II. adj. în formă de trifoi, trilobat. dat.). t rek [trek] (Africa de Sud) I. vb. intr. 1. a călători în care trase de boi. 2. a se du ce în trepan2 I. vb. tr. 1. a ademeni, a momi, a atrage; to ~ smb. (in)to a place a atrage pe altă regiune, a emigra; a străbate un ţinut. 3. (despre boi) a trage la ca r, a fi înjugat la cineva într-un loc; to ~ smb. into doing smth. a determina prin şir etenii pe cineva să car. 4. (sl.) a fugi, a spăla putina. II. s. 1. călătorie, drum (cu carul cu boi),' etapă a unei facă ceva. 2. a răpi, a lua prin surprindere, a prinde / a atrage în cursă. II. s. cursă, capcană, asemenea călătorii. 2. emigrare, schimbare de ţin laţ. trek boer [~ ibouor, -boor, -bo:r, -bu9r] s. (Africa de Sud) 1. bur nomad. 2 . (ist.) emigrant trepanation [itrepo'neifan] s. (med.) trepanaţie. bur pornit din regiunea Capului spre platourile străbătute de fluviul Orange trepanning [trc'paeni rj] s. (med.) trepanare. (1835-1838). trephine [tri'fim, tre'f-, tro'f-, Tain] I . s. (mea1.) trefin. II. vb. tr. a face o trepanaţie cu r trekker [trek3 ] s. (Afr ica de Sud) 1. persoană călătorind într-un car tras de boi. un trefin. 2. emigrant. trep idation [itrepi'dei/an] s. 1. trepidaţie, tremur. 2. agitaţie, îngrijorare, frământare, tr ellis [trelis] I. s. 1. împletitură (de nuiele, zăbrele etc.), leasă. 2. spalier. 3. gri lă, tulburare. 3. (med.) tremur al membrelor, tremor. grilaj. II. vb. tr. 1. a pun e o împletitură pe, a acoperi cu un grătar de lemn (un zid, o treponema [trepo'nkmo, pou'n-J s. (entom.) treponema. fereastră etc.). 2. a pune (vi(a) pe spalier. tresp ass [trespos] I. vb. intr. 1. (jur.) a comite un delict, a încălca legea. 2. (jur.) a viola o proprietate, a călca graniţa unei proprietăţi, a încălca o proprietate particular trellis-work [~wo:k] s. v. t r e 11 i s (1,1). 3. to ~ against a ofensa (cu ac), a leza (cu ac), a face rău (cu dat.), a păcătui faţă de; trematode [tremotoud] s. (entom. ) (vierme) trematod. tremble [trembl] I. vb. intr. 1. a tremura, a trepida, a vi bra, a fremăta; a dârdâi; his to ~ against a principie a încălca un principiu, a nu respec ta un principiu; (bis.) as we voice ~ed with excitement vocea îi tremura de emoţie; the leaves ~ in the breeze frunzele forgive them that ~ against us aşa cum iertăm şi n oi greşiţilor noştri; to ~ on / upon freamătă în adierea vântului; the bridge was trembling dul trepida; he ~d with cold a) (jur.) a viola (cu ac), a încălca (cu ac); to ~ (up) on smb.'s rights a încălca drepturile tremura de frig; she ~d with fear ea tremura d e frică; to ~ like a leaf / an aspen leaf cuiva; to ~ (up)on smb.'s property a încălca proprietatea cuiva; b) a abuza de, a trece a tremura ca frunza / ca varga; to ~ all over a tremura din tot corpul; (fig.) to ~ in dincolo de limita permisă (cu g eu.); to ~ (up)on smb.'s hospitality a abuza de ospitalitatea the balance a ajun ge la un punct critic; a fi în pericol. 2. (fig.) a tremura, a-idî teamă, cuiva. II. s



 . 1. violare de proprietate, călcare de moşie (de obicei cu pagube materiale a fi îngr ijorat / neliniştit; he ~d at the thought of tremura la gândul că; he ~a lest his pent ru proprietar). 2. (jur.) delict, contravenţie, transgresiune; ~ to land violare d e work be criticized tremura de teamă ca opera să nu-i fie criticată; there is no caus e to proprietate; ~ of frontier violare de graniţă, violare a frontierei. 3. abuz, o fensă, prejudiciu, ~ nu e nici un motiv de teamă. II. s. tremur, freamăt, palpitare; t o be all in 7 of a ~ a tremura amestec nepermis; ~ upon smb.'s patience încercare de a profita de pe .urma răbdării tot, a tremura ca varga. cuiva; ~ upon smb.'s priv acy amestec nepermis în viaţa particulară a cuiva. 4. (bis.) greşeală, păcat; forgive us ou ~ iartă-ne nouă greşelile noastre. trembler [-or| s. 1. fricos, poltron. 2. (electr.) întrerupător automat. tremblingly [-irj] I. adj. tremurător; tremurând. II. s. tremur, tremurat, tremurătură. trespasser [-3r] s, 1. transgresor, persoană care violează / calcă o proprietate; braconier; trembling [-iţ)li[ adv. tremurând. ~ will be prosecuted pr oprietate particulară, intrarea interzisă. 2. delincvent, contravenient. 3. păcătos. tre mbling poplar ['tremblirj 'popia1-] s. (bot.) plop-tremurător (Populus tremula). t remendous [tri'mendos, tro'm-] aay. 1. groaznic, îngrozitor, înspăimântător, tress [tres] I. s. 1. coadă, cosiţă. 2. pl. plete, păr de femeie. II. vb. tr. (mai ales la part. înfric oşător. 2. (fam.) grozav, extraordinar, imens, enorm; it makes a ~ difference trec.) a împleti. înseamnă o deosebire enormă; a ~ lot of o cantitate imensă de; a ~ crowd o lum e imensă; trestie [trcsl] s. 1. capră, postament, piedestal, suport. 2. pl. picioare de pod în formă ~success succes formidabil; he came down at a ~ speed cobori cu o v iteză vertiginoasă; de capră. he is a ~ talker e un pisălog nemaipomenit; he is a ~ eate r e un mâncău cum nu s-a trestle-bridge [~brid3] s. (constr.) estacadă, pod din capre. mai văzut, e mare gâman. trestle-work bridge [~wo:k 'brid3[ s. (constr.) picioarele în formă de capră ale unui tremendously [-li] adv. 1. teribil, îngrozitor, înspăimântător. fam.) grozav (de), teribil pod; estacadă. (de). trews [tru:z] s. pl. pantaloni eco sez de lână. tremendousness [-nis] s. 1. caracter îngrozitor / înfricoşător. 2. enormitate, caracter trey [trei] s. (un) trei (în jocul de cărţi sau zaruri). colosal. ■ triable [tr aiobl] adj. 1. de încercat, care poate fi încercat. 2. (jur.) care poate fi adus tre molo [tremolou] s. (ital. muz.) tremolo. în faţa judecăţii; care poate fi judecat, de co mpetenţă judecătorească, judecabil. r tremor [tremo , amer. si tri;-] I. s. 1. tremur, f ior, freamăt, palpitare; ~ of fear fior triad [traiod, traiaed] s. 1. grup de trei , triadă. 2. (chim.) element trivalent. 3. (muz.) de frică; ~ of joy freamăt de bucuri e; a ~ went through the audience un freamăt străbătu acord format din trei tonuri, aco rd triplu. 4. (automatică) triadă. sala. 2. (med.) tremor. 3. trepidaţie (a geamurilor , a unei maşini în mers). II. vb. intr. triage [tri'a^] s. 1. triere, triaj; sortare . 2. triere, sortare de boabe de cafea. (despre un aparat etc.) a vibra; (despre voce) a tremura. trial [trăiai] s. 1. încercare, probă, experienţă; to give smth. a ~, to make the ~of tremulous [tremjulos] adj. 1. tremurător, tremurând. 2. sfios, timid, fricos. smth. a face încercare / proba unui lucru; will you make the ~? vreţi să faceţi această tremulously [-li] adv. 1. tremurând. 2. cu sfială, timid. încercare?; on ~ pe înce rcate, de probă; ~ by fire botezul focului; to stand a ~ a fi supus tremulousness [-nis] s. 1. tremur (al vocii etc.). 2. timiditate. unei probe; (iii.) to make ~ of smb.'s courage a pune la încercare curajul cuiva; (lit.) to make ~ of one's st rength against smb. a-şi pune puterile la încercare împotriva cuiva; trenail ]'tri:nei l] s.v. t r e e n a i l . trench [trentj] I. vb. A. tr. 1. a săpa şanţuri sau tranşee în, a brăzda (pământul) cu (lit.) the hour of ~ ceasul încercărilor, momentul decisiv; by way of ~, as a ~ measure şanţuri. 2. a desfunda (un teren). 3. a cresta (o scândură), a face (un jgheab). B. intr. to cu titlul de încercare; to proceed by ~and error a proce da pe calea eliminărilor succesive, ~ about / around a săpa tranşee împrejur, ase înconjur a de tranşee; to ~ along / down a aplica metoda aproximaţiilor succesive; (/nil.) gu n ~s probe de tragere, exerciţii de a înainta / a-şi croi drum săpând tranşee; to ~ on / up n a încălca (cu ac.), a uzurpa (cu tragere; shop ~s încercări pe scară industrială. 2. (spo t) probă, încercare; sheep-dog ~ ac.); a atinge (cu ac.), a friza (cu ac.); to ~upon smb.'s rights a încălca drepturile cuiva; concurs de câini ciobăneşti. 3. (fig.) încercare durere, nenorocire; everyone has his ~ his answer ~ed on insolence răspunsul lui friza obrăznicia. II. s. 1. şanţ, canal. 2. tranşee; nimeni nu e scutit de încercări; the t oubles and ~s of life necazurile şi încercările vieţii. to open the ~es a deschide tranşee le, a începe săpatul tranşeelor; to mount the ~es a face 4. (jur.) judecată, dare în judec ată; proces, judecare; to bring to ~, to bring up for ~, de gardă în tranşee. 3. drum în pă



 ure. to put to / on ~ a da în judecată, a intenta un proces (cuiva); to stand one's ~ a fi judecat, trenchancy [trentjansi] s. caracter tăios, causticitate; caracter energic (al unui discurs). a sta în faţa tribunalului; to be sent for ~ a fi trimis în faţa judecăţii;, to grant a new ~ trenchant [trent/ont] adj. 1. (poetic) (despre o ar mă) tăios, ascuţit. 2. (fig.) tăios, a admite rejudecarea / apelul; ~ by court-martial t rimitere în faţa curţii marţiale; ~ by jury trimitere în faţa curţii cu juri; civil ~ acţiu vilă, acţiune în civil; criminal ~ muşcător, acerb; hotărât, decis, tranşant. acţiune penal penal; famous ~s procese celebre; public ~of a case dezbaterile trench bomb [tr entf bom] s. (mil.) grenadă de mână. publice ale unui proces; state ~ judecare pentru delicte de stat. , ' trench cap [~ k


 971 trifling



trial judge [~ djAd3] s. (amer. jur.) judecător de primă instanţă. trial lawyer [~ ib(:) b r ] ş. (amer. jur.) avocat pledant. trial period [~ ipbrbd] s. perioadă de probă. tr ial plot [~ plot] s. (agr.) parcelă experimentală. trial run [~ r*n] s. mers / cursă d e probă (a unei maşini). trial stretch [~ stret/J s. (auto) pistă de încercare. trial tr ip [~ trip] s. călătorie de probă (a unei nave etc.). triangle ['traiasngl] s. 1. triu nghi; (astron.) the Triangle triunghiul (boreal sau austral); (fam.) the eternal ~eternul triunghi, triunghiul conjugal, menaj în trei. 2. (amer.) echer. 3. (muz. ) triunghi. triangular [trai'£erjgjubr| adj. triunghiular; ~ fight luptă între trei părţi; (pol.) ~ agreement acord triunghiular / tripartit. triangularly [trai'a;ngju:bl i] adv. în formă de triunghi. triangulate [trai'zengjuleit] I. vb. tr. 1. (geod.) a face triangulaţie (unei regiuni). 2. a da formă de triunghi (cu dat.). II. adj. 1. ( zool.) marcat cu linii în formă de triunghi. 2. triunghiular, în triunghi, trias ['tra bs] s. (geol.) trias. triassic [trai'aesik] adj. (geol.) triasic. triaxial [trai 'aîksbl] adj. triaxial. tribadism ['tribadizsm] s. lesbianism, tribal ['traib^l] a dj. de trib, tribal, tribally [-i] adv. în triburi, tribal, tribalism [-izpm] s. s istem tribal, tribasic [trai'beisik] adj. (chim.) tribazic. tribe [traib] s. 1. trib, seminţie; neam. 2. (mai ales peior.) clan, familie, tagmă; the ~ of scribblers tagma mâzgălitorilor de hârtie; he and his ~ el şi tagma sa. 3. (zool., bot.) subfamili c. tribesman ['traibzmon],pl. tribesmen [-man, -men] s. membru al unui trib. tri boelectricity [itribouilck'trisiti] s. triboeleetricitate. tribology [trai'bobd3 i] s. (tehn.) tribologie. tribometer [trai'b;miit3r] s. (tehn.) tribometru. trib rach ['tribrak, amer. şi 'trai-] s. (metr.) tribrah. tribulation [itribju'lci/an] ş. durere, tribulaţie, mâhnire adâncă; nenorocire, năpastă; his life was one long ~ viaţa sa ost un lung calvar. tribunal [tmi'bjmnal] s. 1. tribunal. 2. (ist.) comisie pent ru examinarea cererilor de scutire de serviciul militar (în primul război mondial). 3. (jur.) the Hague Tribunal Curtea Internaţională de Arbitraj de la Haga. tribunate ['tribjunit, -neit] s. (ist. Romei) tribunat, funcţie de tribun. tribune1 ['tribj um] s. 1. (ist. Romei) tribun. 2. orator popular, apărător al poporului. 3. demagog. tribune2 s. 1. tribună. 2. tron (episcopal). 3. (înv.) tribunal bisericesc. tribune ship [-/ip] s. v. t r i b u n a t e . tribunitial [.tribju'ni/sl] adj. (ist. Rom ei) de tribun. tributary ['tribjutari, amer. şi -teri] I. adj. 1. tributar, care p lăteşte un tribut, o dare. 2. tributar; ajutător, auxiliar. 3. (geol., zool.) secundar , inferior. II. s. 1. tributar, stat sau persoană care plăteşte un bir. 2. afluent. tr ibutary stream [~ 'stri:m] s. afluent. tribute ['tribju:t] s. 1. tribut, bir; to lay under ~ a obliga să plătească un bir, a supune Ia bir; to pay ~ a plăti tribut. 2. (fig.) tribut, prinos, omagiu; jertfă; to pay a generous - to a aduce unvomagiu ca ld (cu dat.); floral ~s ofrande de flori. 3. (mine) redevenţă proporţională în natură sau î ani acordată proprietarului unei mine; retribuire către muncitorii mineri a unei părţi d in minereul produs (în loc de salariu); to work on ~ a) a exploata o mină plătind o re devenţă proporţională proprietarului; b) a plăti muncitorii mineri în natură. tribute money .nuni] s. (ist.) tribut, bir, haraci. tricapsular [tri'ka3psjubr] adj. (bot.) t ricapsular. tricar ['traika:1"] s. automobil cu trei roţi; motocicletă de transport cu trei roţi. trice1 [trais] s. clipă, moment; in a ~ într-o clipă, imediat, cât ai clipi din ochi. trice2 vb. tr. (mar.) (şi to - up) a ridica (o pânză). tricentenary [.traise n'timari] s. tricentenar, interval de trei sute de ani. tricephalic [tri'sefalik ] adj. tricefal. tricephalus [trai'sefabs] s. (monstru) tricefal. triceps ['trai seps] ş. (anat.) (şi ~ muscle) (muşchi) triceps. trichiasis [tri'kabsis] ş. (med.) trich iază. trichina [tri'kainal.pl. trichinae [-ni:] s. (zool., med.) trichina (Trichin ella spiralis). trichinosis btriki'nousis] s. (med.) trichinoză, boală provocată de tr ichina. trichology [tri'kobd3i] s. subramură a dermatologiei care se ocupă de studie rea părului. trichome ['traikoum] s. (bot.) trinom. trichomonads [triks'monaedz] s . pi. (entom.) tricomona. trichord ['traiko:d] (muz.) I. s. instrument (muzical) cu trei coarde. II. adj. cu trei coarde. trichotomus [trai'kotamas] adj. trihot om, trifurcat. trichotomy [trai'kotami] s. trichotomie, diviziune în trei părţi (în clas ificări). trichromatic [itraikra'nuetik, -krou'm-] adj. tricromatic, în trei culori. trick [trik] I. s. 1. şiretlic, şmecherie, artificiu, subterfugiu, truc, chichiţă; ther



 e must be a ~ about it trebuie să fie un şiretlic la mijloc; ~s of the trade chichiţel e / secretele meseriei; you shall not serve me that ~ twice nu mă mai prinzi a dou a oară cu şmecheriile tale; I don't know the ~ of it, I have not got the ~ of it nu şt iu cum trebuie mânuit, nu-i ştiu secretul; I know a ~ worth two of that cunosc un tr uc mult mai bun, cunosc un mijloc şi mai bun; (sl.) that did the ~ tocmai de asta era nevoie. 2. scamatorie, truc; conjuring ~s (acţiuni de) prestidigitaţie, scamator ii; card ~ scamatorie cu cărţi de joc;



box of ~s cutie / trusă de prestidigitaţie; (fa/u.) bag of ~s repertoriu de scamator ii; (fam.) the whole bag / box of ~s tot repertoriul de scamatorii; stage ~s tru curi scenice; optical ~s iluzii optice; to teach a dog ~s a învăţa un câine să facă figuri, a dresa un câine. 3. glumă, farsă, festă, pocinog, poznă, renghi; to play a ~ on smb., to play smb. a ~ a juca cuiva o festă; he has been up to his old ~s again iar a făcut p ozne de-ale lui, iar şi-a dat în petic; he has been up to all manner of ~s in his li fe a făcut tot soiul de pozne în viaţa lui; a shabby / dirty / nasty / mean /scurvy ~ o figură urâtă, o măgărie; (fam.) a dog's ~ o porcărie; ~s of fortune vicisitudinile soarte ; ~ of the sense înşelare / iluzie a simţurilor; ~ of the imagination iluzie a imaginaţi ei. 4. obicei, manie, tic, fel de a fi (de obicei neplăcut); manierism; he has a ~ of repeating himself are obiceiul de a se repeta; the ~ of using slang mania de a folosi argoul. 5. levată (la jocurile de cărţi); the odd ~ levată suplimentară (la whis t şi la bridge). 6. (mar.) schimb, serviciu la cârmă. II. vb. A. tr. 1. a înşela, a păcăli, trage pe sfoară; I was ~ed by them m-au tras pe sfoară. 2. (sport) a dribla, a fenta . 3. a zugrăvi o stemă, a desena un model de stemă. 4. to ~ smb. into a mess a băga la a pă pe cineva cu minciuni; (fam.) to ~ smb. out /up a împodobi / a împopoţona pe cineva; to ~smb. out of smth. a păgubi / a lipsi pe cineva de ceva printr-o înşelătorie. B. mtr. a face farse, a se ţine de pozne. trickery ['trikori] s. înşelătorie, şmecherie, viclenie ; piece of ~ înşelătorie, şmecherie. trick flying ['trik pflaiirj] ş. (av.) zbor acrobatic . triekiness ['trikinis] s. 1. v. t r i c k e r y. 2. (fam.) caracter complicat (al unui mecanism etc.). trickish ['triki/J adj. 1. şmecher, viclean. 2. (fam.) v. t r i c k y (3). trickle l'trikl] I. vb. A. inţr. 1. a se scurge (încet), a picura. 2. a intra în cantităţi mici sau în grupuri reduse. 3, to ~ along a se prelinge de-a lu ngul (cu gen.); to ~ down a se prelinge în jos; to ~ in a se infiltra; to ~ out a) a se scurge în picături; b) (fig.) a ieşi la iveală încetul cu încetul; (pop.) to ~ round o see smb. a vizita pe cineva pe furiş; to ~ through a se scurge prin. B. tr. a fa ce să picure (un lichid), a lăsa să picure, a lăsa să cadă picătură cu picătură. II. s. 1. ecată; şuviţă / dâră de apă; to set the tap at a ~ a deschide robinetul puţin lăsând să se şuviţă de apă. 2. cantitate mică, cantitate redusă, aflux scăzut. trick lock ['trik bk] s. ietoare secreta (cu cifru). trick riding [~ iraidirj] s. voltij(ă). trick shot [~ Jbt] s. (cin.) trucaj, scenă trucată. trickster ['trikstgr] s. şarlatan, escroc, şmecher , pişicher. tricksy ['triksi] adj. 1. ştrengăresc, zburdalnic. 2. (rar) şiret, şmecher. tr icky ['triki] adj. 1. viclean, înşelător, amăgitor, în care nu se poate avea încredere. 2. bil, şmecher, priceput a ieşi dintr-o încurcătură. 3. (despre o problemă etc.) complicat, d licat. triclinic [trai'klinik] adj. (mineral.) triclinie. triclinium [trai'klini sm] s. (ist. Romei) tricliniu. tricolour ['triksb1", 'traitkAbr] I. adj. tricolo r, în trei culori. II. s. (steag) tricolor. tricoloured ['traiikAbd] adj. tricolor , în trei culori. tricorn ['trai,ko:n] s. tricorn. tricot ['tricou, 'tri:k-, 'trik o] s. (jr.) 1. tricou, tricot (material). 2. tricou. tricuspid [trai'kA.spid] s. (anat.) valvulă tricuspidă. tricycle ['traisikl] I. s. triciclu, tricicletă, bicicletă cu trei roate. II. vb. A. intr. a merge pe o tricicletă. B. tr. a transporta cu un triciclu. tricyclist ['traisiklist] s. triciclist. trident ['traidsnt] s. tride nt. tried [traid] I. part. trec. de la t r y. II. adj. încercat; men of ~ valour o ameni a căror vitejie a fost pusă Ia încercare. triennial [trai'cnbl] I. adj. trienal, care durează / are loc / se repetă după trei ani. II. s. 1. interval de trei ani. 2. (bot.) plantă trianuală. 3. (bis.) slujbă religioasă făcută zilnic timp de trei ani pentru n mort. trier l'trabr j s. 1. persoană care încearcă; persoană care persistă tară să se des ajeze; he is a ~ caută întotdeauna să facă cât mai bine. 2. (jur.) judecător; the ~ of the ase magistratul care a judecat procesul. 3. (jur.) Trier magistrat însărcinat cu exa minarea recuzărilor juraţilor. trifacial [trai'fei/al] adj. (anat.) trifacial. trifi d ['traifid] adj. (biol.) trifidat. trifle ['traifl] I. s. 1. fleac, nimic, baga telă, prostie, moft; obiect de podoabă lipsit de valoare; that is a mere ~ asta e pu



 r şi simplu un fleac / o nimica toată; it's no ~ nu e un fleac, nu e un lucru uşor; to busy oneself with ~s a se ocupa de fleacuri; to stick at ~s a) a se opri asupra unor fleacuri, a se sesiza de fleacuri; b) (fa/n.) a vâna greşeli; (fa/u.) puţin, uşor, cam; he seems a ~ annoyed pare puţin cam plictisit; meat a ~ burnt came cam arsă. 2 . dar modest, mică sumă de bani; he gave the beggar a ~ dădu cerşetorului câţiva gologani. . cositor (pentru spoit); the ~s veselă din cositor. 4. (gastr.) şarlotă. 5. fleac spi ritual, mică operă de spirit; divertisment (muzical). II. vb. A. inţr. to ~ with a) a se purta uşuratic cu, a nu lua în serios, a glumi cu, a se juca cu, a trata cu uşurinţă; h e is not a man to ~ with e un om cu care nu-i de glumit; do not ~ with love cu d ragostea nu-i de glumit; to ~ with a woman a se purta uşuratic cu o femeie, a-şi bat e joc de o femeie; b) a se juca maşinal cu, a se ocupa de ceva fără a da atenţie; to ~ w ith one's watch-chain a se juca maşinal cu lanţul de la ceas; to ~ with one's food a mânca puţin şi cu gândul aiurea, a ciuguli de ici şi colo; c) a se amuza cu (ceva) ca dil etant. B. tr. to ~ away a risipi, a arunca; a pierde, a întrebuinţa fără folos; to ~ awa y one's money on useless things a-şi cheltui banii pe lucruri inutile. trifler [-3 r] s. persoană uşuratică, om neserios; he is a ~ at his work e un om care nu-şi ia munca în serios. trifling [-in] I. adj. 1. (despre lucruri) neînsemnat, mărunt, neglijabil, puţin important; a ~ mistake o eroare neglijabilă. 2. (despre persoane) superficial .



 trifoliate 972



II. s. 1. uşurinţă, comportare uşuratică/ neserioasă. 2. ton glumeţ / uşuratic. 3. lucru in nimic, fleac. trifoliate [trai'fouliit] adj. 1. (bot.) cu trei foi, trilobat. 2 . (arhit.j cu ornamente în formă de trei frunze. trifolium [trai'fouliom] s. (boi.) trifoi (Trifolium). triform ['traifo:m] adj. triform. trifurcate [trai'fakekj vb . inn. a se trifurca. trifurcation [traife'kei/an] s. trifurcare, trifurcaţie. tri g1 [trig] (sco(.)l.adj. 1.curat,curăţel,îngrijit.2.elegant,fercheş.3.voinic,robust, soli d, sănătos, viguros. 4. precis, corect, exact; pus la punct. II, vb. A. tr. 1. a ţine în ordine, a ţine curat; a îngriji, a dichisi. 2. a umple, a îndesa, a ticsi. 3. to ~ sm b. out a împodobi, a dichisi, a găti. B. refl. to ~ oneself out a se găti, a se pune l a punct, a se dichisi. III. s. om îngâmfat şi sclivisit. trig 2 1. s. opritoare, piedi că de roată; frână. II. vb. tr. 1. a propti, a opri, a împiedica, a frâna. 2. to ~ it a tra e chiulul, a umbla haimana. trig3 (sl. scol.) prese, de la t r i g o n o m e t r y . trigger ['trigs'] I. s. 1. (mil.) trăgaci, piedică de armă, cocoş; to pull the ~ a trage cocoşul annei; quick on the ~ a) cu degetul pe trăgaci (gata oricând să tragă); b) p rompt în reacţii, cu reacţii prompte. 2. (tehn.) mecanism declanşator; ~ of a latch pied ică de siguranţă (a unei broaşte sistem vale); (auto) ~of the hand brake maneta frânei. 3. (sl.) gangster; asasin armat. 4. (biol.) trigger, factor declanşator. II. vb. tr. (fam.) a activa, a activiza, a motiva, a impulsiona; a declanşa, a pune în mişcare. t rigger action [trigor ia3k/pn] s. (mil.) declanşare. trigger-happy [trigatepi] adj . 1. (mii. fam.) belicos, agresiv. 2. cu degetul în perma nenţă pe trăgaci, gata / dispus oricând să tragă. trigo ['tri:gou] s. (span.) 1. grâu. 2. lan de grâu. trigon ['traigan] s. 1. (astrologie) trigon, instrument triunghiular. 2. (mal.) triunghi. 3. (muz. ) liră sau harfă triunghiulară. 4. v. t r i n e (II). trigonal ['trigonal, -go»-] adj. 1 . (mat.) triunghiular, trigonal. 2. (bot., zool.) care prezintă o secţiune transvers ală în formă de triunghi. trigonometric(al) [,trigana'metrik(3l), -nou'm-] adj. trigon ometric. trigonometry [itriga'namitri, -mat-] s. trigonometrie. trigraph ['traig nef, -gra:f] s. trigraf. trihedra [trai'hi:dra| pi. de la t r i h e d r o n. tri hedral [trai'hkdral] adj. (mat.) triedru, triedric. trihedron [trai'hi;dran], pl . trihedra, trihedrons [-dra, -z] s. (/nat.) triedru. trijet ['traidzet] s. (av. ) avion cu trei reactoare. trijugate ['traidjugeit, tri'd3u;geit| adj. (bot.) te rgeminat. trike [traik] s. (pop.) v. t r i c y c 1 c. trilateral ['trai'laeteral , trai'l-] adj. trilateral. Trilby ['trilbi] s. 1. pălărie moale. 2. pl. (sl.) picio are, picioruşe. trilinear [trai'liniar] adj. (mat.) trilinear. trilingual ['trai'l ingw.il, -'--] adj. trilingv. trill [tril] I. vb.'A. intr. 1. (muz.) a face tril uri. 2. (despre păsări etc.) a scoate triluri. 3. a vorbi sau a cânta cu tremolo în voce . B. tr. 1. (muz.) a cânta în triluri (o notă, un pasaj). 2. (fon.) a rula, a vibra (r -urile). II. s. 1. (muz.) tril. 2. tremolo, tremur al vocii. 3. (fon.) r vibrat / graseiat. trillion ['trilian] num. 1. trilion. 2. (amer.) bilion. trilobate [t rai'loubeit, 'trails-] adj. (bot.) trilobat. trilogy ['trilad3i] s. trilogie. tr im [trim] I. adj. în bună stare, în ordine, bine îngrijit; curăţel, dichisit, cochet; pus l punct; ~garden o grădină bine îngrijită;—appearance înfăţişare îngrijită; ~ moustache must ist talie zveltă; ~ figure corp zvelt; bine făcut; ~ chambermaid subretă cochetă / graţioa să. II. vb. A. tr. 1. a pune în ordine, a aranja.2. a potrivi, a tăia (fitilul unei lămp i, mucul unei lumânări); a potrivi (focul); a ciopli, a netezi, a coji (un lemn), a da la rindea; a curaţi (pomi); a reteza crăcile; a potrivi (barba, părul); SL curaţi (o rană); to ~ (up) smb.'s hair a potrivi părul cuiva; to ~ one's nails a-şi face unghiil e; to ~ a lamp a) a aranja o lampă; b) a tăia fitilul unei lămpi; to ~ meat a pregăti ca rnea. 3. (si to ~up) a împodobi, a garnisi (haine, obiecte etc.). 4. (mar.) a echi libra încărcătura (unui vas). 5. (mar.) a orienta, a îndrepta în direcţia (cu gen.); to ~ t e sails to the wind a îndrepta pânzele în direcţia vântului. 6. (fam.) a scutura, a mustra cu severitate; a certa; a bate. 7. (sport) a învinge un adversar (la limită). 8. (t ehn.) a debavura, a degroşa. B. intr. a se da după cum bate vântul; a şovăi între două opin sa» între două partide, a nu avea o atitudine hotărâtă, a dori să împace şi capra şi varza, bine şi cu unii şi cu alţii. III. s. 1. rânduială, ordine, dispoziţie, aranjament; to keep verything in perfect ~ a ţine totul în stare perfectă; to be in no ~ for a nu fi pregăti t pentru; in fighting ~ gata de luptă, pregătit pentru luptă; to be in (good) ~ a fi înt



 r-o dispoziţie bună; a fi în formă; to be out of ~ a nu fi în apele sale, a nu fi în formă; u have laughed me into good ~ glumele tale mi-au redat buna dispoziţie. 2. (mar.) asietă; ~ b y the bow / head asietă pozitivă, aprovare; ~ by the stern asietă negativă, ap upare. 3. (mar.) înclinare longitudinală, orientare (a pânzelor, a catargelor); ship i n ~ navă bine echilibrată / a cărei încărcătură e bine repartizată; ship out of ~ navă pros ibrată / a cărei încărcătură nu e bine repartizată. 4. ţinută, îmbrăcăminte; in travelling e. 5. potrivire a părului (din foarfeci). 6. (amer.) căptuşeală de scânduri pe faţa interio ră a unui zid. trimerous ['trimaras] adj. (bot.) trimer. trimester [trai'mestar] s . trimestru; termen trimestrial. trimestrial [trai'mcstrial] adj. trimestrial. t rimeter ['trimită1;! s. (metr.) trimetru. trimetric(al) !trai'metrik(.il)] adj. (m etr.) trimetric, de trei picioare.



trimly ['trimli] aav. în ordine, aranjat, îngrijit. trimmer ['trims'] s. 1. persoană c are potriveşte, care aşază în ordine, care împodobeşte (v. t r i m II). 2. oportunist; ezit nt, şovăitor, persoană lipsită de atitudine fermă. 3. (cotistr.) tălpoaie. 4. foarfecă mare grădină (pentru tăiat crăci subţiri). 5. (electr.) trimer, condensator de reglaj. trimmin g ['trimit]] s. 1. aranjare, rânduire, punere în ordine. 2. curăţire (a crengilor); nete zire, potrivire, tăiere (a fitilului); ajustare, nivelare, aliniere. 3. aplicare a unei garnituri vestimentare. 4. garnitură, ornament vestimentar; lace ~ garnitură d e dantelă. 5. potrivire cu condimente (a unei mâncări). 6. (cotistr.) armătură. 7. (fam.) mustrare, scuturare, corecţie, bătaie. 8. (mar.) echilibrare a calei. 9. (mar.) orie ntare a velelor. 10. politică ezitantă, şovăitoare, oportunistă, ll.pl. bucăţele, fragmente e hârtie, de lemn), rozătură, pilitură (defter), bucăţele (ae carne). 12. pl. fireturi, găi e, ceaprazuri. 13.pl. garnitură (la friptură etc.). trimness ['trimnis] s. aspect îngr ijit, ţinută elegantă. trimolecular [.traims'lekjuls'] adj. trimolecular. trim tab ['t rim tasb] s. (av.) servocompensator. trine [train] I. adj. 1. triplu, întreit. 2. (astron.) (despre planete) situat într-o anumită poziţie la distanţă de 120°. II. s. (astro .) aspect a două planete la 120° una de alta. Trinidadian [itrini'dasdisn] I. adj. d in Trinidad. II. s. locuitor din Trinidad. Trinitarian [.trini'tesrian] s. (bis. ) 1. persoană care crede în dogma Treimii. 2. călugăr aparţinând ordinului Sfintei Treimi. rinitrate [trai'naitreit] s. (chim.) trinitrat. trinitrocellulose [trai.naitrou' seljulous] (chim.) trinitroceluloză, fulmicoton. trinitrotoluene [traiinaitron'tol jui:n, traiinai-] s. trinitrotoluen. trinitrotoluol [trai.naitrou'toljuoul] s. v . t r i n i t r o t o l u e n e . Trinity [triniti] s. (bis.) treime; the blesse d ~ Sfânta Treime. Trinity Brethren [~ .breorin] membri ai asociaţiei „Trinity House". Trinity House [~ haus] s. asociaţie engleză pentru întreţinerea farurilor, balizaj, rec rutarea piloţilor etc. Trinity House boat [— bout] s. (mar.) vas de balizaj. Trinity Sitting [~ isitirj] s. (jur.) sesiune judiciară la începutul verii. Trinity Sunday [~ .s^ndi] s. ziua Sfintei Treimi. Trinity term [~ ta:m] s. (univ.) trimestrul d e vară. trinket ['trirjkit, amer. si -et] s. bagatelă, farafastâc, mică bijuterie; brelo c; bibelou lipsit de valoare. trinketry [-ri] s. brelocuri; farafastâcuri; bibelou ri lipsite de valoare; fleacuri; nimicuri. trinomial [trai'noumial] I. s. (mat.) trinom. II. adj. 1. (/nat.) cu trei termeni. 2. a cărui denumire e compusă din trei cuvinte sau trei termeni. trio ['tri(:)ou] s. 1. (muz.) trio. 2. trio, grup de trei oameni. 3. (av.) patrulă formată din trei avioane, formaţie de trei avioane. trio de ['traioud] s. (tel.) triodă. triode gun [~ gAn] s. (el/t.) tun electronic. trio le ['traioulj s. (muz.) triolet. triolet ['triQoulet, -lit] s. (metr.) triolet. trioxide [trai'oksaid, -sid] s. (chim.) trioxid. trip [trip] I. s. 1. excursie, călătorie; voiaj de agrement; round ~călătorie dus şi întors, călătorie în circuit; cheap ~ ie cu preţ redus; holiday ~ voiaj făcut în vacanţă; honeymoon ~ călătorie de nuntă, voiaj d tă; (mar.) maiden ~ prima cursă (a unui vas); to go for a ~, to make a ~ a face o ex cursie / un mic voiaj; a voiaja; (fam.) to do the ~ from... to... a străbate parcu rsul de la... până la... 2. pas uşor; I always knew her by her ~ totdeauna o recunoşteam după pasul ei uşor. 3. piedică (pusa la picior), cădere. 4. pas greşit; poticneală, poticn re (o unui cal) (fig.) greşeală, fapt /acţiune greşită; one ~ and we are lost un pas greşit suntem pierduţi. 5. (tehn.) mecanism / dispozitiv de declanşare. 6. parc (de vagone te). 7. pescuit, cantitate de peşte prins în timpul unei ieşiri în larg. II. vb. A. intr . 1. a merge uşor şi repede, a merge cu paşi mărunţi. 2. a se poticni, a se împiedica (sifi .). 3. a călca strâmb, a călca în străchini. 4. (fam.) a greşi, a comite o greşeală morală; ch smb. ~ping a prinde pe cineva în greşeală, a prinde pe cineva cu mâţa-n sac. 5. (înv.) a



 face o scurtă călătorie / excursie. 6. (telm.) a se declanşa. 7. (mar.) (despre ancoră) a derapa. 8. to ~along a merge cu paşi uşori de-a lungul (cu gen.); to ~ across a trav ersa (cu ac.) CU paşi mărunţi; she ~ped across the square traversă piaţa cu paşi mărunţi; t ay a se îndepărta cu paşi uşori; (si./ig.).to~over a se poticni la un cuvânt; to ~ up a su i (cu ac.) CU pas uşor; he ~ped up the stairs urca scările cu pas elastic. 9. (mar.) a descrucişa, a apica. B. tr. 1. a pune piedică (cu dat.), a face să se poticnească, a răsturna, a face să se răstoarne; (sport) the back ~ped centre forward fundaşul a pus o piedică centrului înaintaş. 2. (si to up) (lam.).a'surprinde, a prinde în greşeală, a prind cu ocaua mică, a da de gol; to ~ up a witness a surprinde un martor contrazicându-s e. 3. (mar.) a ridica (ancora) lăsând-o să plutească liber în apă. 4. (tehn.) a declanşa, a breia (un mecanism), a apăsa, a trage în jos (cu pârghia). 5. to ~ a piece in a ambrei a o piesă (a unui mecanism). tripartite ['trai'pa:tait, -'--, '-.--, amer. si 'tri pstait] adj. 1. tripartit, împărţit în trei părţi. 2. tripartit, la care participă trei păr erence conferinţă tripartită. 3. (jur.) (despre un act) încheiat în trei exemplare sau într trei părţi;—indenture contract în trei exemplare, contract trilateral. tripe [traip] s. 1. drob. 2. (amer. pl.) burtă, măruntaie, maţe; intestine. 3. (sl.) prostii, fleacuri , lucruri de proastă calitate; to publish ~ a publica maculatură / literatură fără nici o valoare; that's all ~ toate astea-s prostii. trip gear ['trip gis'] s.v. t r i p (1,5). trip-hammer [~,ha.'mor] s. (tehn.) ciocan mecanic. triphase ['traifciz] adj. (electr.) trifazic, trifazat. triphthong ['trifibrj, -ip6-] s. (fon.) trift ong.



 973 trot



triplane [traiplein] s. şi adj. (av.) triplan. triple [tripl] I. adj. triplu, întrei t. II. vb. A. intr. a se tripla, a deveni de trei ori mai marc. B. tr. a tripla, a întrei. Triple Alliance 1~ a'laians] s. (ist.) the ~ Tripla Alianţă, triple crown [ ~ 'kraun] s. tiară papală. triple-decker [~'dekar] s. (amer. fam.) sandviş cu trei fel ii de pâine suprapuse. Triple Entente [pronunţia franceză] s. (ist.) the ~ Antanta, Tr ipla înţelegere, triple jump ['tripl 'd3Amp] sm. (sport) triplu salt. triplet ['trip lit, amer. si -let] s. 1. trio. grup de trei (obiecte sau persoane). 2.pl. trei gemeni, trigemeni. 3. (muz.) terţet; triolet. 4. (metr.) terţet. 5. (sport) tripletă ( de fotbal işti). 6. (tel.) reţea de trei staţii radiogoniometrice terestre. triple tim e ['tripl 'taim] s. (muz.) măsura în trei timpi. triple window [~ 'windouj s. fereas tră formată din trei părţi. trip lever ['trip ili:var] s. (tehn.) pârghie cu declic, pârghi cu manetă, pârghie cu declanşare. triplex ['tripleks, amer. şi trai-] I. s. 1. (muz.) măs ură în trei timpi; compoziţie în trei părţi. 2. (şi ~ glass) sticlă triplex / securit. 3. ( ) apartament alcătuit din camere situate Ia trei niveluri. II. adj. (tehn.) triple x, cu trei cilindri, eu acţiune triplă. triplex board [~ -bo:d, -boad] s. carton tri plex. triplicate I. ['triplikit] adj. triplu, în trei exemplare, cu triplă foaie de expediţie. II. [~] s. triplieat, al treilea exemplar sau a treia foaie de expediţie. III. vb. tr. ['triplikeit] a tripla; a redacta în trei exemplare. triplication [' tripl i'kci/^n] s. triplare. triplicity [tri'plisiti[ ş. triplicitate. triply ['tr ipli] adv. triplu, întreit. tripod ['trairxxi] I. s.l. trepied. 2. masă sau scaun cu trei picioare. II. atr. cu trei picioare; -stand suport cu trei picioare. tripo dal ['tripadsl] adj. cu trei picioare. tripoli ['tripoli] s. (mineral.) tripoli. Tripolitan [tri'pDlitan] adj., s. tripolitan. tripos ['traipos] s. 1. examen pe ntru obţinerea titlului de „Bachelor of Arts" cu menţiune (la universitatea din Cambri dge). 2. lista candidaţilor reuşiţi la acest examen. tripper ['trips1"] s. 1. (fam.) e xcursionist; turist; vilegiaturist; cheap ~ participant la excursiile cu preţ redu s. 2- persoană care pune piedică / care te face să cazi. trippery ['tripari] adj. (des pre o staţiune balneocliinaticâ) mult frecventat / solicitat de turişti / vilegiaturişti . tripping ftripin] I. adj. care se mişcă uşor şi repede. II. s. 1. pas uşor. 2. călcătură poticneală. 3. piedică. 4. (telm.) declanşare, demarare. 5. (mar.) derapare a ancorei. tripping line ['tripirj lain] s. (mar.) gripie. trippingly [-li] adv. 1. (a se mişca etc.) cu agilitate, cu uşurinţă. 2. (a vorbi etc.) liber, curgător. trip recorder [. trip riika:dar, -ra-k-] s. indicator de kilometraj. triptych ['triptik] ş. (arte) triptic. trireme ['traisrirm] (ist. mar.) triremă. trisect [trai'sekt] vb. tr. a t riseca, a tăia în trei părţi. trismus ['trizmas. 'tris-] s. (med.) trismus, strângere conv ulsivă a maxilarelor. tristful ['tristful] adj. (înv.) trist, întristat, mâhnit; întunecat (Ia faţă). trisulphide [trai'sAlfaid] s. (chim.) trisulfură. trisyllabic ['traisi'la? bik] adj. trisilabic. trisyllable ['trai'silabl] s. cuvânt compus din trei silabe. trite [trait] adj. banal, comun; uzat, răsuflat. tritely [-li] adv. banal, trivia l. triteness [-nis] s. banalitate, trivialitate. tritium ['tritiam, -tjam] s. (c him.) trîtiu, hidrogen supragreu. Triton f'traitn] s. 1. (mitol.) Triton. 2. trito n (entom.) triton. 3. (muz) triton. triturate ['tritjureit] I. vb. tr. 1. a măcina fin, a pisa. 2. a tritura. II. s. substanţă triturată. trituration [tritju'rei/(9)n] s. (fam.) triturare. triumph ['traiamf] I. s. (ist.) triumf, succes. II. vb. int r. 1. a triumfa, a sărbători o victorie. 2. to ~ over smb. a triumfa asupra cuiva. t riumphal [trai'Amfel] adj. triumfal, glorios. triumphant [trai'Ainfant] adj. 1. triumfător. 2. victorios. triumpher ['traiamia1"] s. triumfător; învingător, cuceritor. triumvir [trai'Amva(;)r].pl- triumviri [-varai] s. triumvir. triumvirat [trai'Am viral] adj. de triumvir. triumvirate [trai'Amvirit] s. 1. triumvirat. 2. (fam.) trio (de persoane). triumviri [trai'Amvarai] pl. de la t r i u m v i r . triune ['traijum] adj. triunic. triunity [trai'jumiti] ş. triunitatc. trivalence [trai've ibns] ş. (chim.) trivalenţă. trivalent ['trai'veilant] adj. (chim.) trivalent. trivalv e ['traivaelv] adj. trivalv. trivalvular [trai'vaslvjular] adj. trivalv. trivet f'trivit] s. 1. trepied; scaun cu trei picioare, obiect aşezat pe trei picioare; ( fam.) (as) right as a ~pcrfect, în cea mai perfectă stare. 2. pirostrii Fixate de grăt arul căminului. trivia ftrivioj s. pl. fleacuri, banalităţi; mărunţişuri. trivial ['trivial



 adj. 1. trivial, banal; ~name denumire neştiinţifică sau populară pentru piante şi animal e; the ~round proza vieţii, rutina. 2. josnic, ordinar. 3. neînsemnat. triviality [r trivi'aîliti] s, trivialitate, josnicie. trivialize ['trivialaiz] vb. tr. a trivia liza, a banaliza. trivially ['triviali] adv. 1. uşuratic, frivol. 2. banal, trivia l.



trivium ['triviam] s. trivium. triweekly [trai'wi:kli] adj., adv. de trei ori pe săptămână; trisăptămânal. troat [trout] vb. iutr. (despre cerbi) a boncălui. trocar ['trou s. (med.) trocar. trochaic [tn>'keiik] adj. (metr.) troheic. trochanter [tra'kam tar] s. (anat.) trocanter. troche [trou/] s. pastilă, tabletă, comprimat. trochee [' trouki(:)] s. (metr.) troheu. trochilus ['trokibs] s. (ornit.) 1. sfredeluş, împărătus. 2. colibri. trochiter ['trakita1"] s. (anat.) trochiter. trochlea ['trokli],pl. trochleae [-Iii] s. (anat.) trochlee. trochoid ['troukoid] s. (mat.) trohoidă. tro ctolite ['trokta-lait] s. (mineral.) troctolit. trod1 [trod] past de la t r e a d . trod2 s. (înv.) potecă, drum, cărare. trodden ['trodn] part. trec. de la t r e a d , troggin ['trogin] s. marehitănie, marfa negustorului ambulant, troggs [trogz] s . pl. (scot.) haine. troglodyte ['trogbdait] s. 1. troglodit. 2. sihastru, pustn ic. troglodytic(al) [1tragb'ditik(al)] adj. de troglodit. Troic [trouik] adj. v. T r o j a n. Trojan ['troud3an] I. adj. troian. II. ş. 1. locuitor al Troiei, tro ian. 2. (fam.) persoană inimoasă, curajoasă sau rezistenta. troke ['trouk] s. (scoţ.) 1, schimb, troc. 2. mărunţişuri. 3. legături familiare. troll [troul, trai] I. vb. A. tr. 1. a rostogoli. 2. a cânta, a fredona. 3. a pescui. B. intr. 1. a hoinări. 2. a se r ostogoli. 3. a se mişca de colo până colo. 4. a executa un canon. 5. to ~for a pescui cu undiţa şi cu momeală artificială (mai ales ştiuta). II. s. 1. revenire, repetare. 2. (m uz.) canon. 3. refren. troller [rtroular] s.v. t r o 11 e y. trolley ['trail] ş. 1 . cărucior. 2. (ferov.) vagonet; drezină. 3. (amer.) v. t r o l l e y c a r . 4. (el ectr.) troleu. <* (sl. înv.) off one's ~ sărit de pe linie / şină, ţicnit. trolley-bus [~b As] s. trolcibus. trolley-car [~ku:] s. (amer.) tramvai. trolley track [~ trask] s. (amer.) şină de tramvai. trolley wheel [~ wi;l] s. (telm.) rolă de curent a troleu lui. trolley-wire [~iwaiar] s. (electr.) fir de contact / de cale / de troleu. t rollop ['txabp] I. s. 1. persoană neglijentă / dezordonată. 2. prostituată, târfă. II. vb. ntr, to ~ along a merge încet / cu un pas lent / greoi; a se târî. trombone [trom'boun ] s. (muz.) trombon. trombonist [-ist] s. (muz-) trombonist. trommel [rtrom(3)l] ş. (irul. chim.) tambur; ciur rotativ; tobă. troop [tru:p] I. s. 1. trupă, detaşament; pl. trupe. 2. ceată, grup. 3. (amer.) escadron; baterie (de artilerie). 4. turmă, ci reada, cârd. II. vb. A. intr. 1. a mărşălui, a merge buluc. 2- a se aduna, a se strânge. 3 . to ~ off / away a se îndepărta, a se abate. B. ţr. to ~ the colours a înălţa în mod solem rapelul (garnizoanei). trooper [rtru:par] s. 1. (mil.) cavalerist; tanehist; to swear like a ~ a înjura ca un birjar. 2. (austr.) poliţist călare. 3. cal de cavalerie . 4. (mar.) vas de transportat trupe. 5. (amer.) poliţist. troop horse ['tru:p ho: s] s.v. t r o o p e r (3). troopship ['tru:p/ip] s. (/nil.) navă care transportă tru pe. troop-train ['truiptrein] s. (mii.) tren militar / regimentar. trope [troup] s. (metr.) trop. trophic [trafik] adj. (anat.) trofic. trophied ftroufid] adj. îm podobit cu un trofeu. trophy ['troufi] s. 1. trofeu. 2. pradă, captură. 3. trofeu, p anoplie. tropic ['trapik] I. s. tropic; the ~s tropice. II. adf v. t r o p i c a l 1 . tropical1 [-al] adj. 1. tropical. 2. (f?g., despre pasiuni etc.) arzător, înf rigurat. tropical2 adj. figurat, metaforic. tropicalize ['tropikalaiz] vb. tr. a tropicaliza. tropically ['tropikplij adv. 1. ca la tropice. 2. figurat, metafor ic. tropicals [-alz] s. pl. haine foarte uşoare de vară, haine tropicale. tropism [' tropizm] s. (biol.) tropism. tropology ['trou'pDbdji] s. (lingv.) tropologie. tr oposphere ['tropasfi:ar] s. troposferă. trossers ['trssaz] s. pl. (înv.) v. t r o u s e r s . trot [trot] I. vb. A. intr. 1. (despre cai) a merge la trap; (despre p ersoane) a umbla repede şi cu paşi mărunţi; (despre atleţi) a merge în pas de gimnastică, a erga într-un ritm moderat. 2. (sl.) a se furişa ziua-n amiaza mare. 3. to ~ about a se agita, a forfoti; to ~ away / off a porni la trap, a pleca în trap; (fam.) now we must be ~ting! acum trebuie s-o ştergem / s-o întindem!; to ~ out a) a lungi pasu l, a merge în trap întins; a ieşi în trap; b) (jig.) a muri. B. tr. 1. a porni la trap, a lăsa în trap, a lăsa să meargă la trap; a alunga (pe cineva); a face să alerge (pe cineva ; to ~ a horse a porni un cal la trap. 2- a străbate la trap; a aduce la trap (un cal). 3. (amer. sl. scol.) a folosi un mijloc de ajutor nepermis. 4. to ~ off a



 goni. a alunga; to ~ smb. off his legs a istovi pe cineva (fugărindu-l sau punându-l să meargă mult); to ~ out a) a face (un cal) să meargă la trap, a plimba (un cal) la tr ap (în faţa unui client); b) (fam.) a aduce (înaintea cuiva), a prezenta, a înfăţişa; to ~ 's children for the admiration of the guests a-şi prezenta copiii spre a fi admiraţi de invitaţi; (sl.) to ~ smb. out a pune în lumina neghiobia sau dibăcia cuiva; c) a f ace paradă de, a se făli cu, a etala; to ~ out one's knowledge a face paradă de cunoştinţe le sale; ă) (fam.) a da, a scoate (bani); e) (fam.) a oferi mai mult,



 trot cosy 974



a supralicita, a urca preţul (la licitaţie). II. s. 1. trap; at I on full ~ în plin tr ap; to go at a ~ a merge la trap; at a slow ~ la trap uşor; to put one's horse at an easy ~ a-şi porni calul în trap uşor; to break into a ~ a porni la trap; (fig.) to put I to bring on a ~ a face pe cineva să meargă mai repede. 2. (fam.) plimbare; to go for a ~ a-şi dezmorţi picioarele, a face o mică plimbare. 3. (amer. fam.) alergare la trap, trap. 4. pl. (auslr.fam.) curse de trap. trot cosy [~ ikouzi] s. (scot. ) passe-montagne petrecut peste pălărie sa» şapcă şi încheiat sub bărbie. troth [trou8] I. ialitate, credinţă, fidelitate; by my ~ pe cuvântul meu de onoare; in ~ într-adevăr, realm ente; to plight one's ~ a-şi da cuvântul. II. vb. intr. a-şi da cuvântul, a se obliga, a se angaja (dându-şi cuvântul). trotter [toto r ] s. 1. trăpaş. 2. labă; copită (ae animal) . (si.) picior, labă (ae am). trotyl ['troutil] s. trotil. troubadour ]'tru:b3du3r ] s. trubadur. troubadourish ['trmboduori/] adj. de trubadur. trouble ['trAbl] I . s. 1. necaz, supărare, neplăcere, belea, bucluc, nenorocire; griji, nevoi, încurcături ; strâmtoare, ananghie; to be in ~ a fi la ananghie; a da de belea / de necaz, de un bucluc; his ~s are over a scăpat de necazuri /griji; money ~s necazuri băneşti, încur cături financiare; family ~s necazuri / încurcături / neînţelegeri familiare; the ~ is tha t nenorocirea este că; to know where the ~ lies a şti unde e buba; (fam.) what's the ~ now? ei, ce mai e acum? ce s-a mai întâmplat; you will have ~ with them vei avea de furcă cu ei; most of our ~ is with the raw materials cea mai mare bătaie de cap n e-o dă materia primă; to get into ~ a) a da de un necaz; a da de dracu; b) (eufemist ic) a ajunge la închisoare; to get into ~ with the police a avea de-a face cu poliţi a; I don't wish to involve myself in ~ nu vreau să-mi creez neplăceri; (prov.) ~s ne ver come singly o nenorocire nu vine niciodată singură; to get smb. into ~ a băga pe c ineva în belea I la apă; to give ~ to smb., to put smb. to (the) ~ a pricinui cuiva neplăceri / greutăţi; to get out of ~ a ieşi din încurcătură; to keep out of ~ a evita nepl le; he has n'ever been in ~ cazierul său judiciar este alb; (fam.) to ask / to loo k for ~ a-şi căuta singur beleaua, a căuta-o cu lumânarea; (fam.) there will be ~ o să Fie bucluc; ai să dai de belea. 2. deranj, osteneală, străduinţă; greutate, dificultate, efor t, trudă, bătaie de cap; to take ~ a se strădui, a căuta, a încerca, a-şi da silinţa / oste la; to go to the ~ of doing smth., to be at the ~ of doing smth., to take the ~ to do smth. a-şi da osteneala să facă ceva; to give smb. ~, to put smb. to ~, to be a ~ to smb. a deranja / a importuna pe cineva; to put oneself to (the) ~ a-şi lua as upră-şi osteneala; to put oneself to a lot of ~, to give oneself a lot of ~, to take a great deal of ~ a-şi da multă osteneală l silinţă; I don't want to put you to any ~ nu vreau să vă deranjez câtuşi de puţin; to save smb. the ~ of doing smth. a scuti pe cineva de a face ceva; it will more than pay the ~ va răsplăti cu prisosinţă osteneala; it is ~ for nothing este trudă / osteneală zadarnică; it is not worth the ~ nu merită osteneala; it is no ~!, don't mention the ~!, no ~ (at all)! vă rog! nu aveţi pentru ce!; to s pare no ~ in order to a nu-şi cruţa nici o osteneală pentru a, a nu precupeţi nici un ef ort pentru a; to have some ~ to do smth. a întâmpina greutăţi în săvârşirea unui lucru; pre g an omelette is no ~ at all nimic mai uşor decât să faci o omletă; to have had all one' s ~ for nothing / for one's pains a se fi muncit / căznit de pomană / degeaba. 3. tu lburări, dezordini; there were ~s in the street au avut loc dezordini în stradă; labou r ~s conflicte de muncă, conflicte între muncitori şi patroni. 4. (med.) boală, afecţiune, tulburări; eye ~ afecţiune a ochiului; eyesight ~ tulburări de vedere; stomach ~ boală de stomac; digestive ~s tulburări digestive; nervous ~ afecţiune nervoasă; heart ~ boa lă de inimă; hip ~coxalgie; what's the ~? ce vă doare? 5. (telui.) pană; deranjament; av arie; engine ~ pană de motor. II. vb. A. tr. 1. a tulbura, a nelinişti, a îngrijora, a preocupa, a alarma, a supăra, a necăji; (despre o boală, despre o durere) a chinui, a face să sufere; to be ~d with a fear a fi chinuit de o teamă; her memory ~s me amin tirea ei mă chinuie; to be ~d about smb. a se nelinişti din pricina cuiva (în privinţa c uiva); I am ~d about her state starea ei mă îngrijorează, sunt preocupat de starea ei, sunt îngrijorat din pricina stării ei; don't let it ~ you! nu fi îngrijorat din prici na aceasta!; nu te sinchisi! sănu-ţi faci griji!; (fam.) to ~ one's head about smth. a-şi face griji din pricina unui lucru; how long has this headache been troubling you? de când suferi de această durere de cap?; my leg ~s me piciorul mă necăjeşte. 2. a d



 eranja, a incomoda, a plictisi, a importuna, a supăra, a da bătaie de cap, a da de f urcă, a face să se ostenească; a ruga, a cere; may I ~ you for the salt sunteţi bun să-mi daţi sarea? daţi-mi, vă rog, sarea!; I am sorry to ~ you îmi cer scuze pentru deranjul p e care vi-1 fac; may I ~ you to shut the door? aţi vrea (să fiţi atât de bun şi) să închide v-ar deranja dacă aţi închide uşa? pot să vă rog să închideţi uşa?; I will ~ you to read m ssage pot să te rog să-mi citeşti pasajul acela?; to ~ smb. at work a deranja pe cinev a de la lucru; you will excuse my troubling you with this letter vă rog să mă scuzaţi că vă deranjez cu această scrisoare; don't let me ~ you! nu vă deranjaţi! nu vreau să vă deranje z! 3. a tulbura («pa), a face să se tulbure; (fig.) to fish in ~d water a pescui în apă tulbure. 4. (fam.) a da în judecată pentru datorii. B. refl. to ~ oneself to do smth . a se osteni / a-şi lua osteneala să facă ceva; don't ~ yourself! nu vă deranjaţi! lăsaţi! intr. a se deranja, a se osteni, a-şi da osteneală; don't ~ to answer the phone nu te deranja să răspunzi la telefon; a se nelinişti, a se îngrijora; don't ~ about it! nu te nelinişti din pricina aceasta!; to cease from troubling a-şi regăsi liniştea sufletea scă; you needn't ~! don't ~! nu vă deranjaţi! e inutil. trouble feast I'trAbl first] s . persoană care strică cheful altora. trouble hunter [~ ihAnto1"] s. (amer.) depanat or. troublemaker [~imeikor] s. v. t r o u b l e r . trouble man [~ mon] s. v. t r o u b l e h u n t e r , trouble-monger HmAnga'l s. v. t r o u b l e r . troubl er [IrAbla'] s. tulburător al liniştii / păcii / ordinii; scandalagiu; intrigant, pers oană care bagă zâzanie, persoană care provoacă griji / necazuri.



troubleshoot ['trAblfu:t] vb. intr. (amer.) a detecta şi înlătura o defecţiune (tehnică et c.). troubleshooter ['trAbL/u;tor] s. 1. (telm.) tehnician care înlătură o avarie; dep anator. 2. mediator. troubleshooting ['trAbli/mtin] s. 1. (tehn.) depanare. 2. m ediere. troublesome ['trAblsam] adj. 1. plictisitor, tulburător, jenant, stingheri tor; ~cough tuse chinuitoare; ~ child copil neastâmpărat /enervant. 2. obositor, dif icil, anevoios. troublesomeness [-nis] s. bătaie de cap; caracter obositor. troubl ous ['trAblos] adj. (înv.) agitat; ~ times vremuri de restrişte. trough [tro(:)f[ s. 1, albie, copaie, covată; troacă; căpistere. 2. jgheab, uluc, canal; the ~ of the sea baza valului, piciorul valului. 3. (geol.) sinclinal. 4. scobitură, adâncitură. 5. (m eteor.) talveg; depresiune, zonă depresionară. trough fault ]'~ ifo:lt] s. (geol.) g raben, scufundare în trepte. trough floor [~ fb: r ] s. platelaj în formă de jgheab. t roughful ['tro(:)fful] s. (o) covată (plină). troughing ['tro(:)firj] s. (electr.) c anal de cablu. trough iron [tn>(:)f oisn] s. (metal.) oţel U. trough truck [~ trAk J s. (ferov.) vagon cisternă. trough valley [~ vădi] s. (hidr.) vale în formă de copaie. trounce [trauns] vb. tr. 1. a biciui, a bate. 2. a pedepsi, a sancţiona. 3. a doj eni cu asprime. 4. a zdrobi (adversarul, la joc). troupe [tru:p] s. (Jr., teatru ) trupă. trouper ['tru:p3r[ s. (teatru) membru al unei trupe. trouser clip ['trauz o klip] s. agrafă de prins pantalonul (la ciclist). trousered ['trauzod] aay. 1. c u pantaloni, purtând pantaloni. 2. (în cuvinte compuse) cu pantaloni(i); raggcd-~cu pantaloni zdrenţăroşi. trousering ['trauzsrirj] s. material pentru / de pantaloni. tro user leg ['trauzo leg] s. crac de pantalon. trouser press [~ preş] s. presă de panta loni. trousers ['trauzaz] s. pl. pantaloni; turn up ~, amer. cuff ~ pantaloni cu manşetă. (fam.) she wears the ~ ea dictează, la el în casă cântă găina. trouser stretche uzo 'stretJV] s. întinzător de pantaloni. trousseau ['tru:sou] s. (fr.) trusou, zest re; dotă. trout [traut] s. (iht.) păstrăv (Salmo); European ~ păstrăvul european (Salmo ir utta). trout-coloured [~.kAbd] adj. de culoarea păstrăvului; (despre un cal) pătat. tr out farm ['traut fu:m] s. păstrăvărie. L trouvaille [tru:'va:i] s. (fr.) 1. lucru găsit; pleaşcă. 2. raritate; comoară. Trovatore [trouvci:'t3:ri] s. (mnz.) II ~ Trubadurul ( operă de Verdi). trouvere [tru'vsor] s. (lit.) truver. ■_ trove ['trouv] s. v. t r e a s u r e t r o v e . r trover ['trouv9 [ s. (jur.) 1. apropiere. 2. acţiune în res tituire (a unui bun). trow [trou, trau] vb. intr. (înv.) a crede, a socoti, a pres upune. trowel ['trails!] I. s. 1. mistrie, paletă; to lay (it) on with a ~a) a lin guşi în mod grosolan; b) a exagera peste măsură. 2. făraş de grădină. II. vb. tr. a netezi stria. troy weight ['trai weit] s. sistem de greutăţi pentru metale preţioase. truancy E'truOansi] s. 1. neglijare a îndatoririlor. 2. (fam.) chiul (de la scoală). 3. lip să nemotivată de la lucru. truant ]'tru(:)9nt] I. s. 1. (fam.) chiulangiu (de la sco ală etc.), persoană care lipseşte nemotivat de la lucru; to play ~ a trage chiulul. 2. (înv.) leneş, trândav. II. adj. 1. chiulan giu. 2. (înv.) leneş, trândav, indolent. 3. (d re gânduri etc.) rătăcitor. truant officer [~ .ofiso1"] s. (amer.) inspector şcolar însărci



 at cu depistarea elevilor care lipsesc nemotivat de Ia şcoală. truantry ['truQontri] s. v. t r u a n c y . truce [tru:s] s. 1. armistiţiu; the ~of God suspendarea acţiu nilor ostile în anumite zile ale anului (în Evul Mediu). 2. (fig.) capăt, sfârşit; ~ to je sting ajunge / de ajuns cu gluma! sfârşeşte / termină cu gluma! truce bearer ['tru:s ibs oro'l s. (mil.) parlamentar. truce breaker [~ ibreiko'] s. (mil.) violator al ar mistiţiului. truceless [tru:slis] aay. (despre un război) fără armistiţiu. truck1 [trAk] I . s. 1. troc, schimb (de mărfuri). 2. (si ~system) mărfuri date muncitorilor ca plată; plată a muncitorilor în natură în loc de bani; Truck Acts legi care limitează sistemul plă muncitorilor în mărfuri. 3. (fam.) raporturi, relaţii, legături; to have no ~ with smb. a nu întreţine relaţii cu cineva, a ocoli pe cineva; a nu avea de-a face cu cineva; a nu frecventa pe cineva. 4. (fam.) mărunţişuri, tot felul de mărfuri mărunte; cele trebuin cioase casei. 5. (amer.) legume, zarzavaturi (pentru pia(ă). 6. (amer. si.) rămăşiţe, rest uri, vechituri, zdrenţe; obiecte de mică valoare. 7. (fam.) prostie, absurditate. 8. pl. (pop.) pantaloni. II. vb. A. intr. 1. (with smb.) a face troc, a face schim b (cu cineva); (in smth.) a trafica (cu ceva), a face comerţ (cu ceva). 2. (amer.) 2. cultiva zarzavaturi, a se ocupa cu grădinăritul. B. tr. 1. a schimba (ceva pe ce va), a face schimb (cu ceva). 2. a face comerţ ambulant cu. truck 2 1. s. 1. (fero v.) vagon-platformă (deschisă) (ae mărfuri). 2. cărucior de bagaje; vagonet; cărucior de m acara. 3. autocamion, camion; remorcă. 4. (telm:)roată;valţ; tăvălug; rulou. 5. (mar.) măru catargului, scripete Ia vârful catargului, butonul giruetei. II. vb. tr. a încărca pe o platformă / într-un camion; (amer.) a transporta cu camionul. truckage [rtrAkid3] s. 1. camionaj; cărăuşie. 2. (fam.) căruţe, camioane. trucker ['trAkor[ s. (amer.) camion agiu, camionar; cărăuş. truck-farm ]'trAkfa:m] s. (amer.) grădină de zarzavat (pentru come rcializare). truck-farmer ['trAkifa:m9r] s. (amer.) cultivator de legume, legumi cultor, zarzavagiu. truck-farming [~.fa:mirj] s. (amer.) legumicultura. truck fr ame [~ freim] s. (ferov.) cadru de boghiu, saşiul boghiului. truck gardener [~ igu :dn3r[ s.v. t r u c k - f a r m e r . truck gardening [~ iga;dnin] s.v. t r u c k - f a r m i n g .



 975 trust



truck house [~ haus] s. magazie pentru depozitarea mărfurilor. trucking [trAkirj] s.v. t r u c k a g e . trucking house [~ haus] s. v. t r u c k h o u s e . truck le ['trAkl] I. s. 1. v. t r u c k l e b e d . 2. bucată de brânză de formă cilindrică. 3. (înv.) rotiţă. II. vb. A. intr. to ~ to a se ploconi / a se înjosi în faţa (cuiva). B. tr. v.) a mişca (ceva) pe rotiţe. truckle bed ['trAkl bed] s. (înv.) pat (scund) pe rotiţe. truckler ['trAktar] s. linguşitor; lingău. truckload ['trAkloud] s. vagon (plin); va gonet (plin). truckman ['trAkmsnj, pi. truckmen [-man, -men] s. (amer.) camionag iu, camionar. truck stop [~ stop] s. (amer.) v. t r a n s p o r t c a f c. trucu lence 1'trAkjubns] s. ferocitate, cruzime; brutalitate, duritate. truculency [-i ] s.v. t r u c u l e n c e . truculent ['trAkjutent] adj. 1. feroce, brutal, cru nt, crud, agresiv, barbar. 2. (despre stil) brutal, dur. truculently [-li] adv. feroce, brutal, cu ferocitate / brutalitate. trudge ltrAd3] I. vb. intr. a merge cu greu, a-şi târî picioarele. II. s. mers obositor; drum lung. trudgen ['trAd33n[ s. (şi ~ stroke) stil de înot. true [tru:] I. adj. 1. adevărat, conform cu realitatea; r eal; exact; a ~ history o poveste adevărată; ~ as gospel adevărul adevărat; ~ a s I stan d here adevărat aşa cum mă vezi şi (cum) te văd; it is ~ este adevărat; cănit be ~? se poat c cu putinţă / c oare posibil să fie adevărat?; if it be ~ that dacă este adevărat că; lik to be ~ după toate probabilităţile / presupunerile; ~! într-adevăr! adevărat! exact! ai dr ptate!; ~enough! quite ~! perfect adevărat! cât se poate de adevărat!; to come ~ a se realiza, a se împlini; if it proves ~ dacă se dovedeşte adevărat, dacă se adevereşte, dacă confirmă; it is not ~ nu este adevărat, nu este aşa; to hold ~ a fi adevărat, a se adeve ri, a fi valabil, a se aplica; the same holds ~ in respect of acelaşi lucru se poa te spune (şi) despre; to speak ~ a spune adevărul. 2. veritabil, adevărat, real; a ~ d iamond un diamant veritabil; a ~ scholar un adevărat erudit; his ~nature adevăratul Iui caracter; to form a ~estimation of smth. a-şi forma / a-şi face o idee exactă desp re ceva. 3. credincios, fidel, loial, devotat, constant; de nădejde; - to the last credincios până la capăt; ~ to one's word credincios cuvântului său, care îşi ţine cuvântu one's salt credincios stăpânului; as ~ as flint / as steel devotat (cu trup si sufl et), credincios (ca un câine); de nădejde; a ~ friend un prieten adevărat; ~man om cin stit / de treabă / cumsecade. 4. sincer, nepretacut, franc, cinstit; ~repentance căi nţă sinceră. 5. conform cu originalul, autentic, exact, precis, corect; translation ~ to the original traducere conformă cu originalul; ~ copy copie autentică; ~ to natur e după natură; ~ to life realist, veridic, reprodus exact; (despre un tablou, un por tret) ca viu; (biol.) ~to type conform cu tipul ancestral; (te/m.)~ to specimen conform cu mostra /cu eşantionul. 6. legal, legitim; the ~heirs moştenitorii legali. 7. (anat., zool.) adevărat, veritabil; ~ribs coaste adevărate; the frog is not a ~ reptile broasca nu este o adevărată reptilă. 8. (tehn.) bine potrivit, drept, rcctilin iu, regulat; rectificat, ajustat; to make a piece ~ a ajusta o piesă; to file a pi ece ~ a ajusta / a rectifica o piesă cu pila; to centre a wheel dead ~a asigura o centrare perfectă a unei roţi; the table is not ~masa nu este orizontală / dreaptă; perf ectly ~ circle cerc perfect rotund; (despre ceas etc.) to go ~ a merge bine; out of ~ strâmb, neregulat; to go / to get out of ~ a se strâmba, a se îndoi. II. adv. (r ar) într-adevăr, adevărat; leal; exact: tell me ~ spune-mi adevărat; to aim ~ a ţinti exac t / precis. HI. vb, tr. (tehn. etc.) a ajusta (piesele unei maşini); a îndrepta (o t ijă etc.); a rectifica, a netezi (o suprafaţă).



ultimul mijloc; (fa/u.) all his cards are ~s, he always turns up ~s, everything turns up ~s with him norocul îl favorizează întotdeauna, el reuşeşte întotdeauna, totul îi e; to be put to one's ~s a fi pus în marc încurcătură / la ananghie. 2. (fam.) băiat bun, fată bună, tip şic. II. vb. A. tr. 1. a tăia (o carte), a juca atu, a tăia / a lua cu atu. 2. to ~over a tăia / a bate cu o carte mai marc; to ~ up a născoci, a inventa, a fa brica; a ticlui; to ~ up an excuse a născoci o scuză; to ~ up a charge against smb. a depune o plângere falsă împotriva cuiva, a ticlui o acuzaţie falsă împotriva cuiva. B. mt . a juca atu, a tăia cu atu. trump2 s. 1. (înv. poetic) sunet de trâmbiţa. 2. trâmbiţă, tro tă, corn. trumpery ['trAmp^riJ I. s. 1. beteală, fluturaşi de aur. 2. (fig.) lucru de nimic, prostii. absurdităţi. II. adj. 1. fără valoare. 2. (despre un argument etc.) ridi



 col. trumpet ['trAmpit] I. s. 1. trompetă, trâmbiţă, surlă; to blow one's own ~ a se făli, se lăuda, a-şi face singur reclamă. 2. (şi ear ~) tub acustic, comet acustic. 3. pâlnie; corn. 4. megafon; portavoce. 5. sunet de trompetă. 6. muget de elefant. II. vb. A. tr. 1. a trâmbiţa. 2. (jîg.) a trâmbiţa. B. intr. 1. (despre elefant) a mugi. 2. a suna d in trâmbiţă. trumpet-call ['trAmpitkxl] s. 1. sunet de trompetă, sunet de surlă. 2. (fig.) chemarea goarnei, chemare la acţiune. trumpeter ['trAmpit9r] s. 1. (mil.) trompet ; trompetist; trâmbiţaş; to be one's own ~ a se lăuda, a se făli, a-şi face singur reclamă. (muz.) trompetist. trumpet major ['trAmpit 'mcid33r] s. (mii.) trompet major (a l unui regiment). trumpet player [~ ipleia1"] s. (muz.) trompetist. trumpet-shap ed ['trAmpit jeipt] adj. în formă de trompetă. truncal l'trArjk(9)l] adj. (anat.) al t runchiului. truncate ftrAnkeit] vb. tr. 1. a trunchia; a reteza vârful (cu gen.). 2. a scurta, a reduce, a micşora, a diminua. truncated cone ['trAijkcitid 'koun] s . (geom.) con trunchiat; trunchi de con. truncated pyramid [~ piramid] s. (geom. ) piramidă trunchiată, trunchi de piramidă. truncation [trArj'kei/sn] s. 1. trunchiere . 2. reducere, diminuare. truncheon ftrAnt/an] I. s. 1. sceptru. 2. baston (poliţi enesc); rubber ~ baston de cauciuc, vână de bou. 3. (îuv.) bâtă, măciucă, retevei. 4. (hera ) baston de mareşal, baston de preşedinte al colegiului hcralzilor. II. vb. tr. a ba te cu bastonul / cu măciuca / cu bâta etc. truncheoneer ['trAu/(3)ni3r] s. persoană înar mată cu un baston (de cauciuc) / o măciucă / etc. trundle ['trAndl] I. s. rotiţă de mobilă. II. vb. A. tr. 1. a face să se învârtească / să se rostogolească. 2. a împinge (o roabă). B r. a se roti, a se rostogoli, a se da dc-a rostogolul / dc-a dura. trundle bed [ ~ bed] s.v. t r u c k l e b e d . trunk [trArjk] s. 1. trunchi, tulpină, butuc. 2. (anat.) tors, bust. trunchi. 3.pl. v. t r u n k h o s e şi t r u n k d r a w c r s. 4. (arhit.) corpul coloanei. 5. arteră (de circulaţie), conductă principală. 6. trompă de elefant. 7. (anat.) arteră principală. 8. cufăr de voiaj; wardrobe ~ geamantan-gard erob. 9. puţ de aerisire (în mină); coş, jgheab, uluc. 10. căuş, covăţică (la moară). 11. ( 12. (sl.) imbecil, gogoman, tâmpit. 13. (tel.) Trunks Interurbanul. 14. (amer.) p i. slip (de gimnast, de atlet, de înotător). 15. (tel.) linie de joncţiune, trunchi. t runk-call ['trArjk'kD:I] s. convorbire telefonică interurbană. trunk drawers [~ 'dn) :sz] s. pi. chiloţi (bărbăteşti) până la genunchi. trunk exchange [~ iks.t/cind3] ş. centra lefonică interurbană. trunkful [trArjkful] s. (un) cufăr (plin); (o) valiză (plină). true bill [~'bills, (jur.) verdict al curţii cu juri cerând darea în judecată a inculpatului. trunk glacier [trArjk 'glei/tel s. (geol.) gheţar principal. true-blue [~'blu:] a dj. 1. albastru-vcritabil. 2. veritabil, real. 3. fidel, credincios, loial, trun k-hose [~'houz] s. pantaloni scurţi bufanţi purtaţi în sec. XVI-XVII. pe care poţi conta. 4. ferm, persistent, zelos, plin de râvnă. trunk-line [~lain] s. 1. (ferov.) linie p rincipală. 2. (tel.) linie interurbană. true-born [~'bo:n] adj. adevărat, veritabil, a utentic, get-beget. trunk road [~ roudj s. şosea, drum principal. trunk route [ ~ ru:t] s. şosea sau cale ferată principală. true-bred [~brcd] adj. 1. bine crescut, pol iticos. 2. pursânge; de rasă curată. true density ['tru: 'densiti] s. (ftz.) densitate teoretică. trunnion I'trAnian] s. (mil.) pivot, fus, genunchi. true-derived [-di' raivd] adj. legitim. truss [trAs] I. s. 1. teanc, legătură, maldăr. 2. mănunchi; ciorchi ne. 3. bandaj herniar. true-hearted [~'ha:tid] adj. loial, credincios; sincer. 4 . (consîr.) grindă cu zăbrele, fermă de acoperiş. 5. (mar.) trotă de vergă. II. vb. tr. 1. ega strâns (împreună); a înmănunchea. 2. a lega aripile şi picioarele (unei păsări) pentru heartedness [~'lui:tidnis] s. fidelitate, credinţă, loialitate; sinceritate. a o fri ge. 3. a lega cu mâinile la spate. 4. (constr.) a întări / a consolida prin ferme. tru e jade [~ 'dzeid] s. (mineral) jadeit. true-life [~'laif] adj. veridic, bazat pe fapte, conform cu realitatea. truss bolt ['trAs boult] s. (tehn.) bolţ de ancorar e. true-love [~'1AV] s. 1. iubit, amant; iubită, amantă. 2. nod dublu. truss frame [ trAs freimj s. (constr.) căprior(i). true-love's knot [~.1AVZ 'not] s.v. t r u c 1 o v e (2). trussing [trAsirj] s.v. t r u s s f r a m c. true mean [~ 'mi:n] s . (mat.) medic reală. trust [trAst] I. s. 1. (in) încredere (în); crezare, crezământ; to p ut / to repose one's ~ in smb. a-şi pune încrederea în cineva; a avea încredere în cineva; to take smth. on ~ trueness ftrumis] s. 1. adevăr, caracter adevărat. 2. fidelitate , loialitate; sinceritate. a lua ceva pe încredere; a accepta un lucru Iară a mai ce rceta; to buy smth. on ~ a cumpăra truff [trAf] vb. tr. (scot.) a fura, a pungaşi. c eva pe încredere; I go upon ~ mă bizui pe ceea ce mi se spune; breach of ~ abuz de t ruffle 1'trAfl] s. (bot.) trufă (Tuber me\anos\x)ra). încredere. 2. situaţie de răspunde re, răspundere; responsabilitate, datorie: position of ~ truffîe-bed [~bed] s. teren



 cu trufe. post de răspundere; to desert one's ~ a dezerta de la datorie; (pol.) ~ territory teritoriu truffled ['trAfid] adj. (gastr.) umplut / garnisit cu trufe . sub tutelă. 3. speranţă, nădejde; he is our sole ~ el este singura noastră speranţă; it i ruffle-dog [-dog] s. câine dresat pentru căutarea de trufe. my confident hope and ~ sper cu încredere că, am credinţa fermă că. 4. (corn.) credit; truffle-grower [~.groua] s. crescător / cultivator de trufe. to supply goods on ~ a livra mărfuri pe credit; to give ~ a acorda credit; to take goods truffle-growing [-.grouirj] s. creşterea / cultura trufclor. on ~ a lua mărfuri pe credit. 5. (şi fig.) depozit, sumă depusă, lucru dat spre păstrare. trug [trAg] s. coş, paner (pentru jlori). 6. păstrare, pază, grijă; to commit smth. to the ~ of smb. a încredinţa ceva cuiva spre truism [Ttru(:)izpm] s. truism. păstrare, a lăsa ceva în păstrarea / grija cuiva; to deliver in ~ a da în păstrarea to hold truistic [tru'istikj adj. având caracter de truism. on / in ~ a avea în păstr are; to be held in ~, to be under ~ a fi în păstrare. 7. (jur.) tutelă trull [trAl] s. (înv.) prostituată. truly ['tru:li] adv. 1. cu adevărat. 2. sincer, cu sinceritate; (în scrisori) yours ~ al dv. (asupra unui avut); avut administrat prin procură; admin istrarea unui avut prin procură. 8. (bid.) trust. II. vb. A. tr. 1. a se încrede, a avea încredere, a-şi pune încrederea (în sincer. 3. exact, drept, just, precis. trump1 [ trAinp] I. s. 1. (la jocul de cârti) atu; what are ~s? care este atu-ul? clubs cin eva); a se bizui (pe cineva); I won't ~him nu am încredere în el; ~me for that! bizu ie-tc are ~s trefla este atu; to play ~s a juca atu; to call for ~s a cere atu; to put smb. to his pe mine!; a man not to be ~ed un om pe care nu te poţi bizui / în care nu poţi avea ~s a) a sili pe cineva sa joace atu / să taie cu atu; b) (jig.) a sili pe cineva să recurgă la încredere; I can scarcely ~my own eyes / ears nu-mi vine să-mi cred ochilor/ urechilor;



 trust agreement 976



I ~ you to answer his letter te las pe tine să-i răspunzi la scrisoare; (fain.) she won't ~ him out of her sight ea nu-1 slăbeşte nici o clipă din ochi, ea nu-1 pierde ni ciodată din ochi. 2. to ~smth. to / with smb. a încredinţa ceva cuiva, a lăsa în seama / în grija / în păstrarea cuiva. 3. (corn.) a da pe credit, a face credit (unui client). 4. a spera, a nădăjdui; I ~ she is not ill sper că nu e bolnavă; (com.) we ~ that our pr oduct will give you complete satisfaction nădăjduim că produsul nostru vă va da deplină sa tisfacţie; (com.) ~ing to hear further from you soon în speranţa că vom primi în curând şi e veşti de Ia dv. B. refl. to ~ oneself a) a îndrăzni, a crede în sine, a se bizui pe si ne însuşi (pentru a face ceva); b) a se lăsa (în seama cuiva); \ could not ~ myself to s peak cram prea emoţionat pentru a îndrăzni să vorbesc. C. intr. (in, on, to, into) a se în crede (în), a-şi pune încrederea (în), a se bizui (pe); a-şi pune speranţele / nădejdile (î ay I ~ in you! pot să mă bizui pe tine?; I have nothing to ~ to but his honour nu am altă chezăşie decât onoarea lui; to ~ to luck / to chance a se încrede în steaua sa noroco să / în norocul său; to ~ to the future a se încrede în viitor, a avea încredere în viitor; cannot ~ to my memory nu pot conta / nu mă pot bizui pe memoria mea. trust agreeme nt ['trAst i3gri:m3nt] s. (jur.) contract fiduciar. ■ trust deed [trAst di:d] s. ( jur.) procură. trusted [trAstid] aay'. de încredere, de nădejde. trustee [trAs'ti:] s. 1. curator, administrator; mandatar, epitrop. 2. tutore. 3. membru în consiliul d e administraţie (al unei societăţi). trusteeship [trAs'ti:Jip] s. 1. curatelă; epitropie . 2. tutelă. trustful [trustful] adj. 1. încrezător; plin de încredere (in cineva), cred ul. 2. demn de încredere. trust fund ['trAst fAnd] s. (ec.) fond fiduciar. trustif y [trAstifai] vb. ir. a reuni / a constitui în trusturi. trustily [trAstili] aaV. cu credinţă, cu fidelitate. trustiness [trAStinis] s. fidelitate, loialitate, lealit ate. trustingly [trAstirjli] adv. cu încredere, încrezător. trustless [trAstlis] adj. 1. nesigur, nestatornic; pe care nu te poţi bizui. 2. bănuitor. trustworthiness [trA stw3:5in3s] s. 1. loialitate, credinţă; onestitate. 2. exactitate (a unei mărturii etc .). trustworthy [trAStW3:oi] adj. 1. demn de încredere; loial, credincios; cinstit , onest. 2. demn de crezare, veridic, exact. trusty [trASti] adj. fidel, credinc ios, statornic. truth [tru:9], pi. truths [tnr.Szj s. 1. adevăr; veracitate; to sp eak / to tell the ~ a spune adevărul; (jur.) the ~, the whole ~ and nothing but th e ~ adevărul, întregul adevăr şi numai adevărul; to say / to tell the ~, ~ to say / to tel l ce-i drept, într-adevăr, în adevăr, ca să spun adevărul, ca să nu mint; by my ~! in~! of ~! într-adevăr! serios! zău! pe legea mea!; the real / plain / naked / honest / unvarn ished ~ adevărul, adevărat / curat, curatul / purul adevăr, adevărul gol-goluţ; to get at the ~ of a matter a lămuri o chestiune; that's the ~ of it! acesta-i adevărul; (fam. ) the ~ is that I am very tired adevărul este că sunt foarte obosit; the ~s of scien ce adevărurile ştiinţei; there is some ~in what he says e ceva adevăr în ce spune el; to d oubt the ~ of an assertion a pune la îndoială veracitatea unei afirmaţii; the bitter ~ adevărul amar; to tell smb. some home ~s a-i spune cuiva câteva de la obraz; to ent rench upon the ~ a păcătui împotriva adevărului; to strain / to stretch the ~ a exagera; (prov.) ~ (sometimes) is stranger than fiction adevărul este (uneori) mai năstruşnic decât născocirea; adevărul poate uneori să nu pară verosimil; adevărul găseşte mai puţină c cât minciuna; (prov.) ~ lies at the bottom of the well adevărul nu umblă pe toate drum urile; (prov.) speak the ~ and shame the devii adevărul înainte de toate; ~ has alwa ys a bottom adevărul are întotdeauna un temei; (prov.) ~ will out adevărul iese la sup rafaţă ca untdelemnul. 2. veridicitate. 3. exactitate, fidelitate, conformitate; ~ t o nature exactitate a reproducerii, realism. 4. (tehn.) exactitatea unei instalaţi i, precizia unei ajustări; out of ~greşit instalat; prost ajustat.



prea mult. 10. a rezolva, a hotărî; to ~ the matter by the sword a hotărî o chestiune pr in sabie. 11. (jur.) a judeca (un proces, un acuzat); (amer.) a pleda (un proces ); he is tried for murder este judecat pentru crimă. 12. a deprima, a slăbi mult; a chinui; that tries me asta mă sâcâie; it tries my temper îmi pune răbdarea la încercare. 13 (la scoală) a pune întrebări. 14. a topi, a extrage prin topire (seu etc.). 15. (telm .) a netezi cu rindeaua; a lustrui. 16. (i/ui.) to ~ down a topi (grăsime) pentru a o purifica; to ~ on a) a încerca (o haină); b) (si.) a începe, a întreprinde; c) (şl.) t



 o ~ i t on smb. a căuta să înşele pe cineva cu ceva; (fam.) to ~ it on with smb. a încerca să vadă dacă îi merge (înşelătoria) cu cineva; it is no use ~ing it on with me cu mine nurge, la mine nu se prinde, e inutil să încerci să mă duci; just you ~ it on! încearcă (dacă mâna) şi ai să vezi!; (fam.) to ~ it on the dog a) a folosi pe cineva drept cobai; b) (teatru) a prezenta o piesă nouă mai întâi publicului din provincie; a încerca pe pielea a ltuia; to ~ out a) a supune (un mecanism) unor probe complexe; a supune (o invenţi e etc.) unei probe îndelungate; b) a curaţi, a purifica (metale); a topi (grăsimea de balenă) pentru a o pune în butoaie; to ~ over a încerca (o bucată muzicală); to ~ up a da Ia rindea (o scândură). B. vb. refl. to ~ oneself out a fi la capătul încercărilor. C. vb. intr. 1. a încerca, a face o încercare; just go and ~! mai încearcă o dată, mai fă o încer e; to ~ again a încerca din nou. a face o nouă încercare; (la scoală) ~ again! încă o dată! et us ~ how it will do să încercăm / să vedem cum merge; to ~hard a încerca din greu; you must ~ harder trebuie să faci eforturi mai mari; it is worth ~ing merită să încerci, mer ită osteneala; (fam.) you had better not ~! mai bine să nu îhcerci.:2. (despre câini de vânătoare) to ~ back a se întoarce pentru a căuta din nou o urmă pierdută, a reîncepe; (fig a începe din nou după observarea unei greşeli; to ~for a se strădui, a face sforţări, a cău să obţină; to ~for the navy a încerca să intre în marină; to ~ for a post a candida la un p , a-şi pune candidatura pentru un post, a concura pentru un post. II. s. 1. încercar e, tentativă, probă, experienţă; to have a ~ at smth. a face o încercare, a încerca ceva; t have a ~ for a prize / a post a concura pentru un premiu / un post; let's have a ~! să încercăm (totuşi); at the first ~ la prima încercare. 2. (rugbi) but; to score a ~ a marca un but; to convert a ~ a transforma un but. 3. (teatru) joc artificial, nenatural.



try gauge [trai 'geid3[ s. (tehn.) etalon; contracalibru. trying [traiirj] aay. 1. dificil, greu, chinuitor, obositor, aspru, penibil, jenant, stânjenitor, insupo rtabil. 3. iritant; sâcâitor, plictisitor. tryingness [-nis] s, caracter dificil, je nant etc. (v. t r y i n g ) . r trying-on [traiirpn] s.- probă (a hainelor). \ try ing plane [~.'plein] s. rindea, cioplitor, cuţitoaic. , ' tryma ftrainra],pi. trym ata [-moto] s. (boi.) trimă. try-on [trai'on] s. (fam:) 1. încercare / tentativă de înşelăt rie / mistificare; bluf. 2. (j7g.) balon de încercare. try-out [trai'aut] s. 1. pr obă (tehnologică). 2. (sport) joc / meci de:selecţie / verificare; (probă de) selecţie / v erificare. 3. (teatru) reprezentaţie de probă (a unei piese noi). trypanosome ['trip snosoum] s. (zool.) tripanozomă. trypsin.[tripsin] s. (chim.) tripsină. ■ trysail [tra iseil] s. (mar.) randă, velă aurică. tryst [itraist] I. s. 1. întâlnire, întrevedere, fixar a unei întâlniri; randevu; to keep ~ a veni la întâlnire; to break ~ a nu veni la întâlnire 2. loc de întâlnire. 3. (scot.) târg (mai ales de vite). II. vb. A. ir. a da întâlnire (c uiva). B. i/ttr. (scot.) a se întâlni (conform unei înţelegeri). tryster ['traistyj s. p ersoană care îşi dă o întâlnire (cu alta). • '':.'•" -: trysting day [traistin dei] s. zi f entru o întâlnire. -■ try-your-strength machine ['traijo:'streng9 ma./i:n] s. aparat p entru „încercarea puterilor" (in balei). tsar [za:r] s. ţar. . tsetse [tsetsi] s. (ent om.) musca ţeţe (Glossina morsitans). truthful [tru:0ful] adj. 1. demn de încredere. 2 . adevărat; demn de crezare; (despre o T-shirt [.'ti:'/9:t] s: tricou sportfără guler. relatare) fidel, exact. T-square [ti:skw£3r] s. (tehn.) teu. truthfully [-i] aaV. 1. veridic. 2. fidel, întocmai. T-strap shoe ['ti:'straep /u:] s. pantof de damă cu baretă în fonnă de T. truthfulness [-nis] s. 1. veridicitate; veracitate; bună-credinţă. 2 fidelitate, exactitate tsunami [tsu'na:mi] s. (jap.) (geogr.) tsunami. (a unui portret etc.). T-type aerial [thtaip 'soriol] s. (7V) antenă în (formă de) T. Tuareg [ twu:reg] I. adj. tuareg. II. s. pl. the ~tuaregii. truthless ['tru;91is] adj. 1. nesigur, nestatornic, de rea-credinţă. 2. fals, eronat, greşit. truthlessness [-nis] s. falsitate; rea-credinţă. tub [tAb] I. s. 1. cuvă, cadă, rezervor, bazin; albie, baie; ciubăr, hârdău, putină; găleată, vadră; doniţă; to have a ~a face (o) baie; (fam.) a tale basm, poveste vânătorcască, trutlvy [tru:6i] adj. v. t r u t h f u l . născocire, fabulă; (prov.) every ~ must / should stand on its own bottom, let every ~ trutinate ['t ru:tineit] vb. tr. (inv.) a cântări.. . try [trai] I. vb. A. tr. 1. a încerca; a pune la încercare; a proba; to ~ smb.'s courage stand on its own bottom fiecare trebuie să se bizuie pe sine. 2. (mine) vagonet de mină. a pune la încercare curajul cuiva; a people sorely tried un popor greu încercat; to ~ 3. (mar. sport) barcă de antrename nt; old ~ vas vechi hârbuit / hodorogit / stricat. II. vb. smb.'s forces a încerca a ptitudinile cuiva; a pune pe cineva la încercare; to ~a fall with A. tr. 1. a aşeza,



 a pune (o floare) în ghiveci / glastră / ladă; a pune (uiei etc.) într-un smb. a se lua la trântă cu cineva, a se încerca în luptă dreaptă cu cineva; (fig.) to ~one's butoi etc. . a spăla, a face (cuiva) baie; he is always well ~bed e întotdeauna îmbăiat. fortune / luck a-şi încerca norocul; to ~ one's hand at smth. ea-şi încerca puterile / 3. (sport) a antrena (canotorii) la vâslit (într-o barcă de antrenament). B. intr. 1. a se îndemânare a / dibăcia la ceva; to ~ one's strength against smb. a se măsura cu cineva, îmbăia, a f ace (o) baie. 2. (sport) a se antrena la vâslit într-o barcă de antrenament. a-şi încerca puterile cu cineva; to ~ the door a încerca.uşa. 2. (with) a face o încercare, tuba [t ju:bo] s. (muz.) tubă. .o experienţă (cu); (med.) a trata în mod experimental (cu). 3. a încerca, a experimenta tubage [tju;bid3].s. tubaj. (ceva), a face proba (u/tui lu cru); to ~ a dish a gusta o mâncare; ~ this wine încearcă / tubal [tjmbal] adj. (anal. , med.) tubar; ~ respiration suflu tubar. gustă vinul acesta; t o ~ a remedy a încer ca un remediu; to ~ (out) a medicine (up)on tuba player [tju:bo pleiy] s. (muz.) suflător la tubă. an animal a experimenta un medicament pe un animal. 4. a verifica (im mecanism), tubate [tjmbeit] adj. tubular. a încerca (un vehicul). 5. a încerca, a se strădui, a căuta să; to ~ to do smth. a încerca lubber [tAbsr] s. 1. (mine) târnăcop ublu. 2. dogar, butnar. să facă ceva; ~ and do it! încearcă s-o faci!; ~ to be ready in time încearcă să fii gata tubby [tAbi] I. adj. 1. ca un butoi / ca un poloboc. 2. bond oc. 3. (despre instrumente la timp; he tried to smile el încercă / se sforţa să surâdă; to one's best / hardest a face muzicale) care scoate un sunet înfundat. II. s. (fam. ) grăsan. tot posibilul, a face tot ce-i stă în putinţă; he tried his hardest to save her el afăcut tot tube [tju:b] I. s. 1. (tehn.) tub, ţeavă, pipă; burlan; conductă; boyler ~ ţe va de cazan; posibilul ca s-o.salveze. 6. a curaţi, a purifica (metale). 7. (chiti t.) & rectifica. 8. (fig.) (auto) inner ~ cameră de aer; (mar.) torpedo ~ tub lans -torpilă. 2:(radio, TV), tub a purifica, a îndrepta (prin încercări); 9. a obosi; the sm all print ~s my eyes literele acestea electronic. 3. tub (de pastă de dinţi, de culo are etc.). 4. (anat.) canal; conduct; trompă. mici îmi obosesc ochii; you ~ your eye s-by reading too much îţi oboseşti ochii citind 5. (ferov.) metrou (mai ales cel din L ondra); we came in the ~, we came by ~ am luat



 977 tumultuary



metroul, am venit cu metroul. 6. (amer. sl.) televizor; on the ~ la televiziune. II. vb. A. tr. 1. a prevedea cu tuburiWc. (un puţ de mină etc.). 2. (chir.) a tuba (laringele); a drena (o plagă adâncă). 3. (fam.) a lua metroul, a merge eu metroul; on Sundays we ~ it to Victoria Terminus duminicile luăm metroul până la staţia terminus Vi ctoria. B. intr. a lua metroul, a merge cu metroul. tube cleaner [~ 'kli:nor] s. (telm.) ştergător de ţeavă, destupător. tube colour [~ 'kAbr] ş. vopsea în tub(uri); tub d opsea (pentru pictură). tube cutter [~ 'kAtor] s. (telm.) dispozitiv de tăiat ţevi. tu be-man [~ man] s. amploiat la metrou. tuber1 ['tju:b3r] s. 1. (bot. etc.) excres cenţă; tubercul. 2. (fam.) cartof. tuber2 s. instalator. tube radiator ['tjub rcidi' eito1"] s. radiator tubular. tubercle [ptju:b3:kl] s. (bot., med.) tubercul. tub ercular [tju(:)'b3:kjul3r] adj. tuberculos. tubercuiate [tju(:)b3:kjuleitj adj. cu tuberculi; tubercular. tuberculin [tju'baikjulin] ş. (med.) tuberculină, tubercul inization [tjuO^barkjulinai'zeipn] s. (med.) tubcrculinizarc. tuberculization [t ju'b9:kjulai'zci/(9)n] s. (med.) tuberculizarc. tuberculize [tju(:)'b9:kjulaiz]ş. (med.) vb. A.tr. atuberculiza. B. intr. asetuberculiza. tuberculosed [tjiiibaikj uloust] adj. (med.) tuberculizat. tuberculosis [tju(:).b3:kju'Iousis] s. (med.) tuberculoză. tuberculosis dispensary [~ dis.pensari] s. dispensar TBC. tuberculous [tju(:)'b3:kjubs] adj. v. t u b e r c u l a r . tuberose f'tjuibarouz] s. (bot. ) tuberoză, chiparoasă (Polyanthes tuberosa). tuberosity [tjuiba'rositi] s. tuberozi tatc. tuberous ['tjurbaros] adj. 1. (bot.) cu tuberculi. 2. (med.) tuberculos. t ube station ['tju:b .stei/n] s. staţie de metrou. tubful 1'tAbfuI] s. (un) hârdău (pli n). tubiform ['tju:bib:m] adj. tubular. tubing ['tjuibirj] s. 1. (telm.) ţevăric, ţevi , conducte, instalaţie de ţevi; ţevi de extracţie, ţevi de pompare. 2. (constr., mine) cuv elaj, tubing. tubing machine [~ ni3i/i:n] s. (telm.) maşină de extrudat tuburi. tubthumper ['tAbi9Amp3r] s. l.(peior.) orator de bâlci. 2. instigator; suporter pătimaş. tub-thumping ['tAb.GAmpin] I. (peior.) adj. bombastic. II. s. elocvenţă de bâlci. tubu lar ['tju:bjul3r] adj. tubular, cilindric. tubular brick [~ 'brik] s. cărămidă celulară. tubular drill [~ 'dril] ş. (mine) lingură de lăcărit. tubulated ['tjirbjulcitid] adj. v . t u b u l a r . tuck1 [tAk] I. s. 1. cută, îndoitură, încreţitură, pliu, pliseu, pensă (l rochie, fustă etc.); to put / to make / to take up ~ in a garment a face o cută / u n pliu la o haină. 2. (mar.) bolta pupei. 3. (scol. si.) prăjituri, dulciuri, bunătăţi; ha leală. II. vb. A. tr. 1. a face o cută / un pliu (la o haină); a plisa, a încreţi (o stofă) a scurta (o haină etc.). 2. a îndoi, a strânge, a băga, a vârî; to ~ one's legs under ones lf a-şi trage picioarele sub sine; ~your watch under the pillow bagă-ţi ceasul sub per nă; the bird ~ed its head under its wing pasărea îşi vârî / îşi ascunse capul sub aripă; to y) smth. in a trunk a îndesa ceva într-un cufăr; to ~ a blanket round smb. a înfăşură pe ci a într-un pled; she ~ed her arm in mine îşi (pe)trccu / îşi strecură braţul pe sub al meu. to ~ in a îndoi (marginea unei haine etc.); a băga / a vârî înăuntru; a îndesa, a îngrămădi the bed-clothes a băga / a vârî marginile cearşafului sub saltea; to ~ smb. in a înveli b ine pe cineva (cu plapuma); in a ~ed-in envelope într-un plic închis, dar nelipit; t o ~ up a) a(-şi) ridica puţin (fusta etc.); a(-şi) suilcca (mânecile); b) a înfăşură (pe ci în pat cu pătura, a vârî pătura sub cineva; c) (fam. înv.) a spânzura (pe cineva) fără mul . intr. to ~ in a mânca solid, zdravăn, cu poftă; to ~ into v. t o ~ i n; (fam.) he ~e d into a pie a ataca un pateu, a face ravagii într-o plăcintă; (jam.) ~into it! înfigeţi-vă daţi năvală! (la mâncare). tufter I'tAft9r] s. (cinegetică) câine (specia!) dresat să stârnească cerbi. tuft hunter [ 'tAft ihAnt3r] s. 1. persoană preocupată de a face cunoştinţă cu lumea sus-pusă; sicofant. . (înv.) persoană care caută societatea studenţilor nobili (la Oxford şi Cambridge). tufty [tAfti] adj. care creşte în smocuri / în mănunchiuri. tug [tAg] I. s. 1. smucitura, zvâcn itură; to give a good ~ a trage vârtos / zdravăn / cu inimă; to give the rope a ~ a trag e / a smuci de frânghie; (fig-fam.) to feel a ~ at one's heart-strings a avea o st rângere de inimă, a i se rupe / frânge inima de milă. 2. v. t u g - b o a t; salvage ~ r emorcher de salvare. 3. (la harnaşamente) curea, arc ce susţine hulubele; (la hamuri ) ştreang, şleau. 4. (sl.) bursier (la Eton). II. vb. A. tr. 1. a trage (ceva, pe ci neva) cu efort / greu după sine; he ~ged the dog along trăgea câinele după sine; he ~ged



 me this way and that m-a cărat / tras / târât după sine prin toate locurile / părţile. 2. mar.) a remorca (un vas). 3. to ~ in a aduce cu forţa în discuţie (un subiect de conve rsaţie, o problemă). B. intr. (at) a trage (de); the dog ~ged at the leash câinele trăge a de lesă; he ~ged at his moustache trăgea de mustaţă; to ~ at the oars a trage zdravăn di n vâsle, a vâsli cu nădejde. tug-boat ['tAgbout] $, (mar.) remorcher. tugg a g e ['tAg id3] s. (ec.) taxe de remorcare. tugging ['tAgirj] s. remorcare, remorcaj. tug-o f-war ['tAgPv'w.->r] s. 1. (sport) încercarea puterii. 2. luptă pentru supremaţie. tui tion [tju'i/sn] s. învăţământ, instrucţie; educare, creştere; lecţii, orc; predare; private cţii particulare; postai ~curs prin corespondenţă. tulip ['tju:lip] s. (bot.) lalea (T ulipa). f ulipist [-ist] s. cultivator de lalele. tulip poplar ['tjulip ipopbrj s. v. t u l i p t r e e . tulip-tree [~tri:] s. (bot.) tulipier, mag noi ier-ame rican (Uriodendron iulipifera). tulle [tju:l] s. (text.) tul. tulwar ['tAlw:>:r] s. (anglo-indian) sabie încovoiată indiană. tumble ftAmbl] I. s. 1. tumbă; salt mortal; cădere; to have a nasty ~ a cădea rău. 2. dezordine, talmeş-balmeş, amestecătură; îngrămăd ză. ■$■ (amer. sl.) to take a ~ a înţelege; a ghici. II. vb. A. intr. 1. a face o tumbă / a ivantă / un salt mortal. 2. (şi to ~ down) a cădea, a se prăvăli, a se prăbuşi, a se nărui, amer. sl.) a fi de acord, a fi de aceeaşi părere; a consimţi. 4. to ~ about a se agita , a se frământa; to ~ about in one's bed a se zvârcoli în pat, a se (ră)suci când pe o part când pe alta; (fam.) to ~ across smb. a da peste cineva din întâmplare; to ~ down a)v .~(II, 2); b) a se rostogoli, a se da de-a dura / de-a rostogolul / de-a bcrbcle aca; to — in a se duce la culcare; to ~ into bed a) a se trânti în pat; b) a se vârî / a s e băga în pat; to ~ into one's clothes a-şi trage repede hainele pe sine; to ~ on smth . a găsi ceva din întâmplare, a da peste ceva din întâmplare; to — out a) a cădea, a se ros oli (din pat, pe fereastră etc.); b) (fam.) a se trezi, a se deştepta, a face ochi; a se scula, a se da jos din pat; to ~ over a cădea peste; they ~d over one another / one over the other au căzut unii peste alţii; (fa/n.) to ~ to a pricepe / a înţelege / a sesiza brusc (o idee etc.), a-şi da seama de (un lucru etc.);doyou~toit?ai pri ceput?; you've ~d to it! astae! ţi-a căzut fisa!; to ~up a) (fam.) v. t o ~ O U t (b ); b) a urca greu; to ~ upon smb. a întâlni pe cineva din întâmplare. B. tr. 1. (si to ~ down) a trânti, a răsturna; (şi to ~over) a rostogoli, a da de-a dura; to ~ down a bi rd a doborî o pasăre (cu puşca etc.). 2. a deranja; a pune în dezordine / neorânduială; don t ~ my hair nu mă ciufuli; don't ~ my dress nu-mi şifona rochia.



3. to ~ in(to) a arunca înăuntru; to ~ out a arunca afară. tumble-about ['tAinblo.baut ] adj. (jam.) care se clatină; care nu e fix. tumble-bug [~bAg] s. (entom.) cărăbuş (Mel olontha vulgaris). tumbledown [~daun] adj. dărăpănat, năruit. tumble-dryer [~idrabr] s. uscător mecanic. tumbler ['tAmbbrJ s. 1. (înv.) saltimbanc; acrobat; clovn. 2. pahar de apă fără picior (cu margini drepte); pocal; medicine ~ pahar gradat. 3. (şi Chinese ~) hopa-mitică (jucărie). 4. (tehn.) mecanism de schimbare / de inversare a sensului de mişcare; basculator, 2 tuck s. (înv.) 1. fanfară (de trompete). 2. (scoţ.) bătaie, rop ot (de tobe); by ~ of drum culbutor, răsturnător. 5. (electr.) întrerup(ă)tor (basculant ), cheie. eu bătăi de tobă; la bătaia / la sunetul / la chemarea tobelor. tumblerful ['u mblsful] s. (un) pahar (plin până SUS). tumbling ['tAmblirj] I. adj. căzător, care cade, care se prăbuşeşte. II. s. acrobaţie, tucker1 ftAka1"] s. 1. (înv.) şemizetă. 2. (înv.) sa g, de obicei din dantelă, care acoperea gâtul şi umerii, purtat de femei în sec. XVIÎ-XVII (fam., în legătură cu o femeie) best I. 3. (austr. si.) mâncare, acrobatică. crăpelniţă. ~ toaleta cea mai elegantă. tumbling barrel [~ rbasrsl] s. (tehn.) tobă de curăţat pies e turnate. tumbling down [ * 'daun] s. prăbuşire, ruinare (a unei clădiri). ~ tucker2 vb. tr. (şi to ~ out) (amer. fam.) a extenua, a istovi, a epuiza (folosit mai ales tumbling torn [~ 'tom] s. basculator. culbutor. ia pasiv: to be ~ed out). tumbr el ['tAmbrsl] s. 1. căruţă (militară) basculantă cu două roţi (pentru numiţii). 2. (ist. tu I'tAkit] s. (înv.) fanfară (de trompete). tuck-in ['tAkinJ I. s. 1. (fam.) chef, chi olhan. 2. (fa/u.) crăpelniţă. II. adj. ~ blouse bluză înv.) cotigă cu care erau transportaţ ondamnaţii la ghilotină (în timpul Revoluţiei Franceze). care se bagă în fustă. tuck-out [' aut] s. v. t u c k - i n (I). tumbril ['tAinbril] s.v. t u m b r e 1. tuck-shop ['tAk/op] s. cofetărie (mică); patiserie. tumefacient [itjuimi'fei/snt] adj. care pr ovoacă tumefiere / umflare. Tudor ['tju:ds] adj. aparţinând perioadei de domnie a dina stiei Tudorilor. tumefaction [.tjmmi'fask/snj s. tumefiere. tumefy [tju:mifai] v b. A. intr. a se tumefia, a se umfla. B. tr. a provoca o tumefiere tue irons ['t ju: aionz] s. pi. cleşte de forjă. / o umflătură (cu dat.). Tuesday ['tju:zdi] s. marţi. t



 umescent [tjui'mcsnt] adj. (med.) tumescent. Tuesdays ['tju:zdeiz] adv. marţea. tu mid ['tju:mid] adj. 1. (med.) umflat. 2. (j?g.) bombastic, emfatic. tufa l'tjurf a] s. (geol.) 1. tuf calcaros. 2. v. t u f f . tuff [tAf] s. (geol.) 1. tuf vulc anic. 2. v. t u f a. tumidity [tju:'miditi] s. 1. umflătură, turgescenţă. 2. bombasticis m, emfaza. tuft [tAft] I. s. 1. smoc (de iarbă, de păr etc.),- ciucure (de mătase, de lână etc.), floe tummy ['tAmi] s. (glumeţ şi în limbajul copiilor) maţe. burtă; (med.) to h a ~ a avea (de mătase, de lână etc.); smoc (depene); egretă. 2. (anat.) glomerul (al va selor sangvine). dureri de stomac, a suferi de dureri de stomac (cronice). tumou r ['tju:ni3r] s. (med.) tumoare, tumoră, umflătură. 3. barbişon, cioc; muscă. 4. moţ (la be etă etc.), pompon. 5. (înv. fam., la Oxford şi tumular ['tju:mjulor] adj. tumular; în fo rmă de tumulus. Cambridge) student nobil. II. vb. tr. 1. a împodobi / a garnisi cu c iucuri, cu pompoane tumuli ['tju:mjulai] s. pi. de la t u m u l u s . etc. 2. (c inegetică) a goni, a hăitui, a scorni (vânatul) din ascunzătoare. tumult ['tjumiAlt] ş. 1. tumult, zarvă; răzmeriţă. 2. nelinişte, agitaţie, freamăt (sufletesc). tufted ['tAf'tid] a 1. (with) acoperit (cu) (mănunchiuri de pomi, tufişuri etc.). 2. cu tumultuary [tju 'niAltjuari] adj. 1. tumultuos, agitat. 2. zgomotos. 3. nedisciplinat. smoc; cu moţ.



 tumultuous 978



tumultuous [tju(:)'m/vltju3s] adj. 1. v. t u m u 11 u a r y. 2. stârnit, aţâţat. tumulus ['tju:mjutas], pl. tumuli ['tjuimjulai] s. 1. tumulus. 2. movilă, gorgan. tun [tA nl I. s. 1. butoi mare, butie, boloboc. II. vb. tr. a turna / a pune în butoi; a păs tra în butoi. tunable ['tjumsbl] adj. 1. v. t u n c f u 1. 2. (muz.) care se poate acorda. tunableness [-nis] s. v. t u n e f u l n e s s . tun-bellied [tAn'belid ] adj. (fam.) pântecos, burduhănos. tundra ['undrs] s. tundră. tune [tju:n[ I. s. 1. a rie, melodie; to sing a ~ a cânta o arie; to play a ~ a cânta o arie (ia un instrume nt); (fam.) give us a ~! cântă-ne cevaî (a7n gura sau la un instrument); to call the ~ a) a da tonul (la muzică); b) (fig. fam.) a da tonul, a fi stăpânul / cocoşul (într-un men aj); to sing (to) another ~, to sing a different ~, to change one's ~, to lower one's ~ a sc linişti, a se potoli, a se calma; a întoarce foaia, a schimba macazul, a coborî tonul / glasul, a mai lăsa din pretenţii, a o lăsa mai moale; (jig. fam.) the ~ the old cow died of o) sunet supărător, cacofonie; muzică prost executată care supără urec ea; b) acelaşi cântec (vechi), aceeaşi poveste (veche); basmul cu cocoşul roşu; c) sfaturi în loc de ajutor; to dance / to pipe to smb.'s ~ a juca după cum îi cântă cineva. 2. acor d; notes that are in ~ note concordante; the piano is in (good) ~ pianul e acord at; the piano is out of ~ pianul e dezacordat; (fig.) to be in ~a) (with) a se p otrivi, a se armoniza (cu ceva); a fi în ton, a fi de aceeaşi părere (cu cineva); b) ( for) a fi dispus, a avea dispoziţie, chef (pentru I de ceva); (fig.) to be out of ~ a) (with) a nu se potrivi, a nu se armoniza (cu ceva); a nu fi în ton, a nu fi d e aceeaşi părere (cu cineva); b) (for) a nu fi dispus, a nu se simţi dispus, a nu avea dispoziţie / chef (pentru I de ceva); to sing in ~ a cânta corect; to sing out of ~ a cânta fals; to put an instrument in ~ a acorda un instrument; to put an instrum ent out of ~ a dezacorda un instrument; (despre un instrument) to get out of ~ a sc dezacorda; (despre o orchestră, un cor) to fall out of ~ a începe să cânte fals; eng ine in perfect ~ maşină bine pusă la punct, maşină care funcţionează perfect. 3. (fig.) aco armonic, (bună) înţelegere; v. t o b e i n ~ (a) şi t o b e o u t o f ~ (a). 4. stare d e spirit v. t o be i n ~ ( b ) s i t o b e o u t o f~ (b); to be in ~ for (doing ) smth., to feel in ~ to do smth. a fi / a se simţi dispus să facă ceva, a avea chef d e ceva. 5. mărime, sumă; to be fined to the ~ of a fi amendat cu suma de II. vb. A. tr. .1. a acorda (un instrument). 2. a crea o stare de spirit; the concert ~d me to a joyous mood concertul mi-a creat o stare de bună dispoziţie. 3. (lehn.) (şi to ~ in) a acorda, a pune la punct, a regla, a ajusta; to ~ in(to) a station a prind e un post (de radio). 4. to ~ out a dezacorda, a deranja, a dezorganiza; to ~ up a cala, a regla, a pune la punct (un aparat, o maşină). B. intr. to ~ up 1. (despre o orchestră) a-şi acorda instrumentele. 2. (fam., despre un cântăreţ) a începe să cânte. 3 m., despre un copii) a începe să plângă. 4. (despre un sportiv) a se antrena pentru a fi în formă (in vederea unui concurs). tuneful ['tju;n'ful[ adj. melodios, muzical; ar monios. tunefully [-i] adv. melodios, armonios, tunefulness [-nis] s. caracter m elodios. tuneless ['tjumlis] adj. 1. nemelodios; discordant, nearmonios. 2. (des pre voce) lipsit de sonoritate; iară viaţă. tuner ['tju;n3r] s. 1. acordor (de piane). 2. (tel.) acord, acordare. 3. (radio, TV) tuner. tune-up ['tjunAp] s. 1. încercar e sau probă preliminară. 2. reglare optimă. tung oii ['turj oii] s. ulei de tung. tung sten ['tAţjstan] s. (chim.) tungsten, wolfram. tungstic acid [tArjstik 'aîsid] s. (c him.) acid wblframic. tungstite ['Urjstait] s. (mineral.) tungstit, meimacit. tu nic ['tju:nik] s. 1. (ist. mii.) tunică. 2. (biol., anat.) membrană, înveliş. tuniness [ 'tjuminisj s. caracter melodios. tuning ['tju:nin] s. (tel.) acord, reglaj. tuni ng coil [~ koil] s. (tel.) bobină de acord. tuning fork [~ fo:k] s. (muz.) diapazo n. tuning knob [~ rob] s. (radio) buton de acord. tuning peg [~ peg] s. (muz.) c heie / cui de întins coarda. Tunisian [tjuO'nizisn] I. adj. tunisian. II. s. tunis ian. tunnage [Unid;*] s. (înv.) impozit pe vinurile importate. tunnel ['tAnl] I. s . 1. (ferov.) tunel; trecere, pasaj. 2. (mine) galerie de acces. II. vb. A. tr. a săpa / a construi un tunel prin / în. B. vb. intr. (through, into) a săpa / a constr ui un tunel (prin, în). tunnelling 1'tAnlin] s. 1. săparea / străpungerea unui tunel. 2. (fam.) (sistem de) tuneluri. tunnel vision ['tAnl rvişan] s. 1. vedere unidirecţi onală, îngustare a câmpului vizual. 2. (peior.) punct de vedere îngust sau unilateral. t



 unny (fish) ['tAiii (fi/)] s. (i/u.) ton (Thunnus thynnus). tuny j'tju:ni] adj. (fam.) melodios; (despre o melodie) uşor de ţinut minte. tup [tAp] I. s. 1. berbec. 2. (conslr.) berbec. 3. (tehn.) baros, ciocan marc / greu. II. vb. tr. (despre b erbec) a mârli, a se împerechea cu (o oaie). tuppence ['tApsnsI s. (fam.) v. t w o p e n c c. tuppenny ['tApni] adj. (fam.) v. t w o p e n n y. tuque l'tju:k] s. şapcă canadiană. tur [to:rJ s. (zool.) zimbru. Turanian [tjua'reinisn] adj. turanic; ura lq-altaic. turban ['ta:b3n[ s. turban. turbaned |'tc>:bondJ adj. cu turban. turb an stone ['ts:bn 'stoun] s. piatră funerară la mahomedani. turbant ]'to:bontj s. v. t u r b a n. turbary ['tetori] s. 1. turbărie; exploatare de turbă. 2. (jur.) dreptu l de a exploata turba de pe terenul cuiva.



turbid ['te:bid] adj. 1. (despre lichide) tulbure. 2. nebulos, confuz, vag. 3. înc urcat, complicat.. turbidity [ts:'biditi] s. stare tulbure (si fig.). turbidness ['to:bidnisJ s. v. t u r b i d i t y. turbillion [te:'bilinn] s. (rar) vârtej. tu rbinate |'t3;bineit] I. adj. 1. spiralat; clicoidal. 2. (biol.) turbinat; obconi c. II. s. 1. (anat.) cornet nazal. 2. scoică spiralată. turbine ['ts:bain] s. turbină. turbine alternator [~ ,o:lt3neit3r] s. (electr.) turboalternator. turbine-drive n [~ .drivn] adj. cu turbine, acţionat / pus în mişcare de turbine. turbo-alternator ] 'to:boub:ltoneit3r] s. v. t u r b i n e a l t e r n a t o r . turbo-blower [~'bl ouor] s. (tehn.) turbosuflantă. turbo-compressor ['te:bo»kom'pres3r] s. (tehn.) turb ocompresor. turbo-dynamo [-'dainomo] s. (electr.) turbo-dinam; grup turbogenerat or. turbo-generator [~'d3cn3reit3c] s. (electr.) turbogenerator. turbo-jet ['t3: bo«'d3Ct] adj. turboreactor; (av.) ~aircraft / plane (avion) turboreactor. turbo-p rop |'t3:bou'prop] adj. turbopropulsor; (av.) ~ aircraft / plane (avion) turbopr opulsor. turbosupercharger ['t3:bousju:p3'tra:d33r] s. v. t u r b o - c o m p r c s s o r. turbot ['t3:bat] s. (iht.) calcan (Scophthalmus maximus). turbulence ['tebjulons] s. 1. impetuozitate. 2. tumult, zarvă, agitaţie; clocot, fierbere. 3. i ndisciplină. 4. (hidr., meteor.) turbulenţă. turbulent ['t3:bjulont] adj. 1. turbulent , impetuos, tumultuos. 2. (fig.) furtunos, clocotitor, agitat. turbulently [-li] adv. turbulent, tumultuos. turco ['fâ:kou] s. soldat algerian din armata franceză. Turcoman ['t3:k3m3n],pl. Turcomans [-z] s. 1. turemen. 2. (limba) turemenă. Turcop hile [torkoufil] adj., s. turcofil. Turcophobe ]'t3:rkofoub] adj., s. turcofob. turd [to:rd] s. 1. (vulg.) scârnă; căcat. 2. (vulg.) otreapă, lepădătură, nemernic. turdus :d3s] s. (ornit.) sturz (Turdus). tureen [ts'rim] s. 1. supieră. 2. sosicră. turf [t o:f], pl. turfs [-s], turves [ts;vz] I. s. 1. brazdă de iarbă, gazon; turf. 2. turbă. 3. (sport) curse, alergări. II. vb. Ir. a acoperi (pământul) ev brazde de iarbă. turf-cl ad [tafklxd] adj. acoperit cu brazde de iarbă. • turfed [t3:ft] adj. cu gazon. turfi te ['to;fait] s. persoană nelipsită de la cursele de cai; turfist. turf moor ['to:f muor) s. turbărie. turfy ]'to:fi] adj. 1. cu gazon; cu brazde de iarbă. 2. de turbă. 3 ,'de curse de cai. turgent ['talant] adj. v. t u r g i d. turgescent [t3:'d3esnt ] adj. (med.) turgescent. turgid ['toxoid) adj. 1. umflat. 2. (fig.) bombastic, umflat. turgidity [cAtyditi] s. 1. umflătură, turgescenţă. 2. bombasticism, emfază. turgid ly ['to:d3idli] adv. bombastic, emfatic. turgor ]'t3:gor] s. (med., bol.) turges cenţă. Turk [ts:k] s; turc ;(fam.) he's a ~ c un tiran /un despot; to turn ~ a sc înfu ria, a se oţărî, a se burzului, a se aprinde de mânie; (ist. inv.) the Grand ~ sultanul, padişahul. turkey ['ta:ki] s. 1. (omit.) curcan (Meleagris gallopavo). 2. carne d e curcan. 3. (amer. si.) (despre o piesă de teatru, un film etc.) fiasco, eşec. -0(amer. si.) to talk (cold) ~ a vorbi pe şleau, a grăi verde (româneşte), a spune lucruri lor pe nume. turkey-buzzard [~ibAzod] s. (ornit.) (amer.) vultur-curcan (Calhart es aura). ■ turkey-cock [~fc)k] s. 1. (ornit.) curcan (mascul). 2. (fig.) păun, pers oană îngâmfată /înfumurată. ' -• turkey-hen [~hen] s.fornit.) curcă. turkey poult [~ 'poult (ornit.) pui de curcă, curcănaş. Turkish ['ta:ki/J I. adj. turcesc. II. s. (limba) tur că. Turkish delight [~ di'lait] s. (gastr.) rahat. Turkish music [~ 'mju:zik] s. ( muz.) muzică (militară) turcească. Turkish towel |~'tau3l| s. prosop gros pluşat. Turkom an ['t3:k3ni3n,-maîn,-ma:n] s. v. T u r c o m a n . turmeric ]'to:niorik] s. (bot. ) şofran de India (Curcuma longa). turmeric paper [~ ,peipsr] s. (chim.) hârtie de c urcuma. turmeric plant [~ pla:nt] s. v. t u r m e r i c. turmoil ['to:moil] I. s . zarvă, gălăgie, tărăboi; dezordine, harababură. II. vb. A.tr. a deranja, a hărţui. B. int fi îngrijorat / tulburat / neliniştit. turn [ts:n] I. vb. A. tr. 1. a întoarce, a face să se întoarcă, a învârti, a răsuci; to ~ the key in the lock a întoarce / a răsuci cheia



 scă; to ~ the knife in the wound a răsuci cuţitul în rană; to ~ the key on / upon smb. a în uia pe cineva; to ~ the key to smb. a închide cuiva uşa în nas; to ~ the light low a f ace lumina mică; to ~ a tap a întoarce un robinet. 2. a întoarce; to ~ (over) a page a întoarce o pagină; to ~ the hay a întoarce fânul; wood that ~s the edge of the axe lemn care ştirbeşte tăişul securii; to ~ one's back a sc întoarce cu spatele, a întoarce spatel , a sc întoarce; to ~ a card a întoarce o carte; to ~an omelet(t)e a întoarce / a răstur na o omletă pe cealaltă faţă; without ~ing a hair fără să clintească, fără să clipească, fă to ~ a letter a întoarce o literă; (poligr.) ~ed letter literă întoarsă; (fig.) to ~the t ables on smb. a schimba rolurile, a (com)batc pe un adversar cu propriile lui ar me; (fam.) to ~ tail a întoarce spatele, a o lua / a o rupe la fugă, a o şterge, a fac e stânga-mprejur; â nu fi credincios principiilor sale, a deveni renegat; (fig.) to ~ one's tail to the manager a face / a începe un lucru pe dos; (fig.) to ~ tippet a se schimba complet. 3. a întoarce, a îndreptata dirija; a devia; to ~ one's horse a-şi întoarce calul; he ~ed his steps homewards îşi îndreptă paşii spre



 979 turn



casă, se întoarse acasă; (fig.) to ~ bridle / rein a face calc întoarsă; to ~ all hands on deck a scoate toată lumea pe punte; he never ~ed a beggar from the door nu a alun gat niciodată un cerşetor; to ~ a vessel from her course a abate un vas de la ruta s a; to ~ a blow a face să devieze o lovitură, a abate o lovitură; to ~ the conversation a schimba vorba, a da conversaţiei un alt caracter; to ~ the talk into other chro nicles a orienta conversaţia spre alte subiecte; to ~ the fashion a da modei o altă direcţie, a schimba moda; (ferov.) to ~ the points a schimba macazul; to ~ the swa y of battle a schimba mersul / soarta bătăliei, a apleca cumpăna bătăliei (într-o parte); t ~ smb.'s thoughts a schimba firul gândurilor cuiva; to ~ the die / dice a schimba roata norocului; to ~ the fate of the day a schimba soarta / deznodământul zilei / bătăliei; to ~ the day against smb. a schimba raportul de forţe. 4. a întoarce (capul, p rivirea), a îndrepta (atenţia etc.); ~your face this way întoarec-te cu faţa încoace; to ~ the blind eye to a închide ochii la / asupra; to ~ a deaf ear to a fi surd la, a n u pleca urechea la; to ~ one's hand to a se apuca de ceva; to ~ a telescope on a star a fixa un telescop pe o stea. 5. a întoarce, a răsturna; {mar., auto, fam.) to ~ (the) turtle a se răsturna, a se întoarce cu fundul în sus, a şavira, a capota. 6. (i nside out) a întoarce (pe dos) (o haină, o umbrelă); to ~ one's religion a-şi schimba re ligia; he ~s his pockets inside out îşi întoarse buzunarele pe dos; (fig.) to ~one's c oat a-şi schimba părerile /convingerile, a trece de partea inamicului, a trece dintr -un partid într-altul. 7. a preface, a preschimba, a transforma, a face să devină; to ~ milk into butter a alege unt; his love was -«d to hatred dragostea Iui s-a presc himbat în ură; to ~ a house into a hospital a face dintr-o casă un spital; to ~ German into English a traduce din germană în engleză; to ~ a sentence into Romanian a traduc e o frază în româneşte. 8. a preschimba, a converti (în bani); to ~ one's watch into money a-şi vinde ceasul; (rar) to ~ a / the penny a-şi plasa/ a-şi investi cu folos banii, a specula cu succes, a câştiga un bănuţ; to ~ an honest penny a câştiga cinstit un ban, a-ş ga pâinea cinstit. 9-a ocoli, a întoarce; to ~ the corner a) a da colţul; b) (fig.) a ieşi dintr-o situaţie grea, a ieşi cu bine dintr-o criză (într-o boală); (mit.) to ~ the en my's flank a întoarce flancul inamicului; to ~ a difficulty a ocoli o dificultate. 10. a strica, a acri. a face să se prindă (lapte etc.); a denatura; to ~the milk (s our) a face să se acrească laptele; (jig.) your looks could ~ new milk sour ai o mut ră teribil de acră; autumn ~s the leaves (yellow) toamna face să se îngălbenească frunzele. 11. a atinge (un anumit moment, o anumită vârstă); he has / is ~ed fifty e trecut de c incizeci de ani; it is ~ed six o'clock a trecut de şase. 12. a suci, a ameţi; succes s has ~ed his head succesul 1-a ameţit / i-a sucit capul; to ~ smb.'s brain/head a suci capul/minţile cuiva; grief has ~ed his brain necazurile l-au făcut să-şi piardă minţi e. 13. a produce greaţă, a face rău; to ~ the stomach a face săi se întoarcă stomacul pe do , a face greaţă: (fam.) that~s my stomach aceasta mă scârbeşte / îmi face greaţă. 14. a str a da / a fasona Ia strung. 15. a presa, a modela, a rotunji; (jig.) a cizela, a da o formă elegantă; to ~ the heel of a stocking a face călcâiul unui ciorap, a da formă că câiului unui ciorap. 16. to ~ about a întoarce (ceva) într-o altă direcţie; (fig.) to ~ ab out in one's mind a frământa în minte; to ~ aside a abate, a face să eşueze; to ~ aside a blow a abate o lovitura, a face să devieze o lovitură; to ~ away a) a întoarce (caput, ochii, faţa); b) a abate, a îndepărta; c) a expedia (pe cineva), a face vânt (cuiva); t o ~ back a) a face sa se întoarcă, a întoarce înapoi: b) a alunga, a goni, a da afară; c) a-şi sufleca (mânecile), a lăsa în jos, a îndoi (gulerul paltonului etc.); to ~ down a) a lăsa în jos, a îndoi (un guler); a îndoi colţul (unei jxigini); to ~ down the bed a (des)f ace patul; to ~down a chair a întoarce un scaun (pentru a arăta că este ocupat); b) a micşora, a face mic (lumina), a reduce (gazul); c) a respinge (o propunere, o recl amaţie, un candidat); to ~ down a suitor a refuza un pretendent; (mil.) to ~ down a man a respinge un bărbat ca inapt pentru serviciul militar, a reforma; d) a umil i, a înjosi; a înăbuşi; to ~ in a) a face să intre (capetele unui lucru); a îndoi înăuntru rgine a unei haine etc.); b) a preda (echipamentul militar, sportiv etc.); to ~ one's job in a-şi părăsi slujba de bună voie; to ~ inside out a întoarce pe dos (o umbrelă, o hăitui, o blană); to ~ into a) a transforma, a preface, a preschimba în; b) a traduc e în; to ~ off a) a opri (apa, gazul), a atinge (lumina, gazul), a închide (un robin



 et); to ~ off a wireless a închide un aparat de radio; (fig.) to ~ off the steam a înceta lucrul; b) a abate; to ~ off the river a abate cursul râului; (from) (jig.) a abate (atenţia), a face să devieze (de la); to ~ the thoughts off from a-şi abate / a-şi întoarce gândurile de la; c) a concedia, a da afară, a expedia; he has ~ed off his former wife şi-a repudiat nevasta dintâi; d) (ferov.) a gara. a trage (un vagon); to ~ on a) a deschide (un robinet); a da drumul (la abur, la apă); a aprinde (lumina , gazul); shall I - on the light? să aprind lumina?; ~ on my bath pregăteşte-mi baia; (fig.) to ~ on the steam a se pune pe lucru cu sârg, a se apuca cu clan de o treabă; b) (fam.) to ~smb. on to do smth. a pune pe cineva să facă ceva; c) to be ~ed on on e's back a cădea pe spate, a se răsturna; d) v. t o ~ u p o n; e) (fam.) a excita pe cineva: to ~ out a) a întoarce în afară, a scoate (picioarele) în afară; to ~ out one's t oes a întoarce picioarele în afară; b) a alunga, a goni, a da afară, a concedia, a exclu de; to ~smb. out (of doors) a da pe cineva pe uşă afară, a arata uşa cuiva; to ~ out a t enant a evacua un chiriaş: to ~ out a government a răsturna un guvern; ~ him out! af ară cu ci!; to ~smb. out of his job a arunca pe cineva în stradă, a lăsa pe cineva pe dr umuri; he is ~ed out of his place a fost scos din postul său; to ~out into / to th e world a alunga în lumea mare; to ~ out in the cold a face cuiva un duş rece, a des curaja; c) (mar.) a trezi (oamenii); (mii.) a pune (trupele) în stare de alarmă; to ~out the guard a scoate afară garda; d) a mâna (vitele) la câmp; e) a produce, a fabri ca (mărfuri); she ~s out a very nice dress face rochii foarte frumoase; to ~ out a great deal of work a produce mult; to ~out to order a confecţiona Ia comandă;j) a înt oarce pe dos (un buzunar, o mănuşă), a goli (un sertar, buzunarele); a face curăţenie gene rală (într-o cameră); I've ~ed out the dining-room am făcut sufrageria; g) (si.) a găti, a împopoţona, a împodobi; h) a opri (gazul), a stinge (lumina); to ~ over a) a întoarce ( o pagină etc.); to ~ over the leaves of a book a răsfoi o carte; (la sfârşitul unei scri sori, al unei pagini) please ~ over! întoarceţi (foaia)!; (fig.) to ~ over a new lea f a începe o nouă viaţă, a se îndrepta; (fg.) to ~an idea over in one's mind a rumega o id ee; to ~ a plan over in one's mind



a chibzui asupra unui plan, a întoarce un plan pe toate părţile; b) a răsturna; (agr.) t o ~ over the soil a răsturna brazda, a întoarce arătura; c) a preda, a transfera, a tr ansmite (o procură etc.) cuiva; to ~ over the management of an affair to smb. a încr edinţa / a transmite cuiva conducerea unei afaceri; the thief was ~ed over to the police hoţul a fost dat pe mâna poliţiei; d) a realiza, a dobândi, a câştiga; he ~s over 60 000 pounds a year cifra sa de afaceri se ridică Ia 60.000 de lire pe an: to ~round a învârti, a întoarce; (fig.) a învârti, a conduce după bunul plac; (fig.) I can ~ him rou d my little finger pot să-1 am la degetul cel mic, pot să fac ce vreau cu el; to ~ t o a) a întoarce, a îndrepta spre; to ~smb.'s attention to a îndrepta atenţia cuiva spre, a atrage atenţia cuiva asupra; he ~ed his back to me s-a întors cu spatele la mine; (jig.) mi-a întors spatele; ~your eyes to me uită-te la mine; b) a preface, a trans forma în; to ~ evil to good a întoarce răul în bine; to ~ green to blue a face din verde albastru; to ~ to account / advantage / profit a trage folos din, a profita; to ~ up a) a ridica în sus (gulerul hainei, paltonului etc.), a răsfrânge, a sumete, a s ufleca (mânecile etc.); (pop.) to ~ up one's toes a da ortul popii; b) a da pe faţa (o carte de joc), a căuta (un cuvânt în dicţionar); to ~ up a blank a-i ieşi la tragere un loz alb (necâştigător); among the letters, I ~ed up a photograph of my grandfather pr intre scrisori am găsit / descoperit o fotografie dc-a bunicului meu; to ~ up one' s eyes a ridica ochii; a-şi da ochii peste cap; to ~ up one's mask a-şi scoate masca ; c) (si.) a achita din lipsă de dovezi; d) (şl.) a renunţa la; e) (şl.) a aresta;f) (ag r.) a întoarce (pământul, brazda, arătura), a desţeleni; father ~ed up some human bones in the garden tata a dezgropat nişte oseminte în grădină; g) a ridica (un fitil), a face m arc (o lumină); to ~ up the gas a deschide complet gazul; h) (pop. fig.) to be ~ed up a fi ruinat, a fi ajuns la sapă de lemn; to ~ upon a ridica (ochii etc.); he ~ ed his sword upon himself el ridică sabia asupră-şi; to ~one's hook upon a country a părăs i o ţară; i) a întoarce, a îndrepta; to ~ arguments of an opponent upon himself a întoarce argumentele unui adversar împotriva lui însuşi. B. rejl. (fam.) to ~ oneself about a se reface (mai ales financiar); to ~ oneself round a se învârti în jur; (jig.) a se învârt i, a ajunge într-o situaţie mai bună. C. tntr. 1. a se roti. a se învârti, a se răsuci; the wheel ~s roata se învârteşte; the door ~s on its hinges uşa se răsuceşte în ţâţâni: (fig.) s grave a se zvârcoli / a se răsuci în mormânt; to ~ on one's heels a face stânga-mprejur;



 to toss and ~ in bed a se răsuci / a sc zvârcoli în pat (când pe o parte, când pe alta). 2. a se strunji; ivory ~s well fildeşul se strunjeşte / se lucrează bine Ia strung. 3. a sc întoarce, a se învârti; they had no room to ~ round nu aveau loc să se învârtească; s ~ed towards me ca se întoarse spre mine: (teatru) he ~s as if to go se întoarse ca p entru a pleca; to ~ single a face un tur singur (la dans); to ~ short a se întoarc e brusc. 4. a sc îndrepta, a face la, a o lua spre, a se adresa; the river ~s to t he right râul o coteşte spre dreapta; we ~ed down Oxford Street am apucat-o / luat-o pe Oxford Street; we ~ed homewards am luat-o spre casă; the wind is ~ing vântul se schimbă; my thoughts often ~ed to this subject gândurile mele reveneau adesea Ia ace st subiect; to ~ to the thought of a începe să sc gândească la; to ~ to the dictionary a consulta dicţionarul; I shall now ~ to another matter voi trece acum la o altă ches tiune; he does not know where / which way to ~ el nu ştie încotro s-o apuce şi ce să facă (mai întâi); which way do your thoughts ~? undc-ţi zboară gândurile?; to ~ to smb. a recur ge la cineva / la ajutorul cuiva; I didn't know to whom to ~ nu ştiam cui să mă adrese z; to ~ to work a se apuca de lucru, a sc pune pe treabă. 5. a se schimba; the tid e is ~ing mareea se schimbă; the tides ~ fluxurile alternează cu refluxurile; his lu ck has ~ed norocul lui s-a schimbat. 6. a deveni, a se face, a sc transforma, a sc preface, a sc schimba; the leaves are beginning to ~ frunzele au început să sc îngălb enească; his hair has ~ed from black to white părul i-a devenit din negru alb, i-a a lbit părul; to ~grey a albi, a încărunţi; the night has ~ed s-a făcut ziua; it is ~ing to rain se pregăteşte de ploaie: the snow soon ~ed to rain zăpada sc prefăcu curând în ploaie; the snow has ~ed in(to) slush zăpada s-a prefăcut în noroi; everything she touched ~ed to gold tot ce atingea ca se preschimba în aur: the affair was ~ing to tragedy ch estiunea luă o întorsătură tragică; it is ~ing cold sc face frig; to ~ red a (sc) roşi; (fa .) to ~ all the colours of the rainbow a trece prin toate culorile curcubeului; to ~ pale a păli, a se îngălbeni; ink that ~s black on drying cerneală care devine neagră când sc usucă; to ~ sulky a deveni morocănos; to ~ bankrupt a da faliment; to ~ soldie r a se face soldat; to ~ Roman Catholic a trece la catolicism; to ~ socialist a deveni socialist. 7. a sc acri, a sc strica; the milk has ~ed (sour) laptele s-a stricat; (despre vin) to ~ into vinegar a se oţeti; to ~ acid a sc oţeti. 8. a se învâr ti, a ameţi; my head ~s mi sc învârteşte capul, simt că ameţesc. 9. a fi cuprins de greaţă, îmbolnăvi; my stomach ~s îmi vine greaţă. mi se face greaţă. 10. to ~ about a) a sc întoar întoarce; (mii.) a face o întoarcere: ~about, driver! şofer, întoarce!; b) to ~against a sc întoarce împotriva, a se arăta ostil faţă de; my stomach ~s against it îmi face greaţă ~aside a se îndepărta, a se retrage; to ~ away (from) a) a-şi întoarce faţa (de la), a înto rce spatele (cuiva); b) a părăsi, a abandona; to ~ back a) a sc întoarce, a se înapoia, a reveni, a face cale întoarsă, a-şi întoarce paşii; b) a se întoarce, a face o întoarcere; ~ down a fi întors / îndoit / lăsat în jos; a fi căzut; the corners of his mouth ~ down a re colţurile gurii lăsate în jos; to ~ in a) a fi întors înăuntru; his toes ~ in are degete e de la picioare întoarse înăuntru; b) a intra; let's ~ in here! hai să intrăm aici!; c) ( fam.) a sc duce / a merge la culcare, a se culca; d) a se întoarce (acasă, de unde a plecat); e) to ~ in and out a sc încolăci, a şerpui; to ~into a se preschimba, a se p reface, a sc transforma în, a se face, a deveni: ice ~s into water gheaţa se transfo rmă în apă; to ~ off a) a-şi schimba drumul, a coti. a o lua. a o apuca (la dreapta, la stânga); I ~ed off to the left am luat-o la stânga; the road ~s off at this point în a cest punct drumul sc bifurcă; the car ~ed off the main road maşina părăsi şoseaua; to ~ of f the right road a se abate de la drumul cel bun; Gower Street ~s off Great Russ ell Street Gower Street face colţ cu Great Russell Street; b) a înceta / a lăsa lucrul ; to ~ on a) a sc îndrepta, a sc întoarce; (fig.) our conversation ~ed on him conver saţia noastră s-a învârtit în jurul lui; b) to ~ on smb. a sc năpusti asupra cuiva, a ataca pe cineva; why do you ~ on me? de ce te legi de mine?; c) a depinde;



 turnabout 980



everything ~s on your answer totul depinde de răspunsul d-tale; to ~ out a) a ieşi, a apărea în public; the whole school ~ed out to meet him întreaga şcoală a ieşit să-1 întâm he guard ~s out garda iese; they ~ed out of the main street ei părăsiră strada princip ală; bj (fam.) a se da jos din pat, a se scula; c) a lăsa / a înceta lucrul, a face gr evă, a se pune în grevă, a declara grevă; d) (fig.) a ieşi la iveală, a se arăta, a se dove a ieşi, a se sfârşi; to ~ out ill a ieşi rău; it ~ed out badly for him i-a mers prost; th ings did not ~ out as he intended lucrurile n-au ieşit cum intenţiona el; things hav e ~ed out well lucrurile au ieşit bine; to ~ out right a reuşi, a izbuti; all will ~ out for the best totul se va sfârşi cu bine; I don't know how it will ~ out nu ştiu c um se va sfârşi; the tidings ~ed out to be correct veştile s-au dovedit a fi adevărate; it ~ed out to be a failure s-a dovedit a fi un eşec; it ~s out that se constată că; he ~ed to be my old friend el s-a dovedit a fi vechiul meu prieten; this ~s out to be true asta se dovedeşte a fi adevărat; e) a se întâmpla, a se petrece; and so it ~ed out şi aşa s-a întâmplat; as it ~ed out cum s-a întâmplat;/) a deveni, a se face; it ~ed ou a great success s-a transformat într-un mare succes; he ~ed out an excellent acto r a devenit un actor excelent; what a pretty girl she has ~ed out! ce fată drăguţă s-a făc ut!; the weather has ~ed out fine s-a făcut vreme frumoasă; the evening ~ed out rain y seara vremea s-a schimbat şi a plouat; to ~ over a) (despre un vehicul, avion et c.) a se răsturna; a capota; b) (fig.) a trece (într-un alt partid); to ~ round a) a se învârti, a se roti; (fam.) my head ~s round mi se învârteşte capul; to ~ round and rou nd a se învârti mereu; b) a-şi schimba opiniile / politica, a trece într-un alt partid; c) a se întoarce; I haven't time to ~ round nu am timp nici să mă întorc (aşa sunt de ocup at); to ~ round on smb. a se lega / a se agăţa de cineva, a-i căuta pricină; to ~ to a) (fam.) a se pune pe lucru, a se apuca de lucru / treabă; b) a se preface în, a se tr ansforma în, a deveni; water ~s to ice apa se preface în gheaţă; to ~ up a) a se răsfrânge sus, a se îndoi în sus; his nose ~s up are nasul cam / în vânt; b) a sosi pe neaşteptate, a se arăta, a-şi face apariţia, a se prezenta; to ~ up at smb.'s house a sosi (pe neaşte ptate) la cineva; they ~ed up at my office yesterday morning s-au prezentat la b iroul meu ieri dimineaţă; to ~ up again a-şi face din nou apariţia; I hope my muffler wi ll ~ up some day sper că fularul meu o să iasă la iveală într-o (bună) zi; he's always wait ng for smth. to ~ up el aşteaptă întotdeauna să-i cadă ceva mură-n gură; he will ~ up one o hese days vine / apare într-una din zilele acestea; smth. is sure to ~ up se va iv i desigur o ocazie; c) a se întâmpla, a surveni, a deveni; (pop.) to ~ up ill a se îmb olnăvi; to ~ up to smb.'s advantage a ieşi în folosul cuiva; to ~ upon a se învârti în juru ; to ~ upon a fixed point a se învârti în jurul unui punct fix; our whole policy ~s up on this alliance această alianţă este pivotul întregii noastre politici. II. s. 1. învârtir , învârtitură a unei roţi, tur; one ~ of the propeller urrtur de elice; a ~ of Fortune's wheel întorsătură a roţii norocului; (fig.) in the ~ of a hand cât ai clipi din ochi, cât i zice peşte; it rests upon the ~ of a die atârnă numai de un fir de păr; to make a hund red ~s per minute a face 100 de rotaţii pe minut; (fig.) la perfecţie, foarte precis , la milimetru; (despre friptură) done to a ~ tocmai bun, fript nici prea tare nic i prea puţin; (fam.) to do a hand's ~for smb. a da cuiva o mână de ajutor. 2. schimbar e a direcţiei; (mar.) giraţie; (auto) viraj, întoarcere; to make / to take a ~ to the right a vira la dreapta; (auto, av.) to take a short ~ a vira scurt; (mar.) to f inish a ~ a termina o giraţie; to be on the ~ a fi la un punct de.cotitură; at every ~ of affairs la fiecare întorsătură a lucrurilor; to take another ~ a lua o altă întorsătu the affair was taking a tragic ~ chestiunea luă o întorsătură tragică, chestiunea devenea tragică; things are taking a ~ for the better lucrurile iau o întorsătură fericită; the p atient has taken a ~ for the worse bolnavului a început să-i meargă mai rău, starea boln avului a început să se înrăutăţească; it is upon the ~ of twelve bate ora 12; ~ of a diseas riză a unei boli; she had one her ~s yesterday a avut una din crizele ei ieri; ~ o f life vârsta la care începe îmbătrânirea; the ~ of the century începutul secolului / veacu ui; (mar.) ~ of the tide schimbare a mareei; (fig.) the ~ of the tide schimbare vizibilă în bine, moment de cotitură în viaţa cuiva, schimbare a soartci; the ~ of the bal ance is with him balanţa înclină în favoarea lui; (fin.) the ~ of the market jocul pieţii, diferenţa dintre preţul de cumpărare şi preţul de vânzare; ~in the market schimbare în con



 ctura pieţii. 3. întoarcere; (mii.) right ~! la dreapta!; left ~! la stânga!; about ~! la stânga-mprejur! 4. întorsătură, cotitură. şerpuitură (a unui drum), cot, meandră (a unu ); ~ of a serpentine road cotitură / curbă a unei serpentine; sharp ~cotitură bruscă; th ere was a sharp ~ in the road drumul cotea brusc. 5. schimbare, variaţie; to have a ~ a suferi o schimbare. 6. întorsătură, direcţie, curs, cale, punct de cotitură, mişcare poi.. 7. (jig.) aptitudine, înclinaţie, înclinare, aplicare, pornire, factură, talent, d ispoziţie; ~ of mind mod de a gândi, mentalitate; domestic ~ înclinaţie spre viaţa de fami lie; of a lively ~ (eu un temperament) vioi; he was of a romantic ~ avea ceva ro mantic în el; he is of a studious ~ este studios din fire; to have a ~ for smth. a avea o înclinaţie spre ceva, a-i plăcea ceva; she has a ~ for music ea arc aptitudini muzicale; he is of a humorous ~ e hâtru / şugubăţ / pornit pe haz; he has a natural ~ f or chemistry arc o înclinaţie naturală spre chimie; to have a fair ~ a avea şansă. 8. formă turnură, construcţie, mod; ~of a sentence turnură a unci fraze; English ~ of speech a nglicism; ~ of expression mod de exprimare; there is a noble ~in his verse versu rile sale au un suflu nobil; the ~of her arm contururile /linia braţului ei. 9. pl imbare, tur; to take a ~ a face o plimbare / un tur / câţiva paşi; he took two ~s abou t the room se plimbă de două ori, încoace şi încolo prin cameră; măsură de două ori camera n lat; let us take a ~ round the garden să facem un tur / câţiva paşi prin grădină; to walk a ~ a umbla de colo până colo; an extra ~ tur de dans extraordinar. 10. rând; schimb, tură, şut; by ~s, in ~, ~ and ~ about pe rând, rând pe rând alternativ, unul după altul; ea h in his ~ fiecare la rândul său; everything in its ~ fiecare lucru la timpul său; now it's my ~ acum e rândul meu, acum sunt eu la rând; when it comes to your ~ când veniţi la rând, când vă vine rândul; my ~ will come to îmi va veni mie rândul să; I will serve you l in ~ vă voi servi pe toţi la rând; to speak in one's ~ a vorbi la rândul său; to take it in ~s to do smth., to take ~s in / at doing smth. a face ceva pe rând / cu schimb ul / alternativ; to follow in ~ a urma / a veni la



rând; to supply smb.'s ~ a ţine locul cuiva, a reprezenta pe cineva; I will take my ~ to watch voi sta de veghe când îmi va veni rândul; to take one's ~ a intra în schimb / în tură. 11. număr de program; music-hall ~ număr de music-hall; her song ~ is at eleve n o'clock îi vine rândul să cânte la ora unsprezece. 12. serviciu; friendly ~ serviciu p rietenesc; good ~ serviciu, amabilitate, complezenţă; to owe smb. a good ~ a avea ob ligaţii / a fi îndatorat faţă de cineva; to do smb. a (good) ~ a face cuiva un (bun) ser viciu (prietenesc); (prov.) one good ~ deserves another, ~ for ~ serviciu contra serviciu, o mână spală pe alta; to serve smb. the good ~ (of) a face cuiva serviciul (de a); to do a ~ for â ~ a răsplăti un serviciu printr-un alt serviciu, a face servic iu contra serviciu. 13. festă, renghi; ill / bad ~ festă urâtă; to do smb. a bad / an il l ~ a juca cuiva o festă urâtă; a face cuiva un prost serviciu. 14. prilej, ocazie; at every ~la fiecare pas, în fiecare clipă / moment. 15. folos, câştig; profit, beneficiu (într-o afacere); intenţie; scop; does it serve your ~? îţi serveşte aceasta? serveşte acea ta scopului tău?; it will serve my ~ aceasta mă aranjează (pentru moment), îmi convine; it would not suit his ~ aceasta nu l-ar aranja, nu i-ar conveni, nu ar corespund e intenţiilor sale. 16. (fam.) ştie nervos, lovitură, frică, spaimă; this sight gave me qu ite a ~ acest spectacol a fost pentru mine o adevărată lovitură / m-a răscolit; (fa/H.) you gave me such a ~! mi-ai tras 6 sperietură / spaimă! 17. o figură de patinaj:" 18. (mar.) volta. 19. (electr.) (tur de) spiră. 20. pl. (med., fam.) menstruaţie, soroc, period. 21. (tehn.) a) strung; b) zăvor (la fereastră). 22. dx)ligr.) şpis, musculiţă. 23 . (muz.) grupet. -0- (despre un automobil, cal etc.) to have a good / fine ~ of speed a fi iute / rapid, a dezvolta o viteză bună. turnabout ['tamabaut] ş. 1. cotitură (şi fig.). 2. scrânciob, carusel. 3. revanşă. turnaround ['tomaraund] s. (amer.) v. t u r n r o u n d . turnback ['tombask] s. 1. fricos, laş. 2. v. t u r n o v e r (5). turn bench [~ bent/] s. (tehn.) polizor, tocilă. turn bridge [—brid3J ş. pod mobil, po d turnant. turncoat [~kout] s. renegat, transfug, dezertor; cameleon, persoană car e se dă după cum bate vântul. turncock [~k?k] ş. 1. (tehn.) robinet de închidere. 2. supra veghetorul distribuţiei apei pe conducta principală de apă. turn-down [~daun] I.adj. ( despre guler) răsfrânt, lăsat în jos. II. s. 1. refuz, declinare (a unei oferte). 2. gul er răsfrânt. 3. v. t u r n o v e r (5). turn-down collar [~ 'kob r ] s. guler răsfrânt. turned comma ['to:nd 'komo] s. ghilimca. turned-on ['tamd'on] adf (sl.) 1. incit at, stimulat; excitat. 2. aflat sub influenţa unui narcotic, drogat. - ' . - ' . . - _ turner1 ['tarns1"] s. 1. strungar. 2. (tehn.) manipulator. turners, acrobat



 , gimnast. . . . Turneresque [.tomD'resk] adj. în genul / în stilul lui Turner (pict or englez 1775-1851). turnery ['tsmari] s. 1. atelier de strungărie. 2. meşteşugul str ungarului. 3. strungărie artistică. 4. obiectele produse la strung. turn-in ftamin] s. interiorul cămăşii / supracopertei unei cărţi. turning [rto:nirj] s. 1. cotitură, serpen ină; răscruce, răspântie, încrucişare de drumuri. 2. rotaţie; (astron.) revoluţie. 3. v. t e r y (2). 4. strunjire. , „ - " . . . turning back [~ 'bask] s. întoarcere, înapoier e, revenire. turning bridge [~ 'brid3] s. pod turnant / rotativ. turning chisel [~ .t/izl] s. (tehn.) cuţit de strung. turning down [~ 'daun] s. (tehn.) strunjire . turning out [~ 'aut] ş. 1. ieşire; dare afară, scoatere. 2. mutare. 3. (tehn.) lărgire a unei găuri cu burghiul. '"> turning over [~ rouvor] s. 1. răsfoire (a paginilor u nei cărţi). 2. răsturnare. turning-point [~point] s. moment hotărâtor / crucial, punct de cotitură^criză. turning saw [~ 'so;] s. (tehn.) ferăstrău cu coardă. turning tool [~ tu:l] s. v. t u r n i n g c h i s e l . turnip ['to:nip] s. 1. (bot.) rapiţă (Brassica râpa ); Swedish ~ v. t u r n i p - c a b b a g e . 2. (şl.) ceas mare de buzunar. turni p-cabbage [~rka3bid3] s. (bot.) nap (Brassica ndpus). turnipy ['tamipi] adj. 1. mirosind a nap. 2."ca un nap. turnkey ['to:nki] ş. temnicer. turn-off [to:n'o(:)f] ş.l.v. t u r n o u t (6). 2. (fam.) motiv de blazare. turn-on fto:non] ş. (fam.) 1. lucru incitant sau excitant, 2. persoană sexi. turnout [rto:naut] ş. 1. adunare, as istenţă, auditoriu. 2. echipaj, trăsură; smart ~echipaj elegant. 3. (mil.) ţinută, uniformă . (ec.) producţie globala. 5. grevă. 6. (ferov.) ramificaţie, bifurcaţie, branşament; schi mbare de cale / de macaz; linie de garaj. 7. (amer.) punere ■ ■ în libertate a unei pe rsoane arestate. turnover ['tomiouvo1"] ş. 1. răsturnare, culbutare. 2. (ec.) fluctu aţie a muncitorilor (în producţie). 3. (corn.) cifră de afaceri. 4. (gastr.) (şi apple ~) prăjitură cu dulceaţă de mere. 5. îndoitură, răsfrângere (a unui cearşaf de plapumă, a unui e sport peste bocanc). 6. (amer.) ultima noapte de detenţiune (dinaintea punerii în libertate). 7. articol de ziar care se continuă pe o altă pagină. 8. (corn.) rată a desf acerii unui produs. turnpike ['tompaik] s. 1. (ist.) barieră (la intrarea într-un or aş unde se percepea o taxă I vamă). 2. (înv.) v. t u r n s t i l e . 3. (mil.) capră cu sâr ghimpată. 4. (amer.) şosea pe care se percepe o taxă de tranzit. turn radius ['to:n .r eidjos] s. (av.) raza virajului. . turnround [.'tomraund] ş. 1. spaţiu de virare. 2. schimbare de direcţie. 3. curs favorabil, îmbunătăţire a situaţiei. 4. timp de descărcare unui avion, vapor); pregătire de întoarcere /returnare. ■ • _ turn screw [~ 'skru:] ş. şuru elniţă.



 981 twice-normal



turnsole [~soul] s. 1. (bot.) floare a-soarelui (Helianthus annuus). 2. (chim.) turnesol. 3. (bot.) heliotrop. turnspit [~spit] s. persoană care învârteşte de frigare. turnstile [~stail] s. cruce de barieră. turntable [~.teibl] s. 1. (ferov.) placă tur nantă. 2. (tehn.) masă turnantă / rotativă: platformă turnantă (la tun). 3. platan de patef n / pick-up. turn-up ['to:nAp] I. s. 1. manşetă suflecată / sumeasă; mânecă suflecată / sum manşetă de pantalon sumeasă. 2. (la jocul de cărţi) carte întoarsă / dată pe faţă; (fig., s a mere ~ e o chestie de şansă / de noroc. 3. (fam.) bătaie, încăierare, păruială. turn-up d [~ 'bed] ş. pat pliant. turn-up trousers [-'trauzaz] s. pl. pantaloni cu manşetă. tu rpentine ['teipaiitain] I. s. terebentină; oii /spirit of ~esenţă de terebentină. II. vb . ţr.,1. a fricţiona cu terebentină. 2. (amer.) a extrage terebentină din. turpentine-tr ee [~ -tri:] s. (bot.) terebint (Pistacia îerebinthus). turpeth ['t3:po9] s. (bot. , med.) rădăcină cu proprietăţi purgative din India. turpitude ['t3:pitju:d] s. infamie, r uşine, josnicie, ticăloşie. turps [ta:ps] s. (fa/u.) v. t u r p e n t i n e . turquois e ['to:kwa:z] s. turcoază, peruzea. turret [Wit] s. 1. (coitstr.) turn, foişor. 2. ( mii.) turelă. 3. (tehn.) cap revolver. turreted [Wind] adj. 1. eu turelă, cu turcie. 2. cu turnuleţe. turret-gun [ WitgAn] s. (mii.) piesă grea de artilerie cu bătaie lun gă (în turela vasului). turret head [~ hed] s. (mii.) tanchist-observator. turret la the [~ leifl] ş. (tehn.) strung-revolver. turret ship [~ /ip] s. (mar.) cuirasat. turret steps [~ steps] s. pi. scară în spirală. turtle1 [tsitl] s. (omit.) turturică, tu rturea (Streptopelia turtur). turtle2 I. s. (zool.) broască-ţestoasă (mai ales de mare ) (Testudo; Chelonia); (auto, mar. si.) to turn ~ a se răsturna, a capota. II. vb. intr. a vâna / a prinde broaşte-ţestoase. turtle-dove [~d\v] s. v. t u r t l e 1 ; (j ig.) a pair of ~ doi porumbei. turtleneck [~nek] s. 1. guler înalt. 2. pulover (cu guler) pe gât. turtle shell [-/el] s. carapace de broască-ţestoasă. turtle-soup [~'soup ] s. (gastr.) supă de broască-ţestoasă.. turves [to:vz] s. pi. de la t u r f. Tuscan ['t Asksn] I- adj. din Toscana, toscan. II. s. 1. locuitor din Toscana, toscan. 2. d ialectul toscan. tush1 [IA/] s. dinte (de cal). tush2 (înv.) I. interj, ptiu! II. vb. intr. a exprima dezaprobarea. tushery ['tA/ari] s. 1. abuz de arhaisme (într-u n roman istoric). 2. (fam.) romane pline de arhaisme. tusk [tAsk] I. s. eolţ (de e lefant, de morsă). II. vb. tr. a răni eu colţii. tusked [-t] adj. (despre elefant etc. ) cu colţi. tusker ['tAsk3r] s. elefant sau porc mistreţ adult (cu colţii dezvoltaţi). t ussive ['tAsiv] adj. care provoacă sau însoţeşte tuşea. tussle ['tAsl] I. vb. iu/r. a se l upta, a se bate. II. s. luptă, bătaie, încăierare. tussock ['tAsak]s. l.smoc (de iarbă, de păr); moţ (la păsări). 2. v. t u s s o c k - m o t h . tussock-moth [~ 'm;>(:)9j s. (en tom.) omidă (păroasă) de fluture nocturn (Orgyia). tussore ['tAsar, tASS:1"] s. 1. vie nne de mătase indian (Antherae mylitta). 2. ţesătură de mătase din gogoşile viermelui de mă e indian. tut [tAt] I. interj, (exprimă nerăbdare, ciudă sau reproş) drace! asta-i bună! e i poftim! II. vb. intr. a-şi exprima nerăbdarea sau ciuda prin exclamaţii. tutela [tju :'ti:b],pl. tutelae [-li:] s. (jur.) tutelă. tutelage ftjuitilid^j s. 1. (jur.) tu telă. 2. supraveghere, pază. 3. învăţământ, educaţie. tutelar ['tjmtuV] adj. 1. tutelar. 2. r, ocrotitor. tutelary ['tju:titori] adj. v. t u t e l a r . tutenag(ue) ['tjuit arueg] s. 1. aliaj de zinc, cupru şi nichel. 2. (incorect) zinc. tutor l'tjutor] I . s. 1. profesor (mai ales particular); preceptor. 2. (univ.) (şi college ~) îndrumăto r, unul dintre profesori, membru al unui colegiu, care se ocupă de activitatea stu denţilor (fără a le preda în mod necesar); private ~ membru al unui colegiu ales de stud enţi ca profesor particular şi căruia îi revine aproape toată activitatea didactică. 3. (am r- univ.) profesor suplinitor ales pe timp de unul sau mai mulţi ani. 4. (jur.) tu tore, epitrop. 5. (înv.) supraveghetor. II. vb. tr. 1. a instrui, a învăţa mai ales ca p rofesor particular. 2. a dăscăli, a mustra. 3. (înv.) a supraveghea, a avea supraveghe rea (cu gen.). tutoress ['tjutaris] s. 1. învăţătoare, institutoare; preparatoare, medit atoare. 2. (jur.) tutoare. tutorial [tju(:)'to:ri3l] I. adj. 1. (scol.) de repet itor, de preparator. 2. de tutore, tutelar. II. s. pi. (scol.) lucrări practice (d e seminar, de laborator). tutorial system [~ 'sistam] s. sistem de învăţământ universitar sub controlul unui director de studii. tutory ['tjmtari] s. (jur.) tutelă. tutsan ['tAtsan] s. (bot.) sunătoare, pojarniţă (Hypericum perforatum). tutti ['tutiO] s. (mu z.) tulti. tutti frutti [tu:ti Tru:ti] s. (gastr.) îngheţată cu bucăţele de fructe şi nuci.



 tutu [1u:tu;] s. (Jr.) jupă de balerină. tut-work ['tAtW3:k] s. lucru în acord (în minel e de cositor şi plumb). tut-worker [~W3:ko] s. lucrător în acord (în minele de cositor şi plumb). tu-whit [itu'/iwit] interj, v, t u - w h o o . tu-whoo [tu'hwu:] I. inte rj, u-hu! bu-hu! II- vb. intr. a imita ţipătul bufniţei. tux [tAks] s. v. t u x e d o (1).



tuxedo [tAk'si:dou],pl. tuxedos, tuxedoes [-z] s.(amer.) 1. smoching. 2. (si.) căm aşă de forţă. tuxedo junction [~ K^Ank/n] s. (amer. si.) loc favorit de întâlnire al amator lor de swing (bar, salon de dans etc.). tuyere [tju:'jS3r] s. 1. (metal.) gura d e vânt. 2. (tehn.) duză. TV dinner ['ti:vi: idinarl s. (amer. fam.) mâncare (congelată) preambalată. twaddle ['twadl] I.s. trăncăneală; palavre, baliverne; to talk~a spune bali verne. II. vb. intr. a trăncăni, a pălăvrăgi, a vorbi / a îndruga verzi şi uscate. twaddler tw^dla1-] s. flecar, palavragiu. twain [twein] num., adj., s. (înv. poetic) doi; p ereche, dublu; in ~ în două. twang1 [tw£en] I. vb. A. iutr. 1. (despre o coardă) a zbâmâi, vibra; (despre obiecte metalice) a zdrăngăni, a zăngăni, a zomăi; (despre trâmbiţă etc.) a , a răsuna. 2. a vorbi nazal / pe nas, a fornăi. B. tr. a face să vibreze (o coardă); a ciupi (coarda unui instrument). II. s. 1. şuierat, bâzâit, zbârnâit. 2. voce nazală; nazali are; to speak with a ~ a vorbi nazal / pe nas. III. interj, sfâr! bâz!; ding-dang! t wang2 s. (dial, scot.) gust scârbos. 'twas [twaz] formă contrasă de la it w a s . twea k [twi:k] I. vb. tr. a pişcă. II. ş. 1. pişcătură. 2. (pop.) şiretlic, viclenie. tweaker [' :ks»rl s. (sl.) praştie de cauciuc (pentru copii). tweed [rtwi:d] s. (text.) 1. twee d (stofă de lână englezească, ţesută de mână). 2. pi. haină de tweed. tweedle [twi:dl] I. v ntr. 1. a scârţâi (la vioară); a zdrăngăni (la pian). 2. (despre păsări) a cânta, a ciripi. 1. a scârţâi la (vioară); a zdrăngăni la (pian). 2. a linguşi, a măguli. II. s. scârţâit; edledum and tweedledee [~'dAm snd ~'di:] s. doua persoane sau lucruri greu de de osebit; gemeni; „ce mi-e una. ce mi-e alta"; „tanda-manda". tweedy ['twi:di] adj. di n / de tweed. 'tween [twi:n] prep., adv. (contras din b e t w e e n ) între. tween deck [~dek] s. (mar.) interpunte. tweeny ['twi.ni] s. (fam.) 1. servitoare tânără (car e ajută bucătăresei şi fetei în casă). 2. ţigară de foi mai scurtă. tweet [twi:t] I. vb. in spre păsări) a ciripi. II. interj. ~, ~cirip-cirip! III. s. ciripit. tweeter ['twi:t 9r] s. (tel.) difuzor de redat frecvenţe înalte; tweeter. tweeze [twi:z] (med.) I. s . (îuv.) trusă (medicală). II. vb. tr. (fam.) v. t w e e z e r . tweezer ['twi;z9rj vb . tr. a smulge, a scoate, a îndepărta cu penseta. tweezers ['twi:zoz] s. pl. 1. (şi a pair of ~) pensetă. 2. (poligr.) cleştuţă. 3. (înv.) trusă (medicală). twelfth [twelfO] I. . ord., adj., pron. al doisprezecelea. II. s. 1. al doisprezecelea. 2. (mat.) do isprezecirne. Twelfth-Day ['twclfG'deij s. (bis.) (ziua de) Bobotează (a 12-a zi d upă Crăciun). Twelfth-Night [~'nait] s. 1. (bis.) seara de Bobotează. 2. (bis.) ajunul Bobotezei. 3. „A douăsprezecea noapte" (piesă de Shakespeare). Twelfth Tide [~ 'taid] s. Bobotează (mai ales intervalul dintre ajunul şi sfârşitul zilei de 6 ianuarie). twel ve [twelv] I. num. card., adj., pron. doisprezece. II. s. 1. doisprezece; duzină. 2. grup de 12 persoane, obiecte etc. 3. the Twelve (re/.) cei doisprezece aposto li. 4. (poligr.) format de 12 file (24 pagini). twelvefold ['twelvfould] I. adj. de douăsprezece ori mai marc sau mai numeros. II. adv. de douăsprezece ori mai mult . twelvemo [~mou] s. v. t w e l v e (II, 4). twelvemonth [~nun8] s. an. twelve-n ote [~nout] adj. v. t w e l v e - t o n e . twelve pence [~ pans] s. (rar) şiling. twelve-penny [~pani] adj. (rar) 1. (în valoare de) un şiling. 2. (fig.) fără valoare, n eînsemnat. twelve-tone ['--toun] adj. (n/uz.) de douăsprezece tonuri; dodecafonic. t wentieth [twenti:9] I. num., adj., pron. al douăzecilea. II. s. 1. al douăzecilea- 2 . (mat.) douăzecime. twenty ['twenti] I. num. card., adj., pron. douăzeci; ~-fîve douăze ci şi cinci; haven't I told you ~ times that?... nu ţi-am spus de nu ştiu câte ori / de o sută de ori ca...? II. s. 1. douăzeci. 2. the twenties (pl.) a) cifrele între 20 şi 29 ; b) anii douăzeci, deceniul al 3-lea (al unui secol). twentyfold [~fould] I. adj. de douăzeci de ori mai mare sau mai numeros. II. adv. de douăzeci de ori mai mult. twenty-fourmo [~'fo:mou] s. (poligr.) format de 24 file (48 pagini). twentymo [~ mou] s. (poligr.) format de 20 file (40 pagini). 'twere [twa(:)c] contras din it w e r e . twerp [twa:p] s. (sl.) 1. tip scârbos, scârbă. 2. bou, tâmpit. Twi [twi:] s. (lingv.) aşanti (limba vorbită de negrii africani în Gliaiui). twibil(l) f'twaibil] s. 1. (tehn.) topor cu tăiş drept în cruce; topor cu două tăişuri. 2. (ist.) halebardă. twice wais] adv. de două ori; îndoit; dublu; ~ five is ten de două ori cinci fac zece; think ~ before you do that gândeşte-te de două ori / gândeşte-te bine înainte de a face asta; ~



 s much de două ori pe atât; ~ as good de două ori mai bun; he didn't think ~ about it a) nu s-a mai gândit la asta, a uitat de asta; b) nu s-a gândit mult, a făcut-o fără să se dească mult. twice-laid [~leid] adj. 1. făcut din fire de funie veche sau uzată- 2. (j ig.) cârpit, făcut din vechituri sau resturi. twice-normal [~'n:>:m3l] adj. (chim.) dublu normal.



 twicer 982



twicer [rtwaisor] s. 1. (poligr.) zeţar-tipograf. 2. (fam.) persoană care se duce de două ori la biserică duminica. 3. (fam.) cumulard. twice-told ['twais 'tould] adj. 1. povestit de două ori; repovestit. 2. (prea bine) cunoscut; banal; banalizat. tw icoloured ['twikAtad] adj. 1. bicolor. 2. multicolor. twiddle ['twidl] I. vb. A. tr. 1. a învârti; a se juca cu; a bate darabana cu (degetele); to ~ one's fingers / thumbs a) a bate darabana; b) (fig.) a pierde vremea, a trândăvi, a tăia frunze câinilo r. B. iu/r. 1. a se învârti. 2. (with) a se juca (cu). 3. a-şi pierde vremea cu nimicu ri. 4. (fam.) a sporovăi, a tăifăsui, a pălăvrăgi. II. s. 1. învârtire (uşoară). 2. zorzoan e. twiddler [-9r| s. pierde-vară, leneş. twig1 [twig] I. s. 1. rărnurea, sinicea; verg ea, nuia; (fam.) to hop the ~ a da ortul popii, a muri. 2. (în basme etc.) nuia fe rmecata; baghetă magică (pentru descoperirea izvoarelor etc.). 3. (anat.) arteră termi nală; nerv terminal. 4. (şl.) pom. II. vb. tr. (dial., înv.) a bate cu nuiaua. twig2 s . (înv.) fason, modă. twig3 (sl.) vb. A. tr. 1. a pricepe, a înţelege. 2. a urmări, a supr aveghea (mai ales îndeaproape). 3. a zări; a recunoaşte. B. intr. a pricepe, a înţelege. t wigged [-d] adj. cu ramuri sau lăstare. twiggy ['twigi] adj. 1. rămuros. 2. (fig.) s ubţire, fin, delicat. 3. ca nişte ramuri. twilight ['twailait] I. s. 1. amurg, crepu scul; (mai rar) zori, revărsatul zorilor. 2. (fig.) amurg; asfinţit, apus, scăpătat. 3. lumină slabă; umbră; obscuritate. II. adj. 1. crepuscular. 2. slab luminat; umbrit; ob scur. 3. (fig.) de apus / asfinţit, care se apropie de amurg. III. vb. tr. (rar) a lumina slab. twilight switch [~ switfl s. (electr.) întrerupător de iluminat public . twill [twilj (teAt.) I. s. diagonal; ţesătură diagonală; stofă cu ţesătură diagonală, sto eală în patru iţe. II. vb. tr. a ţese în diagonală.' 'twill contras din i t w i 11. twilled [-d[ adj. (text.) diagonal. twilly l'twili] s. (teAt.) maşină de desfăcut deşeuri; maşină d scuturat lână. twilly devii [~ 'dcvl] s.v. t w i l l y . twin [twin] I. s. 1. (mai ales la pi.) geamăn. 2. tiz, omonim. 3. (lucru) pereche. 4. Twins (astron.) Castor şi Pollux, Gemenii. II. adj. 1. geamăn. 2. omonim(ic). 3. pereche. 4. bifilar; jumc lat; dublu. III. vb. A. intr. 1. a naşte gemeni. 2. (înv.) a se naşte ca geamăn. 3. (fig .) (with) a fi pereche (cu), a li frate bun (cu). B. tr. a uni, a lega. twin bed [~bed] s. 1. unul dintr-o pereche de paturi identice. 2. pi. paturi identice (a lăturate). twin berry [~ iborij s. (amer. bot.) arbust cu flori roşietice şi boabe neg re lucioase (Ixmicera involucrata). twin-birth [~bo:0] s. naştere de gemeni. twinborn [~bo:n[ adj. născut ca geamăn. Twin Cities [~ 'sitiz] s. pi. „Oraşele gemene" (5/. Paul şi Minneapolis, în S.U.A.). twin crystals [~ 'kristlz] s. (metal.) maclă. twin-de ck bus [~'dck .bAs[ s. (auto) autobuz etajat / cu imperială. twin door ['~ do:] s. uşă dublă. twine1 [twain] I. s. 1. sfoară; şnur. 2. (agr.) sfoară de legat snopi. 3. (teAt ) sfoară cu cocleţi; mănunchi de fire textile; tort, aţă din mai multe fire. 4. împletire, ucire; întreţeserc. 5. împletitură; coş. II. vb. A. tr. 1. a împleti; a răsuci. 2. a înfăşu nde; a încolăci; a îmbrăţişa. B. intr. a şerpui. twine2 (scot.) vb. A. tr. a tăia, a despăr tr. a se despărţi. twined [twaind] adj. răsucit etc. (v. t w i n e 1 II). twin-engined ['twin'ei^ind] adj. (tehn.) bimotor, eu două motoare. twiner ['twains1"] s. 1. împl etitor; răsucitor. 2. (bot.) plantă volubilă. 3. (text.) aparat / maşină de răsucit fire. t inge [twind3] I. s. 1. acces de durere; durere bruscă şi violentă; ~ of conscience mus trare de conştiinţă. 2. tresărire; spasm. II. vb. A. tr. a face să doară, a chinui; his con cience ~d him îl chinuia / îl mustra conştiinţa. B. intr. a durea; his arm ~d îl durea braţ l. twin girder ['twin 'g3:d3r] s. (tehn.) grindă-cheson. twin ignition [~ ig'm7.7n ] s. (auto) dublă aprindere. twin-jet plane [~'d3et plein] ş. (av.) avion cu reacţie b imotor. twink1 [twirjk] s., vb. v. t w i n k 1 e. twink2 vb. intr. (înv.) a (ră)suna . twinkle ftwirjkl] I. s. 1. licăr, licărire; scăpărare, scânteiere. 2. clipire (a ochilor ). 3. tresărire; mişcare bruscă. 4. clipă, clipită, moment; in a ~într-o clipă. 5. (astron. iz.) scintilaţie. II. vb. A. intr. 1. a licări; a scapără, a scânteia. 2. a clipi; a clipo ti. B. tr. 1. a aprinde; a face să scânteieze. 2. a clipi din (ochi). twinkling ['tw irjklinjş. 1. licărire; scăpărare, scânteiere; in the ~ of an eye cât ai clipi din ochi. 2. clipă, clipită, moment. twinned [twind] adj. 1. (născut) geamăn. 2. pereche; împerecheat. 3. legat, unit. twinning ['twinirj] s. 1. naştere de gemeni. 2. împerechere. 3. lega re, unire. twin rudder ['twin .rAdo1] s..(mar.) cârmă dublă. twin screw [~ 'skru:] s. (tehn.) elice dublă. twin-set [~'sct] s. set, garnitură (jachetă şi pulover din acelaşi ma



 terial şi aceeaşi culoare). twin track [~ 'trsek] s. (amer. ferov.) linie ferată (cu c ale) dublă. twin wheels [~ 7;wi:lz] s. pi. (auto) roţi jumclatc. twin wire [- 'waio1 "] s. 1. (electr.) conductor cu vână dublă. 2. (tel.) fir dublu.



twirl [two:l] I.s. 1. învârtire, rotire (repede). 2. vârtej; volbură. 3. cârlionţ. II. vb. . tr. a învârti (repede), a roti (repede); a răsuci (mustaţa etc.). B. intr. a se învârti ( epede), a se roti (repede). twirler ['twa:l3r] s. persoană care învârteşte. twist [twist ] I. s. 1. îndoitură; cotitură, cot. 2. învârtire, rotire; rotaţie. 3. răsucire; contorsion . 4. frânghie, funie; şnur; sfoară; fir răsucit. 5. obiect răsucit, de exemplu cornet, pun gă de hârtie etc. 6. pâine împletită; colac. 7. twist (dans). 8. (tehn.) cablaj; cablare. 9. strâmbare; deformare. 10. particularitate, specific, caracteristică. 11. înşelăciune, a măgire. 12. (fam.) poftă (de mâncare). 13. (sl. înv.) amestec de băuturi. 14. (şl.) fată; f ie. II. vb. A. tr. 1. a îndoi, a răsuci. 2. a învârti, a roti. 3. a răsuci, a contorsiona. 4. a împleti. 5. a stoarce (rufe). 6. a strâmba, a deforma. 7. (fa/n.) a înşela, a păcăli. 8. a chinui. 9. (sl.) a spânzura. B. refl. to ~ oneself into a se furişa în. C. intr. 1. a se răsuci, a se suci. 2. a se învârti. 3. a şerpui; the road ~ed a good deal drumul şerpuia foarte mult. twist cabler ['twist .keibto1"] s. (teAt.) maşina de dublat şi răs ucit. twist drill [~ dril] s. (tehn.) sfredcl spiral / elicoidal. twisted ['twis tid] adj. strâmb; răsucit etc. (v. t w i s t II). twister ['twistor] s. 1. persoană ca re răsuceşte etc. (v. t w i s t II, A). 2. (teAt.) muncitor la răsucit. 3. (text.) maşină de răsucit. 4. (fam.) escroc; mincinos. 5. (fam.) minciună; braşoavă. 6. (fam.) întrebare ş u problemă care încurcă pe cineva. 7. (amer.) tornadă; vârtej / trombă de vânt. 8. (la pesc ) momeală artificială. twisty ['twisti] adj. 1. sucit, răsucit; strâmb. 2. (jig.) indisp us, prost dispus. 3. (fîg.) care nu c de nădejde; Iară onoare. . twit [twit] I. s. 1. reproş; dojana, mustrare. 2. împunsătură, zeflemea. twitch1 [twit/] I. s. 1. smulgere; t ragere; rupere. 2. convulsie; spasm. II. vb. A. tr. 1. a smulge; a trage (de mânecă etc.). 2. a trage / a târî cu lanţul (trunchiuri de arbori). B. intr. 1. a se contract a. 2. to ~ at a trage de. twitch2 ş. v. c o u c h2. twitchety ['twit/iti, -ati] ad j. (fam.) nervos; ţâfnos. twitter1 ['twits1"] I. ş. 1. ciripit. 2. nervozitate, emoţie; tremur; in a ~agitat; emoţionat. 3. vorbărie, pălăvrăgeală. 4. chicotit, chicoteală. II. vb ntr. 1. a ciripi. 2. a tremura; a fi nervos / agitat. 3. a sporovăi. 4. a chicoti. twitter2 vb. tr. a certa, a mustra, a dojeni. 'twixt [twikst] (poetic, dial.) p rese, de la b c t w i x t. two [tu:] I. num. card. 1. doi, două; (sport) one ~! on e ~! un1! doi! un'! doi!; no ~ men are alike nu găseşti doi oameni care să semene (unu l cu celălalt); he folded the sheet of paper in ~ îndoi foaia de hârtie (în două părţi egal he broke the stick in ~ rupse băţul în două; (mil.) form ~ two! (adunarea / luaţi) pe două rânduri!. 2. (numai în one or ~) câţiva, câteva; one or ~ books (vreo) două-trei cărţi. II. walk in ~s, to walk ~ by / and ~ a merge / a defila în rânduri de câte doi; they were coming in by ~s and threes intrau în grupuri de câte doi-trei; I think I'll have ~ o f everything cred că o să iau câte două (obiecte) din fiecare. (jig.) putting ~and ~ tog ether a pune lucrurile cap la cap; (fîg. fam.) in ~s cât ai zice „peşte"', cât ai bate din palme. two-barrelled ['tui'bzerald] adj. (despre puşcă etc.) cu două ţevi. two-bit [~'b it] adj. (amer. sl.) 1. care valorează 25 de cenţi. 2. ieftin; fără valoare. two bits [~ 'bits'] ş. pl. (amer. sl.) (suma de) 25 de cenţi. two-by-four [~ibai'fo:r] I. adj. 1. care măsoară 2 x 4 ţoii / 2 x 4 picioare etc. 2. (jig. fam.) mie, îngust, înghesuit. II . s. scândură sau cherestea groasă de 2 ţoii şi Iată de 4 ţoii (indiferent de lungime). two amber system [~'t/eimbor .sistam] s. (pari.) sistem bicameral. two-colour [~ikAb r] adj. bicolor, cu / în două culori. two-cornered hat [~.ko:n3d 'ha?t[ s. (înv.) bico rn. two-cycle engine [~.saikl 'end3in[ s. (tehn.) motor în doi timpi. two-decker [ ~'dckorJ s. 1. (mar.) vas cu două punţi. 2. (fam.) tramvai şau autobuz cu imperială. 3. (teatru fam.) piesă în două acte. two-edged [~.ed3d] adj. (despre sabie, argument, acţiu ne etc.) cu două tăişuri. two-engine(d) jet plane [~'end3in(d) id3ct iplcih] s. (av.) bireactor. two-eyed [~aid] adj. cu doi ochi; (despre microscop etc.) binocular. two-faced [~'fcist[ adj. 1. (despre stofe) cu două feţe. 2. (fig., despre persoane) cu două feţe, prefăcut, făţarnic, ipocrit, fals. two-fisted pfistid] adj. 1. capabil să se olosească de ambii pumni. 2. (fig. fam.) viguros; viril. twofold [~fould] I. adj. dublu; în două straturi; (răsucit) în două fire. II. adv. dublu, de două ori. two-footed [~ futid] adj. cu două picioare, biped. two-four [~'fo:r] s. v. t w o - f o u r p i e c e . two-four piece [~~ 


 sabie, ferăstrău etc.) pentru două mâini. 2. (biol. etc.) cu două mâini, biman. 3. (joc de cărţi) care se joacă în doi, pentru doi jucători. two-handled [~hasndld] adj. cu două mâner toarte. two-headed [~'hedid] adj. cu două capete, bicefal. two-high (rolling) mil l [—.hai ('roulirj) mil] s. (metal.) laminor duo. two-horse [~iho:s] adj. (despre trăsură etc.) cu doi cai, tras de doi cai. two-legged [~'Icgd] adj. cu două picioare, biped. two-masted [~'mo:stid] ş. (mar.) cu două catarge. two-oar [~'o:r, ~oor] s. (m ar.) anibarcaţie cu doua vâsle. twopence ['tApsns] ş. 1. (suma de) doi penny; (fig.) i t isn't worth ~nu face două parale / doi bani; (sl.) I don't care ~ nu-mi pasă nici cât negru sub unghie. 2. monedă englezească de argint în valoare de doi penny (azi folos ită numai ca bani de biserică în Joia Mare).



 983 typometry



3. (ist.) monedă englezească de aramă în valoare de doi penny bătută în timpul domniei lui rge al III-lca. twopenny j'tApsni] I. adj. 1. în valoare de doi penny, care costă do i penny. 2. (fig.) ieftin, iară valoare; a ~remedy un remediu de doi lei. II. s. 1 . (sl.) cap, căpăţână, bostan; (la jocul de-a capra) tuck in your ~! punc-te (capră)! bagă ul Ia cutie! 2. (înv.) (un fel de) bere englezească care se vindea la preţul de doi pe nny litrul. twopenny-halfpenny Hhcipani] adj. 1. de doi penny şi jumătate; a dozen ~ stamps timbre în valoare de doi penny şi jumătate. 2. (jam., jig.) de doi bani / lei; a ~ doctor un medic de duzină; what a terrific to-do over a ~ bracelet! ce mai ci rc / tămbălau pentru o brăţară de două parale! twopennyworth rtu:'peniw3:0, 'Uppniwa^] s. ( .) ceva în valoare de doi penny; if only this son of mine had got ~ of courage! da că feciorul ăsta al meu ar fi avut curaj de doi Iei! two-petalled ['tuitpet^ldj adj. (bot.) bipctal. two-phase [-.fciz] adj. (electr.) cu două faze, bifazat. two-piec e [~-pi:s] adj. din două părţi / piese; ladies' ~suit / costume deux pieces. two-pin [ ~'pin] s. (electr.) fişă dublă. two-ply ['tuiiplaij adj. 1. (text.) dublat în două lîrc. 2. (telm.) duplex. two-ply board [~ ba:d] s. (/eh/f.) carton duplex. two-ply yarn [ ~ 'ja:n] s. (text.) fir răsucit în două. two-pole ['tu:ipoul] adj. (electr.) cu doi po li, bipolar. two-seater [~'si:tar] s. 1. (auto) autoturism (sport) de două locuri. 2. (av.) avionctă de două locuri / biloc. two-sided [~'saidid] adj. 1. cu două laturi , bilateral. 2. (fig.) care are / prezintă două aspecte / doua puncte de vedere. two some ['tu:sPm] l.adj. pentru pereche /cuplu, pentru două persoane. II. s. l.(muz.) dans de pereche; joc de doi. 2. joc pentru doi jucători; joc în doi. 3. (scoţ. dial.) cuplu, pereche. 4. (fa/n.) convorbire în doi / între patru ochi. two-speed ['lu:'sp i:d] adj. (despre un motor) cu două viteze. two-spot [~'sp.it] s. 1. carte de joc cu doi „purici". 2. piesă / piatră de domino (însemnată) cu două puncte. 3. latură / faţă d (însemnată) cu două puncte. 4. (amer. sl.) bancnotă de 2 dolari; 2 dolari. two-star ['tu :sta:r] adj. (destul de) bun, de o calitate mulţumitoare; (despre un hotel) de două stele. two-step [-pstep] I. s. (dans, muz.) pas de doi, pas de deux. II. adj. în d ouă etape / faze; în două trepte. two-storied [~'sto(:)rid] adj. (despre o clădire) cu d ouă etaje. two-story [~.sto:ri] adj. v. t w o - s t o r i e d . two-stroke [~-stro uk] I. adj. (despre motor) în doi timpi. II. s. (fam.) motocicletă în doi timpi. two-t hrow [-tOroli] adj. (te/m., despre im arbore cotit) cu două coturi. two-time ['tur 'taim] vb. ţr. (amer. .sl.) a-şi înşela (partenerul de căsnicie, iubitul sau iubita); a du ce o viaţă (sexuală) dublă. two-time loser ['tujtaim 'lu:zar] s. (amer. sl.) 1. recidivi st. 2. persoană divorţată de două ori. two-timer [~'taimarl s. (amer. sl.) soţ necredincio s sau soţie necredincioasă; amant infidel sau amantă infidelă. two-tone ['tu:toun] adj. care are două culori, colorat în două nuanţe. two-tongued [~'tAnd] adj. fals, prefăcut; mi ncinos. 'twould [twudj (înv., lit.) presc. de la it w o u l d . two-way ['tuitwei] adj. (telm.) eu două căi / canale / direcţii; duplex; bilateral. two-way cock [~ 'kok ] s. (telm.) robinet cu două căi / poziţii. two-way mirror [~ -mira1"] s. oglindă transp arentă. two-way street [~ 'stri:t] s. (drum.) arteră cu două sensuri de circulaţie. twoway switch [~ 'swit/] s. (electr.) comutator cu două căi. two-way television [~ 'tel ivi3n] s. (TV) televiziune bilaterală. two-way traffic [~ 'trrefik] s. circulaţie în a mbele sensuri. two-way valve [~ Vaîlv] s.v. t w o - w a y c o c k . two-wheeler [' tu:'wi:br] I. adj. (despre trăsura etc.) cu două roţi; ~ trailer remorcă cu două roţi. II. . (fam.) vehicul cu două roţi (mai ales trăsură). two-wire [~'waia] adj. (electr.) bifil ar. two-yearly ['tu:'ja:li] adj. bienal, o dată la doi ani. two-year old [~ja:riOu ld] I. adj. (despre u/t copil sau mânz) în vârstă de doi ani. II. s. copil sau mânz (în vâr de doi ani. twyer ['twaia1"] s. (metal.) gură de vânt (la furnal). Tyburn ['taiba:n] s. (ist.) răspântie în vestul Londrei unde se înălţau spânzurătorilc; (fig.) the ~ tree sp re; (fig.) to dance the ~ jig a fi spânzurat, a muri în ştreang. Tychonic [tai'konik] adj. (ist. astron.) referitor la astronomul danez Ţycho Brahe (1546-1601) sau la s istemul său. tycoon [tai'ku.n] s. l.(ist.) titlu dat de străini şogunului în Japonia (într e 1854-1868). 2. (fam.) magnat al finanţelor, mare industriaş multimilionar / miliar dar. tye [tai] s. (mar.) troţă. tyke [taik] s. 1. javră, potaie; eotarlă. 2. (mai ales s coţ.) necioplit, ţărănoi, bădăran; a Yorkshire ~ locuitor al comitatului Yorkshire. 3. (mai ales amer. fam.) copil mic şi neastâmpărat; diavol împieliţat. tylosis [tai'lousis] s. (me



 d.) tilosis. tympan ['timpan] s. (anat., arhit.) timpan. tympana ['timpana] pl. de la t y m p a n u m. tympanic bone [tirn'paenik 'boun] s. (anat.) osul timpanu lui. tympanic membrane [~ 'membrein] s. (anat.) membrană timpanică. tympanism ['timpanizm] s.v. t y m p a n i t e s . tympanist ['timpsnist] s. (muz .) timpanist. tympanites [itimpa'naiti:z] s. (med.) timpanism, meteorism. tympan itis [ttimpa'naitis] s. (med.) tiinpanită; otită medie. tympanum ['timpanam],pl. tym pana [-na] s. v. t y iu p a n . type1 [taipl s. 1. tip; gen; soi; clasă; speţă; sortim ent; model. 2. (poligr.) caracter; tip; literă de tipar. type2 vb. ir. 1. a dactil ografia. a bate (ceva) la maşină. 2. to ~ in a adăuga (un cuvânt etc.) într-un text dactil ografiat; to ~ out a) a scrie (un text) direct la maşina, b) (şi to ~ up) a dactilog rafia (un text) după ciornă. type3 vb. tr. (med.) a determina grupa sangvină (a sângelui colectat). type alloy ['taip .feloi] s. (poligr.) aliaj de litere. type analysi s [~ a'naslisis] s. (chim.) analiză pe grupe structurale. type area [~ isaria] s. (poligr.) oglinda culegerii. type-bar [~'bu:r] s. (poligr.) bara literei (la maşin a de scris). type cabinet |~ ik^binit] s. (jxyligr.) regal de litere. type carri er [~ .kaeria1"] s. (poligr.) transportor de litere. type case [~ kcis] s. (poli gr.) casă de litere. typecast [~ka:st],paşt. si part. trec. typecast vb. tr. a repar tiza (un actor) în roluri de aceeaşi factură. type-caster [~.ka:star] s. (poligr.) (mu ncitor) turnător de litere. type-casting machine |~iku:stirj moi/i:n] s. (poligr.) maşină de turnat litere. type catalogue [~ .kastaloug] s. (poligr.) probar de liter e. typeface [~feis] s. (poligr.) corp de literă. type-founder [^faunda1] s.v, t y p c - c a s t c r . type-foundry [~ifaundri] s. (poligr.) topitorie de litere. t ype genus [~ ^ i m a s ] s. (biol.) gen tip. type matrix |~ >meitriks] s. (polig r.) matriţă de litere. type metal [~ iinctl] s. (poligr.) metal de litere, aliaj pol igrafic. typescript [~skript] s. text / exemplar dactilografiat, copie (a manusc risului) bătută la maşină; manuscris dactilografiat. typesetter [~tsctar] s. (poligr.) ( muncitor) culegător (de litere), zeţar. typesetting ['taipTsctin] s. (poligr,) culeg ere (a literelor). type-setting machine [~ mai/i:n] s. (poligr.) maşină de cules (li tere). type species ['taip ispi:/iz] s. (biol.) specie tip. type specimen [~ isp csim^nj s. (biol.) specimen tip. type specimen book [~ ispesiman ibuk] s.v. t y p e c a t a l o g u e . typewrite [~rait] vb. tr. (înv.) v. t y p e2. typewriter f 'taip.raita1"] s. 1. maşină de scris. 2. (înv.) v. t y p i s t . typewriter copy [~ .k api] s. (poligr.) copie dactilografiată. typewriting ['taip.raîtirj] s. v. t y p i n g. typewritten [~.ritn] adj. scris la maşină, dactilografiat. typhlitis [ti'fiaitis ] s. (med.) tiflită. typhogenic [itaifa'djenik] adj. (med.) tîfogen, care produce ti fosul sau febra tifoidă. typhoid f'taifoid] s.v. t y p h o i d f e v e r . typhoid al [tai'fokbl] adj. (med.) tifoidal, al febrei tifoide. typhoid bacillus ['taifo id ba'silas] s. (med.) bacilul febrei tifoide. typhoid fever [~ 'fi:var] s. (med .) febră tifoidă. typhlology [tiriolsd3i] s. tifiologie. typhomania [itaifa'mcinia] s. (med.) tifomanie. typhonic [tai'fanik] adj. (meteor.) de taifun, caracteristi c taifunului. typhoon [tai'fum] s. (meteor.) taifun. typhous ['taifas] adj. (med .) tific. typhus s. (med.) tifos. typical ['tipiksl] adj. (of) tipic (pentru), c aracteristic (pentru), reprezentativ (pentru); that's ~ of him asta îl caracterize ază; a ~ car un autoturism tip. typically [-i] adv. într-un mod tipic / caracteristi c / (cu totul) propriu; he is ~ English c tipul englezului. typification [itipif i'kei/^n] s. reprezentare (tipică), simbolizare (cu gen.) (v. t y p i f y ) . typi fier ['tipifaia1"] s. persoană sau lucru tipic (pentru). typify ['tipifai] vb. tr. (despre un simbol etc.) a reprezenta (ceva), a simboliza (ceva),(despre un exem plar, specimen etc.) a fi tipie / caracteristic / reprezentativ pentru (clasa sa etc.); (despre o persoană) a fi tipul (cu gen.). typing ['taipirj] s. dactilograf ic; dactilografiere. typing pool [~ ipu:I] s. (fam.) birou de dactilografic; bir oul dactilografelor. typist ['taipist] s. dactilografă); shorthand ~ stcnograf-dac tilograf(ă); stcno-dactilograf(ă). typist's error ['taipists icrar] s. greşeală de frapa / dactilografiere, greşeală de maşină (de scris). typo ['taipou],pl. typos [-z] s. (pol igr. sl.) (muncitor) tipograf. typographer [tai'pografar] s. 1. (muncitor) tipog raf. 2. (po/igr.) tipograf (maşină de cules). typographic(al) [taipa'gra;fik(3l)] ad j. tipografic, de tipografie; ~ error greşeală de tipar. typographically [-aii] adv. tipografic; din punct de vedere tipografic. typography [itaipa'grasfi] s. tipog rafic, tipar înalt. typolithography btaipali'eagrafi] s. (poligr.) tipolitografie.



 typology [ti'palad3i] s. tipologie. typometer [taipsmitar] s. (poligr.) tipomet ru. typometry [tai'pamatril s. (poligr.) tipornetrie.



 typotelegraph 984 typotelegraph [tju:b] ş. (auto) cameră de aer. tyre iron [~ aion] s. (auto) levier de montat pneuri. tyre lever [tăia rliiva1"] s. v. t y r e i r o n . tyre m ould [~ mould] s. (tehn.) matriţă de vulcanizat anvelope. tyre noise [~ noiz] s. (au to) zgomot de pneu la rulare. tyre outer cover [taiar 'auto ikAVo1"] s. v. t y r e c o v e r. tyre-patch [taiopa^t/] s. (auto) petic de cameră. tyre-patch kit [~ 'kit] s. (auto) trusă de reparat camere de aer. tyre press [taio preş] s. (tehn.) presă de anvelope. tyre pressure gauge [~ rpre/o 'geid3l .ţ.v, t y r e g a u g e . tyre pump [~ pAmp] s. v. t y r e i n f 1 a t or. tyre puncture [~ -pAnkt/o1"] ş. (auto) pană de cauciuc. tyre repair kit [~ riipeo 'kit] s. v. t y r e - p a t c h k i t. tyre rim [' taia rim] s. (auto) jantă. tyre sculpture [~ -skA ipt/o] ş. (auto) profilul benzii de rulare. tyre soling [~ isoulirj] s. (auto) reşap ararea completă a pneului. tyre squealing [~ -skwiilirj] s. (auto) fluierat al pne urilor la rulare. tyre texture [~ -tekst/or] J.V. t y r e c o r d . tyre tread [ taio tred] s. (auto) bandă de rulare. tyre tread design [~ di-zain] s. (auto) prof ilul benzii de rulare.. tyre tube [taio tju:b] s. v. t y r e i n n e r t u b e . tyre valve [~ vaslv] s. (auto) valva pneului, valvă de cameră. tyring ['taiorin] s. v. t i r i n g. tyro ['taiorouj s. v. t i r o. Tyrolean [ti'roulion] adj., Î.V. T y r o l e s e . Tyrolese [rtiro'li:z] I. adj. tirolez. II. s. locuitor din Tiro l, tirolez. Tyrolienne [ti.rouli'en] s. (muz.) 1. (muzică populară) tiroleza. 2. dan s popular tirolez, tiroieză, tyrosinase |ta'ro:sineis, 'tairousiineis] s. (biochim ie) tirozinază. tyrosine ['tairo.sim] s. (biochimie) tirozină. Tyrrhenian [ti'rimion ] (geogr.) I. adj. the ~ Sea Marea Tireniană. II. s. the ~ Marea Tireniană. tzar [za :r] ş. (rus) ţar. tzardom ['zoidom] s. tarat. tzarevitch l'za:'rovit/] s. (rus) ţarevi ci. tzarevna [za'rcvno] s. (rus) ţarevnă. tzarina [za'rimo] s. (rus) ţarină. tzarism ['z a:rizpm, 'tsa:-]'s. ţarism. tzarist ['zo:rist] ş., adj. ţarist. tzaritza [za:'ri:tso] s. (rus) ţariţă. tzetse, tzetze ['tsetsi] s. v. t s e t s e . tzigane [tsi'ga:n] I. s. ţigan. II. adj. (despre muzică etc.) ţigănesc, de ţigan.



 U, u [ju:],pl. Us, U's [-z] s. U, u, a 21-a literă a alfabetului englez, (si.) it' s all U.P. totul s-a sfârşit, s-a dus dracului tot; (şl.) it's all U.P. with him s-a z is cu ci. c un om mort. e pe dric (şiftg.). ubble-gubble [Abl'gAbl] s. (amer. si.) bălmăjeala; vorbărie goală; spanac. uberous [fju:bârâs] adj. bogat în lapte; (despre o vac re dă mult lapte. ubiquitarian [juiibikwi'tearian] s. (rel.) ubicvitarian, ubicvis t. ubiquitarianism [jutOibikwi'tsarianizam] s. (rel.) ubicvism, ubievitatc. ubiq uitism [ju(:)'bikwitizpmj s. v. u b i q u i t a r i a n i s m. ubiquitous [ju(:) 'bikwitas] adj. omniprezent; existent pretutindeni. ubiquity [ju(:)'bikiti] s. u bicvitate, omniprezenţă. U-boat [ju:bout] s. submarin (mai ales german). udder ['Ada r] s. uger; ţâţă, mamelă; glandă mamară. uddered [Vdad] adj. (despre animale) mamelat, cu m le. udometer [ju(:)'d:>mit3r] s. pluviometru. udometric [iju(:)dou'metrik] adj. pluviometric. U-English ['ju.urjgli/j s. engleza cultă (prescurtare de la u p p c r c 1 a s s E n g l i s h ) . ufological [pju;ib'bd3ik9ll adj. care se referă la o zeneuri. ufologist [ju:'folad3ist] s. ufolog, persoană interesată de studiul ozencur ilor. ufology [ju:'fal3d3i] s. ufologie. studiul ozencurilor. Ugandan !ju(:) 'ga ^nd^n] I. adj. ugandez. II. s. locuitor din Uganda, ugandez. ugh [un, ah] interj , ah! pfui!; ~, it's cold! brr. (că) frig mai e! brrr. ce frig! uglesome [Vgls^m] adj. (înv.) urât, slut, hâd. uglification [lAglifi'kei/sn] s. urâţire. uglify [Vglifai] vb . tr. a urâţi; a poci, a sluţi. uglily [Vglili] adv. urât, mârşav. ugliness ['Aglinis] s. u ie, sluţenie, hidoşenie. ugly [Vgli] I. adj. 1. urât, pocit, hâd, slut; (despre cineva s au ceva) respingător, josnic; (as) ~as sin urât foc, urât ca noaptea; to grow ~ a se u râţi / sluţi. 2. periculos, ameninţător; rău; (fam.) an ~ customer a) boxer periculos; b) ( rin extensie) un tip periculos; ~ weather timp urât; ~ wound rană urâtă; ~incident incid ent regretabil. 3. (amer.fam.) prost dispus. ■* (despre persoane) to cut up ~ a tu (sl.) to come th na, a se zborşi, a face urât. II. s. (fam.) (un) urât, v persoană urâtă. a ameninţa. Ugrian ['juigrian] adj., ugric. Ugric ['ju:grik] s. (limbă) ugrică. uh-hu h [Viu] interj, aha! îhî! da. uhlan ['u:Iu:n, 'u:bn] s. (mii. ist.) ulan. Uitlander ['cithend3r, amer. 'oitl-, r3:tl-] s. (în Africa de Sud) străin. ukase [ju:'keiz, -c is, amer. şi 'ju:keis] s. (rus.) ucaz, edict ţarist. Ukrainian [jir.'krcinjim, -nian , rar -'krain-] I. adj. ucrainean. II. s. 1. ucrainean. 2. (limbă) ucraineană. ukule le [iju:k3'lcili] s. (muz.) ghitară havaiană. ulan ['u:la:n, -Ian] s. v. u h 1 a n. ulcer [Vlsar] s. 1. (med.) ulcer; rană, plagă. 2. (fig.) pată, defect. ulcerate |Vlsar eit] vb. A. tr. a ulcera. B. mtr. a se ulcera. ulceration [.Alsa'reij\?n] s. (me d.) ulccrare, ulceraţie. ulcered [Vlsad] adj. (med.) 1. ulcerat. 2. de natură ulcero asă, ulceros. ulcer-like [Vlsalaik] adj. (med.) ulceriforrn. ulcerogenic [lAlsarou ^cnik] adj. (med.) ulcerogen. ulcerous [Vlssras] adj. v. u 1 e e r e d. ulcerous ness [Vlsprssnis] s. (med.) caracter sau aspect ulceros. ule [ju:l] s. (bot.) ar bore de cauciuc (Castillo elastica). ulerna [ju'li:rna] s. (rel. mahomedană) docto r în teologic şi drept divin, mai ales în fostul Imperiu otoman (şi cu sens de pi.). uli ginal [ju'^^inal] adj. v. u 1 i g i n o s e. uliginose [ju'lid3inous] adj. (bot. ) care creşte în locuri mlăştinoase. uliginous [ju'lid3inas[ adj. v. u 1 i g i n o s e.



ullage ['Alid3] I. s. 1. (cam.) cantitate de lichid necesară umplerii unui butoi c u nivel scăzut; golul rezervorului etc.; filling up of the ~ umplerea la loc a unu i butoi scăzut; a umple golul rezervorului etc. 2. (şi wet ~) vin etc. care rămâne într-un butoi. 3. (în gravură) aşchie scoasă de daltă. 4. (mar.) ulaj. II. vb. tr. 1. a calcula c antitatea de lichid care lipseşte (dintr-un butoi). 2. a trage puţin lichid (dintr-u n butoi). 3. a umple la loc (un butoi scăzut). U-link ['ju:link] s. (electr.) fişă de scurtcircuitare. ullaging [fAlid3irj] s. (corn.) măsurare a ulajului. ulmaceous [A l'mei/as] adj. (bot.) 1. care face parte din familia Ulmaceae. 2. de ulm, ca ulm ul. ulmic acid [Vhnik -assicl] s. (chim.) acid ulmic. ulna [Vinci],pl. ulnae [Vi ni:] ş. (anat.) osul cubital, cubitus. ulster [Vista1"] s. ulster (manta lungă şi largă originară din Ulster). Ulsterite [Vlstsrait] s. locuitor din Ulster / Irlanda de N ord. Ulsterman [Vlstcarman], pi. Ulstermen [-man] locuitor din Ulster / Irlanda de Nord. ulterior [Al'tiariar] adj. 1. ulterior, posterior. 2. ascuns, secret, t ainic; ~ motive motiv ascuns /.tăinuit. ultima [Vltima] (lat.) I.adj. ultim, supre m; ~ ratio argument suprem (mai ales forţa). II. s. (gram.) ultima silabă. ultimata [■Aiti'mcita] pi. de la u 11 i m a t u m. ultimate ['Altimit] I. adj. 1. ultim, fi nal. 2. limită; extrem, maxim; ~load încărcătură limită / maximă / de rupere; ~ output prod limită / maximă. 3. fundamental. II. s. the quest for an ~ căutarea absolutului. ulti



 mate analysis [~ SinaMisis] s. (chim.) analiză elementară. ultimate output [~ 'autpu t] s. producţie maximă. ultimate result [~ ri'zAlt] s. rezultat definitiv. ultimatel y [Vltimitli. -atli] adv. 1. la sfârşit, la urmă; în fine; în cele din urmă; până la urmă. amental. ultimate weapon ['Altimit 'wepan] ş. (mil.) armă absolută. ultimatum [-Alti'm cit3m],pl. ultimatums [lAlti'meitamz] sau ultimata [.Alti'meits] s. 1. ultimatum ; notă ultimativă. 2. principiu fundamental; scop final. ultimo [Vltimouj adv. din l una trecută; on the 20th ~ la 20 ale lunii trecute. ultimogeniture [iAltimou'd3Cni t/ar] s. (jur.) principiu juridic după care moştenirea revine ultimului născut. ultra [Vltra] I. adj. extrem, excesiv, ultra. II. s. politician cu opinii exagerate; r adical. ultrabasic [lAltrs'bcisik] adj. (chim., mineral.) ultrabazic. ultracentr ifuge [.Altra'scntrifjuids] s. ultracentrifugă. ultra-conservative [iAltrarkan'sa: vativ] adj. (pol.) ultra-conscrvator. ultracritical [îAltra'kritikpl] adj. ultraer itic. ultrademocratic [.Altraidemakratik] adj. ultrademocrat. ultra-fashionable [-Aitra'fas/nabl] adj. după ultima modă. ultrafilter [lAltra'filta1"] (chim.) I. s. ultrafiltru. II. vb. tr. a purifica printr-un ultrafiltru. ultrafiltration [i A] trafil'trei/an] s. (chim.) ultrafiltrare. ultra-flat [Vltrsiflst] adj. extra-pl at; ~ watch ceas extra-plat. ultraism [Vltrsizsm] s. (pol.) radicalism. ultralib eralism [.Altra'Iibpralizpm] s. uitraliberalism. ultramarine [iAltrama'ri:n] I. adj. 1. de peste mări. 2. (sl.) necuviincios, indecent. II. s. ultramarin; sincală. ultramicroscope [.Altra'maikraskoup, -krou-] s. ultramicroscop. ultramicroscopic (al) [«Altrsmaikra'skopiktel)] adj. ultramicroseopic. ultramicroscopy [lAltramai'k roskspi] s. ultramicroseopic. ultramodern [.Altrs'mrxbn] adj. ultramodern. ultra modernist [lAltra'modanist] adj. ultramodernist. ultramontane [-Altra'nKmtein,'—'—] I. adj. 1. ultramontan, de peste munţi; (situat) Ia sud de Alpi, italian. 2. (bis. ) aparţinând partidei italiene din sânul bisericii romano-catolice; care împărtăşeşte doctr upremaţiei papale. II. s. 1. persoană care trăieşte la sud de ' Alpi. 2. (rel.) adept al doctrinei supremaţiei Papei.



 ultramontanist 986 ultramontanist [lAltro'monteinist, 'Altro'm-, -ton-, -tein-] s. v. u l t r a m o n t a n e



(H,2). ultramundane [lAltro'mAndcin] adj. ultramundan; nepământean; aparţinând altui sistem decât cel solar; supranatural. ultraprogressive [rAltraprou'gresiv] adj. ultraprogres ist. ultrarapid [lAltrs'rapid] adj. ultrarapid. ultra-red [lAltra'red] adj. (apt .) infraroşu. ultrarefined [lAtori'faind] adj. ultrarafinat. ultra-revolutionary l 'Altreirev3'lu:/on3ri] adj., s. ultrarevoluţionar. ultra-rich [■Altra'rit/] aay. put red de bogat. ultra-royalist [.Altre'rotalist] adj., s. ultra-regalist. ultrasec ret [iAltro'si:kritj adj. ultrasecret. ultra-sentimental ['Altroisenti'mentl] ad j. sentimental până la exagerare, exagerat de sentimental. ultrashort [.Altre'Jbrt] aay. 1. (electr., tel.) ultrascurt. 2. foarte scurt (în timp). ultrashort wave ['A ltre'Jb:t weiv] s. (electr., tel.) undă ultrascurtă. ultrasonic ['Altra'sonik] adj. (fiz.) ultra-sonic, ultrasonor. ultrasonography [lAltrasou'nsgrafi] s. (med.) ul trasonografie. ultrasound ['Altra'saundl s. (fiz.) ultrasunet. ultrastructure [. Altro'strAktfo'] s. (biol.) ultrastructurâ. ultraviolet ['Altra'vatalit, -et] adj. (fiz.) ultra-violet. ultra vires [lAltro Vairkz] (lat.) I. adj. action ~act ant istatutar; abuz de putere. II. adv. to act ~ a comite un abuz de putere. ululate ]'ju:ljuleit] vb. intr. (despre animale) a urla; a ţipa; (despre oameni) a se plâng e, a se lamenta. ululation [.judju'letfan] s. 1. urlet, ţipăt (al animalelor). 2. tâng uire, vaier. uni [Ami inter/', ăăă. umbel ['Ainbel, -'bel] s. (bot.) umbelă, inflorescenţă mbeliformă. umbella [Airibeta] s. v. u m b e l . umbellate ['Ambsleit] adj. (bot.) umbclifcr. umbellatcd ['Ainboleitid, -ed] adj. v. u m b e l l a t e . umbellet ['Ainbslet, -lit] s. (bot.) umbelulă. umbellifcr [Am'belif9r] adj. v. u m b e l l a t e . umbelliferous [lAinbe'lifsros] adj. v. u m b e 11 a t e. umbelliform [Am 'belifami] adj. (hot.) umbeliform. umbellule ['Amboljud, Am'belju:l| s. v. u m b e 11 c t. umber [iAmb3r] I. s. 1. (arte) culoarea ocru, terra-de-Siehna. 2. (Ui t.) umbar (Thymalhts vexillifer). II. adj. (arte, despre culoare) umbrit, întuneca t. III. vb. tr. a colora cu ocru / terra-de-Sienna, a umbra. umbilical [lAinbi'l aikd, amer. Am'bilik^l] adj. (anat.) ombilical. umbilical cord [~ ,ko:d] s. (ana t.) cordon ombilical. umbilicus [Am'bilikss, ■Ainbi'laikasJ s. (anat.) ombilic, bu ric. umbles ['Ainblz] s.pi. (înv.) organele interne / măruntaiele cerbului; (rar) or gane interne, măruntaie. umbo ['Ambou] pi. si umbones ['Am 'bouniiz] s. (biol.) gi bozitate; mamelon, protube rantă. umbonate ['Ambaneit] adj. (biol.) umbonat, cu (mi ci) proeminenţe. umbra ['Ambra], p7. umbrae ['Ambri: ] s. (astron.) 1. con de umbră, umbră totală (într-o eclipsa). 2. parte centrală întunecată (a petelor solare). umbrage [' mbrid3j s. 1. (poetic) umbrire, întunecare. 2. resentiment, pică; supărare, jignire; t o give ~ to smb. a jigni / a ofensa pe cineva; to take ~ at a se simţi ofensat / j ignit de. umbrageous [Âm'breid39s] adj. 1. umbrit, întunecos. 2. care se ofensează uşor; foarte susceptibil. umbrageousness 1-nis] s. susceptibilitate exagerată. umbrella [Ain'bretaJ s. 1. umbrelă, parasol; stumpy / dwarf ~, Tom Thumb ~ umbrelă scurtă (tel escopică); carriage ~ umbrelă mare (pentru mese etc.); to put up one's ~ a-si deschi de umbrela; to take / to put down one's ~, to fold up one's ~ a-şi închide umbrela. 2. (fig.) paravan; egidă, protecţie; to come under the Labour ~ a aparţine Partidului Laburist. 3. (mil.) (si aerial ~) formaţie de avioane de vânătoare cu misiune de escor tă (a avioanelor de tranşări sau a navelor). 4. (av. mil.) (si ~ barrage) tir / foc de baraj antiaerian. umbrella aerial [~ isoriol] s. (tei.) antenă-umbrelă. umbrella ba rrage [~ .ba;ro:3] s. v. u m b r e 11 a (4). umbrella case [~ ikcis] s. toc de u mbrelă. umbrella cover(ing) [~ .kAvo(rirj)] s. v. u m b r e 11 a c a s e . umbrell a duty [~ ,dju:ti] s. (av. si.) misiune de escortă a unor avioane (mai ales de tra nsport) sau nave de război (încredinţată avioanelor de vânătoare). umbrellaed [Ain'brelod] dj. (fam.) cu umbrelă; apărat de umbrela. umbrella man [Am'breb mam] s. 1. fabricant de umbrele. 2. (av. sl.) paraşutist. umbrella shaped [Am'breb /eipt] adj. în formă de umbrelă. umbrella sheath [~ >Ji:B] s. v. u m b r e 11 a c a s c . umbrella stand [~ stamd] s. suport pentru umbrele. umbrella-tree [~tri:] s. (bot.) magnolia par



 asol (Magnolia tripetala). Umbrian ['Ambrion] I. adj. din Umbria. II. s. 1. locu itor din Umbria. 2. dialectul umbrian, umbriană. umbriferous [Ain'brifores] adj. u mbros, care face umbră. umiak ]'u:mia:k, -mjask] s. umiac, barcă din piele a eschimoşi lor. umlaut ['umlaut] s. (lingv.) umlaut, metafonic. ump [Amp] s., vb. (fam.) v. u m p i r e (1,2, II).



umph [hm, Ainf] interj, v. h u m p h. umpie ['Ainpi] s. (auslr.fam.) v. u m p i r e (I, 2). umpirage ['Aiupai9rid3, -pi-] s. arbitraj. umpire ['Ampais'] I. s. 1 . arbitru, judecător, mediator. 2. (sport) arbitru. II. vb. A. tr. a arbitra (un j oc, un diferend etc.). B. intr. a servi de arbitru, a fi arbitru, a arbitra. ump ireship ['Ampais/ip] s. funcţia de arbitru. umpteen ['Ainptim] adj. (fain.) mulţi; a tâţia, atâţia şi atâţia, nu ştiu câţi; to have ~reasons for doing smth. a avea nu ştiu câte acă ceva; I'm telling you so for the ~th time ţi-o spun pentru a nu ştiu câta oară. umpty ['Ampti] adj. (fam.) 1. (despre persoane) indispus, care se simte prost. 2. (des pre un spectacol) nereuşit, ratat. umpty show [~ i/ou] s. (teatru fam.) 1. piesă sla bă. 2. spectacol slab / nereuşit. umpty-umpth ['AmptiismpO] adj. v. u m p t e e n. u mteen ]'Ainti:n] aay. v. u m p t e e n . un [An] pron. (fam.) v. 0 n c (II). una bandoned ['Ana'bamdond, An-] adj. nelăsat în părăsire, neabandonat. unabashed ['Anote/t, An-] adj. netulburat, nestingherit, neşovăitor; flegmatic; lipsit de jenă. unabated [ 'Ano'beitid] adj. neabătut; nediminuat, nemicşorat; neslăbit. unabatedly [-li] aav. fără în etare. unabating ['Ana'bcitinl adj. persistent, susţinut. unabbreviated [.Ana'brkv ieitid] adj. neprescurtat, neabreviat. unabetted [lAno'betid] adj. 1. neîncurajat, nesprijinit. 2. fără complici. unabiding ['Ana'baidin, An-] adj. efemer, trecător, in stabil, nestatornic. unable f'An'eibl, An-] adj. 1. incapabil, neputincios; to b e ~ to a nu fi în stare să, a fi în imposibilitate de a: I shall be ~ to go n-o să pot m erge. 2. nepriceput, neştiutor; incompetent. unableness ['An'eiblnis] s. incapacit ate, neputinţă. unabolishable ['Ans'bsli/sbl, iAn-] adj. de nedesfiinţat. unabridged [ 'Ano'brid3d[ adj. (despre texte etc.) neprescurtat; fără tăieturi, integral. unabrogat ed ['An'sbro/tgeitid, -rog-, -rug-] adj. neabrogat. unabsorbent ['Anab'soibont, -'zo:b-, An-] adj. hidrofug. unaccented ['Ansek'scntid, rAn-, -nok-,'—i—] adj. fără acce nt, neaccentuat; (lingv.) aton, neaccentuat. unaccented beat [~ 'bi:t] s. (muz.) timp slab. unaccented octave [~ 'oktiv] s. (muz.) octavă micşorată. unaccentuated ['A naak'sentjueitid, AU-, -nok-] adj. ncacccntuat. unacceptability ['Annk.septo'bil iti, -a;k-, -Ioti| s. caracter inacceptabil. unacceptable ['Anok'scptobl, «\n-, -n ask-J adj. 1. inacceptabil; inadmisibil. 2. neplăcut. unaccessible ['Aiiaîk'sesabl, -ok-, -sibl, -iAn-j adj. inaccesibil. unaccessibleness ['Ana?k'scsoblinis] s. in accesibilitate. unacclimatized ['Ano'klaimotaizd, AII-] adj. neaclimatizat. unac commodated ['Aiia'komadcitid, iAn-] aay. 1. neechipat; nepus la punct; lipsit de cele necesare. 2. (despre o ceartă) neaplanat. 3. ~ to nepotrivit pentru. unaccom modating ['Ano'komsdcitin] aay. încăpăţânat; neîndatoritor. unaccompanied ['Ana'kAmpanid, A -,'—i—] aay. 1. neînsoţit, singur. 2. (muz) fără acompaniament; passage for ~ violin parte pasaj pentru vioară solo. unaccomplishable ['Ana'kompli/abl, -'kAm-, rAn-] aay. n crcalizabil. unaccomplished ['Ano'kompli/t] adj. 1. neterminat, neisprăvit, nereal izat; incomplet. 2. (despre persoane) nccultivat, cu educaţie redusă; nccioplit, nei sprăvit. unaccountability ['Ara'kaunto'biliti, -taţi] s. v. u n a c c o u n t a b 1 e n c s s. unaccountable ['Ano'kauntobl, iAn-] aay. 1. inexplicabil, de neînţeles, d e neconceput. 2. (for) iresponsabil (de). unaccountableness f-nis] s. 1. caracte r inexplicabil. 2. iresponsabilitate. unaccountably [-i] adv. inexplicabil. unac counted for ['Anoikauntid h'] adj. 1. neexplicat. 2. care nu figurează, netrecut (în tr-un registru ele). 3. nejustificat. 4. de negâsit; dispărut. unaccredited ['Ans'kr editid, iAn-] aay. neacreditat. unaccustomed ['Ano'kAStomd, 1A11-] aay. 1. (desp re evenimente etc.) neobişnuit, puţin obişnuit; rar. 2. (despre persoane) ~ to nedepri ns, neobişnuit (cu); I am ~to being kept waiting nu sunt obişnuit să fiu lăsat să aştept. u accustomedness [-nis] s. (to) neobişnuinţă (de a). unachievable ['Ana't/uvabl, iAn-] a ay. irealizabil, de neexecutat. unachieved [Vna't/iivd] adj. neterminat, neisprăvi t, nerealizat. unacknowledged ['An3k'nolid3d, iAn-] adj. 1. (despre copii) nerec unoscut. 2. (despre, scrisori) fără răspuns; neconfirmat. 3. (despre vărsâininte, plăti) ne onfirmat. 4. (despre diplomaţi) ncacreditat. 5. (despre un păcat) ncmărturisit. 6. (de spre un citat) fără indicaţie de sursă. unacquaintance ['Ana'kweintens, rAn-] s. ignoranţă, iinţă. unacquainted ['Ans'kweintid] aay. (with) neobişnuit (cu), nefamiliarizat (cu),



 străin (de); I am ~ with English nu cunosc engleza, nu ştiu englezeşte. unacquaintedne ss [-nis] s. v. u n a c q u a i n t a n c e . ' unacquirable ['Anc'kwaiorabl, iA n-| adj. de nedobândit. unacquired ['Ans'kwaisd] aay. nedobândit; înnăscut. unacquitted ['Aiio'kwitid, -An-] aay. (despre un acuzat) neachitat. unactable ['An'asktsbl] aay. (despre o piesă) de nejucat, care nu se poate juca. unacted ['An'asktid] aay. (despre o piesă) care nu s-a jucat (încă). unacted upon [~ aipon] adj. (despre metale ) neatacat (de acizi). unadaptable ['Ans'dasptsbl, IAII-] adj. 1. neadaptabil, c are nu se poate obişnui, inadaptabil. 2. nepotrivit, impropriu.



 987 unassimilated



unadapted ['Ana'daeptid] adj. (to) neadaptat Ia, prost adaptat (la). unaddressed j'Ana'drest] adj. (despre scrisori, pachete) iară adresă. unadhesive ['Anad'hi:siv, iAn-, -a;d-, -ziv] adj. ncaderent. unadjudged ['An3'd3Ad3d. .An-] adj. 1. (jur. ) nejudecat, în litigiu. 2. (despre un premiu) neatribuit. unadjusted [Vna^Astid, -AII-] adj. (despre un diferend) ncaplanat, ncsoluţionat. unadmired ['Ansd'maisd, .An-] adj. fără admiratori. unadmiring ['An?d'maiorin| adj. indiferent, nepăsător, insen sibil. unadmissible ['Anad'misabl, -sibl, -An-] adj. (rar) inadmisibil. unadmitt ed ['Aiwd'mitid, -An-] adj. 1. ncadmis. 2. (despre greşeli etc.) nemărturisit, ncrec unoscut. unadmonished ['Anad'moni/t, .An-] adj. neprevenit. unadorned ['Ana'doin d, .An-] adj. neornamentat, neînfrumuseţat; natural; pur. unadulterated [.Ana'dAltsr citid] adj. 1. (despre băuturi) pur, natural, neamestecat. 2. (despre sentimente) pur, sincer; out of ~ malice din pură răutate; ~ joy bucurie sinceră. unadvisable ['An sd'vaizabl, .An-] adj. 1. refractar la sfaturi; care nu vrea să asculte de glasul raţiunii. 2. (despre acţiuni) nerecomandabil, nesăbuit, imprudent. unadvisableness [.A tisd'vaizsblinis] s. 1. încăpăţânare. 2. nesăbuinţă, imprudenţă. unadvised ['Anad'vaizd, .A 1. nesfătuit, neinformat; ncavizat. 2. nesăbuit, necuge tat, imprudent. unadvisedly [ lAnsd'vaizidli] adv. (în mod) nesăbuit, necugetat, imprudent; nechibzuit. unadvisedn ess ['Anad'vaîzidnis] s. v. u n a d v i s a b l e n e s s (2). unaerated ['An'eiar eitid] adj. ncacrat. unaffable [Vn'sfabl, An-] adj. neprevenitor, nepoliticos; l ipsit de bunăvoinţă sau de curtenie. unaffected adj. 1. [.Ana'fektid, 'An-] neafectat, natural, sincer. 2. impasibil, insensibil. 3. ['Ana'fektid] (med.) (despre orga ne) neatins (de o maladie etc.). 4. ~ by neafectat, neimpresionat, neinfluenţat de . unaffectedly [-li] adv. fără afectare, cu naturaleţe; sincer; simplu. unaffectedness [.Aiia'fektidnis] s. lipsă de afectare; sinceritate; simplitate. unaffiliated [.A nsTilicitid] adj. (to) neafiliat (la). unaffîrmed ['Ans'faimd, .An-] adj. neafirma t. unaffrighted [VnaTraitid, >An-] adj. (lit. sau înv.) neînfricoşat. unafraid [VnaTre id] adj. (of) căruia nu-i e frică (de), care nu se teme (de); neînfricat. unaggressive ['Ans'gresiv, -a?'g-, An-] adj. lipsit de agresivitate; paşnic, pacific. unagreea ble ['Aii9'gri:9bl, -AII-] adj. 1. (rar) neplăcut. 2. ~ to care nu concordă cu, inco mpatibil cu. unaided ['Au'cidid, An-] adj. ncajutat, fără ajutor; singur; with the ~ eye cu ochiul liber. unailing [WeiUrj, AII-] adj. care nu simte nici o durere, sănăt os. unaired ['An'ead, An-] adj. neaerisit. unalarmed ['Ans'lomid, iAn-] adj. nea lannat, liniştit, calm. unalienable ['An'eiljanabl, An-] adj. inalienabil, de neînst răinat. unalienated ['An'eiliancitid] adj. nealienat. unallayed ['Ano'leid, .An-] adj. 1. (despre dureri etc.) nepotolit, ncuşurat. 2. (înv,, despre fericire etc.) nc umbrit, neîntunecat. unalleviated ['Aiia'liivicitid, -vjeit-, .An-] adj. (despre d urere, suferinţă) neîmblânzit, ncuşurat. nepotolit, neogoit. unalloted [Vn^'btid] adj. (de spre fonduri, timp etc.) disponibil. unallowable ['Ano'lauabl, .An-] adj. inadmi sibil, nepermis. unallowed ['An~»'laud] adj. ilicit; nepermis, neîngăduit. unalloyed [ 'Ans'toid, -An-] adj. (metal.) 1. ncaliat, pur. 2. (fig.) pur, curat; ncumbrit; ~ happiness fericire desăvârşită. unalterability [Ano:JtPr;>'biliti, 'Ano:-, -bti] s. v. u n a 11 e r a b 1 c n c s s, unalterable [Aitoltsrsbl, Wo:-] adj. 1. inalterab il, care nu se strică. 2. invariabil, imuabil, neschimbat. unalterableness [-nis] $, invariabilitate, caracter ncaltcrabil. unalterably [-i] adv. invariabil. unal tered ['An'o:lted, An-] adj. neschimbat, permanent. unaltering ['An'o:ltorirj] a dj. care nu se schimbă, invariabil. unamazed ['Ana'mcizd, -An-] adj. (by) nesurpri ns (de). unambiguity [An-îembi'gjuiti] s. lipsă de ambiguitate, claritate, precizie. unambiguous ['Anasni'bigjuss, 'An-] adj. neambiguu, neîndoielnic, neîndoios, clar, neechivoc; precis. unambiguously [-li] adv. limpede, clar, fără echivoc. unambiguous ness [-nis] s. v. u n a ni b i g u i t y. unambitious ['Anasra'bi'/as, .An-] adj . ncambiţios; modest, fără pretenţii. unamenable ['Aiis'mimabl, .AII-] adj. 1. nesupus, neascultător; recalcitrant. 2. (despre caractere) neînduplecat, inflexibil. 3. (jur. ) iresponsabil. unamendable ['Ans'mendsbl] adj. incorigibil. unamended ['Ana'men did] adj. nemodificat; fără amendamente. un-American ['Ana'nierikan, .AU-] adj. 1. s trăin de obiceiurile americane. 2. antiamerican; ~ activities activităţi antiamerieane . un-Americanize ['Ans'merikonaiz] vb. tr. a dezamericaniza. unamiability ['An'C



 imia'biliti, -te'ti] s. lipsă de amabilitate. unamiable ['An'eimjsbl, AII-] adj. p uţin amabil, lipsit de amabilitate; rebarbativ. unamiableness [-nis] s. v. u n a m i a b i 1 i t y. unamplified [Vn'aîiiiplifaid, An-] adj. neamplificat. unamused f 'Ans'mju.zd.iAn-] adj. neamuzat, plictisit. unamusing ['Ana'mjuizin] adj. neamuz ant, plictisitor. unanalysable ['An'senslaizablJ adj. neanalizabil, de neanaliza t.



unanalytical ['An.amalitiksl, AII-] adj. neanalitic. unanimated l'An'asnimcitid, AII-] adj. neînsufleţit, fără viaţă (şifîg.); plictisitor. unanimity [ijuma'nimiti, jun-, n-] s. unanimitate; with ~ în unanimitate. unanimous [juO'namimss] adj. unanim. un animously [-li] adv. (în mod) unanim, într-un glas. unanimousness [-nis] ş. unanimitat e. unannexed ['Ana'nekst, -îe'n-, .An-] adj. neanexat. unannounced ['Aiio'naunst] adj. ncanunţat, nevestit; neproclamat. unanswerable [An'ams^rcbl, 'An'a:-] adj. fără răs puns, la care nu se poate răspunde; incontestabil, irefutabil, peremptoriu. unansw erableness [-nis] s. caracter irefutabil (al unui argument etc.). unanswerably [ -i] adv. fără putinţă de răspuns. unanswered ['Aii'umsod, An'o:-] adj. 1. fără răspuns; my r remained ~ scrisoarea mea a rămas Iară răspuns. 2. (despre sentimente, afecţiune) neîmpăr , nereciproc. unanticipated ['Amen'tisipeitid, .An-] adj. neprevăzut, neaşteptat. un appalled ['Ana'p-xld, .An-] adj. nctulburat, impasibil: neînfricoşat. unapparelled [ 'Ans'pasraldj adj. fără haine, dezbrăcat. unapparent ['Ana'pasr^nt, -'pesr-] adj. invi zibil, neclar. unappealable ['Ana'pidabl] adj. (jur.) fără (drept de) apel. unappeas able ['Ana'piizabl, .AII-] adj. 1. care nu poate fi liniştit / calmat / astâmpărat. 2. (despre foame, sete, suferinţă etc.) nepotolit, nedomolit, neostoit, neogoit. unapp etizing ['Aii'aepitaizirj. An-] adj. puţin atrăgător, nu prea apetisant, neapetisant. unapplied ['Ans'plaid, .An-] adj. ncaplieat; nefolosit, ncutilizat; post still ~ for post nesolicitat (încă). unappreciated ['Ana'prL/icitid, .An-] adj. neapreciat, puţin apreciat; necunoscut; ncrecunoscut. unappreciative ['Ana'prijbtiv, -/ieit-] adj. nefavorabil, puţin favorabil; care nu ştie să aprecieze. unapprehended ['An.aepri 'hcndid, An.se-] adj. 1. neînţeles. 2. (despre hoţi) care nu a fost prins, în libertate. unapprehensive ['An.asprihcnsiv] adj. 1. neinteligent; lipsit de înţelegere; obtuz. 2. ~of nepăsător faţă de, căruia nu-i pasă de. unapprehensiveness [-nis] s. 1. lipsă de in igenţă; opacitate. 2. nepăsare. unapprised ['Aiia'praizdj adj. ~ of neprevenit de, ign orând (cu ac.), neştiutor al (cu geu.). unapproachable [lAna'prout/sbl, 'Ana'p-] adj . 1. inabordabil, inaccesibil, de neatins. 2. distant, rece. 3. incomparabil, fără a semănare. unapproachableness [-nis] s. inaccesibilitatc. unapproached ['Ana'prout/ t, .An-] adj. 1. (despre ţinuturi etc.) ncabordat, necercetat. 2. fără seamăn, incompara bil. unappropriated ['Ano'prouprieitid] adv. (despre fonduri etc.) nefolosit, di sponibil; (despre un loc) liber, nerezervat, nereţinut. unappropriated blessing [~ 'blesirj] s. (fam.) 1. fată de măritat. 2. fată bătrână. unappropriated funds [~ 'fAndzJ s pi. (ec.) fonduri fără aplicare specifică; fonduri ncutilizate. unapproved ['Anopru:v d] adj. (şi~of) neaprobat. unapt ['An'eept, An'aH adj. 1. inapt, incapabil, neputi ncios. 2. nepotrivit, impropriu. 3. ~ to do smth. puţin dispus / înclinat să facă ceva. unaptitude [-itju:d] s. v. u n a p t n e s s. unaptly [-li] adv. impropriu; not ~ called pe bună dreptate numit. unaptness [-nis] s. 1. nepotrivire; caracter inop ortun. 2. incapacitate, inaptitudine. unarmed ['An'u:md, An-j adj. 1. neînarmat, n efortificat, neîntărit. 2. (bot., zool.) fără amic de apărare. unarmoured ['An'umiad, An-] adj. fără armură; ncblindat, necuirasat. unarrested l'An3'rcstid,.An-] adj. 1. neîntrer upt, continuu. 2. nearestat, liber, în libertate. unartful [rAn'a:tful, An-] adj. 1. simplu, natural, fără artificii. 2. (rar) nedibaci, neîndemânatic. unartificial ['An. a:tiTi/pI] adj. neartificial, natural. unartistic ['Anu:'tistik, An-] adj. ncart istic. unascertainable ['Anîeso'teinabl, .An-] adj. ncverificabil; nedeterminabil. unascertained ['Anfesa'tcindj adj. neverificat, neconstatat, necunoscut; (lingv .) ne atestat. unashamed ['Aiis'/eimd, -An-] adj. fără ruşine; neruşinat. unaskable ['An 'a:skabl, IAII-] adj. care nu se întreabă; care nu trebuie râvnit. unasked ['An'u:sAt[ adj. 1. neîntrebat. 2. nepoftit. 3. ~for necerut, necăutat, fără căutare. 4. ~ to ncrugat să. unaspiring ['Anss'paiarirj, .AII-] adj. care nu aspiră, fără aspiraţie; fără ambiţie. ailability ['Anaiseila'biliti, -laţi] s. 1. inataeabiiitate. 2. caracter indiscuta bil, incontestabil, irefutabil (al unor argumente etc.). unassailable [.An^'scil obl, VnaV] adj. 1. (despre fortăreţe etc.) inatacabil, invulnerabil. 2. (despre conc luzii, argumente) incontestabil, indiscutabil. unassaultable [.Ana'soOltabl, 'An



 a's-] adj, v. u n a s s a i l a b l e . unassayed ['Ana'scid, -ze's-, -An-] adj. neîncercat, neprobat. unasserted ['An3's3:tid, -AII-] adj. ncafirmat. unassertive ['An5rso:tiv] adj. modest, timid; care nu ştie să se impună. unassessable ['Aiio'scss bl] adj. neimpozabil. unassessed ['Aus'sest. -An-] adj. (despre proprietăţi etc.) ne cvaluat; care nu a fost impus. unassignable ['Ans'sainsbl] adj. 1. care nu poate fi determinat cu precizie. 2. (jur.) nctransferabil, inalienabil. unassimilated [Vna'simileitid] adj. ncasimilat; prost asimilat.



 unassisted 988



unassisted ['Ans'sistid] adj. 1. neajutat, nesusţinut. 2. (jur.) fără apărare. unassorte d [rAno'so:tid] adj. nea-sortat. unassuaged ['An3rsweid3d] adj. (despre suferinţe, foame etc.) nedomolit, nepotolit. unassuming ['Ans'sjurmin, -'su:-[ adj. modest , simplu; rezervat, fără pretenţii. unassured ['Ana'/uod, -'food) adj. 1. (despre succ ese ele.) nesigur, îndoielnic. 2. (corn.) neasigurat. unastonished ['Anas'toni/t, -An-] adj. nesurprins, care nu e mirat. unatonable ['Ans'tounsbl, iAn-] adj. de neispăşit, care nu se poate răscumpăra. unatoned ['Ano'tound] adj. neispăşit. unattached [' na'tast/t, .An-] adj. 1. nelegat, neataşat, neprins; neînsoţit. 2. (/nil.) în disponibil itate. 3. (despre un ziarist) independent; (despre un student) care nu aparţine ni ci unui colegiu; (despre un preot) care nu are o slujbă regulată; ~young lady tânără nelog odită; ~ bachelor burlac liber / neangajat faţă de nimeni. unattackable ['Ano'taskabl] adj. inatacabil. unattainable ['Ans'teinabl] adj. 1. inaccesibil, de neajuns, d e neatins. 2. irealizabil, de neîndeplinit. unattainablcness [-inis] s. inaccesibi litate; caracter irealizabil. unattainted ['Ano'teintid, <\n-]adj. 1. nemurdărit, nepătat. 2. (y7g.) imparţial, nepărti nitor. unattemptable ['Ano'temptobl] adj. care nu poate fi încercat. unattempted [Vna'tcm/Xid] adj. care nu a mai fost încercat. unat tended ['Ano'tendid, -An-] adj. 1. neînsoţit, singur; action ~ by / with consequence s acţiune fără consecinţe. 2. neglijat, neîngrijit; to leave smth. ~ to a neglija ceva; ~ wound rană neîngrijită. unattending ['Ana'tendinJ adj. (to) neatent (la). unattehtive ['Ans'tentiv, .AII-] adj. 1. neatent. 2. neprevenitor, neserviabil. unattenuated ['Ano'tenjueitid] adj. neatenuat, neslăbit, nemicşorat, nediminuat. unattested ['An a'testid] adj. ncatestat, necertificat; (y'ur.) nclegalizat. unattired ['Ana'tai sd] adj. 1. fără găteli. 2. neîmbrăcat, dezbrăcat. unattractive [.Ans'traiktiv, 'Ans't-J ad . neatrăgător, lipsit de atracţie, fără vino-ncoace. unattractiveness [-nis] s. lipsă de at acţie; antipatic. unaudited ['An'oditid] adj. (ec.) neverificat (ae catre cenzori) . unaugmented ['Anoig'mentid, .An-J adj. nesporit, nemărit, neadăugat. unauspicious ['Ano(:)s'pi/os, .An-] aay. de rău augur: unauthentic(al) ['AnD:'9cntik(3l), iAn-] aay. ncautentic, apocrif. unauthenticated ['Ano:'8entikeitid] adj. 1. a cărui aut enticitate nu a fost stabilită. 2. (jur.) nelegalizat, neautentificat. 3. al cărui a utor nu se cunoaşte. unauthenticity ['An.o:8eh'1isiti, -


 elesta (o navă). unballasted [-id] adj. 1. (war.) delestat. 2. (ferov.) nebalastat . 3. instabil, nestabil. unbandage ['An'ba;ndid3, An-] vb. tr. a scoate bandajul de pe. unbank ['Aii'baenk, An-' vb: tr. a aţâţa (focul, îndepărtând cenuşa care-l acoperă) annered ['An'bsnad, AU-] adj. fără drapel, fără steag. unbaptized ['Anba^p'taizd, .AII-] adj. nebotezat.



unbar ['An'ba:r, An-] vb. ir. a descuia, a deschide, a trage zăvorul (cu gen.); (f am.) to ~ the way a deschide drumul. unbarbarized ['An'baibsraizd, An-] adj. sco s din starea de barbarie, civilizat. unbarricadc ['An.baîri'keid, -ra'k-, An-] vb. tr. a debaricada. unbearable [An'beorabl] adj. insuportabil; de neîndurat, intole rabil. unbearableness [-nis] s. caracter insuportabil (alunei dureri). unbearabl y [-i] adv. insuportabil. unbearded [An'biodid] aay. 1. imberb. 2. (bot.) lipsit de cârcei, mustăţi sau ţepi. unbearing [An'bearirj] adj. nerodnic, sterp. unbeatable [A n'bktobl] adj. imbatabil, de neînvins. unbeatean ['An'bi:tn, An-] adj. 1. nebătătorit, nebătut, necălcat; the~paths of science domeniile necercetate ale ştiinţei. 2. nebătut, n eînfrânt; ~ record record neatins / nebătut (încă). unbeautified ['An'bjultifaid, An-] adj . neînfrumuseţat. unbeautiful ['An'bjmtoful, -tif-, An-] adj. lipsit de frumuseţe; urât. unbecoming ['Anbi'kAmin, .An-, -bs'k-] adj. care nu sade bine; nepotrivit, impr opriu, deplasat; such language is ~ (of) you un astfel de limbaj nu ţi se potriveşte . unbecomingly [-li] adv. nepotrivit, impropriu, deplasat; într-un mod care dezava ntajează. unbecomingness [-nis] s. caracter nepotrivit / impropriu / deplasat. unb ed ['An'bcd, An-] vb. tr. a scoate (o piatră etc.) din locul său. unbedecked ['Anbi' dekt, -bo'd-] adj. neîmpodobit, neînfrumuseţat. unbefitting ['Anbi'fitirj, -bo'f-] adj . v. u n b e c o m i n g ! unbefriended ['Anbi'frendid, -bo'f-] adj. fără prieteni; părăsit. unbegun ['Anbi'gAn] adj. neînceput. unbeholden ['Anbi'houktan, -bo'h-] adj. 1 . (înv.) neobligat, neîndatorat. 2. (poetic) invizibil. unbejuggled ].Anbi'd3Agld] a dj. (fam.) neînşelat, nepăcălit. unbeknown ['Anbi'noun, .An-, -ba'n-] adv. (înv.) necunosc ut; he did it ~(sau ~st) to me a iaciit-o fără ştirea mea. unbelief ['Anbi'lnf, -ba't,'—, --'-] s. necredinţă; incredulitate. unbelievability ['Anbi.lkvs'biliti] s. 1. v. u n b e 1 i e f. 2. caracter incredibil. unbelievable [.Anbi'lkvobl, 'An-, -ba'l -J aay. de necrezut-, de neconceput, nemaipomenit; it is ~ that e de necrezut ca . unbeliever ['Anbi'li:v;>r, -bo'l-,'—.—,.—'—] s. necredincios; incredul. unbelieving [' Anbi'lkvirj] adj. necredincios; incredul. unbelieving Thomas [~ 'tamss] s. Toma Necredinciosul (şifig.). unbeloved ['Anbi'Uvd, -ba'l-, -vid] adj. neiubit, neîndrăgit. unbelt ['An'belt, An-] vb. tr. a descinge, a scoate (cureaua, sabia etc.). unbe lted ['An'bcltidJ adj. fără cingătoare, fără centură, neîncins. unbend ['An'bcnd, AII-], pa part. [rec. unbent ['An'bcnt, An-] vb. Â. tr. 1. a îndrepta, a întinde, a desface. 2. a destinde, a relaxa. 3. (mar.) a desfăşura (o parâmă, o velă); a dezlega, a desface (pânz le). B. intr. 1. a se îndrepta; a se destinde, a se relaxa. 2. a se redresa. unbcn dable [-sbl] adj. de neînduplecat, intransigent. unbending ['An'bcndiij] I. adj. 1 . inflexibil, drept, ţeapăn, rigid. 2. (fig.) intransigent, (de) neînduplecat, (de) neîn duioşat. II. s. 1. destindere, redresare. 2. afabilitate. unbendingness [-nis] s. caracter intransigent, intransigenţă. unbeneficed ['An'benifist] adj. fără beneficiu. un beneficial ['An.beni'fifsl, An.b-] adj. ncavantajos; neprielnic; ~ to health dăunăto r sănătăţii; the treatment was ~ tratamentul era mefieaee. unbenevolent ['Anbi'ncvotant, -bo'n-, -val-, .An-] adj. (prea) puţin binevoitor. unbenign ['Anbi'nain,-bo'n-] a dj. 1. neprielnic, nefavorabil. 2. rău, răutăcios. : unbent ['An'bent, An-] past si pa rt. trec. de la u n b e n d. unbeseeming ['Anbi'sunin, -bo's-, .An-] adj. nepotr ivit, necuvenit; necuviincios, deplasat. unbeseemingness [-nis] s. caracter nepo trivit; inoportunitate. unbesought ['Anbi'so;!, -bo's-, .An-] adj. (lit.) neruga t, fără să se lase rugat (de două ori). unbestarred ['Anbi'stci:d] adj. fără stele. unbetty [.An'beti] vb. tr. (si. înv.) a deschide cu o bară de fier. unbias(s)ed ['An'baisst, An-] adj. 1. drept, nepărtinitor, imparţial, fără prejudecăţi. 2. (despre o bilă ele.) ech brat, cii centrul de greutate stabil. unbias(s)ed error [~ 'ersr] s. (/nat.) ero are aleatorie / nesistematică. unbiddable ['Aii'bidabl, An-J adj. neascultător, neas tâmpărat. unbidden [Wbidn, An-] adj. nepoftit, nerugat, neinvitat; neaşteptat, spontan . unbigoted ['An'bigotid, AII-] aay. lipsit de prejudecăţi; nefanatic. unbind ['An'b aind, An-], fxistşipart. trec. unbound ['An'baund, 'Anb-] vb. tr. 1. a dezlega, a desface, a desprinde. 2. (y7g.) a (e)libcra, a slobozi. unbishop ['Aii'bi/ap, An -] vb. tr. a lipsi de demnitate episcopală. unbitt ['An'bit, An-] vb. tr. (mar.) a



 desface (o parâmă etc.) de pe babă. unblam(e)able ['An'bleimobl, An-] any', ferit de imputări, de nereproşat; ireproşabil. unblam(e)ableness [-nis] s. caracter ireproşabil. unbleached [rAii'bli:t/t, 'Anb-] adj. ncalbit. unblemished [An'blcmi/t, 'AU'D-] aay. nepătat, fără defect (şi fig.). unblended [An'blendid, 'An'b-] aay. neamestecat, pu r, curat; ~ with ferit de, fără. unblessed '['Ân'blest, An-] aay'. nebinecuvântat, nebla goslovit; ~ with success neîncununat de succes. unblighted ['An'blaitid, An-] aay' . 1. (despre grâne) neatacat de rugină sau ger; nears de soare; nestricat de ploaie. 2. (fig.) neumbrit, senin, curat. unbiindfold [An'blainrffould, 'An'b-] vb. tr. 1. a dezlega ochii (cuiva). 2. (fig.) a deschide ochii (cuiva). "■



 989 uncle



unblock [Aribbk, 'An-] vb. tr. a debloca (un drum etc.). unblooded ['An'bUdid, A II-] adj. (despre cai) care nu c pur sânge. unbloody [WbUdi] adj. 1. anemic, lipsi t de sânge. 2. neînsetat de sânge, nesângeros. unblown1 [Wbloun, AII-] adj. nesuflat (de vânt). unblown2 adj. neînflorit, în mugure. unblushing [An'blAjin, 'An'b-] adj. care nu roşeşte; neruşinat; cinic. unblushingly [-Ii] adv. fără să roşească; cu neruşinare; cu c unbodied [An'bsdid, 'An'b-] adj. neîntruchipat, lipsit de corp, imaterial. unboile d ['An'boild, 'An'b-] adj. neficrt, crud. unbolt ['Aii'boult, An-] vb. tr. a tra ge zăvorul, a deschide. unbone [Vn'boun, An-] vb. tr. a scoate oasele. unbonnet [' An'bonit, An-] vb. A. tr. a scoate, a lua pălăria sau şapca de pe capul (cuiva). B. in tr, a se descoperi, a-şi scoate pălăria sau şapca. unborn ['An'bom, 'Anb-, An'b-] adj. 1 . nenăscut; care nu s-a născut (încă). 2. viitor, în perspectivă de a apărea; care va să vi orrowed ['An'boroud, 'Anb-, An'b-] adj. neîmprumutat, original, unbosom [An'buzsm, 'An'b-] vb. A. tr. a descoperi, a revela, a destăinui (sentimente etc.). B. refl. a se destăinui; a-şi deschide sufletul; to ~ oneself of a secret a-şi despovăra sufletu l de o taină. unbottomed ['An'botemd, An-] adj. 1. fără fund; fără temelie. 2. (fig.) pe c are nu te poţi bizui, nesigur, fără căpătâi. unbought ['An'b.rt, 'Anb-] adj. 1. (despre mar în magazin. 2. care nu se cumpără. unbound1 [Wbaund, 'Anb-] past şi part. trec. de la u n b i n d. unbound2 adj. despletit (despre păr); dezlegat. unbounded [An'baundid] adj. nemărginit, nelimitat, neţărmurit. unboundedly [-li] adv. fără margini, nespus de mu lt. unboundedness [-nis] s. caracter nemărginit, nelimitat, unbox ['An'toks, An-] vb. tr. a scoate din cutie; a despacheta (mărfuri din lăzi). unbrace ['An'breis, An] vb. tr. a dezlega, a desface; a libera, a slobozi; a destinde (nervii). unbrai d ['An'breid, An-] vb. tr. a despleti, a desface (părul etc.). unbrained ['An'brei nd.'—, -'-] adj. (rar) fără creier. unbreakable ['An'breikabl, 'Anb-, An'b-] adj. inca sabil. unbreathable ['An'bri:5obl, An-] adj. irespirabil. unbred ['An'bred,'—,-'-] adj. 1. prost. 2. ~to/incarc nu a fost crescut pentru (o meserie). unbreech [rA n'bri:t/, An-] vb. tr. a dezbrăca de pantaloni, a(-i) scoate pantalonii (cuiva). u nbribable ['An'braibabl, An'b-] adj. care nu poate fi mituit, incoruptibil. unbr idge ['An'brid3] vb. tr. (mil.) a arunca podurile în aer. unbridle ['An'braidl] vb . tr. 1. a scoate frâul din gura (calului); a da frâu liber (calului). 2. (ftg.) a d a frâu liber (cu dat.). unbridled [-d] adj. 1. fără frâu. 2. (jig.) fără frâu, neînfrânat, impetuos, nestăpânit; fără limită, deşănţat, unbroached [rAn'brout/t] adj. (despre butoaie a nu i s-a dat cep. unbroken ['An'broukan. An-] adj. 1. nespart, intact, neştirbit ; ~soh* pământ nelucrat / virgin; ~ record record neîntrecut, performanţă neîntrecută; ~ sp t curaj neştirbit. 2. (despre legi, reguli) neînfrânt; (despre tăcere) neîntrerupt; (despr e cai) nedresat, nestrunit; (despre teren) neaccidentat; ~ record of şir neîntrerupt de. unbrotherly ['An'brA


 litcrat. uncandid ['An'kasndid] adj. nesincer. uncannily ['An'kaenili] adv. stra niu etc. (v. u n c a n n y). uncanny [An'kami] adj. straniu, ciudat, misterios, tulburător; neliniştitor; sinistru. uncanonical ['Anks'nonik^l] adj. 1. necanonic; a pocrif. 2. (despre îmbrăcăminte) laic, de mirean. uncanonize ['An'kaînanaiz, AII-] vb. t r. (rel.) a şterge din rândul sfinţilor.



uncap [An'kaip] vb. A. tr. 1. a scoate (şapca, pălăria etc.). 2. a descoperi (ceva). B . intr. a se descoperi; a-şi scoate pălăria. uncapsizable ['An'ksp'saizsbl] adj. care nu se poate răsturna. uncared-for ['An'ke3dlb:r, An-] adj. neîngrijit, părăsit; ~child c opil neîngrijit; to leave a garden ~ a lăsa o grădină în părăsire / în paragină. uncaressed 'rcst, pAn-] adj. nemângâiat. uncarpeted ['An'ku:pitid, An-] adj. fără covoare. uncart [ 'An'ka:t, An-] vb. tr. a descărca dintr-o căruţă. uncase ['An'kcis, An-] vb. tr. 1. a sc oate din ladă / din cutie. 2. a pune la vedere, a descoperi. 3. a da la iveală, a fa ce cunoscut. uncased [-t] adj. fără cutie. uncatalogued ['Aii'kretsbgd] adj. necatal ogat; care nu apare în catalog. uncate ['Ankit] adj. în formă de cârlig. uncaught f'An'k o:t] adj. care n-a fost prins, în libertate. uncaused ['An'ko:zd, An-] adj. fără cauză, nemotivat. unceasing [An'si:sirj] adj. 1. neîncetat, continuu, fără sfârşit. 2. (despre mu ncă, efort etc.) asiduu, susţinut; neîntrerupt. uncemented ['Ansi'mentid, -ss'm-, .An] adj. necimentat. uncensored ['An'scnssd, 'Ans-, An's-] adj. (despre scrisori, texte) necenzurat. uncensured ['An'scn/sd, 'Ans-, An's-] adj. necenzurat; necrit icat. uncentral ['An'sentrpl, An-] adj. necentral. unceremonious ['An'seri'mounb s, -An-] adj. neceremonios; brusc; lipsit de consideraţie. unceremoniously [-li] a dv. 1. neceremonios, neprotocolar; în familie. 2. fără jenă. unceremoniousness [-nis] s. 1. lipsă de ceremonie. 2. lipsă de jenă. uncertain [An's3:tn, 'An's-, -ton, -tin] adj . 1. incert, nesigur; nehotărât, neprecis; şovăitor; in no ~ terms în termeni precişi. 2. s himbător, variabil. 3. îndoielnic; dubios. uncertainly [-li] adv. nesigur; fără ţintă; la v ia întâmplării. uncertainty [-ti] s. incertitudine, nesiguranţă; ~ of tenure (of office) a movibilitate. uncertificated f'Ansx'tifikeitid] adj. fără certificat(e), fără diplomă. unc ertified [An'sa:tifaid, 'An's-] adj. necertificat; ncatestat. unchain ['An't/cin , An-] vb. tr. a descătuşa, a scoate din lanţuri. unchallengeable ['An'tja3lind33bl, A n-] adj. indiscutabil; indisputabil; categoric. unchallenged ['Aii't/aelind3d] a dj. nedisputat (de nimeni); categoric; to let (smth.) go / pass ~ a) a nu protes ta împotriva (unei afirmaţii); b) (jur.) a nu recuza (o mărturie); c) (jur.) a nu disp uta (un drept); (mil.) to let smb. pass ~ a lăsa pe cineva să treacă fără somaţie. unchancy [rAn'tjo:nsi, An-] adj. (scot.) 1. nenorocos, ghinionist, inoportun. 2- (despre duşmani) periculos, primejdios. unchangeable [An't/eind33bl, 'An't/-] adj. neschim bător, imuabil. unchangeableness [-nis] ş. caracter neschimbător. unchanged ['An't/cin d3d, AII-] adj. neschimbat. unchanging [An't/eindjin, 'An't/-] adj. care.nu se s chimbă, invariabil. uncharacteristic(al) [rAn-k£erikt3'ristik(3)l, >An-] adj. (fam.) necaracteristic. uncharged fAn't/a^d] adj. 1. (despre arme) neîncărcat, descărcat. 2. care nu c acuzat, nepus sub acuzare. 3 . ~ for franco, gratuit. uncharitable [A n't/asritabl, 'An't/-] adj. lipsit de caritate / de dragoste; rău; negeneros. unch aritableness [-nis] s. lipsă de caritate. uncharitably [-i] adv. Iară caritate. unch arted ['An't/o:tid, 'An-] adj. netrecut pe hartă; necxplorat. unchaste ['An't/eist , AII-] adj. 1. desfrânat. 2. imoral. 3. infidel. 4. indecent. unchastity [An'tjas stiti] s. 1. depravare. 2. infidelitate. 3. imoralitate. uncheated ['An't/i:tid, An-] adj. neînşefat, nepăeălit. unchecked ['An't/ekt, An-] adj. 1. nestânjenit; nestăvilit 2. neverificat, necontrolat. uncheerful [Vn't/bful, An-, -'t/j^-] adj. trist, a bătut; lipsit de veselie, posac. unchivalrous ['An'/iv^îras, An-, îwv. -'t/iv~] adj. n ecavaleresc, necurtenitor. unchivalrously [-U] adv. (într-un mod) nccavaleresc; ne curtenitor. unchristened ['An'krisnd, An-] adj. nebotezat; fără nume. unchristian [' An'kristbn, An-, -t/pn] adj. 1. necreştin(esc), păgân(esc). 2. (fam.) neconvenabil, ne potrivit. unchurch [An't/a:t/] vb. tr. a excomunica, a izgoni din sânul bisericii. uncial ['Ansbl, -/bl, -n/pl] I. adj. (despre litere, manuscrise) uncial. II. s. 1. (poligr.) (literă) uncială. 2. (scris) uncial. 3. majusculă. uncinate ['Aiisineit] adj. (biol.) uncinat. uncircumcised ['An'saikamsaizd, An-] adj. nccircumcis. un circumspect ['An'saikamspekt, An-] adj. necircumspcct. uncircumstantial ['Anisai kam'staenfal, «An-] adj. fără amănunte; vag. uncivil ['An'sivl, An-, -ii] adj. prost cre scut, mojic, bădăran, necuviincios. uncivilized ['An'sivilaizd. An-, -valai-] adj. n ecivilizat. unclaimed ['An'klcimd, Vnk-] adj. nerevendieat. unclarifîed ['An'kla^r



 ifaid] adj. ncclarificat, nelimpezit. unclasp ['An'kla:sp, AH-J vb. A. tr. 1. a desface, a deschide (o copcă, o agrafă, o cataramă etc.). 2. a desclcşta, a desface (un lucru strâns). B. intr. (despre strânsoarea mâinilor, a pumnilor etc.) a se dcscleşta. u nclassable ['An'kla:s9bl] adj. neclasificabil,de neclasificat. unclassible ['An' kb:sibl] adj. v. u n c l a s s a b l e . unclassical ['An'kUesiksl, 'Ank-] adj. contrar tradiţiei clasice. unclassifiable [Wkteesifabbl, An-] adj. v. u n c l a s s a b l e . unclassified I'An'kliCsifaid] adj. 1. neclasificat. 2. (despre docum ente) care nu este secret. uncie ['Arjkl] s. 1. unchi; (glumeţ) a rich ~ unchiul d in America; to talk to smb. like a Dutch ~ a vorbi cuiva cu severitate, binevoit oare, a face cuiva o morală părintească.



 unclean 990



2. (sl.) cămătar; at my ~'s la cămătar. (fain.) if my aunt had been a man, she'd have be en my uncle dacă badea ar avea cosiţe i s-ar zice lele; dacă bunica avea roate ar fi f ost tramvai. unclean ['An'klkn, -'-,'--] adj. 1. murdar, soios, pătat; ~ spirit sp irit rău. 2. obscen, imund. uncleanable [-abl] adj. care nu se poate curăţa. uncleanli ness [Vn'klenlinis, An-] s. v. u n c l e a n n e s s . uncleanness ]'An'kIi;nnis , An-] s. impuritate; murdărie (şifig.). Uncle Anthony ['Arjkl 'fentani] s. (fam.) t o be helping ~ to kill dead mice a căra apă cu ciurul; a tăia frunză la câini. unclear [An 'khV] adj. 1. neclar, netransparent, opac. 2. (/ig.) neclar, obscur, confuz, foa rte vag. -0-1 am ~ as to nu sunt lămurit în ceea ce priveşte. uncleared [An'kliod] adj . 1. (despre sirop etc.) neclarificat; (despre nori, îndoieli) nerisipit, care mai persistă; (despre un mister) nelămurit, neelucidat, nepătruns încă. 2. (despre o masă etc. nestrâns, necurăţat; (despre ţevi etc.) nedesfundat; (despre câmp) nedefrişat. 3. (despre n acuzat) încă sub acuzaţie; (despre o datorie etc.) neachitat, nelichidat; (despre mărf uri) care nu a trecut încă prin vamă, nevămuit. uncleared cheque [~ 't/ek] s. (ec.) cec necompensat. uncleariicss [An'klionisJ s. neclaritate, lipsă de claritate. Uncle B enny ['Ankl'bcniJ s. (amer. fam.) muntele de pietate. Uncle Dudley [~ 'dAdli] s. (amer. fam.) persoana care vorbeşte, mandea. Uncle Sam ['Arjkl 'sasm] s. unchiul Sam (nume dat americanilor din S.U.A.). Uncle Sam's attic [~ z'a'tik] s. (amer. glumeţ) Alaska. Uncle Sam's circus [~z 'sa:kas] s. (amer. mar. sl.) flota militară a S.U.A. Uncle Sam's heel [~z 'hi:l] s.famer. glumei) Statul Florida (S.U.A.). Un cle Sam's party [~z 'pu:ti] s. (amer. glumeţ) zi de plată, ziua salariilor. Uncle Sa m's pocket handkerchief [~z .pakit 'ha;ndkatfif] (amer. glumeţ) Statul Delaware (S .U.A.). uncleship l'Ankl/ip] s. calitatea de unchi. Uncle Whiskers [Vnkl 'hwiska z] s. (amer.fam.) 1. guvernul federal. 2. poliţia federală; agent al poliţiei federale . unclimbable ['An'klaimabl, An-, 'An-k-J adj. (despre un munte) inaccesibil. un dipped l'An'klipt,'--] adj. 1. (despre păr, iarbă etc.) netăiat, netuns. 2. (despre un bilet) neperforat. unclîpt adj. v. u n c 1 i p p e d. uncloak [An'klouk, 'An'k-J vb. A. tr. 1. a scoate (mantaua, haina etc.). 2. (fig.) a demasca, a dezvălui, a d escoperi. B. intr. a-şi scoate mantaua, haina etc. unclog ['An'klog, An-] vb. tr. a destupa; a degaja. unclose ['An'klouz, An-] vb. A. tr. 1. a desface; a deschid e (ochii etc.). 2. (fig.) a divulga, a revela, a dezvălui. B. intr. a se deschide, a se desface. unclosed [Vn'klouzd] adj. deschis, descoperit; expus; (despre răni, tăieturi etc.) neînchis. unclothe ['An'klouo, An-] vb. A. tr. a despuia; a dezbrăca. B. intr. a se dezbrăca. unclothed [-d] adj. dezbrăcat, despuiat, gol. unclotted ['An 'kbtid, An-] adj. necoagulat. uncloud [Vn'klaud, AII-] vb. tr. a risipi norii de pe (cer). unclouded [-id] adj. fără nori, senin; limpede. uncloudedness [-idnis] s. limpezime; seninătate. uncloudy [-i] adj. v. u n c 1 o u d e d. unclubbable ['An' kUbobl, An-] adj. nesociabil, sălbatic. unco ['Aijkou] (scot., «Val.) I. adj. 1. nec unoscut, neobişnuit, straniu; mare, enorm. 2. remarcabil, extraordinar. II. s. 1. lucru ciudat; om straniu. 2. pl. ~s veşti, ştiri. III. adv. (în mod) remarcabil, foart e. ■■ (peior.) the ~ quid bigoţi, habotnici. * uncoacted [.Ankou'sktid] adj. (înv.) sing ur, nesilit de nimeni, din proprie iniţiativă; voluntar, benevol. uncoagulated ['Ank ou.aîgju'leitid] adj. necoagulat. uncock ['An'kok, AII-] vb. tr. 1. a lăsa cocoşul / p ercutorul (armei) în jos fără că arma să ia foc. 2. a lăsa în jos borurile (unei pălării). t ['An'koudşant, An-] adj. neconvingător. uncoil ['An'koil, AII-] vb. A. tr. 1. a de sfăşura, a derula. 2. (mar.) a descolăci (o parâmă, un lanţ etc.). B. intr. a se desfăşura, derula. uncoined ['An'koind, An-] adj. 1. (despre metale) nebătut în monede, nctran sformat în bani. 2. (fig.) original, autentic; neprefăcut, nefăţarnic. uncollated ['Anko 'leitid, -ka'l-, .An-] adj. necolaţionat, neconfruntat. uncollected ['Anka'lektid] adj. 1. neadunat, nestrâns (într-un volum etc.). 2. agitat; care şi-a pierdut sângele r ece. 3. (despre taxe) neperceput, neîncasat. uncolonized f'An'kalanaizd] adj. neco lonizat. uncoloured ['An'kAlad] adj. necolorat; incolor. uncombinable ['Aiikam'b ainabl] adj. care nu se poate combina. uncombined ['Ankam'baind] adj. necombinat ; (chim.) în stare liberă. uncome-at-able ['AnkAiu'etabl, rAn-] adj. (fam.) 1. inacc esibil, de neatins. 2. de neobţinut, de neprocurat. uncomeliness ['An'kAmlinis, An 'k-J s. lipsă de graţie; urâţenie. uncomely ['An'kAmli] adj. 1. dizgraţios, urât. 2. (înv.)



 cuviincios, indecent, obscen. uncomfortable [An'kAmfotabl] adj. 1. neconfortabil , incomod; ~ chair scaun neconfortabil; ~position situaţie incomodă. 2. jenat, sting herit; jenant, neplăcut; he felt ~ se simţea stingher / jenat. 3. dezagreabil, neplăcu t; his views were ~ părerile lui erau dezagreabile. uncomfortableness [-nis] s. li psă de mângâiere, neconsolare. uncomfortably [-1] adv. 1. neconfortabil, incomod. 2. d ezagreabil, neplăcut; neliniştitor.



uncomforted ['An'kAinfatid, An-] adj. nemângâiat, neconsolat. uiicommemorated ['Anka 'memareitid, -mur-] adj. necomemorat. uncommercial ['Anka'ma:f3l] adj. necomerci al; (despre o ţară) care face comerţ puţin. uncommissioned ['Anka'mi/and, rAn-] adj. 1. (to) nedclegat (să). 2. fără slujbă. uncommitted ['Anka'mitid, 


 ered ['An'korjkad, An-] adj. necucerit, neîngenunchiat. unconscientious [.AnikonjV en/as, -kon'Jjen-] adj. neconştiincios. unconscientiousness [-nis] s. lipsă de conştii nciozitate. unconscionable [An'kan/pnablJ adj. 1. ncrezonabil, necumpătat; fără conştiinţă, fără scrupule; ~ bargain tranzacţie împovărătoare pentru una din părţi. 2. excesiv, exagera orbitant; to take an ~ time doing smth. a nu mai termina cu ceva. unconscionable ness [-nis] s. lipsă de conştiinţă.



 991 undeck



unconscious [An'kon/as, 'An'k-] I. adj. 1. inconştient, insensibil. 2. ~ of neştiuto r de; uncourtly ['An'ko:tli[ adj, necurtenitor; lipsit de graţie. care nu pricepe (c» ac.), care nu-şi dă seama de. 3. fără cunoştinţă, leşinat, inconştient. uncouth [An'ku: . (înv.) straniu, ciudat, bizar. 2. greoi, stângaci, neîndemânatic. II. s. the ~ inconştie ntul. 3. aspru, grosolan, necioplit; sălbatic, barbar. uncouthly [-li] adv. 1. stâng aci, cu stângăcie. 2. aspru, grosolan, necioplit; sălbatic. unconsciously [-li] adv. i nconştient; fără cunoştinţă. uncouthness [-nis] s. 1. asprime (a moravurilor etc.). 2. stân . unconsciousness [-nis] s. 1. inconştienţă. 2. insensibilitate. uncovenanted ['An'kAv inantid, -van-, An-] adj. neconvenit, nestipulat prin contract. unconsecrated [' An'konsikreitid, An-] adj. nesfinţit; neblagoslovit. uncover [An'kAvar, 'An'k-] vb . A. tr. 1. a descoperi, a dezveli. 2. a dezvălui; a demasca; unconsenting ['Ankan 'sentin, iAn-] adj. care nu consimte. a revela. 3. (mii.) a lăsa descoperit (un fr ont, o aripă afrontului ele). 4. (şah) a lăsa fără unconsidered ['Ankan'sidad, '-i—] adj. 1 pripit, nesăbuit, negândit. 2. fără valoare. apărare (o figură). B. refl. 1. a se descoper , a se dezveli. 2. (scrimă, box) a se descoperi. unconsolable ['Anksn'soulabl, iAn -] adj. de neconsolat. C. intr. a se descoperi, a se dezvălui, a se demasca. uncon soled ['Ankan'sould] adj. nemângâiat, neconsolat. uncovered [An'kAvad] adj. descoper it, neacoperit (şifig.). unconsolidated [lAnkan'salideitid] adj. neconsolidat. unc oveted ['An'kAvitid, An-] adj. ncrâvnit. unconstitutional ['Anfonsti'tju^snal-, .A n-, -/nai, -/anal] adj. nestatutar, neconstituţional. unconstitutionality ['An'kDn sti'tju:/analiti] s. neconstituţionalitate. uncramped ['An'krampt, An-] adj. liber ; nestânjenit. uncreasable ['Arikri:sabl] adj. neşifonabil. unconstitutionally ['An. konsti'tjujanali, -/anali] adv. (în mod) ncconstituţional. unconstrained ['Ankan'str eind, .An-] adj. nesilit, neconstrâns, liber; spontan. uncreatable ['Ankri:'eitabl [ adj. de necrezut, de neconceput; de neînfăptuit. uncreate ['AnkriO'eit] I. vb. tr. a distruge, a nimici; a stârpi. II. adj. neînfăptuit, necreat. unconstrainedly [-li] aaV. nesilit etc. (v. u n c o n s t r a i n e d). unconstraint ['Ankan'streint] s. lipsă de constrângere; libertate; spontaneitate; uncreated ['Ankri(:)'eitid] adj. v. u n c r e a t e (II). dezinvoltură. uncredit ['An'kredit, An-] adj. (despre zv onuri) neconfirmat. unconsumed [>Ankon'sju:md] adj. 1. (despre un fel de mâncare) neconsumat; neatins. uncritical ['An'kritikal, An-] adj. 1. necritic; lipsit de spirit critic. 2. contrar regulilor criticii. 2. nedistrus (de foc). uncriticize d ['An'kritisaizd, An-] adj. necriticat. unconsummated marriage ['An'kanssmeitid .ma:rid3] s. (jur.) căsătorie neconsumată. uncropped ['An'kropt, An-] adj. 1. netuns. 2. (despre flori etc.) necules. uncontaminated [.Ankan'tamiineitid] adj. necont aminat. uncross ['An'km(:)s] vb. tr. a descrucişa (braţele, picioarele, săbiile ele). uncontemplated ['An'knntempleitid, -tam-, An'k-] adj. neaşteptat, neprevăzut. uncont ented ['Ankan'tentid, iAn-[ adj. nemulţumit, ncsatisfăcut. uncrossable [-abl] adj. ( despre o prăpastie etc.) de netrecut. uncrossed ['An'kro(:)st, 'Ankr-] adj. 1. nec ontrariat. 2. neşters, neradiat; nebifat. 3. (despre uncontested ['Ankan'testid, i An-, .Ankan.t-] adj. necontestat. picioare, mâini etc.) neîncrucişat. 4. (corn.) nebar at; ~ cheque cec nebarat. 5. (despre uncontinuous ['Ankan'tinjuas] adj. care nu e continuu. păduri, oceane, ţinuturi etc.) nestrăbătut. uncontracted ['Ankan'traîktid] adj . (despre cuvinte) necontras. uncontradictable ['Anikontra'diktabl] adj. inconte stabil, irefutabil. uncrowded ['An'kraudid, An-] adj. neaglomcrat; neînţesat. uncont radicted ['An.kontra'diktid] adj. necontrazis, necontroversat. uncrown ['An'krau n] vb. tr. a deposeda (un rege etc.) de coroană, a detrona. uncrowned ['An'kraund, 'Ankr-] adj. fără coroană; detronat. uncontrollability ['Ankan.troula'biliti] s. impo sibilitate de a controla; neascultare, uncrushable ['An'krA/abl, An-] adj. l.(te xt.) care nu se mototoleşte, neşifonabil. 2. (lit.) nesupunere (a unui copil ele). u ncontrollable [.Ankan'troulabl, 'Ankan't-] adj. 1. (despre copii, popoare etc.) nesupus, (despre persoane) neînfrânt, care nu se dă bătut. nedisciplinat, nestrunit. 2. (putere, drept etc.) absolut. 3. necontrolabil. unction ['Anlv'/an] s. 1. ungere (ceremonial). 2. ungere (cu unsoare). 3. unsoare, unguent. uncontrollableness [ .Ankan'troulablnis] s. v. u n c o n t r o l l a b i l i t y . 4. (fig.) balsam. <• to relate smth. with ~ a descrie ceva cu savoare. unctuosity [.ArjAtju'ositi] s



 . onctuozitate. uncontrollably [.Ankan'troulabli] aaV. fără a se putea stăpâni. uncontro versial ['Anikontra'vai/al, -tru'v-] adj. care nu ridică controverse. unctuous ['A rjldjuas] adj. 1. unsuros, gras; uleios. 2. (fig.) onctuos, mieros, dulceag. unc ontroversable ['An.kontra'va:sabl] adj. care nu poate fi controversat, incontrov ersabil. uncultivable ['An'kAltivabl, An-] adj. (despre pământ) necultivabil. uncont roverted ['An'kantrava;tid, -truv-,,-'-'—,'-,—'-] adj. necontestat. uncultivated ['A n'kAltivcitid] adj. necultivat (şi fig.). uncontrovertible ['An'kontrava:tibl, -ab l] adj. incontestabil, indiscutabil. uncultivatedness [-nis] s. lipsă de cultură. un cultured ['An'kAlt/ad, An-] adj. incult, needucat, necultivat. uncontrovertibly [-i] adv. incontestabil. unconventional ['Ankan'ven/anal, -/nai, -/anal] aay. 1, neconvenţional; original. uncurable ['An'kjuarabl, 'kpar-, -'kjo:r-] adj. incurab il, de nevindecat. 2. nonconformist, neformalist. uncurbed ['An'ka:bd] adj. fără frâu (şifig.); neînfrânat. unconventionality ['Ankan'ven/analiti, -/an'ad-] s. independenţă faţă convenţii; uncurl ['An'ka:l, An-[ vb. A. tr. a desface (bucle). B. intr. 1. a-şi de sface buclele. 2. a se originalitate. desfăşura,a se descolăci. unconventionally ['Ank an'ven/anali, -/anali] adv. neconvenţional. uncurrent ['An'kArant] adj. (despre ba ni) care nu are curs, care nu circulă. unconversable ['Ankan'va:sabl] adj. nesocia bil, necomunicativ. uncurtain [Wkaitn, -tan, -tin, An-) vb. tr. 1. a trage / a d a la o parte / a ridica perdeaua. 2. (fig.) a descoperi, a dezvălui, a revela. unc onversant ['Ankan'va:sant] adj. ~ with neversat în, nefamiliarizat cu. unconverted [rAnkanva:tid, 'Ankan.v-] adj. neconvertit. uncurtained [-d] adj. descoperit, fără perdea. unconvertible ['Ankanva:tabl, -ibl, iAn-] adj. (into) neconvertibil, de nepreschimbat uncushioned ['An'ku/and, -ind] adj. fără perne. uncustomary ['An'kAsta mari] adj. neobişnuit. (în). uncustomed [An'kAstamd] adj. ~ merchandise marfă netrecută prin vamă / de unconvicted ['Ankan'viktid, .An-] adj. 1. necondamnat, scăpat de cond amnare. 2. a cărui contrabandă. vină nu a fost stabilită. uncut [Vn'kAt,'--,-'-] adj. 1. netăiat. 2. (despre pietre preţioase) neşlefuit, brut. 3. (despre unconvinced ['Ankan vinst] adj. (if) neconvins (de); sceptic (cu privire la). unconvincing ['Ankanvi nsin] adj. (despre mărturii, jMvestiri, scuze etc.) neconvingător. reprezentaţii teatr ale) necenzurat; neprescurtat, netrunchiat, întreg. uncookable [An'kukabl] adj: ca re nu poate fi gătit, care nu e de gătit. undamaged ['An'dasmid3d] adj. nevătămat. undam nified ['An'dasmnifaid] adj. v, u n d a m a g e d . uncooked ['An'kukt, 'Ank-] a dj. 1. (despre alimente) nepreparat, negătit, crud. 2. (fam.) (despre conturi etc. ) nefalsificat, nemistificat, fidel operaţiunilor reale. undamped ['An'daempt, AII -] adj. (radio) întreţinut, neamortizat. undarkened ['An'da;kand] adj. neîntunecat (şi f ig.). uncoop ['An'ku:p, An-] vb. tr. 1. a pune (o găină) în libertate; a lăsa (o găina) să ugă. 2. (fam.) a elibera (un prizonier). undated1 ['An'deitid] adj. nedatat. undat ed2 adj. (bot.) undulat. unco-ordinated ['Ankou'a:dineitid] adj. necoordonat. un dated bonds [~ 'bondz] s. pi. (ec.) obligaţiuni fără scadenţă, obligaţiuni perpetue. uncoqu ttish ['Ankou'keti/, -ko'k-] adj. lipsit de cochetărie. uncord ['An'ka:d, An-] vb. tr. a dezlega, a desface (un obiect) din legături. undaughterly ['An'da:tali] adj . nedemn de o fiică. undaunted [An'do:ntid, 'An'd-] adj. neînfricat, intrepid. uncor dial ['An'koidial] adj. lipsit de cordialitate. undazzled ['An'daîzld] adj. (by) n eorbit, care nu se lasă orbit (de). uncork ['An'ka:k, An-] vb. tr. 1. a destupa. 2 . (fig.) a dezvălui, a destăinui (sentimente, gânduri etc.). undebarred ['Andi'ba:d, . An-] adj. (from) necxclus (de la); ~ from doing smth. liber uncorrected ['Aiika' rektid,'--.--] adj. necorijat, nerectificat, necorectat. -v- to let a child de a face ceva. go ~ a lăsa un copil nepedepsit. undebased ['Andi'beist] adj. nestrica t, nealterat; curat, neamestecat. undebatable ['Andi'bctabl] adj. indiscutabil. uncorroborated ['Anka'rabareitid, .An-] adj. necoroborat. uncorrupted [.Anka'rAp tidJ adj. neprihănit, necorupt; integru. undebated [Vndi'beitid] adj. nediscutat, nedezbătut. uncorruptible [.Anka'rAptibl, -ablj adj. incoruptibil; corect, cinstit . undecagon [An'dcksgan] s. (mat.) endecagon. undecayed ['Andi'kcid, .An-] adj. 1. intact, nedegradat, în bună stare. 2. (despre lemn) uncostly ['An'fc>(:)stli, An] adj. ieftin; fără valoare. neputrezit; (despre dinţi) necariat, sănătos. uncountable ('A n'kauntsbl, An-] adj. nenumărabil; incalculabil. uncountable noun [~ .naun] s. (gr am.) substantiv ncnumcrabil. undecaying ['Andi'keiin] adj. nepieritor. uncounted ['An'kauntidJ adj. nenumărat, necalculat. undeceive ['Andi'si:v, ,An-] vb. A. tr. a deziluziona, a nu lăsa (pe cineva) să fie amăgit. B. refl. a renunţa la iluzii; a nu se lăsa amăgit (ae iluzii). uncouple ['An'kApl, An-] vb. tr. a decupla, a detaşa, a de



 sface; a debrcia. undecided ['Andi'saidid, .An-,'--.--] adj. nehotărât, şovăitor, nedeci s; incert. uncoupled [-d] adj. decuplat, detaşat, desfăcut; debreiat. undecipherable ['Andi'saifarabl, .An-] adj. indescifrabil. uncourteous ['An'kq:tias, -'ka;t-, -'kaat-J adj. necurtenitor, nepoliticos, grosolan. undeciphered ['Andi'saifad] a dj. nedescifrat. uncourteously [-li] adv. necurtenitor, fără curtenie. undecisive [' Andi'saisiv] adj. nedecisiv, nehotărâtor. uncourteousness [-nisj s. v. u n c o u r t l i n c s s . uncourtliness ['An'ko:tIinis, -'kaat-J s. lipsă de curtoazie / de p oliteţe, grosolănie. undeck ['An'dek, An-] vb. tr. a despuia de podoabe.



 undecked 992



undecked ['AridektJ aaj. 1. neîmpodobit. 2. căruia i s-au scos podoabele / ornamente le. 3. («rar.) nepuntat, fără punte. undeclinable [.Andr'klainabl, .An-] adj. 1. de ne refuzat, de nerespins. 2. (gram.) nedeclrnabil. undecomposed ['An.di:k3m'pouzd] adj. nedescompus. undefaced ['Andi'feist, .An-] adj. nedesfigurat; intact. undef eated ['Andi'fi:tid] adj. neînvins, neînfrânt; care n-a fost învins. undefended ['Andi'f endid, .An-,'—i—] adj. 1, ne-apărat. 2. (jur.) fără apărare. undefiled ['Andi'faild, .An-] dj. curat, pur; nemurdărit, nepângărit. undefinable [.Andi'fainobl, .Andi'f-] adj. de nedefinit. undelayed ['Andi'leid, .An-] adj. neîntârziat, imediat. undelivered ['And i'livadJ adj. 1. nelivrat. 2. nefurnizat, neadus; nepredat. 3. (despre lovituri) nedat. 4. (despre o judecată, un discurs) nepronunţat. undemanding ['Andi'ma:ndirj] adj. uşor; nepretenţios, modest. undemocratic ['An.dem3'kra;tik, -mou'k-, -mu'k-] a dj. nedemocratic, antidemocratic. undemolishable ['Andi'moli/obl] adj. indestruc tibil. undemonstrable ['An'demanstrabl, An-] adj. nedemonstrabil. undemonstrated ['An'denranstreitid] adj. nedempnstrat. undemonstrative ['Andi'monstretiv] adj. rezervat, reţinut. undeniable [.Andi'naisbl, 'Andi'n-] adj. incontestabil, indisc utabil, de netăgăduit. undeniably [-i] adv. incontestabil, indiscutabil. undenominat ional ['Andi.nomi'neijonal, .An-, -/nai, -SonoX\ adj. neconfesional. undenominat ional school [~ 'sku:l| s. şcoală laică. undenominationalism ['Andi.nomi'nei/anslizsm] s. caracter laic / neconfesional. undependable ['Andi'pendobl, .An-| adj. pe ca re nu te poţi bizui, nesigur. under ['Anda'] I. prep. 1. sub, dedesubtul (cu gen.) , mai jos de; village lying ~ the hill sat situat la poalele măgurei / dealului; t he rivulet ~ the castle râuleţul care curge mai jos de castel; ~ arms sub arme; ~ co ver sub scut, sub acoperire; (fig.) ~ one's own vine and fig-tree la tine acasă; în loc sigur; ~ the sun sub soare, pe pământ; where ~ the sun did he go? unde naiba s-o fi dus? 2. sub regimul / autoritatea / domnia (cu gen.); sub comanda (cu gen.); inferior (cu dat.); England ~ the Stuarts Anglia sub domnia Stuarţilor; the great peasant uprising ~ Wat Tyler in 1381 marea răscoală ţărănească din 1381 condusă de Wat Tyl to serve ~ smb. a servi sub ordinele cuiva; there was nobody ~ a captain nu era nimeni cu grad inferior celui de căpitan; to be ~ smb. a fi inferior cuiva (ierar hic). 3. sub, sub influenţa / povara / ameninţarea (cu gen.); to be ~ a vow a fi leg at prin jurământ; forbidden ~ heavy penalty interzis sub (ameninţare de) pedeapsă grea; ~ pain of death sub ameninţarea pedepsei eu moartea; to be ~ sentence of death a f i condamnat la moarte; to be ~ the necessity of a fi constrâns / obligat să; to be ~ a promise to do smth. a fi legat de o promisiune dată de a face ceva; to be ~ fir e a fi sub bombardament; (mar.) ~ hatches a) sub punte; b) la închisoare; c) înmor mânt at; to be ~ sentence a fi condamnat. 4. sub, mai jos de, mai puţin de; to sell ~ c ost a vinde sub preţ(ul de cost); she is ~ thirty are mai puţin de treizeci de ani; books for the ~ tens cărţi pentru copii(i) sub zece ani; in ~ five minutes peste / în mai puţin de cinci minute. 5. în, sub; ~bur very eyes chiar sub ochii noştri; visible ~ the microscope vizibil la microscop; ~ lock and key sub cheie; the question is now ~ consideration chestiunea este în deliberare; ~ treatment în / sub tratament; to be ~ the doctor a fi sub îngrijire medicală; ~ observation (ţinut) sub observaţie; qu estion ~ examination problemă în cercetare / studiu; ~ construction în construcţie; ~ re pair în reparaţie; field ~ corn câmp semănat (cu grâu). 6. potrivit cu, în conformitate cu, după; ~ the present agreement în conformitate cu înţelegerea în vigoare; ~ these condition s în aceste condiţii; ~ Article ten în conformitate cu Articolul 10. II. adv. dedesubt ; to stay ~ for two minutes a sta sub apă timp de două minute; as ~ ca mai jos; to b ring ~ a supune, a subordona; to go ~aj a se scufunda, a se da la fund; b) a pie ri, a dispărea; a se ruina; c) (amer. si.) a muri, a crăpa; to keep ~ a ţine sub depen denţă; to be snowed ~ a fi sub o avalanşă (de lucrări, scrisori, invitaţii etc.). III. adj. 1. inferior, de jos; ~-strata straturi inferioare; the ~ lip buza inferioară, buza de jos; the ~ jaw maxilarul inferior. 2. subaltern, subordonat; ~ clerk funcţiona r subaltern. IV. s. 1. (sl.) relaţii sexuale; contact sexual. 2.pl. (rar) mfărie de corp, lenjerie; chiloţi, indispensabili. under-achiever ['And9r9't/i:vor] s. (amer .) elev sau student ale cărui rezultate la învăţătură sunt inferioare posibilităţilor sale. ract ['Andor'adct] (teatru) vb. A. tr. a juca prost / şters (un rol). B. intr. a j



 uca prost / şters; a juca reţinut (fără a reliefa im rol). underage1 ['Andor'eid3] adj. minor. underage7 ['And3rid3] s. deficit. . underbade ['Anda'beid] past de la und erbid. underbelly [-.beli] s. 1. burtă, pântece, abdomen. 2. (fig.) punct slab / sen sibil. underbid ['Andobid], past underbid sau underbade [-'beid, - t a d ] , par t. trec. underbidden [-'bidn] I. vb. tr. 1. (com.) a oferi condiţii mai bune / mai avantajoase decât (concurenţa), a oferi sub preţul (pieţei etc.). 2. (la jocurile de cărţi to ~ one's hand a cere mai puţin decât valoarea cărţilor din mână. II. [~ .bid] s. ofertă preţul pieţei / concurenţei etc., ofertă la preţ redus. ' underbidder [-?r] s. persoană ca e oferă (ceva) sub preţul pieţei / concurenţei. underbody ['Anda.bDdi] Î.V. u n d e r c a r r i a g e . underbred [~'bred] adj. 1. prost crescut, needucat; vulgar. 2. (de spre un cal) care nu e de rasă. underbrush [~brA/] s. v. u n d e r w o o d (1). un derbuy [~'bai] vb. A. tr. a cumpăra sub preţ, a cumpăra avantajos. B. intr. a cumpăra o cantitate insuficientă. undercall [~ko:l] vb. tr. v. u n d e r b i d (I, 2). under capitalize [-'kaepitdaiz] vb. tr. a aloca fonduri prea mici (cu dat.).



undercarriage ['Anda.kaerkrj] s.' 1. (auto) şasiu (ae automobil etc.). 2. (av.) tr en de aterizare. 3. (ferov.) aparat de rulare. undercarriage half [~ .harf] s. ( av.) semitren de aterizare. undercart ['Andaka:!] s. (av.fam.) tren de aterizare . undercharge ['And3't/a:d3,'—] I. vb. tr. 1. a socoti mai puţin, a plăti sub tarif. 2 . a încărca insuficient (o armă). 3. a încărca incomplet l insuficient (un vagon, camion e tc.). II. s. 1. încărcătură incompletă. 2. plată, socoteală ele. în minus. underclad [~.kla dj. îmbrăcat prea uşor / subţire. underclass ['Ando.kla:sJ s. 1. clasă socială de oameni fo rte săraci. 2. (amer. univ.) anul întâi sau doi al unui colegiu. underclassman [-man], pl. underclassmen s. (amer. univ.) student în anul întâi sau doi al unui colegiu. und er-clerk ['Andakla:k] s. funcţionar subaltern; mic funcţionar/ slujbaş. underclothes [ 'AndaklouSz, înv. -klouz] s. pl. lenjerie (de corp). underclothing [~.klou5irj] s. v. u n d e r c l o t h e s . undercoat [~kout] I. s. 1. haină purtată sub palton; v estă purtată sub haină. 2. puf de blană la animale. 3. strat protector de vopsea. II. [. Ando'kout] vb. tr. a acoperi cu un strat protector de vopsea (caroseria). undercommissary [~'komisari, -ks'mi-] s. subcomisar. under-cook [~.kuk] s. ajutor de bucătar. undercooling [~.ku:lirj] s. (fiz.) suprarăcire. undercover [.Ando'kAvar,'-. -] adj. ascuns; secret; de spionaj. undercroft ['Andakro(:)ft] s. 1. subsol, bec i boltit. 2. (bis.) criptă. undercurrent [~.kArs>nt] s. 1. (mar.) curent de fund / adâncime, curent submarin. 2. (în atmosferă) curent inferior. 3. (fig.) dedesubt, subînţe les (al wnui discurs, al unei acţiuni etc.). undercut I. [~'kAt] vb. tr. 1. (în scul ptură) a tăia sau a săpa în relief. 2. (com.) a oferi la preţ mai mic. 3. (la box) a lovi de jos în sus. 4. a submina, a săpa pe dedesubt (o faleză, un mal etc.). 5. (la golf, tenis) a tăia (mingea). II. ['AndakAt] s. 1. (vet.) muşchi dorsal. 2. (tehn.) unghi de degajare. 3. (mine) amorsare în jos. 4. (la box) lovitură de jos în sus. 5. (la gol f, tenis) tăiere a mingii. 6. (gastr.) fileu, muşchi; spată. undercutter [~.kAtor] s. (tehn.) haveză. underdeveloped ['Andodi'velapt] adj. 1. (ec.) subdezvoltat, slab d ezvoltat. 2. (med.) slab / prost dezvoltat. 3. (fot.) insuficient developat. und erdeveloped countries [~ 'kAntrizJ s. pl. (ec.) ţări slab dezvoltate din punct de ve dere economic. underdevelopment ['Andsdi'velspmsntjs. subdezvoltare. underdo [rA nd3'du:],pas/ underdid ['Andodrd],par/. trec. underdone ['AnoVdAn,'—] vb. tr. a fr ige / a prăji / a coace insuficient etc. underdog ['Andodog,'—'-] s. 1. câine învins (în l uptele de câini). 2. persoană, grup sau grupare învinsă într-o luptă (politică etc.). 3. op at, asuprit; to plead for the ~s a pleda pentru dezmoşteniţii soartei. underdone ['A ndo'dAn,'—] adj. 1. (gastr.) fript / prăjit / copt etc. insuficient; (despre un grătar ) în sânge. 2. (sl„ despre ten) alb, făinos. underdose [~dous] I. vb. tr. a doza insufic ient / incomplet. II. s. doză insuficientă/ slabă. underdress [~dres] vb. intr. a nu a corda suficientă atenţie toaletei; to be ~ed a) a fi îmbrăcat necorespunzător (la o serată tc.); b) SLfiîmbrăcat prea uşor / subţire. underemployment ['Andsrim'pbiiirant] s. (ec.) 1. şomaj parţial, folosire incompletă a forţei de muncă. 2. folosire a forţei de muncă sub lificarea ei. underfloor ['Ands'fb:'] adj. care se află sub pardoseală. undergird [' Ando'ga:d],past. si part. trec. undergirt [-'go:t] vb: tr. a întări; a asigura; a sp rijini. underestimate ['Aridar'estimeit] I. vb. tr. a subaprecia, a subestima, a subevalua. II. s. subapreciere, subestimare, subevaluare. underestimation [~.es ti'mei/an] s. v. u n d e r e s t i m a t e (II). under-excitation [-.eksi'teijan ] s. (electr.) subexcitaţie. > underexpose [-iks'pouz] vb. tr. (fot.) a subexpune.



 underexposure [~iks'pou30r] s. (fot.) subexpunere. underfeed [Ando'fi:d],past şi part. trec. underfed ['Ands'fed] I. vb. A. tr. a subalimenta. B. intr. a se suba limenta. II. s. (tehn.) alimentare la partea inferioară (a maşinii). underfired [-'f arsd] adj. (despre ceramică) insuficient arsă. underflow [~'fIou] s. curent subteran . underfoot ['Ando'fut,'--'-] adv. sub picioare; to keep smb. ~ a ţine pe cineva s ub papuc; to hold one's anger ~ a-şi stăpâni mânia / furia; to trample / tread smth. ~ a călca ceva în picioare. underframe [~'freim] s. (tehn.) schelet, cadru, şasiu (ae maşin a, vagon etc.). under-freight [~'freit] vb. tr. (com. mar.) a sub-navlosi («n vas) . under-gardener [~.ga:dn3r] s. ajutor de grădinar. undergarment [~.ga:mont] s. 1. veşmânt purtat sub alte haine. 2.pl. lenjerie de corp, albituri. undergo [.Ando'gou ,'--'-], past underwent [-'went], part. tree, undergone [-'go(:)n] vb.tr. a sufe ri (o schimbare, o operaţie, o reparaţie etc.); a trece prin, a îndura (o suferinţă etc.); a suporta (o pagubă etc.). undergrad [.Ands.graxi] s. (fam.) v. u n d e r g r a d u a t e . undergraduate [~'graedjuit] I. s. Student. II. a/r. de student; in my ~days în/ pe timpul studenţiei (melc), (pe) când eram student. undergraduette [^grasd ju'et] s. studentă. underground I. [Vnda'graund] aav. 1. subteran. 2. (fig.) cland estin, conspirativ, tainic, secret; ilegal; (despre un partid, o organizaţie) to g o ~ a intra / a trece în ilegalitate.



 993 understrapper



H. ['--'-] adj. 1. subteran, sub pământ; (tehn.) îngropat. 2. (fig.) ascuns, secret, c landestin, conspirativ, ilegal. III. ['—] s. 1. the ~ metropolitan, metrou. 2. org anizaţie clandestină, conspirativă, ilegală. 3. s. (artă) mişcare avangardistă semi-clandes underground floor ['Andsgraund 'fio:1"] s. (constr.) demisol. underground force s [~ 'fo:siz] s. pl. (mil.) forţe armate secrete. underground savage [~ isa;vid3] s. (mar. si.) maşinist care lucrează în camera cazanelor pe o navă de război. underground shaft [~ /a:ft] s. (mine) puţ orb. underground water [~ 'wo:tar] s. (geol.) apă subt erană / de adâncime; pânză de apă freatică. underground worker [~ 'w3:k9r] s. (mine) miner are lucrează în subteran. underground working [~ pwa;kin] s. (mine) exploatare / luc rare (minieră) în subteran. undergrowth ['AndagrouS] ş. 1. (silv.) subarboret. 2. (med .) subereştere, creştere insuficientă, pipernicire. underhand ['Andohsend] I. adv. sec ret, tainic, clandestin, pe sub mână, pe ascuns. II. adj. secret, tainic, ascuns, cl andestin. underhanded [.Ands'hasndid,'-'--,'--."] adj. l.v. u n d e r h a n d (I I). 2. care duce lipsă de mână de lucru; cu personal insuficient. underhandedly [-li] adv. pe ascuns, în taină, în secret, pe furiş. underhoused ['Anda'hauzd] adj. 1. care du ce lipsă de locuinţe, cu locuinţe insuficiente. 2. (despre o familie etc.) cu spaţiu loc ativ insuficient. underhung ['Anda'hArj,'—] adj. prognat, cu prognatism. under-inf lated ['Andarin'fleitid] adj. (despre pneuri etc.) insuficient umflat; umflat sl ab. under-infîation [~in'fleijbn] s. umflare insuficientă / slabă (a unui pneu etc.). underinsurance ['Andarin'/uar^ns] s. (ec.) asigurare parţială. underinsured ['Andsri n'/uod] adj. (ec.) subasigurat. under-jaw ['Anda^o:] s. maxilar inferior. underking [~ikin] s. (rar) vicerege. underlaid [lAnda'leid, 'An-] past şi part. trec. d e la u n d e r l a y . underlain [lAnda'lein, Vn-] part. trec. de la u n d e r l i e . underlay1 ['Anda'lei, 'An-] past de la u n d e r l i e . underlay2 [lAnda 'lei] I. vb. past şt part. trec. underlaid [lAnda'leid] A. tr. 1. a pune sub, a pu ne dedesubtul (cu gen.). 2. (poligr.) a pune (hârtie) to ~smth. with smth. a pune ceva sub (alt)ceva / sub zaţ. B. in/r. (mine) a se înclina (în raport cu verticala). I I. ['Andalei] s. 1. (poligr.) hârtie pusă sub zaţ. 2. (/nine) filon sau puţ înclinat. unde rlease I. [rAnda'li:s] vb. tr. a subînchiria (o casă); a subarenda (o fermă). II. [—li:s ] s. subînchiriere; subarendare. underlessee [~le'si:] s. subehiriaş, sublocatar; su barendaş. underlessor [~ileso:r] ş. persoana care subînchiriază (o casă) sau subarendează ( fermă). underlet pAndo'let, '—] vb. tr. 1. a închiria şan a arenda sub valoarea reală. 2. a subînchiria, a subarenda. underletter [-ar] s. 1. v. u n d e r 1 e s s o r. 2. (corn. mar.) subnavlositor (al unui vas). underlie [-Ands'lai], past underlay ['lei], part. trec. underlain [-'lein] vb. tr. 1. a fi sub; a susţine. 2. a fundame nta, a sta la baza (cu gen.), a fi substratul (cu gen.); the principles that ~ m otor-car construction principiile pe care se întemeiază construcţia automobilelor. und erline I. [-'lain] vb. fr. 1. a sublinia. 2. (fig.) a sublinia, a accentua, a întări , a marca (o idee, un subiect). II. ['Andolain,'--'-] s. 1. (poligr.) linie; lit ere subliniate. 2. (teatru) anunţ. 3.pl. transparent (pentru a scrie în rânduri drepte ). 4. legendă, text (la ilustraţii). underlinen ['Anda.linin] ş. rufarie de corp, lenj erie de corp. underling ['Andalirj] s. subaltern; inferior, subordonat; (peior.) acolit; lacheu, căţel. underlip ['Andalip] s. (anat.) buză de jos / inferioară. underli t ['Anda'lit] adj. slab (i)luminat. underload [lAnda'loud,'--'-] vb. tr. a încărca i nsuficient, a subîncărca. underloading [-in] s. încărcătură insuficientă / în minus. underl [lAiKh'laiirj, 'Anda'l-] adj. 1, de sub, care se află sub, dedesubtul (cu gen.). 2 . (despre principii) fundamental, de bază; (despre cauze) profund, adânc. underman [ 'Ands'msn] vb. tr. a echipa (un vapor etc.) cu prea puţini oameni. undermanned [-d ] adj. 1. (despre un vas) cu (un) echipaj insuficient. 2. cu personal insuficien t; care duce lipsă de cadre. undermasted ['Anda'maistid] adj. (mar.) cu arboradă inc ompletă. undermentioned ['Anda'men/and] adj. menţionat mai jos. undermine [lAnda'mai n, 'Anda'm-j vb. tr. 1. a submina, a săpa. 2. (fig.) a submina, a săpa, a discredita (persoane, reputaţii etc.). 3. a submina, a uza (sănătatea). undermost ['Andamoust] I . adj. cel mai de jos, cel mai de dedesubt; inferior; to be ~ in a contest a fi în vins la lupte. II. adv. dedesubt; to keep one's assailant ~ a-şi ţine adversarul la pământ (la lupte). underneath [iAnda'ni:9, 'Anda'n-] I. adv. dedesubt. II.prep. sub,



 dedesubtul (cu gen.). III. adj. de jos, de dedesubt, inferior. IV. s. dedesubt. undernourish [lAnda'nAri/] vb. tr. a subalimenta, a subnutri. undernourished [t] adj. subalimentat, subnutrit. undernourishment [-mant] s. subalimentaţic, subnu triţie. under-officer I. ['Andarofisa'] (/nil.) s. subofiţer. II. [. ] vb. tr. a dot a (o trupă) cu prea puţini ofiţeri. underpaid1 ['Anda'peid,'—] adj. prost plătit / salariz at / retribuit. underpaid2 past şi part. trec. de la u n d e r p a y . underpants ['Andsipasnts] s. pl. (fam.) chiloţi. underpart [~


underpay ['Ands'pei], past şi part. trec. underpaid [-'peid,'—] vb. tr. a salariza s au a plăti insuficient. underpin [rAnds'pin, 'Anda'p-] vb. tr. 1. a sprijini, a pr opti, a rezema (o zidărie etc.), a subzidi. 2. a pune temelia la. underpinning [-i n.] s. 1. (constr.) subzidire. 2.pl. (fa/n.) picioare. 3. pl. (fam.) lenjerie de corp (în special pentru femei). underplay ['Anda'plei] vb. intr. 1. a juca cartea mică păstrând pe cea mare. 2. v u n d e r ac t(B). underplot [~pht] s. (teatru) acţiune / intrigă secundară. underpopulated Kpopjulcitid] adj. subpopulat, slab populat. un derpressure [~'pre/3r] s. (fiz.) presiune scăzută, subpresiunc, vacuum, vid. underpr ice [~prais] s. preţ de nimic / derizoriu. underproduce [~pr3'dju:s] vb. intr. a p roduce în cantitate insuficientă, a fi în deficit cu producţia. under-production [~pra'd Ak/3n] ş. producţie deficitară, subproducţie. underproof spirit ['Andspru:f 'spirit] s. alcool subgradat. underprop [.Anda'prop] vb. tr. a propti, a susţine, a sprijini. underquote [~'kwout] vb.tr. v. u n d e r b i d (1,1). underrate [lAnds'reit, 'An da'r-] vb. tr. 1. a subevalua, a subestima, a subpreţui. 2. a impune mai puţin (un i mobil etc.). under-rent [~'rent] vb. tr. a subînchiria. underrun ['Anda'rAn] s. 1. (infor.) terminare a unui program înainte de timpul prevăzut. 2. (corn.) livrare in ferioară calităţii comandate. underscore [tAnda'sko:1-] vb. tr. a sublinia (şifig.). und erscoring [~'sko:rirj] s. subliniere (şifig.). undersea ['Andssi:] adj. submarin. underseas [iAnda'si:z] adv. pe sub apă; în adâncul mării. Under-Secretary ['Anda'sekratr i] s. (pol.) (şi ~ of State) ministru subsecretar de stat; Parliamentary ~ membru al Cabinetului britanic; Permanent ~ grad echivalent acelui de director sau secr etar general într-un minister (în Anglia). undersell ['Ando'sel], past şi part. trec. undersold ['Ands'sould] vb. tr. 1. a vinde mai ieftin. 2. a vinde sub preţul de co st. underseller [-9r] s. negustor care vinde sub preţul de cost. underset I. ['And aset] s. (mar.) curent submarin; curent contrar celui de la suprafaţă. II. [-'set] v b. tr. a sprijini, a propti, a susţine (o zidărie, o schelărie). under-sheriff [~i/eri fj ş. (amer.) ajutor de şerif (funcţie corespunzătoare celei de subprefect). undershirt [~i/9:t] s. maiou, flanelă de corp. undershot [~/ot] adj. 1. (despre roţi etc.) acţion at pe dedesubt (de apă). 2. v. u n d e r h u n g . undersign [.Anda'sain, 'Ancto's -] vb. tr. a subsemna, a subscrie. undersigned ['Andasaindj I. adj. subsemnat. I I. s. the ~ subsemnatul; we, the ~ subsemnaţii. undersized [~'saizd] adj. 1. care este de mărime subnormala, subdimensionat. 2. de statură mica. underskirt [~ska:t] s . jupon. underslung [~.slArj] adj. (tehn.) suspendat; (auto) ~ spring arc montat sub osie. undersoil [~soil] s. subsol. undersold [~'sould],past şi part. trec. de la u n d e r s e l l . undersong [~son] s. 1. acompaniament, refren, melodic se cundară. 2. (fig.) sens ascuns. understaffed [~'sta:ft] adj. (despre o instituţie) c u personal insuficient, care duce lipsă de personal / de cadre. understand [.Ands' stasnd], past şi part. trec. understood [-Anda'stud] vb. A. tr. 1. a înţelege, a price pe; a percepe, a sesiza; to make oneself understood a se face înţeles; no one could ~that from my words nimeni nu ar putea interpreta astfel cuvintele mele. 2. a su bînţelege, a da de înţeles; a presupune; what do you ~ by this? ce vrei să spui cu asta?; I understood her to mean am înţeles că vrea sa spună; I ~ you to say that dacă vă înţeleg b vreţi să spuneţi că; am I to ~that? trebuie să înţeleg că? 3. a auzi, a afla, a fi informat that you have a new job după câte ştiu / ai o slujbă nouă. 4. a conveni; it was understoo d we were to meet at eight o'clock am convenit să ne întâlnim la ora opt. 5. a şti, a cu noaşte; I quite ~ that expenses were to be paid ştiu prea bine că trebuiau plătite chelt uielile. 6. a se pricepe la; he ~s business se pricepe la afaceri; to ~ driving a car a şti să şofeze; to ~ horses a se pricepe la cai. B. intr. I. a înţelege, a pricepe; a fi înzestrat cu raţiune; a raţiona. 2. to ~ about a înţelege (cu ac.), a se pricepe la. understandable [-sbl] adj. inteligibil, de înţeles. understanding [-in] I. s. 1. înţele



 gere, inteligenţă,, deşteptăciune; pătrundere, pricepere, discernământ. 2. înţelegere, armo ord; convenţie; to come to an ~ a ajunge la un acord. 3. (filoz-) raţiune, gândire. 4. pl. (glumeţ, si.) picioare; ghete, încălţăminte. II. adj. inteligent, deştept; înţelegător state ['Anda'steit] vb. tr. a atenua (faptele); a minimaliza; a trece (unele luc ruri) sub tăcere. understatement [-mant] s. atenuare (a faptelor); declaraţie incomp letă; trecere sub tăcere (a unor lucruri); eufemism. under-steward [Vndaistjuad] s. subintendent. understock [~'stDk] vb. tr. 1. a furniza în stocuri prea mici. 2. (t ehn.) a alimenta cu combustibil pe la partea inferioară. understood [~'stud] past şi part. trec. de la u n d e r s t a n d. understrapper [-istra?p3r] s. (fam.) v. u n d e r 1 i n g.



 under-stratum 994



undeterminable ['Andi'tsmiinabl] aay. 1. (despre lucruri) de nedeterminat. 2. (d espre under-stratum [~'stra:t3m, -strei-], pl. si under-strata [~rstra:t3, ~'str eit9] s. strat inferior. persoane) de neconvins. undetermined ['Andi'to:mind] «ay. 1. (despre cantităţi, date etc.) nedeterminat. 2. (despre . understudy [—iStAciiJ (te cum) I. s. dublură. II. vb. tr. 1. a dubla («« rol, tin actor). 2. a studia (un rol) în vederea dublării. probleme) nedecis. 3. (despre persoane) nehotărât. 4. (chim.) nedoza t. under-tablecloth [~.teiblkbO] s. faţă de masă de protecţie (care se pune direct pe ma să, undeterred ['Andi'to:d] aay. netulburat, nedescurajat; nereţinut, neoprit. sub c ea de pânză). undeveloped ['Andi'velopt] aay. 1. (despre subiecte, planuri etc.) ned ezvoltat, undertake [rAndo'teik],past undertook [-'tuk],part. trec. undertaken l -'teikn] vb. A. tr. nedesfăşurat. 2. (despre plante, animale, pui etc.) nedezvoîtat, îna poiat. 3. (despre ogoare, 1. a lua asupra sa, a-şi asuma (răspunderea), to ~ to do s mth. a se angaja de a face ceva. minţi etc.) necultivat. 4. (fot., despre film) ne developat. 2. a întreprinde (o călătorie etc.). 3. (înv.) a lua pe cineva în antrepriză; acerca puterile undeviating ['An'diivieitin] aay. 1. drept, direct, nedeviat. 2. constant, nedezminţit. cu cineva. B. intr. 1. a da o promisiune / garanţie. 2. (înv.) a fi garant. 3. (fam.) a se undevout ['Andi'vaut] adj. necucernic. ocupa de fune ralii. ' undid ['An'did] past de la u n d o. undertaker [lAiido'teiko'] s. 1. pe rsoană care întreprinde ceva. 2. (înv.) antreprenor (de undies [Vndiz] s. pl. (prese, de Ia u n d e r c 1 o t h e s) (fam.) rufărie de corp, lenjerie construcţii etc.). 3 . ['AndoiteikoM antreprenor de pompe funebre. (de damă sau copii, mai ales chiloţi). undertaking [lAndo'teikin] s. 1. întreprindere, acţiune, iniţiativă. 2. ['Anda.teikin] undifferentiated ['Andifs'renJ'ieitid] aay. nediferenţiat. antrepriză de pompe funeb re. 3. întreprindere (comercială, industrială etc.), antrepriză undiffused [rAndi'fju;zd ] aay. (despre lumină) directă, nedifuză. (de construcţii). 4. angajament, promisiune; ( y'ur.) submisiune; to give an ~ a face o undigested ['Andi^estid] adj. 1. indige st. 2. dezordonat, haotic; ~ knowledge cunoştinţe promisiune. confuze. ' under-tenan t ['Ando'tenant] s. subarendaş; subehiriaş. undigestible ['Andi'djestobl] aay. indig est. under-the-counter [,And9i53ikauntor] adj. 1. (despre mărfuri) vândut în mod undig nified [An'dignifaid] aay. lipsit de demnitate, înjositor. clandestin / pe sub tej ghea. 2. ilegal; neautorizat. undiluted ['Andai'luitid] aay. nediluat; integral; (despre vinuri) curat, nebotezat; (despre underthings ['AndoOirjz] s. pl. lenje rie de corp (pentru femei). un acid) concentrat. undertint [-tint] s. (arte) nua nţă slabă, culoare ştearsă / estompată. undiminished ['Andi'minijt] adj. nemicşorat; neştir nediminuat. undertone [~toun] s. 1. semiton. 2. ton slab / reţinut (în vorbire etc.) ; to speak in ~s undimmed [Wdimd] adj. strălucitor, luminos; (despre ochi) care nu e tulbure, care a vorbi în surdină; ~ of hostility duşmănie surdă; ~ of discontent nemulţu ire reţinută. vede bine. 3. (arte) culoare slabă. 4. (fig.) nuanţă, notă; there was an ~ of regret in his words era undine ['Andi:n] s. (mito/.) ondină. o notă de regret în cuvin tele lui. undiplomatic ['AnidipkVmaetik] aay. nediplomatic; lipsit de diplomaţie. undertook [.Ando'tuk] past de l« u n d e r t a k e. undirected ['Andi'rektid] I. a dj. 1. neîndrumat; nedirijat, nediriguit. 2. (despre scrisori) undertow ['Andotou] s. (mar.) curent de fund / submarin; resac. Iară adresă. II. adv. (a face ceva) fără or dine, fără instrucţiuni. undertype generator [>Ands'taip d3em'reitor] s. (electr.) din am de tip inferior. undisbursed ['Andis'borst] aay. (com.) nedebursat. undervalu ation ['Andoivadju'ei/an] s. 1. subevaluare, subapreciere. 2. depreciere. undisc erned ['Andi'somd] aay. nevăzut, nezărit. undervalue [~'va;lju:] vb. tr. 1. a subeva lua, a subaprecia. 2. a dispreţui; a deprecia. undiscernible ['Andi'samsbl] aay. i mperceptibil; invizibil. undervest [~vest] s. maiou, flanelă de corp. undiscerning f'Andi'ssmin] aay. fără discernământ. underwater ['And3'wo:tor] adj. subacvatic; submar in. undischarged [rAndis't/a:d3d] aay. 1. (despre vase, arme de foc, acumulatori etc.) underwater camera [~ 'kasmora] s. (cin.) aparat de filmat sub apă. nedescărca t. 2. (jur.) (despre obligaţiuni) neachitat; (corn.) nesoldat; ~ bankrupt falit un derwater-to-surface missile [-tosaifiz 'misail] s. (mar. mii.) rachetă lansată de un nereabilitat. 3. (despre obligaţiuni morale) neîndeplinit. submarin în imersiune. und isciplined [An'disiplind] aay. nedisciplinat. underwear [rAnd3wsor] s. rufărie / l



 enjerie de corp. undisclosed ['Andis'klouzd] aay. nedivulgat, ascuns. underwent [lAndo'went] past de la u n d e r g o. undiscomfited ['Andis'komfitid] aay. (rar ) nedescurajat, nedemoralizat. underwood ['Ands'wud] s. 1. lăstăriş, tufăriş, vegetaţie sub arborii unei păduri. 2. (silv.) undisconcerted ['Andiskan'ssitid] adj. netulburat, nebuimăcit. subarboret. undiscountable ['Andis'kauntsbl] aay. (com.) fără scont. unde rwork ['Ando,wo:k] I. vb. A. intr. 1. a lucra prea puţin / insuficient. 2. a cârpaci . undiscouraged [Andis'kArk^d] aay. nedescurajat, neabătut. 3. a lucra ieftin. B. tr. 1. a executa (o lucrare) la repezeală; a face de mântuială. 2. a lucra undiscovcra ble [rAndis'kAvşrebl] aay. nedescoperit, de negăsit. mai ieftin decât (cineva). II. s. muncă necâlificată; muncă de jos; cârpăceală. undiscovered ['Andis'kAvod] aay. nedescoperi negăsit; land at that time ~ pământ underworld [~wo:ld] s. 1. infern, iad. 2. lume int erlopă, mediu criminal, pleavă necunoscut în epoca aceea. (a societăţii). 3. (poetic) anti pod. undiscriminated l'Andis'krimineitid] aay. fără alegere, fără discernământ. underwrite 'Andsrait], past underwrote [-rout], part. tree, underwritten [-ritn] vb. undisc riminating ['Andis'krimineitirj] aay. care nu distinge, care nu face distincţie; fără A. tr. 1. (înv.) a subscrie, a scrie dedesubt. 2. a semna. 3. (înv.) a subscrie; a g aranta, a asigura (mai ales împotriva riscurilor maritime); to ~poIicies of insura nce a subscrie discernământ. undiscussed [Vndis'kAst] aay. nediscutat, nedezbătut. pol iţe de asigurare. B. intr. a face asigurări (mai ales maritime). undisguised ['Andis 'gaizd] aay. 1. nedeghizat, nemascat. 2. (desprefire, caracter) sincer, underwri ter [~irait3rJ s. 1. membru al unei societăţi de asigurare. 2. the ~s a) societatea deschis, franc. de asigurări; b) asigurător maritim. undisguisedly ['Andis'gaizidliJ adv. deschis, franc, pe faţă. underwriting ['Andaraitin] s. 1. garanţie de emisiune; subscripţie forfetară. 2. subscriere undisheartened ['Andis'ha:t(o)nd] aay. neabătut, nedescurajat. (a unei poli(e de asigurare), garantare (împotriva unui risc). 3. as igurare maritimă. undisillusioned ['Andizi'lu^and] aay. nedeziluzionat. underwriti ng commission ['Andsraitirj ko'mijbn] s. (ec.) comision de garanţie. undismayed [' Andis'meid] aay. neînfricat; nesperiat; nedescurajat; ncafectat ~by fără underwriting rate [~ reit] s. (ec.) taxă sau primă de asigurare. . underwritten [~-ritn] \. part. trec. de la u n d e r w r i t e . II. adj. subsemnat, subscris. să se sperie de. undispatched ['Andis'pajt/d] aay. neexpediat, netrimis. underwrote [~rout] past de la u n d e r w r i t e . undispelled ['Andispeld] aay. neîmprăşţiat, nerisipit. undes cribable ['Andis'kraibabl] aay. indescriptibil. undispersed ['Andispa:sd] adj. 1 . nedispersat, intact. 2. (med., despre o tumoare) undescribed ['Andis'kraibd] a ay. nedescris, nestudiat, necercetat. ncrezorbit. undescried ['Andis'kraid] aay. neobservat. undisposed ['Andis'pouzd] aay'. 1. (of) nevândut; neînchiriat; (despre fete) nemăritată. undeserved ['Andi'zorvd] aay. nemeritat; injust. 2. (uiv.) v. i n d i s p o s e d . undeservedly ['Andi'zsrvidli] adv. (în mod) nemeritat, pe nedrep t. undisputable ['Andis'pju:tobl[ aay. indiscutabil, incontestabil. undeserving [/uidi'zo:viri] adj. 1. fără merit, nedemn. 2. neinteresant. undisputed ['Andis'pju: tid] aay. necontestat, necontroversat. undeservingly [-li] aaV. fără să fi meritat. un dissembling ['Andi'semblirj] adj. deschis, sincer, franc, neprefăcut. undesignated ['An'dezigneitid] adj. nedesemnat, neindicat. undissolved ['Andi'solvd] aay. 1. (chim.) nedizolvat, netopit. 2. (despre contracte, undesigned [rAndi'zaind] aay . 1. involuntar, accidental. 2. neaşteptat, neprevăzut. undesignedly ['Andi'zainidli ] adv. fără intenţie, involuntar, fără premeditare, (în mod) căsătorii etc.) nedesfăcut. un uishable ['Andis'tingwi/abl] aay. 1. (from) de nedeosebit (de). 2. imperceptibil , întâmplător. abia sesizabil. undesigning ['Andi'zainirj] aay. candid; neartificial. undistinguished ['Andis'tingwiJtJ adj. 1. neremarcabil, mediocru, banal. 2. care nu se undesirable ['Andi'zaioroblJ I. aay. nedorit; inoportun. II. s. the ~ ind ezirabilul. distinge, care nu se deosebeşte, asemănător, leit. undesirableness l-nis] s. inoportunitate. undistinguishing ['Andis'tirjgwijirj] adj. v. u n d i s c r i m i n a t i n g . undesired f'Andi'zaisd] aay. nedorit; inoportun. undistracted ['Andis'tnektidj adj. (despre persoane) netulburat. undesirous ['Andi'zaioros] aay. nedorit, puţin dornic. undistraught ['Andis'troitJ aay. (lit.J sănătos (la minte) . undesisting ['Andi'zistirj] aay. I. necurmat. 2. tenace, perseverent. undespai ring ['Andis'peorirj] aay. perseverent (in aşteptarea realizării speranţelor), care un distressed ['Andis'trest] aay'. neîntristat, care nu e abătut. undistributed ['Andis 'tribju:tid] aay. nedistribuit, nerepartizat. nu disperă. undisturbed ['Andis'ts:b d] aay. 1. netulburat, liniştit, calm. 2. nederanjat, netulburat, undestroyed ['An



 dis'troid] aay. intact, nedistrus. nemişcat; volumes left ~ for years cărţi neatinse d e ani de zile. undetachable ['Andi'taît/sbl] aay. nedetaşabil, de nedespărţit; de nedezl ipit. undisturbedly [Vuidis'taibidli] adv. 1. netulburat, cu calm, liniştit. 2. fără înt rerupere. undetected f'Andi'tektid] aay. (despre greşeli etc.) neobservat; (despre răufăcători) nedescoperit; nedetectat. undiversified ['Andai'vaisifaid] aay. monoton.



 995 unessential



undiverted ['Andai'vaitid] adj. 1. (despre curenţi etc.) neabătut. 2. (despre atenţie) neclintit, fix. 3. (despre persoane) neînveselit, neamuzat. undivided ['Andi'vaid id] adj. 1. tot, deplin, întreg; give me your ~attention acordă-mi întreaga dumitale a tenţie. 2. nedespărţit; ~ friends prieteni nedespărţiţi; ~ opinion opinie unanimă. undivide roperty [-'propati] s. (jur.) proprietate indiviză. undivulged ['Andai'VAld3d[ adj . nedivulgat. undo l'An'du:], past undid [Wdid], part. trec. undone ['An'dAn] vb . tr, 1. a anula, a desfiinţa; to ~ a treaty a anula un tratat. 2. a desface, a de schide, a dezlega, a descheia; to ~ the seam a desface cusătura. 3. a ruina, a dis truge, a desfiinţa; to ~ one's reputation a distruge reputaţia cuiva; to ~ the misch ief a repara răul. undoable ]'An'du:3bl] adj. 1. care nu se poate îndeplini; (despre o sarcină) imposibil. 2. detaşabil, care se poate desface. undock ['Aiidok] («iar.) v b. A. tr. a scoate (o nava) din docuri. B. intr. (despre o navă) a ieşi din doc. und oer ['An'du:sr] s. 1, autor al ruinei (cuiva). 2. (înv.) seducător. undoing ['An'dui in] s. 1. ruină, distrugere; desfiinţare; dezlegare. 2. desfacere. undomestic ['An'd ou'mestikj adj. (despre femei) care nu c gospodină. undone ['An'dAn] I. vb.part. t rec. de la u n d o. II. adj. 1. desfăcut; to come ~a) (despre noduri) a se desface ; b) (despre păr) a se desface, a se descurca; c) (despre şuruburi) a se deşuruba, a s e slăbi; a se desprinde; d) (despre haine) a se descheia, a se deschide; e) (despr e pachete) a se despacheta, a se desface. 2. ruinat, pierdut; we are ~ suntem pi erduţi. 3. neterminat, neisprăvit; neîndeplinit; to leave nothing ~ which might help a nu neglija nimic din ceea ce ar putea fi de ajutor. undouble [WdAbl] vb. tr. (r ar) a dezdoi (o hârtie). undoubled [-d] adj. (la bridge) necontrat. undoubted [An' dautid] adj. neîndoios, indubitabil, incontestabil. undoubtedly [-li] adv. fără îndoială, hotărât, categoric. undoubting [An'dautirj] adj. convins. undrainable [An'dreinsbl] adj. 1. (despre teren) nedrenabil. 2. (despre o mină, un izvor) inepuizabil. undra ined [An'dreind] adj. nedrenat. undramatic ['Andre'mxtik] adj. (despre o operă) li psit de dramatism. undrape ['An'dreip] vb. tr. a scoate draperiile de la. undraw ['An'dro:],past undrew ['An'dru:],part. trec. undrawn [rAn'dK>:n] vb. tr. a tra ge (zăvorul, perdelele, cortina). undreamed-of [An'dremtov] adj. nevisat, nesperat , neînchipuit, neaşteptat. undreamt-of adj. v. u n d r e a m e d - o f . undress ['A n'dres] I. vb. A. tr. 1. a dezbrăca. 2. (med.) a debandaja (o rana), a scoate band ajul / pansamentul. B. intr. a se dezbrăca. II. ['Andres] s. 1. ţinută de casă; neglijeu . 2. (mii.) mică ţinută; in ~a) în neglijeu; b) (mil.) în mică ţinută. undressed ['An'drest . 1. neîmbrăcat, dezbrăcat. 2. nebandajat; ~ wound rană nepansată. 3. nepreparat, nelucrat ; ~ leather piele brută; ~ logs buşteni nelucraţi; ~shop window vitrină nearanjată. undres s uniform ['Andres 'ju:nifo:m] s. (mil., mar.) mică ţinută. undrew ['An'dru:] past de la u n d r a w. undried ['An'draid] adj. neuscat. undrilled [An'drild] adj. 1. ( mii.) neinstruit. 2. neperforat. undrinkable [An'drinksbl] adj. nepotabil, de ne băut. undrunk ['An'drAnk] adj. nebăut. undue ['An'dju:] adj. 1. neoportun, nepotrivi t; tardiv. 2. nelegitim, nejust, nedrept. 3. excesiv, exagerat; use of ~ authori ty abuz de putere. 4. (corn.) (despre o trată) nescadent. undulant ['Andjubnt] adj . unduios, unduit. undulant fever [~ Ti:vsr] s. (med.) febră ondulantă, bruceloză. und ulate ['Andjuleit] I. vb. tr. si intr. a se ondula, a (se) văluri. II. adj. ondula t. undulation [iAndju'lei/n] s. 1. ondulaţie. 2. mişcare ondulatorie. 3. accident (d e teren); mişcare (de teren). undulatory ['Andjubtari] adj. 1. ondulatoriu. 2. und uios. undulous ['Andjubs] adj. unduios. unduly [rAn'dju:li] arfv. 1. (a plăti, a r eclama) pe nedrept. 2. nemăsurat, prea, exagerat. unduteous [An'djuitbs] adj. care nu-şi respectă obligaţiile (filiale, conjugale etc.). undutiful [An'diu:tifi»l] adj. v. u n d u t e o u s . undutifully [-i] aaV. nedemn (ae un fiu etc.). undutifulnes s [-nis] s. ncîndeplinire a îndatoririlor (filiale etc.). undyed [An'daid] adj. nevo psit, neboit, necănit. undying [An'daiirj] adj. nemuritor, veşnic; neperisabil. unea rned ['An'amd] adj. 1. nemeritat. 2. necâştigat prin muncă; ~ increment creştere a valor ii nedatorată muncii. unearth ['An'o:6] vb. tr. 1. a dezgropa. 2. (cinegetică) a sco ate din vizuină. 3. (fig.) a scoate la iveală; a descoperi. unearthly [An'a:61i] adj . 1. ceresc, sublim. 2. nepământesc, din altă lume, supranatural. 3. lugubru, sinistru , -v- (fam.) at an ~ hour la o oră imposibilă. unease ['An'iz] s. (lit.) v. u n e a



 s i n e s s (1). uneasily [-iii] adv. 1. stingherit, jenat. 2. tulburat, nelinişti t. uneasiness [-inis] s. 1. stinghereală, jenă. 2. nelinişte, tulburare. uneasy [-i] a dj. 1. neliniştit, alarmat; I am ~ sunt neliniştit; ~ sleep somn neliniştit / agitat. 2. stingherit, jenat, incomodat; I felt ~ m-am simţit prost (si despre sănătate); ~ fe eling sentiment de jenă. 3. (înv.) dificil, greu. uneatable ['An'ktabl] adj. necomes tibil, de nemâncat.



uneaten [An'i:tn] adj. nemâncat; ~ bread resturi de pâine. uneconomic ['Anikka'nomik ] adj. 1. neeconomic, contrar legilor economiei. 2. nelucrativ, neremuneratoriu. uneconomical [-al] adj. 1. v. u n e c o n o m i c. 2. neeconomic(os), costisito r. unedited ['An'editid] adj. 1. needitat, nepublicat. 2. (despre un text) fără apar at critic, fără note şi comentarii. uneducated ['An'edjukeitidJ adj. 1. needucat, fără edu caţie, fără învăţătură; incult. 2. (despre pronunţare etc.) vulgar, necultivat, incult. une ['Ani'feist] adj. neşters, intact. uneffected ['Ana'fektid] adj. neîndcplinit. unele cted ['Ani'lektid] adj. (despre un candidat) neales. uneliminated ['Ani'limincit id] adj. neeliminat. unelucidated ['Ani'lu:sideitid] adj. nelămurit, nelimpezit, n eelucidat. unemancipated [Vni'mayisipeitid] adj. 1. (despre minori) neeinancipat . 2. (înv.) (despre sclavi) neliberat. unembarassed ['Anim'bterast] adj. dezinvolt , nestingherit. unembellished ['Aiiim'beli/t] adj. neînfrumuseţat, neîmpodobit, fără înflor turi. unembittered ['Anim'bitad] adj. neamărât, neîntristat. unembodied ['Anira'bodid] adj. imaterial; fără corp. unemotional ['Ani'mou/srol] adj. lipsit de emotivitate, neemotiv; neimpresionabil, unemotionally [-i] adv. impasibil, cu sânge rece. unemp hatic ['Anira'fEetik] adj. 1. fără energie. 2. (lingv.) neaccentuat. unemployable [' Anim'pbbbl] adj. care nu poate fi angajat (într-un post); incapabil. unemployed [' Anim'pbkl] I. aaj. 1. neocupat, inactiv. 2. fără ocupaţie, fără lucru. 3. neîntrebuinţat, n losit; ~ funds fonduri neproductive. II. s. pi. the ~ şomerii. unemployed relief s tation [~ ri'li:f iStei/n] s. birou de ajutor pentru şomeri. unemployment ['Anim'p bimsnt] s. şomaj. unemployment benefit [~ ibenifit] s. (amer.) ajutor de şomaj. unem ployment compensation [~ .kompsnseijsn] s. v. u n e m p l o y m e n t b e n e f i t . unemployment exchange ['Anim'pbimsnt iksit/eind3] s. bursa muncii; birou d e plasare a braţelor de muncă. unemployment fund [~ fAnd] s. fond de asigurare împotri va şomajului. unemptied [An'emptid] adj. negolit; nedescărcat; încă plin. unenclosed ['A nin'klouzd] adj. 1. (câmp) neîngrădit; ~ town oraş deschis. 2. (călugăr) care poate ieşi di tire. 3. (instalaţie) fără dispozitiv de protecţie, neprotejat; (angrenaj) fără carter. une countered ['Anin'kaunted] adj. nemaiîntâlnit; nemaivăzut. unencumbered ['Anin'kAinbad] adj. 1. neîmpovărat, necopleşit; ~ widow văduvă fără copii. 2. (jur.) fără sarcini (ipotec egrevat. unended ['An'endid] adj. neterminat, neisprăvit. unending [An'endin] adj. 1. interminabil, fără sfârşit. 2. etern. unendorsed ['Anin'do:st] adj. 1. (corn.) neand osat. 2. nesprijinit; nesancţionat. unendowed [Vnin'daud] adj. neînzestrat (cu calităţi spirituale sau capital); (despre o logodnică) fără zestre. unendurable ['Anin'djuarabl ] adj. insuportabil, de neîndurat; intolerabil, de netolerat. unenforceable ['Anin 'fo;s9bl[ (despre contracte etc.) neexecutoriu. unenforced ['Anin'fo:st] adj. (d espre legi) ncaplicat, care nu e în vigoare. unengaged ['Anin'geidsd] adj. neangaj at; neocupat; liber; disponibil. unengaging ['Anin'geid3in[ adj. neatrăgător; care n u e simpatic. un-English ['An'irjgli/] adj. 1. (despre comportare ele.) nedemn d e un englez. 2. (despre expresii, construcţii etc.) necnglezesc, contrar spiritulu i limbii engleze. unenlightened ['Anin'laitnd] adj. neluminat, neînvăţat; nelămurit, ign orant. unenlightening ['Anirilatanin] adj. care aruncă prea puţină lumină asupra unei ch estiuni; needificator. unenlivened ['Anin'laivnd] adj. 1. uniform, monoton. 2. n eînfrumuseţat, neîmpodobit. 3. neînsufleţit, neanimat. unentangled ['Anin'taerjgld] adj. 1 . neîncâlcit, neîncurcat. 2. liber, care nu e încurcat (cu vreo femeie). unentered ['An' entsd] adj. 1. unde nu se intră; unde nu s-a intrat, unde nu s-a pătruns. 2. neînregis trat, neînscris. unenterprising ['Ane'ntspraizirj] adj. neîntreprinzător. unentertaini ng ['Anicnts'teinin] adj. nedistractiv, puţin amuzant; plictisitor. unenthusiastic ['Aniin8ju:zi'a:stik] adj. lipsit de entuziasm, rece. unenthusiastically [-aii] aaV. fără entuziasm, rece, cu răceală. unequable ['An'i:kw9blJ adj. inegal, neregulat. unequal [rAn'i;kwol] adj. 1. inegal, disproporţionat. 2. incapabil; ~ to doing smt h. incapabil de a face ceva. 3. neregulat; ~ puise puls neregulat. unequalled [d] adj. neegalat, fără egal, neasemuit. unequal-lengthed ['An'i:kwDl'len8t] adj. de lungime neegală. unequal-sided [~'saidid] adj. cu laturi neegale. unequipped ['Ani



 'kwipt] adj. 1. neechipat. 2. nepregătit, neadaptat împrejurărilor. unequivocal ['Ani' kwivâksl] adj. neechivoc, precis, clar. unequivocally [-i] adj. fără echivoc; clar, li mpede. unerring ['An'9:rin] adj. infailibil, fără greşeală. —i unerringly [ l3 adv. cu pre cizie; fără greşeală. unerringness [-nis] s. infailibilitate, siguranţă, precizie. unescapa le ['Anis'keipabl] aay. inevitabil. unescorted ['Anisko:tid[ aay. neescortat, fără e scortă. unessayed ['Ane'seid] adj. neîncercat. unessential ['Ani'senjsl] adj. neesenţi al, neimportant.



 unestablished 996



unestablished ['Anis'tffiblijt] adj. 1. (despre biserică) separat de stat; neconfo rmist. 2. (despre personal etc.) ajutător, auxiliar. uneven ['An'iivanJ adj. 1. cu asperităţi, zgrunţuros. 2. neegal, variabil; neregulat. 3. (despre numere) fără soţ. 4. (d spre teren) accidentat. uneven-aged [~'eid3d] adj. de vârste diferite. unevenly [' An'kvsnli) adv. 1. inegal. 2. neregulat. unevenness ['An'iivannis] s. 1. inegali tate, neegalitate. 2. denivelare; caracter accidentat (al drumului). 3. caracter neregulat (al pulsului etc.). uneven parallel bars ['An'kvsn 'parolei 'ba:zj s. pl. (gimnastică) paralele inegale. uneventful ['Ani'ventful] adj. fără incidente; cal m, liniştit, senin. unexamined [.Amig'zaemind] adj. neexanîinat; neverificat. unexam pled [iAnig'za:mpld] adj. neasemuit, fără egal, unic. unexcelled ['Anik'seld] adj. n eîntrecut, neasemuit. unexceptionable [lAnik'sep/ansbl] adj. ireproşabil, fără cusur. un exceptionableness f-nis[ s. caracter ireproşabil. unexceptional ['Anik'sep/ansl] a dj. 1. (despre reguli) fără excepţie. 2. v. unexceptionable. unexciting ['Anik'saitinJ adj. insipid, searbăd; neinteresant; monoton. unexcused ]'Aniks'kju:zd] adj. neie rtat. unexecuted ['An'eksikju;tid[ adj. 1. (despre un proiect etc.) neexecutat, neîndeplinit, neefectuat, nerealizat; (jur.) ~deed act nevalidat. 2. (despre conda mnaţi) neexecutat. unexemplified ['Anig'zemplifaidJ adj. neexemplificat, fără exemple. unexpansive ['Aniks'pamsiv] adj. 1. (despre gaze) nedilatabil. 2. rece, neexpan siv. unexpectant ['Aniks'pektant] adj. ~ of care nu aşteaptă (cu ac.), care nu se aşte aptă la. unexpected ['Aniks'pektid] I. adj. neaşteptat, inopinat; neprevăzut. II. s. t he ~ neprevăzutul. unexpectedly [-li] adv. neaşteptat (de), incidental. unexpectedne ss [-nis] s. caracter neaşteptat. unexpendable ['Aniks'pendsbl] adj. 1. esenţial, ab solut necesar. 2. inepuizabil, care nu poate fi cheltuit. 3. nedisponibil (pentr u a fi cheltuit). unexperienced ['Aniks'piorionst] adj. (despre efecte etc.) car e nu a (mai) fost încercat. unexplainable ['Aniks'pleinsbl] adj. inexplicabil, de neexplicat. unexplained ['Aniks'pleind] adj. neexplicat, nelămurit. unexplicables ['Aniksplikablz] s. pl. (tnv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unexplicit [' Aniks'plisit] aay. neexplicit; neclar, obscur. unexploded ['Aniks'ploudid] adj. 1. (despre obuze) neexplodat. 2. (fig., despre o teorie) încă valabil, încă actual. unex ploited ['Aniks'pbitid] adj. neexploatat. unexplored ['Aniks plo:d] adj. neexplo rat, necercetat. unexposed ['Aniks'pouzd] adj. ascuns, tăinuit; nedemascat; ~ to l a adăpost de. unexpressed ['Aniks'prestJ adj. 1. neexprimat. 2. (gram.) subînţeles. un expressibles ['Aniks'presablz] s. pl. (înv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. u nextinguishable ['Aniks'tingwi/abl] adj. de nestins, de nepotolit. unextinguishe d ['Aniks'tingwi/t] adj. nestins, nepotolit. unfaded ['An'feidid] adj. neofilit, neveştejit; proaspăt. unfading ['An'feidin] adj. 1. care nu se ofileşte, care nu se d ecolorează. 2. trainic, durabil, nepieritor. unfailing ['An'feilirj] adj. 1. sigur , nedezminţit. 2. devotat. 3. (despre un izvor etc.) inepuizabil. unfailingly [-li ] adv. sigur etc. (v. u n f a i 1 i n g). unfair ['An'fea'] aay. 1. injust, inco rect, inechitabil. 2. (despre jocuri) necinstit. unfairly ['Anfeoli] adv. injust etc. (v. u n f a i r). unfairness ['Anfanis] s. 1. incorectitudine, lipsă de just eţe. 2. rea-credinţă.. unfaithful ['An'feiOfwl] I. adj. necredincios, infidel; neloial . II. s. pl. (bis.) the ~ necredincioşii. unfaithfulness [-nis] s. infidelitate; n ecredinţă, neexactitate. unfaltering [An'fo:lt3rirjj aay. ferm, neşovăitor, hotărât. unfalt ringly [-li] adv. fără şovăire, neşovăitor, ferm, hotărât. unfamiliar ['Anfa'milia1"] adj. amiliar, puţin cunoscut, nefamiliar, necunoscut; to be ~ with a nu cunoaşte (un subi ect etc.): a nu fi la curent cu. unfamiliarity ['Anfg-mili'aîriti] s. 1. caracter nou, noutate (a unui Ioc etc.). 2. ~with necunoaştere a (cu gen.), ignorare a (cu gen.). unfashionable ['An'fasJrioblJ aay. demodat; it is ~ to wear gaiters nu se mai poartă ghetre. unfasten [[An'fa:sn] vb. tr. a dezlega; a desface, a detaşa, a d esprinde; a descheia, a deschide. unfastening [-in] s. 1. dezlegare, desfacere. 2. desprindere. 3. slăbire; deşurubare. unfathered ['An'fa:53d] aay. 1. (despre copi i) fără tată; nelegitim. 2. (despre zvonuri) neîntemeiat. 3. (despre o teorie etc.) anon im; nerecunoscut de autor. unfatherly ['An'fa:S3li] aay. nedemn de un tată.. unfat homable ['An'fasâamabl] aay. 1. (despre prăpăstii etc.) insondabil, fără fund. 2. (despre un mister etc.) impenetrabil; (despre expresia feţei etc.) inscrutabil. unfathomab



 leness [-nis] s. caracter insondabil, adâncime insondabilă. unfavourable ['An'feivsr obl] adj. nefavorabil, neprielnic; defavorabil. unfavourably [-i] adv. nefavorab il etc. (v. u n f a v o u r a b 1 e). unfavoured ['An'feivsd] adj. nefavorizat, neajutorat. unfearful ['An'fioful] aay. (of) netemător (de). unfeasible [An'fo.abl ] adj. de nerealizat, nerealizabil, irealizabil. unfeathered [An'faSsd] adj. fără pe ne. unfed ['An'fed] aay. nehrănit; nenutrit; prost hrănit; (despre motoare) nealimen tat.



unfeeling [An'fi:lin] adj. 1. insensibil, nesimţitor. 2. neîndurător, nemilos, fără inimă. nfeelingly [-li] adv. 1. eu răceală. 2. neîndurător etc. (v. u n f e e 1 i n g 2). unfei gned [An'feind] adj. sincer, nesimulat, neprefăcut. unfeignedly [-li] adv. sincer etc. (v. u n f e i g n e d). un'felt ['An'felt] aay. care nu se simte, care nu a fost simţit. unfenced ['An'fenst] adj. 1. (despre un teren) neîngrădit, neîmprejmuit. 2 . (despre agregate) neprotejat, fără carter, fără instalaţie de protecţie. unfertilized [An fo:tilaizd] aay. 1. (despre sol) neîngrăşat, nefertilizat. 2. (despre un ou) nefecunda t. unfetter ['An'fets'] vb. tr. a descătuşa (si fig.), a elibera. unfettered ['An'fe tod] adj. liber, neîncătuşat (şi fig.). unfilial [An'fillsl] aay. nedemn de un fiu. unfi nished ['An'finijt] aay. neisprăvit, neterminat; brut, nefasonat; (muz.) the Unfin ished Symphony Simfonia Neterminată (a lui Schubert). unfinished game [~'geim] s. (la şah, joc de cărţi etc.) partidă întreruptă. unfired ['An'faiad] aay. 1. neincendiat. 2. (despre cărămidă etc.) nears. 3. (mii., despre arme) nedescărcat, care nu a tras. unfit I. ['An'fit] I. ady'. 1. nepotrivit; impropriu, neconvenabil. 2. (mii.) inapt. I I. [An'fit] vb. tr. (for) a face inapt (pentru); a pune în imposibilitate (de). un fitly ['An'fitli] adv. nepotrivit etc. (v. u n f i t). unfitness ['An'fitnis] s. 1. caracter nepotrivit, impropriu. 2. (si physical ~) constituţie debilă; lipsă de sănăta te. unfitted ['An'fitid] aay. nepotrivit, impropriu. unfitting ['An'fitirj] aay. nepotrivit, neconvenabil, impropriu; deplasat, inoportun. unfittingly [-li] aay . nepotrivit etc. (v. u n f i 11 i n g). unfittingness [-nis] s. caracter nepotr ivit; inoportunitate. unfix ['An'fiks] vb. A. tr. a desface, a detaşa, a desprinde . B. intr; a se desface, a se detaşa, ase desprinde. unfledged ['An'fled3d] aay. 1 . (despre păsări) fără pene; golaş; (despre pui) nou-născut. 2. (fig., despre persoane) făr erienţă (de viaţă); neexperimentat; novice; (glumeţ) cu caş la gură; 3. (fam., glumeţ) gol unfleshed ['An'fle/t] aay. 1. care n-a gustat carne; ~ sword sabie care încă n-a tăiat carne vie. 2. (fam.) neexperimentat, novice. unflinching ['An'flintjirj] ady'. 1. neclintit, ferm. 2. stoic; impasibil. unflinchingly [-li] adv. neclintit etc. (v. u n f 1 i n c h i n g). unfold ['An'fould] vb. A. tr. 1. a desface, a dezdo i (cute, îndoituri); a despături, a desf㍠şura (o pânză). 2. (fig.) a dezvălui, a explica, pune (gânduri, intenţii). 3. a scoate din ţarc (oi, vite etc.). B. intr. 1. a se desfăşura . 2. (despre taine) a se dezvălui. unforeseeable ['Anfo:'si:3bl] aay. imprevizibil , de neprevăzut. unforeseeableness [-nis] s. imprevizibilitate. unforeseeing ['Anf o:'si:ii)] aay. neprevăzător. unforeseen ['Anfo:'si:nj aay. neprevăzut, inopinat, neaşte ptat; ~ expenses cheltuieli neprevăzute; (y'ur.) ~ circumstances cauze de forţă majoră. unforgettable ['Anfo'gotobl] aay. de neuitat. unforgetting [VuuVgetin] aay. care nu uită (uşor), cu memorie bună. unforgivable ['Anfs'givsbl] adj. de neiertat. unforg iving ['Anfa'givin] ady. neiertător; necruţător; implacabil: unformed j'An'fo:md] aay. neformat, fără formă, inform. unfortunate ['An'fo;tfnit] I. ady. 1. nenorocos, ghinio nist. 2. nenorocit. 3. (despre o eroare) regretabil; (despre un prilej) nefavora bil. II. s. 1. nenorocit. 2. femeie pierdută. unfortunately [An'foitjVmitli] adv. din nefericire; din păcate. unfounded ['An'faundid] ady. (despre argumente etc.), neîntemeiat, nefondat, fără bază, fără suport, fără / lipsit de temei. unfreeze ['An'frkz] . tr. 1. a dezgheţa; a decongela. 2. (ec.) a debloca (fonduri). B. intr. a se dezg heţa, a se topi. unfreezable ['An'fri:z3bl] ady. necongelabil, care nu îngheaţă. unfrequ ent ['An'fri:kwont] ady. v. i n f r e q u e n t . unfrequented ['Anfri'kwentid] ady. nefrecventat, nevizitat. unfriended ['An'frendid] aay. fără prieteni; antipatiz at. unfriendliness ['An'frendlinis] s. neprietenie, lipsă de prietenie; ostilitate , duşmănie. unfriendly ['An'frendli] ady. 1. neprietenos, ostil, urâcios. 2. (despre împ rejurări) nefavorabil, neprielnic. unfrock ['An'frok] vb. A. tr. a despopi, a răspop i. B. rey7. a lepăda rasa. unfrozen ['An'frouzn] ady. 1. dezgheţat. 2. neîngheţat, necon gelat. unfruitful ['An'fru:tf«l] aay. neroditor, nerodnic, sterp (şi fig.). unfruitf ulncss [-nis] s. nerodnicie, sterilitate (şi fig.). unfulfilled ['Anfal'fild] ady.



 neîndeplinit, nerealizat; neadeverit. unfunded ['An'fAndid] adj. (despre datorii) neconsolidat. unfurl [rArifo:l] vb. A. tr. 1. a arbora (un steag); a desface (o pânză de corabie). 2. a desfăşura.B.intr.a se desfăşura. unfurnished ['An'fo:ni/t] ady. ne obilat. ungainliness ['An'geinlinis] s. stângăcie; lipsă de graţie. ungainly [An'geinli] I. adj. (despre persoane sau mişcările lor) dizgraţios, diform, greoi; neîndemânatic. II. adv. (în mod) greoi, neîndemânatic. ungear ]'An'gi3r] vb. tr. (tehn.) a debreia, a sc oate din viteză (un motor). ungenerous ['An'd33naras] ady. 1. lipsit de mărinimie; z gârcit; ingrat. 2. (despre sol) sterp, steril. ungentle [An'd3entl] aay. aspru, du r, brutal. ungentlcmanlike [An'd3entlm3n'laik] ady. nedelicat; prost crescut; vu lgar; nelalocul lui.



 997 uninspired



ungentlemanly [Au^entlmanli] adj. v. u n g e n t l e m a n l i k e . unget-at-ab le ['Anget'aetgbl] adj. (fam.) inaccesibil, inabordabil. ungird [An'gaid], past şi part. trec. ungirded [-id] sau ungirt [An'g9:t] vb. fr. (lit.) a descinge. ungi rt [<\.n'g9:t]I.pastşipart. trec. de Ia u n g ir d. II. adj. destins, relaxat, neînc ordat. unglazed [An'gleizd] adj. (despre fereastră, tablou) fără geam; (despre hârtie) m at, nelucios. . ungloved [An'gUvd] adj. desmăhuşat, {ară mănuşi. unglue [An'glu:] vb. A. i r. a dezlipi; (jig.) a-şi dezlipi (ochii). B. intr: a se dezlipi. ungodliness [An' godlinis] s. impietate. ungodly [An'godli] adj. 1. necredincios, lipsit de pieta te, nereligios. 2. păcătos, ticălos. ungovernable [An'gAvanabl] adj. 1. neguvernabil; nedisciplinat. 2. (despre pasiuni etc.) de nestăpânit. ungoverned [An'gAvand] adj. 1 . Iară guvernare. 2. (despre patimi) nestăpânit, neînfrânat. ungraceful [An'greisful] adj. dizgraţios; neîndemânatic, greoi. ungracefully [-i] adv. fără graţie; greoi, neîndemânatic racious [An'grei/as] adj. 1. (despre o muncă) neplăcut, dezagreabil. 2- lipsit de co rdialitate, de amabilitate. 3. v. u n g r a c e f u l . ungraciously [-li] adv. fără cordialitate, fără căldură, fără amabilitate. ungraciousness [-nis] s. lipsă de cordia / de căldură / de amabilitate. ungraduated [An'grsedjueitid] adj. 1. fără diplomă universi tară, fără grad / titlu universitar, tară studii superioare. 2. negradat, neprogresiv. 3 . (med., despre vase) negradat. ungrammatical ['Angra'mfetikal] adj. negramatica l, agramat. ungrateful [An'greitful] adj. nerecunoscător, ingrat. ungratefully [-i ] adv. cu nerecunoştinţa. ungratefulness [-nis] s. nerecunoştinţa, ingratitudine. ungrou nded [Wgraundid] adj. neîntemeiat, nefondat; to be ~in a subject a nu cunoaşte eleme ntele unui subiect. ungrudging ['An'grAd3irj] adj. 1. generos, darnic, larg. 2. dat / dăruit din toată inima. ungual ['Arjgwal] adj. (zool.) unghinal; privitor la c opită, ca de copită. ungrudgingly [-li] 1. adv. mărinimos, fără meschinărie. 2. cu dragă in unguarded ['An'ga:did] adj. 1. nepăzit, ne-apărat. 2. imprudent. 3. (despre un mecan ism) fără dispozitiv protector. unguardedly [-li] adv. 1. neatent; fără chibzuinţă. 2. din nadvertenţă. unguardedness [-nis] s. neatenţie; imprudenţă. unguent ['Arjgwant] s. unguent , alifie. unguiculate [An'gwikjuleit] adj. (biol.) unguiculat. unguided [An'gaid id] adj. necălăuzit; (fam.) in an ~ moment într-un moment de neatenţie. unguinous ['Angw inas] adj. uleios; unsuros. ungulate ['Arjgjuleit] I. adj. (zool.) în formă de copită. II. s. 1. (zool.) animal copitat, cu copite. 2. (med.) instrument în formă de cârlig pentru extragerea fetusului mort; cârligul lui Braun. unhackneyed ['An'haeknid] ad j. (despre un subiect etc.) nou, ieşit din comun, original. unhallow ['An'ha;lou] vb. tr. a profana, a pângări. unhallowed [-d] adj. 1. nesimţit. 2. mirean, laic. 3. ne legiuit, imoral. unhampered [An'hEempad] adj. liber, nestingherit; nestânjenit. un hand [An'ha;nd] vb. tr. (înv., Ut.) a da drumul (din mână, cu dat.), a lua mâinile de pe . unhandy [-i] adj, 1. neîndemânatic, stângaci. 2. incomod, supărător, care deranjează. 3. mar.) greu de cârmuit. 4. greu de manipulat, dificil de mânuit. unhang ['An'hserj], past şi part. trec. unhung ['An'hArj] vb. tr. a scoate, a da jos (din poziţia atârnată). unhappily [An'hsepili] adv. din nefericire; nefericit; prost (exprimat etc.). u nhappiness [An'hcepinis] s. 1. nefericire; griji. 2. caracter impropriu / neferi cit (al unei expresii etc.). unhappy [An'hsepi] adj. nenorocit, nefericit, amărât; h e looks ~ pare nefericit. unharmed ['An'ha:md] adj. neatins, nevătămat; he will be ~ nu i se va face nici un rău. unharmonious ['An'haimounias] adj. nearmonios. unhar ness ['An'homis] vb. tr. 1. a dezhăma. 2. (înv.) a scoate armura de pe. unhatted ['A n'hastid] adj. iară pălărie, cu capul descoperit. unhealthful ['An'heloful] adj. nesănătos , insalubru. unhealthiness ['An'helSinis] s. insalubritate. unhealthy [An'helOi] adj. 1. nesănătos, suferind, bolnăvicios, bolnav. 2. insalubru, nesănătos. 3. morbid. 4. (mil., si. despre un sector) periculos, primejdios. unheard [rAn'ho:d] adf 1. ne auzit; ~ of a) nemaiauzit; fără precedent; b) (despre un autor etc.) necunoscut. 2. neaudiat; to condemn smb. ~ a condamna pe cineva fără a-1 audia. unheard-of-ness [~o vnis] (fam.) caracter nemaiauzit / nemaipomenit. unheated ['An'hi:tid] adj. neîncălz it. unheeded ['An'hi:did] adj. căruia nu i se acordă atenţie; neobservat; neglijat. un heedful [Vn'hiidful] adj. v . h c e d l e s s . unheeding ['An'hi:dirj] adj. nepăsăt or; neatent. unhelped ['An'helpt] adj. 1. neajutat, neajutorat. 2. neservit (la masă). unhelpful ['An'helpful] adj. (despre sfaturi etc.) nefolositor, puţin util; z



 adarnic, inutil, van. unhep ['An'hep] adf (amer. si.) care nu este în pas cu moda; învechit. unhesitating [An'heziteitin] adf care nu ezită, prompt, decis, hotărât. unhes itatingly [-li] adv. fără a ezita, hotărât, decis, prompt.



unhewn [rAn'hju:n] adf nccioplit, netăiat, brut. unhindered ['An'hindad] adf nestânj enit, liber. unhinge ['An'hnK^] vb. tr. 1. a scoate din ţâţâni (o uşă). 2. a deplasa, a dem nta. 3. a tulbura, a scoate din minţi. unhintable ['An'hintabl] I. adj. la care nu se poate face (o) aluzie / o referire. II. s. pi. ~s (înv. glum.) chiloţi, indispen sabili, izmene. unholiness [An'houlinis] s. 1. impietate. 2. caracter profan. un holy [An'houli] adf 1. (despre un lucru) profan; nelegiuit. 2. (fam.) teribil, g rozav, nemaipomenit. unhood ['An'hud] vb. tr. 1. a îndepărta o glugă, o scufie, o bone tă sau o husă de pe. 2. a decapota. 3. a decoperta unhook ['An'huk] vb. A. tr. 1. a scoate / a da jos din cârlig / cui. 2. a deshăma (un atelaj). 3. a decopcia (o rochi e). 4. (şl.) a lua (un obiect) şi a pleca fără încuviinţarea proprietarului. B. intr. 1. (d spre un atelaj) a se desface, a se desprinde, a se deshăma. 2. (despre rochii) a s e decopcia, a se desface din copci. unhooked ['An'hukt] adj. (despre rochii etc. ); to come ~ a se decopcia. unhoped-for [An'houptfo:1"] adj. nesperat, neaşteptat. unhorse ['An'ho:s] vb. tr. 1. a da jos din şa / de pe cal. 2. a scoate / a deshăma caii (de la căruţă, de la tun). 3. a destitui. 4. a înfrânge, a răsturna. unhoused ['An'hau d] adf 1. fără adăpost. 2. descoperit, în aer liber. unhung ['An'hArj] paşi şi part. trec. e la u n h a n g . unhurt ['An'ha:t] adf teafăr / întreg şi nevătămat, intact; nelovit, ne atins. Uniat ['ju:nii£et, -niat] s. (re/.) uniat, unit, greco-catolic. uniaxial [j umi'îeksial] adj. (fiz.) (despre cristale) uniax; care are o singură axă, monoax. unic ameral ['jmni'kasmaral] adf (pari.) (sistem) unicameral. unicellular [ju:ni'selj ubr] adf 1. (biol.) unicelular. 2. (electr.) cu o singură celulă. unicorn ['ju:niko: n] I. adf unicorn, (zool.) cu un singur corn. II. s. (mito/.) inorog, unicorn. u nicorn-fish ['ju:niko:nfi/] s. (iht.) narval (Monodon monoceros). unicostate [ju :ni'kosteit] adj. (biol.) unicostat. unidentified [Anai'dentifaid] adj. ne ident ific at; (despre un avion) necunoscut. unidimensional [ijuinidai'men/snal] adj. unidimensional. unidirectional [.jumidai'rckjbnd] adj. (/iz.) unidirecţional; (ele ctr.) unipolar; (cib.) uniorientat. unifiable ['jumifaiabl] adj. care poate fi u nificat, unificabil. unification [.jumifi'keijn] s. unificare. unifilar ['jumi'f ariV] adj. (electr.) monofilar, cu un singur fir. uniflow engine [jumiflou end3i n] s. (tehn.) maşină cu eefucurent. uniform ['ju:nifo:m] I- adj. uniform, neschimbător , regulat. II. s. uniformă; in full ~ în mare ţinută. III. vb. tr. 1. a uniformiza. 2. ( mil.) a îmbrăca în uniformă. uniformed [-d] adj. (îmbrăcat) în uniformă. uniformity [-ju:ni iti] s. 1. uniformitate; regularitate (de funcţionare). 2. (bis.) conformism. unif y ['jumifai] vb. tr. a unifica, a uni, a reuni. unilateral ['jumi'lsetoral] adj. unilateral. unillusioned ['Ani'lju^snd] adj. care nu îşi face iluzii. unillustrated [An'ibsitreitid] adj. 1. neilustrat, fără imagini. 2. (despre o gramatică etc.) fără exem ple, neilustrat, neexemplificat. unillustrious ['Ani'Ustriss] adf ignorant, necu noscut, obscur. unimaginable [lAni'ma^insbl] adj. inimaginabil, de neînchipuit. un imaginative ['Ani'ma^inativ] adf fără imaginaţie, lipsit de imaginaţie, prozaic. unimagi nativeness [-nis] s. lipsă de imaginaţie. unimpaired ['Anim'pe^d] adj. 1. intact, într eg. 2. neslăbit, în plină putere; with faculties ~ în posesiunea tuturor facultăţilor. unim eachable [iAnim'pi:t/3bl] adj. inatacabil, incontestabil; (purtare) ireproşabilă. un impeded [rAnim'pi:did] adj. fără obstacol; neîmpiedicat. unimportance ['Anim'po:ts>ns] s. lipsă de importanţă / de însemnătate. unimportant |'Anim'po:t3nt] adj. fără importanţă te, lipsit de importanţă / de însemnătate, neimportant, neînsemnat. unimposing ['Anim'pouz irj] adj. neimpunător, care nu impresionează. unimpressed ['Anim'prest] adj. ncimpre sionat. unimprovable [rAnim'pru:v3bl] adj. care nu poate fi îndreptat / îmbunătăţit / cori jat. unimproved ['Anim'pru:vd] adf neîndreptat, neîmbunătăţit, necorijat; (despre un prile j) nefolosit; he left this advantage ~ n-a tras nici un profit de pe urma acestu i avantaj. unincorporated ['Anin'ko:p3reitid] adf 1. (mai ales amer., despre o s ocietate, asociaţie etc.) neconstituit, neautorizat. 2. neîncorporat. unincorporated territories [~'tcrit3riz] s. pi. (amer. pol.) the ~ teritoriile neîncorporate (zo na canalului de Suez, insulele Samoa Americane, insulele Midway şi insula Wake). u ninflammable ['Anin'flaMiiobl] adf neinflamabil; necombustibil. uninflated ['Ani n'fleitid] adj. (despre pneuri, baloane etc.). 1. neumflat. 2. dezumflat. uninfl ected [Vnin'flcktid] adj. (lingv.) inflexionar, fara flexiuni. uninfluenced ['An



 'influanst] adj. neinfluenţat, neprevenit. uninfluential ['Aniinflu'en/iol] adj. fără influenţă; neinfluent. uninformed ['Anin'fo:md] adj. 1. neinformat. 2. ignorant, inc ult. uninhabitable [rAnin'ha3bitobl] adj. de nelocuit. uninhabited ['Anin'hasbit id] adj. nelocuit, pustiu. uninhibited ['Anin'hibitid] adj. neinhibat. uninjured ['An'ind39dJ adj. nevătămat, neatins, intact. uninquisitive ['Anin'kwizitiv] adj. p uţin curios, lipsit de curiozitate. uninspired [Anin'spaiad] adj. 1. neinspirat. 2 . neînsufleţit, neanimat.



 uninstructed 998



univalent ['jumi'vastent] adj. monovalent. uninstructed ['Anin'strAktid] adj. ne instruit; neinformat. univalve ['jumivarfv] aay. (despre moluşte) univalv. uninsur ed [rAnin'/u3d] adj. (against) neasigurat (contra). universal [.ju:ni'v3:s3l] ad j. universal; ~ favourite persoană iubită de toată lumea. uninterested ['An'intristid] adj. neinteresat, indiferent. universal agent [~ 'eid33nt[ s. (y'«r.) mandatar ge neral. unintelligent ['Anin'telid33nt] adj. neinteligent; mărginit. universalism [ .ju:ni'V3:s3liz3m] s. (rel.) universalism. unintelligible ['Anin'telid3obl] adj. neinteligibil, de neînţeles. universalist [iju:ni'v3:s3list] s. (rel.) universalist . unintentional ['Anin'ten/snal] adj. neintenţionat, involuntar. universality [ijm niva'sseliti] s. v. u n i v e r s a l n e s s . unintentionally [-i] adv. (în mod) neintenţionat, fără (nici o) intenţie, involuntar. universalization [ju:niv3:solai'zei/ n] s. universalizare, generalizare. uninteresting ['Anin'tristinJ adj. neinteres ant, lipsit de interes, care nu prezintă interes. universalize [.jumi'vssslaiz] vb . tr. a universaliza, a generaliza. unintermitting ['An.int3:'mitin] adj. neîntrer upt, continuu. universalness [tju:ni'v9:solnis] s. universalitate, caracter univ ersal. uninterrupted ['Aninta'rAptid] adj. neîntrerupt, continuu. r universal join t [.ju(:)ni'v3:s3l 'd3oint] s. (telm.) cardan. uninuclear ['ju:ni'nju:klis ] adj . (biol.) mononuclear, uninuclear. universal suffrage [ju:ni'V3:s3l 'SAfrid3] s. (pol.) vot universal. uninvited ['Anin'vaitid] adj. neinvitat, nepoftit; he cam e ~ a venit fără invitaţie. universe ['ju:nivs:s] s. univers; cosmos. uninviting ['Ani n'vaitirj] adj. neatrăgător. university [,ju:ni'v3:siti] I. s. universitate; to go d own from the ~ a) a părăsi union ['ju:nisn] s. 1. (pol.) uniune (de state); the Sovi et Union Uniunea Sovietică; the South African Union Uniunea Sud-Africanâ; the (Ameri can) Union Uniunea universitatea; b) a pleca în vacanţă; to go up from the ~ a.intra l a universitate. II. adj. Americană, Statele Unite. 2. (pol.) unire, alipire; the ~ of Transylvania with Romania universitar. unirea Transilvaniei cu România; the Uni on unirea Angliei cu Scoţia (in 1707). 3. sindicat, university education [~ edju'k eijn] s. învăţământ superior; studii superioare, preg㍠uniune (profesională), societate; c ~sindicat cu un număr limitat de membri; ~ control tire universitară. control sindi cal. 4. asociere a câtorva comune pentru ajutorarea săracilor; azil de săraci universi ty entrance examination [~'entrens igzaemi'nei/n] s. examen de admitere la al ma i multor comune. 5. unire, concordie, armonie; to live in perfect ~ a trăi în deplină universitate. înţelegere / armonie. 6. (telin.) racord, cuplaj, (piesă de) legătură, îmbina e. 7. (mar.) university extension (class) [~ iks'ten/n (klu:s)] s. curs popular organizat de o pavilion (britanic); ~ down pavilion (britanic) în berna. universit ate; universitate populară. university man [~ masn] s. om cu studii superioare / u niversitare. union card ]'ju:njon ku:d] s. carnet de sindicat, legitimaţie de sind icalist. university town [~ tăun] s. oraş / centru universitar. union cloth [~ klo(: )0j s. ţesătură din fibre amestecate. Union flag [~ ffeg] s . v . U n i o n J a c k . univocal [jumi'vouksl] adj. univoc. unjoin ['An'd3oin] vb. tr. a despărţi, a separa. unionism ['jumisnizsm] s. 1. sindicalism. 2. (ist.) unionism. unjoint [-t] vb. tr. a diseca; a dezmembra. unionist ['jumionist] s. 1. sindicalist, membru al un ui sindicat. 2. (ist.) unionist, adversar unjoyous [An'd3Dios] adj. trist, mohorât . al autonomiei Irlandei; (amer.) adversar al secesiunii în timpul războiului civil. unjust ['An'd3Ast] adj. 1. nedrept, injust, inechitabil. 2. (»iv.) necredincios, neloial. unionize ['jmnionaiz] vb. tr. a sindicaliza. unjustifiable [An^Astifaia bl] adj. de nejustificat, nejustificabil; de nescuzat. unionized ['jumionaizd] a dj. care are sindicat(e), sindicalizat. unjustifiably [-i] adv. (în mod) nejustifi cabil; (în mod) inexcuzabil. Union Jack ['ju:nian 'd3a:k] s. drapelul /pavilionul britanic. unjustified [An'd3Astifaid] adj. nejustificat; neexplicat; (despre o l iotărâre) nemotivat. union label [—ilcibl] s. insigna membrilor unui sindicat. unjustl y |'An'd3AStli] adv. pe nedrept. union nut ]'ju:nj3n nAt] s. (telm.) piuliţă olandeză / de cuplare. unkempt ['An'kempt] adj. 1. nepieptănat, ciufulit. 2. (despre înfăţişare) neî grijit, union regulations [~ regu'leifnz] s. pi. prevederi sindicale. union shop [~ /op] s. (mai ales amer.) 1. întreprinderefimeţionâtuiîn baza unui contract neglijent . 3. (despre limbaj) neîngrijit, vulgar. unkennel ['An'kcnl] vb. tr. 1. a scoate d



 in vizuină (o vulpe etc.). 2. a da în vileag, între patron si sindicat. 2. contractul respectiv (v. 1). a demasca. union smashing [~-sma?rirj] s. spargere a sindicate lor. unkind ['An'kaind] adj. 1. lipsit de bunăvoinţă, puţin binevoitor, neprevenitor. 2. crud, union station [~'steijri] s. (amer.) gară (centrală) comună deservind mai multe companii aspru, răutăcios. feroviare. unkindliness [-linis] s. 1. lipsă de bunăvoinţă. 2. sprime (a climei etc.). union suit [~ sju:t] s. (amer.) salopetă, combinezon (tie aviator etc.). unkindly ['An'kaindli] I. adj. v. u n k i n d. II. a


 numai dacă îmi cere iertare. II. prep. afară de, cu excepţia (cu gen.); no other drink, (prin stingerea unei servituti etc.); ~ of joint property proprietate / posesiu ne comună ~wine nici o altă băutură cu excepţia vinului. / în comun. unlettered ['An'letsdJ adj. ignorant, incult. unlicensed ['An'laisonst] adj. 1. neautorizat, ilicit. 2. nepatentat; nebrevetat. univalence ['jum'ivîebns] s. monovalenţă.



 999 unostentatiousness



unmeet [An'mi:t] adj. nepotrivit, impropriu; indecent. unlikable ['An'laiksbl] a dv. v. u n 1 i k c a b 1 e. unmendable [An'mendsbl] adj. ireparabil. unlike ['An 'laikj I. adj. (to) neasemănător (cu), diferit (de); (ftz.) ~ poles poli contrari un mentionable [An'men/anabl] I. adj. inexprimabil, de nemărturisit. II. s.pl. ~s (înv. ) / de semne contrarii; (mat.) ~ signs semnele plus şi minus; (electr.) ~ charges în cărcături de semne contrarii. II. prep. 1. neasemănător cu, diferit de; he is quite ~ hi s father nu-i indispensabili, izmene; (glumeţ) chiloţi de damă. seamănă deloc lui taică-său hat's very ~her! nu-i stă în fire (să facă aşa ceva!), n-o unmerciful [An'morsiful] adj. n eîndurător, nemilos. mai recunosc!; he behaved ~ a gentleman nu s-a comportat ca un gentleman, nu a fost unmercifully [-i] adv. fără milă, fără îndurare. cavaler. 2. spre deos bire de; ~ his brother, he speaks several languages spre deosebire unmercifulnes s [-nis] lipsă de îndurare, cruzime. de fratele său, el vorbeşte mai multe limbi; ~ in E nglish, in Romanian there is no unmerited [An'meritid] adj. nemeritat. continuou s aspect în română nu există, ca în engleză, aspectul continuu. unmethodical [lAnme'Oodikal adj. fură metodă, lipsit de metodă. unlikeable [-abl] adj. antipatic. unmethodicalnes s [-nis] s. lipsă de metodă. unlikelihood [-lihud] s. improbabilitate. unmindful [An 'maindful] adj. neatent, neglijent. unmined [An'maind] adj. 1. (despre un canal, ţărm etc.) neminat. 2. (despre o mină, unlikeliness [-linis[ s. v. u n 1 i k e 1 i h o o d. unlikely [An'laikli] adj. puţin probabil, improbabil; neverosimil; most ~ f oarte puţin un câmp etc.) neexploatat. probabil; it's not (at all) ~ that nu e deloc imposibil să, s-ar putea să; not ~! (c) foarte unmingled [An'mirjgld] adj. curat, n eamestecat. posibil! tot ce se poate! he's the most ~ man to do such a thing e u ltimul om care să unminted [An'mintid] adj. (despre aur etc.) în lingouri, nemonetiz at. facă aşa ceva, e cel mai puţin potrivit pentru aşa ceva; I found my cuff-links in a most unmirthful [An'm9:8ful] adj. (despre râs) forţat, amar. ~ place mi-am găsit buton ii (într-un loc) unde nici nu mă aşteptam, era ultimul loc unde unmissed [An'mist] adj . 1. neobservat, neluat în seamă, neremarcat. 2. neregretat. mă aşteptam să-mi găsesc buton i. unmistakable ['Anmis'teikabl] adj. neîndoios, clar, evident, limpede. unmistaka bly [-i] adv. neîndoios etc. (v. u n m i s t a k a b l e ) . unlikeness [An'laikni s] s. (to) neasemănare (cu); deosebire, diferenţă (faţă de). unmitigated [An'mitigeitid] a dj. ncatenuat, în toată puterea (cuvântului); incorigibil; unlimited [An'limitid] adj, nelimitat, fără margini, nesfârşit, infinit; (com.) ~ liability an ~ har un mincinos pa tentat. responsabilitate nelimitată. unmixed [An'mikst] adj. neamestecat. unline [ 'An'lain] vb. tr. a scoate căptuşeala de Ia. unmonkeyable [An'niAnkiabl] adj. (fam.) care nu poate fi prostit / păcălit, care nu poate unlined ['An'laind] adj. 1. (desp re haine) necăptuşit. 2. (despre obraz) neridat. fi dus de nas sau tras pe sfoară. unl ink ['An'link] vb. tr. a desface; a deznoda. unlit ['An'lit] adj. neluminat, nca prins; întunecat, obscur. unmoor [rAn'mu3r] (mar.) vb. A. tr. a desfurca (un vas). B. intr. (despre un vas) a pleca de lachei. unlisted ['An'listid] adj. (com.) n eînscris (la cota oficială). unlive ['An'liv] vb. tr. to ~ the past a schimba sau a şt erge trecutul. unmoral ['An'morsl] adj. amoral. unmortgaged ['An'mo:gid3d] adj. neipotecat. unliveable [-abl] adj. 1. (despre viaţă) imposibil, insuportabil. 2. (şi ~ in) de nelocuit. unload ['An'loud] vb. tr. 1. a descărca, a debarca (o încărcătură). 2. a descărca (o puşcă). unmotherly ['An'nuâali] adj. nedemn de o mamă, nematern, 3. a descărca (inima). 4. (av.) a lăsa (încărcătura de bombe), a descărca (bombe). unmounted ['An'maunti d] adj. 1. (despre cai) neîncăleeat. 2. (despre giuvaeruri) unloaded [-id] adj. (des pre o armă de foc, un camion etc.). 1. descărcat. 2, neîncărcat. nemontat, fără montură. 3. espre tablouri) neînrămat. 4. (despre persoane) pedestru, pe jos, fără cal. unloading l' Anloudirj] s. descărcare. unloading dock [~'d:>k] s. (mar.) doc / dană de descărcare. unmoved [Wmrnvd] adj. 1. nemişcat, imobil, ferm. 2. neemoţionat, impasibil. unlock [ 'An'bk] vb. tr. 1. a descuia, a deschide, a dezăvorî (o uşă etc.); to ~ one's 3. invulne rabil. heart a-şi deschide inima, a spune ce ai pe inimă. 2. a dezvălui (un secret). 3 . (et\) a libera, unmurmuring ['An'mamisriq] adj. fără crâcnire, care nu crâcneşte. a debl oca (fonduri băneşti). 4. a debloca (un drum etc.). 5. (tehn.) a debloca, a declanşa u nmusical ['An'mjmziksl] adj. 1. (despre voce, melodie etc.) nemuzical, nemelodio s, nearmonios, discordant. 2. (despre persoane) fără ureche muzicală; căruia nu-i place



 (un mecanism). unlocking [-in] s. 1. descuierc, deschidere, dezăvorârc (a unei uşi etc .). 2. dezvăluire muzica. unmuzzle ['An'mAzl] vb. tr. 1. a scoate botniţa (cu dat.). 2. (jig.) a reda (cuiva, presei) (a unui secret). 3. (ec.) eliberare, deblocare (de fonduri băneşti). 4. (drum) deblocare libertatea cuvântului. (a unui drum). 5. (t ehn.) deblocare, declanşare (a unui mecanism). unnamed ['An'neimd] adj. nenumit, fără nume; anonim, necunoscut. unlooked-at ['An'luktcet] adj. uitat, neglijat, care n u este luat în seamă. unnatural [An'nfet/ral] adj. 1. nenatural, contrar naturii; ~ father tată denaturat. unlooked-for [An'luktfD:1"] adj. neprevăzut, neaşteptat. 2. (de spre stil, conduită etc.) nenatural, forţat, băţos. 3. anormal; the ~Iustre of his eyes unloose ['An'lurs] vb. tr. a desface (un şiret etc.). strălucirea anormală a ochilor săi . unloosen [-n] vb. tr. v. u n 1 o o s e. unnaturalized [An'nast/ars'laizd] adj. (despre un cetăţean străin) nenaturalizat. unlovable ['An'Uvabl] adj. antipatic. unlo ved [An'Uvd] adj. neiubit, nesimpatizat. unnaturally [An'nEet/arali] adv. (în mod) nenatural, nefiresc. unnaturalness [An'naet/aralnis] s. 1. anomalie. 2. monstru ozitate. 3. lipsă de naturaleţe unlovely [An'Uvli] adj. (desprepersoane) lipsit de f armec, dizgraţios; (despre lucruri) (a stilului); afectare. urât; ~ prospect perspec tivă neatrăgătoare. unnavigable [Aii'nasvigabl] adj. ncnavigabil. unluckily [An'Ukili] adv. din nefericire. unnecessary [An'nesasari] adj. inutil; superfluu, care nu e necesar. unluckiness [An'Ukinis] s. nenoroc, ghinion. unlucky [An'Uki] adj. ne norocos, nenorocit; ghinionist. unnegotiable ['Anni'gou/isbl] adj. nenegociabil, non-negociabil. unneighbourliness [An'ncibslinis] ş. 1. relaţii / raporturi proaste (între vecini). unmake ['An'meik],pas/ şi part. trec. unmade ['An'meid] vb. tr. 1. a distruge, a anula; 2. atitudine neprietenoasa (jaţă de un vecin). a desfiinţa. 2. a ruina, a pierde (pe cineva). unneighbourly [An'neibsli] adj. care nu caracterize ază pe bunul vecin; caracteristic unman ['An'msen] vb. tr. 1. a lipsi de calităţile bărbăt eşti. 2. a descuraja. 3. a mişca unui vecin rău. până la lacrimi. 4. (mar.) a dezarma, a l ipsi (o navă) de echipaj. unnerve ['An'naiv] vb. tr. 1. a face să-.şi piardă curajul / sân gele rece; a speria. 2. (înv.) unmanageable [An'ma3nid33bl] adj. 1. greu de condus ; (despre cărţi) greu de mânuit; a lipsi de puteri, a vlăgui, a moleşi. (despre un vas) gr eu de manevrat. 2. nedisciplinat. unnerved [-d] adj. care şi-a piedut curajul / sâng ele rece; speriat. unmanliness [An'niEenlinis] s. lipsă de bărbăţie; efeminare; laşitate. unnoted ['An'noutid] adj. 1. (despre un fenomen etc.) neobservat. 2. (despre per soane) unmanly [An'ma;nli] adf 1. nebărbătesc, nedemn de un bărbat; laş. 2. efeminat, mo ale, obscur, neînsemnat; (despre lucruri) neimportant, neînsemnat. lipsit de virilit ate. unnoticeable ['An'noutisabl] adj. neobservabil, imperceptibil. unmanned ['A n'mamd] adj. (cosm.) fără om la bord. unnoticed ['An'noutist] adj. neobservat, nerem arcat; he let the insult pass ~ s-a făcut unmannered [An'msenad] ad/, v. u n m a n n e r l y . că nu aude insulta; to leave smth. ~ a trece ceva sub tăcere. unmannerl iness [An'meenslinis] s. proastă creştere, lipsă de maniere. unnumbered ['An'nAmbad] a dj. 1. de nenumărat, fără număr. 2. nenumerotat. unmannerly [An'masnsli] adj. nemanierat , bădăran, grosolan. unmanufactured [An'masnjuTskt/ad] adj- neconfecţionat; în stare bru tă, brut. unobliging [rAno'blaid3irj] adj. neîndatoritor. unobservable ['Annb'zs:v3b l] adj. v. u n n o t i c e a b l e . unmarked [An'ma:kt] adj. 1. nemarcat, fără marcă. 2. neremarcat, neobservat. unobstructed ['Anob'strAktid] adj. 1. neîmpiedicat, fără o bstacol, liber. 2. neînfundat. unmarketable [An'ma:k3t3bl] adj. invandabil, nevand abil. unobtainable ['Anob'teinabl] adj. 1. de neobţinut, de necăpătat. 2. de nerealiza t. unmarred [An'mcrd] adj. (despre fericire etc.) netulburat (de nimic). unmanag eable [An'ni£erid33bl] adj. care nu se poate mărita / căsători (neavând vârsta, unobtrusive ['AnDb'tru:siv] adj. discret; ~ part rol modest. succes etc.). unoccupied ţ'An'okj upaid] adj. 1. fără ocupaţie, fără treabă. 2. neocupat, vacant, disponibil. 3. (despre case ţinuturi etc.) nelocuit. unmarried ['An'masrid] adj. necăsătorit, celibatar, burlac. unoffending ['Ana'fendinJ adj. inofensiv; inocent. unmarried state [~ 'steit] s. celibat. unofficial ['Ans'fi/al] adj. neoficial; oficios; (despre ştiri) neconfir mat. unmask [An'mo;sk] vb. A. tr. 1. a scoate masca (cuiva). 2. (fig.) a demasca . B. intr. 1. a-şi scoate masca. 2. a se arăta în adevărata lumină. unofficially ['Ana'fi/ ali] adv. (în mod) neoficial. unmasked ['An'ma:s£t] adj. 1. demascat. 2. fără mască. unoff icial strike ['Ana'fi/al 'straik] s. grevă neautorizată. r unmatched [ An'ma3t/t] ad j. 1. fără egal, incomparabil, neegalat. 2. desperecheat. unoriginal ['An9'rid33nl] adj. neoriginal, banal. unorganized ['An'o:g3naizd] adj. neorganizat; dezorganiz at. 3. nepotrivit. unmeaning [iAn'mi:nin] adj. iară semnificaţie; fără însemnătate; (despre



 faţă) inexpresiv. unorthodox [rAn'o:09dDks] adj. neortodox, heterodox. unostentatiou s ['Aniosten'tei/as] adj. neostentativ, modest, simplu. unmeant ['An'ment] adj. neintenţionat, involuntar. unmeasured [An'me39d] adj. 1. nemăsurat, nelimitat, imens . 2. (despre limbaj) nereţinut. unostentatiousness [-nis] s. lipsă de ostentaţie; simp litate, naturaleţe.



 unowned 1000



unowned [Wound] adj. 1. (despre bunuri) fără proprietar. 2. (despre opere.literare) a cărui paternitate e nerecunoscută. 3. (despre copii) nerecunoscut. unoxidizable [A n'oksi'daizsbl] adj. inoxidabil. unoxidized [An'oksiidaizd] adj. neoxidat. unpac k [Wpsek] vb. tr. 1. a despacheta, a scoate din ambalaj. 2. a dezvălui, a face cun oscut (»n gând, un plan etc.). 3. a descifra, a discerne, a pătrunde (un înţeles etc.). 4. a uşura de povară (un cal); a scoate un pachet (dintr-o maşină etc.). unpacking [-in] s . despachetat, despachetare, dezambalare. unpaged ['An'peid3dj adj. (despre manu scrise) nepaginat. unpaid ['An'peid] adj. 1. neplătit, neachitat; ~ for luat pe cr edit. 2. neplătit, neretribuit, fără plată / retribuţie. 3. (despre scrisori) netimbrat, n efrancat. unpaired ['An'peod] adj. neîmperecheat. unpalatable [An'pastetsbl] adj. 1. cu gust neplăcut. 2. (fig.) neplăcut, nesuferit, dezagreabil. unparalleled [An'ps ereleld] adj. neegalat, fără egal; incomparabil. unpardonable [An'jxrdnabl] adj. de neiertat, impardonabil. unparented ['An'psorentid] adj. fără părinţi, orfan. unparliamen tary ['An.pa:lo'm3nt(3)ri] adj. neparlamentar, contrar obiceiurilor parlamentare ; ~ language limbaj grosolan / neparlamentar. unpatented ['AripaHontid] adj. neb revetat, nepatentat. unpatriotic ['An.panri'otik] adj. nepatriotic. unpatronized ['Aifpzetranaizd] adj. 1. fără protector. 2. (despre magazine, cinematografe etc.) fără clienţi, fără public. ■ unpaved ['An'peivdj adj. nepavat, cu pavajul scos. unpeeled [' n'pkld] adj. (despre fructe) necojit, cu coajă. unpenetrable ['An'penitrebl] adj. impenetrabil, de nepătruns (şi fig.). unpeople ['An'piipl] vb. tr. (lit.) a despopul a. unpeopled [-d] adj. neîocuit, nepopulat; despopulat. unperceivable ['Anp3:'si:v obl] adj. imperceptibil. unperformable ['Anpo'foimobl] adj. 1. (despre o promisi une etc.) de neîndeplinit. 2. (despre o piesa etc.) de nejucat; (despre muzică etc.) de neexecutat. unperishing [An'peri/in] adj. nepieritor, nemuritor. unpersuadab le ['Anps'sweidabl] adj. de neconvins, de nepersuadat. unperturbed ['Anps'torbd] adj. impasibil, netulburat, calm. unpick ['An'pik] vb. tr. a descoase, a desfac e (o cusătură). unpicked [-t] adj. 1. descusut. 2. neales. 3. (despre fructe) necule s. unpin ['An'pin] vb. tr. a scoate acele din. unplait ['An'plast] vb. tr. a des pleti (pdrul etc.). unplaced [Wpleist] adj. (com.) neplasat, nevândut. unpleasant ['An'pleznt] adj. neplăcut, dezagreabil. unpleasantly [-li] adv. (în mod) neplăcut, de zagreabil. unpleasantness [-nis] s. 1. neplăcere, dezagrement. 2. urâciune. 3. ceartă, sfadă. 4. (înv. glumeţ) the late ~ a) Primul Război Mondial; b) (amer.) Războiul de Seces iune (1861-1865); unplug [An'pUg] vb. tr. a scoate din priză, a deconecta. unplugg ed [An'pUgd] adj. 1. (muz.) care nu are amplificare electronică. 2. (electr.) deco nectat. unpoetic(al) ['An'pou'etik(3)l] adj. nepoetic, lipsit de poezie. unpoint ed ['An'pointidj adj. 1. fără vârf, bont. 2. (despre observaţii etc.) nespiritual. 3. (d espre obiecte tăioase sau ascuţite) neascuţit, tocit. unpoised [Wpoizd] adj. neechilib rat. unpolarizcd [An'poulorakzd] adj. (despre lumină etc.) nepolarizat. unpolished ['An'poli/tj adj. 1. nelustruit; mat; (despre piatră) brut. 2. (despre ghete, par chet etc.) neceruit, nelustruit. 3. (despre stil) nelucrat, necizelat. unpolitic al ['Anps'litikol] adj. 1. nepolitic. 2. imprudent, neînţelept. unpopular [Wpopjute1 "] adj. nepopular; ~ with rău văzut de, neagreat de. unportrayable ['AnpDi'treisbl] adj. care nu poate fi pictat / descris / zugrăvit; de nedescris, indescriptibil. u nposted ['An'poustid] adj. (despre poştă, corespondenţă) neexpediat, netrimis, nepus la cutie. unpot ['An'pat] vb. tr. a muta (plante, flori etc.) dintr-un ghiveci în alt ul. unpractical ['An'praktiksl] adj. nepractic; impracticabil. unpractised [Wpra sktist] adj. 1. nepracticat, neexercitat; ~ virtues virtuţi nepuse în aplicare. 2. n eexperimentat, fără experienţă. unprecedented [An'presidontid] adj. fără precedent; nemaiîn t, nemaipomenit; (fig.) inedit. unprecise ['Anpri'saiz] adj. neprecis; vag. unpr edictable ['Anpri'ditobl] adj. care nu poate fi prezis. unprefaced ['An'prefist] adj. 1. neprefaţat, fără prefaţă. 2. (fig.) neavertizat, neprevenit. unprejudiced [An'pre d3udist] adj. fără prejudecată, fără idei preconcepute; imparţial; dezinteresat. unpremedit ted ['Anpri'mediteitid] adj. nepremeditat, fără premeditare, spontan. unprepared ['A npri'pcad] adj. nepreparat, nepregătit, fără pregătire (prealabilă), improvizat. unprepare d translation [~ trains'lei/n] s. (scol.) traducere la prima vedere. unpretendin g ['Anpri'tendin] adj. fără pretenţii; modest; simplu. unpretentious ['Anpri'ten/os] a



 dj.v. u n p r e t e n d i n g . unprevailing ['Anpri'veiliq] adj. (despre un arg ument etc.) van, ineficace. unpriced [An'praist] adj. 1. fără preţ. 2. nepreţuit. unprin cipled [An'prinsopld] adj. fără principii, imoral.



unprized ['An'praizd] adj. fără valoare, neapreciat. unprobed [An'proubd] adj. (desp re o prăpastie, un mister) necercetat, nepătruns. unprocurable ['Anpra'kjuorobl] adj . de neobţinut, de neprocurat, care nu se poate procura / găsi / obţine. unproductive ['Anpra'dAktiv] adj. neproductiv. unprofessional ['Anpro'fe/snl] adj.l. neprofes ional. 2. contrar (legilor) eticii profe sionale. 3. (sport) amator, heprofesioni st. unprofitable [An'profitobl] adj. neprofitabil, care nu aduce folos; nelucrat iv. unprofitableness [-nis] s. caracter neprofitabil; inutilitate. unprofitably [-i] adv. fără profit; inutil. unprolific ['Anpre'lifik] adj. infertil, nefecund. un promising ['An'promisirj] adj. nepromiţător. unprompted ['An'promptid] adj. neforţat, spontan. unprop ['An'prop] vb. tr. a desprijini, a despropti. unprosperous [Aii' prospsras] adj. 1. neînfloritor. 2. neprielnic. unprosperously [-li] adj. fără succes. unprotected [Vnpro'tektid] adj. 1. (despre oraşe, persoane etc.) fără apărare, neocroti t; deschis. 2. (despre curele de transmisie, mecanisme în funcţiune etc.) neprotejat ; fără carter. unprovable [An'pru:vabl] adj. care nu poate fi dovedit / demonstrat. unprovided ['Anprs'vaidid] adj. 1. lipsit de mijloace; ~ with neaprovizionat cu, neînzestrat cu, neprevăzut cu. 2. nepregătit, neaşteptat; contingencies ~ for cazuri ne prevăzute. 3. neprevăzut (în legi, regulamente etc.). unprovoked ['Anpra'voukt] adj. n eprovocat, nestârnit. unpublishable [WpAbliJabl] adj. nepublicabil. unpublished [' An'pAbli/t] adj. nepublicat, needitat. unpunished ['An'pAni/t] adj. nepedepsit, nesancţionat. unpuzzle ['Ân'pAzl] vb. tr. a dezlega (o ghicitoare). unqualifiable [' Aii'kwolifaiabl] aay, incalificabil. unqualified adj. ['An'kwolifaid] 1. fără calita te, neautorizat, incompetent. 2. necalificat, fără diplomă. 3. absolut, categoric, for mal, fără rezerve; an ~refusal un refuz categoric. 4. (fam.) evident, vădit, clar; an ~ liar un mincinos patentat. unquenchable [An'kwentjsbl] adj. de nestins, de nep otolit, de nealinat. unquestionable [An'kwestjanabl] adj. indiscutabil, neîndoios, incontestabil. unquestioned [An'kwestfand] adj. 1. (despre un drept ele.) necon testat. 2. neîntrebat, nechestionat. unquestioning [An'kwestjanin.] adj. (despre a scultare, executare etc.) fără crâcnire, necondiţionat. unquiet ['An'kwaiot] adj. 1. nel iniştit, îngrijorat. 2. turbulent, gălăgios, zgomotos. unquiit ['An'kwilt] vb. tr. a des coase (o haină). unquotable ['An'kwoutsbl] adj. care nu poate fi citat. unquote [' An'kwoutJ vb. intr. a închide ghilimelele, a încheia citatul; ~! am încheiat citatul. unquoted ['An'kwoutid] adj. 1. nemenţionat, nepomenit, necitat. 2. (com., despre a cţiuni, valori) necotat. unransorned [rAn'ra?ns?md] adj. (despre păcate, prizonieri etc.) nerăscumpărat. unrated ['An'reitid] adj. 1. neevaluat. 2. netaxat, neimpus. 3. neimpozabil. unratified ['An'rastifaid] adj. neratificat. unrationed ['An'ras/o nd] adj. neraţionalizat; (care se vinde) la liber. unravel [An'raevsl] vb. A. tr. a descurca, a descâlci (fire, ţesături etc.). B. intr. 1. a se deşira. 2. a se descurca (şi fig.). unread ['An'red] adj. 1. (despre cărţi etc.) necitit, fără cititori. 2. (despre persoane) neinstruit. unreadable ['An'ri:dsbl] adj. 1. neciteţ, ilizibil. 2. de n ecitit, plicticos. unreadiness ['An'redinis] s. 1. lipsă de pregătire. 2. lipsă de pro mptitudine. unready ['An'redi] adj. 1. nepregătit, care nu este gata; lipsit de pr omptitudine. 2. nehotărât, ezitant. 3. (înv., dial.) dezbrăcat; îmbrăcat numai pe jumătate. real ['An'riol] adj. 1. neautentic. 2. nereal, imaginar, închipuit. unreality [Anr i'ffiliti] s. 1. absenţă a realităţii; caracter imaginar / himeric. 2. himeră; (pură) fante ie. unrealizable ['An'riolaizobl] adj.de neînfăptuit, de nerealizat. unreason [rAn'r i:zn] s. 1. prostie, absurditate. 2. nebunie, sminteală. unreasonable [-obi] adj. 1. neraţional, nerezonabil. 2. exagerat, excesiv. unreasoned [-d] adj. necugetat. unreceipted ['Anri'si:tid] adj. neachitât. unreciprocated ['Anri'siprakeitid] adj. fără reciprocitate. unrecking ['An'rekirj] aaj. (lit.) neîngrijorat. unreclaimed ['An ri'kleimd] adj. 1. (despre ogoare, pământ ele.) necultivat, lăsat în paragină. 2. (despre un păcătos etc.) neîndreptat, necorijat; (despre un sălbatic etc.) necivilizat. unrecogn ized ['An'rekognaizd] adj. nerecunoscut. unrecorded ['Anri'ko:did] adj. neînregist rat (în acte, în documente, pe plăci). unredeemable ['Anri'dhmabl] adj. 1. care nu poa te fi răscumpărat. 2. neamortizabil. 3. care nu poate fi îndreptat; incorigibil. unred eemed ['Anri'diimd] adj. 1. (despre făgăduieli, promisiuni) neîndeplinit, neexecutat. 2. (despre amanete, gajuri, captivi etc.) nerăscumpărat. 3. (despre poliţe) nerăscumpărat.



 unreel [rAn'ri:l] vb. A. tr. a desfăşura, a derula (un film, un cablu etc.) B. intr . a se descolăci.



 1001 unseasonably



unruly [An'ru;li] adj. 1. nesupus, neascultător. 2. turbulent, gălăgios. unreflecting ['Anri'flektirj] adj. 1. (despre lumină, căldură etc.) care nu se reflectă. 2. (despre a cţiuni etc.) necugetat, nesăbuit. 3. care nu se reflectă fără consecinţe (asupra unsaddle [ An'saedl] vb. tr. 1. a scoate şaua de pe (cal) I samarul de pe (măgar). 2. a trânti re putaţiei etc.). din şa (un călăreţ). unreflective ['Anri'flektiv] adj. nechibzuit, nesocot it; nesăbuit. unsafe [An'seif] adj. 1. nesigur, riscant. 2. periculos, primejdios. unregarded ['Anri'ga:did] adj. neglijat; nebăgat în seamă. unsaid ['An'sed] I. past s i part. trec. delaunsa y. II. adj. nepronunţat; things better unregistered ['An're d3istsd] adj. 1. neînregistrat, neînmatriculat, neînscris; (despre left ~ lucruri desp re care e mai bine să nu se vorbească. naştere) nedeclarat. 2. (despre scrisoare) ncre comandat, simplu. unsalaried ['An'saetorid] adj. 1. (despre persoane) nesalariat . 2. (despre o muncă) unregulated ['Ariregjudeitid] adj. 1. nesistematizat, neregu larizat. 2. nelegiferat. neretribuit, neplătit. unrehearsed ['Anri'hsist] adj. nep regătit, (despre o piesă) nerepetat. unsal(e)able ['An'seibbl] adj. nevandabil. unre in ['An'rein] vb. tr. 1. a da drumul (calului) din frâu / hamuri. 2. (fig.) a da f râu unsalted [Vn'sodtid] adj. (despre carne, peşte etc.) nesărat; (despre mâncare) fără sar . liber (cu dat.). unsalted butter [~ rbAtar] s. unt proaspăt (ae la fermă). unrelat ed ['Anri'leitid] adj. fără legătură; ~ one to another fără legătură între unul şi unsanita eenitsri] adj. neigienic, nesănătos; insalubru. altul. unsatisfactorily ['Anisaetis' faekterili] adv. nesatisfăcător, nemulţumitor. unrelaxing ['Anri'lasksirj] adj. neobos it, neostenit. unsatisfactory ['Anisastis'fa^ktari] adj. nesatisfăcător, nemulţumitor; (despre explicaţii) unrelenting ['Anri'lentirj] adj. implacabil, inexorabil. neco nvingător; (despre o metodă) defectuos; (despre o lucrare) slab, submediocru. unreli ability ['Anri-laia'biliti] s. caracter îndoielnic (al spuselor cuiva ele), inexac titate. unsatisfied ['An'saetisfaid] adj. 1. (with) nesatisfăcut (de), nemulţumit (d e). 2. neconvins; unreliable ['Anri'laiobl] adj. pe care nu te poţi bizui, care nu inspiră încredere. to be ~ about smth. a avea îndoieli asupra unei chestiuni. 3. nepo tolit, neastâmpărat, unrelieved ['Anri'li:vd] adj. 1. neajutat. 2. (despre dureri et c.) neuşurat. 3. nereliefat, ncsatisfăcut, neîndestulat, nesăturat. 4. (despre datorii) nesatisfăcut, ncreglat. monoton. unsatisfiedness [-nis] s. nesatisfacere, nemulţumir e. unremarked ['Anri'ma:kt] adj. 1. neobservat. 2. necomentat, trecut sub tăcere. unsatisfying ['An'saetisfaiirj] adj. 1. nesatisfăcător, nemulţumitor. 2. neconvingător. unremembered ['Anri'memted] adj. uitat, imemorial. 3. neîndestulător. unremembering ['Anri'memtorirj] adj. uituc, cu memorie scurtă. unsaturable ['An'sastjursbl] adj. (chim.) insaturabil. unremitted ['Anri'mitid] adj. 1. (despre păcate) neiertat. 2 . (despre lucru) neîntrerupt, unsaturated ['An'sastjureitid] adj. (chim.) nesatura t. continuu. unsaved ['An'seivd] adj. 1. (despre produse, derivate etc.) pierdut . 2. (despre suflet) unremitting ['Anri'mitin] adj. necontenit, neîntrerupt, conti nuu, permanent; ~ efforts eforturi susţinute; ~ care grijă permanentă; (despre persoan e) he was ~ in his efforts nemântuit, neizbăvit, pierdut. unsavouriness ['An'seivari nis] s. 1. lipsă de gust / savoare (a unei mâncări). 2. lipsă s-a dovedit neobosit în efor turile depuse. de gust, caracter dezgustător (al unui roman etc.). unremittingly [ -li] adv. necontenit etc. (v. u n r e m i t t i n g ) . unsavoury ['Ariseivari] adj. 1. fără gust, insipid. 2. (fig.) dezagreabil, respingător, unremorseful ['Anri'mo :sful] adj. fără remuşcări. dezgustător; ~ business afacere murdară; ~ reputation reputaţie unremunerated ['Anri'mjunarcitid] adj. neremunerat. unsawn ['An'so:n] adj. netăia t cu ferăstrăul. unremunerative ['Anri'mjunorotiv] adj. ncrentabil, nelucrativ. unsa y ['An'sei,'--], past si part. tree, unsaid ['An'sed] vb. tr. a retracta, a lua în apoi unrenewed ['Anri'nju:d] adj. nereînnoit. unrepaid ['Anri'peid] adj. 1. (despr e împrumuturi etc.) nerambursat, neînapoiat; (despre (vorba, cuvântul). un serviciu) n erăsplătit; (despre un rău) nerăzbunat. 2. (despre persoane) nerecompensat. unsayable [sbl] adj. de nerostit, de nepronunţat. unscaleable ['An'skeilsbl] adj. (despre rid uri, munţi etc.) imposibil de trecut / de suit unrepeatable ['Anri'pi:bbl] adj. ir evocabil. / de urcat; de ncescaladat. unrepented ['Anri'pentid] adj. (despre păcat e) de care nu-ţi pare rău. unsealed ['An'skeild, -'-] adj. (despre munţi, vârfuri ele.) neescaladat. unrepresented ['An,repri'zentid] adj. nereprezentat; fără reprezentant.



 unscandal(l)ed ['An'sksndald] adj. nebârfit; necalomniat. unreproved ['Anri'pru:v d] adj. necenzurat; nereprimat. unscannable ['An'skaînabl] adj. (despre un vers) i nscandabil. unrequested ['Anri'kwcstid] adj. necerut, nesolicitat, spontan; to d o smth. ~ a face unscanned ['An'skcend, -'-] adj. (despre un vers) nescandat. ce va spontan / fără a fi solicitat; to speak ~ a vorbi fără a cere cuvântul. unrequited ['An ri'kwaitid] adj. 1. nerăsplătit, nerecompensat, necompensat; ~affections unscared [' An'skesd] adj. nesperiat, neînfricoşat. sentimente neîmpărtăşite. 2. nerecunoscut, neapreci t. unscarred ['An'ska:d] adj. fără cicatrice, neatins, nevătămat. unreserve ['Anri'zarv] s. lipsă de reţinere, expansiune. unscathed ['An'skeidd, -'-, -ei8t] adj. (poetic) nevătămat, nebetejit. unreserved [-d] adj. 1. fără reţinere, expansiv. 2. neconstrâns. 3. ( espre locuri la unscattered ['An'skMsd, 'An,s-, -'--] aay. neîmprăştiat, nerisipit. sp ectacole, restaurante etc.) nerezervat, nereţinut. unscented ['An'sentid, 'AniS-, -'--] adj. fără parfum, nemirositor. unreservedly ['Anri'Z3:vidli] adv. fără reţinere, cu inima deschisă; pe de-a-întregul. unscept(e)red ['An'septsd] adj. fără sceptru; detronat . unresolved ['Anri'zolvdJ adj. 1. nehotărât, nedecis. 2. (despre probleme) fără soluţie. unscheduled ['An'/edjmld, -'—] adj. netrecut pe o listă; neprevăzut în plan, neplanifica t. unrest ['An'rest] s. îngrijorare, nelinişte. unscholarly ['An'skoldli, -'—] adj. 1. nedemn de un savant. 2. nesavant, necărturăresc; unresting ['An'restirj] adj. 1. îngr ijorat, neliniştit. 2. agitat, tulburat. incult. unrestrained ['Anris'treind] adj. nereţinut, neînfrânat; desfrânat. unscholastic ['Ansks'lasstik, -sko'l-] adj. 1. v. u n s c h o l a r l y (2). 2. nescolastic. unrestraint ['Auris'treint] s. lipsă de reţi nere / de control. unschooled ['An'skudd, -'-] adj. 1. neînvăţat, neinstruit. 2. (desp re sentimente etc.) unrevealable ['Anri'vi:bbl] adj. nedivulgabil. nestudiat, sp ontan, natural. 3. nedisciplinat. 4. (to) neantrenat (la). unrewarded ['Anri'w:> :did] arft. nerăsplătit; fără recompensă. unscientific ['Anisaisn'tifik, iAn-s-] adj. neşti nţific. unrhymed ['An'raimd] adj. nerimat. unscientifically [-aii] adv. neştiinţific. unrhymed verse [~'v3:s] s. versuri albe. ■ unscorned ['An'skomd, An's-] aay. nedis preţuit. unriddle ['An'ridl] vb. tr. a rezolva, a dezlega, a explica (ghicitori, m istere). unscraped ['An'skreipt, An's-] adj. nezgâriat. unrig ['An'rig] vb. tr. a dezechipa (o nava, o instalaţie marină etc.). unscreened [rAn'skri:nd, An's-] aay. 1 . (despre terenuri, case etc.) ncadăpostit, expus. unrighteous [An'raiţjss] I. adj. 1. nejust, nedrept, neechitabil. 2. neonest, necorect, 2. (tehn.) neprotejat, ne blindat. 3. (tehn.) nesortat, necernut. necinstit. II. s. pl. the ~ necinstiţii. u nscrew ['An'skru:, An-] vb. A. tr. a deşuruba. B. ititr. a se desface din şuruburi, a se unrighteousness [-nis] s. 1. nedreptate, inechitate. 2. incorectitudine, ne cinste. deşuruba. unrimed ['An'raimd] adj. (înv.) v. u n r h y m e d. unscriptural [ 'An'skript/aral, An-, -t/ur-] adj. nescriptural, nebiblic. unrip ['An'rip] vb. t r. a descoase (o cusătură); a desface (ceva) deşirând. unscrupulosity ['Aniskru:pju'bsit i] s. lipsă de scrupule; nedelicateţe. unripe ['An'raip] adj. necopt, verde (şi fig.). unscrupulous [An'skrmpjubs, 'An's-] adj. 1. lipsit de scrupule; nemeticulos, un ripeness [-nis] s. lipsă de maturitate (a unui fruct, a unui plan, a vârstei etc.). nescrupulos; a man of ~ ambition arivist. 2. fără principii, neruşinat. unrivalled [An 'raivald] adj. fără rival, neasemuit, unic, incomparabil. unscrupulously [-li] adv. fără scrupule, fără nici un scrupul. unrobe ['An'roub] vb. A. tr. a scoate rochia (cuiva ). B. intr. a-şi dezbrăca rochia, a se unscrupulousncss [-nis] s. v. u n s c r u p u l o s i t y . dezbrăca de rochie. unroll ['An'roul] vb. A. tr. a derula, a se des făşura (o hartă, o stofă, un steag etc.). B. intr. unseal ['An'siil, An-] vb. tr. 1. a d esigila (un pachet, o scrisoare ele). 2. (fig.) a dezvălui; to ~ the future a reve la viitorul; to ~ smb.'s eyes a deschide ochii cuiva, a-i arăta realitatea. a se d erula, a se desfăşura. unsealed [-d] adj. 1. desigilat. 2. fără sigiliu, nesigilat. unro mantic ['Anra'masntik] adj. neromantic; (peior.) teluric; vulgar. unseam ['An'sk m, An-] vb. tr. a descoase (o liaitui etc.). unroof ['An'ru:f] vb. tr. to ~ a ho use a descoperi o casă, demontând acoperişul. unseamanlike ['An'shmsnlaik, An's-] adj. nemarinăresc. unroot ['An'ru:t] vb. tr. a dezrădăcina. unsearchable [An'ssrt/sbl] adj . de necercetat; impenetrabil, misterios, secret. unround ['An'raund] vb. tr. (f on.) a delabializa. unsearchableness [-nis] s. caracter inscrutabil / impenetrab il (al unui fenomen etc.). unrounded ['An'raundid] adj. 1. (fon., despre buze) n erotunjit. 2. (despre trăsături ele.) unseasonable [lAn'shzanabl, 'An's-] adj. 1. ca re nu ţine de anotimpul respectiv. nerotunjit, colţuros, angular. 2. inoportun, nepo trivit; ~ hour oră nepotrivită. unroyal ['An'roisl] adj. nedemn de un rege, neregesc



 . unseasonableness [-nis] s. 1. (despre vreme) caracter neobişnuit pentru anotimpu l unruffled ['An'rAfld] adj. (despre persoane) calm, senin, imperturbabil, nctul burat; respectiv. 2. inoportunitate; caracter inoportun; moment inoportun / impr opriu. (despre mare) calm, neagitat, fără valuri; (despre păr) neted, lins, întins. , l unseasonably [-i] aaV. 1. neobişnuit de (cald etc. pentru anotimpul respectiv). un ruled [ An ru:ld] adj. 1. necânnuit, neguvemat, neadministrat. 2. (despre hârtie) 2. inoportun, într-un moment nepotrivit. neliniat.



 unseasoned 1002



unshrinkingly [-li] adv. fără să se clintească. unseasoned ['An'si:znd,'-,--] adj. 1. fără ondimente, necondimentat; fără gust, fără unshriven ['An'Jrivn] adj. nespovedit. savoare , fad; nesărat. 2. (despre lemn) verde, viu. 3. (despre vin) nou, neînvechit; (despr e persoane) inexperimentat, neaclimatizat. unshroud ['An'jraud] vb. tr. a scoate linţoliul de pe (un mort), a dezveli. unseat ['Arisi:t, An-] vb. tr. 1. a arunca din şa; a da jos de pe scaun, a răsturna. 2. a invalida unshut ['An'JAt] adj. (despr e uşă, ochi ele.) neînchis, deschis. unshutter [-or] vb. tr. a deschide oblonul, a rid ica jaluzelele (unei ferestre). (H/i mandat de parlamentar), a anula alegerea (c uiva). 3. a da jos din post, a scoate din funcţie, a destitui. unsifted ['An'sifti d] adj. (despre nisip, cenuşă ele.) necernut; (fig., despre informaţii) unseaworthy [' An'si:,wo:oi, An-] adj. (despre un vas) în proastă stare de navigabilitate, neexamin at bine, nedrămuit. care nu poate pleca în cursă, care nu poate ieşi în larg. unsighted [' An.saitid, An-] adj. 1. invizibil, nevăzut; neexaminat. 2. (despre arme) fără cătare. un seconded ['An'sekandid, An-] adj. nesecondat; nesusţinut, nesprijinit. unsecured [ 'Ansi'kjuod, -sa'k-, -'kjood-, -'kp:d] adj. 1. (despre o uşă) prost închis; (despre un sightliness [Arisaitlinis] s. urâţenie. o scândură etc.) prost fixat. 2. (corn.) fără garan . unsightly [An'saitli] adj. neplăcut la vedere, dizgraţios; urât, slut. unsigned ['An 'saind,'—] adj. nesemnat, neiscălit, anonim. unsedentary ['An'sednteri] adj. neseden tar, nomad, rătăcitor, nestabil, migrator. unsilt ['An'silt] vb. tr. a curaţi (un puf etc.) de murdării; a decohnata (o canalizare). unseeing ['An'si:in, An-] adj. 1. o rb, legat la ochi. 2. neatent. 3. (fig.) încrezător, credul. unseemliness [An'skmlin is] s. indecenţă; caracter nepotrivit, necuviincios. unsingable [>n'sinobl] adj. de necântat. unsinkable ['An'sirjkabl] adj. (mar.) care nu merge pe sub apă, nesubmersi bil, unseemly [An'si:mli] adj. necuviincios; indecent; urât. unseen ['An'si:n, -'] I. adj. nevăzut, invizibil. II. s. 1. traducere la prima vedere / fără insubmersibil . unsinning ['An'sinirj] adj. fără păcat. dicţionar; text san pasaj care urmează a fi trad us la prima vedere. 2. the ~ nevăzutul, supranaturalul; lumea de dincolo. unsister liness ['An'sistalinis] s. purtare nedemnă de o soră. unselfconscious [An'selfkon/os j adj. firesc, natural, neconstrâns, nestingherit. unsized ['An'saizd] adj. neapre tat. unskilful ['An'skilful, An-] aay. neiscUsit, neîndemânatic, stângaci, nedibaci. u nselfconsciousness [-nis] s. lipsă de constrângere, absenţă a jenei, nesilire. unselfish ['An'selfif, An-] adj. dezinteresat, generos, altruist. unskilfully [-i] adv. n eîndemânatic, cu stângăcie. unselfishly [-li] adv. dezinteresat etc. (v. u n s e l f i s h ) . unskilfulness [-nis] s. neîndemânare, stângăcie. unskilled ['An'skild] I. adj. neîn demânatic; necalificat; ~ labour muncă necalificată; unsent ['An'sent] adj. 1. (despre scrisori etc.) neexpediat. 2. ~ for nesolicitat, nechemat, ~ work treabă neîndemânati că; ~ workman muncitor necalificat. II. s. the ~ (Iabo(u)r) după care nu s-a trimis; nepoftit. unsentenced ['An'sentsnstJ aay. (despre un condamnat) necondamnat, căru ia nu i s-a muncitorii necalificaţi, mâna de lucru necalificată. unskimmed ['An'skimd] adj. (despre lapte) nesmântânit. dat încă sentinţa. unsleeping ['An'slkpin.] adj. treaz, neadormit, de veghe, vigilent. unsentimental ['Anisenti'mentl] adj. nesentimenta l; prozaic. r unslept in ['Anislept in] adj. (despre un pat) în care nu s-a dormit ; nedesfăcut. unserviceable [ An's3:vis9bI, An-] adj. 1. (despre cadouri etc.) inu tilizabil; nepractic. unsling ['An'slirj] vb. tr. 1. a desface din bandulieră (o p uşcă etc.), a elibera din eşarfă 2. (desprepersoane) pe care nu te poţi bizui. 3. (mii., m ar.) inapt pentru serviciul militar. (braţul etc.). 2. (mar.) a decoţa. unserviceabl eness [-nis] s. caracter inutilizabil; inutilitate. unsettle ['An'setl, An-] vb. tr. a nelinişti, a îngrijora; a deranja, a tulbura (o ordine ele); unslip ['An'slip ] vb. tr. a dezăvori. a zdruncina (o instituţie, societatea etc.); a strica (vremea) . unslumbering ['An'sUmbprirj] adj. (poetic) treaz, deştept. unsmiling ['An'smaili rj] adj. care nu zâmbeşte, serios. unsettled [-d] adj. 1. nestabilit, nefixat; neorg anizat. 2. nehotărât, nedecis, nesigur; vag, confuz. 3. (com.) neachitat, neplătit, ne rambursat, neonorat. 4. (chim.) tulbure, unsmokablc ['An'smouksbl] adj. de nefum at, care nu se poate fuma. neprecipitat, nedepus. 5. (despre ceartă, chestiuni etc .) nedecis, îndoielnic. 6. (despre unsmooth ['An'smu;8] adj. aspru, care nu e nete d; cu hârtoape. fundaţii) netasat. 7. (despre lari) necolonizat. unsmotherable ['An'



 smAdprsbl] aay. care nu poate fi înăbuşit (şifig.). unsnarl ['An'sna:l] vb. tr. (amer.) a descurca, a descâlci. unsettledness [-nis] s. 1. stare nesigură, schimbătoare, stare agitată. 2. nesiguranţă; nehotărâre. unsociability ['An.souJVbiliti, -bti] s. nesociabili tate. unsociable [An'sou/obl, An's-] aay. nesociabil, necomunicativ, reţinut, sălbat ic. unsettling ['An'setlin, An-] adj. (despre ştiri etc.) tulburător, neliniştitor. un sew ['An'sou, -'-] vb. tr. a descoase. unsociablcness [-nis] s. v. u n s o c i a b i l i t y . unsex ['An'seks, -'-] vb. tr. a lipsi de sex; a emascula, a castr a, a defeminiza. unsocial [Vn'sou/pl] adj. 1. nesociabil. 2. nesocial. 3. antiso cial. unsexual ['An'seksjual, -ksjwel, -ksjul, -k/usl, -kjwal] adj. (bot.) asexu at. unsoiled ['An'soild] adj. nepătat, nemurdărit, curat. unshackle ['An'Jeekl, An-] vb. tr. a desface din legături; a libera din lanţuri. unsold ['An'sould] adj. (desp re marfă) nevândut. unshaded ['An'Jeidid, An-] adj. 1. neumbrit, neferit de soare, l ipsit de umbră. 2. (despre unsolder ['An'soldo'] vb. tr. a dezlipi, a desface (o s udură). desene) fără umbre, neîntunecat. 3. (despre ferestre) fără storuri; (despre lămpi) ajur; unsoldierlike [rAn'sould33laik] adj. nedemn de un ostaş, neostăşesc; nemarţial. (f ot.) fără parasol. unsoldierly ['An'souk^ali] adj. v. u n s o l d i e r l i k'e. uns olicited ['Anso'lisitid, An-] adj. nesolicitat; spontan. unshakable [An'jeikobl] adj. de nemişcat, imuabil, imobil; dârz, ferm, de nezdruncinat; (fig.) hotărât, decis. unsolicitous l'Anso'lisitos] adj. ~ to pe care-1 interesează prea puţin să; ~about cărui a nu-i pasă de, care nu se sinchiseşte de. unshaken ['An'/eikan, An-] adj. nemişcat; n eclintit, neclătinat, ferm. unshamefaced ['An'/eimfeist] adj. neruşinat, neobrăzat. un solid ['An'solid] aay. netrainic, lipsit de soliditate. unshapcliness ['An'/eipl inis, An-] s. diformitate, lipsă de graţie. unsolvable ['An'solvsbl] aay. (despre pr obleme) de nerezolvat. unsolved ['An'solvd, -'-] adj. (despre teme, probleme) ne rezolvat, nesoluţionat, unshapely ['Aii'/eipli] adj. 1. fără o formă clară, inform. 2. (fi g.) pocit, dizgraţios, diform. nedezlegat. unshared ['An'jead] adj. (despre bucuri i, necazuri ele.) neîmpărtăşit. unsophisticated ['Ansa'fistikeitid, iAn-] adj. 1. natura l, neamestecat, neartificial, nefalsi unshattered [W/astad] adj. (despre nervi) n ezdruncinat. ficat. 2. candid, simplu, inocent, nevinovat, naiv; necomplicat. un shaved ['An'/civd] adj. v. u n s h a v e n. unshaven ['An'Jeivn] adj. neras, nebăr bierit. unsophisticatedness [-nis[ s. 1. stare pură/ nefalsificată. 2. naivitate, ca ndoare, simpli unsheath ['An'jid, -'-] vb. tr. v. u n s h e a t h e. tate, inocenţă. unsorted ['Ariso:tid] aay. nesortat. unsheathe vb. tr. a scoate din teacă; to ~ th e sword a) a scoate sabia (din teacă); b) (fig.) a începe ostilităţile, a trage sabia. u nsought ['An'soit, An's-] I. aay. (si ~ for) necercetat, necăutat; neexaminat, uns hed [Vn'/ed] adj. nevărsat, nerlspândit. neexplorat. II. aaV. involuntar, de la sine , spontan. unsheltered ['An'Jeltsd] adj. (from) neadăpostit, neprotejat, ne-apărat, neocrqtit (de); unsound ['An'saund] aay. 1. nesănătos, bolnav, bolnăvicios; ~in mind s au of ~mind ~ from wind expus la vânt; (com.) ~ industries industrii neprotejate ( de importul lipsit deraţiune,nebun, alienat, dement. 2. stricat, anormal, putred, depravat, vicios, corupt, produselor similare). detracat. 3. greşit, eronat, defec tuos, fals. 4. nesigur, şubred. unsoundable [-sbl] aay. insondabil. unshielded ['A n'ji:ldid] adj. (from) neadăpostit, ne-apărat, neocrotit (de). unshiftable ['An'/ift abl] adj. imobil, de neclintit, căruia nu i se poate schimba locul; unsounded [-id ] adj. 1. (lingv.) nepronunţat. 2. nemăsurat în adâncime, nesondat. (despre mobilă) fix. u nsoundly [-li] adv. defectuos; greşit. unship ['An'/ip, An-] vb. tr. 1. a debarca (pasageri), a descărca (mărfuri). 2. a desface unsoundness [-nis] s. 1. slăbiciune, de bilitate, sănătate slabă / şubredă; ~ of mind lipsă (o vâsla, o lopata etc.) de la barcă; ~ intraţi ramele! 3. (fam.) a destitui, a scoate de raţiune; nebunie; demenţă. 2. stare r ea (a lemnului, fructelor etc.). 3. netrăinicie, lipsă dintr-un post (pe cineva). de soliditate (a unui edificiu etc.). 4. falsitate (a unei doctrine). unshipping [ 'An'/ipin] s. (mar.) descărcare. unsowed ['An'soud] adj. v. u n s o w n. unshipmen t f'An'/ipmont] s. (mar.) descărcare; debarcare. unsown ['An'soun] aay. 1. (despre seminţe) nesemănat. 2. (despre câmpii) neînsămânţat. 1 unspan ['An'spasn] vb. tr. (în Afri Sud) a dejuga (boii). unshod ['An'/od] adj. 1. desculţ, fără încălţăminte, cu piciorul gol . (despre cai) nepotcovit, despotcovit. unsparing [An'sprarirj] adj. 1. neeconom , risipitor, cheltuitor. 2. neiertător, necruţător, nemilos, neîndurat. unshod2 past si part. trec. de la u n s h o e. unshoe ['An'/u;], past şi part. trec. unshod ['An'J bdJ vb. tr. 1. a despotcovi. 2. a lua unspeakable [An'spi:kobl] I. aay. 1. inexp rimabil, de nespus, de negrăit; indescifrabil. încălţămintea (cuiva), a descălţa. 2. (fam.)



 testabil, incalificabil, infect. II. s. pi. ~s fmv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmene. unshoed [-d] aay. (amer. univ.fam.) (îmbrăcat) cam jerpelit şi fără gust. unshorn ['Ari/oin] aay. 1. netuns, netăiat. 2. lung. unspeakably [-i] aaV. 1. de nedescri s, extraordinar (de). 2. (yam.) incalificabil. unshrinkable ['An'Jrirjkabl, An-] adj. (despre ţesături) care nu intră la apă. unspecialized ['An'spejblaizd] aay. nespec ializat. unspecified ['An'spesifaid, An-] adj. nespecificat. unshrinking ['Arijr irjkirj] aay. neclintit, ferm, neînfricat.



 1003 untested



unspectacular ['/mspek'taekjuta1"] adj. 1. care nu face impresie, ncspcctaeulos. 2. care se îndeplineşte fără fast, simplu. unspent [Vn'spent,'--] adj. 1. neehcltuit, n eîntrebuinţat. 2. nesecat, ncsleit; (despre forţe) neobosit, neostoit. unspiritual ['A n'spiritjusl, -t/u^l] adj. 1. neavând nimic comun cu lumea spirituală. 2. carnal, se nzual. unspoiled ['AiVspoilt] adj. 1. nejefuit, neprădat. 2. nedevastat, neruinat; intact, neatins. 3. necorupt, nestricat; (fig.) nerăsfăţat, bine crescut, unspoilt ad j. v. u n s p o i 1 c d. unspoken ['An'spoukan, An-] adj. nepronunţat; (despre un acord) tacit. unspontaneous ['An'spDn'tcinjos] adj. constrâns, de comandă, nespontan . unsporting ['An'sp^tinJ adj. v. u n s p o r t s m a n l i k e . unsportsmanlik e ['An'spoUsmsnlaik, AII-] adj. 1. nesportiv, nedemn de un sportiv, contravenind regulamentelor sportive. 2. incorect, necinstit. unspotted ['An'Spotid, An-] ad j. 1. nepătat, fără pată; pur, curat. 2. (fig.) curat, nepătat, cinstit, onest. unspottedn ess [-nis] adj. curăţenie, puritate. unsprung ['An'sprArj] adj. 1. (despre vehicule) fără arcuri. 2. (despre capcane mecanice) nearmat. unspun [Vn'spAn] adj. deşirat. uns quared [Vn'skwead] adj. (despre lemnul de construcţii) neecarisat. unstable [Vn'st eibl, An-] adj. 1. instabil. 2. (despre caracter) schimbător, neconstant. unstaina ble [Vn'stcinabl] adj. care nu se poate colora, care nu prinde culoare; care nu se poate păta, care nu prinde pete. unstained ['An'steind] adj. v. u n s p o t t e d . unstamped ['An'stEempt, '—] adj. 1. nemarcat, nefrancat, netimbrat, netaxat. 2. neştampilat. unstated [Vn'steitid] adj. nemenţionat. unstatesmanlike ['An'steitsm snlaik, An-] adj. nedemn de un om de stat. unstatutable [Vn'stastutabl] adj. con trar regulamentului; în contradicţie cu statutul, nestatutar. unsteadfast ['An'stcdf ast, An-] adj. instabil, inconstant. unsteadfastness 1-nis] s. instabilitate, in constanţă. unsteadiness ['An'stedinis] s. 1. instabilitate, lipsă de echilibru; nesigu ranţă (a mâinii etc.). 2. oscilare. 3. nehotărâre, şovăire. 4. variabilitate; caracter schi r. unsteady ['Aii'stedi] adj. 1. nestabil. 2. schimbător, variabil, neregulat. 3. inconstant, nestatornic. 4. nehotărât. unsteel ['An'stiil] vb. tr. (poetic) a înmuia, a îndulci (inima cuiva); a îndupleca. unstick ['An'stik, \n-], past şi part. trec. uns tuck ['An'stAk] vb.A.tr. a dezlipi. B. intr. (av.,fam.) a decola. unstinted [Vn' stintid] adj. bogat, abundent, copios, fără margini, nelimitat. unstinting [Vn'stint in] adj. 1. generos, mărinimos. 2. nemărginit, nelimitat. unstintingly [-li] adv. fără r ezerve, din plin. unstirred ['An'sts:d, An-] adj. 1. care nu a fost mişcat / clint it / urnit (dm loc). 2. liniştit, calm; impasibil, netulburat, nemişcat. unstitch [' An'stit/, An-] v. A. tr. a descoase. B. intr. a desface o cusătură. unstockinged ['A n'stokind] adj. fără ciorapi, desculţ. unstop ['An'stop, An-J vb. tr. 1. a deschide, a (e)libera (de obstacole). 2. a desfunda, a debloca. unstoppable ['An'stDpsbl] a dj. pe care nimic nu-1 poate opri, de neoprit / de nestăvilit; (despre un şut la fot bal etc.) imparabil. unstopped ['An'stopt] adj. 1. destupat, deschis. 2. (lingv. , despre consoane) spirant, fricativ. unstrained ['An'streind] adj. 1. neîncordat, neforţat, necontractat, relaxat. 2. neconstrâns. 3. nestrecurat, nefiltrat. unstrap ['An'strsp, An-] vb. tr. a descheia (nasturii), a dezlega (un pachet); a scoate (cureaua). unstratifîed ['An'strzetifaid] adj. ne stratificat. unstressed ['An'st rest] adj. 1. (lingv.) neaccentuat. 2. neîncordat. unstretch ['An'stret/] vb. A. t r. a slăbi, a destinde (un cablu etc.). B. intr. (despre un cablu etc.) a slăbi. uns tring ['An'strirj, An-],paşt şi part. trec. unstrung ['An'strArj, An-] vb. tr. 1. a destinde strunele (unui instrument) sau coarda (unui arc). 2. a deşira (mărgele etc. ). 3. a zdruncina (nervii). unstrung ['An'strArj, An-] I. past. şi part. trec. de la u n s t r i n g. II. adj. (despre sistemul nervos, nervi) zdruncinaţi. unstuck ['An'stAk, An-] past şi part. trec. de la u n s t i c k. -0- to come ~a) a se dezl ipi, a se desface; b) (fam., despre planuri etc.) a rămâne baltă; a se alege praf şi pul bere. unstudied [Vn'stAdid, An-] adj. 1. nestudiat, neecreetat, neaprofundat. 2. nepreparat, natural, Firesc. 3. neînvăţat, neinstruit, ignorant; neşcolarizat. unstudio us ['An'stjuidiss] adj. nestudios. unsubdued ['Ans?b'dju:d, .An-] adj. nesubjuga t, nestăpânit (şi fig.). unsubmissive ['Anssb'misiv, .An-] adj. nesupus, neascultător, r ebel, refractar. unsubmissively [-li] adv. cu nesupunere. unsubscribed ['Anssb's kraibd, .AII-] adj. 1. (despre acte) nesemnat. 2. (despre capital) nesubscris. u



 nsubsidized [Vn'sAbsidaizd] adj. nesubvenţionat. unsubstantial ['Anssb'stasn/al, A n-, -bz't-] adj. 1. nesubstanţial, lipsit de substanţă, necsenţial. 2. imponderabil, fără g eutate, imaterial. 3. ncreal, ireal. 4. fragil, delicat. 5. (despre hrană, aliment e etc.) nenutritiv, nehrănitor; uşor, frugal.



unsuccess ['Ansok'ses, '--■-] ş. insucces, nereuşită, eşec. unsuccessful [-ful, .An-] adj. 1. nereuşit, nerodnic, zadarnic. 2. (desprepersoane) care nu reuşeşte, care nu a reuşit , care nu arc succes; (despre un candidat la alegeri) neales; (despre un candida t la un examen) nepromovat, trântit. unsuccessfully [-i] adv. fără succes, zadarnic, în zadar. unsuccessfulness [-nis] s. v. u n s u c c e s s. unsugared [Vn'/ugod] adj . (despre ceai etc.) fără zahăr. unsuitability ['An.sjuita'biliti, .An-sju:-, 'AII.SU: -, \\n-su:-, -foţi] s. 1. incapacitate. 2. caracter neadecvat, impropriu; inoportu nitate. unsuitable [Vn'sjmtsbl, An-, -'su:-] adj. 1. nepotrivit, ncconvenabil. 2 . (despre lucruri) impropriu; (despre vorbe) deplasat, inoportun. unsuitableness [-nis] s. v. u n s u i t a b i 1 i t y. unsuitably [-i] adv. nepotrivit. unsuit ed ['An'sjmtid, An-, -'su:-] adj. (to, for) nepotrivit, impropriu (pentru) we wi sh no one to leave the shop ~ dorim ca nimeni să nu plece din magazin fără să fi găsit ce caută. unsung ['An'SArj, An-] adj. (poetic) necântat, nelăudat (prin cântec). unsunned [ 'An'sAnd, An-] adj. neluminat sau neîncălzit de soare; umbrit; umbros. unsupplied [' Ansa'plaid, .An-] adj. 1. neaprovizionat, nealimentat, iară provizii. 2. (despre u n post) neocupat. unsupportable [Vnsa'po^sbl, .An-] adj. insuportabil, intolerab il. unsupported [rAns3'p3:tid] adj. nesprijinit, neîncurajat, nesusţinut; neconfirma t. unsuppressed [Vnsa'prest] adj. 1. (despre o răscoală) neînăbuşit. 2. nesuprimat. unsure ['An'/usr, Jjo:r\ adj. 1. nesigur. 2. (despre timp) nedeterminat. unsurmountabl e ['AiisafO'mauntabl, .An-] adf insurmontabil. unsurpassable ['Ans3(:)'pa:s3bl[ adj. de netrecut. unsurpassed ['Ans3(:)'pa:st[ adj. netrecut. unsusceptible ['An ss'scptobl, .An-, -tibl[ adf 1. (to) ncsensibil, insensibil (ia). 2. ~of incapab il de. unsuspected [Vnsas'pektid, .An-[ adj. nesuspectat, nesuspicionat, nebănuit. unsuspectedly [-li] adv. fără ca cineva să bănuiască. unsuspecting ['Ansss'pcktin] adj. n ebănuitor, lipsit de bănuială, încrezător. unsuspectingly [-li] adv. fără să bănuiască (cev picious ['Ansas'pi/ss, .An-] adj. lipsit de suspiciune, nebănuitor; încrezător, credul ; naiv; to be ~ of smth. a nu se îndoi de ceva. unsustainable ['Ansss'teinabl, .An -] adj. de nesusţinut. unsustained [Vnsas'teind] adj. (despre eforturi) nesusţinut. unswathe ['Aii'sweiO] vb. tr. 1. a desfăşa (un copil etc.). 2. a debandaja (o rană). u nswayed [Vn'sweid] adj. neînrâurit, neînsufleţit, neafectat. unsweetened ['An'swi:tnd, ' An.s-] adj. ncîndulcit. unswept ['An'swept, An's-] adj. ncmăturat. unswerving [An'sw aivirj] adj. 1. constant, ferm, neabătut. 2. (despre zbor) în linie dreaptă, drept. un swervingly [-li] adv. 1. neabătut, constant, cu fermitate. 2. fără sa se abată din drum. unsworn ['An'swom] adj. nelcgat prin jurământ, care nu a prestat jurământ. unsymmetrica l ['Ansi'mctrikal, .An-] adj. asimetric, nesimetric. unsympathetic ['Anisimpa'uc tik] adj. necompătimitor; rece; indiferent. unsympathetically [-pli] adv. hecompătim itor; rece; cu indiferenţă. unsystematic ['Anisisti'iiKetik, .Ansis-] adj. nesistema tic. unsystematically [-^li] adv. nesistematic. untack [Vn'tsk] vb. tr. a desfac e, a scoate, a pune în libertate, a (e)libera, a desprinde, a detaşa. untaken ['An't eikan] adj. neluat. untalented ['An'teefontid] adj. netalcntat. untameable ['An' tcimabl, AII-] adj. neîmblânzit, de nesupus, de nedomesticit, sălbatic. untamed ['An't eimd] adj. neîmblânzit, nesupus, sălbatic. untangle ['An'tasrjgl] vb. tr. 1. a descurc a, a desface. 2. a lămuri, a aranja. untapped ['An'ta3pt] adj. 1. (despre butoaie) neînceput, căruia nu i s-a dat cep. 2. (metal.) netarodat, nefiletat. untapped reso urces [~ ri'so:siz] s. pi. (ec.) resurse nefolositc / neutilizate / neexploatate . untarnished ['An'ta:ni/t, AU-] adj. negudronat. untasted ['An'teistid] adj. ne gustat. untaught ['An'to:t,'--] I. pas/ şi part. trec. de la u n t e a c h. II. ad j. neînvăţat, neinstruit, ignorant. untaxable ['An'tasksabl] adf neimpozabil. untaxed ['An'taskst,'--] adf neimpus, scutit de impozite. unteach ['An'ti:t/,'--], past şi part. trec. untaught ['An'to:t,'--] vb. tr. a dezvăţa. unteachable [-abl] adj. 1. i ncapabil de a învăţa (ceva); (fam.) the ~ tail of the class codaşii, elevii înapoiaţi. 2. ( espre o artă etc.) care nu se poate învăţa. untechnical ['An'tekniksl] adj. nctehnic; (d espre cărţi) de popularizare. untempted ['An'tcmptid] adj. (by) netentat; ncispitit (de). untempting ['An'temptirj] adj. neatrăgător, neispititor. untenability ['An.ten a'biliti, -iti:n-, -foţi] s. 1. imposibilitate de a apăra (o fortăreaţă). 2. (despre o teo



 rie) imposibilitate de a fi susţinut. untenable ['An'tensbl, An-, -'ti:n-] adj. 1. (despre o cetate, fortăreaţă etc.) care nu se poate menţine. 2. (despre o părere) care nu se poate susţine; nerezonabil. untenantable [An'tcnsntobl] adj. nelocuibil, de ne locuit; care nu se poate închiria. untenanted ['An'tcnantid] adj. nelocuit, gol; fără chiriaşi, neînchiriat. untended ['An'tendid] adj. 1. nepăzit, nesupravegheat. 2. (desp re un bolnav) neîngrijit. untested ['An'tcstid] adj. neîncercat; nesupus la probă, nev erificat.



 unthankful 1004



unthankful ['/ui'Osenkful, An-] adj. nerecunoscător, ingrat. unthankfully [-i, -fa li] adv. cu nerecunoştinţa. unthankfulness [-nis] s. nerecunoştinţa, ingratitudine. unth inkable [An'Sinkobl] adj. 1. de necrezut, de neconceput, de neînţeles; de neînchipuit, inimaginabil. 2. (fig.) extraordinar, imposibil. unthinking [An'Qinkirj, An-] a dj. nechibzuit, negândit, nemeditat, nesocotit, necugetat, pripit; uşuratic. unthink ingly ]-li] adv. fără să se gândească; pripit; fără discernământ, necugetat. unthoughtful [ :tful, An-] adj. v. t h o u g h 11 e s s. unthought of [An'0o:t3v] adj. 1. nepre văzut. 2. uitat, lăsat în părăsire. unthread ['An'Srcd] vb. tr. 1. a scoate aţa (din ac). 2 (fig.) a descurca, a descâlci (o taină, o problemă). unthrifty [An'Orifti, An-] aay. risipitor, cheltuitor. unthrone ['An'Oroun] vb. tr. a detrona. untidily [An'taid ili, 'An't-J adv. neîngrijit, dezordonat. untidiness [An'taidinis] s. dezordine, n eorânduială, harababură, debandadă. untidy [An'taidi] adj. neglijent, dezordonat, neîngrij it, neglijent, în dezordine, în neorânduială. untie ['An'tai] vb. tr. 1. a dezlega, a de znoda, a desface («« nod, o legătură). 2. (fig.) a (e)libera, a da libertate, a pune în li bertate. untied ['An'taid] adj. dezlegat, deznodat, desfăcut. untight ['An'tait] a dj. neermetic, neetanş. until [sn'til, An't-, 'Antil, 'AMI] prep., conj. v. t i 11 1. untile ['An'tail] vb. tr. a da jos acoperişul, a descoperi (o casa), a lua olan ele (de pe casă S acoperiş). untillable ['An'tibbl] aay. (despre pământ) nearabil; necul tivabil. unfilled ['An'tild] adj. (despre pământ) nearat, nelucrat; necultivat. unti meliness [An'taimlinis] s. 1. caracter prematur; precocitate. 2. inoportunitate. untimely [An'taimli] I. adj. 1. prematur, precoce, ncvârstnic, vremelnic, timpuri u. 2. inoportun, intempestiv. II. aaV. 1. (prea) din vreme, devreme. 2. inoportu n, intempestiv. untinged ['An'tina^d] adj. (with) neatins, nepătat (de). untirable ['An'taiorebl] adj. (de) neobosit. untiring [An'taiorin] adj. neobosit; asiduu. untiringly [-li] adv. neobosit, neostoit. unto ['Antu, -to] prep. (poetic) v. t o; to liken smth. ~ a asemui ceva cu; (fnv.) and I say ~ you şi vă grăiesc vouă; ~ this day până azi, în ziua aceasta. untold ['An'tould, -'-,'—] adj. 1. nespus, nemărturisit, n eexprimat; nepovestit; he left the secret ~ nu dezvălui taina. 2. necalculat, nenu mărat, nesocotit. untorn f'Arito:n] adj. nerupt, nesfâşiat; întreg, intact. untouchable [AritAt/abl, 'An't-] I. adj. 1. de neatins; insensibil. 2. (fig., despre un om p olitic) incoruptibil. 3. de neatins, intangibil. 4. (/« India) fără castă. II. s. the ~s paria (in India). . untouched ['An'tAt/t, An-] adj. 1. neatins, teafăr. 2. (si ~ upon) neamintit, nemenţionat. 3. indiferent, rece, nepăsător. 4. (despre calitate) fără eg al, incomparabil. untoward [An'towad,'-'--, 'Ant9'wo:d,'--'-, TAntu'wo:d,'--'-] adj. 1. nefavorabil, defavorabil, ghinionist, nenorocit, nefericit. 2. (înv.) nesu pus, nedocil, rebel, refractar. untowardly [An'touodli] aaV. 1. neîndemânatic, cu stân găcie. 2. necuviincios, cu necuviinţă. 3. printr-o întâmplare nenorocită. untowardness [An' owodnis] s. 1. nesupunere, lipsă de loialitate. 2. aspect nefavorabil, caracter puţi n propice. untraceable ['An'treissbl, An-] adj. de negăsit, căruia nu i se poate da de urmă. untracked ['An'trakt] adj. 1. fără drum, fără potecă, fără pârtie. 2. (despre crim tc.) nedepistat, căruia nu i s-a dat de urmă. untrained ['An'treind, 'AM-, An't-] ad j. neinstruit, neexperimentat, neînvăţat; (despre animale) nedresat; (despre atleţi) nea ntrenat. untrammelled [An'traimaldj adj. neîmpiedicat, liber, nestingherit. untran sferable ['Antrasns'fsTsbl, -tr'a:ns-[ adj. 1. netransferabiî. 2. inalienabil. unt ranslatable ['Antrams'leitsbl, -trains-, tramz-, -tra:nz-, -trans-, -tranz-] adj . intraductibil. untranslated ['Antrsns'leitid] adj. netradus. untransportable [ 'Antra3ns'po:t9bl, -tro:ns-[ adj. netransportabil. untravelled ['An'trasvld] adj . 1. (despre persoane) neumblat, necălătorit. 2. (despre ţări) neexplorat, necunoscut. 3 . neumblat, necercetat; an ~corner of Africa un colţ necercetat al Africii. untrav ersed [rAritra;v3(:)st, rar rAn'tra'vsistj adj. nestrăbătut, netraversat. untried [' An'traid,'--] adj. 1. neîncercat; we have left no remedy ~ nu am lăsat nici un remed iu neîncercat. 2. nepus la încercare; ~ troops trupe neintrate în foc. 3. (despre deţinuţi ) nejudecat. untrimmed ['An'trimd,'--] aay. 1. nearanjat; nepus în ordine. 2. (des pre pălării etc.) neîmpodobit. untrodden ['An'trodn, -'—,'—] adj. (despre o pădure virgină) bătătorit, neumblat. untroubled ['An'trAbld, -'—] adj. netulburat, calm; senin, limped e. untrue ['An'tru:, -'-] adj. 1. neadevărat, fals; mincinos. 2. inexact, neexact,



 incorect; ~ to type neconform cu modelul; ~ to life care nu corespunde realităţii, nereal, neveridic, ireal. 3. (despre persoane) necredincios, neloial; nestatorni c. untruly [-li] adv. 1. fals; într-o lumină falsă. 2. incorect, inexact. untrustworth iness ['An'trAstiW3:oinis, Ani-] s. 1. lipsă de probitate; falsitate, neloialitate . 2. caracter îndoielnic, dubios (al unei informaţii etc.).



untrustworthy ['An'trAstiwstfi] adj. 1. nedemn de încredere, nesigur. 2. (despre i nformaţii, mărturii) îndoielnic, dubios, nesigur. untruth ['An'tru:0, An-] s. 1. neade văr, minciună. 2. (înv.) falsitate, perfidie. untruthful [-fwl] adj. mincinos; fals, n everidic. untruthfully [-foii, -fsli] adv. fals, neveridic. untruthfulness [-fol nis] s. caracter mincinos; falsitate; lipsă de veridicitate. untuck ['An'tAk, An-] vb. tr. 1. a desface pliurile (de la o rochie), a întinde o cută / o îndoitură de la. 2 . a lăsa în jos (o mânecă suflecată etc.). untunable ['An'tjumobl] adj. 1. (despre un inst rument muzical) care nu se poate acorda. 2. v. u n t u n e f u 1. untune ['An'tj um] vb. tr. 1. (muz.) a dezacorda. 2. (fig.) to ~ smb. to a face pe cineva să nu m ai. untuneful [-fol] adj. nearmonios; nemelodios. unturned ['An'tomd, An-] adj. 1. nerăsturnat, neîntors, rămas pe loc; to leave no stone ~ a răsturna cerul şi pământul, a ce tot posibilul, a pune totul în mişcare, a se da peste cap (pentru a reuşi ceva). 2. neschimbat; ~ leaves frunze încă verzi. 3. nedat la strung, nestrunjit. untutored [ 'An'tjmted] adj. 1. neinstruit, neexperimentat, ignorant, neformat. 2. simplu, n aiv, candid. untwine ['An'twain] vb. tr. 1. a desface, a destinde, a deznoda, a dezlega. 2. a descurca, a descâlci. untwist ['An'twist, An-] vb. A. tr. a desface (ceea ce era răsucit); a descâlci; a despleti. B. intr; a se desrăsuci; a se descâlci; a se despleti. ununderstandable ['Ando'staîndsbl] adj. de neînţeles, neinteligibiî. unurg ed [rAn'3;d3d] adj. spontan. unusable ['Ariju:Z3bl] adj. inutilizabil. unused ad j. 1. ['An'ju;st, An-, rar -'ju:zd] neobişnuit; to get ~to smth. a se dezobişnui de ceva. 2. ['An'jmzd, An-] neîntrebuinţat, nefolosit, neuzitat, care nu serveşte. unusua l [An'juyuo], 'An'j-, -3W0I, -3ul, -33l] adj. 1. neobişnuit, neuzual, care iese di n comun, rar. 2. remarcabil, extraordinar. unusually [-i[ adv. neobişnuit, excepţion al de; rar; ~ tall neobişnuit de înalt. unusualness [-nis[ s. caracter neobişnuit / ex cepţional. unutilized ['An'ju:tilaizd] adj. nefolosit, neutilizat. unutterable [An 'Atarebl] I. adj. inexprimabil, inefabil, de nespus: II. s.pl.~s (înv. glumeţ) chiloţi , indispensabili, izmene. unutterably [-i] aov. de nespus, de neînchipuit, de nede scris. unuttered ['An'Atod] aay. nepronunţat, nerostit. unvalued ['An'vselju:d, An -] adj. 1. neevaluat, nepreţuit, inestimat, neestimat. 2. depreciat, neapreciat; fără preţ, fără valoare. unvanquishable ['An'vjenkwijobl] adj. de neînvins, invincibil. unvan quished ['An.vasijkwijt] adj. neînvins. unvarnished adj. 1. ['An'va:ni/t, An-] nelăc uit, nelustruit, nesmălţuit. 2. [An'vamijt] - . natural, simplu, fără artificii, nefarda t; ~ truth adevăr gol-goluţ, purul adevăr. unveil [An'veil, 'An'v-] vb. A. intr. a-şi de scoperi faţa, a se dezvălui. B. tr. 1. a dezveli în mod solemn (un monument etc.). 2. a dezvălui (un secret), a da pe faţă, a da la iveală. unvendable ['An'vendabl] adj. care nu e de vânzare. unverifîable ['An'verifaisbl] adj. neverificabil. unversed ['An'vo :st, An-] adj. (in) neversat (în), neexperimentat (în), nerutinat. unviolated ['An'v aioleitid] adj. neviolat. unvirtuous ['An'vo:tjuos] adj. nevirtuos; corupt, vici os. unvisited [Vui'vizitid] adj. nevizitat; necercetat.. unvocal ['An'voukal] ad j. 1. reţinut, rezervat. 2. nemelodios; nearmonios; discordant. unvoiced ['An'vois t,'—] adj. 1. neexprimat, nepronunţat. 2. (fon.) surd, mut. unvote ['An'vout] vb. tr . a anula (o alegere) printr-o (nouă) punere la vot. unvouched ['An'vaut/t] adj. (şi ~ for) negarantat, neconfirmat. unwalled ['An'wo:ld[ adj. fără ziduri; neîntărit, nefor tificat. unwanted ['An'wontid, 'An.w-] adj. 1. nedorit, nevoit. 2. netrebuincios , superfluu, inutil, de prisos. 3. nepoftit. unwarily [An'wearili] aav. impruden t, fără prevedere / precauţie, riscat; nechibzuit, nesăbuit, necugetat. unwarned ['An'wo md] adj. neprevenit, neavertizat, neînştiinţat. unwarped ['An'wo:pt] adj. 1. nestrâmbat, nerăsucit, drept. 2. (fig.) drept, imparţial. unwarrantable ['An'worantabl] adj. 1. nejustificabil, nescuzabil. 2. inadmisibil, de nepermis. unwarrantably [-i] adv . nescuzabil, inadmisibil. unwarranted adj. 1. ['An'worantidJ fără garanţie, negaranta t. 2. [An'worantid] nejusti ficat, ncautorizat; nemotivat. unwary [An'wesri,'-'-] adj. neprevăzător, imprudent; nesăbuit, nechibzuit. unwashed ['An'wojt,'--] I. adj. nespălat, murdar. II. s. the ~ nespălaţii, sărăcimea, calicimea. unwatched ['An'wotjt,'--] adj. nesupravegheat; fără supraveghere. unwatered ['An'wo:ted] adj. 1. (despre grădină)



 neudat, nestropit. 2. (despre vinuri) fără adaos de apă, nebotezat. 3. (despre cai) n eadăpat. 4. (despre o regiune) fără apă / irigaţie. 5. (despre mătase) fără ape, nemoarat. ering [An'weivorirj] adj. neşovăitor, hotărât, decis, ferm, care nu oscilează. unwearable ['An'weorobl, An-] adj. (despre haine) care nu se poate purta. unweariable ['An' wioriobl] adj. neobosit. unwearied [An'wiorid] adj. neobosit. unwearying [An'wio riirj] aay. neobosit.



 1005 upcropping



unweave ['An'whv], past unwove [-'wouv], part. tree, unwoven [-'wouvan] vb. tr. 1. a desface (o ţesătură), a destrăma. 2. a despleti. unwed ['An'wed] adj. necununat, ne căsătorit. unwedded [-id] adj. (lit.) v . u n w e d , unweeded ['An'wi:did] adj. nep livit, năpădit de buruieni. unweighed ['An'weid] adj. 1. necântărit. 2. nechibzuit, neso cotit. unweighted ['An'weitid] adj. 1. neîncărcat, neîmpovărat (şi jig.). 2. neimportant, nesemnificativ. unwelcome [An'welksm, 'An'w-] adj. 1. nedorit, neaşteptat, nepofti t. 2. supărător, dezagreabil, neplăcut; ~ news ştiri neplăcute. unwelcomed [-d] adj. care nu a fost întâmpinat (cu onoruri). unwell ['An'wel, An-] adj. indispus, suferind; sh e is ~ a) e indispusă; b) (euf.) are menstruaţie. unwept ['An'wept] adj. (poetic) ne plâns, neregretat. unwhisperable ['An'hwispsrabl] I. adj. despre care nu se poate sufla o vorbă / şopti un cuvânt. II. s. pl. ~s (înv. glumeţ) chiloţi, indispensabili, izmen . unwholesome ['An'houlsam] adj. nesănătos, insalubru, dăunător (şifig.). unwholesomeness [-nis] s. lipsă de salubritate, caracter insalubru. unwieldy [An'wi:ldi] adj. 1. g reoi, voluminos, dizgraţios, stângaci. 2. (despre obiecte) incomod (la purtat), greu de mânuit. unwifely ['An'waifli] adj. nedemn de o soţie. unwilled ['An'wild] adj. i nvoluntar, neintenţionat. unwilling [Wwilin, An-] adj. îndărătnic, refractar, care nu e dispus; to be ~to do smth. a nu fi dispus să facă ceva. unwillingly [-li] adv. în silă, fără plăcere, fără bunăvoinţă, împotriva voinţei sale, cu îndărătnicie. unwillingness [-nis lă. unwind ['An'waind, An-], past şi part. trec. unwound ['An'waund, An-] vb. A. tr. a desfăşura, a desface, a dezveli, a debobina, a descolăci. B. intr. a se desfăşura; a se dezveli, a se descolăci. unwinder ['An'waindy] s. (tehn.) depanator, dcrulator. u nwinking ['An'winkirj] adj. 1. neadormit, treaz; care nu clipeşte. 2. (fig.) vigil ent. unwisdom ['An'wizdam] s. prostie, nechibzuinţă, nesocotinţă, imprudenţă; ignoranţă, st tate, lipsă de înţelepciune. unwise ['An'waiz, 'Anw-, An'w-] adj. lipsit de înţelepciune, nechibzuit, nesocotit, imprudent; prost, stupid. unwisely ['An'waizli, An-] adv. nesăbuit, nesocotit; fără înţelepciune. unwiseness [Wwaiznis] s. v. u n w i s d o m. unwi shed [Wwi/t] adj. (si ~ for) nedorit, nevrut; indezirabil, supărător. unwishful ['An 'wi/ful] adj. ~ io puţin dispus să, nedoritor să. unwitnessed ['An'witnest] adj. fără mart or; nevăzut, neauzit. unwitting [An'witin] adj. fără voie, involuntar; nepremeditat, r ară a şti; neintenţionat, spontan. unwittingly [-li] adv. fără intenţie; fără vrere; inconş unwomanly [An'wumanli, 'An'w-] adj. nefemeiesc; nevrednic de o femeie. unwonted [An'wountid] adj. neobişnuit, nemaiîntâlnit, rar, extraordinar, puţin comun. unwontednes s [-nis] s. caracter neobişnuit (al unui eveniment etc.). unwooded ['Aii'wudid] ad j. fără păduri, fără arbori; defrişat. unwordable ['An'waidabl] adj. inexprimabil. unworkab e ['An'waikobl, An-] adj. 1. de neexecutat, impracticabil, inaplicabil; nepreluc rabil. 2. (mine) inexploatabil. unworkableness [-nis] ş. 1. caracter impracticabil . 2. imposibilitate de exploatare (a unei mine). unworked [An'w9:kt] adj. nelucr at; neprelucrat; nefasonat. unworkmanlike ['An'waikmanlaik, An-] adj. nedemn de un bun lucrător; (fig.) cârpăcit, lucrat de mântuială. unworldliness ['An'waildlinis] s. 1 . imaterialitate; caracter nelumesc. 2. simplitate, candoare. unworldly [rAn'w3: ldli] adj. 1. spiritual, imaterial, care nu ţine de această lume. 2. nepământean, ceresc . unworn [rAn'wD:n,'--] adj. nepurtat, neuzat; nou, în stare nouă. unworthily [An'W3 :5ili, 'An'w-] adv. nedemn. unworthiness [An'woiâinis] s. 1. lipsă de merit; nevredn icie. 2. caracter nedemn (al unei fapte etc.). unworthy [An'w3:5i] adj. nemeritu os, nedemn; josnic, laş, înjositor. unwound ['An'waund, AII-] past şi part. trec. de l a u n w i n d. unwounded ['An'wumdid] adf nerănit. unwove ['An'wouv] past de la u n w e a v e. unwoven ['An'wouvan] part. trec. de la u n w e a v c. unwrap ['An'r asp, 'An-] vb. tr. a desface, a despacheta. unwrinkled ['An'rinkld] adj. fără riduri . unwritten ['An'ritn, 'An.r-] adj. 1. nescris; verbal, oral, tradiţional; an ~ la w o lege nescrisă, o tradiţie, un obicei al pământului. 2. (despre hârtie, caiet etc.) nes cris, alb, imaculat. unwrought ['An'rD:t] adj. 1. (înv. poetic) nesăvârşit, nefăptuit. 2. nclucrat, neprelucrat, neşlcfuit. unyielding [An'ji:ldin,, 'Anj-] adj. ferm, necli ntit, stabil, fix, inflexibil, de neînduplecat, neînduplecabil. unyieldingness [-nis ] s. inflexibilitate; duritate; fermitate; încăpăţânare. unyoke ['An'jouk, -'-] vb. A. tr. a dejuga (boii etc.); a scoate jugul; (fig.) t



 o ~ a people a dezrobi un popor. B. intr. 1. (fig.) a se elibera, a scoate / a d a jos jugul (de pe sine). 2. (fam.) a înceta lucrul. unyoked [-t] adj, dejugat, de shămat; (fig.) liber, neconstrâns, eliberat. unzoned ['An'zound] adj. fără cingătoare, fără ntură. up [Ap] I. adv. 1. (indică ridicare, urcare, verticalitate) sus, în sus; to go ~ a sui, a urca; ~ went his stick ridică bastonul; to lift ~ one's head a-şi ridica capul; hands ~ mâinile sus; to throw smth. ~ a arunca ceva în sus; (mai ales amer.) ~ there acolo sus, în cer (de la titlul romanului autobiografic "Somebody Likes Me Up there" al boxerului Rocky Graziano); he is ~ a) s-a sculat; b) e în picioare; he was ~ all night a stat treaz toata noaptea; ~ and down în sus şi în jos. 2. (indică u rcare, creştere, mărire, ridicare, majorare) (în) sus, mai sus; în aer; children from 12 years ~copil de la 12 ani în sus; corn is ~ a) grânele s-au scumpit; b) cerealele a u un curs ridicat (la bursă); the plane is ~ avionul a decolat / e în aer; the horse might have won with a better jockey ~ calul ar fi putut câştiga dacă ar fi avut un jo cheu mai bun (în spate). 3. (indică apropiere) încoace; a boy came ~ se apropie un băiat ; to follow smb. ~ a urmări pe cineva îndeaproape; to be ~ with smb. a fi aproape de cineva, a fi la acelaşi nivel cu cineva. 4. (indică expirarea unui termen, terminar ea sau rezultatul unei acţiuni) gata, terminat; Parliament is ~ sesiunea parlament ară a luat sfârşit; it is all ~ with him s-a isprăvit cu el; to eat ~ a mânca tot, a devor a. 5. (indică sau accentuează o activitate) to stir ~sediment a agita, a răscoli un re ziduu; what's ~? ce se petrece? 6. (indică o stare de tensiune); to wind ~ a întinde (un arc etc.); his blood was ~ i se suisc sângele la cap, îi fierbea sângele în vine. ~ and about pe picioare; ~ i n cunoscător al (cu gen.) priceput Ia; she is well ~in history e o bună cunoscătoare a istoriei; ~ to până la; (până) la nivelul (cu gen.), până a (cu gen.); ~ to the mark a) până la semn; b) la înălţime; he is ~ to a thing / a trick o r two e un şiret şi jumătate; to act ~ to one's promise a-şi ţine promisiunea, a se ţine de cuvânt; what are you ~ to? ce ai de gând?; smth. is ~ se întâmplă ceva, se plănuieşte / se eşte / se pregăteşte ceva; it is ~ to you to decide dumneata hotărăşti, de dumneata depinde hotărârea; ~ to date v. u p -1 o - d a t e; ~(with)! trăiască, sus (cu), vivat; (sport) to be two ~ a avea un avans / un avantaj de două puncte, a conduce cu două puncte. I I. prep. 1. în susul (cu gen.); spre, către, în direcţia (cw gen.); contra (cu gen.), împo triva (cw gen.); ~ the river a) în susul râului; b) (amer. si.) în închisoare (de la închi soarea Sing Sing situată pe râul Hudson, mai sus de New York); ~ the wind contra vântu lui. 2. de-a lungul (cu gen.); ~ the street de-a lungul străzii. III. adj. 1. care urcă, care merge în sus. 2. crescut, ridicat. 3. (mai ales despre trenuri) care se în dreaptă spre un centru important; ~ train tren mergând spre Londra sau spre alt oraş m are; an ~ line linii (de tren / tramvai / autobuz) de centru / de oraş. 4. (despre lichide) spumos, spumegând, făcând spumă; as ~ as (sparkling) champagne spumos ca şampani a. IV. ş. 1. urcare, suiş, ascensiune. 2. ridicătură de pământ, muşuroi; ~s and downs ondul neregularităţi ale terenului, suişuri şi coborâşuri. 3. (fig.) succes, reuşită, izbândă; t downs of life vicisitudinile vieţii, ale vieţii valuri. 4. urcare de preţuri, ridicar e a preţurilor; ridicare / urcare a cursului (la bursă). 5. (amer. corn. fam.) cumpărăto r virtual, amator. 6. tren, tramvai, autobuz etc. care merge spre centrul oraşului . V. vb. A. tr. 1. a ridica (bastonul, puşca etc.). 2. (amer.) a urca (producţia, pr eţul). B. intr. 1. a se ridica, a se scula în picioare (din genunchi, din pat); (lit .) then ~ and spoke atunci se ridică şi grăi. 2. (dial., fam.) to ~ with smth. a ridic a ceva. up-a-daisy ['Apaideizi] interj, hop! hopa sus! (unui copil). up-anehor [ 'Ap'a2rjk9r] vb. intr. (mar.) a ridica ancora. up-and-coming ['ApandkAniirj] adj . (amer.) energic, întreprinzător; spirt, argint viu, „pus în priză". up-and-doing ['Apan' duiin] adf energic, întreprinzător; (foarte) activ, în plină activitate. up-and-down ['A pan'daun] I. adf în sus şi în jos; vertical. II. s. 1. ţfam.) to give smb. the ~ a măsura pe cineva cu privirea; to give a letter the ~ a parcurge o scrisoare. 2. (mar.) apic. up-and-up [\psnd\p] I. s. to be on the ~ a) a fi în plină ascensiune, a urca t ot mai sus (pe scara socială), a face carieră; b) a fi cinstit / onest. II. adf (mai ales despre o femeie) cinstit, cuminte, serios. Upanishads [u'pAni/sdz, -'pasn, amer. -Jasdz] s. pl. the ~ Upanişadele. upas ['ju:pas] s. 1. (bot.) antiar (Anti aris toxicaria). 2. (fig.) influenţă ucigătoare, înrâurire mortală. upas-tree [~tri:] s.v. p a s (1). upbear [Ap'bes], past upbore [Ap'bo:],part. trec. upborne [Ap'bo:n] vb.tr. (Ut.) a susţine, a sprijini, a ridica. upbeat [rApbi:t] s. 1. (muz.) timp s lab. 2. (muz.) prima notă a unei compoziţii (cântată în momentul în care dirijorul ridică b eta). 3. (muz-, versificaţie) anacruză. upbore [Ap'bo:] past de la u p b e a r. upbo



 rne [Ap'bo:n] part. trec. de la u p b e a r. upbraid [Ap'breid] vb. tr. a mustra , a dojeni, a reproşa (cuiva). upbringing ['Ap.brirjirj] s. educaţie, creştere. upburs t [rApb3:st] s. izbucnire, explozie. upcast ['Apka:st] I. s. 1. (geol.) falie in versă; înălţare de straturi. 2. (mine) puţ de aeraj. II. adj. ridicat; îndreptat în sus. up ck [Vpt/ek] vb. tr. şi intr. (amer. si.) a vomita, a vărsa. upchuck [VpitjAk] vb. tr . şi intr. (amer.) a vomita. upcoming ['Ap-kAmirj] adj. care urmează să aibă loc; pe cal e de apariţie. up-country ['Ap'kAntri] I. adv. (fam.) în(spre) interiorul ţării, în partea centrală a ţării. II. adj. ['—] 1. (situat I aşezat) în(spre) interiorul ţării etc. 2. (de o regiune etc.) fără ieşire la mare. III. s. ['—] 1. centrul ţării, regiune de interior (a ). 2. regiune, ţinut etc. fara ieşire la mare. upcropping ['Apikropirj] s. 1. apariţie ; survenire; ivire. 2. creştere, dezvoltare.



 update 1006



uprightly [-li] adv. 1. drept, vertical. 2. (fig.) drept, cinstit. update [\p'de it] vb. tr. 1. a moderniza, a aduce la zi, a pune de acord (o lucrare ele.) cu u ltimele teorii sau realizări. 2. a produce (cuiva) informaţii la zi, a pune (pe cine va) uprightness [-nis] s. 1. verticalitate. 2. (fig.) integritate, onestitate. l a curent. upright piano ['Aprait 'pjamouj s. (muz.) pianină. up-end [Ap'end] vb. A . tr. 1. a ridica (un butoi etc.) făcându-1 să stea pe fund. 2. (fam.) uprise [Ap'raiz ],past uprose [Ap'rouz],part. trec. uprisen [Ap'rizn] I. vb. infr.-l.-a se a inf luenţa (în mod radical). 3. (fam.) a înfrânge, a da gata. B. intr. 1. (fam.) a se ridica ridica (ae pe scaun, din pat etc.). 2. (despre aştri, constelaţii) a seridica(pe ce r). 3. (despre (în capul oaselor sau în picioare). 2. a se îndrepta. fum, strigăte etc.) a se ridica, a se înălţa. II. s. 1. (lit.) răsărit (al soarelui, stelelor etc.). up-grade ['Apigreid] I. s. urcuş, suiş; (drum) rampă; (fig.) to be on the ~ c ) (despre 2. asc ensiune (a unui balon etc.). 3. urcuş, coastă. 4. ridicare, înălţare (în rang). preţuri, ac etc.) în creştere; b) (despre afaceri, economie) în dezvoltare; c) (despre uprising [ Ap'raizirj,'-'--,'-.--] s. 1. insurecţie, revoltă, revoluţie. 2. apariţie, naştere. bolnav i) (mergând) înspre bine, spre însănătoşire. II. adj. în rampă. III. adv. to go ~ 3. ridica culare din pat. a urca, a sui. IV. vb. tr. [-'-] 1. a ridica pe o treaptă superioa ră; a promova. 2. (telm.) up-river [Vip'rivs'] adv., adj. ['—] v. u p - s t r e a m. a îmbunătăţi, a înnobila. uproar ['Apro:r, -n>3r] s. 1. agitaţie. 2. zgomot, vuiet, larmă, mult, vacarm, gălăgie, tapaj, tărăboi. upgrade line ['Apgreid .lain] s. (ferov.) linie în rampă. upgrowing ['Apigrouirj] aay. (despre copii) care creşte, în creştere. uproarious [Ap'ro;rias, -tosr-] adj. zgomotos, turbulent, gălăgios; tumultuos. upgrowth ['Ap.gr ouB] s. 1. dezvoltare, evoluţie. 2. excrescenţă. uproariousness [-nis] s. caracter zgo motos (al unei întruniri etc.). r up-hander ['Ap-ha5nd9 ] s. (mii. si. înv.) militar care se predă. uproot [Ap'ru:t] vb. tr. a dezrădăcina, a extirpa, a smulge din rădăcini (ş fig.). upheaval [Ap'hi:vpl] s. 1. (geol.) ridicare a straturilor, ridicare de t eren. 2. (mine) umflare uprootal [-al] s. (from) dezrădăcinare, smulgere (din). f a vetrei / a culcuşului. 3. (fig.) revoluţie. uprose [Ap'rouz] past de la u p r i S e. upheld [Ap'held] past şi part. trec. de la u p h o 1 d. ups-a-daisy, upsadaisy [' Apss'deizi] interj, v . u p - a - d a i s y . upsaddle ['\pissdl] vb. intr. (sud -african) a pune şaua pe cai, a înşeua calul. uphill ['Ap'hil,'—'-] I. adv. (SUS) pe mun te; pe deal, la deal. II. adj. 1. (a/lat, situat) la înălţime. 2. (fig.) obositor. III . s. urcuş. upset [Ap'set], past si part. trec. upset [Ap'set] I. vb. A. tr. 1. a răsturna, a dezorganiza; uphold [Ap'hould], past şi part. trec. upheld [Ap'held] vb. tr. a susţine, a menţine, to ~ smb.'s plans a răsturna / a dejuca planurile cuiva. 2. a răsturna (un pahar, o barcă etc.). 3. a afecta, a emoţiona, a tulbura; the least th ing ~s him îl afectează orice (nimic). a întreţine, a sprijini, a încuraja; to ~ the view that a susţine punctul de vedere că. upholder [-or] s. 1. partizan, aderent, adept. 2. sprijin, reazem. 4. a indispune, a deranja (stomacul), a tulbura (digestia); beer ~s me berea nu-mi face r upholster [Ap'houlsto , op-] vb. tr. a capitona; a tapisa. bine. 5. (telm.) a refula; a aplatisa, a îngroşa (un metal prin ciocănire). B . intr. a se răsturna; upholstered [Ap'houlstod] adj. 1. capitonat; tapisat. 2. (a mer. pop.) căptuşit a se vărsa. II. ['Apset] s. 1. răsturnare, inversare; vărsare. 2. dezo rganizare, dezordine, tulburare. 3. încurcătură; belea; pacoste. 4. indispoziţie (fizică), deranjament stomacal. (îmbolnăvit). 5. (tehn.) refulare; turtire, aplatisare (a unu i metal). III. ['Ap'set] adj. 1. răsturnat; vărsat. upholsterer [Ap'houlstaror] s. t apiţer. upholstery [Ap'houlsusri] s. 1. meseria de tapiţer; lucru de tapiţerie. 2. (ma terial de) 2. emoţionat, afectat. 3. (despre stomac) deranjat; (despre persoane) i ndispus. tapiţerie. 3. tapisare, capitonare. upset price ['Apset prais] s. (corn.) curs de deschidere (la bursă); preţ de cerere; knocked upkeep [rApki:p] s. 1. întreţine re (a unui local, a unei grădini etc.). 2. (si expenses of down for £ 80 from an ~ o f f 40 adjudecat la 80 de lire faţă de un curs de deschidere de 40 de lire. ~) chelt uieli de întreţinere. upsetter [Ap'sets1] s. persoană care produce tulburări / dezordini . upland ['Aptend] I. adj. muntos, de munte. II. s. (mai ales pi.) ţinut muntos, r egiune muntoasă, parte muntoasă (a miei regiuni). upsetting moment [Ap'setirj iinoum snt] s. (mar.) moment de răsturnare sau bandare. uplandcr [s'] s. muntean. upsey-d



 aisy ['Apsi'deizi] interj, v. u p - a - d a i s y. uplift [Ap'lift] I. vb. tr. a ridica, a urca, a înălţa (şi fig.). II. ['Aplift] s. 1. (geol.) falie upshot ['Ap/ot] s . deznodământ, final, rezultat, concluzie. de ridicare / de ascensiune, horst. 2. (a mer.) înălţime spirituală. 3. ridicare (a sprâncenelor upsi-daisy ['Apsi'deizi] interj, v. u p - a - d a i s y . etc.). 4. (av.) ridicare, înălţare, ascensiune. 5. (hidr.) forţă ar himediană, subpresiune. 6. (fig.) upside [Vpsaid] s. parte de sud, latură superioară; ~ of în afara, în afară de. forţă ascensională. 7. (amer. fam) sutien. III. ['—] adj. (amer ridicat, înălţat. upside-down ['ApsaiaMaun] I. adv. cu susul în jos, cu capul în jos, cu f undul în sus; up-market ['Apiina:kit] adj. (com.) care se adresează celor înstăriţi, pentr u cei cu dare (fig.) talmeş-balmeş, una peste alta, pe dos. II. adj. răsturnat, întors; ~ideas idei paradoxale. de mână. upsides ['Apsaidz] adv. (fam.) to get ~ with smb. a fi chit cu cineva, a i-o plăti (cuiva) upon [a'pon (forma tare); opan (forma slabă) ] prep. (implică de obicei mişcarea) pe; cu aceeaşi monedă, a-şi lua revanşa. I put it ~ th table am pus-o pe masă; (sl.) ~ my Sam pe cuvânt de onoare. upsilon [ju;p'sailan, ' jmpsiten, amer. 'ju;psibn] s. ipsilon (a 20-a literă din alfabetul upper ['Apsr] I . adj. superior, de sus, (de) deasupra; din vârf, din cap; the Upper Volta grecesc ). Volta Superioară; The Upper Rhine cursul superior al Rinului; in Upper Egypt în E giptul upsitting ['Apisitirj] s. (scot. înv.) indiferenţă, nepăsare. de Sus; the Upper H ouse Camera Superioară; (în Anglia Camera Lorzilor); the ~ servants upspring ['Ap'sp rirj],past upsprang [~'spra:rj],part. trec. upsprung [~'sprArj] vb. intr. servit orii superiori (intendenţi etc.). II. s. 1. căpută, faţă (de gheată sau pantof); (sl.) to b 1. a ţâşni. 2. a apărea, a se ivi. (down) on one's ~s a fi lefter / fără o para chioară / lăscaie. 2. pl. ghetre, moletiere. upstage ]'Ap'steid3] I. adv. în fundul scenei; (t eatru fam.) to play ~ a avea un rol 3. pl. (fig.) the ~s pătura avută, grangurii, bo gătaşii. principal. II. adj. 1. din fundul scenei. 2. (fam.) rezervat. 3. (fam.) tim id, sfios. 4. (fam.) arogant, îngâmfat. III. vb. A. intr. (fam.) a se purta cu îngâmfare , a se făli, a fi ţanţoş, upper arm ['Apsr'ami] s. braţ (intre umăr şi cot). a face pe groz l, a se ţine mare şi tare. B. tr. 1. (teatru) a te plasa în aşa fel pe scenă upper-case [' Apskeis] adj. (poligr.) majusculă. încât să maschezi un alt actor. 2. (fam.) a trata de sus. Upper Chamber ['Aps 'tjeimba'] s. the ~ (canad.) Camera Supremă, Senatul. upp er classes ^Apa 'kla:siz] s. pl. 1. v. u p p e r c r u s t (2). 2. (scol.) clase le mari / upstair ['Ap'stsa', 'Aps-, Ap's-] adj. v. u p s t a i r s (II). superi oare. upstairs ['Ap'stsoz] I. adv. (în) sus (pe scară), la etaj(ul) superior. II. ad j. situat la etajul upper classman [~ 'kkusmsn] s. (amer. univ.) student în anul I II sau IV (defacultate). superior. III. s. 1. parte de sus a unei clădiri, etaj su perior. 2. (fam) cap, căpăţână; minte; upper crust [~ 'krAStJ s. 1. scoarţă (a pământului); e pâine). 2. (fam.) înalta he's got nothing ~ n-are nimic în cap; he became a little b almy ~ se cam scrânti (la societate, protipendada, pătura de sus a societăţii. 3. (sl.) cap. 4. (sl.) pălărie. cap). uppercut [~kAt] s. (sport) upercut, lovitură de jos în sus (la box). upstander ['Ap'stasnds'] s. (dial.) paroh. upper deck [~ dek] s. 1. (m ar.) covertă. 2. (sl.) sâni, piept. upstanding ['Apstayidin] adj. 1. în picioare, vert ical. 2. (fig.) drept, cinstit, integru. upper forms [~ 'fD:mz] s. pl. v. u p p c r c l a s s e s (2). 3. (despre salarii) fix, invariabil. upstart ['ApstcKtl I . s. 1. ceva care sare în sus. 2. parvenit. 3. persoană arogantă şi upper garret [~ 'gaîri t] s. (inv.) v. u p p e r s t o r e y (2). pretenţioasă. II. adj. parvenit; ~ pride mândrie neroadă. upper lip [~ 'lip] s. (anat.) buză superioară. upstay [Ap'stei] vb. tr. (lit.) a susţine, a sprijini. uppermost ['Apomoust, -mast] I. adj. cel mai înalt, c el mai ridicat; superior; cel mai puternic; the ~ subject of conversation subiec tul principal al conversaţiei. II. adv. în up-stream ['Ap'stri:m] I. aaV. în amonte, în susul apei, către izvorul apei. II. adj. felul cel mai înalt. -0-1 said whatever cam e ~ am spus tot ce-mi trecea prin minte / tot ['Apstrhn] din amonte, din susul a pei, de la izvorul apei. ce mi se năzărea. upstroke ['Apstrouk] s. 1. linie / trăsătură în us (la scris). 2. (telm.) cursă ascendentă upper plate ['Apo 'pleit] s. (amer. sl.) persoană în vârstă (in vocabularul adolescenţilor). (a pistonului). upper storey [~ 'sto:r i] s. 1. etaj superior. 2. (fam.) cap, căpăţână, mansardă. upsurge ['ApiS3:d3] I. s. creşte dezvoltare, avânt. II. [-'-] vb. 1. a se ridica, a se înălţa. upper ten (thousand) [~ ' ten ('Gauzand)] s. v. u p p e r c r u s t (2). 2. a creşte, a se dezvolta, a-şi lua avânt. upsweep ['Apswiipj s. 1. (fam.) coafură înaltă/ridicată / montantă. 2. curbă ascende upper-tendom [~'tendam] s. (fam.) lumea aristocraţilor / bogătaşilor. 3. avânt (in activ itate etc.). upper topsail [ ~ 'topsl] s. (mar.) contragabier.. upswing E'Apswig



 ] s. (amer.) urcare, suire, ascensiune; ridicare. upper works [~ Va:ks] s. pl. 1 . (mar.) suprastructură. 2. (sl.) sâni, piept. uppish ['Api/l adj. înfumurat, încrezut, fudul, îngâmfat; orgolios; arogant. upsy-daisy ['Apsi.deizi] interj, v. u p - a - d a i s y. uppishly [-li] aaV. (cu un aer sau pe un ton) arogant, de sus. upta ['A pta] adj. (austr. sl.) inferior, fără valoare, bun de nimic/ de aruncat. uptake ['Ap teik] s. 1. ridicare. 2. (telm.) conductă (pe unde ies gazele din cuptoarele uppis hness [-nis] s. (fam.) aere, înfumurare, orgoliu, aroganţă. uppity ['Apiti] adj. (amer . fam.) v. u p p i s h. înalte). 3. (scot.) pricepere, înţelegere; to be quick in / (a mer.) on the ~ a pricepe repede; a gândi I a chibzui / a cumpăni repede. upraise [Ap 'reiz] vb. tr. (înv.) a ridica, a urca, a înălţa. uprear [Ap'ris'] vb. tr. (lit.) a ridi ca, a înălţa, a arbora. uptear [Ap'teor], past uptore [Ap'to:', -'tos1"], part. tree, uptorn [Ap'tanJ vb. tr. (lit.) upright I. adj. 1. ['Ap'irait,'—, -'-[ vertical, dr ept, perpendicular. 2. ['--, -'-] (fig.) cinstit, a smulge (copaci)'. upter ['Ap tor] adj. (austr. sl.) v. u p t a. drept, integru. II. ['-'-,'—] aaV. direct, drep t, vertical perpendicular, în picioare. III. ['--] s. (fig.) 1. sprijin, reazem, s uport, proptea. 2. coloană, columnă. upthrow ['ApOrou] s. 1. aruncare, lansare, proi ectare în sus. 2. v. u p h e a v a l (1).



 1007 uselessness



upthrust ['ApBrAst] s. 1. (mec.) forţă ascensională. 2. (geol.) falie de ridicare. upt ight ['Ap'tait] adj. 1. încordat; agitat, iritat. 2. care are dificultăţi financiare. uptime ['AptaimJ s. (tehn.) durată de funcţionare, timp de operare. up-to-date ['Apt u'deit] adj. actual, modern, la modă; recent, nou, la zi. up-to-dateness [-nis] s. caracter actual / modern (cu gen.). uptore [Ap'to;r, -'t03r] past de la u p t e a r. uptorn [Ap'to:n] part. trec. ae la u p t e a r. up-to-the-minute ['Ap>tso3 'minit] adv. de ultimă oră; foarte la modă; an ~ song ultimul şlagăr, ultimul răcnet în mat e de şlagăre. uptown ['Ap'taun, Ap't-] I. s. 1. partea de sus a oraşului, oraşul de sus. 2. (amer.) cartierul (select) de vile al oraşului (situat la margine I la perifer ie). II. adj. 1. situat / aflat în partea de sus a oraşului / în oraşul de sus. 2. (amer .) situat / aflat în cartierul (select) de vile al oraşului. III. adv. 1. în / către par tea de sus a oraşului. 2. (amer.) în / către cartierul de locuinţe / de vile al oraşului, î / către cartierul select al oraşului. upturn [Ap'ta:n] I. vb. A. tr. 1. a răsturna, a întoarce (pământul etc.). 2. a ridica (ochii, faţa etc.). B. intr. a se ridica în sus. II . s. 1. urcare, suiş, ascensiune. 2. răvăşire, talmeş-balmeş (de idei etc.). 3. redresare, eviriment. upward l'Apwsd] I. adj. orientat / îndreptat în sus; ~ movement mişcare asc endentă. II. adv. « . u p w a r d s . upwards ['Apwsdz] adv. 1. în sus; the road runs ~ drumul merge în sus. 2. începând de la, din; from 20 years ~ începând de la 20 de ani. 3 . spre oraşul principal. 4. ~ of peste, mai mult de; classes having ~ of forty pup ils clase cu peste patruzeci de elevi. uraemia [jua'rhnio, jo:'rimi3] s. (med.) uremie. uraemic [jua'rmmk] adj. (med.) uremie. Ural-Altaic ['juaralisl'teiik] ad j. uralo-altaic. Uralian tjua'reilisn] adj. din Urali. Uralic [jus'rxlik] I. adj . din Urali. II. s. (lingv.) uralică, familia limbilor uralice. uralite ['jusralai t, j:»r-, 'jo:r-J s. (mineral.) uralit. uranalysis [.juars'nadssis] s. v. u r i n a 1 y s i s. uranate [jusraneit] s. (chim.) uranat. uranic [jua'rcenik] adj. (ch im.) uranic. uraninite fjua'raminait] s. (mineral.) pehblendă. uranium [jua'reinis m, JD:'r-J s. (chim.) uraniu. (mar. si.) to feel like an ounce of ~ a se simţi în al nouălea cer. uranographer [Ju:ra'nDgref3r] s. (astron.) uranograf. uranographic(a l) [>ju:r3'nou'gra2fik(3l), -na'g-] adj. (astron.) uranografic. uranography [.ju :ro'nogr3fi] s. (astron.) uranografic. uranometry [ijupra'nomitrij s. (astron.) uranometrie. urban ['a:b3n] adj. urban, orăşenesc, de oraş, municipal, citadin. urbane [s:'bcin] adj. politicos, cuviincios; (fig.) civilizat. urbanification [i3:b3ni fi'kei/pn] s. urbanizare. urbanism [^bsnizdm] s. urbanism; amenajare a oraşelor, u rbanist ['stanist] s. (inginer) urbanist. urbanite l'srtanait] s. orăşean. urbanity [3:'baeniti] s. urbanitate, politeţe, bună-cuviinţă. urbanization [r9:b3nai'7.ei/an] s. urbanizare. urbanize ['3:twnaiz] vb. tr. a urbaniza. urbiculture ['3:bikAlt/3r] s. cultură urbană; mod de viaţă urban. urceolate ]'9:sioleit] adj. (bot.) urccolat. urch in ['s:t/in] s. 1. băieţel, băieţaş, pici, puşti. 2. (înv.) arici. 3. (înv.) spirit, geniu sei. Urdu [3:'du:, ur'du:, ua'du:] s. (limba) urdu, hindustană. urea ['jusris, jba r-, 'p:r, amer. şi -'--] s. (chim.) uree. ureal [juarial] adj. (chim.) ureic. urea meter ].ju3ri'aîmit3r] s. (med.) urcometru. uremia [ijus'rkmis] s. (med.) uremie. ureometer [iju3ri'omit3r] s.v. u r e a m e t e r . ureter [ju3'ri:t3r] s. (anat. ) ureter. ureteral [jua'rtoral] adj. (anal.) ureteral. ureteritis [juari:ta'rait is] s. (med.) ureterită. ureterotomy [ijurita'rotsmi] s. (med.) ureterotomie. uret hral [jua'rkSral] adj. (anat.) urctral. urethra [ju3'ri:6r9] s. (anat.) uretră, ca nal urinar. urethritis [iju:ri'6raitis] s. (med.) uretrită. urethroscope [ju3'ri:G r3skoup] s. (med.) urctroscop. urethrotomy [.jusrk'Orotsmi] s. (med.) uretrotomi c. urge [s:d3] I. vb. tr. 1. (on) a îndemna, a îmboldi, a incita, a împinge (la). 2. a sili, a forţa, a constrânge; a insista asupra (cu gen.). 3. a grăbi, a presa, a accel era. 4. a susţine; a recomanda; to ~ an argument a susţine un argument. II. s. impul s, imbold, îndemn; to feel an ~ to do smth. a simţi un îndemn de a face ceva. urgency ['s:d33nsi] s. 1. urgenţă. 2. perseverenţă, îndărătnicie, persistenţă. 3. (fig.) situaţie p voie urgentă. urgent ['a^antj adj. 1. urgent, de urgenţă, presant. 2. perseverent, ins istent, îndărătnic, stăruitor. urger ['3:d33r] s. (austr. si.) vânzător de „ponturi" (la cu le de cai). uri ['juaraij pl. de la u r u s. uric acid ['jusrik 'a:sid] s. (chim .) acid uric. urinal ['juorinsl, josr-, 'JD:r-[ s. 1. vas / ploscă de urinat. 2. (



 med.) urinai. 3. street ~ pisoar, closet public. urinalysis [ijusri'nadisisj.pl. urinalyses [-si:z] s. (med.) analiză a urinei, sumar de urină.



urinary ['juarinari] adj. urinar. urinary system [~ 'sistim] s. (anat.) sistemul urinar. urinate ['juarineit, 'par-] vb. in/r. a urina. urination [rjuari'nei/an , ijoar-] s. urinare. urine f'juarin, 'par-J s. urină, ud. urinometer [iju3ri'nomi t3r] s. (med.) urinometru. urinoscopy [.juari'noskoKpi, -skapi] s. (med.) urosco pie. urn [a:n] s. 1. urnă (funerara sau electorala). 2. ibric, ceainic; samovar. 3 . (boi.) urnă, capsulă sporiferă. urobilin [juara'bailin] s. (chim.) urobilină. urogenit al [ijuara^enital] adj. (anal.) urogenital. urologic(al) [ijuOT3'bd3ik(3l)] adj. urologic. urologist [ju3'rDl3d3ist] s. urolog. urology [iju9'rol3d3i] s. urolog ie. uroscopy [jup'rsskoupi, -skapi] s.v. u r i n o s c o p y. urotoxic [iju3r3't oksik] adj. (med.) urotoxic. Ursa Major ['3:s3 'meid33r] s. (astron.) Ursa Mare, Carul Mare. Ursa Minor [~ 'mains'"] s. (astron.) Ursa Mică, Carul Mic. ursine [r3 :sain] adj. ursin, de urs. urticaria [i3;ti'ks3ri3] s. (med.) urticarie; cnidoză. urticate ['a:tikeit] vb. tr. a urzica. Uruguayan [.uru'gwaisn, >juar-] I. adj. d in Uruguay. II. s. locuitor din Uruguay, Uruguayan. urus [jusrss, 'psr-],pl. uri ['jusrai], uruses [jusrasiz] s. fzool.) bour, zimbru (Sos primigenius). us [for ma tare AS; forme slabe ss, s] pron. pers. (pers. 1 pl. cazul acuzativ şi dativ de la w c) pe noi, ne, nouă, ne, ni. usable [ju:zabl] adj. utilizabil, folosibil, într cbuinţabil. usage [ju:zid3, 'ju:sid3] s. 1. întrebuinţare, uzare, uzaj, uz. 2. tratare ; his ~of me felul cum se poartă cu mine. 3. purtare, maniere. 4. obicei, datină, de prindere, tradiţie. usance ['ju:zpns] s. 1. uzanţă, obicei, uz. 2. (corn.) termen pent ru plata unei poliţe în străinătate. 3. întrebuinţare, uz. Usashima [iju:s3'ji:m3] s. (amer glumeţ) Statele Unite. Usbeg [As'beg] s., adj. v. U z b e k . use I. [ju:s] s. 1. folos, uz, întrebuinţare, uzare; folosinţă, folosire; directions / instructions for ~ m od de întrebuinţare, indicaţii de folosire; (pe medicamente) "for external ~ (only)" ( numai pentru) uz extern; for the ~ of secondary schools pentru uzul şcolilor secun dare; words in everyday ~ cuvinte curente / uzuale / folosite curent; ready for ~ gata de întrebuinţare; to be / to fall out of ~ a ieşi din uz, a nu mai fi utilizabi l; he put the ~ of his house at my disposal îmi puse casa la dispoziţie (pentru a mă f olosi de ea); to lose the ~ of smth. a pierde folosinţa unui obiect; to put to ~ a pune în aplicare, a da întrebuinţare (cn aat.). 2. folos, profit, utilitate; sens, tâlc . înţeles, rost; (amer.) încredere, credinţă, credit; to be of no ~ a nu fi de nici un fol os; is there any ~? Ia ce bun? la ce folos?; can I be of any ~ (to you)? pot să vă f iu de folos cu ceva?; (fam.) to be no ~ a fi (un) incapabil, a nu fi bun de nimi c; it's no ~ my / (fam.) me talking degeaba vorbesc, îmi răcesc gura de pomană; what's the ~ of / in going there? la ce bun să mergem acolo?; to have no ~ for a) a nu a vea nevoie de, a nu avea ce face cu; b) a dispreţui (cu ac.), a considera inutil, a nu vedea ce folos aduce (ceva sau cineva). 3. obicei, morav, tradiţie; deprinder e, obişnuinţă. 4. (înv.) ritual (bisericesc), rit (religios). 5. (tehn.) întrebuinţare, exp oatare. II. [ju:z] vb. tr. 1. a întrebuinţa, a uza, a folosi, a se servi de; a profi ta de; to ~ one's brains / with (fam.) bean / head a-şi pune mintea la contribuţie; may I ~ your name? pot să mă folosesc de numele dumitale?; (amer. si.) to ~ the need le a lua / consuma stupefiante. 2. a se purta (bine, rău ele.) cu; a folosi (bine, rău etc. o sculă); to ~ smb. roughly a se purta aspru cu cineva. 3. (numai la past) a obişnui; I ~d to see him often obişnuiam să-1 văd des; it ~d to be said se obişnuia să s spună; there ~d to be a house acolo era odată o casă. 4. to ~ up a) a epuiza, a consu ma (provizii ele); b) a epuiza, a obosi, a osteni (pe cineva, un cal etc.). used adj. 1. [ju:st] obişnuit, deprins; you'll soon get ~ to (doing) it în curând te vei o bişnui cu aceasta. 2. [ju;zd] 1. purtat, uzat, vechi; ~car automobil de ocazie: ha rdly ~ aproape nou. 2. (despre cuvinte) folosit (des / curent); (despre timbre) folosit, întrebuinţat, ştampilat, obliterat. 3. (tehn.) utilizat, uzat. 4. ~ up (despr e provizii etc.) terminat, consumat, epuizat; (despre persoane) epuizat, (fiziceşt e) dărâmat. used-beer department [ju:zd'bi9 diipCKtmant] s. (canad. si.) WC / toaletă în tr-un restaurant, braserie sa» bar. used-car lot ['ju:zd'ka: Jot] s. (amer.) centr u de desfacere a automobilelor de ocazie. used-to-be ['jmstta'bi:] s. (fam.) v. h a s - b c e n . used-up ['ju:zd'Ap] adj. 1. (despre alimente, provizii etc.) t erminat, consumat, epuizat, sfârşit. 2. (despre persoane) epuizat, sfârşit, obosit, mort , la capătul puterilor. 3. (fam.) ruinat, sfârşit, terminat; (fig.) pe dric. useful ['



 ju;sf«l] aay. 1. folositor, util, trebuincios, de trebuinţă, bun; ~ effect efect folos itor. 2. (fam.) foarte bun / capabil; foarte eficient; he made a ~goalkeeper s-a achitat bine de rolul (său) de portar; he's a ~ boxer e un boxer foarte bun. 3. ( sl.) ~ with care ştie să folosească (cu ac); he's pretty ~ with his fists (el) ştie să-şi f losească pumnii. useful life [~ 'laifl s. (com.) durată de folosire. usefully ]'ju:s fuli] aaV. util, cu folos. usefulness [jmsfulnis] s. utilitate, folos; raţiune de a fi. useless ['jmslisj adj. 1. nefolositor, inutil, netrebuincios, nenecesar. 2 . (sl.) prost dispus, indispus, bun de nimic, abătut. uselessly [-li] aaV. inutil, zadarnic; fără folos. uselessness [-nis] s. inutilitate.



 user 1008



user ['ju:z3r] s. 1. consumator. 2. persoană care foloseşte ceva, beneficiar. 3. (ju r.) uzufructuar. 4. (jur.) drept de uzufruct. 5. persoană care ia stupefiante. ush er ['AJV] I. s. 1. uşier, lacheu. 2. (teatru) plasator (de locuri). 3. (si Court ~ ) (jur.) aprod. 4. maestru de ceremonii. 5. cavaler de onoare (la nunţi). 6. (înv., peior.) profesor suplinitor, pedagog. II. vb. tr. 1. a însoţi, a petrece, a acompani a, a introduce. 2. a anunţa (o sosire, o venire). 3. to ~ inc) a introduce (într-un salon etc.); b) a inaugura; to ~ out a petrece, a conduce (la plecare). usherett e [-AJVret] s. plasatoare (într-o sală de spectacole). U-speaker ['ju:


utility magnate [~ .mfegnit] s. (amer.) 1. mare comerciant. 2. capital investit în tr-o întreprindere de utilitate publică. utility man [~ masn] s. 1. (teatru, si.) (a ctor care interpretează roluri de) figurant. 2. (amer.) om la toate; factotum. uti lity program(me) [~ iprougram] s. (cib.) algoritm; program. utility refuse [~ ir cfjuis] s. deşeuri recuperabile. utility room [ju(:)'tiliti ru(:)m] s. 1. încăpere în ca re se află instalaţia de încălzit a unei locuinţe etc., uzină. 2. debara. utility vehicle [ ivi:ikl[ s. v. u 111 i t y c a r. utility waste [~ iweist] s. v. u t i l i t y r e f u s e . utilizable ['juitilaizsbl] adj. utilizabil. utilization ['ju:tilai 'zeij3n[ s. utilizare, întrebuinţare, folosire. utilize ['juitilaizj vb. tr. a utili za, a întrebuinţa, a folosi. utmost j'Atmoust, -msst] I. adj. 1. cel mai depărtat. 2. extrem, de 4a margine; ultim, de limită; ~ secrecy cel mai profund secret, cea mai deplină taină. II. s. grad ultim, punct supfem; limită extremă. Uto-Aztecan [.juiton'se zteksn] s. (lingv.) familie de limbi uto-aztecane. Utopia [juO'toupis] s. 1. Uto pia. 2. utopia utopie, himeră. Utopian [-n[ I. adj. utopic. II. s. utopist. utopia nism [-nizamj s. utopism, idealism al utopiştilor. Utopian socialism [ju(:)'toupJ3 n 'sou/plizam] s. socialism utopic. utricle ['ju:trikl] s. (fiziol., bot.) utric ulă. utricular [ju'trikjul3ri adj. (fiziol., bol.) utricular. utter' ['At3r] vb. t r. 1. a scoate, a emite (un sunet). 2. a da drumul, a pune în circulaţie (o exclamaţie



 , un strigăt, bani etc.). 3. a pronunţa, a exprima (cuvinte). 4. a dezvălui, a divulga , a revela; a spune, a zice. utter* adj. 1. deplin, complet, total, întreg, integr al, perfect, desăvârşit, absolut. 2. extrem; ultim; exterior. utterable ['Atsrsbl] adj . exprimabil, care se poate rosti, care se poate pronunţa. utterance ['Atorans] s. 1. pronunţare, exprimare; emisiune, expirare; he gave ~ to his rage dădu frâu liber f uriei sale. 2. dicţiune, talent de a vorbi, dar al cuvântului, elocvenţă; (fte.) limbaj, cuvânt. 3. enunţare, manifestare; public ~ declaraţie, manifestare publică. utter barri ster [Vito ibarisW] s. avocat care pledează „în afara baroului" / care nu esteunKing's C o u n s e l . utterer ['Atora'] s. 1. emiţător (de monede false). 2. persoană care rosteşte (un cuvânt etc.). utterly ['Atoli] adv. extrem de, în mod complet, absolut, p e de-a-ntregul, foarte, peste măsură de, din cale afară de, extraordinar de, excesiv d e; în totul, din plin; ~ ruined complet ruinat. uttermost ['Atsmoust, -msst] v. u 11 e r2. utterness ['Atsrnis] s. caracter absolut (al mizeriei etc.). uvula ['ju ivjuls], pl. uvulae ['ju:vju:li:J s. (anat.) uvulă, omuşor. uvular E'ju;vjul3r] adj. (anat., fon.) uvular. uxorial [Ak'so:ri3l] aaj'. 1. caracteristic soţiei / nevest ei. 2. referitor la soţie / nevastă. uxorious [Ak'soxiss, amer. -'sou-, Ag'zou-] adj . 1. care-şi iubeşte excesiv femeia. 2. prea servil faţă de femeia sa. Uzbek [AZ'bek] I. s. 1. uzbec. 2. (limba) uzbecă. II. adj. (de) uzbec.



 vacuum-air pump [~'£3 pArnp] s. (tehn.) pompă de vid. V, v [vi:], pl. Vs, V's, v's [ -z] I. s. 1. V, v, a 22-a literă a alfabetului englez. 2. (amer. fam.) bancnotă de 5 dolari. II. adj. (te/m.) în formă de V; conic. vacuum bottle [- -botl] s. termos; s ticlă izolantă. vacuum brake [- breik] s. (ferov. etc.) frână pneumatică. vac [vsk] ş. 1. ( am. scol.) prese, de la v a c a t i o n (I, 3). 2. (fam.) prese, de la vacuum ch amber [~ .t/eimb3r] s. (tehn.) cameră de vid. vacuum cleaner. vacuum-clean [« kli:n] vb. tr. a curăţa cu aspiratorul. vacancy [Veiksnsi] s. 1. gol, vid, vacuum; to star e / to gaze into ~ a privi în gol, a fixa ochii în vid. 2. post neocupat / vacant / liber; Ioc vacant; we have no ~ nu avem posturi vacuum cleaner [~ 'kli:n3r] s. a spirator de praf. libere. 3. lipsă de idei. 4. neatenţie, lipsă de concentrare. 5. lac ună, spaţiu gol. 6, inactivitate. vacuum concrete [~ .konkri:t] s. (constr.) beton v acuumat. 7. (amer.) locuinţă de închiriat. vacuum dryer [« - draiar] s. (tehn.) uscător cu vid. vacuum ejector [~ i:-d3ekt9r] s. (tehn.) ejector de vid. vacant ['veikant] adj. 1. vacant, liber, neocupat; (jur.) «succession moştenire vacantă. vacuum filter [~ 


 oinar. II. s. vagabond, haimana, hoinar; vaccinogenic [.Vceksin9'd3enik] adj. (m ed.) vaccinogen. cerşetor. vacillant [Vaesilont] adj. şovăitor, nehotărât, ezitant; incons tant. vague [veig] adj. vag, neclar, imprecis, confuz, nedeterminat, nestabilit; ~hopes speranţe vacillate ['vcesileit] vb. intr. 1. (înv.) a se clătina (în mers etc.). 2. a oscila, a ezita (între vagi; ~rumours zvonuri vagi; «resemblance asemănare îndepărta tă/ vagă; I have not două păreri etc.), a şovăi. 3. (despre lumini) a pâlpâi; a licări, a s vacillating [-in] I. s. şovăială, nehotărâre. II. adj. 1. clătinător, care se clatină. 2. ş the ~est notion what to do n-am nici cea mai mică idee despre ceea ce am de făcut. n ehotărât. 3. inconstant; fluctuant. vaguely [Veigli] «dv. vag, nedesluşit. vagueness ['v eignis] s. caracter vag, ceea ce este nedesluşit / vag / imprecis. vacillatingly [ -inii] adv. 1. clătinându-se. 2. şovăielnic, nehotărât. 3. nestatornic. vagus nerve ['veigs na;v] s. (anat.) nerv vag. vacillation [>vEesi'leij3n[ s. 1. şovăire, ezitare, neho tărâre. 2. pâlpâire, licărire, scânteiere (a unei lumini). 3. vibraţie, oscilaţie. 4. (fig. ctuaţie, inconstanţă, nestatornicie, vail1 [veil] s. (mai ales pl., prese, de la a v a i 1) (înv.) bacşiş, mită, şperţ, ciubuc. vail2 vb. A. tr. 1. (înv.,poetic) a pleca (arma, agul). 2. a scoate (pălăria). 3. a înclina vacillatory ['vîesileitsri, -touri] adj. neho tărât, şovăitor. (capul); a lăsa în jos, a coborî (ochii); to ~ one's pride a renunţa la mâ B. intr. vacua [Vzekjua] pl. de la v a c u u m . vacuity ['v£e'kju:'iti, vs'k-] s. 1. gol, vid. 2. lipsă de idei, absenţă (de gândire); lapsus. (to smb.) a se apleca (înain tea cuiva); a ceda (cuiva). r vain [vein] I. adf 1. van, deşert, gol; găunos, iară conţi nut; frivol; ~ pleasures plăceri vacuolar l'v^kjuob ] adj. (biol.) vacuolar. vane / deşarte; a «pretext un pretext frivol. 2. zadarnic, inutil; a «resistance o rezistenţă v acuole ['vzekjuoul] s. (biol.) vacuolă. vacuous [Vaîkjuss] adj. gol, vid (mai ales f ig.); lipsit de expresie; ~ stare privire absentă zadarnică; it is ~ to deny it e in util să negi; ~ efforts eforturi zadarnice. 3. înfumurat, îngâmfat, vanitos, plin de sin e; he is as « as a peacock se umflă în pene ca un păun; / pierdută; — individual idiot desă to be ~ of a se mândri cu, ase fuduli cu; he is ~ of his voice se fuduleşte cu glas ul lui. vacuousness [-nis] s. v. v a c u i t y . vacuum [Vffikju^m] I. pl. vacua ['vaskjua] sau vacuums [-z] 1. (fiz.) vacuum, vid. 4. (înv.) fără sens, absurd, prost esc. II. s. in « a) zadarnic, degeaba, în zadar, în van; it was in ~ that we tried în za dar am încercat; in ~ did I tell him not to go there în zadar 2- (fig.) gol. II. vb. tr. a curăţa cu aspiratorul de praf.



 vainglorious 1010



i-am spus să nu se ducă acolo; everything is in ~ totul c zadarnic; to labour in ~ a munci inutil / în zadar; b) (bibl.) în deşert; to take God's name in ~ a lua numele D omnului în deşert. vainglorious [veirigloirias. amer. -'glou-l adj. înfumurat, îngâmfat, v anitos, orgolios, trufaş. vaingloriously [-\i].adj.cu vanitate,orgolios. vainglori ousness [-nis] s. vanitate, orgoliu. vainglory [vein'gb:ri] s. înfumurare, vanitat e, mândrie, orgoliu, trufie. vainly [Veinli] adv. zadarnic, în zadar, fără folos, în van, degeaba, de pomană, în mod inutil. vainness ['veinnis] s. 1. deşertăciune, vanitate (a p lăcerilor ele). 2. inutilitate (a eforturilor ele). 3. (rar) vanitate, mândrie, orgo liu. vair [v£0r] s. (în heraldică) fond de blană singipie. Vaisya ['vaisis] s. (ind.) hi ndus din casta a treia. vaivode ['veivoud] s. (ist.) voevod. vakeel, vakil [vs'k kl] s. (emglo-iiidian) 1. reprezentant. 2. plenipotenţiar. 3. avocat. valance [Vas lons] I. s. polog, baldachin, uranisc; draperie de pat. II. vb. tr. a împodobi cu draperii. vale1 [veil] s. 1. (poelk) vale; vâlcea; ~ of tears / woe vale a plângerii . 2. canal pentru scurgerea apei. vale2 ['veili, 'vâslei] (lat. ret.) I. interj, l a revedere, adio. II. s. rămas bun; to say / to take one's ~ a-şi lua adio / rămas bun . valediction [.vasli'dik/an] s. 1. rămas bun, adio. 2. salut de plecare, formulă de despărţire (mai ales la plecarea unei promoţii). valedictorian [ivaslidik'tourisn] s. (amer.) şef de promoţie. valedictory [ivasli'dikteri] I. adj. de rămas bun, de despărţire . II. s. (amer.) v. v a 1 e d i c t i o n (2). valence1 ['vaslansj s., vb. v. v a l a n c e . valence2 [Veilons] s. v. v a l e n c y . Valenciennes [ivaslcmsi'e n] s. (jr.) dantelă de Valenciennes. valency ['veitansi] s. (chim.) valenţă. valentine I'vastantain] s. 1. iubit sau iubită care se alege în glumă la 14 februarie (ziua Sf. Valentin). 2. scrisoare de dragoste, versuri trimise de ziua Sf. Valentin. , Va lentine State [~ isteitj s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Arizona. valer ian [vs'lirisnfc)] s. (bot.) Valeriana (Valeriana). valerianic acid [vo'ltarasni k lassid] s. (chim.) acid valerianic. valeric acid [va'liarik ,assid,-'le-] s. v . v a l e r i a n i c a c i d . valet I. ['vâslit, 'vâsli, 'vâslei] s. valet, lacheu, fecior. II. [Vâslit] vb. tr. a servi ca valet la. valetudinarian ['vasli,tju:di'ne ori3n, ivaslitjud-] I. adj. suferind, bolnăvicios, şubred. II. s. 1. om bolnăvicios / cu sănătate şubredă. 2. ipohondru, bolnav închipuit. valetudinarianism [-izsin] s. 1. şubre enie, debilitate, construcţie delicată. 2. ipohondrie, tendinţă de a se crede bolnav. va letudinary [ivasli'tjmdinsri, -eri] adj., s. v. v a l e t u d i n a r i a n . Va lhalla [vasl'hasla] s. (mitol.) Walhalla. valiancy ['vaslionsi] s. (?»v.) vitejie, bărbăţie. valiant ['vasliant] adj., s. (înv., lit., glumei) viteaz, curajos, temerar, înd răzneţ. valiantly [—lil aaV. (înv., Ut., glumeţ) vitejeşte, bărbăteşte. valid ['vaslid] adj ur.) valid, valabil, în vigoare; ~ contract contract în vigoare; to make ~a valida. 2. (despre argumente, dovezi, obiecţii etc.) solid, motivat, irefutabil. 3. sănătos, v alid, nevătămat. validate [-eit] vb. tr. 1. a valida, a legaliza. 2. a examina valid itatea (cu gen.). validation [ivasli'deijan] s. validare, legalizare. validity [ vo'liditi] s. 1. validitate, legalitate. 2. motivare, întărire. validly ['vaslidli] adv. 1. valid, valabil. 2. eficace. validness ['vaslidnis! s. v. v a 1 i d i t y . valisc [va'li:/., vas'l-, -i:s] s. 1. (amer.; înv.) sac de voiaj, valiză, geamanta n. 2. (mii.) raniţă, rucsac; sleeping ~ sac de dormit. Valkyr ['vaslki'] s.v. V a l k y r i a . Valkyria [vasl'kisria], pl. Valkyriae [vasl'kirii:] s. (mitol.) valk irie. Valkyrie ['vaslkiri, vasl'kisri, amer. -'kairij s. v. V a l k y r i a . va llation [va'lei/an] s. meterez; zid de apărare; fortificaţie. vallecula [vo'lekjulaj .pl. valleculae [-li:] s. (anat., bot.) valeculă, şănţuleţ. valley ['vâsli] s. 1. vale; vâl ; down the ~ la vale, în josul văii. 2. (constr.) dolie. valley floor [~ fio:', ~ fk wr] s. fund de vale. valley pattern [~ ,pa;ton] s. (geol.) tip de vale. valley t rain [~ trein] s. (geol.) depozite fluvioglaciale. valor ['vaslor[ s. (amer.) v. v a 1 o u r. valorization [ivaslarai'zei/sn] s. (ec.) valorizare. valorize fvas loraiz] vb. tr. (corn.) a valoriza, a preţui, a preciza, a aprecia (valoarea la cu mpărături, achiziţionări, acordări de credit etc.). valorous ['vaslarss] adj. (poetic) vit eaz, curajos, brav. valorously [-li] adv. (poetic) cu vitejie, cu curaj. valour ['vastor] s. (lit.) vitejie, bravură, curaj, îndrăzneală. valuable ['vasljuabl] I. adj. 1. valoros, preţios, de preţ. 2. evaluabil, supus aprecierii. II. s. pl. obiecte de



 valoare / de preţ, bijuterii, giuvaeruri, pietre scumpe. valuation [ivaslju'ei/an] s. 1. evaluare, apreciere, preţuire, estimaţie; preţ, valoare; to accept smb. at his own ~ a aprecia pe cineva aşa cum se apreciază singur, a lua pe cineva drept ceea ce se crede. 2. inventar. valuation ring [~ .ring] s. (mat.) inel de valuare.



valuation survey [~ isa:vei] s. taxare forestieră. value f'vaslju:] I. s. 1. valoa re; preţ; to be of ~ a avea valoare; of great ~ de mare valoare / preţ; of little ~ de valoare mică; of no ~ lipsit de valoare; to lose ~, to fall in ~ a se devaloriz a; (ec.) surplus ~ plusvaloarc; to set ~ upon smth. a pune preţ pe ceva; a face ca z de ceva; to set a low ~ upon a) a nu pune preţ pe; a nu face (mare) caz de; b) ( corn.) a estima / a evalua la un preţ mic (mărfuri etc.); to set a value upon smth. a) a preţui ceva; b) (com.) a evalua un obiect, a atribui o cotă de valoare unui obi ect; (corn.) commercial / market ~ valoare comercială / a pieţei, cursul pieţei; to kn ow the ~ of time a şti cât preţuieşte timpul; to sell smth. below its ~ a vinde ceva sub valoare; to get good ~ for one's money a lua marfă bună pe banii săi. 2. (te/m.) pute re; calorific ~ putere calorică. 3. sens, semnificaţie; importanţă, însemnătate; this word as different ~s acest cuvânt are sensuri / accepţiuni diferite; (teatru) to give ful l ~ to each word a accentua / a pune în valoarefiecarecuvânt. 4. (/nat.) valoare, ca ntitate, mărime; to give x a ~a atribui lui x o valoare; positive ~ valoare poziti vă. 5. (muz.) valoare, durată (a unei note). 6. (chim.) indice; iodine ~ indicele io dului. 7. (în pictură) valoare; colour out of ~culoare nevalorată; foreground out of ~ prim plan nevalorat. II. vb. A. tr. 1. (corn.) a evalua, a estima. 2. a aprecia , a preţui, a ţine la; to ~ one's life a ţine la viaţă. 3. a valoriza, a valorifica (cecur i etc.). B. re/l. a se mândri cu; he ~s himself on his knowledge se mândreşte cu ştiinţa s a. C. intr. (com.) to ~on / upon smb. a trage asupra cuiva (plata unei polite et c.). value-added tax [~asdid 'tasks] s. taxă pe valoare adăugată. valued [Vasljud] adj . 1. evaluat. 2. apreciat, preţuit, valoros. valueless [Vasljulis] adj. fără I lipsit de valoare. valuelessness [-nis] s. lipsă de valoare. value parcel ['vaslju: ,pa:s l] s. colet cu valoare declarată. valuer ['vasljuo1"] s. preţuitor, expert; valuator ; taxator. valuta [vs'lmts] s. (ital. ec.) valută; curs, schimb. valvar ['vaslv3r] adj. (bot. etc.) valvar, cu valve. valvate [Vaslveit] adj. 1. cu valve. 2. ca o valvă. 3. (bot.) valvat. valve ['vaslv] I. s. 1. (tehn.) valvă, supapă, clapetă, ventil ; redresor; needle / pin ~ supapă în formă de ac; induction / inlet ~ supapă de admisie; exhaust / outlet ~ supapă de evacuare; non return ~ clapă de reţinere; stop ~ supapă de închidere; obturator; side ~s supape laterale. 2. canat, batant (la o usa). 3. (a nat.) valvulă (a inimii etc.); valvă. 4. (radio) lampă radiofonică; rectifying ~ lampă red resoare; lampă cu trei electrozi; amplyifying ~ lampă amplificatoare; detecting ~ la mpă detectoare; five—set aparat cu cinci lămpi. S. (muz.) clapetă (la flaut etc.). 6. (b ot.) valvulă (la păstăi). 7. (entom.) teacă. 8. (hidr.) vană (la o ecluză). II. vb. A. tr. . a opri (gaze etc.) să iasă printr-o supapă de închidere, 2. a prevedea (o instalaţie etc .) cu supape. B. intr. afolosi/ a face uz de supape. valve amplifier [~ ,asmplif ai3r] s. (tel.) amplificator cu tuburi. valve base [~ beis] s. (electr.) soclu d e tub. valve bucket [~ .bAkit] s. (tehn.) piston de supape. valved [vaslvd] adj. cu supapă sau supape. valve gear ['vaslv giar] s. (tehn.) mecanism de supape. val ve holder [~ 'houlda1"] s. (tel.) soclu de tub. valvclet [Vaslvlit] s. valvulă. va lve relay ['vaslv rblei] s. (electr.) etc. releu electronic. valve rocker (arm) [~ >rokor a:m] s. (tehn.) culbutor. valve rod [~ rad] s. 1. (tehn.) tija sertaru lui, tijă de sertar. 2. (ferov.) bara de comandă a sertarului. valve seat [~ si;t] s . (tehn.) scaunul supapei. valve set [~ set] s. (radio) receptor cu tuburi elect ronice. valvular ['vaslvjub1"] adj. (med., despre leziuni etc.) valvular; ~ dise ase of the heart insuficienţă valvulară (a inimii). valvule ['vaslvju:!] s. (anat.) va lvulă. vamoose [vo'mms, -u:z] vb. intr. (sl.) a se cărăbăni, a se căra, a-şi lua valea, a o erge,. a spăla putina. vamose [vs'mous] vb. intr. v. v a m o o s e . vamp1 [vasmp] î.s.l. căpută, faţă (la încălţăminte). 2. petic, cârpire, cârpeală. 3. (muz.) acompaniamen II. vb. A. tr. 1. (si to ~ up) a drege, a repara, a cârpi. 2. a încăpută. 3. (muz.) a i mproviza. B. intr. a acompania după ureche. vamp2 (prese, de la v a m p i r e ) I. s. vampă, femeie fatală; aventurieră. II. vb. tr. 1. a ademeni, a seduce. 2. a flirta . vamper ['vasmpa1"] s. (muz.) improvizator. vampire ['vasmpaio'] s. 1. (mitol.) vampir, strigoi. 2. (zool.) vampir mare (Desmodus rotundus); false ~ liliac sud -american (Vampyrus spectrum). 3. (fig.) şantajist. 4. (fig.) lipitoare. 5. (teatr



 u) trapă (pe o scenă). vampiric [vasm'pirik] adj. de vampir, vampiric. vampirism ['v asmpairizam, -pi-] s. vampirism. van1 [vasn] s. (prese, de la v a n g u a r d ) avangardă; to be in the ~ of progress a fi (un) pionier al progresului; men in the ~ oameni de avangardă. van 2 1, s. (presc. dela c ar a v a n) 1. furgonetă. 2. vago n de bagaje sau mărfuri. II. vb. tr. a transporta (mărfuri) în vagoane sau furgonete. van3 s. (înv.) 1. vânturătoare. 2. (poetic) aripă de pasăre.. vanadinite [va'nasdinait] s. (mineral.) vanadinit. vanadium [va'neidiom] s. (chim.) vanadiu. vanadium steel [~ sti:l] s. (metal.) oţel vanadiu. vandal ['vasndal] s., aaj'. vandal, barbar. Va ndalic [vasn'daslik] adj. vandalic. vandalism ['vasndalizamj s. vandalism. vanda listic [ivaindo'listik] adj. de vandal(i).



 1011 vary



vandalize ['vxndelaiz] vb. tr. a devasta, a distruge, a nimici, a ruina, a dărâma (o operă artistică, cultura etc.). Vandyke [vam'daik] I. s. 1. pictură de Van Dyck (1599 -1641), 2. guler (â la) Van Dyck. 3. pl. chenare dinţate / dantelate (ale unui guler Van Dyck). II. vb. tr. a dantela fwi guler) în stil Van Dyck. Vandyke beard [~ bi ad] s. barbă Van Dyck. Vandyke collar [~ ikalar] s. v. V a n d y k e (I, 2). vane [vein] s. 1. sfârlcază de vânt. giruetă, anemoscop. 2. morişcă; aripioară, paletă (a unui v ator etc.); braţ, aripa (a morii de vânt). 3. vizor (de alidadă, compas etc.). vanguar d ['vaenga:d] s. (mil.) cap de avangardă, detaşament de frunte; ~ artist artist de a vangardă. vanilia [vs'nib, vsn'ila] s. (bot.) vanilie (Vanilia planifotia). vanill a grass [~ grais] ş. (bot.) iarba-Sfintei-Marii (Hierochloe borealis). vanillin [' vinilin, va'nilin] s. (chim.) vanilină. vanish l'vceni/] I. vb. intr. 1. a dispărea, a pieri, a se risipi; a se face nevăzut; the last sail ~ed (away) in the distance ultima pânză pieri în depărtare; he ~ed in the crowd se pierdu în mulţime. 2. (fam.) a o ş ge, a se topi. 3. (mat.) (despre cantităţi) a tinde spre zero. II. s. 1. (lingv.) su net tranzitoriu. 2. (înv.) dispariţie. vanishing [Vzeni/in.] adj. 1. care dispare, p icritor ~ cream cremă de zi. 2. (/nat.) care tinde spre zero. vanishing fraction [ ~ 'frcekjanj s. (mat.) fracţie care se reduce la zero. vanishing line [~ lain] s. (/nat.) linie de fugă. vanishing point [~ point] s. 1. (mat.) punct de fugă. 2. (jiz .) sursă negativă. 3. (jig.) limită extremă; (fam.) profits have dwindled to the ~ benef iciile s-au redus la zero. vanity ['vEeniti] s. 1. zădărnicie, deşertăciune, vanitate; ~ fair bâlciul deşertăciunilor. 2. vanitate; trufie, înfumurare, îngâmfare; orgoliu; to do s th. out of ~ a face ceva din vanitate; to tickle smb.'s ~ a gâdila / a măguli vanita tea cuiva. vanity bag [~ bxg \ s. punguţă, săculeţ (cu articole cosmetice, purtat de fem ei la serate, teatru etc.). vanity case [~ keis] s. poşetă-pudrieră. vanner I'va^na1"] $■ (mine) aparat de spălat minereu mărunt. vanquish [Vaerjkwi/] vb. A. ir. 1. a învinge , a înfrânge, a birui. 2. a înăbuşi, a potoli; a domina, a stăpâni (sentimente, patimi etc. B. intr. a învinge, a.ieşi biruitor: vanquishable [-abl] adj. care poate Fi învins / b iruit. vanquisher [-ar] s. învingător, biruitor. vantage [Vu:ntid3,amer. 'va^n-] s. (prese, de la a d v a n t a g e ) avantaj, profit, folos; to have / to hold smb. at a / the ~ a avea un avantaj asupra cuiva. vantage ground [~ graund] s. poziţie avantajoasă; avantaj de teren. vantage point [~ paint] s. l.v. v a n t a g e g r o u n d . 2. perspectivă; p,unct de vedere. vapid ['vspid] adj. 1. searbăd, fad, ins ipid, anost, fără gust; ~ beer berc trezită. 2. (jig.) insipid, nesărat, plictisitor, pl icticos, fără conţinut. vapidity [vEe'piditi, va'p-j s. 1. caracter searbăd / anost. 2. plictiseală; lipsă de conţinut; superficialitate. vapor ['veipa1"] s., vb. (amer.) v. v a p o u r . vaporarium [iveipa'r&Jriam] i.v. v a p o u r b a t h . vaporescenc e [.veipa'resans] s. vaporizare, evaporare. vaporizable [Vciparaizabl] adj. vapo rizabil, evaporabil. vaporization [-veiparai'zei/^n, -ri'z-] s. evaporare, vapor izare. vaporize ['veiparaiz] vb. A. tr. a vaporiza, a evapora. B. intr. a se vap oriza, a se evapora. vaporizer [-ar] s. vaporizator, pulvcrizator. vaporous [Vei paras] adj. 1. vaporos, în formă de aburi. 2. plin de vapori. 3. (înv., med.) care gen erează gaze. 4. (fig.) ireal, nebulos, vag. vaporously [-li] adv. (fig.) vaporos. vapour ['veipa1"] I. s. 1. vapor, abur; ether ~ vapori de eter. 2. ceaţă, negură, pâclă. 3 . (fig.) ceva nereal, himeră, vis. fantasmă. 4. (înv.) fanfaronadă, laudă (de sine), lăudăr e. 5. pl. (înv. med.) ipohondrie, nevricale. II. vb. A. intr. 1. a se vaporiza, a se evapora. 2. a dispărea în neant. 3. a se lăuda, a face pe grozavul. 4. a debita pla titudini. B. tr. l.(şito~away)aevapora, a vaporiza. 2. (şi to ~ forth /out) a exala. 3. a expira (aer). vapour bath [~ ba9,'—'-] s. baie de aburi. vapourer ['vcipara1 "] s. (fam.) lăudăros, fanfaron. vapour galvanizing ['veipa 'gaMv^nai/.in] s. (metal .) zincare (în vapori de zinc). vapour hood [~ hud] s. (tehn.) hotă / rusa de tiraj. vapourish [Veipari/] adj. 1. lăudăros, fanfaron. 2. ipohondru, nevricos. >' vapourladen ['vcipadeidn] adj. (despre atmosferă) încărcat de vapori, umed.: vapour lock [~ bk] s. (auto) pungi de gaze (în conducta de benzină),-dop de vapori. vapour pressure [~ iprc/ar] s. (fiz.) 1. presiune de vapori. 2. presiunede evaporare. vapour sp ace [~ speis] s. (te/m.) spaţiu de vapori. vapour tension [~ -ten/^n] s. (fiz.) pr esiune a aburului; presiune de vapori. vapour tube [~ tju;b] s. (tehn.) ţeava de a



 bur. vapoury ['veipari] adj. 1. aburit, înceţoşat. 2. trist, abătut, mâhnit, posomorât. 3. aporos, gazos, aerian. 4. nevricos, ipohondru. vaquero [va:'kcro] s. (span., ame r.) cow-boy. Varangian [va'ra2nd3ian] (ist.) I. adj. al varegilor, varengian. II . s. vareg. varanus j'va;ranas] s. (zool.) varan (Varanus). varec(h) ['va?rck. rik] s. vareh. variability [rvearia'biliti, -laţi] s. variabilitatc, nestabilitate . variable ['veariabl] I. adj. variabil, schimbător, nestatornic, ncstabil, necons tant. II. s. 1. (mat.) variabilă. 2. (mar.) vânt variabil. 3. the ~s zona vânturilor v ariabile. variable condenser [~ kan'densar] s. (electr.) condensator variabil.



variable-feed case [~'fi:d keis] s. (tehn.) cutie de avansuri. variableness [Vea riablnis] s. v. v a r i a b i l i t y . variable quantity ['vsariabl ikwantiti] s. (mat.) variabilă. variable pitch [Vsariabl 'pit/ ] s. (mec.) pas variabil. vari ably [Veariabli] adv. variabil; nestatornic. variance [Vearians] s. 1. schimbare , modificare, variaţie (de temperatură, volum etc.). 2. dezacord, discordanţă, divergenţă, isensiune, discordie, contradicţie; to be at ~a) a ft de părere contrarie / în contrad icţie; on that point we are at ~ în această privinţă suntem în dezacord, avem păreri opuse; a fi certaţi; to set at ~ a despărţi, a pune în contradicţie / în dezacord; theory at ~ wi h the facts teorie în contradicţie cu faptele. 3. (biol.) deviere de la tipul caract eristic. 4. (jur.) opunere, opoziţie. variance analysis ['vearians a-neebsis] s. ( /nai.) analiză dispersională. variant [Variant] I. adj. 1. deosebit, alt; «reading var iantă. 2. diferit, felurit, divers, variat (cu substantivul la pl.); ~ results rez ultate diferite. 3. (biol.) care se îndepărtează de tipul caracteristic. II. s. varian tă. variate [Veariit] s. 1. (mat.) variabila statistica. 2. variantă. variation [ive ari'ei/^n, rar .waer-j s. 1. variaţie, fluctuaţie, schimbare, modificare; (biol.) ~ of species variaţie a speciilor. 2. deviere, deviaţie, declinare, declinaţie; (mar.) ~ of the compass declinaţie magnetică (locala); 3. (bot. etc.) varietate, specie. 4. (mat.) variaţie; calculus of ~s calcul al variaţiunilor. 5. (electr.) pulsaţie. 6. (mu z.) variaţiune; theme with ~s temă cu variaţiuni. variational [-al] adj. supus variaţiil or. varicella [-vasri'sela] s. (med.) varicelă, vărsat uşor. varices [Vasrisiiz, 'vear -] pl. de la v a r i x . varicoloured ['veari ikAled] adj. multicolor, de diferi te culori. varicose ['vaerikous] adj. (med.) dilatat, varicos. varicose vein [~ vein] s. (med.) varice. varied [Vearid] adj. 1. deosebit, diferit. 2. felurit, d ivers, variat. 3. amestecat. variedness [-nis] s. varietate, diversitate. varieg ate ['vearigeit, -riag-, -riig-] vb. tr. 1. a varia (culorile). 2. a bălţa, a împestriţa . variegated [-id] adj. 1. variat, felurit, divers. 2. în diferite culori; pestriţ, balţat. variegated copper ore ['vearigeitid 'kopar 'a:r] s. (mineral.) bornit. var iegation [iveari'gei/.m, -ria'g-, -rii'g-] s. diversitate de culori; bălţare, împestriţa rc. variety [va'raiati] s. 1. diversitate, varietate, felurime. 2.p/. varieteu, spectacol de estradă, music hall. 3. .şir, seric; for a ~ of reasons pentru o scrie în treagă de motive, 4. (biol.) varietate, specie, gen. 5. asortiment; a ~ of pattern s un asortiment de eşantioane. variety entertainment [~ icntarteinmant] ş. v. v a r i e t y (2). variety meat [~ mi:t] s, (gastr.) organe (jicat, limbă etc.). variety show [~ /ou] s. spectacol de estradă / de varietăţi. variety turns [~ ta:nz] s. numer e de music-hall. variform ['vearifo:mj adj. în forme diferite, diversiform. varioc oupler [Tveariou'kApla1", -ria'k-] s. (tel.) variocuplor. variola [va'raiab] s. (med.) vărsat, variolă. variolite l'vearialait, -riou-] s. (mineral.) variolit. vari ometer [iveari'amitar] s. (electr.) variometru. bobină cu inductanţă variabilă. variorum [Tveari'a:ram, ivaer-] adj. s. (ediţie) cu diferite adnotaţii. various [Vearias] I. adj. 1. divers, felurit, variat, diferit; of ~ kinds de diferite feluri; to tal k about ~ things a vorbi de una şi de alta; ~ knowledge cunoştinţe variate. 2. mai mulţi ; mai multe; there are ~ reasons for believing so există mai multe motive pentru a crede aceasta; he is known under ~names e cunoscut sub mai multe nume; at ~ tim es în mai multe rânduri, de mai multe ori. 3. de diferite culori; pestriţ; birds of ~p lumage păsări cu penele de diferite culori. 4. (înv.) schimbăcios, nestabil, variabil; t he weather was very ~ vremea era foarte nestabilă. II. pron. nehot. (fam.) mai mulţi ; mai multe; ~ have told me so mi-au spus-o mai mulţi. variously [-li] adv. variat , felurit; în fel şi chip. variousness [-nis] s. varietate, diversitate. varix ['vea riks, amer. 'va>],pl. varices ['vserishz, 'vear-j s. (med.) varice. varlet ['vo: lit, amer. şi -let] s. 1. (ist.) paj. 2. (fam.) secătură, netrebnic; pezevenchi, puşlarn a. 3. (înv.) paj; slugă; servitor. varletry [Tvo:litri] s. (înv.) slugi, servitorirne.



 varment [Varraant] ş. v. v a r m i n t (1-2). varmint ['vo:mint] s. 1. (fam. scot .) trândav, nătărău. 2. (cinegetică) vulpe. 3. (dial.) v. v e r m i n . varnish [Va:ni/J I . s. 1. lac. 2. lustru, glanţ; glazură. 3. (poligr.) firnis. 4. (jig.) spoială, luciu, lustru; to take the ~of smth. a arăta ceva în toată urâciunea sa. 5. (j7g.) mascare, de ghizare. II. vb. A. tr. 1. (şi to~over) a lăcui, a acoperi cu lac; a lustrui. 2. a v ernisa. 3. (şi to ~ over) (jig.) a acoperi (defecte), a spoi. B. intr. (jig.) a se spoi, a se lustrui. varnisher [-ar] s. lăcuitor. varnishing day ['va:ni/iţ] dei] s. (arte) vernisaj. varnish paint ['vc:ni/ pcint] s. vopsea de lac. varnish-tree [ ~ tri:] s. (bot.) cenusar (Rhus vernicifera). varsity, 'varsity [Vu;siti, -sati] s. (prese, de la u n i v e r s i t y ) (fam.) 1. universitate. 2. echipă sportivă u niversitară. varsovienne |'vu:sa'vien] s. (fr. muz.) varşoviana (dans). vary ['veari j vb. A. tr. 1. a varia, a diversifica; to ~ the programme a varia programul. 2. (muz.) a varia (o temă etc.) B. intr. 1. a se schimba, a se modifica. 2. a fi sch imbăcios; he varies at times nu rămâne acelaşi, e nestatornic. 3. (mar., despre vânturi) a fi variabil. 4. a varia, a fi felurit / variat; opinions ~ on this point părerile diferă în această chestiune. 5. to ~from a se depărta de, a fi diferit de.



 varying 1012



varying [-irj] I. adj. care variază; variabil; variat, divers. II. s. variaţie; vari ere; schimbare. vas [vass],pl. vasa ['veisa) s. (anal., bot.) vas; canal. vascul ar ['vaeskjulo'] adj. (anat.) vascular. vascular bundle [~ 'bAndl] s. (bot.) fas cicul fibro-vascular. vase [va:z, wtv. vo:z, amer. veis, veiz] s. vas (de fiori) , vază. vasectomy [vaes'ektoumi, -tsmi] s. (med.) vasectomie. vaseline ['vaisilkn, vaszil-, iva;so'li:n] I. s. vaselină. II. vb. tr. a unge cu vaselină. vase painting ['va:z ■peintirj, amer. 'veis-, 'veiz-] s. pictură pe vaze. vase-shaped [~Jeipt] ad j. vasiform, în formă de vas. vasiform ['vssifo:m,-ss-] adj. v. v a s e - s h a p e d . . vasoconstriction [.veizonkan'strik/on] s. (anat.) vasoconstricţie. vaso-cons trictive ['veizoukon'striktiv, -sou-] adj. (anat.) vasoconstrictiv. vasodiIa(ta) tion [iVeizou.dailei(tei)/3n] s. (anat.) vasodilataţie vaso-dilator ['veizou'dai'l eita', -di'l-) adj. (anat.) vasodilator. vasoinhibitor [iveizo«in'hibit3r] s. (ana t.) vasoinhibitor. vaso-motor'['veizou'mout3r] adj. (anat.) vaso-motor. vasopres sin [iveizou'presin] s. (fizioi.) vasopresină. vasotomy [vas'sotsmi] s. (med.) vas otomie. vassal ['vassal] s. (to) vasal, înfeudat (cu gen., cu dat.). vassalage [-i d3[ s. 1. (Uit.) vasalitate. 2. (fig.) dependenţă, sclavie, robie, servitudine. vast [va:st, amer. va:(:)st] I. adj. vast, întins, imens, spaţios; enorm, colosal, uriaş. II. s. (poetic) the ~ of ocean întinderea oceanului. vastitude [-itju:d] s. v. v a s t n e s s . vastly [-li] adv. considerabil, enorm, în cel mai înalt grad; grozav, foarte; you are ~ mistaken vă înşelaţi amarnic. vastness [-nisj s. vastitate, imensitat e; enormitate. vasty [-i] adj. (poetic) v. v a s t (I). vat [vaM] I. s. 1. cadă, v as, baie. 2. hârdău, ciubăr, butoi. II. vb. tr. a pune (struguri) în căzi; a pune (piei el e.) în groapă (la argăsit). vat colours [~ ikAtaz] s. pl. coloranţi de cadă. vatic ['vauik l adj. profetic, oracular. Vatican ['vaîtiknn] s. the ~ Vaticanul. Vaticanism [-iz sm] s. ultramontanism, dogma autorităţii papale suverane. vaticinate [vas'tisineit] vb. tr. si intr. (rel.) a profeţi, a prooroci. vaticination [ivauisi'neijsn, vast] s. (rel.) prevestire, profeţie, prezicere. vaticinator [vaa'tisineito1"] s. (rel. ) profet, prezicător. vaudeville ['voudavi(:)l, amer. 'voudvil, Vo:divil] s. 1. vo devil. 2. (amer.) varieteu, spectacol de estradă, reprezentaţie de music-hall. vaude villist ['voudsvilist] s. autor de vodeviluri. vault1 [va:lt] I. s. 1. (arhit.) boltă, arcadă, ogival ~ arcadă în ogivă; surmounted / stilted ~ arcadă supraînălţată; the ~ n bolta cerească. 2. (tehn.) boltă (de cuptor, deturnai etc.) 3. subsol; subterană; ga lerie subterană; safety ~ seif, cameră de tezaur. 4. pivniţă, beci (în care se păstrează al nte); wine ~cramă, pivniţă de vinuri. 5. cavou; family ~ cavou de familie. 6. peşteră, cav ernă, grotă; the ~ at the end of a glacier peştera de la capătul unui gheţar. 7. (înv.) pri ată, latrină. II. vb. A. tr. a bolti. B. intr. a se bolti; to ~ over smth. a se bolt i peste ceva, a forma o boltă peste ceva; the trees that ~ed over the path copacii care se bolteau peste potecă. vault 2 1. s. săritură, salt (peste un obstacol etc. cu ajutorul unei prăjini sau al mâinilor)', the world's record in the pole ~ recordul mondial la săritura cu prăjina. II. vb. A. tr. a sări (un obstacol cu ajutorul unei prăj ini sau al mâinilor). B. intr. a sări (peste un obstacol, cu ajutorul unei prăjini sau al mâinilor); to ~ over a stream a sări peste un pârâu (cu o prăjină); (sport) to ~ over t e horse a sări peste capră; to ~ into the saddle a sări în şa (tinându-se cu mâna de oblânc ultage ['vo:ltid3[ s. (arhit.) bolţi. vaulted [Vorltid] adj, boltit, arcuit, în formă de arc. vaulter ['vo:ltorJ s. săritor; acrobat. vaulting1 [rvo:ltin] s. 1. boltire , arcuire. 2. boltă. vaulting2 s. săritură, salt; (în hipism) voltijă. vaulting horse [~ h o:s] s. capră (pentru gimnastică). vaunt [vo:nt, amer. va:nt] I. vb. A. mir. (înv.) a se lăuda, a se grozăvi, a face fanfaronadă. B. tr. 1. a se lăuda cu. 2. a preamări. II. s. fanfaronadă, laudă de sine. vaunting ['vo:ntirj] l.adj. lăudăros, fanfaron. II.s. v. v a u n t (II). vaunty ['vornti] adj. lăudăros. îngâmfat. vavasour ['va2vosuor, -soor] s. (ist.) vasalul unui vasal. 've [v] (fam.) prese, de la h a v e ; I've lost it lam pierdut. veal [vi:l] s. 1. (carne de) viţel; breast of ~ piept de viţel. 2. pl. ( corn.) piei de viţel. veal broth ['vi:l bro(:)6] s. bulion de carne de viţel. veal s kin [~ skin] s. (mea1.) vitiligo. vector ['veto r , -to:r] s. 1. (mat.) vector. 2. (m«a\) agent (de contaminare), purtător (al unei maladii). vector analysis ['vekt sr Sinastesis] s. (mat.) analiză vectorială. vector field ['veto fi:ld] s. (mat.) câmp



 vectorial. vector potential [~ pa'tenjal, -pou't-, -pu't-] s. (electr.) potenţial vectorial. vector product [~ -prodAkt] s. (mat.) produs vectorial. vector trian gle f~ 'traiajrjgl] s. (/nat.) triunghi vectorial. Vedas ['veidsz, Vi:d-] s. pl. the ~ Vedele, cărţile sfinte ale vechilor hinduşi. vedette [vi'det, vs'd-] s. (mil.) vedetă, santinelă de cavalerie. vedette boat [~ bout] s. (mar.) navă de patrulare / pa ză, vedetă. Vedic ['veidik, Vi:d-] adj. vedic.



veep [vi:p] s. (amer. fam.) vicepreşedinte. veer1 [vior] I. vb. A. intr. 1. (despr e vânt) a-şi schimba direcţia; the wind ~ed round to the north vântul şi-a schimbat direcţi spre nord; the wind ~s aft vântul bate din spate / dinspre pupa; the wind ~s ahea d vântul bate din faţă. 2. (despre o navă) â vira în vânt din pupa. 3. a cârmi, a coti, a-ş ba direcţia; the horse ~ed quickly to the left calul coti brusc spre stânga. 4. (des pre persoane) a se schimba, a fi nestatornic, inconstant; he is constantly ~ing about like a weather cock e o fire cu totul nestatornică, se schimbă mereu după cum ba te vântul; (fam.) to ~round a-şi schimba părerea; (fam.) to ~round to an opinion a se alătura unei păreri. II. s. 1. schimbare de direcţie (a văntidui etc.) 2. (mar.) viraj în vânt din pupa. 3. schimbare. veer2 vb. tr. (mar.) (şi to ~ away / out) a slăbi, a da d rumul la (o parămâ etc.); to ~ and haul a întinde la maximum (o parâmă etc.) slăbind-o şi t rând pe rând. veering ['visrirj] s. v. v e e r 1 (II, 2). veg [ved3] pl. veg [ved3] s. (fam.) legumă, zarzavat (prese, de la v e g e t a b l e ) . vegan ['vi:gan] s., adj. vegetarian. vegetable ['ved3it3bl] I. adj. 1. vegetal. 2. de legume, legum inos. II. s. 1. legumă, zarzavat; green ~s verdeţuri, legume; early ~s trufandale. 2 . (fam.) tâmpit, prost. vegetable colours [~ TCAIOZ] s. pl. culori vegetale. veget able diet [~ idaiat] s. regim vegetal / vegetarian. vegetable garden [~ .ga:dn] s. grădina de zarzavat(uri). vegetable-grower [~igrou3r] s. legumicultor. vegetabl e-growing [~gro«irj] s. legumicultura. vegetable gum [~ 'gAm] s. clei vegetal, răşină na turală. vegetable kingdom [~ 'kirjdam] s. the ~ regnul vegetal. vegetable marrow [ ~ 'marou] s. dovlecel. vegetable oil [~ oil] s. ulei vegetal. vegetable physiolo gy [~ ifizi'skxrji] s. fiziologia plantelor. vegetable sulphur [~ 'sAlfs'] s. (b ot.) cornişor, pedicuţă, brădişor (Lycopodium annotinum). vegetable tar [~ 'ta;r[ s. gudro n de lemn, gudron vegetal. vegetal ['ved3itl[ I. adj. vegetal. II. s. plantă. vege tarian [ived3i't£3rian] adj., s. vegetarian. vegetarianism [-izam] s. vegetarianis m. vegetate [rved3iteit] vb. iitir. 1. a vegeta (şi fig.) 2. (despre argint în fuziu ne) a se acoperi cu umflături. vegetation [ived3i'tei/an] s. 1. vegetaţie. 2. (fig.) vegetare, lâncezire. 3. pl. (med.) vegetaţii. vegetative ['vexrjitotiv, -teit-] adj . 1. vegetativ. 2. (fig.) vegetativ, lânced. vegeto-animal ['ved3itou'aenini3l] ad j. vegeto-animal. vegeto-mineral Hminaral] adj. vegeto-mineral. veggie ['ved3i[ s. (amer.) 1. (fam.) legumă. 2. (sl.) vegetarian. vehemence ['viiimsns, Vi:om-] s. 1. forţă, putere, intensitate (a vântului etc.). 2. vehemenţă, impetuozitate. vehement [' vi:imont] adj. 1. puternic, tare, violent. 2. vehement, impetuos, năvalnic. veheme ntly [-li] adv. (în mod) vehement etc. (v. v e h e m e n t ) . vehicle ['vi:ikl, ' visk-, amer. şi 'vi:hi-[ I. s. 1. vehicul, mijloc de transport; trăsură, căruţă etc. 2. (fi .) vehicul; propagator; the newspaper is a ~ for advertising ziarul este un mijl oc de reclamă; air is the ~of sounds aerul este propagatorul sunetelor. 3. propaga tor (de infecţii etc.). 4. (chim.) dizolvant; (farm.) excipient. II. vb. tr. a veh icula (idei etc.). vehicular [vi'hikjulor] adj. 1. adj. de transport. 2. (amer.) auto, automobilistic. vehicular transport [~ 'transput, 'trams-] s. autotranspo rt. veil [veil] I. s. 1. voal, văl (ae doliu, de călugărie etc.); to take the ~ a se căl ugări. 2. cortină, perdea; to draw a / the ~ over a lăsa vălul peste, a trece sub tăcere. 3. (lit.) giulgiu; mormânt; to pass beyond the ~ a muri. 4. pretext, mască; under th e ~ of sub pretextul (cu gen.). 5. (bot. etc.) văl, membrană. 6. voalare (a vocii). II. vb. tr. 1. a învălui, a acoperi cu un văl. 2. (fig.) a ascunde, a tăinui, a masca, a deghiza, a camufla. 3. (fot.) a voala (un clişeu). veiled [-d] adj. 1. voalat, ac operit cu un văl. 2. (despre voce etc.) voalat. 3. (fig.) voalat, ascuns. veiledly ['veildli] adv. (fig.) voalat, ascuns. veiling ['veilirj] s. 1. voalare. 2. (fi g.) ascundere, tăinuire. 3. (fam.) văluri. vein [vein] I. s. 1. (anat.) venă, vână, vas de sânge. 2. (bot., entom.) nervură (a unei frunze, a unei aripi). 3. (geol.) vână; filon, zăcământ filonian. 4. vână (la marmură etc.). 5. dispoziţie, înclinaţie; stare de spirit; e; the poetic ~ talentul poetic; to be in a ~ for doing smth. a fi dispus să facă ce va, a fi într-o stare de spirit potrivită pentru a face ceva; to be in the ~ a fi in



 spirat; to be of a humorous ~ a avea o înclinare spre umor. II. vb. tr. (în pictura ornamentala) a marmora. vein blanket ['vein ibterjkit] s. (geol.) filon orizonta l plan. veined [veind] adj. vânos, CU vine, plin de vine; filonian, cu filoane. ve inlet ['veinlit, amer. si -let] s. (biol.) fibră, nervură. veinous [Veinos] adj. (bi ol.) vânos, cu vine. vein rock ['vein rok] s. (geol.) rocă filoniană. veinstone [~ sto un] s. v. v e i n r o c k . vein wood [~ wud] s. lemn de nervură. veiny ['veini] a dj. 1. v. v e i n e d. 2. fibros, vânos; cu fibre, cu nervuri. vela ['vi:lo[ pl. d e la v e l u m . velamen [va'laemin],pl. velamina [-ns] s. 1. (bot.) velamen, st rat acoperitor. 2. (anat.) văl palatin. velar ['vi:lor] adj. s. (fon.) velar. vela rization [-virtarai'zeijan] s. (fam.) velarizare.



 1013 venturer



velarize ['viilaraiz] vb- tr. {Jam.) a velariza. veld(t) [velt] ş. (sud-african) v eldt, stepă. velleity [ve'li:iti] s. veleitate, dorinţă pasivă. vellum [Velam] s. vellum , pergament subţire. vellum paper [~ ipeipar] s. hârtie velină. velocimeter [.vela'sim ita1", -ma-] s. (tehn.) tahimetru, vitezometru. velocipede [vi'bsipi:d, va'l-] s . (înv.) velociped, bicicletă. velocipede car [<- ku:r] s. (ferov.) drezină. velociped ist [vi'bsipi:dist] s. (înv.) biciclist. velocity [vi'bsiti, va'l-] s. 1. velocita te, iuţeală, viteză, repeziciune, rapiditate; (tehn.) retarded ~ viteză întârziată. 2. (rad frecvenţă, periodicitate. velocity head [~ hed] s. (tehn.) presiune / înălţime dinamică. v locity pressure [~ -pre/a1"] s. v. ve 1 o c i t y head. velodrome ['vi:bdroum] s . velodrom. velour(s) [va'luar] s. (Jr.) velur, pluş, catifea. velum ['vi:lam],/>l . vela [Villa] s. (anat.) văl palatin. velutinous [va'lju;tinas] adj. (bot.) velut inos, catifelat. velvet [Velvit] I. s. 1. catifea (de mătase); velur; cotton ~ pli să, catifea de bumbac; printed ~ catifea imprimată; shot ~ catifea glasată; cut ~ cati fea cizelată; ribbed / corduroy ~catifea canelată / pentru haine de vânătoare; worsted ~ catifea de lână; mock ~ stofă de lână sau de aţă lucrata în chip de catifea. 2. (amer. sl. fit, avantaj; ciubuc; câştig; (sl.) to be on ~ a o duce bine. II. adf de catifea. ve lveteen ['velvi:'ti:n,.--'-,'—] s. 1. plisă,catifea de bumbac. 2.pl. pantaloni de vânăto are din catifea. 3. (fam.) paznic al vânatului. velvet-eyed [Velvitaid] adf (lit.) cu ochi catifelaţi. velvety [Velviti] adj. 1. de / din catifea. 2. catifelat; moa le (si fig.). vena cava ['vi:n3 'keiva] s. (anat.) vena cavă. venal E'vhnpl] adj. venal, corupt. venality [vi:'na?liti] s. corupţie, venalitate. venatic(al) [vi:'na ?tik(5l)] adj. (rar) de vânătoare, vânătoresc. venation [vi'nei/^n] s. (boţ., etc.) poziţia nervurilor (la frunze, aripi de insecte etc.). venatorial [vcna'ta:ria] adj. vânător esc, de vânătoare, cinegetic. vend [vend] vb. A. tr. 1. a vinde, a scoate în vânzare, a oferi spre vânzare (lucruri de mică valoare). 2. (jur.) a vinde (bunuri imobiliare). 3. (amer.) a da glas, a face public. B. într. (Jam.) 1. a face negoţ. 2. a se vinde . vendace ['vendeis[ s. (iht.) soi de păstrăv (Coregonus vandesius). vendee [ven'di: ,'-'-] s. (jur.) cumpărător. vender [rvendar] s. vânzător; street ~ vânzător ambulant. vend tta [ven'deta] s. vendetă, răzbunare (în Corsica). vendibility [ivendi'biliti] s. vand abilitate. vendible [Vendabl, -dibl] adj. vandabil, care poate fi vândut. vending machine ['vendirj ma7i:n] s. (amer.) automat. vendor [vendo:r, -da1"] s. (com.) vânzător. vendor's lien ['vendor 'li:an] s. (jur.) privilegiu al vânzătorului. vendue [v en'dju:] s. (amer.) licitaţie publică. veneer [vi'niar, va'n-] I. vb. tr. 1. a furni rui, a căptuşi cu plăci de lemn. 2. (fig.) a da un lustru superficial (cu dat.), a pol ei pe dinafară; a masca. II. s. 1. placaj, foaie de placaj, furnir. 2. (constr.) căp tuşeală (din cărămidă aparentă). 3. (Jig.) aparenţă, spoială, lustru; selfishness covered w of politeness egoism ascuns sub o mască de politeţe. veneering [vi'niarirj] s. 1. f urniruire; lustruire. 2. lustru, poleială (şijig.). veneering wood [~ wud] s. lemn d e placaj. veneer-saw frame [vi'niasa: freim] s. (tehn.) gater pentru furnir. ven erability [ivenara'biliti] s. venerabilitate. venerable ['ven^rabl] adj. 1. resp ectabil, venerabil. 2. Venerable (bis.) titlul onorific acordat arhidiaconilor a nglicani. 3. vechi, antic. venerableness [-nis] s. v. v e n e r a b i l i t y . venerably [-i] adv. venerabil. venerate ['venareitj vb. tr. a venera, a respecta , a onora, a avea veneraţie pentru. veneration [.vena'rei/sn] s. veneraţie, respect; consideraţie; to hold smb. in ~ a avea veneraţie pentru cineva. venerator ['venarei tar] s. persoană care venerează pe cineva. venereal [vi'niarial, va-] adj. 1. (med.) veneric. 2. voluptuos. venereologist [vijiiari'obdjist] s. (med.) venerolog. ve nereology [vi.niari'olad3i] s. (med.) venerologie. venerer [Vcnara1"] s. (înv.) vânăto r. venery1 [Venari] s. (înv.) 1. atracţie sexuală. 2. exces sexual, desfrâu, destrăbălare. enery2 s. (biv.) vânătoare. venesection [.vini'sek/an] s. (med.) vencsecţie, flebotomi e. Venetian [vi'ni:/i3n, va'n-] adj., s. Venetian. Venetian blind [~ 'blaind] s. oblon rabatabil; jaluzele; stor(uri). Venetian boat [~ 'bout] s. gondolă. Venetia n bolt [~ 'boult] s. mâner de jaluzea. Venetian chalk [~ rtjb:k] s. talc de Veneţia. Venetian glass [~ rgla:s] s. sticlă de Veneţia. Venetian mast [~ 'ma:st] s. stâlp mul ticolor; stâlp de diferite culori (pentru pavoazarea străzii)Venetian pearl [- 'pa:l [ s. perlă artificială. Venetian red [~ 'red] s. roşu de Veneţia, roşu de Berlin, ocru roşu



 Venetic [va'nctik] s. (lingv.) (limba) venetă.



Venezuelan [ivene'zweibn, .veni'z-, înv. rvenezju'i:bn] I. adj. din Venezuela. II. s. locuitor din Venezuela. vengeance [Vend33ns] s. răzbunare; to take / to inflic t / to wreak ~ on / upon a se răzbuna pe; to take -for a se răzbuna pentru; (Jam.) w ith a ~a) cu furie; cu înverşunare; cu străşnicie; straşnic; to punish smb. with a ~ a ped epsi pe cineva cu înverşunare; it rains with a ~ plouă cu înverşunare / în duşmănie; b) înt rte mare măsură, din plin; o droaie, cu toptanul; here are books enough with a ~ sun t cărţi din belşug; c) în adevăratul înţeles al cuvântului, serios, cu tot dinadinsul; he's mbler with a ~ e un cartofor iară pereche; (sl.) with a ~ to you! lua-te-ar naiba! vengeful ['vendjfwl] adj. răzbunător, vindicativ. vengefully [-i] adv. răzbunător; din răzbunare. vengefumess [-nis] s. caracter răzbunător; spirit de răzbunare. venial [Vi'ni al] adj. scuzabil, de iertat (despre păcate). veniality [rvirni'aslitij s. scuzabi litate. venially [Vimiali] adv. scuzabil. venison ['venizn] s. vânat (carne, mai a les de cerb sau de căprioară); haunch / leg of ~ ciozvârtă de căprioară. venite [vi'naiti, e'n-, -'ni:ti] s. (mineral.) venit, adergnais. venom [Venam] s. 1. venin, otravă. 2. (fig.) ură, venin, răutate, pizmă, invidie; tongue full of ~ limbă de viperă / veninoasă venomous f'venamas] adj. veninos, otrăvitor; ţfig.) ~ criticism critică plina de veni n. venomously [-li] adv. cu venin, veninos. venomousness [-nis] s. 1. natură venin oasă, caracter veninos. 2. (fig.) caracter înveninat, venin. venose [rvi:nous] adf 1 . (bot.)fibres,cu nervuri. 2. (anat.) venos, vânos; ~blood sânge venos. venous ['vi: nas] adv. v. v e n o s e . vent [vent] I. s. 1. gaură, deschizătură, orificiu; răsufiătoar e; barrel ~ vrana. 2. (muz.) clapă (la instrumente de suflat). 3. orificiu anal (l a peste, păsări reptile). 4. (mil.) gaura ţevii; cameră de explozie (la tun). 5. gaură pol ară (la paraşută). 6. (fig.) manifestare, frâu liber, ieşire, expresie; to give ~ to one's feelings a-şi deschide inima, a-şi da pe faţă sentimentele, a-şi da frâu liber sentimentel r. 7. reîntoarcere la suprafaţă (a vidrei, pentru respiraţie). II. vb. A. tr. 1. (înv.) a găuri. 2. a scoate (fum etc.), a exala. 3. (Jig.) a da drumul (sentimentelor); a r evărsa (ură etc.). B. intr. (despre vidră) a ieşi la suprafaţa apei pentru a respira. vent age ['ventidj] s. 1. răsufiătoare. 2. (muz.) clapă (la instrumente de suflat). venter ['ventar] s. 1. (anat.) pântece, abdomen, burtă. 2. (jur.) căsătorie; by one ~ din aceeaşi căsătorie; his two sons by another ~ cei doi fii ai săi din altă căsătorie. vent hole ['ve t houl] s. răsufiătoare, supapă. ventiduct [VcntidAkt] s. (constr.) conductă de ventilaţie . ventilate ['ventileit] vb. tr. 1. a aerisi, a ventila. 2. (jig.) a dezbate, a ventila (o chestiune). ventilating chamber ['ventileitirj it/eimbar] s. (tehn.) cameră de ventilaţie. ventilating fan [~ faen] s. ventilator. ventilating pipe [~ pa ip] s. (tehn.) conductă de aspiraţie. ventilation [.vcnti'lei/sn] s. 1. ventilaţie, ae risire. 2. (fig.) dezbatere, ventilare (a unei chestiuni). ventilator [Ventileit ar] s. 1. (tehn.) ventilator; exhaustor. 2. (la usi,Jerestre) oberliht. 3. răsufiăto are, gaură de aerisire (Ia pivniţă etc.). vent peg ['vent peg] ş. vrană; cap; produf. vent pipe [~ paip] s. (constr.) conductă de ventilaţie / respiraţie. ventral ['ventral] I. adj. abdominal, ventral. II. s.pl. v. ~ f i n s . ventral fins [~ Tinz] s. pl. (iht.) aripioare ventrale. ventral rupture [~ rrApt/ar] s. (med.) hernie abdomin ală. ventricle [Vcntrikl] s. (anat.) ventricul. ventricose ['ventrikous] adj. (glu meţ) pântecos, burduhănos. ventricular [ven'trikjula1"] adj. (anat.) ventricular. vent riloquial [.vcntri'loukwial] adj. de ventriloc. ventriloquism [ven'tribkwiz^m] s . vorbire din burtă. ventriloquist [ven'tribkwist] s. ventriloc. ventriloquistic [ .ventrib'kwistik] adj. de ventriloc. ventriloquize [ven'tribkwaiz] vb. intr. a v orbi din burtă, a fi ventriloc. ventriloquy [ven'tribkwi] s. v. v e n t r i l o q u i s m . venture ['ventJV] I. s. 1. risc; încercare, tentativă riscată / plină de riscu ri; to run the ~ of a risca să; let us make the ~ să ne încercăm norocul; desperate ~ înce rcare disperată; to make one's great ~ a-şi încerca norocul; a juca ultima carte. 2. ( corn.) afacere comportând multe riscuri. 3. întâmplare, hazard; at a ~a) la întâmplare; b) din întâmplare; to hit upon smth. at a ~ a da de ceva / a găsi ceva din întâmplare. 4. (în .) aventură; spirit of ~ spirit de aventură. II. vb. A. tr. 1. a risca; to ~ one's f ortune in a-şi risca averea în. 2. a îndrăzni să, a se încumeta să, a-şi permite să (exprim e etc.); to ~ a joke a-şi permite să facă o glumă; he ~ed a remark s-a încumetat să facă o ervaţie; (Jam.) to ~ a small fish to catch a great one a risca puţin spre a câştiga mult ; (prov.) nothing ~, nothing have cine nu riscă nu câştigă. B. intr. 1. a risca; a îndrăzni I ~ to say îndrăznesc să spun. 2. to ~ o n / upon a risca (săjacă ceva), a încerca (săjacă



 ); a-şi încerca norocul cu; to ~ on a joke a încerca să facă o glumă; ~ on a piece of cake, please gustă o bucată de prăjitură; to ~ out / abroad a se încumeta să iasă afară (pe vreme etc.); to ~ into the unknown a se aventura în necunoscut; to ~too far a merge prea departe (cu îndrăzneala), a fi prea îndrăzneţ. venturer ['vent/ara1-] s. 1. întreprinzător utezător, îndrăzneţ. 2. (înv.) aventurier. 3. (înv.) membru al unei companii comerciale (ma ales în sec. XVÎ-XVII).



 venturesome 1014



venturesome f'ventjssomj adj. 1. pasionat, pătimaş. 2. îndrăzneţ, curajos. 3. riscat, risc ant. venturesomely [-li] adv. (tn mod) aventuros. venturesomcness [-nis] s. natu ră aventuroasă, spirit aventuros. venturous ['ventfsras] adj. 1. cutezător, îndrăzneţ. 2. a enturos. 3. riscant, periculos. venue [Venju:] s. 1. (jur.) jurisdicţie; to change the ~ a transfera un proces la altă instanţă. 2. (fam.) loc de adunare; întâlnire; ~ of t he meet întâlnire de vânătoare. 3. loc de desfăşurare a unei acţiuni. Venus's comb ['vknssi koum] s. (bot.) acul-doamnei (Scandix pecten-veneris). Venus's hair [~ "a?si'\ s . (bot.) părul-fetei (Adianlhum capillus-veneris): Venus's needle [~ 'ni:dl] s. v. V e n u s ' s c o m b . Venus's slipper [~ 'slipor] s. (bot.) blabornic, papucu l-doamnei (Cypripedium cakeoius). veracious [ve'rei/os, vi'r-, vo'r-] adj. verid ic, adevărat. veraciously ]-Ii] adv. veridic. veraciousness [-nis] v. v e r a c i t y . veracity [ve'rasity, vi'r-, va'r-] s. veracitate, veridicitate. veranda(h) [vo'rsendo] s. verandă. verb [vo:b] s. (gram.) verb. verbal ['V3:b3l[ adj. 1. ver bal; oral; ~ contract contract verbal; his sympathy is only ~simpatia sa c numai formală. 2. textual, literal; ~ translation traducere literală. 3. verbal, de verb. 4. (în diplomaţie) ~ note notă verbală. verbalism [-izsm] s. 1. verbalism; vorbărie; pălăv lă. 2. (înv.) expresie, locuţiune. 3. despicare a firului în patru. verbalist [-ist] s. 1. lexicolog. 2. inventator de cuvinte. 3. critic care nu analizează decât cuvintele . verbalization [ivoibolai'zei/an] s. 1. (gram.) verbalizare. 2. redare prin cuv inte (a unei idei). verbalize ['v3:tolaiz] vb: A. tr. 1. (gram.) a verbaliza, a preface (o parte de vorbire) în verb. 2. a exprima (o idee) prin cuvinte. B. intr. a fi vorbăreţ / guraliv. verbally ['vaibali] adv. 1. verbal, oral. 2. literal, cuvânt cu cuvânt. verbal noun ['va:b»l 'naun] s. (gram.) substantiv verbal. verbatim [vai' beitim, -'ba:t-] I. adv. cuvânt cu cuvânt, textual, literalmente. II. adj. textual, literal. III. s. 1. redare verbală. 2. (si ~ report) dare de seamă stenografică. verbe na [vo:'bi:no] s. (bot.) verbină, sporici (Verbena officinalis). verbiage [Ve:biid 3] s. 1. vorbărie, pălăvrăgeală. 2. expresie, formulare. verbicide ['V3:bisaid] s. defonna re intenţionată a sensului unui cuvânt. verbose [vo'bous] adj. vorbăreţ, guraliv, prolix. verbosely [-li] adv. prolix, cu multe cuvinte. verboseness [-nis] s. v. v e r b o s i t y . verbosity [vo:'bositi] s. vorbărie, prolixitate. verb phrase ['vo:b fr eiz] s. (gram.) grup verbal. verdancy ['vo:dpnsi] s. 1. verdeaţă (a unei câmpii etc!). 2. (glumeţ) inocenţă, naivitate, lipsă de experienţă; candoare. verdant ['vo:dsnt] adj. 1. verde, înverzit. 2. (glumei) verde, neexperimentat, nerutinat, crud, inocent. verd ict |'ve:dikt] s. 1. (jur.) verdict; decizie a unui juriu; they brought in a ~ o f not guilty l-au recunoscut nevinovat. 2. (fig.) aviz, părere, opinie; judecată, ve rdict, hotărâre, decizie; the doctor has not yet given his ~ doctorul nu şi-a dat încă ver dictul. verdigris ['vo:digri(:)s] s. (culoare) verde-gri. verdin [Voidin] s. (om it.) specie de piţigoi mic din sud-vestul S.U.A. (Auriparus flaviceps). verdure [' V3:d30r, -djuor] s. 1. verdeaţă; frunziş verde. 2. (fig.) prospeţime; vigoare. verdured \'\s:&pă\ adj. verde, înverzită verdurous ]'vo:d33ros] adj. (poetic) înverzit. verge1 [v s:d3] I. s. 1. margine, bordură, chenar. 2. (fig.) prag; on the ~of war în pragul răzb oiului. 3. bordură de iarbă în jurul stratului de flori. 4. (arhit.) margine a acoperişu lui, fronton; corp al unei coloane; bermă. 5. (bis.) cârjă, toiag. 6. (jur.) competenţă, j urisdicţie. 7. întindere limitată; spaţiu; loc. 8. orizont, zare. 9. (anat., zool.) memb ru bărbătesc. II. vb. tr. (rar) a mărgini, a limita. verge2 vb. intr. to ~on a se mărgin i cu, a fraproape de; to ~on brown a bate în castaniu; his courage ~s on insanity curajul lui se învecinează cu / frizează nebunia; (despre soare) to ~ towards the hori zon a coborî spre orizont; he was verging towards forty se apropia de patruzeci de ani; to ~ into a trece în starea de, a se preface în. verger ['vo:d33r] s. (bis.) 1 . (î« procesiuni religioase) purtător al cârjei. 2. slujitor bisericesc. veridical [ve'r idiksl, vi'r-, vs'r-J adj. veridic, verosimil; conform cu realitatea. veridicall y [-i] aaV. veridic. . verifiable ['verifaiabl] adj. verificabil, controlabil. v erification [iverifi'kei/an] s. 1. control, verificare. 2. confirmare. verificat ory ['verifikeitsri] adj. de verificare, de control. verifier ['vcrifaior] s. ve rificator, controlor. verify [Verifai] vb. tr. 1. a controla, a verifica, a insp ecta. 2. a confirma. 3. a îndeplini (o promisiune). 4. (jur. înv.) a atesta, a doved



 i, a proba (o afirmaţie etc.). verily ['verili] adv. (înv. lit.) într-adevăr, în adevăr. ve isimilar [,veri'simil3r] aaj. probabil, verosimil. verisimilitude [iverisi'milit ju:d] s. probabilitate, verosimilitate. veritable ['veritoblj adj. veritabil, au tentic, adevărat, real. veritably [-i] aaV. veritabil etc. (v. v e r i t a b l e ) . verity [Veriti] s. 1. adevăr, realitate; in all ~, (înv.) of a ~în adevăr, desigur. 2 . veracitate, veridicitate.



verjuice [rvo:d3u:s] s. suc acru (din fructe crude): (fig.) a look of ~privire a cră, căutătură acră. vermeil ['vo:meil, -mil] adj., s.v. v e r m i 1 i o n (I, II). vermes ['V3:mi:z] pl. de la v e r m i s . vermicelli [,v3:mi'seli, amer. si -'tjeli] s . (ital.) fidea. vermicide ['vomiisaid] s. v. v e r m i f u g e . vermicular [vo :'mikjulor] adj. 1. v. v e r m i f o r m. 2. viermănos. vermicular action [vsi'mik julor .aik/an] s. (fiziol.) mişcare peristaltică (a intestinelor). vermicule ['vo:mi kju:l] s. viennişor. vermiculite [vo:'mikjulait] s. (mineral.) vermiculit. vermifo rm ['v3:raifo:m] adj vermifomi; vermicular. vermifugal [voi'mifjugsl] adj. (med. ) vermifug. vermilion ['vo(:)'milion[ I.s. 1. (chim.) chinovar, cinabru. 2. (fig .) culoare roşu-aprins, culoare stacojie; roseaţă (a buzelor ele). II. adj. roşu-aprins, stacojiu. III. vb. A. tr. 1. a colora în roşu-aprins. 2. (sl.) a umple (pe cineva) de sânge; his face was completely ~ed faţa lui era scăldată în sânge. B. intr. (înv.) a (se oşi, a se înroşi. vermin ]'vo:min] s. 1. (fam.) vermină; dăunători; paraziţi. 2. (fig.) ver elemente dăunătoare. verminous [-os] adj. 1. viermănos. 2. transmiţător de paraziţi. 3. (f g.) respingător, dezgustător, scârbos. 4. (med., despre o boală) produs de viermi (intes tinali). 5. (despre oameni) suferind de viermi intestinali. vermis ['v3:mis],pl. vermes [-mi:z] s. (anat.) vermis. Vermonter [v3:'mont3r] s. locuitor din (statu l) Vermont (S.U.A.). Vermontese [,vo:mon'ti:z] I. adj. din Vermont (S.U.A.). II. s. v. V e r m o n t e r . verm(o)uth ['vsimsG, -mu;8, amer. si 'vesmmt] s. vemi ut. vernacular [vo'nfekjulo'] I. adj. 1. (despre limbă) indigen, naţional, autohton, natal, matern. 2. (despre dialect) local. 3. (scris) în limba maternă sau în dialectu l matern. 4. propriu unei localităţi, endemic. II. s. 1. limbă maternă; dialect local. 2 . (glumeţ) expresie ! tare, înjurătură. vernacularism [vs'naîkjulsrizom] s. cuvânt sau expr sie proprie unei ţări; idiotism. vernacularize [vo'naskjuloraiz] vb. tr. a traduce ( un cuvânt) în limba ţării. vernal [Voinal] adj. primăvăratic, de primăvară. vernal equinox kwinoks] s. echinocţiu de primăvară. vernal fever [~ Ti:v3r] s. (med.) paludism. verna lization [ivsmslai'zei/n] s. iarovizare. vernalize [Vomolaiz] vb. tr. (agr.) a i aroviza. vernal sweets ['vamal 'swiits] s. farmecul / farmecele primăverii. vernat ion [vomeijan] s. (bot.) poziţia frunzelor în mugure. Verner's law ['vo:noz Io:] s. (lingv.) legea lui Verner. vernier ['V3:ni3r] s. (telm.) vernier; nonius. vernie r cal(l)iper ['vo:nio ,kadip3r] s. (telm.) şubler cu vernier. veronal ['versnal, a mer. si -rou-] s. (farm.) veronal. Veronese [ivoro'ni:z, rou'n-,'--'-,'—] I. adj. din Verona, veronez. II. s. locuitor al Vcronei, veronez. veronica [vi'roniks, v o'r-, ve'r-] s. 1. (bot.) şopârliţă (Veronica cltamaedrys). 2. (bis.) năframă cu chipul lui Hristos. verricule [Verikju:l] s. (entotn.) smoc de peri. verruca [ve'ru:ko, vi' r-, ve'r-j,pl. verrucae [ve'ru:si:] s. (med.) verucă, neg. verrucae [ve'ru:si:] pl . (le la v e r r u c a . verruciform [ve'ru:sifo:m] adj. în formă de neg. verrucose [ve'ru:kous] adj. plin de negi. verrucous ['veru:k3s] adj. v. v e r r u c o s e . versable [Vo:sobl] (rar) adj. 1. care se învârteşte, învârtitor, de învârtit. 2. mlădios, ibil, suplu. versal ['vo:sal] adj. (bis. fam.) universal. versant [Vo:spnt] (rar ) I. adj. 1. ~ with intim cu, familiar cu, cunoscător în, priceput la, versat în, tare la, la curent cu. 2. (herald.) cu aripile întinse. II. s. (geogr.) povârniş, versant. versatile ['vo:sotail, amer. si -til] adj. 1. multilateral, divers. 2. suplu, e lastic, mlădios; ~mind minte sprintenă/ ageră. 3. (fig.) nestatornic, instabil, schimbăt or, versatil. 4. care se întoarce uşor, învârtitor. 5. (bot., entom. etc.) mobil, flexib il, mlădios. versatility [ivo:so'tiliti] s. 1. multilateralitate, diversitate. 2. supleţe, elasticitate. 3. (fig.) nestatornicie, mlădiere, dibăcie, agilitate, versatil itate. 4. putinţa de a învârti. 5. (bot. entom. etc.) mobilitate, flexibilitate. verse [v3:s] I. s. 1. vers, stih; (fig.) poezie, versificaţie; in ~ or prose în versuri s au în proză; lyrical ~ poezia lirică; society ~ versuri uşoare / de societate; to put / to turn into ~s a transpune în versuri. 2. (bibi.) verset. 3. cuplet. II. vb. A. t r. (rar) a exprima în versuri; a cânta, a slăvi prin cântece. B. intr. a versifica, a sc rie versuri. versed [vo:st] adj. 1. versat, experimentat, priceput; he is well ~



 in Latin e foarte priceput în (limba) latină. 2. contrar, opus. verselet ['vo;slit, -let] s. (peior.) vers. verse maker ['vo:s imeikor] s. versificator. verseman [ Vssmsnl.pl. versemen [-mon, -men] s. (glumeţ, peior.) poetastru, fabricant de vers uri. verse monger [~ iinArjg3r] s. v. v e r s e m a n . versicle ['vo:sikl] s. ( rar) vers scurt; (bis.) vers scurt rostit sau cântat alternativ de preot şi credinci oşi. versicolour ['vo:siikAlor[ adj. 1. de diferite culori; multicolor, pestriţ, bălţat. 2. care îşi schimbă culoarea. versicoloured [VosirkAlad] adj. 1. de diferite culori. 2. care îşi schimbă culoarea.



 1015 vestibule



versification [iVo:sifi'kci/3n] s. 1. versificaţie. 2. transpunere în versuri,redare versificată. e într-adevăr cel mai bun lucru pe care-1 poţi face; players of the ~ firs t order jucători dc prima clasă; at the ~ most în cel mai bun / fericit caz, cel mult; at the ~ least cel versificator ['v3:sifikcit3r] s. (rar) v e r s i f i e r . p uţin, în cel mai rău caz; at the ~ latest cel mai târziu; the ~ last eel din urmă; it was versifier I'v3;sif3i3r] s. versificator, poet. versify ['va:sifai] vb. A. iu/r. a face versuri. B. tr. 1. a transpune în versuri. 2. a cânta the ~ last thing I expe cted e cel din urmă lucru la care mă aşteptam; the ~ next day chiar a doua zi. 3. chia r, exact, tocmai; taman; he used the ~ same words as I did a folosit sau a poves ti în versuri. version fvsjan] ş. 1. traducere; the Authorized / Common Version trad ucerea chiar / tocmai / exact cuvintele mele; it was the ~ opposite to what I ex pected era exact autorizată a Bibliei (în engleză, 1611); Revised Version traducerea r evăzută a Biblici contrariul aşteptărilor melc; my ~ own al meu propriu; you may keep it for your ~ own! (î/i engleza). 2. text; the French ~ of the treaty textul francez al tratatului. 3. versiune, poţi s-o păstrezi numai pentru tine! II. adj. 1. adevărat , autentic, real, veritabil; the veriest interpretare; variantă; he gave another of the affair dădu o altă versiune problemei; coward cel mai autentic poltron / laş / fricos; the ~ devil dracul gol, un drac împieliţat; I could not do so for ~ shame d e ruşine n-aş putea face asta! 2. însuşi, chiar, acelaşi, prezentă altfel problema. 4. vari ntă, întorsătură. identic; he lives in this ~ place locuieşte chiar aici; in this ~ house chiar în casa asta; versional [-al] adj. de traducere. you are the ~ man I wanted to see tocmai- pe dumneata te căutam; at that ~ moment versionist [-ist] s. traducăt or. verso ['va:sou] s. 1. (poligr.) pagina din stânga, verso. 2. revers (a! unei m onede, medalii chiar în Clipa aceea; come here this ~ minute vino în clipa asta; fro m this ~ day începând chiar de azi; these are his ~ words astea sunt chiar cuvintele lui; it is the ~ thing c tocmai etc.). ce ne trebuia; his ~ absence is eloquent însăşi / chiar absenţa lui c un fapt grăitor, absenţa verst [V3:st] s. (rus.) verstă (1,06 m). lui vorbeşte dc la sine. 3. exact, precis, tocmai, aidoma; according to your ~ wish întocmai versus ['v3:s;>s] prep. (lat.) 1. (jur., sport) contra. 2. în comparaţie cu, faţa de. după cum ai dorit; in the ~act chiar asupra faptului; at the ~ beginni ng chiar la început; versute [va:'sju:t] adj. (rar) viclean, şiret, pişicher. vert1 [v 3:t] I. vb. iu/r. (prese, de la c o n v e r t sau p e r v e r t ) (bis.) a se co nverti, he lives at the ~ end of the town locuieşte (chiar) ia capătul oraşului; they took the ~ shirt from his back i-au luat până şi cămaşa. 4. leit, deplin, aidoma; the boy is the ~ a trece la o altă credinţă. II. s. convertire. picture of his father băiatul e leit taică-său / c taică-său din cap până-n picioare. 5. totuşi, vert2 s. 1. culoare verde eraldică). 2. lemn verde; creangă neuscată; nether ~crâng; până şi; the ~ thought frightens însuşi gândul acesta mă sperie, mă îngrozesc numai over(t) ~ pădure seculară. 3. (jur.) dr e a tăia lemn verde în pădure. la gândul acesta. vertebra ['v3;tibr3],pi. vertebrae [-ri , -rai, -rei] s. (anat.) vertebră; the vertebrae şira spinării; (anat.) false ~ osul s acrum; true ~ vertebră mobilă. vesania Ivi'scinis] s. demenţă, alicnaţie mintală. vesica [' csiks, vi'saiks, 'vi:sika],pl. vesicae fvesisi:] s. 1. (anat.) vezică, blşică (mai ver tebral [Vaitibral] adj. 1. (anat.) vertebral. 2. (zool.) vertebrat; ~animals (an imale) ales băşica udului). 2. v. v e s i c l e (4). vertebrate. vesical ['vesikal] adj. (anat.) vezical, referitor la vezică. vertebral column [~ 'kolam] s. (anat.) coloană vertebrală. vesicant [Vesiksnt] I. adj. vezicant. II. s. (med.) plasture dcn nato-vezicant. vertebrata [iV3:ti'bra:t3, -'breita] ş. pl. (zool.) animale vertebr ate. vesicate f'vcsikeit] vb. tr. (med.) a aplica un plasture vezicant la (sau c u dat.). vertebrate ['vaitibrit, -breit] I. adj. vertebrat; ~ animal animal vert ebrat. II. ş. (zool.) animal vertebrat. vesication [ivesi'kci/an] s. (med.) vezicaţi e. vesicatory ['vcsikatouri, vi'sikstouri-, -tari] I. adj. v. v e s i c a n t (I ). II. s. (med.) vertebrated [Vaitibrcitid] adj. v. v e r t e b r a t e (I). ver tex ['v3:tcks],pl. vertices [-isi:z], 1. culme, creastă, pisc, vârf (de munte). 2. ( anat.) vezicătoarc. vesicle [Vesikl] s. 1. (anat., biol.) veziculă. 2. (med.) pustulă. 3. (geol.) cavitate (într-o creştetul capului, vertex. 3. (astron.) zenit. 4. (mat. ) punct vertical; vârf (de piramidă); unghi (de poliedru); ~ of an angle punct de in



 tersecţie care formează un unghi. 5. (opt.) rocă). 4. (bot.) celulă dc aer. ~of a glass partea cea mai groasă a unei lentile convexe; partea mai subţire a unei lentile vesi cular [vi'sikjul3r] adj. (bot., anat.) 1. cu băşicuţe. 2. în formă de băşică. 3. celular. c e. 4. găunos, scobit. vertical [Vsitiksl] I. adj. 1. vertical. 2. (auat.) privitor la creştetul capului. EL s. 1. (geom.) vesiculate [vi'sikjulit] adj. v. v e s i c u l a r . verticală, linie perpendiculară. 2. (astron.) cerc de înălţime. vesiculiform [v i'sikjulifo:m] adj. v. v e s i c u l a r . vesiculose [Vi'sikjulous] adj. v. v e s i c u l a r . vertical angles [~ 'a;nglz] s. (mat.) unghiuri opuse (la vârf). v esper |'vcsp3r] I. s. 1. Vesper luceafărul de seară (planeta Venus). 2. pl. (bis.) ~ s vertical circle [~ 's3:kl] s. (astron.) verticala locului. vecernie. 3. (poeti c) seară. II. adj. de seară, vesperal. vertical cliff [~ 'klif] s. faleză abruptă. verti cal deviation [~ <âvM'e\fon] s. (mar., balistică) ecart în înălţime, deviaţie verticală. ve l l'vcspsrsl] adj. de seară, vesperal. vesper bell [Vesps bel] s. (bis.) clopot de vecernie. vertical elevation [~ icli'vei/an] s. altitudine, înălţime. vesper bird [~ bs:d] s. (omit.) varietate de presură (Poaecetes gramineus). verticality [iV3;tfl«el iti] s. (bot.) dispoziţie inelară a frunzelor. vesper sparrow [~ 


 pecie de maimuţă sud-africană (Cercopithecus pygerythrus). întemeiat; ~ rights drepturi legitime. 3. (ec.) investit, plasat. very ['veri] I. adv. 1. (formează superlativu l absolut al adj. şi adv.) foarte, extrem de vested interest [~'intrist] s. (mai a les peior.) 1. interes ascuns. 2.pl. grup de interese, / deosebit de, cu totul, absolut, din cale afara de; ~ good a) foarte bun; b) foarte bine, cercuri influe nte. perfect; not ~ nu prea; you are not ~ poliţe nu prea eşti politicos; ~ much foa rte mult; vester ['vest3r] s. (rar) v. ~ i n v e s t o r. thank you ~ much mulţume sc frumos / foarte mult / din suflet; I'm not so ~ sure nu vestiary ['vestiari, -eri] I. adj. (înv.) vestimentar, referitor la îmbrăcăminte. II. ş. vestiar. sunt chiar aşa sigur; I took only a ~ little n-am luat decât un pic / o fărâmă / o fărâmiţă; vestibular [v bjubr] adj. 1.-referitor la vestibul. 2. (anat.) vestibular. are you hungry? — Yes , ~! Ţi-c foame? — Da. şi încă cum; (cu comparativul) I feel ~ vestibule [Vestibju:l] I. s . 1. vestibul, antreu, anticameră; (anat.) vestibul (al urechii). much better mă sim t mult mai bine; it is ~ much warmer e mult mai cald. 2. (cu super 2. prag. 3. po rtic. 4. (amer. ferov.) platformă de vagon cu culoar acoperit. II. vb. tr. lativul , pentru accentuare) chiar, într-adevăr, cel mai; it is the ~ best thing you can do a prevedea cu un vestibul.



 vestibule train 1016



vestibule train [~ trein] s. (amer.) tren cu culoare acoperite între vagoane. vest ige [ rvestid3] s. 1. urmă, rămăşiţă, vestigiu, pic, strop; semn, indiciu; not a ~of eviden e nici cea mai mică urmă sau dovadă. 2. (poetic, rar) urmă de picior. 3. (biol.) reziduu rudimentar. vestigial [ves'tid3isl] adj. rezidual, remanent; (biol.) ~ organs o rgane rudimentare. vestigiary [ves'tktyori] adj. v . v e s t i g i a l . vesting [Vestirj] s. (mai ales pi.) (corn.) stofă de vestă, material pentru veste. vestment 1 [Vestmânt] s. 1. (ret.) îmbrăcăminte. 2. (bis.) odăjdii. vestment2 s. 1. (rel.) îmbrăcămi haină, veşmânt; (mai ales) ţinută de ceremonie. 2. (bis.) odăjdii; acoperământ pentru altar t-pocket [Vest:pokit,'-.--] s. buzunar de vestă. vestry ['vestri] s. 1. (bis.) sac ristie. 2. (si) common / general / ordinary ~ adunare parohială în sacristie; select ~ întrunire a reprezentanţilor circumscripţiilor unui oraş. 3. (amer. bis.) epitropie. vestry board [~ bo:3d] s. (bis.) delegaţie a enoriaşilor, epitropie. vestry cess [~ ses] s. (bis.) impozit al bisericii. vestry clerk [~ klo:k] s. (bis.) secretar a l epitropiei. vestrydom [Vestridsmj s. 1. (bis.) sistem de guvernare a unei paro hii (in Ixmdra). 2. (peior.) proastă administrare / gospodărire. vestry elder ['vest ri reldsr] v. v e s t r y m a n . vestry keeper [~ iki:por] s. (bis.) paracliser . vestryman ['vcstrimsn], pl. vestrymen [-man] s. 1. (bis.) epitrop. 2. (bis.) c onsiliu comunal. vesture ['vest/s'] I. s. (rar). 1. îmbrăcăminte, haină, strai(e), veşmânt. 2. (fig.) îmbrăcare, înveliş, acoperământ, exterior..II. vb. tr. a îmbrăca (in odăjdii); a estured [Vestfsd] adj. (poetic) 1. înveşmântat. 2. învelit, înfăşurat, acoperit. Vesuvian [ s/u:vion, vo's-] I. adj. referitor la Vezuviu. II. s. 1. (mineral.) mineral găsit în Vezuviu. 2. chibrit de vânt. vet [vet] I. s. 1, prese, de la v e t e r i n a r y. 2. (amer.) prese, de la v e t e r a n. II. vb. tr. 1. a face un examen medical (cuiva); a trata ianimale şi oameni). 2. (fig.) a examina (manuscrise); a cenzura; a cerceta; a considera; a verifica (aparate). 3. a supune unui interogatoriu. 4 . a verifica (o persoană), a cerceta antecedentele (cuiva). vetch [vet/] s. (bot.) măzăriche (Vicia); chickling ~lintea-pratului (Lathyrus sativus); common / cultivat ed ~ mazăre (Vicia saliva). vetchling [Vet/lirj] s. (bot.) lintea-praîuîui (Lathyrus s ativus). vetchy [Vet/i] adj. (rar) ca măzărichea. veteran [Vetaren] s. 1. veteran; s oldat experimentat / încărunţit în lupte. 2. luptător; combatant. 3. atr. vechi, experimen tat, cu experienţa vieţii; (mar.) ~sailor marinar deprins cu marea. veteranize {-aiz j (mai ales mii.) vb. A. tr. a transforma în veteran. B. intr. (amer. fam.) a se înr ola din nou; a servi mai departe în armată. veterinarian [.veteri'nearisn] adj., s.v . v e t e r i n a r y . veterinary [Veterinari] I. adj. de veterinar. II. s. vet erinar. vetmobile [Vetmoubi:l] s. (amer.) mijloc special de locomoţie pentru mutil aţii de război. veto [rvi:tbu] I. s. pl. vetoes [-z] 1. veto, opoziţie. 2. drept de ve to; interzicere, prohibire; local ~ dreptul locuitorilor unei circumscripţii de a se opune prin veto vânzării băuturilor spirtoase; (amer.) pocket ~ amânarea iscălirii de că re preşedinte a unui proiect de lege la sfârşitul sesiunii legislative (înainte de închide rea Congresului); to put a ~ on smth. a interzice ceva prin veto. II. vb. tr. a face opoziţie la (sau cu dat.); the bill was ~ed by the President preşedintele s-a o pus proiectului de lege / a respins proiectul de lege prin veto. vetoer [Vi:totr ac] s. persoană care se foloseşte de dreptul de veto / care-şi exercită dreptul de veto. vetoist ['vi:tou ist] s.v. v e t o e r . vetturino [Vetu:ri:nou] s. (itei.) trăsu ră de piaţă (in Italia). vetust [vii'tASt] adj. (înv.) vetust, străvechi, foarte vechi. ve x [veks] vb. A. tr. 1. a vexa, a jigni, a supăra, a mâhni, a necăji, a irita, a import una, a plictisi, a contraria. 2. a necăji (animale). 3. a nelinişti, a tulbura, a al arma. 4. a'contesta, a tăgădui; a discuta, a dezbate. 5. a agita, a răzvrăti. 6. (înv.) a chinui, a tortura, a canoni; a mâhni. B. refl. a se chinui, a se mâhni, a se întrista, a se supăra. vexation [vek'sei/pn] s. 1. supărare, necaz, ofensă, vexaţie. 2. neplăcere, dezagrement. 3. tachinerie, necăjire. 4. prigoană, persecuţie, şicană. 5. agitaţie, neliniş zbucium; muncă; ~ of spirit tulburare. 6. ciudă; mânie. 7. (jur.) daună. vexatious [vek 'sei/ss] adj. 1. supărător, jignitor, ofensator, contrariant, care vexează / supără. 2. pl ictisitor, obositor, sâcâitor, şicanator. vexatiousness [-nis] s. 1. supărare, necăjire. 2 . necazuri. 3. necaz, neplăcere. vexed [vekst] adj. 1. supărat, vexat, jignit, ofens at; to be ~ with smb. a fi supărat pe cineva. 2. (despre o problemă etc.) mult / îndel



 ung discutat. 3. (despre nuire etc.) agitat, în freamăt. vexer [Veksor] s. persoană ca re vexează / supără etc. (v. vex). vexil [Veksil] s. 1. (bot.) petala mare de deasupra unei flori papilonacee-, 2. (omit.) barba unei pene. 3. (ist. Romei) stegar. ve xilla [Veksila] pl.de la v e x i 11 u m. vexillar ]'veksilar] adj. v. v e x i 11 a r y (I). vexillary [Veksilari, -eri] I. adj. de stindard. II. s. stegar, port -drapel, purtător de stindard. vexillum [Veksil3m],pl. vexilla [Veksilo] (bis.) pr apuri, steaguri. vexillologist [veksi'btod3ist] s. vexilolog, specialist în steagu ri. vexillology [veksi'lolad3i] s. vexilologie, disciplină a istoriei care studiază steagurile. vexing ['veksirj] adj. supărător, vexatoriu/jignitor. via [Vais] I.pl. v iae [Văii:] (lat.) s. drum, cale. II.prep. prin, via. viability [Vaia'biliti] s. (mai ales med.) viabilitate. viable [Vaiabl] adj. (ma i ales med.) viabil, care dăinuieşte / durează I trăieşte. viaduct [VaiodAkt, -dakt] s. vi aduct, trecere superioară; pod peste o vale. viae [Văii:] pi. de la v i a. vial [Vai al] s. fiolă, sticluţă (de medicamente); (bibi.) to pour out the ~s of one's wrath on smb. a-şi vărsa mânia asupra cuiva. Via Lactea [Vaia 'lsktis'J s. (astron.) Calea Lapt elui / Lactee. via media [~ 'mi:dio] s. (lat.) 1. cale de mijloc. 2. poziţia biser icii anglicane (intre catolicism şi protestantism). viands [Vaisndz] s. 1. pl. (re t.) merinde, alimente. 2. mijloace de trai. viaticum [vai'cetikam, -vi'a>] s. (b is.) 1. sfânta cuminecătură dată muribunzilor, grijanie; altar portabil. 2. pl. bani de drum; merinde de drum. viator [vai'eito'J,pl. viatores [ivais'toufkz] s. călător, dr umeţ, pasager. vibes [vaibz] s. pl. (fam.) 1. vibraţii. 2. vibrafon. vibrant [Vaibro nt] adj. 1. vibrant, care vibrează. 2. (despre sunete) cu rezonanţă: 3. care oscilează ( ca un pendul); ~ with care tremură / palpită de. 4. (despre culori) viu, aprins. vib raphone [Vaibreifoun] s. (muz.) vibrafon. vibrate [vai'brcit, Vaib-] vb. A. intr . 1. (/iz.) a vibra, a oscila, a se agita, a se mişca, a se legăna, a tremura. 2. a (ră)suna (în ureche, în memorie). 3. (fig.) a tremura de emoţie; a se cutremura; a palpi ta. B. tr. (/iz.) a face să vibreze; a face să oscileze; a menţine într-o mişcare oscilato rie. vibratile [Vaibrotail] adj. 1. (rar) capabil de a vibra. 2. v. v i b r a t o r y . vibratility [.vaibra'tiliti] s. (rar) posibilitatea de â vibra. vibrating [vai'breitirj,'—] adj. vibrant; vibrator. vibrating diaphragm [~ 'daiofrfem] s. (t el.) membrană. vibration [vai'brei/an] s. 1. vibraţie, oscilaţie; (fiz.) amplitude of ~ amplitudine a vibraţiei; (fiz.) forced ~ oscilaţie impusă / forţată. 2. tremurul frunzel or (plopului tremurător etc.). vibration meter [~ i mi:tsr] s. (fiz.) vibrometru. vibration screen [~ skri:n] s. (telm.) sită vibratoare. vibration strength [~ stre nO] s. (telm.) rezistenţă la vibraţii. vibrative [vai'breitiv, Vaibretiv] adj. (rar) v . v i b r a t o r y . vibrato [vi'bra:tou] s. (muz.) vibrato, tremolo. vibrator [vai'breitor,'—] s. 1. (fiz.) vibrator, oscilator. 2. (constr.Jerov.) vibrator. 3. (tel.) dipol. vibratory [Vaibrateri, vai'breitori, amer. Vaibratouri] adj. 1. v ibrator. 2. oscilator. 3. vibrant. vibrio [Vibriou],pl. vibrios [-z] sau vibrion es [ivibri'ouniz] s. (biol.) vibrion. vibrissae [vai'brisi:] s. pl. 1. fire de păr ţepos (în jurul gurii celor mai multe mamifere şi în nas la om). 2. (omit.) pene zburli te în jurul ciocului. vibrograph [Vaibrougra:f, -graf] s. (fiz.) vibrograf. vibros cope [Vaibrouskoup] s. (fiz.) vibroscop. viburnum [vai'bomam] s. (bot.) călin (Vib urnum opulus). vicar [Vikor] s. 1. (bis.) paroh; vicar. 2. (bis.) locţiitor de pre ot; ajutor de preot; preot de ţară; (fig.) ~ of Bray oportunist, persoană fără principii, renegat; clerk / lay / secular ~v. v i c a r c h o r a l ; Vicar of Christ locţiit orul lui Hristos, Papa. 3. (poetic) locţiitor, înlocuitor, reprezentant. vicarage [' vikarid3] s. 1. (bis.) funcţia de vicar, vicariat. 2. (bis.) funcţia de locţiitor de p reot etc. (v: v i c ar 2). 3. (bis.) venitul unui vicar. 4. (rar) înlocuire, supli nire. 5. (bis.) casă parohială. Vicar-Apostolic [Vikoriaspss'tolik] s. (bis.) episco p titular. vicarate [Viksrit] s. (bis.) jurisdicţia unui vicar. vicar choral [Viko 'ko(:)ral] s. (bis. anglicană) cantor, dascăl, cântăreţ. vicaress [Vikoris] s. (bis.) 1. soţie de vicar. 2. înlocuitoare a unei stareţe. vicar-general [Vika'dsanarel] s. (bis. anglicană) (funcţionar bisericesc) ajutor al unui episcop. vicarial [vai'ksarial] a dj. 1. preoţesc, parohial. 2. v. v i c a r i o u s . vicarious [vai'kesrias] adj. 1. delegat. 2. substituit; făcut pentru altul, îndeplinit în locul altuia; ~ atonement ispăşirea vinei altuia. vicariously [-li] adv. prin delegare / substituire / înlocuir e; în locul altuia. vicariousness [-nis] s. înlocuire, suplinire. vicarship [Viko/ip ] s. (bis.) funcţia de vicar, vicariat. vice1 [vais] s. 1. viciu. 2. defect, imper



 fecţiune, cusur, lipsă; corupţie, depravare; perversitate. 3. nărav. 4. (fig.) viciu (de construcţie). vice 2 1. s. (telm.) menghină, urs. II. vb. tr. 1. a prinde în menghină. 2. (rar) a înşuruba. 3. (rar) a forţa, a sili, a constrânge. vice3 [Vaisi] prep. în locul (cu gen.), în loc de. vice4 [vais] s. (fam.) prese, de la v i c e - c h a n c e l l o r ; v i c e - p r e s i d e n t etc. vice-admiral [Vais'aîdmaral] s. (mar.) vi ceamiral. vice-admiralship [-/ip] s. v. v i c e - a d m i r a l t y . vice-admir alty [-ti] s. (mar.) viceamiralitate; birourile viceamiralităţii. vice-admiralty cou rts [— ko:ts, — koots] tribunal maritim în posesiunile coloniale britanice. vice-agent [Vais'ek^ant] s. 1. locţiitor. 2. mijlocitor / negociator parlamentar. vice-bench [~bentf] s. (/elin.) banc de menghină. vice-cap [~kaep] s. v. v i c e c 1 a m p. vice-chairman [~'t/£3mon], pl. vice-chairmen s. vicepreşedinte. vice-chairmanship [" 't/ramanfip] s. vicepreşedinte. vice-chamberlain [~'tjeimt»lin] s. viceşambelan. vicechancellor [~'t/a:ns3br, -sitar] s. 1. (mm.) rector. 2. vicecancelar.



 1017 view day victual ['vitl] l.s.pl. hrană, alimente, provizii, merinde, mâncare. II. vb. A. tr. a apro vice-chancellorship [~'t/a:nspb/ip] s. 1. funcţie de vicecancelar. 2. (univ. ) rectorat. viziona cu merinde, a obţine hrană pentru. B. rejl. a se hrăni. vice-clamp [~kla?mp] s. (tehn.) falcă de menghină. victualage [-id3J s. (rar.) v. v i c t u a l (I). vice-consul [~'kDnsal] s. viceconsul. victualler [-ar] s. 1. furnizor de alimente. 2. câreiumar; licensed ~cârciumar autorizat vice-consulship [~'konspl/ip] s. viceconsulat. să vândă băuturi spirtoase. 3. (mar.) cantinier. 4. (mar.) vas care tra nsportă alimente pentru vice-dean [~'di:n] s. (univ.) prodecan. a aproviziona alte vase. vice-doge [~'doud3] s. vicedoge. victualling ['vitlirjj s. aprovizionare cu alimente. vice-doll [~dsl] s. (amer.) femeie de moravuri uşoare. r victualling bill [~ bil] s. certificat de vamă pentru transportul proviziilor. vicegerency ["' d^sransi, - d3pr-] s. 1. locotenentă. 2. guvernământ. victualling house [~ hausj s. re staurant, birt. vicegerent [~'d3cr3nt, -^iar-] I. adj. care ţine loc, care suplineşt e. II. s. delegat, victualling office [~ ofis] s. 1. birou de aprovizionare. 2. (si.) stomac, ramazan. reprezentant, înlocuitor, locţiitor; guvernator. victualling ship [~ /ip] s. (mar.) vas de aprovizionare. vice-governor [~'gAvsn3r] ş. viceguve rnator. victualling yard [~ ju:d] s. (mar.) doc pentru provizii. vice-jaw [~d3o: ] ş. v. v i c e - c i a m p . vicugna [vi'kmnis], vicuna [vi'kjujna] s. (zool.) vi cunia (Vicugna vicugna). vice-king [~'kirj] s.l.v. v i c e r o y . 2. (amer.) pa tron al unei case de toleranţă. vide ['vaidi(0, 'videi] vb. impers. vezi; ~supra vez i mai SUS; ~infra vezi mai jos. vice-marshal [~'ma:/pl] s. (mii) vicemareşal. vide licet [vi'di:liset, vai'd-, vi'deiliket] adv. şi anume, adică, cu alte cuvinte. vice -minister [~'minist9r] s. ministru adjunct, locţiitor de ministru. video ['vidiou] I. s. 1. (amer.) televiziune. 2. (7V) bandă video. II. adj. video. vicenary [~'vi sin3ri, -cri] adj. (mat.) care aparţine numărului douăzeci. video camera [~ -ksmpra] s . videocameră. vicennial [vai'senial] adj. 1. de douăzeci de ani. 2. care are loc la fiecare douăzeci de videocassette [ividiouko'set] s. 1. videocasetă. 2. înregistrare pe o videocasetă. ani. 3. care durează douăzeci de ani. videocassette recorder [- riik o:d3r] s. videocasetofon. vice-presidency [Vais'prezid^nsi] s. vicepreşedinte. vid eo clip ['vidiou klip] s. videoclip. vice-president [~'prezidant] s. v. vicepreşed inte. videodisc [Vidioudisk] s. (TV) videodisc. vice-presidentship Hprezidsnt/ip ] s. v. v i c e - p r e s i d e n c y . video game ['vidiou geim] s. joc (electr onic), video, videojoc. vice-principal [~'prins3p3l, -sip-] s. (scol.) subdirect or. videogenic [iVidiou'd3enik] adj. telegenic. vice-queen [~'kwi:n] s. (rar) v. v i c e r e i n e . videophone ['vidiofoun] s. videofon, videotelefon. vice rac ket [~ -rackitj s. (amer.) organizaţie care exploatează casele de toleranţă. video print er ['vidiou -prints'"] s. (infor.) imprimantă video. viceregal [~'ri:g3l, -'-,'-.—] adj. viceregal. video recorder [ ~ ritko:d3r] s.v. v i d e o t a p e r e c o r d e r . vicereine [~'rein,'—] s. viecregină; soţia viceregelui. videotape [Vidiouteip] (TV) I. ş. 1. banda video. 2. înregistrare pe bandă video. II. vb. viceroy [~roi] s. v icerege. tr. a înregistra pe bandă video. viceroyal [~rotel, -'—] adj. v. v i c e r e g a l . videotape recorder [ ~ riiko:dor] s. videorecorder. viceroyalty [-'robiţi] s. viceregalitate. vidette [vi'det] s. v. v e d e t ţ e. viceroyship [~ roi-jip] s.v. v i c e r o y a l t y . vidicon ['vidikon] s. (amer. eln.) tub videocaptor, vidicon. vice-sherifî [~'Jerif] s. locţiitor de şerif. vidimus ['vaidimos, 'vid-] s. 1. (jur.) legalizare. 2. schiţă, rezumat, sumar; extras (dintr-un vice-squad [~skwod ] s. (amer.) brigadă de moravuri. registru). vice versa ['vaisi 'vaisa] adv. (lat. ) viceversa; invers, opus, contrariu; I dislike him viduage ['vidjuid3, amer. -d 3u-] s. 1. văduvie. 2. (fam.) văduvă. and ~ mie nu-mi place (el) şi nici eu lui. viduîty [ vi'djuiti] s. (rar.) văduvie. vicinage [rvisinid3] s. (rar, poetic) 1. vecinătate. 2 . împrejurimi. 3. apropiere. 4. legături viduous [Vidjuas] adf (rar) văduvit. de vecinăt ate. vie [vai],part, nedefinit vying ['vaiin] vb. A. intr. (with) a se lua la într ecere, ase lupta, vicinal [Visinal] adj. (rar) 1. vicinal, învecinat. 2. apropiat. a concura, a rivaliza (cu cineva). B. tr. (înv.) a întrece, a bate (la joc de cărţi). v icinity [vi'siniti, vai'si-] s. vecinătate, proximitate, împrejurime, preajmă; (jig.) he is vielle [vjel] s. v. h u r d y - g u r d y . in the ~ of sixty are aproape şa



 izeci de ani. Viennese [.vie'ni:z, via'n-, amer. -■viia'niiz, -ni:s] I. adj. vicne z. II. s. (identic la pi.) vicious [Vi/as] adj. 1. vicios, incorect, defectuos, greşit; ~style stil defectuos. 2. stricat, locuitor al Vienci. corupt, depravat, v icios. 3. brutal, crud, sălbatic. 4. (despre aer) viciat, impur, insalubru, Vietna mese [ivjetna'miiz] I- adf vietnamez, din Vietnam. II. s. 1. locuitor din Vietna m, nesănătos. 5. (despre animale) nărăvaş; ~dog câine rău; ~tricks purtări rele; toane; năr namez. 2. (folosit ca pi.) the ~ vietnamezii, poporul vietnamez. (la cai). 6. răutăc ios, ranchiunos; ~ remarks observaţie răutăcioasă. view [vju:] I. s. 1. privire, căutătură, hire, cercetare, scrutare; atfirst~la prima vedere; vicious circle [~ 'saikl] s. cerc vicios. at one ~dintr-o ochire /privire; I should like to get a nearer ~ o f it aş vrea să-1 cercetez viciously [Vi/ssli] adv. 1. vicios. 2. incorect. 3. răutăcios , cu răutate. 4. cu brutalitate, mai îndeaproape. 2. vedere, expunere (la vedere); p rivate ~ vernisaj pentru invitaţi; cu sălbăticie. exposed to ~ la vedere, expus (veder ii tuturor), în văzul tuturor, hidden from ~ ascuns viciousness ['vi/asnis] s. 1. na tură vicioasă; viciu. 2. răutate. privirilor, tăinuit, tainic; he passed from our — l-am p ierdut din ochi / din vedere; he vicissitude [vi'sisitju:d, vai's-] s. 1. vicisi tudine. 2. (poetic) schimbare, varietate, struck him in full ~ of the crowd l a pălmuit în văzul mulţimii; in full ~ of the others nestatornicie. chiar în faţa celorlalţi; en he came in ~ of the crowd he stopped când a dat ochii vicissitudinary [.visisi' tju:dinsri, -neri] adj. 1. schimbător, nestatornic, instabil, variabil. cu mulţimea s-a oprit; new difficulties have come into ~ s-au ivit noi dificultăţi; we 2. altern ativ. were in ~ of the land se vedea ţărmul; land in ~! pământ! uscat! 3. vedere, perspe ctivă, vicissitudinous [ivisisi'tjmdinas] adj. v. v i c i s i t u d i n a r y . de schidere, privelişte, vizibilitate; (opt., fot.) angle of ~ unghi de vedere /câmp; c ar with vicontiels [vai'kontialz] s. pi. (înv.) anumite arenzi pe care şeriful trebu ia să le plătească open ~ maşină cu bună vizibilitate; (opt.) field of ~ câmp de vedere (al ui telescop regelui. etc.); what a pretty ~! ce frumoasă privelişte / vedere!; one g ets a beautiful ~ from vicount ['vaikaunt] s. (înv.) v. v i s c o u n t . the top din vârf se deschide o perspectivă minunată / ai o privelişte admirabilă; point victim ['v iktim] s. 1. jertfa; animal pentru jertfă. 2. victimă; jertfă; pradă; to fall a ~ of ~ p unct de vedere; a bird's eye ~ privire generală / sumară. 4. imagine; fotografie; to smb. a cădea victimă cuiva; the ~ of circumstances victima împrejurărilor; the ~s veder e; side ~ vedere laterală; ~sof London vederi din Londra. 5. (arhit., desen tehnic ) plan, secţiune,ridicare.6. (jur.) descindere; cercetare / investigaţie / anchetă la faţa locului. of a railway accident victimele unui accident de cale ferată. victimiz ation [iviktimai'zei/sn] s. urmărire, persecuţie, represalii; concediere a 7. (/nil. ) recunoaştere, cercetare. 8. atenţie, vedere; memorie; to keep smth. in ~ a nu pier de ceva din vedere, a ţine seama de ceva; 9. (fig.) privire generală, rezumat, schiţă; m uncitorilor şi funcţionarilor pentru participare la grevă. victimize [Viktimaiz] vb. t r. 1- a sacrifica, a jertfi, a aduce jertfă. 2. a înşela, a amăgi. sâmbure, esenţă. 10. pun de vedere, părere, opinie, concepţie, fel de a vedea/ de a privi lucrurile; to take a right ~ of things a vedea lucrurile cum se cuvine, a avea o concepţie 3. (pol.) a persecuta (participanţii la grevă). victor ['vikta1"] I. s. 1. biruitor, învingător. 2 . (poetic) distrugător. II. adj. învingător, justă; what are your ~s of the matter? cum vezi dumneata chestiunea?; in my ~ după părerea mea, după mine; my ~ is that părerea mea este că; to take smb.'s ~s a împărtăşi biruitor, victorios. părerea cuiva, a fi de aceeaşi re cu cineva, a da cuiva perfectă dreptate; to take a victoress ['viktaris, -esj s . învingătoare, cuceritoare. Victorian [vik'toirian] I. adj. din timpul reginei Vict oria (1837-1901), victorian; (ftg.) narrow ~ of smth. a privi în mod îngust o proble mă. 11. consideraţie, vedere, socoteală; early ~de modă veche, demodat. II. s. persoană di n epoca victoriană; scriitor victorian. in ~ of these facts ţinând seama de / având în ved ere / luând în consideraţie / date fiind aceste fapte. 12. intenţie, plan; ţel, ţintă, obie v, scop; vederi; will this meet your ~s? Victorianism [-iz^m] s. spiritul perioa dei victoriene. asta vă va conveni?; to have smth. in ~ a avea în vedere ceva, a ţinti la ceva, a plănui victorine ['viktarim, T-'-] s. guler de blană pentru femei; boa. victorious [vik'toiriss] adj. victorios, biruitor, triumfător, învingător; vestitor al victoriei; ceva; I have nothing particular in ~ this evening astă-seară nu am nici un program; with this in ~ în acest scop, pentru asta; with the ~ of doing smth. în scopul de / pentru ~ day zi de victorie; ~ wreath cununa victoriei. a face ceva. II. vb. tr. 1. a vedea, a privi, a arunca o privire / ochire / căutătură asupra victo



 riously [-li] adv. victorios, biruitor. (cu gen.) 2. a cerceta, a examina, a ins pecta; a vizita. 3. a considera, a socoti, a privi; victory ['viktori] ş. victorie , biruinţă, izbândă; to carry / to get/ to obtain / to achieve the subject may be ~ed in different ways chestiunea poate fi privită din diferite puncte / to gain a ~ a câştig a / a obţine / a repurta o victorie; to chain ~ to one's car a fi mereu de vedere. 4. a vedea, a percepe, a zări, a surprinde. 5 (tehn.) a urmări (în special progra vict orios; narrow ~ victorie greu obţinută; Cadmean / Pyrrhic ~ victorie â la Pyrrhos, mul TV). victorie care costă jertfe mari / egală cu o înfrângere / scump plătită. viewable ['v mabl] adj. 1. vizibil, care poate fi văzut. 2. care merită să fie văzut. Victory Day [~ dei] s. Ziua Victoriei. view camera ['vjm'ksmsra] s. (fot.) aparat fotografic de turist. victress ['viktris, -res] s. (rar) biruitoare, învingătoare. view day [~ de i] s. avanpremieră, vernisaj al unei expoziţii rezervat invitaţilor. victrix ['viktrik s] s. (rar) v. v i c t r c s s.



 viewer 1018



viewer ['vju:ar[ s. 1. spectator; cercetător, examinator. 2. (telin.) supravegheto r, inspector; (mine) supraveghetor în minele de cărbuni. 3. cunoscător (i/t materie de artă). 4. telespectator. view finder ['vju: .fainda'] s. 1. (fot.) dispozitiv de vizare. 2. (tel.) vizor. view halloo [~ ha'Iu:, ~ haî'lu:] s. (cinegetică) strigătul vânăt orului la vederea vulpii care-şi părăseşte ascunzătoarea. viewiness ['vjurinis] s. putere de pătrundere / înţelegere. viewless [Vjudis] adj. 1. (poetic) care nu vede, orb. 2. ( poetic) invizibil, nevăzut, nezărit, de neobservat. 3. (despre o casă) care nu are / fără perspectivă. 4. fără păreri / opinii (proprii). viewly [Vju:li] adj. (dial.) 1. bătător la chi, izbitor, frapant, surprinzător. 2, drăguţ, arătos, nostim. viewpoint l'vju:'point] s. 1. punct de vedere. 2. poziţie, unghi. viewy ['vju:i] adj. (fam.) 1. excentric, ciudat (in vederi). 2. de efect; cu efect; clar, luminos; frapant, izbitor, bătător la ochi. vigil [rvid3il] s. 1. veghe, priveghere; to keep ~ a sta de veghe. 2. (mai ales pi.) (bis.) ajun şi post în ajun de sărbătoare. vigilance [Vid3ilons, -d33l-] s. 1. vigilenţă, circumspecţie. 2. (med.) insomnie. 3. (înv.) pază, strajă, veghe, gardă. v lancy [-i] s. v. v i g i l a n c e . vigilant ['vid3ilant, -d33l-] adj. vigilent ; prudent, precaut, prevăzător; grijuliu, plin de grijă. vigilantly [-li] adv. vigilen t etc. (v. v i g i l a n t ) . vignette [vi'njet, -'net] s. 1. (poligr.) vinietă. 2. (fot.) bust. 3. (lit.) schiţă. vignetter [-ar] s. (lot.) 1. aparat pentru fotogra fiat numai bustul. 2. v. v i g n e 11 i s t. vignettist [-ist] s. (fot.) fotogra f de vignete. vigone [vi'goun] s. v. v i c u g n a. vigoroso [ivi:go»'rousou, -ga' rouss] adv. (muz.) vigoroso, cu putere / vigoare. vigorous ['vigaras] adj. 1. vi guros; puternic, voinic, robust; energic. 2. curajos, hotărât. vigorously [-li] adv. viguros, cu vigoare. vigour ]'vigar] s. 1. putere, forţă, energie, vigoare, vitalit ate, robusteţe; generative ~ putere generativă; ~of mind vioiciune a minţii, pătrundere. 2. eficacitate, efect, influenţă. Viking ['vaikirj, Vi:k-] I. s. (ist.) viking, reg e al mărilor. II. adj. de viking. vilayet [vi'lcujet, ---'-] s. (tnrc. ist.) vilai et (provincie a Imperiului otoman). vile [vail] adj. 1. de rând; de jos. 2. josnic , mârşav, netrebnic, abject, ticălos. 3. (fam.) respingător, dezgustător, ruşinos, scârbos; , urâcios, detestabil, execrabil. vilely ['vailli] adv. josnic etc. (v. v i 1 e 2, 3). vileness ['vailnis] s. răutate; mişelie, ticăloşie, josnicie. viliaco [vili'eikou] s . (înv.) mişel, ticălos, mizerabil, netrebnic. vilification [rvilifi'kei/pn] s. înjosire , desconsiderare, discreditare; defăimare, calomniere. vilifier ['vilifaia1"] s. c alomniator, defăimător, denigrator. vilify ['vilifai] vb. tr. a defăima, a calomnia, a denigra, a discredita, a vorbi de rău, a huli, a ocărî, a insulta, a înjosi, a umili. vilipend [Vilipend] vb, tr. (rar) a vorbi cu dispreţ despre, a defăima, a dispreţui. v ili [vil] s. 1. cătun, sătuc; sat, comună. 2. enorie, parohie. 3. moşie. villa ['vila] s . vilă, casă la ţară. villadom [-dom] s. (rar) vile. village [Vilid3] s. sat; (glumeţ) the little ~ Londra sau un alt oraş mare. villager [-ar] s. sătean, ţăran. villain ['vilan, ,awer. -lin] s. 1. (ist.) iobag, şerb, vecin. 2. nemernic, scelerat, secătură, lichea, puşlama; răufăcător. 3. (glumeţ) viclean, şmecher. 4. (teatru, film etc.) personaj negativ 5. (fam.) infractor. villainage [-id3 f s. v. v i l l e i n a g e . villain-lik e [-laik] adv. v. v i l l a i n o u s l y . villainous [-as] adj. 1. nemernic, t icălos, mişelesc, mârşav, josnic; ~ action nemernicie, ticăloşie, mişelie. 2. (fam.) abomin l, foarte rău, execrabil. villainously [-asii] adv. infam, groaznic, execrabil. vi llainy [-i] s. mişelie, ticăloşie, nemernicie, infamie. villakin l'vilakin] s. (rar) 1 . vilişoară. 2. sătuc(ean), sătuleţ. villalike ['vilalaik] adj. ca o vilă. villanage ['vili id3,«mer. -Ian-] s. v. v i l l e i n a g e . villanelle [ivila'nel] s. (ital.) vil anelă (cântec sau poezie pastorală). villatic [vi'laetik] adj. (înv.) ic Ia ţară, câmpenesc c. villeggiatura [virlcd3ia'tuara] s. vilegiatură, şedere la vilă. villein ['vilinl sv. v i l l a i n (1). villeinage [-id3] s. (ist.) serbie, iobăgie. villose ['vilo usj adj. v. v i 11 o u s. villous f'vilas] adj. 1. (anat.) păros, flocos; the ~ co at of the stomach mucoasa viloasă a stomacului. 2. (bot.) lânos; catifelat. vim [vim ] s. (fam.). 1. energie, putere, vigoare. 2. hărnicie. viminal [Viminal] adj. (bot .) 1. care dă naştere la ramuri flexibile. 2. format din ramuri flexibile. vimineous [vi'minias] adj. (rar) format din mlădiţe subţiri. vinaceous [vai'nei/as] adj. 1. pri vitor la vin, de vin. 2. de culoarea vinului; roşu ca vinul. vinaigrette [ivinei'g



 ret, -ni'g-] s. 1, vinegretă. 2. flacon cu oţet aromatic. vinaigrous [vi'ncigras] ad j. 1. acru (ca oţetul). 2. (fig.) acru, posac, morocănos, indispus. vincibility [ivi nsi'biliti] s. posibilitatea de a fi învins. vincible [Vinsibl] adj. uşor de învins, l esne de biruit, care poate fi învins.



vincibleness [-nis] s.v. v i n c i b i l i t y . vinculum ['vinkjulam], pl. vinc ula ['virjkjula] s. 1. fren, ligament («rai ales anat.). 2. (mat.) linie trasă deasu pra mai multor termeni pentru a arăta că au o relaţie comună cu ceea ce îi urmează sau îi p ede. 3. v. b r a c e (1,5). 4. (fig.) legătură; cătuşe. vindemial [vin'dkmial] adj. (rar .) referitor la culesul viilor. vindicability [.vindika'biliti, -laţi-] s. justifi cabilitate. vindicable ['vindikabl] adj. justificabil, care poate fi apărat. vindi cate ['vindikeit] vb. tr. 1. a justifica. 2. a reabilita, a dezvinovăţi, a apăra. 3. a pretinde, a reclama, a revendica. 4. a răzbuna. vindication [.vindi'kei/an] s. 1. apărare, ocrotire, susţinere. 2. justificare; dezvinovăţire. 3. reabilitare. vindicativ e ['vindikativ, -keit-, vin'dikativ] adj. 1. justificator, susţinător, apărător, ocrotit or. 2. (înv.) vindicativ, pedepsitor, răzbunător. vindicator ['vindikeita'] s. 1. apărător , ocrotitor, protector, susţinător. 2. (rar) răzbunător. vindicatory ['vindikat^ri, -kei t-, amer. 'vindikatouri] adj. 1. care reabilitează; care apără; care justifică. 2. de pe deapsă, pedepsitor. vindictive [vin'diktiv] adj. 1. vindicativ, răzbunător. 2. (rar) p edepsitor. vindictiveness [-nis] s. sete de răzbunare. vine [vain] s. (bot.) 1. viţă ( plantă agăţătoare); viţă de vie (Vitis sp.); (fig.) one's own ~ and fig-tree casa părinteas . lujer / cârcel de viţă. vine arbour ['vain iu:bar] s. boltă de viţă de vie. vine-bcaring ~.bearii]] adj. producător de vin(uri), vinicol, vinifer. vine-borer [~.ba;rar[ s. specie de insectă care distruge viţa de vie (Prionus laticollis). vine branch [~ br a:nt/] s. surcea de viţă de vie; ornament arhitectonic imitând viţa. vine bud [~ bAd] s. (bot.) mugur de viţă. vine-clad [~klEed] adj. (poetic) înveşmântat în viţă, încoronat cu v ulture [~ ikAlt/ar] s. viticultură. ■ vined [vaind] adj. cu frunze de viţă de vie. vine disease ['vain diizi:z] s. (bot.) boală a viţei de vie (mană etc.). vine dresser [~ .d resa'] s. 1. vie. 2. culegător de vie. vine estate [~ isiteit] s. podgorie, vie. v ine fretter [~'fretar] s. v. v i n e g r u b . vinegar [Vinigar] I. s. 1. oţet; oţet de vin; aromatic ~ oţet aromatic; ~ of lead acetat de plumb; ~ of wood oţet de lemn . 2. (rar fam.) vorbire acră; răspuns ursuz/morocănos (_t7g.) acrime. II. vb. tr. a ac ri, a oţeti; a face oţet din. vinegar bottle [~ ibatl] s. sticlă de oţet; serviciu de oţet . vinegarish ['vinigari/] adj. 1. acru ca oţetul. 2. (fig.) posac, morocănos, ursuz. vinegar plant ['viniga pla:nt] s. (bot.) ciupercă de oţet (Micoderma aceti). vinega r works [~ warksj s. fabrică de oţet. vinegary ['vinigari] adj. 1. de oţet, acetic. 2. acru. 3. (fig.) acru. vine grower ['vain igroua'] s. viticultor, podgorean. vin e growing [~ • grouirj] s. viticultură. vine grub [~ grAb] s. (entom.) păduche de viţă de vie. vine knife [~ naif] s. cuţit de tăiat viţa, cosor. vine leaf [~ li;f] s. (bot.) 1 . frunză de viţă. 2.pl. viţă de vie. vine plot [~ plat] s. podgorie. vine prop ]~ prap] s. arac (de viţă). vine reaper [~ .ri:par] s. v. v i n t a g e r . vinery ['vainari] s . 1. seră pentru viţă de vie. 2. loc unde se fabrică vinul. vine shoot ['vain Ju:t] s. ( bot.) viţă, lăstar, cârcel. vine stick [~ stik] s. arac. vine stock [~ stakj s. (bot.) b utuc de viţă. vinewed [Vinju;d] adj. (înv.) putregăios, putrezit, mucegăit. vineyard ['vin iad, rar -ja:d[ s. vie, podgorie. vingt-et-un ['va:ntci'a:n, 've:nt-, -'a:n, -'u ;n] s. (tr.) un fel de joc de noroc (cu cărţi de ~ joc). viniculture ]'vinikAlt/ar] s. v. v i t i c u 11 u'r e. viniculturist 1'vinikAlt/arist] s. vinicultor. vinif erous [vi'nifiras] adj. vinifer, producător de vin(uri). vinificator [Vinifikcitor ] s. aparat pentru fabricarea vinului. vino ['vi:nou] s. (fam.) vin. vinometer [ vi'namita', vai'n-] s. aparat pentru măsurarea alcoolului din vin. vin ordinaire [ pronunţia franceză] s. (fr.) vin de calitate inferioară; terasă. vinose ['vainous] adj. v. v i n o u s . vinosity [vai'nasiti] s. vinozitatc. vinous ['vainas] adj. vino s, de vin; ~ flavour buchet al vinului; ~eloquence elocvenţă datorată vinului; ~ smell miros de vin. vinous spirit [~ .spirit] s. spirt de vin. vintage |'vintid3] I. s. 1. culesul viilor. 2. producţia vinicolă a unui an. 3. vin de calitate superioară. 4. (rar) vin. II. adj. de calitate superioară, valoros. vintager |-a r [ s. culegăto r de struguri, vier. vintner ['vintna1"] s. (înv.) negustor de vinuri, cârciumar. vi ntnery ['vintnari] s. comerţ cu vinuri. vintry ['vintrij s. (rar) cârciumă; pivniţă de vin . viny ['vaini] adj. 1. de vie, referitor la viţa de vie. 2. de vin. 3. bogat în vin uri. vinyl ['vainil] s. (chim.) vinii. vinyl acetate [~ .sesiteit] s. (chim.) ac



 etat de vinii. vinylacetylene [.vainila'setilkn] s. (chim.) vinilacetilenă. viol [ 'vaial, vi'il, vial] s. (muz. ist.) violă; bass ~ violoncel; double bass ~ contrab as.



 1019 vis cin



virginally [-3li] adv. feciorelnic, virginal. viola1 [vi'oub, 'vials, amer. şi vai 'oub] s. (muz.) 1. alto (instrument muzical), violă virgin-born ['vax^in'bom] adj. născut din fecioară. mare. 2. v. v i o l . 2 virgin clay [~ 'klei] s. (ceramica) ar gilă umedă, necoaptă. viola ['vabb, 'visb, 'vaioub, vai'oub] s. (bot.) viorea, toporaş ( Viola adorata). virgin honey [~ 'runi] s. miere curată, scoasă din fagure prin centr ifugare. violable ['vabbbl, 'vaioul-] adj. violabil; vulnerabil. virginhood ['va id^inhud] s. virginitate, feciorie, fetie. violaceous [ivab'lci/ss, ivaioul-] ad j. 1. violet, vioriu, violaceu. 2. (bot.) violaceu, de viorele. Virginia [va(:)' d3inb] s. tutun de Virginia. Virginia creeper [~ ikri:par] s. (bot.) viţă sălbatică. vio lascent [ivais'lessnt] adj. v. v i o l e s c e n t . Virginia fence [~ fens] s. gard în zigzag. violate ['vableit, 'vaioul-] vb. tr. 1. a viola; a contraveni (cu dat.); a călca (legea, Virginian [v3(;)'d3inbn] I. adj. din Virginia. II. s. locui tor din Virginia. jurământul, un tratat). 2. a profana (un mormânt); a tulbura (liniştea ) 3. a silui, a viola. Virginia reel [v3(:)'d3inJ3 ri:l] s. (amer.) vechi contra dans englez. violation [ivaia'lei/^n, Vaiou'l-] s. 1. violare, (în)călcare (a legii) , contravenirc. virginity [v3(:)'d3initi] s. 1. feciorie, fetie, virginitate. 2. (fig.) curăţenie, puritate, 2. profanare, pângărirc. 3. siluire, violare. 1 violator [' vaisbita ", 'vaioul-] s. 1. (în)călcător (al legii), violator. 2. profanator. nepătate, castitate, cinste. 3. (jig.j noutate. virgin knot ['V3:d3in 'not] s. (poetic) fe ciorie, virginitate, fetie. 3. pângăritor; violator, siluitor. virgin land [~ 'lasnd ] s. pământ virgin / înţelenit / nedefrişat. violence [Vabbns] s. 1. violenţă; intensitate, rţă, vigoare, furie (a focului, vântului, virgin-like [V3:d3inlaik] adj. (rar, fig.) f eciorelnic, (ca) de fecioară. a unei persoane). 2. violenţă, siluire, brutalitate; to die by ~ a avea o moarte violentă, a nu muri de moarte bună, a fi asasinat; to use ~ a face uz de puterea fizică; a fi violent, Virgin Mary ['vs:d3in 'mesri] s. (ret. ) Fecioara Maria. a se purta cu violentă; to do ~ to one's principles a-şi călca/a-şi vi ola principiile; to do ~ virgin's bower ['v3:d3inz 'bou3r] s. (bot.) viţă-de-pădurc, c urpen (Clematis). to one's conscience a-şi călca pe inimă, a merge împotriva voinţei sale, a acţiona împotriva Virgo [Vsigou] s. (astron.) Fecioara (constelaţie şi semn al zodiac ului). propriei conştiinţe; to do ~ to the law a călca / a înfrânge legea. 3. (jur.) viole nţă; virgulate [Va:gjulit] adj. în formă de varga / nuia. to commit acts of ~, to resort to ~ a face uz de violenţă, a recurge / a se deda la acte virgule ['v3:gju;l] s. 1. varga mică. 2. (rar) virgulă. de violenţă. viridescence [iviri'desns] ş. înverzire. viride cent [iviri'desnt] adj. verzui; care tinde să devină verde. violent [Vabbnt] adj. 1. violent, intens, puternic, tare; aspru, viu. ascuţit; ~ storm viridity [vi'riditi ] s. 1. verdeaţă. 2. (fig.) răcoare, prospeţime; vioiciune, vivacitate. furtună puternică; auto) ~ braking frânare brutală; ~ fever febră puternică, friguri, mari virile ['virail, 'vabrail, amer. 'vairil] adj. 1. nubil, puber. 2. viril, bărbătesc, masculin. / put ernice; ~ pain durere acută. 2. brutal, sălbatic, violent, aspru; to lay ~ hands upo n oneself a se sinucide, a-şi face (singur) scama; to lay ~ hands on smth. a) a sm ulge 3. curajos, vioi; ~ mind inteligenţă vie / sclipitoare. ceva, a lua ceva cu dea sila; b) (jur.) a ataca în fapt proprietatea unui obiect; ~ abuse virilescent [i viri'lesnt] adj. (despre femei) care capătă unele caractere bărbăteşti spre injurii violen te: to die a ~ death a nu muri de moarte bună / în patul său, a muri de mâna bătrâneţe. cui to become ~ a) a se deda la acte de violenţă; b) a se înfuria, a-şi ieşi din fire / viril ity [vi'riliti, .vab'r-] s. virilitate, bărbăţie. răbdări. 3. furios, vehement, irascibil, mânios, iute Ia mânie; to be in a ~ temper a fi virology ['vab'rDbd3i] s. virologic , virusologie. furios, a-şi ieşi din sărite, a fi mânios la culme. 4. ţipător, ascuţit, viu colours culori virose [Vabrous] adj. 1. otrăvitor, virotic. 2. (bot.) urât mirosito r. vii / ţipătoare; her hair is of a ~ red are parul roşu ca focul. 5. (jur.) forte, i refragabil; virtu [v3:'tu:, amer. şi'--] s. 1. interes pentru artă, gust artistic; a rticles of ~ articole - presumption prezumţie irefragabilă. / obiecte de artă, antichi tăţi, rarităţi; gentleman of ~ om de artă. 2. articole / obiecte de artă. violently [-li] a v. 1. violent, cu violenţă. 2. puternic; extrem de, foarte. virtual ['v3:tju3l[ adj. 1. virtual, faptic, efectiv, de fapt, real; he is the ~ manager of violescent b vab'lcspnt, ivaiou'l-] adj. bătând în violet. violet [Vablit, amer. şi -let] I. s. 1. (b



 ot.) viorea, violetă, toporaş (Viola adorata). 2. violet the business el este adevărat ul conducător al afacerii. 2. posibil. virtuality [ivaitju'Eeliti] s. virtualitate . (culoare). II. adj. violet, vioriu. virtually fvsitjusli] adv. real, efectiv, de fapt, în fond, în principiu. violet-coloured [~.kAbd] adj. violet, vioriu. virtua l reality [ivsitjual ri'aelitij s. realitate virtuală. violet powder [~ -palida] s . pudră parfumată cu iris. virtue ['v3:tju:]s. 1. virtute; to make a ~ of necessity a fi virtuos de nevoie, a transforma violin fvab'lin. amer. şi ivaiou'l-] s. 1. vi oară; first ~ vioara întâi; second ~ vioara a necesitatea în virtute. 2. castitate, curăţen e; a woman of ~ o femeie cinstită; of easy ~ doua; 2. (amer. fam.) mitralieră uşoară (de care se servesc gangsterii). de moravuri uşoare. 3. merit, valoare, excelenţă, capaci tate, destoinicie, iscusinţă; bunătate; violin bow [~ bou] s. (muz.) arcuş de vioară. she has every ~ are toate calităţile; negative ~ virtute pasivă; (proverb) ~ is her / its violin case [~ keis] s. cutie de vioara. own reward virtutea c propria ei recomp ensă. 4. forţă, putere, acţiune, eficacitate; violinist [Vabbnist, .--'--] s. violonist; first ~ prim violonist. a remedy of great ~ un remediu de mare eficacitate; by / in ~ of în virtutea (cu gen.), violist [vi'oulist, 'vablistj s. (muz.) altist. m ulţumită (cu dat.), datorită (cu dat.). 5. (înv.) vitejie, bravură. 6. proprietate, însuşir violoncellist [.vabbn'tjelist, amer. -vi:oubn'tf-, ivabbn's-] s. violoncelist, e clist. calitate; the ~ of resisting temperature proprietatea de a rezista la tem peratură înaltă. violoncello [ivabbn't/clou, amer. şi -'selou] s. violoncel, ccllo. virt ueless [-lis] adj. 1. lipsit de virtute, vicios. 2. fără efect, ineficace. 3. fără valoa re. violone ['vabloun, amer. vjiou'louni] s. (muz.) vioara mare. virtuosa [.va:t ju'ous3,amer. -t/u-],pl. virtuose [-sei] s. virtuoasă, executantă desăvârşită. vip [vip] s. (contragere din „ v e r y i m p o r t a n t p e r s o n " ) (fam.) personaj virtuo si [.vsitju'ousi] pi. de la v i r t u o s o . important, personalitate. r virtuo sity [iV9;tju'ositi] s. 1. virtuozitate, măiestrie. 2. gust artistic. viper [Vaip3 ] s. 1. (zoo/.) viperă, năpârcă, şarpe; common ~ viperă (Vipera berus). virtuoso [iV3:tju' usou], /;/. virtuosos [-z] sau virtuosi [iV3:tju'ousi] s. 1. virtuos, 2. (jig.) viperă, năpârcă, şarpe; to cherish a ~ in one's bosom a încălzi un şarpe la sân. executant . expert în materie de artă, cunoscător de artă. 3. colecţionar de 3. (fam.) toxicoman. 4. (amer. fam.) personaj important. obiecte de arta. viperess ['vaipsris, -es], s. (fig.) viperă, femeie rea, zgripţuroaică. virtuosoship [-/ip] s. 1. virtuozitate, măies trie. 2. gust artistic, cunoaştere în materie viperine ['vaiparain] adj. (zool.) vip erin. de artă. viperish ['vaipari/j adj. veninos, otrăvitor, înveninat (şifig.). virtuou s ['V3:tju3s] adj. 1. virtuos. 2. cast. viperous ['vaipsrss] adj. 1. veninos, ot răvitor. 2. (mai ales jig.) rău, răutăcios, maliţios, virtuousness f-nis] s. 1. virtute. 2 . excelenţă. 3. decenţă. înveninat, veninos. 3. (med.) toxic, virulent. virulence ['virjub ns] s. 1. virulenţă, toxicitate. 2. (jig.) ură, răutate, asprime, violenţă, viper's bugloss ['vaipaz 'bju:gbs] s. v. b 1 u e w e e d. virulenţă. viper's grass [~ gra:s] s. (bot .) salată de iarnă (Scorzonera hispanica). virulent ['virjubnt] adj. 1. virulent, to xic, veninos. 2. (med.) periculos, primejdios, viraginian ['vir3'd3inbn] adj. (r ar) 1. de hermafrodit. 2. certăreţ, arţăgos, gâlcevilor. malign. 3. răutăcios, rău, violent aginity ['vira^initi] s. (rar) hermafroditism. virulently [-li] adv. cu virulenţă. v irago [vi'ru.gou, -'reig-, amer. şi vai'reig-] s. 1. virago, femeie cu fire şi manie re de viruliferous [.virui'lifarss] adj. (med.) care conţine un virus; care conţine o materie bărbat, omoaie. bărbăţoi. 2. femeie înaltă, jandarm. 3. femeie cicălitoare, zgrip ică. otrăvitoare. viral [Vaisral] adj. viral, virotic. virus f'vabras] s. 1. (med.) virus. 2. (fig.)rnolipsirc,infecţie, contagiune. 3. (jig.) răutate, virelay |Virilei ] s. (înv.) rondel. virulenţă. 4. (infor.) virus. virent ['vaiarant] adj. (înv.) verde, care înverzeşte. vis |vis],pl. vires [rvabri:z] s. forţă, putere. vires [Vabri:z] pl. de la v i s. visa [pvi:z3] s., vb. tr. v. v i s e . virescence [vai'respns] s. 1. verde. 2. (bot.) culoare verde anormală a petalelor. visage ['vizid3] s. (lit.) faţă, figură, expresie a feţei, aspect, înfăţişare, aer. virescent [vai'ressnt] adj. care devine erde; verzui. visaged [-d] adj. (în cuvinte compuse) cu faţa; dark-~oacheş; long-~cu f aţa prelungă. virgate1 ['va:git] adj. subţire şi înalt (ca o nuia), ea tras prin inel. 2 v isard [Vizsd] s., vb. tr. (înv.) v. v i s o r. virgate s. măsurătoare pentru pământ (varia bilă: falcă, prăjină etc.). vis-â-vis ['vi(:)zo:vi:, -zsv-, -zaev,'--'- şi pronunţia france . adv. în faţă, faţă în faţă, Virgilian [va{:)'d3ilian] adj. virgilic, în felul lui Virgili in ['va:d3in] I. s. 1. fată (marc), fecioară, virgină; the foolish ~s fecioarele nebun e; vizavi. II. prep. faţă de, eu privire la, în raport cu. III. s. 1. vizavi. 2. trăsură în



 care the Blessed Virgin Sfânta Fecioară. 2. (astron.) constelaţia Fecioarei, Fecioara, Virgo. persoanele stau faţă în faţă. viscera ['visară] s. pl. (anat.) viscere, măruntaie, intestine. II. adj. 1. virgin, de fecioară; the ~ Queen Regina Fecioară (Elisabeta 1 a Angliei). visceral ['visării] adj. 1. visceral. 2. (fig.) intern. 2. (entom.) ~queen regină nefecundată. 3. feciorelnic, virginal, curat, nepătat, imaculat; ~modest y sfiiciune feciorelnică. 4. neumblat, nepătruns, nedefrişat, virgin; ~forest pădure vis cerate ['visareit] vb.tr. v. e v i s c e r a t e . virgină; ~Iand pământ înţelenit / virgi n. 5. (metal.) curat, pur; ~ gold aur curat. viscid l'visid] adj. v. v i s c o u s . viscidity [vi'siditi] s.v. v i s c o s i t y . virginal [-al] I. adj. fecio relnic, virginal; neviciat, neîntinat, curat, nepătat. II. s. virginal, pian fără picioa re. viscin ['vişin] s. (chim.) viscină.



 viscose 1020 through the ~of the past a privi înapoi la trecutul îndepărtat. 5. (fig.) perspectivă; t o open viscose ['viskous, -'-] s. (tot.) viscoză. up new ~s for the future a desch ide noi perspective de viitor. viscosimeter [iviskou'saimita'] s. viscozimetru. vistadome [Vistadoum] s. (amer.) platformă acoperită cu sticlă deasupra unui vagon vis cosity [vis'kositi] s. 1. viscozitate. 2. (fiz.) forţă de coeziune; fricţiune internă. d e cale ferată de unde se pot contempla locurile străbătute. viscount ['vaikaunt] s. vi conte.) visual1 [Vizjual, Vi3ual] adj. vizual, de vedere; demonstrativ; vizibil. viscountcy [-si] s. rang de viconte. visual2 s. material vizual. viscountess [is] s. vicontesă. visual angle [~ 'aengl] s. (opt.) unghi vizual. viscountship f-/ ip[ s. rang de viconte. visual distance [~ 'distans] s. distanţă vizuală. viscounty fi] 5. v. v i s c o u n t s h i p . visuality [ivizju'aditi, vi3u'seliti] s. vizu alitate. viscous [Viskas] adj. cleios, lipicios, vâscos. ■ visualization [ vizjualai 'zei/an] s. 1. imagine vizuală clară / precisă. 2. posibilitate / viscousness [-nis] s . v. v i s c o s i t y. capacitate de a produce imagini vizuale / optice. 3. (ps ih.) vizualizare. viscus [Viskas], pl. viscera [Visară] s. (anat.) visecr. visuali ze ['vizjualaiz, 'vi3ualaiz] vb. A. tr. a-şi reprezenta în mod clar, a vedea în gând vis e [vais] s. 1. v. v i e e2 (I). 2. (arhit.) scară în elice. / minte. B. intr. a-şi fac e o imagine / o idee clară (despre ceva). vise ['vi:zei, amer. si vi'zei] I. s. vi ză. II. vb. tr. a viza (un paşaport). visual line ['vizjual lain] s. linie vizuală. vi sibihty [.vizi'biliti, -za'b-, -laţi] s. vizibilitate; vizibilitate atmosferică. vis ually ['vizjuali, Vi3uali] aaV. vizual; (în mod) vizibil. visible [Vizabl, -zibl] adj. 1. vizibil, care se poate vedea. 2. vădit, vizibil, evident, aparent; he spok e with ~ impatience vorbea cu o nerăbdare vădită. 3. gata de a primi musafiri; • visual nerve ['vizjual 'na:v[ s. (anat.) nerv optic. visual point [~ 'point] s. punct v izual. is she ~? primeşte? vita glass ['vaită gla:s] s. sticlă care permite trecerea r azelor ultraviolete. visibleness [-nis] s. v. v i s i b i l i t y . vital ['vait l] adj. 1. vital; ^functions funcţi(un)i vitale; ~power energie vitală. 2. urgent, v isibly [-i] aav. evident, vădit, vizibil, clar. arzător, esenţial; a question of ~ imp ortance o chestiune de o importanţă vitală / de Visigoth ['vizigoO, 'visi-] s. (ist.) vizigot. prim ordin. 3. (despre stil) vioi. 4. primejdios, periculos, fatal; ~ w ound rană mortală. Visigothic [iVizi'go9ik, .visi'g-] adj. vizigotic. vitality [vai' taditi] s. 1. vitalitate, putere de viaţă. 2. vioiciune (a stilului). 3. (fig.) vis inertiae [vis i'narjii:] s. (to.) stare de inerţie. vision ['vi3fln] I. s. 1. vede re, privire, căutătură; beyond our ~în afara vederii noastre. durabilitate (a unei insti tuţii etc.). vitalize [Vaitalaiz] vb. tr. a da viaţă (cu dat.); a însufleţi, a vitaliza. 2 . pătrundere, perspicacitate; a man of ~ om perspicace / pătrunzător. 3. privelişte, vit ally ['vaitali] aaV. vital, esenţial, principal, considerabil. spectacol .imagine, viziune; I had only a momentary ~ of the sea am zărit marea numai vitals ['vaitlz ] s.pl. organe vitale; (fig.) to hear the~out of a subject a atinge esenţa o clipă. 4. vedenie, nălucă, fantomă, apariţie, arătare. 5. viziune, închipuire, ficţiune, / fondul i chestiuni. himeră, vis. II vb. tr. a vedea în vis; a vedea în imaginaţie. vital statis tics ['vaitl sta'tistiks] pl. (folosit ca sg.) statistică demografică. visional [-al ] aay. 1. vizibil, referitor la vedere sau viziune. 2. imaginar, închipuit; vital thread [~ 6red] s. firul vieţii. imaginabil. vitamin ['vitamin, 'vait-] s. vitamină. visionariness [-arinis] s. 1. stare de vis; stare de halucinaţie; caracter de vis . 2. extra vitellin [vi'telin, vait't-] s. (chim.) vitelină. vaganţă (a unei idei etc.) . vitelline [vi'telin, vai't-] adj. (biol.) vitelin. visionary [-ari, amer. si cri] I. adj. 1. iluzoriu, imaginar, închipuit, fantastic. 2. predispus vitellus [v i'telas, vai't-] s. (biol.) gălbenuş de ou. spre halucinaţii. 3. de vizionar, visător, n epractic. 4. (fig.) himeric, fantastic; ~ world vitiate ['vi/ieit] vb. tr. 1. a vicia, a strica, a corupe, a deprava. 2. (jur.) a vicia; a anula lume fantastică. 5. (rar) profetic. II. s. 1. vizionar, mistic, exaltat. 2. visător. (un contract e tc.). visioned [-d] adj. 1. vizionar, inspirat. 2. văzut în vis, închipuit, fantomatic . vitiated [-id] aay. (despre aer etc.) viciat, stricat, poluat. visionist [-ist ] s. v. v i s i o n a r y (II, 1). vitiation [rvi/i'eijan] s. 1. viciere, corupe re, depravare, stricare. 2. (y'ur.) lipsă de visit [Vizit] I. s. 1. vizită; courtesy



 ~vizită de politeţe / curtoazie; pop ~vizită scurtă; valabilitate; anulare, invalidare. to pay smb. a ~ a face o vizită (de politeţe) cuiva, a veni la cineva în vizită, a vizi ta pe vitiator [Vifieita'J s. corupător. cineva; to receive / to have a ~ from smb . a primi vizita cuiva; to return smb.'s ~ viticulture ['vaitikAlt/a'] s. viticu ltură, cultura viţei de vie. a întoarce vizita cuiva. 2. şedere / vizită îndelungată. 3. vi (a unui doctor etc.); viticulturist [VaitikAltJarist] s. viticultor, cultivator de viţă de vie. the doctor's round of ~s vizitele pe care le face doctorul la domici liu, vizitele pe teren. vitiosity [.vi/i'asiti, -ati] s. viţiozitate. 4. inspecţie, cercetare, vizită, descindere; domiciliary ~descindere la domiciliu; flying / viti ous [Vijas] aaV. v. v i c i o u s. pop ~ inspecţie inopinată. II. vb. A. tr. 1. a vi zita, a veni să vezi (pe cineva), a face o vitlar ['vitla'] s. v. v i c t u a 11 e r. vizită (cuiva). 2. a vizita, a se duce să vadă (o clădire etc.); to ~ the museums a umbla vitreous [Vitrias] aay. (chim., geol., anat., med.) sticlos, vitros. / a m erge / a se duce pe la muzee; a spot ~ed by few un loc puţin frecventat. 3. a trec e vitreous body [~ 'bodi] s. (anat.) corp vitros / sticlos, umoare sticloasă. pe l a, a vizita (un client). 4. (jur. sau despre autorităţi) a inspecta, a cerceta, a pe rcheziţiona, vitreous degeneration [~ dird3ena'reijan] s. (med.) degenerescentă vitr oasă. a descinde la, a face o descindere la. 5. (despre o urgie, o calamitate) a s e abate asupra vitreous electricity [~ ilck'trisiti] s. (electr.) electricitate pozitivă / sticloasă.. (cu gen.); a lovi, a atinge, a bântui, a pune la grea încercare. 6. (rel.) a răsplăti după fapte vitreous humour [~ 'hju:mar] s. (aiuit.) umoare sticlo asă/ vitroasă, corp sticlos / vitros. (pe cineva), a face să ispăşească; to ~ a sin upon sm . a pedepsi pe cineva pentru un vitreousness [Vitriasnis] s. vitrozitate. păcat, a face pe cineva să ispăşească un păcat. B. intr. 1. (with) a fi în relaţii (cu), a întreţin ous silver ['vitrias 'silva'] s. (mineral.) argentit, sulfura de argint. relaţii ( cu); he ~s there se duce des pe acolo; we do not ~ nu suntem în vizită / în relaţii vitr escence [vi'tresns] s. v. v i t r e o u s n e s s . cu ei. 2. (amer. fam.) a sta de vorbă, a flecari, a sporovăi, a trăncăni, a tăifăsui, a sta la vitrescent [vi'tresnt] a j. care se poate preface în sticlă. taifas. vitrifaction [ivitri'faekjan] s. (telm.) vitrificare, prefacere'în sticlă. visitable [-abl] aay. vizitabil, de vizitat, care poate fi vizitat; he is not ~nu poate fi vitrifacture [ivitri'faaktja'] s. (teh n.) fabricare a sticlei. vizitat. vitrifiable [Vitrifaiabl] adj. (tehn.) vitrifi cabil, care se poate preface în sticlă. visitant [-ant] I. adj. 1. care vizitează. 2. (despre lăsări) vizitatoare, călătoare. II. s. vitrification [.vitrifi'kei/an] 1. v. v i t r i f a c t i o n. 2. (metal.) prefacere în zgură. (poetic) vizitator, oaspete, m usafir. vitriform ['vitrifo:m[ aay. sticlos. visitation [ivizi'tei/an] s. 1. ins pecţie oficială; vizită; vizitare. 2. (fam.) vizită prelungită. vitrify ['vitrifai] (tehn. ) vb. A. tr. a vitrifica, a preface în sticlă. B. intr. a se preface 3. (mar.) perch eziţionare a vasului unei ţări neutre, control vamal; right of ~ dreptul de în sticlă. a i nspecta un vas neutru. 4. (rel., fig.) încercare, recompensă sau pedeapsă divină, năpastă; itriol ['vitriol] s. (chim.) vitriol, acid sulfuric; blue/ green ~sulfat de cupr u; martial vestire, semn, revelaţie. 5. (zool.) migraţiune neobişnuit de mare de anima le. ~, ~ of iron sulfat de fier; red / rose ~ sulfat de cobalt; white ~, ~ of zi nc sulfat de zinc; visitatorial [ivizita'tourial] adj. de vizită, de inspecţie. oil of ~ acid sulfuric concentrat. visit card ['vizit ka:d] s. v. v i s i t i n g c a r d . vitriolate ['vitrialeit] vb. tr. (chim.) a vitriola, a trata cu vitriol. visiter ['vizita'] s. v. v i s i t o r. vitriolation [ivitria'lei/an] s. (chim. ) vitriolare. visiting book [Vizitin buk] s. 1. cartea vizitatorilor. 2. listă a b olnavilor (unui doctor). vitriolic [ivitri'olik] aay. 1. (chim.) sulfuric, de vi triol. 2. (fig.) înţepător, corosiv, sarcastic, visiting card [~ ka:d] s. carte de viz ită. ascuţit. visiting day [~ dei] s. zi de vizite. vitriolic acid [~ 'a;sid] s. (ch im.) acid sulfuric, vitriol. visiting hours [~ auaz] s. program de vizitare. vit riolize ['vitrialaiz] vb. tr. 1. (chim.) a trata cu acid sulfuric. 2. a arunca c u vitriol în. visiting round [~ raundj s. (mil.) controlul sentinelelor, rond. vit ta ['vita], pl. vittae [-ti:] (ist.) cunună (pentru preoţi, victime, statui): visito r ['vizita'] s. 1. vizitator, oaspete, musafir; pl. lume, societate; summer ~ vi zitator vittate ['viteit] aay. (bot.) dungat. de sezon. 2. inspector, revizor. 3 . sfetnic, sfătuitor. vituline [Vitjulain] aay. (ca) de viţel. visitorial [.vizi'tor ial] adj. v. v i s i t a t o r i a l . vituperable [vai'tju;parabl] aay. condamn abil, vituperabil, blamabil, reprehensibil. visitress ['vizitris,-res] s. (rar)



 vizitatoare. vituperate [vai'tju:pareit] vb. tr. a vitupera, a blama, a ocări, a i nsulta. visive [Vaisiv] adj. (înv.) vizual. vituperation [vai'tjuipa'reijan] s. oc ară, vituperare, blam, admonestare. vis major ['vis 'meid3ar[ s. (y'ur.) vis maior , forţă majoră. vituperative [vai'tju:parativ, -pareit-] aay'. injurios, insultător. vis or ['vaiza', amer. si 'vizar] I. s. 1. cozoroc, vizieră. 2. (ist.) cozoroc (al coi fului). vituperator [vai'ţju:poreitar] s. persoană care dojeneşte; ofensator. viva1 [' vi:va, amer. Vi:va:] inter/', vivat! trăiască! 3. (fig.) mască. II. vb. tr. a masca, a prevedea cu vizieră. viva2 [Vaiva] aaV., adj., s. v. v i v a v o c e. vista [Vist a] s. 1. perspectivă, vedere; panoramă. 2. pârtie, culoar, alee, drum (prin vivace [vi 'va:t/i] aay., adv. (muz.) vivace. pădure etc.). 3. luminiş, rarişte, poiană. 4. (fig.) amintire, şir de amintiri; to look back



 1021 volcanology



vivacious [vi'vei/as, vai'v-] adj. 1. vioi, sprinten, vivace. 2. de lungă durata, trainic. vivaciously [-li] adv. cu vervă / antren. vivaciousness f-nis] ş. 1. vivaci tate, însufleţire, sprinteneală, vioiciune. 2. (rar) longevitate, viaţă lungă. vivacity [vi vssiti, vai'v-] s.v. v i v a c i o u s n e s s (1). vivandiere \pronunţia franceză] s. vivandieră. vivarium [vai'vearbm, vi'v-],pl. vivaria [-a] 1. eleşteu, piscină; acva rium. 2. vivariu. vivary [Vaivari] s. (rar) v. v i v a r i u m. vivat [Vaivast, *vi:v-] inter/., s. vivat. viva voce [Vaiva Vousi] I. adv. oral, prin viu grai. II. adj. oral, verbal. III. s. examen oral; colocviu. vive [vi:v] interj. (Jr.) trăiască! vivat! vivers [Vi:vaz] s. pl. (scot.) hrană, alimente, mâncare. vives [vaivz] s. pl. (vet.) amigdalită, parotidită (la cai). vivianite [Vivianait] s. (mineral.) v ivianit. vivid [Vivid] adj. 1. vioi, vivace, însufleţit, plin de viaţă. 2. strălucitor; (d espre lumină) intens, viu; ~ colour culoare vie. vividly [-li] adv. cu vioiciune / strălucire / brio. vividness [-nis] s. vivacitate, vioiciune. • vivification [ivivi fi'kei/sn] s. însufleţire, înviorare. vivifier [Vivifaia1"] s. persoană care însufleţeşte / orează / animă. vivify [Vivifai] vb. ţr. a da viaţă (cu dat.), a însufleţi, a înviora, a an viviparity [ivivi'paariti] s. (biol.) viviparitate. viviparous [vai'viparas] adj . (zool.) vivipar, care naşte pui vii. viviparousness [-nis] s. v. v i v i p a r i t y , vivisect [tvivi'sckt,'—] vb. tr. a face vivisecţie pe. vivisection [rvivi'sek /^n] s. vivisecţiune. vivisector [.vivi'sektar,'--.--] s. persoană care face vivisecţi uni. vixen [Viksn] s. 1. (zool.) vulpoaică. 2. (ftg.) scorpie, cată, femeie gâlcevitoa re. vixenish [-i/] adj. gâlcevitor, certăreţ. vixenly [-li] adj. v. v i x e n i s h . viz [vi'di:liset, vai'd-, vi'deiliket, viz-] prese, de la v i d e l i c e t . vi zard [Vizad] s. (înv.) v. v i s o r (I). vizard-like [~laik] adj. (ca) de vizieră. v izier [vi'zia1",'--] s. (ist.) vizir; grand ~ marele vizir. vizierate [vi'ziarit ] s. vizirat. vizierial [vi'ziarial] adj. (ist.) de vizir. vizor [Vaizar] s. v. v i s o r (I). Vlach [vlsek] adj., s. valah. vocable [Voukabl] s. cuvânt, vocabulă. vocabulary [va'kasbjubri, VOMTC-, -blri] s. 1. vocabular, lexic; his ~ is limite d are un vocabular redus. 2. listă de cuvinte. vocabulist [va'kfebjulist] s. autor al unui vocabular. vocal [Vouk^l] adj. 1. vocal. 2. sonor; the woods have becom e ~ pădurile au început să răsune de cântece; public opinion has become ~ opinia publică îş ică glasul. 3. (fon.) sonor. vocal chords [~ 'ka:dz] s. (anat.) coarde vocale. voc alic [vou'kzelik, va'k-] adj. (despre limba, stil) vocalic, bogat în vocale. vocal ism [Voukslizsm] s. 1. voealism. 2. folosirea vocii în vorbire sau cântec. vocalist [Voukalist] s. (muz.) solist vocal. vocality [vou'ksliti] ş. exprimare orală. vocali zation [ivoukslai'zei/pn, -kali'z-] s. vocalizare. vocalize [Voukalaiz] vb. A. t r. a pronunţa, a articula (un cuvânt); a cânta (o melodie), a vocaliza (o consoană). B. in/r. 1. (muz.) a face vocalize; a vocaliza; (fam.) a cânta. 2. (glumeţ) a striga. v ocally [Voukali] adv. I. oral, prin viu grai. 2. cu vocea, vocal; prin cântece. vo cal music [Voukal rmju:zik] s. muzică vocală. vocalness [Voukslnis] s. v. v o c a 1 i t y. vocal organ [Voukal 'o:gan] s. voce, glas. vocal performer [~ pa'fa:mar] s. cântăreţ. vocation [vou'kei/an, va'k-, vu'k-] s. 1. vocaţie, chemare, menire; to mist ake one's ~ agreşi în alegerea profesiunii, a nu-şi găsi vocaţia, a-şi greşi cariera. 2. ap aţie, înclinaţie, aptitudine, talent. 3. ocupaţie, meserie, profesie. vocational [-31] a dj. profesional. vocationally [-pli] adv. (din punct de vedere) profesional. voc ative [Vakativ] I. adj. (gram.) vocativ. II. s. (gram.) (cazul) vocativ. voces [ Vousi:z] pl. de la v o x. vociferance [vou'siforsns, va's-j s. (rar) v. v o c i f e r a t i o n . vociferate [vou'sifareit, va's-] vb. intr. a striga în gura mare , a vocifera, a face gură (mare). vociferation [vou'sifa'rei/3n, va's-] s. vocifer are, strigăt, zbieret, larmă, vacarm, răcnet. vociferator [vou'sifereitar, va's-] s. p ersoană care vociferează; scandalagiu. vociferous [vou'siforas, va's-] adj. zgomotos , cu gura marc. vocoder [vou'koudarj s. (acustică) vocoder. vodka [Vodka] s. (rus. ) vodcă. voe [vou] s. (dial.) golf, sân de mare. vogue [voug] s. vogă, modă; small hats are the ~ se poartă pălării mici, la modă sunt pălăriile mici; they had a great ~ au avut o mare vogă, au fost la modă; to be in ~ a fi la modă; a face furori; to come into ~ a a junge (să fie) la modă; all the ~ ultimul răcnet, ultima modă.



 voice [vois] I. s. 1. glas, voce; in a low ~ cu glas scăzut; (aproape) în şoaptă; deep ~ voce groasă; high-pitched ~ glas ascuţit / strident; the ~ of conscience, a still s mall ~ glasul / vocea conştiinţei; at the top of one's ~ cât îl ţine gura, cât poate de tar ; with one ~ într-un glas, în unanimitate; to give ~ to a da glas (cu dat.); in a lo ud ~ (cu voce / glas) tare. 2. (muz.) voce, glas; a bass ~ voce de bas; chest ~ voce de piept; head ~ voce de cap; soprano ~ voce de soprană; to be in good ~ a fi în voce; he is not in ~ nu prea e în formă, nu c în voce. 3. cântăreţ, voce. 4. opinie, pă glas; a ~ in the wilderness un glas / o predică în pustiu, om care-şi bate gura degea ba; (prov.) the ~ of one man is the ~ of no one părerea unui singur om nu contează; to raise one's ~ against smth. a-şi ridica glasul împotriva a ceva. 5. vot, sufragiu , cuvânt; I have no ~ in the matter n-am nici un cuvânt în chestia asta, nimeni nu mă într eabă pe mine, nu depinde de mine; to give one's ~ for a vota pentru. 6. (gram.) di ateză; the passive ~ diateza pasivă. 7. (lingv.) fonem sonor, sunet articulat. II. v b. tr. 1. a exprima, a enunţa (o părere); he was chosen to ~ their grievances a fost ales pentru a expune / a exprima doleanţele lor; to ~ the general opinion a expri ma părerea generală, a da glas părerii curente. 2. (muz.) a acorda, a armoniza (o orgă). 3. a alege prin vot. 4. (fon.) a articula, a pronunţa, a rosti. 5. (înv.) a vesti, a anunţa, a declara, a spune. voice box [Vois baks] s. (fam.) laringe. voice coil [ ~ koil] s. (tel.) bobină mobilă (a unui difuzor). voiced1 [Vaist] adj. (fon.) sono r. voiced2 (în cuvinte compuse) cu o voce; sweet- ~ cu o voce plăcută / dulce. voicefu l [Vaisful] adj. (poetic) sonor, cu voce, răsunător. voiceless [Vaislis] adj. 1. (fo n.) surd. 2. fără glas, care şi-a pierdut vocea. 3. mut. 4. iară drept de vot. voiceless ly [-li] adv. în tăcere. voicelessness [-nis] s. 1. mutism, tăcere. 2. (jon.) caracter surd (al unei consoane). voice part [Vois pa:t] s. (muz.) parte vocală. void [voi d] I. adj. 1. gol, vacant, deşert, liber; ~ space spaţiu gol. 2. nelocuit, pustiu. 3 .~of lipsit de, sărac în; ~ of learning neînvăţat, incult; ~ of pity fără milă; ~ of reason it de minte /judecată / raţiune; ~ of sense lipsit de sens, iară înţeles, absurd. 4. vacan t, liber, neocupat (despre un post). 5. nul, fără efect, ineficace, lovit de nulitat e. 6. fără valoare, ineficace, himeric, închipuit, van; null and ~nul şi neavenit; to ma ke ~ a anula, a desfiinţa. II. s. (spaţiu) gol, vid; lacună; he cannot fill the ~ made by her death nu poate umple golul lăsat de moartea ei. III. vb. tr. 1. a goli, a deşerta. 2. (jig.) a arunca, a vărsa, a elimina; a expulza; a evacua, a părăsi. 3. (jur. ) a anula. voidable [Voidabl] adj. 1. care poate fi golit. 2. (jur.) anulabil. v oidance [Voidans] s. 1. golire, deşertare. 2. expulzare; suspendare, scoatere. 3(fig.) scoatere, lepădare, îndepărtare. 4. (fig.) subterfugiu, pretext, chichiţă. void cla use [Void rkb:z] s. (jur.) clauză nulă. void contract [ ~ 'kontraskt] s. (jur.) cont ract reziliat. voider [Voidar] s. (înv.) coş de masă (pentru înlăturarea resturilor de mânc re). voidless [Vaidlis] adj. (poetic) inevitabil. voidness [Vaidnis] s. 1. gol, vid. 2. nulitate, ne valabilitate. 3. neexistenţă. voile [vwa:l, voii] ş. (te^t.) voal . voir dire [vwa:r 'di:rj s. (fr.jur.) jurământ preliminar al martorilor. voiture [v wo'tju:r] s. (fr. rar) vehicul, trăsură. voivod(e) [Voivoud] s. (ist.) voievod. voiv odeship [-/ip] s. (ist.) voievodat. voker [Voukar] vb. intr. (rar) a vorbi. vola ble [Vabbl] adj. (înv.) eu prezenţă de spirit, prompt, spiritual. volant [Voubnt] adj. 1. (zool.) zburător. 2. (fig.) sprinten, iute. volapuk [Volapuk] s. (lingv.) (lim ba) volapuk, volar [Voub r ] adj. (anat.) palmar. volatile [Vobtail] I. adj. 1. (chim.) volatil; sal ~ subcarbonat de amoniac. 2. (fig.) nestatornic, fluşturatic, uşuratic, schimbător. 3. (despre piaţa bursieră) schimbător, instabil. II. s. substanţă vo ilă. volatile alkali [*- 'aslkalai] s. amoniac, sare volatilă. volatile liniment [~ 'linimant] s. liniment volatil. volatileness [Volatailnis] s. v. v o l a t i l i t y . volatile oil [Vobtail 'oil] s. ulei eteric. volatility [ivob'tiliti] s. 1 . volatilitate. 2. (fig.) schimbare, nestatornicie, variabilitate. volatilizable [vo'laetilaizabl, va'Iaet-, Vobt-J adj. (chim.) volatilizabil. volatilization [ vo-IaHilai'zeijan, vsilaet-, ivolst-] s. volatilizare. volatilize [vo'lastilaiz, va'last-, Vobt-] (chim.) vb. A. tr. a volatiliza, a vaporiza. B. intr. a se vol atiliza, a se vaporiza. vol-au-vent [Volou'va:rj şi pronunţia franceză] s. (jr.) soi d e pateu. volcanic [vDl'ksnik] adj. 1. vulcanic. 2. (fig.) vulcanic, năvalnic, apri ns, furtunos, impetuos; ~ imagination imaginaţie aprinsă. volcanic bomb [~ 'bom] s. (geol.) bombă vulcanică, nucleu vulcanic. volcanic glass [~ 'gla:s[ s. (mineral.) ob sidiană, piatră vulcanică. volcanic lava [~ 'lu;va] s. (geol., mineral.) lavă. volcanic rock [~ 'rok] s. (geol., mineral.) rocă vulcanică / eruptivă. volcanism [Volkanizam] s



 . (geol.) vulcanism. volcanist [VolkanistJ s. (geol.) vulcanolog. volcanization [rvolkanai'zei/jn] s. vulcanizare (mai ales a cauciucului). volcanize [Volkanaiz ] vb. tr. (tehn.) a vulcaniza. volcano [vol'keinou], pl. volcanoes f-z] s. vulca n; active ~ vulcan activ; extinct ~ vulcan stins / inactiv. volcanologist [ivolk a'nolad3ist] s. vulcanolog. volcanology [.volka'nolad3i] s. vulcanologie.



 vole 1 1022



vole1 [voul] s. (zool.) şoarece-de-câmp (Microtus agrestis). vole2 s. 1. marţ (la joc de cărţi). 2. (fig.) lozul cel mare, câştig; (fig.) to go the ~ a risca totul (pentru un profit mai mare). volee ['volei] s. (fr. muz) ruladă, tiradă. volery [Volori] s. (r ar) 1. volieră. 2. cârd, stol (de păsări). volet ['volei si pronunţia franceză] s. (ar/e) p nou (la un triptic), aripă, volan. volitant [Volitont] adj. (zool.) zburător, capabi l de zbor. volitation [ivoli'teifan] s. fluturat, fâlfâit, zbor. volition [vou'li/an ] s. voliţiune, hotărâre, putere de voinţă; act de voinţă; he went away by his own ~ s-a în t din proprie voinţă / iniţiativă. volitional [-al] adj. volitional, de voinţă. volitionles [-lis] adj. fără / lipsit de' voinţă. volitive ['volitiv] adj. volitiv. volkslied ['fol ksliid, 'volks-, 'fokslkt] s. (germ.) cântec popular. volley [Voii] I. s. 1. (mil. ) salvă; to fire / to discharge a ~ a trage o salvă. 2. (fig.) grindină, potop, torent (de lovituri, vorbe goale etc.); he fired / discharged a ~ of oaths a dat drumu l la / a revărsat un potop de înjurături. 3. (sport) voleu, minge prinsă din zbor; low ~ voleu jos; half ~ demi-voleu. II. vb. A. tr. 1. (mil.) a trage (proiectile) în sa lvă. 2. a arunca o grindină de pietre etc. asupra (cu gen.); to ~ stones at smb. a b ombarda pe cineva cu pietre. 3. (fig.) a arunca, a trânti (insulte) cuiva; to ~ ab use at smb. a revărsa insulte asupra cuiva, a face pe cineva albie de porci. 4. (s port) a lua (mingea) din voleu; to ~ the ball a return a relua mingea din voleu; to half ~ the ball a (re)lua mingea la jumătatea voleului; to ~ back the ball a r espinge mingea din voleu. B. intr. 1. (mil., despre gurile de foc) a se descărca, a trage în salvă / simultan. 2. (fam.) a tuna, a.pocni, a face zgomot. 3. (sport) a prinde mingea din zbor, a relua mingea din voleu; to half ~ a relua mingea la ju mătatea voleului. volleyball [~bo:l] s. (sport) volei. vol-plane [Volplein] (av.) I. s. zbor planat. II. vb. intr. coborâre fără motor. Volscian ['volskian, -/ion, -sia n] adj. (ist.) al volscilor. volt1 [volt] s.l. voltă. 2. (la scrimă) ferire de lovit ura adversarului, eschivă. volt2 [voult, rar volt] s. (electr.) volt. volta [Volta , amer. si 'vo:lta:],pl. volte [-ti] s. (ital.) 1. dans vechi. 2. (muz.) dată; pri ma ~ prima dată. Volta effect ['volto i'fekt] s. (electr.) efect Volta. voltage [' voultid3, rar '™1-] s- (electr.) voltaj. voltage breakdown [~ ibreikdaun] s. (elec tr.) străpungere prin supratensiune. voltage drop [~ drop] s. (electr.) cădere de te nsiune. voltaic [vol'teiik] adj. (electr.) voltaic, al lui Volta. voltaic arc [~ 'a:k] s. (electr.) arc voltaic. voltaic pile [~ 'pail] s. (electr.) element vol taic, pila lui Volta, element galvanic. voltaic wire [~ 'waior[ s. (electr.) fir conducător. Voltairian [vol'tearian] adj., s. Voltairian. Voltarianism [-izam] s. Voltairianism. Voltairism [vol'tsarizsm] s.v. V o l t a i r i a n i s m . volta ism [Voltaizam] s. (electr.) voltaism. - . voltameter [vortcemitor] s. (electr.) voltametru. r volt-ampere [Voult'aîmpo ] s. (electr.) volt-amper. voltaplast [Vol ta.plaest] s. (electr.) aparat galvanic. voltatype [volta'taipj s. v. e l e c t r o t y p e (I). volte [volţi] pi. de la v o l t a . volte-face [VoIt'fci:s şi pronu nţia franceză, amer. vo:It'fa3s, volt'fa;s] s. (fr.) 1. (/nil.) întoarcere împrejur. 2. (fig.) schimbare radicală. voltigeur [volti'3o:r] s. (fr.) 1. voltijor, acrobat. 2 . (/nil.) soldat din infanteria uşoară. voltmeter ['voult'mi:t3r, rar 'volt-] s. (el ectr.) voltmetru. volubilate [va'lju:bileit, -lit] adj. (bot.) volubil. volubile [Voljubil] adj. v. v o l u b i l a t e . volubility [.volju'biliti, -laţi] s. 1. volubilitate, vioiciune, iuţeală; dar al vorbirii. 2. (înv.) volubilitate, mobilitate. voluble [Voljubl] adj. 1. volubil, limbut, guraliv, vorbăreţ, bun de gură; comunicati v. 2. (despre stil, vorbire) curgător, uşor. volume [Volju(;)m, -jam] I. s. 1. volum , carte, tom; a three— work o operă în trei volume; it would take ~s to relate ar treb ui volume întregi pentru a povesti; (fig.) it speaks ~s for him asta spune foarte mult în favoarea lui; her look spoke ~s privirea / înfăţişarea ei era foarte expresivă. 2. ist.) volumen, (sul de) pergament, manuscris pe pergament. 3. pl. suluri, rotoco ale (de fum); masă, volum (de apă); ~s of smoke nori de fum. 4. (chim.,fiz.) volum; density for equal ~s densitate Ia volum egal; the ~ of the case must no exceed v olumul coletului nu trebuie să depăşească. 5. volum, amploare (a vocii); (muz.) to give ~ to the tone a da drumul la voce. II. vb. A. tr. a strânge, a îngrămădi. B. intr. a se umfla, a creşte, a căpăta volum. volume control [~ kon'troul] s. (radio) volumetru, vo



 lum control, potenţiometru. vohimed [Volju(:)md] adj. 1. strâns la un loc într-un volu m. 2. voluminos, enorm, întins. volumeter [vo'lju;mitor, vo'l-, amer. şi vou'Iju:-] (chim.,fiz.) volumetru. volumetric(al) [iVoIju'mctrik(al)] adj. (chim.,fiz.) vol umetric. volumetrically [-i] aaV. volumetric. volumetric analysis [~ a'nadisis] s. (fiz., chim.) analiză volumetrică. volumetric capacity [~ ka'paesiti] s. capacita te volumetrică, volum. volumetric flask [~ rfia:sk] s. (chim.) balon gradat / cota t. voluminal [vo'ljuuninal, -mo-] adj. referitor la conţinut. voluminosity [va,l/' u:mi'nositi] s. calitatea de a fi voluminos, voluminozitate.



voluminous [va'l/mminas, vo'l-, amer. VOKIJU:-] adj. 1. gros, mare, voluminos, s paţios. 2. (despre im scriitor) fecund. 3. prolix, difuz. 4. format din mai multe volume. voluminously [-li] adv. în mare cantitate, din belşug, abundent. voluminousn ess [-nis] s. masă, grămadă, mulţime, întindere. ( voluntarily [Volantarili] adv. de bunăvo e, voluntar; spontan. voluntariness [Volantsrinis] s. spontaneitate. voluntarism [Volantsrizam] s. (filoz.) voluntarism. voluntary [Volontari, amer. -teri] I. a dj. 1. voluntar, spontan, făcut de bunăvoie, din proprie iniţiativă; ~ offer ofertă făcută proprie iniţiativă; ~ service serviciu voluntar; ~ gift dar făcut de bunăvoie; he was a ~ agent in this matter el acţiona în mod liber în chestiunea asta. 2. benevol, susţinut prin contribuţie voluntară; ~ organization organizaţie întreţinută din contribuţiile benev ale membrilor ei. 3. (fiziol.) voluntar, depinzând de voinţa omului; ~ muscle muşchi voluntar. 4. (jur.) voluntar; ~ waste distrugere intenţionată. 5. voluntar, alcătuit p e o bază voluntară; ~ army armată de voluntari. II. s. 1. (muz. bis.) piesă pentru orgă et c.; concluding / outgoing ~ final de orgă. 2. examen facultativ. 3. partizan al se parării bisericii de stat şi al menţinerii ei prin contribuţii voluntare. voluntary conf ession [~ kon'fc/an] s. (jur.) mărturisire voluntară / făcută de bunăvoie. voluntary conse quence [~'konsikwans1 s. (jur.) transmisiune / cesiune voluntară I cu titlu gratui t. voluntary discipline f~ 'disiplin] s. disciplină liber consimţită I voluntară. volunt ary homicide [~ 'homisaid] s. (jur.) omor voluntar / intenţionat. voluntary hospit al [~ 'hospital] spital susţinut prin contribuţii voluntare. voluntaryism [Volontori izsm] s. I. (filoz.) voluntarism. 2. mişcare împotriva obligaţiilor militare. voluntar y muscle [Volontari 'nusl] s. (fiziol.) muşchi voluntar / depinzând de voinţa omului. voluntary nerve [~ 'na:v] (fiziol.) nerv voluntar. voluntary nurse [~ 'na:s] s. soră de caritate / infirmieră voluntară. voluntary oath [~ 'ouO] s. (jur.) jurământ extraj udiciar. voluntary school [~ 'sku:l] s. şcoală susţinută prin contribuţii voluntare. volun tary waste [~ 'weist] s. (jur.) distrugere intenţionată: volunteer [ivolan'tia1"] I. s. voluntar (si mil.). II. 1. adj. (mii.) voluntar. 2. (bot.) care creşte spontan . III. vb. intr. 1. a se înrola ca voluntar. 2. a face serviciul militar ca volunt ar. 3. a se oferi în mod voluntar. . Volunteer State [~ .steit] s. (amer.) (folosi t ca supranume) Statul Tennessee. voluptuary [vo'Uptjuari] I. aay. voluptuos, se nzual. II. s. voluptuos, epicurean. voluptuous [va'Uptjuas] adj. voluptuos, senz ual. voluptuously [-li] adv. (în mod) voluptuos, cu voluptate. voluptuousness [-ni s] s. voluptate, plăcere. volutation [ivolju'tei/on] s. rotire (a ochilor etc.). v olute [va!lju:t, vo'l-, vou'l-] s. 1. (arhit.) volută, spirală, ornament în spirală. 2: (zool.) cochilie (la molusce). volution [va'Iju:/an, vo'l-, vou'l-] s. 1. spirală. 2. (anat.) circumvoluţiune. volva ['valva] s. (bot.) volvă. volvulus ['volvjulas] s . (mea1.) încurcătură de intestine, ocluzie intestinală. vomer [Voumor] s. (anat.) vomer (os al craniului). vomica ['vomika],pl. vomicae f-,si:] s. (med) abces al plămânulu i. vornic nut ['vomik 'nAtJ s. (farm.) nuca voinica. vomit [Vomit] I. s. 1. vărsat , vărsătură; materii vărsate I vomate; (med.) black ~ a) vomito negro, febră galbenă; b) me cnă. 2. (med.) vomitiv, emetic. II. vb. A. intr. a vărsa, a deborda, a da înapoi, a da afară, a voma, a vomita, a avea vărsături; to ~ forth / out / up a deborda, a vărsa. B. tr. 1. a vărsa, a voma, a vomita, a da înapoi / afară; to ~blood a vărsa sânge. 2. (fig.) a scoate, a vărsa, a da afară; the chimney ~s smoke coşul scoate fum. vomiting gas [V omitin 'ga:s] s. (mil.) gaz vomitiv. vomition [vo'mi/an] s. (rar) vomitare. vomi tive [Vomitiv] aay. vomitiv. vomito [Vomitou] s. (med.) febră galbenă, vomito negro. vomitory [Vomitari, amer. si -tou-] I. adj. vomitiv. II. s. 1. (farm.) vomitiv, emetic. 2. (ist.) vomitorium, intrare în amfiteatru. vomiturition [.vomitju'rijan ] s. (med.) icnire / opintire pentru a vărsa. voodoo [Vu:du:, amer. şi -'-[ (amer.) I. s. 1. credinţă în farmece / în vrăjitorie. 2. vrăjitor. II. vb. intr. a face farmece / v itorii. voodooism [Vu:du:izpm] s. vrăjitorie. voracious [vo'rci/os, vo(:) 'r-, ame



 r. vou'r-] aay. lacom, mâncăcios, vorace, devorant; ~ appetite poftă vorace / de lup. voraciousness [-nis] s. v. v o r a c i t y . voracity [Vo(:)'ra:siti, vo'r-, ame r. vou'r-] s. rapacitate, lăcomie, voracitate. vortex [Vo:teks],pl. vortices [-isi :z] sau vortexes [-eksiz] s. vârtej, volbură, vâltoare



fsifig.). vortex motion |'vo:tcks imoujon] s. (tehn.) mişcare rotaţională, mişcare cu vârtejuri; mişc re turbionară. vortex wheel [~ wi:l, ~/iw-] s. (tehn.) turbină. vortical [Vo:tikal] adj. în vârtejuri, care se învârteşte, rotitor. vorticel [ Vo:tisel], pi. vorticella [-'se lo] sau vorticelae [-li: ] s. (zool.) infuzor în formă de clopot. vortices [Vd:tisi: z] pl. de la v o r t e x. vorticose [Vo;tikous] adj. v. v o r t i c u l a r . vo rticular [Vo:'tikjular] aay. în vârtejuri, rotational.



 1023 vying



vortiginous [vo:'tid3in3s] adv. v. v o r t i c a 1. votaress [Voutoris, -res] ş. 1 . călugăriţă, maică, soră. 2. admiratoare; adoratoare. 3. aderentă, adeptă, partizană; sect iubită. votarist ['voutarist] s.v. v o t a r y . votary [Vouteri] I. s. 1. călugăr, fr ate. 2. partizan, aderent, adept. 3. adorator, admirator. II. adj. consacrat. vo te [voutj I. s. 1. vot, sufragiu; votare, scrutin; close ~majoritate mică, scrutin strâns; the floating ~ voturile independenţilor; open ~ vot pe faţă / deschis; a plural ~ votare în mai multe circumscripţii; secret ~ vot / scrutin secret; ~ by ballot vo t secret; to cast a ~ a-şi da votul (în alegeri); to take a ~ a vota, a rezolva o pr oblemă prin punere la vot; to take a ~ by show of hands a vota prin ridicare de mâin i; to split one's ~ a-şi împărţi voturile între candidaţii mai multor partide; to put to th ~ a pune la vot; to take the ~ a proceda la vot; to tell the ~s a număra voturile , a despuia scrutinul. 2. drept de vot, sufragiu; to have a ~ a avea drept de vo t. 3. moţiune, rezoluţie; ~ of confidence moţiune de încredere; a ~ of no-confidence, a want-of-confidence ~ moţiune de neîncredere; a ~ of thanks moţiune de mulţumiri; to carr y a - a adopta o rezoluţie. 4. (pari.) credit. II. vb. A. intr. a vota, a-şi da votu l; a lua parte / a participa la vot; to ~ for a vota pentru; to ~ by (a) show of hands a vota prin ridicare de mâini; to ~ in the negative a vota împotriva / contra . B. tr. 1. (pari.) a vota, a aproba prin vot; to ~ a sum a vota o sumă / un credi t. 2. a declara, a admite, a recunoaşte. 3- (fam.) a propune; I ~ that we go home propun să mergem acasă. 4. to ~ down a respinge (o moţiune, o rezoluţie); to ~ smb. in a alege pe cineva (într-un post etc.); to ~ into the chair a alege preşedinte; to ~ o ut a exclude prin vot; to ~ through a aproba prin vot. votee [vou'ti:] s. (amer. ) candidat (în alegeri). voteless ['voutlis] adj. care nu participă la vot, fără drept d e vot. voter l'vout9r] s. alegător, votant, participant la vot. vote of censure [i vout av 'scn/3r] s. vot de blam. voting l'voutin] I. adj. votant, care votează, ca re are drept de vot. II. s. 1. votare, vot, scrutin; manner of—mod de votare; abse nt ~ votare prin poştă; card ~ votare prin mandat / delegaţi. 2. participare la vot. v oting paper [~ipeip9r]s. buletin de vot; to return a blank ~ a da votul alb, a îna poia buletinul de vot, a se abţine de la vot. votive [Voutiv] adj. votiv, consfinţit , consacrat, închinat; ~ medal medalie votivă. votress ['voutris, -res] s. (înv.) v. v o t a r e s s . votometer [vou'tomit3r] s. maşină pentru numărarea automată a buletinel or de vot. Votyak ['voutiaek] s. (lingv.) (limba) udmurtă / votiak(ă). vouch [vaut/] I. vb. A. tr. 1. (that) a afirma, a susţine, a garanta, a chezăşui, a se pune chezaş (că) ; to ~ smb. to warrant a chema pe cineva în garanţie. 2. a dovedi, a confirma, a întări (o afirmaţie). B. intr. to ~ for a jura / a pune mana în foc / a se pune chezaş pentru , a răspunde de; I can ~ for his good honesty pun mâna în foc pentru el / pentru cinst ea lui; I can ~for it mă pun chezaş pentru asta; to ~for the truth of smth. a răspunde pentru adevărul unui lucru; to publish news without ~ing for its accuracy a publi ca o ştire cu toată rezerva. II. s. mărturie, depoziţie, asigurare, încredinţare, jurământ. hee [vau't/i:] s. (jur.) girant, garant, răspunzător. voucher ['vautjV] s. 1. martor , garant. 2. certificat, adeverinţă, mărturie. 3. chitanţă. 4. act, act / document justifi cativ, dovadă. 5. (turism) bon / tichet (de masă etc.), voucher. vouchsafe [vautfsei f] vb. tr. 1. a da, a acorda, a binevoi să acorde. 2. to ~ to a catadicsi să, a se înv rednici să; a se milostivi să, a se îndura sa, a consimţi să. vouchsafement [-nisnt] s. (r ar), asentiment, încuviinţare, îngăduire, consimţire, împlinire (a unui jurământ). vow [vau s. jurământ, legământ, promisiune, [agăduială; monastic ~s jurăminte monahice / monastice, luziune; to take the ~s a face jurăminte Domnului, a se călugări; to make a ~ a se jur a, a face legământ; to be under a ~ to do smth, a fi legat prin jurământ să faci ceva; to break a ~ a(-şi) călca un jurământ; to keep a ~ a-şi ţine un jurământ, a rămâne credincios . II. vb. A. tr. 1. a jura, a se lega să; to ~ obedience a jura ascultare; to ~ ve ngeance against smb. a jura cuiva răzbunare; (înv, glumeţ) to ~ a ~ a face legământ /jurămâ 2. (înv.) a afirma, a declara; she ~ed that she was delighted s-a declarat încântată. B . intr. a jura, a face jurăminte, a se lega; to ~ and protest a se jura pe toţi dumn ezeii. vowel ['vaud, -el, -il] I. s. vocală. II. adj. vocalic. vowelism [-izam] s. (fon.) vocalism. vowelize [-aiz] vb. tr. 1. a vocaliza. 2. a pune puncte-vocale la (un text).



 vowelled [-dj adj. 1. cu multe vocale. 2. (în cuvinte compuse) cu vocale; short—xu v ocale scurte. vowel point [Vau^l p^int] s. semn care indică o vocală în limba ebraică şi a lte limbi orientale. vower [Vau3r] ş. persoană care a făgăduit ceva solemn. vox [voks], pi. voces [Vousi:z] s. voce, opinie. vox pop [tVDks 'pop] s. (fam.) sondaj al op iniei publice. voyage [rvDiid3] I. s. călătorie, voiaj (pe apă); maiden ~ prima cursă/călăt rie a unui vapor. II. vb. A. tr. a cutreiera, a străbate. B. intr. a călători, a face o călătorie (pe mare). voyageable [-abl] adj. practicabil, navigabil. voyager [-ar] s. drumeţ, călător (pe mare). voyageur [vwaja'^air] s. (Jr.) navigator, luntraş, corabie r (pe fluviu, în Canada). vriile [vrii] s. (fr. av.) coborâre în vriic. vroom [va'ruim ] vb. mtr. (amer.) a ambala un motor. V-sign [Vi:sain] s. 1. gest indecent. 2. s emnul victoriei. vu g(g) [VAg< v ug] s. (geol.) geodă; cavernă; gol. vugh s. v. v u g (g). vulcanian [vAl'keinian] s. (geol.) vulcanic, plutonic. vulcanite ['vAlkan ait] s. cauciuc vulcanizat; ebonit. vulcanization [. vAlk^nai'zei/^n, -kani'z-] s. vulcanizare. vulcanize ['vAlkanaiz] vb. tr. a vulcaniza. vulcanological [rVAl k3'n:>l3d3iM] adj. vulcanologic. vulcanologist [.vAlka'notodjist] s. v. v o l c a n o l o g i s t . vulcanology [iVAlks'n^l^i] s. v. v o l c a n o l o g y . vul gar ['vAlga1"] I. adj. 1. vulgar, ordinar, comun, de rând, trivial; din topor; de prost gust; grosolan; ~manners maniere grosolane; «expressions expresii triviale; ~display of wealth fast / lux de prost gust; to be ~ of speech a vorbi urât / gros olan, a fi spurcat _ Ia gură; the ~rich parveniţii, noii îmbogăţiţi. 2. obişnuit, popular, un, ordinar; ~errors greşeli obişnuite / comune / omeneşti. II. s. plebe, oameni de rând / de jos. vulgar doggerel ['vAlga 'dogaral] s. versuri proaste / de duzină. vulga r era ['vAlgar 'iars] s. (ist.) era creştină. vulgar fraction ['vAlga Trak/pn] s. (m at.) fracţie ordinară. vulgarian [vAl'gesrian] I. adj. (rar) ordinar, de rând. II. s. 1. persoană de rând, plebeu. 2. parvenit, mitocan. vulgarism ['vAlgsriz^m] s. 1. vul garitate, mojicie, brutalitate, mitocănie. 2. expresie vulgară / ordinară, vulgarism. vulgarity [vAl'gaeriti] s. vulgaritate; trivialitate; banalitate. vulgarization [tVAlgarai'zei/an, -ri'z-] s. vulgarizare; trivializare; banalizare. vulgarize [ 'vAlgsraiz] vb. tr. a vulgariza; a banaliza; a trivializa; a înjosi, a degrada. Vu lgate [VAlgeit] s. (ist.) the ~ Vulgata (traducere a Bibliei în latină în sec. N). vul go [VAlgou] adv. (lat.) în general, îndeobşte, obişnuit. vulgus ['vAlgas] s. 1. vulg, po por, gloată. 2. (sl. scol.) exerciţii de compunere în versuri, în latină sau greacă. vulner bility [iVAln^ra'biliti, -toţi] s. vulnerabilitate. vulnerable ['vAlnsrobl] adj. v ulnerabil, sensibil, predispus la, care poate fi atins / rănit /criticat. vulnerar y ['vAlnsrsri, -eri] I. adj. care vindecă rănile; ~ balsam alifie sau balsam pentru vindecarea rănilor. II. s. (med.) leac pentru răni. vulnerary herb [~ 'h3:b] s. plan tă medicinală. vulnerary plant [~ 'pla:nt] s. v. v u l n e r a r y h e r b . vulpici de ['vAlpisaid] s. 1. vânător care omoară vulpile Iară câini. 2. vânătoare de vulpi fără câ ine ['vAlpain, amer. şi -pin] adj. 1. (zool.) (ca) de vulpe. 2. (jig.) şiret. vultur e ['vAlt/3r] ş. 1. (omit.) vultur (fam. Accipitridae). 2. pasare de pradă (şijig.). vu lturine ['vAlt/urain, -t/9r-, -tjur, amer. şi -rin] adj. (omit.) ca de vultur, de pradă, răpitor, rapace; vulturesc (şij/g.). vulturish ['vAlt/ari/] adj. ca de vultur, de pradă, răpitor, rapace; (fig.) lacom, hrăpăreţ. vulturous ['vAlt/arss] adj. v. v u l t u r i s h . vulva ['vAlv9],pl. vulvae [-vi:] s. (anat.) vulvă. vulvitis [vAl'vaiti s] s. (med.) vulvită. vum [VAm] vb. intr. (amer. pop.) a jura. vying [Vaiin] I. ad j. rivalizând, care rivalizează. II. s. rivalitate, luptă.



 wage freeze [~ fri:z] s. (ec.) îngheţare a salariilor. W, w ['dAblju:] I. pl. W's, W s, w's, ws ]'dAblju:z] s. 1. W, w (a 23-a literă a alfabetului englez). 2. obiect în formă de w. II. adj. 1. al douăzeci şi treilea. 2. în formă de w. wage fund [~ fAnd] s. ( ec.) fond de salarii. r wabbler [Voblo ] s. (metal.) treflă (la cilindri). wage hi ke [~ haik] s. (amer.) sporire a salariilor. wabbly [Vobli] adj. ameţit, buimăcit, c lătinându-se. wage labour ţ'weid3 leibar] s. (ec.) muncă salariată. wackiness [Vaskinis] s . (amer. fam.) nebunie, sminteală, scrânteală, ţicneală; extra wager [Vcid33r] I. s. 1. ră pariu. 2. obiect pe care se face rămăşag. 3. (înv1.) vaganţă. zălog, chezăşie. II. vb. A. t ce rămăşag pe, a paria pe; I ~ that pariez / fac rămăşag wacky [Vadci] adj. (amer. fam.) ne un, smintit, scrântit, ţăcănit; extravagant, trăsnit. că. B. intr. a face un rămăşag, a par [wDd] I. s. 1. tampon; astupuş; ghemotoc, cocoloş (de hârtie etc.). 2. teanc, vraf; w agerer ['weid3orar] s. cel care face un rămăşag / un pariu. (amer. si.) (grămadă de) bani. 3. vată. II. vb. ir. 1. a astupa (cu un tampon etc.); a tampona. wager insurance [Veid39r ini/usrans] s. (ec.) asigurare fără obiect. 2. a vătui. 3. a face rotocol. wa ge sheet ['weid3 /i:t] s. (ec.) stat de salarii. waddie ['wodi] s. (amer.) v . w a d d y 2 . wageslave [Veid3sleiv] s. rob salariat; ecl ce primeşte o leafă de mize rie. wadding [-in] s. 1. vătuire. 2. (îe.tf.) vată. wages tax ['weid3iz tasks] s. (ec. ) impozit pe salarii. waddle [Vodl] I. vb. intr. a se clătina; a fi ameţit. II. s. c lătinare, mers clătinat. wage worker ['weid3 wo:k3r] s. (amer.) v. w a g e - e a r n e r . . waddy1 ['wodi] (auslr.) I. s. măciucă de luptă sau de vânătoare; ciomag, bâtă; sul gery [Vaegori] s. 1. bună dispoziţie, antren. 2. glumă (mai ales proastă sau (folosita d e aborigeni). II. vb. tr.a ciomăgi; a ataca sau a ucide (cu măciuca, suliţa etc.). gro solană). waddy2 s:(amer.) 1. cowboy. 2. hoţ de vite. waggish [Vasgif] adj.l. poznaş; ştr engăresc, drăcos. 2. amuzant, nostim, caraghios, wade [weid] vb. A. intr. 1. a se bălăci . 2. (si to ~ through) a înainta (mai ales) cu comic, glumeţ; vesel, bucuros. greu p rin apă, noroi etc. 3. to ~ in (fam.) a) a se apuca de, a începe; b) a intra în (o dis pută waggishly [-li] aaV. 1. ştrengăreşte. 2. amuzant etc. (v. w a g g i s h 2). etc.); to ~ into (fam.) a) a critica aspru; b) v. to ~ in (a); to ~ through a rezolva; a face waggishhess [-nis] s. ştrengării, drăcovenii, pozne. faţă (c« aat.). B. tr. a trece, a străbate (mai ales cu greu, o mlaştină, o apă ele). . waggle [Vargl, amer. Vajgsl] I. vb. A. intr. 1. a se clătina, a se bălăbăni. 2. a tremura. wader [Veid3r] s. 1. pasăre de baltă (cu picioare lungi). 2. pl. cizme de pescar. wadi ['wa:di, Vo:di] s. (geogr. ). 1. vale seacă sau uscată (în deserturile din Arabia si B. tr. 1. a mişca încoace şi înco a agita; to ~one's tail a da din coadă. 2. (sl.) a învinge, a birui. II. s. clătinare , legănare, balansare. Africa de Nord). 2. oază. 3. (hidr.) curs de apă temporar. wagg ly [Vagii] adj. (fam.) 1. şerpuit(or), întortocheat; lipsit de fixitate. 2. (despre un wading bird [Veidin bo:d] s. v. w a d e r ( l ) . drum) accidentat. wadmal [V odmsl] s. (text.) postav. waggon [Vaîgsn] I. s. 1. car, căruţă; cărucior; open-sided ~car cu loitre. 2. (mil. etc.) wady s. v. w a d i . furgon; ammunition ~ cheson de mu niţii; close /covered ~ cheson de provizii. 3. (si waesucks [VeisAks] inter/, (sco f.) vai! ce păcat! for goods) (ferov.) vagon de marfă; boghiu. 4. (auto) autocamion. 5. (mine) vagonet. Wafd [woft] s. (pol.) wafd (partid nationalist în Egipt). wafe r ['weifar] I. s. 1. pişcot. 2. (bis.) hostie, agneţ. 3. (semn de) ştampilă. 4. (farm.) 6. (amer. mar. sl.) corabie. 7. (amer. av. sl.) avion. 8. the Waggon v. C h a r l e s ' s W a i n . II. vb. (fam. mai ales amer.) A. tr. a transporta (mărfuri) CM carul etc. (v. ~ I). casetă. II. vb. tr. a sigila. B. itttr. a merge eu carul etc . (v. ~ I). wafer-thin ['wcifs'Oin] s. foarte / extrem de subţire, subţire ca foiţa de ţigară. waff1 [wa:f] s. (scol.) rafală de vânt. waggonage [-id3] s. (amer.) 1. transpor t. 2. vagonaj. 3. (ferov.) pare de vagoane (de waff2 adj. (scot.) fără valoare, lips it de valoare. marfă). 1 waffle [Vofl] s. (gastr.) gaufre de Lieges, soi de clătită. w aggon balance [Vajgsn ,ba;bns] s. (ferov.) pod-basculă. waffle2 vb. intr. (fam.) a spune baliverne / aiureli. waggon body [~ ibodi] s. caroserie, carcasă; (ferov.) cutie (la vagon). waffling [Voflirj] adj. (fam.) nehotărât, şovăielnic. waggon bridge [~ brid3] s. pod de şosea. waft [wa:ft, amer. warft] I. vb. A. tr. 1. (despre vânt) a duce, a purta, 2. (fig.) a duce, waggoner [Va2g3n3r] s. 1. căruţaş. 2. (Jam.) vizitiu. 3. the Waggoner v. C h a r 1 e s ' s a purta; a aduce. 3. a-şi îndrepta ochii / pri virile spre. B. intr. 1. a flutura; a pluti; a fi W a i n . purtat (de vânt etc.). 2. a adia. II. s. 1. bătaie (a aripilor). 2. adiere, boare (a vântului). waggonette [.wajgsnet] s. (mai ales amer.) trăsură descoperită cu două bănci aşezate 3. (fig.) val (a miresme etc.). 4. steguleţ sau indicator de vânt (si ~ flag), în lung. r waftage [ wa



 :ftid3] s. (rar) 1. transport; călătorie. 2. adiere, boare (a vântului). waggon grease r [Vaegsn rgri:Z3r] s. (ferov.) ungător de vagoane. waft flag ['wa:ft ffeg] s. (ma r.) steag de avarie. waggon master [~ ima:st3r] s. (/nil.) comandantul trenului de luptă. r wafture ]'wa:ft/3 ] s. 1. fluturare; plutire. 2. val, trâmbă etc. (de fum etc.). waggon road [~ roud] s. drum de care. wag [Wceg] I. vb. A. intr. 1. a se mişca, a fi în mişcare; a mătăhăli; their tongues were waggon train [~ trein] s. convoi cu racţiune animală. ~ging vorbeau, nu le stătea gura; the dog's tall is ~ging câinele dă din coadă. 2. (rar waggon truck [~ trXk] s. autocamion-furgon. fig.) a se desfăşura, a me rge; how ~s the world? cum (mai) merge? cum stăm? cum stau waggon works [~ ws:ks] s. (ferov.) uzină de vagoane. lucrurile; ce se mai aude? 3. a şovăi, a ezita. 4. (fam. ) a o şterge, a spăla putina, a da bir Wagnerian [vtKg'nisrisn, -nja:r-, amer. -'nir -] adj., s. wagnerian. cu fugiţii. B. tr. 1. a mişca (din), a da din (coadă etc.); the dog ~ged its tail câinele dădu Wagnerite ['va:gnorait, 'wa3g-[ aay. v. W a g n e r i a n . din coadă. 2. a mişca, a conduce; (fig.) the tail ~s the dog are cuvântul sau conduce cel wagon... (mai ales amer.) v. w a g g o n... mai neînsemnat (într-un grup ele). II. s, 1. mişcare (a capului ele); avânt. 2. hâtru bun wagsorne ['wxgssrn] adj. (rar) v. w a g g i s h . de glume, mucalit. wagtail [Va3gteil] s. 1. (omit.) co dobatură (Motacilla sp.). 2. (sl.) târfă. wage1 [weid3] s. 1. (mai ales pl.) plată, leafă, salariu mai ales chenzină; she got good ~s câştiga bine. 2. (pl., folosit ca sg.) (fi g.) plată, răsplată; pedeapsă. 3. (mv.) zălog, chezăşie. wagwit [Vaigwit] s. persoană care pe spiritualul; persoană care face spirite proaste. 2 wahine [wa:'hi:ni] s. (amer. ) polineziană (mai ales «"in Hawaii). wage vb. A. tr. a duce, a purta (război). B. int r. (rar) a duce / a purta război, a se wahoo ['wa:hu: , -'-] (amer.) interj. 1. ur a! 2. hei! război. r waif [weif] I. s. 1. obiect găsit; obiect aruncat la ţărm (de valur i). 2. (Zur.) bun fără wage-earner [Veid3i3:na ] s. 1. muncitor; muncitor salariat, salariat. 2. întreţinător proprietar; lucru pierdut; vită găsită, vită fără stăpân. 3. vaga ; al familiei.



 1025 walking-tour



~s and strays of society făpturi părăsite; copii abandonaţi. 4. (mar.) stegulcţ sau indica tor de vânt. II. (mai ales scot.) adj. 1. hoinar, vagabond. 2. fără valoare. wail Iwei l] I. s. 1. geamăt, vaiet (de durere); tânguire, bocire, văicăreală. 2. hohotit, urlet (al vântului). II. vb. A. intr. (at /over; for) a geme, ase tângui (pentru; din pricina cu gen.); a urla. B. tr. a jeli, a plânge, a boci. wailer ['wetiV] s. jelitor, tâng uitor, persoană care geme sau se vaită. wailing ['weilirj] adj. plângător, plângăreţ; de ja wailingly [-li] adv. plângător, gemând. wain [wein] s. 1. (poetic) car. 2. (astron.) the Wain, Arthur's / Charles'(s) Wain Carul Mare; the Lesser Wain Carul Mic. wai nman ['weinman], pl. wainmen [-man] ş. (înv.) v. w a g o n n e r (1). wainscot ['wci nskat, 'wen-, amer. si -skot-] I. s. 1. (constr.) lambriu. 2. platfonnă de car, po d al carului. 3. (entom.) varietate de fluture (Leucania). II. vb. tr. 1. (const r.) a lambrisa, a placa cu lemn. 2. a picta (partea de jos a pereţilor) astfel ca să dea aparenţă de lambrisare. wainscot(t)ing f-irj] s. (constr.) 1. lambrisare. 2. pa nouri de lambriu. wainwright ['weinrait] s. rotar, meşter de căruţe. waist [wcist] s. 1. talie, mijloc. 2. mijloc, parte din mijloc (a unui lucru, a viorii etc.); (te h/i.) îngustare; gâtuire. 3. (amer.) corsaj; bluză. 4. (mar.) porţiune a punţii de la proră imediata apropiere a catargului principal. waistband ['wcistbsnd, amer. şi -band] s. 1. cingătoare, brâu. 2. betelie. waistbelt [~bclt] ş. centură, curca. waistcoat ['we istkout, 'weskst] s. vestă, jiletcă; strait ~ cămaşă de forţă. waistcoated [-id] adj. (fam. brăcat) cu vestă, cu jiletcă. waist-deep ['weis(t)di:p] adj., adv. (adânc) până la talie. w isted ['weistid] adf (în cuvinte compuse) cu talia, de talie; short- ~ scurt în tali e. waister ['weister] s. (mar. si.) 1. novice în ale marinăriei; boboc. 2. marinar băt rân (şi betegit). waist-high ['weisthai] I. adj. până la talie. II. adv. (sus) până la tali . waistline l'weistlain] s. 1. mijloc, talie. 2. (auto) linie mijlocie / centrală. wait [weit] I. s. 1. aşteptare. 2. timp de aşteptare; oprire; întârziere, zăbovire. 3. (t eatru) pauză, antract. 4. (pl.) colindători. 5. colindat. 6. pândă. II. vb. A. intr. 1. (for) a aştepta (pe cineva, ceva): a fi / a sta în aşteptare. 2. a aştepta, a nu se grăbi. 3. a aştepta, a fi gata / pregătit. 4. (şi to ~ at / on upon the table) a servi (la m asă). 5.,to ~ on / upon a) a servi (pe cineva) (la masă); b) a face o vizită (cuiva), a vizita (pe cineva); c) a însoţi (ceva); a urma (cu dat.); a Fi urmarea / rezultatu l (cu gen.); d) (fam.) a însoţi (mireasa, ca domnişoară de onoare etc.); e) (fam.) a fac e curte (cuiva); f) (fam. la curse) a se ţine aproape de; to ~up a sta şi a aştepta. B . tr. 1. a aştepta (prilejul etc.). 2. a servi la (masă). 3. (fam.) a aştepta (pe cine va, cu masa etc.). 4. (înv.) a însoţi; a lua parte la. wait-and-see policy f'weitand ' si: 'polisi] s. politică de expectativă. waiter ['weita1"] s. 1. persoană care aşteaptă; s olicitant. 2. ospătar, chelner. 3. funcţionar de vamă. 4. tavă. waiting E'weitirj] I. s. 1. aşteptare. 2. serviciu; lady in ~doamnă de onoare; lord/groom in ~ şambelan; offic er in ~ ofiţer de serviciu. II. adj. de serviciu. waiting apartment [~ 3-pa;tmont] ş. v. w a i t i n g - r o o m . waiting list [~ list] s. listă de aşteptare. waitingmaid [~meid] s. cameristă. waiting-room [~ru(:)m] s. 1. sală de aşteptare. 2. anticame ră. waiting woman [~ -wuman] s. fată în casă, servitoare, slujnică; femeie de serviciu. wa itress ['weitris] s. 1. chclncriţă, ospătăriţă. 2. fată în casă. waive [wciv] vb. tr. 1. (j renunţa la, a abandona; to ~ a claim a renunţa la o pretenţie. 2. a amâna. 3. to ~ aside a da la o parte. 4. a nu (mai) insista / a nu (mai) stărui asupra (cu gen.). waiv er ['weiv3r| s. (jur.) 1. renunţare (la un drept, la o pretenţie etc.). 2. (jur.) ex cepţie; derogare. waivode l'weivoud] s. voievod. waivodeship [-/ip] s. voievodat. wake1 [weik] I. past waked [weikt] sau woke [wouk], part. tree, waked şau woken [' woukan] vb. A. intr. 1. (şi to ~ up) a se trezi, a se deştepta (şi fig.). 2. a fi acti v, a fi sprinten; (despre flăcări) a izbucni. B. tr. 1. (şi to ~ up) a trezi, a deştepta (şifig.). 2. (fig.) a stârni, a aţâţa; a îmboldi. 3. a priveghea (un mort). 4. (poetic) a eranja. 5. (irl.) a prăznui. II. s. 1. hram; praznic. 2. veghe, priveghi (la mart) . wake2 s. 1. (mar., av.) siaj, dâră; (f7g.) in the ~în urma (cu gen.), pe urmele (cu gen.); the ~ în urma (cu gen.), pe urmele (cu gen.); la remorca (cu gen.). 2. (av. ) jet de curent al elicei. wakeful ['weikful, amer. -fal] adf 1. deştept, treaz. 2 . fără somn,care nu poate dormi. 3. (fig.) vigilent. wakefully [-li, -făli] adv. 1. fără a dormi. 2. (fg.) cu vigilenţă. wakefulness [-nis] s. 1. insomnie. 2. (stare de) vegh



 e. 3. (fig.) vigilenţă. wakeful night ['weikful 'nait] s. noapte de veghe; noapte ne dormită, noapte albă. wakeless ['weiklis] adf (despre somn) adânc; sănătos; liniştit. waken [Veiksn] vb. A. iutr. v. w a k e 1 (I, A). B. tr. l.v. w a k e 1 (I, B, 1). 2. ( jig.) a înviora, a deştepta, a stârni. wakener [-ar] s. 1. persoană care trezeşte (pe cine va). 2. (jig.) lovitură; scatoalcă. 3. (fig.) surpriză; veste neaşteptată. wakening [-in] s. trezire, deşteptare. wakerife ['weikraifj adj. (scoţ.) 1. treaz. 2. atent; vigile nt. wake-robin [^robin] s. (bot.) rodul-pământului (Arum maculatum). Walaehian [w.i' lcikian] adj., s. v. W a 11 a c h i a n.



wale1 [weil] I. s. 1. semn, urmă (pe piele). 2. (constr.) grindă de abataj; coroană de zid în formă de acoperiş. 3. (mar.) brâu de acostare (în jurul unei corăbii). 4. (text.) ş de ochiuri, manşetă. II. vb. tr. 1. a lovi făcând vânătăi, a umple de vânătăi. 2. (mil.) a ri) pentru parapete. wale2 (dial.) I. s. alegere, preferinţă. II. vb. tr. a alege, a selecta. Waler ['weila1"] s. cal de călărie australian. Walhalla [vasl'haîto, amer. şi -'ha:-j s. (mitol.) Walhalla. walk [wD:k] I. s. 1. mers, umblet; it is not more than half an hour's ~ nu e mai mult de o jumătate de oră de mers. 2. pas; to go at ( a / the) ~ a merge la pas. 3. plimbare pe jos; to go for a ~ with children a duc e copiii la plimbare. 4. rond, rută; the milkman's ~ rondul lăptarului. 5. drum; ale c; poteca. 6. loc îngrădit (pentru păşune, grădină etc.). 7. compartiment separat (la bursa din Londra, pentru străini). 8. parcelă de teren pentru creşterea animalelor domestice . 9. (şi ~ of/ in life) a) poziţie socială; b) carieră, profesiune. 10. branşă, sferă, dome ; this is not within my ~nu intră în domeniul meu. 11. (şilv.) canton silvic. II. vb. A. intr. 1. a umbla, a merge (la pas); to ~ formally a merge cu paşi măsuraţi; (amer. fam.) to ~ Spanish a merge în vârful degetelor. 2. a se plimba, a se preumbla; to ~i n one's sleep a fi somnambul. 3. a hoinări, a pribegi. 4. (jaw.) a pleca, a se duc e; it was time to ~ era timpul de plecare. 5. (despre cai) a merge la pas. 6. (f ig.) a se purta, a se comporta, a se manifesta. 7. to ~about a hoinări, a pribegi; to ~ abroad a călători în străinătate; (rel.) to ~ after the flesh a se deda poftelor cărn i; to ~ against time a merge cu cea mai mare viteză; to ~ along a merge mai depart e; as we ~ along, I will tell you vă voi povesti pe drum; to ~ aside a se da la o parte; to ~ away a) a pleca, a se duce; b) (fig.) a-şi pierde cumpătul, a se zăpăci; to ~away from (amer. fam.) a) a scăpa teafăr / nevătămata in / de (la); b) a alerga mai rep ede decât; to ~into b) a căpăta/ a obţine fără dificultate (un post etc.); c) a nimeri (din nebăgare de seamă) în; a da (fără să vrei) de; to ~ back / backwards a merge înapoi; to ~ b trece; to ~ down a (se) coborî; (şl.) to ~down smb.'s throat a mustra pe cineva cu străşnicie; to ~forward(s) a merge înainte; to ~ in a intra; ~ in! intră!; to ~ in smb.' s shoes a o apuca / a o lua pe urmele cuiva; (pap.) to ~ into a pune mâna pe; to ~ off a se duce; a fugi; to ~ on a se mişca, a nu sta pe loc; ~on! înainte! circulaţi!; to ~out a ieşi, a merge la plimbare; to ~ over a se duce/ a trece peste; to ~ ove r the course a câştiga cursa cu uşurinţă; (sl.) to ~ over smb. a lua pe cineva peste picio r; to ~ round a da târcoale (cu dat.); to ~ up a se urca. B. tr. 1. a parcurge, a străbate, a colinda; (sl.) to ~ the barber a seduce o fată; (si. univ.) to ~ the hos pitals a urma un curs de clinică; I could ~ it blindfolded aş putea găsi drumul cu och ii închişi; we can ~ it perfectly well putem să facem foarte bine drumul pe jos; to ~ a menuet a dansa un menuet; to ~ pace a merge la pas; (mar.) to ~ the quarter-de ck a deveni ofiţer; (sl.) she ~s the streets face trotuarul. 2. a conduce, a face să meargă; a mâna (caii); a mâna (caii) la pas; ~your horses! la pas! 3. to ~smb. about a însoţi pe cineva la plimbare; to ~ away v. ~ o f f (b); (mar.) ~ back the capstan! cabestanul înapoi!; to ~down a goni (melancolia etc.) umblând; to ~ one's clothes d ry a-şi usca hainele umblând; to ~ off a) a scăpa de (o durere etc.) prin plimbare; to ~ one's legs off a se face luntre şi punte; b) a pleca din, a părăsi; c) a duce, a lu a cu sine; to ~ on a însoţi în continuare; to ~ out a ieşi cu (cineva), a conduce afară (p e cineva); to ~ smb. over a garden a conduce pe cineva prin grădină; to ~ round v. ~ a b o u t . walkable ['woikabl] adf 1. care se poate parcurge pe jos. 2. (despr e încălţăminte) care se poartă uşor; comod. walkabout l'woikabaut] s. 1. (austr.) (cu refer re la aborigeni) perioadă de nomadism. 2- contact direct cu populaţia. walkathon ['w o:k39on] s. 1- (amer.) marş de mare distanţă; (sport) maraton. 2. dans de durată. walkaw ay [-w.rka'wei] s. (sport) victorie uşoară. walk-down ['wo:kdaun] s. magazin sau loc uinţă la subsol (într-un imobil fără lift). Walker1 ['woika1"] interj, (dial.) absurditate ! nu se poate! walker2 s. 1. persoană care merge pe jos; plimbăreţ; (sl. univ.) ~ of t



 he hospitals student care urmează un curs de clinică. 2. haimana; pierde-vară. 3. dres or de câini. 4. (cinegetică) hăitaş, gonaş. walker-on fwDkor'an] (teatru) figurant, statis t. walkie-lookie l'woiki'luki] s. cameră TV portabilă. walkie-talkie l'wo:ki'to;ki] s. post emiţător-receptor portativ, radio-telefon. walk-in ['wo:k'in] I. s. victorie uşoară / facilă. II. adj. 1. întâmplător, accidental; pe nepusă masă. 2. (despre locuinţe u intrare directă (fără vestibul). 3. încăpător, mare, în care poate intra un om. walking [ :kin]I. s. mers, umblet; two hours' ~două ore de mers (pe jos). II. adj. 1. de străbăt ut cu piciorul; it is within ~ distance se poate ajunge lesne (acolo) pe jos. 2. de purtat pe jos; ambulant. 3. (te/m.) cu funcţionare pas cu pas; păşitor. walking be am [~ 'bi:m] s. (tehn.) balansier. walking case [~ 'kcis] s. bolnav care poate u mbla. walking corpse [~ 'ko;ps] s. (fig.) cadavru viu. walking delegate [~ 'deli gitj s. delegat sindical. walking dictionary [~ 'dik/snri] s. dicţionar viu, encic lopedie ambulantă. walking fire [~ 'fai9r] s. foc rătăcitor, focul Sf. Elmo, flăcăruie. wa lking gentleman [~ ^cntlman] s. (teatru) figurant. walking lady [~ 'leidi] s. (t eatru) figurantă. walking-on part [~'on pa:t] s. (teatru) rol de figurant, walking -out dress [~'aut dres] ş. (mil.) ţinută de oraş. walking papers f-^peipaz] s.pl. (fam.) concediere (din serviciu); to get the ~ a primi hârtiile de concediere. walking-s tick |~stik] s. 1. baston. 2. (jig.) sprijin. 3. (entom.) bacii, bacterie. walki ng ticket [~ .tikit] s. v. w a l k i n g p a p e r s . walking-tour [~tusr, -tD3 r, -to:r] s. excursie pe jos.



 walk mill 1026



walk mill ['wo:k mil] s. (text.) piuă, maşină de călcat postavul. walk-on [~'on] s. (tea tru) rol de figurant, figuraţie. walkout [~aut] s. 1. grevă (mai ales neanunţată oficial ). 2. părăsire a unei adunări (ca formă de protest). walkover [~'ouvor] s. (sport, fig.) victorie uşoară. walk-through [~6ru:] s. 1. (teatru) interpretare formală / rece a un ui rol. 2. (teatru) repetiţie eu mişcare. 3. (7V) repetiţie (fără cameră de luat vederi). w lk-up [~'Ap,'--[ s. (amer. fam.) bloc înalt fără lift. walkway [Vaikwei] s. (amer.) căra re, potecă; drum de picior; pasarelă. Walkyrie [w£el'ki(3)ri, vad-] s. (mitol.) valkir ie. walky-talky ['woiki'taki] s. v. w a l k i e - t a l k i e . wall [wed] I. s. zid, perete; zid de apărare, val; blind / dead ~ zid fără uşi şi ferestre; within the ~s î interiorul oraşului; without the ~s afară din oraş; (fig.) to grow on the sunny side of the ~ a trăi în condiţii fericite; to hang by the ~ a fi neglijent / neîngrijit; to g ive smb. the ~ a sc da la o parte din calea cuiva, a face loc cuiva; to take the ~ of smb. a nu da cuiva consideraţiunea meritată; to go to the ~ a) a fi încolţit, a fi strâns cu uşa; b) a eşua, a da greş, a suferi un eşec; the weakest goes to the ~ eel mai slab e învins / se dă la o parte; to see through / into the brick ~ a fi înzestrat cu o pătrundere deosebită; with one's back to the ~ la strâmtoare, la impas; he is a fool and ever shall (be), that writes his name upon a ~, white ~s are fool's writing paper numele nebunilor pe toate zidurile; ~s have ears zidurile au urechi. II. vb. tr. 1. a înconjura cu ziduri. 2. a întări cu ziduri de apărare. 3. a zidi, a astupa (o fereastră etc.). 4. a împiedica, a stânjeni. 5. to ~ from a despărţi cu un zid de; to ~ in a înconjura cu ziduri; to ~ up a zidi, a astupa, a închide. walla [Voia," amer. Va:la] s. (anglo-indian) v. w a l l a h . wallaby ['wobbi] s. (zool. austr.) 1. specie de cangur mic (Petrogale); (si. austr.) on the ~ (fgack) în căutare de lucru. 2. wallaby (austr. fam.) australian. Wallach l'wobk] s. valah; muntean. Wallach ian [wo'leikion, we'l-] I. adj. valah; muntean. II. s. 1. locuitor al Valahiei s a» Munteniei. 2. limba vorbită de valahi, limba română. wallah ['WDID, amer. 'wa;lo;] s. (anglo-indian). 1. slugă, servitor. 2. muncitor. 3. locuitor. wallaroo [iwota'ru: ] s. (zool.) specie de cangur (Macropus robustus). wall beam ['wo:l bi:m] s. (co nstr.) grindă de centură. wall board [~ bo:d, ~ bood] s. 1. (constr.) tencuială uscată. 2. (te/m.) placă de fibră. wall bracket [~ ibraskit] s. (constr.) suport în consolă încast rat (în zid); contrafort. wall-covering [Vo:likA3rirj] s. tapet. wall creeper [~ i kri:por] s. (omit.) fluturaş-de-stâncă (Tichodroma muraria). wall cress [~ kres] s; (b ot.) gâscariţă (Arabis alpina). waller [Vols'", amer. si 'v/o:-] s. 1. zidar. 2. hamal (de port). wallet ['walit, amer. si 'WD:-]] s. 1. desagă; raniţă; portofel; pungă (pent ru bani). 2. (înv.) geamantan; valiză; (mii.) raniţă. wall-eye [Vorlai] s. 1. (med.) alb eaţă (la ochi), cataractă. 2. ochi cu albeaţă. 3. (med.) strabism divergent. 4. (il«.) dife ite specii de peşte cu ochi bulbucaţi (Stizostedion vitreum, Hyperprosopon argenleum , Theragra chalcogramma). wall-eyed [—aici] adj. 1. (merf\) cu albeaţă la ochi. 2. hol bat. 3. (med.) cu strabism divergent. wall fern ['wo:l fen] s. (bot.) iarbă-dulce (Polypodium vulgare). wallflower [~ifiauor] s. 1. (bot.) micşunele-ruginite, micsa ndră (Cheiranlhus cheiri). 2. (fam.) doamnă fără cavaler (la bal), fată nedansată. 3. (sl.) haine vechi (expuse spre vânzare). wall game [~ gcim] s. partidă de fotbal. wallless [wodlis] adj. fără zid(uri). wall lettuce [Vo:l Jctis] s. (bot.) susai-pădureţ (Lactuca muralis). wall map [~ ma;p] s. hartă murală. wall newspaper [~ inju:speip3r] s. gaz etă de perete. Walloon [wa:lu:n, ws'l-] I. s. 1. valon. 2. (limba) valonă. II. aay. valon. wallop [Volop] I. vb. A. intr. 1. a clocoti. 2. (sl.) a vărsa, a vomita. 3. (dial.) a umbla neglijent. B. tr. (sl.) a bate, a biciui; a burduşi; a snopi (în băta ie). II. s. 1. (dial.) masă de grăsime. 2. (sl.) lovitură straşnică. walloping [-in] I. ad j. 1. (sl.) mare, voluminos. 2. extraordinar, nemaipomenit. II. s. 1. biciuială; s nopeală. 2. înfrângere zdrobitoare. wallow ['WDIOU] I. vb. intr. 1. a se tăvăli (în noroi, apă), a se bălăci. 2. a umbla greoi. 3. (fig.) to ~ in a înota în (bani etc.); a se bălăci esfrâu etc.); a sc îndopa cu (căpşuni etc.). II. s. loc în care se tăvălesc animalele. wall inting ]'wo:l .peintirj] s. pictură murală. wallpaper ['W3:l.peipar] s. 1. tapet. 2. (amer.) bilet de bancă falsificat. wallpaper music [Vodpeipo 'mjurzik] s. fond mu zical. wall pellitory [Vodipclitori] s. (bot.) paracherniţă (Parietaria officinalis) . wall pepper [~ 'peporJ s. (bot.) iarbă-de-şoaldină (Sedum acre). wall pier [ ~ -pa']



 s. (arliit.) pilastru. wall-plate [~pleit] s. (constr.) cosoroabă. wall rue [~ ru :] s. (bot.) ruginită, feriguţă (Asplenium ruta-muraria). wall screw [~ skru:] s. (teh n.) antretoază; bulon de ancorare; şurub de fixare; şurub de plafon; ancoră. wall tile [ ~ tail] s. placă de faianţă. Wallsend [Vrdzend] s. cărbune englez (de foarte bund calita te). Wall Street [Vo:l stri:t] s. 1. stradă din New York unde se afla marile bănci. 2. (Jig.) bursa din New York; marca finanţa americană. wallydrag ['weilidrag] s. (sc ot.) 1. pitic, năpârstoc. 2. femeie şleampătă.



walmit ['worlnst, -iwt] I. s. 1. (bot.) nuc (Juglans regia). 2. lemn de nuc. 3. nucă. II. adj. brun-roşcat. walnut "argument [~ ,ci:gjumont] s. (fam.) discuţie despre politică la un pahar de berc, politică de cafenea. walnut tree [~ tri:] s. v. w a 1 n u t (1). walrus ['wo(:)lrss, -rAS],pl. walruses [-iz] sau walrus s. 1. (zool. ) morsă, cal-de-mare (Odobenus rosmarus). 2. (fam.) bondoc. 3. (sl.) neîndemânatic, împi edicat. waltz [wD(:)lts] I. s. vals; in a ~ (sl.) cu uşurinţă; he won the contest in a ~ a câştigat concursul fără efort. II. vb. A. intr. 1. a valsa. 2. (si to ~ in /out /ro und) a dansa, a juca (de bucurie). 3. (fam.) to ~ off with a obţine cu uşurinţă (un prem iu etc.). B. tr. a dansa un vals cu; (fam.) a conduce (pe cineva) cu agilitate. waly ['weili, 'wo:li] I. adj. (scot.) 1. frumos, drăguţ; minunat. 2. puternic, voini c, robust. II. s. 1. fiinţă sa» lucru frumos, drăguţ. 2. jucărică, fleac. wamble [Vombl] vb ntr. (dial.) 1. a se bălăbăni. 2. a sc răsuci. 3. (despre stomac) achiorăi. 4. (înv.) a-i f greaţă. wame [weini] s. (scot.) burtă, pântece. wampee [wom'pi:] s. (bot.) pom asiatic cultivat în Hawaii (Clausena lansium). wampum [Vompam, amer. şi 'wo:m-] s. 1. (amer. ) salbă, colier (folosit de indienii din America drept monedă sau spre a-şi împodobi brăid ).2. (amer. sl.) gologani, parale. wan [WDIÎ] I. adj. 1. palid. 2. şters, mat; (desp re lumină) slab. II. vb. intr. (rar) a deveni palid, a se trage la faţă. wand [wand] s . 1. baghetă, vergea; nuia. 2. baston de comandant. 3. (muz.) baghetă. wander ['wand o'] vb. A. intr. 1. a pribegi, a rătăci, a călători. 2. (si to ~about) a rătăci încoace şi a umbla din loc în loc. 3. (fig.) a se abate, a devia, a se depărta; you are ~ing f rom the point te-ai depărtat de la subiect. 4. a bate câmpii, a vorbi vrute şi nevrute , a aiura; his mind ~s aiurează. 5. (mai ales amer.) a se rătăci; to ~ out of one's wa y a pierde drumul. B. tr. (mai ales amer.) a îndrepta / a călăuzi / a îndruma greşit, a du ce pe un drum greşit. wanderer [Vondare1"] s. 1. călător, drumeţ; rătăcitor; pribeag. 2. (f g.) dezertor, apostat; ~ from duty persoană care s-a abătut de la îndeplinirea îndatorir ilor sale. wandering [Vondarirj] I. adj. 1. rătăcitor; (med.) ~ kidney rinichi depla sat; ~ tribe trib nomad. 2. (fig.) rătăcit, aiurit; ~spirit spirit rătăcit; your mind is ~ai luat-o razna. II. s. 1. rătăcire, hoinăreală, pribegie. 2. (from) abatere, îndepărtare (de la). 3. (fig.) visare; aiurare. Wandering Jew [~ 'd3U;[ s. the ~ Ahasverus, Jidovul Rătăcitor. wandering minstrel [~ 'minstral] s. cântăreţ ambulant, trubadur / menes trel rătăcitor. wanderlust ['wAndoUst, Von-] s. plăcere de a călători sau a drumeţi; dor de ducă / drumeţie. wandoo [wAn'du:] s. (bot.) arbore alb de cauciuc (Eucalyptus redunc a). wane [wein] I. vb. intr. 1. (mai ales despre Lână) a descreşte, a intra în declin. 2 . (fig.) a descreşte (in bogăţie, putere); a scădea (in strălucire). TI. s. declin, descreş ere, micşorare, scădere; apus, asfinţit, scăpătat; to be on the ~ a fi în descreştere; his r is on the ~ steaua lui e pe scăpătate; night is on the ~ noaptea e pe sfârşite. waney ['weini] adj. în descreştere; în declin. wangle [Va;ngl] (fam.) vb. A. intr. a izbuti, a reuşi, a-şi atinge ţelul. B. tr. a obţine (ceva) prin subterfugii / pe căi necinstite. wanion [Vonian] s. (înv.) descreştere (a Lunii). wankle ['wasrjkl] aay. (dial.) 1. s lab. 2. nestatornic; nehotărât. wanly ['wonli] adv. (cu un aer) trist. wanness [Vonn is] s. paloare. want [want, amer. si wo:nt] I. vb. A. tr. 1. a vrea, a dori; a râv ni; a pofti; I ~ to sleep vreau să dorm; what do you ~? ce vrei / doreşti / pofteşti?; I ~ you to go there vreau să te duci acolo; I ~ it done vreau ca lucrul acesta să f ie făcut / îndeplinit; ~ed, a typist se caută (o) dactilografă; he is ~ed a) e căutat (de poliţie etc.); b) e aşteptat, trebuie să i se vorbească; c) a-i lipsi, a nu avea (îndeajun s), a fi lipsit de. 2. a avea nevoie de, a cere, a reclama, a necesita; a trebui ; the bicycle ~s a repair bicicleta are nevoie de reparaţii; you don't ~ to be rud e nu trebuie să fii nepoliticos; he ~s judgment nu are destulă putere de judecată; îi li pseşte judecata; it ~s five minutes to nine mai sunt cinei minute până la nouă, e nouă fără nci minute; he ~s one year for his majority mai are un an până la majorat. B. intr. 1. a duce lipsă, a fi lipsit de mijloace. 2. to ~ for / (rar) of a-i lipsi, a duce lipsă de; he is ~ing in courage îi lipseşte curajul. 3. to be found ~ing a fi găsit în vi



 nă; a nu fi un om de nădejde. 4. (înv.) a lipsi; a nu se afla, a nu exista. II. s. 1. lipsă; nevoie; necesitate; ~ of money lipsă de bani; from / for ~ of din lipsă de; in ~ of care are nevoie de. 2. pl. nevoi, necesităţi; a man of few ~s un om cu puţine pre tenţii. 3. nevoie, strâmtoare, strâmtorare, ananghie. want ad [~ ,aed] s. (amer. fam.) anunţ la rubrica „cereri de serviciu". wantage ['wontid^, amer. şi 'wo:n-[ s. lipsă, de fect. wanted [Vontid] adj. 1. căutat de poliţie, pus sub urmărire. 2. căutat; dorit; nec esar. •wanter [Vontor] s. (dial.) 1. persoană căreia îi lipseşte ceva. 2. (fam.) persoană n căsătorită. wanting ['wamtirj, amer. si Vo:n-] I. adj. 1. absent; lipsă; ~! lipseşte; ~in initiative fără iniţiativă. 2. nerod, neghiob. II.prep. fără; ~energy nothing can be done f nergie nu sc poate face nimic; twelve ~ ten doisprezece fără zece. III. s. lipsă, nevo ie, trebuinţă. want list ('want list] ş. (ec.) mancolistă. wanton ['wanton] I. adj. 1. v ioi,zburdalnic, nebunatic; vesel. 2. furios, turbat, violent. 3. zgomotos, gălăgios. 4. desfrânat, destrăbălat. 5. absurd, lipsit de sens. II.s. 1. desfrânat, destrăbălat. 2. lumeţ, poznaş. III. vb. intr. (rar) 1. a fâlfâi. 2. a zburda. 3. a se înfuria, ' a fi viol ent. wantonness [-nis] s. 1. vioiciune, zburdălnicie; veselie. 2. furie, violenţă. 3. zgomot, gălăgie. 4. desfrâu, destrăbălare. 5. absurditate, lipsă de noimă.



 1027 warrant



wantwit ['wontwit] s., adj. idiot, nerod, tâmpit. wanty ['WAnti] s. 1. (dial.) par tea de sus a cingătorii unei şei. 2. (înv.) curea de împerecheat sau de legat animale. w any ['weini] adj. v. w a n e y. wapacut ['wopakAt] s. (omit.) bufniţă polară (Nyctea s candiaca). wapenschaw ['wspan/o:] s. v. w a p i n s c h a w . wapentake ['waîpantc ik, 'wop-] s. district, canton, circumscripţie formată din o sută de familii ca subdiv iziune de s h i r e (mai ales în comitatele din nordul Angliei). wapinschaw ['wxpu vfo:] s. (scot.) inspecţie militară, trecere în revistă a trupelor. wapiti ['wopiti, ame r. -pat-] ş. (zool.) specie de cerb-canadian (Cervus canadensis). wappenschaw s.v. w a p i n s c h a w . wapperjawed [Vopad3o:d] adj. (fam.) cu prognatisrn (al ma xilarului) inferior. war1 [wo:r] I. s. 1. război; luptă (şifig.); civil / intestine ~răz boi civil; ~ of manoeuvre război de manevră; in the ~ la război, în vreme de război; ~ to the knife război de exterminare; in the midst of ~ în plin război; at ~ în stare de război ; to carry the into the enemy's country / camp a purta război pe teritoriul inamic ului; to declare ~ on a declara război (cu dat.); to levy / to make / to wage ~ on a duce război împotriva (cu gen.); on a ~ footing pe picior de război; gata de luptă; t he Great War, World War 1, the War of the Nations primul război mondial; World War II al doilea război mondial; - of the elements lupta clementelor naturii; wordy ~ , ~ of words război de cuvinte. 2. (mil.) serviciu militar, arta războiului; tactică; strategic. II. vb. A. intr. 1. a se război, a purta război. 2. (fig.) (for) a se războ i, a se certa (pentru). B.tr. (înv.) to ~ down a cuceri, a învinge. war2 [wo:r] (sco t.) adj., adv. mai rău; mai prost. war axe ['wo:r*2eks] s. secure de război. war bab y ['wo: -bcibi] s. (fam.) 1. copil nelegitim a cărui naştere e pusă pe seama condiţiilor existente în timpul războiului. 2. (ist.) elev de marină care a servit ca ofiţer în timpu l Marelui Război. warble1 [Vo:bl, amer. -bal] I. vb. A. intr. 1. a face triluri, a ciripi. 2. (despre vânt, foi etc.) a tremura, a vibra. 3. (amer.) a face iodlcre, a cânta din gât. B. tr. 1. a cânta, a modula. 2. a face să răsune. 3. a sărbători în cântă . 1. tril, ciripit. 2. (amer.) iodler. warble2 s. 1. (entom.) larvă de streche. 2. (vet.) umflătură sub piele (pe spinarea vitelor) provocată de larva de streche. warbl e fly ['wo:bl flai] s. (entom.) diferite specii de streche (Hypodermatidae sp.). warbler ['wo:bhr] s. pasăre cântătoarc. war bride ['wo: braid] s. femeie căsătorită vi tim ul războiului cu un militar din trupele străine. war chant [~ t/a:nt] s. cântec de războ i; cântec de luptă. war chest [~ t/est] s. 1. fond acumulat pentru a finanţa un război. 2. fond de acţiune (pentru o campanie politică etc.). war-cloud [~klaud] ş. (fa/n.) am eninţare de război. war council [~ -kaunsl] s. consiliu de război. war-cry [~krai] s. strigăt de luptă. ward [wo:dj I. s. 1. apărare; (la duel) gardă. 2. respingere a unui at ac; to lie at one's ~ a se feri, a se pune la adăpost. 3. pază, apărare, protecţie. 4. l oc sigur; închisoare; captivitate; to put in ~ a băga la închisoare. 5. tutelă, epitropi c; to be in ~ a fi sub tutelă. 6. pupil, minoritate; (jur.) court of ~s tribunal t utelar. 7. district; cartier; circumscripţie. 8. secţie (de spital), sală, salon; isol ating ~ secţie de izolare. 9. secţie (într-o închisoare). II. vb. A. tr. 1. a întemniţa, a arcera. 2. (şi to ~ off) a respinge, a para (o lovitură etc.), a preveni, a preîntâmpina (o boală etc.). B. intr. a se apăra, a se pune la adăpost. war-dance [\vo:da:ns] s. d ans de război (la sălbatici). warden ['wo:dn, amer. -dan] s. 1. şef; director; guverna tor. 2. guvernator de închisoare. 3- stareţ. 4. (înv.) pază. 5. persoană de serviciu. 6. ( ec.) custode. wardenship ['wo:da/ip] s. funcţia unui w a r d e n . War Department ['wo: di-pa:tmont] s. (înv.) Ministerul de Război (în S.U.A.). warder ['wo:dar] s. 1. temnicer. 2. păzitor, paznic. 3. sceptru (ca emblemă a autorităţii). wardership [-/ip] s . funcţia de temnicer sau paznic. Wardour-street English ['wo:dastri:t 'inglij] s. engleză împănată cu arhaisme. wardress ['wo:dris] s. temniceră. wardrobe [Vo:droub] s. 1. garderob, şifonier, dulap de rufe. 2. garderobă. wardrobe keeper [«* iki:par] s. (tea tru) costumier. wardroom ['wo:dru(:)m] s. (mar.) popota ofiţerilor. wardship ['wo: d/ip] s. tutelă, epitropie. wardsman ['wo:dzmon] pl. wardsmen [-man, -men] s. pazn ic, pază, strajă; supra veghetor. ware1 [ws3r] s. 1. articole, produse, fabricate; st one ~olărie; toilet ~ ligheane. 2. faianţă. 3. pl. mărfuri; to puff one's ~s a-şi lăuda mar a. ware21. adj. (înv.) vigilent. II. vb.tr. v. b e w a r e (B). III. inter/atenţie! ia seama!; ~ the bottle nu bea prea mult!; (cinegetică) ~ chase! apără-tc! (strigăt adre



 sat câinelui). warehouse I. [Veahaus] s. 1. depozit de mărfuri. 2. magazin marc. 3. magazin. II. [wea'hauzj vb. tr. a pune în depozit. warehouseman [-man], pl. wareho usemen [-man] s. 1. proprietar de depozit. 2. co merciant angrosist. 3. magazione r. warehousing ['weahauzirj] s. înmagazinare, antrepozitarc. warfare ['wo:fear] I. s. (stare de) război, ostilităţi; (fig.) conflict. II. vb. intr. (rar) 1. a purta războ i. 2. (jig.) a se război, a se certa. warfaring ['wo:pfsarin] adj. războinic, luptător ; militant; de război, de luptă. war fever ['wo:.fi:v3r] s. frigurile războiului, psih oză de război. war field [~ fiild] s. (rar) câmp de luptă.



war game [~ geim] I. s. 1. joc de-a războiul. 2. (mil.) aplicaţie de luptă (pe teren s au pe machetă); manevre. II. war-game ['wo:gcim] vb. intr. a face aplicaţii de luptă; a simula operaţii militare. war-god [~god] s. zeu al războiului. war hawk [~ ho:k] s . (fa/n.) aţâţător la război, warhead [~hcd] s. focos sau încărcătură explozibilă. war-hors s. 1. (înv.) cal de război. 2. (fig.) veteran. 3. spectacol banalizat prin repetare excesivă. warily ['wearili] adv. cu precauţie / prudenţă. wariness ['wearinis] s. preca uţiune, prevedere, prudenţă. warison ['wa^risn] s. semnal de atac; chemare la luptă. war like ['wo:laik,'--] adj. belicos, războinic; marţial. warlock ['wo:bk] s. (scot.) vrăj itor, vraci, magician. war-Iord ['wo:b:d] s. 1. comandant suprem de armată. 2. dic tator militar. warm [wo:m] I. adj. 1. cald; călduros; ~ clothes haine călduroase. 2. încălzit; aprins; to get ~ a se încălzi. 3. (fig.) cald, prietenos, plin de bunăvoinţă, di nimă, cordial; ~ welcome primire călduroasă / cordială. 4. (fg.) primejdios, periculos; greu. dificil; neplăcut; ~ corner a) colţ tihnit, ungher plăcut; b) loc periculos; sit uaţie periculoasă; the place was too ~ for him simţea că-i arde pământul sub picioare. 5. ( ig. despre imaginaţie etc.) aprins, înfierbântat. 6. (jig. despre cineva) pătimaş, înflăcăr ocos. 7. (despre o scenă etc.) indecent; piperat; fără perdea. 8. (rarT despre trai et c.) asigurat, sigur. 9. (fam.) bogat, cu dare de mână. II. s. 1. ceva cald sau călduro s; (mil.) British ~ manta (scurtă). 2. (fonf.) încălzire; have a ~at the fire! încălzeşte-t la foc! III. vb. A. tr. 1. (şi to ~ up) a încălzi, a face să se încălzească; to ~ up a mea încălzi o mâncare. 2. (jig.) a încălzi; a înviora; a aprinde. 3. (fam.) a cotonogi, a snop în bătaie. B. rejl. a se încălzi. C. intr. 1. a se încălzi. 2. (şi to ~ up) (fig.) a se în a se aprinde. wannan ['wo:rnan],pl. warmen [-nwn] s. (rar) ostaş, soldat, luptător. warm-blooded ['womiibUdid] adi. 1. (zool.) cu sânge cald. 2. (fig. despre tempera m ente) pasionat, aprins. warmed-over ['wo:md'ouvar] adj. 1. (despre mâncare) (re)-încăl zit. 2. (fig.) învechit, răsuflat. warmer ['wo:mar] s. aparat de încălzit, termofor. war m front ['wo:m frAnt] s. front de aer cald. warm-headed ['wo:m'hedid, '-i—] adj. e xaltat. warm-hearted [~'hu:tid,'->—] adj. inimos, cordial, generos. warm-heartedly [~'ha:tidli] adv. călduros, cu căldură, din toată inima, cordial. warmhouse ['wonnhaus] s. seră. warming ['wo:nurj] s. 1. încălzire. 2. (fam.) bătaie, chclfăneală. wanning-pan [arn] s. 1. încălzitor. 2. lopăţică, făraş. 3. (jig.) locţiitor temporar. warming-up [~'Ap] rt) dezmorţire, încălzire (înainte de competiţie). war minister ['wo: iministar] s. (rar) ministru de Război. warmish ['wo:mij] adj. (rar) călduţ. warmonger [VoMiunga1"] I. s. aţâţător la război. II. vb. intr. a aţâţa la război. warmongering ['woMiiAggarirj] s. aţâţa ropagandă în favoarea războiului. warm-sided ['waniisaididj adj. (fam. despre o fortăreaţă tc.) prevăzut eu tunuri grele. warmth ['wo:m8[ s. 1. căldură. 2. cordialitate. 3. (Jig .) căldură, cordialitate; ardoare, înfocare; entuziasm. warn [wo:n] vb. tr. 1. (of, fr om, against) a preveni, a avertiza, a pune în gardă (împotriva, cu gen.). 2. a încunoştinţa 3. (jur.) a cita. 4. to ~smb. away a concedia pe cineva (din serviciu); to ~ sm b. off a invita pe cineva să părăsească (ceva); to — out a concedia; to ~ to bed a porunci să meargă la culcare. warning [\vo:nirj] s. 1. înştiinţare; prevenire; avertizare; averti sment; it must be a ~ to you aceasta să fie un avertisment pentru dumneata. 2. pre aviz; somaţie de concediere; to give a month's ~ a da un preaviz de o lună. 3. semna l, semn, indiciu. warning signal [~ -signal] s. 1. (ferov.) semnal de atenţie. 2. (mine) semnal de avertizare. War Office ['wo:r 'ofis] s. Ministerul de Război (în An glia). war orphan [~ ro:fan] s. orfan de război. warp [wo:p]I.s. l.(/eAt.) urzeală. 2. iţă, bătătură, fir. 3. deformare, denaturare. 4. (fig.) depravare, pervertire. 5. nămol luvionar. 6. (mar.) odgon de remorcă. 7. (metal.) spiră. 8. ~(and woof) (fig.) bază, f undament, temelie. II. vb. A. tr. 1. (text.) a urzi (jire). 2. a strâmba, a suci, a răsuci. 3. a deforma, a denatura. 4. (fig.) a perverti. B. intr. 1. a se strâmba, a se încovoia. 2. (fig.) a devia, a se abate, a se îndepărta. 3. (mar.) a se trage (în p arâme). war-paint ['wo:pcint] s. 1. vopsirea corpului înainte de război (la sălbatici).



 2. (fam.) găteală; (mi!,) uniformă de paradă. 3. (fa/u.) fard, dresuri, suliman. warpath [~ pa:8] s. potecă de război (la indienii nord-americani); to be on the ~ a fi pe p icior de război. warper ['wo:par] s. (text.) urzitor. warphan [Vo:f9n] s. (amer.) orfan de război (contras din w a r şi o r p h a n ) . warping frame ['wo:pirj frcim] s. (text.) maşină de urzit; urzitor. warping hawser [~ ■ ho;zar] s. (mar.) remorcher, cablu de remorcă. warping machine |~ ma


 warrantable 1028



5. mandat poştal de rambursare. II. vb. tr. 1. a justifica, a îndreptăţi. 2. a garanta / a chezăşui pentru; I'll ~ him a perfectly honest man garantez că este un om de o cins te desăvârşită; I — it good garantez că e bun. 3. a apăra, a ocroti, a proteja. 4. a autori 5. a certifica. warrantable [Vorantobl] adj. legal, legitim, îndreptăţit. warrantable ness [-nis] s. îndreptăţire, legitimitate. warrantee [iworan'ti:, amer. si .wo:r-J s. 1. persoană căreia i se dă o garanţie. 2. împuternicit. warranter ['wo:r3nt9r] s. garant, chezaş. warrant officer ['worant iofisor] s. 1. (mii.) ofiţer subaltern; subofiţer bre vetat. 2. (mar.) miciman. warrantor ['worsnto:', wor3n'to:r] s. (yur.) garant. w arranty ['woranti, amer. si 'wo:r-[ s. 1. justificare, temei. 2. garanţie; chezăşie, c auţiune. warranty test [~ test] s. probă de recepţie. warren ['worin, -rgn, amer. si ' wo:ron] s. 1. vizuină (de iepuri); iepurărie, crescătorie de iepuri-de-casă. 2. (fig.) f urnicar, aglomerare urbană. 3. (cartier cu) străduţe întortocheate, labirint. warrigal [ 'worigolj I. s. 1. (zool.) câine-dingo (Caniş dingo). 2. (austr.) aborigen trăind în sălbăt cie. 3. (austr.) cal nedresat. II. adj. (austr.) sălbatic, nedomesticit. warring [ 'worirjl adj. contradictoriu; ireconciliabil; beligerant. warrior [rworiar, amer . şi 'wair-j s. luptător; războinic; soldat, ostaş. warship ['wo:/ip] s. (mar.) navă / vas de război. war shout [~ /aut] s. strigăt de război. wars(t)le ['wci:sl[ s. (scot.) trân tă. wart [wo:t] s. 1. (med.) neg; to paint smb. with his ~s a zugrăvi pe cineva fără a-1 înfrumuseţa. 2. umflătură pe trunchiul unui copac, gâlmă. 3. (fig.) hibă, neajuns. wart-ho 'w~thog] s. porc alergător (Phacochoerus ăethiopkus). wartime ['wo:taim] I. s. vreme / timp de război; in the ~ în timp de război. II. adj. de război, din timpul războiului; ~ recollections amintiri de război. warty ['wo;ti[ adj. 1. plin de negi. 2. asemănător cu un neg. war-whoop f'wo:hu:p] s. strigăt de luptă (la indienii americani). war-wo rn [~wo:n[ adj. pustiit de războaie; secătuit de războaie. wary ['weori] adj. 1. preca ut; prevăzător; prudent. 2. viclean. 3. econom. was [woz, amer. şi WAZ forme tari; waz , wz forme slabe] past de la be. was-bird ['wozb3:d[ s. (si.) fost, fostă personal itate, om care şi-a pierdut vechea calitate. wash [wo/, amer. şi wo:/] I. s. 1. spălat ; spălare; spălătură; to have a ~ a se spăla; to give smth. a ~ a spăla ceva. 2. udare; înm re. 3. rufe spălate sa» date la spălat. 4. leşie; apă de spălat; apă folosită la spălat. S. zoaie. 6. apă chioară; „braga". 7. (fig.) apă de ploaie, vorbărie goală. 8. lovire, ciocnir (a valurilor). 9. (geol.) aluviuni; eroziune. 10. (mar.) curent respins de elic e. 11. ţinut aurifer. 12. (geogr.) mlaştină; teren mlăştinos / mocirlos. 13. poleire, pole ială. II. adj. care se spală. III. vb. A. tr. 1. a spăla; a curăţa; to ~one's hands a-şi sp mâinile (şifig.). 2. a stropi; a uda. 3. (fig.) a umple (ae sange etc.). 4. despre apa, valuri) a arunca (la ţărm, peste bord). 5. a vopsi; a înălbi. 6. a înnobila (un metal ). 7. to ~ away a îndepărta prin spălare; to ~ down a) a spăla; b) a înghiţi (o mâncare, bâ to ~ out a) a spăla (gura etc.); b) (despre ploaie) a spăla (drumul etc.); c) (fam. ) a da gata, a strica; d) a dizolva, a topi; to ~ up a) (despre mare etc.) a aru nca pe ţărm; b) a spăla (vase). 8. (ec.) to ~ sales of slock a face vânzări fictive de hârt i de valoare. B. refl. a se spăla. C. intr. 1. a se spăla; a se spăla pe mâini / pe faţă et . 2. a spăla (rufe). 3. (în diferite accepţiuni) a spăla, a curăţa. 4. (despre valuri) a se lovi, a se izbi. 5. a fi spălat; a fi udat sau stropit. 6. to ~away a se spăla, a se curăţa; to ~off a se spăla, a fi spălat; to ~ up (fam.) a) a se spăla (pe faţă şi pe mâini spăla vasele. 7. (fam.) a fi plauzibil; that story won't ~ povestea asta nu ţine. 8 . to ~ out a) a ieşi la spălat; b) (sl.) a fi eliminat (ae la un concurs etc.); c) ( si.) a nu putea face faţă (unui antrenament etc.); d) (fig.) a-şi pierde prospeţimea sau frăgezimea. washability ['wo/o'biliti] s. lavabilitate. washable ['wo/obl] adj. l avabil, care se poate spăla. wash-and-wear [iwo/an'wE3r| adj. (despre îmbrăcăminte) care nu trebuie călcat după spălare. washbasin ['wo/.beisn] s. chiuvetă; lighean. wash-board [~bo:d, -boad] s. 1. scândură de spălat rufe. 2. (constr.) plintă, pervaz. 3. făgaş de roţ pe drumuri). 4. (mar.) fargă. wash boiler [~ .boita'] s. cazan în care se fierb rufe le. wash-bottle [~,botl] s. (chim.) pisetă. wash bowl [~ boul] s. 1. vas, lighean. 2. (fot. etc.) chiuvetă. wash cloth [~ kta(:)9] s. 1. cârpă de vase. 2. (amer) prosop el / mănuşă de spălat (corpul, faţa). wash-day [~dei] s. zi de spălat. wash-drawing [~.dro: rj] s. 1. acuarelă. 2. schiţă în culori de apă. washed-out ['wo/t'aut] adj. 1. spălăcit, de orat. 2. (/atu.) palid; fanat. 3. (fain.) epuizat, dărâmat. washed-up ['wo/t'Ap] adj



 . (fam.) 1. terminat, sfârşit, lichidat. 2. eşuat. washer ['wo/or, amer. şi 'wo:/-] s. ( tehn.) 1. spălător; maşină de spălat (fructe etc.). 2. şaibă, garnitură de etanşare. 3. (te ruber. 4. (amer. sl.) speluncă, tavernă. washerwoman [Vo/oiwumon], pl. washerwomen . [-'wimin] s. spălătoreasă. washeteria [iwo/o'tiorb] s. (amer.) 1. spălătorie de rufe cu au toservire. 2. (auto) staţie de spălat cu autoservire. wash-hand basin ['wo/hond ibei sn] s. lighean. wash-hand stand [~ .stasnd] s. v. w a s h s t a n d . wash-house ['wo/haus, amer. şi 'wo:/-J s. spălătorie.



washing ['wo/in, amer. şi 'wo:/in] s. 1. spălare; spălat. 2. rufe pentru spălat. 3. (teh n.) strat subţire, înveliş (turnat informă lichidă). 4. (mine) prepararea minereurilor pe cale umedă. 5. pl. (tehn.) ape de spălare. II. aay. de spălat. washing-day [~dei] s, z i de spălat. washing-machine [~moi/i:n] s. spălător. washing powder [~ (paudor] s. pra f de spălat, detergent. washing stand [~ staend] s. v. w a s h s t a n d. Washingt onian [.wo/in'tountan, amer. şi iwo:/in'toni3n] I. adj. din Washington. II. s. loc uitor din Washington. washing-up ['wo/irj'Ap, <---] s. 1. (austr. mine) spălare (în vederea extracţiei de aur). 2. spălatul vaselor. wash-leather ['wo/iledo'] s. piele (de căprioară) de şters şi de curăţat. wash-out [~aut,'-'-] s.l. (geol.) denudare; eroziune erodare locală. 2. (sl.) eşec, insucces, nereuşită, fiasco. 3. (sl.) ghinionist; ratat. 4. (ec.) marfă (de calitate) necorespunzătoare. wash-pot [~pot] s. 1. vas de spălat. 2. (tehn.) baie de cositor. washrag [~ra=g] s. spălător de vase. washroom [~ru(:)m] s. (amer.) toaletă; spălător. washstand [~sta2nd] s. lavoar, lavabou, spălător. wash-tub [ ~tAb] s. ciubăr. wash-up [~Ap] s. 1. spălare. 2. spălător; baie. wash water [~ tWo:tor] s. apă de canal, apă menajeră. washwoman ['wo/iwumanl.pl. washwomen [-iwimin] s. spălătore asă. washy ['wo.fi, amer. si 'wo:/i] adj. 1. umed, jilav. 2. (fig.) slab, apos; ~ tea ceai slab. 3. slab, fără putere; (amer.) ~horse cal slab (la lucru). 4. diluat. 5. şters, spălăcit; palid. wasp1 [wosp] s. (entom.) viespe (Vespa vulgaris). wasp2 [wo sp, wa:sp] s. (amer.) protestant de origine anglo-saxonă. wasp bee ['wospbi:] s. ( entom.) specie de viespe fără ac (Nomada). waspie [Vospi] s. centură, burtieră. waspish ['wospi/J adj. 1. (ca) de viespe. 2. irascibil, iritabil, arţăgos, ţâfnos. 3. (despre ta lie) foarte subţire, de viespe. wasp-waisted ['wosprweistid] adj. cu (o) talie de viespe / foarte îngustă l subţire. wassail ['woseil, 'wses-, -sl, amer. 'wosgl, 'waeso l] I. s. (rnv.) ospăţ, chef. II. vb. intr. (rar) a chefui; a se ospăta. wast [wost/orm fl tare; wost forma slabă] (înv.) past de la b e (pers. a 2-a sg.). wastage ['weisti d3] s. 1. uzare, uzaj. 2. scurgere (a ««ui lichid). 3. pierdere a greutăţii prin uscare. 4. deşeuri; rebuturi. waste [weist] I. s. 1. irosire, pierdere..2. ernaciere, ofi liere, vestejire. 3. pustiu, deşert. 4. lături, zoaie. 5. rebut, deşeu. 6. (constr.) m oloz, dărâmături; grohotiş. 7. (fiz. etc.) reziduuri. 8. (hidr.) conductă de deversare. 9. (mine) rostogol; haldă de steril. 10. (poligr.) (hârtie) maculatură. II. vb. A. tr. 1 . a pierde, a irosi (timpul etc.); a toca, arisipi (averea). 2. a lăsa nefolosit ( talentul etc.). 3. a distruge, a ruina, a dobori. 4. a folosi prost sau greşit. 5. (fam.) a înfrânge; a cotonogi. B.. refl. (sport) a pierde din greutate (prin antren ament). C. intr. 1. a se pierde; a se irosi. 2. a se micşora; a slăbi; a fi pe sfârşite. 3. (sport) a pierde din greutate (prin antrenament). III. adj. 1. nefolosit, ir osit. 2. sterp, arid; nelocuit. 3. rezidual. wastebasket ['weisţ.txnskit] s. (amer .) v. w a s t e - p a p e r b a s k e t . waste book [~ buk) s. maculator, terfe log. wasteful ['weistful] adj. risipitor; cheltuitor; nechibzuit, neraţional. wast efully ['weistfuli, -fsli) adv. fără economie, cheltuind în dreapta şi în stânga. waste gas ['weist ga;s] s. (chim.) gaz ars / rezidual. waste heat [~ hi:t] s. căldură reziduală / pierdută. wasteland fweisttend] s. 1. ţelină, pârloagă, teren sterp sau necultivat. 2. ( fig.) (perioadă de) marasm sau stagnare; pustiu existenţial. wastepaper basket [weis t'peipo. ba:skit,'-'--.--] s. coş de hârtii. waste-pipe [~paip] s. (tehn.) ţeava de sc urgere; conductă de ape uzate. waste product [~ .prodAkt] s. deşeu. waster ['weistor ] s. 1. mână-spartă, cheltuitor, risipitor; pierde-vară. 2. (tehn.) rebut, brac, deşeu. 3. (sl.) individ fără valoare. 4. (corn.) articol cu defect sau de proastă calitate. was te recovery ['weist ri.kAvori] s. recuperare a deşeurilor. wastrel f'weistrsl] s. v. w a S t e r (2,3). wat [wot] s. (înv.) lepurilă, iepure. watch1 [wot/] s. ceas (a *e mana, de buzunar). watch2 I. s. 1. pază; supraveghere; pândă; atenţie; to be on / upo n the ~ a) a fi de pază; a fi la post; b) a fi atent, a fi cu ochii în patru. 2. str ajă; santinelă. 3. (mar.) cart. II. vb. A. intr. 1. a fi atent; a supraveghea; a pândi ; a veghea. 2. a fi treaz / deştept. 3. a fi de strajă. B. tr. 1. a urmări, a nu pierd



 e din ochi, a fi atent la. 2. a aştepta (ocazia). 3. a păzi (vite etc.). watchband [ 'wot/baînd] s. curea de ceas. watch bill ['wot/ bil] s. (mar.) rol de cart. watch bow [~ bou] s. toarta ceasornicului. watch box [~ boks] s. gheretă. watch buoy [~ boi] s. (niar.) geamandură de veghe. watch-case [~keis] s. cutia ceasului. watch-c hain [~t/ein] s. lanţul ceasului. watch committee [~ koriniti] s. comitet care sup raveghează menţinerea ordinei şi curăţeniei într-o comună. watchdog [~dog] s. 1. câine de p supraveghetor, controlor. watcher ['wot/or] s. 1. paznic, supraveghetor. 2. obs ervator; expert. 3. (amer.) persoană însărcinată cu supravegherea scrutinelor. watcher-i n ['wot/sr'in] s. persoană care asistă la o emisiune televizată.



 1029 water monkey



water-drinker [~rdrinkor] ş. băutor de apă, antialcoolic. watchet ['wot/it] adj. (înv.) albastru; albastru-dcschis. water drop [~ drop] s. 1. strop / picătură de apă. 2. (poe tic) lacrimă. watch fire ['wot/ .fabrj s. foc de bivuac; foc de semnalizare. water ed ['wo:tad, amer. şi Vot-] adj. 1. (text.) glasat; de moar. 2. diluat, subţiat cu w atchful ['wot/ful] adj. 1. vigilent. 2. atent. apă. watchfulness [-nis] s. 1. vigi lenţă. 2. atenţie. water engine ['wo:tor Tend3in] s. 1- maşină hidraulică. 2. pompă de ince u. watch-glass ['wotJglu:s] s. 1. sticlă/ geam de ceasornic. 2. (mar.) nisiparniţă, cl epsidră (pentru măsurat timpul unei gărzi). waterer ['wo:t3r3r] 1. sacagiu, apar. 2. a dăpătoare. waterfall ['wo:tofo:l[ s. 1. cascadă, cădere de apă. 2. (fig.) torent; avalanşă, lţime watch-guard [~ga:d] s. lanţ de ceas. de. 3. coafură în cascadă. watch house [« haus] . gheretă pentru paznic. water-fast [\vo:t3ifa:st] adj. (despre culori, vopsele) r ezistent la apă, care nu iese la watching ['wot/in] s. 1. pază; atenţie. 2. (stare de) veghe. spălat. watch-key ['wot/ki:] s. cheie pentru ceasornic. water fennel ['wo: to ifensll s. (bot.) mărăraş (Oenanthe phellandrium). watchless ['wotflis] adj. neaten t, nevigilent. water fight [~ fait] s. (înv.) luptă pe mare. watch light [~ lait] s. veioză, lampă de noapte. r water figwort [~ ifigwa:t] s. (bot.) buberic, iarbă-neagră ( Scrofularia nodosa). watch-maker [~-meik9 ] s. ceasornicar. water-finder [~tfain dor] s. descoperitor de izvoare. watchman ['wot/man], pl. watchmen [-man, -men] s. 1. paznic; paznic de noapte. water-flag [~ fleeg] s. (bot.) stânjenel-galben, s tânjenel-de-baltă (iris pseudacorus). 2. santinelă. water flea [~ fii:] s. (entom.) pu rice-de-baltă (Daphnia pulex). watch-night ['wot/nait] s. (bis.) ultima noapte a a nului. water flood [~flAd]I. s. inundatie.II.vb.tr. (tehn.) a inunda (o sonda pe ntru a provoca watch oil [~ oil] s. ulei pentru ceasornice. ieşirea ţiţeiului). watchout ['wotjaut] s. vigilenţă, veghe. water-flowing ['wo:t3iflouirj] adj. (rar) curgător . watch-pocket [~pokit] s. buzunar pentru ceas. waterfowler ['wo:t3.faubr] s. vânăto r de păsări de baltă. watchtower [~itau3r] s. foişor. waterfowling ['-ifaulirj] s. vânătoar de păsări de apă. watchword ['wot/w3:d] s. 1. parolă. 2. lozincă. water fly [~ flai] s. ( entom.) orice fluture care trăieşte pe lângă apă sau pe apă. water ['wo:tor, amer. şi Vota1 I. s. 1. apă; (fam.) ~ bewitched băutură cu puţină apă. waterfowl [~faiil] s. pasăre de apă (mai ales pl.) apă minerală; to take the ~s a face o cură de ape minerale. 3. (adesea pl.) mare; ape; in Norwegian ~s în apele Norvegiei; by land and by ~ pe uscat şi (pe ) waterfront [~frAnt] s. ţărm, mal, coastă. apă; on the ~ a) pe mare; b) pe vas; (amer.) at the ~'s edge la hotarele S.U.A.. 4. maree. water gage [~ geid3l s.v. w a t e r g a u g e . 5. transpiraţie, năduşeală, apă. 6. lacrimi. II. adj. de apă. III. vb. A. tr 1. a uda; a umezi; water gall [~ go:l] s. 1. cavitate creată de ape prin eroziune . 2. al doilea curcubeu. a stropi. 2. a lua apă la. 3. (tex/.) a marmora (mătasea). 4. (adesea to ~ down) a subţia water-gas [~'gass] s. (chim.) gaz de apă. (un lichid) . 5. (fig.) to ~down a dilua, a slăbi forţa (unei iniţiative, acţiuni etc.), a atenua. w ater gap [~gaep] s. (amer.) defileu. B. intr. 1. (despre ochi etc.) a se umezi; his mouth ~s for îi lasă gura apă după. 2. (mar.) water-gate [~geit[ s. zăgaz, ecluză. a fa e apă; a lua apă. 3. (rar) a face (o) cură de ape minerale. water-gauge [~gcid3] s. ap ometru. water-glass [~glo:s] s. 1. silicat de natriu. 2. indicator de nivel, sti clă de nivel. water-absorbing ['woitarobisoibin] adj. higroseopic. water god [~ go d] s. (mitol.) zeitate a apelor. waterage ['wo:t3rid3, amer. şi Voto-] s. 1. trans port pe apă. 2. (mar.) navlu. water gross [~ grous] s. v. w a t e r c r e s s . wa ter anchor ['wo:t3r 'a3rjkor] s. (mar.) ancoră plutitoare. water gruel [~ gruol] ş. terci cu apă. water ash [~ as/] s. (bot.) specie de frasin-de-apă american (Fraxinus caroliniana). water-hammer [~ih^ni3r] s. (tehn.) berbec hidraulic; lovitură de be rbec. water baby ['wo:tg rbeibi] s. copil învăţat să înoate de la o vârstă foarte fragedă. head [~ hed] s. (hidr.) presiune hidrostatică, water bag [~ ba;g] s. (tehn.) came ră de fierbere. water header [~ ihedor] s. (hidr.) colector de apă, bazin hidraulic. water basin [~ ibesin] s. 1. bazin de apă. 2. lighean. water-bearing [rwo:t3ib£3rir j] adj. (geol.) acvifer. water heater [~ -hi:t3r] s. fierbător, boiler, încălzitor de apă. water hemlock [~»hembk] s. (bot.) cucută-dc-apă (Cicuta virosa). waterbed [~bed] s. saltea de cauciuc umplută cu apă (pentru bolnavi). waterhen [~hen[ s. (omit.) găinuşă-debaltă (Gallinula chloropus). Water-Bearer [~ibe3r3r] s. (astron.) Vărsătorul (constelaţi



 e şi semn al zodiacului). waterhole [~houl] s. 1. (mine) gaură de mină plină cu apă. 2. (m ai ales austr.) smârc, waterbird [~bo:d] ş. pasăre de apa / acvatică. r baltă. 3. ochi de apă. 4. puţ. 5. copcă. water-blister [~.blisto ] s. (med.) flictenă, veziculă. water-borne [~ bo:n] adj. 1. (despre mărfuri) transportat pe apă. 2. (despre boli) transmis wat er-ice [~ais] s. îngheţată de fructe. prin apă. water indicator [~ iindikeitor] s. indic ator de nivel. watering place ['wo;t3rirj plcis] s. 1. staţiune cu ape minerale. 2 . staţiune balneară. water bosh [~ bo/] s. (tehn.) închizător hidraulic. 3. sursă de apă. w ter-bottle [-*• botl] s. 1. carafă. 2. bidon. 3. (hidr.) batometru. waterboy [~ boi] s. 1. (amer.) sacagiu. 2. (amer. sl.) linguşitor, trepăduş. wateriness ['wo:terinis, amer. şi 'wotsr-J s. caracter apos; umiditate. watering-can ['woit^rirjkasn] s. st ropitoare. water brake [~ breik] s. (tehn.) frână hidraulică. watering-cart [~ka:t] s. v. w a t e r c a r t . water break [~ breik] s. (rar) val mic, undă. watering-plac e [~pleis] s. 1. adăpătoare. 2. (mar.) loc unde corăbiile încarcă apă. waterbuck [\vo:tobAk s. (zool.) antilopă africană (Kobus spj. 3. staţiune balneară. water bucket [~ -bAkit] s. găleată. watering plant [~ pla:nt[ s. (hidr.) aspersor. water-butt [~bAt] s. 1. b utoi pentru apa de ploaie. 2. cisternă. watering pot [~ pot[ s.v. w a t e r i n g - c a n . water can [~ ksen] s. 1. stropitoare. 2. cană de apă (de tablă). watering tr ough [~ tro(:)f] s. adăpătoare. water-cannon [~-ka?non] s. tun de apă. water-jacket [' wo:toid3skit, amer. şi 'wot-] s. (tehn.) cămaşă / manta de apă. water carriage [~ ika?rid3 ] s. transport pe apă. 1 water joint [~ dAoint] s. (tehn.) articulaţie impermeabilă. w ater-carrier [-pksenb "] s. 1. sacagiu, apar. 2. the Water-carrier (astron.) Vărsăto rul (constelaţie şi semn al zodiacului). waterless ['wo: talis] adj. sec, fără apă. waterlevel ['wo:to-levl[ s. 1. nivel hidraulic, nivelul apei. 2. (tehn.) nivelă (cu apă), watercart [~ka:t] s. cisternă pentru stropitul străzilor, autocisternă, autostropitoa re. cumpănă. 3. (coustr.) boloboc. water cement [~ siimcnt] s. ciment hidraulic. 1 w ater-lily [~.lili] s. (bot.) nufăr (Nymphaea sp; Nuphar sp.). water chamber [~ it/ eimbs "] s. 1. (tehn.) cameră hidraulică. 2. (au/o) cameră de apă, 3. (hidr.) cameră de ec hilibru. 4. (tehn.) cămaşă de apă (la agregate). water lime [~ laim] s. var hidraulic. r water chinquapin [ wo:t3i t/inkopin] s. (amer., bot.) specie de lotus american (Nelumbo water-line [~lain] s. 1. conductă de apă. 2. (mar.) linie de plutire / apă. w aterlocked ['wo:t3bkt] adj. (despre o ţară, o regiune etc.) înconjurat de apă; insular. lutea). waterlogged [~bgd] adj. 1. (agr.) (despre un teren etc.) îmbibat cu apă; mlăştin os, water-chute [~/u:t] s. cădere de apă. mocirlos. 2. (mar.) umplut cu apă. water-clo ck [~kbk] s. orologiu de apă. water-main [~mein] s. conductă principală de apă. water-cl oset [~kbzit] s. closet cu apă, W.C. waterman [rwo:tomon], pl. watermen [-man, -me n] s. 1. luntraş; şlepar. 2. vâslaş, watercolour [-ikAb1"] s. acuarelă. lopatar. watercolo urist [~ikAbrist] s. acuarelist. watermanship [-/ip] s. îndemânare de a vâsli. water c onduit [~ -kondit] ş. conductă de apă, apeduct. watermark [rwo:toino:k] I. s. 1. semn indicator al nivelului apei; geamandură; (fig.) water column [~ -kobrn] s. coloană d e apă. 1 water-cooler ['wotaikuib "] s. instalaţie pentru răcirea apei; recipient cu a pă la gheaţă, high ~culme a desăvârşirii. 2. filigran (în hârtie). 3. (text.) pată de apă. r. navale) scară de pescaj. II. vb. tr. a filigrana (hârtia). water-cooler life [~ i laif] s. viaţă funcţionărească cu tendinţă de chiul. watermarking ['wo:t3tma:kinj s. (ind. ei) filigranare. water-cooling [~ ikurlirjJ adj. (tehn.) răcire cu apă; răcire a apei. watermeadow [~iinedou] s. câmpie .inundabilă, luncă. watercourse [- ko:s. -koos] s. 1 . curs de apă; fluviu; râu. 2. canal pentru scurgerea water-melon [~imebn] s. (bot.) pepene-verde, harbuz, lubeniţă (Citrullus vulgaris). apelor. water meter [~ imi:t3r ] s. (metrologie) apometru. water craft [~ kra:ft] s. (mar.) ambarcaţiune; ambarcaţi uni. water crane ['wo:to krein] s. (ferov.) coloană hidraulică. water-mill [-mil] s. moară de apă. water-mole [~mouI] s. (austr. zool.) ornitorinc (Ornitlwrynchus anati nus). watercress [~kres] s. (bot,) năsturel, bobâlnic, creson, cardamă (de izvoare) (N asturtium officinale). water monitor 1~ tmonitor] s. (tehn.) controlor al activi tăţii apei. r water-cure [~kjuo ] s. hidroterapie. water monkey [~ inunki] s. carafa de pământ.



 water motor 1030



water motor [~ imoutor] s. (telm.) turbină hidraulică; motor acţionat de apă. wattle 2 1 . s. 1. nuia, vergea, varga. 2. împletitură; gard de nuiele. 3. coajă de salcâm australi an. II. vb. tr. a împleti din nuiele; a confecţiona din nuiele; a îngrădi / a împrejmui wa ter nixy [~ .niksi] s. spirit al apelor; ştimă; naiadă. cu nuiele. water-nymph [~'nimf ,'—] s. 1. v. w a t e r n i x y. 2. v. w a t e r - l i l y . wattle and daub ['wot ] on 'do:b] s. vălătuc. water parsley [~ ,pci:sli] s. (bot.) ţelină (Apium graveolens). wattle bark [~ bci:k] s. coajă de salcâm austrialian. water parting [~ ipa:tin] s. c umpăna apelor. wattled l'wotld] adj. împletit. water pillar [~ ipilor] s. (ferov.) c oloană hidraulică. wattless component ['wotlis kom'pounont] s. (electr.) componentă re activă / water-pipe [~paip] s. conductă de apă. dewattată. •' water plane [~ plein] s. hid roavion. wattmeter ['wot.mi:tor] s. (electr.) watt(o)metru. water plant [~ pla:n t] s. plantă de apă. waul [wo:l] vb. intr. a mieuna, a miorlăi. water plug [~ pUg] s. gură de incendiu, hidrant. wave [weivj I. vb. A. intr. 1. a face valuri, a se ondu la, a se undui. 2. a face semn water poise [~poiz] s. apometru, contor de apă. flu turând mâna; to ~ to smb. a face semn cuiva. B. tr. 1. a undui, a ondula. 2. a fâlfâi. w ater-polo [~[poulou] s. (sport.) polo pe apă. 3. a orna cu linii înlănţuite sau încrucişate 4. a da ape (cu dat.), a moara (o stofă etc.). water-power ['wotoipauor[ s. forţă hid raulică. 5. a mişca agitat, a agita. 6. a da (ceva) de înţeles. II. s. 1. val; undă; talaz . 2. gest, mişcare, water-power engine [~ 'ena^in] s. (telm.) motor hidraulic. sem n (cu mâna). 3. vibraţie, ondulaţie. 4. ondulare, coafare, frizare; electric/ permanen t water-power plant [~ 'plu:nt[ s. centrală hidroelectrică. ~ permanent. waterproof ]'wo:topru:f] I. adj. impermeabil. II. s. manta sau haină impermeabilă. Wave [weiv] s. membră a corpului de rezervă feminin al Marinei militare a S.U.A. III. vb. tr. a impregna, a impermeabiliza. waved [-d] adj. (despre păr) ondulat, frizat. waterpro ofness [-nis] s. impermeabilitate. — wavelength [VeivlerjO] s. (fiz.) lungime de u ndă. water pump ['wo:to pAmp] s. pompă de apă. wavelengthmanship [-mon/ip] s. (fam.) c apacitate de comunicare, talent de a stabili water rail [~ reil] s. (omit.) cris tei-de-baltă (Rallus aquaticus). relaţii armonioase cu alţii; sociabilitate. water ram [~ raem] s. (telm.) berbec hidraulic; lovitură de apă. wavelength meter ['weivlerjO .muto'] s. (fiz.) undametru. water-rat [~ra3t] s. 1. (zool.) şoarece-de-apă (Arvico la amphibius). 2. haimana (in wavelength switch [~ swit/] s. (tel.) comutator de gamă / de unde. porturi, pe cheiuri). 3. hoţ, borfaş. wavelet ['weivlit] s. val mic. water-rate [~reit] s. taxă pentru consumul apei. wave mechanics ['weiv mi,kamiks] s. pi. (folos, ca sg.) (fiz.) mecanica ondulatorie. water-repellent [~riipelont] adj. hidrofug. wavemeter ['weivimi:tor] s. (fiz.) v. w a v e l e n g t h m e t e r . water resistance [~ ri.zistons] s. (electr.) reostat hidraulic. waver ['we ivor[ I. vb. intr. 1. (between) a şovăi, a ezita, a oscila (între). 2. a tremura. wate r route [~ ru:t] s. drum de apă. 3. (fig.) a fi nehotărât, şovăitor. II. s. 1. persoană car flutură ceva / care face senine. water rug [~ rAg] s. (zool. înv.) pudel. 2. coafor (care face ondulaţii). 3. fier pentru ondulat părul. waterscape [~skeip] s. (artă) 1. marină. 2. peisaj cu apă. waverer ['weivoror[ s. persoană nehotărâtă / şovăielnică. water si:l] s. (tehn.) supapă hidraulică. wave theory ['weiv iBiori] s. teoria ondulaţiilor . watershed [~/ed] s. 1. linie despărţitoare a apelor; cumpăna apelor. 2. bazin de apă. wave wake [~ weik] s. (mor.) val de siaj. 3. (Jig.) cotitură, moment hotărâtor / cruci al. wavy ['weivij adj. 1. de val. 2. zimţuit; striat. 3. cârlionţat, ondulat. 4. sinuo s. water shoot [~ Ju:t] s. urloi, burlan. wavy fracture ['weivi 'fraktf3r] s. (m etal.) ruptură lanielară. water-sick ['wo:tosik[ adj. (agr.) (despre sol) (excesiv) îm bibat cu apă. wax1 [wzeks] I. s. 1. ceară; mineral ~ ceară minerală. 2. cerumen, ceară din urechi. waterside ['wotosaid] s. mal, ţărm, coastă. . 3. placă de patefon sa« de gramofon . II. adj. de ceară. III. vb. tr. 1. a cerni. 2. a înregistra waterside man [~ mam] s. muncitor portuar; barcagiu. la fonograf. watersider ['woto.saido'] s. (auslr. ) muncitor portuar. wax2 vb. intr. A. 1. a creşte, a se mări. 2. (despre Lună) a creşte. 3. a deveni, a se face; to ~ fat a se îngraşă; to ~ angry a se supăra. B. tr. (amer. fa m.) a întrece, a depăşi. water sink [~ sink] s. albie, jgheab. water-skiing [~iskiirj] s. schi acvatic. wax3 s. (sl.) acces de mânie; furie; to be in a ~ a fi apucat de furii; to get into a ~ a turba,a se dezlănţui. water skin [~ skin] s. (entom.) păianj



 en-de-apă (Argyroneta aquatica). wax baby ['waîks rbeibi] s. păpuşă de ceară. waterspout [~ spaut] s. 1. burlan, urloi. 2. trombă de apă. wax cake [~ keik] s. turtă de ceară. water sprayer [~ ,spreior] s. (hidr.) etalier. r wax candle [~ ikamdl] s. lumânare. wat er stage recorder [~ ,steid3 ri'ko:do ] s. (hidr.) limnigraf. wax candler [~ ika ;ndlor] s. cerar. water standards [~,sta:ndodz] s. pi. norme pentru calitatea ap ei. wax cloth [~ klo(:)9] s. muşama. water-standing [~.sta;ndirj] adj. (înv.) plin d e lacrimi. wax doll [~ dol] s. 1. păpuşă de ceară. 2. pl. (bot.) fumăriţă (Fumăria officina water station [~ isteijon] s. staţiune pentru alimentare cu apă, hidrofor; uzină de a pă. waxen ['walks.™] adj. 1. de ceară, ceruit. 2. plastic. 3. (fig.) moale ca ceara. 4 . (despre water stop [~ stop] s. stăvilar, ecluză. water-supply [~so,plai] s. 1. ali mentare cu apă. 2. sistem de distribuire a apelor (într-un ten) (ca) de ceară; ~ pallo r paloare cadaverică. wax-end l'waiksond] s. fir smolit, aţă de cizmărie. oraş etc.). wate r-table [~iteibl] s. 1. rigolă de evacuare, şanţ pentru evacuarea apei. 2. (geol.) pânză w ax-ended [~icndid] adj. smolit. wax figure [~ ,figor] s. figură / figurină de ceară. f reatică, orizontul apelor subterane. 3. (constr.) jgheab de scândură pentru scurgere. waxing [Vasksirj] adj. (despre Lună) în creştere, crescătoare. 4. (mine) oglinda apei. w ax-light ['waskslait] s. lumânare de ceară. watertight ['wo:totait] adj.-l. impermea bil; ermetic. 2. (jig.) deasupra oricărei critici. wax moth [~ mo(:)6] s. (entom.) molie-de-ceară (Galberia). watertightness [-nis] s. impermeabilitate. wax oil [~ oil] s. ţiţei parafinos. water-tower ['wo:to.tau3r] s. 1. castel de apă. 2. (amer.) ap arat de stins focul; extinctor. wax paper [~ 'peipor[ s. hârtie cerată. water tube [ ~ tju:b] s. (tehn.) 1. conductă de apă. 2. ţeava fierbătoare. wax plant [~ pla:nt] s. (b ol.) ceară (Hoya). water violet [~ ivaiolit] s. (bot.) crin-de-apă (Hottonia palustr is). wax-red [~red] adj. de culoarea cerci roşii. water-vole [~voul] s. v. w a t e r - r a t. waxwork [~wo:k] s. 1. modelaj de ceară sau de plastilină. 2. figurină de c eară; mulaj. water-wag(g)on [~iwa?gon] s. (amer.) v. w a t e r c a r t; to be on t he ~ a se abţine 3. pl. panopticum. de la consumarea băuturilor spirtoase. waxy1 ]'w a:ksi] adj. 1. (ca) de ceară; ca ceara. 2. ceruit. 3. plastic. 4. (fam.) spilcuit, water wagtail [~iwsegteil] s. (omit.) codobatură (Motacilla lugubris). fercheş, ele gant, gătit. waterward(s) ]'wo:towo:d(z)] aaV. în direcţia apei. waxy2 adj. (sl.) furi os, arţăgos; to be / to get ~ a-1 apuca pandaliile, a-i s'ări muştarul. waterway ]'wo:to wei, amer. si 'wot-] s. 1. drum de apă; canal navigabil. 2. jilip, jgheab. way1 [w ei] adv. (pop.) departe; încolo; ~ above mai sus; ~ ahead mai înainte; ~ back waterw eed [Vo:t3Wi:d] s. (bot.) ciuma-apelor (Anacharis canadensis). mai în urmă; ~ back i n the nineties încă în anii 1890—1900; ~ down south departe în water-wheel [~hwi:l, amer. si 'wot-] s. 1. (hidr.) roată hidraulică. 2. (agr.) roată de sud; ~ up departe în nord. grădinărie. way2 s. 1. cale, drum (şi fig.); cărare (şi fig.), potecă; to ask the / one's ~ a întreba water willow [~ .wilou] s. (bot.) zălog (Salix cinerea). care este drumul (spre un punct)', by the ~ a) apropo; printre altele; b) pe / în drum; by water wi tch [~ wit/] s. 1. undină, geniu al apelor; ştimă. 2. (amer.) persoană care ~ of a) pe l a, prin, via; b) pentru, în scopul (cu gen.); c) în chip de; d) gata de; pe cale pre tinde că poate descoperi izvoare subterane cu ajutorul unei baghete magice. să; well on one's ~ care a mers departe (şi fig.); under ~ a) în mers; b) în desfăşurare; waterwor ks [~wo:ks, amer. si 'wot-] s. sg. sipl. 1. castel de apă. 2. instalaţii hidraulice. to work one's ~ through college a-şi plăti singur taxele şcolare (muncind); to make 3 . (/ani.) ochi; to turn on the ~ a plânge. 4. picturi în culori de apă. one's ~ a-şi fac e / a-şi croi drum; to take one's ~ to a se îndrepta spre; to put smb. out watery [' wo:tori, amer. şi 'wot-] adj. 1. apos, de apă; fluid; lichid. 2. (fig.) apos, fără of th e ~ a) a da pe cineva la o parte din drum; b) a înlătura pe cineva; c) a da cuiva de lucru; to come / to fall in smb.'s ~ â ieşi în calea cuiva. 2. stradă, drum; across / o ver conţinut, fără gust. 3. umed, ud. 4. marin, al mării, de mare. the ~peste drum, de / pe partea cealaltă a străzii. 3. (fig.) cale, drum, mers, curs. 4. direcţie, water ye ar ['wo:tor jo:, -jio, amer şi 'wot] s. an hidrologic. parte, sens. 5. cale, dista nţă, drum; a long / great ~ off la o mare depărtare. 6. cale, watt [wot] s. (electr.) watt. deschidere, deschizătură, orificiu. 7. cale liberă, spaţiu, loc. 8. mers înainte. 9. fel, chip, wattage ]'wotid3] s. (electr.) putere activă (exprimată în waţi). mod, manie ră; some ~ or other într-un fel sau altul, cumva; his ~ of reading felul lui de watt -hour ['wot, auor] s. (electr.) wattoră. a citi; that's the ~ I feel about him ast a cred eu despre el; in this ~ astfel, în felul acesta. wattle1 t'wotl] s. cioc, băr buţă, barbişon, moţul curcanului.



 1031 weather



10. fel (de a fi); manieră; it is not his ~ nu-i stă în obicei. 11. datină; obicei. 12. cale, ieşire; this is the only ~out asta e singura ieşire / scăpare. 13. privinţă, punct d e vedere; in every ~în toate privinţele, din toate punctele de vedere: in one ~într-o privinţă. 14. stare (a sănătăţii); in a bad ~ în stare proastă; in the family ~însărcinată. u, sfera (de activitate). 16. (fam.) regiune; rază; preajmă; somewhere Bucharest ~ p e undeva prin preajma Bucurestiului. 17. (drum) braţ (al unei intersecţii rutiere). 18. (telul.) canal, canclură. 19. (text.) traseu de comandă. way-beaten ['weiibi:tn] adj. obosit de drum. way-bill [~bil] s. 1. listă de călători (transportaţi). 2. listă de colete (transjx>rtate), fraht, borderou de expediţie; scrisoare de trăsură. 3. etichetă (pe bagaje). waybread [~bred] s. (bot.) pătlagină (Plantago major). wayfare [~f£3r] vb . iittr. (înv.) a merge / a călători pe jos. wayfarer Hfeara1"] s. drumeţ, călător. wayfari g [~if£3rin] I. adj. care călătoreşte (pe jos). II. ş. călătorie (pe jos), drumeţie. wayfar ree [~ tri:] s. (bot.) dârmoz (Viburnum lantana). waygoer [~ igoua1"] s. hoinar, v agabond. waylay [wei'lei], past şi part. trec. waylaid [wei'Ieid] vb. tr. 1. a abo rda (pe cineva). 2. a atrage (într-o cursă), a întinde o cursă (cuiva); to be waylaid a cădea în cursă. waylayer [wei'le/V] s. 1. persoană care întinde curse (cuiva); pânditor. 2. persoană plictisitoare, pisălog. waylaying [wei'leiirj] s. cursă. wayleave [wei'li:v] (jur.) drept de trecere (printr-un teritoriu străin); drept de survol. wayless ['w eilis] adj. (despre o regiune etc.) fără drumuri; nebătătorit. waymaker ['weiimeiks1"] s . (fig.) deschizător de drumuri, pionier. way mark [~ ma:k] s. stâlp indicator (al d rumului). way-out ['wei'aut] adj. (si.) 1. grozav, extraordinar. 2. drogat, desp rins de realitate (prm drogare). 3. excentric; ciudat. wayside [~said] I. s. mar gine de drum. II. adj. de lângă drum; de la marginea drumului. way sliding [~ islaid irj] s. (rar) abatere din drum, deviere. way station [~ istei/an] s. (amer.) staţi e mică, haltă; staţie intermediară. waythorn [~8D:n] s. (bot.) verigariu (Rliamnus catha rtica). way train [~ trein] s. (amer.) tren personal. way-up [~ Vp] adj. (amer. fam.) grozav, straşnic, minunat, pe cinste. wayward ['wciwad] adj. 1. capricios, c u toane, năbădăios. 2. voluntar, refractar, încăpăţânat, îndărătnic; ~imagination imaginaţi rânată. 3. ursuz, posac; răutăcios. waywarden ['wciwo:dn] s. inspector de poduri şi şosele. waywardly ['weiwadli] adv. 1. cu încăpăţânare; cu îndărătnicie. 2. capricios, cu toane. 3. ; răutăcios, cu răutate. waywardness ['weiwadnis] s. 1. încăpăţânare, îndărătnicie. 2. cara ios sau ciudat. 3. răutate; fire ursuză / morocănoasă. waywode ['weiwoud] ş. voievod. wayw odeship [-/ip] s. voievodat. wayworn ['weiwom] adj. obosit de drum, rupt de obos eală. wayzgoose [\veizgu:s] s. sărbătoare anuală a imprimeriilor (de obicei la 24 august ). we [wi: formă tare; wi formă slabă] pron. pers. pi. noi; ~are playing (noi) ne jucăm; « all four went out am plecat tuspatru; ~ and they noi şi ci; ~ Englishmen noi (ăştia) englezii; as ~say după cum se spune; it is ~ who did this noi am făcut asta; here ~a re îată-nc; am sosit.. weak [wi:k] adj. 1. slab; fără forţă, lipsit de putere; insuficient, puţin numeros; ~point punct slab; ~ team echipă slabă; 2. slab, prost, nepriceput; inc apabil. 3. (gram., fon.) slab. 4. slab; nehotărât; lipsit de fermitate. 5. (despre u n argument) slab, neconvingător. weak-brained [Vi:kbreind] adj. tare de cap, slab la minte; slab de înger. weaken l'wiik^n] vb. A. tr. a slăbi, a micşora, a atenua; a a nemia; to ~ a blow a atenua o lovitură; (te/m.) to ~ the mixture a slăbi / a dilua a mestecul (în carburator). B. intr. a slăbi; a pierde puterile, a se anemia; his cour age ~s îi slăbeşte curajul. weak-eyed ['wi:kaid[ adj. cu vederea slabă. weak-handed ['wk k'hasndid] adj. (despre o întreprindere, instituţie etc.) cu personal incomplet. wea k-headed [~'hcdid, '-■--] adj. 1. v. w e a k - b r a i n e d . 2. slab la beţie, car e nu ţine la băutură. 3. supus Ia ameţeli. weak-hearted [~'ha:tid,'-.--] adj. fără curaj, s ab de înger, fricos, laş. weakish ['wi:ki/] adj. (fam.) slăbuţ, cam slab, destul de slab ; fără vlagă. weakishness [-nis] s. (fam.) stare de slăbiciune. weak-kneed ['wi:k'ni:d,' -'-] adj. 1. slab de picioare, cu genunchii slabi. 2. (fam.) slab, fără caracter; ca re se învoieşte uşor. weakling ['wi:klin] s. 1. făptură plăpândă, fiinţă debilă. 2. persoan weak-lunged ['wiikUrjd] adj. cu plămânii slabi. weakly ['wi:kli] I. adj. slab, debil , bolnăvicios, infimi. II. adv. 1. slab, stins, fără putere. 2- nehotărât, fără hotărâre. w ded ['wi.k'maindid, '-■-- ] adj. 1. v. w c a k - b r a i n c d . 2. nehotărât. weak-mi ndedness [-nis] s. 1. slăbiciune a minţii, debilitate mintală. 2. lipsă de hotărâre. nehotă



 şovăială. weakness ['wi:knis] s. 1. (stare de) slăbiciune, debilitate, neputinţă; infirmit te. 2. moliciune. 3. slăbiciune; nctrăinieie; şubrezenie; the ~ of his argumentation s lăbiciunea argumentării lui. 4. slăbiciune, înclinaţie; to have a ~ for a avea o slăbiciune pentru. 5. punct slab; this is his ~ acesta e punctul lui slab. 6. slăbiciune, def ect, greşeală; păcat. 7. slăbiciune, neputinţă de a rezista (ispitei etc.). weak-sighted [' i:k'saitid,'-.—] adj. cu vederea slabă. weak sister [~ 'sist3r[ s. (amer. si.) 1. laş. 2. persoană şovăielnică.



weak-spirited [~'spiritid, '-i—] adj. slab de înger, fricos, temător. weal1 [wi:l] s. (înv., lit.) bunăstare, prosperitate, fericire; for the public/ general ~ pentru bin ele public / obştesc; ~ and woe fericire şi nenorocire; for ~ or (for) woe, (ld.) wh ate'er betide of ~ or woe indiferent ce s-ar întâmpla; întâmplă-se ce s-o întâmpla; la bine a rău. weal2 s.v. w a l e 1 (I). weal3 vb. tr. v. w a 1 e1 (II). Weald lwi:ldj s. 1. the ~ regiune deluroasă din sudul Angliei. 2. weald (poetic) ţinut păduros. wealth [welG] s. 1. bogăţie, avere, avuţie; lux. 2. abundenţă, belşug, îndestulare. 3. (înv.) bună prosperitate. wealthy [VelGi] I. adj. bogat, avut; prosper. II. s. the ~ bogătaşii. wean1 [wi:n] vb. tr. 1. a înţărca. 2. (from, of) a dezobişnui, a dezvaţa, a lecui (de); to ~ smb. from his bad habits a dezvăţa pe cineva de deprinderile sale proaste. wean2 s. (scot.) copil(aş). weanling fwimlirj] s. copilaş sau pui de curând înţărcat. weapon ['we an] s. 1. armă; ~s of defence arme defensive. 2. (fig.) armă; mijloc, procedeu; any ~ is good enough for him nu se dă în lături de la nici un mijloc. 3. mijloc de autoapăra re (la animale şi insecte). weaponed [-d] adj. înarmat. weaponless [-lis] adj. fără amic ; neînarmat. weaponry ['wepanri] s. armament, arme. wear1 [wea1"] I. vb. past wore [wD:r], part. trec. worn [wo:n] A. tr. 1. a purta; a fi îmbrăcat cu; to ~ a blouse a purta o bluza; (fa/u.) to ~ the breeches a purta pantaloni, a porunci în casă; (fa m.) to ~ the petticoat a fi sub papuc. 2. a purta (o coroană, bijuterii etc.). 3. a roade, a uza; a freca; a bătători. 4. a istovi, a obosi (peste măsură); she is worn to a shadow nu mai e decât o umbră. 5. to ~ away / down /off/ out a uza (haine etc.); to ~out v. to ~(A, 4). B. iutr. 1. (şi to ~ away /down /off/ out) ase uza, a se po nosi, a sc strica, a se roade; (despre o haină etc.) to ~thin a se subţia. 2. (despr e o haină etc.) a sc purta; to ~ well a) (despre o haină) a se menţine, a nu sc uza re pede; b) (despre cineva) a se ţine bine (pentru vârsta respectivă). 3. (şi to ~ away (mv .) on (despre timp etc.) a trece / a se scurge încet / anevoios; the day wore to a n end ziua trecu încet. 4. to ~ on smb. a irita pe cineva, a călca pe nervii cuiva; (rar despre haine) to ~ to a se potrivi cu (sau cu dat.). II. s. 1. purtare (a u nbrăcăminţii); in ~ care sc poartă; la moda; a dress for spring ~ o rochie de primăvară. 2. brăcăminte; haine; straie, veşminte; men's ~ haine bărbăteşti. 3. durată de purtare (a hain r etc.); there is still much ~ in these shoes pantofii ăştia o să sc poarte încă multă vrem . 4. uzare; uzură; ponosire; to show ~ a sc uza; ~ and tear a) uzură; b) (fig.) uzură; oboseală. wear2 [we3r]i P(ist ■ ' part.trec- wore [WD::, wosr] (mar.) vb. A. tr. a în toarce (nava) * după vânt. B. mtr. (despre nave) a se întoarce după vânt. 3 r wear [wia ] s. v. w e i r. wearable ['wearobl] I. adj. purtabil, care sc poate purta. II. s. articol de îmbrăcăminte. wearability [iweara'biliti] s. 1. durabilitate, rezistenţă (a îmb intei). 2. (tehn.) rezistenţă la uzură. wear and tear ['wear an 'tss1"] s. uzură, degrad are, deteriorare. wearer |'w£3r9r] s. purtător, persoana care poartă (o haină etc.). wea r hardening ['wea -hcr.dnin] s. (metal.) ecruisare. weariedness ['wioridnis] s. plictiseală; oboseală, sfârşeală. weariful [ 'wiariful] adj. obositor; plictisitor; with a ~sigh cu un suspin de plictiseală. weariless fwiarilis] adj. neobosit. wearily [' wiarili] adv. cu un aer obosit; pe un ton plictisit / de dezgust. weariness ['ws srinis] s, 1. oboseală. 2. plictiseală, urât. 3. scârbă, dezgust. wearing ['wsarirj] adj. 1. obositor. 2. de purtat, pentru purtat. II. s, 1. purtare, purtat (al hainelor ). 2. îmbrăcăminte; confecţii. 3. (mar.) stringher lateral. wearing apparel [~ a.paeral] s. îmbrăcăminte; confecţii. wearing gown [~ gaun] s. haină obişnuită / de purtat. wearisom 'wiarisam] adj. l.-obositor. 2. plicticos, plictisitor, monoton. wearisomely [-l i] adv. plictisitor. wearîsomeness [-nis] s. caracter plictisitor (al unei convers aţii etc.). weary ['wisri] I. adj. 1. obosit; plictisit; dezgustat; I am ~ of it m -am săturat (de asta /de toate astea), mi-e lehamite; sunt sătul; not to be ~ in doi ng smth. a nu obosi făcând ceva, a stărui / a persevera în a face ceva; to grow ~ of smt h. a se sătura / a sc dezgusta de ceva. 2. plictisitor; obositor; a~day o zi obosi toare. II. vb. A. tr. 1. a obosi, a plictisi, a inoportuna. 2. to ~ out a istovi



 , a extenua; to be wearied out of patience a-şi pierde răbdarea. B. intr. 1. a obosi ; (of) a se sătura de; a se plictisi (de). 2. to ~ for a dori cu înfocare. weary-hea rted [~'hu:tid,'-.---] adj. cu inima obosită. wearying ['wiariirjj adj- plictisito r, obositor. weasand ['wi(:)zand, -znd] s. (îav.) gâtlej. weasel ['wi:zl] s. 1. (zoo l.) ncvăstuică (Mustela nivalis); (fig.) to catch a ~ asleep a surprinde o persoană vi gilentă într-un moment de neatenţie; a fura ouăle de sub cloşcă. 2. (amer. fam.) gură-rea, soană care vorbeşte urât / blasfemator, 3. (amer. fam.) (agent) informator. weasel-fac ed [~fcist] adj. cu faţa slabă şi ascuţită. weasel word [~ wa:d] s. (amer.) cuvânt ambiguu trecurat într-un text; şopârlă. weather ['wetJor] I. s. 1. vreme, timp, stare atmosferică; fine ~ vreme frumoasă; queen's ~ vreme senină / frumoasa; what's the ~ like? cum e timpul?; above the ~ a) (despre avioane etc.) foarte sus; mult deasupra norilor; b) (fam.) înzdrăvenit, care şi-a revenit; (fam.) under the ~a) bolnav, indispus, care nu sc simte bine; b) în pană (de bani); c) ameţit (de băutură). 2. schimbare a vremii; vr emuire. 3. (adesea pi.) schimbare (a vieţii, soartei etc.).



 weatherbeaten 1032



4. vreme urâtă; furtună. 5. umezeală şi frig. 6. (mar.) bordul în vânt. II. vb. A. tr. 1. a ra, a aerisi; a usca în aer. 2. a altera (prin influenţe climatice). 3. (mar.) a dub la (»n cap). B. intr. 1. a se uza. 2. a se schimba datorită influenţelor climatice. we atherbeaten ['weoo.bktn] adj. 1. oţelit, călit; încercat, cu experienţă. 2. bătut de vântur de furtuni. 3. bronzat / ars de soare. 4. uzat, degradat; deteriorat de vreme; dărăpănat, extenuat, epuizat; v. şi w e a t h e r - b i 11 e n. weather-bitten [~ibitn] adj. ros / stricat / deteriorat de vreme / intemperii. weather-blown [~bloun] ad j. v. w e a t h e r - b e a t e n . weather-board [~bo:d, -boad] s. 1. («wr.) copa stie. 2. şindrilă, draniţă, şiţă. weatherbound [~baund] adj. (mar.) reţinut/imobilizat/împi de vreme rea. weather box [~ boks] s. higroscop. weather bureau [~ bjusirou] s. institut sau serviciu meteorologic. weather-chart [~tja:t].s. diagramă sinoptică a s tării timpului; hartă meteo-sinoptică; buletin meteorologic. weather clew [~ klu;] s. direcţia vântului. weathercock [~kok] s. 1. sfârlează de vânt; giruetă, anemoscop. 2. (fig. persoană inconstantă / schimbătoare. weather conditions [~ konidijanz] s. pl. condiţii meteorologice; condiţii atmosferice; stare a timpului. weather contact [~ ikohta^k t] s. (electr.) scurt-circuit (între conductori aerieni) datorat intemperiilor. we ather cross [~ kro(:)s] s.v. w e a t h e r c o n t a c t . weather deck [~ dek] s. (mar.) punte descoperită. weather door [~ do:r, -doar] s. (mine) uşă de ventilaţie. w eather-eye [Veoorai] s. (fam.) to keep one's ~ open / awake a fi cu ochii în patru . weather forecast ['weâo ,fo:ka:st] s. buletin meteorologic, timpul probabil. wea ther-gauge [~geid3l s. 1. barometru. 2. (mar.) avantajul vântului; to get the ~ a avea / a câştiga avantajul vântului. weather-glass [~gla:s] s. barometru (cu cadran). weather helm [~ helm] s. (mar.) încercare de a aduce nava sub vânt. weathering ['wef orirj] s. 1. alterare, degradare, dezagregare (a rocilor); eroziune. 2. (constr. ) ciubuc la rama de jos a ferestrei. 3. ruginire. weather leech ['wedo li:t/] s. (mar.) lof, partea dinspre vânt (a vasului). weatherliness ['wedolinisj s. (mar.) lipsă de stabilitate la drum, ambardaj, ambardee. weather lore ['wedo Io:1", -loo r] s. cunoaştere a semnelor care prevestesc timpul. weatherly ['wecteli] aay. (mar ., despre un vas) lipsit de stabilitate. weatherman ['wedaman], pl. weathermen [ -man] s. meteorolog. weather-map [~mrep] s. v. w e a t h e r c h a r t . weather most [VecSomoust] adj. cel mai expus la vânt. weather moulding ['weda .mouldin] s. (constr.) zolbanc, streaşină. weather parts [~ pa:ts] s. pl. (;«ar.) părţi exterioare (al e unei nave). weatherproof ['wedsprmf] aay. 1. (despre îmbrăcăminte) impermeabil; rezi stent la intemperii. 2. călit, rezistent. weather prophet f'wecte iprofit] s. (fam .) prevestitor al vremii. weather report [~ ri.po:t] s. buletin meteorologic. we ather-service [~.s9:vis] s. serviciu meteorologic. weather shack [~ Jak] s. cabi nă meteorologică. weather-ship ['weâa/ip] s. navă-staţie meteorologică. weather side [~ sai ] s. parte (a unei case, păduri etc.) expusă vântului. weather-stained [~steind] adj. decolorat (de agenţi atmosferici). weather-station Hsteijan] s. staţie meteorologică. weather strip [~ strip] s. cârlig de vânt; garnitură de etanşarc (pentru uşi, ferestre etc .) împotriva vântului. weather symbols [~ .simtolz] s. pl. semne meteorologice conve nţionale. weather-tight [~tait] aay. v. w e a t h e r p r o o f . weather travel [ ~ itra;vl] s. oscilaţii ale stării atmosferice, fluctuaţia vremii. weather-vane [-vein ] s. giruetă. weather-wise [~waiz] adj. priceput la prevestirea vremii, cunoscător a l timpului / vremii. weather-worn [~wo:n[ adj. bătut de furtuni; ros de intemperii . weave [wi:v] I. past wove [wouv], part. tree, woven ['wouvan] vb. A. tr. 1. a ţe se. 2. a împleti. 3. (y7g.) a ţese, a urzi (intrigi). B. refl. (înv.) to ~ oneself int o a se amesteca în, a se băga în, a se vârî în. C. intr. 1. a fi ţesător; a lucra la război 2. a se strecura (printr-o mulţime etc.); the road ~s through the valleys drumul şe rpuieşte printre văi. II. s. 1. ţesătură; ţesut. 2. (fiz.) vibraţie, oscilaţie. weaver [rwî . ţesător; ~ of rhymes poet. weaver-bird [~ba:d] s. (omit.) pasărea-ţesătoare (fam. Plocei dae). weaver finch [~ fintf] s. v. w e a v e r - b i r d . weaver's knot ]'wi:va z 'not] s. 1. nodul ţesătorului. 2. (war.) nod de scotă. weaving ['wivi:rj] s. ţesut, ţese re. weaving mill [~ mil] s. (text.) ţesătorie. weazen(ed) ]'wi:zn(d)] aay'. v. w i z e n (e d). web [web] I. s. 1. ţesătură, ţesut; ~ of lies ţesătură de minciuni; spider's ~ e păianjen. 2. membrană, pieliţă (la palmipede, lilieci ele); membrană palmară. 3. (anat.)



 ut conjunctiv; sclerotica, albul ochiului. 4. giruetă de pene. 5. (poligr.) bandă de hârtie; hârtie folosită la rotativă (pentru tipărirea ziarelor). 6. (tehn.) disc (al roli i); pânză (de ferăstrău); tăişul fierului (de plug).!, (constr.) inimă de grindă. 8. (fig.) păienjeniş. 9. (infor.) reţea, web. II. vb. A. tr. 1. a înfăşură, a cuprinde. 2. a ademeni prinde în capcană. B. intr. a constitui o ţesătură; a forma o reţea. , webbed [-d] aay. pa mat; membranat, cu membrană. webber ['webDr[ s. ţesător.



webbing ['webirj] s. şiret, şnur, bandă, cordon, chingă. webby ['webi] aay. v. w e b b e d. web eye ['web ai] s. (med.) albeaţă (a ochiului), leucom, cataractă, perdea. webfo oted [~


 . pl. veşmânt de doliu (al unei văduve). weedy ]'wi:di] adj. năpădit de buruieni, plin de buruieni. week1 [wi:k] s. săptămână; the days of the ~ zilele săptămânii; in a ~ peste o să ice a ~ de două ori pe săptămână; this day ~ a) de azi într-o săptămână; b) acum o săptămân ri (a fost) o săptămână; tomorrow ~ de mâine într-o săptămână; (pop.) to knock smb. into th of next ~a) a da cuiva o lovitură decisivă; b) a uimi pe cineva; ~ in ~ out săptămâni în şi he came back Saturday ~ sâmbătă a fost sau



 1033 well 2



va fi o săptămână de când a venit înapoi; a ~ ago (today) acum o săptămână; (fam.) a --of S eks a) şapte săptămâni; b) o veşnicie; a ~ from now de azi într-o săptămână. week2 s. colţ; the mouth colţurile gurii. weekday l'wirkdei] s. zi de lucru. weekdays [-z] adv. în zilele de lucru. weekday service E'wi:kdei isavi:s] s. serviciu săptămânal. weekend [' wi:k'end,'—] I. s. sfârşit de săptămână. II. vb. in/r. a petrece (undeva) sfârşitul de săpt r [-3r, -'--] ş, excursionist de sfârşit de săptămână. weekend ticket f'wi:kend 'tikit] s. rov.) bilet valabil de sâmbătă până luni. weekend trip [~ trip] s. excursie care începe vin ri sau sâmbătă şi se termină luni sau marţi; excursie făcută la sfârşit de săptămână. weekl j. săptămânal; hebdomadar. II. adv. săptămânal, în fiecare săptămână; twice ~ de două ori p revistă săptămânală, hebdomadar, săptămânal. weekly paper [~ 'peipa'] s. ziar săptămânal. w vb. tr. (poetic) 1. a gândi, a socoti, a presupune. 2. a spera, a nădăjdui. weeny [rwi :ni] adj. (fam.) mititel, micuţ. weep [wi:p], past si part. trec. wept [wept] vb. A. intr, a plânge, a vărsa lacrimi; to ~ for joy a plânge de bucurie; that's nothing t o ~ over / about a) nu e un motiv pentru a plânge; b) (ironic) cu atât mai bine; to ~ for one's lost youth a-şi plânge tinereţea pierdută; to ~ bitterly a plânge amar. B. tr. a vărsa (lacrimi); to ~ away the time a-şi trece vremea plângând, a plânge întruna. C. rej . to ~ oneself to sleep a adormi plângând /în lacrimi. weepable ['wi:pabl] adj. (înv.) d e plâns, de jelit. weeper ['wi:par] ş. 1. bocitor. 2. (înv.) crep de doliu (la pălărie). 3 . văl de doliu. 4. (pl.) manşete albe (ale văduvei). 5. (si.) producţie artistică lacrimog enă. weeping ['wi:pirj] I. s. plâns(ct), tânguire, lacrimi; bocet. II. adj. plângător, plân ios. weeping birch [~ 'bs:t/] s. (bot.) mesteacăn-plângător (Betuia pendula tristis). Weeping Cross [~ 'kn>(:)s] s. (ist.) troiţă la care se roagă cei pocăiţi; to come home by ~ a se căi, a se pocăi, a regreta o faptă/purtarea etc.; a se întoarce pocăit. weeping ecz ema [~ 'eksima] s. (med.) eczemă umedă. weeping rock [~ 'rok] s. stalactită. weeping w illow [~ .wilou] s. (bot.) salcie-pletoasă, salcie-plângătoare (Salix babylonica). wee ps [wi:ps] s. pl. (sl.) lacrimi. weepy ['wi:pi] adj. 1. înlăcrimat. 2. plângăreţ. 3. care picură, care se scurge. weevil [rwi:vil] s. (entom.) gărgăriţă (fam. Curculionidae). weevi l(I)ed [-d] adj. (despre seminţe, grăunţe) mâncat de gărgăriţe. weevily ['wi:vili] adj. v. e v i 1 (1) e d. weft [weft] s. (text.) 1. bătătură. 2. ţesătură. wegotism ['wkgotizpmj s. (fam.) folosire exagerată a pronumelui w c („noi"). weigh [wei] I. vb. A. tr. 1. a cân tări; to ~ smth. in one's hand a cântări ceva în mână. 2. a chibzui, a socoti, a evalua; to ~ the consequences a calcula consecinţele. 3. a compara; to ~ one thing against / with another a compara un lucru cu altul. 4. (fig.) a cântări; a cumpăni; to ~ one's w ords a-şi cântări cuvintele. 5. a ridica, a înălţa; (mar.) to ~ anchor a ridica ancora, a p rni. 6. to ~ down a) a încărca, a împovăra, a copleşi, a covârşi; to be ~ed down with age a copleşit de ani; b) a asupri, a oprima, a apăsa; c) a face să se încline (balanţa); to ~ out a) a cântări (în cantităţi mici); b) a uşura (greutatea); c) a distribui (după cântărir ~ up a) a ridica (un taler al balanţei etc.); b) a chibzui. B. intr. 1. a se cântări. 2. a avea greutate, a atârna greu (şi fig.). 3. (mar.) a vira ancora. 4. (despre joc hei, boxeri) to ~ in a se cântări (înainte de competiţie); to ~ in with an argument a in terveni (în discuţie) cu un argument; (despre jochei) to ~ out a se cântări după competiţie to ~ upon a apăsa, a împovăra (cu ac.); the thought ~s upon his mind gândul îl obsedează; o ~ with a influenţa (cu ac), a avea importanţă pentru; the point that ~s with me is c cea ce are importanţă pentru mine este. II. s. cântărire; cântar (cantitate cântărită dintr tă). weighable ['weiabl] adj. care poate fi cântărit. weigh beam ['wei bi:m] s. balanţă ro mană / cu arc. weighbridge [~brid3] s. pod-basculă. weigher ['weis1"] s. cântărilor. wei gh-house ['weihaus] s. birou (public) de cântărire. weighing ['weiirjj s. 1. cântărire; (sport ) ~in cântărire (a jocheului) înainte de cursă; (sport) ~ but cântărire (a jocheului după cursă. 2. (mar.) ridicare (a ancorei), plecare (din port). weighing enclosure [~ iniklou33r] s. loc de cântărire (la curse). weighing-machine [~ni3i/i:n] s. cântar (de persoane); basculă; slot ~ basculă automată. weighman l'weimon], pl. weighmen [-ma n, -men] s. (înv.) v. w e i g h e r . weight [weit] I. s. 1. greutate (la cântar); t o put on ~ a se îngraşă; to lose ~ a slăbi; superior in ~ mai greu (la cântar). 2. greutat e; încărcătură. 3. greutate, povară. 4. greutate, însemnătate, importanţă; pondere; man of greutate / important. 5. greutate (de / kg. etc., pentru cântărit). 6. (sport) greu tate. 7. influenţă, înrâurire. 8. (mine) presiunea acoperişului. II. vb. tr. 1. a îngreuna;



 a încărca. 2. a da greutate /forţă (cu dat.). 3. (sport) a da o anumită greutate (cu dat.) . 4. a amesteca o substanţă etc. pentru a da greutate (cu dat.). 5. to ~ down a) a t rage în jos; b) a îngreuna. weight brake ['weit breik] s. (te/m.) frână cu contragreutat e. weighted ['weitid] adj. încărcat, împovărat, îngreunat. weighted average [~ 'eev^rids] s. (mat.) medie ponderată.



weightily ['weitili] adv. cu greutate (şi fig.). weîghtiness f'weitinis] s. greutate (şi fig.). weightless ['weitlis] adj. fără greutate, care nu are greutate (şi fig.). we ight lever ['weit ili:vsr] s. pârghia cântarului, braţ de balanţă. weight-lifter [~iliftar ] s. (sport) halterofil. weight watcher ['weit iwot/a1"] s. persoană preocupată de p ropria-i greutate corporală. weighty f'weiti] adj. 1. greu (la cântar). 2. important , serios, grav, hotărâtor; ~ business afacere importantă; for ~ reasons pentru raţiuni m ajore; ~ arguments argumente hotărâtoare. 3. (fig.) cu greutate, cu influenţă, cu autori tate; ~people persoane influente. weir [wiar] s. baraj; zăgaz, stăvilar. weird [wiad ] I. adj. 1. (poetic) al soartei, de soartă, sorocit. 2. spectral, fantomatic, nepămân tesc, suprapământesc. 3. (fa/».) comic, caraghios. 4. ciudat, bizar, straniu. II. s. (în v. scot.) 1. soartă, orând, ursită. 2. Weird soarta (ca personificare). weirdie ['wisr di] s. v. w e i r d o (I). weirdo ['wiadou] pl. şi weirdoes [-z] (amer. fam.) I. s . 1. ins bizar, persoană ciudată. 2. pervers sexual. II. adf 1. bizar, straniu, ciud at. 2. care are perversităţi sexuale. Weird Sisters ['wbd 'sistaz] s. pl. 1. (scoţ.) n orne, surorile destinului. 2. (în „Macbeth") vrăjitoare. weirdy ['wiardi] s. v. w e i r d o (I). weir keeper ['wis iki:par] s. paznic al unui dig. weisenheimer ['waiz nhaimar] s. (amer.) individ care se crede şmecher sau deştept. Weismannism ['vaisma: iniz5m] s. (biol.) teoria lui Wcissvnann, weissmanism. weiss beer [Vais bi3 r , Vais-] s. (amer.) bere blondă. Welch1 [wcl/] adj. v. W e l s h 2 . welch2 vb. intr . v. w e l s h 1 . welcher ['weljV] s. şarlatan, pungaş. welcome ['welkam] I. interj , bun venit!; ~home! bine ai venit acasă. II. s. întâmpinare, salut, primire; to give smb. a warm ~ a face o primire călduroasă cuiva; to wear out / to overstay / to outs tay one's ~ a abuza de ospitalitatea cuiva. III. vb. tr. a ura bun venit (cuiva) ; a întâmpina (musafiri, veşti etc.) cu bucurie. IV. adj. binevenit; to make smb. ~ a face pe cineva să se simtă binevenit; (you are) ~ eşti binevenit; he is ~ to use my li brary îi pun cu plăcere biblioteca la dispoziţie; to be extremely ~ a fi primit cu braţe le deschise; (fam.) thank you very much. — You're ~ mulţumesc foarte mult, — N-ai pent ru ce. welcomeless [-lis] adj. neîntâmpinat cu bucurie, nedorit. welcomer [~ar] s. p ersoană care vine să întâmpine pe cineva / care urează cuiva bun venit. welcoming [-irj] I . adj. (despre o cuvântare etc.) de bun sosit / venit. II. s. bun venit. weld [wel d] I. vb. A. tr. 1. (te/m.) a suda. 2. (fig.) a suda, a uni, a lega, a unifica, a uniformiza, a face omogen, a omogeniza, a încorpora. B. intr. 1. (telm.) a se su da. 2. (fig.) a se suda, a se uni, a se lega. II. s. 1. (telm.) sudare, sudură. 2. (bot.) rechie (Reseda luteola). j weldability ['welda'biliti] s. (tehn.) sudabi litate. weldable [Vcldabl] adj. (tehn.) sudabil. welder ['weldar[ s. (tehn.) sud or. welding ['wcldirj] s. (tehn.) sudare, sudură. welding ground ['weldirj graund] s. (metal.) contraclectrod. welding handle [~ ihasndl] s. (tehn.) pistol de sud are. welding rod [~ rod] s. (electr.) electrod / vergea de sudură. welding steel [ ~ sti:l] s. (metal.) oţel sudabil. weldless ['weldlis] adj. (metal.) tras fără sudura. weld metal ['weld anetl] s. (metal.) metal depus; metal de fuziune. weld nugget [~ .nAgit] s. (metal.) perlă de sudură. welfare ['wclfea'J s. bunăstare; prosperitate ; propăşire; fericire; child / infant ~ puericultura socială; protecţia copilului. welfa re centre [~ isentar] s. centru de asistenţă socială; dispensar. welfare mother ['welf ea nuda1"] s. mamă de copii mici, care nu lucrează şi primeşte alocaţie. welfare recipient [~ ri.sipiant] s. persoană care beneficiază de ajutor social. welfare state [~ stei t] s. stat al bunăstării sociale. welfare work [~ wa:k] s. asistenţă socială welfare worke r [~ >wa:kar] s. 1. persoană care se consacră asistenţei sociale. 2. supraveghetor (într -o uzină). welkin ['welkin] s. (poetic) boltă cerească, firmament, tărie, înalt(uri), well 1 [wei] I. s. 1. fântână, puţ; izvor, sursă; bazin, rezervor. 2. (mine) gaură, puţ. 3. (fig izvor, sursă, sorginte; ~ of happiness izvor de fericire. 4. casa scărilor; spaţiul în c are circulă liftul. II. vb. intr. (şi to ~ up / out / forth) a izvorî; a ţâşni. well 2 1. c mp. better ['beta1"], superi, best [best] adj. 1. bine; he did ~ in his examen a făcut bine la examen; very ~ foarte bine; ~done! bravo! 2. bine, cum trebuie, zdr avăn; binişor; John ought to be ~ punished John ar trebui pedepsit cum trebuie. 3. b



 ine, just, cum se cuvine / cade, cum trebuie; he behaved ~ s-a purtat frumos. 4. complet, cu desăvârşire; she was ~ out of sight nu se mai vedea deloc. 5. foarte; cât s e poate de; considerabil; she is ~ past thirty a trecut de mult de treizeci de a ni; it may ~ be true 0 se prea poate să fie adevărat. * * as ~ a) la fel, de asemene a, şi; b) la fel de, tot atât de bine; as ~ as a) (precum) şi; b) (prep.) pe lângă, în afar e. II. comp. better ['beta1"], superi, best [best] adj. 1. bine, sănătos; to be / to feel ~ a fi / a se simţi bine; (amer.) a ~man un om sănătos. 2. bun, în ordine, cum tre buie; (ironic) all very ~but toate foarte bune dar. III. s. bine(le); I wish him ~ îi doresc binele; let ~ alone omul nu fuge de colac ci de ciomag. IV. inter/', (exprima nehotărâre, indignare, împăcare etc.) ei; păi;



 we'll 1034 ei bine; ei poftim; etc.,- ~, I am so glad to see you! (vai) ce bine-mi pare că te văd!; ~, what else did he tell you? ei (bine), şi ce ţi-a mai spus?; ~ then a) şi?; b) şi atunci? we'll [wil] prese, de la w e s h a l l , w e w i l l : well-acquainted [Veto'kweintid] adj. familiarizat îndeaproape. welladay ['welo'dei,'—] interj, v. w e l l a-w a y. well-advised ['webd'vaizd] adj. (despre acţiuni) prudent, cuminte, judicios; (despre persoane) înţelept. well-affected [-oTektid] adj. (towards) bine d ispus; loial (faţă de). well-aimed [~'eimd] adj. bine ţintit. well-allied [~o'laid] ad j. cu relaţii; cu rude sus-puse. well-anchored [~'£erjkod] adj. 1. (mar.) ancorat so lid. 2. (jig.) ferit, adăpostit. well-apparel(I)ed [-o'pcErsld] adj. bine îmbrăcat, fr umos îmbrăcat, gătit. well-appointed [~o'pointid] (despre un birou) prevăzut cu toate ce le necesare. well-armed [~'a:md] adj. bine înarmat, înarmat până-n dinţi. wellaway ['web'w ei] interj. (înv.) vai (de mine)! vai şi amar! Well-balanced ['wel'bEelnnst,'-.--] a dj. echilibrat, cumpănit; corect, echitabil. well basket [~ -ba:skit] s. coş de piaţă (m are). well-beaten [~'bi:tn] adj. (despre un drum) bătătorit. well-behaved [~bi'heivd , '--i-] adj. manierat, bine crescut, politicos. well-being [~'bi:irj, -i~] s. b unăstare. well-beloved [~bi'lAvd, -bo'l-] adj. drag, iubit. well-beseeming [~bi'si :mirj, -bo's-] adj. decent, cuviincios. well-boned [~'bound] adj. cu oase putern ice. well boring [~ bo:rin, -'boo-] s. (mine) foraj, sondaj. well-born [~'b:>:n] adf de neam mare, de familie bună, de viţă, de rang. well-breasted [~'brestid] adj. c u voce frumoasă. well-bred [~'bred,'--, -'-] adj. 1. bine crescut, manierat; polit icos; to look ~ a avea un aer distins. 2. (despre cai, câini etc.) pursânge, de rasă ( pură). well-chosen [~'t/ouzn, '-■--] adj. bine ales. well-clad [~'kla?d] adj. v. w e 11 - a p p a r e 1 (1) c d. well-conditioned [~kon'di/3nd] adj. 1. cinstit; de condiţie. 2. în bună stare. well-conducted [~ksn'di\ktid, '--.--] adj. 1. care ştie să se poarte; înţelept, socotit. 2..(despre o afacere) bine condus. well-connected [~k9'ne ktid, '--■—] adj. cu rude sus-puse, cu relaţii. well-defended [~di'fendid,'—.--] adj. bi ne apărat. well-defined [~di'faind] adj. bine definit. well-derived [~di'raivd, -d a'r-] adj. de neam; de soi. well-deserved [~di'z.3:vd] adj. binemeritat. well-de serving [~di'zo:vin] adj. v. w e l l - d e s e r v e d . well-directed [~di'rckt id, -do'r-, -dai'r-, '-->--] adj., bine îndrumat; bine reglat; bine ajustat; bine dirijat. well-dish [~di/] s. farfurie sau tavă în care se strânge grăsimea de la friptură. well-disposed [~dis'pouzd] adj. 1. bine / frumos aranjat. 2. (to, towards) bine voitor, bine intenţionat, bine dispus (faţă de). well-disputed [~dis'pju:tid] adj. mul t disputat. well-doer [~'du(:)ar] s. persoană virtuoasă; om cumsecade / de treabă, om cinstit; binefăcător. well-doing [~'du(:)in] I. s. 1. purtare virtuoasă. 2. binefacere . 3. îndeplinire a datoriilor. II. adj. 1. prosper. 2. de bună condiţie. well-done [~' dAn,'--] adj. 1. (despre carne) bine fript. 2. bine executat, bine făcut. well dra in [~ drein] s. puţ de scurgere. well-dressed [~'drest] adj. v. w e 11 - a p p a r e 1 (1) e d. well-earned [~'s:nd] adj. binemeritat. well-educated [~'cdju(:)kei tid] adj. instruit, cu carte; cu educaţie aleasă. well-established [~is'ta2blij"t] a dj. stabil; fixat; bine stabilit. Wellerism ['webrizsm] s. (ld.) vorbă de spirit. well-experienced f'weliks'pbrionst] adj. cu (multă) experienţă. well-favoured [~'feiv? d] adj. atrăgător, fermecător; bine făcut. well-fed [~'fed] adj. bine hrănit. well-fitting [~'fitin] adj. (despre haine) care vine bine / ca turnat. well-fixed [~'fikst] adj. (amer. fam.) înstărit, bine situat. well-found [~'faund,'--] adv. y. w e I 1 a p p o i n t e d; to be ~ in philosophy a avea o solidă pregătire filozofică. well-fu rnished [~'fa:nij"t] adj. v. w e l l - g r a c e d . well-graced [~'grcist] adj. 1. iubit. 2. bine dotat fizic. well-grounded [~'graundid] adj. motivat, întemeiat , justificat; bine pregătit, eu cu noştinţe solide / temeinice. well-heeled [~'hi:ld] a df (amer. fam.) 1. bogat; prosper. 2. grăsuţ, durduliu. 3. (bine) fondat. wellies fw eliz] ş. pi. v. w e 11 i n g t o n s. Wellingtons ['welirjtanz] s. pl. cizme lungi de cauciuc. well-instructed [~in'strAktid] adj. instruit, cu carte. well-intent ioned Hn'ten/and,'--!-] adj. bine intenţionat. well-judged [~'d3Ad3d,'--] adf 1. c u tact. 2. judicios, chibzuit; bine calculat; gândit. 3. oportun, potrivit. well-k ept [~'kept,'--] adf 1. îngrijit, bine întreţinut. 2. (despre un secret) păstrat eu grijă. well-knit [~'nit,'--] adf 1. (despre persoane) bine legat / făcut; 2. închegat, com



 pact; (lit.) ~ plot intrigă bine ţesută.



well-known [~'noun,'—i-'-] adj. (bine)cunoscut, vestit, renumit; notoriu; as is ~ după cum se ştie. well-lighted [~'laitid, '-■--] adj. bine luminat. well-lined [~'lain d] adj. 1. bine căptusit.-2. (fam.) înţesat (de lume). 3. (despre un portofel etc.) bi ne căptuşit (cu bani). well-looking [~'lukirj] adj. frumos, chipeş, arătos. well-made [' wel'meid,'--, -'-] adj. 1. (despre persoane) bine făcut. 2. (despre hainej bine tăia t / croit. 3. (despre obiecte) bine lucrat. well-made play [~ piei] s. (teatru) piesă de construcţie clasică / cu structură banala. well-managed ['wel'ma2nid3d] adf, bi ne condus / administrat; bine organizat. well-mannered [~'ma3nod] adf manierat, bine crescut. well-marked [~'ma:kt, '--] adf uşor de deosebit; uşor de remarcat; car acteristic; ~ outlines contururi nete / distincte. well-matched [~'ma?t/t] adf ( despre soţi) care se potrivesc. well-meaning [~'mi:nin.| adj. bine intenţionat, bine voitor, cinstit, sincer. well-meant [~'mcnt,'--, -'-] adj. bine intenţionat, cinst it. well-minded [~'maindid, '-i—] adj. 1. bine dispus. 2. v. w e l l - m e a n t . well-met [~'met] interj. (înv.) ce întâlnire plăcuta! noroc că te-am întâlnit! norocul mi a trimis în cale! well-natured [~'neit/3d] adf v. g o o d - n a t u r e d . wellni gh [~nai] adv. aproape, cât pe ce, gata gata; he was ~ drowned era cât pe-aci să se înec e. well-noted [~'noutid, '-<—] adj. renumit, faimos, vestit. well-off [~'o(:)f,'—, '-] adj. înstărit, avut, bine situat, cu dare de mână; I am ~ for books de cărţi nu duc lip sunt bine aprovizionat cu cărţi. well-oiled ['wel'oild] adj. 1. bine uns; impregnat cu ulei sau cu petrol. 2. (fam.) cherchclit, afumat. well-omened [~'oumend, -mo nd] adj. de bun augur. well-ordered [~'o:dod,'-.--] adj. 1. (despre casă) bine întreţi nut. 2. (despre mijite) metodic. well-paid [~'peid,'--] adj. bine retribuit / plăt it / remunerat. well-planted [~'pla:ntid, '->--] adj. (despre pas) apăsat, sigur. well-pleasing [~'pli:zin,'-.--] adj. plăcut, agreabil. well-poised [~'pDizd] adj. cumpănit, socotit. well-practised [~'pra;ktist] adj. cu practică (multă), experimentat , încercat. well-preserved [~pri'z3:vd] adj. 1. bine conservat. 2. (despre persoan e) care se ţine bine, care nu-şi arată vârsta. well-principled [~'prins3pld, -sip-] adj. cu principii sănătoase. well-read [~'red,'--,-'-] adj. 1. (foarte) citit, cult, ins truit, erudit. 2. (despre cărţi) des consultat, foarte mult răsfoit. well-regulated [~ 'rcgjuleitid, -gjol-] adj. bine pus la punct; bine stăpânit, disciplinat. well-remem bered [~ri'memb3d] adj. de neuitat, săpat (adânc) în memorie. well-room [~ru(;)m] s. 1 . buveta, punct de distribuire a apei minerale. 2. (mar.) fundul vasului. well-r ooted [~'ru:tid] adj. adânc înrădăcinat. well-rounded [-'raundid] adj. 1. bine rotunjit. 2. variat. 3. armonios; echilibrat. well-satisfied [~'sa;tisfaid] adf pe deplin satisfăcut. well-seeming [~'si:mirj[ adf care arată bine sau frumos. well-set (up) [~'set(Ap)] adj. bine legat / făcut, voinic, spătos. Wellsian ['Welzion] adj. în felul / după maniera scriitorului H. G. Wells. well sinker ['wel-sinkor] s. foror, săpător de puţuri. well sinking [~'sirjkirj] s. forare; săpare de puţuri. well-sped [~'sped,'-] adj. norocos. well-spent [~'spent,'--] adj. (despre bani etc.) bine întrebuinţat / folosit. well-spoken [~'spouk3n, '-■--] adj. cu darul vorbirii, bun de gură; to be ~of a se bucura de o bună reputaţie. well-spring [~sprirj] s. izvor, sursă. well-stud ied [~'stAdid,'->—] adj. bine studiat, studiat temeinic. well-sunned [~'sAnd] adj. bătut (puternic) de soare, expus mult la soare. well-tailored [~ 'teilsd, '-■--] ad j. 1. bine îmbrăcat. 2. bine croit. well-tasted [~'teistid, '-■--] adj. gustos, plăcut I a gust. well-thought [~'(to:t] adj. bine gândit. well-timbered [~'timbod] adj. 1. solid, bine construit. 2. (despre dealuri, regiuni etc.) împădurit. well-timed [~'ta imd] adj. 1. oportun, la tanc. 2. (despre un ceas) care merge bine. well-to-do [ -to'du:] I. adj. cu dare de mână, bogat, înstărit, bine situat. II. s. pl. the ~ bogătaşii, bogaţii. well tomb [~ tu:in] s. mormânt adânc (în Fenicia etc.). well-tried [~'traid] ad j. verificat, testat. well-trodden [~'trodn] adj. bătătorit, des umblat / frecventat . well-turned [~'ta:nd] adj. (despre complimente, versuri etc.) bine ticluit, re uşit. well water [~ iWo:tor] s. apă de fântână. well-wisher [~'wi/or] s. binevoitor, priet en sincer; protector; partizan; simpatizant. well-won [~'wAn] adj. câştigat pe merit , binemeritat. well-worn [~ 'wo:n[ adj. 1. uzat, purtat, jerpelit. 2. (jig.) ban al, răsuflat. well-worthy [~'wg:âi\ adj. onorabil. welsh1 [wel/] vb. intr. (amer.) a refuza să-şi achite o datorie. Welsh2 I. adj. din Wales, din Ţara Galilor, velş. II. s. 1. (limba) velşă. 2. pl. the ~ locuitor din Wales / Ţara Galilor, vel.şii.



 1035 what



welt [welt] vb. tr. 1. a bate măr. 2. a pune liziere Ia (îmbrăcăminte). II. s. 1. urmă de lovitură (pe piele). 2. lizieră (la îmbrăcăminte). welter f'welt?1"] I. vb. intr. (in) a s e tăvăli, a se bălăci (în); to ~in one's own blood a se scălda în propriu-i sânge, a fi înt tă de sânge. II. s. învălmăşeală, harababură; grămadă, mulţime. welter race ['wclto reis] s cai pentru jochei cu greutate depăşind media. welterweight [~wcit] s. (sport). 1. călăreţ depăşind greutatea unui jocheu. 2. adaos de greutate. 3. boxer de categorie semimijl ocie. wen [wen] s. 1. chist sebaceu, gâlmă. 2. guşă. 3. (jig.) oraş suprapopulat, furnicar ; the great ~ Londra. wench [went/] s. 1. (înv.) fata sau femeie tânără (mai ales ţărancă, vitoare); negresă. 2. (înv.) prostituată, târla. wencher1 ['wcnt3rJ s. (înv.) erai, desfrân t. wencher2 (înv.) vb. A. tr. to ~ one's way to a se îndrepta spre. B. intr. a se du ce. wenchman ['went/man], pl. wenchmen [-man] s. (Uit.) specie de peşte răpitor (Pri stipomoides andersoni). wend [wend] vb. A. intr. a merge, a se duce. B. tr. a-şi înd repta calea. wennish ['weni/f adj. de natura chistului / tumorii. wenny [Veni] a dj. v. w e n n i s h . went [went] pas; de la g o. wept [wept] pastşi part. trec. de la w c e p , were [forma tare wa:r, ws3r;jorma slabă war] past şi sub/, perf. de la b c. we're [wiar] (fam.) prese, de la w c a r e . werewolf ['wa:wulf, 'wia-, \vea-] s. (mitol.) vârcolac, pricolici. werwolf ['w9:wulf] s. v. w e r e w o l f . wert [formă tare wa:t; formă slabă wat] (mv.) past de la b e (pers. II sing.). weskit l'weskit] s. vestă; bolero. Wesleyan ['wezlian, 'wcsl-] I. adj. 1. (despre metodi sti) wesleian. 2. relativ la Universitatea Wesleiană din Middlctown. II. s. (bis.) metodist, wesleian. west [west] I. s. 1. vest, apus, occident, soarc-apune. 2. vânt de apus / de vest. 3. West Occident. 4. (amer.) the West statele apusene (la apus de Mississippi); the Far West Vestul îndepărtat, statele din Munţii Stâneoşi. II. adj . apusean, occidental, vestic, de vest; ~ country partea apuseană / de vest a ţării. I II. adv. spre vest; (sl.) to go ~ a da ortul popii; (sl.) gone ~ răposat. west-bou nd [~'baund] adj. (despre trenuri etc.) cu direcţia vest. West Block ['west blok] s. (canad.) the ~ clădirea dinspre vest a Parlamentului canadian, în care se ajlă biro uri guvernamentale. West Country [«'kAntri] s. the ~ sud-vcstul Angliei (Cornwall, Devonshire, Somerset si Dorset). West End [~ 'end] s. 1. West End (cartierul ma rilor magazine, cartierul aristocraţiei din Londra). 2. west end cartier bogat. we ster ['westar] I. s. vânt de (la) vest. II. vb. intr. a coti / a schimba direcţia sp re vest. westering ['westcrirj] adj. (despre soare, vânt etc.) care se îndreaptă spre asfinţit. westerly ['wcstali] I. adj. 1. înspre vest. 2. (despre vânt) dinspre vest. I I. adv. înspre sau dinspre vest. III. s. v. w e s t e r (I). western ['westan] I. adj. locuind la apus; situat la vest; venind din Occident. II. s. 1. originar di n Apus. 2. membru al Bisericii apusene. 3. (amer. fam.) film cu cowboy. westerne r [-ar] s. occidental (mai ales în S.U.A.). westernize [-aiz] vb. A. tr. a occiden taliza. B. intr. a se occidentaliza. westernmost [-moust] adj. cel mai de vest. West Indiaman l'wcst'indiaman] s. (mar.) navă făcând comerţ eu Antilele. West Indian [~ 'indian] adj. din Antile. westing ['westirj] s. (mar.) direcţie sau deviere spre v est. Westminster ['westminsta1"] s. cartier în Londra; parlamentul britanic. Westm inster Abbey ['Westminster 'zebi] s. Westminster Abbey (biserică din Londra; locul de încoronare a regilor Afigliei). west-north west ['wcstno:9'west, pron. mar. -n ewest] s. vest-nord-vest. Westphalian [west'feilian] adj. din Westfalia. West-Po inter ['westpointa1"] s. (amer.) elev al Şcolii militare din West-Point (New York) . Westralian [wcst'realian] adj. din partea de vest a Australiei. West-sider [\v cst'saidar] s. (amer.) locuitor din partea de vest a New York-ului. westward J'w estwod] I. adj. de vest; îndreptat spre apus. II. adv. (în)sprc vest; (înv. mar.) ~ho! spre vest! III. s, vest. westwardly [-li] adj. 1. dinspre vest. 2. spre vest. 3 . situat la vest. westwards [-z] adv. 1. dinspre vest. 2. (în)sprc vest. wet [wet] I. adj. 1. umed, jilav, ud; ~to the skin, ~ through ud până la piele, ud leoarcă, mur at; to get ~a) a se uda, a se mura; b) (anstr, pop.) a se supăra; (as) ~as a drown ed rat (ud) ciuciulete. 2. ploios; de ploaie; umed. igrasios; ~ weather timp plo ios. 3.(despre nămol, smoală etc.) lichid. 4. (amer. ist. sl.) cu autorizaţie de a vin de băuturi spirtoase; (despre un stat) antiprohibiţionist. II. adv. (fam.) prost, st upid; to talk ~ a spune tâmpenii. III. vb. tr. a uda, a muia, a umezi; (fam.) to ~



 a bargain a bea aldămaşul; (fam.) to ~ one's whistle a-şi uda gâtlejul. IV. s. 1. umeze ală, umiditate; igrasie. 2. vreme ploioasă. 3. (sl.) băutură spirtoasă; to have a ~ a trag e o duşcă. 4. (amer. ist.) antiprohibiţionist. 5. (austr.) sezon ploios (în centrul şi nor dul Australiei). wetback [Vet'bask] s. (amer.) imigrant mexican ilegal (în S.U.A.) . wet blanket [~ 'blserjkit] s. 1, persoană care strică cheful altora; om supărător. 2. (fig.) duş rece; (fam.) to throw a ~over the audience a spune ceva care să răcească entu ziasmul / sa taie avântul / să strice dispoziţia celor de faţă. wet bob [~ 'bob] s. (sl. s col.) canotaj. wet cell [~ 'sel] s. (electr.) element umed, pilă umedă.



wet gas [~ 'ga;s] s. gaz umed / bogat. wet-gun cotton [~gMi 'kotn] s. (chim.) pi roxilină. wether ['wctfar] s. (zool.) berbec castrat, batal. wether hog [~ 'hog] s . (zool. dial.) berbec castrat de un an (încă netuns). wet machine [~ ma'/i:n] s. (h idr.) maşina de deshidratat. wet method [~ 'me6ad] s. (chim.) analiză pe cale umedă. w etness ['wetnis] s. umiditate, umezeală. wet night f'wct'nait] s. (sl.) chef, chio lhan, beţie. wet-nurse [~na:s] s. doică. wet process [~ 'prouscs] s. (tehn.) procede u umed. wet season [~ 'si:zn] s. the ~ anotimpul ploilor. wet sock ['wet 'sok] s . (amer. sl.) 1. pisălog; persoană anostă. 2. (strângere de) mână moale /flască. wet streng [~ 'strenO] s. (poligr.) rezistenţa hârtiei la umezeală. wettability [rweta'biliti] s. (tehn.) muiabilitate, capacitate de înmuiere. wettable ['wetabl] adj. (tehn.) mui abil. wetter ['wetar] s. (tehn.) v. w e t t i n g a g e n t . wetting agent ['we tin ieid3ant] s. (tehn.) umectant, agent de umectare. wettisn ['wcti/J adj. cam umed. we've [wiv] prese, de la w e h a v e . wey [wci] s. (înv.) unitate de mâsură pen tru capacitate. whack [hwaek] I. vb. tr. 1. a cotonogi, a buşi; a snopi în bătaie, a b urduşi, a bate măr; a trage o mamă de bătaie cuiva. 2. (sport) a bate (adversarii). 3. (şi to ~ up) (sl.) a împărţi, a fi părtaş la. II. s. 1. lovitură puternică (mai ales cu ciomag ; palmă, blcanda, fleaşcă, dos de mână. 2. (sl.) parte, porţie; (fam.) to have one's ~ of a lua partea de; to go ~s a împărţi frăţeşte (o pradă, ceva găsit). 3. (sl.) încercare, tent have / to take a ~ at a-şi încerca norocul la, a face o probă cu. 4. (sl.) noroc, baf tă, pleaşcă; întâmplare fericită. 5. ordine; out of ~ în dezordine. III. interj, trosc-pleo whacker ['w£ekar] s. (sl.) 1. namilă, matahală. 2. gogoaşă, minciună gogonată, braşoavă. w ['waskiij] I. adj. (sl.) mătăhălos. II. s. (fa/n.) cotonogeală, chelfancală, bătaie zdravă hale1 [hweil] I. s. 1. (zool.) balenă, chit (ord. Cetacea); bull ~ baienă mascul; co w ~ balenă femelă; (fam.) a ~ of mult, o masa de; (ironic) very like a ~ cum să nu, da că zici d-ta; o fi, mai ştii. 2. (amer. fam.) meşter, cunoscător. II. vb. intr. (mai ale s la part. prez.) a vâna balene. whale2 vb. tr. (amer. fam.) a bate. a ciornăgi. wha le-boat ['hweilbout] s. (mar.) balenieră. whalebone [~boun] s. 1. os de balenă, fano n. 2. balenă (de corset). whale calf [~ ko:f] s. pui de balenă. whale fin [~ fin] s. v. w h a l e b o n e . whale-fisher [~


 -ai decât să spui ce vrei. 2. (după prop, neg.) but ~ care să nu; there was not a studen t but ~ had read the play nu era nici un student care să nu fi citit piesa. II. ad j. A. interog. care? ce?; ~ book? care / ce carte? B. exclamativ ce (fel de)! ~a n idea! ce idee! C. relativ. 1. ce, care; I don't know ~ purpose you have nu ştiu ce scop urmăreşti. 2. ce, (atât...) cât..., (atâţia...) câţi... etc.; take ~books you want e / câte cărţi vrei. III. adv. 1. ce; ~ does it matter ce contează. 2. ce, cât de; ~a luck y man! ce om norocos! 3. în parte; ~with..., ~ with... ba cu..., ba cu...; ~ with the rain we were forced to stay în parte datorită ploii a trebuit / am fost siliţi să rămân m. 4. (înv.) în care / ce privinţă. IV. conj. 1. (după prop, neg., fam.) but ~că; never fea but ~ he'll come! o să vină el, n-avea (nici o) teamă! 2. (fam.) (pe) cât;



 what-abouts 1036



he helped us ~ he could ne-a ajutat cât a putut. V. biter/'. 1. ce? cum'.' 2. nu? nu-i aşa?; a good-looking girl, ~? frumoasă fată, nu(-i aşa)? what-abouts ['hwof- bauts] s. (amer. fam.) treabă, chestiune. what-d'you-call-it [~dju.ko:lit, -d3U-[ s. (fa m.) cum îi spune, cum naiba-i zice; drăcie; zi-ipenume. whate'er [~'£3r] adj., pron. ( poetic) v. w h a t e v e r . whatever [~'evsr, rar hwot-] I. adj. 1. oricare, fi ecare, orice, fiece; ~ambition moves him oricare ar fi ambiţia care-1 animă; ~ nonse nse he says-there are always people to believe it orice prostie ar spune, totdea una se vor găsi oameni care să-1 creadă. 2. (după un s. sau pron., ca întăritor al ideii, a esea fără traducere) de nici un fel; he has no chance ~ nu are absolut nici o şansă; I h ave no books ~ nu am nici o carte; none ~ nici măcar unul; they paid no attention to him ~ nu i-au dat nici o atenţie; nothing ~ absolut nimic. 3. (după any) oarecare ; has he any chance ~? are vreo şansă oarecare?; if there is any hope ~ dacă există o oa recare speranţă. II. pron. interog. relativ ce; orice; ~ he may say orice-ar putea z ice; ~ shall I do? ce să (mă) fac? Whatman [wstmsn] s. hârtie de desen Whatman. Whatma n paper [~ 'peipar] s. v. W h a t m a n . whatness [Viwotnis] s. esenţă, fire (a unu i lucru). what-not [ViwDtnot] s. 1. etajeră (pentru bibelouri). 2. fel de fel; câte şi mai câte. whatso ['hwotsow] adj.,pron. (poetic) v. w a t e v e r . whatsoe'er [~'£0 r] adj., pron. (poetic) v. w h a t s o e v e r. whatsoever [~'ev9r] adj, pron., formă accentuată a lui w h a t e v e r . what-the-butler-saw ['AwaWs'bAtb'so:] s. pa noramă amuzantă / cu imagini picante. wheal [hwi:l] s. (med.) pustulă, bubuliţă cu puroi; coş. wheat [hwi:t] s. (bot.) grâu (Triticum); (înv.) Turkey / Turkish ~ porumb; it's a grain of ~ in a bushel of chaff e un strop în marc; rezultatul e cu totul neînsemna t. wheat berry ['hwi:t .beri] s. bob de grâu. wheat bran [~ bran] s. tărâţe (de grâu). whe at bread [~ bred] s. pâine (de grâu). wheat dampener [~ lda3mp9n9r] s. aparat pentru umezitul grâului. wheatear [Tiwiitio] s. 1. spic de grâu. 2. (omit.) pietrar-sur (O enanthe oenanthe). wheaten [7iwi:tn] adj. (despre pâine etc.) din grâu; fine ~ bread pâine albă de prima calitate. wheat flour [7iwi:t iflaU3r] s. făină de grâu. wheatgerm [~ d3o:m] s. germen de grâu. wheat-grass [~gru:s] s. (bot.) pir (Agropyron repens). w heatmeal [~mi:l] s. făină integrală. wheat paddock [~ 'paedok] s. ogor de grâu. wheat ru st [~ rAst] s. (bot.) rugina-grâului (Puccinia graminis). wheat separator [~ .seps reite'] s. (agr.) separator de grâu, trior. whee [hwi:] interj, ura! bravo! colosa l! wheedle ['hwi:dl[ vb. tr. a ademeni prin linguşiri, a încânta cu vorbe dulci, a duc e cu zăhărelul, a momi; to ~out of / from a smulge prin linguşiri de la; to ~ smb. int o doing smth. a determina pe cineva prin amăgeli să facă ceva. wheedler [-or] s. ademe nitor, amăgitor, înşelător. wheel [hwi;l] I. s. 1. roată; rotiţă. 2. timonă; roată; cârmă; at the ~ a) cârmaci; pilot; b) şofer; c) (fig.) conducător. 3. pL(fig.) mecanism, maşinări e. 4. rotire; rotaţie; cerc. 5. bicicletă. 6. roata norocului; soartă. 7. (muz., lit.) refren. 8. (amer. si.) dolar. 9. (ferov.) roată alergătoare. 10. (tehn.) rotilă. II. vb. A. tr. 1. a învârti, a roti. 2. a da (o) formă de cerc (cu dat.). 3. a duce cu bic icleta. 4. a pune roţi la. 5. (ist.) a trage în roată. B. intr. 1. a se învârti, a se roti . 2. a se mişca, (pe rofi); a călători, a merge (cu bicicleta). wheelage [7iwi:lid3] s . camionaj (plata), costul transportului cu camionul. wheel arm [7iwi:l ia:m] s. spiţă de roată. wheel axle [~ iaeksl] s. (tehn.) osie montată / cu roţi. wheelbarrow [~,b aerou] s. roabă, tărăboanţă. wheel-base [~beis] s. distanţa dintre două osii, ampatament. w l box [~ boks] s. (tehn.) cutie de viteze. wheel brake [~ breik] s. frână de roată. wh eel-chair [~t/ear] s. scaun cu rotile. wheel drag [~ drag] s. talpă, sabot. wheele d [7iwi:ld] adj. (despre scaune etc.) cu roţi, pe roate, pe rotile, (in cuvinte co mpuse) cu roţi; two-~ cu două roţi. wheeler [7iwi:lor] s. 1. cal de hulubă, cal rotaş. 2. v. w h e e 1 w r i g h t. wheeler team [~ ti:m] s. atelaj dinapoi; atelaj de lângă r oţi. wheel flange [7twi:lfa;na'3] s. bordura roţii. wheel gauge [~ geid3] s. (ferov. ) ecartament (al liniilor). wheel gear [~ gior] s. roată dinţată. wheel gearing [~ igi srirj] s. (tehn.) transmisie prin angrenaj. wheel-horse [~ho:s[ s. v. w h e e l e r (1). wheel-house [~haus] s. (»wr.) timonerie. wheel key [Viwirl ki:] s. (tehn. ) pană de calare / de fixare a roţii. wheelman ]7iwi:lni3n],pl. wheelmen [-man, -men ] s. 1. biciclist. 2. (mar.) timonier. wheel ore [7iwi:l o:', -os'] s. (mineral. ) burnonit. wheel plough [~ plau] s. (agr.) plug cu avantren. wheelwright [~rait



 ] s. rotor. wheel rope [~ roup] s. (mar.) troţă. wheel screw [~ skru:] s. (tehn:) ro ată-melc. wheel-shaped [~/eipt] adj. 1. în formă de roată. 2. (bot.) rotaceu, rotiform. wheel spider [~ .spaidar] s. (auto) steaua roţii.



wheel transport [~ transput] s. transport cu tracţiune animală. wheel-tread [~tred] s. bandajul roţii; obada roţii. wheelwright [~rait] s. rotar. wheeze [ftwi:z] I. vb. A. intr. a şuiera; a respira astmatic, a (ră)sufla greu, a horeai. B. tr. (si to ~ out) a rosti (ceva) şuierat sau răguşit. II. s. I. horcăială, respiraţie grea / şuierătoare (teatru si.) glumă improvizată de actor, gag. 3. truc, stratagemă. 4. (amer.) idee fer icită. wheezily ['hwi:zili| aaV. şuierând, astmatic, cu greutate.. wheezy [7iwi:zi] ad j. şuierător, astmatic, răguşit. whelk1 [hwelk] s. (zool.) melc-dc-mare (Buccinum undatu m). whelk2 s. v. w h e a l . whelm [Awclra] vb. ir. 1. (poetic) a absorbi; a afu nda, a cufunda, a vârî; a acoperi. 2. (fig,) a strivi, a copleşi. whelp [hwelp] I. s. 1. pui (de leu, tigru, urs, lup etc.). 2. pici, plod. 3. copil, băiat sa» tânăr prost cr escut. 4. (mar.) tachet de cabestan. II. vb. A. intr. a făta; a naşte. B. tr. . (fig .) a urzi (intrigi etc.). Whelp State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume ) Statul Tennessee. when [hwen] I. adv. când; ~ did you meet him? când l-ai cunoscut ?; the days ~ we were together anii când eram împreună. II. conj. 1. când, atunci când; or i de câte ori; ~ (he was) a child, he lived in the country când era copil locuia la ţa ră. 2. când, în timp ce, pe când; I saw him ~ he entered l-am văzut (pe) când / în timp ce ra. 3. când; • dacă; you'll get the sugar ~ you ask politely o să capeţi zahărul dacă ceri iticos. 4. când; deşi; you sleep ~ you should work, dormi, când / deşi ar trebui să munceşt . 5. când, de vreme ce, din moment ce; how can I go on ~they won't listen to me? c um să continuu când I de vreme ce / din moment ce nu vor să mă asculte? whence [hwens] I . adv. (de) unde; ~ comes it that? cum se întâmplă că?; ~ is he? de unde este?; the sour ce from ~ it springs sursa din care provine, izvorul din care se trage. II. conj . de unde; tell me ~you come spune-mi de unde vii. III. s. obârşie; our ~originea no astră: , whene'er [hwen'so'] adv., conj. (poetic) v. w h e n e v e r . whenever [~ 'ev3r, wan-] I. adv. 1. când. 2. oricând; come ~ vino oricând. II. conj. oricând, ori de câte ori; come ~you want vino ori de câte ori vrei. whensoever [~ sou'ev9r] aaV., c onj. formă accentuată a/ni w h e n e v e r . where [hw£or] I. aaV. A. interog. unde; înc otro; ~ do you come from? de unde vii?; ~ do you go? încotro te duci?; ~on earth h ave you been? unde naiba ai fost? B. relativ în care, unde; the school ~ we studie d şcoala unde / în care am studiat; I don't know ~ to have him nu ştiu ce fel de om es te; nu ştiu de unde să-1 iau. III. conj. unde; tell me ~ you are spune-mi unde eşti; s end him ~ he will be taken care of trimite-1 unde va fi bine îngrijit. IV. s. loc; the ~s and whens are important locul şi momentul sunt importante. whereabouts I. ['hwrara'bauts] aaV. pe unde, prin ce parte; ~ is the town hall? pe unde e primări a? II. [~abauts] s. locul unde se află, adresa; domiciliu; reşedinţă; can you tell me hi s ~? poţi să-mi spui (cam pe) unde se află? whereafter [~'u:ft9r] aaV. (înv.) după care. w hereas [~'sz] conj. 1. pe câtă vreme. 2. având în vedere că; ţinând seama de faptul că, luâ sideraţie că. 3. pe când, în timp ce; I am working ~ he is playing eu muncesc în timp ce e l se joacă. whereat [~'a3t] aaV. la care; după care; ~ he replied la care el răspunse; the table ~ he had been seated masa la care se aşezase; he said smth. ~ everyone laughed a spus ceva la care au râs toţi / toată lumea. whereby [weo'bai] adv. 1. (inte rog. înv.) cu ce, prin ce mijloc. 2. (relativ) cu care; din care; prin care; decis ion ~ decizie prin care. where'er [VJSST'SS'] adv. (poetic) v. w h e r e v e r . wherefore ['wsofo:r, -foar] (f«v.) I. adv. pentru ce, de ce, din ce motiv / cauză; ~ do you laugh? pentru ce râzi? II. conj.de aceea, aşa că, prin urmare, în consecinţă; livi g was dear ~ we had to economize viaţa era scumpă, de aceea trebuia să facem economii. III. s. motiv, pricină, cauză, temei; to ask too many whys and ~s a pune prea multe rîntrebări. wherefrom [~from] aav., conj. (înv. lit.) de unde. wherein [wsor'in] (înv.) adv. A. interog. prin ce? cu ce?; ~ have we offended you? cu ce te-am supărat? B. relativ în care, unde; the room ~ they slept camera în care dormeau. whereof [~'ov, -'of] (inv.J adv. A. interog. din ce; ~ is it made? din ce e făcut? B. relativ de spre care; the matter ~ he spoke chestiunea despre care a vorbit. whereon [~'on] (fnv.) aaV. A. interog. pe ce?; ~did he sit? pe ce şedea? B. relativ pe care; asu pra căruia; în care; that is ~ we differ aici nu ne potrivim / nu ne înţelegem. wheresoe 'er [iWsosou'eor] aaV., conj. (poetic) v. w h e r e s o e v e r . wheresoever [, w£3sou'evar] I. adv. unde. II. conj. absolut peste tot unde. wherethrough [WE3'6ru



 :] aaV., conj. (înv. Ut.) prin care. whereupon [.wsor'opon,'--','—] adv., conj. după c are; atunci, la care. wherever [wesr'evy, hwo'r-] aav., conj. oriunde, orişiunde, unde ar fi; I will go ~you want me to voi merge oriunde vei dori. wherewith [wea 'wlO, -Viii] adv. (înv.) cu ce, prin ce, cu care, prin care; clothes ~to cover one self haine cu care să se acopere. wherewithal ['wsowiclD:lJ s. cele necesare, mijl oacele (necesare); to be warm one must have the ~ ea să te încălzeşti trebuie să ai cu ce. wherry [7iweri] s. barcă, luntre, lotcă fae râ/<); iolă. whet [hwct] I. vb. tr. 1. a as cuţi, a da la tocilă (»n cutii etc.). 2. ()7g.) a aţâţa, a stimula, a excita (pofta, dorinţ etc.). II. s. 1. ascuţire. 2. excitant, stimulent; aperitiv; ~ to the appetite ex citant al poftei de mâncare.



 1037 whisper



whether [ftwe03r] I. conj. dacă; he asked ~ I was ill a întrebat dacă sunt bolnav; I d on't d) a corecta, a dezbăra de (un nărav) cu bătaia; to ~ up a) a goni la deal; b) a în demna know ~ he is here nu ştiu dacă e aici; ~ or no(t) dacă da sau nu / ba. II. pron. (înv.) (un cal) CU biciul; c) a smulge, a înhăţa; d) a stimula; a incita; e) a face în gr abă, a încropi. B. intr. 1. a se izbi, a se lovi; the rain ~ped against the panes pl oaia răpăia în ferestre. care din doi. whetstone [Viwestoun] s. 1. tocil£, cute, piatră de ascuţit, gresie. 2. stimulent pentru 2. a porni glonţ, a ţâşni, a o zbughi; to ~ behind t he door a o zbughi după uşă. 3. to ~ away a pleca brusc, a se face nevăzut; to ~ in a in tra brusc (în conversaţie etc.); to ~ gândire. to deserve / to win the ~ a minţi cu neruş nare, a tăia piroane. off a porni brusc; to ~ on a o lua înainte, a se grăbi; to ~ up a sări în sus, a-şi lua zborul; whetting material E'/iwetirj ma.tiarial] s. (telm.) (m aterial) abraziv. a se mişca repede încoace şi încolo. whew [hwu:, hju:] interj, ce ne f acem? am păţit-o! fir-ar să fie! poftim! na! whipcord [7 & scoate (rotocoale de fum). 2. to ~ away/off asufia(prajul). whipper-snapper ['hwipa.snaspa1"] s. (fam.) mucos încrezut, puşti care-şi dă impor tanţă. iff2 s. (iht.) varietate de peşte turtit (Lepidorhomus megastoma). whiffet [Viwifi t] s. (amer. fam.) nulitate, zero, om de nimic. whippet [7;wipit, amer. şi -pet] s . 1. (zool.) soi de ogar. 2. (mil.) tanchetă. whippiness ['hwipinis] s. supleţe (a u nui bici). whiffle ['hwifl] I. vb. A. intr. 1. (despre vânt) a adia, a sufla. 2. ( despre lumini) a licări, a pâlpâi, a tremura; (despre gânduri) a rătăci, a zbura; (despre f unte etc.) a tremura, whipping ['hwipin] s. 1. biciuire; şFichiuire. 2. bătaie. 3. ( constr.) înfăşurare. învelire. a flutura, a se clătina. 3. a şuiera. 4. (amer.) a fi nehotă a-şi schimba des părerea / 4. (telm.) bătaie, oscilaţie. 5. (mar.) patronare. 6. (tehn.) învârtire, răsucire. 7. (pol.) opinia; a se clătina. B. tr. (despre vânt) a împinge (vasul când încoace, când încolo. disciplină de partid. II. s. 1. adiere. 2. rotocol (de fum). w hipping-boy [~boi] s. 1. (ist.) băiat crescut împreună cu prinţul si biciuit în locul whif fler ['hwifta1"] s. persoană inconsecventă / inconstantă. acestuia. 2. ţap ispăşitor. whipp ng cream [~kri:m] s. frişca. Whig [hwig] s. (ist.) whig (membru al unui \xirtid is toric în Anglia, opus partidului 7ory; azi liberal conservator). whipping-top [-to p] s. sfâriează, titirez. whipping twine [~ twain] s. (mar.) aţă / lusin / merlin de pat ronat. whigmaleerie [-hwigma'liari] s. (scot.) toană, capriciu. whippoorwill ['hwi ppua.wil, -poarw-, -po:.w-] s. (omit.) caprimulg strigător while [/fwail] I. s. răst imp, timp, interval; (poetic) the ~ în acest timp; a good / great t long ~ ago de mult, cu mult (timp) în urmă; it is not worth ~ nu merită (osteneală); (Caprimulgus voci ferus). for a ~ pentru o vreme; in a little ~ peste puţin timp, curând; in the mean ~ între timp; whippy [7/wipi] adj. (scot.) obraznic, neruşinat, neobrăzat. (every) one in a ~ din timp în timp, din când în când, în răstimpuri, rareori. II. vb. tr. whipster Fh ipsta1"] ş. v. w h i p p e r - s n a p p e r . whipstitch ['/rwipstit/] I. vb. tr. a festona. II. s. 1. punct (de feston). 2. (amer.) clipă, 1. a trece (vremea), a



 petrece. 2. to ~ away a face să treacă (vremea). III. couj. 1. pe când, în timp ce, cât ti mp; ~ there is life, there is hope cât timp trăieşti, speri; write ~ clipită. I dictate eu dictez şi tu scrii; he was drowned ~ (he was) bathing s-a înecat în timp whipstock ['hwipstokj s. coadă de bici, codirişte. ce se scălda. 2. cu toate că, deşi; ~ I admit it is difficult deşi admit că e greu. whir [hw3:r] s., vb. v. w h i r r (I, II). whirl [hw9:l] vb. A. tr. 1. a învârti, a învârteji, a roti. 2- to — away / along a duce / whiles [-z] conj. (înv.) în timp ce. whilom [Viwailam] (înv.) I. adv. odinioară, odată, altădată. . adj. de demult, de altădată; a transporta repede. B. intr. 1. a se roti, a se învârti. 2. to ~along a se precipita, a o zbughi; a trece val-vârtej. II. s. 1. învârtire, rot ire. 2. volbură, vârtej. fost; his ~ friend fostul lui prieten. whirler [7iW3:tor] s . 1. (tehn.) dezintegrator. 2. (poligr.) turnetă. whilst [Viwailst] conj. v. w h i l e (III). whirligig [7rw3:Iigig] I. s. 1. morişcă. 2. căluşei, căişori. 3. vârtej, volbur e ~ o f whim [hwim] s. 1. capriciu, fantezie; toana; poftă. 2. (telm.) troliu, vârte j. life vârtejul vieţii. II. adj. învârtitor; de vârtej. whim gin [7iwim 'd3in] s. (telm.) crivac, troliu cu cai. whirling motion [7nv3:lin >mou/n] s. (av.) mişcare turbion ară. whimper [7iwimp3r] I. vb. A. intr, a scânci, a plânge înăbuşit; a se smiorcăi, a se sc osi, a se sclivisi; (despre câini) a scheuna. B. tr. a rosti pe un ton plângăreţ. II. s. scâncet, whirling runner [~ «rAnsr] s. (metal.) separator de zgură. smiorcăială, sclifose ală; scheunat. whirling speed [~ spi:d] s. (tehn.) viteză critică. whirlpool ['bw3:l p u:l] s. vârtej (de apă), volbură; maelstrom. whimsical ['hwimzikal] adj. 1. (despre pe rsoane) capricios, năbădăios, cu toane / pofte. whirlybird [7/W3:Iib3:d] s. (fam.) eli copter. 2. (despre lucruri) ciudat, bizar, excentric, fantezist, fantastic. whir lwind [~wind] s. vifor, vârtej (de vănt), trombă (de vant); to sow wind and reap whims icality [-hwimzi'kBeliti] s. caracter capricios; toane; ciudăţenie, bizarerie. ~ a s emăna vânt şi a culege furtună; (fam.) to come in like a ~ a intra ca o vijelie. whimsic ally ['hwimzikali] adv. capricios; bizar. whirr [hw3:r] I. vb. intr. a bâzâi, a zbâmâi, a zumzăi; (despre motoare etc.) a hurui, whimsy ['hwimzi] ş. toană, capriciu, fantezie . a zbâmâi, a vibra. II. s. bâzâit, zbârnâit, zumzet; huruit. III. interj, bâz!; hâr! whin1 in] s. (bot.) osul-iepurelui (Ononis spinosa). whin2 s.v. w h i n s t o n e . wh irring ['hwsrirj] î.s.v, w h i r r (II). II. adj. (despre roată) care se învârteşte cu whi ne [hwain] I. s. scâncet; jeluit, tânguire. II. vb. A. intr. a scânci; a se jelui, a s e toată viteza; huruitor. văita. B. tr. a rosti (pe un ton tânguitor). whirry ['/rwsri ] vb. intr. (scot.) a se grăbi. whisht [hwi/t] (scot.) I. interj, sst! şs! II. s. ho ld your ~! ţine-ţi gura! winner ['hwains1"] s. copil plângăreţ / care se smioreăie / care s ceşte. r whisk [liwisk] I. s. 1. mănunchi de fire, pămătuf de pene (pentru şters praful, g onit whinger [7iwin9 ] s. pumnal; sabie scurtă; tesac, cuţit lung. muştele, etc.). 2. tel. 3. mişcare scurtă şi iute. II. vb. A. tr. 1. a scutura (prafid); a goni whinny [V iwini] I. vb. intr. a necheza. II. s. nechezat. (muştele). 2. a bate cu telul. 3. a lua repede; a face nevăzut. 4. a juca, a legăna, a mişca whinstone [Viwinstoun] s. ( geol.) rocă bazaltică; bazalt. (bastonul, coada etc.); to ~ one's tail a da din coadă. 5. to ~ along a duce în grabă; to ~ whiny ['nwaini] adj. plângător, plângăcios. whip [bwhi ] I. s. l.bici; gârbaci; cravaşa. 2. birjar, vizitiu; I am no ~ nu ştiu să mân away / off a) a da afară (muştele); b) a scutura (prafid); c) a lua sau a scoate cu o mişcare (bi ne). 3. (cinegetică) hăitaş. 4. (pol.) organizatorul parlamentar al unui partid; fulge rătoare. B. intr. 1. a se îndepărta repede, a se face nevăzut; a trece fulgerător; a pieri the government has taken off the ~s guvernul se dezinteresează de chestiune, guve rnul din faţa ochilor. 2. to ~ about a flutura, a zbura; to ~ away a pieri; a se f ace nevăzut; lasă pe aderenţii săi să voteze cum vor. 5. convocare urgentă a membrilor parl mentului. to ~ past a trece ca vântul. 6. (teb/i .)scripete, troliu; macara. 7. (m ar.) niandar. 8. aripă, braţ (al unei mori de vânt). whiskerando [.nwisks'rcendou] s. bărbat / om bărbos. II. vb. A. tr. 1. a biciui, a cravaşa; I'll be ~ped if să fiu afuris it dacă. 2. a bate (apa, whiskered ['hwisksd] adj. 1. cu favoriţi; (fam., dial.) cu mustăţi. 2. (despre pisici, tigri pentru a pescui). 3. a bate (ouă, lapte, smântână etc.). . a mişca repede; he ~ped etc.) mustăcios, cu mustăţi. the revolver out of his pocket sc oase cu repeziciune revolverul din buzunar. 5. (amer. whiskers ['hwiskaz] s. pi. 1. favoriţi. 2. mustăţi (la pisică, tigru etc.). 3. (fam. dial.) si.) a învinge, a înfunda (un concurent, adversar etc.); to ~ creation a le întrece pe toate. mustăţi. 4. (metal .) bavură. 6. a coase pe margine. 7. a învârti (o sfâriează, un titirez). 8. (mar.) a ridi ca (o velă etc.) wliisket [7/wiskit] s. 1. (dial.) coş, coşniţă. 2. (tehn.) strung mic. cu mandarul. 9. (mar.) a matisi (o parâmă etc.). 10. to ~ about a înfăşură; to ~ away whisky1



 ['liwiski] ş. şaretă cu un cal (cu capra foarte ridicată). a) a goni cu biciul; b) a smu lge; to ~ back a goni înapoi; to ~ down a) a goni în jos; whisky2 s. whisky. whisky bloke [~ blouk] s. (pop.) băutor serios / care nu se-ncurcă. b) a lăsa repede jos; to ~ from a smulge din; to ~ in a) (cinegetică) a aduna (câinii) cu whiskyfied ['hwiski faid] adj. (fam.) beat, băut. biciul; b) a aduna (deputaţii); to ~ into a) a vârî iute în; b) to ~ a party into line a aduce la vot (în parlamentul englez) pe membrii unui partid; (amer. fam.) to ~ into shape a învăţa; whisky-frisky [7


 whisperer 1038



whitefoot [~'fut], pi. whitefeet [~fi:t] s. cal cu picioare albe. (o bârfeală, zvonu ri etc.) 3. a zvoni; it is ~ed that se zvoneşte că. II. s. 1. şoaptă, şuşotit; in a ~ în şo e şoptite. 2. susur, murmur, clipocit; foşnet. 3. zvon, aluzie; (fam.) white-footed ]~'futid] adj. (despre cai) cu picioare albe. to give the ~ a face o aluzie, a d a de înţeles. White Friar [~ 'fraia'] s. (bis.) călugăr carmelit. white frost [~ Tro(:)s t] s. chiciură. whisperer ['hwispora1"] s. persoană care vorbeşte în şoaptă etc. (v. w h i p e r I). white-gloved [~'gUvd] adj. cu mănuşi albe. whispering ['hwisparirj] I., a dj. şoptit, în şoapte; şopotitor. II. s. 1. şoapte, şuşotit. white goods [~ gudz] s. pl. (a .) 1. albituri (lenjerie de pat, feţe de masă, prosoape). 2. susur, murmur; clipocit ; foşnet, freamăt. 2. aparatură mare de casă (frigidere, maşini de spălat etc.). whist [Vfw st] s. 1. whist (joc de cârti). 2. interi. (înv., dial.) ssst! linişte! whistle l'ltwi sl] I. vb. A. intr. (despre oameni, pasări, o locomotivă etc.) a fluiera; a chiui; w hite-guard [~'ga:d] (ist.) I. s. gardist alb. II. adj. din gărzile albe. a şuiera; ( fam.) you may ~ for it poţi s-aştepţi mult şi bine; pune-ţi pofta-n cui; to have Whitehall [~'ho:l,'—, -'-] s. 1. stradă si cartier al ministerelor în Londra. 2. (fam.) smth. f or the whistling a căpăta ceva foarte uşor; to go ~ a) a fi refuzat, a căpăta un guvernul britanic. refuz; a se linge pe bot; b) a-şi pierde vremea (degeaba), a tăia câinilor f runză; (fam.) white-haired [-'head] adj. cu părul alb, cărunt. to ~ off a o şterge, a spăl a putina. B. tr. a fluiera (pe cineva, o melodie etc.) II. s. 1. fluier; white-h anded phasndid] adj. cu mâini albe. to pay (too dear) for one's ~ a plăti scump pent ru distracţie. 2. fluierat; fluierătură; şuierat; white-headed [~'hedid] adj. cu capul a lb; cărunt. chiot; at smb.'s ~ la prima chemare a cuiva; to dance after / to smb.' s ~ a juca după white-heat [~'hi:t] s. incandescenţă la alb. cum îi cântă cineva. 3. (fam.) gât(lej), beregată; (fam.) to wet one's ~a-şi uda gât(lcj)ul, white-hot [~'hot,'--] adj. 1. incandescent; încălzit la alb. 2. înflăcărat, înfocat. a trage o duşcă. White House [~ ,'--] s. Casa-Albă (reşedinţa preşedintelui S.U.A.). white iron [~ 'aion] s. (metal.) ta blă cositorită. whistle-blower [~iblouor] s. (fam.) 1. demascator. 2. turnător, ciripi tor. white lac [~ itek] s. şerlac. whistler ]'hwislar] s. 1. persoană care fluieră. 2. (sl.) cârciumar care nu arc licenţă pentru white lead [~ 'led] s. 1. (chim.) alb / ce ruză de plumb. 2. (mineral.) ceruzit. băuturi spirtoase. 3. (telm.) răsuflătoare. 4.pl. (radio) paraziţi atmosferici. 5. (sl.) maşină de poliţie. 6. (sl.) delator, informator. White League [~ 'li:g] s. (amer.) 1. organizaţie fondată în sudul S.U.A. în 1874 în whistl e stop ['hwisl stop) s. 1. haltă; staţie facultativă. 2. orăşel neînsemnat. 3. vizită scopu e a împiedica creşterea puterii politice a negrilor. 2. v. K u-K l u x-K 1 a n. whit e lie [~ lai] s. minciună nevinovată / necesară. scurtă într-un orăşel (în timpul unei camp politice, al unui turneu etc.): white light [~ 'lait] s. 1. (/iz.) lumină albă. 2. l umina zilei. whistling [-in] I. adj. şuierător, fluierător. II. s. fluierat, şuierat. wh ite-like [~'laik] adj. albicios, alburiu. whist player ['hwist ipleiar] s. jucător de whist. white lime [~ laim] s. var alb / gras. Whit1 [hwit] adj. (bis.) (în cuv inte compuse) de Rusalii; ~suntide Rusalii. white line [~ 'lain] s. (poligr.) in terlinie, dursuş; rând alb; teşleag. whit2 s. pic; no ~, sau not / never a ~ defel, ni ci un pic, câtuşi de puţin. white-lipped [~'lipt] adj. livid, cu buzele albe (de frică). whit3 inter/, cip-cirip! white-livered [~ilivad] adj. fricos, slab de înger. whit e [hwait] I. adj. 1. alb; —skinned cu pielea albă; (as) ~ as snow alb ca zăpada. white maple [~ 'meipl] s. (bol.) arţar-alb (Acer saceharinum). 2. alb, deschis, de culo are deschisă. 3. alb, pal(id); to turn ~ a păli; (as) ~ a s a sheet alb ca varul. 4. alb, cărunt, sur, argintiu. 5. (poetic) cu părul bălai / bălan. 6. transparent, white m etal [~ 'nietl] s. (metal.) compoziţie, babbit; compoziţie / metal pentru lagăre; străve ziu; curat. 7. (fig.) curat, nepătat, neprihănit; nevinovat. 8. (fig.) cinstit, ones t, de metal antifricţiune. treabă; deschis, fără dedesubturi; nobil. 9. inofensiv, care nu face rău, nevinovat; ~ lie whiten [Viwaitn] vb. A. tr. 1. a albi, a înălbi. 2. a pu dra. 3. a vărui. 4. a curăţa (pieile) minciună inofensivă. 10. (pol.) alb; regalist; reacţi nar 11. (bis. despre călugări) îmbrăcat de carne. B. intr. 1. a păli. 2. a încărunţi, a alb lb; carmelit. 12. (rar) norocos; a ~ day in his life o zi norocoasă în viaţa Iui. 13. (despre whitener [-or] s. înălbitor. vin) alb. 14. cu (mult) lapte; ~coffee cafea cu lapte. 15. (poligr., despre o literă) negativ. whiteness ['hwaitnis, amer. şi -nes]



 s. 1. albeaţă; albiciune; paloare. 2. (înv.) nevinovăţie, 16. (metal) argintat, cositorit . II. s. 1. alb; albiciune; albeaţă; culoare albă. 2. material curăţenie, puritate. alb; r ochie albă etc. 3. albuş. 4. (anat.) albul ochiului. 5. spaţiu alb. 6. (fig) curăţenie, wh itening [Viwaitnin] s. 1. cretă, tibişir. 2. văruire. 3. albire, încărunţire. 4. curăţare n ire; nevinovăţie. 7. (la sah) piese albe; jucător de şah care joacă cu piesele albe. (a pi eilor) de carne. 8. vin alb. 9. (zool.) rasă albă (mai ales de porci). 10. (entom.) fluture alb (fam. Pieridae). white-nosed ['hwait'nouzd] adj. cu nasul sau cu bot ul alb. whiteout f aut] s, ninsoare abundentă. ~ I I . (pol.) alb; regalist; reacţio nar. 12. (înv.) argint. 13. (înv.) monedă / ban de argint. white paper [~ 'peipa'] s. (pol.) carte albă. III. vb. tr. (rar) a albi; a înălbi. white alert ['hwait o'la:t] s. (/nil.) (semnal de) încetare a stării de alarmă. white pine [~ 'pain] s. (bot.) pin-s trob (Pinus strobus). white plague ['hwait 'pleig] s. (med.) tuberculoză (mai ales pulmonară). white alkali [~ 'felkolai] s. (geol.) soloneţ. white alloy [~ 'aibi, -a 'lol] s. v. w h i t e m e t a l . white poplar [~ 'popia']- s. (bot.) 1. plop-al b (Populus alba). 2. liriodendron (Liriodendron tulipifera). white ant [~ 'cent] s. (entom.) furaică-albă, termită (Isoptera). white resin [~ 'rezin] s. colofoniu, sa câz. white-armed [~'a:md] adj. cu braţe albe. white room [~ 'ru(:)m[ s. (tehn.) încăpere / sală cu aer foarte curat (pentru asamblarea white ash [~ 'ce/] s. (bot.) frasin -american (Fraxinus americanus). aparaturii fine). whitebait ['hwuitbeit], pl. w hitebait s. peşte mărunt, plevuşcă. white-skinned [~'skind] adj. cu pielea albă. white bea r [~ 'beor] s. (zool.) urs-alb, urs-polar (Ursus maritimus). whitebeard [~'biad[ s. bătrân, om cu barbă albă. whitesmith [~'smiO] s. tinichigiu, spoitor de tingiri. whi te space [~ 'speisj s. (poligr.) spaţiu gol / alb; albitură. white-bearded [~ibiodid ] «ay. cu barba albă / colilie. white-beech [~'bi:t/] s. (bot.) fag-american (Fagus americana). white spirit [~ 'spirit] s. 1. „white spirit"; solvent nafta. 2.pl. di zolvanţi pentru lacuri. white-spotted [~'spotid] adj. cu pete albe. white belt [~ belt] s. (judo) centură albă. whitestone [~stoun] s. (mineral.) granulit. whitebill [~bil] s. (omit.) lişiţă-americană (Fulica americana). white-billed [~bild] adj. cu cioc ul alb, whitetail [~'teil] s. 1. v. w h e a t e a r (2). 2. (zool.) cerb-de-Virg inia (Cervus Whiteboy [~'boi] s. (ist.) membru al unei organizaţii irlandeze împotri va latifundiarilor.virginianus). white-tailed [~'teild] adj. cu coada albă. white breakage [~ 'brcikid3l s. (chim.) casare fosfatică. white tie [~ 'tai] s. 1. papio n alb. 2. ţinută de gală / de ceremonie; frac. white-brown [~'braun] adj. maro-deschis . white bryony [~ 'braiani] s. (bot.) mutătoarc (Bryonia dioica). whitethorn [~0o: n] s. v. h a w t h o r n. whitecap [~'ka?p] s. 1. (mar.) berbec, val cu creasta în spumată. 2. White Cap (amer.) whitethroat [~8rout] s. (omit.) privighetoare-cenuşie, silvie-de-câmpie (Sylvia membru al unei organizaţii secrete din S.U.A., care foloseşt e linşajul. communis). r whitetip [-tip] s. (omit.) specie de colibri (fam. Trochi lidae). white cedar [~ 'si:da ] s. (bot.) cedru-alb (Cupressus thyoides). white china | ~ 't/aino] s. (metal.) argint de China. white vitriol [~ 'vitriol] s. (c him.) vitriol alb, sulfat de zinc. White Christmas [~ krismias] s. Crăciun alb / c u zăpadă. white walnut [~'wo:lnat, -n_At] s. (bot.) nuc-american cenuşiu (Juglans cine rea). white war [~ 'wo:] s. (ec.) război economie. white clover [~ 'klouvor] s. (b ot.) trifoi-alb (Trifolium repens). white ware [~ 'wear] s. porţelanuri fine. whit e coat [~ 'kout] s. (/nil.) soldat în bluză albă, mai ales soldat australian. white-co llar ]~'kolor] adj. (mai ales amer. fam.) intelectuali; de birou (de exemplu: wh itewash [~wof] I. s. 1. var stins, lapte de var. 2. văruit, văruire. 3. (fig.) mijlo ace ~ worker a) muncitor intelectual; b) funcţionar). pentru reabilitarea memoriei (cuiva). 4. (amer. sport fam.) scor nul. 5. (fam.) pahar de Xeres (aupa ce s-au băut alte vinuri). II. vb. tr. 1. a vărui. 2. a reabilita; a repune în white copper [ ~ 'kopor] s. (mineral.) alpaca, argentan. drepturi. 3. (amer. spori) a câştiga (o pa rtidă) fără ca adversarii să fi marcat vreun punct. white deal [~ 'di:l[ s. scândură de bra . whitewasher [~wo/or] s. 1. văruitor, spoitor; zidar tencuitor. 2. (fam.) apărător, a pologet. white elephant [~ 'elifont] s. 1. (zool.) elefant alb. 2. (fig., fam.) posesiune sa» bun care te stânjeneşte; cadou cu care nu ştii ce să faci; obiect de prisos. white willow [~ 'wilou] s. (bot.) salcie / răchită-albă (Sali* alba). whitewing [Viwa itwin] s. (amer. fam.) măturător de stradă (în salopetă albă). white eye [~ 'ai] s. (mii. s .) rachiu tare. white-faced [~'feist] adj. 1. alb la faţă. 2. (despre animale) cu pa tă albă în frunte. whitewood [~'wud] s. 1. lemn alb. 2. v. w h i t e p o p i a r (2). white zinc [~ 'zirjk] s. (chim.) alb de zinc, oxid de zinc. whited ['hwaitid] ad



 j. 1. albit; decolorat. 2. văruit. white dwarf ['hwait 'dwo:f] s. (astron.) pitică a lbă. whither ChwioV] (inv. Ut.) I. aaV., conj. A. interog. unde? încotro? B. relativ (acolo) whiteface ['hwaitfeis] s. clovn. unde; go ~you will du-te unde vrei. II . s. destinaţie. white fir [~ 'fa;'] s. (bot.) brad (Abies alba). whithersoever [, hwiâosou'cvar] adv. (inv., lit.) orişiunde; în orişice direcţie; oriîncotro. whiterward ['h iOawad] adv. (înv., Ut.) 1. unde, încotro. 2. oriunde, în orice loc. whitefish [~'fi/] s. (iht.) varietate de somn (Coregonus). whiting1 ['hwaitirj] s. cretă, tibişir. wh ite-flowered [~'flauod] adj. cu flori albe.



 1039 wide-mouthed



whom [hu:mjorma tare, huni forma slabă] pron. dat. şi ac. de la w h o; pe cine; pe w hiting2 s. (sg. şipl.) (Hit.) mcrlan (Gadus merlangus). care; by ~ was this book w ritten? de cine a fost scrisă această carte? whitish [Viwaiti/] adj. albicios, albur iu. whomever ['hu:m'ev9r[ pron. daţ. şi ac.de la w h o e v e r . whitlow [Vtwitlou] s. (med.) panariţiu, sugel. whomp [hwonip] (amer. fam.) I. s. lovitură, izbitură, ples nitură. II. vb. tr. 1. a înfrânge Whit Monday ['hwit 'nwndi] s. Lunea Rusaliilor. deci siv (o persoană, o echipă etc.). 2. a plesni, a lovi. whitsun ['hwitsn, amer. -san] s.v. W h i t s u n d a y . Whitsunday [Viwit'sAndi, -sn'dei] ş. Rusalii, Duminica Rusaliilor. wliomsoe'er ['hu:msoue3r] pron. (poetic) v. w h o m s o e v e r . Wh itsuntide [7/witsntaid, amer. -ssnt-j s. Duminica Rusaliilor şi zilele următoare, wh omsoever ['huimsou'evo1"] pron. dat. şi ac. de la w h o s o e v e r . săptămâna Rusaliil or. whoo [hwu:] interj, (exprimă mirarea, plăcerea etc.) a! o! ah! vai! aoleu! whitt le ['hwitl] I. s. (înv.) cuţit lung de măcelar, satâr. II. vb. A. tr. 1. a ciopli, a subţi a, whoop [hu:p] I. s. 1. strigăt. 2. strigăt de luptă. 3. (fam.) „ceapă degerată", iotă; no tăia, a ascuţi (lemmd) cu cuţiturl. 2. to ~ down / away a) a ascuţi, a subţia, a reduce, worth a ~care nu face un ban / o ceapă degerată. II. vb. intr. a striga; a chiui. II I. interj. a micşora prin tăiere; b) (fig.) a atenua, a reduce; to ~ away the distin ction between hei! alo! măi! a face să dispară deosebirea dintre. B intr. a se ocupa c u cioplitul. whoop-de-do(o) [7iwu:pdi'du;] s. (amer. fam.) 1. serbare zgomotoasă. 2. discuţie / ceartă whity [Viwaiti] I. adj. alburiu, albicios. II. s. (amer.peior.) (în limbajul negrilor) (individ) aprinsă (mai aleş în public). 3. publicitate exagerată. alb. whoopee ['wupi(:), amer. şi 'hwu(:)-, hu:-] (pop.) I. ş- petrecere, chef; to ma ke ~ whity [Vtwaiti] adj. spre alb, albicios (se foloseşte şi în combinaţie cu alte nume de a petrece, a se distra. II. interj, ura! uuu! culori); ~-brown castaniu-desc his. whooping-cough ['hu:pinko(;)f| s. tuse convulsivă/ măgăreaseă. whiz kid [7iwiz kid] s. (şl.) 1. copil-minune. 2. tânăr talent. whop [hwop] I. vb. A. tr. (fam.) 1. a părui, a zvânta în bătaie. 2. a birui, a învinge. whiz(z) ['hwiz] I. s. 1. vâjâit, şuier(at), şui a unui glonţ, a unei săgeţi etc.). B. intr. (amer.) a cădea greu / ca un bolovan. II. s. (fam.) lovitură. 2. (amer. si.) matrapazlâc, afacere abilă, şmecherie. 3. (amer. fam.) expert, specialist; whopper ['hwop3r] s. (fam.) 1. namilă, matahală. 2. minciună gonon ată / sfruntată. (meşterul) ştie-tot. 4. (şl.) energie, vigoare; vervă. II. vb. intr. avâjâ ra,azbârnâi; whopping ['wopin] (fam.) I. s. marmeladă. II. adj. mătăhălos, enorm. to ~ past a trece în viteza. whore [ho;r, hoar] I. s. prostituată, târfa, curvă. II. vb. intr. 1. a fi destrăbălat. 2. a se whizz-bang [~b£en] I. ş. 1. (mil., şl.) obuz de calibru mic, şrap el; grenadă. 2. (amer.) prostitua. gluma. II. adj. (amer. fam.) excelent, clasa-ntâi , grozav. whoredom l'hordam] s. 1. prostituţie. 2. desfrâu, dezmăţ. whizzer [7jwiz3r] ş. 1 . zbârnâitoare, şuierătoare. 2. (tehn.) centrifugă. whoremonger ['ho:r, amer. şi 'hwo:tor] s. strung de olar, masa rotativă a olarului, roata acela / c el care / ce; ~ steals my purse steals trash (Shakespeare) cel ce-mi fură punga, o larului. fură o nimica toată. as ~ should say cum ar spune cineva. whortleberry ['hw sitliberi, -bori] ş. (bot.) afină (Vaccinium myrtillus); bog ~răchitele whoa [wou] int erj. 1. (pentru a opri calul etc.) ho! aho! ptrr! 2. (/am.) stai! (mai) domol! ( Vaccinium oxycoccos); red ~ merişor-de-munte (Vaccinium vitis idaea). r whoe'er [h u(:)'ea ] pron. (poetic) v. w h o e v e r . whose [hu:z] I. adf interog. al, a, ai, ale cui?; ~ books are those? ale cui cărţi sunt whoever [hu(:)'ev3r, uneori u(:) 'cv3r] pron. A. relativ conjunctiv acela care, oricine, acelea?; al, a, ai, ale cărui / cărei / căror; the man ~ books I have bought omul ale cărui toţi cei care / ce; ~



 was there was much impressed toţi cei care / ce au fost acolo au cărţi lc-am cumpărat. I I. pron. interog. al, a, ai, ale cui?; ~ are those books? ale cui fost foarte im presionaţi. B. interog. accentuat pentru w h o cine naiba? etc. cine oare? sunt cărţil e acelea? whole [houl] I. s. întreg, tot; as a ~ în general; on / upon the ~ a) în tot al; cu totul; whoseever ['hmz'evo1"] pron. cazul genitiv al lui w h o e v e r . b) în general; the ~ of the village tot satul; the ~ of literature întreaga literatu ră; I'll whosesoe'er [~sou'e3r] pron. (poetic) v. w h o s e e v e r . tell you the ~ of it am să-ţi povestesc tot (din fir-a-păr). II. adj. 1. întreg, tot; (mat.) ~ whose soever [~sou'ev3r] pron. (poetic) v. w h o s e e v e r . number număr întreg; the ~ world lumea întreagă; întreaga omenire, toată omenirea; whosoe'er [ihu:sou's3r] pron. (p oetic) v. w h o s o e v e r . (fam.) a ~ lot mult; mulţi; o mulţime. 2. întreg, teafăr, neatins, nevătămat; to get off with whosoever [.hu:sou'ev3r] pron. oricine, ori(şi)car c, oricine / oricare ar fi. a ~skin, to keep a ~skin a scăpa cu pielea întreagă, a scăpa teafăr / nevătămat. 3. (despre why [hwai] I. adv. A. interog. de ce? pentru ce?, ~so? cum aşa? ~ didn't you comply im frate etc.) bun, de sânge. 4. (înv.) sănătos; întremător. h his request? de ce nu i-ai satisfăcut rugămintea? B. relativ de ce, pentru care; I do whole-coloured ['houl'kAtod] adj. (despre stofe etc.) uni, într-o singură culoar e. not know (the reason) ~ he didn't come nu ştiu de ce / motivul pentru care nu a venit. whole flour [~ flaua1"] s. faină integrală. II. s. cauză, motiv, pricină, temei. <> the great ~s of life marile probleme ale vieţii. 0 whole gale ['houl 'geil] s. (meteor.) furtună deplină, furtuna de forţa zece. III. interj, păi (atunci); aoleu; ast a-i bună. wholehearted [~'ha:tid] adj. sincer, din toată inima. wick [wik] ş. fitil. w holeheartedly [~'ho:tidli] adv. din toată inima. wicked [Vikid,amer. şi'wikedj I. ad f 1. rău, răutăcios; hain; păcătos, vicios, imoral; whole-heartedness [~'ho:tidnis, amer. ş -nes] s. sinceritate; căldură (sufletească). nemernic; (glumeţ) pungaş, poznaş, drăcos; th one dracul. 2. (amer. sl.) grozav, whole hog [~ 'hog] ş. (şl.) tot, întreg; to go the — a duce ceva până la capăt. whole-hogger [~'hog9r] s. (sl.) persoană conştiincioasă, om d ejde; protectionist excelent. II. s.pl. the ~ cei răi. wickedly [-li] adv. cu răutat e. consecvent. wickedness [-nis] s. 1. răutate. 2. păcătoşenie; fără-de-lege; ticăloşie. 3. nie. whole-hoofed [~ 'hu:ft] adf (zoo/.) soliped. wicker ['wikar] s. 1. coş împletit . 2. nuia sau nuiele de salcie / răchită; împletitură de whole-length [—'lerjG] adf (despr e un portret) din cap până-n picioare, în picioare, în salcie. mărime naturală. wicker chai [~ t/es1-] s. scaun de răchită / grădină. wholemeal ['houlmi:!] s. făină necernută / integ wickered ['wiksd] adf 1. împletit. 2. din răchită împletită. wholemeal bread [~ 


 epărtare. 3. ~ of (foarte) departe de; the ball fell 3. normal(itate), ~ of the ta rget mingea căzu (foarte) departe de ţintă. whole-souled fhoul'sould] adj. v. w h o l e - h e a r t e d , wide-awake fwaids'wcik] I. adj. 1- treaz (de-a bînelca), în star e de veghe. 2. atent, whole storm [~ 'sto:m] s. (meteor.) furtună puternică (10 grad e Beaufort). whole-timer [~'taini3r] s. muncitor etc. care lucrează ziua întreagă şau săptă a vigilent, cu ochii în patru, prudent, circumspect, alert. II. ş. 1. pălărie de fetru c u boruri întreagă. mari şi moi. 2. (omit.) chirighiţă (Sterna fidginosa). whole workings [ ~ 'waikirjz] ş. pl. (mine) lucrare sau galerie minieră de pregătire. wide gauge [~ 'ge idj] s. (ferov.) ecartament larg. wholism ['houliz^m] s. (social., pol.) holism, widely ['waidli] adv. larg; într-o mare măsură. wholly l'houlli] adv. cu totul, întru t otul, pe deplin, în întregime, exclusiv. wide-mouthed [waid'mautfd] s. 1. cu gura ma re. 2. cu gura căscată, căscat.



 widen 1040



widen [Vaidn] vb. A. tr. 1. a lărgi; a lăţi. 2. a întinde (influenta, graniţele etc.). B. intr. a se lărgi; a se lăţi; a se întinde; a se extinde. widener [-3'.] (telin.) dispozi tiv de lărgire; extensor; lărgitor. wideness ['waidnis] s. 1. lărgime, lăţime. 2. întindere (vastă). widening ['waidonin] s. lărgire, lăţire (şi fig.). wide-open f'waid'oupon] adj. l arg deschis. wide-range [~'reind3] adj. 1. cuprinzător. 2. (fiz.) cu / de bandă largă. widespread [~spred,'-'-] aay. 1. (despre aripi) larg întinse 2. larg răspândit, unive rsal. widgeon fwid33n, -d3in] s. 1. (omit.) varietate de raţă sălbatică (Anas penelope) Anas americana). 2. (înv.) prost, neghiob, tâmpit. widget [\vid3it] s. (amer. fam.) sculă, instrument, dispozitiv. widish l'waidi/] adj. destul de larg / încăpător / cuprin zător /lat. widow [Vidou] I.s.l. văduvă. 2. (fam.) articol excedentar; obiect desperec heat. 3. mână moartă (la jocul de cârti). 4. (poligr.) rând scurt (la sfârşitul unui paragr . II. vb. tr. 1. a văduvi. 2. (poetic) to ~ of a văduvi de, a lipsi de. widowed [-d] adj. 1. văduvit, rămas văduv. 2. ~ of lipsit / văduvit de. widower ['widows'] s. văduv. w idowhood ['widouhud] s. văduvie. widow lady ['widou ileidi] s. v. w i d o w (I). w idowmaker [rwidou>meikor] s. (mine) perforator. width [wid9, witO] s. 1. lărgime, lăţime; întindere. 2. bucată de postav de oarecare lăţime. 3- (fîg-) lărgime (a vederilor), ont. 4. (mine) grosime a stratului (între culcuş si acoperiş). wield [wi:ld| vb. tr. a stăpâni, a conduce; a mânui; to ~ the sceptre a purta sceptrul, a guverna; to ~ a for midable pen a mânui condeiul cu măiestrie, a fi un mare scriitor. wielder ['wkldo'] s. mânuitor (al paloşului etc.). wieldless ['wi:ldlis] adj.) greu de mânuit. wicldy [' wi.idi] adj. (despre o armă etc.) maniabil; uşor de mânuit. wiener ['wi:ns'] s. (amer. gastr.) aprox. crenvurşt. wienie [Virni] s. (amer. fam.) v. w i e n e r . wife [w aif], pl. wives [waivz] s. soţie, soaţă, nevastă; lawful ~ soţie legitimă; to give to ~ a d de soţie; to make a good ~ a fi o soţie bună. wife beater ['waif >bi:tsr] s. (fam.) băr bat care-şi bate nevasta. wife-bound [~baund] adj. (rar.) v. w i f e - r i d d e n . wifehood ['waifhudl s. situaţia de femeie măritată. wifeless ['waiflis] adj. neînsura t, necăsătorit; fără soţie. wifelet ['waiflit] s. (fam.) soţioară, nevestică. wifelike ['wa k] adj. de femeie măritată, de soţie; conjugal; care stă bine unei femei măritate. wifely fwaifli] adj. v. w i f e l i k e . wife-ridden ['waifiridn] adj. care stă sub papu cul soţiei, sub papuc. wifey ['waifi] s. (pop.) v. w i f e l e t . wifie s. (fam., glumei) v. w i f e l e t . ' wiffle-woffle ['wiflwofl] s. (sl.) înfumurat, om cărui a nu-i ajungi nici cu prăjina Ia nas. wig [wig) I. s. 1. perucă; (fam.) my ~! p-onoa rea mea! zău! pe legea mea!; (fam.) ~s on the green discuţie aprinsă; ceartă, sfadă; (fam. ) a big ~ ştab, somitate. 2. (fam.) păr lung, plete. II. vb. tr. 1. a pune o perucă (c uiva). 2. (fam.) a mustra, a dojeni. wigan [Vigon] s. (text.) pânză tare (pentru con fecţii). wigeon [Vid3n] s. v. w i d g e o n . wigged [wigd[ adj. cu perucă, purtând pe rucă. wiggery ['wigori] s. 1. peruci. 2. moda perucilor; purtatul perucii. wigging ['wigirj] s. (fam.) răfuială, săpuneală. wiggle ['wigl] vb. A. tr. a mişca încoace şi înco clătina, a agita. B. intr. 1. a şerpui. 2. a şovăi. wiggly [-i] adj. şerpuit, cotit. wigh t1 [wait] s. (înv., glumeţ, dial.) ins, individ, persoană, fiinţă; luckless ~ghinionist; a sorry ~ un om sărac. wight2 adj. (înv., dial.) curajos, wigless ['wiglis] adj. fără per ucă. wig maker ['wig .niciko'] s. peruchier. wigtail tree ['wigteil tri:] s. (bot. ) scumpie (Cotinus coggyria). wigwag ['wigwaîg] I. vb. intr. 1. (mii. mar.) a semn aliza cu steguleţe / fanioane. 2. a umbla de colo până colo, a se fâţâi. II. s. (mii. mar.) semnalizare cu fanioane. III. aav. încoace şi încolo. wigwam ['wigwzeni, amer. -wo(:)m ] s. wigwam (colibă a indienilor nord-americani). wilco ['wilkouj inter/. 1. (în rad io si transmisiuni) indicaţie că mesajul recepţionat va fi executat. 2, (fam.) se face ! s-a făcut ! wild [waild] I. adj. 1. sălbatic; nedomesticit; primejdios, periculos ; (despre animale) ~born născut în libertate. 2. sălbatic, necultivat, care creşte pe câmp etc.; ~plants plante sălbatice. 3. sălbatic, neobişnuit; romantic; exotic. 4. sălbatic, necivilizat; primitiv; barbar. 5. furtunos, bântuit de furtuni. 6. (mai ales fam. ) dezlănţuit; turbat; apucat; înnebunit, nebun; ~ with fear nebun / înnebunit de frică / g roază. 7. (despre sentimente etc.) nestăpânit; dezlănţuit. 8. (despre un plan etc.) nebune sc; smintit. 9. fără legătură cu subiectul etc. 10. (despre păr) despletit; nepieptănat. II adv. 1. sălbatic; nebuneşte; prosteşte. 2. (a trage cu arma etc.) la întâmplare. III. s. 1. pustietate. 2. pustiu, deşert. 3. sălbăticie, sălbăticiune. wild animal ['waild 'aaiimc



 il] s. animal sălbatic / de pradă. wild beast [~ 'bi:st] s. fiară sălbatică, sălbăticiune. d boar [~ 'bo:', bos'] s. (zool.) mistreţ, porc-sălbatic (Sus scrofa).



wildcat ['waildkan] I. s. 1. (zool.) pisică-sălbatică (Felis sylvestris). 2. (mar.) ba rbotină. 3. (mine) sondă într-oregiuneneexploatată; sondă forată la întâmplare. 4. (ec.) în dere riscată. 5. (sl.) grevă neautorizată de sindicat. II. adj. 1. nesigur, riscat; fără s orţi de izbândă; extravagant; ~specuIation speculaţie riscată. 2. (tehn.) neverificat. 3. (desprepersoane) din cale-afară de independent. 4. ilegal. III. vb. intr. 1. a se aventura (în taină) în căutare de zăcăminte (pe proprietatea altcuiva). 2. a se hazarda în re de câştig. wildcat drilling f idrilirj] s, (mine) foraj de prospecţiune. ~ wildcatt er ['waildikano'] s. (fam.) prospector / căutător-aventurier (de (iţei, de minereuri e tc.). wildcat train [~ 'trein] s. (amer.ferov.) tren care nu figurează în orar; tren special. wild celery ['waild 'şelari] s. (bot.) sârmuliţă, beteală, orzoaică-de-baltă (Val neria spiralis). wild cherry ['waild't/eri] s. (bot.) vişin-sălbatic (Primus demissa ). wild cotton [~ 'kotn] s. (bot.) ceară (Asclepias syriaca). wild cucumber [~.'kj u:kon}bo'] s. (bot.) plesnitoare (Ecballium elaterium). wild dog [~ 'dog] s. (zo ol.) 1. câine-sălbatic (Cuon sp.). 2. câine sălbatic; câine rătăcit / vagabond / fără stăpâ k [~ 'd/\k] s. (omit.) raţă-sălbatică (A/tas platyrhyncos). wildebeest ['wildibirst, ame r. -dob-, 'vildobeist] s. (zool.) gnu (Connochaetes gnu). wild emmer ['waild 'em o'J s. v. w i 1 d w h e a t. wild engine [~ 'enajn] s. (ferov.) locomotivă care a scăpat de sub controlul mecanicului. wilderness ['wildonis] s. 1. deşert, pustiu, pu stietate; a voice in the ~ glas care strigă în pustiu; to go into the ~ a-şi pierde fu ncţia; a cădea în dizgraţie. 2. grădină saw parte de grădină lăsată în paragină. 3. sumeden 4. singurătate, loc retras, sihăstrie. wild-eyed ['waild'aid] adj. cu privirea rătăcită s aw speriată. ' wildfire [~


 ; veţi; va; vor; o să ; they ~ come tonight (ei) vor veni diseară. 2. would (serveşte In formarea viitorului în trecut şi a condiţionalului; pers. a Il-a şi a III-a) vei; va; vo r, ai; aţi; ar; he said he would come tomorrow spunea că va veni mâine; he would come if he weren't so busy ar veni dacă n-ar fi atât de ocupat. 3. (în varianta americană, se rveşte la formarea viitorului la toate persoanele) voi, vei, va etc.; I ~ come at seven voi veni la (ora) şapte. 4. (modal, folosit la pers. î-a sing, şi pl. şi exprimând v oinţa sau promisiunea) voi; vom; am să; o să; I ~ do it o voi face, am s-o fac, am să fa c asta (pentru că vreau, îţi promit etc.). B. modal vrei; vreţi; ~you pass me the salt, please? vrei să-mi dai sarea (te rog)?; I would not do it for the world n-aş



 1041 windless



face-o / n-aş face asta pentru nimic în lume. C. frecventativ a obişnui să; (mai ales wo uld) 3. (med.) vânt(uri), gaze intestinale; to break ~ a scăpa un vânt. 4. curent, suf lu; knocked obişnuia să; obişnuiau să; (tradus mai ales prin imperfect); he ~ sit there for hours sade down by the ~ of the blow doborât de suflul loviturii. 5. (muz.) th e ~ instrumentele de / stă acolo / obişnuieşte să şadă / să stea acolo ceasuri întregi; he sit there for suflat. 6. suflu, respiraţie, răsuflare; to lose ~ a-şi pierde răsuflarea ; to get / to recover hours şedea / stătea acolo ceasuri întregi, obişnuia să şadă / să ste lo ceasuri întregi; one's ~ a-şi recăpăta respiraţia; a good ~ o respiraţie bună / regulată ad ~o respiraţie he would go to the beach every morning în fiecare dimineaţă obişnuia să se ducă / se neregulată; to get one's second ~ a-i reveni respiraţia; to hit / to catch s mb. in the ~ ducea la plajă. D. naţional (rar) a vrea, a dori; I would it were other wise aş vrea / aş a lovi pe cineva în plex. 7. (fam.) lucru inutil, zădărnicie, deşertăciun vorbe goale; these dori să fie altfel; păcat că nu e altfel; II, s. 1. voinţă; voie; voliţi ne; of one's own ~ din promises are merely ~ aceste promisiuni sunt vorbe în vânt; t o dispute about the ~ proprie voinţă; de bunăvoie; with a ~a) bucuros; b) de voie, din proprie voinţă; (rel.) a se certa degeaba; his speech was ~ discursul lui a fost li psit de conţinut / n-a fost decât Thy ~ be done facă-sc voia Ta. 2. dorinţă; poftă. 3. scop ţel. 4. testament, legat; to make simplă vorbărie. 8. (telm.) troliu. 9. (text.) înfăşurar a scniitortului. one's ~a-şi face testamentul. wind2 vb. tr. past şi part. trec. win ded ['windid] 1. a adulmeca, a simţi (mirosul willed [wild] adj. 1. voit, voluntar ; strong— cu voinţă puternică; self-~ voluntar; ill văruitului); the hounds ~ed the fox câi ii au adulmecat vulpea. 2. a face (pe cineva) -~rău intenţionat. 2. sugestionat; sub înrâurirea altuia. 3. dispus (să facă ceva). să-şi piardă respiraţia; the stiff climb ~ed rcuşul greu i-a tăiat respiraţia. 3. a lăsa willful ['wilful] etc. v. w i l f u l etc (u n om, un animal etc.) să răsufle; a brief stop to ~ the horses un scurt popas pentru a willies [Viliz] s. pi. (amer. pop.) nervi; nervozitate; trac. da cailor răgaz să respire. 4. [waind, amer. şi wind] pas/, şi part. trec. winded [waindid] willing ['w ilin] adj. 1. dispus, gata, pregătit; înclinat; I am not ~ to believe him nu sau wou nd [waund] a sufla, a trâmbiţa; to ~ the horn a suna din corn; to ~a call a scoate s unt dispus să-1 cred. 2. binevoitor. 3. voluntar. 4. volitiv; al voinţei. o fluierătură. willingly [-li] adv. 1. bucuros; de bunăvoie, din toată inima; cu plăcere. 2. spontan . wind3 [waind], past şi part. trec. wound [waund] vb. A. intr. 1. a se răsuci, a se învârti; willingness [-nis] s. 1. bunăvoinţă; bucurie; I'll do it with the utmost ~ am so fac a fi răsucit; învârtit. 2. (despre drumuri etc.) a şerpui; a coti; (despre râuri) a face meandre. din toată inima / bucuros. 2. consimţire, asentiment, aprobare. 3. (de spre judecată, păreri) a se schimba. 4. (fig.) a o întoarce, a o suci; a o cârmi. 5. (de spre will-less E'willis] adj. tară voinţă, lipsit de voinţă; Iară caracter. lemne) a se str a. 6. to ~ into / in a se insinua în, a se vâri în, a se introduce în; to ~ will-lessnes s [-nis] s. lipsă de voinţă: (med.) abulie. round a se înfăşură în jurul (cu gen.), a se în urul (cu gen.) / pe; (despre drumuri will-o'-the-wisp ['wibos'wisp] s.l.v. J a c k - o' - 1 a n t e r n (1). 2. (fig.) miraj, etc.) to ~up a şerpui urcând; to ~down a şerpui coborând. B.tr. 1. a înfăşură, a încolăci, amăgire, himeră, iluzie. 3. (bot.) cle i (Nostoc communis). (text.) a depăna; a răsuci (un fir). 2. a înfăşa, a înveli; to ~ a cor se a înveli (in giulgiu) willow i'wilou] s. 1. (bot.) salcie, răchită (Salix); to wear the ~, to sing ~ a jeli pierderea un cadavru. 3. a rula, a învârti; a pune în mişcare (şi fig.); to turn and ~ the penny a da sau absenţa iubitului. 2. bătătoare (l« cricket). 3. (text.) lup (bătător); maşină de curăţat bani cu camătă. 4. a întoarce (un ceasornic). 5. a cârmi, a vira (un vas). 6. a urca, deşeuri. 4. (te/m.) bătător de cârpe. a ridica (cu ma caraua); a scoate (minereu din mină). 7. to ~ about / around a înconjura, willow bed [~ bed] ş. sălciş. willow-herb [~hs:b] s. (boţ.) 1. zburătoare (Epilobium angustifolium). 2. răchitan a încinge; to ~in / into a aduce în stare de; to ~ into a ball a face ghe m; to ~ off a depăna; to ~on a desface, a descolăci; to ~ round a înfăşură, a încolăci; she d her arms (Lythrum salîcaria). round the child îşi încolăci braţele în jurul copilului; to up a) a învârti, a încolăci, willow picker [~ ' piksr] s. (text.) maşină de curăţat deşeuri o ~ up a piece of string a înfăşură o bucată de sfoară; b) a întinde (coarda willowware ['w uwsa1"] s. (amer.) (obiecte din) porţelan cu stilizări de salcie. la vioară); c) a învârti



 (ceasul); d) a întări (disciplina); e) a excita; a întărâta; a person willowy ['willowi] adj. 1. plin de sălcii. 2. mlădios, suplu, zvelt. wound up to fury o persoană adusă în sta re de furie;f) a termina, a isprăvi, a încheia; willynilly ['wili'nili] I. adv. vrândnevrând. II. adf şovăitor, nehotărât. he wound up his speech îşi încheie discursul; g) a te , a lichida (o afacere). willy-willy fwili'wili] s. (austr.) furtună ciclonică. wind 4 [waind] s. deformaţie, strâmbare (a scândurilor, lemnelor etc.). Wilson chamber ['wi lsn it/eimba1"] s. (tehn.) cameră Wilson / de ionizare. windage ['windid3] s. 1. d eviere (a unui proiectil din cauza vântului); grad de deviere. wilt1 [wilt] (mv.) pers. a H-a singular a indic. prez. de la w i 11. wilt21. vb. A. tr. a veşteji, a ofili. B. intr. 1. a se veşteji, a se ofili. 2. (fa/u.) a se pierde 2. rezistenţă a ae rului. 3. (mar.) partea expusă vântului (la un vas)'. 4. (med.) contuzie. CU firea; a se face mic, a se dezumfla (la auzul imputărilor etc.). II. s. vestejire, ofilir e. 5. (tehn.) joc, spaţiu liber (între două piese). windbag [Vindbaeg] s. 1. rezervor de aer. 2. burduf (de cimpoi). 3. (fam.) flecar, wilting point ['wiltin point] s . (agr.) coeficient de ofilire / de vestejire. Wilton carpet ['wiltsn -ka:pit] s . covor pluşat fabricat pentru prima oară la Wilton. palavragiu. wily ['waili] adf şir et, viclean; he's a ~old bird e un pişicher bătrân. wind-bend [~bent] adj. v. w i n d - s h a k e n . wimble ['wimbl] I. s. burghiu cu coarbă. II. vb. tr. a sfredeli. w ind-blown [~bloun] adj. bătut sau răsucit de vânt. wimple ['wimpl] I. s. 1. văl (al călugăr lor); testcmel, broboadă, basma, marama. wind-bound [~baund] adj. (mar.) oprit (în l oc) de vânturi potrivnice / contrarii. 2. meandră, cot (de drum etc.). II. vb. A. tr . 1. a pune vălul pe, a învălui (capul) în wind box [~ boks] s. (meteor.) cutie de vânt. b roboadă. 2. (rarfig.) a îmbrobodi, a lega la ochi. B. intr. (despre ape curgătoare) a şe rpui, wind bracing [~rbrcisirj] s. (co/istr.) contravântuire. a forma meandre. win dbreak [~breik] s. (amer. agr.) perdea de protecţie. win1 [win] I. vb. past şi part. trec. won [wAn] A. intr. 1. a câştiga (mai ales datorită wind carving [~ iko:virj] s. eroziune (cauzată de vânt). norocului). 2. a reuşi. 3. to ~ through a ajunge la ţintă, a reuşi să ajungă la ţintă; to ~ wind chamber [~ «t/cimb3r] s. v. w i n d b o x . to the shor a ajunge la rnal / la ţărm, a reuşi să ajungă la ţărm / la mal. B. tr. 1. a ajunge wind ch el [~ -t/aensl] s. (av.) tunel aerodinamic. la, a câştiga; to ~ fame a dobândi / a câştiga faimă; to ~ a race a câştiga o cursă / o wind-cone [~koun] s. (av.) sac de vânt. întrecere to ~ a prize a câştiga un premiu. 2. a câştiga; a lupta pentru; to ~ one's bread wind c rack [~ kraîk] s. rulura (defect al lemnului). a-şi câştiga pâinea / existenţa / traiul. 3. a ajunge / a sosi / a veni la, a ajunge; at dawn wind dial [~ .dai^l] s. anemofr az. we won the chalet în zori am ajuns la cabană. 4. a câştiga (dragostea, favoarea etc. ). wind egg [~ eg] s. ou nefecundat (care nu dă pui). 5. a convinge (pe cineva). 6 . (mine) a tăia, a extrage; a recupera. II. s. (fam.) 1. succes, wind engine [~ .e nd3in] s. 1. motor eolian. 2. moară de vânt. victorie. 2. câştig, profit. winder ['waind a1"] s. 1. (teAt.) maşină de depănat / bobinat. 2. (text.) depanator, lucrător win2 vb. tr. (scoţ.) a usca la soare. care deapănă. 3. treaptă (a unei scări în spirală). 4. (bot.) ntă agăţătoare. 5. cheie de wince [wins] I. vb. intr. a se înfiora, a tresări; a se chirci, a se zgârci (mai ales de durere), întors ceasornicul. a se crispa. II. s. convulsie, tresărire (nervoasă, de durere); crispare. windfall ['windfrt.l] s. 1. rod scuturat de vânt; fruct căzut din pom. 2. pom doborât de wincey ['winsi] s. ţesătură cu fir de lână bac. vânt; căzătură de arbori. 3. plcaşcă, chilipir. 4. moştenire neaşteptată. 5. curent de nch [wintfl s. 1. (telm.) troliu, vinci, macara, gruic; manivelă. 2. mulinetă (la un diţă). (de la munte). 6. (jur.) achiziţie. 3. (mar.) tambur, argat. 4. (text.) vârtelniţă. indfallen [-n] adj. doborât de vânt. Winchester bottle ['wint/iste -botl] s. sticlă cu un conţinut de optzeci de uncii. windflower ['windiflaua1-] s. (bot., poetic) ane monă (Anemone). wind1 [wind, poetic waind] I. s. 1. vânt; (war.) fair ~ vânt favorabil ; (mar.) contrary wind force [~ fo:s] s. tăria / intensitatea vântului. / foul ~ vânt potrivnic; constant ~ vânt constant; whistling ~ vânt şuierător; (mar.) before wind-ga(u )ge [~gcid3] s. (meteor.) anemometru; anemograf. / down the ~ cu vânt din pupa; on the ~ luat / purtat de vânt; (mar.) to sail close to / windhouse [~haus] s. (amer .) adăpost contra uraganelor (în /xirte subteran). near the ~ a strânge vântul; (fam.) t o sail close to the ~ a face afaceri îndoielnice; (mar.) windhover [~ihov3r] ş. v. k e s t r e l . on ~ cu vânt strâns; with the ~ on the quarter cu vânt mare larg; like the ~ iute ca windiness ['windinis] s. 1. caracter furtunos; ~of the weather vre me de furtună. 2. (fg.) vântul; in the teeth of the ~, in the ~*s eye cu vântul drept în faţă, în contra vântului; between ~ and water a) (mar.) pe linia de plutire; b) (fam.) în



 tr-o situaţie dificilă, între găunos ie. winding ['waindinj I. adj. şerpuit, cu cotituri, sinuos; în spirală; întortocheat. II. s. ciocan şi nicovală; there is smth. in the ~ pluteş e ceva în aer, se pregăteşte ceva; how / where the ~ flows / lies încotro bate vântul; cum stau lucrurile, ce întorsătură au să ia 1. cotitură, serpuitură, sinuozitate, spirală. 2. at.) circumvoluţie. 3. (electr.) bobinaj. lucrurile; to fly / to go to the ~s a se risipi ca fumul, a dispărea fără urmă; to get / to winding-sheet [~'/i:t] s. 1. giulgiu , linţoliu. 2. scursură de ceară (pe lumânare). take ~ a deveni cunoscut; to take the ~ out of smb.'s sails a) a-i lua cuiva apa de la winding wire f~ waia1"] s. sârmă de b obinaj. moară; b) a dejuca planurile cuiva; to talk to the ~ a vorbi în deşert; (fam.) head ~ vânt wind instrument ['wind-instrumsnt, -tram-] ş. (muz.) instrument de sufl at. din prova; (prov.) he that sows (the) ~ will reap (the) whirlwind cine seamănă vân t windjammer [~id3feni3r] s. 1. (mar.) navă cu vele pătrate. 2. (fam.) lăudăros, fanfaro n. culege furtună; from the four ~s din(spre) cele patru vânturi; (prov.) the ~in on e's face wind-laid [~lcid] adf (geol.) eolian. makes one wise nevoia te învaţă; (sl.) to get the ~ up a se speria, a se înspăimânta; (şl.) windlass [\vindtes] s. 1. (mar.) vi nci de ancoră; tambur. 2- (tehn.) ax de troliu; troliu, to put the ~ up a speria, a înspăimânta (pe cineva); (sl.) to raise the ~ a face rost de vârtej; granic. bani. 2. miros (lăsat de vânt în urma lui); (cinegetică) to have the ~ of one's game windless ['w indlis] adf 1. (despre condiţiile atmosferice) fără vânt, calm. 2. gâfâind, a adulmeca vâna ; (fam.) to get the ~ of smth. a mirosi ceva, a prinde ceva de veste. cu răsuflare a întretăiată.



 windmill 1042



windmill ['winatail) s. 1. moară de vânt; to tilt at / to fight ~s a se lupta cu mor ile de vânt. 2. (av.) mulinet, morişcă. windmill plane [~ plein] s. (av.) autogir; eli copter. wind motor ['wind iinoutor] s. (telm.) motor eolian. window [Vindou] s. 1. fereastră; (fig.) to put all one's knowledge in the ~ a-şi etala cunoştinţele, a se lău da / a se făli cu cunoştinţele sale; blind / blank / false ~ fereastră oarbă / falsă; stain d-glass ~ vitraliu. 2. ghişeu. 3. vitrină. 4. (anat.) fereastră (a urechii). 5. pl. (f am.) ochelari. window arch [~ u:tf] s. buiandrug de fereastră. window bar [~ bu:r] s. şpros de fereastră. window case [~ keis] s. vitrină. window catch [~ ktet/J s. zăvor de fereastră. window cross [~ kro(:)s] s. cerceveaua ferestrei. window door [~ do :] s. uşă-fereastră. window-dresser ]'windouidres3r] s. vitrinier. window-dressing [~. dresirj] s. arta de a decora vitrina; (fig.) that's all mere ~ nu e decât praf în oc hi; ~ of the balance sheet trucaj al bilanţului. window-envelope [--envoloup] s. ( poligr.) plic cu fereastră. window fastener [~ ifa:snor] s. v. w i n d o w b a r . window flanning [~ -ftenirj] s. (coiislf.) cremonă. window-frame [~freim] s. 1. t oc de fereastră, cercevea. 2. (auto) ramă (a geamului). window glass [~ gla:s] s. ge am, sticlă pentru geamuri. window insulator [~ linsjulehV] s. (radio) izolator de intrare / racord. windowless [Vindoulis] adj. fără ferestre. window lintel ['windou .lintl] s. arhitravă a ferestrei. windowman [Vindowmsn], pl. windowmen [-mon] s. f uncţionar care stă la ghişeu. window mullion ['window iiiiAlion] s. şpros (de fereastră). window-pane [~pein] s. geam (la fereastră), ochi de geam. window pier [~ pis r ] s . (constr.) întregol. window pillar [~ .pib r ] s.v. w i n d o w m u l l i o n . w indow post [~ poust] s. (constr.) stâlp (divizor) de fereastră. window recess [~ ri. ses] s. nişă de fereastră. window sash ]~ sa;/] s. batant / cercevea de fereastră. windo w screen [~ skri:n] s. (auto) geam. window-shopping [~'Jbpirj] s. to go ~ a căsca gura la vitrine fără a cumpăra ceva. window shutter [~ i/Ato'] s. oblon, volet. window -sill [—sil] s. (constr.) pervaz, parapet, solbanc. windpipe ['winapaipj s. (anat. ) trahee. wind-pollinated ['windipolineitid] adj. (bot.) anemogam, polenizat pri n vânt: wind pollination ['wind poliincijan] s. (bot.) polenizare anemofilă. wind-po wer station [~'paua isteifn] s. centrală electrică eoliană. windrow [Vinarou] I. s 1. brazdă (de iarba cosită). 2. margine de câmp arat. 3. şir de arbori doborâţi de vânt. 4. râ cărămizi de turbă (aşezate la uscat). 5. (agr.) şanţ (la cultura trestiei de zahăr). II. v tr. a aşeza în brazde sau în rânduri. windrower ['windrouo1"] s. (agr.) vindrover, secerăt oare pologară. wind sail [Vina1 scil] s. (mar.) mânecă de vânt, trombă de aerisire. windsc reen [~skri:n] s. 1. (av., auto) parbriz; geam. 2. ecran de protecţie împotriva vântul ui. wind-shaken [-Jeikon] adj. clătinat de vânt. windshield ['wind/iild] (amer.) s.v . w i n d s c r e e n (1). windshield wiper [~ 'waipa1"] s. (auto) ştergător de parb riz. wind sleeve ['wind 'sli:v] s. v. w i n d c o n e. Windsor chair ['winzs 'tf s3r] s. scaun /jilţ Windsor (de lemn încrustat). wind stick ['wind stik] s. (av. sl. ) elice. wind suction [~ .sAk/sn] s. (telm.) sucţiune. windsurf ['windso:f] vb. in tr. (spart) a practica surful cu pânze. windsurfer [-or] s. (sport) surfer (p« surfe it pânze). windsurfing ['wind.s9:finj s. (sport) surfing (practical cu pânze). winds wept [-swept] adj. bătut de vânturi, în bătaia vântului. wind tunnel [~ itAnsl] s. (av.) t unel aerodinamic. wind turbine [~ ita:bin] s. motor eolian. wind-up [VaindApJ s. sfârşit, încheiere; (sl.) to get / to have the ~ a se speria, a trage o spaimă. wind va ne ['wind vein] s. giruetă, ampenaj de vânt. windward ['windwsd] I. adj. expus vântulu i; din direcţia vântului. II. s. parte opusă vântului; to get the ~ of a avea un avantaj faţă de; (mnr.) to work / to ply to ~ a naviga în volte contra vântului. III. adv. în băta a vântului. wind way ['wind wei] s. (mine) galerie de aeraj. windy ['windi] adj. 1 . vântos; bătut de vânt(uri). 2. gol, fără conţinut, apă de ploaie; ~ eloquence beţie de cu , elocvenţă fără conţinut, vorbe goale; a ~speaker un vorbitor care îndrugă verzi şi uscate (rar) fluşturatic, vânturatic, neserios. 4. (sl.) speriat, înspăimântat. Windy City [~ 'si ti] s. (amer.) (folosit ca supranume) oraşul Chicago. wine [wain] s. 1. vin; green ~ vin nou / de un an; sparkling ~ vin spumos; still ~ vin sec; to take ~ with s mb. a închina / a ciocni un pahar cu cineva; to be in ~ a fi beat. 2. (înv.) chef st udenţesc cu vin. wine bag ['wain bae-g] s. 1. burduf pentru vin. 2. (fig.) butoi fără fund, beţiv, beţivan. wine-bibber [~.bibor] s.v. w i n e b a g (2). wine-bibbing [~,



 bibirj] s. băutură; băut; beţie. wine-bottle [~ibotl] s. sticlă de vin.



winebowl [~boul] s. cupă, pocal. wine-cellar [~selor] s. cramă. wine cooper [~ 'ku:p or] s. degustător de vinuri, chelar, pivnicer. wine cup [~ kAp] s. cupă de vin. wine district [~ idistrikt] s. regiune vinicolă. wine grapes [~ greipsj s. pi. strugur i de vin. wineglass [~glu:s, 'waingla:s[ s. 1. pahar de vin. 2. (med.) pahar (măsu ră corespunzând capacităţii a patru linguri de masă). wineglassful [~gla:siful] s. v. w i n e g l a s s (2). wine-growing [~ igrouirj] I. adj. vinicol, viticol. II. s. vi nicultură. wine lees [~ li:z] s. pl. drojdie de vin. wine merchant [~ .ni3:tjpnt] s. negustor de vinuri. winepress [~pres] s. teasc. winepressing [-ipresirj] s. m ust de struguri. wine production [~ preidAk/an] s. vinificaţie, preparare a vinulu i. winery ['wainari] s. (amer.) cramă; întreprindere de vinificaţie. wineskin [-skin] s.v. w i n e b a g (1). wine-stained [~steind] adj. pătat de vin. wine-stone [~sto un] s. (chim.) tartru, tirighie. wine vat [~ vaet] j . v . w i n e p r e s s . w ine-vault [~vo(:)lt] s. pivniţă de vinuri. wine vinegar [~ >vinig3r] s. oţet de vin. w ing [win] I. s. 1. aripă; to add / to lend ~S to a da aripi (cu dat.), a accelera (cu ac.), a grăbi (cu ac.); to take under one's ~ a lua sub aripa sa (ocrotitoare) ; to take ~ a-şi lua zborul, a dispărea; to be on the ~a) a zbura; b) (fam.) a merge din loc în loc, a călători, a voiaja; (poetic) his ~s are sprouting îi cresc aripile, îşi a avânt. 2. (av.) regiment de aviaţie; (amer.) brigadă de aviaţie. 3.pl. (av.) galon; tr esă. 4. (mil.) flanc, aripă. 5. (arhit.) aripă a unei clădiri. 6. (teatru) culise. 7. (g lumeţ) braţ, mână; a touch in the ~ o rană la braţ. 8. (sport) atac de margine (la hochei, otbal). II. vb. A. Ir. 1. a da aripi (cu dat.), a accelera, a grăbi; fear ~ed his steps frica i-a dat aripi / 1-a silit să grăbească pasul. 2. a împăna (o săgeată). 3. a zbu prin sau peste, a străbate în zbor. 4. a răni (braţul). 5. a clădi aripi la (un edificiu). B. intr. (to) a zbura (spre, la). wing area ['wirj .saris] s. (av.) suprafaţa ari pii. wingback [-bask] s. (fotbal amer.) fundaş lateral. wing beat [~ bi:t[ s. bătaie , fluturare din aripi. wing-case [~keis] s. (entom.) elitră. wing cell [~ sel] s. (av.) celulă. wing-commander [~k3ima:nd3r| s. locotenent-colonel de aviaţie (în Anglia ). wing-ding ['windin] s. (amer. sl.) bairam, zaiafet. winged ['wind] adj. 1. cu aripi, înaripat. 2. (fig. poetic) înaripat, avântat, impetuos, entuziast. winger ['wi n.9r] s. (sport) extremă. wing-flap [Vinflaep] s. (av.) aripioară de curbură, volet de torsionare; aripă auxiliară. wing-footed [~


 ierna (la, în). 2. a hiberna. B. tr. a îngriji (plantele, animalele) pe timp de iarnă. winter apple ['wintar .aepl] s. (bot.) măr-de-toamnă / târziu.



 1043 with



wise1 [waiz] I. adj. 1. înţelept, cu judecată, cu scaun la cap, cuminte, chibzuit, pru dent; winter corn ['winta ko:n] s.v. w i n t e r c r o p . winter crop [~ krap] s. semănături / culturi de toamnă. ~ after the event care dă sfaturi şi soluţii după comite unei greşeli; to come away wintergreen [~gri:n] s. (bot.) perişor (Pyrola minor). n one the ~ / as ~ as he went a se duce bou şi a se întoarce vacă, a nu adăuga nimic la wi nter hardiness ['wintar ha:dinis] s. (agr.) rezistenţă la frigul iernii. cunoştinţele sa le cu toate că a avut prilejul. 2. infonnat, cunoscător, ştiutor; to get ~ to winter-h ardy ['wintatha;di] adj. (agr.) rezistent la frigul iernii. a fact a sesiza un f apt, a-şi da seama de ceva; to put smb. ~ a avertiza pe cineva. 3. cu wintering fw iiiterinj s. hibernare. puteri oculte. II. vb. tr. (amer. fam.) to ~ up a infomi a; a preveni. winterize fwintaraiz] vb. tr. a adapta Ia condiţiile de iarnă. wise2 s . chip, fel, mod; in no ~în nici un chip; in this ~în acest chip; in some ~într-un win terkill ['wintakil] (amer. agr.) I. s. distrugere / picire (a unei plante, cultu ri etc.) fel oarecare; (înv.) in solemn ~ în mod solemn. prin îngheţ. II. vb. A. intr. ( despre plante) a pieri prin îngheţ, a degera. B. tr. a distruge wise3 adv. (în cuvinte compuse) în chip de, ca; cross-wise în chip de cruce; dogwise (o plantă, o cultură etc. ) prin îngheţ. ca un câine; peasant—ţărăneşte. winterkilling ['wintakilirj] s. (amer. agr.) rugere /picire (a unei plante, culturi etc.) wiseacre ['waizteika1"] s. (peior.) 1. persoană care se crede atotştiutoare; pedant. prin îngheţ. 2. „deştept"; prost, tâmpit. nterly ['wintali] adj. v. w i n t r y . wisecrack ['waizkrzek] (sl.) I. s. 1. gl umă, spirit, banc; vorbă de duh. 2. pildă (înţeleaptă). winter quarters [Vinta .kwa:taz] s. pi. (mii) cazări / încartiruiri pe timpul iernii. II. vb. intr. 1. a spune glume/ban curi. 2. a vorbi în pilde. winter resort [~ ritza:t, -raz-] s. staţiune (climaterică) de iarnă. wisely ['waizli] adv. înţelept, cu înţelepciune. winter sports [~ spa:ts] s. pl. sporturi de iarnă. wise man ['waiz man] s. (înv.) vrăjitor, solomonar. wintertime [~t aim] s. iarnă, timp de iarnă; sezon de iarnă. wisent [Vi:zant] s. (zool.) zimbru (Biso n bonasus). winter wheat [~ l»wi:t] s. (bot.) grâu-de-iarnă (Triticum hybernum). wise saw ['waiz so:] s. zicală, proverb. wintry ['wintri] adj. 1. de iarnă, hibernal. 2. (jig.) glacial, îngheţat, rece; ~ smile wise woman [~ -wuman] s. (înv.) 1. vrăjitoare. 2 . moaşă, doftoroaie. a) zâmbet rece; b) surâs de descurajare; ~ reception primire glacia lă. wish [wi/] I. vb. A. intr. to ~ for / after a dori (cu ac.), a aştepta (cu ac), a tânji după; winy ['waini] adj. de vin; cu miros sau cu gust de vin. they ~ed for t he day aşteptau eu nerăbdare ziua; to ~ for smth. a dori ceva; to have wipe [waip] I . s. 1. ştergere; şters; to give smth. a ~ a şterge / a curăţa ceva. 2. (tel.) everything one can ~ for a avea tot ce-şi poate dori cineva. B. tr. 1. a dori; I - 1 were tra nziţie cinematică a imaginii. 3. (si.) batistă. II. vb, tr. 1. a şterge (cu batista, cu căr]xi a bird a-şi dori să fiu o pasăre; păcat ca nu sunt pasăre. 2. a voi, a vrea; I ~ it o be etc.). 2. to ~ away / off a şterge, a îndepărta / a înlătura prin ştergere; (şi fig.) ~ out finished vreau ca acest lucru sa fie terminat. 3. a ura, a dori (ceva, cui va); a felicita (pe a) a şterge, a curăţa; b) (si.) a slei de puteri, a extenua. cinev a); I ~ you joy îţi doresc fericire; to ~ smb. good morning a spune cuiva wiped out [waipt 'aut] adj. (si.) 1. sleit / secătuit de puteri. 2. drogat. bună-dimincaţa. II. s. 1. dorinţă; dor, poftă, chef; a great ~ to go o mare dorinţă de a wipe-out area ['waipa ut tearia] s. (tel.) zonă de proastă recepţie (din cauza vecinătăţii pleca; he disregarded y ~es mi-a nesocotit dorinţele. 2. urare, dorinţă; New Year's unei puternice staţiuni em iţătoare). ~es urări de Anul Nou. wipe-out zone [~ zoun] s. v. w i p c - o u t a r e a . wishbone f'wi/boun] s. iadeş. wiper ['waipar] s. 1. ştergător de parbriz. 2. (te/m. ) raclctă. 3. (tel.) braţ portcontact, wisher ['wi/ar] s. 1. doritor. 2. persoană care urează ceva; urător. pottperie. 4. (sl.) ucigaş plătit. wishful ['wi/ful] adj. doritor, dornic, însetat. wire ['waiar] I. s. 1. sârmă, fir de sârma; (fig.) to pull the ~s a tr age sforile, a conduce wishfully [-i, -făli] adv. cu dor; cu pasiune; cu aviditate . din umbră (un partid, o mişcare); (electr.) high tension ~ fir de înaltă tensiune. 2. laţ wishful thinking ['wi/ful iGinkirj] s. dorinţe deşarte, iluzii. (de prins fxisări, i epuri etc.). 3. fir (pentru tăiat brânza, untul etc.); cork ~sârmă pentru wishing bone [ 'wi/irj boun] s. iadeş. scos dopuri din sticle; puppet ~ fire pentru manipulat mar ionete. II. vb. A. tr. 1. a lega, wish-wash fwi/wa/] s. (fam.) 1. băutură slabă / apoa



 să. 2. flecăreală, trăncăneală, a uni, a fixa (sârma, firul, cablul). 2. a instala, a monta n fir, un cablu). 3. a telegrafia, 4. a îngrădi (o deschidere) cu o reţea de fire. 5. (mil.) a face un baraj de sârmă în jurul palavrageală, vorbărie, apă de ploaie. wishy-washy l'wi/i>wa:/i] adj. (fam.) 1. (despre mâncăruri) fad, fără gust; (despre supă, (cu gen.). 6 . a prinde (un iepure) în laţ. 7. to ~ in a îngrădi (un teren, o curte etc.); to ~ off a izola (un teren etc.) cu grilaj; (electr.) to ~ up a monta, a cupla (pile etc.) B. intr. ceai etc.) slab. 2. fără conţinut, nesemnificativ. 3. (fam.) nehotărât, şovăielni 4. (fa/u.) 1. a trimite o telegramă. 2. to ~ for smb. a telegrafia după cineva; (sl. ) to ~ in a se strădui (despre stil) dezlânat. wisp [wisp] s. 1. mănunchi, legătură (de pa ie, de fân); funie, rasucitură (de fân, paie / a se sili din răsputeri. etc.). 2. smoc ( de păr). 3. stol (de becaţine). 4. măturică. 


 courage cu curaj. 5. cu, o dată cu; to rise aspru, sânnos, ţepos. 3. (despre oameni) v anos, rezistent. 4. de sârmă. 5. (despre un sunet) ~the sun a se scula (o dată) cu soa rele. 6. de; din cauza / pricina (cu gen.); to tremble — fear a tremura de frică. 7. la; ~ us la noi; he lives ~ his parents locuieşte la părinţii metalic. wisdom l'wizda m] s. 1. înţelepciune, judecată; sagacitate; to pour fourth ~ a rosti săi. 8. (a se despărţ etc.) de; he parted ~ his friends s-a despărţit de prieteni. 9. cu; împotriva, în contr a (cu gen.); to fight ~smb. a lupta eu cineva / împotriva cuiva. 10. pe; maxime / sentinţe. 2. (înv.) învăţătură, ştiinţă de carte. wisdom tooth [~ tu:G] s. măsea de minte; s ~ a deveni înţelept, a se face de partea (cu geu.); it rests ~ him to decide să hotăra scă / să decidă el. 11. cu tot; în ciuda om cu scaun la cap. (cu gen.); ~ all his endeav ours eu toate străduinţele sale, în ciuda tuturor eforturilor sale.



 withal 1044



12. cu; ca şi; la fel cu, Ia fel ca şi; she was the same ~ the other era ca şi cealaltă; era la fel cu cealaltă. withal [wi'So:l] I. ar/v. (fnv.) împreună, deodată; în plus; de a semenea; de altfel. II. prep. cu; the sword he used to defend himself ~ sabia pe care a folosit-o ca să se apere. withdraw [wi&'dro:, wiO'd-],past, withdrew [~dru :],part. tree, withdrawn [~dro:n] vb. A. tr. a retrage; a retracta; a lua înapoi; they withdrew their army şi-au retras armata. B. refl. a se retrage. C. intr. a se retrage; a da îndărăt / înapoi; a renunţa. withdrawable[-3bl] adj. care poate fi retras. withdrawal [wia'dro:3l] s. 1. retragere; ~ of capital retragere a capitalului. 2 . (mil.) retragere; repliere (a trupelor). 3. rechemare; ordin de rechemare. 4. retragere, retractare (a unui ordin, a unei acţiuni, promisiuni etc.). withdrawal symptoms [~ isimptomz, -timz] s. pl. (med.) simptome de reacţie în timpul abstinenţei (la toxicomani), sevraj. withdrawing room [wio'dro:in ru(:)m, wi8'd-] s. v. d r a w i n g r o o m . withdrawn [wid'drom, wiO'd-1 part. trec. de la w i t h d r a w . withdrew [wid'dru:, wiO'd-] past de la w i t h d r a w. withe [wiO, vi\ă, wai <5] s. nuia (de împletit coşuri), lozie, răchită. wither ['wi


 ac.); to call to ~ a) a se referi la; b) a lua / a chema ca martor. II. vb. A. tr. 1. a fi martor la, a asista la. 2. a atesta (ca martor); a dovedi; to ~smb. a fi martor ocular pentru conduita cuiva. 3. a arăta (prin purtarea sa), a da de g ol. 4. (jur.) to ~ a bond / a deed a subscrie un document ca martor. B. intr. (a gainst; for) a depune mărturie (contra; pentru). witness-box [~boks] s. banca / bo xa martorilor (în judecătoriile engleze). witnesser [rwitnis3r, amer. si -nes-] s. ( rar) martor. witnessing ['witnisin] s. 1. mărturie. 2. (tur.) arestare; certificar e, legalizare (a unei semnături). wit-starved ['witsta:vd] adj. (rar) anost, searbăd ; lipsit de spirit, fără duh. witted ['witid, amer. si -cd] adj. inteligent, spiritu al; (mai ales în cuvinte compuse) eviI-~ cu intenţii rele, rău intenţionat; half-~ sărac c u duhul. witter [rwitor] vb. (fam.) a turui, a trăncăni. witticism ['witisizam] s. c uvânt de spirit, vorbă de duh. wittily ['witili] aaV. spiritual, cu mult spirit.



wittiness ['witinis, amer. şi -nes] s. spirit, duh, sare. witting ['witin] aay. de liberat, intenţionat. wittingly ['witinli] aaV. cu premeditare, conştient, intenţionat , deliberat. wittol [Vital] s. (înv.) soţ încornorat / îmbrobodit. wit tooth ['wit tu:0] s.v. w i s d o m t o o t h . witty ['witi] adj. 1. spiritual. 2. ingenios 3. sa rcastic, zeflemitor; to be ~ upon smb. a lua pe cineva în zeflemea, a zeflemisi pe cineva, a lua pe cineva peste picior. wive [waiv] vb. A. tr. a lua de nevastă; a se însura cu. B. intr. a se căsători, a-şi lua nevastă. wivern(e) ['waivsm] s. (herald.) b alaur înaripat. wives [waivz] pl. a"« la w i f e . wizard ['wizod] I. s. 1. vrăjitor, magician, vraci, solomonar; mag; the Wizard of the North Vrăjitorul nordului (supr anumele lui Walter Scott). 2. scamator, prestidigitator. 3. (text.) dispozitiv p entru ridicarea iţelor. II. adj. 1. vrăjitoresc. 2. (sl.) minunat, excelent, superb. wizardry [-ri] s. vrăjitorie, magie, solomonie. wizen(ed) ['wizn(d)] adj. uscat, secat; zbârcit. wo [wou] inter/', (scot.) 1. ptru! (la cai). 2. ~ ha ho! hei ho! w oad [woudj s. 1. (bot.) drobuşor, cardamă (Isatis tinctoria). 2. glast (culoare apro piată de indigo). woadwaxen ['woud.waeksan] s. (bot.) drobiţă (Genista tinctoria). woback ['wou'ba?k[ inter), (scot.) înapoi! wobble ['wobl] I. vb. A. intr. 1. a se bălăbăni , a se clătina. 2. a şchiopăta, a şonticăi. 3. (fig.) a şovăi, a ezita, a se codi. 4. a da coadă. 5. a se fâţâi. 6. (despre glas etc.) SL vibra. 7, (auto) a fula. B. tr. a clătina; to ~ one's head a da din cap. wobbler [-or] s. 1. persoană şovăielnică. 2. (metal.) tre flă, rozetă (la valţuri de laminare). wobbly [-i] adj. nestabil, nestatornic. wodge [w od3] s. morman, grămadă; teanc; felie. woe [wou] I.s. calamitate, nenorocire. II. in ter/', vai!; ~is me! vai de mine! vai mie!; ~ be to him! ~ betide him! vai lui! blestem asupra lui! blestemat fie (el)! woebegone ['woubirgon] adj. 1. copleşit de durere. 2. mâhnit; nenorocit. woeful [Vouful] adj. 1. trist, mâhnit, îndurerat. 2. ja lnic, demn de milă / de plâns. 3. dureros. woefully [-i, -făli] adv. jalnic; tânguios. w oefulness [-nis, amer. si -nes] s. jale, nenorocire, durere. woesome ['wousam] a dj. v. w o e f u 1. woke [wouk] past de la w a k e . woken ['woukan] part. trec. de la w a k e. wold [would] s. 1. podiş, platou. 2. depresiune. 3. teren nelucrat . 4. ff«v.) pădure. wolf [wulf] I. pl. wolves [wulvz] s. 1. fzool.) lup (Caniş lupus); to cry ~ a strica „lupul", a da o alarmă falsă; (fig.) to keep the ~ from the door / at bay a lupta cu foamea, a o duce de azi pe mâine; a o scoate la capăt; she-~ lupoa ică; to have / to hold a ~ by the ears a nu avea nici o ieşire, a fi între ciocan şi nic ovală; to see a ~ a i se încleşta limba în gură; a nu putea scoate o vorbă; a ~ in sheep's lothing un lup în piele de oaie. 2. (teA-t.) lup. 3. (amer.) afemeiat, muieratic. 4. (med. rar) lupus. 5. (muz.) disonanţă stridentă. II. vb. A. tr. (sl.) (si ~ down) a înfuleca, a înghiţi cu lăcomie, a mânca precum un lup. B. intr. a vâna lupi. wolfberry ['w lfbori] s. (bot.) specie de hurmuz american (Symphoricarpos occidentalis). wolfcub [~kAb]s. l.puidelup,lupuşor. 2. ccrcclaş (de la vârsta de 8 până la 11 ani). wolf-dog [~ dog] s. 1. câine-Iup. 2. câine ciobănesc. wolfhound [~haund] s.v. w o l f - d o g . wolf hunt [~ lunt] s. vânătoare de lupi. wolfish ['wulfiV] adj. 1. de lup. 2. (fig. ) răpitor, de pradă. 3. (fig.) crud, crunt. wolfkin ['wulfkin] s.v. w o l f - c u b . wolfling ['wulflirj] s. pui de lup. wolfman ['wulfman] s. vârcolac. wolfram ['wu lfrem] s. (chim.) wolfram. wolframite ['wulfremait, 'voi-] s. (mineral.) wolfram it. wolfsbane [Vulfsbein] s. (bot.) omag (Aconitum). wolFs claws [~ 'klo:z] s. ( bot.) pedicuţă, brădişor (Lycopodium clavatum). wolfs foot [~ 'futj, pl. wolFs fect [~ f i:t] s. v. w o l f ' s c l a w s . wolfs milk [~ 'milk] s. (bot.) laptele-câinelui (Euphorbia). wolf-tooth ['wulftu:9],pl. wolf-teeth [~ti;G] s. dinte crescut pes



 te altul; dinte mai lung decât ceilalţi (la cai). wolof ['woulofj s. (lingv.) (limba ) wolof. wolver [Vulva'] s. vânător de lupi. wolverene, wolverine ['wulvarim, amer. i~'-[ s. 1. (zool.) mâncăcios (Gulo gulo). 2. (amer. fam.) locuitor din Michigan. Wo lverene / Wolverine State [~ steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Mic higan. wolves [wulvz] pl. de la w o l f . woman ['wumon] I. pl. women ['wimin] s . 1. femeie; ~ of the world femeie / doamnă de lume; kept ~ femeie întreţinută; to make an honest ~ of smb. a) a se însura cu o femeie cu trecut; b) a legaliza prin căsătorie o legătură cu o femeie; (fam.) my good ~ draga mea; (fig., despre bărbaţi) old ~ muiere , babă; (glumeţ) the old ~ is picking her geese ninge; one's young ~ iubită, drăguţă; there s a ~ in it e o femeie la mijloc; wise ~ vrăjitoare; ghicitoare; ~ of letters scri itoare; ~ of pleasure femeie stricată, prostituată. 2. servitoare, femeie (în casă), slu jnică; ~ of all works fată în casă / la toate. 3. iubită; ibovnică; metresă. 4. soţie, soaţ II. vb. A. tr. 1. a-i spune „femeie" (cuiva).



 1045 woody



2. a numi femei în (o întreprindere). 3. (înv.) a însura. B. in/r. a se purta ca o femei e. III. adj. de femeie, femeiesc. woman baiter [~ ibeiU>r] s. agent de dezordine la reuniunile feministe. woman-born [~bo:n] adj. născut din femeie. woman child [ ~ t/aild] s. (rar) fetiţă. woman dangler [~ .da?ngbr] s. vânător de fuste, crai, afemeia t. womanfully ['wumonfuli] adv. ca o (adevărată) femeie. woman-grown fwuman'groun] a dj. care a devenit femeie. woman-hater [~.heitar] s. misogin. womanhood ['wumanh ud] s. 1. vârsta nubilă; to reach /to attain the age of ~ a atinge vârsta de măritat, a ajunge la măritiş. 2. feminitate, graţie feminină. 3. sexul femeiesc / frumos / slab. wo man hunter ['wumsn ihAnta1"] s. afemeiat, crai. womanish ['wumsni/] adj. 1. feme iesc. 2. efeminat. womanize ['wumanaiz] vb. A. ţr. a efemina, a moleşi. B. intr. a u mbla după femei. womanizer ['wurnanaiza1"] s. curtezan, crai. womankind ['wuman'ka ind,'—] s. 1. femeile; one's ~ femeile din familie. 2. (rar) muiere. womanlike ['w umanlaik] I. adj. femeiesc, de femeie. II. adv. femeieşte. womanliness ['wumsnlini s, amer. şi -nes] feminitate, farmec feminin, graţie feminină; modestie feminină. womanl y ['wumanli] I. adj. feminin; she is so ~! e atât de feminină! II. adv. femeieşte. wom an saint ['wumsn scint] s. sfântă. woman servant [~ isa:vpnt] s. servitoare. woman s uffrage [~ 'sAfrid3] s. (pol.) dreptul de vot al femeilor. woman-tired [~ttai3d] adj. (rar) ţinut sub papuc (de către nevastă). womb [wu:m]s. 1. pântece, vintre; (fig.) in the ~ of time într-un viitor nesigur; it still lies in the ~ of time viitorul o va arăta. 2. (anat.) uter; mitră, matcă, matrice. 3. sân (şi jig.). 4. (jig.) cavitate. wombat ['wombaet] s. (zooi.) urs marsupial (Phascolomis ursinus). women ['wimin, amer. şi -men] pi. de la w o m a n . womenfolk [~fouk] s. pi. femeile (în general); one's ~ femeile din familie. won1 [wAn] past si part. trec. de la w i n. won2 (în v., dial.) I. vb. itttr. 1. a locui, a domicilia. 2. a se deprinde. II. s. 1. lo cuinţă, domiciliu. 2. refugiu, azil. 3. deprindere, nărav, obişnuinţă. wonder ['wAnda1"] I. s. 1. mirare, uimire; in ~ cuprins de uimire. 2. lucru de mirare; minune; minunăţie; the seven ~s of the world cele şapte minuni ale lumii; (it is) no ~ that nu e de mirare că, nu e surprinzător (faptul) că. II. vb. intr. 1. a se mira, a fi surprins / uimit; I ~ at you mă mir de tine; I don't ~ at her refusing to come nu mă surprinde că a refuzat să vină; it's not to be ~ed at nu e de mirare; I ~ed to hear him sing m-a m mirat când l-am auzit cântând. 2. a se întreba. I ~ what time it is mă întreb ce oră e, a a să ştiu cât e ceasul. wonder boy ['wAnda boi] s. copil-minune; tânăr talent. wonderer [' wondor3r] s. persoana uimită; admirator. wonderful ['wondsful] adj. minunat, admir abil, uimitor, surprinzător, extraordinar. wonderfully ['w^ndafli, -fuli, -făli] adv . 1. minunat eţc. (v. w o n d e r f u 1). 2. [-fii] straşnic / grozav / minunat de. wonderfulness [Vondofulnis] s. caracter minunat / uimitor (al unui lucru). wonde ring ['wAndarirjfadi. surprins, mirat, uimit. wonderingly [-li] adv. mirat, surp rins; pe un ton surprins. wonderland [VAndalcend] s. ţara minunilor. wonderment [' wAndsmant] s. 1. mirare, uimire, surprindere. 2. minune, miracol, lucru uimitor. wonder-monger ['wAnd3imAng3r] s. 1. făcător de minuni. 2. colportor de istorii imag inare; mincinos; palavragiu. Wonder State [rWAnd9 steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Arkansas. wonder-struck ['wAndsiStrAk] adj. uimit, copleşit de u imire. wonder-worker [~«w3:k3r] s. făcător de minuni. wonder-working [rWAnd;>iW3:kin] adj. făcător de minuni. wonder-working powder [~'paud3r] s. (fam.) praf minunat; lea c miraculos. wondrous ['wAndros] I. adj. (poetic, rel.) fermecător, minunat, fenom enal. II. adv. v. wonderously. wondrously [-li] adv. surprinzător / extraordinar / uimitor de, de minune; ~kind uimitor de bun. wonky ['worjkij adj. (si.) 1. care nu se ţine bine pe picioare, care se clatină. 2. ieftin, prost. wont [wount, amer. WAnt] I. adj. pred. deprins, obişnuit; as he was ~ to say după cum avea obiceiul să sp ună. II. s. obicei, obişnuinţă, deprindere; use and ~uzaj. III. vb. A. tr. a avea obicei ul (să), a obişnui (să) B. intr. (poetic) a fi obişnuit. won't [wount, amer. si WAnt] pr ese, de la w i l l n o t . wonted ['wountid, amer. 'wAnted] adj. obişnuit, ordinar . woo [wu:] vb. A. tr. 1. a curta (o fată); a cere (•fată) în căsătorie, a peţi. 2. a solic (ceva); a ruga fierbinte (pe cineva). B. intr. 1. a umbla după ceva. 2. a face cu rte, a curta. wood1 [wud] I. s. 1. pădure; loc împădurit; regiune păduroasă; codru; don't halloo till you are out of the ~ (amer.) ~s nu zice hop pân-ce nu sari, nu te bucu



 ra dinainte; not to see the ~ for the trees a nu vedea pădurea din pricina copacil or. 2. lemne (de foc); lemn, material lemnos. 3. vas de lemn; butoi. 4. the ~ (m uz.) instrumente de suflat din lemn. 5. bila de lemn. II. adj. 1. de lemn; lemno s. 2. de pădure. III. vb. tr. a împăduri. wood2 adj. (înv., dial.) nebun, turbat. wood a lcohol [~ .aîlkaho:!] s. (chim.) alcool mctilic.



wood anemone [~ a.ncmoni] s. (bot.) floarea-Paştilor, floarea-vântului (Memone nemor osa). wood betony ['wud -betani] s. (bot.) 1. vîndecea (Betonica officinalis). 2. specie de darie americană (Pedicularis canadensis). woodbine ['wudbain] s. (bot.) 1. caprifoi (Lonicera periclymenum). 2. (amer.) viţă de Canada (Parthenocissus quinq uefolia). wood bit [~ bit] s. sfredel de dulgher. wood board flap [~ bo:d 'flasp ] s. (constr.) uşă de scândură. wood coal [~ koul] s. cărbune de lemn, lignit. woodcock [~ kok] s. 1. (omit.) sitar (Scolopax rusticola). 2. (înv.) nătărău, prost, tâmpit. wood copp er [~ -kopa1"] s. (mineral.) olivenit. woodcraft [~kra:ft] s. L arta vânatului, vânăto are; cinegetică. 2. xilogravură, xilografie, gravură în lemn. woodcut [~kAt] s. gravură în emn, xilogravură. wood dove [- dAv] s. (omit.) porumbel-sălbatic, porumbel-de-scorbu ră (Columba oenas). wooded ['wudid] adj. împădurit; păduros. wooden [Vudn] adj. 1. de / din lemn. 2. (fig.) ţeapăn, băţos, rigid. 3. (fig., despre expresie) mut, de piatră, negrăi or. 4. (fig.) fără duh / sare; prostesc. wooden frame [~ Treim] s. schelet / cadru d e lemn. wood engraver ['wud in


woodstore [~ sto:r] s. depozit de lemne. wood sugar [- 


 wooer 1046



word-formation [~fo:imei/an] s. v. w o r d b u i l d i n g . wooer ['wu(:)or] s. amorez; pretendent (la mâna unei fete), peţitor. word group [~ gru:p] s. 1. grup de cuvinte; sintagmă. 2. parte de propoziţie. woof1 [wu:f] s. (text.) (fir de) bătătură. 2 w oof inter/, ham! word grubber [~ igrAba1"] s. (pop.) v. w o r d c a t c h e r . r r woofer [ wufa ] s. difuzor pentru redarea sunetelor de joasă frecvenţă. word hunte r [~ rlunt3r] j . v . w o r d c a t c h e r . wooing ['wu(:)irj| I. adj. care fa ce curte; curtenitor. II. s. curte, petit. wordily ['wardili] adv. cu vorbe mult e, prolix. wooingly [-li[ adv. cu dragoste, mângâios. wordiness ['wsrdinis] s. verbo zitate, prolixitate. wool [wul] I. s. 1. lână; against the ~în răspăr (fi fig.). 2. fir de lână. 3. stofă de lână. wording ['wordirjl s. 1. redactare, formulare; mod de exprimare ( in scris); form of ~ 4. îmbrăcăminte de lână. 5. bumbac. II. adj. de lână. for a cheque mod de completare a unui cec. 2. legendă (/"« yosul unei gravuri etc.). wool ball ['wul bo:l] s. ghem de lână. wordless ['wsrdlis, amer. si -Ies] adj. fără cuvinte; ~ grief dur ere mută. wool bearer [~ ib£oror] s. animal producător de lână. word-monger ['wo:diinAngor ] s. (fam.) 1. pedant. 2. om care vorbeşte mult pentru a wool-bearing [-.bearirj] adj. producător de lână. nu spune nimic, om care bate apa în piuă. wool card(er) [~ .ka:d( o)r] s. (text.) cardă. word-of-mouth [~3v'mau0] adj. (transmis / comunicat) oral / prin viu grai. wool-classer ['wulikla:sor] s. (austr.) sortator de lână. word-paint ing [—ipeintirj] s. descriere pitorească / plastică; the ~ of smb. in verse wool comb [~ koum] s. (text.) pieptene pentru lână. portretul cuiva în versuri. r wool comber [~ ikouni3 ] s. dărăcitor, scărmănător. word-perfect [~'p3:fikt] adj. care cunoaşte pe de ros / care ştie pe degete rolul / lecţia woolder ['wuldsr] s. (mar.) binoclu. etc. wool driver ['wul idraivo'] s. negustor de lână. word-picture [—,pikt/or] s.v. w o r d p a i n t i n g . wooled [wuld] adj. 1. acoperit cu lână.lânos. 2. (în cuvinte compuse) cu lână; long ~ word play [~ piei] s. joc de cuvinte, calambur. cu lână lungă. word salad [~ isaelad] s. (fam.) vorbărie, limbuţie, logoree. woolen ['wutan] adj. de lână. word-split ting [~>splitirj] s. manie de a argumenta pentru nimicuri; sofistică. wooler ['wul s'] s. animal domestic crescut pentru lână. word-square [~iskwsor] s. pătrat magic (cu vinte încrucişate). wool fat ['wul fast] s. lanolină. wordy ['wordij adj. 1. prolix. 2 . din sau de cuvinte; verbal; ~warfare luptă oratorică. wool fell [~ fel] s. piele d e ovină. wore [v/o:', woor] l.pastde la w e a r ' . 2. past si part.trec.de la w e a r 2 . wool fly [~ flai] s. (text.) puf de lână. work [work] I. s. 1. muncă, lucru, activitate; ocupaţie; îndeletnicire; treabă; to beat wool-gathering [~,gaîâ3rirj] I. s. ne băgare de seamă, neatenţie; distragere; his mind at ~ a munci, a lucra, a fi la muncă, a avea de lucru; to be out of ~ a nu avea de lucru; was always ~ era mereu cu min tea aiurea. II. adj. distrat, neatent, împrăştiat, cu capul a şoma, a fi şomer. 2. treabă, arcină; obligaţie. 3. (te/m. etc.) funcţionare; lucru. 4. operă, în nori. lucrare; Shakesp eare's ~s operele lui Shakespeare. 5. (tehn.) produs; piesă. 6.pi. (folosit wool g rowing [~ igrouirj] s. creştere a oilor. ca sg.) uzină. 7. lucru (de mână). 8. pl. (rel. ) fapte bune. 9. pi. (amer. fam.) tot, toată wool hali [~ ho:l] s. 1. piaţă pentru lână. 2 . bursa lânei. chestia. 10. putere de muncă. 11. prelucrare. II. adj. de muncă; de luc ru. III. past si part. woollen l'wulin] I. adj. din lână, de lână. II. s. pi. confecţii di n lână. trec. worked [ws:kt] sau (înv. poetic) wrought [ro:t] vb. A. intr. 1. a munci, a lucra. woollen draper [~ .dreip9r] s. postăvar. 2. a avea de lucru, a avea trea bă, a fi prins / ocupat. 3. a se strădui, a căuta. 4. (tehn.) woolliness ['wulinis] s. 1. caracter sau aspect lânos. 2. (fam.) lipsă de precizie, caracter a lucra; a funcţi ona; a merge. 5. (despre planuri etc.) a izbuti, a reuşi; a prinde; it doesn't vag . neclaritate. ~ nu merge. 6. (despre sol etc.) a se lăsa lucrat sau prelucrat. 7. (despre un medicament woolshed ['wulfed] s. magazie în care se tund oile şi se strâng e lâna. etc.) a lucra, a-şi face efectul. 8. (despre un vas etc.) a înainta rapid. 9. (despre trăsăturile woolly ['Wuli] I. adj. cu lână; lânos; ~ painting trăsătură de penel gr chiţă brută; feţei etc.) a se schimba; a se schimonosi 10. (mar.) a naviga, a pluti (mai ales în contra ~ voice voce răguşită. II. s. 1. pulover de lână. 2. pl. tricotaje. vântulu 11. a fermenta. 12. a lucra (la lucru de mână). 13. a-şi face loc cu greu; he woolly bear [~ 'b&3r] s. (zooî.) omidă-păroasă. ~ed into the crowd şi-a făcut loc cu greu prin mul e. 14. a-şi schimba locul. 15. to ~ woolly flock [~'fbk] s. the ~ (glumeţ) oile. aga



 inst a lucra / a acţiona împotriva (cu gen.); to ~ away a continua să muncească / să wooll y-haired [~'hs3d] adj. cu părul lânos. lucreze; to ~ in a) a pătrunde, a-şi face loc; b) a corespunde; to ~ off a se descotorosi, wool oil ['wul oil! s. lanolină. a scăpa; to ~ on a lucra mai departe, a continua să muncească / să lucreze; to ~ out wool-pack [~pa;k] s. balot de lână. a) (despre un plan etc.) a fi realizabil; b) to ~ out at a reprezenta, a fi exprimat în (cifre); woolsack [~s2ek] s. 1. sac de lână. 2. Woolsack scaunul Lordului Cancelar din Camera the cost ~s out at £ 100 costul se ridică la / reprezintă 100 lire; (mai ales fig.) to ~ up Lorzilor; to reach the Woolsack a de venit Lord Cancelar; to aspire to the Woolsack a se strădui, a se chinui. B. tr. 1 . a lucra la; a fabrica, a face; a prelucra. 2. a determina, a aspira la demnita tea de Lord Cancelar. a produce (o schimbare etc.). 3. a mişca, a pune în mişcare; a a cţiona. 4. a-şi face (stagiul, wool skin [~ skin] s. v. w o o 1 f e 11. ucenicia etc .) 5. a desface; a dezlega. 6. a conduce (o întreprindere etc.) 7. a obliga / wool sorter [~ iSo:tar] s. sortator de lână. a sili să muncească; to ~ smb. to death a pune pe cineva să muncească până nu mai wool-staple [~isteipl] s. piaţă / târg pentru lână. poat tovi pe cineva. 8. a modela; a da o anumită formă (cu aat.) 9. (/nat.) a rezolva; wo ol-stapler [~iSteiplor] s. negustor de lână. a calcula, a socoti. 10. a coace; a bro da. 11. a folosi în propriile sale scopuri. 12. (fam.) wool waste [~ weist] s. buc i de lână. a înşela; a obţine prin şiretlic. 13. a cultiva (pământul). 14. (fam.) a folosi, folosi wool winder [~ iwaind3r] s. depanatoare. de; a recurge la serviciile (cu gen.). 15. to ~in a băga, a vârî, a introduce (o glumă etc.); woolwork [~wo:k] s. lucrătu ră din fire de lână. Woolworth's ['wulw9(:)8s] s. magazin universal cu preturi unice a l societăţii Woolworth to ~ off a) a înlătura, a scăpa de; a se descotorosi de; b) (mine) a prelucra; a extrage; to ~ out a) a rezolva (o problemă); b) a epuiza, a istovi; e) a întocmi (un plan etc.); (în Anglia). a redacta (ut; document etc.); d) a preluc ra; a revizui, a revedea; a îmbunătăţi; e) a dezvolta; woop-woop ['wup'wupj s. (austr. s i.) fund de ţară, regiune izolată. a promova;/) a doborî; a zdruncina; a şubrezi; to ~ up a) a obţine cu greu; b) a studia woorali [wu'radi] s. (chim. farm.) curara. sau a cerceta temeinic. C. refl. to ~ oneself into a rage a se ambala, a se înfuria. woo ts, wootz [wu:ts] s. (metal.) oţel indian. workability ['worko'biliti] s. 1. utili tate. 2. capacitate de a fi prelucrat, prelucrabilitate. woozy ['wu(:)zi[ adj. ( amer. fam.) 1. zăpăcit; ameţit; tulburat. 2. pilit, beat. wop [wop] (amer.) l.vb.tr.l. v. w h o p (A). II. s. (amer. si.) poreclă dată persoanelor 3. (tehn.) uzinabilitate . workable ['workobl] adj. 1. realizabil. 2. prelucrabil. 3. aplicabil. 4. manev rabil. 5. (mar.) originare din Europa centrală sau meridională, mai ales italienilor , „macaronar". word [wo:d] I. s. 1. cuvânt, vorbă; ~for ~cuvânt cu cuvânt; in a / one ~într un cuvânt, în stare de a naviga. 6. (mine) exploatabil. workaday ['wo:kodei] adj. de fiecare zi, de toate zilele, de zi cu zi; banal, obişnuit, pe scurt; high / hard / hot ~s cuvinte aprinse / mânioase; in a few ~s în câteva cuvinte; to get / to have / to say the last ~ a avea ultimul cuvânt; fair / good ~s cuvinte frumoase; prozaic . workaholic [worko'hrdik] adj. (fam.) care este pasionat de muncă; care nu poate sta vorbe dulci; complimente; to go behind smb.'s ~s a căuta înţelesuri ascunse în cuvin tele cuiva; in other ~s cu alte cuvinte; in so many ~s tocmai aşa, fără dublu înţeles; (fa m.) inactiv; obsedat de muncă. worked [warkt] adj. 1. brodat, lucrat. 2. prelucrat . mark my ~! ţine minte ce-ţi spun!; (fam.) not a ~! nici o vorbă! gura!; to put into ~s worker [rw9:k3r J s. 1. muncitor, lucrător; pl. proletariat; ~s of the world, u nite! proletari a exprima prin cuvinte / în vorbe; to swallow / to take back / to eat one's ~ a-şi lua vorba înapoi / îndărăt; to waste ~s a vorbi degeaba / în vânt; (prov.) od ~s cost nothing din toate ţările, uniţi-vă! 2. făcător; ~ of miracles făcător de minuni; f evil răufăcători. and are worth much (aprox.) vorba dulce mult aduce. 2. pl. exprima re; enunţ; cuvinte, 3. pl. echipă; efectiv; personal. text. 3. cuvânt de onoare, promi siune. 4. vorbă; ştire; veste; to leave ~ a lăsa vorbă. Worker's Party ['workoz ,pa:ti] s. partid muncitoresc. work fellow ['wo:k ifelou] s. tovarăş de muncă; coleg. 5. parolă. 6. poruncă, ordin. 7. the Word (rel.) Cuvântul, Logos. 8. (/;l.) sfadă; dispută. work f olk [~ fouk] s. muncitori, muncitorime. 9. (fnv.) moto; proverb. II. vb. tr. a e xprima; a redacta. work force [~ fo:s] s. forţă de muncă. word accent ['ward larksant, -sent] s. (lingv.) accent tonic. work function [~ .fAnkJsn] s. (/iz.) lucru mec anic. wordage ['W3:did3] s. 1. cuvinte. 2. fond lexical. 3. număr (total) de cuvin te (dintr-un workhouse ['wo:khaus] s. 1. (înv.) atelier; fabrică. 2. (amer.) casă de c orecţie. 3. azil articol, dintr-o relatare etc.). 4. verbiaj. 5. vocabular; aleger



 e a cuvintelor. de săraci; ospiciu. word-blindness ['wardiblaindnis] s. (psih.) al exie, word-book [iWo:dbuk] s. vocabular; glosar; dicţionar, working ['wsrkirj] I. aay. 1. muncitor, activ, harnic. 2. în vigoare; în activitate, în word-bound [~baund] adj. 1. împiedicat la vorbă. 2. legat prin cuvânt, funcţiune. II. s. 1. muncă, lucru, acti vitate. 2. exploatare; funcţionare, prelucrare, cultivare, word building [~ -bildi n] s. (lingv.) formare a cuvintelor. cultură; in ~order în stare de funcţionare. 3. op eră, lucru (ca funcţie fiziologică, neuro word catcher [~ ikartJV] s. purist; persoană ca re se leagă de fiecare cuvânt. logică etc.); ~of the digestion operă a digestiei; ~of th e mind lucrare a minţii. 4. (mat.) word fencing [~ ifensin] s. duel de cuvinte. ca lcul. 5. fermentaţie (a vinului etc.) 6. contracţie, crispare (a feţei, trăsăturilor etc.) .



 1047 wot



7. (/ni/ie) lucrare minieră; abataj; first ~s (lucrări de) trasare. 8. (teh/i.) regi m / condiţii de exploatare. working angle [*- -arngl] s. unghi de acţiune. working c apacity [~ ksipsesiti] ş. 1. capacitate de muncă. 2. (tehn.) capacitate de lucru; ca pacitate utilă. working capital [~ ikaepitl] s. (ec.) fond de rulment, mijloace ci rculante. working class [~ 'kla:s] s. clasă muncitoare. working conditions [~ ksti tdi/anz] s. pi. condiţii de muncă; regim de exploatare. working day [<- dei] ş. zi de lucru, zi lucrătoare; timp de lucru, ore de producţie. working dimensions [~ diiinen /anz] s. pl. dimensiuni de lucru. working drawing [~ .dro:irj] s. desen de execuţi e / de construcţie. working efficiency [~ itfi/ansi] s. eficienţa / randamentul munc ii; productivitatea muncii. working expenses [~ iksipcnsiz] s. pl. cheltuieli de exploatare. working fellow [~ -felou] s. tovarăş de muncă, colaborator, ortac; coleg. working hours [~ lausz] s, pl. timp de lucru, orc lucrătoare / de producţie. workin g load [~ loud] s. (tehn.) sarcină utilă. working-man [~ 'ma3n],pl. working-men [~'m en] s. muncitor, lucrător. working material [- ma.tiarial] s. (tehn.) materie primă. working piece [~ pi:s] s. (tehn.) piesă de prelucrat. working place [~ plcis] s. 1. (tehn.) spaţiu de lucru. 2. (mine) front de abataj. working point [~ point] s. 1. (fiz.) punct de aplicare a unei forţe. 2. (automatica) punct de funcţionare. 3. p l. (ferov.) trepte de mers. working season [~ isi:zn] s. (tehn.) campanie de luc ru. working speed [~ spi:d[ ş. (tehn.) viteză de regim. workman ['W3:kni3n],pl. work men [-man] s. muncitor, lucrător. workmanlike [-laik] adj. iscusit, dibaci; îndemânati c, meşter; profesionist. workmanship [-/ip] s. 1. măiestrie, dibăcie, iscusinţă, îndemânare . operă, lucrare; operă de artă. workout ['wsikaut] ş. 1. termen de probă / de încercare. 2 (sport) antrenament. workpeople [V3:kipi:pl] s. muncitori(me). workroom [~ru(:) m] s. atelier. works engineer ['w3:ks »end3iini3r] s. inginer de exploatare. work sheet ['w3:k /i;t] s. foaie de pontaj. workshop [rw3:k/op] s. atelier; secţie (întro uzină); ~ committee comitet de atelier (de întreprindere). workshy [~/ai] adj. (fa m.) căruia nu-i place munca, trântor; to be ~ a se da înapoi de la treabă. works railway ['wsiks 'rcilwei] s. (ferov.) calc ferată industrială. workweek ['wo:kwi:k] s. săptămână d lucru. workwoman ['W3:kiwum3n],pl. workwomen [-iwimin] s. muncitoare; lucrătoare. work-worn [~wo:n] adj. istovit, trudit, sleit (de muncă, de oboseală); extenuat. wo rkyard [~ja:d] s. şantier. world [wa:ld] s. 1. lume; pământ; univers, cosmos; omenire; oamenii; societatea omenească; all over the ~ în întreaga lume, în toată lumea; to withdr aw from the ~ a se retrage din lume; not for the ~ pentru nimic în lume; (fam.) ou t of this ~ fantastic; divin; what will the ~ say? ce-o să spună lumea?; to come int o the ~ a veni pe lume, a se naşte; man of the ~om de lume; tired to the ~obosit m ort, frânt de oboseală. 2. lume, viaţă, existenţă; the other / next ~, the ~ to come lumea ealaltă, viaţa de dincolo. 3. lume; domeniu, sferă; cercuri; mediu, societate; the med ical ~ lumea medicală. 4. regn; the vegetable ~ regnul vegetal. 5. noian, potop, g rămadă. world beater ['w3:ld ibi:t3r] s. (amer. fam.). 1. tip de marc succes. 2. om de lume; băiat de viaţă. world-class [~klo:s] adj. de clasă mondială. World Court [~ ko:t] Curtea internaţională de la Haga. world-famous [-fcimss] adj. cu renume mondial. wo rld history [~ -histeri] s. istorie universală. world island [~ .aibnd] s. Eurasia şi Africa. world-like [—laik] adj. (fam.) de lume. worldliness ['W3:ldlinis] s. 1. deşertăciune lumească. 2. râvnire, lăcomie. worldling ['w3:ldlirj] s. om de viaţă; persoană enă. world-shaker ['waild./eika1"] s. (fam.) eveniment de mare importanţă, bombă. wordly ['wa:dli] adj. 1. lumesc, pământesc; terestru; ~ good patrimoniu, avut, avere, avuţii , proprietate; ~ wisdom experienţa lumii, rutină. 2. laic; civil. 3. monden. wordlyminded [~'maindid,'—.—] adj. monden. wordly-wise [~'waiz] adj. versat, cu experienţă; um blat. world-old ['wsild'ould] adj. străvechi, vechi de când lumea; antic. world powe r [- -pauar] s. putere mondială. world-renowned [~riinaund] adj. v. w o r l d - f a m o u s . world series [~ tsiari(:)z] s. pl. (amer.) campionat anual de baseba ll în S.U.A. world view [~ yju:] s. concepţie despre lume. world war [~ wo:r] s. războ i mondial. world-weary [«iwisri] adj. plictisit de lume / viaţă. worldwide [~waid,'-'] adj. universal, răspândit în lumea întreagă, mondial; — fame reputaţie / faimă / celebrit ondială. worm [wo;m] I. s. 1. (zool.) vierme. 2. (jig.) vierme, târâtură, lepădătură; nenor t; I am a ~ today azi nu mă simt deloc în apele melc. 3. (tehn.) serpentină (de alambi



 c). 4. (tehn.) melc, spirală, şurub fără sfârşit. 5. (fig.) chin lăuntric; ~of conscience m rări de conştiinţă. 6. pl. (şl.) spaghetc; macaroane. II. vb. A. tr. 1. a obţine sau a real za cu greu sau pe căi întortocheate; a smulge (un secret). 2. (mar.) a umple (o parâmă). 3. a curăţa/ a scăpa de viermi intestinali. B. refl. to ~ oneself into a se strecura în , a pătrunde



(cu gen.); he ~ed himself through the thicket s-a strecurat printre tufişuri. C. i n/r. 1. a se furişa, a se strecura; a se târî. 2. a căuta viermi. worm bit [*wa:m bit] s . (tehn.) vârf ghiventat al unui sfredel. worm drive [~ draiv] s. (tehn.) transmis ie elicoidală, angrenaj cu melc. worm-eaten [~ti;tn] adj. 1. mâncat / devorat de vie rmi. 2. (fig.) învechit, perimat, desuet. worm-eater [~ii:t3r] s. mâncător de viermi. worm fishing [~ -fi/in] s. pescuit cu viermi. worm-gear [~gi3r] s. 1. (tehn.) an grenaj eu melc, transmisie cu şnec. 2. (auto) direcţie CU şurub fără sfârşit. worm-hole [~h ] s. gaură de vierme. worm-holed [~ hould] adj. cu găuri flcute de viermi. worm-like [-laik] adj. vermiform, vermicular. worm pinion [~ -pinian] s. (tehn.) pinion c u şurub fără sfârşit. worm pipe [~ paip] s. (tehn.) serpentină (pentru distilat). worm scre [~ skru:] s. 1. (tehn.) melc, şurub fără sfârşit. 2. (mil.) vergea pentru scos câlţii / fu iala (într-o puşcă). wormseed ['w3:msi:d] ş. 1. (bot.) pelin (Artemisia sp.). 2. (bot.) tămâiţă (Chenopodium ambrosioides). 3. (farm.) santonină. worm-wheel ['w3:mhwi:l] s. (tehn .) roată dinţată elicoidală. wormwood ['wamiwud] s. \.(bot.) pelin (Artemisia absinthium ). 2. (jig.) sursă/ izvor / prilej de amărăciune. wormwood wine [~ wain] s. vermut. wo rmy ['W3:mi].ad/. viermanos. worn [wo:n] I. part. trec. de la w e a r 1 . II. ad j. 1. uzat; purtat, ponosit. 2. epuizat; istovit, sleit. 3. (despre o glumă etc.) vechi, cunoscut. worn-out ['wom'aut] adj. 1. vechi, uzat. 2. extenuat. worriless 1'wArilis] adj. calm, liniştit; senin. worriment ['wArimant] s. (fam.) 1. necaz, bucluc. 2. nelinişte, îngrijorare. worrisome f'wArisam] adj. (amer.) 1. neliniştit; ag itat, întărâtat. 2. care pricinuieşte nelinişte. 3. gălăgios, zgomotos. worrit 1'wArit] s., . (fam.) v. w o r r y . worry ['WAR, amer. Tw3:ri] I. s. 1. grijă, nelinişte; teamă. 2 . necaz, bătaie de cap; supărare; pacoste. 3. (cinegetică) muşcătură (de câine). II. vb. A. . 1. a supăra; a plictisi, a enerva; a irita; a necăji; a bate la cap. 2. a supăra, a deranja, a pune pe gânduri. 3. a nu lăsa în pace. 4. to ~ smb. into smth. a stărui atât de mult pe lângă cineva încât până la urmă acesta se hotărăşte să întreprindă ceva. B. refl. inutile). C. intr. 1. a se supăra; a se enerva; a-şi face griji; a se nelinişti. 2. a se strădui, a se căzni. worryguts ['wArigAts, amer. 'wsiri-] s. (fam.) persoană care îşi f ace griji mereu; pesimist. worrywart ['wAriwo:t] s. (amer. fam.) (tip) anxios / prăpăstios. worse [w3:s] adj. I. comp. de la bad1, ill şi evil; 1. mai rău / mai prost; ~ and ~ din ce în ce mai rău. 2. mai rău, mai bolnav. 3. într-o situaţie mai proastă; you w uld be none the ~ for a walk o plimbare n-ar putea să-ţi strice. II. comp. de la b a d 1 y; adv. mai rău, mai prost; he worked ~ than before lucra mai prost decât înainte . III. s. rău(l); if ~ comes to ~ în cazul cel mai rău; a change for the ~ o schimbare în rău. worsen ['wa:sn] vb. A. intr. a se înrăutăţi, a se agrava. B. ţr. a înrăutăţi, a ag ning [-inj.ş. înrăutăţire, agravare. worship ['w3:/ip] I. s. 1. cult; veneraţie; închinare; orare, admiraţie. 2. închinare, închinăciune; slujbă bisericească, serviciu divin; public / divine ~ slujbă bisericească, serviciu divin; place of ~ lăcaş de închinăciune, biserică. 3 v.) respect, stimă; a man of great ~om cu vază; to win ~ a atinge gloria, a căpăta faimă / reputaţie; Your Worship formulă de adresare către magistraţi. II. vb. A. tr. 1. a vener a, a adora. 2. a idolatriza, a se închina în faţa (sau cu dat.). B. intr. 1. a merge l a biserică, a se închina. 2. a nutri o dragoste aprinsă sau un respect adânc. worshipper [-3r] s. închinător, adorator, admirator. worshipping [-in] s. cult, adorare. worst [wa:st] I. superi, de la bad1, ill sau evil; adj. cel mai rău, cel mai prost; (am er. fam.) the ~ way mai rău nici că se poate. H. superi, de la badly; adv. cel mai rău , cal mai prost; the ~-paid cel mai prost plătit. III. ş. răul cel mai mare; to be pre pared for the ~ a fi pregătit pentru tot ce e mai rău; a pune răul înainte; the ~ of it is that partea cea mai proastă este că. IV. vb. tr. a birui, a înfrânge, a bate. worsted ['wustid] adj. de lână; ~ yarn fire de lână pieptănată. wort [w3:t] s. 1. must. 2. iarbă, ntă. worth1 [W3:6] vb. intr. (înv., poetic) a fi; a deveni; woe ~ blestemat (să) fie. worth2 I. adj. 1. care valorează, valorând; care costă; it is ~ 25 s. face / valorează 2 5 şilingi; what is he ~? ce venituri are? 2. (ftg.) vrednic; care valorează, valorând; it isn't ~ a penny / a damn nu face două parale / o ceapă degerată; it is ~ mentionin g that merită să amintim că; I offer you my opinion for what it is ~ dacă vrei să-ţi spun u



 ila mea părere. II. s. 1. valoare, preţ; of no ~ fără (nici o) valoare. 2. valoare, preţ, importanţă; mcrit(e); virtute. 3. reputaţie, (re)nume. 4. (rar) avere, proprietate. wo rthily ['watfili] adv. 1. după merit. 2. pe bună dreptate. 3. demn, cu demnitate. wo rthless ['w3:61is, amer. şi -Ies] adj. fără preţ, de nimic, care nu face nici două parale / nici o leţcaie. worth-while ['W3;6'wail] adj. care merită osteneala. worthy ['w3:0 i] I. adj. 1. (of, to) demn (de); ~ of praise, ~ to be praised vrednic / demn de laudă. 2. corespunzător, conform; cuvenit; to receive a ~ reward a primi recompensa cuvenită. 3. venerabil, respectabil, onorabil; a ~man un om onorabil. II. s. 1. p ersoană demnă de respect / laudă. 2. (înv.) celebritate, somitate, om ilustru. 3. (înv.) e rou. wot [wot] I. pers. îşi III sg. prezent de la w i t 2 .II. vb. intr. (înv.) to~of aştidespre; a cunoaşte (cu ac.).



 would 1048



would [wud] past de la w i l l (I), vb. A. aw*, pers. a 2-a si a 3-a serveşte pent ru cheie fixă. II. vb. tr. 1. (si to ~ off / away) a smulge; to ~ open a forţa (un l acăt, o uşă). formarea: a) viitorului în trecut; he told us he ~ come at two ne-a spus că va veni la 2. a scrânti. 3. (fig.) a denatura (faptele, adevărul); a răstălmăci (înţelesul, rba etc.). (ora) două; b) modului condiţional; it ~be better ar fi mai bine. B.frecv entativ exprimă wrest [rest] vb. tr. 1. a denatura, a interpreta în favoarea sa (leg ea, textul). 2. a smulge o acţiune obişnuită petrecută în trecut; he ~ stand for hours wat ching the machine (o arma sau victorie, de la un adversar). 3. (from) a stoarce (lacrimi) (de la), a smulge work supraveghea ceasuri întregi mersul maşinii. C. moda l a) exprimă perseverenta, (un consimţământ) (de la). teiuicitatea, încăpăţânarea; I warned ut you ~ do it eu te-am avertizat, însă wrestle ]'resl] I. vb. A. intr. a se lupta; to ~ against / with temptation a (se) lupta eu dumneata ai ţinut neapărat să faci astf el; b) exprimă dorinţa; ~ I were a child! de-aş fi ispita. B. tr. a lupta cu; I will ~ you for so much pentru aceasta am să mă bat cu tine. copil!; come when you ~ veniţi cân d doriţi / când vă face plăcere; ~ to Heaven! de-ar II. s. luptă (greco-romană); încăierare cnire. da Dumnezeu! wrestler [-or[ s. (sport) luptător; atlet. would-be ['wudbi] I . adj. imaginar, închipuit, fictiv, aşa-zis, pretins; ~ critic critic wrestling [-in ] s. (sport) luptă (greco-romană); luptă corp la corp. închipuit; ~ poet poetastru; ~ ca ndidate aspirant la candidatură. II. s. (fam.) persoană wretch [ret/] s. 1. nenoroci t; poor~! biet păcătos! 2. nemernic; ticălos. cu pretenţii, fudul, închipuit. wretched ['r et/id, amer. şi -ed] adj. nenorocit, mizerabil; jalnic, sărman, nefericit, demn 1 wo und [wu:nd, amer. si waundj I. s. 1. rană, plagă; to dress a ~ a pansa o rană. de compăt imire, biet; care nu e bun de nimic,'care nu face nici două parale, prost; infam, 2. jignire, ofensă, ultraj, afront. 3. (poetic) chinurile dragostei. II. vb. A. tr . a răni (si mişelesc, ticălos, abject; respingător, scârbos, hidos; ~ hovel cocioabă nenor cită; ~state fig.); to ~ to death a răni de moarte; (fig.) he was ~ed in his deepest affections a fost stare dezastruoasă; ~ toothache durere de dinţi cumplită: ~ paper hâr tie foarte proastă. atins în sentimentele sale cele mai intime. B. intr. a produce o rană. wrick [rik] I. vb. tr. a suci, a scrânti. II. s. extensiune, întindere (a muşchiu lui); scrântire. wriggle ['rigl] I. vb. A. intr. 1. a şerpui, a se încolăci; a se suci, a se zvârcoli; a se wound2 [waund] past şi part. trec. de la w i n d 2 (4) si w i n d 3 . fâţâi, a se furişa. 2. a umbla cu tertipuri / cu şoalda. 3. to ~ about for an answer a evita woundwort ]'wundwo:t] s. (bot.) jaleş, bălbisă (Stachys palustris). un răspuns, a da din colţ în colţ ca să dea un răspuns; to ~ out of an engagement a se wove [wouv] pa st de la w e a v e. eschiva de la o obligaţie. B. tr. 1. a mişca încoace şi încolo. 2. the dog ~s its tail about woven ['wouvan] part. trec. de la w e a v e. wow [wau, wo u] I. s. (amer. si.) ceva care iese din comun. II. interi, (mai ales scot.) câinel e dă din coadă. C. refl. a se face ghem, a se încolăci. II. s. îndoitură, încovoiere, cotit curbă. vai! oh! ah! ce minune! wowser ['wauzo'] s. (austr.). 1. puritan convins. 2 . abstinent, persoană care nu bea alcool. wright [rAit] s. (înv.) maistru, meşter; art izan. wring [rirj] I. past şi part. trec. wrung [rAn] vb. A. tr. 1. a suci, a răsuci ; to ~ one's 3. strică-chef. wrack [rak] s. 1. (bot.) orice alga aruncată pe malul măr ii, mai ales iarbă-dc-mare hands a-şi frânge mâinile (ae durere). 2. a strânge (mana etc.) . 3. a tortura, a chinui, (Zostera marina). 2. (înv. poetic) pustiire, devastare, ruinare, distrugere; ~ and ruin a căzni. 4. a stoarce; a tescui. 5. a smulge; to ~ consent a sili să consimtă, a smulge consimţământul. 6. a răstălmăci (înţelesul, vorba). 7 f a smuci, a smulge (sucind). distrugere completă. B. intr. 1. a se (ră)suci. 2. (de spre încălţăminte) a strânge. II. s. răsucire, torsiune, stoarcere; wrack grass [~ gra:s] s v. g r a s s w r a c k . tescuire. wraith [reiO] s. spectru, dublu spectral; duh , fantomă. wring bolt ['rin boult] s. (tehn.) cheia presei. wrangle ['rarjgl] I. s . altercaţie, dispută, ceartă, ciondăneală, sporovăială, gâlceava. II. vb. intr. 1. a se ce a avea o discuţie, a se dondăni, a se ciorovăi. 2. (amer.) a păşuna wringer ['rirjs'] s. m aşină de stors rufe. vitele de-a călare. wring staves ['rirj steiyz] s. '(tehn.) pârghia presei. wrinkle1 ['rinkl] I. s. 1. zbârcitură, încreţitură, cută. 2. inegalitate. 3. (fam. şmecherie; wrangler \-s'] s. 1. certăreţ, arţăgos, gâlcevitor. 2. laureat de onoare în mat tici, he knows all the ~s cunoaşte toate chichiţele / toată şurubăria. II. vb. A. tr. a pl



 ia, a îndoi, la concursurile publice ale Universităţii din Cambridge. 3. (amer. fam.) cow-boy. a împături. B. intr. a se cuta, a se zbârci. wranglesome [-soni] adj. certăreţ, gâ cevitor. wrinkle2 s. sfat folositor. wrap [ra:p] I. past si part. tree, wrapped sau wrapt [rapt] vb. A. tr. 1. (mai alesto wrinkly ['rirjkli] adj. încreţit, cutat, zbârcit. ~ up) a înfăşură; a împacheta; a înveli; a înfofoli; a încotoşmăna; to ~ smth. in acheta ceva în hârtie. 2. (si to ~ up) a învălui, a ascunde; the history of that place w rist [rist] s. încheietura mâinii; os carpian. is ~ped up in mist istoria acestei lo calităţi e învăluită în ceaţă; the affair was ~ped up wristband ['ristbamd, înv. 'rizbamd, d, amer. si 'risftond] s: manşetă. in mystery afacerea era învăluită în mister. 3. to be ~p d in a fi amestecat în (o intrigă wristlet ['ristlit, amer. şi -let] s. 1. brăţară. 2. cure uşă de ceas. etc.); to be ~ped up in a) a fi cufundat în; a fi absorbit de (muncă etc.); b) a depinde wristlet watch [~ wot/] s. v. w r i s t - w a t c h . de. B. refl. to ~ oneself up a se îmbrăca călduros; a se înfofoli. C. intr. a se înfăşură; wrist pin [' pin] s. (tehn.) bolţ de piston.. a se înveli; a se acoperi; ~ up! (fam.) tacă-ţi gura!. II. s. 1. învclitoare; manta; palton; wrist-watch [~wot/[ s. ceas de mână, ceas-brăţară. şa blană. 2. ţinere în secret. writ [rit] I. s. 1. (înv.) scriere, scriptură; Holy Writ Sfânta Scriptură. 2. (yur.) ordonanţă, wraparound ['raparaund] adj. 1. care se suprapune. 2. în conjurător. 3. (fe.) cuprinzător. citaţie; to serve ~ on a trimite o citaţie (cuiva). II . (înv.) past şi part. trec. de la w r i t e . r r wrapper [ ra?p9 ] s. 1. halat; ca pot. 2. înveliş, învelitoare, banderolă. 3. învclitoare de writable ['raitobl] adj. care s e poate scrie; care poate fi încredinţat hârtiei. copertă, dosar. 4. ambalator, împachetat or. 5. (bot.) valvă. write [rait], past wrote [rout] sau (înv.) writ [rit), past wri tten ['ritan] sau (înv.) writ [rit] vb. A. tr. 1. a scrie; a redacta; to ~ a lette r a scrie o scrisoare. 2. a completa (un cec wrapping ['ra?pirj] s. învelitoare; a mbalaj. etc.). 3. a se da drept, a se recomanda ca I drept; he ~s a duke îşi spune d uce. 4. to ~ wrapt [rapt] past si part. trec. de la w r a p (I). wrap-up ['rapAp ] s. (fam.) 1. rezumat, sumar (mai ales de ştiri). 2. articol care se vinde down a ) a scrie, a nota; b) a califica, a numi; c) a descrie; to ~ in a înregistra; to ~ off gata ambalat (fără a fi văzut de cumpărător). 3. (fig.) succes sigur; lucru uşor de în linit. a şterge, a anula (o datorie etc.); to ~out a copia; a transcrie; to ~ up a ) a descrie amănunţit; b) a lăuda (în presă); c) a termina; a aduce la zi (un jurnal zilni c etc.). B. refl. v. A. (3). wrasse [ras] s. (iht.) peşte-buzat comestibil (fam. h abridae). C. intr. 1. a scrie; he wrote home every week scria acasă în fiecare săptămână. 2 a scrie, wrath [ro(:)6, amer. ra6, ra:8] s. mânie, furie; indignare, urgie. wrath ful [rro:0ful] aay. mânios, furios, supărat-foc; to grow ~ a se înfuria, a se mânia. a f i scriitor. 3. to ~ back a răspunde în scris. write-in ['raitiin] s:(fam.) candidat adăugat de alegător pe buletinul de vot. wrathfully [-i] aaV. cu mânie, cuprins de mânie . wrathfulness [-nis] s. (lit.) v. w r a t h . write-off [~'o:f] s. (fam.) avere inutilizabilă; rebut; resturi, crâmpeie. wrathy ['ro(:)0i, amer. 'ra-[ adj. (fam.) furios, mânios. writer ['raitor] s. 1. autor (al unei scrisori etc.); expeditor; s criitor; autor. 2. secretar; wreak [ri:k] vb. tr. (rel.) 1. a potoli, a mulţumi. 2 . a-şi vărsa (mânia etc.); to ~ vengeance (/ur.) ~ to the signet categorie specială de a vocaţi din Edinburg. — upon one's enemy a se răzbuna pe duşman. 3. a pedepsi, a răzbuna. w riter's cramp ['raitaz 'krampj s. (med.) contracţie / spasm al muşchilor braţului din cauza scrisului îndelungat. wreakful ['ri:kf«l] adj. zăcaş, pizmătăreţ, vindicativ; furios, unător. write-up ['rait'Ap] s. 1. (fam.) elogiu exagerat. 2. recenzie; notă bibliogr afică. wreath [ri:0], pl. wreaths [ri:oz] s. 1. cunună; ghirlandă. 2. spirală, rotocol, colac (ae fum). writhe [raio] vb. A. bur. 1. a se crispa, a se zgârci, a se chirci (ae durere); a se zvârcoli. wreathe [ri:6] vb. A. tr. 1. a înfăşură. 2. a împleti (o cunun 3. (with) a împrejmui, 2. a suferi grozav; to ~ with shame a suferi de ruşine; to ~ under / at an insult a suferi a înconjura (cu). 4. a încununa (capul, fruntea etc.) ; B. intr. 1. a se înfăşură, ase încolăci; din cauza unei insulte. B. tr. 1. a suci, a zgâr 2. (fig.) a răstălmăci, a denatura. (fig.) his face ~d in smiles faţa i s-a luminat de un zâmbet. 2. (despre fum) a se ridica writing ['raitirj] s. 1. scris, scriere (cu mâna); caligrafie, in ~în scris; the~on the wall în rotocoale. prevestire funebră / de rău augur, mane-tekel-fares. 2. document, înscris. 3. lucrare, operă, wreck [rek] I. s . 1. accident, avarie; naufragiu, epavă (a unui vas). 2. (fig.) ruină, epavă; scriere. 4. inscripţie. 5. stil. ratat; what a ~ of his former self he is! ce epavă a ajuns! II. vb. A. tr. 1. a sfărâma, writing book [~ buk] s. caiet de caligrafie. writing-c ase [~keis] s. trusă cu cele necesare pentru scris; mapă de scrisori. a sparge. 2. (



 fig.) a ruina, a rata. B. intr. (rar) 1. a suferi o avarie. 2. (despre planuri s au speranţe) a se prăbuşi, a eşua. writing-desk [~desk] s. pupitru de scris. writing dow n [~ 'daun] s. notare, înscriere. wreckage ['rekid3' s. 1. sfărâmătură de vas (dintr-un na ufragiu). 2. ruină; epavă. 3. (constr.) dărâmături. writing ink [~ iqk] s. cerneală de scri . writing-master [~.mo:star] s. profesor de caligrafie. wrecker ['rekor] s. 1. p rădător, jefuitor (mai ales de vase naufragiate). 2. (pol.) duşman ascuns. 3. (amer.) brigadă muncitorească de reparaţii. 4. (auto) maşină de depanare. writing materials [~ mai tiarialz] s. pl. furnituri de birou, rechizite. writing-off [~'o(:)f] s. (ec.) a mortizare (a capitalului). 5. depanator. 6. recuperator de nave naufragiate. 7. navă de salvare. writing-paper [~ipeipar] s. hârtie de scris / de concept. wreck mar k ['rek ma:k] s. (mar.) baliză marcând locul unde s-a scufundat un vas. written [rit n] part. trec. de la w r i t e . wren [ren] s. 1. (omit.) pănţăruş, pitulice (Troglodyte s troglodytes). 2. (peior.) persoană wrong [rarj, amer. si ro:n] I. adj. 1. greşit, eronat, fals, prost; my watch is ~ ceasul înrolată în „Women's Royal Navy Service". wren ch [rent/] I. s. 1. shiulgere, extragere. 2. răsucire, scrântire, luxaţie; to give one 's meu merge prost; a ~ solution o soluţie greşită; on the ~ side of 40 trecut de 40 d e ani. ankle a ~a-şi scrânti glezna. 3. (fig.) strângere de inimă, durere (la despărţire). . (te/m.) 2. în neregulă; smth. is ~ with it are ceva / e ceva în neregulă; what's ~ wit h you? ce



 1049 wyvern



ai? ce-i cu tine? ce (ţi) s-a întâmplat?; (fam.) what's ~ with a cup of tea? ce-ai zic e de o ceaşcă de ceai ? 3. greşit, rău, urât; nedrept; it was ~ of him to do that n-a proc edat bine, a procedat urât, urât din partea lui. II. adv. rău, greşit, prost; eronat; fa ls (v. şi w r o n g l y ) . III. s. 1. rău; nedreptate. 2. greşeală; to be in the ~ a nu avea dreptate. 3. (rar) vătămare. 4. (jur.) delict; crimă. IV. vb. tr. 1. a nedreptăţi; a face o nedreptate (cuiva). 2. a face un rău (cuiva); a jigni, a ofensa. 3. a silu i, a viola (o femeie). 4. a asupri, a prigoni. wrongdoer ['ron'du:3r,'—, 'rorjidu: 3r] s. 1. păcătos, vinovat. 2. insultător, ofensator. 3. delincvent, răufăcător, criminal; ervers. wrongdoing ['n)rj'du(:)irj,'—] s. 1. păcat, vină; greşeală. 2. crimă, delict, fărăd . wrongful ['rDrjfuî] adj. 1. nelegiuit; ilegal, nelegitim. 2. nedrept, injust. 3. criminal, culpabil. wrongfully [-i] «dv. pe nedrept, greşit. wrongfulness [-nis] s. rău, nedreptate. wrongheaded [Vorj'hcdid] adj. perseverent în greşeală; încăpăţânat, sucit l râvnă oarbă. wrongheadedly [-Ii] adv. cu încăpăţânare nejustificată. wrongheadedness [-ni e nejustificată. wrongly ['rorjli] adv. (în mod) greşit, eronat. wrongness ['ronnis, a mer. şi -nes] s. 1. eroare, inexactitate. 2. rău, nedreptate. wrote [rout] past de l a w r i t e .



wroth [rou9, ro:8] adj. (poetic, peior.) mânios, înfuriat. wrought [ro:t] I. past şi p art. trec. de la w o r k (II). II. adj, lucrat, fasonat; (despre ţesături) înflorat. w rought-iron ['rot'aten] s. fier forjat. wrought-up ['rst'Apj adj. nervos, întărâtat, i ritat. wrung [rArj] past şi part. trec. de la w r i n g (I). wry [rai] adj. 1. strâm bat, sucit, pocit, diform; crispat, contractat; to make a ~ face a strâmba din nas , a face grimase (de dezgust, aversiune, scârbă); to have a ~neck a avea gâtul strâmb; t o put a ~ sense on a altera înţelesul (cu gen.). 2. (fig.) ascuns, prefăcut, fals, sec ret. wryneck ['rainek] s. 1. (anat.) torticolis. 2. (omit.) capîntors (Jyux torqui lla). wryness ['rainis, amer. şi -nes] s. asimetrie (« trăsăturilor); strâmbăciune. wulfeni e ['wulfanait] ş. (mineral.) wulfenit. wych [wit/] (intră în compunerea unor denumiri de arbori) plângător. wych-elm f~'elm,'—] s. (bot.) soi de ulm (Ulmus glabra). wye [wa i] I. adj. în triunghi, ca un Y; în formă de stea. II. s. 1. denumirea literei Y. 2. ( ferov.) triunghi de întoarcere. Wykehamist [Vikomist] s. elev de la Winchester Col lege. Wyomingite [wai'ouminait] s. locuitor din Wyoming. wyvern [Vaiv3(:)n] s. v . w i v e r n (e).



 X X, X [eks], pl. Xs, X's [-iz] I. s. 1. X, x, a 24-a literă a alfabetului englez: 2 . (mat.) valoare / cantitate necunoscută. 3. (amer.) bancnotă de zece dolari. 4. cru ce. 5. eroare, greşeală. 6. pl. (tel.) paraziţi atmosferici. II. vb.tr., past şi part. t rec. x-ed, x'd 1. a marca cu x (un răspuns într-un formular etc.). 2. to ~ out a aco peri cu x(uri) (o litera, un cuvânt într-un text etc.). III. adj. (despre un film et c.) interzis pentru minori. Xanadu ['zaînadu:] s. (fig.) rai pe pământ, paradis, eden. xanthate ['gzamOeitJ s. (chim.) xantat. xanthin(e) ['gza?n8i(:)n] s. (bot., bio ck.) xantină. xanthophyll ['gzaaiGafil] s. (bioch.) xantofilă. xanthopsia ['gzajn'Oo psia] s. (mea'.) xantopsie. xanthous ['gzamOas] adj. galben; gălbui. x-bit ['eksbi t] s. (tehn.) burghiu / sfredel cu capul în formă de cruce. x-bracing [~.breisirj] s . (tehn.) legături / conexiuni în cruce; îmbinare în cruce (în tâmplar ie). xebec ['zi:bck[ s. (mar.) lip de corabie cit trei catarge, pânze si lopeţi; şebec. x-engine [leks.ena' 3in] s. (tehn.) motor cu cilindrii aşezaţi în cruce. xenia ['gzi:nb] s. (biol.) xenie. xenial ['zi:nbl] adj. ospitalier, primitor. xenobiology [igzenoubai'obd3i] s. e xobiologie. xenogamy [zi(:)'nogomi, gz-J s. (bot.) polenizare încrucişată. xenolith [' gzensliuj s. (geol., mineral.) xenolit. xenomania [V.ons'mcinis] s. xenomanic, p asiune pentru tot ce este străin. xenomorphic [igzeno'mo:fik] adj. (mineral.) xeno morf. xenon ['zenan, gz-, amer. şi 'zi:-] s. (chim.) xenon. xenophile ['gzenoufail j s. xenofil. xenophilous [gze'nofibs] adj. xenofil. xenophobe ['gzensfoub] s. x enofob. xenophobia [.gzens'foubia] s. xenofobie. xenophobic [.gzens'foubik] adj. xenofob. xeres ['zeris, 'zbriz] s. vin de Xeres. xeroderma [izbrou'domia] s. (m ed.) xerodermic. xerography [zb'rogrefi, ze-] s. xerografie. xerophagy [zi'rofsd 3i] s. (mai ales bis.) xerofagie, alimentaţie cu alimente uscate. xerophilous [zb' rofibs] aay. (bot.) xerofilă, xerofită. xerophthalmia [izbrof Oadmb] s. (med.) xerof talmie. xerophyte ['zbroufaitj s. (bot.) (plantă) xerofită. xerophytic [.zbrou'fitik ] adj. (bot.) xerofitic. xerosis [zi'rousis] s. (med.) xeroză. xerox ['zbroks, 'ze -[ I. s. xerox. II. vb. tr. şi intr. a xeroxa, a xerografia. xi [gzai, ksai, zai] s. hi (literă în alfabetul grecesc). xiphoid ['zifoidj adj. (anat.) xifoid. x-line [ 'ekslain] s. (mat.) axa icşilor, abscisa. Xrnas ['kristrnasj s. prese, de la C h r i s t in a s. X-ray ['eks'rei] I. s. pl. raze X. II. vb. tr. a expune la raze X ; a radiografia. X-ray photograph ['eksrei rfoutagra:f, -gra;f| s. radiografie. X-ray therapy [~ .Oerapi] s. (med.) radioterapie. X-ray unit [~ ju:nit] s. insta laţie Roentgen. X-ring ['eksrin] s. (tehn.) calibru circular pentru controlul inte rioarelor. xylan ['gzaiten] s. (chim.) xilan. xylern ['gzaibm, -Iem] s. (bot.) x ilem. xylene ['gzailim] s. (chim.) xilen. xylidine ['gzailidim] s. (chim.) xilid ină. xylograph ['gzaibgra:f, -long-, -graf] s. xilogravură, gravură în lemn. xylographer f-3r] s. xilogravor, gravor în lemn. xylographic(al) [rgzailOK'grarfik(3l)] adj. (poligr.) xilografic. xylography [gzai'logrofi] s. xilografic. xyloid ['gzailoid ] adj. xiloid. xylol ['gzailoul, -bl] s. (chim.) xilen, dimctilbenzen. xylonite ['gzaibnait, -loun-] s. celuloid. xylophagous [gzai'bfsgss) adj. xilofag. xylose ['gzailous] s. (chim.) xiloză. xylophone ['gzaibfoun, 'zii-] s. (muz.) xilofon. x yster ['zisto'] s. (med.) rugină, instrument pentru răzuirea oaselor.



 Y,y [wai] s. 1.pl. Ys, Y's [-z] Y, y, a 25-a literă a alfabetului englez. 2. (chim .) simbolul Yankeeland ['jaenkiilsnd] s. (amer.) 1. regiunea New England. 2. v. Y a n k e e d o m (2). ytriului. 3. (inv.) prefix pentru past si part. trec. (yc lad, yclept). yanking ['jsrjkin] adj. 1. nărăvaş. 2. (scot.) activ, energic. yabber [' ja5b3r] s. (austr.) trăncăneală, vorbărie. yap [jsp] I. vb. intr. 1. a lătra, a hămăi. 2. ( ) a flecari, a pălăvrăgi. II. s. 1. lătrat, yacca ['JEeka] s. (bot.) arbore din Indiile Occidentale (Podocarpus coriacea şi hămăit. 2. (sl.) flecăreală, pălăvrăgeală. 3. (sl.) gur a. 4. bădăran, necioplit. Podocarpus purdieana). yapper l'jseps'J s. 1. (amer. sl.) târfă, pasăre de noapte. 2. (sl.) palavragiu, flecar. yacht [jnt] I. s. (mar.) 1. iaht , vas de plăcere. 2. barcă cu pânze. II. vb. A. tr. to ~ it yard1 [ja:d] s. 1. yard, u nitate de lungime engleza (= 0,9144 m); Yard and EU Brâul a face o călătorie de plăcere cu iahtul. B. intr. v. ~ (II). Orionului; square ~yard pătrat (= 0,8363 mp,); by t he ~nesfârşit, infinit; foarte amănunţit. yacht-built [~ibilt] adj. construit în formă de i ht. 2. prăjină, stinghie; pârghia cântarului, braţ de balanţă; balanţă cu arc; ~ of beer pa ht club [~ kUb] s. («rar.) iaht-club. subţire şi lung de 1 yard folosit de cei ce se înt rec în băutul berii; clay ~, ~ of clay pipă yacht duck [~ dAkJ s. (mar.) pânză fină de bumb c pentru vele. de lut lungă; (sl.) a ~ of satin pahar de gin. 3. (mar.) vergă. 4. (f nv.) penis. 5. (amer. sl.) yachter ['jots'] s.v. y a c h t s m a n . yachting [j otirj] s. 1. excursie sau călătorie pe bordul unui iaht. 2. sport cu iahtul, (bancno tă de) 100 de dolari. yard2 l.s.l. curte; castle ~curtea (de onoare) a castelului. 2. curte, depozit, magazie. iahting. 3. cherestegerie. 4. (ferm:) parc de vagoa ne, staţie de triaj. 5. (amer.) grădină. 6. (mar.) yachtmanship ['jotman/ip] s.v. y a c h t s ni a n s h i p . şantier naval. II. vb. A. rr. a mâna sau a închide (vitele) în ţa rc. B. in/r. (amer.) a se yacht marlinel'pt 'ma:lin[ s. (mar.) merlin subţire cătrănit . retrage la iernat. yacht race [~ reis] s. cursă de iahturi. yardage1 [ ['ja:did3 ] s. 1. număr sau lungime exprimată în yarzi. 2. (mine) plata în yachtsman ['jotsnisn],p l. yachtsmen [-insnjs. 1. proprietar de iaht. 2. persoană care acord pe yard de înai ntare (in galerie, în abataj). practică iahting. yardage2 s. 1. drept de folosinţă asupr a unei curţi etc. (v. y a r d 2 (I)). 2. plată pentru yachtsmanship ]-/ip] s. ştiinţa sa u arta de a conduce un iaht. folosirea unei curţi etc. (v. y a r d 2 (I)). yaffil [jffifl] s. (omit.) ciocănitoare-verde (Picus viridis). yardarrn ]'ju:da:ni] s. (m ar.) nod la vergă; capătul / vârful vergii. yaffles, v. y a f f i l . yard bird [~ ba: d] s. (amer., mii. sl.) 1. recrut, boboc. 2. soldat prost. 3. deţinut, yagi ['ja:g i:, 'jas-] s. (tel.) antenă Yagi. condamnat, puşcăriaş. yah [ja:] interj. 1. ha! ha! 2. brr! pfui! yard chain [~ t/ein] s. (mar.) lanţul vergii. Yahoo [ja:hu:,J3'-]s, 1. (lit.) yahoo, fiinţă hidoasă cu aspect omenesc (în „Călătoriile yard dog [~ dog) s. (sl.) t mârşav; individ grosolan. lui Gulliver" de J. Swift). 2. yahoo fiinţă respingătoare. 3. ya hoo neghiob, tont, prost. yardful ['ja:dful] s. cantitate necesară pentru a umple un yard. 4. yahoo brută, om brutal. yard gate ['ja:d geit] s. poarta curţii. Yahve(h ) ['ja:ve] s. (bibi.) Iahve. yard goods [~ gudz] s. materiale care se vând cu iard ul; ţesături. Yahwe(h) ['ju:we[ s.v. Y a h v e (h). yard line [~ lain] s. 1. (ferov. ) linie de depou. 2. (sport) linie de marcaj. 1 35 s yak [j ^] - (zool.) iac (Po ephagus grunniens). yard locomotive [~ ibka'moutiv] s. (ferov.) locomotivă de mane vră. 2 yak I. s. 1. pălăvrăgeală, trăncăneală, vorbărie. 2. (amer. si.) râs(et). 3. (amer. lumber [~ lUmba'] s. material lemnos uscat (cu umiditate normală), material „banc". II. vb. intr. a pălăvrăgi, a trăncăni. lemnos depozitat. yakety-yak [^jsekiti'jaîk] (sl.) . s. flecăreală, pălăvrăgeală. II. vb. intr. a flecari, a yardman ['jendnwn], pl. yardmen [ man] s. 1. (ferov.) lucrător la căile ferate. 2. om pălăvrăgi. de serviciu pe lângă casă; g . 3. supraveghetor de depozit (de cherestea etc.). yakin lja'ki:n, 'ju:kin[ s. ( zool.) antilopă mare din Himalaia (Budorcas taxicolor). yardmaster ['ju:diina:st3' ] s. (ferov.) 1. şef de staţie / gară. 2. şef de triaj; şef de manevră. yakka ['jffika] s. austr., fam.) lucru, muncă, treabă. yard rope ]'ja:d roup] s. (mar.) fungă de vergă. yak ker ['jad»'] s. v. y a k k a . yard run [~ r,\n] s. yard liniar. yak lace ['jaek l eis] s. ţesătură aspră fabricată din păr de iac. yardstick [~stik] s. 1. riglă de măsurat l un yard. 2. (fig.) măsură, etalon, criteriu. Yakut [jar'kuf] adj., s. iacut. yard t ackle [~ itaekl] s. (mar.) palane de capăt de verigă, rai de cap de vergă. Yale lock [ 'jcil bkj s. broască sau lacăt Yale. yard track [~ trakj s. (ferov.) calc ferată de se rviciu / uzinală. yam [ja^m] s. (bot.) 1. dioscorec, ignamă (Dioscorea balatas). 2. (amer. dial.) o varietate yardwand [~wmd] s. v. y a r d - s t i c k. de cartof-d ulce. 3. (scot.) cartof. yare [jra', ja: r ] adj. 1. iute, sprinten, uşor. 2. (des



 pre nave) uşor de cârmit, manevrabil. yammer ['jaenw'] I. vb. intr. 1. a trăncăni. 2. (s cot., dial.) a plânge, a se văicări; a urla. yarn [ja:n] I. s. 1. tort, aţă, fir (textil). 2. (mar.) sfilată, fir de cablu. 3. (fam.) basm, II. s. (fam.) 1. văicăreală, lamentare . 2. urlet, ţipăt. poveste lungă; to spin ~s / a ~ a spune basmul cu cocoşul roşu. II. vb. intr. (fam.) a spune yank [ja;nk] I. vb. A. intr. 1. a se mişca grăbit, a alerga înco ace şi încolo. 2. (to, at) poveşti. a vorbi repede şi necontenit (cu); B. ir. 1. (fam.) a apuca cu lăcomie, a înhăţa; (si.) to ~ yam balance ['ja:n -badons] s. (text.) cântar pen tru fire toarse, balanţă de determinat the bun a câştiga premiul. 2. (fam.) a smuci, a s mulge. II. s. (fam.) smucitură. numărul de fire. Yank s. (sl.) v. Y a n k e e . yarn beam [~ bi:m] s. (text.) sul de urzeală. Yankee ['jasrjki] I. s. 1. iancheu, amer ican din nord; american din Noua Anglie. 2. (ist.) yarn carrier ]~ ikaîria'] s. (t ext.) distribuitorul ţevilor; manipulantul fibrelor toarse; soldat din armata nord iştilor (1861—1865). 3. american. 4. engleza vorbită în Noua Anglie. conducător de fir. II . adj. 1. (de) iancheu. 2. american. yarn-conditioning machine [-ksn.di/snin nal fiia] s. (text.) maşină de umezit firele toarse. Yankeedom [-dam] s. 1. ianchei, nor d-americani. 2. ţara iancheilor, Statele Unite. Yankee Doodle ['jaenki 'du:dl[ s. 1. cântec american foarte popular în timpul Războiului yarn damper [~ .dumps') s. (tex t.) muncitor la maşina de umezit firele. yarn-dye |'ja:ndai] vb. tr. (t£»t.) a vopsi în fir. de independentă (1775—1783). 2. (glumeţ) american, iancheu. yarn-dyed [~daid] adj . (text.) vopsit în fir. Yankecfy fjaenkifai) vb. tr. a americaniza. yarovisation [.joxavi'zei/an] s. (agr.) iarovizare. Yankeeism ['jaenkiizpm] s. 1. trăsături carac teristice iancheilor. 2. particularitate yarovize ['juiravaiz] vb. tr. (agr.) a iaroviza. lingvistică americană.



 yarrow 1052



yarrow ['jsrou] s. (bot.) coada-şoricelului (Achillea millefolium). yarrow-tree [~ 1tri:j s. (bot.) eucalipt (Eucalyptus margiruita). yashmak ['jai/mask, ja:/'ma:k ] s. (arab) văl, horbotă (a femeilor mahomedane). yatag(h)an ['ja;to,g«n, -gon] s. (tu rc.) iatagan. yatata ['ja:t3t3, -ta:] s. (amer. si.) flecăreală (fără rost), trăncăneală. y er ['ja;t3r] I. s. (fam.) discuţie, flecăreală. II. vb. intr. a flecari, a pălăvrăgi. yauld [jo:ld, ja:d] aay. (scol.) 1. activ, energic. 2. puternic. yaupon fjo:pon] s. (b ot.) specie de ilice din sudul Statelor Unite (Ilex vomitoria). yaw [jo:] I. s. 1. (av., mar.) deviere de la direcţia prestabilită; ambardee. 2. (av!) viraj unghiul ar în jurul axei verticale. II. vb. intr. 1. (mar.) a deriva. 2. (av.) a aluneca. yawing ['jo:irj] s. (av.) deplasare unghiulară a avionului; rotaţie, răsucire; abatere , deflecţie, ambardee. yawl1 [jo:l] (fam.) I. s. urlet; urlete. II. vb. intr. a ur la. yawl 2 s. (mar.) iolă.



yaw line ['jo: lain] s. (mar.) cablu lateral, parâmă laterală. yaw meter [~ 'mi:tor] s . (av.) aparat pentru determinarea unghiului deviaţiei. yawn [jo:n] I. vb. A. intr . 1. a căsca; to make smb. ~ a face pe cineva să caşte, a plictisi pe cineva. 2. a se căsca, a se deschide. 3. to ~ after / to / at a sta cu gura căscată Ia / după. B. tr. a căsca; he ~ed good night spuse noapte bună căscând. II. s. 1. căscat. 2. (fig.) plictiseală urât. 3. (tehn.) joc. 4. căscare, deschidere. yawp [jo:p[ I. s. 1. (fam.) ţipăt striden t; scheunat; cârâit, 2. (si.) pălăvrăgeală. II. vb. intr. 1. (fam.) a scheuna; a cârâi; a ţ (sl.) a vorbi tare şi prosteşte. yaws [jo:z] s. pi. (folosit si ca sg.) boală infccţioa să tropicală (cauzată de spirochetul Treponema pertenue). Y-axis ['waiiEeksis] s. (mal .) axa Y / ordonatelor. y-branches ['wai,bra:tjiz] s. (tehn.) teu în formă de furcă; p iese ramificate în formă de furcă. yclad [i'klaîd] adj. (înv.) (with, in) îmbrăcat (cu, în) ept [i'klept] adj. (înv., glumeţ) aşa-zis, poreclit. y-connccted ['wai'ksinektid] adj. (electr.) racordat / cuplat în stea. y-current ['wairkAront] s. (elecr.) curentul dintre orice sârmă a sistemului trifazic şi punctul neutru. ye1 [forma tare ji:; form a slabă ji] pron pers. (înv., poetic) voi, dv.; (fam.) how d'~ do? how do you do? ye 2 [ji:, 6i:] art. hot. înv.pentru t h e. yea [jei] I. adv. 1. da, desigur, într-ade văr; ~ and more ba chiar. 2. (înv.) mai mult decât atât, ba chiar; I will give you a pou nd, ~ two pounds am să-ţi dau o liră, mai mult chiar, două. II. s. da; by ~ and nay / no zău, pe Dumnezeu, pe legea mea; ~ and nay şi da şi nu; ~s and nays voturi pro şi contra ; to call for the ~s and nays a face apelul nominal. yea-and-nay man ['jeiond'he i ma;n] s. 1. quaker; puritan. 2. om scump la vorbă. yeah [je, jai] aaV. (Jam.) v. y e s . yean [ji:n] vb. tr. si intr. (înv.; despre oi si capre) a făta. yeanhng ['j i:nlin] I. s. miel; ~ kid ied. II. adj. nou-născut; tânăr. year [jo, ji r ] s. an; lea p— an bisect; after ~s după ani şi ani (de zile); ~s vârstă; beyond one's ~s nepotrivit cu vârsta; ~ by ~ ari de an, în fiecare an; ~ in, ~ out tot anul, din an în an; from ~ t o ~ din an în an, de la începutul până la sfârşitul anului, de la an la an; in ~s în vârstă e ~ one foarte de demult, la facerea lumii, în negura vremurilor; ~s (and ~s) ago cu ani (şi ani) în urmă, de o veşnicie; once a ~ o dată pe an; first— man student (englez) i anul întâi; to see the new ~in a face / a sărbători revelionul, a întâmpina anul nou; eve y other ~ la fiecare doi ani, din doi în doi ani; for a ~ (timp) de un an; of late ~s de câţiva ani; (ironic) in this ~ of grace în acest blagoslovit an al mântuirii; (am er.) presidential ~ anul în care se fac alegeri electorale; (amer.) sabbatical ~ f iecare al şaptelea an în care un profesor universitar e scutit de a ţine prelegeri; to show one's ~s a îmbătrâni, a se încovoia sub povara anilor; small ~s anii copilăriei; to be stricken in ~s a fi foarte bătrân; tender ~s tinereţe, adolescenţă; to wear one's ~ wel l a-şi purta bine anii, a părea mai tânăr decât vârsta; the ~s of discretion vârsta la care neva e socotit responsabil pentru faptele sale. yearbook ['jsbuk] s. anuar, alma nah. yearender |'J3riendor] s. material de sfârşit de an (în ziare); articol-bilanţ. yea rling ['jn:lirj, jislin] I. s. noaten, animal domestic de un an; pom de un an. I I. adj. de un an. yearlong [J3:lorj, jis-J adj. (cu durată) de un an. yearly [jo:l i, jio-[ I. adv. anual. II. aay. 1. anual. 2. de un an, care durează un an. yearn [jo:n] vb. intr. 1. (to, for, after) a duce dorul (de), a tânji (după). 2. (to, for,



 after) a năzui (la, spre, către), a fi însetat (după), a tinde (la, spre, către), a se si mţi atras (de). yearning [rjo:nin] s. dorinţă fierbinte / arzătoare, dor, alean. year-ro und ['J3:'raund] aay. care durează tot anul; care funcţionează pe parcursul întregului a n. yeast [ji:st] I. s. 1. drojdie, ferment. 2. spumă (de mare). II. vb. intr. 1. a fermenta. 2. a face spume. yeast culture ['ji:st ik,\ltj3r] s. (chim.) cultură de fermenţi. yeast powder [~ ,paudor] s. praf de copt. yeasty [ji:sti] adj. 1. spumo s. 2. care fermentează. 3. (fig.) fără valoare; fără conţinut. 4. (fig.) în fierbere, agita tulbure, neliniştit. 5. exuberant, plin de viaţă. yegg [jeg] s. (amer. sl.) 1. spărgător ( de seifuri). 2. hoţ. yeggman ['yegman], pl. yeggmen [-nan] s. v. y e g g . yelk [j elk] s. gălbenuş de ou. yell [jel] I. vb. A. intr. a striga, a zbiera, a ţipa, a urla. B. tr. a da drumul la, a rosti zbierând; to ~ out curses a blestema în gura mare. II. s. 1. strigăt pătrunzăt or. 2. (amer.) exclamaţie şcolărească aprobativă la întrecerile sportive. 3. (scot.) ecou. ellow ['jelouj I. adj. 1. galben; ~-haired cu părul galben; ~ as a crow's foot/ as gold / as a guinea galben ca lămâia; (fig.) my eyes are in the ~ leaf sunt în toamna vieţii mele. 2. (poetic) auriu, bălan, blond. 3. (fig.) gelos, invidios; to look ~ a fi gelos. 4. fricos, laş. 5. (amer. fam.) prost, slab, de calitate inferioară; ~ ac tor actor de mâna a doua. II. s. 1. galben, culoare galbenă. 2. gălbenuş (de ou). 3. (en tom.) fluture galben. III. vb. A. tr. a îngălbeni, a vopsi în galben. B. intr. a se îngălb eni, a deveni galben. yellow amber [~ a;mbor] s. chihlimbar. yellowammer [~.a;m3 rJ s. (omit.) presură galbenă (Emberiza citrinella). yellowback [~bask] s. roman ief tin bulevardier. yellowbelly [~,beli] s. (sl.) fricos; laş; poltron. yellow book [ ~ buk] s. (pol.) carte galbenă (culegere de documente statale, mai ales în Franţa). ye llow birch [~ 'bo:tJ] s. (bot.) specie de mesteacăn galben american (Betula lutea) . yellow boy [~ boi] s. 1. (sl.) liră aur. 2. (sud-amer.) mulatru. yelow brass [~ bra:s] s. (metal.) alamă galbenă / forjabilă. yellow cat [~ ka:t] s. (iht.) varietate de rechin (laptops olivaris). yellow cedar [~ 'si:d3r] s. (bot.) cedru (Cliamaec yparîs nootkatensis). yellow copperas [~ 'kopsros] s. (mineral.) sulfat de fier. y ellow copper-ore [~ kop3ro:r] s. (mineral.) calcopirită. yellow dack [~ da;k] s. ( sl.) friguri galbene. yellow dog ['jclou dog] s. (amer.) 1. om josnic / laş / demn de dispreţ, tip abject. 2. obligaţia de a nu intra în sindicat / de a nu participa la greve / de a consimţi la prelungirea zilei de lucru etc., impusă muncitorului cu oc azia angajării. ycllow-dog contract f~ 'kontrakt] s. (amer.) contract prin care pa tronul obligă pe muncitorii non angajaţi să nu se înscrie în sindicat. yellow-dog fund [~ TAnd] s. (amer. sl.) sume cheltuite pentru corupţie / mituire. yellow earth ['jelo u '3:0] s. (mineral.) varietate de ocru (folosită câteodată ca pigment). yellow fever [~ 'fi:v3r] s. (merf.) friguri galbene. yellow filter [~ 'filta'] s. (fot.) filt ru galben. yellow flag [~ 'fteg] s. (mar.) steag / pavilion de carantină. yellowha rnrner [~,haemar] s.l.v. y e l l o w a m m e r . 2. (amer.) locuitor al Statului Alabama. Yellowharnrner State [— 'steit] s. (amer.) (folosit ca supranume) Statul Alabama. yellowing ['jelouirj] s. îngălbenire. yellowish ['jeloui/J adj. gălbui, gălben iu, gălbinicios, gălbior. yellow jack ['jelou d3a;k] s. v. y e l l o w f l a g . yel low jaundice [~ 'd33:ndis] s. (med.) icter, gălbinare; hepatită. yellow journal [~ ' d3o:nal] s. revistă senzaţională / bulevardieră. yellow journalist [~ 'd33:nolist] s. zi arist colaborator al presei bulevardiere. : yellow lead [~ 'led[ s. oxid de plum b. yellow metal [~ 'metal] s. (metal.) alamă galbenă / forjabilă. yellowness fjelounis ] s. 1. gălbeneală, paloare (culoare). 2. (fam.) frică; laşitate. yellow pages ['jelou ' peid3iz] s.pl.l. secţiune din cartea de telefon cu instituţii şi firme. 2. listă de prod use şi servicii. yellow parsnip ['jelou 'pa:snip] s. (bot.) morcov (Daucus carota) . yellow pewter [~ 'pju:tor] s. (metal.) tombac. yellow pimpernel [~ 'pimpanel] s. (bot.) minteuţă (Lysimachia nemorum). yellow pine [~ 'pain] s. 1. (bot.) coconar (Pinus pinea). 2. (amer.) persoană născută dintr-un alb şi o mulatră (sau viceversa). yell ow precipitate [~ pri'sipitit] s. oxid de mercur, precipitat galben (de mercur). yellow press [~ 'preş] s. presă de senzaţie / bulevardieră. yellow race [~'reis] s. ras a galbenă. yellow rattle [~ 'rati] s. (bot.) clocotici, creasta-cocoşului (Rhinanthu s crista-galii). yellow root [~ 'ru:t] j . v. y e l l o w r a t t l e . - ■ .. yel low seed [~ 'si:d] s. (bot.) hreniţă (Lepidium campestre). yellow soil [-'soil] s. pămân t galben / argilos. yellow spot [~ spot] s. (anat.) macula lutea. yellow sweetcl over [~ 'swi:tiklouv3r] s. (bot.) sulfină (Melilotus officinalis). yellowthroat ['



 jelouGroutJ s. (omit.) pasăre cântătoare americană din genul Geothlypis. yellow ware [~ 'wso] s. faianţă galbenă. yellowweed ['jelouwi:d] s. (bot.) rujină (Senecio jacobaea). y ellow-white [~ 'wait] s. (metal.) incandescenţă (de culoare) alb-gălbuie. yellowy ['je loui] aay. gălbui, care bate în galben. yelp [jelp] I. vb. intr. 1. a lătra, a bate, a hămăi; a scheuna; a chelălăi. 2. (despre dropie) a ţipa. II. s. 1. lătrat, hămăit; scheuna elălăit. 2. strigăte, urlete. yelper ['jelpsl s. 1. potaie, javră. 2. (cinegetică) fluier (care imita ţipătul dropiei). Yemeni ['jemoni, 'jo-] I. aay. din Yemen, yemenit. II. s. locuitor din Yemen, yemenit. Yemenite ['jemonait] s., aay. v. Y e m e n i. y en1 [jen] s. ien (monedă japoneză). yen2 s. (amer. sl.) ananghie, strâmtoare, aman. ye n3 (amer. fam.) I. s. dorinţă fierbinte; năzuinţă; poftă, chef. II. vb. intr. to ~for a dor cu ardoare; a tânji după. y-engine ['waiend3in] s. (tehn.) motor în formă de stea cu tr ei cilindri. yeoman ['joumon], pl. yeomen [-man] s. 1. (ist.) ţăran liber. 2. fermie r, ţăran. 3. (mii, în Anglia şi Sco(ia) cavalerist (voluntar). 4. (mil., în Anglia si Scoţi ) soldat din garda personală. 5. (ist.) slujitor / servitor al curţii sau al unui no bil. 6. (amer. mii.) furier, contrarnaistru ajutor. 7. (inv.) ajutor, asistent. (înv.) ~ of the cord / the halter călău



 1053 Young England



yield point [~ paint] s. 1. (metal.) limită de curgere. 2. (metal.) punctul de încep ere a sau ajutor de călău; (fig.) ~*s duty / work serviciu bun, treabă excelentă; to do ~'s service curgerii. 3. (tehn.) punct de rupere. to a da ajutor la nevoie (cu a c.). yield stress [~ stres] s. (metal., etc.) efort de curgere. yeomanette [-et] s. nume dat unei femei care a servit în forţele de rezervă navale ale yield value [~ ivaslju:] s. 1. (metal.) punct de curgere. 2. (text.) producţia de fibră de Statelor Unite ale Americii în timpul primului război mondial. yeomanlike [-laik] I. adj. (înv .) de ţăran liber; simplu, modest. II. adv. (fig.) vitejeşte. pe o suprafaţă de teren. yil l [jil] s. (scoţ.) bere (slabă). yeomanly [-li] adj., adv. v. y e o m a n l i k e . yip [jip] (amer.) I. s. lătrat, hămăit. II. vb. intr. 1. a lătra, a hămăi. 2. a scoate un s rigăt. yeomanry [-ri] s. 1. (înv.) ţărani liberi, clasa ţăranilor liberi. 2. (în Anglia şi cavalerie voluntară. 3. (în Anglia) gardă regală (v. y e o m a n). yipe [jaip] interj, (amer.) la naiba! drace! drăcia dracului! yep [jep] interj, (amer.) da. yippee [ji pi:] interj, ura! bravo! r yer [J3 ] pro;;, (dial., vulg) v. y O u şi y o u r. yle m ['aibm] ş. (fiz.) ylem, plasmă primordială. y-level ['waidcvl] s. (drum) nivelă eu lun etă de vizare. yerba ['ja:bu:, -ba] s. 1. plantă, iarbă, buruiană. 2. v. ~ m a t e. yerb a mate [~'ma;tei, ~'mastei] s. (bot.) yerba mate. y-line ['wailain] s. (mat.) ax a y-lor, axa ordonată. yerk [j3:k] (înv., dial.) I. vb. A. tr. 1. a lovi, a bate; a biciui. 2. a arunca brusc. 3. a smuci. y-inornent ['waitmomnant] s. (av.) cuplu lângă osia verticală. yobbo ['jobou] s. (sl.) 1. bădăran, mârlan. 2. huligan, scandalagiu. . (dial.) a aţâţa, a întărâta. B. in/r. 1. a se smuci. 2. a munci din greu. II. s. 1. lovit ră. yodel f'joudl[ I. s. iodler, chiot melodic tirolez. II. vb. tr. şi intr. a cânta în falset. 2. smucitură. yodeler [-9r[ s. (amer. sl.) turnător, denunţător. yes [jes] adv. da; oh, ~ da, desigur, fireşte. yoga fjouga] s. yoga. yesman fjesmasn]. pl. yesmen [-men] (sl.) s. linguşitor, lingău, tămâietor; om care yogh(o)urt ['joug9(:)t[ s. iaurt . aprobă întotdeauna; marionetă; acolit; oportunist. yogi fjougi:] s. 1. yoghin. 2. v. Y o g a. yester ['jests'"] I. adj. (poetic) de ieri. II. adv. (înv.) ieri. yogisr n ['jougi:z3ni[ s. yoga, yoghisrn. yesterday ['jestadei] I. adv. ieri; (fig.) X was not born ~ nu sunt de ieri; ~ morning yo-heave-ho ['jou'hi:v'hou[ interj, he i rup. ieri dimineaţă; the day before ~ alaltăieri; to be but of ~ a fi apărut recent /d e curând. yoho [jou'houj I. interj, iuhu, ihi. II. s. (strigătul) ihi, iuhu. III. vb . intr. (rar) a striga II. s. (ziua de) ieri; ~s vremurile trecute; in ~'s Times în ziarul „Times" de ieri; it came ihi / iuhu. by ~'s first post a venit cu prima p oştă de ieri. yoke [jouk] I. s. 1. jug. 2. pereche (de boi, de vite etc. înjugaţi). 3. ( fig.) jug, sclavie, yesterevening ['jcstor'hvnirj] (înv., poetic) I. s. seara de i eri, noaptea trecută. II. adv. povară; to endure the ~ of matrimony a îndura jugul căsni ciei; to bring under the ~ aseară; astă-noapte. yestermorn ['jesta'mom] I. s. (înv., p oetic) dimineaţa de ieri. II. adv. ieri dimineaţă. a subjuga, a înrobi; to shake / to th row off the ~ a scutura / a înlătura jugul, a dezrobi. 4. cobiliţă. 5. (tehn.) jug, trav ec, etrier, bridă, colier 6. (au/o) furcă. 7. (electr., ferov.) yesternight l'jcsta' nait] s., adv. v. y e s t e r e v e n i n g (II). yestemoon [jeste'num] (înv., poe tic) I. s. după-amiaza de ieri. II. adv. ieri după-amiază. buclă de cuplaj. 8. (mar.) ce he rotundă. 9. (te.tf.) acord, joncţiune. 10. (av.) manşă. 11. (rar) legături. 12. (mine) munca de o zi. 13. (agr.) jugăr, jug, pogon. <* (med.) ~ for incontinence yesterwe ek ['jesta'wiik] s. adv. (înv., poetic) săptămâna trecută. of urine blocarea incontinenţei rinei. II. vb. A. tr. 1. a înjuga. 2. (fig.) a uni, a aduna, yesteryear [jcstsrja: 1", ~jisr] (înv-, poetic) I. s. anul trecut. II. adv. (în) anul trecut. a împreuna. 3. a subjuga; a înrobi. B. intr. 1. a se potrivi. 2. (fig.) a se învoi; ill-yoking yes treen [ijcs'trimj (scoţ., poetic) I. s. seara de ieri. II. adv. ieri seară, aseară. ye t [jet] I. adv. 1. încă, mai; în afară de aceasta; is he ~ alive? mai c viu?; never ~ co uple căsnicie care nu merge; to come / to pass under the ~ a se împăca cu jugul / încă nic iodată; neither ~ şi încă mai puţin; not ~ încă nu; ~ more ba chiar mai mult, şi robia; a s emna, a se supune. yoke block ['jouk bbk] s. (constr.) arbore de presare Ia exca vator. mai mult; as ~ până acum; ~ again încă o data; ~ far fairer (chiar) mult mai frum os; ~ a moment încă o clipă; ~ times serves este încă timp; he has ~ much to say el arc înc oke elm [~ elm] s. (bot.) carpen (Carpinus betulus). multe de spus. 2. (în prop, i



 nterog.) deja, să şi, chiar; have you done ~? acum eşti gata? yoke end ['jouk end] s. (auto) cap de furcă. ai şi terminat?; need you go ~? vrei să şi pleci? vrei chiar să pleci ? 3. chiar, încă, şi; yokefellow [^fclou] s. 1. tovarăş; tovarăşă. 2. soţ; soţie. this ques ore important ~ această chestiune este chiar mai importantă; he will yokel fjoukal] s. bădăran, mojic, ţărănoi. not accept help nor ~ advice nu va accepta nici ajutor, nici mă ar un sfat. 4. până acum yoke line ['jouk lain] s. (mar.) troţă de eche rotundă. / astăzi, prezent; it is the largest specimen ~ found este cel mai mare specimen yoke mat e [jouk meit] s.v. y o k e f e l l o w . găsit până azi. 5. totuşi, cu toate acestea; it is strange and ~ true este de necrezut şi yolk [jouk] s. 1. gălbenuş (de ou). 2. (tex t.) usucul lânii. 3. (fig.) miez, esenţă. totuşi adevărat. II. conj. 1. dar; totuşi; he is good ~ lazy boy c un băiat bun dar leneş. yolk bag [~ basg] s. biol. membrana care în veleşte gălbenuşul. 2. ~ that (înv.) deşi, cu toate că. yolk sac [~ ssec] s. v. y o l k b a g . yon [jan] (înv., dial., poetic) I. adj. acel; acea; acei; acele. II.pron. acel a; aceea; aceia; yeti ['jetij s. yeti, om al zăpezilor. acelea. III. adv. acolo, c olo, de acolo. yew1 [ju:] s. (boţ.) tisă (Taxus baceata). yond [pnd] (înv., dial., poe tic) I. adj., adv. v. y o n (I, III). II. prep. pe lângă; dc-a yew2 s. ulcior (cu to arte de susţinere). lungul (cu gen.). yew-tree f tri:] s.v. y e w 1 . ~ yonder [jo ndor] v. y o n . ye-ye ['jc'je] s. (fam.) 1. tineresc. 2. la moda. 3. modern, de avangardă. yonks [jarjks] s. (fam.) perioadă foarte lungă; I haven't seen him for ~ n u l-am văzut Y-fronts ['waifrwnts] ş. pl. chiloţi bărbăteşti. y-gun ['waigAn] s. (mar., mii ) tun naval cu două braţe (folosit în primul război mondial). de-o veşnicie. yoo-hoo [ju:h u:] interj, (amer.) hei! hei! yid [jid] s. (peior., termen ofensator) evreu. yor e [jo:r] adv. (înv.) altădată, odinioară; (folosit si azi) in times / days of ~în vremea Y iddish ['jidi/J I. s. (lingv.) (limba) idiş. II. adj. idiş. de altădată / de demult. yid discher [-9r] (amer. sl.) evreu. Yorkish ['jo:ki/] adj. 1. din York. 2. (ist.) d in Casa de York. yield [ji:ld] I. vb. A- tr. 1. a aduce, a da, a produce (venit, fructe etc.); (ec.) a livra; Yorkist ['jo:kist] s. (ist.) partizan al Casei de York / al Rozei Albe. to ~ a profit a aduce profit. 2. a ceda, a renunţa la; to ~ a point a ceda un punct (într-o Yorkshire [ja:k/3r] adj. 1. din Yorkshire. 2. şiret; to come / to put ~over smb. a înşela discuţie). 3. a da, a oferi, a prezenta; to ~ as sistance a da ajutor; a degaja, a exala, a scoate (miros etc.). 4. a îngădui, a perm ite; a admite; to ~ smth. to be done a permite să se / a păcăli pe cineva; ~ complimen t dar fără valoare; (sl.) I'll do when I come into my facă ceva. 5. (şi to ~ up) a renunţa la. 6. (şi to ~ up) a-şi da (sufletul, viaţa etc.). 7. to ~ ~ estates o voi face când v oi avea timp şi bani. Yorkshire man [~ 'mam] s. 1. locuitor din Yorkshire. 2. pişich er, vulpoi. to a înmâna, a preda (cu dat.). 8. a slobozi, a da drumul la (sau cu dat .) to ~ the hand a da frâu liber cailor. 9. a înapoia, a restitui, a da înapoi. 10. (înv .) a recompensa, a răsplăti; Yoruba ['jarabs] s. 1. etnia yoruba. 2. (lingv.) (limba ) yoruba. God ~ you Dumnezeu să-ţi răsplătească. B. refl. 1. a se preda. 2. to ~ oneself t o a se you [forma tare ju(:); forma slabă p] pron. A. pers. 1. (nom.) tu; dumneata , mata; deda (cu dat.); a se dedica (cu dat.), a fi absorbit de. C. intr. 1. a p roduce; this land ~s voi;dv.;~and I tu şieu, tu şi cu mine; ~there! tu (ăla) de colo! ~don't say so! ci taci! poorly această ţarină produce puţin; it ~s well produce mult. 2. a se da, a se supune, ci lasă-mă! nu mai spune! (şl.) ~'re another! şi tu la fel (eşti mi ncinos etc.); parcă tu a se preda; his courage never ~s nu-şi pierde niciodată curajul . 3. (fig.) (to) a ceda (la, eşti altfel? 2. (dat.) ţie, îţi, ţi, -ţi; dumitale; matale, vo vă, vi, dv.; he gave ~ the book cu dat.), a consimţi (la); a se îndupleca; I ~ to it consimt; fie; bine; to ~ to temptation el ţi-a dat cartea. 3. (ac.) pe tine, te; p e dumneata; pe mata; pe voi, vă; pe dv.; who sent a ceda ispitei; to ~ to the time s a se supune vremurilor; to force to ~ a constrânge la ~ here? cine v-a trimis ai ci? B. rejl. (înv. — azi, yourself şi yourselves) te; vă; sit ~ supunere. 4. to ~ to a) a asculta de: to ~ to a suggestion a a asculta de o sugestie; b) (amer.) down! aşa ză-te! stai jos! C. generic omul; nimeni etc. (de cele mai multe ori nu se traduce , a ceda trecerea, a acorda prioritate. II. s. 1. recoltă, seceriş, cules; the ~ of the clip fiind implicat în verbul românesc); ~ never can tell nu se ştie niciodată, nu p oţi să ştii recoltarea lânei oilor prin tuns; the ~ of the straw culesul paielor. 2. can titate de produse, niciodată. volum al producţiei. 3. productivitate, randament. 4. (ec.) eficienţă; beneficiu; grad de young [JArj] I. adj. 1. tânăr; mie; (rar) june; he i s ~ for his age arată tânăr pentru vârsta valorificare. lui; a ~man un tânăr; ~ lady domniş (fam.) ~Mr, Ray domnul Ray junior; to look ~ a arăta tânăr; ~ people tineret, tineri;



 to grow ~ again a întineri; ~est born mezin. yield curve ['ji:ld ks:v] s. (te/m.) curbă de productivitate / debit / randament. yielding ['ji:ldin] X.adj. 1. care c edează; elastic, flexibil; moale; (as) ~as a wax moale 2. mic; the ~ones cei miei, copiii. 3. novice, neştiutor, neexperimentat; ~in life începător; ca ceara. 2. (fig.) docil, maleabil. 3. productiv; mănos, rodnic. II. s. 1. (constr.) contracţie. to be ~ in a fi novice în. 4. devreme; the night is ~ încă nu este târziu. -0- my ~ man iubit ul meu; my ~ woman iubita mea; ~ blood a) tinereţe înfloritoare; b) tânăr monden. 2. ela sticitate, malcabilitate. 3. formare (a cristalelor). II. s. pl. 1. tineret; a t ale for the ~ o poveste pentru tineret. 2. pui; to be with ~ a avea yelding seat [~ 'si:t] s. (tehn.) reazem, punct de sprijin. yield limit ['ji:ld .limit] s. ( metal.) limita convenţională a fluidităţii metalelor; limită pui. youngberry ['JArjberi] s . (bot.) specie de mur american. elastică. Young England [~ 'inglsnd] s. (ist.) Tânăra Anglie (grupare conservatoare în jurul yield mix |'ji:ld miks] s. (ec) ansamblul elementelor care afectează randamentul unei lui Disraeli; 1S43-1845). activităţi.



 younger 1054



younger ['JAngo'l I. adj. camp, tie la y o u n g . II. s. om mai tânăr; his ~s cei m ai tineri ca el. Young Ireland ['JArjg-'aialondj s. (ist.) Tânăra Irlandă (partid radi cal al separatiştilor irlandezi, 1842-1848). youngish ['j/\m7] adj. tinerel. young ling ['JArjlirj] s. (înv., poetic) 1. tânăr, tânără. 2. animal sau plantă tânără. 3. începă ant [JArj 'pla:nt] s. (bot.) puiet. youngster ['JArjsto'] s. 1. băieţandru, flăcăiandru, tânăr, june. 2. (ironic) ţângău, tinerel. younker ]'JAnkor] s. 1. (înv., fam.) adolescent, domnişor. 2. (în Germania) iunker. your [jo:, ju3 r , js r ] adj.pos. tău; ta,tăi; tale; dumitale; matale; vostru; voastră; voştri; voastre; dv.; at ~ home la d-ta acasă. you 're [ju3r] (fam.) prese, din y o u a r e; ~ on it (amer. si.) ne-am înţeles, suntem de acord. yours [jo:z, juoz, ja:z] pron. pos. al tău; a ta; ai tăi; ale tale; al, a, ai sau ale dumitale sau matale; al vostru; a voastră; ai voştri; ale voastre; al, a , ai sau ale dv.; this book is ~ această carte este a ta; I saw a friend of ~ am văz ut un prieten de-al tău; you and ~ tu şi (cu) ai tăi; ~ truly al dv. sincer; ~! în sănătate dumitale! (fam.) ~of the 7th scrisoarea dv. din 7; (fam.) what's ~? ce vrei să be i? d-ta ce iei? yourself ['joiself, juo-, p:-] pron. A. refl. te; vă, have you hur t ~? te-ai rănit? B. de întărire însuţi; însăţi; înşivă; singur; singură; do it ~! fă-o (du you told me so ~ dumneata sau tu însuţi mi-ai spus aşa; you are not quite ~ nu eşti în ap ele talc. C. pers. tu; dumneata; mata; dv.; (si.) how's ~? cum te (mai) simţi? you rselves [jai'selvz, jus:-, ja:-] pl.de la y o u r s e 1 f; pron A. refl. vă; do yo u consider ~ wronged? vă consideraţi / socotiţi nedreptăţiţi? B. înşivă; singuri; did you s ~? l-aţi văzut cu ochii voştri? l-aţi văzut chiar voi? l-aţi văzut voi înşivă? yous(e) [ju: ron. (neliterar) voi. ' youth [ju:6], pl. youths [ju:oz] s. 1. tinereţe; adolescenţă; the fountain of ~ izvorul tinereţii; the heat of ~entuziasul tinereţii. 2. tânăr; adoles cent; (rar) june; an Arcadian ~ un prost, un mărginit. 3. tineret, tinerime. youth ful [ju:0full adj. 1. tânăr, de tinereţe, tineresc. 2. sprinten, vioi. 3. necopt, imat ur. youthfulness [-nis] s. tinereţe; avânt tineresc. youth hostel ['ju:6 tatăl] s. cămin / cabană pentru tineri în vacanţă. youthless [-lis] aay. fără tinereţe, lipsit de tinereţe th-quake ]'ju:8ikwcik] s. impactul idealurilor şi al gusturilor tineretului asupra societăţii. you?ve [ju(:)v, juv, jov] (fain.) v. y o u h a v e .



yow [jau] biter/', au! aoleo! yowl fjaul] I. vb. intr. a urla, a ţipa, a striga. I I. s. urlet; urlete. yo-yo ['joujou] I. s. 1. tip de jucărie. 2. (amer.) nătăfleţ, prostăn ac. II. vb. intr. 1. a-şi schimba poziţia. 2. a şovăi, a ezita. yperite ['i:psrait] s. ( chim.) iperită. Y-piece ['waipi:s] s. piesă în formă de furcă / de Y. y-plate ['waipleit] s. (tel.) placă de deviere / de flexiune verticală. Y-shaped ['wai/eipt] adj. în formă d e furcă / de Y. ' Y-system ['wai.sistim] s. (electr.) montaj / conexiune / grupare în stea; sistem trifazat / trifazic, reţea trifazată / trifazică. ytterbium [i'taibjani , -bism] s. (chim.) yterbiu. yttrium ['itriom] s. (chim.) ytriu. Yucatec [ju:ks' tek] I. adj. din sau de Yucatan. II. s. 1. locuitor din Yucatan. 2. (lingv.) yuc atec(a), (limba) maya. Yucatecan [iju:ka'tek9n] adj. v. Y u c a t e c . yucca [' JAko] s. (bot.) yucca (Yucca filamentosa). yuck ]'JAk] inter, (fam.) pfui! yucky ['JAki] adj. (fam. peior.) neplăcut, dezgustător, respingător. yuddle-yuddle ['JAdl'J Adl] biter/', gâl-gâl. yuft [juft] s. toval, iuft. Yugoslav ['ju:goi/slu:v[ I. s. 1. iugoslav. 2. (lingv.) (limba) iugoslavă. II. aay'. iugoslav. Yugoslavian [iju:gou 'sla:vi3n] I. s. v. Y u g o s l a v (1). II. adj. v. Y u g o s l a v (II). ' Yug oslavic [.ju:gon'sla:vik, -'stevik] aay. v. Y u g o s l a v (II). Yule [ju:l] s. Crăciun; sărbătorile Crăciunului. Yule block [~ btak] s. v. Y u l e l o g . Yule clog [ ~ kbg] s. v. Y u l e l o g . Yule Day [~ dei] s. (scof.) Crăciun. Yule log [~ bg] s. buştean care se arde în ajunai Crăciunului. Yule tide [~ taidj s. sărbătorile Crăciunulu . yummy ['JAiui] ady. (amer.) delicios, savuros. yum-yum ['JAm'jAin] intery. (în l imbajul copiilor) mm! grozav! ce gustos etc..' yup [JAp] intery. (amer.) da! yup pie ['JApi] s. tânăr specialist bine plătit, care lucrează în mediul urban. yuppy ]'JApi] s. v. y u p p i e. yurt ['just] s. iurtă.



 Z, 2 [zed, amer. zi:], pl. Zs, Z's [zcdz, amer. zi:z] s. 1. Z, z. ultima, a 26-a literă a alfabetului englez. 2. (mat.) z, a treia necunoscută. zabaglione [tZa:b3l' jouni(0] s. (ital. gastr.) cremă din gălbenuş de ou, zahăr şi vin de Marsala. zag [za;g] I . vb. intr. a se mişca în zigzag. II. s. linie (componentă) a unui zigzag. Zairean [za i'iarian] I. adj. zairez, din Zair. II. S. locuitor din Zair, zairez. zam [za;m] s. (»niv. si.) examen. Zambian ['zxrnbiân, -jsn] I. adj. din Zambia, zambian. II. s . locuitor din Zambia, zambian. zany ['zcini] I. s. 1. măscărici, bufon. 2. (fig.) găgăuţă, nătăfleţ; zănatic; caraghios. II. adj. comic, caraghios; buf; grotesc. Zanzibari [■zaenzi' ba:ri] I. adj. din Zanzibar. II. s. locuitor din Zanzibar, zanzibarcz. zap [z<-e p] s. 1.1. (amer.fam.) asasin, criminal. 2. (fam.) energie, vigoare. II. vb. (fa m.) A. tr. 1. a nimici; a ucide, a lichida. 2. a pune în mişcare cu viteză. 3. (infor. ) a şterge (o informaţie, la calculator). B. intr. 1. a se mişca repede / energic. 2. a butona, a schimba programul (la televizor). Zapotec ['zaspstck] s. (lingv.) (l imba) zapotec. zappy ['zaspi] adj. (fam.) energic, vioi; atractiv. zaratite ['za :ratait] s. (citim.) zaratit. zare(e)ba, zariba [Z3'ri:b3] s. (arab.) palisadă, ga rd viu; gard de nuiele. z-Day ['zeddci] s. ziua decisivă / hotărâtoare. zeal [zi:l] s. 1. zel, ardoare, râvnă, entuziasm, pasiune, patimă; ~ without knowledge (is a runaway horse) zelul fără minte strică, mai mult zel decât minte este dăunător. 2. zel evlavios, e lavie, pietate. zealot ['zelst] s. zclator, adept fanatic; habotnic. zealotry [ri] s. fanatism; habotnicie. zealous f'zelss] adj. zelos, plin de râvnă; not over ~ nu prea zelos; ~for nothing care nu se pasionează pentru nimic. zealously [-li] ad v. zelos, cu râvnă, cu zel. zebec(k) ['zi:bck] s. v. x e b c c. zebra ['zkbra, 'zeb] s. 1. (zool.) zebră (Equus zebra). 2. trecere pentru pietoni, zebră. zebra crossin g [~ kmsirj] s. v. z e b r a (2). zebrine ['zirbrain, -brin] adj. de zebră. zebrul a [V.khruta] s. (zool.) corcitură de iapă şi de mascul zebră. zebu ['zi:bu] s. (zool.) z ebu (Bos iiidicus). zed [zcdj s. zct (denumirea literei z). zee [zi:] s. (amer.) zet (denumirea literei z). zein ]'zi:in] s. (bioch.) zeină. Zeitgeist [tsait.gais t] s. (germ.) spiritul vremii. zemstvo ['zcmstvouj s. (rns., înv.) zemstvă. zenana [ zc'ncKna] s. (în India si Persia) zenana, odaia femeilor; harem. Zend-Avesta ['zen ds'vests] s. Zcnd-Avcsta. zenith ['zeniG, amer. 'zi:ni9[ s. 1. (astron.) zenit. 2. (fig.) culme, apogeu. zenithal [-si] adj. (astron.) zenital. zeolite ['zi(:)o«l ait] s. (mineral.) zcolit. zephyr ['zefa'] s. 1. zefir. 2. (text.) zefir. zeppel in ['zepalin] s. zcppelin. zero [V.iarou] I. s. zero. II. vb. A. tr. a aduce la zero. B. intr. (amer. mil.) to ~ i n on a) (despre proiectile) a se îndrepta spre; a fi dirijat împotriva (cu gen.); b) a-şi îndrepta atenţia spre, a ţinti spre. zero hour [~ aU3r] s. ora H; punct critic, moment crucial. zero load [~ loud] s. (telm.) s arcină nulă. zero-rated [~-reitid[ adj. (ec.) care nu se taxează (în sistemul TVA). zero -zero weather [-'zisrou iwcoa] s. vizibilitate nulă. zero zone [~ zoun[ s. (astron .) fus zero.



zest [zest] s. 1. bucăţică de lămâie sau portocală. 2. zeamă de lămâie sau portocală. 3. (f tă, vorbă de duh; caracter picant, savoare. 4. (fig.) interes, participare; însufleţire, avânt. zestful ['zestful] adj. 1. plăcut; savuros, picant. 2. însufleţit, avântat, entuzi ast. zesty ['zesti] adj. (amer.) v. z e s t f u l . zeta ]'zi:t3, 'zeitaj s. zct a (literă în alfabetul grecesc). zeugma ['zjiv.gms] s. (ret.) zeugmă. Zeus [zju:s, ame r. zu:s] s. (mitol.) Zeus. zibel(l)ine ['zibalain, -lin] s. zibelină. zibet ['zibi t] s. (zool.) civetă (Viverra zibetha). zig [zig] vb. intr. I. to ~ and zag a merg e în zigzag. II. s. 1. linie (componentă) a unui zigzag. 2. (fig.) schimbare bruscă (d e atitudine). ziganka [zi'ga:rjko] s. ţigănească (muzică sau dans). zigzag ['zigzsegj I. s. zigzag. II. adj., adv. în zigzag. III. vb. intr. a se deplasa în zigzag. zilch [ ziltj] s. (amer. si.) nimic, nulitate, zero. zillion ['zilian] s. (amer. fam.) n umăr infinit. zillionaire [s:r] s. (amer., fam.) multimilionar. Zimbabwean [zini'b u:bwi3n[ I. aay. din Zimbabwe, Zimbabwean. II. s. locuitor din Zimbabwe, Zimbabw ean. zimology [/.ai'nnkxi3i] s. (biol.) (cn)zimologic. zinc [zink] I. s. zinc. I I. vb. tr. past si part. trec. zincked [zinkt] a zinca. zincate ['zirjkcit] s. ( chim.) zincat. zinc-blende l'zinkblcnd] s. (mineral.) sfalerit, blendă. zinc bloom ['zink blu:m] s. (mineral.) hidrozincit. zincic ['zirjkik] adj. care conţine zinc . zincify ['zinkifai] vb. tr. a zinca. zincite l'zinkait] s. (chim.) zincit. zin ckenite ['zirjkanait] s- (mineral.) zinkenit. zincograph ['zinkagra:f, -graf] s. zincografie. zincographer [zirj'kografor] s. (poligr.) zincograf. zincographic(



 al) [izirjko'graefik(al] adj. (poligr.) zincografie. zincography [zirj'kografi] s. (poligr.) zincografie. zinc spar ['zink spa: r ] s. (mineral.) calamină. zinc w hite ['zirjk hwait] s. alb de zinc, ţincvais. zinfandel ['zinfondel] s. (amer.) 1. soi de struguri negri din California. 2. sort de vin roşu sec. zing [zirj] I. s. 1. (amer.) vigoare, energie, vitalitate. 2. şuierat, ţiuit. II. vb. A. intr. 1. a şuie ra, a tini. 2. (despre vehicule etc.) a se deplasa cu marc viteză. B. tr. a critic a; a satiriza. zingy ['zirji] adj. (amer.) atrăgător, atractiv; şic. zinky ['zinkij ad j. v. z i n c i c . zinnia ['zinp] s. (bot.) cârciumăreasă (Zinnia elegans). Zionism [ 'zaianizsm] s. sionism. Zionist ['zaisnist] s., adj. sionist. Zionite ['zaianait ] s. sionist. Zionward ['zaionwadj adv. 1. (bibi.) spre Sion. 2. (fig.) spre ccr (uri). zip [zip] I. s. 1. şuierat (al glontelui etc.). 2. (fam.) energie, vioiciun e. 3. fermoar. 4. (amer.) v. z i p c o d c. II. vb. A. tr. 1. a trage fermoarul; to ~ up a închide cu fermoar. 2. (amer.) a înviora; a acţiona energic. B. intr. 1. a se mişca repede, a se deplasa rapid. 2. a se închide cu fermoar. 3. (despre im glont e etc.) a şuiera, a zbura şuierând. zip code ['zip koud] s. (amer.) cod poştal. zip-fast ener [~-fa:snar] s. fermoar. zip gun [~ gAnJ s. (amer., fam.) revolver primitiv (cu teava de plumb şi încărcătură de praf de puşca). zip-out lining ['zip'autilainin] s. că ală detaşabilă (cu fermoar). zip-out topcoat [~'topkout] s. palton cu căptuşeală detaşabilă nsă în fermoar). zipper ['zips'"] s. fermoar.



 zippy 1056



zippy ['zipi] adj. (fam.) energic, activ, vioi, plin de vioiciune / energie I vi aţă. zoometry [zow'omitri, -mat-] s. zoometrie. zircon ['zs:kan, -kan] s. (mineral.) zircon. zooming ['zu:mirj] s. (av.) şandelă. zirconia [iZ3:'kounja, -nia] s. (chim. ) oxid de zirconiu. zoom lens ['zu:m lenz] s. (fot.) transfocator. zirconium ['z 3:'kouni3m] s. (chim.) zirconiu. zoomorphic [izOHs'inaifik] adj. zoomorfic. zit [zit] s. (amer. si.) bubiţă, coş. zoomorphism [iZOu3'mo:fiz3m] s. zoomorfism. r r zith er ['zi53 , 'zi8o ] s. (muz.) ţiteră. zoonosis [zou'onssis], pl. zoonoses [-si:z] s. (biol.) zconoză. zittern ['zitsin) s. (muz.) ţiteră. zoophagous [zou'ofsgss] adj. zoo fag. zizz [ziz] s. (fam.) pui de somn; aţipire; father's having / taking a ~ after lunch tata zoophilic [izous'filik] adj. zoofil. trage un pui de somn după masă. zoo phobia [.zous'foubjs, -bis] s. (psih.) zoofobic. zloty ['zb:ti] s. zlot (monedă po loneză). zoophytic [izous'fitik] adj. (bot.) zoofitic. zodiac ['zouidiak] s. 1, (a slron.) zodiac. 2. ciclu, succesiune ciclică. zoophyte ['zoiofait] s. zoofit. zodi acal [zow'daikal] adj. (astron.) zodiacal. zooplankton [izoto'plasnton] s. zoopl ancton. zodiacal light [~ 'lait] s. lumină zodiacală. zoosemiotics [izotrasc'miotiks ] s. pl. (folosit ca sg.) zoosemiotică. zombie ['zombi] s. (amer.) 1. mort reanima t prin practici magice, zombi. 2. (fîg.) zoosperm ['zoiosp3:m] s. zoosperm. înoinâie, oin fără forţă şi iniţiativă. 3. (fig., cin.) actor de culoare. 4. cocteil pe bază de zoosp ium [>zo»3sp3'rand3i3m],pl. zoosporangia [~d3i3] s. (bot.) zoosporange. rom. 5. (f ig.) monstru, dihanie. zoospore ['zousspa:] s. zoospor. zonal ['zounal] adj. zon al, împărţit în zone. zootechnic(al) [izons'teknikfcl)] adj. zootehnie. zonary ['zounari ] adj. v. z o n a l . zootomy [zon'otsmi] s. zootomie. zonate l'zouncit] adj. di spus în zone; marcat prin zone. zoot suit ['zu:t sju:t] s. (amer.) costum al bulev ardiştilor (sacou larg, vestă ţipătoare, zonation [zou'nci/an] s. zonare. zone [zoun] I. s. 1. (geogr. etc.) zonă. 2. (poetic) cingătoare, brâu. II. vb. A. tr. pantaloni strânşi pe picior). zoot-suiter [sr] s. (amer.) bulevardist, haimana de pe bulevarde. 1. a împărţi în zone. 2. to ~as / for a da un scop precis (imei suprafefe într-un oraş etc.), a stabili destinaţia (unei zone). B. intr. a fi împărţit în zone. zoster ['zost3r] s. (med .) zona zoster. zoning ['zouniij] s. stabilirea zonelor în planificarea unui oraş. Z ouave [zu:'a:v, zwa:v] s. zuav. zonk [zorjk] vb. A. tr. a ului, a buimăci. B. intr . to ~ out a-şi pierde cunoştinţa (din zounds [zaundz] inter/, la naiba! drăcia dracului ! cauza alcoolului sau a stupefiantelor). zucchini [zu:'ki:ni] sg. si pl., s. (a mer.) specie de dovlecel (Cucurbita pepo oblonga). zonked [znrjkt] adj. (si.) 1. drogat. 2. beat, pilit, afumat. 3. stors, sleit, sfârşit,extenuat. Zulu ['zu:lu:[ a dj., s. 1. zulus. 2. (lingv.) (limba) zulu. zonule ['zonju:l| s. zonă / fâşie mică; bandă / panglică mică. zwitterion ['tsvitar.aisn] s. (fiz.) ion dipolar. zoo [zu:] s. (fam .) grădina zoologică. zygapophysis [.zaiga'pofisis], pl. zygapophyses [-si:z] s. (an at.) apofiză zigomatică. zoochemistry [.zona'kemistri] s.zoochimie. zygoma [zai'goun wl.pl. zygomata [-ta] s. (anat.) zigomâ. zoogeographer [iZouo«d3i'ogr3for] s. zoogeo graf. zygomatic arch [.zaigon'mastik 'a:t/] (aiuit.) arcadă zigomatică. zoogeographi cal [îZouoHxrjis'grafik] adj. zoogeografic. zygomatic [izaigou'mxtik] adj. (med., zool.) zigomatic. zoogeography [rZououd3i'ogr3fii s. zoogeografie. zygomorphic [ izaigo«'mo:fik] adj. (bot., zool.) zigomorf, cu simetrie bilaterală. zoography [zou' ografi] s. zoografie. zygophyte ['zaigoufait] s. (bot.) zigofită. zoolater [zou'ol ata'J s. zoolatru. zygosis [zai'gousis] s. (biol.) zigoză. zoolatrous [zou'Dlstras ] adj. zoolatru. zygote l'zaigout] s. (biol.) zigot. zoolatry [zon'obtri] s. zoo latrie. zygotene ['zaigstim] s. (biol.) zigoten. zoolite ['zoiolait] s. zoolit. zymase ['zaimeis] s. (biol.) zimază. zoologic(al) [rzo«3'lod3ik(al)] adj. zoologic. zymogen [rzaini3d3en] s. (biol.) zimogen, proenzimă. zoological garden [~ 'ga;dn] s. grădină zoologică. zymogenesis [izaini3'd3enisis] s. zimogeneză. zoologist [zoit'okxt ystj s. zoolog. zymology [zai'mol3d3i] s. zimologie. : zoology [zoft'3l3d3i] s. zoologie. zymosis [zai'mousis] s. 1. (chim.) femicntaţie. 2. (med.) boală epidemică. z oom [zu:m] I. vb. intr. 1. a zumzăi, a bâzâi. 2. a trece în trombă, cu zgomot. 3. (fam.) z ymotic [zai'motik] s. 1. (chim.) zimotic, de fermentaţie. 2. (med.) epidemic, infe cţios. a creşte rapid, vertiginos (si ~ up). II. s. 1. s. zumzăit, bâzâit. 2. ascensiune b ruscă. zymurgy ['zaini3:d3i] s. zimotehnic. 3. creştere rapidă.



 1 ANEXE



 I. Antroponime (prenume) A Aaron (m) ['esran, 'asjran] Abbe(y), Abbie, Abby ['asbij (f) (dim. de la Abigail ) Abbot(t) (m) ['a=bat] Abel ['eibsl] Cm) Abigail f'aebsgeil] (f) Abner (m) ['ae bnar] Abraham ['eibrehaem, -ham] (m) Absalom ['aebsabm] (m) Ada ['eida] C O Adam fasdam] (m) Adela ['aedib, a'deb] (0 Adelaide ['asdaleid, -dil-] (0 Adeline ['a edili:n, -dal-,-lain] (f) Adlai, Adley ['aedli, -lei, -lai] (m) Adolphus [a'dolf as] (m) Adrian (m) ['eidrbn] Agatha ['«gaGs] (0 Aggie (0 [tegi] (dim. de la Agatha sau de la Agnes) ['aegnis] Agnes (f) Aida [ai'i:da, a:'i:-] (0 Aileen ['eili:n, amer. -'-, irl. ai'l-] (f) ['eimi] Aimee (0 Al [ael] (m) (dim. de la Albert sau de la Alfred) Al(l)an (m) fasten] Alastair (m) ['astestar, -istear] Alastor (m) [3'lesto:r, amer. 'asbst3r] Albert t'aelba(:)t] (m) Albertina [.aelbai'tiina] ( 0 Aldous ['o(:)kbs, 'ael-] C) m ['aelifc] Alec(k) (m) (dim. de la Alexander) ['a sliks] Alex (m,f) (dim. de la Alexander sau de la Alexandra) Alexa [a'leksa] C O (dim. de la Alexandra) Alexander [i3slig'za:nd3r, -leg-, amer. -'zasn] (m) [.ae lig'za:ndr3, amer. -'zasn- ] Alexandra (0 Alexis [a'leksis] (m) [asl'fonzou, -so u] Alfonso (m) ['aslfrid, amer. -fred] Alfred (m) Alfreda [asl'friids] (0 Algern on ['as^ansn] (m) Alice ['aslis] (0 Alick ['aelik] (m) (dim. de la Alexander) Aline [as'li:n,'--, a'l-, ei'l-] (dim. de la Adeline) Al(l)ison ['aelisn, amer. -san] (dim. de la Alice) Alistair, Alister ['aslist3r] Aliza [a'laiza] Alia t'ae te] (dim. de la Alexandra) Allan ['aeten] Allen ['aelin, amer. 'asten] Alma ['ae lma] Alonso, Alonzo [a'bnzou] Alphonso [ael'fonzou, -sou] Alston ['o(:)lstan] Al ton ['o(:)ltpn] Alvis ['aelvis] Alwin, Alwyn f'aslwin] Amabel fasmabel] Amalia [ a'meiljs, amer. si taema'liis] Amanda [a'masnds] Amber ['aemb3r] Ambrose ['aembr ouz, -ous] Amelia [3'mi:lj3, -lis] Amity f'asmiti] Amos ['eimos, -mas] Amy ['eim i] Andie, Andy ['aendi] Andrew ['aendru:] Aneurin [a'nabrin, în velsă a'neirin] Ange l(l) ['eind3al] Angela ['asnd33b, -d3i-] Angie (dim. de la Angel) ['asnd3i] Angu s f'aengas] Anita (dim. de la Anna) [a'ni:ts] Ann(e) [aen] Anna f'asns] Annabell a [laens'bete] Annie ['aeni] (dim. de la Ann(a) sau Anne) Anselm ['aenselm] Anth ony ['asntani, -6sni] Antonia [asn'tounja, -nb] Antony ['asntani, -9ani] [iBsrs' beb] Arabel(l)a Archibald ['a:t/ib3ld, bo:ld] Archie, Archy ['a:t/i] (dim. de la Archibald) Ardeen, Ardene [a:'di:n] Ardin ['a:dan] Ardis f'a:dis] (0 (0 (m) (0 (0 (m) (m) (0 (m) (m) (m) (m) (m) C) m (0 (0 (0 (0 (m) (0 (0 (m) (0 (m,f) (m) (m) (m,f) (0 (m,f) (m) (0 (0 (0 C O (0 C) m (m) (0



 (m) (0 (m) (m) (0 (m) (0



 1060 Arnold Arthur Artie, Arty (dim. de la Arthur) Ashley Aubrey Audie (dim. de la Au drey) Audrey Augusta Augustus Ava [ra:nald] ['a:9ar] ['a:ti] t'ae/li] ['o:bri] ['o:di] [ro:dri] [o:'gASte] [o:'gAS tas] ['a:va, amer. 'eiva] (m) (m) (m) (m,f) (m) (0 (f) (f) (m) (f) B Baldwin ['bo:ldwin] (m) ['baibare] Barbara (0 ['ba:ni] Barney (m) (dim. de la Be rnard) Barret(t) (m) ['basrit] Barrie, Barry (m) ['bseri] [ba:'9olamju:,ba'8-] B artholomew (m) Bârtlett ['ba:tlit] (m) (dim. de la Bartholomew) Basil ['baszl, -zi l] - (m) Bathilda [ba'9ilda] (f) ['biatris] Beatrice (f) ['biatriks] Beatrix (0 fbiibid)] Bebe (f) Becky ['beki] ® (dim. de la Rebecca) [bi'linda, be-, ba] Belind a (f) [bel] Bell(e) (f) Bella F'bela] "(f)". Ben (m) [ben] (dim. de la Benjamin) ['benidikt] Benedict (m) (m) ['benjamin, -man] Benjamin Bennie ['beni] (m,f) Be nny ['beni] (f) Bernard (m) ['ba:nad, amer şi ba:'na:d] Bernice [ba:'nis, 'ba:nis] (m,f) ['ba:ni] Bernie (m) [ba:t] Bert (m) (dim. de la Albert, Bertram, Herbert, Hubert sau Robert) ['ba:9a] Bertha (f) (m) ['ba:tsn] Berton (dim. de la Bertram ) (m) Bertram ['ba:tram] Bertrand (m) ['ba:trand] Beryl ['beril] (f) Bess [bes] (f) (dim. de la Elizabeth) f'besi] Bessie (f) (dim. de la Elizabeth) ['betsi] Be tsy (f) (dim. de la Elizabeth) [bet] Bett (f) (dim. de la Elizabeth) Betta ['bets] (dim. de la Elizabeth) Bette, Betty f'beti] (dim. de la Elizabeth) Bettina [be'tiins] ['bju:b] Beulah ['bevali] Beverly Bill (dim. de la William) [bil] ['bili] Billie, Billy(e) (dim. de la William sau de la Beverly) Bing [bin] [bs:d] . Bird Blanchard ['bteenf/sd, -tja:d] Blanche ['bla:n/f, amer. 'bias-] B lithe, Blythe [blai6, blaie] Bob (dim. de la Robert) [bob] Bobbie, Bobby(e) ['bo bi] (dim. de la Robert(a)) ['boni] Bonnie, Bonny [bra3d] Brad ['brsedli] Bradley ['braen(d)] Bran(d) (dim. de la Brandon) Brandon ['braendsn] Brenda ■ f'brendo] ■ B ret(t) [bret] Bretta ['brets] : Brewster ['bru:st3r] Brian, Bryan ['braion] Bric e, Bryce ['brais] Bridcy, Bridie ['braidi] (dim. de la Bridget) Bridget ['brid3i t] Bristo(w) ['bristou] Brittany ['britani] Bronson ['bronson] Bruce [bru:s] Bub [bAb] Bubba ['bAba] Bud(d) [bAd] Buddie, Buddy ['bAdi] [ba:k] Burke ['ba'.tsn] Burton f'bASta1"] Buster [but/] Butch (0 (f) (f) (f) (m,f) (m) (m,f) (m) (m,f) (m) (f) (f) (m) (m.f) (f) / (m) (m) (m) (m ) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f) (f) (m) ' .(f) (m) (m) ■ ■ (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) Cade Cadence Calandra Calantha Caleb Calista Callie, Cally (dim. de la Caroline) Calliope Cam (dim. de la Camilla Camil(l)a [keid] ['keidans] [ka'tendra] [ka'laanGa] f'keilab] [ka'Iista] ['kaelij [ka'laia pi] [kasm] [ka'mila] c (m) (f) (f) '(f) (m) ■(f)



 (f) (f) (f) ■(f)



 1061 Camil(l)e [ka'mi'l] Candace ['ksendis, -dasi, kaen'deisi] Candee, Candie, Candy ['kaendi] Caren ['kaeran] Carew [ka'ru:] Carey ['keari, 'kasri] {dim. de la Caro line sau de la Carew) Carin ['kasrin] Carl ['ka:l] Carla t'ka:b] Carlton ['ka:lt sn] Carlyle ['ka-lail] Carlyne ['ka:lin, -lain] Car(r)ol(l) ['kaerel] Carole ['k aeral] Caroline ['kaeralain, amer. -lin] Carrie ['kaeri] {dim. de la Caroline) C arry ['kasri] {dim. de la Carew sau de la Caroline) Carson ['ka:spn] Carter ['ka :ter] Cary ['keari, 'kasri] {dim. de la Carew sau de la Caroline) Caryl(l) [•kaeri l] Case {dim. de la Casey) [keis] Casey ['keizi, -si] Cass [kaes] {dim. de la Ca ssius sau de la Cassandra) Cassandra [ka'sasndra] Cassie ['kaesi] Cassius ['kaes ias] Caswell ['kasswal, 'kasz-] Catharine, Catherine ['kx6arin] Cathie t'kaeei] {dim. de la Catherine) [kas9'li:n] Cathleen Cathy ['kas9i] {dim. de la Catherine ) Cecil ['sesl, -sil, 'sisl, amer. 'si:sal] Cecile [si'si:l] Cecilia [si'silja, sa's-, -lis] Cecily ['sisili, amer. 'sesali] Celeste [sa'lest] {dim. de la Celes tine) Celestine ['selisitain, si'lestin, -'lestain] Celia {dim. de la Cecilia) [ 'si:lja] Charity ['t/aeriti] Charlee ['t/a:li:] Charleen [/a:'li:n] {dim. de la Caroline) Charlene [Ja:'li:n] {dim. de la Caroline) Charles [Va:lz] Charleton [' t/a:ltsn] Charley ['t/a:li] {dim. de la Charles) (0 (0 (0 C O (m) (f.m) (0 (m) (0 (m) (m) (f) (m,f) C O C O (0 (m,f) (m,f) (m) (m,f) (m,f) (0 (m) (m,f) (0 (m,f) (m) (m) (0 (0 (0 (0 (m) (0 (0 (0 (0 (f) C O (0 (0 (0 (0 (m) C) m (m) Charlie [ t/a:li] {dim. de la Charles) Charlotte [ '/a:bt] Charlye | ■tja-li:] Cha rlyne /a:'li(:)n] {dim. de la Caroline) Cheri(e) ( Teri] Cherry 't/eri] Cheryl ' Jerel] Cherylene ijera'li:n] Chesna 't/ezna, 't/es-] 't/estar] Chester Chet {dim . de la Chester) t/et] Chick t/ik] kris] Chris {dim. de la Christopher sau de la Christina, Christine) 'kristabel,-bal] Christabel kris'ti'na] Christina Christi ne 'kristi:n, kris'ti:n] 'kristafar] Christopher 'kristal] Chrystal t/Ak] Chuck {dim. de la Charles) 'sis/li, amer. 'sesali] Cicely {dim. de la Cecilia) ^'sidni ] Cidney ^'sindi] Cindie, Cindy "'kleara, klas-] Clara ^'kleara.bel, 'klaer-] Cl arabelle, Claribel ,'klE3r] Clare Clarence 'klaerens] Clarice 'klaeris] Clarinda kla'rinda] {dim. de la Clara) kla'risa] Clarissa kla:k] Clark kb:d] Claud(e) kl



 ei] Clay Clayton 'kleitan] Clea 'kli:a] klem] Clem {dim. de la Clement) Clement 'klemant] Clementine 'klemantain, -tin] Clemon 'kleman] {dim. de la Clement) ['k liou] Cleo ;kli:v] Cleve Cliff {dim. de la Clifford) klif] ['klifad] Clifford Cl ifton ;'kliftpn] Clint (dim. de la Clinton) klint] Clinton 'klintan] klaiv] Cliv e Clotilda klou'tilda] Clover 'klouvar] 'klouvis] Clovis Clyde ;klaid] (m) (0 (0 (0 (0 (0 (0 (0 (0 Cm) (m) (m,f) (m,f) (0 (0 (0 (m) (0 (m) (0 (0 (0 (0 (0 (m,f) C) m (0 (0 (0 (m) (m) Cm) Cm) (0 (m) (m) (0 Cm) (m,f) (m) (m) (m,f) (m) C) m Cm) (m) (0 (0 (m) (m)



 1062 Colby Colin Comfort Conan Connee, Connie Conrad Constance Constantine Conway Coo kie, Cooky Cora Coralye Cordelia Cornell Cot (dim. de la Cotton) Cotton Courtney Craig Curt (dim. de la Curtis) Curtis Cuthbert Cynthia Cyrena Cyrene Cyril Cyru s f'koulbi] ['kolin, kou-] ['kAinfat] ['kounan, 'ko-] ['koni] ['konrasd] ['konstan s] ['konstantain, -ti:n] ['konwei] ['kuki] ['ko:ra, 'kou-] ['koure.liO), 'ko:-, -'-] [ko:'di:lja, -lis] [ko:'nel] [kot] f'koten] ['ko:tni, 'kourt-] [kreig] [ka: t] ['ka:tis] ['kASbst] ['sinGia, -Gja] [sai'ri:na] [sai'riini] ['siral, -ril] [' sairas, 'saiaras] (in) (m) (f) (m) ■■(0 (m) (f) (m) (m) (m,f) (f) ® (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m). (m) (m) ■■(f) '(f) (f) (m) (m) D Daffy Dag Dagna Dagn(e)y (dim. de la Dagna) Dagwood Dahlia Daisy Dale Dalian Dal yce Damon Dan (dim. de la Daniel) Dana Dandie, Dandy (dim. de la Andrew) Danclla (dim. de. la Daniela) Dandle (dim. de la Daniela) Danene Danford Dani Daniel Da niela Dann Danny (dim. de la Daniel) Daphne f'daefi] [da:g, dasg] ['deegns] f'da egni] ['daegwud] ['daelja, 'dd:l-] ['deizi] [deil] ['daebn] ['daslis] ['deiman, -mon] [daen] (m) ['deina, canad. 'daena] ['daendi] [da'nela] [da'nel] [dani:n] [ 'dasnfa:d] I'daeni] ['daenjal] [dse'njeto] [daen] ['daeni] L'dasfni] (m,f) (m) ' (f) (f) (m) (f) (f) (m,f) (m) '(f) (m) (m,f) (m) (f): (f) (f) (m) (m,f) (m) (f) (m) (m) ■(f) Darcy Daria Darice (diitu'de la Daria) Darius Darnell Darrell Daryl Dave ((///«. d e la David) Davene Davey, Davie, Davy (dim. de la David) David Davida Davina Dav is Dawn Dean(e) Deb (dim. de la Debora(h)) Debora(h) Debra (dim. de la Debora(h) ) Dee Deems Del (dim. de la Delmore) Delano Delilah Delia (dim. de la Delia) Del ma Delmar, Delmer Delmore Den (dim. de la Dennis) Den(n)is, Denys Denice Denise, Denyse Denny (dim. de la Dennis) Denton Derek Derek Deron Desirce Desma Desmond Dewey Dexter Dextra Dick (dim. de la Richard) Dickie, Dicky (dim. de la Richard ) Dilys Dinah Dion (dim. de la Dionysus) Dion(n)e Dionysus Dir(c)k (dim. de la D erek) 'da:si] da'raia] da'ri:s] da'raias, 'daeri(:)as] 'da:nd,da:'nel] 'dasral] 'daera l] deiv] dei'viin] 'deivi] 'deivid] da'vi:da] da'vi:na] 'deivis] do:n] di:n] deb ] 'debara] 'debra] di:] di:mz] del] 'delarnou] di'laila] 'dela] "'delma] "'delma r, 'delma:rJ "delmour, -mo:r] den] 'denis] "da'ni:s] do'ni:s, de'n-, amer. şi -'ni :z] ?deni] 'dentan] 'derik] 'derik] ]'dersn] dei'ziarei, amer. ideza'rei] ^'dezr na] 'dezmand] 'dju(:)i] "'dekstar] 'dekstra] !dik] ■diki] ■'dilis] 'daina] 'daion, an] ^dai'ouni] rdaia'nisias] da:k] (m) (f) "(f) (m) (m,f) (m) (m,f) (m) , (f) (m) (m) (f) ■(f).



 (m) (f) (m) (f) (0 ■(f) (m,f) (m) (m) (m) (f) '(f) ■(f) (m) (m) (m) (m) (f) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (f) (m) (m,f) (m) (f) (in) (m) ' (f) '(f) (m) (f) (m) (m)



 Dixie Dixon Doane Doe Doll (dim. de la Dorothy) Doilie, Dolly Dominic(k) Dominiq ue Don Donald Donna Donnie, Donny {dim. de la Donald) Dora Doran Doreen, Dorene Dorian Doris Dorothy Dorsey Dot (dim. de la Dorothy) Dottie, Dotty (dim. de la D orothy) Doug (dim. de la Douglas) Douglas(s) Downey Drew Dru (dim. de la Drusill a) Drucilla, Drusilla Druella Duff Duffy Duke Dulc(i)e, Dulcy Duncan Dustin Dyla n [■diksi] t'diksan] [doun] [dou] [


Edna) Edsel Edward Edw Elaine (dim. de la Hel Elena Eleonora Elfrida Elizabeth) Elizabeth E la Ella) Ellyn (dim. d



 e la Helen) Elmer Eloise, Eloyse Elrica EIroy Elsa (dim. de la Elizabeth) Elsie Elton Elvin Elvine Elvis Elwin, Elwyn Ely, Eli(e) Elyse Elysia Emanuel Emery Emi lie, Emily ['i:di8] ['edli] ['edmsnd] ['edmsnd] ['edns] fedni] ['edsal] ['edwsd] ['edwin] [ ed'wina] f'efi] ['egba(:)t] ['aili:n, amer. -'<•, ei'li:n] [i'lein] ['elds] f'ekte n] ['eld3r] ['eldou] ['eldrid] ['eldrid3] ['elin3 r , -tan-] ['etano, s'leins] [ ielta'no:r3, -ljs, -nou-] [el'fri:d3] ['elga] ['elg3 r , -ga: r ] (m) [i'latas,e 'l-,-aeiass] [i'liss, -'li:-] [i'laizs] [i'lizsbsB] [el'kcnna, amer. -'kein-] [' eta] ['elin, 'etan] ['i:li] ['elis] ['elzwo:8] ['eli] ['elin] ['elmsl [.elou'i:z ,'—] [el'rfcka] ['elroi] ['elso] ['elsi] ['eltan] ['elvin] [el'vhns] ['elvis] ['el win] f'i:li] [i'li:s] [i'li/a] [i'meenjwal, e'm-, -njuel] ['emsri] ['emili, 'ems -l (0 (m) (m) (0 (0 (0 (m) (m) (m) (0 (0 Cm) (0 (0 (0 Cm) (m) (m) Cm) (m) (0 C O (0 (0 (0 (m) (m) (0 (0 (0 (0 (0 (0 (m) Cm) (m) (0 (0 (m) (0 (0 (m) (0 (m,f) (m) (m) (0 (m) (m) (m) (0 (0 (m) Cm) (0



 1064 Emlyn Emma Emmeline Emmet(t) Emory Enid Ennis Enoch Enola Enos Enrica Enrico Era smus Erastus Eric, Erik Erica, Erika Erlynne Ermine Ernest Errol Erwin Esmc Esmo nd Estella Estelle Esther Ethel Ethelbert Ethclda (dim. de la Ethel) Ethelee Eth elene Ethelind Ethlyn Eugen Eugene Eugenia Eula (dim. de la Eulalia) Eulalia Eun ice Eustace Eva Evan Evangeline Eve Eveleen Evelina Eveline Evelyn Everârd Ewell E zra Fab Fabia Fabian Fae^ Fay(e) Fairfax [Tsali; -li:] ['emlin] Fairleigh, Fairley (m,f) ■(f) [fei6] ['ems] Faith ['emili(: )n] Fannie, Fanny [Tasni]. (f) ['emit] (m) Farleigh, Farley ffa:li] ['emari] (m) Farr [fa:'] ■(f) ffaeral] ['i:nid] Farrel(l) ['enis] (m) Fatima ['faîtima, 'fa:tima :] ['i:nok, -9k] (m) Faustina [fo:s'ti:na] [i'noula] Fayette [fei'et,'-] (f) ['i :nos] (m) Febe (dim. de la Phoebe) ['fi:bi] [en'ri:ka] Felda ['felda] (f) (m) [e n'ri:kou] Felice [fa'li:s] (m) [i'raezmas, e'r-] Felicia [fi'lisia, fe'l-, -sja, -/ia, -/ja] (m) [i'raestas, e'r-] Felicity [fi'lisiti,fe-,fa-] (m) ferik] Felix [Titliks] ['erika] (f) Fenella [fi'nela] ['a:Iin] (f) ■ Feodor ['fi(:)oiKb:r] ['a :min] (m) Feodora [fi(:)ou'do:ra] ['a:nist] (m) Ferdinand ['fa:dinand, amer. 'fa irdatnaend] feral] (m) Fergus [Taigas] ['a:win] (m) Ferguson ['fa:gassn] ['ezmi] (m,f) [Teris] Ferris ['ezmand] (m) Finley [Tinli] [e'stela, i's-] (f) [fin] Fin n [e'stel, i's-] (f) Fiona [fi'ouna] ['estar, -6ar] (f) Fitzgerald [fits'd3erald ] ['efcrf] i .(f) [fits'hju:] Fitzhugh ['e9alba:t] (m) Flo (dim. de la Florence) [flou] [i'Selda] (f) Flor(r)ie, Flor(r)y [•flo(:)ri] (f) [e9a'li:] ['fb:ra, amer. 'flou-1 Flora ['e8a,li:n] (f) Florence ['florans] ['eSalind] [flou'riina, fb:-] (0 Fiorina ['eeiin] (f) Florine [flou'rim, flo:-] [ju:d3en, -d3in, -d3an] (m) F loris ['flouris, flo(:)-] (m) ['ju:d3ein, 'ju:d3i:n, ju:'d3i:n] Flossie ['flo(:) si] ['ju:'d3ein, 'ju:d3i:n, ju:'d3i:n] (f) ['flauar] Flower ['ju:la] (f) Floy rf loil [ju(:)'leilja, -lis] ..(f) (dim. de la Floyd sau de la Florence) (f) ['ju:n is] Floyce [flois] (m) ['ju:stas, -tis] Floyd [floid] ['i:va] (f) For(r)est f'fo rist] (m) ['evan] ffoitfan. -tfu:n. -tju:n] Fortune (f) [i'va;nrf3ili(:)n, -lain ] Fran [fraen] © (dim. de la Francis sau de la Frances) [i:v] ['i:vli:n, amer. 'ev alim] (f) Frances ['framsis, amer. 'fnensis] [evi'liina] (f) ' Francie, Francy [ 'fra:nsi, amer.' rasn-] ['i:vlin, 'ev-, 'evili:n] (f) (dim. de la Frances) ['i:v lin, 'evalin] (f) ['fra:nsis,amer. 'frasn-] Francis ['evaraid] (m) Frank [fraerj k] (m) [ju(:)3l] Frankie, Franky ['frasnki] ['ezra] (m) (dim. de la Francis, Fra nklin sau de la Frances) Franklin [fraînklin] F Franz [frasnts] Fraser, Frazer [Tr eizar] [faeb] (m) Fred [Teibia] [fred] (f) Freda, Frieda [Teibjan, -bian] [Tri:d a] (m) ■(f) Freddie, Freddy [Tredi] [fei] (dim. de la Frederic(k) sau de la Freda) [Tea-faeks] (m) (m) (f) (f) (m) (m) (m) (f) (f) (f) '(f) (f) if) (f) (f) (m) 


 1065 Frederic(k) Freeman Fulton Fulvia [Tredrik] ['fri:man] [Tulten] ['fAlvis, -J3, Tul-] (m) (m) (m) (f) G Gabby ['gasbi] (dim. de la Gabriel sau de la Gabriella) Gabriel ['geibrial] Gabr iella [geibri'eb, gaeb-] Gaby ['gaebi] (dim. de la Gabriella) Gail, Gale, Gayle [geil] Galahad ['gaebhaad] Gait [go(:)lt] Gambi ['gasmbi] (dim. de la Gamble) Ga mble ['gasmbal] Gardenia [ga:'di:nja nb] Gareth ['gasre8, -i' în velşă 'gare6] Garey, Gari, Gar(r)y ['geari,'gas-] ['ga:fi:ld] Garfield Garland ['ga:bnd] Garnet ['ga: nit] Garrett ['gaerat, -it] ['grxsan] Garson Garth [ga:9] ['gasvin] Gavin Gay [g ei] Gelett (dim. de la Gilbert) [d3a'let] Gemma ['d3ems] Gen [d3en] (dim. de la Genevieve) Gene (dim. de la Eugene) [d3i:n] Genevieve ['d3ena'vi:v, 'd3enivi:v] Geno ['d3i:nou] Gentry ['d3entri] Geoffr(e)y ['d3efri] George [rd3a:d3] Georgett e [d3o:'d3et] Georgia ['d3o:d3Ja, -d3ia] Georgiana [id3o:d3i'a:na] Georgina [d3o :'d3i:na] Gerald ['d3ersld] Geraldine ['d3ersldi:n, -dain] Gerard ['d3era:d, 'd3 erad, d3e'ra:d] Gerd [ga:d] Gerda ['ga:da, 'gea-] Gerdie, Gerdye ['g3:di] (dim. de la Gerda) Gerri, Gerry [geri] (dim. de la Geraldine) Gert (dim. de la Gertrud e) [ga:t] Gertie ['ga:ti] (dim. de la Gertrude) ['ga:tru:d] Gertrude Gibby (dim. de la Gilbert) ['gibi] Gibson ['gibsan] (m,f) (m) (f) (f) (m,f) (m) (m) (f) (f) (f) (m) (m) (m) (m,f) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (m) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) ( m) (f) Gideon Gifford Gil (dim. de la Gilbert) Gilbert Gilda Gill (0 (f) (f) (m) (f) (m) (m) (f) (f) (f) (f) (f) (f) (m) (m) Gillet(t) Gillian (dim. de la Juliana) Ginevra [d3i'nevra] (f) (dim. de la Guine vere) Ginger ['d3ind3ar] (f) (dim. de la Virginia sau de la Regina) Ginny ['d3in i] (f) (dim. de la Virginia sau de la Genevieve) Gisel(l)e [d3i'zel] (f) Gladwin ['glaedwin] (m) Gladys ['glasdis] (f) Glee [gli:] (f) Glen(n) [glen] (m, f) Gle nda ['glenda] (f) Glenice, Glenis, Glenyss ['glenis] (f) Gloria ['gb:ria] (f) Gl oriana [igb:ri'a:na, amer. .glouri'aena] (f) Gloriann [igb:ri'a;n, amer. iglou-] (f) Godfrey ['godfri] (m) Godwin ['godwin] (m) t'goulda] (f) Golda Goldwin ['go uldwin] (m) Gordon ['go:dn] (m) [greis] (f) Grace f'greidi] (m) Grady Graham ['g reiam, 'gream] (m) Grayson ['greissn] (m) [gri:r] Greer Greg (dim. de la Gregory ) [greg] (m) Gregory ['gregari] (m) ['gri:t, 'gre-, 'grei-] (f) Greta Gretchen [ 'gretjan] (f) ['grifin] (m) Griffin ['grifiG] (m) Griffith [gri'zelda, -'sel-] ( f) Griselda Guenevere f'gwenaivi:r] (f) Guinevere ['gwinivia, 'gin-] (f) (m) Gus (dim. de la Augustus) [gAs] ['gAsi] (f) Gussie, Gussy (dim. de la Augusta) ['gA Sta] (f) Gusta (dim. de la Augusta) Gustavus [gus'ta:vas, gAs-, (m) amer. gA'ste ivas] Guthrie ['gAâri] (m) Gwen [gwen] (f) (dim. de la Gwendolen) ['gwenda] (f) Gw enda (dim. de la Gwendolen) (f) Gwendolen, Gwendolin, f'gwendalin] Gwendolyn ['gidian] ['gifad] [gil] ['gilbat] ['gilda] [d3il] [gil] ['gilit, -let, gi'let, amer. d3i'let] [Lilian, -ljan, 'gil-] (m) (m) (f) (m) (f) (f) (m) (m) (f)



 1066 Hugo Humbert Hume Humphr(e)y Hunter Hurd Hyde ['hju:gou] ['liAmba(:)t] [hju :m] ['hAmfri] ['hAntar] [ha:d] [haid] (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) H Hadley [■haedli] ['heigar] Hagar Haidee [hai'di:, amer. 'heidi] [hael] Hal (dim. d e la Harold) Hall [ho:l] Halli(e), Hally ['haeli] Hanley fhaenli] Hannah ['hasna ] Harold ['hasrald] ['ha:par] Harper ['hasriat] Harriet Harry [liasri] (dim. de la Harold sau de la Henry) ['ha:tli] Hartley ['ha:vi] Harvey [■haetfi:ld] Hatfield ['hasSawei] Hathaway ['hasti] Hattie, Hatty (dim. de la Harriet) ['haevlok, -la k] Havelo(c)k ['haevila, amer. 'haevala:] Havilah Haywood ['heiwud] ['heizal] Ha zel Hed(d)ie, Hedy ['hedi] [ha'lein] Helaine (dim. de la Helen) ['helda] Helda [ 'helin] Helen ['helga] Helga Helyne (dim. de la Helen) [ha'li:n, 'helin] [ihenri 'eta] Henrietta ['henri] Henry ['hertzii] Hensley ['ha:bat] Herbert [ha:'maiani] Hermione ['hespar] Hesper Hester (dim. de la Esther) ['hestar] Hettie, Hetty f' heti] (dim. de la Hester) ['hju(:)it] Hewett ['hilari] Hil(l)ary ['hilda] Hilda ['hildaga:d] Hildegard(e) ['houba:t] Hobart [hod3] Hodge ['onar] Honor [hou'nour a, Jno:ra] Honora ['hores,-ris] Horace [ho'rei/iou, ha-] Horatio ['hauad] Howard ['haual] Howell ['haui] Howie (dim. de la Howard) f'hju:bat] Hubert Huey (dim. de la Hugh) ['hju:i] [hju:] Hugh (m,f) (f) (f) (m) (m) .-(f) (m) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (m) ■(f) I Ian [ian, 'i:an] ['ikabad] Ichabad ['aida] Ida [aik] Ike Ilisa (dim de la Elizab eth) [i'lisa] ['imoud3an, 'ima-, -d3en] Imogen faina] Ina ['aiara, amer. 'aira] Ira [ai'ri:ni, .aia'rini, 'aiariin] Irene ['aiaris] Iris ['a:ma] Irma [a:'mi:na] Irmina ['a:vin] Irvine ['a:vin] Irving ['a:win] Irwin ['aizak, -zik] Isaac ['iz abel] Isabel [liza'bela] Isabella [ai'zaia, amer. ai'zeia] Isaiah ['izido:r, -do ar, amer. -dour] Isidore ['aivsn] Ivan ['aivi] Ivy (m) (m) (f) (m) ■(f) (m) (f) (f) (f) (f) .(f) (f) ■(f)(f) .(f) (m,f) (f) (f) (f) (f) (m) (m) (m) (m) (f) "(f) (m) (m) (m) (f) (f) (m) (m) (m) (f) ■(f) J Jack Jackson Jacky Jacob Jacqueline [d3aek] ['d3aekssn] ['d3aeki] ['d3eikab] ['d 3askli:n,' 3 ae -. amer. 'd3askalin, -ili(:)n] Jake [d3eik] [d3eimz] James [d3as n] Jan (dim. de la John sau de la Janet) Jane [d3ein] Janet ['d3£enit] Janice, Jan is, Janys ['d3asnis] (dim. de la Jane) ['d3eini] Janie, Jany(e) (dim. de la Jane ) ['d3eisan] Jason ['d3aespar] Jasper [d3ei] Jay [rd3i:n] Jean [d3i'net, dy'-] J eanette Jeff (dim. de la Jeffrey) [d3ef] ['d3efri] Jeffrey [d3i'maima d3a-] Jemi ma (m) (m) (m,f) (m) (f) (m) (m) (m,f) (f) (f) ■(f) (f) (f) (m) (m) ■(f) (f) (m) (m) (m,f) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (f) (f) (m) (m) (f)



 1067 ['d3enifar] Jennifer (f) Jenny ['d3eni, 'd3i-] (f) ['d3eri] Jer(r)i, Jerrie (f) (dim. de la Geraldine) [rd3eri'mai3, -re-] Jeremiah (m) Jeremy ['d3erimi, -re-] (m) Jerome [d3a'roum, d3e-] (m) Jerry fdjeşri] Cm.*) (dim. de la Gerald, Gerard, J eremiah, Jerome sau de la Geraldine) Jervis ['d3a:vis, 'd3a:-] (m) Jess [d3es] ( m) Jesse ['d3esi] (m) Jessica ['d3esika] (f) Jessie ['d3esi] (f) (dim. de la Jes sica sau de la Jesse) Jesus ['d3i:zss] (m) Jethro ['d3e9rou] Cm) Jill [d3il] (f) [d3im] Jim (m) Jimmie, Jimmy ['d3imi] (m,f) [d30u] Jo (m,f) (dim. de la Joseph sau de la Josephine) Jo(h)n [d3on] (m) Joan [d3oun] (f) Joann(e) [d30u'asn] (0 J ocelyn, Joselyn ['d30slin, amer. -S3-] (f) Jock [d3ok] (m) Joe (dim. de la Josep h) [d30u] Cm) Joel ['d30ual] (m) ['d30ui] Joey (m) (dim. de la Joe sau de la Jos eph) Johnny (dim. de la John) ['d3oni] (m) Jolyon ['d3Dljan] (m) Jonathan ['d3on 38an] Cm) Joseph ['d30uzif, -zsf] Cm) Josephine ['d30uzifi:n, -zsf-] (f) [d33is] Joyce (f,m) [d3Ad] Judd (m) [d3u:d] Jude (m) Judette (dim. de la Judith) [d3u:' det] (f) Judie, Judy f'd3u:di] (f) (dim. de la Judith) Judith ['d3u:die] (f) Jul ia ['d3u:lja, -lis] (f) Julian ['d3u:ljan, -bn] Cm) Juliana [id3u:li'a:n3, -'asn a] (f) Juliet ['d3u:lJ3t, -ist, -jet] (f) June [d3u:n] (f) Justin ['d3Astin] (m) Kathleen ['ka;eii:n, -'-] (dim. de la Katherine) Katie ['keiti] (dim. de la Kath erine) [ki:n] Keen [ki:6] Keith ['keli] Kell(e)y Kelvin ['kelvin] [ken] Ken (dim . de la Kendall, Kenley sau de la Kenneth) ['kendal] Kendall Kenley ['kenli] Ken nan ['kenan] ['kenie] Kenneth ['keni] Kennie, Kenn(e)y (dim. de la Kenneth) ['ks imit] Kermit ['keri] Kerry [kim] Kim Kimball ['kimbal] [ks:k] Kirk [kit] Kit (di m. de la Christopher sau de la Katherine) ['kiti] Kitty ['kanrasd] Konrad [kail] Kyle (f) (f) (m) (m) (m,f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m,f) (m) (m) (m,f) (0 (m) Cm) L Lacy t'leisi] ['ljena, 'lains] Lana Lance [la:ns, amer. tens] ['teri] Larry (dim . de la Laurence) Lassie f'tesi] Laura ['b:re] Laurence, Lawrence ['brens] Lauri e ['b(:)ri] (dim. de la Laurence sau de la Laura) Lea [li:,'li:s] Leah [lis, 'li :3] Learoy ['li:roi, b'roi] Lee [li:] Leigh [li:] Leila ['li:b, 'leib] ['li:bnd] Leland Lennie, Lenny fleni] (dim. de la Leonard) [b:'no: r ,li-, -'noar] Lenore ['li(:)ou] Leo Leon ['li(:)3n, -on] ['lensd] Leonard ['li(:)3nid, -ounid] Leoni d Leopold ['lbpould] [b'roi, 'li:roi] Leroy Lesley, Leslie ['Iezii, amer. 'Ies-] ['lest3r] Lester [li'ti/b, -Sp\ Letitia Lettice (dim. de la Letitia) ['letis] ( m) (f) (m) (m) (f) (f) (m) (m,f) (f) (f) (m) (m,f) (m,f) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m,f) (m) (f) (f) K Kane Karl Kate (dim. de la Katherine) Katharine, Katherine Kathie (dim. de la Ka therine) [kein] [ka:l] [keit] ['kasSarin] ['kas9i] (m) (m) (f) (f) (f)



 1068 Lettie, Letty [led] (f) (dim. de la Letitia) ['lu(:)is, 'lju(:)-] Lewis (m) Libe rty ['Iibati] ■'(f) Lid(d)ie ['Mi] (f) (dim. de la Lydia) Lil(l)i,Lil(l)y ['lili] (f) ['lilbn, -ljan] Lildlian, Lilyan (f) Linda, Lynda f'linda] (f) Lindley (m) [ 'liiufli] ['lindsn] Lindon, Lyndon (m) ['linrfzi] Lindsay, Lindsey (m) ['laianal ] Lionel (m) Lisa ['li:za, 'laiza, amer. 'li:sa] (f) (dim. de la Elizabeth) Livi a ['livia, -vjs] (0 Liz (dim. de la Elizabeth) [liz] (f) Liza (dim. de la Elizab eth) ['laizs] (f) Lizzie, Lizzy ['lizi] (f) [lu(:)'elin] : Llewellyn (m) [bid] L loyd (m) Lock(e) [bk] (m,f) Lockie, Locky [Toki] (m,f) (dim. de la Lock(e)) Lois f'louis] (f) Lola [loulo] (f) Lon (dim. de la Alonzo) [lon] (m) Lona ['louns] ( f) Lorna ['b:na] (f) Lottie L'bti] (f) (dim. de la Charlotte) Lou [lu:] (m,f) (d im. de la Louis sau de la Louise) Louella [lu'eb] .(f) Louis ['lu(:)i, -is] (m) Louisa [lu(:)'i:z3] (f) Louise [lu(:)'i:z] (f) Lowry ['lauri] (m) (dim. de la La wrence) Loy [bi] (f) Lucas ['lu:k3S, 'Iju:-] (m) Luci, Lucy ['lu:si] (f) Lucia [ 'lu:sjs, -sis, amer. 'lu:/a, -Jb] (f) Lucian ['lu:sjsn, -sisn, -Jjsn, (m) amer. 'lu:Jbn] ■(f) Lucretia . [lu(:)lkri:Jj3, Iju(:)-, -jb] Luke [lu:k, lju:k] (m) Lund y ['Undi] (m) [lu:p] Lupe (f) ['lu:99r] . Luther (m) Lydia ['lidia, -dj'3] (f) L ynn [lin] '(f)' (dim. de la Caroline) M Mab Mabel Mac(k) [masb] ['meibal] [mask] (f) (f) (m) Madeleine ['maedlin] Madge [msd3] (dim. de la Margaret) ['masdlin] Madlyn (dim. de la Magdalen) Mae, Mai, May [mei] Mag (dim. de la Margaret) [masgj Magdalen [' masgdalin] Maggie ['masgi] (dim. de la Margaret) Mahala [ma'heib] Mahalia [ma'he ilja] Maisie f'meizi] (dim. de la Margaret) ['maslksm].'. MaIco(l)m Mamie (dim. de la Mary] ['meimi] Manl(e)y ['manli] Mannie, Manny ['masni] (dim. de la Emanue l) Manuel ['masnjual] Marcel(le) [ma:'sel] Marcella [ma:'seb] Marcus ['ma:kas] M argaret ['ma:garit] Margarita [.ma:g3'ri:t3] Margery, Marjorie ['ma:d33ri] Margo t ['ma:gou] Maria [ma'rais, '-'rib] Marian ['msarbn,'masr-] Mariana [imssri'aena ] , Marie ['ma:ri(:), nw'ri:] Marilyn, Marylyn ['masrilin, 'maera-] Marina [ma'r ima] Marjorie [ma:d33ri] Mark [ma:k] Marlene ['ma:li:n, -'-]■ Marlon ['ma:bn] Mart ha ['ma:93] Martin ['ma: tin] Mary ['mesri] Maryann [imssri'asn] Marylou [rmeari 'lu:] Mason ['meisan] Mat(h)ilda [ma'tildo] Matt [mast] (dim. de la Matthew) Mat thew ['mas8ju:] Mattie, Matty ['masti] Maud [mo:d] (dim. de la Matilda) ['moris, amer. si mo:'ris] Maurice Mavis ['meivis] [masks] Max Maximilian [.masksi'miljs n, -Ibn] Maxwell ['maskswal, -wel] [meg] Meg (dim. de la Margaret) (f) '.® (f) (f) (f) (f) (f) (f). (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (f) (m) ■(f) (f) (f) (f) (f) (f) © (f) -(f) (f) (f) (m) (f) (m) (f) (m) (f) -(f) (f) (m) (f) (m) (m) (m,f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f)



 1069 Megan (dim. de la Margaret) Melanie Melba Melvin Mercedes Mercia Mercy Merle Mer lin Merry Meta Michael Midge Mike (dim. de la Michael) Mil(l)icent Millard Milli e, Milly Minnie Mira, Myra Mirabel Miranda Miriam, Miryam Mitchell (dim. de la M ichael) Moira Moll Mollie, Molly (dim. de la Mary sau de la Mona Monica Monte, M onty Morgan Morris Morton Murdoch Muriel Murr(a)y Myrrha ['megan] ['melani] ['melba] ['melvin] ['ma:sidi:z] I'ms-.Jp, -/ia] ['ma:si] ['ma d] ['ma:lin] ['meri] ['mi:ta] ['maikl, atner. -kal] [mid3] [maik] ['milisant] [' mibd, -la:d] ['mili] ['mini] ['maipre] ['mira bel] [mi'randa] ['miriam, -jam] f' mit/al] (f) (f) (f) (m) (f) (f) (0 (m,f) (m) (f) (0 (m) (f) (m) (f) (m) (f) (f) (f) (f) (0 (f) (m) Nelson Nettie, Netty (dim. de la Janet) Neville Nevin Newton Nic(k) (dim. de la Nicholas) Nicholas Nicky, Nikky Nicole Nida Nigel (dim. de la Neil) Nina Niven N oah Noel Nolan(d) Noll (dim. de la Oliver) Nora(h) Noreen Norman Norris Norton 'nelssn] neti] nevil] nevin] nju:tn, amer. 'nu:ton] nik] nikalas] 'niki] ni'koul ] 'nida] 'naid3al] 'ni:na, 'naina] 'nivsn] 'noua, noa] 'noual,-el,-il] noulan(d) ] nol] no:ra, amer. si 'nou-] no:'ri:n,'- -] no:man] noris] 'no:tn] O (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (0 (f) (m) (m) (m) ['moira] (f) [mol] (f) ['moli] Millicent) ['mouna] (f) ['monika] (f) ['monti] (m ) ['moigan] (m,f) ['moris] (m) ['mo:tn, atner. -tan] (m) (m) ['ma:dok] ['mjuaria l, 'mjoar-, 'mjo:r- , mja:r] (f) ['mAri] « (m) ['mira] (f) N Nancy Nannie, Nanny (dim. de la Ann) Naomi Napoleon Nat (dim. de la Nathan(iel)) Natalie Nathan Nathaniel Nedda Neil Neilson Nell (dim. de la Helen) Nellie (dim . de la Helen) Nelly (dim. de la Nelson sau de ['nasnsi] ['nasni] ['ne/ami, 'nel ou-, amer nei'ou-] [na'pouljan, -ian] [naet] f'naetali] ['neitSan, -6asn] [na'Ga snjal] ['ned] [ni:l] ['ni:Isan] [nel] ['neli] ['neli] la Helen) (f) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (m) Octavia Octavius Olga Olive Oliver Olympia Omar Omer Ormond Orson Orville Osbert Osborn Oscar Osgood Oswald Othello Otis Otto Owen Ozzie (dim. de la Oswald) Pac y Page Paloma Pam (dim. de la Pamela) Pamela Pansy Parker Parry ok'teivja, -via] ok'teivjas, -vias] 'olga] 'oliv] 'olivar] ou'limpia, -pja] 'oum a:r] 'oumar] 'o:mand] 'o:sn, amer. -san] 'o:vil] 'ozba(:)t] ozban,-bo:n] 'oskar] 'ozgud] ozwald, amer. -wo:Id] ou'6elou,o'e-] outis] btou] 'ouin] 'ozi] (f) (m) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m)



 P peisi] peid3] pa'louma] paem] pasmila, -mal] pa^nzi] pa:kar] pasri] (m) (m) (f) (f) (0 (m) (m) (f) (f) (m,f) (0 (f) (m) (m)



 1070 Pat [past] (dim. de la Patrick sau de la Patricia) ['pei/ans] Patience Patricia [pa'tri/a,-/ia, -ip] ['paetrik] Patrick Patsy ['pastsi] (dim. de la Patrick sau de la Patricia) ['pastij Patty (dim. de la Patience sau de la Patricia) Paul fpo :l] ['po:la] Paula Pauline [po:'li:n,'--] Paxton ['paekstan] Pearl [pal] Peg(gy) [peg(i)] (dim. de la Margaret) Pen (dim. de la Penelope) [pen] Penelope [pi'nel api, pa'-] Pennie, Penny ['peni] (dim. de la Penelope) Percy ['pa:si] Perdita [' pa:dita] Perry ['peri] Peter ['pi:tor] Phaye [fei] Phayre [fsar] Pheb [fi:b] Phe be [Ti:bi] Philip [filip] Phillis, Phyllis [■filis] Philomena [rfila'mi:na] Phinea s [Tiniaes, -as] Phoebe [fi:bi] Phyllis [Tilis] Pia ['pia] (f) Pierce [piss, ame r. pi:rs] Pip (dim. de la Philip) [pip] Polly ['poli] Presley ['presli, 'prez-] Preston ['prestan] Price [prais] Priscilla [pri'sila] Prissie, Prissy ['prisi] ( dim. de la Priscilla) Pru(e) [pru:] (dim. de la Prudence) Prudence ['prurdans] P runella [pru:'neb] (m,f) (f) (f) (m) (m,f) (f) (m) ■(f) R Rachel ['rcit/sl] Rae [rei] (rfj/zi. de la Raymond sau de la Rachel) Raenell [re i'nel] Rafer ['reifar] Ralph [reif, raslf] Ramon freiman] Ramona [ra'moiina] Ran del(l) fraendal] Randy ['rasndi] Raven ['reivsn] Ray [rei] (dim. de la Raymond s au de la Rachel) Raymond ['reimand] Raynelle [rei'nel] ['reinar] Rayner ['ri:ba] Reba (dim. de la Rebecca) [ri'beka,raRebecca [red] Red [ri:d] Reed ['ri:da] Ree da Reg-(dim. de la Reginald) [red3] ['red3i] Reggie, Reggy (dim. de la Reginald) Regina [H'd3aina] Reginald ['red3inald, amer -d3anald] Regis [rri:d3is] Reid [r i:d] Renee [ra'nei] Reuben ['ru:bin, -ban] Rex [reks] Rexmond ['reksmand] Reynol d ['renald] Rhoda ['rouda] Rice [rais, ri:s] Rich (dim. de la Richard) [rit/] Ri chard ['rit/ad] Richie [Tit/i] (dim. de la Richard) Richmond [Vit/mand] Rick [ri k] (dim. de la Eric sau de la Richard) Rider [Vaidar] Rip [rip] (dim. de la Robe rt sau de la Rupert) ['ri:ta] Rita (dim. de la Margarita) Rob (dim. de la Robert ) [rob] Robbie, Robby(e) [robi] (dim. de la Robert(a) sau de la Robin) ['robat] Robert Roberta [ro'baita, ro-, ro Robin ['robin] Robina [ro'bi:na, rou-] Robinso n [Vobinssn] (f) (m,f) (f) (m) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m,f) (m) (f) (m) (f) (f) (m,f) (m) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) . (f) (m) (m) (m) (m) (f) (m,f) (m) (m) ( m) (m) (m) (m) (m) (f) (m) (m,f) (m) (f) (m,f) (f) (m) (f) (m) (m) (f) (f) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (f) (f) ■(f) (f) (m) (f) (f) (m) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (f) (f) (f) (f) (f) Queenie Quentin Quenton Quinc(e)y Quinn (dim. de la Quentin) Quinton ['kwi:ni] ['kwentin, -tan] ['kwentsn] ['kwinsi] [kwin] ['kwintan] (f) (m) (m) (m) (m) (m)



 1071 Robyn ['robin] Rock [rok] Rod [rod] (dim. de la Roderick sau de la Rodney) Roddi e, Roddy ['rodi] (dim. de la Roderic(k).sau de la Rodney) Roderic(k) [xodsrik] [ 'rodni] Rodney Roger ['rod33r] Roland ['rouland] [rolf, rouf] Rolf(e) Romney ['r omni, rAin-] ['romala, amer. ra'moub] Romola ['ronald] Ronald Ronni(e), Ronny [' roni] (dim: de la Ronald sau de la Veronica) Rosa [Youza] Rosabel(le) ['rouzabel ] Rosalie ['rozali, 'rou-] Rosalind ['rozalind] Rosamond ['rozamand, amer. 'rou] Rosanna [rou'zaena] Rosanne [rou'zEen] ['roskou] Roscoe [rouz] Rose ['rouzmari , amer. şi -meari] Rosemary [ro'zeta, rou-] Rosetta Ross [ros] ['rouzi] Rosy [rou' ima] Rowena [rok'sa;na] Roxana ['roksi] Roxi(e) (dim. de la Roxana) , Roy (dim. de la Raymond) [roi] Rube (dim. de la Reuben) [ru:b] Ruby(e) ['ru:bi] Rudolf, Ru dolph ['ru:dolfJ Rudy (dim. de la Rudolf) ['ru:di] Rudyard ['rAdiad] Rufus ['rui fas] Rupert ['ru:pat] ['rAsl, amer. -sal] Russel [rAsa'lin,'- -] Russelyn [ru:8] Ruth [TAâafad] Rutherford [raian] Ryan (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m,f) (f) (f) (f) (f) (f) (f) . (m) (f) (f) (f) Sander Sandie, Sandy (dim. de la Sandra) Sandra (dim. de la Alexandra) Sarah Sau l Saundra Scott Scotti(e), Scotty Sean Sebastian ['sa:ndar, amer. 'saen-] ['ssendi] ['sasndra, 'sa:n-] (m) (f) (f) (0 (0 (m) (f) (f) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (f) (f) (m) (m) Selwyn Serge Seymour Sharon Sharrie (dim. de la Sharon) (m) Shaun Uo:n] Shawn (m ,f) [/o:n] Sheila(h) ['Ji:b] (f) (m) ['/eldsn] Sheldon Shell(e)y, Shellic (m,f) [Teli] Sheri, Sherrie, Sherry [7eri] (f) ['/eridan] Sheridan (m) ['/a:lok] (m) S herlock (m) ['/a: man] Sherman [/a:'li:n] Shirleen, Shirlene (f) Shirley, Shirly (f) [7a:li] Sibyl ['sibil, amer. -bal] (f) Sidney, Sydney ['sidni] (m,f) ['silv ia, -vja] Silvia, Sylvia (f) (m) ['simian, -jan, amer. -i:an] Simeon f'saiman] ( m) Simon ['sinklsar, 'sink-] Sinclair (m) [sa'faia, sou-, amer. şi 'soufia] Sophia (f) (m) ['spensar] Spencer Stella ['stela] (f) ['stefanou] (m) Stephano ['ştefani ] Stephany (f) Stephen, Steven (m) ['sti:vn] Sue (dim. de la Susan(na)) [su:] (f ) ['su:zan] Susan (f) (dim. de la Susanna(h)) [sui'zaena] Susanna(h) (f) ['seara] (f) (m) [so:l] ['sa:ndra, 'sa:n-] (f) (m) [skot] ['skoti] (m,f) (m) [Jb :n] [si'baestjan, se-, sa-, (m) amer. si'basstjan] (m) ['selwin] [sa:d3] (m) (m) ['si:mo:r, -maar, amer. -mour] ['/earon, -ran, 'Jaeran] (f) [Tani] (f) s ['saeli] Sallie, Sally(e) (dim. de la Sara(h)) Salome [sa'loumi] Sam (dim. de la Samuel) [sasm] [sa'ma;n6a] Samantha Sammy ['sasmi] (dim. de la Samuel saui de l a Samantha) ['sasmpsn, amer. -san] Sampson ['saemsn, -mps, amer. -san] Samson ['



 sasmjual, -mjw-, -mjul] Samuel (f) (f) (m) (f) (m,f) (m) (m) (m) Tab Tabby (dim. de la Tabitha) Tabitha Taffy Talbot Tarn Tammlie Tapley Taylor T [tab] ['tasbi] [rta2bi9a] f'taefi] ['to:lbat, 'tasl-] [tasm] ['tsemli(:)] ['tasp li] ['teibr] (m) (f) (f) (m,f) (m) (m) (f) (m) (m)



 1072 Ted [ted] (dim. de la Edward sau de la Theodor(e)) Teddy f'tedi] (dim. de la Edw ard, Theodor(e) sau de la Theodora) [rti:na] Teena (dim. de la Albertina sau de la Christina) ['terans] Terence Teresa [ta'rkza, ti-, te-, amer. şi -sa] Terri (di m. de la Theresa) ['teri] Terry ['teri] (dim. de la Terence, Theodor(e) sau de l a Theresa) Tess (dim. de la Theresa) [tes] Tessie ['tesi] (dim. de la Theresa) [ 9a;'dj(:)as, amer. '0a3'di:as] Thaddeus Thecla ['9ekla] Theo ['«(Oou] Theobald ['9 iabo:ld] Theodor(e) ['Biado:r, amer. şi -dour] Theodosia [9ia'dousja, amer. 'dou/l ':a] [9i'ofilas, amer. -'ofo-] Theophilus [ti'ri:za, te-, amer. şi -sa] Theresa Th omas ['tomas] ['tomasin] Thomasin [itoma'si'.na] Thomasina Thomasine ['tomsisitn ]' Thorne [9o:n] ['8o:htan] Thornton ['Sa: sten] Thurston ['tifani] Tiffany Tild a (dim. de la Matilda) ['tilda] Tilli(e), Tilly f'tili] (dim. de la Matilda) Tim (dim. de la Timothy) [lira] ['timaei] . Timothy ['ti:na] Tina (dim. de la Alber tina, Bettina sau de la Christina) . ['taites] Titus Tobi, Toby ['toubi] Tobias [ta'baias, tou-] Tod(d) [tod] Tom (dim. de la Thomas) [tom] ['tomi] Tommy (dim. de la Thomas sau de la Thomasin) Tony ['touni] (dim. de la Anthony sau de la Ant onia) Tracy f'treisi] Trevor ['trevar] Trew [tru:] Tricia (dim. de la Patricia) ['tri/a] f'trilbi] Trilby ['tristan, -tasn] Tristan Tristram, Tristrem ['tristra m, -rasm] ['triksi] Trixie, Trixy (dim. de la Beatrix) [troi] Troy [tru:s] Truce ['tru:di] Trudi(e), Trudy (m) (m,f) (f) (m) Mf) (f) (m,f) (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f) (m) ■(f) True Truman Tweed Tyler Tyrone Tyson [tru:] ['tru: man] [twi:d] ['tailar] ['tairoun] ['taisan] (f) (m) (m) (m) Cm) (m) u Ula Ulrica Ulrich Una Urban Uriah Uriel Ursula [ju:l] ['Alrika] ['ulrik, amer. ' Alrik] ['ju:na, amer. şi 'u:na] ['a:ban] [jus'raia], ['juarial, 'joa-, 'jo:-] . [' a:sjula, amer. 'o:rsala] (f) (f) (m) (f) (m) (m) (m) (f) V Val [vael] (m,f) (dim. de la Valentine sau de la Valentina, Valerie, Valery) Val entina [ivaîlan'ti:na] (f) (m) Valentine ['vaelanitain] Valerie, Valery [Vaebri] ( f) Valora . [va'loura, -'lo:ra] (f) Vance (m) [vasns] Vanessa [va'nesa] (f) Vaug han [vo:n] (m) Vaughn (m,f) [vo:n] Vee [vi:] (f) Vera ['viara, amer. 'vi:ra] (0 Veralyn [amer. .vira'li:n] (f) Vergil, Virgil ['va:d3il] (m) (m) Vernon ['va:non ] Veronica, Veronika [vi'ronika, va-, ve-] (f) Vic(k) (dim. de la Victor) [vik] (m) Vickie, Vicky, Vik(k)i [Viki] (f) (dim. de la Victoria) [Vikta r ] Victor (m ) Victoria [vik'to:ria] (f) [Viki] Vik(k)i (f) (dim. de la Victoria) Vilma [Vilm a] (f) Vincc (dim. de la Vincent) [vins] (m) Vincent [Vinsant] (m) [Vini] Vinnie , Vinny (to) (dim. de la Vincent) Viola [Vaiala, Vaiou-, Viou-] (f) Violet [Vaia lit] (f) Virginia [va(:)'d3injo, -nio] (f) Vivian, Vivien [Vivian, -jan] .(m) Vi vienne (m,f) [Vivian, -jan, .vivi'en] (m) (f) (f) ■-(f) (m) (m) (m) (m,f) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (m,f) (m) (m) (m) (m,f) (m,f) (m,f) (m ) (f) (f) (f) (m) (m) (f) (m) (f) (f) w Waddy (dim. de la Wadsworth) Wade Wadsworth ['wodi] [weid] ['wodzwa:0] (m) (m) (



 m)



 1073 Wakefield ['weikfi:ldj Wal [wo(:)l] (dim. de la Walter sau de la Wallace) Waldo ['wo(:)ldou] Walker [Vo:kar] Wallace ['wolis, -las] Wallie, Wally f'woli] (dim. de la Wallace, Walter sau de la Wallis) Wallis ['wolis] Walsh [wo(:)l/] (dim. de la Wallace) Walt (dim. de la Walter) [wo(:)lt] [Vo:ltar] Walter Wanda [Vonda] [ wo:d] Ward Warden ['wo:dn] Wat [wot] (dim. de la Walter sau: de la Watkins) Watk ins ['wotkinz] Wayne [wein] Wendell t'wendl] Wesley ['wezli, amer. 'wes-] Whitfi eld ['witfi:ld, 'hwit-] Whitman ['witman, 'hwit-] Wilber, Wilbur ['wilbar] ['Wil frid] Wilfred, Wilfrid [wilks] Wilkes Wilkie ['wilki] (dim. de la William) Will (dim. de la William) [wil] William ['wiljam] Willie, Willy [Vili] (dim. de la Wi lliam) Willis [Vilis] • • (dim. de la William) Willoughby Wilma Wilson (m) Wilt (dim. de la Wilton) (m) Wilton (m) Winifred (m, f) Winston Winthrop (m,f) Witt (m) . Woodford Woodrow (m) Woody (m) (dim. de la Woodrow) (f) Wright (m) Wyat(t) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) Xavier Xenia Xenophon ['wilabi] ['wilma] ['wilsn, amer. -san] [wilt] f'wiltsn] ['winifrid] ['winsten] [Vinftrap] [wit] ['wudfad] ['wudrou] ['wudi] [rait] ['waiat] (m) (f) (m) (m) (m) (f) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) (m) X ['zffiviar, amer. 'zeiviar] ['zi.nia] ['zenafan, 'gze-] (m) (f) (m) Y Yvonne [i'van] (f) z Zach, Zack (dim. de la Zachariah) Zachariah Zachary Zelda Zelig Zella Zoe [zaek] [izseka'raia] ['zaskari] ['zelda] ['zi:lig, 'zel-] f'zela] ['zolli, amer. şi zou] (m) , (m) (m) (f) (m) (f) (f)



 II. Nume proprii legate de mitologia şi istoria greco-romană A Abydos Achates Achilles Actaeon Adonis Aegeria Aegeus Aegina Aegistus Aegyptus A eneas Aeneis Aeolus Aesculapius Agamemnon Agenor Ajax Alcaeus Alcestis Alcmene A lexander Alphaeus Amazons Amphitryon Amphitrite Anchises Andromache Andromeda An taeus Antigone Aphrodite Apis Apollo Arcadia Areppagus Ares Arethusa Argo Argona uts Argos Argus Ariadne Artemis Asclepiads Asclepius Astarte Astyanax Atalanta A thena [s'baidos] [a'keiti:z] [a'kili:z] f'aektian] [s'dounis] [i:'d3i3ri3] ['i:d 3u:s] [i(:)'d3aina] [i(:)'d3istas] [i(:)'d3ipt3s] [i(:)'ni:ass] ['i:niis] ['i(:) o«l3s] [iiiskju'leipiss] [.Kgo'memnan] [3'd3i:no:r] ['eid3aeks] [a3l'si(:)3s] [asl 'sestis] [£elk'mi:ni(:)] [ia3lig'za:nd3r] [ael'fi(:)3s] ['asmazonz] [sem'fitrisn] ['asmfitraiti] [aerj'kaisi:z] [jen'dromski] [asn'dromids] [sen'ti(:)3s] [aen'tig sni] [sefra'daiti] ['ei:pis] [a'polou] [a:'keidis] [iffiri'opagas] ['sariiz] [.3 eri'8ju:z3] ['a-.gou] ['a:gano:ts] ['a:gos] ['a:gas] [lasri'sdni] ['a:timis] [as s'kli:piaedz] [ass'kliipiss] [ass'taiti] [as'taisnaeks] [.asts'tenta] [a'Sitna] Abidos Ahate Ahile Acteon Adonis Egeria Egeu Egina Egist Egipt Enea Eneida Eol E sculap Agamemnon Agenor Aiax Alceu Alcesta Alcmena Alexandra Alfeu Amazoane Amfi trion Amfitrita Anchise Andromaca Andromeda Anţeu Antigona Afrodita Apis Apolo Arc adia Areopag Ares, Matte Aretusa Argo Argonauţi Argos Argus Ariadna Artemis, Diana Asclepiade Esculap Astartea Astianax Atalanta (Pallas) Atena Athene Atlantids Atlas Atreus Atrides Attica Augeas Aulis Aurora Aventine b'einiO)] [a'tlasntidz] ['aettos] ['eitriuis] [a'traidi:z] ['astika] [o:'d3i:aes] ['o:lis] [o:'ro:ra] ['asvintain] (Pallas) Atena Atlantide Atlas Atreu Atrizi Atica Augias . Aulida Aurora Aventin B Bacchanalia Bacchus Bellona Berenice Boeotia Boreas [.baeka'neilia] ['baekas] [b e'louna] [iberi'naisi(:)] [bi'ou/to] f'boriaes] Bacanale Bachus Belona Berenice Beoţia Boreas G Calchas Calliope Callisto Calypso Carthage Caryatids Cassandra Cassiopeia Castor Centaur Cerberus Ceres Chaos Charon Charybdis Chim(a)era Chiron Cilicia Circe C leopatra Clio Clytemnestra Colchis Concordia Corinthus Cornucopia Cos Creon Cret e ['kaelkaes] [ka'laiapi] [kae'listou] [kas'lipsou] ['ka:eid3] [ikasri'astidz] [ ka'saendral [\kassia'pi(:)a] ['ka:stsr3 ['sento:r] ['sa:baras] ['stori:z] ['kel' os] ['ksaran] [ka'ribdis] [kai'miara] ['kaiaran] [sai'li/ia] ['sa:si] [klia'pa:t ra] ['klaiou] ■ ■ [iklaitim'nestra] t'kolkis] [kan'ko:dia] [ka'rinflas] [iko-.nju'ko upia] [kos] ['krkon] [kri:t] Calchas Caliope Calisto Calipso Cartagina Cariatide Casandra Casiopeea Castor Centaur Cerber Ceres Haos Caron Caribda Himera Chiron Cilicia Circe Cleopatra Clio Clitemnestra Colhida Concordia Corint Cornul Abund enţei Cos Creon Creta '



 1075 G Cupid Cybele Cyclades Cyclopes Cyclops Cynthia Cyrene Cythera ['kju:pid] ['sibal i] ['siktadi:z] [sai'kloupi:z] ['saiklops] f'sinSia] [sai'ri:ni] [si'Giara] Cupi don Cibele Ciclade Ciclopi Ciclopi Cintia Cirene Citera Gaea Galatea Ganymede Ge Giants Gigantes Gorgons Graces Griffin Gryphon ['d3i:a] [igasta'tia] ['gaenimii d] [d3i:] [^aiants] [d3ai'gaînti:z] ['go:ganz] ['greisiz] ['grifin] ['grifan] Ge(e )a Galate(e)a Ganimede Ge(e)a Giganţi Giganţi Gorgone Graţiile Grifon Grifon D Daedalus Danae Danaids Daphnis Dejanira Delos Delphi Demeter Diana Dido Diomedes Dionysus Dioscuri f'diidsbs] ['daene/i:] ['dasneids] ['dasfnis] [idiiia'naiars] ['di:los] Dedal Danae Danaide Dafne Dejanira, Deianira Delos Delfi Demeter Dian a Didona Diomede Dionisos Dioscuri H Hades Hamadryads Harmonia Harpies Hebe Hecate Hector Hecuba Helen Hephaestus, He phaistos Hera Heracles Hercules Hermes Hermione Hero Hesione Hesperides Hippolyt us Hippolyta Horatii Hydra Hyperion ['heidi:z] [ihasma'draiadz] [hdi'mounia] ['h a:piz] Hades Hamadriade Armonia Harpii Hebe Hecate Hector Hecuba Elena Hefaistos , Vulcan Hera Hercule, Heracle Hercule Hermes, Mercur Hermiona Hero Hesiona Hesp eride Hipolit Hipolita Horaţii Hidra Hiperion t'hi:bi(:)] ['hekati(:)] ['hekt3r] ['hekjuba] ['hebn] [hi'fi:st3s] ['hisrs] ['herakli:z] ['h a:kjuli:z] ['hsimiiz] [Iwi'maisni] ['hiarou] [hi:'saiani:] [hes'peridiiz] [hi'pa litas] [hi'palita] [ho'rei/iai] ['haidra] [hai'piarian] t'delfi] [di'mi:t3r] [dai'aens] ['daidou] [idaio'mi:diz] [idaig'naisss] [dai'oskjuarai] E Echo Electra Elis(s)a Elysian Fields Elysii Campi Elysium Empedocles Endymion Eo lus Ephesus Ephialtes Epidaurus Epirus Erato Erinyes Eros Eteocles Euboea Eumeni des Europa Eurydice Euterpe ['ekou] [i'lektra] [i'lisa] [i'lizian Ti:ldz] [i'liz i: 'kasmpi] [i'liziam] [em'pedakli:z] [en'dimian] ['i(:)o«l3s] ['efisas] [efai'asl tiiz] [epi'doiras] [e'paiares] ['eratou] [i'rainii:z] ['eras] [i'ti(:)3kli:z] [j ui'bia] [ju'menidi:z] [jua'roupg] [ju3'ridisi(:)] [ju:'ta:pi] Echo Electra Elisa , Didona Câmpiile Elizee Câmpiile Elizee Câmpiile Elizee Empedocle Endimion Eol Efes E fialte Epidaur Epir Erato Erinii, Furii Eros, Amor Eteocle Eubeea Eumenide Europ a Euridice Euterpe I Icarus Idomeneus Ilion Ilium Illyria Ino Io Iocaste Iphigenia Iris Ismene Ithaca ['aikaras] [ai'dominias] ['ilian] ['iliam] [i'liria] f'ainou] ['aiou] [ja'kaest i:] [i.fid3i'naia] ['aiaris] [is'mimi:] ['i6aka] Icar Idomeneu Ilion, Troia Ilia , Troia Iliria Ino Io Iocasta Ifigenia Iris Ismena Itaca F Fatum Faun Fortuna Furies ['feitem] [fo:n] [foi'tjuina] [Tiusriz] Fatum Faun For tuna Furii J Janus Jason Jocasta ['d3einas] ['d3eisn] [d30u'kaesta] Ianus Iason Iocasta



 1076 Juno Jupiter ['d3u:nou] fd3u:pit3 r ] Iunona Iupiter L filassidi'mounisl Lacedaemonia Laconia [b'kounia], Laconica [b'konika] Laertes [ lei'xtkz]Laius ['Mas] Laocoon [lcfokoMon] Laodicea ['lec'oudi'sis] Lares ['Issri iz] Latium ['lei/iam] [lei'touna] Latona Lavinia [b'vinia] Leda [■liida] Lemures [ 'li:m3ii:z] ['lezbos] Lesbos Lethe ['li:9i:] Leucippus [lju:'sipas] Lotophagi [I ou'tof3d3ai] Lotus-Eaters ['loutas.iitsz] Lucifer ['lu:sif3r] Lupercalia ['luips 'keilia] Lycurgus [lai'kaigas] Lydia f'lidis] [lai'sistrsta] Lysistrata Laccdemo nia Laconia Laerte Laius Laocoon Laodiceea Nereids Nessus Nike Ninive(h) Niobe Nymphs ['niariidz] ['nesas] [naik] ['ninivi] ['naiabi] [nimfs] Nereide Nessus Nike Ninive Niobe Nimfe O Oceanus Odyseus Odyssey Oedipus Olympia Olympus Orestes Orion Orpheus . [ou'sian as] [o'disju:s] ['odisi] ['i:dipas] [oll'limpia] [ojt'limpss] [o'restkz] [o'rais n] ['o:rfju:s] Oceanus Odiseu Odiseea Edip Olimpia Olimp Oreste Orion Orfeu Lari Latium Latona Lavinia Leda Lemuri Lesbos Lete Leucip Lotofagi Lotofagi Lucifer L upercalii Licurg Lidia Lisistrata '.'.-. P Palladium Pallas Pallas Athena Pan Pandora Parcae Paris Parnassus Pasiphae Patro clus Pegasus Peleus Peloponnese Penates Penelope Pergamus Persephone Perseus Pha edra Phaethon Phidias Philemon Philoctetes Philomela Phoebe Phoebus Phoenix Phry gia Piraeus PIeia(d)s Pluto Pollux Polybius Polydorus Poiymnia Polynices Polyphe mus [pa'leidiam] ['pslass] ['pastes a'Sima] [p»n] [pasn'dotra] ['pa:si:] ['pasris] [pa:'naesas] [ps'sifai:] [pa'trokbs] f'pegssas] ['pi:lju:s] ['pebpani:s] [pe'ne iti:z] [pi'netopi] ['psigsmss] [pai'sefani] ['pa:sju:s] ['fi:dre] [TeiaSan] ['fi diass] [fi'li:mon] [ifibk'tiitiiz] [ifilow'mi:ls] [Ti:bi] [Tiibss] ['fi:niks] [' frid3i3] [pai'ri(:)3s] ['plaiadz] ['plu:tou] ['polaks] [ps'libiss] [poli'douras] [pa'limnia] [ipoli'naisi:z] [ippli'fiimas] Pa(l)ladium Pallas, Atena Pallas Ate na Pan Pandora Parce Paris Parnas Pasifae Patroclu Pegas Peleu Pelopones Penaţi Pe nelopa Pergam Persefona Perseu Fedra Faeton Fidias Filemon Filoctet Filomela Feb e Febus Fenix Frigia Pireu Pleiade Pluton Polux Polibiu Polidor Polimnia Polinic e Polifem M Maenads Marathon Mars Medea Medusa Meleager Melpomene Memphis Menelaus Mercury M erope Midas Miletus Minerva Minos Minotaur Morpheus Muses Mycenae Myrmidons ['mi :nEedz] ['masreflan] [ma:z] [mi'dio] [mi'djuizs] [imeli'eig3 c ] [mcl'p3mini(:)] ['memfis] [imeni'Ieras] ['ma:kjuri] ['merepi] ['maidass] [mi'lktas] [mi'naivs] ['mainas] ['main3to: r ] ['mo:fju:s] ['mju:ziz] [mai'si:ni:] ['maimidanz] Menade Maraton Marte Medeea Meduza Meleagru Melpomena Memfis Menelau Mercur Meropa Mid as Milet Minerva Minos Minotaur Morfeu Muze Micene Mirmidoni ' N



 Naiads Narcissus Nausicaa Nemean Lion Nemesis Neptune ['naiaedz] [nai'sisas] [no :'sikia] [ni'mi(:)3n 'laisn] f'nemisis] ['nepiju:n] Naiade Narcis Nausicaa Leul din Nemeea Nemesis Neptun



 1077 Polyxena Pontus Euxinus Poseidon Priam Priapus Procrustes Prometheus Proserpine Proteus Psyche Pygmalion Pylades Pyramus Pyrrhus [pa'liksina] ['pantas 'ju:ksinas] [pa'saidan] ['praiam] [prai'eipas] [pra'krAsti :z] [pra'mi:9ju:s] ['prasapain] ['proutju:s] ['saiki] [pig'meilian] ['piladi:z] ['piremas] ['piras] Polixenia Pontul Euxin Poseidon Priam Priap Proc(r)ust Prometeu Proserpina Prote u Psihe Pigmalion Pilade Piram Pirus T Tantalus Tarquin Tauris Taygetus Telemachus Terpsichore Terra Thalia Thanatos Th ebaid Thebes Thersites Theseus Thessaly Thetis Thisbe Thrace Thracia Tiber Tires ias Titans Triton Troilus Troy ['tasntalas] ['ta:kwin] ['to:ris] [tei'idjitas] [ ti'lemakas] [ta:p'sikari] ['tera] [Ba'lia] ['Sasnatas] ['8i:beiid] [9i:bz] [9a:' saiti:z] ['6i:sju:s] ['Gesali] ['Getis] ['Gizbi] [6reis] f'erei/ia] ['taibar] [t ai'ri:siaes] f'taitanz] ['traitn] ['troilas] [trai] Tantal Tarquiniu Taurida (Mu ntele) Taiget Telemah Terpsihora Terra, Pământul Talia Tanatos, Moartea Tebaida Teba Tersit Teseu Tesalia Tetis Tisbe Tracia Tracia Tibru Tiresias Titani Triton Tro ilus Troia R Remus Rhea Silvia Rhodes Rome Romulus ['ri:mas] ['ria 'silvia] [roudz] [roum] [' romjulas] Remus Rea Silvia Rhodos Roma Romulus s Salamis Samothrace Satyrs Scylla Scythia Selene Semele Semiramis Sibyl Sicily Si lenus Sisyphus Sparta Sphinx Stentor Styx Syracuse ['saslamis] ['sasmowGreis] f' saetaz] ['sila] ['siăia] [si'lirni] ['semili] [se'miramis] ['sibil] ['sisili] [sai 'liinas] f'sisifas] ['spa:ta] [sfinks] ['stenta:r] [stiks] ['saiarakju:z] Salami na Samot(h)race Satiri Scila Sciţia Selene Semela Semiramida Sibila Sicilia Silen Sisif Sparta Sfinx Stentor Stix Siracuza Ulysses Urania Uranus Ursa [ju(:)'lisi:z] [jua'reinia] ['juaranas] ['a:sa] u Ulise Urania Uranus Ursa V Venus Virgo Vulcan [Tvi:nas] ['va:gou] ['vAlkan] Venus Fecioara Vulcan z Zephyr Zeus ['zeiV] [zju:s] Zefir Zeus /



 III. Listă de denumiri geografice cu echivalentele lor româneşti A Abyssinia Accra Addis Ababa Adelaide Aden Adriatic Sea Aegean Sea Aethiopia Afgh anistan Africa Agincourt Aire Akkra Alabama Alaska Albania Albany Alberta Alcatr az Aldershot Aleutians Alexandria Alger Algeria Algiers Allegheny Alps Alsace Am azon America Amman Amsterdam Anchorage Andes Andorra Anglesea, Anglesey Angola A ngora Ankara Annapolis Antarctica Antilles Antilles, Greater Antilles, Lesser An twerp Appalachians Appenines Arabia Arctic isebi'sinio] a'kra:] 'asdis 'aabsbs] 'sedglid] 'eidnj «idri'astik si:] i(:)'d3i:an si:] riGi'oupis] sefgasnistEen] 'sef riks] 'Eed3inko:t] S9 r ] Arctic Archipelago Abisinia Accra Addis Abeba Adelaide Aden Marea Adriatică Marea Egee Etiopia Afghanistan Africa Azincourt Aire Accra Alabama Alaska Albania Alba ny Alberta Alcatraz Aldershot Insulele Aleutine Alexandria Alger Algeria Alger A legani Alpi Alsacia Amazon America Amman Amsterdam Anchorage Anzi Andorra . Angl esey Angola Angora Ankara Annapolis Antarctica Insulele Antile Antilele Mari Ant ilele Mici Anvers Apalaşii Apeninii Arabia Arctica Arctic Ocean Arden Argentina Ar gentine Republic Arizona Arkansas Armenia Asia Atlanta Atlantic Ocean Auckland A ustralia Austria Avon Azerbaijan ['a:ktik a:ki'pelogou] ['a:ktik 'ou/n] ['a:dn] [ia:d33n'ti:ns] [ia:d3ontain ri'p Ablik] • [lasri'zouns] ['a:kanso:] [a:'mi:ni3] ['ei/s] [aet'Iaents] [st'lsentik 'o u/n] [■o:kbnd] [o(:)s'treilio] ['o(:)stri3] ['eivsn] [iaez3rbai'd3An] s'kra:] lEeta'bsems] s'lassks] Eel'beinis] 'o:Ib3ni] ael'baito] raelko'traez] 'c dds/ot] 3'lju:/onz] laeleg'zeendrig] 'aeld33r] asl'd3i3ri3] asl'd3i3z] 'aela'gei ni] aslps] 'ffilsass] 'asmazan] s'meriks] s'ma:n] 'aemstsdasm] T jer|k3rid3] 'ae ndi:z] asn'do(:)re] ['asrjglsi:] ^Sn'gOUta] >ngore] "'orjkore] Vnaspolis] "aent' a:ktik3] >n'tili(:)z] >n'tili(:)z, 'greit3 r ] >en'tili(:)z, 'leso r ] JaentW3:p ] asps'Ieit/isnz] 'sepinainz] o'reibia] 'a:ktik] Arhipelagul Arctic Canadian Oceanul Arctic Arden Argentina Republica Argentina A rizona Arkansas Armenia Asia Atlanta Atlantic Auckland Australia Austria Avon Az erbaidjan B Baghdad Bahamas Bahrain Balkans Baltic Sea Baltimore Baluchistan Bangkok Barbado s Basutoland Bath Battersea Bedfordshire Beijing (Peking) Beirut Belarus Belfast Belgium Belgrade Benin Berkshire Berlin Bern(e) Berwickshire Birmingham Black S ea f'baegdaed] [be'ha:m3] [ba:'rein] ['bo:Uranz] ['bo:ltik si:] ['bo:ltimo: r ] [b3'lu:t/ista:n] ['basnkok] [ba:'beidouz] [b3'su:to;ll£end] [ba:9] ['bastssi:] ['b edfodJrar] [bei'd3irj ('pei'kirj)J [bei'ru:t] [ibjeita'ru:s] [bel'fcnst] ['beld3 3m] [bel'greid] [b3'ni:n] ['ba:kjra r ] [b3:'lin] [bs:n] ['berik/;3 r ] ['b3:mir pm] ['blaek 'si:] [ibo:go:'ta:] [botl'livis] [bom'bei] ['bo:niou] Bagdad Bahamas Bahrein Balcani Marea Baltică Baltimore Belucistan Bangkok Barbados Basutoland Ba th Battersea Bedfordshire Beijing (Pekin) Beirut Bielorusia Belfast Belgia Belgr ad Benin Berkshire Berlin Berna Berwickshire Birmingham Marea Neagră Bogota Bolivi a Bombay Borneo Bogota Bolivia Bombay Borneo



 1079 Bosphorus Bosporus Boston Brazil Bristol Brussels Bucharest Budapest Buenos Aire s Bulgaria Burma Burundi ['bosfaras] ['bospsrss] ['bostan] [brs'zil] f'bristl] ['brAslz] ['bjuikarest] [' bjuidspest] ['bweinss 'abriz] [bAl'gesrb] ['bsinw] [bu'ru:di:] Bosfor Bosfor Boston Brazilia Bristol Bruxelles Bucureşti Budapesta Buenos Aires B ulgaria Birmania Burundi Croatia Croydon Cuba Cumberland Cumbrian Mountains Cyprus Czech Republic [krou'ei/b] ['kroidan] ['kju:bs] ['kAinbabnd] ['kAmbrbn 'mauntinz] ['saipres] [' t/ek ri'pAblik] Croatia Croydon Cuba Cumberland Munţii Cambrieni Cipru Republica Cehă D Dahomey Dakota Dallas Dalmaţia Damascus Danube Dardanelles Dar es Salaam Dead Sea Delaware Delhi Denmark Denver Deptford Derbyshire Des Moines Devonshire District of Columbiai Djakarta Dnieper Dniester Dobru(d)ja Dominican Republic Donegal Do rsetshire Dover Downshire Dublin Dumbarton Dumfriesshire Durham [da'houmi] [do'k outa] ['daebs] [dael'mei/w] [ds'masskas] ['da?nju:b] [ida:d9'nelz] ['da:r es ss' lami] ['ded 'si:] ['debwss r ] ['deli] ['denmaik] ['denva r ] ['detibd] ['da:'bi /b] [di 'moinz] ['devnjb] ['distrikt 3v ka'lAinbb] [d33'ka:ts] ['iini:p3r] ['ni: sta r ] [ds'bru:d3a:] [do'minik3n ri'pAblik] ['donigo:!] ['do:sit/b r ] ['d0UV3 r ] c Cairo ['kabrou în Egipt, 'kesrou în SUA] Calcutta [kael'kAta] California [Jca3li'fo: nb] Cambodia [kasm'baudiis] Cameroon [iksemsVuin] Canada f'kaenada] Canberra ['k asnbare] Cape Horn ['keip 'ho:n] Cape of Good Hope ['keip 3v gud 'houp] Cape Ver de Caracas Caribbean Sea Carpathian Mountains Caspian Sea Caucasus Mountains Cen tral African Republic Ceylon Chad Cheshire Chester Chesterfield Chicago Chile Ch ina Cincinnati Cleveland Colombia Colombo Colorado Columbia Conakry Congo Connec ticut Constantinopole Copenhagen Cornwall Costa Rica Coventry Crete Crimea Cairo Calcutta California Cambodgia Camerun Canada Canberra Capul Horn Capul Bunei Sp eranţe ['keip va:d] Capul Verde [ks'raskas] Caracas [.kEoriibi(:)an 'si:] Marea Ca raibilor [ka:'pei8bn 'mauntinz] Munţii Carpaţi Marea Caspică Munţii Caucaz Republica Cen trafricană Ceylon Ciad Cheshire Chester Chesterfield Chicago Chile China Cincinnat i Cleveland Columbia Colombo Colorado Columbia Conakry Congo Connecticut Constan tinopole Copenhaga Cornwall Costa Rica Coventry Creta Crimeea ['kasspbn 'si:] ['koikssas 'mauntinz] ['sentral 'asfrikan ri'pAblik] [si'bn] [t/ asd] ['t[e/b r ] ['t/est9 r ] ['tjestefi:ld] [Ji'ka:gou] ['t/ili] ['t/ains] [isi nsi'nseti] ['kli:vbnd] [ka'bmbb] [ka'bmbou] [.kob'ra:dou] [ka'lAmbb] [


 d3ipt] ['sare] [el 'sa3lv9do:r] ['irjgbnd] ['irjgli/ 't/asnsl] [likws'touri^l 'g ini] ['bri, leik] f'brin] Insula Paştelui Ecuador Edinburg Egipt Republica Irlanda El Salvador Anglia Canalul Mânecii Guineea Ecuatorială Lacul Erie Irlanda (poetic)



 1080 Essex Estonia Ethiopia Europe Everest ['esiks] [es'tounia] [ii:8i'oupia] [juarap] ['evarest] Essex Estonia Ethiopia Europa Everest F Fifeshire Fiji Finland Florida France [Taif/lV] [•fi:d3i:] : [Tinland] ['florida] [fra:ns] Fifeshire Fiji Finlanda Florida Franţa Holland Hollywood Honduras Hong Kong Honolulu Houston Hudson Hull Humber Hungary Huron, Lake ['holand] ['holiwud] [hon'djuaras] [hon 'kon] [ihona'luilu:] ['hju:stan] ['hAdsn ] [hAl] ['hAmbor] ['hAngori] . ['hjuoran, leik] Olanda Hollywood Honduras . Hong Kong Honolulu Houston Hudson Hull Humber Ungari a Lacul Huron I Iceland Idaho Idlewild Illinois India Indiana Indianapolis Indian Ocean Indo-Chi na Indonesia Iowa Iran Iraq Ireland Irish Sea Iron Gate Israel Istanbul Italy Iv ory Coast Izmir ['aisbnd] ['aidshou] ['aidlwaild] [.ili'noi] ['india] [.indi'asn a] [lindia'naepalis] ['indian'ou/n] ['indou't/aina] [iindou'ni:zia] ['aiowa] [i' ra:n] [i'ra:k] ['aiabnd] ['airi/ si:] [aian 'geit] ['izreial] [iista3n'bu:l] ['i tali] ['aivari 'koust] [iz'mir] Islanda Idaho Idlewild Illinois India Indiana In dianapolis Oceanul Indian Indochina Indonezia Iowa Iran Irak, Iraq Irlanda Marea Irlandei Porţile de Fier Israel Istanbul Italia Coasta de Fildeş Cote d'Ivoire Smir na, Izmir G Gabon Gambia Ghent Georgia Germany Gibraltar Glasgow Gloucester Grampians Grand Canyon rea:'bounl ['gaembi:a] [gent] ['d3o:d3is] ['d33:mani] [d3i:'brD:ltar] I'g laisgou] ['glostar] ['grampianz] ['grand 'kasnian] Gabon Gambia Gand Georgia Ger mania Gibraltar Glasgow Gloucester (Munţii) Grampiani Canionul fluviului Colorado, Marele Canion Colorado Marea Britanie Grecia Groenlanda Greenwich Guatemala Gui ana Guineea Curentul Golfului Golfstrom Great Britain Greece Greenland Greenwich Guatemala Guiana Guinea Gulf Stream ['greit 'britn] [gri:s] ['grhnland] r'erinid^l [igwjeti'maib] [gi'a:na] ['gini] ['gAlf 'stri:m] J Jamaica Japan Java Jerusalem Johannesburg Jordan [d3a'meika] [d3a'pa3n] ['d3a:va j [d3a'ru:salem] [d30u'ha3nisba:g] ['d3o:dn] Jamaica Japonia Java Ierusalim Joha nnesburg Iordan; Iordania H Hague Haiti Hampshire Hanover Hanoi Harlem Harrow Havana Hastings Hawaii Hebride s Helsinki Hertford Hertfordshire Himalayas Hindustan Hiroshima [heig] ['heiti] ['hsemp/ra] ['ha3navar] [has'noi] ['ha: lam] [liserou] [ha'vasna] ['heistirjz] [ ha:'waii] ['hebridi:z] ['helsinki] ['ha:fad] ['ha:fadjrar] [.hima'leiaz] [ihindu 'stam] [.hiro'J"i:ma] Haga Haiti Hampshire Hanovra Hanoi Harlem Harrow Havana Ha stings Hawaii Insulele Hebride Helsinki Hertford Hertfordshire Himalaia Hindusta n Hiroşima K



 Kabul Kansas Karachi Kashmir Kazakhstan Kent Kentucky Kenya Kilimanjaro Kingston Kishinev ['ko:bl] ['kasnzas] [ka'ra:tji] ['kae/miar] [kiasza:k'sta:n] [kent] [k en'tAki] ['ki:nia] [ikiliman'd3a:rou] ['kirjstan] ['ki/inef] Kabul Kansas Karach i Caşmir Kazahstan Kent Kentucky Kenya Kilimanjaro Kingston Chişinău



 1081 Korea Krakow Kuwait Kyrgyzstan [ks'ris] ['kraskuifj [ku'weit] [ikbgi'sta:n] Coreea Cracovia Kuweit Kârghâzstan Labrador Lagos Lancashire Lancaster Laos La Paz' Letonia Liban Leeds Livorno Leicester Leopoldville Liberia Libia Lima Limerick L incoln Lisabona Lituania Liverpool Londra Long Beach Long Island Los Angeles Lou isiana Louisville Luxemburg Lyon L Labrador Lagos Lancashire Lancaster Laos La Paz Latvia Lebanon Leeds Leghorn Lei cester Leopoldville Liberia Libya Lima Limerick Lincoln Lisbon Lithuania Liverpo ol London Long Beach Long Island Los Angeles Louisiana Louisville Luxembourg Lyo n(s) ['laebr3cb:r] ['leigos] ['IsTjksJh'] ['lasrjkasta1'] [lauz] [la: 'pasz] f'l astviia] ['lebsnsn] [Ii:dz] ['leg'ho:n] ['lests1"] ['lbpouldvil] [lai'biri:s] [' libks] ['li:ma] ['limsrik] ['linksn] ['lizbsn] [ili9ju(:)'einis] ['liv3pu:l] ['k ndan] [brj 'bi:tj] [brj 'aibnd] [bs 'asrjd3ili:z] [lu(:).izi'aen3] ['lu(:)ivil] flAksambsig] ['labn(z)] Minnesota Mississippi Missouri Moldavia Monaco Mongolia Monmouth Montana Montene gro Montevideo Montgomery Morocco Moscow Mozambique Munster Myanmar [imini'souta] [imisi'sipi] [mi'zusri] [mol'deivb] ['monakou] [morj'goulb] ['niAn nwB] [mon'taens] [imo:ntei'neigrou] [iinontivi'deiou] [mant'gAiiiari] [ms'rokou] ['moskou] [imouzasm'biik] ['mAnst3r] ['mJAnimAr] Minnesota Mississippi Missouri Moldova Monaco Mongolia Monmouth Montana Munteneg ru Montevideo Montgomery Maroc Moscova Mozambic Munster Myanmar N Namibia Naples Nebraska Netherlands Nevada Newcastle Newfoundland New Hampshire New Jersey New Mexico New York New Zealand Niagara Falls Nicaragua Niger Nigeria Nile Norfolk North Carolina North Dakota Northumberland Norway Nottingham [ns'm ibiis] ['neiplz] [ni'braeska] ['neSsbndz] [ne'vaids] ['nju:ika:sl] [njui'faundbn d] [nju:'hffim/i3r] [nju:'d33.zi] [nju:'meksikou] [nju:'jo:k] [nju:'zi:bnd] [nai 'aegsra fo:lz] ['niks'raegjus] f'naid33r] [nai'd3i3ri3] [nail] ['no:fsk] ['no:9 kasrs'lains] ['no:6 da'kouta] [noi'âAmbsbnd] ['naiwei] ['notirpm] Namibia Ncapole Nebraska Olanda Nevada Newcastle Terra Nova New Hampshire New Jersey New Mexico New York Noua Zeelandă Cascada Niagara Nicaragua Niger Nigeria Nil Norfolk Carolin a de Nord Dakota de Nord Northumberland Norvegia Nottingham M Macedonia Madagascar Madrid Maine Malawi Mali Malaya Malaysia Malta Manchester M anhattan Manila Massachusetts Mauritania Mexico Miami Michigan Micronesia Middle sex Milan [iiraesi'dounb] [imaed3'ga3sk3r] [ma'drid] [mein] [ms'lcKwi] ['ma:li] [ms'leb] [m3'lei33] ['mo:lt3] ['masntjist3r] [maen'hstsn] [ma'nib] [imaes3't/u:s ets] [imo:r3'teini:a] ['meksikou] [mai'asmi] ['mi/igsn] [imaikroll'ni:zb] fmidle seks] ['mi'laen] Macedonia Madagascar Madrid Maine Malawi Mali Malaya Malayezia, Malaysia Malta Manchester Manhattan Manila Massachusetts Mauritania Mexic Miami Michigan Micronezia Middlesex Milano O Oceania Ohio Oklahoma Ontario, Lake Oregon Oslo Ottawa Oxford [lou/i'einia] [ou' haiou] [loukb'houma] [on'tsariou, 'leik] ['origan] ['ozlou] ['otaws] ['oksfad] O ceania Ohio Oklahoma Lacul Ontario Oregon Oslo Ottawa Oxford P Pacific Ocean Pakistan Palestina [ps'sifik 'ou/n] [ipa:kis'ta:n] ['paelistain] O



 ceanul Pacific Pakistan Palestina



 1082 Palm Beach ['pa:m bi:tfl Panama [ipasns'ma:] Papua New Guinea ['paspju:wa nju: ' gini] Paraguay Paris Pennines Pennsylvania Persia Peru Philadelphia Philippines Pittsburgh Pnompenh Poland Polynesia Portsmouth Portugal Prague [.pasrs'gwai] [' paeris] ['penainz] [ipensil'veinia] ['I»:J3] [pa'ru:] [ifib'delfia] ffilipLnz] ['p itsba:g] [nam'pen] ['poubndj [ipoli'ni:zb] ['pa:tsma0] ['po:tjugal] [pra:g] Palm Beach Panama Papua Noua Guinee Paraguay Paris Penini Pennsylvania Persia Pe ru Philadelphia Filipine Pittsburg Pnompenh Polonia Polinezia Portsmouth Portuga lia Praga Somalia Somerset Southampton South Africa, (Republic of) South Carolina South Da kota Spain Sri Lanka Stockholm Strasbourg Stratford on Avon Sudan Suez Sunda Isl ands Sweden Switzerland Sydney Syria [sou'mAli:a] ['sAmasit] [sauG'asmtan] ['sa;u9 'aefrika, ri'pAblik av] ['sau9 ksr s'laina] ['sau9 ds'kouta] [spein] [.sri: 'lAijka] ['stokhoum] ['straszbsig] ['st rastfsd on 'eivn] [su(:)'da:n] ['su(:)iz] ['sAnda 'aibndz] ['swi:dn] ['switssbnd ] ['sidni] ['sirb] Somalia Somerset Southampton (Republica) Africa de Sud Carolina de Sud Dakota de Sud Spania Sri Lanka Stockholm Strasbourg Stratford on Avon Sudan Suez Insulele Sonde Suedia Elveţia Sydney Siria Q Qatar Quebec f'kAtar] [kwi'bek] Qatar Quebec Taiwan Tajikistan Tanzania Tasmania Teheran Tennessee Texas Thailand Thames Tipperary Togo Tokyo Transvaal Transylv ania Tunis Tunisia Turkey Turkmenistan T [tai'waen] [tA


 1083 Vanuatu Vatican Venezuela Victoria Vienna Vietnam Virginia Volga [ivasniWA'tu:] ['vstikan] [ivene'zweib] [vik'toxis] [vi'eng] [Vjet'nasm] [V3'd3i ni9] [Volga] Vanuatu Vatican Venezuela Victoria Viena Vietnam Virginia Volga Westminster West Virginia Winchester Winnipeg Wisconsin Wyoming ['wesfininst9r] ['west V3:'d3ini9] ['wint/istsr] ['winipeg] [wis'konsin] [wai'ou mirj] Westminster Virginia de Vest Winchester Winnipeg Wisconsin Wyoming Y Yemen York Yorkshire Yugoslavia ['jeman] [p±] ['p±!h] ['ju:gou'sla:via] Yemen York Y orkshire Iugoslavia w Wales Wallachia Warsaw Washington Wellington Wessex [weilz] [wo'Ieikia] ['wo:so: ] ['wo/irjtan] ['welirjton] ['wesiks] Wales, Ţara Galilor Muntenia, Valahia Varşovia Washington Wellington Wessex z Zambia Zanzibar Zimbabwe Zurich ['zâmbii] [izaenzi'ba:r] [zim'ba:bwi] ['zjuarik] Z ambia Zanzibar Zimbabwe Zurich



 IV. Prescurtări uzuale în limba engleză A A 1. angstrom unit. 2. acceleration. 3. acid. A atomic. A. 1. absolute. 2. Acade my. 3. America. 4. answer. 5. Artillery. 6. analysis. 7. Atlantic (Ocean). 8. at omic weight. A.A. antiaircraft. AAA American Automobile Association. Ş/A.A.A. A.A. A.L. American Academy of Arts and Letters. AAF 1. Allied Air Forces. 2. (amer.) Army Air Forces. a & h Insurance, accident and health. AA.UJP. American Associat ion of University Professors. A & S ammunition and supply. A.A.S. American Assoc iation of Arts and Sciences. ABC atomic, biologic and chemical. ABM antiballisti c missile. ABS American Broadcasting System. absol. absolute; absolutely. abs.t. absolute temperature. abv. above. Ac. academy. AC alternating current. A.c. aut hor's correction. Ac. 1. acetate. 2. acetyl. A/C account current. A.C. before Ch rist. a.c. before meals. Acad, academy. ace 1. acceleration. 2. account. 3. acco rding. ACC Agricultural College. accdg according to. Şi accd'g. A/cs pay. accounts payable. A/cs rec. accounts receivable. act. active. ad 1. adapted. 2. advance. 3. advice. ad 1 1. advertisement. 2. advertising. ad2 advantage. ad. 1. adverti sement. 2. adverb. A.D.A. Americans for Democratic Action. Add. addenda. add. ad dition. adds address. add'see addressee. A.D.G.B. Air Defence of Great Britain. adj. 1. adjective. 2. adjustment. adm. 1. Administration. 2. admiral. 3. Admirality. adm. 1. admission. 2. adminis tration. ad. man.- advertising man. ADP air defence positions. adv. 1. ad valore m. 2. advance. 3. adverb. 4. advertisement. Adv 1. advisor 2. advocate. AE. 1. a bsolute error. 2. air engineer. 3. Army Education. A.E. Agricultural Engineer. A .E A. 1. Agricultural Education Association. 2. American Economic Association. A JL and P. Ambassador Extraordinary and Plenipotentiary. AEC Atomic Energy Corpor ation. af. after. AF 1. Air Force. 2. Anglo-French. AFA American Federation of A rts. AFB Air Force Base. Afgh Afghanistan. AFL American Federation of Labor. AFM American Federation of Musicians. AJF.O. Anti-Fascist Organization. Afr 1. Afri ca. 2. African. AFS Air Force School. aft 1. after. 2. afternoon. A.F.T. America n Federation of Teachers. AG 1. advance guard. 2. automatic gun. ag. agriculture . Ag silver. Ag. August. A.G. Attorney General. Agcy agency. A.G.M. annual gener al meeting. agn again. Agr. 1. agronomy. 2. agronomic(al). AGS American Geograph ical Society. Agt agent. AJH.A. 1. American Historical Association. 2. American Hospital Association. ahd ahead. a j . ad interim. A.IA. 1. American Institute o f Architects. 2. Archeological Institute of America. AIF Atomic Industrial Forum . A Ind Anglo-Indian. AIRNORTH Allied Air Forces, Northern Europe. al. alcohol. AL 1. Anglo-Latin. 2. Aluminium. ala all arms. A.LA. American Library Associatio n. Alas. Alaska. Alb. 1. Albania, 2. Albanian. 3. Albany. 4. Alberta. Alg. 1. Al gerian. 2. Algiers. alg. algebra. alt. 1. altitude. 2. alternation. AM 1. air ma il. 2. Air Ministry. Am. 1. America. 2. ammunition. 3. amplitude. A M . Master o f Arts. aan. the period from 12 midnight to 12 noon. AJVIA. American Medical Ass ociation. Am. Chem. Soc. American Chemical Society. AmCit American citizen. AML Air Mail Letters. AMLEG American Legation. AMP American Military Police. AMS 1. American Mathematical Society. 2. American Meteorological Society. amu atomic ma ss unit. Am Univ American University. an above-named. AN Anglo-Norman. and. anda nte. ANTA American National Theatre and Academy. ant. antonym. Anth. anthology. AO 1. Administration Order. 2. Army Order. a.o. and others. A of P arms of preci sion. A of S angle of sight. A.O.S. Agricultural Organization Society. a.p. 1. a bove proof. 2. automatic pistol. AP 1. American Patent. 2. Associated Press. ap. 1. apex. 2. appendix. Ap. April. A J* .A. American Press Association. APHA Amer ican Public Health. APL airplane. apl approval. APLCHN Appalachian Mountains. ap os apostrophe. app. 1. apparatus. 2. appended. 3. appendix. 4. appointment. 5. a pproved. appl. 1. appeal. 2. application. A.P.S. 1. American Philosophical Socie ty. 2. American Physical Society.



 1085 aptd appointed. aq aquittance. Ar. 1. Arabia. 2. Arabian. 3. Arabic. 4. area. ar . 1. arrival. 2. arrive. ARA Agricultural Research Administration. A.R.A. 1. Ame rican Radio Association. 2. American Railway Association. 3. Associate of the Ro yal Academy. A.R.C. American Radio Corporation. Arch. 1. Archbishop. 2. Architec ture. arch. 1. archaic. 2. archery. 3. architect. Arct. Arctic. Arg. Argentina. Ar.M. Master of Architecture. arpt airport. arr. 1. arrangement. 2. arrival. ARS American Rocket Society. Ars arsenal. A.R.S.L. Associate of the Royal Society o f Literature. art. 1. article. 2. artificial. 3. artist. A.S. Academy of Science s, a/s after sight. As Asia. A.SA. Atomic Scientists Association. ASCAP American Society of Composers, Authors and Publishers. ASEA American Society of Engineer s and Architects. ASN Atomic Scientists' News. ASNE American Society o Newspaper Editors. a.s.o. and so on. ASP Assistant Secretary Police. asp as soon as possi ble. A.SP.C.A. American Society for Prevention of Cruelty to Animals. A.S.Q.C. A merican Society for Quality Control. ass. 1. assembly. 2. assessment. Aşs associat e. Assn association. ASV Active Service. ASW Association of Scientific Workers. AT 1. air temperature. 2. Air Transport. at. 1. atmosphere. 2. atomic. 3. attorn ey. ATC 1. Air Traffic Control. 2. automatic telephone call. atchd attached. at. m. atomic mass. ATTC American Telephone and Telegraph Company. attrib. 1. attrib ute. 2. attributed. Au gold. au author. aut. 1. autograph. 2. automatic. Auth- a uthorities, aux. auxiliary. av. 1. according to value. 2. avenue. 3. average. A.V. 1. Artillery Volunteers. 2. Authorized Version. avn. aviation. ax. 1. axiom. 2. axis. az azimuth. Az azot e. Bib 1. Bible. 2. Biblical. bibl. 1. biblical. 2. bibliographical. 3. biblio graph y. b.i.d. twice a day. bi-m bi-monthly. B J . Bachelor of Journalism. Bk berkeli um. bk. 1. bank. 2. book. bkey bankruptcy. B bkg. banking. B 1. base. 2. battle. 3. Belgium. 4. Broadcast. bkpr. bookkeeper. B. 1. bar. 2. Bible. 3. British. bk s. 1. banks. 2. barracks. 3. books. b 1. bar. 2. barn. b/I bill of lading. b. 1. bay. 2. blend of. 3. book. 4. born. bl. 1. bale; bales. 2. black. 3. block. 5. brother. BJL. 1. Bachelor of Laws. 2. Bachelor of Ba barium. Letters. B.A. 1. Ba chelor of Arts. 2. British America. blk. 1. black. 2. block. 3. bulk. B A A . Br itish Astronomical Association. bis. 1. bales. 2. barrels. BAEC British Atomic E nergy Corporation. B.L.S. Bachelor of Library Science. BAF British Air Force. BJ VI. 1. Bachelor of Medicine. 2. British Bait. Baltic. Museum. b. & e. beginning and ending. BJVIA British Medical Association. B. & W. black and white. BJVLE.1. Bachelor of MechanicalEngineering. Bap. Baptist. 2. Bachelor of Mining Engineer ing. bap. baptized. BJVIJEd. Bachelor of Music Education. bar. 1. barometer. 2. barrel. 3. barrister. B.N. bank-note. BAr. Bachelor of Agriculture. Bn. 1. Baron . 2. Battalion. B. Arch. E. Bachelor of Architectural bn. battalion. Engineering . B . 0 . 1 . Bachelor of Oratory. 2. box office. barit. baritone. b.o. 1. back order. 2. box office. 3. branch Bart, baronet. office. 4. buyer's option. b.b. 1 . ball bearings. 2. bank book. B.O.T. Board of Trade. B.B.B. best-best-best. B J \ Bachelor of Painting. B.B.C. British Broadcasting Corporation. bp. 1. baptize d. 2. birth place. 3. bishop. bbl. barrel. B/P bills payable. Şi BJP. B.C. 1. befo re Christ. 2. British Columbia. b.p. 1. bellow proof. 2. bills payable. 3. boili ng 3. British Commonwealth. point. B.CE. before common era. Br bromine. B. Comm. Bachelor of Commerce. Br. 1. Britain. 2. British. BCP 1. British Civil Police. 2. British Com br. 1. branch. 2. bronze. 3. brother. munist Party. b.r. bills rec eivable. B/D 1. bank draft. 2. bills discounted. brd board. bd. 1. board. 2. bou nd. 3. bundle. b.rend. bill rendered. B.D. bills discounted. B.S. 1. Bachelor of Science. 2. Bachelor of B.E. 1. Bachelor of Education. 2. Bank of Surgery. Engl and. B.T. Board of Trade. Be beryllium. BUP British United Press. BE British Emb assador. B'y (amer.) Broadway. bee. because. Byz Byzantium. bef. before. BJE.L. Bachelor of English Literature. Belg. 1. Belgian. 2. Belgium. C 1. centre distan ce. 2. commander. 3. council. ben. benefit. C 1 . calorie. 2. Catholic. 3. Celsi us. 4. Celtic. bet. between. 5. College. 6. Conservative. bf. 1. bold face. 2. b



 ona fide. c. 1. carbon. 2. centigrade. 3. century. 4. chair B.F.A. Bachelor of Fi ne Arts. man. 5. chapter. 6. city. BGH British General Hospital. CA chronologica l age. B Govt British Government. B I 1 . Board of Investigation. 2. British Ind ia. Ca calcium. c



 1086 Ca. cathode. C/A 1. capital account. 2. cash account. 3. credit account. CA. 1. Central America. 2. Commercial Agent. 3. Court of Appeal. CAA Civil Aeronautics Administration. CAD Civil Affairs Department. Cal. California. cal. 1. calendar. 2. calibre. 3. calorie. Camb. Cambridge. CA/MB Civil Affairs/Military Governmen t. Can. 1. Canada. 2. Canadian. 3. canteen. can. 1. canon. 2. canto. 3. canton. 4. canvas. Canad. Canadian. cane. 1. cancel. 2. cancellation. Cant. Canterbury. cap. 1. capacity. 2. capital. CAP Civil Air Patrol. caps, capitals. Capt. Captai n. cajr. cut all round. card, cardinal. CAS Civil Air Service. ' cash, cashier. cat. 1. catalogue. 2. catapult. 3. catechism. CAT Civil Air Transport. CB counte r battery. C B . control board. CBC Canadian Broadcasting Corporation. C 3 JL Co mmander of the Order of the British Empire. CBRM cash by return mail. CC carbon copy. cc cubic centimetre. C C 1. cashier's check. 2. company com mander. cc 1. c hapters. 2. cubic centimetre. 3. centuries. C C A . 1. Chief Clerk of the Admira lity. 2. County Court of Appeals. C Car combat car. CCC 1. Central Criminal Cour t. 2. Civilian Conservation Corps. CCI Chief Clerk. CCIs. Court of Claims. C C N . Y . College of City of New York. cc.t. cubic capacity. Cd cadmium. Cd. cash d iscount. CD 1. Central Department. 2. Coastal Defence. 3. compact disc. C/D. 1 c ertificate of deposit. 2. Customs Declaration. cd 1. code. 2. commissioned. 3. c onductance. cd. cord; cords. CD. 1. Civil Defence. 2. creditor's damage. C-day C oronation day. Cdn Canadian. Cdr. Commander. CDS Civil Defence Services. Cdt 1. cadet. 2. commandant. Ce cerium. C E . 1. Chu rch of England. 2. Civil Engineer. 3. common era. CEA Council of Economic Advise rs. CEC Civil Engineers Corps. C E . C Commonwealth Economic Com mittee. cen. 1. central. 2. century. Cf californium, c/f carried forward, cf. 1. calf. 2. compar e. C F . cost and freight. C F J . cost, freight and insurance. cfm confirm. cfm . cubic feet per minute. cfr chauffeur. CFJR. Code of Federal Regulations. cfs. cubic feet per second. CG 1. camera gun. 2. Commanding General. C.G. 1. centre o f gravity. 2. Commanding General. 3. Consul General. Şi e g . cgm. centigram; cent igrams. cgs centimetre-gram-second. ch chain; chains. ch. 1. channel. 2. chapter . 3. choice. 4. church. Ch. 1. Chaldean. 2. chapter. 3. China. 4. Chinese. 5. ch urch. c Ji. 1. clearing house. 2. court house. 3. custom house. Chanc. 1. chance llor. 2. chancery. chap, chapel. char, character. Ch. D. Doctor of Chemistry. Ch . E. Chemical Engineer. Chf. Cash. Chief Cashier. Chf. J. Chief Justice. Chin Ch inese. Chin. 1. China. 2. Chinese. Chm chairman. chm checkmate. Choc chocolate. Ch. of Eng. Church of England. Chop Chief Operator. Chr Christian. CI1. Chief In spector. 2. Counter Intelligence. CI.A. Criminal Investigation Agency. C I . C 1 . Commander in Chief. 2. Counter intelligence Corps. Cie. company. CI.F. cost, in surance and freight. Şi ciJ. cigs cigarettes. C. in C Commander in Chief! Şi C-in-C C I . O . Congress of Industrial Organizations. Şi CIO. cit. citation. cit citizen . civ. 1. civil. 2. civilization. C j Chief Justice. ck. 1. cask. 2. check. ckw cl ockwise. CI chlorine. cl 1. calibre. 2. call. 3. centilitre; centilitres. C/L 1. carload lot. 2. cash letter. cl. 1. carload. 2. centilitre; centilitres. 3. cla im. 4. classification. 5. clause. 6. clerk. c l . 1. centre line. 2. civil law. eld 1. called. 2. closed. 3. cloud. CLJD. Doctor of Civil Law. cler. 1. clergy. 2. clerical. CLR Central London (Underground) Rail way. CLU Civil Liberties Union . Cm curium. cm centimetre; centimetres. Şi cm. Cmdr. Commander. cml. commercial. C/N 1. circular note. 2. credit note. CNO Chief of Naval Operations. CNS central nervous system. Şi ens. CO cobalt. C/O cash order. C/o 1. care of. 2. carried ove r. c/o 1. care of. 2. carried over. 3. cash order. Co. 1. company. 2. County. Şi c o. C O . 1. cash order. 2. Commanding Officer. 3. conscientious objector, c.o. 1 . care of. 2. carried over. C.O.C. Chamber of Commerce. COD codex. Şi cod. CO.D. c ash, or collect on delivery. Co E Chief of Engineers. C O J. Central Office of I nformation. col. 1. collection. 2. colour. Col. 1. colonel. 2. colony. 3. column . coll. 1. collective. 2. college. 3. colloquial. com. 1. comedy. 2. comma. 3. c ommerce. 4. common. 5. communication. Com. 1. commonwealth. 2. communist. 3. com



 munity. Com. & Nav. Commerce and Navigation. comb, combination. Comb. Z. combat zone. Comd 1. command. 2. commandant. comdg. commanding. Comdr. Commander. Şi comd r. Comdt. Commandant. Şi comdt. Com-in-Chf Commander in Chief. comm. 1. commentary . 2. commerce. 3. com munication. Comm. 1. commission. 2. commissioner. 3. commit tee. Comp. 1. company. 2. composer. comp. 1. comparative. 2. compensation. 3. co mpleted. 4. compound.



 1087 compy company. con. 1. conclusion. 2. concrete. 3. connect. Con. 1. consolidate. 2. Consul. cond. 1. condition. 2. conditioning. 3. con ductor. conf. 1. conferen ce. 2. confessor. 3. con fidential. cons. 1. consequence. 2. constitution. 3. con sult. cont. 1. continent. 2. contingent. 3. con tinuation. 4. contract. contg. 1. containing. 2. contracting. contr. 1. contract. 2. contrary. 3. contribution. 4 . control. conv. 1. convenient. 2. covention. 3. convert. 4. convict. 5. convoca tion. cop. 1. copper. 2. copyright; copyrighted. co-par. copartner. co-part coun terpart. cor. 1. correct. 2. correspondence. 3. cor ruption. Cor. Corsica. Cor. M em. Corresponding Member. CoS Certificate of Service. Cos companies. CP. 1. chem ically pure. 2. Chief of Police. 3. costprice. CP 1. chosen point. 2. Civil Powe r. 3. com mand post. Cpn corporation. cpty capacity. CQ commercial quality. cr 1. centre. 2. circular. 3. contra. c.r. copper resistance. CR 1. centre of resista nce. 2. cross-roads. C/R Certificate of Retirement. crit. 1. criterion. 2. criti cal. Cr. P. Criminal Procedure. Crs creditors. Cs cesium. cs case; cases. CS. 1. Christian Science. 2. civil service. C S A . Confederate States of America. CSC Civil Service Commission. Şi C S . C esc cosecant. csch hyperbolic cosecant. csk. cask. CST Central Standard Time. Şi C.S.T., cs.t. Ct. 1. Connecticut. 2. Count. c t. 1. cent. 2. certificate. 3. county. 4. court. CT. Central Time. ctn cotangent . ctr. centre. cts. 1. centimes. 2. cents. 3. certificates. CU close-up. Cu copp er. Cu. cumulus. cu. 1. cubic. 2. cumulus. cult, cultivation. CU.P. Cambridge University Press. cur. 1. currency. 2. curren t. CV command vehicle. Cv constant value. C V . curriculum vitae. C/W commercial weight. CW.U. Chemical Workers Union. Cy 1. city. 2. company. eye. cyclopaedia. CZ 1. Canal Zone. 2. combat zone. D D 1. deuterium. 2. distance. D. 1. dam. 2. December. 3. democracy. 4. density. 5 . doctor. d 1. danger. 2. deuteron. 3. differential. d. 1. date. 2. degree. 3. p ence. 4. density. 5. dollar; dollars. da. 1. daughter. 2. day; days. D/A 1. depo sit account. 2. documents for acceptance. D.A. 1. District Attorney. 2. document s for acceptance. DAB Dictionary of American Biography. D.A.E. Dictionary of Ame rican English. Dan Danish. Dan. 1. Daniel. 2. Danish. dat. dative. D.B. 1. Bache lor of Divinity. 2. Domesday Book. d.b. daybook. DBA doing business as. Şi dba. D. B .E. Dame Commander of the Order of the British Empire. dbl. double. DC 1. dent al corps. 2. direct current. D.C 1. da capo. 2. District of Columbia. D.C.M. Dis tinguished Conduct Medal. DD 1. Deputy Director. 2. (amer.) dishon orable dischar ge. dd 1. today's date. 2. delayed delivery. dd. delivered. D.D. 1. Doctor of Di vinity. 2. demand draft. D.D.S. Doctor of Dental Surgery. D.D.Sc. Doctor of Dent al Science. D.E. Doctor of Engineering. Dea. Deacon. dec. 1. deceased. 2. decima l. 3. declaration. D.Eco. Doctor of Economics. D.Ed. Doctor of Education. DED de clared dead. D Edn Director of Education. dem. demand. Den. Denmark. den. densit y. Dent. C Dental Corps. Dep 1. department. 2. deputy. dep. 1. dependency. 2. deponent. 3. deposed. des. 1. desert. 2. design. 3. desir ed. Dest. destroyer. det. detail. dev. 1. development. 2. device. D.F. 1. Dean o f the Faculty. 2. Defender of the Faith. D.F.C Distinguished Flying Cross. dg de cigram; decigrams. dgr danger. DI Department of the Interior. Di didymium. di. d iameter. D.I. double insurance. diet dictionary. dif. difference. DIH Deputy Ins pector General of Hospitals. Dp. diploma. dipl. diplomat. dir. 1. direct. 2. dir ection. Dir. director. dis 1. discount. 2. dispatch. dis. 1. distance. 2. distri bution. disp. dispensary. diss, dissertation. dist. distance. Dist. Atty. distri ct attorney. distr. district. div. 1. divergence. 2. divide. div. 1. diversion. 2. dividend. 3. divorce. Div. 1. divine. 2. divinity. Divn division. D J . 1. Di strict Judge. 2. Doctor of Law. D J.S. Doctor of Juridical Science. dk. l.deck. 2. dock. dl decilitre; decilitres. d.I. day labour. D/L demand loan. D.Lit. Doct or of Literature. D. Lett. Doctor of Letters. dir. dealer. D.L.S. Doctor of Libr ary Science. divy. delivery. DM. Deutsche mark. dm decimeter; decimeters. D. Mus



 . Doctor of Music. DMZ demilitarized zone. D.N.B. Dictionary of National Biograp hy. D/O delivery order. do. ditto. D.O. Doctor of Osteopathy. D.O.A. dead on arr ival. Doc/attach, documents attached. Doc. Eng. Doctor of Engineering. D of P Di rector of Press. Dom. Dominican. dom. 1. domain. 2. domestic. Dom Ex domestic ex change.



 1088 Dor. 1. Dorian. 2. Doric. doub. double. DOW died of wounds. DP delivery point. D /P documents against payment. D.P. displaced person. dpt. 1. department. 2. depo nent. D.P.W. Department of Public Works. dr door. Dr. 1. Doctor. 2. Drive. dr. 1 . debit. 2. debtor. 3. drawer. 4. drum. Dr. Chem. Doctor of Chemistry. D. Rd. di rt road. d.s. daylight saving. D.Sc. Doctor of Science. D.S.M. Distinguished Ser vice Medal. D.S.O. Distinguished Service Order. DST Daylight Saving Time. D.Surg . Dental Surgeon. d.t. delirium tremens. Du. 1. Duke. 2. Dutch. dub dubious. Dub . Dublin. D.V.M. Doctor of Veterinary Medicine. d.w. daily wages. DW 1. Daily Wo rker. 2. Director of Works. D/W dock warrant. DX distant exchange. Dy dysprosium . dyn. dynamics, D.Z. Doctor of Zoology. E E 1. Egypt. 2. energy. 3. engineer. 4. Europe. 5.exchange. E. 1. Earl. 2. east. 3. eastern. 4. English. e 1. electron. 2. endurance. e. 1. eldest. 2. end. 3. en trance. 4. error; errors. ea each. E. and P. extraordinary and plenipotentiary. EAS European Atomic (Energy) Society. E.B. 1. Encyclopaedia Britannica. 2. expor t bounties. EBB extra best best. EbS East by-South . EBU European Broadcasting U nion. Ec electronic computer. E.C. Executive Committee. ECh. English Channel. E. D. Doctor of Engineering. Ed.B. Bachelor of Education. EDC European Defence Comm unity. Ed.D. Doctor of Education. edit, edited. edn 1. edition. 2. education. ED P electronic data processing. eds. 1. editions. 2. editors. EDT Eastern daylight time. educ. 1. educated. 2. education. E.E. 1. Early English. 2. Electrical Engineer. E JÎ.&MP. Envoy Extraordinary and Minister Plenipotentiary. EEC European Economic Community. EEG electroencephalogram. Şi E.E.G. Eg. 1. Egypt. 2. Egyptian. e.g. 1. for example. 2. such as. EGmc East Germanic. E.H. Evacuation Hospital. EHF extre mely high frequency. EHP effective horse-power. E.1.1. East Indian. 2. East Indi es. EL Educational level. e.I. electric light. el element, el. elevation. elect. 1. electric. 2. electricity. elem. element. elev. elevator. Elf extremely low f requency. EM enlisted man; enlisted men. E.M. Mining Engineer. Emb. embargo. E.M .B. Empire Marketing Board, emer. emergency, emf electromotive force. Emp 1. Emp eror. 2. Empress. emph. emphasis. empl. employment. E.M.S. Emergency Medical Ser vice. EN engineman. En 1. England. 2. English, E.NA. English Newspaper Associati on. end. 1. endorsed. 2. endorsement. ENE East-North-East. eng. 1. engineer. 2. engraved. Eng. 1. England. 2. English. EngrO Engineer Officer. Ens. Ensign. ent. 1. entertainment. 2. entrance. EO Engineer Officer. E/OE errors and ommissions excepted. E.O.M. end of the month. e.o.m. every other month. E.P. 1. English Pat ent. 2. express paid. E.P.T. Excess Profits Tax. Er erbium. E.R. 1. King Eduard. 2. Queen Elisabeth. Err. errata. E.S. 1. eldest son. 2. Entomological society. Esc escape. ESE East-South-East. esp especial. EST Eastern Standard Time. est 1. establish. 2. estuary, est. 1. estate. 2. estimate. e.s.u. electrostatic unit. et al. 1. and elsewhere (L. et alibij. 2. and others (L. et alii,). E.T. Eastern Time. E.T.D. estimated time of departure. ETE Engineer Training Establishment. Eth. Ethiopia; Ethiopian. E. to. E. end to end. EUR Europe; European. Şl Eur; Eurp . EV electron-volt. 57 ev. E.V. English Version. EVA extravehicular activity. Ev ang. Evangelical. eve evening. Şi evg. ev.u. evaporation unit. Ex. Exodus. ex. 1. examination. 2. example. 3. exception. 4. exchange. 5. executed. 6. extra. Exc. 1. excellency. 2. exchequer. Ex.Com. Executive Committee. ExD excused (from) dut y. exd explained. exes expenses. ex.hy. extra heavy. exp. 1. expansion. 2. exper iment. 3. export. ExpF Expeditionary Forces. exr. executor. ext 1. extension. 2. external. 3. extra. ext. 1. exterior. 2. extinguish. 3. extract. extr extreme. ext.T-phone extension telephone. exx examples. F F 1. February. 2. ferry. 3. France. 4. French. 5. Friday. F. 1. degree Fahrenhei t. 2. factor of safety. 3. father. 4. fighter. f 1. farad. 2. firm. 3. forte. f.



 1. make. 2. farthing. 3. feet. 4. feminine. 5. foot. 6. franc; francs. FA Field Artillery. FAA 1. Federal Aviation Agency. 2. Fleet Air Arm. 3. Federal Alcohol Administration. fab fabric. Fab. Soc. Fabian Society. fac. 1. facsimile. 2. fac tor. 3. factory. fam. 1. familiar. 2. family. F.A.M. Free and Accepted Masons. F . & S. first and second. FA.O. finish all over. F.A.S. Federation of American Sc ientists. fath. fathom. f.b. 1. freight bill. 2. full back. F.B.A. Fellow of the British Academy. FBI Federal Bureau of Investigations. f.c. 1. fielder's choice . 2. follow copy. FCA Farm Credit Administration. FCC First Class Certificate.



 1089 F.CJE. Foreign Currency Exchange. F.C J. Fellow of the Institute of Commerce. f. co. fair copy. fest forecast. FCU Fighter Control Unit. FD 1. fire department. 2 . forced draft. 3. full dress. F D A . Food and Drug Administration. FJD.C. (ame r.) Food, Drug and Cosmetic Act. Fd Ldg. Forced Landing. FE 1. Far East. 2. firs t entry. Fe iron. fe. fecit. Fed.Res.Bd. Federal Reserve Board. FEF Far East Fle et. fern. 1. female. 2. feminine. FET Far East Time. FJE.T. Federal Exercise Tax . ff fortissimo. ff. 1. folios. 2. (and the) following. F.F.A. free from alongsi de. F.f.a. free foreign agency. F.F J. 1. free from infection. 2. French Forces of the Interior. F-F.Sc. Fellow of the Faculty of Sciences. f.g. field goal; fie ld goals. FHA Federal Housing Administration. FHLBA Federal Home Loan Bank Admin istration. F.I. Falkland Islands. fid. fiduciary. f.i.f.o. first in, first out m ethod. fig. 1. figurative. 2. figure; figures. Fin. 1. Finland. 2. Finnish. fin. financial. Fine finance. Fi.t. free of income tax. Fl. 1. fleet. 2. flood. 3. f ront line. fl. 1. flower. 2. fluid. 3. flush. FLab Field Laboratory. fid. 1. fie ld. 2. fluid. 3. flowered. FM 1. Food Manufacture. 2. foreign money. FJVI. Forei gn Mission. fm. 1. fathom. 2. from. F.Mk. finmark. FN fireman. fn footnote. FN A Final Approach. FO 1. Foreign Office. 2. forward observation. fo. folio. f.o.b. free on board. f.o.c. free of charge. f.o.d. free of damage. f.o.i.t. free of i ncome tax. fol. 1. folio. 2. followed. 3. following. for. 1. foreign. 2. forestr y. 3. former. F.O.R. free on rails. Fort Ar. Fortified Area. f.o.t. free of tax. fp forte-piano. fp. 1. fireplug. 2. foot-pound. 3. freezing point. FPC Federal Power Commision. fpm feet per minute. Şi ft/mn. FPO 1. field po st office. 2. fleet post office. fps 1. feet per second. 2. foot-pound-second. F R freight release. Fr franci um. Fr. 1. Father. 2. (pi) Fr.Frs. franc. 3. French . 4. Friday. fr. 1. fragment. 2. (pi.) fr.frS. franc. 3. from. Frat. fraternity. FRB Federal Reserve Bank. Şi F.R.B. FJR.C.P. Fellow of the Royal College of Physi cians. F.R.G.S. Fellow of the Royal Geographical Society. F.R.Hist.S. Fellow of the Royal Historical Society. Fri. Friday. FRS Federal Reserve System. Frs. Fris ian. F.R.S. Fellow of the Royal Society. frt. freight, f/s factor of safety. f.s . foot second. ft foot; feet. ft. 1. fort. 2. fortification. ft-lb foot-pound; f oot pounds. ft/sec. feet per second. F.T.U. Federation of Trade Unions. FU Flyin g Unit. fur furlough. furn. furniture. fut. future. f.v. on the back of the page . fwd forward. FX foreign exchange. F.Y J. for your information. F.YP. Five Year Plan. F.Z.S. Fellow of the Zoological Society. G G 1. gas. 2. General Staff. 3. Gravitation Constant. 4. gulf. G. 1. German. 2. g ravity. 3. Gulf. g. 1. good. 2. gram; grams. 3. gravity. g. 1. gender. 2. genera l. 3. genitive. 4. gold. 5. guinea. Ga galium. Ga. Georgia. G.A. 1. General Agen t. 2. General Assembly. g.a. general average. Şi G/A. Gar garage. GAT Greenwich ap parent time. GATT General Agreement on Tarrifs and Trade. G.A.W. guaranteed annual wage. G.B. 1. Great Britain. 2. guide-book. G.B.E. Knig ht Grand Cross of the British Empire. G.B.S. George Bernard Shaw. G.C.Grand Cros s. GCA ground control approach. g-cal gram-calorie. G . C C Ground Control Centr e. G.CD. greatest common divisor. Şi gjc.d. G.CF. greatest common factor. Şi gjcS. G .C.M. greatest common measure. Şi g.cm. G.CT. Greenwich Civil Time. Gd 1. gadolini um. 2. grand. 3. guard. gd. guard. G.D. 1. Grand Duchess. 2. Grand Duke. g.d. 1. good delivery. 2. granddaughter. Gde gourde; gourdes. gds goods. G.E. Geologica l Engineer. Ge germanium. gen. 1. gender. 2. genealogy. 3. general. 4. generic. 5. genitive. Gen.A. General Assembly. gen.del. general delivery. Gen.Man. Genera l Manager. Gent, gentleman; gentlemen. Şi gent. Ger. Germany. GF. 1. Government fo rm. 2. Ground Forces. GFTU General Federation of Trade-Unions. GG 1. gamma globu lin. 2. (amer.) Golden Gate. GHA Greenwich hour angle. G.H.O. General Headquarte rs. G.I. 1. gastrointestinal. 2. general issue. 3. government issue. Şi GI, g.i. G ib Gibraltar. GI glucinum. gl. 1. glass. 2. gloss. GM 1. general message. 2. (am er.) General Motors Corporation. 3. Gold Medal. 4. Greenwich meridian. GJVI. 1.



 good merchantable. 2. Grand Master. 3. Grand Marshal. 4. General Manager. gm 1. good morning. 2. gram. G-Man (amer.) Government man. G.m.a.t. Greenwich mean ast ronomical time. GMT Greenwich Mean Time. G.N. Graduate Nurse. G.N.P. gross natio nal product. G . 0 . 1 . general office. 2. general order. Ş; g.o. G.P. 1. Gloria Patri. 2. Graduate in Pharmacy. 3. Grand Prix. gph gallons per hour. gpm gallons per minute. GPO Government Printing Office. G.P.O. general post office. G.Q. Ge neral Quarters.



 1090 gr 1. grain; grains. 2. gross. Gr. 1. Grecian. 2. Greece. 3. Greek. gr. 1. grade . 2. grammar. 3. great. GJR. King George. Grad. 1. gradient. 2. graduate. 3. gra duated. Gr. wght gross weight. GS 1. General Service. 2. General Staff. 3. gener al support. G.S. 1. General Secretary. 2. Geographical Society. 3. grammar schoo l. GT General Transport. G.T. 1. general terms (of delivery). 2. gross tonnage. Gt. Brit. Great Britain. g.t.m. good this month, gv give. Gvt government. GZ gro und zero point. H H 1. harbour. 2. headquarter. 3, height. 4. helicopter. 5. hospital. 6. Hungary. 7. hydrogen. h 1. have. 2. heavy. . h. 1. hard. 2. height. 3. hour. 4. hundred. 5. husband. ha hectar; hectare. h.a. in this year. hal. halogen. h.&.c. hot and cold (water). Har harbour. Hb hemoglobin. h.b. halfback. H.B.M. His (or Her) Br itannic Majesty. H.C. 1. habitual criminal. 2. High Court of Justice. 3. honoris causa. 4. House of Commons. H.C J . highest common factor. Şi h.c £. HD 1. Headquar ter Department. 2. Home Defence. H.D. hearing distance. hd. 1. hand. 2. head. hd kf handkerchief. hdqrs. headquarters. HDX Home Defence Exercise. HE 1. high expl osive. 2. His Excellency. 3. horizontal equivalent. He helium. H.E. 1. high expl osive. 2. His Eminence. HET high education test. HF high frequency. Hf hafnium. hf. half. hf.bd. half-bound. hf. cf. half-calf. H.F.RA. Honorary Foreign Member of the Royal Academy. HG 1. High German. 2. Home Guard. Hg mercury. hg hectogram; hectograms. H.G. 1. High German. 2. His (or Her) Grace . hgt. height. H B . 1. His (or Her) Highness. 2. His Holiness. H.I. Hawaiian Is lands. Hi Fi high fidelity. H.I.H. His (or Her) Imperial Highness. H.I.M. His (o r Her) Imperial Majesty. Hi-Q high quality. H J . here lies. H J . S . here lies buried. hi hectolitre; hectolitres. H.L. House of Lords. hm hectometre; hectome tres. H.M. His (or Her) Majesty. H.M.S. His (or Her) Majesty's Service. Ho holmi um. H.of.C. House of Commons. Hon. Honorable. hon. 1. honourably. 2. honorary. H ond. Honduras. Hon.Sec. Honorary Secretary. hor. horizon. Hor. horse. HP. 1. hig h power. 2. high pressure. 3. hospital. hp 1. half-pay. 2. hope. H P . 1. house physician. 2. Houses of Parliament. h.pt. high point. H.Q. high quality. hx. hal f round. HR1. King Henry. 2. House of Representatives. H.R.H. His (or Her) Royal Highness. H.S. 1. High School. 2. Home Secretary. H.S.H. 1. His (or Her) Serene Highness. H.SJM. His (or Her) Serene Majesty. ht. height. Hts. Heights. H.V. (a mer.) Harvard University. hum. 1. human. 2. humorous. h.v. high voltage. hv nt h ave not. Hv W heavy weapons. Hz hertz. I I 1. Imperial. 2. Independence. 3. infantry. 4. island. 5. Italy. 1.1. industria l. 2. institute. 3. iodine. I. 1. imperator. 2. interest. 3. intransitive. 4. is land. 5. isle; isles. la. Iowa. IAEA International Atomic Energy Agency. IAF Imp erial Air Force. IATA International Air Transport Association. IAW in accordance with. ib. ibidem, Şi ibid. IB 1. information bulletin. 2. Intelligence Branch. ic 1. in charge of. 2. incre ase. 3. inspected. IC 1. Information Circular. 2. International Certificate. 3. immediate constituent. LC. Jesus Christ. ijc. between meals (L. inter cibos). IC A International Cooperation Administration. ICAO International Civil Aviation Or ganization. ICBM intercontinental ballistic missile. I.C.C. Interstate Commerce Commission. Şi ICC. Ice. 1. Iceland. 2. Icelandic. icfm I confirm. ID 1. identific ation. 2. inside diameter. 3. Investigation Department. Id.Idaho. id. idem. I.D. 1. identification. 2. Infantry Division. 3. Intelligence Department. IDA Intern ational Development Association. IE 1. Indo-European. 2. (amer.) information and education. IJE. 1. Indo-European. 2. Industrial Engineer. i.e. that is. If inte rmediate frequency. IFC International Finance Corporation. I.F.S. Irish Free Sta te. ign. 1. ignition. 2. unknown. I.G.Y. International Geographical Year. LLC. I nternational Institute of Commerce. IL 1. initial line. 2. instrumental landing.



 ILA International Law Association. Şi I.LA. ill. 1. illustration. 2. most illustr ious. ILO International Labour Organization. I.M. Isle of Man. i in .act. immedi ate action. Imp. 1. Emperor. 2. Empress. imp. 1. imperfect. 2. imperial. 3. Impo rt. 4. important. 5. in thefirstplace. 6. improper. 7. improvement. impce import ance. impv imperative mood. In indium. in.inch;inches. inc. 1. income. 2. incumb ent. ince insurance. IND independence. Ind 1. India. 2. the Indies. Ind. 1. Indi a. 2. Indian. 3. Indiana. 4. Indies. ind. 1. independent. 2. index. 3. indicated . 4. industry. I.N.D. in the name of God. Ind. Engin. Industrial Engineer. inf. 1. inferior. 2. infinitive. 3. information. in mem. in memoriam. I.N.S. Internat ional News Service. insp. 1. inspector. 2. inspiration.



 1091 inst 1. institute. 2. instruction. 3. instrument. int. 1. initial. 2. interjecti on. 3. intransitive. intens intensive. IntO Intelligence Officer. intr. 1. intra nsitive. 2. introduction. Int.Rev. Internal Revenue. intro. 1. introduction. 2. introductory. Şi introd. inv. 1. invention. 2. invert. IO 1. Indian Ocean. 2. Inte lligence Officer. Io 1. Ionium. 2. Iowa. Ion. Ionic. i/opn in operation. LP. 1. important person. 2. initial price. i.p. in primary. IPA International Phonetic Alphabet. i.p.m. inches per minute. i.q. the same as. IQ 1. instruction qualific ation. 2. intelligence quotient. Ir 1. Iridium. 2. Irish. Ir. 1. Ireland. 2. Iri sh. I.R.A. Irish Republican Army. IRO International Refugee Organization. iron, ironical. Is. 1. island. 2. isle. IS 1. Information Service. 2. Intelligence Ser vice. ISC International Society of Cardiology. I.S.C. Interstate Commerce. It It aly. I.T.A. Industrial Transport Association. I. tr. in transit. IU 1. immunizin g unit. 2. international unit. i.v. 1. increased value. 2. intravenous. 3. invoi ce value. i.w. 1. inside width. 2. isotopic weight. IWks iron works. Je. June. jg junior grade. Jl 1. journal. 2. July. J.M. Junior Member. jn junior . JO journalist. J.P. Justice of the Peace. Jr. 1. Journal. 2. junior. jr. junio r. J.S.D. Doctor of the Science of Law; Doctor of Juristic Science. Ju. June. Ju d 1. judge. 2. judgement. 3. judicial. 4. judiciary. Jy. July. K K 1. kalium. 2. king. K. 1. kip; kips. 2. Knight. 3. knot. k. 1. karat. 2. kilog ram; kilograms. 3. king. 4. knight. Kan. Kansas. KB king's bishop. kb kilobar; k ilobars. K.B. 1. King's Bench. 2. Knight Bachelor. K.B.E. Knight Commander of th e British Empire. K.C. 1. King's Counsel. 2.Knight Commander. KD dinar; dinars. kg kilogram. K.G. Knight of the Order of the Garter. Kg's King's. kil. kilometre . KKK Ku Klux Klan. Şi K.K.K. KKT King's knight. kl. kilolitre. şi kl. km. kilometre . km/sec kilometres per second. Kn knot; knots. Knt. Knight. K.O. knockout (pi.) K.O.'S. Şi k.o., KO. K.P. 1. key point. 2. kitchen police. Kr krypton. kt knot. k V kilovolt; kilovolts. Şi ko. kVa kilovolt-ampere; kilovolt-amperes. şi kva. kw. kil owat. Ky. Kentucky. J J 1. Japan. 2. judge. 3. justice. j . 1. joint. 2. junior. J. 1. Jew. 2. Journal . 3. Judge. 4. Justice. Ja. January. J.A. 1. Joint Agent. 2. Judge Advocate. JAF L Journal of American Folklore. JAG Judge Advocate General. Jam. Jamaica. Jap Ja panese. Jav Javanese. J . C 1. Jesus Christ. 2. Julius Caesar. 3. jurisconsult. L J.C.L. 1. Doctor of Canon Law. 2. Doctor of L 1. latent heat. 2. leader. 3. le ague. Law. 4. Lebanon. 5. level. 6. legal. J.C.S. Joint Chiefs of Staff, L 1. la bel. 2. lady. 3. land. 4. Latin. 5. law. jet junction. Şi jetn. 6. London. 7. lord . JJJ. 1. Doctor of Jurisprudence; Doctor of 11. large. 2. litre; litres. 3. lum en. Law. 2. Doctor of Laws. 1.1. latitude. 2. law. 3. league. 4. left. 5. length. 6. line. La lanthanum. La. Louisiana. L A . 1. Latin America. 2. Law Agent. 3. Los Angeles. lab laboratory . Lab. Labrador. lab. 1. labour. 2. laboratory. 3. labourer. Ladp ladyship. LAM London Academy of Music. Lam. lamentations. lam. laminated. Lanes Lancashire. I& d loss and damage. L A P . London Air Port. Lat. Latin. lat. 1. lateral. 2. lati tude. Lat .Am. Latin America. law. lawyer. lb labour. L.B. 1. letter box. 2. Loc al Board. Lb Co Labour Company. L.C 1. Law Court. 2. London cheque. 3. Lord (Hig h) Chancellor. I.C. 1. left centre. 2. light case. L . C C London Chamber of Com merce. l.cr. letter of credit. LJ). 1. Doctor of Ixtters. 2. line of departure. 3. London district. Lnd. London. LEA Librarians, Editors, Authors. leg. 1. legal . 2. legend. 3. legislature. Leg. legation. LEM Lunar Excursion Module; Lunar el ectronic mobile. LF low frequency. LG Low German. Şi L.G. lg. 1. large. 2. long. l .g. left guard. L. Ger. 1. Low German. 2. Low Germanic. LGK Late Greek. Şi LGk, L. Gk. lgth length. lg.tn. long ton. lJi. left hand. Şi L H . Li lithium. LJ. 1. Ligh



 t Infantry. 2. Long Island. Lib. Liberal. lib. 1. book. 2. librarian. 3. library . lie. licence. ling, linguistics. lit. 1. litre; litres. 2. literal. 3. literar y. 4. literature. Lit.B. Bachelor of Letters; Bachelor of Literature. Lit.D. Doc tor of Letters; Doctor of Literature. Lith. 1. Lithuania. 2. Lithuanian. LL 1. L ate Latin. 2. Low Latin.



 1092 II. lines. L.Lat. 1. Late Latin. 2. Low Latin. LL.B. Bachelor of Laws. LL.D. Doc tor of Laws. LL.M. Master of Laws. LMT Local Mean Time. L.O.A. length over all. loccit. in the place cited. loccur. local currency. L.of C. list of changes. log . logic. Lon. London. Ion. longitude. L.P. 1. Labour Party. 2. Liberal 1 3. Lond on Police. 4. low pressure. L.P.S. Lord Privy Seal. lpW lumen per watt; lumens p er watt. LR 1. living room. 2. low resistance. LRBM long-range ballistic missile . LJS. Licentiate in Surgery. Lsx. in the place mentioned above. L.S.D. pounds, shillings and pence. l.s.t. local standard time. Lt. lieutenant. l.t. 1. local t ime. 2. long ton. Lt. Col. Lieutenant Colonel. Lt. Comdr. Lieutenant Commander. ltd. limited. Lt. Gen. Lieutenant General. Lt. Gov. Lieutenant Governor. Lt. Inf . light infantry. Lu lutetium. L.U.N. League of United Nations. 1/w last week. M M 1. mass. 2. mate. 3. medium. 4. million. 5. month. M. 1. magistrate. 2. majest y. 3. manifest. 4. mark. 5. Medical Service. 6. Mexico. 7. midnight. 8. Monday. m. 1. male. 2. masculine. 3. measure. 4. medium. 5. metre. 6. mile. 7. minute. M A mental age. mA milliampere; milliamperes. Şi ma. MA. 1. Master of Arts. 2. Milit ary Academy. 3. Ministry of Agriculture, m/a/c/ money on account. Maced. Macedon ia. Ma.E. Master of Engineering, mag. magazine. Maj. major. man. 1. manual. 2. m anufacture. M.&.F. male and female. man.op. manually operated. MA.O. Master of t he Art of Obstetrics. Mar. March. mar. 1. maritime. 2. married. Mar. E. Marine Engineer. Mart. L. Martial Law. mat. 1. material. 2. matter. 3. m aturity. MATS Military Air Transport Service. mb. millibar; millibars. M.B. 1. B achelor of Medicine. 2. Medical Board. 3. Memorandum Book. M.B.A. Master of Busi ness Administration. M.B.E. Member of the Order of the British Empire. Mbr membe r. MC. 1. Medical Corps. 2. Member of Congress. M.C. 1. Master Commandant. 2. Mi litary Cross. 3. Morse Code. M . C C Member of the County Council. M/chtr Manche ster. M.C.L. Master of Civil Law. M.Com. Master of Commerce. MD 1. Madrid. 2. Mi ddle Dutch. 3. Military District. M.D. 1. Doctor of Medicine. 2. Managing Direct or. 3. Medical Department. M-day mobilization day. M.I)i. Master of Didactics. M E. 1. Middle English. 2..Middle East. M.E. 1. managing editor. 2. Master of Educ ation. 3. Middle English. med. 1. medicine. 2. medieval. 3. medium. mem. 1. memb er. 2. memorandum. Merch. merchantable. Messrs Messieurs. MET Mechanical Transpo rt. met. 1. metallurgy. 2. metaphor. 3. mete orology. MetCo Meteorological Compan y. Mex. Mexico. M F 1 . medium frequency. 2. Middle French. 3. Motor Forces. M J B\ Ministry of Food. mf 1. manufacture. 2. millifarad. MJF.A. Master of Fine Art s. mfd 1. manufactured. 2. microfarad; micro farads. M Flem Middle Flemish. M.Fr. Middle French. Mg. magnesium. mg 1. milligram; milligrams. 2. magazine.. mgr. 1 . manager. 2. Monseigneur. mgt. management. MM. 1. Medal of Honour. 2. Ministry of Health. M.H.R. Member of the House of Representatives (în S.U.A.). M MS. Minist ry of Home Security. mi mile; miles. mi. 1. mile; miles. 2. mill; mills. MJ. 1. Military Intelligence. 2. Mounted Infantry. mill, million. Mil Pol Co Military Police Company. Min. minister. miss mission. MJ.P. Military Justice Procedure. mk mark; marks. mkt. market. ML Medieval Latin. ml. millilitr e; millilitres. MLA Modern Language Association. Mile, (pi.) Miles, mademoiselle . mm. millimetre; millimetres. mm 1. thousands. 2. millimetre; millimetres. MM. 1. Military Medal. 2. Ministry of Mines. 3. money market. Mme Madame. m/min metr es per minute. m.m.m. micron. M.M.P. Military Mounted Police. Mn manganum. mn. 1 . midnight. 2. minute. mngr. manager. Mo molybdenum. Mo. month. mo. 1. mail orde r. 2. money order. M.O. 1. mail order. 2. Medical Officer. 3. method of working. 4. military operations. M.O.T. Ministry of Transport. MP 1. man-power. 2. milepost. 3. Modern Philology. M.P. 1. meeting point. 2. Member of Parliament. 3. Mi litary Police. 4. motivepower. 5. Mounted Police. mp. melting point. MPC militar y payment certificate. mpg miles per gallon. mph miles per hour. mphps miles per hour per second. M.P.S. Military Police Station. Mr March. M.R. 1. Minister Res identiary. 2. moment of ■ resistence. 3. money remittance. MR A Moral Re-Armament.



 MS 1. manuscript. 2. motor ship. 3. Military Secretary. 4. special mission. M.S . 1. Medical Staff. 2. Metric System. 3. military service. M.Sc. Master of Scien ce. M.Sgt. Master sergeant. m.s.1. mean sea level. MSS manuscripts. MST Mountain Standard Time. MT megaton; megatons. Mt. 1. mount. 2. mountain. M.T. 1. metric ton. 2. military transport. 3. Ministry of Transport. mtg. 1. meeting. 2. mortga ge. MTS Military Traffic Service. Mts. mountains. Mun. municipial.



 1093 MV 1. megavolt; megavolts. 2. motor vehicle. Mv mendelevium. m.v. 1. market valu e. 2. mezza voce. MVA megavolt-ampere; megavolt-amperes. mvmt movement. Mw megaw att; megawatts. M.Wks. Motor Works. Mx maxwell; maxwells. M.Y.O.B. mind your own business. N N 1. Negro. 2. newton. 3. normal force. 4. North. 5. nothing to follow. N. 1. na tional. 2. navigation. 3. negation. 4. new. 5. Norway. 6. November. n neutron. n . 1. nephew. 2. neuter. 3. next. 4. no. 5. nominative. 6. noun. Na sodium. n/a n o account. N.A. 1. National Academy. 2. North America. NAACP. (amer.) National A ssociation for the Advancement of Colored People. NAm. North America. N.Am. Nort h American. N.A.S. National Academy of Sciences. Şi NAS. NASA National Aeronautics and Space Administration. Nat. 1. native. 2. natural. NatAnth. National Anthem. NatlBk (amer.) National Bank. Nat-Sc.D. Doctor of Natural Science. nav. 1. nava l. 2. navigation. NB note well; take notice. Nb niobium. N.B. 1. Naval Base. 2. New Brunswick. 3. North Britain. NBA 1. National Basketball Association. 2. Nati onal Boxing Association. NbE north by east. N.B.S. National Broadcasting Service . NbW north by west. NC Nurse Corps. N.C. 1. naval construction. 2. net capital. 3. North Carolina. NCh normal charge. N.C.I. no common interest. N.C.O. Non-Com missioned Officer. n.c.v. no commercial value. ND non-delay. Nd neodynium. N/D n ot done. N.Dak. North Dakota. Şi N.D. NE 1. northeast. 2. northeastern. Şi n.e. Ne n eon. N.E. 1. Naval Engineer. 2. New England. NJE A. (amer.) National Education Association. Şi NEA. Neb Nebraska. NEbN northeas t by north. NE Ld North-Eastern London. Nev. Nevada. NF 1. no funds. 2. Norman F rench, n/f no funds. N.F. 1. Newfoundland. 2. New French. NFL National Football League. nft no fixed time. NG nitroglycerin. N.G. 1. National Guard. 2. New Guin ea. 3. no good. n.g. no good. NGk New Greek. Şi N.Gk. N.H. 1. naval hospital. 2. N ew Hampshire. N.Heb. New Hebrides. N.H.I. National Health Insurance. Ni nickel. N.I. 1. National Insurance. 2. not-interested. 3. Northern Ireland. N J . New Je rsey. N/K not known. NL New Latin; Neo Latin. Şi NL. N.L. 1. National League. 2. N orth Latitude. n.l. 1. new line. 2. not licet. N.Lat. north latitude. Şi N.Iat. N. L.F. National Liberation Front. NLRB (amer.) National Labor Relations Board. N.M . 1. (amer.) National Museum. 2. New Mexico. N.M.S. no movements seen. N.M.U. Na tional Maritime Union. Şi NMU. N/N not to be noted. NNE north-northeast. Şi N.NJE. N NP net national product. NNW north-northwest. Şi N.N.W. No nobelium. Nom.Cap. nomi nal capital. Nor. 1. Norman. 2. North. 3. Norway. Nov. November. NP neuropsychia tric. Np neptunium. N.P. 1. new paragraph. 2. new pattern. 3. not published. n.p . 1. new paragraph. 2. notary public. n.p.o.d. no place or date. n.p.t. normal p ressure or temperature. Şi npt. nr. near. NRA no repair action. NS 1. not sufficie nt (funds). 2. nuclear ship. N.S 1. New Style. 2. new system. 3. North Sea. 4. N ova Scotia. ns. not specified. NSA National Standards Association. NSC National Security Council. NSF 1. National Science Foundation. 2. not specified. Şi N.S.F. N/S/F/ not suffici ent funds. N.SP.C A. National Society for the Prevention of Cruelty to Children. N.S.W. New South Wales. NT New Testament. Şi NT. N.T. 1. New Testament. 2. night telegram. 3. Northern Territory. nt.wt. net weight. N.V. nominal value. NW 1. no rthwest. 2. northwestern. Şi N.W., n.w. N.W. North Wales. NWbN north by north. NWb W north by west. n.wt. net weight. N.W.T. Northwest Territories (Canada). N.Y. N ew York. NYA (amer.) National Youth Administration. N.Z. New Zealand. O O 1. observation. 2. October. 0 . 1 . occupation. 2. ocean. 3. office. 4. old. 5 . operation. 6. Orient. 7. owner. o. 1. occasion. 2. official. 3. open. 4. origi n. 5. over. O/a on account. OAO Orbiting Astronomical Observatory. O.A.P. old ag e pension. ob. incidentally. O.B. 1. official broadcasting. 2. Order Book. O.B.E . 1. Officer of the British Empire. 2. Order of the British Empire. Oc. 1. ocean



 . 2. October, o/c o'clock. Şi o'c. o.c. 1. open circuit. 2. open-closed. Occ. Occi dent. occ. occupation. OCD Office of Civil Defence. OCDM Office of Civil and Def ence Mobilization. OCS officer candidate school. Oct. October. oct. octavo. OD 1 . Officer of the day. 2. Ordonance Department. 3. outside diameter. od 1. on dem and. 2. overdrawn. OD Old Dutch. O.D. 1. Doctor of Optometry. 2. officer of the day. 3. outside diameter. 4. overdrawn. OE Old English. Şi O.E. Oe oersted; oerste ds. O.E. ommissions accepted. o.e. ommissions accepted. Şi oe. OECD Organization f or Economic Cooperation and Development. Şi O.E.CD.



 1094 OEP Office of Emergency Planning. OF Old French. Şi OF, OJF., OFr. O.F. oil fuel. off. 1. offered. 2. office. 3. officer. 4. official. OG officer of the guard. O. G. Olympic Games. OGO Orbiting Geophysical Observatory. O.HJV1.S. On His (or Her ) Majesty's Service. Olr Old Irish. Olt Old Italian. O.K. (amer.) okay. OL Old L atin. Şi OL. O.M. Order of Merit. O . 0 . 1 . Observation Officer. 2. open order. OOO out of order. Op. opus. op. 1. operation. 2. opposite. O.P. 1. Observation P ost. 2. open policy. 3. out of print. op. cit. in the work cited. opt. 1. optati ve. 2. optics. 3. option. OJt. 1. operating room. 2. owner's risk. 3. right obse rver. Ord.No. order number. OS Old Saxon. Os osmium. O/S Old Style. o/s 1. out o f stock. 2. outstanding. O.S. 1. Old School. 2. Old Series. 3. Old Style. OSD Of fice of the Secretary Defence. OSIav Old Slavic. OSS Office of Strategic Service s. 5l O.S.S. OT Old Testament. Şi OT, O.T. OTC Officer in Tactical. Command. O.U. Oxford University. Oxf. Oxford. oz ounce. P P 1. patrol. 2. Poland. 3. Polish,4. polar. P. 1. Pacific. 2. Peace strength. 3. Police. 4. Pope. 5. port. 6. Post Office. 7. president. p. 1. page. 2. pass. 3. pint. 4. post. 5. pro. PA 1. press agent. 2. public-address system. Pa protacti nium. Pa. Pennsylvania. P.A. 1. power of attorney. 2. press agent. 3. publicity agent. 4. purchasing agent. p.a. 1. participial adjective. 2. per annum. P&L pro fit and loss. par. 1. paragraph. 2. parallel. 3. parenthesis. Pari, parliament. payt. payment. Pb lead. P.B. 1. pass book. 2. Permanent Base. pc. 1. piece. 2. p rice. P/C 1. petty cash. 2. price current. Şi p/c. P.C. 1. Past Commander. 2. Police Constable. 3. Prince Consort. 4. Privy Council . pet. percent. Pd palladium. pd. paid. PJD. 1. partial delivery. 2. Plane Divis ion. 3. Police Department. p.d. per diem. P D J . People's Democratic Front. PJL 1. printer's error. 2. probable error. pf. 1. preferred. 2. proof. PJF. 1. Perm anent Force. 2. prix fixe. Pg. 1. Portugal. 2. Portuguese. Pg- page. P.G. 1. per sona grata. 2. post-graduate. Ph phenyl. P J L Public Health. PHA Public Housing Administration. PhJD. Doctor of Philosophy /Philology. phil. 1. philosophical. 2. philosophy. Phil.1, Philippine Islands. phr. phrase. Ph.S. Philosophical Soci ety. phys. 1. physical. 2. physician. 3. physics. 4. physiology. phys. chem. phy sical chemistry. phys.ed. physical education. P J . productivity index. P J . Po lice Justice. pk. 1. pack. 2. park. pkg package. pkt. packet. pi. 1. place. 2. p late. 3. plural. Pm promethium. pm. premium. PJVI. 1. Police Magistrate. 2. post -mortem. 3. Prime Minister. pjn. afternoon. P.M.G. Paymaster General. P/N promis ing note. pnt. 1. patient. 2. point. Po polonium. P.O. 1. petty officer. 2. post al order. 3. post office. POL petroleum; oil and lubricants. Pol. 1. Poland..2. Polish. pol. 1. political. 2. politics. pop. 1. popular. 2. population. pot. pot assium. pp. 1. pages. 2. past participle. 3. privately printed. PJP. 1. parish p riest. 2. postpaid. 3. prepaid. pph pamphlet. ppl. participle. ppm pulse per min ute. pps pulse per second. P.P.S. second or additional postscript. ppt. precipit ate. PR 1. pay roll. 2. public relations. Pr praseodimium. Pr. 1. preferred. 2. Priest. 3. Prince. pr. 1. pair; pairs. 2. power. 3. price. 4. printing. 5. pronoun. P.R. 1. proportional representation. 2 . public relations. PJR.A. President of the Royal Academy. prxt. per centum. Pre m. premier. prep, preposition. Pres. 1. Presbyterian. 2. presidency. PRI prison. Priv. X. private exchange. proc. 1. process. 2. proclaim. prof, professor. Prov . 1. Proverbs. 2. Province. prov. 1. province. 2. provincial. 3. provisional. ps . 1. pieces. 2. pseudonym. P.S. 1. postscript. 2. Privy Seal. 3. Public Health. p~s. postscript. PSC Public Service Commission. P-staff personal staff. Pt plati nium. pt pint; pints. Pt. 1. point. 2. port. pt. 1. part. 2. past tense. 3. paym ent. 4. port. P.T. 1. Pacific time. 2. physical training. 3. postal telegraph. P .T.O. please turn over. PU personal use. pub. publicity. Pvt. Private. " PW 1. p risoner of war. 2. public works. P.W.D. Public Works Department. pwr power. PX p rivate exchange.



 Q Q. 1. quarter. 2. queen. 3. question. q. 1. farthing. 2. quart; quarts. 3. quest ion. 4. quintal. Q.B. Queen's Bench. Q.C Queen's Counsel. q.e. which is. Q.E.F. which was to be done. ql. quintal. qlty. quality. QM Quartermaster. qr. 1. farth ing. 2. quarter. qt. quantity. qu. 1. quart. 2. quarter. 3. queen. 4. question. R R 1. received. 2. register. 3. room. R. 1. radio. 2. rector. 3. republic. 4. res pon sibility. 5. right. 6. Royal.



 1095 r 1. radical. 2. railroad. 3. redactor. 4. Republican. 5. royal. r. 1. range. 2. rare. 3. recipe. 4. residence. 5.road. RA regular army. Ra radium. R.A. 1. righ t ascension. 2. Royal Academy. 3. Royal Artillery. rad. 1. radical. 2. radio. R& D research and development. r.&I. right and left. R.A.S. Royal Academy of Scienc e. Rb rubidium. R.B. Receipt Book. R.C. 1. Red Cross. 2. Roman Catholic. Şi RC. R. C.Ch. Roman Catholic Church. red. received. R.CP. Royal College of Physicians. r cpt. receipt. R.CS. Royal College of Surgeons. Rd.Road. rd. 1. rendered. 2. roun d. R.D. Rural Delivery. rdo 1. radio. 2. radiogram. Re. rhenium. R.E. 1. Right E xcellent. 2. Royal Engineers. rec. 1. receipt. 2. receiver. 3. record. ref. 1. r eference. 2. reform. Ref.Sp. reformed spelling. Reg. regiment. rem. 1. remark. 2 . remedy. rep. 1. repeat. 2. report. req. 1. request. 2. requisition. res. 1. re sidence. 2. resigned. 3. restricted. resp. responsability. restr. restaurant. re t. 1. retain 2. return. Rev. 1. Revelation; Revelations. 2. Reverend. rev. 1. re view. 2. revision 3. revolution. RF radio frequency. RFC Reconstruction Finance Corporation. Rgt regiment. Rh rhodium. R.H. Royal Highness. r.h. right hand. R.I . Radio Intelligence. RJ road junction. R/L radiolocation, rm.room. R.M. ready m oney. R.MA. Royal Military Academy. R.M.C. Royal Military College. RMP Royal Mil itary Police. R.MJS. Royal Mail Service. Rn radon. R.N. Royal Navy. R.N.A.S. Roy al Naval Air Service. ro. 1. recto. 2. road. R.0.1. Receiving Office. 2. Royal Observatory. R.O.D. refused on delivery. Rom. 1. Roman. 2. Romania. 3. Romanian. Roy. Royal. R.P. 1. retail price. 2. rocket p rojectile. 3. Rules of Procedure. rpt. report. R.R. 1. railroad. 2. Right Revere nd. R.S. 1. radio station. 2. Recording Secretary. 3. repair shop. 4. Royal Soci ety. r.s. right side. R.S.G.B. Revised Standard Version. rt. right. R.T. 1. rece iver-transmitter. 2. road traffic. Rt.Hon. Right Honourable. Ru ruthenium. RU Re pair Unit. R/W right of way. R.W. Right Worthy. Rx. 1. prescription. 2. receiver . Ry. Railway. s S 1. Saxon. 2. Science. 3. security. S. I. Saturday. 2. sea. 3. Social. 4. socie ty. 5. South. 6. steel. 7. Sunday. 8. system. s. 1. school. 2. second. 3. series . 4. sign. 5. society. Sa samarium. SA. 1. Salvation Army. 2. South America. S.A .E. (amer.) Society of Automotive Engineers. SAm. South America. S&L sea and lan d. s.&r. snow and rain. s.a.p. soon as possible. SAT Scholastic Aptitude Test. S at. 1. Saturday. 2. Saturn. Sb antimony. sb. substantive. S.B. 1. Bachelor of Sc ience. 2. South Britain. 3. submarine boat. S.B.D. Savings Bank Department. SbE south by east. SbW south by west. Sc scandium. Sc. 1. Scotch. 2. Scotland. 3. Sc ots. 4. Scottish. sc. 1. scale. 2. science. 3. scientific. S.C 1. same case. 2. Security Council (of the United Nations). 3. Supreme Court. s.c. 1. sharp cash. 2. small capitals. Scand. 1. Scandinavia. 2. Scandinavian. Sc.B. Bachelor of Sci ence. sch. school. Sc.M. Master of Science. sculp. 1. sculptor. 2. sculpture. sd .sound. S.D. 1. doctor of science. 2. secret document. 3. Supply Department. s.d. 1. sev eral duties. 2. short delivery. SD 1. same date. 2. Sanitary Department. 3. spec ial duty. S. Dak. South Dakota. S.D.P. Social Democratic Party. Se selenium. S.E . 1. sanitary engineer. 2. single-engined. 3. Society of Engineers. SE 1. southe ast. 2. southeastern. sec. 1. secretary. 2. security. Sec. secretary. Secstate ( amer.) Secretary of State. SEE South-Eastern Europe. sem. 1. semicolon. 2. semin ary. sens, sensibility. Sep. September. S.F. 1. Special Force. 2. supersonic fre quency. SF 1. sea flood. 2. semifinished. S.Fran. San Francisco. S.G. specific g ravity. s.g. 1. screw gear. 2. specific gravity. SG Service Group. sgd. signed. Sgt. sergeant. Sgt.Maj. Sergeant Major. sh. 1. share. 2. shilling; shillings. Sh . 1. ship. 2. shop. SHA sidereal hour angle. Shak. Shakespeare. SHEX Sundays and holidays excepted. SHq. Supreme Headquarters. Si silicium. S.1.1. self-inductio n. 2. special indication. Sic. 1. Sicily. 2. Sicilian. S.I.E. Society of Industr ial Engineers. sig. 1. signature. 2. signify. sig.-unk. signature unkown. sim. 1



 . similar. 2. simile. sing. 1. single. 2. singular. SIS Special Investigation Se rvice. s.i.t. stopping in transit. SK storekeeper. si. slang. S.L. 1. Solicitorat-Law. 2. South Latitude. 3. starting line. S/L speed letter. S.Lat. South Lati tude. sld. 1. sold. 2. solid. S/LF sea and land forces. slsmn salesman. Sm samar ium. S.M. 1. Master of Science. 2. State Militia. S/M submarine. sml small. S.N. 1. serial number. 2. Sergeant Navigator. SN seaman.



 1096 SNM (amer.) Society of Nuclear Medicine. S . 0 . 1 . Senior Officer. 2. single o pening. SO 1. shop order. 2. special order. SOA speed of advance. Soc. 1. social . 2. socialist. 3. society. sod. sodium. S.O.EJ). Shorter Oxford English Diction ary. Sol. solicitor. sop.soprano. SOP Standard Operating Procedure. SP Submarine Patrol. Sp. 1. Spain. 2. Spaniard. 3. Spanish. sp. 1. special. 2. species. 3. s pecific. 4. spelling. S.P. Socialist Party. s.p. 1. single phase. 2. without iss ue. S.P.C A. Society for the Prevention of Cruelty to Animals. S.P.C.C. Society for the Prevention of Cruelty to Children. SpCM (amer.) Special Court Martial, s pd special delivery. sp.gr. specific gravity. sp.ht. specific heat. SpM special mission. sp.v. specific volume. sqd squad. sq.m. square metre. SJR.. 1. send rep ly. 2. snow and rain. S/R sending receiving. SR 1. situation report. 2. slow rel ease. Sr. 1. Senior. 2. Sir. SRBM short-range ballistic missile. SJt.O. standing room only, ss a half. S/S steamship. SS saints. S.S. 1. (amer.) Society of Stat e. 2. Signal Station. 3. slow speed. 4. Supply Station. SS 1. (amer.) Special St aff. 2. United States of America. S.S.E. south-southeast. SSM surface-to-surface missile. SSS Selective Service System. SST supersonic transport. SJS.W. south-s outhwest. St. 1. Saint. 2. statute; statutes. 3. Street. st. 1. stanza. 2. strai t. S.T. 1. sea transport. 2. standard temperature. 3. summer time. 4. Supply and Transport, s.t. short ton. sta. 1. station. 2. stationary. stat. 1. statute. 2. statute mile. std standard. StJEx. Stock Exchange. stg. sterling. stge. storage . stk. stock. S. to S. station to station. str. 1. strength. 2. stroke. Stsm. statesman. stud, student. sub. 1. subject. 2. subscription. 3. substitute. Sub. 1. sub-editor. 2. (amer.) subway. succ. 1. su cces. 2. successor. suff. 1. sufficient. 2. suffix. sup. 1. superior. 2. superla tive. 3. supreme. Sup.Ct. Supreme Court. SurgGen Surgeon General. Sv service. S. V. sailing vessel. s.v. specific volume. SW 1. southwest. 2. southwestern. Sw. 1 . Sweden. 2. Swedish. S.W. 1. South Wales. 2. southwest. 3. south western. S.W.A. South-West-Africa. sym. 1. symbol. 2. symmetrical. 3. symphony. 4. symptom. syn . 1. synonym. 2. synthetic. T T 1. temperature. 2. tension. 3. test. 4. time. 5. transport. T. 1. target. 2. t elegram. 3. territory. 4. traffic control. 5. Tuesday. 1.1. temporary. 2. time. 3. town. 4. transition. T.A. traffic agent. t.&d. time and date. T.& R. transmit ter and receiver. taut, tautology. t.a.w. twice a week. Tb terbium. TB 1. time b ase. 2. Traffic Bureau. 3. tuber culosis. t.b. trial balance. tbs. tablespoon; ta blespoonful. TC 1. Temporary Commission. 2. traffic control. T.C. 1. Telephone c entral. 2. Transport Command. 3. type certificate. TCBM transcontinental ballist ic missile. tchr teacher. T.CP. Traffic Control Post. TD 1. time and date. 2. to uchdown. 3. Transportation Department. T.D. 1. Traffic Director. 2. (amer.) Trea sury Department. TDS time-distance-speed. TE totally enclosed. T.E. 1. tax exemp t. 2. Trade Expenses. Tech. tehnical. tel. telegram. Tel. telephone. Tel&Tel tel ephone and telegraph. telcrew. television review. Tel No telephone number. temp, temperature. Ter. territory. term, terminology. TJE.S. turbo-electric ship . TF 1. (amer.) time-freight. 2. training film. TJF. 1. time factor. 2. train fe rry. t.f. time of flight. Tfc traffic. Th thorium. Th. Thursday. TH. (amer.) Ter ritory of Hawaii. Th.B. Bachelor of Theology. Th.D. Doctor of Theology. Ti. tita nium. T.1.1. technical information. 2. time interval. TJ.H. Their Imperial Highn esses. TJ.M. time is money. T J . turbo-jet. TKO technical knockout. TL thunder and lighting. T.L. 1. trade-last. 2. trade list. t.I. total loss. TLV television . TM 1. tactical missile. 2. Traffic Manager. T.M. 1. time mechanical. 2. trademark. tmr tomorrow. tn.ton. T.N. telephone number. Tng. training. TO 1. take-off . 2. Telegraph Office. 3. travel order. T.O. Transport Officer. t.o 1. turn over . 2. turnover. T/O transfer order. TOD time of delivery. TJP. 1. traffic post. 2 . turning point. T.P. transport pilot. tpm tons per minute. TPS Transport Servic e. tr. 1. train. 2. transitive. 3. translation. 4. trust. 5. treasurer. T.R. 1.



 telegraph repeater. 2. telephone repeater. 3. translating relay. trag. tragedy. Trdg. trading. trf. 1. transfer. 2. tuned-radio-frequency. trib. 1. tribal. 2. t ributary. tr.mk. trade-mark. tr.pt. transition point. Trs. 1. transmitter. 2. tr oops. TS 1. Tactical School. 2. top secret. 3. Training School. IS. 1. Televisio n Society. 2. too short. 3. Transport and Supply. T.S.F. wireless telegraph. T-S gt. Technical Sergeant. TT 1. technical test. 2. telegraphic transfer. T.T.'l. t echnical term. 2. trade test.



 1097 TTL to take leave. tts that is to. tu thank you. Tu 1. thulium. 2. Tuesday. TU 1 . traffic unit. 2. universal time. T.U. transmission unit. Turk. 1. Turkey. 2. T urkish. TV television. TVL travel. T.W. total weight. tx tax. typ. 1. typographe r. 2. typographical. US Govt United States Government. USIS United States Information Service. USM un derwater-to-surface missile. U.S.M. United States Marines. U.S.M.A. United State s Military Academy. USN United States Navy. U.S.N.A. United States National Army . U.S.P H.S. United States Public Health Service. U.S.P.O. United States Post Of fice. U.S.R. United States Reserves. U.S.S. 1. United States Senate. 2. United S tates Service. U.S.S.Ct. United States Supreme Court. usv. 1. usual. 2. usually. U 1. utility. 2. you. UT universal time. U. 1. underground. 2. union. 3. univer sal. U.T. United Territory. 4. university. 5. uranium. U.U. University Union. u 1. ultimate. 2. unit. 3. united. U/W underwater. u. 1. unified. 2. uniform. 3. u npaid. ux. wife. UAM underwater-to-air-missile. U.C. 1. University College. 2. u pper case. V U/C unclassified. u/c 1. under command. 2. under construction. V. 1 . value. 2. venerable. 3. Vice. 4. Viscount. U.C.L. University College, London. 5. vocative, U.Conf. ultra-confident. v. 1. vein. 2. verb. 3. verse. 4. versus. 5. volt. U.D.F. Union Defence Forces. va volt-ampere. UHF ultrahigh frequency. V a Virginia. U/l unidentified. V.A. Vice Admiral. v.a. 1. verb active. 2. verbal adjective. UIA Union of International Associations. val. 1. valley. 2. value. U. K. United Kingdom. Uk unknown. var. 1. variable. 2. variant. ULET your letter. v . aux. auxiliary verb. ult. ultimate. vbl verbal. ujn. undermentioned. VC valuat ion clause. UMT Universal Military Training. V.C 1. Vice-Chairman. 2. vital capa city. UMWA United Mine Workers of America. V. Day Victory Day. un. unified. ve v oltage. Un. union. veh. vehicle. UN United Nations. Ven. 1. venerable. 2. Veneti an. U.N.A. United Nations Association. vert, vertical. unam. unanimous. VF voice frequency. UNCIO United Nations Conference on v.f. very fair. V.G. Vicar Genera l. International Organization. UNEF United Nations Emergency Force. VHG very hig h frequency. UNESCO United Nations Educational, VI volume indicator. Scientific and Cultural Organization. V.1.1. Vancouver Islands. 2. Virgin Islands. UNO Unit ed Nations Organization. v.i. verb intransitive. UO unobserved. Vic. 1. Vicar. 2 . Vicarage. 3. Victoria. UP United Press. vie. 1. vicinity. 2. victory. Ur. uran ium. Vict. 1. Victoria. 2. Victorian. urb. urban. VIP very important person. US United States. v. irr. verb irregular. U.S. United Services. Vise. Viscount. USA United States of America. v.l. vertical line. USAR United States Army Reserve. VLF very low frequency. Şi v.l.f. USC United States Congress. v/m volts per minute . US. Emb United States Embassy. V.MJ). Doctor of Veterinary Medicine. USFOR Uni ted States Forces. vo. verso. u V . 0 . 1 . very old. 2. Veterinary Officer. VOA 1. Voice of America. 2. Volunte ers of America. voc. vocative. vocab. vocabulary. V.P. 1. Vice President. 2. vul nerable point. v.p. 1. verb passive. 2. vertical plane. VJR. 1. Queen Victoria. 2. Volunteer Reserve. v.r. verb reflexive. V.Rev. Very Reverend, vs. 1. verse. 2 . versus. V.S. Veterinary Surgeon. v.s. very slow. vss. versions. v.t. verb tran sitive. VTO vertical take off. vu volume unit. vv. 1. verbs. 2. volumes. v.v. vi ce versa, vy very. w W 1. total weight. 2. water. 3.-writing paper. W. 1. Wales. 2. Wednesday. 3. Wes t. w. 1. specific weight. 2. warm. w. 1. weather. 2. week. 3. wind. 4. winter. 5 . work. W.A. 1. West Africa. 2. Western Australia. w.a.f. with all faults. W&F w ater and feed. WARCOR war correspondent. W.B. West Britain. w.b. 1. water ballas t. 2. waybill. WbN west by north. WbS west by south. WC water carrier. W . C 1. water closet. 2. wireless commu nication. 3. without charge. wd 1. ward. 2. word. WD 1. (amer.) War Department. 2. wind direction. W D . Western Desert. w/e week



 end(ing). whr. watt-hour. whse. warehouse. whsle. wholesale. W.1.1. West Indian . 2. West Indies. wk. 1. week. 2. work. W/K well-known. wkly. weekly. W.L. west longitude. w.l. 1. water line. 2. wave length. W.Lon. West London. wis wireless. wmk. watermark. WNW west-north-west. w/o without. W . 0 . 1 . War Office. 2. wa rrant officer.



 1098 woe without compensation. Wom's women's. WP1. weather permitting. 2. working pre ssure. W.P. 1. water point. 2. without prejudice. WPA (amer.) Work Projects Admi nistration. WPB War Production Board. Şi W.P.B. wpm words per minute. W.R. 1. War Reserve (Police). 2. weather report. WS 1. water supply. 2. Weather Station. W.S . 1. war strength. 2. wireless set. WSW west-southwest. Şi W.S.W. WT 1. war tax. 2 . water transportation. wt 1. watch time. 2. wireless telephony. w.t. war time. W.Va. (amer.) West Virginia. W.V.S. Women's Voluntary Service. WW. World War. WW I World War I. WWII World War II. X X 1. Christ. 2. cross. 3. extra. Xe xenon. X.H. extra heavy. xing crossing. XLNT excellent. Xm Christmas. Şi Xmas. xpln explanation. Xt Christ. Xtian Christian. x try extraordinary. XWt experimental weight. ydy yesterday. yld your letter dated. ym them. y.o. year old. Y.P. Young People. Yr your. Yr. l.year; years. 2. your. Y.S. Youth Society. Y 1. yellow. 2. yttrium. Y. l.year. 2. you. y. 1. yard. 2. young. Y.C. Youth Cou ncil. yds yards. Z 1. zenith distance. 2. Zone. z. 1. zero. 2. zone. Z/F zone of fire. Z.G. Zoolo gical Garden. Z.L. zero line. Zn zincum. Z.S. Zoological Society. ZT zone time. ZZZ zigzag.



 CUPRINS



Cuvânt introductiv la ediţia I Cuvânt introductiv la ediţia a Ii-a Indicaţii de folosire L ista abrevierilor Transcrierea fonetică Lista cuvintelor mai frecvent folosite ora l cu forme slabe Scurtă introducere în limba engleză contemporană DICŢIONAR ENGLEZ-ROMÂN AN XE I. Antroponime (prenume) II. Nume proprii legate de mitologia şi istoria grecoromană III. Listă de denumiri geografice cu echivalentele lor româneşti IV. Prescurtări uz uale în limba engleză V V VI VII VIII XII XIV 1-1056 1059 1074 1078 1084